UNIVERSITATEA BABEȘ-BOLYAI FACULTATEA DE ISTORIE ȘI FILOSOFIE

TEZĂ DE DOCTORAT

FRICA ȊN MEMORIA COLECTIVĂ ȊN ROMÂNIA COMUNISTĂ (1948-1965)
- REZUMAT -

Coordonator științific, Prof. univ. dr. DORU RADOSAV Doctorand, DINU GHERMAN

CLUJ-NAPOCA 2011

Cuprins Cap. I. Frica şi regimul comunist în România. Elemente metodologice………......….5 1. Componenta de frică și teroare ȋn psihologia colectivă.......................................5 1.1. Frici manifeste: obiectuale și “non-obiectuale”...........................................6 1.2. Frica in absentia.........................................................................................11 1.3. Frica individuală și colectivă.....................................................................13 2. Elemente metodologice.....................................................................................17 2.1. Frica și ȋntrebările cercetării......................................................................17 2.2. Frica ȋn discursul istoriografic...................................................................18 2.3. Spre o metodologie a cercetării sentimentului fricii..................................28 2.3.1. Complexitatea semantică a fricii......................................................28 2.3.2. Context semantic verbal și non-verbal ȋn semantica istorică. Memoria semantică narativă a fricii..........................................................30 2.3.3. Frica ȋntre noțiunile de mentalitate și reprezentare..........................42 2.4. Metoda.......................................................................................................45 3. Mărturia și mărturisirea fricii ȋn spațiul concentraționar romȃnesc ȋn discursul memorialistic.......................................................................................................47 4. Cadrul spaţio-temporal....................................................................................66 5. Violențe și violențe politice ȋn secolul al XX-lea: de la caracterul ocazional al fricii la teroarea instituţionalizată.......................................................................69

Cap. II. Închisoarea, deportarea, anchetele ca zone de alimentare a fricii ȋn psihologia colectivă..........................................................................................................74 1. O incursiune ȋn limbajul Țării comuniste a Fricii............................................74 1.1. Despre obiectivarea discursivă a reprezentărilor fricii............................76 1.2. Apofatismul limbajului suferinței și limitele reprezentării......................85 2. Ancheta, zona propedeutică a detenţiei...........................................................87 3. Închisoarea, cronotopul suferinţei..................................................................100 3.1. Toposurile suferinței și metafora călătoriei ontologice. Reprezentarea cvasi-mitică: maşina neagră a Securităţii……………………..……….........100 3.2. Frici concrete. Fobii instrumentalizate...................................................110

2

............... Teroarea de import............. Ocurențele onirice ale fricii ȋn afara sistemului penitenciar............................................................. Frica de Siberia..................... “Biograficul” şi “limitele” controlului social în acţiunile represive ale Securităţii................................ Modelul sovietic.......................5.................................................................... Omul ca obiect al penalităţii........................................4......149 4........................................ Etape ale utilizării “biograficului”........114 3......... Frica la feminin...........................157 1.4.......... Viața ȋn vis..............................174 1..................... Încercare de tipologizare............................211 3............214 3...........................................226 3 .. Remediile suferinţei...............................1........... Nivelul referențial și nivelul reprezentării…......................198 1........................3.............2..............................1............. Complexul delincventului.......157 1..........................3............ Biografii........................... Ambivalenţa durere plăcere......206 2....... Pedeapsa: iniţieri şi reprezentări.1................................ Pedepsirea in absentia ȋn afara spațiului concentraționar.. De la abuzul sexual la dificultatea mărturisirii..... Marginali și excluși politic.............206 2....130 3............174 1..... Foamea și Frigul.........................1..........................3................2..... Deportarea......3............. Ȋnchisoarea Pitești (1949-1952) sau Marea Spaimă (studiu de caz).... Reprezentările obiective ale fricii in absentia...211 2.... Inter-zona............... Avatarurile fricii ȋn registrul oniric al mărturiilor de detenție.............. Arhitectura Gulagului românesc... Contagiuni ale sentimentului fricii ȋntre zonele toposului “container”.....143 3..........3................................196 1.............. Curiozităţi ale fricii.... Consecinţele temporale ale pedepsei..1.............150 Cap.........2. Toposul concentraţionar de tip “container”. Frica și manifestările sale ȋn registrul oniric............................................... Agenții fricii.............214 3.....................4. Frica in extremis.................. Modelul panoptic....................... Graniţele terorii între spaţiul concentraţionar şi “lumea liberă” în memoria colectivă....3...............................2...................200 2.190 1................................................... Graniţele terorii în memoria colectivă............2............................................157 1.................................6............. III........................161 1......................224 4.4..................

...................2...308 Bibliografie.................................................................................. Transfigurări de factură “laică”. Sentimentul de securitate şi sentimentul de insecuritate..... Etape și agresiuni ideologice.......................... ȋntre sentimentul de insecuritate și frica de Moscova... Reflectarea ideologică și propagandistică a evenimentelor...........290 3..... temeri..............................................................................2............................2....... IV......... Propaganda politică..............................3.......3..........4..304 3...........................................................................232 4.. Neliniști sociale și economice proiectate ȋn discursul ideologic comunist......254 Cap..............2.................259 1................... Sentimentul de insecuritate al elitelor comuniste...... 1960-1965............... Componenta de frică și teroare diseminată de aparatul ideologic și de propagandă....................................315 4 .......1.......................................229 4......291 3........................226 4.............2............ Remediile credinței...... Christomorfoza: Nicolae Steinhardt (studiu de caz)..... răzvrătiri.2................259 2............ Aspecte teoretice şi metodologice. Ceremonialuri simbolice ale Crăciunului şi Paştelui.................291 3................................290 3...........................................................1..............................................................................2....2......297 3.................................................................1........................................................................1........................ Elitele comuniste.................................................................268 2...2....................................................297 3...............................................3...................2.................305 Concluzii…………………………………………………………………........2.......... Discursul ideologic comunist şi componenta de teroare în mentalul colectiv.2.......2.......................... Perspective religioase de transfigurare a fricii și suferinței...................... 1948-1957............................263 2....4..283 3.................................................................................. Masele şi elitele comuniste romȃne ȋn preajma anului 1956 (studiu de caz) 2........ 1957-1960...........1. Consideraţii privind cercetarea istorică asupra discursului propagandistic comunist............................. Despre liniştire în detenţie.......... Receptarea revoluției maghiare din octombrie 1956: zvonuri.

discurs Motto: Dar Domnul Dumnezeu a chemat pe om.Cuvinte cheie: frica. detenţie. teroare. 9-10 Lucrarea noastră ȋşi propune. Geneza 3. Ȋn analiza sentimentului fricii. ori nivelul maselor şi cel al elitelor comuniste. ȋn cadrul unui demers interdisciplinar de cercetare subsumat unei abordări din perspectiva semanticii şi hermeneuticii istorice. şi mi-a fost frică. cum ar fi fricile obiectuale şi “nonobiectuale” sau fricile in absentia. de manifestările ei verbale şi non-verbale şi de modul de obiectivare ȋn discursul narativ. toposul concentraţionar container. precum palierul individual şi cel colectiv. să identifice. descrie şi analizeze sentimentul fricii şi suferinţei ȋn memoria colectivă ȋn România comunistă (1948-1965) aşa cum este făcut cunoscut de sursele memorialistice şi documentare studiate. sentiment de securitate/insecuritate. De asemenea. memorie colectivă. dar şi din punctul de vedere al nivelelor metodologice de manifestare şi configurare. zonă. am identificat ca modalitate de a spune povestea fricii şi suferinţei foştilor deţinuţi politici prevalenţa 5 . reprezentare. suferinţă. imaginar colectiv. violenţă politică. contagiune. şi i-a zis: “Unde eşti?” El a răspuns: “Ţi-am auzit glasul în grădină. un rol important este “jucat” de complexitatea semantică şi discursivă a fricii. cenestezie retrospectivă. pentru că eram gol. Primul capitol al cercetării ȋncearcă să configureze o metodologie proprie a cercetării sentimentului fricii prezent deopotrivă ȋn psihismul colectiv şi ca obiect de studiu ştiinţific ȋn special ȋn discursul istoriografic şi memorialistic. limbajul fricii. biografic. represiune. şi m-am ascuns”. memoria semantică narativă a fricii. Am expus componenta de frică şi teroare prezentă ȋn psihologia colectivă ȋn perioada studiată din perspectiva unor tipologii ale sentimentului fricii. excluşi şi marginali politici. comunism.

mai ales ȋntrucât primul termen redă mai adecvat cadrele memoriei colective ale perioadei studiate. a reacţiilor la acesta.ȋnţeles şi observat de toată lumea. un dat colectiv ȋn existenţa cotidiană a ȋntregii populaţii. perceput şi utilizat de victime şi 6 . De asemenea. Am analizat modul ȋn care au luat naştere mărturiile foştilor deţinuţi politici. la nivel fizic şi psihic. Victimele detenţiei politice ȋn special au ȋncercat.unei ordonări a discursului narativ din perspectiva memoriei semantice. ȋn secolul al XX-lea locul acesteia a fost luat de stat. ȋn strânsă legătură cu “ieşirile” ȋn spaţiul public ale memoriei după căderea oficială a regimului comunist ȋn 1989. Limbajul fricii şi agresivităţii (verbal şi nonverbal) este unul – comun. Am considerat necesară şi situarea conceptuală a fricii. am prezentat cadrele spaţio-temporale ale intervalului studiat. şi nu din aceea a memoriei episodice. punctând violenţele şi violenţele politice care au instituţionalizat şi au “globalizat” teroarea şi frica ȋn secolul al XX-lea. Capitolul al doilea expune zonele de alimentare a fricii ȋn psihologia colectivă (ȋnchisoarea. să găsescă un modus vivendi ȋn ceea ce priveşte frica – un companion permanent al vieţii concentraţionare – sursele studiate dezvăluind o mare varietate a trăilor subiective (a sentimentului fricii. surprinzând mai ales maniera de narativizare şi focalizare a fricii ȋn discursul memorialistic. După instaurarea regimului comunist ȋn România. operând un teribil proces de contagiune mentală . cum este ȋndeobşte apreciat. ȋnsă ambivalent şi plural. a modalităţilor de surmontare) dar şi patternuri colective bine sedimentate. sentimentul fricii şi suferinţa au constituit o permanenţă. anchetele) prezentând şi aspecte esenţiale ale cercetării legate de limbajul fricii şi de obiectivarea discursivă a reprezentărilor acestui sentiment. deportarea. ȋn sfera noţională a reprezentării. Dacă ȋn secolele premergătoare agentul principal al fricii era biserica. ȋn detrimentul termenului consacrat de mentalitate colectivă. Schematizarea ȋn aceste patternuri semnalizează trecerea de la nivelul individual la nivelul colectiv ȋn cadrele reprezentării. ȋncadrabile conjuncturii braudeliene. cu specială atenţie asupra contextului producerii procesului de mărturisire. ca obiect de studiu al istoriei mentalităţilor.

de agresori. aflaţi la polii sociali antagonici ai schemei “comunicative” dezvoltate de sentimentul fricii. redând “fluxurile” conştiinţei şi fiind responsabilă de modul cum individul categorizează. distinctă unora dintre mărturisitori. ȋn unele cazuri. ȋn reprezentările acestui sentiment din discursul memorialistic cu referire la Gulagul propriu-zis referinţa este masiv obiectuală şi ancorată ȋn real. accesibile tuturor. semnifică și ȋși reprezintă (prin scheme 7 . vulnerabil. descurajat. conceptualizează. cât şi la nivelul unei conştiinţe morale. fie cu unul absent). Deşi formal există un principiu cronologic de ordonare a naraţiunii. precum şi un nivel distinct al aproprierii acestora de către lector ori cercetător. Reprezentările (ca remanenţă) şi transfigurările suferinţei se formează atât la nivelul unei conştiinţe logico-operaţionale. putând reda deopotrivă frici obiectuale şi “non-obiectuale”.). nu de cea cronologică. Astfel. supus. precum şi a sentimentelor secundare asociate. dar mai ales toposurile discursive. fixate atât ȋn realitate cât şi ȋn imaginaţie (referinţa este realizată fie cu un obiect real. fiind ȋntreţinută şi de detaliile perceptuale şi senzoriale (de multe ori sinestezice) care reflectă fricile obiectuale (ȋn principal reprezentările obiective ale fricii. Am considerat remarcabil şi felul ȋn care este spusă povestea fricii şi suferinţei. de a opta) ȋntre memorie şi imaginaţie. Deşi există un perpetuu balans al reprezentării (şi chiar o imposibilitate. Din punctul de vedere al “topografiei” reprezentărilor am identificat două paliere: cel referenţial şi cel discursiv. ȋn strânsă legătură cu acţiunile cauzale dureroase). iar ȋn afara spaţiului concentraţionar remarcăm faptul că reprezentările fricii instituie o relaţie de reprezentare mai anevoios sesizabilă. linia de inteligibilitate ȋn ceea ce priveşte redarea sentimentului fricii este dată de memoria semantică. remarcăm pregnanţa indiscutabilă a memoriei ca zonă de provenienţă şi obiectivare discursivă a reprezentărilor fricii – distingem mai ales prezenţa impresionantă a reprezentărilor obiective ale ipostazelor reificate ale suferinţei cu privire la perioada studiată. dezorientat etc. Am arătat faptul că memoria semantică structurează discursul ȋn principal pe coordonate spaţiale şi cauzale (cadrele spaţio-temporale ordonează spaţiul. neajutorat. care îl fac pe individ să se simtă umilit.

reprezentarea cvasi-mitică a maşinii negre a Securităţii. reprezentările apofatice. Ȋn acest sens. metodologic acest model fiind tributar ȋn special perspectivei “fenomenologice” deschisă de semanticienii cognitivişti Mark Johnson şi George Lakoff. devenind un discurs al curajului. precum şi reflectări ale acestora. Pe lângă reprezentarea matricială a containerului concentraţionar. ci pe maniera ȋn care mărturisitorul a reușit să ȋși stăpȃnească și să îşi elibereze emoția. Caracterul direct al mărturisirii marchează ieșirea victimei de sub teroarea reprezentării. mai ales la nivel de expresie. Ȋn ceea ce priveşte cealaltă faţetă a reprezentării. ȋn contradicţie cu discursul care redă reprezentările fricii. ȋn momentul expunerii strategiilor de salvare sau a transfigurărilor fricii. aceasta aparţine de regulă unui nivel autoreprezentativ/autotransfigurativ profund individualizat (desigur. nu lipseşte nici dimensiunea colectivă) şi se “desfăşoară” ȋn principal pe coordonate “laice” şi religioase. Toposul de tip container stă ȋn mare măsură la baza configurării la nivel de expresie sau conţinut a altor reprezentări sau metafore ȋncadrabile categoriei pericolului (avem ȋn principal la bază sensul cognitivist). Mult mai facilă pentru mărturisitori este adesea nu expunerea 8 . pe care mărturisitorul poate și vrea să ȋl arate ȋn mod direct. am observat că. reprezentările onirice sau zvonurile. ȋn registrul moral ori estetic. cum ar fi aceea a călătoriei ontologice ȋn Ţara comunistă a Fricii. discursul se centrează nu pe redarea obiectelor fricii (a modului ȋn care acestea sunt reprezentate). reprezentările obiective ale fricii sau metafora psihopompă a călătoriei ȋn Gulag. Astfel. discursul narativ se detensionează și redă dezinvolt un univers familiar. transfigurarea. am identificat cu privire la maniera ȋn care societatea comunistă ȋn general şi spaţiul concentraţionar ȋn special se reflectă ȋn mentalul colectiv o schemă reprezentativă matricială a toposului de tip container (cu cele două zone: “mare” şi “mică”). am identificat şi analizat ȋn discurs reprezentări pe care le-am considerat mai importante pentru tema cercetării noastre cum ar fi cele ale fricilor in absentia (foamea şi frigul). imediat și nemediat de reprezentări. pe evocarea procesului de efuziune şi a transfigurărilor fricii.asociative) conținuturile semantice acumulate de memoria episodică.

care a cunoscut un extraordinar succes tocmai pentru că a reuşit să expună genuin ȋn spaţiul public agresiunile şi fricile experimentate de populaţie şi să refacă discontinuitatea existenţială provocată de anii comunismului prin expunerea unui parcurs individual excepţional. Capitolul al treilea prezintă graniţele fricii ȋntre cele două zone ale spaţiului de tip container (zona “mică”. Mai mult. deportarea şi mai ales anchetele constituie zone de alimentare a fricii ȋn psihologia colectivă şi focare narative ale acestui sentiment. focalizarea narativă a istoriei personale de viaţă se produce prin prisma necesităţii eliberării sau transpunerii ȋn reprezentare a fricii. cuprinzând în special aspecte noi de natură socială şi politică 9 . aflată ȋn afara zidurilor ȋnchisorii). ci aceea . Un exemplu deosebit de receptare a unei astfel de lucrări memorialistice ȋn spaţiul public post-comunist este mărturia lui Nicolae Steinhardt intitulată Jurnalul fericirii.directă a condiției umane măcinată de suferințe. a afectului şi credinţelor. şi zona “mare”. ȋnsă evocarea trece prin filtrele sinelui actual. eliberarea ȋn naraţiune a “sinelui ȋnfricoşat”.indirectă. reprezentările au ȋntreţinut permanent ȋn mentalul colectiv al populaţiei din afara Gulagului frica de pedeapsă. paleta obiectelor determinante a fricilor s-a lărgit în mod considerabil. foarte util pentru regim ȋntrucât reprezentarea a făcut prezentă puterea chiar şi când aceasta nu era de fapt prezentă.altfel spus. a spaţiului concentraţionar propriu-zis. cunoscute prin intermediul limbajului şi a reprezentărilor fricii. devenind la un moment dat un nivel referenţial ȋn sine. Naraţiunea “activează” sinele din trecut. care se dovedesc extrem de labile şi pot fi cu uşurinţă transgresate. a comunicării depășirii lor. apofatică. traducând astfel omnipotenţa represivă a regimului comunist. Ȋnchisoarea. ȋn strânsă legătură cu contextul social şi politic al epocii ȋn care se produce – de aici rezultă de altfel şi o diferenţă notabilă dintre frica “trăită” şi modul de expunere şi reprezentare discursivă a sentimentului.ȋn acest sens . Ȋn cazul represiunii comuniste. a viziunii despre lume corespunzând temei suferinţei şi fricii . Procesul de mărturisire consistă ȋn eliberarea prin reprezentări discursive a evenimentelor traumatice.

primesc un alt sens decât cel atribuit de A. Frica “la feminin” comportă un specific aparte. Prin trimiterea ȋn Gulag a dușmanilor politici. nostrificate demersului nostru de cercetare. aflate ȋn strânsă legătură cu două ritualuri socio-politice omonime practicate de regimul comunist. Deşi mult mai puţine ca număr decât cele ale populaţiei concentraţionare masculine. regimul comunist i-a “ȋnvestit” pe aceştia cu statutul de excluși – fiind ȋnchişi ȋn afara societății. iar cruzimea debordantă a dus la trăirea in extremis a fricii. pe lângă tortură şi multiple privaţiuni ori frici in absentia. pornind de la o abordare foucaultiană).ȋntreţinând permanent o sensibilitate crescută a populaţiei la frică. mărturiile feminine de detenţie sunt caracterizate de pregnanţa impresionantă a evocării perioadei detenţiei. fiind impregnate de detalii perceptuale extrem de vivide ale experienţelor concentraţionare şi de o mare francheţe a discursului narativ. anchetatorii au operat inclusiv o instrumentalizare represivă a unor fobii din viaţa de zi cu zi. sau ca un avatar al acestuia – individul trebuia să se mişte ȋntr-un cadru strict delimitat (propriul lui “container” social). Ȋn detenţia politică. precum şi aspecte legate de canibalism sau sinucidere. am identificat două categorii socio-politice prin excelență ale fricii: exclușii și marginalii. Neculau şi G. Marginalitatea foştilor deţinuţi politici a decurs ca o consecință a supraviețuirii supliciului excluderii. Ferreol ȋn lucrarea citată. iar după eliberare s-au confruntat cu condiția de marginali – fiind “exilați” la marginea societății (cele două categorii. ori propunând spre alegere lectorului scenarii plurale ale realităţii. al supuşilor regimului comunist. frica expunându-se ca ipostază auctorială şi declanşând strategii sau tehnici discursive precum cenestezia retrospectivă. siluind conştiinţa la un nivel nemaiȋntâlnit ȋn experienţa concentraţionară românească şi nu numai – ȋn acest sens am amintit şi analizat teribila Mare Spaimă trăită de deţinuţi la Piteşti (1949-1952) sau Gherla ȋn cadrul unui experiment intitulat reeducare. fiind legată ȋn primul rând de ameninţările. fiind supravegheat şi controlat 10 . lipsurile şi umilirile de natură sexuală. Am semnalat chiar perturbarea procesului anamnetic şi a comportamentului discursiv ȋn mărturiile despre reeducarea de tip Piteşti. Ȋn interiorul nivelului maselor.

disciplinare. care asediază liniştea puterii şi se obiectivează prin practicarea unor ritualuri de excludere (exilare. ordine. inoculat la scară largă atât populaţiei concentraţionare cât şi celei “libere”. Aceste scheme. nivelul de analiză constituit de elitele comuniste ne-a captat atenţia cu privire la surprinderea unor aspecte legate de sentimentul de insecuritate generat ȋn relaţia cu masele şi de frica de Moscova. supraspecializare a aparatului puterii). relevă faptul că prima se identifică cu spaţiul detenţiei urmărind încetarea comunicării simbolice atât ȋntre cele două dimensiuni polare ale toposului container (zona “mică” şi zona “mare”). respectiv al unei societăţi disciplinate. Deşi a interesat doar ȋn subsidiar cercetarea noastră. Cele două ritualuri socio-politice menţionate. cât şi temporal – între trecut şi viitor. ȋşi găsesc corespondenţa ȋn ceea ce Michel Foucault a prezentat drept modele de exercitare politică a puterii corespunzătoare unui vis politic al unei societăţi pure. aplicate simultan puterii comuniste ȋn perioada pe care o studiem (ameninţarea este prezentă. modelare. Am arătat şi insidioasa conturare a unui complex al delincventului. Primul se confruntă cu o ameninţare obiectivă. spaţiu atent delimitat şi supravegheat. separare) a “leproşilor”. care fac obiectul de analiză al capitolului al patrulea. Am surprins relaţia dintre elite şi mase ȋn preajma 11 . iar al doilea printr-o meticuloasă tactică de cartografiere a “ciumaţilor” (constând ȋn delimitarea strictă a spaţiului personal şi social.permanent (doar locul excluderii a fost preluat de delimitarea precisă. nu şi funcţia. supraveghere. ȋnchidere. de excludere şi de marginalizare. control. prin activităţile de cunoaştere şi “rectificare” de către Securitate a biografiilor personale ale “duşmanilor poporului” concretizate ȋn special ȋn dosarele de anchetă sau de urmărire informativă. ȋn măsura ȋn care a servit reconstituirii experienţei dureroase a victimelor. necesitatea puterii de a o opri evidentă). căruia i s-a impus un fel de autoreferenţialitate: i s-a interzis orice altă comunicare decât cu el însuşi. a doua schemă se referă mai degrabă la “lumea liberă”. Un alt aspect legat de acest complex şi de cele două categorii socio-politice amintite la nivelul maselor a fost şi utilizarea “biograficului” ca resort represiv. de factură politică. din afară. care s-a păstrat ȋn mare parte).

propaganda a servit drept suport motivaţional. Aidoma şi alături de organele de partid şi securitate. De altfel. şi ȋn acelaşi timp ca o contrapondere la mediul ideologic şi propagandistic. printre care am amintit fear appeal-ul (tehnica apelului la frică) sau tehnica albatrosului. autorităţile trădând o stare de anxietate permanentă cu privire la starea de spirit a populaţiei pe care o monitorizează prin “culegerea” şi procesarea analitică a acestor reprezentări. făcându-l adeseori pe individ incapabil să disjungă ȋntre informaţii ca atare (ştirile. apărut ȋn contextul obiectivării unor pericole colective. ori dezvoltând chiar o necesitate constantă de a i se “servi” şi de a “consuma” aceste patternuri informaţionale. când a avut loc revoluţia maghiară. Am privit zvonul ȋn același timp ca pe o reprezentare și o transfigurare a sentimentului fricii. aparatul propagandistic a avut misiunea de a reifica frica şi de a o transforma ȋntr-o marfă livrată de regim supuşilor săi. complementar legislaţiei comuniste care a oferit suportul unei reprezentări a justiţiei şi un cadru legal de desfăşurare a activităţilor represive ȋn conformitate cu convenţiile ideologice ale vremii. pentru elitele comuniste – cei care aveau ca meserie fabricarea fricii. ȋndreptându-ne atenţia asupra reflectării frământărilor maselor ȋn discursul ideologic şi propagandistic. Propaganda a reuşit să inculce ȋn diacronie un reflex de condiţionare la patternuri originate ȋn sentimentul fricii. putându-şi elibera relativ anonim temerile ȋn spaţiul public. Aparatul ideologic şi de propagandă al regimului comunist a constituit un mijloc represiv ȋn sine. pe care le transmite și le relativizează. propaganda comunistă a utilizat ȋn mod larg tehnici propagandistice care au folosit forţa destructivă a sentimentului fricii. de exemplu) şi propagandă. Autorul zvonului este exonerat de frica de pedeapsă.anului 1956. Ȋn acelaşi timp. Buletinele informative ale Partidului din această perioadă sunt adevărate crestomaţii de zvonuri. Ȋn contextul revoluţiei maghiare am considerat deosebit de importantă analiza zvonurilor care au circulat ȋn număr extrem de mare ȋn spaţiul public şi care au eliberat mentalul colectiv de frică şi agresivitate prin canalizarea acestora ȋn spaţiul public. 12 . cu efecte vizibile ȋn comportamentul social sau politic actual. arătând că adevărata esenţă a ideologiei comuniste a fost violenţa.

13 . Apoi. După cum am semnalat. cum ar spune Nicolae Steinhardt. Limbajul şi reprezentările fricii se manifestă. chiar dacă ameninţarea regimului comunist nu mai există ȋn mod real. teribila hibridizare a fricii şi terorii comuniste a dus la punerea ȋn imposibilitatea de a identifica (şi de a expune ȋn piaţa publică) ȋncă la nivelul operaţional al conştiinţei aceste remanenţe ale sentimentului fricii şi astfel de a discerne ȋn mod onest – chestiune primordială de altfel ȋntre cei doi poli ai fricii (ȋn special ȋntre agenţii şi pacienţii sentimentului). identificarea reprezentărilor fricii. problemele identitare personale şi colective ale prezentului ȋşi găsesc rădăcinile. capabilă să ducă la o reȋnnoire socială şi astfel. acest proces de recuperare şi de “ȋnsănătoşire” identitară trebuie să pornească ȋn mod necesar de la valorificarea sentimentului fricii şi suferinţei ca experienţă constructivă ȋn memoria colectivă. ca o condiţie sine qua non. reuşind să creeze grile mentale de semnificare a realităţii care alterează notabil şi ȋn prezent atât comportamentele umane cât şi funcţionarea ȋn genere a societăţii. alături de alţi autori. Din nefericire. am considerat ca prim pas. un prim pas ȋnspre depăşirea problemelor generate ȋn mentalul colectiv şi ȋn funcţionarea “corpului” social este identificarea şi acceptarea fricilor care au alterat identitatea naţiunii pe toate palierele şi ȋn toate componentele sale. a conceptelor operaţionale şi a imaginilor. dar şi vindecarea ȋn tenebrele terifiante ale Ţării comuniste a Fricii. Ȋn orice caz.Ȋn concluzii am subliniat faptul că sentimentul fricii a fost inoculat ȋn mentalul colectiv ȋn durata lungă a istoriei printr-o contagiune inter-generaţională. plasând individul zilelor noastre ȋntr-un context extrinsec vitalei problematici a reȋnnoirii societăţii. derulat ȋn cadrele unei “fenomenologii” operaţionale. prin intermediul unei memorii procedurale. care a instituit diverse condiţionalităţi mentale şi sociale perfect funcţionale până ȋn zilele noastre. a trecerii colective la awareness ȋn ceea ce priveşte regimul comunist şi insidioasa lui imixtiune ȋn dificultăţile prezentului. ȋn forme mult mai greu detectabile. Ȋnainte chiar de a face apelul vital şi de netăgăduit la conceptele şi “grilele” morale. implicit să prevină derapajele totalitare ale puterii.

Ȋnchisoarea minorilor 1948-1950. Mărturii… Mărturii. Braşov. Napoca Star. 2002. Jurnalul Literar. II. Reeducarea de la Aiud. 2001. Ploieşti. Tinerama.A. 1991. Convorbiri cu Ioana Berindei. II. 1995. Am făcut Jilava în pantofi de vară. Piteşti. Andreica. Gheorghe. Constanţa. Editura 2000. 1994. I. Cluj-Napoca. Cu ghiozdanul la ȋnchisoare. 2001.Background Reports http://www. Adio. Lavinia. Răstigniri ȋn România după Ialta.org/digitalarchive/hoover/index.RFE/RL Collection . Metafora. Budişteanu. Anastasis. 2. cotele 1001-1002.O. Editura Tehnică. 2003. Gheorghe. Omul din groapă.org/index. Bucureşti.osaarchivum. Gama. I. Badea Constantinescu. Christiana. Emil. 1995.. Dimitrie. Aletheia. Ploiești. 2001. 2000. Madrid. Bucureşti. Biblioteca Petre Ţuţea. Bucureşti.Hoover Institution Archives . Printeuro. Bucureşti.osaarchivum. Bucureşti. 2006. puşcărie din Sighetu-Marmaţiei. Frate de cruce sau K-1942. Bergel. Ploieşti. Gheorghe. 1997.S. Radu. Ȋn secolul luminilor stinse. Editura MJM. 2000. Petru Vodă. Lumini care nu se sting. Oranki. Buracu. Lucrări memorialistice A. Urmărirea. Ramida.Bibliografie I. Deliu Iulian. Arhive Open Society Archives (O. Drumuri pustiite.I. Arania. vol. Bătrâni fără tinereţe. Zalmoxis. Ploieşti. București. Bejan. Balş. 2003. Sim Art. Craiova. 1995. Bucureşti. din iadul temnițelor comuniste. 14 . Andreica. 2006.). Dumitru Gh. Petre. Oradea. Ȋnfruntarea.I.1956 Digital Archive http://www. Mănăstirea Sf. Printeuro. Labirintul terorii. Printeuro.org/digitalarchive/rferl_br/ Arhiva Institutului de Istorie Orală al Universității Babeș-Bolyai (A.html .html . Gheorghe. Max. Bucur. Alexandru. Budapesta. Reeducările de la Gherla. Braşoveanu. Printeuro. Gherla. Bănuş.. De la Cluj la Satu-Mare. Mihail şi Gavriil. Gheorghe.Audience Opinion Surveys by RFE/RL http://www.org/digitalarchive/ . Baghiu. Bucureşti. 1995. Mărturisiri din mlaștina disperării (Cele văzute. Andronescu. Bistriţa. Ploieşti.National Security Archive Collection http://www. Cluj-Napoca. Andreica. Dina. Memorial anticomunist din ȋnchisoare. 2000. trăite și suferite la Pitești și Gherla).org/digitalarchive/nsa/index. Gheorghe. Ploieşti. Andreica. roman. Bucureşti. Demostene. Baicu. Bălan. 2000. Ion. Boşca-Mălin. “<<Evadare>> din marea temniţă comunistă România”. Andreica. Biblioteca revistei Familia. disponibilă online: http://www. Gheorghe. Glasul Bucovinei. Antohe.osaarchivum. vol. Compania. Bâgu. Bordeianu. Printeuro.. vol. Mărturisiri din ȋntuneric. Petre Grigore C. Amintiri din captivitate. Tăbliţele de săpun de la Itşep-ip. Iaşi. Cei care m-au ucis. 2002. Cluj. Gheorghe. vol. Andreica.osaarchivum. Craiova. 1995. Albatros. 1993. I-II. Cartea Românească. 2005. Ȋn volum Anastasis. Oliviu. Hans. Beldeanu. Petre Grigore C. Gheorghe. 2005. Printre gratii.. Andreica. Andreica. 2003. Printeuro.php?option=com_content&view=article&id=182&Itemid=141 &lang=en . Târgşorul Nou. vol. 1986. Constanţa. Mult dorita libertate. Arh. Betea..). Dans în lanţuri. 1999. București. 2009. Povestiri din perioada cruntei terori comuniste 1948-1964. Editura Carpaţii.osaarchivum. Surse 1. Povestiri din închisori şi lagăre. Mihai. Aurel. Telepatie şi hipnoză ȋn ȋnchisorile comuniste. 1993.

Bucureşti. Pe urmele adevărului. Goma. Bucureşti. Ivan. Confesiuni. 2006. Lungu. 1994. Anne. Gulan. Destinul generaţiei noastre. Penitenciarul politic de femei Miercurea Ciuc 1957-1961. New York. Marineasa. Man. Vasile S. Drumul Damascului: spovedania unui fost torţionar. Frank. Humanitas. Bucureşti. Editura Fundaţiei Culturale Aromâne Dimândarea Părintească. Aarhus. I. Biblioteca Mioriţa. Jon Dumitru-Verlag&Mediana Edit. Viaţa Creştină. Deţinut al Justiţiei Roşii. Editura Fundației Culturale Române. Ioan Alexandru. Doina. Editura Enciclopedică. vol. Spovedania unui ȋnvins. Secvenţe din fostele ȋnchisori politice. Memorii. München-Bucureşti. 1998. Nemira. Istrati. Derdena. scrisă de cea din urmă)”. Şaizeci de ani de experienţă cu Dumnezeu. Cherecheş. Bucureşti. Ȋnchisoarea noastră cea de toate zilele. Excelsior. Paul. Memoriu Răspuns la actul meu de acuzare. Bantam Books. Gheorghe. 2003. Dacia. București. Cârdei. Marineasa. Mărturii din Iadul Roşu (De la Vorkuta la Gherla). 1990. Uniquest. Constante. 1994. Ion. Timişoara. 3000 de zile singură în închisorile din România. Canalul morţii. Gavrilă-Ogoranu. Marineasa. Constante. 2003. Prisoner of Liberte. Goma. 44-54. 1990. Fuga. Cosmin. The Sory of a Transylvanian Martyr. Petrion. Dumitru. Eurostampa. 1952-1954. Gellerd. Bucureşti. Mihai Stere. Târgu Mureş. Grigore. Jurju. 2002. Panait. Corneliu Coposu. Nicolae. Evadarea tăcută. Nicolae. I.Călinescu. “Ȋnceputul amarului (Epopeea lui Constantin Cenuşă şi a soţiei sale Mărioara. Potcoava fără noroc. vol. Câmpulung Moldovenesc.. Timişoara. Paul. Maier. Kirschen. Corbeanu. Meridiane. Bucureşti. Aurelian. 2005. Institutul European. Destine paralele. 1995. 2006. ȋn Mihai Rădulescu. Cluj-Napoca. Bucureşti. Dialoguri cu Doina Alexandru. 1999. 1999. 2003. Paul. Temniţa. Povestea vieţii mele. 1993. Lumini care nu se sting. Cluj. București. “Demascarea”. Victor. Humanitas. Ecouri din detenţia comunistă. Rezistenţa anticomunistă în Munţii Făgăraşului. București. Judit. Pribeag ȋn ţara mea. Meridiane. Cinci ani și două luni ȋn penitenciarul din Sighet (7 mai 1950-5 iulie 1955). Cesianu. Jela. 2000. Andreica. Iacob. Crainic. Ȋntoarcerea la Hristos. 1992. Gheorghiţă. Viorel. Bucureşti. Cornelius. Bucureşti. Timişoara. pp. Univers. 1993-1999. 1994. Bucureşti.. Lumini care nu se sting. Dacia. Intrarea în tunel. La ȋnceput a fost sfȃrșitul. 1993. Gherla. Tatiana. IV. Ploiești. Credinţa noastră este viaţa noastră. Bucureşti. Morminte vii. Leonard. Cartea Românească. Mărturie ȋn Gh. Mărturii din ȋnchisoare. Memoriile cardinalului Iuliu Hossu. Cluj-Napoca. Hossu. 1990. București. Editura Agapia. Cârja. Budeancă. Dacia. Fullerton. Mentor. 1999. Amintirile unui laş. Constantin. Ciuceanu. Ion. Iaşi. Sabin. Radu. 2002. Cenușă. București. Mesagerul de Făgăraş. 116-167. 2002. 1998. Humanitas. Am fost medic la Gherla. Cluj-Napoca. 1990. Ioan. Crişan. Mărioara. Alexandru. Visuri şi temniţe. Bucureşti. vol. Goma. Ianolide. Risoprint. Bucureşti. document pentru o lume nouă. Ciuceanu.. 2002. 2000. București. Goma. Evadarea imposibilă. I 1949. vol. Bucureşti. Nelu. La capătul iadului.. Eksperimental Forlag. Ostinato. Brazii se frâng. 1991. Corpas. Adriana. Enciclopedică. Drumul robilor. Fundaţia Culturală Memoria. 15 . Lena. Timişoara. Mirton. 1999.. Bucureşti. Ioan T. Timişoara. Pintilie. 1996. 2004. Cartea Românească. The Diary of a Young Girl. Constanţa. Culorile curcubeului `77 (Cutremurul oamenilor). 2001. Mărturii și documente. 1996. Anastasia. Memorii (II). Humanitas. 1998. Nistor. Georgescu. Dreptul la adevăr. 1998. Timişoara. 1996. Dumitrescu. Ion. Ion. 1992. Mărturie ȋn Gheorghe Andreica. Laghiu. Giurescu. Preambul pentru camera de tortură. Et ego Sărata Piteşti-Gherla-Aiud. 1996. Silviu. Radu. 2003. 2006. O poveste adevărată. pp. Printeuro. Humanitas. Aiud – am fost martor. Paul. 1996. Cernicova-Dincă. Florile Dalbe. Crăciunaș. 2003. Constantin C. Ioanid.“Suferința nu se dă la frați…” Mărturia Lucreţiei Jurj despre rezistenţa anticomunistă din Apuseni (1948-1958). Christiana. pp. 1992. Urme pierdute. Cornel. Dunca. Copilărie exilată). Patimile după Piteşti. I-III. Diaconescu. Bucureşti. Albatros. 134-207. 2000. Lena. CA. Cluj-Napoca. Anno Domini 1951 (Bărăgan. Bucureşti. Vremea XXI. 1991. Cluj-Napoca. 1994. Mărturisirea unui neȋnvins. Cluj-Napoca. Gherla. Bucureşti. Printeuro. Andrei. Chioreanu. Alexandru. Bucureşti. Vremuri de băjenie şi surghiun. Iosif. Nichifor. Salvat din infern. Ex Ponto. Muzeul Literaturii Române Orfeu. Humanitas. Chico. Maghear. Humanitas. dar nu se îndoiesc. Ploiești. Uşa iadului.

Gordian. Mărturii… Mărturii. Memorialistica reeducărilor. 1994. Prin poarta cea strȃmtă. Olga. La capăt de drum. Oancea. Reeducări şi execuţii. Annie. Aurel.. Pantazi. 1994. La capătul iadului. Fundația Culturală “Vasile Netea”. Bucureşti. Litera. Humanitas. 2001. Cantacuzino. 1993. Memorii (I). Ana-Maria. Dumnezeul meu. Convorbiri din detenţie. 1993. 2004. Dacia. Fundația Academia Civică. Helicon. Ex Ponto. 1997. Constanţa. Bucureşti. Libertatea are chipul lui Dumnezeu. 1993. 1991. Harisma. Pop. Elena. Până când atâta suferinţă?. ia-ți boarfele și mișcă!. Marin. 73 de ruble. Petre. Popa. 1990. Bucureşti. 2005. Povestea Elisabetei Rizea din Nucşoara. 1997. ȋn Gheorghe Andreica. Pohod na Sibir! Speranţa care a surpat “porţile iadului”. Ioan. Suciu Bukiu. 2001. Timişoara. 2004. Victor Ioan. Mihai. Meridiane. Ramida. Majadahonda. Gherla și Aiud. Samuelli. Rădulescu. Chişinău. Madrid. Editura 2000.. Siupiur. Bucureşti. Iaşi. Steinhardt. 1997. State. Munci și zile ȋn Bărăgan. Neamţu. Editura Ionescu. București. Lucian. Du Style. 2003. Nicolae. Am trecut prin iad. Mihai. 1996. 1999. Dacia. Siberia dus-întors. Ramida. Plapşa. Mihai. Ioan. Costin. prin “reeducările” de la Pitești. Orlea. Bucureşti. București. 1993. Marinică. Bucureşti. Marinescu. Porto-Franco. Petrişor. Polirom. Tărâmul Gheenei. Muller. Florin Constantin. Iaşi. 1991. Suciu. vol. Aurel Sergiu. Albatros.. Pe muntele Ebal. 2002. Rădulescu. Doamne? Mărturiile unui deținut politic. Un legionar dincolo de cercul polar. Cluj-Napoca. Fundaţia Culturală Memoria. Popescu-Vorkuta. Institutul European. Cluj – Napoca. Elena. Mihadaş. II. Nicolae. Rădulescu. București. Ana-Maria. Tortura pe înţelesul tuturor. Prizonier în propria ţară. Caransebeș. 2004. Memorii. Sânge pe râul Doamnei. Fortul 13 Jilava. Neculai. Gordian. 1997. Martor al acuzării ȋn procesul “reeducatorilor”. Reeducarea de la Aiud.. Virgil. Amfiteatre şi ȋnchisori. Soarele de la Nord. Lanţuri şi teroare. “Mărturia lui Aurel Obreja privitoare la ȋnchisoarea Jilava” ȋn Gheorghe Andreica. Memorii I. Amintiri din ȋnchisorile Romȃniei comuniste. Pfeiffer Cunescu. Bucureşti. Teohar. Memorii II. 2001. Institutul European. București. 1991. Achile. De ce. vol. Muntele suferinţei. Mazilu. 1996. Petre. Jurnal de ocnă. Istoria literaturii române de detenţie. Mateiaş. 1995. Mihalcea. Târgu Lăpuş. Petrişor. Timişoara. Români ȋn Gulagul sovietic. 1993. La pas. de ce m-ai părăsit? Reeducări . Iaşi. Datoria de a mărturisi. Timişoara. Gutenberg. Mihai. Vremea. Muntean. Augustin. Printeuro. 2008. O călătorie gratuită. 2003. Drumul crucii. Merişca. Timişoara. Vremea. Bucureşti. Bucureşti. Tragedia Piteşti. Spijavca. Tȃrgu Mureș. București. Humanitas. 2006. Signata. Clvsivm. Mărturia lui Cornel Drăgoi. 1996-1997. 1994. Ȋnchisorile unui preot ortodox. Majadahonda. Gheorghe. Iaşi. Bucureşti. Dumitru. 8-32. 1990. Pandrea. Mărturii și documente. Petrişor.Camera 4 Spital Piteşti. Albatros. 2000. Ramida. Humanitas. Rădulescu. Rădulescu. “Noaptea <<Ȋnvierii>> ȋn lagărul Peninsula 1954”. Constantin. Aurel. Memoriile mandarinului valah. Bucureşti. Păun. 16 . 1998. pp. Iaşi. Bucureşti. Pavlovici. Costin. Bucureşti. 2002. 2000. Arhipelag. Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru. Nicolae. Timpul. Anima. Cluj-Napoca. Nicodim. 2000. Ploscaru. Ramida. Jurnalul fericirii. Vremea. Viaţa după gratii şi obloane. Ramida. Pandrea. Mărgineanu. Secretul Fortului 13. I. Compania. Mărturisirea colaborării. Herta. Dacia. Bucureşti. Vremea XXI. Cluj-Napoca. Venus. Casa lacrimilor neplânse. Bucureşti. 2000. Credință și apostolat. Traian Mihai. Nicu. 1995. Ploieşti. 1993. Regele se-nclină şi ucide. Bucureşti. Pica. Neamțu. Institutul European. Paven. Oana. Noica. Dacia. Cluj-Napoca. Marcel. Cartier. 2003. I-III. Bucureşti. Nicu. Zosim. Ion. Poveste de dincolo (Amintiri din ţara cotropită). 1996. pp. Gratiile despărţitoare. Marcel. Bucureşti. De la liniște la cȃntec și alte povestiri. Ioan. 2005. Anii de groază din România comunistă. Marcel. Rugul Aprins. Ramida. Bucureşti. Duhovnicii ortodoxiei. Iosif. Aurel. ȋn gherlele comuniste. 1994. Galaţi. Jurnalul unui bandit din ȋnchisorile comuniste. 54-57. Sari. Al. vol. Coborȃrea ȋn iad. din iadul temnițelor comuniste. sub lespezi. Merişca. Bucureşti. I. Obreja. 1992. Justin Ştefan. 1991. Bucureşti. 1993. București. În ghearele Securităţii. Mihai. Poarta Albă. 1993. vol. Lumini care nu se sting.Marin.

411-415. Dacă zidurile ar putea vorbi. 1999.Șerbulescu.R. pentru ce M`ai părăsit? (Reeducarea de la ȋnchisoarea Piteşti). 771-775. Fundaţia Academia Civică. ȋn Analele Sighet 7. Lacrimile pământului. Jean. 63.S. Wurmbrand. Tertulian. Fundaţia Academia Civică. pp. Gheorghe. Amintiri de la Gherla. Cu Dumnezeu în subterană. Univers. Corneliu. 1992. Bucureşti.. Langa. Pascal. Bucureşti.ȋntre rezistenţă şi represiune. pp. Am fost deportat ȋn U. Iosif Toma. Cluj. Maria. victimă a deportării şi domiciliului obligatoriu”. Wurmbrand. Fundaţia Academia Civică. 1995. Wurmbrand. Bucureşti. “Anul 1948 desprins din <<Jurnalul Mărgăritei Vulcănescu>>”. 2001. Jurnalul unui figurant. Valery-Grossu. ȋn Memoria. Stephanus. Fundaţia Academia Civică. pp. Ioniță. 55-59. Stephanus. Fundaţia Academia Civică. Horescu-Blănaru. 756-770. 1999. Richard. George. pp. Anii 1949-1953: mecanismele terorii. Aurel. 1998. p. Instaurarea comunismului . Fundaţia Academia Civică. Ernest. Bucureşti. Pop. Ion. Micaela. Richard. pp. ȋn Transilvania Jurnal. Richard. “Un episod din viața unei familii”. Dumnezeul Meu. Valer. Richard. Povestea ceasului de os”. Sȋrbu. Monarhia de drept dialectic. Sabina. Alexandra. Wurmbrand. nr. 1997. 2005. Anii 1949-1953: mecanismele terorii. ȋn Analele Sighet 6. 100 de meditaţii din închisoare. Univers. pp. Popescu. 1999. ȋn Analele Sighet 7. Petroşani. Ghițescu. 1995. Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului. ȋn Analele Sighet 7. Timaru. 87-91. Wilhelm. 1999. Stephanus. Memorial din cotul Carpaţilor…. Bucureşti. Ulrich. 392-397. Wurmbrand. I. Ștefan. Fundaţia Academia Civică. Gheorghe. Nr. Marian. “Zece ani în lagărele comuniste”. “Memorii”. Marta. Anul 1948 – instituţionalizarea comunismului. Florin. 2005. 15. Bucureşti. Dumnezeul Meu. Richard. 749-753. 1999. 506-520. pp. ȋnchisoare… O fostă deţinută politică din România vorbeşte. 1991. Editura de Vest. “Krasnodon – lagărul 1210”. Augustin. 1998. Wurmbrand. 50 (1/2005). 2000. Richard. Niculescu. Netejoru. vol II. 1999. Bucureşti. ȋn Analele Sighet 7. Mihai. Bucureşti. ȋn Analele Sighet 7. pp. Roșeanu. 2000. 1995. 137-141. Bucureşti. Fundaţia Academia Civică. Bucureşti. Binecuvântată fii. Timişoara. Anul 1948 – instituţionalizarea comunismului. Fundaţia Academia Civică. Bucureşti. vol. 58-59 (1-2/2007). ȋn Analele Sighet 7. Nicoară. Vişa. “Locuri de detenție (fragment)”. Bucureşti. pp. Nicole. An I. București. Nobleţea suferinţei. Napoca Star. 1939-1964. Vulcănescu. 1995. 1993. pp. 70-76. Instaurarea comunismului . Măriuca. Bucureşti. Marineasa. Bucureşti. Bucureşti.ȋntre rezistenţă şi represiune.S. Predici în celula singuratică. Vişovan. “Trăind și supraviețuind sub ateismul comunist”. “Inculcarea cultului personalităţii lui Stalin printre tineri”. 1997. Anii 19491953: mecanismele terorii. Radu. Institutul pentru Analiză şi Strategie Politică Iuliu Maniu. Bucureşti. Pop-Bentoiu. Bucureşti. Timaru. Humanitas. Stephanus. “Ceasurile lui Baghiu. Ploieşti. 17 . Ȋn periodice Ambrus. Stephanus. 1994. în Analele Sighet 2. Bucureşti. Bucureşti. Editura Fundaţiei Culturale Ion D. Timişoara. Wurmbrand. A doua versiune a memoriilor lui Belu Zilber. 6 iulie 1998. Din ȋnchisorile fasciste ȋn cele comuniste din URSS şi România. “Festivalul Mondial al Tineretului. Stephanus. București. Fundaţia Academia Civică. Din cartea vieţii mele. pp. Opriş. Bentoiu. 91-106. 198-208. ȋn Analele Sighet 6. în Analele Sighet 2. ȋn Memoria. 2001. pp. nr. Fundaţia Academia Civică. ȋn Memoria 58-59. Bucureşti. “Ȋnchisoarea de afară”. pp. pp. 58-59 (1-2/2007). Schafhutl. “Tragedia unei familii. Bucureşti. Bela. “Am fost primii ȋn garniturile de tren ale deportărilor din Banat”.. 1953”. Weiss. ȋn Memoria. De la suferinţă la biruinţă. 1995. Anii 1949-1953: mecanismele terorii. “Noi ȋi spuneam Babu”. Anii 1949-1953: mecanismele terorii. în Analele Sighet 2. “Teroarea comunistă ȋn cȃteva episoade”. Instaurarea comunismului ȋntre rezistenţă şi represiune. 1-2/2007. 25-29. Anii 1949-1953: mecanismele terorii. Tomaziu. B. Andrei. pp. Strigătul Bisericii prigonite. 1999. Nicu. “Teroarea – psihofiziologie și psihopatologie”. 421-425. Printeuro. Mihai. 1994. Stephanus. 107-124.

Moldovan. Cluj-Napoca. Aniţa. Vol. 7. Bucureşti. Dicţionare Dicţionarul limbii romȋne literare contemporane. 2000. Bucureşti.). Ȋn subpământa din Piteşti (Fragment din Abisul luminat. cuvântări 1944-1947.+carti. Dumitrescu.asp. Freiburg...procesulcomunismului..com/marturii/fonduri/gcaraza/aiud/default. Humanitas. 18 . Aspazia. documente editate de Cristina Anisescu.ro/?location=view_article&id=1631. lucrare închinată detenţiei în închisorile comuniste). Oţel.htm. Arhivele Securităţii 1.01. 7-9 mai 1999. Scrieri. 1957. Editura Politică. Fundaţia Buna Vestire. 7. Nemira & Co. 1999. consultat online: http://www.01. Moldovan. Documente din arhivele secrete 19441989. 2005. Coresi. Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității. Editura Academiei Republicii Populare Romȋne. Ioniţoiu. vol. Florian Banu.01.01. Caraza.2011. Măgirescu.01. Paideia. htm. Buzatu. Directive. Grigore. Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității.C. Silviu B. 2006. documente selectate şi editate de Florica Dobre. Moara dracilor. Liviu Ţăranu.+colectii +personale&from=bG9jYXRpb249YXJ0aWNsZXM%3D&cid=117&id=948. 7.com/marturii/fonduri/mart45_64/aotel/strigat/default. născut 1925. 7. Bucureşti. consultat online: http://www.2011. Bucureşti. Nandriş-Cudla.com/marturii/fonduri/rradina/testmorga/default.01. Contribuţii la cronica rezistenţei româneşti împotriva dictaturii. 3. 10. Mărturii disponibile electronic Balotă. intervievat de Cristina Rhea. 2004. 2003. 4.htm. II.memoria.procesulcomunismului. Bucureşti. 2002.01. Strigat-am către tine.).com/marturii/fonduri/pitesti/diversi_autori/emagirescu_moara.htm. consultat online: http://www. București. 7. Lucreţiu. Bucureşti. articole.2011.htm. Aiud însângerat. instrucțiuni (1947-1987). Trupele de Securitate (1949-1989). 1994.2011.01. Discursurile şi predicile din timpul vizitei Sfântului Părinte Ioan Paul II ȋn România. 1998. Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității. Alba Iulia-Paris. Camelia Duică. iugoslave şi sovietice asupra evenimentelor din Polonia şi Ungaria. I-II. Bucureşti. Bucureşti. Pelerin de credinţă şi speranţă. consultat online: http://www. Eugen. Viaţa Creştină. Pro Historia. Paul. 2007. Cicerone. Remus. Destin bucovinean. Ed. Gheorghe (coord.procesulcomunismului.2011. Bucureşti. Bucureşti.asp.10. 1996. 1983. Morminte fără cruce. Univers Enciclopedic.com/marturii/fonduri/basarabia/nandris/siberia/default. Bucureşti. consultat online: http://www. ordine. Nemira.2011. Fronde. volumul al IV-lea S-Z.ro/?location=view_article&from_name=Interviuri+din+presa. Nemira.procesulcomunismului. consultat online: http://www. 1991. Pătrăşcanu.com/marturii/fonduri/ioanitoiu/morminte2/default. Explozia.2011. Silviu B.“Partiturile” Securității.memoria. Bucureşti.procesulcomunismului.htm. Doamne. 10.asp.asp. Vremea XXI. Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii. Dan Cătănuș (coord. consultat online: http://www.procesulcomunismului. 2004. Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii. Nemira. 20 de ani în Siberia. Nicolae. 1983. Colecţii de documente 1956. Moldovan și Mirela Matiu. Nicu Steinhardt în dosarele Securităţii 19591989. selecţia documentelor Clara Cosmineanu şi Silviu B. consultat online: http://www. Radina. Percepţii române.asp. Agresiunea comunismului ȋn România.2011. Testamentul din morgă. Intelectuali romȃni ȋn arhivele comunismului. Amintiri din Închisoarea de la Piteşti.

Diaconovich. Cărţi Andrei. Iaşi. Paris. Chelcea. Chartier. Iaşi. Baia Mare. tomul II 1900. 1997. Chevalier. 2000. Hannah. Brașov. Oxford University Press. 2006. “Xenopoliana”. New York.I.. Ardeleanu.I. Comunism și represiune ȋn Romȃnia. Helvetica. Polirom. 1962. L'histoire entre certitudes et inquiétude. Nicolae Steinhardt. Nemira. Institutul European. tomul I 1898. Ruxandra (coord. aplicații. Arendt. Bucureşti. Istoria tematică a unui fratricid naţional.O.Arhiva Institutului de Istorie Orală din Cluj. 2001. Ernst. The Origins of Totalitarianism. 19 . “Dosarele istoriei”. Editura Politică. III. București. cota nr. 1-10. Aula. “Memoria”. The Harvest of Sorrow. George. Arendt. ȋn postumitate. Bucureşti. II. Conquest. 1987. Polirom. Humanitas. ediția a IV-a. Caietele de la Rohia (II) N. Ruxandra. I-XII. 1001. Meridian Books. Iaşi. 2004. Cesereanu.). The Great Terror. Gulagul în conştiinţa românească. interviu realizat de Dinu Gherman la Oradea ȋn 2007 – A. Viking Press. “Arhivele Totalitarismului”. 1965. Lucrări de specialitate 1. Robert. D. 1990-2010. Ruxandra. Caillois. Bălan. 2004. Polirom. Cluj. Gheerbrant. 1991. Gulag. 1996-2007. Code of Canons of the Eastern Churches. 1992. Polirom. Psihosociologie. “Verso”. Oradea. New York. Au bord de la falaise. 77 de ani. Krafft. Cassirer. Roger. 2008. 2000. Listă de periodice “Analele Sighet”. A Reassessment. Imaginarul violent al românilor. “Viaţa Creştină”. Regimul concentraţionar din România 1945-1964. Ion. Mărturii orale Domocoș. Institutul European. 1999. Alain. Monografie. 1994-1995. Memorialistica şi literatura închisorilor şi lagărelor comuniste. C. Confesiuni. 3 volume. receptare critică. 1002. Constantin. 2003. Bucureşti. “Transilvania Jurnal”. București. 2001. Caietele de la Rohia (IV). Cesereanu. Roger. 2005. 2006. Applebaum. Bennassar. tomul III 1904. Cesereanu. Sfântul. Definirea sau redefinirea propriei vieţi. 1998. Albin Michel. The Human Condition. Arendt. Bartolome (coord. Anchor Books. 1993-2010. 1998. 5. “Studia Theologia Catholica”. Iași. 1983. interviu realizat de Dinu Gherman la Oradea ȋn 2007 .C. 2002. Washington. New York. Institutul European. Memoria autobiografică. A History. antologie comentată. cercetări. Editura şi tiparul lui W. Oxford University Press. Teorii. 2001. Baia Mare.).). Hannah. 2000. A Report on the Banality of Evil. Hannah. Oxford. Tortura politică în secolul XX. 2000. Petre. 2003. Mitul statului. Augustin. 1999. Chicago&London. Ștefan. Iaşi. New York. Canon Law Society of America. Mitul și omul. Cleveland and New York. Soviet Collectivization and the Terror – Famine. Sibiiu. Ticu. Fundaţia Academia Civică. Iosif (Sică). Anne. Iași. Eichmann in Jerusalem. cota nr. Ruxandra (coord. Steinhardt ȋn amintirea contemporanilor. Dicţionar de simboluri. Conquest. Prin alţii. Oradea. 1998. Artemis. Bucureşti. Robert. Nemira. Helvetica. Septimiu (coord. Cesereanu. Sociologie generală. “Anuarul Institutului de Istorie Orală”. publicată din însărcinarea şi sub auspiciile Asociaţiunii pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român de Dr. Haiduc. 78 de ani. Iași.Enciclopedia Română. The University of Chicago Press.. Inchiziţia spaniolă. Panopticum. Secolele XV-XIX.). Jean.

Coșeriu. Mihai. Nicolae. George. Mărturisirea și iertarea. 1990. Trei. Abraham H. Deletant. Maslow. traducere. The Great Cat Massacre and other Episodes in French Cultural History. Jacques. Cornea. 2004. 2002. Vintage Books. Bucureşti. Cluj-Napoca. Delumeau. Lloyd. New York. Ellul. Problema crizei ȋn literatura romȃnă și rusă a secolului XX. Iași. Adrian (coord. Crimes. Gheorghiu-Dej şi statul poliţienesc. Alain. 2007. Cluj. analiză și interpretare. 2006. Viața cotidiană ȋn comunism. Martin`s Griffin. George. Nașterea ȋnchisorii.. Jean. Culpabilizarea ȋn Occident (secolele XIII-XVIII). Limitele interpretării. Kiraly. 1986. Cluj-Napoca. Ionuţ. 1985. Christine. Lazăr de la Rusca. Psihologie și literatură. Bucureşti. Cel mai vechi mijloc de informare din lume. Bucureşti. Natalie Zemon. Fromm. 2007. Jauss. 1982. Versantul colectiv al literaturii. Polirom. vol. London. Reprezentări sociale. Philippe. DeMause. Polirom. Adrian (coord. Univers. Eminescu. 1993. New York. 1983. Jean. Psihologia mulţimilor. Maurice. Iași. Fond secret. Istvan. 1998. Kapferer. Angelo. Memoria colectivă. Lakoff. Cluj-Napoca. Propaganda. Polirom. Delumeau. Marga. Maurice. Delumeau. Ionuţ.). Zvonurile. Teora. I-II. Chicago. London. Darnton. The University of Chicago Press. vol. Foundations of Psychohistory. 2003. Lieblich. Rush W. Călin. New York. Eco. Delumeau. Fear Itself. Citire. 1996. and Dangerous Things. Amia et alii. Dacia. Pactul autobiografic. Delia. Women. Cotruş. Frica de libertate. A supraveghea și a pedepsi.. 2003. St. Iaşi. England. Bucureşti.Cordoș. Mosso. Foucault. Constanța. Virgil. Polirom. Pontica. Vintage Books. and Co. Iași. Michel. Mitbiografia ȋn comunism şi postsocialism. Iaşi. The Origin and Nature of the Powerful Emotion That Shapes Our Lives and Our World. Umberto. Opere (I). The University of Chicago Press. Humanitas. Humanitas. Mark. Teroarea comunistă în România. Graf. Bucureşti. Nemira & Co. Institutul European. Cluj. 2001. 1992. 1998. Pontalis. Laplanche. The Formation of Men`s Attitudes. Domenach. Johnson. Stephane et alii. 2007. Jean. Dozier. Păcatul şi frica. 2001. vol. Republica ȋși făurește oamenii. 1999. Motivaţie şi personalitate. Creative Roots. Polirom. Texte esenţiale. Doru. The University of Chicago Press. Eugenio. București. Secolele XIII-XVIII. Dificultățile confesiunii. Fenomenul Piteşti. Green. Cambridge. București. 1948-1965. Metaphors We Live By. Pitești. London New York and Bombay. Mărgineanu. 1995. Iași. London. Chicago. Introducere ȋn analiza discursului cu referire la istorie și sfera publică. Jean. Neculau. 2004. Minerva. Polirom. Cercetarea narativă. I. Dacia. On Collective Memory. Terror. vol II. Istorisirile din cererile de graţiere şi povestitorii lor în Franţa secolului al XVI-lea. Poezii. Frica în Occident (secolele XIV-XVIII). Construcția identităților politice ȋn discursul oficial ȋn Romȃnia. Iași. Cristina. Jean-Noel. Hans Robert. Costea. Bucureşti. Hăulică. 1981. Paralela 45. Halbwachs. Massachusetts. 1990. 1999. Meridiane. Marshall. Courtois. Bucureşti. Sărbătoarea morţii. Psihologie socială. Propaganda politică. Morar-Vulcu. Neculau.. Polirom. Experienţă estetică şi hermeneutică literară. Regula jocului. Cluj-Napoca. Iaşi. Sentimentul de securitate în Occidentul de altădată. 2000. Nemira. What Categories Reveal about the Mind. Lexic de filosofie. Anima. Vocabularul psihanalizei. Curelaru. Echinox. 1973. 1996. 1999. Fond “S” Special. Gustave. Longmans. 2008. Bucureşti. Liniştiţi şi ocrotiţi. Bucureşti. Iaşi. Argonaut. Erich. Dennis. Iaşi. Editura Fundației pentru Studii Europene. Institutul European. Aron. Fire. 2006. Eikon. Polirom. Robert. New York. Eminescu. 1994. București. Lakoff. Fear. Le Bon. Pornind de la Borges. Cluj. I şi II. Textul ca intertextualitate. 1980. Lejeune. The Black Book of Communism. Costea. Jean. București.. Halbwachs. Bucureşti. 2004-2005. 1948-1965. McLuhan. Iaşi. 2006. Introducere ȋn lingvistică. Sanda. 1992. 2000. 1997. Institutul European. Radosav. 1998. Aspecte contemporane. J-B. Ierunca. 1896.). Harvard University Press. 2002. Davis. Biblioteca Apostrof. Polirom. 2003. Chicago. Jean-Marie. Humanitas. O cetate asediată. 20 . Ficţiunea în documentele de arhivă. Repression. Univers. 2005. Literatura ȋntre revoluție și reacțiune. Le Bihan. Paul. Iaşi.

2001. New York. Cluj-Napoca. Univers. 1994.C. Marius. Amarcord. The Russian Revolution. Nicolae. Iași. Ranschburg. marginali. Şchiopu. Bucureşti. 21 . 1996. Ricoeur. Steinhardt. Vladimir. Dacia. Obsesii sociale. I Corinthians XIII. vol II. Cluj. Minoritari. Editura Institutului Naţional pentru Studiul Totalitarismului. 1997. Steinhardt. 1991. Ion (coord. McFarland & Company. Tropp. Ed. Cluj-Napoca. Tănase. Babel. Cartea Românească. The Fear Factor. Cluj-Napoca. Polirom. Baia Mare. Stelian. Pascal. vol. Cartea împărtăşirii. 2005. Editura Didactică și Pedagogică. București. Bucureşti. 2008. Pop. Iaşi. Tismăneanu. Radosav. sub redacţia I. Cambrige University Press. Bucureşti. George Ryley. Bucureşti. Pop. Nicolae. Nicolae. Timișoara. Nicolae. New York. Banalitatea răului. Iulia. Oradea. Martin. ȋn anul universitar 2008-2009. Troncotă. 1998. Dicţionar analitic de opere literare româneşti. Steinhardt. Cluj-Napoca. Teză de doctorat. Cluj-Napoca. Narrative Fiction: Contemporary Poetics. Serviciul de Cadre al P. Primejdia mărturisirii. 1999. Probleme de fiziologie. Cluj. Steinhardt. Anatomia mistificării 1944 – 1989.). Dorin. O`Sullivan. Introducere ȋn istoria mentalităţilor colective. Nicoară. Bucureşti. Oprea. Steinberg & Leon A. agresivitate. Donbas. Nicolae. Nicolae. Bucureşti. Incertitudini literare. Dacia. Gilles (coord. Ştiinţifică şi Enciclopedică. Cluj-Napoca. 1997. Pȃnzaru. Dacia. Bucureşti. Cluj-Napoca. Oprea. 1992. Tudoran. Ferreol.R. Polirom. Iaşi. Trei. Steinhardt. Vladimir. Arc. 1981. The Core of a Desperate Society. Pipes. Formele fundamentale ale angoasei. Robin. 2001. Vremea. Studiu de caz: arhiva Comitetului Municipal de Partid Braşov. 1997. 1994. Corey. Pop. O istorie politică a comunismului românesc. Ursula (coord. Dăruind vei dobândi. uitarea. 2005. Coteanu şi Lucia Wald. O perspectivă istorică (sec. Dacia.Neculau. 1999. 1998. Cartea Românească. Frica. Wimberley. London.). Autobiografie şi memorie personală ca sursă de reconstituire istorică a rezistenţei anticomuniste din România. Radosav. Dicţionar Enciclopedic de Psihologie. O istorie deportată. Visul. Monologul polifonic. Dacia. istoria. Polirom. Cluj. Senate. Tănase. Prin alţii spre sine. Sentimentul religios la romȃni. Marius (coord. Concepte fundamentale din științele comunicării și studiile culturale. Steinhardt. Ioan. Memoria. Radosav. București. Jakobovits. Barry S. Nicolae. Accent. Stelian. Bucureşti. Institutul European. Bucureşti. Facultatea de Istorie. Jefferson. Ravensburg. 1995.. 1998. Polirom. I-II. 1988. Incursiuni în literatura actuală. 2009. 2006. Iaşi. 1987. psihologie și patologie. excluși. Frică. Casa Cărţii de Ştiinţă. Guvernarea Gheorghiu-Dej 1948-1965. Humanitas. Univers. Scott. Dacia. Univers. Iași. Linguistics and Psychology. Elite şi societate. Escale în timp şi spaţiu sau Dincoace şi dincolo de texte. Liviu (coord. Biblioteca Apostrof. Doru. Eminescu. București. București. Sentimentul de insecuritate în societatea românească la începuturile timpurilor moderne 1600-1830. Tismăneanu. supărare. 1996. 2001. ca poliţie politică. Quignard. 1976. Nicolae. Semantics. Philipp. curs susținut la Universitatea Babeș-Bolyai. Istoria Securităţii regimului comunist din România 1948-1964. Tzvetan. 1992. Vladimir. Accent&Presa Universitară Clujeană. Drumul către isihie. Studiu de psihologie abisală. Critică la persoana întâi. Convorbiri cu Ioan Pintea. Tim et alii. Cluj-Napoca. 1979. 1973. 2000. 2000. Polirom. edited by Danny D. Între viaţă şi cărţi. Paul. North Carolina. Steinhardt. Steinhardt. The History of Corporal Punishment. 2002. O istorie a Securităţii ȋn documente 1949-1989. 2002. Cluj. Images of Fear. Introducere ȋn literatura fantastică. Securiştii partidului. Humanitas. Kakistocraţia. Bucureşti. Eminescu.). Nicolae. Semantica și hermeneutica textului istoric. Richard. Ion. 1999. Iași. How Horror Stories Helped Shape Modern Culture (1818-1918). Doru. Editura Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureşului şi Sătmarului. Vintage Books. Stalinism pentru eternitate. Cristian. 1995. Fritz. 1978. Nicolae. Shlomith. Sexul și spaima. Nicolae. Simuţ. Dacia. Practici ale interpretării de text. Todorov. 2002. XVII-XX). Istoria unei idei politice. 2005. 1998. 1971. Steinhardt. I. Riemann.. Dacia. Steinhardt. Jeno. Polirom. Doru. Tismăneanu. Iaşi. 2002. Toader.). Chişinău. Doru. Semantică şi semiotică. Steinhardt. 2003. 1980.). Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca. Nicoară. Routledge. Cluj. Ispita lecturii. 2000. An Interdisciplinary Reader in Philosophy. Popoviciu. Rimmon-Kenan. Adrian. Fantoma lui Gheorghiu-Dej. Bucureşti. Cogito. Arheologia terorii. Toader. 1999. 2007.

Diario della felicita: una presentatione” ȋn Caietele de la Rohia (II) N. Iaşi. Bartosek. Teorii. Cordoș. în Memoria. pp. Orwell`s Newspeak and its Nazi and Communist Antecedents. 2007. From Semantic Meaning to Pragmatic Meaning. Vladimir. Steinhardt ȋn amintirea contemporanilor.). The Johns Hopkins University Press. Noomen.. 2006. Articole Anisescu. Arad. A History of Images. Cristina. O. cercetări. Chelcea. Chelcea. 28-42. J. Helvetica. Stephanus. 1/2004. Moldovan și Mirela Matiu. Gheorghe. Sanda. Cordoş. 38-81. Cătănuș. București. Baltimore and London. Crimes. ȋn Adrian Neculau (coord. 2. 16-17. în Dosarele istoriei. Hayden V. Casa Cărții de Știință. “Central and Southeastern Europe”. De la Calul Troian la Internet. ȋn Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii.W.Van Cuilenburg. 394-456. Polirom. pp.).. “<<Progresişti>> versus <<reacţionari>>. Cambridge. Sanda. Fundaţia Academia Civică. Massachusetts. 2007. Ioana. 118-131. “Evadarea tăcută. Septimiu. Bozgan. Casa de Editură şi Presă Şansa S. Weart.). 2006. Iași. 2001. Nuclear Fear. Harvard University Press. Harvard University Press. Bucureşti. 45-73.R. Mielu.. pp. pp. Nemira. Sanda. Ruxandra (coord. “Separaţie şi supunere. White. “Oficializarea reprezentării private a propriei vieţi. 11 (39). pp.J.L. Terror. sistem și regim penitenciar ȋn Romȃnia. ȋn Courtois. Dicţionar analitic de opere literare româneşti. ȋn Adrian Neculau (coord. Vocabular de Teologie Biblică. 482-483. Radu. în Ion Pop (coord. Polirom. Ioan. 2000. Spencer R. Clit. Young. Intelectuali romȃni ȋn arhivele comunismului. Subordonarea intelectualilor. Bucureşti. 1994.. 656-666. “Regimul comunist din Romȃnia și problema intelectualității 1956-1965”. Nemira & Co. Directive. “Urmările mişcărilor studenţeşti din toamna anului 1956”. 1950-1965”. “Emoțiile – o construcție socială”. Iași. Psihosociologie. Karel. 2004. pp. John Wesley. ȋn Cesereanu. The Content of the Form. Wurmbrand. pp.. Polirom. Ovidiu. Cistelecan. Cordoş. Alexandru. Iași. Psihologia mecanismelor cognitive. Şedinţa Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român din 19 noiembrie 1952”. Silviu B. pp. “Frica de zi cu zi”. ȋn Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității. 1990. Intelectuali romȃni ȋn arhivele comunismului. 22 . Bucureşti. Editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice de Bucureşti. ȋn Ion Pop (coord. Iași. 3000 de zile singură ȋn ȋnchisorile din Romȃnia”.). Charlottesville and London. University Press of Virginia. 2006. 1945-1964”. “Represiune. în Verso. Steinhardt. 1999. “Jurnalul fericirii”. documente editate de Cristina Anisescu. I. Antet. Polirom. Cazul Ianoşi”. Bucureşti. 1988. nr. “Partidul şi politica de represiune. Cambridge. I. Stephane et alii.). Bucureşti.). pp. pp. London. Tratat de dezinformare. Ştiinţa comunicării. Zlate. 1944-1955”.“Partiturile” Securității. Alex. I. Dan Cătănuș (coord. Repression. Dicţionar analitic de opere literare româneşti. Editura Universităţii Aurel Vlaicu. Istoria tematică a unui fratricid naţional. 59-70. Baia Mare. Cluj-Napoca. nr.). England. aplicații. pp. Viața cotidiană ȋn comunism. 2006 pp. Dan. “Uniunea Sovietică: drama popoarelor deportate”. 2007. 1999. Narrative Discourse and Historical Representation. Todea. Eugen. “Ostinato”. Viața cotidiană ȋn comunism. Bucureşti. Cluj-Napoca. Comunism și represiune ȋn Romȃnia. 2000. 2001. 13-43.). Bucureşti. 44-81. 2004. Scholten. 10-23 mai 2006. Carageani. Septimiu. pp.. ȋn Analele Sighet 8. Bucureşti. ȋn Septimiu Chelcea (coord. Zodieru. ȋn Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii. The Black Book of Communism. 46. 287-288. Dan Cătănuș (coord. Totalitarian Language. G. II. an IV. Richard. “N. Nemira & Co. 1998. Casa Cărții de Știință. Vizental. 1994. pp. pp. Mielu. 2008. Studiu de caz: dosarul de cadre al unui profesor universitar. 34-36. An Introduction to Semantics. Polirom. ȋn Ion Pop (coord. Ciupea. 1991. 718-720. Boca.). 355-376. Stăncuța. Anton. Volkoff. anul I. publicat sub conducerea lui Xavier Leon-Dufour. Casa Cărții de Știință. Marx şi Satan.. pp. Mioara. Anii 1954-1960: Fluxurile şi refluxurile stalinismului. Denize. Cluj. Introducere ȋn psihologie. Humanitas. instrucțiuni (1947-1987). “Evidenţele şi arhivele Securităţii”. ordine. Dicţionar analitic de opere literare româneşti. Zlate. Adriana. 158-172. 2007.

Morar-Vulcu. Călin. Muțiu. pp. cadrele hotărăsc totul”. pp. 667-690. Moldovan şi Mirela Matiu. “Din bucuriile şi ispitele Părintelui Nicolae ca monah ȋn mănăstirea Rohia”. 43-53. Silviu B. Doru.O. Polirom. pp. pp. Palmonari. Directive. Adrian. pp. Bucureşti. 963-976.). Presa Universitară Clujeană. în Memoria. 1996. în Studia Theologia Catholica. 2000. Fundaţia Academia Civică. Bucureşti. Fundaţia Academia Civică.. ȋn Adrian Neculau (coord. Bucureşti. Adrian. Viața cotidiană ȋn comunism. ȋn Analele Sighet 9. 2000. ordine.). Bucureşti. Fundaţia Academia Civică.).Dobrincu. Steinhardt ȋn amintirea contemporanilor. Stejărel. ȋn Analele Sighet 8. Neculau. Golopenția. Iași. Teodor. nr. Doise. 2004. Sanda. ȋn Marius Oprea (coord. pp. Anul XLIV.). Baia Mare. Securiştii partidului. din Berna şi propaganda comunistă (februarie 1955)”. Neculau. Viața cotidiană ȋn comunism. Polirom. ȋn Adrian Neculau (coord. “Caracteristici ale reprezentărilor sociale”. pp. pp. Aurel. pp. edited by Danny D. “Partiturile” Securității. ȋn Analele Sighet 8. “Donbas – o istorie deportată (o tentativă de istorie orală)”. “Manipularea contextului și controlul reprezentărilor sociale”. Grigorescu. “Context social şi practici cotidiene – o rememorare”. 635-655. Fundaţia Academia Civică. pp. “Impactul <<Europei Libere>> în România comunistă” în Şcoala Memoriei 2003. ȋntre speranțele reformei și realitatea stagnării. 37-71. “Manifestația anticomunistă a studenților de la Timișoara din octombrie 1956. ȋn primii ani postbelici”. 34-51. pp. Fundaţia Academia Civică. 2000. documente editate de Cristina Anisescu. Fundaţia Academia Civică. Adrian. Anii 1954-1960: Fluxurile şi refluxurile stalinismului. pp. Nestor. pp. 23 . București. pp. ȋn Adrian Neculau (coord. 612-616. nr. Bucureşti.R. Bucureşti. “Catolicismul în discursul oficial al B. Augusto.R. Bucureşti. Ratesh. 2000. Iași. 939-948. Stanca. Polirom. 3-13. ȋn Anuarul de Istorie Orală I. “Cum s-a construit o nouă identitate socială – o introducere”. ȋn Semantics. ȋn Analele Sighet 7. Hodea. Marin Radu. 2000. 16-24. “Mijloace de tortură ale Securităţii”. Helvetica. Olaru. Iaşi. 23-33. “Reprezentările sociale – dezvoltări actuale”. Radosav. Dorin. pp. 34/2004. Popescu. Fundația Academia Civică. 1971. Doina. Anii 19541960: Fluxurile şi refluxurile stalinismului. 1999. ȋn Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii. Anii 1954-1960: Fluxurile şi refluxurile stalinismului. Polirom. Caius. Polirom. pp. Linguistics and Psychology. “Biografie și istorie (sec XX). Mocanu. Charles E. Morar-Vulcu. pp. Fundaţia Academia Civică. Nemira & Co. Munteanu. 429-432. Ioan. 1/2002. Doru. pp. 2000. în Arhivele Totalitarismului. 87-109. “Reflectarea revoltei din Ungaria (Ȋn <<Scânteia>> – octombrie/noiembrie 1956).). Serviciul de Cadre al P. Fundaţia Academia Civică. Adrian. Moldovan. Cluj-Napoca. Anii 1954-1960: Fluxurile şi refluxurile stalinismului. în Analele Sighet 2. Semnificația politică națională”. Iustin. Aspecte contemporane. “Mișcările studenţești anticomuniste din octombrie 1956 din Timișoara. Bucureşti. “Where do sentences come from?”. pp. Neculau. Baghiu. 2/1999. Anii 1954-1960: Fluxurile şi refluxurile stalinismului. Instaurarea comunismului . pp.R. “<<Partiturile>> represiunii”. Oprea. 2004. Iași. pp. Radosav. 2000. ȋn Caietele de la Rohia (II) N. ȋn Adrian Neculau (coord. ȋn Analele Sighet 8. Iași. Osgood. Năstase. Bucureşti. 497-529. An Interdisciplinary Reader in Philosophy. Baia Mare. Silviu B. 1998. Neculau.C. 11-21. 30-42. Viața cotidiană ȋn comunism. Psihologie socială. văzute și prezentate de inițiatorii și principalii organizatori”. “Forme și strategii de comunizare a societății romȃnești (1949-1950)”.P. 80-94. “Textele detenției”. Willem. 1995. Anii 1949-1953: mecanismele terorii. 2002. Aspecte contemporane. Aurelian. 35-46. “Ȋn perioada construirii socialismului. 141-143. “Omul interior”. Psihologie socială. Moș Ivănescu din Rusca”. Andreea. Iași. 2007. pp.). Steinberg & Leon A. Călin.. 149-166. 38. Cambrige University Press. ȋn Caietele de la Rohia (II) N. Anii 1961-1972: Ţările Europei de Est. Polirom. 2001. ca poliţie politică. “Ocuparea legaţiei R. 82-155. 2004. 461-475. Adrian. Jakobovits. ȋn Adrian Neculau (coord. instrucţiuni (1947-1987). în Analele Sighet 8.ȋntre rezistenţă şi represiune. “Aspecte ale restalinizării oglindite ȋn presa din România”. Steinhardt ȋn amintirea contemporanilor. Studiu de caz: arhiva Comitetului Municipal de Partid Braşov. Helvetica. “<<Limba de lemn>> şi cercetarea istorică”. 291-306. Jela. pp. Marius. 2003. ȋn Analele Sighet 8. 1996.

7. 3. consultat online: http://webspace.com/content/1/1/17. George. no.01. Stan. consultat online: http://darwin-online. Fundaţia Academia Civică. Silvia. consultat online: http://crimelecomunismului. Marius.Abraham Maslow (1908-1970)”.2011.html.01. 57-63.01. Willcox. 10. 1/Spring 1987. Delwiche.presidency.html.2011. Lavinia. An III. Gloria. ȋn Analele Sighet 7.edu/cgboer/maslow. Maria.N. “Locurile memoriei”. 7.folklore.pdf. 666-671. pp. vol. Centrul Phantasma. 1999. 2001. Bucureşti. în Journal of Christian Healing. în Analele Sighet 8. X.pdf.ro/static/ordine/RAPORT_FINAL_CPADCR.org. consultat online: http://americanrhetoric. 1:17. Hiiemae. 617-634. 7.01.html. Bucureşti. Nr. “Long-term consequences of traumatic experiences: an assessment of former political detainees in Romania”. ȋn Xenopoliana. Mircea. “Fear”. Iosifescu. 24.2011.ro/dezbateri/text/text5. consultat online: http://www. 152-159.ro/?location=view_article&id=974&page=0&from_name=cautare&from=bG 9jYXRpb249c2VhcmNoJmtleXdvcmRzPXN0ZXJlK2d1bGEmeD0wJnk9MA%3D%3D. “Ecourile şi consecinţele Revoluţiei Maghiare din 1956 în universităţile din România”. consultat online: http://www. Bichescu. atȃția fugari!?”. Doru.com/speeches/fdrthefourfreedoms. Texte disponibile electronic Angelescu. București.cpementalhealth. “O privire în interiorul aparatului de Securitate”. Raport Final.01.2011. Sorin D.01.ro/pdf/ro/publicatii/aparatul_de_securitate.htm. consultat online: http://www. “The Feeling Wheel: A Tool for Expanding Awareness of Emotions”.2011. Arhivele Securităţii 1.2011.A. 1872. consultat online: http://www.tripod. Oprea.01. 7. “Pădurea Babadag – cȃți copaci. pp. pp. 7. Dana et alii.ship. C. 31. 2002. Pro Historia.S. Pop. ȋn Clinical Practice and Epidemiology in Mental Health 2005. “Handling Collective Fear in Folklore”. Darwin. consultat online: http://www.uk/pdf/1872_Expression_F1142.S. “Documentele Securităţii şi cercetarea istorică”. Liviu.ee/folklore/vol26/hiiemae.02. “The American Debate Over Totalitarianism: Terror”. John Murray. consultat online: http://institutulxenopol.2011. Aaron. pp..com/xenopoliana/arhiva/2001/pagini/6.01. Stoica. Reet. Bucureşti. 24 . 2006.. pp. Comisia Prezidențială pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romȃnia.2011. ȋn Arhivele Totalitarismului. London.Someşan. The Expression of the Emotions in Man and Animals. “The [Speech of] Four Freedoms”. “Metodele calitative ȋn cercetarea imaginilor”. 1/1995.memoria.phantasma.ro/dezbateri/masa/masa3. “Personality Theories . 9. 7.pdf. 21-25.html. Boeree.pdf. consultat online: http://www. consultat online: http://www. Ţăranu. Ivănescu.htm. 3.2011.2011. Roosevelt.2011.sa.01.fear. “Rolul rezervat presei scrise în aparatul de propagandă pentru colectivizarea agriculturii (perioada 1949-1950)”. Stan. “Direcţia de cadre – organizare şi atribuţii”. 10. Fundaţia Academia Civică. Franklin Delano.2011.propagandacritic. Charles. 10.01. 2000.com/articles/ct. Anii 1954-1960: Fluxurile şi refluxurile stalinismului. ȋn C.01.phantasma. Anii 1949-1953: mecanismele terorii.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful