MEDIUL CONCURENTIAL ROMÂNESC –

EVOLUTII ÎN SECTOARE ESENTIALE
Romanian competition environment –
developments in essential sectors
CONSILIUL CONCURENTEI
COMPETI TI ON COUNCI L
Bucuresti, 2011
2
2011
Mediul concurential românesc –
evolutii în sectoare esentiale
Consi l i ul Concurentei
CUPRINS
CUVÂNT ÎNAINTE .........................................................................................................4
REZUMAT ....................................................................................................................6
IMPACTUL MODIFICĂRILOR COMISIONULUI DE RAMBURSARE ANTICIPATĂ
ASUPRA CREDITELOR ...............................................................................................18
CONCURENŢA PE PIAŢA DISTRIBUŢIEI DE MEDICAMENTE DIN ROMÂNIA ................40
ACHIZIŢIILE PUBLICE DIN ROMÂNIA – ÎNTRE NIVELURILE PIEŢEI ŞI NEVOIA
DE ECONOMIE BUGETARĂ .........................................................................................66
INDICATORI PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI DIN ANUMITE SECTOARE
ECONOMICE ............................................................................................................102
3
2011
Romanian competition environment –
developments in essential sectors
Competi ti on Counci l
CONTENTS
FOREWORD .............................................................................................................. 5
ABSTRACT ............................................................................................................... 7
THE IMPACT OF THE REVISION OF THE EARLY REIMBURSEMENT
FEE OVER THE CREDITS ................................................................................ 19
COMPETITION ON THE ROMANIAN DRUG DISTRIBUTION MARKET ........................ 41
PUBLIC PROCUREMENTS IN ROMANIA – BETWEEN MARKET’S DIMENSION
AND THE NEED FOR BUDGETARY SAVINGS ............................................................ 67
INDICATORS FOR ASSESSING THE COMPETITION ON CERTAIN ECONOMIC
SECTORS .............................................................................................................. 103
4
2011
Mediul concurential românesc –
evolutii în sectoare esentiale
Consi l i ul Concurentei
CUVÂNT ÎNAINTE
Anul acesta, Consiliul Concurenţei lansează în dezbatere publică cel
de-al treilea raport privind situaţia concurenţei în unele sectoare ale
economiei naţionale. Intitulat „Mediul concurenţial românesc - evoluţii
în sectoare esenţiale”, raportul se axează pe 3 domenii – bancar, farmaceutic şi achiziţii
publice. Alături de cele 3 domenii raportul include, pentru prima dată, şi un capitol dedicat
unor indicatori utilizaţi în evaluarea concurenţei din anumite sectoare de activitate.
Modificările cadrului legislativ privind contractele de credit pentru consumatori, generate de
OUG nr.50/2010, au condus la necesitatea evaluării impactului asupra creditelor. Pe lângă
efectul direct asupra evoluţiei rambursărilor anticipate şi a creditelor de refinanţare,
eliminarea/reducerea comisionului de rambursare anticipată afectează şi activitatea de
renegociere a contractelor clienţilor, precum şi „campaniile de refinanţare” derulate de către
fiecare bancă în parte.
În cadrul sectorului farmaceutic, distribuţia de medicamente ocupă un loc esenţial, având în
vedere efectele generate în piaţă şi implicit asupra consumatorului final. În vederea analizării
modului de funcţionare a sistemului de distribuţie practicat în România, dar şi a modificărilor
ce ar putea interveni în acest sistem pe termen scurt şi mediu, Consiliul Concurenţei a derulat
o investigaţie sectorială, ale cărei rezultate sunt prezentate în cadrul raportului.
Achiziţiile publice pot ridica probleme legate de existenţa unor prevederi cu potenţial caracter
anticoncurenţial existente în cadrul legislativ sau de fenomenul trucării licitaţiilor de către
agenţii economici participanţi la licitaţie. Alături de activitatea de investigare a unor licitaţii
trucate, anul acesta, autoritatea de concurenţă a efectuat o analiză privind eficienţa sistemului
de achiziţii publice, din punct de vedere al preţurilor practicate în cadrul contractelor derulate
cu diferite autorităţi contractante.
Pentru facilitarea monitorizării şi evaluării concurenţei din diferite pieţe şi sectoare economice,
Consiliul Concurenţei şi-a propus elaborarea unor metodologii şi dezvoltarea unor indicatori
care să poată releva situaţia concurenţei din pieţele analizate. În acest sens, ultimul capitol
al raportului se axează pe prezentarea unor indicatori folosiţi pentru monitorizarea concurenţei
din sectorul bancar, sectorul farmaceutic şi sectorul construcţiei de drumuri.
Sperăm, ca prin conţinutul său, raportul să suscite un real interes în rândul tuturor celor interesaţi,
în vederea identificării celor mai adecvate măsuri pentru creşterea gradului de concurenţă. Nu
putem încheia fără a mulţumi tuturor autorităţilor şi instituţiilor ce au participat alături de
noi la elaborarea acestui raport, informaţiile obţinute şi consultările pe anumite probleme
aducând un plus de cunoaştere a evoluţiilor din sectoarele analizate.
Preşedinte,
Bogdan M. CHIRIŢOIU
AAn
dde
eec
îîn secttoare esenţi ţi l ale”, r
5
2011
Romanian competition environment –
developments in essential sectors
Competi ti on Counci l
FOREWORD
This year, the Competition Council launches a public debate on the
third report on the competition on certain national economic sectors.
The report - “Romanian competition environment – developments in
essential sectors” - focuses on 3 fields, namely the banking sector, the pharmaceutical
sector and public procurements. Additionally, for the first time, the report includes a chapter
concerning several indicators used to assess the competition on certain sectors.
The amendments of the legal framework on consumer credit contracts generated by
Government Emergency Ordinance no.50/2010 has led to the necessity of evaluating their
impact over the credits. Alongside the direct effect over the evolution of the early
reimbursements and over the refinancing credits, the elimination/reduction of the early
reimbursement fee also influences the renegotiation of the on-going client contracts, as
well as the “the refinancing campaigns” carried out by each bank.
In the pharmaceutical sector, drug distribution plays an essential role, because of its effects
over the market and, implicitly, over the final consumer. In order to assess the functioning
of the Romanian drug distribution system, as well as of the possible changes on the short
and medium term, the Competition Council has carried out a sector inquiry; its conclusions
are included in the report.
Public procurements may raise issues related to the existence of certain possible
anticompetitive provisions stipulated by the legal framework or may be affected by the
phenomena of bid rigging carried out by the bidding undertakings. In addition to
investigating several bid riggings, this year, the competition authority has undertaken an
analysis of the efficiency of the public procurement system, as regards the prices
established within the contracts concluded with different contracting authorities.
In order to facilitate the monitoring and the assessment of the competition on different markets
and economic sectors, the Competition Council has started to develop certain methodologies
and indicators for evaluating the competition on the analysed markets. In this respect, the last
chapter of the report focuses on presenting certain indicators for monitoring the competition
on the banking sector, the pharmaceutical sector and the road construction sector.
We hope that the report with its topics will attract the attention of all stakeholders, so as
to identify the most adequate measures designed to increase the level of competition. We
cannot conclude without thanking all the institutions and authorities participating along us
in drafting this report. In this process, the obtained data and the consultations on different
issues have added valuable knowledge on the analysed sectors.
President,
Bogdan M. CHIRIŢOIU
he e
rs.
in n
tor, th the h pharmace t utiic l al
6
2011
Mediul concurential românesc –
evolutii în sectoare esentiale
Consi l i ul Concurentei
REZUMAT
Consiliul Concurenţei supune, în fiecare an, dezbaterii publice un raport privind situaţia
concurenţei în anumite sectoare sensibile ale economiei. Pentru acest an, raportul analizează
trei domenii: bancar, farmaceutic şi achiziţii publice - a căror importanţă şi fluctuaţie a
activităţii pot afecta semnificativ evoluţia de ansamblu a economiei naţionale.
Pentru prima dată, raportul cuprinde un capitol distinct dedicat unor indicatori de măsurare
a concurenţei din anumite sectoare de activitate, încercând să surprindă, de o manieră
sintetică, rezultatele unui proiect derulat de autoritatea de concurenţă în ultimii 2 ani.
a) Impactul modificărilor comisionului de rambursare anticipată asupra creditelor
Din perspectiva domeniului bancar, raportul îşi propune să realizeze o analiză privind
impactul modificărilor generate la nivelul comisionului de rambursare anticipată asupra
creditelor, conform prevederilor OUG nr.50/2010 privind contractele de credit pentru
consumatori (denumită în continuare Ordonanţă).
Scopul urmărit prin introducerea dispoziţiilor referitoare la eliminarea sau, după caz,
reducerea comisionului de rambursare anticipată la toate creditele destinate
consumatorilor persoane fizice a fost creşterea corectă a concurenţei între bănci, ca
urmare a creşterii gradului de mobilitate a clienţilor. Un indicator important în constatarea
realizării acestui obiectiv s-a concretizat în evoluţia activităţii de refinanţare la nivelul
sistemului bancar din România.
În perioada ulterioară apariţiei Ordonanţei (iunie 2010 – mai 2011), numărul total al
creditelor refinanţate s-a dublat comparativ cu perioada anterioară (iunie 2009 – mai
2010). În această perioadă s-au acordat aprox.160 mii de credite de refinanţare,
comparativ cu 85,5 mii credite de refinanţare acordate în perioada iunie 2009 – mai 2010.
Prin urmare, cel puţin 160 mii de clienţi au beneficiat în mod direct de eliminarea/
reducerea comisionului de rambursare anticipată. Acestora li se adaugă clienţii care
au efectuat în această perioadă rambursări anticipate ale creditelor, parţiale (229 mii
clienţi) sau totale (altele decât refinanţările), precum şi cei care şi-au renegociat
contractele în condiţii mai favorabile.
Volumul cumulat al creditelor de refinanţare în lei în perioada iunie 2009 – mai 2010 este de
1.027 mil. lei, iar volumul cumulat al creditelor de refinanţare în lei în perioada iunie 2010
– mai 2011 este de 2.169 mil. lei. Pentru comparaţie, volumul de credite în sold acordate
gospodăriilor populaţiei la nivelul lunii mai 2011 a fost de 35.402 mil. lei. Prin urmare, în cele
12 luni ulterioare apariţiei Ordonanţei, volumul total al creditelor de refinanţare în lei
s-a dublat faţă de perioada anterioară corespunzătoare. În acelaşi timp, acest volum
reprezintă 6% din volumul creditelor în sold acordate gospodăriilor populaţiei.
7
2011
Romanian competition environment –
developments in essential sectors
Competi ti on Counci l
ABSTRACT
Every year, the Competition Council launches a public debate on the report of the competition
in certain sensible economic sectors. This year, the report analyses three fields: the banking
sector, the pharmaceutical sector and public procurements because their importance and
fluctuation can affect significantly the overall evolution of the national economy.
For the first time, the report includes a distinct chapter presenting several competition
assessment indicators intended to be applied in certain sectors. This chapter aims to summarise
the results of a project carried out by the competition authority for the past two years.
a) The impact of the revision of the early reimbursement fee over the credits
As regards the banking field, the report analyses the impact of the revision of early
reimbursement fee over the credits, according to the Emergency Government Ordinance
no.50/2010 on consumer credit contracts (hereinafter Ordinance).
The aim of introducing the provisions on the elimination/reduction of the early
reimbursement fee for all consumer credits (natural persons) has been the fairly
increase of competition between banks, as a result of the increased inter-bank
client mobility. An important indicator for assessing the achievement of this objective
has been concretised in the evolution of the refinancing activity within the Romanian
banking system.
After the adoption of the Ordinance (June 2010 – May 2011), the total number of the
refinanced credits has doubled compared to the previous period (June 2009 – May 2010).
In this period, around 160,000 refinancing credits have been granted, compared to 85.5
thousands refinancing credits granted during June 2009 – May 2010. As a result, at least
160,000 clients have benefited directly from the elimination/reduction of the early
reimbursement fee. The clients which have early reimbursed their credits partially
(229,000 clients) or totally (other than the refinancing credits), have also benefited
from these conditions, together with those which have renegotiated their contracts
so as to benefit from more favourable conditions.
The cumulated volume of the refinancing credits granted in RON during June 2009 – May
2010 is of RON 1,027 million, and the one granted during June 2010 – May 2011 is of
RON 2,169 million. By comparison, the volume of consumers’ credits remaining to be
reimbursed at the moment May 2011 has been of RON 35,402 million. Consequently,
during the 12 months after the adoption of the Ordinance, the total volume of the
refinancing credits has doubled compared to the corresponding previous period. At
the same time, this volume is 6% of the volume of consumers’ credits remaining to be
reimbursed.
8
2011
Mediul concurential românesc –
evolutii în sectoare esentiale
Consi l i ul Concurentei
Volumul creditelor refinanţate în valută, în perioada iunie 2010 – mai 2011, a fost de 338
mil. euro.
Considerând, în medie, o reducere cu 3 puncte procentuale a comisionului de rambursare
anticipată plătit de clienţii bancari care şi-au refinanţat creditele, în perioada următoare
apariţiei Ordonanţei, prevederile art. 67 au condus la economii de aprox. 65 milioane lei şi
10 milioane euro.
De asemenea, prevederile Ordonanţei au influenţat în mod direct un număr total de aproximativ
229 mii de rambursări anticipate parţiale ale creditelor acordate în lei şi valută, iar volumul
corespunzător plăţilor anticipate a fost de 542,2 milioane lei, respectiv 261,9 milioane euro.
Totodată, aplicând o reducere medie de 3 procente a comisionului de rambursare
anticipatăclienţilor bancari care au rambursat anticipat o parte din credit, în perioada următoare
apariţiei Ordonanţei, rezultă economii de aprox. 16 milioane lei, respectiv 7,85 milioane euro.
b) Distribuţia angro de medicamente din România
Ca parte componentă a sectorului farmaceutic, distribuţia angro de medicamente din
România joacă un rol extrem de important, cu efecte directe şi vizibile la nivelul utilizatorului
final. În vederea analizării modului de funcţionare a sistemului de distribuţie practicat în
România, dar şi a modificărilor ce ar putea interveni în acest sistem pe termen scurt şi mediu,
Consiliul Concurenţei a derulat o investigaţie sectorială în urma căreia s-au constatat anumite
disfuncţionalităţi legate în primul rând de accesul distribuitorilor la anumite medicamente.
Din punctul de vedere al accesului pe piaţa distribuţiei angro se poate afirma că nu
există limitări într-o măsură semnificativă, generate de existenţa unor relaţii de
exclusivitate sau de distribuţia printr-un număr redus de distributori. Cu toate acestea,
în cadrul investigaţiei au fost identificate şi anumite pieţe pe care accesul distribuitorilor şi,
în general, al distribuitorilor mici, este dificil.
Din analiza efectuată a rezultat faptul că, deşi există diferenţe semnificative de preţ, pe toate
pieţele unde există variante generice ale medicamentelor inovative cel mai bine vândute,
nu numai că medicamentele generice nu au reuşit să penetreze piaţa, dar vânzările celor
mai ieftine medicamente generice reprezintă sub 1% din valoarea totală a pieţei.
În ceea ce priveşte medicamentele decontate ce se acordă în cadrul programelor naţionale
de sănătate, atât în anul 2009, cât şi în prezent, prescrierea acestora se face pe baza
Denumirii Comune Internaţionale. Cu toate acestea, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate
suportă valoarea integrală a preţului de vânzare cu amănuntul al fiecărui medicament care
se acordă în cadrul programelor naţionale de sănătate. Astfel, farmaciile nu au niciun
stimulent pentru a le comercializa la un preţ mai mic, deşi acestea pot obţine
discounturi semnificative de la distribuitorii de medicamente.
Prin urmare, prin practicarea acestui sistem, se elimină principala formă de concurenţă
cu privire la aceste medicamente, şi anume concurenţa prin preţ, atât la nivelul
9
2011
Romanian competition environment –
developments in essential sectors
Competi ti on Counci l
During June 2010 – May 2011, the volume of the refinanced credits in foreign currency
has been of EUR 338 million.
Considering an average reduction of 3% to the early reimbursement fee paid by bank
clients in the period after the adoption of the Ordinance, putting into effect the
provisions of art. 67, it led to savings of approx. RON 65 million, respectively EUR
10 million.
Moreover, the provisions of the Ordinance have influenced directly around 229,000 early
reimbursements of the credits granted in RON and in foreign currency, and the volume of
the early reimbursements has been of RON 542.2 million and of EUR 261.9 million.
At the same time, by applying an average reduction of 3% to the early reimbursement fee
paid by the bank clients who have reimbursed part of their credits, it results that after the
adoption of the Ordinance savings of around RON 16 million and EUR 7.85 million have
been generated.
b) Romanian drug wholesale market
As part of the pharmaceutical sector, Romanian drug wholesale market pays an extremely
important role, with direct and visible effects over the final consumer. In order to assess
the functioning of the Romanian drug distribution system, as well as the possible changes
on the short and medium term, the Competition Council has carried out a sector inquiry,
which has revealed certain dysfunctions mainly related to the access of distributors to
certain drugs.
As regards the access on the drug wholesale market, it can be stated that there are
no significant limitations, generated by certain exclusivity relations or by the
distribution performed through a low number of distributors. However, within the
investigation have been identified certain markets where distributors and especially small
distributors have difficulties to enter.
The analysis has showed that, although there are significant price differences, on all
the markets where the best sold innovative drugs have generic variants, generics
did not succeed to penetrate the market but the sales of the cheapest generics have
represented less than 1% of the total market value.
In respect to the settled drugs within the Romanian national health programmes, in 2009,
as well as at present, their prescription is made based on their International Common
Name. However, the National Health Insurance House settles the entire value of the retail
price for each drug granted within the national health programmes. Therefore, pharmacies
have no incentive to trade them at a lower price, although they could obtain
significant discounts from drug distributors.
As a result, by applying this system, the main form of competition, the price competition
between producers and between pharmacies, is being eliminated in the detriment of
10
2011
Mediul concurential românesc –
evolutii în sectoare esentiale
Consi l i ul Concurentei
producătorilor, cât şi la nivelul farmaciilor, în detrimentul bugetului alocat programelor
naţionale şi, în final, al pacienţilor. Având în vedere creşterea cheltuielilor cu medicamentele
care se acordă în cadrul programelor naţionale de sănătate, este necesară introducerea
unui sistem de referenţiere a preţurilor în cazul acestor medicamente, cel puţin în
cazurile în care există mai multe medicamente cu aceeaşi Denumire Comună
Internaţională. Introducerea acestor măsuri va conduce, pe de o parte, la reducerea
cheltuielilor statului cu aceste medicamente şi, pe de altă parte la promovarea medicamentelor
generice pe măsură ce acestea intră pe piaţă.
Ministerul Sănătăţii a propus ca modul de calcul al preţurilor de decontare a medicamentelor
care se acordă bolnavilor cuprinşi în cadrul programelor naţionale de sănătate nominalizate
prin hotărâre de guvern, în condiţiile legii, să fie stabilit într-un mod care să permită realizarea
de economii la bugetul alocat sănătăţii. Astfel, preţul cu ridicata ar fi fost preţul de producător
diminuat cu 15%, la care urma să se adauge adaosul de distribuţie.
Consiliul Concurenţei a atras atenţia asupra faptului că această metodă de calcul ar
putea avea ca efect creşterea atractivităţii exporturilor de astfel de medicamente. Prin
urmare, măsura ar putea conduce la înregistrarea unui deficit de medicamente pe
piaţa românească, cu posibile consecinţe asupra stării de sănătate a bolnavilor cronici
incluşi în programe naţionale de sănătate.
„Sensibilitatea” distribuţiei de medicamente şi efectele acesteia în piaţă conduc în acordarea
şi pe viitor a unei atenţii deosebite acestui subiect, pentru a elimina posibilitatea de
manifestare a unor potenţiale practici anticoncurenţiale.
c) Eficienţa sistemului de achiziţii publice din România
Achiziţiile publice pot ridica, printre altele, probleme legate de existenţa unor prevederi cu
potenţial caracter anticoncurenţial existente în cadrul legislativ sau de fenomenul trucării
licitaţiilor de către agenţii economici participanţi la licitaţie. Alături de aceste elemente, preţul
joacă un rol primordial în licitaţiile publice, fiind unul din elementele ce pot concura în
realizarea unor economii bugetare. Stabilirea valorii estimate a produselor, lucrărilor şi
serviciilor licitate cât mai aproape de preţul aceloraşi produse de pe piaţă trebuie să
reprezinte elementul de bază al oricărui contract de achiziţie publică.
În afara investigaţiilor derulate în acest domeniu şi al colaborării cu celelalte autorităţi cu
atribuţii în sfera achiziţiilor publice, anul acesta Consiliul Concurenţei a efectuat o analiză
comparativă privind nivelul preţurilor din cadrul contractelor cu diferite autorităţi contractante
şi al celor practicate pentru alţi clienţi pentru un număr de patru produse, respectiv: motorină
euro 5, ulei, cartofi şi hârtie xerox. Obiectivul acestei cercetări a fost acela de a stabili
dacă preţurile produselor livrate autorităţilor contractante prin diferite proceduri de
licitaţie au fost mai mici decât cele facturate altor clienţi neguvernamentali.
Pe ansamblul celor 4 produse (motorină, ulei, cartofi şi hârtie xerox), răspunsul la întrebarea: „Sunt
preţurile din contractele de achiziţii publice mai mici decât cele facturate altor clienţi?” este
„Nu”, cu mici excepţii de la un produs la altul sau de la o procedură de licitaţie la alta.
11
2011
Romanian competition environment –
developments in essential sectors
Competi ti on Counci l
the budget allocated for the national programmes and, finally, of patients. Taking into
consideration the increase of the drug expenses granted within the national health
programmes a reference price system in respect to these drugs, it is necessary to be
introduced, at least for the cases when there are several drugs with the same
International Common Name. Such measures will generate on one hand the decrease of
State’s expenses with these drugs and on the other hand the promotion of generics as they
are entering on the market.
The Ministry of Health has proposed that the calculation of the settlement price for the
drugs intended for the patients treated within the national health programmes stipulated
by Government Decision, according to the law, to be established so as to generate savings
for the health budget. Thus, the retail price would have been the producer price diminished
by 15%, following to be completed by the distribution mark-up.
The Competition Council has signalled that this calculation method could have as
effect the increase of the exports of such drugs. As a result, the measure could lead
to a drug deficit on the Romanian market, with possible consequences over the
health condition of the chronically ill patients included in the national health
programs.
The “sensitivity” of drug distribution and its effects on the market are the reasons for
continuing the surveillance of this market, in order to eliminate the possible anticompetitive
practice
c) Efficiency of the Romanian public procurement system
Public procurements may raise among others, issues related to the existence of certain
possible anticompetitive provisions stipulated by the legal framework or may be affected
by the phenomena of bid rigging carried out by the bidding undertakings. Additionally, the
price plays a critical role within public tenders, and it is one of the elements which can
help in achieving budgetary savings. Establishing the estimated value of the bidded
products, works and services as closer as possible to the market price must be the basic
element of a public procurement contract.
Apart from the investigations carried out in this field and the cooperation with other
authorities with competences in public procurements, the Competition Council has
undertaken a comparative analysis between the prices resulted applied in the contracts
concluded with different contracting authorities and the ones charged to other clients. The
analysis has envisaged four products, namely: Euro 5 diesel, cooking oil, potatoes and copy
paper. The aim of this research has been to establish if the prices of the products
delivered to the contracting authorities through different tender procedures were
lower than the ones charged to other nongovernmental clients.
For the 4 products, the general answer to the question: “Are the prices resulted from
the public contracts lower than the ones charged to other clients?” is “No”, with
small exemptions, depending on the product and on the tender procedure.
12
2011
Mediul concurential românesc –
evolutii în sectoare esentiale
Consi l i ul Concurentei
Analiza achiziţiilor publice pentru cele 4 produse a pus în evidenţă faptul că, în general, prin
licitaţiile online preţurile contractelor încheiate cu diferite autorităţi şi instituţii publice
sunt mai reduse faţă de preţurile facturate altor clienţi neguvernamentali. Majorarea
progresivă a plafonului licitaţiilor online poate avea drept efect realizarea de economii
bugetare din sistemul de achiziţii publice.
În privinţa achiziţiei de motorină, preţurile variază ca urmare a creşterii preţurilor la
producător, această situaţie putând fi explicată pe seama creşterii cotaţiilor internaţionale.
Cele mai importante probleme se regăsesc însă la achiziţia uleiului de gătit şi cartofilor.
Astfel, uleiul pentru gătit este procurat de autorităţile contractante cu precădere de la
intermediari, ale căror preţuri de comercializare sunt net superioare preţurilor producătorilor.
Din cei 18 agenţi economici, ce au dat curs cererii de informaţii a autorităţii de concurenţă,
doar unul singur este producător de ulei, restul fiind intermediari şi ca urmare, practicând
preţuri peste preţul producătorului, atât în cazul contractelor de achiziţie publică cât şi al
celor aferente altor clienţi. Preţul mediu al intermediarilor în contractele analizate
depăşeşte, în mod regulat, cu peste 10 procente preţul producătorului, analiza
diferenţelor de preţ putând fi realizată doar de la caz la caz, respectiv de la un contract de
achiziţie la altul.
La cartofi, preţul practicat în contractele de achiziţie publică înglobează alături de
caracterul sezonier al produsului şi un nivel destul de ridicat al adaosului comercial
practicat de operatorii economici. Achiziţia de cartofi de la intermediari se realizează la
preţuri net superioare preţurilor de la producător sau grupuri de producători, aceştia fiind în
imposibilitatea de a participa la licitaţii, fie din cauza gradului redus de transparenţă al
achiziţiilor, fie din cauza existenţei unor bariere, mai mult sau mai puţin justificate. Din analiza
contractelor de achiziţie publică a reieşit faptul că preţurile producătorilor la cartofi variază,
în perioadele de producţie, între 0,65 lei/kg şi 0,97 lei/kg (fără TVA), pentru ca preţurile
intermediarilor să se situeze sistematic peste acest nivel.
Procurarea de cartofi direct de la producători poate avea ca efect realizarea unor economii
însemnate de către autorităţile contractante. Încurajarea fenomenului de creare de grupuri
de producători, cu putere de negociere şi cu personalitate juridică, constituie un prim
pas în încercarea de valorificare a producţiei interne, inclusiv prin mecanismul
achiziţiei publice. Dacă până în iunie 2011, existau 4 grupuri de producători ce funcţionau
încă din 2006/2007, din care 3 în judeţul Braşov şi unul în Constanţa, la momentul actual
mai există înregistrate doar 2 grupuri de producători, unul în Braşov iar celălalt în Constanţa.
Ca şi în cazul altor produse agroalimentare, înfiinţarea de cooperative integrate se loveşte
şi în cazul cartofului fie de reticenţa producătorilor agricoli legată de neîncrederea în
fenomenul cooperatist, fie de existenţa unei legislaţii prea stufoase, care de multe ori
„sufocă” activitatea unor astfel de entităţi.
În cazul ultimului produs analizat, hârtia xerox, preţurile de achiziţie variază de la un judeţ
la altul, existând, însă, o tendinţă vizibilă de reducere faţă de nivelul preţurilor practicate
către alţi clienţi neguvermentali.
13
2011
Romanian competition environment –
developments in essential sectors
Competi ti on Counci l
The analysis of the public tenders for the 4 products has highlighted that, in general, the
online tenders provide lowest prices for the contracts concluded with the contracting
authorities compared to the ones charged to other nongovernmental clients. The
progressive increase of the online tenders could generate budgetary savings from the
public procurement system.
As regards the diesel procurement, prices vary as a result of the price increase performed
by producers, or this can be explained by the rising international oil quotations.
The main important issues are related to the cooking oil and the potatoes. The contracting
authorities mainly procure the cooking oil from intermediaries, which have selling prices
obviously superior than the producers. Out of the 18 undertakings that have responded
to the information request of the competition authority, only one is an oil producer, the
rest of them being intermediaries. As a result, in the contracts subject to public tenders
and in the contracts concluded with other clients as well, they charge prices over the
producer price. In the analysed contracts, as a rule, the average price of the
intermediaries overcomes the producer price by over 10%; an analysis of the price
differences can be made only on a case by case basis, respectively from a contract to
another.
In potatoes’ case, the price, as it has resulted from the public contracts, is influenced
by the seasonal nature of the product and by the quite high trade mark-up used by
the undertakings. Potatoes’ procurement from intermediaries is being done at clearly high
prices compared to the ones charged by producers or by producers’ groups. The last ones
are not able to attend tenders because of the low level of transparency, or because of
certain barriers, more or less justified. The analysis of the public procurement contracts
has revealed that potatoes’ producer prices are fluctuating during the production times,
between 0.65 RON/kg and 0.97 RON/kg (without VAT), and the intermediaries’ prices are
systematically over these levels.
Procuring potatoes directly from producers can generate significant savings for the
contracting authorities. Encouraging the creation of producers’ groups, with bargaining
power and juridical personality, is a first step in trying to capitalise the internal
production, including public procurement mechanism. If until June 2011, there were
4 producers’ groups functioning starting from 2006/2007, out of which 3 in Braşov County
and one in Constanţa County, nowadays only 2 producers’ groups are still activating, one
in Braşov and the other one in Constanţa.
As in the case of other food products, the setting up of potatoes integrated cooperatives
is hampered by the reticence of the agricultural producers generated by the mistrust in
the cooperative model, or by the too thick legislation, which “suffocates” the activity of
such entities.
In the case of the last analysed product - the copy paper -, the acquisition price varies
from county to county; however, there it has a visible decreasing tendency compared to
the level charged to other nongovernmental clients.
14
2011
Mediul concurential românesc –
evolutii în sectoare esentiale
Consi l i ul Concurentei
O atenţie deosebită trebuie, însă, acordată şi pe viitor procesului de monitorizare al achiziţiilor
publice. Practicarea, în unele cazuri, a unor preţuri mult mai mari pentru autorităţile
contractante faţă de alte contracte rezultate din licitaţii poate ridica suspiciuni legate
de trucarea licitaţiilor pe verticală şi orizontală.
În acest caz, colaborarea activă a tuturor instituţiilor cu atribuţii în domeniul achiziţiilor
publice, atât din punct de vedere al eliminării unor posibile disfuncţionalităţi, precum
şi al sancţionării cu severitate a oricăror încercări de trucare a licitaţiilor, se va
repercuta favorabil asupra nivelului cheltuielilor alocate pentru procurarea de bunuri
şi servicii de către autorităţile contractante.
d) Indicatori pentru evaluarea concurenţei din anumite sectoare economice
Un obiectiv important pentru Consiliul Concurenţei îl constituie dezvoltarea de metodologii şi
indicatori cu conţinut economic pe baza cărora să poată fi evaluat nivelul concurenţei din
anumite pieţe şi sectoare economice. Evaluarea concurenţei din sectoarele economiei facilitează
îndeplinirea atribuţiilor derivate din aplicarea prevederilor legii concurenţei şi facilitează
interacţiunea cu alte autorităţi de supraveghere şi reglementare a activităţii economice.
Construcţia de indicatori dedicaţi evaluării bunei funcţionări a sectoarelor din economie
necesită identificarea seturilor de date disponibile public sau a datelor care pot fi colectate
cu un efort logistic rezonabil, având în vedere optimizarea utilizării resurselor umane şi de
timp la nivelul autorităţii de concurenţă.
Indicatorii care au semnificaţie pentru politica de concurenţă, respectiv care pot constitui o
bază de evaluare pentru intensitatea concurenţei din sectoarele economiei, se pot grupa în
următoarele categorii:
1. Indicatori care vizează structura şi dimensiunea pieţei sunt consideraţi
esenţiali în etapa de definire a pieţei relevante, fiind necesari pentru stabilirea
tipului de piaţă analizată; deși pentru analiza dimensiunii pieței se utilizează
cu precădere indicatori statici, trebuie amintit faptul că piețele sunt dinamice,
dimensiunile lor evoluează în timp, iar structurile interioare se modifică,
schimbându-se astfel și fizionomia pieţelor; cei mai uzuali indicatori ce vizează
structura și dimensiunea pieței sunt: aria de cuprindere a pieței, numărul de
întreprinderi active pe piață, valoarea pieței și numărul de produse din piață.
2. Indicatori ai gradului de concentrare a pieţei: teoria economică indică o
legătură directă între gradul de concentrare a pieţei şi performanţa
întreprinderilor din piaţă; în plus, autorităţile de concurenţă stabilesc praguri
de decizie în raport cu cotele jucătorilor dintr-o piaţă; există mai mulți indicatori
de concentrare a pieței, fiecare dintre aceștia plecând de la calculul cotelor de
piață; în general, acestea se calculează pe baza valorii produselor/serviciilor
comercializate, dar ele pot fi calculate și pe baza volumului de produse/servicii
comercializate (în funcție de specificul pieței); principalii indicatori ai gradului
de concentrare a pieței sunt următorii: rata de concentrare, indicele Herfindahl-
15
2011
Romanian competition environment –
developments in essential sectors
Competi ti on Counci l
However, a special attention must be paid to the monitoring process of the public
procurements. The cases when the prices paid by the contracting authorities are
higher than the ones resulted from other tenders can create suspicions concerning
the possible horizontal or vertical bid riggings.
In these cases, the active cooperation of all institutions with attributions in the
field of public procurements as regards the elimination of possible dysfunctions
as well as sanctioning of any bid rigging attempt will have a positive effect over
the expenses of the contracting authorities related to the procurement of goods
and services.
d) Indicators for assessing competition on certain sectors
An important objective of the Competition Council is to develop methodologies and
economic-based indicators that can be used for assessing the competition on certain
markets and economic sectors. Evaluating the competition on the national economy
facilitates the application of the Competition Law and the interaction with other surveying
and regulatory authorities.
The development of indicators for evaluating the proper functioning of the economic sectors
requires identifying the sets of public available data or of the data that can be collected
through a reasonable logistical effort, taking into account the optimisation of the human
and time resources of the institution.
The significant indicators for the competition policy, namely which can represent a base
for assessing the intensity of the competition on economic sectors, can be grouped on the
following categories:
1. Indicators envisaging the structure and the dimension of the market: they are
essential for the relevant market definition and are necessary for establishing the
type of the analysed market; although static indicators are mainly used to measure
the dimension of a market, it must be noted that markets are dynamic, their
dimensions evolve in time and their internal structure modifies and as a result,
markets acquire a different physiognomy; the most common indicators envisaging
the structure and the dimension of the market are: the market area, the number of
market players, the market value and the number of market products.
2. Market concentration indicators: the economic theory indicates a direct
relation between the level of market concentration and the economic
performance of the undertakings on a certain market; moreover, competition
authorities establish decision thresholds based on the shares of the players on
a certain market; there are several market concentration indicators, each of
them originating from the market shares. In general, they are calculated based
on the value of the traded products/services; according to the market specifics,
they can also be calculated based on the volume of the traded products/
services; the main market concentration indicators are the following:
16
2011
Mediul concurential românesc –
evolutii în sectoare esentiale
Consi l i ul Concurentei
Hirschman, indicele Hall-Tideman, indicele Panzar-Rosse, Indicele Comprehensiv
al Concentrării.
3. Indicatori de profitabilitate – productivitate; aceşti indicatori pot avea
relevanţă pentru evaluarea concurenţei atunci când se urmăreşte evoluţia lor
în timp sau atunci când se compară magnitudinea lor cu indicatori pentru pieţe
similare, dar separate geografic; indicatorii de profitabilitate pot transmite
semnale cu privire la prezenţa sau absenţa concurenţei dintr-o piaţă, dar numai
atunci când sunt comparaţi cu un nivel de referinţă bine stabilit; acest nivel îl
poate constitui profitabilitatea dintr-o altă piaţă similară, dar distinctă geografic
de piaţa analizată; de asemenea, analiza prezenţei mutaţiilor structurale în
seria de timp a ratelor profitabilităţii dintr-un sector poate transmite semnale
cu privire la potenţiale comportamente anticoncurenţiale.
4. Indicatori specifici: aceşti indicatori se pot regăsi sub forma mecanismelor
de formare a preţului, indicatorilor privind diferenţialul de dobândă, analizei
evoluției cotelor de piaţă etc.; fiecare sector economic are anumite particularităţi
structurale şi funcţionale în raport cu care se pot defini indicatori specifici
relevanţi pentru evaluarea concurenţei; astfel de indicatori sunt: indicatori
structurali de tip market power sau indici ai diferenţialului de dobândă la
credite acordate / depozite atrase.
În cadrul raportului, aceste „baterii” de indicatori au fost testate pe trei domenii, respectiv
bancar, farmaceutic şi al construcţiilor de drumuri, urmând a fi aplicate ulterior în cazurile
analizate de autoritatea de concurenţă.
17
2011
Romanian competition environment –
developments in essential sectors
Competi ti on Counci l
Concentration Ratio, Herfindahl-Hirschman Index, Hall-Tideman Index, Panzar-
Rosse Index, and Comprehensive Concentration Index.
3. Profitability – productivity indicators: these indicators can be relevant for
assessing the competition when their value is monitored over the time or when
their magnitude is compared to the one of the indicators for similar, but
geographically distinctive markets; profitability indicators can signal the
presence or the absence of the competition on a certain market, but only when
they are compared to a well-defined reference level; this level can be the level
of profitability of another similar but geographically distinctive market;
moreover, the analysis of the structural mutations in a certain sector in the
time series of sector’s profitability rates can signal potential anticompetitive
behaviours.
4. Specific indicators: these indicators can take the form of price formation
mechanisms, interest rate differential indexes, the analysis of market shares
evolution etc; every economic sector has certain structural and functional
characteristics based on which relevant specific indicators for assessing the
competition may be defined; such indicators are: market power structural
indicators or interest rate differential indexes concerning the credits granted,
bank deposit, price setting mechanism.
Within the report these “batteries” of indicators have been tested on three fields – banking,
pharmaceuticals and road construction. These tests are to be applied in the cases analysed
by the competition authority in the near future.
18
2011
Mediul concurential românesc –
evolutii în sectoare esentiale
Consi l i ul Concurentei
IMPACTUL MODIFICĂRILOR COMISIONULUI DE

RAMBURSARE ANTICIPATĂ ASUPRA CREDITELOR
Sectorul bancar are o importanţă deosebită în economia oricărei ţări. De aceea, el
reprezintă o preocupare constantă a autorităţilor atât la nivel naţional, cât și la nivel
comunitar.
Pentru a reduce diferenţele substanţiale între legislaţiile naţionale privind creditele pentru
persoanele fizice, în general, și creditele de consum, în special, Comisia Europeană a emis
Directiva 2008/48/CE din 23 aprilie 2008 privind contractele de credit pentru consumatori
(denumită în continuare „Directivă”). Transpunerea actului normativ european în legislaţia
românească s-a realizat prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 50/2010 privind contractele de
credit pentru consumatori (denumită în continuare „Ordonanţă”) aprobată cu modificări
prin Legea nr. 288/2010. Implementarea propunerii Consiliului Concurenţei de extindere,
în cadrul Ordonanţei, a sferei de aplicare a prevederilor Directivei privind eliminarea/
reducerea comisionului de rambursare anticipată şi la alte categorii de credite, precum
şi la creditele aflate în derulare, a dus la creșterea gradului de mobilitate a clienţilor și
implicit, a nivelului de concurenţă de pe piaţa bancară de retail.
Cuvinte cheie: refinanţare, comision rambursare anticipată, mobilitate clienţi bancari.
1. Introducere
Necesitatea reglementării creditelor pentru consumatori la nivel comunitar s-a evidenţiat în
urma unor rapoarte şi consultări succesive efectuate de către Comisia Europeană în ultimii
ani, care au relevat diferenţe substanțiale între legile diferitelor state membre ale Uniunii
Europene, în domeniul creditelor pentru persoane fizice, în general, și al creditelor de consum,
în special. O analiză a legilor naționale a arătat că statele membre utilizează diverse
mecanisme de protecție a consumatorului, datorită situațiilor juridice sau economice diferite
la nivel național.
În acest context s-a observat că, în realitate, situația de fapt și de drept creată ca rezultat
al acestor diferențe naționale conduce, în anumite cazuri, la denaturarea concurenței între
furnizorii de servicii financiare din Comunitate și împiedică buna funcționare a pieței interne,
atunci când statele membre au adoptat dispoziții obligatorii diferite, mai stricte decât
reglementările europene existente în materie
1
. Această situație limitează posibilitatea
consumatorilor de a beneficia direct de avantajele ofertei de credite transfrontaliere, care
1 Directiva 87/102/CEE a Consiliului din 22 decembrie 1986 de apropiere a actelor cu putere de lege și a actelor administrative
ale statelor membre privind creditul de consum.
19
2011
Romanian competition environment –
developments in essential sectors
Competi ti on Counci l
THE IMPACT OF THE REVISION OF THE EARLY
REIMBURSEMENT FEE OVER THE CREDITS
The banking system has a special importance in the economy of every country. For this
reason, it is constantly under the analysis of both national and Community competition
authorities.
In order to reduce the significant differences between the national legislation concerning
the natural persons’ credits, in general, and, the consumption credits, in particular, the
European Commission has issued Directive 2008/48/CE of 23 April 2008 on credit
agreements for consumers (hereinafter “the Directive”). The transposition of the European
normative act in the Romanian legislation has been achieved through the Government
Emergency Ordinance no.50/2010 on credit agreements for consumers (hereinafter “the
Ordinance”) approved with amendments by Law no.288/2010. The implementation of
Competition Council’s proposal of extending – through the Ordinance – the application
of Directive’s provisions in respect to the elimination/reduction of the early reimbursement
fee to other credit categories, as well as to the on-going credits, has generated increased
client mobility and, implicitly, higher competition on the retail banking market.
Key words: refinancing, early reimbursement fee, inter-bank client mobility.
1. Overview
The need to regulate the credit agreements for consumers at Community level has resulted
from certain successive reports and consultations carried out during the past years by the
European Commission. They have highlighted significant differences between the EU
Member States concerning the natural persons’ credits, in general, and, the consumption
credits, in particular. An analysis of the national laws has revealed that the EU Member
States are using different consumer protection mechanism, as a result of the various
national juridical and economic conditions.
In this context, it has been noticed that, in reality, the fact and law situation resulting from
these national differences leads, in certain cases, to the alteration of the competition
between the Community financial services suppliers and hampers the proper functioning
of the internal market when EU Member States have different mandatory provisions, stricter
than the specific European regulations
1
. This situation limits the possibility of consumers
to benefit directly from the advantages of the cross-border credit, which records a
1 Directive 87/102/EEC of 22 December 1986 for the approximation of the laws, regulations and administrative provisions of
the Member States concerning consumer credit.
20
2011
Mediul concurential românesc –
evolutii în sectoare esentiale
Consi l i ul Concurentei
cunoaşte o dezvoltare progresivă. Denaturările și limitările menționate pot avea, la rândul
lor, consecințe asupra cererii de bunuri și servicii, mai ales că, în ultimii ani, tipurile de credite
oferite consumatorilor și folosite de către aceștia au evoluat în mod considerabil, determinând
apariţia unor noi instrumente de credit.
Prin urmare, modificarea dispozițiilor existente la nivel comunitar și extinderea domeniului
lor de aplicare a apărut ca o necesitate firească, concretizată prin Directiva 2008/48/CE a
Parlamentului European şi a Consiliului din 23 aprilie 2008 privind contractele de credit
pentru consumatori.
Un element foarte important pentru realizarea obiectivului propus de Comisia Europeană este
creșterea gradului de mobilitate a clienţilor. Altfel spus, pentru a avea posibilitatea de a
accesa alte oferte de creditare (naţionale sau transfrontaliere) mai favorabile, persoana care
a contractat un împrumut trebuie să aibă posibilitatea reală de a încheia contractul actual
de credit, chiar înainte de expirarea termenului/duratei convenite.
Gradul de mobilitate a clienţilor este influenţat de mai mulţi factori, printre cei mai
importanţi identificându-se:
• costurile aferente terminării relaţiilor contractuale, între acestea o pondere
însemnată fiind reprezentată de taxele și comisioanele datorate de către debitor
instituţiei creditoare pentru rambursarea anticipată a împrumutului acordat;
• existenţa unor oferte competitive din partea băncilor, ce pun la dispoziţia
consumatorilor condiţii mai avantajoase de creditare;
• asimetria informaţiei şi gradul de transparenţă al acesteia – acestea se
reflectă în mod direct asupra costurilor aferente procedurilor de căutare a
ofertei celei mai favorabile pentru necesităţile unui consumator;
• alte bariere de natură administrativă (ex. reglementări legale).
În Raportul OECD „Competition and Regulation in Retail Banking”
2
se consemnează faptul
că mobilitatea clienţilor și posibilitatea de a alege dintre diferite oferte de creditare sunt
esenţiale pentru stimularea concurenţei în sistemul bancar de retail. Totodată se precizează
că, în general, mobilitatea clienţilor este scăzută, iar relaţiile client-bancă sunt longevive ca
urmare a costurilor de transfer ridicate.
În încercarea de a crește gradul de mobilitate a clienţilor (și implicit nivelul de concurenţă
pe piaţa creditelor de retail) Consiliul Concurenţei a propus aplicarea prevederilor
Ordonanţei referitoare la eliminarea/reducerea comisionului de rambursare anticipată și
altor tipuri de credite decât cele specificate de Directivă, precum şi contractelor de
împrumut aflate în curs de derulare la momentul adoptării actului normativ. Din analiza
practicilor bancare de pe teritoriul României, a rezultat aspectul potrivit căruia consumatorii
care au încheiat contracte înainte de intrarea în vigoare a Ordonanţei ar fi rămas captivi în
contracte, multe dintre ele dezavantajoase lor, neputând apela la refinanţare din cauza
costurilor foarte ridicate impuse de creditori pentru rambursarea anticipată.
2 http://www.oecd.org/dataoecd/44/18/39753683.pdf.
21
2011
Romanian competition environment –
developments in essential sectors
Competi ti on Counci l
progressive development. The abovementioned alterations and limitations can have
consequences at their turn over the demand for goods and services, especially because
in the last years the types of credits available to and used by consumers have evolved
considerably, generating new credit tools.
As a result, the need to amend the existing Community provisions and to extend their
scope has arisen naturally. This has been subsequently concretised by Directive
2008/48/EC of the European Parliament and Council of 23 April 2008 concerning
consumer credit.
A very important element in achieving the objective proposed by the European Commission
is to increase the client mobility. In other words, in order to have the possibility to access
other more favourable credit offers (of a national or of a cross-border nature), the person
which has contracted a credit must have the real possibility to conclude the present credit
contract before de end of the agreed term/duration.
The client mobility level is influenced by many factors, among which the most important
are the following ones:
• the costs related to the cessation of the contractual relations; the early
reimbursement fees and the related taxes owed by the debtor to the credit
institution have a high weight in these costs;
• the existence of competitive offers from other banks, proposing consumers
more advantageous credit conditions;
• the information asymmetry and its level of transparency – these
characteristics influence directly the costs for finding the most favourable offer
to satisfy the needs of a consumer;
• other administrative barriers (for example, the legal regulations).
The OECD Report “Competition and Regulation in Retail Banking”
2
mentions that client
mobility and the options to choose from different credit offers are essentials for stimulating
competition in the retail banking system. At the same time, the report stipulates that,
usually, the client mobility is reduced and that the client-bank relations are lengthy as a
result of the high transfer costs.
In order to increase client mobility (and implicitly the competition on the retail loan market),
the Competition Council has proposed for the application of the provisions of the Ordinance
concerning the elimination/reduction of the early reimbursement fee also to other types
of credits then those mentioned by the Directive, as well as to the credit contracts that were
on going at the moment the normative act was adopted. The analysis of the Romanian banking
practices has revealed that consumers which had concluded contracts before the date the
Ordinance entered into force would have remained captive to contracts, most of which
disadvantageous to them; they would have not been able to refinance their credits as a result
of the very high costs for the early reimbursement, that have been imposed by creditors.
2 http://www.oecd.org/dataoecd/44/18/39753683.pdf.
22
2011
Mediul concurential românesc –
evolutii în sectoare esentiale
Consi l i ul Concurentei
În cazul achitării creditului înainte de termenul stabilit prin contract, creditorul este îndreptăţit
la o compensaţie echitabilă şi justificată în mod obiectiv pentru eventualele costuri legate
direct de rambursarea anticipată a creditului, cu condiţia ca rambursarea anticipată să
intervină într-o perioadă în care rata dobânzii aferente creditului este fixă. Potrivit Ordonanţei,
o astfel de compensaţie nu poate fi mai mare de 1% din valoarea creditului rambursat
anticipat, dacă perioada de timp dintre rambursarea anticipată şi data convenită pentru
încetarea contractului de credit este mai mare de un an, respectiv de 0,5% din valoarea
creditului rambursat anticipat, dacă perioada de timp dintre rambursarea anticipată şi data
convenită pentru încetarea contractului de credit nu este mai mare de un an.
Prezentul studiu îşi propune o analiză sintetică a efectelor Ordonanţei asupra consumatorilor
debitori, în special din perspectiva mobilităţii consumatorilor. Evoluţia activităţii de refinanţare
este atât un rezultat al iniţiativei consumatorilor, cât şi al încercărilor băncilor de a contracara
o posibilă afectare a portofoliului de clienţi proprii, ca urmare a migrării acestora către
instituţiile financiare concurente.
Pe lângă efectul direct asupra evoluţiei rambursărilor anticipate şi a creditelor de refinanţare,
eliminarea/reducerea comisionului de rambursare anticipată afectează în mod indirect şi
activitatea de renegociere a contractelor clienţilor (în sensul adresării unor oferte individuale
mai avantajoase), precum şi „campaniile de refinanţare” derulate de către fiecare bancă şi
adresate atât clienţilor proprii cât şi celor aparţinând competitorilor.
2. Analiza evoluţiei numărului/volumului creditelor de refinanţare
Ulterior lunii septembrie 2010 (dată până la care trebuiau implementate de către bănci prevederile
Ordonanţei), unul dintre principalii factori care a influenţat evoluţia numărului creditelor de
refinanţare (deci a gradului de mobilitate a clienţilor) l-a reprezentat valoarea taxelor și a
comisioanelor ce trebuiau plătite pentru rambursarea anticipată a contractului de credit. În această
perioadă, cea mai importantă modificare în cadrul taxelor și comisioanelor plătite pentru achitarea
împrumuturilor, înainte de expirarea duratei pentru care au fost acordate, a reprezentat-o
eliminarea sau, după caz, reducerea comisionului de rambursare anticipată. Această modificare
legislativă a influenţat atât în mod direct, cât și în mod indirect (prin apariţia de oferte noi de
creditare cu condiţii de plată mai avantajoase) gradul de mobilitate a clienţilor bancari.
Pentru a surprinde efectele reducerii/eliminării comisionului de rambursare anticipată, au
fost analizate creditele de refinanţare acordate în perioada mai 2009 – mai 2011. Creditele
în alte valute decât euro au fost convertite în euro.
23
2011
Romanian competition environment –
developments in essential sectors
Competi ti on Counci l
If a credit is reimbursed before the deadline set by the contract, the creditor is entitled to
receive an equitable compensation, justified objectively on the basis of the possible costs
directly related to the early reimbursement of the credit, under the condition that the early
reimbursement to be made when the interest rate of the credit is fixed. According to the
Ordinance, such a compensation cannot be higher than 1% of the early reimbursed credit,
if the time period between the early reimbursement and the initial deadline of the credit
contract is longer than one year, and of 0.5% of the early reimbursed credit, if the time
period between the early reimbursement and the initial deadline of the credit contract is
no longer than one year.
The present study tries to synthetically analyse the effects of the Ordinance over the
consumers as debtors, especially in respect to the client mobility. The evolution of the
refinancing activity has been generated by consumers’ initiative, as well as by the banks’
attempts to overcome a possible alteration of their own client portfolios, as a result of their
migration to others competing financial institutions.
In addition to the direct effect over the evolution of the early reimbursements and over
the refinancing credits, the elimination/reduction of the early reimbursement fee also
affects indirectly the renegotiation of the clients’ contracts (meaning the possibility of
presenting more advantageous individual offers) as well as the “refinancing campaigns”
carried out by each bank and targeted at their own clients or at those of the
competitors.
2. Analysis of the evolution of the refinancing credits’ number/volume
After September 2010 (the deadline when the banks should have implemented the
provisions of the Ordinance), one of the main factors that has influenced the evolution
of the refinancing credits’ number (in other words, the client mobility) has been the value
of the early reimbursement fees and taxes. During this period of time, the most important
change of the early reimbursement taxes and fees has been the elimination/the reduction
of the early reimbursement fee. This legislative change has influenced directly and
indirectly (new credit offers with more advantageous payment condition) the inter-bank
client mobility.
For assessing the effects of the elimination/reduction of the early reimbursement fee, the
refinancing credits granted during May 2009 – May 2001 have been analysed. The credits
in other foreign currencies than EUR have been converted in EUR.
24
2011
Mediul concurential românesc –
evolutii în sectoare esentiale
Consi l i ul Concurentei
Graficul nr. 1. Evoluţia numărului creditelor de refinanţare în lei
Sursa: Date primite din partea băncilor comerciale.
Astfel, aşa cum este evidenţiat şi în graficul de mai sus, în primele luni ale anului 2010,
se constată o creștere a numărului creditelor de refinanţare comparativ cu anul anterior,
pentru ca în intervalul de timp imediat următor adoptării Ordonanţei (iunie 2010), să se
remarce o stagnare a numărului creditelor de refinanţare. Acest fenomen poate fi explicat
prin prisma faptului că perioada cuprinsă între momentul adoptării Ordonanţei și momentul
promulgării Legii de aprobare a acesteia (decembrie 2010) a fost caracterizată de dezbateri
intense, în care a predominat incertitudinea privind aprobarea și forma de aprobare a
Ordonanţei. Începând cu luna martie a anului 2011, numărul creditelor de refinanţare a
„explodat” comparativ cu perioada anterioară, ca urmare a noilor oferte de creditare din
partea băncilor.
Evoluţia volumulului creditelor refinanţate în lei indică un efect persistent datorat apariţiei
Ordonanţei, efect concretizat în dublarea volumului lunar de credite refinanţate, dincolo de
eventualii factori sezonieri care influenţează evoluţia refinanţărilor.
Spre deosebire de creditele în lei, creditele contractate în valută au avut o evoluţie diferită.
Ulterior lunii iunie 2010 acestea au înregistrat o creștere, lunile cu un număr maxim de
refinanţări a creditelor în valută fiind octombrie-noiembrie 2010. Ca şi în cazul creditelor de
refinanţare în lei, perioada martie – mai 2011 se distinge printr-o medie lunară ridicată a
numărului creditelor de refinanţare (de aproximativ trei ori mai mare decât media lunară
corespunzătoare perioadei mai 2009 – mai 2010).
25
2011
Romanian competition environment –
developments in essential sectors
Competi ti on Counci l
Graph no. 1. Evolution of the refinancing credits in RON
Source: Data received from the commercial banks.
The graph above highlights an increased number of refinancing credits during the first
months of 2010 compared to the previous year. After the adoption of the Ordinance
(June 2010), the number of refinancing credits has stagnated. This trend can be
explained by the fact that in the period between the adoption of the Ordinance and the
promulgation of the Law approving the Ordinance (December 2010) has been
characterised by intense debates, marked by the incertitude on the approval of the
Ordinance and on its final version. Starting with March 2011, the number of the
refinancing credits “has exploded” compared to the previous period, as a result of the
new credit offers presented by the banks.
The evolution of the volume of the refinancing credits granted in RON indicates a
persistent effect resulted from the adoption of the Ordinance, that has been concretised
in the monthly double increase of the refinancing credits, and which has not been the
consequence of the possible seasonal factors influencing the evolution of the refinancing
process.
Unlike the credits granted in RON, the ones in foreign currency have recorded a different
evolution. After June 2010, they have increased, the maximum growth being recorded in
October-November 2010. Like for the refinancing credits granted in RON, the period March-
May 2011 has recorded a high monthly average number of refinancing credits (approx.
three times higher than the monthly average of the period of May 2009 – May 2010).
26
2011
Mediul concurential românesc –
evolutii în sectoare esentiale
Consi l i ul Concurentei
Graficul nr. 2. Evoluţia volumului creditelor de refinanţare în lei
(exprimat în lei)

Sursa: Date primite din partea băncilor comerciale.
Graficul nr. 3. Evoluţia numărului creditelor de refinanţare în valută
Sursa: Date primite din partea băncilor comerciale.
27
2011
Romanian competition environment –
developments in essential sectors
Competi ti on Counci l
Graph no. 2. Evolution of the volume of the refinancing credits granted in RON
(expressed in RON)
Source: Data received from the commercial banks.
Graph no. 3. Evolution of the number of the refinancing credits granted in foreign currency
Source: Data received from the commercial banks.
28
2011
Mediul concurential românesc –
evolutii în sectoare esentiale
Consi l i ul Concurentei
Volumul creditelor refinanţate în valută a înregistrat o evoluţie similară numărului de
credite acordate în valută. Şi aici se observă o modificare structurală produsă de apariţia
Ordonanţei care conduce în lunile octombrie – noiembrie la un volum lunar al creditelor de
refinanţare în valută de aproximativ 40 milioane euro. Acest volum este de aproape patru
ori mai mare decât în perioada corespunzătoare din anul precedent.
Graficul nr. 4. Evoluţia volumului creditelor de refinanţare în valută
(exprimat în euro)

Sursa: Date primite din partea băncilor comerciale.
Din punct de vedere al clienţilor care accesează creditele de refinanţare, acestea pot fi privite
ca fiind credite de refinanţare internă (clienţii rămân în cadrul băncii) sau credite de
refinanţare externă (clienţii provin din cadrul altor bănci).
Privite din acest punct de vedere, evoluţia numărului creditelor de refinaţare este diferită în
perioada iunie 2010 – decembrie 2010 (în această perioadă numărul creditelor de refinanţare
internă a înregistrat o ușoară diminuare) și asemănătoare începând cu luna ianuarie 2011
(ulterior apariţiei Legii 288 din 30 decembrie 2010 de aprobare a Ordonanţei), atunci când
ambele categorii credite de refinanţare au înregistrat o creștere spectaculoasă.
29
2011
Romanian competition environment –
developments in essential sectors
Competi ti on Counci l
The volume of the refinancing credits granted in foreign currency has recorded similar
evolutions. In this case too, it can be noticed that a structural modification has been produced
by the adoption of the Ordinance, which has led to a monthly volume of the refinancing
credits granted in foreign currency of around EUR 40 million during October and November.
This volume is almost four times higher than the one of the similar previous year.
Graph no. 4. Evolution of the volume of the refinancing credits granted in foreign
currency (expressed in EUR)
Source: Data received from the commercial banks.
From the viewpoint of the clients accessing refinancing credits, these credits are internal
refinancing credits (the clients remain customers of the same bank) or external refinancing
credits (the clients come from other banks).
From this point of view, the evolution of the number of the refinancing credits is different
during the period June – December 2010 (in this period the number of the internal
refinancing credits has recorded a slight decrease) and is similar starting with January
2011 (after the adoption of Law no.288 of 30 December approving the Ordinance) when
both categories of refinancing credits have recorded a spectacular increase.
30
2011
Mediul concurential românesc –
evolutii în sectoare esentiale
Consi l i ul Concurentei
Graficul nr. 5. Evoluţia numărului creditelor de refinanţare în lei
(refinanţare internă vs. refinanţare externă)
Sursa: Date primite din partea băncilor comerciale.
Faptul că numărul creditelor de refinanţare externă s-a triplat în mai 2011 faţă de valorile
înregistrate în 2009 – 2010 având o creștere mai semnificativă decât cea a creditelor de
refinanţare internă, arată faptul că a crescut gradul de mobilitate a clienţilor bancari,
obiectiv urmărit prin propunerea de extinderea sferei de aplicare a prevederilor privind
eliminarea/reducerea comisionului de rambursare cuprinse în Ordonanţă.
3. Analiza evoluţiei rambursărilor anticipate parţiale
Prevederea din Ordonanţă referitoare la eliminarea/reducerea comisionului de rambursare
anticipată s-a reflectat în mod direct la nivelul rambursărilor anticipate, prin creşterea
numărului de plăţi efectuate în avans şi reducerea costurilor aferente acestora.
În graficul de mai jos este prezentată evoluţia rambursărilor anticipate parţiale în perioada
cuprinsă între mai 2009 şi mai 2010. S-a optat pentru o analiză doar a rambursărilor
anticipate parţiale, întrucât datele referitoare la cele totale nu au putut fi cuantificate în mod
real, fie datorită includerii lor în cadrul raportărilor referitoare la creditele refinanţate, fie din
cauza imposibilităţii de a fi identificate în sistemele informatice ale băncilor.
31
2011
Romanian competition environment –
developments in essential sectors
Competi ti on Counci l
Graph no. 5. Evolution of the number of the refinancing credits granted in RON
(internal vs. external refinancing)
Source: Data received from the commercial banks.
The fact that the number of external refinancing credits has tripled in May 2011 compared
to those in the period 2009-2010 and has a more significant growth than the number of
internal refinancing credits highlights that the inter-banking client mobility has
increased. This was, in fact, the objective followed by proposal of extending the provisions
on the elimination/reduction of the reimbursement fee of the Ordinance.
3. Analysis of the evolution of the partial early reimbursements
The provisions of the Ordinance on the elimination/reduction of the early reimbursement
fee have a direct impact over the early reimbursements, resulting in increased early
payments and in the reduction of the related costs.
The chart below presents the evolution of the partial early reimbursements during May
2009 - May 2010. The analysis has envisaged only the partial early reimbursements
because the data on the total early reimbursements couldn’t have been quantified for the
reason that either they have been included in the reports on refinancing credits or they
have been impossible to identify in the banks’ IT systems.
32
2011
Mediul concurential românesc –
evolutii în sectoare esentiale
Consi l i ul Concurentei
Din analiza datelor existente se poate observa că, dacă la nivelul creditelor în lei, rambursate
anticipat parţiale, nu se poate reţine o modificare semnificativă a comportamentului clienţilor
bancari, în ceea ce priveşte creditele în valută putem nota un trend ascendent atât la nivelul
numărului cât şi al volumului de rambursări anticipate, parţiale. Această evoluţie se poate datora
prevederilor Ordonanţei, posibil coroborate cu influenţa altor factori, cum ar fi rata cursului de
schimb valutar. În orice caz, clienţii ce au realizat astfel de plăţi au beneficiat de o reducere a
sumelor plătite, datorită eliminării / reducerii comisionului de rambursare anticipată.
În perioada iunie 2010 – mai 2011 s-a înregistrat un număr total de 229000 de rambursări
anticipate a creditelor acordate în lei şi valută, iar volumul plăţilor anticipate a fost de 542,2
milioane lei, respectiv 261,9 milioane euro.
Graficul nr. 6. Evoluţia numărului rambursărilor anticipate, parţiale
Sursa: Date primite din partea băncilor comerciale.
33
2011
Romanian competition environment –
developments in essential sectors
Competi ti on Counci l
For the partial reimbursed credits in RON, the analysis of the available data reveals that
bank clients have not modified significantly their behaviour; the credits in foreign currency
have recorded an ascending trend as regards the number and the volume of the partial
early reimbursements. This evolution could be the result of the Ordinance, possibly
corroborated with the influence of other factors, such as the foreign currency exchange
rate. Anyway, the clients which have made such payments have benefited of a reduction
as a result of the elimination/reduction of the early reimbursement fee.
During June 2010 – May 2011 248,800 early reimbursements of the credits granted in
RON and in foreign currency have been recorded, and the volume of the early payments
was of RON 524.2 million, respectively of EUR 261.9 million.
Graph no. 6. Evolution of the number of partial early reimbursements
0
2000
4000
6000
8000
10000
12000
14000
16000
18000
20000
M
a
y
-
0
9
J
u
n
-
0
9
J
u
l
-
0
9
A
u
g
-
0
9
S
e
p
-
0
9
O
c
t
-
0
9
N
o
v
-
0
9
D
e
c
-
0
9
J
a
n
-
1
0
F
e
b
-
1
0
M
a
r
-
1
0
A
p
r
-
1
0
M
a
y
-
1
0
J
u
n
-
1
0
J
u
l
-
1
0
A
u
g
-
1
0
S
e
p
-
1
0
O
c
t
-
1
0
N
o
v
-
1
0
D
e
c
-
1
0
J
a
n
-
1
1
F
e
b
-
1
1
M
a
r
-
1
1
N
u
m
b
e
r

o
f

p
a
r
t
i
a
l

e
a
r
l
y

r
e
i
m
b
u
r
s
e
m
e
n
t
s

Source: Data received from the commercial banks.
34
2011
Mediul concurential românesc –
evolutii în sectoare esentiale
Consi l i ul Concurentei
Graficul nr. 7. Evoluţia volumului rambursărilor anticipate, parţiale
Sursa: Date primite din partea băncilor comerciale.
4. Analiza evoluţiei raportului dintre creditele refinanţate şi creditele noi
Pe lângă analiza evoluţiei elementelor privind refinanţările, de o mare importanţă este şi
analiza dinamicii refinanţărilor raportate la creditele noi acordate. Pentru aceasta, am urmărit
evoluţia acestui raport atât în cadrul creditelor fără ipotecă, cât şi în cadrul creditelor cu
ipotecă. Dinamica acestui raport prezintă o creştere bruscă în cadrul creditelor fără ipotecă
(atât pentru cele acordate în lei, cât şi pentru cele acordate în valută).
Graficul nr. 8. Evoluţia raportului „refinanţări/credite noi” pentru creditele
fără ipotecă
Sursa: Date primite din partea băncilor comerciale.
35
2011
Romanian competition environment –
developments in essential sectors
Competi ti on Counci l
Graph nr. 7. Evolution of the volume of partial early reimbursements
0
10000000
20000000
30000000
40000000
50000000
60000000
M
a
y
-
0
9
J
u
n
-
0
9
J
u
l
-
0
9
A
u
g
-
0
9
S
e
p
-
0
9
O
c
t
-
0
9
N
o
v
-
0
9
D
e
c
-
0
9
J
a
n
-
1
0
F
e
b
-
1
0
M
a
r
-
1
0
A
p
r
-
1
0
M
a
y
-
1
0
J
u
n
-
1
0
J
u
l
-
1
0
A
u
g
-
1
0
S
e
p
-
1
0
O
c
t
-
1
0
N
o
v
-
1
0
D
e
c
-
1
0
J
a
n
-
1
1
F
e
b
-
1
1
M
a
r
-
1
1
A
p
r
-
1
1
M
a
y
-
1
1
v
o
l
u
m
e

o
f

e
a
i
l
y

i
e
i
m
b
u
i
s
e
m
e
n
t
s

Partial early reimbursements in RON Partial early reimbursements in foreign currency
Source: Data received from the commercial banks.
4. Evolution analysis of the refinanced/new credits relation
In addition to refinancing evolution analysis, the assessment of the dynamics recorded by
the refinanced/new credits relation is of a great importance. For this reason, we have
analysed the evolution of this relation for the credits without mortgage and for those with
mortgage. The dynamics of this rapport presents a sudden increase for the credits without
mortgage (for the credits granted in RON as well as for those granted in foreign currency).
Graph no. 8. Evolution of the “refinanced/new credits” relation for the credits
without mortgage
Source: Data received from the commercial banks.
36
2011
Mediul concurential românesc –
evolutii în sectoare esentiale
Consi l i ul Concurentei
Graficul nr. 9. Evoluţia raportului „refinanţări/credite noi” pentru creditele cu ipotecă
Sursa: Date primite din partea băncilor comerciale.
Aşa cum am precizat şi mai sus, analiza dinamicii raportului dintre numărul refinanţărilor şi
numărul creditelor noi acordate indică faptul că eliminarea/reducerea comisionului de
rambursare anticipată a influenţat în principal creditele fără ipotecă acordate persoanelor
fizice, în sensul creşterii ponderii reprezentate de numărul refinanţărilor în total credite noi
acordate. Această creştere a început în luna ianuarie 2011, adică ulterior apariţiei Legii de
aprobare a Ordonanţei.
Astfel, dacă în luna iunie 2010 numărul refinanţărilor fără ipotecă în lei reprezenta 36,8%
din numărul creditelor în lei, fără ipotecă, noi acordate, în luna aprilie 2011 ele reprezentau
72,8%. Similar, refinanţările fără ipotecă, în valută, reprezentau în luna iunie 2010 un procent
de 28,7% din creditele fără ipotecă, în valută, noi acordate, iar în luna martie 2011
reprezentau 44,5%.
5. Concluzii
Scopul urmărit prin introducerea în Ordonanţă a dispoziţiilor referitoare la eliminarea sau, după
caz, reducerea comisionului de rambursare anticipată la toate creditele destinate consumatorilor
persoane fizice a fost creşterea corectă a concurenţei între bănci, ca urmare a creşterii gradului
de mobilitate a clienţilor. Un indicator important în constatarea realizării acestui obiectiv s-a
concretizat în evoluţia activităţii de refinanţare la nivelul sistemului bancar din România.
Astfel, în perioada următoare apariţiei Ordonanţei (iunie 2010 – mai 2011), numărul total
al creditelor refinanţate s-a dublat comparativ cu perioada anterioară (iunie 2009 – mai
2010). Astfel, în această perioadă s-au acordat aprox. 160 mii de credite de refinanţare,
37
2011
Romanian competition environment –
developments in essential sectors
Competi ti on Counci l
Graph no. 9. Evolution of the “refinanced/new credits” relation for mortgage credits
Source: Data received from the commercial banks.
As stated above, the analysis of the dynamics of the relation between the number of the
refinanced credits and the one of the new credits points to the fact that the elimination/
reduction of the early reimbursement fee has mainly influenced the credits without
mortgage granted to the natural persons, resulting in an increase of the weight of the
refinanced credits in the total number of new credits. This trend has started in January
2011, after the adoption of the Law approving the Ordinance.
Therefore, if in June 2010 the number of the refinanced credits without mortgage was of
36.8% out of the number of credits granted in RON, in April 2011 they reached 72.8%.
Similarly, in June 2010 the refinanced credits without mortgage granted in foreign currency
were 28.7% out of the new credits without mortgage granted in foreign currency, and in
March 2011 they reached 44.5%.
5. Conclusions
The aim of introducing in the Ordinance the provisions concerning the elimination/reduction
of the early reimbursement fee for all consumer credits (natural persons) was to fairly
increase the competition between banks, as a result of the increased inter-bank client
mobility. An important marker for assessing the achievement of this objective was the
evolution of the refinancing activity in the Romanian banking system.
Consequently, after the adoption of the Ordinance (June 2010 – May 2011), the total
number of the refinanced credits has doubled compared to the previous period (June
2009 – May 2010). In this period, around 160,000 refinancing credits have been granted,
38
2011
Mediul concurential românesc –
evolutii în sectoare esentiale
Consi l i ul Concurentei
comparativ cu 85,5 mii credite de refinanţare acordate în perioada iunie 2009 – mai 2010.
Prin urmare, cel puţin 160 mii de clienţi au beneficiat în mod direct de eliminarea/
reducerea comisionului de rambursare anticipată. Acestora li se adaugă clienţii care au
efectuat în această perioadă rambursări anticipate ale creditelor, (229 mii clienţi) sau
totale (altele decât refinanţările), precum şi cei care şi-au renegociat contractele în
condiţii mai favorabile.
Volumul cumulat al creditelor de refinanţare în lei în perioada iunie 2009 – mai 2010 este
de 1.027 mil. lei, iar volumul cumulat al creditelor de refinanţare în lei în perioada iunie
2010 – mai 2011 este de 2.169 mil. lei. Pentru comparaţie, volumul de credite în sold
acordate gospodăriilor populaţiei la nivelul lunii mai 2011 a fost de 35,402 mil. lei. Prin
urmare, în cele 12 luni următoare apariţiei Ordonanţei volumul total al creditelor de
refinanţare în lei s-a dublat faţă de perioada anterioară corespunzătoare. În acelaşi
timp, acest volum reprezintă 6% din volumul creditelor în sold acordate gospodăriilor
populaţiei.
Volumul creditelor refinanţate în valută, în perioada iunie 2010 – mai 2011, a fost de 338
mil. euro.
Considerând, în medie, o reducere cu 3 puncte procentuale a comisionului de rambursare anticipată
plătit de clienţii bancari care şi-au refinanţat creditele, în perioada următoare apariţiei Ordonanţei,
prevederile art. 67 au condus la economii de aprox. 65 milioane lei şi 10 milioane euro.
De asemenea, prevederile Ordonanţei au influenţat în mod direct un număr total de cca. 229 mii
de rambursări anticipate parţiale ale creditelor acordate în lei şi valută, iar volumul corespunzător
plăţilor efectuate anticipat a fost de 542,2 milioane lei, respectiv 261,9 milioane euro.
Totodată, considerând o reducere de 3 procente a comisionului de rambursare anticipată
clienţilor bancari care au rambursat anticipat o parte din credit, în perioada următoare
apariţiei Ordonanţei, rezultă economii de aprox. 16 milioane lei, respectiv 7,85 milioane euro.
Prin urmare, dispoziţiile art. 67 din Ordonanţă au avut un impact semnificativ în sectorul
bancar, cu implicaţii directe pentru mobilitatea clienţilor şi pentru nivelul concurenţei din
sector. Această opinie a fost susţinută şi de majoritatea băncilor comerciale chestionate,
care au apreciat eliminarea comisionului de rambursare anticipată ca având un efect pozitiv
asupra mobilităţii clienţilor băncilor.
39
2011
Romanian competition environment –
developments in essential sectors
Competi ti on Counci l
compared to 85.5 thousands refinancing credits during June 2009 – May 2010. As a result,
at least 160,000 clients have benefited directly of the elimination/reduction of the
early reimbursement fee. The clients which have early reimbursed their credits
partially (229,000 clients) or totally (other than the refinancing credits), have also
benefited from these conditions, together with those which have renegotiated their
contracts so as to benefit from more favourable conditions.
The cumulated volume of the refinancing credits granted in RON during June 2009 – May
2010 is of RON 1,027 million, and the one granted during June 2010 – May 2011 is of
RON 2,169 million. By comparison, the volume of consumer credits remaining to be
reimbursed at the moment May 2011 has been of RON 35.402 million. Consequently,
during 12 months after the adoption of the Ordinance, the total volume of the
refinancing credits has doubled compared to the corresponding previous period. At
the same time, this volume is 6% out of the volume of consumers’ credits remaining to be
reimbursed.
During June 2010 – May 2011, the volume of the refinanced credits in foreign currency
has been of EUR 338 million.
Considering an average reduction of 3% to the early reimbursement fee paid by bank
clients in the period after the adoption of the Ordinance, putting into effect the provisions
of art. 67, it led to savings of approx. RON 65 million, respectively EUR 10 million.
Moreover, the provisions of the Ordinance have influenced directly around 229,000 early
reimbursements of the credits granted in RON and in foreign currency, and the volume of
the early reimbursements has been of RON 542.2 million and of EUR 261.9 million.
At the same time, by applying an average reduction of 3% to the early reimbursement fee paid
by the bank clients who have reimbursed part of their credits, it results that after the adoption
of the Ordinance savings of around RON 16 million and EUR 7.85 million have been generated.
As a result, the provisions of art.67 of the Ordinance have had a significant impact in the
banking system, with direct effects over the inter-bank client mobility and over the sector
competition. This was also the opinion of the majority of the interviewed banks, which have
stated that the elimination of the early reimbursement fee has had a positive impact over
the inter-bank client mobility.
40
2011
Mediul concurential românesc –
evolutii în sectoare esentiale
Consi l i ul Concurentei
CONCURENŢA PE PIAŢA DISTRIBUŢIEI DE

MEDICAMENTE DIN ROMÂNIA
În România, piaţa medicamentelor a cunoscut o continuă creştere, ajungând în anul 2009
la o valoare de 8,1 mld. lei, de aproximativ patru ori mai mare faţă de valoarea înregistrată
în anul 2000. Deşi pe piaţa românească activează un număr important de actori, tendinţa
acestei pieţe în ultimii ani a fost una de concentrare, primele 20 de companii controlând
aproximativ 78% din piaţă. Această concentrare s-a datorat în principal operaţiunilor de
fuziuni şi achiziţii realizate la nivel internaţional, de companiile care activează pe piaţa
farmaceutică.
Din punct de vedere al distribuţiei de medicamente, în România este utilizat în continuare
modelul tradiţional de distribuţie, în cadrul căruia producătorii îşi distribuie produsele prin
intermediul unuia sau mai multor distribuitori, în baza unor contracte de distribuţie sau a
unor condiţii generale acceptate de distribuitori. Caracteristica principală a acestui sistem
constă în transferul dreptului de proprietate asupra produselor la momentul în care acestea
sunt livrate de producător distribuitorului, acesta din urmă fiind liber să îşi aleagă clienţii
şi să îşi stabilească preţul de revânzare, în condiţiile de reglementare existente, suportând
în acelaşi timp toate riscurile comerciale şi finaciare care derivă din aceste operaţiuni.
Cuvinte cheie: distribuţie, medicamente, concurenţă.
1. Introducere
Distribuţia angro de medicamente din România s-a aflat în atenţia permanentă a autorităţii de
concurenţă. În vederea analizării modului de funcţionare a sistemului de distribuţie practicat
în România, dar şi a modificărilor ce ar putea interveni în acest sistem pe termen scurt şi mediu,
Consiliul Concurenţei a derulat o investigaţie sectorială în urma căreia s-au constatat anumite
disfuncţionalităţi legate în primul rând de accesul distribuitorilor la anumite medicamente.
Realizată pe un eşantion de 23 grupuri farmaceutice ce activează pe piaţa românească şi
care deţineau aproximativ 80% din valoarea pieţei farmaceutice din România în anul 2009,
investigaţia sectorială a urmărit 2 obiective, respectiv:
 analiza legislaţiei cu impact asupra pieţei distribuţiei angro de medicamente;
 analiza pieţei distribuţiei de medicamente.
41
2011
Romanian competition environment –
developments in essential sectors
Competi ti on Counci l
COMPETITION ON THE ROMANIAN DRUG
WHOLESALE MARKET
The Romanian drug market has had a continuous growth, reaching RON 8.1 billion in
2009, by around four times more than in 2000. Although there are an important
number of actors activating on the Romanian market, during the last years, the market
has tended to concentrate, the first 20 companies controlling for 78% of the market.
This concentration is mainly the consequence of the mergers and acquisitions carried
out at the international level by the companies activating on the pharmaceutical
market.
The traditional drug distribution system continues to be used In Romania - producers
are distributing their products through one or several distributors, based on
distribution contracts or on certain general conditions accepted by distributors. The
main feature of this system is the transfer of the property right over the products at
the moment the producer is delivering them to the distributor, the last one being free
to choose its clients and to set the resale price, taking into account the existing
regulations and supporting all the commercial and financial risks arising from this
operation.
Key words: distribution, drugs, competition
1. Overview
The drug wholesale distribution in Romania was under the permanent attention of the
competition authority. The Competition Council has carried out a sector inquiry focused on
analysing the functioning of the Romanian drug distribution system and on the possible
changes on the short and medium term. The sector inquiry has revealed certain dysfunctions
mainly related to the access of distributors to certain drugs.
The sector inquiry has been carried out based on a sample of 23 pharmaceutical groups
of companies having, in 2009, 80% of Romania’s drug market. The two objectives of the
sector inquiry were:
 to analyse the legislation with impact over the drug wholesale market;
 to analyse the drug distribution market.
42
2011
Mediul concurential românesc –
evolutii în sectoare esentiale
Consi l i ul Concurentei
În urma constatărilor cu privire la gradul ridicat de concentrare a pieţelor analizate, datorat
cotelor importante de piaţă deţinute de medicamentele inovative, în cadrul investigaţiei au
fost analizate, de asemenea, gradul de penetrare a genericelor pe aceste pieţe şi factorii
care au condus la această situaţie.
2. Constatări privind cadrul legal cu impact asupra pieţei distribuţiei angro de
medicamente
2.1. Programele naţionale de sănătate
Obiectivul principal al unei politici de achiziţii publice îl reprezintă promovarea eficienţei,
respectiv atribuirea unui contract ofertantului care asigură cel mai bun preţ sau, în termeni
mai generali, care determină obţinerea celei mai bune valori a banilor.
Eficienţa procesului de achiziţie publică nu depinde numai de tipul de procedură ales, ci şi
de modul în care aceasta este elaborată şi desfăşurată. Modul de elaborare a caracteristicilor
procesului competitiv poate avea, de asemenea, o influenţă puternică asupra eficienţei
rezultatului.
Lipsa flexibilităţii, datorate existenţei unor reglementări stricte, limitează oportunităţile autorităţilor
contractante de a se adapta la situaţiile existente şi de a reacţiona în mod corespunzător.
Nu există o procedură de achiziţie publică care să fie potrivită în orice situaţie şi ca urmare,
oricare dintre procedurile disponibile autorităţilor contractante poate reprezenta o modalitate
de organizare a programelor naţionale de sanatate. În acest fel, se crează cadrul de manifestare
a unui comportament concurenţial între ofertanţi, dacă sunt respectate anumite condiţii.
În acest sens, Consiliul Concurenţei a formulat recomandări pentru asigurarea unui nivel
optim de concurenţă pentru fiecare dintre procedurile disponibile autorităţilor contractante,
respectiv:
 licitaţile naţionale;
 licitaţiile judeţene,
 eliberarea medicamentelor prin farmacii cu circuit deschis sau
 negocierea cu sursă unică.
 Licitaţiile naţionale
Având în vedere impactul major al procesului de licitaţii asupra eficienţei programelor
naţionale de sănătate, precum şi asupra mediului concurenţial, este esenţial ca licitaţiile să
se desfăşoare într-un cadru predefinit şi structurat, în sensul că trebuie să existe un cadrul
legal clar care să precizeze:
 criteriile de adjudecare a licitaţiilor;
 frecvenţa cu care acestea se desfăşoară;
43
2011
Romanian competition environment –
developments in essential sectors
Competi ti on Counci l
Because of the high concentration of the analysed markets - a consequence of the
large market shares held by the innovative drugs - the analysis also focused on the
penetration level of the generic drugs and on the factors which have led to this
situation.
2. Conclusions on the legal framework with impact over the drug wholesale
market
2.1. National health programmes
The main objective of a public procurement policy is to promote efficiency - assigning the
contract to the bidder offering the best price within the procedure or, more generally, to
use the procedure providing the best value for money.
The efficiency of the public procurement process does not depend only on the type of the
public procurement procedure, but also on how it is projected and carried out. The setting
of the characteristics of the competitive process can also have a strong influence over the
efficiency of the result.
The lack of flexibility resulted from certain strict regulation are limiting the possibility
of the contracting authorities to adapt to the existing situations and to react accordingly.
Because there is no public procurement procedure fully suitable for all the possible
situations, any procedure available to the contracting authorities can represent an
organisation of the national health programmes creating the framework for the competitive
behaviour between bidders, under certain specific conditions.
In this respect, the Competition Council has formulated recommendations designed to
ensure an optimal level of competition for each of the procedures available to the
contracting authorities, namely:
 national tenders;
 county tenders,
 drug distribution through open circuit pharmacies or
 sole source negotiation.
 National tenders
Taking into account the large impact of the tendering process over the efficiency of the
national health programmes, it is essential for the tenders to be carried out within a
predefined and structured framework, meaning that there must be a clear legal framework
providing:
 the tender awarding criteria;
 the frequency of the tenders;
44
2011
Mediul concurential românesc –
evolutii în sectoare esentiale
Consi l i ul Concurentei
 obligaţia de a face public rezultatul acestora;
 autorităţile competente în domeniu să asigure supravegherea efectivă a
întregului proces de licitaţie şi să intervină ferm atunci când situaţia o impune.
Pentru a obţine rezultatele scontate este necesar ca licitaţia să fie proiectată astfel încât să
se maximizeze participarea ofertanţilor potenţiali care concurează în mod onest. Concurenţa
efectivă poate fi intensificată dacă un număr suficient de ofertanţi credibili răspund invitaţiei
de a participa la licitaţie şi doresc să concureze pentru contract.
De exemplu, participarea la licitaţie poate fi facilitată dacă:
 persoanele responsabile cu achiziţiile publice reduc costurile ofertării;
 stabilesc cerinţe de participare care nu limitează concurenţa în mod nejustificat;
 permit companiilor din alte regiuni sau state să participe, ori concep modalităţi
de impulsionare a companiilor mici de a participa chiar dacă acestea nu pot
oferta pentru întregul contract.
Deşi legislaţia în vigoare prevede în mod clar tipul de informaţii pe care autorităţile
contractante le pot solicita, atât cu privire la situaţia economică şi financiară, precum şi cu
privire la capacitatea tehnică şi/sau profesională, în practică caietele de sarcini conţin
condiţii/solicitări care limitează în mod vădit concurenta.
Un alt element care trebuie avut în vedere pentru creşterea eficienţei programelor naţionale
şi asigurarea accesului pacienţilor la medicamentele noi este desfăşurarea cu regularitate
a procedurilor de licitaţie naţională. Organizarea licitaţiilor la intervale foarte mari de timp
conduce la:
 blocarea intrării pe piaţă a unor produse inovatoare care devin disponibile după
atribuirea licitaţiei şi împiedicarea accesului pacienţilor la aceste medicamente;
 amânarea intrării pe piaţă a genericelor, în mod nejustificat;
 reducerea sau eliminarea constrângerilor concurenţiale la care sunt expuşi
furnizorii existenţi, putând avea efecte negative asupra preţurilor şi/sau calităţii
produselor.
Ca şi în cazul licitaţiilor naţionale, este esenţial ca licitaţiile organizate de către spitale
să se desfăşoare într-un cadru predefinit şi structurat. Eficienţa procesului de achiziţie publică
depinde de mai multe elemente, printre care:
 tipul de licitaţie folosit (deschisă, închisă, electronică);
 modul în care licitaţia este construită şi desfăşurată;
 elaborarea unor caracteristici precise ale procesului de ofertare competitiv;
 promovarea sau nu a anunţului de intenţie şi/sau de participare la licitaţie sau
timpul alocat pentru depunerea ofertelor.
Cu toate acestea, nu există o listă exhaustivă a condiţiilor ce trebuie îndeplinite pentru a
organiza o licitaţie eficientă. Nu există un model de organizare care să se potrivească perfect
45
2011
Romanian competition environment –
developments in essential sectors
Competi ti on Counci l
 the obligation to make public the results;
 the competent authorities in the field must provide an effective surveillance of
the entire tendering process and to intervene firmly when it is needed.
In order to obtain the expected results, the tender must be projected so as to maximise
the participation of the potential fairly competing bidders. The effective competition can
be intensified if a sufficient number of credible bidders can respond to the tender invitation
in order to compete for the contract.
For example, tender participation can be facilitated if:
 the persons responsible with public procurements reduce the costs related to
the presentation of the bids;
 the conditions for attending a tender do not limit unjustifiably the competition;
 the companies from other regions or countries are allowed to attend the tenders or if
small companies are encouraged to attend even if they cannot bid for the whole contract.
Although the legislation in force provides clearly the type of information that can be
requested by the contracting authorities, as regards the economic and financial situation,
as well as concerning the technical and/or professional capacity, in reality, the tender
specifications contain conditions/requests which obviously limit the competition.
The regular organisation of national tender procedures is another element that must be
taken into account for ensuring the efficiency of the national programmes and for
guaranteeing the access of patients to new drugs. If tenders are being organised at long
time intervals, this can lead to:
 blocking the entering on the market of the innovative products that become available
after tender’s assignment and obstruction of patients’ access to these drugs;
 the unjustified postponement of generics’ market entry;
 the reduction or the elimination of the competition constraints for the existing
suppliers, with possible negative effects over the prices and/or over the quality
of the products.
Like in the case of the national tenders, it is essential for the tenders organised by
hospitals to be carried out within a predefined and structured framework. The efficiency
of the public procurement depends on several elements, such as:
 the type of the tender (opened, closed, electronic);
 the manner how the tender is projected and carried out;
 setting up precise characteristics of the competitive bidding process;
 promoting or not the notice of intent and/or of participation to tenders or the
time deadline for presenting the bids.
However, there is no exhaustive list containing the necessary conditions for organising a
tender efficiently. There is no template for organising tenders that matches for all the types
46
2011
Mediul concurential românesc –
evolutii în sectoare esentiale
Consi l i ul Concurentei
fiecărui tip de licitaţie, autorităţile contractante trebuind să proiecteze licitaţii în funcţie de
situaţia specifică.
În general, pentru a reduce riscul ca agenţii economici să se înţeleagă în cadrul licitaţiilor,
acestea trebuie trebuie proiectate şi realizate astfel încât, să fie îndeplinite trei criterii majore
3
:
 reducerea barierelor la intrare şi creşterea numărului de participanţi; atunci
când se stabilesc condiţiile de participare în cadrul unei licitaţii, procesul de
selecţie în sine nu trebuie să împiedice firmele să depună oferte prin
introducerea unor condiţii care nu sunt relevante pentru achiziţie, cum sunt
experienţa similară sau situaţia financiară, şi/sau care să conducă la eliminarea
agenţilor economici din alte zone geografice;
 reducerea transparenţei şi a schimbului de informaţii; un grad ridicat de
transparenţă în ceea ce priveşte tranzacţiile de piaţă poate facilita încheierea
de înţelegeri anticoncurenţiale;
 reducerea frecvenţei procedurilor de achiziţie; încheierea de înţelegeri
anticoncurenţiele este facilitată în cazul în care firmele concurente se întâlnesc
în mod frecvent în cadrul procedurilor de achiziţie. Prin schimbarea mărimii şi a
momentului în care sunt organizate licitaţiile, autorităţile contractante pot încuraja
membrii cartelului să se înşele între ei. Reducerea numărului situaţiilor în care
firmele concurente se întâlnesc poate reduce oportunităţile de sancţionare a
membrilor cartelului şi poate facilita concurenţa. Acest lucru se poate realiza, de
exemplu, prin organizarea unui număr mai mic de licitaţii, dar pentru cantităţi mai
mari de produse. Organizarea licitaţiilor după un anumit program prestabilit şi
pentru aceleaşi cantităţi de produse poate facilita schemele de ofertare prin rotaţie.
 Eliberarea medicamentelor prin farmaciile cu circuit deschis
Medicamentele eliberate prin farmaciile cu circuit deschis, aflate în relaţie contractuală cu casele de
asigurări de sănătate, se decontează la nivelul preţului de vânzare al acestora. Începând cu data de 8
aprilie 2009, preţurile de decontare ale medicamentelor care se acordă bolnavilor în cadrul programelor
naţionale de sănătate sunt preţurile cu amănuntul maximale, calculate pe unitate terapeutică.
Mai mult, deşi prescrierea medicamentelor în ambulatoriu se face utilizându-se Denumirea Comună
Internatională
4
(DCI), nu există nicio prevedere conform căreia farmaciile să fie obligate să elibereze
cel mai ieftin medicament în cadrul aceleiaşi DCI În cadrul acestui sistem, farmaciile pot elibera orice
medicament din cadrul unei DCI, fără să existe nicio restricţie bugetară şi, în plus, acestora li se
decontează preţul maxim din Catalogul Naţional al Preţurilor Medicamentelor de Uz Uman (Canamed).
Prin urmare, deşi eliberarea medicamentelor prin farmaciile cu circuit deschis permite
accesul tuturor actorilor de pe piaţă, acest sistem nu conduce la obţinerea unor economii
la bugetul statului în urma manifestării concurenţei la nivel de producător, respectiv
distribuitor, acestea fiind reţinute în întregime de farmacii. Atât timp cât reglementările prevăd
3 Intrucţiunile OECD privind lupta împotriva licitaţiilor trucate în cadrul achiziţiilor publice.
4 Cu exceptia cazurilor justificate medical în fişa medicală a pacientului, când prescrierea se face pe denumire
comercială.
47
2011
Romanian competition environment –
developments in essential sectors
Competi ti on Counci l
of tenders; the contracting authorities must project the tenders based on each specific
situation.
In general, in order to reduce the risk of collusion between tender bidders, the procedures
must be projected so as to meet three major criteria
3
:
 to reduce the entry barriers and to increase the number of participants; when
establishing the conditions for attending a tender, the selection process must
not impede the firms to present their bids through introducing certain conditions
which are not relevant for the procurement, such as the similar experience or
the financial situation, and/or which lead to the elimination of the undertakings
from other geographic areas;
 to reduce the transparency and the exchange of information; a high level of
transparency of the market transactions can facilitate the anticompetitive
agreements;
 to reduce the frequency of the procurement procedures; the anticompetitive
agreements are facilitated when competing firms are meeting frequently
within tenders. By changing the size and the moment when tenders are
organised, the contracting authorities can encourage the members of the
cartel to cheat each other. The reduction of the number of opportunities for
competing firms to meet can reduce the opportunities to sanction the members
of the cartel and can facilitate the competition. This can be achieved, for
example, by organising a small number of tenders, but for larger quantities of
products. The organisation of the tenders after a pre-established program and
for the same quantities can facilitate bid rotation schemes.
 The supply of drugs through open circuit pharmacies
For the drugs supplied through open circuit pharmacies, which have a contractual relation
with the health insurance houses, the reimbursement price is the selling price. Starting
with April 8 2009, reimbursement price of drugs granted to patients within national health
insurance programmes are the maximum retail prices calculated on therapeutic unit.
Moreover, although the ambulatory drug prescription is based on the International Common
Name (ICN)
4
, there is no provision requesting pharmacies to release the cheapest drug
within the same ICN. Within this system, pharmacies can release any drug from an ICN,
without any budgetary restriction and, in addition, the settlement is done at the maximum
price provided by the National Catalogue of the Prices of Drugs for Human Use (Canamed).
Therefore, although the release of drugs through open circuit pharmacies allow the
access for all the market players, this system does not generate savings at state budget
as a result of the existing competition between producers and distributors, because they are
being retained entirely by pharmacies. So long as regulations provide that the reimbursement
3 OECD’s Guidelines for fighting bid rigging in public procurement.
4 With the exception of the cases justified in the medical chart of the patient, when the prescription is made based on the
commercial name.
48
2011
Mediul concurential românesc –
evolutii în sectoare esentiale
Consi l i ul Concurentei
posibilitatea decontării medicamentelor la preţul maxim, nu există nicio motivaţie pentru
farmacii să solicite decontarea la un preţ mai mic decât preţul din Canamed.
Pentru creşterea eficienţei utilizării fondurilor alocate pentru tratamentul bolnavilor cuprinşi
în cadrul programelor naţionale şi asigurarea accesului pacienţilor la medicamente, ar trebui
introdus un sistem care să permită manifestarea concurenţei prin preţ cel puţin în
situaţiile în care există mai multe medicamente cu aceeaşi DCI sau în cazul medicamentelor
pentru care există mai multe forme de ambalare, unele dintre acestea fiind foarte costisitoare.
 Negocierea cu sursă unică
Este posibil ca organizarea unei anumite forme de licitaţie să nu fie cea mai eficientă metodă
pentru a obţine rezultatele scontate, ci organizarea unei negocieri cu sursă unică. Această
situaţie este posibilă în cazul medicamentelor inovative care se acordă în cadrul programelor
naţionale, pentru care nu există medicamente substituibile şi care au preţuri de vânzare de
peste 300 lei. Întrucât adaosul maxim de distribuţie pentru aceste medicamente nu permite
obţinerea unor discounturi importante, corespunzătoare volumelor achiziţionate, nu se
justifică organizarea unei proceduri de licitaţie, atât timp cât discountul oferit de producătorul
unic poate fi semnificativ mai mare.
În situaţia în care autorităţile contractante doresc să recurgă la această procedură trebuie
să se asigure că pot obţine avantajul scontat şi că produsele sunt unice, neexistând alte
produse substituibile pe piaţă.
În plus, având în vedere că, prin utilizarea negocierii cu sursă unică cu producătorii, se
elimină concurenţa intra-marcă, este absolut necesar ca producătorii în cauză să aleagă
distribuitorul/distribuitorii care vor asigura livrarea medicamentelor pe baza unor criterii clare
şi transparente, acordând oricărui distribuitor şanse egale pentru a fi selectat.
 Lista cuprinzând denumirile comune internationale corespunzătoare
medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie
personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări
sociale de sănătate
În urma analizării cadrului naţional de reglementare în vigoare, au fost identificate
3 probleme principale:
criteriile în baza cărora medicamentele sunt introduse într-una din cele trei
subliste A, B şi C;
termenul de includere efectivă în Listă a DCI-ului şi compensarea ulterioară a
acesteia;
căile de atac disponibile agenţilor economici în cazul unei decizii negative din
partea Ministerului Sănătăţii.
În ceea ce priveşte legislaţia naţională care reglementează criteriile generale de includere,
neincludere sau excludere în Listă, există un consens general la nivelul industriei farmaceutice
49
2011
Romanian competition environment –
developments in essential sectors
Competi ti on Counci l
of drugs can be done at the maximum price, the pharmacies will have no motivation to
request for the reimbursement to be done at a lower price than the one from Canamed.
In order to increase the efficiency of the funds allocated for the patients included in the
national programmes and for ensuring the access of the patients to drugs, a system
should be introduced allowing price competition at least in the situations when several
drugs have the same ICN or when drugs have multiple packing forms, some of them being
very expensive.
 Sole source negotiation
Sometimes, using a certain type of tender might not be the most efficient manner for
achieving the expected results. In these cases, the contracting authorities have the
alternative of using the sole source negotiation. This kind of solution is possible for the
innovative drugs supplied within the national programmes for which there are no
substituents and which have selling prices over RON 300. Because the maximum trade
mark-up for the distribution of these drugs does not allow distributors to obtain important
discounts generated by the volumes acquired, the organisation of a tender procedure is
not justified, so long as the discount offered by the sole producer can be significantly larger.
When the contracting authorities choose this procedure, they must be sure they will obtain
the expected advantage and that the products are unique, without any substituents on the
market.
Moreover, since the sole source negotiation with the producers eliminates the intra-
brand competition, the producers involved in the procedure must choose the distributor/
distributors delivering the drugs based on clear and transparent criteria and they must give
equal selection chances for all the distributors.
 The list of the international common names of the drugs used by
the patients having a health insurance, with or without a personal
contribution, based on medical prescription, within the health
insurance system
The main 3 issues were identified following the analysis of the national legal
framework:
the criteria used for the inclusion of the drugs in one of the three sub-lists A,
B and C;
the effective time deadline for including an ICN on the List and its subsequent
compensation;
the ways available for undertakings to challenge a negative decision of the
Ministry of Health.
In respect to the national legislation in force, which regulates the general criteria for
including, nonincluding or excluding an ICN on/from the List, the pharmaceutical industry
50
2011
Mediul concurential românesc –
evolutii în sectoare esentiale
Consi l i ul Concurentei
cu privire la faptul că acestea sunt transparente şi nediscriminatorii. Cu toate acestea,
legislaţia în vigoare, respectiv HG nr. 720/2008, nu prevede criteriile în baza cărora
medicamentele care îndeplinesc criteriile generale de includere în Listă sunt introduse într-
una din cele trei subliste. Ca urmare, nu există transparentă cu privire la procesul de stabilire
a gradului de compensare de care poate beneficia un anumit medicament.
În lipsa unor criterii transparente în baza carora se ia decizia de includere într-o anume
sublistă, agenţii economici nu pot aprecia în ce masură un medicament este fi apt
pentru a fi inclus într-o sublistă. Mai mult decât atât, ei nu pot verifica ulterior dacă
decizia Ministerului Sănătăţii respectă sau nu aceste criterii. Implicit, există şanse
reduse de reuşită în cazul contestării deciziei.
Prin urmare, pentru a asigura respectarea prevederilor art. 6 din Directiva 89/105/CEE, este
necesar ca Ministerul Sănătăţii să facă publice criteriile folosite la stabilirea celor trei
subliste şi a gradului de compensare a medicamentelor incluse în acestea. Criteriile trebuie
incluse în legislaţia relevantă pentru a crea certitudinea legală, a asigura transparenţa
necesară şi a înlătura posibilitatea unei aplicări discriminatorii.
Referitor la termenul legal de emitere a deciziilor cu privire la includerea unei DCI pe Listă,
există un consens general la nivelul industriei farmaceutice privind respectarea acestui
termen. Cu toate acestea, respectarea termenului de 90 de zile nu este esenţială în raport
de includerea efectivă în Listă a DCI-ului şi compensarea ulterioară a acesteia. Compensarea
efectivă a unei DCI noi se face de la data publicării în Monitorul Oficial a Hotărârii de Guvern
prin care se aprobă Lista, şi nu de la data primirii deciziei de includere de la Ministerul
Sănătăţii.
Pentru a asigura respectarea deplină a principiilor consacrate de art. 6 al Directivei 89/105/
CEE, o soluţie ar fi compensarea automată a unui medicament după emiterea de către
minister a unei decizii favorabile de includere în Listă. De asemenea, pentru creşterea
gradului de transparenţă a întregului proces de includere a unei DCI pe Listă, Ministerul
Sănătăţii ar putea să publice pe site-ul instituţiei atât deciziile individuale de includere în
Listă, cât şi proiectul de Listă, în conformitate cu legislaţia în vigoare în domeniul transparenţei
decizionale.
Referitor la căile de atac disponibile agenţilor economici în cazul unei decizii negative din
partea ministerului de resort, legislaţia în vigoare prevede posibilitatea depunerii unei
contestaţii la secretariatul Comisiei naţionale de transparenţă, în termen de zece zile de la
primirea deciziei. Comisia naţională de transparenţă este un organism în cadrul ministerului,
fără putere de decizie, aceasta având doar rolul de a aviza propunerile comisiilor de
specialitate şi de a le transmite spre aprobare ministrului sănătăţii. Legislaţia nu prevede cu
claritate organismul competent sa analizeze contestaţia, ci doar faptul ca aceasta se depune
la secretariatul Comisiei. În condiţiile în care analiza contestaţiei se face tot de către Comisia
naţională de transparenţă, se poate concluziona, prin prisma jurisprudenţei CEJ, că legislaţia
naţională nu prevede căi de atac de natura a asigura o protecţie juridica veritabilă agenţilor
economici interesaţi, în sensul art. 6 al Directivei.
51
2011
Romanian competition environment –
developments in essential sectors
Competi ti on Counci l
has a general consensus that they are transparent and non-discriminatory. However, the
legislation in force, namely Government Decision no.720/2008, does not specify the criteria
for including in the three sub-lists the drugs meeting the general List inclusion conditions.
As a result, there is no transparency in the process of establishing the compensation level
of certain drug.
Because the criteria for including a drug in a certain sub-list is not transparent,
undertakings cannot evaluate if a drug is able to be included in a sub-list, as well
as to verify subsequently the decision of the Ministry of Health, in respect to its
compliance with these criteria. Implicitly, the chances of succeeding in challenging
the decision are very small.
Consequently, for ensuring the compliance with art.6 of Directive 89/105/EEC, the Ministry
of Health must make public the criteria used for establishing the three sub-lists and for
setting the compensation level for the drugs included in these sub-lists. The Ministry of Health
must include the criteria into the relevant legislation in order to create legal certainty, to ensure
the necessary transparency and to remove the possibility of applying the criteria discriminatorily.
The pharmaceutical industry has a general consensus as regards the compliance with the
legal time deadline for issuing decisions on the inclusion of an ICN on the List. However,
the compliance with the 90 days deadline is not essential as regards the effective inclusion
of the ICN on the List, as well as in respect to its subsequent compensation. The effective
compensation of a new ICN is made at the date when the Government Decision approving
the list is published in the Official Gazette of Romania and not at the date the inclusion
decision of the Ministry of Health is received.
For this situation to fully comply with the principles provided by art.6 of Directive 89/105/
EEC, a solution would be the automatic compensation of a drug after the Ministry
issues a favourable decision concerning its inclusion on the List. At the same time, for
increasing the transparency of the entire process of including an ICN on the List, the
Ministry of Health could publish on the institution’s website the individual decisions for
including an ICN on the List, as well as the draft of the List, in conformity with the legislation
in force in the field of decisional transparency.
As regards the ways available for undertakings to challenge a negative decision of the Ministry,
the legislation in force provides the possibility of submitting a complaint at the secretariat of
the National Commission of Transparency, in ten days from receiving the decision. The National
Commission of Transparency is a body within the Ministry, without decisional power, which gives
its opinion on the proposals of the commissions of specialty and which transmits these opinions
to be approved by the Minister of Health. The legislation does not provide clearly which body is
competent to analyse the complaint; it only stipulates that the complaint can be submitted to
the secretariat of the Commission. If the National Commission of Transparency is the one
analyzing a complaint, the conclusion is that, based on the European Court of Justice’s
jurisprudence, the national legislation does not provide ways of challenge able to ensure a real
judicial protection for the interested undertakings, in the sense of art.6 of the Directive.
52
2011
Mediul concurential românesc –
evolutii în sectoare esentiale
Consi l i ul Concurentei
Ca urmare, pentru a asigura respectarea prevederilor art. 6 al Directivei 89/105/CEE, este
necesară legiferarea unor căi de atac în sensul celor prevăzute de Directivă şi
consacrate de jurisprudenţa comunitară, respectiv acordarea prerogativelor de analiză şi
soluţionare a contestaţiilor împotriva deciziilor nefavorabile ale ministerului cu privire la
includerea unei DCI în Listă, unui organism independent cu funcţii judiciare.
2.2. Achiziţia medicamentelor de care beneficiază asiguraţii în tratamentul
spitalicesc
Consiliul Concurenţei a analizat comportamentul spitalelor cu privire la trei aspecte ce ţin
de organizarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziţie publică, şi care pot
influenţa în mod decisiv posibilitatea de manifestare a concurenţei în cadrul procesului de
atribuire a unui contract, şi anume:
 solicitarea de către autoritatea contractantă a autorizaţiei de dealer;
 organizarea procedurilor pe caiet de sarcini vs. organizarea procedurilor pe
loturi de produse;
 organizarea procedurilor pe DCI vs. organizarea procedurilor pe denumire
comercială.
Autorizaţia de dealer
Cu toate că legislaţia existentă în materia achiziţiilor publice prevede în mod clar tipurile de
informaţii şi documente pe care o autoritate contractantă le poate solicita ofertanţilor pentru
a demonstra îndeplinirea criteriilor de calificare şi selecţie, precum şi documentele care
probează îndeplinirea unor astfel de cerinţe, în practică o mare parte din spitalele din România
solicită ofertanţilor prezentarea unei autorizaţii din partea producătorului prin care acesta din
urmă autorizează un distribuitor să livreze produsele sale în cadrul unei anumite licitaţii.
Un prim motiv pentru care solicită această autorizaţie, invocat de un număr important de spitale,
îl reprezintă garantarea derulării contractului în condiţii bune, respectiv asigurarea unei
livrări ritmice a medicamentelor care au făcut obiectul licitaţiei. În general, spitalele organizează
licitaţii pentru un necesar de medicamente pentru o perioadă mai mare de timp, de regulă un
an. În plus, există un număr de spitale care consideră că solicitarea acestei autorizări este
necesară pentru că garantează susţinerea din partea producătorului, având astfel certitudinea
că producătorul asigură furnizorului cantităţile de medicamente câştigate în urma licitaţiilor.
Motivele prezentate de spitalele care solicită autorizaţia de dealer nu justifică potenţiala afectare
a concurenţei pe care ar putea-o genera aceasta. Consiliul Concurenţei consideră că autorizaţia
de dealer este de fapt o barieră artificială deoarece lasă la dispoziţia unui producător
posibilitatea de a alege care din distribuitorii săi să participe cu ofertă în licitaţie.
În ceea ce priveşte motivele pentru care se solicită această autorizaţie, Consiliul
Concurenţei consideră că autorităţile contractante pot verifica calitatea şi originea
produselor oferite de un anumit distribuitor pe baza altor documentelor solicitate prin
documentaţia de licitaţie, şi anume certificate de garanţie şi calitate emise de

53
2011
Romanian competition environment –
developments in essential sectors
Competi ti on Counci l
Thus, for ensuring the compliance with the provisions of art.6 of Directive 89/105/EEC, it
is necessary to regulate certain ways of challenge - in the sense of the Directive and
as it was confirmed by the Community jurisprudence - namely to empower an independent
judiciary body to analyse and decide on the complaints concerning the unfavourable
decisions of the Ministry regarding the inclusion of a ICN on the List.
2.2. Procurement of the drugs for the patients treated in hospitals and who have a
health insurance
The Competition Council has analysed the behaviour of the hospitals in respect to the
following three aspects relating to the organisation of the public procurement contract
assigning procedures and which can influence decisively the competition within the process
of awarding a contract:
 the request of the contracting authority for bidders to present a dealer authorisation;
 the organisation of the procedures based on specifications vs. the organisation
of the procedures based on plots of products;
 the organisation of the procedures based on the ICN vs. the organisation of the
procedures based on the commercial name.
The dealer authorisation
Although the existing legislation in the field of public procurement provides clearly the
type of information and documents that can be requested by a contracting authority to
demonstrate the fulfilment of the qualification and selection criteria, as well as the
related documents, in reality, many Romanian hospitals request bidders to present an
authorisation issued by the drug producer certifying that the last one authorises a
distributor to deliver its products within a tender.
A first reason for requesting this authorisation, invoked by an important number of
hospitals, is that for guarantying the proper running of the contract, namely providing
a rhythmical delivery of the drugs which have been the object of the tender. In general,
hospitals are organising tenders for the drugs needed for a longer period of time, usually,
annually. Moreover, certain hospitals consider this authorisation necessary for the
producer to guaranty to the distributor that it will provide the drug quantities resulted
following the award of the tender organised by the hospital.
The reasons presented by the hospitals which request dealer authorisations do not justify
the potential subsequent distortion of the competition. The Competition Council considers
that dealer authorisations are, in fact, artificial barriers because they give to the
producer the possibility of choosing which of its distributors will bid in a tender.
As regards the reasons for which this authorisation is requested, the Competition Council
considers that the contracting authorities can verify the quality and the origin of the products
offered by a certain distributor based on the documents requested through the tender
documentation, namely the guarantee and quality certificates issued by producers, the market

54
2011
Mediul concurential românesc –
evolutii în sectoare esentiale
Consi l i ul Concurentei
producători, autorizaţii de punere pe piaţă emise de ANMDM, precum şi certificate de
înregistrare emise de MS. De asemenea, pentru a se asigura că distribuitorii vor
respecta clauzele contractuale şi vor asigura livrarea medicamentelor în cantităţile şi
la termenele solicitate, autorităţile contractante au la îndemână un alt instrument, şi
anume garanţia de bună execuţie. Scopul acestui instrument este tocmai garantarea
desfăşurării contractului în condiţiile stabilite, existând totodată şi posibilitatea
penalizării distribuitorilor care nu îşi îndeplinesc obligaţiile asumate.
Prin urmare, autorităţie organizatoare şi/sau contractante trebuie să renunţe la
solicitarea autorizaţiei de dealer, document care nu este conform cu prevederile
OUG nr.34/2006, şi folosirea intrumentelor prevăzute de reglementare cu acelaşi
scop, respectiv garanţia de participare şi garanţia de buna execuţie.
Loturi vs caiet de sarcini
Spitalele pot solicita agenţilor economici să prezinte fie o ofertă pentru întregul caiet de
sarcini, fie pentru unul sau mai multe loturi de produse prevăzute în caietul de sarcini.
Ambele variante respectă legislaţia în domeniul achiziţiilor publice şi prezintă atât avantaje,
cât şi dezavantaje din punct de vedere concurenţial. Avantajele solicitării unei oferte pentru
întregul caiet de sarcini rezultă din economiile de scop ce pot fi obţinute de un distribuitor
prin adjudecarea integrală a contractului, întrucât acesta poate acorda un discount
semnificativ. Cu toate acestea, există posibilitatea ca un număr redus de ofertanţi să
distribuie toate produsele şi să poată oferta întregul caiet de sarcini. În acest caz,
concurenţa este limitată din cauza participării unui număr mic de distribuitori ce pot
depune o ofertă. În plus, este foarte posibil ca accesul distribuitorilor mici, care distribuie
un număr mai mic de produse, să fie restricţionat. Deşi ambele variante pot avea avantaje
din punct de vedere concurenţial, având în vedere faptul că, în general, spitalele
organizează proceduri de achiziţie publică pentru tot necesarul aferent unei anumite
perioade, în general de 12 luni, este puţin probabil să existe un număr suficient de
distribuitori care să poată oferta întregul caiet de sarcini. Prin urmare, pentru a asigura
un nivel de concurenţă corespunzător ofertarea pe loturi poate fi mai adecvată,
permiţând totodată şi accesul actorilor mai mici din piaţă.
DCI vs Denumire comercială
Conform legislaţiei în vigoare, este interzisă definirea în caietul de sarcini a unor specificaţii
tehnice care indică o anumită origine, sursă, producţie, un procedeu special sau o marcă de
fabrică sau de comerţ. Cu toate acestea, datorită caracteristicilor specifice domeniului sanitar,
există spitale care organizează proceduri de achiziţie publică în cadrul cărora se precizează
denumirea comercială a medicamentelor ce se doresc a fi achiziţionate. Totuşi, având în
vedere particularităţile domeniului farmaceutic, în ceea ce priveşte dezvoltarea continuă de
produse noi, dar şi necesitatea de a asigura continuitate în tratamentul pacienţilor, Consiliul
Concurenţei consideră că specificaţiile tehnice pot face referire la denumirea comercială
numai în acele cazuri în care pentru produsele respective nu există produse substituibile şi,
prin urmare, prin precizarea denumirii comerciale nu se înlătură concurenţa.
55
2011
Romanian competition environment –
developments in essential sectors
Competi ti on Counci l
authorisations issued by National Drug and Medical Equipment Agency, as well as the
certificates issued by the Ministry of Health. At the same time, for ensuring that distributors
will respect the contractual clauses and that will deliver the drugs in the quantities and at
the time deadlines requested, the contracting authorities have at their disposal another
instrument, namely the good execution guarantee. The very aim of this instrument is to
guarantee the running of the contract according to the pre-set conditions. At the same time,
the distributors which do not fulfil their assumed obligations can be penalised.
As a result, the organising and/or contracting authorities must renounce at requesting dealer
authorisations, which are documents contrary to the provision of the Government Emergency
Ordinance no.34/2006, and must make use of the instruments with the same purpose -
provided by the normative act -, namely the participation and the good execution guarantees.
Lots vs. specifications
The hospital’s options of requesting undertakings to present a bid for the entire
specifications or for one or more lots of products provided for by the specifications
are complying with the legislation in the field of public procurement and present
advantages, as well as disadvantages for the competition. The advantages of
organising a bid for the entire specifications result from the scope economies that
can be obtained by a distributor through the fully award of the contract, because it
can offer a significant discount. However, it is possible that only a small number of
bidders distribute all the products and bid for all the specifications. In this case, the
competition is limited because of the small number of distributers that can present
a bid. Moreover, it is very possible that the access of the small distributors, delivering
a smaller number of products, to be restricted. Although both options can create
competitive advantages - because, usually, hospitals organise tenders for covering
the necessary stock for a long period of time, in general of 12 months -, it is less
probable for a sufficient number of distributors to be able to bid for the entire
technical specifications. As a result, for ensuring a proper level of competition,
lot bidding can be a more adequate solution, because, among others, ensures
the access of the smaller market actors.
ICN vs. Commercial name
The legislation in force forbids for the specifications to contain technical characteristics
indicating a certain origin, source, production, special process or a production brad or
trade mark. Still, as a result of the features specific to the sanitary field, certain hospitals
organise public tender procedures mentioning the commercial name of the drugs
planned to be acquired. However, taking into consideration the particularities of the
pharmaceutical field as regards the continuous development of new products and the
necessity of providing the continuous treatment of patients, the Competition Council
considers that the technical specifications can refer to the commercial name only in the
cases when the involved products have no substituents and, consequently, the
competition is not removed as a result of mentioning the competition name.
56
2011
Mediul concurential românesc –
evolutii în sectoare esentiale
Consi l i ul Concurentei
Prin urmare, în conformitate cu prevederile existente în domeniul achiziţiilor publice, spitalele
ar trebui să definească specificaţiile tehnice cel mult la nivel de DCI, care corespunde
nivelului ATC 5. Având în vedere modul de definire a pieţei relevante în sectorul
farmaceutic, Consiliul Concurenţei consideră că, pentru a asigura un nivel optim al
concurenţei, în anumite situaţii, specificaţiile tehnice ar putea fi definite la un nivel
inferior, respectiv la nivelul ATC4.
3. Constatări privind situaţia concurenţială pe piaţa distribuţiei angro de
medicamente
3.1. Distribuţia angro de medicamente
Pentru realizarea unei analize reprezentative pentru piaţa distribuţiei angro de medicamente,
Consiliul Concurenţei a pornit de la clasamentul celor mai bine vândute 50 de medicamente
din România, medicamente care acoperă aproximativ 40% din piaţa românească,
medicamente pe care orice distribuitor doreşte să le aibă în portofoliu pentru a putea fi competitiv
pe piaţă. Prin urmare, pentru realizarea obiectivelor propuse, au fost identificate 92 de pieţe la
nivelul ATC 4, a căror valoare a reprezentat 70% din valoarea totală a pieţei totale în anul 2009.
În urma analizării modului în care distribuitorii au acces la medicamentelele existente în
cadrul celor 92 de pieţe identificate la nivel ATC 4, dar şi la fiecare cel mai bine vândut
medicament din cadrul fiecărei pieţe relevante identificate
5
s-a constatat că, în general, nu
există probleme semnificative pe piaţa distribuţiei angro de medicamente. Astfel, în
mai mult de 55% din cazuri distribuţia este realizată de un număr de peste 10 distribuitori,
în timp ce în doar 9,50% din cazuri este distribuită de un număr mai mic de 5 distribuitori.
În ceea ce priveşte pieţele identificate, în urma analizei efectuate, a rezultat faptul că, la
nivel de ansamblu, acordurile de distribuţie exclusivă nu acoperă o parte semnificativă de
piaţă. Astfel, în anul 2009, valoarea vânzărilor de medicamente distribuite în baza unor relaţii
de exclusivitate a reprezentat aprox. 8,75% din valoarea totală a celor 92 de pieţe analizate
de Consiliul Concurenţei. Din cele 78 de relaţii de exclusivitate identificate, doar în cazul a
11, ponderea relaţiilor de exclusivitate în piaţa totală depăşeşte nivelul de 30%, în timp ce
în cazul a 49 relaţii de exlusivitate ponderea este sub 1%.
Cele mai multe relaţii de exclusivitate se regăsesc în clasa L
6
, respectiv 34, urmată de clasa
J
7
, cu 12 relaţii de exclusivitate, şi clasa N
8
, cu 9 relaţii de exclusivitate. Mai mult, cea mai
mare parte a relaţiilor de exclusivitate, respectiv 48 din cele 78 identificate, reprezintă mai
puţin de 1% din valoarea totală a pieţei din care fac parte, fiind conjuncturale, datorate
vânzărilor sporadice ale unor medicamente.
5 În situaţia în care pe o piaţa relevantă identificată există mai mult de 1 medicament din Top 50, a fost analizată distribuţia
fiecărui medicament prezent în Top, astfel încât, în final au fost analizate 107 medicamente.
6 Antineoplazice şi imunomodulatoare;
7 Antiinfecţioase de uz sistemic;
8 Sistem nervos.
57
2011
Romanian competition environment –
developments in essential sectors
Competi ti on Counci l
As a result, according to the provisions in the field of public procurement, hospitals should
define the technical specifications maximum at the ICN level, corresponding to the ATC 5 level
(Anatomical Therapeutic Chemical Classification System). Taking into account the manner
of defining the relevant market in the pharmaceutical sector, the Competition Council
considers that, in order to provide an optimum level of competition, in certain cases,
the technical specifications should be defined at a lower level, namely at the ATC 4 level.
3. Conclusions regarding the competition on the drug wholesale distribution
market
3.1. The wholesale of drugs
In order to deliver a representative analysis of the drug wholesale market, the Competition
Council started from the top of the 50 best sold drugs in Romania, drugs covering around
40% of the Romanian market and which distributors want to include into their portfolio
so as to be more competitive on the market. As a result, for achieving the envisaged
objectives, 92 ATC 4 markets have been identified, accounting for 70% of the total 2009
market.
Following the analysis on how distributors have access to the drugs existing on the 92 ATC
4 markets and on the best sold drugs from these relevant identified markets
5
, it was
concluded that, in general, there are no significant problems on the drug wholesale
market. Thus, in more than 55% of the cases, the distribution is carried out by more than
10 distributors, while in only 9.50% of the cases the distribution is made by less than 5
distributors.
As regards the identified markets, following the analysis it was concluded that, as a total,
the exclusive distribution agreements do not cover a significant part of the market.
Therefore, in 2009, the value of the drug sales distributed through exclusive relations has
represented around 8.75% of the total value of the 92 markets analysed by the Competition
Council. Out of the 78 exclusive relations identified, only in 11 cases the weight of the
exclusive relations in the total market overcome the 30% level, while the weight registered
in 49 exclusive relations is under 1%.
Most of the exclusive relations are included in the L class
6
, namely 34, followed by the J
class
7
, with 12 exclusive relations, and by the N class
8
, with 9 exclusive relations. Moreover,
the largest part of the exclusive relations, namely 48 of the 78 exclusive relations, represent
less than 1% of the total market value they belong to, because there have a conjectural
nature, as a result of the sporadic sales of certain drugs.
5 When on a relevant market there is more than 1 drus from Top 50, the distribution of each drug from the Top has been
analysed, meaning that, in total, 107 drugs have been analysed.
6 Antineoplastic and immune-modulatory drugs;
7 Anti-infective drugs for systemic use;
8 Nerve system.
58
2011
Mediul concurential românesc –
evolutii în sectoare esentiale
Consi l i ul Concurentei
Peste pragul de 30% al cotei de piaţă nu se poate presupune că acordurile verticale, care intră sub
incidenţa articolului 5 alineatul (1) din lege şi a articolului 101 alineatul (1) din TFUE, vor da naştere
în general unor avantaje obiective de o asemenea natură şi dimensiune încât să compenseze
prejudiciile pe care le creează concurenţei. Prin urmare, în cazul situaţiilor mai sus identificate în
care producătorii recurg la sisteme de distribuţie exclusivă, deşi cotele deţinute pe piaţă depăşesc
pragul de 30%, este necesar ca aceştia să îşi facă o autoevaluare pentru a stabili dacă acordurile
încheiate îndeplinesc condiţiile prevăzute la articolul 5 (2) din lege, respectiv articolul 101 (3) din
TFUE, conducând la o reală creştere a eficienţei care contracarează reducerea concurenţei intramarcă.
În concluzie, accesul pe piaţa distribuţiei angro nu este limitat într-o măsură semnificativă
de existenţa unor relaţii de exclusivitate sau de distribuţia printr-un număr redus de
distributori. Cu toate acestea, în cadrul investigaţiei au fost identificate anumite pieţe
pe care accesul distribuitorilor şi, în general, al distribuitorilor mici, este dificil.
3.2. Inovative versus generice
În urma analizei efectuate, a rezultat faptul că, datorită comercializării cu precădere a unor
medicamente inovative, există un grad ridicat de concentrare a anumitor pieţe. Astfel,
din cele 36 pieţe în cadrul cărora se regăsesc medicamentele din Top 50:
 29 de pieţe conţin medicamente inovative;
 3 conţin atât medicamente inovative, cât şi medicamente generice;
 4 conţin medicamente generice.
Medicamentele generice sunt medicamente echivalente cu cele originale în momentul expirării
brevetului şi a perioadei de exclusivitate a datelor pentru produsul inovator care există deja.
Medicamentele generice oferă oportunitatea de a obţine tratamente similare la costuri mai mici
pentru pacienţi şi plătitori, eliberând totodată bugete pentru finanţarea de noi medicamente inovatoare.
Concentrarea pieţelor analizate poate avea două cauze, şi anume:
 existenţa unor drepturi de proprietate intelectuală care împiedică intrarea
medicamentelor generice pe piaţă şi
 medicamentele generice nu au putut eroda cota de piaţă a medicamentului
inovativ, deşi acestea au pătruns pe piaţă.
În urma analizei, au fost identificate trei situaţii diferite cu privire la poziţia medicamentelor
generice pe aceste pieţe, şi anume:
 medicamentele generice sunt înregistrate şi comercializate, dar acestea nu
au aceeaşi substanţă activă cu medicamentul inovativ cel mai bine vândut;
 medicamentele generice ale celui mai bine vândut medicament inovativ sunt
înregistrate şi comercializate, dar gradul de penetrare a pieţei este redus;
 medicamentele generice ale celui mai bine vândut medicament inovativ au
fost autorizate abia în anul 2009 şi, prin urmare, nu aveau cum să câştige o
parte importantă de piaţă.
59
2011
Romanian competition environment –
developments in essential sectors
Competi ti on Counci l
Over the 30% market share threshold, it cannot be presumed that, in general, the vertical
agreements falling under the incidence of art.5(1) of the Law, and of art.101(1) of TFEU will
generate objective advantages of a such nature and dimension so as to compensate the
subsequent competition harms. As a result, in the abovementioned cases when producers are
using exclusive distribution systems although the market shares overcome the 30% threshold,
they must make a self-assessment in order to establish if the concluded agreements are
complying with the provisions of art.5(2) of the Law and of art.101(3) of TFEU, thus generating
a real increase of the efficiency countervailing the reduction of the intra-brand competition.
In conclusion, the access on the drug wholesale market is not significantly limited by
the exclusive relations or by the distribution carried out by a small number of
distributors. However, certain markets, where the access of the distributors and, in
general, of the small ones is difficult, were identified following the investigation.
3.2. Innovative drugs vs. generic drugs
Following the analysis it was concluded that certain markets have a high level of
concentration, mainly as a result of the commercialisation of certain innovative drugs. As
a result, out of the 36 markets including the drugs from Top 50:
 29 markets contain innovative drugs;
 3 contain innovative and generic drugs;
 4 contain generic drugs.
Generic drugs are drugs equivalent to the original ones at the moment the patent and the
exclusivity periods for the existing innovative drug expire. Generic drugs offer the
opportunity of similar treatments at smaller costs for patients and for payers, relieving the
budgets for financing new innovative drugs.
The concentration of the analysed markets can have two causes, namely:
 certain intellectual property rights impeding the market entry of the generics
and
 the generics were not able to erode the market share of the innovative drug,
although they have entered on the market.
As regards the market position of the generic drugs, three different situations have been
identified, namely:
 when generic drugs are registered and traded, but they do not have the same
active substance with the best sold innovative drug;
 when the generic drugs of the best sold innovative drug are registered and
traded, but their market penetration is reduced;
 when the generic drugs of the best sold innovative drug have been authorised
only in 2009 and, as a consequence, they could not have won an important
part of the market.
60
2011
Mediul concurential românesc –
evolutii în sectoare esentiale
Consi l i ul Concurentei
Pentru pieţele pe care există medicamentele generice cu aceeaşi substanţă activă ca şi
medicamentul inovativ şi care au fost comercializate în anul 2009, a fost analizată diferenţa
de preţ existentă între medicamentul inovativ şi cel mai ieftin medicament generic cu aceeaşi
substanţă activă, precum şi ponderea celor două medicamente în total piaţă.
Din analiza efectuată a rezultat faptul că, deşi există diferenţe semnificative de preţ, de
până la 253%, cu excepţia unei singure pieţe (C01EB), pe toate pieţele unde există
variante generice ale medicamentelor inovative cel mai bine vândute, nu numai că
medicamentele generice nu au reuşit să penetreze piaţa, dar vânzările celor mai ieftine
medicamente generice reprezintă sub 1% din valoarea totală a pieţei. Chiar şi în situaţia
particulară a genericelor care au reuşit să câştige o parte importantă din piaţă, din analiză
a rezultat că preţul acestora este mai mare decât preţul altor generice cu aceeaşi substanţă
activă. Şi în aceste situaţii, medicamentele generice mai ieftine, cu aceeaşi substanţă activă,
realizează vânzări marginale, care nu depăşesc 1% din valoarea pieţei totale.
Factorii care afectează pătrunderea medicamentelor generice pe piaţă sau obţinerea de către
acestea a unor cote semnificative de piaţă ţin de:
 cadrul de reglementare în vigoare,
 promovarea intensă a medicamentelor inovative,
 nivelul de concurenţa existent între medicamentele inovatice şi generice
determinat de comportamentul companiilor producătoare
În privinţa cadrului de reglementare, în anul 2009, reglementările în vigoare prevedeau
prescrierea medicamentelor de care beneficiază asiguraţii în cadrul sistemului de asigurări
de sănătate pe denumire comercială, şi nu pe DCI, ceea ce înseamnă că medicii erau cei
care determinau cererea, şi prin urmare, structura pieţelor analizate. Chiar şi în cazul
medicamentelor compensate, pentru care pacienţii trebuiau să plătească diferenţa dintre
preţul de vânzare cu amănuntul şi suma corespunzătoare aplicării procentului de compensare
asupra preţului de referinţă, reglementările nu prevedeau reguli pentru farmacişti, care să
stimuleze eliberarea de generice.
Pentru a facilita şi impulsiona consumul de medicamente generice, cadrul de reglementare din
România a fost modificat în anul 2010. Astfel, în cazul medicamentelor compensate, medicii
au fost obligaţi să prescrie medicamentele pe DCI şi nu pe denumire comercială ca în anul
2009, iar farmaciştii au fost obligaţi să elibereze medicamentul care dă preţul de referintă.
În ceea ce priveşte, însă, medicamentele decontate ce se acordă în cadrul programelor naţionale
de sănătate, atât în anul 2009, cât şi în prezent, prescrierea acestora se face pe DCI. Cu toate
acestea, CNAS suportă valoarea integrală a preţului de vânzare cu amănuntul al fiecărui
medicament care se acordă în cadrul programelor naţionale de sănătate. Întrucât pacienţii nu
suportă nicio parte din costul acestor medicamente, aceştia nu au niciun interes să solicite
eliberarea unor medicamente generice sau chiar a unor medicamente inovative substituibile, dar
mai ieftine. De asemenea, întrucât statul suportă preţul maxim cu amănuntul pentru aceste
medicamente, farmaciile nu au niciun stimulent pentru a le comercializa la un preţ mai
mic, deşi acestea pot obţine discounturi semnificative de la distribuitorii de medicamente.
61
2011
Romanian competition environment –
developments in essential sectors
Competi ti on Counci l
For the markets where the generic drugs with the same active substance as the innovative
one have been traded only in 2009, the analysis has envisaged the price difference between
the innovative drug and cheapest generic with the same active substance, as well and the
weight of the two drugs.
The analysis has showed that, although there are significant price differences, of up
to 253%, exempting a single market (C01EB), on all the markets were the best sold
innovative drugs have generic variants, generics did not succeed to penetrate the
market and, the sales of the cheapest generics have represented less than 1% of the
total market value. Even in the particular situation of the generics which have succeed
to get an important part of the market, the analysis has showed that their price is higher
than the price of other generics with the same active substance. In these cases too, the
cheaper drugs with the same active substance have marginal sales under 1% of the total
market value.
The factors affecting the market entry of the generics or their acquirement of significant
market shares are related to:
 the regulatory framework in force,
 the intense promoting of the innovative drugs,
 the competition between the innovative and generic drugs resulted from the
behaviour of the producing companies.
In respect to the regulatory framework, in 2009, the regulations in force provided that the
prescription of the drugs used for the treatment of the patients included in the health
insurance system were based on the commercial name, and not on the ICN, meaning that
doctors were creating the demand, and consequently, the structure of the analysed market.
Even for the compensated drugs, for which the patients have to pay the difference between
the retail price and the sum resulted from applying the compensation percentage over the
reference price, the regulations did not provided rules for stimulating pharmacists to sell
generics.
For facilitating and motivating the consumption of generics, the Romanian regulatory
framework has been changed in 2010. Thus, for compensated drugs, physicians were
required to prescribe the drugs based on their ICN, and not on their commercial name
like in 2009, and pharmacists were required to sell the drug which gives the reference
price.
On the other hand, in respect to the settled drugs within the Romanian national health
programmes, in 2009, as well as at present, their prescription is made based on their ICN.
However, the National Health Insurance House settles the entire value of the retail price for
each drug granted within the national health programmes. Because patients do not pay any
part of the cost of these drugs, they have no motivation to request generic or cheaper
substitutable innovative drugs. Moreover, because the State is paying the entire maximum
retail price for these drugs, pharmacies have no stimulation to trade them at a lower
price, although they could obtain significant discounts from drug distributors.
62
2011
Mediul concurential românesc –
evolutii în sectoare esentiale
Consi l i ul Concurentei
Prin urmare, prin practicarea acestui sistem, se elimină principala formă de concurenţă cu
privire la aceste medicamente, şi anume concurenţa prin preţ, atât la nivelul producătorilor,
cât şi la nivelul farmaciilor, în detrimentul bugetului alocat programelor naţionale şi, în final, al
pacienţilor. Având în vedere creşterea cheltuielilor cu medicamentele care se acordă în cadrul
programelor naţionale de sănătate, este necesară introducerea unui sistem de referenţiere
a preţurilor în cazul acestor medicamente, cel puţin în cazurile în care există mai multe
medicamente cu aceeaşi DCI. Introducerea acestor măsuri va conduce, pe de o parte, la
reducerea cheltuielilor statului cu aceste medicamente şi, pe de altă parte la promovarea
medicamentelor generice pe măsură ce acestea intră pe piaţă.
Un al doilea factor care poate influenţa raportul inovative/generice se regăseşte în Raportul
CE în cazul investigaţiei sectoriale pe piaţa farmaceutică, şi anume promovarea intensă a
produselor realizată de companiile inovatoare. Conform Comisiei Europene, societăţile
inovatoare alocă o parte semnificativă a bugetelor lor pentru comercializarea produselor prin
intermediul medicilor şi al altor cadre specializate în domeniul asistenţei medicale. La nivel
naţional, Legea nr. 95/2006, privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi
completătile ulterioare, reglementează diferite forme în care se poate realiza publicitatea
pentru medicamente. Acest act normativ preia principiile prevăzute în Directiva 2001/83/CE
a Parlamentului European şi a Consiliului din 6 noiembrie 2001, de instituire a unui cod
comunitar cu privire la medicamentele de uz uman.
Pentru a evita influenţarea prescrierii de către medici a anumitor medicamente în detrimentul
altora în funcţie de “cadourile” primite de la companiile producătoare, prin Decizia nr.
43/27.09.2010, Consiliul Concurenţei a recomandat Ministerului Sănătăţii elaborarea, în
legislaţia secundară, a unor Norme care să definească sintagmele cadouri, avantaje în bani
sau în natură care au o „valoare simbolica” si „care nu sunt costisitoare”, prevăzute la art.
797 alin.(1) şi 805 alin.(1) din Legea nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii.
Referitor la cel de-al treilea factor care poate contribui la întârzierea intrării medicamentelor
generice pe piaţă, şi anume concurenţa dintre societăţile inovatoare şi cele generice, acesta
reprezintă o precupare specială atât a Comisiei Europene, cât şi a autorităţilor de concurenţă
din statele membre, deci implicit a Consiliului Concurenţei.
Eventuala utilizare necorespunzătoare a drepturilor de proprietate intelectuală de către
societăţile inovatoare pentru a întârzia intrarea pe piaţă a medicamentelor generice poate
face obiectul controlului concurenţei, dacă această utilizare are un caracter anticoncurenţial,
ceea ce poate constitui o încălcare în temeiul art. 101 sau 102 din TFUE, respectiv al art. 5
sau 6 din Legea concurenţei. De asemenea, acordurile care urmăresc să împiedice intrarea
pe piaţă a concurenţilor pot constitui încălcări ale dreptului comunitar şi naţional al concurenţei.
Acordurile amiabile care limitează intrarea pe piaţă a medicamentelor generice şi includ un
transfer de valori de la o societate inovatoare către o societate generică sau către mai multe
astfel de societăţi, sunt un exemplu de acorduri care pot avea un caracter anticoncurenţial,
în special în cazul în care motivul care stă la baza încheierii lor este împărţirea profitului prin
intermediul plăţilor de la societăţile inovatoare către cele generice, în detrimentul pacienţilor
şi al bugetelor alocate sănătăţii publice.
63
2011
Romanian competition environment –
developments in essential sectors
Competi ti on Counci l
As a result, by applying this system, the main form of competition, the price
competition between producers and between pharmacies, is being eliminated in
the detriment of the budget allocated for the national programmes and, finally, of
patients. Taking into consideration the increase of the drug expenses granted within
the national health programmes it is necessary to introduce a reference price
system in respect to these drugs, at least for the cases when there are several
drugs with the same ICN. Such measures will generate the decrease of State’s
expenses with these drugs and the promoting of generics as they are entering on the
market.
A second factor influencing the relation between the innovative and the generic drugs is
included in the EC Report on the pharmaceutical sector inquiry, namely the intense
promoting of the products carried out by the innovating companies. According to the
European Commission, the innovative companies are allocating a significant part of their
budgets for trading the products through physicians and other personnel specialized in the
field of health assistance. At the national level, Law no.95/2006 concerning the reform in
the health field, with the subsequent amendments and completions regulates different form
for publicising these drugs. This normative act transposes the principles of Directive
2001/83/EC of the European Parliament and of the Council of 6 November 2001 on the
Community code relating to medicinal products for human use.
In order to avoid physicians being influenced so as to prescript certain drugs in the detriment
of others as a result of the “gifts” received from the producing companies, through Decision
no.43/27.09.2010, the Competition Council has recommended to the Ministry of Health to draft
a specific secondary legislation, namely the Norms defining the terms of gifts, money-advantages
and benefits in kind of a “symbolic value” and which “are not expensive”, terms stipulated by
art.97(1) and art. 805(1) of Law no.95/2006 concerning the reform in the health field.
The third factor which can contribute to delaying the generics’ market entry, namely the
competition between the innovative and the generic companies, represents a special
preoccupation of the European Commission, as well as of the competition authorities of
the EU Member States, and implicitly of the Competition Council.
If innovative companies are to possibly misuse the intellectual property rights in order to
postpone the market entry of generics, this could be scrutinised by the competition
authorities with the condition that this misuse has an anticompetitive nature, possible
constituting an infringement of art.101 or 102 of TFEU, and of art.5 or 6 of the Competition
Law. Moreover, the agreements having the object of impeding the market entry of
competitors can represent infringements of the national and Community competition law.
Mutual agreements which are limiting the generics’ market entry and which include
transfers of value from an innovative company to one or several generic companies are
an example of agreements of an anticompetitive nature, especially when the reason for
concluding them is to share the portfolio through payments made by the innovative to the
generic companies, in the detriment of the patients and of the budgets allocated to the
public health.
64
2011
Mediul concurential românesc –
evolutii în sectoare esentiale
Consi l i ul Concurentei
4. Concluzii
Având în vedere creşterea importantă înregistrată în cazul cheltuielilor cu medicamentele
decontate, Consiliul Concurenţei a recomandat introducerea unui sistem de referenţiere a
preţurilor, cel puţin în cazurile în care există mai multe medicamente cu aceeaşi DCI.
Introducerea acestui sistem va conduce la reducerea cheltuielilor cu medicamentele,
stimularea concurenţei prin preţ de la nivel de producător până la nivel de farmacie şi, în
final, la practicarea unor preţuri mai mici. Propunerea Consiliului Concurenţei a fost preluată
de Ministerul Sănătăţii şi inclusă în Ordinul nr. 1275/2011.
Ministerul Sănătăţii a propus ca modul de calcul al preţurilor de decontare a medicamentelor
care se acordă bolnavilor cuprinşi în cadrul programelor naţionale de sănătate nominalizate
prin hotărâre de guvern, în condiţiile legii, să fie stabilit într-un mod care să permită realizarea
de economii la bugetul alocat sănătăţii. Astfel, preţul cu ridicata ar fi fost preţul de producător
diminuat cu 15%, la care urma să se adauge adaosul de distribuţie.
Consiliul Concurenţei a atras atenţia asupra faptului că această metodă de calcul ar putea
avea ca efect creşterea atractivităţii exporturilor de astfel de medicamente. Prin urmare,
măsura ar putea conduce la înregistrarea unui deficit de medicamente pe piaţa românească,
cu posibile consecinţe asupra stării de sănătate a bolnavilor cronici incluşi în programe
naţionale de sănătate.
De asemenea, din punctul de vedere al impactului asupra disponibilităţii medicamentelor,
scăderea cu 15% a preţului de producător ar putea influenţa strategiile comerciale ale
producătorilor, în sensul de a diminua/renunţa la comercializarea medicamentelor al căror
preţ scăzut determină marje diminuate de profit.
Consiliul Concurenţei a recomandat ca o soluţie alternativă a reducerii cu 15% a preţului de
producător aplicarea acestei reduceri la preţul pe care CNAS îl rambursează asiguraţilor.
„Sensibilitatea” distribuţiei de medicamente şi efectele acesteia în piaţă conduc la acordarea
şi pe viitor a unei atenţii deosebite acestui subiect, pentru a elimina posibilitatea de
manifestare a unor potenţiale practici anticoncurenţiale.
65
2011
Romanian competition environment –
developments in essential sectors
Competi ti on Counci l
4. Conclusions
Taking into consideration the important increase of the expenses related to drug settlement,
the Competition Council has recommended the introduction of a price reference system,
at least in the cases when there are several drugs with the same ICN.
The introduction of such a system will lead to the reduction of the drug expenses, to the
stimulation of the price competition - from the level of producers up to the one of the
pharmacies – and, finally, to smaller prices. The proposal of the Competition Council has
been accepted by the Ministry of Health and included in Order no.1275/2011.
The Ministry of Health has proposed that the calculation of the settlement price for the
drugs intended for the patients treated within the national health programmes stipulated
by Government Decision, according to the law, to be established so as to generate savings
for the health budget. Thus, the retail price would have been the producer price diminished
by 15%, following to be completed by the distribution mark-up.
The Competition Council has signalled that this calculation method could have as effect
the increase of the exports of such drugs. As a result, the measure could lead to a drug
deficit on the Romanian market, with possible consequences over the health condition of
the chronically ill patients included in the national health programs.
Moreover, as regards the impact of the availability of the drugs, the decrease of the
producer price by 15% could influence the commercial strategies of the producers, namely
that they would diminish/renounce at commercialising the drugs whose low prices generate
reduced profit rates.
The Competition Council has recommended the alternative solution of applying the 15%
reduction on the price reimbursed by the National Health Insurance House to the patients
having a health insurance.
The “sensitivity” of drug distribution and its effects on the market are the reasons for
continuing the surveillance of this market, in order to eliminate the possible anticompetitive
practices.
66
2011
Mediul concurential românesc –
evolutii în sectoare esentiale
Consi l i ul Concurentei
ACHIZIŢIILE PUBLICE DIN ROMÂNIA – ÎNTRE NIVELURILE

PIEŢEI ŞI NEVOIA DE ECONOMIE BUGETARĂ
Sistemul achiziţiilor publice a dobândit în ultimii ani o importanţă crescută, atât la nivel
naţional, cât şi internaţional. Procurarea de bunuri şi servicii prin intermediul sistemului
achiziţiilor publice poate avea drept efect realizarea de economii bugetare, ce pot fi canalizate
spre alte necesităţi ale economiei naţionale. Un element esenţial în sistemul achiziţiilor
publice îl reprezintă preţul, al cărui nivel influenţează cheltuielile autorităţilor contractante
pentru procurarea de bunuri, servicii şi lucrări. Ultimele date publicate de Eurostat plasează
România în anul 2009 pe locul 8 din cele 27 de state membre, valoare anunţurilor de achiziţii
publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene situându-se la 6,5% din PIB.
La nivel naţional, achiziţiile publice sunt în permanenţă în vizorul autorităţii de
concurenţă din perspectiva reglementărilor din domeniul concurenţei. În afara
investigaţiilor derulate în acest domeniu şi al colaborării cu celelalte autorităţi cu
atribuţii în sfera achiziţiilor publice, anul acesta Consiliul Concurenţei a efectuat o
analiză comparativa privind nivelul preţurilor din cadrul contractelor cu diferite
autorităţi contractante şi al celor practicate pentru alţi clienţi pentru un număr de
patru produse, respectiv: motorină euro 5, ulei, cartofi şi hârtie xerox. Obiectivul
acestei cercetări a fost acela de a stabili dacă preţurile produselor livrate autorităţilor
contractante prin diferite proceduri de licitaţie au fost mai mici decât cele facturate
altor clienţi neguvernamentali.
Analiza achiziţilor publice pentru cele 4 produse a pus în evidenţă faptul că, în
general, prin licitaţiile online preţurile contractelor încheiate cu diferite autorităţi şi
i nsti tuţi i publ i ce sunt mai reduse faţă de preţuri l e facturate al tor cl i enţi
neguvernamentali. În cazul celorlalte proceduri de achiziţii publice, preţurile produselor
livrate autorităţilor contractante depăşeşte constant preţurile facturate altor clienţi
neguvernamentali, cu procente care variază de la un produs la altul şi de la un tip de
procedură de achiziţie la alta.
Cuvinte cheie: achiziţie publică, autoritate contractantă, preţ.
1. Introducere
Sistemul achiziţiilor publice şi modul de formare a preţurilor produselor, serviciilor şi lucrărilor
licitate sunt din ce în ce mai des aduse în discuţia publică, generând dezbateri legate fie de
transparenţă, fie de trucare sau de preţul cu care se adjudecă contractele de achiziţii publice.
67
2011
Romanian competition environment –
developments in essential sectors
Competi ti on Counci l
PUBLIC PROCUREMENTS IN ROMANIA – BETWEEN MARKET’S
DIMENSION AND THE NEED FOR BUDGETARY SAVINGS
During the last years, the public procurement system has acquired an increasing
importance both at national and international level. The acquisition of goods and services
through the public procurement system can generate budgetary savings that can be
channelled towards other needs of the national economy. Price is an essential element
of the public procurement system, and its level is influencing the expenses of the
contracting authorities made for acquiring goods, services and works. The latest data
published by Eurostat rank Romania in 2009 on the 8th place out of the 27 EU Member
States, the value of the public procurement notices being of 6.5% of the GDP.
At the national level, public procurements are under the permanent assessment of the
competition authority as regards the compliance with the competition regulations. The
Competition Council is currently undertaking several investigations in this field and it is
cooperating with the other authorities with competences in public procurements. Furthermore,
this year, the Competition Council has undertaken a comparative analysis between the prices
resulted from the contracts concluded by different contracting authorities and the ones
charged to other clients. The analysis has envisaged four products, namely: Euro 5 diesel,
cooking oil, potatoes and copy paper. The aim of this research has been to establish if the
prices of the products delivered to the contracting authorities through different tender
procedures were lower than the ones charged to other nongovernmental clients.
The analysis of the public procurements for the four products has highlighted that, in
general, the use of the online tenders generates lower prices for the contracts concluded
by different public authorities and institutions compared to the one charged to other
nongovernmental clients. As regards the other types of public procurement procedures, the
prices for the products delivered to the contracting authorities overcome constantly the
prices charged to other nongovernmental clients, by different percentages depending on
the product and the tender procedure involved.
Key words: public procurement, contracting authority, price.
1. Overview
The public procurement system and the price formation of the tendered products,
services and works are increasingly brought into the public discussion, generating
debates related to their transparency, the possible bid rigging or the awarding prices.
68
2011
Mediul concurential românesc –
evolutii în sectoare esentiale
Consi l i ul Concurentei
La nivel comunitar, există o multitudine de studii legate de problematica achiziţiilor publice,
ce merg de la explicarea diferitelor mecanisme de funcţionare, modalităţi de trucare, până
la prezentarea unor cazuri specifice acestui sistem.
Achiziţiile publice pot ridica, printre altele, probleme legate de existenţa unor prevederi cu
potenţial caracter anticoncurenţial existente în cadrul legislativ sau de fenomenul trucării
licitaţiilor de către agenţii economici participanţi la licitaţie.
Alături de aceste elemente, preţul joacă un rol primordial în licitaţiile publice, fiind unul din
elementele ce pot concura în realizarea unor economii bugetare. Stabilirea valorii estimate
a produselor, lucrărilor şi serviciilor licitate cât mai aproape de preţul aceloraşi produse de
pe piaţă trebuie să reprezinte elementul de bază al oricărui contract de achiziţie publică.
Pornind de la aceste considerente, vom încerca să surprindem pe parcursul acestui material,
după o scurtă analiză comparativă România cu celelalte state membre ale Uniunii Europene,
câteva aspecte legate de nivelul preţului aferent contractelor încheiate în urma licitaţiilor
pentru 4 produse (motorină, ulei de gătit, cartofi şi hârtie xerox) faţă de preţul acestora
practicat în afara sistemului de achiziţii publice.
2. Unde se află România în privinţa achiziţiilor publice după momentul aderării
la Uniunea Europeană?
Comparativ cu celelalte state membre, în perioada 2007-2009, România a înregistrat o diminuare a
valorii estimate a contractelor din anunţurile de achiziţii publice, regăsite în Jurnalul Oficial al Uniunii
Europene
9
, cu 0,8 puncte procentuale, respectiv de la 7,3% din PIB (2007) la 6,5% din PIB (2009), în
timp ce media europeană a marcat o creştere cu 0,6 de puncte procentuale în aceeaşi perioadă. Din
cele 27 de state membre, în 5 state s-au înregistrat scăderi ale ponderii achiziţiilor publice în PIB,
variind între -0,4 puncte procentuale (Slovenia) şi -3,8 puncte procentuale în Letonia. (Tabelul nr.1).
9 Conform legislaţiei în vigoare, publicarea anunţurilor de achiziţii în JO al UE este obligatorie atunci când:
a) valoarea estimată a contractului de furnizare sau de servicii care urmează să fie atribuit este egală ori mai mare decât
echivalentul în lei a 125 000 euro;
b) autoritatea contractantă face parte dintr-unul din sectoarele de utilitate publică (apă, energie, transport şi poştă), iar valoarea
estimată a contractului de furnizare ori de servicii care urmează să fie atribuit este egală sau mai mare decât echivalentul în
lei a 387 000 de euro;
c) valoarea estimată a contractului de lucrări care urmează să fie atribuit este egală sau mai mare decât echivalentul în lei a
4 845 000 de euro.
69
2011
Romanian competition environment –
developments in essential sectors
Competi ti on Counci l
Several studies on public procurements have been drafted at the Community level,
explaining the different functioning mechanisms of the system, the forms of bid rigging,
and specific case studies.
Public procurements may present, among others, issues related to the existence of certain
possible anticompetitive provisions stipulated by the legal framework or may be affected
by the phenomena of bid rigging carried out by the bidding undertakings.
Additionally, the price plays a critical role within public tenders, and it is one of the elements
which can help in achieving budgetary savings. Establishing the estimated value of the
bided products, works and services closer as possible to the market price must be the
basic element of a public procurement contract.
Starting from these considerations and after performing a short Romania - other EU
Member State comparative analysis, we shall try to present certain aspects regarding the
price of the contracts concluded following the tendering procedures for procuring 4
products (diesel, cooking oil, potatoes and copy paper) compared to the price of these
products outside the public procurement system.
2. What is Romania’s situation in the field of public procurement after the
EU accession?
According to the public procurement notices published in the Official Journal of the European
Union, during 2007-2009, Romania has recorded an estimated value of the contracts
9
diminished
by 0.8 percentage points, namely from 7.3% of the GDP (2007) to 6.5% of the GDP (2009). In
the same period of time, the European average has increased by 0.6 percentage points. In five
of the 27 EU Member States, the weight of the public procurements in the GDP has decreased
by between -0.4 percentage points (Slovenia) and -3.8 percentage points in Latvia. (Table no.1).
9 According to the legislation in force, the publication of the public procurement notices in the EU OJ is compulsory when:
a) the estimated value of the supplying or services contract following to be awarded is equal or overcomes the equivalent in
RON of EUR 125 000;
b) the contracting authority is activating in one of the public utility sectors (water, energy, transport and postal services),
and the estimated value of the services contract following to be awarded is equal or overcomes the equivalent in RON of
EUR 387 000;
c) the estimated value of the contract of works following to be awarded is equal or overcomes the equivalent in RON of
EUR 4 845 000.
70
2011
Mediul concurential românesc –
evolutii în sectoare esentiale
Consi l i ul Concurentei
Tabelul nr. 1. Evoluţia ponderii valorii anunţurilor de achiziţii publice în PIB în
perioada 2007-2009 în statele membre ale Uniunii Europene (%)
2007 2008 2009 2009-2007 (puncte procentuale)
Austria 1.7 2.4 2.3 0.6
Belgia 3.2 3.6 4 0.8
Bulgaria 8.5 8.7 12.2 3.7
Cehia 4.1 5.3 5.2 1.1
Cipru 5.1 4.7 8.3 3.2
Danemarca 3.2 3 4 0.8
Estonia 7.2 8.2 8.4 1.2
Finlanda 3.6 4 4.9 1.3
Franţa 3.4 3.7 3.8 0.4
Germania 1.1 1.2 1.4 0.3
Grecia 3.5 2.8 3.7 0.2
Irlanda 3.4 2.5 2.2 -1.2
Italia 2.3 2.3 2.5 0.2
Letonia 12.4 9.6 8.6 -3.8
Lituania 4.2 3.6 4.9 0.7
Luxemburg 1.2 1.3 1.5 0.3
Malta 2 1.2 6.9 4.9
Marea Britanie 4 4.4 6.2 2.2
Olanda 1.8 1.9 2 0.2
Polonia 5.8 7.2 8.2 2.4
Portugalia 1.7 2.5 3.4 1.7
România 7.3 7.4 6.5 -0.8
Slovacia 3.6 3.7 6.8 3.2
Slovenia 6.5 5.1 6.1 -0.4
Spania 4.1 3.6 3.4 -0.7
Suedia 3 3.5 4.2 1.2
UE-27 3 3.1 3.6 0.6
Ungaria 4.5 5.2 6.3 1.8
Sursa: Comisia Europeană, Direcţia Generală „Piaţă Internă”, 2010.
În privinţa valorii estimate a cheltuielilor cu bunuri, lucrări şi servicii licitate, în anul 2009,
pe ansamblul UE-27, aceasta se situează la 2288,44 mld.euro, în creştere cu 9,41 procente
faţă de anul 2007. Din această perspectivă, România, cu cele 27,72 mld.euro, se clasează
pe locul 15, după ţări precum Germania (461,84 mld.euro), Franţa (367,27 mld.euro), Marea
Britanie (324,91 mld.euro), Italia (241,15 mld.euro), Spania (194,96 mld.euro), Olanda
(176,85 mld.euro), etc.
Pe ansamblul perioadei 2007-2009, valoarea estimată a cheltuielilor cu bunuri, lucrări şi
servicii licitate s-a majorat în România cu aproape 2 procente, în timp ce, cea mai însemnată
creştere dintre tările UE a fost înregistrată în Bulgaria (+35,81%) (Graficul nr.1).
71
2011
Romanian competition environment –
developments in essential sectors
Competi ti on Counci l
Table no. 1. Evolution of the weight of the value of the public procurement notices
in the GDP during 2007-2009 in the EU Member States (%)
2007 2008 2009 2009-2007 (percentage points)
Austria 1.7 2.4 2.3 0.6
Belgium 3.2 3.6 4 0.8
Bulgaria 8.5 8.7 12.2 3.7
Czech Republic 4.1 5.3 5.2 1.1
Cyprus 5.1 4.7 8.3 3.2
Denmark 3.2 3 4 0.8
Estonia 7.2 8.2 8.4 1.2
Finland 3.6 4 4.9 1.3
France 3.4 3.7 3.8 0.4
Germany 1.1 1.2 1.4 0.3
Greece 3.5 2.8 3.7 0.2
Ireland 3.4 2.5 2.2 -1.2
Italy 2.3 2.3 2.5 0.2
Latvia 12.4 9.6 8.6 -3.8
Lithuania 4.2 3.6 4.9 0.7
Luxemburg 1.2 1.3 1.5 0.3
Malta 2 1.2 6.9 4.9
Great Britain 4 4.4 6.2 2.2
Holland 1.8 1.9 2 0.2
Poland 5.8 7.2 8.2 2.4
Portugal 1.7 2.5 3.4 1.7
Romania 7.3 7.4 6.5 -0.8
Slovakia 3.6 3.7 6.8 3.2
Slovenia 6.5 5.1 6.1 -0.4
Spain 4.1 3.6 3.4 -0.7
Sweden 3 3.5 4.2 1.2
EU-27 3 3.1 3.6 0.6
Hungary 4.5 5.2 6.3 1.8
Source: European Commission, Directorate General “Internal Market”, 2010.
At the EU-27 level, the estimated value of the expenses made for procuring the goods,
services and works tendered in 2009 is of EUR 2288.44 billion, by 9.41 % more than in
2007. From this perspective, Romania has recorded EUR 27.72 billion, being ranked on the
15
th
place, after countries like Germany (EUR 461.84 billion), France (EUR 367.27 billion),
Great Britain (EUR 324.91 billion), Italy (EUR 241.15 billion), Spain (EUR 194.96 billion),
Holland (EUR 176.85 billion), etc.
During 2007-2009, the estimated value of the expenses for the tendered goods, works,
and services has increased in Romania by almost 2%; the most important increase recorded
by the EU Member States has been in Bulgaria (+35.81%) (Graph no.1).
72
2011
Mediul concurential românesc –
evolutii în sectoare esentiale
Consi l i ul Concurentei
Graficul nr. 1. Dinamica valorii achiziţiilor de bunuri, lucrări şi servicii în anul 2009
comparativ cu 2007 în statele membre UE-27 (%)
23.13
14.88
35.81
13.57
15.76
15.92
-2.62
15.33
11.67
15.73
15.92
5.63
12.10
-6.80
-7.13
17.76
5.26
-11.08
20.96
-0.41
18.71
1.99
-0.14
15.71
21.21
0.34
9.41
-5.51
-15.00 -5.00 5.00 15.00 25.00 35.00
Austria
Belgia
Bulgaria
Cehia
Cipru
Danemarca
Estonia
Finlanda
FranĠa
Germania
Grecia
Irlanda
Italia
Letonia
Lituania
Luxemburg
Malta
Marea Britanie
Olanda
Polonia
Portugalia
România
Slovacia
Slovenia
Spania
Suedia
UE-27
Ungaria
Sursa: Comisia Europeană, Direcţia Generală „Piaţă Internă”, 2010.
Nu în ultimul rând, numărul de anunţuri de licitaţii publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii
Europene a reprezentat în România 2,5% din numărul total înregistrat pe ansamblul UE-27,
fiind în descreştere semnificativă cu nu mai puţin de 31,7% în 2009 comparativ cu anul
2007 (de la 5650 de anunţuri în 2007 la 3859 de anunţuri în 2009) (Graficul nr.2).
Graficul nr. 2. Dinamica numărului de anunţuri de licitaţii publicate în Jurnalul Oficial
al Uniunii Europene în anul 2009 comparativ cu 2007 în statele membre UE-27 (%)
23.0
38.8
9.7
9.7
27.8
9.2
-28.3
-23.6
15.7
2.8
0.1
28.5
-35.0
-20.0
16.1
45.9
66.3
15.9
4.0
27.8
23.5
-31.7
12.8
61.0
34.8
7.1
2.6
8.5
-40.0 -20.0 0.0 20.0 40.0 60.0
Belgia
Bulgaria
Cehia
Danemarca
Germania
Estonia
Irlanda
Grecia
Spania
FranĠa
Italia
Cipru
Letonia
Lituania
Luxemburg
Ungaria
Malta
Olanda
Austria
Polonia
Portugalia
România
Slovenia
Slovacia
Finlanda
Suedia
Marea Britanie
UE-27
Sursa: Comisia Europeană, Direcţia Generală „Piaţă Internă”, 2010.
73
2011
Romanian competition environment –
developments in essential sectors
Competi ti on Counci l
Graph no. 1. Dynamics of the 2009 value of the procurements of goods, works and services
compared to 2007 in EU-27 Member States (%)
Source: European Commission, Directorate General “Internal Market”, 2010.
For Romania, the number of the public procurement notices published in 2009 in
the Official Journal of the European Union was of 2.5% of the total number per
EU-27; this number has decreased significantly compared to 2007, namely by 31.7%
(Graph. no.2).
Graph no. 2. Dynamics of the number of public procurement notices published in the Official
Journal of the European Union in 2009, compared to 2007 in the EU-27 Member States (%)
Source: European Commission, Directorate General “Internal Market”, 2010.
74
2011
Mediul concurential românesc –
evolutii în sectoare esentiale
Consi l i ul Concurentei
Diminuarea numărului de achiziţii publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene poate fi
explicată fie pe baza reorientării autorităţilor contractante către segmentul de licitaţii cu
valori sub pragul necesar publicării în Jurnalul Oficial al UE, fie pe manifestarea efectelor
crizei economico-financiare, ce a determinat contracţia sumelor disponibile pentru achiziţii
publice.
Valoarea cheltuielilor cu bunuri, lucrări şi servicii ca procent din PIB s-a situat în România
anului 2009 la 23,9%, în creştere cu 2,1 puncte procentuale faţă de anul 2007, în timp ce
media comunitară a înregistrat o majorare cu 2,5 procente în aceeaşi perioadă (Tabelul nr.2).
Tabelul nr. 2. Evoluţia valorii cheltuielilor cu bunuri, lucrări şi servicii ca procent din
PIB în perioada 2007-2009 în statele membre ale UE-27
2007 2008 2009 2009-2007 (puncte procentuale)
Austria 18,2 19,4 22,2 4,00
Belgia 14,5 15,1 16,5 2,00
Bulgaria 16,3 16,6 18,9 2,60
Cehia 25,2 25,4 26,6 1,40
Cipru 10,3 10,4 11,3 1,00
Danemarca 14,9 15,2 17,6 2,70
Estonia 17,1 18,1 19 1,90
Finlanda 16,1 17,1 19,4 3,30
Franţa 17,4 17,6 19,3 1,90
Germania 16,4 16,9 19,3 2,90
Grecia 10 9,5 11,1 1,10
Irlanda 13,8 15,3 16,9 3,10
Italia 13,9 14,1 15,9 2,00
Letonia 16 15,7 17 1,00
Lituania 17,7 17,5 17,6 -0,10
Luxemburg 13,4 13,7 15,7 2,30
Malta 14 15,3 14,1 0,10
Marea Britanie 17,8 19 20,9 3,10
Olanda 25,6 26,2 30,9 5,30
Polonia 18,2 18,7 18,2 0,00
Portugalia 16,1 17 19,2 3,10
România 21,8 20 23,9 2,10
Slovacia 25,5 24,5 22 -3,50
Slovenia 15,1 15,6 17,3 2,20
Spania 15,3 15,1 18,5 3,20
Suedia 17,5 18,2 20,3 2,80
UE-27 16,9 17,3 19,4 2,50
Ungaria 21,7 20 22,3 0,60
Sursa: Comisia Europeană, Direcţia Generală „Piaţă Internă”, 2010.
75
2011
Romanian competition environment –
developments in essential sectors
Competi ti on Counci l
The decrease of the number of the public procurements published in the Official Journal
of the European Union can be explained by the reorientation of the contracting authorities
towards tenders which are below the threshold requiring their publication in the EU Official
Journal or by the effects of the economic and financial crisis, which have generated the
contraction of the sums available for public acquisitions.
In Romania, the 2009 expenses made for acquiring goods, works and services were of
23.9% of the GDP, with 2.1 percentage points more than in 2007, while the Community
average has increased in the same period of the time by 2.5 % (Table no.2).
Table no. 2. Evolution of the expenses for acquiring goods, works and services, as
percentage in the GDP, during 2007-2009 in EU-27 Member States
2007 2008 2009 2009-2007 (percentage points)
Austria 18.2 19.4 22.2 4.00
Belgium 14.5 15.1 16.5 2.00
Bulgaria 16.3 16.6 18.9 2.60
Czech Republic 25.2 25.4 26.6 1.40
Cyprus 10.3 10.4 11.3 1.00
Denmark 14.9 15.2 17.6 2.70
Estonia 17.1 18.1 19 1.90
Finland 16.1 17.1 19.4 3.30
France 17.4 17.6 19.3 1.90
Germany 16.4 16.9 19.3 2.90
Greece 10 9.5 11.1 1.10
Ireland 13.8 15.3 16.9 3.10
Italy 13.9 14.1 15.9 2.00
Latvia 16 15.7 17 1.00
Lithuania 17.7 17.5 17.6 -0.10
Luxemburg 13.4 13.7 15.7 2.30
Malta 14 15.3 14.1 0.10
Great Britain 17.8 19 20.9 3.10
Holland 25.6 26.2 30.9 5.30
Poland 18.2 18.7 18.2 0.00
Portugal 16.1 17 19.2 3.10
Romania 21.8 20 23.9 2.10
Slovakia 25.5 24.5 22 -3.50
Slovenia 15.1 15.6 17.3 2.20
Spain 15.3 15.1 18.5 3.20
Sweden 17.5 18.2 20.3 2.80
EU-27 16.9 17.3 19.4 2.50
Hungary 21.7 20 22.3 0.60
Source: European Commission, Directorate General “Internal Market”, 2010.
76
2011
Mediul concurential românesc –
evolutii în sectoare esentiale
Consi l i ul Concurentei
3. Câteva considerente de ordin legislativ în domeniul achiziţiilor publice din România
În prezent, legislaţia incidentă în materia achiziţiilor publice din România este asigurată de
Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.34/2006 cu modificările şi completările ulterioare (denumită
în continuare Ordonanţă), precum şi de legislaţia secundară aferentă. Actul normativ mai sus
menţionat reglementează procedurile de atribuire a contractului de achiziţie publică, a contractului
de concesiune de lucrări publice şi a contractului de concesiune de servicii, precum şi modalităţile
de soluţionare a contestaţiilor formulate împotriva actelor emise în legătură cu aceste proceduri.
Conform Ordonanţei, contractele de achiziţie publică pot fi:
a) contracte de lucrări;
b) contracte de furnizare;
c) contracte de servicii.
Procedurile de atribuire a contractului de achiziţie publică sunt:
a) licitaţia deschisă, respectiv procedura la care orice operator economic interesat
are dreptul de a depune oferta;
b) licitaţia restrânsă, prin invitaţie de participare, respectiv procedura la care orice
operator economic are dreptul de a-şi depune candidatura, urmând ca numai
candidaţii selectaţi să aibă dreptul de a depune oferta;
c) dialogul competitiv, respectiv procedura la care orice operator economic are
dreptul de a-şi depune candidatura şi prin care autoritatea contractantă
conduce un dialog cu candidaţii admişi, în scopul identificării uneia sau mai
multor soluţii apte să răspundă necesităţilor sale, urmând ca, pe baza soluţiei/
soluţiilor, candidaţii selectaţi să elaboreze oferta finală;
d) negocierea (cu sau fără publicarea unui anunţ de participare), respectiv
procedura prin care autoritatea contractantă derulează consultări cu candidaţii
selectaţi şi negociază clauzele contractuale, inclusiv preţul, cu unul sau mai
mulţi dintre aceştia;
e) cererea de oferte, respectiv procedura simplificată prin care autoritatea
contractantă solicită oferte de la mai mulţi operatori economici.
Autorităţile contractante au, totodată, dreptul de a utiliza licitaţia electronică în următoarele
situaţii:
a) ca o etapă finală a licitaţiei deschise, a licitaţiei restrânse, a negocierii cu
publicarea prealabilă a unui anunţ de participare ori a cererii de oferte, înainte
de atribuirea contractului de achiziţie publică, şi numai dacă specificaţiile
tehnice au fost definite cu precizie în caietul de sarcini;
b) la reluarea competiţiei dintre operatorii economici care au semnat un
acord-cadru;
77
2011
Romanian competition environment –
developments in essential sectors
Competi ti on Counci l
3. Certain remarks on the public procurement legal framework
At present, the legislation in the public procurement field is represented by the Government
Emergency Ordinance no.34/2006 with the subsequent amendments and completions
(hereinafter the Ordinance), as well as by the related secondary legislation. The abovementioned
normative act regulates the awarding procedures of the public procurement contracts, of the
public works concession contracts and of the services concession contracts, as well as the
ways for solving the complaints against the acts issued based on these procedures.
According to the Ordinance, public procurement contracts can be:
a) works contracts;
b) supplying contracts;
c) services contracts.
The procedures for awarding public procurement contracts are the following ones:
a) the open tender, namely the procedure where any interested economic operator
has the right to present its bid;
b) the limited tender, through an invitation to attend a tender, namely the
procedure where any economic operator has the right to submit its application,
following that only the selected bidders have the right to submit its bid;
c) the competitive dialogue, namely the procedure where any economic operator
has the right to submit its bid and by which the contracting authority conducts
a dialogue with the qualified bidders in order to identify one or several solutions
able to meet its requirements, following that, based on the identified solution/
solutions, the selected bidders elaborate their final bid;
d) the negotiation (with or without prior publication of a participation notice),
namely the procedure where the contracting authority carries out consultations
with the selected bidders and negotiates with them the contractual clauses,
including the price;
e) the request of offers, namely the simplified procedure by which the contracting
authority requests offers from several economic operators.
At the same time, the contracting authorities have the right to use the electronic tender in
the following situations:
a) as a final step of the opened tender, of the limited tender, of the negotiation
with a prior publication of a participation notice, or of the request of offers,
before awarding the public procurement contract and only if the specifications
define precisely the technical requirements;
b) when restarting the competition between the economic operators which have
signed a framework agreement;
78
2011
Mediul concurential românesc –
evolutii în sectoare esentiale
Consi l i ul Concurentei
c) cu ocazia depunerii ofertelor ferme în vederea atribuirii unui contract de
achiziţie publică prin utilizarea unui sistem de achiziţie dinamic
10
.
Autoritatea contractantă are dreptul de a organiza un concurs de soluţii, respectiv o procedură
specială prin care achiziţionează, îndeosebi în domeniul amenajării teritoriului, al proiectării
urbanistice şi peisagistice, al arhitecturii sau în cel al prelucrării datelor, un plan sau un proiect,
prin selectarea acestuia pe baze concurenţiale de către un juriu, cu sau fără acordarea de premii.
Totodată, autoritatea contractantă are dreptul de a achiziţiona direct produse, servicii sau
lucrări, în măsura în care valoarea achiziţiei nu depăşeşte echivalentul în lei a 15.000 euro
pentru fiecare achiziţie de produse, servicii sau lucrări. Orice autoritate contractantă are
dreptul de a aplica procedurile de atribuire prin utilizarea mijloacelor electronice, prin
intermediul Sistemului Electronic de Achiziţii Publice (SEAP).
4. Este preţul produselor din contractele de achiziţie publică mai mic decât
preţul pieţei?
Licitaţiile publice sunt în permanenta atenţie a autorităţii de concurenţă, din punct de
vedere al posibili tăţii de trucare a acestora. Anul trecut, Consiliul Concurenţei a înfiinţat
o direcţie dedicată activităţii de detectare şi investigare a licitaţiilor, respectiv Direcţia Licitaţii
şi Petiţii. În acest sens, în acord cu bunele practice OCDE în domeniul investigării licitaţiilor
trucate, au fost promovate o serie de măsuri, menite să furnizeze instrumente de lucru
eficiente.
Astfel, pentru a crea un cadru formal de cooperare cu toate instituţiile publice cu atribuţii în
domeniul achiziţiilor publice, au fost încheiate protocoale de colaborare cu Autoritatea
Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice, Consiliul Naţional de
Soluţionare a Contestaţiilor, Unitatea pentru Coordonarea şi Verificarea Achiziţiilor Publice
din subordinea Ministerului Finanţelor Publice, Corpul de Control al Primului Ministru şi Curtea
de Conturi.
Începând cu anul 2010, experţii Consiliului Concurenţei, alături de specialiştii acestor instituţii
colaborează în cadrul Modulului de Licitaţii Trucate, creat pentru a permite schimbul rapid
de informaţii între aceştia. Un rezultat notabil a fost introducerea certificatului de
participare cu o ofertă independentă la licitaţii, prin care întreprinderilor participante în
cadrul procedurii de atribuire a contractelor publice li se solicită să completeze o declaraţie
de certificare pe proprie răspundere că au un comportament în concordanţă cu regulile de
concurenţă.
În vederea obţinerii unor indicii cu privire la posibilitatea existenţei unor înţelegeri între
întreprinderi care participă la licitaţii cu oferte trucate, Consiliul Concurenţei a elaborat un
Ghid privind detectarea licitaţiilor trucate, care urmează să fie larg a diseminat în rândul
autorităţilor publice contractante din România.
10 Sistemul de achiziţie dinamic se realizează numai prin intermediul SEAP şi numai pentru achiziţia unor produse de uz curent,
ale căror caracteristici general disponibile pe piaţă satisfac nevoile autorităţii contractante.
79
2011
Romanian competition environment –
developments in essential sectors
Competi ti on Counci l
c) when submitting the offers for awarding a public procurement contract through
a dynamic procurement system
10
.
The contracting authority has the right to organise a contest of solutions, namely a special
procedure by which it procures especially from the field of land improvement, urban and
landscape planning, architecture or from the field of data processing, a project or a plan,
through competitive selection means performed by a jury with or without award granting.
At the same time, the contracting authority has the right to acquire directly products, goods
or services in so far the value of the procurement does not overcome the equivalent in
RON of EUR 15,000 for each acquisition of products, services or works. Any contracting
authority has the right to apply the electronic tender procedures through the Public
Procurement Electronic System (SEAP).

4. Is the price of the products from the public procurement contracts lower
than the market price?
Public tenders are permanently under the attention of the competition authority, as
regards the possibility of bid gigging. Last year, the Competition Council has established
a directorate specialized in detecting and investigating tenders, namely the Tenders and
Petitions Directorate. In this respect, in compliance with OECD’s best practices in the field
of investigating bid rigging, a series of measures have been promoted, designed to supply
efficient working tools.
Thus, in order to create a formal cooperation framework between all the public institutions
with attributions in the field of public tenders, cooperation protocols have been concluded
with the National Authority for the Regulation and Monitoring of Public Acquisitions, the
National Council for Solving Complaints, the Unit for the Coordination and Verification of
Public Acquisitions under the authority of the Ministry of Public Finances, the Control Body
of the Prime Minister and with the Romanian Court of Accounts.
Starting with 2010, the experts of the Competition Council and the specialists of these
institutions are collaborating within the Bid Rigging Module, created so as to allow the
rapid exchange of information between them. A notable result was the introduction of the
certificate of participation in tenders with an independent offer, by which the
representatives of the undertakings attending the procedure for assigning public contracts
are requested to certify through a declaration in lieu of an oath that they will conduct in
accordance with the competition rules.
In order to obtain clues concerning possible anticompetitive agreements between
undertakings participating in bid rigging, the Competition Council has elaborated a Guide
for the detection of bid rigging, following to be widely disseminated among the Romanian
public contracting authorities.
10 The dynamic procurement system is carried out only through SEAP (Public Procurement Electronic System) and only for the
procurement of the products of current use, with characteristics generally available on the market and which satisfy the needs
of the contracting authority.
80
2011
Mediul concurential românesc –
evolutii în sectoare esentiale
Consi l i ul Concurentei
În prezent, autoritatea de concurenţă are în derulare un număr de 7 investigaţii din
domeniul achiziţiilor publice pe următoarele pieţe/autorităţi: armament şi aparatură optică
aferentă, Spitalul Clinic de Urgenţă Cluj, pregătirea profesională pentru fermierii care deţin
ferme de semisubzistenţă, efectuarea de lucrări la Centrul Prichindel – Punghina, contractul
de „Lucrări de marcaje rutiere, longitudinale, transversale şi diverse pe drumurile naţionale
din administrarea CNADNR SA”, produse lactate pentru elevii din clasele I-VIII precum şi
pentru copii preşcolari din judeţul Giurgiu şi lucrări de construcţii drumuri şi poduri în
judeţul Neamţ.
Concomitent cu derularea investigaţiilor, în cursul acestui an, Consiliul Concurenţei a efectuat
o analiză privind eficienţa sistemului de achiziţii publice, din punct de vedere al preţurilor
practicate în cadrul contractelor derulate cu diferite autorităţi contractante.
În acest sens, au fost solicitate, prin SEAP, informaţii referitoare la achiziţiile publice, inclusiv
cumpărările directe, derulate în perioada ianuarie 2010-februarie 2011, pentru un număr de
21 de produse.
Din cele 21 de produse, pentru care s-au desfăşurat 1.727 de licitaţii şi 37.345 de cumpărări
directe în perioada ianuarie 2010 - februarie 2011, au fost selectate pentru analiză un număr
de 4 produse, respectiv: motorină, ulei pentru gătit, cartofi şi hârtie xerox, pentru care s-au
derulat licitaţii, sub diverse forme.
Pentru cele 4 produse a fost determinat un eşantion stratificat în funcţie de mai multe
criterii, şi anume: tipul procedurii, licitaţie on-line sau non-online şi judeţe de provenienţă
ale agenţilor economici câştigători ai contractelor de achiziţii publice.
Acestor câştigători le-au fost solicitate informaţii legate de contractele încheiate cu autorităţile
contractante (copii după contracte şi acte adiţionale), precum şi copii după facturile rezultate
din contract şi după facturi emise altor clienţi din perioadele similare contractelor rezultate
din licitaţiile publice.
Din analiza comparativă a preţurilor contractelor de achiziţie publică şi a celor facturate altor
agenţi economici au rezultat următoarele aspecte:
a) Pentru produsul „motorină euro 5”:
În perioada ianuarie 2010-februarie 2011 s-au derulat 301 licitaţii având ca obiect achiziţia
de motorină, dintre acestea fiind incluse în eşantionul statistic 203 licitaţii.
Rata de răspuns la solicitarea de informaţii a fost de 68,5%, respectiv pentru un număr de
139 de licitaţii câştigate de 33 de societăţi comerciale. Aceste societăţi provin dintr-un număr
de 20 de judeţe, repartizate astfel (Graficul nr.3):
81
2011
Romanian competition environment –
developments in essential sectors
Competi ti on Counci l
At the present time, the competition authority is carrying out 7 investigations in the field of
public procurement on the following markets/envisaging the following authorities: armaments
and the connected optical equipment, the Emergency Clinical Hospital Cluj, the professional
training for farmers owning subsistence farms, certain works carried out at Prichindel –
Punghina Centre, the contract “Longitudinal, transversal and diverse road marking works
on the national roads managed by CNADNR SA (National Romanian Company of Highways
and National Roads)”, milk products for the children in the 1
st
-8
th
grades and for the
preschool children from Giurgiu County, and roads and bridges construction in Neamţ County.
At the same time with investigating these cases, during this year, the Competition Council
has carried out an analysis on the efficiency of the public acquisition system, as regards
the prices established by the contracts concluded with different contracting authorities.
For this reason, the Competition Council has requested through SEAP data on the public
procurements, including the direct acquisitions, performed during January 2010-February
2011 for a number of 21 products.
Out of the 21 of products, for which 1,727 tenders and 37,345 direct acquisitions were
organised during the abovementioned period of time, 4 products have been selected,
namely: diesel, cooking oil, potatoes and copy paper. These products have been acquired
through different types of tender.
A stratified sample has been determined for the 4 products, based on several criteria,
namely: the tender procedure type, the on-line or non-on-line nature of the tender, and the
counties where the economic agents that have won the public acquisitions are activating.
The winning undertakings have been requested to supply information concerning the
contracts concluded with the contracting authorities, copies of the contracts and the
additional acts, as well as copies of the invoices issued by them to other clients in similar
periods of time to the ones stipulated by the contracts awarded after the public tenders.
The following conclusions have been reached as a result of the comparative analysis
between the prices in the public procurement contracts and the ones charged to other
economic agents:
a) For the “Euro 5 diesel” product:
During January 2010-February 2011, 301 tenders have been carried out having the object
of procuring diesel, out of which 203 tenders have been included in the statistical sample.
The response rate was of 68.5%, covering 139 tenders won by 33 undertakings. These
companies are activating in 20 counties, as it is presented below (Graph. no.3):
82
2011
Mediul concurential românesc –
evolutii în sectoare esentiale
Consi l i ul Concurentei
Graficul nr. 3. Repartizarea teritorială a numărului de firme ce au răspuns solicitării
de informaţii pentru produsul „motorină euro 5”
AB, 6%
AG, 3%
BC
3%
BH, 6%
BN, 3%
BR, 3%
BT, 3%
BUC, 21%
CJ, 6%
CL, 12%
DJ, 3%
GL, 3%
HD, 3%
IF, 3%
IS, 3%
MH, 3%
MS, 3%
OT, 3%
PH, 3%
SB, 6% AB, 6%
AG, 3%
BC
3%
BH, 6%
BN, 3%
BR, 3%
BT, 3%
BUC, 21%
CJ, 6%
CL, 12%
DJ, 3%
GL, 3%
HD, 3%
IF, 3%
IS, 3%
MH, 3%
MS, 3%
OT, 3%
PH, 3%
SB, 6%
Sursa: Calculaţii pe baza informaţiilor furnizate de agenţii economici, 2011.
Pentru a putea realiza o comparaţie a preţurilor s-a determinat un preţ mediu (fără TVA) pe
fiecare agent economic şi pe fiecare contract încheiat de acesta cu autorităţile contractante,
respectiv cu alţi clienţi, ca medie ponderată cu cantitatea livrată.
De asemenea, a fost determinat şi un preţ mediu pe ansamblul licitaţiilor şi al livrărilor pentru clienţi.
Astfel, preţul mediu la motorină pentru licitaţiile analizate s-a situat la 3,96 lei/litru (fără TVA),
în timp ce preţul mediu practicat în relaţia cu alţi clienţi a fost de 3,82 lei/litru (fără TVA).
Comparând preţurile celor 33 de agenţi economici se remarcă tendinţa de practicare a
unor preţuri net superioare în relaţia cu autorităţile contractante, în cazul tuturor
tipurilor de licitaţii, cea mai mare diferenţă fiind înregistrată la procedura de negociere
accelerată (+0,42 lei/litru, fără TVA) (Tabelul nr.3).
Tabelul nr. 3. Evoluţia preţului motorinei euro 5 în cazul autorităţilor
contractante şi al altor clienţi neguvernamentali (lei/litru, fără TVA)
Preţul motorinei
pentru autorităţi
contractante
Preţul motorinei
pentru alţi clienţi
fără licitaţie
Diferenţe
de preţ
(%)
Invitaţie de participare - online 3,88 3,68 5,43
Licitaţie deschisă - online 4,0 3,8 5,26
Invitaţie de participare - nononline 3,75 4,14 -9,42
Licitaţie deschisă- nononline 3,90 3,71 5,12
Negociere accelerată - nononline 4,13 3,71 11,32
Negociere fără anunţ de participare - nononline 4,17 4,28 -2.57
Sursa: Calculaţii pe baza informaţiilor furnizate de agenţii economici, 2011.
83
2011
Romanian competition environment –
developments in essential sectors
Competi ti on Counci l
Graph no. 3. Territorial repartition of the number of firms which have responded to
the information request concerning the product “Euro 5 diesel”
AB, 6%
AG, 3%
BC
3%
BH, 6%
BN, 3%
BR, 3%
BT, 3%
BUC, 21%
CJ, 6%
CL, 12%
DJ, 3%
GL, 3%
HD, 3%
IF, 3%
IS, 3%
MH, 3%
MS, 3%
OT, 3%
PH, 3%
SB, 6% AB, 6%
AG, 3%
BC
3%
BH, 6%
BN, 3%
BR, 3%
BT, 3%
BUC, 21%
CJ, 6%
CL, 12%
DJ, 3%
GL, 3%
HD, 3%
IF, 3%
IS, 3%
MH, 3%
MS, 3%
OT, 3%
PH, 3%
SB, 6%
Source: Calculations based on the data supplied by the undertakings, 2011.
In order to carry out a price comparative analysis, an average price has been established (without
VAT) for each undertaking and for each contract concluded by these undertakings with the
contracting authorities and with other clients, as an average weighted with the delivered quantity.
Furthermore, an average price for all tenders and client deliveries has been calculated. Thus,
the average diesel price for the analysed tenders was of RON 3.96 /litre (without VAT),
and the average price charged to other clients was of RON 3.82/litre (without VAT).
By comparing the prices charged by the 33 undertakings, it can be noticed that these
undertakings have the tendency of charging obvious higher prices to the contracting authorities.
This conclusion is valid for all the types of tender, the largest difference being recorded in the
case of the accelerated negotiation procedure (+ RON 0.42/litre, without VAT) (Table no.3).
Table no. 3. Evolution of the Euro 5 diesel price charged to the contracting
authorities and to other nongovernmental clients (RON/litre, without VAT)
The diesel price charged
to the contracting
authorities
The diesel price
charged to other
clients, without tender
Price
difference
(%)
Invitation to attend a tender, online procedure 3.88 3.68 5.43
Open tender, online procedure 4.0 3.8 5.26
Invitation to attend a tender, non-online procedure 3.75 4.14 -9.42
Open tender, non-online tender 3.90 3.71 5.12
Accelerated negotiation, non-online procedure 4.13 3.71 11.32
Negotiation without a prior publication of a
participation notice, non-online procedure
4.17 4.28 -2.57
Source: Calculations based on the data supplied by the undertakings, 2011.
84
2011
Mediul concurential românesc –
evolutii în sectoare esentiale
Consi l i ul Concurentei
Aplicarea procedurilor de licitaţie deschisă şi de invitaţie de participare (online şi
nononline) în cazul contractelor cu autorităţile publice a condus la practicarea unor
preţuri sub nivelul preţului mediu de 3,96 lei/litru.
La nivel de judeţ, preţul mediu al motorinei euro 5 a înregistrat evoluţii oscilante. Astfel, cel
mai însemnat decalaj se înregistrează în judeţul Dolj, unde preţul practicat în relaţia cu
autorităţile contractante este mai mare cu 24,1% decât cel facturat altor clienţi, fiind urmat
de judeţul Bihor, unde diferenţa este de 11% (Tabelul nr.4). La polul opus se situează judeţul
Brăila, agenţii economici practicând preţuri mai mici cu 9,2% în cazul contractelor de
achiziţie publică faţă de alţi clienţi.
Tabelul nr. 4. Evoluţia preţului mediu la motorina euro 5 practicat în relaţia cu
autorităţi contractante şi cu alţi clienţi, la nivel de judeţ (lei/litru, fără TVA)
Autoritate
contractantă
Diferenţe faţă de preţul
mediu pe total licitaţii
Alţi clienţi
Diferenţe faţă de preţul mediu pe
total clienţi
AB 3,68 -0,28 3,7 -0,12
AG 4,41 0,45 4,19 0,37
BC 3,81 -0,15 3,86 0,04
BH 4,12 0,16 3,71 -0,11
BN 3,76 -0,2 3,75 -0,07
BR 3,44 -0,52 3,79 -0,03
BT 3,75 -0,21 3,87 0,05
BUC 3,88 -0,08 3,74 -0,08
CJ 4,1 0,14 3,89 0,07
CL 3,8 -0,16 3,67 -0,15
DJ 4,69 0,73 3,78 -0,04
HD 3,76 -0,2 3,76 -0,06
IF 4,59 0,63 4,58 0,76
IS 4,22 0,26 4,2 0,38
MH 3,73 -0,23 3,76 -0,06
MS 3,82 -0,14 3,85 0,03
OT 3,7 -0,26 -3,82
PH 3,39 -0,57 -3,82
SB 3,93 -0,03 3,93 0,11
Sursa: Calculaţii pe baza informaţiilor furnizate de agenţii economici, 2011.
Comparativ cu media pe total licitaţii analizate, 30% din judeţe se situează peste preţul
mediu de 3,96 lei/litru (Argeş, Bihor, Cluj, Dolj, Ilfov şi Iaşi), cu procente cuprinse între +4%
(Bihor) şi +18,4% (Dolj).
85
2011
Romanian competition environment –
developments in essential sectors
Competi ti on Counci l
The open tender and the invitation to attend a tender (online and non-online)
procedures have generated for the contracting authorities prices under the average
price of RON 3.96/litre.
At the county level, the average price of Euro 5 diesel has recorded oscillating evolutions.
Thus, the most important gap is registered by Dolj County, where the price charged to the
contracting authorities is higher by 24.1% than the one charged to other clients. It is followed
by Bihor County, where the difference is of 11% (Table no.4). The opposite situation is
recorded by Brăila County, where the undertakings have charged to the contracting authorities
prices lower by 9.2% compared to those charged by them to other clients.
Table no. 4. County level evolution of the Euro 5 diesel average price charged to
the contracting authorities and to other clients (RON/litre, without VAT)
Contracting authority
Differences from the average
price for all the tenders
Other clients
Differences from the average
price for all the clients
AB 3.68 -0.28 3.7 -0.12
AG 4.41 0.45 4.19 0.37
BC 3.81 -0.15 3.86 0.04
BH 4.12 0.16 3.71 -0.11
BN 3.76 -0.2 3.75 -0.07
BR 3.44 -0.52 3.79 -0.03
BT 3.75 -0.21 3.87 0.05
Bucharest 3.88 -0.08 3.74 -0.08
CJ 4.1 0.14 3.89 0.07
CL 3.8 -0.16 3.67 -0.15
DJ 4.69 0.73 3.78 -0.04
HD 3.76 -0.2 3.76 -0.06
IF 4.59 0.63 4.58 0.76
IS 4.22 0.26 4.2 0.38
MH 3.73 -0.23 3.76 -0.06
MS 3.82 -0.14 3.85 0.03
OT 3.7 -0.26 -3.82
PH 3.39 -0.57 -3.82
SB 3.93 -0.03 3.93 0.11
Source: Calculations based on the data supplied by the undertakings, 2011.
Compared to the average price of all analysed tenders, 30% of the counties record
average prices above the average price of RON 3.96/litre (Argeş, Bihor, Cluj, Dolj, Ilfov
and Iaşi), by percentages fluctuating between +4% (Bihor) and +18,4% (Dolj).
86
2011
Mediul concurential românesc –
evolutii în sectoare esentiale
Consi l i ul Concurentei
În privinţa preţurilor practicate către alţi clienţi, 40% din judeţe se situează peste medie
(Argeş, Bacău, Botoşani, Cluj, Ilfov, Iaşi, Mureş şi Sibiu), cu o plajă de oscilaţie cuprinsă între
+0,8% (Bihor) şi +19,9% (Ilfov).
Trebuie precizat că pe parcursul derulării contractelor cu autorităţi şi instituţii publice
s-au înregistrat ajustări ale preţului, reflectate în încheierea periodică de acte
adiţionale. Totodată, preţurile practicate de distribuitorii de motorină sunt mai mari decât
în cazul procurării direct de la producător, fiecare distribuitor având un adaos comercial, al
cărui nivel este precizat în contract. Această situaţie poate fi pusă, printre altele, pe seama
politicii comerciale a producătorilor, respectiv al existenţei unui portofoliu prestabilit de clienţi,
în funcţie de cantitatea cumpărată.
De asemenea, în cazul producătorilor, există tendinţa de încheiere de contracte de
furnizare de motorină pe bază de bonuri valorice. Preţul de achiziţie al motorinei diferă
în funcţie de preţul existent la pompă în momentul cumpărării efective a combustibilului.
Practic, contractul reprezintă o garanţie a cumpărării unei cantităţi de motorină, aceasta
putând fiind însă mai mică, ţinând cont de preţul din ziua achiziţiei.
În cazul producătorilor, se înregistrează şi acordarea de discounturi, acestea regăsindu-
se şi la nivelul autorităţilor contractante în special în cazul plăţii în avans a motorinei
achiziţionate. Scadenţa facturilor în cazul producătorilor este destul de redusă (2 săptămâni)
ceea ce le asigură o recuperare mai rapidă a contravalorii produselor livrate.
b) Pentru produsul „ulei de gătit”:
Alegerea acestui produs în eşantion a fost motivată de faptul că face parte din coşul zilnic,
fiind regăsit în sistemul de achiziţii publice în special la nivelul unităţilor din structurile
militarizate, cămine de îngrijire, cantine ale centrelor de asistenţă socială pentru copii,
penitenciare, etc.
Întrucât în nomenclatorul de coduri alocate produselor, uleiul de gătit are un cod separat de
uleiul pentru prăjit, eşantionul a fost construit prin cumularea licitaţiilor pentru ambele
categorii, fiind denumit generic „ulei de gătit”.
Urmând aceeaşi procedură de analiză, în perioada ianuarie 2010-februarie 2011, s-au derulat
un număr de 73 de licitaţii având ca obiect furnizarea de ulei, acestea fiind incluse în
totalitate în eşantion.
Rata de răspuns a fost de 69,9%, respectiv 51 de licitaţii câştigate de 18 agenţi economici
din 13 judeţe, repartizaţi astfel (Graficul nr.4).
87
2011
Romanian competition environment –
developments in essential sectors
Competi ti on Counci l
As regards the average prices charged to other clients, 40% of the counties register values
over the average (Argeş, Bacău, Botoşani, Cluj, Ilfov, Iaşi, Mureş and Sibiu), fluctuating
between +0.8% (Bihor) and +19.9% (Ilfov).
It must be underlined that during the operation of the contracts concluded with the
public authorities and institutions, price adjustments have been operated, reflected
by the regular conclusion of additional acts. At the same time, the prices charged by
diesel distributors are higher than the ones charged if the fuel would be procured directly
from the producers, because each distributor have a certain trade mark-up level mentioned
in the contract. This situation can by explained, among others, by the commercial policy
of the producers, namely by their pre-set client portfolio, based on the acquired quantity.
Moreover, producers have the tendency to conclude diesel supplying contracts based
on vouchers. The diesel acquisition price differs depending on the pomp price - when the
fuel is actually bought. In other words, the contract is a guarantee for the acquisition of a
certain diesel quantity, but this quantity can be in fact lower, depending on the price
charged during the acquisition day.
Producers also grant discounts, which are practiced in relation with the contracting
authorities too, especially when they pay the acquired diesel in advance. The payment
deadline of the invoices issued by the producers is quite short (2 weeks), providing them
a more rapid recuperation of the value of the delivered products.
b) For the “cooking oil” product:
This product has been chosen because it is part of the daily consumption basket,
and it is also acquired by the public procurement system especially by the military
units, caring homes, canteens, of the social assistance centres for children,
penitentiaries, etc.
Because the product code nomenclature provides different codes for the cooking and for
the frying oil, the statistical sample has been built by cumulating the tenders for both
categories of oil, the result being named “cooking oil”.
Following the same analysis procedure, during January 2010-February 2011, 73
tenders for procuring cooking oil have been carried out. They have been included in
the sample.
The response rate was of 69.9%, covering 51 tenders won by 18 undertakings from 13
counties, as it is presented below (Graph nr.4).
88
2011
Mediul concurential românesc –
evolutii în sectoare esentiale
Consi l i ul Concurentei
Graficul nr. 4. Repartizarea teritorială a numărului de agenţi economici pentru
produsul „ulei de gătit” care au răspuns solicitării de informaţii
DJ, 5%
MM, 5%
OT, 11%
TM, 5%
VL, 11%
HD, 5%
PH, 5%
TM, 5%
AG, 5%
BH, 5%
BUC, 5%
BZ, 11%
CT, 17%
Sursa: Calculaţii pe baza informaţiilor furnizate de agenţii economici, 2011.
În cazul uleiului, din analiza societăţilor ce au furnizat informaţii legate de preţ, reiese că autorităţile
contractante procură acest produs cu precădere de la intermediari şi mai puţin direct de la
producător. Din cei 18 agenţi economici câştigători ai unor contracte de achiziţie publică, 66,7%
au furnizat informaţii şi despre preţurile practicate către alţi clienţi neguvernamentali, ceea ce a
stat la baza determinării unui preţ mediu pe contract, pe fiecare tip de procedură de licitaţie.
Preţul mediu de achiţie de către autorităţile contractante a fost de 3,64 lei/litru (fără
TVA), cu 5,2% peste preţul mediu practicat pentru alţi clienţi, care s-a situat la 3,46
lei/litru (fără TVA). Având la bază informaţii comparabile, din analiză a reieşit că preţurile
oscilează atât pe tipuri de proceduri cât şi în funcţie de modalitatea de achiziţie, respectiv
online sau nononline (Tabelul nr.5).
Tabelul nr. 5. Evoluţia preţului „uleiului pentru gătit” în cazul autorităţilor
contractante şi al altor clienţi neguvernamentali (lei/litru, fără TVA)
Preţul uleiului pentru
autorităţi contractante
Preţul uleiului facturat
la alţi clienţi
Diferenţe de
preţ (%)
Invitaţie de participare, online 3,96 3,89 1,8
Licitaţie deschisă, online 3,58 3,20 11,9
Invitaţie de participare, nononline 4,81 5,55 -13,3
Negociere fără publicarea unui anunţ,
nononline
3,99 4,54 -12,1
Sursa: Calculaţii pe baza informaţiilor furnizate de agenţii economici, 2011.
89
2011
Romanian competition environment –
developments in essential sectors
Competi ti on Counci l
Graph no. 4. Territorial repartition of the number of undertakings which have
responded to the information request concerning the product “cooking oil”
DJ, 5%
MM, 5%
OT, 11%
TM, 5%
VL, 11%
HD, 5%
PH, 5%
TM, 5%
AG, 5%
BH, 5%
BUC, 5%
BZ, 11%
CT, 17%
Source: Calculations based on the data supplied by the undertakings, 2011.
Following the analysis of the undertakings that have supplied price data concerning the cooking oil, it
was concluded that contracting authorities procure this product mainly from intermediaries
and only in fewer cases directly from producers. Out of the 18 undertakings that have won public
procurement contracts, 66.7% have supplied data also on the prices charged to other nongovernmental
clients, which was the base for calculating an average contract price for each type of tender procedure.
The average acquisition price for the contracting authorities was of RON 3.64/litre
(without VAT), by 5.2% higher than the average price charged to other clients - RON
3.46/litre (without VAT). Based on comparable data, the analysis has concluded that prices
fluctuate depending on the type of tender procedure and on the procurement manner,
namely on the online or non-online nature of the procedures (Table no.5).
Table no. 5. Evolution of the price of the “cooking oil” for the contracting
authorities and for other nongovernmental clients (RON/litre, without VAT)
Price of the cooking oil for
the contracting authorities
Price of the cooking oil
charged to other clients
Price
differences (%)
Invitation to attend a tender, online
procedure
3.96 3.89 1.8
Open tender, online procedure 3.58 3.20 11.9
Invitation to attend a tender, non-online
procedure
4.81 5.55 -13.3
Negotiation without a prior publication of a
participation notice, non-online procedure
3.99 4.54 -12.1
Source: Calculations based on the data supplied by the undertakings, 2011.
90
2011
Mediul concurential românesc –
evolutii în sectoare esentiale
Consi l i ul Concurentei
La nivel de judeţ, cel mai ridicat preţ de achiziţie s-a regăsit în Bucureşti, respectiv 7
lei/litru (fără TVA), preţ contractat şi menţinut constant în cadrul unui contract încheiat de
o Direcţie Generală de Asistenţă şi Protecţia Copilului, pe parcursul perioadei 21.05.2010-
14.04.2011 (Tabelul nr.6).
Tabelul nr. 6. Evoluţia preţului mediu la uleiul pentru gătit practicat în relaţia cu
autorităţi contractante şi cu alţi clienţi, la nivel de judeţ (lei/litru, fără TVA)
Autoritate
contractantă
Diferenţe faţă de preţul
mediu pe total licitaţii
Alţi
clienţi
Diferenţe faţă de preţul
mediu pe total clienţi
AG 3,07 -0,57
BH 3,95 0,31 4,36 0,9
BUC 7 3,36
BZ 4,09 0,45 4,04 0,58
CT 3,73 0,09 3,15 -0,31
DJ 4 0,36 3,59 0,13
HD 4,46 0,82 4,6 1,14
MM 5,06 1,42
OT 3,49 -0,15
PH 5,5 1,86 5,6 2,14
TM 4,95 1,31 5,21 1,75
VL 4,63 0,99 4,73 1,27
VS 3,6 -0,04
Sursa: Calculaţii pe baza informaţiilor furnizate de agenţii economici, 2011.
Cu excepţia a 3 judeţe (Argeş, Olt şi Vaslui), celelalte 10 judeţe înregistrează preţuri peste
media celor intervievaţi în relaţia cu autorităţile contractante.
Ceea ce este de reţinut în cadrul achiziţiei de ulei este oscilaţia redusă a preţului pe parcursul unui
contract, eventualele majorări intervenind ca urmare a creşterilor de preţ la materia primă.
c) Pentru produsul „cartofi”:
Un alt produs extrem de important în alimentaţie şi ale cărui oscilaţii de preţ au influenţat
nivelul inflaţiei generată de produsele alimentare îl reprezintă cartoful. Din cele 194 de licitaţii
derulate în perioada ianuarie 2010-februarie 2011, au fost incluse în eşantion 146 de licitaţii,
rata de răspuns fiind de 40%, pentru un număr de 33 de agenţi economici câştigători.
Preţul mediu facturat autorităţilor contractante s-a situat la 1,02 lei/kg (fără TVA), în
timp ce preţul facturat altor clienţi a înregistrat valoarea de 0,87 lei/kg.
În cazul acestui produs, preţul practicat în relaţia cu autorităţile contractante este mai redus
decât cel facturat altor clienţi doar în cazul licitaţiilor deschise de tip online, cu peste 20 de
procente (Tabelul nr.7).
91
2011
Romanian competition environment –
developments in essential sectors
Competi ti on Counci l
At the county level, the higher acquisition price has been recorded in Bucharest,
namely RON 7/litre (without VAT). This price has been set and maintained constantly within
a contract concluded by a General Directorate for Children Protection during 21 May 2010-
14 April 2011 (Table no.6).
Table no. 6. Evolution of the cooking oil average price charged to the contracting
authorities and to other clients, at the county level (RON/litre, without VAT)
Contracting
authority
Differences from the average
price for all the tenders
Other
clients
Differences from the average
price for all the clients
AG 3.07 -0.57
BH 3.95 0.31 4.36 0.9
BUC 7 3.36
BZ 4.09 0.45 4.04 0.58
CT 3.73 0.09 3.15 -0.31
DJ 4 0.36 3.59 0.13
HD 4.46 0.82 4.6 1.14
MM 5.06 1.42
OT 3.49 -0.15
PH 5.5 1.86 5.6 2.14
TM 4.95 1.31 5.21 1.75
VL 4.63 0.99 4.73 1.27
VS 3.6 -0.04
Source: Calculations based on the data supplied by the undertakings, 2011.
With the exception of 3 counties (Argeş, Olt and Vaslui), the other 10 counties record prices over
the average value reported by the ones questioned on their relation with the contracting authorities.
We must underline the low oscillation of the price during the running of a contract,
the possible increases being the result of the price rises of the raw materials.
c) For the “potatoes” product:
Another extremely important alimentary product, whose price fluctuations have influenced
the inflation generated by the food products, is the potatoes. Out of the 194 tenders carried
out during January 2010-February 2011, 146 have been included into the sample. The
response rate was of 40%, covering 33 wining undertakings.
The average price charged to the contracting authorities was of RON 1.02/kg (without
VAT), and the average price charged to other clients was of RON 0.87/kg.
For this product, the price charged to the contracting authorities is lower by over
20% than the one charged to other clients only in the case of the online tenders.
(Table no.7).
92
2011
Mediul concurential românesc –
evolutii în sectoare esentiale
Consi l i ul Concurentei
Mai mult decât atât, negocierea fără publicarea unui anunţ de participare a condus la
practicarea unor preţuri către autorităţile contractante cu aproape 37% mai mari decât
cele facturate altor clienţi.
Tabelul nr. 7. Evoluţia preţului la produsul „cartofi” în cazul autorităţilor
contractante şi al altor clienţi neguvernamentali (lei/kg, fără TVA)
Preţul cartofului
pentru autorităţi
contractante
Preţul cartofului
facturat la alţi clienţi
fără licitaţie
Diferenţe
de preţ
(%)
Invitaţie de participare, online 0,98 0,95 +3,2
Licitaţie deschisă, online 1,06 1,33 -20,3
Invitaţie de participare, nononline 1,04 1,03 +0,97
Licitaţie deschisă nononline 1,04
Negociere fără anunţ de participare, nononline 0,82 0,60 +36,7
Sursa: Calculaţii pe baza informaţiilor furnizate de agenţii economici, 2011.
La nivel de judeţ, în funcţie de disponibilitatea datelor, preţurile facturate autorităţilor
contractante sunt mai reduse doar în 6 judeţe, cu procente relativ mici, cuprinse între -0,02%
(Suceava) şi -0,61% (Braşov), de altfel judeţe cu tradiţie în cultivarea cartofului (Tabelul nr.8).
Tabelul nr. 8. Evoluţia preţului mediu la cartofi practicat în relaţia cu autorităţi
contractante şi cu alţi clienţi, la nivel de judeţ (lei/kg, fără TVA)
Autoritate
contractantă
Diferenţe faţă de preţul mediu
pe total licitaţii (lei/kg)
Alţi
clienţi
Diferenţe faţă de preţul mediu
pe total clienţi (lei/kg)
BH 2,2 1,18
BR 1,05 0,03 0,16 -0,71
BT 0,8 -0,22
Buc 1,3 0,28 1,03 0,16
BV 0,79 -0,23 1,4 0,53
BZ 0,9 -0,12
CT 1,8 0,78
CV 0,5 -0,52
DB 0,72 -0,3 1,54 0,67
DJ 0,82 -0,2 1,1 0,23
GR 1,48 0,46
HR 1,32 0,3
HD 1,15 0,13 0,76 -0,11
IF 1,3 0,28
IS 1,07 0,05 0,9 0,03
MM 1,59 0,57
MS 1,1 0,08
OT 1,35 0,33 1,43 0,56
PH 0,79 -0,23 1,16 0,29
93
2011
Romanian competition environment –
developments in essential sectors
Competi ti on Counci l
Moreover, the negotiation without a prior participation notice has resulted in prices
higher by almost 37% for the contracting authorities, compared to the ones charged
to other clients.
Table no. 7. Evolution of the price for the “potatoes” product for the contracting
authorities and for other nongovernmental clients (RON/kg, without VAT)
Potatoes’ price charged
to the contracting
authorities
Potatoes’ price charged to
other clients, without
tender
Price
differences
(%)
Invitation to attend a tender, online procedure 0.98 0.95 +3.2
Open tender, online tender 1.06 1.33 -20.3
Invitation to attend a tender, non-online 1.04 1.03 +0.97
Open tenders, non-online procedure 1.04
Negotiation without a prior participation notice,
non-online procedure
0.82 0.60 +36.7
Source: Calculations based on the data supplied by the undertakings, 2011.
At the county level, depending on the availability of the data, the prices charged to the contracting
authorities are lower only in 6 counties, by relatively small percentages, fluctuating between -0.02%
(Suceava) and -0.61% (Braşov), which are counties with tradition in cultivating potatoes (Table no.8).
Table no. 8. County level evolution of potatoes’ average price charged to the
contracting authorities and to other clients (RON/kg, without VAT)
Contracting
authority
Differences from the average price
for all the tenders (RON/kg)
Other
clients
Differences from the average
price for all the clients (RON/kg)
BH 2.2 1.18
BR 1.05 0.03 0.16 -0.71
BT 0.8 -0.22
Bucharest 1.3 0.28 1.03 0.16
BV 0.79 -0.23 1.4 0.53
BZ 0.9 -0.12
CT 1.8 0.78
CV 0.5 -0.52
DB 0.72 -0.3 1.54 0.67
DJ 0.82 -0.2 1.1 0.23
GR 1.48 0.46
HR 1.32 0.3
HD 1.15 0.13 0.76 -0.11
IF 1.3 0.28
IS 1.07 0.05 0.9 0.03
MM 1.59 0.57
MS 1.1 0.08
OT 1.35 0.33 1.43 0.56
PH 0.79 -0.23 1.16 0.29
94
2011
Mediul concurential românesc –
evolutii în sectoare esentiale
Consi l i ul Concurentei
Autoritate
contractantă
Diferenţe faţă de preţul mediu
pe total licitaţii (lei/kg)
Alţi
clienţi
Diferenţe faţă de preţul mediu
pe total clienţi (lei/kg)
SV 0,79 -0,23 0,8 -0,07
TM 1,39 0,37
VL 1,58 0,56
VS 1,45 0,43
Sursa: Calculaţii pe baza informaţiilor furnizate de agenţii economici, 2011.
O problemă la nivelul achiziţiei de cartofi este legată de provenienţa produsului. Achiziţiile
de cartofi se fac în principal de la intermediari, şi uneori angrosişti, şi într-o mică măsură
direct de la producător sau grupuri de producători. Această situaţie poate fi explicată prin
existenţa de bariere la participarea în cadrul unei licitaţii. De exemplu, producătorii trebuie
să fie constituiţi sub o formă juridică şi să prezinte la licitaţie toate documentele solicitate
de autorităţile contractante, uneori într-un termen foarte scurt, ceea ce face imposibilă
participarea şi adjudecarea unor astfel de contracte.
d) Pentru produsul „hârtie de xerox”:
În cazul hârtiei de xerox, în perioada ianuarie 2010-februarie 2011, s-au derulat 52 de licitaţii,
acestea fiind incluse în totalitate în analiză. Rata de răspuns a agenţilor economici câştigători
ai licitaţiilor a fost de 49,1%, respectiv un număr de 16 societăţi comerciale. Cei 16 agenţi
economici provin din 14 judeţe ale ţării, respectiv câte 2 agenţi economici din Cluj şi Mureş
şi câte un agent economic din Bucureşti, Argeş, Arad, Braşov, Buzău, Constanţa, Covasna,
Dâmboviţa, Hunedoara, Iaşi, Timiş şi Vâlcea.
Preţul mediu pe total licitaţii a fost de 10 lei/top de hârtie (fără TVA), mai mare cu
6,6% faţă de preţul topului de hârtie facturat altor clienţi.
Din comparaţia preţurilor practicate în relaţia cu autorităţile contractante şi a celor facturate
altor clienţi a reieşit faptul că cele mai mici preţuri se regăsesc în cazul licitaţiilor deschise
online, diferenţa faţă de preţul altor clienţi fiind de 8 procente (Tabelul nr.9).
Tabelul nr. 9. Evoluţia preţului la produsul „hârtie xerox” în cazul autorităţilor
contractante şi al altor clienţi neguvernamentali (lei/top, fără TVA)
Preţul hârtiei xerox pentru
autorităţi contractante
Preţul hârtiei xerox facturat la
alţi clienţi fără licitaţie
Diferenţe
de preţ (%)
Invitaţie de participare, online 9,3 8,9 +4,5
Licitaţie deschisă, online 9,2 10 -8,0
Invitaţie de participare, nononline 8,88 9,0 -1,33
Licitaţie deschisă, nononline 11,8 11,1 +6,3
Negociere fără anunţ de participare,
nononline
10,1 10,6 -4,7
Sursa: Calculaţii pe baza informaţiilor furnizate de agenţii economici, 2011.
95
2011
Romanian competition environment –
developments in essential sectors
Competi ti on Counci l
Contracting
authority
Differences from the average price
for all the tenders (RON/kg)
Other
clients
Differences from the average
price for all the clients (RON/kg)
SV 0.79 -0.23 0.8 -0.07
TM 1.39 0.37
VL 1.58 0.56
VS 1.45 0.43
Source: Calculations based on the data supplied by the undertakings, 2011.
Another issue concerning the potatoes procurements is related to the origin of the product.
Potatoes procurements are mainly done from intermediaries, and sometimes from
wholesalers, and, to a smaller extent, directly from producers or producer groups. This
situation can be explained by the barriers to attend a tender. For example, producers must
be organised under a juridical form and they are required to present all the documents
requested by the contracting authorities, sometimes in a very short term - this makes
impossible for them to attend a tender and, consequently, to win such contracts.
d) For the “copy paper” product:
For the copy paper, during January 2010-February 2011, 52 tenders have been carried out,
and all of them have been included in the analysis. The response rate of the tender wining
undertakings has been of 49.1%, namely 16 undertakings have responded. These undertakings
are activating in 14 counties, namely 2 firms in Cluj County and 2 in Mureş County, one
undertaking in Bucharest and one undertaking in each of the following counties Argeş, Arad,
Braşov, Buzău, Constanţa, Covasna, Dâmboviţa, Hunedoara, Iaşi, Timiş and Vâlcea.
The average price for the total tenders has been of 10 RON/paper top (without VAT),
higher by 6.6% compare to the paper top price charged to other clients.
By comparing the prices charged to the contracting authorities and to other clients, it has
been concluded that the lowest prices have resulted from the online open tenders - lower
by 8% than the price charged to other clients (Table no.9).
Table no. 9. Evolution of the price for the “copy paper” product charged to the
contracting authorities and to other nongovernmental clients (RON/top, without VAT)
Price of the copy paper charged
to the contracting authorities
Price of the copy paper
charged to other clients
Price
differences (%)
Invitation to attend a tender, online
procedure
9.3 8.9 +4.5
Open tender, online procedure 9.2 10 -8.0
Invitation to attend a tender, Non-online
procedure
8.88 9.0 -1.33
Open tender, non-online tender 11.8 11.1 +6.3
Negotiation without a prior participation
notice, non-online tender
10.1 10.6 -4.7
Source: Calculations based on the data supplied by the undertakings, 2011.
96
2011
Mediul concurential românesc –
evolutii în sectoare esentiale
Consi l i ul Concurentei
La nivel de judeţ, cele mai mari preţuri ale hârtiei xerox în cadrul contractelor cu
autorităţi publice se regăsesc în judeţele Dâmboviţa, Iaşi, Cluj şi Bucureşti, cu preţuri
peste preţul mediu pe ansamblul licitaţiilor. În privinţa preţurilor facturate altor clienţi,
ierarhia se modifică semnificativ, 11 din cele 14 judeţe depăşind media preţului pe
total clienţi (Tabelul nr.10).
Tabelul nr. 10. Evoluţia preţului mediu la hârtie xerox practicat în relaţia cu autorităţi
contractante şi cu alţi clienţi, la nivel de judeţ (lei/top, fără TVA)
Judeţ
Autoritate
contractantă
Diferenţe faţă de preţul
mediu pe total licitaţii
(lei/top)
Alţi clienţi
Diferenţe faţă de preţul mediu
pe total clienţi (lei/litru)
AG 9,98 -0,02 11,3 1,9
AR 8,85 -1,15 8,93 -0,47
Buc 10,7 0,7 10,4 1
BV 9,98 -0,02 10,6 1,2
BZ 9,45 -0,55 9,63 0,23
CJ 10,43 0,43 14,8 5,4
CT 10,9 0,9 10,98 1,58
CV 9,13 -0,87 9,88 0,48
DB 13,57 3,57 16,46 7,06
HD 8,43 -1,57 8,76 -0,64
IS 14 4 14,24 4,84
MS 9,69 -0,31 11,2 1,8
TM 9,09 -0,91 9,11 -0,29
VL 9,9 -0,1 11,35 1,95
Sursa: Calculaţii pe baza informaţiilor furnizate de agenţii economici, 2011.
5. Concluzii şi propuneri
Pe ansamblul celor 4 produse, răspunsul la întrebarea: „Sunt preţurile din contractele de
achiziţii publice mai mici decât cele facturate altor clienţi?” este „Nu”, cu mici excepţii
de la un produs la altul sau de la o procedură de licitaţie la alta. Realizând un top al judeţelor
cu cele mai mari preţuri facturate autorităţilor contractante (prin ordonarea acestora
descrescător şi acordarea unui rang pornind de la 1 pentru cele mai mari preţuri) situaţia se
prezintă astfel (Tabelul nr.11):
97
2011
Romanian competition environment –
developments in essential sectors
Competi ti on Counci l
At the county level, the highest prices of the copy paper, as they resulted from the contracts
concluded with the contracting authorities, are in the counties of Dâmboviţa, Iaşi, Cluj and
Bucharest – prices above the average price calculated for all the tenders. As regards the
prices charged to other clients, the situation changes significantly, because 11 of the 14
counties overcome the average price calculated for all the clients. (Table no.10).
Table no. 10. County level evolution of the average price of the copy paper charged
to the contracting authorities and to other clients (RON/top, without VAT)
County
Contracting
authority
Price differences from the
average price calculated
for all the tenders (RON/
top)
Other clients
Price differences from the
average price calculated for
all the clients (RON/top)
AG 9.98 -0.02 11.3 1.9
AR 8.85 -1.15 8.93 -0.47
Bucharest 10.7 0.7 10.4 1
BV 9.98 -0.02 10.6 1.2
BZ 9.45 -0.55 9.63 0.23
CJ 10.43 0.43 14.8 5.4
CT 10.9 0.9 10.98 1.58
CV 9.13 -0.87 9.88 0.48
DB 13.57 3.57 16.46 7.06
HD 8.43 -1.57 8.76 -0.64
IS 14 4 14.24 4.84
MS 9.69 -0.31 11.2 1.8
TM 9.09 -0.91 9.11 -0.29
VL 9.9 -0.1 11.35 1.95
Source: Calculations based on the data supplied by the undertakings, 2011.
5. Conclusions and proposals
For the 4 products, the general answer to the question: “Are the prices resulted from
the public contracts lower than the ones charged to other clients?” is “No”, with
small exemptions, depending on the product and on the tender procedure. The hierarchy
of the counties depending on the counties with the highest prices charged to the contracting
authorities (where they are ranked decreasing and rated from 1 for the highest price level)
is presented below (Table no.11):
98
2011
Mediul concurential românesc –
evolutii în sectoare esentiale
Consi l i ul Concurentei
Tabelul nr. 11. Ierarhizarea judeţelor după preţurile practicate cu autorităţile
contractante în urma licitaţiilor publice (1 = preţul cel mai ridicat)
Motorină Ulei Cartofi Hârtie xerox
AB 17
AG 3 13 13
AR 7
BC 10
BH 5 12 1
BN 12
BR 18 15
BT 14 18
Buc 8 11 10 3
BV 19 14
BZ 6 16 10
CJ 6 2
CL 11
CT 8 2 4
CV 23 9
DB 22 5
DJ 1 7 17
GR 5
HD 13 5 12 6
HR 9
IF 2 11
IS 4 14 1
MH 15
MM 2 3
MS 9 13 11
OT 16 10 8
PH 19 1 20
SB 7
SV 21
TM 3 7 8
VL 4 4 12
VS 9 6
Sursa: Calculaţii pe baza informaţiilor furnizate de agenţii economici, 2011.
Analiza achiziţiilor publice pentru cele 4 produse a pus în evidenţă faptul că, în general, prin
licitaţiile online preţurile contractelor încheiate cu diferite autorităţi şi instituţii publice
sunt mai reduse faţă de preţurile facturate altor clienţi neguvernamentali.
Majorarea progresivă a plafonului licitaţiilor online pornind de la cele 40 de procente din
prezent, poate avea drept efect realizarea de economii bugetare din sistemul de achiziţii publice.
În privinţa achiziţiei de motorină, preţurile variază ca urmare a creşterii preţurilor la
producător, această situaţie putând fi explicată pe seama creşterii cotaţiilor internaţionale.
99
2011
Romanian competition environment –
developments in essential sectors
Competi ti on Counci l
Table no. 11. The hierarchy of the counties depending on prices charged to the
contracting authorities following public tenders (1 = the highest price)
Diesel Cooking oil Potatoes Copy paper
AB 17
AG 3 13 13
AR 7
BC 10
BH 5 12 1
BN 12
BR 18 15
BT 14 18
Bucharest 8 11 10 3
BV 19 14
BZ 6 16 10
CJ 6 2
CL 11
CT 8 2 4
CV 23 9
DB 22 5
DJ 1 7 17
GR 5
HD 13 5 12 6
HR 9
IF 2 11
IS 4 14 1
MH 15
MM 2 3
MS 9 13 11
OT 16 10 8
PH 19 1 20
SB 7
SV 21
TM 3 7 8
VL 4 4 12
VS 9 6
Source: Calculations based on the data supplied by the undertakings, 2011.
The analysis of the public tenders for procuring the 4 products has highlighted that, in general,
the online tenders provide the lowest prices for the contracts concluded with the
contracting authorities compared to the ones charged to other nongovernmental clients.
Budgetary savings could be generated by the public acquisition system through increasing
progressively the present 40% threshold.
As regards the diesel procurement, prices vary as a result of the price increases performed
by producers, and this can be explained by the rising international oil quotations.
100
2011
Mediul concurential românesc –
evolutii în sectoare esentiale
Consi l i ul Concurentei
Cele mai importante probleme se regăsesc însă la achiziţia uleiului de gătit şi cartofilor. Astfel,
uleiul pentru gătit este procurat de autorităţile contractante cu precădere de la intermediari, ale
căror preţuri de comercializare sunt net superioare preţurilor producătorilor. Din cei 18 agenţi
economici, ce au dat curs cererii de informaţii a autorităţii de concurenţă, doar unul singur este
producător de ulei, restul fiind intermediari şi ca urmare, practicând preţuri peste preţul
producătorului, atât în cazul contractelor de achiziţie publică cât şi al celor aferente altor clienţi.
Preţul mediu al intermediarilor în contractele analizate depăşeşte, în mod regulat cu
peste 10 procente preţul producătorului, analiza diferenţelor de preţ putând fi realizată
doar de la caz la caz, respectiv de la un contract de achiziţie la altul.
La cartofi, preţul practicat în contractele de achiziţie publică înglobează alături de caracterul
sezonier al produsului şi un nivel destul de ridicat al adaosului comercial practicat de
operatorii economici. Achiziţia de cartofi de la intermediari se realizează la preţuri net superioare
preţurilor de la producător sau grupuri de producători, aceştia fiind în imposibilitatea de a participa
la licitaţii, fie datorită gradului redus de transparenţă al achiziţiilor, fie din cauza existenţei unor
bariere, mai mult sau mai puţin justificate. Din analiza contractelor de achiziţie publică a reieşit
faptul că preţurile producătorilor la cartofi variază, în perioadele de producţie, între 0,65 lei/kg şi
0,97 lei/kg (fără TVA), pentru ca preţurile intermediarilor să se situeze sistematic peste acest nivel.
Procurarea de cartofi direct de la producători poate avea ca efect realizarea unor economii
însemnate de către autorităţile contractante. Încurajarea fenomenului de creare de grupuri
de producători, cu putere de negociere şi cu personalitate juridică, constituie un prim
pas în încercarea de valorificare a producţiei interne, inclusiv prin mecanismul
achiziţiei publice. Dacă până în iunie 2011, existau 4 grupuri de producători ce funcţionau
încă din 2006/2007, din care 3 în judeţul Braşov şi unul în Constanţa, la momentul actual
mai există înregistrate doar 2 grupuri de producători, unul în Braşov iar celălalt în Constanţa.
Ca şi în cazul altor produse agroalimentare, înfiinţarea de cooperative integrate se loveşte şi în cazul
cartofului fie de reticenţa producătorilor agricoli legată de neîncrederea în fenomenul cooperatist, fie
de existenţa unei legislaţii prea stufoase, care de multe ori „sufocă” activitatea unor astfel de entităţi.
În cazul ultimului produs analizat, hârtia xerox, preţurile de achiziţie variază de la un judeţ
la altul, existând, însă, o tendinţă vizibilă de reducere faţă de nivelul preţurilor practicate
către alţi clienţi neguvermentali.
O atenţie deosebită trebuie, însă, acordată procesului de monitorizare al achiziţiilor publice.
Practicarea, în unele cazuri, a unor preţuri mult mai mari pentru autorităţile
contractante faţă de alte contracte rezultate din licitaţii poate ridica suspiciuni legate
de trucarea licitaţiilor pe verticală şi orizontală.
În acest caz, colaborarea activă a tuturor instituţiilor cu atribuţii în domeniul achiziţiilor
publice, atât din punct de vedere al eliminării unor posibile disfuncţionalităţi, precum şi
al sancţionării cu severitate a oricăror încercări de trucare a licitaţiilor, se va repercuta
favorabil asupra nivelului cheltuielilor alocate pentru procurarea de bunuri şi servicii de
către autorităţile contractante.
101
2011
Romanian competition environment –
developments in essential sectors
Competi ti on Counci l
The main important issues are related to the cooking oil and the potatoes. The contracting
authorities mainly procure the cooking oil from intermediaries, which have selling prices obviously
superior than the producers. Out of the 18 undertakings that have responded to the information
request of the competition authority, only one is a cooking oil producer, the rest of them being
intermediaries. As a result, based on the public procurement contracts, they charge prices over
the producer price. This situation is similar to the prices charged to other nongovernmental clients.
In the analysed contracts, as a rule, the average price of the intermediaries overcomes
the producer price by over 10%; an analysis of the price differences can be made only
by comparing separately two cases and two procurement contracts.
In potatoes’ case, the price, as it has resulted from the public contracts, is influenced by
the seasonal nature of the product and by the quite high trade mark-up used by the
undertakings. Potatoes’ procurement from intermediaries is being done at clearly high prices
compared to the ones charged by producers or by producers’ groups. The last ones are not able
to attend tenders because of the low level of transparency, or because of certain barriers, more
or less justified. The analysis of the public procurement contracts has revealed that potatoes’
producer prices are fluctuating during the production times, between 0.65 RON/kg and 0.97
RON/kg (without VAT), and the intermediaries’ prices are systematically over these levels.
Procuring potatoes directly from producers can generate significant savings for the
contracting authorities. Encouraging the creation of producers’ groups, with bargaining
power and juridical personality, is a first step in trying to capitalise the internal
production, including through the public procurement mechanism. If until June 2011,
there were 4 producers’ groups functioning starting from 2006/2007, out of which 3 in
Braşov County and one in Constanţa County, nowadays only 2 producers’ groups are still
activating, one in Braşov and the other one in Constanţa.
As in the case of other food products, the setting up of potatoes integrated cooperatives is
hampered by the reticence of the agricultural producers generated by the mistrust in the
cooperative model, or by the too thick legislation, which “suffocates” the activity of such entities.
In the case of the last analysed product - the copy paper -, the acquisition price varies
from county to county; however, there it has a visible decreasing tendency compared to
the level charged to other nongovernmental clients.
However, a special attention must be paid to the monitoring process of the public
procurements. The cases when the prices paid by the contracting authorities are
higher than the ones resulted from other tenders can create suspicions concerning
the possible horizontal or vertical bid riggings.
In these cases, the active cooperation of all the institutions with attributions in the
field of public procurement as regards the elimination of the possible dysfunctions
and regarding the severe sanctioning of any bid rigging attempt will have a positive
effect over the expenses of the contracting authorities related to the procurement
of goods and services.
102
2011
Mediul concurential românesc –
evolutii în sectoare esentiale
Consi l i ul Concurentei
INDICATORI PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI
DIN ANUMITE SECTOARE ECONOMICE
Consiliul Concurenţei din România are în atribuţii aplicarea prevederilor Legii nr.
21/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a
prevederilor cu privire la funcţionarea concurenţială a pieţelor din Tratatul privind
funcţionarea Uniunii Europene.
Pentru facilitarea monitorizării şi evaluării concurenţei din diferite pieţe şi sectoare
economice autoritatea de concurenţă şi-a propus elaborarea unor metodologii şi
dezvoltarea unor indicatori care să poată releva situaţia concurenţei din pieţele analizate.
Un mediu concurenţial sănătos induce un nivel de preţ competitiv pentru produsele oferite,
un grad înalt de inovaţie tehnologică şi o gamă sortimentală variată, toate aceste elemente
concurând la creşterea bunăstării consumatorilor.
În acest capitol se prezintă şi se discută conţinutul şi aplicabilitatea unor indicatori folosiţi
pentru monitorizarea concurenţei din sectorul bancar, sectorul farmaceutic şi sectorul
construcţiei de drumuri.
Cuvinte cheie: concurenţă, dimensionarea pieței, indicatori de concentrare.
1. Introducere
Un obiectiv important pentru Consiliul Concurenţei îl constituie dezvoltarea de metodologii şi
indicatori cu conţinut economic pe baza cărora să poată fi evaluat nivelul concurenţei din
anumite pieţe şi sectoare economice. Evaluarea concurenţei din sectoarele economiei facilitează
îndeplinirea atribuţiilor derivate din aplicarea prevederilor legii concurenţei şi facilitează
interacţiunea cu alte autorităţi de supraveghere şi reglementare a activităţii economice.
Construcţia de indicatori dedicaţi evaluării bunei funcţionări a sectoarelor din economie
necesită identificarea seturilor de date disponibile public sau a datelor care pot fi colectate
cu un efort logistic rezonabil, având în vedere optimizarea utilizării resurselor umane şi de
timp la nivelul autorităţii de concurenţă.
Termeni şi definiţii
Indicatorii care au semnificaţie pentru politica de concurenţă, respectiv care pot constitui
o bază de evaluare pentru intensitatea concurenţei din sectoarele economiei, se pot grupa
în următoarele categorii:
103
2011
Romanian competition environment –
developments in essential sectors
Competi ti on Counci l
INDICATORS FOR ASSESSING THE COMPETITION
ON CERTAIN ECONOMIC SECTORS
The Romanian Competition Council applies Competition Law no.21/1996, republished,
with the subsequent amendments and completions, as well as the provisions concerning
the competitive functioning of the markets as they are stipulated by the Treaty on the
Functioning of the European Union.
In order to facilitate the monitoring and the assessment of different markets and
economic sectors, the competition authority has identified certain methodologies and
indicators for evaluating the competition on the analysed markets. A healthy competitive
environment induces a competitive price for the offered products, a high level of
technological innovation and a varied assortment. All these elements lead to the increase
of consumers’ welfare.
This chapter presents the structure and the applicability of certain indicators used for
monitoring the competition on the banking sector, the pharmaceutical sector and
the road construction sector.
Key words: competition, market dimensioning, concentration indicators.
1. Overview
An important objective of the Competition Council is to develop methodologies and
economic-based indicators that can be used for assessing the competition on certain
markets and economic sectors. Evaluating the competition on the national economy
facilitates the application of the Competition Law and the interaction with other surveying
and regulatory authorities.
The development of indicators for evaluating the proper functioning of the economic sectors
requires identifying the sets of public available data or of the data that can be collected
through a reasonable logistical effort, taking into account the optimisation of the human
and time resources of the institution.
Terms and definitions
The significant indicators for the competition policy, namely which can represent a base
for assessing the intensity of the competition on economic sectors, can be grouped on
the following categories:
104
2011
Mediul concurential românesc –
evolutii în sectoare esentiale
Consi l i ul Concurentei
Indicatori care vizează structura si dimensiunea pieţei – aceştia sunt esenţiali în
etapa de definire a pieţei relevante şi sunt necesari pentru stabilirea tipului de piaţă
analizată.
Indicatori ai gradului de concentrare a pieţei – teoria economică indică o legătură
directă între gradul de concentrare a pieţei şi performanţa întreprinderilor din piaţă; în
plus, autorităţile de concurenţă stabilesc praguri de decizie în raport cu cotele jucătorilor
dintr-o piaţă.
Indicatori de profitabilitate – productivitate – aceşti indicatori pot avea relevanţă pentru
evaluarea concurenţei atunci când se urmăreşte evoluţia lor în timp sau atunci când se
compară magnitudinea lor cu indicatori pentru pieţe similare, dar separate geografic.
Indicatori specifici – mecanisme de formare a preţului, indicatori privind diferenţialul de
dobândă (DD), analiza evoluției cotelor de piaţă etc.
În acest capitol, prezentăm seturi de indicatori aplicabili în România pentru sectorul
bancar, pentru sectorul farmaceutic şi pentru sectorul construcţiilor de drumuri.
Tabelul nr. 1. Indicatori pentru evaluarea concurenţei
Indicatori relevanţi
pentru concurenţă
Denumire
(Acronim)
Sectorul
bancar
Sectorul
farmaceutic
Sectorul
construcţiilor
de drumuri
Indicatori care vizează
structura şi dimensiunea pieţei
Aria de cuprindere a pieţei
Valoarea pieţei
Nr. de agenţi din piaţă
Nr. de produse din piaţă
-
-

-





-

-
Indicatori ai gradului de
concentrare a pieţei
Rata de concentrare (CR)
Indicele Herfindahl-Hirschman (HHI)
Indicele Hall-Tideman (HTI)
Indicele Panzar-Rosse (P-R)
Indicele comprehensiv al concetrării (CCI)


-

-



-
-

-

-

Indicatori de profitabilitate –
productivitate
Return-on-Assets (ROA)
Return-on-Equity (ROE)
Rata rentabilităţii activităţii de bază
Indicatori structurali de tip market power


-
-
-
-
-
-
-
-


Indicatori specifici
Indicii diferenţialului de dobândă (DD)
Formarea preţului
Indicatori structurali de tip market power

-
-
-

-
-
-

2. Indicatori care vizează structura și dimensiunea pieţei
Indicatorii de dimensionare a pieței exprimă amploarea şi condiţiile în care se derulează
activitatea pe o piaţă.
Deși pentru analiza dimensiunii pieței se utilizează cu precădere indicatori statici, trebuie
amintit faptul că piețele sunt dinamice, dimensiunile lor evoluează în timp iar structurile
105
2011
Romanian competition environment –
developments in essential sectors
Competi ti on Counci l
Indicators envisaging the structure and the dimension of the market – they are
essential for the relevant market definition and are necessary for establishing the type
of the analysed market.
Market concentration indicators – the economic theory indicates a direct relation
between the level of market concentration and the economic performances of the
undertakings on a certain market; moreover, competition authorities establish decision
thresholds based on the shares of the players on a certain market.
Profitability – productivity indicators – these indicators can be relevant for assessing
the competition when their value is monitored over the time or when their magnitude is
compared to the one of the indicators for similar, but geographically distinctive markets.
Specific indicators – price formation mechanisms, interest rate differential indexes
(IRD), the analysis of market shares etc.
This chapter presents certain sets of indicators applicable in Romania for the banking
sector, for the pharmaceutical sector and for the road construction sector
Table no. 1. Competition assessment indicators
Competition relevant
indicators
Name
(Acronym)
Banking
sector
Pharmaceutical
sector
Road
construction
sector
Indicators of the market
structure and dimension
Market area
Market value
Number of market players
Number of market products
-
-

-





-

-
Market concentration
indicators
Concentration Ratio (CR)
Herfindahl-Hirschman Index (HHI)
Hall-Tideman Index (HTI)
Panzar-Rosse Index(P-R)
Comprehensive Concentration Index (CCI)


-

-



-
-

-

-

Profitability-productivity
indicators
Return-on-Assets (ROA)
Return-on-Equity (ROE)
Core business operating income
Market power structural indexes


-
-
-
-
-
-
-
-


Specific indicators
Interest rate differential indexes (IRD)
Price formation
Market power structural indicators

-
-
-

-
-
-

2. Indicators envisaging market’s structure and dimension
Market dimension indicators reflect the scale of an activity and how an activity is carried
out on a market.
Although static indicators are mainly used to measure the dimension of a market, it must be
noted that markets are dynamic, their dimensions evolve in time and their internal structure
106
2011
Mediul concurential românesc –
evolutii în sectoare esentiale
Consi l i ul Concurentei
interioare se modifică, schimbându-se astfel și fizionomia pieţelor. Cei mai uzuali indicatori
ce vizează structura și dimensiunea pieței sunt: aria de cuprindere a pieței, numărul de
întreprinderi active pe piață, valoarea pieței și numărul de produse din piață.
Aria de cuprindere a pieței se referă la dimensiunea spaţială a acesteia. Aria de cuprindere
a pieței exprimă o delimitare a dimensiunilor geografice ale pieţei la un moment dat:
piaţă locală, regională, națională etc.
3. Indicatori ai gradului de concentrare a pieţei
Nivelul de concentrare al unei piețe oferă informații utile în analiza gradului de concurență
de pe piața respectivă. Există mai mulți indicatori de concentrare a pieței, fiecare dintre
aceștia plecând de la calculul cotelor de piață. În general, acestea se calculează pe baza
valorii produselor/serviciilor comercializate, dar ele pot fi calculate și pe baza volumului de
produse/servicii comercializate (în funcție de specificul pieței). Principalii indicatori ai gradului
de concentrare a pieței sunt următorii:
Rata de concentrare (Concentration Ratio – CR)
Reprezintă suma cotelor de piață a celor mai mari n jucători de pe piață. În general cuprinde
un număr restrâns de întreprinderi pentru a pune în evidență caracterul de oligopol al
pieței (un număr mic de întreprinderi controlează o parte semnificativă a pieței).
Valoarea sa variază între 0 (concurență perfectă) și 100 (oligopol dacă n > 1 și monopol
dacă n = 1).
Rata de concentrare se calculează după formula:
1
K
K i
i
CR s
=
=
å
unde s
i
cota de piaţă a primelor i întreprinderi.
• Indicele Herfindahl-Hirschman (Herfindahl-Hirschman Index – HHI)
Reprezintă suma pătratelor cotelor de piață ale tuturor întreprinderilor de pe piață. Prin
urmare, acesta acordă o importanță mai mare întreprinderilor cu o cotă de piață mai
mare.
Este cel utilizat indicator de concentrare a pieței de către autoritățile de concurență.
Valoarea sa variază între 0 (concurență perfectă) și 10000 (monopol).
Cu toate acestea, nu există niveluri unanim acceptate ale sale pentru încadrarea unei
piețe în următoarele categorii: piață slab concentrată, piață mediu concentrată, piață
puternic concentrată. Redăm în continuare nivelurile utilizate de către Comisia
Europeană
11
, respectiv DOJ-FTC
12
:
11 http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=CELEX:52004XC0205(02):EN:NOT .
12 http://ftc.gov/os/2010/08/100819hmg.pdf .
107
2011
Romanian competition environment –
developments in essential sectors
Competi ti on Counci l
modifies. As a result, markets acquire a different physiognomy. The most common indicators
envisaging the structure and the dimension of the market are: the market area, the
number of market players, the market value and the number of market products.
Market area is envisaging the spatial dimension of the market. Market area expresses a
delimitation of the geographic dimensions of a market at a certain moment in time:
local, regional, national market etc.
3. Market concentration indicators
The concentration of a market offers useful information for analysing the competition level
on the respective market. There are several market concentration indicators, each of them
originating from the market shares. In general, they are calculated based on the value of
the traded products/services. According to the market specifics, they can also be calculated
based on the volume of the traded products/services. The main market concentration
indicators are the following ones:
Concentration Ratio (CR)
It represents the sum of the market shares of the largest n market players. In general, it
includes a small number of undertakings so as to highlight the oligopoly nature of the
market (a small number of undertakings control a significant part of the market).
Its value fluctuates between 0 (perfect competition) and 100 (oligopoly if n > 1, and
monopoly if n = 1).
Concentration Ratio is calculated based on the formula:
1
K
K i
i
CR s
=
=
å
where s
i
is the market share of the largest i undertakings.
• Herfindahl-Hirschman Index (HHI)
It represents the sum of the squared market shares of all the undertakings on the
market. As a result, it gives a larger importance to the undertakings holding larger
market shares.
It is the most used market concentration indicators by the competition authorities. Its
value fluctuates between 0 (perfect competition) and 10000 (monopoly).
However, there are no unanimously accepted thresholds for considering a market as part
of the following categories: low concentrated market, medium concentrated market, high
concentrated market. Below are presented the thresholds used by the European
Commission
11
and by DOJ-FTC
12
:
11 http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=CELEX:52004XC0205(02):EN:NOT .
12 http://ftc.gov/os/2010/08/100819hmg.pdf .
108
2011
Mediul concurential românesc –
evolutii în sectoare esentiale
Consi l i ul Concurentei
Tabelul nr. 2. Niveluri ale indicelui HHI
Grad de concentrare Valoarea HHI
Comisia Europeană DOJ + FTC
redus < 1000 < 1500
mediu 1000 – 2000 1500 – 2500
mare > 2000 > 2500
• Indicele Hall-Tideman (HTI)
Ca și în cazul HHI, indicele Hall-Tideman cuprinde cotele de piață ale tuturor întreprinderilor
de pe piață, dar spre deosebire de acesta acordă o importanță sporită întrepriderilor cu cotă
de piață redusă. Valoarea sa este subunitară, ea fiind egală cu 1 în cadrul pieței monopoliste.
Este util atunci când, deși pe o piață sunt prezente întreprinderi cu cote mari de piață,
piața este puternic influențată de către întreprinderile cu o cotă redusă de piață.
Acest indice poate fi calculat după urmatoarea formulă:
1
1
2 1
n
i
i
HTI
is
=
=
-
å
unde i reprezintă poziţia firmei în raport cu mărimea cotei sale pe piaţa analizată. Indicele Hall-
Tideman variază, ca şi HHI, între 0 si 1, şi tinde spre 0, pe masură ce cotele de piaţă ale
companiilor tind să se egalizeze.
• Indicele Panzar-Rosse (P-R) sau statistica H
Indicele Panzar-Rosse analizează elasticitatea veniturilor la nivelul unei bănci în raport cu
preţurile inputurilor (costuri salariale, costul resurselor financiare atrase etc.) cu care se
confruntă o bancă la un moment dat. Panzar şi Rosse (1987)
13
au demonstrat că pe o piaţă
cu structură de monopol, o creştere a preţurilor factorilor conduce la creşterea costurilor
marginale şi ca urmare nivelul de echilibru al veniturilor înregistrate de bănci se reduce.
Pentru sectorul bancar, statistica H se obţine estimând următoarea ecuaţie de regresie:
1 2 3 4 5
ln ln ln ln ln ln DobTA ChDTA ChPTA ChCapA AV FS a b b b b b e = + + + + + +
DobTA – raportul dintre veniturile din dobânzi şi total active
ChDTA – raportul dintre cheltuielile cu dobânzile şi total active
ChPTA – raportul dintre cheltuielile cu personalul şi total active
ChCapA – cheltuielile cu capitalul şi alte cheltuieli raportat la active corporale
AV – alte venituri
FS – alţi factori specifici ficărei bănci, dar care nu se pot atribui costurilor sau veniturilor
 – variabilă reziduală
Statistica H va fi dată de suma coeficienţilor 
i
, respectiv suma coeficienţilor de elasticitate
în raport cu preţurile factorilor.
13 Panzar J.C. and J.N. Rosse (1987), „Testing for „monopoly” equilibirium”, Journal of Industrial Economics 35, 443-456.
109
2011
Romanian competition environment –
developments in essential sectors
Competi ti on Counci l
Table no. 2. HHI levels
Concentration level HHI value
European Commission DOJ + FTC
low < 1000 < 1500
medium 1000 – 2000 1500 – 2500
high > 2000 > 2500
• Hall-Tideman Index (HTI)
As in the HHI case, the HTI includes the market shares of all the undertakings on the
market, but unlike HHI, HTI gives a larger importance to the undertakings holding low
market shares. It has a subunit value, equal to 1 for monopoly. HHI is useful when,
although undertakings with large market shares are activating on a market, it is influenced
powerfully by the undertakings holding small market shares.
This index is calculated based on the formula:
1
1
2 1
n
i
i
HTI
is
=
=
-
å
where i represents the position of the firm based on its market share on the analysed market.
As in the case of HHI, IHT fluctuates from 0 to 1, and tends towards 0, as the undertakings
tend to equalise.
• Panzar-Rosse Index (P-R) or H Statistic
Panzar-Rosse Index analyses the elasticity of a bank revenues compared to the input costs
(wage costs, the cost of the attracted financial resources etc.) at a certain moment in time.
Panzar and Rosse (1987)
13
have demonstrated that on a monopoly market, an increase
of the factors’ prices leads to the increase of the marginal costs and, as a result, the
equilibrium level of the banks’ revenues is reducing.
For the banking sector, H Statistic is obtained by estimating the following regression equation:
1 2 3 4 5
ln ln ln ln ln ln DobTA ChDTA ChPTA ChCapA AV FS a b b b b b e = + + + + + +
DobTA – the rapport between interest revenues and total assets
ChDTA – the rapport between interest expenses and total assets
ChPTA – the rapport between personnel expenses and total assets
ChCapA – capital expenses and other expenses/tangible assets
AV – other revenues
FS – other factors specific to each bank, which cannot be linked to the costs and revenues
 – residual variable
H Statistic is the sum of the 
i
coefficients, or of the elasticity coefficients linked to
factors’ prices.
13 Panzar J.C. and J.N. Rosse (1987), “Testing for „monopoly” equilibirium”, Journal of Industrial Economics 35, 443-456.
110
2011
Mediul concurential românesc –
evolutii în sectoare esentiale
Consi l i ul Concurentei
Interpretarea statisticii H se face în felul următor:
H≤0 indică o piaţă necompetitivă, fiecare bancă poate adopta un comportament de monopolist
0<H<1 indică competiţie monopolistică, adică există un anumit nivel de concurenţă între
bănci, fără ca se fie atins nivelul unei concurenţe perfecte.
H=1 indică concurenţă perfectă, lipsa barierelor la intrarea pe piaţă şi utilizarea maximă a
capacităţii disponibile în industria respectivă.
• Indicele Comprehensiv al Concentrării ( Comprehensive Concentration Index)
Acest indice se obţine prin adunarea la cota de piaţă a companiei celei mai puternice a
unui indice ce acoperă celelalte companii de pe piaţă. Poate fi definit ca şi dublul indicelui
HH minus suma pătratelor cotelor de piaţă ale companiilor, cu excepţia faptului că este
atribuită o pondere mai mare cotei de piaţă a companiei celei mai mari. Indicele se calculează
după urmatoarea formulă:
( )
2
1
2
2
N
i i
i
CCI s s s
=
= + -
å
unde s
1
este cota de piaţă a celei mai puternice companii şi s
i
semnifică cota fiecareia dintre
celelalte companii de pe piaţă.
Indicele comprehensiv al concentrării variază între 0 şi 1. O valoare apropiată de zero
indică o piaţa foarte fragmentată, în timp ce valoarea 1 semnifică existenţa unei situaţii
de monopol.
4. Indicatori de productivitate – profitabilitate
Indicatorii de profitabilitate pot transmite semnale cu privire la prezenţa sau absenţa concurenţei
dintr-o piaţă, dar numai atunci când sunt comparaţi cu un nivel de referinţă bine stabilit. Acest nivel
îl poate constitui profitabilitatea dintr-o altă piaţă similară, dar distinctă geografic de piaţa analizată.
De asemenea, analiza prezenţei mutaţiilor structurale în seria de timp a ratelor profitabilităţii dintr-
un sector poate transmite semnale cu privire la potenţiale comportamente anti-concurenţiale.
• Return-on-Assets
Return-on-Assets este un indicator al performanţei economice frecvent raportat, care se
calculează prin raportarea profitului net anualizat la total active. Deşi nivelul ROA este specific
fiecărui sector economic, urmărirea evoluţiei în timp a acestui indicator poate furniza
informaţii importante cu privire la situaţia concurenţei din sectorul analizat.
• Return-on-Equity
Pentru acest indicator sunt valabile observaţiile din paragraful anterior, singura diferenţă
vizând modul de calcul, respectiv raportarea profitului net anualizat la totalul capitalurilor
proprii.
111
2011
Romanian competition environment –
developments in essential sectors
Competi ti on Counci l
H Statistic is interpreted as follows:
H≤0 indicates a non-competitive market; each bank can adopt a monopolistic-type behaviour
0<H<1 indicates monopolistic competition, namely a certain competition between banks,
without attaining the perfect competition level.
H=1 indicates perfect competition, no market barriers and the maximum use of the
available capacity in the respective industry.
• Comprehensive Concentration Index
This index is obtained by adding a certain index covering the other companies on the
market to the market share of the most powerful company. It can be defined as the
double of HHI minus the square market shares of the companies, excepting the fact that
the market share of the largest company receives a higher weight. The index is calculated
based on the formula:
( )
2
1
2
2
N
i i
i
CCI s s s
=
= + -
å
where s
1
is the market share of the most powerful company and s
i
expresses the market
share of each of the other companies on the market.
The comprehensive concentration index fluctuates between 0 and 1. A value closer
to zero indicates a very fragmented market, and the 1 value expresses a
monopoly.
4. Profitability – productivity indicators
Profitability indicators can signal the presence or the absence of the competition on a
certain market, but only when they are compared to a well-defined reference level. This
level can be the profitability of another similar but geographically distinctive market.
Moreover, the analysis of the structural mutations in a certain sector in the time series of
sector’s profitability rates can signal potential anticompetitive behaviours.
• Return-on-Assets
Return-on-Assets is a reported economic performance indicator, calculated as the rapport
between the analysed net profit and the total assets. Although ROA has a specific level for
every economic sector, the monitoring of its evolution in time can supply important
information on the competition on the analysed sector.
• Return-on-Equity
The abovementioned remarks are also available for this indicator, with the exception of its
calculation: it is determined as the rapport between the annualised net profit and the total
own capitals.
112
2011
Mediul concurential românesc –
evolutii în sectoare esentiale
Consi l i ul Concurentei
• Rata rentabilităţii activităţii de bază
Acest indicator se calculează raportând veniturile operaţionale la cheltuielile operaţionale şi
este necesar pentru calculul indicatorilor de putere a pieţei (market-power).
5. Alţi indicatori cu specific sectorial
Fiecare sector economic are anumite particularităţi structurale şi funcţionale în raport cu
care se pot se pot defini indicatori specifici relevanţi pentru evaluarea concurenţei. Aceşti
indicatori pot să fie utilizaţi pentru evaluarea concurenţei doar într-un anumit sector sau pe
o piaţă sau pot fi utilizaţi şi pentru alte sectoare economice cu structuri industriale similare.
Astfel de indicatori sunt: indicatori structurali de tip market power, indici ai diferenţialului
de dobândă la credite acordate / depozite atrase, mecanisme de formarea preţului.
A. INDICATORI PRIVIND SECTORUL BANCAR
Sectorul bancar este un segment sensibil, de importanţă vitală pentru buna funcţionare a
unei economii de piaţă. Din acest motiv, sectorul bancar este atent reglementat şi monitorizat
de banca centrală a fiecărei ţări. Consiliul Concurenţei manifestă de asemenea un interes
constant pentru acest sector al economiei naţionale, de a cărui bună funcţionare depinde
evoluţia întregii economii.
Băncile româneşti sunt instituţii financiare integrate, oferind o gamă largă de produse clienţilor.
Datorită specificului industriei, băncile interacţionează pe multiple platforme (ex: sisteme de
decontare şi plată administrate în comun, sistemul de tranzacţionare monetară interbancară,
Centrala Riscului de Credit, etc). În mod natural, aceste platforme facilitează schimbul de
informaţii cu valoare comercială, schimb care poate conduce la comportamente anticoncurenţiale,
cu efecte asupra bunăstării consumatorilor şi a progresului tehnologic din industrie.
• Numărul de întreprinderi de pe piață
Sectorul bancar românesc a traversat o decadă de transformări substanţiale, transformări
care au vizat creşterea ponderii capitalului privat (93,4% din total active în luna martie 2011)
precum şi creşterea ponderii capitalului străin (85,4% din total active în luna martie 2011).
În prezent sunt active 30 de instituţii de credit – bănci universale, 2 instituţii bancare pentru
economisire şi creditare în domeniul locativ şi 9 sucursale ale instituţiilor de credit din statele
membre UE. La acestea se adaugă o instituţie bancară de credit cooperatist (Creditcoop).
• Indicatori ai gradului de concentrare a pieţei
Analiza indicatorilor de concentrare indică un profil concurenţial al sectorului bancar
românesc. De notat că această concluzie se bazează pe analiza unor indicatori agregaţi, care
113
2011
Romanian competition environment –
developments in essential sectors
Competi ti on Counci l
• Core business operating income
This indicator is calculated as the rapport between operational revenues and operational
expenses and it is necessary for determining the market power indicators.
5. Other sector specific indicators
Every economic sector has certain structural and functional characteristics that can be the
base for defining relevant specific indicators for assessing the competition. These indicators
can be used for evaluating the competition only in a specific sector or in a market and in
other economic sectors with similar industrial structures.
Such indexes are: market power structural indicators, interest rate differential indexes
related to the credits granted/the new deposits, price-setting mechanisms.
A. INDICATORS FOR THE BANKING SECTOR
The banking system is a sensible sector, of vital importance for the proper functioning of
a market economy. For this reason, the banking system is carefully regulated and monitored
by the central bank of every country. The Competition Council has also shown a constant
interest in this economic sector, because the evolution of the entire economy depends on
its accurate functioning.
Romanian banks are integrated financial institutions, offering a wide range of products to their
clients. Due to the specificity of this industry, banks interact on multiple common platforms
(for example: the jointly managed settlement and payment systems, the inter-banking monetary
transaction system, the Credit Risk Centre, etc.). Naturally, these platforms facilitate the
exchange of commercial valuable information that can generate anticompetitive behaviours
with adverse effects on consumers’ welfare and the technological progress in the industry.
• The number of market players
The Romanian banking system has undergone a decade of significant changes envisaging
the increase of the share of the private capital (i.e. 93.4% of the total assets in March
2011), as well as of the foreign capital (i.e. 85.4% of the total assets in March 2011).
At present, 30 credit institutions – universal banks, 2 savings and credit banks in the housing field
and 9 branches of the EU Member States credit institutions are activating on the Romanian market.
In addition, a cooperative credit institution (Creditcoop) also activates on the national market.
• Market concentration indicators
The analysis of the concentration indicators reveals a competitive profile for the Romanian
banking system. It must be noted that this conclusion has been reached following the analysis
114
2011
Mediul concurential românesc –
evolutii în sectoare esentiale
Consi l i ul Concurentei
nu sunt delimitaţi pe o piaţă de produs strict definită. Se notează o concentrare sporită pe
piaţa creditelor adresate întreprinderilor, , comparativ cu piaţa creditelor de consum sau a
depozitelor.
Tabelul nr. 3. Indicatori de concentrare pentru sectorul bancar românesc
Total active
Credite către
întreprinderi*
Credite de consum –
gospodării*
Depozite
CR6 0,64 0,85 0,78 0,66
CR12 0,89 0,98 0,96 0,89
HHI 1052,91 1803 1438.04 637,08
*S-au calculat doar pentru băncile care au furnizat date în Raportele Anuale din 2010.
Valoarea calculată de 0,67 pentru statistica Panzar-Rosse indică o piaţă concurenţială, însă
sub nivelul concurenţei manifestate pe pieţele bancare din ţările dezvoltate (Austria, Franţa,
Portugalia), însă este uşor superioară valorii înregistrate pentru Germania.
Tabelul nr. 4. Valori estimate pentru indicatorul Panzar-Rosse (Statistica H)
Romania* Austria** Franta** Germania** Portugalia**
0,67 0.87 0.70 0.60 0.83
* calcule proprii; ** Bikker J. şi Haaf, K. “Competition, concentration and their relationship: An empirical analysis
of the banking industry,” Journal of Banking & Finance, vol. 26(11), pages 2191-2214.
• Evoluţia indicatorilor de profitabilitate (Return on assets / Return on equity)
Pentru sectorul bancar, ROA înregistrează valori mai mici decît pentru alte industrii, parţial
datorită mediului competitiv şi parţial datorită faptului că băncile sunt întreprinderi cu resurse
financiare atrase semnificative.
Autoritatea de concurenţă este interesată de evoluţia în timp a acestor indicatori economici,
deoarece un trend pronunţat crescător sau diferenţe semnificative între nivelurile înregistrate
de bănci diferite care acţionează pe aceeaşi piaţă pot să indice existenţa unui comportament
anticoncurenţial.
De asemenea, se poate compara nivelul ROA/ROE pentru bănci cu o poziţie consolidată (bănci
mari) cu nivelul înregistrat de bănci nou-intrate în piaţă (de obicei, bănci de talie mică). În
graficele de mai jos se redă nivelul ROA/ROE pentru primele 5 bănci de pe piaţa românească,
în ordinea mărimii activelor, precum şi pentru 5 bănci mici, care au raportat rezultate pentru
anul 2010.
Valorile ROA / ROE înregistrează variaţii semnificative în perioada analizată ca urmare a crizei
financiare internaţionale, criză care a afectat masiv piaţa creditului şi a crescut costurile de
finanţare ale instituţiilor de credit. Se observă menţinerea în plafonul superior a valorilor ROA
pentru Banca Comercială Română (BCR), respectiv BRD – Societe Generale (BRD), acestea
fiind cele mai mari bănci româneşti în funcţie de activele totale. Acestă situaţie poate indica
o putere sporită de piaţă ale acestor două instituţii. Puterea de piaţă poate fi rezultatul unei
115
2011
Romanian competition environment –
developments in essential sectors
Competi ti on Counci l
of certain aggregated indicators, not delimited over a strictly defined relevant product market.
In addition, it appears that the market of the credits intended for the undertakings is more
concentrated relative to the consumer credit market or the deposit market.
Table no. 3. Concentration indicators for the Romanian banking sector
Total assets
Credits for
undertakings*
Consumer credits -
for households *
Deposits
CR6 0.64 0.85 0.78 0.66
CR12 0.89 0.98 0.96 0.89
HHI 1052.91 1803 1438.04 637.08
*The calculations have envisaged only the data published by the 2010 Annual Reports of the banks.
The calculated value of 0.67 for the Panzar-Rosse statistics indicates the existence of a competitive
market, below the level of the competition recorded on the banking markets of the developed
countries (Austria, France, Portugal), but slightly superior to the value recorded in Germany.
Table no. 4. Estimated values of the Panzar-Rosse index (H Statistic)
Romania* Austria** France** Germany** Portugal**
0.67 0.87 0.70 0.60 0.83
* own calculations; ** Bikker J. and Haaf, K. “Competition, concentration and their relationship: An empirical
analysis of the banking industry,” Journal of Banking & Finance, vol. 26(11), pages 2191-2214.
• Evolution of the profitability indicators (Return on assets/Return on equity)
For the banking sector, ROA records lower values compared with other industries, partially
because of the competitive environment, and partially due to the fact that banks are
undertakings with significant attracted financial resources.
The competition authority is paying attention to the evolution over the time of these
economic indicators because a prominent ascending trend or a significant gap between
the levels recorded by different banks activating on the same market can signal an
anticompetitive behaviour.
In addition, the ROA/ROE value of the consolidated banks large banks) may be compared
to the value recorded by the banks newly entered on the market (usually, small banks).
The charts below present the ROA/ROE level both for the first 5 banks on the Romanian
market, ranked by the volume of their assets, and for the smallest 5 banks that have
reported results in 2010.
ROA/ROE values record significant fluctuations in the analysed period due to the
international financial crisis that has massively affected the credit market and that has
increased the financing costs of the credit institutions. It can be noticed that the largest
Romanian banks in terms of total assets, namely the Romanian Commercial Bank (BCR)
and BRD – Societe Generale (BRD), have maintained superior ROA values. This situation
may indicate a superior market power of these institutions. Market power can be the result
116
2011
Mediul concurential românesc –
evolutii în sectoare esentiale
Consi l i ul Concurentei
concurenţe reduse, dar poate avea la bază şi alţi factori, precum eficienţa crescută sau
economii de scară manifestate la nivelul industriei bancare.
Graficul nr. 1. Evoluţia ROA pentru 5 bănci de talie mare de pe piaţa românească
Sursa: Rapoartele Anuale ale băncilor.
Graficul nr. 2. Evoluţia ROE pentru 5 bănci de talie mare de pe piaţa românească
Sursa: Rapoartele Anuale ale băncilor.
La fel ca şi pentru băncile de talie mare, indicatorii ROA / ROE pentru băncile de talie mică
au o evoluţie oscilantă, puternic influenţată de criza financiară şi de evoluţia economiei
româneşti. Spre deosebire de băncile mari, dispersia valorilor înregistrate este mai mică, iar
ulterior crizei financiare, indicatorii ROA / ROE pentru băncile mici au trecut în teritoriu
negativ. Această evoluţie nu este surprinzătoare, însă poate ridica întrebări cu privire la
potenţiale practici de excludere, ale căror efecte au fost exacerbate datorită crizei financiare.
117
2011
Romanian competition environment –
developments in essential sectors
Competi ti on Counci l
of reduced competition, but it can also be generated by other factors, such as the increased
efficiency or economies of scale recorded by the banking industry.
Graph no. 1. ROA evolution for 5 large-sized banks on the Romanian market
Source: Banks’ Annual Reports.
Graph no. 2. ROE evolution for 5 large-sized banks on the Romanian market
Source: Banks’ Annual Reports.
As in the case of the large-sized banks, ROA/ROE values for the small banks have had a
fluctuant evolution, powerfully influenced by the financial crisis and the evolution of the
Romanian economy. Unlike the large banks, the dispersion of the recorded values is lower,
and after the financial crisis, ROA/ROE indexes have registered negative values. This is not
a surprising evolution, but it can raise questions on the potential exclusionary practices,
whose effects have been exacerbated due to the financial crisis.
118
2011
Mediul concurential românesc –
evolutii în sectoare esentiale
Consi l i ul Concurentei
Graficul nr. 3. Evoluţia ROE pentru 5 bănci de talie mică de pe piaţa românească
Sursa: Rapoartele Anuale ale băncilor.
Graficul nr. 4. Evoluţia ROE pentru 5 bănci de talie mică de pe piaţa românească
Sursa: Rapoartele Anuale ale băncilor.
• Indicatorii diferenţialului de dobândă la credite acordate / depozite atrase.
Comparaţie cu ţările din regiune
O componentă importantă din bilanţul unei bănci o reprezintă veniturile din dobânzi la credite.
Dobânda reprezintă preţul de utilizare al banilor, însă este un indicator complex, care include
pe lângă costul de oportunitate al banilor şi riscul personal al debitorului împrumutat, riscul
de ţară şi marja de profit operaţional a băncii. Marja de profit este legată de puterea de piaţă
a băncii şi ne aşteptăm să observăm dobânzi mai mari pe pieţele concentrate sau
neconcurenţiale. Diferenţialul dintre dobânda la depozitele rezidenţilor şi dobânda percepută
pentru credite este un indicator relevant, deoarece exclude riscul specific de ţară, precum
şi riscul individual, fiind un indicator agregat (medie).
119
2011
Romanian competition environment –
developments in essential sectors
Competi ti on Counci l
Graph no. 3. ROE evolution for 5 small banks on the Romanian market
Source: Banks’ Annual Reports.
Graph no. 4. ROA evolution for 5 small banks on the Romanian market
Sursa: Rapoartele Anuale ale băncilor.
• Interest differential indexes for the credits granted/new deposits.
Comparison with other countries in the region
Interest revenues earned by a bank from the credits granted are an important component
of a bank balance sheet. The interest is the price to pay for using someone else’s money,
but it is a complex index, including alongside the money opportunity cost, the individual
risk of the credited debtor, the country risk and the bank’s operational profit margin. The
profit margin is related to the market power of the bank and one would expect to find
larger interests on concentrated or non-competitive markets. The differential between the
interest of the residents’ deposits and the one for credits is a relevant aggregated indicator
(average), because it excludes the specific country risk, as well as the individual risk.
120
2011
Mediul concurential românesc –
evolutii în sectoare esentiale
Consi l i ul Concurentei
În secţiunea de mai jos prezentăm evoluţia diferenţialului de dobândă pentru România şi alte
ţări din regiune.
Tabelulul nr. 5. Dobânzi medii la credite şi depozite în EURO
Ian 2007- Mai 2011 România Ungaria Austria Cehia Polonia
Dobânda Medie Depozite (%) 3,94 3,23 2,59 1,89 2,44
Dobânda medie credite imobiliare (%) 7,59 6,36 4,25 5,08 5,39
Dobânda medie credite de consum* (%) 10,59 8,38 5,66 15,16 7,08
Dobânzile se referă la credite imobiliare cu durata mai mare de 5 ani; credite de consum cu durata 1 – 5 ani;
depozite cu durata până la un an; pentru Cehia, procentele se referă la depozite şi credite în CHZ; *se referă atât
la credite garantate ipotecar, cât şi la credite negarantate.
Sursa datelor: Bancile Centrale din ţările respective.
Graficul nr. 5. Diferenţialul de dobândă „depozite-credite imobiliare”
pentru 5 ţări central-est europene (EUR)
Sursa datelor: Bancile Centrale din ţările respective. Dobânzile sunt calculate pentru depozite în EUR cu maturitate
până la 1 an, credite imobiliare în EUR cu maturitate până la 30 de ani. Valorile pentru Cehia sunt exprimate la
depozite / credite în monedă naţională (CHZ).
Se observă o tendinţă de convergenţă a diferenţialului dintre dobânda la depozite şi dobânda
la creditele imobiliare din cele cinci ţări, pentru perioada analizată. Criza din 2008 a afectat
semnificativ procesul de de convergenţă. România rămâne ţara cu diferenţa cea mai mare
(seria corespunzătoare Cehiei se referă la valori pentru CHZ), aceasta indicând o piaţă mai
puţin consolidată, cu un nivel concurenţial mai scăzut decât cel al ţărilor din eşantion, pentru
perioada menţionată. Diferenţa de dobândă înregistrează totuşi un trend (linear)
descrescător, aceasta indicând o intensificare a concurenţei pe piaţa bancară din
România.
121
2011
Romanian competition environment –
developments in essential sectors
Competi ti on Counci l
The next section presents the evolution of the interest differential for Romania and other
countries in the region.
Table no. 5. Average credit and deposit interests (EUR)
Jan 2007- May2011 Romania Hungary Austria Czech Republic Poland
Deposit average interest (%) 3.94 3.23 2.59 1.89 2.44
Real estate credit average interest (%) 7.59 6.36 4.25 5.08 5.39
Consumer credit average interest (%) 10.59 8.38 5.66 15.16 7.08
Interests envisage real estate credits longer than 5 years; consumer credits of 1 to 5 years; maximum 1 year
deposits; for the Czech Republic, the percentages envisage the CHZ credits too; *it includes the mortgage and
non-mortgage credits.
Source: Central Banks of the respective countries.
Graph no. 5. Interest differential “deposits-real estate credits”
for 5 Central and Eastern European countries (EUR)
Source: Central Banks of the respective countries. Interests are calculated for maximum 1 year deposits in
EUR, maximum 30 years real estate credits. For the Czech Republic, the values of the deposits/credits are
expressed in the national currency (CHZ).
In the analysed period, the differential between the deposits’ interest and the real
estate credits’ interest from the five countries has a convergence trend. The 2008
crisis has affected significantly the convergence process. In the analysed period,
Romania remains the country with the largest difference (the Czech Republic data
range expresses CHZ values), indicating a less consolidated market, with lower
competition than the countries included in the sample. However, the interest
difference records a decreasing trend (linear), suggesting an intensified
competition on the Romanian banking market.
122
2011
Mediul concurential românesc –
evolutii în sectoare esentiale
Consi l i ul Concurentei
Graficul nr. 6. Diferenţialul de dobândă „depozite - credite de consum”
pentru 5 ţări central-est europene (EUR)
Sursa datelor: Bancile Centrale din ţările respective. Dobânzile sunt calculate pentru depozite în EUR cu scadenţa
până la 1 an, credite imobiliare în EUR cu scadenţa până la 30 de ani. Valorile pentru Cehia sunt exprimate la
depozite / credite în monedă naţională (CHZ).
La fel ca şi diferenţialul de dobândă depozite / credite imobiliare, diferenţa dintre dobânda
la depozite şi credite de consum are o tendinţă descrescătoare în industria bancară
românească, păstrandu-se totuşi la limita superioară a valorilor înregistrate pentru ţările
analizate. Concluzia este că şi pe piaţa creditelor de consum din România se manifestă
o concurenţă în creştere, deşi nu se atinge nivelul de concurenţă de pe alte pieţe
regionale.
Trebuie avut în vedere că diferenţa de dobândă analizată este influenţată şi de alţi factori
importanţi, cum ar fi rata rezervelor minime obligatorii, rata dobânzii de politică monetară
etc., însă tendinţa de evoluţie este un indicator important în aprecierea intensităţii
concurenţei din sectorul bancar.
• Concluzii asupra nivelului concurenței pe piața bancară
Indicatorii analizaţi indică o evoluţie favorabilă din punct de vedere concurenţial în sectorul
bancar românesc. Se constată o tendinţă de reducere a diferenţialului de dobândă credite /
depozite. Indicii de concentrare arată o distribuţie concurenţială a cotelor de piaţă, cu
excepţia pieţei creditului către întreprinderi, unde se manifestă un grad relativ ridicat de
concentrare. Cu toate acestea, în profil regional sunt semnale că sectorul bancar românesc
este mai puţin competitiv decât sectoarele similare din ţările din regiune. Valoarea calculată
de 0,67 pentru statistica Panzar-Rosse indică o piaţă concurenţială, însă sub nivelul
concurenţei manifestate pe pieţelor bancare din ţările dezvoltate (Austria, Franţa, Portugalia),
dar uşor superioară valorii înregistrate pentru Germania.
123
2011
Romanian competition environment –
developments in essential sectors
Competi ti on Counci l
Graph no. 6. Interest differential “deposits – consumer credits”
for 5 Central and Eastern European countries (EUR)
Source: Central Banks of the respective countries. Interests are calculated for maximum 1 year deposits in
EUR, maximum 30 years real estate credits. For the Czech Republic, the values of the deposits/credits are
expressed in the national currency (CHZ).
As in the case of the deposits/real estate interest differential, the difference between the
deposit interests and the consumer credit interests has a decreasing trend in the
Romanian banking industry. However, this trend is maintained at the superior limit of the
values recorded in the analysed countries. It can be concluded that competition is also
rising on the Romanian consumer credit market, although it does not attain the competition
level recorded on other regional markets.
We must take into consideration that the analysed interest difference is also influenced by
other important factors, such as the mandatory minimum reserves rate, the monetary
interest rate etc. However, the evolution trend is an important indicator for measuring
the competition intensity in the banking system.
• Conclusions regarding the degree of competition in the banking market
The analysed indicators show a positive trend of the competition in the Romanian banking
sector. The credits/deposits interest differential has a decreasing trend. Concentration
indexes indicate a competitive distribution of the market shares, but for the credit market
for undertakings, which has a relative high concentration level. However, at the regional
level, there are signals that the Romanian banking system is less competitive than the
similar sectors of the countries in the region. The 0.67 value of the Panzar-Rosse statistic
(a low value) indicates a competitive markets, below the level of competition in the banking
markets of the developed countries (Austria, France, Portugal), but slightly superior to the
value recorded in Germany.
124
2011
Mediul concurential românesc –
evolutii în sectoare esentiale
Consi l i ul Concurentei
B. INDICATORI PRIVIND SECTORUL FARMACEUTIC
Sistemul sanitar este unul esenţial pentru orice stat din lume. În cadrul acestuia, un loc
aparte îl ocupă sectorul distribuţiei de medicamente.
Pentru a vorbi despre situaţia concurenţei pe o anumită piaţă trebuie mai întâi definită această
piaţă. În ceea ce priveşte piaţa produselor medicamentoase, în cazurile de concurenţă se utilizează
ca punct de plecare în definirea pieţei relevante clasa ATC3. Sistemul Anatomico-Terapeutic-Clinic
(ATC) este organizat ierarhic şi cuprinde cinci niveluri (nivelul 5 este cel mai detaliat).
Deoarece scopul nostru este realizarea unei analize de ansamblu a acestei pieţe, nu vom
recurge la utilizarea sistemului ATC, ci vom considera următoarele trei pieţe (sau altfel spus
segmente ale pieţei farmaceutice):
• piaţa producţiei de medicamente (aceasta cuprinde producătorii prezenţi pe piaţa
românească, indiferent dacă medicamentele sunt produse în România sau sunt importate);
• piaţa distribuţiei angro de medicamente;
• piaţa distribuţiei cu amănuntul de medicamente (reprezentată de farmacii, spitale etc.).
Din punct de vedere al cererii, distribuţia de medicamente cuprinde trei mari categorii de
clienţi (cifrele reprezintă ponderea vânzărilor către clienţii respectivi în total distribuţie
medicamente, la nivelul anului 2009):
• farmacii (vânzări cu amănuntul) – 93,5%;
• spitale – 6,5%;
• vânzări către alţi distribuitori – neglijabil.
Ca urmare a celor de mai sus, analiza de faţă va cuprinde pentru piaţa distribuţiei angro de
medicamente doar segmentul vânzărilor către farmacii.
• Aria de cuprindere a pieţei
Atât pe segmentul de producţie al medicamentelor cât şi pe segmentul distribuţiei angro de
medicamente, piaţa farmaceutică este una naţională din punct de vedere al principiilor de
concurenţă. Pe segmentul distribuţiei cu amănuntul, piaţa farmaceutică este locală.
• Numărul de agenţi de pe piaţă
Din acest punct de vedere se poate afirma că piaţa farmaceutică românească este una dezvoltată.
Primii 20 de producători prezenţi pe piaţa românească însumau în anul 2009 o cotă de piaţă
de 77,80%, respectiv 77,20% în anul 2010.
În prezent, pe piaţa distribuţiei angro de medicamente au fost autorizate să funcţioneze 350
de unităţi de distribuţie angro. Având în vedere că în general fiecare distribuitor deţine mai
125
2011
Romanian competition environment –
developments in essential sectors
Competi ti on Counci l
B. INDICATORS FOR THE PHARMACEUTICAL SECTOR
The health system is essential for all the countries. Drug distribution plays an important
role in this system.
In order to assess the degree of competition in a certain market, we must define it first.
In the antitrust analysis of the drug markets, the definition of the relevant market starts
from the ATC3 class. The Anatomical Therapeutic Chemical Classification System (ATC) has
a hierarchy-based structure and includes five levels (the 5
th
level is the most detailed).
Because the aim is to make a general analysis of this market, the ATC system will not be
used, and the following three markets will be considered (or, in other words, drug market
segments):
• drug production market (including the producers active in the Romanian market,
irrespective whether the drugs are produced in Romania or they are imported);
• drug wholesale market;
• drug retail market (including pharmacies, hospitals etc.).
From the demand perspective, drug distribution includes three large categories of clients
(the figures express the weight of the sales to the respective clients in the total drug
distribution in 2009):
• pharmacies (retail sales) – 93.5%;
• hospitals – 6.5%;
• sales to other distributors – negligible.
According to the above mentioned figures, the current analysis will include only the sales
to the pharmacies segment within the drug wholesale market.
• Market area
According to the competition principles, the market is national for the drug production
segment as well as for the drug wholesale segment. As regards the retail distribution, the
market is local.
• Number of market players
From this perspective, the Romanian drug market is a developed one.
The first 20 producers on the Romanian market had together a total market share of
77.80% in 2009, and of 77.20% in 2010.
At present, 350 wholesale units are authorised to activate on the drug wholesale
market. Each distributor has several warehouses, meaning that a lower number of
126
2011
Mediul concurential românesc –
evolutii în sectoare esentiale
Consi l i ul Concurentei
multe depozite, pe această piaţă activează un număr mult mai restrâns de întreprinderi. Cei
mai mari 29 de distribuitori controlează 95% din piaţă.
La finalul anului 2010, potrivit Ministerului Sănătăţii pe piaţa românească activau 6708
farmacii cu circuit deschis. La acestea se adaugă farmaciile ce funcţionează în cadrul
spitalelor, precum şi întreprinderile ce comercializează medicamente OTC.
• Valoarea pieţei
În anul 2009, valoarea totală a vânzărilor de medicamente din România a fost de 8,1 miliarde
lei, de aproximativ patru ori mai mare decât valoarea înregistrată în anul 2000.
Potrivit Business Monitor International, valoarea medicamentelor cu prescripţie şi OTC
vândute în anul 2010 prin intermediul farmaciilor şi spitalelor a fost de 11,9 miliarde lei.
Din punct de vedere al valorii medicamentelor vândute, piaţa farmaceutică din România este
o piaţă în dezvoltare, înregistrând creşteri anuale de peste 10% începând cu anul 2007.
• Numărul de produse din piaţă
Pe piaţa românească există un număr de aproximativ 7000 de medicamente, dar cele mai vândute
50 de medicamente reprezintă aproximativ 40% din valoarea totală a medicamentelor vândute.
Prin urmare, piaţa medicamentelor din România este una dezvoltată, dar cu un grad ridicat
de concentrare.
• Rata de concentrare (Concentration Ratio – CR)
Piaţa producătorilor de medicamente:
2009: CR
4
= 32%; CR
8
= 51,8%; CR
20
= 77,5%
Se observă că este o piaţă mediu concentrată, cea mai mare cotă de piaţă fiind de 10%.
2010: CR
4
= 32,2%; CR
8
= 51,8%; CR
20
= 77,2%
Se observă că este o piaţă mediu concentrată, a cărei structură a rămas neschimbată (cu
excepţia unor modificări a poziţiei în top 20).
Piaţa distribuţiei angro de medicamente (2009):
CR
4
= 48%; CR
10
= 82%
Se observă că este o piaţă mediu concentrată, cea mai mare cotă de piaţă fiind de 19,3%.
• Indicele Herfindahl-Hirschman (Herfindahl-Hirschman Index – HHI)
Atât pentru piaţa producţiei de medicamente cât şi pentru piaţa distribuţiei angro de medicamente,
valoarea indicelui Herfindahl-Hirschman relevă un grad redus de concentrare a pieţei.
127
2011
Romanian competition environment –
developments in essential sectors
Competi ti on Counci l
undertakings are activating on this market. The largest 29 distributors control 95%
of the market.
According to the Ministry of Health, at the end of 2010, 6,708 open circuit pharmacies
were active on the Romanian market. In addition, there are the pharmacies functioning
within the hospitals, as well as the undertakings commercialising OTC drugs.
• Market value
In 2009, the total value of the drug sales in Romania was of RON 8.1 billion, of around four
times larger than the 2000 value.
According to the International Business Monitor, the value of the prescription drugs and of
the OTC drugs sold in 2010 through pharmacies and hospitals was of RON 11.9 billion.
In terms of the value of the sold drugs, the Romanian pharmaceutical market is growing;
starting with 2007, it records annual increases of over 10%.
• Number of market products
Around 7,000 drugs are present on the Romanian market, but the most sold 50 drugs
represent around 40% of the total sold drugs.
As a result, the Romanian drug market is a developed one, but with a high concentration
level.
• Concentration Ratio (CR)
Drug production market:
2009: CR
4
= 32%; CR
8
= 51.8%; CR
20
= 77.5%
This is a medium concentrated market, the largest market share being of 10%.
2010: CR
4
= 32.2%; CR
8
= 51.8%; CR
20
= 77.2%
This is a medium concentrated market, with an unchanged structure (with the exception
of certain modifications of the top 20 ranks).
Wholesale drug market (2009):
CR
4
= 48%; CR
10
= 82%
This a medium concentrated market, the largest market share being of 19.3%.
• Herfindahl-Hirschman Index (HHI)
The HHI value indicates a low concentration level of the drug production market, as well
as of the drug wholesale market.
128
2011
Mediul concurential românesc –
evolutii în sectoare esentiale
Consi l i ul Concurentei
Pentru piaţa producţiei de medicamente HHI < 500, atât pentru anul 2009 cât şi pentru anul 2010.
Pentru piaţa distribuţiei angro de medicamente HHI < 950 pentru anul 2009.
Totuşi, ca şi în cazul ratei de concentrare (unde valoarea CR
20
pentru piaţa producţiei de
medicamente este inferioară valorii CR
10
pentru piaţa distribuţiei angro), şi în cazul HHI se
observă că piaţa distribuţiei angro este mai concentrată decât cea a producţiei de
medicamente (valoarea HHI pentru piaţa distribuţiei angro este de aproximativ două ori mai
mare decât valoarea HHI pentru piaţa producţiei de medicamente).
• Indicele Hall-Tideman (Hall-Tideman - HTI)
Valoarea acestui indicator este de aproximativ 0,10 pentru piaţa producţiei de medicamente,
respectiv 0,17 pentru piaţa distribuţiei angro de medicamente şi denotă un grad redus de
concentrare al acestor pieţe.
• Gradul de propensiune pentru medicamente generice/inovative
O caracteristică extrem de importantă a oricărui sistem de sănătate este sustenabilitatea.
Pentru aceasta trebuie ca nevoile pacienţilor să fie atent echilibrate cu resursele disbonibile.
Realizarea de comparaţii între diferite state este dificilă, deoarece diferenţele privind politica
de sănătate dau naştere unor sisteme diferite. Cu toate acestea, un element comun care
este adesea utilizat în astfel de comparaţii este costul generat de consumul medicamentelor.
Potrivit IMS Health
14
, costul cu medicamentele reprezintă aproximativ 10% din cheltuielile
unui sistem de sănătate, iar în cadrul acestora costul medicamentelor generice reprezintă
18% (deşi consumul acestora depăşeşte 50% din consumul de medicamente).
Din analiza datelor
15
privind consumul de medicamente în România în anul 2010,
medicamentele generice reprezintă 60% din volumul medicamentelor cu prescripţie şi 32,4%
din valoarea acestora:
Graficul nr. 7. Consumul de medicamente
cu prescripţie în 2010 (volum)
Graficul nr. 8. Consumul de medicamente
cu prescripţie în 2010 (valoare)
Sursa datelor: CEGEDIM. Sursa datelor: CGEDIM.
14 Intercontinental Marketing Services Health. http://www.imshealth.com/imshealth/Global/Content/Document/Market_
Measurement_TL/Generic_Medicines_GA.pdf .
15 Sursa datelor – raport CEGEDIM.
129
2011
Romanian competition environment –
developments in essential sectors
Competi ti on Counci l
For the drug production market, HHI < 500, for 2009 as well as for 2010.
For the drug wholesale market, HHI < 950 for 2009.
However, as in the case of the concentration ratio (where the value of CR
20
for the drug
production market is inferior to the value of CR
10
for the drug wholesale market), HHI
indicates that the drug wholesale market is more concentrated than the drug production
market (the value of HHI for the drug wholesale market is around two times larger than
the value of the HHI for the drug production market).
• Hall-Tideman Index (HTI)
The value of this indicator is around 0.10 for the drug production market, and 0.17
for the drug wholesale market, suggesting a low level of concentration of these
markets.
• The level of propensity towards generic/innovative drugs
Sustainability is an extremely important characteristic of every health system. For this
reason, the patients’ needs must be carefully balanced against the available resources.
Comparing the situation from different countries is difficult, because the different health
policies generate distinct health systems. However, a common element often used in such
comparisons is the cost related to the consumption of drugs.
According to IMS Health
14
, the cost generated by the drug consumption is around 10% of
the expenses of a health system. 18% of this cost is represented by the cost of the generic
drugs (although their consumption overcomes 50% of the total drug consumption).
The analysis of the data
15
on the Romanian drug consumption in 2010 reveals that
generic drugs represent 60% of the prescription drugs’ volume and 32.4% of their
value:
Graph no. 7. Consumption of prescrisption
drugs in 2010 (volume)
Graph no. 8. Consumption of prescrisption
drugs in 2010 (value)
Source: CEGEDIM. Source: CEGEDIM.
14 Intercontinental Marketing Services Health. http://www.imshealth.com/imshealth/Global/Content/Document/Market_
Measurement_TL/Generic_Medicines_GA.pdf .
15 Source of the data –CEGEDIM Report.
130
2011
Mediul concurential românesc –
evolutii în sectoare esentiale
Consi l i ul Concurentei
Medicamentele inovative sunt mai eficiente (medicamente de ultimă generaţie), dar în acelaşi
timp sunt şi cele mai scumpe. În acelaşi timp, piaţa medicamentelor inovative este de tip
monopol. Din cele prezentate mai sus rezultă faptul că din punct de vedere al gradului de
propensiune pentru medicamente generice/inovative, gradul de concurenţă pe piaţa
farmaceutică românească este unul ridicat.
• Formarea preţului pe piaţa farmaceutică românească
Formarea preţului pentru medicamentele de uz uman este reglementată de Normele din 30
ianuarie 2009 privind modul de calcul al preţurilor la medicamentele de uz uman, modificate
de Ordinul Ministrului Sănătăţii nr. 1637/2009 şi Ordinul Ministrului Sănătăţii nr. 220/2010.
În funcţie de segmentul de piaţă farmaceutică se disting trei categorii de preţ:
 preţ de producător (PP) – pe segmentul producţiei de medicamente;
 preţ cu ridicata (PR) – pe segmentul distribuţiei angro;
 preţ cu amănuntul (PA) – pe segmentul distribuţiei cu amănuntul.
Preţul de producător este propus în lei de deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă (APP) sau
de reprezentantul acestuia. El trebuie să fie mai mic sau cel mult egal cu cel mai mic preţ
al aceluiaşi medicament dintr-o listă de 12 ţări publicată de Ministerul Sănătăţii.
Adaosul comercial pentru distribuţia angro se calculează asupra preţului de producător:
Tabelul nr. 6. Modul de calcul al adaosului comercial pentru distribuţia angro
Nivelul valoric al preţului de producător (lei) Cota maximă de adaos pentru distribuţia angro
0-50,00 14%
peste 50,00-100,00 12%
Peste 100,00-300,00 10%
Peste 300,00 30,00 lei
Sursa: Normele privind modul de calcul al preţurilor la medicamentele de uz uman, aprobate prin Ordinul
ministrului sănătăţii nr. 75/2009.
Adaosul comercial practicat de farmacii pentru medicamentele de uz uman se calculează
asupra preţului cu ridicata:
Tabelul nr. 7. Modul de calcul al adaosului comercial practicat de farmacii pentru
medicamentele de uz uman
Nivelul valoric al preţului cu ridicata (lei) Cota maximă de adaos comercial maxim în farmacii
0-25,00 24%
Peste 25,00 – 50,00 20%
Peste 50,00-100,00 16%
Peste 100,00-300,00 12%
Peste 300,00 35,00 lei
Sursa: Normele privind modul de calcul al preţurilor la medicamentele de uz uman, aprobate prin Ordinul
ministrului sănătăţii nr. 75/2009.
131
2011
Romanian competition environment –
developments in essential sectors
Competi ti on Counci l
I nnovati ve drugs are more effi ci ent (l atest generati on drugs), but at the same
ti me they are the most expensi ve. The i nnovati ve drug market i s a monopol y.
The above menti oned data reveal s that, consi deri ng the propensi ty l evel
towards generic/innovative drugs, the level of competition on the Romanian
drug market is high.
• Price setting on the Romanian drug market
The price setting of the drugs for human use is regulated by the Norms of 30 January 2009
on the calculation of the prices of the drugs for human use, amended by Orders of the
Ministry of Health no. 1637/2009 and no. 220/2010.
Three price categories can be identified based on the drug market segment:
 producer price (PP) – on the drug production segment;
 wholesale price (WP) – on the drug wholesale segment;
 retail price (RP) – on the drug retail segment.
Producer price is proposed in RON by the holder of the market authorisation (MA) or by its
representative. The price must be lower or at most equal to the lowest price of the
same drug from a list of 12 countries published by the Ministry of Health.
The wholesale mark-up is calculated starting from the producer price:
Table no. 6. Calculation of the wholesale mark-up
Producer price level (RON) Maximum wholesale mark-up
0-50.00 14%
over 50.00-100.00 12%
over 100.00-300.00 10%
over 300.00 30.00 RON
Source: Norms on the calculation of the prices of the drugs for human use, approved by Order of
the Ministry of Health no.75/2009.
The mark-up of the pharmacies for the human-use drugs is calculated starting from the
wholesale price:
Table no. 7. Calculation of the pharmacies’ mark-up for the
human-use drugs
Wholesale price level (RON) Maximum mark-up of the pharmacies
0-25.00 24%
over 25.00 – 50.00 20%
over 50.00-100.00 16%
over 100.00-300.00 12%
over 300.00 35,00 RON
Source: Norms on the calculation of the prices of the drugs for human use, approved by Order of the Ministry
of Health no.75/2009.
132
2011
Mediul concurential românesc –
evolutii în sectoare esentiale
Consi l i ul Concurentei
Graficul nr. 9. Total adaos (în valoare absolută) pentru medicamentele de uz uman
faţă de preţul de producător
Sursa: Calculaţii pe baza Normelor privind modul de calcul al preţurilor la medicamentele de uz uman,
aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii nr. 75/2009.
O altă diferenţă în preţul medicamentelor este dată de tipul acestora: inovative sau generice.
Preţul de referinţă pentru medicamentele generice este echivalent cu maximum 65% din
preţul medicamentului inovativ al cărui generic este. De asemenea, el trebuie să fie mai
mic sau cel mult egal cu cel mai mic preţ al aceluiaşi medicament dintr-o listă de 12
ţări publicată de Ministerul Sănătăţii.
În cadrul celor mai vândute 50 de medicamente din România, se regăsesc în principal
medicamente inovative (42) şi un număr redus de medicamente generice (8).
• Concluzii asupra nivelului concurenţei pe piaţa farmaceutică
Pentru a avea un sistem de sănătate sustenabil, fiecare ţară încearcă să balanseze cheltuielile
generate de funcţionarea sistemului şi veniturile disponibile. Pentru aceasta, se urmăreşte
în general reducerea cheltuielilor cu medicamentele. O soluţie ar fi creşterea consumului
de medicamente generice (atunci când acestea corespund nevoilor pacienţilor) în
detrimentul medicamentelor inovative (care sunt mai scumpe).
Începând cu anul 2010, prescrierea medicamentelor de care beneficiază asiguraţii în cadrul
sistemului de asigurări de sănătate se realizează pe denumire comună internaţională (DCI)
şi nu pe denumire comercială
16
. Această măsură ar trebui să aibă ca efect creşterea
consumului de medicamente generice şi reducerea celui de medicamente inovative (mai
scumpe). Totuşi, pentru obţinerea unui efect semnificativ, ea trebuie corelată cu o mai bună
co-interesare a farmaciilor de a elibera medicamente generice atunci când DCI o permite.
16 Ca excepţie, prescrierea medicamentelor în ambulatoriu se face utilizându-se denumirea comună internaţională, în afara
cazurilor justificate medical în fişa medicală a pacientului, când prescrierea se face pe denumire comercială.
133
2011
Romanian competition environment –
developments in essential sectors
Competi ti on Counci l
Graph no. 9. Total mark-up (in absolute value) of the human-use drugs compared
to the producer price
Source: Calculations based on the Norms on the calculation of the prices of the drugs for human use, approved
by Order of the Ministry of Health no.75/2009.
Another difference in the price of the drugs is generated by their type: innovative or generic.
The reference price for generics is equivalent to maximum 65% of the innovative drug’
price related to it. Moreover, the reference price for generics must be smaller or at most
equal to the smallest price of the same drug from a list of 12 countries published by
the Ministry of Health.
The top of the 50 most sold drugs in Romania includes mainly innovative drugs (42) and
a reduced number of generic drugs (8).
• Conclusions on the competition on the drug market
For attaining a sustainable health system, every country must try to equilibrate the expenses
related to the system functioning with the available incomes. In general, this requires the
reduction of the drug expenses. A solution would be to increase the consumption of
generic drugs (when they can satisfy the needs of the patients) in the detriment of the
innovative drugs (which are more expensive).
Starting with 2010, the prescription of the drugs in the benefit of the persons that are part
of the health insurance system is made based on the International Common Name (ICN),
not on the commercial name
16
. This measure should have the effect of increasing the
consumption of generic drugs and of reducing the consumption of innovative drugs (more
expensive drugs). However, for achieving a significant effect, it must be correlated with an
increased awareness of the pharmacies to release generic drugs, when ICN allows it.
16 With the exception of the cases justified in the medical chart of the patient, when the prescription is made based on the
commercial name.
134
2011
Mediul concurential românesc –
evolutii în sectoare esentiale
Consi l i ul Concurentei
Ca urmare a metodologiei de stabilire a preţurilor medicamentelor (acestea sunt preţuri reglementate),
România se situează printre statele europene cu cele mai mici preţuri pentru consumatorul final.
În condiţiile unei globalizări economice, reducerea cheltuielilor cu medicamentele devine în
principal o problemă ce transcede posibilităţile unui singur stat. Se poate totuşi încuraja
consumul de medicamente generice şi concurenţa între producătorii acestora.
Trebuie totuşi să avem în vedere faptul că această concurenţă trebuie să se manifeste la
nivelul fiecărei pieţe relevante (definite în funcţie de substituibilitatea funcţională a
medicamentelor), care de cele mai multe ori se definşte la nivel ATC3 sau ATC4.
C. INDICATORI PRIVIND SECTORUL LUCRĂRILOR DE CONSTRUCŢII DE DRUMURI
DIN ROMÂNIA
• Aria de cuprindere a pieței
Piaţa lucrărilor de construcţii de drumuri şi autostrăzi este o piaţă dispersată, în care activează
foarte mulţi agenţi economici, cea mai mare cotă de piaţă situându-se în jurul valorii de 6%.
Modernizarea infrastructurii româneşti la standardele europene reprezintă una dintre
priorităţile naţionale pentru perioada următoare. Piaţa lucrărilor de construcţii de drumuri şi
autostrăzi este o piaţă în plină dezvoltare, date fiind proiectele de realizare a peste 500 km
de autostradă până în 2013, de reabilitare a aproape 900 km de drumuri naţionale şi de
realizare a 10.000 km drumuri judeţene şi de interes local pâna în anul 2020. Întrucât pentru
proiectele de infrastructură sunt alocate sume din bugetul naţional sau pot fi atrase fonduri
europene pentru finanţare, piaţa lucrărilor de construcţii de drumuri este mai puţin afectată
de criză decât piaţa lucrărilor de construcţii civile.
Dat fiind faptul că lucrările de construcţii se contractează prin licitaţii publice, structura pieţei se
modifică de la un an la altul, în funcţie de contractele de lucrări atribuite şi de lucrările executate. În
plus, faptul că aceste lucrări se contractează prin licitaţii impune o cercetare mai atentă şi din
perspectiva monitorizării pieţei sub aspectul participării agenţilor economici prezenţi pe piaţă la licitaţii.
Tabelul nr. 8. Indicatori statistici pentru transportul rutier
INDICATORUL UM 2007 2008 2009
Lungimea drumurilor publice din care: km 80893 81693 81713
- autostrăzi km 281 281 321
- drumuri europene km 5983 6073 6180
Lungimea drumurilor modernizate km 22042 22865 23847
Lungimea drumurilor cu îmbrăcăminţi rutiere uşoare km 21397 22561 22515
Lungimea drumurilor pietruite km 25347 24654 24115
Lungimea drumurilor de pământ km 12107 11613 11236
Sursa: Institutul Naţional de Statistică.
135
2011
Romanian competition environment –
developments in essential sectors
Competi ti on Counci l
As a result of the price setting methodology (these are regulated prices), Romania is
situated among the European states with the smallest prices for the final consumer.
Taking into account the economic globalisation, the reduction of the drug expenses
becomes mainly an issue overcoming only one country. However, the consumption of
generic drugs and the competition between the producers of these types of drugs could
be encouraged.
Nevertheless, we must take into account that competition must be noticeable in every
relevant market (defined based on the functional substitutability of drugs), which often is
defined at the ATC3 or ATC4 level.
C. INDICATORS FOR THE ROMANIAN ROAD CONSTRUCTION SECTOR
• Market area
Motorway and road construction market is a dispersed market, where many undertakings
are activating, the largest market share being around 6%.
The modernisation of the Romanian infrastructure at European standards is one of the
priorities for the next period. The motorway and road construction market is a growing market,
because of the projects concerning the construction of over 500 km of motorways until 2013,
the restoration of around 900 km of national roads and the construction of 10,000 km county
and local interest roads until 2020. Taking into account that these infrastructure projects are
financed from the national budget or from the European funds, the motorway and road
construction market is less affected by the crisis than the civil construction works market.
Construction works are contracted through public tenders, meaning that the structure of
the market changes from one year to another based on the awarded works contracts and
the finalised works. Moreover, because these works are awarded through public tenders,
it is necessary to closely monitor the market as regards the participation in tenders of the
undertakings active in the market.
Table no. 8. Statistical indicators on road infrastructure
INDICATOR MU 2007 2008 2009
Length of public roads, out of which: km 80893 81693 81713
- motorways km 281 281 321
- European roads km 5983 6073 6180
Length of modernised road km 22042 22865 23847
Length of the roads with light coating km 21397 22561 22515
Length of paved roads km 25347 24654 24115
Length of ground roads km 12107 11613 11236
Source: National Institute of Statistics.
136
2011
Mediul concurential românesc –
evolutii în sectoare esentiale
Consi l i ul Concurentei
Tabelul nr. 9. Densitatea infrastructurii de autostradă în principalele
ţări din Europa de Est, în 2010
Nr. crt. Ţara Suprafaţa – mii km² Nr. de km. de autostradă Nr. km/1000km²
1 Cehia 78,9 727 9,2
2 Ungaria 93 696 7,5
3 Bulgaria 110,9 459 4,1
4 Polonia 312,7 837 2,7
5 România 237,5 350 1,5
Sursa: www.zf.ro , www.cnadnr.ro şi actualizări proprii pentru România.
După cum se poate observa din tabelul de mai sus, România se află pe ultimul loc între ţările
din Europa de Est, în ceea ce priveşte numărul de km la mia de km pătraţi.
• Numărul de agenți de pe piață
Din punct de vedere al ofertei, piaţa lucrărilor de construcţii de drumuri şi autostrăzi este o piaţă
caracterizată printr-un grad mare de dispersie, existând un număr foarte mare de societăţi, atât
naţionale, cât şi internaţionale, care au ca obiect de activitate lucrările de construcţii de drumuri.
Conform informaţiilor furnizate de către Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, în România activează
aproximativ 1550 agenţi economici care au ca principal obiect de activitate lucrările de construcţii a
drumurilor şi autostrăzilor (cod CAEN 4211). Deşi sunt foarte mulţi jucători pe această piaţă, numai
20 dintre aceştia, conform cifrei de afaceri obţinută în anul 2009, au o cotă de piaţă de peste 1%.
• Concurenţa în sectorul lucrărilor de construcţii de drumuri
La nivelul cererii, substituibilitatea este una redusă, atâta timp cât cumpărătorul unei lucrări
de construcţii, fie că vorbim de clădiri sau de infrastructuri, caută, de regulă, un anumit tip
de proiect, bine individualizat, neputând să-l înlocuiască cu un altul. La o creştere mică dar
semnificativă a preţului, cumpărătorul unei lucrări de construcţii poate să-şi reconsidere
anumite cerinţe, însă este puţin probabil ca acesta să prefere un alt tip de lucrare.
Din punct de vedere al cererii, atribuirea lucrărilor aferente acestei pieţe se face, de
regulă, prin licitaţie publică, organizată de autorităţile publice, locale şi centrale,
beneficiare ale acestor lucrări. Cu toate că lucrările de construcţii de drumuri sunt, în
principal, lucrări de interes public realizate din fonduri publice, acestea pot consta şi din
lucrări de construcţii de infrastructură rutieră solicitate de investitori privaţi pentru parcuri
logistice şi parcuri industriale. Specificaţiile tehnice ale produselor realizate sau ale
serviciilor tehnice oferite sunt definite de clienţi prin documentaţiile de atribuire. De
asemenea, produsele şi serviciile oferite sunt, în cea mai mare parte, autorizate şi agreate
de organisme autorizate, astfel că gama produselor/serviciilor aferente acestei pieţe este
parţial impusă de clienţi (autorităţi publice centrale şi locale, principalii ordonatori de
lucrări de infrastructură rutieră).
137
2011
Romanian competition environment –
developments in essential sectors
Competi ti on Counci l
Table no. 9. Density of the motorway infrastructure in the main
Eastern European countries in 2010
No. Country Area – thousands km² No. of motorway km. No. km/1000km²
1 Czech Republic 78.9 727 9.2
2 Hungary 93 696 7.5
3 Bulgaria 110.9 459 4.1
4 Poland 312.7 837 2.7
5 Romania 237.5 350 1.5
Source: www.zf.ro , www.cnadnr.ro and own actualisations for Romania.
As it can be noticed from the above table, Romania is last-ranked among the Eastern
European countries in terms of the number of km per 1000 square km.
• Number of market players
As regards the offer, the motorway and road construction market is a dispersed
market, characterised by a large number of specialised national and international
undertakings. According to the data supplied by the National Trade Register Office,
around 1550 undertakings having the main object of activity the motorway and
road construction (NACE code 4211) are active in Romania. Although there are
many players in this market, only 20 of them have had a market share of over 1%
in 2009.
• Competition in the motorway and road construction sector
As regards the demand, the substitutability is reduced as long as the acquirer of a
construction work including a building or an infrastructure is looking for a certain
individualised type of project, which cannot be replaced by another. If the price increases
slightly, but significantly, the acquirer of a construction work can reconsider certain
requirements, but it is less likely for that undertaking to prefer another type of work to the
initial one.
As regards the demand, as a rule, the works specific to this market are awarded through
public tenders organised by central and local public authorities that benefit from these
works. Even if road constructions are mainly public interest works financed from public
funds, they can include road construction works requested by private investors for
industrial and logistical parks. The technical specifications of the products or of the
technical services offered are defined within the awarding documentation. Moreover,
the offered products and services are in large part authorised and agreed by the
authorised bodies, meaning that the range of the products/services in this market is
partially dictated by clients (central and local public authorities, which are the main
acquirers of road infrastructure).
138
2011
Mediul concurential românesc –
evolutii în sectoare esentiale
Consi l i ul Concurentei
La nivelul ofertei, substituibilitatea pare a fi una semnificativă, existând din partea companiilor
din domeniul construcţiilor o disponibilitate mai mare de a realiza diferite tipuri de lucrări
(clădiri, drumuri, poduri etc.).
• Indicatori ai gradului de concentrare a pieţei
În ceea ce privește nivelul ratei de concentrare, pentru anul 2009, se înregistrează
următoarele valori:
CR
3
= 0.18 CR
4
= 0.22 CR
5
= 0,26 CR
6
= 0.29 CR
9
= 0,36 CR
20
= 0.51
Potrivit acestor valori, se poate spune că piața lucrărilor de construcții de drumuri
prezintă un nivel redus de concentrare.
Valoarea indicelui Hall-Tideman, respectiv indicelui Herfidahl-Hirschman, calculat pentru cele 1552 de
companii prezente pe piața lucrărilor de construcți de drumuri din România este 0,007, respectiv 209.
Asemeni ratei de concentrare, valoarea acestor indici arată un nivel redus de concentrare a pieței.
În ceea ce privește indicele comprehensiv al concentrării (Comprehensive Concentration
Index - CCI), valoarea sa pentru piața românească de lucrări de construcții de drumuri este
de 0,1, ceea ce arată un grad redus de concentrare a pieței.
Dintre jucătorii importanţi pe piaţa lucrărilor de construcţii de drumuri din România, putem
menţiona, într-o ordine arbitrară, jucători importanţi care, nu neapărat în această ordine, se
regăsesc în topul profiturilor şi a cotelor de piaţă. Aceştia sunt: Spedition Umb, Tehnostrade,
Romstrade, Bechtel International şi Enka Construction.
• Rata rentabilităţii activităţii de bază (Venituri totale/Cheltuieli totale)
Tabelul nr. 10. Rata rentabilității pentru cele mai mari 5 întreprinderi din sector in anul 2009
Clasament firme
Venituri Totale
(mil. lei)
Cheltuieli Totale
(mil. lei)
Rata rentabilitatii*
2 657 469 1,40
1 981 740 1,32
5 610 535 1,13
3 1.443 1.283 1,12
4 652 578 1,12
*R= Venituri/Cheltuieli.
Sursa: www.mfinante.ro.
• Indicatori structurali de tip market power
În anul 2009 valoarea a 50% din profitul realizat în sector este 727,4 milioane lei. De
asemenea, suma profiturilor primelor 5 firme din sector depăşeşte 50% din profitul total
realizat în acest sector:
139
2011
Romanian competition environment –
developments in essential sectors
Competi ti on Counci l
As regards the offer, the substitutability seems to be significant, because the specialised
companies dispose a greater availability to deliver different types of works (buildings, roads,
bridges etc.).
• Market concentration indicators
The following values have been recorded as regards the 2009 Concentration Ratio:
CR
3
= 0.18 CR
4
= 0.22 CR
5
= 0,26 CR
6
= 0.29 CR
9
= 0,36 CR
20
= 0.51
According to these values, it can be stated that the motorway and road construction
market has a low concentration level.
The value of the Hall-Tideman Index, and of the Herfidahl-Hirschman Index, calculated for
1552 companies activating on the Romanian motorway and road construction market, is
0.007, respectively 209. Similar to the concentration ratio, the values of these indexes
indicate a low level of concentration of this market.
The value of the Comprehensive Concentration Index (CCI) for the Romanian road
construction market is of 0.1, indicating a low concentration of the market.
Important players in the Romanian road construction market are Spedition Umb,
Tehnostrade, Romstrade, Bechtel International and Enka Construction, no matter how they
are ranked in the top of the profits and of the market shares.
• Core business operating income (Total revenues/total expenses)
Table no. 10. Core business operating income for the largest 5 undertakings in the
sector in 2009
Ranking of the firms
Total revenues
(million RON)
Total expenses
(million RON)
Core business operating income *
2 657 469 1.40
1 981 740 1.32
5 610 535 1.13
3 1,443 1,283 1.12
4 652 578 1.12
*R= Revenues/Expenses.
Source: www.mfinante.ro.
• Market power structural indicators
In 2009, 50% of the profit recorded in the sector is RON 727.4 million. The sum of
the profits of the first 5 firms in the sector exceeds 50% of the total profit recorded in
this sector:
140
2011
Mediul concurential românesc –
evolutii în sectoare esentiale
Consi l i ul Concurentei
Tabelul nr. 11. Profitul la nivelul primelor 5 întreprinderi din sector
Clasament firme Profit Brut (mil. lei) % din profitul total
1 241 16,55
2 188 12,95
3 160 11,01
4 74 5,11
5 74 5,11
Total (5 firme) 737 50,72
Total (1552 firme) 1.454 100
Sursa: www.mfinante.ro.
Din acest tabel observăm că cele 5 firme au împreună peste 50% din profitul total realizat
de cele 1552 de companii de pe piaţă.
Pentru cele 5 firme, vom calcula şi indicele de tip market power:



Cifra afaceri Cheltuieli totale
M
Cifra afaceri
=
Tabelul nr. 12. Valoarea indicatorului market-power pentru
primele 5 întreprinderi din sector în anul 2009
Clasament firme
Cifra de afaceri2009
(mil. lei)
Cheltuieli totale 2009
(mil. lei)
M
1 1.133 1.283 -0.13
2 932 740 0.201
3 645 469 0.27
4 623 578 0.07
5 580 535 0.08
Sursa: www.mfinante.ro.
Pentru cele 5 firme reprezentative, s-a construit un tabel ce conţine cifrele de afaceri obţinute
în anii 2007, 2008, si 2009.
Tabelul nr. 13. Cifrele de afaceri ale primelor 5 firme din sector în perioada 2007- 2009
Clasament firme Cifra_2007 Cifra_2008 Cifra_2009
1 661 803 1.133
2 151 649 932
3 114 442 645
4 357 524 623
5 332 490 580
Total 11.120 15.130 14.938
Sursa: www.mfinante.ro.
141
2011
Romanian competition environment –
developments in essential sectors
Competi ti on Counci l
Table no. 11. Profit of the first 5 undertaking in the sector
Order of the firms Gross profit (million RON) % of the total profit
1 241 16.55
2 188 12.95
3 160 11.01
4 74 5.11
5 74 5.11
Total (5 firms) 737 50.72
Total (1552 firms) 1.454 100
Source: www.mfinante.ro.
This table indicates that the 5 firms hold over 50% of the total profit recorded by the 1.552
companies active in the market.
The market power index for the 5 firms:
– exp

Turnover Total enses
M
Turnover
=
Table no. 12. Value of the market-power indicator for
the first 5 undertakings in the sector in 2009
Order of the firms
2009 turnover
(million RON)
2009 total expenses
(million RON)
M
1 1,133 1,283 -0.13
2 932 740 0.201
3 645 469 0.27
4 623 578 0.07
5 580 535 0.08
Source: www.mfinante.ro.
The following table contains the 2007, 2008 and 2009 turnovers for the 5 representative
firms.
Table no. 13. Turnovers of the first 5 firms in the sector during 2007- 2009
Order of the firms 2007_Turnover 2008_Turnover 2009_Turnover
1 661 803 1.133
2 151 649 932
3 114 442 645
4 357 524 623
5 332 490 580
Total 11,120 15,130 14,938
Source: www.mfinante.ro.
142
2011
Mediul concurential românesc –
evolutii în sectoare esentiale
Consi l i ul Concurentei
Din tabelul de mai sus, se poate observa faptul că toate cele 5 mari companii au avut creşteri
substanţiale ale cifrelor de afaceri între anii 2007-2009.
În continuare, pentru fiecare an în parte, s-a împărţit cifra de afaceri a fiecărei companii la
totalul cifrelor de afaceri obţinute de cele 1552 de companii active pe piaţă.
Tabelul nr. 14. Evoluția cotelor de piață în perioada 2007-2009
pentru primele 5 întreprinderi din sector
Clasament firme Cota_2007(%) Cota_2008(%) Cota_2009(%)
1 [5-6]% [5-6]% [7-8]%
2 [1-2]% [4-5]% [6-7]%
3 [1-2]% [2-3]% [4-5]%
4 [3-4]% [3-4]% [4-5]%
5 [2-3]% [3-4]% [3-4]%
Sursa: www.mfinante.ro şi prelucrări proprii.
Din acest tabel se poate observa că primele cinci firme şi-au consolidat poziţia pe piaţă în
perioada 2007- 2009.
• Concluzii asupra nivelului concurenței pe piața lucrărilor de construcţii de drumuri
Activitatea pe piaţa lucrărilor de construcţii de drumuri este sezonieră. Dintre elementele
care influenţează dinamica pieţei lucrărilor de construcţii de drumuri pot fi amintite, printre
altele, programele de investiţii ale autorităţilor contractante şi disponibilitatea surselor de
finanţare necesare realizării acestora.
Piața lucrărilor de construcții de drumuri prezintă un nivel redus de concentrare, aspect
confirmat de valorile foarte mici ale indicilor calculaţi anterior. În schimb, indicatorii de tip
market power ne arată faptul că 50% din profitul realizat în sector este deţinut de primele
cinci firme, dintr-un total de 1.552 societăţi active.
De asemenea, se poate observa că cele cinci firme menţionate mai sus au înregistrat o
creştere substanţială a profiturilor în perioada analizată, respectiv 2007-2009, trendul
menţinându-se şi în ceea ce priveşte evoluţia cotelor de piaţă ale acestor companii.
143
2011
Romanian competition environment –
developments in essential sectors
Competi ti on Counci l
The figures presented in the table above reveal that all 5 firms have recorded significant
increases of their turnovers during 2007-2009.
For each year, the turnover of each undertaking has been divided to the total turnovers of
the 1552 companies active in the market.
Table no. 14. Evolution of the market shares during 2007-2009
for the first 5 undertakings in the sector
Ranking of the firms Market share_2007(%) Market share_2008(%) Market share_2009(%)
1 [5-6]% [5-6]% [7-8]%
2 [1-2]% [4-5]% [6-7]%
3 [1-2]% [2-3]% [4-5]%
4 [3-4]% [3-4]% [4-5]%
5 [2-3]% [3-4]% [3-4]%
Source: www.mfinante.ro and own calculations.
It can be noticed that the first five firms have consolidated their market position during
2007- 2009.
• Conclusions regarding the competition in the road construction market
The activity in the road construction market is seasonal. The dynamics of the motorway
and road construction market is influenced by several factors, such as the investment
programmes of the contracting authorities and the availability of the financial resources
necessary for their execution.
The road construction market displays a low level of concentration, which is confirmed by
the very low values of the indexes calculated above. On the other hand, the market power
indicators show that 50% of the profit recorded in the sector is hold by the first five firms,
of a total 1552 active undertakings.
It can also be noticed that the five firms mentioned above have registered a significant
increase of their profits in the analysed period, namely 2007-2009. They have recorded a
similar trend in respect to their market shares.
S.C. TIPOGRAFIA PROD COM S.R.L.
Târgu-Jiu, Gorj, str. Lt. Col. Dumitru Petrescu, nr.20
Tel. 0253-212.991, Fax 0253-218.343
E-mail: prodcom@intergorj.ro
Pre-press & print'

CONSILIUL CONCURENTEI COMPETITION COUNCIL

MEDIUL CONCURENTIAL ROMÂNESC – EVOLUTII ÎN SECTOARE ESENTIALE Romanian competition environment – developments in essential sectors

Bucuresti, 2011

2 011

Mediul concurential românesc – evolutii în sectoare esentiale

CUPRINS
CUVÂNT ÎNAINTE.........................................................................................................4

REZUMAT ....................................................................................................................6

IMPACTUL MODIFICĂRILOR COMISIONULUI DE RAMBURSARE ANTICIPATĂ ASUPRA CREDITELOR ...............................................................................................18

CONCURENŢA PE PIAŢA DISTRIBUŢIEI DE MEDICAMENTE DIN ROMÂNIA ................40

ACHIZIŢIILE PUBLICE DIN ROMÂNIA – ÎNTRE NIVELURILE PIEŢEI ŞI NEVOIA DE ECONOMIE BUGETARĂ .........................................................................................66

INDICATORI PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI DIN ANUMITE SECTOARE ECONOMICE ............................................................................................................102

2

Consiliul Concurentei

............................................................................................................................................................................................................................................. 5 ABSTRACT .........................................................................................................Romanian competition environment – developments in essential sectors 2 011 CONTENTS FOREWORD ............................ 19 COMPETITION ON THE ROMANIAN DRUG DISTRIBUTION MARKET .......... 7 THE IMPACT OF THE REVISION OF THE EARLY REIMBURSEMENT FEE OVER THE CREDITS .................... 41 PUBLIC PROCUREMENTS IN ROMANIA – BETWEEN MARKET’S DIMENSION AND THE NEED FOR BUDGETARY SAVINGS.. 103 Competition Council 3 ..................................................... 67 INDICATORS FOR ASSESSING THE COMPETITION ON CERTAIN ECONOMIC SECTORS .........................................

Alături de cele 3 domenii raportul include. farmaceutic şi achiziţii în sectoare esenţiale”. Modificările cadrului legislativ privind contractele de credit pentru consumatori. informaţiile obţinute şi consultările pe anumite probleme aducând un plus de cunoaştere a evoluţiilor din sectoarele analizate. dar şi a modificărilor ce ar putea interveni în acest sistem pe termen scurt şi mediu. ale cărei rezultate sunt prezentate în cadrul raportului. sectorul farmaceutic şi sectorul construcţiei de drumuri. Nu putem încheia fără a mulţumi tuturor autorităţilor şi instituţiilor ce au participat alături de noi la elaborarea acestui raport. Preşedinte. raportul să suscite un real interes în rândul tuturor celor interesaţi. În cadrul sectorului farmaceutic. eliminarea/reducerea comisionului de rambursare anticipată afectează şi activitatea de renegociere a contractelor clienţilor. Consiliul Concurenţei şi-a propus elaborarea unor metodologii şi dezvoltarea unor indicatori care să poată releva situaţia concurenţei din pieţele analizate. Bogdan M. r t ţi l publice. ca prin conţinutul său. Consiliul Concurenţei a derulat o investigaţie sectorială. din punct de vedere al preţurilor practicate în cadrul contractelor derulate cu diferite autorităţi contractante. generate de OUG nr.2 011 Mediul concurential românesc – evolutii în sectoare esentiale CUVÂNT ÎNAINTE An Anul acesta.50/2010. Intitulat „Mediul concurenţial românesc . ultimul capitol al raportului se axează pe prezentarea unor indicatori folosiţi pentru monitorizarea concurenţei din sectorul bancar. precum şi „campaniile de refinanţare” derulate de către fiecare bancă în parte. având în vedere efectele generate în piaţă şi implicit asupra consumatorului final. distribuţia de medicamente ocupă un loc esenţial. autoritatea de concurenţă a efectuat o analiză privind eficienţa sistemului de achiziţii publice. Pe lângă efectul direct asupra evoluţiei rambursărilor anticipate şi a creditelor de refinanţare. şi un capitol dedicat unor indicatori utilizaţi în evaluarea concurenţei din anumite sectoare de activitate. pentru prima dată. anul acesta. Sperăm. În vederea analizării modului de funcţionare a sistemului de distribuţie practicat în România. În acest sens. Pentru facilitarea monitorizării şi evaluării concurenţei din diferite pieţe şi sectoare economice. în vederea identificării celor mai adecvate măsuri pentru creşterea gradului de concurenţă. Alături de activitatea de investigare a unor licitaţii trucate. Consiliul Concurenţei lansează în dezbatere publică cel de-al treilea raport privind situaţia concurenţei în unele sectoare ale de economiei naţionale. Achiziţiile publice pot ridica probleme legate de existenţa unor prevederi cu potenţial caracter anticoncurenţial existente în cadrul legislativ sau de fenomenul trucării licitaţiilor de către agenţii economici participanţi la licitaţie. raportul se axează pe 3 domenii – bancar. au condus la necesitatea evaluării impactului asupra creditelor. CHIRIŢOIU 4 Consiliul Concurentei .evoluţii ec în sectoare esenţiale”.

President. so as to identify the most adequate measures designed to increase the level of competition. the competition authority has undertaken an analysis of the efficiency of the public procurement system. as regards the prices established within the contracts concluded with different contracting authorities. th pharmaceutical tor. The report .focuses on 3 fields.50/2010 has led to the necessity of evaluating their impact over the credits. the last chapter of the report focuses on presenting certain indicators for monitoring the competition on the banking sector. rs. In the pharmaceutical sector. the pharmaceutical h ti l sector and public procurements. the report includes a chapter concerning several indicators used to assess the competition on certain sectors. the Competition Council has carried out a sector inquiry. We cannot conclude without thanking all the institutions and authorities participating along us in drafting this report. We hope that the report with its topics will attract the attention of all stakeholders. Alongside the direct effect over the evolution of the early reimbursements and over the refinancing credits. In order to assess the functioning of the Romanian drug distribution system. because of its effects over the market and. the pharmaceutical sector and the road construction sector. over the final consumer. for the first time. Bogdan M. In this respect. The amendments of the legal framework on consumer credit contracts generated by Government Emergency Ordinance no. Public procurements may raise issues related to the existence of certain possible anticompetitive provisions stipulated by the legal framework or may be affected by the phenomena of bid rigging carried out by the bidding undertakings. In order to facilitate the monitoring and the assessment of the competition on different markets and economic sectors. the Competition Council has started to develop certain methodologies and indicators for evaluating the competition on the analysed markets. as well as the “the refinancing campaigns” carried out by each bank.“Romanian competition environment – developments in n essential sectors” . the Competition Council launches a public debate on the he e third report on the competition on certain national economic sectors. In addition to investigating several bid riggings. drug distribution plays an essential role. CHIRIŢOIU 5 Competition Council . this year.Romanian competition environment – developments in essential sectors 2 011 FOREWORD This year. the obtained data and the consultations on different issues have added valuable knowledge on the analysed sectors. the elimination/reduction of the early reimbursement fee also influences the renegotiation of the on-going client contracts. namely the banking sector. Additionally. its conclusions are included in the report. In this process. as well as of the possible changes on the short and medium term. implicitly.

de o manieră sintetică. În acelaşi timp. în fiecare an.027 mil. lei. rezultatele unui proiect derulat de autoritatea de concurenţă în ultimii 2 ani. raportul îşi propune să realizeze o analiză privind impactul modificărilor generate la nivelul comisionului de rambursare anticipată asupra creditelor. ca urmare a creşterii gradului de mobilitate a clienţilor. iar volumul cumulat al creditelor de refinanţare în lei în perioada iunie 2010 – mai 2011 este de 2.5 mii credite de refinanţare acordate în perioada iunie 2009 – mai 2010. Un indicator important în constatarea realizării acestui obiectiv s-a concretizat în evoluţia activităţii de refinanţare la nivelul sistemului bancar din România. 6 Consiliul Concurentei . conform prevederilor OUG nr. Volumul cumulat al creditelor de refinanţare în lei în perioada iunie 2009 – mai 2010 este de 1. Prin urmare. după caz. raportul cuprinde un capitol distinct dedicat unor indicatori de măsurare a concurenţei din anumite sectoare de activitate.169 mil. lei. Acestora li se adaugă clienţii care au efectuat în această perioadă rambursări anticipate ale creditelor. a) Impactul modificărilor comisionului de rambursare anticipată asupra creditelor Din perspectiva domeniului bancar. dezbaterii publice un raport privind situaţia concurenţei în anumite sectoare sensibile ale economiei. comparativ cu 85. lei. reducerea comisionului de rambursare anticipată la toate creditele destinate consumatorilor persoane fizice a fost creşterea corectă a concurenţei între bănci. acest volum reprezintă 6% din volumul creditelor în sold acordate gospodăriilor populaţiei. Pentru comparaţie. În perioada ulterioară apariţiei Ordonanţei (iunie 2010 – mai 2011). Pentru acest an. raportul analizează trei domenii: bancar.2 011 Mediul concurential românesc – evolutii în sectoare esentiale REZUMAT Consiliul Concurenţei supune. parţiale (229 mii clienţi) sau totale (altele decât refinanţările). numărul total al creditelor refinanţate s-a dublat comparativ cu perioada anterioară (iunie 2009 – mai 2010). precum şi cei care şi-au renegociat contractele în condiţii mai favorabile. cel puţin 160 mii de clienţi au beneficiat în mod direct de eliminarea/ reducerea comisionului de rambursare anticipată. încercând să surprindă. volumul total al creditelor de refinanţare în lei s-a dublat faţă de perioada anterioară corespunzătoare. Scopul urmărit prin introducerea dispoziţiilor referitoare la eliminarea sau.50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori (denumită în continuare Ordonanţă). Pentru prima dată.402 mil. Prin urmare. În această perioadă s-au acordat aprox. farmaceutic şi achiziţii publice .a căror importanţă şi fluctuaţie a activităţii pot afecta semnificativ evoluţia de ansamblu a economiei naţionale. în cele 12 luni ulterioare apariţiei Ordonanţei. volumul de credite în sold acordate gospodăriilor populaţiei la nivelul lunii mai 2011 a fost de 35.160 mii de credite de refinanţare.

In this period. After the adoption of the Ordinance (June 2010 – May 2011). as a result of the increased inter-bank client mobility. compared to 85. For the first time. this volume is 6% of the volume of consumers’ credits remaining to be reimbursed.000 clients have benefited directly from the elimination/reduction of the early reimbursement fee. the report includes a distinct chapter presenting several competition assessment indicators intended to be applied in certain sectors.5 thousands refinancing credits granted during June 2009 – May 2010. The cumulated volume of the refinancing credits granted in RON during June 2009 – May 2010 is of RON 1. have also benefited from these conditions. As a result. By comparison. around 160. the total number of the refinanced credits has doubled compared to the previous period (June 2009 – May 2010). at least 160.Romanian competition environment – developments in essential sectors 2 011 ABSTRACT Every year. the volume of consumers’ credits remaining to be reimbursed at the moment May 2011 has been of RON 35. the pharmaceutical sector and public procurements because their importance and fluctuation can affect significantly the overall evolution of the national economy. the report analyses the impact of the revision of early reimbursement fee over the credits. and the one granted during June 2010 – May 2011 is of RON 2.000 clients) or totally (other than the refinancing credits). during the 12 months after the adoption of the Ordinance.50/2010 on consumer credit contracts (hereinafter Ordinance). The aim of introducing the provisions on the elimination/reduction of the early reimbursement fee for all consumer credits (natural persons) has been the fairly increase of competition between banks. This chapter aims to summarise the results of a project carried out by the competition authority for the past two years.402 million.000 refinancing credits have been granted. An important indicator for assessing the achievement of this objective has been concretised in the evolution of the refinancing activity within the Romanian banking system. This year. 7 Competition Council .169 million. Consequently. The clients which have early reimbursed their credits partially (229. together with those which have renegotiated their contracts so as to benefit from more favourable conditions. At the same time. according to the Emergency Government Ordinance no. the Competition Council launches a public debate on the report of the competition in certain sensible economic sectors.027 million. the report analyses three fields: the banking sector. a) The impact of the revision of the early reimbursement fee over the credits As regards the banking field. the total volume of the refinancing credits has doubled compared to the corresponding previous period.

prevederile Ordonanţei au influenţat în mod direct un număr total de aproximativ 229 mii de rambursări anticipate parţiale ale creditelor acordate în lei şi valută. nu numai că medicamentele generice nu au reuşit să penetreze piaţa. prin practicarea acestui sistem. prevederile art. dar vânzările celor mai ieftine medicamente generice reprezintă sub 1% din valoarea totală a pieţei. în perioada următoare apariţiei Ordonanţei. deşi acestea pot obţine discounturi semnificative de la distribuitorii de medicamente. generate de existenţa unor relaţii de exclusivitate sau de distribuţia printr-un număr redus de distributori. pe toate pieţele unde există variante generice ale medicamentelor inovative cel mai bine vândute. 67 au condus la economii de aprox. Cu toate acestea. b) Distribuţia angro de medicamente din România Ca parte componentă a sectorului farmaceutic. prescrierea acestora se face pe baza Denumirii Comune Internaţionale. în medie. respectiv 7. cât şi în prezent. se elimină principala formă de concurenţă cu privire la aceste medicamente. al distribuitorilor mici. Din analiza efectuată a rezultat faptul că. Casa Naţională de Asigurări de Sănătate suportă valoarea integrală a preţului de vânzare cu amănuntul al fiecărui medicament care se acordă în cadrul programelor naţionale de sănătate. Din punctul de vedere al accesului pe piaţa distribuţiei angro se poate afirma că nu există limitări într-o măsură semnificativă. în cadrul investigaţiei au fost identificate şi anumite pieţe pe care accesul distribuitorilor şi.2 011 Mediul concurential românesc – evolutii în sectoare esentiale Volumul creditelor refinanţate în valută. dar şi a modificărilor ce ar putea interveni în acest sistem pe termen scurt şi mediu. o reducere cu 3 puncte procentuale a comisionului de rambursare anticipată plătit de clienţii bancari care şi-au refinanţat creditele.85 milioane euro. Cu toate acestea. a fost de 338 mil. iar volumul corespunzător plăţilor anticipate a fost de 542. Astfel. în general. În vederea analizării modului de funcţionare a sistemului de distribuţie practicat în România.2 milioane lei. 65 milioane lei şi 10 milioane euro. respectiv 261. atât la nivelul 8 Consiliul Concurentei . aplicând o reducere medie de 3 procente a comisionului de rambursare anticipatăclienţilor bancari care au rambursat anticipat o parte din credit. este dificil. atât în anul 2009. euro. distribuţia angro de medicamente din România joacă un rol extrem de important. deşi există diferenţe semnificative de preţ. Consiliul Concurenţei a derulat o investigaţie sectorială în urma căreia s-au constatat anumite disfuncţionalităţi legate în primul rând de accesul distribuitorilor la anumite medicamente. 16 milioane lei. Totodată. De asemenea. Prin urmare. Considerând. cu efecte directe şi vizibile la nivelul utilizatorului final. în perioada iunie 2010 – mai 2011. rezultă economii de aprox. farmaciile nu au niciun stimulent pentru a le comercializa la un preţ mai mic. în perioada următoare apariţiei Ordonanţei.9 milioane euro. În ceea ce priveşte medicamentele decontate ce se acordă în cadrul programelor naţionale de sănătate. şi anume concurenţa prin preţ.

in 2009. the main form of competition. Romanian drug wholesale market pays an extremely important role. it can be stated that there are no significant limitations. by applying this system. b) Romanian drug wholesale market As part of the pharmaceutical sector.9 million. In order to assess the functioning of the Romanian drug distribution system. putting into effect the provisions of art. Moreover. As regards the access on the drug wholesale market. pharmacies have no incentive to trade them at a lower price. the Competition Council has carried out a sector inquiry. it led to savings of approx. with direct and visible effects over the final consumer. 67. Considering an average reduction of 3% to the early reimbursement fee paid by bank clients in the period after the adoption of the Ordinance. In respect to the settled drugs within the Romanian national health programmes. as well as at present. As a result.2 million and of EUR 261. the National Health Insurance House settles the entire value of the retail price for each drug granted within the national health programmes. the price competition between producers and between pharmacies. which has revealed certain dysfunctions mainly related to the access of distributors to certain drugs. although they could obtain significant discounts from drug distributors. the provisions of the Ordinance have influenced directly around 229. as well as the possible changes on the short and medium term. their prescription is made based on their International Common Name. generated by certain exclusivity relations or by the distribution performed through a low number of distributors. Therefore. it results that after the adoption of the Ordinance savings of around RON 16 million and EUR 7. generics did not succeed to penetrate the market but the sales of the cheapest generics have represented less than 1% of the total market value. However. although there are significant price differences. At the same time. on all the markets where the best sold innovative drugs have generic variants. However. is being eliminated in the detriment of 9 Competition Council . RON 65 million. and the volume of the early reimbursements has been of RON 542.000 early reimbursements of the credits granted in RON and in foreign currency. by applying an average reduction of 3% to the early reimbursement fee paid by the bank clients who have reimbursed part of their credits. respectively EUR 10 million.Romanian competition environment – developments in essential sectors 2 011 During June 2010 – May 2011. the volume of the refinanced credits in foreign currency has been of EUR 338 million. The analysis has showed that.85 million have been generated. within the investigation have been identified certain markets where distributors and especially small distributors have difficulties to enter.

Prin urmare. Având în vedere creşterea cheltuielilor cu medicamentele care se acordă în cadrul programelor naţionale de sănătate. c) Eficienţa sistemului de achiziţii publice din România Achiziţiile publice pot ridica. în final. măsura ar putea conduce la înregistrarea unui deficit de medicamente pe piaţa românească. în condiţiile legii. preţul joacă un rol primordial în licitaţiile publice. respectiv: motorină euro 5. pe de altă parte la promovarea medicamentelor generice pe măsură ce acestea intră pe piaţă. cu mici excepţii de la un produs la altul sau de la o procedură de licitaţie la alta. cu posibile consecinţe asupra stării de sănătate a bolnavilor cronici incluşi în programe naţionale de sănătate. Pe ansamblul celor 4 produse (motorină. Ministerul Sănătăţii a propus ca modul de calcul al preţurilor de decontare a medicamentelor care se acordă bolnavilor cuprinşi în cadrul programelor naţionale de sănătate nominalizate prin hotărâre de guvern. cartofi şi hârtie xerox. lucrărilor şi serviciilor licitate cât mai aproape de preţul aceloraşi produse de pe piaţă trebuie să reprezinte elementul de bază al oricărui contract de achiziţie publică. cât şi la nivelul farmaciilor. Consiliul Concurenţei a atras atenţia asupra faptului că această metodă de calcul ar putea avea ca efect creşterea atractivităţii exporturilor de astfel de medicamente. este necesară introducerea unui sistem de referenţiere a preţurilor în cazul acestor medicamente. Obiectivul acestei cercetări a fost acela de a stabili dacă preţurile produselor livrate autorităţilor contractante prin diferite proceduri de licitaţie au fost mai mici decât cele facturate altor clienţi neguvernamentali. Alături de aceste elemente. preţul cu ridicata ar fi fost preţul de producător diminuat cu 15%. să fie stabilit într-un mod care să permită realizarea de economii la bugetul alocat sănătăţii. „Sensibilitatea” distribuţiei de medicamente şi efectele acesteia în piaţă conduc în acordarea şi pe viitor a unei atenţii deosebite acestui subiect. ulei. pentru a elimina posibilitatea de manifestare a unor potenţiale practici anticoncurenţiale. Stabilirea valorii estimate a produselor. pe de o parte.2 011 Mediul concurential românesc – evolutii în sectoare esentiale producătorilor. la care urma să se adauge adaosul de distribuţie. probleme legate de existenţa unor prevederi cu potenţial caracter anticoncurenţial existente în cadrul legislativ sau de fenomenul trucării licitaţiilor de către agenţii economici participanţi la licitaţie. fiind unul din elementele ce pot concura în realizarea unor economii bugetare. cartofi şi hârtie xerox). răspunsul la întrebarea: „Sunt preţurile din contractele de achiziţii publice mai mici decât cele facturate altor clienţi?” este „Nu”. ulei. în detrimentul bugetului alocat programelor naţionale şi. 10 Consiliul Concurentei . printre altele. cel puţin în cazurile în care există mai multe medicamente cu aceeaşi Denumire Comună Internaţională. Astfel. Introducerea acestor măsuri va conduce. al pacienţilor. anul acesta Consiliul Concurenţei a efectuat o analiză comparativă privind nivelul preţurilor din cadrul contractelor cu diferite autorităţi contractante şi al celor practicate pentru alţi clienţi pentru un număr de patru produse. În afara investigaţiilor derulate în acest domeniu şi al colaborării cu celelalte autorităţi cu atribuţii în sfera achiziţiilor publice. la reducerea cheltuielilor statului cu aceste medicamente şi.

works and services as closer as possible to the market price must be the basic element of a public procurement contract. at least for the cases when there are several drugs with the same International Common Name. The Ministry of Health has proposed that the calculation of the settlement price for the drugs intended for the patients treated within the national health programmes stipulated by Government Decision. The Competition Council has signalled that this calculation method could have as effect the increase of the exports of such drugs. the Competition Council has undertaken a comparative analysis between the prices resulted applied in the contracts concluded with different contracting authorities and the ones charged to other clients. Establishing the estimated value of the bidded products. Additionally. in order to eliminate the possible anticompetitive practice c) Efficiency of the Romanian public procurement system Public procurements may raise among others. with possible consequences over the health condition of the chronically ill patients included in the national health programs. the measure could lead to a drug deficit on the Romanian market. The aim of this research has been to establish if the prices of the products delivered to the contracting authorities through different tender procedures were lower than the ones charged to other nongovernmental clients. Thus. and it is one of the elements which can help in achieving budgetary savings. depending on the product and on the tender procedure. the price plays a critical role within public tenders. it is necessary to be introduced. namely: Euro 5 diesel. following to be completed by the distribution mark-up. potatoes and copy paper. the general answer to the question: “Are the prices resulted from the public contracts lower than the ones charged to other clients?” is “No”. Such measures will generate on one hand the decrease of State’s expenses with these drugs and on the other hand the promotion of generics as they are entering on the market. the retail price would have been the producer price diminished by 15%. Taking into consideration the increase of the drug expenses granted within the national health programmes a reference price system in respect to these drugs. according to the law. The analysis has envisaged four products. finally. For the 4 products. The “sensitivity” of drug distribution and its effects on the market are the reasons for continuing the surveillance of this market.Romanian competition environment – developments in essential sectors 2 011 the budget allocated for the national programmes and. Apart from the investigations carried out in this field and the cooperation with other authorities with competences in public procurements. As a result. issues related to the existence of certain possible anticompetitive provisions stipulated by the legal framework or may be affected by the phenomena of bid rigging carried out by the bidding undertakings. of patients. with small exemptions. cooking oil. 11 Competition Council . to be established so as to generate savings for the health budget.

fie din cauza gradului redus de transparenţă al achiziţiilor. existând. fie din cauza existenţei unor bariere. Achiziţia de cartofi de la intermediari se realizează la preţuri net superioare preţurilor de la producător sau grupuri de producători. preţul practicat în contractele de achiziţie publică înglobează alături de caracterul sezonier al produsului şi un nivel destul de ridicat al adaosului comercial practicat de operatorii economici. o tendinţă vizibilă de reducere faţă de nivelul preţurilor practicate către alţi clienţi neguvermentali.97 lei/kg (fără TVA). care de multe ori „sufocă” activitatea unor astfel de entităţi. atât în cazul contractelor de achiziţie publică cât şi al celor aferente altor clienţi. mai mult sau mai puţin justificate. La cartofi. însă. uleiul pentru gătit este procurat de autorităţile contractante cu precădere de la intermediari. în perioadele de producţie. hârtia xerox. În cazul ultimului produs analizat. ale căror preţuri de comercializare sunt net superioare preţurilor producătorilor. respectiv de la un contract de achiziţie la altul. inclusiv prin mecanismul achiziţiei publice. preţurile variază ca urmare a creşterii preţurilor la producător. Majorarea progresivă a plafonului licitaţiilor online poate avea drept efect realizarea de economii bugetare din sistemul de achiziţii publice. existau 4 grupuri de producători ce funcţionau încă din 2006/2007. doar unul singur este producător de ulei. pentru ca preţurile intermediarilor să se situeze sistematic peste acest nivel. Dacă până în iunie 2011. între 0.65 lei/kg şi 0. Cele mai importante probleme se regăsesc însă la achiziţia uleiului de gătit şi cartofilor. restul fiind intermediari şi ca urmare. Din cei 18 agenţi economici. constituie un prim pas în încercarea de valorificare a producţiei interne. preţurile de achiziţie variază de la un judeţ la altul. În privinţa achiziţiei de motorină. unul în Braşov iar celălalt în Constanţa.2 011 Mediul concurential românesc – evolutii în sectoare esentiale Analiza achiziţiilor publice pentru cele 4 produse a pus în evidenţă faptul că. Ca şi în cazul altor produse agroalimentare. Încurajarea fenomenului de creare de grupuri de producători. Astfel. în general. fie de existenţa unei legislaţii prea stufoase. cu peste 10 procente preţul producătorului. înfiinţarea de cooperative integrate se loveşte şi în cazul cartofului fie de reticenţa producătorilor agricoli legată de neîncrederea în fenomenul cooperatist. Preţul mediu al intermediarilor în contractele analizate depăşeşte. aceştia fiind în imposibilitatea de a participa la licitaţii. cu putere de negociere şi cu personalitate juridică. în mod regulat. 12 Consiliul Concurentei . practicând preţuri peste preţul producătorului. ce au dat curs cererii de informaţii a autorităţii de concurenţă. din care 3 în judeţul Braşov şi unul în Constanţa. Procurarea de cartofi direct de la producători poate avea ca efect realizarea unor economii însemnate de către autorităţile contractante. prin licitaţiile online preţurile contractelor încheiate cu diferite autorităţi şi instituţii publice sunt mai reduse faţă de preţurile facturate altor clienţi neguvernamentali. Din analiza contractelor de achiziţie publică a reieşit faptul că preţurile producătorilor la cartofi variază. această situaţie putând fi explicată pe seama creşterii cotaţiilor internaţionale. la momentul actual mai există înregistrate doar 2 grupuri de producători. analiza diferenţelor de preţ putând fi realizată doar de la caz la caz.

Romanian competition environment – developments in essential sectors 2 011 The analysis of the public tenders for the 4 products has highlighted that. Procuring potatoes directly from producers can generate significant savings for the contracting authorities. In the analysed contracts. there it has a visible decreasing tendency compared to the level charged to other nongovernmental clients. including public procurement mechanism. the rest of them being intermediaries.the copy paper -. 13 Competition Council . out of which 3 in Braşov County and one in Constanţa County. Potatoes’ procurement from intermediaries is being done at clearly high prices compared to the ones charged by producers or by producers’ groups. Out of the 18 undertakings that have responded to the information request of the competition authority. In potatoes’ case. The last ones are not able to attend tenders because of the low level of transparency. As in the case of other food products. the acquisition price varies from county to county. which “suffocates” the activity of such entities. there were 4 producers’ groups functioning starting from 2006/2007. the setting up of potatoes integrated cooperatives is hampered by the reticence of the agricultural producers generated by the mistrust in the cooperative model. which have selling prices obviously superior than the producers. and the intermediaries’ prices are systematically over these levels. As regards the diesel procurement. nowadays only 2 producers’ groups are still activating. is influenced by the seasonal nature of the product and by the quite high trade mark-up used by the undertakings. as it has resulted from the public contracts. As a result. an analysis of the price differences can be made only on a case by case basis. Encouraging the creation of producers’ groups. prices vary as a result of the price increase performed by producers. the price. as a rule. The contracting authorities mainly procure the cooking oil from intermediaries.97 RON/kg (without VAT). the online tenders provide lowest prices for the contracts concluded with the contracting authorities compared to the ones charged to other nongovernmental clients. The progressive increase of the online tenders could generate budgetary savings from the public procurement system. the average price of the intermediaries overcomes the producer price by over 10%. in general. in the contracts subject to public tenders and in the contracts concluded with other clients as well. The analysis of the public procurement contracts has revealed that potatoes’ producer prices are fluctuating during the production times.65 RON/kg and 0. or this can be explained by the rising international oil quotations. with bargaining power and juridical personality. If until June 2011. The main important issues are related to the cooking oil and the potatoes. they charge prices over the producer price. respectively from a contract to another. between 0. however. more or less justified. or by the too thick legislation. only one is an oil producer. or because of certain barriers. is a first step in trying to capitalise the internal production. In the case of the last analysed product . one in Braşov and the other one in Constanţa.

principalii indicatori ai gradului de concentrare a pieței sunt următorii: rata de concentrare.2 011 Mediul concurential românesc – evolutii în sectoare esentiale O atenţie deosebită trebuie. a unor preţuri mult mai mari pentru autorităţile contractante faţă de alte contracte rezultate din licitaţii poate ridica suspiciuni legate de trucarea licitaţiilor pe verticală şi orizontală. dimensiunile lor evoluează în timp. acestea se calculează pe baza valorii produselor/serviciilor comercializate. precum şi al sancţionării cu severitate a oricăror încercări de trucare a licitaţiilor. indicele Herfindahl14 Consiliul Concurentei . valoarea pieței și numărul de produse din piață. respectiv care pot constitui o bază de evaluare pentru intensitatea concurenţei din sectoarele economiei. având în vedere optimizarea utilizării resurselor umane şi de timp la nivelul autorităţii de concurenţă. d) Indicatori pentru evaluarea concurenţei din anumite sectoare economice Un obiectiv important pentru Consiliul Concurenţei îl constituie dezvoltarea de metodologii şi indicatori cu conţinut economic pe baza cărora să poată fi evaluat nivelul concurenţei din anumite pieţe şi sectoare economice. în plus. trebuie amintit faptul că piețele sunt dinamice. numărul de întreprinderi active pe piață. fiecare dintre aceștia plecând de la calculul cotelor de piață. colaborarea activă a tuturor instituţiilor cu atribuţii în domeniul achiziţiilor publice. acordată şi pe viitor procesului de monitorizare al achiziţiilor publice. Indicatori care vizează structura şi dimensiunea pieţei sunt consideraţi esenţiali în etapa de definire a pieţei relevante. se pot grupa în următoarele categorii: 1. se va repercuta favorabil asupra nivelului cheltuielilor alocate pentru procurarea de bunuri şi servicii de către autorităţile contractante. Construcţia de indicatori dedicaţi evaluării bunei funcţionări a sectoarelor din economie necesită identificarea seturilor de date disponibile public sau a datelor care pot fi colectate cu un efort logistic rezonabil. În acest caz. în general. însă. 2. autorităţile de concurenţă stabilesc praguri de decizie în raport cu cotele jucătorilor dintr-o piaţă. fiind necesari pentru stabilirea tipului de piaţă analizată. există mai mulți indicatori de concentrare a pieței. Practicarea. deși pentru analiza dimensiunii pieței se utilizează cu precădere indicatori statici. schimbându-se astfel și fizionomia pieţelor. cei mai uzuali indicatori ce vizează structura și dimensiunea pieței sunt: aria de cuprindere a pieței. Evaluarea concurenţei din sectoarele economiei facilitează îndeplinirea atribuţiilor derivate din aplicarea prevederilor legii concurenţei şi facilitează interacţiunea cu alte autorităţi de supraveghere şi reglementare a activităţii economice. atât din punct de vedere al eliminării unor posibile disfuncţionalităţi. în unele cazuri. dar ele pot fi calculate și pe baza volumului de produse/servicii comercializate (în funcție de specificul pieței). iar structurile interioare se modifică. Indicatorii care au semnificaţie pentru politica de concurenţă. Indicatori ai gradului de concentrare a pieţei: teoria economică indică o legătură directă între gradul de concentrare a pieţei şi performanţa întreprinderilor din piaţă.

their dimensions evolve in time and their internal structure modifies and as a result. Evaluating the competition on the national economy facilitates the application of the Competition Law and the interaction with other surveying and regulatory authorities. they can also be calculated based on the volume of the traded products/ services. it must be noted that markets are dynamic. namely which can represent a base for assessing the intensity of the competition on economic sectors. the market value and the number of market products. In general. the most common indicators envisaging the structure and the dimension of the market are: the market area. The development of indicators for evaluating the proper functioning of the economic sectors requires identifying the sets of public available data or of the data that can be collected through a reasonable logistical effort. although static indicators are mainly used to measure the dimension of a market. according to the market specifics. taking into account the optimisation of the human and time resources of the institution. The cases when the prices paid by the contracting authorities are higher than the ones resulted from other tenders can create suspicions concerning the possible horizontal or vertical bid riggings. the number of market players. d) Indicators for assessing competition on certain sectors An important objective of the Competition Council is to develop methodologies and economic-based indicators that can be used for assessing the competition on certain markets and economic sectors. a special attention must be paid to the monitoring process of the public procurements. The significant indicators for the competition policy. Market concentration indicators: the economic theory indicates a direct relation between the level of market concentration and the economic performance of the undertakings on a certain market. they are calculated based on the value of the traded products/services. each of them originating from the market shares. In these cases. moreover. the main market concentration indicators are the following: 15 Competition Council . 2. markets acquire a different physiognomy. Indicators envisaging the structure and the dimension of the market: they are essential for the relevant market definition and are necessary for establishing the type of the analysed market. there are several market concentration indicators. competition authorities establish decision thresholds based on the shares of the players on a certain market. can be grouped on the following categories: 1. the active cooperation of all institutions with attributions in the field of public procurements as regards the elimination of possible dysfunctions as well as sanctioning of any bid rigging attempt will have a positive effect over the expenses of the contracting authorities related to the procurement of goods and services.Romanian competition environment – developments in essential sectors 2 011 However.

aceşti indicatori pot avea relevanţă pentru evaluarea concurenţei atunci când se urmăreşte evoluţia lor în timp sau atunci când se compară magnitudinea lor cu indicatori pentru pieţe similare.2 011 Mediul concurential românesc – evolutii în sectoare esentiale Hirschman. acest nivel îl poate constitui profitabilitatea dintr-o altă piaţă similară. respectiv bancar.. indicele Hall-Tideman. Indicatori de profitabilitate – productivitate. indicatorilor privind diferenţialul de dobândă. Indicatori specifici: aceşti indicatori se pot regăsi sub forma mecanismelor de formare a preţului. farmaceutic şi al construcţiilor de drumuri. indicele Panzar-Rosse. 4. Indicele Comprehensiv al Concentrării. urmând a fi aplicate ulterior în cazurile analizate de autoritatea de concurenţă. dar numai atunci când sunt comparaţi cu un nivel de referinţă bine stabilit. 3. aceste „baterii” de indicatori au fost testate pe trei domenii. astfel de indicatori sunt: indicatori structurali de tip market power sau indici ai diferenţialului de dobândă la credite acordate / depozite atrase. 16 Consiliul Concurentei . dar separate geografic. indicatorii de profitabilitate pot transmite semnale cu privire la prezenţa sau absenţa concurenţei dintr-o piaţă. fiecare sector economic are anumite particularităţi structurale şi funcţionale în raport cu care se pot defini indicatori specifici relevanţi pentru evaluarea concurenţei. analiza prezenţei mutaţiilor structurale în seria de timp a ratelor profitabilităţii dintr-un sector poate transmite semnale cu privire la potenţiale comportamente anticoncurenţiale. de asemenea. În cadrul raportului. dar distinctă geografic de piaţa analizată. analizei evoluției cotelor de piaţă etc.

pharmaceuticals and road construction. every economic sector has certain structural and functional characteristics based on which relevant specific indicators for assessing the competition may be defined. such indicators are: market power structural indicators or interest rate differential indexes concerning the credits granted. Specific indicators: these indicators can take the form of price formation mechanisms. bank deposit. PanzarRosse Index. 3. the analysis of market shares evolution etc. Hall-Tideman Index. this level can be the level of profitability of another similar but geographically distinctive market. moreover. interest rate differential indexes. Profitability – productivity indicators: these indicators can be relevant for assessing the competition when their value is monitored over the time or when their magnitude is compared to the one of the indicators for similar. Competition Council 17 . but only when they are compared to a well-defined reference level. Within the report these “batteries” of indicators have been tested on three fields – banking. profitability indicators can signal the presence or the absence of the competition on a certain market. price setting mechanism. 4. the analysis of the structural mutations in a certain sector in the time series of sector’s profitability rates can signal potential anticompetitive behaviours. These tests are to be applied in the cases analysed by the competition authority in the near future. and Comprehensive Concentration Index. Herfindahl-Hirschman Index. but geographically distinctive markets.Romanian competition environment – developments in essential sectors 2 011 Concentration Ratio.

Pentru a reduce diferenţele substanţiale între legislaţiile naţionale privind creditele pentru persoanele fizice. situația de fapt și de drept creată ca rezultat al acestor diferențe naționale conduce. care au relevat diferenţe substanțiale între legile diferitelor state membre ale Uniunii Europene. Introducere Necesitatea reglementării creditelor pentru consumatori la nivel comunitar s-a evidenţiat în urma unor rapoarte şi consultări succesive efectuate de către Comisia Europeană în ultimii ani. cât și la nivel comunitar. în realitate. la denaturarea concurenței între furnizorii de servicii financiare din Comunitate și împiedică buna funcționare a pieței interne. mobilitate clienţi bancari. precum şi la creditele aflate în derulare. în anumite cazuri. el reprezintă o preocupare constantă a autorităţilor atât la nivel naţional. în domeniul creditelor pentru persoane fizice. a dus la creșterea gradului de mobilitate a clienţilor și implicit. Cuvinte cheie: refinanţare. mai stricte decât reglementările europene existente în materie1. 18 Consiliul Concurentei . Comisia Europeană a emis Directiva 2008/48/CE din 23 aprilie 2008 privind contractele de credit pentru consumatori (denumită în continuare „Directivă”). în special. Transpunerea actului normativ european în legislaţia românească s-a realizat prin Ordonanţa de Urgenţă nr. datorită situațiilor juridice sau economice diferite la nivel național. comision rambursare anticipată. De aceea. atunci când statele membre au adoptat dispoziții obligatorii diferite. în general. Această situație limitează posibilitatea consumatorilor de a beneficia direct de avantajele ofertei de credite transfrontaliere. și creditele de consum. în special. O analiză a legilor naționale a arătat că statele membre utilizează diverse mecanisme de protecție a consumatorului. 288/2010. 1. Implementarea propunerii Consiliului Concurenţei de extindere. care 1 Directiva 87/102/CEE a Consiliului din 22 decembrie 1986 de apropiere a actelor cu putere de lege și a actelor administrative ale statelor membre privind creditul de consum. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori (denumită în continuare „Ordonanţă”) aprobată cu modificări prin Legea nr. în cadrul Ordonanţei. în general. a sferei de aplicare a prevederilor Directivei privind eliminarea/ reducerea comisionului de rambursare anticipată şi la alte categorii de credite. a nivelului de concurenţă de pe piaţa bancară de retail. În acest context s-a observat că. și al creditelor de consum.2 011 Mediul concurential românesc – evolutii în sectoare esentiale IMPACTUL MODIFICĂRILOR COMISIONULUI DE RAMBURSARE ANTICIPATĂ ASUPRA CREDITELOR Sectorul bancar are o importanţă deosebită în economia oricărei ţări.

Competition Council 19 . The implementation of Competition Council’s proposal of extending – through the Ordinance – the application of Directive’s provisions in respect to the elimination/reduction of the early reimbursement fee to other credit categories. implicitly. regulations and administrative provisions of the Member States concerning consumer credit. This situation limits the possibility of consumers to benefit directly from the advantages of the cross-border credit. They have highlighted significant differences between the EU Member States concerning the natural persons’ credits. higher competition on the retail banking market. An analysis of the national laws has revealed that the EU Member States are using different consumer protection mechanism. and.50/2010 on credit agreements for consumers (hereinafter “the Ordinance”) approved with amendments by Law no. in particular. it has been noticed that. In order to reduce the significant differences between the national legislation concerning the natural persons’ credits.288/2010. Overview The need to regulate the credit agreements for consumers at Community level has resulted from certain successive reports and consultations carried out during the past years by the European Commission. to the alteration of the competition between the Community financial services suppliers and hampers the proper functioning of the internal market when EU Member States have different mandatory provisions. as well as to the on-going credits. stricter than the specific European regulations1. The transposition of the European normative act in the Romanian legislation has been achieved through the Government Emergency Ordinance no. and. in general. early reimbursement fee. in reality. inter-bank client mobility. in general. the European Commission has issued Directive 2008/48/CE of 23 April 2008 on credit agreements for consumers (hereinafter “the Directive”). In this context. For this reason.Romanian competition environment – developments in essential sectors 2 011 THE IMPACT OF THE REVISION OF THE EARLY REIMBURSEMENT FEE OVER THE CREDITS The banking system has a special importance in the economy of every country. 1. in particular. it is constantly under the analysis of both national and Community competition authorities. has generated increased client mobility and. the fact and law situation resulting from these national differences leads. as a result of the various national juridical and economic conditions. Key words: refinancing. the consumption credits. in certain cases. the consumption credits. which records a 1 Directive 87/102/EEC of 22 December 1986 for the approximation of the laws.

în general. mai ales că. Totodată se precizează că. concretizată prin Directiva 2008/48/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 aprilie 2008 privind contractele de credit pentru consumatori. reglementări legale). • asimetria informaţiei şi gradul de transparenţă al acesteia – acestea se reflectă în mod direct asupra costurilor aferente procedurilor de căutare a ofertei celei mai favorabile pentru necesităţile unui consumator. În încercarea de a crește gradul de mobilitate a clienţilor (și implicit nivelul de concurenţă pe piaţa creditelor de retail) Consiliul Concurenţei a propus aplicarea prevederilor Ordonanţei referitoare la eliminarea/reducerea comisionului de rambursare anticipată și altor tipuri de credite decât cele specificate de Directivă. precum şi contractelor de împrumut aflate în curs de derulare la momentul adoptării actului normativ. Un element foarte important pentru realizarea obiectivului propus de Comisia Europeană este creșterea gradului de mobilitate a clienţilor. Prin urmare.oecd. la rândul lor. persoana care a contractat un împrumut trebuie să aibă posibilitatea reală de a încheia contractul actual de credit. • alte bariere de natură administrativă (ex. modificarea dispozițiilor existente la nivel comunitar și extinderea domeniului lor de aplicare a apărut ca o necesitate firească.2 011 Mediul concurential românesc – evolutii în sectoare esentiale cunoaşte o dezvoltare progresivă. neputând apela la refinanţare din cauza costurilor foarte ridicate impuse de creditori pentru rambursarea anticipată. între acestea o pondere însemnată fiind reprezentată de taxele și comisioanele datorate de către debitor instituţiei creditoare pentru rambursarea anticipată a împrumutului acordat. printre cei mai importanţi identificându-se: • costurile aferente terminării relaţiilor contractuale. În Raportul OECD „Competition and Regulation in Retail Banking”2 se consemnează faptul că mobilitatea clienţilor și posibilitatea de a alege dintre diferite oferte de creditare sunt esenţiale pentru stimularea concurenţei în sistemul bancar de retail. Din analiza practicilor bancare de pe teritoriul României. pentru a avea posibilitatea de a accesa alte oferte de creditare (naţionale sau transfrontaliere) mai favorabile. a rezultat aspectul potrivit căruia consumatorii care au încheiat contracte înainte de intrarea în vigoare a Ordonanţei ar fi rămas captivi în contracte. Denaturările și limitările menționate pot avea. 2 http://www. determinând apariţia unor noi instrumente de credit. ce pun la dispoziţia consumatorilor condiţii mai avantajoase de creditare. 20 Consiliul Concurentei . mobilitatea clienţilor este scăzută. în ultimii ani. tipurile de credite oferite consumatorilor și folosite de către aceștia au evoluat în mod considerabil. Gradul de mobilitate a clienţilor este influenţat de mai mulţi factori.pdf. multe dintre ele dezavantajoase lor.org/dataoecd/44/18/39753683. consecințe asupra cererii de bunuri și servicii. Altfel spus. chiar înainte de expirarea termenului/duratei convenite. • existenţa unor oferte competitive din partea băncilor. iar relaţiile client-bancă sunt longevive ca urmare a costurilor de transfer ridicate.

Romanian competition environment – developments in essential sectors 2 011 progressive development.oecd. A very important element in achieving the objective proposed by the European Commission is to increase the client mobility. The analysis of the Romanian banking practices has revealed that consumers which had concluded contracts before the date the Ordinance entered into force would have remained captive to contracts. most of which disadvantageous to them. that have been imposed by creditors. in order to have the possibility to access other more favourable credit offers (of a national or of a cross-border nature). At the same time. generating new credit tools. the Competition Council has proposed for the application of the provisions of the Ordinance concerning the elimination/reduction of the early reimbursement fee also to other types of credits then those mentioned by the Directive. the legal regulations). • the information asymmetry and its level of transparency – these characteristics influence directly the costs for finding the most favourable offer to satisfy the needs of a consumer. 2 http://www. The abovementioned alterations and limitations can have consequences at their turn over the demand for goods and services. As a result. Competition Council 21 .pdf. The client mobility level is influenced by many factors. usually. The OECD Report “Competition and Regulation in Retail Banking”2 mentions that client mobility and the options to choose from different credit offers are essentials for stimulating competition in the retail banking system. the report stipulates that. the need to amend the existing Community provisions and to extend their scope has arisen naturally. In other words. • the existence of competitive offers from other banks. especially because in the last years the types of credits available to and used by consumers have evolved considerably. they would have not been able to refinance their credits as a result of the very high costs for the early reimbursement. proposing consumers more advantageous credit conditions. • other administrative barriers (for example. as well as to the credit contracts that were on going at the moment the normative act was adopted. the client mobility is reduced and that the client-bank relations are lengthy as a result of the high transfer costs. among which the most important are the following ones: • the costs related to the cessation of the contractual relations. the person which has contracted a credit must have the real possibility to conclude the present credit contract before de end of the agreed term/duration. This has been subsequently concretised by Directive 2008/48/EC of the European Parliament and Council of 23 April 2008 concerning consumer credit. the early reimbursement fees and the related taxes owed by the debtor to the credit institution have a high weight in these costs. In order to increase client mobility (and implicitly the competition on the retail loan market).org/dataoecd/44/18/39753683.

respectiv de 0.2 011 Mediul concurential românesc – evolutii în sectoare esentiale În cazul achitării creditului înainte de termenul stabilit prin contract. cât şi al încercărilor băncilor de a contracara o posibilă afectare a portofoliului de clienţi proprii. cu condiţia ca rambursarea anticipată să intervină într-o perioadă în care rata dobânzii aferente creditului este fixă.5% din valoarea creditului rambursat anticipat. precum şi „campaniile de refinanţare” derulate de către fiecare bancă şi adresate atât clienţilor proprii cât şi celor aparţinând competitorilor. În această perioadă. reducerea comisionului de rambursare anticipată. cea mai importantă modificare în cadrul taxelor și comisioanelor plătite pentru achitarea împrumuturilor. Pe lângă efectul direct asupra evoluţiei rambursărilor anticipate şi a creditelor de refinanţare. 2. Evoluţia activităţii de refinanţare este atât un rezultat al iniţiativei consumatorilor. 22 Consiliul Concurentei . Potrivit Ordonanţei. înainte de expirarea duratei pentru care au fost acordate. cât și în mod indirect (prin apariţia de oferte noi de creditare cu condiţii de plată mai avantajoase) gradul de mobilitate a clienţilor bancari. dacă perioada de timp dintre rambursarea anticipată şi data convenită pentru încetarea contractului de credit nu este mai mare de un an. în special din perspectiva mobilităţii consumatorilor. Analiza evoluţiei numărului/volumului creditelor de refinanţare Ulterior lunii septembrie 2010 (dată până la care trebuiau implementate de către bănci prevederile Ordonanţei). Creditele în alte valute decât euro au fost convertite în euro. Această modificare legislativă a influenţat atât în mod direct. unul dintre principalii factori care a influenţat evoluţia numărului creditelor de refinanţare (deci a gradului de mobilitate a clienţilor) l-a reprezentat valoarea taxelor și a comisioanelor ce trebuiau plătite pentru rambursarea anticipată a contractului de credit. ca urmare a migrării acestora către instituţiile financiare concurente. Pentru a surprinde efectele reducerii/eliminării comisionului de rambursare anticipată. au fost analizate creditele de refinanţare acordate în perioada mai 2009 – mai 2011. după caz. Prezentul studiu îşi propune o analiză sintetică a efectelor Ordonanţei asupra consumatorilor debitori. dacă perioada de timp dintre rambursarea anticipată şi data convenită pentru încetarea contractului de credit este mai mare de un an. o astfel de compensaţie nu poate fi mai mare de 1% din valoarea creditului rambursat anticipat. eliminarea/reducerea comisionului de rambursare anticipată afectează în mod indirect şi activitatea de renegociere a contractelor clienţilor (în sensul adresării unor oferte individuale mai avantajoase). creditorul este îndreptăţit la o compensaţie echitabilă şi justificată în mod obiectiv pentru eventualele costuri legate direct de rambursarea anticipată a creditului. a reprezentat-o eliminarea sau.

under the condition that the early reimbursement to be made when the interest rate of the credit is fixed.5% of the early reimbursed credit. The credits in other foreign currencies than EUR have been converted in EUR. as well as by the banks’ attempts to overcome a possible alteration of their own client portfolios. This legislative change has influenced directly and indirectly (new credit offers with more advantageous payment condition) the inter-bank client mobility. if the time period between the early reimbursement and the initial deadline of the credit contract is no longer than one year. According to the Ordinance.Romanian competition environment – developments in essential sectors 2 011 If a credit is reimbursed before the deadline set by the contract. and of 0. For assessing the effects of the elimination/reduction of the early reimbursement fee. the refinancing credits granted during May 2009 – May 2001 have been analysed. the creditor is entitled to receive an equitable compensation. The present study tries to synthetically analyse the effects of the Ordinance over the consumers as debtors. one of the main factors that has influenced the evolution of the refinancing credits’ number (in other words. justified objectively on the basis of the possible costs directly related to the early reimbursement of the credit. Competition Council 23 . 2. Analysis of the evolution of the refinancing credits’ number/volume After September 2010 (the deadline when the banks should have implemented the provisions of the Ordinance). In addition to the direct effect over the evolution of the early reimbursements and over the refinancing credits. the elimination/reduction of the early reimbursement fee also affects indirectly the renegotiation of the clients’ contracts (meaning the possibility of presenting more advantageous individual offers) as well as the “refinancing campaigns” carried out by each bank and targeted at their own clients or at those of the competitors. as a result of their migration to others competing financial institutions. the most important change of the early reimbursement taxes and fees has been the elimination/the reduction of the early reimbursement fee. if the time period between the early reimbursement and the initial deadline of the credit contract is longer than one year. the client mobility) has been the value of the early reimbursement fees and taxes. especially in respect to the client mobility. The evolution of the refinancing activity has been generated by consumers’ initiative. such a compensation cannot be higher than 1% of the early reimbursed credit. During this period of time.

să se remarce o stagnare a numărului creditelor de refinanţare. se constată o creștere a numărului creditelor de refinanţare comparativ cu anul anterior. lunile cu un număr maxim de refinanţări a creditelor în valută fiind octombrie-noiembrie 2010. ca urmare a noilor oferte de creditare din partea băncilor. numărul creditelor de refinanţare a „explodat” comparativ cu perioada anterioară. perioada martie – mai 2011 se distinge printr-o medie lunară ridicată a numărului creditelor de refinanţare (de aproximativ trei ori mai mare decât media lunară corespunzătoare perioadei mai 2009 – mai 2010). Spre deosebire de creditele în lei. dincolo de eventualii factori sezonieri care influenţează evoluţia refinanţărilor. efect concretizat în dublarea volumului lunar de credite refinanţate. creditele contractate în valută au avut o evoluţie diferită. Începând cu luna martie a anului 2011. 24 Consiliul Concurentei . în care a predominat incertitudinea privind aprobarea și forma de aprobare a Ordonanţei. pentru ca în intervalul de timp imediat următor adoptării Ordonanţei (iunie 2010).2 011 Mediul concurential românesc – evolutii în sectoare esentiale Graficul nr. Acest fenomen poate fi explicat prin prisma faptului că perioada cuprinsă între momentul adoptării Ordonanţei și momentul promulgării Legii de aprobare a acesteia (decembrie 2010) a fost caracterizată de dezbateri intense. Ca şi în cazul creditelor de refinanţare în lei. Ulterior lunii iunie 2010 acestea au înregistrat o creștere. 1. aşa cum este evidenţiat şi în graficul de mai sus. în primele luni ale anului 2010. Evoluţia volumulului creditelor refinanţate în lei indică un efect persistent datorat apariţiei Ordonanţei. Evoluţia numărului creditelor de refinanţare în lei Sursa: Date primite din partea băncilor comerciale. Astfel.

Romanian competition environment – developments in essential sectors 2 011 Graph no. Competition Council 25 . the ones in foreign currency have recorded a different evolution. Like for the refinancing credits granted in RON. and which has not been the consequence of the possible seasonal factors influencing the evolution of the refinancing process. 1. The graph above highlights an increased number of refinancing credits during the first months of 2010 compared to the previous year. marked by the incertitude on the approval of the Ordinance and on its final version. Evolution of the refinancing credits in RON Source: Data received from the commercial banks. they have increased. three times higher than the monthly average of the period of May 2009 – May 2010). Starting with March 2011. the maximum growth being recorded in October-November 2010. After June 2010. This trend can be explained by the fact that in the period between the adoption of the Ordinance and the promulgation of the Law approving the Ordinance (December 2010) has been characterised by intense debates. the period MarchMay 2011 has recorded a high monthly average number of refinancing credits (approx. as a result of the new credit offers presented by the banks. The evolution of the volume of the refinancing credits granted in RON indicates a persistent effect resulted from the adoption of the Ordinance. that has been concretised in the monthly double increase of the refinancing credits. the number of refinancing credits has stagnated. the number of the refinancing credits “has exploded” compared to the previous period. Unlike the credits granted in RON. After the adoption of the Ordinance (June 2010).

Evoluţia volumului creditelor de refinanţare în lei (exprimat în lei) Sursa: Date primite din partea băncilor comerciale. Evoluţia numărului creditelor de refinanţare în valută Sursa: Date primite din partea băncilor comerciale. 2.2 011 Mediul concurential românesc – evolutii în sectoare esentiale Graficul nr. 3. 26 Consiliul Concurentei . Graficul nr.

Romanian competition environment – developments in essential sectors 2 011 Graph no. Competition Council 27 . Evolution of the volume of the refinancing credits granted in RON (expressed in RON) Source: Data received from the commercial banks. Evolution of the number of the refinancing credits granted in foreign currency Source: Data received from the commercial banks. 3. 2. Graph no.

2 011 Mediul concurential românesc – evolutii în sectoare esentiale Volumul creditelor refinanţate în valută a înregistrat o evoluţie similară numărului de credite acordate în valută. Din punct de vedere al clienţilor care accesează creditele de refinanţare. acestea pot fi privite ca fiind credite de refinanţare internă (clienţii rămân în cadrul băncii) sau credite de refinanţare externă (clienţii provin din cadrul altor bănci). Evoluţia volumului creditelor de refinanţare în valută (exprimat în euro) Sursa: Date primite din partea băncilor comerciale. 28 Consiliul Concurentei . Şi aici se observă o modificare structurală produsă de apariţia Ordonanţei care conduce în lunile octombrie – noiembrie la un volum lunar al creditelor de refinanţare în valută de aproximativ 40 milioane euro. Privite din acest punct de vedere. atunci când ambele categorii credite de refinanţare au înregistrat o creștere spectaculoasă. evoluţia numărului creditelor de refinaţare este diferită în perioada iunie 2010 – decembrie 2010 (în această perioadă numărul creditelor de refinanţare internă a înregistrat o ușoară diminuare) și asemănătoare începând cu luna ianuarie 2011 (ulterior apariţiei Legii 288 din 30 decembrie 2010 de aprobare a Ordonanţei). Acest volum este de aproape patru ori mai mare decât în perioada corespunzătoare din anul precedent. 4. Graficul nr.

Graph no. This volume is almost four times higher than the one of the similar previous year. 4. In this case too. the evolution of the number of the refinancing credits is different during the period June – December 2010 (in this period the number of the internal refinancing credits has recorded a slight decrease) and is similar starting with January 2011 (after the adoption of Law no. which has led to a monthly volume of the refinancing credits granted in foreign currency of around EUR 40 million during October and November.288 of 30 December approving the Ordinance) when both categories of refinancing credits have recorded a spectacular increase.Romanian competition environment – developments in essential sectors 2 011 The volume of the refinancing credits granted in foreign currency has recorded similar evolutions. From the viewpoint of the clients accessing refinancing credits. it can be noticed that a structural modification has been produced by the adoption of the Ordinance. Competition Council 29 . these credits are internal refinancing credits (the clients remain customers of the same bank) or external refinancing credits (the clients come from other banks). Evolution of the volume of the refinancing credits granted in foreign currency (expressed in EUR) Source: Data received from the commercial banks. From this point of view.

Faptul că numărul creditelor de refinanţare externă s-a triplat în mai 2011 faţă de valorile înregistrate în 2009 – 2010 având o creștere mai semnificativă decât cea a creditelor de refinanţare internă. S-a optat pentru o analiză doar a rambursărilor anticipate parţiale. refinanţare externă) Sursa: Date primite din partea băncilor comerciale. Analiza evoluţiei rambursărilor anticipate parţiale Prevederea din Ordonanţă referitoare la eliminarea/reducerea comisionului de rambursare anticipată s-a reflectat în mod direct la nivelul rambursărilor anticipate. fie din cauza imposibilităţii de a fi identificate în sistemele informatice ale băncilor. 3. Evoluţia numărului creditelor de refinanţare în lei (refinanţare internă vs. prin creşterea numărului de plăţi efectuate în avans şi reducerea costurilor aferente acestora. fie datorită includerii lor în cadrul raportărilor referitoare la creditele refinanţate. întrucât datele referitoare la cele totale nu au putut fi cuantificate în mod real.2 011 Mediul concurential românesc – evolutii în sectoare esentiale Graficul nr. În graficul de mai jos este prezentată evoluţia rambursărilor anticipate parţiale în perioada cuprinsă între mai 2009 şi mai 2010. obiectiv urmărit prin propunerea de extinderea sferei de aplicare a prevederilor privind eliminarea/reducerea comisionului de rambursare cuprinse în Ordonanţă. 30 Consiliul Concurentei . arată faptul că a crescut gradul de mobilitate a clienţilor bancari. 5.

Romanian competition environment – developments in essential sectors

2 011

Graph no. 5. Evolution of the number of the refinancing credits granted in RON (internal vs. external refinancing)

Source: Data received from the commercial banks.

The fact that the number of external refinancing credits has tripled in May 2011 compared to those in the period 2009-2010 and has a more significant growth than the number of internal refinancing credits highlights that the inter-banking client mobility has increased. This was, in fact, the objective followed by proposal of extending the provisions on the elimination/reduction of the reimbursement fee of the Ordinance.

3. Analysis of the evolution of the partial early reimbursements
The provisions of the Ordinance on the elimination/reduction of the early reimbursement fee have a direct impact over the early reimbursements, resulting in increased early payments and in the reduction of the related costs. The chart below presents the evolution of the partial early reimbursements during May 2009 - May 2010. The analysis has envisaged only the partial early reimbursements because the data on the total early reimbursements couldn’t have been quantified for the reason that either they have been included in the reports on refinancing credits or they have been impossible to identify in the banks’ IT systems.

Competition Council

31

2 011

Mediul concurential românesc – evolutii în sectoare esentiale

Din analiza datelor existente se poate observa că, dacă la nivelul creditelor în lei, rambursate anticipat parţiale, nu se poate reţine o modificare semnificativă a comportamentului clienţilor bancari, în ceea ce priveşte creditele în valută putem nota un trend ascendent atât la nivelul numărului cât şi al volumului de rambursări anticipate, parţiale. Această evoluţie se poate datora prevederilor Ordonanţei, posibil coroborate cu influenţa altor factori, cum ar fi rata cursului de schimb valutar. În orice caz, clienţii ce au realizat astfel de plăţi au beneficiat de o reducere a sumelor plătite, datorită eliminării / reducerii comisionului de rambursare anticipată. În perioada iunie 2010 – mai 2011 s-a înregistrat un număr total de 229000 de rambursări anticipate a creditelor acordate în lei şi valută, iar volumul plăţilor anticipate a fost de 542,2 milioane lei, respectiv 261,9 milioane euro. Graficul nr. 6. Evoluţia numărului rambursărilor anticipate, parţiale

Sursa: Date primite din partea băncilor comerciale.

32

Consiliul Concurentei

Romanian competition environment – developments in essential sectors

2 011

For the partial reimbursed credits in RON, the analysis of the available data reveals that bank clients have not modified significantly their behaviour; the credits in foreign currency have recorded an ascending trend as regards the number and the volume of the partial early reimbursements. This evolution could be the result of the Ordinance, possibly corroborated with the influence of other factors, such as the foreign currency exchange rate. Anyway, the clients which have made such payments have benefited of a reduction as a result of the elimination/reduction of the early reimbursement fee. During June 2010 – May 2011 248,800 early reimbursements of the credits granted in RON and in foreign currency have been recorded, and the volume of the early payments was of RON 524.2 million, respectively of EUR 261.9 million. Graph no. 6. Evolution of the number of partial early reimbursements
20000
Number of partial early reimbursements

18000 16000 14000 12000 10000 8000 6000 4000 2000 0
May-09 May-10 Aug-09 Aug-10 Dec-09 Dec-10 Jan-10 Jan-11 Mar-10 Mar-11 Oct-09 Apr-10 Oct-10 Nov-09 Nov-10 Sep-10 Sep-09 Feb-10 Feb-11 Jun-09 Jun-10 Jul-09 Jul-10

Source: Data received from the commercial banks.

Competition Council

33

2 011 Mediul concurential românesc – evolutii în sectoare esentiale Graficul nr. 34 Consiliul Concurentei . Analiza evoluţiei raportului dintre creditele refinanţate şi creditele noi Pe lângă analiza evoluţiei elementelor privind refinanţările. cât şi pentru cele acordate în valută). cât şi în cadrul creditelor cu ipotecă. Pentru aceasta. Graficul nr. Dinamica acestui raport prezintă o creştere bruscă în cadrul creditelor fără ipotecă (atât pentru cele acordate în lei. 8. am urmărit evoluţia acestui raport atât în cadrul creditelor fără ipotecă. Evoluţia raportului „refinanţări/credite noi” pentru creditele fără ipotecă Sursa: Date primite din partea băncilor comerciale. parţiale Sursa: Date primite din partea băncilor comerciale. Evoluţia volumului rambursărilor anticipate. de o mare importanţă este şi analiza dinamicii refinanţărilor raportate la creditele noi acordate. 7. 4.

For this reason.Romanian competition environment – developments in essential sectors 2 011 Graph nr. Evolution of the volume of partial early reimbursements 60000000 50000000 40000000 30000000 20000000 10000000 0 Partial early reimbursements in RON Source: Data received from the commercial banks. Evolution analysis of the refinanced/new credits relation In addition to refinancing evolution analysis. we have analysed the evolution of this relation for the credits without mortgage and for those with mortgage. the assessment of the dynamics recorded by the refinanced/new credits relation is of a great importance. 7. Evolution of the “refinanced/new credits” relation for the credits without mortgage Source: Data received from the commercial banks. 8. The dynamics of this rapport presents a sudden increase for the credits without mortgage (for the credits granted in RON as well as for those granted in foreign currency). 4. Competition Council May-09 Jun-09 Jul-09 Aug-09 Sep-09 Oct-09 Nov-09 Dec-09 Jan-10 Feb-10 Mar-10 Apr-10 May-10 Jun-10 Jul-10 Aug-10 Sep-10 Oct-10 Nov-10 Dec-10 Jan-11 Feb-11 Mar-11 Apr-11 May-11 Partial early reimbursements in foreign currency 35 . Graph no.

Un indicator important în constatarea realizării acestui obiectiv s-a concretizat în evoluţia activităţii de refinanţare la nivelul sistemului bancar din România. Aşa cum am precizat şi mai sus. 160 mii de credite de refinanţare. Astfel. în sensul creşterii ponderii reprezentate de numărul refinanţărilor în total credite noi acordate. 36 Consiliul Concurentei . analiza dinamicii raportului dintre numărul refinanţărilor şi numărul creditelor noi acordate indică faptul că eliminarea/reducerea comisionului de rambursare anticipată a influenţat în principal creditele fără ipotecă acordate persoanelor fizice. 9. Concluzii Scopul urmărit prin introducerea în Ordonanţă a dispoziţiilor referitoare la eliminarea sau. refinanţările fără ipotecă.8% din numărul creditelor în lei.5%. adică ulterior apariţiei Legii de aprobare a Ordonanţei. Evoluţia raportului „refinanţări/credite noi” pentru creditele cu ipotecă Sursa: Date primite din partea băncilor comerciale. iar în luna martie 2011 reprezentau 44. în valută. în perioada următoare apariţiei Ordonanţei (iunie 2010 – mai 2011).7% din creditele fără ipotecă. reprezentau în luna iunie 2010 un procent de 28. fără ipotecă. în valută.8%. noi acordate. numărul total al creditelor refinanţate s-a dublat comparativ cu perioada anterioară (iunie 2009 – mai 2010). Similar. reducerea comisionului de rambursare anticipată la toate creditele destinate consumatorilor persoane fizice a fost creşterea corectă a concurenţei între bănci. 5. în luna aprilie 2011 ele reprezentau 72. Astfel. Astfel. după caz. Această creştere a început în luna ianuarie 2011. în această perioadă s-au acordat aprox. dacă în luna iunie 2010 numărul refinanţărilor fără ipotecă în lei reprezenta 36. noi acordate.2 011 Mediul concurential românesc – evolutii în sectoare esentiale Graficul nr. ca urmare a creşterii gradului de mobilitate a clienţilor.

9. the analysis of the dynamics of the relation between the number of the refinanced credits and the one of the new credits points to the fact that the elimination/ reduction of the early reimbursement fee has mainly influenced the credits without mortgage granted to the natural persons. as a result of the increased inter-bank client mobility.8% out of the number of credits granted in RON. and in March 2011 they reached 44. Consequently.Romanian competition environment – developments in essential sectors 2 011 Graph no. after the adoption of the Law approving the Ordinance. around 160. 5. resulting in an increase of the weight of the refinanced credits in the total number of new credits. As stated above. in April 2011 they reached 72. This trend has started in January 2011.7% out of the new credits without mortgage granted in foreign currency.8%. Evolution of the “refinanced/new credits” relation for mortgage credits Source: Data received from the commercial banks.000 refinancing credits have been granted. Conclusions The aim of introducing in the Ordinance the provisions concerning the elimination/reduction of the early reimbursement fee for all consumer credits (natural persons) was to fairly increase the competition between banks. the total number of the refinanced credits has doubled compared to the previous period (June 2009 – May 2010). Therefore.5%. in June 2010 the refinanced credits without mortgage granted in foreign currency were 28. In this period. 37 Competition Council . An important marker for assessing the achievement of this objective was the evolution of the refinancing activity in the Romanian banking system. Similarly. if in June 2010 the number of the refinanced credits without mortgage was of 36. after the adoption of the Ordinance (June 2010 – May 2011).

acest volum reprezintă 6% din volumul creditelor în sold acordate gospodăriilor populaţiei. prevederile art. în perioada iunie 2010 – mai 2011. Prin urmare. lei. în cele 12 luni următoare apariţiei Ordonanţei volumul total al creditelor de refinanţare în lei s-a dublat faţă de perioada anterioară corespunzătoare. Prin urmare. Totodată. De asemenea. în medie. 67 din Ordonanţă au avut un impact semnificativ în sectorul bancar. a fost de 338 mil. considerând o reducere de 3 procente a comisionului de rambursare anticipată clienţilor bancari care au rambursat anticipat o parte din credit. Considerând. iar volumul corespunzător plăţilor efectuate anticipat a fost de 542. 65 milioane lei şi 10 milioane euro. în perioada următoare apariţiei Ordonanţei. volumul de credite în sold acordate gospodăriilor populaţiei la nivelul lunii mai 2011 a fost de 35.402 mil. Această opinie a fost susţinută şi de majoritatea băncilor comerciale chestionate. Pentru comparaţie.2 011 Mediul concurential românesc – evolutii în sectoare esentiale comparativ cu 85. o reducere cu 3 puncte procentuale a comisionului de rambursare anticipată plătit de clienţii bancari care şi-au refinanţat creditele.2 milioane lei. lei. Prin urmare. Volumul cumulat al creditelor de refinanţare în lei în perioada iunie 2009 – mai 2010 este de 1.169 mil. Volumul creditelor refinanţate în valută. 229 mii de rambursări anticipate parţiale ale creditelor acordate în lei şi valută. dispoziţiile art. prevederile Ordonanţei au influenţat în mod direct un număr total de cca. care au apreciat eliminarea comisionului de rambursare anticipată ca având un efect pozitiv asupra mobilităţii clienţilor băncilor. Acestora li se adaugă clienţii care au efectuat în această perioadă rambursări anticipate ale creditelor. cel puţin 160 mii de clienţi au beneficiat în mod direct de eliminarea/ reducerea comisionului de rambursare anticipată. 67 au condus la economii de aprox. (229 mii clienţi) sau totale (altele decât refinanţările). rezultă economii de aprox.9 milioane euro. respectiv 7. În acelaşi timp.5 mii credite de refinanţare acordate în perioada iunie 2009 – mai 2010. în perioada următoare apariţiei Ordonanţei. lei. iar volumul cumulat al creditelor de refinanţare în lei în perioada iunie 2010 – mai 2011 este de 2. respectiv 261. 16 milioane lei. 38 Consiliul Concurentei . euro.027 mil. cu implicaţii directe pentru mobilitatea clienţilor şi pentru nivelul concurenţei din sector.85 milioane euro. precum şi cei care şi-au renegociat contractele în condiţii mai favorabile.

169 million. The clients which have early reimbursed their credits partially (229.000 early reimbursements of the credits granted in RON and in foreign currency. respectively EUR 10 million. This was also the opinion of the majority of the interviewed banks. At the same time. the total volume of the refinancing credits has doubled compared to the corresponding previous period. Consequently. it led to savings of approx.Romanian competition environment – developments in essential sectors 2 011 compared to 85. As a result. and the one granted during June 2010 – May 2011 is of RON 2. the provisions of the Ordinance have influenced directly around 229. it results that after the adoption of the Ordinance savings of around RON 16 million and EUR 7. Considering an average reduction of 3% to the early reimbursement fee paid by bank clients in the period after the adoption of the Ordinance.027 million. At the same time. Competition Council 39 . Moreover. have also benefited from these conditions. the provisions of art. this volume is 6% out of the volume of consumers’ credits remaining to be reimbursed. putting into effect the provisions of art.2 million and of EUR 261. and the volume of the early reimbursements has been of RON 542. During June 2010 – May 2011. at least 160. which have stated that the elimination of the early reimbursement fee has had a positive impact over the inter-bank client mobility. By comparison.9 million. with direct effects over the inter-bank client mobility and over the sector competition.67 of the Ordinance have had a significant impact in the banking system. 67. during 12 months after the adoption of the Ordinance.402 million.5 thousands refinancing credits during June 2009 – May 2010.000 clients have benefited directly of the elimination/reduction of the early reimbursement fee. the volume of consumer credits remaining to be reimbursed at the moment May 2011 has been of RON 35. The cumulated volume of the refinancing credits granted in RON during June 2009 – May 2010 is of RON 1. together with those which have renegotiated their contracts so as to benefit from more favourable conditions. by applying an average reduction of 3% to the early reimbursement fee paid by the bank clients who have reimbursed part of their credits.85 million have been generated. the volume of the refinanced credits in foreign currency has been of EUR 338 million. As a result. RON 65 million.000 clients) or totally (other than the refinancing credits).

în condiţiile de reglementare existente. suportând în acelaşi timp toate riscurile comerciale şi finaciare care derivă din aceste operaţiuni. lei. acesta din urmă fiind liber să îşi aleagă clienţii şi să îşi stabilească preţul de revânzare. de aproximativ patru ori mai mare faţă de valoarea înregistrată în anul 2000. Introducere Distribuţia angro de medicamente din România s-a aflat în atenţia permanentă a autorităţii de concurenţă. 1. ajungând în anul 2009 la o valoare de 8. tendinţa acestei pieţe în ultimii ani a fost una de concentrare. În vederea analizării modului de funcţionare a sistemului de distribuţie practicat în România. concurenţă. de companiile care activează pe piaţa farmaceutică. primele 20 de companii controlând aproximativ 78% din piaţă. Această concentrare s-a datorat în principal operaţiunilor de fuziuni şi achiziţii realizate la nivel internaţional. Cuvinte cheie: distribuţie. Consiliul Concurenţei a derulat o investigaţie sectorială în urma căreia s-au constatat anumite disfuncţionalităţi legate în primul rând de accesul distribuitorilor la anumite medicamente. Deşi pe piaţa românească activează un număr important de actori. medicamente. Caracteristica principală a acestui sistem constă în transferul dreptului de proprietate asupra produselor la momentul în care acestea sunt livrate de producător distribuitorului.2 011 Mediul concurential românesc – evolutii în sectoare esentiale CONCURENŢA PE PIAŢA DISTRIBUŢIEI DE MEDICAMENTE DIN ROMÂNIA În România. Din punct de vedere al distribuţiei de medicamente. în baza unor contracte de distribuţie sau a unor condiţii generale acceptate de distribuitori. în cadrul căruia producătorii îşi distribuie produsele prin intermediul unuia sau mai multor distribuitori.1 mld. investigaţia sectorială a urmărit 2 obiective.  analiza pieţei distribuţiei de medicamente. respectiv:  analiza legislaţiei cu impact asupra pieţei distribuţiei angro de medicamente. Realizată pe un eşantion de 23 grupuri farmaceutice ce activează pe piaţa românească şi care deţineau aproximativ 80% din valoarea pieţei farmaceutice din România în anul 2009. 40 Consiliul Concurentei . în România este utilizat în continuare modelul tradiţional de distribuţie. piaţa medicamentelor a cunoscut o continuă creştere. dar şi a modificărilor ce ar putea interveni în acest sistem pe termen scurt şi mediu.

Overview The drug wholesale distribution in Romania was under the permanent attention of the competition authority. based on distribution contracts or on certain general conditions accepted by distributors. the last one being free to choose its clients and to set the resale price. competition 1. Although there are an important number of actors activating on the Romanian market. Competition Council 41 . The Competition Council has carried out a sector inquiry focused on analysing the functioning of the Romanian drug distribution system and on the possible changes on the short and medium term.  to analyse the drug distribution market. The sector inquiry has revealed certain dysfunctions mainly related to the access of distributors to certain drugs. This concentration is mainly the consequence of the mergers and acquisitions carried out at the international level by the companies activating on the pharmaceutical market. by around four times more than in 2000. the market has tended to concentrate. reaching RON 8. The traditional drug distribution system continues to be used In Romania .1 billion in 2009. during the last years. The sector inquiry has been carried out based on a sample of 23 pharmaceutical groups of companies having.Romanian competition environment – developments in essential sectors 2 011 COMPETITION ON THE ROMANIAN DRUG WHOLESALE MARKET The Romanian drug market has had a continuous growth. The two objectives of the sector inquiry were:  to analyse the legislation with impact over the drug wholesale market.producers are distributing their products through one or several distributors. the first 20 companies controlling for 78% of the market. The main feature of this system is the transfer of the property right over the products at the moment the producer is delivering them to the distributor. drugs. in 2009. taking into account the existing regulations and supporting all the commercial and financial risks arising from this operation. 80% of Romania’s drug market. Key words: distribution.

respectiv:     licitaţile naţionale. 42 Consiliul Concurentei . datorate existenţei unor reglementări stricte. limitează oportunităţile autorităţilor contractante de a se adapta la situaţiile existente şi de a reacţiona în mod corespunzător. de asemenea. respectiv atribuirea unui contract ofertantului care asigură cel mai bun preţ sau.  frecvenţa cu care acestea se desfăşoară. în cadrul investigaţiei au fost analizate. Lipsa flexibilităţii. Consiliul Concurenţei a formulat recomandări pentru asigurarea unui nivel optim de concurenţă pentru fiecare dintre procedurile disponibile autorităţilor contractante. oricare dintre procedurile disponibile autorităţilor contractante poate reprezenta o modalitate de organizare a programelor naţionale de sanatate. datorat cotelor importante de piaţă deţinute de medicamentele inovative. 2. dacă sunt respectate anumite condiţii. care determină obţinerea celei mai bune valori a banilor. Constatări privind cadrul legal cu impact asupra pieţei distribuţiei angro de medicamente 2. Nu există o procedură de achiziţie publică care să fie potrivită în orice situaţie şi ca urmare. Programele naţionale de sănătate Obiectivul principal al unei politici de achiziţii publice îl reprezintă promovarea eficienţei.   Licitaţiile naţionale Având în vedere impactul major al procesului de licitaţii asupra eficienţei programelor naţionale de sănătate. Modul de elaborare a caracteristicilor procesului competitiv poate avea. În acest fel.1. precum şi asupra mediului concurenţial. o influenţă puternică asupra eficienţei rezultatului. gradul de penetrare a genericelor pe aceste pieţe şi factorii care au condus la această situaţie. eliberarea medicamentelor prin farmacii cu circuit deschis sau negocierea cu sursă unică. de asemenea. În acest sens. este esenţial ca licitaţiile să se desfăşoare într-un cadru predefinit şi structurat.2 011 Mediul concurential românesc – evolutii în sectoare esentiale În urma constatărilor cu privire la gradul ridicat de concentrare a pieţelor analizate. Eficienţa procesului de achiziţie publică nu depinde numai de tipul de procedură ales. în sensul că trebuie să existe un cadrul legal clar care să precizeze:  criteriile de adjudecare a licitaţiilor. ci şi de modul în care aceasta este elaborată şi desfăşurată. se crează cadrul de manifestare a unui comportament concurenţial între ofertanţi. în termeni mai generali. licitaţiile judeţene.

more generally. drug distribution through open circuit pharmacies or sole source negotiation.a consequence of the large market shares held by the innovative drugs . meaning that there must be a clear legal framework providing:  the tender awarding criteria.the analysis also focused on the penetration level of the generic drugs and on the factors which have led to this situation. The lack of flexibility resulted from certain strict regulation are limiting the possibility of the contracting authorities to adapt to the existing situations and to react accordingly. any procedure available to the contracting authorities can represent an organisation of the national health programmes creating the framework for the competitive behaviour between bidders.Romanian competition environment – developments in essential sectors 2 011 Because of the high concentration of the analysed markets . Competition Council 43 . National health programmes The main objective of a public procurement policy is to promote efficiency . to use the procedure providing the best value for money. The efficiency of the public procurement process does not depend only on the type of the public procurement procedure. the Competition Council has formulated recommendations designed to ensure an optimal level of competition for each of the procedures available to the contracting authorities. namely:     national tenders. 2. it is essential for the tenders to be carried out within a predefined and structured framework. The setting of the characteristics of the competitive process can also have a strong influence over the efficiency of the result.assigning the contract to the bidder offering the best price within the procedure or. In this respect.1. Because there is no public procurement procedure fully suitable for all the possible situations. county tenders.  the frequency of the tenders. Conclusions on the legal framework with impact over the drug wholesale market 2.   National tenders Taking into account the large impact of the tendering process over the efficiency of the national health programmes. under certain specific conditions. but also on how it is projected and carried out.

în mod nejustificat. Deşi legislaţia în vigoare prevede în mod clar tipul de informaţii pe care autorităţile contractante le pot solicita. printre care:     tipul de licitaţie folosit (deschisă.2 011 Mediul concurential românesc – evolutii în sectoare esentiale  obligaţia de a face public rezultatul acestora. promovarea sau nu a anunţului de intenţie şi/sau de participare la licitaţie sau timpul alocat pentru depunerea ofertelor. Nu există un model de organizare care să se potrivească perfect 44 Consiliul Concurentei . atât cu privire la situaţia economică şi financiară. Concurenţa efectivă poate fi intensificată dacă un număr suficient de ofertanţi credibili răspund invitaţiei de a participa la licitaţie şi doresc să concureze pentru contract. modul în care licitaţia este construită şi desfăşurată.  autorităţile competente în domeniu să asigure supravegherea efectivă a întregului proces de licitaţie şi să intervină ferm atunci când situaţia o impune.  amânarea intrării pe piaţă a genericelor. putând avea efecte negative asupra preţurilor şi/sau calităţii produselor. De exemplu. participarea la licitaţie poate fi facilitată dacă:  persoanele responsabile cu achiziţiile publice reduc costurile ofertării. electronică). închisă.  stabilesc cerinţe de participare care nu limitează concurenţa în mod nejustificat. Un alt element care trebuie avut în vedere pentru creşterea eficienţei programelor naţionale şi asigurarea accesului pacienţilor la medicamentele noi este desfăşurarea cu regularitate a procedurilor de licitaţie naţională.  permit companiilor din alte regiuni sau state să participe. Cu toate acestea. în practică caietele de sarcini conţin condiţii/solicitări care limitează în mod vădit concurenta. Ca şi în cazul licitaţiilor naţionale. Organizarea licitaţiilor la intervale foarte mari de timp conduce la:  blocarea intrării pe piaţă a unor produse inovatoare care devin disponibile după atribuirea licitaţiei şi împiedicarea accesului pacienţilor la aceste medicamente. ori concep modalităţi de impulsionare a companiilor mici de a participa chiar dacă acestea nu pot oferta pentru întregul contract.  reducerea sau eliminarea constrângerilor concurenţiale la care sunt expuşi furnizorii existenţi. este esenţial ca licitaţiile organizate de către spitale să se desfăşoare într-un cadru predefinit şi structurat. Eficienţa procesului de achiziţie publică depinde de mai multe elemente. elaborarea unor caracteristici precise ale procesului de ofertare competitiv. nu există o listă exhaustivă a condiţiilor ce trebuie îndeplinite pentru a organiza o licitaţie eficientă. precum şi cu privire la capacitatea tehnică şi/sau profesională. Pentru a obţine rezultatele scontate este necesar ca licitaţia să fie proiectată astfel încât să se maximizeze participarea ofertanţilor potenţiali care concurează în mod onest.

Romanian competition environment – developments in essential sectors 2 011  the obligation to make public the results.  the reduction or the elimination of the competition constraints for the existing suppliers. the tender must be projected so as to maximise the participation of the potential fairly competing bidders. tender participation can be facilitated if:  the persons responsible with public procurements reduce the costs related to the presentation of the bids. it is essential for the tenders organised by hospitals to be carried out within a predefined and structured framework. closed. The regular organisation of national tender procedures is another element that must be taken into account for ensuring the efficiency of the national programmes and for guaranteeing the access of patients to new drugs. Competition Council However. as regards the economic and financial situation. promoting or not the notice of intent and/or of participation to tenders or the time deadline for presenting the bids. If tenders are being organised at long time intervals. The efficiency of the public procurement depends on several elements. this can lead to:  blocking the entering on the market of the innovative products that become available after tender’s assignment and obstruction of patients’ access to these drugs. the manner how the tender is projected and carried out.  the unjustified postponement of generics’ market entry. Although the legislation in force provides clearly the type of information that can be requested by the contracting authorities. There is no template for organising tenders that matches for all the types 45 . there is no exhaustive list containing the necessary conditions for organising a tender efficiently. such as:     the type of the tender (opened. as well as concerning the technical and/or professional capacity. in reality. In order to obtain the expected results. Like in the case of the national tenders. For example. setting up precise characteristics of the competitive bidding process. The effective competition can be intensified if a sufficient number of credible bidders can respond to the tender invitation in order to compete for the contract.  the companies from other regions or countries are allowed to attend the tenders or if small companies are encouraged to attend even if they cannot bid for the whole contract. electronic).  the conditions for attending a tender do not limit unjustifiably the competition. the tender specifications contain conditions/requests which obviously limit the competition.  the competent authorities in the field must provide an effective surveillance of the entire tendering process and to intervene firmly when it is needed. with possible negative effects over the prices and/or over the quality of the products.

În general. atunci când se stabilesc condiţiile de participare în cadrul unei licitaţii. Acest lucru se poate realiza. cum sunt experienţa similară sau situaţia financiară. pentru a reduce riscul ca agenţii economici să se înţeleagă în cadrul licitaţiilor. autorităţile contractante trebuind să proiecteze licitaţii în funcţie de situaţia specifică. acestea fiind reţinute în întregime de farmacii. aflate în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate. în plus.  reducerea frecvenţei procedurilor de achiziţie. acest sistem nu conduce la obţinerea unor economii la bugetul statului în urma manifestării concurenţei la nivel de producător.   Eliberarea medicamentelor prin farmaciile cu circuit deschis Medicamentele eliberate prin farmaciile cu circuit deschis. farmaciile pot elibera orice medicament din cadrul unei DCI. acestea trebuie trebuie proiectate şi realizate astfel încât. un grad ridicat de transparenţă în ceea ce priveşte tranzacţiile de piaţă poate facilita încheierea de înţelegeri anticoncurenţiale. să fie îndeplinite trei criterii majore3:  reducerea barierelor la intrare şi creşterea numărului de participanţi. de exemplu. respectiv distribuitor. deşi prescrierea medicamentelor în ambulatoriu se face utilizându-se Denumirea Comună Internatională4 (DCI). Organizarea licitaţiilor după un anumit program prestabilit şi pentru aceleaşi cantităţi de produse poate facilita schemele de ofertare prin rotaţie. Reducerea numărului situaţiilor în care firmele concurente se întâlnesc poate reduce oportunităţile de sancţionare a membrilor cartelului şi poate facilita concurenţa. Mai mult. nu există nicio prevedere conform căreia farmaciile să fie obligate să elibereze cel mai ieftin medicament în cadrul aceleiaşi DCI În cadrul acestui sistem. Începând cu data de 8 aprilie 2009. prin organizarea unui număr mai mic de licitaţii. Prin schimbarea mărimii şi a momentului în care sunt organizate licitaţiile. dar pentru cantităţi mai mari de produse. se decontează la nivelul preţului de vânzare al acestora. încheierea de înţelegeri anticoncurenţiele este facilitată în cazul în care firmele concurente se întâlnesc în mod frecvent în cadrul procedurilor de achiziţie. 46 Consiliul Concurentei . 4 Cu exceptia cazurilor justificate medical în fişa medicală a pacientului.2 011 Mediul concurential românesc – evolutii în sectoare esentiale fiecărui tip de licitaţie. Atât timp cât reglementările prevăd 3 Intrucţiunile OECD privind lupta împotriva licitaţiilor trucate în cadrul achiziţiilor publice. procesul de selecţie în sine nu trebuie să împiedice firmele să depună oferte prin introducerea unor condiţii care nu sunt relevante pentru achiziţie. şi/sau care să conducă la eliminarea agenţilor economici din alte zone geografice.  reducerea transparenţei şi a schimbului de informaţii. când prescrierea se face pe denumire comercială. deşi eliberarea medicamentelor prin farmaciile cu circuit deschis permite accesul tuturor actorilor de pe piaţă. autorităţile contractante pot încuraja membrii cartelului să se înşele între ei. calculate pe unitate terapeutică. preţurile de decontare ale medicamentelor care se acordă bolnavilor în cadrul programelor naţionale de sănătate sunt preţurile cu amănuntul maximale. acestora li se decontează preţul maxim din Catalogul Naţional al Preţurilor Medicamentelor de Uz Uman (Canamed). Prin urmare. fără să existe nicio restricţie bugetară şi.

The reduction of the number of opportunities for competing firms to meet can reduce the opportunities to sanction the members of the cartel and can facilitate the competition. Therefore. Starting with April 8 2009. the reimbursement price is the selling price. although the ambulatory drug prescription is based on the International Common Name (ICN)4. By changing the size and the moment when tenders are organised. The organisation of the tenders after a pre-established program and for the same quantities can facilitate bid rotation schemes. So long as regulations provide that the reimbursement 3 OECD’s Guidelines for fighting bid rigging in public procurement. when the prescription is made based on the commercial name. without any budgetary restriction and. because they are being retained entirely by pharmacies. when establishing the conditions for attending a tender. in order to reduce the risk of collusion between tender bidders. Within this system. the anticompetitive agreements are facilitated when competing firms are meeting frequently within tenders. a high level of transparency of the market transactions can facilitate the anticompetitive agreements. the procedures must be projected so as to meet three major criteria3:  to reduce the entry barriers and to increase the number of participants. but for larger quantities of products. the contracting authorities can encourage the members of the cartel to cheat each other.  to reduce the frequency of the procurement procedures. for example.   The supply of drugs through open circuit pharmacies For the drugs supplied through open circuit pharmacies. by organising a small number of tenders. reimbursement price of drugs granted to patients within national health insurance programmes are the maximum retail prices calculated on therapeutic unit. Competition Council 47 . pharmacies can release any drug from an ICN. in addition. the settlement is done at the maximum price provided by the National Catalogue of the Prices of Drugs for Human Use (Canamed). the contracting authorities must project the tenders based on each specific situation. 4 With the exception of the cases justified in the medical chart of the patient. there is no provision requesting pharmacies to release the cheapest drug within the same ICN. and/or which lead to the elimination of the undertakings from other geographic areas. Moreover. this system does not generate savings at state budget as a result of the existing competition between producers and distributors. the selection process must not impede the firms to present their bids through introducing certain conditions which are not relevant for the procurement. such as the similar experience or the financial situation.  to reduce the transparency and the exchange of information. This can be achieved. although the release of drugs through open circuit pharmacies allow the access for all the market players.Romanian competition environment – developments in essential sectors 2 011 of tenders. In general. which have a contractual relation with the health insurance houses.

Pentru creşterea eficienţei utilizării fondurilor alocate pentru tratamentul bolnavilor cuprinşi în cadrul programelor naţionale şi asigurarea accesului pacienţilor la medicamente. având în vedere că. În plus. există un consens general la nivelul industriei farmaceutice 48 Consiliul Concurentei . Această situaţie este posibilă în cazul medicamentelor inovative care se acordă în cadrul programelor naţionale. atât timp cât discountul oferit de producătorul unic poate fi semnificativ mai mare.  Lista cuprinzând denumirile comune internationale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii.  termenul de includere efectivă în Listă a DCI-ului şi compensarea ulterioară a acesteia. prin utilizarea negocierii cu sursă unică cu producătorii. în sistemul de asigurări sociale de sănătate În urma analizării cadrului naţional de reglementare în vigoare.2 011 Mediul concurential românesc – evolutii în sectoare esentiale posibilitatea decontării medicamentelor la preţul maxim. nu există nicio motivaţie pentru farmacii să solicite decontarea la un preţ mai mic decât preţul din Canamed. pentru care nu există medicamente substituibile şi care au preţuri de vânzare de peste 300 lei. ci organizarea unei negocieri cu sursă unică. pe bază de prescripţie medicală. unele dintre acestea fiind foarte costisitoare. este absolut necesar ca producătorii în cauză să aleagă distribuitorul/distribuitorii care vor asigura livrarea medicamentelor pe baza unor criterii clare şi transparente. cu sau fără contribuţie personală. În situaţia în care autorităţile contractante doresc să recurgă la această procedură trebuie să se asigure că pot obţine avantajul scontat şi că produsele sunt unice.   Negocierea cu sursă unică Este posibil ca organizarea unei anumite forme de licitaţie să nu fie cea mai eficientă metodă pentru a obţine rezultatele scontate. neincludere sau excludere în Listă. nu se justifică organizarea unei proceduri de licitaţie. acordând oricărui distribuitor şanse egale pentru a fi selectat. au fost identificate 3 probleme principale:  criteriile în baza cărora medicamentele sunt introduse într-una din cele trei subliste A. ar trebui introdus un sistem care să permită manifestarea concurenţei prin preţ cel puţin în situaţiile în care există mai multe medicamente cu aceeaşi DCI sau în cazul medicamentelor pentru care există mai multe forme de ambalare. corespunzătoare volumelor achiziţionate. În ceea ce priveşte legislaţia naţională care reglementează criteriile generale de includere. se elimină concurenţa intra-marcă. Întrucât adaosul maxim de distribuţie pentru aceste medicamente nu permite obţinerea unor discounturi importante. neexistând alte produse substituibile pe piaţă. B şi C.  de atac disponibile agenţilor economici în cazul unei decizii negative din căile partea Ministerului Sănătăţii.

In order to increase the efficiency of the funds allocated for the patients included in the national programmes and for ensuring the access of the patients to drugs. so long as the discount offered by the sole producer can be significantly larger. This kind of solution is possible for the innovative drugs supplied within the national programmes for which there are no substituents and which have selling prices over RON 300. Moreover. they must be sure they will obtain the expected advantage and that the products are unique.  ways available for undertakings to challenge a negative decision of the the Ministry of Health. the pharmaceutical industry 49 Competition Council . In respect to the national legislation in force. Because the maximum trade mark-up for the distribution of these drugs does not allow distributors to obtain important discounts generated by the volumes acquired. the organisation of a tender procedure is not justified. based on medical prescription. which regulates the general criteria for including. with or without a personal contribution. nonincluding or excluding an ICN on/from the List. without any substituents on the market. In these cases. the producers involved in the procedure must choose the distributor/ distributors delivering the drugs based on clear and transparent criteria and they must give equal selection chances for all the distributors.   Sole source negotiation Sometimes.Romanian competition environment – developments in essential sectors 2 011 of drugs can be done at the maximum price. When the contracting authorities choose this procedure. using a certain type of tender might not be the most efficient manner for achieving the expected results. the B and C. a system should be introduced allowing price competition at least in the situations when several drugs have the same ICN or when drugs have multiple packing forms.   The list of the international common names of the drugs used by the patients having a health insurance. some of them being very expensive. since the sole source negotiation with the producers eliminates the intrabrand competition. the pharmacies will have no motivation to request for the reimbursement to be done at a lower price than the one from Canamed.  effective time deadline for including an ICN on the List and its subsequent the compensation. within the health insurance system The main 3 issues were identified following the analysis of the national legal framework:  criteria used for the inclusion of the drugs in one of the three sub-lists A. the contracting authorities have the alternative of using the sole source negotiation.

fără putere de decizie. pentru a asigura respectarea prevederilor art. 6 al Directivei 89/105/ CEE. Ca urmare. legislaţia în vigoare prevede posibilitatea depunerii unei contestaţii la secretariatul Comisiei naţionale de transparenţă. nu există transparentă cu privire la procesul de stabilire a gradului de compensare de care poate beneficia un anumit medicament. Comisia naţională de transparenţă este un organism în cadrul ministerului. Cu toate acestea. Ministerul Sănătăţii ar putea să publice pe site-ul instituţiei atât deciziile individuale de includere în Listă. Criteriile trebuie incluse în legislaţia relevantă pentru a crea certitudinea legală. Compensarea efectivă a unei DCI noi se face de la data publicării în Monitorul Oficial a Hotărârii de Guvern prin care se aprobă Lista.2 011 Mediul concurential românesc – evolutii în sectoare esentiale cu privire la faptul că acestea sunt transparente şi nediscriminatorii. pentru creşterea gradului de transparenţă a întregului proces de includere a unei DCI pe Listă. aceasta având doar rolul de a aviza propunerile comisiilor de specialitate şi de a le transmite spre aprobare ministrului sănătăţii. 6 al Directivei. că legislaţia naţională nu prevede căi de atac de natura a asigura o protecţie juridica veritabilă agenţilor economici interesaţi. Mai mult decât atât. în termen de zece zile de la primirea deciziei. prin prisma jurisprudenţei CEJ. a asigura transparenţa necesară şi a înlătura posibilitatea unei aplicări discriminatorii. respectarea termenului de 90 de zile nu este esenţială în raport de includerea efectivă în Listă a DCI-ului şi compensarea ulterioară a acesteia. legislaţia în vigoare. agenţii economici nu pot aprecia în ce masură un medicament este fi apt pentru a fi inclus într-o sublistă. Referitor la termenul legal de emitere a deciziilor cu privire la includerea unei DCI pe Listă. 50 Consiliul Concurentei . şi nu de la data primirii deciziei de includere de la Ministerul Sănătăţii. ei nu pot verifica ulterior dacă decizia Ministerului Sănătăţii respectă sau nu aceste criterii. în conformitate cu legislaţia în vigoare în domeniul transparenţei decizionale. Prin urmare. ci doar faptul ca aceasta se depune la secretariatul Comisiei. în sensul art. este necesar ca Ministerul Sănătăţii să facă publice criteriile folosite la stabilirea celor trei subliste şi a gradului de compensare a medicamentelor incluse în acestea. În condiţiile în care analiza contestaţiei se face tot de către Comisia naţională de transparenţă. cât şi proiectul de Listă. Cu toate acestea. Legislaţia nu prevede cu claritate organismul competent sa analizeze contestaţia. respectiv HG nr. De asemenea. În lipsa unor criterii transparente în baza carora se ia decizia de includere într-o anume sublistă. există şanse reduse de reuşită în cazul contestării deciziei. nu prevede criteriile în baza cărora medicamentele care îndeplinesc criteriile generale de includere în Listă sunt introduse întruna din cele trei subliste. o soluţie ar fi compensarea automată a unui medicament după emiterea de către minister a unei decizii favorabile de includere în Listă. Pentru a asigura respectarea deplină a principiilor consacrate de art. se poate concluziona. Implicit. 720/2008. există un consens general la nivelul industriei farmaceutice privind respectarea acestui termen. Referitor la căile de atac disponibile agenţilor economici în cazul unei decizii negative din partea ministerului de resort. 6 din Directiva 89/105/CEE.

Consequently. the Ministry of Health must make public the criteria used for establishing the three sub-lists and for setting the compensation level for the drugs included in these sub-lists. in conformity with the legislation in force in the field of decisional transparency. it only stipulates that the complaint can be submitted to the secretariat of the Commission.720/2008. Because the criteria for including a drug in a certain sub-list is not transparent. undertakings cannot evaluate if a drug is able to be included in a sub-list. in the sense of art. As a result. However. does not specify the criteria for including in the three sub-lists the drugs meeting the general List inclusion conditions. without decisional power. For this situation to fully comply with the principles provided by art. If the National Commission of Transparency is the one analyzing a complaint. to ensure the necessary transparency and to remove the possibility of applying the criteria discriminatorily. the legislation in force. which gives its opinion on the proposals of the commissions of specialty and which transmits these opinions to be approved by the Minister of Health. in respect to its compliance with these criteria. The Ministry of Health must include the criteria into the relevant legislation in order to create legal certainty. The legislation does not provide clearly which body is competent to analyse the complaint. The pharmaceutical industry has a general consensus as regards the compliance with the legal time deadline for issuing decisions on the inclusion of an ICN on the List.Romanian competition environment – developments in essential sectors 2 011 has a general consensus that they are transparent and non-discriminatory. in ten days from receiving the decision. The effective compensation of a new ICN is made at the date when the Government Decision approving the list is published in the Official Gazette of Romania and not at the date the inclusion decision of the Ministry of Health is received. the legislation in force provides the possibility of submitting a complaint at the secretariat of the National Commission of Transparency. At the same time. based on the European Court of Justice’s jurisprudence. the national legislation does not provide ways of challenge able to ensure a real judicial protection for the interested undertakings. As regards the ways available for undertakings to challenge a negative decision of the Ministry. the conclusion is that.6 of Directive 89/105/EEC. namely Government Decision no. as well as in respect to its subsequent compensation. However. the Ministry of Health could publish on the institution’s website the individual decisions for including an ICN on the List. the compliance with the 90 days deadline is not essential as regards the effective inclusion of the ICN on the List. there is no transparency in the process of establishing the compensation level of certain drug.6 of the Directive. for increasing the transparency of the entire process of including an ICN on the List. a solution would be the automatic compensation of a drug after the Ministry issues a favourable decision concerning its inclusion on the List. The National Commission of Transparency is a body within the Ministry. 51 Competition Council . the chances of succeeding in challenging the decision are very small. as well as to verify subsequently the decision of the Ministry of Health. as well as the draft of the List. Implicitly. for ensuring the compliance with art.6 of Directive 89/105/ EEC.

6 al Directivei 89/105/CEE. Autorizaţia de dealer Cu toate că legislaţia existentă în materia achiziţiilor publice prevede în mod clar tipurile de informaţii şi documente pe care o autoritate contractantă le poate solicita ofertanţilor pentru a demonstra îndeplinirea criteriilor de calificare şi selecţie.  organizarea procedurilor pe DCI vs. este necesară legiferarea unor căi de atac în sensul celor prevăzute de Directivă şi consacrate de jurisprudenţa comunitară. respectiv acordarea prerogativelor de analiză şi soluţionare a contestaţiilor împotriva deciziilor nefavorabile ale ministerului cu privire la includerea unei DCI în Listă.2 011 Mediul concurential românesc – evolutii în sectoare esentiale Ca urmare. şi anume:  solicitarea de către autoritatea contractantă a autorizaţiei de dealer. şi care pot influenţa în mod decisiv posibilitatea de manifestare a concurenţei în cadrul procesului de atribuire a unui contract. În general. de regulă un an. Motivele prezentate de spitalele care solicită autorizaţia de dealer nu justifică potenţiala afectare a concurenţei pe care ar putea-o genera aceasta. spitalele organizează licitaţii pentru un necesar de medicamente pentru o perioadă mai mare de timp. 2.2. organizarea procedurilor pe denumire comercială. Achiziţia medicamentelor de care beneficiază asiguraţii în tratamentul spitalicesc Consiliul Concurenţei a analizat comportamentul spitalelor cu privire la trei aspecte ce ţin de organizarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziţie publică. În plus. În ceea ce priveşte motivele pentru care se solicită această autorizaţie. şi anume certificate de garanţie şi calitate emise de 52 Consiliul Concurentei . pentru a asigura respectarea prevederilor art. Consiliul Concurenţei consideră că autorităţile contractante pot verifica calitatea şi originea produselor oferite de un anumit distribuitor pe baza altor documentelor solicitate prin documentaţia de licitaţie. Un prim motiv pentru care solicită această autorizaţie. invocat de un număr important de spitale. în practică o mare parte din spitalele din România solicită ofertanţilor prezentarea unei autorizaţii din partea producătorului prin care acesta din urmă autorizează un distribuitor să livreze produsele sale în cadrul unei anumite licitaţii. respectiv asigurarea unei livrări ritmice a medicamentelor care au făcut obiectul licitaţiei. organizarea procedurilor pe loturi de produse. precum şi documentele care probează îndeplinirea unor astfel de cerinţe. având astfel certitudinea că producătorul asigură furnizorului cantităţile de medicamente câştigate în urma licitaţiilor. îl reprezintă garantarea derulării contractului în condiţii bune.  organizarea procedurilor pe caiet de sarcini vs. există un număr de spitale care consideră că solicitarea acestei autorizări este necesară pentru că garantează susţinerea din partea producătorului. Consiliul Concurenţei consideră că autorizaţia de dealer este de fapt o barieră artificială deoarece lasă la dispoziţia unui producător posibilitatea de a alege care din distribuitorii săi să participe cu ofertă în licitaţie. unui organism independent cu funcţii judiciare.

it is necessary to regulate certain ways of challenge .2. usually. 2. As regards the reasons for which this authorisation is requested. artificial barriers because they give to the producer the possibility of choosing which of its distributors will bid in a tender. The Competition Council considers that dealer authorisations are.  the organisation of the procedures based on specifications vs. in fact. annually. A first reason for requesting this authorisation. The dealer authorisation Although the existing legislation in the field of public procurement provides clearly the type of information and documents that can be requested by a contracting authority to demonstrate the fulfilment of the qualification and selection criteria. Procurement of the drugs for the patients treated in hospitals and who have a health insurance The Competition Council has analysed the behaviour of the hospitals in respect to the following three aspects relating to the organisation of the public procurement contract assigning procedures and which can influence decisively the competition within the process of awarding a contract:  the request of the contracting authority for bidders to present a dealer authorisation. is that for guarantying the proper running of the contract.in the sense of the Directive and as it was confirmed by the Community jurisprudence . the organisation of the procedures based on plots of products. namely the guarantee and quality certificates issued by producers. the organisation of the procedures based on the commercial name.  the organisation of the procedures based on the ICN vs. as well as the related documents. for ensuring the compliance with the provisions of art. namely providing a rhythmical delivery of the drugs which have been the object of the tender.Romanian competition environment – developments in essential sectors 2 011 Thus. the market Competition Council 53 .namely to empower an independent judiciary body to analyse and decide on the complaints concerning the unfavourable decisions of the Ministry regarding the inclusion of a ICN on the List. The reasons presented by the hospitals which request dealer authorisations do not justify the potential subsequent distortion of the competition. hospitals are organising tenders for the drugs needed for a longer period of time.6 of Directive 89/105/EEC. In general. in reality. the Competition Council considers that the contracting authorities can verify the quality and the origin of the products offered by a certain distributor based on the documents requested through the tender documentation. invoked by an important number of hospitals. certain hospitals consider this authorisation necessary for the producer to guaranty to the distributor that it will provide the drug quantities resulted following the award of the tender organised by the hospital. Moreover. many Romanian hospitals request bidders to present an authorisation issued by the drug producer certifying that the last one authorises a distributor to deliver its products within a tender.

care distribuie un număr mai mic de produse. având în vedere particularităţile domeniului farmaceutic. prin precizarea denumirii comerciale nu se înlătură concurenţa. Loturi vs caiet de sarcini Spitalele pot solicita agenţilor economici să prezinte fie o ofertă pentru întregul caiet de sarcini. este foarte posibil ca accesul distribuitorilor mici. şi folosirea intrumentelor prevăzute de reglementare cu acelaşi scop. spitalele organizează proceduri de achiziţie publică pentru tot necesarul aferent unei anumite perioade. dar şi necesitatea de a asigura continuitate în tratamentul pacienţilor. există posibilitatea ca un număr redus de ofertanţi să distribuie toate produsele şi să poată oferta întregul caiet de sarcini. permiţând totodată şi accesul actorilor mai mici din piaţă. Consiliul Concurenţei consideră că specificaţiile tehnice pot face referire la denumirea comercială numai în acele cazuri în care pentru produsele respective nu există produse substituibile şi. este interzisă definirea în caietul de sarcini a unor specificaţii tehnice care indică o anumită origine. document care nu este conform cu prevederile OUG nr. precum şi certificate de înregistrare emise de MS. pentru a asigura un nivel de concurenţă corespunzător ofertarea pe loturi poate fi mai adecvată. în ceea ce priveşte dezvoltarea continuă de produse noi. Cu toate acestea. în general de 12 luni.34/2006. cât şi dezavantaje din punct de vedere concurenţial. Ambele variante respectă legislaţia în domeniul achiziţiilor publice şi prezintă atât avantaje.2 011 Mediul concurential românesc – evolutii în sectoare esentiale producători. întrucât acesta poate acorda un discount semnificativ. un procedeu special sau o marcă de fabrică sau de comerţ. având în vedere faptul că. producţie. Prin urmare. sursă. fie pentru unul sau mai multe loturi de produse prevăzute în caietul de sarcini. respectiv garanţia de participare şi garanţia de buna execuţie. şi anume garanţia de bună execuţie. DCI vs Denumire comercială Conform legislaţiei în vigoare. Scopul acestui instrument este tocmai garantarea desfăşurării contractului în condiţiile stabilite. existând totodată şi posibilitatea penalizării distribuitorilor care nu îşi îndeplinesc obligaţiile asumate. Deşi ambele variante pot avea avantaje din punct de vedere concurenţial. datorită caracteristicilor specifice domeniului sanitar. concurenţa este limitată din cauza participării unui număr mic de distribuitori ce pot depune o ofertă. autorităţile contractante au la îndemână un alt instrument. Cu toate acestea. prin urmare. 54 Consiliul Concurentei . De asemenea. autorizaţii de punere pe piaţă emise de ANMDM. Totuşi. există spitale care organizează proceduri de achiziţie publică în cadrul cărora se precizează denumirea comercială a medicamentelor ce se doresc a fi achiziţionate. În plus. autorităţie organizatoare şi/sau contractante trebuie să renunţe la solicitarea autorizaţiei de dealer. este puţin probabil să existe un număr suficient de distribuitori care să poată oferta întregul caiet de sarcini. Avantajele solicitării unei oferte pentru întregul caiet de sarcini rezultă din economiile de scop ce pot fi obţinute de un distribuitor prin adjudecarea integrală a contractului. Prin urmare. în general. În acest caz. pentru a se asigura că distribuitorii vor respecta clauzele contractuale şi vor asigura livrarea medicamentelor în cantităţile şi la termenele solicitate. să fie restricţionat.

However. At the same time. ICN vs. The advantages of organising a bid for the entire specifications result from the scope economies that can be obtained by a distributor through the fully award of the contract. special process or a production brad or trade mark. As a result. As a result. the organising and/or contracting authorities must renounce at requesting dealer authorisations. to be restricted. because. specifications The hospital’s options of requesting undertakings to present a bid for the entire specifications or for one or more lots of products provided for by the specifications are complying with the legislation in the field of public procurement and present advantages. for ensuring that distributors will respect the contractual clauses and that will deliver the drugs in the quantities and at the time deadlines requested. Still. Lots vs. production. as well as disadvantages for the competition. taking into consideration the particularities of the pharmaceutical field as regards the continuous development of new products and the necessity of providing the continuous treatment of patients. it is less probable for a sufficient number of distributors to be able to bid for the entire technical specifications. which are documents contrary to the provision of the Government Emergency Ordinance no. Moreover. delivering a smaller number of products. source. it is very possible that the access of the small distributors. namely the participation and the good execution guarantees. for ensuring a proper level of competition. However. the Competition Council considers that the technical specifications can refer to the commercial name only in the cases when the involved products have no substituents and. in general of 12 months -. the contracting authorities have at their disposal another instrument. it is possible that only a small number of bidders distribute all the products and bid for all the specifications.Romanian competition environment – developments in essential sectors 2 011 authorisations issued by National Drug and Medical Equipment Agency. certain hospitals organise public tender procedures mentioning the commercial name of the drugs planned to be acquired. Although both options can create competitive advantages . The very aim of this instrument is to guarantee the running of the contract according to the pre-set conditions.because. among others. lot bidding can be a more adequate solution. the competition is limited because of the small number of distributers that can present a bid. In this case. because it can offer a significant discount. the distributors which do not fulfil their assumed obligations can be penalised. hospitals organise tenders for covering the necessary stock for a long period of time. consequently. the competition is not removed as a result of mentioning the competition name. as a result of the features specific to the sanitary field. as well as the certificates issued by the Ministry of Health.34/2006. At the same time. ensures the access of the smaller market actors. Commercial name The legislation in force forbids for the specifications to contain technical characteristics indicating a certain origin. Competition Council 55 . and must make use of the instruments with the same purpose provided by the normative act -. namely the good execution guarantee. usually.

Astfel. Constatări privind situaţia concurenţială pe piaţa distribuţiei angro de medicamente 3. datorate vânzărilor sporadice ale unor medicamente. respectiv 48 din cele 78 identificate.2 011 Mediul concurential românesc – evolutii în sectoare esentiale Prin urmare. Având în vedere modul de definire a pieţei relevante în sectorul farmaceutic. Distribuţia angro de medicamente Pentru realizarea unei analize reprezentative pentru piaţa distribuţiei angro de medicamente. în final au fost analizate 107 medicamente. în timp ce în cazul a 49 relaţii de exlusivitate ponderea este sub 1%. doar în cazul a 11. 3.75% din valoarea totală a celor 92 de pieţe analizate de Consiliul Concurenţei. valoarea vânzărilor de medicamente distribuite în baza unor relaţii de exclusivitate a reprezentat aprox. în anul 2009. în urma analizei efectuate. cea mai mare parte a relaţiilor de exclusivitate. fiind conjuncturale. au fost identificate 92 de pieţe la nivelul ATC 4. în mai mult de 55% din cazuri distribuţia este realizată de un număr de peste 10 distribuitori. Mai mult. 8 Sistem nervos. a căror valoare a reprezentat 70% din valoarea totală a pieţei totale în anul 2009. În ceea ce priveşte pieţele identificate. reprezintă mai puţin de 1% din valoarea totală a pieţei din care fac parte.1. cu 12 relaţii de exclusivitate. urmată de clasa J7. Consiliul Concurenţei consideră că.50% din cazuri este distribuită de un număr mai mic de 5 distribuitori. specificaţiile tehnice ar putea fi definite la un nivel inferior. Astfel. a rezultat faptul că. Din cele 78 de relaţii de exclusivitate identificate. Prin urmare. pentru realizarea obiectivelor propuse. nu există probleme semnificative pe piaţa distribuţiei angro de medicamente. în general. dar şi la fiecare cel mai bine vândut medicament din cadrul fiecărei pieţe relevante identificate5 s-a constatat că. 6 Antineoplazice şi imunomodulatoare. 56 Consiliul Concurentei . Consiliul Concurenţei a pornit de la clasamentul celor mai bine vândute 50 de medicamente din România. care corespunde nivelului ATC 5. spitalele ar trebui să definească specificaţiile tehnice cel mult la nivel de DCI. medicamente pe care orice distribuitor doreşte să le aibă în portofoliu pentru a putea fi competitiv pe piaţă. la nivel de ansamblu. în anumite situaţii. În urma analizării modului în care distribuitorii au acces la medicamentelele existente în cadrul celor 92 de pieţe identificate la nivel ATC 4. respectiv la nivelul ATC4. acordurile de distribuţie exclusivă nu acoperă o parte semnificativă de piaţă. în conformitate cu prevederile existente în domeniul achiziţiilor publice. medicamente care acoperă aproximativ 40% din piaţa românească. şi clasa N8. în timp ce în doar 9. astfel încât. a fost analizată distribuţia fiecărui medicament prezent în Top. Cele mai multe relaţii de exclusivitate se regăsesc în clasa L6 . respectiv 34. ponderea relaţiilor de exclusivitate în piaţa totală depăşeşte nivelul de 30%. 5 În situaţia în care pe o piaţa relevantă identificată există mai mult de 1 medicament din Top 50. pentru a asigura un nivel optim al concurenţei. 8. cu 9 relaţii de exclusivitate. 7 Antiinfecţioase de uz sistemic.

the Competition Council considers that. 92 ATC 4 markets have been identified.Romanian competition environment – developments in essential sectors 2 011 As a result. in more than 55% of the cases. in certain cases. with 9 exclusive relations. Out of the 78 exclusive relations identified. for achieving the envisaged objectives. in 2009. 6 Antineoplastic and immune-modulatory drugs. Taking into account the manner of defining the relevant market in the pharmaceutical sector.50% of the cases the distribution is made by less than 5 distributors. as a result of the sporadic sales of certain drugs. 7 Anti-infective drugs for systemic use. because there have a conjectural nature. meaning that. the technical specifications should be defined at a lower level. only in 11 cases the weight of the exclusive relations in the total market overcome the 30% level. 5 When on a relevant market there is more than 1 drus from Top 50. the Competition Council started from the top of the 50 best sold drugs in Romania. represent less than 1% of the total market value they belong to. 3. Conclusions regarding the competition on the drug wholesale distribution market 3. the exclusive distribution agreements do not cover a significant part of the market. it was concluded that. namely 48 of the 78 exclusive relations. in total. As regards the identified markets. Thus. namely 34. Therefore. Most of the exclusive relations are included in the L class6 . following the analysis it was concluded that. while the weight registered in 49 exclusive relations is under 1%. Following the analysis on how distributors have access to the drugs existing on the 92 ATC 4 markets and on the best sold drugs from these relevant identified markets5. as a total. according to the provisions in the field of public procurement. hospitals should define the technical specifications maximum at the ICN level. and by the N class8.1.75% of the total value of the 92 markets analysed by the Competition Council. while in only 9. The wholesale of drugs In order to deliver a representative analysis of the drug wholesale market. in general. there are no significant problems on the drug wholesale market. followed by the J class7. Competition Council 57 . namely at the ATC 4 level. Moreover. drugs covering around 40% of the Romanian market and which distributors want to include into their portfolio so as to be more competitive on the market. corresponding to the ATC 5 level (Anatomical Therapeutic Chemical Classification System). the distribution is carried out by more than 10 distributors. As a result. 8 Nerve system. with 12 exclusive relations. the distribution of each drug from the Top has been analysed. the largest part of the exclusive relations. the value of the drug sales distributed through exclusive relations has represented around 8. in order to provide an optimum level of competition. 107 drugs have been analysed. accounting for 70% of the total 2009 market.

cât şi medicamente generice. este dificil. dar gradul de penetrare a pieţei este redus.  3 conţin atât medicamente inovative. a rezultat faptul că. Inovative versus generice În urma analizei efectuate.  4 conţin medicamente generice. respectiv articolul 101 (3) din TFUE.  medicamentele generice ale celui mai bine vândut medicament inovativ au fost autorizate abia în anul 2009 şi. au fost identificate trei situaţii diferite cu privire la poziţia medicamentelor generice pe aceste pieţe. în cadrul investigaţiei au fost identificate anumite pieţe pe care accesul distribuitorilor şi.  medicamentele generice ale celui mai bine vândut medicament inovativ sunt înregistrate şi comercializate. Astfel. datorită comercializării cu precădere a unor medicamente inovative. deşi cotele deţinute pe piaţă depăşesc pragul de 30%.2 011 Mediul concurential românesc – evolutii în sectoare esentiale Peste pragul de 30% al cotei de piaţă nu se poate presupune că acordurile verticale. Concentrarea pieţelor analizate poate avea două cauze. Prin urmare. conducând la o reală creştere a eficienţei care contracarează reducerea concurenţei intramarcă. din cele 36 pieţe în cadrul cărora se regăsesc medicamentele din Top 50:  29 de pieţe conţin medicamente inovative. care intră sub incidenţa articolului 5 alineatul (1) din lege şi a articolului 101 alineatul (1) din TFUE. este necesar ca aceştia să îşi facă o autoevaluare pentru a stabili dacă acordurile încheiate îndeplinesc condiţiile prevăzute la articolul 5 (2) din lege. în cazul situaţiilor mai sus identificate în care producătorii recurg la sisteme de distribuţie exclusivă. În concluzie. şi anume:  medicamentele generice sunt înregistrate şi comercializate. deşi acestea au pătruns pe piaţă. Medicamentele generice oferă oportunitatea de a obţine tratamente similare la costuri mai mici pentru pacienţi şi plătitori. şi anume:  existenţa unor drepturi de proprietate intelectuală care împiedică intrarea medicamentelor generice pe piaţă şi  medicamentele generice nu au putut eroda cota de piaţă a medicamentului inovativ. În urma analizei. Cu toate acestea. dar acestea nu au aceeaşi substanţă activă cu medicamentul inovativ cel mai bine vândut. există un grad ridicat de concentrare a anumitor pieţe. eliberând totodată bugete pentru finanţarea de noi medicamente inovatoare. vor da naştere în general unor avantaje obiective de o asemenea natură şi dimensiune încât să compenseze prejudiciile pe care le creează concurenţei. 3. 58 Consiliul Concurentei . accesul pe piaţa distribuţiei angro nu este limitat într-o măsură semnificativă de existenţa unor relaţii de exclusivitate sau de distribuţia printr-un număr redus de distributori. în general. prin urmare.2. nu aveau cum să câştige o parte importantă de piaţă. al distribuitorilor mici. Medicamentele generice sunt medicamente echivalente cu cele originale în momentul expirării brevetului şi a perioadei de exclusivitate a datelor pentru produsul inovator care există deja.

they could not have won an important part of the market. although they have entered on the market.5(2) of the Law and of art.2. where the access of the distributors and. As a result. Innovative drugs vs. 59 Competition Council . Generic drugs offer the opportunity of similar treatments at smaller costs for patients and for payers. of the small ones is difficult. and of art. In conclusion. relieving the budgets for financing new innovative drugs. namely:  when generic drugs are registered and traded. it cannot be presumed that. but their market penetration is reduced. out of the 36 markets including the drugs from Top 50:  29 markets contain innovative drugs. as a consequence. thus generating a real increase of the efficiency countervailing the reduction of the intra-brand competition. Generic drugs are drugs equivalent to the original ones at the moment the patent and the exclusivity periods for the existing innovative drug expire.  4 contain generic drugs. generic drugs Following the analysis it was concluded that certain markets have a high level of concentration.101(1) of TFEU will generate objective advantages of a such nature and dimension so as to compensate the subsequent competition harms. in the abovementioned cases when producers are using exclusive distribution systems although the market shares overcome the 30% threshold.5(1) of the Law.  3 contain innovative and generic drugs. As regards the market position of the generic drugs.Romanian competition environment – developments in essential sectors 2 011 Over the 30% market share threshold. in general. they must make a self-assessment in order to establish if the concluded agreements are complying with the provisions of art. but they do not have the same active substance with the best sold innovative drug. However.  when the generic drugs of the best sold innovative drug are registered and traded. certain markets. The concentration of the analysed markets can have two causes. the access on the drug wholesale market is not significantly limited by the exclusive relations or by the distribution carried out by a small number of distributors.  when the generic drugs of the best sold innovative drug have been authorised only in 2009 and. As a result. namely:  certain intellectual property rights impeding the market entry of the generics and  the generics were not able to erode the market share of the innovative drug. were identified following the investigation. in general. 3.101(3) of TFEU. three different situations have been identified. mainly as a result of the commercialisation of certain innovative drugs. the vertical agreements falling under the incidence of art.

precum şi ponderea celor două medicamente în total piaţă. medicii au fost obligaţi să prescrie medicamentele pe DCI şi nu pe denumire comercială ca în anul 2009. medicamentele decontate ce se acordă în cadrul programelor naţionale de sănătate. farmaciile nu au niciun stimulent pentru a le comercializa la un preţ mai mic. medicamentele generice mai ieftine. deşi există diferenţe semnificative de preţ. Chiar şi în cazul medicamentelor compensate. cu aceeaşi substanţă activă. Întrucât pacienţii nu suportă nicio parte din costul acestor medicamente. prescrierea acestora se face pe DCI. nu numai că medicamentele generice nu au reuşit să penetreze piaţa.  nivelul de concurenţa existent între medicamentele inovatice şi generice determinat de comportamentul companiilor producătoare În privinţa cadrului de reglementare. aceştia nu au niciun interes să solicite eliberarea unor medicamente generice sau chiar a unor medicamente inovative substituibile. reglementările nu prevedeau reguli pentru farmacişti. Factorii care afectează pătrunderea medicamentelor generice pe piaţă sau obţinerea de către acestea a unor cote semnificative de piaţă ţin de:  cadrul de reglementare în vigoare. Şi în aceste situaţii. structura pieţelor analizate. pe toate pieţele unde există variante generice ale medicamentelor inovative cel mai bine vândute. deşi acestea pot obţine discounturi semnificative de la distribuitorii de medicamente. Astfel. Cu toate acestea. pentru care pacienţii trebuiau să plătească diferenţa dintre preţul de vânzare cu amănuntul şi suma corespunzătoare aplicării procentului de compensare asupra preţului de referinţă. Din analiza efectuată a rezultat faptul că. cât şi în prezent.  promovarea intensă a medicamentelor inovative. CNAS suportă valoarea integrală a preţului de vânzare cu amănuntul al fiecărui medicament care se acordă în cadrul programelor naţionale de sănătate. şi prin urmare. care să stimuleze eliberarea de generice. cadrul de reglementare din România a fost modificat în anul 2010. dar vânzările celor mai ieftine medicamente generice reprezintă sub 1% din valoarea totală a pieţei. din analiză a rezultat că preţul acestora este mai mare decât preţul altor generice cu aceeaşi substanţă activă. în anul 2009. Pentru a facilita şi impulsiona consumul de medicamente generice. reglementările în vigoare prevedeau prescrierea medicamentelor de care beneficiază asiguraţii în cadrul sistemului de asigurări de sănătate pe denumire comercială. dar mai ieftine. şi nu pe DCI. a fost analizată diferenţa de preţ existentă între medicamentul inovativ şi cel mai ieftin medicament generic cu aceeaşi substanţă activă. Chiar şi în situaţia particulară a genericelor care au reuşit să câştige o parte importantă din piaţă. în cazul medicamentelor compensate. realizează vânzări marginale. În ceea ce priveşte. 60 Consiliul Concurentei . atât în anul 2009. însă. De asemenea.2 011 Mediul concurential românesc – evolutii în sectoare esentiale Pentru pieţele pe care există medicamentele generice cu aceeaşi substanţă activă ca şi medicamentul inovativ şi care au fost comercializate în anul 2009. cu excepţia unei singure pieţe (C01EB). care nu depăşesc 1% din valoarea pieţei totale. de până la 253%. ceea ce înseamnă că medicii erau cei care determinau cererea. întrucât statul suportă preţul maxim cu amănuntul pentru aceste medicamente. iar farmaciştii au fost obligaţi să elibereze medicamentul care dă preţul de referintă.

and consequently. for which the patients have to pay the difference between the retail price and the sum resulted from applying the compensation percentage over the reference price. the analysis has envisaged the price difference between the innovative drug and cheapest generic with the same active substance. the regulations in force provided that the prescription of the drugs used for the treatment of the patients included in the health insurance system were based on the commercial name. in 2009. Even for the compensated drugs. physicians were required to prescribe the drugs based on their ICN. However. the regulations did not provided rules for stimulating pharmacists to sell generics. in 2009. in respect to the settled drugs within the Romanian national health programmes. Even in the particular situation of the generics which have succeed to get an important part of the market. exempting a single market (C01EB). and pharmacists were required to sell the drug which gives the reference price. pharmacies have no stimulation to trade them at a lower price. 61 Competition Council . generics did not succeed to penetrate the market and. the structure of the analysed market.Romanian competition environment – developments in essential sectors 2 011 For the markets where the generic drugs with the same active substance as the innovative one have been traded only in 2009. the analysis has showed that their price is higher than the price of other generics with the same active substance. the Romanian regulatory framework has been changed in 2010. on all the markets were the best sold innovative drugs have generic variants. for compensated drugs. because the State is paying the entire maximum retail price for these drugs. For facilitating and motivating the consumption of generics. and not on their commercial name like in 2009. Thus. as well and the weight of the two drugs. Because patients do not pay any part of the cost of these drugs. meaning that doctors were creating the demand. Moreover. the National Health Insurance House settles the entire value of the retail price for each drug granted within the national health programmes. and not on the ICN. On the other hand. as well as at present.  the intense promoting of the innovative drugs. although there are significant price differences. their prescription is made based on their ICN. they have no motivation to request generic or cheaper substitutable innovative drugs. The analysis has showed that. although they could obtain significant discounts from drug distributors. the sales of the cheapest generics have represented less than 1% of the total market value. The factors affecting the market entry of the generics or their acquirement of significant market shares are related to:  the regulatory framework in force. of up to 253%.  the competition between the innovative and generic drugs resulted from the behaviour of the producing companies. In respect to the regulatory framework. In these cases too. the cheaper drugs with the same active substance have marginal sales under 1% of the total market value.

acordurile care urmăresc să împiedice intrarea pe piaţă a concurenţilor pot constitui încălcări ale dreptului comunitar şi naţional al concurenţei. 5 sau 6 din Legea concurenţei. Legea nr. prevăzute la art. sunt un exemplu de acorduri care pot avea un caracter anticoncurenţial. în special în cazul în care motivul care stă la baza încheierii lor este împărţirea profitului prin intermediul plăţilor de la societăţile inovatoare către cele generice. atât la nivelul producătorilor. Un al doilea factor care poate influenţa raportul inovative/generice se regăseşte în Raportul CE în cazul investigaţiei sectoriale pe piaţa farmaceutică. Referitor la cel de-al treilea factor care poate contribui la întârzierea intrării medicamentelor generice pe piaţă.2010. Consiliul Concurenţei a recomandat Ministerului Sănătăţii elaborarea.2 011 Mediul concurential românesc – evolutii în sectoare esentiale Prin urmare. la reducerea cheltuielilor statului cu aceste medicamente şi. 101 sau 102 din TFUE. în detrimentul bugetului alocat programelor naţionale şi. în final. ceea ce poate constitui o încălcare în temeiul art. al pacienţilor. Eventuala utilizare necorespunzătoare a drepturilor de proprietate intelectuală de către societăţile inovatoare pentru a întârzia intrarea pe piaţă a medicamentelor generice poate face obiectul controlului concurenţei. cât şi la nivelul farmaciilor. 62 Consiliul Concurentei . prin practicarea acestui sistem. acesta reprezintă o precupare specială atât a Comisiei Europene. avantaje în bani sau în natură care au o „valoare simbolica” si „care nu sunt costisitoare”. şi anume concurenţa dintre societăţile inovatoare şi cele generice. Acordurile amiabile care limitează intrarea pe piaţă a medicamentelor generice şi includ un transfer de valori de la o societate inovatoare către o societate generică sau către mai multe astfel de societăţi. cât şi a autorităţilor de concurenţă din statele membre. privind reforma în domeniul sănătăţii. dacă această utilizare are un caracter anticoncurenţial. şi anume concurenţa prin preţ. cu modificările şi completătile ulterioare. 797 alin.09. Conform Comisiei Europene. de instituire a unui cod comunitar cu privire la medicamentele de uz uman. cel puţin în cazurile în care există mai multe medicamente cu aceeaşi DCI. La nivel naţional. De asemenea. se elimină principala formă de concurenţă cu privire la aceste medicamente. în legislaţia secundară.(1) din Legea nr. în detrimentul pacienţilor şi al bugetelor alocate sănătăţii publice.(1) şi 805 alin. respectiv al art. a unor Norme care să definească sintagmele cadouri. este necesară introducerea unui sistem de referenţiere a preţurilor în cazul acestor medicamente.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii. societăţile inovatoare alocă o parte semnificativă a bugetelor lor pentru comercializarea produselor prin intermediul medicilor şi al altor cadre specializate în domeniul asistenţei medicale. Acest act normativ preia principiile prevăzute în Directiva 2001/83/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 6 noiembrie 2001. deci implicit a Consiliului Concurenţei. reglementează diferite forme în care se poate realiza publicitatea pentru medicamente. Pentru a evita influenţarea prescrierii de către medici a anumitor medicamente în detrimentul altora în funcţie de “cadourile” primite de la companiile producătoare. pe de altă parte la promovarea medicamentelor generice pe măsură ce acestea intră pe piaţă. prin Decizia nr. 95/2006. Având în vedere creşterea cheltuielilor cu medicamentele care se acordă în cadrul programelor naţionale de sănătate. pe de o parte. Introducerea acestor măsuri va conduce. şi anume promovarea intensă a produselor realizată de companiile inovatoare. 43/27.

97(1) and art.5 or 6 of the Competition Law. especially when the reason for concluding them is to share the portfolio through payments made by the innovative to the generic companies. in the detriment of the patients and of the budgets allocated to the public health. and of art. finally. This normative act transposes the principles of Directive 2001/83/EC of the European Parliament and of the Council of 6 November 2001 on the Community code relating to medicinal products for human use.43/27. represents a special preoccupation of the European Commission.95/2006 concerning the reform in the health field. through Decision no. the agreements having the object of impeding the market entry of competitors can represent infringements of the national and Community competition law. According to the European Commission. at least for the cases when there are several drugs with the same ICN. of patients. the price competition between producers and between pharmacies. Law no. the main form of competition. namely the intense promoting of the products carried out by the innovating companies. as well as of the competition authorities of the EU Member States. namely the competition between the innovative and the generic companies. terms stipulated by art. Taking into consideration the increase of the drug expenses granted within the national health programmes it is necessary to introduce a reference price system in respect to these drugs. this could be scrutinised by the competition authorities with the condition that this misuse has an anticompetitive nature. Mutual agreements which are limiting the generics’ market entry and which include transfers of value from an innovative company to one or several generic companies are an example of agreements of an anticompetitive nature. the innovative companies are allocating a significant part of their budgets for trading the products through physicians and other personnel specialized in the field of health assistance.101 or 102 of TFEU. In order to avoid physicians being influenced so as to prescript certain drugs in the detriment of others as a result of the “gifts” received from the producing companies. with the subsequent amendments and completions regulates different form for publicising these drugs. namely the Norms defining the terms of gifts.2010. If innovative companies are to possibly misuse the intellectual property rights in order to postpone the market entry of generics. money-advantages and benefits in kind of a “symbolic value” and which “are not expensive”. 805(1) of Law no. the Competition Council has recommended to the Ministry of Health to draft a specific secondary legislation. by applying this system. At the national level. The third factor which can contribute to delaying the generics’ market entry. is being eliminated in the detriment of the budget allocated for the national programmes and.09.Romanian competition environment – developments in essential sectors 2 011 As a result.95/2006 concerning the reform in the health field. and implicitly of the Competition Council. possible constituting an infringement of art. Such measures will generate the decrease of State’s expenses with these drugs and the promoting of generics as they are entering on the market. Moreover. A second factor influencing the relation between the innovative and the generic drugs is included in the EC Report on the pharmaceutical sector inquiry. 63 Competition Council .

1275/2011. preţul cu ridicata ar fi fost preţul de producător diminuat cu 15%. Propunerea Consiliului Concurenţei a fost preluată de Ministerul Sănătăţii şi inclusă în Ordinul nr. Consiliul Concurenţei a atras atenţia asupra faptului că această metodă de calcul ar putea avea ca efect creşterea atractivităţii exporturilor de astfel de medicamente. în sensul de a diminua/renunţa la comercializarea medicamentelor al căror preţ scăzut determină marje diminuate de profit. Consiliul Concurenţei a recomandat introducerea unui sistem de referenţiere a preţurilor. Concluzii Mediul concurential românesc – evolutii în sectoare esentiale Având în vedere creşterea importantă înregistrată în cazul cheltuielilor cu medicamentele decontate. De asemenea. Astfel.2 011 4. cel puţin în cazurile în care există mai multe medicamente cu aceeaşi DCI. Prin urmare. în condiţiile legii. la practicarea unor preţuri mai mici. Consiliul Concurenţei a recomandat ca o soluţie alternativă a reducerii cu 15% a preţului de producător aplicarea acestei reduceri la preţul pe care CNAS îl rambursează asiguraţilor. în final. să fie stabilit într-un mod care să permită realizarea de economii la bugetul alocat sănătăţii. pentru a elimina posibilitatea de manifestare a unor potenţiale practici anticoncurenţiale. cu posibile consecinţe asupra stării de sănătate a bolnavilor cronici incluşi în programe naţionale de sănătate. scăderea cu 15% a preţului de producător ar putea influenţa strategiile comerciale ale producătorilor. stimularea concurenţei prin preţ de la nivel de producător până la nivel de farmacie şi. măsura ar putea conduce la înregistrarea unui deficit de medicamente pe piaţa românească. la care urma să se adauge adaosul de distribuţie. 64 Consiliul Concurentei . „Sensibilitatea” distribuţiei de medicamente şi efectele acesteia în piaţă conduc la acordarea şi pe viitor a unei atenţii deosebite acestui subiect. Ministerul Sănătăţii a propus ca modul de calcul al preţurilor de decontare a medicamentelor care se acordă bolnavilor cuprinşi în cadrul programelor naţionale de sănătate nominalizate prin hotărâre de guvern. din punctul de vedere al impactului asupra disponibilităţii medicamentelor. Introducerea acestui sistem va conduce la reducerea cheltuielilor cu medicamentele.

The Ministry of Health has proposed that the calculation of the settlement price for the drugs intended for the patients treated within the national health programmes stipulated by Government Decision. at least in the cases when there are several drugs with the same ICN. Thus. with possible consequences over the health condition of the chronically ill patients included in the national health programs. to smaller prices. the Competition Council has recommended the introduction of a price reference system. The “sensitivity” of drug distribution and its effects on the market are the reasons for continuing the surveillance of this market. to be established so as to generate savings for the health budget. finally. the decrease of the producer price by 15% could influence the commercial strategies of the producers. the measure could lead to a drug deficit on the Romanian market. Moreover.Romanian competition environment – developments in essential sectors 2 011 4. The proposal of the Competition Council has been accepted by the Ministry of Health and included in Order no. As a result. to the stimulation of the price competition . The Competition Council has recommended the alternative solution of applying the 15% reduction on the price reimbursed by the National Health Insurance House to the patients having a health insurance. the retail price would have been the producer price diminished by 15%. according to the law. Competition Council 65 . following to be completed by the distribution mark-up.from the level of producers up to the one of the pharmacies – and. The Competition Council has signalled that this calculation method could have as effect the increase of the exports of such drugs.1275/2011. as regards the impact of the availability of the drugs. namely that they would diminish/renounce at commercialising the drugs whose low prices generate reduced profit rates. in order to eliminate the possible anticompetitive practices. Conclusions Taking into consideration the important increase of the expenses related to drug settlement. The introduction of such a system will lead to the reduction of the drug expenses.

fie de trucare sau de preţul cu care se adjudecă contractele de achiziţii publice. Introducere Sistemul achiziţiilor publice şi modul de formare a preţurilor produselor. atât la nivel naţional. servicii şi lucrări. În afara investigaţiilor derulate în acest domeniu şi al colaborării cu celelalte autorităţi cu atribuţii în sfera achiziţiilor publice.5% din PIB. La nivel naţional. achiziţiile publice sunt în permanenţă în vizorul autorităţii de concurenţă din perspectiva reglementărilor din domeniul concurenţei. autoritate contractantă. în general. În cazul celorlalte proceduri de achiziţii publice.2 011 Mediul concurential românesc – evolutii în sectoare esentiale ACHIZIŢIILE PUBLICE DIN ROMÂNIA – ÎNTRE NIVELURILE PIEŢEI ŞI NEVOIA DE ECONOMIE BUGETARĂ Sistemul achiziţiilor publice a dobândit în ultimii ani o importanţă crescută. serviciilor şi lucrărilor licitate sunt din ce în ce mai des aduse în discuţia publică. ulei. anul acesta Consiliul Concurenţei a efectuat o analiză comparativa privind nivelul preţurilor din cadrul contractelor cu diferite autorităţi contractante şi al celor practicate pentru alţi clienţi pentru un număr de patru produse. 66 Consiliul Concurentei . cu procente care variază de la un produs la altul şi de la un tip de procedură de achiziţie la alta. respectiv: motorină euro 5. generând dezbateri legate fie de transparenţă. Cuvinte cheie: achiziţie publică. Ultimele date publicate de Eurostat plasează România în anul 2009 pe locul 8 din cele 27 de state membre. Un element esenţial în sistemul achiziţiilor publice îl reprezintă preţul. cât şi internaţional. prin licitaţiile online preţurile contractelor încheiate cu diferite autorităţi şi instituţii publice sunt mai reduse faţă de preţurile facturate altor clienţi neguvernamentali. Analiza achiziţilor publice pentru cele 4 produse a pus în evidenţă faptul că. 1. preţurile produselor livrate autorităţilor contractante depăşeşte constant preţurile facturate altor clienţi neguvernamentali. cartofi şi hârtie xerox. ce pot fi canalizate spre alte necesităţi ale economiei naţionale. Obiectivul acestei cercetări a fost acela de a stabili dacă preţurile produselor livrate autorităţilor contractante prin diferite proceduri de licitaţie au fost mai mici decât cele facturate altor clienţi neguvernamentali. al cărui nivel influenţează cheltuielile autorităţilor contractante pentru procurarea de bunuri. valoare anunţurilor de achiziţii publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene situându-se la 6. Procurarea de bunuri şi servicii prin intermediul sistemului achiziţiilor publice poate avea drept efect realizarea de economii bugetare. preţ.

the value of the public procurement notices being of 6. namely: Euro 5 diesel. this year. by different percentages depending on the product and the tender procedure involved. services and works.Romanian competition environment – developments in essential sectors 2 011 PUBLIC PROCUREMENTS IN ROMANIA – BETWEEN MARKET’S DIMENSION AND THE NEED FOR BUDGETARY SAVINGS During the last years. potatoes and copy paper. Price is an essential element of the public procurement system. in general. The latest data published by Eurostat rank Romania in 2009 on the 8th place out of the 27 EU Member States. The analysis of the public procurements for the four products has highlighted that. 1. Overview The public procurement system and the price formation of the tendered products. public procurements are under the permanent assessment of the competition authority as regards the compliance with the competition regulations. the public procurement system has acquired an increasing importance both at national and international level. the prices for the products delivered to the contracting authorities overcome constantly the prices charged to other nongovernmental clients. As regards the other types of public procurement procedures. Key words: public procurement. The aim of this research has been to establish if the prices of the products delivered to the contracting authorities through different tender procedures were lower than the ones charged to other nongovernmental clients. contracting authority. Competition Council 67 . services and works are increasingly brought into the public discussion. the possible bid rigging or the awarding prices. cooking oil. the Competition Council has undertaken a comparative analysis between the prices resulted from the contracts concluded by different contracting authorities and the ones charged to other clients. the use of the online tenders generates lower prices for the contracts concluded by different public authorities and institutions compared to the one charged to other nongovernmental clients. Furthermore. At the national level. The acquisition of goods and services through the public procurement system can generate budgetary savings that can be channelled towards other needs of the national economy. The analysis has envisaged four products. and its level is influencing the expenses of the contracting authorities made for acquiring goods. generating debates related to their transparency.5% of the GDP. price. The Competition Council is currently undertaking several investigations in this field and it is cooperating with the other authorities with competences in public procurements.

68 Consiliul Concurentei . după o scurtă analiză comparativă România cu celelalte state membre ale Uniunii Europene. Pornind de la aceste considerente. câteva aspecte legate de nivelul preţului aferent contractelor încheiate în urma licitaţiilor pentru 4 produse (motorină. printre altele. cu 0. Alături de aceste elemente. ulei de gătit. Stabilirea valorii estimate a produselor. vom încerca să surprindem pe parcursul acestui material. variind între -0. regăsite în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene9. fiind unul din elementele ce pot concura în realizarea unor economii bugetare.5% din PIB (2009). iar valoarea estimată a contractului de furnizare ori de servicii care urmează să fie atribuit este egală sau mai mare decât echivalentul în lei a 387 000 de euro. până la prezentarea unor cazuri specifice acestui sistem. preţul joacă un rol primordial în licitaţiile publice.8 puncte procentuale.2 011 Mediul concurential românesc – evolutii în sectoare esentiale La nivel comunitar. în timp ce media europeană a marcat o creştere cu 0. modalităţi de trucare. 2. transport şi poştă).8 puncte procentuale în Letonia. energie. respectiv de la 7. 9 Conform legislaţiei în vigoare. lucrărilor şi serviciilor licitate cât mai aproape de preţul aceloraşi produse de pe piaţă trebuie să reprezinte elementul de bază al oricărui contract de achiziţie publică. Achiziţiile publice pot ridica. (Tabelul nr. în perioada 2007-2009. Unde se află România în privinţa achiziţiilor publice după momentul aderării la Uniunea Europeană? Comparativ cu celelalte state membre. ce merg de la explicarea diferitelor mecanisme de funcţionare. există o multitudine de studii legate de problematica achiziţiilor publice. România a înregistrat o diminuare a valorii estimate a contractelor din anunţurile de achiziţii publice. Din cele 27 de state membre. b) autoritatea contractantă face parte dintr-unul din sectoarele de utilitate publică (apă.4 puncte procentuale (Slovenia) şi -3. probleme legate de existenţa unor prevederi cu potenţial caracter anticoncurenţial existente în cadrul legislativ sau de fenomenul trucării licitaţiilor de către agenţii economici participanţi la licitaţie.6 de puncte procentuale în aceeaşi perioadă.1). publicarea anunţurilor de achiziţii în JO al UE este obligatorie atunci când: a) valoarea estimată a contractului de furnizare sau de servicii care urmează să fie atribuit este egală ori mai mare decât echivalentul în lei a 125 000 euro. cartofi şi hârtie xerox) faţă de preţul acestora practicat în afara sistemului de achiziţii publice.3% din PIB (2007) la 6. c) valoarea estimată a contractului de lucrări care urmează să fie atribuit este egală sau mai mare decât echivalentul în lei a 4 845 000 de euro. în 5 state s-au înregistrat scăderi ale ponderii achiziţiilor publice în PIB.

the forms of bid rigging. Public procurements may present. Competition Council 69 . b) the contracting authority is activating in one of the public utility sectors (water. potatoes and copy paper) compared to the price of these products outside the public procurement system. What is Romania’s situation in the field of public procurement after the EU accession? According to the public procurement notices published in the Official Journal of the European Union. (Table no.5% of the GDP (2009). the price plays a critical role within public tenders. issues related to the existence of certain possible anticompetitive provisions stipulated by the legal framework or may be affected by the phenomena of bid rigging carried out by the bidding undertakings.4 percentage points (Slovenia) and -3. and specific case studies. In the same period of time. In five of the 27 EU Member States. energy. cooking oil. we shall try to present certain aspects regarding the price of the contracts concluded following the tendering procedures for procuring 4 products (diesel.6 percentage points.1). works and services closer as possible to the market price must be the basic element of a public procurement contract.3% of the GDP (2007) to 6. Additionally. during 2007-2009. c) the estimated value of the contract of works following to be awarded is equal or overcomes the equivalent in RON of EUR 4 845 000. and the estimated value of the services contract following to be awarded is equal or overcomes the equivalent in RON of EUR 387 000. Romania has recorded an estimated value of the contracts9 diminished by 0. transport and postal services). Establishing the estimated value of the bided products. among others. explaining the different functioning mechanisms of the system. namely from 7. and it is one of the elements which can help in achieving budgetary savings. Starting from these considerations and after performing a short Romania . 9 According to the legislation in force.8 percentage points. the publication of the public procurement notices in the EU OJ is compulsory when: a) the estimated value of the supplying or services contract following to be awarded is equal or overcomes the equivalent in RON of EUR 125 000.8 percentage points in Latvia.Romanian competition environment – developments in essential sectors 2 011 Several studies on public procurements have been drafted at the Community level.other EU Member State comparative analysis. the European average has increased by 0. 2. the weight of the public procurements in the GDP has decreased by between -0.

3 3.15 mld. se clasează pe locul 15.euro.5 2008 2.3 9.5 4. 70 Consiliul Concurentei .8 2.euro).euro.1 5. pe ansamblul UE-27.4 6. Spania (194. aceasta se situează la 2288. Franţa (367.7 2.5 6.7 -0.4 4.2 2 8.euro). Direcţia Generală „Piaţă Internă”.72 mld.7 0.2 2 4 1.2 1.5 2.6 6. în creştere cu 9.2 0.2 5.44 mld.6 1.2 2. 1.8 5.7 1.3 4 8.4 0.7 1.4 2.1).9 6.6 3.91 mld.2 -1.84 mld.3 2009-2007 (puncte procentuale) 0.5 6. Din această perspectivă.3 0. România.2 8.euro).7 7.4 1.8 3.2 4 3.1 3.2 8. Italia (241.3 4.3 4.96 mld. în anul 2009.7 3 8.1 3.8 Sursa: Comisia Europeană.9 2.3 4 12.2 4.4 1.2 0.5 8.4 4. Pe ansamblul perioadei 2007-2009.2 2009 2.8 3.9 3. Marea Britanie (324.7 3.1 3 3 4.6 6.7 5.2 0.3 12.9 1.85 mld.euro).1 3. cea mai însemnată creştere dintre tările UE a fost înregistrată în Bulgaria (+35.6 8.euro).5 3.81%) (Graficul nr.euro).2 0.2 2. etc.2 7.3 0.6 1.2 1.8 1.4 4. Olanda (176. după ţări precum Germania (461.27 mld.1 5.4 1.8 1.4 3. în timp ce. valoarea estimată a cheltuielilor cu bunuri.8 6.5 7.6 0.1 3.5 4.2 2.2 3.6 3. Evoluţia ponderii valorii anunţurilor de achiziţii publice în PIB în perioada 2007-2009 în statele membre ale Uniunii Europene (%) 2007 Austria Belgia Bulgaria Cehia Cipru Danemarca Estonia Finlanda Franţa Germania Grecia Irlanda Italia Letonia Lituania Luxemburg Malta Marea Britanie Olanda Polonia Portugalia România Slovacia Slovenia Spania Suedia UE-27 Ungaria 1.2 3.9 7. lucrări şi servicii licitate.2 2.8 0.2 011 Mediul concurential românesc – evolutii în sectoare esentiale Tabelul nr. lucrări şi servicii licitate s-a majorat în România cu aproape 2 procente.4 3.6 4.5 3.1 3.6 3.41 procente faţă de anul 2007.8 1.3 1.7 1. 2010. În privinţa valorii estimate a cheltuielilor cu bunuri.2 -3.2 -0.2 3.7 5. cu cele 27.4 -0.4 3.

2 2.6 3.81%) (Graph no.1 3 3 4. being ranked on the 15th place.3 12.2 4 3.2 0.7 1. Great Britain (EUR 324.6 4.7 1.5 2.5 6.4 3.2 1.84 billion). the estimated value of the expenses for the tendered goods.2 8.91 billion). Romania has recorded EUR 27. Spain (EUR 194.2 2. Holland (EUR 176.2 0.85 billion).2 -3.4 3.5 6.2 8. Italy (EUR 241.2 2009 2.3 4 12.44 billion.1 3.4 0.1 3.3 0.4 4. services and works tendered in 2009 is of EUR 2288.2 -1.8 1.5 2008 2.7 2.3 3.1 5. the most important increase recorded by the EU Member States has been in Bulgaria (+35.15 billion).3 2009-2007 (percentage points) 0.4 1.7 3.5 7.7 -0. 2010. after countries like Germany (EUR 461.1).6 3.72 billion. Directorate General “Internal Market”.3 4.8 0.8 6. and services has increased in Romania by almost 2%.3 0.4 -0. France (EUR 367.4 6. During 2007-2009.6 1.9 6. etc.2 7.5 4.2 3.3 9.5 3.9 3.5 4.6 1.2 2.9 2.6 8.7 3 8.2 -0.27 billion). the estimated value of the expenses made for procuring the goods.8 2.2 4.1 3.2 0. From this perspective. by 9.8 5.2 2 8.6 6.8 Source: European Commission. 1.4 3.7 5.2 3.1 5.2 5.7 7. Competition Council 71 .3 4.8 3.4 4.9 7.9 1.3 4 8.2 1.7 0.7 1.8 1.41 % more than in 2007.Romanian competition environment – developments in essential sectors 2 011 Table no.2 2.5 3.7 5.96 billion).4 1. works.4 2.1 3.6 6.6 0.4 4.1 3.3 1.8 3.6 3.4 1. Evolution of the weight of the value of the public procurement notices in the GDP during 2007-2009 in the EU Member States (%) 2007 Austria Belgium Bulgaria Czech Republic Cyprus Denmark Estonia Finland France Germany Greece Ireland Italy Latvia Lithuania Luxemburg Malta Great Britain Holland Poland Portugal Romania Slovakia Slovenia Spain Sweden EU-27 Hungary 1.5 8.2 3.8 1.2 2 4 1.2 0. At the EU-27 level.

6 -28.88 23.7 38.5 27.00 9. Nu în ultimul rând.2 27.8 4.73 11.5 0.9 66.92 15.0 Sursa: Comisia Europeană.41 Olanda Marea Britanie Malta Luxemburg Lituania -7.63 15.33 15.76 13.7 9.5% din numărul total înregistrat pe ansamblul UE-27.1 34.1 2.0 40.41 0.0 0.6 7.3 45.00 -15.8 15.2).00 Sursa: Comisia Europeană.8 9.76 -11. Graficul nr.96 5.5 2.14 România Portugalia Polonia -0. Direcţia Generală „Piaţă Internă”.1 28.26 17.7 9. Dinamica numărului de anunţuri de licitaţii publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene în anul 2009 comparativ cu 2007 în statele membre UE-27 (%) UE-27 Marea Britanie Suedia Finlanda Slovacia Slovenia România Portugalia Polonia Austria Olanda Malta Ungaria Luxemburg Lituania Letonia Cipru Italia Fran a Spania Grecia Irlanda Estonia Germania Danemarca Cehia Bulgaria Belgia 8.71 20.0 15.7 -20.0 -31. lucrări şi servicii în anul 2009 comparativ cu 2007 în statele membre UE-27 (%) Ungaria UE-27 Suedia Spania Slovenia Slovacia -0.71 1.99 18. Direcţia Generală „Piaţă Internă”.2 011 Mediul concurential românesc – evolutii în sectoare esentiale Graficul nr.0 -23.57 35.00 25. fiind în descreştere semnificativă cu nu mai puţin de 31.8 23. 1.00 15.51 -5.0 -35.81 14.9 16.0 12.0 60. numărul de anunţuri de licitaţii publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene a reprezentat în România 2.00 35.34 21.92 15. 2010.3 -40.08 12.0 20.13 Letonia -6.10 5. Dinamica valorii achiziţiilor de bunuri.7% în 2009 comparativ cu anul 2007 (de la 5650 de anunţuri în 2007 la 3859 de anunţuri în 2009) (Graficul nr. 2.21 15.62 Danemarca Cipru Cehia Bulgaria Belgia Austria -5.80 Italia Irlanda Grecia Germania Fran a Finlanda Estonia -2.13 5.67 15. 72 Consiliul Concurentei .8 61. 2010.0 -20.8 23.

Graph no. Directorate General “Internal Market”.Romanian competition environment – developments in essential sectors 2 011 Graph no. namely by 31. no. works and services compared to 2007 in EU-27 Member States (%) Source: European Commission. compared to 2007 in the EU-27 Member States (%) Source: European Commission. Directorate General “Internal Market”. Competition Council 73 . this number has decreased significantly compared to 2007.5% of the total number per EU-27. 2010. For Romania. Dynamics of the number of public procurement notices published in the Official Journal of the European Union in 2009.7% (Graph. 1. 2010. Dynamics of the 2009 value of the procurements of goods. 2. the number of the public procurement notices published in 2009 in the Official Journal of the European Union was of 2.2).

8 25.00 2.1 16.10 -3.3 14.90 3.3 2009-2007 (puncte procentuale) 4.6 15.1 20.2).6 18.3 11.9 17 17.2 23.7 17.90 1.00 -0.60 1. lucrări şi servicii ca procent din PIB s-a situat în România anului 2009 la 23.2 17.90 2.7 17 20 24.10 3.3 25.7 2008 19.3 19 26.10 2.5 13.1 15.9 16 17.1 21.50 0. 2010.5 20.4 22.00 2.1 16.40 1.4 19. ce a determinat contracţia sumelor disponibile pentru achiziţii publice.4 15.5 15.9 18.3 19.2 19.9 30.1 18.4 10.5 15.10 5.9%.2 18.3 14.1 15.5 15.5 16.7 15.00 3.9 17.7 14.2 011 Mediul concurential românesc – evolutii în sectoare esentiale Diminuarea numărului de achiziţii publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene poate fi explicată fie pe baza reorientării autorităţilor contractante către segmentul de licitaţii cu valori sub pragul necesar publicării în Jurnalul Oficial al UE.00 1.20 3.20 2.9 9.5 18.80 2.3 17.1 17.10 2.30 0.9 26.2 18.9 21.6 25.5 16.50 2.1 17. fie pe manifestarea efectelor crizei economico-financiare.4 10 13.9 15.6 19 19.7 13.1 16.8 13.3 20 2009 22.3 19.70 1.2 10.3 18.4 14 17.60 Sursa: Comisia Europeană. Direcţia Generală „Piaţă Internă”.30 0.5 procente în aceeaşi perioadă (Tabelul nr.9 22 17. Tabelul nr.30 1. în timp ce media comunitară a înregistrat o majorare cu 2. 2.1 17.6 11.6 16.10 2.10 3. în creştere cu 2.2 16.4 15. lucrări şi servicii ca procent din PIB în perioada 2007-2009 în statele membre ale UE-27 2007 Austria Belgia Bulgaria Cehia Cipru Danemarca Estonia Finlanda Franţa Germania Grecia Irlanda Italia Letonia Lituania Luxemburg Malta Marea Britanie Olanda Polonia Portugalia România Slovacia Slovenia Spania Suedia UE-27 Ungaria 18.1 puncte procentuale faţă de anul 2007.3 17.00 2.2 16. Evoluţia valorii cheltuielilor cu bunuri. 74 Consiliul Concurentei . Valoarea cheltuielilor cu bunuri.6 15.4 16.8 25.2 14.

70 1.1 21.30 1.50 0.6 19 19.1 16.9 18.20 2.8 25.5 15.Romanian competition environment – developments in essential sectors 2 011 The decrease of the number of the public procurements published in the Official Journal of the European Union can be explained by the reorientation of the contracting authorities towards tenders which are below the threshold requiring their publication in the EU Official Journal or by the effects of the economic and financial crisis.60 Source: European Commission.1 16.2 18.5 15.9 17.1 17.7 15.7 17.10 2.3 17.3 14.7 14.60 1.1 18.10 2.6 25.4 16.7 2008 19. Competition Council 75 .1 percentage points more than in 2007.3 11.1 20.8 13.90 3.9 9.4 10.6 15.10 2.9 30.5 20.3 19.50 2.90 2. Evolution of the expenses for acquiring goods.5 15.00 2. the 2009 expenses made for acquiring goods.1 17.7 17 20 24.3 25.30 0.30 0.2 17. 2.6 11.20 3.5 16.4 19. while the Community average has increased in the same period of the time by 2.4 14 17.5 18. during 2007-2009 in EU-27 Member States 2007 Austria Belgium Bulgaria Czech Republic Cyprus Denmark Estonia Finland France Germany Greece Ireland Italy Latvia Lithuania Luxemburg Malta Great Britain Holland Poland Portugal Romania Slovakia Slovenia Spain Sweden EU-27 Hungary 18.6 15.00 2.8 25.2 10.10 3.9 15.2 18.3 20 2009 22.6 16.3 19.10 -3.3 14.3 2009-2007 (percentage points) 4.00 1.4 15.2 16.4 10 13.5 16.9 26.2 19.9 16 17.2 16. which have generated the contraction of the sums available for public acquisitions.1 17.90 1.9 17 17. In Romania. with 2. works and services.2 14.9 22 17.10 5.40 1.00 2.2).00 3. 2010.5 % (Table no.4 22.9 21.3 17.7 13. Table no. as percentage in the GDP.10 3.1 15.1 16.1 15.80 2.9% of the GDP.3 18.3 19 26.5 13.6 18.00 -0. works and services were of 23.2 23.4 15. Directorate General “Internal Market”.

Autorităţile contractante au. e) cererea de oferte. c) dialogul competitiv. cu unul sau mai mulţi dintre aceştia. legislaţia incidentă în materia achiziţiilor publice din România este asigurată de Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. Câteva considerente de ordin legislativ în domeniul achiziţiilor publice din România În prezent. c) contracte de servicii. urmând ca. contractele de achiziţie publică pot fi: a) contracte de lucrări. d) negocierea (cu sau fără publicarea unui anunţ de participare). a negocierii cu publicarea prealabilă a unui anunţ de participare ori a cererii de oferte.2 011 Mediul concurential românesc – evolutii în sectoare esentiale 3. prin invitaţie de participare. b) licitaţia restrânsă. respectiv procedura la care orice operator economic interesat are dreptul de a depune oferta. b) contracte de furnizare. urmând ca numai candidaţii selectaţi să aibă dreptul de a depune oferta. candidaţii selectaţi să elaboreze oferta finală. respectiv procedura prin care autoritatea contractantă derulează consultări cu candidaţii selectaţi şi negociază clauzele contractuale. respectiv procedura simplificată prin care autoritatea contractantă solicită oferte de la mai mulţi operatori economici. precum şi de legislaţia secundară aferentă. dreptul de a utiliza licitaţia electronică în următoarele situaţii: a) ca o etapă finală a licitaţiei deschise. în scopul identificării uneia sau mai multor soluţii apte să răspundă necesităţilor sale. a contractului de concesiune de lucrări publice şi a contractului de concesiune de servicii. Actul normativ mai sus menţionat reglementează procedurile de atribuire a contractului de achiziţie publică. şi numai dacă specificaţiile tehnice au fost definite cu precizie în caietul de sarcini. b) la reluarea competiţiei dintre operatorii economici care au semnat un acord-cadru. 76 Consiliul Concurentei . a licitaţiei restrânse. înainte de atribuirea contractului de achiziţie publică. respectiv procedura la care orice operator economic are dreptul de a-şi depune candidatura şi prin care autoritatea contractantă conduce un dialog cu candidaţii admişi. Conform Ordonanţei.34/2006 cu modificările şi completările ulterioare (denumită în continuare Ordonanţă). totodată. Procedurile de atribuire a contractului de achiziţie publică sunt: a) licitaţia deschisă. pe baza soluţiei/ soluţiilor. respectiv procedura la care orice operator economic are dreptul de a-şi depune candidatura. inclusiv preţul. precum şi modalităţile de soluţionare a contestaţiilor formulate împotriva actelor emise în legătură cu aceste proceduri.

The abovementioned normative act regulates the awarding procedures of the public procurement contracts. including the price. b) supplying contracts. b) when restarting the competition between the economic operators which have signed a framework agreement.Romanian competition environment – developments in essential sectors 2 011 3. of the public works concession contracts and of the services concession contracts. e) the request of offers. 77 Competition Council . namely the procedure where the contracting authority carries out consultations with the selected bidders and negotiates with them the contractual clauses. At the same time. through an invitation to attend a tender. public procurement contracts can be: a) works contracts. the legislation in the public procurement field is represented by the Government Emergency Ordinance no. as well as the ways for solving the complaints against the acts issued based on these procedures. c) the competitive dialogue. based on the identified solution/ solutions. Certain remarks on the public procurement legal framework At present. or of the request of offers. the contracting authorities have the right to use the electronic tender in the following situations: a) as a final step of the opened tender. before awarding the public procurement contract and only if the specifications define precisely the technical requirements. According to the Ordinance. b) the limited tender. namely the procedure where any interested economic operator has the right to present its bid. c) services contracts. The procedures for awarding public procurement contracts are the following ones: a) the open tender. the selected bidders elaborate their final bid. following that only the selected bidders have the right to submit its bid. namely the procedure where any economic operator has the right to submit its application. of the negotiation with a prior publication of a participation notice.34/2006 with the subsequent amendments and completions (hereinafter the Ordinance). following that. of the limited tender. as well as by the related secondary legislation. d) the negotiation (with or without prior publication of a participation notice). namely the simplified procedure by which the contracting authority requests offers from several economic operators. namely the procedure where any economic operator has the right to submit its bid and by which the contracting authority conducts a dialogue with the qualified bidders in order to identify one or several solutions able to meet its requirements.

un plan sau un proiect.000 euro pentru fiecare achiziţie de produse. respectiv Direcţia Licitaţii şi Petiţii. îndeosebi în domeniul amenajării teritoriului. Corpul de Control al Primului Ministru şi Curtea de Conturi. În acest sens. prin selectarea acestuia pe baze concurenţiale de către un juriu. experţii Consiliului Concurenţei. prin intermediul Sistemului Electronic de Achiziţii Publice (SEAP). au fost promovate o serie de măsuri. al arhitecturii sau în cel al prelucrării datelor. 4. Este preţul produselor din contractele de achiziţie publică mai mic decât preţul pieţei? Licitaţiile publice sunt în permanenta atenţie a autorităţii de concurenţă. Consiliul Concurenţei a înfiinţat o direcţie dedicată activităţii de detectare şi investigare a licitaţiilor. Totodată. autoritatea contractantă are dreptul de a achiziţiona direct produse. Începând cu anul 2010. au fost încheiate protocoale de colaborare cu Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice. care urmează să fie larg a diseminat în rândul autorităţilor publice contractante din România. respectiv o procedură specială prin care achiziţionează. Orice autoritate contractantă are dreptul de a aplica procedurile de atribuire prin utilizarea mijloacelor electronice. 10 Sistemul de achiziţie dinamic se realizează numai prin intermediul SEAP şi numai pentru achiziţia unor produse de uz curent. creat pentru a permite schimbul rapid de informaţii între aceştia. prin care întreprinderilor participante în cadrul procedurii de atribuire a contractelor publice li se solicită să completeze o declaraţie de certificare pe proprie răspundere că au un comportament în concordanţă cu regulile de concurenţă. 78 Consiliul Concurentei . ale căror caracteristici general disponibile pe piaţă satisfac nevoile autorităţii contractante. al proiectării urbanistice şi peisagistice. alături de specialiştii acestor instituţii colaborează în cadrul Modulului de Licitaţii Trucate. Un rezultat notabil a fost introducerea certificatului de participare cu o ofertă independentă la licitaţii. Consiliul Concurenţei a elaborat un Ghid privind detectarea licitaţiilor trucate. Unitatea pentru Coordonarea şi Verificarea Achiziţiilor Publice din subordinea Ministerului Finanţelor Publice. Anul trecut. pentru a crea un cadru formal de cooperare cu toate instituţiile publice cu atribuţii în domeniul achiziţiilor publice. Astfel. În vederea obţinerii unor indicii cu privire la posibilitatea existenţei unor înţelegeri între întreprinderi care participă la licitaţii cu oferte trucate. în acord cu bunele practice OCDE în domeniul investigării licitaţiilor trucate.2 011 Mediul concurential românesc – evolutii în sectoare esentiale c) cu ocazia depunerii ofertelor ferme în vederea atribuirii unui contract de achiziţie publică prin utilizarea unui sistem de achiziţie dinamic10. din punct de vedere al posibilităţii de trucare a acestora. menite să furnizeze instrumente de lucru eficiente. servicii sau lucrări. servicii sau lucrări. Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor. în măsura în care valoarea achiziţiei nu depăşeşte echivalentul în lei a 15. Autoritatea contractantă are dreptul de a organiza un concurs de soluţii. cu sau fără acordarea de premii.

created so as to allow the rapid exchange of information between them. Is the price of the products from the public procurement contracts lower than the market price? Public tenders are permanently under the attention of the competition authority. 4. urban and landscape planning. cooperation protocols have been concluded with the National Authority for the Regulation and Monitoring of Public Acquisitions. At the same time. goods or services in so far the value of the procurement does not overcome the equivalent in RON of EUR 15. designed to supply efficient working tools. the National Council for Solving Complaints. Last year. Thus. namely a special procedure by which it procures especially from the field of land improvement. the Control Body of the Prime Minister and with the Romanian Court of Accounts. Any contracting authority has the right to apply the electronic tender procedures through the Public Procurement Electronic System (SEAP). architecture or from the field of data processing.Romanian competition environment – developments in essential sectors 2 011 c) when submitting the offers for awarding a public procurement contract through a dynamic procurement system10. namely the Tenders and Petitions Directorate. Starting with 2010. Competition Council 79 . the contracting authority has the right to acquire directly products. in order to create a formal cooperation framework between all the public institutions with attributions in the field of public tenders. In this respect. In order to obtain clues concerning possible anticompetitive agreements between undertakings participating in bid rigging. the experts of the Competition Council and the specialists of these institutions are collaborating within the Bid Rigging Module. a series of measures have been promoted. by which the representatives of the undertakings attending the procedure for assigning public contracts are requested to certify through a declaration in lieu of an oath that they will conduct in accordance with the competition rules. with characteristics generally available on the market and which satisfy the needs of the contracting authority. through competitive selection means performed by a jury with or without award granting.000 for each acquisition of products. 10 The dynamic procurement system is carried out only through SEAP (Public Procurement Electronic System) and only for the procurement of the products of current use. A notable result was the introduction of the certificate of participation in tenders with an independent offer. a project or a plan. The contracting authority has the right to organise a contest of solutions. as regards the possibility of bid gigging. the Competition Council has elaborated a Guide for the detection of bid rigging. the Unit for the Coordination and Verification of Public Acquisitions under the authority of the Ministry of Public Finances. services or works. the Competition Council has established a directorate specialized in detecting and investigating tenders. in compliance with OECD’s best practices in the field of investigating bid rigging. following to be widely disseminated among the Romanian public contracting authorities.

prin SEAP. Consiliul Concurenţei a efectuat o analiză privind eficienţa sistemului de achiziţii publice. Acestor câştigători le-au fost solicitate informaţii legate de contractele încheiate cu autorităţile contractante (copii după contracte şi acte adiţionale).3): 80 Consiliul Concurentei . pregătirea profesională pentru fermierii care deţin ferme de semisubzistenţă. Aceste societăţi provin dintr-un număr de 20 de judeţe.februarie 2011. pentru un număr de 21 de produse. Spitalul Clinic de Urgenţă Cluj. longitudinale. inclusiv cumpărările directe. transversale şi diverse pe drumurile naţionale din administrarea CNADNR SA”. produse lactate pentru elevii din clasele I-VIII precum şi pentru copii preşcolari din judeţul Giurgiu şi lucrări de construcţii drumuri şi poduri în judeţul Neamţ. pentru care s-au desfăşurat 1. şi anume: tipul procedurii. Rata de răspuns la solicitarea de informaţii a fost de 68. efectuarea de lucrări la Centrul Prichindel – Punghina. informaţii referitoare la achiziţiile publice.2 011 Mediul concurential românesc – evolutii în sectoare esentiale În prezent. Din analiza comparativă a preţurilor contractelor de achiziţie publică şi a celor facturate altor agenţi economici au rezultat următoarele aspecte: a) Pentru produsul „motorină euro 5”: În perioada ianuarie 2010-februarie 2011 s-au derulat 301 licitaţii având ca obiect achiziţia de motorină. au fost solicitate. pentru care s-au derulat licitaţii. Concomitent cu derularea investigaţiilor. ulei pentru gătit. Pentru cele 4 produse a fost determinat un eşantion stratificat în funcţie de mai multe criterii. dintre acestea fiind incluse în eşantionul statistic 203 licitaţii.5%. în cursul acestui an. În acest sens. sub diverse forme. autoritatea de concurenţă are în derulare un număr de 7 investigaţii din domeniul achiziţiilor publice pe următoarele pieţe/autorităţi: armament şi aparatură optică aferentă. au fost selectate pentru analiză un număr de 4 produse. respectiv: motorină. cartofi şi hârtie xerox. repartizate astfel (Graficul nr. precum şi copii după facturile rezultate din contract şi după facturi emise altor clienţi din perioadele similare contractelor rezultate din licitaţiile publice. Din cele 21 de produse.345 de cumpărări directe în perioada ianuarie 2010 . din punct de vedere al preţurilor practicate în cadrul contractelor derulate cu diferite autorităţi contractante. derulate în perioada ianuarie 2010-februarie 2011. licitaţie on-line sau non-online şi judeţe de provenienţă ale agenţilor economici câştigători ai contractelor de achiziţii publice.727 de licitaţii şi 37. respectiv pentru un număr de 139 de licitaţii câştigate de 33 de societăţi comerciale. contractul de „Lucrări de marcaje rutiere.

5%. The following conclusions have been reached as a result of the comparative analysis between the prices in the public procurement contracts and the ones charged to other economic agents: a) For the “Euro 5 diesel” product: During January 2010-February 2011. certain works carried out at Prichindel – Punghina Centre.3): Competition Council 81 . transversal and diverse road marking works on the national roads managed by CNADNR SA (National Romanian Company of Highways and National Roads)”. the contract “Longitudinal. 4 products have been selected. namely: diesel. potatoes and copy paper. cooking oil.Romanian competition environment – developments in essential sectors 2 011 At the present time. These products have been acquired through different types of tender. copies of the contracts and the additional acts. as it is presented below (Graph. and the counties where the economic agents that have won the public acquisitions are activating. as regards the prices established by the contracts concluded with different contracting authorities. The response rate was of 68. The winning undertakings have been requested to supply information concerning the contracts concluded with the contracting authorities. For this reason. the on-line or non-on-line nature of the tender. 301 tenders have been carried out having the object of procuring diesel. based on several criteria. performed during January 2010-February 2011 for a number of 21 products. for which 1. namely: the tender procedure type. covering 139 tenders won by 33 undertakings. out of which 203 tenders have been included in the statistical sample.345 direct acquisitions were organised during the abovementioned period of time. the Emergency Clinical Hospital Cluj. These companies are activating in 20 counties. no. including the direct acquisitions. the Competition Council has requested through SEAP data on the public procurements. during this year. A stratified sample has been determined for the 4 products. the competition authority is carrying out 7 investigations in the field of public procurement on the following markets/envisaging the following authorities: armaments and the connected optical equipment. Out of the 21 of products. the Competition Council has carried out an analysis on the efficiency of the public acquisition system. At the same time with investigating these cases. as well as copies of the invoices issued by them to other clients in similar periods of time to the ones stipulated by the contracts awarded after the public tenders. and roads and bridges construction in Neamţ County. milk products for the children in the 1st-8th grades and for the preschool children from Giurgiu County.727 tenders and 37. the professional training for farmers owning subsistence farms.

6% AB.57 Sursa: Calculaţii pe baza informaţiilor furnizate de agenţii economici. 3% BC AG. 6% CJ. 6% 6% BH. MS. AB. IF. MH. GL.32 -2.nononline 3. 3.75 3. 3% 3% IS. 3% 3% IF. 3% 3% BR.online Licitaţie deschisă . HD.8 4.42 5. Evoluţia preţului motorinei euro 5 în cazul autorităţilor contractante şi al altor clienţi neguvernamentali (lei/litru. 2011. 3% 3% BT. OT. 3% 3% MS .71 4.14 3. 6% SB. 3% BC 3% 3% BH. D J. 3. 21% Sursa: Calculaţii pe baza informaţiilor furnizate de agenţii economici.90 4. 3% 3% D J. a fost determinat şi un preţ mediu pe ansamblul licitaţiilor şi al livrărilor pentru clienţi. 3% 3% HD.28 Diferenţe de preţ (%) 5. 3% 3% BN.nononline Licitaţie deschisă. Tabelul nr.0 3. 3% 3% CL. Astfel. fără TVA) (Tabelul nr. în timp ce preţul mediu practicat în relaţia cu alţi clienţi a fost de 3. 6% BUC.2 011 Mediul concurential românesc – evolutii în sectoare esentiale Graficul nr. 3% 3% BR.nononline Negociere accelerată .3). 6% AG. BT. 2011. 6% PH. IS. Comparând preţurile celor 33 de agenţi economici se remarcă tendinţa de practicare a unor preţuri net superioare în relaţia cu autorităţile contractante.online Invitaţie de participare . BN. ca medie ponderată cu cantitatea livrată.96 lei/litru (fără TVA).26 -9.88 4.12 11.43 5. De asemenea.nononline Negociere fără anunţ de participare . 12% CJ.71 3. 3% 3% MH. respectiv cu alţi clienţi.68 3.13 4. 12% CL.PH. 82 Consiliul Concurentei . Repartizarea teritorială a numărului de firme ce au răspuns solicitării de informaţii pentru produsul „motorină euro 5” SB. 21% BUC. cea mai mare diferenţă fiind înregistrată la procedura de negociere accelerată (+0. GL.17 Preţul motorinei pentru alţi clienţi fără licitaţie 3. preţul mediu la motorină pentru licitaţiile analizate s-a situat la 3.42 lei/litru. fără TVA) Preţul motorinei pentru autorităţi contractante Invitaţie de participare .82 lei/litru (fără TVA). în cazul tuturor tipurilor de licitaţii. 3% 3% OT. Pentru a putea realiza o comparaţie a preţurilor s-a determinat un preţ mediu (fără TVA) pe fiecare agent economic şi pe fiecare contract încheiat de acesta cu autorităţile contractante.

non-online procedure Open tender.BH.12 11.3). 6% SB. 2011.14 3. MS .Romanian competition environment – developments in essential sectors 2 011 Graph no. This conclusion is valid for all the types of tender. In order to carry out a price comparative analysis. 3% 3% CL. 3% 3% IS. GL. GL.75 3. D J. and the average price charged to other clients was of RON 3. 6% AB. HD. 3% 3% MH.71 4.71 3.13 4. 3% 3% OT. the largest difference being recorded in the case of the accelerated negotiation procedure (+ RON 0. 21% Source: Calculations based on the data supplied by the undertakings.17 The diesel price charged to other clients.57 Source: Calculations based on the data supplied by the undertakings. 6% CJ. without VAT) The diesel price charged to the contracting authorities Invitation to attend a tender. Table no.PH.82/litre (without VAT).96 /litre (without VAT).42/litre. 3% 3% BN. without tender 3. 6% AG. 6% PH. By comparing the prices charged by the 33 undertakings. as an average weighted with the delivered quantity. Evolution of the Euro 5 diesel price charged to the contracting authorities and to other nongovernmental clients (RON/litre. non-online procedure Negotiation without a prior publication of a participation notice. 3% BC AG. online procedure Invitation to attend a tender. MH. 3% 3% HD. Thus. it can be noticed that these undertakings have the tendency of charging obvious higher prices to the contracting authorities. 6% 6% BN.28 Price difference (%) 5.68 3.32 -2.CL. 3. IF. 12% 12% CJ. Competition Council 83 . 3% 3% BT.42 5. OT. 3% BC 3% 3% BH. AB. 3% 3% MS. the average diesel price for the analysed tenders was of RON 3. an average price for all tenders and client deliveries has been calculated.90 4. Furthermore.8 4. BT. 2011. an average price has been established (without VAT) for each undertaking and for each contract concluded by these undertakings with the contracting authorities and with other clients.26 -9. 6% BUC.0 3.43 5. 3% 3% BR. non-online procedure 3. non-online tender Accelerated negotiation. IS. without VAT) (Table no. Territorial repartition of the number of firms which have responded to the information request concerning the product “Euro 5 diesel” SB. online procedure Open tender. 3% 3% IF.88 4. 3% 3% D J. 3. 3% 3% BR. 21% BUC.

45 -0.96 lei/litru (Argeş.59 4. 2011. fiind urmat de judeţul Bihor. La polul opus se situează judeţul Brăila.78 3.22 3. unde diferenţa este de 11% (Tabelul nr.76 0.58 4. Bihor. 30% din judeţe se situează peste preţul mediu de 3.93 0.57 -0.76 3. cel mai însemnat decalaj se înregistrează în judeţul Dolj.03 0.71 3.39 3.87 3.76 3. Astfel.2% în cazul contractelor de achiziţie publică faţă de alţi clienţi.15 -0.14 -0. Evoluţia preţului mediu la motorina euro 5 practicat în relaţia cu autorităţi contractante şi cu alţi clienţi.41 3.75 3.16 0.19 3.76 4. la nivel de judeţ (lei/litru.06 0. agenţii economici practicând preţuri mai mici cu 9.11 -0. Ilfov şi Iaşi).26 -0.73 -0.07 -0.05 -0.28 0.2 -0.16 -0.82 3.89 3.44 3.85 3.82 3.08 0.4).14 -0.06 0.67 3.74 3.2 3.52 -0. La nivel de judeţ. Comparativ cu media pe total licitaţii analizate. unde preţul practicat în relaţia cu autorităţile contractante este mai mare cu 24.37 0.79 3.12 0.93 Diferenţe faţă de preţul mediu pe total licitaţii -0.81 4.23 -0.08 0.96 lei/litru.73 3.4% (Dolj).2 0.15 0.26 -0.86 3.07 -0.76 4. fără TVA) Autoritate contractantă AB AG BC BH BN BR BT BUC CJ CL DJ HD IF IS MH MS OT PH SB 3. preţul mediu al motorinei euro 5 a înregistrat evoluţii oscilante. 84 Consiliul Concurentei .03 -3.7 4. 4.04 -0. Dolj. Tabelul nr.12 3.38 -0.68 4.1 3.88 4.82 -3. Cluj.11 Sursa: Calculaţii pe baza informaţiilor furnizate de agenţii economici.04 -0. cu procente cuprinse între +4% (Bihor) şi +18.2 011 Mediul concurential românesc – evolutii în sectoare esentiale Aplicarea procedurilor de licitaţie deschisă şi de invitaţie de participare (online şi nononline) în cazul contractelor cu autorităţile publice a condus la practicarea unor preţuri sub nivelul preţului mediu de 3.21 -0.03 Alţi clienţi Diferenţe faţă de preţul mediu pe total clienţi -0.8 4.75 3.69 3.63 0.7 3.1% decât cel facturat altor clienţi.

14 -0.39 3. where the price charged to the contracting authorities is higher by 24.69 3. At the county level.2 -0.38 -0.82 3.07 -0.58 4.07 -0.7 3. 2011.4). Table no. 4.71 3. It is followed by Bihor County.2% compared to those charged by them to other clients.76 4.Romanian competition environment – developments in essential sectors 2 011 The open tender and the invitation to attend a tender (online and non-online) procedures have generated for the contracting authorities prices under the average price of RON 3. 85 .76 3.1% than the one charged to other clients.05 -0.68 4.4% (Dolj).23 -0.57 -0.93 0.73 -0.26 -0. where the undertakings have charged to the contracting authorities prices lower by 9.41 3.44 3. Cluj.76 3.12 3.04 -0.73 3. County level evolution of the Euro 5 diesel average price charged to the contracting authorities and to other clients (RON/litre. without VAT) Contracting authority Differences from the average price for all the tenders -0.2 3.15 0.19 3.21 -0.28 0.78 3.03 0. Bihor.12 0. Ilfov and Iaşi).7 4. by percentages fluctuating between +4% (Bihor) and +18. The opposite situation is recorded by Brăila County.06 0.22 3. the most important gap is registered by Dolj County. Dolj.93 3.75 3.52 -0.81 4.87 3.96/litre.89 3.16 -0. Thus.76 4.08 0.45 -0.96/litre (Argeş.26 -0.82 AB AG BC BH BN BR BT Bucharest CJ CL DJ HD IF IS MH MS OT PH SB 3.59 4. the average price of Euro 5 diesel has recorded oscillating evolutions.08 0.63 0.8 4. 30% of the counties record average prices above the average price of RON 3.03 -3.86 3.76 0.11 Source: Calculations based on the data supplied by the undertakings.75 3.15 -0.82 -3. Competition Council Compared to the average price of all analysed tenders.37 0.74 3. where the difference is of 11% (Table no.16 0.2 0.67 3.14 -0.1 3.03 Other clients Differences from the average price for all the clients -0.88 4.79 3.04 -0.11 -0.06 0.85 3.

s-au derulat un număr de 73 de licitaţii având ca obiect furnizarea de ulei. fiind denumit generic „ulei de gătit”. respectiv al existenţei unui portofoliu prestabilit de clienţi. acestea fiind incluse în totalitate în eşantion. Preţul de achiziţie al motorinei diferă în funcţie de preţul existent la pompă în momentul cumpărării efective a combustibilului.8% (Bihor) şi +19.4). pe seama politicii comerciale a producătorilor. există tendinţa de încheiere de contracte de furnizare de motorină pe bază de bonuri valorice. Totodată. Ilfov. reflectate în încheierea periodică de acte adiţionale. respectiv 51 de licitaţii câştigate de 18 agenţi economici din 13 judeţe.9%. De asemenea. al cărui nivel este precizat în contract. Mureş şi Sibiu). Scadenţa facturilor în cazul producătorilor este destul de redusă (2 săptămâni) ceea ce le asigură o recuperare mai rapidă a contravalorii produselor livrate. b) Pentru produsul „ulei de gătit”: Alegerea acestui produs în eşantion a fost motivată de faptul că face parte din coşul zilnic. etc. Botoşani. cantine ale centrelor de asistenţă socială pentru copii. cu o plajă de oscilaţie cuprinsă între +0. Trebuie precizat că pe parcursul derulării contractelor cu autorităţi şi instituţii publice s-au înregistrat ajustări ale preţului. contractul reprezintă o garanţie a cumpărării unei cantităţi de motorină. Practic. Cluj. 86 Consiliul Concurentei . preţurile practicate de distribuitorii de motorină sunt mai mari decât în cazul procurării direct de la producător. penitenciare. fiecare distribuitor având un adaos comercial. repartizaţi astfel (Graficul nr. fiind regăsit în sistemul de achiziţii publice în special la nivelul unităţilor din structurile militarizate. Această situaţie poate fi pusă. Bacău.2 011 Mediul concurential românesc – evolutii în sectoare esentiale În privinţa preţurilor practicate către alţi clienţi. eşantionul a fost construit prin cumularea licitaţiilor pentru ambele categorii. în cazul producătorilor. cămine de îngrijire. Iaşi. Rata de răspuns a fost de 69. acestea regăsinduse şi la nivelul autorităţilor contractante în special în cazul plăţii în avans a motorinei achiziţionate. 40% din judeţe se situează peste medie (Argeş. în perioada ianuarie 2010-februarie 2011. uleiul de gătit are un cod separat de uleiul pentru prăjit. aceasta putând fiind însă mai mică. în funcţie de cantitatea cumpărată. Întrucât în nomenclatorul de coduri alocate produselor. se înregistrează şi acordarea de discounturi. ţinând cont de preţul din ziua achiziţiei. printre altele.9% (Ilfov). Urmând aceeaşi procedură de analiză. În cazul producătorilor.

Cluj. penitentiaries.9%.when the fuel is actually bought. as it is presented below (Graph nr. At the same time. of the social assistance centres for children.4). but this quantity can be in fact lower. among others. The payment deadline of the invoices issued by the producers is quite short (2 weeks). the contract is a guarantee for the acquisition of a certain diesel quantity. Botoşani. Producers also grant discounts. the statistical sample has been built by cumulating the tenders for both categories of oil. 40% of the counties register values over the average (Argeş.8% (Bihor) and +19. Bacău. and it is also acquired by the public procurement system especially by the military units. Moreover. Iaşi. based on the acquired quantity. producers have the tendency to conclude diesel supplying contracts based on vouchers. etc. Following the same analysis procedure. especially when they pay the acquired diesel in advance. namely by their pre-set client portfolio. canteens. It must be underlined that during the operation of the contracts concluded with the public authorities and institutions. b) For the “cooking oil” product: This product has been chosen because it is part of the daily consumption basket. 73 tenders for procuring cooking oil have been carried out. reflected by the regular conclusion of additional acts. Mureş and Sibiu). Because the product code nomenclature provides different codes for the cooking and for the frying oil. depending on the price charged during the acquisition day. covering 51 tenders won by 18 undertakings from 13 counties. This situation can by explained. providing them a more rapid recuperation of the value of the delivered products. the prices charged by diesel distributors are higher than the ones charged if the fuel would be procured directly from the producers. during January 2010-February 2011. caring homes. Competition Council 87 . because each distributor have a certain trade mark-up level mentioned in the contract. The response rate was of 69.Romanian competition environment – developments in essential sectors 2 011 As regards the average prices charged to other clients. which are practiced in relation with the contracting authorities too. price adjustments have been operated. The diesel acquisition price differs depending on the pomp price . the result being named “cooking oil”. In other words. They have been included in the sample.9% (Ilfov). Ilfov. by the commercial policy of the producers. fluctuating between +0.

11% DJ. nononline 3.96 3. care s-a situat la 3.81 3. 66.99 Preţul uleiului facturat la alţi clienţi 3. 5% HD. online Licitaţie deschisă.5). 5% VL.58 4.20 5. nononline Negociere fără publicarea unui anunţ. 4.46 lei/litru (fără TVA). 5% Sursa: Calculaţii pe baza informaţiilor furnizate de agenţii economici.89 3. ceea ce a stat la baza determinării unui preţ mediu pe contract. din analiza societăţilor ce au furnizat informaţii legate de preţ. din analiză a reieşit că preţurile oscilează atât pe tipuri de proceduri cât şi în funcţie de modalitatea de achiziţie. 5% BH. 5% MM. Din cei 18 agenţi economici câştigători ai unor contracte de achiziţie publică.1 Sursa: Calculaţii pe baza informaţiilor furnizate de agenţii economici. 2011.55 4.7% au furnizat informaţii şi despre preţurile practicate către alţi clienţi neguvernamentali. respectiv online sau nononline (Tabelul nr.9 -13. fără TVA) Preţul uleiului pentru autorităţi contractante Invitaţie de participare. 5% CT. 88 Consiliul Concurentei . 11% TM. 5% BUC.8 11. 5% PH.3 -12. 5% AG. pe fiecare tip de procedură de licitaţie. Evoluţia preţului „uleiului pentru gătit” în cazul autorităţilor contractante şi al altor clienţi neguvernamentali (lei/litru. În cazul uleiului. 17% OT. 2011.54 Diferenţe de preţ (%) 1. Preţul mediu de achiţie de către autorităţile contractante a fost de 3. 5. Tabelul nr.64 lei/litru (fără TVA). cu 5. 11% BZ. Având la bază informaţii comparabile. online Invitaţie de participare. Repartizarea teritorială a numărului de agenţi economici pentru produsul „ulei de gătit” care au răspuns solicitării de informaţii TM. reiese că autorităţile contractante procură acest produs cu precădere de la intermediari şi mai puţin direct de la producător.2 011 Mediul concurential românesc – evolutii în sectoare esentiale Graficul nr.2% peste preţul mediu practicat pentru alţi clienţi.

11% BZ. namely on the online or non-online nature of the procedures (Table no. 4. 5% BH.64/litre (without VAT). 5. without VAT) Price of the cooking oil for the contracting authorities Invitation to attend a tender.54 Price differences (%) 1. The average acquisition price for the contracting authorities was of RON 3. by 5.96 3. 2011. 5% VL. 5% MM. non-online procedure Negotiation without a prior publication of a participation notice. Based on comparable data. non-online procedure 3. 5% Source: Calculations based on the data supplied by the undertakings. 2011. Following the analysis of the undertakings that have supplied price data concerning the cooking oil.81 3.RON 3.89 3. it was concluded that contracting authorities procure this product mainly from intermediaries and only in fewer cases directly from producers. which was the base for calculating an average contract price for each type of tender procedure.58 4. the analysis has concluded that prices fluctuate depending on the type of tender procedure and on the procurement manner. Out of the 18 undertakings that have won public procurement contracts. 17% OT. Evolution of the price of the “cooking oil” for the contracting authorities and for other nongovernmental clients (RON/litre.5). 5% BUC.9 -13. 11% TM. 5% HD.20 5. Competition Council 89 . Table no. 5% PH.7% have supplied data also on the prices charged to other nongovernmental clients.46/litre (without VAT).55 4. 5% CT. online procedure Invitation to attend a tender. 11% DJ.3 -12. 66.Romanian competition environment – developments in essential sectors 2 011 Graph no. Territorial repartition of the number of undertakings which have responded to the information request concerning the product “cooking oil” TM.8 11.99 Price of the cooking oil charged to other clients 3.2% higher than the average price charged to other clients . 5% AG.1 Source: Calculations based on the data supplied by the undertakings. online procedure Open tender.

6). Tabelul nr.82 1.27 4.09 3.5 4. la nivel de judeţ (lei/litru.14 1.42 -0. 90 Consiliul Concurentei . rata de răspuns fiind de 40%.36 0. au fost incluse în eşantion 146 de licitaţii. pentru un număr de 33 de agenţi economici câştigători.49 5. eventualele majorări intervenind ca urmare a creşterilor de preţ la materia primă.75 1.63 3. preţul practicat în relaţia cu autorităţile contractante este mai redus decât cel facturat altor clienţi doar în cazul licitaţiilor deschise de tip online.04 5.95 7 4.04.7). fără TVA) Autoritate contractantă AG BH BUC BZ CT DJ HD MM OT PH TM VL VS 3. cel mai ridicat preţ de achiziţie s-a regăsit în Bucureşti.73 4 4.95 4. Ceea ce este de reţinut în cadrul achiziţiei de ulei este oscilaţia redusă a preţului pe parcursul unui contract. pe parcursul perioadei 21.31 0.31 0.06 3. Evoluţia preţului mediu la uleiul pentru gătit practicat în relaţia cu autorităţi contractante şi cu alţi clienţi. 6.58 -0. Preţul mediu facturat autorităţilor contractante s-a situat la 1.09 0.87 lei/kg.02 lei/kg (fără TVA).2 011 Mediul concurential românesc – evolutii în sectoare esentiale La nivel de judeţ.6 5.13 1.15 1.57 0.15 3. Cu excepţia a 3 judeţe (Argeş.31 3. Olt şi Vaslui).73 2.45 0. respectiv 7 lei/litru (fără TVA).21 4.14 4. celelalte 10 judeţe înregistrează preţuri peste media celor intervievaţi în relaţia cu autorităţile contractante.46 5. c) Pentru produsul „cartofi”: Un alt produs extrem de important în alimentaţie şi ale cărui oscilaţii de preţ au influenţat nivelul inflaţiei generată de produsele alimentare îl reprezintă cartoful.99 -0. 2011. Din cele 194 de licitaţii derulate în perioada ianuarie 2010-februarie 2011.05.36 0.07 3.59 4.36 0.201014.9 Alţi clienţi Diferenţe faţă de preţul mediu pe total clienţi Sursa: Calculaţii pe baza informaţiilor furnizate de agenţii economici. În cazul acestui produs.86 1.2011 (Tabelul nr. în timp ce preţul facturat altor clienţi a înregistrat valoarea de 0.6 Diferenţe faţă de preţul mediu pe total licitaţii -0.04 3. preţ contractat şi menţinut constant în cadrul unui contract încheiat de o Direcţie Generală de Asistenţă şi Protecţia Copilului.6 0. cu peste 20 de procente (Tabelul nr.

31 0.42 -0. namely RON 7/litre (without VAT).6 Differences from the average price for all the tenders -0. The average price charged to the contracting authorities was of RON 1.57 0.14 1.6 0.36 0. Out of the 194 tenders carried out during January 2010-February 2011.75 1. c) For the “potatoes” product: Another extremely important alimentary product.36 0.87/kg.14 4. the price charged to the contracting authorities is lower by over 20% than the one charged to other clients only in the case of the online tenders. Evolution of the cooking oil average price charged to the contracting authorities and to other clients. 146 have been included into the sample.58 -0. covering 33 wining undertakings. the higher acquisition price has been recorded in Bucharest.Romanian competition environment – developments in essential sectors 2 011 At the county level.86 1.46 5. is the potatoes. without VAT) Contracting authority AG BH BUC BZ CT DJ HD MM OT PH TM VL VS 3.07 3. and the average price charged to other clients was of RON 0. 6. We must underline the low oscillation of the price during the running of a contract.5 4.63 3.04 5.09 0.73 4 4.7). the other 10 counties record prices over the average value reported by the ones questioned on their relation with the contracting authorities.27 4. Olt and Vaslui). For this product.15 1. Competition Council 91 .59 4. With the exception of 3 counties (Argeş. Table no.6).9 Other clients Differences from the average price for all the clients Source: Calculations based on the data supplied by the undertakings.49 5.95 7 4. This price has been set and maintained constantly within a contract concluded by a General Directorate for Children Protection during 21 May 201014 April 2011 (Table no.31 3. at the county level (RON/litre.02/kg (without VAT).99 -0.04 3.82 1.45 0.36 0.73 2.95 4.31 0. whose price fluctuations have influenced the inflation generated by the food products. (Table no.13 1.21 4. The response rate was of 40%. 2011.09 3.15 3.06 3.6 5. the possible increases being the result of the price rises of the raw materials.

nononline 0.98 1. Tabelul nr.2 1.11 1.82 1.78 -0.32 1.67 0. Tabelul nr.16 0.4 0.8 0.79 Diferenţe faţă de preţul mediu pe total licitaţii (lei/kg) 1. La nivel de judeţ.1 0.08 0. Evoluţia preţului la produsul „cartofi” în cazul autorităţilor contractante şi al altor clienţi neguvernamentali (lei/kg.43 1. 7.02% (Suceava) şi -0.28 -0.8 1.05 0.97 Sursa: Calculaţii pe baza informaţiilor furnizate de agenţii economici.56 0.12 0.03 Diferenţe de preţ (%) +3.5 0. Evoluţia preţului mediu la cartofi practicat în relaţia cu autorităţi contractante şi cu alţi clienţi.1 1.16 0.28 0.2 0.61% (Braşov).23 1.07 1.48 1.3 0.76 -0.05 0.46 0.23 -0.3 -0. online Invitaţie de participare.79 0.22 0.52 -0.16 -0.71 Alţi clienţi Diferenţe faţă de preţul mediu pe total clienţi (lei/kg) 92 Consiliul Concurentei . la nivel de judeţ (lei/kg. 8. fără TVA) Preţul cartofului pentru autorităţi contractante Invitaţie de participare.59 1. online Licitaţie deschisă. în funcţie de disponibilitatea datelor.82 0.2 -20.15 1.18 0. fără TVA) Autoritate contractantă BH BR BT Buc BV BZ CT CV DB DJ GR HR HD IF IS MM MS OT PH 2.04 1. de altfel judeţe cu tradiţie în cultivarea cartofului (Tabelul nr.23 1.33 -0.04 0.60 +36.03 1.57 0.3 0.03 -0.03 0. nononline Licitaţie deschisă nononline Negociere fără anunţ de participare.72 0. cuprinse între -0.33 1.3 +0.7 Preţul cartofului facturat la alţi clienţi fără licitaţie 0.06 1.35 0.8).2 011 Mediul concurential românesc – evolutii în sectoare esentiale Mai mult decât atât.9 0.53 0.54 1.3 1. negocierea fără publicarea unui anunţ de participare a condus la practicarea unor preţuri către autorităţile contractante cu aproape 37% mai mari decât cele facturate altor clienţi. cu procente relativ mici. 2011.13 0.29 0. preţurile facturate autorităţilor contractante sunt mai reduse doar în 6 judeţe.95 1.9 1.

the negotiation without a prior participation notice has resulted in prices higher by almost 37% for the contracting authorities.9 0.05 0.5 0.79 Differences from the average price for all the tenders (RON/kg) 1.53 0. At the county level. Table no.59 1.82 0.3 1.03 Price differences (%) +3. non-online procedure Negotiation without a prior participation notice.33 1.23 1.98 1.67 0.23 -0.03 0. the prices charged to the contracting authorities are lower only in 6 counties.16 0.54 1.2 -20.2 0.8 0.1 0.7 0.11 1. online procedure Open tender.35 0.60 +36.04 0.13 0.12 0. compared to the ones charged to other clients.76 -0.33 -0.61% (Braşov).08 0.06 1.28 0.29 0.57 0.95 1.05 0. depending on the availability of the data.15 1.16 -0.3 0.03 -0.04 1.82 1.72 0.32 1.48 1.79 0. which are counties with tradition in cultivating potatoes (Table no.4 0.3 -0.22 0.3 0.07 1.8 1. without VAT) Potatoes’ price charged Potatoes’ price charged to to the contracting other clients. Table no. without VAT) Contracting authority BH BR BT Bucharest BV BZ CT CV DB DJ GR HR HD IF IS MM MS OT PH 2.1 1.97 Source: Calculations based on the data supplied by the undertakings.18 0. fluctuating between -0. County level evolution of potatoes’ average price charged to the contracting authorities and to other clients (RON/kg. 2011.03 1. Evolution of the price for the “potatoes” product for the contracting authorities and for other nongovernmental clients (RON/kg.43 1.9 1.56 0.46 0. without authorities tender Invitation to attend a tender.28 -0.71 Other clients Differences from the average price for all the clients (RON/kg) Competition Council 93 . 7.2 1.52 -0.02% (Suceava) and -0. non-online procedure 0. online tender Invitation to attend a tender. by relatively small percentages.8). non-online Open tenders.16 0.3 +0.23 1.Romanian competition environment – developments in essential sectors 2 011 Moreover. 8.78 -0.

producătorii trebuie să fie constituiţi sub o formă juridică şi să prezinte la licitaţie toate documentele solicitate de autorităţile contractante. Buzău.39 1.58 1. O problemă la nivelul achiziţiei de cartofi este legată de provenienţa produsului.1 Preţul hârtiei xerox facturat la alţi clienţi fără licitaţie 8. Această situaţie poate fi explicată prin existenţa de bariere la participarea în cadrul unei licitaţii. Arad. acestea fiind incluse în totalitate în analiză.23 0. 94 Consiliul Concurentei . Achiziţiile de cartofi se fac în principal de la intermediari. mai mare cu 6.8 10. Hunedoara.3 -4.1 10.1%. Din comparaţia preţurilor practicate în relaţia cu autorităţile contractante şi a celor facturate altor clienţi a reieşit faptul că cele mai mici preţuri se regăsesc în cazul licitaţiilor deschise online. şi uneori angrosişti. Timiş şi Vâlcea.8 Diferenţe faţă de preţul mediu pe total clienţi (lei/kg) -0.9). respectiv un număr de 16 societăţi comerciale. De exemplu. Constanţa. 2011. nononline Licitaţie deschisă. în perioada ianuarie 2010-februarie 2011. 2011. Iaşi.2 011 Autoritate contractantă SV TM VL VS 0.43 Mediul concurential românesc – evolutii în sectoare esentiale Diferenţe faţă de preţul mediu pe total licitaţii (lei/kg) Alţi clienţi 0. nononline Negociere fără anunţ de participare.6% faţă de preţul topului de hârtie facturat altor clienţi. respectiv câte 2 agenţi economici din Cluj şi Mureş şi câte un agent economic din Bucureşti.2 8. online Invitaţie de participare. ceea ce face imposibilă participarea şi adjudecarea unor astfel de contracte.6 Diferenţe de preţ (%) +4. Rata de răspuns a agenţilor economici câştigători ai licitaţiilor a fost de 49.0 -1.33 +6.37 0. şi într-o mică măsură direct de la producător sau grupuri de producători.79 1. uneori într-un termen foarte scurt. Tabelul nr. Dâmboviţa. Preţul mediu pe total licitaţii a fost de 10 lei/top de hârtie (fără TVA). online Licitaţie deschisă. fără TVA) Preţul hârtiei xerox pentru autorităţi contractante Invitaţie de participare. Braşov.0 11.3 9. Argeş. Evoluţia preţului la produsul „hârtie xerox” în cazul autorităţilor contractante şi al altor clienţi neguvernamentali (lei/top. Cei 16 agenţi economici provin din 14 judeţe ale ţării.45 -0.5 -8.88 11. s-au derulat 52 de licitaţii.56 0.07 Sursa: Calculaţii pe baza informaţiilor furnizate de agenţii economici. nononline 9. diferenţa faţă de preţul altor clienţi fiind de 8 procente (Tabelul nr. Covasna.9 10 9.7 Sursa: Calculaţii pe baza informaţiilor furnizate de agenţii economici. 9. d) Pentru produsul „hârtie de xerox”: În cazul hârtiei de xerox.

Competition Council 95 . Braşov. 52 tenders have been carried out.9 10 9.88 11. Buzău.6% compare to the paper top price charged to other clients. and.79 1. online procedure Invitation to attend a tender. non-online tender Negotiation without a prior participation notice.7 Source: Calculations based on the data supplied by the undertakings. Another issue concerning the potatoes procurements is related to the origin of the product. These undertakings are activating in 14 counties.0 11. Iaşi. Arad.6 Price differences (%) +4.45 Differences from the average price for all the tenders (RON/kg) -0. Table no. higher by 6. Hunedoara. one undertaking in Bucharest and one undertaking in each of the following counties Argeş.this makes impossible for them to attend a tender and.1%.1 10.8 10.3 9. to win such contracts. consequently.9). Evolution of the price for the “copy paper” product charged to the contracting authorities and to other nongovernmental clients (RON/top. 9.33 +6.8 2 011 Differences from the average price for all the clients (RON/kg) -0. to a smaller extent. d) For the “copy paper” product: For the copy paper. Constanţa. namely 16 undertakings have responded. For example.1 Price of the copy paper charged to other clients 8.37 0. Covasna. and sometimes from wholesalers. 2011.5 -8.lower by 8% than the price charged to other clients (Table no.07 Source: Calculations based on the data supplied by the undertakings. Potatoes procurements are mainly done from intermediaries.Romanian competition environment – developments in essential sectors Contracting authority SV TM VL VS 0.58 1. Dâmboviţa. without VAT) Price of the copy paper charged to the contracting authorities Invitation to attend a tender. Timiş and Vâlcea.0 -1.2 8.39 1. it has been concluded that the lowest prices have resulted from the online open tenders . By comparing the prices charged to the contracting authorities and to other clients.43 Other clients 0. online procedure Open tender. and all of them have been included in the analysis.3 -4. sometimes in a very short term .56 0. The response rate of the tender wining undertakings has been of 49. producers must be organised under a juridical form and they are required to present all the documents requested by the contracting authorities.23 0. This situation can be explained by the barriers to attend a tender. 2011. during January 2010-February 2011. namely 2 firms in Cluj County and 2 in Mureş County. directly from producers or producer groups. non-online tender 9. Non-online procedure Open tender. The average price for the total tenders has been of 10 RON/paper top (without VAT).

6 9.88 16. Iaşi.2 9.43 0.91 -0.2 0.02 -1.9 9.3 8.45 10.43 10.06 -0.4 10.64 4.7 -0.13 13.9 -0.7 9.09 9. fără TVA) Diferenţe faţă de preţul mediu pe total licitaţii (lei/top) -0.95 Sursa: Calculaţii pe baza informaţiilor furnizate de agenţii economici. 5.48 7.63 14.4 1.98 9. 2011. răspunsul la întrebarea: „Sunt preţurile din contractele de achiziţii publice mai mici decât cele facturate altor clienţi?” este „Nu”.23 5.98 9. În privinţa preţurilor facturate altor clienţi.55 0. ierarhia se modifică semnificativ.8 -0. Evoluţia preţului mediu la hârtie xerox practicat în relaţia cu autorităţi contractante şi cu alţi clienţi.69 9.58 0.02 -0.57 8.93 10. Cluj şi Bucureşti.10).15 0.9 -0. cele mai mari preţuri ale hârtiei xerox în cadrul contractelor cu autorităţi publice se regăsesc în judeţele Dâmboviţa.24 11. Concluzii şi propuneri Pe ansamblul celor 4 produse.84 1.98 8. Tabelul nr.46 8.35 1.11): 96 Consiliul Concurentei .31 -0. Realizând un top al judeţelor cu cele mai mari preţuri facturate autorităţilor contractante (prin ordonarea acestora descrescător şi acordarea unui rang pornind de la 1 pentru cele mai mari preţuri) situaţia se prezintă astfel (Tabelul nr.43 14 9.1 Judeţ Autoritate contractantă Alţi clienţi Diferenţe faţă de preţul mediu pe total clienţi (lei/litru) AG AR Buc BV BZ CJ CT CV DB HD IS MS TM VL 9. 10. cu mici excepţii de la un produs la altul sau de la o procedură de licitaţie la alta. 11 din cele 14 judeţe depăşind media preţului pe total clienţi (Tabelul nr.76 14.87 3.47 1 1.29 1.8 10.2 011 Mediul concurential românesc – evolutii în sectoare esentiale La nivel de judeţ.11 11.57 4 -0. la nivel de judeţ (lei/top.9 11. cu preţuri peste preţul mediu pe ansamblul licitaţiilor.57 -1.85 10.

48 7.11 11.Romanian competition environment – developments in essential sectors 2 011 At the county level.09 9. as they resulted from the contracts concluded with the contracting authorities.63 14. are in the counties of Dâmboviţa.35 Source: Calculations based on the data supplied by the undertakings. with small exemptions. Cluj and Bucharest – prices above the average price calculated for all the tenders. As regards the prices charged to other clients. the general answer to the question: “Are the prices resulted from the public contracts lower than the ones charged to other clients?” is “No”.8 10.9 -0.47 1 1.57 4 -0.8 -0.69 9.3 8.4 1.15 0.02 -0. 2011.29 1. (Table no.11): Competition Council 97 . 5.02 -1. depending on the product and on the tender procedure.1 Price differences from the average price calculated for all the clients (RON/top) 1.9 11.64 4.7 9. County level evolution of the average price of the copy paper charged to the contracting authorities and to other clients (RON/top. because 11 of the 14 counties overcome the average price calculated for all the clients.58 0. without VAT) Price differences from the average price calculated for all the tenders (RON/ top) -0.98 9.9 -0.85 10.31 -0.98 9.87 3.91 -0. The hierarchy of the counties depending on the counties with the highest prices charged to the contracting authorities (where they are ranked decreasing and rated from 1 for the highest price level) is presented below (Table no.98 8.24 11.43 0. the highest prices of the copy paper. the situation changes significantly.76 14.55 0.45 10.43 14 9.46 8.84 1.06 -0.6 9.43 10. Table no. Conclusions and proposals For the 4 products.88 16.13 13.57 -1.9 9.2 0.7 -0. Iaşi.4 10.95 County Contracting authority Other clients AG AR Bucharest BV BZ CJ CT CV DB HD IS MS TM VL 9.2 9.93 10.23 5.57 8.10). 10.

În privinţa achiziţiei de motorină. Analiza achiziţiilor publice pentru cele 4 produse a pus în evidenţă faptul că.2 011 Mediul concurential românesc – evolutii în sectoare esentiale Tabelul nr. această situaţie putând fi explicată pe seama creşterii cotaţiilor internaţionale. poate avea drept efect realizarea de economii bugetare din sistemul de achiziţii publice. în general. prin licitaţiile online preţurile contractelor încheiate cu diferite autorităţi şi instituţii publice sunt mai reduse faţă de preţurile facturate altor clienţi neguvernamentali. Ierarhizarea judeţelor după preţurile practicate cu autorităţile contractante în urma licitaţiilor publice (1 = preţul cel mai ridicat) Motorină AB AG AR BC BH BN BR BT Buc BV BZ CJ CL CT CV DB DJ GR HD HR IF IS MH MM MS OT PH SB SV TM VL VS 3 4 9 9 16 19 7 21 7 4 6 8 12 10 1 2 4 15 2 3 13 8 20 11 13 5 1 7 6 11 8 2 23 22 17 5 12 9 11 14 1 6 4 9 5 6 10 5 12 18 14 8 11 15 18 10 19 16 3 14 10 2 12 1 17 3 13 13 7 Ulei Cartofi Hârtie xerox Sursa: Calculaţii pe baza informaţiilor furnizate de agenţii economici. 11. 98 Consiliul Concurentei . preţurile variază ca urmare a creşterii preţurilor la producător. Majorarea progresivă a plafonului licitaţiilor online pornind de la cele 40 de procente din prezent. 2011.

Romanian competition environment – developments in essential sectors

2 011

Table no. 11. The hierarchy of the counties depending on prices charged to the contracting authorities following public tenders (1 = the highest price)
Diesel AB AG AR BC BH BN BR BT Bucharest BV BZ CJ CL CT CV DB DJ GR HD HR IF IS MH MM MS OT PH SB SV TM VL VS 3 4 9 9 16 19 7 21 7 4 6 8 12 10 1 2 4 15 2 3 13 8 20 11 13 5 1 7 6 11 8 2 23 22 17 5 12 9 11 14 1 6 4 9 5 6 10 5 12 18 14 8 11 15 18 10 19 16 3 14 10 2 12 1 17 3 13 13 7 Cooking oil Potatoes Copy paper

Source: Calculations based on the data supplied by the undertakings, 2011.

The analysis of the public tenders for procuring the 4 products has highlighted that, in general, the online tenders provide the lowest prices for the contracts concluded with the contracting authorities compared to the ones charged to other nongovernmental clients. Budgetary savings could be generated by the public acquisition system through increasing progressively the present 40% threshold. As regards the diesel procurement, prices vary as a result of the price increases performed by producers, and this can be explained by the rising international oil quotations. 99

Competition Council

2 011

Mediul concurential românesc – evolutii în sectoare esentiale

Cele mai importante probleme se regăsesc însă la achiziţia uleiului de gătit şi cartofilor. Astfel, uleiul pentru gătit este procurat de autorităţile contractante cu precădere de la intermediari, ale căror preţuri de comercializare sunt net superioare preţurilor producătorilor. Din cei 18 agenţi economici, ce au dat curs cererii de informaţii a autorităţii de concurenţă, doar unul singur este producător de ulei, restul fiind intermediari şi ca urmare, practicând preţuri peste preţul producătorului, atât în cazul contractelor de achiziţie publică cât şi al celor aferente altor clienţi. Preţul mediu al intermediarilor în contractele analizate depăşeşte, în mod regulat cu peste 10 procente preţul producătorului, analiza diferenţelor de preţ putând fi realizată doar de la caz la caz, respectiv de la un contract de achiziţie la altul. La cartofi, preţul practicat în contractele de achiziţie publică înglobează alături de caracterul sezonier al produsului şi un nivel destul de ridicat al adaosului comercial practicat de operatorii economici. Achiziţia de cartofi de la intermediari se realizează la preţuri net superioare preţurilor de la producător sau grupuri de producători, aceştia fiind în imposibilitatea de a participa la licitaţii, fie datorită gradului redus de transparenţă al achiziţiilor, fie din cauza existenţei unor bariere, mai mult sau mai puţin justificate. Din analiza contractelor de achiziţie publică a reieşit faptul că preţurile producătorilor la cartofi variază, în perioadele de producţie, între 0,65 lei/kg şi 0,97 lei/kg (fără TVA), pentru ca preţurile intermediarilor să se situeze sistematic peste acest nivel. Procurarea de cartofi direct de la producători poate avea ca efect realizarea unor economii însemnate de către autorităţile contractante. Încurajarea fenomenului de creare de grupuri de producători, cu putere de negociere şi cu personalitate juridică, constituie un prim pas în încercarea de valorificare a producţiei interne, inclusiv prin mecanismul achiziţiei publice. Dacă până în iunie 2011, existau 4 grupuri de producători ce funcţionau încă din 2006/2007, din care 3 în judeţul Braşov şi unul în Constanţa, la momentul actual mai există înregistrate doar 2 grupuri de producători, unul în Braşov iar celălalt în Constanţa. Ca şi în cazul altor produse agroalimentare, înfiinţarea de cooperative integrate se loveşte şi în cazul cartofului fie de reticenţa producătorilor agricoli legată de neîncrederea în fenomenul cooperatist, fie de existenţa unei legislaţii prea stufoase, care de multe ori „sufocă” activitatea unor astfel de entităţi. În cazul ultimului produs analizat, hârtia xerox, preţurile de achiziţie variază de la un judeţ la altul, existând, însă, o tendinţă vizibilă de reducere faţă de nivelul preţurilor practicate către alţi clienţi neguvermentali. O atenţie deosebită trebuie, însă, acordată procesului de monitorizare al achiziţiilor publice. Practicarea, în unele cazuri, a unor preţuri mult mai mari pentru autorităţile contractante faţă de alte contracte rezultate din licitaţii poate ridica suspiciuni legate de trucarea licitaţiilor pe verticală şi orizontală. În acest caz, colaborarea activă a tuturor instituţiilor cu atribuţii în domeniul achiziţiilor publice, atât din punct de vedere al eliminării unor posibile disfuncţionalităţi, precum şi al sancţionării cu severitate a oricăror încercări de trucare a licitaţiilor, se va repercuta favorabil asupra nivelului cheltuielilor alocate pentru procurarea de bunuri şi servicii de către autorităţile contractante. 100

Consiliul Concurentei

Romanian competition environment – developments in essential sectors

2 011

The main important issues are related to the cooking oil and the potatoes. The contracting authorities mainly procure the cooking oil from intermediaries, which have selling prices obviously superior than the producers. Out of the 18 undertakings that have responded to the information request of the competition authority, only one is a cooking oil producer, the rest of them being intermediaries. As a result, based on the public procurement contracts, they charge prices over the producer price. This situation is similar to the prices charged to other nongovernmental clients. In the analysed contracts, as a rule, the average price of the intermediaries overcomes the producer price by over 10%; an analysis of the price differences can be made only by comparing separately two cases and two procurement contracts. In potatoes’ case, the price, as it has resulted from the public contracts, is influenced by the seasonal nature of the product and by the quite high trade mark-up used by the undertakings. Potatoes’ procurement from intermediaries is being done at clearly high prices compared to the ones charged by producers or by producers’ groups. The last ones are not able to attend tenders because of the low level of transparency, or because of certain barriers, more or less justified. The analysis of the public procurement contracts has revealed that potatoes’ producer prices are fluctuating during the production times, between 0.65 RON/kg and 0.97 RON/kg (without VAT), and the intermediaries’ prices are systematically over these levels. Procuring potatoes directly from producers can generate significant savings for the contracting authorities. Encouraging the creation of producers’ groups, with bargaining power and juridical personality, is a first step in trying to capitalise the internal production, including through the public procurement mechanism. If until June 2011, there were 4 producers’ groups functioning starting from 2006/2007, out of which 3 in Braşov County and one in Constanţa County, nowadays only 2 producers’ groups are still activating, one in Braşov and the other one in Constanţa. As in the case of other food products, the setting up of potatoes integrated cooperatives is hampered by the reticence of the agricultural producers generated by the mistrust in the cooperative model, or by the too thick legislation, which “suffocates” the activity of such entities. In the case of the last analysed product - the copy paper -, the acquisition price varies from county to county; however, there it has a visible decreasing tendency compared to the level charged to other nongovernmental clients. However, a special attention must be paid to the monitoring process of the public procurements. The cases when the prices paid by the contracting authorities are higher than the ones resulted from other tenders can create suspicions concerning the possible horizontal or vertical bid riggings. In these cases, the active cooperation of all the institutions with attributions in the field of public procurement as regards the elimination of the possible dysfunctions and regarding the severe sanctioning of any bid rigging attempt will have a positive effect over the expenses of the contracting authorities related to the procurement of goods and services. 101

Competition Council

2 011

Mediul concurential românesc – evolutii în sectoare esentiale

INDICATORI PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI DIN ANUMITE SECTOARE ECONOMICE

Consiliul Concurenţei din România are în atribuţii aplicarea prevederilor Legii nr. 21/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a prevederilor cu privire la funcţionarea concurenţială a pieţelor din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene. Pentru facilitarea monitorizării şi evaluării concurenţei din diferite pieţe şi sectoare economice autoritatea de concurenţă şi-a propus elaborarea unor metodologii şi dezvoltarea unor indicatori care să poată releva situaţia concurenţei din pieţele analizate. Un mediu concurenţial sănătos induce un nivel de preţ competitiv pentru produsele oferite, un grad înalt de inovaţie tehnologică şi o gamă sortimentală variată, toate aceste elemente concurând la creşterea bunăstării consumatorilor. În acest capitol se prezintă şi se discută conţinutul şi aplicabilitatea unor indicatori folosiţi pentru monitorizarea concurenţei din sectorul bancar, sectorul farmaceutic şi sectorul construcţiei de drumuri. Cuvinte cheie: concurenţă, dimensionarea pieței, indicatori de concentrare.

1. Introducere
Un obiectiv important pentru Consiliul Concurenţei îl constituie dezvoltarea de metodologii şi indicatori cu conţinut economic pe baza cărora să poată fi evaluat nivelul concurenţei din anumite pieţe şi sectoare economice. Evaluarea concurenţei din sectoarele economiei facilitează îndeplinirea atribuţiilor derivate din aplicarea prevederilor legii concurenţei şi facilitează interacţiunea cu alte autorităţi de supraveghere şi reglementare a activităţii economice. Construcţia de indicatori dedicaţi evaluării bunei funcţionări a sectoarelor din economie necesită identificarea seturilor de date disponibile public sau a datelor care pot fi colectate cu un efort logistic rezonabil, având în vedere optimizarea utilizării resurselor umane şi de timp la nivelul autorităţii de concurenţă. Termeni şi definiţii Indicatorii care au semnificaţie pentru politica de concurenţă, respectiv care pot constitui o bază de evaluare pentru intensitatea concurenţei din sectoarele economiei, se pot grupa în următoarele categorii: 102

Consiliul Concurentei

Romanian competition environment – developments in essential sectors

2 011

INDICATORS FOR ASSESSING THE COMPETITION ON CERTAIN ECONOMIC SECTORS

The Romanian Competition Council applies Competition Law no.21/1996, republished, with the subsequent amendments and completions, as well as the provisions concerning the competitive functioning of the markets as they are stipulated by the Treaty on the Functioning of the European Union. In order to facilitate the monitoring and the assessment of different markets and economic sectors, the competition authority has identified certain methodologies and indicators for evaluating the competition on the analysed markets. A healthy competitive environment induces a competitive price for the offered products, a high level of technological innovation and a varied assortment. All these elements lead to the increase of consumers’ welfare. This chapter presents the structure and the applicability of certain indicators used for monitoring the competition on the banking sector, the pharmaceutical sector and the road construction sector. Key words: competition, market dimensioning, concentration indicators.

1. Overview
An important objective of the Competition Council is to develop methodologies and economic-based indicators that can be used for assessing the competition on certain markets and economic sectors. Evaluating the competition on the national economy facilitates the application of the Competition Law and the interaction with other surveying and regulatory authorities. The development of indicators for evaluating the proper functioning of the economic sectors requires identifying the sets of public available data or of the data that can be collected through a reasonable logistical effort, taking into account the optimisation of the human and time resources of the institution. Terms and definitions The significant indicators for the competition policy, namely which can represent a base for assessing the intensity of the competition on economic sectors, can be grouped on the following categories:

Competition Council

103

Indicatori ai gradului de concentrare a pieţei – teoria economică indică o legătură directă între gradul de concentrare a pieţei şi performanţa întreprinderilor din piaţă. în plus. Indicatori de profitabilitate – productivitate – aceşti indicatori pot avea relevanţă pentru evaluarea concurenţei atunci când se urmăreşte evoluţia lor în timp sau atunci când se compară magnitudinea lor cu indicatori pentru pieţe similare. pentru sectorul farmaceutic şi pentru sectorul construcţiilor de drumuri. Indicatori specifici – mecanisme de formare a preţului. de agenţi din piaţă Nr. În acest capitol. Deși pentru analiza dimensiunii pieței se utilizează cu precădere indicatori statici. dimensiunile lor evoluează în timp iar structurile 104 Consiliul Concurentei . Indicatori pentru evaluarea concurenţei Indicatori relevanţi pentru concurenţă Denumire (Acronim) Sectorul bancar √ √ √ √ √ √ √ Sectorul Sectorul construcţiilor farmaceutic de drumuri √ √ √ √ √ √ √ √ √ √ √ √ √ √ √ √ Aria de cuprindere a pieţei Indicatori care vizează Valoarea pieţei structura şi dimensiunea pieţei Nr. Indicatori care vizează structura și dimensiunea pieţei Indicatorii de dimensionare a pieței exprimă amploarea şi condiţiile în care se derulează activitatea pe o piaţă. autorităţile de concurenţă stabilesc praguri de decizie în raport cu cotele jucătorilor dintr-o piaţă. trebuie amintit faptul că piețele sunt dinamice. indicatori privind diferenţialul de dobândă (DD). 1. dar separate geografic. analiza evoluției cotelor de piaţă etc. Tabelul nr. de produse din piaţă Rata de concentrare (CR) Indicele Herfindahl-Hirschman (HHI) Indicele Hall-Tideman (HTI) Indicele Panzar-Rosse (P-R) Indicele comprehensiv al concetrării (CCI) Return-on-Assets (ROA) Return-on-Equity (ROE) Rata rentabilităţii activităţii de bază Indicatori structurali de tip market power Indicii diferenţialului de dobândă (DD) Formarea preţului Indicatori structurali de tip market power Indicatori ai gradului de concentrare a pieţei Indicatori de profitabilitate – productivitate Indicatori specifici 2.2 011 Mediul concurential românesc – evolutii în sectoare esentiale Indicatori care vizează structura si dimensiunea pieţei – aceştia sunt esenţiali în etapa de definire a pieţei relevante şi sunt necesari pentru stabilirea tipului de piaţă analizată. prezentăm seturi de indicatori aplicabili în România pentru sectorul bancar.

for the pharmaceutical sector and for the road construction sector Table no. Indicators envisaging market’s structure and dimension Market dimension indicators reflect the scale of an activity and how an activity is carried out on a market. 1. moreover. competition authorities establish decision thresholds based on the shares of the players on a certain market. This chapter presents certain sets of indicators applicable in Romania for the banking sector.Romanian competition environment – developments in essential sectors 2 011 Indicators envisaging the structure and the dimension of the market – they are essential for the relevant market definition and are necessary for establishing the type of the analysed market. Although static indicators are mainly used to measure the dimension of a market. the analysis of market shares etc. their dimensions evolve in time and their internal structure 105 Competition Council . Profitability – productivity indicators – these indicators can be relevant for assessing the competition when their value is monitored over the time or when their magnitude is compared to the one of the indicators for similar. Competition assessment indicators Competition relevant indicators Name (Acronym) Market area Market value Number of market players Number of market products Concentration Ratio (CR) Herfindahl-Hirschman Index (HHI) Hall-Tideman Index (HTI) Panzar-Rosse Index(P-R) Comprehensive Concentration Index (CCI) Return-on-Assets (ROA) Return-on-Equity (ROE) Core business operating income Market power structural indexes Interest rate differential indexes (IRD) Price formation Market power structural indicators Banking sector √ √ √ √ √ √ √ Road Pharmaceutical construction sector sector √ √ √ √ √ √ √ √ √ √ √ √ √ √ √ √ Indicators of the market structure and dimension Market concentration indicators Profitability-productivity indicators Specific indicators 2. Specific indicators – price formation mechanisms. it must be noted that markets are dynamic. Market concentration indicators – the economic theory indicates a direct relation between the level of market concentration and the economic performances of the undertakings on a certain market. but geographically distinctive markets. interest rate differential indexes (IRD).

eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=CELEX:52004XC0205(02):EN:NOT . schimbându-se astfel și fizionomia pieţelor. respectiv DOJ-FTC12: 11 http://eur-lex. acestea se calculează pe baza valorii produselor/serviciilor comercializate.2 011 Mediul concurential românesc – evolutii în sectoare esentiale interioare se modifică. Rata de concentrare se calculează după formula: CRK = å si i =1 K unde si cota de piaţă a primelor i întreprinderi. Cu toate acestea. În general. • Indicele Herfindahl-Hirschman (Herfindahl-Hirschman Index – HHI) Reprezintă suma pătratelor cotelor de piață ale tuturor întreprinderilor de pe piață. Este cel utilizat indicator de concentrare a pieței de către autoritățile de concurență. nu există niveluri unanim acceptate ale sale pentru încadrarea unei piețe în următoarele categorii: piață slab concentrată. Prin urmare. Cei mai uzuali indicatori ce vizează structura și dimensiunea pieței sunt: aria de cuprindere a pieței. Principalii indicatori ai gradului de concentrare a pieței sunt următorii: Rata de concentrare (Concentration Ratio – CR) Reprezintă suma cotelor de piață a celor mai mari n jucători de pe piață. Redăm în continuare nivelurile utilizate de către Comisia Europeană11. În general cuprinde un număr restrâns de întreprinderi pentru a pune în evidență caracterul de oligopol al pieței (un număr mic de întreprinderi controlează o parte semnificativă a pieței). numărul de întreprinderi active pe piață. 106 Consiliul Concurentei .europa. 3. Există mai mulți indicatori de concentrare a pieței. acesta acordă o importanță mai mare întreprinderilor cu o cotă de piață mai mare. dar ele pot fi calculate și pe baza volumului de produse/servicii comercializate (în funcție de specificul pieței). piață puternic concentrată. fiecare dintre aceștia plecând de la calculul cotelor de piață.gov/os/2010/08/100819hmg. Valoarea sa variază între 0 (concurență perfectă) și 10000 (monopol). națională etc.pdf . regională. Valoarea sa variază între 0 (concurență perfectă) și 100 (oligopol dacă n > 1 și monopol dacă n = 1). Aria de cuprindere a pieței exprimă o delimitare a dimensiunilor geografice ale pieţei la un moment dat: piaţă locală. Aria de cuprindere a pieței se referă la dimensiunea spaţială a acesteia. valoarea pieței și numărul de produse din piață. piață mediu concentrată. Indicatori ai gradului de concentrare a pieţei Nivelul de concentrare al unei piețe oferă informații utile în analiza gradului de concurență de pe piața respectivă. 12 http://ftc.

Its value fluctuates between 0 (perfect competition) and 100 (oligopoly if n > 1. it includes a small number of undertakings so as to highlight the oligopoly nature of the market (a small number of undertakings control a significant part of the market). According to the market specifics. Its value fluctuates between 0 (perfect competition) and 10000 (monopoly). It is the most used market concentration indicators by the competition authorities. there are no unanimously accepted thresholds for considering a market as part of the following categories: low concentrated market. and monopoly if n = 1). they are calculated based on the value of the traded products/services. medium concentrated market. Competition Council 107 . high concentrated market. In general. As a result. national market etc. the number of market players. Market area expresses a delimitation of the geographic dimensions of a market at a certain moment in time: local. they can also be calculated based on the volume of the traded products/services. 3. However.eu/LexUriServ/LexUriServ. it gives a larger importance to the undertakings holding larger market shares. 12 http://ftc.Romanian competition environment – developments in essential sectors 2 011 modifies. There are several market concentration indicators. the market value and the number of market products. The main market concentration indicators are the following ones: Concentration Ratio (CR) It represents the sum of the market shares of the largest n market players. Market concentration indicators The concentration of a market offers useful information for analysing the competition level on the respective market. Below are presented the thresholds used by the European Commission11 and by DOJ-FTC12: 11 http://eur-lex.pdf . Concentration Ratio is calculated based on the formula: CRK = å si i =1 K where si is the market share of the largest i undertakings.do?uri=CELEX:52004XC0205(02):EN:NOT . each of them originating from the market shares. The most common indicators envisaging the structure and the dimension of the market are: the market area. regional.europa. In general. • Herfindahl-Hirschman Index (HHI) It represents the sum of the squared market shares of all the undertakings on the market. markets acquire a different physiognomy. As a result. Market area is envisaging the spatial dimension of the market.gov/os/2010/08/100819hmg.

Valoarea sa este subunitară. respectiv suma coeficienţilor de elasticitate în raport cu preţurile factorilor.) cu care se confruntă o bancă la un moment dat. Niveluri ale indicelui HHI Grad de concentrare redus mediu mare Comisia Europeană < 1000 1000 – 2000 > 2000 Valoarea HHI DOJ + FTC < 1500 1500 – 2500 > 2500 • Indicele Hall-Tideman (HTI) Ca și în cazul HHI. Rosse (1987). Acest indice poate fi calculat după urmatoarea formulă: HTI = 1 2å isi . Pentru sectorul bancar.C. indicele Hall-Tideman cuprinde cotele de piață ale tuturor întreprinderilor de pe piață. and J. şi tinde spre 0. • Indicele Panzar-Rosse (P-R) sau statistica H Indicele Panzar-Rosse analizează elasticitatea veniturilor la nivelul unei bănci în raport cu preţurile inputurilor (costuri salariale. 108 Consiliul Concurentei . Indicele HallTideman variază. ca şi HHI. piața este puternic influențată de către întreprinderile cu o cotă redusă de piață.N.2 011 Mediul concurential românesc – evolutii în sectoare esentiale Tabelul nr. 13 Panzar J. 2. între 0 si 1. o creştere a preţurilor factorilor conduce la creşterea costurilor marginale şi ca urmare nivelul de echilibru al veniturilor înregistrate de bănci se reduce. dar spre deosebire de acesta acordă o importanță sporită întrepriderilor cu cotă de piață redusă. Journal of Industrial Economics 35. Este util atunci când. statistica H se obţine estimând următoarea ecuaţie de regresie: ln DobTA = a + b1 lnChDTA + b2 lnChPTA + b3 lnChCapA + b4 ln AV + b5 ln FS + e DobTA – raportul dintre veniturile din dobânzi şi total active ChDTA – raportul dintre cheltuielile cu dobânzile şi total active ChPTA – raportul dintre cheltuielile cu personalul şi total active ChCapA – cheltuielile cu capitalul şi alte cheltuieli raportat la active corporale AV – alte venituri FS – alţi factori specifici ficărei bănci. deși pe o piață sunt prezente întreprinderi cu cote mari de piață. 443-456. dar care nu se pot atribui costurilor sau veniturilor  – variabilă reziduală Statistica H va fi dată de suma coeficienţilor i. pe masură ce cotele de piaţă ale companiilor tind să se egalizeze. Panzar şi Rosse (1987)13 au demonstrat că pe o piaţă cu structură de monopol.1 i =1 n unde i reprezintă poziţia firmei în raport cu mărimea cotei sale pe piaţa analizată. costul resurselor financiare atrase etc. „Testing for „monopoly” equilibirium”. ea fiind egală cu 1 în cadrul pieței monopoliste.

As in the case of HHI. and tends towards 0. 2. HHI is useful when. Rosse (1987). which cannot be linked to the costs and revenues  – residual variable H Statistic is the sum of the i coefficients. • Panzar-Rosse Index (P-R) or H Statistic Panzar-Rosse Index analyses the elasticity of a bank revenues compared to the input costs (wage costs. 443-456. It has a subunit value.C. but unlike HHI. HHI levels Concentration level low medium high European Commission < 1000 1000 – 2000 > 2000 HHI value DOJ + FTC < 1500 1500 – 2500 > 2500 • Hall-Tideman Index (HTI) As in the HHI case.1 i =1 n where i represents the position of the firm based on its market share on the analysed market. as a result. Panzar and Rosse (1987)13 have demonstrated that on a monopoly market. IHT fluctuates from 0 to 1. HTI gives a larger importance to the undertakings holding low market shares. or of the elasticity coefficients linked to factors’ prices. and J. the cost of the attracted financial resources etc. Competition Council 109 . This index is calculated based on the formula: HTI = 1 2å isi . although undertakings with large market shares are activating on a market. “Testing for „monopoly” equilibirium”.N. Journal of Industrial Economics 35. an increase of the factors’ prices leads to the increase of the marginal costs and. For the banking sector. the HTI includes the market shares of all the undertakings on the market. H Statistic is obtained by estimating the following regression equation: ln DobTA = a + b1 lnChDTA + b2 lnChPTA + b3 lnChCapA + b4 ln AV + b5 ln FS + e DobTA – the rapport between interest revenues and total assets ChDTA – the rapport between interest expenses and total assets ChPTA – the rapport between personnel expenses and total assets ChCapA – capital expenses and other expenses/tangible assets AV – other revenues FS – other factors specific to each bank. the equilibrium level of the banks’ revenues is reducing. it is influenced powerfully by the undertakings holding small market shares. equal to 1 for monopoly.) at a certain moment in time. 13 Panzar J.Romanian competition environment – developments in essential sectors 2 011 Table no. as the undertakings tend to equalise.

110 Consiliul Concurentei . Indicele se calculează după urmatoarea formulă: CCI = s1 + å s (2 . • Indicele Comprehensiv al Concentrării ( Comprehensive Concentration Index) Acest indice se obţine prin adunarea la cota de piaţă a companiei celei mai puternice a unui indice ce acoperă celelalte companii de pe piaţă. urmărirea evoluţiei în timp a acestui indicator poate furniza informaţii importante cu privire la situaţia concurenţei din sectorul analizat. Acest nivel îl poate constitui profitabilitatea dintr-o altă piaţă similară. O valoare apropiată de zero indică o piaţa foarte fragmentată. în timp ce valoarea 1 semnifică existenţa unei situaţii de monopol. H=1 indică concurenţă perfectă. dar distinctă geografic de piaţa analizată. Poate fi definit ca şi dublul indicelui HH minus suma pătratelor cotelor de piaţă ale companiilor. fără ca se fie atins nivelul unei concurenţe perfecte.s ) 2 i i i =2 N unde s1 este cota de piaţă a celei mai puternice companii şi si semnifică cota fiecareia dintre celelalte companii de pe piaţă. cu excepţia faptului că este atribuită o pondere mai mare cotei de piaţă a companiei celei mai mari. dar numai atunci când sunt comparaţi cu un nivel de referinţă bine stabilit. adică există un anumit nivel de concurenţă între bănci. care se calculează prin raportarea profitului net anualizat la total active. respectiv raportarea profitului net anualizat la totalul capitalurilor proprii. fiecare bancă poate adopta un comportament de monopolist 0<H<1 indică competiţie monopolistică. • Return-on-Assets Return-on-Assets este un indicator al performanţei economice frecvent raportat. • Return-on-Equity Pentru acest indicator sunt valabile observaţiile din paragraful anterior. lipsa barierelor la intrarea pe piaţă şi utilizarea maximă a capacităţii disponibile în industria respectivă. Indicatori de productivitate – profitabilitate Indicatorii de profitabilitate pot transmite semnale cu privire la prezenţa sau absenţa concurenţei dintr-o piaţă.2 011 Mediul concurential românesc – evolutii în sectoare esentiale Interpretarea statisticii H se face în felul următor: H≤0 indică o piaţă necompetitivă. singura diferenţă vizând modul de calcul. De asemenea. Indicele comprehensiv al concentrării variază între 0 şi 1. 4. analiza prezenţei mutaţiilor structurale în seria de timp a ratelor profitabilităţii dintrun sector poate transmite semnale cu privire la potenţiale comportamente anti-concurenţiale. Deşi nivelul ROA este specific fiecărui sector economic.

Moreover. 111 Competition Council . 4.Romanian competition environment – developments in essential sectors 2 011 H Statistic is interpreted as follows: H≤0 indicates a non-competitive market. calculated as the rapport between the analysed net profit and the total assets. Although ROA has a specific level for every economic sector. The comprehensive concentration index fluctuates between 0 and 1. each bank can adopt a monopolistic-type behaviour 0<H<1 indicates monopolistic competition. and the 1 value expresses a monopoly. The index is calculated based on the formula: CCI = s1 + å s (2 . without attaining the perfect competition level. with the exception of its calculation: it is determined as the rapport between the annualised net profit and the total own capitals. but only when they are compared to a well-defined reference level. • Return-on-Assets Return-on-Assets is a reported economic performance indicator. This level can be the profitability of another similar but geographically distinctive market. Profitability – productivity indicators Profitability indicators can signal the presence or the absence of the competition on a certain market.s ) 2 i i i =2 N where s1 is the market share of the most powerful company and si expresses the market share of each of the other companies on the market. no market barriers and the maximum use of the available capacity in the respective industry. A value closer to zero indicates a very fragmented market. It can be defined as the double of HHI minus the square market shares of the companies. excepting the fact that the market share of the largest company receives a higher weight. H=1 indicates perfect competition. namely a certain competition between banks. the monitoring of its evolution in time can supply important information on the competition on the analysed sector. • Comprehensive Concentration Index This index is obtained by adding a certain index covering the other companies on the market to the market share of the most powerful company. • Return-on-Equity The abovementioned remarks are also available for this indicator. the analysis of the structural mutations in a certain sector in the time series of sector’s profitability rates can signal potential anticompetitive behaviours.

• Indicatori ai gradului de concentrare a pieţei Analiza indicatorilor de concentrare indică un profil concurenţial al sectorului bancar românesc. Alţi indicatori cu specific sectorial Fiecare sector economic are anumite particularităţi structurale şi funcţionale în raport cu care se pot se pot defini indicatori specifici relevanţi pentru evaluarea concurenţei. Aceşti indicatori pot să fie utilizaţi pentru evaluarea concurenţei doar într-un anumit sector sau pe o piaţă sau pot fi utilizaţi şi pentru alte sectoare economice cu structuri industriale similare. sectorul bancar este atent reglementat şi monitorizat de banca centrală a fiecărei ţări. care 112 Consiliul Concurentei . 2 instituţii bancare pentru economisire şi creditare în domeniul locativ şi 9 sucursale ale instituţiilor de credit din statele membre UE. cu efecte asupra bunăstării consumatorilor şi a progresului tehnologic din industrie.4% din total active în luna martie 2011) precum şi creşterea ponderii capitalului străin (85. sistemul de tranzacţionare monetară interbancară. Datorită specificului industriei.2 011 • Rata rentabilităţii activităţii de bază Mediul concurential românesc – evolutii în sectoare esentiale Acest indicator se calculează raportând veniturile operaţionale la cheltuielile operaţionale şi este necesar pentru calculul indicatorilor de putere a pieţei (market-power). În prezent sunt active 30 de instituţii de credit – bănci universale. Astfel de indicatori sunt: indicatori structurali de tip market power. băncile interacţionează pe multiple platforme (ex: sisteme de decontare şi plată administrate în comun. La acestea se adaugă o instituţie bancară de credit cooperatist (Creditcoop). Băncile româneşti sunt instituţii financiare integrate. • Numărul de întreprinderi de pe piață Sectorul bancar românesc a traversat o decadă de transformări substanţiale. indici ai diferenţialului de dobândă la credite acordate / depozite atrase. transformări care au vizat creşterea ponderii capitalului privat (93. mecanisme de formarea preţului. de a cărui bună funcţionare depinde evoluţia întregii economii. De notat că această concluzie se bazează pe analiza unor indicatori agregaţi. INDICATORI PRIVIND SECTORUL BANCAR Sectorul bancar este un segment sensibil. În mod natural. aceste platforme facilitează schimbul de informaţii cu valoare comercială. A. Centrala Riscului de Credit. etc). de importanţă vitală pentru buna funcţionare a unei economii de piaţă.4% din total active în luna martie 2011). Consiliul Concurenţei manifestă de asemenea un interes constant pentru acest sector al economiei naţionale. oferind o gamă largă de produse clienţilor. 5. schimb care poate conduce la comportamente anticoncurenţiale. Din acest motiv.

Romanian banks are integrated financial institutions.). These indicators can be used for evaluating the competition only in a specific sector or in a market and in other economic sectors with similar industrial structures. Due to the specificity of this industry. of vital importance for the proper functioning of a market economy. 2 savings and credit banks in the housing field and 9 branches of the EU Member States credit institutions are activating on the Romanian market. A. the Credit Risk Centre. Naturally. price-setting mechanisms. • Market concentration indicators The analysis of the concentration indicators reveals a competitive profile for the Romanian banking system. Other sector specific indicators Every economic sector has certain structural and functional characteristics that can be the base for defining relevant specific indicators for assessing the competition. It must be noted that this conclusion has been reached following the analysis 113 Competition Council . 5. Such indexes are: market power structural indicators.4% of the total assets in March 2011). • The number of market players The Romanian banking system has undergone a decade of significant changes envisaging the increase of the share of the private capital (i. because the evolution of the entire economy depends on its accurate functioning.e. etc. these platforms facilitate the exchange of commercial valuable information that can generate anticompetitive behaviours with adverse effects on consumers’ welfare and the technological progress in the industry. 93. 85. At present. For this reason. INDICATORS FOR THE BANKING SECTOR The banking system is a sensible sector. The Competition Council has also shown a constant interest in this economic sector. banks interact on multiple common platforms (for example: the jointly managed settlement and payment systems. as well as of the foreign capital (i. 30 credit institutions – universal banks. offering a wide range of products to their clients.e. a cooperative credit institution (Creditcoop) also activates on the national market. In addition. the banking system is carefully regulated and monitored by the central bank of every country. interest rate differential indexes related to the credits granted/the new deposits.4% of the total assets in March 2011). the inter-banking monetary transaction system.Romanian competition environment – developments in essential sectors 2 011 • Core business operating income This indicator is calculated as the rapport between operational revenues and operational expenses and it is necessary for determining the market power indicators.

98 1803 Credite de consum – gospodării* 0.04 Depozite 0. deoarece un trend pronunţat crescător sau diferenţe semnificative între nivelurile înregistrate de bănci diferite care acţionează pe aceeaşi piaţă pot să indice existenţa unui comportament anticoncurenţial.67 pentru statistica Panzar-Rosse indică o piaţă concurenţială.89 1052. Puterea de piaţă poate fi rezultatul unei 114 Consiliul Concurentei . Se notează o concentrare sporită pe piaţa creditelor adresate întreprinderilor. Autoritatea de concurenţă este interesată de evoluţia în timp a acestor indicatori economici.70 Germania** 0. acestea fiind cele mai mari bănci româneşti în funcţie de activele totale.66 0. însă este uşor superioară valorii înregistrate pentru Germania. De asemenea. Indicatori de concentrare pentru sectorul bancar românesc Total active CR6 CR12 HHI 0. .64 0.96 1438. “Competition. în ordinea mărimii activelor. K. pages 2191-2214. 26(11). ** Bikker J. Tabelul nr. care au raportat rezultate pentru anul 2010. criză care a afectat masiv piaţa creditului şi a crescut costurile de finanţare ale instituţiilor de credit. Valorile ROA / ROE înregistrează variaţii semnificative în perioada analizată ca urmare a crizei financiare internaţionale.78 0.” Journal of Banking & Finance. Se observă menţinerea în plafonul superior a valorilor ROA pentru Banca Comercială Română (BCR). comparativ cu piaţa creditelor de consum sau a depozitelor.08 *S-au calculat doar pentru băncile care au furnizat date în Raportele Anuale din 2010. ROA înregistrează valori mai mici decît pentru alte industrii. parţial datorită mediului competitiv şi parţial datorită faptului că băncile sunt întreprinderi cu resurse financiare atrase semnificative.67 Austria** 0. • Evoluţia indicatorilor de profitabilitate (Return on assets / Return on equity) Pentru sectorul bancar. concentration and their relationship: An empirical analysis of the banking industry.2 011 Mediul concurential românesc – evolutii în sectoare esentiale nu sunt delimitaţi pe o piaţă de produs strict definită. respectiv BRD – Societe Generale (BRD). se poate compara nivelul ROA/ROE pentru bănci cu o poziţie consolidată (bănci mari) cu nivelul înregistrat de bănci nou-intrate în piaţă (de obicei. precum şi pentru 5 bănci mici.89 637.83 * calcule proprii. Valori estimate pentru indicatorul Panzar-Rosse (Statistica H) Romania* 0. 3. însă sub nivelul concurenţei manifestate pe pieţele bancare din ţările dezvoltate (Austria. 4. Franţa.60 Portugalia** 0. Portugalia). În graficele de mai jos se redă nivelul ROA/ROE pentru primele 5 bănci de pe piaţa românească. vol. Acestă situaţie poate indica o putere sporită de piaţă ale acestor două instituţii. Tabelul nr. Valoarea calculată de 0.91 Credite către întreprinderi* 0.85 0. şi Haaf.87 Franta** 0. bănci de talie mică).

The calculated value of 0.98 1803 Consumer credits for households * 0. Table no. pages 2191-2214. This situation may indicate a superior market power of these institutions. In addition.89 1052.96 1438.” Journal of Banking & Finance. ranked by the volume of their assets.85 0.64 0. small banks). it appears that the market of the credits intended for the undertakings is more concentrated relative to the consumer credit market or the deposit market. partially because of the competitive environment. Estimated values of the Panzar-Rosse index (H Statistic) Romania* 0. and Haaf. France.04 Deposits 0. 4. but slightly superior to the value recorded in Germany.67 for the Panzar-Rosse statistics indicates the existence of a competitive market. Portugal). In addition.83 * own calculations. Market power can be the result Competition Council 115 . not delimited over a strictly defined relevant product market. ROA/ROE values record significant fluctuations in the analysed period due to the international financial crisis that has massively affected the credit market and that has increased the financing costs of the credit institutions. • Evolution of the profitability indicators (Return on assets/Return on equity) For the banking sector. and partially due to the fact that banks are undertakings with significant attracted financial resources. The competition authority is paying attention to the evolution over the time of these economic indicators because a prominent ascending trend or a significant gap between the levels recorded by different banks activating on the same market can signal an anticompetitive behaviour. have maintained superior ROA values. below the level of the competition recorded on the banking markets of the developed countries (Austria.89 637. and for the smallest 5 banks that have reported results in 2010.Romanian competition environment – developments in essential sectors 2 011 of certain aggregated indicators. K.91 Credits for undertakings* 0. vol. namely the Romanian Commercial Bank (BCR) and BRD – Societe Generale (BRD).78 0.87 France** 0. “Competition.08 *The calculations have envisaged only the data published by the 2010 Annual Reports of the banks. ROA records lower values compared with other industries. 26(11).70 Germany** 0. It can be noticed that the largest Romanian banks in terms of total assets. 3. Table no. ** Bikker J. Concentration indicators for the Romanian banking sector Total assets CR6 CR12 HHI 0.67 Austria** 0.60 Portugal** 0. the ROA/ROE value of the consolidated banks large banks) may be compared to the value recorded by the banks newly entered on the market (usually. The charts below present the ROA/ROE level both for the first 5 banks on the Romanian market. concentration and their relationship: An empirical analysis of the banking industry.66 0.

Evoluţia ROE pentru 5 bănci de talie mare de pe piaţa românească Sursa: Rapoartele Anuale ale băncilor. Graficul nr. indicatorii ROA / ROE pentru băncile mici au trecut în teritoriu negativ. puternic influenţată de criza financiară şi de evoluţia economiei româneşti. Graficul nr. 1. La fel ca şi pentru băncile de talie mare. 116 Consiliul Concurentei . însă poate ridica întrebări cu privire la potenţiale practici de excludere. dispersia valorilor înregistrate este mai mică. dar poate avea la bază şi alţi factori.2 011 Mediul concurential românesc – evolutii în sectoare esentiale concurenţe reduse. 2. iar ulterior crizei financiare. ale căror efecte au fost exacerbate datorită crizei financiare. precum eficienţa crescută sau economii de scară manifestate la nivelul industriei bancare. Această evoluţie nu este surprinzătoare. Evoluţia ROA pentru 5 bănci de talie mare de pe piaţa românească Sursa: Rapoartele Anuale ale băncilor. indicatorii ROA / ROE pentru băncile de talie mică au o evoluţie oscilantă. Spre deosebire de băncile mari.

but it can also be generated by other factors. ROA evolution for 5 large-sized banks on the Romanian market Source: Banks’ Annual Reports. ROE evolution for 5 large-sized banks on the Romanian market Source: Banks’ Annual Reports. whose effects have been exacerbated due to the financial crisis. Unlike the large banks. and after the financial crisis. 2. 1. powerfully influenced by the financial crisis and the evolution of the Romanian economy.Romanian competition environment – developments in essential sectors 2 011 of reduced competition. This is not a surprising evolution. ROA/ROE indexes have registered negative values. Graph no. but it can raise questions on the potential exclusionary practices. ROA/ROE values for the small banks have had a fluctuant evolution. As in the case of the large-sized banks. Graph no. 117 Competition Council . the dispersion of the recorded values is lower. such as the increased efficiency or economies of scale recorded by the banking industry.

deoarece exclude riscul specific de ţară. Graficul nr.2 011 Mediul concurential românesc – evolutii în sectoare esentiale Graficul nr. • Indicatorii diferenţialului de dobândă la credite acordate / depozite atrase. 118 Consiliul Concurentei . 4. care include pe lângă costul de oportunitate al banilor şi riscul personal al debitorului împrumutat. Marja de profit este legată de puterea de piaţă a băncii şi ne aşteptăm să observăm dobânzi mai mari pe pieţele concentrate sau neconcurenţiale. Comparaţie cu ţările din regiune O componentă importantă din bilanţul unei bănci o reprezintă veniturile din dobânzi la credite. Dobânda reprezintă preţul de utilizare al banilor. riscul de ţară şi marja de profit operaţional a băncii. însă este un indicator complex. Diferenţialul dintre dobânda la depozitele rezidenţilor şi dobânda percepută pentru credite este un indicator relevant. fiind un indicator agregat (medie). precum şi riscul individual. Evoluţia ROE pentru 5 bănci de talie mică de pe piaţa românească Sursa: Rapoartele Anuale ale băncilor. Evoluţia ROE pentru 5 bănci de talie mică de pe piaţa românească Sursa: Rapoartele Anuale ale băncilor. 3.

Graph no. 3. the country risk and the bank’s operational profit margin. ROA evolution for 5 small banks on the Romanian market Sursa: Rapoartele Anuale ale băncilor. the individual risk of the credited debtor. The differential between the interest of the residents’ deposits and the one for credits is a relevant aggregated indicator (average). • Interest differential indexes for the credits granted/new deposits. The interest is the price to pay for using someone else’s money. including alongside the money opportunity cost. as well as the individual risk. ROE evolution for 5 small banks on the Romanian market Source: Banks’ Annual Reports. Comparison with other countries in the region Interest revenues earned by a bank from the credits granted are an important component of a bank balance sheet. because it excludes the specific country risk. 119 Competition Council . 4. but it is a complex index.Romanian competition environment – developments in essential sectors 2 011 Graph no. The profit margin is related to the market power of the bank and one would expect to find larger interests on concentrated or non-competitive markets.

5. credite imobiliare în EUR cu maturitate până la 30 de ani.23 6. aceasta indicând o piaţă mai puţin consolidată. România rămâne ţara cu diferenţa cea mai mare (seria corespunzătoare Cehiei se referă la valori pentru CHZ). aceasta indicând o intensificare a concurenţei pe piaţa bancară din România.59 Ungaria 3.08 Dobânzile se referă la credite imobiliare cu durata mai mare de 5 ani.16 Polonia 2.59 4.59 10.44 5. 5. Criza din 2008 a afectat semnificativ procesul de de convergenţă. Diferenţa de dobândă înregistrează totuşi un trend (linear) descrescător. Diferenţialul de dobândă „depozite-credite imobiliare” pentru 5 ţări central-est europene (EUR) Sursa datelor: Bancile Centrale din ţările respective. Dobânzile sunt calculate pentru depozite în EUR cu maturitate până la 1 an. cu un nivel concurenţial mai scăzut decât cel al ţărilor din eşantion.Mai 2011 Dobânda Medie Depozite (%) Dobânda medie credite imobiliare (%) Dobânda medie credite de consum* (%) România 3. Tabelulul nr. Valorile pentru Cehia sunt exprimate la depozite / credite în monedă naţională (CHZ).38 Austria 2. pentru perioada menţionată. cât şi la credite negarantate. pentru Cehia. Graficul nr.36 8. procentele se referă la depozite şi credite în CHZ.25 5. Dobânzi medii la credite şi depozite în EURO Ian 2007. 120 Consiliul Concurentei .66 Cehia 1. credite de consum cu durata 1 – 5 ani. Sursa datelor: Bancile Centrale din ţările respective. Se observă o tendinţă de convergenţă a diferenţialului dintre dobânda la depozite şi dobânda la creditele imobiliare din cele cinci ţări.39 7.08 15.89 5.94 7. *se referă atât la credite garantate ipotecar. pentru perioada analizată.2 011 Mediul concurential românesc – evolutii în sectoare esentiale În secţiunea de mai jos prezentăm evoluţia diferenţialului de dobândă pentru România şi alte ţări din regiune. depozite cu durata până la un an.

maximum 1 year deposits. with lower competition than the countries included in the sample. the percentages envisage the CHZ credits too. suggesting an intensified competition on the Romanian banking market. In the analysed period. Romania remains the country with the largest difference (the Czech Republic data range expresses CHZ values). For the Czech Republic. Interests are calculated for maximum 1 year deposits in EUR.66 Czech Republic 1.May2011 Deposit average interest (%) Real estate credit average interest (%) Consumer credit average interest (%) Romania 3.08 Interests envisage real estate credits longer than 5 years.Romanian competition environment – developments in essential sectors 2 011 The next section presents the evolution of the interest differential for Romania and other countries in the region. consumer credits of 1 to 5 years. Interest differential “deposits-real estate credits” for 5 Central and Eastern European countries (EUR) Source: Central Banks of the respective countries. Graph no. the differential between the deposits’ interest and the real estate credits’ interest from the five countries has a convergence trend. Table no.44 5. *it includes the mortgage and non-mortgage credits.59 Hungary 3.23 6. the values of the deposits/credits are expressed in the national currency (CHZ). In the analysed period.89 5. indicating a less consolidated market. Source: Central Banks of the respective countries.08 15.39 7.59 10.16 Poland 2.94 7. Competition Council 121 . maximum 30 years real estate credits. 5. for the Czech Republic.38 Austria 2. 5.59 4.36 8. Average credit and deposit interests (EUR) Jan 2007. the interest difference records a decreasing trend (linear). However.25 5. The 2008 crisis has affected significantly the convergence process.

dar uşor superioară valorii înregistrate pentru Germania. păstrandu-se totuşi la limita superioară a valorilor înregistrate pentru ţările analizate. credite imobiliare în EUR cu scadenţa până la 30 de ani. diferenţa dintre dobânda la depozite şi credite de consum are o tendinţă descrescătoare în industria bancară românească. însă tendinţa de evoluţie este un indicator important în aprecierea intensităţii concurenţei din sectorul bancar. Trebuie avut în vedere că diferenţa de dobândă analizată este influenţată şi de alţi factori importanţi. Valoarea calculată de 0. La fel ca şi diferenţialul de dobândă depozite / credite imobiliare. 122 Consiliul Concurentei . cum ar fi rata rezervelor minime obligatorii.credite de consum” pentru 5 ţări central-est europene (EUR) Sursa datelor: Bancile Centrale din ţările respective. deşi nu se atinge nivelul de concurenţă de pe alte pieţe regionale. unde se manifestă un grad relativ ridicat de concentrare. Franţa. însă sub nivelul concurenţei manifestate pe pieţelor bancare din ţările dezvoltate (Austria. Se constată o tendinţă de reducere a diferenţialului de dobândă credite / depozite. Portugalia). în profil regional sunt semnale că sectorul bancar românesc este mai puţin competitiv decât sectoarele similare din ţările din regiune. Indicii de concentrare arată o distribuţie concurenţială a cotelor de piaţă.2 011 Mediul concurential românesc – evolutii în sectoare esentiale Graficul nr. Concluzia este că şi pe piaţa creditelor de consum din România se manifestă o concurenţă în creştere. rata dobânzii de politică monetară etc.67 pentru statistica Panzar-Rosse indică o piaţă concurenţială. 6. cu excepţia pieţei creditului către întreprinderi. • Concluzii asupra nivelului concurenței pe piața bancară Indicatorii analizaţi indică o evoluţie favorabilă din punct de vedere concurenţial în sectorul bancar românesc. Dobânzile sunt calculate pentru depozite în EUR cu scadenţa până la 1 an.. Diferenţialul de dobândă „depozite . Cu toate acestea. Valorile pentru Cehia sunt exprimate la depozite / credite în monedă naţională (CHZ).

but for the credit market for undertakings. there are signals that the Romanian banking system is less competitive than the similar sectors of the countries in the region. The credits/deposits interest differential has a decreasing trend. However. Concentration indexes indicate a competitive distribution of the market shares. Interests are calculated for maximum 1 year deposits in EUR. which has a relative high concentration level. As in the case of the deposits/real estate interest differential. It can be concluded that competition is also rising on the Romanian consumer credit market. such as the mandatory minimum reserves rate. The 0.67 value of the Panzar-Rosse statistic (a low value) indicates a competitive markets. below the level of competition in the banking markets of the developed countries (Austria. maximum 30 years real estate credits. • Conclusions regarding the degree of competition in the banking market The analysed indicators show a positive trend of the competition in the Romanian banking sector. Competition Council 123 . the monetary interest rate etc. at the regional level. For the Czech Republic. the difference between the deposit interests and the consumer credit interests has a decreasing trend in the Romanian banking industry. However. this trend is maintained at the superior limit of the values recorded in the analysed countries. but slightly superior to the value recorded in Germany. Interest differential “deposits – consumer credits” for 5 Central and Eastern European countries (EUR) Source: Central Banks of the respective countries. France. the evolution trend is an important indicator for measuring the competition intensity in the banking system. We must take into consideration that the analysed interest difference is also influenced by other important factors. However.Romanian competition environment – developments in essential sectors 2 011 Graph no. Portugal). the values of the deposits/credits are expressed in the national currency (CHZ). 6. although it does not attain the competition level recorded on other regional markets.

Pe segmentul distribuţiei cu amănuntul. analiza de faţă va cuprinde pentru piaţa distribuţiei angro de medicamente doar segmentul vânzărilor către farmacii.). piaţa farmaceutică este una naţională din punct de vedere al principiilor de concurenţă.20% în anul 2010. indiferent dacă medicamentele sunt produse în România sau sunt importate). • vânzări către alţi distribuitori – neglijabil.80%. • Aria de cuprindere a pieţei Atât pe segmentul de producţie al medicamentelor cât şi pe segmentul distribuţiei angro de medicamente. • piaţa distribuţiei angro de medicamente.5%. Deoarece scopul nostru este realizarea unei analize de ansamblu a acestei pieţe. nu vom recurge la utilizarea sistemului ATC. Având în vedere că în general fiecare distribuitor deţine mai 124 Consiliul Concurentei . • Numărul de agenţi de pe piaţă Din acest punct de vedere se poate afirma că piaţa farmaceutică românească este una dezvoltată. Ca urmare a celor de mai sus. Sistemul Anatomico-Terapeutic-Clinic (ATC) este organizat ierarhic şi cuprinde cinci niveluri (nivelul 5 este cel mai detaliat). Pentru a vorbi despre situaţia concurenţei pe o anumită piaţă trebuie mai întâi definită această piaţă. În prezent. un loc aparte îl ocupă sectorul distribuţiei de medicamente. • spitale – 6. piaţa farmaceutică este locală. ci vom considera următoarele trei pieţe (sau altfel spus segmente ale pieţei farmaceutice): • piaţa producţiei de medicamente (aceasta cuprinde producătorii prezenţi pe piaţa românească. în cazurile de concurenţă se utilizează ca punct de plecare în definirea pieţei relevante clasa ATC3. INDICATORI PRIVIND SECTORUL FARMACEUTIC Sistemul sanitar este unul esenţial pentru orice stat din lume. pe piaţa distribuţiei angro de medicamente au fost autorizate să funcţioneze 350 de unităţi de distribuţie angro. În ceea ce priveşte piaţa produselor medicamentoase. • piaţa distribuţiei cu amănuntul de medicamente (reprezentată de farmacii. spitale etc. la nivelul anului 2009): • farmacii (vânzări cu amănuntul) – 93. În cadrul acestuia. respectiv 77.5%.2 011 Mediul concurential românesc – evolutii în sectoare esentiale B. Primii 20 de producători prezenţi pe piaţa românească însumau în anul 2009 o cotă de piaţă de 77. Din punct de vedere al cererii. distribuţia de medicamente cuprinde trei mari categorii de clienţi (cifrele reprezintă ponderea vânzărilor către clienţii respectivi în total distribuţie medicamente.

the market is local.20% in 2010. • Number of market players From this perspective.80% in 2009. • hospitals – 6. • Market area According to the competition principles. 350 wholesale units are authorised to activate on the drug wholesale market.5%. we must define it first.). From the demand perspective. In the antitrust analysis of the drug markets. Each distributor has several warehouses. Because the aim is to make a general analysis of this market. hospitals etc. meaning that a lower number of 125 Competition Council . the market is national for the drug production segment as well as for the drug wholesale segment. the definition of the relevant market starts from the ATC3 class. Drug distribution plays an important role in this system. As regards the retail distribution. INDICATORS FOR THE PHARMACEUTICAL SECTOR The health system is essential for all the countries. In order to assess the degree of competition in a certain market. and the following three markets will be considered (or. • drug retail market (including pharmacies. the Romanian drug market is a developed one. irrespective whether the drugs are produced in Romania or they are imported). • drug wholesale market. drug distribution includes three large categories of clients (the figures express the weight of the sales to the respective clients in the total drug distribution in 2009): • pharmacies (retail sales) – 93. According to the above mentioned figures. The first 20 producers on the Romanian market had together a total market share of 77.5%. in other words. The Anatomical Therapeutic Chemical Classification System (ATC) has a hierarchy-based structure and includes five levels (the 5th level is the most detailed). At present. drug market segments): • drug production market (including the producers active in the Romanian market. the ATC system will not be used. and of 77.Romanian competition environment – developments in essential sectors 2 011 B. • sales to other distributors – negligible. the current analysis will include only the sales to the pharmacies segment within the drug wholesale market.

a cărei structură a rămas neschimbată (cu excepţia unor modificări a poziţiei în top 20). Prin urmare. dar cu un grad ridicat de concentrare. valoarea totală a vânzărilor de medicamente din România a fost de 8. • Rata de concentrare (Concentration Ratio – CR) Piaţa producătorilor de medicamente: 2009: CR4 = 32%. • Valoarea pieţei În anul 2009. de aproximativ patru ori mai mare decât valoarea înregistrată în anul 2000. piaţa medicamentelor din România este una dezvoltată. CR10 = 82% Se observă că este o piaţă mediu concentrată. înregistrând creşteri anuale de peste 10% începând cu anul 2007.2 011 Mediul concurential românesc – evolutii în sectoare esentiale multe depozite.5% Se observă că este o piaţă mediu concentrată. cea mai mare cotă de piaţă fiind de 10%.8%.2% Se observă că este o piaţă mediu concentrată. potrivit Ministerului Sănătăţii pe piaţa românească activau 6708 farmacii cu circuit deschis. Piaţa distribuţiei angro de medicamente (2009): CR4 = 48%. valoarea indicelui Herfindahl-Hirschman relevă un grad redus de concentrare a pieţei. pe această piaţă activează un număr mult mai restrâns de întreprinderi.2%. 2010: CR4 = 32. CR20 = 77.8%. • Indicele Herfindahl-Hirschman (Herfindahl-Hirschman Index – HHI) Atât pentru piaţa producţiei de medicamente cât şi pentru piaţa distribuţiei angro de medicamente. cea mai mare cotă de piaţă fiind de 19. dar cele mai vândute 50 de medicamente reprezintă aproximativ 40% din valoarea totală a medicamentelor vândute. CR20 = 77.1 miliarde lei. precum şi întreprinderile ce comercializează medicamente OTC. piaţa farmaceutică din România este o piaţă în dezvoltare. • Numărul de produse din piaţă Pe piaţa românească există un număr de aproximativ 7000 de medicamente. CR8 = 51.3%. CR8 = 51. valoarea medicamentelor cu prescripţie şi OTC vândute în anul 2010 prin intermediul farmaciilor şi spitalelor a fost de 11. Cei mai mari 29 de distribuitori controlează 95% din piaţă. La finalul anului 2010. Potrivit Business Monitor International.9 miliarde lei. 126 Consiliul Concurentei . La acestea se adaugă farmaciile ce funcţionează în cadrul spitalelor. Din punct de vedere al valorii medicamentelor vândute.

the largest market share being of 19. • Concentration Ratio (CR) Drug production market: 2009: CR4 = 32%. CR20 = 77. the total value of the drug sales in Romania was of RON 8. The largest 29 distributors control 95% of the market. 127 Competition Council . In addition. As a result. with an unchanged structure (with the exception of certain modifications of the top 20 ranks). CR20 = 77. the Romanian drug market is a developed one. 2010: CR4 = 32. there are the pharmacies functioning within the hospitals. but the most sold 50 drugs represent around 40% of the total sold drugs. it records annual increases of over 10%. In terms of the value of the sold drugs.1 billion.9 billion. starting with 2007. the value of the prescription drugs and of the OTC drugs sold in 2010 through pharmacies and hospitals was of RON 11. Wholesale drug market (2009): CR4 = 48%. According to the International Business Monitor. the Romanian pharmaceutical market is growing.2%.000 drugs are present on the Romanian market.8%. CR8 = 51. • Market value In 2009.708 open circuit pharmacies were active on the Romanian market.Romanian competition environment – developments in essential sectors 2 011 undertakings are activating on this market.2% This is a medium concentrated market. CR10 = 82% This a medium concentrated market. • Herfindahl-Hirschman Index (HHI) The HHI value indicates a low concentration level of the drug production market. of around four times larger than the 2000 value. but with a high concentration level. the largest market share being of 10%.5% This is a medium concentrated market. as well as the undertakings commercialising OTC drugs.8%. CR8 = 51. • Number of market products Around 7. 6. According to the Ministry of Health. as well as of the drug wholesale market. at the end of 2010.3%.

Din analiza datelor 15 privind consumul de medicamente în România în anul 2010.imshealth. Realizarea de comparaţii între diferite state este dificilă. iar în cadrul acestora costul medicamentelor generice reprezintă 18% (deşi consumul acestora depăşeşte 50% din consumul de medicamente). Pentru aceasta trebuie ca nevoile pacienţilor să fie atent echilibrate cu resursele disbonibile. http://www.10 pentru piaţa producţiei de medicamente. un element comun care este adesea utilizat în astfel de comparaţii este costul generat de consumul medicamentelor.4% din valoarea acestora: Graficul nr.pdf . • Indicele Hall-Tideman (Hall-Tideman . Potrivit IMS Health14. Pentru piaţa distribuţiei angro de medicamente HHI < 950 pentru anul 2009. 15 Sursa datelor – raport CEGEDIM. Cu toate acestea.2 011 Mediul concurential românesc – evolutii în sectoare esentiale Pentru piaţa producţiei de medicamente HHI < 500. Consumul de medicamente cu prescripţie în 2010 (valoare) Sursa datelor: CEGEDIM. respectiv 0. ca şi în cazul ratei de concentrare (unde valoarea CR20 pentru piaţa producţiei de medicamente este inferioară valorii CR10 pentru piaţa distribuţiei angro).17 pentru piaţa distribuţiei angro de medicamente şi denotă un grad redus de concentrare al acestor pieţe. medicamentele generice reprezintă 60% din volumul medicamentelor cu prescripţie şi 32. costul cu medicamentele reprezintă aproximativ 10% din cheltuielile unui sistem de sănătate.com/imshealth/Global/Content/Document/Market_ Measurement_TL/Generic_Medicines_GA. 14 Intercontinental Marketing Services Health. 8. 128 Consiliul Concurentei . atât pentru anul 2009 cât şi pentru anul 2010. Sursa datelor: CGEDIM. • Gradul de propensiune pentru medicamente generice/inovative O caracteristică extrem de importantă a oricărui sistem de sănătate este sustenabilitatea. Totuşi.HTI) Valoarea acestui indicator este de aproximativ 0. Consumul de medicamente cu prescripţie în 2010 (volum) Graficul nr. deoarece diferenţele privind politica de sănătate dau naştere unor sisteme diferite. şi în cazul HHI se observă că piaţa distribuţiei angro este mai concentrată decât cea a producţiei de medicamente (valoarea HHI pentru piaţa distribuţiei angro este de aproximativ două ori mai mare decât valoarea HHI pentru piaţa producţiei de medicamente). 7.

HHI < 950 for 2009. The analysis of the data 15 on the Romanian drug consumption in 2010 reveals that generic drugs represent 60% of the prescription drugs’ volume and 32. 15 Source of the data –CEGEDIM Report. as in the case of the concentration ratio (where the value of CR20 for the drug production market is inferior to the value of CR10 for the drug wholesale market). For the drug wholesale market. the patients’ needs must be carefully balanced against the available resources. Consumption of prescrisption drugs in 2010 (volume) Graph no.com/imshealth/Global/Content/Document/Market_ Measurement_TL/Generic_Medicines_GA. • The level of propensity towards generic/innovative drugs Sustainability is an extremely important characteristic of every health system. Consumption of prescrisption drugs in 2010 (value) Source: CEGEDIM. 8. http://www.imshealth. For this reason. • Hall-Tideman Index (HTI) The value of this indicator is around 0.17 for the drug wholesale market. However.4% of their value: Graph no.Romanian competition environment – developments in essential sectors 2 011 For the drug production market.10 for the drug production market. Source: CEGEDIM. However. suggesting a low level of concentration of these markets. 7. HHI < 500. and 0. According to IMS Health14. for 2009 as well as for 2010. 18% of this cost is represented by the cost of the generic drugs (although their consumption overcomes 50% of the total drug consumption). because the different health policies generate distinct health systems. the cost generated by the drug consumption is around 10% of the expenses of a health system. Comparing the situation from different countries is difficult. HHI indicates that the drug wholesale market is more concentrated than the drug production market (the value of HHI for the drug wholesale market is around two times larger than the value of the HHI for the drug production market). 14 Intercontinental Marketing Services Health.pdf . a common element often used in such comparisons is the cost related to the consumption of drugs. Competition Council 129 .

aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii nr. aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii nr. Adaosul comercial practicat de farmacii pentru medicamentele de uz uman se calculează asupra preţului cu ridicata: Tabelul nr. Modul de calcul al adaosului comercial pentru distribuţia angro Nivelul valoric al preţului de producător (lei) 0-50. gradul de concurenţă pe piaţa farmaceutică românească este unul ridicat.00 Peste 25.00 – 50. În funcţie de segmentul de piaţă farmaceutică se disting trei categorii de preţ:  preţ de producător (PP) – pe segmentul producţiei de medicamente. 6. 7. În acelaşi timp.00 Peste 300.00 Cota maximă de adaos pentru distribuţia angro 14% 12% 10% 30. dar în acelaşi timp sunt şi cele mai scumpe. modificate de Ordinul Ministrului Sănătăţii nr.00 Peste 100.  preţ cu ridicata (PR) – pe segmentul distribuţiei angro. Din cele prezentate mai sus rezultă faptul că din punct de vedere al gradului de propensiune pentru medicamente generice/inovative. 130 Consiliul Concurentei . El trebuie să fie mai mic sau cel mult egal cu cel mai mic preţ al aceluiaşi medicament dintr-o listă de 12 ţări publicată de Ministerul Sănătăţii.00-100. 220/2010. Preţul de producător este propus în lei de deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă (APP) sau de reprezentantul acestuia. 75/2009.00 Cota maximă de adaos comercial maxim în farmacii 24% 20% 16% 12% 35. Modul de calcul al adaosului comercial practicat de farmacii pentru medicamentele de uz uman Nivelul valoric al preţului cu ridicata (lei) 0-25.00 lei Sursa: Normele privind modul de calcul al preţurilor la medicamentele de uz uman.00 peste 50.2 011 Mediul concurential românesc – evolutii în sectoare esentiale Medicamentele inovative sunt mai eficiente (medicamente de ultimă generaţie). piaţa medicamentelor inovative este de tip monopol. Adaosul comercial pentru distribuţia angro se calculează asupra preţului de producător: Tabelul nr.00 Peste 100.00 Peste 50.00-100. 1637/2009 şi Ordinul Ministrului Sănătăţii nr.00-300. 75/2009.00 Peste 300. • Formarea preţului pe piaţa farmaceutică românească Formarea preţului pentru medicamentele de uz uman este reglementată de Normele din 30 ianuarie 2009 privind modul de calcul al preţurilor la medicamentele de uz uman.00 lei Sursa: Normele privind modul de calcul al preţurilor la medicamentele de uz uman.00-300.  preţ cu amănuntul (PA) – pe segmentul distribuţiei cu amănuntul.

The wholesale mark-up is calculated starting from the producer price: Table no.75/2009.00-300.00 over 300. 6.  wholesale price (WP) – on the drug wholesale segment. The price must be lower or at most equal to the lowest price of the same drug from a list of 12 countries published by the Ministry of Health. Competition Council 131 .00 over 50.00-300. approved by Order of the Ministry of Health no. 7. 220/2010.00 over 25. Calculation of the pharmacies’ mark-up for the human-use drugs Wholesale price level (RON) 0-25. Producer price is proposed in RON by the holder of the market authorisation (MA) or by its representative.00 RON Source: Norms on the calculation of the prices of the drugs for human use.00-100. The above mentioned data reveals that.00 over 100. 1637/2009 and no.75/2009.00 over 100. The innovative drug market is a monopoly. considering the propensity level towards generic/innovative drugs.00 – 50.00 over 50. • Price setting on the Romanian drug market The price setting of the drugs for human use is regulated by the Norms of 30 January 2009 on the calculation of the prices of the drugs for human use. Three price categories can be identified based on the drug market segment:  producer price (PP) – on the drug production segment. approved by Order of the Ministry of Health no.00 Maximum wholesale mark-up 14% 12% 10% 30.00 RON Source: Norms on the calculation of the prices of the drugs for human use. amended by Orders of the Ministry of Health no. the level of competition on the Romanian drug market is high.00 over 300.Romanian competition environment – developments in essential sectors 2 011 Innovative drugs are more efficient (latest generation drugs). The mark-up of the pharmacies for the human-use drugs is calculated starting from the wholesale price: Table no.  retail price (RP) – on the drug retail segment. but at the same time they are the most expensive.00 Maximum mark-up of the pharmacies 24% 20% 16% 12% 35. Calculation of the wholesale mark-up Producer price level (RON) 0-50.00-100.

9. Totuşi. 16 Ca excepţie. Preţul de referinţă pentru medicamentele generice este echivalent cu maximum 65% din preţul medicamentului inovativ al cărui generic este. Începând cu anul 2010. se regăsesc în principal medicamente inovative (42) şi un număr redus de medicamente generice (8).2 011 Mediul concurential românesc – evolutii în sectoare esentiale Graficul nr. 132 Consiliul Concurentei . aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii nr. Total adaos (în valoare absolută) pentru medicamentele de uz uman faţă de preţul de producător Sursa: Calculaţii pe baza Normelor privind modul de calcul al preţurilor la medicamentele de uz uman. 75/2009. ea trebuie corelată cu o mai bună co-interesare a farmaciilor de a elibera medicamente generice atunci când DCI o permite. • Concluzii asupra nivelului concurenţei pe piaţa farmaceutică Pentru a avea un sistem de sănătate sustenabil. prescrierea medicamentelor în ambulatoriu se face utilizându-se denumirea comună internaţională. Pentru aceasta. el trebuie să fie mai mic sau cel mult egal cu cel mai mic preţ al aceluiaşi medicament dintr-o listă de 12 ţări publicată de Ministerul Sănătăţii. fiecare ţară încearcă să balanseze cheltuielile generate de funcţionarea sistemului şi veniturile disponibile. se urmăreşte în general reducerea cheltuielilor cu medicamentele. Această măsură ar trebui să aibă ca efect creşterea consumului de medicamente generice şi reducerea celui de medicamente inovative (mai scumpe). prescrierea medicamentelor de care beneficiază asiguraţii în cadrul sistemului de asigurări de sănătate se realizează pe denumire comună internaţională (DCI) şi nu pe denumire comercială16. În cadrul celor mai vândute 50 de medicamente din România. O altă diferenţă în preţul medicamentelor este dată de tipul acestora: inovative sau generice. în afara cazurilor justificate medical în fişa medicală a pacientului. O soluţie ar fi creşterea consumului de medicamente generice (atunci când acestea corespund nevoilor pacienţilor) în detrimentul medicamentelor inovative (care sunt mai scumpe). pentru obţinerea unui efect semnificativ. De asemenea. când prescrierea se face pe denumire comercială.

Total mark-up (in absolute value) of the human-use drugs compared to the producer price Source: Calculations based on the Norms on the calculation of the prices of the drugs for human use. The reference price for generics is equivalent to maximum 65% of the innovative drug’ price related to it. Another difference in the price of the drugs is generated by their type: innovative or generic. A solution would be to increase the consumption of generic drugs (when they can satisfy the needs of the patients) in the detriment of the innovative drugs (which are more expensive). 16 With the exception of the cases justified in the medical chart of the patient.75/2009. the prescription of the drugs in the benefit of the persons that are part of the health insurance system is made based on the International Common Name (ICN). this requires the reduction of the drug expenses. every country must try to equilibrate the expenses related to the system functioning with the available incomes. Starting with 2010.Romanian competition environment – developments in essential sectors 2 011 Graph no. • Conclusions on the competition on the drug market For attaining a sustainable health system. not on the commercial name16. when the prescription is made based on the commercial name. Competition Council 133 . In general. However. 9. it must be correlated with an increased awareness of the pharmacies to release generic drugs. Moreover. This measure should have the effect of increasing the consumption of generic drugs and of reducing the consumption of innovative drugs (more expensive drugs). The top of the 50 most sold drugs in Romania includes mainly innovative drugs (42) and a reduced number of generic drugs (8). for achieving a significant effect. when ICN allows it. the reference price for generics must be smaller or at most equal to the smallest price of the same drug from a list of 12 countries published by the Ministry of Health. approved by Order of the Ministry of Health no.

reducerea cheltuielilor cu medicamentele devine în principal o problemă ce transcede posibilităţile unui singur stat. Se poate totuşi încuraja consumul de medicamente generice şi concurenţa între producătorii acestora.000 km drumuri judeţene şi de interes local pâna în anul 2020. Dat fiind faptul că lucrările de construcţii se contractează prin licitaţii publice.drumuri europene Lungimea drumurilor modernizate Lungimea drumurilor cu îmbrăcăminţi rutiere uşoare Lungimea drumurilor pietruite Lungimea drumurilor de pământ UM km km km km km km km 2007 80893 281 5983 22042 21397 25347 12107 2008 81693 281 6073 22865 22561 24654 11613 2009 81713 321 6180 23847 22515 24115 11236 Sursa: Institutul Naţional de Statistică. cea mai mare cotă de piaţă situându-se în jurul valorii de 6%. C. în funcţie de contractele de lucrări atribuite şi de lucrările executate. faptul că aceste lucrări se contractează prin licitaţii impune o cercetare mai atentă şi din perspectiva monitorizării pieţei sub aspectul participării agenţilor economici prezenţi pe piaţă la licitaţii. Piaţa lucrărilor de construcţii de drumuri şi autostrăzi este o piaţă în plină dezvoltare. de reabilitare a aproape 900 km de drumuri naţionale şi de realizare a 10. 8. 134 Consiliul Concurentei . Indicatori statistici pentru transportul rutier INDICATORUL Lungimea drumurilor publice din care: . care de cele mai multe ori se definşte la nivel ATC3 sau ATC4. în care activează foarte mulţi agenţi economici. Tabelul nr.autostrăzi . date fiind proiectele de realizare a peste 500 km de autostradă până în 2013. Modernizarea infrastructurii româneşti la standardele europene reprezintă una dintre priorităţile naţionale pentru perioada următoare. Trebuie totuşi să avem în vedere faptul că această concurenţă trebuie să se manifeste la nivelul fiecărei pieţe relevante (definite în funcţie de substituibilitatea funcţională a medicamentelor). Întrucât pentru proiectele de infrastructură sunt alocate sume din bugetul naţional sau pot fi atrase fonduri europene pentru finanţare. În condiţiile unei globalizări economice. România se situează printre statele europene cu cele mai mici preţuri pentru consumatorul final.2 011 Mediul concurential românesc – evolutii în sectoare esentiale Ca urmare a metodologiei de stabilire a preţurilor medicamentelor (acestea sunt preţuri reglementate). INDICATORI PRIVIND SECTORUL LUCRĂRILOR DE CONSTRUCŢII DE DRUMURI DIN ROMÂNIA • Aria de cuprindere a pieței Piaţa lucrărilor de construcţii de drumuri şi autostrăzi este o piaţă dispersată. În plus. piaţa lucrărilor de construcţii de drumuri este mai puţin afectată de criză decât piaţa lucrărilor de construcţii civile. structura pieţei se modifică de la un an la altul.

we must take into account that competition must be noticeable in every relevant market (defined based on the functional substitutability of drugs). the largest market share being around 6%. Table no. the motorway and road construction market is less affected by the crisis than the civil construction works market. out of which: . 8. the reduction of the drug expenses becomes mainly an issue overcoming only one country.motorways . the consumption of generic drugs and the competition between the producers of these types of drugs could be encouraged. Romania is situated among the European states with the smallest prices for the final consumer. The modernisation of the Romanian infrastructure at European standards is one of the priorities for the next period. where many undertakings are activating. The motorway and road construction market is a growing market. meaning that the structure of the market changes from one year to another based on the awarded works contracts and the finalised works. However. Competition Council 135 . C.Romanian competition environment – developments in essential sectors 2 011 As a result of the price setting methodology (these are regulated prices). because of the projects concerning the construction of over 500 km of motorways until 2013. Taking into account the economic globalisation. which often is defined at the ATC3 or ATC4 level. Construction works are contracted through public tenders. it is necessary to closely monitor the market as regards the participation in tenders of the undertakings active in the market.000 km county and local interest roads until 2020. because these works are awarded through public tenders. Taking into account that these infrastructure projects are financed from the national budget or from the European funds. Moreover. Statistical indicators on road infrastructure INDICATOR Length of public roads.European roads Length of modernised road Length of the roads with light coating Length of paved roads Length of ground roads MU km km km km km km km 2007 80893 281 5983 22042 21397 25347 12107 2008 81693 281 6073 22865 22561 24654 11613 2009 81713 321 6180 23847 22515 24115 11236 Source: National Institute of Statistics. the restoration of around 900 km of national roads and the construction of 10. Nevertheless. INDICATORS FOR THE ROMANIAN ROAD CONSTRUCTION SECTOR • Market area Motorway and road construction market is a dispersed market.

5 Nr.2 7. fie că vorbim de clădiri sau de infrastructuri. autorizate şi agreate de organisme autorizate. substituibilitatea este una redusă. 9. • Concurenţa în sectorul lucrărilor de construcţii de drumuri La nivelul cererii.5 4. crt. atribuirea lucrărilor aferente acestei pieţe se face. în cea mai mare parte. acestea pot consta şi din lucrări de construcţii de infrastructură rutieră solicitate de investitori privaţi pentru parcuri logistice şi parcuri industriale.ro . Din punct de vedere al cererii.cnadnr. organizată de autorităţile publice. care au ca obiect de activitate lucrările de construcţii de drumuri. însă este puţin probabil ca acesta să prefere un alt tip de lucrare.9 93 110. atât naţionale. locale şi centrale. cumpărătorul unei lucrări de construcţii poate să-şi reconsidere anumite cerinţe. în ceea ce priveşte numărul de km la mia de km pătraţi. bine individualizat. Specificaţiile tehnice ale produselor realizate sau ale serviciilor tehnice oferite sunt definite de clienţi prin documentaţiile de atribuire. 136 Consiliul Concurentei . Conform informaţiilor furnizate de către Oficiul Naţional al Registrului Comerţului. De asemenea. După cum se poate observa din tabelul de mai sus. lucrări de interes public realizate din fonduri publice. caută. neputând să-l înlocuiască cu un altul. de regulă. astfel că gama produselor/serviciilor aferente acestei pieţe este parţial impusă de clienţi (autorităţi publice centrale şi locale. existând un număr foarte mare de societăţi. de autostradă 727 696 459 837 350 Nr. prin licitaţie publică. Cu toate că lucrările de construcţii de drumuri sunt. • Numărul de agenți de pe piață Din punct de vedere al ofertei. La o creştere mică dar semnificativă a preţului. în principal.1 2.5 Sursa: www.7 1. principalii ordonatori de lucrări de infrastructură rutieră). beneficiare ale acestor lucrări. piaţa lucrărilor de construcţii de drumuri şi autostrăzi este o piaţă caracterizată printr-un grad mare de dispersie.9 312. un anumit tip de proiect. România se află pe ultimul loc între ţările din Europa de Est. www.7 237.zf. în 2010 Nr.ro şi actualizări proprii pentru România. în România activează aproximativ 1550 agenţi economici care au ca principal obiect de activitate lucrările de construcţii a drumurilor şi autostrăzilor (cod CAEN 4211). conform cifrei de afaceri obţinută în anul 2009. km/1000km² 9. cât şi internaţionale. 1 2 3 4 5 Ţara Cehia Ungaria Bulgaria Polonia România Suprafaţa – mii km² 78. au o cotă de piaţă de peste 1%. Densitatea infrastructurii de autostradă în principalele ţări din Europa de Est. numai 20 dintre aceştia. atâta timp cât cumpărătorul unei lucrări de construcţii.2 011 Mediul concurential românesc – evolutii în sectoare esentiale Tabelul nr. de regulă. produsele şi serviciile oferite sunt. de km. Deşi sunt foarte mulţi jucători pe această piaţă.

only 20 of them have had a market share of over 1% in 2009. they can include road construction works requested by private investors for industrial and logistical parks. but it is less likely for that undertaking to prefer another type of work to the initial one. The technical specifications of the products or of the technical services offered are defined within the awarding documentation. but significantly. Moreover. which are the main acquirers of road infrastructure). 1 2 3 4 5 Country Czech Republic Hungary Bulgaria Poland Romania Area – thousands km² 78. If the price increases slightly. www.7 1. of motorway km. the motorway and road construction market is a dispersed market. characterised by a large number of specialised national and international undertakings. 727 696 459 837 350 No. the substitutability is reduced as long as the acquirer of a construction work including a building or an infrastructure is looking for a certain individualised type of project. 9.ro . the acquirer of a construction work can reconsider certain requirements.1 2. as a rule.9 93 110.5 4. km/1000km² 9. As regards the demand. • Competition in the motorway and road construction sector As regards the demand. Romania is last-ranked among the Eastern European countries in terms of the number of km per 1000 square km. Although there are many players in this market. around 1550 undertakings having the main object of activity the motorway and road construction (NACE code 4211) are active in Romania. Competition Council 137 . the works specific to this market are awarded through public tenders organised by central and local public authorities that benefit from these works.zf.5 Source: www.Romanian competition environment – developments in essential sectors 2 011 Table no.5 No.7 237. • Number of market players As regards the offer. the offered products and services are in large part authorised and agreed by the authorised bodies.9 312. As it can be noticed from the above table.ro and own actualisations for Romania. Even if road constructions are mainly public interest works financed from public funds.cnadnr. which cannot be replaced by another. Density of the motorway infrastructure in the main Eastern European countries in 2010 No. According to the data supplied by the National Trade Register Office.2 7. meaning that the range of the products/services in this market is partially dictated by clients (central and local public authorities.

respectiv indicelui Herfidahl-Hirschman.283 578 Rata rentabilitatii* 1.443 652 Cheltuieli Totale (mil.1. pentru anul 2009. poduri etc. Tehnostrade.26 CR6 = 0. • Indicatori ai gradului de concentrare a pieţei În ceea ce privește nivelul ratei de concentrare.2 011 Mediul concurential românesc – evolutii în sectoare esentiale La nivelul ofertei.mfinante.ro. suma profiturilor primelor 5 firme din sector depăşeşte 50% din profitul total realizat în acest sector: 138 Consiliul Concurentei . În ceea ce privește indicele comprehensiv al concentrării (Comprehensive Concentration Index . Asemeni ratei de concentrare. ceea ce arată un grad redus de concentrare a pieței.007. Romstrade. într-o ordine arbitrară. valoarea acestor indici arată un nivel redus de concentrare a pieței.18 CR4 = 0.4 milioane lei. • Indicatori structurali de tip market power În anul 2009 valoarea a 50% din profitul realizat în sector este 727. valoarea sa pentru piața românească de lucrări de construcții de drumuri este de 0. calculat pentru cele 1552 de companii prezente pe piața lucrărilor de construcți de drumuri din România este 0. Bechtel International şi Enka Construction. 10. jucători importanţi care. existând din partea companiilor din domeniul construcţiilor o disponibilitate mai mare de a realiza diferite tipuri de lucrări (clădiri.13 1.12 *R= Venituri/Cheltuieli. substituibilitatea pare a fi una semnificativă.12 1. putem menţiona. se înregistrează următoarele valori: CR3 = 0. nu neapărat în această ordine. lei) 657 981 610 1.CCI). se regăsesc în topul profiturilor şi a cotelor de piaţă.40 1. se poate spune că piața lucrărilor de construcții de drumuri prezintă un nivel redus de concentrare.22 CR5 = 0. drumuri. De asemenea.36 CR20 = 0. Aceştia sunt: Spedition Umb. Rata rentabilității pentru cele mai mari 5 întreprinderi din sector in anul 2009 Clasament firme 2 1 5 3 4 Venituri Totale (mil. Sursa: www.32 1.29 CR9 = 0. • Rata rentabilităţii activităţii de bază (Venituri totale/Cheltuieli totale) Tabelul nr. respectiv 209. lei) 469 740 535 1.).51 Potrivit acestor valori. Valoarea indicelui Hall-Tideman. Dintre jucătorii importanţi pe piaţa lucrărilor de construcţii de drumuri din România.

Similar to the concentration ratio. The sum of the profits of the first 5 firms in the sector exceeds 50% of the total profit recorded in this sector: Competition Council 139 . because the specialised companies dispose a greater availability to deliver different types of works (buildings. roads. the values of these indexes indicate a low level of concentration of this market. bridges etc. • Core business operating income (Total revenues/total expenses) Table no.Romanian competition environment – developments in essential sectors 2 011 As regards the offer. the substitutability seems to be significant.ro. and of the Herfidahl-Hirschman Index.007.443 652 Total expenses (million RON) 469 740 535 1. Tehnostrade.13 1.12 1. The value of the Comprehensive Concentration Index (CCI) for the Romanian road construction market is of 0. Core business operating income for the largest 5 undertakings in the sector in 2009 Ranking of the firms 2 1 5 3 4 Total revenues (million RON) 657 981 610 1. Bechtel International and Enka Construction.).26 CR6 = 0. The value of the Hall-Tideman Index.mfinante.283 578 Core business operating income * 1.1. Source: www. 50% of the profit recorded in the sector is RON 727.22 CR5 = 0. 10. respectively 209. no matter how they are ranked in the top of the profits and of the market shares. Important players in the Romanian road construction market are Spedition Umb. it can be stated that the motorway and road construction market has a low concentration level.36 CR20 = 0. Romstrade.40 1.51 According to these values.32 1.18 CR4 = 0. • Market power structural indicators In 2009. • Market concentration indicators The following values have been recorded as regards the 2009 Concentration Ratio: CR3 = 0.4 million.12 *R= Revenues/Expenses. calculated for 1552 companies activating on the Romanian motorway and road construction market. is 0.29 CR9 = 0. indicating a low concentration of the market.

133 932 645 623 580 14.mfinante.ro.938 Sursa: www.454 % din profitul total 16.130 Cifra_2009 1.2 011 Mediul concurential românesc – evolutii în sectoare esentiale Tabelul nr.ro.201 0. 11. Valoarea indicatorului market-power pentru primele 5 întreprinderi din sector în anul 2009 Clasament firme 1 2 3 4 5 Cifra de afaceri2009 (mil. 12.13 0. Cifrele de afaceri ale primelor 5 firme din sector în perioada 2007. 140 Consiliul Concurentei . lei) 241 188 160 74 74 737 1. si 2009.2009 Clasament firme 1 2 3 4 5 Total Cifra_2007 661 151 114 357 332 11. lei) 1.mfinante.55 12.133 932 645 623 580 Cheltuieli totale 2009 (mil. 13. Pentru cele 5 firme reprezentative. Profitul la nivelul primelor 5 întreprinderi din sector Clasament firme 1 2 3 4 5 Total (5 firme) Total (1552 firme) Profit Brut (mil. Pentru cele 5 firme.ro.07 0. Tabelul nr.27 0.283 740 469 578 535 M -0. lei) 1. vom calcula şi indicele de tip market power: M = Cifra afaceri – Cheltuieli totale Cifra afaceri Tabelul nr.11 5.mfinante.08 Sursa: www. 2008. s-a construit un tabel ce conţine cifrele de afaceri obţinute în anii 2007.01 5.11 50.72 100 Sursa: www. Din acest tabel observăm că cele 5 firme au împreună peste 50% din profitul total realizat de cele 1552 de companii de pe piaţă.120 Cifra_2008 803 649 442 524 490 15.95 11.

552 companies active in the market. The following table contains the 2007. Turnovers of the first 5 firms in the sector during 2007.133 932 645 623 580 14.938 Source: www.07 0.mfinante. Value of the market-power indicator for the first 5 undertakings in the sector in 2009 Order of the firms 1 2 3 4 5 2009 turnover (million RON) 1.454 % of the total profit 16.13 0.2009 Order of the firms 1 2 3 4 5 Total 2007_Turnover 661 151 114 357 332 11.11 5. This table indicates that the 5 firms hold over 50% of the total profit recorded by the 1. 12.ro.ro.201 0.11 50.95 11. 11. Competition Council 141 .mfinante.Romanian competition environment – developments in essential sectors 2 011 Table no.08 Source: www.120 2008_Turnover 803 649 442 524 490 15. Table no.72 100 Source: www.133 932 645 623 580 2009 total expenses (million RON) 1. Profit of the first 5 undertaking in the sector Order of the firms 1 2 3 4 5 Total (5 firms) Total (1552 firms) Gross profit (million RON) 241 188 160 74 74 737 1. The market power index for the 5 firms: M = Turnover – Total exp enses Turnover Table no.283 740 469 578 535 M -0.mfinante. 2008 and 2009 turnovers for the 5 representative firms. 13.55 12.01 5.130 2009_Turnover 1.ro.27 0.

În continuare. pentru fiecare an în parte. programele de investiţii ale autorităţilor contractante şi disponibilitatea surselor de finanţare necesare realizării acestora.ro şi prelucrări proprii. se poate observa că cele cinci firme menţionate mai sus au înregistrat o creştere substanţială a profiturilor în perioada analizată. indicatorii de tip market power ne arată faptul că 50% din profitul realizat în sector este deţinut de primele cinci firme.2 011 Mediul concurential românesc – evolutii în sectoare esentiale Din tabelul de mai sus. 14. Tabelul nr. Dintre elementele care influenţează dinamica pieţei lucrărilor de construcţii de drumuri pot fi amintite. Din acest tabel se poate observa că primele cinci firme şi-au consolidat poziţia pe piaţă în perioada 2007.2009. 142 Consiliul Concurentei . aspect confirmat de valorile foarte mici ale indicilor calculaţi anterior. se poate observa faptul că toate cele 5 mari companii au avut creşteri substanţiale ale cifrelor de afaceri între anii 2007-2009. Evoluția cotelor de piață în perioada 2007-2009 pentru primele 5 întreprinderi din sector Clasament firme 1 2 3 4 5 Cota_2007(%) [5-6]% [1-2]% [1-2]% [3-4]% [2-3]% Cota_2008(%) [5-6]% [4-5]% [2-3]% [3-4]% [3-4]% Cota_2009(%) [7-8]% [6-7]% [4-5]% [4-5]% [3-4]% Sursa: www. De asemenea. s-a împărţit cifra de afaceri a fiecărei companii la totalul cifrelor de afaceri obţinute de cele 1552 de companii active pe piaţă. • Concluzii asupra nivelului concurenței pe piața lucrărilor de construcţii de drumuri Activitatea pe piaţa lucrărilor de construcţii de drumuri este sezonieră.mfinante.552 societăţi active. Piața lucrărilor de construcții de drumuri prezintă un nivel redus de concentrare. În schimb. dintr-un total de 1. printre altele. trendul menţinându-se şi în ceea ce priveşte evoluţia cotelor de piaţă ale acestor companii. respectiv 2007-2009.

Table no. such as the investment programmes of the contracting authorities and the availability of the financial resources necessary for their execution. Evolution of the market shares during 2007-2009 for the first 5 undertakings in the sector Ranking of the firms 1 2 3 4 5 Market share_2007(%) [5-6]% [1-2]% [1-2]% [3-4]% [2-3]% Market share_2008(%) [5-6]% [4-5]% [2-3]% [3-4]% [3-4]% Market share_2009(%) [7-8]% [6-7]% [4-5]% [4-5]% [3-4]% Source: www. The road construction market displays a low level of concentration.mfinante. the market power indicators show that 50% of the profit recorded in the sector is hold by the first five firms. It can also be noticed that the five firms mentioned above have registered a significant increase of their profits in the analysed period. the turnover of each undertaking has been divided to the total turnovers of the 1552 companies active in the market. On the other hand. The dynamics of the motorway and road construction market is influenced by several factors. For each year. which is confirmed by the very low values of the indexes calculated above. • Conclusions regarding the competition in the road construction market The activity in the road construction market is seasonal. It can be noticed that the first five firms have consolidated their market position during 2007.ro and own calculations.Romanian competition environment – developments in essential sectors 2 011 The figures presented in the table above reveal that all 5 firms have recorded significant increases of their turnovers during 2007-2009. of a total 1552 active undertakings. Competition Council 143 .2009. namely 2007-2009. 14. They have recorded a similar trend in respect to their market shares.

str. nr.343 E-mail: prodcom@intergorj. Târgu-Jiu. Gorj.L.R. Col. Dumitru Petrescu. Lt.20 Tel. TIPOGRAFIA PROD COM S.C.Pre-press & print S.ro . 0253-212. Fax 0253-218.991.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful