Lect. drd.

Daniela Nechita

Editura Fundatiei Universitare „Dunarea de Jos” Galati - 2003 -

CUVÂNT ÎNAINTE

Lucrarea se adreseaza în primul rând studentilor de la profilul economic ce studiaza la forma de învatamânt deschis la distanta, dar si oricaror altor persoane interesate sa înteleaga mecanismele macroeconomice. Pentru elaborarea manualului s-a plecat de la importanta economiei politice ca disciplina fundamentala, care trebuie sa ofere viitorilor specialisti cunostintele necesare formarii gândirii economice dinamice. Lucrarea de fata avanseaza o noua maniera de abordare, concisa, cât mai la obiect si care sa respecte toate canoanele stiintifice. În speranta ca am reusit acest lucru, va propunem spre analiza si critica aceasta carte.

Autorii

3

CUPRINS
Cuvânt înainte ....................................................................... 3 Capitolul 1. Introducere în macroeconomie............................. 7 1.1. Probleme macroeconomice actuale ...................................... 7 1.2. Masurarea rezultatelor macroeconomice ..............................10 1.3. Indicatori macroeconomici.................................................14 Sinteza ...................................................................................18 Probleme de discutat ................................................................18 Capitolul 2. Teoria venitului national ....................................20 2.1. Venitul si consumul ..........................................................20 2.2. Economiile si investitiile ....................................................24 2.3. Multiplicatorul de investitii si principiul acceleratorului........29 Sinteza ...................................................................................31 Probleme de discutat ................................................................32 Capitolul 3. Echilibrul macroeconomic...................................35 3.1. Cererea si oferta agregata ..................................................35 3.2. Cresterea economica – dezvoltarea economica .....................35 3.2.1. Definitii si concept..........................................................37 3.2.2. Factori si tipuri ale cresterii economice .............................39 3.3. Echilibrul macroeconomic general......................................41 Sinteza....................................................................................44 Probleme de discutat ................................................................45 Capitolul 4. Sistemul de piete .................................................48 4.1. Piata monetara ..................................................................48 4.1.1. Moneda ........................................................................48 4.1.1.1. Conceptul de moneda. Functiile economice ale monedei.............................................................................48 4.1.1.2. Bancile si crearea de moneda ........................................51 4.1.2. Masa monetara si structurile ei.........................................55 4.1.3. Cererea si oferta de moneda. Echilibrul pietei monetare .....59 4.2. Piata financiara ................................................................65 4.2.1. Piata financiara: continut si forme ....................................65 4.2.2. Cererea si oferta de titluri financiare .................................69 4.3. Piata muncii .....................................................................75 4.3.1. Piata muncii: continut si particularitati..............................75 4.3.2. Cererea si oferta de munca...............................................78 4.3.3. Segmentarea pietei muncii...............................................82 4.4. Piata schimburilor valutare .................................................84

5

Continutul pietei schimburilor valutare ....................3...............3..................114 5.....4..111 5........................ Ciclicitate si cicluri în economie ..109 5............ Somajul – fenomen complex...........150 Bibliografie ..............2.................................................. Datoria externa ............................132 6.4................105 5.......................... cauze.........................2.............. Principalele efecte ale inflatiei........................... Convertibilitatea internationala a monedei ...........135 Sinteza .1........................................................104 5........................................ Crizele economice ......115 5..3............. natura....................147 Sinteza .........................111 5..146 7...................3........112 5...............126 6...120 Sinteza.......... Geneza.......2.......... Formele somajului ...... Societati multinationale ............ Politici anticriza ................3........... Integrarea economica internationala ......................................................... Politica bugetara.......................99 Probleme de discutat .............123 Capitolul 6........... Cursul valutar...........................................................2...... Masuri de diminuare a somajului............... Statul si economia .......4.................................3............104 5................................2......101 Capitolul 5..... Somajul...........................................................117 5..................................1.. Cicluri si crize economice ...........................................................................2............143 7..87 4.........................................126 6...............108 5..............140 Capitolul 7.................................2...... Inflatia ...........................................................4............122 Probleme de discutat ...............117 5..1...............................89 4......... Balanta de plati externe ..................95 Sinteza ............2....5..............................1..1............................. Politica monetara....2...................................................................................... Politici si masuri antiinflationiste.92 4..143 7....1.......................................................................................1......................................4....4..........................129 6.........149 Probleme de discutat ....................... Economia nationala..............................139 Probleme de discutat .....4.................84 4............................................1......................1.................. masurare.......4...3..... Economia mondiala – prezentare generala ..................4...................... Politici macroeconomice.............. Nivelul si dinamica somajului .......... Economia nationala si relatiile externe ..........2.............. Fluctuatiile vietii economice ...151 6 ......1................... Operatiuni pe piata schimburilor valutare.......................................................................3............................................. Politica economica ..2.

caracteristicile si tendintele lor. crizele etc. § analiza factorilor si a elementelor de identificare a interdependentelor existente între fenomenele macroeconomice cunoscute: echilibrul si dezechilibrul economic. sistemul contabilitatii nationale si rolul acestora în caracterizarea economiei nationale.1.CAPITOLUL 1 INTRODUCERE ÎN MACROECONOMIE Complexitatea economiei contemporane.. 1. marcata de adâncirea. 7 . § asimilarea de cunostinte în legatura cu agentii economici agregati. la cel al economiei nationale. precum si relatiile pe care ea le întretine cu alte economii nationale. pentru a surprinde raporturile specifice ce se formeaza la acest nivel al economiei. Obiective de studiu § însusirea problemelor economice teoretice fundamentale din perspectiva agentilor economici agregati. macroeconomia are ca domeniu de analiza comportamentul unei economii nationale în ansamblul sau. de cresterea interdependentelor dintre actiunile lor. a generat necesitatea extinderii procesului de cunoastere a fenomenului economic de la nivelul agentului economic. dezvoltare si crestere economica. diversificarea si multiplicarea fluxurilor dintre agentii economici. Probleme macroeconomice actuale În timp ce microeconomia se ocupa cu studiul comportamentului diferitilor agenti economici individuali.

nivelul circulatiei monetare. De exemplu. Situatia la nivel macroeconomic la un moment dat si evolutia ei sunt puse în evidenta prin intermediul indicatorilor agregati. Obiectivele macroeconomiei sunt urmatoarele: determinarea principalelor agregate economice care sa permita cunoasterea activitatii agentilor economici în ansamblul lor. regiuni sau tari. si anume atunci când a devenit evidenta dependenta comportamentului firmelor si agentilor economici de fenomenele de ansamblu pe de o parte.Macroeconomia este reprezentata de totalitatea relatiilor. § analiza principalelor dezechilibre care pot sa apara între agregate: inflatie.. prin combinarea si sintetizare produselor si serviciilor create într-o economie nationala obtinem productia nationala. somaj. care sintetizeaza fenomenele economice individuale de la nivel microeconomic. consumului total. Conceptul de macroeconomie a aparut mai târziu (deceniile 3 sec. ocuparea si neocuparea. recesiunea. Procesul prin care obiectele reale sunt combinate si sintetizate într-o categorie macroeconomica este numit agregare. § 8 .). economiile totale. § studierea relatiilor existente dintre principalele agregate monetare si punerea în evidenta a relatiilor stabile (de exemplu. influenta exercitata de actiunile diferitelor categorii de agenti asupra vietii economice la nivelul sistemului. relatia dintre venit si consum. iar pe de alta parte. ale secolului XX) în gândirea economica si -4 preocuparile specialistilor. proceselor. venit si investitii etc. Variabilele care intereseaza macroeconomia sunt productia si venitul national. deficitul balantei de plati etc. nivelul general al preturilor etc. inflatia. pentru a evidentia cauzele care le-au determinat si stabilirii masurilor pentru atenuarea sau înlaturarea lor. fenomenelor ce caracterizeaza marile consumuri economice la nivelul unei zone.

dar care se conditioneaza reciproc. care depaseste nevoile reale ale circulatiei marfurilor si serviciilor. § priveste interesele generale ale agentilor dintr-o tara. reflectând intensitatea si eficienta acestora. desi cu niveluri si sensuri diferite de evolutie pe tari si perioade. O problema economica devine macroeconomica atunci când: § este rezultatul formarii unei economii nationale. în dinamica sa. valorica si în unitati de munca. analiza si controlul fluxurilor externe ale unei tari. precizam: § asigurarea echilibrului. iar prin unitatea lor asigura premisele continuitatii activitatii economice. care se exteriorizeaza prin suprastructurarea arterelor circulatiei banesti cu o cantitate de bani de hârtie si bani de credit. trecând prin anumite faze. § somajul – este rezultatul subocuparii resurselor de munca. § impune masuri concentrate pentru încadrarea ei în limitele normale de desfasurare. 9 . fiecare cu trasaturi distincte. el a devenit astazi o permanenta. în forma sa materiala.§ studierea modalitatilor de atingere a diferitelor obiective economice care tin de domeniul politicii economice etc. § ciclicitatea economica – în sensul ca evolutia principalelor fenomene economice se deruleaza într-o forma ondulatorie. § asigurarea unei balante comerciale si a unei balante de plati externe echilibrate – sunt instrumente economice folosite pentru evidenta. între cererea si oferta globala. Dintre problemele macroeconomice semnificative. § inflatia – reprezinta o forma a dezechilibrului economic general. § cresterea economica – reprezinta sporirea capacitatii unei economii nationale de a furniza în masura crescânda diferitele bunuri economice necesare populatiei si agentilor economici.

de regula un an. s-au distins doua sisteme: sistemul conturilor nationale (SCN) – specific tarilor cu economie de piata si sistemul productiei materiale (SPM) – folosit în tarile cu economie centralizat-planificata. pe care piata le valideaza.§ politica macroeconomica – reprezinta actiunea constienta a puterii publice prin care tinde sa influenteze rezultatele de ansamblu ale economiei. Masura rezultatelor economice prin intermediul indicatorilor macroeconomici îndeplineste o serie de functii: § indicatorii macroeconomici au rolul de evidenta statistica. § pe baza lor se fac comparatii internationale. cunoasterea si analiza evolutiei lor având o semnificatie practica deosebita. se reflecta cifric prin indicatori macroeconomici. 10 .2. § ei constituie punctul de plecare în luarea deciziilor privind dimensiunea. Sub acest aspect. societatea recunoscând utilitatea acestora de a satisface multitudinea nevoilor sociale. masurând potentialul sau economic. nivelul de dezvoltare economica atins de o tara si locul ei în economia mondiala. Rezultatele macroeconomice sunt iesirile din activitatile agentilor economici agregati. Masurarea rezultatelor macroeconomice Rezultatele activitatii la nivel de ansamblu al economiei nationale dintr-o perioada determinata de timp. structura si calitatea ofertei si cererii de bunuri economice viitoare. prin care se pune în evidenta valoarea performantelor obtinute pe plan national. 1. Masurarea rezultatelor de ansamblu ale economiei nationale se bazeaza pe o anumita teorie si conceptie metodologica. sintetizând informatiile privind rezultatele agentilor dintr-o economie nationala. Aceste rezultate sunt înregistrate si masurate de catre institutii specializate.

În cadrul acestui sistem. Sectoarele institutionale sunt: 11 . e. Printre aceste principii se înscriu: a. numite sectoare institutionale. d. grupati pe ramuri si sectoare de activitate. c. luarea în considerare a tuturor agentilor economici care îsi desfasoara activitatea în interiorul tarii. cuprinderea în calcul numai a bunurilor si serviciilor care sunt vândute pe piata. Acest sistem de evidenta si analiza este folosit la nivel national sau regional. în toate tarile cu economie de piata. participanti la activitatea economica. Sistemul conturilor nationale cuprinde trei elemente de baza: agentii economici. b. care îsi desfasoara activitatea în exterior. cu unele exceptii. guvernamental. în esenta. excluderea înregistrarilor repetate. bunurile economice incluse în calcul sunt rezultatul activitatii perioadei pentru care se efectueaza acest calcul. grupati dupa criteriul functiei îndeplinite în economie si sursa veniturilor de care dispun. se aplica. investitiilor cresterii stocurilor. Sectoarele institutionale sunt reprezentate de grupuri sau categorii de agenti economici rezidenti. precum si a agentilor economici autohtoni. masurarea rezultatelor macroeconomice se bazeaza pe o serie de principii sau reguli care. marimea rezultatelor macroeconomice exprimându-se în valoarea bruta sau neta a bunurilor economice cu caracter final. exportului. destinate consumului privat. operatiunile si conturile.Sistemul conturilor nationale reprezinta ansamblul de metode si tehnici care permit masurarea activitatii agentilor economici ai unei tari într-o perioada de timp. fundamentându-se pe teoria factorilor de productie potrivit careia participantii la multiplele activitati economice sunt recompensati în raport cu serviciile aduse. evaluarea rezultatelor economice are în vedere numai veniturile factorilor de productie.

operatiuni financiare – fac referire la crearea si circulatia mijloacelor de plata. accize). de plasamente si de finantare a activitatii economice. transferuri de la administratia publica la cea privata). § transferuri de capital. materiale. prestatii sociale. § exteriorul. § menajele. 2. cotizatiei sociale. operatiuni de repartitie – prin intermediul lor se efectueaza distribuirea valorii adaugate la unitatile producatoare. dividende. § formarea bruta a capitalului fix si variatia stocurilor de materii prime. 3.§ unitati economice producatoare de marfuri (bunuri materiale si servicii).. operatiuni cu bunuri si servicii care se refera la: § productia de bunuri si servicii marfare si nemarfare. redistribuirea veniturilor si a patrimoniului. § transferuri curente (impozite pe venit. Operatiunile reprezinta gruparea fluxurilor economice dintre agenti. Ele constau în: § plata salariilor. în trei mari criterii: 1. § operatiuni de asigurare (prime. § exportul si importul de bunuri si servicii. produse finite etc. rente. § administratiile publice si private. dupa natura lor. § institutii financiare si de credit. 12 . despagubiri). § subventii de exploatare. § dobânzi. Operatiunile de formare a resurselor trebuie sa se echilibreze cu cele de consum sau de folosire a lor: Resursele (productie + import) = Folosirea lor (consum intermediar + consum final + formarea bruta a capitalului fix + variatia stocurilor + export). § consumul intermediar si final. § impozite legate de productie si import (TVA.

§ contul de venituri înregistreaza operatii de distribuire si redistribuire a veniturilor (dobânzi. iar la utilizari – consumul intermediar. § contul de utilizare a venitului înregistreaza repartizarea venitului disponibil brut între consumul final si economia bruta. se reliefeaza la nivel micro. § contul financiar cuprinde operatiunile care indica miscarea creantelor si datoriilor (angajamentelor financiare) si arata cum îsi satisfac sectoarele nevoia de finantare. cum utilizeaza capacitatea de finantare. transferuri curente. Pe baza acesteia. § contul „restul lumii” cuprinde operatiuni nonfinanciare care se stabilesc între unitatile rezidente si cele nerezidente. profituri distribuite) care se efectueaza între sectoarele economiei. § contul de capital înregistreaza operatiuni legate de investitii în active nefinanciare si transferuri de capital. mezo si macroeconomic corelatiile dintre fluxurile 13 .Conturile stabilite în functie de natura economica a operatiunilor efectuate evidentiaza distinct fluxurile materiale si cele financiare si delimiteaza bunurile economice cu caracter marfar si nemarfar. Pe baza acestor conturi nationale se elaboreaza tabele de ansamblu sub forma de matrici. Soldul este valoarea adaugata bruta în preturile pietei. Construirea în forma matriceala a tabloului de ansamblu al economiei nationale permite reliefarea unei multitudini de corelatii si interdependente între procesele economice. § contul de exploatare înregistreaza operatiunile de repartitie care sunt direct legate de procesele de productie. cunoasterea tendintelor ce se contureaza. Fluxurile materiale si financiare se înregistreaza în urmatoarele conturi: § contul de productie – cuprinde la resurse – productia sectorului de bunuri si servicii. ca suport al deciziilor economice.

Rezultatele de ansamblu.materiale si cele financiare. cât si impozitele indirecte platite de cumparatori. metoda utilizarii finale (însumând consumul final cu consumul intermediar) si prin metoda costurilor sau a valorii adaugate 14 . întrucât includ atât impozitele directe. rezultatele macroeconomice se exprima prin indicatori economici sintetici specifici. Ei apar ca marimi sintetice care permit aprecierea rezultatelor globale ale activitatilor economice a diferitelor tari. Bunurile materiale si serviciile sunt înregistrate în conturile nationale la pretul factorilor de productie si/sau la preturile pietei. în tarile cu economie de piata sunt calculate si analizate statistic cu ajutorul a doua grupe de indicatori: § produsul intern – se refera la bunurile finale create de catre gentii economici care îsi desfasoara activitatea în interiorul tarii respective (rezidenti). în forma bruta sau neta. agregate. care releva potentialul economic.3. indiferent daca îsi desfasoara sau nu activitatea în tara. În functie de sistemul de evidenta si de masurare utilizat. de regula un an. § produsul national – are în vedere bunurile finale create de agentii economici nationali. Preturile pietei sunt mult mai mari decât preturile factorilor. Se calculeaza prin metode productiei (însumând consumul intermediar cu produsul final în expresie valorica). Indicatori macroeconomici Indicatorii agregati care caracterizeaza activitatea economica a unei tari rezulta din însumarea diferitelor date furnizate de contabilitatea nationala. precum si cele de patrimoniu. 1. ale activitatii economice. Produsul global brut (PGB) exprima valoarea totala a bunurilor si serviciilor obtinute într-o anumita perioada.

dobânda. Bunurile materiale si serviciile finale cuprinse în acest indicator sunt destinate consumului personal (C). Produsul intern net (PIN) exprima valoarea adaugata neta de piata a bunurilor materiale si serviciilor finale produse de agentii economici autohtoni si straini în interiorul unei tari. Cf – consumul final. de catre agentii economici autohtoni si straini. PGB = Ci + Cf PGB = PIB + Ci unde: Ci – consumul intermediar. profit.care consta din însumarea elementelor ce exprima compensarea factorilor de productie (salarii. excedent de exploatare) cu alocatiile pentru consumul de capital fix (amortizarea) si cu impozitele indirecte. într-o anumita perioada de timp. renta. de regula un an. Produsul intern brut (PIB) exprima valoarea bruta de piata a bunurilor economice finale produse în interiorul unei tari într-o anumita perioada de timp. PIN = PIB – A A – amortizarea 15 . Baza de calcul a acestui indicator o constituie valoarea adaugata bruta (VA) a agentilor economici interni sau a cheltuielilor efectuate în economic pentru bunurile finale. consumului public (G). formarii brute a capitalului (FBCF) si exportului net (E-H): PIB = C + G + FBCF + Enet Exportul net reprezinta diferenta dintre export (E) si import (H).

întro perioada determinata de timp.Produsul national brut (PNB) reprezinta valoarea adaugata bruta a tuturor bunurilor materiale si serviciilor finale obtinute de catre agentii economici autohtoni care actioneaza atât în interiorul tarii. § calculat pe baza preturilor constante (comparabile) ale unui anumit an. este denumit real. est denumit nominal. § deflatorul este o unitate de masura care evidentiaza modificarile intervenite în nivelul preturilor sau în puterea de cumparare a banilor. Marimea PNB poate fi mai mare sau mai mica decât cea a PIB în functie de soldul (SVS) (pozitiv sau negativ) dintre PIB-ul creat de agentii economici autohtoni în strainatate si PIB-ul creat de agentii straini în interiorul tarii. § raportul dintre PNB nominal si PNB real poarta denumirea de deflatorul PNB. întrucât exprima rezultatele agentilor economici ale unei tari. într-o perioada determinata de timp. de regula un an. § PNB. § PNB calculat pe baza preturilor curente ale fiecarui an. ca productie finala nationala evaluata la preturile pietei. de regula un an. exprima sintetic oferta nationala. indiferent unde îsi desfasoara activitatea. 16 . acesta constituie un indicator important al cererii agregate. § privit sub aspectul cheltuielilor totale pentru bunuri si servicii. Produsul national net (PNN) exprima valoarea adaugata neta a bunurilor materiale si serviciilor finale obtinute de agentii economici autohtoni în tara sau în afara teritoriului national. PNB = PIB + SVS PNB este considerat cel mai expresiv indicator macroeconomic. cât si în afara teritoriului national.

PNN reprezinta de fapt venitul national. VNd = VN + Tnr unde: Tnr – transferuri nete ale restului lumii. 17 .). PNNpf = VN VNpf = VNpp – Iin unde: Iin – impozite indirecte nete. Iin = Ii – S Ii – impozite indirecte S – subventii de exploatare Daca la venitul national se adauga transferurile ale restului lumii se obtine venitul national disponibil (VNd).PNN = PNB – A Venitul national (VN) reprezinta marimea agregata a veniturilor obtinute de catre proprietarii factorilor de productie. chirii etc. cât si pe cele din proprietate (dobânzi. El exprima atât veniturile din munca (salarii si contributii). dividende. Exprimat în preturile factorilor. ca recompensa pentru aportul acestora la producerea bunurilor materiale si serviciilor. rente.

1. Ce deosebire exista între indicatorii macroeconomici nominali si reali? 4. iar societatea le recunoaste utilitatea satisfacerii nevoilor sociale. în forma bruta sau neta. § SCN este reprezentat de o serie de metode si tehnici care permit masurarea activitatii agentilor economici într-o perioada de timp si se fundamenteaza pe teoria factorilor de productie. numai bunurile si serviciile finale. Sisteme de calcul ale rezultatelor macroeconomice. evidentiind principalele deosebiri. Probleme de discutat A. § În functie de sistemul de evidenta si de masurare utilizat. operatiunile si conturile. Precizati continutul indicatorilor macroeconomici. 18 . 3. rezultatele macroeconomice se exprima prin indicatori specifici. b. § Indicatorii de rezultate constituie marimi sintetice care permit aprecierea rezultatelor globale ale activitatilor economice a diferitelor tari.Sinteza § Rezultatele macroeconomice sunt iesirile agentilor economici agregati pe care piata le valideaza. § Rezultatele de ansamblu ale activitatii economice sunt analizate cu ajutorul a doua grupe de indicatori: produsul intern si produsul national. § Elementele de baza ale SCN sunt: agentii economici. 1. PNB include: a. numai bunurile si serviciile intermediare. B. 2. Care sunt principalele probleme macroeconomice actuale.

iar cererea este 5% din PNB nominal. 2. PIB nominal raportat la PIB real. Ca urmare.m. PGB = 6000 mld u.. Calculati investitiile brute. PIB nominal minus PIB real. profitul de 550 u. b. b. C. PNB < PIB. Investitii brute = investitii nete + amortizare.. Daca înclinatia marginala spre consum este 0. c. iar investitiile cresc cu 8⋅109 u. PNB real = 1000 u. Consumul privat si cel guvernamental reprezinta 70% din PIB. Într-o economie. stiind ca exportul net reprezinta 10% din PIB.m. c.900 u.m. atunci: a. Daca SVS este pozitiv.. cu cât va creste PNB? 19 . si sunt produse 1000 de bunuri ce sunt vândute la un pret mediu de 5 u. PNB > PIB.. Care a fost evolutia preturilor? 3.m. rata dobânzii scade cu 10%. 1.. c. oferta monetara creste cu 50% u. 3. oferta monetara = 60 u. Determinati valoarea de piata a output-ului final în pretul factorilor si în pretul pietei.m.m. 4. Se presupune ca menajele primesc drept compensatii de la sectorul productiv salarii de 3.6.c. atât bunurile finale. PNN + deprecierea capitalului = PNB. dobânzi de 400 u. Deflatorul PIB este egal cu: a.m. PNN – taxe indirecte = VN. 4. Precizati daca afirmatiile de mai jos sunt corecte: a. b. Produsul dintre PIN nominal si PIB real. cât si cele intermediare.m. rente de 50 u.m. 2. fiind cu 20% mai mare decât PIB. PNB = PIB..m.

§ interconditionarea principiului multiplicatorului cu cel al acceleratorului. ca urmare a furnizarii de factori de productie (resurse naturale. capital) sub forma rentei. Veniturile agentilor economici agregate la nivel macroeconomic reprezinta venitul societatii care ilustreaza. 2. termenul de venit se refera la fluxul de venituri ce se încaseaza. bogatia disponibila. 20 . identificarea.1. pe de o parte. iar pe de alta parte. formelor cele mai importante de consum care au impact asupra conditiilor de viata ale populatiei. profitului.CAPITOLUL 2 TEORIA VENITULUI NATIONAL Categoria de „venit” este utilizata pentru a desemna rezultatele nete ale activitatii economice. § cunoasterea mecanismului multiplicatorului investitiilor si efectele actiunii sale asupra procesului de crestere economica. dupa o perioada de timp. se cunosc urmatoarele forme de venit: personal. dobânzii. Venitul si consumul În analiza macroeconomica. Obiective de studiu § § cunoasterea diferitelor categorii de venituri si tendintele lor. în cadrul consumului global al societatii. munca. resursele ce pot fi mobilizate pentru satisfacerea nevoilor de consum ale veniturilor societatii si sustinerea cresterii si dezvoltarii economico-sociale. La nivelul economiei nationale. § descrierea functiilor de consum si economisire. salariilor. venit disponibil si venit national.

El include compensarea salariatilor. Aceste tip de venit constituie sursa procurarii de bunuri de consum si servicii. orice bani primiti sunt considerati venit. Veniturile primare ale agentilor economici prin din munca (salarii si alte venituri asimilate) sau din proprietate (dobânda. profit. la care se adauga transferurile de la guvern si firme.Venitul personal exprima veniturile curente ale indivizilor provenite dintr-o activitate. Prin scaderea. veniturile proprietatilor. Venitul national este expresia veniturilor încasate de proprietarii factorilor de productie ca urmare a contributiei lor la crearea bunurilor si serviciilor. indiferent daca sunt rezultati din furnizarea de factori de productie sau iau forma platilor de transfer. Consumul reprezinta partea din venit cheltuita pentru cumpararea de bunuri si servicii destinate satisfacerii directe a trebuintelor personale ale populatiei si/sau necesitatilor generale ale societatii. renta. de venitul disponibil (Y): C = f(Y) 21 . precum si a economiilor facute de menaje si are implicatii deosebite asupra cereri finale de bunuri de satisfactie si bunuri investitionale. marimea consumului depinde. din venitul personal al menajelor a taxelor personale (pe venituri si proprietate) se obtine venitul disponibil al menajelor. Din punctul de vedere al indivizilor. Acesta are doar doua destinatii posibile: consumul si economisirea. acesta reprezinta venitul primar. rente. chirii. profiturile corporatiilor si dobânzile nete.). dividende etc. La nivelul subiectilor economici. Agentii economici posesori si/sau utilizatori de factori de productie obtin un venit ca recompensa pentru serviciile prestate cu respectivii factori. în principal.

Factorii subiectivi au si ei o mare influenta asupra volumului consumului. independenta. numite „factori relationali”. Factorii obiectivi vizeaza: § marimea venitului real de care dispun indivizii. prevederea. M. § modificarea raportului de schimb dintre bunurile prezente si cele viitoare ca urmare a schimbarilor ce pot interveni în puterea de cumparare a banilor si existenta unor riscuri. J. § modificarile în estimarea raportului dintre nivelul actual si cel viitor al venitului. Acestia se manifesta sub forma unor impulsuri subiective. § modificarile neprevazute care afecteaza pretul diferitelor elemente de capital fix si circulant. de normele de viata si modelul de consum pe care le impun convietuirea în societate. pe care Keynes le-a numit mobiluri psihologice: prudenta. „efectul de ostentatie” – se cumpara ceea ce nu cumpara altii. de nivelul preturilor si al tarifelor pentru bunuri si servicii. avaritia etc. mai ales la bunurile de lux. tendinta de consum a subiectilor. „efectul de snobism” sau „efectul Weblen” – se cumpara din dorinta de a etala un anumit nivel al consumului. pe lânga venitul disponibil.Volumul si diversitatea nevoilor pe care si le post satisface subiectii sunt conditionate. incitând sau inhibând. partea destinata consumului. risipa. dupa împrejurari. Dintre factorii subiectivi se impune prudenta marcata de înclinatia familiilor de a economisi diferenta dintre venitul 22 . Studierea impactului factorilor relationali asupra comportamentului de consum al unei persoane a generat aparitia urmatoarelor efecte: „efectul de imitatie” – se cumpara ceea ce cumpara si altii. § modificarile în politica fiscala care influenteaza prin impozite împrumuturi de stat etc.. Keynes considera ca evolutia consumului este influentata de doua mari categorii de factori: obiectivi si subiectivi. Volumul si structura consumului sunt influentate si de statutul socio-profesional al fiecarei persoane.

reprezinta înclinatia medie spre consum (c): c= C Y Legatura functionala dintre cresterea venitului (∆Y) si cresterea cheltuielilor pentru consum (∆C) este relevata de înclinatia marginala spre consum (c’): c' = ∆C ∆Y 23 . potrivit careia. Relatia fundamentala dintre venitul disponibil si partea destinata consumului. oamenii înclina sa-si mareasca sau sa-si diminueze consumul. odata cu cresterea sau reducerea veniturilor. pentru mentinerea aceluiasi nivel de trai pe toata durata vietii. ecuatia venitului ia forma: Y=C+S unde: Y – venitul. M. Keynes. însa într-o proportie mai redusa: ∆Y > ∆C Din punct de vedere consumatorului. relatia dintre venit si consum se afla sub incidenta legii psihologice fundamentale. S – economii. de regula. C – consum.disponibil si cheltuielile de consum determinate de model de viata dorit de fiecare familie si tendinta persoanelor de a folosi venitul. îndeosebi. si în medie. Dupa J.

care se economiseste. Din aceasta perspectiva. Ca parte componenta a venitului. se exprima prin înclinatiile spre economii. Economiile si investitiile Economiile reprezinta excedentul de venit disponibil peste cheltuielile de consum: S=Y–C Fiind egale cu partea din venit ce ramâne dupa ce au fost acoperite nevoile de consum. economiile apar ca o marime reziduala. iar decizia de economisire presupune fie marirea venitului. proportia dintre economii si venit. 24 . s= S Y Înclinatia medie spre economii arata fractiunea din venitul familiilor sau al societatii. în viitor.2. economiile sunt rezultatul deciziei subiectilor de a consuma sau nu întregul venit.si se prezinta ca o marime pozitiva. Înclinatia marginala spre consum este mai mare la familiile cu venituri reduse. dar subunitara. 0 < c’ < 1 Aceasta relatie arata cât absoarbe consumul dintr-o unitate suplimentara de venit sau care este nivelul consumului suplimentar generat de cresterea cu o unitate a venitului. ca venit care nu se consuma sau ceea ce este pus de o parte. medie si marginala. în comparatie cu familiile care au venituri ridicate. unor cheltuieli. fie restrângerea consumului. ca si tendinta acestora. pentru a face fata. 2.

adica a partii care reprezinta non consumul. poate sa induca efecte stimulative si/sau inhibitoare asupra activitatii economice. o marime pozitiva. generata de sporirea cu o unitate a venitului. Este. înclinatia spre economii a populatiei este descurajata de agravarea fenomenului inflationist de agravarea 25 . La un nivel nul al venitului. În conditiile actuale.Economia suplimentara. dar subunitara: 0 < s’ < 1 s’ + c’ = 1 respectiv venitul nu poate avea decât doua destinatii: consum si economii. consumul fiind finantat din fonduri acumulate anterior. ceea ce echivaleaza cu masura diferentei dintre venit si consum. Înclinatia marginala spre economii are tendinta sa creasca pe masura sporirii venitului. economisirea este negativa (dezeconomii). În situatiile de devansare a venitului de catre consum nevoile sunt acoperite din rezerve financiare preexistente. în functie de conjunctura economica si dimensiunile economiilor. de asemenea. în tarile cu instabilitate economica. s' = ∆S ∆Y Ea exprima cât se economiseste din fiecare unitate de venit suplimentar care nu se consuma. Când nivelul venitului este în crestere. reprezinta înclinatia marginala spre economii (s’). impulsul indivizilor si al colectivitatii de a consuma se atenueaza în favoarea înclinatiei spre economii. Economisirea ca fenomen economic cu multiple motivatii psihologice.

Pe seama investitiei nete se asigura sporirea volumului capitalului fix si a stocurilor de capital. Daca la investitia neta (In) adaugam amortizarea capitalului fix. ca manifestare a comportamentului colectiv al întreprinzatorilor individuali. al caror rezultat se concretizeaza în marimea dimensiunilor capitalului fix si al celui circulant.fenomenului inflationist. care conditioneaza deciziile. Aceasta egalitate rezulta din caracterul bilateral al tranzactiilor dintre producatorii – vânzatori si cumparatorii – întreprinzatori de bunuri si investitii. care erodeaza puterea de cumparare a sumelor economisite. Partea de venit destinata investitiilor reprezinta investitia neta si asigura formarea neta a capitalului. ce reprezinta formarea bruta de 26 . În sens economic. considerate de Keynes ca adaosul curent la valoarea echipamentului de productie care a rezultat din activitatea perioadei respective. care pun fata în fata totalul economiilor. de a investi. Economiile reprezinta sursa investitiilor curente. ca reflectare a comportamentului colectiv al consumatorilor individuali. investitiile reprezinta ansamblul cheltuielilor orientate spre achizitionarea bunurilor capital. Y=C+I I – investitii Y=C+S Rezulta ca investitiile si economiile sunt egale si reprezinta un excedent de venit peste cheltuielile de consum. cu totalul investitiilor. respectiv. dar si la un anumit nivel al venitului. Economiile se transforma în investitii. Egalitatea dintre economii si investitii se realizeaza în raport cu dorinta indivizilor de a economisi si. obtinem investitia bruta (Ib).

marcat de venitul obtinut în perioada de functionare a ei. întreprinzatorilor. § eficienta marginala a capitalului (Emgk) reprezinta raportul dintre randamentul viitor al unei unitati suplimentare dintr-un 27 . Optiunea investitorilor este guvernata de legea înclinatiei spre investitii a întreprinzatorilor. acesta se compara cu pretul de oferta sau costul de înlocuire. sunt determinate de progresul tehnic. Aceasta. spre deosebire de economii. Ib = In + A A – consumul de capital fix. în principal. cucerirea de noi segmente de piata. Imboldul spre investitii se concretizeaza în final. taxe vamale discriminatorii. Ea este stimulata de existenta unor ocazii de investire.). Fiind o cheltuiala prezenta cu efecte de viitor. de natura sa descurajeze investitorii interni sau externi (fiscalitatea excesiva. orice investitie atrage întreprinzatori daca exista perspectiva unor randamente si venituri în urma investirii capitalului. inflatie galopanta. Prin intermediul investitiilor brute are loc procesul de acumulare bruta de capital. descoperirea de noi resurse. cresterea populatiei si a veniturilor etc. în cererea de investitii. numite autonome din acest motiv. În acelasi timp actioneaza si factorii inhibatori. Investitiile. cât si sporirea dimensiunilor capitalului real. nu depinde de volumul venitului global. legis latie restrictiva. instabilitate economica si politica etc. adica atât înlocuirea capitalului fix consumat.capital fix si cresterea volumului stocurilor materiale. cheltuieli bugetare discretionat orientate. Decizia de investitie se fundamenteaza pe: § randamentul investitiei. ocazii care reflecta conjuncturi favorabile legate de aparitia unor noi produse. starea investitionala din economie si alte situatii incitante pentru investitori (rata dobânzii). Decizia de investire apartine.

bun de capital si pretul sau de oferta sau costul de înlocuire al ei: Emg k = ∆Y ∆K ∆Y – venitul viitor al unei unitati suplimentare de capital. § în baza calculelor de actualizare se poate cunoaste înca in momentul initierii investitiei. venitul pe care îl va aduce în toata perioada functionarii ei. adica: Sn = S0 (1+r)n unde r – rata profitului. Relatia dintre eficienta marginala a capitalului si rata dobânzii se regaseste în raportul dintre pretul de cerere si pretul de oferta al investitiei. § imboldul la investitii depinde si de rata dobânzii care influenteaza cresterea investitiilor pâna la acel nivel la care eficienta marginala a capitalului egaleaza rata de piata a dobânzii. de conjunctura economica. de dimensiunile riscului pentru întreprinzatori si pentru creditori. § previzionarea eficientei marginale a capitalului scontata de investitori se fundamenteaza pe teoria anticipatiei sau a actualizarii unor venituri viitoare. ∆K – investitiile aferente la pretul de oferta. de asteptarea venitului. conform relatiei: pc = ∑ V ⋅ d i =1 n 28 . Pretul de cerere este dat de randamentul viitor al bunului de capital (V) într-o perioada de „n” ani actualizata cu rata curenta a dobânzii. § anticiparile pe termen lung în domeniul investitiilor si al eficientei lor sunt influentate si de starea psihologica.

K= ∆Y – sporul de venit. ca mijloc de sporire a capitalului tehnic. 2. Notiunea de multiplicator al investitiilor arata ca o cheltuiala suplimentara determina o crestere a venitului national. ∆Y ∆I ∆Y = K ⋅ ∆I . daca pretul de cerere este mai mic decât cel de oferta. ocuparii fortei de munca si a veniturilor.investitiile suplimentare 29 . a dobânzii si a banilor”. favorizând sporirea lor într-o etapa viitoare. În procesul investitional se formeaza relatii determinate între volumul investitiilor si sporul de productie sau de venit datorat acestora. crestere superioara cheltuielii initiale. egalitate care determina volumul investitiei. Kahn si generalizat ulterior de Keynes în lucrarea sa de baza „Teoria generala a folosirii mâinii de lucru.3. Realizarea investitiei este conditionata de egalitatea dintre pretul de cerere si pretul de oferta sau costul de înlocuire. F. Multiplicatorul a fost fundamentat în 1931 de R. Multiplicatorul de investitii si principiul acceleratorului Investitiile nete. ∆I – sorul de investitii.d – valoarea actuala a unitatii monetare recuperabila peste „n” ani la rata curenta a dobânzii. Aceste relatii sunt exprimate de multiplicatorul investitiilor sau principiul multiplicatorului (K). au un efect direct asupra productiei. atunci nu se mai fac investitii în bunul de capital respectiv.

Efectele unei investitii aditionale asupra venitului pot fi analizate independent de factorul timp. respectiv de perioada în care se obtine sporul de venit indus de investitia suplimentara. marcata. Keynes a introdus în analiza multiplicatorului conceptul de înclinatie marginala spre consum (c’) si de înclinatie marginala spre economii (s’). c’ + s’ = 1 ⇒ s' 1− ∆Y Cu cât mai ridicate sunt cheltuielile suplimentare de consum. de cresterea ocuparii. Mecanismul multiplicatorului ofera posibilitatea determinarii sporului de venit care rezulta din cresterea investitiilor. Acest principiu explica faptul ca o variatie a cererii de bunuri de consum antreneaza o modificare si mai mare a 30 . Cu cât se economiseste mai mult din venitul suplimentar. cu atât este mai mare K si invers.Prin efectul lor asupra productiei. Includerea în analiza a înclinatiilor psihologice. exprimate de c’ si s’ a condus la determinarea multiplicatorului investitiilor (K) în functie de acestea: K= K= ∆Y ∆Y = : ∆Y ∆I ∆Y − ∆C 1 1 1 = K= ∆C 1 − c' . pentru a demonstra cum se repartizeaza venitul între consum si investitii în scopul realizarii unei anumite cresteri economice. cererii de bunuri de consum si bunuri de capital – atrag o crestere a veniturilor de K ori mai mare decât sporul investitiilor. în analiza sa. cu atât K corespunzator este mai redus. Principiul acceleratorului evidentiaza relatia existenta între modificarea cererii de bunuri de consum si cea a investitiilor. ocuparii fortei de munca.

nu doar al cresterii.cererii de bunuri de investitii. Acceleratorul se exprima prin relatia: a= ∆I ∆C sau ∆I = a ⋅ ∆C 0<a<1 În practica. atunci apare justificata decizia de achizitionare a echipamentelor de productie. § Relatia fundamentala dintre venitul disponibil si consum reprezinta înclinatia medie spre consum c’. firmele decid sa-si sporeasca productia altfel decât sporind capitalul fix. investitiile urmeaza dinamica cererii de bunuri de consum. înclinatia marginala spre consum (c’) arata cresterea cheltuielilor pentru consum la cresterea cu o unitate a venitului. § Consumul reprezinta partea din venit alocata pentru cumpararea de bunuri si servicii destinate satisfacerii nevoilor populatiei si/sau ale societatii. Sinteza § Venitul national este expresia veniturilor încasate de proprietarii factorilor de productie ca urmare a contributiei lor la realizarea bunurilor si serviciilor. în acest caz cererea de echipamente va scadea. Daca cresterea cererii se apreciaza a fi de durata. În consecinta. Principiul acceleratorului poate fi privit si în sensul reducerii cererii de bunuri. 31 . nu orice crestere a cererii de bunuri determina cresterea imediata a investitiilor. daca aceasta crestere se estimeaza a fi doar pe termen scurt. § Economiile reprezinta excedentul de venit disponibil peste cheltuielile de consum: S = Y – C.

1. dar si la un anumit nivel al venitului. Principiul acceleratorului evidentiaza relatia existenta între modificarea cererii de bunuri de consum si cea a investitiilor. § Egalitatea dintre economii si investitii se realizeaza în raport cu dorinta oamenilor de a economisi. § Mecanismul multiplicatorului ofera posibilitatea determinarii sporului de venit ce rezulta din cresterea investitiilor. precum si relatiile functionale dintre acestea. medie si marginala. c. rata economiilor scade. b. proportia dintre economii si venit. care conditioneaza deciziile lor. 3. al caror rezultat se concretizeaza în marimea dimensiunilor capitalului fix si al celui circulant. de investitii si aratati care sunt determinantele acestora.§ Ca parte componenta a venitului. se exprima prin înclinatiile spre economii. 1. Prezentati semnificatia înclinatiei marginale spre consum. respectiv de a investi. Definiti conceptele de economii. rata economiilor scade. § Economiile se transforma în investitii. 32 . d. Probleme de discutat A. rata consumului scade. ca si tendinta acestora. Aratati avantajele si dezavantajele economisirii din punct de vedere individual si pentru o economie nationala. Care din urmatoarele consecinte nu este posibila atunci când consumul se reduce: a. 2. spre economii si a multiplicatorului investitiilor. În ce sens aceste argumente vor depinde de stadiul de dezvoltare al economiei? B. rata consumului creste.

economiile scad. rata de consum. diferenta dintre cheltuielile de consum si rata marginala de impozitare. relatia dintre cheltuielile de consum si PIB. venitul scade. înclinatia marginala spre consum scade. În perioada t -t1. la 12000 u. 2. 4. d. venitul creste.e. Multiplicatorul investitiilor este în relatie pozitiva cu: a. K scade. relatia dintre cheltuielile de consum si venitul personal disponibil. b. Calculati înclinatia marginala spre consum: 2. d. înclinatia marginala spre economii. b. relatia dintre cheltuielile de consum si investitii. rata economiilor. d. rata de impozitare.8. c. b. Rata consumului creste atunci când: a. c. procesul de consum. Rata de consum în t si t1 este 0. C. e. înclinatia marginala spre consum. c. 3.m. Functia venit disponibil-consum exprima: a. e. înclinatia marginala spre economii creste. Calculati K plecând de la functia de consum: 2 C = 200 + Y 3 33 . e. 1. 0 0 economiile au crescut de la 6000 u.m.

3. PNN = 5 mil. u.m.; rata consumului 3/4. Stiind ca soldul veniturilor externe este zero, determinati valoarea consumului de bunuri si servicii pentru populatie. 4. Venitul national este în t1 de 600 mld. u.m., fata de 60 mld. u.m. în t0. Daca preturile cresc de 8 ori, aflati indicele de crestere a venitului national.

34

CAPITOLUL 3 ECHILIBRUL MACROECONOMIC
Viata economica prin definitie, dinamica si în permanenta miscare – presupune o anumita stabilitate, armonie si echilibru între structurile si fortele ei. Stabilitatea nu este însa sinonima cu pozitia stationara, statica, ci vizeaza starea spre care tind sistemele economice, caracterizata prin convergenta si echilibru între elementele sistemului, care sa-i permita evolutia ascendenta.

Obiective de studiu
§ posibilitatea întelegerii conceptului de echilibru economic partial si general; § cunoasterea principalelor conceptii si modele ale echilibrului general; § cunoasterea conceptului de crestere economica si dezvoltare economica; § însusirea metodelor de identificare a factorilor de crestere si de stabilire a contributiei la cresterea economica.

3.1. Cererea si oferta agregata
Modelul macroeconomic de baza utilizat în determinarea nivelului productiei si al preturilor este modelul cererii si ofertei agregate. Cererea agregata reprezinta ansamblul cerintelor solvabile de bunuri si servicii manifestate pe piata nationala. Altfel spus, cererea agregata constituie cererea care are acoperire în bani, în venituri disponibile. Oferta agregata reprezinta ansamblul bunurilor si serviciilor oferite de toti agentii economici pe piata nationala.
35

Cererea si oferta agregata sunt concepte generale care permit analiza productiei, a veniturilor, a inflatiei si a cresterii economice. Curba cererii agregate descrie echilibrul pietei marfurilor si pietei de valori, respectiv toate combinatiile nivelului preturilor si nivelul productiei la care cele doua piete se afla simultan în echilibru. Curba ofertei agregate descrie toate combinatiile dintre nivelul productiei si nivelul preturilor, conform deciziei firmelor. Cu alte cuvinte, curba ofertei agregate reflecta conditiile existente pe pietele factorilor de productie si în special pe piata fortei de munca. Stiinta economica bazata pe oferta porneste de la convingerea ca pietele nu functioneaza suficient de bine pentru ca sa permita politicilor bazate pe cerere sa fie suficiente. Economistii adepti ai teoriei ofertei pornesc de la întrebarea daca modificarile în cererea totala ar influenta într-un fel productia reala. Firmele care realizeaza productie si iau decizii de pret nu reactioneaza la cererea agregata, ci urmaresc evolutia cererii propriilor produse. Astfel, daca cererea agregata creste ca urmare a politicii monetare expansioniste, firmele producatoare vor obtine o cota parte din cheltuielile majorate, vânzarile se vor ameliora si stocurile producatorilor se vor reduce. Preturile se vor stabiliza într-o anumita masura, întrucât firmele constata ca pot vinde bunurile fara sa ofere diferente semnificative de pret, însa efectul principal este în ritmul rând un volum mai mare de vânzari si respectiv comenzi suplimentare. Când producatorii reactioneaza prin cresterea productiei, PNB-ul real va creste. Mare parte din popularitatea economistilor adepti ai teoriei cererii rezida din faptul ca majorarile cererii agregate determinate de guvern ar accelera ritmul cresterii economice si ar genera sporirea nivelului angajarii fortei de munca. Acest rezultat este mai putin probabil daca producatorii stiu ce fel de politica urmareste guvernul si astfel nu pot fi pacaliti sa creada ca
36

Unii autori fac distinctie între cresterea si dezvoltarea economica. Cresterea economica – dezvoltarea economica 3. M.sporirea cererii pe care o remarca este o crestere reala a cererii pentru produsele sau serviciile lor. Preocuparea generala este marcata de existenta unei diversitati de puncte de vedere privind conceptul de crestere economica. 1981). care presupune si antreneaza modificari structurale ale economiei mai importante si mai profunde decât cresterea”. factorii si implicatiile ei. toate au însa ca element comun recunoasterea caracterului deosebit de complet al cresterii economice. „dezvoltarea implica schimbari calitative. Unii economisti adepti ai teoriei ofertei argumenteaza ca. la nivelul natiunii cum ar fi produsul global în termeni reali.2. Paris. iar cresterea este perceputa mai mult ca modificari cantitative” (Fr. cu scopul delimitarii laturilor cantitative ale fenomenului. care însotesc îmbunatatirea performantelor cantitative ale economiei. sporirea cererii agregate nu va produce nimic altceva decât inflatie si propun reduceri de impozite. Albertini defineste cresterea ca ansamblu de fenomene si schimbari structurale. de-a lungul unei perioade mai mari de timp a indicatorilor de dimensiune. 37 . iar cresterea ca fenomen simultan cantitativ si calitativ. Perroux: „Pour une philosophie au nouveau developpement.2. Perroux considera „cresterea ca o marire sustinuta. J. politici de îmbunatatire a stimulentelor pentru furnizori si politici pentru stimularea cresterii economice.1. Definitii si concept Problematica cresterii economice este prezenta în preocuparile tuturor scolilor si curentelor de gândire economica. iar dezvoltarea este trecerea de la un sistem economic la altul. 3. în absenta acestui fapt. Fr.

organizate în vederea realizarii unor mutatii structurale rapide. Cresterea durabila se caracterizeaza printr-o crestere capabila sa sustina. chiar si regrese economice temporare. Ele sunt sustinute de ameliorarea permanenta a raportului dintre volumul productiei si consumul de factori. Prin continutul sau. cum sunt: cresterea durabila.Economistul american S. cresterea economica înseamna o evolutie pozitiva. pe termen lung. dar care nu exclude oscilatii conjuncturale. Economiile în crestere sunt reprezentate de economiile moderne. capacitate bazata pe tehnologii de vârf si pe adaptari institutionale si ideologice. luând în considerare aspectele legate de mediu si de calitatea vietii. stabilitatea economica si progresul uman. Cresterea economica zero îsi propune sa desemneze temperarea sau chiar stationarea cresterii economice. Aprecierea ca o economie înregistreaza o crestere se bazeaza pe existenta tendintei cresterii pozitive reale. a profitului si a acumularii de capital – 38 . analizelor si demersurilor teoretice au aparut noi concepte. crestere ecologica sau ecodezvoltare etc. raport ce se regaseste într-o crestere considerabila a productivitatii muncii. mentinându-se însa sub control o serie de corelatii fundamentale de echilibru. economie în crestere. ascendenta a economica nationale. care permit ameliorarea accelerata a performantelor economiei. Kuznets concepe cresterea economica ca o sporire a capacitatii unei tari de a furniza în masura crescânda bunuri economice. sa armonizeze cerintele ecologice cu dezvoltarea economica si umana. crestere zero. Abordarile mai recente au o viziune mult mai cuprinzatoare asupra fenomenului cresterii. Cresterea economica negativa evidentiaza acea situatie în care rezultatele macroeconomice pe locuitor au o tendinta de scadere. Paralel cu extensia cercetarilor.

Factorii cresterii economice pot fi abordati sub aspect cantitativ. schimburile internationale etc. Astfel. a investitiilor. 3. în modul de gândire si în comportamentul economic al oamenilor. stiintifici. orice dezvoltare economica presupune si o crestere economica. reprezinta dezvoltarea economica numai acea crestere economica care este asociata si cu o modificare structural-calitativa în economia nationala si în calitatea vietii oamenilor. cea financiara.cresterea se realizeaza cu pretul unor costuri care impun marirea continua a eficientei economice. Cresterea economica ca proces macroeconomic nu surprinde modificarile calitative din fizionomia si structura economiei. Dezvoltarea economica evidentiaza ansamblul transformarilor cantitative si calitative ce survin în structurile economico-sociale si stiintifico-tehnice. În acest sens. bugetara si fiscala). Factori si tipuri ale cresterii economice Cresterea economica este un proces deosebit de complex determinat de o multitudine de factori. în mecanismele economice.2. 39 . politica economica (politica acumularii. § factori cu actiune mediata. factori culturali. dar nu orice crestere economica înseamna si dezvoltare economica. si anume: § factori directi: munca. calitativ si structural. factorul material (resursele naturale si echipamentele de productie) si progresul tehnic. din nivelul de trai. Pe fondul dezvoltarii economice se desfasoara în timp si spatiu cresterea economica. aspecte ce sunt puse în evidenta de conceptul de dezvoltare economica. capacitatea de absorbtie a pietei interne. monetara. cu rol de catalizator în combinarea factorilor: politica administrativa. Dintre acestia se disting ca importanta doua mari categorii.2.

care asigura cadrul utilizarii celorlalti factori ai cresterii. presupunând constant randamentul lor. în mobilitatea profesionala si ameliorarea structurii fortei de munca ocupata pe ramuri de activitate si profesii.Latura cantitativa se refera la volumul global al fiecarui factor. Progresul tehnic înglobeaza toate îmbunatatirile datorate progresului calitativ al capitalului. element ce se regaseste cumulat în progresul tehnic. Actiunea conjugata a factorilor de crestere economica pune în evidenta anumite posibilitati de combinare a diferitelor laturi ale acestor factori. în gradul de instruire si competenta profesionala.). iar cei sociali vizeaza climatul social. Asupra cresterii economice exercita o influenta aparte si factorii institutionali si sociali. Aportul factorului munca la cresterea economica consta în activitatea numarului de persoane ocupate în diverse domenii. precum si celor ce rezulta din mai buna organizare a structurilor de productie sau din perfectionarea metodelor de conducere si gestiune. Aspectul calitativ vizeaza randamentul utilizarii resurselor productive. diferentiate functie de contributia relativa pe 40 . ci intervine si combinarea factorilor si îmbunatatirea proportiilor dintre ei. raporturile de munca. justitia sociala etc. Cresterea factorului capital se realizeaza pe seama investitiilor nete. care asigura ridicarea gradului de dotare tehnica a fortei de munca si eficientei utilizarii ei. Cresterea productiei nu este determinata numai de marimea volumului de munca si de capital. Factorii institutionali sunt reprezentati de organizarea economiilor (sistemul economic. Dimensiunea structurala evidentiaza proportiile în care se combina factorii de productie. programarea etc. Se disting doua tipuri fundamentale de crestere economica: extensiv si intensiv. reflectând contributiile de ordin cantitativ si calitativ la cresterea economica.. în variante care se definesc drept tipuri de crestere economica.

Acest tip este propriu economiilor avansate. neputând sa-si valorifice superior resursele nationale. Echilibrul macroeconomic general Echilibrul reflecta concordanta. implicatii si consecinte economice. investitiile cu economiile. în care dimensiunea cantitativa. În practica economica exista si tipul intermediar de crestere economica. tendinte si perspective. oferta cu cererea. egalitatea dintre doua marimi variabile. Se poate spune deci ca procesul cresterii economice este deosebit de complex. cuprinzator.3. concordanta fenomenelor: consumul cu venitul. 3. cheltuielile cu veniturile bugetului etc. ceea ce impune o abordare globala în care sa fie incluse toate laturile sale: premise si cauze. Cresterea economica este impulsionata si de expansiunea externa în plan economic prin: cucerirea de noi piete. atragerea de resurse primare si forta de munca. Tipul extensiv are loc atunci când marirea venitului national se realizeaza preponderent prin extinderea sau sporirea cantitatii factorilor atrasi în procesul de productie.care. laturi de aceeasi natura ale factorilor directi. În viata economica. Tipul intensiv de crestere economica presupune sporirea venitului national prin cresterea eficientei utilizarii factorilor de productie. o au la obtinerea sporului de PNB într-o anumita perioada de timp. 41 . respectiv cea calitativa. sociale. factori si stimuli. Un asemenea tip este caracteristic tarilor care au un nivel economic relativ mai scazut. cu o structura diversificata capabila sa foloseasca din plin cuceririle tehnico-stiintifice. echilibrul semnifica corelatia. efectuarea de investitii în strainatate etc. au contributii comparabile la obtinerea sporului de venit national.

inflatiei. În raport de nivelul agregarii economiei nationale avem echilibru la nivel microeconomic (se refera la agentul economic si la unitatile administrative teritoriale de baza). Din punctul de vedere al manifestarii în timp se distinge echilibrul static caracterizat printr-o serie de schimbari nesemnificative între fenomenele economice care nu modifica tendinta dominanta si echilibru dinamic. realizat în conditiile unor modificari ale proceselor cresterii economice. în raport de conditiile de loc si de timp care. echilibrul economic general este expresia concordantei ce se formeaza. Ceea ce caracterizeaza economia contemporana sunt dezechilibrele. Aceste dezechilibre sunt percepute ca disfunctionalitati si perturbatii sub forma somajului. de proportii mai ample sau mai restrânse.Ca fenomen economic global. La nivelul întregii economii.. disparitatii de venituri. În functie de continutul procesului economic si de modul de exprimare a rezultatelor se distinge echilibrul economic material. conditia de echilibru general este data de egalitatea dintre oferta agregata (Y) si cererea agregata (D): 42 . pot fi depasite. degradarea vietii unor categorii sociale etc. ceilalti factori ramânând insuficient utilizati. echilibru la nivel mezoeconomic (face referire la structura de ramura si la zonele teritoriale) si echilibru la nivel macroeconomic (vizeaza ansamblul economiei nationale si al teritoriului national). în general. presupunând alinierea procesului de crestere economica la evolutia celui mai deficitar factor de productie. ca urmare a depasirii eventualelor dezechilibre temporare si spatiale. care explica si impun interventia puterii publice pentru a restabili echilibrul si functionarea normala a economiei. echilibrul economic valoric si echilibrul economic monetar. pe termen mediu si lung. fara sa afecteze stabilitatea si functionarea sistemului economic. între variabilele fundamentale din economie.

Echilibrul pietei monetare este asigurat atunci când cererea si oferta de bani sunt egale. conditia de echilibru devine: Y+H=D+E sau C+S+H=C+I+E ⇓ S+H=I+E sau S–I=E–H Având în vedere ca toate actele de vânzare-cumparare se realizeaza prin intermediul banilor. ambele laturi ale egalitatii fiind în concordanta cu cererea si oferta de bunuri economice: Ym = Dm sau 43 . în situatia în care se ia în considerare importul (H) si exportul (E). echilibrul de pe piata bunurilor economice are o deosebita importanta pentru realizarea echilibrului de pe piata monetara.Y=D Cererea globala se concretizeaza în bunuri de consum (C) si bunuri investitionale (I): D=C+I iar oferta agregata este destinata bunurilor de consum (C) si economiilor (S): Y=C+S Pe piata bunurilor.

la nivelul agentilor economici si al economiei. a caror depasire necesita. Dezechilibrele economice sunt expresia modificarilor limitelor resurselor si tehnologiilor. iar în realitate economia nu se afla niciodata în echilibru. întrucât egalitatea cererii cu oferta se realizeaza numai ca tendinta. strategii adecvate de utilizare a mijloacelor si de atingere a scopurilor.M⋅V = P⋅T unde: PT – cererea reala de bani O conditie de echilibru similara exista si pe piata muncii. a restrictiilor consumatorilor privind achizitionarea de bunuri si servicii. lasând alternativele posibile sa concureze în conditii normale de piata. § Cererea si oferta agregata sunt concepte generale care permit analiza productiei si a veniturilor. Tendinta obiectiva de realizare a conditiilor de echilibru trece în viata economica prin stari de dezechilibre mai restrânse sau mai ample. în general. oferta agregata reprezinta ansamblul bunurilor si serviciilor oferite de toti agentii economici pe piata nationala. necunoasterea sau neîntelegerea mecanismelor pietei etc. a inflatiei si a cresterii economice. 44 . Sinteza § Cererea agregata reprezinta ansamblul cerintelor solvabile de bunuri si servicii manifestate pe piata nationala. au caracter teoretic. sub forma egalitatii dintre cererea si oferta de locuri de munca: YL = DL Conditiile echilibrului economic.

cresterea economica presupune o evolutie pozitiva. în variante ce se definesc drept tipuri de crestere economica: tipul extensiv. Aratati unele consecinte ale cresterii economice. echilibrul economic general este expresia concordantei ce se formeaza. în mecanismele economice.§ Prin continutul sau. § Reprezinta dezvoltare economica numai acea crestere economica care este asociata si cu modificari structuralcalitative în economia nationala si în calitatea vietii oamenilor. ascendenta a economiei nationale. dar care nu exclude oscilatii conjuncturale. ce survin în structurile economice. § Actiunea conjugata a factorilor de crestere economica pune în evidenta anumite posibilitati de combinare a diferitelor tehnici ale acestor factori. 1. în modul de gândire si în comportamentul economic al oamenilor. § Dezvoltarea economica evidentiaza ansamblul transformarilor cantitative si calitative. B. Ce este cererea agregata si ce indica curba cererii agregate? 2. § Ca fenomen economic global. Probleme de discutat A. stiintifice si tehnice. Reprezentati si explicati interactiunea dintre oferta agregata si cererea agregata. 1. sociale. pe termen mediu si lung. Care dintre urmatoarele nu are ca efect cresterea economica: 45 . ca urmare a depasirii eventualelor dezechilibre temporare si spatiale. între variabilele fundamentale din economie. chiar si regrese temporare. tipul intensiv si intermediar de crestere economica. 3.

c. iar investitiile interne sunt de 30 mld. 3. d. cresterea nivelului de instruire a angajatilor. e. 4. S – H = I – E. c. exporturi. C. pe termen lung. u. b. C + S – H = C + I – E. Volumul valoric al bunurilor economice realizate într-o tara este de 200 mld. c. pe termen scurt. investitii. numai în agricultura. d. c. b. d. în constructii. Între cresterea economica si dezvoltarea economica se creeaza o relatie de cauzalitate: a. consumuri. cresterea exporturilor. 1. e. progresul tehnologic. d. b. Daca exportul global de bunuri economice se ridica la 60 mld. cresterea productiei bunurilor de capital. e. M ⋅ V = P ⋅ T. S – I = E – H.m.. importuri.m.. 46 . e.m. u. Conditia de echilibru pe piata bunurilor economice este: a. Cererea agregata include cheltuieli estimate pentru: a. iar consumul intern de bunuri este de 150 mld. cresterea somajului. u. Y – H = D – E. 2. a+b+d. pe termen scurt si mediu.a. b.

m.m. atunci care va fi marimea importurilor necesare pentru realizarea echilibrului pe piata bunurilor economice. iar importul 1/9 din consum. Cererea si oferta de munca sunt date de relatiile: D = L 100 – 2S. determinati nivelul de echilibru al venitului. YL = 8S. 2... cheltuielile pentru consum reprezinta 9/10 din venitul national. unde S – salariul.u. Determinati numarul angajatilor la nivel de echilibru. 47 .m. 3.. Daca într-o economie investitiile sunt egale cu 40 u. exportul cu 40 u.

ci devine ea însasi obiect a numeroase si variate tranzactii pe piata monetara. § analiza factorilor care influenteaza formarea si dinamica cererii si ofertei de bani.1.Moneda 4. 4. Banii au aparut ca o necesitate a productiei si circulatie marfurilor. Pentru economia contemporana este caracteristica extinderea si diversificarea operatiunilor monetare. Obiective de studiu: § cunoasterea caracteristicilor si a rolului pietei monetare în economia contemporana.1. forma fizica de prezentare a banilor si functiile lor au 48 . PIATA MONETARA Moneda are un rol de prima importanta în functionarea economiei de piata.1. constituind ansamblul mijloacelor de schimb si de plata utilizabile în mod direct pentru efectuarea tranzactiilor pe piata bunurilor si serviciilor. Functiile economice ale monedei Moneda reprezinta un element cheie într-o economie de schimburi monetare. moneda nefiind doar un mijlocitor al schimbului si instrument de plata.1.1. Conceptul de moneda.1. § conditiile de echilibrare a pietei monetare.CAPITOLUL 4 SISTEMUL DE PIETE 4.

cunoscut, de-a lungul timpului, un proces continuu de diversificare si dezvoltare. Din punct de vedere al formei fizice, banii au parcurs, în evolutia lor, trei mari etape: § prima etapa a fost reprezentata de banii-marfa, când functia de bani era îndeplinita de cele mai variate marfuri, care trebuiau sa îndeplineasca o serie de calitati; moneda marfa reprezinta un bun care el însusi avea valoare atât ca unitate monetara, cât si ca marfa. În aceasta etapa a dezvoltarii economice, utilizarea echivalentului a dus la eliminarea inconvenientelor trocului. Toate categoriile de bunuri au fost folosite ca moneda de schimb într-o marime sau alta, dar metalele pretioase s-au dovedit a fi satisfacatoare. § a doua etapa, care începe în secolul XVII, este marcata de aparitia biletelor de banca emise de banci. Ulterior au aparut banii de hârtie sau hârtia-moneda, care are un curs fortat, rolul de bani fiind garantat de autoritatea statala. În aceasta perioada apar si banii de credit, de cont sau moneda scripturala, reprezentata de disponibilitatile aflate în conturile bancare. § etapa a treia - caracterizata prin extinderea procesului de dematerializare a monedei si aparitia mijloacelor electronice în operatiunile de plata. Moneda reprezinta principalul instrument de punere în miscare a tuturor pietelor, de înfaptuire a schimburilor între agentii economici. Ea este o parte inseparabila a vietii economice; nici un flux economic nu se poate desfasura fara participarea directa sau indirecta a monedei. Populatia doreste moneda pentru functiile pe care aceasta poate sa le îndeplineasca si nu pentru calitatile diferitelor instrumente monetare. Marimea cererii de moneda depinde de utilitatile acesteia exprimate prin facilitatile pe care le pot asigura disponibilitatile banesti. Utilitatea monedei este indirecta, fiind
49

legata de utilitatea bunurilor si serviciilor posibile de achizitionat de pe piata. Rolul banilor, importanta lor în organizarea si desfasurarea vietii economice, sunt puse în evidenta prin functiile pe care le îndeplinesc: 1. Functia de mijloc de schimb – consta în facilitarea schimbului de marfuri. Prin prezenta monedei, schimbul de marfuri se separa în doua acte distincte, delimitate în timp si spatiu: cumparare (M-B) si vânzare (B-M). Existenta monedei face posibila întâlnirea celor doi agenti economici: cumparatorul, care detine banii si are nevoie de o anumita marfa, si vânzatorul, care poseda marfa si doreste sa o vânda contra moneda; 2. Functia de mijloc de plata: drepturile si obligatiile agentilor economici sunt evaluate în bani si se sting prin cedarea, respectiv primirea, sumelor de bani corespunzatoare. Banii îndeplinesc functia de mijloc de plata si în afara schimbului de marfuri pentru orice fel de plati, credite banesti, impozite, salarii etc. 3. Functia de calcul, de masura a activitatilor: mijlocind schimbul de marfuri, în mod obiectiv, banii servesc si la masurarea acestuia. Ca mijloc de calcul, banii sunt folositi pentru masurarea cheltuielilor, pentru calculul costului si al pretului. Pentru a exprima marimea preturilor se stabileste un etalon monetar; etalonul monetar ca unitate de comensurare a preturilor trebuie sa fie de marime convenabila si stabila. Banii constituie un instrument de masurare aplicabil bunurilor, serviciilor si altor drepturi trecute, actuale sau viitoare. 4. Functia de conservare si acumulare a valorilor: cu ajutorul banilor devine posibila pastrarea valorilor în timp si transferul lor; fara dificultati, dintr-un domeniu de activitate în altul, de la o persoana la alta. Având în vedere aceasta calitate a banilor, J. M. Keynes, aprecia: „banii constituie o veriga de
50

legatura între prezent si viitor”. Moneda este, în acelasi timp, unitatea de economisire si masura a economiilor. Economisirea prin moneda s-a facut si se face fie sub forma de tezaurizare, fie ca acumulare de capital. 5. Functia de bani universali: ei sunt folositi pentru facilitarea schimburilor economice internationale, a comertului international, a turismului, pentru transferul de tehnologii, investitii si împrumuturi internationale etc. Prin natura lor, functiile banilor sunt pe cât de importante, influentând însusi modul de organizare si functionare a activitatii economice moderne, pe atât de variate si complexe. Functiile constituie, în realitate, un tot unitar, între ele existând multiple interdependente. Indiferent de formele lor concrete de existenta, banii au o calitate comuna: constituie, prin excelenta, lichiditate, putând fi transformati în orice moment în bunuri sau servicii.

4.1.1.2. Bancile si crearea de moneda
Investitiile implicate în realizarea legaturilor complexe dintre sectorul monetar si economie reala, prin intermediul pietei monetare si pietei capitalurilor poarta denumirea de intermediari financiari si includ sectorul bancar si institutiile financiare nebancare, cum ar fi companiile de asigurare, societatile de constructii, trusturile de investitii etc. Bancile au aparut cu multe secole în urma, ca o necesitate determinata de dezvoltarea productiei si a schimbului de marfuri. La început, ele asigurau pastrarea valorilor imobiliare si executarea platilor între clienti. Ulterior, rolul si functiile lor s-au multiplicat si au crescut în complexitate, astazi ele formând un sistem ce constituie unul dintre pilonii de baza ai functionarii economiei. Bancile reprezinta institutii financiare care concentreaza mijloace de plata si acorda credite agentilor economici solicitanti,
51

Bancile reprezinta acel agent economic care îndeplineste rolul de intermediar între ceilalti agenti economici. atragerea de disponibilitati monetare. de la diferiti agenti economici. 2. temporar disponibile. Functiile si atributiile bancii centrale îi sunt conferite prin sistemul legislativ. detinând monopolul punerii în circulatie a biletelor de banca. Sistemul bancar al oricarei economii de piata cuprinde mai multe tipuri de banci ierarhizate. acestea asigura stabilitatea monetara si supravegheaza compatibilitatea acesteia cu expansiunea economica. § banci de depozit sau comerciale: reprezinta intermediari financiari. gestionarea conturilor clientilor. În literatura de specialitate se disting patru tipuri de banci: § banci de emisiune. Ele îsi procura mijloacele financiare prin depuneri la vedere sau pe termen scurt ale clientilor lor. bancnotelor si monedei divizionare. Emisiunile bancii centrale trebuie sa fie în concordanta cu nevoile de lichiditate ale economiei.asigurând functionarea echilibrata a economiei. cu rol major în economie. gestionând instrumentele monetare si pârghiile financiare ale unei tari. în timp ce excesul emisiunii monetare genereaza un risc inflationist. 4. 3. cât ti prin prerogativele care le sunt conferite prin lege. În general. în vederea completarii capitalurilor proprii. acordarea de credite agentilor economici la solicitarea acestora. functiile îndeplinite de sistemul bancar sunt: 1. a caror functionare este autorizata de banca centrala. ceea ce face din banca centrala un instrument al statului („banca a bancilor”). stiut fiind faptul ca o insuficienta a emisiunii determina un risc deflationist. Principala functie a bancilor de 52 . Banca centrala sau de emisiune reprezinta institutia unica de emisiune. organizate fiind sub forma societatilor comerciale. atât prin atributiile si particularitatile functionarii lor. vânzari-cumparari de valuta si alte operatiuni valutare etc.

cuprinzând si operatiuni de scontare. bancile exercita doua categorii de functii: active si pasive. ridicate. persoane fizice sau juridice. ele pot acorda credite sau investitii. garanteaza despagubirea în cazul producerii riscului. În acelasi timp. care în schimbul unei prime de asigurare. în general. societati de finantare a trusturilor de constructii. scontarea cambiilor. bancile populare. persoane fizice si juridice. Dintre operatiunile active ale bancilor mai fac parte: gestionarea conturilor deponentilor. cu o gama larga de diferentieri si cu statute diferite de la o tara la alta. operatiuni la bursa etc. 53 . Însa activitatea lor este mult mai diversificata. bancile de comert exterior etc. În esenta. organizarea înfiintarii de societati comerciale si plasarea titlurilor de valoare ale acestora. Sistemul financiar-bancar mai cuprinde si uniuni de credit. a warrantelor sau a altor efecte de comert. subscriere de bonuri de tezaur. În aceasta categorie de banci sunt cuprinse: casele de credit agricol. Principala functie activa a bancilor o constituie acordarea de împrumuturi solicitantilor. firme care se ocupa cu scontarea politelor. care îndeplinesc conditiile de bonitate financiara. § banci specializate: includ o retea larga de institutii de credit. viramente.depozit rezida în constituirea de depozite si acordarea de credite agentilor economici. acorda credite pe termen lung firmelor si finanteaza proiecte de investitii. § banci de afaceri: au un rol tot mai însemnat în economiile moderne unde nevoile de capitaluri sunt. ele se implica tot mai mult în procesele de achizitii si fuziuni ca forma principala de realizare a concentrarii si centralizarii economice. În cadrul sistemului financiar-bancar un loc aparte îl ocupa si societatile de asigurari. societati de asigurare etc. Ele investesc capital propriu.

Functia pasiva a institutiilor financiar-bancare se refera la primirea spre pastrare a economiilor populatiei si a agentilor economici nonfinanciari. ca urmare. conducerea operatiunilor de casa ale firmelor care solicita acest lucru etc. Pentru sumele pastrate în depozit. poarta denumirea de multiplicatorul creditului. El se determina pe baza relatiei : M= D 1 = R r unde r – rata rezervelor obligatorii Numit si „multiplicatorul banilor”. bancile pretind si încaseaza o dobânda sau comision. pentru a putea influenta 54 . ca si impozitele legale. ca si pentru celelalte servicii pasive. Diferenta dintre dobânzile încasate si cele platite constituie profitul bancar brut. dobânda. Daca din acesta se scad cheltuielile de functionare ale bancii. Banca Centrala este cea care creeaza baza monetara din economie. Printre alte servicii bancare pasive se mai înscriu: efectuarea de plati la ordinele clientilor. ceea ce ramâne se numeste profit bancar net. expansiunea creditului si. bancile acorda credite. Pentru acordarea împrumuturilor si efectuarea unor servicii active. bancile platesc clientilor lor creditori. Ca unic emitent de moneda. care exprima de fapt legatura dintre baza monetara si oferta monetara. al banilor de cont. sau monetar. Legatura dintre rezerve (R) si depozite (D). astfel. Are loc. folosind mecanismul creditarii. Din disponibilitatile ce se creeaza în sistemul bancar pe baza depunerilor clientilor. Volumul creditelor ce pot fi acordate din disponibilitatile suplimentare astfel create este limitat însa de marimea rezervei la care sunt obligate bancile (rezerva obligatorie). multiplicatorul creditului desemneaza procesul prin care bancile pot „sa creeze” moneda. a masei monetare.

celelalte componente ale masei monetare, aceasta institutie utilizeaza instrumente specifice, si anume : a. Rescontarea – operatiunea prin care bancile comerciale cedeaza bancii centrale hârtii de valoare scontate în prealabil de alti agenti economici, la o rata a dobânzii numita rata scontului, fixata de banca centrala. b. Politica de open market – open market-ul permite realizarea de împrumuturi între toti intermediarii financiari pe termen foarte scurt, la o rata a dobânzii ce se modifica permanent în functie de cerere si oferta. Banca centrala ofera o anumita cantitate de moneda pe piata si lasa rata dobânzii sa se formeze liber în functie de cererea existenta; de multe ori, banca centrala intervine indirect, prin intermediari, pentru a mari gradul de incertitudine cu privire la actiunile sale; c. Finantarea deficitului bugetar – în calitate de banca a statului, banca centrala acorda credite direct Trezoreriei, punând în acest fel în circulatie moneda centrala. O alta tehnica, mult mai utilizata, cu aceleasi rezultate este cumpararea de catre banca a bonurilor de tezaur de pe piata libera sau prin rescontare. Indiferent de tehnica utilizata, rezultatul poarta numele de monetizarea datoriei publice si mareste riscul declansarii unui proces inflationist; d. Rezervele obligatorii – sunt depozite ale bancilor comerciale la banca centrala, constituite în urma unei obligatii legate si din considerente prudentiale. Obiectivul fundamental al bancii centrale este stabilitatea monedei, ceea ce presupune o crestere echilibrata a masei monetare în concordanta cu cererea de moneda din economie.

4.1.2.Masa monetara si structurile ei
Privita ca stoc, masa monetara constituie totalitatea instrumentelor banesti de care dispune sectorul nonfinanciar întro economie nationala la un moment dat, destinate achizitionarii
55

de bunuri si servicii, achitarii datoriilor, constituirii economiilor în vederea investitiilor si a altor plasamente. Ca flux, masa monetara reprezinta masa medie de bani care circula într-o anumita perioada de timp. Dupa gradul de lichiditate al instrumentelor de plata, se disting doua componente ale masei monetare : § Disponibilitatile monetare propriu-zise care constau din acele instrumente monetare caracterizate prin lichiditate perfecta, fiind în masura sa stinga imediat o datorie sau sa mijloceasca direct o tranzactie comerciala fara ca detinatorul lor sa cheltuiasca timp si fara diminuarea cheltuielilor sale banesti; § Disponibilitati semimonetare, sunt formate din acele instrumente monetare care necesita una sau mai multe operatiuni pentru ca posesorul lor sa ajunga la banii lichizi, ceea ce presupune consum de timp pentru efectuarea operatiunilor, fara a exista însa riscul diminuarii cantitatii de moneda detinuta de el. Masa monetara reprezinta ansamblul mijloacelor de plata, respectiv de lichiditate existente la un moment dat într-o economie; masa monetara reprezinta o marime eterogena, în structura ei regasindu-se urmatoarele active : moneda efectiva sau numerarul; moneda de cont; depozitele la termen; alte active. Moneda de cont si numerarul reprezinta disponibilitatile banesti propriu-zise, iar celelalte doua sunt disponibilitati semimonetare. Numerarul reprezinta activele caracterizate prin lichiditate perfecta; acest instrument monetar se poate converti rapid în bunuri si servicii sau stinge imediat o datorie. Moneda de cont se refera la disponibilitatile în conturile curente sau la vedere, având acelasi grad de lichiditate cu numerarul. Depozitele la termen, spre deosebire de primele componente ale masei monetare, prezinta un grad de lichiditate mai scazut; ele se constituie în plasamente la banci, CEC, si alte institutii financiare. Cu cât diferenta între dobânda pentru un cont
56

de depozit la termen si cea pentru contul curent este mai mare, cu atât costul de oportunitate corespunzator dorintei pentru lichiditate creste, iar o crestere a dobânzii va determina restrângerea numerarului sau a contului curent si va extinde quasi-moneda. În categoria altor active intra diferite titluri aflate în circulatie pe piata financiar-monetara, care completeaza structura masei monetare. În functie de durata plasamentului se disting active pe termen scurt (cambia, biletul la ordin, biletele de trezorerie) si pe termen lung (actiunile si obligatiunile). Activele pe termen scurt se bucura de un grad mai ridicat de lichiditate fata de cele pe termen lung. Agregatul monetar reprezinta o parte constitutiva a masei monetare, parte autonomizata prin functiile ei specifice, prin agentii economici specializati care emit instrumentele de schimb si de plata, prin institutiile financiarbancare care le pun în circulatie, prin fluxurile reale care le mijlocesc. Agregatul monetar M1 reprezinta masa monetara în sens restrâns; el grupeaza în structura sa numerarul si banii de cont din disponibilitatile în conturile la vedere sau în alte categorii de conturi si asupra carora pot fi trase CEC-uri. M1 se caracterizeaza printr-un înalt grad de flexibilitate, fiind afectat direct si rapid de evolutiile din economie; reprezentând partea cea mai activa a masei monetare sau lichiditatea primara, aceste componente raspund pe deplin continutului monedei si facilitatilor sale. Al doilea agregat M2, reprezinta masa monetara în sens larg. El cuprinde în plus fata de M1 ansamblul plasamentelor la termen. Aceasta parte reprezinta lichiditate secundara sau quasimoneda; disponibilitatile monetare incluse în M2 apartin agentilor rezidenti nonbancari si sunt gestionate de institutiile financiare.

57

include în plus fata de M3. cuprinzând moneda efectiva si quasi-moneda. masa monetara este influentata de comportamentul agentilor economici fata de moneda. Ultimul agregat L. Pe de alta parte. În tara noastra. M= P⋅T V În al doilea rând. agregatele monetare întâlnite sunt M1 si M2. conturile în valuta ale rezidentilor etc. care reprezinta un factor subiectiv sintetizat în conceptul de intensitate a înclinatiei spre lichiditate. structura masei monetare poarta înca amprenta perioadei de tranzitie. În M1 sunt cuprinse numerarul si depozitele la vedere ale firmelor. 58 . respectiv de raportul dintre vânzarile pe datorie si platile facute în contul rambursarii creditelor ajunse la scadenta în perioada respectiva. masa monetara depinde si de amploarea creditului. depozite la termen ale agentilor economici. precum certificate de depozit. bonuri de tezaur etc. Quasi-moneda include conform bancii centrale: economiile populatiei. Masa monetara în circulatie depinde de volumul total al schimburilor mijlocite efectiv de moneda (PT). Viteza de rotatie sau de circulatie a monedei reprezinta numarul de acte de schimb pe care le faciliteaza o unitate monetara în orizontul de timp pentru care se calculeaza masa monetara. titluri emise pe termen mediu si lung cu caracter negociabil si posibil de transformat în lichiditati. cuprinde pe lânga componentele lui M2 active cu un grad mai redus de lichiditate.Al treilea agregat M3. operabile prin CEC-uri. cu care evolueaza direct proportional si de viteza de rotatie (V) cu care este în relatie negativa.

în general. 2. cantitatea de moneda multiplicata prin viteza de circulatie a banilor trebuie sa fie egala la echilibru cu volumul valoric al tranzactiilor. Cererea de moneda apare în traditia clasica ca o modalitate indirecta a cererii de bunuri. motivul precautiei – retinerea unei cantitati de bani sub forma lichida este datorata unor circumstante imprevizibile. se accepta existenta mai multor motive ale detinerii de moneda. ele simt nevoia de a retine în mod permanent o parte din disponibilitatile lor sub forma lichida. în timp ce cheltuielile acestora au o frecventa mai mare.1. El deriva din functia banilor de mijloc de schimb. În general. Echilibrul pietei monetare CEREREA DE MONEDA – se refera la dorinta obtinerii monedei de catre agentii economici. precum cheltuieli neasteptate în viitor sau achizitii avantajoase. iar altele au o determinare psihologica. urmatoarele mobiluri ale cererii de bani exprimata prin preferinta pentru lichiditate: 1. Cererea si oferta de moneda. un prim motiv al cererii de bani este cel tranzactional. iar P⋅T – cererea reala de moneda. Conform acestei relatii. Unele sunt de natura economica. 3. Aceasta obliga în orice moment la pastrarea unei parti din venituri sub forma lichida. Cererea si oferta sunt date de relatia: M⋅V = P⋅T unde M⋅V – oferta reala de moneda. S-au identificat. motivul venitului – menajele obtin si încaseaza venituri la intervale diferite de timp. 59 . motivul întreprinderii – din aceleasi ratiuni cu ale menajelor.4.3.

notata cu L. Aceasta m functie a cererii de moneda mai poate fi influentata si de alti factori. Pornind de la aceste mobiluri. relatia dintre cele doua fiind directa (cresterea venitului atrage cresterea cererii de moneda si invers).i) = L1 (Y) + L2 (i) Componenta L1. Keynes construieste o functie a cererii de moneda. renuntarea la lichiditate. reprezentând un arbitraj continuu între activele monetare si cele nonmonetare. cresterea ratei dobânzii stimuleaza preferinta pentru detinerea activelor financiare si deci. precum frecventa încasarilor. si care are doua componente : L (Y. M. sezonalitate sau utilizarea unor mijloace moderne de plata. existând doar motivul speculatiei. Reprezentând pretul renuntarii la lichiditate. reprezinta cererea de moneda în scop speculativ. Acesti factori pot influenta cererea de moneda în ambele sensuri. Daca oamenii au de ales între bani sub forma lichida si active financiare. În general.4. atunci rata dobânzii are un rol important. reprezinta cantitatea de bani ceruta de agentii economici. Relatia cu rata dobânzii (i) este nesemnificativa. Factorul esential care influenteaza aceasta componenta îl constituie nivelul venitului national (Y). retragându-i doar atunci când nevoia achizitiei de bunuri o i pune. J. Componenta L2. oamenii vor fi determinati sa-si pastreze banii în conturi la banci. ideea speculatiei apare asociata achizitiei activelor financiare sau reale. La rate înalte ale dobânzii. OFERTA DE MONEDA este reprezentata de cantitatea de bani pusa la dispozitia agentilor economici si a altor 60 . si deriva din motivul tranzactional si cel precautional. motivul speculatiei – orice speculant este animat de perspectiva câstigului de capital.

respectiv rezerva la care sunt obligate bancile pentru a putea face fata cererilor de retragere. prin banca centrala. într-un anumit orizont de timp. biletele de banca sunt puse în circulatie pentru plata devizelor straine. care depinde de ritmul afacerilor si de perspectiva profitului. provenite din tarile în care s-a exportat. statul. Aceasta vizeaza : § volumul creditelor acordate la rata dobânzii existente. Marimea rezervei se stabileste prin regulamente si este n n n 61 . Pentru acoperirea deficitului bugetar. în al doilea rând. care sunt puse. Bancile comerciale maresc masa monetara prin deschiderea de depozite si/sau conturi operabile prin cecuri. § marimea rezervelor obligatorii. în circulatie sub forma de moneda scripturala sau numerar. O parte din aceste bonuri sunt vândute de catre banci la banca centrala si primesc bilete de banca în conturile lor. în al treilea rând. Ele trebuie sa pastreze însa o anumita proportie între volumul creditelor acordate si depozitele existente. biletele de banca intra în circulatie atunci când bancile comerciale se împrumuta de la banca centrala pentru a face fata cererilor clientilor când retragerile sunt mult mai mari decât depunerile clientilor. a populatiei si a altor agenti. Creditul nu poate fi marit fara sa se realizeze o corelatie cu marimea depozitelor. prin operatiuni de creditare. emite bonuri de tezaur care sunt cumparate de catre banci. Oferta de numerar se realizeaza prin mai multe canale : în primul rând. Oferta de moneda scripturala – bancile comerciale emit moneda scripturala în favoarea întreprinzatorilor. Pe aceasta cale se creeaza cea mai mare parte din cantitatile suplimentare de bilete de banca. De aici si anumite limite în creditarea economiei. sub forma de numerar si moneda scripturala.utilizatori de catre sistemul bancar. biletele de banca intra în circulatie pentru a alimenta nevoile de resurse financiare ale statului. mai departe.

Asupra ofertei si cererii de moneda actioneaza o serie de factori de natura obiectiva si subiectiva. prin aceasta. în principal. Echilibrul pietei monetare Piata monetara reprezinta ansamblul tranzactiilor rezultate din confruntarea specifica dintre cererea si oferta de moneda în functie de pretul ei specific (rata dobânzii). Cererea de moneda reactioneaza la variatia ratei dobânzii. scaderea ratei dobânzii stimuleaza cererea de credite.modalitatea prin care autoritatea monetara controleaza acordarea de credite. o ridicare a ratei dobânzii reduce cererea de bani. dintre acestia. si invers. În schimb. banii devin mai „scumpi”. Marirea nivelului rezervei diminueaza oferta de bani si rata dobânzii are tendinta sa creasca. Oferta de bani depinde. Piata monetara se afla în echilibru când oferta de moneda este egala cu cererea. Cresterea sau scaderea ratei dobânzii are un rol similar cu cel al preturilor pe piata bunurilor economice. o influenta mai puternica exercita rata dobânzii si nivelul rezervei obligatorii. masa monetara. Astfel. de rezerva obligatorie pe care trebuie sa o pastreze bancile. Dar o marire a ratei dobânzii poate avea loc si în scopul restrângerii cererii de bani pentru a restrictiona extinderea creditului si. Astfel. reducerea nivelului rezervei obligatorii mareste oferta de bani si coboara rata dobânzii (situatia banilor „ieftini”). în perioada data. 62 .

Scaderea ofertei de moneda la o cerere constanta La o oferta constanta. oferta se modifica în functie de nivelul rezervei obligatorii si politica de 63 .d’ O2 d’1 d’2 O1 0 M1 M2 M Fig. 1. Cresterea ofertei de moneda la o cerere constanta d’ O2 O1 d’1 d’2 0 M1 M2 M Fig.2.1. iar la o cerere invariabila. cererea de bani evolueaza în sens opus cu rata dobânzii. 1.

cu cantitatea de bani aflata în circulatie. d’ O d’E E C 0 ME Fig. la rândul ei.3. Aceasta este determinata. Un excedent monetar. fac ca la un anumit nivel al acesteia. Miscarile în nivelul cererii si al ofertei. impus de nevoile economiei. influentate de factori monetari. 3). Echilibrul pietei monetare 64 M . oferta si cererea sa ajunga la echilibru. ci si de politica monetara promovata. Orice variatie a cererii si ofertei de bani influenteaza cantitatea de bani la care se realizeaza echilibrul lor si rata de echilibru a dobânzii. fac ca echilibrul pietei monetare sa depinda nu numai de procesele din economia reala. antreneaza reducerea ratei dobânzii. tangent cu curba ofertei si cererii. Echilibrul pietei monetare se bazeaza pe corelarea necesarului de moneda. 1. de volumul masei monetare în raport cu nevoile economiei.creditare a autoritatii monetare. iar un deficit de oferta monetara în raport cu cererea. în functie de variatia ratei dobânzii. ca urmare a cresterii ofertei de bani. arata cantitatea de bani ce poate fi obtinuta la rata de echilibru a dobânzii (fig. 2). 1. determina ridicarea ratei dobânzii (fig. Miscarea cererii si ofertei de moneda. Punctul E.

Piata financiara: continut si forme Piata capitalului reprezinta piata titlurilor financiare pe termen lung.4. mai importante sunt: efectele de comert (cambia. certificatele de depozit.1. care are ca functie mobilizarea economiilor banesti ale unor agenti economici în scopul finantarii pe termen lung a altor agenti economici.2. si pe termen lung pentru perioade mai mari de un an de zile. Titlurile financiare sunt. structurile si modul ei de functionare. Titlurile financiare pe termen scurt intra în sfera de cuprindere a pietei monetare.2. biletul la ordin). în general. de sporirea necesitatilor de finantare pe care le resimt tot mai acut agentii economici si de aparitia si folosirea pe scara tot mai larga a valorilor mobiliare. bonurile de tezaur. • informatii complete asupra celor mai importante titluri de valoare : actiuni si obligatiuni. Între titlurile financiare pe termen scurt. Titlurile financiare pot fi pe termen scurt. iar pentru alti agenti economici instrumente prin care se asigura acoperirea unor necesitati de finantare. 4. Aparitia si dezvoltarea pietei financiare sunt legate de formarea si consolidarea sistemului bancar. atunci când faciliteaza finantari si respectiv plasamente pe perioade mai mici de un an. titlurile financiare 65 . pentru unii agenti economici alternative ale plasarii economiilor lor banesti. Obiective de studiu • prezentarea elementelor generale privind piata financiara. • analiza cererii si a ofertei de titluri financiare. Piata financiara Piata financiara este o componenta inseparabila a sistemului de piete existent în economia moderna.

o fractiune dintr-un împrumut: emitentul este debitorul. de autoritatile locale sau întreprinderi. Statul si administratiile locale emit obligatiuni pentru a finanta lucrari si echipamente costisitoare. Titlurile financiare pe termen lung sunt bunuri care genereaza în viitor un flux de venituri. valoarea nominala a obligatiunii. Acest lucru nu înseamna ca obligatiunea are o cotatie fixa si ca valoarea ei de emisiune ramâne neschimbata. iar detinatorul este creditor sau obligatar. dreptul la informare. Exista doua categorii de drepturi pe care le implica detinerea unei obligatiuni si anume : dreptul de a încasa în mod regulat cuponul obligatiunii. Evolutia cursului obligatiunii nu depinde de rezultatele activitatii emitentului. mai ales. Valoarea unei obligatiuni variaza în functie de rata dobânzii. pentru a evita cresterea capitalului. titluri financiare pe termen lung cu venituri fixe. care este influentata la rândul sau de schimbarea cursului monedei. Obligatiunea este un titlu de credit. care reprezinta venitul fix al acesteia si dreptul de a primi la o anumita data determinata numita scadenta. suma cu care a fost creditat emitentul. Detinerea unei actiuni este sursa a patru drepturi si anume: dreptul de decizie. cu exceptia când acestea se afla în încetare de plati sau în faliment. întreprinderile emit obligatiuni.pe termen lung sunt actiunile si obligatiunile care se negociaza pe piata capitalului. În functie de veniturile generate se disting : 1. Actiunea este un titlu de proprietate într-o societate comerciala pe actiuni si care dovedeste participarea detinatorului la capitalul social. titluri financiare pe termen lung cu venituri variabile. care este de fapt. respectiv actiunile si obligatiunile privilegiate. Obligatiunile sunt emise de stat. 2. 66 . respectiv actiunile ordinare.

Bursa de valori este principala institutie de intermediere a vânzarilor si cumpararilor de titluri financiare pe piata secundara. care dispun de economii banesti. unde se vând si se cumpara emisiunile de noi titluri financiare pe termen lung. Pe piata primara. daca actiunile sunt ordinare. în functie de dimensiunile profitului. § piata secundara. actionarul va primi un dividend fix. Daca actiunile sunt privilegiate. agentii economici care au nevoie de resurse banesti. Bursa de valori reprezinta piata organizata a celor mai importante 67 . iar în cazul lichidarii societatii. ofera noi titluri financiare pe termen lung. care sunt achizitionate de catre alti agenti economici. Acestea sunt emise în scopul plasarii lor. indiferent de marimea profitului obtinut de societate în anul respectiv. În cadrul pietei capitalului se disting : § piata primara. atunci actionarul va primi un dividend variabil.dreptul la rezultate si dreptul asupra rezervelor încorporate în capitalul social. ele sunt mai putin mobile. cele mai multe societati comerciale pe actiuni pot sa vânda actiuni si obligatiuni noi. Actiunile privilegiate au prioritate la vot si la distribuirea profiturilor. Actiunile de garantie – sunt atribuite administratorilor societatii sau membrilor consiliului de administratie. decât actiunile obisnuite. ele sunt primele care au dreptul la despagubire. indiferent de profitul realizat. Acest venit depinde de rezultatele financiare ale firmei si de politica sa de remunerare a asociatilor. garantând seriozitatea lor prin detinerea unui minim de capital social al firmei. acestea implica riscul participarii la gestiunea unui an si au o mai mare mobilitate. la bursa de valori. Ea cuprinde bursa de valori si pietele titlurilor financiare pe termen lung emise în prealabil si neincluse la bursa. unde se negociaza titluri financiare emise în prealabil (subscrise). Venitul actionarului se numeste dividend si reprezinta o parte din profitul distribuit al societatii comerciale. Actiunile ordinare – dau dreptul la o cota variabila de venit.

în cadrul sedintei de licitatie se stabileste un pret fix. în conformitate cu programul bursei. Aceste titluri au fost emise si investitorii le-au subscris. specifica titlurilor financiare administrate colectiv si apoi revândute. la pretul zilei. c. § Gestioneaza conturile clientilor. piata gri. În cadrul bursei de valori. reprezinta piata titlurilor vândute ilegal – aceasta poate fi restrânsa prin dematerializarea titlurilor si prin vigilenta sustinuta a intermediarilor financiari. În afara pietei primare si a celei secundare se mai pot forma si alte piete. dar ei le-au revândut pentru a-si crea lichiditati. care pot fi la pret minim de vânzare. 68 . § Gestioneaza portofoliile etc. astfel încât prin intermediul bursei detinatorii de titluri financiare au posibilitatea sa le revânda pentru a-si crea lichiditati. Sistemul european de organizare a sedintelor de licitatie are la baza urmatoarele principii: a.titluri financiare emise în prealabil de catre societatile financiare si autoritatile guvernamentale. Activitatile bursei de valori sunt multiple : § Negociaza titlurile financiare. titlurile se vând si se cumpara la preturi stabilite pe baza cererii si ofertei în cadrul sedintelor de licitatie. Titlurile care se tranzactioneaza la bursa au fost achizitionate în prealabil. nivelul pretului se determina astfel încât numarul ordinelor executate sa fie maxim. pretul zilei pentru fiecare categorie de titluri. acestea se desfasoara într-un anumit loc. tranzactiile se realizeaza în conformitate cu ordinele de vânzare si de cumparare. cum ar fi : piata tertiara. piata neagra. proprie tranzactiilor de titluri în afara pietei oficiale. § Negociaza contractele la termen. la pret maxim la cumparare. b. în zile si la ore fixe. Titlurile care se schimba la bursa sunt titluri pentru care exista deja economisitori.

rata dobânzii se utilizeaza ca rata de actualizare în conditiile în care nu exista nici incertitudine si nici risc. V0 – coincide cu marimea depozitului monetar. Actualizarea se realizeaza pe baza unor rate de actualizare.2. valoarea prezenta V0 a unui venit V1 ce se va obtine peste un an de zile este : V1 = V0 (1+r) unde r – rata nominala a dobânzii anuale. 4. Astfel. casele de pensii etc.Bursa de valori concentreaza cea mai importanta parte a cererii si a ofertei de titluri financiare. care apare ca urmare a incertitudinii anticiparilor privind fluxurile de venituri viitoare. Cele doua premise fundamentale ale deciziei de plasament sunt: valoarea prezenta a fluxurilor de venituri generate în viitor si riscul plasamentului. pretul utilizarii banilor în timp. faciliteaza tranzactiile dintre agentii economici care dispun de economii banesti si cei care au nevoie de finantare si repartizeaza riscul între participantii la schimburi. de populatie. estimarea valorii prezente a unui venit viitor se numeste actualizare. Valoarea prezenta a fluxurilor de venituri viitoare – aceasta problema este determinata de faptul ca valoarea banilor este dependenta de timp. dar si de unele institutii financiare. Motivatia plasamentului în titluri financiare pe termen lung este data de capacitatea acestora de a genera în viitor venituri. Dobânda reprezinta în conditiile în care se face abstractie de risc.2. precum institutiile de asigurari. care creat în prezent asigura 69 . Cererea si oferta de titluri financiare Cererea de titluri financiare Cererea de titluri financiare pe termen lung este sustinuta în principal. De aceea.

adversari ai riscului. Agentii economici au atitudini diferite fata de risc. creat în prezent. Cererea de titluri financiare este rezultanta a numerosi factori între care cei mai importanti se refera la anticiparile cumparatorilor potentiali în legatura cu : 70 . Rezulta ca diferenta dintre rata de actualizare si rata dobânzii este expresia procentuala a premiului pentru risc. indiferenti la risc. Riscul deriva din incertitudine. valoarea prezenta V0 a unui venit Vn ce se va obtine peste „n” ani va fi : Vn = V0 (1+r)n si reprezinta dimensiunea depozitului monetar care. prin utilizarea unei rate de actualizare superioare ratei dobânzii. creat în prezent. Generalizând. asigura venitul Vn peste „n” ani prin acumularea dobânzii la suma initiala. Valoarea prezenta a unui flux de venituri este egala cu depozitul monetar. iubitori ai riscului. b. Din punct de vedere al asumarii riscului se disting urmatoarele categorii de agenti economici: a. Din punct de vedere formal. ar aduce prin retragerea sa graduala. venituri egale cu cele ale fluxului respectiv. care. c. se considera ca starea de certitudine desemneaza cazurile în care anticiparile privind fluxurile de venituri viitoare sunt unice sau limitate într-o marja foarte restrânsa. Termenul de risc poate fi utilizat în situatiile în care anticiparile nu sunt unice si se pot aprecia probabilitatile fiecarei variante posibile. Riscul poate fi luat în considerare direct la estimarea valorii prezente a fluxului de venituri viitoare.venitul V1 peste un an de zile prin acumularea dobânzii la suma initiala.

Randamentul titlurilor financiare – reprezinta acea rata de actualizare pentru care pretul titlului este egal cu valoarea prezenta a fluxului asociat de venituri viitoare. este avantajoasa achizitionarea unui titlu. Câstigul potential al titlurilor financiare : plasamentul în titluri financiare pe termen lung este motivat nu numai de fluxul de venituri viitoare.1. atunci cumpararea unui titlu financiar nu este avantajoasa. daca R < r . daca R = r. daca R > r. R= venit (cupon sau dividend ) pret de cumparare În decizia de cumparare a titlurilor financiare sau de creare a unui depozit monetar se va compara randamentul R cu rata dobânzii „r”. 71 . c. se disting trei situatii: a. atunci cumparatorului potential îi este indiferenta orice alegere. orice cumparator potential urmareste achizitionarea acelor titluri financiare pentru care anticipeaza randamente ridicate. Randamentul unei obligatiuni se determina tinând cont ca venitul asociat (cuponul) ramâne fix pâna la termenul de scadenta. De regula. b. iar crearea unui depozit monetar egal cu pretul titlului ar aduce în viitor venituri mai mari decât titlul respectiv. 2. veniturile generate în viitor de titlul respectiv sunt superioare celor ce s-ar fi obtinut prin crearea unui depozit monetar. ci si de câstigurile care ar putea sa apara datorita cresterii preturilor acestor titluri. Randamentul are un rol deosebit de important în decizia de cumparare a titlurilor financiare. Expresia procentuala a câstigului potential total (Cp) al unui titlu financiar se calculeaza prin însumarea randamentului cu cresterea procentuala a pretului. ambele aducându-i venituri viitoare identice.

al treilea comportament este legat de posibilitatea arbitrajului. Titlurile prezinta grade diferite de risc. pentru aceasta. plasamentul este o modalitate de obtinere a unor câstiguri datorita variatiei în timp a preturilor titlurilor. genereaza speculatii cu titluri financiare si în acest sens se disting: § speculatii „à la baisse” care se bazeaza pe anticipari ale reducerii pretului pâna la scadenta. 3. obligatiunile sunt mai putin riscante decât actiunile. si în acest caz s-ar putea obtine venituri prin vânzarea titlurilor înainte de reducerea pretului si cumpararea lor ulterioara. § speculatii „à la hausse”care se bazeaza pe anticipari ale cresterii pretului pâna la scadenta si astfel se obtin venituri din cumpararea titlurilor înainte de cresterea pretului si vânzarea lor ulterioara. 2. plasamentul în titluri financiare este o modalitate de fructificare pe termen lung a economiilor banesti. al doilea tip de comportament este legat de posibilitatea speculatiei. plasamentul este o modalitate de obtinere a unor câstiguri ca urmare a variatiei preturilor între diferite tipuri de titluri. 3.Cp = R + %?P Posibilitatea obtinerii de câstiguri ca urmare a modificarii pretului. Fluxurile de venituri ale obligatiunilor pot fi estimate cu mai multa precizie decât fluxurile de venituri ale actiunilor. primul tip de comportament este cel al investitorului. Exista trei tipuri de comportamente legate de plasamentul în titluri financiare si anume: 1. Riscul plasamentului în titluri financiare: este rezultatul incertitudinilor privind anticiparile fluxurilor de venituri viitoare. în general. pentru agentul economic preocupat de arbitraj. pentru agentul economic care speculeaza. deoarece societatile comerciale pot sa plateasca dividendele numai dupa achitarea 72 .

Majoritatea agentilor economici manifesta aversiune pentru risc. 4. mai putin riscante sunt obligatiunile guvernamentale. Riscul unei obligatiuni este cu atât mai ridicat cu cât termenul de scadenta este mai îndepartat. autoritatea guvernamentala apeleaza frecvent la emisiuni de 73 . randament si lichiditate. Oferta de titluri financiare În scopul finantarii unor firme de interes general. Adversarii riscului opteaza pentru achizitionarea unui titlu numai daca pretul este mai mic decât valoarea medie a fluxului asociat de venituri. Din perspectiva preferintei pentru risc se disting trei mari categorii de agenti economici: adversari ai riscului. Actiunile privilegiate prezinta un grad mai redus de risc decât actiunile ordinare.cuponului obligatiunii. Lichiditatea titlurilor financiare depinde în mod esential de gradul de dezvoltare a institutiilor pietei de capital. Obiectivele cumparatorilor potentiali de titluri vizeaza un echilibru între risc. indiferenti la risc. Indiferenti la risc: cumpara un titlu financiar chiar daca pretul este egal cu valoarea prezenta medie a fluxului asociat de venituri. Între obligatiuni. iubitori ai riscului. Lichiditatea titlurilor financiare: reflecta posibilitatea vânzarii rapide si la costuri tranzactionale minime ale acestora. Iubitori ai riscului: cumpara un titlu financiar chiar daca pretul lui este mai mare decât valoarea medie a fluxului asociat de venituri. diferenta dintre valoarea prezenta a fluxului de venituri viitoare si pretul titlului financiar este expresia absoluta a premiului pentru risc. Premiul pentru risc reprezinta recompensa asumarii riscului.

societatile comerciale pe actiuni sunt confruntate cu sarcina extrem de dificila. astfel încât pentru diminuarea riscului. obligatiunile guvernamentale se adauga la cele emise de societatile comerciale pentru formarea ofertei de obligatiuni pe piata de capital. deoarece în cazul în care emisiunea de obligatiuni ar fi excesiva. Din punct de vedere financiar. obligatiunile prezinta un risc mai mare decât actiunile. în conditiile în care profitul total este constant. a identificarii levierului. cresterea levierului este limitata. cu cerinta minimizarii riscului finantarii. cumparatorii potentiali ar manifesta retineri în achizitionarea obligatiunilor respective. dar are un impact favorabil asupra profitului pe actiune. si de actiuni pe de alta parte. oferta de titluri este conditionata si de structura finantarii. ci si de dimensiunile fondurilor asigurate din surse proprii si prin credite bancare. deoarece cuponul obligatiunii trebuie platit indiferent de dimensiunile profitului. care echilibreaza obiectivul maximizarii profitului pe actiune. finantarea prin emisiunea de actiuni mareste numarul proprietarilor.obligatiuni. Însa. respectiv de proportia în care fondurile sunt mobilizate prin emisiunea de obligatiuni pe de o parte. Raportul dintre finantarea prin titluri cu venit fix si finantarea prin titluri cu venit variabil reprezinta levierul financiar al societatii comerciale. mareste riscul. Din perspectiva societatilor comerciale. În plus. societatea ar trebui sa apeleze mai putin la emisiunile de obligatiuni. ceea ce duce la reducerea profitului pe actiune. acest efect de levier este o sabie cu doua taisuri: cresterea levierului ca efect al finantarii mari prin titluri cu venit fix. Oferta de titluri financiare depinde nu numai de intentiile de investitii. 74 .

Piata muncii: continut si particularitati Factorul munca. cu care se întrepatrunde si se interconditioneaza. piata monetara. piata capitalului etc. § studierea proceselor de formare a cererii si ofertei de munca. conditie generala a oricarei activitati.3. 4. are loc o puternica interactiune între piata muncii si piata bunurilor economice.1. 75 . studentii si alti salariati. § analizarea conditiilor de echilibrare a pietei muncii. care se afla într-o strânsa interdependenta cu celelalte piete existente în economia contemporana. Orice activitate care se initiaza sau exista la un moment dat în societate.4. tranzactiile cu forta de munca prezinta o serie de particularitati care imprima pietei muncii un anumit specific fata de celelalte structuri ale economiei de piata. genereaza nevoia de munca. Ea se structureaza si functioneaza la nivelul unitatilor economice.3. ca si la nivel mondial. Piata muncii Piata muncii este o componenta a sistemului de piete. Piata muncii se întemeiaza pe întâlnirea si confruntarea cererii cu oferta de munca. se asigura ca si ceilalti factori de productie prin intermediul pietei. aceasta reprezinta volumul de munca necesar activitatilor dintr-o tara pe o perioada data. Conditia generala pentru ca nevoia de munca sa ia forma cererii de munca este remunerarea ei. Din acest considerent în cererea de munca nu se includ activitatile ce pot fi realizate de catre femeile casnice. militarii în termen. la cel al ramurilor si economiei nationale.. Obiective de studiu § cunoasterea caracteristicilor pietei muncii si a mecanismelor de functionare a ei în economia contemporana. Pe fondul acestor particularitati. Spre deosebire de toate celelalte bunuri economice.

Oferta de munca este formata din munca pe care o pot depune membrii societatii în conditii salariale. oferta de munca se exprima prin numarul celor apti de munca din care se scade numarul femeilor casnice etc. Asa se explica de ce în teorie si chiar în practica corelatia dezvoltare-populatie a fost prezentata prin prisma raportului cerere-oferta de munca. adica a volumului de munca ce poate fi depus de populatia apta munca a tarii respective. Ea este rezultatul proceselor naturale. militarii în termen si alte persoane care depun activitati nesalariale. migratiei internationale si dezvoltarii economico-sociale. Ea se exprima prin intermediul numarului de locuri de munca. studentii. Astfel. Satisfacerea nevoii de munca se realizeaza pe seama utilizarii disponibilitatilor de munca existente în societate. Din încercarea de a prezenta corelatia dezvoltarepopulatie. ca raport cerere-oferta de munca au rezultat o serie de instrumente conceptuale. aceasta categorie a populatiei formeaza resursele de forta de 76 . mai importante fiind: § populatia totala: cuprinde persoanele prezente în mod obisnuit pe teritoriul tarii si cetatenii acesteia aflati peste granita. ca sursa a cererii de munca si populatie.Cererea de munca reprezinta nevoia de munca salariata care se formeaza la un moment dat într-o economie de piata. § populatia disponibila pentru munca sau populatia activa disponibila este formata din persoanele ce-si exercita o activitate ca profesie sau sunt în cautarea unui loc de munca. ca sursa a ofertei de munca. Cererea si oferta de munca sunt doua marimi dinamice care reflecta legaturile existente între dezvoltarea economicosociala. în oferta de munca nu se includ femeile casnice. sub aspect economic. ea are o contributie importanta la determinarea marimii si structurii pietei nationale si la formarea ofertei de forta de munca. utile în studierea pietei muncii.

caracterul specific al pietei muncii poate fi pus în evidenta prin urmatoarele aspecte: § Pe termen scurt. timp în care noua generatie ajunge la vârsta legala de munca si se instruieste. cererea de munca este practic invariabila. § Cererea si oferta de munca nu sunt omogene. psihologia oamenilor etc. trebuie sa se aiba în vedere ca cererea si oferta de munca nu trebuie considerate simple si directe prelungiri ale cererii si ofertei de bunuri economice. § Generatiile de tineri nu sunt crescute ca niste marfuri sau numai pentru a deveni salariati. ci oameni. ci ca niste categorii specifice cu un continut care le este propriu.). starea de sanatate. § Oferta de munca în ansamblul sau formeaza în decursul unui timp îndelungat.munca ale unei tari si actioneaza direct pe piata muncii ca oferta de munca. cei ce lucreaza pe cont propriu. oferta de munca nu se formeaza în exclusivitate pe principiile economiei de piata. în cadrul acestei faze se formeaza 77 . § populatie efectiv activa sau ocupata este formata din cei ce îsi exercita activitatea ca salariati. § Posesorii de forta de munca au o mobilitate relativ redusa. aceasta categorie este expresia cererii de munca si reprezinta cererea de munca satisfacuta. Piata muncii ca expresie a raporturilor dintre cerere si oferta se desfasoara în doua trepte sau faze si anume: prima se manifesta pe ansamblul unei economii sau pe segmente mari de cerere si oferta. determinate de particularitatile tehnicoeconomice ale activitatilor. În acest sens. iar neconcordanta dintre structurile acestora fac substituirea între diferitele ei componente sa fie redusa. deoarece dezvoltarea unor activitati existente si initierea altora noi. generatoare de locuri de munca presupune o anumita perioada de timp. oferta de munca depinde si de alti factori decât cei economici (vârsta. În prezentarea corelatiei dezvoltare-populatie ca raport cerere-oferta de munca.

ca piata a celui mai important factor de productie. cât si pe baza contextului social-economic în care functioneaza piata muncii. iar insuficienta cererii.conditiile generale de angajare a salariatilor. de toti cei care fac angajari pe piata.2. numarul de ore suplimentare etc. A doua faza. se contureaza principiile care stau la baza stabilirii salariilor. Insuficienta ofertei la acest nivel se exprima printr-o cerere suplimentara care se manifesta pe prima treapta. Salariul trebuie explicat atât pe baza conditiilor de formare a ofertei de munca si a cererii de munca. Deoarece implica oamenii.3. inclusiv pe baza institutiilor si organizatiilor existente. pentru un nivel dat al salariatilor. Aflata într-o strânsa corelatie cu cererea pentru ceilalti factori de productie. iar oferta se delimiteaza pornind de la programul de munca. Echilibrul pietei muncii conditioneaza echilibrul celorlalte piete. pe baza contractelor si a altor angajamente asumate de firma. în functie de conditiile concrete ale firmei si salariatilor ei. Cererea si oferta de munca Desi comporta unele afinitati cu celelalte piete. cererea de munca reprezinta însumarea volumului solicitat de forta de munca. ca volum si structura. cererea se dimensioneaza precis. printr-o oferta suplimentara pe aceeasi treapta. munca nu are întru totul caracteristicile unei marfi. inclusiv cu cea a bunurilor si serviciilor. 78 . 4. piata muncii se distinge de acestea prin multiple aspecte. Din confruntarea cererii cu oferta de munca la acest nivel se determina marimea si dinamica salariului nominal. Politicile adecvate pietei muncii difera de cele corespunzatoare pietei bunurilor si serviciilor sau altor piete. Ea recepteaza semnalele de pe fiecare piata si îsi formuleaza propriile exigente fata de acestea. Piata muncii. reprezinta o continuare a celei dintâi si consta în întâlnirea în termeni reali a cererii cu oferta. se afla în legatura directa cu celelalte piete.

si ca cerere globala. celelalte conditii ramânând constante. societati etc.Cererea de munca se prezinta ca cerere individuala. Cele mai importante instrumente cu ajutorul carora poate fi studiata si explicata piata muncii sunt: a) produsul fizic marginal al muncii (PFMM) – consta în modificarea ce intervine în volumul fizic al productiei prin schimbarea cu o unitate a volumului muncii ce a realizat produsul respectiv. Costul marginal al muncii desemneaza sporul de cheltuieli antrenat de cresterea cu o unitate a volumului muncii (este vorba de cresterea salariului nominal). De asemenea. W = VPMM = PFMM ⋅ p unde W = Sn 79 .. c) echilibrul venit marginal al muncii – cost marginal al muncii reprezinta conditia absolut necesara pentru a obtine un profit cât mai mare. pe categorii profesionale. pe firme. conform careia produsul marginal al muncii scade pe masura ce firma foloseste o cantitate tot mai mare de munca. cererea de munca este o cerere derivata ce rezulta din cererea de consum pentru produsele sau serviciile la a caror realizare este folosita. b) valoarea produsului marginal al muncii (VPMM) – indicator denumit si venit marginal al muncii (VMM) – se determina prin multiplicarea produsului fizic marginal al muncii cu pretul sau de vânzare: VPMM = PFMM ⋅ p Curba VPMM are o evolutie descendenta potrivit legii randamentelor descrescânde.

iar suprafetele situate sub nivelul sau releva scaderea venitului marginal si implicit a profitului.4. Acest echilibru ar putea fi exprimat si în unitati fizice: W*=W/p = salariul real. Sal. celelalte conditii ramânând constante. În concluzie. costul marginal ramâne constant.VPMM – W = 0 profitul firmei fiind cu atât mai mare cu cât venitul marginal al muncii este mai mare. W/p = PFMM. 1. Echilibrul venit marginal – cost marginal al muncii Toate suprafetele situate deasupra dreptei CMM evidentiaza cresterea venitului marginal ce sta la baza obtinerii unui profit mai mare. aceasta firma îsi mareste volumul muncii pe unitatea de timp. salariul real trebuie sa scada pâna ce compenseaza reducerea produsului 80 . ale caror actiuni însumate pe piata muncii reprezinta respectiva corelatie. VPMM S1 Sech S0 E CMM 0 nr. lucratori Fig. Semnificatia acestui echilibru (punctul E – unde VPMM = CMM) plaseaza corelatia generala cerere oferta de munca în conditiile concrete proprii firmelor.

Pe termen lung. care poate antrena o reducere a cererii si a cheltuielilor cu forta de munca. oferta de munca este influentata de o serie de factori cu actiune si efecte prelungite în timp: a) numarul si miscarea populatiei: fenomenul demografic constituie factorul primar. cererea de munca devine mai elastica. dar si o ridicare a salariilor în ramurile mai bine dotate sub raport tehnic care solicita lucratori specializati. cresterea productiei pentru export genereaza noi locuri de munca si mareste cererea de forta de munca. Astfel. § dinamica raportului dintre import si export. si se modifica în functie de: § miscarea ciclica a productiei (expansiune sau recesiune) si deplasarea cererii de consum de la o categorie la alta de produse sau servicii. 81 . b) marimea populatiei active în totalul populatiei este elementul demografic cu actiunea cea mai puternica asupra ofertei de munca.marginal al muncii (curba produsului fizic marginal fiind totodata si curba cererii sale de munca). § evolutia productivitatii muncii. de profunzime care actioneaza asupra ofertei de munca. daca pe termen scurt optiunea lucratorilor pentru un loc de munca se exprima sub presiunea necesitatilor vitale imediate. Oferta de munca Pe termen lung. O pondere ridicata a populatiei postactive si preactive greveaza asupra sarcinilor de întretinere ale populatiei ocupate si cu atât mai mult agraveaza problemele angajarii persoanelor apte de munca. pe termen lung salariul trebuie sa fie suficient de ridicat ca locul de munca se fie atractiv si sa trezeasca interesul lucratorilor. c) nivelul salariilor influenteaza într-o masura apreciabila oferta de munca.

iar 82 .3. Punctul comun de pornire pentru toate teoriile despre segmentarea pietei muncii este explicat prin divizarea acestei piete în doua subansamble sau sectoare: § unul primar – caracterizat de salarii mari si siguranta locului de munca. Teoria segmentarii sustine ca economiile dezvoltate se caracterizeaza prin prezenta a doua sau mai multe segmente ale pietei muncii. uneori negativ. mai ales în tarile dezvoltate. unde angajarea persoanelor apte de munca este nu numai o sursa de câstig.d) durata timpului de lucru: la o diminuare a timpului de lucru oferta de munca se reduce. existând. posibilitatea angajarii unui numar mare de salariati. Ipoteza generala de functionare a pietei muncii în teoria segmentarii consta într-o maniera de adaptare la incertitudinea folosirii fortei de munca generata de fluctuatiile cererii finale de bunuri economice prin concentrarea efectelor acestei incertitudini asupra unui segment al ocuparii fortei de munca. Segmentarea pietei muncii Ideea despre inexistenta unei piete a muncii unice la scara unei economii nationale a prins contur dupa anii 1960 pe baza cercetarilor privind economia tarilor dezvoltate. ci si calea cea mai eficace de integrare sociala. între care apar bariere la trecerea fortei de munca dintr-un segment în altul si nu permit omogenizarea conditiilor de angajare si remunerare.3. cu tendinta însa de diminuare. f) traditii. totodata. afectat de salarii mici si risc de somaj foarte mare. § secundar. oferta de munca din unele zone sau tari. Pentru ca aceste efecte sa nu se propage si la alte segmente se considera necesar ca procesele de functionare sa difere pe fiecare segment. 4. e) migratia internationala a fortei de munca poate sa afecteze. norme morale sunt factori care exercita o anumita influenta asupra ofertei de munca. înclinatii.

d) efecte ce decurg din constituirea categoriilor respective – din diviziunea sociala a muncii. detinând pozitii monopolistice si oligopolistice. sex. întreprinderile periferice. economia clandestina. s-au conturat teoretic si practic trei sectoare ale economiei cu manifestari specifice ale pietei muncii: economia de centru. rasa.U. Fiind puternice sub aspect financiar. de organizare profesionala si sindicala etc.. Sindicalizarea este ca si inexistenta. Ipoteza segmentarii se bazeaza pe urmatoarele aspecte fundamentale: a) un sistem economic dualist structurat – în sensul ca pot fi descrise diferit (pe de o parte unul primar sau central al marilor firme monopoliste si pe de alta parte unul secundar sau periferic al micilor întreprinderi supuse concurentei) si presupune o relatie de dependenta a unui sector fata de celalalt. productivitatea si profitul sunt mici. Întreprinderile periferice sub raport economic sunt de talie mica si mijlocie. nationalitate. c) consecinte diferite pentru salariatii pietelor respective – legate de posibilitatile de avansare. conditiile de munca si salarizare. unitatile economiei de centru se caracterizeaza printr-un grad înalt de sindicalizare. Munca salariatilor este mai intensa. etc. 83 .mobilitatea fortei de munca între sectoare este afectata de diferite bariere. b) o piata a muncii dualista – astfel încât fiecarui sector de activitate îi corespunde o piata a muncii specifica prin diferite aspecte. În S. vârste. iar salariile sunt mai reduse decât media. cu productivitati mari si profituri ridicate. prin niveluri de salarii peste medie (nationale).A. fiind angajate într-o concurenta foarte puternica. dar izolata prin bariere de mobilitate.

piata capitalului si piata muncii.Economia clandestina (economia lipsita de regularitate) – include diverse forme de activitate stabile. Fiecare dintre aceste piete ale muncii functioneaza de o maniera specifica.4.4. si atrage atentia asupra autonomiei si dependentelor pietei muncii de echilibru economic general. fiecare demonstrând inegalitatile ce exista între diferitele moduri de folosire a fortei de munca si diferitelor categorii de salariati. 4. iar angajari se fac fara contract de munca.1. Aceasta piata se realizeaza oriunde se întâlnesc cererea si oferta de valute. Continutul pietei schimburilor valutare Piata schimburilor valutare reprezinta totalitatea tranzactiilor de vânzare . piata monetara. Elementele specifice pietei de schimb valutar sunt: § agentii economici autorizati sa realizeze operatiile cu valute. Devizele reprezinta creante ale agentilor economici nationali asupra agentilor economici din alte tari. având rolul sa atraga mijloacele de plata internationale (sub forma de bancnote. functionând în strânsa legatura cu piata bunurilor economice. monezi divizionare etc. inclusiv reglementarile si institutiile aferente.cumparare cu valute. sub forma de înscrisuri în monede straine. accentueaza importanta cererii de munca a întreprinderilor ca expresie a schimbarilor în cererea globala de bunuri economice. 84 . 4. Piata schimburilor valutare Relatiile privind schimburile valutare sunt o expresie a amplificarii si diversificarii schimburilor economice între tari.) Moneda nationala a unei tari se numeste valuta atunci când este utilizata în operatiile de schimb international.

În tara noastra. 85 . desfasurate de persoanele fizice. la cursuri de schimb determinate liber de intermediari autorizati de Banca Nationala sa participe în nume si cont propriu sau în nume propriu si contul clientilor. ca operatori ce realizeaza activitati de comert international. case de schimb valutar etc. În România. b) piata caselor de schimb valutar. piata schimburilor valutare interbancare reprezinta o piata continua în care se efectueaza vânzarea si cumpararea de valute la vedere (spot) si la termen (forward) contra monedei nationale. § schimbarea unei valute efective pe valuta sau invers. bancile comerciale.§ normele legale privind organizarea. desfasurarea si controlul operatiilor cu valute. rezervata operatiilor de vânzare-cumparare de valuta. § riscul si profitul pe piata valutara. § timpul în care functioneaza piata valutara. pe efecte exprimate în valuta. persoane fizice sau persoane juridice ca operatori speculatori) b) subiecti care concentreaza cererea si oferta de valuta. Pe piata schimburilor valutare actioneaza mai multi subiecti care se numesc operatori si se grupeaza în doua categorii: a) subiecti care genereaza cererea si oferta de valuta (agenti economici. exprimate în ECU.) Piata schimburilor valutare are ca obiect un ansamblu de fluxuri cum ar fi: § vânzarea-cumpararea de valute convertibile. § vânzarea-cumpararea de efecte de comert. brokeri. Mecanismul de vânzare-cumparare de valuta se realizeaza la nivelul bancilor comerciale. piata schimburilor valutare se compune din: a) piata valutara bancara. § metodologia de determinare a cursului valutar. bursa valutara. rezervata operatiilor de vânzarecumparare de valuta desfasurate de persoanele juridice. stabilesc cursul de schimb (Banci de emisiune.

turism etc. 86 . oferta de devize rezulta de la exportatorii de bunuri. din iesirile de capital national. comert. 2. marirea ponderii creditului extern în totalul fluxurilor externe de capital. Cererea de valuta se formuleaza de catre agentii economici în urmatoarele împrejurari cum ar fi: 1. 3. liberalizarea tot mai accentuata a comertului international. 2. Cererea de valuta exprima nevoia de valuta ce poate fi satisfacuta prin actele de comert în conformitate cu normele pietei schimburilor valutare si cu miscarea cursului de schimb. agricultura. Cererea de valuta reiese din operatiunile de import. în conditiile unui anumit curs de schimb. implicând accelerarea platilor internationale si deplasarea tot mai evidenta a valutelor între tari. pentru interese speculative de profit.Schimbul valutar poate avea ca obiect bani si se numeste schimb manual sau turistic. pentru scopuri de protejare sau aparare împotriva unei dinamici nefavorabile a cursului de schimb al diferitelor monede nationale. din prestarile de servicii realizate în tara de agentii economici straini. Oferta de valuta exprima disponibilitatile valutare care pot fi vândute la piata. Oferta de valuta se formeaza pe baza depozitelor bancare si a banilor persoanelor fizice si juridice ca agenti economici care actioneaza în industrie. Pe piata nationala a schimburilor valutare. 3. racordarea tot mai puternica a pietelor valutare externe la cerintele economiei mondiale integrate etc. sau preschimbarea monedei nationale în devize scripturale sau tras. de la agentii economici care executa servicii în alta tara si din intrarile în tara sub diverse forme de capitaluri straine. pentru extinderea activitatilor economice. Principalele trasaturi ale schimburilor valutare sunt: 1.

4. Piata schimburilor valutare se implica în operatiuni de credit international. competitive sub aspectul calitatii. Convertibilitatea internationala a monedei Functionarea pietei schimburilor valutare presupune convertibilitatea ca o conditie esentiala. Dobândirea regimului de moneda convertibila necesita îndeplinirea mai multor criterii economico-financiare cum ar fi: § un grad relativ stabil într-o anumita perioada si o tendinta de crestere pentru puterea de cumparare a unitatii banesti.4. § lichidarea restrictiilor în folosirea monedei nationale de catre rezidenti si nerezidenti din tara respectiva etc.2. în corelatie cu exigentele particulare fiecarei tari si cele ale economiei mondiale contemporane. Mecanismul de functionare a convertibilitatii în cadrul economiei de piata se bazeaza pe o strategie corespunzatoare care coreleaza urmatoarele elemente: 87 . monetare. Convertibilitatea implica un ansamblu de cerinte economice. § existenta unui curs valutar unic. reflectând convertirea valutara sistematica între parteneri. organizatorice care trebuiesc realizate de fiecare tara pentru moneda proprie. structurii si pretului.Pietele schimburilor valutare furnizeaza informatii importante care servesc la elaborarea si aplicarea strategiei si tacticii valutare. § echilibrarea balantei de plati externe pe termen lung. astfel încât aceasta sa fie acceptata pe piata valutara externa. § crearea de bunuri economice pentru export. în mod liber prin vânzare-cumparare pe piata. convertibilitatea reprezinta dreptul rezidentilor si nerezidentilor de a schimba moneda nationala cu alta moneda straina. juridice. în mecanismele societatilor multinationale. fara nici o restrictie. În acceptiunea FMI. relativ stabil.

stabilirea unui curs de schimb real: aceasta presupune existenta unui curs de schimb unic. în sensul ca preturile nationale sunt fundamentate economic prin influentele favorabile ale folosirii unui curs de piata echilibrat pentru schimbul valutar. Convertibilitatea monedei are multiple implicatii economice benefice cum ar fi: stimuleaza agentii economici în producerea de bunuri pentru export. aceasta înseamna înlaturarea practicilor sau reglementarilor care îngradesc actul de schimb valutar sub diverse aspecte (arie geografica. accelereaza falimentul firmelor care nu fac fata concurentei pe piata externa. impulsioneaza turismul etc. eliminarea restrictiilor în utilizarea monedei nationale pe teritoriul tarii respective. competitive sub aspectul calitatii si pretului. Convertibilitatea poate prezenta însa si anumite influente economico-sociale nefavorabile atunci când mecanismul ei nu este bine fundamentat. 5. 88 . ceea ce mareste somajul si diminueaza oferta anumitor bunuri economice pe piata interna. 4. compatibil cu mentinerea echilibrului balantei de plati pe termen mediu. suma care poate fi preschimbata etc.1. astfel: contribuie la diminuarea rezervelor valutare si la cresterea datoriei externe în cazul unui export cu eficienta redusa. favorizeaza intensificarea concurentei în avantajul consumatorului. sporindu-se operativitatea si diversificarea decontarilor externe. 2. stimuleaza investitorii straini deoarece faciliteaza însusirea si transferul profiturilor si capitalurilor în valuta convertibila. crearea rezervelor valutare la nivelul economiei nationale. aplicarea unei politici monetare si fiscale care sa permita stabilitatea financiara în cadrul economiei printr-o inflatie relativ scazuta. 3. liberalizarea preturilor.). participa la diminuarea deficitului de balante externe prin utilizarea monedei nationale convertibile pentru anumite operatiuni economice internationale.

Cursul valutar se formeaza pe piata schimburilor valutare functie de raportul dintre cererea si oferta de monede nationale ce se schimba. precum si de corelatia dintre datoriile si creantele externe ale unei tari care participa la piata valutara. Cursul valutar economic sau cursul pietei e cursul efectiv zilnic ce se foloseste în tranzactiile externe. Dintre factorii interni care influenteaza cursul valutar economic sunt: § factorii care tin de activitatea economica ce se concretizeaza în bunuri materiale sau servicii de o anumita calitate si la un anumit pret. 89 . cu care se compara valoric în anumite conditii de spatiu si timp. 4. § creditul.contribuie la cresterea preturilor prin alinierea lor la cele mondiale etc. Cursul valutar.4. dobânzile etc.3. Operatiuni pe piata schimburilor valutare Cursul valutar reprezinta pretul unei monede nationale sau internationale exprimat într-o alta moneda nationala. fundamentându-se pe paritatea puterilor de cumparare a monedelor nationale. creditul. dobânzile. § factorii monetari care privesc masa baneasca. § masa monetara. implicate în schimbul valutar ca: § ritmul cresterii PIB. § nivelul si dinamica preturilor bunurilor economice. iar acest raport e determinat de dimensiunile si directia dezvoltarii tranzactiilor internationale cu monedele respective. Stabilirea cursului valutar tine seama de mai multi factori care influenteaza puterea de cumparare a unitatilor monetare nationale.

urmarindu-se cel mai bun curs obtenabil. 10. adica 1. cu caracter orientativ. un curs propriu. Banca manevreaza cursul valutar pentru 90 . § starea balantei de plati externe a fiecarei tari.). calculat ca o medie ponderata a tuturor tranzactiilor încheiate în ajun de bancile comerciale. politica. se exprima în moneda nationala. Dintre factorii internationali amintim: § raportul dintre cererea si oferta de bani pe piata externa. 1000 etc. atunci când el realizeaza concomitent operatiuni de vânzare-cumparare. Operatiunile pe piata schimburilor valutare se efectueaza în numar mare si într-o gama diversificata. în cea mai mare parte realizate de catre banci. Diferenta dintre aceste cursuri se numeste „spread” si exprima avantajul (câstigul) pentru agentul care coteaza. Cotarea indirecta consta în faptul ca pretul unei monede nationale se exprima în valuta straina. Acestia din urma influenteaza indirect cursul valutar. sociala. BNR publica. starea de spirit etc. Prin crearea si functionarea pietei valutare interbancare în tara noastra se realizeaza o apropiere de pietele valutare din tarile în care tranzactiile au loc în monede integral convertibile. § factorii de natura economica. ia în calcul atât cursul de cumparare. Cotarea directa consta în faptul ca pretul unei unitati fixe de valuta straina. chiar în absenta licitatiilor. ca si cei care privesc starile psihologice ale oamenilor (mentalitatea. Exprimarea cursului valutar se face într-o maniera specifica denumita si metoda de cotare. financiara. 100. cât si pe cel de vânzare ce se stabilesc pentru fiecare valuta.. În tara noastra se practica doua tipuri de cotatie: una fixa si alta variabila.§ factori de esenta social-politica. comportamentul. Actiunea de cotare sub cele doua forme ale ei. psihologica. care poate fi directa sau indirecta. etc.

Operatiunile la vedere faciliteaza relatiile de exportimport. dupa caz. ca operatiune la vedere. tot operatiunile forward sunt cele initiate ca protectie împotriva riscului valutar. deoarece fiecare agent economic de pe o piata valutara nationala are interesul sa cumpere sau sa vânda o valuta. anumitor plasamente de capital. Operatiunile valutare la termen (forward) reprezinta vânzarea si cumpararea de valuta ce se tranzactioneaza la cursul stabilit în momentul contactarii si se finalizeaza prin livrarea valutei si plata ei la scadenta. § la termen. Se mai numesc si operatiuni curente. Cursul pentru operatiunile la termen e mai mare decât pentru operatiunile la vedere. în limitele unui timp de maxim 48 ore lucratoare din momentul încheierii tranzactiei. vânzarea sau cumpararea de valuta. fixat atunci când s-a încheiat contractul. Asemenea operatiuni sunt în principal operatiuni prin care agentul economic va dispune la data platii de valuta prevazuta în contract. fiind cele mai numeroase în cadrul schimbului de valuta în cont. Operatiunile valutare la termen pot fi de doua feluri: simple (normele) si complexe. Operatiunile simple presupun cumpararea de catre un operator a unei valute la o anumita data. rezulta dintr-o afacere de import sau de export. în corelatie cu o nevoie imediata.a stimula. mai mult de 48 ore lucratoare. Operatiunile valutare la vedere (spot) constau în cumpararea sau vânzarea de valuta ce trebuie schimbata efectiv. investitiile de portofoliu. De asemeni. 91 . Operatiunile pe piata schimburilor valutare sunt dupa continutul lor: § la vedere. obtinând câstig din diferenta dintre cursul la vânzare si cursul la cumparare. contribuie la reglementarea unei decontari fie investitiile directe.

urmând ca dupa o perioada de timp fiecare parte sa restituie cantitatile de moneda cu care s-a efectuat schimbul. banci. datoria externa bruta. credite bancare. cum sunt: a. 4.4. Notiunea de datorie externa e mai cuprinzatoare si poate fi abordata pe diverse planuri. de guverne etc. Operatiunile complexe sunt cele de gen „swap” care exprima tranzactia dintre doua parti pentru a preschimba o cantitate anumita dintr-o moneda. astfel încât operatorul se asigura fata de o pierdere generata de instabilitate valutara. pe o cantitate din alta moneda. ce reflecta actiuni de creditare reciproca ce pot avea loc pe piata valutara. § dupa durata: credite pe termen scurt (1-3 ani). credite pe termen lung (mai mari de 5 ani). în sens larg. precum si alte 92 . Rezulta ca o operatie swap exprima o cumparare si vânzare similara a aceleiasi sume în valuta cu decontarea la doua date de valuta diferite (spot si forward) la cursuri stabilite la data tranzactiei. § dupa natura beneficiarului: credite primite de firme private.4. § dupa natura creditorului: credite comerciale sau de firma. credite guvernamentale. credite pe termen mediu (3-5 ani).iar aceasta valuta e vânduta în aceeasi zi ca operatiune la termen. Aceasta operatiune implica vânzarea unei valute la termen chiar în ziua în care ea a fost cumparata la vedere. Datoria externa În cadrul relatiilor internationale se practica o mare diversitate de credite ce pot fi grupate astfel: § dupa destinatie: credite pentru marfuri si credite financiare. care include sumele banesti provenite din toate formele de credite. Operatiunile swap reprezinta o forma moderna a acordului de compensatie.

creditele externe cu termen de gratie de 10-15 ani (adica timpul în care nu se efectueaza plati pentru rambursarea creditului) etc. sumele banesti datorate exteriorului de persoanele particulare. în sens restrâns. ajutoarele cu caracter nerambursabil. Efectul valutar angajat de datoria externa a tarii debitoare se reflecta prin marimea absoluta a serviciului datoriei externe (amortizarea creditelor si dobânzilor aferente) si prin raportul dintre serviciul datoriei externe si încasarile din exportul de bunuri materiale si servicii. Amortizarea datoriei externe înseamna rambursarea ei în conformitate cu conditiile convenite. a activelor detinute de rezidentii externi în tara debitoare.. Prin amortizarea datoriei externe se urmareste rambursarea astfel încât încasarile din export sa favorizeze restituirea creditelor si plata dobânzilor 93 . în valuta. datoria externa în acceptiunea BIRD. datoria externa neta. c.valori pe care rezidentii unei tari le datoreaza exteriorului la un moment dat. b. care include: sumele de rambursat unor creditori publici si particulari. în bunuri materiale sau servicii cu un termen mai mare de un an. dimensiunea medie a datoriei externe pe locuitor. se determina ca diferenta între creantele si angajamentele externe ale unei tari. investitiile directe ale investitorilor straini care nu au stabilite termenele de restituire. adica prin scaderea din activele publice si particulare ale rezidentilor unei tari în strainatate. d. Datoria externa neta cuprinde doar creantele lichide. raportul dintre datoria externa si PIB. se determina prin scaderea din totalul obligatiilor banesti fata de exterior a urmatoarelor elemente: credite pe termen scurt sub un an. datoria externa bruta. Gradul de îndatorare fata de strainatate a tarii debitoare se determina prin urmatorii indicatori: dimensiunea absoluta a datoriei externe.

ci si o problema politica internationala a carei rezolvare presupune eforturi concentrate interne si externe si care impune conceperea si înfaptuirea unor scenarii strategice care sa coreleze urmatoarele elemente mai importante: § transformarea creditelor acordate tarilor sau unui nivel scazut de dezvoltare în ajutoare nerambursabile. asigurându-se în continuare resursele pentru achitarea importului de bunuri materiale si servicii destinate cresterii economice si satisfacerii cerintelor sociale într-o anumita perioada. § bararea transferului de resurse financiare din tarile în curs de dezvoltare spre tarile dezvoltate. § rambursarea creditelor în cote inegale (care pot fi progresive). § prelungirea termenelor de rambursare a creditelor si a perioadelor de gratie.corespunzatoare lor. § criza energetica. Datoria externa nu este numai o problema economicofinanciara actuala. Ca modalitati pentru amortizarea datoriei externe ar fi: § rambursarea creditelor în cote egale. adica integral la scadenta. § rambursarea creditelor într-o singura transa. are consecinte nefavorabile pentru tarile slab dezvoltate sau în curs de dezvoltare. § revizuirea conditiilor pentru acordarea de credite de redresare si dezvoltare economico-sociala. Amortizarea trebuie apreciata si în legatura cu datoria externa acumulata peste anumite limite considerate ca normale. § folosirea creditelor externe mai ales pentru acoperirea deficitelor bugetare si mai putin pentru comunitatea europeana propriu-zisa. § reducerea substantiala a dobânzilor percepute de banci la creditele acordate tarilor în curs de dezvoltare. tari care au realizat în timp o datorie externa de mari proportii datorita unor factori endogeni si exogeni: § necesitatea înlaturarii decalajelor fata de tarile dezvoltate. 94 .

conferind monedei nationale un loc avantajos în cadrul fluxurilor economicofinanciare externe. indiferent de momentul în care se realizeaza efectiv plata. balanta de plati externe reflecta ansamblul tranzactiilor asupra carora s-a convenit privind transferul de proprietate. pe o perioada determinata de timp (1 an de zile). Rezulta ca balanta de plati externe exprima felul în care economia unei tari se racordeaza la exigentele mecanismului concurential specific pietei mondiale. controlate cu instrumente economice. Balanta de plati externe reprezinta un instrument economico-statistic în care se includ si se compara încasarile si platile realizate de o tara. 4. Balanta de plati externe a unei tari cuprinde sintetic totalul încasarilor si platilor valutare reiesite din operatiunile cu bunuri 95 . În balanta de plati externe se înscriu toate fluxurile valorice cu strainatatea. financiare si cu modalitati nationale si internationale adecvate. Conform metodologiei FMI.5. asezând fluxurile economice. monetare si de capital pe traiectoria lor normala. Balanta de plati externe Balanta de plati externe serveste la corelarea activitatii valutar financiare cu dezvoltare economico-sociala a tarii pe o perioada determinata (1 an). § stabilizarea cursurilor valutare etc.§ marirea preturilor produselor de baza. Aceasta situatie faciliteaza solutionarea globala a problemei datoriei externe. din relatiile sale economice.4. Corelarea acestor aspecte capata dimensiuni si aprecieri tot mai favorabile în noul context social-politic si economicfinanciar de transformari radicale din lumea de azi. prin întarirea rolului comunitatii tarilor europene. financiare si monetare cu alte tari.

reflecta creditele primite sau acordate pe un termen pâna la 1 an. d) balanta transferurilor unilaterale. cotizatii. servicii si capitaluri efectuate între agentii din tara de referinta si cei straini.. donatii etc. astfel: Grupa I: Balanta curenta sau contul curent. cuprinde: a) balanta comerciala. Rezulta ca structura posturilor balantei de plati externe demonstreaza marimea în expresie baneasca a 4 tipuri de activitati ce se desfasoara în cadrul relatiilor externe: 96 . investitiilor portofoliu. folosirea creditelor FMI etc..materiale. telecomunicatii. Grupa a II a: Balanta miscarilor de capital sau contul de capital. profituri. b) balanta miscarilor de capital pe termen lung. b) balanta serviciilor care exprima încasarile si platile pentru servicii externe de transport. rente etc.exprima fluxurile de intrari si de iesiri ale capitalurilor sub forma investitiilor directe. c) balanta veniturilor. încasarile din export si platile pentru importul marfurilor corporale. repatrierea activelor etc.. care reprezinta încasarile si platile cu titluri de venituri ca dividende. Pentru asigurarea comparabilitatii externe se impune cerinta uniformizarii gruparii posturilor în balantele de plati externe ale tarilor. cuprinde: a) balanta miscarilor de capital pe termen scurt. ordonate într-o anumita grupare. c) balanta rezervelor valutare internationale. care reprezinta în forma valorica. donatii etc.. turism. care reflecta transferurile economice banesti ale lucratorilor imigranti. în conformitate cu normele FMI. despagubiri. care reprezinta formarea si utilizarea rezervelor valutare. asigurari etc.

În cadrul balantei de plati externe intra si un capitol distinct si anume cel al tranzactiilor „invizibile”. § alte servicii oficiale si particulare: asigurari. dividendele. activitatea de creditare. terestre. adica export-import de bunuri materiale si servicii. iar pentru celelalte o sursa de plati. Din categoria schimburilor invizibile fac parte: § transporturile aeriene. § aur etc. § schimburi de servicii. navale. licente. § împrumuturi. Analiza volumului. activitate financiara. care se refera la serviciile pe care o tara le face în folosul altor tari („servicii proprii”) ca si servicii prestate de strainatate tarii respective („servicii primite”). patente. indiferent de durata lor. Serviciile proprii constituie o sursa de încasari pentru o tara. drepturi de autor. etc. adica miscarea de capitaluri pe termen lung. § venituri din investitii. § venituri din brevete. § donatii. § turism. servicii financiare. Rezulta ca balanta de plati externe cuprinde încasarile si platile rezultate din: § schimburi de marfuri. § dobânzile. structurii si dinamicii comertului cu invizibile contribuie la definirea mai complexa si exacta a dezvoltarii generale a unei economii nationale. Serviciile internationale sunt denumite „invizibile” în contrast cu miscarea „vizibila” a marfurilor. adica miscarea de masa monetara. activitatea monetara. activitate comerciala. 97 . adica miscarea de capitaluri pe termen scurt. 3. 2. 4.1.

Se pare ca exista un efect de compensare.Tranzactiile referitoare la serviciile internationale au o dinamica specifica de la o tara la alta. În cazul tarilor în curs de dezvoltare se poate ajunge la oprirea cresterii economice si concesionarea bogatiilor naturale. Corelarea activitatilor din balanta favorizeaza înfaptuirea echilibrului balantei de plati externe astfel: E – I – Sf = Sc ± R E – valoarea exportului. de la o perioada la alta. Sc – soldul operatiunilor de credit. astfel ca balanta de plati externe poate fi: 98 . În cazul tarilor dezvoltate se reduc rezervele monetare. cel mai adesea ca urmare a presiunii inflatiei monetare. balanta de plati externe a avut în perioada postbelica în numeroase tari. aceasta înseamna o diminuare a îndatorarii tarii sau sporirea creantelor tarii. Sf – soldul operatiunilor financiare. deficite cronice care se explica prin dezechilibre produse de criza economica mondiala. Daca totalul soldurilor diferitelor balante e negativ. se devalorizeaza moneda pentru a creste competitivitatea externa a marfurilor de export si se apeleaza la credite pe termen mediu si termen lung pe piata interna si internationala. în sensul ca balanta invizibilelor tinde sa o compenseze pe cea a comertului exterior. aceasta are drept consecinta o crestere a îndatorarii tarii. Un deficit prelungit al balantei de plati curente impune adoptarea unei masuri de restructurare a economiei. I – valoarea importului. R – modificarea rezervelor valutare si a masei monetare. Modalitatea de echilibrare a balantei de plati externe determina starea acesteia. Privita în ansamblul ei. Daca soldul e pozitiv.

atunci când încasarile internationale sunt mai mari decât platile efectuate. atunci când încasarile sunt egale cu platile rezultând din relatiile cu toate tarile partenere în perioada de referinta. § deficitara sau pasiva.§ echilibrata. § excedentara sau activa. § Obligatiunea este un titlu de credit. când încasarile sunt mai mici decât platile catre strainatate. Sinteza § Moneda constituie un element cheie într-o economie de schimburi monetare. o fractiune dintr-un împrumut. § Rolul banilor. oferta de moneda este reprezentata de cantitatea de bani pusa la dispozitia subiectilor economici de catre sistemul bancar. functia de calcul. actiunea este un titlu de proprietate într-o societate comerciala pe actiuni si care dovedeste participarea detinatorului la capitalul social. 99 . § Titlurile financiare pe termen lung (actiunea si obligatiunea) sunt bunuri care genereaza în viitor un flux de venituri. de masura a activitatilor. importanta lor în organizarea si desfasurarea vietii economice. § Intermediarii financiari includ sectorul bancar si institutiile financiare nebancare. constituind ansamblul mijloacelor de schimb si de plata utilizabile în mod direct pentru efectuarea tranzactiilor pe piata bunurilor si serviciilor. § Piata capitalurilor are ca functie mobilizarea economiilor banesti ale unor agenti economici în scopul finantarii pe termen lung a altor agenti economici. functia de conservare si acumulare a valorilor. § Cererea de moneda se refera la dorinta obtinerii monedei de catre agentii economici. sunt puse în evidenta prin functiile pe care le îndeplinesc: functia de plata.

§ Cererea de titluri financiare este rezultanta a numerosi factori: randamentul. în corelatie cu exigentele particulare fiecarei tari si cele ale economiei mondiale contemporane. riscul plasamentului si lichiditatea titlurilor financiare. emise în prealabil si neincluse la bursa. ca sursa a cererii de munca si populatie. inclusiv reglementarile si institutiile aferente. între care apar bariere la trecerea fortei de munca dintr-un segment în altul si nu permit omogenizarea conditiilor de angajare si remunerare. § Piata schimburilor valutare furnizeaza informatii importante care servesc la elaborarea si aplicarea strategiei si tacticii valutare. § Oferta de valuta exprima disponibilitatile valutare care pot fi vândute la piata. § Piata muncii se întemeiaza pe întâlnirea si confruntarea cererii cu oferta de munca. în conditiile unui anumit curs de schimb. câstigul potential.§ Principalele institutii ale pietei capitalului sunt: piata financiara si piata secundara. care cuprinde bursa de valori si pietele titlurilor financiare pe termen lung. 100 . § Cererea de valuta exprima nevoia de valuta ce poate fi satisfacuta prin actele de comert în conformitate cu normele pietei schimburilor valutare si cu miscarea cursului de schimb. § Cererea si oferta de munca sunt doua marimi dinamice ce reflecta legaturile existente între dezvoltarea economicosociala. cu care se compara valoric în anumite conditii de timp si spatiu. § Cursul valutar reprezinta pretul unei monede nationale sau internationale exprimat într-o alta moneda nationala. § Piata schimburilor valutare reprezinta totalitatea tranzactiilor de vânzare-cumparare cu valute. § Teoria segmentarii sustine ca economiile dezvoltate se caracterizeaza prin prezenta a doua sau mai multe segmente ale pietei muncii. ca sursa a ofertei de munca.

d. Prezentati procesul creatiei de moneda prin intermediul bancii centrale. Cum este influentata piata muncii de modificarile spontane în cererea de bani? 8. 7.Probleme de discutat A. 1. menajele si firmele au nevoie sa cumpere bunuri si servicii. 10. pretul obligatiunilor si ratele dobânzii sunt invers corelate. pretul bunului si costul marginal al muncii. 2. Ce sunt titlurile de valoare si care sunt drepturile generate de aceste titluri? 5. e. Explicati interdependenta dintre productie si angajari. oferta de bani este în relatie cu cantitatea de aur. Analizati functiilor îndeplinite de bani în cadrul unei economii. Care sunt principalele institutii ale pietei financiare si ce sunt pietele de valori? 6. c. 3. 101 . 4. Cererea de bani pentru motivul speculativ decurge din faptul ca: a. 2. De ce spunem ca salariile au o anumita rigiditate? B. Explicati influenta ofertei agregate asupra pietei muncii. obligatiunile fluctueaza în mod constant. Ce întelegeti prin produs marginal al muncii si cost marginal al muncii? 9. 1. viteza monedei si cererea de bani sunt în relatie negativa. Nivelul optim de angajare a fortei de munca de catre un producator corespunde egalitatii dintre: a. b. analizati procesul de multiplicare a creditului în conditiile crearii monedei scripturale. Pe baza unui exemplu concret.

e. reducerea cheltuielilor publice. e. pot fi tranzactionate toate la bursa. costul marginal al muncii si încasarea marginala pe seama mâinii de lucru. reducerea investitiilor. încasarile totale si costurile totale.b. e. Cererea de munca: a. reprezinta titluri de creanta. d. b. E = b+c+d 5. A = a+b+c+d+e. asigura un venit variabil. este independenta de cererea de bunuri. cresterea ratei dobânzii. Principala functie a bancilor comerciale este: a. b. 102 . cresterea cheltuielilor publice. c. b. d. 3. Cresterea ofertei de moneda determina în mod necesar: a. reducerea ratei dobânzii. profitul producatorului si costurile totale. emisiunea de moneda. D = a+b+c. reprezinta nevoia de munca salariata ce exista într-un anumit moment în economie. e. reducerea cantitatii de moneda tranzactionata. c. B = a+b+d+e. este practic omogena. pretul bunului si salariu. C = b+d+e. gestionarea conturilor deponentilor. acordarea de credite. 6. spre deosebire de obligatiuni: a. Actiunile. d. 4. este relativ constanta pe termen scurt. c. b. c. c. primirea depunerilor populatiei. d. depinde de cererea de pe piata bunurilor si serviciilor.

În cazul operatiunilor la termen. guvern. transformare a disponibilitatilor banesti în numerar în depozite bancare. c. vânzatorul de actiuni. e. societatea emitenta. b. D = b+c+d. d. pot fi înstrainate prin vânzari. b. 8. bursa de valori. reprezinta titluri de coproprietate. e. c. B = c+d. finantare a activitatilor economice din sume proprii. mobilizare a disponibilitatilor banesti prin emisiunea titlurilor financiare pe termen lung. cumparatorul de actiuni. e. Piata primara a capitalului are functia de: a. 103 . E = a+e. d. 7. cresterea cursului actiunilor va genera un câstig pentru: a. schimbare a banilor nationali în valuta. C = a+c+e. A = a+b+c+d. tranzactionare a bunurilor imobile.d.

5. somajul si inflatia au devenit unele din principalele probleme ale lumii.1. § cunoasterea continutului. la anumite intervale de timp. § informatii privind diversitatea ciclurilor economice pe care le parcurge viata economica.CAPITOLUL 5 FLUCTUATIILE VIETII ECONOMICE Analiza vietii economice pune în evidenta pe termen mediu. ciclicitatea reflecta evolutia ondulatorie (în cicluri) a fenomenelor si proceselor. Cicluri si crize economice În universul economic. prin amploare si consecinte. reaparitia si manifestarea lor cu regularitate. 104 . în raport cu alte fenomene din economie. § însusirea principalelor puncte de vedere si criterii de apreciere a somajului. a resorturilor si a implicatiilor celui mai complicat fenomen al economiei contemporane – inflatia. existenta unor fluctuatii importante ale activitatii economice. Obiective de studiu § cunoasterea elementelor specifice miscarii în timp si fluctuatiile ei. cauzele si formele somajului. dar mai ales pe termen lung. Dintre perturbatiile si fluctuatiile ce se manifesta în economia si societatea moderna. § cunoasterea principalelor teorii cu privire la natura.

se disting mai multe tipuri de cicluri economice. Dupa durata si cauzele care le declanseaza. economic si cel social. din periodicitatea cu care evolueaza si se succed fenomenele economice. urmata de descresterea cumulativa a acestora. În desfasurarea ciclului decenal se remarca mai multe faze. numit si ciclul minor. sau a mai multor indicatori. se produce cu o periodicitate medie de 8 ÷ 10 ani. pusa în evidenta prin analiza unui singur indicator. cu un impact mai puternic asupra vietii economice si sociale.5. are o perioada de circa 3 ani (6 luni ÷ 3 ani) si se manifesta concret printr-o încetinire a expansiunii sau printr-o accelerare a depresiunii. Ciclul scurt (kitchin). Pentru onorarea lor sunt suficiente stocurile ce se formeaza în timp. respectiv prin cresterea agregata a productiei. fiecare tip manifestându-se în forme diferite în timp sau de la o tara la alta. firmele stocheaza resursele si maresc productia în speranta ca trendul se va mentine. aspectul ciclic al activitatii este imprimat de raportul ce se formeaza în timp între portofoliul de comenzi al firmelor si stocurile de marfa. însa noile comenzi nu se mai ridica la nivelul ofertei. vizeaza economia în ansamblu. Ciclul decenal (Juglar) este un ciclul major. Ciclul economic deriva din ritmicitatea miscarii economice. iar cresterea productiei încetineste. Ciclicitatea economica este o forma de evolutie normala a economiei. a caror denumire difera de la un 105 .1.1. El este perceput ca fiind perioada de timp dintre doua momente sau faze similare ale dezvoltarii (perioada dintre doua crize economice care se succed). În perioada ciclului scurt. Ciclicitate si cicluri în economie Ciclicitatea este forma de miscare a universului economic prin care se reflecta unitatea dintre mediul natural. Stimulate de volumul în crestere al comenzilor. a veniturilor si ocuparii fortei de munca.

depresiunea si faza de cotitura inferioara. depresiunea este faza în care productia atinge nivelul cel mai scazut din timpul ciclului. expansiune si apogeu. faza de cotitura superioara (criza). Astfel. a productiei. relansarea este marcata de înviorarea treptata a activitatilor. Ciclul lung (Kondratieff) se prezinta sub forma unor unde lungi de 50-60 de ani. este faza în care evolutiile sunt preponderent negative.analist la altul. iar afacerile prospera. Fenomenele de criza se manifesta. criza. ocuparea fortei de munca cresc. Economistul Franco Poma delimiteaza expansiunea. Paralel. Cererea revigoreaza si antreneaza urcarea preturilor care. Samuelson distinge patru faze: contractie. Stocurile create în faza crizei si a depresiunii se epuizeaza treptat. în care miscarea cuprinde toate ramurile si majoritatea tarilor. profilul. în plan monetar si bursier. P. Ciclul lung cuprinde doua faze: § faza ascendenta. numita si recesiune de unii economisti. apar dificultati în domeniul creditului si al investitiilor. productia. a investitiilor. 4. apare necesitatea reluarii productiei care da un semnal pozitiv investitorilor. 2. în acelasi timp. Cei mai multi economisti recunosc existenta a patru faze: 1. care se caracterizeaza prin preponderenta anilor de prosperitate economica si ritmuri relativ înalte de crestere a PIB. se contureaza si o tendinta de ameliorare a tehnologiilor de fabricatie care permit reducerea costurilor si iesirea din criza. initial. „derapaje” ale productiei si ale ocuparii. pregatind intrarea în urmatoarea faza a ciclului. scad preturile si cererea. Se declanseaza o stare generala de declin al afacerilor. iar somajul cunoaste cea mai mare extensie. a profiturilor si a 106 . expansiunea – faza în care economia evolueaza ascendent. apare un excedent de capacitati de productie. stimuleaza productia si ocuparea. înviorare. la rândul lor. 3. sectorul investitiilor se adapteaza noilor comenzi si îsi reia treptat activitatea.

Ciclul de afaceri Ondulatiile care marcheaza apogeul caracterizeaza economia în perioadele în care folosirea capacitatilor si ocuparea 107 . ritmuri reduse de crestere. 5. Ciclul de afaceri este un termen folosit pentru a descrie fluctuatiile productiei agregate la nivel micro si macro. § faza descendenta. si care sunt masurate prin cresteri si scaderi ale PNB real.nivelului de trai. în care predomina anii cu evolutie lenta. sunt mai persistente si mai acute decât cele care au loc în faza acuta a acestuia. Acest tip de ciclul economic se caracterizeaza prin vârfuri si caderi ale cresterii economice care alterneaza pe un trend crescator. Fenomenele de criza si de depresiune ale ciclului Juglar care se desfasoara pe fondul fazei descendente a ciclului lung. PNB real Apoge u Cadere 0 (luni) contractie expansiune contractie timp Fig.1. toate pe fondul cresterii productivitatii si eficientei.

În schimb. pentru ca ele reprezinta faza ciclului când miscarea economica schimba sensul spre evolutii negative în majoritatea domeniilor. Criza realizeaza o „selectie” riguroasa a agentilor performanti. Costurile sociale ale crizei sunt suportate de persoanele care nu mai pot face fata concurentei sau nu dispun de resurse acumulate sau anterior crizei pe care sa le poata folosi în timpul crizei. 5. economia intra într-un proces de redresare.1. Dupa domeniile pe care le afecteaza. § crize globale. § crize de supraproductie si de subproductie. Dupa depasirea punctului minim al contractiei. nerentabile. când activitatea revine la normal. Criza economica semnifica un fenomen negativ în evolutia economiei. regionale si nationale. care precede expansiunea. eliminând firmele neeficiente. crizele economice sunt de mai multe tipuri: § crize ciclice si neciclice. în dereglari profunde ale principalelor proportii din economie. în stagnarea sau chiar scaderea volumului afacerilor. 108 . crizele reprezinta forma cea mai acuta. durata si implicatiile lor. concretizat în încetinirea cresterii economice. Crizele economice Dintre toate fluctuatiile si perturbatiile care au loc în viata economica.2. dupa care economia se îndreapta catre un nou apogeu. iar somajul are cele mai mari dimensiuni. ondulatiile care marcheaza punctul cel mai coborât al activitatii caracterizeaza contractia economiei.se afla la cel mai înalt nivel si se realizeaza cel mai ridicat PNB real. când PNB real atrage cel mai redus nivel. de unde ciclul se reia. Incidentele negative ale crizelor nu sunt percepute egal de toti agentii economici si categoriile populatiei. § crize de lunga durata si crize de scurta durata.

109 . S. Literatura de specialitate a consemnat si explicatii de ordin psihologic. fiecare marfa îsi creeaza propria piata de desfacere.Gândirea economica clasica respinge posibilitatea crizelor. 5.1. politicile anticriza au ca principal obiectiv alternarea fluctuatiilor si diminuarea efectelor negative ale crizelor. care invita sau. W. în raport cu evolutia efectiva a productiei si a ofertei agregate. Eventualele disproportii sau fenomene negative. Ele se bazeaza fie pe influentarea cererii agregate. Mill sustine ca la baza evolutiilor ciclice si a crizelor s-ar afla alternanta starilor de optimism si pesimism în afaceri. Say. Politici anticriza Numite anticilice. dupa caz. fie pe influentarea ofertei agregate. Politicile anticriza sunt concepute si formulate în raport de modul cum sunt percepute cauzele fluctuatiilor ciclice. care ar putea sa apara într-o ramura de activitate. dupa care cauza principala a perturbatiilor activitatii economice rezida în modificarile nedorite ale cererii agregate si îndeosebi ale cererii pentru bunuri de investitii. s-ar corecta prin mecanismele pietei. asigurându-se în mod automat echilibrul si folosirea deplina a resurselor disponibile. Politici anticriza ce au ca obiectiv influentarea cererii agregate . potrivit „legii debuseelor” a lui J.3. B. Încrederea în capacitatea de autoreglare a pietei si a economiei a determinat teoreticienii ca în fata evidentei crizelor sa caute explicatii în afara ciclului economic. Astfel. Economistul clasic J. inhiba investitorii. deoarece.pornesc de la teoria lui Keynes. Jevons emite teoria „petelor solare” care pune perturbatiile vietii economice pe seama exploziilor solare care provoaca modificari ale climei cu efecte asupra productiei agricole. concretizate în evolutia mai lenta a cererii ca urmare a tendintei de subconsum. S. 1.

sintetizate în „politici” sunt: § politica cheltuielilor publice se bazeaza pe majorarea cheltuielilor bugetului de stat în faza de recesiune. puterea publica relaxeaza fiscalitatea. § politica monetara si de credit foloseste si aplica rata dobânzii. În acest scop pot fi folosite simultan: achizitiile de stat (majorarea consumului public). Astfel. § politica fiscala utilizeaza sistemul de impozite si taxe în functie de evolutia ciclului. instrumentele monetare si de credit sunt folosite în scopul frânarii cererii de bunuri si de investitii.Mijloacele si instrumentele de combatere a perturbatiilor ciclice recomandate de teoria keynestista. în scopul mentinerii sau impulsionarii cererii agregate. care permit marirea venitului disponibil al diferitelor categorii ale populatiei si stimuleaza consumul. În faza de expansiunea prelungita.). chiar cu pretul unui deficit bugetar. În faza de recesiune. ajutoare de somaj etc. stimulând astfel cererea de consum si de bunuri investitionale. Banca Centrala reduce nivelul rezervelor obligatorii ale bancilor comerciale si intensifica actiunea de achizitionare a titlurilor de stat. Efectul scontat al acestor masuri consta în cresterea cererii globale si ridicarea gradului de ocupare a fortei de munca. pentru a ieftini si stimula creditul si amâna scadenta unor împrumuturi. sporirea prestatiilor sociale (alocatii. î recesiune se actioneaza asupra ratei dobânzii si a scontului în sensul coborârii nivelului ei. sustinerea investitiilor cu caracter social-cultural în sectorul public. puterea publica mareste presiunea fiscala asupra agentilor economici 110 . Se promoveaza politica creditului scump si austeritatea monetara. În expansiune. lasa o parte din venituri asupra agentilor economici. creditul si masa monetara în mod diferentiat în functie de starea conjuncturii economice. pentru a stimula revigorarea afacerilor.

Somajul este un fenomen complex. Ca instrumente se pot folosi: § pârghii economice care sa amelioreze perspectivele de profit ale firmelor. oligopoluri etc. psihic si moral. politic. Politici anticriza orientate spre influentarea ofertei agregate – numite si „politici de oferta”. în ultimele decenii s-a încercat definirea statutului de somer si caracterizarea concreta a situatiei persoanelor care au acest statut.2. § sunt apte de munca. § reforme structurale orientate spre consolidarea concurentei si a mecanismelor de formare libera a preturilor. În termenii pietei muncii. 111 . independent de nivelul si calitatea ofertei si sa obstructioneze concurenta. Pentru a raspunde cerintelor de ordin practic. Astfel. 2. care afecteaza în proportii si cu efecte diferite. care include în sfera sa aspecte economice. cuprinzator. în principal.1. 5. dar si elemente de ordin social. au ca principal obiectiv asigurarea bunei functionari a pietei libere si crearea conditiilor pentru actiunea neîngradita a mecanismelor sale.). care prin forta lor de negociere pot sa obtina venituri stabile. conform Biroului International al Muncii (BIT) este considerat somer orice persoana care cumuleaza urmatoarele conditii: § au depasit vârsta de 15 ani.si a populatiei pentru a frâna cererea globala si a tempera inflatia. § descurajarea formarii si întaririi centrelor de forta economica (monopoluri. somajul reprezinta excedentul ofertei fata de cererea de munca. Somajul – fenomen complex Somajul este un fenomen complex contemporan. toate tarile lumii. Somajul 5.2.

factorii numerosi care influenteaza somajul. Multitudinea situatiilor specifice în care se pot gasi fara loc de munca. somerii sunt definiti ca persoane apte de munca. Definitia BIT este restrictiva.2. În literatura de specialitate se regasesc numeroase moduri de grupare si clasificare a tipurilor de somaj. întrucât cererea de munca este insuficienta în raport cu oferta). din diverse motive (lipsa materiilor prime. Din aceasta perspectiva. ca si varietatea metodelor de calcul utilizate. aflate în cautarea unui loc de munca. se delimiteaza: § somaj prin insuficienta cererii de consum. 112 . De aici si riscul ca fenomenul somajului sa fie subdimensionat sau supradimensionat. Somajul poate fi caracterizat ca o stare negativa a economiei care consta în nefolosirea unei parti din forta de munca salariata. § somaj prin insuficienta productiei. deoarece lasa în afara statutului de somer o serie de persoane care nu muncesc desi doresc si sunt apte de munca. Dupa cauzele care îl genereaza si îl întretin. în functie de tara si perioada unele din ele. predominând de fiecare data. fac ca limita dintre somaj si ocupatie sa fie imprecisa.§ nu au loc de munca.).2. 5. Particularitatea acestui fenomen este lipsa muncii salariate si dorinta de a avea un loc de munca remunerat. Formele somajului În societatea contemporana. a echipamentelor de productie etc. constituind suprapopulatia relativa. întreprinzatorii n pot sau nu vor sa mai produca si sa mai u angajeze personal. numit si somaj keynesian sau „involuntar” (lucratorii vor sa munceasca. fiind un surplus de forta de munca în raport cu numarul celor angajati. somajul se prezinta sub o diversitate de forme sau tipuri.

poate rezulta si dintro inadecvare a ofertei de munca la nevoile diverselor domenii de activitate. § somaj voluntar (lucratorii nu sunt dispusi sa se angajeze cu salariul real existent). § somajul structural este generat de modificari în structura activitatilor si a mobilitatii profesionale.§ somaj prin inadaptarea partiala a fortei de munca – inadaptarea poate sa aiba mai multe cauze: conditiile proaste de munca. În functie de intensitatea somajului se disting urmatoarele tipuri de somaj: § somaj total – presupune pierderea locului de munca si încetarea totala a activitatii. unde numeroase persoane au o activitate aparenta. § somaj deghizat – specific tarilor slab dezvoltate. § somajul tehnologic este reprezentat de reducerea locurilor de munca datorita modificarilor în aparatul tehnic de productie. Dupa modul de manifestare: § somaj involuntar. nivelul scazut al salariului etc. Analizele care cupleaza criteriile cauze. § somajul sezonier se întâlneste cu regularitate în ramurile si sectoarele de activitate care au un caracter sezonier (agricultura. Resorbirea lui presupune recalificarea fortei de munca sau chiar reconversia ei. constructii etc. inflatie galopanta etc. depresiune sau criza ori datorita unor perturbatii din viata economica (penurii prelungite.). cu eficienta redusa. sfera de cuprindere si durata disting: § somajul conjunctural (ciclic) – apare în urma reducerilor de activitate ce au loc în fazele de recesiune. § somaj partial – este destul de frecvent si consta în reducerea temporara sau de durata a timpului de lucru.). fiind necesara o perioada mai mare de timp pentru reîncadrarea lucratorilor. 113 .

cum sunt: 1. termenul apartine economistului american N. reprezentat de perioada cuprinsa între momentul încetarii contractului de munca si cel al unei angajari. Nivelul somajului poate fi apreciat si în raport de rata naturala a somajului. Indicatori de durata – arata timpul cât persoanele se afla în somaj. Pe de alta parte. optiunea impulsionata si de ameliorarea indemnizatiei de somaj sau a altui venit cu caracter protectionist.2. Nivelul si dinamica somajului Pentru aprecierea dimensiunilor somajului se folosesc o serie de indicatori. durata somajului se calculeaza ca medie a numarului de zile sau luni de neocupare ce revine pe un somer. 114 . somaj pe care l-a numit „natural”. formele de somaj nu se manifesta toate cu aceeasi intensitate în toate fazele cresterii economice si în toate tarile. marindu-se astfel dificultatile de limitare si abordare a lui.Multe din aceste forme de somaj coexista într-o combinatie de diverse forme. Friedman. adoptându-se masuri de restrângere si limitare a somajului. cunoscând perioade de accentuare si agravare sau stabil si relaxare.3. dar si optiunea persoanelor de a prelungi perioada de cautare a noului loc de munca. pornind de la analiza datelor furnizate de curba Phillips. Pe baza numarului de someri si a ratei de somaj se pot face aprecieri cu privire la gradul de ocupare a fortei de munca si cu starea economiei. De regula. 2. Rata naturala a somajului este cea care corespunde unei rate stabile a inflatiei. 5. Indicatorii de nivel – cu ajutorul carora se poate stabili nivelul absolut (numarul de persoane aflate în somaj într-o anumita perioada) si nivelul relativ ca rata a somajului. Cresterea duratei semnifica o agravare a problemei somajului. a aratat ca exista somaj chiar si atunci când pietele sunt în echilibru. care.

2. adica cel general de mobilitate si fluctuatia normala a fortei de munca. Dintre cele mai importante. flexibilitatea pietei muncii prin programe de lucru flexibile. sezoniere. practicarea angajarilor temporare. politice. Contracararea „somajului problema” necesita strategii de lunga durata. umane. în orice moment. somajul în general.2.. ca solutii de final si de durata. se impun: 1.4. 4. Functie de situatia concreta din fiecare tara se urmareste profesia si gradul de calificare. dezvoltarea infrastructurii etc. 115 . Desi somajul este un fenomen permanent. reducerea timpului de lucru. sociale. Indicatori de mobilitate – arata care este numarul de persoane aflate în cautarea unui loc de munca.. stimularea eforturilor si a importurilor de echipamente si bunuri de investitii care maresc ocuparea. reprezentând o reactie la numerosi factori care actioneaza cu intensitati diferite si în moduri diferite în timp si spatiu. ridica probleme economice. revigorarea proceselor de crestere economica printr-o politica de încurajare a investitorilor care creeaza noi locuri munca. studii etc. nu trebuie ignorat sau minimalizat. domeniul de activitate al somerilor sau intensitatea fenomenului în rândul imigrantilor. Se calculeaza prin raportarea numarului de persoane neocupate la timpul cât se afla în cautarea altui loc de munca. marimea lui este variabila. concedii. Solutiile vizeaza un complex de masuri si actiuni sintetizate în strategii si programe diferite de la tara la tara.3. Masuri de diminuare a somajului Somajul care a depasit limitele considerate normale în fiecare tara. Indicatori de structura – ofera informatii în legatura cu categoriile de persoane aflate în somaj. 5. munci partiale.

Sprijinirea prin programe publice sau în colaborare cu organizatiile sociale. de natura sa 116 . îndeosebi pentru forta de munca feminina si tânara. cunoasterea si informarea asupra locurilor de munca. 4. convergenta programelor de învatamânt pe specializari si categorii profesionale cu cerintele diverselor domenii de activitate pentru a mari posibilitatile de angajare a tinerilor. Masurile antisomaj eficace sunt cele active cu caracter preventiv. sprijinirea initiativelor prin facilitati fiscale. generatoare de venituri. O serie de servicii – de informare. întrucât în cautarea si optiunea pentru un loc de munca transparenta este decisiva. în vederea restrângerii cazurilor de neadaptare a acestora la mutatiile structurale din economie. În acest sens. În aceasta categorie intra variatele masuri de sprijinire a dezvoltarii pe cont propriu a unor activitati adecvate aptitudinilor si preferintelor diferitelor categorii de persoane. dobânzi bonificate. 5. reprezinta directii noi de realizare a confluentei dintre cererea si oferta de munca. birouri de plasare. Dezvoltarea unei ample retele de agentii de informare. programele de ocupare trebuie sa înainteze o larga si permanenta informare a persoanelor care cauta locuri de munca. care ajuta persoanele sa-si obtina venitul. dar si mai stabile. Formarea si perfectionarea profesionala pot constitui si ele obiective importante în programele antisomaj. Cu cât este mai completa. a deservirii publice si protectiei mediului au devenit în ultimele decenii domenii cu cea mai mare capacitate de absorbire a fortei de munca. servicii cu caracter cultural – au cunoscut cele mai rapide ritmuri de crestere. sunt actiuni cu efecte pe termen lung. oferind o mare diversitate de locuri de munca atractive.3. a recalificarii si reconversiei profesionale a somerilor. bursa ofertelor de servicii etc. dezvoltarea industriei serviciilor. taxe vamale preferentiale etc. cu atât mai usor se realizeaza adaptarea. comunicare.

Desigur.1. inflatia actuala releva un anume raport între marimea fluxurilor banesti si cea a fluxurilor reale. dar comparativ cu eforturile financiare. De retinut faptul ca mecanismul scaderii puterii de cumparare a banilor este unul specific banilor neconvertibili si a banilor de credit. Evidenta în primul rând în sfera circulatiei monetare si marfare. Geneza. respectiv excedentul masei monetare în raport de oferta de prodfactori si satisfactori. pe diverse piete. Inflatia se manifesta ca o tendinta generala si durabila de crestere a marii majoritati a preturilor.3.sprijine pe cei amenintati de somaj pentru ca nu mai pot tine pasul cu noile cerinte sub raportul competentei profesionale. cu privatiunile sociale si morale. inflatia este în mod uzual dedusa din indicele general al preturilor: 117 . crestere diferentiata pe categoriile de bunuri. pe care le comporta persistenta somajului. cauze. fapt ce antreneaza deprecierea banilor. masurare Proces prin excelenta monetar. astfel de programe cu termene medii si lungi. Inflatia contemporana reprezinta un dezechilibru structural monetar real ce exprima existenta în circulatie a unei mase monetare ce depaseste nevoile economiei. Fiind un fenomen global de crestere a nivelului preturilor. 5. sunt foarte costisitoare. pe servicii ale factorilor. sunt indiscutabil de preferat. natura. Inflatia actuala continua sa ramâna un proces de depreciere a banilor aflati în circulatie si de devalorizare a lor prin masuri luate în mod constient de agentii economici specializati. una din problemele majore cu care se confrunta majoritatea tarilor. inflatia modificând corelatiile dintre preturi. inflatia a devenit în perioada ultimilor 50 de ani. Inflatia 5.3.

§ creditul bancar – atunci când bancile acorda credite fara o analiza serioasa a destinatiilor acestora. este posibil ca banii de cont sa produca efecte inflationiste similare banilor numerar. fara ca nevoile circulatiei sa fi crescut. valutari. întrucât statul se împrumuta pentru a consuma si nu pentru a produce suplimentar. masurata prin stocul de moneda. astfel banii în circulatie vor creste. § intrarea în circulatie a unor sume de bani din economiile nonbancare – daca exista posesori de depozite monetare nonbancare si daca exista deja inflatie. Cei mai multi dintre acestia actioneaza prin mecanismul cererii si al ofertei. sociali. masurata printr-un indicator macroeconomic. La baza declansarii si persistentei inflatiei se afla un complex de factori: economici. aruncarea pe piata a 118 . de tipul PIB sau PNB. un fenomen dinamic care nu poate fi perceput si înteles într-o viziune statica. externi etc. prin excelenta. Aceasta explica si existenta unor controverse cu privire la natura. efectele inflatiei. cauzele. Între cauzele inflatiei cel mai adesea sunt invocate urmatoarele: § deficitul bugetar – atunci când statul are cheltuieli mai mari decât veniturile curente. monetari. interni. si cresterea masei monetare. fiscali. Inflatia este. în toata amploarea sa.Ip = P1 P0 Acesta pune în evidenta relatia directa între cresterea productiei. fenomenul inflatiei nu este perceptibil la un moment dat. Datorita complexitatii dinamismului si multitudinii de cauze si factori care îi influenteaza continutul. politici. pentru a acoperi diferenta statul se împrumuta la banca centrala.

se produc urmatoarele fenomene: inflatie deschisa. inflatie galopanta si somaj masiv. § inflatie deschisa sau moderata.unor noi cantitati de bani constituie un factor potential de inflatie. unde rata inflatiei lunare este mai mare de 50%. § inflatie galopanta. scade încrederea în moneda nationala. 119 . caracterizata printr-o crestere generala a preturilor de 5-10% anual. salariatii si consumatorii actioneaza convergent în directia cresterii costurilor. crestere economica zero. § slumflatia desemneaza acea stare negativa a economiei caracterizata prin scaderea productiei nationale. § inflatia prin oferta are drept cauza insuficienta productiei (inflatia reala). Dupa cauzele care o produc. inflatia poate fi: § inflatia prin cerere – proces pus pe seama excesului de cerere solvabila (este vorba de acele impulsuri dinspre cerere care statueaza si consolideaza un dezechilibru de piata. apare si se mentine atunci când si acolo unde firmele. somaj. Tinând seama de valorile pe care le au principalii indicatori de masurare a inflatiei si în principal de cele ale indicelui mediu anual de crestere a preturilor. iar preturile relative sunt stabilite prin troc. cererea nominala solvabila mentinându-se mai mare decât oferta de bunuri). guvernul. § stagflatia caracterizeaza acea stare a economiei în care. concomitent. provocând dezechilibre economice si sociale puternice. atunci când preturile cresc cu peste 15%. literatura de specialitate departajeaza urmatoarele tipuri de inflatie: § inflatie târâtoare („linistita”)care presupune o crestere a preturilor în proportie de 3-4% anual. § hiperinflatie – cea mai acuta forma de crestere necontrolata a preturilor. § inflatia prin costuri are drept cauza sporirea costurilor de productie.

cât si în cel al economisirii. sa contracareze efectele nefaste ale fenomenului. prin indexarea salariilor. Dincolo de mecanismele economice. În situatii conjuncturale si pe termen scurt. Astfel. inflatia descurajeaza economisirea incitând agentii economici sa cheltuiasca. De asemenea. în bunuri de folosinta îndelungata. Principalele efecte ale inflatiei. inflatia genereaza incertitudine si neliniste în rândul populatiei. plasându-si banii. pe cât posibil. la rândul lui. pe care le afecteaza si le bulverseaza. Politici si masuri antiinflationiste Depreciind moneda. În general. Altii dobândesc statutul de grupuri de presiune în relatia cu patronatul si cu guvernul. 120 . nu sa economiseasca.2. inflatia mareste veniturile statului. agentii economici accelereaza ritmul cumpararilor. Cei care reusesc sa se organizeze în sindicate puternice încearca. Se contureaza si se declanseaza o atitudine de revendicare. în detrimentul celei pe termen lung. Pe fondul unei cresteri rapide si generalizate a preturilor. nefiind siguri ca în viitor economisirea unei parti din venitul actual le va aduce aceeasi satisfactie. nu atât ca nivel.3. Avantajând pe debitor (rambursarea creditelor se face cu bani a caror putere de cumparare este „penalizata” de rata inflatiei) inflatia usureaza povara datoriei publice. indivizii prefera satisfactiile prezente celor viitoare. deprecierea monetara indusa de inflatie conduce la devalorizarea semnificatiei reale a elementelor de bilant: activ si pasiv. Procesul de economisire sufera. în calitate de consumatori si pentru a atenua efectele deprecierii monetare. inflatia schimba comportamentul individual atât în actul de consum. Acest gen de arbitraj conduce la mutatii în structura economisirii – capata pondere economisirea pe termen scurt si cu caracter speculativ. cât mai ales ca structura. de pe urma deprecierii monetare.5.

precum si majorarea puterii de cumparare a monedei prin diminuarea cantitatii de moneda în circulatie. raspund aceluiasi obiectiv. § distribuirea rationala a venitului national pe categorii si grupuri socio-profesionale etc. Formele pe care le îmbraca deflatia sunt: 121 . Masuri contra inflatiei prin costuri: vizeaza acele cai care pot contribui la reducerea dimensiunii costurilor ca parte componenta de substanta a preturilor. asigurarea unor reforme economice curente. Masuri contra inflatiei prin cerere si oferta: sustinerea ofertei se poate realiza înlaturând toate cauzele care conduc la scaderea productiei. atât publice cât si private.. În acest scop. § blocarea preturilor.nefavorabila pentru ambele parti. Tarile cu economie de piata consolidata cauta sa mentina inflatia în limite moderate. atitudine ce degradeaza climatul social. Semnificatia acestor masuri trebuie stabilita în contextul cererii efective globale. § cresterea impozitelor si taxelor directe. Mai semnificative sunt: § o politica de salarizare fondata pe criterii economice. încadrarea eficienta în structurile comertului international etc. § reducerea creditelor acordate firmelor etc. pe care sa o foloseasca ca pârghie economica de restructurare tehnico-stiintifica. § reducerea cheltuielilor publice. Excesul de cerere poate fi temperat prin: § înghetarea salariilor. § cresterea ratei dobânzii. Punerea în functiune a obiectivelor de investitii. în aceste tari au fost create metode adecvate de convertire a procesului inflationist într-un proces de crestere si dezvoltare economica durabila. deflatia prin care statul urmareste blocarea sau temperarea cresterii preturilor. Masuri de factura monetara si financiara: 1.

conduce la o reasezare a preturilor pe baza unor criterii care rezulta din raporturile valorice indicate de realitatea practica. depresiunea si relansarea. care consta în ridicarea nivelului dobânzilor sau în diminuarea acordarii creditelor bancare. a veniturilor si ocuparii fortei de munca. proces care se desfasoara prin anularea mijloacelor de plata sau convertirea acestora într-un anumit raport. stabilirea unui raport de interdependenta cu cel al veniturilor si al puterii de cumparare. majorarea impozitelor. De asemenea. care consta în achitarea datoriei statului la banca centrala sau adoptarea de politici prin excedente bugetare. concretizat în încetinirea cresterii economice. mai mare. 3. criza. devalorizarea – înseamna adaptarea legala a cursului oficial al monedei nationale. în stagnarea sau chiar scaderea volumului afacerilor. respectiv. § de credit. 5. 2. obtinute prin micsorarea cheltuielilor publice si. Sinteza § Ciclicitatea economica este o forma de evolutie normala a economiei. 122 . indexarea preturilor. la cel al pietei. 4. care consta în restrângerea masei monetare în circulatie. pusa în evidenta prin cresterea agregata a productiei. § financiara. reducerea deficitelor bugetare etc. § Un ciclu economic se caracterizeaza prin existenta a patru faze: expansiunea. reducerea impozitelor si taxelor indirecte. în dereglari profunde ale principalelor proportii din economie. § Ciclul economic reprezinta perioada de timp dintre doua crize economice care se succed. mai mic.§ monetara. § Criza economica semnifica un fenomen negativ în evolutia economiei.

deschisa sau moderata. § Somerii sunt definiti ca persoane apte de munca. cum ar fi: indicatori de nivel. dar si elemente de ordin social. Ce rol poate juca presiunea fiscala în atenuarea somajului? 7. hiperinflatia. o necesitate sau o calamitate sociala? 6. slumflatia. stagflatia. Probleme de discutat A. § Literatura de specialitate departajeaza urmatoarele tipuri de inflatie: inflatie târâtoare. § Inflatia se manifesta ca o tendinta generala si durabila de crestere a preturilor majoritatii bunurilor si de scadere a puterii de cumparare a banilor. sunt concepute si formulate în raport cu modul cum sunt percepute cauzele fluctuatiilor ciclice. care include în sfera sa aspecte economice. indicatori de mobilitate si de structura. aflate în cautarea unui loc de munca. cuprinzator. Care sunt tipurile de fluctuatii ciclice cele mai studiate în literatura economica? 2. Ce este inflatia? Care sunt cauzele posibile ale inflatiei? 123 . inflatia prin oferta. Care sunt principalele forme de somaj cunoscute? 5. în principal. galopanta. inflatia prin costuri. Enuntati cauzele principale ale crizelor economice? 4. Care sunt principalele tipuri de cicluri economic? 3. Somajul voluntar este un lux. intrarea în circulatie a unor sume de bani din economiile nonbancare etc. psihic si moral. creditul bancar. inflatia prin cerere. sunt folositi indicatori. indicatori de durata. § Pentru aprecierea dimensiunilor somajului.§ Politicile anticriza bazate pe influentarea cererii agregate sau a ofertei agregate. politic. 1. § Cele mai importante cauze generatoare de inflatie sunt: deficitul bugetar. § Somajul este un fenomen complex.

recesiune economica si stabilitatea preturilor. somajul tehnologic. b. e. Stagflatia reprezinta situatia de: a. d. somajul structural. 3. c. c. recesiune economica si inflatie ridicata. pot fi determinate de socuri ale cererii. 2. b. toate cele de mai sus. somajul de discontinuitate. d. accelerarea incertitudinilor în mediul de afaceri. pot fi determinate de socuri ale ofertei. expansiune economica si inflatie ridicata. e.8. b. cresterea generalizata si durabila a preturilor. c. somajul ciclic. expansiune economica si inflatie redusa. recesiune economica si inflatie redusa. 4. Sub ce forme poate fi analizata inflatia? 9. interventia guvernamentala poate fi una din cauzele declansarii recesiunii. Care dintre afirmatiile urmatoare referitoare la ciclurile economice este falsa? a. Inflatia are ca efecte: a. reducerea generalizata si durabila a monedei. c. b. 124 . Care dintre urmatoarele tipuri de somaj se reduce în faza de expansiune a ciclului economic? a. 1. d. e. Inflatia prin cerere are o existenta de sine statatoare fata de inflatia prin oferta? B. redistribuirea veniturilor în favoarea debitorilor si în defavoarea creditorilor. somajul sezonier.

Solutia de fond pentru ca o economie sa depaseasca faza de criza economica este: a. modificarilor survenite în tehnologiile de fabricatie.d. b. e. nu exista un model unic al ciclului economic. 5. îmbunatatirea calitativa si ameliorarea factorilor de productie prin investitii. 6. cresterea cererii pentru a impulsiona marirea ofertei cu factorii de productie existenti. este o forma de evolutie sezoniera a vietii economice. 125 . c. este o forma de evolutie normala a activitatii economice. tuturor factorilor mentionati anterior. cresterea productiei. este rezultatul actiunii factorilor aleatori. b. rationalizarea consumului pentru a diminua cererea. indexarea salariilor. timpului necesar gasirii unui loc de munca. 8. Care dintre aprecierile de mai jos referitoare la ciclicitatea economica sunt adevarate: a. 7. d. b. reducerii cererii de bunuri si servicii datorita recesiunii. c. ciclului de viata al produselor. ciclurile economice sunt identice. c. Somajul ciclic este datorat: a. b. e. c. cresterea volumului creditelor. Se reduce inflatia prin: a.

1. existenta proprietatii publice în proportii diferite. politica sociala. interventia statului a devenit un fenomen general. într-o masura mai mare sau mai mica. stiintific. Participarea statului la viata economica si implicarea lui ca agent economic deriva din caracteristicile evolutiei economiei contemporane si are motivatii multiple de ordin economic. politic. Datorita profundelor implicatii în plan social. social. monetara. § Bugetul de stat si rolul sau în realizarea politicii economice a statului. juridic. moral. în toate tarile si în toate domeniile.CAPITOLUL 6 POLITICI MACROECONOMICE Relatia dintre stat si economie este una din cele mai controversate probleme ale teoriei si practicii economice. Statul si economia În zilele noastre. economic. Obiective de studiu § Întelegerea rolului statului ca agent economic si a necesitatii interventiei sale în economie. 6. § Însusirea conceptelor de politica economica. prezent. 126 . Între acestea se remarca: 1. bugetara si cunoasterea principalelor instrumente utilizate prin intermediul acestor politici. confera statului calitatea de agent economic proprietar si întreprinzator asupra unor bunuri mobiliare sau imobiliare. participarea statului la viata societatii constituie o preocupare majora pentru toate categoriile de agenti economici. politic.

Tipologia cea mai frecvent folosita pentru a descrie rolul pe care îl joaca statul în viata economica se bazeaza pe trei functii importante: 127 . acest concept desemneaza ansamblul de activitati si institutii prin care se realizeaza functiile economice ale statului.. 3. conjunctura economica internationala. nevoia unui cadru legislativ-juridic si institutional al activitatii economice si a unor norme care sa reglementeze raporturile dintre agentii economici. de regula. § economia publica marfara. disparitatile sociale determinate de inegalitatile mari în venituri.2. care produce bunuri si servicii necomerciale cu caracter de prestatii sociale. în redistribuirea veniturilor.I. în ocuparea fortei de munca. care genereaza modificari în politica de protejare a capitalului intern. a unor ramuri sau a monedei nationale etc. 5. Economia publica are în structura sa doua mari componente: § economia publica nonmarfara. care cuprinde productia regiilor autonome si a societatilor comerciale cu capital de stat. sanatate etc. largirea domeniilor în care se manifesta interventia sa au determinat aparitia unui sector denumit „economie publica”. transporturi. datorate mecanismelor pietei. în productia de bunuri si servicii. care impun o anumita reglare a veniturilor prin masuri de protectie sociala si diverse prestatii din partea statului. Dimensiunile economiei publice sunt puse în evidenta de ponderea ei în P.B. Cresterea rolului statului în viata economico-sociala. 4. insuficienta angajare a initiativei private în unele domenii.). de interes national (energie.

Indivizii îsi stabilesc preferintele în functie de costurile si avantajele particulare care le sunt asociate si nu tin cont de costurile si de avantajele sociale pe care deciziile lor le implica pentru societate. Functia de stabilizare: politicile de stabilizare tind sa regleze evolutia variabilelor macroeconomice astfel încât sa evite sau sa limiteze principalele dezechilibre ce afecteaza economia nationala. pe de alta parte.I. justitie etc. În acest sens se disting patru obiective: 128 . II. cheltuielile pentru sanatatea si educatia indivizilor produc efecte externe pozitive pentru colectivitate. aparare nationala. o externalitatile: exista externalitate atunci când preferintele unui individ au efecte asupra bunastarii altor indivizi (astfel.). doar o institutie investita cu puterea de a constrânge pe beneficiari prin forta (statul) poate îndeplini acest tip de servicii. Functia de alocare vizeaza: § Optimul consumatorului: plecând de la ideea conform careia eficacitatea economica consta în utilizarea totalitatii resurselor disponibile astfel încât sa se obtina maximum de satisfactie pentru indivizi. § Deficientele economiei de piata: analiza economica recunoaste doua situatii principale în care initiativa privata si schimburile libere între indivizi nu permit asigurarea unei alocari optime a resurselor si unde interventia statului ar putea genera o alocare mai eficienta si anume: o serviciile colective pure: un serviciu colectiv pur este un serviciu utilizat în acelasi timp de toti membrii unei colectivitati si pentru care un producator particular nu ar putea exclude pe beneficiarii ce nu doresc sa contribuie la finantarea serviciului respectiv (de exemplu. ordine publica. poluarea si toate prejudiciile aduse mediului constituie exemple de efecte externe negative).

educatie etc. în ultima instanta. arta alegerilor aplicata domeniului economic. destinata sa constituie o ameliorare a bunastarii colective. Acest obiectiv consta în reducerea somajului la somaj voluntar minimal necesar bunei functionari a pietei muncii.B. culturale sau strategice.I.§ cresterea: masurata de procentul de crestere anuala a P. § locurile de munca: în sensul de utilizare deplina a fortei de munca. cum ar fi: repartizarea sociala a veniturilor. Obiectivele unei politici economice nu sunt toate economice. Functia distributie a veniturilor si a avutiei nu este separata de celelalte functii ale statului si pune problema deciziei fara a exista un criteriu operational de evaluare recunoscut de teoria economica. întâlnim obiective sociale. bunastarea sub diverse aspecte: sanatate. III. formele de libertate si de participare politica etc. § Asigurarea echipamentelor colective si a serviciilor publice. iar politica economica nu cuprinde toate aspectele vietii economice.. Politica economica se concretizeaza în ansamblul masurilor luate de autoritatea publica pentru a influenta economia. § stabilitatea preturilor: vizeaza o rata a inflatiei cât mai scazuta (1-3%). Politica economica Politica economica se fundamenteaza pe teoriile economice si reprezinta. pe care societatea le asigura si a caror realizare trece prin conditii economice. Politica economica are însa si obiective direct economice: § Ocuparea deplina a fortei de munca. Ea permite sporirea locurilor de munca. stabilitate monetara etc. 129 . 6. Astfel. a venitului national si a venitului pe cap de locuitor. calcul ce reflecta suma platilor primite sau varsate în exterior. § echilibrul extern reprezinta echilibrul balantei de plati. § Eficacitatea economica.2.

Elaborarea politicii economice presupune urmatoarele elemente: 1. c. echilibrarea balantei de plati. stabilitate preturilor. independenta nationala etc. decizia politica ca orice alegere economica se face sub constrângeri. 130 . care nu pot fi direct influentate si se refera. Concurenta transparenta. dar poate conduce si la o criza a investitiilor. amploarea lui sau durata în timp. iar pe termen lung. reducerea ratei profitului poate favoriza lupta împotriva inegalitatilor.Alaturi de acestea exista si obiective intermediare. Crestere economica sustinuta si relativ stabila. limitele puterii publice în materie economica. fixarea obiectivelor: cresterea economica. un regim de schimb adecvat. cum ar fi : a. de regula. În general. iar pe de alta parte. institutiile si mecanismele pietei. Pentru realizarea acestor obiective se folosesc urmatoarele instrumente: legile si reglementarile în materie de comert si finante. Stabilitate monetara si stabilitatea preturilor. Constrângerile reflecta pe de o parte. cursul de schimb. respectiv o capacitate de ajustare a economiei. la comportamente. conditii sau limite ale emisiunii monetare si de credit. poate sa blocheze cresterea veniturilor si a ocuparii. ratele dobânzii. complexitatea vietii economico-sociale. controlul miscarilor de capital. structura productiva competitiva. reducerea inegalitatilor.. Ierarhia poate avea drept criteriu importanta obiectivului. investitii eficiente si oportun orientate. controlul preturilor. stabilirea unei ierarhii între obiective este necesara deoarece unele obiective sunt incompatibile. fiscalitatea si securitatea sociala. Piete „flexibile” si preturi libere. 2. De exemplu. d. b. cheltuielile publice si orice forma de finantare.

În acest context. dar limiteaza atractia spre investitii pentru ca slabeste cererea solvabila si nu încurajeaza cresterea capacitatilor de productie. însa în realitate. Politica structurala intervine cu scopul reglarii prin politica economica a vietii economice. Tipuri de politici economice Politica conjuncturala desemneaza ansamblul masurilor luate de stat pentru ca procesul de crestere economica sa respecte marile echilibre. statul cauta sa actioneze asupra ratei de crestere a P. De exemplu. atunci când se actioneaza pentru stoparea sau accelerarea cererii globale. analiza interdependentelor între obiective: în mod curent. Politica sociala vizeaza urmatoarele obiective: fixarea salariului minim garantat. ratei somajului si soldului platilor curente. prin interventia sa. mecanismele si institutiile aferente. politica transferurilor sociale. ce explica legaturile dintre unitatile ansamblului. alegerea mijloacelor: de regula.I. dar si asupra ratei inflatiei. frânarea masei salariale îmbunatateste rata profitului. politica economica se concentreaza pe modele macroeconomice. Politica comerciala reflecta într-o forma simplificata opozitia dintre protectionism si liber schimb. Dimensiunea conjuncturala a politicii veniturilor corespunde alegerilor facute în materie de repartitie si de redistribuire.B. 4. printro actiune directa asupra salariilor. nu este decât o combinare a acestora în diferite grade. mijloacele folosite pentru atingerea optimului în functie de finalitatile concretizate în obiectivele ierarhizate depind de scopurile urmarite. controlul preturilor si al salariilor.. Astfel. dreptul 131 .3. Politica veniturilor are ca obiectiv libertatea negocierilor sau reglementari în materie de salarii sau alte venituri. politica veniturilor comporta un aspect conjunctural.

taxa de rescont. oferindu-le în schimb suma nominala din care se scade dobânda aferenta pentru perioada de timp cuprinsa între momentul achizitionarii creantei si scadenta ei (scont). Principalele instrumente clasice ale politicii monetare sunt: taxa de scont. pensii.la munca. durata muncii. rolul politicii monetare se realizeaza prin reglarea cererii de moneda. Politica monetara Politica monetara reprezinta ansamblul actiunilor exercitate de autoritatile monetare asupra masei monetare în vederea orientarii pe termen scurt si mediu a economiei. indemnizatiile de munca. ea cauta modalitati de a suporta presiunile valutare din exterior atunci când miscarile de capital se deruleaza speculativ. Scontarea este operatiunea prin care o banca achizitioneaza de la clientii ei. vânzari si cumparari de titluri pe piata deschisa (open market). protectia sociala rezultata din politicile sociale se concretizeaza în cheltuieli pentru sanatate. însa reglarea în sine nu este un scop. Pe plan extern. locul sindicatelor în elaborarea politicii sociale. ocuparea cât mai deplina a fortei de munca. expansiunea economica etc. ci prin aceasta actiune se urmareste stabilitatea preturilor. 132 . la vedere si înainte de scadenta. Pe de alta parte. Cele mai multe sisteme de protectie sociala combina asigurarea si asistenta în scopul realizarii securitatii sociale. politica monetara si miscarile externe de capitaluri sunt de natura dubla. ajutorul familial. alocatii de somaj etc. politica monetara poate sa încurajeze intrarile sau iesirile de capitaluri pentru reechilibrarea balantei de plati. În general. creante pe termen scurt. variatia cotelor rezervelor obligatorii.3. Politica economica cuprinde politica monetara. 6. locuinte etc. Pe de o parte. politica bugetara si politica fiscala. Pe plan intern.

deoarece tranzactiile între bancile comerciale genereaza fie un excedent. În situatia opusa. operatiune efectuata la vedere si înainte de scadenta. si a taxei de rescont. în stadiul sau initial. fie deficit de lichiditati. sau pentru a completa deficitul. banca de emisiune achizitioneaza pe piata o parte a efectelor publice sau private detinute de bancile comerciale. Taxa rescontului este rata dobânzii pe care banca de emisiune o calculeaza în momentul rescontarii efectelor de comert. Practica cotelor obligatorii de rezerva: variatia acestora este foarte eficace deoarece afecteaza multiplicatorul creditului. reprezinta un instrument de politica monetara. Reglarea lichiditatii monetare functie de nevoile sistemului economic. în situatia de emisiune „deschide” piata care. a efectelor de comert deja scontate. ca si evitarea variatiilor de ritmuri foarte mari si dezordonate în dinamica masei monetare poarta denumirea de politica „open market”. dupa caz. Achizitionarea sau vânzarea titlurilor de „open market”. Aceasta politica înseamna ca. Rescontarea este operatiunea de achizitionare de catre banca de emisiune de la bancile comerciale. banca de emisiune intervine pentru a „reteza” excedentul. Taxele de scont sunt de regula. functiona doar pe baza tranzactiilor între bancile comerciale. ea cedeaza pe piata monetara o fractiune din efectele publice sau cele private. cum ar fi: raportul dintre cererea de scontare si posibilitatile bancilor de a veni în întâmpinarea solicitantilor. iar cumpararile pe care le efectueaza agentii economici reduc masa monetara.Taxa scontului (marimea relativa a scontului) depinde de numerosi factori. În prima situatie. punând astfel în circulatie cantitati suplimentare de moneda. mai mari decât cele de rescont. 133 . prin interventia sa.

Plafoanele de credit. Pentru sporirea ofertei de bani. ceea ce va antrena cresterea investitiilor si ridicarea nivelului de echilibru al P. § ridicarea ratei rezervei obligatorii. Politica banilor ieftini – daca echilibrul P. Banca Centrala furnizeaza lichiditati societatilor bancare solicitante. § ridicarea ratei dobânzii etc. § reducerea ratei legale de rezerva.B. urmeaza sa se recurga la politica banilor ieftini. Sporirea ofertei de bani va duce la diminuarea ratei dobânzii. În acest scop se întreprind urmatoarele actiuni: § vinderea de hârtii de valoare catre institutiile de depozit si catre populatie. de regula.B. Aceasta politica consta în reducerea posibilitatilor de a obtine credit si în cresterea costurilor lui. § reducerea taxei scontului etc. 134 . Rata de refinantare bancara:prin intermediul acestei rate. conform cu obiectivele de politica monetara si de credit.N. De îndata ce rezervele obligatorii se constituie în baza a sporirii ofertei de bani se poate astepta ca oferta de bani sa creasca.fiind folosita si utila mai ales în tarile unde predomina moneda scripturala. se va promova politica banilor scumpi. Astfel are loc cresterea rezervelor suplimentare ale sistemului bancilor comerciale. maximum 90 zile.B. presupun stabilirea de maxime de credit pentru fiecare banca în parte de catre Banca Nationala. Politica banilor scumpi: daca un anume nivel al P. bancile centrale vor întreprinde urmatoarele actiuni: § cumpararea de hârtii de valoare de la banci si populatie. Refinantarea societatilor bancare este o operatiune de creditare pe termen scurt.N. Aceasta consta în setul de masuri care sa faca creditul ieftin si usor obtenabil.N. este realizat la un anume nivel care este însotit de somaj important si de folosirea incompleta a capacitatilor de productie. genereaza inflatia prin cerere.

4. limitându-se inflatia prin cerere. Cheltuielile guvernamentale îmbraca doua forme: achizitiile de stat. ceea ce antreneaza ridicarea ratei dobânzii. Cresterea ratei dobânzii conduce la restrângerea investitiilor si a cheltuielilor totale. bancile vor constata ca rezervele lor nu sunt prea mici pentru a satisface exigentele ratei legale de rezerva. a marimii si surselor prelevarilor efectuate asupra veniturilor agentilor economici. reprezentând cheltuielile efectuate pentru procurarea de bunuri si servicii si platile de transfer guvernamentale („impozitul negativ”) care vizeaza asigurarea unor venituri minime necesare diferitelor categorii ale populatiei defavorizate. Impozitele sunt grupate în doua mari categorii: 135 . Politica bugetara are doua componente: politica cheltuielilor publice si politica fiscala. oferta de bani se reduce. cât si variatia transferurilor financiare publice. Sistemele fiscale combina diferite principii de impunere fiscala cu scopul de a asigura într-o forma sau alta egalitatea fata de impozit. adica operatiunile lor curente sunt prea mari în raport cu rezervele lor.Astfel. În aceste conditii. Principalele instrumente folosite sunt modificarea dimensiunii si destinatiei cheltuielilor statului. institutiile îsi vor reduce afacerile lor curente. 6. care vizeaza marimea si ritmul încasarii impozitelor. Politica bugetara Obiectivul politicii bugetare îl constituie utilizarea cheltuielilor si veniturilor publice pentru a modifica echilibrul macroeconomic global în vederea asigurarii dezvoltarii economice în conditii de stabilitate. Cheltuielile guvernamentale influenteaza prin marimea lor ponderea sectorului public si a celui privat.

impunere regresiva. Cu ajutorul bugetului. 136 . impunerea progresiva. El se întocmeste anual de catre puterea executiva si se aproba de puterea legislativa printr-o lege speciala. marimea impozitului fiind direct proportionala cu marimea materiei impozabile.incluse în pretul marfurilor si în tarifele serviciilor si platite indirect de catre consumatori (T. aplicându-se fie asupra cuantumului total al acesteia (impunere progresiva simpla).).. accize.A.V. care cunoaste urmatoarele forme: a. Impunerea în cote procentuale. diferentiata pe trei categorii: 1. nivelul presiunii fiscale etc. 2) Impozite indirecte (numite si impozite sau taxe de consum sau cheltuiala). Impunerea în cote fixe. în care cotele de impozit cresc odata cu cresterea materiei impozabile. Politica fiscala asigura anumite proportii între diferite tipuri de fiscalitate directa si indirecta. pe salarii. b. între impozitul pe venituri si cel pe proprietate. Modul de stabilire a marimii impozitelor în functie de dimensiunea materiei impozabile asupra careia se percep defineste sistemul de impunere. 2. 3. pe proprietate etc. în care cota de impozit este fixa. în care cotele de impozit se reduc în raport cu cresterea materiei impozabile.1) Impozite directe – se stabilesc în mod direct asupra veniturilor subiectilor economici (impozitul pe profit. impunerea proportionala. Existenta bugetului de stat este rezultatul participarii statului la viata economico-sociala si cel mai important document financiar în care sunt incluse veniturile si cheltuielile anuale ale statului. care îi confera caracterul de act normativ obligatoriu pentru toti agentii. fie pe transe. taxe vamale etc. Politica bugetara tinde sa actioneze asupra vietii economice prin bugetul de stat. statul îsi asigura resursele de care are nevoie pentru exercitarea atributiilor sale.).

macroeconomic. bugete autonome ale unor organisme publice cu larga autonomie financiara care nu mai au nevoie de aprobarea parlamentului si bugetele unitatilor administrativteritoriale. Principalele surse ale veniturilor bugetare sunt veniturile fiscale si cele nefiscale. de varsaminte de la institutiile publice si de diverse alte venituri. Ele sunt o forma de prelevare la dispozitia statului. ale societatilor comerciale cu capital de stat si alte cheltuieli de capital. subventii si transferuri. fara contraprestatie directa. de varsaminte din profitul net al regiilor autonome. functionare administratiei publice. bugetul extraordinar. dobânzi aferente datoriei publice. actiuni economice (cercetare stiintifica. gospodarie comunala. transporturi si telecomunicatii etc. Veniturile fiscale sunt constituite din impozite directe si indirecte si constituie principala sursa a veniturilor publice. Cheltuielile publice sunt efectuate pentru: § cheltuieli curente: actiuni social-culturale.Bugetul statului reprezinta un tablou sinoptic. Bugetul de stat se poate prezenta sub forma unui sistem de bugete format din bugetul general sau ordinar al statului. care cuprinde veniturile si cheltuielile publice la nivel central. cu titlu nerambursabil. sub forma unei balante în care sunt înscrise veniturile si cheltuielile publice autorizate. a unei parti din venitul persoanelor fizice si juridice. 137 . bugete anexate ale unor institutii si întreprinderi de stat ce beneficiaza de o anumita autonomie financiara. elaborat în perioada unor dificultati financiare si alimentat din venituri extraordinare. pentru acoperirea cheltuielilor publice. respectiv cheltuieli ale regiilor autonome.). aparare si ordine publica. în mod obligatoriu. Veniturile nefiscale sunt cele reprezentate de venituri din dividende. § cheltuieli de capital.

Acestea determina o crestere a veniturilor care revin partial statului sub forma de impozite si taxe. În faza de boom prelungit actiunile asupra veniturilor vizeaza cresterea sarcinilor fiscale. caracterizata prin utilizarea cheltuielilor publice în vederea relansarii economice. abrogarea unor avantaje fiscale. Executia bugetara poate fi: excedentara. alta parte se economiseste.Executia bugetara consta în realizarea integrala si la termenele prevazute a veniturilor bugetare si finantarea cheltuielilor înscrise în buget. iar restul constituie venit disponibil pentru noi cheltuieli care se transforma ulterior în venituri. iar prestatiile sociale se restrâng. la conjunctura existenta. În relansare se opereaza asupra cheltuielilor prin marirea si extinderea prestatiilor sociale si asupra veniturilor prin relaxare fiscala. Executia bugetara realizata prin masuri fiscale sau de cheltuieli publice se adapteaza. daca veniturile depasesc cheltuielile. lansarea de împrumuturi publice. mareste cheltuielile bugetare care asigura venituri suplimentare pentru agenti. cu cheltuieli la nivelul veniturilor.B. si calea fiscala pentru asanarea inflatiei. de regula. cât si asupra cheltuielilor bugetare. deficitara.sporind presiunea fiscala. când cheltuielile sunt mult mai mari decât veniturile. care se masoara prin ponderea veniturilor statului în P. echilibrata. când statul actioneaza asupra disponibilitatilor agentilor si a cheltuielilor lor. Presiunea fiscala îsi gaseste expresia în gradul de fiscalitate. Daca statul practica o politica expansionista. într-o strânsa corelatie cu destinatiile prevazute. În executia bugetara statul poate folosi doua cai: calea bugetara. Prin executia bugetara statul poate influenta activitatea agentilor economici si modela comportamentul acestora. 138 . corespunzatoare volumului cheltuielilor. actionând atât asupra veniturilor.I.

structura si evolutia datoriei publice caracterizeaza situatia financiara a unei tari. împrumuturile externe pot deveni sursa a dezvoltarii economice. datoria publica reprezinta totalitatea sumelor împrumutate de stat. Sinteza § Participarea statului la viata economica si implicarea lui ca agent economic deriva din caracteristicile evolutiei economiei 139 . atunci datoria externa devine o sursa importanta a dezvoltarii. de alte institutii de drept public si chiar de agentii economici cu garantia statului. Marimea. externa sau totala pe locuitor sau prin raportul dintre datoria publica si venitul national. prezinta interes nu atât volumul îndatorarii externe. Pentru activitatea economica a statului. fara sa împovareze economia nationala. Dimpotriva. exprimata prin datoria publica interna. crearea de locuri de munca si ridicarea performantelor economice. datoria externa nu este un rau în sine si nu trebuie evitata în orice conditii. daca sunt contractate pentru scopuri productive. Serviciul datoriei externe reprezinta suma ratelor scadente a dobânzilor. de unitatile administrativ-teritoriale. De subliniat faptul ca. Important este sa se asigure o esalonare corespunzatoare a rambursarii ei în timp si o marime suportabila a serviciului datoriei externe. comisioanelor si altor obligatii în contul datoriei externe exigibila în cursul unei anumite perioade. Pentru aprecierea dimensiunilor ei se folosesc indicatori cum ar fi marimea absoluta a acesteia sau marimea ei relativa. cât scopul si utilizarea ei. pentru modernizarea infrastructurii si restructurarea economiei pe princip ii de eficienta economica. care sa tina seama de capacitatea de plata a economiei nationale.Numita si împrumut public. Daca resursele sunt orientate spre dezvoltarea si modernizarea productiei în ramuri care asigura cresterea economica.

taxa de rescont. politica fiscala si politica bugetara. social. 1. vânzari si cumparari de titluri pe piata deschisa si variatia cotelor rezervelor obligatorii. si anume: functia de alocare. Politica monetara reprezinta ansamblul actiunilor exercitate de autoritatile monetare asupra masei banesti. Cum realizeaza interventia eficientei alocarii resurselor? 140 statului ameliorarea . functia de stabilizare si functia de distributie a venitului si a avutiei. Pentru a descrie rolul jucat de stat în viata economica se pleaca de la functiile de baza. Politica economica presupune un ansamblu de masuri luate de autoritatea publica pentru a influenta economia. Principalele instrumente clasice ale politicii monetare sunt: taxa de scont. Politica bugetara actioneaza asupra vietii economice prin bugetul de stat. Politica fiscala asigura anumite proportii între diferite tipuri de fiscalitate directa si i directa. politic juridic etc. Obiectivul politicii bugetare îl constituie utilizarea cheltuielilor si veniturilor publice pentru a modifica echilibrul macroeconomic global în vederea asigurarii dezvoltarii economice în conditii de stabilitate. nivelul presiunii fiscale etc. Probleme de discutat A. între impozitul pe venituri si n cel pe proprietate. Politica economica cuprinde politica monetara.§ § § § § § § § § contemporane si are motivatii multiple de ordin economic. analiza interdependentelor între obiective si alegerea mijloacelor de actiune. Elaborarea politicii economice vizeaza urmatoarele elemente: fixarea obiectivelor. stabilirea unei ierarhii între obiective.

8. continut. Mijloacele de finantare de catre stat a cheltuielilor sale sunt: a. cresterea numarului de angajati. instrumente. diminuarea investitiilor agentilor economici. Rolul statului în asigurarea cresterii macroeconomice si a stabilitatii. Structura functionala a cheltuielilor publice. împrumuturile externe. În ce consta politica conjuncturala si dezavantajele ei? 7. B. Care sunt limitele politicii structurale? 6. O politica fiscala expansionista are ca mijloace: a. încurajarea investitiilor agentilor economici. cresterea masei monetare. 9. cresterea volumului de credite acordate. impozitele directe si indirecte si împrumuturile. 3. Rolul politicii bugetare în economie. 3. Tipuri de impozite si de impunere fiscala. Tipologia politicilor economice. 1. c. e. cresterea profiturilor firmelor. b. împrumuturile interne si externe. Concept. d. obiective. 11. 4. c. reducerea ratei dobânzii. Bugetul de stat. c. d. Continutul politicii monetare: concept. cresterea pe termen lung a veniturilor bugetului de stat. b. 10. 2. 5. O politica fiscala orientata spre cresterea impozitelor poate fi însotita de unul din urmatoarele efecte: a.2. Continutul politicii economice. b. impozitele directe si împrumuturile interne. 141 . e. impozitele directe si indirecte.

reducerea impozitelor. diminuarea tarifelor serviciilor publice. c. b. cresterea împrumuturilor. e. 142 . atunci este posibil: a. 4. reducerea impozitelor. a+b+c+d. rambursarea împrumuturilor. d. e. nici o varianta nu este corecta. Daca bugetul statului este excedentar.d.

§ obtinerea de cunostinte privind integrarea economica internationala.CAPITOLUL 7 ECONOMIA NATIONALA SI RELATIILE EXTERNE Existenta schimburilor economice între toate statele este o cerinta imperioasa a lumii moderne. teritorial si organizatoric. Economia mondiala prezentare generala Economia nationala cuprinde ansamblul activitatilor ce au loc pe teritoriul national. § criterii de apreciere a comertului exterior. Aceasta cuprinde economiile nationale si relatiile dintre ele în diversitatea lor. 7. structurate pe ramuri. Nici o tara nu poate sa-si asigure progresul tehnic. Obiective de studiu § dobândirea de cunostinte despre procesul de formare a economiei. Economia mondiala contemporana prezinta o structura deosebit de complexa: 143 . Economia nationala. chiar si atunci când sunt de dimensiuni mari si dispun de resurse pentru toate domeniile de activitate. pietei mondiale si diviziunii internationale a muncii.1. Economiile nationale coexista în cadrul economiei mondiale. Economiile nu pot sa existe si sa se dezvolte în mod izolat. economic si social în lipsa relatiilor cu alte state.

§ un numar mare de tari cu un nivel redus de dezvoltare.§ exista un numar restrâns de tari cu economie dezvoltata si foarte dezvoltata. 144 . Diviziunea mondiala a muncii reflecta locul fiecarei tari în cadrul schimburilor economice internationale si este rezultatul unei specializari a tarilor în producerea de bunuri si servicii. cheltuielile militare si subdezvoltarea. motiv care face necesar schimbul dintre ele de bunuri si servicii. optiuni politice etc. traditii. Diviziunea mondiala a muncii s-a format si se dezvolta sub impactul unui complex de factori: conditiile geoclimatice si dotarea cu resurse naturale. Între economiile nationale exista un complex de conexiuni marcate de amplificarea si diversificarea relatiilor dintre state. comunicatii etc. cresterea demografica. Diviziunea mondiala a muncii s-a format odata cu constituirea pietei mondiale. a caror solutionare depaseste fortele unui stat sau unui grup de state. Influenta fiecarui factor este mai ampla sau mai limitata. în domeniul economic (comert exterior. materii prime. poluarea si protectia mediului ambiant. fiind necesare eforturile conjugate ale mai multor state sau chiar ale comunitatii mondiale în ansamblul sau. urbanizarea.). în primul rând. populatie. De asemenea. teritoriul si populatia. aparatul de productie. dar si de faptul ca dificultatile unor probleme ce apar în unele tari sau zone si care se propaga în timp si spatiu. în functie de loc si de timp. transporturi. economia mondiala se caracterizeaza prin intensificarea problemelor globale cu care se confrunta: problema alimentatiei. conditii istorice. § tari foarte sarace. Deosebiri exista si în privinta potentialului economic: resurse energetice. capacitati de productie si calitatea lor etc. relatii financiar-valutare. Între tarile lumii exista o anumita diviziune a muncii si a activitatii.

Aceasta depinde de structura exportului si a importului. Implicarea tarilor în schimburile economice internationale este. cuprinzând si relatiile determinate de aparitia si dezvoltarea comertului invizibil (transport.). pe de o parte.).Piata mondiala reprezinta ansamblul relatiilor de schimb dintre state care au la baza schimbul. de vânzare-cumparare. relatii financiar-valutare. iar pe de alta parte. migratia fortei de munca. daca încasarile nu acopera cheltuielile facute cu marfurile respective. cum ar fi: înclinatia medie si marginala spre export si/sau import. este pusa în evidenta de o serie de indicatori. Deschiderea economiilor nationale catre comertul exterior dezvoltarea unei ample retele de relatii economice între tari constituie conditia esentiala a dezvoltarii tuturor statelor. deoarece pe calea importului poate sa-si procure bunurile si serviciile de care are nevoie. iar prin export poata sa desfaca în afara cantitatile care îi prisosesc. termenii schimbului (reflecta modul de repartizare între tari a avantajelor ce rezulta din comertul 145 . Relatia dintre activitatea economica interna si comertul exterior. prin aportul de valuta ce rezulta din export si marfurile importate. servicii etc. prin fluxurile sale import si export. turism. Efectele comertului exterior asupra cresterii economice pot fi pozitive. favorizata de adâncirea specializarii internationale. grupari închise etc. Nivelul si dinamica comertului sunt expresia dezvoltarii economice a unei tari. Aportul comertului exterior la cresterea economica este conditionat de eficienta sa. care s-au diversificat foarte mult. este limitata de actiunile restrictive ale unor forte ce actioneaza în spatiul economic international (firme multinationale. de calitatea si capacitatea competitiva a produselor exportate. a adâncirii diviziunii mondiale a muncii si a specializarii cu cât se intensifica diviziunea mondiala a muncii. cu atât se amplifica si schimburile dintre state. dar pot fi si negative. Comertul exterior al fiecarei tari constituie conditia principala a cresterii economice.

ci si a circulatiei fortei de munca si a capitalurilor. Integrarea economica internationala În sens larg. acces liber la anumite utilitati etc. ce rezulta din desfiintarea taxelor vamale. § zonele de comert liber sunt reprezentate de spatiile sau teritoriile în care s-au desfiintat taxele vamale.. are la baza acorduri comerciale preferentiale pentru tarile membre. pe lânga suprimarea restrictiilor în calea miscarii marfurilor si a factorilor productivi. a unor „ansambluri economice vaste”. Eficienta comertului exterior este data de productivitatea muncii nationale. diversificarea produselor etc. § piata comuna este o forma de integrare ce porneste de la ipoteza reala a mobilitatii factorilor de productie si consta în liberalizarea nu numai a comertului. § uniunea economica implica. integrarea desemneaza procesul de creare a unor „macrospatii”. între statele asociate. Integrarea economica vizeaza eliminarea progresiva a discriminarilor în raporturile dintre statele membre ale unei uniuni sau grupari. Ca forme de integrare economica interstatala se disting: § uniunea vamala înlatura obstacolele comerciale. Operatorii care actioneaza în zonele libere beneficiaza si de alte avantaje: facilitati fiscale. favorizeaza specializarea intraramuri. îndeosebi vamale. profitul în valuta. cursul de revenire care se calculeaza si pentru export si pentru import. reduce costurile de transfer ale marfurilor si preturilor. stimuleaza competitia si concurenta dintre firme.2. cu atât tara are mai multe de câstigat din schimburile internationale. aceasta forma de integrare liberalizeaza circulatia marfurilor. Ea este un reflex al adâncirii specializarii internationale si a complementaritatii economiilor nationale care. integrându-se pot sa-si satisfaca mai bine nevoile prin schimburile economice. Cu cât aceasta este mai ridicata.exterior). o 146 . 7.

elaborate la scara internationala. Ele se pot grupa în: a. 7. Cauzele procesului de mondializare a activitatilor firmelor sunt multiple si de natura complexa. reglementari tehnice referitoare la normele de securitate. contingentari. în conditiile unei diversitati de piete. de limba si cultura.coordonare suprastatala sub forma unificarii politicilor economice nationale. interregionala sau mondiala. regionala. dezvoltare regionala. igiena.).3. poluare etc. combaterea somajului. sub jurisdictia mai multor guverne. Îsi gaseste expresia în crearea unor organisme internationale de genul Organizatiei Mondiale de Comert. cauze de natura comerciala: lipsa sau insuficienta pe teritoriul national a unor resurse naturale de importanta deosebita. Societati multinationale Societatile multinationale apar ca întreprinderi sau grupuri de întreprinderi care îsi desfasoara activitatea de productie.). § globalizarea este o forma sui-generis. de distributie si de comercializare în mai multe tari. presupunând politici monetare comune. fiind concepute. care privesc anumite domenii (agricultura. care ilustreaza tendintele de integrare a pietei mondiale. § integrarea politica si sociala întregeste integrarea economica prin crearea de institutii comune care preiau o parte din prerogativele organismelor nationale. organizate si conduse pe baza unei strategii comune. de sisteme financiare. 147 . existenta barierelor protectioniste (taxe vamale. protectia mediului etc. § uniunea economica si monetara este o forma avansata de asociere care extinde limitele integrarii si la sfera monetara. care reglementeaza raporturile de schimb în plan mondial si încearca sa modeleze comportamentul comercial al statelor dupa principiile concurentei. de regimuri comerciale.

reglementari minime cu privire la dreptul la munca. § firme policentrate – îsi realizeaza expansiunea în exterior sub forma unor unitati propriu-zise. coexista mai multe tipuri de societati multinationale. ce favorizeaza productia în strainatate: cheltuielile salariale mici. sunt constituite organizate si gestionate conform unei strategii concepute direct la scara mondiala. cauze de natura economica. În prezent. § societati cu capital multinational – când capitalul investit în structurile create în diferite tari a rezultat prin coparticiparea. inexistenta sau nivelul redus al sistemelor de securitate sociala. Din punct de vedere al modului de implantare în exterior si al strategiei de dezvoltare. în diferite proportii. dorinta de protectie în fata unor fluctuatii puternice ale cursurilor de schimb valutar etc. juridic autonome fata de societatea mama. cheltuielile de transport relativ reduse (unitatile de prelucrare si de extragere sunt situate în apropierea zacamintelor). costuri sociale scazute. 2. ele pastreaza vizibil amprenta mediului economic national al tarii în care au aparut. a unor capitaluri din tara de origine a 148 . localizarea cea mai avantajoasa în functie de legislatie si fiscalitate.b. se disting: § societati multinationale cu capital national – atunci când capitalul destinat desfasurarii activitatii în exterior provine din tara de origine a societatii. Dupa apartenenta capitalului investit pentru crearea structurilor internationale de productie si comercializare. clasificate dupa diferite criterii: 1. se delimiteaza: § firme etnocentrate – în situatia în care implementarea se face prin sucursale sau filiale ce ramân subordonate sub aspectul gestiunii si strategiilor de dezvoltare. § firme geocentrate – care indiferent de forma lor juridica de implementare. societati mama.

În interesul maximizarii profitului. dar si a restrictiilor pe care le genereaza actiunea pe teritoriul national. 149 . § Economia nationala este o entitate autonoma cu existenta de sine statatoare asigurata de corelatia structurilor care îi sunt proprii. § filiale sau întreprinderi comune (joint-venture). datorita fortei economio-financiare de care dispun societatile multinationale integreaza resurse materiale. formarea lor este rezultatul unui îndelungat proces istoric. societatile multinationale au marit aria si gradul de complexare al relatiilor economice externe.societatii si a celor din diferitele tari de implementare a filialelor sau din alte tari. § societati multinationale tehnologico-financiare. economiile nationale reprezinta cadrul de desfasurare a activitatii economico-sociale a popoarelor. 4. 3. desfacerea este orientata spre alte tari. Dupa efectul activitatii filialelor componente: § societati multinationale „primare”. organizeaza productia în altele. § societati multinationale cu strategie productiva – caracterizate prin internationalizarea procesului de productie. În analiza societatilor multinationale trebuie luate în considerare avantajele si dezavantajele constituirii lor. Prin structurile pe care si le creeaza în diferite state ale lumii. Sinteza § În societatea moderna. Prin pozitia lor în economia mondiala. ele se aprovizioneaza din unele tari. ce prezinta particularitati de la tara la tara. În functie de proportia participarii: § filiale sau întreprinderi straine al caror capital este constituit prin participarea exclusiva a societatilor multinationale. § societati multinationale cu strategie comerciala. oportunitatile de dezvoltare si de valorificare a stocului national de factori de productie. capitalul si-l procura de pe diferite piete. financiare si umane în afara sau deasupra apartenentei lor nationale.

în interiorul caruia dezvoltarea economico-sociala a fiecarei tari este tot mai dependenta si. § În economia mondiala au loc numeroase fluxuri economice de bunuri. § Societatile multinationale pot fi grupate dupa urmatoarele criterii: dupa modul de implantare în interior. globalizarea. § Integrarea economica internationala este un proces istoric obiectiv. Probleme de discutat 1. în functie de proportia participarii. Care sunt trasaturile comertului international? 3. 7. De ce se impune participarea fiecarei tari la relatiile economice internationale? 2. Care sunt avantajele integrarii economice? 150 . forta de munca. Prezentati tipologia societatilor multinationale. uniunea economica. influenteaza echilibrul de ansamblu al economiei mondiale. investitii. cunostinte. piata comuna. § Comertul mondial reprezinta fluxurile de import si export dintre economiile nationale. societatile multinationale sunt prezente în economia mondiala drept „investitia cea mai reprezentativa a civilizatiei postindustriale”. servicii. al – XIX-lea. ce semnifica unificarea completa a economiilor nationale. Formele procesului de integrare economica. dupa apartenenta capitalului investit. dupa obiectul de activitate etc. § Ca forme de integrare economica interstatala. Care sunt consecintele expansiunii societatilor multinationale? 6. integrarea politica si sociala. se disting: uniunea vamala. la rândul sau.§ Economia mondiala formeaza un complex. capital. 5. zonele de comert liber. § Aparute la sfârsitul sec. Ce reprezinta o societate multinationala? 4.

Bucuresti. Clipa N.. Stanescu I.. 3. 4. Editura ALL. 151 . 2000. Zane”. 2002. 6. Frois A. Angelescu C. Bazele economiei. Bucuresti. Iasi. Economie politica. Bacescu . Editura Economica. 2.. Introducere în studiul economiei de piata. Bucuresti. 8. Huidumac C. Bucuresti. Bacescu-Carbunaru. 7. Bacescu M. Editura Fundatiei „Gh.. Editura Humanitas. Dudian M. 1998. Rogojanu A. Pohoata I. Editura All Beck... 1998. Note de curs.. 1997. 1998.. Economie politica. Gavrila Emil. Economia politica. Bucuresti....Carbunaru A. Macroeconomie si politici macroeconomice. Economie politica – elemente fundamentale. 5.BIBLIOGRAFIE 1. 2001. A. Analiza macroeconomica. Bucuresti. Ignat I. Editura ALL. Editura Oscar Print.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful