PM

I

I

\

VflSILIE

ALECSflNbRI

OPERE COnPLETE
PARTEA ANT&in
/

\N

TEATRU
VOLUMUL
(al

II

VODEVILURI
Operelor complete Voi.

EDIIA


II,

IV)

NEVARIETUR

/

/177a
I
'

Editura librâriei

SOCECU &
1903

Comp.,

Buouresoi

Atelierul grafic

I.

V SOCECU, BucurcscT

67417.

II.

VOPEVILURI

RnflQUL

:

:

PERSOANE
Teodoreanu,
particular bogat

ACTORI

....

D-nul Teodorini.

Smrândia,
Nicu, t^n^r

femeea

iui

Dna

Masse.

Tinca, vara SmrKndieî

D-la Gabrida.

D-nul Luchian.
D-la Dimitriu.

Madam Fran, guvernant

Un

lacheii

.

RMAGUL

>

PROVERB CU CÂNTICE

IN

1

ACT
în beneficiul

Representat pe teatrul naional din laî, artitilor românî, 1845.

Teatrul represint un salon elegant.

alt
ce

d

u

U

în

fund ce duce afar. în stânga
lii

care se deschide în apartamentul

Smrndiei.

dreapta o a treia

u

într'un cabinet.

O

fereastr, aproape. în mijlocul scenei o

mas
.
c.

rotunda,
1.

pe care este

aezat un

servis bogat de ceaiii, sfenice de bronz,

Lâng

mas

o canape

i dou
I.

jiluri.

SCENA
Teodoreanu,
meseî

Smrndia,
LaCtlCUl

linca,
ua

(ed

înpregiurui

i

beu ceaiu)

(st lâng

din fund).

(citind o gazet) «i aa, brbatul a fost Teodoreanu. înelat de femeea luî cu atâta ghibcie, încât el a mrturisit este biruit» .. Ear brbatul înelai. Mg mir ce au scriitorii din ^iua de asti^i cu brbaii ? Nu citescT un roman ... nu ve(^i o comedie, în care sg nu întâlnesc! un brbat înelat i luat în rîs dîmbind) Sciu eu?

c

.

.

.

Smrndia.
II.

1

67417.

18

!

.

274

RMAGUL

Teodoreanu. (cUind) încheere. «Spiritul femeesc este alctuit de trei pri din Iad i una din Raiu De aceea, un brbat cu minte trebue se se pzasc
.
. .

de a da nevestei sale pricini de al înela, cci proverbul ^ice «^femeea hotar esce ^i Satan înplhiesce^ Ha, ha, ha autorul acestui articol îî Se vede însurat i se teme de vr'o pacoste cstoreasc.
:
! .

.

c
?

Smrndia. — Socoî

Teodoreanu.
(^ice

— Eu

unul,

dac

'1-aî întâlni,

'î-aî

domnule, nu tgduesc femeele au mare isteime numai dar, tot o dat, sînt încredinat brbatul cel prost se las ca se'I înele; car un om nici o dat, cu luare aminte i cu oare care ispit Eu, din potriv, 'î-aî (^ice domnule, aî toat dreptatea femeea poate orî i când sS înele pe brbat, fie brbatul cât de iste, pentru orî i care femee are câte un drcuor mititel care o slujesce.
: .

aa

c

.

.

c

Smrndia. —

.

.

.

:

I

.

,

c

Ca peii ? (ctr ineai tu, Tinc, gândescî, ca vara ta ? Tinca. Eu înc nu's mritat ... nu pot se sciu. Are dreptate Tinca dar, las sg se mrite, 'apoî ve^î de-a cuî opinie a fi. Teodoreanu— Cu cine aî inea atuncî, Tinc?.. cu Smrndia, orî cu mine?
tot

Teodoreanu.

i

aa

Smrndia. — s


;

Tinca.

Smrndia. —
Teodoreanu.

(zimbind

i

coborând ochii)

Cu var-mea.
spuneam eu
!

(n4end)

Nu

?

(n4end)

Bravo

frumos

!

.

.

v'aî pus

dou

înpotriva me.
- -

— Vorb'i singur cred ca nu 'mî-ar Smrndia. — Cum Teodoreanu. — Puind orî
Teodoreanu.
...
?
.

Smrndia.

Pentru

c

avem dreptate
.

fi

greii s$

eii sînt Eî cu toate ve biruesc.
;

c

?

ce

rmag

îî voi,

c,

RMAGUL
pan' în 24 de ceasuri, nu me^î putea înela
.

275

.

.

mcar

c'î

— Pe mine m'a ustura, de m'oiu iî rmagul? Smrndia. — Ascult: Miculi a adus un al neru care 'mî place foarte mult... i prin care Teodoreanu. — De me'î înela chip, mâne se primbli cu alul. Smrndia. — Trimit dar se i aduce.
Teodoreanu,
1 .

Smrndia — Nu
.

sînt

brbat.

te juca

cu focul.

frige

i>

orî

te

'1

înc nu 'i-aî câtigrbi, gat, (se scoal) Câte ccasurî sînt.f* opt i jumetate îi vreme de bal-masque Nu mergi, Smrndia? Nu pot merge au se'mî vie
te
.
.

Teodoreanu.

— Nu
. .

c

.

Smrndia. —
. .
.

.

c

nisce visite

dar, tu, te duci?

Todoreanu.
un prietin la scar.
(câtr

— Me

fecior)

duc puin se me întâlnesc cu Gheorghe (Ji veseteuluî se trage
1

.

,

(Lacheul îes).

Smrndia. —
Teodoreanu.

— Vr'o dou ceasuri
(îi
ie

s

întârzii

mult,
. ,

.

Teodorene ? maî mult nu.

plriea).
treci'

Smrndia. — Nu
se spui se 'mî

uita se

pe

la

Miculi ca

aduce alul.

Teodoreanu.
revedere
(seruia pe

(rî4end)

înc nu
ies

m'ai înelat ...

La

Smridia i

prin fund)

SCENA

II.

Smrndia,
Tinca Veiioar, ce se'i propue un astfel de

Tinca
abtut brbatului
teu

'î-a

rmag?

.

276

eAmagul
Nu
sciu;

Smrndia. —
învea
eii

dar,..)as'l

'1

c
.

'1-oiu

— Da bine ... ce se videa. Tinca^ — Cum.? i închipuit planul? Smrndia. — Nu 'î am spus c femeile au câte
Tinca.

cum

se judece femeiJe.
fel
îî

Smrndia. — fzimbmd)
'r-aî

îneli.?

.

un

drcuor

care

le

povuesce
(într un

?

(sun

clopoelul).

fecîor).

Smrndia. —
Tinca.

Dute de poftesce pe madam
(FeC'Oiul les)

Fran
fan

guvernanta, se vie sus.

— Spune'mî i mie verioar ce Me rog matale, pe brbatul Smrndia. — Am se se înamorese de mine. Tinca. — Cum se poate? Smrndia — îî pare greu lucru D'apoî Tinca. — Ba nu
'1

aî se

?

fac

meu

se

?

.

.

.

.

.

SCENA

III.

Smrndia, Tinca, madam Fran. Madam Fran. — Ce poftescf, cuconi Smrndia. — Drag madam Fran, am
?

se

te

o slujb. Poruncesce'mî ce 'î-a plcea. St aî buntate ca se te ducî pan peste drum, la croitorul ce vinde costumurî de balmasque, i se 'mi îeî un domino negru de catifc;dar sS ^icî 'i pentru d-ta. Fran. Dar eu n'am fost de când sîni la bal-masqu6. nicî cer de la d-ta ca sS te

rog sS 'mV

farî

Madam Fran Smrndia. —

Madam

c

Smrndia. — C

EMÂAGUL
trudescî pe
la

277

bal, ci din

potriv, voiu
Foarte bine.
întârc^iî
?

se

merg eu
duc
în-

însmî.

Madam Fran.
dat
la croitor.

Aa?
sS

Me

Smrndia.

— Dar

nu

(Madam Fran

les).

SCENA
Tinca,
Tinca.
eles planul.

IV.

Smrndia.
în'1-aî

— Paremi-se, drag Smrândip, c 'î-am Smrndia. — Dac îneles cu atât maî bine, pentru c silit se tlmcesc. Tinca. — Aucji, irata, cum s'ascunde de mine Smrndia. — D'apoî tu nu ascuncj» de mine,
...
n'oiil
fi

i^l

?

te

ca sS citescî revaul ce 'î scrie Nicu Tolinescu

Tinca.

}

(turburându-se)

Smrndia.
se dai

— Par' c

Gnc

?

.

eil

vorba asta ... Ea ascult,

Tinc

:

Nicu } nu sciu? dar se cum voiia ei de-acas,
.

lsm

tuturor slugilor se se culce i se stinge odî, pentru ca se fie întuneric preste tot locul când m'oiu întoarce. Tinca. Dar pentru ce ? Pentru 'mî-aî îneles planul, (trage

porunc

toate luminrile de prin

Smrndia. — Smrndia.

c

clopoelul).

(Lacheul intr)

— Dute
se

se'i

(Jicî

se stee la

de poart.
(Lacheul

ad

o

trsur bun i

îes).

Tinca. — Aî

eî?

.

.

i

mult aî sg

întârzii',

Sm-

rndia

?

278

RMAGUL
Nu
.

Smrndia —
l^sesc

sciu

;

dar se nu
eu

cumva
culc.

se te

deteapt Nu TJnca.

.

au^î ? te teme,
.

c

acu mg

SCENA
Tinca.

V.

Smrndia, Madam Fran.

Madam Fran. — Eaca domino, cuconi. Smrndia. "Al foarte mulemesc, madam Fran. Madam Fran, — Ce se maî mira croitorul, când
'î-am cerut un costum Se uîta la nane i nu voea se creade eu aî fi avut de c^ând s^ merg la bal1
.

.

c

masque
de
joc.

.

.

.

Par'ca betrânele nu

mi

aii

inim i

gusv

Smrndia. — Croitoru'î un obraznic. Madam Fran. — Asta 'î-am ^is i eu. Smrndia. — Haî cu mine se me 'nbracî,
Madam Fran.
(Smsrndia ies
prin

madam

Fran.

— Haîde,
;

cuconi.
o

itânga

Madam Fran

urmeaz pan

la

u,

i

pe

urm

se 'ntoarce îute de

d un rva Tincîj.
drag duduc, un rSva
..

Madam Fran
de
la

— ine,
- (fugind)

cuconu Nicu. Al când i l'adat? Tinca. rut de bucurie.

îmî vine s^ te
(tn parte)

sg-

Madam Fran.
aa

Acum, acum.

Ea

eram i eu când eram tenSr.

(intr tn stânga.)

SCENA
Dragu Nicu
(deschide rivaul

VI.

Tinca.
1

.

.

Se videm degrab

ce'mi'

maî

scrie?

i

citescc).

!

RMAGUL
<

279

Duduc Tincl
1

din ceasul acel prea fericit în sînt gata Sciî «care am jucat cu d-ta la revelion «a jertfi tot ce am maî scump pe lume, pentru a «înplini poroncile ce aî bine-voi s(!'mî daî!,. Sciî «cea maî preioas dorin a inimeî mele, este de a «te numi într'o 4^ scumpa mea sogie .. D'mî voîe «se me întâlnesc cu d-ta mcar un ceas, pentru ca «se'î spun din viii graiu toat dragostea ce aî însu«flat robuluî d-tale.»
«Sciî cât te iubesc

c

c

!

Nicu
Ah
îti

Tolinescîi.

ce plcere, ce bucurie,
al

meu

suflet

acum simesc

!

Curend

aice are s^ vie

Nicul, pe care de mult iubesc. De când, la Curte, F;icendu-mî curte

Dulct complimente 'mY-a adresai,

De

fericire

de utmire Inima'mt bate neîncetat. 'MY-aduc aminte

i

Ce

la

De-a luî cuvinte mazurca taYnic 'mî-a
lut privire

(jli^;,

'a
Ah

Cu mulemire
Ue-atunct adese o vdd în vis
ce ph"icere, ce bucurie, In al

meu

suflet.

.

.

.

c.

1.

SCENA
Tinca,
domino

VII.
(tmbrscatîn

Madam Fran, Smrndia,
i
iind o

masc

de catifea

neagr

în

mân).

Smrndia. —
Tinca.
(în parte,

(îmrând)

ascun^end r«vaul)

Eat-m^'s gata. VcriOara

1

.

.

.

.

280

RMAGUL
(apropilndu-se de Tinca o serut pi frunte^
(încet)

orn.rn.U.l'â.
scara

Cu
?

bun, verioar.

Tinca.
sciu tot
?

Smrndia. —

— Nicu

Ce'î maî
!
.

scrie

Nicu

?

.

Ha, ha, ha

.

Nu

'î-am spus

c

(Feciorul într)

Smrndia. —
la Miculi,

Feciorul.

Trsura'î

sS ceri

la poart. Bine Se te ducî acum îndat un al negru i se'i aduci aici.
.

.

(Fecîorul îes).

mag
bine
!

Smrndia. —
.
.

(în

parte)

cu femeile, când
(tare).

îî

Sear bun,

Teodorene puî treaba pe înelat? .. Bine, madam Fran Tinco, nu
! 1 .
.

A

r

.

.

.

uita ce 'î-am spus

(îes prin fund).

SCENA
Tinca,

VIII.

madam Fran.
.
.

Madam Fran. Eî, duduc, ce'î maî scrie cu. conau Nicu ? Dar pare c eti supurat ? Ce aî Tinca — Ce s6 am, drag madam Fran?. Am,
.
.

.

.

-

.

c

Madam Fran. — Cum
Tinca.

nu sciu ce s^

fac.

se

Madam Fran. — Numaî
sg
vie,

me roag ca se'î dau m^ vade siugur i nu sciu de se
1

— Nicu
c

?

.

.

atâta'î

?

.

.

voie se vie cuvine Da primes.
.

ce-I

Tinca.

— Deu
ten'T

n'are sS te
?
.
.

mnânce.
primesc,

pot

se'l

drag madam

Fran ?

Madam Fran.
nul Nicu
îî

Poî, duduc, pentru detreab i vrea sS te iee

c
.

cuco?

.

.^Heî

!

!

.

RMAGUL
se

281

me

fi

vecjut

pe mine când eram maî tenSr, cum
se'l ierte
! !
.

întâlneam cu bietul Fran, Dumnezeu Sermanul cum mg iubea pe fereast A serile 'mî aducea chipfe proaspete

me

.

.

.

1

.

.

In

toate

.

.

.

!

(piînge)

Sermanul Fran cât me tubea Cu chipfe, )eu, el mg hrSnea,
!

i

<^iua

toat'n cinstea mea,
vin

Bere

i

mereu
<^i
. . .

el bea.

Dar

într'o

Ah, ce pecat
.

Atât de mult a închinat, încât pe loc a remas lat în bere Fran s'a înecat

..

Tinca.

— Nu mai plânge, drag madam Fran. De ce n'am murit i guTinca. — Dar dac murîaî, cine 'mî-ar
Madam Fran. — A
?
!

.

.

eîi

?

fi

fost

vernant mie

Madam Fran. — Bine ^icl,
cele ce

duduc Tinc.
.

(o

sermâ)

Nu bga 'n seam bun i eîi... Maî
Tinca.
când

— El

Ea, o bab nespun bine se vorbim de cuconaul Nicu.
.
.

'îa dat
se îeu

scrisoarea

?

la poart, costumul cuconieî, i când aî sci cât m'a rugat ca s6 te fac sS'l primescî de scire ? Oare cum s'î Tinca. va cânta D-lui 'mî-a ^is Fran. dac va videa o ludin flaut pe sub tereast, i minare pe la geamuri, atunci s'a sui ear de nu, s'a duce a cas mâhnit.

Madam Fran. —Dar;
m6 duceam

'l-am întâlnit

1

.

.

Madam

dm c

c

;

(Se aude un flaut sub fereast).

Tinca.

Madam Fran. — El

— Ea

au^î,

madam Fran
îî,

.

.

.

duduc.

^^(Stau amendou de ascultO

282

RMAGUL
!

— Sermanul Nicu va în^hîea afar. — Cred i eu, c'î tare Tinca. — Ce s6 facem, drag madam Fran?
Tinca.
. .

Madam Fran.
Eaca CC

frig.

Madam Fran.
reast)

duând

o

luminare

i

purtând'o

pe

la

fe-

SC faccm.
(Flautul tace).

Tinca.
pe un
jil).

— Ahl

cum

îmî bate inima de tare
fiî

(se

pune

c

Madam Fran. — Nu
nu
te-oiu

copil,

duduc Tinc,

Tinca.
Draga


eu

lsa singur. Se e(jî cu mine, madam Fran.

Madam Fran.
Duduc
.
,

— Bine,
s'a

!

.

.

cum

bine; nu înglbenit
luî

te
. .

teme.

(în parte)

!

Ea aa

tre-

muram i

.

în

vremea

Fran.

SCENA
Tinca,
NlCU. Tinca.
Nicu).

IX.

Madam Fran,
(se

Nicu,

(intrând cu ssai).

închin

i st lâng
închin

u
i

cu ochii în

jos).

(se scoala, se

se

pune ear pe jîl neultlndu-se

la

Madam Fran.
Nicu. Tinca. Nicu. Tinca. Nicu. netoas Tinca. Nicu. Tinca. Nicu. Tinca.
?

(ii

prlvesce p^

smendoî cu dragoitei.

— — —

(fcend câteva

pasurî, (Jice încet)
lui

MadcmuaSCl
?

.

.

.

(artând uu jîl

Nicu)

Poftim monsîu Nico.

(e4end)
(încet)

Mademuasela'î
Mersi.
plria
în

sntoas

(sucindu'î

man)

Da

Vara d-talc

S-

— SnStoas — Se vede c a eit de-acas. — Dar maî dinioare. — S'a dus poate bal-masque — Nu cred poate.
(sucindu'î basmaoa)
1

.

.

.

fi

la

.

.

.

.

.

.

!

!

RMAGUL

283

Madam Fran. —
>S.

'în

parte)

Ved

c

eu sînt de pri.

(se

furieaz

Ti nea.

Madam Fran. —

i

îes)-

(ve4end'o

c se

duce)
(<ie

Madam Fran
Vin' acu.

.

.

afar)

SCENA
(Mic tcere Nicu i Tinca
se suce?c

X.

Tinca, Nicu.
pe scaune, se uit pe sus

i

ofteaz).

caii

Nicu. — Calul unui drocar 'î-a rupt piciorul, col la Petrea bacalul. Tinca. Sermanul Nicu. Ce maî plângea bietul lipovan Tinca. Cum n'a plânge ?

— Ce afar — A îngheat pe ulie. — A îngheat, dar ... De abîa pot lunec, Doamne feresce maî chinuescl Tinca. — Sracii! cât
Nicu. Tinca. Nicu.
.
. .

frigu'î
fi

merge

1

îî

în

— — —

I

(Mic

tcere).

Tinca.
Nicule
?

— N'ai fost ast sear
ai

la

bal-masque, monsîu

Nicu. Tinca. Nicu. Tinca. Nicu. Tinca. Nicu.
nu eti

— Nu, mademuasel. — Dar de gând se mergi — Ba, nu cred. — Pentru ce — Nu'mî plac unde — Cum se nu'î placS
?

maî

târcjiii

?

balurile

.

.

.

d-tale

.

.

.

care joci
.

?
..

Vreu sS

^ic,

c nu'mî plac soarelele unde
ochii)

d-ta.

Tinca.

— Al.,

(coboar

(Mic

tcere. Nicu

i

Tinca

sînt foarte turburat!).

?

284

bmAagul
fost
la

— Aî maî deunzi teatru, mademuade am Iaii Tinca. — Am carnaval. Nicu. — i cum 'î-a plcut Am Tinca. foarte mult. mâniet un comisar asuNicu. — Am au^it c pra autorului? Tinca. — Pentru ce Nicu. — Din pricina atraruluî Sbiu. Tinca. — Ha, ha, ha! Nicu. — )ice c de ce se numeasc pe comisar
Nicu.
sel?
fost

vec^ut
?

în

- -

rîs

s'a

?

atrarul
cule.

Sbhi

Tinca.
Nicu.

— Ha,

i

ha,

nu atrarul Sabie. ha Ce nebun eti, monsîu Ni!
.

.


.

(prin4Snd

la curaj)

Cu adev^rat
. .

sînt

nebun, duîn

duc

.

.

.

dar când aî

SCi

.

(ve4end pe

madam Fran,

parte)

Tronc

!

.

când era se

me

declar

i

eu

.

.

.

SCENA
Nicu, Tinca,

XI.
(aducând un ai).

Madam Fran
alul
vSd.

Madam Fran. — Eac
duc Tinc.
Tinca.

de

la

Miculi,

du-

(scuiându-se)

Ea

s^'l

(Nicu se scoal asemene

Madam Fran. — Ce frumos al
vr'o

i

se apropie de masjlunde

madam Fran
!
.

a aîe4at alul)

.

Trebue

sg fac^

Tinca.
cule?

pare minunat pe umerile uneî dame, pentru
face?

— Nicu. — îmî

sut de

galbeni. Tare'î elegant

I

cum
.
. .

îî pare monsîu Ni-

dar aî dori se'I vSd ca se judec ce efect
d-ta,

^^Madam Fran.

— Ea, cearc'l

duduc^Tinc

rImagul
Nicu.

285

ca se seim de se prinde pe o talie elegant vrei numai de cât, bucuros. Tinca.
. .
.

— Bine — Dac
F: aii

c^ice

madam Fran
de'mî

.

.

.

Cearc'l

d-ta,

Madam Fran. — Vin
cule,
tNicu

ajut monsîu Nise

ca

se'l

întindem.
s'apuc de
întins alul, dar

i Madam

Nicu

greesce

l'l întoarce

Madam Fran.

c

Nicu. Tinca.

— Da cum Nu'î bine — D mine, monsîu Nicu,
?
. .

— Nu

pe dos)

aa, c'l daî pe dos.
?

la

se'l

strîng

eiî,

d-ta nu

sciî.

Nicu. ~ Poftim; dar cu ast condiiune, pun eu pe umeri. Bine. Tinca.

c se
îe

'i'l

d^up

ce

madam Fran i

Tinc-i au îndoit alul

cum

se cuvine,

Nicu

alul i'l

pune pe umerile Tincî).

Nicu.

(în

parte, pnind

Madam Fran
mu.ic
}
.

— Al..
1
.

alul Tincî)

Cc talic Ce fiumos

1

.

.

(ofteaz).

îî

ede, du
fru-

duc Tinc. Doamne
.

Nu
(cu

când aî sci cât eti de aa, cucoane Nicule ?
glas)

Nicu.
(

jumtate de

Dar.

(ofteaz)

Tinca.

i

— Cât Nicu. — Dac'

l'inca se

primbla cu cochetrie pe dinaintea luî Nicu).

de bine are

se'î

pare verioareî!

.

.

ce bine are s'o

prind

1

a prinde-o

mademuasel, cred Maî ales Tinca.
efect minunat.

c

aa

de frumos ca pe d-ta
foarte bine.

'î-a

prea
Copou,

la

trebue

se

face un

Sciî ce.? Hai se ne închipuim sîntem la Copou i ne primblm cu toii pe earb.i verde d-voastr la braget amendoî i eu în urm. Ha, ha, ha!.. Ce ideî poznae aî câte Tinca.
r,1

Madam Fran.
.

c

.

.

odat madam Fran.

Madam Fran. —

Da

peti!

.

.

Haî

se

maî rîdem

?

!

286

RMAGUL
(luând pe Nicu de

puintel,
cule.
(se

mân)

apropie de Tinca)

d

Vin
bragul

încoaci

monsîu
.

Ni.

duducî

.

.

Aa

.

.

acum

haî se ne
(Nicu

primblm.
Madam Fran
urm-az).

i

Tinca se primbla ri4end.

Tinca.

— Doamne ... ce nebun eti madatn Fran! Madam Fran. — Ea uîtai-ve ce de mai dame
plcui
.

tr

frumoase, ce de maî cavaleri De nu v'ar deochîal
. .

se

uit

ia

d-voas

.

Nicu.
(ri4nd)

— Da

.

bine,

c'î vesela de

tot

madam Fran

Ne

face de rîdem ca nebunii.

Madam Fran.
eu sînt

— Eî;
i

cam

ostenita

primblai- ve înpreun, ca trebue se me odihnesc puin;

la trsuri. ear te ducî madam Fran. Fran. N'aî nicî o fric aî un cavaler cu d ta. (în parte) Ear încep a fi de prisos me duc se me culc. (îes)

dar se luai seama

Tinca.

— Ce

.?

.

.

Madam

c

.

.

.

SCENA XII. Nicu, Tinca.
(îndat

dup

ce se duce

madam Fiau;

tinerii

ear

se turbur.^, tac,

caut

într'o

pnrte, dar

nu încetez de a se primbla).

Nicu.
lucruri în

(peste

puin)

Nu

gsescî, mademuasel,

c sînt

lume care n'ar trebui se aib sfîrit ? Tinca. Care lucruri ? Nicu. De pild primblarea asta care o facem înpreun. Da nu te temî c'aî osteni ? Tinca. Nicu. O! mademuasel ... cu d-ta m'aî primbla toat vieaa mea. (zinbind) Pe jos Tinca. Nicu. pe jos ... i 'n trsur ... i cu vapo-

— — — — — —i

.

.

.

rul ..

.

Numai

sg

fiu

cu d-ta.

.

emAagul
cu putin, De ar De-aravea noroc
fi

287

Cu a

ta

fiin

Se fiu la un loc, De-ort ce 'npotrivire
Eli

'mYaî
cti-a ta

bate joc,
iubire
!

i

trece prin foc
(Se aude o

trsur)

SCENA
Nicu, Tinca,

XIII.
(viind iute).

Madam Fran

Madam Fran. — Fugî duduc, c vine cuconia.
XinCa.
Nicu
?
. .

(aruncând alul pe canapea)

Vaî dc minC

!

.

.

dar

Madam Fran. — Trebue
Madam Fran. — A

pan

se se ascunde undeva, se vor culca boeriî, 'apoî va ei. Unde se m'ascund? Nicu.

!

aicî,

într degrab

c

în

cabinetul
(îi

ista

.

.

'i

aud suind scrile.

împîngepe Nicuîn

cabinetul din dreapta).

Tinca.
aici.
(ies<

Madam Fran. — Haî
amendou

— Se

stingem luminrile,

de stinge)

degrab,

se nu te

gsasc

îute prin stângr.).

SCENA
Teodoreanu,

XIV.

(îniuneric).

(cu ochii legai)

Smrndia.
Eat-ne
însfîritl
.

Smrndia
mân,
!

(în domino).

(trgendu'l

de

4>ce cu glasul schimbai).

Teodoreanu.

—A

.am
l

ajuns!

acest voiaj prin întuneric, ce facem

slav Domnului s'a stîrit acum de vr'un ceasi

c

.

288

EMAGUL

Smrndia. -— îî

Teodoreanu. Ba nu, scumpul meii domino dar aî voi se sciu ce idee aî avut, ca se'mî legi ochii în tinda teatrului, i pentru ce m'aî silit s jur c
. . .

pare r^u

c

Taî fcut?

n'oiu face nici

domnule Teodorene, la balmasque, de mult eu am un capriciii pentru d-ta ... de mult 'mî-aî plcut, i de mult doream se am o întâlnire cu d-ta îns o întâlnire
spus,

Smrndia. — 'î-am

un chip de a

afla cine

eti

?

c

c

c

.

.

.

ca d-ta se nu poi aci cine sînt ... De aceea 'î-am i legat ochii în tinda teatrului, pentru ca nu ve<Jî în ce trsur aveai se te suî prin care
astfel,

s
.

.

.

.

uliî eraî sS
iile

treci,

i

în

care

cas

erai se intri

.

.

D-ta ca un cavaler bine crescut,

aî primit toate condila

i

'mî-aî

jurat

c
vom

te'î
fi

mele, în vreme cât

c

Toate aceste sînt adeverate dar Teodoreanu. de ce se ire lipsescî de fericirea de a te privi, pentru sînt sigur eti prea frumoas. Dar sînt destul de frumuic i nu cred te'î ci c'aî venit cu mine, dac m'aî
;
. .

supune înpreun.

toate voinile

.

c

Smrndia.

c

;

.

.

cunoasce.
fi

fiii eu silit a Au^i d ta ? i Teodoreanu. cu ochiî legaî dinaintea unei frumuseî asta'î de nesuferit ... i Deu, maî c'mî vine s'mî calc jurmentul. 'mî aî dat parola Adu'î aminte de onoare. încaî fie'î Ard'o focu parol Teodoreanu. mil de mine me mângâe de orbirea la care m'aî
.

.

s

1

.

.

Smrndia. —
. . .

c

1

.

.

osândit.
puu unul lâng

Smrndia. Am
altul)

duându'l de

mâna

îl

duce lâng canape, unde
.

se

mult dc spus

.

.

Vin

se ne

punem

pe canape.

.

.

.

RMAGUL
Teodoreanu.
foarte curioas.

289

Smrndia. — Purtarea

(în

pane)

Ce

fericire

1

.

me
ce

trebue se
.

i

se pare

Teodoreanu.

Smrndia. — Dar ...
sîntem amendoî vinovai.

— Din

potriv

.

me mângâe

este

c
c
}

Dumne(^eu.

nu ? etî necredincios femeeî d-tale ?
.
.

— Tot Smrndia. — Cum
Teodoreanu.
.
.

astfel

de vinovii se'mî dee
te

mustr

cugetul

Teodoreanu. — Femeea me
.

?

.

.

Dar brbatul
ha, ha.

d-tale

Ha, ha, ha
ce-or
fi

Smrndia. —
Teodoreanu.
Teodoreanu.
un al.

inchipuesce planuri ca se

— Smrndia?.. Sînt me înele. Smrndia. — Cum?
— Am
.
.

Brbatul meu ? Ha, fcend acum amendoî?

Oare

.

.

sigur

c

pus

rmag
Aa

amendoî
. .

pe
tu o

Smrndia. — i

în loc se te

înele ea

.

înelî berbantule.

Teodoreanu.
aî dracului.

— Ha,
--

ha, ha, ha.
ha, ha.

sintem noî

1

.

.

Smrndia. —

Teodoreanu.

Smrndia. — Brbatul
Teodoreanu.

Nu De

toî.

pild, brbatul teu.
meii e

bun

la suflet,

dar

se socoate prea cu cap.

prostu.
giorul.

— Sînt sigur c trebue se cam Smrndia. — Al Teodorene, nu'mî ocrî ocresc, dar nu pot tTeodoreanu. — Eu nu
fie
'1

so-

gdui
manul

adeverul
1

.

.

.

Sînt încredinat

c

prostu sr-

67417.11.

19

..

290

RMAGUL
.
.
.

— Ha, ha, ha ce n'aî da se aa Teodoreanu. — Nu c'am gâcit acum Unde se afl moie. Smârndia — S'a dus de l'eodoreanu. — Bine-a fcut ... Ce (Jiceam
Smrndia.
el

te^

aude.

?

Ve(^i'

?

.

.

?

cjece

(^ile

la

eii

Din potriv, el îî foarte iste, de vreme c'î prost ? i lâng mine. ce te-a lsat singur ... cu mine.
.
.

.

.

.

.

scumpa me masc.

— N'aî au^it o trsur Smrndia. — în ograd. Teodoreanu. — Nu .i sa prut. Ea se me duc s ved Smrndia. — Ba nu s vin acu. ecjî Teodoreanu — Stî, iubita mea, nu te duce
Smrndia.
(scuiânduse)

Wa s« o

îee de taliO.

?

Teodoreanu. —Unde?
.

.

.

.

.

.

aici

(îes prin stânga).

.

.

SCENA XV.
Teodoreanu
Ce întempiare curioas
1 . .

(singur)

M&

duc

la

bal-masque,

preste cât-va vreme, o masc elegant se apropie de mine, mS îe de brag, îmî vorbesce de Italia, de

i

Franga ... i într'un cuvent Cerc încântai se o cunosc ... în zdar în sfîrit, îmî propune se
.
.
. .

m

.

I

.

.

dînsa, dar cu condiie se 'mî lege ochii tinda teatrului ce am primit ... i trecut prin o mulime de ulie. nici nu sciu care.
în
. . .

merg cu

c

Am

dup

.

.

.

eat-me's într'o cas necunoscut i lâng o per-j soan pe care nicî mcar nu o prepun ... Ce întem<
.
.
.

plare

plcut

1

.

.

i

cu

atât

maî plcut,

c

plinl

de tain.

.

!

RMAGUL
în taînH mS 'ndeamna aice SS gust a plcerei favor mult iubit Ah sune mai îute minutul ferice, CcY sufletu'mi arde de-un dor nesfîrit Amorul, plcerea sînt paseri uoare Ce cânt 'ajî a inimeY dor

291

Amorul
l

;

Nebunul i prostul Ear omul cu minte

le

lasH se sboare,

le

prinde din sbor.

SCENA
Teodoreanu,

XVI.

Smrndia.

mino
tru

—A Smrndia. —
Teodoreanu.
. . .

!

par'

c
c
?

aud foind un doTist.
..

D-ta eti
lui

?

(tot

cu giasui prefcut)

Tacî, pen-

numele

Dumnecjeu!

a venit

brbatul meu

de

la ear. Teodoreanu.

Smrndia. — Trsura
iui.
?
.

— Ce

c^icî

ce

am

auc^it'o

niaî di

nioare, a fost a

Teodoreanu, me duc
Teodoreanu.
se fug,

— Eî; i vrea se Smrndia. — Negreit.. Ah,
.

(^ice,

trebue se

ce nenorocire!

(smulgendu'l batista de pe ochî)
.^

Pe

Undc
aici în

Smrndia. —
Smrndia.

c

nu ved nimic

Nu

fugi

înc

.

.

.

Ateapt

saion pan s'or liniti oamenii din veni eu se'î dau drumul.

ograd, 'apoî

oiu

Teodoreanu.
i

— Dar dac'a veni brbatu d-tale — Nu te teme, c'î trudit de pe drum
aici

?

are se se culce îndat.

Teodoreanu.
drum
?

—i

nu 'î-a

rupt

încaî gâtul pe

292

RMAGUL
Teodorene,

Smrndia. — Ah,
reu
! .
.

Serut-me

Teodoreanu.
rutat,


.
.

mcar odat
(în

cât 'irî pare de pan' a nu ne despri...

pane)

Nu
(o

prea

am

gust de sc-

c

Smrndia. — Stî
sîntem perduî
.

cu brbatul

la spate,

srut)

Adio,

pe canape ^i nu face vuet, Adio, scumpul meu
.
.

.

sufletul

meu

1

(îes prin stânga).

SCENA

XVII.
(m
cabinet)

Teodoreanu, Nicu

(pe canapo Scumpul meu, sufletul Teodoreanu. Maî bine meu Foarte mulcmesc de drai^oste fceam eu de me întorceam binior acas încaî acum
I
.

.

.

.

.

;

Da mâncarar moliile de 'n spate tocmai acum 'î-a gsit se vie ? Nu putea Ea se se prvale pe drum i se-î rupe un picior } când nu te atepi nici de cum, aa sînt brbai!. op, îî cad în cap ... Ce se fac acum ? Cu întunericul ista nu pot vide nici cât o palm dinaintea mea De-oiîi cuta se gsesc ua, pot se dau vr'un scaun
n'aî
fi

cu frica
.

.

.

.

brbat

!

.

.

,

.

.

.

.

.

.

.

jos, se

fac vuet i se detept b.irbatul. Maî bine eu (;Jiceam dar pan când s'atept ? s'atept ba chîar c'î întemplare plcut (deschi^end ua cabinetului, în p.irte) Nu SC maî audc Nicu.
. . . .
.

1

.

.

c

i
.

1

.

nimic.

Teodoreanu.
în fundul canapelei

(au4ind
parte)

ua
el
?

cabinetulm deschi4endu-se, se

arunc

chis o
degrab

u

i
.

(Jice în

Par'

c'am

aU(^it

C

s'a

dcs(intiâ

.

.

Oare

nu'î

Nicu.

(au4ind canapeoa scâriind)

O

Scârlit CCVa

.

.

.

în cabinet).

.

RMAGUL
Teodoreanu. ma aa de tare
.

293

-

De când
.

sînt

nu mi

s'a

btut

ini-

.

(cutând înprejur)

mic ... se vede

Nicu.

c

Nu
.

se
(aurind

mi
ua)

s'a

prut

.

.

zresce ua) Ear

ni? ?

(dcschi^end
.

Oare se

fie

cineva

în salon

Ea

s'ascult

.

.

(ascult).

Teodoreanu.

— Ce

se fie? ^ascuu)
tcere)

(Mic

Negreit c Teodoreanu. m'am sturat de e<^ut Uf
!

Nicu.
.
.

—A
(se

fi

vr'o

culcat pe canape.

vr'un

oarec
prin cas)(se

.

.

.

.

.

.

Ea

sS cerc sS

gase-

sesc
mene

ua. Nicu.
spre

scoal de pe canape, merge

încet

i pipind

Acum

SOCOt

c

me

pot duce.
i

pomesce

u).
întuneric, se ating cu manile

(Bojbind amendoî prin

stau încremenii).

Teodoreanu.
|yj.

\
> (în parte)

o Far

.

.

c

^ am atms

o

mana

de

om

!

(înpreun, în

parte).

Teodoreanu,
Am
asudat
mereîi,
întrat
!

Nicu.

Am

'asud

i

îngheat 'nghe merefi,

Parc' am

în fere d eu

Simt slbesc, MS 'nglbenesc,

c

i

mS topesc Valeu, valeu

;

Parc'am întrat în ghYa^, )eu. Mg oeresc, MS 'nvineesc, MS 'nSpenesc
;

!

Valeu, valeii

!

Teodoreanu.
Nicu.

— Mi

— Astfel asud, c pare c mS topesc,
de
tot.

s'au tîet picioarele

294

BMAGUL

Teodoreanu.
a
fi

(preste

puin)

N'aud nimic
.

.

.

.

poate

fost vr'o

mobil.

Nicu.

(asemene)

Cc maî

stau pc gâiidurî

.

.

Haide
i
se

într'un noroc.
(Se pornesc ear

amendoî

i

ajungend lâng

ua

din fund,

se lovesc

apuc

de gulerî).

Teodoreanu.
Nicu.

— Se nu c dau de C l CU dau de moartc. c Teodoreanu. — Da nu strînge aa de

(tare)

daî,

tot.

(asemene)

tare,

te

gâtuî pe loc.

Nicu.

— Orî

tu pe mine, orî eu
(Se sgâlie amendoîj.

pe

tine.

Teodoreanu.
parte
vrei
?
.

.

.

Nicu.
.
.

— îî

— Nu strînge, îT spun c nu's vinovat
— Mî
.
.

cjic,

c
»

se

n'am

.

.

A

!

lupt
pen?
.

Teodoreanu.
(se

omule, n'am venit
!

aicî

tru ce socotesc! tu
lupt
grozav).

.

A

vrei se

me

trântescî

.

SCENA
Teodoreanu, Nicu,
(cu

XVIII.

Smrndia, Tinca.
în

lumînrî

mâni).

— Smrndiaj Cc vcd Smrndia Smrndia. — Ha, ha, ha te-a adus de teatru, acas Teodoreanu. — Smrndia!
?
. .
!
.

Ce este ? Ce vuet îi Toi. Ea brbatu Teodoreanu.
.

aicî

r
.
.

d-tale

.

(cunoscend pc

.

Smrndia,
.

care

la

la

tine.
.

(în parte»
1

Frumoasa

'mî-aî jucat'o,

i mare gogoman

sînt

RMAGUL

295

Smrndia.
dotene
?

l
îea

— Maî Teodoreanu. —
alul i'l pune pe umerile
.
.

puî

rmag

cu mine,

Teo-

(vexând aiui pecanape)

Smrndieî)

Eaca i alul?.. Al câtlgat, drag Smînpli-

rndia
nesce.

— Femeea hotresce i Satan i brbatul pltesce. Teodoreanu. — Mângâîe-te, Teodorene, c Smrndia. —
Smrndia.
(în parte)

.

Proverbul are dreptate.

(vesei)

tu aî fost înelat cu ochii legai,

când mulî
bine,

alii sînt

înelai cu ochiî deschiT.
Tolinescu ce

Teodoreanu. caut
.
.

(vecjend pe Nicu)

Da

domnu Nicu
Res-

Smrndia. — Cu
.

aici?

adeverat
...

(ctrâ Tinca, zîmbind)

— Verioar — Domnule Teodorene, am venit ca se cer mâna duducâî. Ha ha ha Teodoreanu. — Prin întuneric mod nou. asta Smrndia. — Nu face nimic noî primim cu buaici
?
.

punde tu Tinca. Nicu.

.

.

.

.

;

curie ...

Se videm Tinca
?

dac

vrea

?

.

.

(ctr

Tinca)

Tu

primescî

Tinca.
vrei,

Teodoreanu.

primii d-voastra nu maî coborî ochii i (i se se sfîreasc comedia. (luând o de mân) Nicule, eat

— Dac
.

— Eî

.

.

.

;

c
.

mân

Dar se îei seama la rmagurî Tincî (cu bucurie) Tinco Nicu. noaptea asta îi c^iua cea maî fericit pentru mine

.

.

.

1

.

.

Smrndia. —
tul

(în

pane)

'a

perdut calendarîul, bîe-

biet!..
(într lacheul).

Lacheul.

— Poftim

la

mas.

296

RMAGUL

Teodoreanu.
Tincî
. .

— Eaca
(H

venim.

Nicule,

d

bragul

SmrndiO presemeaz Smrndia. — Acu ... Se
.

bragul).

dau

maî ânteiu un

sfat prietinilor.

Smrndia
Ve
feriî,

(ctr

pubiio.

iubii f met

însurei

De

rmag
Orî ce

i

holteY,

cu feineî.

Când

e treaba pe 'nelat,

brbat

Diplomat RSmâne-ades ruinat. Ear de vrei sS câtigat

V artai
i

C

Delicai, la dame aluri daî, aa, )eu, le'nelaî,

Dar, de

TOI vreî s câtigat
.
.

V'artat
Delicat
'Uele din fuad
se des::hid
.

.

c.

1.

i

se zares^e o

mxsâ bogat cu candelabre

aprinsa).

(Cortina

cade).

PEflTRfl bIN CflSfl

PERSOANE:
Cminarul
Grigori Pâlcîu
. .

ACTORI:
.

D-nul N. Teodorii.

» Comisul Nicu, fiul seu .... D-na Cucoana Zamhra, vSduvS
.
.

Liuhian.
Sterian.

Marghiolita,

fiica

eY
,

Dla
.
.

Gabriela.

Leonil, vSrul Marghiolitei

D-nul N'eculau.
>

Her Fran Birman,
Ioana iganca

doctor

,

.

Teodorini.
*

Un

fecior

PEATRA DIN CASA

FE4TR/Î DIN ^A5A
COMEDIE CU CÂNTICE,
IN

UN ACT

l^epresentat pe teatrul naional din laî, în beneficiul artitilor din Bucurescî, în 3 Haiu 1847.

Teatrul represint o odae simplu mobilat.

alt

u

în stânga, care se deschide în

faga sceneî de-a stânga,

i

în fund, care duce afar; odile cucoanei Zamfira. O canape scaune- — Un dulap mare în fund cu dou ui.

U

în

(Scena se petrece în laî,

ia 1845).

SCENA
Cucoana Zamfira
Zamfira.
loano,

I.

(pe canape),

Ioana.

(cercând dulceî într'o

c

tblu) 'î-am maî SpUS
.

nu's destul de legate dulceile

.

.

privesce,

Cum, Doamne eart-me, cucoana c de diminea le in pe foc. De le-oiia maî pune pe jratic, me tem c din belte s'or priface în balmu.
Ioana.
?

nu au coard

nici

de cum

.

.

.

a(Jî

Zamfira.
Dute de
Ie

— Ea,

maî

d o fertur pan

tact,

dobitoaco,

c

nu

sciî

ce

(^icî.

s'or lega

cum

se cade.

!

!

;

300

PBATRA DIN

CAS
prin stânga)

lOSLYlSi.

(în parte,

voind

s
...

îeas

Ard-lc

foCU

dulceî,

Zamfira..

— Ascult ce face Marghiolita? — Duduca? drngnete din ghitard. Zamfira. — Dascalu de joc o a^î dup mas Ioana. — Care? Cel uscat ca un îr o
Ioana.
.
.

c'mî

scot sufletul

fost

?

Zamfira. i cel de franuzesce ? Sermana duducu Ioana. 'acel pleuv toat cjiua o necjesc fel de fel de onî în calte de s'ar mrita o dat, se scape Zamfira. Eî, nu maî cleneni, cioar, i eî afar. (eind prin stânga, în parte) Crap dC CÎud CUIoana. coana, nu'î poate mrita fata.
^JJ

?

.

.

fost.

.

.

.

!

.

.

1

.

.

.

.

.

c

SCENA
Zamfira.

II.


. .

(primbiându-se pe gânduri)

Bine

(^icc

loana

1

.

.

mrita Marghiolita maî degrab ca scap de-o grij Dar unde'î gsescî a(^î brbaiî
de
s'ar
.

Mcar

se

.

.

ca

Nu'î ve^i ca fug de însurat, ca dracu Of, of! de traîe? S'au scumpit mirii ca vmile. de cât aî avea o fat mare în cas, maî bine epte
maîf înainte
,
1

.

.

.

turci.
Of, of, of! ce supSrare,

De-a avea o

fatK

mare

Te Ca
'apoY

silesct

s'o cresci

trebuY sS pornescY

La vânat Prin cel

sat,

Ca

s6

'Y

caut un bXrbat.
't

De
Te

flâcHu

Ni><r>(u,

închint la duhul

sgii

PEATEA DIN

CAS

301

De
îl

'X

ghebos,
foarte

Uricîos
^ict

c
i
11

frumos

"i

zimbescY,
se
'1

slvescY
g;ir.ere.scY
!

Ca

se

pot
1

Of, of, of

ce supSrare
!

De-a avea o fat mare

SCENA
Zamfira, Her

III.

Fran

(intr prin fund)

— M'am închinat cu serut mâna, cucoana Cum merge sanetatea Zamfira. — Ah! nu prea bine, monsîu Fran. Cu adeverat, Fran. — Nu bine turburare mare Scoate limba puintel. Zamfira. — C doar nu's balnav cum socoid-ta. Fran. — Da cum Zamfira, — Am boala Nu cunosc Fran. — Boala îngrijit pentru Zamfira. — Nu înelegi c Marghiolita Fran. — Al ha, ha, ha. Eti mS spriesem c lungoare, Zamfira. — Maî bine aî avea
Fran.
Zamfiri.
?

?

.

.

rpipindu-i mâna)

.

.

.

?

grijeî.
.

grijeî

?

.

.

.

.

sînt

?

ai

friguri.

friguri,

glbenare, de cât fat mare
sciî

!

.

.

Ah, monsîu Fran, nu
omului
!

ce sarcine

Fran.
nu sciu
1

's

fetele la casa

foftând

Ah! cucoan Zamfiri, cum
(^ici
?
.

se

Zamfira.

Fran.

— dl — Ba m'a

ferit

Aî i d-ta vr'o Marghiolit.^ Dumnezeu Dar, sciî c
1

.

.

302

PEATEA DIN

CAS
s'a

'mT-aî poroncit se

atept

pan

mrita mademuasel

Mari,

i
.

'mî-aî

Zamfira.
gduit.
.

fgduit c atuncî te'î cununa cu mine.. Cu adeverat, monsîu Fran, 'î-am f

dar cine scie

'î-am spus tocmru te iubesc de dou-^eci 'atâî de anî ? din vremea volintirilor .\ De ce se nu 'î fie mil de patima mea ?
(cu foc)
!

c

Fran.

dac
. .

s'a înplini
?

vr'o

dat!
.
.

A

de ce nu

Nu

.

.

.

Eti, vestitul

doctor Fran, Care 'n târg vend sHnState, De când m'ai prins mata 'n lan, SufSr boale 'nfricoate La ochi simt o turburare, în pept ferbinteala mare, La suflet melanhoiie !a crierY nebunie )eu, sînt vrednic de-a ta jale, Vindeca'mt patima grea
!

i

!

.

.

.

Eu

sînt doftorul matale.
I

Ah

fiî

doftoroaea

mea

1

Fran

Cum n'a vrea se fiii doftoroae, monsTu Dar, ce folos, dac nu pot gsi un brbat Marghiolitei !.. D-ta maî cutat'aî prin târg?
Zamfira.
!
. .

Fran. — Am
. .

umblat

.

toate

uliele,

toate

casele,

toate

.

Zamfira.

Fran.
fir
(^icî
?

— He, he

.

—i

gsit ceva?
.
.

ae tabac)

Poltescî

cucoan Zam.

— — Zamfira. — Amin,

'a^a duând tabac) Foarte'î mulemesc gsit? (stre.mt). He, he Fran. SS 'î fie de bine (stremu) Zamfira. 'î fie de bine. Fran. Foarte'î mult..

Zamfira.

.

.

c

.

.

.

.

S

1

i
. .

într'un ceas

bun

!

.

.

Da

ea

spune'mî maî degrab.

.

.

PEATEV DIN CASA

303

(tn taînj Cunoscî iPran. pe cuconu Grigori Pâlcîu ? Cminarul Grigori?.. Cum se nu Zamfira. cunosc ? Era bun prietin cu reposatu sogul meu, Dum-

'1

ne(Jeu se

'1

— Sciî c are un bet cam Zmafira. — Nicu A\ cam tcut prostu. Fran. — Prostu dar Zamfira — Bine(JicT .i are stricic bun tat-seu. Fran. — i fcut Comis maî deunc^î'. Zamfira. — Almintrele seamenafi cam detreab
Fran.
?

erte

!

11 sciiî

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

holteiii

!

.

.

.

'I-a

tener.

Fran.

— Cu atât

Zamfira

Fran.
Fran.
vorbit

— 'Ia

— Trebue
Dar
.
.

maî detreab, c'î bun de
sS
fie

însurat.
}

de vr'o 22 de anî

înplinit la
.

Zamfira.

Crciun. socoî a vrea

— Ce drag monsTu Fran? când c te iubesc Fran. — Me mai de dou-cjecî 'atâî de anî tocmaî din vremea Zamfira. — i ce-a respuns Cminarul Fran. — 'Mî-a c a veni desear cu fecîorul
Zamfira.
?

— Dac

c

?

n'a vrea

el,

tat-seu vrea.

^icî,

..

'î-aî

i

întrebi,
?

sciî

.

.

.

.

.

?

cjis

eii se petreac aici câteva ceasurî cu d-ta asupra foaîeî de zestre.

i

se se

îneleag

Zamfira. mai degrab

— Ah,
?.
(cu
.

Fran.

monsîu Fran! i nu 'mî-o spuî îmî vine se te serut de bucurie. dragoste) F'î poman, te îubesc de

c

dou-^ecî 'atâî Oare?. Zamfira. înpreun ... sem).

.

.

.

Mri,

tot

o sS ne

cununm
în

(îi

Fran
Zamfira.

(în parte)

— Dute acum degrab Frniorule

Ah

!

târg

i

'mî

cumper

o oca de zaharicale pe desear.

304

PEATRA NIN

CAS

Fran. (cufoc) Orî ce'i dori... poroncesce'mi', eu de-acum sînt a matale de veci. Zamfira. eu a matale, tij, scumpul meu Fran <în pane) Scumpul Fran. meu A, Birman, Birman Du bist ain hungemainer Don Jian ! (lesi

c

—i

!

.

.

!

.

.

tngânfat prin fund).

SCENA
Zamfira.

IV.
! . .

se

însfîrit am sS scap de-o grij am cotorosesc de fat Slav ie Doamne, c'mî urnescîpeatra din cas (strig ia ua din stânga) Marghîolio,


. .

me

!

!

Marghîolio

.

vin'

degrab

sufletul meii.

SCENA
Zamfia, Marghiolita
(se

V.
cu o ghitar în
?

u — Ce vreî neneac Marghiolita. Zamfira. — Vin 'ncoacî.
arata ia

mân).

Marghiolita.
ghitar.

— Acu

.

.

.

numai se leg o strun

Ia

Zamifira. - Da las'î cobza la o parte i vin când te chîem. (într mânioasa i arunc ghitara pe un jîl) Ofl IN^arghîOlia. eat-me c'am venit... ce vreî?
a(;jî

pi neas?..

Zamfira. Dec ce te rstescî aa la mine, juAî uîtat cu cine vorbescî ? Cine s rstesce ? îî spun c'am Marghiolita.
!

.

.

.

.

venit.

Zamfira.

te poftesc se'î

— Te ved eu, c doar nu's chioar dar maî iî clanul, c'apoî Apoî ce Marghiolita. — sS vie sg Desear Zamfira. — Ascult-mg
;
.
.

.

(cu mânie, în parte)
.

?

.

.

aii

petreac

aici,

cuconu Grigori Pâlcîu cu
. . .

feciorul sSii

.

.

.

cu feciorul s6u

mS

'nelegî

?

peatraJdin

cas
.
. .

305

duit se

Marhiolia. -- D'apoî bine desear mergem la teatru. Vom merge alt dat, c nu Zamfira.

'mî-aî

fg-

Alt dat, alt dat... Tot aa Marghiolita. me pori cu vorbe. Zamfira. Las, fata mea, c dup ce te'î mrita,

pere lumea.

tot teatru
se

videa.

Marghiolita.

me mrit,
Zamfira.


(în pane) Mcar de-ar da Dumnecjeu ca se scap de-aîci Bucurate dar i te veselesce, drag
1

Marghiolit,

c

în

curend

aî se

îeî
fiu

i

tu în

lume
.

.

.

.

cucoan. Marghiolita.
se
fiî

(ruinoas)
.
. .

Se

cucoan

?

Zamfira.
sciii

Eî, las'

c

— peti drag nenecu? feciorul Cminariului Pâlcîu Nu'l cunosc dar 'mî-a Marghiolita. — Nicu spus veru Leonil, c'î prost de Zamfira. — Verul teu Leonil un nebun i un
Marghiolita.
(vesei)
.

pare bine. Vin 'î-am gsit un brbat.

c'î

nu'î maî cârni nasul, maî bine de'mî serut mâna,
?
.
.

c

Zamfira.

— Nicu.

care,

.

?

? ..

.

.

.

tot.
îî

obraznic,
urechile.

i dac

Toiu maî videa pe-aicî,

am

se'î

rup

Vorbesce încaî franuzesce ? Marghiolita. Nicu ? Zamfira. A fi ru^end i el vr'o dou vorbe ca toat lumea. Dar ... la balurile de la Curte Marghiolita.

.

.

merge

— Cum nu Comis — Merge Cât 'mî pare de bine se ^R oiu juca i eu Revelion sfântu Neculae. Zamfira. — Ba înc i
Zamfira.
?
.
.

?

îî

!

Marghiolita.

1

1

Vrea

la

?

la

Marghiolita.— i'mî-a luailojie la teatru, la rendul Zamfira. Ce la benuar ?

la

benuar?

.

.

ânteî.

67417.

ii.

2U

306

PEATRA DIN

CAS

Marghiolita.
cele-1-alte fete

Zamfira.

— —

.

.

maî bine, ca moar de ciud Ah, nenecu, cât eti de bun Ve^î cum me îngrijesc de soarta ta ?.
.
!

—i

s

De

aceea

i

dinteî frumos s^ te veni Nicu, se'î daî pricin de vorb îns franuzesce te uîî la el cu ochi galiî, se'î zimbescî, se'î câni din ghitar marul luî Napoleon, i înstîrit sS faci orî ce'î sci, pentru ca se'l
te

Marghiolita. Zamfira. Se
.

tu trebue se faci ce te-oiu sftui eu. Ori ce mi'î porunci, nenecu...

gtescî,
!

:

stringî în corset
. .

i când va

S

ameescî. Marghiolita.
pricepe eu.

— Las
duc
dar
.

pe mine, nenecu,

c

m'oiu

Zamfira.

— Haîde,
me
. .

apuc-te de'î

f

perul,

c acu
ro-

însâreaz. Eu chie de nunt
întoarce.

în târg ca sS'î

cumper o
când

caut
.
.

se

fiî

gata

rn'oiu

se nu uiî ca sg aduci aicî ghergheful cel cu turcu clare, pentru ca se'l vad6 Nicu.
I
.
.

Marghiolita. Zamfira. A

— Bine

.

drag nenecu.

(îese prin fund).

SCENA
i

VI.
(vesei).

Marghiolita
Baluiî
la

Curte

lojie la teatru!

Cât
le

sînt

de

feri-

cit

!

Toate câte le-am
asta în care

dorit,

o'îii

se

am

...

i

în-

sfîrit oiii sS îes in lume,

se

fiu

slobod, se scap de

cuca

me

usuc.

Cât îmt pare bine

Cam

s6

mS mrit!

PEATEA DIN

CAS

307

Ce noroc pe mine Ce vis fericit!
Oiii se

am

capele,

Horbote, b ragele, Rochii de Paris!

i

caî

i trsur
prin
la,

Care nu'mi trecur
Nict Tra,

mcar
la,
la,

vis.

la,

De m'aî
S^ cânt Tra, la,

mrita,

tot
la,

aa
la,
In.

II.

Am
SS

sS'mY cumper alurt
gustul meii
;

Dup i

mg duc

la balurt

sS joc mereii.
la

Ear, când

Curte

Imî va face curie Vr'un tener frumos

.

.

Dac brbelul, Dac sufleelul
Va
Tra,
fi

mânios,
la, la,

la,

la.
.
. .

m'a descânta I-oiu rSspunde-aa Ha, ha, ha, ha, ha.
:

i

SCENA
Marghiolita, LeOnil
Marghiolita

VII.

(într prin fund pe furi, se apropie de
umer),

'o serut pe

(serutând'o) Tra, la, Ia. Leonil. «sprîet, ip i fuge în odaîa din Marghiolita. (alergând dup ea) Stî vcrioric, Leonil.

— —

stânga).

c

eii sînt.

Leonil, veriorul matale cel

Marghiolita.
spriet.

drgla.
Fugî, obraznicule,

(din întru)

c m'a

308

PEATRA DIN

CAS
.
.

(voind se deschid ua) Te-am Apoi sprict Leonil. dar deschide'mî ca se viu se'î descânt de spaim. (iind ua) Ba maî bine'î caut de Marghiolita. nevoi i 'î îe tlpia pana nu vine neneaca ca se te dee de urechi afar.
.

Am maî pit'o i alt dat...Nu'mî Leonil. Me jertfesc penpas, mcar se'mî i rupe urechile (trage de u). tru mata Da las ua în pace, nebunule. Marghiolita. Ba nu am s'o scot din iîni, cum maî Leonil. scos i mata din srite. Apoî cearc, de vrei se ve^i pe Marghiolita.
. .

.

1



.

.

.

.

dracu.

Leonil.
pilîote,

— Dar
se'l

.

.

vreii se'l

i

sSrut

i

se'î

ved cu coarnele în pa spun c'l iubesc peste

mesur. Marghiolita.
Leonil.

Ha, ha, ha, cât îî de obraznic! Deschic^i, Obraznicu mnânc praznicu. dou una Pan' în treî orî orî stric ua ? dou i jumetate Ba te rog, Leoniule, nu te-apuca Marghiolita. de pozne.


.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

Eî, dac te rogi, se schimb. Te las, Leonil. cu condiie se'mî daî o guri. Aî nebunit? Marghiolita. Ba nu'mî e mult ... i drept dovad, me Leonil. jur se n'ani parte de mtuica, dac nu dau pretele jos.


îns

lînpinge tare ua).

Marghiolita.
binior
(Ua
îl

— Of,
.
.

Doamne, ce necaz

.

.

.

Eî, e<Jî

c'î
se

Leonil.
serut,

— L'am

daii

.

întinde botul.
întins.
Obrazul Ioanei se ivesv;e...i Leonil
aceasta,

deschide pe jumetate.
a lua de

fr

sam. îndat dup
aud

ua

se

închide îute

i

se

risuri în întru),

PEATRA DIN

CAS

309

(rî^end) Se'î fie de bine, veriorule, Marghiolita. (asemenea) j la lîiulî aiiT, cuc^naulc. Ioana. (deprtându-se de furios) LeOnil. Am pit'o

u

!

O! ce foc M'a trsnit
Stau pe loc
înpetrit

Iubeam un ânger, o porumbia i de la dînsa ceream guria
;

Când
Soarta

vat

cYud mea crud
!

în

SchimbK pe ânger într'o iganca, Pe porumbi în trup de stânc

i
i

'n

loc de miere
gustaiii fYere!

Ah!

'n loc de buze de verioar SSrutiu ginga ... un plisc de cYoar

!

O

!

ce foc

M'a trsnit!
Stau pe loc
înpetrit

Ce se fac?.. Se stric ua i se dau nval în odae ca sS 'mt resbun, cu apte-^ecî de miî de milioane de
scrutri
.

.

.

Dar

.

.

.

alta

nu'mî maî remâne.
.
.

fse

repede spre

u,

dar de o

dat

se opresce,

au4ind glasul Zamfirei afar).

ScraCul

dC

mine! ce-am auzit? glasul mtuicaî ? De m'a gsi baba aici, apoi chîar remân far' de urechi! maî ales 'mî a hotrît s6 nu'î maî calc în cas, de când î am (Jis se cu ro unde se fug? unde se m'ascund ? în dulapul ist cu rochiî. (într în dulap) Nu's clcate rochiile, dar le-oiu clca eu. de caic în

c

c

c
.

.

A

d
. .

.

.

.

!

plcîoare)

310

PEATRA DIN CAS A

SCENA
L-eonil
(î» dulap),

VÎII.
(aducend o rochie aib),

Zamfira

Her

Fran
(Pan
a nu

(cu o hârtie de cofeturD.

într pe scen, Zamfira i Fran
se

cjic

urmtoarele cuvinie tocmai
strice).

când vrea Leonil se

arunce asupra ueî ca s'o

Zamfira.

— D-ta

eti,

Her Fran?

d'mî

hragul

s

Fran.
inimei.

— Poftim Zamfira. —
c
Leonil.

suiu scrile.

pe

cel

din stânga c'î din partea

mode,
leî

Au^î d-ta, opt sute de pentru o rochie gata de nunt?. Nu face mireasa
!

(intrnd) Of ? mare scumpe's

.

.

batale

cucu
.

maran-de-

.

.

cât rochia.
(în parte,

deschi4end puin dulapul)

O
.

TOChie

de

nunt

1

cum îî i mireasa dar când miFran. reasa se numesce Zamfira, nu'î nimic destul de scump
.

— Dup

.

pe

la jidani.

Zamfira.


(zimbind)

Berbantulel tot

aa me

ademe-

nesc! cu vorbe dulcî.

Fran. —
canara.

(dânduî cofetunie)

i

CU zaharicale, ca pe un

Zamfira.
mini. merge Leonil.
I

Ouându-ie)

Tacî, dimoni,
se

c

mS scoi
(vecjend pe

din
zam-

spre dulap).

Aucji'l

cum

ciugulesc?

fira,

închide îute ua;.

O

!

Zamfira.
lapul ista de

(cercând se deschide dulapul)

Cc draCU

are du-

Fran.
chia de

— Da

nu vrea sS se deschide?
ce vrei sS facî?
ctre Fran)
(întorcându-se

Zamfira.

VreU

SC închid rO(cearc,
dar nu

nunt a Marghiolitei. Fran. Ea se cerc eu, c's

vîrtos.

poate se deschid).

PEATRA DIN

CAS

311

Zamfira.
lau(Jî?

(ri(}end)Eî;
.

monsîu Fran,

aa

mi

te

vîrtos!

Ha, ha, ha Ha, ha, ha

.

.

(imtiând pe Fran)

Ea

se cerc eu,

c's

.

.

Fran.
Zamfira.
tutea acas.

— Ea

(necjindu-se în zadar)

Tertulfcll

sS'î ajut

i

eu,

c

'î-aî uitat vir-

(Fecîorul intr).

Feciorul.
boerî.

— Cucoan

;

o venit o

trsur
c'î

cu

doî

Fran.

(depnându-se de dulap)

Ncgrcit

cuconu

Griejori Pâlcîu cu fiul seu.

Zamfira.
tuneric.

(întorcend spatele la dulap)

Cuscrul

i

gineîn-

rele? Poftesce'î sus

i

ad

luminri degrab, c'î

(Feciorul îes.)

Leonil.

(furios)

Pâlcîu ginere
pe un scaun

!

O

1

(Zamfira pune rochia

i

cofeturile

lâng

dulap

i

se apropie

de

Fran. în vremea

asta Leonil deschide

ua

dulapului

i

furi cofeturile).

Zamfira.

Fran.

— N'aî

— Acum

nicî

Zamfira, 'alergând la Marghiolita. - (din odaie) Numaî pantofiî se Zamfira. Caut sg intri în salon când Bine, nenecu. Marghiolita. Leonil. — (mâncând zaharicale) Verîoara SC

acum, drag monsîu Fran. o grij, cucoan Zamfiri. ua din stânga) MarghîoH, ctî gata.?
îî

mi'î leg.
oiii

tui.
Pâl-

fiC

cîoae

!

O

1

(Fecîorul într aducând

luminri

aprinse).

Feciorul.
pe

— Boeriî

se

suie

pe scrî.

(pune luminrile

mas i

les).

312

PEATEA DIN

CAS
IX.

SCENA

CeY dinainte. Cminarul Grigori. Pâlciu, Nicu.

Pâlcîu.

— cam bolnav. Zamfira. — Nicuoru Pâlcîu. — Dar
?

d-tale, cucoane Grigori ... Da de unde i pan unde pe la noî ? De atâta vreme de când nu ne-ai mat dat obraz.. Pâlciu. Me eart, cucoan drag, c'am fost tot
.

Zamfira.

— Cu plecciune. — Sluga

.

.

(artând pe Nicu)

D luî

îî

cuconaul
Nku)

d-tale?

.

.

.

.

nu'l

cunoscî

? (luî

Scrut mâna

cucoanei.
(Seru' mâna cucoanei ZamfireY, care seruta pe frunte). Nicu. Ba bine ^icî, cucoane Grigori ... Ea Zamfira. privesce'l cum o crescut de mare S'o fcut holteiu. Heî aa crescu bobocii. Pâlciu.

îl

c
.

Bobociî poftim de ecjî, cucoane Grigori, se maî vorbim de vremile noastre. fec^end pe canape lâng Zamfira) SSfUt Pâlciu. mâna Eat i domnul Fran, prietinul nostru. Unde nu gândescî, acolo '1 gsescî. (e4end pe un jîi) Eu sînt ca buruîana cea rea. Fran. Ba nu, Birmnaule drag, eti ca buruPâlciu. eana cea de leac. Pentru c'î doftor > Ha, ha, ha Tot Zamfira. (rlde tuind i cutând spre odaia din vesel eti, cucoane Grigori
(în

— LeOnil. Zamfira. — Da ... ea
! .

I

parte cu gura plin)

!

.

.

.

.

.

.

!

stânga).

Pâlciu.

— Heî!.. cum d

Dumnezeu i

cel

codru

verde, cucoan Zamfir. Noî, betrâniî lim ceasurile câte ne maî remân de trit, sS ne mângâiem de cele care au trecut.

cutm

sS vese-

pentru ca

PEATRA DIN

CAS

313

Zamfira.
PâlCÎU.
verat,

—i
.
. .

bine facei, bine facei.
mân) Bine faCCm CU
cldc-

(luând pe Zamfira de

cucoan drag, pentru
alivanta 'n

c

cine

scie

?

.

.

mânî,

ponnânî poate

— Fr voia doftorilor Pâlciu — Ba CU toat îuputernicirea Zamfira. — Ha, ha, ha. Da ce nu e^î,
Fran.
?

groap.

(ri4end)

lor.

(tuesce)

cu-

roane Nicule

?

nu'l maî tot cuconi, ca s'a diochia. Zamfira. — (ri4end i tuind maî tare) BatC-tC nOrOCU c pozna niaV etT. (în pane) Nici c'a veni drcoaTca.

NlCU. Pâlciu.

— Mri,

fse

pune pe un scaun).

SCENA
Cel dinaintej

X.

Marghiolita.
fata

mo-^ului cea

— 'Hei eat i duduca Marghiolita, frumoas. Zamfira. — Vec^î cât o crescut Pâlciu. — Ba ce crescut bre, bre când era numai de-o chToap. Leonil. — chîoap verioara! Pâlciu — Vin' încoacî, mea, se serutemou.
Pâlciu.
1 .

.

.?

1

.

.

!

(în parte furios)

.

.

.

fata

te

(Mai ghîolia se apropie de Pâlcîii, care o serut pe fruate. Zamfira i 'î fac semne de bucurie. Nicu se scoal pe pictoare i se uît pe furi
ghiolita).

Fran
la

Mar-

Marghiolita.
musteele.

(în parte)

Of

1

.

.

c m'o înghimpat cu
.
.

aduci aminte, Marghîolio, când 'mî mosu Pâlsîu ? Par' nu 'mî vine-a crede cS 'î ea, cucoan Zamfira. Dintr'atâtica, s'o fcut cocoge ftoiul
^iceaî

Pâlciu.

— Iî

mosu

Pâlsiu,

c

Leonil.

(cu gura plin, furios)

Ftoiu

I

314

PEATRA DIN

CAS
meu,

Pâlcîu.

— Eat

i

Nicu,

fiul

drag Marghîocu dînsu

li

.

.

.

Nu'î aduci aminte când

te gîucaî

de-a Baba-oarba?

Nicu.
Nicu.

Pâlciu.

— Ba nu babac — Vin de'f serut
. .

.

de-a Puea-gaea. mâna, Nicule.
se

(Serut mâna Marghiolitei 'apol

întoarce la locul luî

i st

tot în picioare).

Leonil. lî pup mâna prostu (Se uîta cu ocM galîî ia Marghiolita.
.

.

.

O

!

Nicu

în

toat scena

asta.

Nicu

se turbur).

Ce maî ^icî i d-ta, mosîu Fran } Pâlcîu. de-acum o venit vremea se dam rendul copiilor? Fran. — Aa'î pravila Natureî, cucoane Grigori. Betrâniî înpreun i tinerii earî înpreun maî ales când se gsesc doî cari se potrivesc Adevrat grescî, monsîu Fran Zamfira. preche. Nimic nu'î maî nostim de cât doî hulubai Atunce'î fericire 'n cas. Pâciu. (în parte) Ba în hulubrie. Leonil. EatZamfira. — Cuî o spuî, cucoane Grigori ? mS's eiî am trit 17 anî cu rposatul sogu meu, Dumne(^eu se'l erte i nici odat nu ne-am sfCât oiu tri, dit .. S^rmanu ce bujor de om era
.

.

Aa'î

c

.

.

.

.

.

.

.

.

.

— —
.

.

.

.

.

.

.

.

!

.

.

.

!

!

l'oiu tot

boci

I

.

(plânge).

SSrmanu brb elu S^rmanu sufleelu. Ce ora, ce om era
Supus
l'a

I

!

Plecat l'a în veci el s'ar.tta

mea voin, mea dorin
I

Eu
El

îl

numeam Lulu,

me numea Mumu glasu't drgla, i îmî ^icea < Firi <Tu ett o porumbi,
Cu
:

1

<i

eii

un porumba.>

PEATRA DIN

CAS
!

315

Ah, vaY 'amar de mine Ah, dragul meu brbat

!

Mumua dup
Va plânge ne
(Marghiolita

tine
'ncetal
!

i Fran

îî terg

ochii.

Nicu trage din buzunar, o basma lung
tare).

i'î sufl naml

Pâlciu.
s'o erte
!
. .

— Aa

i

eîl

cu biata reposata, Dumnezeii

Ah, ce femee

scump i iconoam

!

.

.

Of, of!
SSrmSnica
Mititica
!

Cât de mult ea
Mititica
!

me

iubea

!

Sermnica
Ce dulceY bune fcea Te locmale
Baclavale,
învertite
!

i

bohaciii
vutci bune,

Ce

De minune,
Cu miros de
odogaciîi
!
!

Amar mie

Ce soie, Ce comoar- am prpdit

Ah

!

ce

via.

Ce dulcea,
Moartea crud 'mY-a rpii

Leonil.

(în parte)»

Zamfira.


Bre
!

!

.

Of, of

.

.

c'au se înece mahalaoa. Marghîolio, dute de (Ji s'a.

duce dulceî de cele care
(Marghiolita


îcs'i

fcut

tu ast(;Jî.

prin stânga).

Zamfira.
Pâlciu.

Cucoane Grigori, am sS'î dau
'î-or

se

guti
foarte

dulceî de a Marghiolitei.

— De

semna

eî,

trebue

s

fie

plcute. Aa'î Nicule?

316

PEATEA DIN

CAS
;

(resrind) Dar babac Nicu. îmî plac. Zamfira. Da ce nu ecjl', cucoane Nicule? fse pune pe scaun) Nicu. MeVSi. Zamfira. Trebue sS sciî, cucoane Grigori, nu se afl maT bun gospodin pe faga pmentuluî. De'î nevoe în cas de dulceT, de pânz, de pstrmurî, de orî ce însfîrit MarghTolia poart de grij de toate. Ea de bucate ea ine cheile de la cnnar i de Ia pivni, încât eu sînt silit a sta cu manele legate. Fran. Halal de brbatul ce-a >vea Halal, peu Zamfira. i se vecjî cum coas la

— —
.

c

d

.

;

"-•

!

!

gherg:hef,

s^

te

minunezi
aici.

.

.

.

(striga)

Marghîolio,

tri-

mite'î ghergheful

Leonil.

(în

pane)

Aucjî tellia,
îl

cum îî laud marfa?
Pâlcîu

(Ioana aduce ghergheful,

d

luî

i
!

îes).

Pâlciu.

me rog, Fran

turcul

— Aferim frumos clare? — Ali-Paa.
.

.

.

de tot

.

.

Da

cine'î,

ist

Pâlciu Cel care o tîet volintiriî ? bre, bre Zamfira. Tocmai Poftescî s^ ve(^î i d-ta,
. . .
.

— —
fîe

îî

!

.

.

.

cu-

coane Nicule ? Pâlcîu. — Ear diochî flcul.

îl

cuconescî
i remâae
cu

?

.

.

Eu v6d
mân'-

c'aî sS'mi'

Nicu,

ghergheful

el în

(Intr Margbîolia

i dup

dînsa Ioana, purtând tablaoa cu dulc<

îl-

Zamfira.

— Ad

aicf,

loano.

(Ioana merge cu tablaoa d'ânteîla Pâlciu, pe
care nu îe dulceî. Marghiolita o

urm

la

urmeaz i

d paharele
te.

Nicu i însfîrit

Ia

Fran,

cu ap),

Pâlciu.


!

(gustând duiceile)

Cu adev^rat c's
.

minunate...
(în parte)

Aa
leu,

belte

(amestecând gren)

c

Aa

.

.

bcl ...

Va-

mi

s'o încleîet flcile.

PEATRA DIN

CAS

317

Marghiolita. Pâlciu. Se

— Se'î
.

fie
. .
.

de bine.

.

.

rut

ochio

.

.

.

orii

.

.

.

fata

.

.

.

mea.

Zamfira. Poate n'au coard destul Da cum, Doamne eart-me c de Ioana.


ie

c

I

1

a(Jî

diminea

ferb

pe

foc.
Ioanei, tuesce)

Zamfira.
cucoane Nicule eu pliscul.
?

(cutând s'acopere vorba
(în parte)

PoftCSCl,

El las, cioar,
el

c 'î-oiu rupe
monsîu

(Când vine lablaoa dinaintea

luî

Nicu,
ie

se

scoal, pune ghergheful pe scaun

Marghiolita.
Nicu,

i

dulcejî multe'.

dândui paharuu

A
. .

vo suhe,
.

— Ce dracu ear — Moaa pod. i — Na, spart ghergheful ruinat mî badeol Zamfira. — Nu'î nimica,
I

Nicu. Pâlciu. Leonil. Nicu. — Pâlciu.

(înecându-se cu dulcei)

MeVSi

(tuesce)

te-aî înecat,


Ei,

tllti.

(în

pane)

'n

(turburat, se

pune peste gherghef

resare îndat).
?

c'aî

da m'aî

urît,

(scuiânduse;

(rîde). Marghiolita. (uitându-se la gherghef) Nicu. Numaî nasu babac. (sculai ciu-st fcaat n;tî.ni i poatc Pâlciu.

— Spart, — c nu'i dcsse spargi nasu Ali-Paa? supera, cucoane Grigori, c Zamfira. — Nu Marghiolita maî lace i ali ceea-1-alt ooaîe. Pâlciu. — )eu Haî videm. Nu poi crede cât mi's de dragi Turcii ... de lân. Zamfira. — Poftim, cucoane Grigori. Viî cu noî, monsiu Fran? Fran. — Bucuros. Zamfira. — Marghiolio, e^î cu cuconu Nicu.

nu'î nimica.

lul

luî

te

turci în

?

.

.

se'î

(Pâlcîu intr în sting)

818

PEATRA DIN

CAS

(se

Nu Uita sc'î cânî iTiarul luî Napolcon. ua din stânga i, pan a nu ei, 4'ce încet luî Fran). AcUITl vreme de pus la cale ... Se daî pricin de vorb,
(încet Marghiolitei)

duce spre

î

monsîu Fran.

Fran.

— Las'

iies).

Leonil.

anparte)

pe mine, cucoan Zamfir. (îes). Se duc se deschid iarmarocul.

SCENA
Leonil
(înduiap),

XI.

Marghiolita, Nicu.
. .

(dup o mic tcere) Monsîu Nicu Marghiolita. (cu jumtate de glas) C/usc/uvu mumuasel ? Nicu. jfe vu pri reste pe canape. Marghiolita. jîi) Pardoiî. (se pune pe u Nicu. (în pane, e4end pe canapea) Par'c nU prCa Marghiolita

.

.

.

i

scie franuzesce. (mic

lccre).

(înp.rte) Ce pardon Leonil. 'î-aî trage la ceaf. Monsîu Nicu, îî aducî aminte de Marghiolita. notr anfansf

Nicu. Cheschevîi ? De notr anfans. Marghiolita. Nicu. Pardon, (în parte) alte vorbe nu Se vede Marghiolita niai rupe. (tare) Vu parle franse^ monsîu Nico r Parle, viadmuasel. Nicu. E bten parlon înpreuna. Marghiolita. Nicu. Parlon.

— —

— —

c

— ~


.

.

.

(Mic

tcere.

Marghiolita se uii cu dragoste
sucesce pe scaun

la

Nicu, care

coboar

ochii, se

i'i sufl

nasul tare).

b ba

N'aî fost la Paris, nionsiu Nicu? Marghiolita. Nicu. Nu dar cât pe ce era se me trimeat

ca.

Marghiolita.

—i

de ce nu

te

o trimis ?

PEATRA DIN

CAS

319

'ntorc înapoi

temut sS nu'mî perd legea i s^ me pgân. Numai pentru atâta?. Marghiolita. 'Io maî fost fric c m'oiu face i eu ca Nicu.

Nicu.

— S'o —
la

.

Sadagura. Pecat te o gîudecat aa de reu Dac mergeai la Paris, videaî teatrurî înveaî se gîocî polca; au^îaî opere frumoase ... marul luî Napoleon Cunoscî marul luî Napoleon, monsîu Nicu? L'am auqlit odat din cobza luî Barbu. Nicu.
lorgu de
1 .

Marghiolita.
.


.

c

.

.

.

.

.

Ii tare frumoi Eu îl sciii. Marghiolita. Nicu. Din cobz? Ha, ha, ha Ba din ghitara Marghiolita.
. .

— —

— —

.

1

.

.

au^î?

.

.

din

Nicu. Barbu Marghiolita (în parte) Nicu.
s'o dreg.
(tare)

— —

cobz?
Barbu ? Ha, ha, ha ? scpat vr'o gogomnie ... Ea Mata, duduc, trebue se'l câni negreit
.

— Cine
Am

te-o

înveat?
.
.

.

1

.

maî bine decât Barbu, i dac aî vrea Vreî se '1 aU(^î ? (se scoal Marghiolita.
.
.
.

i merge

se îee

ghitara).

Nicu.
(se

— Ce

se

rpede s'aduce
1

ghitara, o îe în

potrivesce mân i
1

!

.

.

pai- don

madmuazel.
.
.

o cearc)

Da

.

DUn
de'î

ghi-

tar

TronC (remâne înpetrit). (snperat) Marghiolita. Na Pas acum
(rupe o strun)


.

I

.

.

maî

cânt marul

Napoleon. (dup o mic tcere) Sc'mî plcsncasc ochiî, dac Nicu. am vrut s'o rup Pardon de ertcîune, duduc. Marghiolita. Ba nu; nu vreu sS te ert, pan nu 'î face ce 'î-oiu (^ice eu. Nicu. Ce poroncescî? Poroncesc sS'mî câni o roman. Marghiolita. fruinândn se) Da )eu nu sciu se cânt. Nicu.

luî

.

.

— —

.

.

.

1

320

PEATRA DIN

CAS

— — nicesce Nicu. — SS'î
Marghiolita
ti

Nu te cred. Marghiolita. Doar sS*î cânt de dragoste. Nicu. «n parte) Au<;Jit'aî Pâlcîu cum Leonil.

se

obrz-

cânt de dragoste,
(coborând ochii)

duduc?
Dup
c.
1.)

Cânt.
câte-va încercri

(Nicu îî drege glasul; începe dar nu nimeresce tonul.

cânt pe

aria:

Cumeiri drag, .

Ori cine tresce

Pe Amor slvesce;
Ori care
jiv

n

De amor
Gâscoara

suspina

gâgâesce,

Rioara hcesce,
Stncuoara cârâesce, Harmasarl nechezesce,

Motnaul

mîorlesce,
.

Cucoul codcodcesce

i
It

eîi,

plin de jale,
:

rostesc matale

Duducuâ drag,
S'a trecut de

ag

!

Marghiolita. Ha, Leonil. Dec! Nicu.

— Ha,
. .

ha, ha.
Marghiolita 'apoi începe

ha, ha.
'se

uit cu mirare

la

i

el

a

rî;ie tare).

SCENA
Cei dinainte, Pâlciu,

XII.

Zamfira, Fran.
. . .

dac (înt.ând mâniosj Aa, drag cucoan Pâlciu. nu vrei s'adaogî înc dou slae de igani în foaia de zestre, apoi nu pot nici eu se'î dau betu.

PEATRA DIN

CAS

321

^.

'î place

— nu, Pâlciu. — Pot se
Zamfira.
.
.
.

mânioas)

Nicî un suflet maî mult.

Dac
meu

dac

alii
te

me

rog.

roage;

dar

flci ca
;

al

nu se prea gsesc pe toate uliele. Zamfira. Eîl drag cucoane Grigori tot iganu

'^î

iaud

cîocanu.

Care vrea se c^ice ... eu sînt igan Foarte 'î mulemesc. (cutând se înpace) Aâer nu'i aa, cucoane Fran. Ean las' neamule ... nu te-amesteca Pâlciu. unde nu 'i ferbe oala Cât pentru d-ta, cucoan Zamfir, fiind te scumpesc! pentru dou slae de igani, pune'î pofta 'n cuî despre cuscrie cu mine Me duc Zamfira. Cletorie sprincenat Pâlciu. Au^î, igan ciocan (luî nîcu) Haî cioc Nicule de aici. Haî cu ttuca, 'î-oiu gsi eu ne(îes prin fund, furios). veste aiurea Auc^î, igan, cîocan (jalnic Marghiolitei) BoTlSUar madmuazei. lîes dup Nicu.

Pâlciu.

(aiinsj
?
.

i Nicu

ciocan

.

.

.

.

.

.

c

.

.

.

.

.

.

— —
.

1

1

. .

I

.

.

c

.

.

1

.

.

tatl seu).

Leonil.
târgul.

(cu bucurie)

Se vede

c

nu

s'au

ajuns cu

SCENA

XIII.
(i

Leonil, Zamifira, Marghiolita, Fran, (mic tcere). Ioana.

maîpeurm

(viind între amândou) Ce SC facem acum ? Zamfira. Of of am rgmas ear cu peatra 'n cas Of (lein în braele luî Fran). ameesc lein

Fran,
1


.

1

1

1

.

.

.

.

.

.

.

1

-— (spriet) Vas istf Marghiolita. Eu, peatr ein asenaenea în braele lui Fran).

Fran.

'n

cas!.. Ahl mor.

Fran.
67417.
II.

(i mai spriet)

Vus

ist f

21

322

PEATEA DIN

CAS
das
?

Tertaifd! Vas

ist

Main

Got,

main Gott

!

ah

vrtî

Imt vine se ie las, SS cade ale zvai. Cucoan Zamfiriâ

Duduci Marghîoli

Am

obosit de tot
!

i, DSîi

c

nu mai

pot.

Cucoan Marghîoli,

Duduc Zamfiri
Trezii-vg

c
loc
ist

J^eii!

Lein pe
Tertaifel
l

i

eii

.

.

.

das ? Main Got, main Got ! ah val îmî vine se le las SS cade a/e zvai.
vas
(Strig)

1

Ioan, Ioan,

ce

gsi,

Leonil.
locul


-

c

ad degrab oet, au leinat cucoanele. Marghiolita leinat Heî,
!

colonie

.

.

.

c nu sînt
! .
.

îii

oaceî. Fran. — (strig ear) loan, Ioan. (alergând cu un ip) SSracan Ioan.
la

de mine
. .

ce au

pit Fran. — D-le îute

nas
!

.

.

.

Tonerveterl
I

.

grele's

I

pune ipul sub nas). Ioana. (rsrind) Pi Zamfira. ce putoare (asemene) Fi chel orîorl Marghiolita.

(ie

Fran —
Fran.

!

Zamfira.

— Colonie. Ioana. — Ba terpentin. Zamfira. — Terpentin

— Ce

(scpând)

Ufl

ip

îî

aista

?

?

Ah

1

ear lein.

(alergnd lng Zamfira) Nu O lsa, niOU' Marghiolita. sîu Fran. (furioas) Tu eti? stahio! lipsescî din Zamfira. c'mî otrvescî ^i-lele ochiî meî se nu te maî vSd

.

.

.

PEATEA DIN

CAS

323

Fran.

(voind

Zamfira.

— Fugî i d-ta; da 'mî pace.
. .

s'o

liniteasc)

Cucoan Zamfiri
(jpnd)

.

.

Di'mî
;
. .

pace cu toii Nu mai vreu se ved pe nime nu vreu se me mai mrit, nici se caut gineri arde'î focu se î arde Me duc de mâni la clugrie cu fat cu tot.
. . !
.

.

Marghiolita.

Ba se lipsescT, îi ^ic, Zamfira acu nisce marghîoliî de nu i'eî putea

— La

clugriei

Ah ameesc
1

I

c

'î-oiii

da

duce.

— — se ^ice Zamfira. — Mri,
. . .

(într plângend în stânga). Marghiolita. A apucat'o istericale pe bab. Leonil. Cucoan Zamfir, linitescete ... Ce vrea Fran.

caut'î drumu i me ias
eit peri
albi

'n

pace

.

.

.

(ip)
!

Of

1

.

.

'mî-o

de când
i'î

am

fat mare

Ioan, dute de-o înpac cald de picioare. Aucjî, fa, Ioan? (luând lumînriie) Ean nu prea Ioana.
jupîneas
casa
desce)

Fran.

— Fa,
.

(într furioas în stânga).

f ap
i maî
. .

— Fran. —
.
.

fa,

Au(Jitum'ai SUCitule
(:rin întuneric)

dup Zamnra). Supermefit ain mal l toat
?

(îes

cu capu
se bate cu

'n jos
.

.

.

.

Cum
bate

se dreg trebile ?
(de

(gânse
. .

TonerveUr !
i

.

Tiu'mX vine nici o ideîe,
frunte ca
(se

odat

opresce

palma peste

când ar

fi

gsit vr'un

chip)

A
O!

!

(schimbând Ideîa)

Ba nU aa.
duc

înc odat i maî

tare)

gsii

.

.

Me

s

am
'îl

m6 tlmcesc

cu cuconu Grigori.

(les prin fund lovindu-se de mobile)

Teftaifel l

C

întunCrlc

SCENA
Leonil. scpat din
nnaî ve^ut

XIV.

(întuneric).

(eind din dulap)
1 . .

Ut!

.

.

Slav Domnului, c'am
l

temni
de

Bre, bre, bre! Multe pozne am când locuesc în dulapul ista Dra.

324

PEATRA DIN

CAS

goste vbeasc, cochetrie bbeasc, gogomnie pâlcîasc, târguire cstoreasc, i fudulie igneasc Dar din toate aceste n'am îneles alta, decât ca baba a cpchiet, pentru nu 'î poate mrita fata, i vrea s'o trimeat la monstire pentru ca se scape de
.
.
.

1

c

c

dînsa.
nici

(cu mânie)

Vcrloara

la

clugrie
.
.
.

1

Nu

voiîi suferi

odat o asemene

nelegiuire

ca s'o scap de comanac? (gSndesce) i s'o trec peste Dunre?.. Dar; planu 'î minunat, numai de aî putea întra^ în odaea Marghiolitei ca se 'î dau de scire se fuge. îns cum dracu se trec prin etacul cloanei, ca se me bage de seam? O îmî vine o ideîe nstrunic. (îe rochiea adus de cucoana Zam.

Dar cum sS fac S'o fur în ast noapte

fr

.

.

!

fira la

scena VIII

i
I

o arat publicului, 4icend)
(între

:

Olll

Se

mS SChlmb

în

fat mare

în duiap).

SCENA XV.
LeOnil, Marghiolita
(îes încot din odaia din stânga i.
trist) La clugrie! Marghiolita. Au^i? se me dec la monstire pentru un cusur de dou slae de iganii Maî bucuroas voiu într în fundul pmentuluî Maî bine voiii fugi unde m'or duce ochiî, departe de casa printeasc în care sînt sarcin (pingeud) Pentru m'o fcut Dumnetjeu fat, maic mea nu me poate suferi, par' eu sînt vinovat O cât sînt de nenorocit Ah plâng i suspin
.

.

.

.

.

.

.

1

c

c

.

.

1

1

!

suspin mereii, sufSr un chin Un chin foarte greii,

i i

în furtun rea, Ca frunza plutesc 'n durere grea Cu amar Aresc

i

I

(St trist cu

batista la ochi).

PEATRA DE

CAS

325

(eiud din dulap în rochie i oprindu-se în fund) EatâL/60nil. 's gata! De m'a ztri mtuica, va socoti 's Ioana iganca, i voiu putea lesne întru la MarHaî într'un noroc (face un pas i se opresce zrind ghiolita pe MargMoiia) Cc zSrcsc acolo ? O matahal neagr? trebue sS fie Ioana, care vrea se închide uile, (se d

me

s

c

.

.

.

!

!

.

.

.

.

dup

dulap).

(stergeadu'î ochiî) Haidei, cum a vrea Marghiolita. Dumnezeu, pn' a nu se trezi raaîc-mea. (mergend spre
dulap)

SS'mî

Teii

capela

i

mantela.

(Marghiolita deschide dulapul.

De-odafc Leonil o rîdic în brage
o închide în întru),

fr

veste

i

Leonil
i de-acum
babei.
stânga
nei, se

— Se
pot,

pdit, (deprtndu

se de dulap)

nu cârcnesci, cioar, te-am prTala am închis baragladina
!

c

.

.

nici o fric, se trec prin etacul chiar m'a lua de Ioana, (se pomesce în rî4end încet) draculuî maî SÎnt (ajungend la mijlocul sceopresce) Cinc maî vînc ? (Ua din fund se deschide i Nicu vine bojbind rrin intuiieric).

fr

Acum

c

A

1

SCENA

XVI.

Leonil, Nicu.

Nicu.
Vaieii
! . .

(intrând)

Doftorul

Fran m'o
...

sftuit ca se viu
(se

înapoi sS fur pe

duduca Marghiolita
Îî
1

loves^e de un

scaun)

dar întuneric

(înainteaz incetior spre Leonil).

Leonil.

nu

— SS fug. Leonil. —

Oare duduca MarghTolia ? Leonil. — Ba' î tocmai Oaca (se deprteaz în dreapta). Nicu. Ba 'i tocmai duduca! (fug-; în stâaga) îmî vine

Nicu.


(în

(în partea

Nu cumva 'î

doftoru

?
.
.
.

parte)

Par 'c zresc o rochie
!

{>tai pu;<i

-una.idoî

i a^-ult^

Cum

dracu

se

me disbr de

dînsul

?

326

FEATRA DIN

CAS
... ce'

Heî! de-aî avea curaj Nicu. spune prin întuneric

î-aî

maî

Leonil.
încet)

—O

!

!

.

.

s6

me

prefac

c

's

babal

CuiNicu,

Pst

1

Nicu. Leonil. Nicu. Leonil. Nicu. Leonil. Nicu. Leonil. Nicu. Leonil. Nicu,

(în parte,

cu mirare)

Aud

?

Pst,

Pst.

(asemene)
(cu

Par^C mC chiam

?

(luî

Leonil)

Pst.

das schimbat)

D-ta eti?

(în et)

Eu.

(cu dragoste)

Ah
.

1

(asemene)

— Dragul

Oh

!

meu

.

.


.

(apropiindu-se de Leonil)
(în

Scumpa mea
! .
.

!

.

.

parte

Mâncatc-ar moliile

(L.rin4ând curaj, tare)

Scumpa mea duduc Mar!

ghToli
Pâlcîu
?
,

!

.

(cu mirare, în parte) Cc-am aucjl't glaSul JUÎ Ce caut prostu N'aî fi îndrznit nici odat se me apropiîu Nicu. de mata, duduc, dar de vreme ce 'mî-aî fcut pst,

Leonil.
.

nu te mânie dac 'î-oiu spune sînt a matale pre plecat i supus slug, cci din ceasul cum te-am ve(^ut, duducu MarghToli, m'aî agîuns la inim fiind inima me a matale drept care i eu asemene v'oiii fi tot de-a una fericit de a me supune matale
.

c

,

.

cci

.

.

.

(tot frasul

acesta

îl

4'ce dintr'o suflare).

Leonil.
inonsîu Nicu,

(imitând glasul

Mirghîoliiî,

îî

tale vorba)

Nicu. Nu te îngriji, duducu, eu aa sînt Când me pornesc odat nu maî opresce nici dracu. Leonil. Ce (^ici ? Nicu. Pre Ieslea me Nu cuta c's ruinos dinaintea oamenilor ... îs tare cu duh când sînt singur, saii cu altul ... i maî ales cu alta.
.

— — —

c

DcStul,

te'î

îndui.

c

.

.

!

.

.

PEATRA DIN

CAS

327

Atunci e^ti obraznic ? Leonil. Poronc ? Nicu. Vreu sS (Jic Leonil. atunci îî ari arama ? Dar; atunci me disvlesc; i drept doNicu. vad, îeu îndrzneal aî spune te iubesc peste

— — — —

c

c

mesur.
Nicu.
Te
iubesc peste mesurii.

Leonil.
Cheschevu
?

Nicu.
Pre legea me.

Leonil.
Tu

mg

'n,sellf

... ah

!

taci

din

gur.

Nicu.
Ku?
. .

pardon.

Leonil.
Vrenian
?

Nicu.
Jame
!

Leonil
Ah
!

i

eu

te

îubesc

fo.irte.

Nicu.
Cheschevu
?

328

PEATRA DIN CAS

Leonîl.
Parol;

mS

jur.

Nicu.
Ah! de-acum
Sînt al tgu.

pnS

la

moarte

Leonil.
Vreman
?

Nicu.
Tujur.

Nicu.

(CU foc)

Duducu,
maî
liaî

se afl un alt om matale, drept care,

fericit

se'mf sar ochiorii dac decât supusa sluga

sS fug^im

înpreun,

fiind

c

prinii notri se scumpesc
igani.
prostu

pentru

dou slae
turî
?
(în parte)

de

— Ce Nicu, — Fr
Leonil.
?
!

(Jicî?

Vreî sg

me

Aucjî

duducu, de
rat

doar i poate... Ah! fie'î mil, înflcflacra unu^ muritor care 'î ori fug singur? Spune'mT, fugî cu mine, orî
.

.

.

Leonil.

Nicu.

— — Aud?

.

.

.

(tn parte)

Dute draculuî

1

primescî?.. Ah! duduc, ît sSrut
luî Leonil).

manele, (smtâ

m\nele

Poronc ? Nicu. Leonil. Aî au^it Nicu. Ce ?
^Eleî
!

— — — Leonil. — Vine Nicu. —

(Se aude

strenuând

în stânga)

?

neneaca.

PEATRADIN

CAS

329

Leonil.

—i

de ne-a gsi înpreun, sîntem pr-

pdii. Nicu.

c

Ascunde-te degrab. Leonil. Unde ? Nicu. In dulapul i.<^ta pân ce s'a duce neneaca, Leonil. oiu veni eîi se'î deschid maî pe urm. dup ce mi'î deschide, îî fugi cu mine ? Nicu. Te maî îndoescî, tiranule ? Leonil. Ba 'î serut mânuiile. Nicu. d mâna i Nicu (cu dragoste) Scrut i pCÎ Leonil.

— Eleî — — —

—i — —

!

.

.

(îî

o

srut

de multe

ori).

Nicu.

(mergend spre dulap)

duducu,
Leonil.
II

crede

c

m'aî

(închicjendu'î)

M'am duS. (intrând în dulap) Ah! bgat în raiu. Ba în dulap, prostule, i se
(Aceste cuvinte
ie

U

CrâcneSCÎ,

c

eti mort.

4ice cu glas

fir.

sd.

Nicu. Leonil.
Închis

(din

dulap spriet)

Eleî!

(viind în mijlocul sccneî)

Hup i
!

altul.

(rîde)

L'am
.

Ha, ha, ha pe prostu cu Ioana iganca Alb parte unul de altul. Acum ceasul fericireî a sunat pentru mine. Drag verioar am sS te scap, pentru ca (face Haîde se'î dovedesc cât te iubesc de mult câteva pasurî spre ua din stânga i se opresce spriet). Ear O dlhaniC
.
.

!

.

.

.

1

.

.

1

(Se d'schide

ua i 'Zamfira

într piin întuneric)

SCENA
Leonil, Zamfira

XVII.
(în

toalet de noapte).

Zamfira.

Marghiolita?

i înc

în cotro o apucat jupineas ceas de când am au(Jit'o eind, nu s'o întors în odae.
(tn parte)
. .

De un

3B0

PEVTRA DIN

CAS
fuste
.
.

Leonil.
fie
?
.

(în

pane)
;

Aud fornind
Ioana
'î ?

.

.

Baba doarme
(tare)

în dulap.

îî

Cine sS verioara,

negreit,

Tu

eti, Marghîolio
cu mirare)

ZaXn^TB.. LeOnil.

(în parte,

Cc
.

?

(apropilndu-se de Zamfira)

Leonil ? (tn parte) Leonil ? Zamfira. Leonil. hotrit se te far în ast noapte, pentru ca se te scap de bab i de clugrie.

oar,

c

Nu'î
. .

fie

fric,

VCri-

eu sînt

— Am

.

.

.

.

Zamfira.
Leonil.

e ruine bbornieî se nebuneasc la btrânee, i se vrea se'î face un blestem ca aista ... se te clugreasc îî bun, peu, de în!
. .

— Nu'î

(în parte,

superatâ)

Bab

!

chis la Golia.

Zamfira.
Leonil.
n'aî
fi

— Gândesce
eî,

(în parte,

cu mânie)

La GoHa,
de
.
.

eu

?
I

cât

îî
1

re cu tine

par'

o iganc Gândesce etî socotit de dînsa ca o sarcin, ca o peatra în cas i haî se fugim înpreun, pan nu se trezesce stahia. (în parte, furioas) Zamfira. Stahia (apucând pe Leoni de urechi) A blcstematulc sînt stahie, eu ? tsprîet) Valeu Leonil. am pit'o.
copila
ci
!

c

c
.

.

!

!

Zamfira.
'mî
furi

— —

.

.

.

!

.

.

(trgându'i de urecMj
cjicî

A

1

berbantule, vrei sS
stahie,

fata?.,
la

c's bborni, c's
?
.
.

c's

bun
înva
fug)
au4ind

de închis

Golia

Eî, las'

mopane,

cî te oiu

eu. (strig) Ioan, Ioan, ad lumînrî. Mtuica, drag mtuica ... (în parte) Oiu Leonil. S^ rSmîn fr' de urechi ... (se luptâ cu zamfira scap i vrea se

;

La

fugS, bSete. (alearg ia ua din fund, dar de odat se glasul luî Pâlclfu i a luî Fran, 4'cend afar urmtoarele cuvinte

opresce
:)

Pâlciu.

Fran.

— —/
^

Degeaba
Fâ'mî

baî
de

capul,

monsîu Fran.
cu mine.

hatîrul

vin

(ipiceud aceste, Pâlcîu

i Fran

într prin fund)

PEATRA DIN
i

CAS
ua
din siânga
la dulap,
;

331

(Leonil se întoarce iute înapoi

fuge spre

dar aicî întâideschide
trage

nindu-se cu Ioana, care vine cu lumînârî,
se între în întru
;

alearg

îl

i caut

îns Nicu

îl

înpinge cu picioarele

i
ei).

vrea se

ua

dula-

pului.

Lupt comic

între

ZSLtn.'n.TSL.

^în toata

tlharule,

c

'î-oiu

ni,

'î-oiîi

da

eii

vremea asta, alunga pe Leonil) « A^>teapt da eu stahie, 'T-oiu da eu bborfete de furat.»

SCENA

XVIII.

Zamfira, Leonil, Pâlciu, Fran, Marghiolita, Nicu, Ioana 'aducenl lumînrTfi.

Pâlciu.— \ ^

Fran.

^^

«.

'^^^^

5

r-

i^

^^

gal^g''-^

-w

^ ^

(Se apropie cu toiî de dulap, care

st

deschis).

Zamfira.
Leonil. Pâlciu.

— Fran. — Ioana. — i
Ha, ha, ha.


!

^
..
.
.

,

'

Ce 'mi ve^ur ochii Verioara cu Pâlciu
închiî intr'un dulap!
Prin întuneric
în rochie
I

°^'^^"P'^^
j

)

)

cuconau Leonil

de

nunt
se

?

'Stau cu toiî încremenii în fa;a dulapului,

unde Marghiolita

i Nicu

ascund

cu manele

la ochi).

Leonil.
loat'co
?

Zamfira.

— — Pâlciu. —
?

'viind în faga scenei)

(furioas)

Ce

Mare poztt aiTi fcut caui în garderob, diavo-

l

(furios)

Ce'mî boscorosetî prin dulap,
. .

tllu

Neneac Marghiolita. Nicu. Babac

.

.

.

.

332

PE\TBA DIN CAS A

Zamfira.)
Pâlcîu.
;

,

/ Ce

?
?

Vgru Leonil m'o închis Marghiolita. neac. Nicu. i pe mine tot el, bbaca. Zamfira. \ x / t -i

\

Ha

aicî,

ne-

Pâlcîu.

1^'"^^^""^'

,.

{

T-eonill

i

(Se reped

i apuc pe

Leonil de brage)
}

Zamfira. — Tu, blestematule Pâlcîu. — Tu, berbantule Leonil. — Ho ear încet
?
! .
.
.

.

.

Vrei
.

s^ 'sciî ce

cautJl

Marghiolii i Nicu în dulap ? Eî caute se gseasc cele doue slae de iganT, pentru care d-voastr ca nisce prini buni, nu v'aî putut agîunge
.

cu târgu

.

.

.

Ai
i

îneles
î!

acum
de

?

fZamfira

Pâlcîu

las

mân i

se întorc spre

Fran).

cât se

n^aî bine de Ba nicî de cum ... iganii o pricin de neunire între familiî maî bine, ca nisce cretini adevrai, aî da ertare ro bilor i ca nisce prini bnnî, aT face fericirea cofie
.
.
!

T^Ai PâlClU. Leonil.
-

*
'^

(înpreun)

<
(,

Q

ncbunit

?

)

\

.

.

piilor

I

Ioana.

— SS

Fran.
(Jit?.
.

— Bravo,
(Jicet:

trescî, cuconaule Leonil (ctr Zamara i
! 1

Pâiciu)

Ai

au-

facei

cum vS

(Jice el.

(siiindu'î se''

dee manele)
!

Dai-vS

manele

i

Noroc

sg

dee Dumnezeii
la

Zamfira.

(cutând cu dragoste

monsîu Fran. (luî Pâidu) Amin Pâlcîu. fviind tute în.re Leonil.

— —

Fic CUm Vreî, Noroc sg dee Dumnecjeîi
Fran)
am»nioî)

!

maroc.

Eat

dar

i o

rochie de

întocmaî ca la îarnunt drept aldama.

PEATRA DIN

CAS

333

(ctr

Marghiolita

i

venii de'mî

'în parte;

Srii acum din cuib, hulubailorl mulemiî mie pentru fericirea voastr. Cu toatc c, de-a l fi sciut
i
Nicu)
. .

Nicu. — (sare din dulap i d mâna Marghîoiieî case se scoboare). (scoborându se) Monslu Nico. Marghiolita. Nicu. Cheschevu r Etî contau ? Marghiolita.

— Nicu. —

— —

Je.
(Vin aniendoî

lâng

Pâicîu

i

Zamfira).

Zamfira. mrit i eu

(în parte)

înstîrit

sînt

slobod

se

mS

cir

public).

Am

'Mi-am urnit peatra din casS, scpat de displcerY,
la

i
Leonil.

nunt

'mi

i

Ia

mas

V6. poftesc cinstii boeri.

— nindui
!

câi-ticui)

Tacî,

mtuica,

c

te

aude

lumea, i'î ruine în ochii prinilor, fetele trebue sS fie ca petre scumpe, ear nu ca petre 'n cas.
ictt
Eii
public).

primesc fr' de ruine,

Daca spun acum minctuni,
S'aruncat cu petre 'n mine Aict, în loc de cununi.
(curmându'î cânticul) Da s'aruncc vorb'î ? Nu'î destul cu petre ca sS ne sparge capetele cât ne le-am stricat în ast sear cu cstoria copiilor?..

Pâlcîu.

.

.

aici

!

(ctrâ

public).

Cu adânc plecctune

M^
reguesce

închin, cinstit boerl.
. .

Mai ântât

.

i

nu mai poate urma

înainte).

334

PEATRA DIN

CAS

c'aî

(dându-i de o parte) DcstuI, cucoanc Grigorj, reguit; maî bine dute de bea ceaîu de soc. Pâlciu. Dec mare obraznic'î
1

Fran.

— —

c

oaca

!

Pran
Pâlciu.
doftor, vin de

(catra public)

Eli sînt doftor cu sciina

Cunoscut de mult în Iai, .
(luându'l de

c.

].

brag

i

trgendu'l în fund).

Dac
le
,
. .

Ctl

me tmduesce
das
ist
în fund).

de regueal i
incovenenties
public,

d
(se

pace boerilor.

Fran.
NiCU.

— Aber

îne
ctr

sfdesc încet amendoî

(înainteaz, ruinânduse,

i

iind cu o

mân

pe

Marghiolita, ear cu cea-1-alt sucindu'î plria).

Nicu.
DacS scumpa mea mireas Ca i mie v'a plcut
. .
.

Marghiolita.

Dac

Spaim

Peatra cea din casa chYar nu v'a fcut

...

Nicu.
Primit cu bucurie, Domnilor, i€ ne fit nunî.

Marghiolita.
Pentrîi-a

noastr cununie

AruncaY

dou

cununt.

Toi
i

în cor.

Primiî cu bucurie, Domnilor, se le fit nuni.

Aruncat

pentru-a lor cununie dou cununT.
(Cortina cade).

NUNTA ERNEP^SCfl

PERSOANELE:
Alecu Leonescu.
Chir Gaitanis Loghiotatos.

Mo
Un Un

Trohin Pâcal, frunta.
fata lut.

Ilenua,

Frunz, puca.
vornicel de
privighitor.

nunt.

rani,

erance.

NUNTA £RÂNEASCÂ

TABLOU NAIONAL

IN

UN ACT
in

l^epresentat în laî, în ajutorul seracilor,

3

Februariu 1848.

Teatrul represint o privelite de
în mijlocul sceneY, spre fund,

ear.
un

— în

stânga, casa luî

mo

Trohin.—

scrtnciob.

în dreapta, copaci.

SCENA
AlCCVl
'*"

I.

costum de ventor, vine alergând din dreapta, cu

puca

în

mân),

FrUn(J

<intr

dup
1
. .

Alecu).

— — — — frepeliî Alecu. — El
?

N'o lsa Frun<^ n'o lsa s6 scape. Alecu. FruiKj^. Ce sS nu las, cuconaule ? Prepelia. Alecu. Prin sat vrei s^ ucicjî Frunij. Ce prepeli ?
.

.

.

.

.

niinea

ai

prins prepelia de

maî badeol se vede coad, dac
?
1
!

c de
doar

a<jî di

n'aî zrit'o

maî dinioare când ne-a sburat înainte Ean as, cuconaule Fruriij.

c

n'am

orbul gâinelor.
67417.
II.

22

338

NONTA

RNEASC
prepelie

Sciii

c

Sînt multe prin sat,

Albe,

drglae,

Bune de venat. Dar acele paserî, Nu s' ascund, nu sbor,

De

Ci stau fr' de fricii, 'Y insufl dor; i'n loc de-a le prinde
BYetul venâtor,

Dese ort se vede
Prins în laul lor
!

Alecu.

FruiK^.

— D'apoî
Ia

suprat)

Ei

;

aî vorbit

de

te-aî pripit.
<;ilice

ve^î
. .

vrabia malaiu viseaz

1

când aî scpat de pe toate crrile.

ciiconaule, de dascaiu Gitan, tot venat ve^î

c bine Aa i d-ta,

mo

Trohin:

Alecu.
de dascl,
dînsul ca

— Mri,
lual'ar

nbdaîcele
acre.

nu 'mî maî pomeni de caaonul cel m'am sturat de
1

c

de mere

Frunz.
i
'i

—C

mare
îl

cîof

îî,

batS'l

crcuea

!

.

.

Cât

rcnind prin ograd: Mo Frun(;Jal mo pucai, nu mi las ta curcania si fuga pe porta, mo Far'c eu sînt puca, ca se pzesc curcanii luî mânca'î-ar fripî s6'î mnânce D'apoî eu, mî Frun<^, ce maî pesc Alecu. cu el de când mi'l-a pus pe cap tatl meii ca sS me procopseasc Se te pricopseasc r Ce se facS ? Frun<;^. Toat (Jiua me silesce se <^ic tipto, tipAlecu.
(^iulica

de mare,
!

aucjî

.

.

1

1

— —
.

1

.

.

:

tis,

tipti

.

.

Ce necaz pe minei Ah, ce suprare! Sg ^ic toat ^ioa, tot în gura mare
Tipto,
liptis,
1

:

Tiptis, tipti

NUNTA £eAneasc
Pipto, piptis,
Piptis, pipti.

339

Arde'l focu dascl

Ca

se

cum me nScjesce mS învee greco-psresce
1

Frunz.
bat
calicii

— Tipto,
.

tiptis? ha, ha,
.
. .

ha! pare

c

se

iubi maî bine veAlecu. natul la pserî, de cât limba psreasc FruiK^. aî i dreptate, cuconaule. Ce este
. .
.

— —C

în

gur. Tipto, tiptis Apoi pas de nu

ha, ha, ha.

.

maî frumos de cât venatul?

o

!

ce bucurie

Simt în pept de-odatn, Când ved pe câmpie

mi se arat Cprioare fugtoate,
:

C

Prepelie shun^toare,

Psrele cântatoare Ce mS chem )a veiitonre.
Atunct trag cu puca,
le

culc la pîlmeiu.

Alecu.

i
Alecu.

eii

trag ca tine

;

dar trag tot în vent
îii

!

(Chir Gaitanis

strnut

culise, în stânga

i.

Frun<J. — Ce Alecu O prepeli
?

(reserind)

OUCjit,

FrUT.da

?

Sburând?

(face câle-vapasuiî spre

nmd
i

i caut

între culisele din stâng..).

Frun<J.
vrei se
cjicî.

(urmând pe Alecu)

Sburând ?

.

.

ba strnutând

Alecu.
gardului?
.

— Oare
.

ce dihanie se vede colo, din dosul
(întinde

am
ip

S'O huItUeSC cu ploae.,
între culise

puca i

trage).
!

(Chir Gaitanis

i

4ice)

:

AmaU !

7)16

SCOtOSCn

A nian

340

NUNTA ilRNEASC

Frunz. — Na
Alecu.
pe chir Gaitanis
1

— Moarte

fcut moarte de grec de grec? ha, ha, ha. L'am lovit ha, ha!., tipto, tiptis, ton etipsa.
1

c*aî

1

SCENA
Gaitanis. —
vecjend pe Alecu)

II.

Alecu, Gaitanis,
(intrând prin stânga)
!

Frunz. Ah vah me scotosaîi
1 1

A

esî,

catevgn, mi a traso cu
chir

tufechi

la ipochimeno a me 1 Nu'i vina mea, Alecu. luat de o capr selbatic.

dascle
crapi

.

.

.

Te-am
capra

Gaitanis.
sUf

— Capra, crap Frun(;^. — Jupâne dascle Gaitanis. — Zupine eti
me
olo.
î

!

Se
. .

me

to

tu,

mozicule

;

ego
?

sinto

loghiotatos

auc^itu

mu, mo?
Au^itulu

Alecu.

(strîmbând pe Gaitanis)

v'oiu dreze Las, las, cateramene, Gaitanis. eu pe amundoî chind a veni cuconu Leonescu, baam si i ... am si i bacato dimitale de Ia Iai
. .
.

mO

c

.

.

.

(strnut).

Ialal Alecu. Frun(;^. — i la mulî

Merzi la diavolo cu isala, che nu tiu Gaitanis. gine, mi- a mestecato piperi mesa is to tabacheri.

anî

Alecu. — (încei luî Frun4) Eli 'î-am v^Tsat ascar o solni întreag. pus i un pipru^ *încet luî Akcu) SS'î Frun(J,

fi

de ceî roi. Gaitanis.

Ce ^icî? Cum? )eu, dascle, 'î a pus piper? Alecu. Fâte che nu stiî, mopanopulos ge eti Gaitanis.

— —

. .

NUNTA ^fiRNEASC

341

Da,

a

veni

el

tatato

dimitale

la

moia
la

aige

.

.

.

(în parte)

Am

si

trago un falanga ca
haî,

dascalo Chi-

riacos.

Alecu.

—Mri

Frun^J,
!

la venat,

c

ear'î-ati

venit toanele ghîujuluî.
alerge
(furios) Ghîuzi mi a cjiso ghîuzi dup Alecu, dar se opresce vîtându-se de ale) Asteota ghîuzuesco eu, berbanti.
.
.

Gaitanis.

:

(vrea se

si

tC

FruiK^.
Gaitanis.

— Nu

(cu

Alecu.

— Iuru,

— Cacaval!

te da,
1

cacaval
.
.

(se
. .

repede
!

dup

Frunz).

palicari

!

ha

Gaitanis.

desndjduire,

în

parte)

Kivie
?

eleisofil

mi

vine se turbezo!

Haî Frunz, mergi cu mine Frun(^. Ba, nu pot, cuconaule, c's de nunt ast(^î.
?

parte)

— — vornicel Alecu. — Da cine se mrit 1Frun(^. — Fata mo Trohin, Ilenua. mrita Gaitanis — Ilenua Trotuan MoFrun(J. — Dar, jupâne iret; o canul. Gaitanis. — Chir Gaitanis, mozicole, nu SI mrita nunt, c Alecu. — Eî bine, Frunz, rSmâî veni i eu maî pe urm sS gîoc o hor. învei to geasloGaitanis. — Ba merzi acas, Au^itu-mu? Culc-te pe acea Alecu. — Aucjitu-mu ... ureche. Gatianis. — Oriste Alecu. — O priz de tabac se paracalo. Gaitanis. — Taba a Alecu. — Megas postelnicos
Alecu.
luî
I
si
?

îe

sireto.

(în

!

tu la

oiîi

si

si

visu.

(in parte)

f

.

.

.

.

.

.

.

.

.

(strgnut).

Gaitanis.

— e-a

^iso

?

342

NUNTA ilRNEASCA

Alecu.
Calispera, spera,

Cachisu hnera
File,
ti

;

mandata
salata.

?

Psomi che

Gaitanis.
rupo to urechi 'mY-a traso cu tufechi S'aY facuto frica mari
si-i

Am

Che

;

La
(înprcun)

votnico palicari.

AlCCU i FrUIl^
Vaî sermanu dascl
Ve<^i'l
!

(rî4ând)

cum

pufnesce,

Ochit se aprinde, Nasu'K se roesce.

Gaitanis.
f^e

blastamaia
!

!

^e eniaria

)eti crepo de Quda

Crepo de mânia.
(Alecu les rî<Jend prin fund în dreapta
;

Frun4

în stânga).

SCENA

III.

Gaitanis.
Ghidi, ghidi puschi neruinate ... Mi a scoso din I puschi de uf In ge vremi am azunso baei se îe la riso pe loghiotati

iinia

!

l

.

.

!

.

.

!

NUNTA

RNEASC
I.

343

vremea gea frumosa Chind un dascalos grecos
S'a dus

înarmat cu-o varga grosa Paradosa faneros ;
xAritmetîchî,

Me
Che

gramatichi,
jstorichi

Ap'edo 'p echi. Ma acum lumea se strica Si de ris uot am remas
;

CSgY baeii, fara

frica,
!

Ne

daii

noua

piste nas

înainte chind intramo in scola cu springenele sbur toi baeiî tremura ca varga ... ca varga ge se clatin pe capa a lor si chind (Jigeam odat sopate
lite,
;
:

diavole

!

nu
in

au(Jiaî nigî

mamo

vr'o

unu ca
el
:

se'sî

Pe urma chind chîcspue matima, intra apte ^egi
chirc.

de dragi

— Bre, Burduzane, ela — Oriste didascuU, — Ela do pes mu Posa ine meri — Ta meri tu logu decapente — Decapente decapente fores na
do.
(fâcind ca colarul)
;
:

(facend ca un dascal grec în scoal).

ta

tu logu ?

f

.

.

!

?

.

.

scasis, anoite.

i

ingepeam
.

se'l

dos /« pn'ge Cgî atungî:
.
.

croesc cu varga; che dos tu, che in vata posa ine ta meri tu logu 1

n.
Atungi varga pe spinare Tipto, tiptis arata Si falanga la pigoare ChTar din talp't înva Aritmetichi, Me gramatichi,

Che

istorichi

Ap'edo

'pechi.

344

NUNTA

âRNEASO
lumea
not
se strica,
!

Ma acum
Si de
ris

am remas
frica,

CKgt baeit fara

Ne

dati nouît piste

nas

ageea vino lcuste in earal de ageea nu creste che papusoî. Ma ge stau eu de vorbesco de papusoî, chind si mrita Ilenua ah, kirie eleison ! ea si mrita cu altu gineva de prost, si eu remuni cu lacrime pe musti Eu care o îubesco ca matia mu ! Eu care m'am caligito hranind'o cu rocovi si cu halvas indirnetico Ama ohi, bade Trohine ohi, zupinesa Ilenua maî sint n'a fi cum socotii voî si eu pe aige ... si nu laso se mi sufla nite aranoî borsi mesa l Ohi, bade Trohine is to mi eti dator cu 500 de leî, de asta earna, si daca nu mi'I plai paralui, tora^ tora, gligora, pe sin, pe sin, am se'î puno ecsecuia, si se'î opresco nunta, (bate ia ua luî Trohini Trohine, moî, Trohine, bre ela do
grio
1

De

1

.

1

.

.

1

.

.

.

1

.

.

.

.

.

1

!

SCENA
Gaitanis,

IV.
(eind din cas).

Trohin

Trohin. Aud?
Gaitanis.
(în

— Ea vino 'ncoage, mo. la Trohin. — Gitanu m'o prins Gaitanis. — Ma rog, zupune bade Trohine, cum
.

.

Cine

mg chîam
1

?

pane)

în

.

.

.

în-

drzneti

se fagi
?
. .

nunta,
.

pn'a nu'mî
strîns cu

plai

geî

gingi

sute de leî
fac

— M'a surd. sg mg Gaitanis. — Auc^itu mu,
Trohin.
^în part©)
1

ha ?

ua

grecu, dar oiu

ha

?

Trohin. - Cine ? apul cel mare care te-o înpuns ast earn de-aî picat pe ghiag ? o murit sSracu d-ta sg fiî sngtos
. .
!

NUNTA ilRNEASO

345

Trohin.
i

— Aa, aa Gaitanis. — Eî! apoî
!

Gaitanis.

— Qe
si

ap? ..Eu i
bietul

vorbesco de bani, Balaban ... el s^racu se nu te fagi zaratico ? Eu
!
.

.

.

cjico

bani,
?
.
.

el

mi raspundi
tu,

Blbni,

(tare)

^ingi

sute de leî

(tare) gura Gaitanis.
.
. .

— Sbear grecule, cât 'î-a inea Aud — Unde's banii meî Unde'î Ilenua Trohin. — Mriua baba Mriua Gaitanis. — Na tos! acum mi pomenete de baba
Trohin.
(în

pane)
?

?

.

.

?

?

?

Mriua? Ma
fale? dole!

chind aî

asurcjlito

asa, bre,
. .

hondroche.
.
.

(strig tare la urechYa luî Trohin)

Ilenua

.

Ilenua

SUr-

Trohin.
vodia
!
,

ho, ca la ego ime loghiotatos, apo to Tenedosil au^itumu ? ^/^ /<? Tenedosi! si am se'i puno ecsecuia ca se'mî plteti datoriea au4itumu? Ma duco s'aduco aige pe privighitori Privighitori Aucjitumu ?
(în parte)

Gaitanis.
.

— Ho!..
Esi,

(resrind)

Ho

!

c

m'aî spriet.

Mi a
!

cjiso

(furios)

ise,

ho, bovole

ma
.

.

!

.

.

.

Trohin.
jupâne.

—C
.

.

!

.

.

privighitorile

nu maî cânt
(bâtend în pumni)

acum,
Si

Gaitanis.
se chinta
si

— Ba
tu,

chinta, chinta,
.

ai

acu
AY AY
Si se

.

.

Acu

?

si
si

chinta,

chinta

manin^Y o plaginta Chiparata
Si
n'aY

Cum

srata muncat
(in

nigt

odat

!

Trohin

parto.

Vaî de mine VaY de mine,

!

C'a sS'mY facâ vr'o ruine

I

346

NUNTA

RNEASC
!

Ce picate

Ce

pScale,
în spate!

VaY de mine'mi cad

GaitaniS
Al
se
!

^batend în pumni).

chinî aX se chinY ca un cuc Neschi
I

|

bis.

Si se merzY,

si

se nierzY cu butuc,
!

Neschi

(înpreun)

Gaitanis.
At AY
Si se

se chinta,

se chinta

manint

o plainta

Chiparata
Si

Cum

n'aî

srata muncat

niglf

odatâ

!

Trohin.
Vat de mine Vaî de mine,
1

Ca

sS'mY facS vr'o rubine! Ce pScate
I

Ce
(Gaitanis

pScate,
!

Vai de raine'mY cad în spate
îes
furios prin

dreapta. Se aud

chiote

de nunta», în stânga.)

SCENA
Trohin.

V.
. .
.

Sracul de mine i nuntaii i tocmai astzi, când îmî mrit fata din pScate n'am nici un ban ca sS mS pot plti de grec, am pus tot ce-am avut în zestrea Ilenuei. Doamne, doamne adic s6 te fereasc Dumnec^eu de holer, de locuste i de Gitanî (într în casa lui).
1

— Eaca
!

am pit'o

!

.

.

c

.

.

.

!

NUNTA

RNEASCA
VI.

347

SCENA
Nuntaii,
(maî pe

urm) Trohiii.

I

(Doî vornici de nunt,
a.nte,
flori.

cu

iind

în

mâni câte un baston

plriile înpodobite cu flori, într din stânga, înalb, câte un colac i câte un buchet de

— Dup

vine mirele încungîurat de eranî cari chiuesc.
mijlocul scenei, în

Toî

se opresc în

faa

caseî luî Trohin).
aria

(în

vreme ce într Nuntaiî, orhestrul cânt

nnnlî)

Vornicelul.
ne agîunî
la

— (ctr

mire)

Eî,
!

mî Trotuane
.

!

.

.

Eat-

Ilenuiî Dar pn'a nu bate la ua eî, se ne câni un cântic de cele betrânetî, de care aî au(^it de la tat-tSu. Se ve cânt cânticul TataruTrotuan. ~- Bucuros

casa

.

.

,

.

luî.

Toi.

Trotuan. tarii în ear,
tejî,

le

(Jice c, pe când nvlea Tstremoiî notriî care erau puî de vicânta aa, de pe ist mal a Nistrului:
I.

— Dar, dar! — Apoî,

MY Mî
Nu

MY
C,
De

ttare, ine't calul ttare, strînge'î frâul tâtare, lasâ malul,

cerca a trece riul pe crucea sfintei lege vot dolf, peste hotare,

!

Nimic,

)Su

1

nu

s'a alege,

Mt

ttare,

ttare!

..

inapoî,

Ttariî era oamenî de cuvent, i se întorcea ear de nu, apoî streîî lsa în pace moiî notri le vorbea înc odat cu binele i le cjicea:

Dac

Româniî

;

II.

Mi ti Mî tt

e,
î,

d-ne pace

1

stî, nu trece!

348

NUNTA

RNEASC
mg
face

Mt

ttare, nu

SS't fSrâm capul în ^ece. C, de sus, de pe movil, De-oiii sverli ghYoaga cea mare, Singur 'T-oiu plânge de mil, ttare, mi ttare

MY

!

Dup

asta,

dac

'1

înpingea pecatul pe

duman
!

s^

treac în eara noastr, apoî îl videa Dumnecjeu Românul perdea rbdarea, ridica ghioaga, i'l turtea pe ttar la pment, i'l da la corbi! Pe urm'l prohodea

aa
III.

Mâî ttare, unde

Mt MY
Nu Nu
Ce'l

'\i e pala ? ttare, unde 'i e calul ? ttare, unde 'Y e fala ? 'Y-am spus sS nu ireci malul

?

sciaY, tu,

mY

vecine,
?
.

Românul

în turbare

Corbul

muc-acum

din tine,
I

MY

ttare, maY ttare

Toi. — (chiuesc vesel) SS.^trctî Trotuanc. Trotuan. — Noroc se dee Dumnezeu, s facem i noî ca strmoii notri
Toi.

sg

ne

— Ura

1

Vornicelul.

— Haî

1

.

de-acum sg începem nunta.
cel-1-alt vornicel,

(Sc a-

proprîe de casa luY Trohin

înpreun'cu

i

bate la

u).

(Orhestml cânt în surdin).

SCENA
Nuntaii, Trohin

VII.
eind pe pragui
uei).

Trohin.
OameniY bunY, bine-aY venit l

NUNTA

âRANEASO

349

Vornicelul.
Moule, bine-am gsit
1

Trohin.
Ce vrei
la bordeful

meu

?

Vornicelul.
SS'i agTute Dumnezeii Sîntem oamenî cltorî, ClStort i ventorî o cprioar Tineric, sprintioar, Cu-ochiorX de porumbele,
! .

i ctm

;

cosiele 'n inele, cu salb de murgele. 'î frumofis, vorbitoare, De trup ginga ca o floare PâsSrica cânttoare Care cânt, fr' se sboare. Rogu-te, moule, spune N'at vSlnt na minune ?.

Cu

i i

.

.

:

.

Trohin.

— Ba
i
(ri4Snd)

am

vS<;Jut'o,

feii meî.

Maî

dinioare

trecea pe aici V'O aduc. (într în

o intrat în casa mea. Ateptai s^ întru i se întoarce aducând o bab scurt i urtt). Asta

vS e minunea ce

Toi.

~

ctai
OI..

?

Trotuan.
Trohin.
ir

— Ba,
1

fereasc
.

Dumnec^eii
1

1

.

.

asta'î

tirba-baba-cloana

.

(ri<jend)

Ve(Jî

pozn

în loc se

pe o cprioar,
în bordeîu).

am

pus mâna

pe-o

pun mâna bufnioar. (întrând
Trohin
I

Vornicelul
ha,

— Da

mare

hâtru'î

mo

Ha,

ha

!

.

Toi —Mare

hâtru'î!

360

NUtJTA

RNEASC
VIII.

SCENA
Trohin.
Pe care o

Nuntaii, Trohin, Ilenua, erance.

(eind înainte

)

Eaca,

sprintioare, paserele cânttoare, floricele

maî flcV, cprioare frumuele ..

ctai Trotuan. —
IlCnUa.

voî?
(aUrgând
ia

Ilenua)

Pe Ilcnua, pe Ilenua!
!

^cu bucurie)

TrOtUan
crua

<vin

amendoî

în fapa sceneîi.

(înpreun, aria:

posteî)

Trotuan.
Dulce
iubita,
ursitS,

A mea
De

I)e-acum cât lumea vreîi se trSesc; Cilct în uYmire
fericire,
cîi

In ratu, cu tine, simt
(înpreun).

plutesc!

Ah! în uTmire De fericire,
în raTu, cu tine, simt
cîi

plutesc!

eranii.
Ve<^î ce uimire

De
în

fericire,

a lor suflet

acum simesc

1

Ilenua.
A
'a
E
tot
fi

Tubit
ta ursit,

ce 'n lume de-acum doresc; Cci în uTinire

De

fericire,

în raTu, cu tine, simt

c

plutesc!

NUNTA

RNEASC

351

(înpreun).

Ah!

în utmire
fericire,
cii

De

în ratu, cu tine, simt

plutesc

!

ranii.
Ve^î ce utmire

De

fericire,

în a lor suflet

acum simesc

I

(disprindui) Bine, Vornicelui. bine; las ve vei drgosti maî pe urm. Acum, haî sS tragem o hor de nunt. Toi. Hora, Hora! Vornicelui, Vino, Trohine, de gîoac cu noi; haî, doar i'î maT scutura din cele btrânee. Trohin. - Bucuros, feii meî Haî s^ gîucm hora Tlenueî tiî ceea:

c

mo

!

.

.

.

Haî
(Orhestrul

Ileana, la poeano,
Ileano, Ileano.

cânt hora

lleneî;

toi

se prind la gîoc

i cânt)

Cor general.
HaY, Tlean.^ la poeana,
Ileano, Ileana!

S^

sSpm
Ileano,

o buruTan-u,

Ileano, Ileana!

BuruYana nucul ut,
Ileana!

Ca

s'o drtin

barbatuîut,
Ileana!

Ileano,

SCENA
Cel dtnainle
(jucând),

IX.

Gaitanis, Privighitorul.
!

Gaitanis.

— Ha,

ha

voî chintaî

si

zucaî ?

352

NUNTA fiRNEASC

Trohin.
I

de mine Gaitanis. Ma nu trebui

— — Chintaî
si

(ve^end pe Gaitanis)

Na,

c'aiii

plt'o, sSracul
tin

tin Ileana is

poeana

.

.

.

chintaî asa, dar ea asa:
Hat erane, la 'nchisore Bade Trohinel Cu butugi la piore Bade Trohinel

Pn'

ge'î

plai paralui
I

Bade Trohine

A

lut chir

Gaitanui Bade Trohinel
(Hora
sft

stric).

Toi. —

(sprieî)

Gaitanis. Neschi, la închisore saii la groso, cum 'i-a plgea maî bine. Moî, privighitori, pune muna la
gât a
luî.

La

închisoare

1

Trohin.

— Lo^hiotatos^ bre Trohin. — Fie i ghîotatos
Gaitanis.
.

— Me

rog, jupâne

dascle
1

.

.

.

.

.

Nu'mî

face o

ruine
pasa.

ca asta, tocmai dinaintea satului. Sat, mat, che pasat ... nu Gaitanis. Pune muna la gât a luî.

mi

— Las mcar pan mâne, cucoane tane...pn dup ce stiri nunta Ilenueî. De o Gaitanis. — Nunta Ilenuiî Ohi
Trohin.
s'a
1 . . .'
.

(Privighitorul

apuc

pe Trohin de bra).

Gâi
suta
orî

.

de orî
te

^^^.^

puno la Trohin.
.
.

au^litumu butuco.
.

.

?

Plteti pe

sin

indata?
(tare)

(în

pane)

Butuc sg
s^
stricî

te faci!

Da'î pg-

cat de
asta
.

Dumne<;Jeu

buntate de nunt ca

F'î mil mcar mil de b^trâneele mele

.

de biata fat, dac nu i'î Ilenuo, vino de'l roag
.
.

NUNTA

SrNEASC
(în

35

i

tu,

fata
!

mea, doar
.

s'a îndupleca.

pane)

îndupJeca-

l'ar

d-tale,

(viind lâng Gaitanis) Chir Gaitanis, m^ rog nu te 'ndura, fiî cum te-arat chipul. (în parte) Acu, Gaitanis. sirata? (tare) Ohiy necre(iingosa serpoaîca ge eti nu vreu nu vreu se fiu ca obraz a mea.

Ilenua. —

dracii

;

!

(Arie: of, of, of! ce superare ; din

Peatra din casa).

Ilenua
Of, of, of! te rog, at

mil
;

De-un sSrman i de-o copila! plâng i suspin Ve^î

c

Fie'i

mil

de-al meii chin!

Gaitanis.
sirato, ba! de dandana, Se me'nseli cu amori

Ba, nu, nu,

Eu nu

sint

S'apot se'mt daî cu pigori,
Si

de mine tu se ri^t

S'apoî semi fagi bizt

Ilenua.
Ah
!

te

rog

.

.

.

Gaitanis.
FuzI, nu vreu.

Ilenua
Ah!
te gYur
fit

pe Dumnezeii.
.

Nu

rgu

.

.

Gaitanis.
Na, na, na
1

Fevgke, fevghe, Satana

67417.

11

23

351:

NUNTA fiBNEASC

Ilenua.
De-un sSrman
(Cade

Of, of, ofi te rog, at mil i de-o copilS!
în genunchi).

Gaitanis. — Deziaba te culgî la pamunto, che nu me maî inseli. Privighitori, umfla pe dimiaiuî. (arat pe Ttohin).

Toi.

— Cucoane Gitane Gaitanis. — Sopa, bre La
. .

(Privighitorul

apuc

pe Trohin

i
.

vrea

se'l

dace).

!

Ispravnigie
ca

Qlenua remâne plângend
o mângâie* Gaitanis

în

dreapta.

st

în stânga, în

Troluan st lâng dînsa de faga sceneî, i face semn irivighiioruluî

sh

duce pe Trohin).

SCENA
Cel dinaintey

X.
i
se

AlCCU

(în

costum bogat de eran, vine din fund

tntâlnesce cu rani?, tn mijlocul scenei).

Alecu. — Ce este, oameni bunt?..Ce aî pit? Dumneqleu te o Trohin. Ce v^d? cuconaul

î

.

.

trimis!

Alecu. Da, ce este? Trohin. Ce sS fie, cuconaule? Ea, pScatel Jupânu Gitan vrea se ne strice nunta. Alecu. —Pentru ce? 'î sunt dator cu Trohin. Pentru 500 de leî. Au^î Gaitanu draculuî Ea staî, stai Alecu. oameni buni. gine îndrznete se porongasca Gaitanis, -- e?

— —

c

1

.

.

aige

?

Alecu.

Gaitanis.

— O dulosas — Alecu
\

tapinos.
.

.me

strae

rneti

!

e caui

aige catergari ?

ha?

NUNTA

RNEASC
se

355

Alecu.
matalui.

— Am

venit

gîoc

la

nunt,

în

ciuda

Gaitanis. pe dimialuî i'l
to

— Acu
ad
(furios)

?

.

.

Mo,

mo

Fruncja,
sila

acas

cu de-a
1

ca sS

pune muna învee
dînsul, fl-

matimatii.

Alecu.

AU(^1

apU
. .

(cu

eranî)

Pc

Unflai'l pe sus i'l punei în scrîncîobul ista, de'l învertiî pan' ce-a (;}ice, aman. ge puschi Gaitanis. e, ge? bre Trohin. poroncete stpânu ... pe dînsul
1
.

.

Eu

vS poroncescl

.

.

.

.

.

I

~ Dac

copil

1

(Teraniî se arunc asupra luî

Gaitanis,

îl

unfl pe sus
.

i'l

pun cu de-a

sila î"

pe

k

(sbucuimâr.du-se furio Gaitanis. Cum indrazniî, moî?.. ni ne pe chiar Tenedosi apo to Gaiiani CacoJiroKonachî mozige Alecu. H.î, ha, ha Nu te da, palicari Ela mo re ... ha (în scrîndob) Las, Gaitanis. las, che a veni el babacato dimitale apo to Iai Au(^ito asa cater1

scrîncîob

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

1

.

.

,

gri

l

.

.

Bnas

loghiotatos is io scringobo
talpe.
?
. .

?

.

.

Am

se'î

tr.igo gincî (^ecî la

Alecu.
flci.
(ranii

— La talpe
întoarce

mie

!

.

.

întoarcei scrîncîobul,

încep a

scrîncîobul,

In

vreme ce cânt horul urmtor

Gaîtanis se

sbucium

furios în scaun'.

Alecu

(arie:

Fatrn-dccî de arnâupj.

Ua, ua, cpitane. Ua, ua, Griilane.

Toi.
Ua, ua,
tot

aa,
te

MSY, voYnice, nu

da

!

356

NUNTA

BNEASC

Gaitanis.
Aman, aman Aman, aman
!

!

che nu maî pot, che mor de tot.

|

/

Toi.
Ua, ua, cpiiane, Ua, ua, GSitane, .
c.
1.

Gaitanis.

Alecu.

— — Oprii
!

(rcnind)

Stai, che mi sfirsesco de

^ilc.

scrîncîobul puintel.

(eraniî opresc scrîncîobul)

— Uf, aman — Eî chir Gaitanis maî se nunile oamenilor las nimica se Gaitanis. — Nu maî capo. se mi scoboru, che 'mî-a venito mo Trohin mai Alecu. — Da, banii Malista, mnGaitanis. — Ta pentacosia grosia ger i acum pe Alecu. — Aa Eî flci maî dai'l puintel
Gaitanis.

Alecu.

!

vrei

stricî

?

vreii

strico

.

.

.

virtizelu la
îî

luî

cerî

?

?
.

.

.

lista

îî

ger,

sin

îî

.

.

?

.

.

!

în

scrîncîob,

c

Gaitanis.

înc nu
(turbat,
a'l

s'a sturat.
.
.

Blastamai

,

Diavoli

...

Enigari

1..

(eraniî încep car

întoarce, cântând

ca maî înainte).

Ua, Ua, cpitane,
(Se aude în stânga în fund un

!;;.

c.

1.

rcnet de surugiu i pocnete. eraniî opresc scrîncîobul. Fruncj îesâ prin stânga.

s'aude ? Ha, cacoriziche ! i'î frica acumu che vine babacato de la Iai. 'ftecându'i manile de bucurie) Ha, ha a venito vremea se mi resplatesco de toi. se vi ara tu eu ua, ua.

Alecu.

Gaitanis.

— Oare ce pot — Qe posta
}
. !

.

Am

NUNTA

EBNEASG
dc a
vctii

357

Alecu. pit'o
1

(în parte)

C

tat-meu

.

.

.

am

FruiK^.
la

Eî. Alecu.

— —

(întrând)

Eaca, cucona^îule, un reva de

Ce ved Frun<J. Iai ca se me trimit la
?

(luând revaui)

Da
. .

.

.

.

cinc
..

l'a

adus
!
.

?

Tatl meu me cheam
Paris
! . 1

la

Vivat
Paris
?
1
.

.

am scnebunito

pat de Gaitanis

Gaitanis.
che tataso

—e

!

.

.

la Paris
?

.

la

.

ge

?

.

.

la

Pariso

.

a

nici

(plin de bucurie) Oameni buni nu maî avei o grij de nimic, eu me fac nunul Ilenuiî, i'î dau 2000 de leî zestre. Se tretî, cuconaule i sS'î dee DumTrohin.

Alecu.

1

c

nezeu snetate

— Hura strigai hura, copii i bucurie eranii. — Hura c a Alecu. — Cât pentru chir Gaitanis,
1
.

.

.

!

1

fiind

în-

drsnit a pomeni de btae

la talpe ...

îl

osândesc se
sfîri

stee în verful scrîncîobuluî, pan' ce

— Trohin. — Ba
Gaitanis.

s'a

nunta.

'funos)

Satana nu, cuconaule;
!
. .

toarcem

Toi.

Hai Gaitanis. —

în scrin ciob
s6'l

dm
viî

pan
!

(spriet)

dac socoî, s'l înce 'mî-a erta cei 500 de lei. haî se'l Ohi, ohi, stai bre, varvari, che

dm

!

ertu tot.

Alecu

— Aa maT — Ma nu Trohin. — Las c
Gaitanis.
Gaitanis. nasu mi
1
!

de-a cas... dar sS gîocî cu noî.

tiu de cât to piperi. te-oiu învea eîj.. Acu, ateapt

(Ilenua se apropie de Trohin i'î optesce, artând pe Alecu).

(vine în faga publicului)
!

Piperi CU tabaco

am

traso

ipochimeno am fost în scringobo m'am dato paralui am prapadito pe Ilenua am prapadito, i acum se maî zoco
s'a rosito
la
!

ranito de

puca

!

358

NUNTA

RNEASC
,

ostrovi Tenedosil

Gaitanis, loghiotatos apo to Bine ^ice un filosof, nu tiu care: mateotis mateotiton, ta panta mateotis ! (se trage mai tn fund). (iind pe Ilenua de mân, vine lâng Alecu) 1 rOnin. CuCOnaule eaca hina d-tale care vrea se'î face o rggea.
si

la

nunta

I

.

.

Eu
.

!

.

î

Alecu. Ilenua. Alecu.

— Ce dorescî, hinioar dragii — Se gîocî cu mine, cuconaule.
?

— Din

bine ca boeriî se'î dee

toat inimi, drag Ilenua. (in pano îî mâna i se iege frie cu eraniî
mân i
o aduce în faya publicului).

(Alecu îe pe Ilenua de

Ilenua
Srcimea

(câtr pubuc).

mângâiata prin al vostru ajutor vot acum înalS glasul eî mulumitor. Fiî cu toiî veseli, mândri de-a voastr fapt bun'î A sracilor Yubire, pe bogai ÎY încunun

Ctr

:

!

(Jocul se începe.

Alecu joac cu Ilenua. Trotuan cu o fat din
cu Gaitanis).
(Cortina cade)

sat.

Trohîa

CMIRIfl
sau

IN

inI

bOUflPETE

'O

NENEflCn

PERSOANE
Cucoana Chiria
Grigori Bârzoiu, soul

:

ACTORI:

Dl
»

Milo.
Teodorii.

Aristia

\

| !)-la

Chiu.
Bibiri.

Calipsia

/

^^^"^"

^^^
l

*

Pungescu, cocar bucurescean
Bondicî, cocar iaan

D-l Teodorini.
>

Neculau.
Luchian.
Sterian

Guli,

copilul Chiri eî

»

Veduva Afin Lulua, copila et Srdarul Cucule,

Dna
director de

D-la Nini.

Agie

....

D-l Bonciu.
»

Un

fecior boeresc

Bosie

Ioana iganca

Un slujitor de barier Un surugiu Un neam cu orga
Poftii
la bal.

Dna Ralia. Dl Apostoln
D-l
>

Handoca
HaUpliu.

— Slugî. — Surugii. — Cai

de

pot.

CHIRIA

IN

IAI

CHIRI4
sau

IN

IAI

COMEDIE CU CMTICE,

IN 3

ACTE.
în beneficiul

r^epresentat pz teatrul naional din laî, artitilor ron\âm ia 1850.

ACTUL
bariera închis.
riera se

I-

Teatrul represint ulia Pcurarii plina de omet; în stânga, înfund se vede

La

ridicarea cortinei se

aud chiote

i

pocnete surugiescî. Bacarii trag o

rîdic

i

încep a tiece în fund vr'o i6 caî de post,

trsur

veche

pe tlpî de sanie. Caii într în culisele din dreapta, dar trsura remâne troenit în mijlocul scenei. în coada trsurii sînt aninate o mulime de sipote i
de cutii
ea
;

pus

ear pe deasupra lor

ede

o

iganc

învelit

într'o

cerg streneroasâ
alt
Brzoiu.

;

ine

în

mân

o cutie cu bonete. Pe

capr st un

fecior boeresc, iind

cutie,

în întru se afla cucoana Chiria,

Aristia. Calipsia

i Guli

— începe

a însera

i

a ninge,

SCENA

I.

Chiria, Aristia, Calipsia, Guli, iganca, Feciorul, Slujitorul de barier, un surugiu.
Slujitorul.
(Jicî
(alergând
.

dup

trsur,

(jlice

iganceî din coada).

ClnC

c'î

în

trsur ?

.

362

CHIRIA

ÎN

lAl

iganca.

— Cucoana Chiria. — Cum Cri iganca. — Chiria surdule. Slujitorul. — Chiria Surdulea
Slujitorul.
?
. .

?

.

.

.

?

,

.

Da casc' î

phs-

cul

maî tare

.

.

.

cioar,

i

cârâe

maî disghegat

...

Ce
la

cucoan

ureche pan mâne. Slujitorul. De
Slujitorul.
(asverle în

— Dute c doar n'am s^'î toc — Baragladin, te iganca. — Baragladin eti guleratule.
iganca.
pîrlii
!

în

trsur?

I

aî pichirisit

?

tu,

—Ean

dracu.

— binior, blstematule, c Slujitorul. — Hîî, cîocntoare bate iganca. — Bat^-te pârdalnicu, sS binior. Slujitorul. — Hîî, duh de balt
iganca.
ec^jî
!
.

iganc

cu omet)

ve^î moachîa, Hîî, cârâitOarC.

c

s'o fudulit...

te

îe

.

te

!

.

.

eqlî

.

.

Chiria.
ce-aî


.

(scoând capul
!

i

primind ometul în obraz).

Cc

CStC
1 .

.^

era se me chîorasc carnacsî Cine-asverle cu bulgrî?.. (cir iganc). Ce te-o apucat me rog, coofano, de cârâî ca cîoara 'n par?.. Ie sama la lucrurî bine, i taci din plisc. a. torcendu se cir fecîor) tu, mojicule, ce staî în capr ca un degerat i nu c^icî surugiilor sS mearg?. Vaî, bat^-ve crucea mangosiilor, c'o se'mî faceî c^ile fripte
.
.

pit

c

i

.

— "^Chiria. — Ce'î? Slujitorul. — Cum
Slujitorul.
(la

!

.

oblon)

Cucoan

.

.

Chiria.
acole.

— Cum

îî

numele dtale?
dat

mi

l'o

nânau
.
.

.

.

.

Lipsetî devec^r,

Slujitorul.

coan, trebue sS te trecem la catastiful barieriî. da Chiria. SS mg trecî la catastif pe mine ?

c

— Aa

tiu i eu

.

d'apoî

cu-

.

.

CHIRfA

ÎN

IAI

363

ce sînt eu, sS mS trect la isvod ? Au^i obraznici maî sînt guleraiî itî cu
.

,

c

vorb sbiue
!

.

.

Mi
.

I

.

,

Lipsesci mojice

!

Lipsesci de-aice, Cii'i sar în per

i
Au<,li

te

bat ra^r.
!

dârzie

blslSm^ie
!

!

Obrznicie

i

mojicie

în cataztifurî el sS
Catagrafie,

me

scrie

;

SS'mY facS mie

Par'e aY

fi

marfa de bclie,
!

Braovenie
Sau lipscnie

Toi
Lipsesci mojice
!

Lipsescî de aice, C.'t sar în pSr te bat mgr.

i

(astupându-i urechile) Ho car Slujitorul. doar n'am urechi de sftian Cucoan, avem poronc se nu pe nime 'n târg, pn'a nu'I întreba de nume. Chiria. Eî? c'or sg'mî scoatS sufletu Du-te de scrie c'o venit în laî: cucoana Chiria a banului Grigori Bârzoiu, de la Bârzoîenî, cu Aristia, Calipsia i Guli, copii lor. (în parte) Slujitorul. CC pomelnic (tare) Cum
1
. .

c
.

.

.

.

lsm

!

.

M
1

1

.

.

i

cjiseî,

cucoan ?

<rpide) Chiria. Eaca surdu Chiria, Aristia, Calipsia i Guli Bârzoiu ot Bârzoîenî. (ia surugiu) Mânai, mî, i luai seama la covele. ,în parte) Aice 'n capital eti tot cu (filele 'n mân. (în parte) Slujitorul. Cri, Rstit, i Gur.
.

Lpia

364

OHIRIA
da

ÎN

FAÎ

lui

Brenzoiii!
'n

..

... a dracului

numel
.

!

.

.

par'

c

se

bat babele

gur.-.Me duc
.

sg'î
.

torn în
.

catastif.

Gurlui, Lpia Cri .(îesâ). (ia surugii) Pornit' aî, jrpanilor? Chiria. îndemnând caii) Hi, hi, hi; hi, copil... Surugiul. nu me lsai Hi. hi, mâncav'ar .Hi, hi, ttuc lupii (pocnesce) Hi lud Hi, juoitule. Eaca c'or
(merge spre barier)

— —
.

.

.

.

.

.

.

.

.

m!

se

me
.
. .

lase 'n

lacu

Hi, troian prohodiv'ar cîoarele
.
.
.

hi,
. .

da

hi

.

.

.

luav'ar da-

c

(scoend Chiria. ve aud copilele. Ean Surugiul.

— —
c
,

!

capui rapide)

Tac^-vS

g^ura, beivilor,

las-ne,

mai necji,
arde'l focu
1

destul necaz

cucoan hî nu ne avem noî cu rdvanul ista,
.

.

.

te arde pe tine focul rdau(^î ? trsura mea denun, nou, nouoar de abia Haî, mânai i numaî'faceî vorb. din vremea bejnieîl Hi, hi odat copii cu toiî. Hi Surugiul. Ha, ho, lsav'aî oasele cîoarelor i pelea vamiuluî degeaba! de acum ne-am troenit. ha, ho, tbrr

Chiria.
1 . .

— Ba sS

.

.

.

.

.

.

van

!

.

.


.
.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

Neam troenit } Eaca Chiria. na, i "alta chiar colac piste pupz (fedoruiuî» Ce stai ca acum coboar de-agîut un butuc în capr, mangositule
.

.

.

.

.

.

!

.

.

.

!

.

. .

la

trsur .. .Ean

ve^i'l,

mS
. .

rog, par'c'î un boerîu!
în
...

.

— nu ne zdar arta Chiria. — Srmane, Sermane d d acu pe dracu, somnorosule n'am Somnoros, da i Feciorul. — închis de dou nopi! c i Ean Chiria. —
scoate de-aicî nicî dracu ...
.

nu'î

bun nicî de o treab (lene?) Dac'î chiar Feciorul.

.

.

'i-oiîi
!

eii

.

.

.

.

.

.

.

.

(scoborânduse)

1

eti

ochii

(srind din trsur)

au(^i'l

res'

punde

1

.

.

fiuiiecând

(înpingând fecîorui)

Ea

Carnacsî! colo colo
.
.

c

era

se'mî rup
tontule
.

elele
. .

.

la rfizor,

pune

CHIBIA

ÎN

JAÎ

365

um^ru de 'npinge,

c
hi,

eti cocoge ...
sventav'ar ventu

(ia

surugiu)

Haî

mî,

opintii vîrtos.

Surugiul. pastrama

— Hi,

i v'aî vinde

gura, blstemailorl ve aud urechile! (în pane) îî un pecat cu nite ghîorlanî. (ia iganc) Da tu, cheramo, ce stat acolo par' clocetî ... de te gtos se se
copilele
I

Chiria.

— TacS-ve
c

c

(la fete)

Astupai-ve

ou

maî uureze trsura.

iganca.
scar.

— Cuconi,
?
.
.

nu

me

pot scoborî
la

fr' de

Chiria.

— Scar
. .

'î oîu

da eu
saî la

scar,
...

fan

.

.

.

deschide'î aripele
.

i

pment
'mî-am

cooda doar
pi-

mi'î strica cutiea ciorul

iganca. — (srind)
!

c'atâta'ît rebuie.

Vaieiil..c

scrintit

valeu

Chiria.

— Tronc!
I

1

(srind,

scap

cutia, care se stric).

strice!.. Of! seraca 'n

i

se îeu câmpii (alearg la oblon i lunec)
.

.

par'c 'nadins 'î-am ^is se 'mî-o de mine! 'mî vine se ip Mult oîu s^ maî stau în drum ? Camacsî 'mî-o plcsnit lreturilc

c

!

c

de la rochie doar ne-om

!.. Aristio^ Calipsio,

dai-ve gîos
...

i
. .

voî,
.

distroini

maî degrab
Guli
vrea

ea

aa

fru-

mos

.

.

.

încet, sS

nu lunecaî.
se cobor.
îl

(Aristia

i CaUpsia

i

el

sâ îeas, dar Chiria

opresce).

Guli.
acele
?

(cepeleag

i

alintat)

Sc

mC

CObor
. . .

i

CU CU î-

Chiria. mata e^î

— Ba nu, Guli mameî nu, drgu trsura ca se nu rceti. Guli. — El nineaca, sg me cobor na. Chiria. — Ba nu, dac mg îubetî.
în
.

;

.

vreii
. .

.

.

.

.

e^î

tu

mtlu

suflete

.

..

loculuî, puîule,

i

te învelete cu

con-

bbacî.

366

CHIBIA

ÎN

lAi

Guli.
m^

— El

.

;

m'am sturat de cont
. .

;

vreu

se

da ii pe

ghia

Chiria. Ba ... se nu facî pozn, Gulia nineact, c'apoî s'a mâniea nineaca (i nu 'î-a maî cumpera minavet tii mata minavetu care i'l-am fgduit...
.
. .

.

.

r.^gduina
eti
...

(seiutându'i) nostim Gulia mamei! ^închide oblonul i ^ice surugiilor) Huî nu fiî de diochî flâcî de-acum, ve fagduesc baci bun câte un (cutând în culise) Eaca pozn fifirig de om da unde's
.
.

— Aa Chiria. —
Guli.
. .

!

de

triî

anî de când

me porî

cu

.

c
.

.

.

.

c

.

.

.

.

.

!

surugiii

Feciorul.

— Or
!

fi

fugit

!

.

.

cine n'us

crâm
mului
!

poate ...

O fugit i m'o lsat lat în mijlocu drubre c'o se me loveasc ceva (furioas) Eî apoi se nu te-apuce Spte-zecî de nbdîcî ? Chirie eleison ! (vine îute în faga publicului) ~ rog, cine ine posS dee och; tele?., cine'î otcupcicul ghipcanilor ? cu mine, dac'l.ine cureoa se'î <^ic dou vorbe ..
Chiria.
. .
!

(în parte)

Heî,

c

tie ? la vr'o i eu cu dîniî
.
.

M

.

.

:'

.

.

.

.

.

.

da vorbe sg le pomineasc cât o tri cole engolpion de anul nou 1844.
1
. .
.

.

.

.

tii

?

.

.

.

I.

Ean s'i spun, otcupcic dragS, Vel otcupcic de ghipcanî '^a, Toi motanit, Nu'î pltesc nict eh .1 dot bant
1

fr

OfI

mri

fratP

De
Cu

at pgcate,

caY de

pot

sfe

;

pornescY

De mult De mult
Te simY
Ba

cîudi
trud:1,

CHIRIA

ÎN

lA!

367

Nict cpiele Ba treangu'î putred de
Hi, plYosca, trosca, Hi, Irosea, pltosca
I.

ars în foc

;

.

Sluga 'n pricin...

estt

tot

pe loc!

II.

Drept se '\i spun, oicupcic drag, Vel otcupcic de ghipcanY!

Tot

motanit,

fâr

ag,
I

Nu't pltesc
Colbul
te

nict chtar doY bant

Cct dac
Giodu'T
BicTul

pleac, 'neac;

lipsesce benghTuri pe nas;

pocnete
... la pas
!

De

te-asu:(;lete,

i

caiT

potei alerg
daii

Ba

stau la dealurT;

Te

de malurY

;

IY sfarm trupul de nu mat pot de nu't pas. Ajungi acas, un ochtu, c'o mân, i cu tret rotl

i

C

(alergând în Chiria. merg caii, fug surugii

fund)
!
.

Poftilll

pOtC
Vaî
I

1

,

.

dac

IUI

.

Da unde
.

s'o înfundat

tmaiî

?

(într în culisa din dreapta din fund)

c

blsbuol's dc

spen(Jurat în iarmaroc!

Au^î

!

.

.

carnacsî,

c

lune-

CUU

Valeu Aristia. Calipsia.
î ?.
.

— —

1

.

,

(se

aude

c4Snd

pe ghîaâ).
1

^

Vaî de mine

a c(Jut nineaca pe
i ipând
în culise).

/

ghîag
Chiria

1

.

.

(Alerg

amândo dup
.
.

i

se

aud picând

Valeu

Valeu Feciorul.
.

.

.

(cutând
.
.

în dreapta)
.

Haîta
.
. .

.

.

.

buf ...
piste alta
se

na,
.

c'o câ<;Jut
(In

i

duducile
Guli

Ha, ha, ha
pe ghiag).

una

.

vremea aceasta

se

coboar furi din trsur i începe a

da

Guli.

— Ua

.

.

.

a

.

.

.

a

.

.

.

Bine'î de dat de-a

s-

368

CHIBIA

ÎN

lAi

niiul ... a ... a Nineca s'o dus bine 'mî pare? (ghemuit în cerg lâng coada trsureî) lg"a.nCa. Da aStemper-te, conaule, c'î cade gîos, i i'î sparge capu.
.
.

.

Ua

.

.

.

.

Guli. — Taci,

iganca.
acu.

— Haîde,

coofano
haî,

...

nu
te-o

cârâi.

c
te
.
.

vide ea cucoana
tii
.

Guli.
Mî,

— Tacî,

îî

cjic,

c'apoi

fecior boeresc, vin

Feciorul.

— Ce
.

de
?

sS fac

c

d

.

.

(ctr

fecior)

pe ghîag cu mine. doar n'am (^ece caeia
?
.

pete de stricat

Guli.

.

(mânios)

D'apoî

dac'î poroncesc

nu vrei?.. Eî Fecîroul.

las,


.
. .

(în patre)

drege eu. Ba'î drege tu pe cine aî maî
bade,
te-oiu
. .

c

dres, sfrijitule.

nicî
(Se

las c te-oiu spune eîi i bua Guli. — Ua i mtuicî i bbacî i nineacî Ua a
.

.

.

.

.

.

.

.

.

aude dincolo de barier un sunet de zurgli
7120,

i

un glas de jidov strigând

vi).

SCENA
Feciorul
(lâng
de-a
oblonJ^

II.

iganca
dinaintea
ei),

(lâng coada trsureî)

Guli
inte

(dându-se

sniuul pe

gescu.

Un neam
(ia

BondlCl, Puncu orga i Slujitorul.
ccl
. .

înainte,

— M! CU trsura f oseaoa cum oiu SC Dcc Feciorul. — dac ne-am troenit? d-te lturi c Bondici. — Ce'mî pas mie n'am sS e(^ toat noaptea pentru hatârul Feciorul. — Mî omule, dan'au^îc ne-am troenit
Bondici.
. .
.

barier)

.

îna-

Ce-aî închis

!

(eutând

în stânga)

?

fac

?

.

.

în

aici

t^u.

?

CHIBIA

ÎN

lAÎ

369

PungeSCU.
trage

(asemene la barier) înham-te pC sdreavn pan ce'î ei din zpad. Feciorul, Ba'î pune pofta 'n cum.

tinC

i

Pungescu.
ce {acem

— — Haîtl
se

o

pirm

de

Ia

roate

...

acum ? Haî Bondici.

lsm
.

harabagiul
hait
.

i

se

ne suim
tu,

înlr'o sanie

de birj. Fie Pungescu ule, cu noî.

'aa
. .

.

.

.

.

vin i

neam-

Neamul
(Bondicî.

— No gut
Neamul

.

maine

hereii.
la

Pungescu i

cu orga, într pe
opresce).

barier. Slujitorul

îî

Slujitorul.

Bondici.
.

— D-Iuî
;

Cum

aga CrastaveovicT în Focani Cât pentru d-luî Neamul, îî vestitul baron fon onberg, care vine de la Podul-Iloaeî ca se dee concerturî instrumentale în folosul seu. Drept care avem cinste a ne închina d-tale cu tot respectul, noî, sus pomeniii i jos iscliiî sptarul Hamauchî, i aga CrastaveovicT, i baron fon Soacen.

numele d-voastr, domnilor? sptarul Hamauchî, i eu amendoi cu ecjutul i cu avutul
îl

îî

.

:

berg.

(se

închin i vine

în

faa

scenei)

)i, CrUCe-agîut,
începe a

i

d

înainte la catastih
(Slujitorul
.in

dac

remâne încremenit
se trage în

poî, cenuerule. i uer de mirare. Neamul
Bondici
sceneîK

cânta

org i

fund

lâng trsur.

i Pungescu

vin în

faa

Pungescu.
bîetul

— Ha,
1 .

ha,
.

ha!., rapide mi'l luaî pe
?
;

doroban, nene Nume vroia Bondici.
. .
.

sature.

Vreii eu. (alearg

— nume 'î-am dat se se Guli. — îra Eaca un minavet de canarîu, cum i lâng n'o apuBondici. — Eaca neamul dracului
neam, înpreun cu
feciorul

ou iganca).

1

.

.

nicî

cat a

Iai i o i început a rupe urechile laenilor. Nu'î destul ne-o asurc^it pe noî în haraîntr
în

c

67417.

II-

24

370

CHIRI

A

ÎN

IAI

baoa cea jidoveasc, de la Roman i tot drumul! Ea sS ve(^f cum o sS'mî gologâneasc sinpatrioî
PScat numaî n'are vr'o s'ar face stup de bani.

..
1
.

c

momit
.

sau

vr'un urs,

c
.

Pungescu. Ce spuî, vere ? cire vrea se (,lic dobitoacele aci în Iai?., Haî. haîl .. Bondici. Pungescu. A^oî dar... neam sfinitrir noî doî ? Ntboîsa, fricosule ... nu mi te da pBondicî. dar, ea las vorba asta ... se venim la ctosule treaba noastr. scpat din Focani cum am pude punea mâna is tut .. cu nepus în mas ... pravnicul pe noî, ne trântia poate la gros
. .

.

.

— —

.

.

.

Am

.

c

— Vreaî se Bondici. — i asta din pricina
Pungescu.
lai s6 te

.

.

^icî la

pucrie.
ta;

dac

eti prost
.

prind la cri cu mâa 'n sac ? Pungescu. Ce pisic 'n sac, neneo? vina mea dac s'o gsitr alt cartofor maî eapen decât mine l m'azâritr când am tras pe riga de desubtul crilor? s'o trecut... am însfirit, ce-o fost Bondici. scpat de-acolo acum ne remâne se ife pzim aici vr'o cât-va vreme, pn'ce s'o face lucru muama... De aceea trebue maî ânteî se ne prifacem numele s^ le maî lungim. Tu, te'î chîema de a^î înainte Pun

i

.

'i

;

;

gescovicî

i eu Pungescu.
?
. .

ducem

c

— Eî 'apoî

Bondicescu.
!

.

.

despre traiu

cum

a s'o

numaî cu eseu i cu ovid,
.

tot

covrigi,

lot spanac.

fei logohelbet Despre traiu? Bondici. fei de soîul nostru, cu meseriea stosuluî i a bancului, nu per în Iai. dar maî bine Pungescu. Se poate, neniorule m'aî închîorchîoa eu în Bucurescî.
.
1 . .

.

.

.

CHIBIA

ÎN

lAÎ

371

Bondici.

Pungescu.

— Pentru — Pentru

ce,

neic
?
.
.

?

ce

Ue-ai umbla întreaga lume De-ai clca pe rend anume eara englezeasc,

;

eara franguzeasc^, eara spanioleascS, Nemeasc, leeasc-,
Italieneasc, Pf^n' i cea greceasca JS'aY gsi chTar într'o m\e

Aa

târg vestit se

fie

Pentru boscrie, Pentru stosrie. Pentru cocrie, Matrapazlrie, rufetrie

i i

potlogfîrie

!

gul nostru

BucurescTul vostru.

— laul nostru chiar Pungescu. — Aoleo Bondici. — Ce'î spun Pungescu. — Care vrea se
Bondici.

— Nu ba, neîculi dar apoi când aî Pungescu. — Spune, c nu ne aude nime.
Bondici.
.

c^ic

;

i

târ-

.

.

SCi.

(caut împrejur),

de gemine

cu

(cu bucurie)

!

eu.

(Jice

.

.

.

deom
.

lua

mertepea 'aci, am înfundtur pe dracu ? Bondici. c'apoî ve^î Ba înc i pe tat-seu tu, neîculi vieaa'î un stos de la început pn' la sfîrit, i lumea o mas de crî. Tot meteugul îî se pontarisescî la vreme i s6 gsescî ruteoa norotreaba de
la


.

.

.

.

.

cului, ca

s

faci

Pungescu.
fante
?

roi

.

.

Prea bine. o carte,

..

dar

dac

goan

de

Bondici.

— Furî

'aa

îî dregi bosuTocul.

372

CHIBIA

ÎN

lAÎ

Bondici.
Ntneo, me crede, vieaa'î un
stos
;

cu postav verde. Tot mcte^ugu'î de-a juca gros De-a punta bine ^i de-a nu perde
o
;

Lumea

mas

.

.

.

!

Pungescu

— Er,

apoî halal de mine.

Bondici.
Halal de tine daca veî sci SS'T spoesct bine fruntea, obrazii, frica, de-a te roi, Se fact transporturi ... cu cinstea mazu

i fr

(înpreun).
, ,T Jrlalal
,

de tine v daca de mine
,
.
.

vet
...

voiu

sci.

c.

1.

.

c.

1.

SCENA
Cei dinainte,

111.

Chiria, Aristia, Calipsia.
..

Chiria.

Of!

'mî vin istericale greceti
surugiif
eii
.
.
.

1

.

.

.un

alergat prin toate cine 'mî-o (Jis se

crâmele i

tuf... Ol!

Aristia.
dure
rastul.

— Nineaca
-

me

pornesc ... nu

de

la

BârzoîenV?..

te tulbura,

c
.

ear ^te-o

Chiria.

Cum

se

nu

me

tulbur, Aristio draga.

.

dac^m'o lsat

în mijlocul drunniluî,

cu

cel

.

.

cu

.

.

.

Ce o sS facem acum?.. Bondici. — (î" pane) O nineaca cu
luîPmigescu)

dou

fete
..

.

.

.

Uncti

Ainctc, muntcnc,
?
. .

c'aicî'î

pe treab
1
.

PunfifGSCll.
stos)

(scoend rapide o

preche de^cârî,
.

taîe rapide

un

Pe trebuli

harecîu

!

.

stos

CHIRIA
Chirita.

ÎN

IAI

373

(cu

desndjduire) Si
. .

nicT

un brbat.

..

nime

ca se ne vie intr iigiutor !a pment, ca jidanii.

.

Imi vine se

me
.
.
.

trântesc

Bondicî.

Un brbat!
ie,

.

.

eata-me's

poro^c.

(înainteaz spre Chiria).

Chiria.
ochii
1

Ce'mî vet^ur urechile i

ce'niî aucjir

.

.

Slav

Doamne,
hristianî,

c

eat

însfârit
...

un

cretin

!

.

Pungescu.
tu p'acilea.

Doî

cocoan
.

c sînt i
.

se

— Foarte ve mulemesc dar, me rog, numele dumilorvoastre Bondici. — D-luT, prietenul meu, este sptarîul Pungescovicî. meu Pungescu. — i aga Bondicescu,
Chiria.
.
.

me

fericesc cu

1

.

d-luV,

al

amic.
-'•

.

Chiria.

(ir,

partea

Un sptar 'un ag!
i zimbiî
ro;^-,

(încet

i

rapide

fetelor)

— Dar, me cucoann, — cucoana Chiria gori Bondici. — i du(îucile Chiria — Bârzoiti
Bondici. i noî Chiria
. .

inclv^
.

niaî drcpt

nurliu.

se ne norocim
a banuluT Gri-

Eii

sînt

.

.

.

?

.

.

.

.

Bondici. Chiria. Bondici.

-

Chiria
(încet fetelor)

— Ot Bârzoîenî — A:r. îneles d ^r duducile — Copilele mele... Aristia i
...
.
.

A

!

Bârzoiu

?

.

.

i

duducile

?

.

(se

închin).

.

?

Calipsia.

adus la laf, tah fruuios. (tare) drguile, ca sg pitreacg câlegile; i punei-ve în gând, (^ilc boerilor, ce ne am necjit pe drum

Faccî

Leam

c

dup

dou

nopî, când s'agîungem la surugiii tocmai la capitul târguluf. Bondici. Cum se poate ?

i

dou

gazd

...

ne fug

374

CHIBIA

ÎN

IAI

care s'o inecat
luî

— Aa )Su mal. Bondicî. — Eî meii Chiria. — D-luî ine Bondicî. — Dar. Pungescu. —
Chiria.
la
!
.
.

.

.

.

am pit'o

chiar ca cela

las'

cd-otu spune eu asta veru-

.

.

porile?

(încet iuî Bondicî)

O tiaî
.
.

groas, nene

.

.

Bondicî. Chiria.
d-sale
.
.

— Tacî,

nerodule Se'î spun drept

.

.

.

superare... verul d-tale n'are
.

nici

dar se nu'i fie cu un haz cu potile

Lehamete i de parale. Di de câte orî 'î-am spus'o eu însumi, Bondicî. nu îndege de cu cucoan drag ... Ce folos îns vent... (încet luî p.mgescu) Ce (}\ci dc fcte, mî?

1

.

.

zestre oare ? 'mî mirose... (cucoanei chiriei) Cucoan Chiria, noT amendoî sîntem gata la poroncile d-tale, i prea fericii de a te pute înlesni la orî ce'î dori la târgul nostru

Pungescu.

Bondicî.

— Au — Aa

Chiria. Bondicî.

— Buntatea d voastr — Ce se potrivesce
1

.

.

.

,

.

.

Primii de o cam
li

dat

bragele noastre, ca sS v^
nici

ducem
. .

gazd, i

cât

pentru trsur, n'aî notri ca s*o aduce.

o

grij

.

o n trimite boii

b

(în parte) Bucuros Ce cuconaî de treacând ar fi i holtei (încet ftteior) Daî bragul i tot pe verful se irpilor mergei pupuic

Chiria.
1
.

!

.

.

.

1

.

.

.

.

.

.

Toi
HaYdet
înpreunil

Vesel s2 pornim,

i

'ntr'o cas buni SS ne gzduim.

CHIRIA

ÎN

IAI

375

BOndiCÎ

(Anstieî, dându'i braul)'

Demuasel.H drag^, sînt pre fericit, Ca se'Y daii eu bragul m'am învrednicit

PungeSCU

(Callpsieî, asemene),

Demuasel scump,
C'astH^t )a bragelS,

în vect n'otu utia,

merg cu dumneata

!

Chiria
Unul
>,lice'i

(în

pane)

agn,

celalalt sptar;

De

'î-ai prinde ginerY, 'î-at lua în dar
(,lice
'i

Unul

agi, cela-1-ali spStar
;

De

'î-ai prinde ginerY,

aY da srindar

!

Toi
HaYdtî înpreun^
Etc, etc. etc.
(Bondicj, Pungescu, Arisiia

i

Calipsia

îcs la

biaget priu dreapta. Chiria

urmeaz puin i

se opresce

Neamul
din

care a stat tot în fund, începe a cânta

org)

SCENA
Chiria,

IV.
ceYa l-alt.

Guli i
Da
.

c
pe

Chiria.

—(opriudu-se)

.

.

Guliâ

?

Chirie eleison
(se

!

.

era sS'mî UÎt Odoru 'n

trsur

...

întoarce

i «sejce

p-

iGuli lâng Neam).
cel-lalt...

Guli. — Nu

pe

aista,

monsiu neamiile

.

.

.

cânt
ccl-

(bate din picior cu mânie)

Nu

pc

aista,

pc

1-alt.

Neamul.

— No!

lase n zi

an

geen.

376

CHIBIA

ÎN

lAÎ

Chiria.
din
c'o

— Ce'mî
! . .

trsur
fi

i
!
.

fr' de
.

înghegat Nu 'î-am spus Guii. Eî; m'ani sturat de
acri.

— Chiria. — Au4î?
1
.

s

ochii!.. O eit dimonu blan! sraca 'n de mine (alearg ia Guii) Ce faci aici, diavoli? nu eî din contul bbacî ?

venir

.

.

.

.

.

cont

ca de mere

nasu

.

par'
!

Doamne
Ioane, i 'mî-O

ad

Ean privete cum i s'o roit o sfecl digerat (îî terge nasul cu batista) Doamne ce pecat cu nite plo^î Mai blana din trsur ... l'o lovi un gîunghiil
.

c

!

!

!

maî mare beleoa. (fecîorul aduce o blan. din trsui). fi Eaca uba cuconaului Feciorul. chTorT aî fost de '1-aî lsat i voî Chiria. Eî se îeas disvlit? vin^ se te 'nbrac, pecatule

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

vin

i nu me supera. Guii. — Nu me supSra
acjî

Chiria.
(îl

— Aucjî plodu
.
.

nici
.

mata.

?

.

las'

c 'î-oiu arta
.

eii
.

.

.

înbrac cu

deasiia)

c(^i biuior ... nu crâcui
.

.

.

îst

.

.

se

— c te-oîu spune Chiria. —
Guii
puce rastu
.
.

nu'î aud gura

sbtendu-se)

Nu

vrcii,
.

nu
.^
.
.

vreii.

(p'ânge)

Las'

eu

bbacî
lîrîit)
. .

.

.

(trâgendu'i

nebuneasc dimonu
.

Of! c'o se mS Ce face ear are se m'apar'c vgd ne-aAscult, Gulia nineaci haî
.

c

:

c

teapt îacele.

ace
tiî

(trântindu-se la pment) Nu'niY pas ITlic dC nu merg. Eî bine c'î cumper minavetu cela Chiria.

Guii.
...

î-

— Guii. — Cumperi?.,
;

.

.

mata

.

.

.

dac'îai...
cu
noî,

îemi'l pe-aista,

a

luî
.

monsîu neamu.
.

Vin
.

monsîu neam-

ule

Neamul.
Chiria.

— Gut Guf — Las' sg
.

.

.

ser bevol.

an

parte)

te

vSd

eii

acas, pSca-

CHIRIA

ÎN

lAÎ

377

c'apoî 'î-oîu da un minavet de nu'l îî putea Ioane, remâî aici cu iganca ca sS pzif l'icrurile, pân' ce-or veni boii se ridice trsura... da
î

ile,

duce.

.

.

doar îî perde
l'^cltH.

vr'o cutie

.

.

.

c'apoî sfântu Neculaî

îî

(pleac cu

Guli

spre dreapta).

SCENA
Ceî dinainte,

V.

Veduva
!

Afin,
. .

Srdarul Cucule.
?

Afin.

Chiria.
Afin.
Afin.
ceîu.

— Ce minune — Cucoana

Cucoana Chiria
I

Chiria.

— Da ce vent te-o adus pe noî, soro Chiria. — 'Mî-am adus de câlegî, dup obila

— Bine-aî venit. — Bine -am gsit,
Da
.

Nastasiîca
(se

sriu).

dra^^^.?

fetele

(încetj
?
.

d-ta

cum

te întâlnesc

singur

.

.

.

lâng

barier
târg,

Afin.

— Am eit puin ca sg me primbîu afar din c pin tîrg potop ... te fereasc Dumnec^eu

Chiria.
nu te
ro.>i,

— Da, bine
soro

îî

...
.

pe gîos
. .

?

.

.

ha
.

?

.

.

;

d

!

.

.

.

drag

.

Lumea


.

lume,
.

i

tine-

... Ce te sastiseti ? între noî Afin. Da nu mS sastisesc, soro, nicî de cum Me primblu pe gîos, pentru aa 'mî place. venit cu srdarul Cucule. mititica Chiria. Cu srdarul ? (tn parte) Cucule Serut manele, cucoan Chiria. Chiria. Pleccîune, arhon srdar. Tot la Agie

rea

.

.

.

.

c

Am
.
.

etî

— Cucule. — Director
?

— —

Hm

1

.

Chiria.

—i
-

i supus slug.
mare.

h maî

Cucule.

Amin.

378

CHIRIA

ÎN

lAÎ

— Da unde's duducile — îra ba c chîar Afin. — Ha, ha, ha ... pe mine
Afin.
.
.
.

?
.

Chiria.

1

.

.

1

.

unde's

?

Chiria. Bine (Jicî, seruta'aî ochii S'o pornit de-aicî la braget cu doî cavaleri. Afin. La braget? .cu doî cavaleri? Chiria. Precum (,licî, soro unul, aga Bondicescu
. .
.

me

'ntrebî

}


!

.

:

i

sptarul Pungescovicî rioar, dou zarnacadele (în parte) Cucule. Bondîccscu
ceM-alt,

.

.

.

doî

bujorî,

su-

?

Pungescovicî

?

.

.

mare pozn
Afin.

Chiria. -— Hoîsa, pe o?e Afin. Dar, îî cunoteaî maî de mult? Chiria. Ba, cât hciu 'Mi-o eit în drum
. .
.

— Eî — —
.
.

(scoate

un

rva
^i

i'l citescc).
?

bine;

'ncotro o apucat truspatru

1

.

se

'mî dee agTutor; nu tiî, soro, ce-am pit?. m'am troenit ^i se ve^î d-ta Me pornesc de la Bârzoienî... i înc brbatu meu îmî cjicea Soro di-ag, nu te porni stî când ce se ve^î ? Apoî bine^ cucoan Chiria, se poate s^'î Afin.
.
1
.

c

:

:

.

.

.

.

.

.

laî copilele pe mâna unor
ce berbanî

necunoscui
.

?

.

.

Cine tie
I

Chiria.
începe a pe spate
.
.

— Puche
.

?

.

.

me
(se

pe limb'î umfla grija din tlpî Eaca pozna gata
!
.

.

.

vaî de mine

c.î

.

.

.

me

.

pe

Oe

Nu

furnic sudorî cutnva se zresc

r

apropie de tulise

'în parte) Cucule. Samc^ul dJu Focaiiî îmî scrie, cu pota de ast^î, despre un Bondicî i un Pungescu: doî cocarî care o desbrcat lumea pe-acolo ... i md sfâtuete se'i privighez de aproape Oare tocmai
. .

i caut

îu întru).

.

eî sS fie

?

tuf o întrat fetele 'n pChiria. Nimica ment. Vaî de minei Arhon srdar, nu me lsa Ioane, de-a afla brbatu meu, pSu, am sfeclito
!

1

.

.

.

.

.

.

.

!

.

CHIBIA

ÎN

IAI

379

alearg
dar
.
.

;

ba

.

.

.

ridic
.
.

ba stî toat A^ia
.

.

.

.

la

trsur

.

.

.

în

picioare

.

.

Arhon srsraca 'de
. 1
. . !
.
.

se'mî fure fetele Jdc la ochi Biata Aristia H ii' degrab cu toii se le cJiutm biata Calipsia Sfinte Mina ... se tii c'î dau gpte paradi suri
1 1
.

mine

aa pozn
1

.

.

.

.

.

.

.

Chiria
Degrab, degrab, Cu tot s'alergKm SS mergem îngrab
;

Se

le

cutm,
!

C
i

Vat, bYetele fete

le-am prpdit, le-am dat pe bete
topit
iin

.

.

.

De-acum m'am
(Neamul începe

!

.

.

a suna

val).

pârlii,

Chiria. — - (furioasa, alearg de înpinge pe Neam) Da dutC onule, cu îrlîitoarea asta. (lunec) Carnacsî
!

c

era s^

mS prbuesc

1

Toi.
Degrab, degralj,
Etc. etc. etc.

(Toi alerg
pe

în

dreapta; Chiriia trage de

mân

p; Gulii, care trig: asemene

neam

de poala surtucuhn. Fecîorul boercsc
Cortina cade.

i iganoj rmân lâng

tr>urâ).

380

OH IRITA

ÎN

IAI

ACTUF.
una

II

Teatrul repiesint o odae mare cu patru ui; uni în fund, care d\ în tind; în stânga, pe al doilea plan, care duce în etacul Chirieî: dou în dreapta, dintre care una, cea pe ânteîul plan, se deschide în apartamentul 'Arisiifrî i Calipsieî, ear cea de mii în fuad.în odiea luîGuli. In cu ua 'apartamentului fetelor, este

chis i cu gavanoele de
carton.
I
\

ae4atâ, lâng pretele din stânga, o cu o besacte desdresuri, pîioare de fcut sprin:enele'i un b'ist de dreapta, lâng ua din fund, o mis mare cu rochiî întinse pe dînsa.
Scaune,
etc.

msu

fa

SCENA
Chiria

T.

(ede dinaintea toaletei i'î face sprincenele). (calc rochif, în fund'.

igailCa

Chiria
Ochit
^i

(câmi

sprincenile
.

Fac

toate pricinile

.

.

(tresrind) Ear Chiria. o s^ mS nuceasc trântoru cu minavetu luî Cât îî (jliulica de mare tot îrlîete ... de url cânii mahalalei Fa, fa Ioan dute
!
. .

(Se aude în odaia lui

Guli

un

minavc:t)

!

.

.

.

.

.

cuconaului se tace, ch m'am sturat de mojic (iganca într în ca de mere pduree îmî vine acru odat luî Guli) ml SC cade, dac me potrivesc eii ine de'î cumper minavetu cela de la neam. Las' mî o dat nucuoar cât dracu pe tatseu. Tronc
de
^i
.

.

.

.

.

.

Aa
.
.

!

c

c

'n

ochi

.

.

.

fa

cucom. Chiria. — Mg ro;/, ce 'î am spus când 'i-ain o roncit sg'tni' gteti pioare cu bumbac pentru sprin{
(

iganca.
aud

— Aud,
.

fa

.

.

fîganca vine înapoi).

ene

?

?

.

iganca.
Chiria.

— Nu

— 'Mi-aî
le-ar

^is

.

.

.

'i -am

(Jis

se
.

ivi
.

le

facî

subiri
.

?

.

.

Ean

ve(^!

cum mi

de vel

Arma

par'c's buzdugane meterit din vremea Domnilor grecî
. ! .

CHIRJA

ÎN

lAÎ

381

iganca.
.
.
.

— Da las, cuconi,
eii

bue doar 'i-am maî fcut de sprincene.

ca's tocmai cum tre" pmtufurî i badanale

— Cum cârâit — Nicî o dat nu fcut aa de par'c's doua moase sprincene umflate Chiria. — înghinate's cum trebue iganca. — Disghinate disghinate
Chiria.

?
. .

iganca.

'i-aî

fru. . .

.

.

.

lipitorî
?

.

.

.

.

.

.

Chiria. -- (strenutând nind d-luî,' Ioan.

tare-

Pe brae

!

.

.

M'o

fi

pome-

iganca.
Chiria.

— Te-o — Când ar
OchiY

fi
fi

pominind, cucoan.
faga sufleelul, se
!
. .

me vade

.

.

.

cum

'î-ar

maî

resuci musteile

(ear

strenm)

Ear me

pominete
i
sprincenile

Fac

t6te pricinile,

i

cu foc

Pe amor Când un

îl

cu perjol dau de gol. tinerel ît place
voescî
a'l

i

'amorez
Cât mi'l

face,
la

Yet

puin

ochi,

L'aY trecut cu dediochî. Cât \ joct i din sprincene, De amor se umfli 'n pene. Cât din buze mi'i zimbescî, Chtar pe loc îl nebunescY. Ear de'î fnct 'aa din mânrl .
ît

.

.

clare pe prSjm
t-ar

!

(Se aude

minavetul în odaia

Iu!

Guli).

Chiria.
C'un plod
diavoli,
!

— Ear
.
.

!

Ear

!

.

.

Valeu

1

c
ia

mare pgcate
ua
luî

c

Guli.
Chiria.

— — 'î-oîu

îmî vine se latrU, (alearg mS bagi în ipohondrie.
(din odaîe)

Guli)

ît,

Las', nincac,

c

învS mujica.
trântorule,

da
I

eii

acu o mojic,
1

de nu'î putea'o înghii {intr în odaie). iganca. Vaî de mine ce pecate pe capu meii

382

CHIRIA

ÎN

IAI

c

de când am venit în Eul ista!., ba inbrac pe cucoana ... ba gtete duducile ... ba calc rochii de bal. ba arde nucuoar de sprincene. Me mir cum nu s'o sturat de sbnuit Erî o fost la fteatru i 'n ast sear merg la bal, la Afinoaea 'apoî î alt pScat! încep a sS 'nbraca de pe ia toac îmî vine,
.

.

!

.

.

;

.

.

.

)eiî, se îeu câmpii...
(Se aude dând palme în odaîa !uî

Chiria. ,

(mtrând)

^Ea

aa
c'c)

decât oîu turba eu ... Ce (al<;ar.a: la Vr o petic r CeVr'
. .

Guli i Guli plângend). maî bine 'î scânci tu, arde miros-aicT a pîrlit ?
.
.

.

.

.

masa cu

rochii de

ridic una

i

o

arat

ars
chii
îî

în
.

pole).
.
.

Eaca pozn destul treab
!

?
.

.

lsat cioara feru pe rorochie de bal Ean privete
.

.

.

asta?..Eîl apoi

se
la

n'o

uci^î în

btae

I

buntate

de rochie cumperat
bani: douâ^ecî
nânc'o fript
întru

'aâi
îî
.

^arunca rochia în obrazul iganceî).

cum

.

.

Leîba Grosu cu o mulime de de jumtî de irmilicî noîL. HlNa Stahie 'npcliat i lipseti din ochii meî
! . .

.

c
.

acu

într'un pecat.

iganca.
Chiria.
(igsnca fuge
în

— Cuconi — Lipseti, îî

.

.

^ic

.

.

.

pîei

,

c
nu
ca

te sgâriîu

.

od.îa Chirieî).

Chiria.
fetele...
! .

(piimbându-se furioas)

Uf

1

c

iTiai

este de

suicritL.de când a;n

am

prins la istericale ca o

Cu ce-oîu tim noaeî?.. trebue ear se'mî pun rochiea cea de catife roie .i turlubanu cel cu pene stacojii ... ca se maî seamen cu Nastratin aud ear vr'un obraznic c^icend, maî ceun(,iî, Ia balmasque. Nu'i de suHogea, ca
.

s

mrit cherai... Pofme duc eu acum la balul Afivenit." în

ET

se'mî

c

.

.

ferit,

nu'î de suferit

i pace!
sS te

Dumnezeii

De

cutremur

i

fereasc de foc,

OHiREA imkî
De
ghipcani ce stau în loc de slug iganeascn.
de-acele slugt plecate
se'nchin, te linguesc

383

l i
Ce

Prfn'

ce't sar de-odat 'n spate
te

i ca corbit Aa slugi le
Sau de De nu
ele

cîupesc.

e de

fug
,
.

singur fugi

vreY s'ajungi chiar sluga

La

aa

plecate slugt

.

,

.

'Se aude

afar urmtorul
?

dialog).

Afin.

— Acas'î

Feciorul.

— Acas

cucoina
;

dar se ghilosete acum.

SCENA
Chiria.

II.

Chiria, Afin, Lulua.
Au^î, tOntU ? (alearg la ua din fund i o deschide). Nastisiîc poftim nu te potrivi Afin. Poate te deranjarisesc, cucoan Chiria.? dar n'am vrut se'T trec pe Ia poart ca o strin...

Cucoan

.

.

.

;

.

.

.

c

.

Chiria. jLulua. Chiria. astzi?
.
.

— Cum se me rânjarisetî tocmai — RânjarisetT ha, ha, ha — Eaca i Lulua Aî scos'o din pasion
d-ta
. .
.

?

.

(în parte)

?

.

.

!

.

.

Afin.
vine s'o

Chiria.

— Dar; pentru c mâne Duminica. — Da ve^î ce frumuic'î, diavoloaîca!
îf

îî

mnânci de vie. Lulua. -— Se m6 mnânci?., mersi
nici

(tnparte)

in'are
.

mcar

Chiria.

vin se te Lulua.
capu
?

— Ha, ha, ha Bat'o norocu Nostim'!! serute mtuica, Luhi drag — Alei maman ce-o pit mtuica de
.

dinî.

.

1

.

.

.

(o

serm).

'

.

.

.

't-o pus lipitori pe frunte

?

orat

sprînceneie Chiriei),

O

doarc

384

CHIBIA

ÎN

lAÎ

Chiria.
Afin.

— Ha, ha, ha ba's sprincene i una'î numai pe jumtate gâtu Cum Chiria. — Ha, a mea când ar Lulua. — Maman, se'mî ciimperi i mie o paLulua.
.
.

— Eu, — Ce
fi

lipitori?.
. .

lipitori?

unde
.

vec^î tu

lipitori?
...

.

!

ha,

ha.

(î«p.te)

'î-aî suci

!

reche de sprincene din târg, ca se le pun ppueî de anul nou. taci din gur. Bine, bine, 'î-oîu cumpera Afin. Da de ce se tace, soro ? las' se vorChiria.

;

beasc noate

copila ...

c

c
la

(Jice

tot

nite

lucruri ...

Se

cu-

înva

Lulua.
Chiria.

— Pansion,
— Fie
i

pasion.

mtuica ...

nemete. Guvernant, mtuicS, nu gubernat Lulua. Da bine, mtuica, aa vorbii pe-acolo, prin ro

mama

pansion, cu gubernat, ca se tiii

c

nu pasion. doar nu m'o crescut
.

.

i

vincie

?

Guvernanta, ne-a spus

noi.

Câ vorbiY o limbA nou.1 Când e vorba de parchet
)icei curat c't
pichet.

?

Când e de tapiserie ? O numiT patiserie. Când de botine de glan )iceî boioae cu clan.

?

Un
îl

ceasornic hronometru.^ cu barometru 'orY ce lucru de bonion ?

numit

Monton, zebon

saiî

iriu>ii!

Chiria.
tare)

— Ha,
Ce
1

ha, ha!

Ce giuvaer îîl

ha, ha, ha.
.
.

în parte, furioas)

triton 'î-aî trage

eu, trântorule

.

Ha, ha, ha are un duh cât ^pte, nite vorbe ... ha, ha, ha.

i

d

dintr'însa

CHIBIA ÎN IAI

385

Afin.

— Me

rog, se
(scmpând)

nu 'mî-o diochî
Ptu
.
. .

.

.

Chiria.

ptu

.

.

.

ptu

.

LulUa.
dinte,

(culegend un paîu, jos)

Na
?

!

C

'î-O

Srit
îe paiul)

UH

mtuica.
(spriat)
! .
.

Chiria.
dinte
?
.

Un

dinte

(se

rpede i

Cc
în

.

un paîu

Lulua..— Alt dat
.
.

s6 sciî,

mtuica,

c

aici

Iai nu este obiceîu s6 faci ptu, ptu în obrazul altora nu'î frumos Chiria. Au^r, pecalu ? auc^î cum m'o înalat ? de 'inî o srit inima dm locl .. Se'î spun drept, soro drag, 'i'î hazlie Lulua dar îî cam obrznicu adic, se nu te superî. Afin. Mademuazel, cere pardon, mtuicî. Lulua, — Baîu baiu Afin. Nu vrei ? când îî poroncete maman ?. apoî, sS te duci degrab la caraul i se nu crâcneti. Lulua. Mersî, niaman. (se închin, în parte). Tot me dureau picioarele; maî bine-oîu edea pe scaun, (seduce de se pune pe scaun înaintea toaletei, i în toat vremea temei urmtoare, se
.

.

.

,

.

.

.

.

.

.

.

— —

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

apuc
rou

de face sprincene

i

musteî bustuluî de carton ce

este

pe

mas-

.

.

îî

pune

i'î

aea4

zulufu).

(în parte) Chiria. Bine 'io fcut, (tare) Da de ce treab, soro drag? Afin. - Las se maî prinde la minte, c'î pre nebu-

n

..

.

Da

ea spune'mî,

Aristia i Calipsia ? se gtesc de al pe desear, la mata. Afin. De pe acum ? De abîe o tocat Chiria. tiî mata cum sînt fetele când se gtesc de bal Ba le trebue una ... ba alta. i când te trezetî, o înoptat de tot... De aceea'î maî bine se se apuce de tualet înc cu ^iu ... povestea vorbei: însuratul de vreme i mâncarea de diminea

Chiria.

m^

rog, ce fac copilele d-tale
.
.

?


.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

674»

7. li

25

386

CHIBIA

ÎN

iAÎ

nu s'o înfoat nici Apropo de însurat Afin un holteiu ca sS cee duducile ? asta me Of bate'î concina holtei! Chiria. mnânc pe mine... Aî fete, soro? aî i peri albi .. ^ice este la fteatru un cântic cu of, of, of. tiu cel din Peatta din cas îl Afin.
.
.

.

!

.

.

c

.

c

.

Chiria.

— Nu

.

.

.

.

tiii

din ce

peatr o
la

fi;,

dar, nu'(

uîta vorba ... l'am au(^it

odat

Botoenî,

i' de. .
.

atuncî 'mî huete necontenit în cap cu un bondarTu s& i'l cânt

Am

Of, of, of, ce superare, De-a avea o fat mare!

Afin.

Chiria.

— Da, tiu, soro l'am — Nu'î uîta vorba
îl
.
.
.

au^it

.

.

.

.

o

hrnesct

Ca s'o crescî, 'apot trebue sS pornescY La venal
Prin cel sat

Ca

sS'T

caut uu

b-1rb,\t.

Afin.
ne

—i Chiria. — Nu'î
asur<;Jesc.

cele-1 alte

;

destul

...

îl

cânt i i

-^

anii

de

uita vorba.
De't flcSu

Ntrilu

Te

închinî la duhul De'î ghebos,
UricYos,
^icî nostim
îl

sgii.

îî

i mumos

;

i't zimbescY
slvesct;

Doar

sS'l

poT

sS'l

ginerescY.

CHIEIAÎN lAÎ
(înpreun)

887

Chiria.
(
j

Of, of,

of,

ce supSrare
fatrl

De-a avea o

marel

Afin
Of, of,
of,

ce superare

Cu-o

nebun

celeacn'are

Chiria.

dac

cu
.

dou?. Lulua.
se'î cer

Eî; apoi închipuete'î acum, soro... o singur fata aî atâte superrî, dar cu când ai dou cucoare mari ca mine?..

(în parte)

Arc

cucoare,

mtuica
... eu
te

}

.

.

am

se'mî dee una mie.
îral
.
.

in de de câte fete de mritat; îmî perd minile, (aduce scaune) Poftîm de e(jî, me rog. i me eart. Afin. Foarte'î mulemesc ... trebue se me duc îndat acas pentru ca se port de grij despre cele trebuincioase pentru bal. Chiria. Da, ean maî e^i pentru hatîrul meu Se me ve(^i moart... se me 'ngropî de te'î
Chiria.
surioar
. .

drag

un ceas în picioare ori gândesc am

.

alei!

.

.ea,

aa pesc
.

c

.

c
.


(în

.

.

.

.

.

duce.

Afin.
Itaoa
(,lic
. .


.

parte)

Vaî dc mine

!

c

'mî-am gsit be:

redi;).

'puindu-se pe mi scaun) cum îî spuneam fete boerîuluî Frate tii c'avem mari? Ba ce mari, îmi respunde sufleelul, cocogea cât nite sdragoni (Brbatu meu îî tare mucalit, bate'1-ar norocu c'un car de galbeni !) Eî bine, îi ^ic eu, gândit'ai arag, se le mritm? Haî, hai le-am gsit doi bc^rbai ucada. Care i care ?

Chiria.
într'o

'aa


.

^i

:

1

dou

I

.

!

1

388

CHIRI

A

ÎN

IAI

Paharnicul Brustur i cminarul Cocîurlâ, vecinii moBrustur i Cocîuri ? iei noastre. Eleî, trate cum o se'mî dau fetele dup nite boerinaî de ear?..

.

.

!

.

.

Fete frumuele

.

.

.

tinerele
.

.

.

.

curele
lor.
.
.

.

.

.

harnicele
gîuc.ite

.

.

.

cu franguzasca lor

.

.cughitarda

.

cu cadrilu lor
.
.

.

.

.

gospodine bune

.

.

.

iconoame
1 .
.

.

.

cetite

.

.

.

.

pricopsite ... se le fac tu, pe una Brusturoae atuncf s'agîunge ceea 1-alt Cocîurloae
! .
.

Ea, Cocîurloae mal bine decât or mocni 'or înbetrâni în casa printeasc Brustur i Cocîuri au moioare bune au blniori buni ... au vitioare bune. Ei i pentru au vite, de aceea se'mî fac eu blestemul ca se ic daii copilele ? ba, cucu .. 'î-or pune d-lor pofta 'n cuiu. cât Ba Ba 'î-or nu 'î-or pune-o, pentai le-am fât^duit. Ba nu 'i or pune-o. puîie o, Ba 'T or. Ba nu.

i pe

Brusturoae

.

.

.

ea,

.

.

.

.

.

.

;

1

c

.

.

îi'

!

— Ba

da tiî? latl .. îî smulgea musteile de desndajduire i pentru ca se me liniteasc, 'mî-o fgduit .«-e n lase ca se vin în câlegî la laî cu fete, cu tot. pentru ca se cerc doar leaî pute lUcIrita aicî...îns 'mt-o hotrît ritos: ca de n'oîu isbuti s6 prind gincrî prin ET, pan la sfîritul câlegilor, api>î îmî brusturete i 'inî cociurluete odoarele, ca maî bine. Afin. Eî; i pan' acum nu s'o artat nime? îiidat ce-am Cum nu ?.. înelegi Chiria. sosit aici, 'mî-am s- os fetele la ival ... pe ia fteatru, ghilosite, gtite, înpopo'uate, înbrpe la suarele. dac aî cate tot dup mod. Ce dracu .s5 facîr gîuvaeruri trebue se le ar^i.
...

— Ba — Aî leinat?. Chiria. -- Fr doar
'î-or.

c — nu. — Ah. Ah
.
.

— —

!

'am

lt:inat

!

.

.

Afin.

.

i poate

Când m'ani

trezit,

bîetu
!

sufleelul

.

.

c

.

.

.

.

.

.

CHIBIA

ÎN

IAI

389

Chiria. însfirit am prins doî în capcan d..r îns nu 'niî-o pominit nici bechîu de Isaîea dânuete.
.
,

—i — Afin. — Cine i cine Chiria. — Aga Bondicescu
Afin.
în
sfîrit.
. .

.

?

i

vicî
la

!

.

.

tii tinerii ceî doî care

sptarul Pungescoporniser cu copilele
în
la
.

braget, când

ne

am

troenit

PcurarT,

i

care

'î-nm întelnit intrând

truspatru
'i'-am

han
.

la

Pîrlita .\

Bondicescu, soro, i PungescovicT.

Afin

— Da,
— Me

îî

tiil

.

.

.

zrit, când 'i-aT

luat

fetele înapoi.

(în parte»

Srdarul Cucule 'mî-o vorbit de
. .
. .

ca

dv.'

nite bei ba rit

Chiria.
Afin.

— Au
i

i

?
.

.

Chiria.
vadS. (încet) Calciie
.
.

— Cum
^tiî
!

rog

îî cunotî? ou?., vin în toate
.
.

filele
li

se

ne

unr.

?

.

.

Pare-mi-se

c

s'o aprins

Afin Chiria.
Afin.

—A — Ce'i
.

— Da
r

spune Chiria.
?
.

n'aî cercetat ... ce sînt

.

de unde's

?

.

ce stare au

Chiria
cel 1-alt

— Ce
...
.

atâta cercetare.

.

.

când unu'î
..

ag

i

sptar
.

'apoî

tineri,
.

soro.

ighemonicon
Cociurla.
. .

.

cu
în

tabîeturî

,

.

ear nu
(vorbete

cu vorb, cu ca Brustur i
.

groî

ceaf i morocnoî.
. .
.

.

Aa gineri

maî vin de-acas,

i SS Vei^Jî Lulua. — Uf! m'am sturat (apropiindu-se de Lulua) Da Afin.

ia

urechîa Afinoaeî)

de caraul CC te-aî apUCat aCOlc
.

de fcut.?

Lulua.

— Maman, am gtit ppua de bal.
am mtuica
.

.

'î-am

'iam pus benboito cu ro ghiurî ca la ... ea vecî cât îî^ de Afin. Sprincene? benghîurî? ro ? .da de unde le-aî gsit toate aceste?

fcut sprincene

.

.

.

.

,

.

,

.

.

.

.

.

890

CHIBIA

ÎN

lAÎ

Lulua.
Chiria.

— în

besecte).

besecteoa

mtuicî.
. . . .
.

c

'mî-o

eaca dimonu. besec. cotrobit toate lucruoarele. (merge de ascu.uie
(furioas)

Ha?

în

gavanoelelc

în

Afin.

— Mademuazel,

nu'î

frumos.

.

.

cmfnesce de m).

SCENA
Cei dinainte,

III.

Guli.
luî)

Guli.
neac
. .
.

(alergând

cu un reva din odaia

NinCac,

PJ-

eaca un reva de
i

la

bbaca.
.
.

(se

opresce ruinat, ve

4end pe Afin-ae

Chiria.
(îe

— Un

pe Lulua).

revaui i'i deschide)

— Poftim Lulua. —
Afin.
eî.

reva de la dluî ? ad'l încoacî Cu voîa matale, cucoan NastasiTc
.

.

.

.

..

.

.

(în parte)

Ak

iHon Dicu

l

,

.

qiiel drole

de

Monsieur.
(în

toat vremea

cetireî scrisoreî,

Guli
ti

se

uît

la

Lulua i umbli înpregîurul

Lulua

privesce cu dispre).

teste ceva

par'c 'mi ves îmî bate inima!. «SSrut guria matale, scump Chiria. Maî ânteî, nu lipsesc a cerceta despre întregise mea snetiî matale i a copiilor, ca aflând afl aa precum dorete inima mea, nu puin se se bucure sufletul meu de sog i de printe; al doile vef ti din mila Proniei cereti m^ gsesc i eu snetos.. îns Fifia o rposat de jigrae U (vorbit) Fifia mare minune o rposat ? me muca bine-o fcut, Guli. O crpat
.
.

Chiria.

— Cuqi
.

.

(dtesce)

c

c

.

.

.

1

.

!

.

.

c

tot

de nas.

Chiria.
aî ti,

— Tacî,

cucoan Nastasiîc,

varvarule! ce

.

.

biata Fifia

I

.

.

când
atâ-

celu.,

numai

CHIBIA

ÎN

IAI

391

tica

i când hmîa, ham, ham, ham
;

nici nu'î aucjîaî glasul ...

ea

aa

Lulua.
Chiria.
toi

— —

.

.

.

(în parte)

Au^î cum latr?
ochiî)

(tergenduî
!

îstîrit

aa
. .

'î-0

fost scris;

c

sîntem muritori (citesco «Al triilea, te întiinz câlegile se apropie de sfîrit drept care îî poroncesc se'î îeî catrafusele i se viî înapoT îndat la Bârzoîenî, ca s^ facem cununiea cu paharnicul Brustur i cu cminaru Cocîurl, ccî la din potriv vin eu însumi la Iai ca se ve unflu pe sus cu nepus în mas. Al d-tale sog supus i iubit Grigori Bârzoiu ot Bârzoîenî. 15 Ghenarie 18445. Bbaca are sS vie aicî!.. E! bine 'mî Guliâ. pare!., am se'î cânt toat (^iua din minavet... (Caut la Guli cu mirare i pe urm îl întoarce spatele). Lulua.
.
.

.

.

Guliâ.
Chiria.

Nastasiîc, ce'mî scrie dluî?.. Ce me sftuetî sS fac Afin. tiu eu?.. îmî vine s6'î strîng cu ua tiî ce ? Chiria. pe Bondicescu i pe Pungescovicî ca sS'mî hotrasc odat ce gânduri au ? Mi'î ca m'oîu trezi de-odat cu brbatu meu, op în spate 'apoî, aa'î c'am cov^(^ut,
.^

— —

(Luiueî)

Dinj:

minavet

.

.

drag cucoan

.

.

.

.

.

.

.

dlghito Afin.
afla

?

—F
c

.

.

cum

îî

socoti,
.sg

dar eu una te sttuesc

nu
. .

drag cucoan Chiria te grbetî pan nu'î
.

.

lmurit cine sînt tineriî. Chiria* — Eleî, drag
1

atâte orî

unu'î

ag i

cel-1-aIt

da nu 'î-am spus de sptar? (în pane) Nu
.
.

cumva vre

sg'î pstreze pentru trântorul eî?.. Afin. Insfîrit, îî treaba d-tale. Eii mS duc dar ndSjduesc nu'î lipsi desear la bal. Chiria. Cum, Doamne eart-mS s2 lipsesc?., când am fete de cstorit ?

c

1

392

CHIBIA

ÎN

IAI

Afin.

— Haî,

Lulu, i

^i
t)

bonjur

mtuicî.
(osenu
.)

Lulua.
Chiria.

(fcend complime;
(imUând'o) îî
(în parte)

BonjUV.

Lulua.

— Chiria. —

pozn de nostim! .. tirba-babacloaiia. (în parte) Ce-o <^is ? Heî nu
.
.

c

e^ti

a

mea, pecatule

!

(înprei'.n).

Chiria,
Adio
!

Guli.
sear

în asta

veni cu tot la bal SS 'ngrop.-im în veselie Acest vesel carnaval
!

Vom

Afin,
Adio
1

Lulua.

în

ast sear

V'ateptm pe toî la bal SS 'ngropm în veselie
Acest vesel carnaval
!

Afin.
SS nu

mS

daY de sminteal

.

.

Chiria.
N'aY, soro, nici o îndoYalK,

Cci am

fete,

fete

marY
,

Dou june porumbie, Dou blânde cnrie i le caut dot canart.

,

Lulua.
Mtuica,
At
dinioare,
^\% ck-aî

dou

cucoare.

.

.

Chiria

(în r^rte)

PaY, ce drac înpelitat

I

CHIRI

A

ÎN

IAI

393

Lulua.
Ah!
te

rog, da'mY

una mie..-

Guli

(Lulueî).

Poatc-o vret de jucrie

?

Lulua
Oh
!

(în parte)

U

drole de petit fat
(înpreun)

Adio

!

în
1.

ast searS
c.
1.

.

c.

.

SCENA
Chiria,

IV.

Guli i
!

pe urmi Feciorul.
Ia

Chiria. Eî de-a cum haî degrab Guli, dute de'î pune straele cele de
pupuica, sufletul meu. Da nu pot neaca

înbrcat

.

.

anul nou

i

te

f

— Chiria. — Au^î,
Guli.
. .

se

mS

'nbrac singur,
?

ni-

cocoge

calindroiu
ficTor
.

Doamne

!

alintat aî niaî fost!..

Mi
în

c
'vine

.

PeCiOrul.
pe

(îmbrcat

Hvrc stnmt)

Au(l, CUCOcUl.

— — — sucinan?.. aa'î moda Feciorul. — Nu tiu
c
mg
.
.

ua

din fund).

Chiria. Eaca uuîanu 'î-o pus livreoa Ean s6 videm bine-o lucrat'o jidanu ? Feciorul. Me cam strînge la coate i 'n spate. Chiria. Da ce vreî?.. s^ blletî ca într'un
. .

.

.

.

.

'n

Ei.
.

dar tiu
ochiî
.

par'

c

ce mâncare o fi moda ceea strînge moda 'n spate de 'mî îes m'o pus în teasc
.

394

CHIRTA

ÎN

lAÎ

Chiria. cuconau.
cât a(

— Tacî din gur i mergi de 'nbrac — Guli, sg nu mS daî de sminteal. Guli. — Lezebon, maman gata eu acu i bate palme. Chiria. — Acum, ean se'mî vSd
...
...

sînt

.

.

.

'n

(îes cu fedorul

într
si

în odaîa lui).
.

fetele

.

.

(strig.)

Aristio, Calipsio

.

.

.

SCENA
Aristita.

V.

Chiria, Aristia, Calipsia.

— Chiria. — Da
p
,.

\

..

^"^P"^"^ "?^

,

.

.

,

^x°'^^'^'

-

^"""^

,

/
(

i

a j Aud, maman.

venii încoacî
iiîu?
{
\

...

Ce Doamne

ear-

t-me, de 'mî facei
/-,_,.

Caupsia.
Chiria.

;..'

— Ce-aî

1

(coborând ochiî)

Maman

.

.

.

pit

astzi de ve fasolii aa?..

clîa" }

fr b.
;

^"

^'"*^'" '"''^ înbrcate.
! . .

(în pane) Chiria. Bîetele copile Ce ruinoase'sl..ve^î dac le-am crescut cum se cade ? ear nu ca dimonu cela a cucoaneK Nastasiîcî, care (tare) la om Eîl ctai de ve 'npodobii' frumos i punei-vS nasul în talgere cu rece sS se
.
.

d
1

ap
!

disroeasc haî. (fetele închid (Je când m'o adus picatele
'apoî ce folos catadicsesc sS se uite la sînt cu steoa 'n frunte.
de pO;ît
! .

ua)

Doamne Doamne aicT, am obosit ca un cal
. .

.

;

cuconaii din
bietele
copile,

nici

nu

par'c

Ce folos, vat c5i am Porumbie cucntete,
!

fete,

Tinerele, frumuele,

Curele,

harnicele:

CHIBIA
Cu

ÎN

lAÎ

395

cadrilul lor
lor,

Franguzeasca Stricica lor

i
A(;li

ghiiarda lor!
bonjuriY cu lungî plete

Fug de

i
(Se

fete cucutete 'ngroziY de otit rele

F(ig de ele ca de Iele!

aude

b'itend în

palme

în

odaia

fetelor).

Chiria.

— Bat
!
. .

în

palme

copilele

.

.

.

(bate

i
1 .

ea iu piime)
.

Ioan
fa
?
.

.

.

.

Ioan
.

nici

c'a veni

a^î
.

surda
,

loano
.

!

vede c'o adormit strigoaîca (într în odaîa eî. Se aude RaU se Videm
.

se

.

maî

.

.

dând o

tii ce? palmâ i 4icend)

Na

1

somnoroas

... se te
""" °'*'
din
.

'nvS
{

eu.

clîfpsia.-}
lg["anCa..
in

^°'"'^-

^°^"°sburlit

(«lnd

odaîa
.
.

Ch'rieî cu perul
.

i
.

intrând
.

odaîa

fetelor). Cc CStC ? E^t-mc's Cat-m^'S (din odaîe) Chiria. loano Gheorghi (eiui din odaia luî Guli) Feciorul. Au 1, CUCOan.

.

.

.

.

.

.

.

.

(

il=argâ

pân

Ia

ua

Chirieî
face

i

se

întoarce înapoî la
la

ua

luî

Guli;

pe

urm

îndrpt i într

Chiria).
.
.

Giuli.

— — ciSaT-}
Chiria.
într ear
! .
.

fdin odae)

Ghcorghi

.

Gheorghi
.

.

.

.

'din odae)

Ioan
{

.

.

.

Ioan

.

.

'^'»

°^-'

N.-.!

coofan.
la

—^ef"'
când
Ia alta

iganca.
insfîrit
la

(elnd
fete.

ameit, alearg tând
în

o

u
tot

i

care

toat vremea asta o

chiam)

MarC
i
într

pecat

Guli.

(îni-lat cu o singura cîub')i, alearg
.
.
.

dup

Gheorghi

dup el în odaîa Chirieî). Ghcorghi de 'mî pune cîubota
. . .

GHcorghi

...

da

vin

396

CHIRIA

ÎN

IAI

SCENA

VI.

Pungescu, Bondici.
BondiCÎ. nime în odae
ueie).

(deschi^end u?a din fund încet)
;

NitUC
.

îll
.
.

tindu,
locul

tuf ca

'n

punga noastr

(deschi^end

Poftim, arhon

sptar,

c

aici

sîntem

Ia

nostru.

Pungescu. Poftim d-ta ânteî, arhon ag. Bondici.— Ba me fereasc Dumnecjeu ? poftim. Pungescu. Ce se OOtriveSCe (într odat amendol
.
.
. . .
.

.

.

rî<Jend).

— Ne poftim ca oare cine temni. — Ea nu pomeni de temni, neneo, c mg unghii pn' Bondici — Pentru neîculi pentru c perjolit maî deun(^î cri pe srdarul Cucule.? Pungescu. — Precum ^icî? acest onorabil srdar
Bondici.
la

Pungescu.

(rsrind)

...

'nfior

în

.

.

.

ce,

?

.

.

ai

la

.

.

e director la

Agie i am însemnat
tot locul ...

c

el

ca

umbra peste

Nu cumva

ne urmresce oare vrea se
înainte cu
sciu

ne joace vr'o

Bondici. Pan' la coca luî, fora tu coca ta i c^i: buni patru-(jecî. Pungescu. Cu urma cincî-^ecî ... o

coc?

î

dar

'mi-e fric ... de! ce sS fac

.

.

.

'mî-e fric.

Cun dirtctor de agie Nu e lucru de glumit, Cct el poate 'nlr'o mânie
Se
le

pue

la dubit,

Bondici.
Nu
Pentru ce sS'T fie fricS ? ett, neneo, vel-sp.^tar
?

CHIBIA LA lAÎ

397

Pungescu.
.\(^î

sptar

e

cMar nimici...

Bondici.
Îneleg ...
fit

ag

dar.

Pungescu.
.•\ga ?

agn

?

bine,

fie

!

Rangu'Y nobil i'l primesc,
însi
, , .

Bondici.
îns;i
.

.

.

Pungescu.
Eli

mS tem

si

Ue agie, m^ feresc.

Eî q^eaba! nicî c'o'iu s6 pot sS-1 fac Da, oare unde se fie cucoanele de gazd? Poate c'o fi dormind dup prânz .. Pungescu. obiceîul pmentuluî. Bondici obiceiurile cele bune se perd pe toat (Jiua îns, apropo cum mergi tu cu curtea? Pungescu. îî trag oposiie pS Cu Curtea sdreav^n pan' rv. oiu prinde un os ... tot obiceiul r-

Bondici.
. . .

om


—Ai
.

.

.

.

.

.

.

.

.

mentiiluî.

Bondici.

— Ha,

ha,

ha!..Eu

te 'ntreb

de curtea

re taci demuastlolor?

Pungescu.
Bondici.

— Merg
Vîrto-;
.
.

eapgn
.

...

da tu?
.
.

Eî; apoi ce facem?

ne

în-

398

CHiRIA

ÎN

IAI

Pungescu.
Bondici.
soiî tu
-

— Zestre
se

este?
fie,

Trebue se

c's de

la

c

ar ...

i

la

ear

Pungescu.
Bondici.
sfîrit cu

bobocii. Bobocii?. vreai se ^icî gscnaiî? Bine-ar fi se ne lum de, vorb în.

'ngra

Pungescu.
ischîuzar.

cucoana Chiria, cu nineaca. Bine, da începe tu,

!

.

.

c

eti maî

Bondici.
fie
?
.
.

Numaî de s'ar Ea caut pintre uî. Pungescu. SS trag o


înfâgia.

Oare unde

s


.
.

ochi

?

.

.

bine.

(se

apiopie de iia Chirieî

rapide i caut

arunctur de
în întru).

«n pane) Alt nu ne rmâne decât se ne Bondici. însurm, pentru ca s scpm de creditoiî i de lipsa

de toate filele Duducile's cam ceea reu cu ru, îns maî ru
.

.

.

:

dar apoi vorba (se fr' de ru
.
!

.

.

apropie

de besecte).

Pungescu.
'î pune boea
cnut
în odae).

— Aoleo
'n
1

!

ce'mî

v(^ur

ochii
ia

1

.

.

baba
de

pr?.. Al

naibii!

(merge

ua

fetelor

Bondici. ~ Bre ce de gavanoele cu dresuri" (deschide besecteoa i gisesce o alb, i roior, i neglU hârtie) Se vede c zugrvesce cucoana Pungescu. Ha, aferim, frumos aa 'mî maî (trimite serutrUn palme). vine la mercheZ (citind hârtia) Cc Bondici. vd ? O foac de zesNeîculi tre !. neîculi, vin degrab s ve^i... Pungescu. - Ce?. (citind iute) alurî Bondici. stropitori a fum(vorbit) Bunî patru ^ecî tori Cu urma cincî-(^cc! Pungescu. sciu, da ce'i ? Bondici. Ascult (citesce) «Foaea de zestre a fii. .

i

.

.

.


.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

!

,

.

!

.

.

.

:

celor

Pungescu.

mele Aristia i Calipsia 1» Aoleo ^i 'nainte

I

.

.

.

.

.

cruce-ajut.

CHIBIA

IN

IAI

byy

— «Boccîalecul doue aluri». unu mie, unu ie — blane de jder dou de vulpe». — jderu mie rochii de Bondici. — Ba vulpea ie. — tintur dou de grudinap do de micaton!» gro de NaplU i Pungescu. — Adic satin
Pungescu. — Bun «Dou Bondici Bun Pungescu.
. .
.

Bondici.

:

1

;

1

.

.

«I^atru

sa-

.

.

.

:

turc,

micoton
gint in

.

.

.

provincialism

Bondici.

1

form Pungescu.

m

Bondici.

Argintrii dou afumtorî de arde mere domnescî», Scii c'o se ne fumurî. «Dou stropitori, tij, de argint în for<.<

.

.

.

dm

.

.

lion,

de pere cu fruni poleite, I2 linguri de vermilipatru chisele de cristal cu hulubi poleii pe dînsele, 12 pahare spate cu slove nemescf».

Pungescu.
Bondici.

— Ce chefuri! ce tabieturi! — «Tingiri, castroc.ne i sahane:>... Pungescu. — Trecî dincolo de buctrie.
Bondici.
?
.
.

— «Dou oghealurî de cutnie, patru perne
. .

de puf

i opt prostiri cu marginile cusute la gherghef». Pungescu. — (resucindu'î musleile) CkeSckeVUy monsTu
Cmpingeidu-l cu umerul)

Bondici

Bondici.
apr?jtori de

DutC

naibit.

— Dou
«

pun». Pungescu. Aferim ... se ne apere când om dormi dup mas. Bondici. — ^Dou prosoape de mire, berbelcurî

pentru. ras, cusute de copile la gherghef. de tutun, tij, cusute de copile cu fluturi.
curi

— Dou chisele — Dou to-

de peptine de de copile».

catife,

tij,

lfurî de imameie
turi

cu

muunachi,
!

cu fluturi. catij, cusute cu flufluturi

— Dou
I

Aoleo ce de maî rem chiar grdini cu flori dS mac.

Pungescu.

o s6

p-

400

CHIBIA

ÎN

lAÎ

bani înaht, înpertetî

— «i câte 1500 galbeni de fat; i cu zimi» maala iala Pungescu. — 1500 galbeni
Bondicî.
însfîrit
1

.

.

!

1

.

.

m'am fct

chiabur!
niaî

Bondicî. - Mai bine era maî puin fluturi i muli galbinî. Las, neneo, c's buni i aîa Pungescu.

.

.

.

cu

îmî fac stare... stos, paroli, chit a dublu, setleva, chensleva i nevasta mazu Da, ean spune' inî s'a maî ve^utr de alea ceva suflete de iganî nu's în foae ? (întorcend fila) Ba, Stî (citesce) «Maî adaO^^ Bondicî. la aceast foae de bun proeresul meu: (^ece suflete se le fie de încheiti (Jice id de iganî lingurarî... i-c.liit, bine copilelor, ginerilor i tot neamului lor banu Grigori Bârzoiu, ot Bârzoicnî». MU tS CU (cu entusiasm) O BârZOlu Pungescu. nosc...d.ir pre-a mea lege! te-aî bS^a în sin dac'aî îmî vine s^'î meteresc un raer. încpea de urechi

1500 galbinî

capital,

!

.

.

.

.

,

.

.

.

.

.

.

.

.

i

:

.

.

.

!

!

.

,

!

.

.

.

(joac).

(înpreun

pentru not Vivat vivat Soarta 'ncepe-a fi cu nurY am^ndoY vivat Vivat Ne-am fcut boerT elf a buri.
!

!

!

!

SCENA

VII.

Cei dinainte, Aristia, Calipsia.

Aristia. Calipsia.

Bondicî.
ducilor
.
.

\
i

(el^id din odaea lor,

se opresc,

xrind

strâiniî,

i

cobor

ochii).

A

!

Scrutm mânuiele i

picîoarele du-

CHIBIA

ÎN

lAÎ

401

Dc ce ve siiî de noi care am fost tot-deauna, sîntem i vom fi în veci supusele slugi a nineacî d-voastr i Pungescu. — i chiar adoratorii copilelor nineacî.
(înaimânduse)
. .

Calipsia. Bondici.

_

,

.

'.

— —
.

/

(închinându-se ca copile mici)

MonSÎU

j

.

(în parte)

Bondici.
(încet luî

— Dar adoratorii ceî maî înflcrai Pe care o tu Pungescu. — Pe Calipsia. Bondici. — Trecî dincolo, lâng Pungescu. Haît Nu me îndoesc, duduc Bondici. —
.

Hait

!.

Ic-am turnat'o dS
. .

la

mertepea.

!

Pungescu)

îeî

?

ea.

.

.

.

(trece

lâng

Calipsia).

(Aristieî,

cu

foc)

Aristi,
rari
. .

.

din ceasul ce 'î-am dat bragul la aî îneles te iubesc ?

c

Calipsia.

(Caiipsieî, cu Pungescu. Aristi. Uz monsîo Pungescu. — Uz ?
.

— Ui — —

c

Pcu-

.

monsîu
.

.

.

foc)

Sper,

domnioar,

c...

Dar siarmanta demuasel Anima^mt de coluntbda
In etern
te

va Yubi

1

Calipsia
Chel bonior
!
.

(în parte)

.

Pungescu.
Aud?

Calipsia.
Mersi.

(>1A^1.

ii.

26

402

CHTRIA

ÎN

lA!

Bondicî.

i
Sg

eii,
fiii

tij,

o

1

duducu,
.
.

Dac

bufn, sg fiii cuâ nu te voTu slvi

Aristia.
Pur
Hij'ur ?

Bondicî.
Tujur
I

Aristia.
Mersi.
(BondicJ

i Pungescu

se

pun

în

genunchi)

Toi.
Ce mulgmire Ce fericire
1

D

peste

mine

.

.

.

(strnut odat ru
Fie'Y de bine
1

toii).

SCENA

VIII.

Ceî dinainte, Chiria.
Cxliria.
i
(eînd din odaea

i
a

ve4end scena de mal
luî

sus, vine
I

rapide

întinde manile de-asupra lut Bondicî

i

Pungescu).

Amifl

cluSa -}'"""'"
Chiria
caual .. vitrig...
fi

^''""'".
.

maman ? ce vS s/^stisiî ? par' c'a^îdoar nu's îubiî? sS \t fie de bine Ce doresc eu?., fericirea voastr... inima
V6
I
.

— Ce

9

*

.

CSIRIA

IN lAlf

403

mea de mam
. .

.

.

.

eii

v'am crescut
.
.

. .

.

(plânge)
.

v'am hrnit

.

.

Luai-ve. însurai-vS cununai-ve înprechei-ve ca hulubaiî i ca crbuii. Eu vS dau blagosloveniea mea acum i pururea i în vecii vecilor ... (în pane)
.

. .

.

.

.

.

.

.

.

Of! slav ie

Bondicî.
în

suflet

1

.

.

— Cucoan Chiri i crede c ne-om
.

Doamne
maî

c
.

m'am
.
.

cotorosit
.

1

.

.

.

sîntem petrunî pan sili de a fi gineriî ceî
ochiî, în parte)

mai'

supui. o fruncj de
pg noî
. . .
.

.

ceî

.

.

(îî

terge

Ccî n'am
.

ceap
(suAânduî naaul
.
.

PungeSCU.
las*

tare)

CuCOau SOacr
.

.

.

Chiria. sptar noroc bun

.

.

atâta'î (Jic Te îneleg, fStul
!

meu

.

.

drag arhon

Toi.
Ce mulumire Ce fericire
!

A

dat pe mine

!

(strenut

odat cu toiîj Fie't de bine
1

Chiria.

— Amin

i

într'un ceas

bun!

SCENA
Ceî dinainte,
Cjlllla.

IX.

Quli,

Feciorul.
numai cu o ciubot)*

(eind cu fecîorul din odaea Chirieî,
.

Nineaca

— înbrcat — înbrac, c pn' acu m'aî inut de 'î-am pus boîeoa cea neagr pe cap. Chiria. — Eî afar, tontule Guli, mergî degrab de gtete, c se Guli. — LezeboPy maman
Chiria. Da cum ? înc nu Feciorul. D'apoî când era
te aî
s^'l
?
1

.

.

nineaca

.

.

.

^i feciorului

se

mS

'nbrace.

.

.

te

întâr(jlie.
.
.

.

(îmri în odaea luicu fccîo.ui).

404

CHIBIA

ÎN

lAÎ

a

— Ba nu ... cucoana Nastasiîca banului Afin. Bondicî. — Afin vrei sg Dafin Chiria. — Ba Afin. Bondicî. — Ba Dafin se vede c Chiria. — Dafin moda de aî
la

Bondicî. Chiria.

— Da

unde merg cucoanele?
bal, la

la

teatru?

?

^icî

?

.

.

.

?

.

.

acu'!"

pnina un dobru ? însfîrit fie i Dafin voastr venii la balul Afinoaeî ? Bondicî. poate Maî târcjiu
.

.

.

.

.

Dumne-

Pnngescu.
tiî, neneo.

.

.

.

.

.

.

(încet lut

Bondîd)

D'apoî nu sîntem pof-

întovri pan
. .
.

niinavetu în spate'.

— Sc ne dai voe a ve acolo. Chiria. — Bucuros Lipon, haî s6 ne pornim. Guli Guli Guli. — Aud, nineac. Chiria. — Gata etî, suflete? Guli. — Ca 'un purces eat-mS's. Chiria. — Ce'mî ve^ur ochii ... Cu minavetu
Bondicî.
(înpingendu'i cu cotu)
.

.

.

.

.

.

.

(din odae)

.

.

.

îesdinodaecu

vrei

s6 mergi la bal

?

Guli. — Cu
Chiria.

— Aî nebunit las nineac. Guli. — Eî Chiria. — D'l gîos, c'apoî
?
.
.

minavetu
.

.

..

ca se le cânt cucoanelor. dulapu din spate
. .

.

.

te las

acas

cu Ioana

iganca au(^i cu colmda prin
.

.

.

1

cu minavetu?
sat
.
. .

.

.

se

prem

c

mergem

Haidei de acum

...

Toi.
HaîdeT loî cu
IlaY la bal sS
veselie,

alergm

;

plcerea cea maY vie P;1n mânt sS tot jucîtin.
'n

i

CHIRIA

ÎN

lA!

405

iganca. 'am scpat.
slugi,
(se


.

(singur)

Slav Domnuluf,

Decât

s'o dus avea stpân, maî bine epte
. .

c

pune pe scaun)

(viind înapoi cu fetele, 4ice â la cantonade). AtCptaî Chiria. (fetelor) Venii puin în scar, ne întoarcem îndat încoacî degrab se ve pun puintel ro ea aa se fii maî înbobocite ... i ceva benghîurî aa dar ean se vS spun doar îî fi morocnoase ca maî ctai se maî zi bii ... se maî faceî deunzi aa se mrit fetele. cochetrismosurî ca la Eî,

c

.

.

.

.

,

.

;

.

.

.

,

.

.

:

.

.

.

rr.

Bondici i Pungescu. Chiri?
Chiria.
. . .


.

c

(întrând)

Poftiî,
îe

cucoan
sama
la

focurî ...

— Eaca. ea. Fa, Ioan, adormi iganca. — Eî ba nu, c 'mî-a Chiria. — Haîdeî de-acum.
.

i doar

îî

.

.

(în parte)

.

.

.

fi

ruine

...

Toi
HatdeY toY cu veselie, Hat la bal sg alergSm
;

plcerea cea mat vie PSnît mânt s^ tot jucm.
'n

i

(Pungescu

i

Bondicî dau braul fetelot
livre,
le

Chiria

îî

urineaz i

feciorul cu

deschide ua).

iganca.

(picând pe scaun ostenit).

Uf

!

(Cortina cade>.

406

CHFRIA

ÎN

lAÎ

ACTUL
Teatru represint. un salon elegant cu
salon mare de joc.
treY

III.

mari în fund, care dau în
plan, care duce în

alt

— Ua

în stânga pe al doilea

apartamentul

veduvji Afin

în dreapta o canapea

stânga, pe â.iteîul plan, o

mas

de

i scaune ae4ate în rend pan înfund. — în crî cu toate cele trebuincioase; sfenice cu

lumîiirl aprinse, pentru bal.

crî i
La

cele-1-alte.

Prin

preiî

salonului, candelabre pregtite
sînt

ridicarea cortinei,

ambele saloane

înc

neluminate-

SCENA
Veduva
Afin,
(Arie din

r.

Lulua, Feciori
Baba-Hrca: Tanana).

în livrele.

Feciorii.
Las' pe noî Las' pe noî, biv-vel ctocoY.

Câ sintem

Afin.
De
SS vS vSd acum la treab, sînteT fectort detreab,
'Y

C

i

aa cum

(^icet

voT,
!

sînteT biv-vel cYocoY

Feciorii.
Las' pe not
Eic. etc.

ce v'am poroncit? (la cîocoî) Aî îneles bine Afin. se aprindei luminrile peste un ceas, i dac a veni Barbu cu tarafu luî, sS'l punei la scar.


mo

Lulua.
Barbu

Ca

sS'l

bate

?

.

.

da de

ce,

s^rmanu bietu

?

Afin.
safirii,

(ridând)
îese

Ba

ca se

cânte,

când or veni mu-

(feciorii

prin fund)-

CHIBIA

ÎN IA

i
dac m'a

407

Lulua.
cine va
?

— Maman ... eu
gîocî
. .

sS gîoc,

pofti

Afin.

— Se

.

{înp3rte)

Au(Ji d-ta întrebare
. . .

?

.

.

Un

pecat cât o
sînt

numai

Lulua

de mic tiî c, pSu, copii în (^iua de acjî ? cu bucurie) Plaît-H ? îmî daî voe
.

chioap

.

.

.

!

.

.

que/ platsir f Da bine, Lulua, tu tiî se gîocî ? Afin. Cum sS nu tiu } am învat la panLulua. sion i valu, i cotilionu, i polca, i mzurca, i ca-

.

.

— Frumos dar ceva carte înveat — i nemete, i italienete, i franuzete... toate limbele. Afin. — Afar de limbat, limba romaneasc?
Afin.
!
.

dril

.

.

toate danturile.
.

?

Lulua

Lulua.

Apoî dac nu tie

nici

madama.

.

.

(Se aude afar cântând lutarii).

Afin. Ce este ? de abîe o însSrat i
candrele.

.

.

nicî

cine vine la bal de pe acum?. mcar nu s'o aprins poli-

Lulua. — Maman, maman
Afin.

(Se aude glasul chirieî 4icend)

Camacsî
..
.

1

.

.

c era sS fac bîca!
mtuica
. .

vine
...

(cu mirare)

Cucoana Chiria

de pe acu

?

SCENA

lî.

Cer dinainte, Chiria, Aristia, Calipsia
(Toi
în toalet

i Guli.

de bal, într prin fund).

Chiria.

capul teaftr

Doamne

1

slav Domnuluî, c'am agîuns cu SSrut ochioriî, cucoan Nastasiîc da rSu îî pe ulia d-tale
.

— Oii
.

.

.

.

1

408

CHIRTA

ÎN

lAÎ

Afin.
lele
'n

Chiria.

— Ca pe toate uliele. — Lehamete am
I . .

venit pan' aici cu
.

cji-

asta?.. Nu poi face doî pai, far' a fi povestea vorbei când 'apoî cu capul de peatr, când cu peatra de cap ve maî ludai cu Eul dumilorvoastre ... Ci c'î ca-

mân...

ulii

îs

aiste.^
.
.

pave

îî

.

:

.

.

.

pitalie

.

.

.

aa

capitalie

!

.

.

Acest lârg ce't ^ic în lume UniY laul, alii Eî, însuY el, prin al sSîl nume, Te poftesce ca s2 eY, 'are, )gu, mare dreptate,

CcT

în sînu't de-aî intrat,

Cre^î multele'f picate ChYar în îad te- o cufundat

c

!

Afin. Chiria ?

— Pentru ce aa Chiria. — Pentru ce
?

asprime asupra
.
.

luî,

cucoan
?

me maî

întrebi pentru ce

II.

AicY glodul, colbriea

Pe

pmânt i
in

'n cer

domnesc
I

!

i i
Afin.

fnarel' Eforiea

Tot

lun nzuesc

Prin urmare 'n vccY EeniY Pn' în gât sînt înglodaY, ca bufne, ca vedeniY,

De

lumine deprtaY.

— Frumos

Chiria.

— Adic ...

ne zugrveti
sS nu
III.

1

bnuetî.

Ear de vreY sS ve<jlY pavele Sau de peatr, sau de bard,

CHIRIA

ÎN

lAÎ

409

Viu de cearc, de aX ele, Cum se afl i 'n ce grad. Vai de tine de trsur
1
!

De

voescY plimbare

.

.

.

— Ha, ha, ha pe Iai. Chiria. — Aa, soro,
Afin.
bTetul

Dinii tot ît sar dm într'un vecfnic hodoronc
. .

tronc gura
!

!

.

Soro,

tare

teaî
?

mâriiet

vS bate gîoc de provingie de coclaur triî.

dac ve i nu
.

place

tot

tii a

videî în ce p^cat

un dinte pe drum?
asta

— Mtuica poate c 'î-o maî srit ruine, cu paveoa Chiria. — Ba n'a sri, c
Lulua.
. .

'î-a

fi

pocit
aicî.

.

.

.

'Mîam mucat limba de

vr'o

Spte

orî

pn'

i eu 'mî-am mucat limba. Guli. eu Aristia. eii Calipsia. Eaca i bîetele copile 'î-o mucat limba, Chiria. dar nu*î uîta vorba, cucoan Nastas^rmnelele siîc nu vSd înc pe nime la bal ? par' Afin. D'apoî înc nu'i vreme. .. Aice 'n laî, pe la noî, lumea se adun de abia pe la nouS cea•

— —i —i —
1
.
. .

.

.

.

.

.

.

.

c

suri

.

.

.

'acum

'n

mcar ... nu me mir aice Eleî Chiria. ET, pe la d-voastr, toate lucrurile se fac pe dos ...
1
.

îs

de-abîa opt.
.
.

.

.

dar pe

la noî, în provingie, ne apucm de gîoc cum amurgete ... i slav Domnului, precum ve^î d-ta, nu ne merge prea ru. (îî "»*& talia). (zimbind) Cu adevSrat. Afin. Chiria. Da bine .ce-o sS facem noî acum pan la nou^ ceasurî ? se idem aa, cuc, amendo ? este loNu vrei sg mergei la teatru ? Afin.

.

.

.

.

.

.

.

.

jiea

mea.

410

Chibia

în

iai

Chiria. sear ?
Afin.

— La
— Ef
!

ftiatru

?

.

.

da ce parastuete
.

în

ast

—O

pies

nou

.

.

Chiria.

me

duc,

c

Dou fete
. .

nineaca. drept se'î spun ... mg
.

o

nebunesc de rîs la cel ftiatru. Afin. Dac pofteti se mergi trsura mea gata. (bate în palme. — Un fecior într) )i SC tragg la SCar.

Chiria. S^rut ochiorii venii cu mine.



. . .

.

.

.

Aristio, Calipsio

.

.

Guli. — D'apoî eu, nineaca, s^ nu vin? Chiria. Mata, puiule, rSmâî aici ca sS nu rceti pe drum e<^î cu duduca Lulua ... (în parte) Maî tii pozna ? poate s^ ne încuscrim maî târ<^iu cu
.
.

Afinoaea.

(tare)

Haî, fetelor.
(înpreun)

Chiria, Aristia, Calipsia.
Hatdet, hatdeî cu grbire La teatru romanesc,

Unde

relele din

fire
!

Necruat

se bicîuesc

Afin,

Lulua, Guli.

MergeY, mergeY cu grbire
Etc. etc. etc.
(Chiria, Aristia, Calipsia se poriies:: spre fund).

Chiria.
Afin.

(întorcendu-se Iute din salonul din
?
.
.

fund)

tii

UUa,

drag cucoan Nastasiîc
Chiria.
1

i pe sptarul. *î-am prins maî dinioare cu oca mic, la picîoarele fetelor în genunchî i tronc 'îam strîns cu ua. De-acum poî sS 'î priaa'î c's volintiroae } vetî ca gineriî meî ... Ce (^icî Afin. i, p^u, îî plac strinii ceî doî ?
. .

— Pe cine — Pe aga
?

'î-am pus la

mân...

.

. .

Chiria.

— Disperai

tineri!

.

.

Tocmai ce'mî

tre-

CHIBIA

ÎN

lAÎ

411

bue ... ca

Doamne
Afin.
ne(;Jeu

Dac'î plac ... ce se ^ic? se dee Dumnumai se nu te cetî maî târziu. Da vorb'î se me cesc m'am Chiria. (în parte) Aî vra eu s'o v^d cotorosit de o nevoe cu dou manine ca a mele. (tare) Cu plecciune.

i Aristia ferete!

i

Calipsia

îs

disperate fete

.

.

.

!

.

.

c

.

,

.

(înpreun).

Chiria, Calipsia, Aristia.
HalfdeY, haidet cu grbire

.

c.

1.

Gulia, Afin, Lulua.
Mergef, mergelf, .
(Chinta cu fetele
c.
1.

îes

prin fund. Afinoaea într în stânga).

SCENA

IIÎ.

Lulua, Gulia.
Lulua. — (în pane) Oh l lu droU de figure ! (xu^incci) (în parte) Când at ave în calte minavetu Gulia. aici aî dura un corgent, de-ar iui urechile. (In parte) Lu dvoU de figure! mort dieu ! Lulua.
la

uît la mine Hiai MoHsieUr Guli ? sînt muli ca d-ta în provingie ? Ha, ha, ha (în parte) Rîde Guli. de mine ? (tare i mânios) Ba
(în parte)

— — drole de figure Gulia. —
!

.

.

l

(rîdetare).

Dcc

!

.

.

CC SC tot

!

.

Lulua.

(se

apropie de Gulia)

.

.

nici

— unul auglitu-m'aî mâniet? Lulua — Par' c Guli. — Sg tii c m'am mâniet.
.

.

.

!

.

.

?

te-aî

Ce

aî se

rî^i'

de mine

?

412

CHIRIA

ÎN

ÎAi

Lulua.
fac
?
.
.

— Ce Guli — Acu me duc acas. Lulua. — Cletorie sprincenat. Guli. — Cum struncinat
. .

— Apoî dac nu ha Guli. — Ean ascult
ha, ha,
!

me

pot stpâni-.

.

.

ce se

.

pre legea

mea

.

Lulua.

?

.

.

.

Eî nu te maî roi aa, nu'î ede bine. Hai maî bine s^ ne gîucm înpreun. (înbiâiKjindu-se) Guli. De-a Puîa-gaîa ? orî de-a Baba-oarba ? Ha, ha, ha Lulua. par' c'î la scoal Ear rî^î de mine ? Guli. m6 duc acas?

Lulua.

aî ^is

.

.

.

?

1

c

(vrea se Xeas)'

— — — Lulua. —
Guli.
..
.

.

.

!

.

.

,

.

.

.

.

.

.

(oprindu'i)

de-acum.

Numai
rîsu.

e(^î, c'î fgduescsS'î dau pace sS nu te uiî drept la mine, ear

c

mS unfl
ul

Foarte bine m'oiu uita dea curmezicu coada ochîuluT, dac vreî. Ean spune'mî: tiî s6 gîocî ? Lulua. Haî, haî m'o învat un franguz s6 Guli. gîoc carcanu ... Ea aa, i cu manele i cu picîoarele.
.
.

.

~ Lulua. — i
Guli.

!

.

.

— Haî, haî Lulua. — Apoî se gîucm înpreun Guli. — Da mata tiîse înpletetî din picîoare întrebare par'c n'aî din laî Lulua. — credeam c Guli. — Nu te supera
1

se

cânî

?

tot balul

.

.

.

?
!

Auc^Jî

.

.

.

fi

.

.

.

fiind miti-

tic

.

.

.

poate
. .

c

.

.

Lulua.
poftesc

Mititic

?

.

.

(se

înal pe

verful

picioarelor)

Tc

Guli.

— Mcar

...

c

i

bunica'î mititic, i'î de
.
.

vr'o epte-^ecî

de anî. Aa'î tot tremur capul Mata de câî anî eti ?

.

CHIRIA

ÎN

IAI

413

Lulua.

Guli.
Cinq
. .
.

— De cincisprezece — Treî-spre-ijece Lulua. — Cincî-spre-(^ece
?
.

.

.

.

.

.

qiiinze

.

.

.

d

treî tifle)

dix

.

.

.

Guli.
zel
. .
.

quinze

.

.

.

(furios)

îmî daî

tifla

1

.

.

Ean ascult, mam?

— Guli) Cc mC TOg, NitlHC Lulua. — Ha, ha, ha Ear te-aî uitat drept
Lulua.

pre legea

mea

.

.

.

Guli. —
Lulua.

(apropiindu-se de

Ce
la

?

.

domolindu-se)

.

.

.

— Guli, — Lulua. — mâna coace. Guli. — d
'n
(îî

Guli, —

!

.

.

mine.
. .

Eu, )eu, mc duc acu acas Ear te-aî superat ? da iute eti Se tii c's iute ... ca hreanu d'mî Haî se ne înpcm vrei ?
(în

parte)

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

mâna, în
titirez.
. .

parte)

A

draculuî

fcti

!

.

.

mc

sucete ca pe-un
sS

fiind c sîntem prietini, haî Lulua. — Acum cântm i se gîucm Vreî, monsiu Guli Guli. — Bucuros dar ce se cântm frunzei
. .

.

.

?

.

.

.

?

.

.

verde

?

.

.

Lulua.
care 'l-am

— Ba

au(Jit
'n

Guli.
Lulua.

las se'î cânt eu un cântic guvernanta ... cu gîoc la sfîritîmî desadic s2 te-aud S6 te ved
nu
la
.

.

.

.

.

.

.

.

.

chid urechile

— Dac's
(în parte)

patru.
destul

aa cum
pâcâlit.
Utl botl

sînt ...

îs

des-

chise cât opt.

Guli.
Lulua.
cult
.

— Ha,

ha,

ha

!

m'o

CeSt
îî

gUr^Ofl
?

.

.

.

(tare)

As-

Guli. — Da cum
Lulua.

.

Guli.
sanie ...

— Drin,

— Drin,
Ce

cjic

cânticuluî
.

drin, drin

.

.

drin, drin

?

.

.

par'

c's zurgalî de
1

n'am minavetu aicî pScat 'î-aî trage un corgent de cele ttretî.
(în parte)

c

.

.

414

Chtria
vremea sceneî urmtoare,
feciorii

in

taî

(In

aprind luminrile de prin candelabre.

Salonul se lumineaz).

Lulua.
x-iul cuplet.
Aicî, în laY,

de vreî se at rsunet,

i sg fit chYar slvit, Cel tnaî bun chip e sg product un sunet. Un sunet viâ i de toY pre tubit
La toi
sg placT

(sunând o pung).

Drin, drin, drin, drin, drin, Drin, diririndrin, drin, drin, drin, Drin, drin, drin, drin, drin, Drin, diririndrin, drin.

Lulua i Guli.
(fcend baUnse de
cadri!).

Drin, drin, drin, drin, drin. Etc. etc. etc.

Lulua.
2-lea cuplet.
AicY, ades, când e vr'o cununie, Orhestru 'n bal rgsun' armonios. Dar pentru mirY cea maY dulce-armonie E, drin, drin, drin, sunet scump i voYos Drin, drin, drin, drin, drin,
:

Etc. etc.
(tnpreun).

Drin, drin, drin, drin, drin,
Etc. etc.

CHIBIA

ÎN

lAÎ

415

Lulua.
3-lea cuplet.

De

vrei amor,
la prilej
fii

dâ'Y ochit peste spate

i

cam

Ear de voescY sg aî Cel mat bun chip e
Etc.
etc.

obraznicei în vecî dreptate
sS fact

frumuel

Drin, drin, drin, drin, drin,

(înpreun).
f

Drin, drin, drin, drin, drin.
Etc. etc.
(Trece un fecior cu o tabla de cofeturi).

huzunrile).

Guli. — Dc
Guli.
Lulua.

îra

I

eaca cofeturi

I

(alearg
.
.

ia

tabla

i'î umple

Cclc CU fîstîcî SÎnt
(alergând la tabla)

?

sieur

Lulua. Guli

Di las'mî l mîe mOHpe toate.
.

— Pentru

Mersi.

... nu

le lua

mata le-am luat, Lulua (în parte^ Cest un charmant gar. .
. .

son,

(tare)

Guli.
'î-a
prind la

Dac'f aa, haî sS gîucm 'o polca. Haî 'o polc eîi sînî gata s^ fac ce plcea ... (în parte) Tare mi'î drag fetia asta (se

.

!

polc

i

joc cântând).

(înpreun).

Polca, polca, vesel joc, Polca, polca, te tubim Polca, polca . plinY de foc
I

.

Vesel noî
(Ies

te

dSnnim

!

amendoî

în fund.

Jucând

i

înping pe srdarul Cucule, care într).

416

CHIBIA

ÎN

lAÎ

SCENA
CUCUle
Na
I

IV.

(într prin stânga în fund).

c

balul s'o
safir ...

i Eu
.

era se mg dee gîos diavolii se vede început, de i n'o sosit înc nicî un musînt cel d'ânteî dar ca prietin vechîu
I
.
. .
.

c

.

a cucoanei Nastasiîcî, îî de datoriea mea se vin odat cu lutarii adus de la agie vr'o doî epistaî ca se eadg la dup form ... în ^iua de
. .

Am

astzi un bal
nicî ifos, nicî

fr

u

.

.

.

c

slujitori

la

scar i

'n

tind, n'are

ighemonicon.

SCENA
CUCUle, Afin
Afin.
(lesa din

V.
sa,

odaea

(Jicend â la cantonade)-

srdarul Cucule cel ânteî i cel de pe urm dar pururea credincios i supus slug. Cel ânteî ? ba astcjî te-aî trezit prea Afin. târcjiu, arhon srdar.
(ve4Snd pe Cucuie)
!
1

monada.

— )iceî Cucule. — Eu

luî

domnu

Timofti

sg

gteasc
!
. .

li-

A
.

.

.

.

.

.

Cucule.
Afin.

— O venit aliî înaintea d-tale. Cucule. — i cine Afin. — Cucoana Chiria cu tot neamul
?

— Cum

?

.

.

.

înc

nu apucaser fecîoriî a aprinde lumînrile op o i fost aicî.
I

i

dumneeî,
.
,

.

.

— Am trimes'o ce începe Cucule. — La teatru
Afin.
s'a
balul.

Cucule.

— Mare

pozna'i

1

.

.

Da
se

unde'î, te rog?

la teatru

ca sg petreacg

pan

?

.

.

Da

vede

c

nu tii

ce

gîoac

în

ast sear?

CHIBIA

ÎN

IAI

417

Afin.
iiu'î

—O

pies

nou

.

.

.

Dou fete ^o nineaca
1

.

.

.

Cucule. — Aî fcut Ce pacoste ? Cucule. — Apoi are
Afin.
.
. .

asta?

pacostea
.

.

se se

mânie foc cucoana Chieî.
. .
.

ria

pentru c'î chiar piesa

arhon srdar Dac pentru cel maî mic lucru ar fi sS se tot mânie uniî i alii, când sS gîoac vr'o pies, apoî n'ar maî fi chip de-a avea Teatru naional.
Afin.

— Mri,

las

'ncolo,

Teatrul este o coal Unde 'nvei rilend voYos, te feri ca de boal De-orî ce nrav urictos. Acolo e criticat în deobte fapta rea, Dar persoana'Y respectat Fie bun, fie rea

A

1

SS dee Dumnezeu sS gîudece i cuCucule. dar par'c nu'mî vine a crede. coana Chiria ca d-ta Apropo tii pe cine 'î o ales gineri Afin. cucoana Chiria? Cucule. 'î-o gsit ginerî însfîrit ? Slav Domnului mult o maî umblat cutându'î cu luminarea, bîata femee da pe cine liseî ? Afin. Pe berbaniî ceî doî de care 'mî-aî vorbit

.

.

.

.

.

.

!

.

.

c

.

.

!

.

.

.

.

maî dgun(^î.

Cucule.
Afin.

Cucule.

— Bondicî i Pungescu — Aa frate ... o ales o ales —
?
.

.

Ce
.

^icî

?

.

.

pn' o

cules.

'^Da

bine,

soro

.

.

.

aceîa's

nite târâie

brâu de n'au margini ... O fugit din Focanî ca s5 scape din mâna administratorului, fiind disbrcaser lumea cu temecheriile lor De când îî pasc

c

.

.

.

67417. n.

27

418

chibia'' ÎN IAI

eu ca doar
Ia
la

'î-oîu

dub
cri
Afin.

.

.

.

Pan i
.
.

prinde cu oca maî alalteri

mic i

sS'î

trântesc

m'am pus

eu înadins

— i nu Cucule. — Nu..

cu eî

*î-aî
.

prins cu vr'o

cocrie?..

se feresc de mine, ca dracu de

tmîe ... i mi
Afin.

maî mare ciuda
d-tale
?

c

'mî-o luat vr'o

cincî-spre cjece galbinî.

A!., nebun Cucule. scap eî de Cucule. nu
.
. .

— Din baniî —
— Nu —
.
.

sînt?..dar
.

las'

.

de-oîu

cura toi baniî agieî, am ne*mî: nu cumva's poftiî

sS'î

ti înha... Da

c
.

c

nu

s'or stre. .

ean spu-

în

ast sear

la

bal?

Afin.

Cucule.— Pgcatl
(Se aude în fund lutarii).

musafirii încep a veni Arhon Eaca Afin. srdar, primete d-ta boeriî...c eu oîu primi cu.

.

.

.

.

.

coanele.

Cucule.
cucoanele.

— Bucuros
merg amendol

.

.

.

(în

pane)

Maî bucuros aî primi
i
a cavalerilor,
carî

înaintea damelor

într

prin salonul din fund).

SCENA
Afin,

VI.

Cucule, Poftiii
Poftiii.
Eatil-ne cu

la bal.

toî

la ball

Venim

vesel,

ne-adunm,

Ne-adunm

ca sS

urm
1

Mult plcutul carnaval. Vivat cet cariT dau bal in plcutul carnaval

CHIRIA

ÎN

lAÎ

419

O
Un
Par*

dam

(Afmoaeî).

Doamna mea, îT mulumim. Baiu 't este minunat
!

boer betrân.
!

Drept s^'Y spun, )eu, aferim
Cît 't

halima, curat.

Toi.
Vivat
(Damele
se

ceY carit daii bal etc.

pun pe scaune de lâng canape, care remâne slobod. Cavalerii se pun în fund).

SCENA VIL
Ceî dinainte, Chiria, Aristia, Calipsia,

Bondicî

i Pung"eSCU,
Cfliria.
d-ta

(cocanî dând

bragiil

fetelor, le

aduc spre canape),

(întrând furioas
.

i fcendu'î
!

vent cu basmaoa).

Audî
!

aa catahrismie Afin. — Ce este, cucoan Chiri? Ce-aî pit Chiria. — Ce-am pit Foarte'î mulemesc de lozni i de ftiatru. M'am englendisit de minune
.

aa batgîocurl

aa catigorie
?
.
.

. .

.

.

.

?

.

.

.

îmî vine sS plesnesc ... na Afin. Cum ? cum ? care-a Chiria. Vaîl bate'l concina de auftor fi acela ... da ce are el cu fetele mele, de se leag nitam nisam de dînsele ? Au^î fete ^o nineaca Eu cred, ca o proast, c'î vr'o istorie cu moral ca din Apotichi ton pedon ... i m6 duc frumos la ftiatru, ca sS'mî treacS mcar pin gând oîu s6 mS vgd parastuind chiar pe mine Afin. Pe d-ta?
(în parte)


.

I

.

.

,

.

.

.

.

.

.

.

l

Dou

/^

.

c

fr

,

.

,

420

CHIRIl'A ÎN

lAÎ

bucic tet ... Ba înc mulime de boerî, cum m'am troenit în Pcurari, i cum îmî fac sprincenile, i cum me sfdesc cu Ioana iganca, i cum mg chinuesc c sg 'mî mrit fetele!., da ce are el cu mine?., ce are el a înpri cu copilele mele?. aud?.. Las, cucoan Chiri... nu'î maî închipui Afin.
Chiria.
tii
?
. .

— Da

ce?., sg

mS

arate

la

o

.

de pe ceea lume... Ce te superi degeaba?. îmî închipuesc lucruri de pe ceea lume, eii?.. da l'am vg(^ut pe ahtoru cela... fcendu'î sprin'mî-o venit un paraccenile dinaintea oamenilor. am eit din lozni... i noroc c'am gsit în sîn, scara ftiatruluî pe sptaru Pungescovicî i aga Bondicescu, care m'o întovrit aici. (artându'î) Eat'î amendoî
lucruri

Chiria.

.

c

Aa

.

.

(BondicI

i

Pungescu
'î-o

se închin).

Afin.
îeiî

Cucule.

— Eaca urma toat seara ca un Chiria. — Doamne de
(în parte)

(în parte)

Cine

poftit la bal?

voîniciî
s'ar face
.

meî

...

am

sg Ie

prepelicar.

1.

.

ca sg scrie i el pes de toarne o pes auftoruluî
.

ftiatru
.

.

.

Guli maî mare, am sg'l pun sg

.

da tiî? sg se sature.

(Un

fecîor aduce îngheate).

i

Eî bine, bîne treacg'î mâniea acu Afin. îe o îngheat, doar te'î maî rgcori ... De care pofteti? de almâe?
.
.

.

.

.

.

.

Chiria.
Rgce'î,

de cea roie

c'mî strepezesc diniî... d'mî c'mî bate maî bine la ochî. «e îngheata) ca o gheggrie. (sufliîn farfurie) Mg mmulica mea
nu,
1

— Ba
c

.

.

. .

furnic nu tiu ce pin verful nasului ... Pune'î în gând, soro, maî an ter la earmaroc, la Flticenî, mg duc la un cofetar ca sg îeu îngheat el îmi tri;

CHIRIA

ÎN

lAÎ

421

mite respuns s'o mântuit înghegitele pe (^iua îl poftesc atuncî la oblonui trsurii i 'î (;Jic monsîu cela, maî destupi o putin pentru i el s'o mâniet ^icena meu nu'î de la
I

c

aceea,
ritos
:

hatîrul

. .

c
!

Gogo-

mnetî

!

.

.

Curiojî

îs

nemii
lîd

itia

(Toî

cu hohot).

Chiria.

— Dec

!

.

mg
se

rog, boerî, de

ce 'î-o apucat ? Eaca mine rîdeî d voastr?..
.

frate

I

.

Eî, apoi

vg

art eu cum
îs

se

rîde

. . .

(rîde cu

spasmmî)

Mî c

mare nu tiu cum

boerii'Eenîl
i
Calipsia în faa publicuhiî).

(Merge de se pune lângâ Aristia

i Pungescu) Domnilor, nu metahirisiî în ast sear un stosior ceva? Bondicî. Cu mare plcere, domnule director. (încet lui Pungescu) Pil Pungcsculc, i pc umi aport
Bondicî

Cucule.

— (ctr

.

.

— D colb — De Bondicî. — capen
Bondicî.
(asemene)

Pungescu.

(încet iui BondiclJ

OarC

?

agieî pe sdreaven.

Pungescu.

(asemene)
.

la

mcrtcpca

?

.

.

(Se

pun

la

masa de cri).

C.cule.
vr'o
(In


1

(în parte)

Doamne, de

'i-aî

prinde cu

cocrie

vremea acestor cuvinte orhestrul începe a executa o polc en sourdine, care ine necontenit. — Cavalerii pe rend poftesc d;imele la joc i merg în salonul din fund. — Chiria, Aristia i Calipsia rimân pe canape).

(tn parte) Na Chiria. inei-vg frumos, i nu

...

c
.

se începe staeru

!

(feteioi)

de posomorite, c'o sg vie cavaleri! se ve pofteasc mai zimbiT mai zimbiî, soro drag maî tragei cu coada ochiului. .. ca altele. (împarte) Doamnei de n'am 'acum ca pe la cele-1-alte baluri. .. Se stm pe loc, i cum c^ic aice
fii
. .

aa

.

.

.

.

.

.

pi

:

422

OHIllTA ÎN lA.Î

facem patiserie. (artând damele care joc) Eaii privete! toate moachele 's poftite pe rend numaî a mele ed loculuî par' c's înfipte ... Se ve^î n'or sS se
se
.
.

.

.

.

.

.

c

misce toat noaptea
Un

I

(se

scoal).

filosof fard
fost, ci

mînY

A

de prere la cas de pirint Copit muli sînt o avere De 'X aa, eu pot se ^ic C's bogat, am comoare, de l n'am banY nicî chic

C

ca,

!

C

..

Am

avert

nemictoare

!

(arata fetele).

(Merge în fund în salonul de

joc).

Pungescu. — tos Cucule. — Mare noroc
Pungescu.

— Nu

aî,

domnule
. .

I

fi

dg diochî
's

.

mS pate

bine

norocul crilor.

galnic maî eti, arha, ha hon srdar. (în parte, apropiindu-se de mas) îra da CU UÎtaChiria. sem numai buni ca s6 'mî gToace am doî gineri fetele, (tare) Arhon sptar
I

— — Bondici. — Ha,
c

Cucule. Se gîurî c Pungescu. Oriste ?

msluite.

c

!

.

.

.

Pungescu.

Este o persoan care ar dori foarte Chiria. mult sS gîoace o poalc cu d-ta. dar me Cât de r^u îmî pare Pungescu. strînge o cism dS mS usuc ca o prun pe strein.

— Poronc —

.

.

?

.

.

.

Chiria. Bondici. Chiria. Bondici. Chiria.

— Tronc Arhon ag — Poronc? — Nu metahirisiî poalca — Cum nu, cucoan dar — Aî perdut vr'un neam
an
parte)
1

(tare)

?

?

?

.

.

îs

cernit.

?

CHIRIA

ÎN

lAÎ

423

Bondici. Chiria.

— Pe strbunul — Dumnec^eu se
i
ce
le

meu.
'1

erte.

(Se apropie un cavaler de Aristia

Calipsia, ca

cum

ar

cuta

dam

de joc

i

dup

privesce prin lornîon se

deprteaz).
. .
.

Doamne par' slav ie Doamne
1 . . !

caca uiî cavakr de gîoc ? dar c'o sS 'mî pofteasc o fat. Ba nici hâcî ? bate'l cucu milîord ... cu orbu givaî nilor... Ufl ear o se facem patiseriei (se pune pe canapea).
fzrind cavaierui)

d

Chiria.

c

Hal

.

.

cat

dam

.

.

.

.

1

(Un

fecior trece

cu cofeturi).

tos Pungescu. Cacule. — Nu pot
ghinion
!

1

.

.

se bat mcar o carte ^ece galbinî pe valei
1

1

.

.

ce

(întorcând crile) PHc Pungescu. Cucule. Ear plie ?

— Bondici. — Aî

Cucule. acu goan.
Chiria.
Ce
.
.
.

goan

(In parte)

de fante, neniorule. Haide, haî, 'îoiii da

c

eii

(feciorul

cn tabiaua)

fccîor,

vln
1

'ncoa-

(întinde

basmaoa 'o umple de

cofeturi)

Ea aa

încaltC n'oiu
.
. .

idea o noapte întreag degeaba la bal pgcat nu maî am o basma Alt dat am s'aduc o fag de perin i s'o umplu cu verf.
!

c

.

.

SCENA
Ceî dinainte,

VIII.

Guli

i Lulua.
(joc).

Guli

i Lulua

Polca, polca, vesel joc, Pol ca, polca, te Yubim plini de foc Polca, polca
1
.

.

.

Vesel noî

te

dnuim

1

424-

CHIRJA

ÎN lAsi

Chiria.

— Eaca
!

dragu mamei

.

.

par'

Gulia! cum gîoac de frumuel, 'î un titirez Numai voî

c

1

.

.

Guli Guli stai locului ca turnu Trisfetitelor (vme lâng chiria). Guli. Aud, nineaca Chiria. Vin, Guguleo, de'î gioaca îacele Aristio Bucuros Hai', Guli.

— — — Aristia. — Baiu. Guli. — Baiu Calipsia. — Chiria. — Baiu.
? ?
.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

îac

.

.

.

.

.

Haî mata,
?
.

îac

Calipsio.

Baiii.
baiii
.

solesc acu
polca.
turi
. . .

.

Mri, ean

se ve

Ean ve<^ile c se i faart eu cum se gîoac
... ce

Vin' încoace,

Guguleo

atâtea

marafe-

(joac cu Guli, cântând). Polca, polca, vesel joc, Etc. etc.

Lulua.
sieur
.

(cu mirare luî Pungcscu)

MonSteUr

.

.

.

mOH-

.

.

Mademuasel Pungescu. Lulua. — De ce aî tras acu
j^

pe riga

dedesubtul

crilor
ganiea
1

?

(se

deprteaz).

Pungescu.
.

uuiburat)

Eu ?

(în parte)

M'a

zritr

gân-

umbli

— Aud Hal cocarule, cu de-aste 'mî c domnule Pungescu. — Cg}. .Ce vorbe da de când vS pasc eu Cucule. — Ce vorbe cu prjina Bondici. — Domnule! numai bobocii se pasc cu
Cucule.
?
. .

?

.

.

bine

te prinseiii.

.

.

sînt alea,

?

?

.

.

?

.

.

prjina

i boboc e fecîoru ttâni-t^u. Au(Jitu-m'aî ? Pungescu. — Boboc ? ba <Ji, neneo, cocoge gâscan. gâscan ? (d o palm Iuî PunGâscan eii ? Cucule.
. .
.

.

.

.

.

.

.

.

gescu)

Na, gâscan meniî stpâniriî.

!

.

.

SS

te

'nve

eii

a batgîocori oa-

CHIRIA

ÎN

lAt

425

Pungescu,
ainte
. .
.

— Aoleo
mas i
din fund)

1

.

.

'mî-a

scpratr

pS din-

(fuge de Ia

vine în dreapta, dregendu'î frizura).

Toi. — (viind Pungescu.
?
.

O palm palm
?

.

.

CC s'o întîmplat ? CinC a datar aud ? Cine a primitr o palm o brea ce scandal brea!
cstc
?

Cc

(amestecându-se între musafuî)

.

1

.

.

.

.

.

.

1

.

.

!

.

.

(înpieun)

Poftiii.
VaY ce întîmplare Stau încremenit. scandal mare ^iu s'a pomenit.
1 !

Bondici ii Pungescu
VaY! ce scandal mare
Siaii încremenit.
!

Aa

De cîud,

turbare,

Me

simt ameit.

Cucule.

C
Bondici.

Ah

!

ce bine 'mi pare

'Y-am cptuit.
;

Fie scandal mare

Eu *mY-am

respltit.

Cucule.
Chiria.
(Jit
.

— Domnule — Satisfacie
(uer
tare.

.

.

.

satisfacie se ne daî.
.

?

.

Ean ateapt
Camacsî
pe Bondicî

.

.

.

Vin doî epistaî).
! .

(astupându'î urechile)

.

.

.

par'

c

c m'o asurPu-

în

codru.
artând

Cucule.
nei mâna pe Bondici.

(epîstailor,

i

po Pungescu)

d-luî

i pe

d-luî.

{în parte)

Am

codlgbit'o
!

1

Pungescu.
Chiria.

(asemene)
(Epistaiî

To esfecHsU

pun mâna pe aniendoî).
! .

ce catahris

— Pe arhon aga i pe arhon sptar arhon srdar?.. Cucule. — Nu cuco^nfî... Am un
îî

aista,

nici

catahris»

poronc de

la

Departament s6

opresc.

426

CHIBIA

ÎN

lAÎ

— Pentru c unu Bondicî i Pungescu: doî cocarî vestii din Focani. Chiria. — Vaî de mine Coi Cucule. — Care o disbrcat lumea cu temecheriî i crî msluite Aî îneles acu Chiria. — meî? Coî. Coî.. Va'î

Toî. — Da Cucule.

pentru ce

?

cela-I-alt

(ipând)

.

.

.

?

.

.

.

?

.

(ipând^

.

.

.

ginerii

.

.

leu!

am

dat cinstea
Calipsîa

pe ruine... Ah! Ah!

(lein).

(Afinoae, Aristia,

i Guli,
canape.

desleine. Damele vin

lâng

în stânga.

pun pe Chiria pe canape i caut s'o Cucule, Bondicî, Pungescu t epistaij Fundul sgeneî îî slobod).

(Repns).

Corul.
Vat
!

ce întîmplare

!

etc.

Cucule.
Ah
!

ce bine 'mt pare. etc.

Bondicî i Pungescu.
Vat

M^

ce întîmplare simt prpHdit
I

1

Groaza 'mt

este

mare
topit
I

.

.

.

De-acum m'am

SCENA

IX.

Ceî dinainte, Bârzoiu.

Bârzoiu.
de


?
.

(întiând prin salonul din fund,
.

Care
. .

cucoana
o ve-

nit

Guli. — (alergând bbcuaî
.

gazd

aici

.

la Bârzoifi)

Bbaca

1

bbaca !.,

CHIBIA
Bârzoiii.

ÎN IA

i
srut. -cu

427

— Gugulea

1

bbacî ... m

gias tare).

Care'î cucoana de gazda?., cea cu balul?..

Cine rcnete Afin. cuconu Grigori Bârzoiu

aa
.

?

.

.

(întorgându-se)

Ce vSd

?

.

.

Eu i cu mine, cucoan drag Bârzoiu. Unde mi'î Chiriuca cu puii? Nineaca ? Guliâ. o leinat, babac. Bârzoiii. Ce ^icî, Guguleo ? ear o leinat ? mri,
!

.

.

.

.

.

.

ce

's

marghîoliile aiste
îî

?

(merge

ia

Chîria)

Ama

1

.

.

mos
sînt
(îl

maî edel.. Ean

ferii

într'o

parte,

c

ha

!

fruîî"

eu
. .

popa.
pa'm

Acu

o se 'nvie ca o musca de
Carnacsî
.
.

earn
?
.

.

bate în

Chiria. Bârzoiu.
lintirilor.

cât poate).

(resrind)

!

.

.

Ce ved

!

.

.

dluî

(serios)

ot Bârzoîenî...

i

banul Grigori Bârzoiu D-luî sogul d-tale tocmai din vremea vo.

Bondicî.

— sta socru, nene Bondicî — Neschi, Pungescu. — Urît tat a maî avutr. Bârzoiu. — înglegî, cucoan, de ce mS
Pungescu.
(luî

Bondid)

?

(oftând)

aflu aici

în
la

Eu, pe la ceasul aista, moie dup obiceiu
. .

în loc

de a hori boerete

.

(tulburat) în leg. (în parte) îmî vine e Chiria. lein la inim. Potrivit revauluî ce 'î-am scris din Bârzoiu.
.
. . .
.

— —

?

.

.

din

te umflu urmtoareT, anul 1844, am venit Brustur i Haî ... cu nepus în mas Cocîurl ne ateapt cu preoii... scptaiî ceîa ? Chiria. Brustur i Cocîurl nite rzei Nu i'î greii se vorbeti, frate ? Bârzoiu. Ean tace'î gura cu fleacuri de aiste Bu^î cuvinte ? da noî ce sînr(^Sî scptai tem r împSraf cu steoa 'n frunte ? scoborîî cu hârzobu din cer ? 15 a

E

.

.

.

c

s

— —
!

1

.

.

.

.

.

.

.

.

.

1

.

.

1

.

.

.

.

.

423

CHIRIA

ÎN

lAÎ

Chiria.

— Hârzob
.
.

cât pentru familiea luî Brustur închin cu plecciune rc^^î i

Chiria ... se tii d-ta, r^de ast-^V, aii fost cele maî marî familii în vremea veche. Eî ati aprat eara i au scpat'o cu peptul lor din mâna dumanilor, pentru pe atunci tot românul era viteaz i tot viteazul era boerîu boerit pe câmpul resboîuluî în faa Patriei
(Jeiî din (^iua

Bârzoiu.

— Cucoan

sau nehârzob ... nu tiii i Cocîurla alt nimica.
.

.

.

.

dar

.

.

.

me

c

c

.

.

.

întregî

rog, agîunge'î.^..
sfîrit
.
.

— Eî Bârzoiu. — în
Chiria.
!

.

.

car aî se începî cu litopisiu

.

.

.

MS
I .

.

vorb mult srcie
.

Cocîurla sînt fecîorî de oamnî cu moioarele lor, cu bnioriî lor le tiii Chiria. Cu vitioarele lor Gospodarî buni i nedatorî cu nimic Bârzoiu. nimruî înSlesu-m'aî, cucoan ? nu 's datorî nicî c'o lecae, pentru nu 'î ridic nasul maî sus de

Brustur

i

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

c

cât se cuvine ... ca de-alde d-ta, care vreî se te 'nali ca cîocârliea .. i viî pin E, cale de <^ece pote, ca s6 'î facî fetele de rîsul lumeî ... i ca se le gsetî brbaî ca de-alde Bondicî i Pungescu .. nite târâe brâu, ce sorb zestrele cu lingura... Pungescu. — (lui Bondid) Aoleii ne-a pocnitr în
.

.

!

plrie. Bondicî. — (asemene) Gliîuju draculuî (luând pe Chiria de mân) Haî la BârZOÎenî, Bârzoiu. la locul nostru ... i nu maî umbla dup caî pe preî. Chiria. Sufletele Bârzoiu. Haide 'i ^ic ast-(jî i nu maî lungi vorba Trsura ne-ateapt la scar cu lucrurî, cu
1
. .

— —

.

.

.

.

.

tot.

Guli. —

(îa parte)

i

CU minavctu

meti.^ (îes cu fug).

CHIRIA

ÎN

lAÎ

429

Chiria.

Bârzoiii. dac'î place alt dat se tiî de la mine o vorb btrâneasc: Nu te 'ntinde mai mult de cât i'î oghealu Haide ..
.
. .

— Tiranule — Aa
(Guli

1

.

.

.

.

.

.

.

.

vine înapoX cu minavetu).
.
.

Ear letopisie ? Chiria. destul eaca vin doar nu daii Ttarii... se 'mî îeu mcar maî stî mî (^iua bun de la prietini avan maî eti!
!

.

,

.

.

c

.

.

.

!

.

.

c

vine în

faa publicniuî
.

i

face compliment)

Cu plccctune, bocrî
: . .

d-

voastr.. copilele le-aî vecjut eat-le's. Aristio, fetele vin lângâ dînsa) Aistc's, cuiîî le-aiii Calipsio procopsit de dou-^ecî 'atâî de anî .. Una 'î de i6 pe 17, i una de 18 pe 19.. îî înplinesc la lsatu sgculuî Precum le videî ... îs tinerele, frumuele, curele, harnicele, cu ghitarda lor, cu cadrilu lor, cu franuzasca lor. Parte frânge, madmuzel?.
.
.

.

.

.

.

.

.

— Vi^ marnan. Chiria. — Le aî au^it ca apa vu, monsîo cavaler din Eî Fetele. — maman. Chiria. — Eî minciuni v'am spus
Fetele.
?
.
.

.

1

(fetelor)

Le piese

?

Ui^

1

place

Ascultai-me pe mine, nu perdeî chilipiru de la mân.
?
. .

e

? Ce ^iceî ? v^ eu tiu ce tiu
.
.

.

.

Fetele

's

bune
.
,

De mritat
îs de minune V'o spun curat.
.

Toi
Ila, ha, ha, ha.

Frun<;lîl

Chiria (lapubuc) verde mcie

Pan' a nu pleca din

E

430

CHIRIA

ÎN

TAÎ

Spunei'mY, m^ rog. îndat?f, De v8 place vre o fat,

Cuscr
Lut

'n

E

Bârzoiii sS

ca sS mg fac 'X vin de hac.

EalS-le's bibici hazlie,

Pupuice
Vreiî

.

.

.

seamSri mie.
fiu ?.
.

ba soacr sS Fora 'n palme ca s'o
saii

sciQ.

Bârzoiii

— D'apoî

vin

a(^î.

Toi.
Felele 's bune Etc. etc.
(Bârzoiu apuc pe Chîria de mân i o trage spre ua din fund. — Guli, Aristia i Calipsia ÎY urmeazCucule face semn epistailor ca se duci pe Bond ici i pe Pungcscu. — Poftiii la bal se închini la familia luî Bârzoiu,

ri^end cu hohot).

(Cortina cade).

CHIRIfl

IN

PROVINCIE

PERSOANE
Cucoana Chiria
Grigori Bârzoiu, soul eî

ACTORI

D

nul Milo.
>

Teodoru.

Guli,

copilul lor

...

,

»

Luchian.
Gabriel.
Sftica.

Lulua, orfana
Safta, sora lut Bârzoiu

D-la

D-na

D-nul ari,

profesor francez

D

nul Gatino.
>
»
»

Leona,
Treî

tânSr

laan

Bosie.

Ion, fecTor boeresc

Stefanachi.
*

rani

^*

erani,

Jandarmi.

Pcf.iî la

mas. - Un

curcan.

CHIRIA

ÎN PROVINCIE

CHIRI/Î

IN

FROVINCIE
IN 2

COMEDIE CU CÂNTICE,

ACTE.

Representat pe teatru naional
/Ailo,
ia

din laî, în beneficiu d-uî

1852.

ACTUL
Teatrul represint o

I.

ograd de

Chirieî cu cerdac
I-iu,

i

cu ferestre

boereasc Ia ear. în stânga casa pe scen. în dreapta, lâng cujisele planului
curte

o canipe de

4el.

— Lâng cas

earb încunjurat de copaci. — în fund ostreile i poarta ogro porti în zaplaz, care duce în grdin. — în deprtare se
vede
Scena se petrece
satul.

la

moiea
I.

Bârzulenl.

SCENA
Clliri21.
(^1

costum de

Amazon
de

intr clare pe poart încunjurat

ranî)

(Arie din Scara

mâei

:

Tâlharii).

eraniî.
Dreptate, dreptate

Ne f.
Cucoan,
dreptate

Ne d!
67417.
II.

28

434

CHIBIA

ÎN

PROvmgiE

Chiria.
Ce vret voî ?
.

.

dreptate

?

eranii.
Aa.

Chiria.
Cu
bicîul V'otîl

pe spate da!

(înpreuni

ranii.
Dreptate, dreptate

Chiria.
Cu bietul pe Vota da.
V'otii

spate
dreptate

Ne f.
Cucoan,
dreptate

da

efi

Ne dl

Aa.
(ameninând Sraniî cu cravaa)

Chiria.
jicilor.

TacS vS gUra, mo.

pScat de eran. D'apoî bine, cucoan Dumne(Jeii sS ne lai a fi de batgîocur ? Chiria. Ce batgîocurS? Ce batgîocur ?.. Cine
.
.

Un

v'o batgîocorît?

— Îranii. — Cuconau Gurlui. mincîunî spunei hiria. — Guli Ce v'o fcut Un ran. — 'Mî-o ucis un viel venat. Altul — i mie 'mî o dat foc bordeiului cu bucu de hârtie. Altul. — i eu 'l-am prins iind calea Mriucî. bine v'o fcut Chiria. — Tist, beivilor.
?
.

.

...

?

la

ci'u-

cel

..

sufle.

elu...
sS

De
.

pii

.

.

ce nu vg pzii vieii Haî, lipsii de-aicî.

i

Mriucele?.

.

Aa

CHÎRIA

ÎN PROVINgiE

435

Un
bai
etî
raciî
.
. .

eran.

D

— Da'î
dac
.
.

p^cat,

cucoan,
jlui
la

se nu laî
d-ta

pgune

1

stpân
de noîl

nu vecînic

neom
,

care

la

cine sS
rSii

ridicm

glasul, sg-

Altul.

Chirla.

— Am —
c

ajuns maî
?
.

Au(Ji'î

.

au<5Ji'î,

decât iganii opârlaniî Eî; apoi
!

.

.

s

nu'î îeî la
r۔

msurat cu prjina de

falce ?..

mojicilor,

gur i
fug

ranii.
cu

— Cucoan Chiria. — Periî din
calul,

vS tiii eu de mult Afar. de lucru
.
.

c

Afar

sînteî

buni de

.

.

.

ochii

meî...c vS

îeîi

de

(rpede

calul spre cY).

(înpreun)

eraniî,
Ne f.

(fugencî)

Chiria,
Cu
Vota
V'oiu da
da.
ett

(furioas).

Dreptate, dreptate

bietul pe spate

Cucoana, dreptate

dreptate

Ne dl

Aa.

SCENA
Cniria, dup

II.

ce a alungat eraniî clare, se întoarce

i

vi

ne în fafa scenei).

Vaî de mine cu nite eranoî, n'ai cap se tretî de rul lor De abiea am eit puintel la primblare ca se dracu 'î-o i par' maî rcoresc scos în cale 'mî Ear m'oîu fi fcut rotulbure ie la Ioane 'apoî ca un staco. (strg) Ioane ast fel hurduc i gloaba asta, m'o apucat de vr'o

c

m

1

.

.

fa

sm

.

.

c

.

.

.

.

.

.

1

.

.

c

apte

orî sughiu p^n'acu ... (strig ear Ioane... Ioane! Eaca somnorosu ear o fi adormit în podul grajdîuluî i nici c'o Ioane vie coboare de pe cal Ioane srcan de mine c'or lase
. .

.

m

s

c s

m

.

.

.

!

.

.

s

m
.

.

.

.

s

436

OHIRIA

ÎN PROVÎNgifî

ed

Ioane

nic

toat ^iua clare ca un jndar Guli Lulu monsîu
. .
.

.

.

.

(strigi
.

furioas)
.

.

.

.

.

.

.

arl

.

Cum-

.

.

.

SCENA
Chiria,

III.

Guli, arl,

Safta, Ion
i
.
.

(ion vine alergând dintre

culisele din âreiyia. Ceîa-1-alî Ies din cî s5

se

cobor din ceidac).

Guli. —
Safta.

— Qui diable A/i madame! cucoan. Eaca, ea Chiria. — Da veniî a^î de mS coborîî
.

— Ce

Cine

mS chîam
.

r

nineaca
.

!

este?

Ce
.
.

este?
!

arl.
Ion.
.

— Aud,

?

.

.

.

de

pe

cal

.

.

Ce,

Doamne eart-mS

1

.

.

.

aî adormit cu toii?
sS'l

(Ion SC pune dinaintea calului i'l

Ba nu, nineaca Guli. dar cu monsiu dascalu. eu fceam dulceî în Safta.
.

apuc de zbale ca adun înprejurul Chinte!).
.

ie. CeY*-l-alî se

.

învam

Telemac

ic.

—i Ion. — i eu. Chiria. — Tacî
de somn

cmar, cumn-

..

din

gur ...
calu
.
.

c

eti înc cu ochii

plinî

arl.

.

.

.

ine

(apropiindu-se de Chiria)

Madam

cocona

.

.

.

sari in

braî a me. Chiria.

cochetând)
. .
.

în braele d-tale,
.

monsîu arl ?

.

îns mS tem Eti foarte galant arl. — O ! non te tem ... c sunt vurtos. Nu de-aceea ... c i eu îs uuric ca Chiria. o pan; dar apoi ... sg sar în bragele unui cavaler...
.

nu tiu de se cuvine? Daca non vre arl.

.

la

mine,

sari

la

Ion...

(în

parte)

J' aime mieux

ga.

CHIRIA

ÎN PROVINQIE

437

Chiria.

arl

— No — arl. — Chiria. —
arl.
Chiria.
;

.

.

.

Eî; aine-te
.

c

dac
sar.
.

vroetî numaî decât, monsîu
.

.,

poftim

.

uite^

deux,

trois.

(srind)

Hup.
. .

vec^Jut

adap
o

CristH uuric ca un pan nterci. (tare) lî nostim franguzu Aî agilitaoa mea? Ioane... du calu la grajdîu i'l dar s€ nu'î scoi aoa Auc^Jî ?
(tn parte)
.

(tn partea

.

.

.

.

.

.

Ion.

(câscând)

Aud.
. .

(duce calul între culisele din dreapta).

Chiria.— Ho. gur cât o ur.

c
.

par'
las'

c'î sg ne 'nghiî
se

.

.

.

face
cal.

Guli.

Chiria. Ce face? ca sS te trânteasc:* ba nu, Gulia mamei. Guli. Pe mata cum de nu te trântete? Chiria. Eu am învat la E, la manejrie (în parte) Numaî CU tiij câte buiturî am mâncat
.

— Nineaca — — —
.
.

.

.

mS

suîti

i

eu pe
.

.

.

.

.

.

.

.

d'apoV

— — gace toute la journie. Chiria. — Nu te potrivi, monsîu arl, c coînc. arl. — Oui obraznic. copil Chiria. — Ce dac are duh, Gulia ninea. .

nincac, las' s^ mS primblu clare mcar numaî pin ograd. Chiria. Baiu 'î-am maî spus odat nu vreii Nu m6 supura maî mult. Maî bine, apuc-te de 'î înva franguzasca cu monsTu arl ... mg iî o mulime de parale, trântore. Guli. Baiu i eu M*am sturat de carte. arl. Monsieur Goulitze iaisez vous quand poroncesc madam nenec. <în parte) franuz stropit. Guli. Madam nenec arl. Ce spus ? (în parte) Cre moutard ,il m'a. .

d! dac moda Guli. — (scâncindu-se) Eî

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

c c

.

.

.

.

.

.

.

.

,

pil

.

.

.

.

.

.

sg'î facî

438

CHIRIA
Guii) Imî

ÎN PROVINgrE

.

.

.

(scruta pe

seamcn mie

.

.

.

bucic

t-

domnu profesor de înva frumuel, c 'i oîu face strae de moda nou. Guii. Da ... cal mi'î cumpra?
et. Haî, dute cu

Chiria.

arl.
(arl

— Allons, Goulitze venez donc. Guii. — Eaca, mosîu .7V vene.
.

— Cum
se tare

s'a face

bbac-teii ispravnic.
.
.

.

.

i Guliâ

primbla Inpraun prin ograd, citind pre o carte
:

i

din

vreme în vreme 4ic

CulypSO

7ie

pOUVaît Se COHSoler du

depart d'Ulysse), Uf! Chiria.

Doamne!

c

mare cald îî!..Haî
d-ta,
îî

sub copaci, CUmnicO. (merge în bosquct). (urmând pe Chiria) D'apOÎ l Safta. minte s'alergî clare în luna luî luli ?

SOrO,

dX
în-

pi
...

ceva

tr'o ^\.

Chiria.
*mî place
.

— Ce
.

se fac, soro,
cjice

dac'î moda

i dac

.

Oîu

i

eu ca Ferchezîanca

Hop, hop, hop,

La galop, Când alerg calare,
Hop, hop, hop,

La

galop,
sare.

Inima mea

Hop, hop, hop, La galop. Când sînt armozoana Hop, hop, hop. Ia galop,
leîi

;

lumea de goanH.
fugi în fuga

mare uurel ca un ogar. Câte-o datîl alivanta pe spinare Dar ce'mi pasîi.. dac 't moda, n'am habar.

Ce plcere de-a
Pe-un

cal sprinten,

.

.

.

.

Hop, hop, hop, La galop,
Etc. etc. etc.

CHIRTA

ÎN PROVINgiE

439

'apoî trebue sS tiî, cumnica, de când m'am desbrat de Calipsia i Aristia ... de când însfîrit le-o mritat brbatu-meu cu Brustur i Cocîurl pare c'am întinerit de 20 de anî îmî vine tot sS sburd ... c, Doamne! mult m'am maî necjit prin Es cela ca se 'mî gsesc gineri tiî? Safta. tiu c(^useî în manile unor cocarî? Chiria. Cine dracu sS'îf cunoasc? acu toi îs îabrcaî într'un fel i nu poî alege care 'î boer, care 'î cocar Dar ce- o fost s'o trecut. De trii anî
.
.

c

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

de când m'am întors

la

moie

la

Bârzoîenî

.

.

.

î'am

i

uitat.

Safta.

— Bine — —

aî fcut.
!

când ar da Dumnezeii se mi se înplineasc gândul aî da epte srindarurî. Safta. Ce gând, soro? Chiria. Ahl cumnica, sS ine fac isprvniceasl.. alta nu doresc pe lume Isprvniceas cu jndarî
. . . . .
! .

Chiria.

— Heî

.

la

poart i
.
.

'n

coad.
. .

De ce nu ? Safta. multe Doar a isbuti
.

Te

face

i

el

frate-meii la

E

d-ta ca

alte
'1-aî

unde
.

trimis

.

.

.

Chiria.
i,leii

— Aa

ndgjduesc.

.

.

c

i

noî

.

.

Damne. . .

Las' tie câte-am ptimit la 48 ... ca patrioi ne-o perit vr'o cjece capete de vite; dar apoî îî aducî aminte ce friguri o avut Bârzoiu ... i cum m'o durut mseox care am scoso! .. Safta. aa ... Chiria. De aceea 'l-am silit pe brbatu-meu se mcarge la ca s?? cerce a cpeta isprvniciea de aice din inut Doar i el are driturî ... ca patriot. ca ptimit Nu 'î vecjî, acu, care de care are pretenii sS între în slujb sub cuvent *î-o iost fric la 48?..HelbetI dac 'î pe-aceea apoî

c

— Aa

.

.

.

E

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

c
.

.

.

440

CHTBIA

ÎN PROVINCIE

i

noi

avem

temeîurî

.

.

.

apucase pe Bârzoiu ...
nit zavera.

c
.

Ad-î
striga

aminte ce groaz

'1

i

pin

somn

c'o ve-

Safta.

— Aa

.

.

.

aa
.

.

Chiria. —II.. când poart cu doî jndarî
Safta.
.

s^'l
.

— D'apoî eu Chiria. — Maî cri, cumnico? c Safta. — Tras, soro nu toat ^iua Chiria. — i ce ^ic crile 'Mî-o eit ^ece ochi de Safta. — Menesc a bine
.

.

tii?

vSd de-odat intrând pe 'î-aî sri în cap.
. .

tras'aî în
...

alta
?

fac

.

.

.

.

.

caro

bucurie frate-meu, i lâng riga de trefli drum trebue sg vie dedesubt triî ochi de cup negreit ast-^î ... i se'î aduc^ veste bun. Atuncî sS veqlî, SS te-aude Dumnezeu Chiria. soro, cpinî de zahr sS nu poi dovedi cu dulceile belteoa Eaca pozna, eîi 'mî-am uitat Safta. i m'am luat cu vorba pe foc Nu'î nimica ... o belte maî mult saii Chiria. maî puin pentru o isprvniceas nu'î cea pagub în vreme ce scoate un (îî vorbesce încet, Gan spune' mî, te rog
. .
.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.


.

.

.

.

.

.

.

.

c

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

,

.

.

port-igar din busunar).

(înfund) arl. Dis donc comme moi, Gouliize: Calypso ne pouvait se console r du depart d^Ulysse. Guli. Calypso ne pouvait d* Ulysse. (în parte) Cvi gamin ii nt'agacejolimcnt ! arl. Safta. Ear îî sg tragî tîutîun, soro? Par te ved ear c'aî te înbolnvetî.
.
.
.

— — — — c s Chiria. — Ba nu, soro, c'aa'î moda. Dac armazoanc, trebue sg mg deprind cu gigrile Safta. — Mg mir ce gust poî gsi sg pufuetî din gur ca un neam? Chiria. — Ce gust
.

.

sînt

.

.

?

CHTRIA

ÎN

PROVmgiE

441

Toata lumea a^î fumeaz, Scoate fum pe nas, pe gât UniY moda imiteaz Alt fumeazâ de urât. Omenirea 'î o igara Care se preface 'n scrum amorul cel cu para
;

i

Arde i se schimb 'n fum NumaY fumurt ve^t aice La femeî i la bârbal pot dar <Jice Toî fumeaz
. .

.

C

.

.

,

's

mat toi înfumurat.
?.. vrei se <^icî
.
.

— Cum înfumurai — i una i cumnic, ce face Lulua? grdin. Satta. — Chiria. — Bîeta copil
Safta.

afumaf

?

Chiria.

alta.

dar.

.

.

ean spune'mî,

ÎX

în

I.. De când o murit cucoana Nastasiîca Afinoae, nineac-sa, i am luat'o sub epitropiea noastr... mi 'i ca o nor. Maî tii ? poate se'î fiî soacr cu vreme. Safta.

drgu
.
. .

Chiria.

— îst

.

.

;

meu

. . .

Lulua

are zestre

aa am chibzuit treaba cu brbatu Guli asemine bun
. . .

maî potrivii unde s^'î gsetî?.. Safta. SS'î caui cu luminarea Lulua Numai atâta m^ îngrijete Chiria. nu bate nici de cum cu Gulia i'î tot trist de când o rSmas orfan ... ba înc câte odat par'

.

.

c

.

.

.

c
.

se perde

.

Safta.

— Nu

.

.

.

nu'î în toate minile.

bga
.

de

seam,
.

'î de vr'o Chiria. Ce tener?. când s'o nscut Guli, era de un an
. .

c

c
.

înc'î tenSr.
15
. .

anî.

îmî

aduc

(vorbind îi caut chibriturile). aminte ca acu la Sân-ChetrU De oare ce 'mî-am fcut chibriturile ? Haît ... le-am prpdit pe câmp (tare) Monsîu arl? (înaintându-se). Poronccsc madaoi. arl.
. . . .

c

442

CHfRTA

ÎN PROVINCIE

Chiria. Nu cumva aî fosfor cu dta? (aprincjend un chibrit) VoUu madame (în arl. fume comme un caporal,

parte)

EUc

Chiria.

(aprin^endu'î o gigar groas)

McTci

.

.

.

VouleZ

V0U5 aussi boire une cigarre ?

arl.

(în parte)

Aie
.

.

.

.

aie

.

.

.

cile

va recommenccr
cigarres de Hal-

SCS traductions libres

Chiria. vanne
.

.

Ils sont

de minune

.

.

.

— Mcrct, madame. — igara de halva nineaca, d'mî i mie o gigar. Chiria. — Au^î? atâta ar maî trebui. nu trag igri. dac etî cucoan Guli. — Eî. mata de ce Monsîu arl Chiria. — Tac6'î gura, plodule
arl.
(itiând

.

o cigar)

Guli.

?

.

.

.

.

.

.

cucona§;iî

. .

tragi

?

.

.

.

.

.

ean dites moi, je vous prie : est ce que vous mulumit de Guli?

etes

.

.

.

arl.
trop.

— Comme commc fa trh., Chiria. — Cest qu*il
fr^,
,

.

.

mulemit
.

et

pas
mats

est

.

sburdatic

.

avec le temps je sui sure qu'il deviendra un tambour dinstruction.

arl.
Chiria.
bour
. .
.

(cu mirare)

Oui. nous disons

Tambour
,
.

?

.

,

adic,
,

dob

de carte

.

.

.

tam-

arl. arl.

Chiria.
Chiria.

— Ou ca, madame? — Dedans în întru.
. .

(în

ca en moldave, parte) Ak bofil lu voUa lande. Et alors nous Venverrons dedans.
,

comme

. .

nous disons comme
alors, mal-

ca en moldave.

arl.

(îii

parte)

ParU

donc

le

moldave

heureuse.

Chiria.

— Et

voyez vous, monsieur

Charles, je

CHIBIA

ÎN PROVINgiE

443

7te

voudrais pas quil perde son temps pour des jletirs de coucou f Pour des fleurs de coucou ? arl. Cest-h-dire: de flori de cuc... nous Chiria. disons comme fa

£n moldave arl. magace avec son baragoinl
. . .


.

.

.

.

(în parte),

Cristi

.

.

.

qu'elle

ressera

Aussi, je vous prie quand ii se parde lui donner de Vargent pour de miel. Comment ? que je lui donne de Vargent ? arl. (n^end) Non SS'î daî bani pe mîere Chiria. nous dic*est correct de Vargent pour du miel sons comme cela .en moldave Vous parCest convenu arl.

Chiria.
,
.


.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.


.

.

.

,

.

.

.

.

iez

comme un

Chiria.
francais

— Merci

livre.
.
.

fai apprende
.
.

toute seule tte le

pre legea mea. Cest extraordinaire Est ce possibleî arl. Hi bien, votre fils vous ressemble ., ii a une facilitel dans quelques annees 'ii par Iera dussi bien que vous.

. .

,

.

,

.

.

Chiria.

Quel bonueur

!
. .

Gugulea nineacT

.

.

^ice aî sS vorbeti Auc^t ce spune monsîu N'est-ce pas monsieur Charles, franuzete ca apa
.
.

ad.

c

.

quHl parlera comme

arl.

— Comme

l'eau.^
.

/

.

Ah
. .

oui,

oui

.

.

vous dites comme
.

ca en moldave.

Guli, Da ean sS'î fac eu un ecsamen Chiria. spune nineacT, cum se chîam franguzesce furculia ?
.

— Guli. — Fufculision, Chiria. — Frumos dar Guli. — Fripturision, Chiria. — Prea frumos Guli — xnvertision.
.

Oui

oui,

.

.

.

friptura

?

.

.

.

dar învertita

?

444

CHIRIA

ÎN PROVINgiE

Chiria.
(îl

Bravo

.

.

.

Guli

.

.

.

bravo

Guguli
!
,

.

.

serutâ).

arl.

(în parte furios)

Gogomanitioti, va

SCENA
Cei' dinainte,

IV.
(viind pe poanâ).

Ion
.

E.

— Cucoan, cucoan. Eaca un r^va de Chiria. — De E A de adus? cine Ion. — Un jndarde Isprvnicie Ci c'î grabnic.
Ion.
.

Ia

(tresrind)

Ia

?

fi

la

d-Iuî...

l'o

la
.

...

Chiria.

Da aa

Apoî cum ? Ion. Chiria. Cum ?.. Nu 'î-am spus c'acum

.(vrea se lee revaul i Grabnic?. ad s'aduce rvaul, mlf oblojitule?
,
.

se oprescc)

îi

moda

se s'aducS

Eaca par' rSvaele's alivencî. Chiria. Ce-aî <^is ? lipseti de-aicî ... i doar nu mi le'î aduce acu îndat dup mod. .. c'atâta'i
Ion.

rvaele pe

talgere

?

.

.

.

.

.

c
.

Ha

?

.

trebue.

c

— Da unde Chiria. — Dute
Ion.
nu's sofragiu.

sS

gsesc

eii

talgere,

cucoan ?

.

sus la jupineasa de cere un talger

'un ervet.

i ervet ? Chiria. i dup ce'î pune ervctu pe talger, i aî r^vau pe ervet sS mi 1 presentezî frumos
Ion.

.

.

.

.

.

.

au^it?
au^it, (se duce în cas ^icend) S^ pUtt talgerU Ion. pe ervet i r6vau pe ervet ... ba ervetu pe rSva ... ba
.
.

Am
.

CHIBIA

ÎN PROVINCIE

445

îî

Bine, soro cum aî rbdare s'atepî, când Safta. rSva grabnic de la frate-meu poate? Fie mcar de la Poriii împrat ... am Chiria. hotrît se introduc în provingie obiceiurile din E, N'am drepdoar ne-om maî roade puintel i noî
:

.

.

.

tate,

arl.

— Mult dreptat, mult care pricin — în predmetul cu serviettef arl. — Civilisation Chiria. — ?& arl. — Cest retiquette Chiria. — Cu Guli. — Pe arl. — Au fait. Je n*y sui pas du
... în

monsîu

arl?

?

Chiria.

civilisaieî.

...

assiette,

?

serviette,

assiette.
.

(în parte)

tout.

SCENA
Ceî dinainte y Ion,
(viind

V.
i aducend rvaul
acoperit

din casa

sub

ervet

i

sub talger).

Ion.
nu'l

— Cucoan

Chiria.
vSd
Ion.

— Ad'l încoacî
?
.

.

.

.

eaca
.

rvaul de
. .

(cutând

în taiger)

mod<t. Unde'î,

c
cu
.

Cred i eu dac'î dedesubt. (ridicând taigerui) Dedesubt ? Chiria.

în talger

.


.

.

.

Aa te-am înfcut

vetat eu ? . Nu'î revau, tontule?
.

nici

sub talger

.

.

.

Ce-aî
.

Ion.
ca de
palma
i.iî

— Dec

.

1

.

.

se face

mod
ron).

c nu tie
?
.
.

.

.

îî

ub ervet
.

.

.

.

Nu

'mî-aî spus
?
.
.

Chiria.

Sub ervet

(asverle ervetul
.

i gsesce revaul
.

în

Ean ^videî, cucu, mangositule (îea revaui.) ine rog, c'o fcut cu totul din potriv Eî eia am fost de gemine cu par' Ion. moda aa 'mi-aî poroncit, aa am fcut.
. .
.

Batte
I
.

.

c

.

.

446

CHIRTA

ÎN PBOVlNgrE

Chiria. Aî noroc c'i reva grabnic de la br'î-aî arta eu batu meu ... Da las'l încolo, cumnic, i citete a(jî Safta. Ean S^ Videm. (citescc adresa r«vauluî). Chiria. «Isprvnicia inutului ctr prea îubita mea sogie, Chiria Bârzoiu ot Bârzoîenî.»
.
. .

— c —

.

.

arl.

pravnicie?
noii

— Comment Ba Chiria. —
f
.

.

Madam

est

mritat c'nu

Is-

(zîmbind'

.

.

.

Cumnic,
?

ce

semn

mi se pare c'un ispravnic îî când îî iue urechea

c

stâng

— Semn — «Chirio. —
Safta.
1 . .

bun, soro.
.

Siî videm Cruce-agîut. Chiria. «Cu freasc mg închin i te s^rut
. .

fcitesce).

dulce,

iubit

mila luî Dumnecjeu, m'am Neamul nostru s'o înlat «isprvnicit Ie o pepe-aicî las' pe « acolo cam pe mar^î cu megieit, Scoalte îndat i vin în târg cu toat «mine. dintre care nu uita «gospodriea i cu tot neamul «a'mî aduce curcanul cel betrân, c'am sg'l pun în «slujb. Scrisam.» Al d-tale ca un sog
însfîrit,

cu

1

.

.

c

.

.

.

'iGrigori Bârzoiu.i>

Chiria.

— Chirie
bucurie)
.

eleisonl..

eat-mg's

isprvni-

ceas

?

.

.

(nebun de

CumnicS, GuH, monsîu
!

arl, Ioane. îs isprvniceasl (CU bucurie) Isprvniceas Toi.

.

jucând Chiria. sînt isprvniceas
.

singur de
.
.

bucuie).

Tra,

la,

la, la,

la

.

.

Cumnic, vin
tU SS

s6

te

sSrut.
Gulia)

serut pe Safta)

Guli, vin i

t SSrut.
. .

(siruti pe

Monsîu arl, vin i d-ta se te... (coboar arl. 5/7 voiis plaitî Ioane, Ioane Chiria. Pardon

ochiî ruinat).

.

.

.

CHIBIA

ÎN PEOVINQIE

447

arl.
curie
.

-—

(în parte)

Chiria.
. .

— Ce
. .
.

Ha

Cominetit Ion aussif era sg'î spuu ? am uîtat'o de budute de spune surugiilor sS înhame
. .
. .

K

potalioniî

grab,

c

Toi.

Dar destul am mocnit la ear. ean Chiria. doar sS maî fantacsesc i eu pin târg, ca altele adic m'am fudulit dintr*Nu îs isprvniceas fcut vr'o mulumire maî saii c'mî-ar fi aceasta nu se sparie Chiria aa lesne Nu. deosebit.
. . .
.

— La —
.

trsura cea galben o sS ne pornim la târg.
la

.

.

.

degrab ...

de-

târg

?
.

.

.

.

.

.

.

c
.

.

.

.

.

.

.

.

.

cu una cu

dou.
.
.
.

.

.

)^u, nu.. mincîunî nu tiu sS spun,
.
. . . .
.

c nu's ipo
de bine
.

.

.

ipocondr M'am isprvnicit ? b^'mi fie Dac'am dorit'o am dorit^o numai de-o
.
.

trimis'o ear nu de alta. Ioane ambiie care am boerîu vr'o ceat de jndarî ca sS meargS pe lâng
.
. .

.

obloane Ion.
.

— O trimes o ceat întreag; doî Chiria. — Numaî?. spunele sg se gteasc. car-te Haî mcucoan isprvniceas Ion. — Eac mS
slujitorî.
.

?

..

.

.

.

.

car,

.

.

.

riea tal

(îes).

Chiria.
tonurî
Paris.

— Isprvniceas
.

!

.

.

de-acum sS videî bondurez
în

i

tenechele

.

.

am

sS'î

'un

voeaj

la

Guli. — SS mg
Chiria. — Teoîu

Safta.

— Tocmai
. .

pe-acolo?
îeî

.

.

eara nemeasc?

.

i pe

mine, nineaca.
..

lua, puiule.

i pe Lulua
.
.

.

Par'

c

i pemonsîu arl..
:

Chiria! am sS mS daii Irece grania. .. se spariîu

baroana vSd pe pas-port i eu de baroan, cum oîu

arl.
arl.


Nemiî

!

..

(în

Chiria.

pane)

Hpscte un dog. Qi/est-ce que, monsîu arla

?

Je partage voire bonJuur, madame

448

CHrpjA

ÎN

PROvmgiE

Chiria.
reuse

— Ah oui, monsîu arl .je sui heupar dessus la mesure arl. peste masur. Je comprends Chiria. Tout fait ... Haî îute sS ne gtim,
.

.

.

.

.

.

ca sS

plecm

cu (^iu

.

.

.

Haî.
grdin,
cântând).

(Se aude glasul Lulueî în

— Au(^î, nineaca, glasu Lulueî Chiria. — Eat'o, vine 'ntr'acoacî Staî
Guli.
?
.
. .

loculuî.

(se

opresc

lâng

bosquet)

SCENA
Cei dinainte^
\i

VI.
i

LulUa
flutur

(într pe portia gradinei cântând

alungând un

cu un nevod mic de baii).

Lulua.
(Arie din

Baba-Hrca

«Eî,

yiu, tare 'mî pare bine

.

.

.»)

Flutura vin' lângâ mine... Ah, ascult'al meii cuvent,

C

i

eîi

sînt

ca

i

tine
I

Singuric pe pmânt Nu sbuta, nu sbura, slî

.

.

.

Guli
Eal'l, eat'l
!

(cutând pe

sus).

mT, mt,

mt

I

Lulua.
Tare'î sprinten

i

frumos.

Guli.
Când pe
sus
ît,

când pe

jos.

CIIIRIA ÎN PROVINHIE

449

Lulua.
Nu
sbura,

nu sbura, stY

.

.

Guli.
Eat'l, eat'll

mlf,mY,

mt

Lulua.
P^îî, te-oiu prinde

Un

de-a te prinde dor mare mS cuprinde. Vin' cu mine fî^r fric
. . .

C's i
în

eii

o fluturic

.

.

zdar

fugt pe 'nprejur

te prinde eu mS jur. în zSdar sbort aa tare Na, te-ara prins ... Ce bine'mY pare!

De-a

.

.

(Lulua trântesce nevodul

în capul

luî

Guli

î'l prinde în tntru).

Lulua.

Guli.
neacî
.
.

— 'L-am prins 'l-am — Da e^î binior, Lulua, c
.
.
.

prins.

te

spun

ni-

Lulua.
prins un

— Vaî
.

crbu

.

în loc de de mine Ha, ha, ha, ha, ha.
1
. .

flutur,

am

.

Crbu, crbu,
Pe-a cut

Toi.

— Ha, Guli. —

mânY încpui.

ha, ha,

ha

.

.

mânios

Crbu

!

.

.

auc^î,

nineaca

?

.

.

(^ice

c's crbu. uguete LuChiria. Nu te mânie, Guli, lua Luluo, vin' încoacî la mtuica sS'î spun o

c

.

.

.

veste

Lulua.

— Ce veste — M'am fcut isprvniceas. Lulua. — El... 'apoî? sus de Chiria. — Apoi' nu Lulua. — Nu.
?
.

bun.

Chiria.

...

sarî în

bucurie

?

67417.

II.

29

450

CHIBIA

ÎN

PROVmglE

Chiria.
se perde

(suprat,

(tare)


(cu

safteî) îî sputi CU, câte-odat dar gtete-te Lulu, c'o s^ mer-

c

gem la târg. Lulua.

— Unde E? — — tot ve^i d-ta Chiria. — D'apoî. deprins tot muri. E... Maî e^î i prin inut, c Lulua. — Ba oiu muri Chiria. — îndrtnico Pauvre enfant arl. — Monsîu Chiria. — Haî, sS ne gtim de drum ^rl ,je vous prie a Trop Jieuveux, madame. arl. — Madam cucoana Safta, non poftesc Safta. — Bucuros, domnule arl. — J^ ai Pair dune cruche a deux
bucurie)
?
.
.

la

Ba cole alture cu Bârzoîenî. Chiria. undeam maî fost an earn. «trist) Orî acolo Lulua. orî aici la earâ
.
.
.

.

.

.

.

.

una'î.

.

.

.

.

.

te-aî

la

nu'î
.
.

(plângând)

.

!

.

(în parte)

.

.

.

.

.

la bracette.

(dându'î braul)

<dcei-

Tait brag Saftei)

?

.

.

.

(în parte)

anses

.

.

.

tableau

!

(Chiria, Safta,

arl i

Guli

Intr tn cas).

SCENA
Lulua.
tiu ce sS
sg

VII.

— Doamne
mS
fac

I

.

.

tare
.
.

mi
.

urît aicî ...

nu
. .
.

toat ^iua

N'am pe nime

care

mS îubeasc de când o murit bîata ninecuâ Mtuica 'î prea btrân i Guli prea tenSr ... nu mS pot înelege cu eî, cum mS înelegeam cu nineaca el acu?., i cu Leona... dragu Leonal.. unde- o
fi

de

triî

anî de când nu 'l-am v£(^ut, o
fi

fi

srescut

i m'o

uîtat poate ...

da eu una

tiii

uîta nici

odat ...

c

c

mare
'1-oiu

nu

'1

îubesc din copilrie.

CHTRIA
{Ar

ÎN rROVrNQIE

451

ie

din Itisurncî), )ile dintâi ale 'nsoireî)

Scump suvenir de fericire Cu glasul tSu de nlucire Alungt ades a mea mâhnire i mS îngânî vesel, uor. Ah vin' acum vis de plcere Ca sS'mî ad\ici o mângâere i, ca prin vis, a mea durere
!

SS 'mY-o

rîdict în

al t2u

sbor

!

SCENy\

VIII.
portia gradinei).

Lulua,

Guli. (în parte) din dos i am dat prin grdin ca sS scap de dascl Acum haî la grajdîu Tot oiu se încalec, în ciuda ninea.
.

pe Guli Am fugit pe ua
(viind

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

de ce nu
l

me duc s fur calul de me las de bun

la

esle ...

Ea aa

!

.

.

voie. (d

cu ochiî de Luiua)

Lulua LfUlua.

Guli.

—A — Ear
!

.

.

eaca

i monsîu

me

faci

Lulu
Acu
ceî cu

aici nu sîntem la ca s^ me îeî în rîs. mare! i dar, te poftesc... Lulua. Mare?., vrea sg (^ic^: eti crbu de
.

.

.

E

crbu

crbu
1
. .

.

.

.

Ean

ascult,
.

.

's

dou coarne Guli. — Ba nici cu dou... valer înv pe Telemac
?
1
.
.

nici

cu unu...
.

îs

ca-

Lulua.
cred

i'l spun ? pe de rost... Telemaque ne pouvait d'Ulysse dans sa douleur Lulua. Destul, doar nu's profesor. .. sg'mî
. .
.

— psii agîuns pn' acolo Guli. — Nu mg cxt^X Ascult dar sS
!
. .

.

.

.

.

.

Nu

te

.

c

spui leciea.

Guli.

— Pgcat,

Lulu ...

c

nu etî mata

în

Io-

452

CHIRÎA

ÎN PROVTNgTE

CU lut monsîu cu mata
.
.

arl ...

c

)Su, maî

mult

aî înva

Lulua.
ar
fi

Guli. — Nu
drag Lulua.

— Da

de ce, Guli? tiu bine de ce.
1

.

.

dar cu mata 'mî-

Bîetu copil nu îî tot baî gîoc de mine îneleg pricina pentru care dar cu toate aceste nu pot se mg mânîu pe mata cu tot dinadinsul 'mî eti na.
(în parte)

Guli.

— — Mata
.

cartea.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

,

— Drgu Guli. — Pre legea
Lulua.
(Arie

drgu

c

.

.

mea
:

!

Crua postcî).
;

îmi plac aricit i zmeu 'mt place 'MT.e drag cu mingea de-a arunca.

Dar lâng

C 'mY Nu C

tine,

ah

!

cum

se face

juca ? peii se face 'mY trece gustul de-a mS juca.
trece gustul de-a
sciQ,

me

Lulu, cum

în puf sînt meter i suflu tare Dar când pe tine eii te zresc, K^mân de-odat fr suflare i nu pot jocul sS '1 isprvesc. n'am resuflare Cnd vreu sS suflu
.

.

.

;

i
Lulua.
ce folos,
pil ..
.

banî

i

minte, tot

prpdesc

I

— Bîetu Guli etî înc copil Ean sS Guli. — Copil când alerga clare. ce Lulua. — Cum Guli. — Pecalu nineacî
1

.

.

c

Eu
vecjî

te

'neleg

.

.

.

dar
co-

1

?

.

.

acu dac

's

oiii

?

.

.

fel ?

.

.

.

da sg nu spuî, Lu-

lua..

.

Ateapt

aici.

(alcarg !o culisele din dreapta^.

CHIBIA

ÎN PROVINCIE

^53

SCENA
Lulua,
Lulua.
pil
fi

IX.

pe

urm Guli i

Ion.


.

(singur)

Au^î,

de

erî,
.?

de-alaltaerî,
.

crec^ut
...

pgu,

c

mS rog? Guli... un coCine ar cum c^ice mtuica
.
. .

nu
.

maî

sînt

copii ast-cjî pe
i Guli).

lume

Ce huet s'aude ?
(în culise)

(Se aude în culisele din dreapta

sfad

intre Ion

Ion.


Hi

i

Guli.
..
.

Da las
Tacî,
?

calu 'n

pace,

fasemene)

loanc,
..
.

c
.

'î-oiu

cuconaule ? da bac?
. .

— Ce baci S6 mS bat^ Hi ... Guli. ... nu lsa, Ion. — Eaca pozna
Ion
.

... cal ... hi ... cal
.

cucoana

cal

hi cal

.

.

(strig surugiesce).

!

.

.


i

1

Srii de

oprii calu

Guli.
valeu
leu
! !

(rpit de cal vine în scen, spriet

ipând)

.

.

nu

me
!

lsa,

Ioane,

c

V aleU

!

,

.

m^

trântete.

Va1

.

.

(alergând dintre culise) Vaî de mmulicE mea Ion. Hait de-acum 'mî-am gsit aragu cu cucoana
. . .

valeu

.

.

(îes calare cu fuga pe poart în dreapta).
.
.

.

.

.

l'o

umflat riî...

rusaliile

.

.

.

(lesprin fund, strigând)

Srii

...

s-

Lulua.
din poveste,
(Se face

Ha, ha, ha
rîs sat.

.

.

.

par'

c

era f^t-logofet

(cade de

pe canape).

sgomot în

Chiria, Safta

i arl

îes în cerdac-)

SCENA
Lulua, Chiria,

X.

Safta,

arl, erani.

454

CHIBIA

ÎN PROVINgiE

Guli.
Mrigând
:)

(trece
.

pe
.
.

la

poart, din dreapta în stânga, în fuga calului

Nincac
.

monsîu dascl
dup
el; aliî

...

nu

mS lsai
^

.

.

valeu

1

.

(Câi-va eranî alerg

intr pe scen).

Safta

^~'

arl.
(se

}

^^"^

^^ ^^^^
.
.

'

^"^^^^ ^^^^^^
est

Grands dteux

ii

perdu, courons.
.

coboar rapide din

Perdu Chiria. srii alergai
. .

cerdac).

!

.

.

mon odor

?

.

Ah

!

.

.

vah

!

.

.

.

.

»

(se

coboar cu

Bafta în scen).

(Arie din

Baâa Hârca: Srii..

.

Srii

!).

Chiria.
SriY stenY, argaT, Cu toilf alergat. Srit i'mt ajutat Copilu s2'mY scpat
Eat-tr
S's în

!

disperare

I

Srit, sâriY, alergaY. Guguli'Y în per^are;

Srit de

mi'l

scpai

1

Cor.
Srit stent, argat, Cu toit alergat. Srit de o ajutat Copilu sS't scpat
I

(Toî alearg pe poart

i apuc

pe urmele

calului).

Lulua.
primejdie
1


.
.

(singur)

MS
.
.
.

'î în Se vede Vaî de mine poate sS leduc sS caut colonie,
1 .

.

c

c

ine mtuica

(într tn cas).

CHIBIA

ÎN PROVlNgiE

455

SCENA

XI.

LeOna
Leona.
?
.
.

(ivindu-se ia poart)

i pC

UriU Lulua.

buni

apucat de alearg ca nite neo lovit strechiea pe tot satu Ean privete cum se'ntrec ... Ce ved ? dou cucoane cu dîniî ? Ce se fie oare ? Ean se întreb la curte
'î-o

— Ce

Se
. .

gîurî

c

.

.

.

.

.

.

.

(vine în

scen).

Lulua. grab dup

(eînd în cerdac)
(se

Eaca coloniea
i

.

.

.

Haî
Leona;.

de-

Leona.
Lulua.

— Lulua — Leona
lui).

dîniî.

coboar rapide
1

se întâlnesce cu

!

.

.

Leona

aicî

l

A

!

(se

arunc

cu

bucurie în braele

Lulua.
Tu
ety, iubite

Leona

?

Leona.
Eti sînt, Kubite

îngera.

Lulua.
Nu'î
vis ?..
.

îmY vine, )eU, sS plâng.

Leona.
Nu't vis
.
.
.

în

brae'mt eu

te

strîng.

(înpreun).

Ah, ce

fericire

!

Ce

vesela simire

Simt acum,

c

te

am gsit
Yubit.

O

I

scump odor
a

Dulcea mângâîere

Gonete

mea

durere,

i

'n

raYu mult ateptat
Par' c'ani intrat,

456

CHIRTA

ÎN PROVINgiE

Lulua.
c'aî venit,

(srind de bucuriei I
.

Leonaule

.

plâng tot

odat

Leona.

...

De

cât îmt parc dc bine îmî vine sS rîd i se mult nu te-am ve(Jut
!

.

.

.

tii

?

1

(cu dragoste)

De

mult,

drag Lulu

.

. .

toc-

mai de când

te-o luat

cucoana Chiria sub epitropiea
...

i te-o adus la Bârzoîenî. (tergcndu'i ochiî) Aa Lulua.

de

la

moartea
. .
.

ni-

Leona. — Nu maî plânge, Luluica c, )Su, acu plâng i eu. Lulua. Cum n'oiu plânge, dac de triî anî de (^ile m6 gsesc printre strini care, pentru c mg vM trist i pe gânduri, ^ic c dau semne de nebunie...

necueî.

Eî nu pot înelege

în

de pot fi feritu singur, orfan deprtat de toi prietinii copilrieî mele ... de tine, Leona, care eram deprins se te ved în toate qlilele în casa maîc-mea Leona. Biat Lulu De tiam una ca asta nu mg duceam peste grani.

— Ce spuî Vrea se casa Chirieî.? însui Lulua. — Apoî gîudec
Leona.
}
.

c

mi'i'
.

dor de ninecua. <jlice eti nenorocit

cit

.

, .

1

.

.

— Lulua. — Cum?. aî fcut voiajuri Leona. — De cum ne-au desprit întîmplrile
I .

!

.

.

.

.

.

?

.

.

m'am
la

Lulua.
m'am

odat dar tot-deauna ... i cum ear, cea ânteî dorin a mea o fost, ca sg te gsesc i sg te vgd. Lulua. Ce bine 'mî parei.. De acum cred c'î edea tot cu mine. Leona. Numaî de 'mî-o da voe cucoana Chiria
. . .

— mine? Leona. — Nu
întors în

pornit

la Peris,

i am e^ut

Triî anî!.. încaltea

acolo triî anî gândit'aî vr'odat
. .
.

CHIBIA

ÎN PROVINCIE

457

derea ta

— De ce Leona. — Poate
Lulua.
aici
?

nu

?

.

.

Ce poate

s'o

supere e-

se nu'î vie la

c,

dup cum am

aflat Ia

Taî de

la

socoteal, pentru srdarul Cucule,

se vede

c

Chiria plnuete ca se
?
. .

te

mrite maî
...
!

tir-

— — Lulua. — Dup hîtuete. Leona. —
Lulua.
v^^ut
'1-aî

oid cu

Guli.

Ha, ha, ha, ha Cu Guli cum merge clare ? Ha, ha, ha Leona. Cum? Ce are a face ?
. .

Da nu

.

.

dînsu alearg acu

tot

satu ...

îl

(cu mirare)

Nu

tc

îneleg

.

.

.

dar oare

ce

s'aude

?

(Sgomot afar).

Lulua.
i caut
aicî
. . .

Or fi hîtaiî luî Guli (merge în fund între culise) Dar cat'î cî sînt aduc vînatul Haî degrab, Leona, se ne ascundem cole în
.
. .

.

.

.

.

.

.

bosquet

(merg amendoî în bosquet).

SCENA
Lulua i Leona
i
'1

XII.

(tn

bosquet),

eranii
luî

(aduc pe

cuii

icinat

aa<J

pe un scaun în faya publiculuî),

Chiria, Saitaj arl,
Guli).

Ion,
(Aria din

(vin

plângend împrejurul

Bala-Hrca:

«Bobii hal, bobii na»).

Cor.
Vat de
ell

a murit
'1-a

1

Eal'l. Calul rSii Eat'l.

buit!

A

murit, a murit,

Kat'l

I

4bS

CHIRIA

ÎN rROVIN(JIK

Chiria
A

(cu

desndjdulre).
!

murit Gugulea meii

Cor.
Erle'I, erle'l

Dumne<^eill
1

Gulia mamei Gugulia nineafrumuel ... cât era de sprintinel, 'acum eat'I eapen bujorau mamei 'lam per(bocind)
.
. .

Chiria. —
.

.

cât era el de

.

.

.

.

.

.

dut

!

.

.

Lulua i Leona.
arl.
cona ...


.
. ! .

(în parte,

sprieî)
.

o

murit

(apropiindu-se de

Guli)
.

c

No

.

.

taCÎ

madam
se'i

CO-

N'o murit Chiria. etî sigur monsîu arl ? Ah, aî fi în stare se mS duc la^ Ierusalim pe gîos cu traista 'n cap. (bocind cu bucurie) îngerau mamei
.


.

el

nu'î murit

traesc bine. (cam

desieine).
.
.

I

.

.

n'o murit

Ap

arl.

Destul ipat acum de colonie este ?

.

.

.

.

.

asurzit

la

mine
. .
.

.

.

.

Chiria.

— Na
.

flacornul meii
(furioa?)

gulia mameî drege eu.

.

.

las',

d'i la nas bade Ioane,
.
.

.

c
.

Gu-

te-oiu

arl.
Chiria.
Goulitze
dites
!
.

(puind flaconul sub nasul luî

Guli)

Eufln

!

.

VOllu
C/ter

qii^il revient,

son nez remue l Son nez remue f

.

.

quel bonheur
terrible
terrible
. . . .
.

.

.

.ii

a

mange une
?
.

vous en francais

.

une

.

comment trânt

Guli.
Toi.

—A

(trezindu-se, cu
!
.

glaml

slab)

TrântislOH.

Trntision ! .o înviet franguzete Chiria. strînge în brae). gulia nineacî
,
.
.

.

!

Gu-

.

(îi

i^eona. j—
Chiria.

l

^.^

bosquet)

Trntision
aici
?
.

?
.

Ha, ha, ha, ha.
(aUarg^ furioas
ig tos-

— Cine

chicotete

CHIBIA

ÎN PROVINOIE

459

quet)

Lulua CU un

cavaler

I

.

.

Ce
?
. .

faci

aici
?

dimoni
ce vreî
. .
.

? ?

.

i

— Chiria. — i Leona. — Al întregimea Chiria. — Lulua. — Al
Leona.
ânteî

d-ta,

cuconaule, cine eti
(eind din bosquet)

ce cauî

m

Cucoan Chiri

maî

închin cu supunere.
al

doile

?

doile

nu lipsesc a cerceta despre
d-tale,
al

fericireî
de

snetiî

ca aflând
îî

.

.

.

tot furioas)

i
1

treile?

treile veî

ti

c d-luî

Leona,

prie

tinul

me bucur Lulua.
.

— Leona A d-ta eti domnu Leona Eî afar din ograd, neruinatule. — Se eas de ce s6 eas Chiria. — Te-oiu înva eu se de Guli
Chiria.
?
. .
.

meu

din copilrie.

?

.

?

.

.

?

rî^î

.

.

Au^î,
se

m
?

me

rog?
1

.

.

mânge
trengar

la

Vine pe furi în casa mea, i suprare îî vine chef de
.

în loc
rîs
?

.

.

ghidi

Leona.
Chiria.
car-te
Aucjî
. .

— Ânteî, —

~ Cucoan

Chiri

.

.

.

maî ânteî

.

.

al doile

'al
.

treile ...

eî afar

.

.

cât e treaba cu cinste ...
! .

s nu te maî vd
Bârzoaeo,

.

un chichirne acolo
(mânios)

c

Leona.
Chiria.

Ean

ascultat,
.

noroc

eti de când

Papur
Oh

Vod

.

.

c'apoî

.

.

.

plinit

Minciuni spuî ... 35 de anî.

c

tocmaî

erî

am

în-

— 35 fr Mercurî, fr Vineri i fr Sâmbete. Sâmbetele.^ îmî Chiria. — Ce-aî
Leona.
Mri
cjis
.^
.

arl.

(în parte)

!

file est

bonne

celle la.

.

lipsesc

(ctrâ

eranî)

înv

can împingei'l, mî, de spate pe poart, s'l eu a vorbi cu isprvnicesele.
(eraniî vor

Leona.

se se

repead asupra
pistol)

luî

(scoeid un

S

Leona).

nu

v micai, c dau

460

CHIBIA

ÎN PROVJNrjlE

Guli.

(ascun4endu-se

dup dup

Chiria)

NinCac
Vaî dc

.

.

.

HC

'll-

puc
Chiria.

(ascui)4endu-se

Safu)

iiiinc, c'aista

volintir!

Safta.

(ascuu4endu-se

dup
lui

arI)

Nu

lsa, IllOnSlU

arl
.
.

!

arl.

(alergând înaintea

Lulua.

(lâng Leona)

AvrcteZ IHOtlSieUr LcOlia, tC fOg HU faCC
Leona)
.

.

.

.

vr'o nenorocire.

Leona.
d-ta

— N'aX

nici

Chirioaeo ...

scrie 'n frunte
la

înainte te

— Nu'mî pas, c's isprvniceas. Leona. — Tu, Luluâ drag linitit,
Chiria.
.
.

ateapt

cât pentru ce'î spun: de a(Ji toate otiile din partea mea.
;

o

fric,

Lulu

.

fiî
.

c'oiii

privighe totdeauna asupra
SC

deprteaz

spre fund)

Chiria.

— Ba

(semt pe Luiua Adio SS ne videm snStoî, Bârzoae.
ta.
. .

i

se te

ved când teoiu chîenia eu
(înpreun).

.

.

Leona.
(Arie din

BabaHrca: «Dar

ce este, ce 'ntemplare»).

LasS, las, Chirioae,

BaM
îî

cloan,
tu,

rS slrigoae.

pâi

vaî de tine,
la

Multe otiY de

mine

Chiria i Corul.
Cale bund, sprincenat^,

Mergi

la dracu, sS't

fiî

plata

i

nu dat ochî cu mine C'T pi, )Su, o ruine
s2

Lulua
Nu

(cutând

se înpace

pe

L eona)

MergY, iubite, 'n calc bun?i
te

pune c'o nebun.

CHTRITA ÎN PROVINQTR

461

Sârl

(cutând
te

se înpace pe Chiria).

Non Non

super de mânie

.

.

.

te-apuc' l'apoplecsle
(înpreun).

Leona.
Las^, lasS, Chirioae, etc.

Chiria i Corul.
Cale buna, sprincenatî^,
etc.

(Leona es).

SCENA
Cei dinainte,

XIII.

afar

de
?

Leona.

— S'o dus volinliriu — S'o dus. Chiria. — De-acum haî se ne
Chria. eraniî.
târg ca s^ ne punem în siguranie trsurile ? Ion. Gata, cucoan.

ducem i noî
.
.

la

.

Ioane,

gata's

Chiria.
biile

— Dute
. .

de
.
.

^i

jndarilor se vie

aici

cu

s-

scoase
la

.

(ion

es)

Cumnic,
.

pune
cas)

la

cale sS
voî,

ducS

lucrurile
fifirigî ...

trsur

^Safta intra în

i

na doî

sg

eraniî.
Chiria.

— —

bei

sntatea boerîuluî. Se treasc boerîu ispravnic Amin
în

!

(Jandarmii intr pe poart cu sbiile scoase i stau în fund. Safta vine aducând acpa luî Gull i capela Lulucl. Câte-va slugî es tot odat din cas purtând geamandanurî, cutiî i saltele î se îndreapt spre poart).

Chiria. Eaca i jndariî sîntem gata ca 'un purces
.

.

.

.

eaca^i

lucrurile

.

.

.

.

Haîdet de-acum

.

.

462

f'HmiA

ÎN IrtOVINCIE

Guli,

vous prie a la bracette.
?
. .

d bragul Lulueî Monsieur Charles, arl. — Comment vraiment, nous partons Chiria. — Oul, nous lavons baril, arl. — Le baril? Chiria. — lavoHs
.

.

.

je

?

le

(cu

nerbdare)
.

Oul.,, ftous

le baril...

splm
arl.

putina... quoi
!
(în parte)

.

.

nous disons
igaly
îeî

comme

ca

en

moldave.

plus en plus.
Ia

— Ah Oest Guli. — Nineaca... da nu
sS'l
(es)
-

elle

m^agace de
fript

'un curcan

drum? Chiria.
Ion.

— Eaca c era sS uît curcanu cel btrân
duci boerîuluî.
aducend un curcan
în

.

.

Ioane, îe curcanu

îndat, cucoan... (vine
(cu entusiasm)

brae).

Chiria. - Haî ...

La

isprvnicie

1

Cor.
(Arie
:

Sonni la trompe 'ntrepîda).

Chiria, Safta, arl,
Hat
la isprvnicie, în slav, avuie 'n

Guli.

i

lung

veselie

De-acuma

sS

trim

I

6raniî.
A
Cu
voastr' isprvnicie
fie.

Ferice sS v6

Bun

cltorie

toi! v6 dorim.

CHIBIA

IN PROVÎNQTE

463

Chiria.
Ah
!

sînt

isprvniceasa

!

Par' câ's

împrteas.
! I

Aferim, mopneas Chirio, aferim

Ah!
(în reprisa corului,

jandarmii pornesc înainte

;

dup

Lulua cu

urm

arl dând braul Chirieî
general

i

Safteî

i

însfîrit Ion purtând curcanul.
sus).

Guli pe — Alar
;

— eraniî

arunc cumele în

(Cortina cade\

ACTUL
Teatru represintâ

II.

.salonul Chirieî, cu cinci

ui: una
1.

în

fund care duce afar,
i-iîi

i

câte

dou

de

fie-care

parte, --

O

canape în stânga pe planul

jilul,

scaune,

.

c.

(Scena se petrece într'un târg din inut)

SCENA
Chiria

T.

(Air: des Gompliments).

(pe canape).

Eat-mg-s isprvnîceas Dorul meu s'a înplinit. Ce vis (bis) frumos i fericit M'am fcut cea mat aleas tot neamul 'mt-am mrit. Ce vis (bis) frumos i fericit! Toat lumea mi se închin Cci aice eii domnesc,
!

1

i

i

din ort care

pricm

tii ânteî

mS

folosesc.

Pâslrvt bunt i cprioare, Cpine de zahr,

404

CTTIRIA ÎN PROVINCJTE

Juvaeruri, banY, odoare

.

.

Toate le primesc în dar Eat-mS's isprvniceas?(
I

!

.

c.

1.

.

c.

1.

SCENA
Chiria, Ion
Ion.
.

ir.

(tn uvre).

cina de erî o adus cjece
ferî

— Cucoan cucoan jidoviî ceî cpinî de zhar. draculut Chiria. — Numai?.,
.
. . .

.

cu
tot

pri-

tîrtaniî

.

.

.

a-

de unde fgduise I2 'mî-or mai cade eî la mân ... SS le primesc ? Ion.
!

.

.

cpinî...

Las'

c

Chiria.
(Ion

— Au^î

vorb ?..

du-le în

cmar.
dou, dou.
trece,
(jlcce).

es i

începe a

cra cpSinele
:

prin fundul scenei câte

El

le

duce !n odaea din fund în stânga

i de
patru,

câte

or!

numâr

tare

c-

pinile, 4icend

dou,

ese,

opt,

Chiria.

(în parte)

Dulce
! . .

vieaa

de

isprvni-

ceas

Aî jndarî la poart, la scar, la ... i când eî la primblare, aî alaiu pe lâng trsur ... Cu toate aceste, de m'aî porni m'am sturat de Molmaî degrab la Paris
!
.

.

zhrit viea

u
l

1

.

.

c

de la de-ar veni a^î monsîu sS 'mî aduc pasportu, m'aî porni cu nepus fac în Paris ca isprvPune'î în gând efect ce-oiu niceas Oiu sg le par franguzilor cât .

dova

... of

arl
.

E
.

s
?

mas

.

.

1

Ion.

.

.

trecend prin fund)
(întorcendu-se)

Dou
Cc

!

Chiria

CHIRIA

ÎN PROVlNgiE

465

SCENA
Clliriâ, BârZOiU.
El poart
(esa

III.
I-iu.

dm

odaea din stânga cea de pe planul

apc

de aghiotant

i

un palton cu bumbî marî cât nisce

la

— ArdS-le focu strae nemeti, c 'mî vin de hac Chiria. — Da bine, maî dus înc nu cancelarie? Bârzoiu. — Apoi d de când m'aî scos din
Bârzoiu,
(intrând)
I

farfurioare).

frate,

te-aî

!

.

.

minte ca s6

dou

ceasuri
...

m^ schimosetî în strae strimte, pun câte pan me 'nbrac ... i ean privete ce
marî
?
. .

seamen

cu bumbii iti
farfurii'.

Par'

c

's

un ne-

gustor de
rinde

Chiria. Ean tacî, taci ... de-o mie de orî te maî bine aa, decât cu anteriu i cu gîubeoa.. ncalte maî seamenî a ispravnic dar înainte par' c eraî un lutar din tarafu luî Barbu tiî ? cel
.

c

.

.

.

.

.

cu naîu.

Bârzoiu.

ce'mî maî bat eu

De când
fire

vorbit de te aî prichit. Mcar!., capul se te-aduc la cunotin te-aî fcut isprvniceas ... nu 'î-o r^mas
!

— Aî

.

de minte în cap nicî (trecend Ion. PatrU.

mcar
face
?

.

.

tiii

— Pecheu cpinî. maî jlui c Bârzoiu. — Socot c nu te n'aî zahr Haî, apucate de dulceî. Chiria. — Eii? sg fac dulceî Aî nebunit eu Bârzoiu — D'apoî cine Chiria. — FacS cumnica Safta, sor-ta ... da eu c nu 'mî-oîu faga Da pn' acum, Bârzoiu. — Ce fag? ce fag?
Ion.
.

Chiria. Bârzoiu.

— —

(mânioas)

Ce

(ve4ând cpiniie)

Ce's aeste, Ioane jidovilor celor cu pricina

?

.

.

(^ece

(Chiriei)

.".*

?

.

.

?

?

.

.

?

perii

la foc.

..

.

.

67417.

II.

30

468

CHIBIA

ÎN PROVINgiE

mS
asta
lea

rog,

cum

*î-at

perlito

ca toate celelalte gospo-

dine din târg?

— Pn' acu nu eram isprvniceas ... de Bârzoiu. — Ardo focu isprvnicie c mare beChiria.
.

.

.

înelesu-m'aî

?

!

.

.

pe capul meu De când m'o înpins picatele sS fiu în slujb ... tot dojane primesc de la Departament

I
. .

.

.

Chiria. Bârzoiu.
cu toiî în

— Dojane — Asta n'ar
?

fi

nimica

.

.

.

dar

aî cpchiet

cas ... ba înc m'aî cpchiet i pe mine

Chiria.

— Ce

Bârzoiu.

— Las' c
.
.

te-o apucat a^î?

d-neeî

cucoana nu se maî
.

catadicsete s^ caute de gospodrie sS facS cozonaci, pasc, pstrmurî, dulceî, vutci, viinapurî ca la casa omuluî sau mcar sS 'mî facS la mas vr'un chechet, vr'o plachie, vr'o musaca, vr'o capama, vr'o paclava bucate cretivr'o cîulama
.
. .
.

.

.

.

.

.

.

.

.

neti

.

.

.

sntoase i uoare

.

.

.

unde

!

.

.

ede toat
.

4iua pe tandur, la taulet, i din blanmanjele, din bulionurî, din garnituri nemeti nu mS slbete au^î? Bor i alivencî. blanmanjele? bulionurî? cu astea am crescut în casa printeasc Chiria. Ear o început litopisiu Bârzoiu. 'apoî i alt pScat ... o luat ohiceiu sS aducS la sfîritul meseî verc^î cu cald . cic aa 'î moda la de 'î spal gura
. . . .
.

.

.

.

.

c

— —

.

.

.

1

.

.

E

phrue
.

ap

.

.

unii dinaintea altora ...

i

nu

c^i

în

care sS nu

mS

'nel

..i Chiria.
.

sS nu beu

ap

cald!
Privii'l,

pubHculuI, aritând pe Bârzoiu cu dispre)

me

rog.

Bârzoiu.
de-acole
lastic
.
.

d'apoî când ar fi numaî atâta nu ... pe mobilî nouS cu ... pe trsuri de cele cu fundu la pment
.

—i

.

.

.

cheltuelî,

ag

.

.

CttiRIA ÎN PROVINglE

46^

pe strae cu fir Ia slugî ... pe lampe de cele cu ap rochiî cu jletce pe fleacurî capele cume jidovetî de ascuns manile earna congerturî de strîns taliea Cine le maî poate înira ? Da 'î lips de psSrî în ograd ... da 'î cmara pustie când o cauî ce 'î pas cucoanei unde-o gseti r la andra mandra. Chiria. andra mandra > Bârzoiu. — Dar. cea care vinde rochiî i capele
. . .

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

a

1

.

.

1

.

.

.

.

.

!

.

.

.

.

.

Srman
eti o

Chiri

Chiria.

— Ean ... nu
stricat
. .

1

aî nebunit la

betrânee, fata

c

moar
fi

.

maî bodogni ... par' Maî bine dute la canelerie,

c

mea

I

c

ateptând înpricinaiî. (Irecend) )ece Ion. tresrind) )ece înpricinaî ? Bârzoiu. Ha, ha, ha, ha Chiria. S'o spriet ispravnicu de treab mult. Haî carate i vin maî de vreme acas, astzi avem musafirî.
te-or

— —

1

.

.

.

.

.

.

.

.

Bârzoiu.
Chiria.
de
cjiua

— Ce musafirî — Aî uîtat s dm
?

c

bun

c

mas mare
i

mS

duc

la

Paris

c

ast-^î logodim pe
. .
I

Guli

cu Lulua? Bârzoiu. Ba se ^icî alt nebunie Chiria. Nebunie ? Bârzoiu. Guli 'î prea ten^r. Chiria. însuratu de diCu atâta maî bine minea i mâncatu de vreme Bârzoiu. i Lulua 'î bolnav ptima sre toane de nebunie. N'o ve^î toat (Jiua cum necjete bîata Cum o sg 'mî daii eu din cas? betu buntate de odor în manile eî? dar Chiria. Cu adevrat îî cam lipsit acu 'i-a trece Când o ave un brbat n'a maî bate mâile. Bârzoiu. Da de unde tiî c s'o îndrepta ?

— — — — —

c

.

.

.

.

.

,

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

— —
.

.

.

.

468

CHIRIA

IN PROViNQÎfî

Chiria.
pan' a nu

tiu, c doar i mie 'mî era dragi mâile mg mrita ... i cum te-am vSc^ut pe d-ta, nu
uitat la ele
. . .

m'am maî
îndrepta
la
. .
.

'apoî
zestrea
.

s'o îndrepa,

nu

s'o
?
,

— Eî, bine treace pentru logodn Paris ce dar s^ caui se me maî rcoresc, Chiria. — Se mg primblu
Bârzoiu.
.
.
.

vrei sS

perdem

Lulueî de

la

mân
.

?

.

.

.

c

m'am uscat Bârzoiu. —
Chiria.

aici

în

provingie.

(pufnind)

Ba

c

chîar ... se vede

c
.

nu

te-aî uitat

de mult
.
. .

— M'am
.

în

oglind?
. •
.

porni
(ipend)

degrab
Of!

Bârzoiu.
musafirul
.
.

— c Beligrad dac Chiria. — Musafirîu cu adevrat Bârzoiu. — Detreab se'î spun drept
Dute i
la

c

i de nu m'oiu uscat îî ^ic sS tii *mî vine ipohondrie nu maî pot tri în eara asta!.. te-aude Tacî, soro ... nu rcni aa,

c

.

.

vreî.

?

oficerîu
în

?

.

.

?
!

.

ofiger,

.

.

De asear

de când o

tras
<Jis.

gazd

la

noî ... tot
aici
?

printe ispravnice 'mî-o

Chiria. Bârzoiu.
mi-se

c

— Nu 'î-o spus cu ce treab o venit — Nu dar 'l-am priceput eu Pare.

.

.

.

.

.

trimes teptil ca sS cerceteze starea isprv'î

niciilor.

la cangelerie

aa ... de ce e^î i nu te ducî aproape de 12. doar nu mg duc, mg duc dau Ttariî îns ean ascult, soro cat sg fie masa eu nu's deprins nemete. gata maî devreme, înainte de 5 ceasurî nu se poate. Chiria. Bârzoiu. La 5 ? când se pun boeriî la crî ?
Chiria.
?
.
.

— Dac c Bârzoiu. — Eaca
.
.

's

.

.

.

.

:

— —

c

Chiria. Bârzoiu.
(es

— Aa

.

.

— Staî-ar
(singur)

moda
în

Ia

E.
1
.

gât cine-o maî scornit'o
.
.

furios prin fund).

Chiria.

!

geaba,

geaba

I

.

.

eât

îmî

OHIRTA

ÎN PROVINgiE

469

pace

1 maî chilesc capul s^ '1 maî cioplesc ... st rugina de-o chîoap la ceat. Ce deosecunoti cât de colo bire cu musafîrîu nostru îl

bat

eîi
I

s

.

.

.

îî

1

c

Eaca de pild asear, când am luat ceaîu ofigerîu 'î-o pus frumuel zharu 'n ceac bodocu cletele cel de argint ... da d-luî las'
civilisat
. . . .
. . .

.

.

gnete
.
.

dee ceaîu la luli, pe clduri dar ce face ? îe zharu cu degitele din zîncât îmî vine aa harnif 'apoî îl pune în clete paracsîn îmî era maî mare ruinea de ofiger (ctr public) maî ales asear tiî una ? îmî face curte mopanu ... ce spune Chiria.
n'ar trebui se
.
.

c
1 .

c

.

.

.

.

.

.

.

.

v

c

.

.

.

SCENA
ChiriS.)

IV.
i
purtând muste!
I-ivi).

LCOnâ
es

(înbrcat în uniform de ofiger

mincinoase,

din odaea din dreapta, cea de pe planul

(Arie din

Rmag

;

Ara îngheat).

Chiria
Fir

(în

pane).

LeOna
Fr
O
Ca Ca
Baba
mereîi

(în parte).

Eat'l, valett!
s^ vreti

Eat'o, valeîil
se vrei

Simt acum, (^eîi, Câ mg roesc! MiY de furnict

întâlnesc.

MS

jur aicT,
tricolici

De De
Vaî

tricolicî

vîrcolicî
!

m^ muncesc

!

S
.

vîrcolicî

o muncesc

!

Chiria.

— Buna

dimineaa

.

.

bonjur monsie

.

.

.

Cum aî petrecut noaptea? Leona. — S^rut manile.,
maî ales Chiria. Ghinrar.

c am —

.cât se poate de bine... avut un vis de minune, (cochetând) îî fi visat poate te aî fcut

c

470

CLIRIA ÎN PBOTINgiE

Leona. — Atâta
Chiria.

L>60na. — (apropiindu-se i luând pe Chiria cum o în^legî vorba asta, cuconi?
Chiria.
intel
. . .

— Craîu
Dar...

nu'î nimica.

poate?

de

mân)

CraîU ?

.

— Cum

'î-a

Leona.

dac

plcea maî bine d-tale. 'mî-ar plcea sS mS fac pu-

c

Chiria.

craîu ... în minutul acesta ... nu te-aî supura ? (coborând ochii i trgându'î mâna) Vaî dc mînC
mi'î inima ferbinte. dar, ce vis c'î lumea r^
.
.
.

Leona. — Dovad

rect i's manile ...

c'aî

—A avut? Leona. — O
Chiria.

c

fi,

^ici

gând

c

par'

c

mS
fi

basaconie din ceea lume. Pune'î în furase o zin i m^ dusese într'o

grdin plin
Chiria.
ce'î

— Or fost canarî. Leona. — Canarî ganguri nu'î pot spune curios, c toate se închina mine i *mî dar
.

de ps^rî galbine.
.
.

.

.

.

.

.

.

la

cânta ea
riiiiia
.

aa
.

:

(imitând un canar)

chiriririiiiia

.

.

.

chiririri-

.

Chiria ? Chiria. pomenea numele meu,

.

.

Eî, apoî era canar ...
?
.
.

i

(^gu,

Chiriririiiia
?
.

Leona.
ofteax).

Te îndoetî
(coboar
.

.

(caut cu

dragoste la Chiria

i

Chiria. maî vertos..


ochiX)

Ba

...

nu
.

.

.

.

din protiv

.

.

.

dar m^ mir de unde i pan unde?., nu pot înelege ce însemneaz am adormit cu gându Leona. Nu înelegî
.

c

la

mata ? domnule ... (cu Chiria. Asta mg flatarisete doare) îns nu se cade sS 'mîo spuî nitam, nisam

.

.

.

pu. .

tronc în obraz

c

Leona. — (fcând

.

.

ci desndjduit) Vaî de minei te-am supurat cu vorbele mele ?
.

.

.

poate

J

CHIBIA ÎN PROVINIB

471

Nu se supar Chidar trebue s^ socoteti c's o sentimentabibilS împresionabibile fiin ginga (în parte) Eaca frate i ea vorbete Leona. limba cea nou cu bibilurî. cuvintele d-tale Trebue sg socoteti Chiria. pot sS mg scoate din srite i se'mî pricinuiasc un
Chiria.
se potrivete !..
. .

— Ce
— —
.
.

ria cu una cu
.
.

dou

.

.

.

.

.

.

.

!

.

.

c

nicsis

Ah, scumpa mea cucoan Leona. — Un nicsis crede-mS c de când sînt în lume n'am Chiria hî
?
.

.

.

.

!

întelnit

un ipochimen atât de nostim ca mata (cu dragoste) S6 mg vecjî moart? Chiria. când Leona. Sg te vgd ... i când aî ti

— —

.

.

I

.

.

pricepe sguduiturile inimeî melel
tot

.

.

tiî?

.

.

par*

c

se

cutremur pmentull (cu dragoite) Sg mg ve^î pe nele ? Chiria. m'aî scos din M'aî fermecat Leona. Sg ccî când te zresc ... ea aa 'mî scapr simirî etî un fulger pe dinaintea ochilor ... sg gîurî o trsnit Chiria.— Trsnit?.. Leona. Ba un trsnit m'o luat gura înainte

— —

.

.

.

.

.

.

.

.

.

c

.

.

.

.

Ahl Chirioae, etî o zin. (cochetând) Ean las'. Chiria.
. .

— — Leona. — Uu muun Chiria. — Eî... Leona. — O zarnacade. O acade Chiria. —
.
.

.

.

.

Leona.
.

— Chirioaeo,
(scoate

(bucuroas)

O zarnacade ? ah dac mg Bârzoaeo
1

.

.

.

îu-

d'mî portretul matale. betî Da cum, Doamne eart-mg ? Chiria.
.
.

Leona. — Dmi'l ...
. .


.

.

.

aa îndat

?

or

mg 'npuc

în ochiî

matale
1 .

Cet Vercjî

Chiria.

un

pistol

de ciocolat).

(spriet)

Vaî de mine

c

avan maî etî

472

CHIBIA

ÎN

PKOvmgiE

(scoend un portret mare din

sin

i

dându'l

luî

Leona).

Na,
fiî

fratC,

l

nu face pecat.
în

Leona. — Ah
Chiria.

1

.

.

veciî vecilor (muci pistolul, în parte)

c

ni'aî

Chirioae ... se scpat de
1

la

blagovetit moarte
. .
.

Bun

(în parte)

CÎOCalat Eî, apoi mi'î
«Ia

drgu i

pace

.

.

(Arie: din

Dot mort"

iganca maladaea»).
(cu foc).

Leona
i

Ah, Chirio, scumpS zin, De-acum etY a mea stâpân,
'n vecî te-oitt Yubi

Chirîa
Ah i
eti,

(cu dragoste).

leii,

tot

odnt

Cu-a mea dragoste 'nfocatâ
NicY câ te-oîu slbi.
(Se

tnbrieaz&

cu

foc),

(înpreun.)

Leona
Cum
te oiii

(în parte)

VaYl bboini bgtrânc^, Bine cS te-am pus la mân.

mat

suci.

Chiria
Bine câ 'l-am pus

(în parte).

la

mânS
I

. .

De-acum

sînt a lut stilpân...

Cât 'loiii>aY tubi
(Leoha o
strînge tare pe Chiria tn brae.

— Chiria
te

se smucesce ruinoas).
.

Chiria.

teme
fiinî;

rog menajarise... nu face abus de slbiciunea unei gingae dac me îubetî dac'î sînt scump fiî
. .
.

— Ah

Leona ...

.

.

CHIBIA

ÎN PROVINgiE

~

473

delicat ...

c

nu m^ opri maî mult me muncete cugetul ...
(fr
a se

.

.

.

las-mS

sS fug
la

.

.

(se tot

trage îndrt).

LeOnâ.
der, rusalie.

mica

din Ioc, în parte).

Dute

Bcn-

(tnpreun).

Leona.
Vat,

bborniâ btrân.

Chiria.
Bine
(Chiria

c

'l-am pus la

mân.
luî

les

în stânga,

fugend

i

aruncând o srutare
ris).

Leona

care pufnesce de

SCENA
Leona. —
! .

V.
! . .

înc aa bab streHa, ha, ha, ha Au^i ? ha, ha, ha Cic sS nu fac abus (imitând pe Chiria) Ah, Lcona dac mS iubeti mem^ muncete cugelas-mS s^ fug najarisete-mS
chiet
.
.

.

.

.

.

I

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

tul ..

bine Ha, ha, ha 'î-am prins portretu la mân de-acum îî la cheremul meu A Chirioae, te-oiu înva eu m'aî alungat de la Bârzoîenî ? Am gîurat sS'î gîoc feste peste feste ... i ved pn' acum 'mî merge bine Baba nu mS cunoate 's sub uniforma asta militreasc ... ea mS crede ofiger minunat De m'aî putea încale întelni cu Lulua ...Al.. eatO ... (se trage maî deoparte în fund i privesce
.
.

.

.

c

.

.

.

.

.

.

!

.

.

.

.

c

.

.

.

c

.

.

.

1

.

.

cu dragoste

la

Lulua).

474

CHIBIA

ÎN PROVINgiE

SCENA
LCOna, Lulua
LUlUâ.
(într pe

VI.
din fund iind o

ua

în brae).

(dismerdând

mâa i
nou)

nevSi^end pe Lcona).

(Arie

Frumuica mââoar,
Cu-a
ta

mica unghioar
ne'ncetat

Apr-mS
De
Pe

ori care-amorezat. cel ce'mt place mie,

Dar pe

Yubitul Leonel,
sS'î torcY,

SS'l dismer^î cu bucurie

i

torcî

frumuei,
este

F*^

mtaîi, mYati, pisica
luY

C-a

C

fiin 'mi

drag drag
el.

. .

.

ne'ncetat gândesc la

Leona. — (m
mine
.

parte)

Draga
.

Lulu

1

.

.

gândete
Leona

la

.

.

(tar«)

Miau, mîaii
(tresrind)
1 .

.

Lulua.
D-nul ofier

Cc ti.,
...

(vi^end pe

se uimescc)

Leona.
Lulua. Lulua.
aici
?
.

Leona. — (scoendu*?!
(vesel)
.

— Eu

.

.

.

Lulu
Nu
. .

(cu sfial)

nu mS cunotî ? domnule musteiie) Uît-tc bine la mine.
.
. .
.

Leona
. .
. .

1

(se

arunc

în

braele

luî)

Tu
.

sS nu ne-audS baba înprumutat straele unuî prietin ca sS pot într în casa Chirieî i s^ mg apropii de tine. nu te-o cunoscut mtuica ? Lulua. almintere mS da afar ... ca Leona. Nu ... la Bârzoîenî îî aducî aminte, drag Luluic ? tii tu de-atuncî îs ese luni? numLulua. Cuî o spuî, Leona drag ? rat filele pe degite în toat vremea cât nu te-am vS^ut.
.

uniform ? Leona. Maî încet
în

(scap mâa).
.
.

Am

—i —
,
.

c

.

.

c

.

.

Am

OHIRIA

ÎN OROVINgiE

475

— s Leona. — Cum Lulua. — O hotrît, precât am îneles, sS mS cunune cu Guli. mrite pe Leona. — S^ ... cu incarîu vrea dinteiu se ne logodeasc Lulua. — Dar
?

Ce n'am 'cercat sS te pot Se vede te^'ine baba deaproape închis ca într'un harem ? Lulua. Aa ... se teme nu'r' scape zestrea de la mân.
eîi
!

Leona.
I . . .

— D'apoî

!

.

.

întelni

dar, în
.

zdar

.

.

c

.

te
.
.

tine


.
.

?

.

'apoî peste doi anî se fac^ cununiea Aista'î planul Bârzoiîor ... i chîar ast^î aia de gând se facS logodna.
. .

.

primeti, Lulua? primesc de bine, de dou lunî de (^ile de când le-am aflat planul, mS fac din vreme în vreme am toane de nebunie pentru ca s^ le gîoc o fest de cele frumoase chîar la logodn. Leona. Bravo, Lulua ... sg nu te daî dac
tu
.
. .
.

Leona. — i Lulua — Eu

?

.

ast-fel

c
.

c

.

.

mg iubeti. Lulua.
nu'î

— — videa. Leona. — Cu toate aceste
îî

.

.

.

.

.

.

tii unaPCe'i'în

mân

minciun

duce

Leona drag ... cu tine m'aî lume; dar cum sg facem? c's pzit din toate prile ... Leona. Foarte lesne Haî sg eim pe poart, Ia brag ... ca când am merge la primblare ... i cum om scpa în uli, ne facem nevg^uî Vreî ? Lulua. Vreu ce'î vrea tu Leona. Haîdeî dar s nu perdem vreme ... i
Lulua.
'n fundul

~ Bucuros,

.

.

.

Haî sg fugim înpreun.

.

.

.

— — sg nu dee stahiea Lulua. — Haî Leona. —

.

.

.

.

.

.

peste noî.
. . .

de-acum

me 'ncred în dragostea ta.
Draga mea Lulua

(strâng^nd-o în brae)

476

CHIBIA

ÎN PBOVINgiE

<înprcuna
,

:

Arie

nou).
fericire

Ah

!

de-acum

în

Soarta vrea ca se irJlesc, în dulcea ta îubire RaYul sS gJisesc.

i

(Leon.» tîdic pe Lulua în brae

i

o seruti).

SCENA VIL
Leona, Lulua,
scurte

Ion,

Guli.
înbrcat
cu co4ile

(Suli i Ion într tocmai când Leona scrut pe Lulua. — Gulu îî dup mod: pantaloni foarte strimî, jiletc scurt, frac cu talie i
;

fiong

mare

la cravat).

— Am Leona. — Lulua, — Guli. Leona. Al., Guli. —
Ion.

Guli.

(încremenit

v^qlut,

(Luiuei)

Aî vS^"*, loanC ? cucoane Cine "i sfrijitu ista
1

?

(pufnesce de

rîs, încet).

froiadu-se)

Domnule
Ce'i
oiS

... ce

fceai

aici

cu

Lulua?
sîu

— Guli. —
Leona.
Gurlui ?
.

(dismerdându'i)

pas

mtlu,

mon...

(srind înapoî)

Nu

chtcm Gurlul

da

Guli.

Leona. — Ba Gurlui. au^litu m'aî Guli. —Ba Guli, îî ^ic Leona. — Eî ... fie i Grgri, dac vrei ... Ce te roetî aa Guli. — Me roesc pentru c vreu sS'mî daî sanî
.
.

?

tifacie

.

.

.

duel

.

.

.

au^itu-m'aî

?

Lulua.- Duel? Leona. — Gugulea bbacî.
santifacie ?.. Eî, poftim o

.

.

c nostimu'i

.

.

.

Vrei

gîucric de ciocolat.

CHIRIfA ÎN PROVJNQIE
ciocolata — Nu mi'î foamc aî ppat zacusca astzi Leona. -— Nu tii d-ta c eu când mg Guli. — Domnule

477

Guliâ.

(sveriind

jos)

.

.

.

?

.

.

?

.

.

.

mâ-

niîil,

leu btut Leona. — De care Aî au^it, Ioane Guli. —
?
. . .

mk

fac leu?

.

.

?

(furios)

?

Ion.

Guli. — Ba

(mâncând

ciocolata)

îl

bun,
. .
.

leu,

paraleu

CUCOanC. au^itu-m'aî

...

i

ca

se 'î-o dovedesc, îî cer duel. Ha, ha, ha, ha. Lulua.

bine cum vreîs6 ne batem de-a mingea, orî de-a Baba-oarba }
.
.

Guli. — Ce rî^î Leona. — Foarte

d-ta

?

.

.

Vreu

duell

aa

sg

iî.
?
.

.

Guli.
Ion.

— Aî — Am
c

au(;Jit,

Ioane.?

trebue se'î pofteti almintere cu pistolul am ucis maî deunc^î cinci nagâî ... cu sabiea ^ece curcani i cu puca opt olîn rândul nadani ... în care num^r vrei sg te pun ? gâilor, în rândul curcanilor, orî în a oldanilor ? alege Guli. (slbind) Cu pistolu vreu se me bat Prea te puî în rândul nagâilor ? Leona.
.

Leona.

— Dac

au^it, cucoane.
.
.

fac cunoscut

.

.

.

.

— —A numgr. 6-lea bine Ioane Guli. — Aî cucoane. Ion. — Am Guli. — Ba cu sabiea. face curcan. Leona. — i maî bine. puca. cu Guli. — Ba Leona. — Minunat te-oiuoldni dintr'o chiteal. cu pistolu. Guli. — Ba
! .
. .

.

.

.

.

.

.

îî

fi

al

la

auc^it.

?

au(Jit,

.

.

te-oiii

.

.

.

.

.

.

..

.

Leona. Eîl hotrte-te acu... sau nagâ, sau te trimit în raiu curcan... orî cum a fi, sînt sigur cu cerga 'n cap.

...

c

478

CHÎRIA

ÎN PROViNgiE

Guli. —
Ion.
te'î

— Am Guli. —
duce
'n

au(^it,

Ioane?
'ti

au^it, cucoane.
curaj) Cu ccfga Au^itu-m'aî?

(fcendu'î
.

cap

?

.

.

ba

tu

raiu.

.

Leona. — Om videa care.. Guli. — (rcnind) Tc oiu învSa
Lulua
.

eil

sS

sgruî
?

pe

.

Lulua.

Guli.
Ion,
sfîritul arie»)

— Am

—i —

ce'î

pas

d-tale
I

.

.

.

cherapleule
?
.

(furios)

Cheraple

.

.


.

auiit, Ioane
.
.

au^it,

cucoane

.

.

Cheraple

(ics dup.\

Arie din Chiria: Vaî ce întemplare.
npreiin).

Guli.
Ce obrznicie
Staîl wtmii
!

Ceîal-ali.
Ve<^i'l

pe loc. i, )gu, de mânie

M'am

fJîcut

chtar foc.

de mânie O'nlemnit pe loc. F.-iga 'î stacoie S'a aprins de foc.

SCENA
Cei dinainte,

VIII.

Chiria.

— Ce este Cine se — Nineaca, nineaca pe Lulua. Chiria. — Donmu Leona vS(;Jur ochii Guli. — 'I-am cerut duel.
Chiria.
?
. .

sfdete
ofigeriu

?

Guli.

.

.

.

o

sSrutat

ofiger
1

?

.

.

(cunoscând pe Leona)

Ce'mî

?

Chiria.

— Duel

I

.

.

sS te

omoare
?
?

.

.

.

(furioas)

Ce caT

aice 'n casa mea, berbantule

Leona.

— Ce

s6 caut,

cucoan

.

.

o zarnacade.

CHIRIA ÎN PROVmgiE

470

Chiria.

— 'î-oiii

da eu

acu

puteao duce, neruin^itule ... darmilor (în parte) Auc^Jî ? s^ mS face curte

c

te

o zarnacade de nu'î dau pe manele janSL

facc

crcde

.

.

.

c'mî

Eaca îes (imitând pe china) dar, te rog, Leona. nu face abuz ... de slbcîunea uneî fiinî sentimentaHa, cugetul m6 mustr. las -mS s^ fug bibile
;
. .

.

.

.

.

.

.

ha, ha,

(vrea

Lulua. — Leona gur aicî. (alearg lâng

Chiria.

— Haîducule
. .

s

leas.)

1

.

.

Leona

...

nu

mS lsa

sin-

Leona.
geriî
?

vr'un chip sS vin ear.
facî

— N'aî grij, c oiu gsi acolo, gîupineaso Chiria. — Ce îî plac mân i d încoace SS Leona. — Adio, Chirioae Bârzoae Chiria. — Eit'aî Portretul adio, muun Leona. — Adio, zîn
(încet

el).

Luiuei)

eîl

?

ofi-

.

.

.

Viî.

.

.

(o îe

de

o

de-oparte).

.

.

aqlî?

.

.

.

.

.

.

teu nu se va Ha, ha, ha.

deslipi nici

odat de

la sinul

meu

.

.

Chiria. Ce-am fcut

— Portretul
1 .

.

M'am

meii ? (în parte) Vaî de mine dat în manele haîduculuî
(Inpreun)

1.

Chiria,
Ce

Guli.
!

Leona, Lulua
Ve^i'î de mânie
Etc. etc.

obr.^znicie

Etc. etc.

Chiria.
Ah
!

ce nebunie

!

Staii

uYmit

'n

loc.

i

)Sa, de mânie
chtar
foc.

M'am fcut
(Leona les pe

ua

din fund, tn dreapta).

480

CHIBIA

ÎN PROVINQIE

SCENA
Ceî dinainte,

IX.

afar

de

Leona. — Bârzoiu i Ion

(Intrând prin fund).

li

spui, Ioane, de duel?..Gueact'l ... (ti ie în brage), unde'î ? Gugulea bbacî !. .unde'î duelgiu sS'l trântesc la gros?
?
. .

Bârzoiu.
duel
I

— Ce
.

.

!

.

mî A
I

Guli. — O

Bârzoiu.

— Viteazu

luat

tlpia,

babac., 'l-am sprieteii.
viteaz
!
.

bbacî,

.

Da

bine,

Chirio, pentru ce era sS se pue în primejdie odoru? o prinse pe d-neiî, duduca Chiria. Pentru cea crescut în pansioane, s^rutându-se cu ofigeriî. Ealeî Bârzoiu.

c

1

LulUa,

(fcendu-se nebun).

)ice câ era o babS, BYata baba 'un moneag, 'amendoY când n'aveaii treaba, Se rezemai pe toeag
.

.

.

(Imitând posa monegilor

rzemai pe
. .
.

toeag).

Ea,

aa ... i
.
.

unu

— Eaca pozna, soro, c ear toana nebunieî. tocmaî a^î Chiria. — SSraca'n de mine logodniî Bârzoiu — Taci
Bârzoiu.
1
.
.

la altu

.

par'

aa (dâ din cap tremurând) dau din cap Ha, lia, ha, ha se tot mustrau

c

.

.

.

.

.

'î-o

venit
în (^iua

?

.

.

Lulua.
Baba
(^icea
:

Moulic?!,
nu'i.

Vreu o nora precum

Mou

^icea

:

Bbulic,
în cuY.

ît mat pune pofta

(rîde perduti).

CHIRIA

ÎN

PROVmgiE

481

Bârzoiu.

— Sermana copil
<Ji

!

.

.

mult o ine când o
.
.

apuc

?

Chiria. Bârzoiu.
rio, se o

lsm

— Câte-o — Par' c
de ciuda
1

întreag
.

.

nu'î lucru
. .

curat

I

.

.

singur
«n

poate

c
.
.

Haî, Chi-

'î-a veni în cu-

notinî.

Chiria.
parale
sînt
. .
.

sS nebunesc

peu, c'mî vine i mie SS mS îee în treî cocoge isprvniceas ruine de când
parte)

— Haî...

ofigerîuluî
î

.

.

.

Aa

— Haî, nineaca. Chiria. — Ba nu, Guli
Guli.
i'i

n'am

pit

.

.

.

mata e(jî cu Lulua
.
. .

de o

c

pzete

se

nu facS vr'o nebunie
.

e(^î cu dînsa

logodnic

Guli.
cjice

.

(în parte)

Dac

mi'î

logodnic,

de ce'mî

cheraple

?

Arie

:

Vaî ce întâmplare, din Doi
(inpreun).

mori vil,

Bârzoiu, Chiria,
srmana
copil,
I

Guli.

Lulua

(în parte)

Ce patim grea

MS

apuc'o

mil

Când

privesc la ea.

Cât îmY pare bine C'aa'î amgesc. Sgrîd,)Sti, îmtvine La et când privesc,

(Cântând, Bârzoiu

i

Chiria se trag încetior

îndrt i

intr în odaea

lor

SCENA
(Mici tcere

X.
(pe canape
.

Guli, Lulua

Guli caut
ti

si se apropie de

Lulua i nu tndrznesce.

Lulua

urmreace cu coada
zimbind).

ochiului, zimbind).

Lulua.
cocolitule
67417. n.
.


.
.

<în parte,

Atcapt
la cale

te-oiu

pune

eîi

atcapt i pe tine acu.
.
. .
. .

.

31

482

OHIEIA ÎN PEOVINgiE
jumtate de

— Cc arc de gând sS'mî spue Lulu Guli. Aud Lulua. — cinc mg chîam A Ce poftetî? monsîu Guli Lulu, Guli. — Fi frumos sg laî ca sg te sgrute care Lulua. — Eu Guli. — Cel cruî am cerut duel Nu face a Lulua. — Ha care te-o fcut nagâ Guli. — Hî, hî Lulua. — Mo sgrutat pe mine Nu'mî aduc aminte. Guli. — Se vcde c era toan de nebunie i nu tiea ce fcea. Lulua. — Ba c 'î-am îmî aduc aminte mi se pare cheraple. Guli. — Ear superî, monsîu GuLulua. — Da nu trebue s6
(în parte

Gulît Lulua.

(cu

glas)

Lulu
.

.

.

.

?

(mal tare)
(tresrind)

.

.

?

.

.

?

.

.

1

.

...
.

.

.

fi

.

.

.

nu'î

ofigeriî.
?
. .

ofiger

?

...

te

uîta.

1

..

cel
.

?

.

el

?

.

.

(în parte)

într'o

.

.

.

...

qlis,

.

.

.

(suprat)

?

te

îmî vine câte-odat nu ti ii ce spun ideile mi se tulbur aa ca o ameeal cu furie ochiî mi se aprind ... i atuncî dac nu m'aî stpâni, aî bate i aî sgâriea i aî muca pe toî. caca Guli. (stând pe loc, în parte) Eaca Atuncî cea maî nric înpotrivire mS Lulua. mânie ... mg turbeaz i, pgu, mg tem sg nu fac

li, pentru

c

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

vr'un pgcat într'o

i

Guli.

Lulua.

— Eaca caca — Da unde ducî? chîam nineaca. Guli. — Mg cu mine. Stî Lulua. — Nu'î adevgrat Guli. — D'apoî Voleu Lulua. — Nu vreî
(trgcndu-se înapoi)
1 . . 1 .

^i.

te

.

.

.

.

.

.

aicî

.

.

?

. .

(fctod ci

«e mânie)

1

.

.

CHIBIA

ÎN PROVINCIE

483

eaca 'mî vine pe cineva
. .

.

.

,

îmî vine sS sgâriii
te

.

.

.

Tare aî bate

— Nu tulbura c e<^ ... Par'c'î socoteal Lulua. — Aa maî Ean spune'mî, Guli, tii c o sS ne logodim ast^î Guli. — tiu. Lulua. — i îî pare bine Imî Guli. — Lulua. — i mie ... Nu poi crede cu ce nerbGuli.
(în parte)

o

mâ.

viî

la

.

.

?

?

cu

foc)

!

dare atept sS
.

fiu

logodit

i maî

ales

mritat

.

.

.

c'apoî atuncî aî s^ fii toat cjiua cu mine ... pe mâna tiii c'oiu avea pe cine sgârie i muca. mea (în parte) Au^î gust? Ba sS fereasc Guli.

Dumnezeu

de vreme ce f'mî puintic curte. Spune'mî eti fericit slvetî ...

— Lulua. — Eî;
. .

.

.

aa

aî se'mî

fii

Guli. —
. . .

c

.

.

.

D
.

c
1 .
. .

soior

.

.

.

(cu sentiment)
.

Lulu
.
.

îubetî, mS se te ved. tc îubesc ... te sl-

mS

c

vesc

Lulua.

— SS fac tot poronci. — Sg tot ce mi'î poronci. Lulua. — Parol? Guli. — Parol Parol c'î întreb Lulua. — Da nu supus toate Guli. — Parol. Lulua. — D'mî parola cu degitul. Poftim. Guli. Acum ean cânaa te vreu Lulua. — Bravo frumos tiî t'mî o bucat din Lucia rguit da Guli. — se cânt
Lulua.
ce'î

— i mg Guli. — i mg
fac
?

sînt fericit

.

.

gîur
gîur.

.

cji

dup

mine

.

.

.

Guli.

.

.

.

eîi

te

.

.

.

fi

la

?

(dându'I parola)
.

.

,

, .
.

,

.

.

.

?

.

.

.

.

?

.

.

.

.

.

îs

.

.

484

CHIBIA

ÎN PROVTNgiE

— Ce poate — Ba vreu. mS scape Lulua. —
Lulua.
I

nu

vrei

?

.

.

(îî

arat

uughiiie).

Guli.

(în parte)

Când
.

ar veni nineaca s^

(cu

nerbdare)

Guli.
Lulua.

— Eaca
o

Haî
..
.

încep

începc a^î. se'mî dreg glasul
. .

...

(Guli eânt

bucat
(btSnd

din Lucia cu un
rîs în

chip comic.

—Lulua
.

pufnesce de

— Bravo*, bravo bravisimo! 'î-o plcut Guli. — ce puior de brbel oiu Lulua. — Minunat
în

batist)-

palme)

.

.

(îngânfat)

?

... II

îmî sare inima când propo, ean gîoac Guli. Cum ? sS gîoc ? Aî nebunit?
se
1
. .

am

mS
.

gândesc

.

.

.

dar
?

a-

— Lulua. — Ce
Guli.
Nu
. .
.

.

.

.

.

.

aa

nitam nisam

.

— Nu.

?

.

.

nu

vrei

?

Lulua.
sS te

!

.

.

(sculându-se

de pe canape)
. .

Vin *n COace
I
.

muc

Guli.

Lulua.

— Vaî de mine — Te oiu înva
! .

sS te

mnânc
.

mare

bele'î fata asta
vreî,

eu sS nu
dinii).
1

când posS

ronceSC eu.

Guli.
mnânce
bacî
.

de mine de viu... SS nu rSmâe
.

— Sracul
.

.

.

î»

arat

unghiile

i

.

.

îî

în

stare

m^

nici

o
.

bucic bdup
caoape)

— nânc Guli. — Ba
Lulua.
.

.

.

LuluO

.

linitete-te.

(alearg prin odae pe
.
.

(cârnind din dinî)

Ba nu

c'am s€ te

m-

.

nu mi'î mânca.
Aria polcaî.

Lulua

(alungând pe

Guli
Ba

înprejurul canapelei)*

te-oiu

mânca.

Guli.
Ba nu, nu
mi'Y

mânca.

OHIRIA

ÎN PKOYlNgiE

485

Lulua.
Ba
te-oiii

mânca

i

nu'î

scpa.
(în parte)

Guliâ
Tare mi'î

fric^, valeîi

î

valeii

1

valett

1

Lulua.
De-a
lui

figur 'm

vine se rîd,
).

pSu

!

(înpreun

LulUâ
întreg, întreg

(alungând pe Guli).
te-oiîi

)^u,

mânca
mânca.

eft

te-oiii

i

nu'î

scpa

Tot nu't scpa.

Guli

(fugând

I
Guli.
Luluta.

)Su

nu,

Nu )^a

mi't

mânca
.

nu mi'î mânca oiti scpa^ Tot oiti scpa.

C

nu,

.

(fugind în odaea ttâniseu)
.

ValcU

.

.

.

lupu, lupu

I

Ha, ha, ha, ha L'am desgustat de logodn.

.

.

«esâ alergând pe u?a din fund)

SCENA
Ion,
Ion.
fie

XI.

LeOnâ,
ua

(tnbrcat în costum de bricTcar)

(într pe

din dreapta tn fund)

Intr,

într

.

.

.

nu'î
?

fric.

Leona.

— Da

oare cuconii ispravnic acas'î

486

CHIRIA

ÎN"

PROVINgiE

Ion. — Acas Leona. — Am,
. .

.

aî vr'o

treab cu
. .
.

d-luî?

logotete Ioane

Am

venit

s^

m6

jluîesc. Ion. Bine-aî fcut ...

c
. .

boerîu'î

om

drept

i

cu

frica luî

Dumnec^eu; dar adus'aî vr'un peche? Leona. Ba nu n'am tiut c'î plac peche-

.

.

.

.

urile.

Ion. -

Nu ?

.

.

apoî

car-te

.

.

.

N'are vreme se

te

primeasc boerîu,

Leona.
caut eu acu

— Da

bine,
?
.
.
.

peche
.

logofete Ioane picatele mele
!

.

.

D
.

.

.

unde
I .

se

.

c cu
?
. .

toat srciea mea
Ion.
nici

— N'aî
?
. .

nimica

?

.

.

nicî hîrzob

de pstrvî

ca

de munte?

nicî

cprioar?

nicî vr'o

cpin
i
?

de zahr
Ion.
(face

Leona.
(Ja

Doar

nu's bcal.

Leona.

ureche)

Nicî btuî ? Da bine boerîu metaherisete
.
.

.

.

.

semn de numerat

Ion. Huf Ean caut bine poate vr'o carboan ruginit.
. .

banî).
.

'n

pung, c'î gsi
carboava din pungi).

Leona.

O carboan am

.

.

.

(«coate o

Unde'î ispravnicu sg 'î-o daii îndat? Ion. Nu aa, c'î prea puin ca sg primeasc


.
.

.

.

alminterc.

Leona. — Cum? Ion. — Ateapt c'î
.

vide

.

.

.

avem
1

alte

tertipuri

pe-aicî

Ateapt.

Leona.
carboan
Ion.
ista?


.

(îes pe unde a

tntrat).

.

.

(singur) Aferim ispravnic Bine c'am aflat'o i asta.

adun i
d-ta

cu

(tntri serios

aducend un curcan)

Vc^î

CUrcanul

Acest curcan bStrân
tn

ear

e vestit,

CHIRIA ÎN PROVINgiB
Din el al meti stâpAn It trage bun venit.
Curcan plin de noroc, El, ca ne alt curcant, Scpând de orî ce foc A fript mulY gogomani.
.

487

.

.

Leona.
Ion.
la

vendut pn'acum de 57 de orî pe înpricinaî, i o slujit pn'acum de 57 de orî ca

— 'L'am

— Cum

asta

?

logofete

?

peche Leona.
Ion.
nile

cu jalob i cu magoale ... de pild ca d-ta eîi, din poronca boerîuluî, m^ ain la cu curcanu, îl vend pe o car:

— Nu pricep bine. — Eaca când vine cineva
te

... i pe duc carboana ispravniculuî, îeu ear curcanu înapoi de la jluitor ... ca poclon

boan

u urm

.

.

.

i
.

.

înelegi?

Leona. — Care
leî
?

vrea sS

qlicg

curcanu

ista

ine

pan

acum 696
Ion.

— în capSt. — Bun moie. Ion. — cumperi ?... îndrept spre calea 'ntoars. Leona. — Cumpr na carboana. Ion. — Na curcanu i d Leona. — Noroc sS dee Dumnec^eu Ion. — Amin ... i anu cu bine M6 duc sS
Leona.
îl

orî

te

...
.

.

.

<Ie

curcanu

carboava
1

lui Ion).

la

I

.

.

dau
(în

carboana

boerîuluî,

i

sS'î

spun
.
.

c

etî

aicî.

parte, întrând la Bârzoiu).

58

CU

aSta

.

am

s'o

treC

la

rgbu.

c

Leona. — (singur) Aa,
'î-am
aflat
.
. .

printe ispravnice

?

.

.

bine

maî

târ(}iu

curcniile Dar oare unde'î Lulua
în strae

cocriile

i

.

.

.

Ne-om rfui
(caut
prin prejur)

?

.

.

M'am schimbat

de crucer,

ca

sS

pot

ear

488

CHIBIA

IN PEOVINQIE

într
veni
. .

aici ... se
.

mS

'ntelnesc
la

cu

Lulua

.

.

.

De-ar

am

lua

tlpia
mea

amendoî pe

dos

.

.

.

Bricîca

sui iute într'însa,

i

nici

portia Ttarii nu ne-ar prinde
.
.

asta de din ne-am gradinei
.

ua

.

.

.

Cine vine? A! Ispravnicul

...

Ce mincîun
XII.

sS'î

durez?

.

SCENA

Leona, Bârzoiu,
Bârzoiii. Unde'î jluitorul? Eact'l, cucoane. Ion.

Ion.

— Eu sunt, mria Leona. — Cine etîl Bârzoiu. — Ce caui sS nu'î Leona. — Picîu bricîcarîul

(tnchinându-sej
?
.

ta.

.

.

.

.

fie

cu

b-

nat,

mria

ta

.

.

(Arie din doX

morî

viî: îî

mare cu

cei micî).

Eu

stnt vestitul Pîciii
biciii

Ce n'am decât un

'un

cal strein, c2<^ut,

'o M6
ÎI

bricic de 'nprumui. Dar, vat 'amar de cine
!

te la drum pe mine duc în fuga mare. Cu pota ... i mat tare Dar V( paveoa rea? Da't mutereul greii ?

.

.

(Bate din

biciii

i

4'ce: Ce' mi

pasa

.

.

mic

copile).

NicT brioYca nu'Y a mea NicT drumul nu'î al meii;

C

stnt vestitul Piciii

Ce n'am decât un biciii Din care tot pocnesc,

Cu

care

mS hrnesc.
bricîcarul ...

Bârzoiu.

— Picîu

de

la

E

?

CHIBIA

ÎN PROVINCIE

489

Leona.
la sfântul

Dar, Spiridon
.


.

mria
. . .

ta

.

.

.

tiî?

.

.

.

din
.

Picîu bricîcarîu
. . .

.

.

col de întreab pe

cine vrei

i

'î-a spune
.

testemelurî

de mine Câte gîupinese cu câi logofieî cu vipisc ... tot Picîu îî

blbnete
ba pe
la viî
.

hurduz, burduz, prin toate
.

rtcniile

.

.

.

Rdiu ... ba pe la Sprvalebab ... ba pe la clnlrie ... i tot cam pe datorie .. c despre btui? vorba ceea 'î-o btut ventul de mult! i când me trezesc ?.. tuf 'n pung,
.
.

ba pe

la

.

.

:

tuf
s^
îs

'n

busunar
!
.

.

.

.

afîf

!

.

.

Dar ce'mî pasl
. .
,

.

.

Picîu
.

treasc
.

treace de la mine
.
.

c doar

îs

român.

din toî negustorii i slav Domnuluî cretin meterii din E, numaî eu am rSmas din neam curat .. i un biet halviar ... i un bîet brahagiu toî ceî-1-alî îs cu percîunî. i un bîet cojocar
. . .
. . .

.

.

.

(toate aceste le 4'cc foarte rapide).

hodorogit

— ce daradaîc MS destul stî Leona. — Ha, ho tbrrr ... am sttut Bârzoiu. — Spune acu ce cauî tocLeona. — 'î-am adus un curcan, mria mai de E Bârzoiu. — l'î curcaHu meii Au^î Picîu
Bârzoiu.
.

(astupându-î urechile)
.

!

.

.

.

.

.

,

.

.

.

.

.

ta,

la

.

.

.

(In parte)

?

.

.

cel

Leona. — i mg
.

de pripas

.

rog,

mrieî

tale,

sS'l

primetî

drept

peche. Bârzoiu.

(ficând

c se supar) Adic

.

.

.

fr peche
. .
.

nu puteai se
obiceîul

Leona. — Apoî d,
pmentuluî.

viî?

cucoane ... nu te supera

Bârzoiu.

—Eîl fie...d'l la fecîor. Ion. (apropiindu-se de Leona) Ad'l în COaCe. ]!^epna. Na ... (d curcanu luJ Ion).

490

CHIBIA

ÎN PROVINQIE

(tncct lut Ion, de ceea parte) Undc'î BârzOivi. carboava, houle? (dându'I carboava pe din dos) Eaca. (în parte) Pil. Ion.

(luând carboava) Binc, bînc, fttul Bârzoiu. meii Spune acu ... ce pricin aî la Isprvnicie (tn pane) Oare ce dracu sS'î înir (st Leona.
. 1 !

— —

.

.

pu-

in pe

gânduri).

(eînd, tn parte) 5 8 CU astal Dc-a maî inea isIon. (srutând prvnicia cât- va vreme, ne suim la sut (les). curcanul) Vaî drguumi'î mânca'1-aî fript spune 2i^i ... n'am vreme Bârzoiu. Eî; de perdut ... Ce aî ?
.
.

.

— d Leona. — Apoî
.
. 1 . .

1

.

.

.

.

.

.

!

.

.

c

cate
la

M'am
.

ce s^ pornit de la
.

E
.

am, mria ta? Ea pic'o

actori
de

...
.

i dup
.

ce-am adus'o
.

aici

numai

într'o

fug

cal

.

când

vrea sS'mî mnânce dreptul, sub plat ? c'am prvlit'o de cinci orî. de la fteatru ? Bârzoiu. O actori

cuvent

Leona.

tiî ... de la pitarîu Chirculicî Dac'i avea buntate s6 mergî vale peste drum poate d-ta sS'î gretî ... ca printele Ispravnic
.

— — De-acolo Bârzoiu. — i unde-o Leona. — La
.
. .

1

.

...

de

la

denia cea

nemeasc.

tras în

gazd?
.
.

.

.

.

c

nu m'ar lsa

Bârzoiu
N'am
lighioae SÎnt.

— Bucuros,
odat
(tare)

pguba
MS

.

.

f^tul

meu
(tl

...

mg duc

(tn

pane)

vS(Jut^nicî

actori
.

e ... îs

curios s6 v€d ce

Leona. —
Bârzoiu.

duc

.

.

caut apca)
. . .

putea sS'î la socoteal.

De-aî Cltorie sprincenat 'mi-ar veni deprtez pe toi dea acas
(tn parte)
. . .

Leona. —

— Eaca

..

Bârzoiu

— Bine.

ca sS fugim cu Lulua. Vin cu mine, Picîule. apca te-agTung. Mergî înainte, cucoane ...
.
.

.

c

(vrea

s us).

CHIBIA

ÎN PROVINCIE

4W1

SCENA
Leona,

XIII.

Bârzoiii, Chiria,

Guli
I).

(aceti doî

us

din

odaea din stânga, plannl

Chiria. —- Unde te ducî, frate? Vin' acu Me duc pn' Bârzoiu.

.

. .

la v^rul Chir-

culicî

.

.

.

sS

mS

'ntelnesc cu 'n

ipochimen care-o

tras

acolo 'n
nit

gazd. Chiria. La

Chtrculicî?

.

.

da Chirculicî
sS'i

s'o por-

de

tril

^ile

la

moie

.

.

.

'o pus
1
.

grijasc ca! .
.

sele.

Leona.
Bârzoiu.
bricîcarule
?

(în parte)
(luî

Tronc

.

c'am codlghit'o
.

Leona)

Apoî

.

.

ce dârdâîaî
(cunoscend

tu,


Ce

Chiria.
vgd
?
.

Care bricîcar
?

?

.

.

pe

Leona)

hou cel de Leona ? Bârzoiu. — Leona Dar, babac aista'î Guli.
.

ear

.

.

.

ofigerîu

care-o

scrutat pe

Bârzoiu.
dar
?
.
.

— Duelgiu acu Leona. — Eaca, mria
?

Lulua.
.

.

.

Cui Leona)

Ce însemneaz
?
.

grete

.

.

ofiger,

acu bricîcar
. .

.

ta

.

Am

voit sS

v^d cu
cât

ochii

dreptate curcanii isprvnicetî.
faci

cum

în

Isprvnicie ...
!

i

in
!

Chiria. Bârzoiu.
d-ta
.
.

— Vaî de mine c — Aa? care vrea s6
.
.

aista'î

^icS

Apoî, ateap dac'î ? fuîal isprvniceasc pe spinare, Chiria. Jndarî. Guli. Jndarî.
.
.

.

aa
(strig)

Leona.

— — Aa'î


.
.

Pepelea eti spion sS'î dau o rSjndarî.
.
. .

socoteala
eii

?

.

.

apoî
.

.

ean atep-

taî i voî s$ v$ 'nvS

galopu

.

492

CHIRIA
vremea
cât

ÎN PROVlNi^'IE

(în

cânt,

îî

lovesce cu biciuca peste picioare. Chiria, Bârzoiu
sar prin

i

Guli,

cas

în

mesura musiceî).

Aria galopului.

Leona.
Hi,
hi,

bâlan

.

.

.

Hi, hi, jrpan.

Bârzoiu, Chiria,
YaX ce

Guli.
!

ho

!

ce

Har

Leona.
Hi, hi,

blan... Hi,

hi,

oldan.

Bârzoiii, Chiria,
Vaî,

Guli.

c
!

m'o picat ear,

Bre

ce

om

ugub
binior.

Da

e(^Y,

mi,

Leona.
Ba nu
Galopu
Hi, hi,
.
.

.

vreii sS

v6 'nvS
hi,

'ntr'un picYor.

blan

.

.

.

Hi,

jrpan.

Bârzoiu, Chiria,
Vall ce

Guli.
I

ho!

ce fîar

Leona.
Hi,
hi,

jrpan

... Hi, hi, oldan.

Bârzoiu, Chiria,
Vaî
(Leona les
rt^end, pe
!

Guli.
î

c

m'o picat ear

undea

întrat, în

vreme ce Lulua

într,

pe

ua din

fun4>.

CHIBIA

ÎN PBOVTNQIE

493

SCENA
Bârzoiu, Chiria,

XIV.

Guli, Lulua.
de srii drgaîca prin

Lulua.
cas
?

— Da
j

ce-aî

pit

Bâr?Omri~|

la

— Cine cuî Chiria. — Bârzoiu. — Luî Leona. Unde'î Guli. — Lulua. — Leona Chiria. — Bre ce înpuc lun Bârzoiu. — Bre ce ienicer cer ear duel Guli. — Am Lulua. — Da tceî din gur c v6 vin musafiriî mas. Chiria. — De pe-acu unde's Lulua. — 'I-am vS^ut intrând pe poart EaGuli.
^^"^?^^-

(sârind necontenit)

^ul^

.

.

.

(Ji'î

Sg CaC^g

Lulua.

?

.

.

?

1

> (oprindu-se)

?

J

?

1

'n
1

!

I

s^'î

1

?

.

.

?

.

.

.

ct'î.

»

SCENA XV.
Cei dinainte j
Arie din Hârca

Musafirii.
:

Tanana.

Musafirii.
Plecciune cucuete
!

£at-ne am sosit. HaY Ia mas, câcY de

c

i

de foame

am

sete murit.

494

CHIBIA

ÎN

PROVmgiE

Chiria.
MS
închin sperez

i

sînt voYasrl

la mas^, bucuros ît mânca i't bea vertos.

C'at venit cu toY

i

c

Musafirii.
Plecciune cucuete Eat-ne am sosit Haî la mas, cct de
!

c

sete

i
Chiria.

de foame

am

murit.

— Cred,
;

boerî d-voastr,

obicînuiî a mânca pe Ia amîa(^ dar noî metahirisim evropienete ... pe la 5 nu vg fie cu suprare Peste o jumtate de ceas or da bucatele pe mas Vg
aicT
. . .

lungit urechile de foame, pentru

c

c vi s'or
pe
. .
.

fi

cam

.

.

.

rog sg îngduiT. Musafirii. S' rut manile. Chiria. Astcji vreu sS'mî îeu ^iua d-voastr fiind mg duc la Paris. Musafirii. La Paris ?


.

în

— — Dar i ndjduesc c îî vertos sntatea isprvniceseî Musafirii. — N'aî o îndoial, cucoan. Chiria. — îns pn' mas dac poftii câte
Chiria.
...
chili

.

.

c

bun

de

Ia

d-lorvoastre.

nicî

la

.

.

.

un

phru

de rachiu

?

.

.

Ioane
pe

.

.

.

ad
i
se

rachiu.
duce de

(Ion

tntr cu o tabl plin de

phrue
i

de rachiu

d

ânteiîl

cucoanei Chiriel

urm
.
. .

pe la mosafirî).
.
.

sg ne

(bând) Sg triî Chiria. întru muli anî i videm sngtoî Bun rachiu îî pe curs
.


.

ca

d

la

E

I

.

.

.

.

,

.

.

Poftim

Ia d-Iut ...

d

boerî,
Ia d-Iut
.

Ioane
. .

1

.

.

d

.

.

la d-Iuî

.

.

.

i

(arat un mosafir mal

ruinos).

(Ion

dup

ce il rachiul, les)'

CHIRIA

ÎN

PROVmgiE

495

Chirja.

'aa cum

tr. .. peste vr'o triî cjile vS atept numai paportul.

las

vS spuneam boerî d-voascu lacrimile pe obraz. ,.

SCENA
Ceî dinainte j

XVI.
mân

ârl
?

(cu pasportul în

d busta în salon).

arl.
Toii.

— Monsîu arl arl. — Present
1

— Paport

.

.

Voil,
?

Arie du: Royal tambour.

Me

votci ...

am

sosit

Moulu, bouillant de rage Pour câie-am ptimit Am ptimit dans ce voyage.

En un carouize affreux. On tn'a conduit hurduz-burduz.
Les surugi riaient entre eux Disant: Draco franuz
!

(închinându-se la

Chiria).

Mais pour

vous, cocona
.
.

Cn

irait en enfer

Chiria (facend
Ah
!

tali)

vous

ctes

juvaer.
din Paris).
1

yarl

(în parte,

fcend semnul gaminilor

Tiens

l

v'la

pour

toi

.

. .

voila

Quel bonheur ! am sosit Enfiu dans ce village Ma câte-am ptimit . etc.
. .

.

.

arl.

— Madame, am

înplinit

comision d-tale

.

.

.

Am

scos pasport.

496

CHIRIA

ÎN PROVINgiE

— Unde'î — Voil. Chiria. — Dmi'l degrab arl. — Pardon trebui un tez pe mode. Chiria. — Bine zid Ioane arl. — Non strigat Am gsit
Chiria.
(cu bucurie)
?

arl.

.

.

.

.

.

farfuri

.

.

.

sS'l

prezen-

farfuri

.

,

.

la

.

.

.

!

.

.

.

farfuri

.

.

.

Monapropie

sieur

brbat
i
îî

d-tale,

port un duzen la surtuc,
la surtuc).

(se

de Bârzoiu,

taie

Bârzoiu. Ce faci, neamule ? arl. Non facî attention Am trebuin un

un bumb de

VoUS
.

PeVifietîeZ ?
far-

.

.

furi pe un

.

.

,

€t vot la

!

(arat bombul

i

pe

urm

pune pasportul pe dînsul ca

talger de'l presenteaz Chirieî).

Musafirii.

arl.

— Ha, ha, ha, ha ...
.

a dracului franguz
.

I

(în

pane)

VoUâ une mode commode
.
.

..

On
la

porte toute une vatsselle sur soi baronne de Chiritza Merci, monsîu arl Chiria.

(tare)

Madame

.

.

.

mulemire

'mî-aî
?

fcut
.

.

.

.

când aî ti ce Vous m*avez frotti le coeur
.

.

.

avec du miel. Quoi arl.

~

Chiria.

Oui
. .

.

.

.

avec du
disons
.
. .

miel

.

.

.

m'aî
.

uns
.

la

inim

(în parte) Jolie languel Ascultaî bocrî d-voastr. .. (citesce) «D-necî Baroana Chiria Bârzoiu, care merge peste grani în staturile Evropeî . .>

arl —

cu miere

.

Nous

comme fa

,

JSn moldave

Chiria.

suffit.

(deschizând pasportul

— Baroan tu Bârzoiu. — Baroan baroan?. dac'î moda. Chiria. — De ce nu da Guli. — Nineaca nu's baron Chiria. — Ba i tu etî, Guli etî barona. i bbaca baronoiu Guli. — Vra sS Bârzoiu. — Ba.. mg fereasc Dumnezeu
Toi.
I . .

.

.

.

.

.

?

.

.

...

eîj

?

.

.

.

<JicS

îî

?

.

1

CHIBIA

ÎN

PEOVINgiE

497

1

Chiria. Da ean maî spune-ne ceva de monsîu Sarl?.. Ce maî fac Eeniî? arl. Toi Eeniî s'o fcut bulangerî
Farbleti înghite vara.

la

E,

Toi. arl.

— — Pitari?

.

.

.

chitarî.

! ..

Plmdesc
. . .

glodu earna, ca

se'l

Chiria.
fost acolo

arl.

Bine cjicî îmî aduc aminte când am cu Aristia i Calipsia .era se mS înec (în parte) Ak bak ! un ionneau.. ^r^ flotte
.
. .

toujours.

— Est opera Robert am diable Chiria. — Nu me nebuni ... i cum o arl. — Formos. tare formos. Chiria. — Ei parastuete i nou piesa aceea au^it c'î cu O mulime de bucros. arl. — Dac poroncesc madame
arl.
!

Chiria.

— Da

despre teatru ce tii?
italian
.

.

.

ve(;Jut

le

fost

?

.

.

.

.

.

c'.jrn

drcilf.

cocovidi

.

.

.

(Toî

se

aea4â pe
lul
:

caiiape
Titi

i pe jiluri. — arl

în

mijlocul
)

lor,

cânt

cântice-

a

la repres, de Robert le diable-

dracu,

(scuiându-3e) Mare minune! Nemii Toi. pSu

ceia

îs

cu

SCENA
Cei dinainte^

XVII.
(în

Ion
.

i
. .

pe

urm Leona
..

toalet

fe-

Ion.

de

— Cic'i actori. Toi. — O actori
Ion.

— Cucoane cucoane. i cere se Bârzoiu. — Cine'î
la

meeasc)

E

o

vinit

o

madam

.

.

.

între aici.

?

Leona.
67417.
II.

?

(întrând rapide)

Plccciunc, boerî

.

.

.

Me

rog
32

498

CHRIIA

ÎN

PEOVINgiE

de ertare, dau busta 'n cas, nitam, nisam dar având treab cu printele Ispravnic, am luat îndrs.

c

.

.

neal Care'i printele ? Supus sluga Bârzoiu.
.

— madamo. Leona. — D-ta se snetos. Bârzoiu. — Serut manile. Mare minune! cum seamen cu Chiria. — Leona! gând, printe Ispravnice, c Leona. — Pune'î
d-tale,
fiî

.

.

.

(m

parte)

în

am un
o

care de câteva tjile s'o fcut nevecjut de am la Iai ... i pre cât am aflat de icî de cole. prepus c'î ascuns aici în târg ... i c'î amorezat de
frate,
.

.

duduc care'î cjic Lulua. (în parte) De mine? Lulua. Lulua? i cum Chiria.

— —

.

.

îl

chîam pe

fratele

d-tale,

cheramo?

Leona.
Chiria.
<^icî

c
.

— Nicî

— Leona

...

cât pe-o

de nu'î-afi cu bnat, cucoan. i d-ta mas. .. se erî
.

,

.

etî actri?
(fcend compliment femeesc)

Leona.
nal
..

La
.

tCatrU

naio-

fratele d-tale.

— Se d-ta snetoas dar cât pentru cine-a acela nu avem cinste pe dar mS rog Leona. — Buntatea d-tale duduca Luluo nu tii unde-aî puteao gsi? ve^î? Chiria. — Nu departe ... Dac vrei meu. eat'o O logodim astzi cu Guli, Leona. — Se'î treasc. Plecciune. Chiria. —
Chiria.
fir
.
.

s6 erî.

.

.

fi

...
.

.

.

.

.

...

s'o

.

.

.

fiul

.

(cu dispre)
(car^ în

Leona.
Ce-aî

toat vremea

asta a întors spatele

Lulueîj

A

!

.

.

dumneeî îî duduca Lulua? Tare'î frumuic! D'mî voe drag, sg te sSrut i se te fericesc de odorul
sS^Capeî. (srut
eii

pe Lulua i'î

(Jice

încet)

Eu

SÎnt,

Lu-

luo,

Leona

...oprete logodna.

CHIRI

A

ÎN PEOViNgiE

499

Lulua. Toi. — Lulua.
tuica se
bunia...
vine-a
se'l


(ipând

AL.
!

Ce'î?

teste casa cu mine.
d,1

Vaî clc IlUnC SC înVCrEaca mToate le ved pe dos de-a tumba. .. ha, ha, ha, ha...
(fcendu-se nebun)
. .

.

Chiria. Chirie i tocmai în

eleison

l

.

.Z2.

ear
..

o

venit
.

ne-

fugii. Fugii. Lulua. muca. .. Unde'î Guli
.
.

ceasul aista!
.
.

Luluo ..
.

dai'mî pace.
se'l

.

c'mî
unde'T

sgâriiu

?

.

.

muc? Guli. (asciin4endu-se dup tat-seîi Nu mC c me mnânc.
Lulua.
se Ha, ha, ha, ha meu, pe care'l Iubesc din copilrie.
. .
.

ISSS,

babac,
cu

,

Am

me mrit
.
.
! . .

iubitul
la

Eat-me's
.

orhestrul începe valul, valul nunt mirele se gîoc cu el.^
.
.
.

Unde

Valsul.

Lulua
Tra,
Ira,
la,

vlsuind singur».
la,

la,

la,
la,

la,

la,

la,

Asta(;Jî

me mJiril, Me mrit, me mSrit
chiar
la,
1

Tra, Tra,

la,

la, la,
la, la,

la,

la,

Chîar

ast(^lf

mS

mflrit

Cu
(Se
c

al

meu

Yubit.

presce din joc, plângead).

Ah, ah, ah, Dragul meîi

ah, ah, ah
iiu

I

\

m2

vrea

.

.

Corul.
srmana,
vaî de ea!
(bisj.

500

CHIRIA

ÎN PROVIN giE

Lulua
Ba mS

rî4end
h'a, hal

Ha, ha, ha, ha, vrea, ba

me

vrea.

Corul.
SSrmana vaY de ea VaY de ea
! !

(.înpreun).

Lulua
Tra,
ia, la,

jucând
la,

la,
la,

Tfa

la,

la, la,

Asla^i chîar
Tra, Tra,
la,

me inar:t, Me mrit, mS mrit.
.

la, la,

la, la,

la^
la,

la,

Chîar asVi^X

me

mHrit

Cu

al

meii îubit.

CoruL
SSrmana fat
!

Privi t-o, eat.^,

Eata c'a 'nebunit, Nebunit, nebunit

!

Srmana
îndat-ar

fata.

Mai bine 'ndaiX
fi

murit
1

Ar
(Lulua
se

fi

murit

arunc

îu bravele luî

Leona).
.

t'll

musafiri)

— Al., eaca logodnicul meu eat'l, (ctr logodnic! Madama.? Chiria. — Cine S'o pcrdiit de s6 me mL-ulua. —
L ulua.
. .

ea-

?

.

.

.

.

.

.

istov!

(ipând)

ritai cu dînsul ...

c

Aista'î,

aista'î
.

.

.

.

vreii
.

de nu

.

.

nebunesc

.

.

CHIBIA

ÎN

PEOVmgiE

501

Chiria.
lea acu
!

— Se
.

te

mritm

cu

madama
.

?

.

.

alt

be-

contrarier un malade.

— No facei caprisu Lulueî. monsîu arl. Chiria. — Bine
arl.
. .

.

.

.

non trebue
.

c^ici,

.

Eî.
.
.

.

.

fie,
. .

Luhî drag
Noî
i'l
.

.

.

.

dm
.

dac

i'i

(ctr Leona)

drag dumnealui ? îei-1. Mc cart, madam,

c

te

super.

Leona.
Lulua. dat cu el.
ctri Leona)
d-tale
.
.

— Da unde, cucoan din potriv. — Dac mi'l dai logodii-me acu Chiria. — Fie 'acu, numai nu te tulbura.
1
. .
. .

.

.

.

'n-

.

.

Madam
te rog,

.

.

.

facem
în

abuz

de

buntatea
. . .
.

.

dar apoi ve^i

Fiî

bun,

i primete

ce stare'î biata copil a te logodi cu dinsa.

.

Leona. — rin a mea este
lul

ne'î îndatori peste

mesur. Cu mare bucurie

.

.

.

Cea maî mare do. .
.

ca s^ ve îndatoresc

poftim

ine-

meu.

Chiria.
lul d-sale.
.

— Foarte mulemesc teu d acum
.
.

.

.

Luluo, eaca

inelo-

pe-al
.
.

...

i

se ve

fie

godna

într'un ceas

bun

.

amin!
inelele).

(Leona i Lulua schimb

Lulua. —
De-acum
la

(vesel)

M'am

logodit
.

.

.

.

m'am

logodit
balul
. .

1

cjiceî se cânte
.Ia bal

musica

.

.

se'nceap

.

bal

.

,

înaintea mesei t Ne lu cofictraHez donc pas puisqii'elle est foile (tare) En avânt la contredanse, (cmând cu drag~,ste la Sari) Flc, monsîu ... Chiria.

Chiria.

arl.

— Bal

.

.

.

(încet

chiriei)

.

.

aH

Vous serez nion cavaler

arl.

?

(în parte)

Chiria.

— Hai,

Crac.
boeri' ...

se ve

ved

.

.

.

502

CHIBIA
(Orhestrul

ÎN PROVINQIE

cânt

contrcdansul. Chiria
slujesce

j6: cu-arl
luî

în. faa

cu Gulii, care
vis-â-vis

jocâ cu Lulua.

Leona

de dama

Bârzoiu

i

joc amândoi

cu doi musafiri. —Musafirii maî în fund).

Toi
i

(jucând).

Ah, ce plâcere de-a juca de grijt a sS scutura.

Chiria.
Ah
!

monstu arlS

... te rog îtnY
?

spune

Dac

joc frumos cancan

arl.
Ah !
(în pai-te)

^He

que des graces ! JocY de minune danse comme un urs blanc.

Toi.
Ah
1

ce plcere de-a juca
grijY

i
Chiria

de

a sS scutura.

— Destul,
.

cam

obosit
1

Leona.

lu

.

.

.

în brae) Ah drag Lude-acum eti a mea, i nimic nu ne mai poate

(strângend pe

Lulua

dispri Chiria.
.

bine'î

— (ctr Leona. — Deacum
gfoc
rolu.

.

mussafiri)

Vc^î, dac'î actri

... cât

de

festa'f

gîucat
<^ic^

fr

;

pot se m'art
asta?

grij,

Chiria.

— Festa?., ce

Leona.
cine sînt eu


?

vra se

(scoendu'i

capela)

Mc

cunotî, Chirioae,

— Guli. —
Bârzoiu.

Chiria.—

j

j

Leona
!

I

Leona.

— Eu

j

.

.

v'am gîucat'o

bun

?

CHIBIA

ÎN PROVINQIE

503

Chiria.
pelea
!

(c^end pe un

scaun)

Ah

!

nc-o gîucat'o

Pe-

Bârzoiu.

— Eanstî, niopane
mân
.
.
.

.

.

.

dac'î pe

feste...
. .

apoi se 'î-o gîoc eu maî doar am puterea 'n

srat i maî chiprat
doar
Ispravnic guri, boerîule
îs
1 . .

.

Leona." Ba te terge pe Eaca demisionul d-tale m d un pachet). Bârzoiu. Demisionu ? Leona. Aa maî dinioare am primit un
. . .

— — —

.

.

plic

Departamentului, care mi'i prietin, i în întru am gsit demisionul d-tale. Bârzoiu. Da se n'am parte de Chiria dac'am gândit vr'o dat se'mî dau demision (citesce) «Demisionul ce aî dat din postul de Ispravnic, se primete i se poroncete d-tale ca se încredinzî trebile inu-

de

la directorul

.

.

tuluT,

d

sale
1

d-luî

Leona,

noului
parte);Da

sfeclit'o

(cade pe un scaun de alt

diregetor». bine pcntru
.
. .

— Am
ce?..
!

care

pricina

Leona.
festa ...

?
(încet)
}

'Curcanu
.
.

cel

betrân 'î-o

gîucat
. .

vremea curcanilor Ear cât pentru logodna mea cu Lulua, de nu'î încuviina'o acu îndat ... spun luî Picîu bricîcarîu se dee jalb 'î-aî luat o carboav chiar de haram. încuviinz încuviinz; numai tacî. Bârzoiu. (pe gânduri) SS'mî trecS p'intre degite buChiria. ntate de zestre?., nu se poate... (tare) nu se poate! (încet chirie» Ba se poate, cci almintire. .. Leona. '1 oîu ruga pe prietinul meu, pe ofigerîu cel de aqlî diminea, se arate portretu d-tale luî Bârzoiu ... Se
se faci
s'o trecut

Ce

c

— —

.

.

.

.

poate acum

— Leona. — Care
Chiria.
. .

?

[

(plecând capui)

Se poate toate vra s^ ^icS
. .

.

s'o

pus

Ia

cale

.

Acum,
fie

trebuie sa

un Ispravnic boerî dvoastr, fiind vS poftesc la nunta un om ae(5Jat
. .

c

.

504

CHfRIA

IN

PROVmgiE

— Cniria. — bucurie. Leona. — Cât pentru monsTu Guli, dac voîesce duel Guli. — Baiu arl. — Comment tu refuses, malheureux
.
.

mea cu Duduca Lulua. Dumneet cucoana Chiria i cuconu Grigori, prea iubitul eî sog, s'o primit a ne fi nuni mari. aa este? Bârzoiii. Cum nu ? cu mare
.

.

r^t-tifii.^

/ (zimbind mânzesce)

i

/

tot

?

.

.

!

Guli.
Omorisîon
?

(cu

nerbdare)

Qîl^est Ce

qiU

VOllS VOUleZ ?

.

.

arl.
Ion.

— Fricosion .va — Cucoan ... se
. .

! (în parto

(intrând)

Qael petit cretin dee bucate ?

!

Chiria.

—Strig
ua bucate
(la
.

se dee.

m

Ion.
1 .
.

din fund strig chiuind)

d

Chiria.
str.
. .

— Carnacsî, c
.

la

mas

.

.

.

m

IM

PoStolachi
1

.

.

.

I

neaî asurzit

Boerî d-voa.

poftim.

d-le

ndSjduesc
d-tale la

c

Leona, ce-o

fost s'o trecut.

nu

ne'î refusa de-a

ide cu logodnica
(încet)

drept

— D'inprotiv, cucoan drag. i c sunt prietinul poftim portretul. Chiria. — Sc'i spun drept mare comedian maî nu tiî c lumea'î un teatru Leona. — Apoî
Leona.
dovad
d-tale,
(încet,

mas.

luând portretul)

.

.

.

fost

...

de comedieni? blagoslovit sg'î fie vorba Bine ^icî Chiria. tocmai asta eram s'o spun i eu d-lorsale .. .(arat pubUcui i Înainteaz spre el).
plin

.

.

.

!

.

Credei'mi mie; ceî mulî în lume, Fie din Londra eii din FocenY, Fie cu stare, cu rang, cu nume, Joc ades rolurY de comedient. Cela ce strig câ ara pere Pân' ce apuc vre un cîolan
;

CHIBIA

ÎN PROVINgiE

505

i

cât

îl

rode, sta în
câ'î

Cine nu'l cie

tcere comedYan

.

.

?

Guli.
Cel care vecYnic se tot flesce Câ'î de neam nobil cât un Sultan
.

.

.

i
ii

'n fapt'î

neamul
!

i'l necinstesce
!

.

.

.

prost sermanul

prost comedian

,

.

arl.
Celui qui tourne cum bate ventul, Fiind a<^i jidov, mânY moldovan... non trouve au juste cuventul Est un .
.
.

Une

girouette ...

un comedTan.

Lulua.
Cel ce caut'o ^estre mare, De i el poate nu face-un ban
;

i

(^ice

feteY

c'î drag

tare

.

.

.

Are Yubire de comedYan.

Leona.
Cel care jaca fiind de moarte A luat pelea de pe serman De'l ve(^Y de-odat blând, smerit foarte. Se fugY de dînsul câ'Y comedYan.
.
.
, .

Chiria.
Ast-fel e

lumea ... o comedie Ear noî, artitit care-o jucm. N'avem dorin alta mai vie De cât aplaui^Y sg meritm.

Toi.
Ast-fel e

lumea

...

o comedie

!

Etc. etc. etc.

La

sfîritul cupletelor

uele din fund

se.

deschid

care se vede d'incolo de

i toî u)>

se pornesc spre

masa

Cortina cade.

bOÎ

nORI

VII

PERSOANE:
D. Ghiftuî, proprietar bogat
Banul Hagi-Flutur, bStrân
Acrostihescu, tener poet
ridicol

ACTORI:
D-nul Milo.

...

»

Luchian.
Neculau.
Teodorini.

>
>
>

Egor, lipovan
atrarui

Talp-Lat, arenda

Teodor.
Gabriela,
Sterian.

Tia, orfana
D-na Ferchezanca, actria
1).

D-la

D-na
.
,

Cârcioc, candidat de judectorie

D-nul Bossîe.
D-la

Ion, lacheu a lut Ghiftuî

.......

Nini.
* * *

Un bet

de eran

Prieteni a luî Ghiftoi.

— erani. — Jandarmi.

DOI

MORI

VII

DOI

nORI
IN

VII

')

VODEVIL

2:ACTE
în beneficiul

Representat pe teatrul naional din laT, artitilor români, la 1851.

ACTUL
ce

1.

Teatrul represint un salcn bogat. în dreapta pe planul I-iu o

d

pe un balcon

fr
— în

grilaj.

— în

fund, în dreapta, o

u

u

deschis

cu geamuri

i

perse

dele, care

duce într'un salon mic.

— Alte

doue

cu geamuri în fund, care

deschid în

oglind mare i lâng acesta o ascuns ce duce asemenea în grdin — O canape aecjat în stânga privitoriltrr, un scaun lâng oglinda, i alte doue scaune între uele din fund.

u

grdin.

stânga pi

al 2«lea plan, o

(Scena se petrece la Ghiftuenî).

SCENA
Ion
tat

I.

(scuturând mobilele).

(La ridicarea perdelei se aude în salonul cel mic din fund, corul urmtor, cân-

de Ghiftuî, Hagi-Flutur, Acrostihescu
Prietint bunt, sg
Cîfct

i

prietenii luî Ghiftuî):

poate

bem i sS mâncSm, mâni vom da de ceas amar
par Duvert
et

!

^)

L'homme blas,

Lausanne.

510

DOI

MORI

Vlî

Hai de pe-acum voîos sg ne'necm înlr'un antal de vin bun de Cotnar. Glu, glu, glu, glu, se bem, sS mâncm Glu, glu, glu, glu, i sS lot cânlSm
Glu, glu, glu, glu, glu.

;

stpânu-meu,

bocriî cum se veselesc de cjiua Ghiftuî poftit tot TârguFrumos aicî la moie, la Ghiftuenî. pe banul Hagii Flutur, pe d-nu Acrostihescu, pe d nu Sgârcil

Ion.

— Ean

au(}\

d nu

I

.

.

O

.

.

.

alii

;

i acum
easc

de

treî

(Jilc,

o in tot una cu mesele
i
chiote de veselie:

i

cu lutarii.
(Se aude în salonul cel mic cîocnete de pahare sâ

tr-

Ghiftuî!

.

.

în

snetatea

luî Ghiftuî!.. vivat! ..)

Ion.

cutând pe
. .

fereasta

ueX

salonului)
.

Grâl,
(viind în
.

gâl,

gâl

,

.

.

înghite- Agachi

c

bietei ved c'or se cade bolnavî, de
.
!

duc

.

faa

scenei)

Par'
la

mult

ce

'nghit

snetî

Arie

:

M'o pus tata

se

'nve

carte, din Tnintorul.

De

de când beu mnânc tot mereu, dob s'aîi fcut Cred Numat bun de btut.
treY
(jlile

i

c

.

.

.

Plan, plan, plan, plan, plan, Plan, plan, plan, plan,

Ceat
SS'l

mai

ride,

ride,

)eu,
'n lat^

De-aY putea c'un melesteu

msor

în lung

i

i

trivoga 'n et s^ bat: Plan, plan, plan, plan, plan,
Plan, plan, plan, plan.

'

SCENA
Ion, Eg"Or
balcon

II.

(vine din fund de-a stânga

i aduce

grilage de fer pentru

C;

^'

Egor. haraoî

(în

fund)

A

1

cîîo t

i

iam

?

.

.

barabancic ?

.

.

|
|

DOI

MORI

VIÎ

511

tine

— A! d-ta etî, pan Egor? — Da, da, eu pan Ivan. Ion. — 'î-am maî spus c nu me chîamd Ivan, c doar nu's lipovan ca Eg"Or. — A duinca Ivanuca nu chîam Ion?. no, Ion po lipovanchi Ivan. Ion. — Nici Ion, Ivan m'aî îneles.^ Egor. — Nut Ion. nlet Ivan a
Ion.

Egor.

tine.

!

!

.

.

Ia

.

.

.

.

nici

.

.

.

}

.

.

cîto f

Ion.

(cu

mândrie)

Egor.
Gîon

Gton
(.i4ead)

!

Gîon,

A\

pojalosti,

duinca moa,.

ntet hristian.

Pugin îmî pas. Stpânumeu, cuconu Da Ion. mitrachi Ghiftuî, 'mî-o poruncit se me numesc de acum înainte Gîon pentru sunt gîocheu. Egor. Otof cîocoîu?

mere murate harao^ harao Dar se lsm vorba asta, n'am vreme de perdut. Am venit de la Târgu-Frumos ca sS aed ostreile aiste la balcon. Pot se m'apuc de lucru? Poi; haî, aa^S-le maî degrab, c )eu, Ion.
(mânios)

— Ion. — Giochcu, cTocoîu Egor. — îneles
.
.
.

.

.

.

c

iiit

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

c

când gândesc
spaima.

c

balconu'î
ce,

fr

ostree...
?
.

mS umfl

Egor.
Ion.
ista
.
.

— Pentru — D'apoî
(arat balconul)

pan Gîon

.

n'aî vSc^ut,

pe malul eazuluî,
.

în

casa 'î zidit chiar cât de-ar cade cineva din balconu s'ar duce dc-a dreptu în împSr...

c

iea broatelor

Egor.
(face ca

— No
i

?
.

.

.

maî bine

c ar
nu'î

înva
de

a cânta,

Ion.

czu

— Ean Egor. ~ Da Ion. — De
ista.

broasceie)

ar da congcrt la fteatru.
las,

pan Egor,
îî ?
1

c

uguit cu

adânc

tril

stânjinî

.

.

maî

ales

cole sub bal-

512

DOI

MOEl

VII

con

.

.

.

^ice

treile, ca se

Boeriî s'o

n'are fund. Haî, mergi de pune osnu se întemple vr 'o primejdie. .. (în parte) cam chefeluit 'ar putea foarte lesne sg
.

c

face hutîulîuc Aista'i balconu cu Egor. Ie sama bine se nu Ion.

— —

.

.

pricina
ca(^î.

?

(arat în stânga).

Egor.
Ion.
celui

(eind pe balcon)

boXSSa.
(merge
ia

Se maî Ved ce
prîvesce tn întru)(în

fac boeriî.

ua salonului

mic

i

EfifOr.

balcon bocnssce tare

i

cânt)

:

Ia iganca maladata,

Paulia mastavata, ZniaYu varajiti (bis). Palajiti denche vrucYcu Palajiti barin vrucîcu, ZnYaîu varajiti (bis).

Ion.

(alergând la

ua

balconului)

TaCÎ,

maî Omulc,

C
?

asur(;Jetî boeriî.

mas.
(Se

— Eî, Egor. —
Ion.

Egor.

— Nîet.

Nu poi

se puî ostreile fr'a
s'or scula boeriî

bocni
de

las dar,

pSna

la

viind în

scen)

Havuo
scenei
I).

.

.

.

hurao,
i
corul de la începutul

aude ear în salonul

cel

mic chiote de veselie,

FrietinY

bum,

se

CXcY poate mîni

bem i sS mâncKm, vom da de ceas amar

!

Etc. etc. etc.

Egor.
nu sunt
Ion.
(Se

(cutând pe

fereasta

uel

salonului

A
I

1

bojî VlOt

!

C

i

eu cu dîniî, se facem

la

mine, glu, glu, glu.
GlonjI

(Se aude în salon glasul lui Ghiftuî, strigând:

Gîon

ad

ampanie).
în
el).

îndat, cucoane,

(deschide

ua

salonului

i într

zresce în salonul cel mic o

mas

încunjurat de Ghiftuî. Hagi-FIutur,

Acrostihescu, etc).

DOÎ

MORÎ
faa

Vit

513

EgOr.
n'aî
fi
!

(vine pe gânduri în

scenei)

Uvâî

!

Uvâî

1

dac

mas Aî

fi

ce-am pit, acum aî ave i eu cas i aî ave i eu caî i trsur ... ca maî înainte. tot birjar ear nu negustor de harbujî i de
. . .

pit

ferriî în

Târgu-Frumos

?

Arie lipoveneasc

:

Uvâi! uvâî! ce-am

pii
. .

Când eram

birjar vesLit,

Toat ^iua mg primblam Cucona par' c eram!
Dar acjima

calc pe jos, Glodul din Târgul Frumos

!

Vend cldrt, harbujî, zemoî, La Târgoveiî-frumoî
I

.

.

Târgu-Frumos moi ! acu un
. .
1

fi-umoî vorba vine, pentru c's din (st pugin pe gânduri) Boji dar almintire an, eram la birjar la ulia mare. Avem o droc de Brandmaîer i doî caî îuî ca chiperîul când le striunu Malerchi i cel-alt Ichim gam paldi Malerchi jidaniî de pe uli ^ice avei ! Toi cuconaii vra se se primble cu Egor la Copou i 'mi plate câte triî sorocovovîa pe ceas dar maî ales unu cu plete lungi care socoteam c'î cucona ... i el era un cocar ce m'o purtat pe datorie douS luni ... o fugit, frs^ 'mî plteasc .. Ah, /i pad/e cuconai .de l'oiu prinde vr'o dat, am s^'l satur de droc sS'î trag o hurductur
.

Frumoi

.

.

.

.

.

.

.

.

E

.

.

.

.

.

.

!

.

.

:

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

,

.

.

Dup

.

.

.

.

.

.

s'o

pomeneasc

1

.

.

Arie lipoveneasc:

Am

se'l

îeu la

huit

Ca pe-un

cal rSu, nestrunit:

i
67417.
11.

din ChYar

bicîti

pocnind mereu,
sS'l teii.

la

goan am

33

514

DOÎ

MORÎ

VIÎ

Ear din trupul eii cu frac rbu mare-am sS'nii fac, Ca sS *nsemn c'un par uscat

Un

Câte ceasurî l'am primblat.

de

Da mai pe urm înc ce am maî pit c'o madama la fteatru una madama Panchia ... A boji moi!
.
.
.

1

ce ochi de drac ave când cta la mine îmî cade freile din ea umbla tot cu mine (Ji i noapte, i când îî pomenem de parale îmî ^icea Egora Egora când o au^em, me facem turt dulce
1

.

.

mân

!

.

.

.

.

.

.

.

.

1

.

.

!

.

.

într'o ^i,

dup
.

ce-o

primblasem vr'o
vec^ut'o

triî

lunî

pe datorie,
.

merg
gend
.

la
,

dînsa ca se facem socotelile,
,
.

'o gsesc
.
.

.no
în

dac'am

plângend
eii

plân'mî-o vinit
(soae basmaoi

noduri
i'î terge

gât

'am

început

i

a plânge,
.

ochiî).

Era datoare

c'o

sut de

galbinî în târg,
.

n'ave cu ce se scape de ecsecuie eu, bun la i prost la minte, am alergat degrab' acas, am pus amanet tot ce-aveam, droc, hamuri, caî, 'am adus suta cea de galbinî madameî Panchi, ca s'o agîut la nevoîe Când ve(^ut, 'mî-o srit în gât i m'o serutat ... Al duinca Panchi !. Paiili PanchiI ... a doua ^i o fugit i ea i s'o fcut neve(^ut de-un an de ^ile acum, nici n'am au^it de dînsa
.

i

suflet

.

.

.

mo

.

.

.

.

1

.

.

.

.

.

(btându-se cu pumnul peste

cap).

Na H scaUnu
!

.

.

.

aa,

pdit tot ce-am avut 'am agîuns a vinde pete srat în Târgu-Frumos.
Arie lipoveneasc
:

am prh trbujî i

Bojî moi ! ce pScat Dac'ajungi amorezat

!

Te

de sminleal.1 'apuct hoTsa 'n loc de ceall Dxocar bun chTar dac^ etY, Drumul ^iua 'Y rKtScescî. lot eT mereu din cale, te duci mereu de vale.
daîi toate

i i

DOI

MOBÎ

VIÎ

515

SCENA
CrfffOrj

III.

Tlâ

viind prin stânga din

grdin

)

Tia.
rîul
?
. .

(oprindu-se cu s'^al^în fund)

OarC Undc SC
?
.
.

fic

boC-

Ce vgd? pan Egor

aici?

iîntorcendu-se soldesce) EgOf EgOr. ÎU ,0 duduc!.. (apropiindu se) Nu mc cuiiotî, pan Egor? Tia. Ean ateapt duduca Tia ? Egor. pastoî Tocmai; m'aî vec^ut la Iai în dugheana luî Tia. mo Talp-Lat, unde vinei se cumperi or(^ i oves. âoji moi cum aî crescut de-un an de Egor. I

— — — —
,

.

.

.

.

.

.

!

.

.

.

9ilel..cuni aî înbobocit par' crasnai. .Da. ce maî face jupânu
I

.

.

c

etî o

laie

pre-

Tia.

de moie.

— Dar o luat'o de la vechilul dsale, pentru vr'o patru anî din ar c tii c boerîul o i s'o întors numai de abia de-o septemân cred c nicî nu cunote mo Talp-Lat.
Tia.
;

— Snetos O luat Egor. — Moiea
'1

Talp Lat?
s'o

;

o
luî

lsat

dugheana i

apucat

în

posesie chiar

moiea

asta.

cuconu Dimitrachi?

lipsit

.

.

.

.

.

Egor.
nicî

— Dac
...

nicî eu

nu

'1

cunosc
'î-o
,

o

dat

Dar

se vede ca

... nu 'l-am vec^ut mers bine \n pan

Talp-Lat, cu or^u i ovesu ..s'o îngret? (ricjend) Aa acum suntem ae(^aî aici de Tia. vr'o ese lunî. Egor. Da el unde'îl Tia. Acas ... de-abîa am sosit amendoî de la Roman, i cum am aflat c boerîu o vinit la moie,

— —

.

.

.

am

alergat ca se
(în

'1

Egor. Tia. Egor.
în casa

— La mas...Aî vr'o treab cu dînsu? — Am SC vorbcsc. — i nu te temî se singuric aa
taîn)

vSd

...

Nu

tiî unde'î, pan

Egor?

viî

.

.

.

.

.

unuî cucona?

516

DOÎ

MORI

Vlî

Tia. Se me tem?., de ce ... nu tii cât e de bun cuconu GhiftuT... Cât bine face locuitorilor .. .cum .'apoT când aî ti cum s'o îngrijit de îl iubesc toîl cum me dismerda când eram mititic... copilriea me par'c'aî fi fost cum îmî aducea ppui i cofeturi D-luî o cheltuit cu dasclii care m'o încopila luî vat ... i pot <Jice c'î sunt datoare cu toate.
.
. .

.

.

.

.

.

.

.

— Bun hristian Da Talp-Lat? cum dînsu? neaTia. — La moartea maîc-mea, acum doî
Egor.
(uîmit)
I

.

.

agîuns

la

anî,

vend

nicî

o rud, m'o dat stpânirea sub epitropiea
i'î

luî ...

ca prietin a casei noastre.

Egor. Tia.

— Socotem c — Ba nu aa
.
.
.

mo.
<;Jic

eii

trân...E! se sunt sigur

fi

fost atunci aici

cuconu

pentru c'î beDumitrachi,
.
.
.

Doamne! Când am

lsat pe mâna altora .. i tare mi'î drag!.. s'o întors din stintate tii?., aflat de 'mî-ar fi cqlut din cer un logodnic cu peru de aur, nu m'aî fi bucurat aa de mult!.. (în parte, tergendu'î ochii) Cc Suflcel de liulubi Egor. (ofteaz) A! Panchi! Panchi! (în tain) 'I-am cusut uu clf de cîubuc cu Tia.
nu m'ar
la
fi

c

tare'î

bun

suflet

1

c

.

.

.

!

mrgele 'am vinit se i'l aduc. (cu dragoste) Duinca ! Egor. (cânt) Tia.
:

— — —

.

Arie din

Baia Hârca: Tata

'mi-a ^is fata, fata.

Pentru mine, bYatâ fatS, tat, P'iir mam,

fr

N'am pe nime maY
Pe pKmentul

îubit

pSrSsit.

Pentru dînsul 'mY-aî da vTaa; MS rog sera, diminda.

i

<^ic

Doamne, Dumnezeu,
tot

ine'l

pe dorul meu!

DOI

MORI

VII

517

EgOr.

(plângând)

A

.

.

.

SCENA
EgOr, Tia, Ion
Ion.
la

IV.

(cind din salonul cel mic).

— Haî

haî,

crai-ve
.
.

c
se'l

s'o

sculat

boeriî

de

— Ion — Ba gu haî
.

mass 'o

se vie aici.
.

(vesel) Boerîu Tia. Cât îmî pare de bine
!

cuconu Ghiftuî are se vie ?
ved.

.

.

am

te
.

terge pe guri, acu deodat,
dar
.

dr-

Tia. — Apoi
.

.

.

.

om

atepta

.

.

.

poate

c
. .

mai pe
în
.

urm

Negreit.. du-te acu de te primbla Ion. din, pn' ce 'î-or trage ciubucele boerii

— —

.

.

gr-

Tia.
mi'î

(apropiindu-se

de loa
fi
.

i cutând

la el

cu ochî

dulcY).

Da
de

da de tire când a
(în parte)

vreme, domniorule.^
n'o

Ion.
.

Eaca

!

.

c

ve^usem

cât

îî

frumuic ... (cu blândee) Cum se nu'î dau de gu.. cum 'i'î numele? (o apuc de brbie). Tia. Tia.
Ion.
(în parte)

tire,

dr-

— — îmî vinc Egor. — Da ce fac cu balconu, pan Ivan? Ion. — nu Ivan Gîou mî, mere murate Las c aecja ostreile maî pe urm Egor. — No, haraOf harao, Paîdiom, duduc
s'o s^rut.
eîi
(mânios)
.
.
.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

(esi

amendol prin fund

în stânga.

Ion

îî

urmeaz).

518

DOÎ

MORI

VII

SCENA
(vine în

V.
trei prietini,

Hagi-Flutur, Acrostihescu,
urma
(Ghiftuî

Ghiftui

tuturor).

merge

linitit

de

se

pune pe canape.

Ceîa-1-aî se apropie vesel
luî).

de oglind Arie
:

i

se

grupeaz
se

în faga

Haidei, frai,

trim

bine.

Toi

(afar de Ghiftuî).

HatdeY fraTf %€ trim bine Se trim noi între noY, Luând vremea precum vine

i

ri^end de-ort ce nevoî.

Flutur.
Vat de-acel care nu scie Tinere'a preui Eu, trind în veselie,
Fgn' la moarie-oiii chiai

Hai, hai

.

.

.

Toi.
HaYdeY frat
.
.

.

ele.

etc.

Ghiftuî. v'aî prichitl

(cu triste)

Ba
.

c

chîar

.

.

.

vorbit

de

Flutur.

— Da
..

vere Ghiftuî?
frailor

car te-o apucat nbdîcile, ce ? ear i s'o înecat corbiile!..
.
.

c

(apropiindu-se de ceî.i-l-alî) Bd HU Ghiftuî. PCU IUI, atâta numaî vS în^îaî ... îs tare vesel
.
. .
.

.

.

.

.

mi'î urât!

Flutur.
deertat

bm
maî

ce-am fel! ce fel i'î urât .., butelcî de ampanie, pentru ca se ser(Jece aî beat cât epte i (^iua ta? ... ce dracu? i'î urât? aî obraz sg te jluetî (Jicî
.

— Ce

dup

.

.

.

.

.

c

.

DOI

MORÎ

VII

519

Ghiftui.

— Mi'i
1
.

urât cât opt

.

.

.

(ofund)
!

A
, .

1

voî

nu
iscoate

tiî ce 'î urâtul Ce boal grozav'î Nu tim ? ea ateapt Acrostihescu. din buzunar un volum manuscris i caut filele) Aurora La od la împeratul od la ahul mentul ei

.

.

.

.

.

.

.

,

lîlOr
.

!

.

.

.

.

.

.

od
cap

la

craiul

.

.

Flutur.

.

(încet luî Ghiftuîj

Ear o se ne lovesc
.
. .

'n

c'o poesie ...

Acrostihescu.
Cu

^

Eat

ascultai

.

.

.

(citescedeclamândr

«Urâtul e un demon ce-alung omenirea chinurY nesferite, cu pas neîncetat; El stinge 'n sin sperana, gonesce fericirea, 'n locul lor depune desguslul ne'npacatl Amar de acel suflet pe care el atinge .»

i

!

.

cele-1-alte bravo, Acrostihescule Ghiftuî. de când faci ode pe la ceî marT, n'aî nimerit nici o dat aa de bine (încet luî Ghiftuî) Nu's dc dînsul Flutur. un demon tar urâtul Ghiftui. Cu adeverat
.
.

—i

.

!

.

— —

.

.

.

.

.

c
.

îi'

mil care me gonete ^i cred mort de viu
.
.

i
?
.

noapte,

i mS

face se

me

Flutur.

Ghiftui.

— Te gonete gonete'l i tu — Da cum. prin care chipuri? Flutur. — O mie 'o sut, Nu eti bogat? 'apoî dac Ghiftuî. — Bogat bogat
. . .
.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

?

.

.

's

bogat. .. ce'mî folosete ?.. tot asta 'mî-o aruncai în obraz ... 's bogat am cjece mii de galbinî

c

.

.

c

venit
se

Flutur. pece miî de galbinî maî fasolete?

— Ghiftui. — Nu

.

.

.

!

.

.

au(^î?

.

.

i 'nc

me
. .

fasolesc,

frate
.

.

cretini care tresc cu
totul se aî

maf pugin

,

.

tiu sunt d'apoî ... nu 'î
.
.

c

bogie

520

DOI

MORÎ

VIÎ

Flutur. Ba 'î tot treab lumea 'ntreag.

.

,

.

dac

nu

me

cre^î ...

în-

AcrOStiheSCU.
fCe
este

(declamând):

bogâie? un
.
. .

vis,

ChYar o nimica toat

...

un

o nlucire! fulger, o lucire,

O himer

>

(tmpingend pe Acrostihescu) Mfl, Flutur. dutC 'n COlo CU himera ta, smintitule au^î ? (^ece miî de galbinî o nimica toat uguetî, vere ? ^ece miî dac eii cu suma asta fac pe dracu 'n patru pece miî de galbinî Chirie eîeison ! 'apoî înc i'î urât ? pas de nu crede soarta 'î oarb
.
.

.

.

.

1

.

.

.

.

!

.

.

.

.

d

!

.

.

.

.

.

1

Ghiftui.

— Ce

c

.

.

.

se fac

?

.

.

aa

mi'i firea.

Acrostihescu
n

(declamând:)

«Firea ta ÎY o tiran, o aprig duman, Trebue de gâlcT s'o frect

i

'n vin s'o îneci 1>

Flutur. Aî au^it ? eaca un chip minunat ca sS'î lecuetî boala. Qhiftuî. în zdar cercat de toate i n'am nimerit întrat în slujb, acu patru anî Flutur. Tronc, Marico ? aî i gsit chip ... Ce
.
.

.

.

.

— — Am —

1

.

.

Am
.

.

.

.

slujb

?

Dicaniceasc Ghiftui. am vS^ut cu adevrat dar de geaba ? n'am rîs nicî multe lucruri de rîs mcar de-o licae. pas de pitrece cu haz Cred i eu Flutur. când au^lî toat <;Jiua: cCtr cinstita gîudectorie «aa precum i în urmarea celor mai sus pomenite...
!
.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

1

.

DOI

MORI

VII

521

«jluitoriî ... la faga

locului'
.

.

.

.

fcendu-se sprafc

.

.

.

«i întorcendu

Ghiftui. cele-1-alte triî coli întregi, punt i com 'Mî-am dat dimisiea dup o lun de (Jile, 'am început a alerga prin adunri, prin ba. . .

fr

—i

se cu natpis

.

.>

fr

.

.

.

lurT,

gsit ? gsit pretenii i etichete, care 'mî o tTet de-odat tot gustul de pitrecere Ceî maî muli s'adun, nu ca se pitreace, dar ca se critice 'apoî ce critici ? tot acele i ear acele, care le-am au^it cu ese anî maî înainte De este vr'un bal? societatea se 'nparte 'n doue damele deo parte i cavalerii" de alta, par' de abia s'ar cunoate (^ice 'i de bonton ... i când se'ncepe ^'Jocul, ceî maî muli din cavaleri se duc de se pun
!

Flutur.

— Eî Ghiftui. — Am
.
. .

s^ caut distracii
.
.

.

.

.

i

n'aî

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

c

c

la

cri.
Arie
:

Agit cu o petiiune, di a
's

Muza.

De i damele De i
joac;~<,

plcute,

Vesele, bine crescute
lin,

uor,

însufl dulce-amor Lor le sunt a^lf preferate Patru dame , cam cTudate Careaduc la crt noroc pe care tot le joc. (bis)
.
,

i
i

Flutur.
caro ...

— Îneleg dama de cup, de pic, de Ghiftui. — Doamne priceput etî, vere Hagi-Flutur Flutur. — Aa din nscare, vere Ghiftui.
.
. .

1

!

's

ACrOStiheSCU

(declamând

:)

< Prostimea din nscare NicT un leac nu are >
!

522

DOÎ

MOBÎ

VIÎ

poesiile luî cele

— Eaca m da chioape? Acrostihescu. — Ea
Flutur.
1

aista

de unde-o

srit cu
vere
.

(superat)

ascult,

.

.

nu te-atinge de cele sfinte. Flutur. Care sfinte,

Acrostihescu. Aa se tiî. Poesiea este-o art sfînt ... o fiic cereasc Flutur. Apoi dac 'î o fiic cereasc, n'o face se umble cu colinda la srbtorile unora i altora

m?
.


?

.

.

.

.

.

m'aî îneles

.

.

Acrostihescu.
Flutur.

(în

pane)

Bestie incapace!
în

(în

parte

L'am pocnit

plrie

!

(ctr

Ghiftui)

'aa,

vere Ghiftuî, nu'î uîta vorba?

Ghiftui.

n'aî putut scpa de urât nici societile Euluî da eu rîd cât mare minune epte pitrec gtoc ... fac curte, într'un cuvent, trîesc ... i gust dulceaa tinereiT. Ghiftui. De câi anî eti ? Flutur. La Crciun împlinesc 45 de anî ... i

Flutur.
. .

— Ce vorb? — piceî c
. .
.
.

în

!

.

.

.

.

.

ceî

— muli Ghiftuî. — Ce
înainte.

tener

fericit ...

eu

am
anî
!
.

îmbtrânit
.

de

tot

.

.

Flutur.

— Au(;Jî

btrân de 36 de

(în parte)

îî

cam

smintit.

Ghiftui.

place pe faga

zete

'n

(desperat) Vina mc 'i dac nimic nu'mî" maî dac nimic nu maî trepmentulul ? am fcut mine o singur btae de inim ?
.
.
.

.

voeajurî,

de-a mS mira ca aliî de minunile ce 'ntelneam în calea mea, 'mî-era greu de ele

i

'n loc

.

.

.

Arie din Chiria: Acest

trg

ce'i

<jiic

in lume.

Cet mat mult clin clStorY sunt datori Se socot

c

DOÎ

MORÎ

VII

52B

De-orY ce lucsu-a se mira

i
Am

'n vecî gurele-a cSsca. et în

Ca i

drumul meu
,

cXscal gura mereîi

.

.

Flutur
De
mirare
?

Ghiftui.
Nici de cât
Ci de
.
. .

somn i de
(furios)

urât

'.

.

.

Acrostihescu.


.
. .

Cutn

?

.

.

în

faga

minunilor

civilisaieî aî putut sta rece

i nesimitor ca o mar.
.
. .

nu r ? nu i s'o înflcrat imagincîunea r dar trupul mi s'o ostenit deGhiftui. Nu agîuns ec^ut patru anî în strintate 'am cercat se fac amoruri Flutur i Acrostihescu. Eî ? Ghiftui. N'am gsit nici o distracie în ele nu'î tanda i Toate amorurile samen unu cu altu
. .

mur



.

.

.

.

Am

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

'î manda începi super de-o dat poi scpa.
. .
.

.

.

a face curte . madama se apoi se 'nblârK^ete, 'apoî nu
.
.

cam
maî

colindat tu

Poate c'aa se fie pe a( olo, pe unde-aî slav Domnuluî dar pe la noî în sferit ... sunt omul cel maî nenoGhiftui. rocit din lume ori în cotro me 'ntorc, dau de urât (arat (arat pe Flutur) în stânga urât. în dreapta urât 'î ncsufcrit pe Ac.ostihescu) Ol., viea pentru mine trebue sS fac ceva, ca se scap de dînsa Acrostihescu. Cum ? aî avea de gând a te
.

Flutur.—
.

.

.

.

.

.

.

.

1

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

i

!

.


.

.

.

.

.

.

sinucide

?

dar pgn' atunci voî care 'mî Ghiftui. Poate sunteî prietenî, nu putei discoperi ceva, care sS'mî
.
.

524

DOÎ

MOEÎ

Vii

înferbente sângele... sS'mi sburleasc chica în verful capului?.. trebuin se es din letargiea 'n care

Am
am

me

aflu

.

.

.

nevoîe de sguduiturî

Acrostihescu. De emocîunî? Precum (^ici. Ghiftui. Acrostihescu. tiî una ? Ghiftui. Ce? Acrostihescu. F-te poet Ghiftui. — Foarte mulemesc. Flutur. — (cu espiosie) tiî alta ? Ghiftui.— Care?

— —

...

de

.

.

.

.

— —

.

.

Flutur.
Ghiftui.

— 'Mî-o
.

vinit

o ideîe.
cu mirare
la

(cutând lung

i

Acrostihescu»

M^rC

mi-

nune Flutur.
I

Toi.
asta?..

— însoar-te. — Bravo bun Ghiftui. — (dup
.
.

.

.

ideîe.

pugin tcere)
nici

tiî

c

nou
.
.

idcîta
(cu icne)
.

Nu'mî trsnise
.

o

dat

prin cap

.

Aa'î
.

.

.

d'apoî trebue se caut, sS cercetez, se aleg
curaj sS
.

.

.

m'apuc de-asemine catagrafie Na dac'aî ave vr'o femeie la îndemân. ^ic Flutur. — Cete 'ngrijescî de geaba? las-te la noroc. Cu adevrat ... femeîea care '«nî-a ei Ghiftui. cum o da Dumnecjeu înainte ... o îeu, me cunun De-oîu pi ceva, atâta pagub ... o maî pit'o i bravo. Bravo, vere Hagi Flutur! aî rare aliî

i n'am
.

.

.

.

. .

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

orî ideî, dar

i când îî vine nat... (rî4end) De mult n'am Toi. — S^mn bun, vere
într'un noroc

câte una, încalie'î gogorîs
.

aa

cu chef.

.

Ghiftui.
!

de-acum ce-a

fi

sS fie

I

Cu

ocht închit voiii astl-(;lt sS mS NicY mS 'ngrijesc de fac o nebunie, CcY de urât tot era ca sg mor.

'.-isor.

DOÎ

MORÎ

VIÎ

525

Ceia-1-ali.
iutr'un noroc

Te sftuim

de-acum ce-a fi se fie chiar astS-<^t se te 'nsorT,
!

!

Nu te 'ngriji CcY de urât
(Ion

tot era

câ^facY o nebunie, ca se mori.

într

i

se opresce la

ua

gradinei

în fund).

Cucoane, o sosit o trsur cu potalionî la Ion. scar. Cine'î ? Ghiftui. doamna Ferchezanca Ion. O cucoan Ghiftui. Ferchezanca ? n'o cunosc ... de unde'î ? doN'am întrebat'o dar 'mi-o spus Ion. rete se vorbeasc cu d-ta. Ghiftui. Veduv^ ? Ion. Nu tiu. De-a fi veduv, Ghiftui. Du-te de-o 'ntreab poftete-o 'n cas ear de 'î mritat, spune'î se 'î caute de drum.

— — — — — — —

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

c

.

.

.

.

.

.

Acrostihescu.

Ce

^icî,

domnule Ghiftui
(Uu
ion)

?

.

.

o

dam
pun

!

.

Ghiftui.
spune'î

— Aî

dreptate

.

.

.

c

n'o pot primi ...
(ion es).
?

c
1

m'o
.

lovit

De-a fi mritat, damla i 'mî

— Damla ce ideîe Ghiftui. — MS feresc de femei mritate, ca de tmâie Flutur. — Eaca dracu lipsete-o doag... mritate pSn' Ghiftui. — stul de amoruri ca sS tim Flutur. — )i încale c eti de ce numeti Ghiftui. Ghiftui. — Haî lsai-mS singur cu densa
Toi.
.

lipitori,

.

.

.

!

(în parte)

îî

îs

.

.

.

în gât.

ghiftuit,

te

.

.

.

.

.

.

Ducei-ve

în

grdin.

526

DOÎ

MORÎ

Vif

ce-aî de gând se faci ? De-a fi vduv ... o disveduvesc i me disholteesc tot o dat, nu maî târ<;Jiu de cât asta-^î. Toi. Vivat Noroc bun, vere

Flutur.

— Da

Ghiftui.

1

.

.

1

.

.

Toi.
într'un noroc
!

de acum

.

.

.

etc.

etc.

(Esâ prin fund cu toii afar de Ghiftuî).

SCENA
Ion, Ghiftuî,

VI.

Ferchezanca.
1

(deschi4end ua din fund) DoaiTina FcrchczanCa Ion. 'î v^duvS Ghiftuî. -— (în parte) Sc vcde

(es).

Ferchezanca.
Ghiftuî

c

.

.

.

(tntrSnd)

Bonjur

...

Cu

domnul

am

Ghiftui.


?

cinste se vorbesc.^
(îu parte)

Frumulc.
?
.
.

(tare)

me
eti

.

.

.

Prin care

întemplare

Me
în

Dar, doamna ert, me rog
. .

.

vduv

Ferchezanca.
Ghiftuî.


.

iînchinându-so

toat forma.
carc
?
.
.

fcu

muiemire)

A

!

.

.

Priu

am plcerea
rog
unul
.
. .

de-a

primi
.

visita d-tale

întemplare Poftim, me
de 'î aduce

(ÎX

arat scaunul de lâng oglind,
el).

i merge

în fund

pentiu

Poftim

Merci Ferchezanca. pun jos amendoî) Ghiftuî. Da me rog ... Domnule, eat pricina Ferchezanca.
. .

— —

.

(se

in

dou6
pane

cuvinte.

Ghiftuî.
pipindu';

— Te'ascult
CuHos
efect.

pulsul)

lucru

cu toat luarea aminte, p^tt' acu nu 'mî
I

(în

.

.

prici-

nuete

nici

un

DOl

MORÎ

Vlî

527

c
în

Ferchezanca.

--

au^it negreit,

domnul

meii,

stpânirea voind a veni în ajutorul locuitorilor ce 'i-o perdut boii în îerna trecut, o hotarît a se face
o subscriere în folosul Ghiftuî. Prea frumos

ar

lor

.

.

.

Ferchezanca.
punde
scriere
.

— Toî
?
.
.

!

.

patrioii

s'o

grbit a rsla

la
.

îndemnul stpânireî 'a lua parte
?

sub-

Ferchezanca.
dat.

— Cum a lua parte — Vreî se uguetî, domnule Ghiftuî. — Ba me eart. Nu uguesc nicî
Ghiftuî.
?

(serios)

o

Ferchezanca.

patrioii s'o grbit d'inprotiv daruri generoase.

Toi Gustul filonichie n^are a mri subscrierea cu
. .
.

Ghiftuî.

— Me
.

xHiram

Ferchezanca.
un

—i
.
.

i

eu

.

.

fiind

c

d-ta

etî cunoscut ca
?
.

iubitor de oameni... ca un patriot... i eii 's cunoscut de patriot Ghiftuî.

om

—A
. 1
.

1

.

gînd nu'mî trecea ... Se vede despre tagma patrioc'o început a fi belug în ilor ? mare secet o mai (ost Slav ie Doamne vr'o câî-va anî (cu entusîasm) Cine nu 'î patriot în Ferchezanca.
Uiare
nicî prin

pozn!
.

ar

.

1

c

.

qliua

de ast-cjî
a
.

1

.

.

Ndejduesc

dar,

domnul meu,

c

veî bine-voi

teasc
luat

.

.

De

contribui i d-ta la b nefacerea obaceea, trecend pe la moia d-tale, am
.
.

îndrzneal «n parte) Frumos vorGhiftuî. Ce se potrivete bete (tare) D-ta etî însrcinat cu subscrierea în i-


?

.

.

.

1

nutul nostru
în

Ferchezanca.
treaba asta,

— M'o

poftit Ispravnicu se'l aguit

Ghiftuî.

'am primit cu mare bucurie. Nu me 'ndoîesc dar, c prin

manile

528

DOÎ

MORÎ

VIÎ

d-tale

suma
.

subscrierii trebuie se 'nfloreasc
.

'aa, road bun Ferchezanca. — Eu
.

m
!

i

sg dee
?
.

rog, c^iceî
?
.

.

mi se

c eti veduv pare c nicî n'am
posiie pentr'o
^
fe-

pominit. Ghiftui. meie!..
. .

Vduv

.

.

plcut

Ferchezanca.

Maî plcut,
mâei
fatM,
:

nicî

c

se

d.

Arie din Scara

Ca

se fii

cucoana mare.

Când eti

fat^

mare,
^

Nu poY
FKr'

face nicî

un pas
:

A

s'au^î de la spinare bunicâî dulce glas
(imitând o bab).

<Ba e^t mat dreapt, alu't îndreapt,

Ba drege'î

fusta;

fiî

mat cu foc*

i
ît

de 'ntâmplare
cutare
.
.

Dac

face curte

.

auc^lt
;

pe loc

:

«Soro, vorbesce Soro, zimbesce F't ochit galet sS'l ameesct.>
;

Ce necaz mare

!

De suprare
Ett, peQ, în stare sS înb^trânesct
!

(bis).

GhiftUÎ.

— Aa

cât eti în casa

printeasc
ce te

!

.

.

Dar

dup

ce

eî odat

din

cuc..
ce te

.

dup
.
.

mI

riî?..

Ferchezanca.

— Dup

mrii

.

alt bele

.

scpat de bunic i daî... Peste bun? Ghiftui.

Ferchezanca.
care 'i face
(^ile

— Ba
.

peste nebun
.

.

.

.

peste

brbat

fripte

DOÎ

MORÎ

VII

529

Care vra se Ghiftui. de fericit de-a fi veduv.

(^ice,

d-ta

eti cât se poate

Ferchezanca.
cât libertatea
tirna
!
.

(cu entusiasm)

Ce

este

maî dulce de
cât a nu a-

.

Ce
.

este

maî plcut de
... te

Ferchezanca. — De-abîa de deunzi am scpat de negru.
Ghiftui.

de nime Ghiftui.

—i

.

.

de mult

bucuri de vduvie } câteva luni Maî
. .
.

.

Dup

cât

am

aflat

.

.

.

par'

c

suntem

megieî cu moiile
o

Cale de-un ceas unu de altu. Am Ferchezanca. fiind c'acolo rzeie unde ed cu mult plcere am îngropat pe sogul meu
.

}

.

.

îneleg ... te îndeletnicetî cu vecînica Ghiftui. pomenire. Ba nici gândesc... O murit? Ferchezanca. se'î fie de bine i Dumnec^eii se '1 ertel.. nu 'î-o fost drag... peste Ghiftui. Se vede
luî

.

c

mesur.
. .

Ba, Ferchezanca. sur Bîetu Ferchezanu
.

peti, nicî chîar pgn' la

me-

era

betrân,

uscat
.

i

scurt

ca Statu-Palm

Ghiftui.
adese orî

.

.

.

adic

s

nu bnuetî.
la

<zimbind)

vinea Pune-te în locu meu, cucoane Dumitrachi. el era boer avea trsur ... i eu n'aveam alt (^estre de cât un car de nuri. Ghiftui. Pugin lucru. Ferchezanca. Ce fel pugin? nu Ghiftui. Vreu sS ^ic, c'n veacul nostru se cere ^estre de nurî ... ci (Jestre de bani. (oftând) în rele vremî am agîuns Ferchezanca. într'o ^i, rSposatu aducendu'mî o oc de castane z. .

Ferchezanca.
la

Nicî de cum.

'L-am cunoscut
.

E
.

.

bunic-mea de gîuca concina
.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

I

.

67417. n.

34

630

DOÎ

MORÎ

VIÎ

hrite, doue

oc

pe corbiele
1

si

triî

oc

de migdale
.

amare

.

.

Ghiftui.

— Bre

Ferchezanca.

.

.

se vede

Ba nu... dar cuta
.
.

dulceasc, pentru ca se'l Ghiftui. te-o îndulcit?

—i

era cofetar ? se îeu de sog

c

mg

'n-

Ferchezanca. Cum nu, picatele mele, dac' avea moie trsur Ghiftui. N'am ce ^ice dac'avea atâtea a.
.

.

'

?

.

.

.

.

vuiî

.

.

Ferchezanca.


?

Adic

.

.

.

le-avea

.

.

.

le-avea

.

.

aa
i

Ghiftui.

Ferchezanca.

— Cum — Bîetu 'mî spusese braoave. Ghiftui. — Eleî
1

vine vorba.

Ferchezanu era Braovan

gtudec însui. Ferchezanca. Maî braoave Moiea luî cea vestit era o rl^ie fr locuitori, i
. .
.
.

trsura... o corabie a luî Noe... caî. N'avea nicî caî ? care cum s'ar prinGhiftui. de. .. te-ademenise numaî cu vorbe dulcî i cu migdale amare... p^n' ce m'o pus în Tocmaî Ferchezanca. almintere era cot dar nu 'i bnuesc, sSrmanu, om de treab i cu frica luî Dumnec^eu DupS ese lunî s'o hotrît, ca un om cuminte, a'î lua paport. Paport de voeaj ? Ghiftui. (zimbind) Dar ... pe ceea lume. Ferchezanca. Vec^lî ce de treab sog Ghiftui.

fr

.

.

.

.

.

.

.

.

c

.

.

.


--

1

Ferchezanca.
cere a
fi

icu

muiemird

i

de-atuncî

am

pl-

vduv.

Ghiftui.

Ferchezanca.
trebile la cale ...

— Al.. — în
am

lipsa reposatuluî,

'mî-am pus

vendut

r^Sia i

p^n' a nu

mg

DOÎ

MOEÎ

VIÎ

531

'ntoarce de istov la Iai, caut se câtig dragostea inutailor de Roman, îcend bine pe cât pot (scuiându se) De aceea sunt prea fericit, domnul meu, visita mea te-o hotrît a Sbbscrie în folosul locuitorilor s-

c

racT.

(dând o pung) Ghiftui. Din toat inima, doamna mea. Poftim loo de galbinî din partea me. (în parte) Ferchezanca. loo de galbinî! .. galanton boer (tare îî mulemesc, domnul meu, în numele

!

tina

sermanilor care te vor binecuventa cu toat recunoce meritezî (închinându-se) Cu plecciune. (în parte) Ghiftui. Frumos grete (tare) SSrut manile (ducend'o pena la ua) Sunt prC fcricit c'am fCUt CU-


(Se

!

notina

d-tale

.

.

.

încbin unul
(singur,

!a altul.

Ferchezanca es).
scenei)

Ghiftui.
asta
fund
(vine
.

viird în

faa

îl
.

hazllc
.

CUCOana
ia

..

Eaca
scen)
.
.

i strig)
în

am Cucoan
1

uitat sS
.
.

mS
1

'nsorl
.
.

(aieargâ

ua

din
.

.

cucoan
!
.

Curios lucru

.

par'
înapoi

c

d-ta ... ea,

me rog.

'mî trecuse de urât

cu dînsa

Ferchezanca. domnul meu?
Ghiftui. însemnat ... tii

iviind

Pe mine

me chemi

— Am uitat se 'î spun un lucru foarte c eti înc destul de plcut? Ferchezanca. — Ce se potrivete. Ghiftui. — nu 'î fac ccmSe potrivete
(cu nodtsiie)
.

(serios)

...

nu le pot suferi... Am iubit în vieaa am iubit pe vremea când înc maî iubeam poate 50 de fem^eî care era maî urâte de cât d-ta.
plimenturî,
...

c

mea

.

.

.

— Buntatea — Ce vrîst socoî c am Ferchezanca. — D'apoî Ghiftui. — Spune drept, c nu me
Ferchezanca
Ghiftui.
.

d-tale.
?

.

.

.

sup^r.

532

DOI

MOEÎ

Vrf

doue-(^ecî

Ferchezanca. Samenî a ave. .. aa.. între i triî-(^ecî i cinci de anî. Ghiftui. M'am nscut cu ese anî înaintea resmirieî. (cu mirare) Care Ferchezanca. cea de an-er
.

— Ghiftui. —
Ghiftui.

?

.

.

?

(zimbind)

Ba nu

.

.

.

cea

din

vremea vope degete).
.

lintirilor.

Ferchezanca.

(oprind'o)

Vra se (^ice aî. (numer Nu'î mai bate capul
.

.

.

.

am

37

de

anî.

Ferchezanca. Estî în floare pentru asta m'aî chîemat înapoi ? Dar. Ghiftui.

.

.

.

Dar,

me

rog-,

Ferchezanca.
Ghiftui.

~ Cum

Ferchezanca.
destul de vioîu.

— Par' c'î cam lepit.? me gseti fag? — Cam galben dar almintere
(în

pane)

la-

.

.

.

Ghiftui.
foarte trist
calit
!

(trist)

Doamn
-

1

mea

.

.

.

am un

haracter,

(zimbitd) Vreî sg (^icî, foarte mud'inprotiv Ghiftui. Ba me ert ... îs trist din firea mea Vieaa 'mî pare o comedie gîucat de oamenii ceî cu minte în benefigiul celor nebuni... (în pane) Oare nu cumva o fost Ferchezanca. actor? în sSptSmâna trecut ani Ghiftui. De aceea vrat sS me disfac de dînsa

Ferchezanca. —

— —

.

.

.

.

.

.

.

Ferchezanca.

— De

.

.

.

cine

?
.

(posomoiît) fcusem un tesDe vieaa Ghiftui. tament în folosul a câf-va prietini care se gsesc m'o ferit Dumnec^eu de rude, acum în grdin, fiind da ce (cu mirare) Un testament Ferchezanca.
.
.

c

!

vroeaî sS faci

Ghiftui

(tragic)

Se mS 'npuc!

DOI

MOEÎ

VII

533

(speriat) Ce face?.. sSraca de nebunit?., nu cumva se faci una ca ;ista, n'or vre se te 'ngroape ^n parte) au^i gust ? li trsnit cu leuca. Ghiftuî. Nu te 'ngriji, cucoan drag ... 'mi-

Ferchezanca.
!

~

mine

.

.

ai

c

s

.

.

.

.

.

c

am schimbat planul. Ferchezanca —
Ghiftuî.
îect ... la

— In disndejduirea mea, am fcut pro care d-ta îmî poi de-agîutor. Ferchezanca. — Eu Ghiftuî. — D-ta.. ascult Am Iai o precb.e
alt
fi

Aa
?

mat

vii

de acas.

.

:

în

cu doue rendurî am moia Ghiftuîenî cu locuitori care 'mî aduc opt miî de galbinî am dughenî, vii i trsuri ... cu caî... Averea mea se suie la 10,000 de galbinî venit.

de case

.

.

.

.

.

.

.

.

.

Ferchezanca.
Ghiftuî.

— — Vrei se

(în

pane)

Criu

el

înpretî
Eu?

cu mine ?
?
.

Ferchezanca. ~
las

ag

.

.

.

(serios) Ghiftuî. nu uguesc nicî se'î schimbi veduviea pe soma asta de 10,000 de galbinî ... eu sunt gata a sferi târgul cu d-ta Ac^îi cântm Isaiea dnuete înpreun. Ferchezanca. Cum ? )eu, vreî se ne cununam cu tot dinadinsul ? Te-aî i amorezat de mine ? dar în loc de-a Ghiftuî. Ba nicî n'am gândit mg 'npuca, am hotrît se me 'nsor Vreî ? Pri-

vaî de mine,

c

se înprtsc Ean pozna maî eti 'î-am maî spus, cucoan drag, Dac socoî c potî o dat
desrind)
.

c

.

.

.

.

.

.


.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

meti

?

.

.

Gândete i

te

hotrete

orî

aa

.

.

.

orî asa

.

.

eu nu silesc pe nime.

socot un (Ghiftuî zimbesee) cam tue...dar sunt stare a face fericirea unei femei.
mucalit ...
fie
!

c etî

Ferchezanca.

(privind vesei ia Ghiftuî)

Când

îî spun
. .

Te

om cum
sigur

se cade

.

c

etî

în

534

DOÎ

MOBÎ
,•

Vit

Arie din Nicorescu

Lcustele»

GhiftUi
La

(vesel).

De'î a^a, cucoan drag, 'ndolfal nu roaY stâ, Cci voesc, pSu, Se me 'nsor cu dumneta.

fr ag

Ferchezanca.
Cum
? .
.

voiesci
cre(^t

acum îndat

?

Dar nu

cne-om

ci?..

Ghiftui.
Haî se ne 'nsurm de-odat 'apoî ne-Oîu lot poci.
.

.

.

SCENA

VIL
(înfund).

Ferchezanca, Ghiftui, Tia
Tia.

(cu bucurie)

Eat'I

însfer^sit

Ghiftui.

Tia

— Eu

~

Ce
îs,

este?

cucoane..

.

Tia

.

.

(mergendiaTia Ghiftui. Al tu cti', drag Tiulic.lP.de mult nu te am v^^ut...Ea ve(;Jî cum o .. (o desmeard). crescut, de unde era numai o (in pane) Ce copil sg fie asta Ferchezanca. (cu dragoste) Doamnc cucoane, tare 'mî era Tia. dor se te ved (în pane) Dor ?. caca Ferchezanca. Ghiftui. Da de unde ^i pbn unde-aî srit aici


}

ppu.

>.

!

I

.

m

!

.

la

moie Tia.

—C

aici

Sd

cu

mo

Talp-Lat,

posesorul

d-tale.

Doî

mor!

vrf

535

Nici nu'l cunosc. Ghiftuî. EI mi'î posesor? îmî pare bine. Da ea spune'mî degrab, Tio doreti ceva de la mine?
. . .

.

.

.

tare

Ba nu de mult Ghiftuî. Eî maî pe urm.

Tia.

..

.

doream

'

numai se
.

te

vSd

.

..c

acum m'aî vecjut.. du-te i 'î vini am pugin treab.. Cum? mg alungi aa degrab?.. Tia. Ferchezanca. Da eî a^t, soro drag, când Nu 'nelegî are treab ? îî poroncete boerîu (cu lacrimi în ochî) Eaca Tia. mS duc mg duc
;

. .

.

.

c

.

.

,

c

.

Ghiftuî.
(Jit ?
.

— Da

.

.

.

.

.

sg viî peste-un ceas,

Ti

. .

.

au-

minute ca s g te hotretî de vrei a te numi de-acum Ghiftuîanca în loc de Ferchezanca. Ferchezanca. — (coborând ochiî) Numai ^ece minute ? Eî fie 12 ... îî dau toat vremea, (merge Ghiftuî.
.

(ctr

Ferchezanca)

îî dau

(^Jcce

.

;

spre salonul cel mic

Tia.

— (înparte)'Ceam
'S

i

se întoarce tnapoî)^

au(Jit!

l

Ghiftuî. Trsurile mele
solete,

(întorcendu-se se apropie de Ferchezanca

i

^\ce apsat:)

cu Caî...

Ferchezanca.

(înparte) Eî pas de te maî fasgîupineasa Panchi ... (se ptme pe scaun) (deschi^end ua salonului) Cu Caî Ghiftuî. (tresrind) Carnacsî! Ferchezanca.
I .
.

(într în salonul cei .mic).

dac poî,

1

.

SCENA
Tia
.

VIII.

(în fund),

Ferchezanca.

Ferchezanca. — (în parte) Mulî oamenî stropii am vg(;Jut d'apoî i ca aista Da oare cine sg fie copila cea de dinioare?. (tntorcend capui) A! tot aice'î .. Drgu ... ea vin 'n coacî.
.
. !
.

.

.

.

(tare)

536

DOI MORTÎ VII

apropie de (cu sfial) Ku, CnCOan ? Tia. Ferchezanca. — Dar. ean spune'mi
(se
. ,
.

Ferchezanca).
..

de mult

îl

Aa ce soiu de om îî } Ferchezanca. Cel maî bun din lume dafnic, milostiv Tia.

cunoti pe boerîu? Din copilriea Tia.

me
1

.

.

.

.

;

.

.

EI s'o îngrijit de mine ca un printe cea maî adânc recunotin
. .

.

.

.

i'î

pstrez

c

Ferchezanca.
bine

— Pstreaz, fata mea

.
.

.

.

.

pstreaz,

i'l iubesc din tot sufletul Tia. (în parte) Eaca oare nu cumva Ferchezanca. 'i-o picat vr'un tronc la inim copilei ? (dup rric tcere) CuCOan Tia. (scuiându Ce'i Ferchezanca. Tia. — Me rog, mg ert dac îndrznesc ... aî
. . . .

faci.


.

.

.

se)

P

.

vroi se'î fac o întrebare

.

.

(mândr) Ferchezanca. Tia. — Maî dinioare am
îî

O

întrebare mie? adevrat au^it ceva
.
.

.

CUHOS ludar, bucurie negreit nu tiu ce simesc (ctre Ferchezanca) cu cine se par'c'mî vine-a plânge tiî d-ta ? 'nsoar, cucoan
1

Aa 'mî pare. Ferchezanca. (tn parte, cu înduioare) Se 'nSOar Tia.
!
. . .
.

c

se 'nsoar boerîu


.

?

.

.

cru

.

.

.

.

.

.

.

i

.

.

Ferchezanca.

— (fr
?

.

a se uUa ia xia)

I s'o

aprins cl-

cile pentru mine. Pentru d-ta Tia.

Ce-aî ^is? Ferchezanca. (în parte, piângend) Na, c 'nccp Tia. (tn parte) Doamne Ferchezanca.

— —

.

.

nu se poate

!

3.
1

plânge

.

.

.

fetele

de

la

ar

c

proaste's

!

(merge spre fund).

DOÎ

MOKi

VIÎ

537

SCENA
Tia
(în

IX.
(intrând pe

stânga în fund),

HSlgi-FlutUr

ua

grdineî din

fund),

Ferchezanca.
.

chezanca)

Eî! vere GhiftUÎ, Sferit'aî? Flutur. Ce'mî ve^ur ochii!

.

(ve4end pe Fer-

Ferchezanca.
Flutur.

— — Panchia
(în parte,
.

(ve4cnd pe Fiutur)
1

Pîeî drace

!

Tia.

Flutur. a inimeî mele
naional
cel
1

cu mirare)

Panchia

!

(deschizând braele)
. .

Pancliia

I

foasta
la

stpân
teatru
fluturul

foasta

prima actri de
Hagi-FIutur
?
.

Ferchezanca.

(ri4end)

.

maî betrân din laîl
Ariea
:

Baletului Jivibrclor, din opera; Robcrt

le diable.

Flutur.
ha,

(înpreun)

Ce'mY v6^ur& ochit

Ferchezanca.
Tu?

Flutur.
Tu?

Ferchezanca.
Ha, ha, ha, ha, ha.

538

Doî

MORÎ

vi!

Flutur.
Ha, ha^
ha, ha, ha.
(Inpreun).

N'aY dat pelea popiY

?

Ferchezanca.
Nu!

Flutur.
Nu!
(înpreun, jucând cancan).

Hat dar HaY dar

se

jucKm

;

\^

se

cântm.

(bis).

/

Ferchezanca.
Ila, ha, ha, ha, ha.

Flutur.
Ha, ha, ha, ha, ha,
(Inpreun).

Ce

'mlf

vS^urâ ochit

1

Ferchezanca.
Tu?

Flutur.
Tu?

Ferchezanca.
Ha, ha, ha, ha, ha.

DOi

MORÎ

VII

539

Flutur.
Ha, ha, ha, ha, ha.
(Inpieuiiâ).

N'uY dat pelea popit

?

Ferchezanca.
Nu!

Flutur.
Nu?
Par' visez ce dracu te-aî fcut, sufleelule, cieun an de ^ile de când aî perit din ochii meî ? (veseiâ) Eti, puîule ? Ferchezanca. m'am sfdit cu directoru teatrului i de disndejduire m'am

Tita.

Flutur.

— Da

(în parte)

c

!

.

.

.

m-

ritat

.

.

.

Flutur.

(în

mare mirare)

Ferchezanca.
Flutur.

— Mritat Flutur. — Pravilicete Ferchezanca. — Paragrafu
?

— Hî,

Tcai mritat ?
hî.

.

.

tU

.

.

.

Ferchezanca.

(face

semn din cnp ca aa).
?

Mari sunt minunile tale, Doamne Ferchezanca. -- Aa, drag ... am luat un let de loterie la cantora mritiului, 'am prpdit

Flutur.

.

.

.

cutare

.

.

bi. .
.

Dar ce-o
cap pgn'

fost s'o trecut
în picioare.

.

.

.

(închinându-se)

îs

vSduv
.
.

din

Flutur.

'L-aî
luî

Ferchezanca.
betrân ca hinu

— Ferchezanu
Vangheli
s'ar cjice
.
.

i pus

la cale
?

pe bîetu
. .

.

alt ceva.
?

Era
.

Flutur.

— Cum

.

.

.

.

cam hardughie

540

DOI

MORt

VIÎ

Ba 'nc ce ? se fi maî trit vremea barcilor ... îl dobora pojarnicii dar 'î o luat tlpia mai înainte (oftând) Ah Flutura drag, când aî ti cât 'l-am jlit (zimbind) Cât ? Flutur. Te mîerî ce i maî nimic. Ferchezanca.
.
.

Ferchezanca.

p^n' în

.

.

.

.

.

!

!

.

,

(rîd

amendoî).
! . .

Tia.
se îee


.

(în parte)

Srmanii boerîu

Ce femeie

vra

Da nu tiî o bazaconie i maî Ferchezanca. Domnul Ghiftuî me îubete peste megogonat ? (vesel) sur ... i me roag se îeu ... c pîere (lovindu'i peste pântece) Aa Ce (Jicî de asta, mo Flutur ?
.

'1

.

.

.

.

.

colac

!

.

.

Flutur,
Ferchezanca).

(ridând)

Chîar colac peste
! .

pupz,

(arat ic

Ferchezanca.
Flutur.
tale
.

— Pupz
?
.

.

Nu

'mî spuî

c te aî

deschis, Flutur betrân

— M'am

.

.

Da
luî

punerea

— Cum socoî Flutur. — D'apoî tiu eu? Ferchezanca. — Au^î i
Ferchezanca.
.

deschis ca o laie la ochii maea spune'mî, aî de gând se primeti proGhiftuî
.
.

?
. .

.

.

?

.

.

eii

(^iceam

c
.

s'o
. .

c

complet ca la giudectorie Maî am înc vr'o cincî minute ca se mS hotrsc dar le jertfesc pe altarîul amorîuluî Apropo tiî Flutur. SS 'î fie de bine aî se gsetî aici o mulime de cunotinî vechi? Care i care ? Ferchezanca. Acrostihescu i toi ceîa-1 alî prietinî. Flutur.
deschii.
.

Primesc

în

.

.

!

.

.

.

.

.

.

.

.

— Ferchezanca. —

Acrostihescu

?

.

.

care

?

.

.

Odo-

baa?

DOI

MORI
fel

VII

541

Flutur.
tru

(rîzân4)

Ferchezanca.

c

— Aa
.

Ce

Odobaa
'î (^ic

?
. .

eu

.

Odobaa,
?
.

pen! .

me

nu face alt de cât ode ... unde's? duc se'î ved

îs aici

.

bravo

Flutur.
d-tale...

.

.

în

grdina

...

(cu galanterie)

în

grdina

voie se'î slujesc de cavaler... (n d brag.ii). bine te-am boTot galant ? Ferchezanca. te zat eu Hagi-Flutur. îmî place-a sbura din floare 'n floare Flutur. i din Panchi 'n Panchi

D'mî

.

.

Ferchezanca.

— Rerbantule
:

.

.

.

.

,

.

Arie din Chiria

Haidei

î)iprenii.

(înpreunj.

Haidei

în

grdin
»

SS ne rtecim,

i

cu-aî

met

prietin

Se ne întâlnim.

Flutur
N'aî fric
'n

(g lant).

grdin

de

te'î

rteci,

Pmtre

flort

îndat eu

te-oiu

i gsi.

(biS.

Ferchezanca.
Ve^i'l

dac'Y

flutur,

flort în

vect

veneaz
(bis),

.

.

.

Vrabiea betrân

tot

malaî viseaz,

(înpreun).

HaTdet
etc.

în
etc.

grdin
etc.

(es

prin fund amândoT)

SCENA
Tia.

X.
se cred câte-am aucjit
.

(singur)

Nu'mî vine

.

542

TtOI

MORI

VIÎ

i tocmai ea se fie nevasta cuce fenieîe neruinat Cum de-o putut se se orbeasc conului Ghiftuî aa de tare d-luî care 'î om în toat firea ? nu puse gsasc o copil cu tea se aleage maî bine ? care 'l-ar fi iubit pen' la moarte purtri bune
l
!

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

ca mine

.

.

.

(piâoge).

Arie din Baba-Hirca

!

Of, of, of,

î aulcii

!

Din a mea copilrie
Eii

pe dînsul '1 am iubit. Ort ce dulce veselie
la

De
Dar

dînsul 'mî-a venit.
!

vaT mie

'n

rtcire

Dragul meu a^î a cSlut 'orî ce dor de fericire Pentru mine e perdut

Doamne l-ascult
'

al

meii dor
(bis)
!

S^u d'mî vote ca sS mor

Ah, de-acum

s'au sferit toate

;

Lumea

'ntreaga

un morment.

i de-acum nimic nu poate SS mg 'ncânte pe pment;
CcY
în

oarb rtcire
1

Dragul meu, vaY a c(;lut 'ori ce dor de fericire Pentru mine e perdut
!

Doamne !-ascult al meu dor S6u d'mt voTe ca sS mor!

\
/
('"'^•

SCENA
de Egor).

XI.
(spriet, vine din fund

Tia, EgOr, AcrOStiheSCU
Acrostihescu.
dracu.

alungat

— Nu

pune mâna pe mine

c te Ve

DOI

MOEÎ

Vrf

54 B

Egor.
mi'î plti

— De-acum
.

nu

scapî

de mine pen'

ce nu

.

.

(vre se'l

Acrostihescu.
rojna,

c
luni

— Nu
. .

apuce de guler).

te obrznici,

zahr ma-

Egor.
dou6

—A
de
?
.

te topesc.
cîto
c^ile
.

speli putina

Tia. Egor.
Egor.

— — Ce
.

(îi

(cutând

(furios) Ah ! ? ti cocar ... te port cu droca, 'apoî când îî Ia plata, îe de guler) Davaî parale se'i disprasc) Da ce estc, pan Egor ?
.

.

este
.

.?

.

.

nu

bga
. . .

de

sam am
;
.
. .

prins

un mutereu

-

(îi

sgâiie)

Acrostihescu.

— Nima
.
.

— Parale
.

Davaî

?

n'am acu. No, hai cu mine amanet la Târ.
.
.

parale parale

gu-Frumos Acrostihescu.
.


.

(tn
. .

pane)

Cum
.
.
.

dracu sS scap?

(taro

Ea ascult, Egora Egor. — A nîet Egora

c

Acrostihescu.
'î-oiii

— Egora drag
ti

za

Egor
. . .

1

.

fiî

om

de treab

Egor. Olo f Acrostihescu. Egor. A cîto
tul

— —

face o

od.

— O od ca s^trecîla posteritate
tam post
?
. .

.

.

No^ eu postit desîeu surtucu
.

un an de

c^ile

.

.

.

davaî parale

c 'î
.
.

.

.

(vrea se'l disbrace).

Acrostihescu.

c

te

sfrâm

în
.

(furios) se nu cumva Ce face ? buci, de nu te-a putea drege nici
. .

un Careta.

Egor.
desc
.
.

.

(îi

împinge departe de

el).

(rpccjindu-îc).

Tu

?

.

.

Ateapt
cea ascuns)

.

.

Acrostihescu.
.

(fugind pe

ua
.

Ba
!
.

nicî

gâu-

Egor. Tia.

.
.

(alungându'l)

A
eî»

.

,

.

kti

.

.

padU
. .

.

(es).

(alergând

dup

Pan Egor

.

pan

Egor

.

.

.

.

fes

544

DOI

MORÎ

VII

SCENA

XII.

Ferchezanca, Flutur, Prieteni.
Arie din Sca7-a

mâei :

Se

triasc

'n veselie

.

.

.

Prietenii

(viind

din fund)

Se petrect în veselie, Doamna mea, precum dorescî
Peste inimi i moie Ca o zin sS domnescî.
(Se

;

închin

la

Ferchezanca).

Ferchezanca.
Dragii mei, a voastr' urare Cu plcere o primesc, la tot avere mare Eu din suflet ve doresc. Dragii met, cu bucurie VS poftesc la cununie .

i

.

Toi
SS trescî în veselie, Doamna mea, precum dorescY;
etc.
etc.
etc.

SS treasc stpâna moiei Ghiftuîenî (închinându-se) Amin. Ferchezanca. SS treasc doamna Ghiftuîanca. Toi. (închinându-se) Domnilor Ferchezanca. Negreit ca vSru Ghiftuî se gsete cuFlutur.

Flutur.

!


~

— —
.

.

.

.

prins de cea
sg'l

hiritisini

Toi.

maî vie nerbdare ca se te vadS pentru fericirea lut... Haî, haî
.

',

.

.

Haî

1

Doî

MOEÎ

Vii

545

(Flutur

merge de deschide

ua

salonului mic-

GhiftuX se zâresce dormind pe o

canape).

Toi. — Doarme Ferchezanca.

Flutur.

Ce ved

?

.

.

doarme!


.

I

(superat)
.

Doarme

!

.

.

Nu me atep-

tam la una ca asta Flutur. Negreit

c'o

adormit înadins ca sS viseze
.

la

iubita luî

mireas.
. . .

(mânioas) Flutur betrân Ferchezanca. acu Haî, crai-ve de-aicî lasai-me îî smulg aripile singur cu domnul Hoiil ista ... cci am sS'î griesc ... (în p^ite) Frumoasa impresie 'î-am fcut se vede
.
. .
. .
!

Toi

(eind închinându-se)
veselie,

SS petrect în
etc.
etc.

SCENA

XIII.

Ferchezanca,
Ferchezanca.
niitrachi
. .

Ghiftui,

apropiindu-se de Ghifmî)

Cucoane Du-

(Qhifiui

boresce).

Eanau^i'lcum horetel ..par'c 'î un ogeac aprins.. Domnule Ghiftuî pace îî dus pe ceea lume Ean s'l uer (uer. - ohiftui tace) O stat moara. .. acu'
.

.

.

!

.

.

.

.

.

vremea, (tare Domnule Ghiftuî... (tresrind; Ha ..ce'î? Ghiftui. cinema chîaml Al., d-ta etY, cucoan ? Ferchezanca. Da frumos horetî când vrei aî putea întrece toi bondarii din la un Ioc.

.

.

.

.

.

.

.

.

..

ar

67417.

II.

35

546

DOÎ

MOBÎ

VJÎ

Ferchezanca.
de plcut
.

— Se poate E ce pScat c m'aî — Pgcat Ghiftuî. — Dar spriet un cât se poate
Ghiftui.
.
.

.

!

trezit

I

?

.

.

.

.

'mî-ai

.

.

Pune'î

în

gând

c

vis

visam
ochiî)

c

erai

lâng
(^iceaî,
?
.

mine

.

.

.

(Ferchetanca zîmbesce

i coboar

c'un glas de ânger, nu me par'c mg ungeai cu miere la

c

i c'mî
suferi
.
.
.

poi
inim. Adese
. .

tii

.

Ferchezanca.
mincîunoase. Ghiftui.

(cochetând)

orî

visurile

's

(trist)

Pecatu mare

Ferchezanca.

— Ha, ha, ha, c galnic maî etî
?
.
.

.

.

Cele 12 minute o trecut... Ghiftuî. Care 12 minute 'mî-aduc aminte dar dar ce 'î-am fcut ?

.

.

A

!

me eart am

.

.

.

.

.

.

.

.

.

pentru
gândit

propunerea
...

.

Ferchezanca. Tocmai zuit ... i m'am hotrît
Ghiftui.

...

am

chib-

— Ba d'inpotriv primesc. Ba )eU Ghiftui. Ferchezanca. — Gsetî c'î lucru de mirare
Ferchezanca.
. .

—A

.

.

.

nu primi

?

.

(puindu-se pe canape)

?

?
.

Ghiftui.
(cu

(scoând igarete din buzunar)

Ba

nlcî
.

mare sânge rece)
.

Când

îî

vra sS ne
1
.
.

cununm

dC CUm îs ga
.
.

.

.

.

.

a

.

.

ta

.

.

.

(casc).

Ferchezanca.
Ghiftui. Pofteti ?

— Frumos
I
.

boerîu 'ncepe-a csca,
. .

pgn' a nu s6 însura

— Nu

bga

de

sam

.

(dândui o

igaret)

Ferchezanca. (sipgral se depaneaz de canape) Foarte'î mulumesc ... nu metahirisesc pe nemâncate.
Ghiftui.

—A

!

(casc).

Ferchezanca.
ghioae
I
. .


fi

de n'ar

curioas (în parte) Ear casc om, aî crede c'î somn
!
.

.

li-

.

.

.

do!

moei

viî

547

SCENA
GhiftUÎ
(pe canape),

XIV.
«n
dreapta),

FCrCheZanCa
'L

EgOF.

Egor.
din ochi
i


. ,

(intrînd îute prin fund)

am scpat
Egor

1

'mî-o perit
.

(vecjend pe Ferchezanca)

A ! bojî MOt /
te-am

.

Cc Ved ?
. .

.

.

Panchil

Ferchezanca.
Egor.
d-ta
1
.

— — Panchi
!

(în
.

pane, cu spaYm)
sfer;?it

I

.

în

gsit i

pe

.

acjî

în ^iua luî sfeti
(în parte,

Mina,

Ghiftui.

cu sânge rece)

Sc
I

VCdc
I

C

HlirCaSa
'î-aî
.
. .

mea are cunotinî prin lipovenime. (cu durere) A Panchi Panchi Egor.

!

cum

tcut

rîs

de bîetu

Egor

\

.

.

A

!

îam

niet

frumos
!

nlet hristian.

(în parte) Vaî de mine c'a se me Ferchezanca. (tare) comprometeze d'inaintea boerîuluî Eu ? nu te 'neleg ... nu tiu ce vrei se spuî ... nu te cunosc Egor. — (furios) Nu me cunoti ? A aî uTtat pe Egor birjarîu care te-o purtat cu droca triî luni de ^ile pe datorie te-am scpat de la neaî uitat
. .
.

.

.

.

.

.

.

.

!

.

.

.

voie

?
}

.

.

c
.

c

m'am

cuie
o

Nu me

pentru ca se te scap de ecsecunoti ? dar când 'î-am adus ceî
calicit
,
.

sut de galbini, cum de me numeai Egora cum de 'mî srîaî în gât? cum de mS serutaî
. .

? ?

.

.

.

.

Me

cunotea! atunci?

Ferchezanca.
'î-am srit obrznicie
!


,
!

.

«n
.

parte)

Am

pit-o

1

.

.

(tare)
?
.

Eu
.

în
.

gât

?

eu te

.

un drocar se

Ce am serutat pe tine me batgîocoreasc de la
una ca asta
(}\c\
. .

ochi

!

.

.

(ctr
.

Ghifiuî)
. .

i

d-ta suferi

în

casa
cu-

d-tale

?

.

ah

Ghiftuî.

.

ah

(se face

c

lein).
.

(cu sâ. ge rece)

coan
ista.

...

nu maî leina

c

Ba ca bine
'1

Las,

dau eu afar pe beivul

548

DOÎ

MORI

VII

Egor.
')

Ghiftuî.

— Ha,
1(1

(mânios)

Cito ? ha, vorbeti

lipovenete?
.
.

.

.

.

dac
fort,

aa

.

.

.

(artând ua)

Egor.
fort
. , .


Nu
.
.

leva

.

.

.

paol

scri
?
.

.

.

1"
vorbeti
.

Ghiftuî. - lai
gleich,

i nemete

.

aho

Nu vreu se 'mî plteasc d'inteî loo Egor. de gaibinî. (cam mânios) Pool GhiftUi. îî ^\C. (în parte) Mi SC bale 'ncep a me mânie pare (îî pipe puUui) Dar niaî iute ... slav Domnuluî! (ctrâ Egor) înc n'aî eil?
.
.

c

.

.

.

.

.

.

Egor.
Ghiftuî. fereast ?

— Nîet?
?
.

(puindu-se pe un scaun, în fund) iwî^t.
.
.


ha,

apoi
ha.

vrei

s
dac

te-arunc
vrei

pe
te
tot.

Egor.

hârbuesc ca pe-o droc veche. (în parte) Auqlî acu iTi'am mâniet de Ghiftuî. (suflecându-î mânicilc) No ; paicU Sudcl Egor. (scoendu-î surtucul) Ateapt, Marojna Ghiftuî.
1

— Tu — —
eiî

.

ha,

Vin

se

.

.

.

.

.

.

.

.

ca

te-oîu topi

acu.

Ferchezanca.
bate
1

(în

pane)

Vaî de mine

!

c'or se se

.

.

Eaca pozna.
Aiiea clueilor din
:

Nunta erâueasc.

Egor i

Ghiftuî

(tnpreun).

Vat de line, Vaî de tine! Cala de te ine bine; Cu mânie i cu ur.

(bis).

Am

sg'T sfitrm diniî din gutK.

DOI

MORÎ

VII

549

FerCheZanCa
StaY pe loc
. . .

(alergânJ îmre amendoîy

nu luptaf

.

.

.

ede

rSîi

,

.

GhiftUi i

EgOr

(înpreunâ).

(bis).

Nu

vreîi

!

Ferchezanca
Ah,
te

(ctr

Ghiftu?).

rog

.

.

.

fiî

blajin,

domnul

meii ...

Ghiftui.

Nu
(înpreun).

vrea

Egor i
Vai de Vai de
etc.

Ghiftui.
tine.

tine
ele.

Ferchezanca

(în

pane).
!

VaY de mine, vâY de mine Se bat, eat, ca maY bine Vat de mine! mS tem foarte Se nu facS vre o moarte.
.

.

.

(Ghiftui

i Egor

se

lupt cercând a se trânti la pment. Ghiftui Egor spre balcon),

îl

înpinge pe

Ghiftui.
vrei
?
. .

— Ha,

ha

.

.

.

Mî, turt
, . .

dulce

.

.

.

btae

ateapt. Egor. Ah !

Ghiftui.

— Am
aj (în

ii

elma
sS
te

'nve polca

... ea

aa

,

.

.

(tot

înîorcendu-se în lupta,

mg

luî

Ferchezanca. Dumnezeul
Ghiftui.

pe balcon).

(spriet)

Staî, stai, pentru nunitle

Egor.

— Nu PaStol ... Ghiftui. — ine, m
balcon)
(se
.

tc da,

Marojna

.

.

.

aude un vuet de
. .

ine,

m

grilaje .stricate).
.
.

.

550

DOi

MORI

VJÎ

(Se

aud amendoî recnind

i c^e^d

în eaz).

(recnind cu spaim, caut ps fereasta balconului) FerCllCZanCa. nu se c'o cc^ut în eaz din balcon! Vaî de mine! (desndejduit) nu tiu se 'noate! poate raaî zresc i 'nc n'am apucat mcar a mc Or se se 'nece (alearg în fund i strig) Srii. sriî. alergai mrita
. .

.

.

.

.

.

c

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

!

.

SCENA
FCrChCZanCa, Xia

XVI.
i aducând
pe brafe o manta).

(viind din fund

Ce este? ce este? Tia. (perdut) O ccjut în eaz cuconu Ferchezanca. Egor i Ghiftuî drocarîu. haî s'alergm deSraca 'n de mine Tia.


.

1

.

.

g^rab

.

.

Ferchezanca.

— Hai

se

ridicm satu
:

.

.

.

Arie din Scara

Mâei

Tâlharii.

Ferchezanca i Tia
Prielint,

(deschi4end ueie din fund)

sXriY, ajutor

!

C'n balt
(Tia

se 'neacH

i

mor!

es

prin fund alergând i.

SCENA
Slugi

XVII.
Prietini,

Ferchezanca, Flutur, Acrostihescu,
ftoî vin din toate

prile

alergând).

Toi.
Ce
este? ce vuet? ce zor?
aici ajutor?

I

Cui trebui

DOÎ

MOBÎ

Vrf

551

Ferchezanca.
Egor

i

GhiftuY

.

.

Toi.
Ce spui
?

Ferchezanca.
Btendu-s'aicY ...

Toi.
Ce
(^ict?

Ferchezanca.
în eaz au dat, )eu.

Toi.
Va leii!

Ferchezanca
Ca doY
bivolt greY.

(cu desniejde).

Toi
EleY!
(înpreun)

Degrab, degrab'

ajutor,

C'n

balta se'neac

i mor
i caut
glasul

\

[hisi.

(O parte din persoane se reped tn cu toiî

salonul cel mic

i

se fac

nevi^ut^ P^in
.
.

dreapta, Ceîa-1-aIî se apropie de fereast

cu groaz spre eaz
vide

.

Sfint

grupai

ast-fel,

în cât

uele din fund
sub balcon

se se poati
luî

de public.

Dup

o

mic

tcere, se aude
!

Acrostihescu, (J'Cend

:)

S'o înecat

.

Toi.

S'o înecat
manta

!

(remân încremenii toi).
se

(Ghiftuî acoperit cu o

arat întovrit de Tia
se opresce

la o

u

din fund.

Când aude cuvântul s'o înCCat,

taspimdatat.

Nime

nu'l vede)*

552

Doi

MORI

vrî

Ghiftui. ~în criminal
1

(îa
!
.

fund)
.

Am

fcut moarte de
's

om

înecat un sudit

de-acu

prpdit
.

!

,

.

or se

am me dee
1
.
.

Tia.
(Ghiftuî

— îst
se

.

.

.

vin cu mine

.

c

te scap eu.
tot

i Tia

facneve^uî în stânga. Ceîa-l-a1î de pe scen caut
fereasta balconului).
(pe fereasta)

pe

dejde,

Ferchezanca. Odobaa?

— Acrostihescu. — Ferchezanca. —
!

Nu maî

este nicî o

n-

(sub baicon)
(cu disperare)
.

Nu

... îs

perduî

reze ca crastaveiî în caz

.

.

Perduî!.. or se se mualeluia am rSmas ear
. ,

.

veduv ... ah

(lein

Toi.
VaK, ce întâmplare Stau încremenit! Printr'o înecare
.
!

.

(bis).

Toate s'au
(Remân toî încremeniî.

sfîrit.
se

Flutur

caut

dee

ajutor Ferchezancî-

Cortina cade).

ACTUL
Teatrul represintâ o edaîe mare

II.
mobilat.

i simpl

stânga

o

scar care duce

la

rendul de sus.

U

în fund

i

de a

în c.ipitul

screî o alt

grdin, în dreapta o sob i d'inaintea eî o mas.\ pe care se ved o oglind mic i un sfenic cu un cpeel de luminare. Semne de dincolo de soba, care duce în odile Iu» Talp-Lat. pe lâng prei. O
stânga o fereasta ce
tn

d

u.

în

u

SCENA

I.

Tia
Nu
trimes
se

(la fereasta,

privind

în

câmp).
'1

zrete înc. De

a^i

diminea de când
cu scrisori

o
.
.

mo Talp-Lat la Târgu-Frumos

.

DOI

MORÎ VII

553

scen) SenTiatiu bîctu bocriu s'ajung a se face (veseiâ) Un cîoban cu cioban tocmai la posesorul luî (^ece miî de galbinî venit... Cât îmi pare de bine m'am gsit lâng dînsu când o scpat din eaz 'L-am ascuns într'o manta i, fâr'a fi zrit de nime, 'l-am adus la noî acas de-atuncî îl ved în toate face ... de când s'o înecat (filele ... el n'are ce Egor ... el îî silit se adS aici ascuns în strae ernetî ... de frica jandarmilor. ..
(viind în
!
.

.

!

.

.

c
.

.

.

.

Arie din Scara mâei'. Paserele imdt

iubite.

)eu îmY

pare foarte bine C'a scâpat el de la moarte din ochiî tuturor Dar îmt pare i maî bine

i

;

C'a scpat

el

chYar prin mine
ajutor.

.

.

.

i

c'i

.«îunt

de

A perdut a sa avere Boerie i putere, Ajungând a fi pstor Dar în loc de bogie de-o seac boerie Ii r^mâne-al meii amor
;

i

!

SCENA
Tia,

II.

Talp-Lat

(viind din fund

— ghTorlanu TJo?..n'o mai Tia. — Nu, mo Talp-Lat. Talp. — Ce mojic lene L de a^i diminea de oprit când 'l-am trimes Târgu-Frumos. ..s'o vr'o crâm, c tot de târg ast Un boer Tia. — Cine... crâm?..
Talp.
(superat)

vinit

cel

de Stan

?

.

la

fi

în

îi

cji

qlî.

el

în

(în

parto

în

crâm! dac

Talp

— Aa

s'o
's

maî vS(Jut ranii itia ...
1
.

.

s'o

fcut

nite

554

DOÎ

MORÎVrî

beivi de frunte de când s'o înmulit velniile. .. i nu maî poi face nici o treab cu dîniî. Ea las', Tia. Talp-Lata, Stan nu 'î eran de rend; el nici nu tie ce'î vinu mcar. Vorb'î? Talp, un opîrlan ca dînsu ... lesomnoros ne care când îî poroncesc tue sS aduce ap de la câte ceva ... se mture casa sS uît la mine cu ochii boldii, ca o broasfântân Me mir ce'l tot aperi, Tio drag, la soare nu pltete nici doî bani .. (în parte) De n'ar fi un mojic prost, aî crede. Doamne eart-mel 'î-o c-

— —
.

mo
. .

c

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

c c

.

.

.

.

c

(^ut

tronc la inim.

nime nu te Talp. D'apoî i d-ta, Tia. maî poate mulemi bîetu Stan lucreaz cât poate, sermanul i d ta în loc se fiî bun cu dînsu, nu încetezi deal ocrî ca pe-un argat prost Talp. Eî ba nu cumva aî vra se'i bag în sîn
. .

mo

.

.

.

.

.

1

i

se'l
.

ctur

cocolescl.. ce '1-oiu cocoli într'o Da cine oare s'aude afar }
.

(Ji

c'o dispi-

.

(Se aude la

ua

din fund tropote de caî

i

glasul

Ferchezancî

ri4end)'

SCENA
Cei dinainte, Flutur,

III.

Ferchezanca.
hola
. .
.

Flutur. —
reii...

(afar)

Ferchezanca.
ha, ha, ha.
.


.

Tbrrr
(afar

.

.

.

Tbrrr

.

.

.

rt4end)

ine
ridicul)

bine s^ nu daî

Flutur, peî?

(într în costum de

clere

BuCUrOÎla OaS-

Flutur.
mofti

— Bucuroî... poftim. — D-ta eti posesorul moiei GhiftuTenî? atrarîu TiTalp. — Eu, cucoanc
Talp.
(închinându-se)
. . .

Talp-Lat.

DOÎ

MORI

VII

555

Flutur.
poftim
în

D-ta se

fiî

SnetOS.
. .
.

.

.

(mergead

la

ua

din fundj

cas,

sufletele

FerCheZanCa.
.

(intrând rapide în costum de
1 . . !

Amazon)
. .

Uf

!

ap

bine c'am maî dat de uscat ce fug ce primblare de olac cale de-o clare ... de la TârguFrumos, p^n' aicT ? Dai'mî degrab un pahar de seu de vin; mi s'o fcut gâtia easc.
.
.

pot

.

.

.

.

.

c

(Tia merge

în

odaea din dreapta

i
la

aduce un pahar cu ap).
bal-inasqu:>

Ariea Galopului de

Ferchezanca.
Hop, hop, hop,

La galop Când alerg calare,
Hop, hop, hop,

La galop Inima mea sare.
Hop, hop, hop,

La galop De me vede-ori

cine.

Hop, hop, hop, La galop Salt dup mine. Ce plcere de-a fugi în fuga mare Pe un cal iute, sprintinel ca tin ogar.
Câte-o dat^, alivanta pe spinare, Dar nu'mî pas... eii de otii n'am habar. Hop, hop, hop, etc.

Flutur. masche
. .


.

(în parte)

Par'

c

.

(imitând musica milit.r)
. .

dan

.

.

.

Tia.

dan

T

ved
. .
.

n
.

matele,
. . .

n
.
.

la
.

.

.

n

bal. . .

bum, bum, bum (aducend ap) EacE ap, cucoan
.

.

.

(tn

pane)

Ce
pa-

ved? Ferchezanca!

Ferchezanca. —
harul)

(te

pahaml i bo

Se tretl.

(puind
îî

Par'

c

cerusem vin... da

nu'i nimica;

bun

556

DOÎ

MORI

VIÎ

(ve4end pe Tia) Cc 'mî vc^ur ochiî? copila cea apa care-am întelnit'o la curte, când s'o înecat bietu Ghituî!..niare pozn! Da ce caui aicî, drgu? împreun cu mine Talp. Aicî ede, cucoan
. ,

i

.

Ferchezanca.
d-tale
?

— Aa?..
.

.

.

.

.

.

îî

vr'o str^nepoat de-a

Talp.
de când

Ba

nu,

cucoan
.
.

...

eu
se

îî

sunt
erte!..

epitrop,
(ctre Tia)

'î-o

murit prinii
. .

Ferchezanca. Ea ascult, drgu
sS

— Dumnec^eu
.

n'aî o

odae maî curat unde

'mî-o sbrobit calu toate me pot odihni puintel, 's fâcluit. oasele 'n mine... tii? par' (îu partft) Alt bele acu a se dee boerîul Tia. cu ochiî de dînsa

c c

I

.

.

.

Ferchezanca.
mnica.
(strigând tare)

.

(în

d.1

— odihneti îndat Talp. — Poftetî s odaea ta du pe cucoana mea? Tia. — în odaea coerîu? Talp. — D'apoî unde. cele trebuincioase. Ferchezanca. — Foarte mulumesc,
Dac nu Tia. gui degeab.i.
în
's

N'aucjî,

Se vede c'î surd, serdrdgu... aî dori o odae... surd, cucoan ... nu te repane)

te

?

.

.

.

Tio,

.

.

.

,

.

.

.

.

în

.

.

haî,

i

(tn

parte)

De-

treab
1 .

posesor... heîl

s
.

nu
.

fi

rposat bîetu
.

GhiftuT...

(oftând)^ Ce'î lumea era se'mî aduce mie câtîurile Toate planurile mele o ca un cal breaz asta
. . .

.

C^Ut

Tita.

— Când Ferchezanca. ^— Flutur. — Ha, ha,
îl

în

balt

1

(st pe gânduri),

pofti,

cucoan
.
.

.

.

.

odaea

gata.

(pe gâiidurî)

în balt!.. în balt!..

ha

.

copila 'î

spune una i

tu

rgspunc^i alta

.

.

Ferchezanca.
tur ?.
.

.

ha, ha, ha.
frsârmd)

Ce-aî
rî^î

pit,

Hagi

Flu-

te gâdile Rusaliile,

de

aa

?

DOÎ MORÎ'vrî

557

Flutur.
spune
^lua,
alta

— Ba
i
tu
.

nu
îî
, .

.

.

.

ha, ha,

ha
. .
,

.

.

.

Da

copila 'î
:

respun(^i

una

vorba ceea
.

Buna
.

(

frtate epte puî de ra, frate. frtate, tu eti surd ... ba c'acu trecur'un cârd (pu^in superau) Ferchezanca. Mâncate-ar moliile, slut eti când ri(^i unde'î odaea, merge spre fund dup Tia). Tia. InCOCÎ pOltim. (merge spre scar). Flutur. Da bine, soro aâ'î te ducî i me lai cu lacrimile pe obraz? (oprindu se pe scara) tii ce ? Ferchezanca. spal-te degrab cu de so.:, ca sS nu te faci chistruî


. . . .

c


.

.

.

.

.

.

drgu?

.

.

.

.

.

Flutur.
se

— Ean

ap

.

.

.

las

ag ...

nu

întârcjie,

c'avem
de-o

mergem la curte. Ferchezanca. Ba

pune pofta

'n

cuiu

camdat,
.

arhon Talp î/at.i. departe 'î pen' la curtea boereasc? Talp. Ca vr'o gîumatate de ceas, cucoan. Ferchezanca. Atâtica ? eî, apoi mg duc se
suflete...

(ctr Ta p)

Me

rog,

.

.

.

me culc Tia.
doarme

pugintel ...
(în parte)
1

Cu sar bun

.

.

.

Vaî de mine!., c'acu vre se i
bine, soro ...
i'î locul

aici

Ferchezanca. — (suind scriic) Da cum-va me ducî în hulubrie?
Flutur. porumbio.
tur betrân
.

nu


.

(jos în

captul screî)

Acolo

matalc,
Flu-

.

Ferchezanca.
.

(în

capetul de sus a screî)


sea?n).

.

.

.

.

(înpreun- Arie din Chiria

;

Adio

!

in

ast

Ferchezanca
.
.

(ie
.

sc:.r)

Adio, lemâi aice Eii mS duc se m'odihnesc. Adio, mS simi ferice horesc. De-a putea

s

558

DOÎ

MORI

Vii

Flutur.
Adio, rgmâî aice
Eii la curte

me

pornesc.

Adio, 'n curend feiice

Oiu veni s?

te gSsesc.

Tia
!

(în parte)

VaT mie cu groaz' aice pe dînsa o privesc. <Jât at fi, )eii, de ferice
Efi

De-a^i putea s'o

mtresc

1

Flutur.
Sufletele.
. .

nu

uita

Prin

somn

dulce-a

mS

visa.

Ferchezanca.
Bl, )eu, nu n'am de gând .SS prind friguri chTar visând.
;

c

(înpreun).

Adio,

etc.

ele.

SCENA
Flutur,
Flutur.
?

IV.

Talp-Lat.
. . . . .

— Ha, ha, ha pozna'i! — ^Vesel cucoan se vede d-tale Flutur. — Da Aa 'aa
Talp.
!

.

.

îi

cucoana
ean spu.
.

(ingâmfendu-se)

.

.

.

ne'mî,

mult

Talp. — De m6 tem sS

mS

rog, de mult iî

abîa

moiea asta 'n posesie? i peu, de ese luni, cucoane.

nu'mî fac^ vr'o otie clironomiî boe-

i

DOÎ

MORi

VIÎ

559

mare detreab ci rîuluî. Dumnecjeil se'l erte cretin maî era pSn' a nu se 'neca Ce fel?., nu 'i-aî cunoscut în viea? Flutur.
.
.

1

.

.

c
1

când am luat moiea de la ved sale, d-nu Cîupil, d-luî era dus în nuntru la tocmai când sosisem ara Franuzului i, ve(^î p^catu! de la Roman, acu o septemân cu câtîul ... ce se gsesc la curte?., tufl boerîu fcuse hutîulîuc în

Talp.

— — Nu

.

,

.

chilul

.

.

balt i prietinii d-sale splaser putina N'avea alt de fcut, de cât s'o spele Flutur. Da bine care de vreme ce Ghiftuî îî prsise vra sS (Jic^ aî remas cu gura cscat i cu câtîu 'n

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

palm ? Talp.
în

— Maî
.
.

eaz dup boer es cu plin

c doar nu era s^'l arunc aa! Atept sg vie clironomiî sS le
. .
. . . .

nu'î atepta mult n'aî grij Chîar ast-(^î trebuie se s'adune comisiea renduit pentru facerea catagrafiei a averel luî Ghiftuî Talp. Comisiea?. da n'are rude? 'L-o ferit Dumnezeu... dup cum spunea Flutur. el, sermanu MS duc sS fiu fag la lucrarea comisiei, ca martor. îns, pen' ce m'oiu întoarce, te pof(cu un tesc sS porî de grij cucoaneî celeî de sus aer de protecie) Tc-olu mulCmi (închinându-se) Buntatca d-tale, cucoane. Talp. (la ua dîn fund) Flutur. ^iseî maî diniPar' oare nu'î departe curtea ? Cum eî din sat, apucî Talp. Ea cât cole

Flutur.

—C

.

.

.

.

.

.

— —
! .

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

— — c —

.

.

.

c

.

.

.

.

.

.

de-a dreptul prin pdurea lupuluî, i cât aî <^ice cârc Frangolîo, agîungî în cotunu Stuleî, unde's casele boeretî. Flutur. rSmâî sntos ... i nu Foarte bine (cs). uîta ce 'î-am spus
.

.

.

.

.

.

560

DOi

MOEÎ

vii

Talp.
Flutur.

— Las'
S^rut
.

pe mine.
ua)

(deschizând

Tc-Oiu

mulmi
cum
îl

(es).

c

Talp.

manile,
aista

(singur viind în faga scenei)

Adi-

dac'î omul

vi
^

de boer mare ... se cunoate cale
.
.

de-o
'l-oiii

pot

.

.

aa

.

Da

oare
.
.

chîam ?

.

.

întreba când m'a

mulemi
V.

SCENA

Talp-Lat, Fedele i maî
Fedele.
{cepeleag

pe

urm

Egor.
CuCOanC
par'

i

prost, vine alergând din fund)

tot lupii te-alung.

— m? ce-aî pit? c Fedele. — Ba se fereasc Dumne<;Jeul Talp. — Eî, Fedele. — Este un om pimintean ascuns erTu. i aa c are sS'î spuîe o oare cic. Talp. — Un om ascuns vr'un coerîu a telhar mî Fedele? cunoti Fedele. — D'apoî înc n'am
'î,

Talp, cucoane Lat? (rsrind) Ce Talp.

ce'i

?

în co-

.

.

cjice

;

în

1

.

.

fi

.

.

.

cine'î?.

.

îl

tu,

(ri4end prostete)

fost

la

temni

ca se cunosc tâlharii

.

,

.

Poate

c

d-ta,

cu-

coane ...

Talp.
sS vie-aicî

— Taci,
.

prostule ...
?

i

du-te de

spune

Fedele.

Talp.
Talp.

— Cine — Eaca malacu
M'am
(singur)

.

.

!

.

.

cel din coerîu.
alergând

i lsând uile deschise). vr'un tâlhar ... nu cred c'ar vini ^iua meacja mare... a fi poate vr'un bejenar care vra sS între argat la mine leaf. (afar) Boerîu 'î singur. Fedele. într 'n nuntru.

Fedele.

dus. (es
fic

S6

.

.

.

fr

.

.

DOÎ

MORÎ
se

Vii

561

ELt^OT.
cieaz).

(Dând bnsta

în cass,

arunc

peste

Talp-Lat i

'1

înbr-

Egor

— Ho ar Ce'mî vSc^ura ochii Egor. — Da. Talp. ~ N'aî murit? Egor. — Talp. — Care vra se ^ice ... nu maî bietu cuconu Duaiitrachi. Egor. — Numai 'L-or mâncat pe gîunitate, de o septemân Talp. — Sermanu fcut lsat de sSc cu or dînsu Egor. — A nu'î vina mea pieTalp.
1
.

Scap-me, jupâne Talp-Lat.
(speriet)
! .

.

!

.

.

iVi'^/./.

.

1

(ofiâad)
.

fi

racii

.

.

!

.

.

fi

.

.

(cu desnâdejduire)
.

1

.

.

.

melege

c

nu
.
.

.

.

n'am vrut
.
.
.

sS'l

dovidesc? ?ne znaîu 7ne znaîu nici atâta ... tare's superat

cum

dar cum s'o s'art c's nevinovat ?
înec
.
.

.

.

A
.

!

jupâne

Talp-Lat
din eaz,

.

.

.

Talp.
Egor
?
.

— Da

!

.

bine
.

.

.

cum

scpat

pan

.

Ean spune

Egor. Ani eit înotând ... i m'am ascuns în niie stuh care era lâng balt. Când în stuh aud deodat nite oameni alergând din toate prile i recnind: s'o înecat! s'o înecat!.. Bojî moi! era se mor de fric.
.

.

.

.

Talp.
Egor.
teai

m'am maî întors nici c Am lsat tot i dughean cl'-irî... i harbujî... i zSmoî... Talp. — i ce te-aî fcut de o s6pt6mân?. cum
la

— De — i de Talp. — Cred i eu se prinzi un gutunar Egor. — De-atuncT...
frig
?

frig

.

.

.

.

.

.

murat cum te gsaî, pude cele ttreti.
. .

Târgu-Frumos,

la

.

.

.

.

.

trit?
^^74» 7
11-

30

562

DOÎ

MORÎ

VIÎ

Egor. Cum ? furând noaptea harbujî i zSmoY de prin harbuzSriî, i ascun(;Jendu-me ^iua prin copaci ca o gai. putea sS te prindg Seracu bîetu Egor Talp.

1

.

.

frigurile de-atâta harbujî.

Egor.

— SS

dracu nu sem de spriet ...
flinta.,. Nici
I

m6 prind me

frigurile

} ..

A

...

nhîia

.

prindea,

aa mg
. .

umplu.
.

Talp. Eî ce vreî acum de la mine ? ce pot sS fac pentru d-ta, pan Egor?..
Egor. mg...nu'î

spune

.

cer

îmbrachrnete-mg Ascunde-mg maî mult... într'un cuvent scape-mS
.
.

.

.

.

.

de speni^urtoare

spenc^urtoare ? (tremur). (tremurând) Da ... da ... câ de m'or prinde ... i de m'or jadarniciî ... or sS mS ducS legat la acolo ... or sS mS gîudice ca peduce legat la \\ ho ... i pe urm-or sS mg hotrasc la moarte
.

— De Egor. —
Talp.

.

.

.

E

E

.

.

.

.

.

'apoî

mg

.

.

.

dac m'or UvYl uvî
.

.

.

hotrî
.

.

moar ... te ... or sg (cudesndjduiie) j, pgu, nu l'am
... la

c
.

înecat eu

Talp. — O
mea Egor.
nicî

.

.

casa

n'aî nicî o grij, Egor ... din tiu dracu nu tea putea scoate bogdapTOSti (strtngind în brae pe Talp) A!
.
.

.

.

.

.

.

bogdaprosli.
(Se

aude afar un

fluer

de cioban).

Egor. —

Talp.
ascunde-te

— Vine
.

(spriet)

A

î

cîto

tam

?
.
.

Stan cîobanu
nevgcjlut.
înprejur)

.

haî de

grab

,

.

.

.

fte

Egor.

Talp.

(ridic o trap).

— într iute cole Egor. — A ... vin este

(cutând

Undc ?
'n

pivni i n'aî grij

.

.

Talp.

— Este.

?

DOÎ

MOEÎ

VIÎ

563

Egor.

Talp
loboacile
.

— — Piei
. .

(cobordnd in pivnia)

A

.

.

.

stahlc uinici ?

.

.

iute
.
.

.

.

.

(închide trapa)

Ea aa

.

.

.

aicî

în-

cale tiu c'î sigur

.

numai de nu
VI.

'mî-ar diSrla po-

SCENA
Talp,
Glîiltlll
se
lîn

costum de cioban, într foarte ostenit

i merge

de

pune pe un scaun lâng mas).
1

dal'mî un scaun ... o caGhiftui. — (înirând) Uf (puîndu-se pe un nape ... un divan. me prbuesc!
.
.

.

.

c

.

.

scaun)

Talp.
mi,

r

— Ean ve^î obrznicie cum îndreznetT, me? Ghiftuî. — Cum pentru c nu îndreznesc se ed
...

A

!

.

.

se ScJi dinaintea
?
.

.

de ostenit ce sunt...me tem se nume disfac în buci M'am dogit ca un poloboc vechîii, de mult ce-am umblat. 'î cioban Talp. Aucji tontu } 'apoî (Jice 'î aa cioban nu poate face-un pas fr'a se jlui
în picToare..
.

.

.

.


!

.

.

c

1

.

c

o-stenit

.

.

.

Ghiftui.
'napoî?
.

— Un

pas

1

.

.

deaici

1.^
.

Târgu-Frumos i

de o pot bun } Mri, nu i'î greu se vorbeti? dac de-aî fi cal de pot, înc m'aî
.

cale

jlui

mcar c eî n'au obiceîu Talp. — Tacî prostule tiî numai
.
. .

.

.

.

.

.

sS rSspuncji

dobitocii.

Talp.
(tare)

— Eau ascult — Ce de gol Ghiftuî. — Eaca ca era se mS Nîmic, cucoanc Polimutru Talp. — Hîm dat'aî scrisorile nu mustru. Ghiftui. — Polimaîstru 'î-oîu da eu un mustru de Talp. — Nu mustru
Ghiftui.
(cam superai)
?
. .

.

.

.

(în part.)

daii

.

.

.

.

.

..

luî d.

?

...

?..

564

BOI

MORÎ

VII

nu'l-îî

putea duce.,. Dat'aî scrisorile
.

cum 'î-am
...

po-

roncit?

.

Ghiftui.

Talp.
jica ista.

— Le-am dat d-luî Polimaistru nu mustru. — A sS mc scoatc din rbdare, mo(în parte)

(tare) Dc CC ai întârcjiet pen'acu ? De ce ? pentru Ghiftui. picioarele mele n'au main de vapor ca s6 Ce face? meîn? Talp. Ce pomeneti tu de meîn, mi'?.. Te-aî înbetat se vede, lepitule. (rcjend) Ghiftui. îmbctat, da ... i eti n'am pus vin în gur de-o s^ptemâna M'am prifcut în lii, de când îs aici. Da nu cumva aî vra acu s6'î dau i Talp. vin? când nu eti bun nici deo treab lene, prost, tue, mangosit (în parte) Haîda car o început pomelGhiftui.

— —

c
.
.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

nicu.

i de apa care-o beî Da las' pe mine te-oiii iui eu, bade Stane ... nu 'î-a merge tot aa, pe somn, pe mâncare i pe bere.
.
.
.

— Talp. — P^cat
. .

.

.

1

.

.

c

tem
duc
(es

— Ce bere? ce bere?., ca doar nemasc. Talp. — Eî, apoi sS nu'l stropeti
Ghiftui.
la

nu sunpane)

bereriea

(în

Me
.

... ca sS

nu

întru în

vr'un

pecat

.

.

.

(tare)

.

descbide'î ochiî
prin fund).

în patru, au^i-tu-m'aî ?.

.

atâta'î spun.

Ghiftui.
ochelarî.

(urinrindiri)

îu

patru

?

.

.

doar se'mî pin
?
.

Talp.
Ghiftui.

— Aud, —E
! . .

(deschicjend

ua) Au(;Ji*tU-m'aî

.

(cs).

cucoane.

SCENA
Ghiftui.

VII.

apoi pas de'î

maî da moiea

'n

DOt

MORÎ

VIÎ

565

posesie, ca sS primeti batgîocurî în loc

decâtîuri

.

..

pecatele se întru ca cToban la cunu'î ^i ^^ care se nu'mî fag-adu(vcsei) tii, peu, c'ar ave haz easc m'a stropi se'mi trage o btaie?., i eu... nici sS îndreznesc a (Jice cârc mcar ... ca se nu me dau de gol maî tii? se poate ca maî bine Talpâ-Lat Ea. îî ca ceî inulî ...
. .
.

De când m'o adus conu Talp-Lat

c

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

Arie
îl

:

Piciul bricîcariul.

i

mare cu ceY mici mic cu ceY mat mart;

Miel

cu cet voinici, Votnic cu cet fugart.
El, dup-l 'uprejurrt

^
:

^j
^

^

lea sute de schimbart

/

Când îî iret vestit, Când prostule de tot,
Cinstit
.
. .

seu necinstit
patriot
.

!

Ba chtar i
Cîl't

.

.

i

mare cu cet mict mic cu cet mat mart

;

Miel

i
Ce
se facg

cu cet votnict, brav cu cet fugart.

îî face interesurile cum sberî urli, cu oile Dar ce'î curios lucru ... de i Talp-Lat m^ trece cu posiiea ... nu mg mâniu d'inprotiv me îmî place îî nou, original Eu boer, proprietar cu venit de 10,000 de ^albinî, s'agîung cioban! sS argesc la mulî, în locu meu, le-ar veni cam paracsin ... da eu ?. ha, ha, ha îs vesel cu toate aceste, (serio») Curios lucru îî trist de-a o mrturisi .. da's vesel ... na Lucrez cât Spte ... car ap
bfetu
:
!

poate

... Ci

c
.

om

.

.

cu lupii s^

ag

c

s
.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

!

.

.

!

.

.

.

1

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

666

DOÎ

MORT

VIJf

i's snetos ca tunul .. Când eram ceea ce eram, pen' a nu me'neca avem (^ece felîurî de bucate pe mas (Jece felîurT de vinae nu'mî ticnea nimica ... nu puteam dori geaba mi .. 'acu niânânc la bor cu tir de me prpdesc beu la ap din cof de me unflu i'niT (seHos i u-ist) Mare merge bine... i's vesel, rîd minune eu care nu puteam face doî pa.î pe gfos când eram boer acum umblu toat (jiulica pe câmp dup oî .. i m'am deprins cu ele mi's dragi'. NumaV caprele me necjesc, mâncale-ar lupu ... se acaara peste tot locul ... A dracului jiganie i fudul! .. da 'i-am gsit eu leac de fudulie, (arat câriigu) 'apoî înc una. am inveat a cânta din fluer ... sg gTurî c'am ciobnit de când îs pe lume, când m'ai' videa (faceud ca .-xobaniî) mânând oile Brrr oa'ie brrr la strung Ha, ha, ha. Curios lucru 'mî-o trecut urâtu de când nu maî sunt boer. i'mî vine tot sS cânt i se gîoc.
taiu lenme.
.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

!

.

.

.

.

.

.

.

.

.

c

!

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

!

.

.

.

.

Arie

mocneasc

:

Fruncilâ verde

peliniS

Bîr oia, bîr, Drag'mY e oatea Bîr oia, bîr,

plviâ

Cu

i

roit pe Bîr oi, bîr, cu trup de copilit. Bîr oi:i, bîr,
flort

gun

Oiica buclae,
Bîr oi, bîr, Drgulia mea blae,
Bîr

oi,

bîr, 'n

HaY de grab

pocnit

Ca

Bîr oi:1, bîr, sS't cânt doîna, Bîr oi, bîr.

doYni,

(Joac ca ciobanii cântând).

Dol

moeI

vrî

567

SCENA
Ghiftuî,

VIII.
(ebd
I
.

Tia

de

sus).

Tia.
(se

— —

(în parte)

Eaca boerîu
Cine
!

.

ce-o

pit de gîoac
.

?

.

scoboar)

Ghiftui.


.

(oprindu-se)

s'aude?

.

Tia

î

(tn

pane)

Ce

suflet

te ved vesel, cucoane nu mS cuconi, c'mî faci otiea, pi'mî Stan sadea. Tio drag (ri4ând) Fie i Stan ... De mult aî vinit, Tia. bade Stane? (imitând ranii) Ba ... ea maî dinioare Ghiftuî. cuconi. i mare foame mi'î Daca'î avea pugintic ud tur. Cum nu, bade Stanic ? 'î-am pstrat Tia.

Tia.

bun de oi Tare' mî pare bine

Ghiftui.

— Taci,
. .

c

I


.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

bor

.

.

Ghiftui.

Tia.

— — De

(îute)

care'î place

Ear bor cu tir ? i m6 duc sS
.

.

.

i'l

aduc.

.

(intr în odaea din dreapta).

De-aî fi îmGhiftuî. — (Singur) Ear bor cu tir! prat ai trage 500 la talpe cruî ar maî îndrzni sg maî samene tir pe faa pmentuluî.
.
.

Tia.

(aducend o oal, o lingur, un pahar de vin

i

o

bucat de

pane).

Eaca, bade Stane,

am
.

furat pentru d-ta
.

(arat vin de cole din pivni îî sgârcit ca un cârlig de vie.
.

trapa)

c mo Talp-Lat
.
.

un pahar de

Ghiftui.
lâng

(luând oala)

Mulgmim, cuconi

.

sS dee
(se

Dumne(Jeu s'agîungî bogat ca o împrteas,

pune

Tia.

halul în care te

— Mcar de-ar gsetî tare bun Ghiftuî. —
!

mas

pe un scaun

i mnânc)-

fi

aa, ca
.
.

sg te pot

scpa din

568

Doî mort! viî

— Cum etT mulemit — Numaî cam piperat. Tia. — Cred i Ghiftuî. — Alt dat puî maî puin Tio. Tia. — Cuî Ghiftuî. — Borului eu îî vorbesc de
Tia.
?.
.

?

Ghiftuî.

îî

eu.

sS'î

piperîu,

?

...

bor

!

.

,

A!

tu 'mî pominaî de halul meu?., nu te 'ngriji... Posiiea mea ar fi destul de plcuta. dac nu m'ar mustra cugetul asta me mnânc, (mnânc muio. ^ Tia. Nu maî gândi, i 'n pace ce-o
. .


.

.

.

.

mnânc
!

.

.

.

fost s'o trecut,

SS nu gândesc, când am fcut moarte Ghiftuî. când am înecat un lipovan da tu nu tiî, de om? chipul luî me alunge necontenit. c'l vSd Tio, (artând in peste tot locul ... cu barba luî cea uns .

.

.

c

.

.

.

.

(în stânga) dreapta) Icî Colc ... (în faa) dlnCOlo Mc priniblu cu dînsu la braget... mS culc cu dînsu altu(adu:e ia gur o lingir de bor i se mnânc cu dînsu rea
.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

cpresce

cutând cu spaîm
tot

dincolo de

mas...

pe

urm

i-puc

o

lingur cu mâna
îea paharul, bea
i

stâng, avend ochii
vinul pe

intii in preajma'î,

i

cu mâna dreapt

zresce).

jumtate 'arunc ce mal remâne Slutu'î, batc'l crucca

în obrazul spectrului ce

se

pare

c

Tia.
Tia.

Ghiftuî,


(spriet)

Vaî de minei

ce'i?
îî

(desndejduit)

i

cu cât
1

maî

slut,

cu atât
. .

me mustr

D'apoî nu eti dta vinovat, cucoane. dar n'am ce face Ghiftuî. O tiu. o tiîi tiu tu ce mâncare glasul contiinei mS asurc^cte
.
.

cugetul

maî

urât

.

.

.

.

.

.

.

.

.

contiina ?

Tia.
maî
îeii

Ghiftuî.

— Ba nu. — Nicî
.

eîi

.

.

.

Acu,

(;Jiua
.

pdesc

cu caprele, dar noaptea strigoiî, morolT, pe mine,
.

.

.

tng ca cjiua toate stihiile n.

.

.

tricoliciî, vercoliciî,

dracii din

tu, drgaîcele,

zimzienile, strigile,

p^n i

Doî

MORI

vi!

569

papaluga,
raleîsa
!
.

pen i

turca,

pen i
?

chiraleîsa!

.

.

i

chi-

Tia.
mâna

eu dar ce folos nu pot se pun pe-o cheie, se trag un zevor, se pun o cldare pe foc pentru jînti, sS 'mî aduc aminte (c4end Egor vindea ferriî ... îl ved i prin întuneric cu (lesndejdnire pe un scaun) AhI agîuns IQ halul morîlor (se

Ghiftuî.

— Ba nu. — Nici

.

tii tu ce'î chiraleîsa

.

.

.

!

fr

c

.

.

.

!

cufund

în gânduri)_

Tia.


. .

(în parte)
.

Scmianu
.

bîetu boier

1

(tare)

Cucoane

. .

cucoane bade Stane .. Stanic. (în pane) Ear o cc^ut pe gânduri ... de-acu 'i dus pe cea lume.
Arie din Se ara

mâei

;

Ah hibit verioar.

Vesel,

Stane drag, fiî cu minte viii, ca mai 'nainte
fi

PSn' a nu te

'necat.

L'al meii glas de

Ah, alung' a

C

ta

mângâere prere
I

De

etY, )eii, nevinovat n'at mil tu de tine

Fie't

mil

chiar de mine,
,

Deal

meii suflet întristat

.

.

i

la glas

de mângâere,

Ah, alung'

C
Ghiftui.

a ta durere elY, )eii, nevinovat

(viindu'! în

simire,

încet)

Cc

glaS dulce

1

.

.

numaî ea poate se'mî înprtie gândurile cele triste (apropiindu-se cu sfieal de GhiftulT) CuCOanC Tia. 'î-O
.

.

.

.

.

trecut

?

.

Ghiftuî. 'Mî-o trecut, afionu la glasul t^u.

Tiico drag

.

.

.

s'o spart

Tia.

ca s^ nu'î

Eî maî
.

.

.

dac't aa,
afionu

tii ce te-aî sftui

.

.

.

vie

cela

.

.

.

cum

îl

numeti

570

DOI

MORÎ

VIÎ

d-ta

.

.

.

bine-aî
.

face s5 începi

ear vr'o cltorie prin

lume

.

.

(ecsaitat) S^ Ghiftui. fac Voîeajurî ? sg mS duc sS-mî las oile? sgme deprtez deine, ? Tio ... de tine ? (cu gias firesc) Luat-aî sama maî dSunR(î te-am strîns de mân r
.
.

de-aicî

.

.

c

Tia.

.

.

(CU

nevinovie)

Ba

nu.

Te-am strîns. (ostenit i mergend de ceea parte QhiftUÎ. cu lene) i dc n'aî fi aa de ostenit, te-aî mai strînge o dat (ecsaitat) Sc mc duc de-aicî, unde-s scpat de toat primejdiea unde 's cutat, grijit ca un (ridând) Ba' Tia. chîar. Ghiftuî. care ar tîea lemne i Ca un ar mânca bor cu tir ... (se apropie de Tia) Da tu nu tiî, drag copil, ce bazaconie se întempla aici de câteva

.

.

.

c

cnra

l

.

.

cnra

(^ile

?

.

.

(Tia neînelegend,

caut

înprejur.

Ghiftui o opresce de

mân

i'I

arat inima

Tia.
vrei
}
. .

Ghiftui.

— Ce — Vreî
? ?
.

luî)

Aicî,

s'o

afli

?

.

.

vreî

numai de cât

?

.

vreî

.

SCENA
Ghiftui,

IX.
(viind iute din fund)

Tia, Talp- Lat
.
.

— Haî degrab degrab — E)racu sS îec Talp. — Gtii odaîea degrab, c vine comisica de curte ... cu toî Tia. — Care boîerî clironomiî cuconuluî Talp. — tiîi eu ... or Dumitrachi Ghiftuî. i Sracul de minc Ghiftuî. —
Talp.
Ia
.

.

.

.

Ghiftui.

(deprtându-se de Tia)

tc

.

.

.

boîeriî.
.

?

fi

(tare

cu mirare)

1

DOÎ

MOEÎ

Vlî

571

netî

Talp. aa
1 .
.

— Ho! tontule ... ce o apucat de Nu tii c înecat boerîu Ba tiu 'o prca tiu Ghiftuî. —
te
?
. .

rc.

s'o

?

(CU durere)

.

.

.

.

.

sSr-

manu

— Eî Talp. —
Talp.
Ghiftuî.

!

apoi

?
.

(linitit)

Nimic

.

.

nimic

.

.

.

(vrea
.

s

cas).

(oprindu'ij

încotro,

putina?., stî Ghiftuî.


aici

c

mopane.

.

vreî

s

speli

(în parte)

treab. De nu m'ar cunoate cineva.
(merge spre

Talp.
Tia.
te dai

Ghidi, ghidi, leneule.
plâriea pe ochi)

ua
.
.

din fund;.

(paindu'î Ghiftuî. nu m'or zri ...

Ea aa

.

înCaltC

(încet Iul Ghiftuî)

îc

Sama
.
.

bine, cucoane, se
.

nu

de gol d'inaintea boierilor. Ghiftuî. Odat cu capu Tiico! (în parte) Eî mi'i drag

(imr

în odaîea din dreapta).

.

.

Tiico

...
I

fcu dragoste)

!

.

.

i pace

SCENA
Ghiftuî,

X.

Talp-Lat, Flutur, Acrostihescu, CârCÎOC, Prieteni (îmrând pe ua din fund).
(deschicjend

Talp.

ua

din fund)

Poftlm, poftlm, boîcrî.

Ariea polcî din Chiria.

Prietenii.
Haîdet, haîdeT se

grbim
;

i
Pe

lucrarea sS sfârim, Ghiftut sg '1 rgf.iim
sg't

Testamentul

cetim

.

.

.

572

DOÎ

MOBÎ

Vii

QhiftUÎ

(în parte)

Ea privit cum me jalesc; Ce frumos me prohodesc

Ai

jura cS polca vreu

Se joace de dorul meu-

Prietenii.
HaîdeV,
n vremea corului, Ghiftuî se
etc. etc.

(

leagn uor
ear
îl

ca

i

când ar voi se îuce*pe polcs

i fcend

de o

dat un

gest de mânie, se duce spre

ua

din fund

.

.

.

Talp

opresce).

boarii Boîerî d-voastr Catagrafiea sferit ... nu ne maî române de cât sS visitm moiea i sS se citeasc testamentul care s'o gsit la
.
.
.

— — Flutur, — (ctr
Talp.
Ghiftui.

(oprind pe Ghifiui)
(în parte)

Ear ? Marc p^cat c'un posesor...
.
. .

d

.

.

d

.

.

.

curte.

CârciOC. Prea bine ... da tii d-voastr, c'o avut mare noroc cuconu Ghiftuî de s'o înecat, cci la dinprotiv, ar fi fost dat în criminal pentru moartea lipovanuluî Flutur. în criminal ? eti sigur, arhon Câr-

— cîoc Cârcîoc. — Doar nu's candidat de gîudectori fr sg tiu un reson câi cunosc Flutur. — Asta n'ar i peii socoti Cârcioc. — Socotina me este c prietinul d-voastr ar figurat carmaroc cu ^treangu de gât Ghiftui. — Valcu c 'mî st un nod
,

.

.

.

.

?

.

.

praveliie.

fi

.

.

.

eii

!

.

.

}

.

.

fi

în

.

.

.

(în parte)

!

.

.

par'

colea

.

.

DOÎ

MORÎ
poate

Vlî

573

Flutur.
în

— Sermanu

!

c
c

'î-ar

fi

trecut urâtul

spencjurtoare. (în parte) Ghiftuî.

Acrostihescu.
s'ar
fi

îl

inucalit Hagî-Flutur
fiind

,

.

.

i

era
'n
.

cam
par
.
,

fudul
.
.

.

.

.

fudulit în

Ghiftuî.
lesc
!
.

treang, ca cToara

(înparte)

Na i
era

ista-1-alt.

frumos

me j. .

.

apoi pas de te maî îneac.

Flutur.
tue.

— Almintere
— — — —

om bun
.
.

.

.

.

numai cam

lepit. Acrostihescu. — Cam Cam stropit. Flutur. Acrostihescu. -— Cam trsnit. (înparte) Haîdi nicî dracu nu m'ar Ghiftui. cunoate, cum m^ zugrvesc eî. Lepit, stropit, trsnit, cât vS place. Cârcioc.
.
.

.

.

.

dar ea se cetim testamentul. Dar, dar. Toi. (înparte) Acu sS vidcî comedie. Ghiftui.

la

haî sS ne punem Cârcioc. — Boieri d voastr masa asta, ca se urmm pe forme.
.

.

.

— Talp. — M,
Ghiftui.
Ghiftuî.
rul me^el)'

Talp.

—M

,

.

.

Stane

...

d
.

scaune boierilor.
atâta ar

(în parte)

Vorb'î ?

.

maî
le

trebui.
în preju-

surdule ... da n'au(^î? Aud, cucoane, induce scaune i
colo

aea4

Talp. Talp.
bani noapte.
.

Ea

i

colo,

mangositule ...
cîopli
! . .

Nu b.
.

gai de sam,
Ghiftuî.
. .

— Când — —

boierilor,
(înparte)

c

.

un biet cioban necîoplit
oile,
.

Ce tc-aî maî
cu
.

nu

îî

diprins cu ele
(înparte)

nu pltete nicî doî 'ar vra sS le vadS ^i i

Ghiftui.

Cârcioc.
reposatuluî.

Dar se le vt^d în frigare. Poftim, boîerî, sS cetim testamentul
j

574

DOÎ

MORÎ

VIÎ

Rgposatuluî de fag. Ea SC vidcm. (cetiudj «Acesta este testamentul meu !. Eu sub-isclitul, Dimitrie GhittuT, din mila hî Dumne(^eu fiind lipsit de rude, numesc drept clironomî avereî mele, pe prietinii meî Banul Hagi-Flutur. .»
(în parte)

Toi.

— Cârcîoc. —
Ghiftui.

(ae4ânclu-se

pe scaune)

Flutur. Cârcîoc.
.

— — —

î'i

:

.

(lesrind)
(cetind)

Ce

(Jicî?.

«i

pe

d.

Acrostihescu
.

.

.

.

Odo-

baa. .» Acrostihescu.
Cârcîoc.
Ghiftuî.
capitalie.

(rcsrind) Ce spuî ? «Fiind amendoî capitaliti' ...» (în parte) N'au para 'n pung, da 's din
(cetind)

«Fiind amendoî capitaliti i prieEar spre a curma tot soiul de neînelegeri între eî las anume satul Ghiftuîenî luî Hagi-FIutLir i satul Stula luT Acrostihescu isclit, Dimitrie Ghiftuî. 20 Maiu 1849.»

Cârcîoc.

(cetind)

tini

pe care

preuesc

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

(Toî

se

scoal de pe scaune).

(în parte) Ghiftuî. Fmmoas idee aî maî avut, cucoane Dumitrachi Flutur. Care cum s'ar prinde sunt proprietar?. Acrostihescu eu tij.
.
.

— — —i Flutur. — Sermanu Ghiftuî Acrostihescu. — Ce
.

!

ce

detreab om

!

suflet nobili.,

am

sg

fac

o

od

.

.

Ghiftuî. Odob.^a. Flutur.
terge
ochii).

(în parte)

Nicî mort n'a sS'mî dce pace

.

.


Ce pScat c'am perdut

aa
! .

prietin

!

(îî

Acrostihescu.
Ghiftui.
ângcr.

— Aa
Ea

om

cu geniu

.

(îi terge ochiî).

(în parte)

sS ve^i c'acu or s6

mg

facg

rDOÎ
Flutur.

MORÎ

VIÎ

575

— Aa
(luî

— Flutur. —
Ghiftui.
!

Acrostihescu.

— Aa
N 'a

pravoslavnic

ânger

!

(în parte}

... CC v'aiTi

spus

r

Acrostihescu)

Care vra s^ 4^cS de-acum,

vere Acrostihescule, noî doî o se înprim câtîurile. Aa, vere Flutur ... ce jalnic Acrostihescu. întemplare ..al.. (se înbiieaz înpreun plângead). Flutur.

— Ea cum se maî sS cu toropala Cât aduce moiea Flutur. — Talp cu cât o iî pe an foarte scump Talp. — Scump, cucoane
Ghiftui.
nu'î feî
(în parte)

A

!

.

.

au(^i'î

fasoîes.:

!

}

(luî

Talp)

.

.

.

arhon
... cât

?

.

.

?

.

.

.

nu

face.

ertel..

Cuconu Dumitrachi Ghiftui, Dumnezeu se'i m'a maî scade din câtîu... îmî fgduise

c
.

dar n'am avut parte

Ghiftui. croiete badea

— na i Eu Talp-Latâ Cârcioc. — Boîerî d-voastr
(în parte)
?
.
.

.

altul!.,

da

late le

.

.

.

.

.

dac

poftiî,
:

sS

mergim acum ca

se

visitm hotarele moiilor

.

.

Toi.
.

~-

Dar, dar.

Arhon Talp... vin d ta de ne-arat Flutur. n oiea seu dac n'aî vreme, d-ne pe cineva
.
.

.

.

.

pe ClobanU

Talp.

vin tu cu d-voastr.
(în

— Cine Ghiftui. —
i

ista

.

.

.

(arat pe Ghifiuî).
el
?
.

?

.

da cunoate
ci

el

ceva, tontu

}

.

parte)

Haîdal
.
. .

c este-o

vorb: Hai

tat s^'î art hotarele

Corul.
Hatdet, haYdet sS grhbim
lucrarea sS sfârim,
sg'l

Pe GhiftuY

rfuim

;

Moiea

sS't

înpSrim.
afar de
Ghifiuî).

esi cu toîl prin fund,

576

DOÎ

MORÎ

VII

SCENA
Ghiftui.
bine,

XI.

Eil

apoi
alta

te

mai

îneci

maî lai clironomî

dat?..

Nici

n'apucî

alt dat?. a muri
.

i

încep a gîuca drgaîca
carc'î

jleasc ca pe-un om
resc ca

... i 'n îmbogete, te

loc

sS te

pe-un
(se

duman...
de

II

de

n'aî

fi

batgîocomort... ce
luî
eii

frectur de

gâlcî

baa
hac

1

.

.

apropie

aî trage luî Flutur i mas) Dac'am fost ncbun
.

Odos2 fac
I

testamentul în folosul lor aa mi se cade ... O ce idee nstrunic! dar ... cu chipul aista le vin de
.
. .

.

dragii

testament). Ha, ha vS ateptai la una ca asta... îs tue? stropit? lepitr .. încale sS vS art eu cine'î Ghiftuî se'l cunoatei maî bine ... (scriind» «Ghiftuîenî 19 Maiu 1849». (vorbit) M'am înecat la 20 a luneT... se poate dar prea lesne se fi scris aceste rendurî cu- o (ji mai înainte, la 19. (frecându-imâniiedebu curie i sculându-se de la m.is) Cc-OlU S6 maî rîd aCUm, când 'î-oîîi videa cu nasu de-un cot me duc ved cum îmî msoar moiile ha, ha, ha am cptat in les pe ua din fund). gineri plat ha, ha, ha
1

(se

pune

la

mas i

scrie câteva rendurî în

.

.

.

meî

capitaliti.

..

nu

.

.

.

.

.

.

s

.

.

.

.

.

.

fr

.

.

.

.

.

SCENA

XII.

Egor, Ferchezanca.
(dcschi4end o tiap<1 scoend capul) Nu lliaî EgOr. aud pC nime tropind de-asupra capului acum pot ei se mS maî resuflu. Uvât! m'am sturat de pivni oare unde se fie prietinul meu Talp-Lat, sS'mî aducS de mâncat c'am flmânc^it de tot, de când m'am fcut stahiea pivnieî a dto ? nazat
.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

(Fcichezanca bate în palme

sus.

Egor închide

oblonul).

Doî

MORi
ia

Vii

577

Ferchezanca. pace ... i me maî rcoresc
ninie
. . .


.

(eind

capetui screî)

1

fa
.

I

.

.

tare
.

.

poft de dulceî. c'am durat un somn nstrunic
mi'î
!

.

se
. .

vaî de mine ce vissurî curioase tot cu stabil i cu Hagi-Fiutur (scoend ear capul) Nu'î nimC, SC VCdc (zrind EgOr.
visat
.
. .
!

'am

.

.

.

.

.

,

.

pe Ferchezanca

(închide oblonul)' Panchi (înceyend a se coborî) Par'c m'aiunga Ferchezanca. o stahJe sburlit i me chîema pe nume cu glas înnduit, ca din ceea lume (de sub scen) Panchi Egor. Panchi
sus)

A

!

bojî

moH

.

.

!

.

.

— Ferchezanca. — Panchi Egor. — Ferchezanca. —
(asemene)

.

.

.

1

.

.

!

.

.

(oprindu-se
1

pe scrî)
.
.

Aud ?
1
.

(spXmântându-se)
.

Pauchi Cucu Vaî de mine
. !

.

.

.

.

.

îmî

cânt cucu

'n

stânga
!

1

Egor.— Panchi
Ferchezanca.
casa asta.

— Sraca'n de mine, c nu
...
.

Panchi!.

.

ce nu plteti luî

Egor ? curat
sS fug.^
luî

Egor.
Egor
. . .

.

.

îî

cu dracu
1
.

(se suîe

rapide înapoi)
!
.

Undc

Panchi
.
.

Panchi
.
. .

.

De nu

plti

am
.

se te îeu
.

pe ceea lume ... s^ te
. . .

mnânc
!

de vie

Hîr ham ham Au^î gust? Ferchezanca.
. .


.
.

doar' nu

's

stridiei

.

Me

Vaî de mine unfl spaîma din tlpî
.
. .
.

.

.

.

.

.

m6 duc
hac
.

se ha,

Egor.
.
.

me
ha,

'nchid în

(artându-se)
.
.

(într în odac). cas ^x-diVCi vinit de No^ kurao 1
.
. .

(desperat)

ha Ha, ha, ha

de-acum

tiii

c

'mî-a

plti.

.

.

.

SCENA
(Flutur

VIII.

Talp, Flutur, Acrostihescu, Cârcioc,
i
Acrostihescu într sfdindu-sc).

Prieteni.
hotaru

Acrostihescu.
II

— Ba

mS

eart, vere

.

.

.

aî încoacî.
^

67417.

II.

37

578

Doî

MORi

vii

Flutur.

— Da
?

nu

'l-aî

vS^ut cu ochiî
. .

c

maî

în-

colo, d'inprotiv

Acrostihescu.
Flutur.
surare.

— Ce maî încolo?
pment,
tu vreî se mi'î

vrei sS'mî

m-

nânci doî stânjinî de

din partea me.

Ba

mnâncî

cu înpre-

Ba tu. Acrostihescu. Ba tu.. i dac Flutur.

.

aa

treaba

..

neom

gîudeca.

Acrostihescu.
CârciOC.

— Neom gîudeca. — Domnilor nu v6 sfdii degeaba pen.
. .

tru doî stânjinî, când v^'î clironomiea de 'î intra o dat în proges, nat ...

c

aa

de însem-

Dumne(^eu

tie de 'î

scpa

buni teferî

Cum ? Acrostihescu. Ce vS spune Timofti Cârcîoc Cârcioc.


.

.

.

.

.

.

.

hclsfâ-

doar' nu bet tuesc prietinete
1 . .

's
. .

candidat de
r

florî

de cuc
.

.

.

.

v6

— de cuc?. da nu ve^î Ce —/ Ic vra sS mS pgubeasc. — Eî! tiî una haî sS maî cetim poate c ne-om lmuri asupra testamentu Flutur. — Foarte bine. Acrost. — Eaca pOZna Cârcîoc. Flutur. — Ce Acrost. — I
Flutur. Acrost. Cârcioc.
.

\

florî

j^ ^^^^^jj "^'^""*

?

.

.

.

.

.

pricineî.

>

(it (luând

testamentul

de pe masi)

'

'î?

este o

Pe ceea-1-alt fa^ a testamentuluî, Cârcioc. adugire care 'mî scpase din videre. Flutur. ^^^"?'^^Acrost. } (în parte) O pit-O clironomiî (tare, cetind) Cârcîoc. se poate întempla ca sS mS înec mâni. Fiind

— -

1

c

DOi

MORÎ

VIÎ

579

îmi schimb hotrîrea de maî 'nainte, averea TieT
.

i'mî

las

toat

.

.

epitropiea luî

— «Tieî, copilei care se afl subt trarîu Talp-Lat ...» Talp. — Mare minune «Isclit, Ghiftuî Cârcioc. — 19 Maiu 1849.» ^'^ ^" P*^^^^- " plastografie. Acrost — I Cârcioc. — Ba mg ertaî, c cu mâna
(în parte)
!

Flutur. Acrost. Cârcioc.

}

Ce

face

?

(cetind)

...

scris

re-

posatuluî.

Flutur. Acrost.


:

(cu

desndejduire)

\

(CU

desndjduire)
J
)

Brcce

!

Talp.
Ariea

(cu mirare)

Vai

ce este,

ce 'ntetnpiare ? din

Baba-Hârca.

(înpreun).

Flutur i Acrostihescu.
De
se

poate-aa ruine

Se pîliin noY am^ndoT, A o crede, ^eîi, nu'mî vine. El 'i-o btut joc de noT
!

Talp
Ce ruine,

i

ceîa-l-ali.

ce ruine
1

1

pSit-o amândoY 'o sS't ridem ca mat bine, )eîi, sS't ridem între noY.

Au

580

DOÎ

MORi

Vlî

SCENA
Ceî
d' înainte,

XIV.
(viind din dieapta).

Tia

Ce este Tia. Acrostihescu.


.

?

ce este, de recniî
(în

aa

?

pane)
1

Ce ved? Tial ea
.

cliro-

noam
he
.

.

.

bun

Flutur. he
.
.


.

partid (în parte) He, he

.

.

copllla
.

frumusicci...
.

c

are (^estre bun de-ar vra se fie Fluturoaîe
.
.

i

.

.

he
.

.

.

he

.

.

.

niaî

veduvoîu Tia putea Pravila tropilor se se cunune cu
(în parte)

Talp.
.

.

.

.

Is

.

.

cu mine

.

.

tii

c

s'ar

!

.

.

d

diprins
voie epi-

Flutur.
menî,

.

.

.

(Tieî)

Duduc

Ti

.

.

.

tii'

mata

c

sa-

bucic

— — Talp 'ncoacî. Tia. — Eaca Talp. —
ratorii d-tale.

Ce dihanie 'i aceea? (Tieî) O pasare meastr, crtîa Acrostihescu. 'î-am fcut o od. Tia. Ce 'î-aî fcut ? sermana Talp. Tiic, Tiic ean maî ult-te i la mo

Tia.

tîet, cu un

fenics?

.

.

1

.

.

.

me

uît

.

.

.

'apoî

?

.

.

(în parte)

Acrostihescu. maî elegani' ar fi prea

Cc vroîam se'î spun Duduc, crede-me c
!

.

tinerii

cei

fericii a sS

numra
. .

între ado-

Tia. Ce se face ? s^ se doar' toamna, ca bobocii
.

.

numere ?
.

ha,

ha ha
. .
.

!

.

.

.

Toi. —
ha nu
...

(ri^end)

Ha, ha, ha

.

.

mult duh are
boerîule,

ha

.

Talp. — Degeaba
'i

ha

bai capu,

c
?

Tieî

plac tinerii.

Tia.

Flutur.

— Cine 'î-o spus d-tale c nu'mî plac — Duduca are dreptate. Eaca eu, de pild,

DOI

MORI

VII

581

am

înplinit

45 de anî
(trecend

la

Crecîun

.

..îs

numai bun de

însurat.

Talp.
apoi eu
îs


.

i maî

Acrostihescu.
bui ... se se

veacuri de anî

!

.

(trecend lâng Tia) Atâta ar maî trecunune o copil tener cu gîumti de Nu te potrivi, duduc eii am numai 25
.

lâog Tia) Dac 'î treaba pc-aceea, bun, c'am înplinit 50 la Ispas.

.

.

.

.

.

Flutur.


(îiidesându-s^-)

Crcdc
.
. .

me

pe mine, ca Acros-

tihescu nu tie ce spune

Talp.

(asemene)

AsCult pC mOU,

C

dllU Flu-

tur aiureaz.
(vesel, ctr Cârcîoc) Da CC-O pit dc'î Spun Tia. cu toiîaniî, ca la earmaroc?. doar' n'am se'î cumper. Ce se aib un lucru de nimic Cârcîoc. Banu Flutur i d-nu Acrostihescu îs deprtai din clironomie, i 'n locu lor, reposatu te las pe d-ta clironoama avarei sale (CU bucurie) nu me 'nelî ? Tia. Cârcîoc. Se n'am parte de gîudectorie. (în parte) m'am încurcat an ter Ce nebunie am fcut cât îmî pare Tia. 1 cât îmî pare de bine (sare, btend în palme). de bine



1

.^

.

.

.

.

.


.
.

.

.

.

Aa

!

c

!

.

.

.

!

Aria

dm

Peaira din rasa

\

Cât

iinî

pare

bine.

A

!

ce bine
bYalîl

'm'i

pare

!

Ed, o

fau^,

M'am fcut de-odai Cu avere mare.
OYii sS fac

i i

s'agYut

mult bine pe-on cine,

DupJl cum doresc s'aduc plcere,

Fericiri, avere,

CeluY ce Yubesc. Tra, la, la, la, la^

582

DOI

MORÎ
tot

VII

Deacum
Tra,
la,

aa
la,

Vesel voYu cânta.
la,

la.

'î cânta tra, la, la, cu cjece Cred i eu Talp. dar numat cu tra, la, Ia, nu miî de galbinî venit trebuie sS îci un brbel, fata me. potî ine cas Flutur. Eaca eîi, de pild. Ba eu Acrostihescu. Talp. D'apoî eu nu's pe-aicî (pe gânduri) Ncgreit negreit ... da unde'î Tia. pe Stan Stan ? aî vre se Nu cum va 'î-o intrat Talp. Stan ? Stan grguni în cap, gîupineaso.
.

c

.

.

.

.

.

— Un mojic — Un mojîc? Talp. — Au^î
Talp.
Toi.
!

— — — Tia. — Moule
. .


.

.

.

!

.

.

.

vd

.

.

.

.

.?

.

.

...

m ^

ca acela

?

.

de boier

s'ar

da

în

ce-ar agîunge lumea, dragoste cu cîobaniî
.

dac
>

fetele

Arie din Baba-Hîrca

:

Vai.' ce tste ? ce

'ntemplare

(înpreunâ).

Corul.
Unde'î,
SS'l

unde't operlanul mSsor peste cojoc.

Unde'î, unde'î Stan cîobanul 1 zdrobes': aicî pe loc.

S

Tia.
Vaî de bîetul Stan cîobanul

Cor

sS

'1

lasît

mort pe loc

!

i
(în timpul coruluî,

de

el,

de

el

srmanul

VSd

cS n'oîii s8

am

noroc.

Ghlftut într

prin fund

i

pe furi, se sule pe scrî

i

se

ascunde)

DOÎ

MORÎ

VIÎ

B88

p
— Flutur. —
Acrost.

SCENA XV.
Ceî (tinnainte, Ghiftuî.
(în varte) Mâl Ghiftui. sumflai clironomiî
. .

.

.

.

.


.

!

.

.

tare's bo-

Talp.
Tia.
se

.

— —
.
.

1

J
)

Au^î

?

.

.

un

ernoîu

.

.s£'l

stropim
. .

!..

(în parte)
'tare)

înel.
.

De
.

lor?

când eram
. .

iubesc pe Stan cotii c'aî gândi la un cioban

SC 'I scap de btaie ? am ce ve tulburai degeaba, domnio biat fat, ^estre, puteam se cum sodar acum c's bogat

Cuin

fr
.

.

.

.

Ghiftuî.

Tia. Tia.
Tia.

— Ghiftui —
--

în parte)

Eaca

m
*i
!

}
!

.

.

.

i ca
.

?

.

.

Un

cioban care
(în paite)

urât
.

.

.

~ Necîoplit.

Frumos
.

(în parte) GhiftUri. Hî liî Grosolan. (în parte) Ghiftui. grosolan Cc's ? pentru ca sS nu maî avei nicî o grij Tia. vg fâgduesc 'mîoîii alege chiar ast-^î un brbat. Toi. Bravo, Tio (în parte, trist) Ghiftui. n'am noroc Chîar ast-c^f

— — —i

.

.

.

.

.

.

!

.

.

.

c
!

— cu clironomiî Talp. — Tio gândete mine maî Tia. — Nicî vorb
. .

I

.

.

!

.

.

.

eii

te-am
. .

crescut,

draga

me

.

.

.

la

ânteî...
nu'î
el

Ghiftui.
rat
?
.

(în

parte)

Cum? i
.

umbl dup
fif

'nsu-

.

putregaiu draculuîl

Flutur.
te fac

.

(încet

Tiei)

Da

vre s^

Fluturoaîe
s2

.

.

.

cucoan i te duc la Eî. (fn parte) Ateapt murgule Tia.

patî earb.

584

DOÎ

MOÎ

VIÎ

Acrostihescu.
.


.

(încet xieî)

De'î primi s^
.
.

fiî

Acros-

tiheasc 'î-oîu turna patru ode (în parte) Ghiftuî. Ghidi, Odobaa! Domnilor Tia. dai'mî vreme s^
.
.

.

.

.

mS

gândesc,

ca se'mî aleg ursitul

(ctre ceîa-i-aiî) Haîdeî, boîerî, i Reson Flutur. ne-om întoarce peste-un ceas (în parte) Tia. Sc vc 'ntoafcci când s'a întoarce bunica din ceea lume
.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

(Toî es prin fund. — Tia îatrâ în odaîea din dreapta — Talp-Lat remâne maî în urm, i când voîesce se eas, Ghifiul îl apuc de mân i'l duce
în faga sceneî).

SCENA
Ghiftuî,

XVI.

Talp-Lat.
a
foSt
ficîoru

Talp,
tâni-tSu.

(spriet)

Ghiftuî.

Ce? ha?., ce vres prostule?
mân) PrOSt

(iindu'l de

t-

Talp. — Cum
Auc^î!
!

aî ^is,
îî

mojicule

?

Ghiftuî. -- Mojic

ficîoru ttâni-t^u.

Talp.—
Ghiftuî.

— Ear ea spune'mî, mî ghîuj Talp. — Ghîuj btrân, eu?.. nu da cum Ghiftuî. — Betrân
.

..

ear te-aî înbetat, se vede?

.

btrân

.

.

,

.

.

...

'î-aî

mâncat
.
.

mlaîu de când Papur-vodâ? gând se te 'nsorî cu Tia?

.

.

Ea spune'mî.

de

Talp.— i
Ghiftuî.

— Ce'mî
(furios)

ce'î

pas ie? ascult pas
?
.
.

.

.

.

sS nu
.

cumva

sS te 'npingS pScatu sS faci una ca asta ^it? te terg de pe faga pmentuluî

.

.

m'aî au-

Talp. —
Ghiftuî.

c

.

.

.

Tu

...

(cu sânge rece)

eu ... pe mine ... tu ? pC tinC ... CU Tu CU
.
.

.

.

.

.

I

DOi

MOEÎ

vif

585

Talp.
uitat

c
.

— Mî
.

!

.

.

da

aî uitat cu
.
.

cine

'î sunt
.

stpân ?
cum,

i

c

gretî?

.

.

tu

nu etî de cât un
s'o

cioban Ghiftui. ve^î cârligu

— Da
ista?
îî

Doamne eart-me,

uît?..

Talp. — 'apoî?
Ghiftui.

Talp.—
Tîa
brrr
.

— de corn. 'apoî? de Ghiftui. — Apoi
.
. .

îndrezni

.

se
.

gândeti
brrr oaie
.

la
.

.

.

te-apuc

la

umblcit ca pe
Brrr

.

Talp. —
Ghifui.

Talp.

— Ea Talp.— Bre! ce ho! Ghiftui. — Ho, neho
brrr.

(furios)

Talp!

.

.

.

îea

sama

c suntem
telhariu
îs

sin-

guri aici.

Talp.
îs

(în parte,

cu fric)

C

bine

^ice

.

.

.

coti,

(învertind cârligul)

— i's maî tare de cât tine cioban. — i dac eti maî tare ce beivule? ea se Ghiftui. — Ce me socot, beivule? mâncatc-te-p.r lupu! BiTr oaîc Talp, — Stî Nu treab cu hou
Ghiftui.
.
.

în

mâna

luT.

Talp.

(dârz)

...

te

so-

.

.

vec^i

.

.

.

.

.

!

.

.

(în parte)

ista.

(tare

i

cu glasul blând)
.
.
.

Ascult, mSî

Stnic

.

.

.

c doar'

etî biet bun Ghiftui. Tare bun.

— Cam Ghiftui. — Cam Talp. — Dar etî om de omenie Ghiftui. — De omenie Talp. — Nu'î place s^ mS 'nsor cu
Talp.
~"
. . .

.

.

.

.

.

.

Tia

?

Ghiftui. -- Nu.

586

DOI

MORÎ

VIÎ

— Eî apoi eaca ... nu mg 'nsor maî Ghiftui. — Gîur Talp. — Se n'am parte de tinereile mele. Ghiftuî. — De tineree au^î mofluzul Nu aa mnânce lcustele? se Talp. — M, m, m! ce blstemat! mân) Sc te mnânce? Ghiftuî. Talp. — Eî se mg mnânce. Ghiftuî. — Aa maî de-acas acum îî po
Talp.
. .
.

tnult vrei?

te.

?

.

.

.

.

:

te

(în parte)

.

.

(strîngendu'l tare de
.

.

.

viî

.

.

.

roncesc, ca unui epitrop, se diprtezf pe Flutur

i pe

Odobaa.

Talp. — D'apoî cum?
Ghiftuî.

treaba me. m sfrînge de mân). Eî, bine bine 'î dau voie sS 'nbgtrânetî Ghiftuî. ~dar de mg'î mSla, îmî trag voîea 'napoî ... i ear te terg

Talp.

— Nu'î
Aa

(strembându-se)

.

.

.

.

.

.

.

.

de pe faa pmentuluî.

Talp. — Buntatea
Ghiftuî.
de-aicî.

— Haî
i

d-tale,

.

.

.

du

te

bade Stanic. 'ndat de'î mtrete
Eî las, houle,

Talp. M'am
drec^e eu
!

dus.

(în parte)

c te-oîu c
1

(tare

Ghiftuî.

cu glas blând)

(umblând

Rgmâî snStos, bdica. turburat) Sara bun.
ui)

Talp.
semn de mulemire.

(întorcendu-se de la

De

Ce nU 'mî-aî SpUS
.

îndat c'a îubetî pe Tia, (Ghiftuî înelegeam pe loc
. .
.

ti

Stanic drag ? Uz de mân i'l strînge

.

ne

vîrtos, drept

Ghiftuî.

Talp.
Stanic.

— Aa

— Aî

— Talp
. .

se

stremb de durere i caut

si zimbeasc).
.
.

început a
.

mg 'ndrgi

.

a'î

(în parte)

Stanic ... sg ne vedem sngtoî, Atcapti, cârjaliule, eu îi sunt

c

popa de-aCU

... (s rpede

spre

ua

din fund

i e^

Tute).

DOI

MORI

VIÎ

587

SCENA
C3rllltUl
!

XVII.

(primblându-se foarte turburat).

multe-o fost s6 maî v^d ast5(Ji Breee o ^is cine- o ^is, ca banu 'î ochTu dracului
. .

!

.

.

i

bine.

se

c credeam c
(Jice

pen i Tia
's

se se schimbe
slut
.

din
.
.

pricina
.
.
.

au^î?. banului
!

.

.

.

.

.

.

.

prost
!

.

grosolan
în

Tia
se

l

care-

încrei de-acum,

me iubete dac i
Banul toate

.

.

(furios)

cine

te

maî
l

fetele te gîoc

pe degite

Baiiu 'n lume a^i domnesce,
le

uizesce,
el

Frat cu fraY

dumnesce

i

pe

dumanY

înfrf.esce.

Pe cuminY ÎY nebunesce, Te nebunt îî cuminesce, Pen' i prolî el duhuesce,
Pen'

Banu

i

el proslvesce. ochYul darculuî bicYul pecatuluY!

i hoi

SCENA
Ghiftui,
(viind Tia. bun.

XVIII.

Tia.
. .
.

vesel) l!

cucoanc, cucoane

veste

bun,

veste

Ghiftui.

Tia.
lalî.

— — Bine-aî

(cuncps.re)

Ce veste?
c'aî

fcut

disclironomisit
(în parte^

pe

ceia-

Ghiftui.

(asemene)

SoCOî ?

O datdemîCre
idee.
faci

i dumneei.

Tia
plcea.

— Nicî maî bun putut se — Aa sS trîetî Tia. — Pentru c de acu etî slobod sS
c'aî
ai
?

Ghiftui.

ce 'T-a

588

DOÎ

MOKÎ

VIÎ

Care vra se qlicg ... nu maî sunt nici Ghiftuî. cioban ? mS dai afar ? Cioban ? Tia. când aî o avere întreag ca maî

.

.

.

.

.

.

'nainte

?

(în parte) ? Arc haz me îea i 'n maî trebuîea Tia. Ascult acum deodat trebuîe se fugi peste grani 'î-oîu da banî câî îî vre ... i maî pe urm 'î-oîu întoarce toat starea înapoi Ghiftuî —Ceai (^is?

Ghiftuî.
.
.

— Eu
.

c
.

rîs

.

atâta'mî

I

;

.

.

.

.

.

.

.

c'aî primi eii eu sS fiu boDa nu'î vorba gat i d-ta srac ? maî bine se mor trebuîe de mine îî vorba, te diprtezî de-aicî
?
.

vr'o

Tia. dat

— D'apoî
.
.

cum

.

socotit

se te clironomisesc de viu
. .

?

.

.

!

.

.

.

c

s
.

cât

maî degrab.

Ghiftuî.
ca se te

— Aa?
?

.

.

am

îneles
?

.

.

Vreî sg

me

duc,

mrii Tia. — Eu
Ghiftuî.

în lipsa

me.

Tia. Tia.

C

— Cu
— Eî
!

... cu cine

Flutur.

Ghiftuî. hescu ?

doar n'am cpchiet. dac nu cu Flutur ... cu AcrostiI . .

— Aa un smintit — Apoi dar cu Talp-Lat un mo;;neag. Tia — Ba ca chTar fgduit Ghiftuî. — D.i bine... de ce maî dinioare? vroîa se ucidS Tia. — Ce era sg fac?
1

Ghiftuî.

?

I

.

.

le-aî

aicî,

.

.

te

.

.

.

'am cutat
rit

Tia.
bdica

— Pentru ce Ghiftuî. — îî suat
?

Ghiftuî. o dat?

— SS

sS'i

îngl.

me ucid
. .

!

.

.

pentru ce

?

.

.

n'am mu-

pentru c'o îneles

c mi'î drag
?

Stan.

drag,

Tio

!

.

.

nu mg'nSlî

DOÎ

MORI

Vii

589

Tia.

— Eaca

!

.

.

da n*o tieaî
din
:

?

.

Duo

Scara mâei.

Ghiftui.
Tiico!

Tia.
Cucoane
?
.

.

Ghiftui.

o
îubescY pe Stanica
?

1

âr.ger ceresc

1

Tia.
Dar,
4eti,
îl

îubesc

!

Ghiftui

(cu foc).

Ah, spune' tnt draga, nu e ag, Nu't fie fric, nu te

C

sfii.

Tia.
Eii sS

am

fric?

Nu, clcY de

mic
te Tubi,

M'at deprins singur a
(înpreun).

O O

I

!

vis

dulce simire ângeresc

I

I

Prin dulcea't Kubire

în Raiii

mS

trezesc!

ricit

Ghiftui. Ahl Tio din toi pmenteniT,

.

.

.

Tio

.

.

.

(cade tn genunchi)

Sunt cel maî fei de acum vreu

sg tresc

i

sS

mor

la

picioarele tale.

590

DOÎ

MORÎ

Vlî

(T.a aceste

de pe

urm

cuvinte,

Ferchezanca

cs

din

odaea de

sus,

vede

scena

i

începe a ride cu hohot).

SCENA
Ghiftuî,

XIX.

Tia, Ferchezanca.
ha, ha
.
. !

Ferchezanca
n'am vec^ut de amor, ca
Ghiftuî.
.
.

— Ha,
! .
.

.

.

aa

minune înc
fac

.

ha, ha,

ha

.

Ciobanii

declaraii
s6
chico-

la

teatru

ha, ha, ha.

(lîdicându-se)

Cine
?
.
.

îndrznete
eu
.

teasc

.

.

.

fmerge furios spre scar),

Ferchezanca.
'mî ve(^ur ochii
?

— Cine
.

.

.

Vaî de mine! ce
sfeclit-o.

.

Ferchezanca. — (scoborânduse rpede) Ghiftuî în vieai eu credeam dus pe ceea lume Ghiftuî
I .

Ghiftuî.
.


îl

Ghiftuî
!

Ferchezanca

(în parte;

Am

Ghiftuî.
Ghiftuî.
bine ...

— Eî

!

.

.

!

.

!

.

Ferchezanca.

— N'ai

.

eu

.

.

.

'apoî
murit?
.

?

.

Aa

Ferchezanca

c

— 'apoî
— —

se vede

.

.

.

.

.

'apoî ? 'apoî ... cu aiâta maî
.
.

Ghiftuî.

avem o socoteal împreun. Ce socoteal ?

Ferchezanca. Avem sS ne cununm Ghiftuî. Ce face? ba'î pune pofta 'n cuîu. Ferchezanca. Ea maî ^i o Cum aî ^is
.

— —

.

?

.

dat

.

.

Ghiftuî. eles?

(tare)

îî puHc pofta

'n

cuîu

.

.

.

m'aî
?

în-

Ferchezanca.—
Ghiftuî.

Aa mi i'î vorba, calindroîule
btut gîoc de mine, când
.

.

.

care vra se ^icS 'î-aî propus s6 te îeu.

*mî-aî

— Ba

nicî
.

nica pSn' a nu muri . slobod, mi se pare, s6

*î-am propus cunude cum sunt dar fiind c'am murit mS cunun cu cine 'mî place.
.
.

.

.

.

.

DOÎ

MORÎ

VII

591

Ferchezanca.
Ghiftui.

— Eî! i eu nu'î plac poate? atâtica da tii de fric. a Ferchezanca. — Obraznicule nu'î plac? — Nici
...
?

nicî
.

.

.

.

!

.

.

plac fetele de la ar, copilele nevinovate i proaste ?.. d-luî boîerîu se ascunde în haine cîobnett, ca se tractarisasc amoruri câmpeneti cu lapte dulce i cu bor cu tir?., ha, ha, ha,

al., d-sale boîenuluî

îî

ha, ha!

Nu îneleg, cucoau, ce sunt proast, precum ^icî, eu n'am obiceîu se rîd de oamenii care m6 primesc în casa lor Ghiftui. Bravo, bine 'î-ai rspuns. D-tei, cucoana cea cu duh mare, este diprins, se vede, a fi primit numai la Goliea 'î povestea, porumbailor? Ferchezanca.
Tia.
(cu ochii piinî de lacrimi)
;


.

vrei sS spui

dar de

i

.

.

Ti

.

.

.

Ei, las'

c
i

— Aa

.

.

.

v'oîu vini eu
strig:)

acu de hac
Odobaa,

.

.

.

(merge

în fund,

deschide uile

Hagi-Elutur,

vîniî digrab

sS videî minune.

SCENA XX.
Ceî di' minte,

Flutur, Acrostihescu, Cârcioc,
Prietenii.

Toi. Ce este ? Ce este ? Ferchezanca. — O înviet Toi. O înviet unde'î? Ferchezanca. Eat'l. Flutur i Acrostihescu.

— —

Ghiftui

.

.

1

(ve4endui)

GhiftuT

1

mare

minune

1

(energic) Dar Ghiftui. Ghiftui maî mult vrei ? Nu Flutur. N'aî murit, scumpul meu prietin ? te-o mâncat broatele ? (asemene) Nu m'o mâncat Ha, ha asta Ghiftui.
.

— —

.

.

I

.

.

.

.

.

.

.

I

592

DOÎ

MORI

Vlî

nu vS prea vine
obrazului
în
.
.

Ia

socoteal, aa'î?.

.

Nu

vS'î

ruine
lisai
.
.

.

voî, care 'mî

erai

prietini, s^

m2

— Cine Dumitrachi? Ghiftui. —
Flutur.

balt,

tar'a

cuta se'mî scpai mcaf
putea gâci

trupul

.

(cu mândrie)

de ce ni'aai ascuns?

Ferchezanca.
Cârcioc.
GlliltUl.
parte)

c te ascunde, vere Se tiî c m'am ascuns! dar pentru c 'mî era fric.
(cu tânguire)
Ghiftuî)

(viind

lâng

Voînicelu mamei Ean me rog d-ta eti
.
.

.

d-nu Ghjftuî?

avem doue vorbe înpreun.
(luând

pe Cârcioc de brag

i

înpingendu'l de ceea-1-altâ

Dtc
i

'ntr'o parte,

c

înc n'am

sferit

.

.

.

(ctr

Flutur

a^lî

Perlî din ochiî mei, înainte când 'mî-oîu videa ceafa
Acrostihescu)
.

i
.
.

se vS vSd de

Plecciune

.

.

.

(votesce se eisâ prin fund.)

Cârcioc.

(aducându'i înapoî)

Ean
. .

stî,
.

boîerîule, c'a-

vem

se ne

Ghiftuî Cârcioc.

— Eu sunt Ftorivist Timofti ce'mî Ghiftui. — D ta s6 sntos Cârcioc. — Candidat de giudectorie Aa Ghiftui. c încetat de a Cârcioc. — i
fiî
.

tlmcim amendoî — Ce sS ne tlmcim ?..
.
.

cine

eti dta? Cârcioc
.
.

pas
.

?

.

.

(schimbându'î glasul,

1

.

.

fiind

fi

mort

.

.

apoi sunt dator s^ te arestuesc. Ce fel ? ce fel am încetat Ghiftuî. mort ca toî moriî 's bun pace,


c

?
.

.

.

ba dai'mî
Au(^î?
.
.

.

.

sg

mS arestueasc?
Cârcioc.
Ghiftui.

— îmî pare r6u îns am poronc înalt. — Da pentru ce pentru ce Cârcioc. — Pentru moartea lipovanuluî. înnecat sîngur, pre legea me. Da Ghiftui. — 20 a îns o murit Cârcioc. — Se poate aa'î Iun Ghiftui. — Eî
. .
.

.

.

?

.

.

?

.

(rScnind)

s'o
.
.

.

el

la

ei',

?

.

.

DOÎ

MORÎ

VIÎ

593

Cârcioc. d-ta la 19 aî scris în testament câteva cuvinte care te învinovesc. Ghiftuî. Ce cuvinte ? Cârcioc. Urmtoarele «Fiind se poate în:

—i — —

c

templa se me'nnec mâni.
tea pravilelor.

.

Asta dovidete mult înain
mine!
ce dobitocie
rSîi

Ghiftuî.

fcut Cârcioc.
I

— — Cu
i

(obosit)

Vaî de

am

mare prere de

te

întiinaz
veî
fi

c
I

te arestuesc, în

pen'a nu te duce
pe scaunul de

la

Eî,

închis

odaea asta. (c^end Ghiftuî.

lâng mas) îs fript

dcaCUm
era

(Tieî, care se apropie de el)

Ferchezanca.

Is

fript. .,

CC VrCÎ ?

.

.

ÎS

fript.

(apropiindu-se de Ghifmî)

Nu
.

maî

bine se îe 'nsorî cu mine?, .spune drept. Ghiftuî. Pîei din ochii meî, Papalug.

.

Toi.
Oh
1

ce 'ntempîare
!

Ce rSu îmY pare In belea mare
El a
intrat.

Ghiftui

(abtut).

o

1

ce 'niemplare

!

Groaza 'mX e mare în belea mare

;

Eu am

intrat.

Ferchezanca

(tn parte)

Ce bine 'mY pare M'am rsbunat

.

.

67417.

II.

38

694

DOÎ

MOBI

VII

Tia

(în parte)

Nicî o scpare Nu't de-ateplat

1

Toi.
o
I

ce 'ntemplare

.

.

.

.

c.

1.

(es cu toii prin

fund).

SCENA
Ghiftui.
.

xxr.
închiet catasfericit...
.

— Hait
.
.

I

.

.

de-acum 'mî-ani
sigur
1 .

tihul. .când tronc vine
.
.

me credeam maî

.maî nebuna cea de Ferchezanca
. .

De und e
.
.

m'o dracu o eit ? (st pe gândurî) M'o prsit cu toii lsat singur fag 'n fag cu umbra luî Egor care se ridic d'inaintea me ca o fantasm, i se stremb la mine ca o momit de-ar ti cineva cât costisetc 'i-ar trece înnecarea unui lipovan. nu me îndoiesc (V gustu .Ean videî ... nu 'mî-o lsat de cât o bucic de luminare acu oîu sS rSmân pin întuneric i brrrt, me unfl spaima ... (cu fric) Tare m'aî duce.. filotimiea n tare ai fugi ... (cu energie) Trebuie se fug
. . .

.

.

.

.

A

!

.

.

c

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

. .

mS eart
(merge
la

s6

eJ
'o

aici

.

.

.

'aa'î
M'o

pe-aicT

mi'i

drutnii

i

ua

din fund

sgâlie).

închiS

(merge la feeasta) Ce vcd ? sluga matale... scoas! (ctr jandarm) N'aucjf, voiniculc Ean asfoarte mulumesc ce maî faci ? snetos? mi'î poft de cult, nu mS'î lsa se sar în grdin,

loiî !..

pe din afar ticun jandarm cu s-ibien
.

.

.

.

.

.

.

.

.

se

persicî sa. pe

.

.

.

nu

?

.

.

ean las'

ag, c te- oîu mult mi
Stî

c
.
.

fereast

i
îs

d

înapoi cu groaz)

m

.

.

.

;

voîesce
.

.

IIU
.

da

.

.

CaCa

blstSmatu

c'o întins

vra sS ^ice,

mî! Care spre mine. cuprins din toate prile ca un lup la
puca
.
.

.

DOÎ

MORÎ

VIÎ

596

hituiala
tina
1

c

care vra sS ^^cS» ^^'^ ^^^P ^^ splat puîmî aduc aminte din copilrie în casa asta era vr'o câteva taîniî pin care me gjucam de-a Baba-oarba dar ean se caut
..
.

.

.

(stâ

pe gânduri)
. .
.

o

!

.

.

.

.

.

.

.

.

.

(Tea luminarea,

caut pe

jos,

i

gsesce oblonul pivniei) Ght7'î6 £l€lSOflî
.
.

..

Eaca o gur de taini
luminarea jos

.

ce'î
1
.

norocu

la

om

!

.

.

(pune

i

deschide oblonul)
.
.

c
clar
îa

gura laduluî
.

.

.par' da întuncric îl d'apoî vorba ceea: reii cu reii,
.

BrC
1

!

.

maî reu fr' de
.
.

reu
fi

(se

coboar câteva

scârîj

Frig

îî

.

.

.

brrrt

par'

c'î o ghegrie
i
când sr

...

(se suîe

înapoî spriet,
. .

cutând
1
.
.

fundul pivnieî, ca

ve4utceva).

da fric, nu

ag
!

...

(se

coboar

eai)

tii Una ? mi'îfric Of cine m'o pus
!

se

înnec un lipovan
(

"e

face neve^nt

i

închide oblonul peste

el

Music surd

la

orhestr).

SCENA

xxir.

Ghiftuî, Egor.
Ghiftui.



;

Egor.
Ghiftui.

(asemene)

Egor.
sburht

— Pojalosti,
Srii
închide
.

Valeu valeu Uvui .. Uvî Nu me lsaî. ..nu me lsai
(în

pivni)

!

!

.

\

.

.

.

.

.

.

pojalosti

.

.

.

Ghiftui
i
alb de tot

.

.

valeu

1

.

.

(es

iute din

pivni cu
1

perul

rpede
.

oblonul
.

i st
. .

de-asupra luî

spriet, galben

i

cu glas înnduit)

Valtu
Ari<;

.

.

valcu

'l-aiîi

vccjut ear

din

Baba-Hîrca
I

Se'î splaii.

Vat 'aman Vat 'aman 'L-am vg(^ut pe lipovan. 'L-am vg<^ut Negru, slut, i cu dînsul m'?m bStut.
1

Ce

pîlcat

1

596

DOÎ

MORÎ

VIÎ

Ce pecat Peste mine-acum a dat OrY ce fac, OrY ce fac, Nu pot scap de-acel draci etc.
1

faga

n'oîu SC SCap dc dînSul nicî pC orî în în fundul pmentuluî ? cotro m'oîu întoarce, trebuie s^ dau cu ochii de dîn
Vine în faga scenei).

Da

pmentuluî,

nici

.

.

sul?..

Eg"Or. — (rîdicând o trap i scoend sapul) AI.. CECaoblonU ear (rpc4indu-se i srind pe trap), Eaca Ghiftui. (tremurând) Sraca'tt dc mine, 's pe ceea lume par' (rîdicând a doua trap) Pc-aicî oîîi putea sS cs Egor.

.

.

.

.

.

.

!

.

.

c

c

1

.

.

.

,

Ghiltllî.
desndejduire)

(se

arunc

din nou de o închide

cu picioarele,
1

Unde mc gscsc ?

vaî de mine

i 4ice cu pe un vulcan

de lipoveni
^

nu (rîdicând trapa cea d'ânteî) Mare minunc Egor. dau de (asemene) Nu lsa ... (cu glasul stins i desndejduit) Ghiftui. n'am înnecat maî mult de Sfinte Panteleimoane 'acum rSsar din toate ungherile, ca cât un lipovan (vine în faga pubiicuiu» cîupercile Valeu! tare mi'î fric i 4ice în taîn) tii cuiTi mi'î de fric ? ca în vremea (furios) volintirilor Asta nu 'î viea ... nu pot sS mai 'mî-a da poate Maî bine sS mor trîesc aa (umbl nebun pe scen, pace lipOVanul, dup Ce-OÎU r^pOSSa ferindu-se de locurile tra;ielor i merge spre fereast^ Me dUC Se m arunc pe tereast

u
.


,

?

.

!

c

.

1

.

.

.

.

.

.

.

.

.

1

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

c

.

.

.

.

.

(Se aude riturnela corului de

mal

jos.

— Ghiftui
se
.

se

rpede ou fric de

Ia

fereast

lâng mas, i
.

pune pe scaunV
. .

cine vine ? Ce s'aude ? Ghiftui. pace... n'am vreme sS primesc pe nime.

sS'mî

dee

DOÎ

MORI

VIÎ

597

SCENA
Qhiftui,

XXIII
-.pe

erani, erance (tntrând înainte)
Toi.
Veste bun bucurie Ghiftut e nevinovat. Din a soartet grea urgie Bine'mî pare c'a scîipat.
I
I

vrm Tia,
Egor.

Flutur, Acrostihescu,

Talp-Lat i

Ghiftui. Ce cabazlîc îî aista ? lor le vine-a giuca mazurca când eu me aflu în ceasul morii ? .. dai mî bun pace n'am chef de gîOC. (se scoal, îea scaunul pe care edea, anin de bra i pe utm ridicând masa, se întoarce cu ea, o aeacj
.
. .


.
.

îl

între dînsul

î

eranî,

i

se

pune ear pe scaun,
! .

plecându'î capul
.

pe

mas).

De-acum parapanghelos

(alergând cu bucurie) Tia. Cucoanc Dumitrachi .cucoane Dumitrachi (cu glas stins) Mortos, cortos ... nu vorbii Ghiftui. cu morii (cu mirare) Mortos, cortos Cucoanc DumiTia.
.
.


!

.

am

reposat!.

.

.

.

.

!

.

.

trachi

.

.

Ghiftui.

Tia.

— Ce
m'am

este

?

(uîtându-se la dînsul

spriet)
1

Vaî
scoal

dc
i

mine

I

ce-aî

pit
se

?

.

.

etî alb de

tot

Ghiftui. vede

(tergându'l mânica,

se

vine în scen).
.
. .

Alb
.

?..

c

atins

Tia.
Ghiftui.

(aducând degrab

Tia.
ista?

— Pgru

de vr'un prete oglinda de pe sob) PSrU

.

.

.

pSrU

. ,

? .

(puindu'î oglinda sub ochii)

Ean privete
drace
!

1

Ghiftui.

(v«44ndu-8e)

A
fie
?
.

!

.

.

pîeî

cine'î

ghîuju

Tia.

Cine sg Ghiftui.^'— Eu ?

.

.

d-ta.
.

.

nu se poate

.

.

fereasc Dumne-

698

POÎ

MOEÎ

VII

Cu diâceat gura (cu mare mirare) Da binc, câi anî am eat ochii meî e^ut în pivni, de m'am fcut unche? Mo Talp-Lat ne-o spus tot. Tia.
C^eîi
1

(se
.

uît cu luare amint\ deschide gura

verat

.

.

îmî

aduc
.
. .

i aminte ... eu

boldesce ochii)

îs

I

.

.

.

.

.

.

.

Ghiftui.

— Ce-o
.
.

spus tot

?

(Flutur, Acrostihescu

i Talp&Lat

într.)

Talp.
nici

o grij Ghiftui.

(deschizând trapa) Da Egor. Egor zdaro!

— Dar, cucoane Dumitrachi Egor scpat. — Scpat
.

...

nu maî

îî
?

.

.

.

da

.

.

.

Egor scapat

1

.

Ghiftui.

(viond

se se
.

arunce
.
.

pe trap)

Nu

lsaî

.

.

.

UU

lsaî

Talp. —

.

.

.

dai'î în cap

(arat pe Egor).

(oprind pe Ghiftui)
.
.

Da nu

te

teme,

cucoane,

c

Egor

.

Talp. —
Egor.

Ghiftui.

— Egor

1

'L-am ascuns eu
(eind din trap)

în

pivni, pentru
nu'î

c te
.

socotea înnecat.

gospodi pomiluî. (cu Ghiftui.
?
.

— — murit Egor. — Ha,
.

A

!

.

.

nimc

murit ?.

sfial)

Oare? etî sigur
.
. .

c

nime

nu'î

Ghiftui.

— Ha,
SS
. . .

ha,

ha

cucona
. : .

vra se rîdg?

ha,

ha

(rugându-ie)
.
.

Las-m6

sg

te

pipîU

... ca

m€ înCredinZ
(ti

.

«l pipâîe i'î 4icc

cu mare

bine 'mî pare mânca-te-ar moliile ... îea de mân) Doamne mult eti sntos ? pane) De-oîu maî înneca am maî gândit la d-ta lipoveni de ac^î înainte, sS'mî cjiceî cuu (viind la Ghiftui) Da bine ... pe noî nu ne Flutur. veqiî, vere Ghiftui?.. (cu o bucurie mincîunoas) Ghiftui. Cum nU ? vSrU Hagimuiemire)

c

A!
. ,

c

te

vSd

I

.

.

.

(îi»

.

.

.

DOÎ

MORÎ

TIÎ

^99

Flutur
! .

i Odobaa
.

I

,

.

(dându-ie mâna)

Cc

fericire

pentru

mine Flutur.

\ n Acrost.-/ ^^

— Ghiftuî. — Scumpii
c
'

'

\

*^^'''"^^'

meî

prietini

.

.

.

teaî înelege fericirea me; i de aceea câ'î bine-voi sS 'mî-o faceî deplin

numai voî pundSjduesc
.

Flutur Acrost.
tesc
.

— — Ghiftuî. —
.
.

.

.

1

Poroncete, vere Ghiftuî ...

i
o

noî sun-

/

tem gata.

.

.

(CU dragoste)

Dac

aa

.

.

.

tare
nici

v6

pofîn

tare vS rog sS nu
. .

maî clcai

dat

casa

me

Flutur. K ^j. Acrost.

— Ghiftuî. — i
7

—\sa:^ Aud

r

mS vei

îndatora peste
. . .

msur.

Flutur - Atâta pagub Cât i dobînd Acrostihescu.
Ghiftuî.

pentru d-ta, />an Egor, îî druesc o droc cu doî caî, i te îeu cu luna se fiu ear birjar eu ? Cfto ? Egor. A cucona, par' c'am la ulia mare ... cu jnalerchi? scri paîdi maî înviet o dat n'am sS fiu Ba nu tocmaî scari^ Ghiftuî. singur în droc am s€ fiu cu cuconia me

— Cât


.

1

.

.

.

.

A
.

!

.

.

.

.

.

.

.

.

.

!

— c d nîet însurat Egor. — A dar mS însor Ghiftuî. — Niet însurat ânger care m'o ocrotit subt Toî. — Cine cine cuuoateî? vreî Ghiftuî. — Cine?
.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

ta

.

.

.

.

.

.

.

.

îeii

un

aripile luî.

?

?

.

.

s'o

600

DOÎ

MOBÎ

VIÎ

SCENA XXIV.
CeY
d^ înainte,

FerCheZanCa
cuvinte).

(întrând ia cele din

urm

cu

Oare) Un ânger care 'Io Ferchezanca. hrnit bor cu tir Tia Talp-Lat! ha, ha, ha! EgOr. — (resrînd) A Panchi (merge în fund, o apuc de
. .

.

.

.

.

.

!

!

mân

'o aduce

în

faa

scenei).

Ferchezanca. rupi mâna Pltete Egor.
.

încet,
la

mî Zahr Marojn, c'mî
galbinlf
.

.

.

mine 200 de
de mine
!

.

.

sau

de nu ... te in amanet.

Ferchezanca.
drocar!
. .

— Vaî
.
. .

amanet

Ia

un

Ghiftuî. Nu te teme, cucoan drag, dar cu o condiie eu de datoriea d-tale

c te scap
.
.

Ferchezanca.

Ghiftui. Se intri car în trupa teatruluî naional, ca sS câtigî aplaudele publicului Ferchezanca. (întingând mânaiuî Ghifmî) Primesc, dac

— Care

.

?


?

.

.

mi'î

fgdui

Ghiftuî.

— N'ai

c

te'î

abona
.

.

.

.

nicî
.

o îndoîeal ... Ei!
prost sunt
?
.
.

mo Talp
îs
.

tot Lat ... ce maî (Jicî Talp. — (pierându-ie A
!

.

tot mojic

cucoauc
.

.

.

clnc-o
.

tiut

1

d-ta ...
tu,

un boier atât de
—(ridând)

.

.

eart-me

.

Ghiftui.

Te

ert

Tiic,

dau capul

Tia.
'mîo
ne-am

în

cu mine ce'î manile tale. Las' pe mine, Stanic

f

pentru hatîrul Tieî... îmî ti de a<^î înainte
.

.

.

Ghiftuî.
ales

.

.

.

(cu

mult muiemîre)
viî

trecut urâtul... 'l-am

Slav lc Doamnc înnecatl i din doî mori,
!

.

,

amendoî

1

.

.

(ctr

public o

DOI

MORÎ

VIÎ

601

Arie francesi-

Am

C

înviet
d'intre

Dac

i 'mY pare, (^eu, prea bine morY pe lume am eit. suntet mulemiY ca i mine,
iubit

Dai'mt un semn, un semn prea mult

Pan, pan, pan, pan, sS mS veselesc, Pan, pan, pan, pan, sg ve multemesc, Pan, pan, pan, pan, sg mg veselesc. Pan, pan, pan, pan, pan.

Corul.
Pan, pau, pan, pan, sg Pan, pan, pan, pan, sg Pan, pan, pan, pan, sg Pan, pan, pan, pan,
vg

mulemim,

ne veselim, ne veselim.
pan.

(Cortina cade).

CINEL-CINEL

PERSOANE:
Pitarul

Sandu, boter de 50 de
nepoata
lui.

anT.

Smrândia,
Tincua^

vara

Smrndieî.

Florica, l6nSr Srancâ.

Graur,

feclfor

boteresc din Moldova.

Dame, eranî, erance,

lutari.

CINE L-C INEL

CINEL-CINEL
COMEDIE CU CANTECE ÎNTR'UN ACT

improvisat pentru beneficiul sracilor.

Scena

se petrece Ia

o

moie

din Valahiea,

lâng

hotarul Moldovei, în anul 1858,

Teatrul represlnt o

grdin frumoas
un pavilion cu

u

cu un boschet
p^ scen.

în

mijloc

;

în

dreapta

SCENA
eranii
A<;^t

L

(greblând drumurile gradinei).

e

(jii

cu soare,

A(^t e serba loare.

Hat sS ne grbim Ca sg curSim

Grdina de

schinurî,

i

eara de chinurY,

SS le creascS florî De-aciim pSn' în zort.

606

OINEL-CINEL

SCENA
eranii, Sandu

II.

(eind din

paviiim,).

Sandu. — Eî copiî, aî sferit de curit gradina eranii. Sferit, cocoane. Sandu. S^ triî, feiî nieî! (dânduie bam) Na un baci, s^ facei chîef i veselie, c astcjî" e serbS-

— —

!

?

— Se trîeasc coconita! — Amin Hait, mergei acum se*mî jucai pe sdreavSn. cocoane eranii. — Las' pe
eranii, Sandu.
!

toarea nepoatei mele,

Smrndia.

la

hor i

noi,

1

(es cântând prin fund,

în flreapt.T).

A^î A^X Haî

e

(jli

cu soare,

e serbtoare.
sS

dnuim,

SS ne veselim.

Sandu.
66 când
eî acilea,

a venit

Ba

s6

le

Aoleo ce necaz pg capul meu nepoat-mea Smrndia cu prietinile la moie! N'am rgaz nici micar un ceas atept cu masi pen pe la toac ba imî fac
(singur)
! !

.

.

;

casa anocato p6n pe la douS dup miedul nopii', t<;t cu jocuri i cu ncbuniî, în cât eu, la vrista mea, am Le-a ajuns a mS face hurez Acu, alt iscoad abtutr se se înbrace Au^î fete de Mcar boier cu fote Eî s'a trecutr cu hazu cu altie ... de .. ce s^ <^icî ? Le prinde d6 minune, i's frumuele coz . dar oposun I ighemoniconu boieresc nu eart Bre, bre, bre"! anapoda 'î lumea de acjî «intr în boschet) Eaca i gazeta luT Ce ITiaî (^IcC } Carcalechi. (îea o gazet i se pune pe canape) (citete puin i începe a csca) FruHios frumos, dar tare mi'î
! .
.

!

.

.

rnete
! .

1

1

1

.

.

!

.

.

.

c

1

.

.

cmaa

.

.

.

I

!

CINEL-CfENEL

607

somn.
pre
.

(citete)
.

Departamentul drept
.
.

.

.

.

t

.

.

.

rî .

,

.

A^a

.

.

.

cum

.

(adoameK

SCENA
Sandu, Graur
c'l
în

III.

(vîind din fund, din dreapta).

«n Graur. gsesc eu
.

cantonad)
.

Acasa
sosit în

boerîu

?

.

.

bine. Las'
(viind

.

doar nu's de

la

Gogomnetî.

munteneasc, eii Graur, ficior boieresc a cuconuluî Tachi Pâclescu de la Odobetî. Asar stpânu meu 'mi-o ^is: «Graure,
scen)
's

Eat-mS

bun

ara

na rvau ista, se'l duci peste hotar la vSrul meu, cuconu Sandu dar când îî da cu ochii de el, se'î grapucat de cu noapte etî cam tare, c'î surd». pe potic 'ain vinit far' a fi întrebat de rva de drum, n'am întelnit nici ipenie de om pe margine. Ba am întelnit un urs, dar n'avea guler galben, 'am trecut ca în ara me Haîde-acum în cas, la boier.
;

Am

c

!

.

.

'se

îndreapt spre

pavilion,

i

se

oprete au4ind horitul
?
. .

Pitarului)

cine heree între copaci
(se

apropie de boschet)
! ,

îb COtarl.
Da
bine-o

A
. .

fi

vr'un

zvod,
par'

(ve4end pe Sandu)

JDeC poate. Pieî draCC,
! .

.

c'î boeriu
hereStil.

.

maî duce!.,

c

un

(imiteazâ vuetul fereseuluî)

Han

sS'l

trCZCSC.

(încet)

coane, cucoane!.. Nici se clintete mcar; îî ceea lume Mri, se 'î chiuîii la ureche, (se apropie de Sandu i strig tare la mechialuî) CUCOanC SaUU U dulel
. . .

Cudus pe

U

.

.

.

.

.

.

1

Sandu. Graur. Sandu.
Graur.
un

— — — Ce
da la
la

(rsrind spriet)
parte)

Ho

1

m

.

.

.

nu lsa
.

...

ho

!

'L-am

trezit.

vrei,

houle

?

.

Ce tea

lovit

de 'mi chiuî

ureche?

(vorbind tare în toat scena)

rva

de

CuCOanC, am cuconu Tachi, v^ru dumitale.

aduS

608

OINEL-CINEL

Sandu. Dg la Moldova ? dg la v^rul meii ? ^Unde'î Graur. O remas acas. Cine ? rvaul ? Sandu. Ba, boîerîu. Eaca rvau. Graur. -Ad'l astcjî i nu rScni aa, c nu teSandu. alung Ttarii, (deschide r«vau) Ean sS vedem ce'mî maî
.

,

— —

?

— — —

scrie cabazul cel
luî,

c

de Tachi
cât

?

Ear o
el,

fi

ghiduiî
s'a

de-ale
dat.

maî Pepelea de

nici

c

maî

(citete).

«Cu freasc dragoste, vere Snduc». (vorbit) Ha, Sandu mS face Snduc. Tare'î sunt drag! (citete) «îî trimit o cprioar ucis de mine la venat.
ha, ha! din

«S'o mnânci snetos. Feciorul boieresc care 'î-o a«duce e cam fudul de-o ureche i de ceea-1-alt. Grbete cu el tare, dac vrei se vg înelegei în vorb». «Al tSîi vSr îubitorîu, Tachi^, (vorbit) o cprioar Aferim tocmai de ^iua Smrndieî. (tare ctre Graur) Unde 'î vcnatul, mî?
1 1 . .

Graur. Sandu. Graur.

(în parte) (în

Ve^î,
1

parte)

Mî c

dac

surd,
îî,

cum rcnete
sermanu
1

surd

(tare)

Unde'î cprioara?
i
strig)

aduce.

— Sandu. — Aferim! Ce maî face vSru Tachi? Graur. — ede. bolnav Sandu. — Cum, ede? pat? Graur. — Ba sntos pe pat. veni acilea Sandu. — N'a 4Js Graur. — Ba o Sandu.; — Când? Graur. —
.
.

luat o VtaVU. (se apropie de urechea luî Sandu vtavu. Sandu. ^- Bine. Gras'i? (ia urechia im Gr«ur) Gras'î ? Graur. Ca de Crcîun. De abîe am putut o

O

O

luat- O

în

c'a

?

qlis.

Ierî.

OINEL-CINEL

609

Sandu. A <^is c'o vini îerî. Graur. Ba o ^is îerî c'o vini mânî. parte) Fcrcasc Dumnezeu dS surc^î, c Sandu. — î vatmî peptul. (în pane) Am Graur. rguit cu surdu ista. Sandu. — Se spuî veruluî c 'î mulumesc prea mult, i câ'l poftesc pe mânî la mas. Au<^itu-ra'aî (în pane) Eî Graur. ba nu. (în pane) N'a Sandu. Sc spuî stau<;Jit ? (maî tare) jiânu-tu c 'î mulumesc i c'l Graur. i c'l pofteti la mas3 pe mânî. tiu. (mânios) Dac tiî, surdule, Ia ce m6 faci Sandu.
(în

— —

— — —

?

1

.

.

s6

(Jic

de doue orî?

Graur. Sandu.

— Ce

(tn parte)

Ci ^iseî?

c

eu

îs

surd acu.

(pufnete de

rîs).

SCENA

V.
(viind din paviion).

Sandu, Graur, Florica
Florica.
(în

— Ce-a pit boîeru †strig aa — Valei c frumuic leli — Ce caî, Florico Ce vreî roag s^ mergî p^n Florica. — Coconita Sandu. — Da ce maî este Florica. — Vrea se 'î arate o rochie nou dS Bucureti. c eu sunt andra-manSandu. — Poftim
pane)
1

?

Graur. Sandu.

1

?

?

te

sus.

?

la

!

.

.

par'

dra

— — român Sandu. — TacS'î
1

eatul

poart dS grij de bala, c'î strin sermanul, e moldovean. (cu m.rare) Moldovcan ? Florica. tot Graur. Moldovean, muntean, tot una 'i
!

mergînd spre paviion)

Florico,

.

.

.

cîocul

.

.

.

Florico,

d'î ceva dS
89

67417.

II.

61

OINEL-CINEL

mâncat i dS b^ut, c'a Sermanu! aa de tenSr
davilon).

fi

ostenit d^ pe drum.

(în

pane)
în

'aa

de surd! P^catl

(intr

SCENA

V.

Florica, Graur.

Graur.
v^^ut
(tare)

(în parte)

M
1

!

înc'aa bujor de copil n'am

Florica.

— Ce'î — Ean uît-te Florica. — 'apoî ce Graur. — Muite sunt ca
?

Fa, Floric

Graur.

la

mine.
tine aicî în
?

?

Florica.

— Unde acilea Graur. — Ba Florica. — Ha, ha, ha. Moldoveanu dracului! Graur. — Fa, Florico m mritat Florica. — Ce maî etî.^ Graur. — Ean spune'mî Florica. — Ba înc nu.
?
.

sat?

.

aici.

1

vreî,

?

.

.

.

Graur.
pit ..
.

— Vaî

-

de mine
i'î

!

.

.

fat mare

!

.

.

M'am

to-

mi se Florica.

Graur.
orii
1

— Poate — Foame,

taie picioarele.

dar

foame? Tare 'î-aî mânca
.
.

.

ochi-

Florica.
sS'î dea o

Ha, ha, ha. Du-te maî bine
malaiii.

la

cmar

bucat de

Graur. - Eaca m6 mara ceea?
Florica.
(artând

duc,

m^ duc

.

.

.

încotro

c-

— N'o vSd bine, c 'mî-aî ochiî Nu'î merge tu cu mine se 'mî-o arî Florica. — Ba d^ c^ nu merge
Graur.
.
. .

în culisele din dreapta)

In COlo.

fa,

painjinitj
?

oîîi

...

?

i

CINEL-CINEL

611

Graur.

— Haî.
.

(în
.

parte)

Se gîurî c'î Ileana Cosinla

zana din poveste Când nie uît foamea, (caut iung la FJorica). (în pane) BietU flecu FlOriCa.

ea,

îmi
urât.

trece
(tare)

!

.

.

nu'i

Haî

la mal^îu.

Florico d'apoi maî dulce unde-a^î maî gsi eîi Te-aî mânca dintr'o înbuctur, pre legea mo (rî4end) terge-te pe dinî, bdico Florica. Haî, viî? Viu, viu. (tn pane) Eî! 'mî-o fript inima Graur.
.
.

Graur.

— Fa,

.

mit

de cât

tine,

1

.

.

— —

!

.

.

.

i

pace!
(es amândoi
prin dreapta).

SCENA

VI.
^i

Smrndia, Tincua
(î.brcate

maî multe dame

ernetc, es

dii pavilon).

Smrndia.
)ice naionale.

ear s'a mânieat pS noî

c

Ha, ha, ha. Bietul mou-meu ne-am înbracat rnete. nu se cuvine fetelor de boîer se poarte haîne
1

.

c

Tincua.

— Dac
--

ton patera
întreb,

..

.

ruginit!

Smrndia.

Ve

sorioare,

care

hain

poate sS ne prind maî bine, pS noî care suntem ro mance, de cât haina romaneasc? 'î naional, dar e i frumoas Tincua. Las' i ne scap dS malacofurî. tiî ce ? Haî sg ne prindem ca se nu purtm alt înbrcu minte cât om edea la eara. Tincua. Eu una aî purta-o chîar i în Bucuretî, dac aî îndrzni.

c

Smrndia. —

612

CINEL-CINEL

— Primii propunerea mea — Primim. sg câî-va Tincua. — Mare haz s6 ne vade din vr'o Smrndia. — Mcar de-ar fcut dor d6 mie mi Toate. — i mie, i mie. c nea Smrndia. — Tincua. — 'apoî? Smrndia. — Nu trebue sS dm obraz
Smrndia.
Toate.
capitalie,
?

ar

fi

vie

cavaleri

ast-fel.

soii

unul,

c

s'a

eî.

Tist,

aucji

cine-ea.

(Doue dame s'apuc de jucat volanu

;

alte

doue

se

primbla cnlegend

flort)-

cava-

lerilor.

Tincua.
tul

— Eî

1

par'

c

obraz
?

?

Dar ea spune, Smrndio,

nu 'î îeau singuri desce facem noî
sS
?

ast(jlî

Smrndia.
tru ca sS se

(cutând)

Ce

maî facem oare penca
focul
foji

Tincua.
patera.

— Asta'î
tii

mânie

mo

Sandu

lesne,

c'î îute

Smrndia. —
tot ce vroim.
la

Iute dar bun. una, sorioare ?
.

hora din sat ca sS jucm Cu eraniî? D'apoî cum? Eî nu's oameni ca i noî? Bun idee Haide. Toate. Sg facem dejeuner maîânt6î. («trig)

Tincua.

Smrndia. —

Se înduplec la Haî sg mergem dg (^iua mea.
.

.

.

I

Smrndia.

!

.

.

Florico, Florico.

SCENA
Damele, Florica
Florica.

VII.
(alergând din fund).

— Aud,

coconit.

CINEL-OINEL

613

Smrndia.

— Spune
SCENA

sg

gteasc masa i
(intr

s'o

aduc^ aci în grdin^. Florica. Bine, coconit,

m

paviiou)

VIII.

Damele, Tiranii

(viind din fund cu buchete

de

florî

.

Tincua.
se vede.

— Vin eraniî cu bucheturî de Smrndia. — Vreu se mt de
feliciteze

Smrndia. —

Ce vuet s'aude?

flon.
<^iua

mea,

eranii.
A^î e (^i cu soare A^î e serbtoare. Eat-ne venim Cu florY, l' i dorim Ani cu snState,

moit cu un brbnel Ca un bujorel.
CincY

sale,

i

Smrndia.

(luand buchetele

i înprindu-ie

la

dame).

Oaroi;
fi

s

meni bunî, ve mulumesc din toat inima,

i

venii la mine, la orî ce nevoîe îî avea, prea bucuroas s6 vS fiu de ajutor.

c

vd

oîu

eranii.

Smrndia.
Tincua.

— SS tretf, coconit! — Nu ve spuneam eu c eranii
(se

trag tn fund).

sunt

oameni ca i noî ne-a aduser.

}

.

.

Privii

ce

bucheturî

frumoase

(zimbind

Românu'f galant din nscare.

614

CINEL-CINEL

SCENA
Ceî (T înainte
j

IX.

Graur
!

(alergând din fund),

.Graur.
oara?

— Florico, Florico Unde-o fugit cpriEaca, CaCa Eaca m sta? Smrndia. — Ce vrea Graur. — Ean privete, ttuc, ce de maî Floriei
. .

(ve4end damele,

st

încremenit)

1

.

.

!

flecaul

!

.

Se vede c'î belug

în

ara munteneasc
!
.

1

..

(se

apropie)

Fa
rit

!

(începe a ride prostesce)

Fa

.

da voî dc unde-aî

rs-

în calea

me?

Tincua.

(încet)

Smrndio,

mie mi'î fric.

(Damele da îi semne de spaim).

sta'î moldoSmrndia. Nu vS temei veanu care a adus cprioara de peste hotar. mândre haine avei voî peGraur. Par' suntei tot fete de r(;Jeî de la Caîn. aicîl
. . .


1

c Tincua. —
.
.

— Mî c
Ce

Smrndia.
ridem niel.

— El
îs

^ice

?

ce ^ice

?
. .
.

ne îea de erance

Las' sg

s

— Smrndia —
Graur.
(in

parte)

mândrulie coz

1

.

.

îmî vine

le-apuc la hârjoan. (tare) N'aucjiî, fa? Ce'i bdica? (ride) Când me uît 1 1 voî Graur.

furnic prin inim,
întelnit
eii.

c

înc aa
.
.

lighioî

me tii ? frumuele n'am
.

.

.

.

.

— Llghioî? aea — Multe cprioare am venat; multe ptîrD'apoî 'aa ptîrnichî ca voî nichî am înpucat ha, ha, ha. Toate. — Potîrnichî, noî 'aâ'î Graur. — Ba înc de cele de toamn
Toate. Graur.
(ri4end)

ce'î

?

.

.

.

...

?

.

.

.

.

.

îmî vine sS v^ prind în la, c, pre legea me! pe soare pot Cta, dar pe voî ba (se apoprie de dame; aceste se
1

CINEL-OrNEL

615

trag in lturi).

Nu
. .
.

vc temeiT,
sunt flcu,

fa,

c

pmentean

i

doar i eu sunt poate se'mî aleg o
ha, ha.

om
ne-

vast d'intre voî. Toate. D'intre noî? ha, Graur. Da ce poate

1

.

.

c

ve vei

fuduli
! .
.

c'un

frunta ca mine
s'agTung

?

.

.

Da
fa
1

eu
.

îs ficior

i

pristav,

.

Care
-Tu,

boieresc, fa din voî vre
tU,

Pot
fie

sS

pristvoae ?

Damele.
Graur.

ve scoatei ochii de la mine, ar fi p^cat de-aa ochiori drglai. Tragei în sori, i care din ^voî a avea parte de la Dumnezeii, m'a lua.
încet, încet ...

— Eîl
c

(vesele intre ele)

ba

ba

tU,

ba

tu.

Nu

SCENA
Ceî d' înainte
j

X.
Florica.

Florica.

Graur.

— — Eaca
Un
. .

parte)

Tot

acile'î
!
. .

moldoveanu
. .

?

i
.

sg tragi în sori

Florica Cine tie, fa
mân)

Bine c'aî vinit i tu, ? ie 'î-a poate

c

cdea
i

norOCU.

(vo-ete s'o îea de mâna)
(lovindul peste

Florica.
4;ce încet)

edî,
.

m.
.

fse

apropie de

dame

Masa'î gata.

Smrndia.
d'aci din sat, ai

— Bine,
1

Graur.

Smrndia.

— HaT, haî ba înc pe — Da cum e p'acolo, pg Graur. — La Moldova Moldova
.
,

bdica dS'î lua o dS gând s'o duci peste hotar?
.

fat

sus.
la
.

?

la

}

.

d-voastr? Dar n'aî

au^it cânticu cel vechîu care c^ice

:

cLa Moldova cea frumoas,
cVYaa'î dulce i voToasS «L'a MoldoveY dulce soare, «Cresce floare lâng floare l>
I

616

OINEL-CINEL

Smrndia.
i
noî

— Aa

o

fi,

bdica
cjice:

;

d'apot vecjî

c

avem

p'aci

un cântic ce

<Dâmbovia, apâ dulce, c Cine bea nu se maT duce

!

>

Graur.

— Nu
raîu

(^ic

ba, pentru
!

c
.

tot
.

manesc e un

Dumnecjeesc

.

pmentul roîns la noî maî

— — O fal care a toate Românilor. Toate. — Da ce e Graur. — Cum vestea cea neatepn'aî tat Corona gsit Stefan-Voda Toate. — Unde mormentu Domnului!.. Graur. — La Suceava,
!

avem i alta. Ce ? Toate. Graur. O veselie mare
sufletele
?

.

.

întine-

rit

?

.

.

aflat

?

.

.

luî

s'o

1

?

în

Moldoviî se simte mândr i voioas Corona luî tefan cel mare o eit din pment ca se încunune viitorîul erii x\lta nu se vorbete pe la

Acum toat ara
noî ...

1

.

.

Ba înc este 'un cântic Toate. — îl tii ? tie? Graur. Care Român nu Cânt-ne'l sS'l învS^m i Toate. Ascultaî Bucuros Graur.
1

'1

noT,

bdica.

.

.

.

CORONA MOLDOVEI.
I.

Pe a Sret noastre zare

O

luminîl cresce 'ncet

I

Tot Românul viii tresare Ca din moarte înviet în genuncht toY cu sfiealâ, Fit acestut bun pament Câct lumina triumfala
I
!

Es

dintr'un vechlf

mormânt

CINEL-OINEL

617

Toi.
în genunchY toY cu
Fii acestut
sfieald,
1

bun pment
vechîti

Cct

lumina triumfala

Esâ dintr'un

morment

!

II.

în acel loca de pace, In a moriY vecYnic somn,

De

tret veacurî cine zace!
!

tefan, bravul nostru Domn în genunchî toY cu sfieal, Eata tefan cel slvit, corona'Y triumfal 'al seii brag nebiruit

i

!

Toi.
în genunchY toY cu sfieal,

Eat tefan

i

cel slvit, corona'Y triumfal
seîi

'al

bra

nebiruit

I

III.

Ol coron,
NoY
în

ca

i
viY

tine,

umbr'am
'n

fost

perduî

Vars

ear

lumine,

în picYoare toY cu

S^ fim lumeY cunoscuY. fal vSalt, salt eara mea CcY corona* Y triumfal Ear pe frunte'Y va edea
I

I

Toi
în picYoare toY cu fal

Salt, salt eara mea CacY corona'Y triumfal Ear pe frunte'Y va edeai
!

618

CINEL-CINEL

Toi.
(în

(cu entusiasm)

Ura ura
1

!

ura

timp ce corul cânt, doî lachei aduc din pavilîon o masa bogat, o aeacjâ

aproape de

ui

es. eraniî

se retrag prin fund

i

es).

(Urmrind eraniî pan în fund, fr Haî, Graur. mergei de-acum din sat în sat i cântai Corona Mola vedea masa)

doviî,

ca se se bucure

Românii de-o veste

aa

de

bun.
Florica.

{ctre dame, încet)

Smrndia.
Damele.
Graur.
de
viV,

— Poftim
1 .

Coconie, esta masa.
sorioare.

la dînsa,

(viind în scen i dând cu ochii de mas) Kaca Graur. Pentru cine'î masa asta, Ce mas împerteasc

m

I

.

.

aa

Mânca-v'ai ha, ha ? ha, Da unde s'o maî dat hâtre maî suntei praznic pentru de-al de voî ?
.
.

— Pentru — Pentru voî
-~

.

fa

?

noî.
.

c

!

.

.

Smrndia.
Graur.

Nu
?
.

crec^î

?

.

.

Poftim
.
.

la la

dînsa.

Cum

.

Eu

sS

me pun

mas

boie-

Ba, leli, ba. reasc, ca se pat vr'o pacoste ? Atâta pagub dac nu primeti. Haî, sorioare, sS mâncm. Noi n'avem team

Smrndia.


.

.

.

(Damele

se

îndreapt spre mas).
ie

opreasc) Eau ldci binior, fa, (cutând se Graur. i nu v'apucaî de pozne, c'or da boîeriî peste voî, 'în loc de bucate, îî mânca o calcavur de cele t-

tretî.

Smrndia— Calcavur?
(Damele
se

.

.

ha, ha, ha

.

.

.

Ce'î aea?

aeaz
frate,
1 .

înpregîurul meseî).

Graur. aea^i ca

— Eaca, Se nu uguesc c Fa, nu glumii cu dracu. masa Damele. — Bune bucate Graur. — 'aâ'î mnânc ca
ele
!
. .

la

lor

.

1

d'intr'a

lor
.

I

.

.

Mare etî Doamne

I

.

.

Inc'aa

fete obraznice

.

.

CINEL-CINEL

619

— Graur Smrndia. — Dac eti graur, 'vin dS'î mnânc numele poate c'aveî i Da ce Graur. — grauri fript Avem privete Smrndia. — i buni's, Graur. — C bine Smrndia. — DS minune Viî masa, orî ba Ce-or pi Mri ce-atâta Graur. — Oare
Graur.
1

Smrndia. — N'au(;Jî,
fript.

flecii,

cum

te

chîam

?

(apvopiindu-se)

?

.

.

?

(artând

u-i

taiger plin)

;

aci.

(^icî

I

.

.

fa

?

.

.

.

la
.

?

?

.

.

!

.

ele,

oîîi

c

pi

i
se

eu

.

.

.

Curaj,

Graure

!

.

.

Eat-me's

viu.
(Merge de

pune

în capetul mesei

cu dosul spre pavilon).

Tincua.
vine.

(încet

sm^rândiei)

S mrfi udi, eat'I

c

Smrndia. — Las'
Tincua.
Graur.
Florica.

Smrndia. — A
.

— Dar

se riclcm.

de nea vedea
ride

mo
?

SanHu

?

— Florico, tu nu mnânci — Nu. Graur. — Nu?. Pentru Florica. — Nu mi'î foame. sturat cu Graur. — Poate c
te-at
fSlie,
1

i

el.

ce, sufletele

?

mlaîu

?

.

.

i
.

eu înc'am înbucat o

dar de praznic nu

me

diii
.

în lturi, (cutând pe mas) 1 ttuc, ce de maî buntiM Nici nu maî tiu ce sunt, i din care capet sS încep
.

.

.

Mmlig
latin.

Smrndia. — Ce mmlig

nu'î,

nici

bren^

sburata
?
.

?
.

Na maî
?
.

bine za-

tin, ce-a

— Cum aceea. Damele. — Vreî
Graur.
fi

^is

?

.

.

slatin

.

Ad

i

sla-

i
(!I

sirdele,
umple

i

p.itefroid^x bifcej.^

talgerul).

620

CINEL-OINEL

Graur.
'mî fac un iganului.



.

Vreil, vreil

de toate
la

.

.

.

Punei
. .
.

cole se

balani-balmu ca

cumtr
. .

povestea

Tincua.
Graur.

— Vreî
ad i

i saleam Alechim-saleam

?

Cum
asta

nu

?

bucate ? alechim-saleam.

turceti?.

.

Smrândia.

(dându'î un gavanoel cu mutar)

Florica. S6 vedem ce-a

— d mutar coconla face Dulce'î mâncarca asta Graur. — Smrndia. — Dulce. Graur. — De'î aa, am sS 'nghit ca o lingur
(ri4end. în parte)
?

c

Na i
.

dc
.
.

e

bun.

II

(luând gavanoeiui)

?

de

mas,
în guri)

mi se dreag pofta. Valeu mmulica me,
S2
1

(îea

o Imgurâ de
1
.

mutar

i
1

o bagîi
.

c îute'î

.

Valei
. .

.

mg
.

arde,

me

arde

la

inim
îi

!

.

Ap, ap

.

Ba, nu

.

.

vin, vin.
(Damele ridând,
întind pahare cu

ap).

Damele.
Florica.
rarte)

— Na,
Aa
.
.

na.

(dându'î un pahar cu vin)

Na, bca CUrCnd.
potolit
1

(în

Scrmanu beatu (dup ce a Graur.

b«ut)

AI m'am maî
fa
?
. .

.

.

(ctr Smrndia)

i'î gîoaca,
.

1

las'

c

te-oiii

drege eu
ochii'

dup mas
.

.

.

Cât

Smrndia. — Las,
?
.
.

din cap

Oîu

fi

ro

pe ce era s^'mî saîe ca un rac. Graure, maî frumos eti

c

aa. Graur.

— Oare Aa sg Florico — Par' c un buhaî dg balt. soare Graur. — De ceî ce fac bu,
fie,
?

Florica.

e^tî

u, u, u, la

^

(ride).

(Toi

rid cu veselie).

Smrndia. — Ea

ascult

...

Na un

pahar dgvin

OINEL-OINEL

621

dg Odobetî
ceva.

.

.

.

Be'l în

sntatea noastr i ne cânt
;

Damele.
Graur.
din vremea

— Dar,

Ad

dar cânt-ne ceva. Bucuros s6 v^ cânt un cântic luî Tata Noe care-o discoperit viea
.
.
.

Am

.

.

.

pharu'n
!
.

coacî,

dorii

.

Ascultaî,

i s traiî la mulî i sS facei" toate ca
I.

anî precum mine.

Tata Noe

cel bStrâu Fost-a, fost puYu de Român El a nscut veseliea CcY a descoperit viea
1

!

(Bate încet cu un cuit peste pahar de'î înpreunâ ast-fel cânticul)-

SS'l

slvim,
vin,

SS'l cinstim

Tot cu

Cu

pelin,

frumos SS 'nchinSm, SS cântm.

i

i

voYos

Toi

în

cor

(bitSnd cu cuitele în pahare

SS'l

slvim,
etc.

SS'l cinstim,
etc. etc.

II.

Când potopul

s'a vSrsat,

ToY
Vra
Cine

ceY rgY
'Y

s'aîl

înecat

sS ^ic6, sorioare,
rSîl

de

ap

moare

îns
Sftnt

eti

bun,

^eii

OINEL-OINEL

i

voiesc

Sg tresc

Bând votos
Bucuros
Vin, vin, vin

i

pelin

!

Toi
îns
etc.

în cor.
eîl

Sunt bun,

<^en

\

etc. etc.

Graur.
zeu
1
.

ritate

(bend) Eî noroc bun se dee Dumneanu cu bine Se v2 ved pe toate m(chlue, bea paharul pe jumtate, tot cu flci ca mine
! .

.

.

i

la

!

.

.

!

i rimSia
lea

o

arunc

peste cap în obrazul

P'itarlulul

oandu ce

es

din

pavilon)

Sandu.
-

(aratându-sela

ua

pavilonuluî)

CinC Urla
I

aa
i

aci

? (primind paharul

de vin în obraz)

CamaCSÎ
:)

OamClC — (ve^end pe
grdin,

Sandu, se scol de

grab

de

la

masa

fug crin
!

în culisele din stânga, în fund, strigând

VoUu IHOH
.

Oficlf

Sauve qui peîUl Sauve qui peutl Graur. Ce chiper ? ce ctuperf aî pit?

.

Stai, fa

.

.

.

Ce-

SCEMA
Graur
Sandu. Graur.
it-o!

XI.

damas)

Sandu.

— Ce —

facî aci,

houle ?
boîerîu
cel

(în parte)

îra

!

surd

I

Am
aci?

p-

Sandu.—
Graur.

N'au<;Jii
(tare)

ce-am spus?.
praznic.
.

.

Ce fau
?

Sandu.

— Praznic

Fac
!

.

D6

sufletul cuî

CINEL-OINEL

623

sufletu bunicî. Te-oîu bunici eu acu, obraznicule Au^f se me boteze cu vin clin cap p^n' în picere de bine ce m'am schimbat vina me Graur. -~ (scuiându-se) Apoi d, cucoane

Graur. Sandu.
!

— De

.

.

.

1

.

.

.

.

.

.

.

'i

?

errncele dumnitale m'o scos din minte Care erance ? Sandu. Cele care-o fugit strigând Graur.

— —

:

chiptr, chl-

per,

când te-o zrit. Ele 'mî-o
poftit.

(;Jis

c

fac praznic,

i

m'o

Sandu.
eîl Eî
!


s'a

împarte) Ear vr'o nebunie de-a întrecutar cu gluma
1

Smrnui.?

c

Oare ce bodognete surdu noroc, sermane, dS ce aî noroc almintirea aî mânca un praznic dS la mine, de '1-aî pomeni câte ^ile-aî avea Hait, car-te de p'acile, i sS nu te mai ved.

Graur. Sandu.

— Aî

(în parte)

.

.

.

.

.

.

Graur.
copile

c

— Eaca
las

me

car,

boîerîule.

(în parte)

P^cat de

le

cu lacrimile p6 obraz.
(Doî lachei vin de rîdic masa).

Sandu. Graur.

Sandu
Graur.

— Cratu-te-aî — Crat, crat — Ce-aî
cjis ?
(cat se poate

a(Jî?
(în

pane)

surdule!
(se

de

tare)

Crat, crat

!

deprteaz

prin fund, în dreapta,

Sandu.
D'apoi
jic!
.

i

es).

(singur)


.

1

.

.

5,i

Smrndiai
!
. .

.

/(?

parecsilose
sîn.

s se puie la mas c'un moAm s'o ocresc Aoleo c' mi
.
.

c

obraznic
. .

român
1

1

.

curge vinu pin
rufele,

c

bre

!

.

.

Trebue ear s6 merg ca se'mî schimb m'a lovi un guturaîu. (merg« spre paviion) Bre anapodos cosmos ! ^es).
1

624

OINKL-CINEL

SCENA
FlOriCa
(viind

XIT.

pe gânduri din stânga),

boTeru
(

Sermanu bîetu Graur Ce-a fi pit el oare cu SS fi mâncat o btaie?. P^cat de aa fle? u, mare hâtru'î i pS plac Eu, una, tiu ca
1 . .

,

.

.

c

!

.

.

de când a venit moldoveanu, acas. îmî vine tot sS oftez
1

par'
. .

c

m'a

lovit

nu mi's minile doru

Un dor ascuns în al meii sin Zace plângând, suferiior.

Ah

I

cum

sS fac

i

sS alin
I

Plânsul amar aceluY dor

Ce vreii ? nu iiu Pentru-al meii chin Nimic nu e mângâitor.
1

,

.

Ah

!

cum

sS fac

i

sS alin

Chinul cumplit acelat dor!

Câmpu 'nflorit, cerul senin în peptu'mî nasc taYnic fior.

Ah Ne

!

cum

s6 fac

i

sS alin
!

înpcarea-aceluY dor

O

!

de-aY putea cu-al meii suspin

NumaY

'nalt votos sg sbor, atunct sci s'alin Suspinul trist aceluY dor

în cerul

a

SCENA
Florica,

XIII.

Graur

(aritându-se dupi boschet).

— Eaca Florica. — Cine'î? Graur. — Florico, Florica. — Tu etî, Graur?
Graur.
Florica.
(tresrind)

Pst, pst.

fa.

CINEL-CINEL

625

niicî.

— Eu. — Da plecat înc c nu pot Graur. — Nu, boerîu Unde Florica. — S'a cas.
Graur.
Florica.
.
.

n'aî

d'aci?
.

fa,

.

.

'Mî-aî fcut

far-

}

^lus în

Graur.
tuf
îî
!

Duc-s'ar ca

ciocârliea,

c

mare
?

m:i-

Florica.

— Poate c
Ba
nu,

te-a

btut, neîculi
era

Graur.
dracu.

-—

dar

cât pe ce

se ved pe

Florica.

Graur.
ci

— Ci c
se vie
.

(apropiindu-se de Graur)

BlCtU Graur
!

!

'l-am botezat cu vin

.

.

D'apoî
}

i
.

ce-avea

tocmaî

N'am apucat mcar
.^d

mijlocu se 'nghit o
la

praznicului

.

bucic
.
.

de alechim
fete?

.

.

Arn remas flmend

de slatin Unde's cele-

]-aIte

s'o

— S'a ascunser pin grdin. — Aa ce cade dac nu m'o ascultat i apucat sS mnânce masa boiereasc, masa strin. strin Florica. — Ce Era masa
Florica.

Graur.

li

A lor ? Cum, Doamne eartam Graur. îiinânc erancele pe la voî?
.
.

fel,

?

.

,

.

.

.

lor.
. .

!

aa

rance.

— Da tS 'nelî, sermane, c nu's eGraur. — erance, rc^eie ... tot ^iceî pe Florica. — Nicî rc^eie, cum tot nu se cuvinea. Graur. — Mcar vtjie se Florica. — Nicî vtjie.
Florica.
ele

una'î.

le

Ia voT.
.

fie,

Graur.
de

i au

De .. n'or fi cu toate privighitorie, glas de privighitorî.
1

c
?

— Cucoane b'î Cucoane, Florica. — Maî aa
Graur.
!

Florica.
.
.

— Ba

's

chiar cocoane.
?

cucoane!
1

.

.

Puche pe

lim-

ele

.

.

Nepoata

boerîuluî, coconita

67417-

ii.

40

(526

CINEL-CTNEL

Smrndia,
diminea

cu prietinile eî, s'a îmbrcatr d^ a (5)1 haine ernetî. Pentru ce ? Graur. tiu eu ? Florica. Ha, ha, ha, Poate ca s^'mî placS mie ? Graur. Care vra se ^icS, m'am hârjonit cu cucoane, ha am mâncat la mas cu cucoane ? 1 mmueu ? Hca me, ccî n'am tiut una ca asta ? ce fceai ? Florica. Ce fceam ? Le serutam pe toate Graur. încale sS pot ^ice i eu c'am scrutat obraz de cuîn

— — —

.

.

!

.

.

.

.

.

.

1

—i —

.

.

.

.

,

coan

în vieaa me. Cum ? cjeu ? aî Florica. Eaca ba 'mî-ar Graur. cu nite rance de sama me ? rico, de-aî vra se te serut, nici Ba ^eii ? Florica.

— —

.

.

fi
fi
.

îndreznit
fost

?

!

.

.

.

Graur.

— Dec Florica. — Maî Graur. — E,
1

c

ruine poate Dac pe tine, Flote-aî maî întreba.
poate
?

Nu cumva
tii? el Nu

te-aî fasoli

e,

Florica.
se

— Ean cearc, sS Graur. — Aa i'î povestea,
rpede
s'o sSrute)-

mS

face,

c
}

eu

acu

cerc.

ve(jî.

fa

Apoî ateapt.

Florica.
(Florica

(fugind)

Prinde,

dac
;

poî.
Graur o alung).

alearg înprejurul boschctulu!

Graur.

— Mî, c sprintin cprioar — Sborî, Graure, Graur. — Las' c'î videa tu dac Florica. — Hî, pasere,
Florica.
sborî.
hîs.
(în

I

te-oiu prinde.

fund, tn stânga se

ivesc
ele.

damele. Florica alearg de se ascunde
se

dup

Graur

opresce).

CINEL-CINEL

627

SCENA

XIV.

Damele, Florica, Graur.

— Eaca cucoanele — Ce este dg alergai aa Florica. — Ea, nebunu de Graur vrea Graur. — Ne gîucam de-a Baba-oarba. m? fac c nu tiu de's cucoane, orî ba Smrndia. — De-a Baba oarba?
Graur.
Un parto
1

Smrndia.

?

el

se
parte)

me
Se

prin(^e.

«n

?

Graur. tii ce, fa ? Haî se ne gîucm cu toii de-a Baba-oarba ca se rîdem. Toate. Noî, cu tine ? Graur. Voî, cu mine, d'apoi cum .\ Eu 'mi-oiiî lega ochii', i pe care oîu prinde o, oîu sSruta-o 'oîii lua-o de nevast. (în p^rte) Mare minune-ar fi sS prind
.
.
.

— — —

o cuconi.

Smrndia.
Haî
se


1

(încet

ctrâ

prietinele eX)

Ce

ne-

pas?

.

.

Smrndia. — Vrem.
rico,

ne jucm. Eî vrei Graur.

?

(dând o batist Fiodcâi)

Na, Flo-

leag'î ochiî.

— Eat-me's. strînge tare, Florico doar oTu prinde-o duduc. .'Ea aa. Florica — Degrab 'î-a Gata sunGraur. — Valeu c'mî plesnesc ochiî teî? Toate. — Gata. vgd, Graure, bGraur. — Cruce-agîut SS
Graur.
.

Florica.
.
.

— Vin

'ncoa. Graure.

(î»

icag

ochii strins).

(înc^tFioricîj'iNu

fi ?

.

!

!

.

.

!

.

.

te

ete

!

.

.

acu sg'mî venezî
se i^un în

cum

se cade.
i'l

(Damele

lend

de

lâng Graur

gâdile pe

la

nas

i

pe

la

urechi cu paie).

628

CINELOINEL

Grâlir.

(cutând cu braele

întinse).

Unde 'mt
Roaba
(Aprându-se ca de musce)

Baba, Baba-oarba este roaba Bragele sS 'ntind
. .

.

?

s'o cuprind.

HÎ mUSC

... FIU

ITlS

gâdili

la

urechi]'.

Damele
Capul

(alergând vesele înpregîur).

Roaba dac
i'lf
't

'i

prinde,
colea,

aprinde.
icY,

Roaba
lea-te

dupX ea
(înpreuii

Graur.
Baba, Baba-oarbi
.

.

.

etc.

Damele.
Roaba dac'î prinde,
etc.

Graur.
fie

— Cine
la

nie gâdile
pavilonulul.

pe

la

nas?
îl

(strnut)

SS'mî
Voîlci

de bine!
(Sandu se arat

ua

Damele cum

zresc 4^^

:)

rom le^ fuyOnS

vite,

(i

se fac nevecjute pe furi

în stânga).

SCENA XV.
Graur, Sandu.

c

Sandu.
nîS

— Graur. —

(pe p-agui

ueî, în parte)
(se

Asta'î d6-a tfeîa
în

oar
.
.

schimb

aSt(Jî.

coboar

scen).

(îndreptându-tt spre Sandu)

Baba, Baba-oafba

.

OINEL-CINEL

629

(puind

mâna pe Sandu)

Na

c

tc-am prins.

Dc-acum eti

a

me 'am

se te

Sandu. Graur. Sandu.
Graur. Sandu.
(tare)

— Ba te — Mî, houle
— —
(spriet, în parte

Serut. (semt pe Sandu

cu foc).

(luptânduse

Mî, e^î
!

binior.
?

serut.

(earîi serut).

nebunit

(smucesce

batista

de pe ochii luî Graur*.

an

parte)

Mî,

tclharule,

Vaî de mine car surdu ? ear surdu Ce'mî vei^ur ochii ? nu 'î-am poruncit o dat se lip! !

.

.

.

.

1

seti dS-acilea?

Graur.

— Ba 'mî-aî poroncit, cucoane

;

d'apoî

ve(^i

.

.

aa

pecatu când se

Sandu. Graur. Sandu. Graur.

— Ce — — Ce
— Se

leag de român.
?
1

(^icî

(în parte)

Tot n'o au^it

(tare)

Pecatu

1

pecat,
vecjî,


d-ta
.

?
.
.

Când plecasem ca
în

se

me
de

întorc
fete.

acas, îmî scoate dracu

cale

un cârd

Sandu. Graur.

— Apoî.

Eî! 'apoî?
.
.

dl

Fetele

's

cu ochî de erpe!

Ele m'o fermecat

i m'o
?

oprit ca se ne

gîucm

în-

preun de-a Baba oarba. Sandu. Dg-a Baba

.

Graur. — (ia urechea luî Sandu) Oarba Sandu. — Carnacsîl (în parte) Tot nebunii dea Smle-oîu juca-o rndieî i de-a prietenilor eî Las' eu bun, dac 'î aa. (în pane, cu grij, Qarc ce mormete ? Graur. Sandu. - Spune'mî, mî, cum te a îndemnatr fetele la joac ? le-am picat tronc, Graur. Eaca cum. Se vede la inim, i pentru ca se nu'î scoat ochiî de la mine
1 ! .
.

c

c

s'o prins între ele

aa rare 'mî-a gîoc, pe-aceea s'o îeu de nevast.
:

cdea

la

mân,

în

630

CINEL-OINEL

Graur — (minos) Cum nu, cucoane ?.. Aa curele i mândrulie unde se maî gsesc!
Sandu. Graur.

Sandu. Graur. Sandu.

— Aa.
—i

-

Aa

r

tu vreT se te 'nsorî

?

copile

— Dar
— —

— Apoi, d
(rî^ând)
?
. .

care din ele îi place ie maî mult
! .
.

?

tiu
!

eu,

cucoane
Eî, bine
;

?

.

.

Toate

'mî sunt pe plac.

Sandu.
Graur. Sandu.

voie s'alegî pe care

— Oare
Nu,

Au^î, hou 'î vrea tu.

.

.

eu îî daii
}

Nu me

îeî în rîs,

cucoane
a
fi

nicî

de cum.

Tu seamenî

fecior

dS oamenî.
Dar, cucoane. Tat meu îi vieriii, i eu Graur. sunt ficior boîeresc. Ce le trebue maî mult fetelor? în pane). Graur. se le dau o spaim snetoas nebunelor alea.

Am

— Graur. —
me
fac

(ta parte)

Când
:

se
.
.

mg

'nsor

c'o

duduc,
! .
.

se

i

eu duducel
I

Valeu,

mmulica me

Ce ai maî rîde Sandu. — Eîl teaî hotrît ? Graur. — Haî, haî. Prea bine. (strig) Neculae Sandu.

— Graur. — Neculai. Sandu. — Du-te d^

1

(într un lacheu).

chîam
'n

preotul

din

sat,

i

adun

toi stenii acilea

grdin.

Graur.
surdu sS

(lacheul îes).

mg

nu'î glum... Se vede boiereasc cu tot d'inadinsu.
(în parte)

c

Vra

(Damele

oare unde's tetele ? rzrindu-iej Ean veuii lucoa, fetelor, se vS spun o veste mare.
t-le. (mergând
spre ele)

Sandu.

— Da

se ivesc în fand, primblându-se p'intre copaci).

c

A

1

ea-

am

CINEL-OINBL

631

SCENA
Graur, Sandu,

XVI.
Florica,

Smrândia, Tincua,
Damele.
Ce
lor)

Damele. Sandu.
Sandu.


-

(alergând)

(m mijiocui

veste } ce veste ? 'Mî-a mrturisit Graur

c

'1-

aî îndrgit cu

toatele.

Ha, ha, ha. i sunteî în stare se ve voî scoatei ochii pentru dînsul Fiind îns nu se poate se ve mritai 'toate cu el, am hotrît ca el s'aleage d'intre'^yoî pe care 'î-a plcea i s'o îea.

Damele.

— Dar,

Noî?

.

.

!

.

.

c
.
.

.

c

anceo Glumeti, moule? Sandu. (încet) Ba nicî Aî vroit se ve gândesc erniî aî mâncat la mas cu cranif v'aî jucat dg-a Baba oarba cu eranii Nu ve remâne de cât

Smrndia. —

.

.

.

;

;

.

.

.

se ve meritai cu eranî. 'aa'î am poruncit se vie preotul din sat ca se face chiar acum nunta.

Tincua.

Smrndia. — Aud,
(între eie,

— Damele. —
cu Graur,
!

(spâriet)

Aucji,

Smrndio?
Eu
vine-a crede nu vrcau sS mc m. . .

îns nu'mî

de o parte)

rit
j;^

Graure, alege din copile pS care i s^'î fie de noroc. Eu îî dau (Jestre o preche de juncani 'o vac. (îu parte) Pe care s'aleg oare? . Toate 'mî Graur. sunt pe plac! 'apoî de-oîii alege pe una, s'or mhni
'i-a veni la socoteal,

— mine Sandu. — Haî,
Graur.
(în

Smrndia. — Nicî
parte

eu.

Ean vecile cum

se

sfdesc de

la

.

.

.

cele-1-alte,

Sandu.

— Eî!

mititelele
. .

te

hotretî

a(Ji

?

.

.

Spune, pg care

fat vreai ? Eaca i

satul vine ca s6 fie

fag la cun uniea ta^

632

CINEL-CmEL

(eraniî într

în

scen

.

mo
de

Damele.
Sandu.
suferit.

— Mie
las?
!

(între ele

foarte îngrijite)

Sc

trCCC CU

'mî

vine-a plânge.
ve(^i-Ie

— Asta

gluma,

nu

eate

Sandu. — Las,
!

(în parte)

Ean
le-oîu

cât sunt de
se\^î uite

spriighe-

.

.

învSa eu

moniconu boîeresc. (tare) D, Graure, fiî cu inim, fetele 's de soTu. Graur. Cred i eu dar aî vrea s'aleg, i nu tiu, 's toate una maî dihai de cât alta ... Ean se le privesc i se le cercetez maî de-aproape.

c

:

c

— Graur. — Nu mnânc. Sandu. — Eî Graur. —
Damele.
eu oîu
ânteî,
(^ice

(Se apropie de

dame i

le privesce

cu de

amruntul).
1

(trgendu-se îndrt)

Sc uc ccrcetezc ve temei, fa, doar n'am s6 ve

c

!

.

.

'î-aî

pus ochiul pS vr'o una
.

} ?
.

(oftând)

Cu
a

greu, cucoane

.

.

Dar

tii ce

o cimilitur,
fie

Sandu. — întreab-le pe Graur. — Ve primii, fa?
(încet

aceea sS

i care din ele me. Te primeti?
ele

a gâci-o
?

maî

dac

primesc

Smrndia.
Primim.

ctr dame)

Am

scpat!

(lul

Graur)

Sandu
mesc
I

(cu mirare, în pute)

Ckifte eleisotil.. ele pri-

Graur.

— Eî
c

1

dar ascultaî

i

gâciî

cDouS stelue cu ra(;ie line Lsat-a cerul plin de lumine
.

«i pe-a ta frunte ele-att c^<^ut «Gâct, drllguliîl, le sSrut.

..

c

(vorbind)

Gâcit-aî ce's steluele cele douS

Damele.

— Ba

?

nu.

OINEL-CINEL

633

Florica.
«Eu 'ioîu respunde precum tu «Doue stelue sunt ochi\ mei.
vrei
:

Florica

— A gâcit Bravo, Florico! se se mrite cu Graur. Graur. — Maî stai, maî stai nu ve grbii, c
Damele. Ea
1 .

(cu bucurie)

.

.

.

;

maî am o cimilitur.
«O
ve^î închisa rumen floare; se deschide vei^î lcrimioare. <în a ta faS. ea s'a nscut. fGâcY, drguli, o serut.

cCum

.

.

c

(vorbind;

Gâcit-aî

Damele.

— Ba

ce'î floarea

cea

rumen

.?

nu,

ba nu.

Florica.
€ Cimilitura

«Rumena

floare e

nu't este grea gura mea.
:

se

— Tocmai Damele. — Smrndia. — De
Graur.
fiî
1
.

.

Tu

gâcit, Florico, tu a

me

de-acu.

«ntre eie cu bucurie)

A ne-a scpat vreme ce Florica are
!

Florica.

s aib
1

parte dS t'ne, Graure, noî cu toatele de 200 dC galbeni.

îî

facem o zestre

(sârindtn sus) Ura Graur. se trii ... ura Florica. Cuconi, d'mî voie se primesc numai pe jumtate din ^estre ear cea 1-alt jumtate s'o dai în folosul sracilor.
! .
.

— —

;

Graur. Sandu.
de nezeu
fi
1

— Ura se trîeasc Florica! — Aferim copila meal Fapta asta 'î-ar noroc; cci cine d sraci, e bun Dum(nebun)
!
. .

.

.

la

Ja

fcjtr sâtenî)

hor,

X

s6

jucm

lutarilor s^ cu toii la nunta Floricî.
! . .

(^Jlceî

sune o

634

CINEL-OINEL

Graur.

Toi. —Hora, hora! La gîoc, voinicete,

c

eu vo!u cânta o

hor

de

Ia

Moldova.
(Toi
se prind în

hor.

— Graur cânt).

Hat

în

hor

de'Y juca,

C

Lelio, lelio, fa! ^
eii

sufletul 't-oYa da,
1

Lelio, lelio, fa Tu eti mândr la privit, Lelio, lelio, fa Eii, voYnic, bun de Yubit, Lelio, lelio, fa
1 1

11.

Lelio de

Mantenî, Lelio, lelio, fa
la
!

Treci cole, la Moldovenlf, Lelio, lelio, fa
I

SS ne prindem sogiorY, Lelio, lelio, fa sS fim ca doî bujorTf, Lelio, lelio, fa
I

i

1

III.

dracul d' intre noî, Lelio, lelio, fa SS fim una auiendot, Lelio, lelio, fa Tot un trup 'un sufleel, •^ Lelio, lelio, fa Unit ca Cinel-Cinel,
1 *

Pear

!

1

Lelio, lelio, fa
(Cortina cade).

1

RUSALIILE

PERSOANE
Domnul lonus Galuscus,
vechilul

moiet

i

profesorul coaJeî din

sat.

Tachi

Rsvrtescu,

sub-prefect.

Toader

Buîmcil,
luî

vornic de

sat.

Susana, nevasta
Vasile

Toader.

Veveri,

frunta.

Gheorghe

a SafteY, '^ran.

Un

jandarm.

Catrina, eranî, erance.

RUSALIILE

RU5/1LIILE
VODEVIL ÎNTR'UN ACT

Scena

se petrece în

Moldova, în

satul luî

Cremine,

la

anul 1860.

Teatrul represintâ piaga satului. în stânga casa lui Toader cu u, fereast i prisp pe scen. în dreapta zaplazul caseî boîerescî, cu porti. în mijlocul scenei o fnntân între copaci. în fund crîma deasupra ueî este scris: Otel pentru nobili. Aceast crîm a fost zidit în anul inantuirei 1858 de boier iul Paharnic Cremine.
;

SCENA
SUSana

T.

(torcend pe prisp)

Toarce, leleo, toarce, toarce Pgn' ce badea s'a întoarce.

Vat

1

futorul

mi 'l-am
s'a

tors
I

i

bdica nu

'ntors

Adic, fereasc Dumnecjeu pe-o fimee s^ se mrite cu vornicu satuluî, nu maî are parte de brbat Eaca ei'i, de-o sept^mân de când in'am cununat cu Toadir Buîmcil, care 'i vornic aici în satu luî Cre-

c

638

EUSALIILE

mine, tresc ca 'o vedana nu ved pe sogu meu cu (ofteaz) Sermanu i cu nopile a agîuns de clac de când cu prefc^turile aeste noue.
;

(filele

!

.

.

!

SCENA
SUSana,

II.

eranCe
La

(mergend

ia

fontana cu cofe).

erancele.
fântâna d'inlre
flort

Fetele se duc în zort

SS 't umple cofiile SS 't scalde guriile.

La puul frtatulut Merg babele satulut,
Merg, srind ca Ielele, Se 't scalde sbercelele

O

erancâ.

Catrina. Anteia. Catrina. Antâia.
ridice

— Adevrat oare se boîerescu dar Catrina. — Dumne(;Jeu tie
fie,
?
1

— Buna Catrin. — Mulumim Safto. — Ce 'î maî face brbatu — O eit boieresc cu noaptea
(Jiua,

d-tale, lele

?

la

'n

cap.

lelic,

c'o se se

vreme
ca
^y

'n coacî,

Românii notri

s'o

deo bucat de ameit de cap, par'

o umflat Rusaliile.

Maî tiî pScatu ? De cât-va timp url Antâia. câniî toat noaptea 'n sat. Catrina. Or fi zrind vr'un duh necurat pi 'ntuneric.

— Toate. — Catrina. —

(fcendu'i cruce)

Fcreasc

sfintu

1

(apropiindu se de susana)

Fa, Susan, da ce

^^î

aa dus

pe gânduri?

BUSALIILE

639

uitat

— Duc doru Toader, Catrino. — Vaî de mine de-abîa însurat 'o i crrua casî? Susana. — Apoî de când poroncile aeste none care
Susana.
luî

lele

Catrina.

!

.

.

curg pe nic, pe ceas, nu maî are cap omu se 'i maî vadS bordeîu. Când îî la sub-prefectur, când la c-

rie

.

.

.

Catrina.

— La
— Ba

crie
nu,
fa,

?

.

.

la

stân ?
cel

Susana. Ea pecate
1

la

sameu

cu

criea.

Catrina.

—i
c

Susana.
Catrina.

— i torc pen' ce nu maî vM bine

tu remâî cuc pe prispa casai".
;

— Noî

dar voî?

?

Nu maî înelegem

ce-o

pit

oa-

miniî notri,

nu maî sunt ca maî 'nainte venii deacas. Spun lucruri de pe ceea lume. Maî îerî, brbatu meu era cu chîef i se luda, 'mî-o cumpera malote de covenie. Ce se fie aceea, Susano ? 'î o materie esut nu tiu unde Susana. Ci

c

— c

.

.

în

doî peri.
(Se aud chiote

i

lutari tn

crâm),

selesc fr'

hoii de brbai cum se veuna, fa? Toate. Ce, lele Catrino? Catrina. Haî se ne 'ntoarcem pe-acas i se ne facem bolnave, ca se nu gsasc eî de mâncat când s'or întoarce de la crâm.

Catrina. Ean de noî.

auc^î

— —

tiî

O eranc. — Dar
Catrina.

— otie?

dac'

om

pi

vr'o otie

?

se nu

înpinge pScatu, c'or da

peste Rusalii! Haîde, haîde.

erancele

(eind).

Ardg'Y focul de Mrbaî S8 "i ISsm a^î neraâncaf. De nimica nu ne pasS,

I

Câ sântem stpâne

'n casa.

640

RUSALIILE

SCENA

III.

Susana, Toader.
Susana.

mnânce
(Se

Haîde, haî papara Le-o
. . .

;

par'

c
i

le

ved cum or s^

intrat

lor

grguni

în cap.

pune car pe prisp

i

toarce).

(cânt).

Toderic, Toderel,

Mare mult

'ntiY-e

dor de

el

!

XOader.
acjî

(eind din

crâm,
.
.

se opresce pe prag).
.
.

Mî, Ci!

la boieresc,

Se nu

cjiceî

c
fi

cu dracu ce a

Susana. Toader. Susana. Toader.
de când o

— Toadire, Toadire. — Aud, Susanic. — Da ce maî — Apoî ce se drag nevast
(viînd în

ba ? Ba ? facei cum vreV. nu v'am dat de tire. Voî îî înpri de înprit.
orî
scen)

este
fie,

?

?

îî

c,

vinit

pe

moie
;

vechilu

ist

nou, cuconu Ion
le
's

Gluc,
împSraî,

dascaiu

satuluî

nilor tot din

carte,

c

i

le

de când spune
la lucru,

c

vorbete stestrnepoi de

se trag din Troian,

bun

.

.

.

c

Dac

îndemnî

eraniî o luat-o de îî respund rîqlend

împeraiî nu lucreaz.

Dar' ce fac, ca s^ 'î hrneasc copiii? Susana. 'apoî nu 'î destul atâta. O maî vinit Toader. i d-nu Rsvrtescu, sub-prefectu, i le-o poroncit ca
sS nu

— —

maî

asculte de

'acum dac

strîg în sat

nime de cât numaî de dînsu, Haî la culesu popuoîuluî,
:

m!.,

îmî

rspund:

du-te draculuî

poman,

mi

Care vra s€ <^icg satu ista 'î bine numit satu luî Cremine? Bine i eu vornic de haimana. Toader.

Susana.

;

RUSALIILE

641

Mri, omule, ce nu te lepezi i tu de Susana. beleoa cea de vornicie, bat'o perdalnicu Toader. —- Cum nu m'a lepSda de dînsa, ca de Satana, pecatele mele dar apoi tii povestea iganului cu ursu din pdure Srii, oaminî bunT, c'am prins ursu Adu'l în coacî, igane, dac '1-aî prins 'L-aî aduce, frico, dar nu m^ las din labe, dihaniea
! !

— —

:

1

1

Susana. Toader.

— — C,

(cu dragoste)

Sermanu

(^eu,

bîetu brbel sunt de jlit M'am buimcit
1

de vreme. Nu 'î (}i lsat de Dumnec^eu în care se nu cade câte-o poronc, când cu coroîerîu, când cu teleaga dracului. Susana. Care teleaga dracului? Cea pe sîrm, pin vezduh. 'apoi ce Toader. poroncî scrise în limba psereasc numai cîoarele se le 'neleage Noroc de mine mi le tlmcete în romnete domnu Ion Gluc, care 'i dob de carte. i el grete cam de peste Susana Dar', par'
de istov de-o bucat

1

.

.

.

!

c

c

deal.

Toader.
Ia

îneleg. Dar se vt(Jî, nevast, alt bele Maî deunc^î vine jndaru c'o hrtie în care se poroncea se serbm cu soknitate cjiua onomastic a luî sfîntu ... nu tiu care. Las' sosise poronca a triea c^i dup serbtoare, d'apoi ne-am dus vr'o tril oamini la târg ca se cumperm solenitate i mastic Mastic am gsit la bclie, dar solenitate, mânca-o-ar cine-o iscodit-o n'am putut gsi nici car la spierie; neam perdut numaî cJiua digeaba.
'1
1

— Apoi d, ce se Susana. — De-aceea vorbete Toader. — Nu tiu, c eu nu

faci

1

O

înveat carte

Braov.

braovenete ?

c

.

.

.

1

m-

Susana.

—i

cum aî fcut?
41

67417.

ii.

42

RUSALIILE

— Am trimes masticu Isprvnicie ca E. Susana. — Da bine, brbate, din toate o cerut mastic Toader. — Din toate, pe cât am Susana. — i oare ceor se face boeriî cu-atâta
Toader.
ducS
la
se'l

la

satele

?

au(^it.

Toader. — Spunea vetavu de la Pepelenî, prundueasc cu el oselele cele nouS. Pare c'o maî vinit o hârtie i Susana.

mastic

?

c'ail

se
di-

minea

— Toader. — O
?

acjî

vinit,

da.

Ci

ca sS

ne-apucm de
.

durat o cas comunal. ceas întreg de costitui

D nu Gluc
.

.

.

ne-o vorbit un una, fac una, de coveni
. .

g

— — c c s'apropie postu. Susana. — Bine, dar ce are a tiind, c ne-o maî spus sg fim Toader. — El o de a^î înainte ceteni. cetate Susana. — Cum, ceteni sg v6 'nchidS disCUrce! Toader. — DraCU SS Susana. — Da aeste ce sunt, Toadire? Toader. — Condici de însemnat toi trectorii pin sat; tabloane de gâte, rae, puî de gin, oue, toatei potrocale de recesemin. Ci c Susana. — Eleî brbate, leag vorniciea de gard, i 'î duc doru. c eu nu maî am parte de Toader. — D'apoî eu, nevestuîc drag? Când aî
^fiind

doue; de Patrie, deamoare... Ce moare, brbate ? Susana. Poate moare de curechîu, Toader.
face.?..

fi

?

Ia

?

(scap jos condicile ce ine

ubsuoar).

's

!

tine,

ti cum me trage inima la csua me, lâng meu ist drgla, c mi'î i grij sg te tot

sufleelu
las sin-

gur, Susano.

RT7SALIILE

543

acu ? Toader. Ba, (}m, nu 'r face cruce. ! eu, l mî eti drgu, foc.
î

mi

Susana. —De ce, Todirel? Toader. De ce? pentru c eti tineric, mândruhc; ai vin' 'ncoacî. Susana. — (n înpinge n4end) Eaca vorb ? nu

-

i teme

cum-va
sunt

Om

Susana.

Aa

se iresc)

?

Toader.

Aa

sg tr^esc

!

Susana.

C
C

tu

meYubescî?

Toader.
eu
te

iubesc

Susana.
l, ^eu, nu glume SCI
?

Toader.

i

^leii,

de glumesc

!

Susana.

Aa

sg trescY?

Toader.

Aa

sg

Iresc!

644

EUSALIILF

(înpreuD)

Susana.
|
I

Toader.
î

Ah ce dulce foc în suflet simesc Nu pot sta pe loc,
1 !

Ah
în

!

ce mare fuc

suflet

simesc
!

!

|

Me
|

topesc pe loc
se

A^a

se

trî^esc

!

Aa
SuSaiîO
?

trSesc

Toader. Susana. Toader. Susana.
suntem
s'o serute,

— Ce brbele — Nu me'î lsa sg me 'nfrupt c'o scrutare — Ba te-oîu lsa, Todiric, c doar nu
'r,

(cutând înpregîur)

.

.

.

?

în post.
(tergendui
buzele)

Toader.

DrguHa HIC
IV.

.

.

.

când voîesce

într jandarmul).

SCENA

Toader, Susana, Jandarmul

(într prin fund, în dreapta).

Bade Toadire. Jandarmul. Tronc Toader. Ce 'î jndarule ? Jandarmul. -- O hârtie de Ia sub-prefectur. Na-

!

.

.

'î-O

(es).

Toader.

!

Ear o buleandr de hârtie? Mî, mî, N'are cap cineva sg'î srute nevasta. S6 videm


?

ce maî scrie

Susana. Toader.

— Ba

— Da

tu tiî se ceteti,

Todiric?
Li

cât

hcîu.

Me

duc

dom nu G-

luc

sg 'mi-o

Susana.

tlmceasc. Stî pe loc,

c

eat'l.

SCENA

V.
(^sâ din casa boiereasc,

Toader, Susana, Galuscus
cetind o gazet.)

Galuscus.

— Admirabili

Redaptorul acestui

(Jiar

i

BUSALIILE

645

a bine meritat de la Patrie! El
fie
reij
. .
.

ciitic tot,

fie

bun,

Admirabil

1

Toader.

mine me chîemî, Teodore ? domnule Galuc te-aî ruga Galuscus. — Faci eroare, amice. Eu me numesc din strbunî Galuscus, nu Gluc. Sunt Roman din Dacia Transcarpatin i me cobor dintr'un general Roman ce a inut resbel cu Gaulia pe timpul luî Cezar, din care motiv el a fost supranumit Galuscus de Senatul Romeî. în consecin bine voesce, amice, a nu me porecli Gluc, maî cu sem nu pot suferi gluscele .. nu'mî priesc. Toader. Fie 'aa, cucoane Gluc. Ear cucoane ? V'am spus la toi aice, Galuscus. de când me aflu ca profesor în sat, se nu'irî maî cjiceî cucoane, pentru astcjî nu maî esist boeriî, nu maî sunt boerî. pi 'mî frate Galuscus, fiind toî Romaniî sunt frai.

Galuscus.

Toader.

— Aa,

— Pe

Domnule Gâluc.
; .
.

c

.

— —

c

c

''^'^' <5Jice frate, cucoane, d'apoî nu'î Toader. obiceîu de ast-fel pe la noif. Numaî clugrii îî ^ic fraî. Galuscus. Bine; dac usul nu eart, qli 'mî domnule. Acest cuvent e latin, i ascendiniî rostriî, precum sciî Teodore, eraii de latin. Strmoul meu, generalul Galuscus, care era ver primare cu Trifonius Petringelus i cu nu maî pugin celebrul Roman Bostanus Coptus, ce se rudea cu oficiliatul i mult sapientul Cortofilus Cesarus Craescu.« Toader, Ean las', domnule, cartofele i bostaniî de-oparte i m'ascult 'î-am dat expliccîunile Galuscus Fie acum

vi

.

.

,

— c necesariî, spune, ce voescî.^ Toader. — Te-aî ruga, dac
;

.

.

nu

'î-ar
la

fi

cu

sup-

rare,

s^'mî cetetî poronca asta de

sub-prefectur.

646

RUSALIILE

Galuscus.

Ba nu, Toader. Galuscus. — Cum
nuni,
frate;

Al primit ear vr'un ordin? o poronc.
aî ^is ^icî
?

O poronc Reu
?

proha.

Susana.
ha, ha.

—E

debe se

uâ poronc.
ca leuca, pe legea

trosnit

mei

Galuscus. — Cine rîde ? o femee ? Ba nu, domnule, Susana. femee. fzimbînd) Al bela Suzan ?.. Doamna Galuscus

u

mea, primesce assigurcîunea înaltei mele consideracîunî cu care am onoare a fi a domniei voastre devotat erb.
cerb

— aeaz Toader. — Nu
Susana.
(îîde

(mparto

Ean

au^i'I acu, ci

c

vre sg

fie

i

se

torcend pe prispn).

te potrivi, domnule,

i

cetete'mî
(îea

poronc poate c'f grabnic. Galuscus. — Consimt cu plcere
;

;

ad,

hâniea

i

citesce de o parte)

vomiculuî din satul Cre«mine, ca îndat se scoate toi stenii i sg'i porneasc «la cratul lemnului necesariu pentru casa de arest ce «este a s^ dura în acest sat. Orî ce lucru ar avea de «fcut locuitorii, fie a lor, fie a proprietaruluî, îl «vor prsi pe loc, pentru ca sg grbeasc cratul

«Sc

ordon

«materiealuluî menionat. Subsemnat Rsvrtescu, sub(în pare). Acest ordjn mesur € prefect», e arbitrar! e

despotic,

u

.

.

.

u

.

.

.

u

u

idee

monstruoss

I

.

.

Toc-

mai acum când e timpul de strins pânea de pe câmp, se o lase ca se putrec^easc, pentru ce ? pentru construirea jneî temniî... O! îneleg; asta provine din
inimiciiunea luî Rsvrtescu. El vrea se me ruineze, opiniunele noastre politice sunt contrarii. Ce fiind (stâ pe gândurî) este de fcut ?

c

Aî cetit hârtiea, cucoane Toader. Ce nsbutiî maî cuprinde
?

.

.

Gluc

\

RUSALIILE

647

GalUSCUS.
ziere se

Teodore, Subpretectura

eas

CC idcC (tare) Frate nici o întârca tot satul pentru ca se'mî culeag pânea
(în

parte cu veselie)

'O

1

!

ordon

fr

de pe câmp.

Toader.
cu românii,
la lucru

— Oare
c
eii

?

Dac

'i'

aa, cucoane, grete
cercat
s6'i

d-ta
aqlT

digeaba

m'am

scot

boierescului.

Galuscus. Unde sunt fraiî Romanî Fac cisl colea 'n crâm. Toader. Galuscus. — învit'T se vie aice ca se parlamen

r

tm

înpreun.

Toader. Galuscus

— îndat, —

(în parte)

cucoane Gluca.: (se duce ia crâm). 'L-oîu luvca CU pc Rsvrcânt

tescu se scrie vornicului cu litere latine.
(Susana
încet)-

(o întrerupe) Galuscus. Suzano, bel Suzan Susana. — Aud, domnule Gluc. Galuscus. Ce facî acolo singuric ? Susana. Torc. Galuscus. Torcî ? Felice e fuiorul ce'l atingi
.
.

— — — —
i

.

.

cu degetele
locul luî

cu buzele!

(oftând)

Ccî

nu sunt eu

în

Susana. Aî vre sg te torc ? Galuscus. Susana. Nu se poate. Galuscus. - De ce? Susana. Eti prea nescrmnat. Galuscus. Ah Suzan. Susana. (imitându'i) Ah Gluc. Galuscus. De ce nu vrei se citescî în anim.i mea ? De ce nu vrei se me capiscî ? Susana. Eu ? ba sS te pite Rusaliile maî bine,
1
!

— —A — — — —
— —

!

.

.

da nu eu.

648

RUSALIILE

SCENA

Vf.
(eind

Qaluscus, Susana, Toader, eraniî,

dm crâm).
vechilii

Toader.
moiei'.

Venii

în

coacî ca

ve

chîam

eraniî.
Domnul Galuc acum ne
HaYdei cu
SS'T
toilf,

chiam-i

;

hai, fcir

team

vedem faga cea pricopsit, S'auc^im vorba'î cea procopsit.
salut, salve

— — — iunea. Veveri. — Ce se Galuscus. — V'am
ratuluî Traian anticii

Bine-ai venit, frailor! Ve Galuscus Bine-am gsit, cucoane. eraniî. Galuscus. Ve invit se'mî pretai
facem, cucoane.^

1

toat^

aten-

sorginteî voastre, suntei

eraniî.

consecin, ve indemn, conform cu ordinul acesta de la sub-prefectur, se alergai la câmp pentru ca se'mî culegei popuoîul. Dixil Bucuros am merge, cucoane, dar nu Veveri. mâna. ne pentru care motiv, frate Veveri? Galuscus. Ne temem de Rusalii. Veveri. sunt Rusalii pe moie ? Rusalii Galuscus. Veveri. Sunt, sunt, arde-le focul Maî alaltieri ele o furat boii luî Terinte priscarîu, i chiar ast noapte le o zrit Gheorghi a SafteT, trierând satu.

—O Galuscus. — în

comunicat de demult asupra RomanT, strnepoi a impeeste? dominatori a lumeîl

Aa

fi,

cuccane.

d

— —i — —

\

!

.

.

Aa

Gheorghi?

RUSALIILE

b4y

în

— Galuscus. — u u grav! u
.
. .

Aa, cumtri Vasili. Era numaY douS Gheorghe. catrin, i se furia pe sub zplazu cureî boiereti.
(pe gânduri)
.
.

Aceasta e un ce RusalJî calamitate public Vechii Romani ascendiniî notri, pre cât îmî aduc aminte din istorie, se aprau de dînsele cu chipul întrebuinat de ^eul Vulcan când a voit s^ prinde pe Venus cu ApoIon în flagrante delictum, adic cu mreje (tare) Frailor Romanii cunoasceî voî pe Venus i Apolon? Veveri. Ba nu, cucoane. N'o vinit nicî odat
! .
. .

.

!

pe-aicî p'in sat.

cum a uitat tradipopul strmoii notriî ianele antice ..Frailor Romanî prindeau Rusaliile cu nevodul, i apoi le înnecau în1
.
.

— Galuscus. — Serman
.

1

tr'o balta.

— îneles, cucoane. HaT, mi — Haî. Galuscus. — Dar' cutai bine, frailor Romanî, se strujenî? nu lsai popuoiî Veveri. — Fereasc sfîntu! Haî, frailor Romanî.
Veveria. eraniî.
!

Ast fel debe se facem i noî. Luaî un nevod i o puc cu voî, i mergei la lucru; ear m'aî îneles dac le vei zri cumva, sveî i poc
!

.

.

1

în

eraHil

(mergând spre crâm).

Haî ca str moit, SS stm la pânda C'un nevod mare Precum ne 'nva

cu

vitejie,

colo 'n câmpie,

i

cu o

puc,

D-nul

Gluc.
?

Susana. Toader.
colo'î

— Toadire, cotro apuc fraii Romanî — Eî, mîl încotro, încotro? A lanu de popuoî? Mergem sS c^tm nSvodu. Veveri. —
în

a* erani)

^pe prag)

(eraniî într ri^ind în

crâm).

650

RUSALIILE

GâlUSCUS.
Stil
I

(deschide

jurnalul
1

i

se

adâncesce în

citire)

Cc
!

ce espreiunî energice ce logic invincibile admirabil <;Jiar admirabil redaptor Cine 'î subsemnat?
!
1

(caut

la

sfâritul foaeî)

Clcveticî

!

îl

gâcisem de

la

început.
,

(citesce)

«Doue(^ecî i patru de ore aii trecut de când «s'a format noul Cabinet, i înc nu vedem innovate «i aplicate reformele promise de programa silCon«chidem dar i acest Minister a pus sub salte pro«misiunile sele înc o ilusiune perdut Serman Pa-

c
1

!

Sublim! Eaca accente patriotice în trei rendurî cf e tipar numai o singur greeal de ortografie. Redaptorul a scris naiune în loc de ncîune pecat (citesce)
trie! infelice

Naiune!
!
.

etc.»

(vorbit)

.

Toader. Susana. Toader.
trat în

— lâng Susan. — Aud, brbate. — Nu ne vede nime acu.
;

!

(viind

susana)

eraniî o
în

in-

crâm,

d-nu

Gluc
.

s'o îngropat

hârtiea

cea mânjit cu cerneal.. Nu me lsa sS m6 'nfrupt c'o scrutare? Bucuros, Todiric. (întin^end obrazul) Na, înSusana. frupt-te digrab.

1

OaOer.

(tergendu'l buzele)

rLaCa

.

.

.

(când voesce s'o s^tut^

într jindarmul).

SCENA
Galuscus, Toader,

VII.

Susana, Jandarmul.

Jandarmul. — Bade Toadire. (superat) Ear mânca'1-ar Toader.

!

cîoarSle

de jn-

dar

!

Bade Jandarmul. Toader. Ce este,

Toadire. hemesîtule

?

BUSALIILE

651

Jandarmul.
se'î

Te chTam
.

d nu

sub-prefect

ca

aduci banii birului.
nimica.
la

Toader.

c c

scot de

n'am putut strînge înCe se'î duc ? De-abîa îerî 'mî o vinit poronca ca steni doue sferturi i banii oseleT, colac
.

s

peste
el

pupz!

Susana.

— Nu

.

.

N'am
te

ce'î duce.

supera pe bTetu jndar, Todiric,
1

nu'î vinovat

sermanu

Toader. — Cum nu m'oiu
s'inghiretel

mâniea,

dac

tot

me
cu

Susana.

— Maî

bine

du-te

de

te

tlmcete

sub-prefectu.

Toader.
Susana.
bate
!

— Fie.

me duc
ha, ha,

;

dar vin

îndat înderet
.
.

ca se nu remân

— Ha,

toat

<^iulica

ne'nfruptat

.

c

pozna mat

etî,

br-

(Toad-r es, alergând înpreun cu jandarmul).

SCENA
Galuscus, Susana

VITI.

i

mat pe tirm Toader.
Ear
.

(tresrind) Cinc ride ? Galuscus. Ce bel e ce pudoare în faga eî
!

Suzana

}

.

.

.

.

.

.

Suzano, nu

te

duce înc,

Susana. — Ce lucr'j s6 Galuscus. — Ascult.
Susana,
e^ti

c am

se'î spun un ce misterios. fie oare }

'a
Elt

tale

bel, estt chiar florelinte, belee mS scoate din minte
! ! !

i chipu'î treptat se belesce, i anima 'mî, belo, amând veste<^esce Te am cu ptune, le am cu ardoare
belS

'amoarea'mt vibreaz lâng'a
!

ta

pudoare,

Te am, i de-acuma vieaa mea toat Va a pentru tine oficiolat

652

RUSALIILE

Susana.
spui
.

— Nu
(^icî

.

.

Tot

te 'neleg, domnule, ce vrei sS'mî ca m'aî ... tot pomeneti de pune,

de

gretî,

de moare, de putoare ... Ce limb se bat calicii în gura d tale. Galuscus. Ah nu m'aî cumprins ? Nicî te am prins, nici te-am îneles, Susana. doar n'am înveat ttarete. deja Galuscus. Cum.^ Susana, n'aî priceput un incendiu volcanic arde în anima mea ? (în parte) Ateapt, mangositule pseSusana. rete vrei? (tare) Stivini, ivini, cvnfî, cvene, stivini, nevene, buvunu, nuvunu? (cu mirare) Buvunu, nuvunu } Ce jerge Galuscus acesta ? în van îmî tortur inteligina ca se caspisc buvunu, nuvunu. Aceste sclmcTunî nu aparen idiomuflorî

c

de

linte,

par'c

!

c


c
.

!

.

lui ncîuneî noastre. în consecin me gsesc în puscîune a nu le putea da o înterpretcîune raionale. (tn parte) N'o îneles ? Susana. Se'î vorbesc în

.

.

limba
cîune
.

luî.

(tare)

Bacîune,

tcîune,

tecîune,

dalciune,
. .

nic'i'une,

Aî Galuscus.

cucîune, naîcîune, priceput acum ?

perciune, minciune, tevlî

(cu

muicmire)

dar n'am priceput nicî bescî prea iute.

Acu tiiai acum bine de

dc-acas,

tot,

ccî

vor-

Susana. — Ha, ha, ha, greii aî maî fost de capi Ean ascult, domnule Gluc, dac vrei s vorbetî românete ca se te îneleage Româniî, bine ear' de
.

;

nu, du-te

omule de undc-aî

vinit,

c

nu i

se

trec

braoavele pe

Galuscus. Eî apoî, Susano, de vreme ce me condamni se'î vorbesc în limba vulgar a prinilor meî, îî spun curat, pe leah, c'mî etî drgu i

la

noî.

c

m^

Susana.

usuc de dorul teu. (în pane) Eaca, eaca! s'o aprins tcîunele.

RUgALIÎLfi

653

(Toader se arat în

fund).

— Oare ce pune cu d-nu Gluc Galuscus. — Susanj, respunde'mî daî dragoste cu mine? vrei sS Aucji Gluca Toader. —
Toader.
în

parte

la

cale
tu

Susana

?

i

pe leah,

te

în

(în
(în

pane)

Susana.
ituluî.

pane)

Imî vine s6

'î-o

dracului ? gîoc bun strop.

De primeti, aî dat peste noroc Galuscus. Nu'î pomenesc de onoarea ce ar fi pentru tine ca se fiî în relcîune cu un om învat cum sunt eu... Eti fedar apoi, gândesce, Sumee priceput 'o înelegi puscîunea mea de plenipotinte mS face destul sano, de potinte, ca se fiu de mare folos seu de mare pa.
.

;

c

gub

prostului cel de Toader,

Ressfiealâ, nici ruine, draga mea, ccî pudoapunde rea nu 'î inimic amoareî. Apoî d, domnule tiîi eu ce se fac ? Susana.
ce te
.

Toader. Galuscus.

brbatul teu
1
,

.

.

(în

parte, furios)

fr

— La

Prost

.

ghidi, sparge

cas

!

hotrti, Susnic?.

Galuscus. gsi o treab
luî,

— — SS
luî

.

.

.

'nve Toader ca
te

eu.
se'l

Când

a înnopta, oiii deportez, i 'n lipsa

oîu veni pe furi la tine. Vrei?

m pane) O! îmî vine sS'l toropesc. Toader. Se vin pe furi, Susano ? Sclam, Galuscus. drag, sclam c vrei se vin, Nu-î etufa simicîunea. Dar dac te-a vide cineva? Susana. considercîune grav Galuscus. — Asta'î


-

u

!

.

facem dar? Susana. tiî una ? Atept se vie sor-mea maî într'amurgu. îmbrac-te 'n haîne femeeti, i dac te'î Ileana. a i zri cineva, a crede Perfect Galuscus. sublim Susano, am sS me prefac în <Jin, în Venus.
se

Cum

c

!

1

654

RUSALnLE

(înparte) Aa TOader. Ve'l tOCmala? tvineînscen) Domnule Gluc (tresrind) Galuscus. Ha ? Toader Ce voescî

.

.

.

.

1

.

.

amice

?

Toader.
ochi ...
diric.

Ce vreu
(încet lui

?

.

.

Vreu sS'î spun

verde

'n

— Stpânete'î gura, ToGaluscus. — Atept, vornice, se'mî spui verde ochi Ce Tacf, brbate. Susana. — Toader. — C.. c te-ateapt sub prefectu. Mc O cam sfecHsem Galuscus. —
Susana.
Toader)

'n

.

.

?

(picând pe Toader)
.

(în

parte)

1

(tare)

ateapt
prin fund).

d-nul

Rsvrtescu?

Susano, nu uita ce te-am

Bine, mg duc s6'l gsesc. rugat ... Adio, salve! iîes

SCENA

ÎX

Toader, Susana.

sfrijîtu

— Dar de aste 'mî-aî Susana ~ De care, bdica — Vreî s'mî puî dup urechi cu de Ghic? brbaele? Susana. — Cum aî Toader. — 'ânc n^\, muîere neruinat!..
Toader. Susana. Toader.
cel
fost,
Iele
?
?

florî

(rt^end)

aflat o,

Rî(^î,

(începe a o s^ptSmân de când team luat plânge) Ce pecate-am avut se mS 'nsor 1. De unde Aleî, eram om teafer, s'agîung batgTocura satului Susano, 'mî aî fi pus capu 'n foc tu nu eti ca

i

nu'î nici

1

.

1

.

.

c

altele.

Nu fiî copil, omule. Ce, Doamne Susana. t-me! te scânceti numai pentru-a tata?

ear-

RUSALIILE

655

— Au^f, atâta Da ce'mi Susana. — Linitete-te, drag, c'o numai o glum. Toader. — Glum? învei chîar tu pe Galuc ca se se 'nbrace femeete, pentru ca eviela tine!.. Susana — Dac, doar n'am orbu ginilor, ca se
Toader.
(bodndu-se)
?

?.

.

tre

buîe maî mult

fost

se'l

me 'ndrgesc de-un oidan ca mai se'mî bat gîoc de el.
Toader.
au^it
eii
.

dînsu.

Am

vrut

nu-

— Ean

las'

;

par'

c

n'am

vec^ut eu,

n'am
;

.

Susana. Nu crede ce crede ce'î spun eu.

vecji

cu ochiî,

brbate

Brbate, brbate,

Nu

crede ce ve<;lT, închide'Y tu ochii

'orbesce mS cre<^î, De-au^î vorbe rele Tu, surd sS te faci.

Astup't urechea Te culc, i tacY.

Toader.


Se

tac,

se tac când

tiu

c

vechilu

umbl dup
Susana.
la

tine ca lupu

dup

oaie.

^Lasî'l sg umble, i dac eti om, ie '1 hituit când s'o primbla noaptea pin sat. Eaca bine (Jicî, nevast, (ridc) Ha, ha, Toader. ha, mare priceput eti! Susana. Ve^i. i tu mg credeai o rS.

c

— —

I

.

.

Toader. me gîur se Susana. Toader.
sgrutat
?

— Te —i

fiu

de-acum Eart-me, Susana drag, orb i surd. Me erî, puîculi ?
ert,
.

c

brbele.

.

.

îmî daî voie sg

mg

'nfrupt c'un

656

RUSALIILE

Susana. Toader.
darmul).

— Ba

i

cu doue, Todiric.
badeî.
(când volesce s'o senuc,

Ginua

îmi

jan-

SCENA

X.

Toader, Susana, Jandarmul.

Jandarmul. Toader.

— Bade
(furios)

Toadire

?

Bat^'l

perdalnicu de

jndar

!

.

par' c'o face-într'adins.

Jandarmul. — Bade Toadire. Toader. — Ce este, mî? O poroncit sub-prefectu s'adunî Jandarmul. (ea). toi stenii aici în piag, c are se Ie greasc Bine. (Su.aneî) digrab, Susano, pen' Toader.

D

!

ce nu
iute,

maî vine

Bade Toadire, alearg eaca vine sub-prefectu. (es). vSd n'oîu s6 am OfI mg duc, Toader. parte acjî de înfruptat. (într m crâma). singur) Bîetu ToadirI mare fric 'î-o Susana.
(întorcenduse)

Jandarmul.

c

cineva,

(voîesce s'o serutc).


I

c

c

fost

de otie

B*ine c'o tiu.

(într în cas).

SCENA
GalUSCUS,
Galuscus.

XT.
'intr prin fund certându SC
.

RSVrteSCU
n'oîii

Rsvrtescu.

c

— Ba plti. — Ba'î plti. Galuscus. — Ba n'oîu plti, domnule
ar
fi

sub- prefect,

o vecscîune

intolerabila.

RUSALIILE

657

beti

Rsvrtescu. — Domnule, îe'î masurile cum vorCum îndreznetî a numi vecsaiune, dup limba d-tale, o lege votat de Camer D-ta care
1 . .

?

.

.

ceteti format,

trebute se fiî negreit intoi proprietarii au se plteasc Statului câte 5 la sut din venitul lor; prin urmare înprotivirea d-tale o considerez ca o oposiie Guvernului. Ba, mg eart, nu fac opusacîune Galuscus. îns eu nu 's proprietarul acestei moii; sunt numai vechil, dup limbajul d-tale, i legea specific clar, proprietarul debue se plteasc contribuciunea foncjar. în consecin, salve te înpotrivetî poroncilor ? Rsvrtescu.
gazete,

toat ^iua

c

c

— Aa
?
.

.

.

mele?

— Nici nu vreu se te bag seam. — Nu se vede c nu tii cine sunt, i ce pot etî domnul Rsvrtescu Galuscus. — D-ta pod. atâta tot i lada Rsvrtescu. — Sunt sub-prefect, domnul meii
Galuscus,
în

Rsvrtescu.

?

.

.

eîi

?

.

.

;

'n

!

.

adic

a 57-ea parte din

Guvern

1

Sunt sub-prefect de un ocol,

i
Eu

'n

eara mea joc mare

rol

I

cercetez, eu hotKresc,

Judec,
's

condamn i
mare peste

înplinesc.
aici,

De mine

tot se tem
ceY

maî

micY.

Sunt sub-prefect, sunt sub-prefect, 'aict produc grozav efect
I

Prefectul meîi

De

nev^^ut, inutat necunoscut.

st

Vara

El în ora ede pe loc, 'n grdinY, learna la foc. Dar, criul eîi tot mS revnesc, ca de-un drac tot se feresc, Cît's sub-prefect de un ocol,
!

i

'în eara mea
67417.
II.

joc

mare roii

42

658

EUSALIILE

Galuscus.

(în parie)

domnule ? prin urmare îî poroncesc, în numele Conveniei, se te supui îndat Ia plata contribuieT, cci la d'inprotiv, te
M'aî
au(^it,
.
.

Rsvrtescu.

Infelicc

ear

voîia înplini

cu ecsecuie.

Rsvrtescu! — Dar îî trântesc jandarmi cas, aa în cât se nu liber nici se dormi.
;

Galuscus.

(spriet)

Cu ecsecucîune?
fiî

în

Galuscus.
inquisicîune
1

Ce-aud?

ma

asta

u...u...u
1

— Nici se mnânci. — Etî un Neron Rsvrtescu. — Nicî se eî din cas. Etî un Caligul Galuscus. —
Rsvrtescu.
Galuscus.
(furios)

(esasperat)

I

.

.

Vrei

StS

'mî ataci libertatea individuale?

— Pltete. — SS 'mî domiciliul Rsvrtescu. — Pltete. Me Galuscus. — Etî un Caracal
Rsvrtescu.
Galuscus.
violezi
1
.

?

aduc

banii,

duc se 'î se tii c'am se dau peticîune Minisdar
.

teriuluî.

Rsvrtescu.
draculuî.


1

Pltete,

i

d
st

peticîune chîar

Galuscus.
cîune
'i-a
!

(intr în casa boiereasc,

igând)

O! abomincrcîunî cât

violcîune

Rsvrtescu.

ecsecrcîune
(singur)

1

Strig

tu la

inea gura, pedantule,

c

nu

te slbesc.

SCENA
mai pe

XII.
(eind dincrâmi);

Rsvrtescu, Toader, eraniî

urm

Galuscus.
a(^i

Toader.
fectu.

— Da

haîde,

mî,

c'ateapt sub

pre-

RUSALIILE

659

Veveri.
nice,

Eaca i stenii am se dsclesc, dup cum am cetit în gazet, (tare) Oameni bunî!..v'aî adunat cu toii?
I

nu dau Ttariî. Rsvrtescu. Ha, ha

c

Eaca venim, venim

;

maî

încet vor-

;

Veveri.
cru

Ne-am

strîns,

cucoane
1

;

am lsat

lu-

— Aud, cucoane. ceva din banii Rsvrtescu. — Aî mar Toader. — Te mirî ce i maî nimica, vorba ceea, c oamenii pmentuluî. Veveri. — Aa, aa, sracii de noî pmentuluî Rsvrtescu. — Per veche, badeo, per veche.
Toader.
?

Rsvrtescu. —

'am

alergat la chTemarea vornicului.

Bine

.

.

.

Vornice
strîns

bi-

rului

îs

lipii

1

.

.

lipii

!

.

Vornice, sS te pornetî acu 'ndat cu baniî câi aî adunat i se 'î ducî la smiie. îra Toader. cucoane, nu s'ar putea se

!

lsm

pe mânî

?

Rsvrtescu.
Toader.
neveStiî.
(se

— Pornit, pornit
la

— Nu
luî)

.

.

.

haî, pornit-aî?
;

numaî

se

cjic

dou^ vorbe
(vorbesc
!

duce

casa

SuSaUO.

SUSana.

(pe pragul

Rsvrtescu.

ueî)

(zrind pe susana)
1
.

Aud, brbate, Eaca
.

muic

idee am avut vorniceasa are vornicul se '1 espeduesc. (încet) i, ^gti, ear te ducî, Toadire? Susana. (încet) MS duc p^n' în capetu satuluî i Toader. me 'ntorc îndSrSt pe dup arin.

Bun

m

încet).

da

fru-

— —
— —

Rsvrtescu. — Da

nu
.

te-aî
.
.

maî dus a^i

?
!
.

Ard'o focu Eaca me duc Toader. Rgmâî sntoas, nevast, (es prin stânga). Mergî cu bine, bSrbate. (se Susana.

vornicie

închide în cas).

660

BUSAUILE

Rsvrtescu. — pane) îî frumuic coz. Veveri. — Cucoane, vornicu ne-o spus
(în

c

aî se

ne

Rsvrtescu. — Dar. Veveri. — (ctre eranî) Tâcei*, mî
GâlUSCUS.
(artându-se
?

gretî

câte ceva.

la

porti cu

o

pung

tii

mân)

Cc

are sS

le

spuîe

tru ca se vS

Oameni bunî v'am adunat penspun vorbe mari i late, cum n'aî maî au(^it de când trii. Eu v^ sunt prietin, frate, tat vS vreu binele, i dar ve întreb Cum aî pitrecut pen' în ^iua de astcjî ? bine, orî reu ?
! !
.

Rsvrtescu.

:

Veveri. — Apoî d,

.

.

.

.

cucoane.
1

.

.

cum o

dat târgu

i
de

Rsvrtescu. —
libertate,
legalitate,

norocu, vorba ceea.
Reti
.
.


.

fost lipsii

de toate,

i de

i de

egalitate,
.

i de inviolabilitate

i de fraternitate, i (scoate un juri de
.

.

.

.

nal din buzunar).

CC ^ice ? acele toate (citind jumaiui) «i de drepturi ceteneti, i de drepturî comunale, i de drepturî municipale, i de drepturî civile, i de drepturî politice, i de sufragiul universah. auî oheorghe) Ce 'î sufragiu cela, Veveri.

Veveri. — Oa eranî) Rsvrtescu. —

Galuscus.

(în parte)

Cc

^licc

?

.

.

Ce-or

fi,

mî,

.^

Gheorghi

— Gheorghe. — Sofragid, cumtri, «Dar Rsvrtescu. —
?

m,

ca
fine,

la

boîerî.

(citind)

în

a unsprecje-

cea or a sunat pentru voîl Cel proletar va scpa de proletariat cel mic se va face mare, i vice versa, cel mare se va face mic, cel slab va fi putine, i cel putine neputine». (în parte) Propag anarchiea, nebunul! Galuscus.
!

Rsvrtescu.

(citind)

«De-acum

fie

care locuitor

RUSALULE

661

debue a
acel

fi

pment

proprietar de patru flci de pmcnt, cci e a luî Dumnecjeu, i precum glasul po-

porului este glasul luî tul luî Dumne(^eu este

Dumnezeu, asemenea pmenpmentul poporuluî.» (vorbit) Ve vine la socoteal aa, oamenî bunî ? Cum, cucoane? Veveria. Se aveî fie care partea voastr, Rsvrtescu. câte 4 flcî, i se nu maî facei boieresc ?

Ne-ar vini, cucoane dar se 'mî daî Veveri. voîe a face o întrebare, dac nu "î-a fi cu bnat,
;

eti

Rsvrtescu. — Grete, mo Veveri, c d-ta om priceput. Veveri. — Patru flcî de pment sunt bune acu
cam dat
li
;

de-o
piii,

dar maî

târ(^iu,

când ne o crete co}

s'a

da oare i

Rsvrtescu.
înpri frete

— Ba

lor câte patru flcî

nu,

mo

— Care vra sS dac' a vie parte numaî câte-o Rsvrtescu. — Mî, protilor, voî nn toate avantajele unei asemine reforme. acea Ce Veveri. — (M
Veveri.
cjic^,

locul printesc,

c

Veveri;

aa

copiiî vor cu dreptul. avea patru
?

însurei, s^

le

falce

înelegei

oheorghe)

-a

fi

reform,

Gheorghi

?

Gheorghe. form re.

— Ce

se

fie,

cumtri

?

Reform, adic
:

c

Rsvrtescu.
ve facei

(citind)

ceteni
al

liberi;

beri

cetenî;

3-^^%

c

i'" «Acele avantage sunt v^ faceî lial 2-'*^% fiind liberî cctaenî, o sg do-

c

bendii demnitatea de ceteni i voî o Naie.» fi

liberî;

se

agîungeî a
<}[

Galuscus.
ignorantule

(tn parte)

Au(jî

Naie

\

.

.

Ncîune,

Rsvrtescu.
Galuscus.

— O naie mare, cultivat, florisant.
Florclintc,

(In parte)

nu florisant

.

.

662

RUSALIILE

Rsvrtescu.
i
temniî

— Se

aveî

i

voî coli

în sate, ca toate naiile civilisate.

i comune, De aceea

ve poroncesc acum se lsai ori ce lucru a câmpului balt, i sS ve ducei ca se crai lemn de durat o

temni
scpai

aici. Suntei liberi, btaîea este ridicat prin urmare aveî nevoie de-o cas de arest. Veveria. Temni la noî ? doar nu suntem
;

.

.

Rsvrtescu. — Aa i
;

din

Ocn

I

tru cldirea unei case
tele

Veveri.
Gheorghi
una
fata
?

— Gheorghe. —
me.

au se

fi

sS maî crai lemn pencomunale pentru toate saorganisate în comune.
;

c

(lui

oheorghe)

Ce

sS

fie

comuna
alta
;

ceea,
tot ca

Adic, cum una cum

Rsvrtescu. -— se maî craî lemne pentru duratul uneî coli stetî, în care copiii votri s6 învee carte, ca se se fac învai. Bune 's toate aceste,

i

oamenî bunî

Veveri.

?

Bune,

cucoane.
greii;

Numaî

cât,

toate

odat... ne vine cam
1

n'avem mijloace, suntem sracî, i de-a fi s^ lsm pânea pe câmp, poate, Doamne ferete sS putre<;Jasc i cu ce ne-om hrni la îearn ? Haî, nu maî lunRsvrtescu. Eaca leneiî gii vorba i ve porniî acu 'ndat la lemne.
!

1

.

.

Veveri.
dem

badeo, nu w^ facei se de i suntei oamenî liberî, v'oîti face acum s'alergaî îepurete. vreu ci Veveri. (pe gândun) Srmanii de noî s6 ne face bine Rsvrtescu. Pornit-aî a^î ?
Eî,

— D'apoî, Rsvrtescu. —
tot lucru anului.

cucoane,

îî

pScat sS ne per-

'mî întorc cojocul

pe dos,

c

1

.

.

c

1

,

RUSALIILE

663

Veveri.
tem oaminî

— Ne
(Haî.

ducem,

liberi,

cum
es

cjicî

ne ducem, d-ta. Haî,

c

doar sun-

mî.
face

eranii.

Rsvrtescu.
iunea popululuî GalUSCUS.
ascultat
!

prin fund, în stânga).
(cu aer de triumf)

Aa

sS

educa-

(viind în faga luî

Rsvrtescu)

Domnule,

am

debitat frailor Românî, i fac aici declrcîune eti un perturbator Dumne-ta nu urmezi instrucciunelor Guvernului ... urmezî inspiraciuneî unor utopiti, carii te port de nas ca pe-un Me duc se espedez o telegrafic la d-nul Ministru, ca sS te demasc ca pe
câte le-aî

toate abercîunile

c

1

ntru

.

.

.

depe

un

oficiolat

incapace

Rsvrtescu.
Galuscus.

— Las' c
O

— Aî

i

fatal.

adus banii contribuiei ? 'i oîii da eu contribuciune.

Etî pentru nacîune
perturbcYune,

Abomincîune,

i

Om

ecsecrctune, far' de rScîune, Plin de-abercYune,

DucY la perdicYune Pe bYata ncYune.
(într furios în casa
luî).

Rsvrtescu.
Cîune, ctune, cYune, Du-te 'n nâîbcTune
1

Ett o scpctune
£)in BalamucYune.

664

RUSALIILE

SCENA
;

XIII.

Rsvrâtescu, Susana mat pe i Safta.

urm

Catrina

Rsvrtescu. — Ha,
ciune,

pozna îîl Susana. Oare unde

c

ha, ha, bate'l dracu c'un

t-



.

cloca cu

puiî

?

(cautâ pe -n-

pregYurul

Puiî mamiî, puî, pUÎ, pUÎ. Rsvrtescu. Eaca vorniceasa cea frumoas. Se'mî cerc norocul în privirea înaintireî neamului. (vUnd în scen) Nu'î gsesc. Puiî mamiî, Susana.
cascî)

puî, puî, puî

Rsvrtescu. — (înaintând) Me
Susana.

.

chîemî,

drgu

?

Ea-

t-mg's.

— Eu, —

Rsvrtescu.

Am

crecjut

c me chîemî pe mine,
1

— Nu

te

chîem pe d-ta?
strigî

de-un

ceas, puî, puî

?

'am

alergat

numaî
.

într'o

Dac

etî glume ? Eaca nu'mî spuî te-aî chîema pe d-t, n'aî striga puî, puî, puî aî ^ice na malac, na, ne, ne, ne. Rsvrtescu. M'aî pâcâlit, leli dar vorba ceea Pâcâlire de leli, cere plat o guri (caut s'o srute).
:

fug. Susana.

c

;

Susana.

(respingendu'i)

Da cat-î
nu'î
.

de drum, omule;

doar nu'î ara

'n jac.

Rsvrtescu.
pe

— ara
me
1
.

de

jac, dar, tu 'mî

etî

plac, pre legea

Susana.

— 'î-oîu
.

fi,

Mî Ivane, i ele mie

drgî
.

i's fetele

d'apoî tiî povestea luî Ivan Dar tu lor? ? Dragî.

:

Rsvrtescu. — N'au^î,

Susana.

— Aud, bdi. Rsvrtescu. — Cum

leli

?

te

chîam

?

RUSALIILE

665

Susana.

Rsvrtescu.

— Susana, se erî. — Susano, tii una? doue. Susana. — Ba Rsvrtescu. — îmî vine se me prind argat Susana. — Pentru ce Rsvrtescu. — Pentru vorba ceea De cât a brnicî
la voi.
?
:

batuluî,

maî bine-a
(Catrina

Susana.
îmî vine se

i
(în

o

argatului. alt eranc vin la fântân i

asculi).

parte)

Umbl
.
.

'aista

dup

colaci

cal(;jî.

— Am ^is aa, c de înpinge p^caargatu meu, te-aî pune se pati gâtele. tu sg hrni bine Rsvrtescu. — Dar Susana. — Tea hrni cu rbdri prjite. Rsvrtescu. — i cu alivencî Care vra se
Susana.
fiî

Rsvrtescu. —

'î-o

gîoc

i luî. Aud ? cum

aî ^is,

leli

?

te-ar

m'aî'

?

?

.

.

(^Jice,

tocmala
(voicice

sferit. întru chiar acu 'ndat în argie.
1 . .

m'or face de
tot.

— Ho, ar c te-or videa oaminiî i vorb înc n'o înnoptat de Rsvrtescu. — Bine leli, sS vin? Dar maî brSusana. — Apoî d...tiîi ed? Dac'a batu-meii Catrina. — (ctr eranc) Eleî Au^î, Safto? o grij, Rsvrtescu. — Brbatul t^u N'aî c 'l-am trimes târg, Susana. — SSrmanu Toadir Rsvrtescu. — Nu'l maî cina, drgu, c un bun. mojic ca dînsul de atâta manLas' c tea mojici Susana. — gosîtule. Rsvrtescu. — Eî. Susano, ce ^icî? SS vie bSusana.
'n
sat.

s

între în cas).

^Ici

;

târc^iu,

vini

?

!

?

nicî

la

!

'I

an

parte)

el,

.

.

dia

1

.

.

se

aducC

bdia

iraguri de mrgele?

bbb

RUSALIILE

pot

Ad, c ved eu, pecatele mele, c nu Susana. scpa de d ta... dar cum s6 facem ca se nu te
Susana.

zreasc nime? Rsvrâtescu.

— tiî

— Cum
una
}
.

?
.

noapte. înbrac-te femeete 'î Ileana. va, a crede

c

Atept pe sor-mea în ast i vin, de te o întelni cine!

Rsvrâtescu.

— Minunat idee
.
. .
. .

.

.

Asâ-î chiar mg
!
.

duc se 'mî pun catrin

Ha, hy, ha

.

oîu se par

c

's

Ileana Cosinzana.

Susana.
ca gându.

— Cu

Rsvrâtescu.
MS

— MS

musteî? ha, ha, ha duc ca ventu, i
!

me

'ntorc

duc ca ventul,

drag

SusanS,

i
Tu

vin îa haine de MoldovencY.

i

mS ateapt

'mî pregStesce ceva de cu alivenci.

hran

Susana.
ca gândul, te fa crancS, te întoarce vesel, gigât, 'î gsi gata o alivanc . Care 't va merge cam greii pe gât.

Dute

i
(în parte)

C

.

.

(Rsvr&tescu

es

alergând prin fund,

în dreapta).

tule,

Ha, ha, ha. Atunci s'agîungî tu, sfrijîOîu sS am când îî mânca alivenci de la mine ce rîde acu, numaî de-ar sosi Toadir maî curend Da unde, Doamne eart-mg, s'o verît cloca cu puii ? (tntr fn cas). Puii mamiî, puî, pUÎ Catrina. Aî aucjlit, Safto, aa pozn i minune ?.. Susana s'o dat în dragoste cu privighitorîu Haî, fa, f S de tire nevestelor din sat. (es a mândou«
. .

Susana.

.

.

.

.

.

.

.

1

.

dm

în stânga).

RUSALIILE

667

SCENA
Crânil
Vinit încoacî,
(viind din fund

XIV.
i
aducead un nevod)

Veveri. — Eaca

nevodu

luî

Costantin Pescarîu.
. .

fi

punem Ia pând Da nu mergem la lemne, cumtri r Gheorghe. Veveri. Mari, cat'îde treab, Gheorghi.Dac'a se ne potrivim noî la câte ne 'nir ceî gulerav,

— —

mî,

st ne

om cpchiea

de tot

.

.

.

Haî noî se ne

catm

Gheorghe.

Vasile,
.
.

mî frate, d'apoî ci
;
.
.

de nevoi. c'î pen-

tru binele nostru

'i

Veveri. dac nu
par'
tu,
.

— Se

.

poate,
?

strin,
(Jice

noî am fi pricopsii ca dîniî. .Ce-aî Gheorghi, dac te-aî povui în limba nemasc ? aî csca gura ? i noî cu ceî ce ne vreau binele. cjic Orî cum se fie, nu te gîuca cu dracu. Gheorghe.
.

c

pricepem

cumtri îns vina noastr Eî ne griesc într'o limb

.

.

.

c

Aa pim

îî sub-prefect d-nu Rsvrtescu are putere, frate. de-al de RsvrtesVeveri. Las', cumtri, cu se schimb pe toate lunele. Ca mânî a vini altu

îî

privi ghitor

mî,

1

.

.

c

.i

ne-a ^ice alte povetî pune mâna pe Rusalii.

.

.

.

Haî

la

pând, doar om
la

Gheorghe. Veveri ?

— Unde
;

sS ne

punem

pând,

mo

Cole 'n crâm. Rusaliile se prinibl Veveri. noaptea prin sat cum le-om zri, amandea pe ele. Dar dac' or da ele busta la noî ? Gheorghe. Le-om înha cu ngvodu ista. Haf, Veveri.

— — —

mî,

c'o început a înnopta.

Xeranii.
fereast).

Haî.

(într cu toii

in

crâma i

se

pun de

pând

la

(începe a înnopta).

RUSALIILE

SCENA XV.
TOâdCr
(viind pe furi din stânga)

m^ vede nime ? .. Acas, Toadire. M'aoi dus ptt' la calca 'ntoars, 'am fcut hîsa pe dup gardu jitrieî. (ia u) Susano, dischide
înnoptat ... nu
cas)
(vine spre

O

se

c 'î-o venit brbelu. Eatme's. me 'nfrupt c'o scrutare, c de

(întrând în cas)

Las-me

tesc,

(închide

ua dup

el.

Se aude

în întru

un

mult de când posserutat gros i riscte).

SCENA
Catrina i eranCele
Au<^it-aTf

XVI.
i opnndu
se

(viind din stânga

lâng fântân).

pozna

1

S'o ve^Y, sS n'o cre^l^; Vorniceasa noastr, Calc 'n strchinî ver^t

Hatde
Colea

sS

ne punem

la pândit,

C'aa pozna mare

Nu

s'a

pomenit

!

(Se ascunde p'intre copacii de prin pregîurul fontânei).

SCENA
GalUSCUS
mat,

XVII.
es
din

(îmbrcat ca o eranc,

cas

boYereasc).

Am espedat depea

domnului Ministru
1

;

m'am

costuîn

'acum sbor la amoare anima mea cu-atâta sfora ?

.

.

Dar de ce oare palpit

.

.

genunchiî mi se tae

RUSALIILE

669

cât

n'am forg ca se me locomot. emocîune inspir pîunea
!
,

(îi

freac gcnunchiî)

Ce

SCENA
eranii
(cind din

XVIII.

crâm

stau pe prag).

Toadcr l Susdna
mSî
bine
;

(la fereasta caseî lor).

Veveri.
nevodu.
catrina

— Eaca una din Rusalii, Susana. — Toadire ean privete ce
;
!

gtii

ede
! .

.

.

Ha, ha, ha.

Galuscus.

—O

O

!

Galuscus
!

;

amoare amoare invoac pe strmoul
1 l

!

fi'mî propice

teu,

i

curagîu,

amice

.

.

SCENA
Cei

XIX.
(înbrcat ca o eranc, vine din

de^nainte,

RSVrteSCU

fund, prin dreapta).

RSVrteSCU.

^alungat de câni ce

hmîesc) TîO,

hait

1

Era se me mnânce haitele dracului. {ve4end pe Galuscus) Cc vcd ? O ncvast ? A fi Susana. (zrind pe Rsvrtescu) Eaca Susana Ah Galuscus. îmî vine sburdcîune. Veveri Ainei-ve, mî, eat-le's amendoug
tîo
.
.

ib,

.

!

1

c

Rusaliile. (eraniî pregtesc

Rsvrtescu.
Galuscus
Galuscus.

Pst.

Rsvrtescu
(Rsvrtescu

— Ahl
i

— — Ea

nevodul).

(apropiinduse^

Pst

.

.

.

'îl

Galuscut se

rped i

se

înbrieaz).
I

Rsvrtescu. — Drag

vorniceasa

670

RUSALIILE

Galuscus.

— Car Susan

— Veveri. —
Galuscus.
eti
?

Rsvrâtescu.

Are barb (în parte) Arc musteî Acu 'î vremea sS ne-apropiem pe
(în

!

(se

semt).
1

pane)

1

furi.

(eraniX

se apropie cu

nevodul gata).

Rsvrâtescu.
spune,

(strlngend tare pe

Galuscus în brape)

c

Cine
?

Galuscus.

Rsvrtescu. — i eu. Galuscus i Rsvrtescu.
1

te

sfrâm
glasul)

(schimbându-î

Rusalic

!

dar tu


.

(sprieî)

Rusaliei

..

pîeî drace

Veveri. — Odat,

(voiesc se fug).

copiî

1

.

acu, sS nu ne scape.

(eraniî arunc nSvoduI peste Galuscus

i Rsvrtescu).
1

Susana i Toader. Ha, ha, ha, ha Galuscus i Rsvrtescu. Ce 'î asta

Veveri.
Rusaliile.

— Strîngeî
eraniî

?

bine

nvodu,

c'am

prins

(înpletîcind nevoaul).

Le-a prins, le-am prins, le-am prins

!

HaTdet ca
în
foc,

se le

dm,

în foc nestins.

S6u

se le înnec^m.

Galuscus i Rsvrtescu.
agîutor

(sbtându-se)

Agîutor

Veveri.
sus, copiî,

ce suntei, c'aî cc^ut pe

geaba ve sbateV, Rusalii pocite mâna mouluî. Unflai-le pe i hutîulîuc în fontân.
(eraniî voîesc se

— De

rîdice).

Galuscus i Rsvrtescu.

— Agîutor!

agîutor!

J

RUSALIILE

671

SCENA XX.
Ceî denainte,

Jandarmul, Toader, Susana.
(Jandarmul aduce un fanar).
'i

Jandarmul. Unde .sub-prefectu ? Da ce este? Veveria. Jandarmul. O depe de la telegraf.

Rsvrtescu
Jandarmul.
în

— Depe de laî? — Ce 'mî v^^ur ochir
la

— —

l

ad'o 'ncoacî. Sub-prefectu
?.
.

Veveri. — Vaî
!

nevod?

de mine

1

Sub-prefectu era

Am

pit- o

Ba n'aî pit nimica, dat afar din slujb. Rsvrtescu. Eu ? (deschide depea i remâne O ce nedreptate bravo Depea Galuscus. — Destituat ? avut aciune.

Jandarmul
îî

c

domnu
încremenit)

Rsvrtescu
I

!

.

.

1

mea

a

Veveri. —
?

Gluc

Eaca ? mare minune

.

.

1

.

Da aistalalt cine Da bine, cum de
'i'

?

.

.

Cuconu

.

ve gsii

amândoi

catrine ? ve spun eu, oaminî buni. Dumnealor o vrut se ve vindece de spaima Rusaliilor.
în

Susana.

S

Toi.

Rsvrtescu. —

—A
:

!

Galuscus
sunt Apolon

Dac'î aa povestea, haf, Români, sS Toader. ne veselim, c'am scpat de Rusalii. (veseiî) Haide, haide. Toi

— Am pit-o ca Apolon cu asta 'mî d consolcîune.

Ghidi,

îrat

1

Venus. Eii

eraniî.
Vivat, vivat, minunat,

De

Kusalit

am

scSpat

I

672

BUSALIILE

Toader.
Ard'o focul
vornicie
1

De când
N'am

e Constituie,
.
.

parte de însurat ChYar Rusalii m'au unflat

1

eranii.
Vivat, vivat, minunat,

De

Rusaliî

am scpat

1

Veveri.
De când
e

Prefectur
.

Noî, sermaniî casc-gurâ CâmpiY, leii, am apucat ChYar Rusaliî ne-ati unflat
1

eranii.
Vivat, vivat, minunat,

De

RusaliY

am scpat

I

RSVrteSCU
De când
Biat limb

(artând pe Galuscuj).

eara, din pScate,
s'a svântat
.
.

Are capele 'nvSate,
,

Chtar RusaliY neaii unflat

I

eranii.
Vivat, vivat, minunat.

De

RusaliY

am scpat

I

GalUSCUS
De când
cu

(aritind p« Risvrtescu)

liberalismul

Convenionalismul Multe capete-au secat ChYar RusaliY leaii unflat!
.

i

.

BUSALIILE

673

eraniî.
De
Vivat, vivat, minunat Rusaliî am scnpat
!

Susana.
N'aiK^t
asta(^lf

de cât forme;

Toi cer forme i reforme. Eu nu cer nimic i tac
Dar
cer

numaî

se

vS plac.

eraniî.
De
Vivat, vivat, minunat, Rusalii am scpat

(Cortina cade).

r4i7

n.

43

flQnCMI

FLUTUR

PERSOANE;
Agachi Flutur,
holteiu de 50 de anY.

GhiJi Cocodan, nepotul efi. Bombeanu, ofiger de artilerie, Moisescu, factor evreu i advocat.
Ion

Barz,

fecYor.

irarul Nril,

proprietar.

Chir Chiril, lipscan bogat.

Lucsia Fespezanca, vSduvS.
Tinca,
fata

LucsieY.
fata lut NdrilH.

Smrndia,
Matilda,

actriii.

Neculae,

servitor de otel.

Fri, chelnKr neam.
Poftii la bal,

mscî,

tapieri.

AGACHI FLUTUR

4Q/ÎCHI

FLUTUR
ÎN 3

COMEDIE CU CÂNTECE

ACTE

Scena

se petrece în Bucurescî, în

carnavalul

anului 1863. Actul I-iu se petrece
IlI-Iea, la

la otelul luî

Hugues ;

al Il-lea, la

Fespezanca i-al

Ghi

Cocodan.

ACTUL
Teatrul represint sala de mâncare de

1.

la otelul luî

Hugues.

U

în

fund ce
l-iu,

duce în

grdin.

Alte doue

ce duc în dreapta

i

în stânga-

Pe planul

în stânga,

doue mese cu tachîmurî. La lîdicarea cortin'î, un orologiu dup me^ul nopii

sun

doue

SCENA
Neculae, Fri;
inaî

I.

pe urTu

Barz.
1

dup mecjul nopii Balul de la pe sferite. în curend au se ne curge o mulime de flmen(jî cu flmendele lor. Fri. Gîit, gutl Bucat est gata: niel, paprica, poternichî de puf de gin, fazani de clapon
Neculae.
teatru trebuîe se
fie

— Doue

.

.

678

AGACHI FLUTUB

Neculae.

De vreme

Taa, neamule, se nu te-aud^ cineva... ce suntem în carnaval, bîeiî claponi au i dreptul a se costuma în fazanT, ca toat lumea
. .

Mult cunosc anume Clapont i curcani Ce lucesc în lume Ca nite fazanY îns a lor ceata De i j6câ rol
Miros' a poeatâ

'ades

e rasol.

(n4end) Ia zvohl, ia wohl Fri. (în parte) Neculae. Bate'l concina,

.

.

c

urât e când

ride

1

(tare)

Fri. — Neculae.

Fri. Befehlen

— Aî

.

.

.

aprins luminrile în cabinetul
la

dom-

nului
bitte^

Fri.

— Aprins tot policander. Aber, spune mine, Herr von Agachi Viu tur cunoscî? Un berbant de Neculae. — Cine'î?
cine'î
?
ISiu'l

Agachi Flutur?

frunte, care

mnânc
panie

vieaa cu pota, cât epte i bea cât opt.
înghite
dintr'o

mân

ride,

cânt, joc,

O
.
.

'î-o

duc
!

.

butilc de amCât aî bate 'n
.

palme de

Sappermentl Bea ampanie, cum eu bere! Fri. Aber e tiner? între 30 i 60 de anî. în floare Neculae. (ride) In floare, ca ciuperca. Fri. «n parte) Ear ride oaca a sS mc Neculae. bage în boal. Aber e bogat ? Fri.

treî orî, s'a

dus

.

— —

.

.

.

!

c

Nu tiu ce avere o fi avend, dar tiu darnic cât un craiii. într'o (,li 'mî-a dat baci un galben pentr'un chibrit.
Neculae.

AGACHI FLUTUR

679

Fri. — Donnerwetterl am
când
'1-oiu

s^'î

dau un cutie

întreg,

vedea.

Neculae.
Fri.

—A

venit

maî dinioare o scrisoare pen-

tru d-luî, unde'î?

inim. Herr Ober Neculae. Ce?
,

— Aici — Fri. — Sciî ce —
— —

la

mine, în buzunar din dreapta, ling
. .

socot eu

?

.

.

(în

tain)
.

Eu
.
.

cred

vaul ista e femeesc, nu e brbtesc pentru miroas a gigar. Neculae. Scrisoare de la vr'o dam? Fri. Ia, ia, de la un dam. (ride). Neculae. Pieî drace!
IBSlTZB..
(într prin fund, îubrcat cu o
livre

c rc nu

strimt)

Aice'î ha-

nu

luî

Hicf

M'a trimes stpânu-meii odae cu douS tachîmurî. Neculae. Nu cumva dorete 'o

Barz. —
?

Neculae.

— Aici;

ce pofteti?
s^

opresc o
cu douS

mas

paturi

— Nu. (TidoAf Barz. —
Barz.
Fri.
în
sîr.).

SC hon!

a! sehr

sch'on!

(rsrind)

Tîo dihanie,

c m'aî sperieat

1

(îî

scuip

Ha, ha, ha. Odae cu doue tachimurî de la Gogomânescî? Barz.— Ba nu, domnule; n'am fost înc prin ara dtale ... Eu sunt de la Prostenî. Neculae. Se cunoate cale de-o potie. Barz. Maî aa? Dar sg nu ne lum cu vorba. Avei odae cu dou^ ? Neculae. Este cabinetul No. 3. Cum îl chîam pe stpânul dtale?
!
.

Fri.

.

D-ta

vil

.

.

.

Barz. —

Cuconu

Ghi

Cocodan.

680

AGAOHI FLTUR

Neculae.

Barz.

— Trebue
aci.

(în

parte)

Al

!

.

.

prost tachîm
d-ta,

!

se-1

cunotî

mnânc

în

toate filele

Neculae.
bitori,

de-un galben

d Fri\. — "Barza. —
i
.
.

mnânc de-un sfan i face gur tiu stric pe toat (Jiua ^lece scobaci un firfirig. Der Teufell
...
îl
;

— Dar;
Un

firfirig

!

în
.
.

toate

(filele

1

.

.

Criu
de
la

ell

Dac'î boier

tot boieri

tire ca se vie degrab. (în tain) fteatru, dar sS nu scoatei vorb.

MS duc se'î dau E c'o duduc de
dar nu spuneT
I .
.

Barz. —
mSruî
;

Fri.

— Un

duduc?
. .

Ibovnica boierului

.

ni-

mocles

Neculae.

— Halal

!

(îes prin fund)-

de dînsa
risete

.

.

.

Sermana

Was ist? Fri. Vine domnu Agachi Flutur cu Necolae.
rafu luî.

(Se aude

afar

i

chiote de veselie).

ta-

SCENA
AgaClli.

II.

Neculae, Fri, Agachi, Mscî.
(înbrcat în costum de

Pa

i

purtând pe cap o cealma

mare cu o scmi-lun în

Mscile.
se prind

— Ura

verf,
1

într adus

în triumf

de o

band

de mscî).

ura

I

s

trîeasc Mustafa Paa
luî

de muî, joc în rond împregîiirul

Agachi, cutând):

Vivat Paa Mustaa, Vivat Mustafa Paa,

Iala

i maala Maala i evala

1

Agachi.

— Frailor

causaîl cercuventul:

Aî avea
un

sS v^ arSt adânca

mea rccunoscin,

facendu-vS

AGACHI FLUTUR

681

engomion vrednic de a voastr strlucit adunare estraordinar, dar m'ai urducat ast-fel de tare, de la
teatru

mi s'a resuflat oratorniciil. Dai pen aci, i'mî voie îns se me cobor pe uscat, i drept multemire v'oiu cânta jalnica tragedie a luî Mustafa Paa. Bravo bravo Mscile. Deschidei-ve urechile i pregtii-vS Agachi. basmalele, cci o se vSrsaî iroae de lacrimi Jal-

c
i

1

.

.

.

nica tragedie a unui Suzeran, în trei cuplete:

Agachi.
Ci câ de mult era, era, Era un Mustafa.

Pa

Corul.
Ct

c

Era un

de mult era, era, Mustafa,

Pa

Agachi.
De-un
în BucurescY se 'namora puîii de drac i mi'l fura. Tra, la, la, la.

Agachi.
Cel

i
Cel

drcuor coarne purta nimerut nu le-arta.

Corul.

i

coarne purta nimSruY nu le-arta.

drcuor

Agachi.
Dar

dup
la,

Le drui
Tra,

lut

ce se mrita, Mustafa.
la,

la.

682

AGACHf FLUTUR

Agachi.
Paa
voios se bucura
:

picând

aman i maala

!

Corul.
Paa
votos se bucura

)icend: aman

i maala!

ASfâClli'

(fcend cu degetele seninul de coarne).

i

de-atunci
Tra,

"aa
la, la,

Poart-un cratu

noti sus
la.

Mustafa pe cealma.

Mscile.
Agachi.
(ctr
sce,
Nccuiae)

— Destul c
1

— Vivat

Mustafa

Paal
.

ca

i

Ncculac când aî fi sS daî pelea popeî.
(serios)

se fac o interpelaiune. Vili acl i caut de te destînue-

am

nu'mî plac braoavele. (cu sentiment) Vieaa 'î scurt iar urm sufletul meu cjiua se duce i altele vin, prin urmare se strecor, i ne las cu buza umflat aîure rsn'avem timp de perdut cu palavre punde numai câte-un cuvent la întrebrile mele. Ca;
. . .

c

Neculae. Agachi.

— Gata simi pro confesare. — Neculae, nu'mî vorbi braovenesce,
;

c

.

.

.

;

binetul

meu gata'î? Gata. Neculae. Masa. Agachi. PusNeculae. Icrile? Agachi. Moî. Neculae. Agachi. — Supa? Ferbinte. Neculae. Friptura ? Agachi.

— — — — — — —

AGACHI FLUTUR

683

în frigare. Neculae. Agachi. ampaniea ? în ghîag. Neculae. Agachi. — I§ala ! se aî

— —

blaglosloveniea

mea

.

.

.

Na

(îî

arunca fain în obraz)

.

Toi.

Pen' a nu într în se'î ascute dinii i se'î spoîeasc urechile. Pe la sferitul mesei, d niî cavaleri vor fi îngduii a povesti cu glas uimit istoriea amorurilor ce-au avut în frageda lor tinere. Cât pentru dame, gingiea lor va fi liber, în vremea asta, a sS Îndeletnici cu vr'o cetire moral, precum nasul luî Nichipercea seu foia Românului. Acum
!

Agachi.

— Ha, ha, ha. — Frailor causaî
fie

.

.

sanctuarul banchetului,

care

haîde.

MSCile.

HaT, haî.
Tra,

(într în dreapta, srind
la,

i

cântând)

:

la,

ia.

SCENA
Agachi,

III.

Fri

;

mai pe

urm

Moîsescu.
Vluduv ; cat
n'am vreme Tronc Serda1 . .

Fri. —

(oprind pe Agachi Ia

u) Hevr

vofi

o scrisoare pentru d-ta.

Agachi.
rul

— Ue unde? Ad'o degrab c
literatura,
(deschide scrisoarea)

de perdut cu
Pipirig

are s(^ vie la soupe Ce bondar nuc Când (Jice da, când ^ice ba Nicî o dat nu'î hotrît la nimica, (ctr public) Dar poate mt vei întreba de ce '1 economisesc, de ce '1
I .

mS însciineaz
.

c

.

.

c

alint

?

(în

taîn)

Se rmâîe
.
.
.

între
!

noî
.

.

.

.

Serdarul

îî

în-

surat c'o nevestuîc Serdarul îî stricat de coz vdrsat ca un cîur ear serdreasa are nisce ochi"
. ;
,
.

.

^ucada

..

.

^'o

guri numaî

atitica,

'o

talie,

care

merit

684

AGACHI FLUTUR

a s^

înla

în

grad

;

cci eu eram sptar, pe când

boieriile ...

(cu mânie)

BatS'l concina de serdar; din pri-

cina luî o se fim acum 13 la 13! numSr fatal, numer pocit .eu poroncisem se puîe numai 12 tachî(strig) Chelnr! Neculae murî Dac'a maî veni i el
;
I

mas
.

.

Fri — Befehlen.
.
.

.

.

.

Agachi.

— Un

(aprinde un chibrit)
?

Poftcsc un chibrit?

chibrit

(stinge chibritul)

adauge doue tachîmurî la mas, ca se iute, schnell, geschwind.

Du-te de maî fie 14 maî
.

.

.

Fri. Gleich. (în pane) Nu avut noroc caNeculaî. (es). Agachi. Acum trebuie numaî decât se'mî caut un al 14-lea musafir ... unde se'l gsesc (zrind pe Moisescu care într) Cc vcd ? uu amut ? Un amut poate

.f^..

se

mnânce

la

mas

cu un

Pa.

(taie)

Heî

!

cpitane,
pe nas, vine

cpitane. JN^OISCSCU.
prin fund).

(costumat

arnuesce i purtând

ochelari

Pe mluc m^ chîemî, domnule ? Eaca pozna! Moisescu, factorul meu, Agachi. înbrcat arnuesce ? (apropiindu-se) Dnul Agachi Flutur schimMoisescu.


?

bat în

Pa
.
.

Agachi.
vorba
înainte?
tre noî

— Bine c
c

ceea,

te-am gsit, Moîsescule sciî beivului i dracu 'î es cu ocaua
.
.
.

Moisescu.
?

— Cine

dracu

i

cine

beivul

d'in-

Agachi.

— Alege

care 'î-a

plcea

...

Eu

unul

am

nevoîe numaî decât de-o soma de 500 de galbinî. Poî sS mi 'î înprumuî acu 'ndat? Chîar acu ? 500 de galbinî. Ea s^ Moisescu.
caut, (caut

— Bag-i'i minea baniî acas. Moisescu. — Bucuros.
Agachi.

prin buiunar)

Am

trcî sfauî.

în ochî.

SS'mî aducî mânî

di-

AGACHI FLUTUR

685

Cu cât la sut? tot cu 18? Agachi. Ba cu 24. Moîsescu. Agachi. Cu 24? de ce nu cu 50? Persoana care înprumut, a gsit cu Moîsescu. cale se maî mreasc dobînda. Pentru ce ? Agachi. Vremele 's grele ... A dat locustele Moîsescu.
'n

— — — — — — ear Agachi. — Ce
...

Moîsescu.
pulos nu lumea.

— MS

cmtar

afurisit

1

cmtar.

eart, boierule, domnul ZarafoEl îî speculeaz banii, ca toat

Agachi.

— Ca toat lumea cea
— — — —
-

evreeasc
?

.

.

.

Fie

!

.

primesc se pltesc

i dobînda de 24. Moîsescu. — Afar de comisionul meu

(în parte) Flc chîar botezat, evreul tot zaraf. Agachi. Aud ? Moîsescu. Agachi. Se înelege, bez ^comisionul d-tale. mâni diminea, 'î-oîîi Moîsescu. Prea bine
;

numera

banii,

(voîesce

s

Agachi. Moîsescu. Agachi.
'mî

— Poronc — Aî vrea sS'îfac doue propunerî. Primo,
?

— Moîsescule.

s

eas).

ari
de

pe houl de Zarafopulos,

care

mS

m-

nânc

viu.

Moîsescu.
necunoscut.

— Nu

se poate

;

el

doresce se rSmâîe

vrea sS stea la potec, nevS^ut Secundo, 'î-aî propune sS mnâncî cu mine ast sear, sciîi etî posomorît i nesuferit, dar n'am ce face îmî trebuie un al 14-lea musafir.
;

Agachi.

— Pricep
;

de

grija potireî.

c

Primescî

?

Ba mi 'î peste putin .\ foarte mulemesc. M'am înbrcat arnuesce ca sg pot urmri,
Moîsescu.
.

686

AGACHr FLUTUR

la bal

masche, pe un datornic

reîi

de plat,

cona cu geamu 'n Agachi. Nu?

Moisescu. Spune. Se'mî plesneasc Agachi.
reu
. .

— — —
c
;

ochi,

i n'am vreme de

un cubanchetuit.

Eîl apoî se'î spun una?
ochii

dac'mî pare
;

.

fiind

dar ed, ve<^î se cuvine ear nu ca d-ta, care trîescî în nebuniî. Ia vîrsta mea Bravo, Moîsachi f'mî moral, d'mî Agachi. Crucebanî pe miere, cât suntem înc în carnaval agîutJÎ, ^i 'nainte te-ascult cu dragoste i cu umilin. Poate n'am dreptate? Degeaba Moisescu.
(a ins)

Moisescu.
sunt un

eti' vesel

ca un cioclu. Se poate boierule

d-ta,

om

regulat, linitit,

precum

;

.

.

.

;

c

.

.

aî înbStrânit.

D ta
i
!

te crec^î tot
nicî

baniî pe fereast

de 25 de anî, arunci gândescî aî un nepot, un

c

clironom.

O cât pentru nepotul meu, nu 'î duce El are stare; a clironomisit 10,000 'de galbinî de la biata sor-mea, de la maîc-sa, i se vorbesce ar fi întreit soma cu speculaie Criu în târg, profiteaz de plcerile tinereilor Când el sciu cheltuîesce ^^ galbin, se 'nbrac în negru i bocesce
Agachi.
grij^.
1

c c

.

.

.

1

.

.

treî (We.

Eîl 'apoî reu face? Moisescu. Apoî, Moîsescule, dac nu Agachi.

'

'1-aî

cunoasce
.(se închini)

cretin, *l-aî c^ede botezat ca

hahambaa
d-tale.
(«s

ta.

Moisescu. Agachi.
îndrt)

(mânios)

Sluga
la

prin fund).

(urmrindu'l peni

Ui)

Uffi,

kep^
I

kep.
.

(rine

supgrat tartanul ifiioa^s îudL.Eî! da^ cu toate aceste n'am un al 14-lea (strigi) Chelner musafir

Ha,
. .

ha,

ha,

s'a

.

.

1

AGACHI FLUTUR

687

SCENA
Agachi, Fri; mal pe

IV.

nrm Bombeanu.
BefehUn
.
. .

Fri.
chibrit,

(alergând cu chibritul aprins)

PoftCSC

UIl

domnule

Agachi.
rile
?

— Mî, da
mas

?

ce are
i

neamul
la

ista

cu chibrituteatrului,

(Stinge

chbriiui)

Ascult

alearg

ua

i

'mî

ad
la

la

Bombeanu.
(se

pe cei ânteî

masc

care-a ei.

(într prin fund)

bulion, o potîrniche fript

Chelner! ad'mî un 'o butelc de Bordeaux.
loC.
(în

aea4

o mas).
(încet lui Fri)

Agachi.
Bombeanu).

Stî pC

parte

cutând

la
.

tcncr carc se pare flamend i 'î ingur.. Eat musafirul ce'mî lipsescel ecce horno l Bombeanu. Chelner, aî aucjit ce 'î-am poroncit

Un

Ia wohl; aduc îndat. Fri. (apucâiîd pe Fri de man, încet) Sc n'aduCÎ maAgachi. car un morcov degerat, c te ucid Haî, pîeî. (sprict) Fri. WaS ist? Sapperment\ (es alergând). (tnchinându-se luî Bombeanu) Domnulc Agachi. (ridând) Bombeanu. Domnule Mucalit ? (zimbind) îî plac? Agachi. Eî! apoî, treaba merge
.
.

?

.

.

.

.

.

.

.

Pa

,

.

strun.

Bombeanu. — Ce

Agachi. (Jicea c, de
cas.

— Domnule, bunul
cât singur
la

treab, domnule ? Nu te 'neleg. meu, fie'î erena uoar!

mas, maî
tale

bine Tatarî
!

'n

Bombeanu.
îl

— Bunul d

avea dreptate
.
.

.

.

Cum
odih-

— Banul — neasc. Agachi. —
Agachi.

chîem a

?

Hagi Flutur
(tnchinându-sc)

Bombeanu.

Dumne(^eii
! . .

sS'l

(închinându-se)

Amin

Prin

vine sg plâng, ve^endu-te c'aî sS

mnâncî

urmare îmî ca un cuc.

688

AGACHI FLUTUR

Bombeanu.
nu


. .
.

vina

mea

Am

Buntatea d tale, Efendi îns sosit maî dinioarea în Bucu. .

.

rescî,

de unde lipsesc de doî

anî,

i n'am
.

avut timp

c

gsesc tovari pentru soupe. Agachi. Ce'mî aucjir urechile ? aî avut nenorocire a te deprta de acest ora, cuibul veseliei 'a noroiului Te jlesc din fundul inimeî Poate
sS'mî


I

.

.

.

.

din pricina creditorilor aî fost

Bombeanu.
care
's

silit
.
.

.

.

(ri4ând)

Tocmai

.

am

vr'o câiva,

din soiul corbilor.
!

(stringend de mâna pe Bombeanu) A Agachi. domnulc, suntem menii amendoî a ne cunosce 'a ne apregui. Eu am numai un creditor, dar cumpnesce cât o sut. Inchipuîesceî un eleteu plin de lipitori, i astfel îî

avea fotografica

Bombeanu. — Zarafopulos
Agachi.
la
?

luî

Zarafopulos.
1

— i8 sut Bombeanu. — Cu dobând pltit
Agachi.
(itringe

.

.

E unul din corbii meî.
'nainte.


pe

^cu simpatie)

Avcm amendoî
dc rCul
luî aî
alt

acela clu.

de

mân

Bombeanu)

j

prsit

Pari-

— Dar ... i din motiv. — Vr'o desperare de amor, poate Bombeanu. — Aî gâcit ca Nastratin Hogea. Agachi. — îmî era v^r primar pSn'a nu muri, ccî eu sunt Mustafa Paa. Bombeanu. — Ha, ha, ha te gsesc nostim, domnule, i 'mî gsesc Agachi. — Cu atât maî bine, c i eu
Bombeanu.
Agachi.
?
;

sul

Romnieî?

placî.

te
.
.

nurliu.

Domnule,
^lic
;

vorb mult deputie
facî

.

srcie

soupe singur, lucru foarte trist pe de alt parte noî suntem 1 3 la mas, lucru foarte primejdios
vreu sS
1 .

aî se

.

.

.

AGACHI FLUTUR

689

buie sg

Bombeanu. — în adever, moar p^n' Ia anul
Agachi.
. . .

unul din d voastr tre.

Despre care Dumnezeu fereasc Prin urmare, vin de te-adauge la masa noastr, ca sS fim 14 Vrei?
1

.

.

.

.

— Bucuros. — Iala acum ascult stomah bun Bombeanu. — Cât un tun. Agachi. — Beî voînicesce Bombeanu. — Când se 'ntempl Agachi^ — Aî urechile deprinse cu glume cam rsuntoare Bombeanu. — Domnule, urechile mele deprinse cu tunul, cci am Agachi. — Minunat Haî degrab dar, c neBombeanu.
Agachi.
(ri4end)
!
:

?

?

.

.

.

?

's

fost artilerist.
.

.

.

ateapt
nu
ei).

prietenii ...
!

(se

îndreapt spre

ua

din dreapta

i

(Jice

pen

a

A

api^opo

.

un intrigant. Me mS cobor din vechîea i vestita familie a Fluturescilor i nu umblu dup Domnie
;
. .

încredinz numesc Agachi din botez
.
.

Vrei

sS te

c

nu

's

.

.

.

Bombeanu.
Agachi. cit Numele
.
. .

-- Nicî eu

.

.

.

(stringându'l de

mân)

D'mî
ofiger
...

VOÎC sS tC fcU-

d-tale

Bombeanu.
Agachi.

?

i
fi

i când ne-am

Bombeanu, maî mare fcut unul pe
la
!a

de

artilerie.

Ne cunoascem, ca altul. Haide la mas.
cântând)
:

(Es amendoT

braet

Hat
SS

prietene, voTos,

mâncm,
sS

sS

bem
nevoY.

vertos,

i
De

ridem amendot

necazurY

i

67417

II.

41

690

AGACHI FLITUR

SCENA
Cocodan,
(Cocodan într poart numai o

V.

Matilda, Neculae.
braul
Matildei.

mnu alb;

prin fund, dând

El e înbrcat cu frac negru

i

are nas minclfunos. Matilda e în costum de fantasie).

Cocodan.
rule
. .

(pe

pragui ueî)

Tontulc, dobitocule, rhîo-

Neculae.

Cocodan.
sat pe frac o

— Hemesitul
!
1 .

(alergând

din

dreapta)

Cc

CStC

?

cel

de chelner, 'mî-a ver-

butelc de unt de lemn.
.

— Mare lucru Cocodan. — Poftim
Matilda.
se petrec

tocmai când eruw dispus
.
.

— Al Cocodan. — (ctr
Matilda.

i

eu,

sS fac cheltuiala
(tn parte)

.

Nu'l credei,

c
ad

se lauda.

Necui.ie)

Ce

staî

acolo înfipt ca

un butuc i holbescî ochii Ia mine ? de mg terge. Neculae. îndat, domnuIe,( terge

un ervet
luî

Cocodan. — Maî încet, c'mî Un frac nou, nouor, numai de 5
1
.

mânica

Cocodan).
. .

ro(^î

postavul anî. Ufl cald e
'1-3.1

.

aci

.

Matilda, scoate'mî nasul,

Matilda.
strîmt.f*

c

me înnSdu.
luat

(desiegându-i

nasul)

De

CG

aa

de

— sta era — care se meu se'mî Cocodan. — Neculae, venit-a opreasc un cabinet? gata. Neculae. — Venit, Cabinetul No. A^î sunt hotrît sS Cocodan. — Bine
Cocodan.
ruaî eftin.
1

(în parte) Eaca Domniorul Neculae. hrnesce cu ouS coapte ? prost tachîm

ela

feciorul

3

e

.

.

.

întru în

cheltuial, pentru hatîrul Matildei. *î-e foame,

drag?

AGACHI FLUTUE

691

a

— Foame, de mi lungit urechile cât Neculae. — Bre flmend trebuie s Cocodan. — Neculae, pune degrab se ne coac2 vr'o ou6. Matilda. — Treî oug. Cocodan. — Doue pentru mata i unul pentru
Matilda.
tale.
s'aîl
(în parte)
1

fie

treî

mine.

Nu's proaspete, domnule. Buctarul aruncat pe toate, erau clocite dar dac poftii în loc de ouS, o omelet cu zahr, e gata.
le-a

Neculae.

c

;

Cocodan.
Neculae.

— Unde carta — Poftim, (d cam Matilda. — Ad s'aleg eu. Cocodan. — Ba nu, ba nu
?

de

bucate).

;

(în parte)

cere
sari
.

De-a lsa-o pe dînsa, ... i deodat m'aî trezi
.
.

asta 'î treaba mea. cine scie ce-ar maî
c'o

not

de doî
.
.

ico-

Neculae.
tii,

coconit Matilda. ananaî.

— Avem un ananas proaspt Nu pof— Ananas? unde MS nebunesc dup
.

?

'î.

.

.

Neculae.

(aducând un ananas)

Cocodan.
de icosar


I

Eat'l.

(în parte,

consultând cartaj

Ananas, jumtatc
!

(mirosind Matilda. numai bun de mâncat

— Cocodan. —
Matilda.

feliea

ananasul)
1

Cc frumos miros

E

(tn parte)

încoacî se '1 vSd. (U mirosS) ajuns în vîrsta legiuit.
?

Jumetate de icosar! (tare) D'l Nu 'î destul de copt, nu 'î
aî vrea

oaste?

— Da ce Cocodan. — Matilcl,
.

poate sS se scrie

la

rat

.

.

Neculae

I

ananasul verde e otrav cupregtesce-ne o salat de redichi.

692

AGACHI FLUTUR

— Ce face? redichî loc de ananas? — Stomahicon^ soro. Matilda. — Redichî ananas ignesc MnânMatilda.
în

Cocodan.
c-Ie
d-ta.

?

?

Cocodan.
cartofe.

Eî!

apoî,

ad-ne un
cartofe e

befteac^
eftin.
1

fr

Matilda.
mai
5
lei

Cocodan. — (consultând
a(^î

(în parte)

Fr
carta)

maî

IO

Icî biftecul

Era nu's

Neculae.
doite.

— Dup Cocodan. — i poriile

ce'mî trebuie.
(îngrijit)

diminea.

me(;Jul

nopii pregurile
(tn parte)

în-

sczute,

Alt dat
g-

am
sit

se vin (^iua sS fac soupe. (dup ce a consultat cana) Matilda.

A
?

1

.

.

eu 'mî-am

— Ce-aî gsit — Papagal Cocodan. — Papagal Unde-aî
Cocodan.
Matilda.
Matilda.
fript
?

ce-aî
vg(^ut

gsit

?

papagal

?

Cocodan.
gal
? (în parte)

(artând

carta)

Aci

în rendul fripturilor.
1

(cetind)

Prost dascal a

Neculae

Cacaval fript aucjî i papamaî avut sermana
.
.
1

în sferit,

eii

nrile în cabinetul de-alegeî bucatele.

No.

3.

m^ duc s'aprind lumiAveî buntate d voastr

SCENA
Cocodan,

VI.

Matilda.

Du te, du te... Nu pot s6 sufSr se Cocodan. Tot te îndemn se 'mî stea un chelner în spinare îei ba una, ba alta. Maî bine s'alegem ce ne place, doar n'am venit aci ca s^ nu 'î aa Matildo ?
.
.

.

.

.

mâncm

.

.

.

AGACHI FLUTUR

693

Matilda.

ne 'bolnvim mult pentru mulemirea de a fi singuri
.

Cocodan.
(

— Ce — Se

^icî

?
.
.

Am
...

venit

maî
un

ca doî pocjis

rumbaî.
biftec.
.

consultând carta)

Ea

SC

vedem

...

am

carne ? fie ruine obrazului! o dat în vieaa ta m'aî adus la restorant i te târgutescî pentr'o cartof ... A eti ceea de-aî fi putut gâci ce eti, pe când îmî fceai curte Ceea ce sunt ? da ce sunt, Matildo ? Cocodan.
.

Cocodan. — îl vreî Matilda. — Nu 'î e
1

Matilda.

— Fr

cartofe

i

fr

carne.
.
1

fr

.

.

c

— Matilda. ~ Ce Cocodan. — 'î-am dat prietentscî. Matilda. — i alt nimica. c cavaleriî Eîi sunt sg dea suvenire dame, bragele, buchete îns d c nu ine o para. Vreî sg 'î spun una i bun? Etf un guzgan. Cocodan. — Un guzgan A Matildo dac
;

nu me face se 'î (^\c pe slbiciunea se te-ascult, n'ai avut galantomie se 'mî faci un present cât de mic; nu 'mî aî dat nici mcar un buchet de florî. (atins) Poate se fi uitat buchetul îns Cocodan. mi se pare 'î-am dat

Matilda.
...

nume

Etî un De când am

.

.

.

.

.

.

avut

c

.

.

.

?

sfaturi
.

.

sciu

fericii'
. .
.

la

inele,
'1

d-luî

sfaturî ...

nici

?

1

.

.

.

te-ar au(Ji cineva, ar crede

c

rod ojse

...

c

me

în-

chin la banî, ci sunt un om interesat... în adevr, nu 'mî place s6 fiu spart, ca mulî aiiî; dar asta nu vrea sg (Jicg aî fi ceea ce-aî spus ... Matildo, m'aî atins nicî o cruare, m'aî supgrat peste mesur, i nu m'aî fi ateptat nicî o dat, dup

mân

fr

c

A

câte-am fcut pentru
duîoeaz)

d-ta,
(plânge)

sg

mg

tratezî astfel,

(se în.

Guzgan
cerut

?

nas,

am

Pentru redichil.. am crezut

Eu ?

c

c

în loc

de ana-

'î plac

maî

694

AOACHI FLUTUR

bine
feri,

.

.

.

(consultând carta)

se nu

maî

fie

dar dc vreme ce nu le poi suspune, vrei o porie de vorba
. .

.

licorin

— D'mî bun pace. — Matildo Matilda. — Poroncesce ce 'î a plcea... Eu me duc cabinet. Cocodan. — O porie de Aa mi se cade, dac am Matilda. — a face cu domniori perpelii. trecut cu Cocodan. — Perpelit! eu?..Eî!
Matilda.
(întorcendu'i spatele)
.

sventat?

Cocodan.
în

.

licorin

.

.

^eind

în stânga)

s'a

gluma Vrea se
.

Au(jî ? inele, bragele ? tot lucrurî scumpe c^ice ea nu me îubesee pentru mine, me îu(st besce pentru juvaerurî, par* c'aî fi juvaergiii
. . .
.

.

.

.

pe gânduri).

SCENA
Cocodan, Fri
Fri.
gachi
dreapta).
. .

VII.

;

mi

pe

urm

Agachi.


.

(viind prin fund)

Ear un
crede

îmî vine

a

c

rva

pentru d-nu A(tntr în

Postmeister.

sS'î

(ctr pubUc) Oare n'aî face maî bine dau paport de drum jupâneseî Matilda ?.. Cum mg sftuii ... De cât m'oîu ruina, dându'î dieamante i hrnind o cu papagali fripi', maî bine. .. plec-

Cocodan.

ciune

.

.

.

Nu

'i

aa

?

Agachi. noasc,
'1

Cocodan. — Aud
(îî pune nasul).

(afar)

Tronc
?
. .

alt belea acu SS nu vine cineva
!

.

.

.

.

.

.

.

m^

cu-

Agachi.

(îatrând cu

rvaul

în

mân)

Mânca

l'ar

moliilcse

mnânce! Nucul
nu poate veni
la

cel

de Pipirig îmî
...

scrie din

nou

c

mas

i

din pricina luî ne

g-

AGACHI FLUTUR

695

sim

ear 13

.

.

.

Bate'l

perdalnicul!

.

.

cum

se

fac

.

.

.

Am

apucat de-am poftit pe Bombeanu, 'acum nu pot se '1 dau afar, pentru ca se remânem numai 12... Bombeanu mi 'î drag; el m mânca i bea ca un voinic, e vesel, 'mî-a istorisit amorurile luî c'o demoasel Tinca, fata cucoanei Lucsia Fespezanca, care-a fi aceea ... nu pot se 'î ^ic prin urmare domnule, f'mî plcerea de a'î cuta de drum... Cum dracu se scap de numerul 13. (se primbla turburat prin scen). (e^end la o masa i oftând) Pccat nU lîiaî COCOdan. sunt oue Ce ved ? Un nas mincîunos (se apropie de Agachi. Cocodan i'l bate pe umere) Domnule NaSOCan.
:

c

!

.

!

COCOdan.
Agachi.
alvari de
carnaval
.

— Nepotul

(resrind)

Ha
!

1

(îî

cade nasul).

Cocodan.
Agachi.
.

meu

(cu mirare)

Moul meu

!

Moul
.

meii în

vîrsta d-tale un om aproape de 60 de anî ... Ce ruine Ar trebui sS 'nelegî 'îaî trit traiul, i 'î-aî mâncat malaîul de mult Eu sunt tenSr, i nu fac nebunii ca d-ta. este tu aî tinere, dar fiind c\ Agachi. nu sciî sS profiî de dînsa, 'î-am luat-o înprumut pentru ca sS nu muce(Jeasc.
1 . . 1
.

— Precum Cocodan. — La — Aa
~

Pa!

vecjî,

Ghi

drag

.

.

Fiind în

c
.

.

;

Cocodan. Frumos Agachi. Ce 'î folosesce aî numaî 25 de anî 'o inim sbercit ca o ciuperc degerat eu sunt cu p^rul sur, nu (^ic ba, dar âncaî inima mea e de 25 de anî. Ea sburd i bate ca un clopot... Cocodan. Ca un clopot dogit. Agachi. Maî bine aa de cât sS sune a golo-

1

c

;

gan, ca inima

ta.

696

AGACHI FLUTUR

Nu te 'neleg dar orî cum sS fie, Cocodan. eu sciu unde merg i unde-oîu s'ajung... Tu, s^ 'î spun eii ce-aî s'ajungî. Toata Agachi. vieaa ta aî s^ strîngî para câte para, 'aî sS trâîescî srac, ca sS mori bogat. Haînele tale aî se le pori câte i^ece anî, 'o preche de manuî câte ese luni. Caii tgî or s^ ea(^e cu dinii la stele slugile tale or sg posteasc 365 de qlile pe an, luând pild de la
;

;

stpânul
<Jic6 c'aî

lor,

i, când îî închide ochii, lumea are se murit, pentru ca se economisesc! cheltuîe-

lele vieii.

Prea bine i d-ta aî s'ajungî în Cocodan. curend cu cârj, cu trupul gârbovit, i cu tuf 'n bu;

zunar.

Agachi.
voie de un

— Fie
al

;

îns

I4'>«*

ast noapte

Ba, foarte mulemesc Ccî în sunt hotrît sg cheltuiesc o parte din averea cea care- o adun para câte para se cuAgachi. Tacî, nu spune una ca asta,
. . .

Cocodan.

musafir,

pSn' atunci, fiind vin de

c

am

ne-

mnânc
.
.
.

cu noî.

c

tremur pmântul.

SCENA

VIII.

Agachi, Cocodan,

Barz.

Barz.
birj
?

Cucoane, a început a ninge. S'aduc o

Cocodan. — Nu lume ... O palm de

nevoîe,

c

doar nu

ed

peste

(în parte) Tocmaî la barier. Se teme sg Agachi. cheltuiasc doî sfanî. Cucoane, da 'î zpada la genunchî. Eî nu maî bodogni. Cocodan.

Ioc.

Barz —

I

AGACHI FLUTUB

697

Agachi,

Cocodan.
Agachi.
pe V
'o

— Al tgu e operlanul — E lacheul meu.
— Trebuie
ore.

ista?

se

fie

flmend. înprumut-mi'l
el
1

doue

Cocodan.

Agachi. Vreu sS fac al 14-^^* musafir. Hat, operc, vin cu mine la mas. Oîu spune prietenilor
'1

— Da

ce vreî se faci cu

c

etî un pring co>tumat în lacheu. Moule, nu se cuvine De ce eti prost ? O fac în interesul Agachi

Cocodan

.

.

Cocodan.

se '1 îndop astfel, în cât sS n'aîb Agachi. nevoie a mânca toat ^iiia de mâni ... O cheltuial mai pugin pentru tine. Bine ^icî. Cocodan. (în parte) ânc'aa Sgîrcit ? (ctri Barz) Agachi. Bre Haî, dar se nu cumva sS deschizi gura cât îi fi

— Am

— Cum

t^u.

asta

}

!

m;

la

mas.

Barz.
mânca,

— Dec

!

d'apoî

cum Doamne eart-mS

?oîu

Agachi.

— Vreu se sS nu vorbescî. — N'aî grij, cucoane, eu înghit i Agachi. — R^mî sntos Ghi, meu, dar îea
(Jic,

fr

se deschid gura.

Barz.
seama
Fiî
la

tac.

f^tul

sS nu facî cheltuieli nebunescî în ast noapte. msurat dragul mouluî, fiî msurat suîe-te p^n' o sfnoaîc, o sfnoaîc i jumtate nu maî mult. Cocodan. (supSrat) N'am nevofe de sfaturile d-tale.
.

;

.

.

(Agachi

i

Barza într în dreapta).

SCENA
Cocodan; ma^
Cocodan.
cât

IX.

pe

urm

Moîsescu.

— Are

noroc Barz, are sS

^pte

fr

mnânce

sS scoate o para din

pung.

698

AQACHr FLUTUR

Moîsescu

c

arnut Moîsescu. Nu bga de seam tzi diminea pe atrarul Nril

— Cocodan. — Moîsescu,
te

(viind prin fund)

A

I

Domnulc Ghi, bine

gsesc

.

.

.

.

.

Am

v^(^ut as-

;

'î-am

d-ta,

i

'î-am spus

Cocodan.
Moîsescu.

— Maî
(în

c

încet,

dorescî s^ 'î fiî nu vorbi aa tare, sg nu
cabinetul din stânga).
?

vorbit de ginere.

te-aU(^e oare cine. farat

— O dam Cocodan. — O primadon de opera din sosit Bucurescî. Moîsescu. — Cum de-abîa coborît din trsur, 'aî i isbutit? berbantule Cocodan. — Cine galantom i frumos, lesne
tain)

la

Paris,

îerî în

.

.

.

s'a
!

.

.

isbutesce cu actriele cale cu atrarul?

.

.

.

Dar spune'mî

ce-aî

pus

la

Moîsescu.

— Dup

-

este dispus a'î da fata

recomandaiea mea, atrarul Cât pentru duduca Sm.
.

.

rndia

...

Cocodan.
Moîsescu.

— Cine duduca Cocodan. — Ba Moîsescu. — atrarul e proprietar mare. Cocodan. — N'are datorii? nn se amestec
?
?
.

Gras
.

'î ?

^estrea.

..

în

— Nu. — Prea bine. Moîsescu. — Am decidat cu atrarul ca sg vS o cunoscin a mea, dna telniî într'o cas strin, Lucsia Fespezanca, care d mânî un
Moîsescu.

politic

?

Cocodan.

în-

la

Cocodan. — N'o
Moîsescu.
pe
la

bal.

Vin

9 ore, înpreun cu moul d-tale. Cocodan. Ce nevoîeestesS maî vie i moul meu?

— Nu —

cunosc. face nimic.

Te

oîu presenta

eii

.

..

AGACHI FLUTUR

699

bine se între

— Ca un om care maî btrân, ar vorb cu atrarul. Cocodan. — Fie mânî om veni amendoi', negreit.^ Moisescu. — Minunat A apropo se înelege
Moisescu.

fi

el

în

;

...

1

;

c, îndat dup nunt, mi'î plti comisionul de 5 la Adio. sut din capitalul (^estreî, dup obiceîu NicT vorb nu '1. (în parte) Ateapt Cocodan. murgule sS pascî earb verde.

.

.

.

SCENA
Cocodan, Neculae
NeCUlae.
;

X,

maî pe

urm

Matilda.

(elnd din cabinetul din stânga).

Domnulc, damu

moare de foame. cea din cabinet spune Na, de-o cam dat d'î Reforma s'o Cocodan. ceteasc. (Necuiae cs) Ce dracu sS 'î dau se mnânce oue nu sunt, re.iichî nu vrea ... i cele l'alte bucate 's scumpe foc ... Dar oare dac'ai înplinio cu dînsa înainte de soupe, n'ar fi maî netrerit? Fiind o sS mg 'nsor, nu se cade sS maî am relaiî de Bîata Matild Ce-o sg maî plânge, mâna stâng

c

.

.

c

.

.

.

!

.

.

ce-o sg

maî jleasc

!

.

.

Dragai Matildâ ce rSu îmi pare SS pun un capet l'al tSu amor în al meii suflet simt o mnstrare,'» Dar n'am ce face, eii mS însor /
!
!

Astfel e lumea, Matilda
!

drag

!

Toate, ha toate au un sferjit. Amorul nostru a fost o agîî \ ... !• -^ ) ij acum sorocul i nphnit. ] s a
1

. '

,.. . (bis).

(tntrând furioas) Mg rog, d-ta 'mî-aî trimis Matilda. Reforma pentru ca sg'mîpotoi foamea? Na, mnânc'o

fript.

^îK

arunca jurnalul în obraz).

700

AGACHI FLUTUR

Ah Matildo, nu te mâniea, ci maî Cocodan. bine plânge-me, bocesce-mS, cci 'mî-a c(;ilut un trosnet pe cap.
I

Matilda.

— Ce

c

Cocodan.

Cocodan. — A ul meu ce om este

mea! a suntem în legtur amendoî. Matilda. Eî 'apoî ?

— Mîculia
1 1 .
.

tresnet

?

aflat

moul meu

trân serios, care crede ca actrigele 's cu dracu. El 'mî-a hotrît. Ah Matildo, nu mS las inima se 't spun ceea ce 'mî-a hotrît. Da nu te maî strîmba i spune. Matilda. Matildo, s6 fiî cu curaj Cocodan. Moul meii 'mî-a gsit o mireas, i 'mî-a poroncit s6 m6 'nsor numai de cât pen' în treî ^ile, ccî altminterea mS blast^m i me desclironomisesce. 'apoî ce 'mî pas mie ? însoar-te. Matilda. Cocodan. Cum ? nu '\ smulgi p^rul de desperare? Nicî gândesc. Cstorie bun se te Matilda. vSd c*o claîe de copiî i cu floricele Ia urechî. (voîcsce sg casi). Matildo. Cocodan. Matilda. -—Ce maî vreî? Dinioarea m'ai acusat c'aî fi un Cocodan. sgîrcit, m'aî poreclit guzgan ... ca sg 'î dovedesc
. 1

nu'l cunoscî pe moun ... ba nu ... un bmorocnos, de pe vremea luî Papur-vod,

Matildo

Pa

1

.

.

.

.

.

— — —

!

c

eu am obiceîul a da suvenire la dame, te rog s& primescî din parte'mî, pSn' a nu ne despri, o bucl

i

de

Pstreaz'! pentru mireasa d-tale ca un Matilda. present de cununie, un adevrat present de perucher.
!
. .

— Cocodan. — Matildo

per.

(volesce se tale cu

un cuit o bucat din perul

lui).

(îî

pune nasui)

(Se aud în dieapla chiote v<=sclc)

AGACHI FLUTUR

701

Mscile.

— în

sntatea

luî

Mustafa Paa.

SCENA
NeCUlae, MâSCi
(toi

XI.

Cocodan, Agachi, Matilda, Bombeanu, Barz,
într cu paharele
în

mâna).

Mscile.
Vviat Paa Mustafa Vivat Mustafa Paa
!

!

etc

mare vas cu puncîu.

— Neculae, ad puncîul Cocodan. — Înghite-Agachi Agachi. — Ce-am vS^ut Matilda
Ag"achi.
(în parte)
?
!

aci (Necuiae aduce un

l

artista

noastr

cea iubit
tildeî.

?

Frailor cusaî, se
(bend)

bem

în

sntatea Ma1

Mscile.
Matilda.
voie

Dai'mî îns sS presint o persoan rar în societatea româneasc! Un tener de 2$ de ant, elegant, frumos ca soarele, dar sgîrcit ... de se rsufl numai pe.

— în snetatea Matildeî — Domnilor vS mulemesc
v
.

.

.

.

.

nar de

Agachi.
Eata'l

economie. Unde'î

?

ll^atilda.

(aducend din fund pe

Cocodan, care caut

se

fuga

Agachi. saî rîdicai'l
!


(în parte)

Nepotul meu

I

(tare)

Frailor cu-

în

triumf i'l punei

pe

mas,

ca se

asculte judecata luî

Solomon.
Domnilor îmI

Cocodan. —
osândesc""s

(,btendu-se în manile mscllor)

boiî haînele. Agachi. Acum,
asculte

în

puterea noastr de Cadiu,
luare

îl

cu

aminte

cânticul

su.

(mscile stau grupate tnpregîurul mesei pe care

st Cocodan).

702

AGACHI FLUTUR

I.

Cunosc din întemplare

Un tenr Cocodan
Ce
are
suflet

mult

de guzgan. Elegant ca o pSpu, Acest tenSr galantom Poart numat o CâcTf e foarte econom. El trYesce calicit,

i

stare

mnua

Ca

sS

moar

'nbogit.

II.

El cu

rbdrî

prjite

Hrnesce

i

trupul eii ne 'ncetat înghite
.

Bordo

.

din eleteii.

'n nepsare, Acest tSnfer galantom Se resufl pe o nar,

Când doarme

CcT
Ca
sg

e

mare econom.
calicit,

El trtesce

moar

'nbogilit.

Cocodan.
lesce se

(furios)

Domnilor, daî'mî drumul,
Ioc,

(vo-

al

— Ba nu; inei'I pe Agachi. — Cânt'l Melpomeno. Matilda. — Bucuros.
Matilda.
treilea cuplet.
III.

sar de pe mas).

c

maî

este

un

Sermanul se socoate Un Don Juan frumos

;

îneal

cât se poate i'î foarte generos,
Tubire,

Ca presente de

Acest tdnSr galantom

AGACHI FLUTUR

703

D
Toi.

Cci

din p^ru'Y douS fire, e mare econom. El Irîes ce calicit, Ca sS m oar 'nbogSit.

— Ha,

ha, ha.

(Cocodan

sare de pe

mas i

fuge prin fund în

risiil

tuturor).

ACTUL
Teatrul represint un salon de bal cu
în al doilea salon luminat cu policandre

II.

uî mari

în fuud, care se
;

deschid
în fund

;u în dreapU

o masa

decrî

în stânga.

SCENA

I.

Fespezanca, Tinca, Moisescu, invitai la bal; maî pe urm Nril cu Smrândia.
Arie de val.

Toi

(jucând valul).

Ce plicere 'n carnaval De-a petrece noaptea 'n

ba',

De-a sri merefi în joc. de-a sS 'nverti pe loc

i

!

(Cavalerii se închin la

dame

i

le

duc

în silonul din fund).

nunat de frumos

Lucsi, balul d-tale e mii de vesel Fespezanca. — Aa mi se pare i mie Nu c me laud, dar ca mine nici o dam nu are talentul sS
!

Moisescu,

— Cucoana

.

.

însufleeasc o adunare.

Moisescu.

—i

nicî

c

de mirat, cucoan.

Ama-

704

AGACHI FLUTUR

bilitatea d-tale

încânt pe tot

cavalerii ... ea

un
'mî

dobînd de 50 la sut. Fespezanca. Destul, destul Moîsescule; nu bombarda modestiea cu complimente.. Tinc.
capital cu

(viind Tinca Fespezanca

.

din fund)

(încet)

Aud. Ce

'î-a spus la urechi cava?

tenit

— 'Mî-a mrturisit c'î era prea cald. Fespezanca. — Detreab tenet Se cunoasce c'î bine crescut. Tinca. — i c se teme de cldur Dar cum devg^ut maman c 'ml-a vorbit ureche. Fespezanca. — Ochiî meî te urmresc neconTinca. — Pentru ce Fespezanca. — Pentru ca sS privegheze asupra
Tinca.
I
.

lerul tgu, în

vreme ce jucai valul

.

.

.

.

la

.

.

?

nevinoviei
sS (Jic^ a
fi

tale.

(duios)

Ah! Tinc,

tu

nu tii ce vrea

— Anc nu, maman. — — Smrndia. snS Nril. — Srut manile, cucoan Lucsi toas Fespezanca. — Mulemesc, dar d-ta gutu Nril. — Eu am prins un gutu raîu de cele ttrescî. Smrndia Tinca. — De ce-aî venit aa de Smrndia. — Din pricina babact Pune'î
Tinca.
1

mam.

(seruiându-o) Draga neneacî Fespezanca. Eaca i atrarul Nril cu duduca Moisescu.

.

.

.

.

.

(strnut)

?

?

.

.

.

.

.

.

(sti«mit)

târcjiu,

?

în

seri

gând c, de vre-o c^ece (^ile, babac s'a îndrgit de 'a cumperat vr'o 30 de canari. i ce face cu dîniî. Tinca.

pa-

Smrndia.
lor
.

— Petrece

toat ^iua

în

societatea

.

.

p^n'

îl

scoi dintre jigniî, îî

es

sufletul.

AGACHI FLUTUR

705

Nril.
Nril.
încolo,

—O
.
. .

mrturisesc; singura mea mulemire
(strnut).
(ridând)

e se ... e sS

Fespezanca. —-

— Ba,

sg

Se strenuî? aud canarii ciripind
totul adiafora.

.

.

.

De-acolo

lumea mi'î cu

Fespezanca.
atrar

— Frumos compliment ne îd^oXarhon
. . .

tre

terii

— — A Smrndieî. Tinca. — Ce-aud? Te mrir, drag? Smrndia. — Aa, se vede. capul duduc Tinc. Nril. — i Tinca. — Merci, Fespezanca. — 01 cât pentru dînsa, avem vreme Amatori n'or Moisescu. — Cred i eu duduca Tinca are ^esde 30,000 de galbeni! bun, muNril. — Vorba ceea; marfa sS nu Tinca i Smrndia. — Muteriii Chiar îearna Fespezanca. — Cu adevrat
Nril.
la

Nril. Adic vorba vine, cci îmî plac i adunrile care se isprvesc de vreme Moîsescule, sosit a ipochimenul^ Domnul Moisescu. Cocodan ? Anc nu dar îl atept s^ vie cu moul eii, ca s^ între în vorb cu d-ta despre cununie. Tinca. Ce cununie?

Ghi

d-tale,

..

.

lipsi.

;

fie

lip

.

.

.

fstrenut)

SeSC.

.

.

.

în

vr'o eapte, aceasta s'au presentat maî muli tineri foarte buni. Maî cu seam domnul Bombeanu ... un Tinca.
. .

.

ofiger

de

artilerie,

recomandat de însui
? îl

moul

meu,
te-

Prefectul.

Nril.
67417- n.

D-nul Bombeanu

cunosc ... un
46

706

AGACHT FLUTUR

De ce nu '1-aT i cu hristoitie cucoan LUC LUC ? (strenm). Fespezanca. Tinca e prea ten^r anc
ner cu stare
.
.
. . .

ginerit,

.

.

.

.

.

prea

fraged...
pe-acu.
sesc

(în parte)

'apoî nu vreau s'ajung ieaca de
pe mine, cucoan, sg gAm la mân un prove'l presint.
. . .

Moîsescu. un brbat

— Lsai-m^
.

duducJiî Tincî.
.

curor fetn, fein

Fespezanca.
o hotrîre avem vreme.
nici
.
.

— Fie;
.

.

Se'mî dai voie ca sg
prezenteaz'l
'mî-a

îns nu
vedea

îeu
.
. .

Dac

plcea

.

.

.

om

(Orhestra începe a cânta un cadril. Doî cavaleri vin de invit pe Tinca

i Smrndia).

Moîsescu.

Eaca

contradansul
.

începe
?
.
.

.

.

.

Cuîî

coan Lucsi, vreî se jucm împreun sS joc ? Haî. Fespezanca. Oare

.

.

(MoIscscu

d braul).

Toi

(es cântând)

Ce plcere 'n carnaval De-a petrece noaptea 'n
(Toi
se

bal, etc.

duc

in solonul din fund).

SCENA

II.

Agachi, Cocodan,

Barz.
?

Agachi.

— Da bine unde mg ducî, Ghi — La moule. Agachi. — La bal cine Cocodan. — La o vgduv. Agachi. — Se vede c face praznic de sufletu
Cocodan.
bal,
?
.

.

la

?

rg-

posatuluî

.

.

AGACHI FLUTUR

707

Barz.

(ridând)

Hi,

hi,

hi

;

mare pozna

e cuco-

nul Agachi.

Cocodan. Bade Stane, te poftesc se nu teamesteci în conversaia noastr Agachi. Da de ce 'I opreti ?.. vorbete frumos

— Barz. — Hi, Hi, Cocodan. — Ear
cretinul.
hi, hi, hi.

hi

;

me

îeî

în

trei

parale

.

.

te

hlizeti

?

.

.

(ctr Agachi) Te-ai

apucat de
suferit.

'1

aî înbStat îerî noapte,

i

de-atuncî e ne-

(Jile

Agachi. — Bietul flecu acas la tine.

1

nu

mâncase

de
;

douS

Cocodan.
Agachi.

— Se lsm

— Ba — Pentru o treab foarte important. Agachi. — M6 miram eu sS cheltuîescî tu degeaba doî sfani cu Cocodan. — La întoarcere veî plti Agachi. — Dar; pentru c e maî scump dup me^ul nopii. Cocodan. — A moule, cum poi crede dar nu te snchisi Agachi. — Cred f'î
Cocodan.
birja
1

pentru ce te-am rugat se

vorba asta, moule tiî mS 'ntovretî acilea?

d-ta.

tarifa

!

.

.

tot,

.

.

.

trebuoarele, eu te studiez. Te gsesc interesat .. interesant, vreu sS ^xc. (ctr Barz) Du-tc dc-ateapt jos la Cocodan. fecîorî; dar maî ânteî ad'mî mnuile. (dându'î douS precbî de mnuîj Poftim. Barz. i cu cele DouS prechî de Agachi.

c

mnui

din

mân
?

trei

?

Ce însemneaz

acest lues

de
.
.

mnucare

erie
bal

Cocodan. — Aa mi'î obiceiul meu mS ine trei prechî de mnui.

.

Fie

708

AGACHI FLUTUR

Agachi.
orî?


Bre

!

ce cochetrie

1

.

.

schimbi de
în

trei

Anteî, când mS înfgiez Cocodan. me art cu mnui proaspete noî
. .
.

salon,

.

.

.

Agachi.

Ca toat lumea.

Peste ^ecQ minute, dup ce am complimentat pe stpîniî casei, mS retrag de-o parte i pun a doiia pareche ... pe aste. (arai aitemnui). d'apoî nu's noî, sunt purAgachi. Pe aste ?

Cocodan.

.

.

tate

.

.

Cocodan.
prechî).

—i

maî

târcjiu,

când

aduc

fecîorii
(arat
aite

paharele cu limonada, vine rendul storlalte.

Agachi.
le

— Sunt negre de — Tocmai pentru maî mînjesc. Agachi. — Care vrea se
Cocodan.

tot.

asta,

n'am grij
trei

sS

(jlicg,

tu cu

prechî

de

Barz. — Hi, Cocodan. — Hi, Barz.

mnui

o duci un an, ca iganu cu
hi, hi.

cmaa!
?
.
.

Tot
hi,

aci aî fost mojicule
hi.

Eî afar.

(«s prin

dreapta).

SCENA

III.

Agachi, Cocodan,

— Suntem singuri — Singurî. Agachi. — Vreaîi sS'î dau o reget, ca se economiseti i mnuile purtate, Care reget, moule? spune. Cocodan. — Agachi. — Nu ne-aude nimeni? Cocodan. — Nimenî. paAgachi. — Cumpr o bucat de crid de
Agachi.
?

Cocodan.

ale

(cu bucurie)

(întaîn)

5

AGACHI FLUTUR

709

rale,
tit

i'î freac manile cu dînsa, de câte

orî

eti pof-

undeva.

Cocodan.
bescî serios.

(superai)

Tronc

!

.

.

eu crezusem

c vor-

Agachi.

tohi wSgîrcea.

— Bre Cocodan. — Ea
!

aî întrecut

i

pe verul

meu Anmoule, vorbim de

Ias glumele de-o
vii

parte,

c

nu'î aci locul

de spus cabazlîcurî
?
.

... se

— Care motiv cu folos Cocodan. — Ba
Agachi.
sigur.
nicî

motivul pentru care te-am rugat se
.

cu mine.

A

fi

ear vr'o speculaie
la

gândesc

bal

?

.

.

Te-am adus
!

aci,

ca se
?

punem

la

speculaie în cale o cu-

nunie.

— A a cuî — A mea. Tu, Agachi. — A ta? Nu me nebuni cheltuîala unei nunT? trît a într m'am hotrît, precum Cocodan. — Eii cheltuîala unei nuni. a intra Agachi. — Aî avea tu curajul se scoî banî
Agachi.

Cocodan.

.

.

.

te-aT ho-

în

.

.

.

(^icT,

în

din

pung
Pun

rmag

ca se hrnescî i se înbracî maî multe suflete? ^ece galbinî.

Cocodan,
Agachi.


(în

pece
parte)

galbinî?

in

rmagul
am
s'o

Cocodan.

Aî! m'a prins houl. Maî ântâî nevasta mea

c

deprind cu gusturî simple, n'are se face cheltuieli cu mtsriî, cu fleacurî de care ruineaz famiiiile cât pentru copiî, cred m*a feri Uumnecjcu s^ am maî mult de cât unul 'apol în sferit fie ce-a fi, când inima îubesce când inima doresce

c
.

mod

.

.

Agachi.

— Se vede c e bogat Cocodan. — 10,000 de galbinî
.

.

.

.

.

.

?

Agachi.

— Numaî?

cjestre.

710

AGAOHI FLUTUR

— Ofticos? dar cam Cocodan. — Ba nu tocmai atrarul Nril, trebuie s'i cunoscî. îngrop, dac sciu cine Agachi. — Eu Cocodan. — atrarul Nril e proprietar de moAgachi.
ofticos,

Cocodan.

—i
?

are un

tat

.

.

slab.

.

.

se'l

'1

'î.

ie,

curend o se

are în Bucuresci un loc întins, aib o valoare foarte mare. Cum asta? Agachi. aflat din isvor sigur Cocodan.

l maî

care

in


.
.

— Am

c

Stpâ-

ca se zideasc un spital pentru nebunî atrarul înc n'o scie prin urmare, am de gând se '1 cumper eu, îndat dup cununie, cu preg de nimic, 'apoî se '1 vend Stpânirei cu folos
nirea are nevoie de
.

el,

;

de sut

sut. Ce-aud? Neruinatuie, vrei se îneli Guvernul? i inima ta de cetean te las se comii o asemenea scamatorie în baniî statului ?.. Glasul consciiniî nu te înspimânt ? Vocea Patriei române nu te opresce pe malul abisului? Ha, ha, ha; vorbescî chiar ca un Cocodan.
la

Agachi.

.

.

redaptore

.

.

.

îns n'am vreme sS'f respund,

c treaba
o

grabnic.

Cu atât maî bine, Agachi. important pe la me^ul nopii.

c
!

i eu am
te

treab

— Vreî se odihnescî? s6 — Fereasc Dumnecjeu Am un soupe prietene, cu câiva prieteni ce mul^cCocodan. — Ear soupe. Me mir, mire poi gsi cheltuind starea cu strinii? Agachi. — Mulemirea de a n'o lsa clironomie nepoi ca putea-o întrebuîns Cocodan. — Al
Cocodan.
te culci,

Agachi.

.

.

i

^eii,

la

tine.

.

.

fie

1

.

.

ina maî bine de

cât cu mesele.

AGACHI FLUTUK

711

Agachi.

— Tu
.

nu

sciî,

rea unui soupe cu persoane rîd la lumina policandrelor,

nu 'î poi închipui plcevesele care glumesc i i în sunetul paharelor

de ampanie

.

.

Pentru tine

halima.

Când Când

vinul curge în pahare ochiî vesel strlucesc,

De un

Inima 'mî salt i tresare fior dumne^eesc. Ridic un pahar
Plin, plin

De

vin de Cotnar
Plin, pîin

câni voTos i mi'l închin. Ah! ah! ahl Glu, glu, glu, sufletul meii ride, Glu, glu, glu, raTul se deschide, Glu, glu, glu, glu, glu, glu. ori care chn

i

i

Eu
Vieaa

mi'l botez cu vin

Pluf
se

sting cu grbire,

Anit ceî tinert se strecor! Dar eîi nu simt nicT o mhnire Cct niS in tot pe urma lor. Purtând un pahar
Plin.
plin.

De

vin de Cotnar
Plin,

plin
lor
îl

i

bend voTos

închin.

Ahl ah!
CtIu, glu, glii,

ah!

sufletul

meu

ride,

Glu, glu, glu, raTul se deschide, Glu, glu, glu, glu, glu, glu. ort care chin Eîi mi'l înnec în vin. Pluf

i

Cocodan.
'1-a

(tn

parte)

Bine

'1-a

numit Agachi, cine

botezat

712

AGACHI FLUTUR

SCENA

IV.

Agachi, Cocodan, Moîsescu.

VS ateptam
cul gazdei.

(viind din fund) blnc c'aî sosit cu nerbdare. Unde 'i atrarul? Cocodan. S'a dus sg tragg un ciubuc în ataMoîsescu.
1
.

MoîseSCU.

— — —

A

.

.

Cocodan.
Moîsescu.

— Bucuros. Moîsescu. — Cât pentru
Cocodan.
i
face chTefuI
s'a întoarce

— Dar domnioara Smrndia, fata luî? — E salon, mergî de-o poftete joc.
în
la

chTul d-tale, ar trebui

îndat ce \sî'-a domnul Agachi uns^ nu peard(î vreme i s6 'i
atrarul,
aci,

vorbeasc de mriti.
D'apoî nu cunosc pe atrarul. Agachi. II veî cunoasce, cum veî vedea Moîsescu. înbrcat cu antereii i cu gîubea. Ca un lutar ? Nu cumva are i naîii ? Agachi. (ctr Ghi) Acu are sS înceap conMoîsescu.

îl

e

— tradansul Vin Cocodan. — Mergî
.
. .

.

.

iute.

(es

prin fund).

înainte

ce

te ajung, (ctr Aga

chi tn tain)

Uncliîule, îî încrcd soarta

mea i nu me

îndoiesc de ibsând. N'aî nici o grij, nepoate. Cât 'l ofii Agachi. zri pe atrarul, am se '1 sucesc ca pe-un titerez. Cocodan. S6 te v6d, unchiule, dac eti diplomat bun ... sg nu 'î pomenescî îns de locul care vrea sg'l cumpere Guvernul, (es prin fund).

Agachi.

— Fereasc

sfîntul

1

.

.

(tn parte)

Nepotul meu

e chîar salba dracului.

AGACHT FLUTUR

713

SCENA
Agachi, Chiril
Chiril. -~ Mî, mî,
safirii

V.
(vimd din fund).

mî!

cald

îi

în

sal!.. Mu(se

sunt

grmdii
fie

ca

sardelele 'n putin,

aerea^

cu o basma roie de bumbac).

Agachi.
bea
!

(esaminând pe Chiril)

Un
.
.

antcreu

CU

glU-

.

.

trebuîe se
(tare)

atrarul
(în parte)

.

se

vede

c 'î-a fcut
ple-

chîeful.

— Agachi. —
Chiril.

Arhofi

...

'î-am uîtat nunriele.

(în parte)

Mic 'mî (^ice arhon ? (apropiindu-se) ArkoH mc închin cu
.
.

.

cciune.

e în

— Frumos nu aa Chiril. — Prea frumos, numai cam înghesuit. Agachi, — Aa moda de astcjî. Cu cât salonul maî mic, cu atât numrul invitailor e maî mare. Chiril. — Proast mod drept se 'î spun
Agachi.
bal,

?

Chiril.

(închinându-se)

Scrut mâinile, boierule.

.

.

.

.

.

vremea noastr oamenii tieau sS maî bine.

petreace

mult.

(în pane» A Agachi. Negreit, negreit se 'mi vorbeasc din vremea luî Caragea. Chiril. Pune'î în gând de-un ceas îmî caut
.

.

.

c

copila prin bal
în

i

n'o gsesc,

aa

de

mult lume
.

e

salon.

Agachi. Al suitetî printe, arhon aveî o (în parte) El copil ? c atrarul. Dar, boierule m'a invrednicit DumneChiril. zeu se fiiii tat. Agachi. Nu'î vina d tale ... i eu, arhonda^
.
.

.

.

;

sunt unchîii.

cic

— Chiril. — Am
tîeat
...

o copil care 'mi un bujor.

scamSn

mie bu-

714

AGACHI FLUTUR

Agachi. S^ 'f trîeasc un nepot care nu 'mî seamn
îl

!

.

.

nici

Eu, arhon ... am de cum ... (în parte)

tul

— — stare, eco— Eu me chîem chir Chiril. Agachi — Chir Chiril i mare. Chiril. — Serut manile De câi anî e nepod-tale? Agachi. — De 20,000 de galbint. se Chiril. — 20,000 de ani de g^lbini aspir a se Agachi. — Dar, i cu toate aceste
.

Slav Domnului Chiril. A! cum chîam? Agachi. Ghi Cocodan, un tener cu nom i numaî bun de însurat. Chiril. Cocodan ? frumos nume
.

!

.

.

}

.

.

la ni

(se

închin).

.

.

.

?

.

.

?

vrcii

(^ic!

el

însura cu fiica d tale,

— Ce spuî, boierule nere nepotul Agachi. — Aa se vede S'a
Chiril.
?
.

arhon

.

.

.

.

Vrea

se 'mî

fie

gi-

d-tale

?

.

.

.

înamorat de dom-

niora
sS

...

i m'a rugat ca

se întru în

vorb
!

cu d-ta

.

.

.

rupem târgul, cum se c^ice. (înparte) 2o,ooo de Chiril.

galbinî

(tare)

Boierule,

propunerea d-tale me cinstete peste tn^sur i nu ^ic ba datoriea mea de printe îns înelegî
. .

.

c

m^

silete a lua oareî care pliroforiî. Agachi. Pliroforisesce te, boîerule,

sescfte.

vrea sg tiu mai ântei d tale are hrisloiftie? Agachi. •— Are.

— Chiril. — Aî
Chiril.

plirofori

dac

nepotul

— Dac
— El
?


.

om

statornic,

econom
un

?

Agachi.
în patru.

.

e în stare sg taîe

fir

de pgr

Chiril.
copila

— Mg
tij.

bucur,

c

i

eii

sunt asemenea,

i

mea

ACACHI FLUTUR

715

Minunat ve caute cineva cu luminanu v'ar putea gsi maî potrivii Când facem nunta ? Nunta ? cât maî îngrab Mg duc Chiril. SS dau de tire Marghioliii ... (se îndreapt spre fund). (înparte) Marghioliii? Credeam se nuAgachi. mesce Smrndia. Chiril. 20,000 ? (es). Nici o parte maî pugin. (singur) Miroas Agachi a bcan atrarul mecherul cel de Ghi 'la ales înadins ca se un cheltuîeasc cu bcniile, dup ce s'a însura, (cutând ceasornicul) 'Mî-am isprvit ptitoriea .. maî am anc jumtate de ceas de jertfit în folosul fam iii eî.
!

Agachi.

s

rea,

.

.

.

— — —

.

.

.

.

.

c

.

.

.

SCENA
Agachi,

VI.
viind vesel din fund).

COCOdan
!

Cocodan.

—A

unchiule,
?

am

jucat cu

domniora

Smrndia i
Agachi.

Cocodan.

simple, nu 'î plac tualetele, ânger, unchîule, un ânger
.

c

— Aa degrab — Ea 'mî-a

m'a fermecat.
are gusturî mrturisit diamantele E un
.
.

c

.

.

.

Am

strîns'o

de

mân
pun
?

(tY scoate mnuile).

— i de acea 'î scoî mnuile? — Ba nu dar a venit rendul sS No. 2 ... Ea spune'mî, aî ve(Jut pe socrul meu Agachi. — Pe chir Chiril 'l-am Nril, Cocodan. — Ce chir Chiril g Agachi. — Cum Nril? Chiril. Cocodan. ~ Ba Nril.
Agachi.

Cocodan.

;

?

vc^Jut.
.
.

fel

?

vrei

c^icî

?

716

AGACHI FLUTUN

— Nril, Chiril, tot ril, tot doî 'I-am cerut maî dinioarea. Cocodan. — Aî cerut pe Smrndia Smrndia Marghiolita. Agachi. — Ce te înelT, SmrnCocodan. — Marghiolita v^^ut pe atrarul? dia... Da unde Agachi. — Chiar atrarul n'a Cocodan. — Aci nu se poate nu 'î-a isprvit ciubucul. eit anc din etac Agachi. — Apoi dar cu cine dracul am vorbit, cu care lutar? Chiril, poate?.. Cocodan. — Cu Agachi. — Tocmai un soîu de bcan cu antereu fcut Cocodan. — Te-aî înelat, unchîule
leî

Agachi. 'un ort

într'o

.

.

.

fata

?

fel

?

.

.

?

.

.

'!-aî

aci.
?

.

.

.

...

cJiir
;

.

.

.

.

.

pozna
se

Eaca atrarul Nril cu fîîcsa dregem îndat greala.
.

.

.

.

.

.

trebuîe

SCENA
Agachi, Cocodan,
rsuflm.

VII.

Nril, Smrndia (vUnd
vin' în salonul

din fund)

Nril. — SmrSndi,

sta

se

ne

Arhon atrar,' dai'mî voie s^ v^ Cocodan. presentez pe unchîul meu, domnul Agachi Flutur, proprietir bogat i ne însurat. Sunt prea fericit, cucoane Agachi de a Nril.
a
.

— Agachi. — într'un Nril. — Amin
. .

.

.

(strgnuta)

.

.

.

ceas bun. Guturaiul dracului nu
nasul c'o luminare,

me

sla-

be, e. st

Agachi.
îndat.

— Freac'î

c

trece

AGACHl FLUTUR

7i7

se

Doftorul Flaîinuc m'a sftuit Oare ? (strnut). întrebuinz tereben S^'i fie de bine. tin Agachi. Nril. Amin. (tncet c r Agichî) Deschide vorba. Cocodan. (încet) Ce vorb. Agachi. (asemenea) Dcspre cstoria îns cu Cocodan.
.
.

Nril.

— — — — —

.

.

.

.

.

.

.

.

.

meteug.
Agachi.
trar,

Arhofi a(î; drege vocea) unchîu, am un nepot care 'î în vîrst de cstorie i' care îubesce pe domniora Smrndia ca un haîu-huîu prin urmare dorina luî i a mea cea maî mare este ca se ne însurm.

— Las'

pe mine.

în calitatea

mea de

;

Agachi.

— Ca s^ se 'nsoar cu copila d-tale primescî Nril. — Arhon Agachi, chipul simandicos cu
;

Nril. — Aud

?
?

filotimiea

propunere, îmî mgulete voie îns sS me gândesc. Agachi. M6 eart, arhon atrar, cn'am vreme; Una, doue ... tr p^n' în trei orî, primescî
care 'mî-aî fcut
.

aceast

.

.

d'mî

.

.

.

.

.

Agachi.

— Dî drumul, dî. Cocodan. — A! cât sunt de
Nril. — (strenut) mese.
;

Nril.

Pri

.

.

.

pri ...

(se

lupt cu

strenutatul).

fericit,

arhon Airv,
sSrut
bra^e

de a într în familiea d-tale mâna, ca la un prine.

d'mî
mele

voie se vS
lule.

Nril.
pe Cocodan)

— Vin

în bragele

(strînge în

— Tabloul pe Agachi. — A
Agachi.

Nril. — i
Cocodan.

d-ta,

arhon

A

achi.
le

(în

pane)

sS

me um
Smr^n

de guturaîu.

(se

înbrgieazi cu Nril).
(apropiindu-se de

nioar,

c

Credei, dom-

inima

mea

.

.

,

718

AGACHi FLUTUR

Smrndia. —

'î-o srute, vast. (Cocodan sSut mâna Smrndieî) NorOC

Nril. — Dîmânasg

(cobo.înd ochii)

Domnule

.

.

.

c aî se neS dca Dumneî

fiî

^eu... Ghi,^ fgtul meiî, te las cu Smrndia; ineo de vorb, în vreme ce eu cu naul tu, om pune Ia cale despre condiiile cu nu nu nu (viindu'X a strenuta) HU AgaChi. IIU HU ..
.
. .
.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

Nril

i AgaChi.

i eu Arhon atrar, haî se bem un pahar de poncîu la bufet, ca s6 înnecm guturaiul.
molipsit
.
. .

Agachi.

— Na, c

(strenutând o

dat/nieî.

m'am

ua

— Bucuros, arhon Agachi. — u) Poftim, arhon atrar. Nril. — Dup arhonda. Agachi i Nril. — Da mg rog Ce
Nril.
din fund),

cuscri,

(merg amendoî

pen

ia

la

d-ta,

...

se potri-

vesce

.

.

.

Na, na, na.

(strnut)

Amin
VIII.

1

(es).

SCENA
Cocodan,

Smrndia.
Babac mS las singur
frumuic de
(tare)

Smrndia. —
un cavaler.
vS(^usem
.

(în parte)

cu
n'o

.

'mîe

Cocodan.
bine

fric.
îî

(tn parte)

tot.

înc

Cuvintele printeluî d-v6strg, domnior Smrndia, îmî dau curajul a vS marinima mea simte o bucurie mrturisi, gini", când gândesc la fericirea ce m^ ateapt!

pen*acum.

c

fr

Smrndia. —
Cocodan.

—A

(ruinoas)
fi

Domnule îns de o mie de
. .

orî

guria d-voastr, f^r displcere a v6 cununa cu mine.
mulemit, dac'aî
afla din

c

maî

primii

AGACHI FLUTUR

719

Smrndia. — Dumnulc,
nici

de cum sS mg mrit tata a gsit de cuviin.1

aa degrab;

nu'mî trecea prin minte dar fiind

c

Cocodan.
te cred

— Ah

.

.

toate jertfele, ca sS nu ve

Smrndia. —
Cocodan.
'ntrece.

domnioar, credei, c oiu. face cii de a purta numele meu. Nu mS îndoiesc, domnule cci
!

;

un galantom.

—O

1

cât pentru galantomie,

me

îî vedea
locui

cât

de

plcut
într'o

este

cstorie.
;

Vom

amendoî
.

lues. mahala, mescî cci adevrata

fr

csu

nime nu vieaa în

mic,

la

Privii la

frunte, i maî iubitoare

tereremul deertciunilor lufericire nu st în acele secturi cuibul turturelelor ... un pic de puf i câteva cu toate astea nu sunt alte jigniî pe lume
.

fr

.

. .

pentru mine, gusturile mele suat prea simple. Cât oîii avea un clavir, mS 'npac
!

Smrndia. — O
unde aî
îl

i maî

fericite

.

.

lesne, orî

— Un Nici vorb vei avea pe-a d-voastrS. avea unul Smrndia. — Al meu e cam vechîu, buit drege. Cocodan. — 'L-om da, de
Cocodan.
...

fi.

clavir!

.

.

nu'î,

c'î
her-

cam

.

.

Smrndia. — Maî
Cocodan.

'1-a

bucuroas
.
. .

a

fi

sS

am

unul

nou, un piano Erhard.

—O

!

Smrndia
st
din
(se

domnior Smin-

rndia,

fericirea

nu

într'un piano vechîu seu noii;

ea isvoresce din dragoste, spirat de cum te-am vS^Ut

amorul ce 'mî-aî
cela-1 alt

pune pe canape lângâ
în

Smrndia).
a
canapele!).

Smrndia.
Domnule
.

(depuânduse

capit

.

Cocodan.
galantom.

— Nu

vS temeî,

c avei

a face cu un

[20

ACACHI FLUTUR

te iubesc ca gentilom Pre legea mea (bis). Sunt gentilom, sânt galante a
!

Eu

Ah

i

aî vrea (bis). pentru mine... lari fric, Fii turturic eii voYu fi amant fidel,

Pe cât

Un

turturel,

(înpre.un&).

Cocodan.
Un turturel 'o turturica Not amendoY pe lume-om Ca turturic i turturel
fi

|

Smrndia
Ne
încetat not

(tnpane).

'

Un turturel 'o turturicH NoY amendot pe lume-oin Ca turturic i turturel
vom

fi

Ne

încetat ne

vom

Yubi.

tri.

torul e plin

Parisul.

— Ce c Smrndia? Aa fgduinî frumoase Smrndia. — Cu adeverat îns spune'mî rog îi plac voiajurile Cocodan. — Aa 'aa. Smrndia. — Eu doresc foarte mult s^ vd Cocodan. — Unde scumpetea cea mare Smrndia. — i 'î mrturisesc c cea maî mare
Cocodan.
^icî
vii-

de

?

;

te

1

?

?

mulemire ce
cunuua, sS

dup ce neom 'mî-aî putea face, ar mS duci în capitala Frangieî. Cocodan. — Cum nu? cum nu ? cel maî lesne lucru.
fi,

Cocodan. — Aerul Mreî supr.

Smrndia.

—i

la

bile de mare,

la
..

Diepe..,
Umecjiala
în

Smrndia. — Apoî

m
.
.

e

cam srat
dar

acolo.
opri

ne-om

Paris,

'om merge pe la magasiî, pe la teatre, pe la concerte... om petrece îearna în plceri de tot soiul. Cocodan. — Se 'nelege, pe la magasiî ... pe la
teatru
.

(tn parte)

îmî pare cam cheltuitoare domnioara.

AGACHI FLUTUR

721

Smrndia. A domnule Ghi, nu pot sg 'i spun cât me simt de mulemit, gândind c'am sS vSd Acesta 'î visul erile strine i minunile civilisaieî meu cel maî scump.
1
.

.

.

Smrndia.
îmt dat cuvântul de gentilom ?

Cocodan.
Pe legea mea
1

(bis).

Smrndia.
VeT
fi

cu mine gâlantom

?

Cocodan.
Pe
cât
îl

vreai

(bis^.

Smrndia.
Primesc a fi dar, O turturic

fr

fricS,

i

sS te

am brbat
tnpreun).

fidel,

Un

turturel.

Cocodan.
Un
turturel

Smrndia.
Un
turturel

'o turturic
etc.

'o turturic
etc.

etc.

etc.

Cocodan,

(tn parte).

E
...

magul
Tinca;

cu unchiul

Smrndia.
am
II.

(în pane) P^cat nu se face nunile tot într'o ^i (st pe (în parte) Un lucru Cocodan. numai mS

meu

a mea io galbinî!
! . .

Am
. .

câtigat r-

c

mrit i
gânduri.)

.

cam
46

în-

67417.

722

AGACHI FLUTUR

grijesce

dup

— Poronc Smrndia. — vr'un tener cum se cade cu educaie i de Cocodan. — Pentru ce cununm cu Smrndia, — Ca foarte plcut. a mea, care Cocodan. — Are ^estre Smrndia. — Are 30,000 de 30,ooo Cocodan. —
Cocodan.
. .

Smrndia. — Domnule

îî prea place voiajul ce m'oîu însura,
.
.

.

.

.

.

oîu duce-o

Ia

ear,

Ghiâ.

P'intre prietenii d-tale nu cunoscî
familie

bun

?

?

se'l

o

prieten

?

galbinî.

(tresrind)

galbinî,

i anc nu
co-

mritat! se vede coat, oarb, surd,
s'a

c

Smrndia. —
Cocodan.

urât, ciunt, oloag, stafiea lumeî?

(ri4end)

Ba

din contra, e
are 30,000

frumuic,
.

tener i

nu'i lipsesce nimic.

Smrndia. — Fiîca cucoanei Lucsieî Fespezanca. Cocodan. — Am vecjut-o ... cu adevrat e foarte
plcut
. .

— Nimic

...

i

.

.

Cine

'î ?

.

(în parte)

30,000

1

(Se

aude orchestra sunând un val).

Smrndia. —
Ionul...

Orhestra

începe

a

cânta

coti-

Nu

jocî,

Cocodan.

domnule Ghi ? Valul mg supar.

(Un cavaler vine de poftesce pe Smrndia).

Smrndia. —
(îî

(catr cavaler)

Cu mulemire, domnule.
GândeSCC
la

d

bragul

i

4^ce, îndreptându se spre salonul din fund).

ce 'î-am spus, domnule Ghi... A revedere, (es). (singur, foarte agtai) 30.000 revedere Cocodan. gâlbmîl Este aci în cas o (Jestre de 30,000 galbinî, El me las de me de scire i Moîsescu nu'mî încurc cu o fat cheltuitoare, ce n'are decât 10,000..

—A

.

.

.

d

.

.

.

.

(se

preumbl

turburat).

AGACHI FLUTUB

723

SCENA

IX.

Cocodan, Moîsescu.

— DomnuIc Ghi, domnule Cocodan. — Ce este Moîsescu. — Am venit se'î spun c Guvernul a cumperat pentru un loc strin lâng barier. Cocodan. — Eî, i atrarul remâne cu
Moîsescu.
.

(viind rapide)

Ghi

.

?

spital

locul

luî

sterp

i

fr

preg?

Dac

aa, remâne i cu domni-

oara Smrndia. Moîsescu. Cum ? Cocodan. Nu'mî place. e cheltuitoare ... viseaz caî pe prei; i într'un cuvent m'am înamorat

— —

.

.

de

Moîsescu.

— De domnioara Tinca Cocodan. — Sunt nebun dup dînsa ... Ce
?

fata cucoanei Lucsieî.

fru-

moas'! I.. Ce per negru ca peana corbului! Moîsescu. Negru? Tinca e blond... are

pSrul

galbin.

? e aur de OlanMoîsescule, mergi iute de vorbesce cu Fespezanca. Nu se poate, Moîsescu. 'î-am anunat visita unui alt ginere, domnul Radian.

Cocodan. — Ce p^r galbin par'c
..
.

da

Ghi

Cocodan. — Radian, Cocodan, tot una'î...i el i eu Ghi, trece-me în locul lui...îî fg-

Ghi

c

duesc un comision de 6 la sut. unchiul d-tale a pus Moîsescu. Fie îns sciî toate la cale cu atrarul Nril. Cocodan. Trebuie Bine 4^cî ... o uitasem gsit un mijloc de a ne strica cu atrarul Cum sS facem ? cum se facem ?

— —

;

c

.

.

.

.

.

.

.

.

724

AQACHI FLUTUR

Moîsescu.

— Eaca

i

atrarul.

SCENA

X.

Cocodan, Moisescu, Nril,
(Maî muli cavaleri se

Cavaleri.

aeaz

la

masa de crî).

Cavalerii.

Danu

plcui, baiu
cât sg sar în
voYii sS

'X

frumos

îns de

joc,

Mat bine

i

'n lanschenet

de

cerc în stog am norOc.

Nril.
crile
?

nici

nu m'ating ?. de ale sfinte, nicî de dracul. (înceo Pentru mine un juctor de crî s6u un om vendut diavolului, tot una f. (se apropie de roasa de cri.) (m tain lui, Moisescu) O! îmî vine o idee Cocodan. Moisescu. Care ?
.
1

— Domnule Ghi, d-ta nu Cocodan. — Dar d-ta? Nril. — Eu fereasc Dumnezeu — —

metahirisescî

.

.

1

Cocodan.
crturarilor
?

— Aî

au^it

opiniea

atraruluî

asupra

Cocodan. — Ca se me desbr de dinsul, oîu sS Du-te colo lâng mas me fac c 's beiv de crî
.
.

Moisescu.

— Dar.

.

i

sume marî ... Eu le-oîu inea ... Vreî se '1 spariî îneleg Moisescu.
parieazâ
.
.
.

în
1 .

glum.
.

Minu-

nat, (merge de

Nril.
nul

sta tn dosul boscherulu'i).

(vund lâng Cocodan)

Ghi.
?

.

.

cunoscîpe dom-

la

care taie lanschenetul

Cocodan.

— Ba

nu.

AGACHI FLUTUR

725

Nril.

câte un icosar o

— Mare destrmat seamenS a dat. Cocodan. — Numaî atâta sermanul Nril. — Ce numaî atâta?
?
1

fi

I

joac

fel

?

MoisesCU.

tare)

Pun

rmag

50 de

glbinî
?

c

lanschenetul nu trece de-a patra oar. Cine ine

Cocodan. — Eu. Nril. — Au^ d-ta Ghi,

?

.

.

puî 50 de galbinî pe atrar.

carte?

Cocodan — Nicî o dat inaî pugin, arhon Nril. — Cm parte) Kivie eleison Moisescu. — Aî perdut, domnule Ghi.
Cocodan.
(fr

.

.

50?

.

a

se întoarce)

Pefdut

?

.

,

Nu

fact
.

ttl-

mica

Aa soar ... ta. Nril. —
.
.
.

soarta,

(cânta încet)

Aa

soarta

.

.

aa

(în

pane, cu mirare)

i ânc are
la
?

curaj secante.

Feciorul.

(viind ain fund, 4ice încet luî Moîses cu)

Domnulc

Moisescu, te poftete un boier

Moisescu.
Feciorul.

— Cum chîam — Eat carta
îl

scar,

luî.

(es&)
. .

Moisescu,
curorul
!
.

~
'1

«n

parte^

Cc v^d

?

Ghi

Radian, pro-

.

A venit casS'l presentez cucoanei
trimit înapoi de
Cocodan)-

Lucsieî

..

Me
fund

duc ca sS
fie

unde a

venit, («s

prin

fr se ve^ut de Bancherul.

Sijnt
?

100 de galbinî
E'J.

in

caniot


.

.

cine

ine, domnilor

Cocodan.

— Ear! Cocodan. —
Nril.
(cânt
încet)

(netntorcându-se)

(în
.

parte)
. .

S'a îngrozit atrarul
... nat.
.

.

.

.

Mi-

nunat

Mt

UU

Nril. — Domnule Ghi.
M^ rog, joci ades crile Cocodan. — Ba nu
;

.

se

am

ertcîune

.

.

?

când sunt singur nu joc

nicî

o dat.

726

AaACHI FLUTUR

NrJl.
riesetn.

(cu bucurie)

A

1

slava

Domnului!

..

MS spla, la.

Bancherul.

Cocodan.
de galbinî.

— Domnule Ghi, perdut. — Ear am perdut? Tra,

(vesei)

la,

Bancherul.

(viind

lâng Cocodan)

îmî eti dator loo
spui,
în

Cocodan.—
nule
?

(spriet)

Eu? dtale?..Ce

domcontra

Bancherul.
mea,

— Aî
luî

inut loo de galbinî
?

i aî perdut. Cocodan. — Ce
tiam crile;

agul în contra Bancherul.
ce

— Domnul
!

fel ? ce fel Moîsescu.

eu

am

inut

rem-

Moîsescu a eit, în vreme prin urmare aî jucat în contra mea,
.
.

—A Prea bine, dommâine cci n'am banî asupra mea. Bancherul. — Prea bine, domnule. Cocodan. — Cât c'am perdut sS'î dau? 20 de galbinî? Bancherul. — Ba o sut întreag,
Cocodan.
.

i

'mî etî dator loo de galbinî.
(cu

gusui

siab)

nule.

.

'î-oîu plti

;

^icî

(es împreun cu

ceî-

l-alt cavaler!).

Cocodan.

(în parte,

cu desperare)

IQO

!

Cavalerii.

Danu

'X

plcut, baiu

"i

frumos

;

îns de

(ât s2 sar în joc,

Mat bine

voiu s2 cerc în stos

i

'n lanschenet al rneîi noroc.

SCENA
Cocodan

XI.
(tulburat).

O sut

de galbinî

!

Am

perdut, eu

Ghi

Cocodan,

AGAOHI FLUTUR

727

lOO de galbinî ...

în
!
. .

cri

!

eu, care

nu pun mâna
1
.
.

nici

o

dat pe un valet licit .. am remas
Barz.

îmi vine se
fac,
pune

ameesc
.

M'am

ca-

lipit

pmentuluî.
altele

.

lOO de galbinî!..
vechî)

Câte economii trebuie se per paguba, (scoate mnuile i
leafa luî

pentru ca se 'mî acomaî

Am

SC taîU

Arie

:

Oi

dulci ochii negri.

Dragit mei galbinî cum v'am perdut O se ve ducei de lâng mine sS ajunget pe mâut strine. durere nicT c'am avut

i Aa

I

Dragit met galbinY mândri i noi De-acum departe de a mea stare, O sS fit punte de desfrenare Ce foc pe mine ce foc pe vot
1 !

I

SCENA
COCOdân,
Agachi.
Ag'd.Clli

XII.
(vine cu

un pahar de pondu),

— Cu

mare greu am cptat un
luptat.
!

phru
la

de poncîu, dar

m'âm
'i?

— Ce fag, Ghi? Cocodan. —
Agachi.
de galbinî
la

Cocodan. — A

unchiule.
ce-aî

pit

de etî limoniu

(cu disperare)
I

Unchîule,
.
.

am

perdut loo

Agachi.

mag,

— Tu Cocodan. — Agachi. — Cocodan. —
c'aî visat.
(tare)

crî
?

ha, ha, ha

.

Pun ^ece galbinî r!

pagub,
cili,

îî in. )ece galbinî ear m'a prins houl Aî ? galbinî maî pugin din (în parte) pece Unchîule, poî s^'mî facî un mare servi

«ute)

.

.

(în parte)

.

.

sg nu

mS

refusî.

728

AGACHI FLUTUK

Agachi.

— Care, —
.

Cocodan.
se

— M'am
.

nepoate? înamorat ca un nebun de do-

mnioara Tinca Agachi. Ce Tinc? ce Tinc?
(Jicî,

Smrndia
.
.

vrei

fata luî

Cocodan. Ba nu Tinca de galbinî ^estre, unchiule ...
;

Nril

?

.

.

.

.

.

Tinca
mi'î

— Mî, nebunit? — Unchîule, dac me iubetî, stric tocmeala cu atra Agachi. — Du-te naibeî ce vrea Cocodan. — Etî unchîule Nu mS lsa. sg ^icS amorul spun Agachi. — Da mî, ce vreî sS Nril trece Spune'î ce Cocodan. — Eat'l vine
Agachi.

i

Are 30,000 drag.
.

Cocodan.

rul.

.

.

ten^r,

.

.

.

sciT

...

bine,

luî

?

aci.

'î-a

numaî stric tocmeala, sS ameesc pe Fespezanca.
prin minte,

(",

tn parte)

M^ duc

SCENA
Agachi,

XIII.

Nril; mar pe urm

Chiril.
.

Nril. Arhon Agachi, veste bun Smrndia e încântat de nepotul d-tale. Porumbaiî tatiî! aii vorbit înpreun despre ale Se vede gospod.
.

.

.

c
.

rieî,

i
.

Ghi
.

a

fgduit

c
?

a

duce o
?

la

Paris,

la

Marea

— Care Mare — Ba cea alb. Agachi. — Caut bine
Agachi.

cea roie

Nril.

Nril.

— Fie

mcar i

c'a fi cea neagr. cea galbin Copiiî se
.

.

.

îu-

besc i's potriviî.

Agachi.

— Arhon

atrar, etî proprietar

?

AGACHI FLUTUR

729

în

— Sunt. ..am o Agachi. — Prin urmare
Nril.
arend.

moie, Mltinoasa, dat

atepi cu nerbdare pe
;

sfîntul

Gheorghe i pe sfîntul Dimitrie ? Nril. — Cu cea maT vie nerbdare

sesc

fr

o mrturi-

ruine.

Agachi.
dat,

arendaul nu aduce banii la vadea ? Nril. Ba se întempl chiar ades ... îns nu

c

—i —

cu toate aceste se întempl câte o

pricep ce analoghie

Agachi.

— Me esplic
. . . .
.

.

.

.

.

.

Aa precum ateptarea unul

proprietar e înelat adas de ctr arenda, astfel i nu maî pugin planurile cele maî bine întemeîate

r^mân

se cade?

— Me esplic Nril. — Un juvaer. Agachi. — Nu ^ic ba
Agachi.

Nril. — Tot

.

.

.

ades

.

abrae. nu pricep.
.

.

.

Ghi

e

un tener cum

.

.

.

îns cam
,

.

.

.

sciî

.

.

.

nicî
.

prea prea, nicî foarte foarte ca vinul cel mistre prin urmare trebuîe lsat se se învechîasc în bute. Nril. Ghi, în bute ? Agachi. MS esplic adic cum s'ar prinde ... Chiril,— (intrând) Domnulc Agachi, primesc... Ha ... Na i altul acum. Ce primescî? Agachi. Primesc sg ne încuscrim înpreun. Chiril, Agachi. Noî ? fugî în colo nu te cunosc.
. .

.

— — — — Chiril. — Ce vorba'î asta maî dinioarea, acilea Agachi. — Ba am cerut-o; Nril. — Ce ce acilea Agachi. — i pe-a
. .
.

.

.

.

.

.

.

;

?

.

.

danu

'mî-aî cerut fata

?

'apoî?
.

lel

?

fel

?

.

i

pe-a

mea

aî cerut-o

tot

?

d-tale.

730

AGACHI FLUTUR

domnule.

— Ce cabazlîc e sta? pliroforisescene, Agachi. — Un cabazlîc de carnaval maî mult vrei? Nril i Chiril. — Au^ Care vrea sS
Chiril.
.

.

;

(funoî)

?

(Jice,

'î-aî
. .

btut
.

joc de noî...Eti
treî orî).

un catergar^ un

pehlivan

Agachi. A dai bun pace.

(Nâril strnut de
I

ducei-ve

la

naiba însferit,

i

*mî

N ril i

Chiril

(arie din

Baba-Hrca).
!

Pehlivan fr' de ruine Tu 't-at btut joc de mine

;

Dar de-acum

te

Ca

sS

fie

rSii

ine bine de tine
!

(cs prin fund).

SCENA
Agachi,

XIV.

Cocodan; maî pe urm Fespezanca, Tinca, Moîsescu i Cavaleri.

la

Agachi. poeat ...

— Ha, ha, ha
la

1

s'au aprins ca doî
.
.

cocoi
.

.

.

poeatl Câte ceasurî sunt
(alergând)

aproape

12! Prieteniî

mS ateapt

Cocodan.
coana Lucsia

la soupe ; me duc. Unchiule, am ameit pe cu-

în

c

— Ear d'apoî nu fac alta de bal Cocodan, — Nu m^ refusa, unchiule
Agachi.
I

;

cere'î fata.
;

când sunt
.

.

.

Gândesce
.

Tinca Fespezanca are 30,000 de galbinî cjestre. Agachi. Cum aî spus ? Tinca Fespezanca ? (în

.

parte)

Amorcsa
.

prietenuluf

meu Bombeanu
f^tul

? (tare)

Nu

se

poate

.

.

F'î

trebuoarele singur,

med.

AGACHI FLUTUR

731

Cocodan. — Unchiule,
în

te rog
e

.

.

.

fericirea

mea st
.

— N'am vreme aproape Cocodan. — Eaca damele scpa Doamna mea, Agachi. —
Agachi.
.
.

manile d

tale.

(U

semt

mâniie).

.

12

.

(Damele într

prin fund).

... (înpingend pe Agachi)

Nu

prilejul.

(iute)

în calitate

de

unchîii,
d-tale,

am

cinste a cere

pe domnioara Tinca,
.

fiica

(sun 12 ore) Me(;JuI meu Ghi Cocodan nopii! .. M'am închinat cu pleccîune. (cs alergând). Aud ? Fespezanca. A doamna mea atept rspunsul Cocodan. dtale ca o sentin judectoreasc

pentru nepotul

.

.

1

1

1

Cor

final.

Cuiioas întâmplare!
Flutur vine 'n adunare, Cere fete i dispare, Alergând în fuga mare!
(Cortina cade).

ACTUL
Teatrul represint un salon elegant.

Pe

fercstele din

fund portretul

luî

U Ghi
;

IIIîn fund, în dreapta

i

în stânga.

canape. în stânga

Cocodan o mas i
I.

în

ram

i»oleit. în dreapta o

oglin4î.

SCENA
Barza, tapierii
Tapierii

mai pe

urm

Agachi.

ducrând).

Grabnic, grabnic sS lucrîfm Casele sS mobilm negreit Domnul Ne-a plti chTar îndoit,

Ghi

732

A«ACHI FLUTUR

Barz.
nu's eu
?
.
.

(cutându-se într'o oglind)

Eu

SUIlt

OafC,

SCU

Me
.

privesc în
. .

nu
jos
.

mg
. .

cunosc

pen'

în picere,

oglind de a(;jî diminea i Cuconu Agachi m'a poleit din cap încât nici nu îndrznesc sS mt pun
par'c's

Ean
sg

ve^i-me,
în

un
..

bo

de
la

aur

.

.

.

îmi
ce

vine
s'ar

me pun

pung.

I !..

mîculil

..

când

m'ar zri fata

dasclului din sat de

Prostenî,

maî da de-a tumba de dorul meu. (intrând din stânga) Agachi. Gata 'î, copiî ? Un tapier. Gata, cucoane Eaca nota.

Agachi.
tru plat.

— Bine.

.

.

.

.

.

trecei

mâne de diminea
(eînd).

pen-

Tapierii

)i i noapte am

lucrat,
;

Casele le-am mobilat Domnul Ghiâ negreit

Va

fi

foarte

mulemit.

SCENA
Agachi,

II.

Barz.
.

(ceicetând nota) Trcî sutc cpte-cjeci i cincî Agachi. Nu'î scump de galbinî pentru mobilarea salonului S'o pun în cocredem c'a fi nota maî piperat leciea celor-1-alte note, ca se Ie dau odat pe toate luî Ghi Ce-o se se maî minuneze bietul Cocodan când s'a întoarce de unde s'a dus, 'a vedea D'apoî când a fi se plluesul apartamentuluî seu teasc pregul mobilrii caseî !.. Me atept sg'l aud
.
.


.

;

.

.

.

.

.

.

.

.

ipând ca

Barz.

— Cucoane Agachi. — Ce

în ajunul

Crecîunuluî.

Agachi

.

.

este,

Barz

?

AGACHI FLUTUR

733

Barz.

vedea ferecat

— Oare nu aur? Agachi. — Maî
în

m'a ucide boerîul, când
picatul
?

m'a

Barz.
vinovat,
nosit

sciî

(ri4ând).
!
. .

(scâncind)

Sracul de mine

apoi

d,

eil îs
.

pe soare poi cta i pe mine, ba ? D-ta, cucoane Agachi, teaî apucat de m'aî schimo-

dac

— mî Barz nu te spriea te-oîu scpa eu de moarte. Barz. — Me rog, cucoane, sS'î mil i poman c d-ta m'aî bgat Agachi. — Eu, dar i nu cred c'am fcut r^u sS
!

cum sunt. Eî AgachJ.
.

las',

;

dinainte
...

.

.

la

faci

în

foc.

;

schimb tot în casa stpânu-teu, Ghi are s^ se 'nsoare cu Tinca Fespezanca, o copila cu 30,000 de galbinî (;Jestre; nu se cuvenea se'î aducS mireasa în apartamentul luî cel vechîu, unde toate mobilele la un loc nu plteau nici cât scaunul cel patriot care s'a vendut cu 10,000 de leî. Ea privesce-acum ... Totul e scump i elegant Chiar pe stpânul teu '1 am pus
.

.

.

într'o

ram nou (arat Barz. — îî ede mult
.
.
.

portretul).

maî bine aa..

.

îns nu

prea pare vesel.

Agachi.
tele
.
. .

(în parte)

Presimte

c are
s'a

s6

(tare)

Barz,

n'aî aflat

unde

dus

plteasc nostpânul

teu de-o

septemân?

Barz.
astcjî
?

Agachi.

— Nu, cucoane. — Curios lucru
a adus

fr' a da de scire

s'a pornit din Bucurescî nimeruî. N'a venit vr'o scrisoare
! .
.

Barz.

— Ba,

doue

factorul

de

la

pot.
.

Eat-le pe mas.

Agachi. asta 'i pentru Ghi, e timbrat Asta-1-alt e pentru mine, nefrancat Trebuîe s6 fie de la nepotul meu. (deschide scrisoarea) Tocmaî a eco. . .

— AL.

.

;

734

AGACHI FLUTUB

nomisit un sfan c Iubite unchiule (dtesce) pleccat din Bucurescî cam rapide, fiind vroîam, p^n' «a nu me însura, se visitez însumî moiea de cjestre <a domnioarei Tincî. cercetat o cu de-a me«nuntul, în lung i 'n lat, i m'am încredinat e
.

.

.

I

c

Am

Am

c

«moie de fPmentul

preg». (vorbit) Ce amorez speculant! (dtesce) e roditor, pdurea întreag, acareturile în
.
.

«bun

stare.» (vorbu). Scrie ca un vatav. cUesce) «Vitele «frumoase gsit îns vr'o cinci boî cam slabî, «dar nu'mî pas, cci acestiea sunt aî posesorului, «într'un cuvent sunt mulemit de voiajul meu, i m^ «întorc chiar ast(Jî la Bucurescî, unde oîu sosi pe la «vreme de mas. Poroncesce luî Barz se'mî gteasc «vr'o doue oug coapte i cacaval fript». Barza. îndat, (voîesce se eas). Agachi. Ateapt, este unpostscriptum. (cites:e, «M'am r^sgândit ... Spune luî Barz s^ nu gteasc
.

Am

c

«nimic.

— Nu'î nimic. Agachi. — Pstreaz'l
Barz.
Ghi,
o

Oîu mânca ce

s'a

gsi acas.»
;

îî

pe mâne cât pentru ast(jlî pregtesc eu o surpris. Am comandat luî Hugues^

în socoteala luî

mas mare,
fiic-sa

la

care

am

poftit

pe cucoana

Lucsia cu
.
.

i pe

prietenul

meu

Bombeanu.

Ofigerul ? Barz. Detreab boîer, i nicî de cum mândru. Agachi. — Ce-o sg maî rîd, ceo~[sg maî rîd, când s'a întoarce Cocodan
1

i

Ce-o sg rid când a veni când a începe-a rScni

Tare, tare, tare, tare, tare, tare, tare. SpSriet s'a minuna gura o va csca Mare, mare, mare, mare, mare, mare, mare.

i

AGACHT FLUTUR

735

(ri4end)

Ha, ha, ha, ha, ha, ha, ha. Ce-o se mat rid eîi; Ha, ha, ha, ha, ha, ha, ha. Ce-o se mat rid <^eu.

Agachi i Barz.
ii4eiid^

Ha, ha, ha, ha, ha, Ce- o sS mat rid Ha, ha, ha, ha, ha, Ce-o s2 mai rid

ha, ha.

eu

I

ha, ha.

^eu

1

SCENA

III.

Barz
(Barz
se privesce în

;

apoi

Cocodan.
încet.

oglind cântând

Se aude îo tind un clopoel).

Barz.
meîi (fuge pen
1

Barz. —
. .

Cocodan.
Me
la

— Cine trage clopoelul, nu cumva'î boierul? — Da deschide
(afar)
a<^r.

Vaî de mine duc s6 dau de tire
(spriet)

I

.

.

el

îî!

.

.

StpânuAgachi.
.

luî

cuconu

ua

din dreapta)

Nu'î aci

.

.

.

e ÎU CCa-l-alt partC.

.

se te duCÎ

dulu.

Cocodan.
(cutând înpregiur)


. .

^es, alergând prin stnga).
(intrând prin fund)
1

A
Nu
1

1

Marc Hiinunc
.

.

.

's

eat-mc's acas M'am la mine
.

.

.

.

.

înelat se vede m'am oprit la rendul mg suîu la al doilea, unde ed Bine întâlnit cu cineva fe» prin fund).
.
.
. .

l-iii,

în loc sg

c

nu

m'am

.

SCENA
Barz, Agachi
Agachi.

IV.
(eind din stânga

Barz.

— tiii eu

— Unde

î ?
.

.

.

acuica chîar 'î-am au^it

glasul.

736

AGACHI FLUTUR

Agachi.
ar
fi

— Se
fi

vede
aci.

c'aî

visat,

Barz

.

.

.

dac'

sosit ... ar

(Se aude ear clopoelul).

Barz. —

Eat'l,

m'am dus

!

(fuge în dreapta).

SCENA
Agachi,
rendul

V.

Cocodan

;

mat pe

urm Barz.

Ba nu, nu m'am înelat ... aci e Sunt îa apartamentul meii., .(cutând înpregîur cu mirare) Aparta mCn tul mCU nU SC poate. (ÎI freac ochii Doar n'am orbul ginilor (zrind pe Agachij A! unchtulc vorbesce, spune ce însem(agUat)

Cocodan.
al

2"'*^ ...

.

.

.

.

.

.

1

)

.

.

.

;

neaz } Agachi. Ce maî faci la drum ?
. .

(în parte)
?
.

Ghi

.

Are se princ^e glbinarea. (tare) Eti snStos ? Aî umblat bine
'1
.

.

Cocodan.

(nerbdtor)

Nu

vorba de drum
}

...

Ce

sunt mobilele, luesul ce ved aci la mine Agachi. Nu înelegi ? o surpris.

surpris ? cucoana Lucsia, soacr ta, a socotit în ta, nu se cuvenea cucoana Lucsia a avut ideea (în parte) Soacr-mea a voit se 'mî facS o surpris?.. (cu muiemire) Prcsentul c foartc frumos, i ateniea foarte

Agachi.

—O — Dar c posiiea Cocodan. — A
Cocodan.
;

.

.

!

.

.

delicat.

Agachi.
gant
(JicS,
.
.

(în parte)

Cocodan.
.

(primblânduse prin salon)
.
.

Cc mormicsce ca un urs? FrumOS
.
.
1 . .

.

clc-

minunat

Agachi.

.

îmî place.

(î.i

parte)

Eaca

nu

ip

?

.

.

(taro

Vrea s6

nepoate, eti mulemit de mine? Cocodan. Pentru ce de d ta ?

AGACHI FLUTUR

787

Agachi.
la


.

Eu am

ales mobilele,

i am
.

presidat

înpodobirea apartamentuliiî. Cocodan. Bravo, bravo, unchiule Aî probat aî gust îî fac compliment. (în parte) Agachi. Ce-a pit ? (tarc) Ea privesce M'am gândit i la tine, te-am pus într'o ram nou

c

.

.

.

.

.

.

.

.

(arata portretul).

Cocodan. —
amabil
!

Bine
mânj.
'î,

(Jicî

...

A
.

1

unchiule, cât eti de
?

— Aa c e bine acum — Mult, mult îns gsesc rama cam simpl, n'are destul poleial. Agachi. — Marc minune Nu 'mî cunosc
Agachi.
maif
.

(îi

strînge de

Cocodan.

.

(în parte)

1

.

.

nepotul. mea se

Barz. —
fiica
prin fund).

Mi '1-a schimbat 'î dau notele.
(intrând)

în provingie

.

.

.

Acu

e vre-

Cucoane, a

sosit

cucoana Lucsia
Ia

(cs

— Bine, me duc se primesc scar Cucoana Lucsia Cocodan. — mine?., de unde i pen unde Barz, Barz, — Aud, cucoane. Cocodan. — Ea spune 'mî Eaca i
Agachi.
le
(tn parte)

cu

d-sale.

la

?

(tare)

(cu sfieai)

.

.. (ve4ândui)

I

tu eti pus în

pus o

Nu 'î vina mea, cucoane, 'mî-a de-a sila. Nu face nimica ... te prinde par' Cocodan. etî un feldmaral. Sciî tu porî cu tine cel pugin de 15 galbinî aur? Barz. stare de om 'î aur dc ccl buii (cercetând gitanele) Cocodan. Barz. Care vrea sS ^icS, a putea sS 'mî slu(tremurând)

Barz. —

ram nou?

în spinare cu

c

;

c

—O

1

i

1

jeasc toat vieaa mea?

Cocodan.
67417. n.

— Ce

fel,

sS'î slujeasc? socoT poate
47

738

AGACHl FLUTUR

c
(es

livreoa e a ta

?

Te
ro<Jî

îne'î,

mi

badeo

.

.

.

îea inaî

bine seama sS nu

Barz.

gitanele.

(în parte)

Dac

nu

a mea...n'are haz.

prin dreapta).

SCENA

VI.

Cocodan, Ferpezanca, Tinca, Agachi.
(inpreun).

Ferpezanca i Tinca.
La amabila'Y poftite NoY venim cu muîemire Cacî simim plScere mare
;

Agachi
Priimind a

(închinânduse).

mea

poflire

In a voastr adunare.

Ne-at cuprins de muîemire Cîict simim plScere mare în a voastr adunare.

Cocodan.
nioar Tinc
;

(înaintând)

A

!

cucoan Lucsi
.

.

.

.

dom-

ce fericire pentru mine de a vS primi

în apartamentul

meu

Ferpezanca.

— Am
an
parte)

...

Nu mg ateptam venit, domnule Ghi, îndat
.

ce a sosit biletul d-tale de invitaie.

Cocodan.
taie
?

Aud ?
Cocodan^
;

(încet

ctr

Agachi)

Qc

invi-

Agachi.
numele tSu la Hugues.
.


. .

(încet

ctr

Lc-am poftit
bucatele
's

la

mas

în

Nu

te îngriji

comendate


la

(în pa.te) La Cocodan. Hugues P Tinca. Spune'mî te rog, domnule Ghi, ce tetcut de opt (Jile de când nu te-am maî v^^ut pe

Cocodan. — Am fost absent din Bucurescî, domnioar Am fost ... am fost la Iai. Fespezanca i Tinca. — Tocmai la laî? în fun.

noî

?

1

.

.

dul lumeî

?

AGACHI FLUTUR

739

Dar; auc^isem c acolo s'ar gsi i juvaere maî frumoase de cât în oraul nostru, i m'am rpec^it în fosta capitalie, ca s^ cumpr cele trebuincioase pentru presentul de nunt Fespezanca. — Ce galantomie! (în parte) Agachi. Gogonat minciun. Cocodan. — îns n'am gsit nimica ca se fie demn de d-ta, domnioar, i m'am întors cu manile

Gocodan.

stofe

.

.

.

goale.

Agachi.
economie.

(în parte)

Adic

fr mnui
. . .
.

.

.

.

tot

de

— îmî plac simple i elegante. Maî cu seam simple. alese i Fespezanca. — Toate câte v^d aecjate cu mult Cocodan. — Cum îî laud singur presentul Agachi. — adevr mobilarea prea frumoas, dar i ine cam scump. Fespezanca. — Fie c face 'apoî cine caut bani, când lucru plcut Cocodan. — Se 'nelege cine caut banî, când
Cocodan.
Agachi.

Fespezanca. Nu face nimica îî gsi în Lipscani de toate câte 'î-a plcea (cutând înpregîur) Dar ce lues în apartamentul unui holteiu ce elegan se cunoasce etî gentilom
. .
1

.

.

c

.

.

lucrurile

(în parte)

le

siant

gust.

(în

pane)

în

;

;

la

?

;

la

lucru

plcut

?
1 !

(tn parte) Brc vorbesce ca un resipitor vremea sS 'î dau notele. Tinca. — Salonul acesta seamn fcut înadins pentru music e mare, 'nalt i ferit de sgomotul
.
.

Agachi.

Acu

.

.

.

trsurilor.

Fespezanca, Agachi. E

— îns
în

nu zresc

nici

un piano.
piano de

cela-1-alt

salon ... un

Erhard.

740

AGACHI FLUTUE

Cocodan.
un Erhard de

(butmicit)

Dar

... e în cela-1-alt salon

.

.

— Nou, de 200 de galbinî. — Nu scump, dac bun Cocodan. — Ear o surpris de a soacreî, se vede. Fespezanca. — Nu scump de cum ... Al meu ine 250 de galbinî. Cocodan. — Se 'nelege c nu scump 200
Agachi.
Tinca.
'î 'î
(în

clavir.

pane)

nicî

.

.

.

'1 de galbinî ... o bagatel. unchîul meii crede *î scump, scump, pentru nu cânt din clavir Nu
.

.

c

c

.

.

.

.unchîule.

Agachi.
sescî eftin
.

— Cu atâta maî bine, nepoate, dac'l gDomnioar Tinc, nu dorescî s^ ve^i} Tinca — Cum nu vreaii se i cerc. Agachi. — D' mî voîe dar sS te
. .

'1

?

'1

(dâiiduî braul)

înto-

VreeSC

salona, nepoate, ine.
în

(trecând pe

lâng Cocodan,

îî

d

notele)

Na,

Agachi.
Agachi.

— Notele. Cocodan. — De music?

Cocodan.

— Ce
;

gunt astea

?

— Ba

notele

de

pe

la

magasiî. (es

prin

stânga cu Tinca).

SCENA
Cocodan.
...

VII.

Cocodan, Ferpezanca.
A! poate ca se ol., sunt cam încrcate
mie?
le
.

De ce mi le reveduesc. (cercet\ndu ie dar nu mg privesc pe mine. . d Frtspezancî) Cucoan Lucsi poftim. Fespezanca. Ce 's astea ? Cocodan. Notele.
(în parte)

Notele
le
.

!

.

.

d
!

O

— — Fespezanca. — A!

.

.

.

vreî

sg le

cercetez.? adiionând

AGACHI FLUTUB

741

375 CU 150 fac 525 i cu 125 fac 800 i cu 134 fac 934. Tocmai 934 de galbinî, pentru mobilarea întreag fdând notele luî Cocodan) Poftim. a casei (în parte) Ce Nu cumva fel, poftim ? Cocodan. socoate le-oîu plti eu ? (tare) Cucoan Lucsia, mS ertaî (Se aude în salonul din dreapta variaii pe piano, care sun en sourdine, în tot
. .
.

c

.

.

.

.

Fespezanca.

— Tacî Cocodan. — Aud Fespezanca. — Ascult cum cânt de frumos Tinca
?
1

cursul scenei

urmtoare)

din piano... simt

A

m

Ce talent! înduîoat

ce
.

uurin!
!

Cocodan.
Ah!., nu
•plânge).

.

.

.. ce sentiment !. îmî vin lacrimi în ochî.

Fespezanca.

— Ghi,

«n

parte)

Na

Ghi,
...

niaî pot opri lacrimele

suntem singuri .\ las-me se plâng. ..
.

Cocodan. — Se
rgmân

plângi? da de ce se plângî,
1

cu-

coan? Fespezanca.
fata... sS

— Ah

peste trei

(^ile

aîs^'mî rpescî
.

fr copil! Cocodan. — Aa este... îns notele.. Fespezanca. — Singur, singur pe lume
n'oîu putea nicî o

!

Ah! Ghi...

dat

sg

mS

cuc deprind
. . .

cu singurtatea.

Cocodan.
chibzui-o sS

îî

veni sS ecjî cu noî la un loc.

Cât pentru cheltuial ne

om pune

la cale.

(în parte)

Oîu

plteasc tot. Fespezanca. Ba nu, Ghi, cci ora tri (coborînd ochiî) Ah Ghi am s 'f toraî destînuire la care nu te atepi nicî de cum.

strîmfac

.

.

.

!

.

.

.

o

Cocodan.
nueasc
?

«n

parte)

Ce vrea oare
sg

sg

'mî

destîfoarte

Fespezanca.

— Aî

mt gsescî negreit

742

AGACHI FLUTUR

copilroas
noapte

.

am

dar ce sS fcut.
. . .

fac?

.

.

aa

mi'î firea

.

.

.

Ast
înclii-

.

Cocodan.— Ce?
Ferpezanca.
puesce'î
cojie.
.

c

— Am
c
me

fcut un

vis
la

pozna
.

.

.

.

par'

mS gseam

bal, în rochie sta-

Cocodan. — Nu

.

Stacojiul

prinde de minune.

Lâng mine se afla un cavaler Fespezanca. cam... sur, dar înc destul de verde.. El me mânca cu ochii de vie, i eii me roeam pe obraz ca o fat
.

^ic ba; însi notele.

..

mare.

Cocodan.


?

(în

pane)

Eaca dracu Nu cumva soacra
!

are idei ciudate

Fespezanca.

Cocodan.
peana
.
. .

în vezduh ca o Cavalerul mestrîngea Orhestra cânta un val cu dragoste la pept, i'mî elicea nite cuvinte înfocate pline de amor, nite cuvinte pe care modestiea nu me
.
.

— Deo dat me —A Fespezanca. — i mS ridic
el
.

apuc

de

talie.

cart

se le repetez.

Cocodan.

an pane)

Fespezanca.
hestra încet...

—i
.
.

Ce dracu sS 'î fi spus? când orhestra încet, când

or-

Cocodan. — Eî
Fespezanca.
la

— Cavalerul
I .
.

m^ urc

într'un

cupeii

i me duse

biseric, unde par'

c

ne

cunun prin-

tele Aftaniisie.

Cocodan.
vis
;

îns n'a fost de cât un cci nu gândesc s6 m2 mrit de a doua oar Cu toate c, dac s'ar presenta un cavaler anc verde ... Cocodan. — Pardon^ pardon, cucoan soacr

Fespezanca.

— Ea las — Ah
.
.

gluma...
.
.
.

.

.

s^ ne

tlmcim

Fespezanca.

.

(cu sentiment)

Ah Ghi
!

.

.

.

n'oîti

pu-

AGACHI FLUTUR

743

tea nici o data sS triesc

m'a

Cocodan. —

esaltat,

m'a

ridicat
(în parte)

singur ... Visul m'a ameit, tocmai într'al 19-lea Cer. Prea sus!., a 'nebunit baba.

(Pianul înceteaz).

Fespezanca.
Ce
vis

Pe mine

frumos, ce vis ferice Yeri m'a încântat!
<;lice

Un
CS

glas tubit, tainic îmt
el
!

Ah

va fi realisat. de atuncY, mintea 'mt

se perde,

ne 'ncetat par'c zresc Un cavaler plecut i verde

i

/

Ce 'mî

(^ice,

<^ice

:

te

iubesc.
(;lice
I

Un Ah
(Es

cavaler ce 'mi
!

<^ice,

:

te

îubesc

i

sunt ferice

î" stânga,

acoperindu'î obrazul cu

batista).

SCENA
Cocodan.
. .
.

VIII.

(îi freac urechile) Cc-am au^it ? îmî iue Baba are gânduri de mriti E în stare verde, precum (^ice ea sS îea un brbat tener i un brbat care 'î-a mânca toat averea cu lingura,
. .


.

urechile

1

.

.

.

.

.

;

dup
fac6

obiceîu

.

'apoî maî
S'a
!

sciî

pecatul!
de-al
.

.

.

poate se

i
.
.

copil
.

.

.

.

maî

ve(^ut

de astea pe

lume

pericul

'î în clironomiea ? aa 'î Nu'î timp de pCrdut Baba s'a aprins trebuie se fac ce-oîu face, ca s^ 'î scap averea din gura lupului O dac'aî avea la un brbat copt, vestejit, limoniu, nu verde un om ters de pe faga pmentuluî, se'l dau babei .. aî fi garantat despre viitor.
(furios^
(se

.

.

i

.

c

?

primbla agitat pe ecen)
.
.

.

.

.

.

.

.

.

!

mân

.

.

.

744

AGACHI FLUTUR

SCENA

IX.

Cocodan, Agachi.
Agachi. drângnind

— Ghi, da nu din piano? Cocodan. — Ol ce idee
!

viî

sS

asculi pe Tinca

!

(artând pe Agacw)

Eaca
;

brbatul cel copt (t?re i îutc) Unchiule, unchîulic. ascult: eti btrân, ostenit, batojit, aî podagr prin urmare trebuie numai de cât se puî capgt holteiei n'aî timp de perdut.

— Trebuie se Agachi. — Eu fereasc-me Dumnec^eu Cocodan. — 'i-am gsit o femeie plcut, bogat i gras, care te îubesce. Agachi. — A cine
Cocodan.
te 'nsorî.
?
! !

Agachi.

— Ce

se fac

?

Cum

cjis ?

r

Cocodan. — Cucoana
Agachi.


.

Lucsi.

Cocodan. Caracterul d-tale vesel îî place. 'Mî-a vorbit de d-ta chiar acum cu entusiasm ... fcut un vis înfocat cu rochie stacojie care dta jucaî

Soacr-ta

?

A

.

.

.

.

m

valul i rolul de amorez. Primescî? M^ duc s'o bucur pe cucoana soacr sS 'î duc veste bun.

Agachi.
cu mori.

.

.

.

(oprindu'i)

Cocodan.
Agachi.
surat
.
.

— Unchîule, gândesce c are doue moiî
i am
vg(;fut'o

Ho,

ear Nu
?

daii Tatariî.

— Alb mcar

.

De-abîa

eu nu 's de 'npe Fespezanca i, n'am
qlece ...

apucat a

nebun, când îî cunoasce-o maî de-aproape. Unchîule, închipuesce'î fericirea de-a avea o sogie inimoas, care te-a cuta când îî fi zaif, te-a freca la temple cu oget

mS îndrgi de dînsa. Cocodan. — îî iubi-o ca un

drgla

.

.

.

AGACHI PLUTUB

745

de trandafir când grij la betrânee

te-a
.

durea capul,
.
.
.

i

'î-a purta

de

cci betrâneele sunt triste. Aa este îns Agachi. 'apoî ce 'î dai gre cucoanei LucsiCocodan. eî ? Ea 'î anc hazlie, nurlie maî cu seam când

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

e

înbrcat Agachi.

minune.

— Cu adeverat; stacojiul seama ce Cocodan. — i
luat-aî

'n stacojiu.

o

prinde

de
. .

umere albe
la

ce brage rotunde are?

Agachi.
primesce.
.

(aprin^ându-se)

Cocodan.
Agachi. mea ?
.

— £î

Lc am

admirat,
stai la

balul eî.
?
.

1

apoî, ce

maî

îndoial
la

.

c

— Da cum, Doamne eart-m^, vîrsta Lucsia te îubesce, te Cocodan. — Ce 'î pas gsesce c etî verde dac aa, maî c Agachi. — Oare maî
?
. . .
. .

?

.

.

.

.

.

.

.

.

(ri^end)

Sclî c'ar avea

haz se facem nunile amendoî

tot într'o

(^i?

Cocodan.
se cheltuim cu


(în

taîn)

Maî haz

!

.

.

i

astfel,

în

loc

Agachi.
economie
?

doue mese, facem numai una
(vesel)

i bun.
de

A

1

houle, vrei se

mg
.
.
.

'nsorî

Unchîule, Cocodan. Tacî, c'î vine mireasa arat-te înfocat fiî verde. Las' pe mine. Agachi. te numescî Flutur .. Cocodan. Ad'î aminte

.

.

c

.

sg te vgd fluturaule.

746

AGAOHI FLUTUE

SCENA

X.

Agachi, Cocodan, Fespezanca.

Pespezanca.
domnilor
?

(pe pragui

uiî din

8tâ- gi^

VS

derangez,
toc-

— Nicî de cum. cucoan Lucsi d-ta cu unchiul meu. Fespezanca. — peu Agachi. — Facc parale anc soacra. Fespezanca. — i ce ^iceai de mine Cocodan, — Unchîul meu, serm.anul, îmî istorisea încânttor ce a fcut un neapte. Fespezanca. — A i a visat
Cocodan.
;

mai acum vorbeam de
'în parte,

?

?

vis

ast,1

Cocodan.
lad

—i
.

(apropiinduse)
.
.

?

pare

c

;

d-luî

?

cu flori se rochie stacojie

gsea
.
.

o

dam
(încet

lâng o frumoas, înbrcat cu
era
la

bal

.

.

.

Fespezanca.

Cocodan.
chîule.

— Stacojie.

«n

paite)

Ca mine?
ctr& Agachi)

Ofteaz, un-

Agachi.—

Bucuros,

Cocodan.
Agachi.

— Acea dam
1

(ofteaz,.

era

veduv i înbobocit
.

ca o zarnacadea.

Cocodan.
Agachi.

—O —

dar
(încet,

;

ca o zarn Ofteaz.

.

.

(oftând)

acadea.
1
.
.

uimit, Unchîul meu, sermanul trisat, se apropie de dinsa tremurând ca frun(;Ja, (pe Fespezanca de mân) 'o apUC de mân. Fespezanca. — (uimii, în parf^^ VaC de mine
!
.

Cocodan.

clec(apuci

.

Nu

scii ce 'mi vine.

i 'i (,lise cu un glas verde O doamCocodan. na mea cât eti de frumoas cât eti de grandioas cât eti de cât etî de maîestoas
:
!

1

1

1

!

.

.

.

.

.

AGACHI FLUTUE

747

Agachi.
nunie.

(încet)

Destul.

.

.F'î propunere de

cu-

— Eu? — Fie care destul pentru Cocodan. —
Cocodan.
Agachi.
tine.

la

rendul luî

.

.

.

Eu am

lucrat

(Fespezancâî)
:

l însfcrlt bîctul meii unchiu
în genunchi)

îndrzni s6 adauge
te iubesc peste

(se

pune

Lucsi, Lucsi
?
.

!

msur.

Fespezanca.

(turburat)

Pe mine

.

d ta

?

Cocodan.
Ce
vis frumos,

ce vis ferice
1

Pe mine ter m'a încântat

Un

glas Tubil taYnic îmî ^ice
el

va

fi

realisai.

Agachi.

(întrerupendu'i)

Scoal
Bine

m, c
(îî

nu'î locul

t^ii.

Cocodan,

(sculându-se)

Cjicî.

terge genunchii).

Agachi
!

(îngenunchind,

urmeaz

cânticul).

Ah de aiuncî mintea'mî se perde CcY neîncetat eij te zresc. De i sunt sur, sunt âncil verde

;

i

de amor me prpdesc. Lucsi, ah spune'mY aice

C
ce
\

1

primescY, se

fiu

ferice.

Fespezanca.
orbescî

Agachi.


.

?

.

.

Vaî de mine Domnule Agachi Aî nebunit } Dar, am nebunit de amor eii de amoare,
.
. . ! .

dup

Lucsi, etî vduv, eii sunt limba cea nou v^duvoTu Haî s6 unim vSduviile noastre, ca se le prefacem într'o preche de porumbaî.
. .

.

.

Fespezanca.
Agachi.

— Lucsi

— Domnule,
... te

m6
...

confusarisescî.

rog

nu

me

despera

.

.

748

AGACHI PLUTUB

vorb Fespezanca. — Nu acum, c^'s prea sastisit Alt dat mâni ... pane) Ah inima mi se bate
.

spune 'mî nu maî fie

mcar

un cuvent dulce
.

;

^i

c

primescî, s^

.

.

.

.

.

(în

1

ca

o toac,

(fuge în stânga).

Cocodan.
Agachi.
cu doue sunt popa.
. .
.

— Dup dînsa, — Las* pe mine

unchiule.

...

Nu scap
;

îmî place, m'a fârmecat
(într Jn stânga).

ea cu una de-acum eu îî

SCENA
Cocodan.
unchiul
la,

XI.

meu
la
. . .

.

la,

ha, ha, ha. 'L-am însurat pe 'Mî-am asigurat clironomiea Tra, îmî vine se joc polca de bucurie.
. . . . .

— Ha,

(Arica polcî din

Chiria în provinie

;

Ba

te-oiH

mncd),

'L-am însurat
Tra,
la,

la,

la,

tra,

la,

la, la

'L-am însurat pe btetul 'L-am înfocat,
Tra,
la,

mo,

la,

la,

tra, la, la, la,

De

s'a aprins

Ce

ca un coco. bine *mY paie

Tra, la, la, la, la, la, la, la, la. 'l-am bhgat în cuTb cstoresc pe-a luY stare Tra, la, la, la, la, la, la, la, la, Sunt sigur eti s'o clironomisesc.

C

i

(Joac polca cântând)

'L-am însurat
Tra,
la,

!

la,

la,

tra, la,

la, la,

la,

'L-am însurat pe bTetul

mo,
la, la.

'L-am
Tra,
la,

înfocat,
tra, la,
la,

la, la,

De

s'a aprins

ca un coco.

AGAOHI FLUTUR

749

fjucând, ajunge lâng mas i rgmâne cu un picior în aer). Cc VcU (lea scrisoarea). nefrancat ? O scrisoare pentru mine ? ba 'î francat, (o deschide) Cine 'mî scrie ? Moîsescu ? (cîtesce) Me grbesc a te încunosciina «Domnule Moiile sele «c averea cucoanei Lucsieî e în proces «'î-au fost lsate prin testament de bunul seu, Tachi «Craîoveanu îns testamentul se gsesce atacat de maî « multe persoane, sub cuvent de oare care lipse de forme. Pri«Pricina se caut astzi la Curtea de Cassaie etc. .» Tronc alt «mesce asigurarea -înaltei stime Starea soacrei e în proces Care vrea istorie acu Ruinat se (JicS, dac s'ar perde pricina, e ruinat i eu am apucat de '1 am încurcat pe unchiul meu ..
l

.

.

.

.

Ghi

1

.

.

.

;

.

.

.

.

.

.

.

1

1

.

.

.

.

,

.

.

.

1

Destul treab-am^fcut

I

.

.

SCENA

XII.

Cocodan, Agachi.
Agachi.

Cocodan.

— Ura am — Ce Agachi. — Am fcut o pe Lucsia sg
1

.

.

isbutit
?

1

aî isbutit

primeasc
.
. .

..

S'a cam fasolit la început, dar însferit s'a înblân^it ca o meîoar, i 'mî-a dat mâna s'o serut serutat-o pSn dincolo de cot .'Criu eîi (în parte) Cocodan. Ea privii moneagul Agachi. Eî nepoate, ce maî (Jicî .".*. siint

Am

.

.

1

1

1

mi

onoroîu,
schimbat.

orî

ba?

Cocodan.
Agachi.

— Bine,
plan

bine
?

;

linitesce-te

.

.

.

Planu

curoaneî Lucsieî e în proces. Chiar ast(ilî se trateaz pricina la Curtea de Cassaie. De-a perde-o, nu'î rSmâne nici o lecae.

Cocodan. — Averea

— Ce

Ce schimbat

?

750

AGACHI FLUTUR

Agachi.

— Ce
.

proces,

m
m?
.

?

.

.

ce

lecae
;

?

par'

c

vorbescî într'aîurea.

Cocodan.
însuratul
.

— Crede-mS,

unchiule

nu
:

te

grbi cu

Au^î se nu mS grdoar nu's un popone sS m'aprind i sS me sting pe mic pe ceas. (în pane) Nici vrea sS 'neleagg Cocodan. (tare) Poatc sS peardc procesul. Eu nu me 'nsor pence'mî pas ? Agachi. tru banii Lucsieî... Mg 'nsor pentru bragele eî, pentru ochii eî, pentru nurii... Doamne ce 's betrâniî, când li se Cocodan.
besc,

Aî 'nebunit, Agachi. când m'am aprins ?.

Las te

pe tânjeal.
.
.

Dac

c
.

.

.

—i
.

.


1

aprind clcile;

gândesce, unchîule. bun pace. Agachi. --Du te la naiba i 'mî luat foc stogul de paîe; Cocodan.' (tn parte)
.

Da

d

;

A

nu

'1

maî pot

potoli.

SCENA
Agachi, Cocodan,

XIII.
;

Barz

mat pe tirm
Bombeanu,

Bombeanu.

Barz.
la
care-a

— Cucoane,
PofteSCe

mâncat cu noî

a venit d-nul la Hîc.
'1.

sciî_
\

Agachi.

biletul

Agachi. — A bine-aî venit prietene. Aî primit meu de Bombeanu. — 'L-am primit cu mulemire, i, Ce vSd m'am grbit, cum m'a cunoscut. Aî Cocodan. —
1

Cocodan. — Bombeanu. — Cocodan.

(Barx

esâ)

(în parte, intrigat)

Bombeanu
.

?

(tntrând)

Domnilor
!

.

(ta parte)

El e

.

.

aîl

!

(st

îmoarct)

invitare

?

preT

Vecjî,

(zrind portretul
1

luî

Cocodan).

(în parte)

.

.

.

AGACHI PLTJTUB

751

— Curios lucru — Ce Bombeanu. — Cum se face
Bombeanu.
Agachi.
figura
?

!

de
.

aî la d-ta în salon

ast pocit ? Agachi. — E portretul

i

— Luî Zarafopulos, cmtarul Agachi. — Zarafopulos 24 sut Bombeanu. — Tocmai.
Bombeanu.
?

luî

.

.

meu.

la

?

COCOdan.
rcuros

(în

pane, ascim^endu'î obrazul)

da

bu-

un sfan, sS

(uîmit) Zarafopulos îneleg acum Agachi. pentru ce Moîsescu n'a voit nici o dat sS mi'I arate. Figura ast pocit, precum (^icT, ne-a esploatat pe1 .

fiii

aturea.
.

A

1

amendoî

fr

nici

Cocodan.
Agachi.
aî ajuns a
fi

un pic de cuget.
«n
parte)

Cum? i
Cocodan.

unchiul
încet)

meu

se în-

prumuta din banii meî?
(apropiindu-se de

Ncruinatule

.

.

.

i cmtar?

Cocodan. Bombeanu.
luî
.
.

.

Eaca i originalul portretuai de gând sS Kir Zarafopulos, adevrat e
(zrindui)

(Intorcendu-se, încet)

Se'î spun, Unchîulc...

c

urci

dobînda

la

Cocodan. Sg ve spun ... Nu credeî ... în adevSr ... mi s'a întemplat câte o dat sS oblig prieteniî, înprumutându'î cu opt, cu cjece Ia sut pe an

50

la

sut

?

dar cu 24 nici o cel mult 1 5 Moîsescu, blstematul cel de Moîsescu, m'a Eîl îî încred baniî compromitat, dup cum îneleg A meî, i el se vede c'î speculeaz în folosul luî n'aî fi crezut câ ar fi abusat astfel de nevinoviea mea.
;

— Mincîunî. Cocodan. — Chîar cu Agachi. — Mincîunî. Cocodan. — Cu
Agachi.
1

.

.

12

.

.

.

dat

.

.

. .

.

.

.

,

752

AGACHI FLUTUR

AgaChi.
tine.

sule! Potlogarule
pot,

c

De

ctr Cocodan cu mânie) Ticlorui Fie sS me uît la a^î înainte se nu (^icî cumva ca'mî eti ne1

-— MinCÎUnî
1

(încet

Iud!

'Mî-e

te stîlcesc.

Cocodan.
Agachi.
în
5

— Unchiule — Taci, c întru pecat pe loc
(încet)
. .

în

.

.

.

Pen'
?
.

minute sS renuni

Cocodan.

— Eu se perd cjestrea
la ornic)

la

mâna Tincî
?
.
.

;

au(;Jitu-m'aî

Nicî o

dat
;

.

.

Maî bine moartea! (cutând Agachi.

Acum

4 i

^ece, de nu'î
luî

fi

urmtor

sunt 4 i ciuci la poronciî mele, spun la

toi istoriea

Cocodan.
Agachi.
cusit
. .

— Eaca Tinca cu maîc-sa
(Bombeanu
se retrage în fund)

Zarafopulos Cocodan,
(în

pane)

Am

pit-o!

.

.

.

Arat-te

is-

.

Haît.

SCENA
Celt de'nainte,

XIV.

Fespezanca, Tinca.
!

Fespezanca.
câtigat procesul,

— Veste bun
(arat o
hârtie).
?
!

.

.

veste

bun

1

.

.

Am
ro-

Cocodan.
1

— Câtigat

Bravo

!

.

.

Testamentul
1

mâne bun Ce fericire Agachi. — (CU ornicul în mân) 4 i Cpte Fespezanca. 4 i epte > Ce ne pas ? Am o treab important la 4 i Agachi.

10.

o cunoasce. (încet) D'apoî Cocodan. unchiule D-nul

Ghi
1
.

a

câtigat

procesul,

.

Agachi.
iscusit.

(încet)

Tocmai

de-aceea, arat-te

i maî

Cocodan.

Fespezanca.

— Cucoan — Ce

Lucsi

.

.

.

este,

Ghi

?

AGAOHI FLUTUR

768

—4 i Cocodan. — Agachi. — 4 i Cocodan. — Cucoan
Agachi.
8.

Cocodan.

(in

pane)

Uf

î

cald e

!

(rugându-se încet)

UnchîuHc

.

.

.

9.

blig,
(în parte)

în acest
1

Uf i econom Fespezanca.
?
.

Consciina mea me ominut solemn, sS vS fac o destinuire (tare) M'aî cfc^ut ncgrcitun tenSr cu minte
.
.

.

.

.

.

Cocodan.
Agachi.

— 4 i io minute Cocodan. — V'aî înelat,
!

— Negreit.
(încet,

cu desperare)

Unchîulic.

cucoan

.

.

.

(Tuto

Silnt

din protiv un

d acas

sS ca un betrân, îmî petrec ^^lele i nopile pe la birturî mS inprumut cu bani în târg, de pltesc i8 i 24 la sut i merg la bal masche înbrcat în
cheltuitor,

un

destrmat. în

loc

;

1

costum de Mustafa Paa.

Fespezanca i Tinca.

Cocodan.
în acest

— Eat adevrul sdntl Agachi. — Se înpodobesce Cocodanul. Fespezanca. — Domnule Ghi, purtarea
... astfel

(indignate)

O

!

.

d-tale

minut solemn merit o rsplat. Primesce dar înalta mea consideraiune; cât pentru Tinca, terge te pe buze. Tinca. Aud ? Vrea sS cJi^S, ear rSmân fat marei Ba nu, Tinc nu te 'ngriji de asta Agachi. Eli 'î-am gsit un brbat, care socot 'î-a plcea maî mult de cât Zar Domnul Bom Cocodan beanu, prietenul meu.

— —

;

.

c

.

.

.

.

.

.

Tinca.

(cu bucurie)

Bombeanu.
merita favorul

A

. .
.

(inaitând)

fi

prea

fericit,

dac'a
.

Auc^f Tinca Agachi. cere un favor t^nSrul primesce, sS se isprveasc comediea.
67417. n.

.

.

48

754

AGACHI FLUTUR

— Cum a hotrî maîc-mea. — Eu primesc cu bucurie. Agachi. — Bravo i mata Tinca? ce Tinca. — Nu sciu de se cuvine. Agachi. — Vrea sg ^icS, nu primescî Tinca. — Ba primesc. Fespezanca. — Ce te maî fasoleai dar?
Tinca.
(coborînd ochii)

Fespezanca.

...

.

.

(Jicî?

... fie

.

.

(rapide)

COCOdan.
mult
la
.

-

(trgând pe Agachi

turisesce câ cu toate
fericirea

defectele
. . .

d-tale

Unchîule, mrmele, am contribuit te-am logodit c'o avere
la o parte)

ucada. Agachi.
moartea d

— Nu

Cocodan.
tale,

— Nu
?

Agachi.

Cocodan. —

— ie

vreî sS'î pltesc comision r dar însferit maî târcjiu, dup tot 'frî a veni i mie ceva parte.
;
.
.

cumva

.

Tot eu am sg'î

fiii

clironom,

cci

despre copil cred ce te-a ertat Dumnecjeu. Culcâ-te pe acea ureche. Purtarea ta Agachi. m'a revoltat astfel, c, în ciuda ta, am de gând sS las în urm'mî o jumtate duzin de fluturi. (înparte) Se laud, unchiul, nu'î tocmai Cocodan. aa de revoltat. (înuând) Poftim la mas. Barz.

.

.

.

Agachi.

— — Ura

!

i poft bun

1

Plcerile 's paseri uoare Ce-aprind a inimilor dor

;

Omul
Ear

prost
le

le

las

sS sb6re,

eii

Cu

al

prind vesel din sbor. meii pahar

Plin, plin

De

vin de Cotnar
Plin, plin

i

când paharul meii închin,

Ahl Ah! Ahl

A(JACHI

FLUTUR

755

Glu, glu, glu, sufletul meii ride, Glu, glu, glu, raYiil se deschide, Glu, glu, glu, glu, glu, glu
;

Cci ort care chin Eu mi'l înec în vin.
Pluf!

Toi.
^i»> gl"» glu. sufletul
(La
finele cupletului,

meu

ride, etc.

Agachi

d

braul Fespezancî, Bombtanu dâ braul
se îndrept spre fund).

Tincî i toi

(Cortina cade),

flRVINTE

l PEPELEA

PERSOANE:
ArvJnte, de 50 ant.

Pepelea, de 25

ant.
luK Arvinte.

Mndica,

nepoata

ARVINTE

I

PEPELEA

4RVINTE
Scena

51 f Ef ELE^

VODEVIL ÎNTR'UN ACT
se

pctree Intr*un sat din Moldova, în anul

1864.

Teattul represitit o

camer

de

ear
;

cu o

u

înfund, alt
;

u

îndreapt;

tâng

dînsa,

uu

cuîîi

perit cu

scoar;

mare în prete în stânga fereast în fund un pat acoalturea cu patul, un paravan prost; în mijloc, o mas de

lemn cu doae scaune.

SCENA
Pepelea.
eti
?
.
.

I.

— «ntr
te-aî
I .

prin fund)

Mndîcâ Mndic!. Unde
!

.

Unde

ascuns
.

?

(merge spre

ua

din dreapta, voind s'o

deschid)

Mndic

SCENA
Pepelea,
Pepelea. — Eu
Evl,

II.

Mndic

.

(dup u,.

Mndic. —

Cine
.
.

acolo

?
.
.

Pepelea

.

ursitul tSu,

Mndic

1

Pepelea din poveste,
n'a fost

EQ, Românul

Cum

Altu 'n sate

drgla, i nicY nu i 'n ora

este

!

!

760

ABVINTK
4

I

PEPELEA

nepotul luY Pâcal. Care 'n orlf ce timp i loc Rid de protî, rid de Tândal. de dracul luai bat joc.
Eii,

i

Multe fete dupâ mine Zac pe coaste i oftez Dar eii numat pentru tine Inimioara 'mi-o pstrez.

— Tu etî, Pepeleo Ce caî — Am venit se'î spun c'mî etî gu ca ochii din cap. Mndica. — Aa s^ tretî?
Mndica.
Pepelea.
?
.
.

?

dr-

Pepelea.
dico, sS

— S^

Arvinte, de'î spun

n'am parte de mou-t^u, gîupânu gugoî ... Da deschide ua, Mnla

— Nu pot, c m'o închis mou-meu cheîa Pepelea. — Eleî i de ce te-o închis Mndica. — Ci c sg nu m^ fure Zmeiî.
Mndica.
.

ne vedem

fag.

cu

.

!

.

.

?

i

— Mânca'I-ar Zmeoa'icele, ghîu Mndica. — Cos! de nunt Pepelea. — Rochia
Pepelea.
tu ce facî tu acolo singuric
ta

jafurisit.

.

.

Mndica.
alt nu
facî
.

— Ba Pepelea. — Ear'
. .

?

Arvinte antereu luî îl cârpeti ? De când te tid, Maî dSun^lî 'î-aî scos mânicile, ca se'î
1

.

.

mo

.

.

.

.

puî spete.
poale.

— Acum 'lam scos ca O s'agîungg Pepelea. — Ha hal ha ar antereu Arvinte, mânca'1-ar guzganiî pe antereu? Mndica, — Pe cine
Mndica.
spetele,
! 1

sS'î fac

.

.

vestit în

luî

?

.

.

Pepelea.
îî în

mare sgârcit pe mou-tSQ, stare sS taîe un fir de mlaîQ în opt
1
.

Ba

c

îî

.

.

ARVINTE

I

PEPELEA

7C1

— — Mndica tii una Mndica. — Ce Pepelea. — Te-am cerut diminea dînsu. Mndica. __ Eleî i ce 'î-o rspuns Pepelea. — M'o trimes dracului poman. Mndica. — Da pentru ce? Pepelea. — Ci c nu's de neam mare Mndica. — Au^î Pepelea. — De-aceea am hotrît se gîoc una i bun Mndica. — Ce? Pepelea. — Ce m'a sftui dracu.
Mndica.
Pepelea.
(ride).
!

.

.

?

?

îerî

la

!

?

...

Eaca vine strigoîu. Mndica. — Fugi îute, se nu te gseasc aici! Pepelea. ne videm cu bine, M'am dus ... întâlnesc cu Mndîc Pe unde s es, ca s nu el ? Ha dos la fag. (sare P* fereast, în timp pe fereaSt

Pepelea.

(Se aude afaru. tuind

i

strnutând).

S

1

m

!

.

.

.

ce Arrinte într, prin fund).

SCENA
Arvinte
!
!

III.

(cu

gîubea strenuroai).

U hu, hu, hu geru'î (îî sufl în pumnî). Bine qlice, Românu, îearna n'o mnânc lupu ., Am fost cumpr un car de lemne dar 'mî-o cerut cât dracu pe tat-sîi, i n'am luat nicî o dispictur, ca s'f viu (strenut) de hac celuî cu lemnu Na ear m'o prins gutunarîu. UI hu, hu, hu!..De 'mî-ar gti Mndica pun ceva cald pe mine, c, (^u, am înantereu, ghetjat Heî blagoslovit fie vorba iganului «Maî bine dou veri, de cât o îearn.t
1

c

.

s

;

.

.

.

1

c

s
.

.

.

!

s

:

762

ARVINTE

I

PEPELEA

Banul se câscigâ

greii

Dar uor
Cine
'X

se cheltuesce.

prost

i

derbedeti

Lesne

'n

lume mottuzesce
bant

îns. eu

am

i

minte,

Ccî mS

chTem jupan Arvinte.
(strnut).

într'un ceas

buni

îearna vine, timpu'K rece, Eli o las frumos de trece

i
MS

nu mS 'ncSl^esc la 'ncâlcjesc srind în
eii,

foc
loc

.

.

.

.

.

.

Astfel,

jupan Arvinte
tot ferbinte.

Sunt cu trupul
(S-renut).
sufli nasul)
!
.

Ha caii aa ... i la anu cu bine apropie de ua din dreapta) Mndic Mlldic
.
!

.

.

(îi
I

1

.

.

fse

. .

Se vede c'î mânioas c'am închis'o în odae Apoî cu fetele vorba ceea paza bun ferete primejdiea rg Dumneeî, gîupineasa Mndica, era în plecare sS se dee în dragoste cu puchiu cel de Pepelea,, .un târîebreu, care 'î bate gloc de toat lumea .. Atuncî s'agîung^... (s« deprteaz de ua) 'L-am întelnit maî deun(;jî i 'î-am cjis sS
...
.
.

Nu rspunde, drcoaîca
.

d

1

.

.

.

. .

.

.

.

.

,

.

î

îî

*mf vendS casa asta, în care gd acu de doî anî casa luî, hou! Cum aî face sS 'îoîeu pe nimica?.. Se'l port cu vorbe, '1-oîu însura cu Mndica, p^n ce-oîu mântui târgu.. .'apoî, de spate i pe u'afar. Ha !.. eat'l ci c, când vorbeti de lup, lupu cât
.

.

c

.

.

.

cole

!

.

SCENA
Pepelea.

IV.

Arvinte i Pepelea.

— Bun

dimineaa, gîupâne Arvinte

!

ARVINTK

I

PEPELEA

763

im

Ha ha aî vinit, berbantule, ca s^ sfertocmala pentru cas? Aa, gîupânel Pepelea. Arvinte. n'am nevoie mare Fie!.. cu toate de bordeîu tSîl îns fiind c'am fost prietin cu tat-tgu... Pepelea. De-aceea aî vre s^ 'mî leî casa pe nimic ? Arvinte. Las' nu maî lehi, dup cum i'i obiceîu Cât ceî pe hardughiea asta ? Pepelea. Cât daî d-ta ? Arvinte. Cât sS'î dau? Casa 'î drpnat... are trebuin de meremet... streina 'X putred Pepelea. Vra sg ^icg, nu 'î place? Arvinte, S^ ne 'neiegem, fttul meu ... Eu primesc sg fac o jgrtf, cheltuind cu meremetu îns banii ce-oîii cheltui, sg fie socotiî drept pre^u caseî...Te
ArvJnte.
I I
.

— —

.

c

.

.

.

.

!

.

.

— — — — —

?

.

.

.

;

primetî

aa

Pepelea.
;

haî treacg Arvinte. O bani de nucî uscate de Ia mine unde-o mers miea, mearge i suta Buntatea d-tale îns un lucru striPepelea.
.
.

— Bun —

tocmalâ

1

..

Dar' ceva
.

adalma
;
.

?

c

.

!

.

.

..

Arvinte.

Pepelea.
Arvinte.
vechî, de

— Nu

— Care — Nu 'mî
?

plac nucile

!

.

fiî

prost,


..

1

.

.

O bani
!

de nucî

— Ba nu aa, gîupâne Almintere D'mî pe Mndica adalma! Vreî dau bunArvinte. — Sg Au^î hîtru tate de fat, nou nou, pe-o hardughie veche.. gîupâne Ne lovim cu târgu Pepelea. — Ce Arvinte. — i'î drag haîn 'Mî-o daî de nevast Pepelea. — Drag, de mor
Pepelea.
.

ase

anî ...

Nu scpa

chilipirul din
.

mân.
.
.

?

|

(m parto

!

.

.

.

<Jicî,

?

?

fata,
.

?

.

.

?

764

ARVINTE

I
...

PEPELEA

zdelca maî antei,
jul

— Om vide om vide Haî sg facem i clmrî Umbl cu mâa Pepelea. — sac, ghîuAine-te Pepeleo Arvinte, — Eaca tot ce trebuie pentru
Arvinte.
.
.

.

(scoate

hânie

din saltarul mcseî).

(tn

pane)

'n

, .

.

!

.

scris

!

.

Unde 'mî-am pus
Pepelea. Arvinte. Pepelea.
. .

ochelarii

?

.

.

(u

caut

peste tot locui)

Unde

— Nu'î maf cta de geaba, gîupâne — gsit? — Ce sg gsesc, c pe nas. Se vede c de mult ce-am Arvinte. — Oare strnutat Pepelea. — Aî prins orbu ginilor ... Arvinte. — Cine eu Pepelea. — Ba ochelarii Pepela Ghidi, obraznici Arvinte. — drag, tii carte Pepelea. — tiu. Faccm zdelca? Arvinte. — Pgcat Pepelea. — Facem Arvinte. — Prea frumos! Eaca «SS
(n^end)

'mî-am pus ochelarii?
'î-aî

'x

?

.

.

?

?

1

Un

parte)

..

(tare)

?

(în

pane)

1

.

.

(tare)

!

scriu,

(scrie)

fie

«tiut, prin acest zapis de vecînic ven(;Jare, eu, «Pepelea, am vendut d-sale, gîupânuluî Arvinte, casa

c

«mea
«niî.
.

ce-o

am

de

la

prinî i

c am

primit toî ba-

Pepelea. Ce banî ? N'am luat nici o para Arvinte. Aa 'î forma, fgtul meii (sciie) «i «am primit toi baniî, în galbinî împSrtetî, cu zimî, «fr ca sg 'mî maî rSmâîe cuvent dea întoarce vr'o «dat tocn.ala fcut.» (vorbind) Bun e aa? Pepelea. -- Bun Arvinte. Vin' dar de isclete Pepelea. Bucuros îns Arvinte. Ce ?

.

.

1

c

— — —

1

I

.

.

ABVINTB

I

PEPELEA

765

S^ vecjî d-ta, gîupâne Bîetu rgposatu meu, *mî a lsat cu limb de moarte, de-a fi sg 'mî vend casa vr'o dat, se 'mî pstrez în stpânire cuîu ist mare din prete, (arat cuiui de lâng u.) Arvinte. Ce vorb 'î asta Pepelea. Poronca tatii n'am ce face! Arvinte. Eî! 'apoî? Pepelea. Apoî maî adauge d-ta în zdelc, ce
!

Pepelea.

tat?i

c

— — —

1

.

.

.

.

'î-oîu ^ice

eîi.

Arvinte. Da bine, mî, la ce-a s6 *î foloseasie un cuîQ în prete ? Pepelea. La nimic doar numaî sS am unde sg *mî anin cciula, când oîii vini la d-ta. (ride încet). an parte) Prostu'î sSrmanu Arvinte. Pepelea. Eî scriî ? Arvinte. Scriu, scriu spune, (pufnesce de ns). (dictând) <D-luî, gîupânu Arvinte, se leaPepelea.

c

.

.

scrie

.

.

— — — — — «g cu gîurment Arvinte. — Pepelea. —

.

.

.

!

!

.

.

.

de afurisenie

.

.

.

(tn parte)

Gîurment

idicteaz)

de afurisenie «sg lase în stpânirea me cuîu
! 1

.

.

1 .

«cel

mare din pretele din dreapta,
el,

<se poatg atinge de «vr'o dat, la orî ce
cuîd.»

i

ca d-luî sg ca sase înprotiveasc vra eu sg fac cu pomenitul

fr

fr

Aî scris ? Am ... Na Arvinte. Bucuros Pepelea.

1

isclete

!

!

.

.

«ea condeiul)

Dar' îmî daî pe
talpa

Mndica
zdelc.

?

Arvinte.

— 'î-o

dau
1

I

.

.

Pune'î
aicî

gâteî pe
.
.

N'aî încredere în mine ? trân, cu frica luî Dumne^eQ ... i care tin cu rgposatul ?

Pepelea. Arvinte.

— Ba
. .

nu

Chîam'o

pe
.

Mndica
.

Eu,

om

bg-

am

fost prie-

Pepelea,

— Eî,

fie!

dac

aa.

.

Eaca

isclesc.

766

ABVINTE

I

PEPELEA

v

(ecsaminând hârtiea) Minunat Al O sloArvinte. maî citea chtar de cât a dasclului Pricochi din
!

.

.

Podu-IIoae.

(strînge hârtiea în sin).
qli

Pepelea. Arvinte. Pepelea. Arvinte. Pepelea. Arvinte. Pepelea. Arvinte.
duc
fund)

— Acum, Mndicî — Vreî numai de cât — Vreu — i i'î drag de tot — De tot — Fr ag? — Fr
I

se vie
s'o îeî
?

?

— Dac
.

1

'i

aa,

ad

mana
mân i
'1

'n coacî,
duce
spre

s6 te

la

Mndica

.

.

(lea

pe Pepelea de

ua

din

Da fgduetî
me

Pepelea. Arvinte.
gosloveniea

— Ca — Eî,
!

c

ine o bine

pe-o floare!
aferim, fgtu
(ajungend

meu

!

.

.

Primete
sS

bla-

u ua

din fund)

houle!

c

i

eî afar,

'î rup ciolanele!..

Ce aî pit, gîupâne ? Pepelea. A puchîule aî chitit Arvinte. buntate de fat, nou nou, în schimb dughie veche ca bordeîu t^ia Aî chitit
!

— —

I

.

.

c

'î-oîu

da
în

pe-o
se întri

har-

!

.

.

neamurî, mojicule

Pepelea. i'î povestea, gârbovitule ? Eî! las, eu i^s popa t^u de-acu 'nainte M'aî înSlat cu mincîunî, p^n' ce m'aî pus la mân, afer btrân ce etî
.

c

— Aa

?

.

.

Afar

!

.

.

.

.

.

.

.

.

Afar Arvinte. Am sS 'î fac ^iile fripte, ca s6 poPepelea. menetî de Pepelea, cât îî maî tri Afar Arvinte. Pepelea. •— Oîu ei dac 'mî-a place Am drept s^ viQ aici orî când...sS *mî pun cciula 'n cuîii,
.

— — —
<;ili

.

.

.

.

'am sg viu te bine de-acu

i
.

noapte

.

.

.

au^î

tu, ottigosule

r

Tine-

.

.

atâta *î ^ic.

(«e).

ABVINTB

I

PEPELEA

767

SCENA
Arvinte i
Arvinte
nat
.

V.

Mndica.
..


1
.

(smgur)

Afar.

Ghidi,
vini în
?
.

tricolicî

neruî^

.

.

s6

prat
jaliu
I
.

îmî curge sloîurî de ghîag pe spinare (merge de deschide ua din stânga cu cheia), Mndic de mânie Mndica. (din îatru) Ce este? Gata 'î antereu? Arvinte.
.

cu Brrr
.
.

mS amenine el c'a banî buni i pe in

casa me,
enicerîu,

cumcâr-

.

hou,

— — Mndica. — Gata Arvinte. — Ad
?
.

1

I

st'l

înbrac, doar m'oîQ

maî înclzi,

c'am înghîegat
bine'î cusut
.
.

sS vidcm, scos spetele, de 'î- o fcut Minunat Spetele *3 de prisos Nu se poalele Ean s^'l înbrac . (trece dup paravan î'i înbrac). Peved 'l-am pus la mân. Atâta numai mS pelea dracului 'î un îngrijesc cuîu cel din prete. .. pare-mi-se (ese înbrcat cu antereul) lî drCS cât SC poatC de cârCÎOC (înbrac giubeoa)]î;Eaca cuiul cel cu me prinde bine dac *l-a scoate din prete ? Nu se poate, pricina. 's legat cu gîurment de afurisenie .. <sc scarpSn în cap cu ciud) MT, mî, mî. sS nu 'mî fi pus opinca, berbantu cel de Pepelea?. Ean sS merg sS mS sftuesc cu popa Macoveî din sat... El, om cu carte... tie Haî ? multe poate sg mS deslege de gîurment bunu'î Dumne^lSu, meter îî Avinte. (îi îea apca i ese prin
aca antereui

i

închide ear

ua)

Ean

ai desvsiesce)
1

'I-o

.

.

,

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

c

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

c

1

.

.

.

. .

.

.

.

.

fund, în timp ce Pepelea într pe fereaat).

SCENA
Pepelea.

VI.

da fereast)

Acas

strigoîu

?

.

.

Ba

eat'l

768

ARVINTE

I

PEPELIA

c

eS

.

.

.

(a-TC

pe fereastâ în cas)

Hup i

CU

!

(aduce o frânghie

i

o traisti

plin cu

rufe ude)

'Mî-am

adiis fufelc

Splate

la fân-

tâna

întind

Ean
de

din sat, ca sg le anin în cuiul meu i sg le in Odae, (anin traista în cuîu din traist curge ap prin odae) aa . Acu sS 'ntind i frânghiea. (anin un capet a
; .

.

frânghie» de cuîul cel mare dia pretele din dreapta, ear cela-1-alt cap6t
alt cuîu ce se

îl

leag

gsesce

înfipt în pâr«tele din fund,

lâng ui).

Are

SS

SC

cam sborasc giupânu Arvinte, d'apoî n'am ce 'î face... Cuîu 'î-al meu, i am drept de-a pune în el ce-oîîl vra...E^ca i trânghiea gata... Acu sg'mî
întind rufele
.

..
!

Ce-aud?
(«t

.

.

Par'

c

vine moroîu

.

.

.

Sg

Videî haz

acu

lâng

ua

din dreapta).

SCENA

VII.

Pepelea i Arvinte.
(pe pragui uir din fund) N'am gsit pe pArvinte. MaCOVeî acas ... (Când s« între, se lovesce cu capul de frânghie, i cade apca i ochelarii). CamaCSÎ Cc 'î aSta ? ine-te bine sg nu daî rgu? Pepelea. Arvinte. Tu etr, antihîrule ? Ce caî aici ? Nu bga de sama, gîupânel .. Imî înPepelea.

rintele

'I

1

— — —

tind rufele ca sg se usuce. Ce face ? Strenele tale în casa Arvinte.

me

.

.

.

Da

spltorie ? Cuîu meu Nu tiu eu Pepelea. Arvinte. Cuîu tgU, Cpcunule ? (artând cela-l-alt cuîu din fund) Dar* aista tot al tgu îî? ha? Cum de-aî îndrgznit
aicî
îî

.

.

.

.

.

.

sg te atingi de

Pepelea.
Arvinte.

— Ascult,

(furios)

el

?

gîupâne
ascult,

Eaca
i

vtmunc««ce frânghiea din cuîu

o asvârle afar).

Pasvantoglu ce etî Da CC tC .SOCOî

ABVINTE

I

PEPELEA

769

tu?..SS 'mî
pron.
.
.

pin cas, ca într'un oîntin<;Jî frânghii sS 'mî sparg capu la vîrsta me? Afar, peh.
.

livan u le ...

(ti

înpinge de spete)

Pepelea. Arvinte.
v^d
în ochii

— Afurisi-te-ar
meî

Nu pune

mâna,

te afurisesc! Zarzavela, sS nu te
uit din fund).

c

maî

Pepelea.

(resistand pe pragul

îmî daî pC

Mndica

?

Arvinte.

de corn peste cap. (apuc un Sus printe, Pepelea Anaftima s6 Arvinte.

— Ean —

ateapt

b c
;

se'î dau eu o
Pepelea fuge ri4end)-

Mndic
1

se

ud

crile

fiî

SCENA
Arvinte
popa
este
?
.

VIII.
aista

(foarte necjit)

Brcce

!

.

.

belea.
.

(calc în apa ce a Curs prin cas)

Da

aSta
.
.

Neaga Ce maî
! .

.

privete

c'o versat Bahluîu.
?i

cum curge ap pin cas Or se se fac6 broate
!

.

sS

... (iea o

gîurî cârp

terge pe jos) Poftim vica 'î asta? s'agîung a terge urmele luî Pepelea... Da de unde, Doamne eart-mS, (zmd traista în cuîii) Eaca pozna curge iroîul 'î-o aninat traista cu rufe ude în cuîu BatS'l potopu, Fariseu, sS'l batS. Cum 'î-a arunca-o în uli, de nu Priniî notri 'mî-ar fi nu tiu cum de gîurment ^icea: «Cine *î calc gîurmentu, nu '1 primete pmentult i me tem nu 'mî-oîu afla loc pe ceea lume. (ofteaz) Heî, heîl rbdare, Arvinte fStu meu, (merge ia ua din dreapta, o deschide i (Jice) Mudlc rbdare ad o luminare, c'o înserat de tot i începe a nu s6
.
.
.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

c

!

.

.

:

1

, .

maî Videa. (Mndica d o luminare de eii aprins). NoaptC buu, fata mea, noapte bun! Culc-te, ccî culcatu de vreme i sculatu de dimineaa e o dovad de în^ÎÎ
.
.

67417.

II.

49

770

AEVINTE

I

PEPELEA

lepcîune

.

.

.

bun.
sS

.. (închide

Privete, de pildJî, ginile ua cu cheTa) îmî vinc s6 m6 culc
.

.

.

Noapte

i

eU...

dorm ca un stpân

drege patul din fund,

vecînic în aea4 perina i 'î pune un

csua
ghigiiic)

luî.

(merge de 'î

OÎU SG
.

Hie CUlc

înbrct cum sunt, doar' 'mî-a fi maî (casc). geru'î ... de casc i mâile
.

cald

.

.

Brrr

I

.

.

.

(Arie din Fra-Dîavolo

:

*Allons ina feminey

ii faut

dormir»),

Eat
(casei)

ceasul de OYii s6 dorm. .

odihn sS dorm
!

.

în tihnS

în

csua

ast'

(casc)

F Fr F

Noapte bun,

... a mea. Arvinte,

mo

hor, hor, de acu 'nainte

grij de belea.

hor, hor

i

ear hor, hor,

în somn dulce
(în

i

uor.
pat

timp

ce cânt, se gtesce de culcat, se întinde pe

antereQ, se acopere cu gîubeoa, îî trage o

cerg pe

de-asupra, îî

înbrct în ver capul

în

perin i începe a hori),

SCENA

IX.

Arvinte i Pepelea.
Pepelea. Arvinte. Pepelea. Arvinte.


(bate

u u).
mai
tare).

(tresare).

(bate

(se întoarce îa

pat cu faga la prete'.

Pepelea.
Arvinte.
visat

(afar)

Gîupâne Arvinte

(deteptânduse sprlet)

n Pepelea. Gîupâne Arvinte Arvinte. Cine 'î acolo ? Pepelea. —Eu, Pepelea?

— — Arvinte. — Ear

c

Ha
1

I

.

.

CC
.

CStC?.

s'o spen(Jurat Pepelea

cuîii

.

?

Ce caî noaptea,

tricolicîule

?

ARVINTB

I

PEPELEA

771

Pepelea. Arvinte.
traista

— Bat-te
!

— Deschide' mî
.

s^ îeu traista din cuîii peralnicu, 'aî agîunge în

goal
1

.

Au(^î

i

sS

mg

trezasc din buntate
?

de

vis

Pepelea,

— Deschi^lî ua
naîbeî!

a^î

Arvinte/— Du-te

b

Pepelea.
la cuiul

— D'mî drumu, c
(scuiându-se)

stric

ua

.

.

.

Am

trea-

meu.

Arvinte.
(se scoali nutna! tn

Eî stî, spen^urate-aî
I

în ell

— Bine-am gsit, gîupâne — Haî îe-î degrab strenele c Pepelea. — frumos Eaca
Pepelea.
Arvinte. rcesc
.
!

antereu

i

merge de deschide ua).

i

pîeî,

luându'i traiiu)

I

.

,

antereu
1

porî
spete

.

.

Ean
1

întoarce-te

puin
!
.

.

. .

Ha,

ha, ha

.

.

n'are
în el,

.

.

.

antereu de spatarîu
1

.

cat

sg

i

asu^î

gîupâne

— Eî nu lungi vorba. — Ba nu, 4^u, când a face puî antereu, s6'mî daî i mie unu de sSmen. Arvinte. — Eî îî obraznicule Pepelea. — îmî daî pe Mndica Na? MnArvinte. — Mndica? Stremb-lemne ce etî din bort, c'un Pepelea. — Par' c etî ctofu
Arvinte. Pepelea.
I

^ic,

I

?

«coate un papuc din picior)
1

dica,

cel

papuc

i

C'O

.

.

.

(fuge riijend).

SCENA
Arvinte.
în faga publicului

X.
poaomortt
?
.

(închid»

ua
1

din fund cu livorul, apoi vine
.

l

4ic»):

Eccî

.

într'însa vra s2 (Jic6, am cas i nu 's 'î 'mî-o întors urubu, puchîu cel de Pepelea?
!

c

astpân

c'am pit-O

.A

Carc

772

ARVIMTE

l

PEPKLBA

(ti!

di
!

tifu).

Na! cap sSc.

.

.

bostan

fr

sîmburî

.

.

.

Na,

na

Na Te Na Un
Ba

tifla

Arvintc,
1

Btrân fr de minte Un puchia nimica
prinse de chic.
tifla

miele,
;

sg te 'nele Te-or ride golanit,

mc

chYar

i

curcanit

îmî ruine de când sunt n'am pit doar n'oîu fi eîî cel gîurmentu ... d antei ... Ba nu, Arvinte drag maî bine mergî de te culc i rSmâî cu sufletul curat eaca m2 duc

Breee

!

.

.

aa

!

.

.

vine sS'mî calc

c

.

.

.

.

.

.

.

.

.

(merge de se pune tu pat)
tncet):

I

!

.

.

Cldu mo

îî

i

binC.

(adoarme clntAnd

Noapte bun,

F

Arrinte,
I

hor, hor, de-acu 'nainte
(începe a hor&i).

SCENA

XI.

Arvinte i Pepelea.

— u — Gîupâne vinte Arvinte. —
Pepelea. Arvinte. Pepelea.
!

(bate

ui).
dormi).

(urmeaz a

Arvinte

1

. .

heî,

gîupâne Ar-

(cu spaimuri prin tomn)
!

Nu
?

lsa,


?

!

.

.

nu

lsa prinde'] Pepelea. N'au^î, somnorosule
l .
.

Arvinte. Pepelea.

— —

.

— Deschide

(deteptAodu-ie)

Na

I

.

.

Ce'î

?

foc

ua

1

ABTINTE

I

PEPELEA

773

Arvinte. Pepelea.
cuîu
?

— Ear

tu etî, hurezule?

.

.

Ce

vreî?

D'mî drumu
I

sS'mî pun

ccîula

n

c

Du-te pîrleî Ue întoarce U prete). Arvinte. Te afurisesc! Te Nu deschi(;Jî Pepelea. dormi ? Eî las' ca'î vin eu de hac v.sând spentjurtoare Frânghie Arvinte.
.
.

— —

.

.

.

faci

!

!

Nu

...

da g(Ji binior,
. .

c

m
el,

.

.

.

.

.

.

gâdel

.

.

.

Zapis
.

.

.

.

Pepelea.
povîrnitu
îii
.

(deschide fereasta)

Ba

C
>sta

A

!

s6
de

(^icî

.

,

doarmC,
cuîîi,

Acu

vremea sS'mî
i merge
frig

întind

rufele, (are

odae, trgend o frânghie lungi dupi

leag un capt de
ghernuesce îo
.

cela-1-alt

capt

e legat

afar de un opa::. Fere
(di

rinâne deschis).
se

Arvinte. Pepelea.

— S^'mî
— — — — —
. .

semn©

c

'i

este

i

aternut)

întind bine
.
. .

frânghiea
de pe

.

.

aa

.

.

.

Acu
luî;

sS'mî Spen(Jur averea
lungul

(îea traista

feieast

i anin

rufe albe pe frânghie de-a

scenei)

Eaca
;

eaca tergarele boerîuluî

basmalclc bocrtueaca nframa de vor-

de nunt. (strenut). Arvinte. Pepelea. S'î fie de bine. Arvinte. Ce dracu, vine un vent de cele muscletî ear m'o prins gutunarîu. (st.enm). Pepelea. Pe brage, i la muli anî! ce'mt ve Arvinte. Aud ? (se întoarce) Pieî drace Ce bulendre's ^ur ochii ? fereasta 'î deschis
nicel
.

.

.

!

.

.

.

1

.

.

aiste

?

Pepelea. Arvinte. Pepelea. Arvinte. Pepelea. Arvinte.
(ie

— Ale mele — Tu ear? tu — Eu, ear eu, ale — Pe unde-aî — Pe fereasta
!

1

.

.

!

.

.

ale tale

}

mele intrat, potloganule
.
.
.

?

'aî lsat'o dischis

în

mec^ de îearn!

scoali

Iute).

Pepelea.

— Nu cerca s'o

închicjî, cS trece

frânghiea

î

774

ARVINTE

I

PEPELEA

Arvinte. Ce frânghie? Pepelea. Asta cu rufele Am legat un cap^t de copacu vecinului. Arvinte, — Breee Pepelea. Precum cjicî. Arvinte. Breee! care vra sg <^icg^ tu eti stpân aicî, i eu îs de haimana.^ Pepelea. Cetete zdelca cea cu cuiul tiT? Arvinte. Ghidi, uier viclean Pepelea. N'o scoî în cipet cu mine, giupâne din doue, una; orî rupem zapisu de ven^are, orî îmi daî pe M?Jnd'ca (se deprteaz spre ua din dr^pu). Alege (în pane, pe gânduri) Sc Arvinte. rup zapisu.? nu 'mî vine la socoteal se 'î dau pe Mndica ? nu 'mî vine la kerem!.. Cum se fac ? Dac'aî gsi vr'un tertip ca se schimb zdelca, i s^ scot cum din
.
.

— —

.

— —

— — —

.

.

.

.

.

.

!

.

.

,

.

.

!

.

.

.

.

!

.

.

.

.

.

.

ea Dar' ce tertip ? Hou de Perpelea îî cârc^ocar de frunte! .. doar numai sS '1 înbSt, se 'î fur minile... omu la chîef multe face Minunat idee ... Ea
.
.

.

.

.

.

.

s6 cerc

!

.

.

Pepelea.
ursu
?

(tn parte,

observându'l)

OarC CC momiOCte

(scuiând«-se) Pepela drag Arvinte. Pepelea. Aud, gfupâne Arvinte. —Tie nu i'î frig, fdtu meu.^ Ba 'nc cum frig! Pepelea. Arvinte. Apoî dar' ... în loc de-a ne certa înpreunS, n'ar fi maî nimerit sd ne înelegem ca doî oameniî detreab, încl(Jindu-ne c'o stacan cu vin ? Ce (;Jici tu, Pepela drag ? Pepelea. - )ic c aî dreptate, gîupâne Dar unde
!
I

— — — —

s6

gsim vin la ceasu i crâma 'î închis.
Arvinte.
-r-

aista?

Jidmif sunt
vin
?
.
.

în

.srbtori
.

Unde

s6

gsim

Ateapt

.

.

am

ARVINTE

I

PEPELEA

776

un puîu de Cotnarîu, care face

cu

ochiul
i doue

.

.

.

(în

pam

Am

SS

'1

fac cuc

Pepelea. Arvinte.
tinereilor
1

— — Eaca

(Scoate de sub pat un ulcior

pahare).
1

..

CÎOrU
pahare)

ista

i

Are gând reu, digeratu toiagul betrâneelor i nebuniea vin' cole la mas, se înnecm ura în ulse închiem pace (se aeaz ia mas i toarn vin în
^m parto
!
1

Bucuros Pepelea. Da nu închidem fereasta, felul nieîi ? Arvinte. Ba închidem, se nu ne zreasc Luna. Pepelea. Luna? Ha, ha, ha .. Luna 'î o îrat Arvinte. Multe vede, i multe tie i tot spsit se pare. betrân
l

— — — —

.

.

.

(Pepelea închide fereasta

Pepelea. Arvinte.

— Nicî

— Eîl

:

apoi vine de se pune la mas în fag cu Arvinte). gîupânel îmî daî pe Mndica.^

vorb

nu'î...dar'

maî

ântei

sS

ciocnim câteva pahare SS ciocnim, Pepelea. un ceas bun.

— Arvinte. — Amin Pepelea. — Bun...c'a
1

gîupânel

Noroc,
îî.

i

într'

(bea)

Al., bun
fi

Arvinte.

Ce pltete

bietei., omul cruia nu
sg fugi de el p€n' la

din bute. miî i sute ... Ve^î tu, place vinu, îî om reu...
1

— ' acolo se opreti'. — i 6 nu maî urneti când beu, îmî vine tot sS cânt. Pepelea. — Cânt, gîupâne, c trebuîe s6 glas bun Am dascl Arvinte. — Cum nu
Pepelea. Arvinte.
te
te
!
. .
1

Odobetî

..

Eu unu
fi

avend
sfîntu

?

.

.

fost

la

PantilimOn. Ascult!

(ridic un pahar

i

cânt»

(Arie din

:

Agacki Flutur),

C&nd Clnd

vinul curge în pahare, ochit vesel strlucesc,

776

ARVINTE

T

PEPELEA

Inima-mY sali i tresare De un fior dumne^eesc. Ridic lin pahar
Plin, plin,

De

vin de Cotnar
Plin, plin

i

mie vesel mi'l închin. Ah! ah! ah!

Glu, glu, glu, sufletul meii ride, Glu, glu, glu, raTul se deschide, Glu, glu, glu, glu, glu, glu orf care chin Eli mi'l înec în vin.

l

Chiii

(Chiue

i

bea)

(înpreun).

Glu, glu, glu, sufletul meu ride, Glu, glu, glu, raYul se deschide, Glu, glu. glu, glu, glu, glu orî care chin Eîi mi'l înec în vin.

i

Chiii

1

(Beu înpreun)

— Mearge ho! Pepelea. —
(în

Pepelea. Arvinte.

Merge

la

inim, gmpâne

1

sntos,

c

eu

nu

'î-oîu

4ice

pane)

Pare-mi-se

c se
.

cârpete

mo-

neagu Arvinte.

(cam ameit, în parte) AtU S6 'I faC sS prinde prepelia de coad. Las' pe mine 1. Eu siînt Arvinte cel cu minte ... Arvinte Criul Pepelea. Gîupâne, tir una? Arvinte. Spune, biete, spune, c'apoî 'toîu rSs

— — punde Pepelea. — SS
I

treasc ino Noe,
treasc.
.

cel care-o

dis-

coperit viea!

Arvinte.

— Sg

.

dar'.

.

.

tata

Noe.

.

.

ARVINTE

I

PEPELEA

777

Ireasc
vremea
teza cu
în
.

!

,

.

el

o fost o

dat Român ...
.

în corabiea sa
luî

vr'o cjece
.

tefan- Vod.
el
.
.

Ci el avea antale de Cotnarîu de pe Criu el!.. Potopu îl bo-

c

de diminea pSn' (bea) Be i tu, mî Pepeleo! sar. ean aa. be, d'î gât, te lovesc cu ulcîoru'n cap Ha, ha, hal mare înelept om maî era tata Noe El (^icea aa numai triî lucruri pe lume sunt bune

ap,
.

se boteza cu vin,

.

.

c

!

.

.

.

!

:

c

gîupâne ? de proaspet, vinu cât de vechi u i nevasta cât de tener. Criu el cjece antale de Cotnarîu Avere, mî. comoar, biete. (prefcendu-se c ameit) Hci CCÎ n'atîl foSt Pepelea.

Pepelea.

Arvinte.

— Care, — Pânea
I

.

.

.

cât

.

.

î

.

.

.

.

.

!

i

eu cu dînsu

Ce-aî fi fcut, Pepela drag? Arvinte. Eu ? *l-aî fi dat hutîulîuc în balt Pepelea. Noe, ca se 'mî remâîe mie tot vinu pe (beat) Eaca bun hutîulîuc tat Arvinte. (privesce în jos) Ean tîobîlc s'o dus Noe, hutîulîuc. privete cum se duce 'n fund ... s'o duuus parapanghelos 'am r^mas noî stpâni pe corabie (se scoau i ovesce) Mî, tulburat 'î Marea Nu mS ine picîoarele. (se lovcsce cu capui de rufe) Bate ventul în
. .

mo

— — —
.

în

corabie

!

.

.

I

1

.

.

1

.

.

.

.

1

.

.

1

!

.

.

.

.

.

.

.

c

!

pânze
cult,

...

de aceea

.

.

.

(cir

Pepelea)

mo

mo

Noe

.

.

.

Ean

as-

Noe

Pepelea. Arvinte.
Pepelea. Arvinte Ean ascult, Pepelea.
Arvinte. Pepelea.

— Aa
mo
îl

— Ce

1

.

.

'î,

nepoate

?
. .

sS

tretî
!

.

strînge'î pânzele,

c
.

se prea clatin corabiea

— Mergi de razSm de-un catarg — Eaca... m'am rzSmat.. mo Noe.
te
.

(se

sprijin de Pepelea.)

.

— Cunotî

— Aud, nepoate pe Pepelea — cunosc, un iret
1

Noe

I

?

îî

de frunte

1

778

ARVINTE

I

PEPELEA

Arvinte.
în

gând,
1
.

mo
.

— iret
Noe,

el,

dar' eii

c
?

'îam

întors

i maî i pune'î un urub Ha,
.
.

.

.

.

.

ha, ha

Pepelea.
Arvinte.

— Cum — am
'I

luat casa

pe nimica

.

.

.

'apoî mi
zapisu

i

'l-am
. .
.

chefâluit

frumos,

de-am prifâcut

cu

cuîu

Pepelea. Arvinte.
maî bine
!

— Eu
dus
.
.

— CucuTu?..
.\
. :

Unde

aî cucuîiî,
(se

cucuîu ...

pipîe)
.^

Nu
.

nepoate? se afl
.

.

Eu tiu una i bun... Are
Vorba ceea
.

în-îcris

bine!
.

n'are?
.

i

Cârc Frangoleo

hutîu-

lîuc ... s'o

Pepelea. Arvinte.
tiî d dica ?
ta,

— Bîetu Frangolea — Nu maî cina. un blstemat mo Noe, c Frangolea 'mî-o cerut pe Mln'1
. . !

.

.

Pepelea. Arvinte.

— O avut obraz — Ci c are un
?
1

?

cuiii
1

în
.
.

pretele

ista
1

.

.

<