O)

O
CT)

•CNJ

00

•CD

00

TOHOHTO

m
m

VnSILIE ALECSflNbRI

OPERE COnFLETE
PARTEA
flNTEIfl

T E

AT

R U
III

COMEDII
(Ol

VOLUMUL

Operelor complete Voi. V)

Q //f/'j
/>

/

/

EDIIA

II,

NEVARIETUR

Editura librriei

SOCECU &
1903

Comp.,

Buouresoi

Atelierul grafic

I.

V SOCECCl, Bucurcscî

67418.

III.

C

o M E

P

1

I

lORQU DE

Lfl

SflbflQURfl

:

:

PERSOANE
Pitarul

ACTORI
D-nul Greceanu.
» >

Enachi Damiean

lorgu, nepotul lut Damiean
Sulgerul

Carageali.
Idieriu.

Gângu Comisul Agamemnon

Kîulafoglu.

...

>

Bonu.
Marghiola.

Zoia, femeea

lut Ktulafoglu

D-la

Gahia Rosmarinovicî
Baron fon Klaîne
Iic, zaraf

D-na Masse.

wabe.

......

D-nul Teodorini.
>
>

Urzic.
Nastase.
Steriean.

Un

prieten

Iftimi, fecior a luî

Damiean Musicani, ariatani, slujitori,
lutari.

>

prieten!, steni,

Damiean, de 55

anY; poarta haYne largt

:

antereii, breii,

blan i

cciul brumrie.
Gângu, de 50
anî
;

poart asemene costum ca
:

pitarul

Damiean.

Prietenii, de deosebite vîrste sunt înbrcat ca boYerit provincialt. Kîulafoglu, de 45 anY; poart ochelari, cravat alba, giletca galbSn, surtuc lung i fes ro mare pe cap.

Zoia, de 22 anY;
ridicul
:

este simplu

înbrcat.
;

Gahia Rosmarinovicî,
beret cu pene,

de 40 anY poart toalet pretenioas i rochie unflat de culoare vie i evantaYl.

Umerile i bragele ei sunt goale, obrazul dres cu ro cu benghiurY. Klaîne wabe, e un neam srac de 35 de anY.

i

înpestriat

lORGU DE LA SADAGURA

lORQM DE LA 5/lb4QUR/l
seC

NEPOTU

'1

SALBA DRACULUI
ÎN

COMEDIE

TREI ACTE
din laî, în beneficiul

Representat pe Teatrul naional

artitilor românîi la anul 1844.

Scenele «e petrec în Moldova. Actul

I-iu se petrece la

moiea

pitarului

Enachi Damiean.

ACTUL
Teatrul reprtsinti o odae mobilatâ dupX
tn ttânga cu perine la

I.

moda veche

în
;

prete, i mal în fund o
;

sob

tftnga care

d

tn

odaea pitarului Damiean
în sala

o a treia

u u

provinie

:

un pat lung

tn fund;

alt

u

în

în dreapta, care duce

de mâncare,

i

o fcreast alture.

SCENA
Damiean.

I.

itntrând în fund) SS daî degrab curcaniî buctrie, sg 'î puîe 'n frigare ... i sS spuî Iu Gheorghi buctarîul ca sg mi'î rumineasc frumos, cA

la

67418. IU.

58

.. .

914

ÎOBGU DE LA SADAGURA

'î-oîd

da

baci bun

.

.

.

(viind în

scen)

Ah

!

.

.

(Jiua
1

de

as-

Astcjî tcjî este cea maî norocit pentru mine vine lorgul de la Sadagura, unde 'l-am trimes sS 'nvee carte De doî anî nu 'l-am vdcjut, i când
. .
1

.

.

gândesc poate peste-un ceas am sS '1 strîng în par' braga ochiî 'mî furnic ceva pin inim (cu dragoste i mi se painjinesc ... i 'mî vine sughi. tergendu'î ochiiJ lorgule dragul mouluî Gugulea moului cât necaz o mâncat el pin ^rî strine cât
. .
.

c

c

.

.

.

.

.

1

1

.

.

1

.

.

!

.

.

s'o

strdnuit drguul cu învtura pin afcademiile
1

'1 ved din Sadagura par' ^i i noapte cu ochiî pe carte, nemâncat, nebSut i nedorind alt 'n lume de cât sS se procopsasc, dup cum 'miau scris în toate rvaele. Drag gugule! bine ^icea rposatul dasclul leni, Dumne^^u sS '1 erte, c'aî s'agîungî om mare SS dee Domnul, fStul meu, sS mi te 'nalî ca cîocârliea, i cu tine sS 'î înali i neamul S^ dee Domnul s'agîungî i ispravnic, pentru ca s6 faci stare mare Dar' ce stau eu ca sS vorbesc sîngur ca un nebun, când am o grmad detrebî?.. Astcjî dau mas mare prietinilor de buna venire a luî lorgu Am poroncit sS 'î face bor cu glucele, i curechîu 'î plcea pSn' a cu ra, i ... tiu nu sg porni, i le-a fi dorind ca nite zaharicale, dragul mouluî Am adus înadins pe Barbul de la laî, ca s6 'î cânte: «Frunz verde...» pentru pe-acolo, pin afcademiile c'in Sadagura, nu cred sS maî fi aucjit cântece de-a noastre de cele bStrânetî Mcar i pe-acolo or fi mojîcanî ... de geaba n'aii haz ... Eu când aud îrlîiturî de cele nemeti, îmî vine sS 'î îeu cu toropala ... îî scârie, frate, câte douS ceasurî la ureche nite bazaconii, de nicî dracul nu 'î înelege. 'apoî <Jic fac corgent. mri, duc-se la naiba cu corgentu-le cu tot!..
.
. .
!
.

c

.

!

.

.

1

.

.

.

.

mmligu
1

c

c

.

.

c

.

.

.

c

.

.

.

.

c

.

.

.

.

lORQU DE LA SADAGURA

915

SCENA
Damiean,
Iftimi.
chi
.

II.

Iftimi.

(întrând cu sfiealâ pe

ua

din fund)

CuCOanC

Elia-

.

.

cucoane Enachi.

Damiean.
Iftimi.

— Ce

este,
! .

Cucoane

.

prostule am dat

?

curcanii

la

bucrumi-

trie

.

.

.

Damiean.
neasc bine?
Iftimi.

— 'aî
. .

spus

buctarîuluî sS

— Ba nu — Ce ba nu Iftimi. — D'apoî. n'are cu ce se rumineasc. Damiean. — Ce mî Iftimi. — Dup ce cumprat rumineal din târg Damiean. — Eî afar, dobitocule Au^it-aî tons£ rumineasc curcanii cu rumineal Iftimi. — Eî doar' nu sunt buctar Damiean. — Haî, lipseti i du-te de st poart ca s6 'mî daî de tire când a veni lorgu. Iftimi. — Eaca mg duc. Damiean. — Ateapt Fost-aî, dup cum 'î-am
Damiean.
fel,
.

?

.

c^icî,

}

n'aî

.

.

.

.

.

tul !.

.

1

;

.

.

la

!

.

.

(jis,

— Am fost i boîerî i Damiean. — Nu cumva aî fcut
Iftimi.
la

sg pofteti la

mas

boierii la care
la

team

trimes.^
. .

boierite

.

ear'

vr'o

dobifost

tocie,

Iftimi.

pe

la

eart-mS ? toî i le-am spus curat vorb M'o
:

dup obiceiul tgii — Da cum, Doamne
?

.

.

am
la

poftit bod-luî.

îerîu sg vc

poroncesc

Damiean.

— Ce

ca se venii

la

mas
?
.

fel? sg le

poroncetî

.

mî,

ho-

ule, tot pe dos aî sg vorbetî ? Iftimi. Ij^î; ear' m'aî apucat

la sucit

ca pe-un

)

916

lORGU DE LA SAD A GURA

fus

.

.

.

D'mî
fi

dac'

i eu Damiean.

pace se vorbesc cum pot ... ce dracu prost ca d-ta, n'aî fi un bîet boîer. Ear' ? bat-te cucul sg te bate
! . . !
.

.

Haî, du-te de te pune la Me duc ... i Iftimi. lorgu

pând. cum oîu videa pe cuconau

.

.

.

S'alergî îute s^'mî daî de tire. Damiean. (în parte) Mg duc la peste drum, Iftimi. doar' 'l-oîîi videa maî degrab, (ese prin fund

crâm

SCENA

III.

sunt,

Damiean. Maî pe dos om n'am vg^ut de când i slav Domnuluîl sunt de multior. Toate lucrurile le spune i le face anapoda când îî (Jic sS'mî
;
;

aducg dulceî, el îmî aduce ligheanul de splat când îî (Jic sg'mî aducS de splat, îmî aduce cafe. Maî dgun^î îl trimet în târg sg'mî cumpere de ^Sce parale tabac, i el îmî aduce pipgruî roî
. . .

SCENA
Damiean, Qahia
Damiean.
Rosmarinovicî

IV.
pnn fund mânioas.)

(intrând

— Cine
! . .

vine?. Serut mâna,
.

A! Cucoana Gahia cucoan Gahio.
.

.

Gahia.
arhon
luat
pitar.
. .

(dendu'l vent cu evantaîlul)

BofljOUr m07î ckeV
prie^

Ean spune'mî, je vous

de unde

moda

sg trimeî mojiciî din

ograd

ca se face
?

invitaii în case cinstite?

Damiean.

— Ce

spuî,

cucoan Gahio

.

.

argaiî

.

.

.

lORGU DE LA SADAGURA

917

vr'o bazaconie la d-ta în cas nu m$ 'nebuni Gahia. — Nu te face, me rog, c nu tii... Damiean. — De tiii ceva, s^ fiu afurisit Da cum socoî c'aî da eu voie sS se face acest fel de lucrurî MS rog^, cucoan Gahia, nu me socoti un om aa far' de isprav, în cât eii însui se poroncesc

meî au fcut
!

?

.

.

!

.

.

?

.

.

slugilor mele ca se face pozne în case strine. .. PSn' acum, slav Domnului pitarîul Enachi Dmiean n'au dat s^miie de nebunie, i numele luî au fost tot-deauna cinstit. Gahia. Da cine î vorbete de nebunie i pozne? n'aî reputaie bun ? Cme 'î <^ice Damiean. — Apoi dac am respuntaie bun, cum o chîemî d-ta ... ce ^icî am trimes oamenii din
!

.

.

c

.

.

c

ograd?
teasc

.

Gahia.
la

— Da
?
. .

n'aî

trimes pe Iftimi
el
'1-aî

se

me

pof-

mas
1

i tocmai pe

gsit maî cu

cap pentru ca se 'mî facS invitaie?
ce 'î-aii fcut? pentru numele ce 'î înghitaiea ceea ? Gahia. Nicî invitaie nu tiî ce însemneaz?.. Elei inon cJier arhon pitar, tare eti artere, Damiean. Ce sunt?, .rierel? Mri, ce vorbe sunt aeste ? Ha, ha, ha . Au(;Jî, inghitaie, rierel, bonjur ? Aucjf parascoveniî pocite?.. Nu cumva, soro drag, s'o mutat ara Moldoviî din loc ? Nu cumva suntem franguzî, nemi, jidovî ? i noî, ca nite proti, ne credem tot Moldovenî Ha, ha, ha,
luî

Damiean.

— Da
. .

Dumne(Jeu

!

.

.

.

.

.

.

.

.

!

.

.

rierel,

inghitaie

Gahia. D-ta rîcjî, pentru nu te-aî adpat de delicatea, de elegana i desubhmitatea îimbeî fran^ese.
Damiean.
s<i

!

.

.

c

— Ce se

fac

?

.

^iî,

cucoan

drag^,

c

Trebuie Se mc adp ? numai vitele s'adap, dar'
.

.

.

918

lORGU DE LA SADAGURA

oamenii beu ... i se mS fereasc DumnecJSu de caCând mi'î de gan i de bliblitatea d tale beu vin sete, eu beu vin de Cotnar i de Odobetî de cel moldovenesc curat, ear' nu ganurl nici blibliteie,
! .

.

;

ii

.

.

.

Aa

Gahia.

se tii.
îî

superflu se

maî

cozarisirn

împreun

nu ne înelegem. asupra acestui suget, pentru Damiean. Superflîur sau nesuperfliiir ... nu asta 'î adevrat. i dar' nu te îneleg? tiîi. me pot gîura pe ceî patru-^ecî de sfini prini, de pricep ceva din toate cimiliturile câte le îniraî d-voacum str, iti de vremea nou. care ve <^iceî
.
.

c

c
.

.

.

.

.

.

.

Doamne eart-me

?

.

.

civirasilisitl

.

.

.

Ha

1

.

.

civirasali-

siî; d-voastr, ipochimene alese, crora ve este ruine a tri i a gri ca pariniî votri d-voastr, oameni procopsii i maî ales pricopsii, care ve faceî momiele altora, împrumutând de la strinî numai' cele rele, ne maî putend tri de cât cu bonjur, cu blamange i cu parle^ mar le cheschevu ; i crora în sferit ve e ruine se fiî Moldovenî curaî, Români get beget ... (în parte) De 'mî va veni i lorgu cu su;

perfllurur),

n'am venit în casa ofansarisetî ... i dar te poftesc se 'î maî iî gura, c'apoî Damiean. C'apoî poate mi'î cere duel ? Atât ar maî trebui... sS eas i femeile la duel !.. c'apoî
Enachi
.
.

Gahia.

— Cucoane

îl

cîomgesc.
.

d-tale penttu ca se

m6

.

.

.

.

.

pricopsit de tot biata Moldov (cu biânde) Ean ascult-me, drag cucoan Gahia ... nu te mâniea eu te-am ve^ut mititic cât o chioap, 'am fost bun prietin cu tatl d-tale i cu brbatul d-tale, Dumnezeu în urmare, mi se poate trece câte le (jic. sg'î erte în vremea mea, drag cucoan Gahia, betrâniî aveai voie se greasc ce le plcea, pentru pe-atuncî tot
s'aii
!

.

.

.

1

.

.

c

.

lOBGU DE LA SADAGURA

919

omul CU p^rul alb era
ne-au stiicat

striniî ni le au adus în perfecie.
ce,
?

— Departe de a Damiean. — în mS rog Gahia. — în gradul Europa. tcji Damiean. — Unde provingie Gahia. — Aicî
Gahia.
în
?
.

anc

cinstit ... i cred striniî nu toate obiceiurile cele bune.

c

ni le strica,

arhon

pitar,

civilisaieî care

domnete

as-

în

nu poi gîudeca

re-

formaiea care
vous prify
în

s'au introdus

în

ar
1

;

dar' du-te

je
.

magaziile luî monslu Miculi du te de ve(^î paveoa cea nou (în pane) Ba Damiean. chîar hodoronc-tronc. Du-te de te întelnete cu cavalerii de Gahia. acolo ... i s^ admirezî amabilitatea lor sS 'î au^î ce complimente delicate îî fac car' nu cum facei d-voastr, care slujii de cuvinte groase i (^iceî fiecrui lucru pe nume, a v6 închietarisi de urechile damelor Du-te într în saloanele brilîante, unde ard sute de bugiîy ear' nu lumînrî de sSii ca pe-aicî du-te de ve^f oglin<^ile acele marî care îî reflectarisesc tot trupul canapelile acele elastice care te salt cu plcere, ear' nu scaune de lemn ce 'î într în oase Du-te maî ales de ve<;Ji damele acele educarisite, care stau toat (^iua la oglind de *î împodobesc graiile figureî i a trupului, ear' nu ca pe la noî, s^ meargg la buctrie i la spltorie, ca sg 'î feteleasc rochiea i degetile. Du-te de le vecjî toate acele, 'apoî mi'î ^ice dac influena strinilor ne au stricat mintea, saia dac ne-au developat o. îneDamiean. Vel-Lopat ? Destul les, (în parte) Srac limb de te-or fi sucind i peacolo tot aa, apoî te-aî sfinit etî bun de pus datf) Cucoan Gahia aî toate la sventat în pod
capitahe;

du-te de ve(^î

;

.

.

c

.

.

.

;

v
.

fr
.

1

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

1

.

.

Am

!

.

.

!

.

.

.

!

. .

920

lORGU DE LA SADAGURA

dreptile,
atâta
?

i

eu sunt un
Fie
în

ntru

!

.

.

te

mulSmetî

cu

Gahia. — Damiean. veni i lorgu

— Foarte
doaga

.

.

.

îî dau pardon.

mulumesc.
eî,
îl

(în

pane)

De

'mî-a

trimit la Goliea.

SCENA

V.
(viind din fund.)

Damiean, Gahia, Gângu
GângU.
adevrat
(vorbind tare ca un surd)

Eî,

Hll Enachi
.

!

.

.

quel manantl
se

— Gângu. — 'Mî-au
Gahia.
me pofteasc
viu
.
.

c

vine asti^î lorgu de la Sadagura? (în parte) Carnacsî rn'au spriet
1

c

.

.

spus-o

.

ghiolita,

fiîc-mea,

c
.

Când

.

are argint

într'însa

.

a^î Iftimi, când o venit ti cât îî de vesel Marvine logodnicul ? par' Sare pin cas, frate, i

. .

c
.
.

.

gîoac drgaîca Ce 's fetele este
sg

ca o
!
.

nebun
le
.

1

.

.

Mî, mî,

!

cum
.
.

pomeneti de brbat, îî
cât pe ce era

sar în cap de bucurie

Marghiolita,

Of! nu pot se sufer surdul ista. toi surcjî ca densul. Gahia) Aud ? buntatea matale eu sunt snetos ... da mata ? Nu te-am întrebat cum te afli. Gahia. Gângu. Eti snetoas ? îmî pare foarte bine Ve<^î mata, drag snetatea 'î ca o eap alb cum trece dealul, nu se maî vede. (în parte) Au^î vorbe de provingie Gahia. Gângu. Se te pzetî, drag cucoan Gahia, penla vîrsta noastr, cataroile sunt foarte ugubee. tru
(în

me gâtuîe Gahia. —

.

.

.

pane)
fi

.

rcnete par' c'ar Gângu. — (ctr

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

c

— —

1

.

.

.

.

lOROU DE LA SAL>AGURA

921

cataroî?

<j[icî ... ele de-odat, nitam nisam, te trântesc alivanta plcinta 'n groap maî ales la vîrsta noastr. an pane, n^end) Alta 'î 4\cQj alta *î rdsDamiean. punde are haz ...
.
.

— Cine îau spus foarte bine Gângu. — Precum
Gahia.
.

(mânioasa)

d-tale

c

am


r

.

.

.

Gahja.
brâznici

(apropiindu-se de
.

Gângu i

slrigându*!

tare

la

ureche)

N'aui^î, surdule

.

ine'î vorbele
.

'n

gur i

nu te
.^
.

o-

doar' nu

— surd. Gahia. —
's

maî mult GSingu. Eî
an

.

.

!

.

.

aud

I

.

.

ce strigi

aa

tare

.

c
.
.

parte)

îmî vine nu
1

tiîi ce s€

fac

Que/ inanant, oh

Gângu.
de 'mî

— Mî Enachi
c

ciell

ce are Rosmarinovicîoaea,

(^ice

— oare.^..ce dracu, doar' aud bine Gahia. — Destul, jc vous prie,
.

c

Damiean. Ce-o npstuetî i tu de 'î (Jicî ptimete de cataroî ca babele D'apoî n'o spus-o ea singur maî diniGângu.
(tare)

mS

obrznicesc.^..
?

.

.

nu

's

.

.

cu astfel de vorbe,

c'apoî

me Gângu.
.

'nchin cu plecciune.

— Bine aî
. .
.

face,

bine-aî face,
qjicî,

cucoan Gaîî

Ceaiul de soc, dup cum sitor pentru cataroî; dar' socot

hio

.

.

tare foloîî

c

floarea teîuluî

^i

maî

bun
.

Anghelua
o cunoti.

tiî

.

.

întreab, dac nu mS cre<;Jî, pe baba cea care face dresuri de obraz
. . .

(lui Damiean) Mott ckev arhoti pitar, se vede ca es din casa d-tale, de vreme ce sîuPortarisett o astfel de infamie. Ue pune pe un jel în dreapta,

c doreti

Gahia.

s

iiiiiiioai.)

Gângu.
parc maî

«Gahieî»
?

Aud

?

.

.

Grsimea de

gâ.sc

îî

bun

!

.

922

TORGU DE LA SADAGURA

Damiean.
gule
...

Urgend de

o parte pe

oângu)
'i

Taa,

nu ve^î

c

cucoana Gahia

dam
1

Gânde moda

nou, care cu cât inbStrâneie, se socoate maî tengr?.. Ce dracu 'î vorbeti tot de leacuri.? si poate Eaca dracul Gângu. (ridând) Ba (Jeu ? maî gândete la mriti? Damiean. Maî tiî pozna.?

.

.

.

.

Gângu.

(ridând)

Da

bine,


.
.

Enachi,
.

dac

le-a
?
.

veni în cap babelor se se

mrite de pild: Marghiolita mea?

ce-or face fetele

Damiean. Pentru densa c'am hotrît amîndoî s'o Gângu. i când gîucm

nu'î nicî

la nunt? Damiean. într'o septSmân. Gângu. — Iala ! parte) Gahia. — Carnacsîl ear m'ail spriet

dm

dup

o grij. lorgu
.
. .

.

.

tii

.

(în

.

.

.

par'

c

*i-au

umflat Rusaliile.
(Se

aud pai

la

ua

din fund.)

SCENA

VI.

Damiean, Gângu, Gahia,
Damiean.
buluc
!

prieteni.

— Ce

s'aude

?

.

.

vin prietenii

.

.

.

E^t'î

Bine-aî venit, prietini bunî, sS vd împrtii de bucuriea mea Ast(^î sosete lorgu, i cred c'î bea cu toii voînicete în snetatea luî. prieten. Las' pe noî, vere Enachi dac'î treaba pe 'nghite-Agachi. Helbet! nu te om da noî de ruine. an parte) Ean au(;Ji'î cum vorbesc! Gahia. 'apoî maî au curaj sg critice tineriî notri
.
. 1 . .

Un

.

.

.

.

.

.

.

: .

lORUU

i>E

L\ SADAGUUA

V>2H

cel

Prietenul. din vremea

— Vere
luî

Enachi! scos Han-Tatar ?
el)

încale vin de
SUnt
Stt^tOS,

GângU.

(apropiindu-sc de

Aud ? Eu

slav Domnului! da d-voastrX ? cum o maî duceî? Prietenul. Ce se ducem, vere Gângule ? Videi GângU O duceî bine ? mg bucur.
d-voastr sntatea 'î ugubea când tSus Gahio!> îî rspunde: Cârc Frangoleo
!
.

c

.

.

.

.

.

îî
I

<;Jicî

(tor

rid,

afari de Gahia.)

Gahia.

«în

se vede c'l
in

Damiean.
picîoare.^
în
. .

— c

pate

Ear' sS leag surdul de mine. picatul ast(^î. Da ean poftim, frailor ... ce ideî doar' nu vin Turcii. Poftim de ipane)
.
.
.

deî

.

Gahia.
(Toî
$e

(curmandu'î vorba)

Pc SCaunC.
ede
în picioare.)

Damiean. — Vere Gângule, da nu cjî? Ba mi'î foame, dar' oîu maî atepta GângU.

pun pe divan

fi

pc scaune. Gângu


.

p^n' ce-a veni lorgu.

Vere Enachi Prietenul. Ean maî spune-ne ceva de lorgu ce-o maî fcut el peacolo, pin ara Neamuluî.? ce o maî înveat ? trebuîe sg fie acu plin de az buki ca un stup. Maî tii eu, frailor, câte o maî înDamiean. vat bîetu copil El 'mî-aii scris au trecut din
. .


.
.

.

.

.

.

.

1

.

.

c

scoar

'n

scoar i
!

Miftorloghia
.

i

Filosofica

si

Man-

temadica i Historia unde sg le in minte câte 'mVau înirat pe hârtie.^ Prietenul. Bre s'a fi fcut dob de carte, 'a fi Întrecut pe rposatul dasclul leni, Dumne^gu sg'l

1

ertel
calc dc-o

Damiean. Ce întrecut, pot.

vere

!

.

.

'Io lsat în

urm,

(S'aud afati V'Ocnetc de biclu)

.

.

924

lORGU DE LA SADAGURA

la

Na pot; când vorbeti de lup, lupu'î Prietenul. u. Oare nu cumva îî lorgu, vere Enachi ?
.

SCENA

VII.

Cei de*nainte, lorgu.

Damiean.
spune lorgu.
caut
Ia el

c


. . .

(alergând

u u) Ba
I
. .

el!..

Inima 'mî
Motl
Ottcle
!

el

Eat'l
se

(într

Damiean.
par'

i

arunc

în bragele

mouluii seu)
!

Vin', gugulea

cu dragoite)

Ean

vldcl'l CC

moului mopan mare

(îi

semt 'apoî
s'o

fcui

c'î Alecsandru Machedon. (în partei Uf! (tare) Mott ckeV lorgu.
fericit
!

Oftcle,

cât SUUt

de

.

D'apoî eiî, faul meu d'apoî eu Damiean. (piângend) Când Vin se te maî s^rut odat gândesc nu 'l-am vSc^ut doi anî de <Jile Ce vS pare, frailor ? aa c'î nostim } aa c'mî samen mie ?
! 1
.

.

.

.

.

c

!

.

.

câte ceasuri Gângu. — Aud (luand pe lorgu de mân) Vin Damiean.
?
.
.?

.

.

.

SC faCÎ

CU-

notin

cu

prietinii

meî. D-Iuî

îî

slugerîul

Gângu, un
el.

prietin vechîii a

lorgu.
te- au

— Ha...

bbac-teu. Nu 'î aduci aminte de Ean st... Nici de cum.
. .

Da cum dracu '1-aî i uîtat ? El purtat în brage ad'î aminte când te gîucaî de-a baba-oarba cu Marghîolia, cu fata luî.
Damiean.
. .

.

lorgu.
venarisesc.

(cutând cu lornîonul
(apropijndu-se de Gângu)

la

Gângu)

Ha

.

.

.

aCUm mC SU-

Mofi chet monsîu Gângu, îmî pare bine reînnoesc amiciiea cu d-ta, Gângu. 'aa, nici prea prea, nici foarte foarte numai mi s'au cam lungit urechile de foame. (înpaitc) Ce dracu are de se uît la mine prin

— Aa

c

.

.

.

c

.

.

lORGU DE LA SADAGURA

925

geam

?

.

.

Ware)

Ean ascult, lorguorule, nu cumva

prins orbul ginilor?

Damiean.

Cu adevrat

;

lorgule, ce

însemneaz

steclua asta care 'î-o tot bagi în ochî? lorgu. - Mon cher oncle, cetirea necontenit a uvrajelor, 'mî-au cam slbit puterea ra(JeIor visuale.

Damiean. — Ce 'î Gahia. — Puterea

aîi

slbit, fttul
.

meu
.
.

?

ra(Jelor visuale

vinte tehnice, vreau sS ^ic6

lorgu.

c

Aceste cu-

'î-au

lîn parte)

Cinc s^
. .

fie

dama

slbit ochelnica. asta care mt

(«propiindu-s* de Gahia) Madam, înelege atât de bine } n'am avut felicitaiea de a'î fi recomencu toate dat, dar' mS folosesc de ocasiea aceasta, pentru ca sS te rog se mS noroceti cu declinaiea numelui

c

d-tale.

unui cavaler amabil ca d-ta nu poate românea neîmplinit Par cansequence, mS grbesc a'T decîinarisi numele meu eu me numesc Gahia de Rosmarinovicî, votre ser.
. .

Damiean. — (cu mirare, în parte) Cc dracu Gahia. — Monsîu Georges, desimi

(;iice ?

.

.

vante.

Eu sunt, au contraire, votre serviteur made doresc ceva, este numai sS se presenteze vr'o ocasie, pentru ca sS'î pot dovedi admiraiea de care sunt cuprins pentru graiile persoaneî d-tale.
lorgu.

dam, i

Gahia.

(tn parte)

elegi tu ce

Gângule, înlorgu cu Gahia? Qângu. )icî c'a ploua ? n'am au Nu cred (Jit buraticnl a^î diminea. (cstri ait pricen) Prietenul. Pare-mise, vere Con.standine, i lorgu s'o nemit. (in parto Oare nu cumva o uitat i lorgu Damiean. românete. Uare) lorgule, lorgule ean maî întoarce-te
duand p« cângu de o
parte)

Damiean

Na

cavaler

!

.

limb vorbete

.

.

.

.

.

c

— —

!

.

926

lORGU DE

1-A

SADAGUKA

i

spre noî maî spune-ne ceva de la Sadagura despre cl^toriea ta Pardon^ mon cher oncle ; n'am vreme lorgu. presentez omajurile mele secsuluî frumos acu,
.
.

.

.

.

.

c

.

.

.

.

.

.

asta

curat la ceea ce te 'ntreb. ce se'î spun, mon cher oncle? Când au trit cineva într'un târg civilisat ca Sadaa veni într'o tigura, i când este silit în cloas ca a noastr, contrastul i se pare atât de piramidal, în cât nu poate gsi cuvinte destul de energice, pentru ca se esplice ceea ce simete în luntru. Rezon are rezon, inonsîu Georges ! Gahia. Eaca de pild eu, care am voîajarisit, i care am fost nici de cum la Cernui ... nu pot s^ me deprind

i

Damiean. — secsul i respunde'mî
lorgu.

datoriea

fie

cruî galant om. Mri, bete, las de-oparte majurile
.

— Apoi

.

urm

ar


.

.

.

.

.

cu Moldova

.

.

Of

1

.

.

de-aî scpa maî

degrab de
Moldova de

ara

asta!

Damiean.

— Da

bine,

me

rog, ce are

cum aî clcat peste grani? Ah mon cher oncle nu mS sili sS'î lorgu. spun câte are i câte n'are N'are i ea târDa spune, spune Damiean. N'are i ea oameni ca i cele-1-alte SrT? N'are guri?
nu ve mai place

./

.

.

.

.

.

.

.

.

.

,

munT,

Gahia. — Ba are prea multe Damiean. — Nu te 'ntreb pe
'î lipsete bteteî Moldove cu frica luî Dumnec^JSu ?
.

copacî, ape, vite?

.

.

.

prea multe
(lui

!

d-ta.

lorgu)

Spune

ce

?

.

.

Nu

's

oamenii buni

i

.

Nu

este grâu

bun? Nu

bun ? Nu vt trebuie maî mult?
este vin
.
.


.

în sferit

belug
.
.

în

ar

!

.

.

ce
?

— lorgu. — Ah
Gângu.
de
grâij,

.

N'am

dreptate, vere Gângule

(cutând

Ia ornic)

Aud ?

opt ceasurî.
.

mon

cher oncle

l
.

d-ta

de vin i de vite?.

Ce'mî pomeneti Aceste materiealurî
.

!

lOKGU DE LA SADAGURA

927

sunt bune cu adevrat, dar' nu aduc nici o înaintire avem cele trebuininteligenii ... Ce ne folosete cioase pentru hrana trupuluî, dac mintea moare de

c

foame? Prietenul.
dine, (Jice

(câir ait prieten) Ean auc^Jî, vere Constanmintea moare de foame ... (pufnesce de ris.) comer, canalurî, Ce 'î o lorg^. drumurî, fr lib industrie, (strenuti Ure) Afcrlm GângU. n'a(cari au prieten) Au^f, vcre, (jice Prietenul. dar' el pe ce-o venit cu pota? vem drumurî? dac vreî Ean ascult-mS lorgule Damiean. aît dat sS nu se'mî faci mulumire, te poftesc mg maî ameetî cu astfel de fleacuri... ara Moldovei îl binecuventat de Dumneqleu! i cine nu tie

c

fr

fr
.

ar fr

fr

.

.

.

— —
.

I

c

.

.

.

.

.

.

;

.

s'o

iubeasc i
.

s'o

preuîasc,
Aferim
! . .

nu'î

vrednic

sg'î

m-

nânce pânea

GângU

i

sarea.
iiuând o pHsi)

Toi. — Se'î fie de Damiean. — Amin.

Damiean.

(Strenuti)

vreî tabac ? Foarte mulumesc,

(strenut.)

bine.

(Se aud liutaril afari.)

— — dcstul de Madumy /elice ca sS nu'mî refusarisetX bragul sunt foarte flatriGahia — Ce se potrivete sit crede mas, mg lorgu. — Fiind lâng d ta
lorgu.
(di bracul Gahîcî)

Damiean. Eaca i scripcariî nem la mas. Toi. Haîdeî, haîdeî

!

.

.

Haî

sg ne pu-

fi-voîîi
?

!

.

.

.

.

.

la

voîîi

în sînul civilisaieî din

Gahia.
de

— Nu

Sadagura. maî pugin i eu

mg

voîti

suvenarisi

Cernui

.

028

lORGU DE LA SADAGURA

(Lutarii într cântând pe

ua

din fund, trec scena

i

îes

pe

ua

din dreapta.

Dmp&

eî îes

lorgu

i

Gahîa, dându'T braul, pe

urm

îes prietenii,

i

în sferît

Damiean i Gângu.)

Damiean.
Gângu. (în
tot

(Iuî
1

oângu)
.
.

Tare

's

îngrijit,

Gân-

gule, despre lorgu

ce socoî Dac'a ploua, pun
8-a, se
I)

i

tu

?
(ics

rSmag.

amendoi.)

timpul scenei a

aud

lutarii

în culisele din dreapta

i

din

timp tn timp câte un

Vivat

SCENA
Iftimi
Pgn' acu cu toate

VIII.

(într beat pe

ua

din fund.)

c m'am
.
.

am e^ut la pând 'n crâm, i degeaba. i uitat eu într'o prere, doar' 'loîu
.

vie astcji
gite
la

cuconau lorgu n'are de gând sS Se vede Facg cum a vrea De-a veni, a fi bun venit ear' de nu, nu. Ean s$ videm eu pe dezri
...
.
.
.

c

.

;

:

(numerând pe degete)
!
. .

.

.

.

n'a veni,
.

a veni,
. .

n'a veni, a

veni, n'a veni

curat socoteal

Niron m'ateapt c'o sângeap de pelin ... i ce pelin când gândesc, îmî vine s^ cânt (cânt) «Frunz verde pelini.»
s6'l

crâm

pândesc...

Mo

Mg

duc dar

ear'

!

.

.

:

(Se aud rcnete

de

Vivat

1

alturea.)
?
.
.


la

!

.

.

cine chiue în sofragirie
.

îra
.

!

.

.

boieri

's

mas
.
.

.

.

Ean
.

ve^î-îî
.
.

cum

chilesc

!

.

înghite- Aga-

chi
beii

.

se te ved

(în parte)

Dac

's

boîcrî, tot

dî, dî, dî. ânc'odat ... ha maî voînicî de cât noî
.
. ! . .

boierete, cu oca.

(uîtânduse ear* pe

u) Cine
? ?
.
. .

flcu

cela care nicî nu bea,

nici

nu
!

mnânc
la

ce dracu

tot

optete
.
.

cucoanei Gahiei

ureche

babei

.

îî

place,

da

.

.

.

Dec

se

i 'î place scoal flcu de la
.

.

.

.. .

lOBGU DE LA SADAGUBA

929

mas i

vine 'ntracoacî
(cse.

?

.

.

dos

la

fag, 'amandea

la

inO Niron.

alergând

la

ua

din fund.)

SCENA
lOrg*!!.
(întri

IX.
frac)
.
.
.

pe gânduri,

avend ervetul ptins de

Uf

1

.

.

Borul scipatl.. SS m6 maî resuflu pugin 'mî-aii încrit stomahul; mmliga mi s'au prins în (ogerindu-sc) brrrrr gât, i curechîul cel cu de-aî avea un pic de colonie s6 'mî maî dreg mirosul

am

ra

.

.

.

.

.

.

.

.

(ru desperare)

Aifist

doTtc

!

Eat

viitorimca

ce
1 .
.

mS aBucate
.

teapt

!

.

.

rneti
I
.

gureîl Miros de curechîu murat, pentru plcerea nasuluî!.. Scâriiturî i rcnete igneti, pentru plcerea ureprivelitea unor persoane urîte, ruginite i chilor . i necîoplite, pentru plcerea ochilor Eat în ce se 'nchee tot traiul ce am s2 sufSr, pSn' la moartea me Sadagur, Sadagur ? Unde sunt mulumirile ce Unde 's chiflele ? Unde *î cuprin(;Jî în sinul tSu ? berea? Unde 's cartofele? Unde 'î nielul tSu cel chesaro-cresc ? Dar valurile tale cele vbetî ? Dar sogietatea ta cea plin de graii ? Vaî 'amar Ce-o sC mS fac? îmî vine s6 îeu câmpii, s2 fug în lume departe de casa printeasc; departe de provingialiT acetî ideile veade sentimente i cului meu departe de toi ... i de rude, i de iganî, i de curechîu cu
1

eat vieaa ce mi se pregtete cu ceap i usturoîu, pentru plcerea

.

.

1

.

.

O

1

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

!

.

.

.

.

.

.

fr

fr

;

ra

.

.

SCENA
lorgu,

X.

Gahia
(treriWnd,

;

maî pe

urm
.
.

Damiean.
1

Gahia. — MonsXu Georges lorgu. — Cucoana Gahia
67418.
III.

69

.

!

.

980

lOBQU DE LA 8ADAGURA

Gahia.
^end cd
lorgu.

— Ce

aî,

te-aî sculat

mon cher monsîu Georges ? de la mas, am gândit c
la
.
.
.

.

.

vS-

te-aii

apucat vr'o durere

— La dar Gahia. — Etî cu adeverat indisposer' lorgu. — i mS maî întrebi?.. Ahl nu
suflet
?
.
. I

vec^i

pa-

lida

mea fag

?

.

.

nu
?
.

ve(^î progresurile dureriî

pe trintrat

sturile obrazului în casa asta, mS

.

nu

ve(;Jî

c, de când am
topesc din

usuc,

mS

picîoare, ca

o pansea ars de vent. Ce nu beî o leac de Gahia. de nint Ah lorgu. nu poate vindeca patimile sufleteti (of.ând) Te îngleg Gahia

— — Ap —
1

ap
.

!

.

.

1

.

nicî

de nint ? o butur

i

intelectuale

lorgu.
legî
?
.
.

(apropiindu-se de ea

i
1

luând-o de

mân)

MS
în

înSsferit

A

Slav

domnului

c

am gsit
I

un

suflet bottzat rare se
(Damiean cu ervetul

mg îneleag

leK^t de gât apate la

dr cui
în

Darriiean. —(in pane) De ean s'ascult:m (CU foc) Sime^tî ce sufere inima mea aicî, lorgu. atiuosfera asta bcirbir, unde nu resbate nicî o
!
.

uâ i asculta) îngleg ceva s6 m6 îee

.

.

.

.

ra(^î a
's

civilizaiei?..

Eu

1
.

care suat copilul eî
a cuî lapte
efe- 1
?

i

care

hrnit cu laptele

Damiean —
lorgu.
efect

— Gândete
pricinuesc

<în

pane)

Cu
ce

'î-ar

pricinui,
.

când
'ncun-

'î ar pica peste cap

turnul Trisfciitelor

.

.

Asemine

îmî
.
. . 1

toate
place,

lucrurile ce

mS

nimic nu mS mulgpar' meite 'mî st o greutate nemistuitoare la stoniah... Nu tiii «e se fie? mmiiga, sau alt?., dar' te rog, scap-me din haosul act;sta în care, cu cât merg, mS dau de-a rostogolul mal afund.

gîur

Nimic nu 'mi

.

.

c

Damiean.

(tn

pane)

O

'nebunit

1

.

l .

lOBGU DE LA SADAQURA

931

Mon cher monsîu Gahia. doresc alt de cât sg te scap
.
.

— lorgu. —

Georges
.

!

.

.

eu nu
sim-

dar'

cum

?

(cu

mare

foc)

CuHi ?

.

.

jertfindu'iTiî toatc

irile inimeî tale celei pline
.
.

de poesie, de melodie, i D'mî amorîul teu cel de ânger de melanholiel tutelaire ; cci de mS poate scpa ceva pe lume, este numaî dragostea ta, vergur divin i senin (tnpartc) Ce sS 'î dee?.. îmî vine Damiean mie sg 'î dau o palm. (iopano Ah ! quel bonheur î m6 iubete Gahia. (tare) Piudorta secsului meii nu mS eart ca sg rs(coboar ochit.) pund îndat dorinelor d-tale, dar'

!

!

suflet ceresc Ah Gahio lorgu. nu mg ecrazarisi cu astfel de vorbe pat
!
!
. .

.

.

.

i
! .
.

'nari-

!

.

.

Las

modestiea oamenilor de rend; las'o gul la persoane ne 'nsufleite de precum sun^ provincialii de aici.
.
.

la

de-al

de Gan-

spiritul veacului,

Damiean.
lorgu.
mintea ca

— — Ear'

(în

pane)

Aa

!

.

.

tu care 'î-aî Gahio o conopid la cldura civilisaieî
tu,
! .
.

desvglit
tu care

;

vg^ut Cernuii!., nu cuvinte degrte, precum modeste Mrturisete ritos sentimentele tiea i piudbrea inimeî tale... spune'mî: Georges te iubesc!., pre-

fcut voeajurî; supune la nite
.
.

tu care aî

.

cum
(

îî cjic iubesc! sas
cade
tn

eîi

în

patru
fie'V

limbi

:

Gahio
l

!

Gahio

!

te

agapei ich

liebe ihnen

genunchi)

Ah!
.

rocirea ce-am avut a casa asta 1
.

mil l mg mg întoarce în ara mea i

vous ahne mângâe de neno-

je

'n

Damiean.
le
! .

(apropiind.icc de lorgu, tare)

Aa,

tglharlu.

o nenorocire pentru tine ? afar, ticlosule ... i Afar se ef, neruinatule sg nu te maî arî în ochii mei, c, sg n'am parte de bgtrâneile mele
.
! .
.

Casa printeasc

.

.

932

lORGU DE LA SADAGURA
mân, i

(Prietenii intr, unul

cu

ervetul

la gât,

altul

cu paharul în

în-

cungîur pe Damiean, cutând si M liniteasc.)

SCENA

XI.

Cei de'nainte, prietenii; maî pe i Iftimi.

urm Gângu
.
.

Prietenii.

Damiean.
lui

— Ce este — Aurii, mS
?
.

.

rog,

ce este ? frailor?..

Dumnea.

cuconu lorgu, nepotul meu, gsete casa moului sSu o npaste pentru densul .. auc^Jit-aî aa lucru?. Eu care m'am strdanuit, Dumnezeii tie pentru ca sS '1 trimit în coli, cu cheltuelî maî pe sus de cât starea mea ... Eu care 'l-am dorit i 'l-am plâns de Eii care 'l-am ateptat din <Ji în doî anî de <;Jile ^i, din ceas în ceas, cu btaie de inim ... i toate aceste pentru ca se '1 fac om de treab aurii
! !
. .

.

!

.

.

casa morespltirea ce*mî d, ticlosul? au(Jiî u-sSii casa unde s'au nscut el! casa unde au muîî o nenorocire pentru densul rit maic sa 'î sunt mo. Afar, pgn' nu uit de tot (in parte) îmî VÎnC me 'npUC , (ese prin lOrgU.
. . !
.

.

!

î

.

.

!

.

.

c

s

!

.

fund foarte turburat.)
'î dovedesc duc sS fiu ângerul Georges ! (ese dup lorgu.) De geaba vrei se mS mângâeî, fraDamiean. ilor de-acum toate ndejdele mi s'au stins Un 'i-am perdut nepot am avut, 'acela BlstSmat sS fie ceasul când 'mî-au venit în gând se '1 trimit peste grani, la Sadagura (într Iute Cum aî ^is, vere Enachi ? vrei Gângu.
(tn parte)
'i
.

Gahia.

Acu

vremea

s

ce este pasiea amorîuluî tutelaire a luî rnon cher

.

.

MS

I

.

.

1

.

.

.

.

.

1

.

.

I

.

.

tabac

? (ÎI

d tabachere».)

lORQU DK LA SADA GURA

933

Damiean.
tabacu'î cu

(sverlindul

tabacherea jos)

Du-tC

Ia

draCU CU

Gângu.

tot, surdule.
(tn parte)

Eaca

!

.

.

Se vede

c

s'o cârchit

vrul Enachi.
(alergând pe ua din fund) CuCOanC, CUCOame Iftimi. de când zresc n'am pândit pe nime.
. .
.

Damiean.
Iftimi.

(furios)

(eind, fuga)

Lipsetî, prostule, Sg tc ducî dulu
(Cortina cade.)

c te îe dracul.
. .

.

ACTUL
Teatrul represinti o
afari
:

II.

Actul se petrece tn casa comisuluT K.!ulafoglu,
saUL

la

laî.

nemobilat cu trei ui; una în fund, care duce odile luî lorgu i o a treia în stânga, care se deschide în apartamentul lui Kîufaloglu. Lâng ua din fund, un dulap mare cu pendul i cu o ferestulc sub cadran. Scaune pe 'npreglur.
alta în dreapta, ee

d în

;

SCENA
lOrgU
(într pe

I.

ua

din dreapta, posomorît

i

pe gânduri.)

De când m'o
pe dos,
1 .

talitatea s'aii legat

i

alungat moul meu din casa luî, fade capul meii toate 'mi merg nu am câte-o supnu 'î (Ji în care
1 .

.

s

rare . alergat aici în laî, ndjduind c'oîu gsi distraciî care 'mî goneasc gândurile cele posomorite ; în zdar . Cine caut distraciî în capitala

Am

s

!

.

noastr, le cu nebunul ce caut caî mori scoat potcoavele cercat de toate, fr' a da de mulmirel.. 'Mî-am sdruncinat elile pin droce fr' pe paveoâ noastr cea vendut caretailor
.
.

samn

s

.

Am

.

.

.

!

.

.

934

lORGU DE LA SADAGURA

a câtiga alt plcere, de cât o durere în olduri, care m'au inut la pat vr'o douS sSptSmânî alergat ca un iepure pe câmpul Copouluî, fr' a cpta alt ceva de cât o oc de colb în pept, i deplina încredinare locuitorii laului au fost i sunt fost oamenii ceî maî colbii din toat lumea
.

.

.

Am

c

.

.

.

Am

mscrite vreu se ^ic, mscuite ... i m'am întors acas cu ideea, c ceî maî mulî care 'î pun masc, o fac pentru c le 'î ruine de obrazele în sferit m'am dus la opera nemasc, la volor devilul frangez, i la bietul teatru naional, srmala

balurile

.

.

.

1

.

.

nul

când moare, când învie rposat i ce mulumire am Nimic pitrecerî a le lauluî ?
1

.

.

...

da

maî mult
pe gândur
)

!

.

.

tras din toate aceste
Ise

.

.

!

.

.

preumbl puin
la

D'apoî creditoriî care 'mî
se face

cjiu
.

.

.

.

d

staîi

l

.

.

par'

c

de straj
eii

u,

cum

le-am

^is

sg 'mi

D'apoî Iic zaraful caruî sunt dator douS sute de galbinT, cu dobînd de Sî-^^cî la sut i care mS îngrozete pe tot ceasul c'a pe lun da jalb la Agie ... (cu mânie) cine dracul 'mîaii
facg credit
.
.

!

.

.

D

1

.

.

mie s6 me potrivesc Gahieî Las' din pricina eî m'au dat moul meu afar din cas dar' apoî s'aîi i legat de mine, nebuna, ca un scaîii
(Jis
1 .

.

c

.

.

.

!

.

.

Nu pot se me desfac de densa nicî printr'un chip De gse lunî acum de când ede cu mine tot într'o cas ... Ce se fac ? Am scris mouluî meu se mg erte, i nicî nu 'mî-au rspuns Cum dracul se scap de Iic i se pltesc chiriea odilor comisuluî Aga(st pe gânduri) O memnon ce idee Comisul Kîu(artând în stânga) lafoglu ede tot într'o casa cu mine (arata în eat apartamentul sgu eat i al meii dreapta) Comisul Agamcmnou îi, dup alte pecate, i
!

.

.

.

.

.

.

.

?

.

.

1

!

.

.

;

.

.

.

.

.

.

însurat cu o

hain

.

.

.

Tot

femee frumuic ce nu 'mî pare prea îî fac ceva curte ean s'o strîng maî
.
.

.

.

.

lOSaU DB LA SADAGUBA

935

poate maî tiî ce ? îubindu-mg cu nevasta, brbatul negreit trebuie s^'mî facg credit, i poate m'a i împrumuta cu banî Brbaii aii fost tot de-a una birniciî amorezailor Bravo lor'î aî ascuit mintea pe tocila civiligule se vede de-aproape
.

.

.

c

.

.

.

.

.

c

I

.

.

.

.

.

I

c

saieî din Sadagura cine vine ? De-ar fi cucoana Zoia, femeea comisuluî (zrind pe Gahiaj Al.. eaca dracul pe uscat
1 .

.

A

!

.

.

.

.

I

1

SCENA
lOrg'U,

II.

Gâhiâ
!

(tntrând pe

ua

din fund,

cu capela pe cap

;i

cu

alul pe umeri.)

Gahia.
lorgu.
dus
la

Gahia.
roiî,

Pune'î în gând, mon adore, m'am Miculi ca s^ 'mî aleg o coatîur verde cu pene
aii

— Care comisoae? Gahia. — Femeea Agamemnon
lorgu.
luî

i

— aflu c

— Ah Georges, — Ce aî?

îmî vine lein de mânie

1

c

luat-o comisoaea.

Kîulafoglu,
istericale
?

gazda noastr. lorgu. numaî pentru atâta îî vine

—i

pentru atâta ? Ce 'ntrebare 'î asta îmî pare curios, Georges, sg 'mî facî o astfel de 'ntrebare mie, care am jertfit pentru tine i repu. .

Gahia.
.
.
.

— Numaî
. .

i nume, i lorgu. M6 rog, nu mS maî amei cu pomelnicul jertfelor d-tale ... le tiu i ear' le tiu pe de rost Slav Domnuluî nu 'î <\ în care st nu 'mî aducî te-aî legat de capul meu ca boala de om aminte
taia,

.

.

.

.

I

;

c

sntos.

Gahia.

— Ce vorbe sânt aceste

?

.

.

Tu, Georges

.

.

. . . .

936

lORCJU

DE LA SADAGUEA

care

mS numeai ângerul tSu tutelaîrel tu care mg tu sg 'mî (Jicî numeai vergur lin i senin Ah cât deosebire 'î între 'î-am picat npaste tine i între nobilul baron von Kleine Schivabe, care Care te slvea când aî fost la Cernui ? lorgu. 'Mî-aî spus povestea asta de-o mie de ori tiu îî chiar degeaba dar se 'mî maî poo cunosc meneti de el. Au^î, au(^î tiranie nici nu me las Gahia.
. .
1

c
.
.

1

.

.

!


. .

.

.

.

.

.

.

!

.


.

!

.

.

amorîul tSu ved se vorbesc (piângend) Ah începe a sS rSci, i nu 'mî maî române alt, de cât sS mor Nu 'î maî uda basmaoa degeaba Schilorgu.

acum

1

1

.

.

c

c

1

I

.

.

mositurile aceste
tot ipete

mg
1

strîng de gât
.

1

.

.

In toate
luî

(;Jilele

necjgu

mi s'aîi schimbat ochiî în pîrae de lacrîmî Vaî de mine cât sunt de nenorocit Eu care 'î-am jgrtfit toate palpitaiile inimeî mele i care 'l-am ri. .

c

Gahia. — Te-aî sturat de-a mS videa piângend, Când tu însuî etî pricina om fr suflet ce etî
!

!

.

.

i bocete destul, pentru numele c m'am sturat acum.
.

Dum-

.

.

.

1

1

.

.

I

mea pen la al noug-spre-cjecelea cer! Ce descepie crud ce deteptare fiîoroas ce i cele-1-alte multe. Le tiu pe de rost lorgu.
dicat în fantasiea
.

.

!

!

.

.

,

.

.

.

.

.

i

de

Gahia)

(imitând pe vreî, pot s6 i le spun eu însumî Ce dcsndcjduire amar! ce lovire cumplit pen.
. .

tru inima

soro drag,
.

Toate aceste, ce durere sfiitoare sunt bune în Malvina i în Gonzalo de Cordova ear* pentru mine, toate aceste suspinrî mg fac se casc pen' îmî strmut flcile i cât pentru lacrimile cu care me stropeti necontenit, trebuîe sg tii 'mî dau gutunarîu.
1 I . .

mea
.

.

.

.

c

Gahia. sg mg calcî

(cu mânie)

în picioare,

Infamei., cum de îndrgznetî pe mine care te-am învgluit

lORGU DE LA SADAGXJRA

937

în toate

meu
Gahia)

fericirile lumetî, i te-am legnat ca un copil rtcit în calea vieii ?

pe
.

sinul

i aceste le tiii ateapt lorgu. Pe minc care te-am legnat i te am
. .
.

.

.

.

.

(imitând pe

învieat, ca
1 . .

i pe-o floare vestejit, la raclele amorîuluî meu care priveghind ca un ânger binevoitor asupra ta, am deprtat toate furtunele ce ar fi putut sS sbucîume i cele-1-alte coardele inimeî tale Ve^î, cucoan Gahi, le tiu toate de-a rendul, de i nu le-am învat i eu din romangurî ca d-ta. în sferit îns, vreii sS m6 tlmcesc curat Cucoan Gahi, m'am sturat de toate parascoveniile i de toate farfastîcu1
.

.

.

.

.

c

.

.

.

.

.

rile

Gahi. — Farafascoveniî,
lorgu.

d

tale.

din pricina d-tale am fcut pe moul meu sS m^ dee afar din casa lui Atuncî eram un nebun, 'acum mt cesc aî îneles ? . De Sse lunî de i^ile, de când te-aî legat de mine, m'aî scos din toate minile i maî adus aicî în Iai Ingratule lorgu. Aici, nu numaî m'aî înglodat în datorii pSn' la urechi, ba anc m'aî i fcut s^'mî lepd numele ttâni-meu i sS îeu pe- al d-tale Au^î pozn se nu mS maî chîem eu Dmiean, ci de Rosmarinovicî ^icendu'mî Rosmarinovicî bate maî bine la urechî.
;
.
.

— Dar

eil

!

.

.

Oh
.

cielî

.

.

.

.

Gahi. —

.

.

.


1
.

1

c

1

.

.

.

.

.

I

.

.

.

c

Gahi. — Miserable
lorgu.

potrivesc eî Ce-ar ^ice moul 'mî am schimbat porecla familieî, i mS alung datorniciî pe uliî ? Destul, cucoan foarte'î mulumesc de dragoste, i te rog de-acum înainte sg 'mî daî bun pace. quel infame ! . Sfi'î dau pace, dup
! .

—i

l

eu, ca

un prost, meii când ar afla

m

.

c

c

.

.

Gahi

1

.

.

Gahi. —

1

.

.

.

938

lOBGU DE LA SADAGURA

Ah tiu eu de ce mS dece m'aî comprometarisit ? iubeti pentru prtezi tu acum de la sufletul teu pe alta, pe comisoae.
.
.

!

.

.

.

c

lorgu.
într'aîurea
prilejul

Gahia.
mrile
burat pe

— Aî 'nebunit? — Te-am îneles
. . .

eu de mult

c
.
.

'mî calcî
'Mî-a veni

îns bun
. . .

îî

Dumneqigu
.
.

!

s'or

se'mî rSsbun cltina i
din dreapta.)

'atuncî

.

pmentul
I

s'a

ceriul va fulgera, cutremura (ese tur1

ua

lOrgu.

—i

dracul te-a lua

SCENA
lorgu.

III.

Rusalie pe ceea lume, i sS viî înaei caraiî fripi din Bahluîu! .. Mg mir cum de-am putut tri Sse luni de <^ile cu o dihanie
poi când or

— Du-te

înveninat ca densa
târgul laului curat

?

.

.

Da

de-acum, s6 tiu c'oîu videa
jidani!

i

fr
.

mS duc

de-aicî...

fug unde m'or duce picioarele, ca sg scap hia, i de Iai, i de Iic
.

i

de Ga-

SCENA
lOrgU, Iic

IV.
(în fund.)

Par' che vorbeaî de mine, chicnaule Iic. poate che aî bani? Pîeî drace lorgu. Acum o trecut de mult vadeoa sinetului. Iic. Cred che mi'î pleti acei doue sute de galbinî
.

— — —
.

.

.

1

.

lorgu.
plti, dar'

— Gîupâne
.
.

.

.

.

Iic,

nici

vorb

nu'î

c

'î-oîu

maî

târziu.

.

!

.

.

.

lORQU DE LA SADAGURA

989

Maî tir^iii nu pot trebue se me refuetî Iic. destul de chind me pori cu vorbe. indat lorgu. maî îngdui-mS Drag gîiipâne Iic mcar vr'o dou^ lunî. Iic. Dou^ lunî ? nicî doue ceasurî Pletetî îndat, sau me duc pe Agie ? ^ic ^eu lorgu. Iicule drag nu te mâniea ce dracul doar' suntem prietinî.
;
.


. .

.

.

.

.

.

.

.

.

!

;

I

ciunii

— Iic, Iicuule — Aa mi se cade mie dache am a face cu birbanî. Mî tartane, ce te obrznilorgu. — gândetî c 'î-oîu smulge perciunii? ceti nu Percîuniî nu me tem PerIic. — sudiî. meî sudiesc eu maî bine. lorgu. — Ean ateapt sS ghevalt^ ^ic ^eu Iic. — Nu veni, nu, che
lorgu.
.

Iic. pe banî.

— Nu

tiii nimichi.

.

,

Frate, frate.

.

.

brencjia'î

.

Iic.

fmâDiindu

se)

?.

.

te

(cam cu fric)

?

.

.

,

sint

i'î

strig

!

.

Ce

I

vrei s^

m€ i baî

dache nu'mî pletetî

?

.

.

Am

se te

spun pe Conu. lorgu. Mî tartane, se vede te mnânc chica. Eu n'am chichi eii sint ras. Iic. de 'î-ar da maî lorgu. Bat^'î crucea Iu(^î degrab afar din ar, s^ scpm de deniî Iic. Mie nu'mî pas, che am banî. Du-te draculuî cu bani'î cu tot, Litf lorgu.



1

— — —
.

c
.

;

!

.

.

.

afurisit

— Me duc, dar' se tiî che am cu tot Agie, ca se te pe lorgu. — Eaca Litfa c Ghevalt Iic. —
Iic.
ridic

.

se

mi 'ntorc
.

sus.

(alergând dupi

el)

nu ese

.

(fugând)

!

.

.

.

940

lORGU DE LA SADAGURA

SCENA
lorgu.
. .

V.

îî

în stare s'o fac^ tartanul...

Cum

sS

De m'aî întelni cu cucoana Zoia, poate c'aî scap ? îndupleca-o sS pue pe brbatu-sgu chizS Cine es din apartamentul comisului Kîulafoglu ? (se apropie de i se uît) El îl tocmai, cu femeea luî MS duc degrab s^'mî fac toaleta, 'apoî vaî de capul teu, kir AgamemnOn 1 (ese pe ua din dreapU-)
.
. .

u

.

.

.

.

.

.

SCENA
KîulafOg^lU, 2/Oia, KîulafOg^lU.
. .

VI.

(

ntrând amândoi pe

ua

din stânga.)

(fr

surtuc, cu fes
.
.

mare

mu, Zoia, nu m'aî inselato. insei ato ei na zis o !
.

i cu ochelarî) Ma psikt crede mti che nu m'aî

Zoia.
Zoia. Te cred
.

— Eîl
—i
.

Kîulafoglu.
sufletu matalui.

— Ma

te cred, te cred...

d'mî

pace.
tot

ohi ei.

Se me cre^î din

din tot sufletul matalui, daca vrei
.

.

.

maî mult pofteti ? De când am pus îede amendoî, n'am cap se mg odihnesc. Kîulafoglu. Mite ego; ma ge se fagem ? îadesu'î mare stiî?. Un salo pentru mata daca mi'î insala,
.

.

.

.

.

.

.

.

insala ego

ke o chisa de capnos cusuta pentru mine, daca te-oîu pe matalui Lipon, fiind che mune nadazduesco a me fage ispravnicos, elpizo se castigo tot odat si chisaoa pentru sohpeti. «cu bucurie) pSu, mâni te faci ispravnic ? Zoia.
. . .

Kîulafoglu. Oriste ? Zoia. Mâni te pun în slujb ? Kîulafoglu. Malista; de mult alergo, psihi mu;

— — — —

.

lOBGU DE LA SADAQUBA

941

ontos imprezurerile nu 'mî-au fostu cu favori Ostoson tora ime siguros, Cât îmî pare de bine îmî vine sg te sSZoia.
.
. .

!

rut

Ma

nu. sirata ge eti; vrei sg'mi {ri4end) daî o srutare, s'apoî se (Jigi îadesi ? sirata cum vrea se me insele ca se castize to salt... si eu palicaris ... nu me prindo asa lesne. Ha, ha, ha da fricos maî eti? Zoi\a
.
.

— Kiulafoglu. —
!

de bucurie. Kiulafoglu.

(rimbind)

Saruta, maiia mu, sruta.
;

(Zoia voîesce s'l sirute

Kîulafoglu o opresce.)

Ba

Acu

^^^sinto comisos Agamemnon KîuKiulafoglu. lafoglu, si am capo nu kefali. nu bosge (^ic eu ? tani. ..AI vrei mata numai de chit se pori salo de ispravnigesa ? ma cu asta fel de tesmecheriî nu me princjî pe mine Ve(jî Zoi mu^ sint necontenit
.
.


.
.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

cu ghindul tot la îadesi, hoterito se ^ic tiu! de

si

pentru ca se nu'l

uTt,

am

dimineaa eos Un seara... Paradigmatos harin; chind mi aduge ficorul dulgeî,
(Jic

eu

natos,

tiu!., chind me 'ntreaba gineva de sint sestiîi de'mi <Jige gineva Ar/ton comise, femeea d tale tiu, fraico, si ear' tiu
<^ic
1 .
.

:

Zoia.

.

.

.

1

(în parte)

Kiulafoglu.

— Ma

Bine, bine.
se

lasemu Yadesu de o parte.

.

Ean spune' mî, psiki mu, a platito chiriea odilor monsu de Rosmarinopulos t Zoia. — Ba anc nu. Kiulafoglu. ie fel nu ? omos vadeoa a trecut-o de mult, fos mu, si eu am trebuina acum de parale, pentru ca se me fac ispravnicos maî degrab. Zoia. Las, frate, maî îngdue'l 'î-a plti
. .

c

;

pugjntel.

Kiulafoglu.
fagc
?
.
.

daca

vreî,

Pentru hatiro matalui ge n'asî zocu to piperi.

:

942

lORGU DE LA SADAGURA

(într o slug cu un rva.)

Sluga. memnule.

— Eaca un rva

pentru d-ta, cucoane
sg
fie

Ag.

Zoia.
drag,


!

(luând

rvaul)

Dc unde
me
(îea

oare

?

.

na,

deschide'l.
(întin^end

ICîulafOglU.

mâna i trgend'o

iute înapoi)

Stiu

.

.

.

A

1

sirata

spuso

che

vruto se sint palicaris
ear' aî
. .
.

prin(^f,
ri^end)

ma 'îam
Se videm

rvaul

ine'mî
<Cu

scrie,

(citesce)

frasc

dragoste

mS

închin d-tale arhon

Agamemnon

It

despre întregimea eti dup cum ca aflând «doresc, nu pugin se se bucure sufletul meu; al doi«lea veî ti c, din mila cerescului împrat, i eu sunt vin la Iai, sS «snetos; al 3-lea te întiinez s'au «caut pe nepotul meu lorgu, care 'mî-au scris «pocit pentru cele trecute. Decî, în puterea priete«uguluî nostru, am gând se trag la d-ta în gazd,
lipsesc a cerceta
d-tale,
«fericireî

«Maî ânteî nu

snetiî

c

c

c c

«rSmâind

al

d-tale

cprea plecat

i supus slug
pitar.
i>

Enaki Dmian,

Zoia.

— Pitarîu

Enachi

Dmian

?

.

.

cine'î,

drag

?

Kiulafoglu.

Un

prietinos vechîu a meu, cu care

am

fuzito peste Pruto, in

Ce fel? aî Zoia. c te-aî btut cu deniî

vremea Turgilor.
.

fugit?
la

Par'
. .

c

'mî-aî spus

m'am batut-o, Kiulafoglu. 7na de departe ... Eu sidemu pe gelalalt mal a Prutului chind a sosit urdiea turgesca si recneam <LElate E/a incoage, daca ve da kakohrononaki diavoli tna nigî unu n'a indrezinima, se ve aretu eu» nit-o se treca Pruto, che pe toi îî fageam kes.
.

Sculenî ? Malista psihi mu,

.

.

.

.

,

lORGU DE LA SADAQURA

948

— Au(jY voînic — Ma cum socoî care Zoia. — tiu c etî din
Zoia.
(ri(jând)

?

Kiulafoglu.
'n

?

ceî

într
nici

'n

doî ca

doî-spre-^Sce
patru.

i

nu'î

pot

scoate

doug-cjecî

i

Ean las saga; bine conacu pentru pitaris Enachi.
Kiulafoglu.

ke se

gtim maî

Zoia Odaea'î gata, nu te 'ngriji. Kiulafoglu. Un lucru numai nu inelego in rvaul ista ^ige che vine se caute un nepoto a di-


.

.

.

misale ge s'a pocaitu ge nepot? Las' te'î tlmci cu pitarîu Enachi. Zoia. natos ke monsu de RosmariKiulafoglu. nopulos.

.

.

.

—A

c

1

SCENA

VII.

Kiulafoglu, Zoi^a, lorgu.
lorgu. — Bonjur cucoan Zoi bonjur cucoane Agamcnmon; de mult nu am avut norocire sS v^ vSd.
;

Kiulafoglu.
novigî.

— Kalimera

sas

monsu de Rosmari-

rar,

lorgu. îmî pare curios sg ne întelnirn aa de maî ales idem tot într'o cas. Kiulafoglu. Neskt ; ma ge fage cocona dtale;


.

c

senatosa'i

zaifa,

— DucS-s'ar pe Zoia. — Zaif ce are lorgu. — Au rguit. Kiulafoglu. — A poli me kakofeniî
lorgu.
(In parte)
1

?

.

pustiî

I

(tare)

îî

cam

drgua

?

.

.

?

!

.

.

Par' ca
la teatru

esti

gala se

lorgu.
naional.

— Me duc sg leu

trsi ?

.

.

unde

te dugî

?

o

lojie

pe dcsar

.

. .

944

lORaU DE LA SADAGURA

Kiulafoglu.
1

Ha, ha, ha ...

la teatro

moldove.
.

nesco Nu 'î e mila se daî parale de zeaba, ca se ve^î nite baeî care nu tiu nigî se vorbesca mcar si se asculi nite piese ca vaî de ele? lorgu. Dac'ar gîudeca toi ca d-ta, domnule, apoî teatrul naional nu s'ar putea întemeea nici odat în ar; dar', slav Domnului sunt persoane care tiii se preueasc greutile unei scene începetoare ca a noastr; care nu se ruineaz de a merge s^ vadS piese naionale, i care în sferit ertând greelele ac.
.

1

torilor,

agîutorul cuviincios îî încurageaz i le Acele persoane sunt vrednice de toat lauda, i teatrul naional le va fi tot de auna recunosctor. Kiulafoglu. tiu che eu nu am curazi ca se
. .

d

mergo

se casco patru

geasurî pentru
d-ta,
faci

batirul

patrio-

tismosuluî.
nal te

ce 'î-a plcea; cu ast condiie îns, ca i d-ta se'î daî pace ca se'î urmeze cariera, cum poate, i se nu'l critici cu ochii închii. (treeend între amendoî) Lsaî, V^ rOg, VOrba tCaZoia. truluî, ear' o se 'ncepeî a vS sfdi.
'n

lorgu. las

— Cât

pentru pace sg

domnule, teatrul naio-

c

Bine cjigî, psihi mu. Lipon, monsu Rosmarinovigî, ma inchino cu plecaune ma duc si eîi se ma imbraco. Ela Zoia mu. (ese prin stânga.) (lorgu se face câ ese pe na din fund i când vede ci Kiulafoglu a eit, se întoarce îute pe scen i opresce pe Zoia.)

Kiulafoglu.

.

.

.

;

SCENA

VIII.

lorgu, Zoita.
lorgu.

— Slav Domnului c
1

mg gsesc

în sferît

singur cu d-ta,

cucoan

Zoi

.

.

lORGU DE LA SADAGURA

945

Zoia.
lorgu.
ricirea

— — Nu fugi

(voind se eas, în parte)

Degrab
!

*î-a

fi ?

.

.

ce simt a te

nu mg lipsi de fevidea i a'î spune cât te iubesc.

ângeraule
.
.

.

.

Zoia.
lorgu.
fletul

aî ti câte ptimesc în sudin ceasul cum te-am zrit pi i noapte te visez cu ochii deschiî, i nu pot nici s6 mnânc, nicî sg beu, nici sg trag ciubuc. Zoia. Vaî de mine vorbete maî încet
1

— Ah

Domnule
. .

.

când

meu

!

brbatu meu. Te iubesc maî pre sus de cât cum lorgu. Pune'î dar în gând bete un gfudector aurul
te-aude
1

— —
. .

!

.

.

c

/u-

.

.

cât

— Adevgrat gretî lorgu. — Sg n'am parte de brbatu-tgu, dac 'î Zoio spun minciuni Zoio Zoia Zoia. Kiulafoglu. — Fugi, c vine. Zoia. — M'am dus. lorgu. — Nu îmî vine-o idee. Zoia. —
Zoia.
?
.
.

te iubesc

!

.

.

.

.

.

.

!

(strigând din culise)

.

.

.

(lui

lorgu)

(voind si

fug)

(în parte)

(luî

lorgu, opnndu'i)

— Da pe unde — Ascunde-te în ceasornic, pgn' deprta pe brbatu-meu. ceasornic lorgu. — Cum dracu Zoia. — Dac mg iubeti lorgu. — Te îubesc dar' ce are-a face dragostea
lorgu.
?

pe-acolo.

Zoia.

aicî

ce-oîii

?

in

?

1

;

mea

cu ceasornicul

?
.

— c pe urm lorgu. — Da nu se poate, soro Zoia. — i'î fric poate? lorgu. — Fric?. ha, ha, hal Nu
.

fasemene) Zoîa Zoia. Kiulafoglu. 'î-oîu tlmci Zoia. într degrab
.

.

eii

maî

.

.

.

.

.

.

cunotî pe lorgu.
60

67418. UI.

946

lORQU DE LA SADAGURA

Zoia.
lorgu.
în tartar.

— Eî — pi

;

d'inteî ca

apoî ce te maî oprete ? me îubetî, 'apoî întru

i

Zoiâ.
lOrgU.

(deschi4end ornicul)

Te
.

îubeSC.
omic)

Zoia.

înc odat Te iubesc. (în
.

.

(într în

parte)

Am

câtigat
ua

rmagul.

(Agamemnon într i vede pe Zoia închi^end

ornicului)

SCENA

IX.

Kiulafoglu, Zoia.
Kiulafoglu.

— Zoia,
?

te strigo

de un geaso.

.

.

ma

ge fageaî la geasornico

Zoia.
eraî aige
?

— Nu
— Cu

Kiulafoglu.

— —

fceam

(în parte)

nimica. S'a tulburato.

.

.

(tare)

Cu

gine

Zoia.

nimine.
gi-

(în parte) Ncgresit, Kiulafoglu. a ascunso pe neva is to geasornico. Zoia, mesa, (tare) Zoia
.

.

1

.

.

ki-

takse drept la ochi a mele.

Kiulafoglu.
in orologhion f

(Zoia coboar
(mâniindu-se)

ochii.)

Pes
fie
?
.

fitu

drcpto,

gine

Zoia.

— Da — Ce — Se

Kiulafoglu.

— Nime?
I

cine vrei se

.

nu'î nime.
.
.

sirata ge

se me fagi de mascara sornico ?

Nu

vrei si tu estil au^i che a statuto gea-

(lorgu imiteaz cu limba baterea ornicului.)

Zoia.

Kiulafoglu.

— Merze
vede

fel

s'au oprit? n'au^î
?.
.

c

merge?
?

ma
mal

de ge merze asa iute
rar.)

(lorgu imiteaz

Zoia.

c'î iue

urechile.

.

!

lORGU DE LA SADAGURA

947

— Ean asculta Kiulafoglu. — Zoia, Zoia, cheia Unde acolo mine. Zoia. — Nu
Kiulafoglu.

. . .

.

.

.

Acum

merze

inget.

(lorgu imiteaz iute.)

ascunso pe gineva

?

la

Kiulafoglu. — (mânios) Da'mî cheia, che m'am aprinso ca un zaratica. (dându'i cheîa) Dac nu mS crec^î, jDoftim Zoia.

cheia

am
lato
se

deschide i vecjî câtigat rSmag-ul.
.

.

.

.

.

.

(Kîuiafogiu lea cheîa)

lade

1

Kiulafoglu.
!

(scpând cheîa

jos)

Kamakslî

m'aî insa-

(se

bate cu pumnii peste cap)
1

perdo eu remasagu Ah, Zoia mu! îî gero ertagune che am prepuso nevinovaiea ta,

Na, na bostani kefalil eu cari mi sinto palicaris
in

fr

zenunchi, pentru

Zoia. Maî bine haî se'mî cumperi alul. haide. (în parte) Tin Kiulafoglu. —- Haide psihi mu
.

sirata ge eti!

,

.

t>atzirisa hiotiki.
(es

amendoî prin fund.)

SCENA
lorgu,

X.

(deschi^end ferestuîca dulapului.)

Aî vg^ut diavolul de Zoi cum 'î-o btut gîoc de Drbtu-sgu i de mine i toate aceste pentru ce ? pentru un al Apoî, pas de nu ^i interesul Doart fesul ... Ui m6 înnSdu aicî m'am sI

.

.

.

1

.

.

c
.
.

l

.

de ceasornicrie Cum dracul sS es ? (sgâiie 'î închis cu cheîa i»a) pe din afar ... Ar avea iaz se mg lase ca sS mg sventez aicî ba maî jucuros aî fi sg mnânc mere acre, de cât Par'
:urat
.

.

.

Ua

1

.

.

.

.

.

:'au intrat

cineva

'n

cas.

.

.

la loc lorgule. (tnchide

fereituica.)

.

. .

948

lORGU DE LA SADAGURA

SCENA
Damiean,

XI.
pnn
fund.)

(într

aî întelni ce cas pustie Nici Mî, mî, în sferit, eat-me's în Iai vr'un suflet botezat s'au pocit, berban Nepotul meu 'mî-au scris Au(jlî d-ta, se fug din târgul nostru la Iai tul ce blstematl cu Rosmarinoviceoaea cu cine? Da ce dracul n'a se vie nimine astzi se'mî spuîe
!
. . 1 1

c

.

.

1

c
îî

1

.

.

.

.

1

.

.

.

!

.

.

dac

comisul

Agamemnon

acas ?

.

.

Eî, Toader,

Nastas, Kiril. (deschi4end lOrgU. glas de rud.

ferestuîca, în parte)

Par'

c'am aU^it

Utt

Damiean.
tii... ca

— Vasile,

Gavril, Prikoki!..

Tuf,

pus-

când au trecut Turcii. (asemene) Sracul de mine mou-meu lorgu. Numai de nu 'mîde m'a gsi aici, sunt prpdit

l

1

.

.

.

.

ar veni se strenut.

— Dec cine Damiean. — Ce se
Damiean.
!

(strenut.)

strnut
.

'n

dulap

?

(lorgu

maî strenut.)
?
.

fie

Ean
.
.

se videm.

(voiesce ss
?

deschide dulapul)

îî

închis CU cheîa

.

Heî
.
.

!

cine'î acolo

Damiean.
coiî
. . .

— Ean

.

(lorgu face ca cucoiî.)

auc^i'l
.

acu

Spune,

.

.

cine

îmî acolo?
.

cânt

ca cu-

Damiean.
ceasornic cu

— tiî c
.
.

(lorgu face ca mâile.)

are haz

?

.

.

Tocmai ... ha Rposatul dasclul îeni, Dumnecjeu

mojic

'î vr'un Poate ... ha ... ha! se '1 erte avea
. !

c

unul care cânta ca cucul.

Damiean.
teuguri
.
. .

— Mî!

(lorgu face ca cucul.)
.

.

da

aista'î

Când aî gsi

cheîa,

cu maî multe ca s2 vSd

mecum

.

. .

lORGU DK LA SADAGURA

949

dracu 'î lucrat în luntru. (gisind cheîajos) Eaca o chee; oare nu cumva 'î de la ceasornic ? (deschide) Pîeî drace . în lorgu ceasornic Ce faci aici, tSlharîule ? mS primblu, moule. lorgu. mi te-aî pocit, blstematule ? Damiean. Te ascun(;Ji prin dulapurile oamenilor, i câni ca cucoiî, i mîorletî ca mâile, pentru ca se'î bai gîoc de mine ?
! .

!

.

—M

!

1

.

.

— Aa
.

.

.

.

Moule Damiean. SS mg
lorgu.


!

.

face

s

cred

scol de-acas, de i vin la Iai pentru tine i tu în loc sg te arî înaintea mea blând i supus, te-apucî se'mî Socoî câni cucul ? Las' te-oîu înva eu te-oîu face clironomul meu ? Pune'î pofta *n cuîu, drag îî cânta tu mult ca cucoiî, i 'î mîorli ca înile, pgn' ce 'î videa o para de la mine. Moule, ascult-me i pe mine lorgu. Au^î înDamiean. Lipseti d'inaintea mea

cu mojîc A eu om btrân,

houle,

mg

faci

m

c
!

ceasornic

c

.

.

.

c

.

.

.

.

.

.

.

.

.

pucâ

'n

lun aa

!

îl

trimet în

ara

nemasc

ca se

se facg

de treab, i el înva acolo a'l urî pmentul unde s'a nscut. Eii îniî nu'î adevrat Nu'î adevrat. lorgu. iubesc Patriea maî mult de cât d-voastr, pentru tiu cum s'o iubesc. vrea Damiean. <;Jic, spun i mincîunî?. faci i mincîunos. Atâta 'mî-au maî rmas, ca se mântue comeTrage' mî încale 'o btaie, ca oprete de nu'î sfrm capul. diea ... mir ce N'am meMoule, etî aspru cu mine lorgu.

om

.

.

.

.

.

c

— Aa

1

s

s

m
s

M —
m

m

.

.

.

ritat

s

tratezî astfel.

Damiean.
putea duce.

— 'î-oîu

da un tartat acuî de nu

'1-îî

950

lORGU DE LA SADAGURA

SCENA
Damiean, lorgu,
Iic.
adus.

XII.

Iic, doi comisari.

lorgu.

(la

comisarî)
(în parte)

Veiîiî CU minc se'l ridicai. Eaca i Iic! ca când dracul
?

'l-au

— Pe cine caui, gîupâne Rosmarinovicî. Damiean. — Care Rosmarinovicî?
Damiean.
Iic.

— Pe

chicna

.

.

El o murit
d-ta.

de mult. Iic.

— — Cine Iic. — Dumneluî. Damiean. —
Damiean.
i'

(zrind pe lorgu)
?

Ba

ttu

;

eat'l

dup

lorgu

?

(lut lorgu)

i numele
lorgu.
Iic.

— Nu crede, moule — Ba crede, chicone

.

.

'î-o fost

Vrea se ^ice 'î-aî schimbat ruine de numele ttâni-tSu ?
.
. . .
.

.

^ic ^eu.

Dumneluî

chicon Rosmarinovicî mi'î dator cu 200 de galbenî, i nu vrea se'mî pliteasc. i dator cu 200 de galbinî Damiean. Da bine, c'î bun de dat la Ocn. am dache nu 'mî-a pleti acu indat Iic. adus poronchi de la Departament ca se'l ridic cu co-

Anc

1

—i

.

.

.

misarî.

— Dar, dar, închidei — Plitetî, chicon Rosmarinovicî, pentru numele lorgu. — Moule
Damiean.
Iic.
se'l
. .

!

bine'î hce.
orî

.

luî

nu ? Dumnecjeu,

scap-me
ridice..
ne(^Su
.
.
.

de- o necinste ca asta ...

nu

m& lsa
,.

S me

Damiean. — Tu, nepot mie ? Se fereasc DumEu me numesc Damiean, ear' nu Rosmarinovicî Du-te de 'î gsete moi aîurea. Moule, mS aducî în desndejduire. lorgu.
! .

Gândete c'î

sunt nepot.

--

. .

lOBGU DE LA SADAGURA

951

Damiean.
soare, f^tul
în

— Ba

la agie,

drag... Du-te

la închi-

mult maî în huzur decât dulapul ista, i *î putea cânta cucul cât 'î-a plcea, Iic. Nu plitetî?.. Gîupâne comisari, umflai'l.
fi

meu; acolo

lorgu.
Iic.

c

rup buci. GkeVa/t ! UU Icsaî. (câtrâ comisari) Nu vS apropici, gulerailor, lorgu. ve sdrobesc sbiile de cap.
Pîeî, tartane,
arte)

(Comisarii pun

mâna pe

lor^u.)

c

te

(fugând de-o

.

.

(Comisarii volesc

Damiean.
odat
lorgu.
s'or înlempla.

— Nu
v2d

se'l

duce; lorgu

se

sbuclum.)
.

te
.

da monsiu baron
.

.

.

Nu

te

da

.

.

... se te

— SS

.

vîrtos.

daî

sam, moule, de

nenorocirile ce

Damiean.

— Auc^iî, domniorilor,
SCENA
XTII.

vi'l daii în

sam

. .

Cet de'nainte,

Gahia, Zoia, Kiulafoglu.
?

Toi. Ce Damiean.
1 1

— —
.
.

— Monsîu

vuet

ce este

?

baron Rosmarinovicî se duce

agie

.

ha, ha, ha.

Toi. La agiel Gahia. La agie Damiean. Vrea

1

.

.

Ah

I

(iein&.)

st cerce

dac

temniele din laî

siint

ca cele din Sadagura.
(Comisarii duc pe lorgu.)

— Arhon Damiean. — Arhon comis SCrmanul lorgu Zoia. —
Kiulafoglu.
pitaris
!

1

(Se

!mbrifeaz& amândoi.)
!

(în parte)

(Cortina cade.)

;

962

lORGU DE LA SADAGURA

ACTUL
Actul se petrece
Teatrul represint o
la

III.
luî

moiea

Gângu.
laiî d'inainte
;

pia

de sat

;

în stânga o

crâm cu
lui

;

doî stalpî

marî de lemn pentru eserciiile acrobatice ale

Kleine Schwabe

în drepta

un

scrâncTob, în fund satul.

SCENA
Eat
Sub

I.

erani i erance
stejar la

(jucând hora)

hora se pornesce

rdScinâ

;

Eat

hora se 'nvertesce, Vin, puico vin.

'MY-am pus florY la plrie, 'MY-am pus florY, 'mY-ampus mrgele SS caY vesel cu mândrie, PuYcuo, la ele.
Sunt stul de biruri grele de plug i de lopat, De cYocoY, de zapciele de sap lat.

;

i

i

DaY

copiY înt'ro lovire^

SS vueascâ 'n fund pmentul Lumea 'ntrâg se se mire Dumnezeii sântul

i

1

SCENA

II.

Ceî denainte, lorgu.
(Torgu într prin

drpta

în costum de vrjitor, eranil

strigând:

Eaca dracu, eaca dracu.) (ctre eranî) Nu fugiî, oamcn! lorgu.

m

sprieî fug

în

crâm,

I

bunf,

c doar'

. ; . .

lORGU DE LA SADAGURA

953

nu

's

Scharaohi
el
!
.

1

.

.

oamenii,
fugit
.

se face
! . .

Când vrea dracul sg munceasc gîudecor su ispravnic Au
.
. .

fug toi ceî ce mS 'ntelnescu. Eat i arlatan De patru luni de (Jile alerg acum din sat în sat, i dau representaiî acrobatice Eu, lorgu Dmian ce dracul era
s'au

dus mS's în sferit
.
.

Aa

.

.

.

.

!

.

.

i

sS fac?
cel

gsit moul meu în blstematul de ceasornic, i când m'ati dat pe mâna comisa-

Când

m'aii

rilor, era sS 'nebunesc îns m'am smucit voînicete din ghîarele ce m6 prinseser de gât; 'mT-am luat clcâile de-a umere, i m*am dus, m'am dus, m'am dus pen' ce m'am v^cjut departe de capitalie, i de Iic, i de agie, i maî ales de stahiea cea de Gahi. Atunci ca se me odihnesc Când am intrat într'o
;

crâm
.

1

.

.

ce sS vgd ? . pe herr von Kleine Schivabe ! ce cunoscusem la Sadagura, i care se duDe-o cea la Iai ca s^ dee representaiî gimnastice dat 'mî trsnete prin cap o idee de cele cornorate. MS apropiîu de neamul meu i 'î (;Jic «Mi, onule deschide'î urechile 'n patru la glasul adeveruluî ... Tu te duci la laî ca s6 ari locuitorilor lui tiî sg te daî de-a tumba, i poî ridica multe ocî de bere i de fer } Sermane cartoflarîule Nu acolo sunt acrobaî care pot sg'î fie profesori tiî în meteugul ptailor Tu poî, de pild, ridica 50 sau 80 de oc de fer; ear' acolo sunt voînicî strî întregî Tu tiî care te daî peste cap ear' acolo sunt paîaî care tiu a sS da, nu numai ef însuî de-a tumba, dar' a da i pe aliî peste cap 'î muri Nu'î cerca norocul în laî, nefericitule onl Vin' maî bine cu mine, i haîdeî ade foame mendoî sg facem o asogiaie pentru ca speculm ne'mî etî vinoviea provincialilor ... Tu te 'î face rob, i eu te-oîu arta peste tot locul, ca pe-un sSlîn
. .
.

crâm, un neam

.

.

:

I

.

.

c

c

.

.

I

c

I

.

.

um^

1

s

1

.

c

.

.

.

s

c

954

lORGU DE LA SADAGURA

America îî videa cât de bine 'î fi priimit sub numele de slbatic, într'o epoh ca aceasta maî ales, unde oamenii civilisaî sunt socotii de nebuni 1» Neamul meu se uita la mine ca o broasc la soare, i în sferit au priimit De-atuncî, slav Domnului, ne curge bine laptele 'n psat Nu 'î nu câtigm câte 50 de oue i câte 10 sat unde puî de ... Se treasc arlatanismul El i aurul sunt domnitorii veacului Cine tie dac prin agîutorul luî, nu voîu agîunge un om însemnat ? Poate se me fac vr'un pring ... de Sadagura
batic din
.
.

.

.

.

.

1

.

.

s

gin

!

.

.

1

.

.

.

.

.

(vezend pe Kleine Schwabe)

Eaca Î
îî
I

burOfl VOfl

KUine Sckwa

be

!

.

.

Bre

.

.

posomorit

SCENA
lOrg'U,

III.

SvabC
aî,

(într prin dreapta foarte posomorît)-

sprincenile

— Ce vabe. — Am
lorgu.
?

neamule, de

'î-aî

sbercit

Nu cumva te-au înecat vr'o cartofl ? lorgu. Trage o stacan de bere, 'î-a trece.

superar la inima

(ofteaz).
.
.

vabe. — O î niks Erdpfel l
de un

c

— vabe. — Terteifel
lorgu.
de
la

madam

'Mî am adus aminte ce am iubit la Cernoviez ? Ce era ? spltori sau
.

.

1

buctri
Nein
.

!

spltori
?
. .

1

.

.

.

un ma.

dam

lorgu. o chîema?

— Ce

Moldau,
spui,

onule
l

U^

la noî?

.

Cum

— Gahizen — Gahia Rosmarinovicî poate o cunoti vabe. — Mein Goi
vabe.
lorgu.
!
. .

?

?

.

lOBGU DE LA SADAGURA

955

lorgu.
vestit

(îa parte) Aista 'î graful cel Ha, ha, ha despre care 'mî rodea urechile cucoana Gahia ?
.


.

.

.

ha, ha,

'inî

— domnule? Ih bien baron, Ce Ean spunelorgu. — Nu bosumfla, onule Gahia te îubea? i eu pe dens o îubeam maî vabe. — O ia
vabe.
:

ha

.

.

(mânios)

ricjf,

.

te

.

.

.

l

.

.

mult de chit

lorgu. neamule,

vabe. —
lorgu.

— ine-o
—O
!

Oesiereich. (tare) Mî, vinC o idee ce-aî ^ice dac te-aî însura cu Gahia ? Vai mir ! te-aî învea cîubotriea.
cel
(în

maî bun
îmî

bier in

parte)

.

.

.

pentru tine ...

i

te

gtete ca sS începem representaiea urm îî fgduesc s te pun la cale.

du-te-acum de Maî pe
!

.

.

vabe.

ich

danken

!

(ese prin dr^pta.)

SCENA

IV.

Aui^it-aî gust din partea Gahieî ? SS se lorgu MS midrgosteasc ... cu cine ? cu vabul meu ram eu de ce 'î era aa de drag ara nemasc ? Ar avea haz sS 'î însor Dar ... cu chipul acesta
!
. . .

.

.

.

.

scap pentru tot de-a una de Gahia, cu toate c'am numit-o ânger tuîelaire. SS te fereasc Dumnec^eu de ângerî, când se îndrcesc de 'î stau npaste
. .
!

.

.

SCENA
lorgu, eranii
lorgu.

V.
cârmi
)

{e,ind din

— Veniî

oamenî bunî

...
's

nu

veniî maî aproape,

c

v

temeî

.

.

.

doar' nu

privighitor ...

i

.

.

956

lORGU DE LA SADAGURA

vestitul Cocus

voî Au^it-aî de ce-au sosit acum din America, aducend cu densul un om slbatic ? eranii. Ba nu, gîupâne. Eu sunt acel vestit vrjitori i tiîi se lorgu. proorocesc tot ce are sS se întâmple peste douS sute

eu sânt

om pmentean

ca

i

!

.

.

.

Mocus imperator

.

.

de

anî.

eranii.
lorgu.
se

Ean

aucjî

pozn i minune
dar'

1

— Dac
.

vrei, ve pot spune
.
.

la fie-care

ceo

pasc pen

mâni
.
.

.

fiindc nu vrei, apoi

v'oîu areta

smoal

omul cel slbatic care foc i bea clocotit Haî, ducei-ve de dai de tire alerge stpânilor votri i tuturor boierilor vecini, ca degrab aici, se vad minunea minunilor! (în parte) Minciuna minciunilor.

mnânc

s

lorgu.
svanihî

(Câî-va erani

es.)

Nu

uîtaî

îns

a

fr

bort i

galbinî

le spune ca sS aduc^ netîeî, pentru ca se

bani. cerce eî însui cu ce plcere selbaticul Eu mS duc sS me gtesc; dar' vS întiinez sg nu slbaticul cscai gura prea tare de mirare, pentru are patim pe guri cscate.
.

mnânc

c

(E^e prin stânga)*

SCENA

VI.

Câi-va erani i erance.

Un
smoal

eran.
?


ca

au(;Jit,

?

.

.

<Jice

c

bea
.

Alt eran.
Minciuna

— Mri,
.

nemasc,
.
.

ungureasc

nu maî crede boiereasc, trece 'n ara tiî vorba ceea
las'
.

mî Ioane,
.
.

i cea

.

lOBQU DE LA SADAGURA

957

Cel d'intdi.

— Ba
. . .
!

^gu,

maî tiî ce
de-acea

?

.

.

Nemit

i-

tiea sunt cu dracu

Cel d'al doilea.
p^n' în sferit
.

Poate

îî

i

îe

dracu

SCENA
eranii
Damiean.
Moais i de
toi,

VII.

Gângu, Damiean, prieteni
(intr toi prin stânga.)


?

Ce

(;liceî,
.
.


'î?

protilor,
sg
'1

de Cocus
eîi

selbatic?

unde

vSd i
.
.

cum

mnânc foc mî Gângule
Gângu.
(Jiua

i bea smoal

clocotit
.
.

?

au^î pozn,
! .

toat Cine ? Elenua ? sermana plânge de când au aflat 'î-au perdut pe lorgu, logodnicul eî. m€ Nu 'mî maî pomeni de el, Damiean.
.

c


.

c

sup^r.

ce dracu

da i tu te-aî artat prea aspru. lorgu 'î ten^r i trebue se 'î ertm dac 'î sburd inima Ad'î aminte ce fceam noî când eram de vîrsta luî când beam vutca în fesurî i 'n papuciî cucoanelor. Damiean. Foarte bine dar' pentru ce sS mg .i6le? de de ce se 'î lepede numele ttâni-sSii? Aucjî ce sg facg datoriî ca un boîer mare ? monsiu Rosmarinovicî i nu Damiean asta, frate, nu 'î-oîu erta-o nicî o dat Cine se ruineaz de Denumele ttâni-sgu, nu merit sg fie nicî om doar' aceea 'l-am lsat i eu pe manile comisarilor s'a maî liniti sângele gc^end câtva vreme la rg-

Gâng^.
1

— Eî
.

;

.

.

.

.

.

.

.

.

;

.

.

.

.

.

.

!

.

1

.

.

.

.

.

!

.

.

.

.

.

i

coare.

..

958

lORGU DE LA SADAGURA

Gângu. Au(J Ea se poate sufli 'n bor
1
.


.
1

?
.

.

.

.

.

mat tiî ce ? se se 'npute? Tinerilor de astzi nu le prea
.
.

.

.

Damiean.
El
!
.

— Ce
.

.

.

vorbetî, surdule, de împucat
se fereasc
.

? ?

.

.

lorgu

.

Ba
!

Gugulea moului

.

se'l

Aucî Dumnezeu fereasc Dumnezeu
! .

.

.

I

(Se

preumbl

turburat.)

— Cucoane Enaki, s'aude o pot. — Cine se Ma staso Zoia, psihi mu, se Kiulafoglu, — asa ca o cpria vino ge comisul Agamemnon Damiean. —
Un eran. Damiean.
si

fie

?

(în culise)

eu,

fuzi

iute

?

?

îî

.

.

.

SCENA
Ceî denainte^
ce

VIII.
(urmrit de un
slujitor

Zoia, Kiulafoglu
ine ciubucul.)

Kiulafoglu.
de

te intilnesco aige?

d-ta, arhon comise, de unde i Eaca i cucoana Zoia unde? SSrut manile, cucoan Zoia. Ego sinto ispravnicos telos pantonî Kiulafoglu. cu mila luî Dimne(^eu m'am facuto ispravnicos la inutul agesta ke acum vin de la Iai ca se mi suîu Am munat tatareste. Ape scauno ispravnigieî deca chind ^ic tatareste, ei vine vorba, dioti caii de pota nu mergo nigî ca vintul, nigî ca ghindul, ma ca ... nu tiu ge Dezîaba suruziî dos tu ke dos tu cu harapnico dimîalor din pas nu ese. din prigina ke nu tiu care filosofos a ^iso inget merzî, mat

Damiean.
. .

—E — Da

1

natos

si

veru Enaki

I

Ma

cum

pSn

!

.

.

.

;

!

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

!

.

.

:

lOBGU DE LA SADAGURA

959

Se vede che agel filosofos nu se Ma ha, ha, ha fcuse nigî o data ispravnicos se nu spunei, ma rogo, che am rîso de pote, penntru che ma cam temo de chihai. La noî Damiean. — N'aî fric, arhon comise. ce într pe-o ureche, ese pe alta. Nu de alta, file, ma fiind che sinto Kiulafoglu. inaiezî? ispravnicos Chind nu eram in sluzba, avem tota voe se racnesco ... si racnem chit septe, dioti eram patriotis. Patrida frate alt cuvint nu
departe azunzi
!
. . .

.

.

!

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

!

.

.

— Da cum nu apropie de turm, latr ca Kiulafoglu. — Sss sas
Damiean.
?
I . .

'mî esa din gura.

.

.

otnos tora
.

.

.

.

inaiezî

!

lupul când vrea sg se cânii pSn' ce prinde oaîea.
.

ispravnicos ? Spune'mî unde ma gasesco,
tilnesco aigi

ve^î che sinto

Damiean. — Aicî suntem la moiea luî Gângu, unde am venit de vr'o douS qlile ca sS serbm (jliua
Marghîoliiî.

ling pota,

in

parakalo, frate ... nu se lasemo asta si cum se fage de te inmizloco drumului?
.

.

ma

.

.

.

Kiulafoglu.

Damiean.

— Pios Ghingos — Nu cunoti? Eat
?
.
.

?

'1

.

.

'1.

Kiulafoglu.

(cu

un aer de protecie)
. .

A
.

1

ArkOH Ghin-

gos, mi pare bine, mi pare bine Gângu. Câte flcî?. numai patru sute.

Kiulafoglu.
da^'ra la urechi,

.

(lui

Damiean,

încet)

Se vcdc che are po(ride.)

Damiean.

arhon Ghingos?
Norocire

pentru

densul

c

n'aude

toate dobitociile ce ^ic unii i aliî. Frate, d-ta staî la vorb Zoia.

i

bîata cu-

ne-ateapt 'n trsur. Kiulafoglu. Las'o se atepte. Damiean. Ce ^icî, cucoan Zei cu dumneavoastr?
coana

Gahi

— —

?

.

.

Gahia'î

)

.

960

lORGU DE LA SADAGUEA

/ cocona Gahia Neski, fraico chind ne-am pornito de la Iai, ca s'o luam cu noî, ke s'o adugem inapoî la casa dimisale. uitage nebuna kira ! Al., tne sinhorese
Kiulafoglu.
. .

.

ne-a rugato,

.

Ma

.

.

.

.

.

sem che

Damiean. — Las ag, arhon

'î este

nepoica

.

.

.

ha, ha, ha

.

.

.

Kiulafoglu. berbanto Se ne Zoia, si pe mine, si pe d-ta, si pe toi Ma pes mu^ ge aî maî facuto cu el ?
!
1 .

—e

comise,
.

c me supSr.
si pe Ti puskisî '1-aî scoso de

insale,

.

.

la

adzie

?

.

.

Damiean.
(Se

— Ba
aude

nicî

n'am gândit.
i
o

Kiulafoglu. urdie de Turgî ?

în culisa

dreapt trimbie

dob

ie

este asta?

nu vine oare vre-o
tot îî

Damiean.

aducî aminte de

— Nu te teme ... Se vede c Sculenî ha, ha, ha. Kiulafoglu. — Katergariî
la
?
.
.

SCENA
CeX de*nainte^ lOrgU
de do! oameni

IX.
(într prin dreapta întovrit?

i

vabe
este în

îmbrcai ca arlatani, d'intr'o dob. Schwabe

din care unul

sun

din

trimbi i

cel-1-aIt

costum de acrobat.)

lorgu.

(în parte)

Valeu ?

.

.

mou-meu
asta,

aici

1

.

.

am

pit-o

.

.

.

Kiulafoglu.

Damiean. nule, am au^it
ceea lume.

— Qe kabazliki — Ateapt c
c
vrei

arhon Enaki?
(iui

'îf

videa.

lorgu)

Domde pe
1

s

ne-arî nite
CUnOatC
1

lucrurî

lorgu.

(în parte)
1

Nu

VCi€

.

.

.

CUraj

(tare)

Oamenî bunî
cuvent

(în parte)
.
. .

Ce dracu

par'

c

'î-aîi

dat

cu toii

Eaca i Gângu, i Kiulafoglu, i

.

.

lOBGU DE LA SADAGUBA

961

Zoia.
tinî

.

.

numaî Gahia lipsete, din norocire,

(tare)

Cre-

blagoslovii

Damiean.

(suindu-se pe o lai) Oamcni bunî lorgii. boterî, SGtiivS urechile i ochii, ranî, iganî, jidani! o s'au<Jiî i sg videî lucruri care n'au vS^ut neam de Eu sunt vestitul Cocus Mocus imneamul vostru perator, care am încungîurat pmentul 'am trecut peste nouS mrî i peste nouS Srî. Chîar ca F^t-frumos din poveste. Damiean. Tocmai! Eu tiu toate descântecele lorgu. de dragoste i de diochet, i pot prooroci viitorîul descântat în Iai i în Bucureti câte-va cucoane de sluenie, i le au trecut descântat de dragoste uneî babe de 60 de anî, i peste 5 minute au
I
.


! .

!

.

.

«oparto

Curios glas

!

.

c

.

.

.

!

.

Am

.

.

.

Am

\t<ut viind pe iubitul îns era de auri..

ei

clare pe prjin.
aii

.

,

prjina
.

Am
i

descântat câi- va patrioî de

telhrug.

— Bre, bre, bre ge mora Damiean. — Au<^î, mî Gângule franuz? Gâng^. — Ce sS ba neam. lorgu. — Am descântat domnule, nu tii s^ descâni Damiean. — i de lehit? lorgu. — Am descântat i de lehit pe oare-cine
Kiulafoglu.
I

.

.

(tn parte)

tot tSlharî

rSmas!

.

stricata

!

?

fie,

.

,

.

.

N'auc^î,

care poart mincîunî prin casele oamenilor, rstlmcind toate lucrurile în r^u, i 'î-au crescut 70 de puchinee pe limb.1. Dar' toate aceste nu 's nimica,

oamenî bunî
urmîl
.
.
.

!

.

Damiean.

— Las,

.

tiina mea cea mare st
domnule,

în proorocii.

proorociile
.
.

mal pe
.

Nu ne acu ce-aî st nearî trere vremea cu vorbe. lorgu. Foarte bine. (arâtând pe schw«b«) V^ art acum un om slbatic din codriî Americeî, care-au veArat-ne

67418.

III.

61

.

.

962

lORGU DE LA SADAGUBA

nit în not prin
rul

Ocean pen' în Europa El îî ficioîmpratului Ghildiririm Kleaf-kleafî 'au fugit din
.
.

.

palatul

ttâni-s^u,
.

pentru
fiind

prin

Moldova
.
.
.

.

.

pozna

adic, o

c aurise c o ar foarte ar unde se fac multe pozne

.
.
.

ca se vie se face voiajuri

Acest tener i interesant strin are o mare procopsal, ccî au fost crescut în Academia Azbucovnîan, unde p'intre multe altele au învefat a se da de-a tumba, a sS aca pe fi*ânghiî, i a rîdica mii de oc de fer în mâni

Damiean.
ciun
!

— Frumoas
!
.

.

.

poveste, dar'

mare min-

hotrît acest soîîi de hran prelungete vieaa, i înputernicete vinele întocmai ca apa rSce. Eat, spre pild, tenorul Ghildiririm Kleaf-kleaf el aii dobîndit o putere atât de mare ... în cât acum poate se îee turnul Trisfetitilor în spinare, i sS fug cu el pSn' la Hîrleu ... Damiean. îî bate gîoc de noî onul tare) Ean ateapt, domnule. De vreme ce ^icî slbaticul (citr un eran) Dufoc se 'I videm i noî .
.

El se hrnete numai cu jratic, lorgu. numai smoal clocotit în ara luî doctorii

i
aii

bea

c

c

!

.

.


.

1

.

.

c
.

mnânc
te,

.

.

.

.

mî,

în

(în parte) Au pit-o neamulj lorgu. maî aduce foc, pentru slbaticul i'î foame Americanule?
.

crâm

de

ad

un tciune aprins.
(tare)

îî

de
.
.

prisos se

c

îî

stul

— — Au^iî c nu vabe. — O lorgu. — Nicî Damiean. — Ean s^'î
vabe.
lorgu.
Ia.
ia,

?

.

.

nu

e foame.

i'î sete ?

sete.

spun,


. .

neamule

.

.

.

începe , Orî cât îneleg, tu vrei sS ne 'neiî comediea i las vorba, orî îî trag o btaîe de cele sfinte.

dup

.

.

lORQU DE LA SADAGURA

963

(tn parte) Af avca haz s6 îeu un kajtan lorgu. Dc vremc ce *î treaba pe ciomag apoî încep îndat, (citrâ tnmbia i toboer) Cântai uvertuFa.
.

.

.

tare)

.

.

.

(Trimbiaul

Damiean.
lorgu.
!

Se vede tcei, mî. Acum înalta noble i onorabilul public sunt poftiî a sdea, cci comedia are sS în.

— Destul, c
c

\\

doboerul sun din instrumentele

lor.)

ne-aî asur<Jit. nu v6 plac concerturile ?

fie

.

.

ceape
drei
.
.

.

.

.

Vestite Ghildiririm Kleaf kleaf
.
.

I

.

.

ein^ zwei,

.

mar.

rog, domnilor, s6 însemnai puterea vinelor prin care slbaticul se pune în posiie orisonAceast ecserciie se numete Bracele de fer, tal .

lorg^.
.
.

— Vg
.
.

(Schwabe face Braele defer.)

Cine din d-voastr dorete a sau spen^urtoarea grbi, pentru este rugat a spencjura o trecem la Rotirea de moarte. Gângule ? aî gust Damiean. Ce <^icî, te spen^urî? Enaki Ean nu vorbi de-aeste, Gângu. F'î cruce maî bine.
.

.

.

s

.

s

c

.

.

s s
.
.


.

.

Aceast ecEnta Rotirea de moartei lorg^. serciie primejdioas au atras laudele tuturor capitaliilor din lume, (tnpartc) pe unde n'am trecui.. Bravo, bateî Domnilor, poftesc bravo americanule
.
I .

(Schwabe face Rotirea de moarte.)

.

v

s

în

palme,

(toi bat tn palme)

(Schwabe face Piciorul de fer,)

lorgu. — Ecserciiea
de fer
Vestitul
. .

aceasta este

numit

Piciorul
.
. .

Toat

puterea

st

în

vîrful

clcîuluî

Kleaf kleaf va rîdica deosebite greuti, precum i un bou de câî-va vieî ... Nu cumva aveî, domnilor, o aseminc vit la îndmânâ ?
Ghildiririm

.

.

964

lOKGU DE LA SADAGUBA

noitt\

isos che socoî, Ha, ha, ha Kiulafoglu. che purtam zirezî de boî ist io buzunari ? în locul boului, dac vrei, te poate lorgu.
. .

.

a-

ri-

dica pe d-ta.

Kiulafoglu.

— Du-te
au^it

is to diavolo.

puskil

Gahia.

Kiulafoglu.

— lorgu. — Ce-am Damiean. —
'n

(La finele acestui eserciiu se aude vocea Gahieî.)
(în cuiise)

Monsiu
?

Agamemnon,
Gahieî
1

monsîu

glasul
s'o

îra! Biata
.

cucoana Gahi|;a

1

.

.

uî-

tato

trsui.
(Tot

.

Haidei
schwabe)

aducem
aucjit

aici.

— Al vabe. — Ia! am au^it un truns in das Herz. lorgu. — Norocul s'apropie de
lorgu.
(încet lui

se

duc în fund, înaintea Gahieî.)

ccva,

neamulc?

,.

glas
tine,

care m'a pe-

mî onule
aici.

.

.

fugi de te-ascunde.

vabe.
lorgu.

— Gahia von vabe. — Mein Got

— Ick

verstehe nicht.

Rosmarinovicî vine
te vade,

Fugi degrab sg nu lorgu. cunoate suntem prpdii.
(alergând în
.

— vabe. —
.

I

c

de

te-a

crâm)

Sappertneut

!

noch

etn

mahl!

/ort.

.

SCENA
Cei^

X.
(viind din fund.)

denainte,

Gahia

Gahia.
non
. . .

— Frumoas politic
. .
.

.

.

.

Monstu Agamemîn mijlocul

Bravo ve ducei i me lsaî drumului, de ve atept un ceas.

a

luî

KîulaÎPoglu. Nu 'î vina nostra kera mu arhon Enaki, care ne a inuto cu de-asila.
.

.

.

Ma

.

.

lORGU DE LA SADAGURA

965

Gâhiâ.
naki
! . .

— (jend

pe pitarul Enachî,

coboar

oehiî)

CuCOnU E.

Damiean.

cele ce-au fost s'au trecut.

— Nu'î coborî Kiulafoglu. — Omos bine che
Gahia.
?

ochiî,

drag cucoan

.

aî venit si d-ta, co-

cona Gahia, ca se vecjî omul agel selbatico, care fage o mulime de kabazlikia.

— Ce om selbatic — Ma pu bre Damiean. — Ba c ^^u, unde lorgu. — Nu vS îngrijii de
Kiulafoglu.
ine,
el

?
.
.

'î?

ce s'o f^cut
.

?
. .

S'o dus sS'î

rcoreasc

pame

ge maî sidem aige } as ne recorimo Maî stai anc n'am sferit comediea lorgu. Acum au sg înceape proorociile Cine vrea din

Kiulafoglu.
si

— Lipon, c

gâtul c'o

acuî stacan de smoal.
c'a veni
. .

noî, se


sS

.

.

.

.

.

.

.

.

d- voastr

spun trecutul

i

viitorîul

?

.

.

Eu

vesti-

tul

Cocus Mocus imperator, am proorocit de mult are sS vie o vreme unde oamenii au sS mearg pe
brâncî,

c

i slav Domnului

I

.

.

a(;Jî

videm mulî culbecî

cu fege de om.
s6
fie
I

Am
în

proorocit ear'

mgari, i Moldovenii în jidan! Am proorocit unuî însurel femeea luî fmânjo.) Cum Kiulafoglu. îndreznesti katergari,
schimbai
.

.

c c
.

ven^etoriî
.
. .

aii

.

.

.

se vorbeti de sureî eu sinto suratlos?

me

katigoria ?

.

Nu

stiî

che

si

la

las'l, arhon comise, sg sfertiî sg spuf )iceaî, domniorule, toate lucrurile trecute i viitoare?.. Spune'mî dar mie, unde se gsete acum lorgu, nepotul meii?

— Damiean. — Ean
dinsu.
. . .

lorgu. Ba etî sur cum se cade, nu surel. Kiulafoglu. GAtdi puski Moî sluzitori, umfla
. .

.

ascâ

(luî

lorgu)

c

lorgu.

— El

se

afl

aicî în sat.

966

lORGU DE LA SADAGUBA

Damiean.
închis Ia agie

— Mincîunî
.
.

spuî,
le

onule, c'î
croete
1

la

laî

Eî puî eu, vestitul Cocus lorgu, Mocus imperator, îî aduc pe lorgu aici pSn' intr'un
;

.

Au^î cum

rmag c
laî
în
1

sfert

de ceas

?

Damiean.
5

— De

la

5

minute

?

.

.

cale

de

potî? Kîulafoglu.

— Cu

caii

de pota de-acum,

ge nu

se potel
se'l

îns, dac m'oîu inea de cuvent, d-ta lorgu. erî pe lorgu i s^'î pltetî toate datoriile Ear' de nu ? Damiean. SS mg faci chisli de btaie. lorgu. M^ mir, mon cher arhon pitar, cum de Gahia. Nu ve^î domniostai ca un prost de'l asculi ?

.

.

.

.

.

c

rul vrea se

ne îee în rîs cu minunile d-sale ? D-luî nici unul din noî n'aii fcut voîajurî. socoate poate
.
.

lorgu.

aî fost la

— tiu d'inprotiv, cucoan Cernuî. Gahia. — Cine 'î-o spus-o
t

c

Gahi,

c d-ta

lorgu. ne Schwabe.

(apropiindu-se de Gahia, încet)

Baronul VOH Klci-

— Oh cunoti? — Pe cine nu cunosc putea i pe densul Gahia. — Oare ... nu Cernui ... tot duce de 15 minute lorgu. — i maî degrab, dac poftesc. Gahia. — Cum nu maî omio Domnule, au trecut ^^ce Damiean. —
Gahia.
ciell
îl

lorgu.

eîi ?

'1-aî

a-

la

în

?

vrei.

?

vîrtos, te

(cutând

ia

minute

mea

dac îî maî r^mân anc cinci asta n'a veni lorgu ... te stropesc.
! .

.

.

.

.

'n

vre-

lorg^.

Buntatea
(face

d-tale
«n

.

.

.

fac deSCânticul.

semne

cabalistice cu paite)

bul) CoCUS

peralor, ein^ zvei, drei ...

Staî puin sS 'mî MoaiS imS^ viî, lorgule, sS

.

.

I0R6U DE LA SADAGURA

967

mg
lea

scapi de btaie,

c

de nu

veni,

îî

rSu de pe'î

Damiean. — Sfertul o trecut onule ? Acui trebuie s€ vie. lorgu. Damiean. — Pe densul beî
.

mea.

.

.

Unde

lorgu,

.

.

.

învai'! s^ 'î

inaî batS gîoc

de cretinî.
(Toi
se
!

lorgu.

— Ho

rped

spre lorgu.)
.
.

ar

sg 'mî sferesc descânticul
tu lorgule,
.
. .

.

Mar
tor
ta.
.

pantalon t ein Cocus, zvei MocuSy drei impera.

.

«tn parte)

Mar i

(tare)

MaT pantalon
închide

c

atât

îî

scparea

(fuge iute p' intre oamenî, de într In

crâm
mi
'I

i

ua dup
aici,

Damiean.
aducei

— Nu

el.)

'1

scpai, flci;

ca sg

daii

stricai ua, i un pantalon pe spinare.

(Câl-va erani se încerc se deschidjl ua.)
(furios) Aî va^uto maskaraliki ! se Kiulafoglu. ne rida un soni pe toî, si maî ales pe mine care

sinto coscoze ispravnicos

Infame charlatan ! sg mg facg sg cred 'mî aduce pe Kleine Schwabel Damiean. — da eranî) Da ce dracul ... nu puteî da gîos o bîat Ean sg 'mî pun eii umerile.
(furioas)

Gahia.

c

1

.

.

prindei'I, moî.

.

.

1


cum,
ka^
In

u?

.

.

.

Gângule,

Gângu. Ce sg facî ? Doamne eart-mg, sg
(Ua
se deschide,
civile.

vin'

de ne-agîut
.
.

i

tu.
?
. .

sg daî foc casei 'mî ar^î crâma.
fi

Da

l

de o

dat

se

înfif eazi lorgu

Kleine Schwabe, schim'

haTne

lorgu merge de picS în genunchi la

moul

%i.\x

i Schwabe

d'tnaintca Gahiel.)

Toi. Ce minune 'î asta ? lorgu, aicî ? Damiean. Kleine Schwabel oh ciell Gahia. lorgu. — Aî fgduit sg mg erî, moule vabe — Ahl liebe Gahizenî

!

.

!

.

. .

968

lORGU DE LA SADAGURA

Damiean.

Damiean. — (ridicând pe lorgu) Par' c nu 'î lucru curat .. Da spune' mî, mî bete, cum aî scpat de la agie?.. cum i când aî venit? Gângu. — Mî Enaki, crede i nu cerceta ... Nu
.

Kiulafoglu.

— Bre, bre, bre! — Bre, bre, bre

1

ge bocarie

1

ve^î

c

gîupânu Mocus era dracu pe uscat
(Toî îî fac cruce,
4iceiid
:

?

.

pîeî draCC.)
. . .

Kiulafoglu.
cuto kir

Fevghe satana

Ma

ge s'a

fa-

Mocus?
(aducend costumul vrjitorului din

Un

eran.
.

crâm) Kaca,

cucoane
departe.

.

Zoia.

.

numai
(tn parte)

pielea

'î-o

rSmas,

Parc-mi-sc

c

nicî vrjitorul

nu
.

Kiulafoglu. Zoia, Zoia
.
.

— Na
,

vin'

scaso an den Uan Skaraoki! ling mine, si nu te umfla o dia-

voios cornoratos.

(în parte) Ba chîar scap de unul i (tare) Nu ve maî sprieî de geaba peste altul Maî bine haidei cu toii sg serbm <^iua ast fericit în care un copil nebun au câtigat ear' ertcTunea i (ctr Gângu) Unde mi'î logoddragostea mouluî seu

d

lorgu.

c

!

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

nica,

cucoane Gângule?
. .

Gângu.
lorgu.
la

— Acas. caut — Prietinilor ve
1

'n

crî.
peste
triî
cjile

.

.

poftesc

nunta

me

cu duduca Marghiolita,
1

fiica sulgerîuluî

Gângu.

eranii — Ura
la

— Ura Gahia — Tot nunta me cu Gângu. — îra! eranii. — îra
Gângu.

.

.

strigaî ura,

1

d-luî

o dat, domnilor, ve poftesc i eii baronul von Kleine Schwabe.

!

!

!

lORGU DE LA SADAQURA

969

Damiean.
lOrgU.

— Dec
(încet

!

.

.

da
seu)

aista

moului

de unde-o eit ? 'î-OÎU SpUOC maî pC
biest

— Liebe Gahizen du — Pour toujours? vabe. — Tuuri Vrca sS ^icg orgii. — de-acum Gahia. — Monstreî Gângu. — Mî, Enakil tii ce
vabe.
!

urm

.

.

.

meine lieben

Gahia.

I

(încet

Qahieî)

noî suntem

cfit

r

(furioasa)

.

.

?

.

.

De vreme

lorgu t6u s'o îndreptat pe tragem o hor cu toii. Mri bine Damiean.

calea adev6ruluî,

ce haî s6
's

(Jicî,

surdule

.

.

.

Unde
.
,

scripcani

?

.

.

Eat'î

.

.

.

Ean

ascultai, dancilor

.

sS 'mî

cântai o

hor

de cele betrânetî,
Damiean. Gângu, Zoia,

cum
prietenii

le

plcea peraniî se prind

rinilor notri.
(Scriy carii cânt hora.

i

U

joc.)

Mî, lorgule da tu nu viî sg joci? Damiean. Tot nu 'î plac obiceiurile noastre? Ba acum îmî sunt dragi... Acum tiu lorgu. s6 preuesc buntile care ne-au r^mas de la str1 .

.

moi, i

s6 dee

Domnul
(«e
I

sS le

pstrm

tot de-a una,

pentru ca sS

rmânem
.

tot

Românî, i

s^ ne

fie

drag

ara noastr! Ura Toi.

.

prinde tn hori.)
.

.

sg

treasc Moldova

1

(Toi joc hora, afara de Kliilafo^lu care trage ciubuc de o Kleioe Schwabe joc valul tnpregluiul horei.)

parte,

Gahia

fi

Cor
Sânt

final.
tot

Român i

Român
remân
I

Ett tn vecT voTtt sS

6ra

i

n6strâ sS trSeascU 'n vecî steoa sg 'Y liiceasc&
(Cortina cade.)

CREIbITORII

:

PERSOANE
Alecu Verianu, actor
D-la Aglae, actri

ACTORÎ

:

D-nul Luchiean.

D-na Masse.
D-nul Greceanu.
> >

Tachi Jvrescu

Un croitor francez Un cibotar neam Un cofetar grec Un zaraf jidov Un tutungiu armean Un drocar lipovan Un fecior
,

Poni.
Teodorini.

> >
>

Mangirov.
Apostol.

Handoca.
Ivolschi.

»

,*»

CREDITORII

CREDITORII
COMEDIE ÎNTR'UN ACT

Representat pe Teatrul naional

din laî, tn beneficiul

artitilor românî, la anul 1844.

Scena se petrece în laî
Teatrul represinti o odae cu patru
fi

ui doui
:

In fund, din care

una duce

afari,

alu

totr'un cabinet; ear' ceIe-1-alte doue, tn dreapta
stinse, chibrituri

i

'n stânga.

O mas

in

dreapU, pe care sânt douj^ lumînrl

i

un bust de

ipsos; o ca-

nape tn stAnga

i

o

mas

între

uile din fund.

SCENA
AleCU.
îî
1

I.

(iind o brour tn mân) Batg*l CUCU fOl, Ca grCli i pgn' dcsar trebue negreit sg '1 de 'nvSat tiu, c'apoî dau cinstea pe ruine Desar 'î beneficiul Aglieî, i gîucm la teatru o tragedie în 5 acte Amorul i Eroismul Eîi am rolul cel maî insCmnat rol de împrat înamorat s5 fiu încoronat, cu hlamid îmbrcat, i cu sceptru înarmat numaT de n'aT fi uerat Bre de când învS
.
.
.

.

.

:

.

.

.

!

1

.

.

Am

.

.

.

.

.

.

1

.

!

974

CBEDITORli

versurî de rost m'am fcut i poet încale de 'ml-ar aduce vr'un folos poesiea! de m'ar plti de creditorî ... de m'ar scpa de-aceste lighioî înfricoate ce m'alung <Ji i noapte cu socotelele încrcate! Eîî
!
. .

.

.

de ce Dumne(;JSu au zidit trei dihnii în lume ? mutele, inariî i creditorii i mS mir anc maî mult, de ce oameniî care-au aflat chipurî de a sS desbra de mute i de inarî, nu caut vr'un mijloc de-a sterpi i creditorii de pe faga pmentuluî. Dac'aî fi un împerat, aî da poronc se le frigg ochii la toi ... cu toate i asta eî ne încarc tot cu ochii închii. îns apropo de împrat, ean sS'mî cerc rolul de pe desar.
mir
.

mg

.

I

.

.

c

fr

.

.

(Declam,

cetind tn

brour.)

«Ce'mt folosesce vteaa, i tronul, i puterea, Când, vai! în al meu suflet s'a încutbat durerea? Eii sfint puternic, mare; sAnt Domn, snt împSratI Pop6rele se 'nchin la glasu'mt adorat. Cu un cuvent din gur'mi pot sS restorn o lume, eîi, tremur la un nume i, amar mie tremur Dar' acel nume ginga, sânt, dulce, ângeresc, E a fiineî blânde pe care o tubesc
.

.

,

!

.

.

.

I

(Întin4end braele spre figura cea de ipsos.)

O

I

tu,

necunoscut i mult frumâsa

fl6re

(

ce trescî departe de ra^ele-ar^Stâre Care 'ncunun^ fruntea eroilor slbit...»
(vorbit)

Tu

Ce
.

fel

?

slbii

?

.

.

Al slvii

...

A

draculuî

buche

I

«Care 'ncunun fruntea eroilor slvit; Pentr'o singur ral din ochi't mult Yubit, Pentr'o zimbire dulce, 'o dulce mângâere,

At

da

i

tron,
ta

i

sceptru,
eîi

i vYea i

putere.

Vinl

l'a

poronc

votii sS

raS supun,

Eii voYfi

pe a

ta frunte

cor6na sS depun 1>
lui

(Pune chitiea

pe capul bustului.)

.

CEKDITORli

975

SCENA
AleCU, Ag^lae
Aglae.

II.

(intrând pe

ua

din fund.)

— Ha, ha, ha
~Tu
eti,

blicul are sg te

Bravo, bravo turteasc sub coroane de
.

.

.

I

Desar
florî.

pu-

— Eu i cu mine, puîule. Am venit ca sg facem o repetiie împreun. Alecu. — Bine-aî fcut, pentru c desar are s6 se
.

Alecu. Aglae.

Agli?

.

hotrasc
Aglae.
cu

— Desar au sS
— Ce
de amor
.

soarta

noastr d'inaintea unui public
ploae coroane
1

întreg.

i

bucheturî
cine-

rvae
Alecu.
Aglae.
stâng^.

.

.

pline
.

<^icî ?

.

de ah mor 'î-au aruncat vr'o dat
?

va vr'o declaraie
cel

— )i mai bine Alecu. — Cum
Aglae.

în

obraz

în ochi,

c 'acum

m6

doare

maî duncjî, când am gîucat comediea cea în treî acte ? La sferitul pieseî publicul m'au chîemat; dar când am eit, de-o dat nu tiu cine s'apuc i 'mî trântete peste ochî cocoge buchet, care maî nu m'aîi chîorît. Alecu. Vrea poate s6 i'l bage în ochî, pentru
.

— tii,

?

.

— ca sg rvaul ce era Aglae. — Aa se vede
ve().i

c

în nuntru.
.

.

.

ccî

în adevgr, în

pome.

nitul

buchet era o declaraie de amor plin de foc

.

un

pîrjol întreg.

Alecu. Aglae. Alecu. Aglae. Alecu. Aglae.

— Ba mcar nu 'mî-au — Unde rvaul? — Eat'l. Frumoas Melpomen — Bre tie i Mitologia.
nicî
pîrlit-o.

{citc»ce) c

— i ... nu
I

'i

au

fript

inima

?

.

.

l>

— De

vreme ce

bgtrân,

cum

sS nu cu-

.

976

CKKDITOBIÎ

noasc vechimea

?

(cUesce) c

Frumoas Melpomenâ

1

De

«când te-am vS^ut, mSusuc Ia focul dragostei pentru «mata. Peptul meu s'au prefcut într'un jratic ce «mg chinuete peste msur».

Alecu. Aglae.
«de
.

— Srmanul — «Scap-me c
1

mori..

Sufletul meii ar-

arde maî avan de cât focul cel mare din Sâ«rrie. De vrei fiî pentru mine ca o tulumb «cereasc, eu sunt gata a face toate jertfele .. .toatei «pentru mata, scumpa mea Afrodit».
. .

s

Alecu. Aglae. Alecu. Aglae.

— Trebue sg vr'un pojarnic. — Isclit Take Jvrescu. cunoti — Ba m'au Dumne(^gu Dar' tu — Astzi când am eit de repetiie
fie
:

îl
!

? ?

ferit

la

...

un

soîu de provingial, ca de vr*o cinci qlecî de anî, s'ail apropiet de mine i 'mî-au pomenit de buchet i de rva. Tocmai el a fi fost, Jvrescu. Alecu. Aglae. Tocmai, dar. Pe 'mî-au cerut voe, ca se vie se 'mî face visit, i eu 'l-am poftit desar aici ha, ha, ha

— —

urm

;

Alecu. Aglae.
îî pare,

— Cum La mine — La tine 'î-am spus c gd
? ?
1

,

.

aici

.

.

.

sg

'1

ve^lî
1

desar

c

Cum
?
. .

vine,

în

vreme ce noî

om

fi

la

teatru

Alecu. Aglae.

— Preiî goli? — Ba nu.

.

.

i

'n locul

meii
ipsos)

sg

gsasc

(artând bustul de

Eat

pcrsoana

care '1-a priimi i criea va putea spune în toat voea jraticul ce 'î arde inimioara Dar' ean spune' mî, îî tiî rolul pe desar ? sceMaî am anc o scen de repetat Alecu. na în care te omor.
.
.
.

.

.

.

Aglae. Alecu.

— Haî

— Haide

s*o
. .

repetm împreun.
.

îns n'am pumnar, i nu

tiii

cu ce sg te îngîunghiîii.

>

.

CREDITOKtî

OT7

Aglae. Alecu. Aglae.
cap)

— ine — Dar'

evantaîlul

meu.
. .

coron

?
.(îi

eti un muunaki. (ri4cnd) Ar avea haz s6 m6 înfoez aa Alecu. desar pe scen. Pune-te la locul tgii i te f eti nevinovat dac poî. Aglae. Ce fel, dac pot .\ Nu 'mî spuî ett iste, sS te cred ?
Par'

c

Pune capela mea

aea4a, ri4end. capei» pe


.

c

.

.

.

c

Alecu.

— Crede

i

nu cerceta.
(viind dio fiind, declami.)

Alecu,
I

«Asculi-mg, copil Un împgrat ce ine lumiY s6rt 'n mân... acum, tremurând, vine S8 'nduplece-al tSii suflet, s6 c6r^ mila ta!»

A

Aglae. Alecu.


(ri4Snd)

Vreî

Ean las

ag
I
1

poman

?

na'î un
.
. .

fifirig.

acu, soro

«Eii te Yubesc, copil. Ah nu te 'nspYmânta D'acest cuvânt, vat mie NumaY Dumnec^eu p6te

Durerea s2 mgs6re

i

lacrimile t6te,

Ce simte

al meii suflet,

ce ochi'rat

aii

vSrsat
I

De
Dar

când amorul aprig ia siuu'mT a
;

intrat

EtY

tubesc i sufgr Nu te 'ndura copil ânger, i ca âager tu irebut sg at mil.
te
!

. .

Aglae.
Glasul slvirct tale, mree Domnitor, In inima 'mt aduce cutremur i fuior,

Alecu. Aglae.

— Ce fuîor — Vream s€ ^ic
fel ?

?

fior ...

Mi

s'o încâlcit limba.

€Eti sânt o bYat fal, o trist orfelin Crescut prea departe de-a tronuluY lumin. Sceptrul nu »c cuvine s2 'ncarce mâna me,

i

pentru a

mc

frunte corona e prea gte.*

67418. in.

62

.

.

978

CREDITOEli

Ie

sama s6 nu *mX boStî

capela.

Alecu.
cTu mS
urSscY

pe minei Ahl alt nu'mt remâne
.
.

De

cât sS caut m6rtea

Aglae.
Eîl

Nu te urSsc, stpâne. !t slvesc puterea ... mg 'nchin în prejma Cad in genunchi i tremur .
.

ta.

.

Alecu.
De-a't vrea a m'asculta, De-alf vrea sS curmY durerea ce inima 'mY apas, M'aY face eu supusul i tu împrteas; Lumea, într^ga lume, când et te-at arta,

Uîmit, la Tacî îns ?

picTfoare't
.

îngenunchet-ar

sta.
.

.

O

idee în minte-acum îmY vine
altul, ort

.

.

OrY tu YubescY pe

mS

urgsct pe

mine

1

Aglae (cu
Nu
tt urSsc,

spalmi.)

stpâne

,

.

Alecu.
Pe
altul dar

Yubescf?

A

!

îneleg acum de ce tu nu primesct
. .

Nict sceptru, nict coron A sceptrul i se pare Prea greii, i pentru tine corona me prea mare? Dar' sciY, nenorocilo pot cu un cuvânt SS fac, de viii sS intre Yubitu'l în morment?
,
l I

c

Aglae

(îngenunchind)

FiY milostiv, stpâne, pentru

o btat fat.

Alecu.
Pe cine tubesct
?
. .

spune

I

!

CBKDITORli

979

Aglae.
Nu!

Alecu.
Spune
1

Aglae.
Nict o
(Cântând.)

datl

De

mi*î

pune
't-oîii

Pe-un crbune,
Ibovnicul nu

spune.

Alecu

(fâcead câ o tnjunghie.)

MorY, morT dar, ticl6s

!

Aglae.
Ahl

Adâ'mT un scaun s^ cad moart.
E

(Aiecui aduce an

fotoUfi).

Pentr' al meii amor dulce si 'wX daîi vYeaa, e dulce ca sS mori

Parapanghelos tele murit
.
.
.

De-acum
?
(«t face

<Ji

sS 'mî tragS clopo-

Am

câ 'i dâ

sufletul.)

Alecu.
fcut ? Ce vgd ? sînge ea m6rt, mdnti Blestem 'tam rpit vieaa ... O ticl6s s6rt Ce furie mr.lt crunt înpinsa braul mett ? Turbezî inima mT arde... M6rte, ah, m6rle vrcttl
I

Geam

.

.

I

i

ctt

I

I

;

(Aceste paini venurt, Alecu Ie

apropiindu-se de
aaraf,
fi

ua

din fund cu evantailul ridioat.

declam, umblând ca un nebun pe scen& Tocmai atunt I intra jidovul
el fi

:ji

gslndu-te

f^i^â 'n

faa

cu Alecu, se sparie de

fuge tndirât, strigând

Ghevalt.

Alecu nde.)

.

. . .

980

CBEDITORli

Aglae. Alecu. 'au fugit,
ha, ha
.
.

— Lifta
par'

(srind de pe

fotoliu)

Cc

CStC

?

de

zaraf
'l-aii

s'au

c

spriet de

mine
.

umflat

nbdaîca

. .

ha,

Aglae.
parale
?

— Au^î Iuda Poate c venea Alecu. — D'apoî ce alt Unde
?

s6 'î cearg

?

.

.

face vlsit de-

geaba vr'un zaraf? Acestuîa sunt dator vr'o treî-^ecî de galbinî, cu procent de 500 la sut pe an. Aglae. aî de gând se 'î plteti vr'o dat ? Alecu. Cât se pote maî târcjiu ... Cu tote aceste îns visita luî mS umple de groaz, pentru 'mî vestete visitele tuturor creditorilor meî ... i 's cam muli, slav Domnului Creditorii sunt ca locustele când vine unul, vin sute i miî. Aglae. De ce 'î primeti ? Alecu. Da unde 'î primesc, mânca'î-ar moliile De câte orî m'am închis în cas, pentru ca se scap de eî De câte ori am dormit pe aiurea De câte

—i —

c

1

.

.

.

.

.

— —

1

.

.

.

.

. .

.

afar!.. în sferit ast<^i 'mî-au scris doî din ceî maî colaî, de nu le-oîu plti au se
orî 'î-am

dat

c
.

m^

închide.

Aglae. Se te înaintea benficiuluî
deniî.

'nchîde

?

.

.

i

tocmai

a.stcjî

?

.

meu

!

.

Maî bine

închide'î tu

pe
?
.

La

— Cum nu 'î-aî închide, dac' ai putea Aglae. — tiî ce?.. 'Mî-au venit cap o idee minunat. Alecu. — Care Aglae. — Las' pe mine, c scap
Alecu.

Ocn

'î-aî trimete.

în

?

te

eu.

.

.

CMEDITORli

981

SCENA
Croitorul.

III.

Alecu, Aglae, croitorul.

— Bonjour. — A bonjour, domnule merci. Croitorul. — Tres sntoas? Alecu. — Madama Croitorul. — Senatos. ce maî Alecu. — Dar'
Alecu.
!

croitor.

.

.

Etîbine?

bine,

Croitorul.

— Care

copilul d-tale
?.
.

face?

Napoleon
.

}.

.

Ah ! estgaillardî
.
.

— Ahl Madame Aglae. — Traoî igare, domnule merci. Croitorul. — Cigarre Alecu. — Ce maî novitate spun gazetele franceze Croitorul. — Noî btut pe Abdel Kader. scrBravo Dar' Alecu. — 'L-aî btut mnat bine? ha, ha, ha. schermanat Croitorul. — Ui^ bine assocot c de-acum Alecu. — M^ bucur tempara Ohl ui; vrem Croitorul. — Comment K para para. Eac' nota. prea frumos Vrei banî Aglae. — A nota Croitorul. — Vrem. Aglae. — Cât e numrul lor? de Vor. Ah! Croitorul. — Comment? de Aglae. — Facî calambururi, domnule Croitorul. — Ha, ha, ha Tcoiu facc CU acuî de nu'î maî Aglae. —
Croitorul.
.

Aglae.

(aducend un scaun)
.

Poftim,

domnulc
.

.

.

?

?

.

.

?

?

.

.

1

'1-aî

.

.

.

...

.

.

.

s'a

.

.

.

?

.

.

1

?

.

.

1

?

l'or?.

.

ui...

?

.

.

(tn parte)

rîde.

i ateapt-me

Poftim de trecî în cabinetul ist din dreapta, 'î aduc banii îndat. pugin Croitorul. Vous, madame ? Dar; cu sânt vara luî Alecu. Aglae.
(«are)

c

!

.

982

CREDITORII

(cu galanterie) D-ta uii vara formos ca Croitorul. un primvara. Poftim în cabinet. Ce se potrivete Aglae. Poftim. Untr tn cabinetul din dreapta. Aglae înCroitorul.

.

.

.

chide

ua i

lea cheia.)

Na calambur dac 'î place, franguzule. 'L-am pus platc pe unul. Bravo Agli; eti un ânger. Alecu. Un lucru numai me cam îngrijete. Tu Aglae. aî numai trei odi i creditori o mulime. Unde sS 'î închidem pe toi? Totul e se scpm de ceî maî vajnicî, Alecu. mcar pen mâni diminea, pentru ca se nu 'mî facS vr'o otie înaintea beneficiului" t^u. De-aceea trebue se 'î primim pe toî. Aglae. Ean se 'î ve(Jî cum o sS curgg acum Alecu.
Aglae.
. .

— — —

— — ca unul dup Aglae. — Las' c Alecu. — Ha, ha,
altul

furnicile.

le-amu gtit

noî

furnicar bun.

i

ha

.

.

.

Cât etî de nebun, Agl(o serut.)

!..

.

îmî vine se

te serut.

SCENA

IV.

Alecu, Aglae, cibotarul.
CibOtarul.
ment, das
(ve^end pe Alecu

c serut pe

Aglae.)

SappCT-

Alecu. Eat i herr niel von Kaiserlik, cîubotarîul care are cinste a se îngriji de picioarele mele. Cibotarul. la^ ia ,, Eu am das ehre se încal pe herr graf de doî ani acum, aber parale nics. .

ist

gui

,

Alecu.

— Crede,
în

.

.

.

.

.

.

câtigat mult

Âerr niele, opiniea mea.

c

prin

aceast

CREDITORII

983

— Ce nu chetigat nimic. — Si asta pugin o socoî herr Kaiserlik? Cibotarul. — Sehr wenig, Alecu. — Al niele dragai socoteam un
Cibotarul.
folos
!

. .

alt

Alecu.

botar cu ambiie obraz de sSftian.

;

dar'

v6d

c

te

cîu-

m'am

înSlat
ist

.

.

.

Cibotarul.

— De

seftian

oder glanz,

ales einz.

Poftesc platet la mine sechs Paar cîubot. 'î-oîu pltî maî pe Alecu. Eî bine

;

urm,

c

n'am s2 fug. Cibotarul.

— Se cu — Mî neamule, trimet berrie. c'apoî Cibotarul. — La berrie berrie. Alecu. — De-aceea eti
fugî

stiefel a
îe

Alecu.
te

sama cu
.

mele? Gott bewahrl cine vorbetî,
fost
*

la

?.

Am

acum

la

Ich nicht papuc, ich nicht cherpit verstehen si mein herr? ich bien kaiserliche koenigliche stiefel meister. Sappermentl Tlateti} orî
(mâniindu-sc)
;

Cibotarul.

cârpit.

me duc
dreptate,

la

(ure) Are (în parte) S'o înfcrbcntat berea domnul niel; de ce'I ncjeti degeaba? Nu te mâniea, domnule Kaiserlik ... nu ve^î Alecu vrea s^ te supere ? într maî bine în cabinetul ist

Aglae.

Aghenie.
1

c

din stânga i c'oîu veni eiî

mg ateapt

acolo vr'un sfert de ceas,

singur sg 'î pltesc.

— densul Aglae. —
Alecu.
?

Cibotarul.

— Al

so? gut, gut.

(încet

AgUieî)

Ce

!

vret s6

'1

închi^î

i

pe

(armene)

Nu cumva
(citri cibour)

c

mearg
ua

la

Aghenie ?

eu atept posesorul moieî Sehr gut, (intri Cibotarul.
fi lea chala.)

ca sg vreî sS'l Poftim, domnule ^«/y^/, mele s6'mî aducg câtîul.
tn cabinetul dia

lsm

sting. Aglaea

tnchid«

:.

984

creditori!

Aglae. Alecu.
ditori.
.

— 'L-am pus calup pe cîubotar. — Ol Agli, Aglil Dumnezeu trebuea
în

sg te facS împerat, pentru ca sg scapi lumea de creAcum sunt sigur . nu m'or maî opri pen

c

mânî.
la

— Ba, nu prea c bate nu tiu cine Alecu. — Anc o lighioae blat Spune'î drag c
Aglae.
^gîi,

...

u.

!

dorm.

(se

culc pe canape.)

SCENA

V.

Alecu, Aglae, tutungiul.
(închinândn-se) Sstut iiiuna la dumncta. Tutungiul. Aglae. nu face vuet doarme boîerîul Tist Ce pofteti ? Tutungiul. Puftim la mine plata pe opt oca

.

.

,

c

.

.

tutun.

Aglae. Doarme boîerîul. Tutungiul. Aa, bre pcate al mef De câte orî vin la mine aicî, tot doarme bre Aglae. îî zaif Zaif ... nu pltete; senatos ... nu Tutungiul. pltete asta belea mare Vine, (^eu, la mine sa cânta Frunqla verde mer, per, valef pcate al mefl Aglae. Eî las' 'î-oîu plti eu. Treci maî apoi. Tutungiul. E sa fie udaacîu la obraz D-ta ?



;

1

1

.

.

!

.

.

1

1

1

. .

c

.

.

!

a d-tale

.

.

.

Srut muna.
(sculându-se

(ese)

Alecu

i

întiiKjend manile spre

u.)

i

Du-te Agop, al6rgS pSn' te'î preface 'n fum, tidva'î în cîubeîc, i oasele' t în scrum!

.

CREDITORII

985

Am

cofetarîu 'mî

scpat i de arman slav ie Doamne Numai poate m'a fi uitat maî române
1 I . . .

c

pe astijf.

SCENA

VI.

Alecu, Aglae, cofetarul.
Cofetarul.
toate

c

— Ba
— pi

nici

d-ta m'aî uîtat

c

Alecu.

de cum, arhonta mu^ cu de tot pe mine.

(Agiiiei)

Nu

spuneam drept Aglio,

creditorii sunt ca

locustele?

Cofetarul.

locustele, pentru

c mnânc

maî bine

c
la

datornicii

sunt ca
le

cofeturi

de

pr-

pdesc, i la plat nici gândesc. Dar' cine 'î-au spus eu n'am de Alecu. gând s^'î pltesc ? ... De unde tii eu alta nu visez, alt ambiie n'am de cât sS mfe cfituesc

c

c c

de d-ta? Cofetarul. Ce folos visul i ambiieal

c

nu se maî împlinete

Alecu.
împlini.

— S'a Cofetarul. —
scris
.

împlini,

drag Zahar-Marojn, sa
cu
fi

Te

poftesc,

toate
sg

aceste,

sS
'î-

se

împlineasc acum îndat, c'apoî,
a^î

dup cum

am

diminea,
I

oîu

silit

întrebuinez

mijloace.

Aglae. se poate sg te mâniî d-ta kir Zaharaki?.. d-ta care etî omul cel maî dulce din târgul lauluîl i care tretî în dulceurîl
Cofetarul. D-voastr vg este a rîde; mie îns nu. Imî plteti arhonta mu^

—A

Aglae.

— Nu

te-aprinde kir Cofetaki.

Gândete

c

;

986

OREDITOBIÎ

eti un

om
.

care lucrezi îngheate,
.
.

te faci foc

Una cu Ved Cofetarul.

peste picîor.

Aa?
mg
.

nu trebue sS i nu merge. d-voastr vrei se mg luai apoî dar tiu eu ce 'mî remâne
alta

c

c

de fcut

— Ateapt, meu, nu te bosumfla, c noî am uguit Alecu vrea se'î plteasc ast^î. Cofetarul. — Adeverat vr'o îndoial Aglae. — Maî El ateapt pe moul sgu ce are se vie acuî. Cofetarul. — i da ceva c Unde s'au vr'o dat Aglae. — Cum nu
Aglae.
sufletul
. .

.

.

.

duc.

?

?

creezi
?
.

'î-a

?

.

întelnit

mo

cu nepot,

fr

ca nepotul s6 smulgg bani de la

mor
Aglae.

Lipon^ pot se maî atept ? Cofetarul. Dar; ateapt în odaea cea din fund, pentru ca se nu te vade moul. Pola kala ; am priceput. (într în odaca Cofetarul.

din fund. Aglaea închide

Aglae. 'L-am pus la form i pe cofetar. Bravo Acum suntem scpai de tot Alecu. acum putem merge la teatru. Cât sunt de norocit!

ua i
1

lea cheta.)

îmî vine se gîoc de bucurie. tii Aglae. 'i bun idee ? Se
nasurile creditorilor.

— c Alecu. — Haî sg tragem un fag. Aglae. — Pune-te
în
(Alecu

gîucm

pe

la

contradan.

i

Aglaea se aea(j[ ca pentru contradan.)

SCENA
Drocarul.

VIL

Alecu, Aglae, drocarul.

— Cocona,

pltete

la

mine dva

gal-

bine pe droca.

!

!

!

CREDITORII

987

Alecu.

— Bine
afar.

c'aî

venit
(ese.)

sS

ne duci

la

teatru.

Ateapt-ne

Drocarul.

— Harao.

Orhestra

(btSad ia u) Ouvrez Croitorul. (asemene) Mac/ieU St UUfl CibOtarUl. (asemenea) Atlikse Cofetarul. brC ! Aglae. Entrez Alecu. Herein (sgâiiind ua) Sacre nom de nont ! Croitorul. Ouvrez. (asemene) Sappermettt noch ein maJtU Cibotarul. (asemene) Kako kronottaki diavole Cofetarul.

câni contradanuL Alecu i Aglaea

joc.)

— —

^

.

.

.

.

— —

(Alecu

fi
:

Aglaea se prind

la

galop,

i

trec

jucând pe d'inaintea

tustrelelor

uî, 4îc«nd

au revoir AbdelKader ; gute nacht herr
ke
is

niel ;

hronus polus Zaharikaki, i
i
creditorii se linitesc-)

apoies pe u»*

din fund. Musica înceteaz

Croitorul. Cibotarul. Cofetarul.

Toi

— Commetit? — Was ? — Oriste trei. — Se maî ateptam
?
I

?

.

.

Bien

!

— Gut —
!

Polakala

(TScerc

i

tntunerec pejscen.)

SCENA

VIII.

Aice'î Eat-m's în locaul MelJvrescu. pomeniî a zineî care m'aii frm^cat atât de mult mai alalt-sar la teatru ... în cât 'mî-am uîtat i cas,
1

.

.

I

.

.

^i

nevasta,

i

COpiî, 'i tot
!

1

(»e

primbli puin pe gândurî
1

i

ie Io-

Ye«:e decanape.)

Ah, Aglio dc când te-am inimav^c^ut, toate gândurile mele sunt cu tine mT bate mereu ca un cTocan, i s!mt departe de
Valeu
. .
1

.

.

c

.

988

CliEDlTORli

(se lovesce de mas) tSî, vieaa este ptat cu negru Valeu!.. Mî, întunerec îî aicîl.. Par'c zresc Ean se videm de n'or fi i nite luminri pe mas.

ochiorii

!

c

.

.

eat-le. (aBa sunt suHt CU, Taki Jvrescu, eu care, prin deosebite biruinî asupra secsuluî frumos, am dobîndit la Hirleîi titlul de leu paraleu Nu mi s'au întemplat, frate, nici o dat s^ 'mî arunc ochii asupra unei dame, ca s'o tarmec prin cuttura mea au(jlit este o dihanie cu ochi de vasilisc, i sunt psuri care ameesc vrbiile la care se uît ? . Dar' ce au a tace gângniile acele pe lâng mine?.. De pild, am ve<Jat pe Aglia i 'mî-au plcut. doua cji am întelnit-o eind de la repetiie 'î-am aruncat o ochire de cele ttreti, i ea, a ti ce fcea, au priimit rvaul ce 'î-am dat rugat-o pe se'mî dee voe ca se 'i fac visit, i sermana copil, m'au poftit doar' i poate, ca se viu în ast sar aici toate aceste din pricina ochilor meîl pSu, îmî vine de-acum se port ochelari, 's prea primejdios m^ tem s^ n'am a da pe ceea lume de tote nenorocirile câte-am fcut Cine vine ?
chibrituri
?

(gsind cutiea cu

chibrituri)

;

prin^end luminrile)

Cc

fcricit

om

I

.

fr

.

.

.

c

Am
.

c

A

.

.

.

!

fr Am

urm
.

fr

.

.

.

.

c

!

sam
1

.

.

(Intr o

slug cu un paner

plin de farfurii, pahare, cuite, sticle,

doue

butîliî

de ampanie

i

deosebite lucruri ds mâncare.)

A

!

tu eti
?

Gheorghi
.

?

.

.

poroncit

Bine

.

.

Aeaz

Aî adus toate câte masa.
masa din
fund-)

'îam

(Fecîorul pune doue serviciurî pe

îmî închipuesc mulemirea ce s'a zugrvi pe chipul Agliiî când a videa de o dat o mas împodobit cu zaharicale i maî ales cu doue butelcî de ampaniei . Nu mg îndoesc recunotina o va îndupleca-o în favorul meu, maî ales c, dup deosebitele însSmnrî ce-am fcut în vieaa mea, am descoperit c.
.

c

!

CREDITORlî

989

CU cât amorîul e maî mare, cu atât i stomahul e maî lacom, (siugiî) Aî sferit du-te de-acum.
î

iFeciorul ese.)

Trebue s^ mrturisesc
(dntSi.)

c

's

un berbant de frunte

I

Dar, dar, eu sunt berbant, SuDt UQ berbant galant

i
Dec
I .
.

un galant amant
(Croitorul bate la

.

.

.

uO
?

cine bate
?

la

ua
ne

asta

Cine

acolo

?

(Cibotarul bate la

u&.)

i
i

dincolo

Par'

c

gîucm

de-a Puea-gaea

l

(tare)

Cine bate?
(Cofetarul bate la uâ.)

colo ear' Cine 'î acolo?

?

Mî,

dac'aicî par'
!

c'î

la teatru

!

(tare,

cului

— Ouvrez la fin — Deschid, sapperment — Anikse puti! bre? Jvrescu. — Cine siinteî asta! cas Croitorul. — Stricm ua. Cibotarul. — Cofetarul. — Jvrescu. — tiî c 'ncepe a'mî
Croitorul. Cibotarul. Cofetarul.

î

voî,

(tn parte)

A

dra-

1

>

(furio,!)

j

fi

fric?..

Maî

c'mî
ci
*I

vine sS

spl

putina,

'aa i

.

.

.

(voesce s« easi.)

(Creditorii stric uile, tntri furioi fi se riped

asupra lui J&vrescii, socotind

Alecu.)

SCENA
Jvrescu,
Croitorul Cibotarul.

TX.

croitorul, cibotarul, cofetarul.

— A ga animal! — Dumer kerl

vous moquez vous

?

j

. .

990

CliEDlTOBll

Cofetarul

Jvrescu.

— Croitorul. —

— Kakohrononaki
(spnet)
"j

.

.

.

Ho
mirare)

ar ... ce
Nu
.

vreî

}

Cibotarul.— Cofetarul.—

\

(cu

'l

cl

!

Jvrescu.
Croitorul. famie ! Cibotarul.

— Nu

's

eu ?

(primblându-se pe scen, furios)

OeSt

UYie

in-

schurkerei! apucat? (trgându'î pe amendoî de o parte) Nu Cofetarul. rctlil degeaba Haî maî bine ne unim ca se ne rgsbunm. D-voastr aî pit ca i mine, dup cum ved ? v'au închis în loc sg vS plteasc ?
(asemene)

Jvrescu.
.

— —

Das

ist eine

cîn parte)

Ce... dracu

'î-aii

.

.

s
.

.

.

Croitorul. Cibotarul. Cofetarul.

— Ui, — Ia, sapper. — Cu sacher
sacre.
.

.

i

mic. Haidei cu mine laagie jalb, i pe se ne întoarcem aici cu comisari ca s'î venim de hac. (în pane) Jvrescu. Geam au^itl s6 vie cu comisari la Aglia (tare) Ean stai, domnilor spunei'mî i

s dm

cu saper nu facei

ni-

urm

;

mie ce avei de suntei aa de tulburai? Cofetarul. Ce am ? Avem ne-aii

c

închis, în

loc se ne

plteasc datoriile ce are ctr noî. Da, las' c'î vom arta noî cum sS 'nchid i datorniciî, nu
numai
creditorii.

Jvrescu.
vreu se puie

(în parte)

Aglia
l

datoare!
.

i

creditorii
suferi nici

mâna pe densa

.

o dat, de-oîii ti m'-oîu calici. Cofetarul. Mergem, domnilor? Croitorul. \ ,,

Cibotarul.-/ M^^J-Maî îngduiî Jvrescu.

— —

c

Asta n'oîu

.

pugin.

Ca

cât

avei

se luai cu toiî?

.

CBEDITOBlI

%1

Jvrescu.

— Ce'î pas Croitorul. — Vo?ts ?
Cofetarul.

— Poate c

d-tale?

vreîi sg

vg pltesc eu.

Sie? an pane) Er ist der posesori Cibotarul. Dta? (mparte) Aista'î mou luî Alecu. Cofetarul. (ure) Dac 'î aa, apoi se schimb treaba, i de vreme ce d-ta aî buntate sg ne despgubeti, ne facem blâncjf ca nite provata. Cât aî sg îet d-ta ? Jvrescu. Cofetarul. Opt galbinî. Oriste i socoteala. (luând nou i cetind) Cîncî oca de cofeturi, Jvrescu.

— —

— — —

zaharicale, înghegate.
feturile.
(tare)

(tnparte)

Mî,
am
sg

c

tare

'I

plac coi's

Poftim,

eat opt
ich

galbinî,

dar'

cam

srate cofeturile. Cibotarul.
galbinî.

— Und
ce
(cetind)

îeu

doî-spre-(Jece

— Pe — Jvrescu. —
Jvrescu.
Cibotarul.
.
. .

?

(dându'r nou)

Poftim

.

.

.

vecjî.

gse prechî

ciubote

noug

;

cputturi doî-spre-(jgce galbinî. (în parte) Ce fel! Aglia poart cîubote ? (tare) Nu te 'nglî, domnule ? Cibotarul. Nein^ mein herr. ese prechî noug

i

treî

cputturî.

Doamne eart-mg, sg poarte modele de astcji sunt aa de poznae! .. brbaiî au început a pune corsete; nu 'î de mirare ca femeile sg 'ncale cîubote. (tare) Eat, domciubote?..

Jvrescu

— — Cum,
..

Mcar!

nule, doîspre-(Jgce galbinî. (ctrâ

Croitorul.

Jvrescu.
atâia bani? Croitorul.

— Patru ^tcX

croitor)

Dar' d-ta
!

?

Patru-cjecî ducats.

de galbinî

i

pentru ce
gilet,

ducats; 3 pantalonî, 7 ducats. Pantalonî Jvrescu.
1

— Doî —

surtuc,

20 ducats ;

treî

6

.

.

.

.

.

.

992

CREDITOBIÎ

total:

— Un Jvrescu. —
Croitorul.

costum de
!

teatru,

7

ducats

.

.

40

ducats.

(înparte)

's

strae de teatru.

Ha am Me miram i
n'ar
fi

taloni

dup

— Jvrescu. — Foarte bine
Croitorul.
! !

toate brbaii care
!

Cu

c

îneles acum. Aceste eu ... ce dracu panprea de mirare, gîudecând
!

poart

fuste în casele lor.

Patru-(;Jecî
;

ducats

.

.

am

au^it.

Eat'î

banii.

(în parte)

Ah Agllo, Aglio,
i
pot
(;Jice

scump
spete.

c surtucile tale me
SCENA
X.

amorîul teu

mS ine cam

strîng urît în

Ce^ de

^nainte^

tutungiul

(într în timp ce jvrescu pltesce

croitorului.)

(fn parte) Boîcr pltete la franguz a nostru, (tare) Plteti i la mine opt Sa fi udaacîu la obraz Opt oca Ce dracu Un beleag nu Jvrescu. trage ciubuc aa de mult. Na i d-tale, i mergi si Aglia s'aîi Se vcde ntos, (înparte) Opt oc bine (Jice, nu tiiî luat dup moda de astzi. Ah

Tutungiul.

1

.

.

artîc la

boier oca tutun ...

.

.

1

1

1

c

!

cine,

c

lumea

plin de

fiimurî
la

1

(închinându-se Creditorii. Filo Ich habe die ehre.

Jvrescu)

to heri.
se

— Sabansaîrosum,
dracu
1

Je VOUS Salue

(în parte) Duccl-ve Jvrescu. tii c m'am spetit pltind? Da sigur de Aglia.

(Se

gtesc

eas)

la

1

.

'ncalte

acum

sunt

CREDITOBIÎ

993

SCENA

XI.

Jâvrescu, creditorii, Alecu, Aglae.
Alecu purtiad pe de-asupra hainelor
civile o
fantasie.-

hlamidi de împrat
EI

i

o

coron

pe cap. Agiaea tn costum de

in

în

mâni buchete

i

corone de

flori.)

Alecu.

(intriL ântsi)

într

Melpomen minunat,
sutele

tu

care aî câtigat in coronele cu mera.

ast sar aplaudele cu

i

g

Toate le înpresc cu tine, împgrele Aglae. .. Ce vSd ? Creditorii aii scpat de la gros
.

dra1

Cofetarul.

—i

v'aii

ateptat înadins ca sS

v2

mulumeasc.

f

— Ba, pentru che posesorul neau pltit Poscsor Jâvrescu. — Alecu. — Cine v'au pltit Creditorii. Dluî. D-luî au pltit datoriile mele Alecu. — Ce-aud Jvrescu. — Datoriile d-tale Alecu. — Ah Domnule, cât de recunosctor înbrgogz. Vin' s6 Jvrescu. — Ean staî ... Eu am socotit c
Cibotarul.
d-tale
ales.
(tn

Alecu

— Pentru ce

(Creditorii se închin.)
?

Pentru

c v'am pus
1

la

rcoare ?

pane)

?

(aritând pe Jvrescu)
?

?

?

I

stint

1

te

's

datoriile

Agliiî

;

dar'

de vreme ce
•« eas&)

's

ale

altuîa,

apoî dai'mî baniî înapoî.
i


c

Creditorii.— Kali spera.

(gribindu^

Donsoir.

— Gute Nacht.
.

P

Jvrescu.
U
ui.
III.

— Ean

(Et Iute pein fund.)

staî, domnilor, s^ ne 'nglegem,
în codrul

doar' nu sdntem

Heriî

.

.

(alearg dup*

«i

piai

67418.

68

994

creditori!

Alecu. Aglae.

— — Tocmai.^
(încet Agiaeî)

Nu
.

cuva aista

duî jvrescu)
.

Ce ?

vrei,

Jvrescu ? domnule

Taki. sS 'î întorci darul ? Asta nu 'î galant. negalant, nu tiu. Eu n'am Galant, Jvrescu. gust se m6 fac bancherul tuturor trengarilor, (tnparte) pantaloni, tîutîun Me miram i eu (apropriindu-se de Jâvrescu i artându'î rvaul luî), Alecu.

.

.

.

1

.

.

A

I

mS numeti trengar?.. Eî apoi, ean spune' mî: noti rvaul ista ? (tnparte) Scrisoarea mea Jvrescu.
Alecu.

cu-

— — Ce-aî 4'ce.

(în parte;

I

.

.

dac, fâcend cu adeverat
ista

ca un trengar, ai trimete

rvaul

Jvrescu.
matul
!

d

Alecu. Aglae.

— Hotrte

Da cum

I

M'au prins la mân, bine dracu m^ punea se scriu ?
:

cucoaneî d-tale ? blsteorî

sS trimet
faci

rvaul
!

s
. .

ba

?

un lucru ca
datorii

aista unei

persoane care

Jvrescu.

— Ce

te-aii

scpat de
fel ?

'l-am

cum; eu socoteam 's a d-tale, ear' nu a d-sale. Aglae.— Tot una X Cum? Jâvrescu. Negreit pentru ne cununm mâni Aglae. împreun. Ve cununai ? (în parte) i eu ca un prost Jvrescu.

c

scpat

?

Ba

nicî

de

;

c

îî

fac curte

crede

c
I

i me

calicesc
?
.

*s

neghiob

datoriile

Ce

se fac

pltind tiî 'ncep a S^ nu 'ntreb eu a cuî sunt acum ? SS 'nghit maî bine g1

c

.

luca cât e de ferbinte i tac. (st pe gndurî). (Agiaeî) Oare ce are de gând se facg ? Alecu. (încet) Nu te 'ngriji, aî rvaul luî. Aglae. (vimd lâng Agiaea) Madmoascl, de vreme Jvrescu, ce v^ cununai împreun, apoî te rog se socoî plata

— —

s

c

datoriilor d-sale ca presentul
ficiul

ce 'î fac

pentru bene-

d-tale.

. . .

CREDITORIÎ

995

— Ah — Ce Jvrescu. —
Aglae. Alecu.
(îî

!

(^Jicî
fie

domnule, meritezî o coron. o coron?. dou^ coroane.
.

pune

care câte o coroana pe cap,)

«n parte)
(tare'

Cc coroane
duc
;

trebue, coarne

!

Me

Coarne 'mî .. dai'mî rvaul i re.

mâneî sntoi.
Alecu.

— Pugin îmî pas m^ duc — Da cum s6 mergi pe gîos Ie droca ua noastr, Ivanuca, Ivanuca. Droca rul. — Seceas. Alecu. — Du'l pe dumnealui acas. 'L-am srcinat se 'î pltesc se de ce mine. Drocarul. — Harao. No .mergem, cucona, De mi'î maî prinde Jvrescu. — Mergem. actrie pe se mg batei Cu toat plecciunca; mS Alecu. —
Jvrescu.
Alecu.
.
.
.

c

(dându'î
?

rvaul) Poftini.

Da

cu ce te duci
. .

.

.

glod afar

.

?

(strig ia

din fund)

(îmrând)

(încet)

în-

tot

îeî

la
.

(luî

jvrescu)

.

(ese).

(în parte)

la

...

la talpe.

(ese furios)

lînchinândii-se)
;

ror^

.SC

nu ne daî uîtriî

îe

sama

la

scri,

c

's

cam

rpecji

Alecu.

(Jvrescu s« aude picând pe scri),
tia

(afar) Valeu Jvrescu. Drocarul. — Tbrrr.
(Alecu

ua

din fund)

Hodoronc
!

tronc.

i Aglaea

se

uit

unul

Ia altul

i

rid.)

SCENA
Aglae.

XII.

Alecu, Aglae.

Nu numaî c s'au spetit pltind, ba anc se maî .spetete i pe scrî. Alecu. Dumnezeu s6 'r dee snetate i coaste

— Ha, ha, ha, ha. Stîrmanul cuconul Taki

I

.

996

creditori!

bunel

Aa
fi
!

om
.
.

ca maî

de pre nu cred c'aîi mat fost, nicî Au^î, sS me scape de creditori far' a

me cunoate
Aglae.

— pic

?

Ce

(Jicj'

tu

Aglio

?

c, de i multe comedii
;

în

lume se

sferesc în tragedii, noî am fcut tocmai d'inprotiv, în ast sar am început prin tragedie 'am sferit prin comedie Un lucru numai ne lipsete.

Alecu. Aglae. Alecu.
grijit

— Ce — O mas ... c
?

.

.

.

mor de foame.
Vivat Norocul s'au stomahul nostru.
1

(ve4end masa din fund)

în-

atât de pungile cât
în

Aglae. Alecu. Aglae. se 'î maî

— Cum? — Uît-te fund. — Cu adeverat. Ah

i de

1

Jvrescule, unde eti

trântesc o coron pe cretet. tare me iubea, sermanul! Te slvea din tot sufletul Alecu. punga, precum se dovedete prin aceste

Se vede

c

i

din

toat

douS butelcî

de ampanie.

Aglae.

— ampanie!
la
îa

eti bun de pus

cabinet
faa

Ah! Taki, ângeraul meu, Haî se mâncm.
!

(Aduc amendoî masa

scenei

i aeacj

doue scaune.)

Alecu.
Aglae.
tOS. (Alecu

(se

apropie cu galanterie de Aglaea)
.
.

Duduc
?
.
.

AglaC,
vîr-

vrei se 'mî faci cinste?
o îea de

— Ce se potrivete cum nu maî fag mas, i mân Alecu. — De unde se ncepem, mademotsel/e Aglae ampanie, monsieur Alexandru. Aglae. — De
.

dbraguu.
. .

o duce la
'

se

pun amendoî

'n

fag.)
?

la

(Alecu

destup o

butilie,

i umple
1

doue pahare.)

— în sntatea ta — Ba nu Jvrescu, c snetatea au pltit ampaniea. Alecu. — Acum s bem pentru cstoriea noastr.
Alecu. Aglae.
;

în

lut

el

!

.

creditori!

997

Aglae.
tatea
. .
.

— Ba

anc

nu; ateapt. SS

bem

în

sn-

(arat publicul cu capul.)

AlCCU. Cui? (face semn cu capul, artând publicul) (încet) Dar. Aglae. (încet) Ideea *î minunat dar'. Alecu. aî curaj? Aglae. N'am bSut douS pahare de ampanie ? SS cercm. SS cercm. Alecu.

— — — —

I

.

.

.

<Se scol amendol cu paharele în

mân!
tU.

i

vin tn

faa

publicului-)

Aglae. Alecu. Aglae.
lor,

— Ba

(neîndreznind)
cji

^i

tu,

c

tu aî avut ideea.

(dupâ

puin

ncîndrezneaii

Domnilor i doamnc-

bem

în

sntatea d voastr
(Betl

amendot)

(Cortina cade.)

inIÎ IN

CARNAVAL

PERSOANE:
Postelnicul Taki

ACTORI:
Dnul
» »
»

Lunâtescu
lut

P. Neculau.

Tarsia, femeea
Jignicerul

Enake.

Vadr

ot NicorescY

N.

Teodoru.

Ale cu, nepotul eii
Leonil, cadet de cavalerie

Poni.

»

Luchian.
Teodorini.
Gabriela.

atrarul

Sbiu,

comisar chYop

....
...

>

Marghîolia,
Cati, modista

fitca lut

D-la
»

Dimitriu,
*
>
y > >

Trei prieteni a postelniculut Taki

«

Un comisar Un Irod , Un pzitor de n6pte Un turc Un jidov l „jgsct Un drac J Un neam beat
'i

>

»

Iro<jii,

stea,

ppui,

lutari, slujitori,

msci,

draci.

;

lAll ÎN

CARNAVAL

lASU

IN

^AKHAMAL
IN

TABLOO

3

ACTE
in

r^epresentat pe Teatrul naional din laî,

beneficiul

artitilor români, la anul 1845.

ACTUL
Teatrul repretinti un «alon bine mobilat cu

I.

Acest act te petrece tn casa postelnicului Taki Lun&fescu.

ui

in stânga, tn dreapta

i

tn fund

I

doui divanurî

:

unul tn dreapta, altul tn stânga,

i

în mijlocul

sceneT o masa de

cirl tntinsi cu scaune pe 'npreglur.

SCENA
LunâteSCU, TarSia
(tre«indu»e LunâteSCU. (asemene) Cc Tarsia.

T.

(amdndot lungîl pe dîvanurl,

dorm borâind.)

— Luntescu. — Câte

fi

câscând)

SofO
?

?

'î ?

ceasurî sdint

;

1002

iai! în 0ARNAVAL

— Câteau i pe ast vreme. — Da mult am mat dormit bre bre ean cat c'au Tarsia. — Cum nu dormi dac eti cât un somn. Luntescu. — Aud, drag Tarsia. — pic c nu tii se de cât se boretî. Luntescu. — Aa se tretî Tarsia. — Maî bine sama s^ nu trezeti diminea mort de damla. Luntescu. — Ba se fereasc Dumnezeul au^î
Tarsia.
fost
îerî

Luntescu.

!

!

1

înserat.

?

alta

faci,

?

îe

te

în-

tr'o

vorb nu 'î destul c'am anc mS i spariî cu damlale
?
. .

visat
I

grozviile lumii Foarte'î mulumesc de

buntate.

ear' niscaiva fleacuri.

— Ce grozvii Ba Luntescu. —
Tarsia.
(serios)

^icî c'aî

maî

visat? or

fi

avut

un

vis,

care

nu, drag. Ast dat am m'au încreit din talp p^n' în
?

cretet.

Tarsia.

— Ce vis — O revoluie un complot înfricoat Tarsia. — Ha, ha, ha. soro, c, ^eu, nu'î de ag. Luntescu. — Nu
Luntescu.
!

1

rîde,

c

De

câteva ^ile mi se bate ochiul stâng i sunt sigur are s^ se 'ntemple în curend vr'o blstgmie gro;

zav.

Tarsia.

Luntescu.

— Ha, ha, — Ean
ha,

ha.

au(;Jî-o

cum

rîde

când

îî

vor-

besc de revoluiei 'apoî pas de nu (Ji: poale lungi, minte scurt. pi maî bine haine strîmte, minte 'nTarsia.

:

gust.
etî.

Luntescu. — Da Acum lumea s'au

'nelege-mg,
deschis ...

fiin ntîng ce
deschis peste

s' au

!

!

.

lAIÎ ÎN CARNAVAL

1003

fie de-o potriv, cjicend cu ochî, cu nas, cu gur i nici unul nu'î coborît cu herzobul din cer. Au^î vorbe de-o potriv dac se potrivete eii sS fiu tot una cu un cîocoîu ... i tu, ce eti cucoan protipenda, sg fiî tot una c'o gîupineas din casl Tarsia. Tacî, fi-ate, c'mî vin istericale ... au
1

c

msur

Acum

toi vrei sg

c

toî sunt de-o
!

fptur
!

:

.

.

.

.

.

cpchiet lumea

Luntescu. De tot, drag Tarsi de-aceea mg i tem de comploturi. Tarsia. Da cine vrei sg le facg aceste ? Luntescu. Cine Par' c nu sunt eî o mulime de bonjurt care ne numesc pe noî ruginii.
.

.

.

!

.

.

Eu, ruginit Dar, dar nu te-aprinde de geaba nu se maî katadicsesc sg ne sgrute mâna ca Las' maî 'nainte; apoi îî au^î c'î stropesc urechile cu vorbe de pe ceea lume cu opintea public ! Aucjî ? par' eu am trebuin de densa, opiniea public când moiî i strmoiî meî au trit foarte bine, far' Ah soro, în rgle a ti ce soîu de mâncare 'î ea Numaî Dumneqigu sg'î aib vremi am agîuns toate merg pe dosi (bate din paime) mil de noî,

Luntescu. —

Tarsia.

(furioas)

1

;

.

.

c

:

.

.

c

.

.

.

!

I

.

.

c

Bre

!

fa

I

.

.

SCENA

II.

Luntescu, Tarsia, Safta

untr

prin fund.,

— Aud, cucoane. — Ad dulceî, Tarsia. — i sg spuî
Safta.

Luntescu.
s'o

Safto.

ficîoruluî sg
aicY.

meargg

la

mar-

an-de-mod

pofteasc

.

1004

lAIÎ ÎN CARNAVAL

Aud, cuconi, (ese prin fund.) Aa, aa, soro drag Din cji în ^li lumea se face maî sumea i trebile se încâlcesc maî mS tem urît. Eu unul, tiu îmî mrturisesc pemaî ales de când am visat complotul de care catul
Safta.

Luntescu.

I

c

!

.

.

.

.

.

'î-am

vorbit.

(îngrijit) Mri nu uguetî, frate ? Tarsia. Nu, suflete, nicî de cum. RevolL/Untescu. taniî îî daser cuvent se se îmbrace în costume de

par' c'î pentru ca s6 nu dee prepusuri, i vSd avidoma 'acum alergând pe uliî cu coîfurî de Iroood! opihârtie poliit, i strigând în gura mare
Iroqlf,
.
.

.

:

ntea

public

/

.

.

Uf

1

îmî

curg

sudorî

ferbinî

pe

spinare.

Tarsia.

— Bea
--

(Safta

tntr cu dulcei.)

ap

r^ce

c

te

rScori.

Luntescu.
foarte mult ...

uuând duicei)

Eu

unul,

me

'ngrij^sc

Safta.

Ce dulceî sunt erbet de nufr.

aeste ?

Nu pentru mine, ci pentru obtie. dulceî de chitru maî avem? Maî sunt anc doug chisele. Safta. îmî vine sS daii de tire poliieî ca Luntescu.
.

Luntescu.

s^ îee masurile cuviincîoase.

— S^'î de bine, drag. — Srut ochioriî. Tarsia. — Maî trecut-au a^î
Tarsia.
fie

Luntescu.

(tî aprinde dubucui.)

duând duiceî, ^ice încet

Safteî)

clare pe-aicî? Safta. Cine? Ofigerîul?

Tarsia.
Leonil.

(cu

biânde)

Dar,

Sftico

.

.

.

ofigerîul

Safta.

Tarsia.
mele
?

— Au —

trecut de vr'o
(pctmns)

dou^

orî. la

i

.

.

.

s'au

uîtat

ferestrile

!

iai! În carnaval

1005

CI

^tric)

— Ba nu. — Lipse^tî, toanto. de bine, soro. Luntescu. — Se'î Tarsia. — SSrut guria. unuî ca s6 pofteasc Luntescu. — Safto, pe atrarîul Sbiu, comisarul cfartaluluî nostru. eas i u Tarsia. — Carnacsî Luntescu. — Ce este? revoluie!
Safta.

Tarsia.

(mânioas)

fie

c^i

ficior

Safta voesce si

prin fund, dar' si lovesce în

cu Alecu,

paharc'e

('«srind)

SCENA

III.

Luntescu, Tarsia, Alecu.
Alecu.
jel

(într prin fund)

Ba

uu,

cucoanc Taki ... un

—A — Eu Cucoaua Tarsia su^toas cum Tarsia. — Noî suntem bine; >roslvetî cu slujba dicaniceasc cele dele Alecu. — Me primblu i eu
Luntescu.
!

între chisele

Alecu.

pahare. tu etî, Alecule? care mS închin cu sar bun
1 .
.

i

.

.

.

(sem-

mAna Tarsiei)

?

dar' d-ta
?

te

maî

p'intre

cum

i

Dumne(Jgu.

Luntescu.
Alecu.
zare

cut

te înpedicî vr'o dat? De i slujba mea este favoricârcîocurilor, mg pot îns fli c anc n'ani nicî un pis necumpnit, i c n'am picat în opi-

—i

nu

(cu mândrie)

ca public.

Luntescu.
u
. .

— Na

'f-am spus, soro, ta? Srmane Alecu

c
!

i

altul

cu

toV se
.

opiniea public molipsesc de boala
I .
.

^'nicerul

Vadr,

ce-ar ^ice moul tfiu, bietul din fundul Nicoretilor, când ar afla
.

.

1006

IAII ÎN CARNAVAL

c

tu

în

pentru ca

cugetul curat, nu'mî pas de alii. Maî bine se fiii srac i curat, de cât bogat i hulit de lume pentru cinstea 'î cea maî frumoas avere pentru un om cu simiri bune. Cât pentru moul meu ... el care n'au eit nici o dat din Nicoretî, tie se face vin i bani eii tiu se cheltuesc banii i sS beu vinul. Prin urmare earî cfit. Tarsia. Bravo, Alecu bine faci. (în parte) 'aista'î bonjour. (tare) Eîl da Luntescu. ce maî veste prin târg? Alecu. Bine; veselie peste tot locul, ccî suntem în carnaval. în toate uliile întelnetî mti, pfi

arte i Alecu.

se te foloseti de slujb, se te kiverniseti^ alergi te închini Ia nite cuvinte seci?
loc

ca oameniî,
visuri de-

dup

— Cât 'mî-a
dice

cele ce-ar

moul meu i

c

;

;

!


.
.

pui, \yo^\
gata
1

.

Luntescu.
.
.

(spânet) IrO^Î (în parte) RcVOlulca î Visul mi se împlinete Alecu. Da ce aî, cucoane Taki, de te-aî îngl1

1

binit

?

Tarsia.
'î e bine,

(vUnd lâng Luntescu)

Cu adcvcrat
.
.

!

ce

?

nu

drag?

Luntescu.
Iro^î pe uliî?

— N'am
.

nimica

.

Etî

sigur

c
.

sunt

Alecu.

ce are-a face

— Dup ce Luntescu. —
?
.

'î-am ve<;Jut cu ochii

.

.

dar'

.

.

(în parte)

Suntem perduî
ua dîn stânga.) de mine,

1

Me

duc

se'mî încarc pistoalele,

Tarsia.

(fuge pe

(spriet)
1

Srcan

bunit brbatul MS duc se e fric, (fuge în dreapta.)

me
aii
?
.

'mî-au 'ne'mî 'nchid în cas,

c

c

Eaca pozna Alecu. Oare ce dracul 'î-au apucat

c

sturluibat

.

amendoi Mri, ducS-se naîbeî
!
.

.

1

.

lAit ÎN CARNAVAL

1007

n'am vreme ce *mî pas ? (ciutând u omic) gse ceasurî de perdut. Trebue sS mS 'ntelnesc cu prietinii cu care am vorbit se merg la bal masche. Avem s6 ne îmîn ppuerî; ha, ha, ha! Ce-or s€ maî rîd^ Pen pin lojii (îî îea pâiâriea) Ean s^'mî fac socoteal la începutul balului maî sunt anc vr'o douS ceasurî aa dar, am toat vremea ca sS trec i gîumtate (scope la Marghiolita, fiica comisarîuluî end o scrisoare din buzunar) Dar' ce dracul SC fac acum cu rvaul moului meu? El mi 'l-au trimes ca sS'l dau
.

.

.

brcm

!

.

.

.

.

.

.

Sbiu

.

.

.

cuconuluî Taki,

Ce

sg

fac

?

.

.

i cuconul Taki s'au fcut nevS(;Jut Al eat vine cineva. (ve4ând pe cati) De.

.

muazela Cati, modista

!

(se

închin

Catii.)

SCENA
AlCCU,
Alecu.
CSlti
(întri prin

IV.

fund aducend o cutie cu bonete.)

— Negreit, caui pe cucoana Tarsia, ma— aduc o bonet cucoane Alecule; nou. Alecu. — Ce mg cunotî Cum de 'mî tii numele pe tiî i d Cati. — Tot asemenea precum mi meu. nu de mirat mademuasel, Alecu. — Pentru
ticmuasel Cati? Dar, Cati.
?

îî

?

I

'1

ta

al

pentru Cati.

c

— De

d-ta cine te vede,

dorete sg
faci

vreme ce 'mî

d'mî voe
Alecu.

de undeaî aflat? te-am aucjit eu însumî dar' 'mî-au Cati Las' puso 'o persoan care îubete foarte mult musica le ând teati au^it pe d-to cântând pe sub ferestrile

sS'î spun
(ri44nd)

i eu

c

te i cunoascg. complimenturî, apoî aî mult talent pe ghitar.

c

Da

;

(

ale.

1008

lAll ÎN OABNAVAL

(Jilele.

— Marghiolita! o cunoti?.. — Mi bun prietin, i ne videm toate Alecu. — Cu adevrat ideî fag fag. Cati. — i vorbim adese de Alecu. — Ah, mademuasel, cât me noroceti cu
Alecu.
Cati.

în

;

'n

orî

d-ta.

cuvintele aceste

!

D
;

'mî voe dar sg

mS numer i

eu

deacum
Cati.

p'intre prietinii d-tale.

Alecu.


(dându'î mâna)

Cu mare
te

bucurie.
la

Deacum
sluji.

rog sS 'mî poroncetî

câte te voîu putea Cati. Bucuros

dar'

i

d-ta

se urmezi

asemine

cu mine.

Frete ... i spre dovad, eat o scriAlecu. soare pe care te rog s'o daî cucoaneî Tarsieî ca s'o
dee boîerîuluî
Cati.
d-sale.

Alecu.
si eas.)

— Mademuasel
(zimbind)

(luând scrisoarea)

Ad.
Cati
.

.

.

s^rut

manile
?

(voesce

Cati.

Alecu.

— i ... ce sS spun Marghîoliiî — Spune'î c'o iubesc din tot Cati. — Foarte bine. Oîu spune c tenerul
sufletul.
eî.

ce-o

iubete meriteaz dragostea

(Alecu se închin i ese.) («ingur) Ce Cati. detreab tenSr D'apoî i Leonil al meu mor dup el când îmî ^ice me numai îî cam nebun, iubete ca o sabie turceasc cam berbant dar' ce se'î faci ? nu'î degeaba cornet la cavalerie Ean sS videm ce'mt scrie ? (scoate un rva din sin i citesce.)

1

.

.

.

.

.

c

.

.

.

.

.

.

.

.

.

'1

tÂngerul meni

Tu etî
dragoste

i

steagul la care ochiî meî stau intii cu cu fal. Glasul tgu e maî dulce de cât

!

.

IAII IN UAKNAVAL

1009

trimbia scadronuluî

I

slav

;

pentru tine


1

duc la bal masche împreun. Eu oîii fi
pentru vecii vecilor.

Pentru tine doresc cinuri i lumea toat. Desar m6 Vin i tu, puîule, s^ petrecem îmbrcat în Irod împSrat. Al tSu
.

.

birui

Leonil Criu.^

Au^î

cât e de

nebun

!

ha, ha, ha.

SCENA
Câi, LuntCSCll
(mtr

V.
i
cu doui

prin stânga posomortt

pistoale în mân!.)

Lunâtescu. -- (cu giasui amorit) Rcvoluîe (sp4riindu-8e) A Câi. Ce vSd ? Modista cea frumoas Lunâtescu. (în parte) Oare nu cumva 'î turbat? Cati (llsand pistoalele pe canape i apropiindu-se Iute de Lunâtescu. caUi Madmuasel vg^ut-aî Iro^î pe uliî ? (cu frici) Ba nu Cati. par' A slav Domnuluî Lunâtescu. m'am maî rcorit! (în parte) Ncgrcit c 'î lipsete o doag. Cati. Când aî ti, madmuasel, cât bine Lunâtescu
1


.

!

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

1

!

.

.

c

'mî-aî dat crede fcut cu douS cuvinte viea, (luind-o de mâni) i dc la voina matale atîrn ca s€ 'mî daî i inim.
'mî-aî
.
.

.

c

Cati.

(cu mirare)

'î-am dat viea ? i

vreî

inim ?

.

nu te 'neleg.

Lunâtescu. modist ce etî,
Cati,

c

Nu

'n€legî, scump i frumoas ochiî matale m'aîi prins de suflet ?
te-aii luat

(ri4ind)

Vorbete
67418.

'n

Ochiî meî bobot.

de

suflet

?

(în parte)

III.

64

.

1010

lAIÎ IN CAKNAVAL

Luntescu.

— Nu 'mî

întoarce vorbele 'n cabazlîc.

Vreu s^'î cjic, c, din ceasul ce te-am ve^ut, 'mî-aî plcut aa de mult, în cât sunt gata a cheltui pentru mata tot venitul moiilor mele. Cati. ce 'î va remânea cucoanei d-tale ? Tarsiiî ? Ah, nu te îngriji de Luntescu. densa; îngrijete-te maî bine de starea în care m'au

—i

.

.

adus

Cati.

verde anc. Me duc s'o spun cucoaneî Tarsiiî, pentru ca sS se bucure (voesce
's

— De câi anî eti Luntescu. — Nu cuta c Cati. — Eti sur-verde? foarte
?

nurii

matale.

sur, îs

bine.

s

eas

prin dreapta.)

Luntescu.
ateapt.
Cati.

— Nu
A
!

face pozna,

madmuasel Cati

.

.

(eind)

vrei

s^'mî daî qi^strea cucoaniî

r

ha, ha, ha.

Luntescu.
perasc
cât,


!

(alearg

dup

ea)
!

Cati,
.
.

Cati

.

.

.

modist împeliat.
nevestiî
. .

Aii fugit

Ar avea haz
avea haz
.
. 1

ascult, s6 me
nici

Ba,

(^^u,

n'ar

pentru

c
1

de
se

cului

modist

Tarsia 'mî-ar scoate ochii. se nu vrea se se boiereasc
gânduri).

A
. .

dra-

Ce

fac ca s'o înduplec? (st pe

SCENA
Luntescu,
roncetî

VI.

Sbiu
's,

(dând busta în odae pe

ua

din fund.)

Sbiu. — Eat-me
?

cucoane Taki. Ce 'mî po-

(resrind) Ho, Luntescu. m'aî spriet Dar' bine c'aî venit, arhon atrar, pentru am se'î descoper nite lucruri care au se te 'ngrozasc din talp pen' în cretet.
!
.

c

.

c

!

!

. .

TAi! IN CARNAVAL

1011

Sbiu. — Sunt
Luntescu.
punde

Sbiu. —

:

te

simi

în

gata s^ te-ascult, cucoane. dar' maî ânteî rsPrea bine stare se te jertfeti pentru Patrie ?
!
. .

(îngrijit)

Luntescu.

— Cu

Ce

fel

.

.

.

sS

mg

jertfesc

?
! .

totul ...

i

cu vieaa

poate

dup

Sbiu. —

împregîurrî.
(spâriet)

Luntescu.

— Dar Sbiu. — D'apoî tiu eu dac tii Luntescu. — Ce
Luntescu.
?

Sbiu. — Cu

— Cu
.

Cu vieaa mea?
a d-tale!

orî cu alta?

.

.

a

.

.

.

mea

?

fel

?

?

.

.

Nu

cinat cu linitea

Midular

Sbiu. —
te
.

al

cu sigurana public? Poliieî ? Nu eti comisar?..
(oftând)

i

Nu

eti însreti un

Luntescu.

— Aceste
1

Ba

sunt.
cinstite
titluri

trebue deci

s

'ndemne a nu crua nimica pentru binele ob.
.

tesc

Patriea înelegi ? pentru Patrie îneleg, dar' nu pricep. Luntescu. — Mi 'î pricepe prea mult, nefericitule, când 'îoîu împrti taîna înfricoat de la care

Sbiu. —

.

.

1

;en(,lur

Sbiu — Srcan
(se

vieaa noastr

1

de mine, cucoane
Sbiu,
lung,
îl

1

Ce tain ?
i

Luntescu.
la

apropie de

trage de o parte,

4'Ce

ureche

serios)

V^cjut-aî IrO^Î pe ullî
(»e ulti la

?
cjicc)

Sbiu.

Luntescu — Siintem Sbiu. — Cum
Luntescu.

Luntescu

'apoî

Am

V^(^Ut.

perduî

Iroc^lt pe care 'î-aî vg(,lut d-ta, nu eraii Iro^î, cum nu sunt eu Nastratin Hogea, ci buntaV complotiti ascunî în costîumurî de îro(,lî care aii de gând sC dee foc târgului în ast noapte
.

— Aceî
— Ba

?

.

.

I

Sbiu.
Luntescu.

(resrind)

Ele!

I

maî bine

c,li:

Kirie eleison!

.

!

;

1012

lAIÎ IN CARNAVAL

Dar' s^ nu 'î lsm, arhon atrar, ca se'î împlineasc planul cel nelegiuit ... dac vom isbuti a'î prinde, drag se tiî te faci ag.

Sbiu. — Ag
Sbiu.

Sbiu,

c

i
.

Helbet cucoanc Taki datoriea noastr de patrioi este se înneduim complotul în fa. Trebue se facem, i se dregem, i se închipuim ... i se facem ... i se dregem într'un cuvent, vin cu mine. Ba nu ... eu ed acas Luntescu. Du-te d-ta de f ce 'î ti pentru ca se deprtezi primejdiea, i ad'î aminte Patriea ateapt scparea sa din manile unui comisar de cfartall

Luntescu.

!

da

.

.

d-ta
?
.

?
I

(zimbind)

Eii

.

(aprincjendu-se)

Binc

^icî,

.

.

.

.

.

.

c

Sbiu.
Luntescu.
alt dat,

(cu entusiasm, voesce se 'î

ce slujb 'î un monument de patru leî adui de peste grani Dar' aud glasul nevestii. Oare sS 'î fi spus ceva modista ? Ce 'i bine nu 'î reu me duc sS me 'mbrac. (eînd prin stânga) Nici pe dracu se '1 ve^î, nici cruce se 'î faci

— Se ne videm snetoî. Sbiu. Ag? Luntescu. — Ag (Sbiu Luntescu. — Când ar ti Moldova
Luntescu.
(intrând ear')
ese.)

Sbiu.

c

scoat

sabiea)

Me gîur.

.

.

(lindu'î vorba)

Las

gîurmentul pe

nu

vreme de perdut.
.
.

M'am dus

.

(ese iute prin fund.)

am fcut
.

eii,

'mî-ar

ridica

.

.

!

.

.

.

.

;

1

SCENA
Tarsia, Cati
XarSla.
(purtând o

VII.
(viind din dreapta.)

bonet încrcat cu

flori

i

^icî,

Cati,

c

multe, pene

î
?

cordele)

m6

prinde boneta asta

nou

lArî IN CARNAVAL

lUicJ

Cati.

Cum

s€ nu te
.

prind ?

.

.

Când

îî

cineva

t^nSr i frumoas

Tarsia.

.

.

orî ce

(cu cochetrie)

Aa
.

— A btrân poate. — Dar; ar putea sS 'mî bunic. zulîar de tinereile Cati. — De-aceea vina mea dac m'au Tarsia. — Nu Ah când m'ar videa acum Leonil. natura cu graiî. Când ar videa-o Leonil ar c Cati. — stahiea casarmeî. c in bonetele amendoug Tarsia. — i cât Cati. — Doî-spre-(;Jgce galbinî. prea scump Tarsia. — Nu
Cati.
fi
.

cumnicî

maî

alaltaîerî,

pune pe cap îî merge. 'î ? Asta ^iceam i eu i nu vrea sS m2 cread.
fie

.

Tarsia.

1

.

.

îî

d-tale.

în(Jestrat

(tn

pane)

!

(în parte)

c^ice

(Jicî

?

Cati.

?

Poate

fi

ceva scump
?

în

lume pentru o
:

cucoan mare Tarsia.
bini;
binî. (dând nou

(luând nota) Socoteal 20 de veche peste tot 32 de douS bonete, 12 galbinî
;

ca d-ta

Eat

nota.
galgal-

Foartc bine s'o arî boîerîuluî. Da oare 'mî-a plti îndat ? Vecjlf c'aCati. tept acum de-un an. doar' nu Cum sg nu plteasc ? Tarsia.

Catii)

;

.

.

c

d

din baniî

Cati.
si caii)

— Prea
!

luî.

bine

.

.

.

A

uitam

Tarsia.

Cuconu Alecu m'au Cati. d tale ca sS '1 daî boîerîuluî.

— Ce

rvaul

SSrut manile, cuconi, cuconuluî Alecu.
?

(voescc

rva

însrcinat
ravauD

sS

*1

dau

Tarsia.

— Ad'l

încoacî.

(tea

(Cati se închini

t

ese.)

SCENA
Tarsia.

VIII.

— Ce rva

sC

fie

?

.

.

de

la cine

?

.

.

îî

des

.

1014

IAII IN CARNAVAL

pecetluit
la
nil

.

.

.

ean se videm.
!

(deschide

rvaul)

Ce v^d
! .

?
.

.

Leonil Leonil
1

Ah
1

(pic pe un scaun)

Leonil îmî scrie
:)

de Leo.

!

(seruta

ravaul

i

citcsce

a-Ângerul

meu!
ochii
!

Tu

eti steagul la care

dragoste un steag
scrie
!

i
1

cu fal
:)

»

(vorbind)

Ah

!

.

meî stau intii cu mS asemeluete cu
.
1 . .

voinicelul

meu, voinicel

cât

de

frumos

(cetind

luî!

«Glasul teu e maî dulce de cât trimbia scadronu .» (vorbind) De cât trimbia scadronuluî! cât me iubete! (cetind) «Pentru tine doresc cinuri i slav!
. .
. 1

pentru tine aî birui lumea toat!» (vorbind) Te cred, ângerul meu, dac m'aî biruit i pe mine (cetind) «Desar me duc la bal masche; vin i tu, puiule, ca se petrecem împreuna. Eil oîu fi îmbrcat în Irod împerat. » (vorbind) Irod împerat Vecjî dac 'î militar, tot a vitejie trage!
1

(cetind)

iL

Al

te îi

peiitfu vecii vecilor!^

(vorbind

i

scuiându-se)

Ah
Ce

1

Lconll,
1

l
.

CU suut

a ta pen-

tru vecii vecilor.

fericire

.

'mî au adus un rva de miî de orî eu oîu merge la bal masche, i m'oîu întelni cu viteazul meu Irod împetine, scumpul meu Leonil
!
.

i

c

unde

Cati s'o serut atât de slvit

1

rat

!

(strig)

Safto, Safto.

SCENA
Tarsia, Safta
Safta.
'mî
îeî

IX.
(mtrând prin fund.)

Tarsia.

— Aud, cucoan. — Du-te degrab,
catife.

Sftico,

la teatru,

i

se

doue domino de

.

: ; .

lAlî IN CARNAVAL

1015

Safta.
sg

Tarsia.
'î dee
la

— Ce mâncare aceea, cucoan — Du-te de spune acolo cum îî
'î ?

^lic

eîi

douS domino.

.

.

domino, au^î tu?

i

s^

Ie

ducî

cumnica. Safta. 'apoî ? Tarsia. 'apoî

sS

m'atepî
o pung).
;

acolo,

p^n'

ce-oî

veni eu.

Na i

Safta.

Tarsia.

— Foarte bine — Domino.

.

bani.

md

douS

.

.

.

cum

le-aî ^is

?

(cseprin fund. 4icend) DOU^ domiUG, douS doSafta. nimo, doug dimono (alergând dup Safta) Domino, proasto (viind Tarsia. în faga scenei) Cât îmî bate iuima de tare parc' am alergat doug pote pe gîos Ah ce putere are amorîul asupra inimilor celor gingae
.
.

1

1

.

.

.

1

1

SCENA

X.

Tarsia, Luntescu.

— Tarsia Aflat-au oare ceva Brbatul meii de n'ar afla. Luntescu. — Drag Frioare Tarsia. — ast sar Luntescu. — Ce facem cumnica Tarsia. — Eii mg duc sS petrec
Luntescu.
Tarsia.

(în

pane)

1

.

.

?

an

parte)

1

.

.

.

(cu dragoste)

?

.

(asemene)

?

în

?

la

dar'

Luntescu. — Eu, surioar (^ISu, nu tiu. Tarsia. — Nu gîocî crile, puîule Luntescu. — Ba aî gîuca, sufletul meu,
? ?

mata

?

dac'

ai avea cu Tarsia.
partid.
tesc. («M

— Eat,

cine.

tocmaî,
gîoc,

Funei-vC
prin dreapta.)

la

c ne vin prietiniî pentru c mfi duc s5 mS geii

.

1016

lAIÎ IN CARNAVAL

SCENA
Lunatescu,

XI.

trei prietini.
venit,

Luntescu.

tam cu nerbdare.

Un

— Bine-aî prieten. — Aa, houle,
— Foarte 'î
— în
triî

frailor,

c
. .

v'atepleî

pentru

ca sS ne

paralele.

Luntescu.
Prietenul.
vere.
tenit.

puterea prieteugului

mulumesc de prieteug,

Eat

Nu me

s2rî de-a rendul de când perd neconpot scula o dat ca s^ nu întru

fr

platc.

A cuî e vina, dac nu tiî sS gîocî ? Prietenul. Nu mi'î înva d-ta crile ? Eu care le gîoc de douS-^Scî de anî Ean se ve(^î cum am sS te frec în ast sar.
Luntescu.
!

— —

.

.

(în timp ce vorbesc,

un fecior aea4â masa de cri, aduce lumîn&rl, crt,

Luntescu.
fapt
se

— Vorb
.

.

c-

1.)

mult srcie,
. .

(artând masa)

în

cunoate omul

Poftim.
cr!;
al treilea privesce.)

(amestec crile

— Preferangul gîucm Câte 4^ce pacrile. Luntescu. — Cum îî vroi ... Eu i aSt^î Cc nOUtî aî maî de i Prietenul. — Tot Nimic. Luntescu. — Cum n'aî vScJut pe nime Prietenul. — Ba am ve^ut o mulime de Iro^î pe
Prietenul.
?
?

(Takî cu doi prieteni se pun Ia

rale fisa

fac

le împarte)

aflat

?

cele

îerî

de-alaltaîerî

.

.

.

?

?

uliî.

Luntescu.
Tro^î,


I

(scpând crile din mânî) lrO(}î

1

(în parte)

Ear'

Prietenul. — Na cri bune aveam

i

tot Irocjil

!

c'aî

f^cut

mal-donne ... i ce

)

LAi

ÎN

CAKNAVAL

1017

Luntescu.
Prietenul.
pe banî.

— Pardon — Pardon, pardon
!

;

dar preferangu

SCENA
Cei de*natnte,

III.

Tarsia

(cu

mantei i

capei&.

Tarsia.

Prietenii. Tarsia.

— —

(tntrnd pnn dreapu),
(închinându-se)

Sluga dVoastf, boîerî. SSrut mânuiile, cucoan
CuiTl îî dar'

Tarsia.
rocul,

(apropilnduse de Luntescu)

mcrgC nOndSjduesc
mata,
în

c

drag } Luntescu.
'mî-a
fi

— De-abîa am început
de vreme ce
proorocesc

;

în

favor,

te interesezi

sufletul

meu.

Tarsia. ast sar.
prins

— îî

c

aî se

câtigt mult

Luntescu.
în acel

Tarsia

(m pane) De-ar fi multl Eu vg las cu sar

i

Cati modista cu(scrutând pe

bun.

Lun(esc

I

tescu pe frunte)
prin fund.)

Noroc bun drag, i gîoac cu minte

sufletul

S'au pornii De-acum mS amorîul ... la magaziea i cât pentru Iro(;JÎ, 'mîoîu lua pistoalele, (ctr prietenul care nu joac) Vin, tc rog prietine, dc gîoac*i am pugin în locul meu vr'o gîumtate de ceas,
(m
parte)

— S^ mor — preun Luntescu. —
Luntescu.
meu, Prietenul.
!

c

nu de

mS
urît

laî

mult vreme

sîngur,

ictr

ccia-i-aii)

fr' de mata. Cât de bine tresc îm-

pot duce modistei

unde
.

m^ chîam

l

.

c

treab p€n'
ntcscu).

în

târg.

(»c

«coal: prietenul

se

pune

în

locul

lui

Lu

1018

IAII ÎN CARNAVAL

Prietenul
vestei,
(îî îea

— Da
I.

I^untescu.
Prietenul

plria

blagoslovit! de 20 de anî ca nite hulubaî.

— Me duc i — Ce cas
pistoalele,

bine ... ne lai ? în cotro ? se cumper o bonet nei
ese prin fund.)
_

se

iubesc

1

Prietenul Prietenul Prietenul

II.

III.
I.

— Protos. — Defieros, — Preferang.

(Cortina cade.)

ACTUL
Teatrul represint partea uliei

II.
In dreapta magaziei
în

marî despre Triî-ErarhX.

modistei Cati, avend pe
misarului

Ia

ferete bonete
pustie

i

capele, în stânga,

fa,

casa co-

Sbiu.

resce în stînga, la

întunecoas; numai un culucciu se zcolul caseî comisanilnî. La ridicarea cortinei un orologiîi deeste
ore,

Ulia

i

prtat bate epte

i dup

ce înceteaz, culucciul strig:

Rdîtil

!

SCENA
l^eOnil

I.

(eînd din magaziea modistei.)

scump i nepreuit modist ânger cu bocu papilîote, care 'mî îndulceti vieaa i 'mi Ateapt-me pen' într'un ceas, cS tiveti basmalele am se me 'nfgoez ochilor teî de operlâ în costîum de Irod împerat, cci eti vrednic a te numi împerteasa modistelor i amoresa unui Craiii! (ese pe pragul uii) Adio, craîule, berbantule. Cati.
Adio
!

.

.

net i

!

(închide ua.)

Leonil.

(vUnd în

faa

scenei)

Ca

uiodista lighioac plte

cut nu

este

pe faga pmentuluî. Cu inima

iubete

. .

lAll ÎN CARNAVAL

1010

dac nu 'î scoate cu degetele 'i coase cmei. Dar' apropo de bal masche ... cu ce-oîu s6 mS duc la teatru? Prietinii care-or sS vie cu mine, înibr's tuf de parale; caî în Iro^î, 'mî-au mrturisit pe de alt parte, casierul nu face credit, i cât pentru (îT pipe buzunarele) 'î-au btut VCntul dc mult btui . 'aa de mult, în cât au remas pustie 'n Mri, ce'mî pas! bun îî Dumne(^eu, maî ales pentru cadeî de cavalerie (se pune drept ca un soldat) în stânga piciorul drept înainte, mar; (pomesce câtr fund, facend mar) ranplanplan, ranplanplan, plan, plan, plan. (ese prin fund,

i

.

.

ochiî

.

.

.

c

.

.

.

1

.

urm
1

.

.

tn

slngaJ

SCENA

II.

Sbiu

(eind din ca^a

luî),

MarghlOHa

(pe pragul uii.)

închide bine ua pe din luntru, Mareii poate ghiolit, i nu mg atepta în ast noapte, n'oiii veni acas p^n' în ^iu. Marghiolita -Cum?., toat noaptea aî se te

Sbiu. —

c

trudetî?

Sbiu. — Aa
bun.

cere

slujba, fata

mea.

Cu sar

Dc când ... îs bun gândesc sS mg fac ag, eu atrarîul da frig îf de dus Ia agie Brrr ... da frig îî par' c'mî curg Aucjî comploturi de Iro<;Jî, brrr Desar 's renduit la siofurî de ghîag pe spinare teatru. sg mg 'mbrac i eu în Irod, sg m'amestec p'intre mtî i sg trag cu urechea, doar oîu descoHcî ciilncciii f)cri ceva Culucciul. Aud.
(viind în

Sbiu. —

Marghiolita.

— Noapte
faa
scene!)
.

bun, tat.

(închide ua.)
.

Ag
. .

!

ag!
1 . .

.

Sbîu

.

.

!

.

.

.

.

.

Am
.

.

.

!

.

.

.

!

1020

IAII ÎN CASNAVAL

SS îeî sama, culî ce-or vorbi. Au^î?
Culucciul.

Sbiu. —

dac'î videa

Iro^î s'as-

— Aud.
(Sbiu

ese prin fund, în dreapta.)

I

SCENA

III.

Cati, Marghiolita.
Cati.
Cati. ceva.

Marghiolita

— —

(eind pe pragul uiî)


Marghîoli, Marghîoll.

(asemene)

Cc dofcti,
Vili'

Cati

?

(viind în mijlocul scenei)

degrab
?

se'î spun

Marghiolita.
Cati.

— M'am
se

(asemene)

Cc

lucru

întelnit

astcji cu

iubitul

teii,

cu

Alecu într'o cas, i m'au însrcinat sS'î ^ic nu te îubete nici de cum. Ha, ha, ha, nebuno Dar' Leonil Marghiolita.

c

.

.

.

maî poart cu tine ? Cati. Ca un leu. Meu îubete maî mult de cât trimbia scadronuluî, i 'miau fgduit m'a lua. Ce bine ar fi se ne mritm o Marghiolita. dat amendoug Poate-a da Dumnetjeu Da ean spune'mî: Cati. gtitu'î-aî costîumul de bal masche } gata îns me tem se me îî Marghiolita.
al

teu

cum

c

.

.

.

.

.

.

'mbrac cu
Cati.

Când gândesc se merg la bal Marghiolita. masche fr tirea ttni-meu, mi se taie tot gustul. Nu fiî copil. Ce te temi, dup ce aî se Cati. mergi cu mine? tiu dar' dac'a afla tat-meu ? Marghiolita.
;

— Pentru ce — — —

el.

?

.

.

lAIÎ ÎN OABNAVAL

1021

Cati.

Dar' Alecu ? Marghiolita. Luî Alecu îî spune Cati. masche cu ndejde de al întelni pe

— —

îî (Jice

c

s'aîi

înelat,

i tea

crede.

c

te-aî

dus

la bal

densul.

i

cine
dett-

tie

.

.

.

poate

s6'l

gsim

acolo.

Trece prin fund un

neam

beat care 4ice:

Got Vetlust

kiilt

scher nichtl
Cati.

.)

Marghiolita.

(spirieti)

Vine cineva,
viî la

(fuge tn cas.)

La

opt ceasuri s6

mine.

(într tn magazie

>

SCENA
/\l6CU
(vine prin

IV.

fund din stânga, purtând o ghitar pe
sub manta.)

Oare
Iu!

sg

fi

eit comisariul de-acas

? (se

apropie de

casa

sibiui i caui pe fereast) Pcrdelilc

Ean sS cerc a da de chipul obicinuit s€\ cânt pe sub fereti. (îî acord -hitara) Bre da frig îîl îmî înghea degetile pe strune. Ah, Marghiolit! cât trebue sg te iubesc, pentru ca sg fac straj noaptea pe la meciul îerneî numaî un amor înflcrat ca al meii poate rbda 17 gradurî de frig. Haîde încum a da Damne<Jgu
nimic.
.

sânt trasc. Nu se vede tire Marghioliii, dup

.

.

!

.

!

.

.

I

.

.

.

.

.

tr'un

noroc!
:)

($«

primbla lub fercstele Marghioliii, cântând din ghitar

i

dio gurft

Vin, drag,

C

S

p2n' te-atept,
de-al
tSii

te string la pept,

de

frig

i

dor

Efi

Înghe i mor.
Ia

(CautA ear'

fereast MarghYoliil.)

Nimic nu se ivete
m'audc, c'am

l

.

.

oare ce-au
.

pit

a^î

de nu
doi-

rguit cântând

.

,

SS cerc i deal

.

1022

lAIÎ ÎN OARNAYAL

lea

oar.

(cearc ghitara)

TroHc

!

s'ail

discordat ghitara
(o

!

.

Pas acum de-o acordeaz cu mâaile înghegate.

acord.)

SCENA
AlCCU, L/UnâtCSCU

V.

(înveUt în manta, într prin fund din dreapta, urmat de patru lutari.)

(ctr lutari) Stai aicî în col pugintel, Lunâtescu. Ve gtii SCripCele. (viind în faga magaziei Catiî, fr a vedea pe Aiecu) Eat-me's în sferit lâng casa Afroditeî inimii

i

în gând se 'î dau o serenad pot face cunoscut starea jalnic a sufletului meu ... i ndejduesc dup oftrile ce va au^i, se va milostivi a prii mi câte 'î-am propus a^î,

mele

!

.

.

'Mî-au venit
'i

prin care se

c

dup mas.
Alecu.
(cercând ghitara)

(cam

pe fereasta Catiî.)

(nevecjend pe Luntescu)

în sfcrit

am

acordat-o
(fa-e

!

Sun

Luntescu.
nilor s5 înceape.)

biuC aCUm.
îi

acas

I

Acu'î vremea,

semn iga-

Alecu.
(în

— Curaj

Alecule.
flOTOttCCl'i pe

timp ce Alecu cânt, lutarii se pornesc din fund

faga scenei, cântând;
ear' vin

^A.h ftOfOC

grmad i vin urm se întorc
Alecu

pen' în
înapoi,

i

ear' se

duc în fund. Luntescu st cu dosul

la

i

privesce cu

dragoste la ferestele Catiî.)

Alecu

(cântând.)

Vina, dragH, pgn' te-atept

.

.

.

Luntescu.
Alecu.
mare:

— Cânt

(mânios)

cu suflet, blaure. Cine dracu au adus cîoarele aeste

?

(Voesce se cânte, dar' nu poate din pricina lutarilor cariî rcnesc

tn gura

^Ak

nOYOC ftOrOUCe !

>->)

!

!

lAIÎ ÎN CARNAVAL

1023

Luntescu.

— Ofteaz,
AleCU
SS

baragladin
(cântând.)

te string la pept,

Eî; geaba nu'î chip de cântat! (cSir Luntesc uN'auc^î, domniorule? N'aî putea sg te ducî se urli maî de1

parte

f

Luntescu.
a d-tale. (câu

lâmarî)

(neîntorcendu-sc) Ulia 'î cât a mea, Trage of grozav, cîoroîule

cât

(Lutarii

ip

cât le

ine gura.)

AleCU

(O

data cu

liutaril.)

C
Eu
(Ferestele se deachid la

de frig îngheg
amendoue

i deal
i
mor.

tSu dor

casele. Cati

i

Marghiolita se art.)

SCENA

VI.

Ceî denainte, Cati, Marghiolita.

Margri/
AleCU.
ghiolita
I

^^ vuetîtîn uli?
(zftrind

pe Marghiolita

91

alergând la fereast)

Mar-

Marghiolita.

— Tu

etî, Alecu
vorb,

?

(Se |>un amândoi la

tncet.)

Luntescu.
cei,

(zriu.i pe

CaU)

Modista
te

1

(ctr

lutari)

T-

mY.

(se

apropie de fereast.)
(I.uiaril tac

i

duc

)

Cati.

— Ce

v«d

?

cuconul Taki

I

.

1024

IAII ÎN CAENAVAL

Luntescu. — Eu i ear' eu, frumoas Afrodit Cati. — Da ce cauî noaptea pe uliî cu lutari ? Luntescu. — Nu mS osîndi, scump modist ce etî, c numai amorîul ce am pentru tine au putut s^ m^ scoatS din srite. Cati. — Nu 'î e ruine se vorbeti aa, d-ta, om
1

însurat ?

Eî drag, cu ruinea ast(jlî n'o Dar' nu 'î vorba de ruine îî vorba te iubesc aa de nstrunic, în cât acum sunt adiafor p^n' i de ciubuc! eu care eram în stare sS 'mî
1

Luntescu.
la cap.

c

scoi

.

.

.

vend

sufletul pentr'o lîule

c

Cati.

— Ha,

de

tîutîun.

ha,

ha

1

'apoî
:

obraz se 'mî ^icî
vrei

me iubeti ca sufletul? Luntescu. Ascult-me

Ce

de

la

mine

?

capele? bonete? Foarte'î mulemesc, Cati.


.

Luntescu.
Spune'mî
mobile
?
.

— Cu
not

c
. .

am
i'î

prea multe.

adevrai
?

dar' ce doreti
(scoend o

Droc

magaziea plin! de birj cu luna ?
SO-

Poroncete supusei
din buzunar)

slugi a matale.

Cati.

VrCU S^'mî pltetî
capcan,
îî

coteala cucoanei d-tale.

Luntescu.
voloaîca.
(tare)

an pane) M'aîi prins în

dia-

Cu mare

bucurie

.

.

.

Cât

acea soco-

teal

?

Triî-^ecî i doî de galbinî. Luntescu. — O bagatel Eat banii, spre dovad c sunt gata a împlini toate dorinile matale

Cati.

.

.

.

.

.

numaî de
mer

mi'î

da o dulce ndejde
?

.

.

.

(scoate

punga

i

nu-

Alecu.
lit?

c

— peu mergî bal Marghiolita. — Merg cu Cati
la

baniî pe fereast.)

masche,
. . .

Marghio-

Ndejduesc îns

mi'î sluji

de cavaler, Alecule?

.

.

IAII IN CARNAVAL

Itr^O

Alecu.
încet.)

— P^n'

la

moarte,

scumpa mea.

(vorbesc ear*

(fn

dmp
i

ce Lun&tcsca

numer,

jignicenil Vadr.\

iierand cu mirare

t cutând

cu curiositate tnpregîiirul

tntr din dreapta, prin fund, luî, fârâ a vedea msâ pe

Alecu

Lun&tescu.)

SCENA
Cei de'naiîite,

VII.

Vadr.
1 . . 1
. .

Ce da mare târg mergî cale de-o i Bre bre le maî daî de fund. puteam se mor far' a videa Eu, eu, când gândesc. jignicerul Vadr ot Nicoretî, care de când m'alt fcut Slav ie Doamne mama nicî c'am eit din Nicoretî m'aî învrednicit a într i eu o dat în capitaie am sosit noaptea ... i Atâta numai îmî pare rSu, nu tiu cum sS fac ca s2 gsesc gazda nepotului meu Alecu sau mcar casa cuconuluî Taki Luntescu Pe aliî nicî cunosc în capitaie
! !

Vadr.

— Mi
!

mî mî

minunii pot i sS nu
de

.

.

Ean privete

uliî, se

1

1

.

.

.

.

.

.

.

c

1

.

c

.

.

.

.

.

c

.

.

(Tot vorbind se apropie încet de Culuccii» fârâ

a'l

vedea.)

Luntescu. —
trii-cjgcT

'numerând)

Triî-^Scî, triî-cj^cî

i

unul,

¥

Cati.

— Tocma

i

doî

.

.

.

TocmaT ?
. . .

CulUCCiul.

(la

urechile luî Vadra)

Foarte 'î mulumesc. Raîta
!

Vadr.
;>eKe !n
sin.)

(ipâriet)

Ho!

(viind iute în

faa

scenei)

Ce draCU
?

au oameniî pe-aicî

de se sparg aa,
fi

noaptea
i

(it sm-

'La ricnitul Culucciulul Alecu
ati

Lunâtcscu se întorc

ziresc pe Vadri; ear"

fi

Marghiolita Închid detrrabâ ferestele.)

.'

(

in parte)

Nu cumva m'au

vCc^Jut?

67418.

III.

65

!

!

!

1026

IAII ÎN CARNAVAL
i

(Se apropie câte o

amendoî de Vadr, ascunî
^Ic cu voce gross.)

în mantale,

apucându'l fiecare de

mân,

îî

Alecu.

— De 'î spune ceai vec^ut, Luntescu. — (artând pistoalele) De 'î

te

stropesc!

^ice-un singur

cuvent, eti mort!

Vadr.

(spnet)

Eleî
i Luntescu
se

(Vadr remâne

încremenit; ear' Alecu

deprtez de

el,

mergend

spre fundul scenei.)

SCENA
Cei de'nainte, JLeOnil
XwCOtlll.

VIII.
(înbrcat în costum de Irod.)

(eind din stânga, se pune d'inaintea
:)

luî

Alecu

i

a lui Lu-

ntescu, declamând cu voce tare

Eii sunt Irod împerat,

i
Alecu.
Leonil.
fricoas,

Care pe cal pSmentul

am
s'a

înclecat, cutremurat

Se

Luntescu.

SnetOS. (fuge în drtaftaj Valeu! scap pistoalele jos, tremurând.) închin-te d'inaintea stpânului teu, fiin
fiî

d-ta

(spriet)

supus L/UnteSCU.

sabieî mele.
(plecându-se
pen.'i

Ia

pment)

de mine pectosul, domnule revoltant, am o cas de copil ... i sunt patriot bun, moldovan curat. Leonil. Moldovan?., ba, maî degrab jidan, eti prea voînicos da fricos. Haide, caut'î de drum i ad'î aminte cât îî tri de vestitul i prea puternic Irod împrat, luceafrul Resrituluî Luntescu. (fugând prin stânga) Aud, Slvirca Ta. (luând pistoaieie de jos) Ha, ha, ha Leonil. fricoas lighioae i anc purta pistoale ca gîupânul Leîba din codrul Heriî. 's bune pistoalele?.. Nutii

c

Nu

te 'ndura

c

1

.

.

!

.

.

c

:

IAII ÎN CAKNAVAL

1027

maî bune de scos
la breu.)

plata

de

la

bal

niasche.

de pune

i altul m'a (p* gându.i) Unul m'a stropi Vadr. Unde m'am verît omorî de-oîu ^ice vr'un cuvent eu?.. Nu cumva am intrat într'un târg de Ieniceri?
.

.

.

(sti

cu ochii intii tn jos.

(zirind pe Vadr) Cine se fie acest blagoscretin încoronat cu cciul brumrie i înfurat Amiros a provingie cale de-o cu cont de vulpe ? pot! Ean se Videm. (se apropie de Vadr pe dinapoî i strig)

Leonil.

lovit

.

.

Eu

sunt Irod împc^ral

!

Vadr.
Leonil.

chîar provingiall ,. se '1 i spariîu i pe densul, (tare) Respunde'mî cine eti? fanar, pe uliile capitalieî noastre. ce cauî noaptea,
«n
parte)

(rcsrind)

Ho, drace
îl

!

Ce dihanie

asta

?

Am

.

.

'î-oîu

— Numaî de cât vorb Da s6 m omoare — mut? etî surd Sfinte Sfinte Panteleimoane! Vadr. — Nastasî mine, provingialule, i Leonil. — UTtte
Vadr.
dn panej
. .

fr

.

'î ?

rspunde, ca Ei!.. Leonil.
!

ceîa-1-alî doî.
orî

aii(jT?

«în parte)

.

.

.

.

la

te su-

:)unc Ia poroncile luî
isculta,

va

Vadr. ac n'oiu


fi

ru

Irod de pelea

împrat,
ta.

c

de

nu mi'î

(în parte)

Na i

altul

1

.

.

gri!

Mri, unde dracu

m gssc

aista

m'a ucide
?
(tare)

NU te mânia, Mria Ta, dac nu 'î rspund... Mc •m de ceîa-1-ali'. Se Care ceîal-alî ? <tn pane) Ha, ha, ha Leonil. 'î au maî btut gîoc cine-va de densul. (i«re) vede vorbetf. Eii îî dau voe Vadr. Aa? Eîl apoî spune'mf, te rog, Mria nepotul meia, Alecu Ta ... nu tiî unde dian ?
.
.

.

c

s

de

M-

1028

lAIÎ ÎN CARNAVAL

cului

cunosc. Vadr. Eu sunt jignicerul ca se '1 ved. 'am venit la
'1

— Nepotul draSe — Vadr ot Nicoretî, E laul sau nepotul? Leonil. — Se Vadr. — Pe-amendoî. se cunotî laul, caut 'npregîur Leonil. — Dac
Leonil.
de
d-tale
?

<în

pane)

fiu

al

vecjî

vrei

miros i Alecu Mdian, trebue se
.i
'1-îî

videa;

'1

îî

te

sîmi. Cât pentru cuconu hotretî a veni cu mine

unde

te-oîu

Am
rile.

se
(tare)

'1

dar' se nu 'T fie frica, (tn parto duce eu duc Ia bal masche sg 'mî plteasc biletu.

.

.

Vadr.

— Am vr'o Leonil. — Nu 'î pas,

Parale

ai

?

câte- va

;

dar'

.

i nu
'în

te
parte)

pentru ce? te îeu teme,
. .

c

sub ocrotirea mea. Serut Vadr.
perat

pentru ca se poi intra acolo, unde vreu se te duc ca sS vec^lî pe nepotul teu, trebue se 'î pun o decoraie neaperat. Vadr. Ce cocoraiea ceea? Leonil. Un sgmn de cinste. Vin' dar se te decorez, întinde nasul.

— Leonil. — Dar'
!

manile.

Detreab

îm-

— —

i

(îî

— Nasul? — Of! nu me supera i întinde'l fr grij. Vadr anin Vadr. — Da bine, me rog, acole se pun cocoraiile pept, aliî poart spen(Jur Leonil. — Uniî
Vadr.
luî

Leonil.

un nas raincîunos.)

?

le

la

le

decoraiea ce 'î de gât; dar' fiind maî ucada, 'î-o anin de nas.

c

hrzesc

este

Vadr.
gâtul
.

— Pentru c nasul gâcit? prea o Leonil. — Aî
(ri4end)
.
.

îî

maî sus de

cât

am

gâcit,

!

cinstite

Vadr

!

.

.

!

;

lAIÎ IN CARNAVAL

1029

c

Acum

te

sftuesc se iî
într'o

nasul tot

maî

sus,

pentru

suntem

vreme unde
?

ridicatul

nasului e de

bon ton.

Vadr.
Leonil.
te-aî

— De monton — Dar, de monton.
despre
!

(în

parte)

— mergem — Acuî. Ateapt- me pugin indat. me laî singur Vadr. — Ce Leonil. — Nu te teme, c eti decorat
?

pus la cale de tire Catiî. Vadr. Eî

bileturî.

Acum

Bravo, Lconil haî se

dm

Leonil.

.

.

aici

c vin
.

(merge spre magaziea
!

Catiî.)

.

.

?

,

.

ridic

nasul

maî

sus,

frate. (într

ia cati.)

SCENA

IX.

Vadr
Vadr.
tul

;

mat pe

urm
s6'l

Marghiolita.

!

capitaiea asta Bîcîmî spusese cu adevrat aici se fac multe pozne ^iua mea^a mare; ear' de cele ce se întempl noaptea nu 'mî-au pomenit. Se vede i aicî, ca i la Nicoretî, el se culca o dat cu ginile.
frate-meu,

— Mî, c
c

uguba

Dumnec^Su

erte!

c

Marghiolita.
tatl

(înbrcata

în

costum de

fantasie,

i

purtând pe

obraz masei de catife n6gr&, ese din casa el

i

4ice în parte)

c mS duc bal masche, m'ar închide lâng i mnstire, cu Vadr. — Maî eat o dihanie asta
meu
la
(trece pe

Când

ar tl
la

Vadri

într

la

CatiJ

(resirind*
. .

!

'f

obraz negru trebue bre, bre a draculuî târg
!
!

s

fie

vr'o

arpoaîc

.

.

.

Bre,

(Trec prin fundal «cencl mal multe m&sci, cu fanare !n mAnI

fi

cântind :)

!

!

.

1030

lAlî ÎN CARNAVAL

HaYdeY, fraY, sS trim bine, Se Irim noi între noi, C?.ci curend timpul ne vine încercat tot de nevoi.

Vadr.
caic strig

— Maî

eat i

alte lighioî

!

Bre, bre, bre
în

da multe soîurî de dihnii maî sunt
(Dupâ mscî,
:)

E

!

trec doi draci

srind i îmimngead cu coarnele pe un jidan

Ah
face

vei ! ghevalt
(spnet de toO
(Jicer.d
:

Eaca i draCU. (iî ascunde capul în feVgJie StlinU ! Dup ce nu se maî aude nimic, el scoate capul din blan.) aSudat SCI mane Vadr cine te o îndemnat se viî tu în capitaie?.. Of, ofl Se vede c'am agîuns în vremea lui Antihîr. (îî face cruce) Brr tarc mi'î fric ... i când aî putea tare-aî fugi înapoi la Nicoretî Lehamite i de nepot i de E, dac nu poi face dou^ pasurî far' a da de dracu pe uscat Me duc, fug în lume, de-oîu ti m'oîii întoarce pe gîos acas, (face doî paî ctr fund i se oprescc.) Ear' dihnii
blan i 'î
cruce

Vadr.

Am

!

.

.

!

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

c

1

SCENA
Vadr.
cu

X.
prin dreapta, purtând un
luî

x\l6Cll
p^ipuilor),

(înbrcat în

ppucr, într
(costumaî

co
du*
el),

ppui),

doi prieteni
UIl
steoa

Alecu,

îl

urmeaz,
vine
tot

ce;id

cuca

lUtar
pe care
o

(cântând

din vioar,
prin

dup
o

Iro(^î,
fiind

prietenii
precedai
de

liiî

Leonil
minclimoase-)

(într

stânga

dat,

duc doî bâeî.

Toi

port nasuri

Alecu.
Ironii..

(strig intrând)

La
I

ppuî
!

!

ppuclc rom!

netî! tot s^

Vadr.

— — Aî

stai se le
(strig)

priveti!
Iro(^î

Irocjî

gîura

c

's

Steoa pe ceea lume.

!

IAII IN CARNAVAL

1031

(lro4n

i

ppujeril se opresc

fâg

'n

fa,

la mijlocul sccncî.)

Un Irod. — F-te lturi ppuerîule, i da pas ostailor Irod împerat. Alecu. — Faceî voî lturî, L ce suntei. Nu tii c trim veacul ppuSriilor Irodul. — în lturî îî pen' ce nu rup doue ca pe-o ppu. Alecu. — Tu pe mine ha, ha, ha Vin dac 'î d cur^oa, i dac vreî sS te cocîugul cu I Vasilaki iganul. Irodul. — La sbiî numele Irod împrat. Alecu. — (ctr numele La pari beî,
'n

luî

în

o(^î

nero(^î

în

?

(^Jic,

te

în

?

I

vîr în

ista

(ctr* ccia-i-iat

ircxji)

copiî, în
în

luî

ppuerî)

luî

Vasilaki iganul.

Vadra. de om!

— Eaca pozna

(Iro^iî trag sbiile.

Ppueriî
I
.

ridic ciomegele.)

.

Ppuile

r

se

fac moarte

SCENA
Ce} de'nainte^

XT.

Luntescu i
negr

Sbiu

(arâti.iu se

îi.

fmui),

Leonil, Cati i Marghiolita
niisci do ca(ife

(«iud din magazie cu
niiiicîuiios).

pe obraz- I>coniI poart nas

fund)

(ctr damO Veniî cu mine. (ve^end scena din Leonil. Ce vCd ? Iroijiî meî înceraî cu nite ppuerî
lut.

«alearg

de »e pune Intre deniî)

Staî, VOÎnicilor,

C

maî SUnt
. .

vreî sS v6 bateî în vreme de Cine pace ? i st* v'aprindeî în vreme de earn^î ? v'au insuflat dorina de-a tulbura linitea public, tocmaî sub nasul cinstituluî Culucciu care v5 privete din col?.. VS poroncesc în numele meii s6 puneî satirele 'n teac, i voug, sC lsaî cîomegele 'n odihn pCn' ce-a cânta cucoul
eîi

i

pe-aicT.

Ce ?

.

.

.

.

.

!

1032

lAIÎ IN CARNAVAL

Alecu. Leonil.
înclecat
Cati.

— i cine etî tu — Eu sunt Irod
(cunoscând vocea
luî

ca se ne daî poronci împerat care pe cai
1

?

am

i pmentul

s'au cutremurat
Alecu)

i

cu sîmt Cati, prietina

d

tale,

cucoane Alecu.

Luntescu. — (m
Cati. a S6 face
Cati.

Alecu.

— Madmuazel
pane)

—i

Cati? Cati
(arat pe Marghîolial.

maî eat 'o ten^r copil care dorete
d-tale.
(Marghiolita se duce

ppua

lâng

Alecu.)

— Haidei dar cu toii împreun

Toi.

— Haidei,

la

bal maschc.

Leonil.

haidei. Care vra st ^ice,
!
. .

am

închiet

pace

!

i

din ceasul acesta suntem prietinî.^ Ppuile cu Iro(;liî se prind frai de cruce haidei dar se gîurm cu toii pe steoa aceasta, (arat steoa) ne vom da tot soiul de agîutor, la tot soiul de întemplrî ce vom

c

avea

în

ast noapte

I

Toi.

(întincjend manile spre

Luntescu. drag Sbiu?
Leonil.
vinciei

— Aî

stea)

auc^it

Grîurm gîurmentul complotului,
!

Sbiu. — 'L-am
pentru

— Acum, dai'mî
ca se ne

auc^Jit,

cucoane Taki. voe se ve recomendez un
bileturile
la

suflet blagoslovit care-au venit înadins din fundul pro-

plteasc
!

locul

tiut,

(arat pe Vadr)

Vadr.
Toi.

— — Hura!
(Irocjiî se

Eat
Cc
se'l

Suflctul
(^ice
?

(în parte)

lum
luî
(în parte)

în triumf.

arunc asupra

Vadr.
scap-me
surî.

Vadr i
lor)

'1

umfl

pe

sus.)

(sbtendu-se în braele

mi'î rupe vr'o
din

mân,

dai' nil paCC Ah, sfinte Panteleimoane!

Da

C

ghîarele

lor,

c

'î-om da

triî

paracli-

Leonil.

— Haîdei,

frailor! balul

ne-ateapt

;

glo-

:

IAII IN CARNAVAL

1033

riea

ne

chîam

!

Steoa aceasta se ne

lumineze dru-

mul,
luneî

cci fanarele de pe uliî s'aii lsat în ndejdea pe ast sar, i luna în ndejdea fanarelor.
merge înainte
;

(Se pornesc cu toiî prin dreapta- Stcoa

dup
;

densa,

Leonil

dând braul Catii
Leonil

;

pe

urm
i
în

IrcK^il,

ce duc în triumf pe

Vadr
]

dup

acestica,

Alccu cu Marghiolita,

sferit

ppueri! cu cuca.
strig
:

în timpul acestei eiri,

comand

în

gura mare marul; Irodiî

Irodul

ppueriî rcnesc

hi

ppUÎ',

orhestra

cânt un mar

triumfal.)

LunâteSCU.
nice

(viind în mljlocul sceneî)

Dup

dcniî, VOÎ-

Sbiu. —Ag?
Luntescu.
(Se riped

Sbiu.

Patriea are ochii asupra noastr!

— Ag.
dup
Iro^I- Colucciul

amendol

strig

:

Raita

1)

(Cortina cade.)

ACTUL
l'e.itnil

III.

represint sala teatrului tn timp de bal masche.

Luminie

mare-

MscI

multe in diverse costume joc polca tn fund.

SCENA

I.

Tarsia i Safta
Tarsia.

(în

domino.)

(cetind

ravam

lui Leonii)

«Vin,

puîulc, la bal

masche. Eu voîii fi îmbrcat în Irod împ<^rat!..» ICat acum un ceas de când atept, i nici un Irod anc n'am zrit. Safto! nu '1-aî întelnit pin sal? Safta. ofigerul? Dar; pe Leonil. Tarsia. s'aii suit Nu, cucoan. au^it îns Safta. la bunfet câte-va nou6 Poate a fi acolo? Tarsia. Haî degrab, Sftico, sS lum un ceaiu.

—Pe

Am

mtî

c

.

.

.

1034

JAii IN CARNAVAL

(în parte)

Ah, Lconll

!

ca se bufet

mg pun
1

în primejdie

Cât trebue se te iubesc, pentru de a bea un ceaîia la
amendouS
prin stânga-)

(Es

(Polca înceteaz-)

SCENA
Mscile.
bora
!

IT.

oihestr) Bunabak l cânta la Un mine un mane ghiuzel, ghltuzel, ha! sa ^icem la tine: afc rim ciugluk. Un jidov. (asemene) Inchi si vc^î, jupinc cu doba; chinta pe balabusta, 'î-oîu lua mesur de-un cîubot Un drac. (împingând pe jidov) Fugî Iud. Avetl ghevalt Urzichi. Jidovul. da musicani) Vc porouccsc, în numcIc luî Dracul. Scaraochi, se 'mî cântaî un val drcesc ... de nu, vS umflu pe sus.

— turc. — (ctr
— — — —

(strig:)

Mazurca

.

.

.

valul

.

.

.

polca

.

.

c

.

.

.

c

(Orchestra

cânt valul

pe

jumtate de

ton-

Mscile joc

în fund-

Dracul joac

valul cu jidovul.)

SCENA
ppui,
StCOa

III.

Leonil, Cati, Alecu, Marghiolita,
(toî într prin stânga,
finele actu'uî al II,

Vadr,

Iro^i,
la

pstrând rendueala însemnat
Irozilor-)

Valul contcncsce, i mscile s'adun înpregîurul

Leonil.

Alecu.
priveti
!

— Irod

!

Irod

1

Ppuele romaneti

... tot se stai

se

le

Vadr.

(cutând cu spaim înpregîur)

Sracul de miuc ce
l


IAII
j

IN LA14NAVA1.

1035

par'

de maî drcii! Ce 'î halima

de

maî minuniî! Bre! bre!..

c

!

(luîAicciO Heî, Turcul. banabak! nu 'î jucam la mine karaghtoz? Ba gîucam, rfendi,..&r tu ce dam Ia Alecu. mine? Turcul. Dam fia k^/^ .'.. cinci butelcî de vin cu huuiim ! Alecu. Aferim, kapiolda! Haî dar la bufet îndat se maî prindem Ia inim, c'am înghegat de frig

— —

P "

— Pcki, peki. Hâde sus cafenea. — Haidei Leonil. — ouivadr) Vin' cu noî, provingie blagoslovit. Vadr. — Unde.de Leonil. — La bufet s^ beî ampanie NiTurcul.
la

afar.

Toi.

.

.

.

haî.

1

...

la

core>tî.

Vadr.
cârcni.

Ce

sg

beu

?

ampan

I

?

.

.

ba,

mS fereasc

Dumne(^6u! Leonil.

— Vadr. — Mri,
(Toi

(împingendu'i»

mar

înainte,

i numaî
?

unde dracu

m'aii

adus pecatele
îii

Bre, brel
e« prin dreapta,

afar de cAtcva înscî

ce stau

fund)

SCKNA
LunteSCU,

IV.
i

Sbiu

lîubrical in

Iro^l
II

purUiiid uasurl

iiiiiicîu-

noa^. tntri prin stÂnga- Trcî comisari

iirmeazi.)

Luntescu.
trarr

(arstind misciie ce e»)

îî

ve<;Jî,

arhon a-

.

!

1036

lAlî IN CARNAVAL

Sbiu. —

Luntescu.

— Ceasul primejdiei se apropie Sbiu. — Aa me tem. Luntescu. — Te temî Sbiu. — Vorba poftesc se nu cumva se Luntescu. — C
!

îl

ved, cucoane!

.

.

?

.

vine.

te

me

laî gat

la
.

dic.
.

Eu am

venit cu

d-ta,

Sbiu. — Nici
suntem

.

ear'

apoi n'am gust se
în putere;

precum m'aî ru*mî dau pelea popiî.
cucoane,

popiî, nici preutesif,

c
îm-

doar'

i

de vreme ce

neam

brcat i noî
tida lor.

în Iroc^î, revoltaniî ne-or

crede din par.

Luntescu.

— Din partida lor? eu
.
.

!

.

asta 'mî vine
?

cam paraksîn, arhon atrar

mai bine paraksîn aa, de cât pe spinare, fcitr comisari) Voî, fcut-aî pregtirile trebuincioase, precum v'am poroncit ? Comisarii. Avem vr'o triî-^^cî de slujitorî. Nu 's tocmai destui. (spineo Oare ? Luntescu. Cu toate aceste, ducei-ve de ve im priî ... pe la locurile tiute i când oîîi striga
cucoane
! .

Sbiu. — Eî, Sbiu. —

.

dar' d-tale

.

Sbiu. —

— —

;

Hiru! se srii cu toii'. V'am spus sunt îmbrcai în Irocjt ? Dar ca d-voastr } Comisarii.

c

revoltaniT

Sbiu. — Hî,

;

me lsai când

Patriea îî încredinaza soarta în manile a patru comisari: Voî triî i atrarîul

Ni boîsa. Comisarii. Luntescu. — Gândii c

HaT, ducei-ve!. .dar' se nu îT au^i strigând: îuru
hî!
.

.

Sbiu. — Cu adeverat Luntescu — Aa
'î ?

al patrule.

.

.

.

.

.

Unul i cu triî fac ducei-ve. Haî
.
.
.

patru.

(Comisarii es.)

.

.

!

.

.

.

lAiI IN CARNAVAL

1037

SCENA
LunteSCU,

V.
'se

Sbiu
1

primble turburai.)

c

Sbiu. — Acum au sosit vremea se dovidesc lumeî
aceast sabie nu
atrar i
biv- vel

vel

'î în zdar aninat de Sbiu, comisar Dar, drag se dovidetî ce Luntescu. 'î-a plcea, i mai ales sS dovidetî complotitiî, cci

Sbiu
01
.

;

Patriea
eii

Sbiu. — Patriea?..
te-aî lsa în primejdie

.

.

Luntescu.
nimic din

Sbiu. — Am Luntescu. — i
eî.

— Maî
s^e

.

.

Patriei nu aî fric când e ndejde de agie.

c

ales

.

.

fac praf!..

pulbere,

ca

se

nu

maî remâîe

Sbiu. — Nimici
's

Luntescu. — Nimic Sbiu. — Da unde
Unde
sg
'i

's
.
.

ticloii se

'i

mnânc

!

.

Luntescu. — «nparte) Mî,

hcuesc ca
*s

Sbiu. — Unde

c
la

sS le-art

hapsîn îî atrarîuU eu rSsmiriî i vosus

lintiriî.

Luntescu. — Sad

dus
!

bufet

ca s^

bee

ampanie.
la curaj
.
.

Sbiu. — ampanie
Luntescu. — tiî
ce

ticloii!
?
.

.

.

vreu se prind

.

n'ar

fi

bine oare sg tra-

gem i

Sbiu. — Doar'

noî o

duc?

Luntescu.
agîung
jul
...
(ese prin ttnga.)

Sbiu. — Vin'

pltesc Sg caut numaî de am
.

— Eu

pentru hatîrul d-tale.
.

.

Mergî înainte

c

te-

de

grab

c

parale, (caut

prin buzunare.)

mi s'au uscat gâtle-

!

.

.

. .

1038

lAIÎ IN CARNAVAL

Luntescu.
punga?.
(în
.

Unde, Doamne eartme, se 'mî fie Oare nu cumva 'mî-ail ters-o vr*un mopan?
caut
buzunarele, Tarsia

timp ce Luntescu îX

i

Bafta într prin

stun.ija.)

SCENA

VI.

Tarsia, Safta, Luntescu, msci.
Tarsia. în zdar am ateptat la bufet n'am zrit nici un Irod. (artând p« Luntescu) Eaca Unul, CUCOan Safta. Tarsia. Bine ^ici, Sftico ... El trebue sS fie.
. .
.

I

.

.

.

L eonii

Luntescu. Ba 'mî-aii ters-o ca maî bine. Tarsia. Ahl cât Stî de-o parte, Sftico tremur inimioara


1

.

.

îmî

!

.

(Safta se

amestec cu mscile

în fund-

Tarsia

se

apropie încet de Luntescu.)

Luntescu.
poi...

(înparte)

Pas de bea

ampanie dac
îubite Irodule
?

— La cine — Tarsia. — tiu c
Tarsia.

gândeti

aa,
}

Luntescu.
usuc

(resrind)

Ce
alt

face

sufletul teii

amor învpeat pentru un
se

suflet

arde în flacra unui ce tot asemiiie

Luntescu. — Ce face Tarsia. — Ah când aî
?
1

la

para dragostei nemrginite.

reaz
triste,

acel suflet ... tu n'aî sta
ci

ti cât de mult te adocufundat în gânduri

ai

sri

Luntescu.
coste

— Se

în

pod.
sar în

pod

? (în

jane)

Mri,

ce pa-

de se leag de mine nitam nisam } Dar, scumpul meii bucur-te i te veTarsia. te iubete! selete, C3CÎ dama ginga ce iubeti. i cum se nu te iubeasc, tu care samenî chîar un Fet-logofSt cu perul de aur
asta,

;

.

.

.

1

.

.

.

.

IAII IN CARNAVAL

1039

anpane) Eîl to paroksilose ! (tare) Ean Luntescu. ascult, madam, cat'î de drum i 'î gsete logofei aiurea, eu n'am vreme de ascultat poveti cu a dracului Feî-logofei. (înparto Mri, Povetî Tarsia. Ce vorbe sunt aceste ? Da ... nu 'mî-aî scris tu astzi c'aî sS viî aici îmbrcat fn Irod împrat, i glasul meu e maî dulce de cât trimbia scadronuluî?

c

c

1

.

.

!

.

.

.

.

c

Luntescu.
oîu da

— Ean

.

fugi
.

în

colo,

nebuno,

c

'î-

acuî o trimbia

Tarsia.
când
eii
,si

crî,
ica
!

Aa, blstSmatule? aa me priimetî, pentru hatîrul t^u 'mî-am lsat brbatul la '1 am fcut s^ creade ca me duc la cumn.
.

,

.

.

Da, nu tii

Luntescu.


I
.

c

's

în

stare

se


1
.

scot
.

ochiî?

(înpartei
.

La cunmica
1

Oare nu
beu un
1
!

cumva î Tarsia Au^î, puchîu Tarsia.

.

sS

mg
.

face se

ceaîîi la bufet

.

.

sS

mS
nu

puie în primejdie de moarte

'apoî se se facS

c
1 .

m^ cunoate
. .

.

.

Vaî
îî

furni-

ca-te-ar draciî, calindroîule

Luntescu.
pe-aici

.

(în parte)
.

Calindroîule
pnn
dreapta.)

!

.

.

Tarsia

!

.

mi'î

Tarsia.
L^OSÎtule,

— A!

drumul

(fuge

îs

nebun?.. Ean ateapt, maneii...
(alearg

SS 'î

Safta. Tarsia
.

— Deci da unde-alearg cucoana
.

art

dup Luntescu.)
t
.

.

Cucoan

.

cucoan

.

.

.

(voeice

s easg dup
VII.
(Und

T.irsîa)

SCENA
Safta,

Vadr
!

calea SaftcI.)

Vadr.
aicY.

— Ho, cumtr c Safta. — Ean g^î binior.

m.iî sunt

i

eii

pe-

?

1040

lAIÎ IN CARNAVAL

doar' eu nu's Vadr. Ba, ^eu, nu, puiule, din capitaie, cu je vous prie i cu pardon, mar don, lesebon i triton ... eu sunt, drag, tocmai din Nicoretî.

c

Safta.

Vadr.
de

hor
ani.

— Poi i de Cotnari ... Ce *mî pas mie — C de-aî videa mie nu 'mî pas pas sau de nu 'î pas. Eu vreu se gîoc o sofragerie, cu c de când am bSut
fi

la

}

.

.

.

nici

tine,

sus, în

vin de cel cu

spum,
ce
?
.

par'

c'am

întinerit

de
?

20 de

îî

— Sîmt ca vinul de Nicoretî. Cu cât maî bun. maî vechîu, cu atâta tii c are haz moneagu Safta. — D'mî drumul se me duc. se scapi din manile Vadr. — Ba, ^eu, nu;
Vadr.
cel

<în parte)
1

Safta

— Da

.

eti poate

i

betrân

'tare)

n'aî

s'or mele cu una, cu doue. Aî se gîocî, de-oîu ti prbui schîndurile. Doar' n'am beut eu de geaba un ip de vin, de cel cu dopu 'n pod. (în parte) AdJc de ce n'aî gîuca i eu ? Safta. (tare) Prca bine, cucoane; dac vrei numai de cât, om

c

gîuca; dar' tii costrdanul îî ca cel de breu. Vadr. tiu poalca ? Safta. ... o bteam vîrtos când eram mic. Vadr. Cu atâta maî bine, Vrea s^ cjice, te-aî domolit ? almintrele, (^eu, n'aveaî ce face. Acum scoate'î cocoraiea. Ce se 'mî scot ? Safta.

— —i —i

!

.

.

.

.

c

— — Cocoraiea ... se te v^d cum etî fa? Safta. — Ba, me eart. Numaî masca nu 'mî-oîu maî scoate nu 'î gresc de masc, soro Vadr. — Da
Vadr.
la

o.

^

eii

drag

... îî

gresc de cocoraie.

.

.

IAII IN CARNAVAL

1041

— Fie 'aa, dar n'o — N'am i eu atâta hatîr Safta. — Nu. Vadr. — MS rog matale, puîca. Safta. — Nu maî ruga de geaba. Vadr. — Puicu. Safta. — în zdar. Vadr. — Puîculi.
Safta.
scot.

Vadr.

la

mata?

te

Safta.
>

—Nu

Vadr.
Lumina
'

se poate. Sunete, lîn timp

ce
.

4'«

aceste,

îî

desleag masca pe
.
.

uri)

ochilor

meî

.

.

SS me ve^î mort
.

.

Safta.
-.ifteî

Mcar

SS te

i
1

'ngrop

.

.

(masca cade de pe obrazul

— Pei drace — Ce-aî pit? Vadr. — Ean dihanie blstematule. Safta. — Dihanie eti Vadr. — i eu o numeam lumina ochilor meî \nc'aa ruine Safta. — Vaî mânca-te-ar cîoarele, sbcrVadr.
Safta.
ve(Jî
1

tu,

!

.

1

(fuge prin stânga.)
!

(furiojLs)

ciogule... Se'î dau eu dihanie

1

(alearg

dup vadr)

SCENA
mâsci p
la

VIII.

Alecu, Cati, Leonil, Marghiolita,

urm

Sbiu
. .

ppui,

Iro(Ji,

(vin prin fund.)

Alecu. Ppuî! ppuf Leonil. Iro^î! Iro^î! BSut la cafenea Turcul. — Eî banabak âuuum hâde joca la mine karaghtoz.
.

— —

.

.

vin cm

.

.

.

iPâpufcril afca^i cufca pe doui scaune tn
'! 4.

faa

publicului. Alecu se
se

pune

tu

Mscile s'adun

înpregTur. în timpul acesta

Sbiu

arat

In dre.ipta.)

67418.

III.

<;()

!

.

1042

lAii IN CARNAVAL

Sbiu. —
cole
.
.

(în parte)

bufet, cu gâtul uscat
.

Cu gâtul uscat m'am suit la m'am întors. Par'c am easc
?

— Eî gata, captan — Gata, efendi deschide'î ochii chile patru. Eaca Ironii meî...ce Sbiu. — gând se face bal Se gToace ppuile Alecu. — Mî, copiii cum vrei se spun
Turcul. Alecu.
în
!

.

.

.

i
au
. .

ure-

(în parte)
.

de

?

.

în

?

.

.

de-a-

dreptul

?

Sbiu. —
trebue
!

Toi.

— De-adreptul
(în parte)

orî

pe delturî
!

?

de-adreptul
?

1

Dcadrcptul

.

.

C

atâta

le

Bine; fie i de-adreptul. Tcei chitic deAlecu. aCU (el scoate o pâpuic mic i o închina publicului prin cuc.) «Hei! ..bine v'am gsit, bine v'am v^^ut, cinstii boîerî i cavaleri de toat mâna, i maî mari, i maî mici! Eu sunt vestitul Statu-palm Barba-cot din poveste, care tresc în lume de când se potcovea puricii cu nou^ ^Scî i noue de oc de fer i srea pen'

i tot Ie prea uor. 'acum am venit aici tocmai din ara ppuilor, unde multe pozneam v^^ut i multe-am au<^it... De vrei se vi le povestesc ?.. eu vrei? bucuros ...» (etr lutari) sunt gata aud? dar' pe gâtul scripceî, Mî, blaure, cânt iitura
în cer
.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

ca se nu te-aud nici

eii nici tu.

(Lutarii cânt slab cânticul
într'a

ppuilor i Alecu acompaneaz

•)

ppuilor 6r,

ho tar, ve^ut i bunî i reY, cu duh, i ntret. Unii mândri i 'ngânfaT, Ca beicî cu vent unflat în cea lume cât tr?esc,
hotare, la

Din

Am

l

La

tot

ventul se 'nv^nesc.

!

;

.

lAlî ÎN CARNAVAL

1043

Sbiu. —
rete lumea!

(citri liauri)

Cânt

CU inim, baragladin!
Au(;lî,

(tn parte)

t^lharîul,

cum

batgToco-

Alecu.
AliT
.

car'

cu fudulie,
se
fie,
.

De neam mare vrend
[

Se lip)esc tot de cet marY Nu's nicî copoY, nicT ogarT

.

.

Sbiu. —

(în parte)

în

mine bate

.

.

.

las, las

.

.

Alecu.
AliY, vrednicY palrioY, Dar' maY vrednict Palri-hoY,

Latr, url furios P^n' ce>apuc câte-un

os.

Sbiu. —

(în parte)

Unde

cuconu Taki s'asculte

?

Alecu.
într'a

ppuilor

6ril
'nsoar.^

MulY neioY

pe banY se

Fie fata cât de rea, Lada numaY de- a fi grea Fie stahYc, dinY, GalheniY s^ aYb zimY.

fr

Sbiu. —
nicT eu.

«în parte)

Asta

cam aa; n'am

ce

(,lice

Alecu.
Intr'a ppuilor ^r, La muli cinstea'if chYar de

cira

Cât rufetul se ivesce, Cinstea 'ndat se topesce

I

Sbiu. —

(In parte)

Valeu

!

c

ear'

ne-au pocnit!

1044

IAII IN CARNAVAL

Alecu.
în cea de ppui Tglhariî poarta mnuY, se jur pe Dreptate, Cîl le 's manile curate

er

i

!

Sbiu. — (cutându'î
Aa
Unit Alit Care Aliî

manile)

Asta nu

în pilda

mea.

Alecu.
lumea aa 'î veacul semSnâ cu dracul, cu nisce momite sar din schie 'n schie
I !

;

cu painjt postii Ce tot prind la musculiT Alit cu leî paralei Ce nu fac nict chiar dot leT C's pput, pSpuY lumescY
;

.

.

.

!

Tot

se staY se le privesct.

Turcul.

Sbiu. —
deniî
:

Toi.

— Aferim aferim — Bravo bravo
. .

.

.

.

.

aferim
se

!

!

.

.

!

.

.

(în parte)
.
. .

Acu
(ese

vrcmca

pun mâna pe

(tare)

lurU^

puin

prin dreapta.)
se retrag în fund.)

(Ppueriî

ridic iute

cuca i

SCENA
Cei de^nainte,

IX.

Vadr
teSCU
rpede
.

(alergând spânet din stânga),

Lun"

(viind fuga din dreapta»)

Vadr.
Leonil.

(trecend
!

scena)
1

Anc'aa
!

dihanie, se m'a-

lunge de-un ceas

bre Ha, ho provingie
.
. . !

.

.

cale

bun!

.

.

(Vadr într puin

în culisele din stânga

i

se întoarce

îndat

foarte spriet.)

.


lAiI ÎN CARNAVAL

!

..

1045

LunteSCU.
nu
'i

ag

Alecu.
(în

.

.

.

(trccend rpede scena) La fug, Taki, Tarsia vrea sd'î scoate ochiî Bre da aitiease gîoac de-apuea-gaea.
î

c
.

timpul acesU Lunitescu se întoarce

;4Jtingend la mijlocul scencT, se lovesce

rpede din culisele din stânga, i de Vadr, care fuge ca i densul-)

Vadr.

— Ho! — Ho Vadra. — Na, c Luntescu. — Valeu! c Vadr. — Chîorule!
Luntescu.
1

'mî-aî turtit cocoraiea.

'mî-aî strembat nasul

Luntescu.

— Chîor

etî tu

!

Vadr.
Ean Alecu.
.
.

(ridicând palma)

Luntescu.

d

Tc cârpCSC Ean d, ean d,

.

.

.

se

tc

ved
.

.

.

.

.

(desprinduî)

Heî, domniorilor
'1-oîu

.

.

nu'î er-

tat se

v6 batei

Vadr.
picatul
acesta

— Da,
la

în bal.

cum nu
ochi?
.

cârpi,

când mc bat-

gîocorete de
. .

Luntescu.
Sbiu
.
.

— Srace

.

.

srace
;

!

c nu te 'mpinge
în fund.
tii

(Mftscile despart pe

se

Vadr i Luntes;u ci arat cu comisari i slujitori.)

se

sfdesc

tinii>ijl

Sbiu. — Eat
hirul
(Comisarii
fi slujitorii

'î toî buluc! pe deniî, flcî!

.

.

acu

vremea
:

.

.

tncungTur pe Irocl

i ppucrî,

între cari! se alia

Lu-

ntescu, Vadr, Leonil, Cati, Marghiolita i Alecu.)

Toi.
vîrtos.

— Ce

vrea sS ^ic^ asta

?

Sbiu.
Toî.

Iuru !

.

.

prindeî Iro^iî
cot pe

i

mi'î legaî

— Da pentru ce? pentru ce? Sbiu. — N'am sg vS fac raporturî
.
.

(Comisarii leg cot

la

Vadr i

Luntescu.)

voug

.

.

.

vo-

lintirilor!

Leonil.

inei'î bine, voînicî. Dac'î astfel treaba

.

.

.

apoi cinc-a face

!

!

1046

_

lAii ÎN CARNAVAL

un pas spre mine,
doue

îl

trimet s^ vade pe bunic-sa.

(scoau

Sbiu. —
am prpdit

pistoale.)

(tupiiându-se

Se nu

cumva

se

tragi,

c

te

Vadr.
cu douS
.
.


.

.

cocoraie?

.

(sbucîumându-se) eu nu me dau cu una, La ce sS me oprii.? pentru c'am turtit o Eu sunt boier, mi neam de neamul
!
.

C

.

meu

Sbiu. — Dac
guleratule?
(în tot

n'o fost legat

.

.

.

au(^iî voî, boîer

Vadr.
tu,

— Clopotar o

eti boîer, nu te face complotar. fost ficîorul ttâniteu. Au^lf,
urmeaz
între Iro^î

Luntescu. — (cir sbiu) Arhon atrar atrar ... Nu m€ lsa, frate, c doar' nu 's
.

timpul acesta, lupta

i

alujitorl.)
.
.

arhon
din ta-

raful lor.

LeOnil.
aista
aii

(aruncându-se asupra

luî Sbiu;"»)

Pc dcnSul, IrO(^î.

.

.

poroncit
?

se

ne
?

opreasc ... Pe densul

cu toii.

Sbiu. — Cine
(Lupttorii,

eu
pane)

Doamne

ferete

!

Eu
.
.

sunt

Irod ca d-voastr.

(în

Na, c'am pit-o!

dup

o

stânga, avend între deniî pe
dreapta, cu

scurt lupt, se împart în doue cete, una a slujitorilor Vadr i Luntescu legai, ceea-1-alt a Iro4ilor,

în în

Sbiu

legat între el.)

c

Luntescu.

— Mî,
.
.

surc^ilor
.

.

.

.

vS spun de-un ceas
...
(se

— aa, c*mî rupi Sbiu. —
Vadr.
strigat

eu nu's revoltant
(lui

Arhon atrar

sbucîum.)

Luntescu)

MH,

omulc, nu te sbucîuma

coastele.
(Ia iro^i)

Frailor, v^ ^ic cinstit

c
!
.

n'am
aii

poroncit eu nimic,

(artând pe Luntescu)

Ea, dumncalui

— Cine Sbiu —Ba Luntescu. — Ba Ean Vadr. —
Luntescu.
tu.
(funo»)

turu.

?

eii

?

.

.

au<;jî

minciun

.

ba

tu.

tu.
au(;Ji'î

cum

se tuesc

!

ba

tu,

!

lAIÎ ÎN CARNAVAL

1047

. Da cine suntet voî, în sferit ? scoaba tu, ba tu tei-vS cocoraiile, ca s6 se lmureasc pricina, (vine râp«dc în mijlocul scenei, [trgend dup el pe Luntescu doar' nu's cotîug. Luntescu. —- încet, bre, Vadr. (artând pe Sbiu) înpingcl*! în coacî i pe
I
.

)

c

mopanu

cela, ca se

Leonil.

(inpingend pe

ne cunoatem la fege. Sbiu) în colo la sptafk


X.

SCENA

Alecu, Leonil, Cati, Marghiolita, IrO(Jiî comisarii cu slujitorii (în stânga), Sbiu,
tescu,

(îndreapt),

LunTar-

Vadr

<în mijiocui scenei);

mscilc

(în

fund),

Sia, Safta

(tntrând prin fund.)

Tarsia.

Vadr.
Toi.
Iul

— Gîos

— Ce ce este? — Gîos cocoraiile, 'apoî om videa ce
este-aici?

este.

mtile
ti

cu toii.
Marghiolita desleag manile
el

(Toi tl desnod mscile

unii la alii.

i
lui

nasul

Sbiu,
;

tn

timp ce acesta

desleag

masca

;

Tarsia asemene

Lun-

tescu

Alecu asemene

Iul Vadri.)

— Alecu — Alecu. Mou-meu Sbiu. — Marghîolia i Marghio — Tat-meu Tarsia. — Takil Lunt — Tarsia Sbiu. — Ce cauî dimoni Tarsia. — D-ta bal Irod Luntescu. — Ea picate, soro. Tarsia. — Ba 'nc i legat? frumoi Luntescu. — Frumos, nefrumos nu m£ supdra.
Vadr.
I

1

(rpede

cu mirare)

:

1

:

1

(Cele l-alte m&scl rid cu hohot.)

(Marghioliii)

aicî,
. .

}

dut Taki)

la

1

în

!

.

.

.

.

.

!

.

.

1048

lAIÎ ÎN CARNAVAL

Ce face ? poate c te-aî i bosumflat ? Tarsia. îea de mân.) Ean poftim acas... se ne rfuim. Dac 'î pe rfueal Luntescu. apoi ean'
. .
.

(îi

.

.

.

poftim se te spoveduesc despre cel logofet cu perul de aur i despre trimbia scadronuluî an parte) Aii aflat tot (tare) Ah Tarsia. ah mor am murit
1

.

.

.

!

.

.

.

.

.

.

.

.

.

Luntescu.
se o desleine.)
(în

— Eaca

pozna

1

(Taki duce pe Tarsia în brae în mijlocul sceneî, o pune pe scaun i caut

timpul acesta Alecu vorbesce cu

Vadr

artându'î pe

Sbiu

i

pe Mar-

ghiolita,)

Vadr.
îi place


fata

(im Aiecu)

Bine, atrarîuluî

clcile

?

Las' pe mine

c

Sbiu ... i
i
le

fetul

meu

...

am
(se

îneles,
îndreapt

s'au aprins

stîng eu.

ctr Sbiu.)

Luntescu.

— N'are
?

cineva
?

ap
.

de Colonie

.

.

.

saii

oget de trandafir

Vadr.
'mî

Da
ochii
!

ce este
. .

ce

'l ?

.

(zrind pe Luntescu)
1

Cc

odorul,

Luntescu. — Eu, arhon jignicer disleîn. i n'am cu ce sS Vadr. — Chîam un tulumbagiu s6'î
.
.

ve^ur

Cuconu Taki Luntescu
.

'Mî-au leînat

'1

toarne o
.

cof
.

de

ap

din cap.

Luntescu.
mî, Toi.
tescu

Vadr. — Eî,
(Orhestra începe o

îî botezat o dat eu îî sunt doftor... Hora, împregîurul cucoaniî Tarsiiî. hora pe sdraven.

—C
stî

doar'

c
1

— Hora,

.

.

hora

hor

rapide;

toi se prind

la

joc înpregîurul luî

Lun-

i

a Tarsîeî.)
(Marghîoiiiî)
?
.
.

Sbiu. —
mergi
la
voescc s6 eas.)

Ce-aî

(^is ?

.

.

c
!

monstire

au(jî

drcoaîca

(o

nu vreî se îea de mân j

.

lAIÎ ÎN CARNAVAL

1049

Vadr. — (oprind pe sbiu)
i nu

— — Ean, Marghiolita. mireasa nepotului meu Alecu. Sbiu) Alecu, biv-vcl ppucr Alecu. — supusul ginere Sbiu. — Cum boîerîule Vreî sS te 'ncuscretî cu mine Vadr. — Se vede c mcar c 'mî-aî
Vadr.
..
(îiichinându-se luî
^si

Ho, viteazule mî maî cîondni nepoica. Sbiu. Care nepoic, boîerîule ?

!

Stî pe

loc,

al

d-tale.
.

.

.

?

?

vreil,

c^is

ean spune'mî, ce te-apucase maî dinioare, s'amuî cazacii asupra noastr? Ea, nebuniî de-a luî cuconu Taki Visaz un complot. Vadr. Ear' compot De vg 'neleg, se. fiu Hora, mî. anaftima vîrtos, vîrtos (în parte) Dc nu ag, dar' mcar socru
clopotar
.

.

.

Da,

mS

rog,

Sbiu. —

.

.

.

— Sbiu. —
.

!

.

.

.

.

.

.

1

.

.

Tot m'am cptuit cu ceva!
:

(merg amendoî de

se

amestec

în

,r4.)

(în vuetul

horei Tarsia se trezcsce,

i

voesce se

fug

cu Luntescu, dar' nu

au pe unde-)

(Cortina cade.)

KIR ZULIflRIbl

PERSOANK:
Kir Zulîaridi, arnSut crunt
Afrodita, femeea luî

ACTORI:
Unul
Millo.

D-na Meriasca.
D-nul Luchian.
D-la
Gobriela.

Pap-lapte, calf de spierie

Mndica, erncua

.

KIR ZULIARIDI

KIR Z^LI/IRIbD
COMEDIE ÎNTR'UN ACT
r^epresentatâ pe Teatrul din laT| în beneficiul artitilor

români,

la

anul 1852.

Scena se petrece în Galai.
eatrul represintâ
I,

1

un salon mobilat

dup moda
;

veche, cu o

u
în

în

dreapta pe

planul

care duce în etacul Afroditeî

maî
;

în fund, tot în dreapta, o

alt

are se deschide pe scara din dosul casei
.1

în

fund

ua

care

d

u

tind,

i lâng

un dulap mare;
divanurî

în stânga alte

i

o

mesu,

doui ui i o fereast cu perdele; scaune, pe care este o besecte deschis.

SCENA
Mndica,
MândiCa

I.

Afrodita.
:)

(mturând, cânt

KruiK^ verde nu sciîi ce De-a avea o oarece
.
.

Afrodita.
i) liC

(e^ind din etacul el, cu lene)

DcimnC

.

.

.

fl.l

Ugre de Bengale, par Rd. Brisehare

et

Marc*Michel.

1054

KIR ZULÎABIDI

mult
pet
. .

am maî
.

dormit!
fa

..

doug-spre-^ece ceasuri în ca-

acu se rade? pe la ameacj? Dumnealuî care se culc o dat cu ginile i se trezete o dat cu cucoiî! Mndica. Ba chiar.. Maî dinioarea s'o tre-

— — Mndica. — Boîerîu Afrodita. — De-abîa
Mndica.
Afrodita.
'i

Mndico,

Mndico. Aud, cucoan. Unde brbatu-meu
?
.

?

.

se rade.

c

.

zit

i dumnealuî.
Afrodita.
?
. .

Mndica. — Cum, Doamne coni c'acu o mâncat o oc
de halva.

Vaî de mine! a

fi

bolnav cumvd.
1

eart-me bolnav, cude msline 'o puind

Afrodita

Mndica.
noaptea prin
închis ochii.

— Ce se pasc.?'
odi
ca
}
.

Apoi dar

... o

pit
.
.

ceva.

Ean o bjbit toat un strigoiu, i pen' în ^iu n'o
.

Afrodita.

Mndico?
de
fiea

— Ear' Mndica. — Hî, hî
cole,
'n
(arata

'1-aî

vg^ut tu cu

ochii

tcî,

eit pe furi din odaea d-sale, când dormea toi. cu seu cap, cu luminarea 'n mân i cu eartaganu 'n
!

O

ua

din stânga)

.

.

dini ...

Afrodita.
cuîu...

Mndica. — Cocoge spal-var^
.

— Cu

eartaganu

r

.

!

.

.

tir,
se

cel

din

Ba anc maî inea cu mâna dreapta i
de-o

neoa cea
îee Brila.

prjin

.

.

.

Par'

c

era

fu^amearge s^

Afrodita.
su, ede

(pe gâ.idurî)
fes

Curios lucru!
catife din besecte

(se

apropie de mela
ei.)

Mndica. — 'aa, cum i'l spun, o venit de o ascultat la ua etaculuî d-tale; apoî s'o dus de-o pus
urechile pe la toate uile.
.
.

pe scaun, scoale un

de

i

începe a lucra

o eit pe-afara, o umblat

.

.

.

KIR ZULLA.RIDI

1055

p'inpregîurul casei, ca un zvod s'o uitat pe fereasta asta o bucat de vreme, i 'n sferit s'o întors
;

bun
!
.

în

Odaea

d-Sale,
!

fcend ea aa
!

:

(face

semne de desndejduire

comica)

de triî luni de când m'am mritat cu hr Leonidas Zulîaridi, mi mi s'o întemplat nici o dat s6 'l vd astfel. Mndica. Apoî tiî una, cuconi ? te teme

— Mare minune — Ean ascult, cuconi lunatic Afrodita. — Da cum, Doamne, c
Afrodita.
?

Ah

V^ah

Mndica.

.

.

.

poate

c

'i

.

.

.

.

ii

zuliar.

Afrodita.
el

— Ha,

ha,

ha

.

.

.

zuliar .\

.

aî 'nebunit

?

.

zuliar

.-

.

.

Mndica.

— Maî
— Aa — Aa
1

tiî pecatu

?

.

.

Ci ca,

dup cum
.
. .

spun megieii, cu nevasta d-sale cea d'inteî era zuliar cât un motan i gîumatate îî fcea (Jile fripte spun megieii ? Afrodita. 'apoî i alta ... Ci c, pisMndica. toalele i's încrcate tot c?e-a una. Afrodita. Ha, hi, ha ... da pentru ce ? Mndica. tiii eu?.. Se ucigd hamorenjiif.
.

.

.

.

.

— —

SCENA
Afrodita,

n.
(inbrcat cu o fusuneiâ,

Mndica,
încet din

Zuliaridi
odaea
Iul

«e

i

asculi.)

Zulîaridi.

— — Cum ha, ha, ha Mndica. — Apoî
Afrodita.
.'
1

un pane)

(^e
cjis,

puno
fa

la cale amundoa ? Mndico?.. hamorcn-

.

.

.

.

d,
.
.
.

tiii eii

cum
.

îî

maî chîam,

iKitc'f

cucu

!

.

.

hamoran

hamoren

.

.

.

.

.

.

.

.

1056

KIR ZULÎARIDI

(în parte) Amori Zuliaridi. To prokopsamen !
.


1

.

.

vorbesco de amori
I

?

Mndica.
AfrOdita.
Zuliaridi.

(sprietâ)

Pîeî drace

.

{ascuncjend fesul în besecte)

BrbatU-mCU
la
luî Zulîaiidi)

!

(m parte)

Ce a ascunso
merge înaintea

sltri mesa?

(sculându-se, AfrOdita. mineaa, drag!

Buna
Se

di-

Nu mi dore nigî macari ? gc Sinto voînico ca un palikaris. aî ascunso aige la besacta ? Nimic, drag. Afrodita. Minunia spuî Ba aî ascunso Zuliaridi.
.
.

Zuliaridi. matia mu ... Afrodita. Zuliaridi. Afrodita. ceva? Zuliaridi.
virfo nasolul.

~

e

(zimbind

i imind

ochii la saltar)

Nu

liaVO,

aî ?

.

— Etî cam — La mine —

— Ca

Cum

dormit ast noapte, puiule
.

?

un amorai

.

.

Ma

.

.

.

ge aî

?

.

galben

la

fag

...

Te doare

Ma

.

.

.

.

.

ean se videmo. (deschide bcsecteoa» Un feso ? straino Pentru cap a cuî feso agesta, kera mu f Pentru a matale. Pentru a cuî se fie? Afrodita. Vroeam se 'î fac un dar cusut de mâna mea. Ei na zisis? (în parte) (^q budalas maî Zuliaridi. e ros mu, bate la sinto na (îî d o tifl) Afrodita
.

.

.

— —

.

1

!

.

.

,

mine.
.
.

(se
.

pleac

în doug)

omagesti
. .

la

mini.
.

Fa-ma buc.

ele komatia, che nu sinto vrednico .(îea fesui i-i dar' ait dat Te ert Afrodita. aeaz în besecte.) 'î Alta data se mi daî tifla. Cn parte) Zuliaridi. puteam s'o pain muna nu 'i minuna. Ma rogo

— —
si

.

.

.

.

e

.

.

.

esco
teî
.
.

si cu kera a me gea de'nintrebo ge'î ? cu o cutiora O Mi rspunde dimîaiî: udagagî. Smungesco cutiora... un ofigero di podeschido, si ge gasesco in launtro ?

hiotika

acum ca

.

vedo

intr'o ^\

.

.

.

.

.

!

.

.

KiR zulUridi

1057

fildisi. Asa m'am aprinso amî-a venito un paraksenOy che piste triî geasurî m'am disparito gUgora, gligora. (4icend aceste,

zarnigî

.

.

.

zugrvite pe

tunge

si

.

.

.

se apropie

de fcreast-)

Afrodita.


(viind spre zuiîaridi)

Cc
.
.

vorbcti

sînguT,

drag

!

— Ean privete, cuconi; aa se uita ast noapte pe fereast. Zuliaridi. — e puski A! katergaril de te asî prinde muna me Afrodita. — Da ce cauî aa pe fereast, Zuliaridi. — Privesco rindunelele. Ma
Mndica.
(încet Afroditei)
(în parte)
.' .
.

Zuliaridi.

(in parte)

Natos

ear' acolo

birbanto

1

Ia

.

.

suflete

?

(zimbind)

la

ean spune' mî, Afrodita, psihi mu: Cum petregî mata chindo ma duco de acas ? Te puî la fereast ? Afrodita. Mg pun câte-o dat ... pe la ceasul când tiu te 'ntorcî acas. Zuliaridi. Ei ? lipon da'mî o pliroforia ... nu ')or se 'mî spui gine 'i baetu gela care sede tota lulica in gerdaco luî, faga 'n faga cu fereast mata-

c

.

.

.


.

.

.

iui?

— Care bet? caretraze Zuliaridi. — cla ibuki cu perol creo ca un muunaki nu 'l-am însemAfrodita. — tiu eu cine s
Afrodita.
...
(artându-i pe fereast)
.

.

.

oriste r

.

.

.

gcla,
.
.

.

fie ?

.

.

nat nici o dat.

timo, diavolol

'mî pas? fi Zuliaridi. Nigî mie nu 'mî pasa omos asî vrea se aflo de ge sede ^i si nopte in gerdaco? tragundo gibuki ca un pasa, cascundo ca o stridia si stropindo necontenito doua oale de florî, ca un grdinari?

— Se mi ingropî are nur Afrodita. — A av^nd; ce
Zuliaridi.
.
.

?

.

.

Ma
;

stiî

che

nos-

ia.

.

.

M

!

.

.

.

1058

KIR ZULÎAEIDr

— Se vede c'aa place. Ce-avem noî ge are cu noî? de ge Zuliaridi. — Ma se lega de noO. ,puski neruinate! Afrodita. — El?
Afrodita.

cu densul

(mânios)

el

.

privete Ear' uda flo aprinde gibuki po/a kala Kirie eleison ! traze perdeoa si inchide fereasta To prokopsanien / De ge a traso pe gea sting din sting si nu pe gea din dreapta ha ? (înparte) Oare nu cumva o 'nebunit? Afrodita. Zuliaridi. De ge pentru che'î amorezato de tine, Afrodita 7nu.
rile

Zuliaridi. kala!
.
,

— Dimialui
.

.

.

.

.

.

.

,

ear' îsî
.

.

.

.

.

.

.

,

.

.

.

.

.

.

.

— — Afrodita. — Amorezat
1

1

?

Zuliaridi. Chit un motanis. 01a ge de flori insemneza kera mu^ cozom^Tn^ psihi nui cum vrei.
;
.

.

.

.

Asa

este?

Afrodita.
Zuliaridi.

sting mimai

in din sting inalezî ? coconita, inima me... gibuki aprinso vra se (;Jica: arde, se topete pentru matalui. Piste tot, cu ola, cu perdeoa si cu gibuki, birbanti i
.

— Poate. — Perdeoa
,. Izpon,

.

.

.

.

fage o declaraie de amori

:

Coconita, inima
!

me

arde

pentru matalui

obrznicie nici odat n'aî fi Au<^j blstematul Eî, las' de m'oiu maî pune eu la fereasta de a^î înainte Ha ... ba, Afrodita bine ^icî, psihi Zuliaridi. mu ; se nu te maî areî la feresta, ca se'î venimo de hac birbantuluî. Se te inchi(Jî in etacu matalui ... la intunerico ... se crape el de guda.

Afrodita.

— Ce
.

.

.

sosta, sosta.
.
.

cre(^ut c'a îndrezni

!

.

.

1

1

.

.

;

Afrodita.

pentru doresc se n'aî nici o grij. Ego, psihi mu? Zuliaridi.

c

— Cum

îî

vrea,

suflete,

aa

oîii

face

:

Ma

eu sinto bar-

! . .

KIR ZULÎARIDI

1059

bato gel maî linistito din lume. Ma incredo in mata cu ochii inchisî. «în pa. te) se pun clietrari se zidesca tote ferestile casei lui se pote amartia maî bine ma duco se aiego <iîta casa cu chirie (ure) Fos mu ? Eso pugintelo ca se'mî cumpr un fustanela noua Pentru mata, Afrodita, pentru ca se placo matalui nu tiu ge nu 'inT-asî cumpra Afrodita. tu m^ duc în etac sS me gtesc. Zuliaridi. Merzi, zoi mu, matia mu, elpida mu chc eu ma intorco indata acas ... (o semt pe frunte) Na

Am

.

.

.

Ma

!

.

.

.

.

.

.

.

—i —

.

.

se

haro

.

.

.

(Afrodita Inti tn etacul

el.)

SCENA
Zuliaridi,
Zuliaridi.

III.

Mândica.

Mi plage a crede che Afrodita omos si gea de'inteî era nelipon^ am se mergo vinovata pun'a nu fi vinovata se cauto pentru Afrodita un casa in fundo uneî o(în parte)

esle inca nevinovata.

.

.

!

.

.

grac^Jî,

in
. .

fundo uneî
.

mahalale
de

care

se

fie

in

fundo
\ ,

tirguluî
.

(k

orbind, »e apropie

mas,

deschide bssecteoa,

gsesce un
.

lem fi începe a disfacc aa) Un ghcmo ke dc bumbachi ^imesco che este hari in launtru ge hari se fie? Nu dora che ma temo de vr'o pacoste An\ tota ncredinarea in Afrodita... Ma ge 'î in muna nu 'î (desface «hemul îuie) Mandica ... fa Mandica ninuna .parte) arancua asta prosta pote sc'mî fie de mare izutori Mandica ... fa Mandica unuând) Aud, cucoane. Mandica. plage Zuliaridi. Ela do, ke asculta frumos:
. . . .

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

i

rochia kinuria

si

bosmachii rosl?

!

.

.

. .

1060

KIR ZULÎARIDI

Mândica. Cum roî? roî de guzganî ? (tare) (în parte) Zuliaridi. (^e prosta Okl dc guzgani Ma rosî ca fes a me ... plage ? rspunde. Eî; ba nu 'mî-a plcea, 'mî a fi Mândica.
.
.

— —

1

.

.

.

i

.

.

c

ruine poate.
ria

Zuliaridi. Pola kala. Vreî se si bosmachiî rosî?
vreii?..

(ride prost)

fagi

— rochia klnuMe de Mndica. — De Ha, ha, ha, da pozna maî etT, cucoane. apoi trebue se Zuliaridi. — Poznai. Daca ge 'îoîu spune degrab ce trebue Mndica. — Fac

'ntrebî

vreii?..

vreî

.

.

.

(^ige

eu.

tot

.

.

.

se fac

?

Zuliaridi.
si

(ias ghemui

i mergend

la

fereast se pune pe scaunul de

lâng ea) Alta nimica
se'l

de chit ei. Se

deschi<;jî

un ochîu

iî tota ^iua intito asupra gerdaculuî geluî din

faga.

Mndica.
si

Neski Zuliaridi. se'mî spui pe urma

— Unde —

î
.
.

cuconau

cela

?

Unde

birbanti
fi

agela
el

.

.

ritos tot

ge a

diminea

pun sera si Mndica. — Eleî
Zuliaridi.
se'mî spuî tot

de sera

pun

fcut diminea.
se

de

— Sopa. Cu

gela-1-alt ochîii

urmreti
kera^
si

tote psurile duduchiî Afroditeî,
ear'

drgua me
tot,

Mndica.
Zuliaridi.
atita'î (Jico
.

— Da,

.

.

.

.

Ma
.

tot,

tot.
.

cum Doamne eart-me ?
si

Vreî rochia kinuria
Vreî?. d'apoî Eî, vreu Atita 'î ^ico. (se duce
.
.

bosmachiî

?

.

Zuliaridi. puso in cofa mesa pe

— — Mndica. — Ce Zuliaridi. — Ha,
Mndica.
fie

.

.

.

.

.

ia

mesu,

în parte)

Am

rncua.
. .

nu

apucat de disfacut acolo r ha ... am dato de hari ... Se un ravaselo de amori ? Ean se videmo
s'o
.

.

!

.. .

KIR ZULÎARTDI

1061

— — *î Mndica. — a^a brbat Zulîaridi. — Mndica. — Da
(JicO
. .
.

deschide hârtiea i citesce) 1 5 parale masHnia 30 parale halvas (vorbind) AgeSta'î un isVOZelo, (aruncând hârnca) kc ta lipa masliniea nu merze cu anu *î ravaselo de amori mori ... (se scoaii) Alta data pote oîu ave maî multo Ela do. noroco Lipon, Mandica ... eu ma duco (o pune pe scaunul de la fereast) StaSO fi. si fa Straza buna (se îndreapti spre ua din fund.) Mndica D'apoî bine, cucoane Alta nuZulîaridi. VreY rochia i bosmachiî?
;
. .

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

(«e prin fund.)
(singuri)

S^ m^ fereasc Dumnecjeu dela u.î)
I

(arstându-î capul

Alta nu'î
.
.

(,lico.

pe

stpân-mea
. . . .
.
.

du-te perliî aucjî? se vend eti care m'o crescut?. Atunci s'afrîun^jc
.

parpalecu
binî

Mcar Nu mnânc

sS'mî
eîi

dee fesu luî astfel de pane.

plin

de

gal-

SCENA
Mndica,
Afrodita.
(aduce o scrisoare,

IV.

Afrodita.
!

— A tu ctf Mclndico Eau plcea boferiiiluV? gtit? Socoî cuconi Mndica. — C, nu'î de obrazu Afrodita. — Mndico uîî cu cine vorbctf. Când Mndica. — Nu te supgra, cuconi ti ce vorbe 'mT-o ^is boîerîu scoate Afrodita. — Ce vorbe? Mndica. — 'Mr-o fgduit rochie de nurc i bu?

spune'mî, bine's

c'a

<Jdu,

lui,

.

.

(supcrat)

.

.

.

.

.

.

?

.

.

'i'-aî

ochiî.

machiî,

c

sfi

au(Jit,

cuconi,

spun tot ce 'î face aa batgîocur?

în lipsa d-sale

.

.

, . .

1062

~

K[R ZULfARIDI

Afrodita.
Aista
.
.

cel

— (tn parte) Sermanul maî bun chip ca s2

I

cât ine

iubete
tot

!

(tare)

se liniteasc ...

Te
vi-

îndemn dar i eii, Mndico, sS afar ins de un lucru. dea
.

spui

ce

Care ? Mndica. se duci degrab Ve<jlî rvaul ista ? Afrodita. cuconaului celui din fag...tiî? cel de cole, din cerdac dar' se nu cumva se afle boîerîul. vrcî ... se 'î duc Mndica. (cu mirare) Ba ^eu luT ... un rva ? HaY, se Afrodita. Cât se poate mai degrab te v^d Cât oîij bate 'n palme, se fiT înapoi.
.

— —

'1

.

;

,

.

.

.

— Mndica. — Me duc.
.

.

.

.

.

.

.

.

(în

.anc)

Eeica

1

.

.

eaca

.

.

.

eaca

.

.

se

'ngroa

treaba..

.

O

pit-o grecu!..
V.

(«se prin fu.Ki.i

SCENA

Afrodita. Ndejduesc dup ce-a ceti rvaul meu, 'î-a pune minte 'n cap Au(;Jî, me rog ? Eu care nici nu tieam de era el pe lume ... ar fi putut sS'î ude florile, s2'î închid perdelele i se
. .

c

.

.

.

trage ciubuc pen' Ia sferitul lumii... i eu nicî habar se n'am Doamne tare 's îndrznei tinerii de cum ved o femee frumuic, s'anin de astzi monsîu ista ea ca scaiul. Da, încale ndejduesc din fag 'î-a cta de nevoe, dup cc-a ceti rvaul
.
.

.

!

!

.

.

.

.

.

.

.

c

.

.

se uîtâ pe fereastâ)

Dc

uiît

nu

'i

urît

.

.

.

d'ripoî

îs

mritat,

i nu

pot

.

.

.

SCENA
Afrodita,

vr.

Mndica.
Cuconi, cuconi... Ea-

Mndica.
t'l

(întrând îute)

c vine.

.

. .

KIR ZULÎARIDI

1063

— Cine — Cucona^u Afrodita. — Cum se poate Mndica. — Dup ce-o
Afrodita.
?

Mndica.

cel din
?

faga.

cetit

rvaul
?
.

d-tale,

o

înîi'

ceput a striga
aista
?

:

Ce vra

se ^ice asta

.

ce kabazlîc

Mndica. — 'îndat 'o alergat dup mine

Afrodita

.

— Kabazlîcl
'î-o
.

i

luat

b^ul i plriea,
din fund-)
.

Afrodita. Nai c'acum 'mî-am gsit beleaoa Dac'a veni aicî, spune'î nu's acas i f toate chipurile ca s5 se 'ntoarc^ 'napoî. (în pane) Vai' de mine amarnici îs cavalerii din ^iua de ast(Jî! Mndica. Las', cuconi, i'l dreg eii cum
.

.

.

(merge spre

ua

c

!

c

.

.

c

SC cade.

SCENA

VII.

Mndica, Pap-lapte.
Pap-lapte.
c'îî

(pe pragui uii)

Eaca
;

Mndica. —
'f

fMindicii)

Du-te de spune

erncua stpân ta c'am
(în

... ai venit.
în i.umnr)

roncit SS'î

spun

Degeaba, cucoane nu'î acas...

c

cuconia 'mi-o popane, btend

i

acas.

Pap-lapte.
\cni din târg.

— Foarte
cjicf
?
.

bine; oîu

atepta pcn' cea
aici
?

Mndica. Mndica.
îmi
fac

Pap-lapte.

— Ce — Pgn

în

.

s'atepi

mânT,
.
.

pgn

poTmânT, pdn'

la

S.m Chetru, dac'a trebui

uguetî

?

Pap-lapte.

(puindu-.e p* »caun)

Eaca cum uguesc
. .

.

.

rsadni

odaea asta

.

.

1064

KIR ZULÎARTDI

Mndica.
stpân-ta
Flaimuc
. .

Pap-lapte.

— Da bine, ce vrei — Vreu se am tlmcirea
?
.
.

rvaului

care 'mî-aî adus

.

îneles?.

.

Haî, du-te de spune
.
.

sS vie,

Mndica.
.

— Ce

i numai
fel ?

cârâi

cârâesc

!

.

.

N'aucjî

monsîu
?
.

tr'o

— Mî, mî, mî, c ntîng mai eti Pap-lapte. — Cât un catâr i gîumtate etacul cucoanei Mndica. — Eaca me duc. me duc
Mndica.

.
.

Pap-lapte.

Dusu-te-aî

.

.

.

orî

me

duc eu

.

.

.

.

.

înco-

?

.

.

.

.

.

(mpaito

Atâta ar maî trebui acu sS vie i grecu 'apoî se (într în etacul Afroditd.) Ve^î înceratU dracului
.

.

.

.

.

.

SCENA
Pap-lapte
Nu me
(îî pune palanea pe

VIII.

mesu i
densul.)

'î reazimâ

bul

de scaunul

care e

lâng

duc de-aicî pgn' ce n'oîu

parascoveniea asta de

rva

.

.

.

afla ce doar' nu
.

'nsemneaz suntem în
(cetind)

Ean privete: carnaval, nici la ^\ 'nteî April «Domnul meu, te poftesc se încete^î de a maî
.

.

face

care îmî tulbur linitea. Nu am trebuin se isclesc acest bilet tii prea bine cine 'î persoana care i'l scrie.» Ce fel tiii? nu tiu nimic Da se 'mî cad guterul ca la copiî, de tiu ceva ... Eu nicî nu fac, nici nu gâcesc logogrifurî Slav Domnului, m'o ferit Dum-

nite semne cu

totul

zadarnice,

i

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

nezeu de-asemine meteahn! da nu logogrifar aa se tii
.

.

îs
.

spier
.

.

.

.

calf

.

.

.

.

.

.

.

KIB ZULtARIDI

1065

SCENA

ÎX.

Pap-lapte, Afrodita, Mndica.

calice

— Aa, Afrodita. —
Mndica.

c
.

cuconi,

aista

alt

pecat
(tare)

.

.

.

s'a culca aici.
(tntrând, în parte)

Cc obrznicic

1

Dom. .

nule
parte)

.

.

Pap-lapte.
Brrr
.

(închinându-se)

CuCOnl,
!

SerUt

.

(în

.

.

frumoas cucoan

Afrodita.

(încet

Mândici)

Nu

te

deprta, Mndico,
...

c'mî pare cam

Mndica.
Mndica.

stropit. N'aî fric,

cuconi

c

te

pzete

(ese prin fund.)

SCENA

X.

Afrodita, Pap-lapte.

Afrodita.
niî

— coz Da frumoas — Domnule îmî pare foarte curios Pap-lapte. — SS am pardon, cuconi ... i
Pap-lapte.
(în parte)
. . .

!

.

.

.

pare
plin

i

niaî curios

.

.

.

pentru
. .
.

c

'mî-aî

scris

mie un

rva
care

de talpa gâtiî

adic un

rva

neînc-

legibil.

Afrodita.


.

Ce

fel }

.

.

Da

nu eti d-ta persoana
;

Cde

'n

fag.
.

plecat

vacile.

— Pap — Lapte familie Afrodita. — Sg'î treasc.
Afrodita.
?

Pap-lapte. i supus

— Ba
.

eu,

cuconi

al

matale

prea

Timofti Pap-lapte.
.

Pap-lapte.

.

.

veche

de

când

.

.

1066

KIR ZULÎARIDI

Pap-lapte.
Afrodita.
'n

toat ^iua cerdac ? lapte. Nu pot tgdui una ca asta, de vreii.e ce-aî însemnat-o. Dar, cucoan; petrec toat diua in cerdac, între doue oale de rozmarin, ear' una de bosuVoc. Afrodita. Apoî dac eti d-ta vecinul din fi\g, ai trebuit se 'nelegî noima scrisorii mele. Pap-lapte. Ba, qleu, nici bechîii ... se am

— Serut picîoruile — D-ta obicem de petreci
.
.

Pap

pardon.

c
fi

'î om spune, domnule, \),\Q,i. 'î aa, Afrodita. nu 'î frumos din partea d-tale se abusezî de vecintatea noastr ... i c, dac nu tc'î astempra, oTii
silit a

me

'nchide 'n

cas
la

iiiaî

îndrzni se
?

Pap-lapte.
ce-am fcut
vr'o

— Din
— peîi
.

me pun
a

ca într'o temni, 'a nu fereast, din pricina d tale.
?
.

mea
.

.

Poate

c fr
.

mare minune
.

!

Da
uitat

se gândesc
.

.

.

am

se trag perdelele Ba chTar d'inpotriv, traQi' prea mult.

dat

Afrodita.

donmule
!
.
.

... le
îî

Pap-lapte.
reu
?

t

(îa

pane)

Eaca pozna

pare

— iMaî ales perdeoa cea din stânga. — Perdeoa care 'mî ascunde crivatul Mî mî mi Afrodita. — 'ânc asta nu nimica Nimica Pap-lapte. cerdac de tragi Afrodita. — e^î toat ciubuc, i necontenit doue oale de Am doue oale de Pap-lapte. — Cu adeverat
Afrodita.
?

Pap-lapte.
.

(mpane)
. .

.

.

.

.

.

.

.

.

-

?

.

.

cjiua

'n

\i^\

flori.

.

.

.

rozmarin, din care
face
?
.

una cu bosuîoc

.

.

.

dar'

ce are-a

.

Afrodita.

— Nu te face c

nu 'nelegî, domnule

.

.

.

.

.

..

KfR ZULÎARIDI

1067

i niaî bine ... te sftuesc se 'ncetezî de cu nite cercri cu totul zadarnice. Pap-lapte. doag?.. Pecat!

a(Ji

înainte

(tnparte)

(ure)

socoî ed eu în cerdac i trag cîubuc? Afrodita. Dac vreî numai de cât se 'î-o spun Cu gând de a'mî face o declaraie de amor.

c

Da

Oare nu cumva 'f lipsete o bine, cuconi, cu ce gând
. .

Pap-lapte.
Afrodita.

— Eu?

declaraie.^

.

.

Eu? Cine

'i'-o

j

— Cineva care într'un cuvent, brPap-lapte. — c mare ntru groaznic s'o înelat bietul cretin! Afrodita. — Cum Pap-lapte. — Da se me prinde epte gutunadac'am tiut pen'acum c eti mcar pe lume
.

spus una ca asta?

.

.

batu-meu.

I!

îî

!..

?

...

rurî,
I

.

.

(CU galanterie)

Dovad,
,

c

n'ani avut nicî o

dat

fericirea

de

— Adevrat spui? Pap-lapte. — Cct dac te-aî
Afrodita.
. .
.

a te videa

.

fi

zrit

.

.

.

(tn

parte

Brrr mare chior zrit... doar* nu fi tcncr cu educaie
. .

am
.

fost

!

.

.

.

(tare)

Cci dac
cuconi.
.

sunt
?

necToplit,

te-aT .. sunt

Pap-lapte. — De-o cam dat '•^-ura, mg fac spier cu dughean.
.

Afrodita.

— Calf

calf de spier.
. .

îns cum

m'oiii

Afrodita.
i

Pap-lapte.
la

— Al se — Am. cu

.

te 'nsori?

.

care vinde bastoane

i

cortelurT
dar'

madama Flaîmuc tiî Acum se afl
. . .
. . .

carmaroc

la

Flticeni;

o atept

stf

vie din

ceas în ceas.

Afrodita.
I

--

Al Domnule,

Pap-lapte.
Afrodita.

r

— Ba

—C

cât îmî pare de rdu

c

.

.

mfi 'nsor?
. .

nu

.

. .

1068

KIR ZULÎARTDI

Pap-lapte.
;

— Madama Flaîmuc
. . .

îî

pstrat

cât se
.

poate de bine i când o vede cineva de departe (în parte) pare chiar ca un trandafir De-aproape cam bor cu tir

.

Afrodita.
îî

Pap-lapte, Pap-lapte.
în

— O cunosc. — Atâta numaî c are o meteahn

în

.

.

.

.

zuliar ... da zulîar ... se fugî Ap oî etî de jlit. Afrodita.

lume

.

.

.

maî are ânc'o meteahn Pugând, cuconi, c'o luat una i bun se 'mî drueasc pe toat luna câte-un baston Pen' acum 'mî-o dat opt-spre cj^ce bee (n4end) Opt spre-tj^ce Afrodita. Da ce vrea se faci cu ele ? Pap-lapte. SS me primblu îî închipuetî pe supusa sluga matale, Timofti Pap-lapte, eind la primblare cu opt-spre-(Jece bastoane 'ntr'o mân r ha, ha, ha... Ear' apoî ce se 'i facî.\. Madama Flaîmuc me iubete ... i dragostea 'î de
. . .

—i

ne'î

.

.

.


.

.

.

.

!

.

!

.

.

.

.

uguba

firea

eî.

Afrodita.
trecut...

— în

sferit,

domnule
uita

.

Ndejduesc
...

c
'1

rvaul

ce-o fost s'o ce 'î-am scris,
.

i de-acum

Pap-lapte.

— Se
.

uît

?

.

.

Da cum, Doamne
.

ear-

t-nie, se uît o scrisoare care 'mî-o prilejit cunotin|a uneî persoane atât de vorb 'î?. Nicî o dat, cuconi; doar' îs ten^r cu educaie calf de spier. i ndejduesc d'inprotiv mi'î da voe, cuconi, ca se vin câte-o dat s6 'î aduc ale mele complimenturT,
.

.

.

.

.

.

.

c

împreun
se
liar.

cu pug'n

zhar de ghîag pentru tu.
se poate,

Afrodita. viî

Nu

aicî

.

.

.

pentru

c

domnule ... nu se poate brbatu-meu îî foarte zu.

Pap-lapte.

— Zulîar?

.

(cu gaiamcrie)

Cred

i

eu c'a

.

.

.

KIR ZCTLÎARIDI

1069

fi

zuliar de-o
.

persoan

atât

de... adic...
te

cum
...

s'ar

prinde
vrei se

.

.

— Poronc — Fg^duete'mî sS eî maî rar cerdacul parol Pap-lapte. — îî parte. Afrodita. — i se daî oalele cu pod. Pentru Pap-lapte. — Am s^ le-asverl
Pap-lapte.
d-tale.
.
.

Las complimenturile, Afrodita. mî faci o mare plcere
.

rog

i dac

.

.

Afrodita.

în

(dând

p-iroia)

daii

.

.

.

flori

într'o

în

d-ta,

cuconi,

ce

n'aî face!

.

.

înghii
tenSrl

o spierie

'ntreag.

Afrodita.
stomah, dac'

Pap-lapte.
Afrodita.

— 'Mî-aî
fi
;
.

în parte)

Ce detreab

pune opt-^^cî de
.

lipitori la

— Âr prea mult atâta — Eî rog ceea ce Afrodita. — Ba nu c me maî cunoti de a^i te cam greu Pap-lapte. — Asta
.

aî poronci.

Pap-lapte.
faci

fie
. .

50.

te

este,

ca se

nici

înainte.
.

.

.

dar'

dac

aceasta 'î înalta urma întocmai.

resoluie
pane)

a matale

.

.

.

sunt

gata a

Afrodita.


.

i-n

Maî de treab
parte,

tener nicî
la

c seafl.
Hubscll^

Pap-lapte.
hubschy hiibsch.
(n

(în

cSutând

Afrodita)

Mndica.
vine boîerîu
!

arunc

o serutare pe nevi^utc.)

(întrând iute din fund)

Cuconî, cuconî,

Pap-lapte.

Mndica.
spre

— Aud —O
. . .

?

intrat

pe poart.

Pap-lapte. mete ale mele
ua
din fund.)

(luându'î degrabâ plrica)

Prea plecat

CuCOni, i supus slug,
;

pHi(mrrge

Afrodita.
d'in

(oprindu'i)

Nu

pe acolo, domnule
d-luî.

nu pe

fa,

ca sg nu te 'ntelnetî cu

,

.

1070

KIR ZULÎARJDI

(îî

Da pe unde ? Afrodita. Pe aici ... pe scara d'in dosul arat ua din dreapta, spre fund.) (ese pe ua din M'am dus Pap-lapte.
Pap-lapte.

casei.

.

.

.

dre.npta,

fund

MiKiica

îî

arat drumul.)

SCENA

XI.

berîi Ce spunea brbatu-meu Afrodita. se Maî cum se cade tener, nici ? De ar fi fost amorezat de mine s'ar fi obrznicit., Dac n'ar fi detreab, aî crede da el d'inprotiv

bant

.

.

c

c

d

.

.

.

.

c

prost

.

.

.

SCENA
Afrodita, Zuliaridi

XII.

(îmrând prin fund),

Mndica.

lale

(în pane, ostenit) umblat toate mahaZuliaridi. deze;*ba! Uf! che nu maî ca se gasesco casele am obosîto polo
. . .
.

Am

.

!

MândiCa.
Zuliaridi.


— —
.
.

(întrând pe

ua

scrii d'in dos)

CuCOni,
?
!

s'o duS.

iresrind)

S'a duso

Afrodita i
Zuliaridi. --

Mndica.
Qne?
'furios)


A

?

gine

(spriete)

A

Afrodita.
Zuliaridi.
a fosto? gine

(mcrgend la Zuiî.iidi)

ine

s'a

s'a

duso?..
ascult,
din

? Al venit, duso? rspunde. .. ine foste gineva, daca s'a
.

drgu

duso gineva Afrodita. Zuliaridi.
.

— Da

frate.

(batend

picioare

i rcnind)

C^iuC,

ginC,

gine

?

.

KIR ZULÎARIDI

1071

Afrodita.

— Mndica. — Cine
Zuliaridi.

«în

pane)

Sraca de

mine,

c mS
.

sparie!

(uriând)

Ma
5^

gine?
?

Zuliaridi.

—O

fie,
.

sacazis

.

cucoane? Sacagiul. Staso se videmo daca
.

— (ctr inincîunî Mndica. — Apoî d
Afrodita.
?

nu spune minunia. lîmr

în sofragtrie.)

Mndica)

Cinc

te-o

pus se
par'

spuî
fi

I

dac

urla,

c

'l-ar

câne turbat, (imitându'i) Qine, gine, gine ? (intrând cu un pahar în mân, plin pe jumtate cu ap) ZUliaFldi. caziul? ha? Ma daca s'a duso sacaziul, a venito odcaziul daca a venito sacaziul, a aduso apa sacaziul lipon daca a aduso apa, de ge n'am gasito de t!it un paharui de apa la polobogelo mesa? Mndica. Stî se 'î spun Afrodita. Tacî din gur, Mndico Zuliaridi. Ohi, ohi^ si mi ertas, kera mu ; las se vorbesca i Mndica ... Ea 'î de la ara prosta si nu tie se chircheasca minunia. Graeste, Mndica ... de ge nu este apa in polobogelo de la cuhne, daca a venito sacazio ? n'o venit nici un sacagiu, Mndica. Pentru cucoane. Zuliaridi. Lipon cum s'a duso, d.;ca n'a venito? Mndica. Eaca cum: V^^end un sacagiu trece pe la poart, am alergat dup el ca se '1 (;lic se ne vende vr'o doue cofe de ap; dar' pSn' a nu Tigîunge la poart, el se fcuse nev^^ut atuncî m'am întors înapoV, 'am (jlis cuconii! s'o dus, s'o dus
.

mucat un

.

;

;

— — — —

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

c

c

.

.

.

c

(iin;fii..du-»e) Neski .. aa prigepo si eu. Vc^î daca vorbete gura adev6ruluî, che ma linistesco
.
.

— — Aî Zuliaridi. —
Afrodita.

.

.

.

(tnpa.t.)

Mndica.

Au(Jî cum îneles acum?

Ie

croete?

.

.

!

. .

1072

KIR ZULÎARIDI

indata

.

.

.

che nu sinto
.

zulîaris,

ma

.

.

.

(aruncând ochn asusi
.

pra fcresteî)

Oriste ?
ferestile

.

3.

fuzito berbanti din

inchiso

!

.

.

ge

gerdaco insemneaza asta? hîm
.

a

.

Mi
de

amirosa a geva
ile, pe gânduri.)

...

De
?
.

ge a fuzito
.

din ferestile
(îi trage

?

ge a inchiso gerdachi

alta

katergarial

mute

duri

— Da ce Zuliaridi. — Nimica
Afrodita.
?

aî,

frate,

de

stai

ear'

pe gân-

.

.

(vtjend bitul Afrodita. lâng mesu) Vaî de mine
!

lui

Papi-lapte

rzimat de scaunul de

c

'î-o uitat

b^ul

aicî

dl

Pap-lapte. (îca beul i ascunde d'in dosul el.) (resrind) Ma ge aî paito, Oriste ? Zuliaridi. psihia mu^ de iî munile d'inapoî ... ca Napoleon o


-

'l

.

.

vasilevs ton Galon ?

Afrodita.

(turburat)

Eu ?

.

MndiCa.
cunde
la spatele e!

(încet AfrudUei)

Ad'l

în ^COaCÎ.

(îea

bgul,

ÎI

i caut

s6

eas

pe furi.)
manile)

Afrodita.

(artândui

Eaca
. .

.

.

.

privete

.

.

(v&Jend pe Mndica) SUguitO zupinesa Mandica ? MS duc sS dau demâncare ginilor. Mndica. Zuliaridi. Ma ge ascun<^î dup spatele ? Nimica. Mndica. Arata munile ... se vedo. Nu asta Zuliaridi. geea-1-alta ... Pe amundoue o data
(zimbind;
.

ceva? Zuliaridi. Eî ora kali ...
!

am

Am

— — — —

in cotro,

.

.

.

.

.

.

.

e silit se le arate pe
ridi

(Mndica schimb beul dintr'o mân într'alta i le arat pe rend ear' când amendoue o dat, ea anin beul din dosul rochiei. Zulianemulemit de atâta, o îea de mân, o întoarce i zrcsce beul.)
;

— Mndica. — Ce Zuliaridi. —
Zuliaridi.

Mndica.

(înparto

Am
fie ?
.

codâlghito!
ea,

(luând beui)

(Je

se

(furios)

Un

maskaraliki 'î asta ? un be. bastoni de coconasi
.

.

.

KIK ZULÎARIDI

1073

AfrOdita.
irate,

(cutând

se
.

liniteasc

ve Zuliaridi)

AtCapt,

se 'î

spunem

Zuliaridi.
in


?
.

.

.

(rcnind»
.

Cum
! .
.

a

intrato bastoni agesta

— Frate — Nu mi'î spune che bastoni a caziuluî care nu a venito Afrodita. — Apoî daca nu s'asculî Zuliaridi. — Eaca asculto ...
Afrodita.
.

csua me

Zuliaridi.
.
.

'i

sa-

nigî

aige.

vrei

.

.

ibtend din
.
.

picioare)

as-

culto ... cu linite

.

Maî
.

linistito
. .

este

— Arde'l focu, c Zuliaridi. — Kakohrononaki Mndica. — Eaca, cucoane, se 'î spun eu cum Afrodita. — Tacî ... nu te-amesteca. Zuliaridi. — O/n mesteca, mesteca Mndica
Mndica.
(în

?

.

.

Spune

.

.

.

graeste

ma

.

.

pane)

ca mine gine maî graeste a^î. mare capchiu îî?
.

uurbat)

l

.

.

îî.

.

.

.

.

.

.

spune tu adevero ... tu nu stiî eti prosta de la ara nia
.

se chirchestî
.

minu-

.

.

.

.

ingepe

:

stavro votce-a

fise

se spuîe

pozn bastonul vecinului! AfroSinto un budalas ! elpida matia mu dita psthi 7nu zoi mu ge se faco ca se ma erî ? mu Marturisesco che sinto un natareos
(în

— Zuliaridi. — Eî Mndica. — 'L-o rueasca de ^iua Afrodita, — Zuliaridi. —
Afrodita.
?
.

.

.

.

alfa

.

.

.

(înparte)

Sraca de mine!.. Oare
.

.

/ipon, ge bastoni e agesta
i'l

?

cumperat cuconia ca se
1

d-

d-tale.
pane) Au(;Jî

(confundat)
.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

Mndica.
i

Zuliaridi. Sopa esi (cu Airodita) Oriste beo bate la mine, Afrodita fage sdrobeste la mine buchei pe Leonidas ... Se parakalo che nu sinto vrednico
. . .
. . .
.

— Maî

.

.

.

aa

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

67418.

111.

08

!

!

.!

1074

KIB ZULTARIDI

Afrodita.

dat

alta buna ca un paklavas data se mi fage kuskebaki De acum am tota inCredere in matalui. (^Icend aceste se uit ia baston i 4ice, în parte) samena che nu'î nou. Curiozo pragma c'î frumos be, cucoane ? Mndica. Neski. nostimo Zuliaridi. tare nostimo (în parte) Virfo îl la ros a sluzito la gineva beo gine se fi sluzito? .. hîm .. Leonidas, deschide ochii
. . .
.

— Fie Zuliaridi. — Estî
.
.

1

.

.

te

ert

'acum

.

.

.

dar'

alt

.

.

.

— Aa

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

!

.

.

I

.

.

.

in

opto

SCENA
Ccî de^nainte,

XIII.
(îmrând prin fund.)

Pap-lapte
parte)

Pap-lapte.
aici


»

an

Mi

se pare

c
\

'mî-am

uîtal

bastonul.
,
.

Afrodita.— \

Mndica —
Zuliaridi.

,

^* Pap-iapte)

\t Vai de mine

i

1


Pap-lapte.
Zuliaridi.


(în

(resrind)

<în parte)

Oriste ? Brrr ...

pane)

To

am dat peste arnut muunaki edo
îst ÎSt
.

Mndica.
Zuliaridi. mesa.

(încet Iuî Pap-lapte)

.

.

(cu mirare, Pap-lapte. meii în mâna arnutului

în parte)

?

Ce Vcd ? bcul

— Pap-lapte. — Ce figur maî are Zuliaridi. —
!

1

(graios)

Poftimo, arhonta
se potrivete.
(în

mu

.

.

.

emba

parte)

A draculuî
's

.

.

(pipindu-se, în parte)
.

Incarcatc

ta

pis-

tolia?

.

.

neski

.

.

Pap-lapte.

Aksiologo

î

(cu fric, în parte)

Am

sfeclit-o

1

.

.

.

.

.

.

.

.

KIB ZULÎARIDI

1075

— e pofteti ge doreti ge poronporoncesc ce Pap-lapte. — Eu matalui neski Zuliaridi. — Neski pugin Pap-lapte — A^I dori ... se vorbesc cu Zuliaridi. — Orismo sas orismo sas graesti
gestî,

Zuliaridi. coconasi

?

.

.

?

?

?

.

.

.

.

.

r

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

d-ta.

.

.

;

.

.

lipoii ?

Pap-lapte.
Zuliaridi.

— Ltpon
Maî

Lipon
..

.

.

Pap-lapte.
cu ve sinhîsesc. Zuliaridi.
sesit.

— Dar'
(oprinduu

.

.

.

.

poate c'aveî treab ... i

bine-oiu veni

ali dat
.
.
.

.

.

.

Se mi
.
.

ertas
.

nu nie sinJu, .

Nu am
?

nigî
-

o trebuina

Graesti

.

graesti

.

.

.

e pofteti

Pap-lapte.
Zuliaridi.
fiii

— Neski
Un
(cm

Se gresc numai de
. .

cât

?

Pap-lapte. —
într'o

parte)

Ai
E
.
1

da doi sorocoveî ca se
.
. .

droc

Zuliaridi.
spui
.
.

... cu ceasul
nerbdare)

spune
. .

astaCjli

ge aî
aî,

se

Pap-lapte.
pitane
rate
. . .

— Eaca
'1
.?

.

.

ea

.

frumos

be

c-

'i

— Se mi ertas che nu 'l-am cumpPap-lapte. — Nu Zuliaridi. — Oheske. Pap-lapte. — Mare minune. Zuliaridi. — nu Minuue neminune vorba de beo. Pap-lapte. — Cu adeverat îns înelegi Zuliaridi. — Ha se remunemo potc che
Zuliaridi.
.

unde

aî cumperat.^
.
.

.

.

.

.

.

(cu

nerbdare)

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

!

.

.

voe.stt

singuri

?

pola kala

.

.

.

.

.

.

. .

1076

_

KIR ZULTABIDI

Pap-lapte.
nu'mî place. Zuliaridi.
gainia.
. .

tîn

pane, spirict)

SînguT

CU

dcnsul

l

.

.

— Afrodita. — Da pentru ce? Zuliaridi. — Pentru che asa voesco, psthia mii
pe Afrodita de

Mandica, merzî se daî dimuncato la Afrodita, intra pugintelo in etaco matalui
.

.

.

.

(îea

mân i

o duce

pen

la

ua

etaculuî.)
îi

Mandica.
goîu
.
.

(aproplindu-se Iute de Pap-lapte,

(Jice

încet)

zete-te, cucona^îule,
.

c
1

Pstri-

amarnic grecu cât un
.

— Elei — i se nu baston, c'o peti reu Pap-lapte. — Elei Zuliaridi. —
Pap-lapte
Mandica.
.

.

cumva
.
. .

s
.

pomene5»tî

de

1

«ntorcenduse)

Ovistc ?
. .

.

Mandlca, 'î-am
Mânca-le-ai

porongito se merzî

Mandica.
fripte
!
. .

— Eaca

la gainia

me duc

...

(în parte)

(ese piln fund.)

SCENA
Zuliaridi,

XIV.

Pap-lapte.

d'apoî aici eu îs platc Pap-lapte. (in pane) dos la fagâ. (voescc se fug.) ^oprindu•l) Ora kali? unde speli putina, Zuliaridi. file kir fnuu7iakt ? Pap-lapte. Me duc se'mî cumper o perie de
1
, .

dini.

Zuliaridi. Sterze-te pe dimîalor acum de o camspune'mî ge data ... Al., tora sintemo singurei graesti ... te asculto c\\ pasis caui ia csua a me Aî haras maî aleso che'mî plage cum graestî nostima des la vorba.
.
.
. . . .

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

KIR ZULifARIDI

1077

— Buntatea — Qe se potrivete de ... Pap-lapte. — Nu foarte
Pap-lapte.
Zulîaridi.
SeZl
(se
.
.

d-tale
.
.

.

.

.

poftimo,
luî.)

ma
.

rogo,
îî

pune pe scaun, iind beul d'inaintea
.

mulemesc
Si

.

.

de
. . .

prisos.

nu'î

Zulîaridi. de prisos

(puindu'l cu
. .

dea

sila

pe sc.iun)

mi ertaS

Pap-lapte.
ticerc,
(tare)


.

.

poftimo.
(înpa:te)

Ce dracu

se'î (Jic? (dup o

mic
!

pune mâna dreapt pe

vîrful bastonului, 4>cend)

A

!

am gsît
lapte)

Cpitane

.

.

Zulîaridi.

Pap-lapte.
Zulîaridi.

— Ma mi
fr

— Frumos b^aî.

(pulnd

(puindu'l mana peste mâna
.
.

luî

Pap

Oviste ?

cât

'I-aî

cumprat?
. . .

Papa-lapte.

ceea-l-alt

maî spuso o data, fraico mân peste mâna luî 'Zulîaridi)
.

Cu adeverat
dar' cred

rog dar se'mî spuî c'am luat îndr^sneal a veni în rasa d-tale, a fi cunoscut de d-ta ? Zulîaridi. Nigî de cum din protiva ... pe urma ? (foarte turburat) Pap-lapte. dar te rog se nu'i parS curios dace te-oîu întreba de cât vreme locuetî în casa asta? Zulîaridi. De un-spre cjegi lum i un-spre-(Jegi
... o uîtasem ... te
.
.

c nu te superi

.

.

.

.

.

Aa

.

.

.


.

(Jile

.

.

.

sosta

.

Pap-lapte. poî sS'mî daî
(voesce SC se scoale)

Numai

lmuririle
.

nu atâta .\. apoi dar ved de rare am trebuin
.
.

c
. .

.

Zulîaridi. Qe ? trebuina de almurî

.

almuri
.

?

.

.

staso pugintel

.

aY

Pap-lapte.
Zulîaridi
Zulîaridi,
cazios
?

— Ba
— Ba
.

>

nu
.

.

.

.

dar' a.î vrea se tiii
estî

dac

nu ese fum din sobe?

— Da

.

ge

?

.

.

d ta hornaris?

.

Pap-lapte.

— Nu

m'o

estî

DumnecJSu. hornaris?. pote che
ferit
.

esti

sa-

1078

-^

KIR ZULTARIDI

Pap-lapte.
calf de spier. Zuliaridi.
puris
?
.
.

— Sacagiu
Calfa

?

.

.

se

am pardon
.. ^'//?.
.

.

.

.

is

de

spieria?
cjicî
.

fagi

ha-

Pap-lapte.

— Precum
.

...

i
}

fiind
. .

c

doresc

a lua casa asta cu chirie

Am ineleso (înpme, Ghidi piiski neZuliaridi. ruinate !.. (se scoal) Am incIcso che a maî venito peaige si che bastoni îî a dimisale am se ii strico de cap. (mparto Ce are de gând parpalecu? Pap-lapte. 'tard Zuliaridi. Sinanastrofia dimitale mi a placuto peste msura ke lif^on d oresco se faco cu ipo(înverkimeno matalui o cunotina maî de aprope
I
. .
.

.

înelegi

.

.

.

.

.

.

.

.

tesce beul.l

Cum de-aproape? ce fel de-aPap-lapte. stî proape? Te îubesco, katergari; mi plagT, bcrZuliaridi. banti; par' che estV un inuunaki cu perul ista increpi'.ne mâna 'n per.) itO ... Nu pune mâna, apule. Pap-lapte. Tapa Zuliaridi tapa? ghidi kateramene A! Afrodite i trebue dimitale, se te invaa eu
.


.

.

.

.


.

.

'îî


.

.

.

,

.

.

.

.

.

.

paccLvura ^

Pap-lapte. — Mî c se me stropasc ... se nu
!

.

.

atepta

se

.

.

.

(îi

aiungâ prin cas.»

'l-o

lovit strechia

.

.

.

vrea
.

te-asT prinde

(lin

— A kakohrononaki diavoli ... maî Pap-lapte. — Ba prinde tu pe Kârjaliule. Kirzali Steka. Zuliaridi. — i s^ me Pap-lapte. — Sracul de mine
Zuliaridi.
!
.
.

daî

c

me mâniîu

.

.

de

.

.

.

cine-aî

prins,

(optîndu-se)

!

.

.

(scoate un pisioi

sin,

se

gtesce

a'l

trage în Pap-lapte

)

!

c'a

'n-

,

KIR ZXJLÎARIDI

1079

puste, CUrcanU dracului
asveric tabac în
ochiî
luî

.

.

.

(scoate

o tabachere,
.
.

o

deschide

i
. .

Zullaridi)

Na, grCCulc

.

(Aige prin fund.)
la

^Ulîâridi.

(ascun^end

pistolul,
. .

ip
.

i

se

freac

ochi)

Ah

!

Vah

!

.

.

M'a

chiori to

puski

SCENA XV.
Zulîaridi, Afrodita

i
,

Mndica
.
v.

(alergând.)

—\ Zulîaridi. —
Afrodita.

Mndica.-/

^^

^

^^t^-

.^

^^-^^

P^^^t-

(zimbind)

Tipote, kera
stiî
,

mu

.

.

.

nimica
1

.

.

sugueam cu

tinero gela,

.

.

.

îî

tare nostimo

(în parte)

Las

che '1-oîu prinde eu arunge tabaco la ochi.

.

.

'l*oîu

invaa
suflete

eiî

se'mî
tare
's

Afrodita. roi
!

— Da ce Zulîaridi. — S'a rosito

.
. .

la ochi,

.?*..

nero gela

asa kabazi'

.

.

de mult ge ha, ha, ha
la lato.

am
.
.

riso cu
fîn parte)

ti-

.

Ma

prifaco ca s'o prindo

Afrodita.
densul ...
'

— îmî

maî bine pare bine
era

c

te-aî linitit

Zulîaridi.

'Afrodita maî fi zulîar.
co!
. .

— Ma — i de- acum Zulîaridi. — Nigî
lista.

aa

c'T

prepusurile
înainte

despre mincîunoase?

nd^jduesc

c nu'î
pri.

atitica

.

.

.

(în parte)

Tot ma
!

Ma cum
fi

se drego ca se'î prindo in capcana?
gsit un
cliip)

.

^nd tare ca cum ar

a

— Hol c m'aî spriet — Prosta. Afrodita. — Ce te-au apucat, de te doare ceva? Zulîaridi. — Mi am aduso aminte che
Mndica.
Zulîaridi.
?
.

A am
!

gasitO
.

.

.

frate,

rcnetî

.

îerî

am

in-

talnito la cafenes

pe

prietin a

me

Paklavasoglu, care

.

. .

1080

KIE ZULÎARIDI

zaifeti

m'a poftito pe astzi la carabia liiî ca se fageni un pun niuni diminea. Afrodita. Cum ? pen mâni n'aî se viî acas? Zulîaridi. Nu, psihi mti inulezî zaifeti 'oserm» de palikaris ! lipon vina se te saruto Na se haro. Afrodita. Da caut se nu te 'nboInSvetî, drag


.

.

.

.


.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

Zulîaridi. N'aî griza, elpida nui (se duce spre fund.) Se'l CaSapeSCO pe pUSki !
.
.

— — Mndica. — Cucoane Zulîaridi. — He Mndica. — Nu uîta bumachiî Zulîaridi. — Pa's diavolo
.
. .
.

.

.

.

du

parte)

Am

.

?

.

.

.

to

.

.

.

(ese

>

SCENA
Mndica,
Afrodita.
(Jit

XVI.

Afrodita.

(înparte)

Ânc'
!

aa
se
tii

zuliar

nici

c'am aula caii

se

fi

fost vr'o
.

dat

.

.

i

nzare ca
una?

ceî

cu

— Cuconi — Ce? Mndica. — Ferete mâa Afrodita. — Cum
Mndica.
'n

nrav

.

.

.

.

.

Afrodita.
sac.

te

de boTerîu,

c

umbl

cu

Mndica. — pând undeva
.

?

Pare-mi-se
fel?
la

c

s'o

dus se se puie
.
.

la

Afrodita.

rabia luî kir Paklavasogîu.

— Ce Mndica. — Se
!
.
.

.

pând?

el

s'o

dus

la co-

dee Dumnecjeu se nu
fi

eu dar' când eu ce 'î-aî face


.

în locul

d-tale,

fie cum c^lic cuconi, tiu

Afrodita.

— Ce

.

.

'î-aî

face,

Mndico

?

.

.

KIB zulUridi

1081

minte.

— Ea Afrodita. — Mndica. — Aa
Mndica.
.

.

.

otiî peste otii

.

.

.

ca s^

pun

(în partea
li

Ba c,
se

(Jeu,

i

s'ar

cuveni...

cade celor

zuliari.

SCENA
Afrodita,
b2
în

XVII.
(viind din fund cu ait

Mndica, Pap-lapte
mân.)

vecjut

— Ear' Pap-lapte. — Precum ve^T Mndica. — O caut spierîu cu luminarea Me duc de straj, Afrodita. — Da bine, ce cauî? Pap-lapte. — SS'î spun Nu supera Am chîar acum arnutu eind de-aicî Afrodita. — Eî i pentru ast pricin'aî venit Pap-lapte. — Pentru asta i pentru numai
.

Pap-lapte.

— Eat-mg's
aici.?

ear'

eu

.

Afrodita.

...

an parte)

.

.

.

ear'

(ese.)

...

te

.

.

.

.

.

.

!

?

.

.

alta

pugin

însemnat almintere poi fi sigur n'aT fi maî intrat în berlogul ursului cu care te-aî însogit. Afrodita. Te poftesc sS nu'mî batgîocoretî
.

.

.

c

sogul
d-tale

.

.

N'aî nicî o grijM despre sogul 'mî-am luat eu masurile cuvenite în predinefarat bitul) Ud luî maî dinioare, cât pe ce era s^ m^ trimeatg pe ceea lume, s^ fac cunotin cu bunica Afrodita. Apoî dar ce poftetî? Eacal .. am priimit o scrisoare de Pap-lapte. la madam Flaîmuc, în care md 'ntiinaz c'are sg sosasc chîar astzi în Galaî. Afrodita. ce'mî pas mie de-a veni sau nu ?
.
.

Pap-lapte.
.
.

.

.

C

c

.

.

.

—i

.

1082

KIR ZULÎABIDT

Pap-lapte.
'mî

am

pasând, dar ... îns mie pentru c'mî pas, venit se te rog ca se'mî daî bastonul care 'l-am
'î-a
fi

— Nu

pas

foarte mult,

i tocmai

uitat aici.

Afrodita.
luat

— Bastonul

?

.

.

nu'l

am
.

la

mine

.

.

.

'L-o

brbatu-meu
luat?.,

Pap-lapte.
'l-o

— Cum
'1-aî

.

.

.

'l-o

luat.?

.

bastonul

meu

.

.

.

i

Afrodita.
nu
se
i'l

— D'apoî

d-ta

lsat?
ce era se fac?.. Pentru ca se
aicî
.

afle c'aî fost acjî

diminea
!

.

.

am

fost

silit

druesc.

Eaca Pap-lapte. cum aî putut se druetî
Afrodita.

.

.

asta

alt

istorie ...

Da

veam

Nu te supera, domnule, cj^u, n'ace face ca se scap de nevoe... Spune'mî îns cât ine bastonul ... i se i'l pltesc. Ce se mi*l pltetî, cucoan ? n'am Pap-lapte. trebuin de banii d-tale... am nevoe de baston. '^. Nu 'mî-aî spus Afrodita. aî opt-spre-cjece iî mult saiî bee?., unul maî pugin ce'î face? Ce'mî face ? Da nu tii mi lePap-lapte. au dat pe toate madama Fiaimuc?. i dac'a veni 'n Galai 'a gsi c'mî lipsete unul mcar, îî în stare se 'mî scoate ochii Apoî ce se'î fac? Gîudec sîngur. Afrodita. Ce se gtudec? mie 'mî trebue basPap-lapte tonul fr' de el nu's bun de nimica Madama Flaîmuc îi" îute 'aa'î cam pit calcavura ? Nu me duc de-aicî fr' de baston ... se tiu m'oîii maî îatelni o dat cu arnutul. Mndica. (viind Ynte din fund) Fugiî, vine boîerîu. Brbatu meu vine 'napoî ? Vaî de Afrodita. mine F-te neve<^ut

lucru strin?

c

.

.

c

m

.

.

.

.

.

.

c

c

.

.

.


.
.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

c

— —

c

!

.

.

.

.

.

,

!

.

. .

KIR ZULÎARIDl

1083

Pap-lapte.
unde
s^ fug.
.
.

(dând semne de mare spaim)

Pe

undc,
se

(aiear^

în toate
sciriî

prîic) Brrrr,
dos
;

c fric mi'î!
dat ua

pC
.

(Papi-lapte alearg Ia

ua

din

de

o

deschide,

Papâ-lapte se !;isesce ascuns dnpi

u.

Zulîaridj într.)

SCENA
Zulîaridi, Afrodita, Zuliaridi.

XVIÎI.

Mndica, Pap-lapte.

— Mi

am
^în

uîtato basmaoa.

Afrodita.

(tremurând)

A
,
.

fun;ind pe sCara din dos) SappCI'mcnt^ pe-aicî mi'î drumul. (în pane) Zuliaridi. Aige 'î puski l ^^wwo ramaSagO Che 'î alge. (tare, cu blândee ! cutând înprcgîur) aî, psihi mu qc tremura munusua matalui ca o fruiK^a de mastachino chindo sufla furtuna. Afrodita. N'am nimica dar' fiind nu teparte,

Pap-lapte.

e

.

.

.



.

.

.

.

c

ateptam
.

.

.

.

Zulîaridi. Neski i a sarito inima din loco.. prigepo ina înaiezf che nu puteam se mergo la prietin a me, la Paklavasoglu^ horis inandili.
.
. . .

.

.

rîuluf.

— îneleg Mndico, ad o basma boieMndica. — Bîata cuconi are bage
Afrodita.
.
.

.

(în parte)

1

.

.

s'o

'n

glbcnare.
iSUliarldl. bi al lui
(umblând în toate prile i cutând cu prepus, gscscc
Pap&-lapte, pe care acesta 'la
. .

joi cel-alt

scpat

In

fug)

A

1

ka-

kohrononaki / Afrodita. Zuliaridi. Afrodita. 1 Zuliaridi.

— Ce maV este — Anc un bastoni! — Alt pozn! — Curiozo pragma, kera mu
?

On parte)

.

!

.

.

cum

se

.

1084

KTR zxtlUrtdi

fage che de chite orî ma intorco acas, gasesco bastonia semnate pe schindure? ha? Afrodita. Se 'î spun

Zulîaridi.

— —
(îî

.

.

.

(furios)
!

A
.

chcYea) Dc-a acuma 'l-am prinso maî scap elo, se nu fiu palikaris (scoate eanaganuu Kera mu unde '1-aî ascunso ? in etaco ? merzî
.
. .
.

venito ear' opuskis (închide u<?a din fund i lea

.

.

.

aige'î!

.

.

.

.

.

.

.

.

Înaintea me.

Afrodita.
Zulîaridi.

— Frate

pune bastoanele subsuoar-)
.
.

— Merzî gligora^
sprietodaca
(viind din
!

.

ke

'tni

kirknis.

(în

pane)

Amo
dec
I

se

faco chiselia pe-amundoî.

(Afrodita într în etac

Mândica.
nu
peste
. .

Zulîaridi

într

dup

ea.)
.

luî Zulîaridi)

Eacn basmaoa

.

.

nime

Papa-laptC
cutând
tot locul,

(deschide

ua
.

scâriî

i neve4end

pe Zulîaridi, într

ton
cS,

Mndica. — Tot

.

i 4ice:) 'Mî-am unde dracul se fie r
.

prpdit i
fugî,

cel-alt

bas-

aicT

etî?..da

mi
.

omule,
fug
'1

de te-a g^si grecul, te taie buci. Pap-lapte. Puchea pe limb'î.

.

(voesce se

spre

ua scrii.) Zulîaridi. maninco.
'îl

— Ma Mndica. — Stî ... nu
(înodae)

unde 'î?..unde
pe-acolo
.

'î,

se

.

.

într degrab
luî

ICI.

împinge

în

odaea

lut Zulîaridi

)

Pap-lapte.
Zulîaridi.

Eat-mS's

.

.

.

(într în odaea

Zulîaridi.)

(eind din etacul Afroditeî)

N'am

gasitO
în

niqî
in

un soarige
etac a me.
ele subsuoar.)

in

etacul

Afi-oditeî
luî,

.

.

.

ean se videmo

(merge spre

ua odeî

tot

cu eartaganul

mân i

cu be-

Mndica.
Cucoane
. . .

(în parte)

Pozna

gata!

.

.

(oprescepe Zulîaridi)

— Eaca basmaoa I [Mndica.

Zulîaridi.

— Ce

?

.

.

.

!

.

.. .

KIB ZULÎARIDl

1085

Zuliaridi.
odaea
luî.)

— Pa!s
.
.
.

io

diavolo,

'mi suflo naso

am

se faco

che n'am vreme se morte de puski. (într în
bîetu

Mndica.
delele fcrcstei,


de

au pane)
.

O
.

pit-o

cucona

!

.

.

deper-

acum parapanghelosi
jPâp-*ldptC.

(Eind

din odaea lui ZuHaridi, se ascunde

dup

fr
luî,

pltie i inend

papucii în

mân.) L)e Die
.
.
.

g'SCa
.

in

odaea
!
.
.

Mndica.
fugi

mS hcuea
(zinndu'i)

kârjaliu dracului'
! .

Eaca dracu

.

Vaî de minei

(II

— — Zuliaridi. — wu mesa bre Mndica. — coane, eaca basmaoa. Zuliaridi. — More,
tmpiiige iute în sofragerie.)
(vine,

(scipând papucii din mân i strîngendu'I) oC Pap-laptC fug ... SC fug ... da unde s6 fug ? picatele mele (tn odaea luî) anatema su, diavoli! Zuliaridi. Mndica. Eat'l ascunde-te 'n sotragerie
.
. !

.

A

!

.

,

.

.

.

.

.

.

.

aducend o plrie)

O

palaric

is to

etaki

!

.

.

Cm

parte)

Plria cuconaului!
pa's
.

(tare)

Cu-

to
1

diavolo

cu

basma cu
i clcând-o
.

tot ...
tn

o plrie de birbanti picioare) Na j« na na
.
.

(aruncând pâlâria jos
.

.

.

.

.

.

pa^avura

.

.

(«lnd Pap-lapte. nou noua plriea
! .

p* jumtate din sofragerie)
1

îmî turtCtC

.

Na Zuliaridi. asa pe stapun a teu
.

.

.

na
.

.

.

.

pun ge-oîu putea se calco
ia

.

.

Haîdemo acu

sofrazerie
i
!

.

.

(merge

în tofrageric-)

Pap-laptC
un
fotoliu

(eind mal înainte din sofragerie

tupiiându-sc
.
.

dup

iog ua
.

Mndica.
nau
.

din fund, cu papucii In
'în

mun) ValeU

parte)

Hait ... acu
fotoliu)

o ppat-o

cuco-

.

Pap-lapte.

Mndica.

~

(eind de .iup

Fa

.

.

'«prict)

Ha

?

.

. .

1086

KIR ZULÎARIBI

Pap-lapte.
de fric
d'in
.
.

— D'mî drumu
(înpingendul pe

se es.

.

.

c m^ stremb
ffuge,

.

MndiCa.
dos
. .

ua

scrii d'in dos)

Fugî pC SCara
.

.

Pap-lapte.
un papuc.)

— Am

se 'mî fac masli

.

.

scpând

Zuliaridi.
(zrind papucul
îl

ieind din sof^gerio
beuluî)

Niinine nigî in sofra.
.
.

.

îea cu vîtful

^e VCdo aCU ?

Ull

boS-

niachi

pz ...
te

— Zuliaridi. —
Mndica.
turteSCO
d'in dos)

!

.

(în

pane)

Asta

chîar

colac

peste pu?

(mcrgend lafereastâ)
.

Mu
.

uiidc cstî
te-aî

.

.

undc

te ascunzi, sopirloiu ge estî.

unde

bagato, se

dulapul din fund,

ca un ghindachi. (Alearg prin toat casa, deschide bag beul pe sub toate mubiltle, i pe urm se îndreapt cir

ua scnî

Mndica. —

Aiî
(in

.

.

.

aigî ...

ba
. .

aigî

.

.

.

6^^/ nu 'î pe scara, che (fuios) Ma chind m'am suito unde'î? pil ine? che mi vine se musco de guda hait. Mndica. lînpane) Sraca de mine Zuliaridi. se nu gasesco Privete kabazliki ! de chit un bosmachi, o plria si doua bastonia. Ah!

Zuliaridi.
'l-am
.

pane)

Cat

tu de-acu cât 'i-a plcea.
.

(oprinduse)

nu

intalnito
.

.

.

.

.

.

!

!

.

.

îb

.

.

.

Kaimene Leonida
mi na
vine
.

!

.

.

(fu.ios^

e kaimaie
.

.

c sinto furiozo.

.

se

StricO
.
.

tot

.

.

(asverle scaunele prin

cas)

Na

.

.

.

.

.

ke csena

.

na

.

.

.

SCENA
Mndica,

XIX.

Zuliaridi, Afrodita.

'eind din ctacui eî) Mc Tog, Afrodita. nu tc-aî mal sturat de bodognit pin cas ? aî 'nebunit orî nu i'î mult ?
.

.

,

.

.

.

Km

ZULlABlDI

1087

Zuliaridi. Sopa^ nelezuito ... nu apuca cu gura che mi a neginstito maî dihaî de chit kera Xastasia de care m'am desprite. .. încale di inîaeî si de ma insalato, m'a insalato dup doî anî via dimîata nigî triî luni nu s'a inplinito de chind te-am luato de la Ibraila, si mi ai zucato festa (piângend) Nu aî fuslnc la obraz nigî triî luni kaiinainte
.


.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

mene Leonida
Afrodita.

\ kala 7/ia de ge am capchieto? pentru che mi aî puso ////ndia pe fesi (artând bei'c i plria) (^e caut ageste flea.

— Aî cpchiet, srmane! Zuliaridi. — Am capchieto pola
.
. .

?

.

.

.

.

.

.

curi ia casa

me? Afrodita. Eu tiu }

Zuliaridi. Ha, ha nu stiî dimîata ? nia eii tiu ... si am se ma duco se le arato la mtuica dimitale, la kera Brustorovigî, ca se vad ge nepoica detreba are / katmeni! Afrodita. Foarte bine dac mergî la Brila,
!

— —

.

.

.

.

.

la

lutu-mea, merg i
Zuliaridi. Ba kera mu ...

iige,

mi trtas. Dimiata aî se sc(Ji chindo m'oîu intoarge de la Ibraila, am se te duco la monastiri, se te speti. Afrodita. Ce facer* la monstire? Zuliaridi. Neski ear' chit pentru amorezi disi
.
.


eii.

si

.

.

.

.

.

ii.itale,

care a spalato //« putinica alcsco eu, acu akus r

.

.

.

amo

se

'1

das-

Afrodita.

Zuliaridi. Ma acas la dinso ca se
ncrgend .pre ufa din fund)

— —

.

.

.

(îmorcându'i dosul)

Da
.

dute

n colo
.
.

.

.

.

duco
'i

.

.

n'aî

griza

.

ma duco
.

strico

M'am
.
.

de cap ageste bastonia. inchinato CU plccaunc,

ps?/n

mu Mndica.
.
.

Zuliaridi.

— Cucoane — i^t}

.

.

.) .

1088

KIE ZULÎARIDT

Mndica. —
^yUliarlCil.
(ZftOttt
.

Eaca basmaoa
(îea

(ese.)

basmaoa i

'î-o

arunc

în cbraz)

Na
.
.

baSma,

,

.

(ese prin

c
se

Afrodita. 'î de fugit

fund

i

închide

ua

pe d'In afar cu cheîa.)

în

me

puie
luî

la

Me 'nchide 'n odae? da bine, lume cu un capchiu ca aista au(^î, monstire ? Eî apoi o avut dreptate
(singur)
. . .
.

!

femeea

cea d'inteî.

SCENA XX.
Afrodita, Pap-lapte.
ir

ap-laptC.
. .

(scoend capul pe
. .

ua

scrii cu vocea stins)

C-U-

coni

dus? Afrodita. Vaî de mine! tot aici eti? Pap-lapte. Tot ... da s'o dus ? (într numaî cu un papuc. Afrodita. S'o dus da bine, cum ^e face ?
.

s'o

Pap-lapte.
o închis

;

.

(siab)

Cum

se se face ... ea pecate!

scar, i ea cole

curcanu dracului de-un ceas acum
.

ua deatar
tremur
pin

care pe întuneric
.
.

d

.

.

.

Afrodita.

—O

închiso

i pe

asta când o venit?

.

apoi nu maî aî pe unde ei.

Pap-lapte.
Afrodita.

se

pune pe un scaun

— Ce aî? ce Pap-lapte. — Nimica. 'mî-o slbit balamalele... Afrodita. — Etî bolnav Pap lapte. — Aa 'mî pare
.
.

(scâptandu-se din picioare)

Elcî

!

i'i?

.

.

.

.

în dreapta.)

?

.

.

(cu

vocea stins)

.

.

.

Afrodita.
pecat acu
.
.

(dându'î sub nas Colonie)
.

BolnaV,

aici

!

.

.

Alt

Pap-lapte.
Afrodita.

— — Nu

Na,

me
(îute)

rog, de 'î

vin

Ai

!

.

.

îmî
.
. .

simiri. frigî vîrful nasuluî.
'n

nimica

trage tare pe nas.

.

.

. .

KTR ZUITARIDI

1089

Pap-lapte.
rut manile)

fstrenutând)

Foartc
.
.
.

mulumesc

...

in

sc-

Simt maî bine Da ce faci, domnule? Afrodita.

Mg

Pap-lapte. - Nu bâo^a
ce de maî întemplrî!

'n

sam

.

.

.

(scuiându se)

Bre
;

!

.

Afrodita.

dac
Nu

n'aî

fi

i toate din pricina d-tale venit aici sS 'î perc^î papucii ca jidanii
I
.
.

— Aa
la

.

.

c
. .
.

Pap-lapte.
tii

c

— Apropo.
.
.

.

.

d-mi'î se

me

duc.

.

de

fereasta sofragirieî

am

zrit maî

di-

madama Flaîmuc în balcon la mine ... o D'mî lucruoarele, se me duc de la earmaroc acas. Afrodita. Se te ducî ? da pe unde ? Brbatumeu ne-au închis pe d'in afar i s'o pornit la Brila. Tronc Pap-lapte. atâta 'mî maî trebuea Care vra se ^icS, oîii sS fiu silit a ide toat noaptea
nioare pe
sosit
.


.

.

.


.

.

.

.

.

.

aici ...

cu d ta

Afrodita.

— Apoi d

.

Pap-lapte.
ai Afrodita.
:
. .

— Singuri.
te

I

.

.

.

sînguret ... ca

doî

hu-

(Jcu,

— Ce vreî sg domnule — Nu spriea ... c tener cu iucaie. caifâ de spier ... i supus Afrodita. — Nu me 'ndoesc Brrr da tiî, Pap-lapte. — Nu c pupuîc de trebue sS gsim nuAfrodita. — Cu toate-aeste de cât un chip ca sg ducî Pap lapte. — Las' pe mine Când a înopta de sri pe Afrodita. — Al domnule, mi'î îndatora pen'
^icî,
?
.
.

Pap-lapte.
.
.

's

e-

slug,1

.

.

.

.

.

te 'ndoi.
tot.

(în

pane)

...

.

.

.

.1

te

de-aicî.

.

.

.

... oi ii

fereasta.

la

):irte.

Pap lapte. — Ce
I

se potrivete

I

..

sunt

gata

la

poronci ...

di seniti mflna.)

.

.

.

.

.

.

1090

KIR ZULÎARIDI

Afrodita.

— Ear'
.
.

Paplapte.
pectuesc secsul (în parte) spier
.

— Nu bga
.

?

'n

sam
nu

...

c tiu
.

sg res-

sunt tener cu educaie
...
fleac,

.

.

calf de
Valeii!..

Afrodita.
Afrodita.
?
.

— Ear' îî vine slbcîune vrei Colonie Pap-lapte. — Ba foarte mulemesc aî vrea maî bine alt ceva Afrodita. — Alt ceva Pap-lapte. — Dar am uîtat se fac zacusca diminea, i. Afrodita. — i'i foame de foame, c 'mî o Pap-lapte. — Ba 'nc
?
.

— Ce Pap-lapte. —

.

.

Da pupuîc

?

.tare)

(scptând

din pidoaic)

Ah

1

.

.

.

.

.

.

?

...

acjî

.

?

.

astfel
. .
.

venit

slbcîune
.

la

linguric

te-aî soarbe
!

cu

lin-

gura
cu vin)

.

.

(adi.cendu'î un pahar (înparte) Sermanul copil Afrodita. ine, domnule bea degrab un pahar de vin se maî prin^î la puteri.
.
.

.

Paplapte.

— Al
(îî

cuconi, cum
1

s6

î art

recu

liotina mea vr'o dat Bea i las resunotina de-o parte Afrodita. (dup ce a bem) de bun 'alât Pap-lapte. d pahaml i maî scrut mâna.) de frumoas Ear' ? Afrodita, sunt tener cu Nu bga de sam Pap-lapte.


.

.

.

.

.

Aa

.

.

.

I

.

.

.

.

educaie i Afrodita.
.

.

i când gândesc c a^î diminea Pap-lapte. adic ce 'î lumea nici nu tieam de-aî fcut ochi
. .
.

— i calf —
(zimbind)

de spier.

.

.

o tiu.

asta!

Afrodita.

meu

.

.

.

puteai sS mori,

Aa, ^eu ... de nu era brbatui eu habar se n'am.

!

.

.

.

KIR ZULlARIDI

1091

nut

nu era lighioaea cea de arpatdoji ridic i'î sog vreu s6 (;lic, de nu era dihaniea cea de curcan... n'aî fi acum pe lâng prea nostima luî Afrodit (Sc aude la ua din fund un vuet de chee tn broasc.)
.
. .

Pap lapte. — De

c

.

.

.

c

.

.

Afrodita.
Afrodita.
pit
!

Pap-lapte.

— Nu Pap-lapte. —
.

— îst — Aud
.
.

?

tiu cine deschide

ua
.
.

.

.

(spncD

A

fi

cârjaliul

.

nc-am

to-

(tremur.)

SCENA

XXI.

Afrodita, Pap-lapte,

Mndica.
!

— Ce 'mî ve(^ur ochii — Ne-o închis brbatu-meu, un loc? Mndica. — Peamendoî cu bun cap o avut Afrodita. — Da bine, Mndico, cum
Mndica.
.
.

ear'

Afrodita.
!

împreun? Mndico.
Terea-

Ia

(înpaite)

.

.

aî intrat tu

aicî?.

Cine 'î-o dat cheile? Mndica. - Le-o adus acu un slujitor
.

.

.

.

împreun

cu-aeste doue scrisori ...

Afrodita.
?


(luând o scrisoare)

Pap-lapte. muc
Afrodita.
in

De

la

dumnealui?
la

Oiând pe

ceea-i-aiti

Dc

madama

Flaî-

(cetind)

«Am

stricato

tot ge
. .

am

gasito

casa luî birbanti, amorezi dimitali de hachi ...»

.

'î-am venito

Pap-lapte.

Mndica.
nit
in

— Frumos Apoî. d nu «iDumer kerl Pap-lapte. — —
.

.

(în

pane)

.

.

1

'i

bun de Golia?
.
.

(.ciind)

.

m'am

intil-

cu herr von
trago.ste!»

brbat

a

madamei

cu care te-aî dat

(vorbind)

Am

codiihitol

.

.

1092

KIR ZUl.ÎARIDI

(cetind) aLipoyi, o corni sa ris tis poliias Afrodita. m'a inchiso la groi mesa. Vin, /fs/ki îmi, si mi scote de aige, unde nu mi erta filotimia se sedo, pentru ca

si

poto si omor pe birbanii, amorezi dimitale.» Aik^Î capchiui? Pap-lapte. p^r' c 's un

.

.

puîu

de gin! fcetind) «Din minut aist' ich mache sie mein knix ... nu maî freii se maî fiu matam Pap-lapte. Aher te atept ca se 'î scot ochii. Fin tcgraba. * (vorbit)

Bl

pune pofta 'n cuîu, madamo Se vede c'o mâncat amendo; cucut. Eî pace ... nu maî este de trit cu Afrodita.

Mndica.

— —

.

.

.

.

1

Leonidas.

Pap-lapte.
Flaîmuc.

— Nu

!

.

.

da

nicî

eu

cu

madama

îmT vine se '1 las la gros ca se so Afrodita. recoreasc. eu o las pe Flaîmucoasa în cerlapte. dac s'o bate ventul. Afrodita. Pufneasc el cât 'î-a plcea. Eii una me duc la mtuica, la Brila. Pap-lapte. bine cjicî haî la Brila. Afrodita. Cum haî?..da eu merg la mtu^i-

Pap
.

—i

.

.

—C

.

.

.

mea Pap-lapte.
.

Afrodita.

— Eîl i eu merg mou-meii — Aî vr'un mo Brila? d-ta Pap-lapte — Trebue se am cuta, i
Ia
.

.

.

.

Ia

.?

.

.

.

oîti

nu

se poate se nu Afrodita. --

Mndica
ca

Du-te degrab, te rog, Mndico drag, Afrodita. mc tem se nu se 'ntoarce dumnealuî Mndica. Da pe mine me lsaî aicî.? baî Pap-lapte. Ba, fereasc Dumne^leu pcî, ca se pornim îndat
.

— Cum
— —

gsesc Mndico, alearg de ada un
.

.

.

harabagiii.

?

cjeii

.

.

.

aa i

luaî tIpSia.?
. .

.

.

.

.

.

.

.

.

.

. .

KFR ZULÎARIDI

1093

Mndica. — C'un
drum ? ca cîofu? Pap-lapte. — cum s^ fac acum?
.
.

papuc numai
bine ^icî
lucru
la
. . .

vrei

se

mergî
.

la

C
.

nici

nu gândeam

.

Mndica.
.

— Lesne
. .

.

.

.

boîerîu 'î-o luat
cole,

p'î

lriea ^i papucu 'î a trebui
. .

într

dumnealui

i

îe

ce

Afrodita.

Pap lapte. — Apoî
fr

— Da nu

se poate

una ca

asta,
.
.
.

Mndico,

bine,

cuconi

orî vrei se

merg la Brila plrie, i pen' acolo se prind un gutunarîu de cele ttreti ... orî vrei se remân aici i se mg ucig dihaniea cea de arnut hotrete. .. Afrodita. cum îî vra. Eu me duc se 'mî g-

—K tesc Mndica. — Eu me duc s'aduc harabagiul Pap lapte. — i eu se 'ncal ciubotele grecului
.

.

.

lucrurile.

.

.

.

;

numai de
pe

n'ar

fi

prea strimte.
luî

Papi-Iapte într în odaea

Zullaridi- Afrodita

într

îu ctac.

Mndica

csc

ua

scrii-)

SCENA
i^Uliaridi.

XXII.
fa,
ostenit,

(vlnc din fund galbSn la

mâhnit

i scrmnat.)

M'a lasato se eso de la groi, sub chezia luV Paklavasoghi, prietin a me ruine ego, Leonidas
Zulfaridi la

Ah

!

groi! Afrodita
!

.

.

e

1

.

.

e
.

!

fage amori pe

lume agesta
si

!

.

.

.

.

(furios)

hurduzi burduzi

la
.

tuseî Brusturovigi'

.

duc Ibraila, ca s'o dau pe muna mahaî.le de-acum mi s'a duso
venito s'o îeu
s'o
.

Am
I

.

.

(se uit pe pari^oria, amori ke bucuria fage nelczuita? bocgele de rochii

e

.

.

broasca uii
si

ctacuiuî)
! .

.

.

de camasi
jos.)

(Se aude în odaea Iul Zulîaridi o

mobil c<Jend
(se

Oriste^

,

,

gine

'I

în

odaea me?

uU

pe broa»c«

od«i iuD

!

.

1094

-^

KIR ZULIARIDI

dinamion !.. un barbatoL.o puskis din incala gibotcle mele gele kenuria? pune pe capo /o fesi inul ,, Bree! ge pozna 'î asta? Al., prigepo acu ... se gatesco se fuga amundoî ei (furios) Ma eu ge sinto? de mascara? unde's ta pistolia mu? (scoate pistoalele din breu) Dc mascara? SC Ic arcto cii gine 'î Leonidas. na tos che vine ... se m'ascundo pugintel unde? ha! in dulapo! Mari nenorogiri arc se se 'ntimple fna n'am ge fage ... nu mi crta
Kirie
faga
.

ton

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

filotimia. (într

în dulap.)

SCENA

XXIII.

Zuliaridi, Afrodita,

Pap-lapte.
cu un fes care
. .

pe ochi)

(«se cu clbote foarte largY i irapa-laptC. Da ce hondrokefal îi arnutu
1

'\

cade

pe nas ... i ciubotele 'mî es privete (în pane) Zuliaridi. Par' che vedo che
calge gibotele

îmî cade fesu din picioare ean
.
.
.

— Afrodita. — Pap-lapte. — i eu Zuliaridi. — dau foci Pap-lapte. — Nu maî
. . .

!

o se 'mî

(aducend o bocce)
.
.
.

(în parte,

Eat-iîie's gata. haide. trgând oelele) Si CU sinto gata se
sta la

gândurî

...

i
.

haide

a(Jî,

pen' nu vine curcanu.

Curcanis ego ? ghidi anoite Zuliaridi. Ascult, domnule ... cu toate brAfrodita. batu-meu îî un zulîar de n'are margini ... nu vreu
.
.

— —

c
.
.

nici cât

de pugin

se

daii

aceea socot

c

maî de cuviin
pane, cu
n^irare)

depricin de zulîe sg me pornesc sin.

gur

Ia BrSila.

Zuliaridi.

(în

OHste ?

. .

.

.

.

KIR ZULtARIDI

1095

Pap-lapte.
tiT foarte bine

— Da bine, cuconi
c
's

Afrodita.

Pap-lapte.
derea 'n mine. Zuliaridi.
avut

... ce are-a face? tener cu educaie i calf Calf de spier! 'mî-aî maî spus-6. Prin urmare poî avea toat încre.
.

.

.

^

.

.

Pap-lapte.
secsul
.

— Oriste — Mat

?

ales

toat vremea a
.
.

te

de 'ncredina
...

c

aqlî

c

diminea

ai

tiu a respectui

— Cu adevrat o mrturisesc c etî îns Ma ge spuno Zuliaridi. — ge spuno nu tiu ge se maî credo na skaso daca îndoîal dac 'mî Pap-lapte. — Nu maî sta
Afrodita.
un ten^r foarte detreab
(tn
. .
.

.

.

pane)

?

.

.

?

.

.

.

.

.

stiii.

la

vreîi se te 'ntovresc numaî i cunotî haracterul numai ca sS nu i se 'ntemple ceva pe drum ... O femee sîngur ... i frumoas ca d-ta, poate 'ntimpin primejdiî de tot soiul prin urmare are trebuin
.

.

.

.

.

.

de-un brbat ca s'o apere (m pane) Ama bine 'Zuliaridi.
-

.

.

.

.

.

.

baetu agesta

un anghelakil

Pap-lapte.
Afrodita.
frate
.
.

— Vrei — Domnule, m^ 'ncred
?
.

în d-ta

ca 'ntr'un

.

haide

...

Pap-lapte.

Zuliaridi. Ama bine ... mi vine se plingo Afrodita 'î nevinovata Ah Vah ! (cade pe fotoliul
!

— Haî

.

.

.

.

.

!

.

.

.

.

din

!

— Vaî de mine Pap-lapte. — i de mine ... am murit, m'am dus s6 tragS clopotele. dumnealuî 'Afrodita. — Ce vSd sagîutorl sriîl Pap-lapte. — Arnutu?
Afrodita.
. . . I
.

fund

i d& drumul

unul

pistol.)

.

?

.

.

?

.

,^

.

.

.

i

.

.

rii,

oamenî bunî,

c

ne

omoar.

.

1096

KiR zulUridi

Zulîaridi.
pesco
.
.

(viind în

omor pe nime
.

...

scen) Nu va temeî Cu adeverato hotarisem

.

.

.

che nu

se vi casa-

ma dup

gele ge

am

aucjito ...
(luî

nu pot de

chit se ve stringo la inima a me,

Estî un garofalo de baet ... i daruesco gibotele si feso ... si tu, Afrodita, estî un anghelaki ... un provato ... si (plângând) un biidalas eu
Papi-iapte)
.

.

.

Pap-lapte.
eaca Zulîaridi.
!

m

.

.

.

(în parte)

Eaca

m!

.

.

eaca

m!
.
.

.

.

.

.

(piângend) Neski ... un budalas ... un anoitos ... un zulîari care nu sinto vrednico ma ge (piângc tare.) se faco daca te îubesco, Afrodita mti Eî linitete-te, drag, te Afrodita. ert 'acum dar' de 'î maî avea de a^i înainte cel maî mic prepus ... se tiî te las cu lacrimile pe obraz.
.

!

.

.

d

.

.

.

.

.

.

c

.

.

.

c

Zulîaridi.
vestito,
nilor.

De asta<^î ma strmoi a me, ca


.

se

zuro pe Leonida gel prindo orbo gis'a-

Afrodita. duce zuliea ?
de
fi

— Aî vgcjut câte nenorociri poate proton era se ugidu Zulîaridi. — Bine 9igî
. . .

.

:

vi

de chuchi paruto
flori
1
.

.

.

.

Kiru

eleison

!

.

qq reu

mi

ar

.

Pap-lapte.

— Al

doilea ... tot din pricina d-tale

am scpat
spierie ...

de

la

mân

pe

unde era se

me aed

... se 'mî deschid

madama Flaîmuc ... De dughean de

pentru asta, domnule, nu 'î vr'o 'i-a la Brila, om fi prea fericii plcea sor-mea cea maî mic de-a te avea de cumnat Bine ^igî, Afrodita Lipon, ar hon Zulîaridi. scrut.) j cumnatele, vina^se te saruto ...

Afrodita.

— Cât
...

pagub mare

i dac, mergend
.

.

.

.

.

.

.

.

(îi

.

.

.

KIR ZULÎARIDI

1097

SCENA XXIV.
CV/'

de^nainte,

Mndica.
îî

Mndica.
minune
tiil,
! . .

— Harabagiul

Ia

boîerîu scrut pe

poart cucona
.

.

.

Eaca pozn
.

!

.

Pap-lapte.
destul ...

(smunclndu-sc din braele

luî

ZuUaridi)

akotni, cumnatele, />j/>^^ ;;/«.. cu noî ena mu ke ena su cum, diavolo, te kîama.^ Pap-lapte. Timofti Pap-lapte Zuliaridi. Na zisis. Timoteos Papa-gala r Pap-lapte, familie Papâ-lapte. Nu papagal veche de când vacile... Zuliaridi. Haîde la Ke is hronus polus
.

Zulîaridi.

— Ohi
fiî

c

Eîl dcS-

mS 'neduî
.
.

.

.

.

De-acum

aî se

.

.

,

.

.

Ma

— —

.

.

!

.

.

.

.

.

.


.

.

.

Ibraila.

Pap-lapte.

— Pame,
.
. .

haî

se

lum
.
.

Brila
.

.

.

.

Cât

pentru Flaîmucoasa duce-se perliî Mndica. Cucoane, da bumachiiî meî 'î-aî uitat? Zulîaridi. Las che i'î cumpr la nunta luî Papa-gala ... pi se trag harabagiul la scara.

(Papi-lapte se îngâmf.)

Mndica.
'n

(în
.

pane)
. .

Mî.

.

.

ean

vecjî

cum

se

umfl
aprins

pene papagalu

(cic.)

Pap-lapte.
Ccîlcile.

— Haî,

cumnate,
oligo,

c
.
.

mi

s'aii

Zuliaridi.
cputo

'loua vorbile.

aito
o spuno
ne

.

am se spuno paito 'î si pri... am fost zulîaris si aî va^uto chite am zulîa Lipon ke aî riso toî de mine dup cum patima de ele maî cornorate patima (tn \;a\xA)^Ma]Q\x toatc agestc filosofi
steka

— Maî

che
.

(citri public)

Arhonta

mu

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.;.

1098

.

KtR ZULÎARIDI

nepatima ... eu tiu un lucru Paza buna ferete mezdia rea. Mndica. antrând) Harabagiu 'î la scar. Toi. Haî la Brila. -— îs Un Ibraila.
:

pri-

{Pap-lapt« da braul Afroditeî. Zulîaridi

îl

urmeaz i

toi se indrea^t spre

ua

din fund.)

(Cortina cade.)

C o N C

I

N

fl

PERSOANE:
Princesa £mnia.

Doctorul Leonard.
Lina,
fiea

doctoruluY.

C o N C

I

N A

CONQIN/Î
PROVERB ÎNTR'UN ACT

Scena »e petrece

în laî, la princesa

Emma.

Teatrul represintâ un salon elegant cu doue uî, una îa fund

i

alta în

stângi

;

marmor în drepta, cu pendul de bronz aurit i vase de porelan chinez lâogâ cmin fotoliul princescî alture o mas de crî, pe care este aferai o lamp aprins alt fotoliu d'incoace de mas, destinat pentru doctorul; tn mijlocul scenei un piano ptrat i pe prei tablouri.
un cimîn de
;
;

;

SCENA
Princesa, Lina
Jr
(«n

I.

toalet

elegam

de iern, al, capel

de

catife, etc.)

rinCeSa.

(conducend

pe Lina de

lâng cmin

spre camera din

Mnga)

tcrge'T
.

lacrimile,
.

nard te-a erta

.

Lino... Doctorul Leon'aî îndoeal, de i e foarte pornit

drag

asupr'î. El are sC vie în curend, dup obiceîii, ca s5 facem înpreun partida noastr de concin, i sS
ne sîâdim, ca
c^esc ...
în

toate serile
lucru

.

.

,

Oîu cuta
;

sC'l

înblan-

de i

e

cam anevoe

ccî

un tat

. ! .

1102

CONCINA

cam... urs de soiul luT...Tu, scumpa me, stî asaici în camera me de culcat, i se te-arî când oîu da un semnal... Ce semnal? AI când oiii suna din piano Mergî, i nu perde sperana... Cunoscî proverbul: Ce vrea femeea... (Lina ajungcnd lâng ua din

cuns

.

.

.

stnSa, serut mâna princesel

i

ese.)
!

(Dupâ

o

scurt tcerea

O

tiucree,

primvar

a vieii
.

florile tale atât

Nebunii!

.

.

de frumoase port numele de nebunii Ferice de acel care le culege 'n calea sa
.

i
fac

încunun
eii

i

tirade poetice

fruntea cu ele! (întorcendu-se ime) Eaca ca doctorul Leonard, când
!
.

.

vorbesce
vîrsta

me
.

de trecut. Nu cumva m'aude cineva ? la se duc dorul nebuniilor ? eu, o bab cu
.
.
.

.

.

(oftând) Cci sunt bab minte. n'am încotro face (zimbind) de neVOe ... (se apropie de cmin) Opt cu minte. ore ... ce-a pit doctorul meu de 'ntârrjie? .. focul pâlpâe voios în cmin, masa de concin e gata, fo(cu grij) Se toliul seu îl ateapt cu bragele 'ntinse nu i se fi 'nlemplat ceva E lunecu afar poate c'a ccjut undeva bietul betrân cci are maniea se umble tot pe jos, i la 60 de anî picioarele' s cam nesigure, cam ... cu nrav; ele te restorn uor. Bine-aî face se trimit un fecior ca s^ '1 caute de nu s'a troenit la Vr'un col de uli. (Când voesce se sune cL^p^clul, se aude la ua din fund vocea doctorului, 4'cend: Brrr 1)
. .
.

.

.

.

i

.

.

.

.

.

1

.

.

,

.

.

;

SCENA

II.

Princesa, doctorul.
Princesa.
nuluî,
mâna

— Doctorul. — S^rut
nu
s'a troenit.
princesel)

(cu bucurie)

A
ÎI

!

eat'l

1

.

.

mulumit Donj
(vine

manile,
1

princesa,

de semt

Brrr

1

da

frig

.

.

!

.

.

OONCINA

1103

Princesa.
prefcut un

— Vino

acjî,

doctore;

am
!

crezut

c te-aî
!

sloîii

de ghîag.
.
.

(frcc^ndu'î manile la foc) Brrr da gCr ÎI Doctorul. Cine?., eu sS 'nghîeg?.. hn, ha!., doar' nu's un tinerel din (^iua de ast(jî. Nu, ce e drept Princesa. Oamenii de pe vremea noastr Doctorul. Sunt deprini cu frigul, fiind agîuni Princesa. asta vrei se (Jicî ? de mult în ierna vieii

— — —

.

.

.

.

.

.

.

Ba, m^ ertat, princesa. Vroeam se oan^eniî din vremea noastr pstreaz, chîar ^ic, (cu emfas) sub pSrul lor alb, focul tinereii în suflet ca nite vulcani cu zpada pe frunte, dar' cu lava

Doctorul

c

.

.

.

aprins în sîn. Princesa.

se 'ncâl<;)esce la foc

— un vulcan Ha, ha, ha Noî Doctorul. — Da, da; de geaba rîdeî.
(ri4end)
.
.

.

care
sun-

.

.

tem nscui într'o epoh în care soarele era tenSr, i prin urmare maî ferbinte când astcjî bietul soare au maî agluns a ptimi si el de cataroîu, de podagr tiu eu?., cci toat cldura luî 'î-o ine pentru den;
.

.

.

De aceea generaiea asta nou e chircit ca un necopt Maî bine-aa de cât prea copt. Princesa. (urmând) Sângclc eî e amestecat cu amDoctorul. maî mult de 30 panie stricat ear' pulsul eî nu de btî pe minut. 'L-aî pipit? Princesa. Pipit cu toat tiina medical cu Doctorul. care m'am ghiftuit în curs de 40 de anî, 'am descoperit triste simptome de .slbiciune i desorganisul...
fruct
.

.

— —
;

d

— —

sare

.

.

Princesa.
iiccpl

(tiind

jo« langi

cimm)

a

bga

scalpelul

în

V^d c ear' srmana omenire


...

se

Ce

.

1104

CONCINA

Pen vrea se (^ice de-a fi cine-va doctor, hirurg ce n'a taîa, n'a cîocârti, n'a hcui, nu se ine mulpace omenirii, i vino de'î emit Maî bine partida de concin.
1
.
.

.

.

.

d

f

..

Doctorul.
fi

(ae4endu-se pe

cel-alt fotoliu)

MulSmit

1

.

.

da

cum aî putea

mulemit, când ved trecend sub

ochii

meî trista panoram a unei generaii palid, sbercit, gârbovit i înbetrânit fr vreme? (amestecând crile) Ica scama, doctore, Princesa. ptimeti de glbenare Eu? Ce vrei se cjicei} Doctorul. Societatea modern i se pare înbePrincesa. trânit pentru c'o privet'f poate cu ochi de 60 de anî. ei-^ecî de anî fr cinci luni dar' Doctorul. nu 'î opresc de-a vedea bine ... Cu deniî, anii

— — — —

c

.

.

.

.

.

.

;

i

fr

toat

(Jiua

agîutorul ochelarilor, nota bene, descoper pe o mulime de neghîobiî, de deertciunî,
cele-1-alte.
(dându'î se taîc crile)

de nebunii, de miseriî.
crile.

(tind) Pretutindene o ambiie nemrpretutindene oamenî ginit pentru scopuri de nimic pitici ce se cred urieî, broasce care se umfl în pele ca s'agîunge boî, viciurî care înfloresc i daîi roade anarhie în idei, în obiceiuri, ba la lumina Soarelui,
.
.

—i Doctorul. —
Princesa.

.

.

Taie

.

chîar

i în limb. (tind Princesa.

crile)

lea

seama

se

nu

te 'nelî

ca tot-de-auna. (joac)

Eu ... nu me 'nel nici de cum Doctorul. Ascult pe toat c^iua declamrile de principii, de
bertate, de egalitate, de fraternitate, etc. etc. etc.

.

.

.

li-

se pare
încet,

c

i

nu

mene nu

moi m'^ grmdii, grmdete.
a.u^i la

strigtul

c

voiii

precupeilor hicf^, da la toi, când ni
:

CONdNA

1105

Princesa. Doctorul.

— Se

— Ha,

ha, ha ...

mg

facî s6 rîd.

poate

;

dar'

tii ce
.
.

ns^mneaz

cuventul de libertate în ^iua de astâ^î ? însemneaz hbertatea de a sri cu amendoue picioarele peste regulele buneî cuviinî i peste înfrenarea legilor, libertatea de a lua zbala în dini cu ntîngie i de-a lovi cu copita în tot ce este respectabil i respectat. (cu intenie) Princesa. libertatea de a critica timpul de fag în favorul celui trecut Vec^i acea libertate au produs egalitatea tuturor d'inaintea criticei Eatâ concina cea mic ... o îeu. (joac) Concina ? Doctorul. egalitatea vreu se ^ic ? hmni o inventat pentru a nivela toat omenirea pe aceeai msur, pentru a reduce de o potriv meritele cu nulitile, naturile i generoase cu acele ticloase, frumusea cu sluenia, curajul cu mi^lia, patriotismul cu arlatanismul Princesa. Ciuda noastr, doctore, este acea nu poate se facS de o potriv i bStrânea tinerea. (jucnd) Eat concina cea mare Cine are o iea ?

i

.

.

.

c

.

.

.

.

.

.

.

!

main

mree
.

.

.

Min

c

.

.

.

Doctorul.
tie

Eu

.

.

.

(aruncând o carte pe
1

mas)

Eaca

... SC

de bine ...
.

am

luat-o

Eîi

am
îeî

sS câtig în

ast

r..

'jut

— Cum vreî sS ^6ce ochi de caro Frumoi Doctorul. — Pardon NouC ochi era Nu 'l-am bine. Princesa. — N'aî v^c^ut bine cu ochiî
Princesa.
?
.
.

noue ochi de trefl?..
.

.

.

?

.

.

(ri(|end)

?

.

.

ale cei
a

«;iua

— O greal E Princesa. — Ve^î, doctore
Doctorul.
.
.

de 60 de anî de adânc ?
de astcji.

fr
.

cinci luni, care
liber

petrund

de a

grei
grei
70

în

?

.

.

dac poî

în-

674

iS.

MI.

!

: .

1106

CONCINA

tr'un gîoo simplu ca concina, dar' apoi în gîudecata ce faci asupra lumii, asupra progresului omenirii ?

este progresul de asta^î ? spoial îneltoare ce'î îea ochiî; o civilisare pri o momirie general de pit fr rdecini în
1
.

Doctorul. Princesa. Doctorul.

— Progresul — Ear' — Ear' Ce
.

.

.

.

hmm

1

alt

main

?

.

O

ar
.

;

Poporul nostru care este petrece aîure blând, înelept, patriarhal; el care poart cu mândrie opinca strebun, sumanul strmoesc, cciula român, noî vrem se'l înclm cu botine strimte, se'l îmbrcu frac care '1 strînge 'n coate, se'î acoperim Din Român capul c'o plrie neagr ce'l face ridicul vrem a'l schimba într'un manechin cosmopolit, sub cuvent de progres. (r^end) Ol retrogradulel Princesa. Pe timpul nostru eî îî caliceau fraî Doctorul. Buna ^iua, frate Vasile. Muleinim d-tale, frate Astcjlî eî se poreclesc ceteni Grigori. Pe timpul nostru eî îî doreau belug i sntate; ast(^î badea Vasile roag pe badea Grigori se primeasc asiguraiunea înalteî consideraiunî i stime, cu care are onoare a s^ subsemna al seu devotat serv!..
tot ce se
.
.

cm

.

.

.

— —

!

.

.

Ha, ha, ha. Princesa. Mrturisete, prines, Doctorul. dac s'ar trezi prinii notri, sermaniî ar cdea ear' în morleinaî de rîs. mintele lor Princesa. Cine tie ? (apriiKjendu-se) Eij tiu. Au^î prOgrCS ? Doctorul. Anarhie anarhie Orî care perde-var, când nu maî

— —

c

!

.

.

.

.

.

.

.

1

1

tie ce sg face, se proclam de la sine om de stat, i pretinde a fi chîemat se regenereze lumea orî care gur-cscat, în loc se'î caute de pecate, se preocup numaî dac orizonul politic este posomorit
;

CONCINA

1107

saii

neposomorît
fie

i

vrea sS

orî care reformatorul
;

grmtic

se crede gramatic limbeî romaneti, i prin

urmare îl ve(j[î fcend proac în aceast comoar naional, pstrat cu sfinenie de strmoii notri. Unul îî adaoge o codi, un ciune, altul un iune^ altul un ionCy etc. în cât nu mai tie bietul neam romanesc CC este naie, ncîune, naiune orî naiojie ! Ca
;
: .
.

ine a veni

un

al

nacîaly

fiind

c sunt cuvintele

cincilea reformator, care 'î-a ^ice

eal,

etc.

Pen

secsul i 'l-au din (jliua de ast^lf sunt hemarfrodite. Pen i onorului, acestui sentiment nobil i brbtesc, 'î-au schimbat înelesul, poreclindu'l onoare!.. Astfel în cât ar crede cineva Românii sunt lipsiî de onor, i
. .

cotleal, rceal, amei amorului, prines, î-au schimbat botezat amoare ! d^ aceea amorurile

c

c

nu ambiioneaz de cât a dobîndi la onoare De r.ccea vedem atâî linguitori ce se tîrîe pe brânci, litru ca s6 agîung^ la culmea onoarelor Acesta progresul ... o ameal, o rtecire, o anarhie, un
.
. . .
. .

i'lirl

Doctore, tiî cu ce samenî de-o or când te sbucîumî ca un oare-care fost orator la tiibun?.. Cu un aricîu de 60 de anî, ce s'ar rostogoli i 'î-ar înfige ghimpii sSî în toate încercrile timpului de fa^;. (pioiesiând) Eu Doctorul. ve rog

Princesa.

c

.

.

.

.

.

.

Princesa.
I

\

j^at

meu i

nu, ai vorbit destul; acum e rensC na6 suîu pe tribun Eti un om înnu vroetT a înelege omenirea de
.
.

— Ha

.

c

pete

un el cunoscut de Provedin numaf. Eti inteligent i vorbeti ca un om cu mintea întunecat de nourii patimeî. Timpul ce critici cu asprime are i el defectele sale, ca toate cpocele *'fcute i viitoare; oamenii de ast(^I aii i eT ridivoe, de nevoe,

ctr

.

.

1108

CONCINA

culelele

i

nebuniile
la

lor,

pe-ale noastre, când

eram

tineri

precum le-am avut i noî cci astfel va fi ome;

un amestec de bine i de r^u, de mrire i de micurare, de spirit i de prostie îns caut se fim drepi, de i poate nu ne plac toate cele ce vedem, caut se mrturisim generaiea asta nou este micat de-un neastemp^r generos, necunoscut pe timpul nostru, ea este condus de-o putere neve(^ut, care-o împinge de umeri ctr un viitor mre, i aceast putere este tocmai' geniul propirii, adic progresul Dar, doctore; progresul ce desvolt simurile de dreptate, de libertate, de egalitate, pe care le porecleti d-ta de maini progresul ce înflorete în inimi, i produce ca rod acea nobil demnitate de om, prin care neamurile se fac puternice i respectate Românii de ast(;jî nu tiu poate se'î aleage bine crarea poate c, în loc s'apuce pe-un drum drept i btut, eî se abat pe de lturi i dail prin hugae, nu (Jic ba îns se
nirea
sferitul lumii,
.
.

pen
.

c

c

c

!

.

.

;

.

.

.

;

.

.

.

li

se erte acea abatere, cci ei anc sunt cam copil sburdalnicî, ca tot ce este tener i pornit de îndemnul entusiasmuluî. Inima lor e maî mare de cât
.
. .
. .

.

gîudecata; ea îi duce câte o dat în rtecirî, îî face se cade în greeli periculoase.. fie; dar' îea sama, doctore, ca Românii nu daii îndSrt, ci din potriv
.

merg

tot

înainte,
le (^ice

urmând
:
1 .

glasului

celui

tainic
1 .
.

i

ademenitor ce

înainte,
.

copii, înainte

Vii-

torul este al vostru, înainte

Aa
.

este

?

.

.

respunde
înainte
.

dac poi
De
aceea

.

.

Doctorul.

— Hmm, —

hmm

!

.

înainte

.

.

.

.

copiii

nu maî respecteaz pe prini,
!

i

chiar fetele fug din casa prinilor... (în pane) Aice'l doare Princesa. (tare) Nu fiî aspru pentru bîeiî copiî, drag doctore cci orî cât de
;

.

CONCINA

1109

omeneti, ea nu o dat sS desfiineze legile sfinte ale Natureî. Cât va fi pmentul locuit de oamenT, tot va ecsista acea ferbinte legtur de inimî ce lipete pe prini de copiî. (CU amrire) PriniT de copiî; dar' copiii Doctorul. de prinî, nu
fie

mare

prifacerea introdusa în legile
nicî

va putea

numii nedrept, când } cunoatei purtarea Linei ctr mine i nerecunotina cu care au rspuns la dragostea mea ? Princesa. Lina n'aii încetat nici o dat de-a te îubi i respecta, ca pe cel maî bun printe. Frumoas iubire curios respect Doctorul. n'am ce cjice. Acea iubire 'acel respect n'au oprit-o
.

— Princesa. — Etî nedrept. Doctorul. — Nedrept Mg
! .

— —
.

!

.

.

!

.

.

.

revolta în contra vroineî mele i de-a prsi de-a casa printeasc, luându-se ca o nebun dup un strin

s

i lsându-m pe mine pe mine... la btrânee, fr mângere ... (se îndaîoaz i plânge.) (cu bi-îndee) E o greal mare din parPrincesa. te'î, o recunosc, îubitul meu amic; dar' când inima începe a s trezi i a bate în sinul uneî fete când amorul îf ameete mintea nimic nu 'î în stare de a'î rîdica de pe ochi acel vl aurit, prin care ea zrete ademenirile raîuluî Gândete c Lina are 20 de anî, c ea se gsete acum în acea epoh critic
.
.

.

singur, mâhnit,

;

.

.

.

.

.

.

a viciî, unde sufletul
rilor

aspir a sbura în lumea visuE.tî doctor, trebue dar se fii indulgent pentru slbicîunile naturii noastre; etî printe, trebue fiî îndurtor pentru greelele copiilor N'am fost i noî odinioar în vîrsta Lineî ? N'am c(Jut i noî în pcat?.. Cine din noî poate gîura

fârmctoare.

.

.

s

.

.

.

.

c'au fost

totdeauna

sfent?

.

!

1110

CONCINA

Doctorul.

— Tocmai
,

sfcnt,

nu

(,iic;

îns pe

vre-

mea noastr
.

.

Princesa. Pe vremea noastr nu eram maî detreab 'apoî, în sferit, tenerul cu care Lina s'aii mritat într'ascuns este un om onorabil i demn atât
.
.

de îubirea

eî cât

Doctorul. noî prinii se

i de
(pornit)

stima d-tale.
este!

'ngrijim

pil ca pe-o floare ca pe-o avere neatins, pentru ca de-o dat cel ânteî ho de tenSr cu pletile 'n vcnt i cu musteaa resucit, se vie i se neo fure de la sîn? Legile osîndesc pe-un nenorocit care, împins de foame, fur o pane, i pe ceî care rpesc fete mart, îî las în pace O cu drept îî ? (zimbind) Dac n'ar fi cu drept, n'aî fi Princesa. d-ta printele Linei
!
.

îns cu drept îî ca cretem 20 de ani o coginga; 20 de anî s'o considerm

Aa
i

se

.

— Doctorul. — Cum?
.
,

.

trebuit

Princesa. Pentru ca se aî aceast fericire, au maî ânteî se te pori i d-ta ca un ho, pe când erai tener cu musteaa resucit, i sS rpeti
pe

mama
:
.

Linei

din

sînul

familiei

sale

.

.

.

Prin ur-

mare

eart Doamne greelile
.
.

noastre,

precum i noî
!

ertm

Sogia mea Nu 'î tot una, pringes Doctorul. i cu mine ne iubeam când ne-am cununat, cci pe când în ^iua vremea noastr ecsista anc amorîul de ast(^î n'au maî remas de cât un soîii de dihime
.

.

.

.

.

sentimental, ce

Princesa.

— Amoare, amor

(;Jic

amoare.
.

.

.

tot

una e

!

Numele

s'au stropit, dar' simirea e tot aceeai.

Doctorul. Princesa.

— Ba, ine ertaî — Ba de cât se te
.

.

.

ert eu,
te-a

erta pe Lina, care e disperat

c

maî bine 'î mhnit, i 'î-aî

,

.

.

CONCINA

1111

ca sg scapi de trista singurtate în Gânde^te-te la dulcea fericire de-a te vedea iubit, dismîerdat, alintat de-o copil ca Lina; ea sS te ie de vorb, ea s^'î citeasc gazetele, ea sS'î aduct^ dimineaa cafeoa cu lapte, ferbinte, ccî de când rit, cu chifle proaspete, cum îî place lipsete ea din cas, nu cred se fi maî beut cafe bun
întinde bragele,

care te

gseti

.

.

.

zh.

.

.

.

Doctorul.
ca densa.

.

.

'cu jaict

Nu
. .

.

.

.

nime nu tie

s'o

face

i când îî fi bolnav? Princesa. Ve<;Jî? (CU griji) Bolnav ? Doctorul. Princesa. Dar ... de i etî doctor, poi îns fi bolnav, ca toat lumea. Cine tea cuta? cine tea nopile sunt maî privighea toat noaptea?.. tii
. .
. . .

— — —
.

c

grele la

boal

'apoî cine tie ? Lina s^'î fac^ mulemirea de-a te ridica la rangul de tat bun închipuete-te încungîurat de vr'o gîumtate de duzin de nepoi i nepoele, o claîe de tirani drglai. (încânut) Dar ... o claîe ... o duzin Doctorul. Princesa. Care sS'î sar 'n spinare, sS se agate pe genunchî, s^'î tragg pletele cele albe
!
.

Doctorul. Princesa.

poate

c

— —
.

Cine ? (îute) Lina Ear' Lina
. 1 . . .

.

.

.

.

.

.

.

.

— —
.

.

.

.

.

.

DOCtOruL
Princesa.
raî
:

—i

(aixrobând)

Hî, hî
cjicg
.

.

.

sg'î
. .

cu

glasul lor

de angc-

mou
I
. .

.

.

papucu

(transportat) MOU, MoU, p.l DOCtOruL papUCU pucu Ah pringes, de ce nu 'mî au fcut Lina aceast mulumire fr'a tugi din casa printeasc ?
.

.

.

!

Princesa. Doctorul.
ce n'au fost
spirit,

— De

(n^end)

Aucjf ce nu

ntrul
vfi

1

samgn
model

ca dvoa.str,
.

un

De Lina ? de virtute, de
.

.

de

.

.

1112

OONCINA

Princesa.

— Ca
nuorî,

mine

?

.

.

Et

!

.

.

me

ridica
. . .

în

ccî me tem

doctore draof nu se nu cad prea
:
.
.

— N'am ^rij despre asta Ve cuPrincesa. — Nu Doctorul. — Nu. poate c m'am nscut pe Princesa. — îî lume ca o statu ... de marmor. De marmor alb i fr Doctorul. — pat. Princesa. — i tar sânge, care se fearbe, i fr
Doctorul.
. . . .

de sus

nosc eu

?

fio^urezî

cuconvicîe)

inim, care sS batS,
prindS
?
.

i

fr

închipuire, care se se a!

doctor lipsit de tiin un fenomen, ca se fiu i eu ca toate
.

O

1

.

.

'î-ar

prea

cele-1-alte fiinT,

i numai
a statueî, Linei ?
.

dac' aî discoperi vr'o pat în numai atunci ai fi dispus a

marmora alb
erta

.

Afl

dar,

cate,

un

scuor

eu am scuorul meu de pemic, dar' rotund i plinu

c

greala
. .

i

.

(Doctorul clatin din cap cu îndoeal.)

Princesa. Nu crecjî, Se deschid scuorul ? Deschidei. Doctorul.
cu ce soîu de picate se

Toma
(în

necredinciosule

1

.

.

dar se'î fac o destinuire din cele maî delicate, pentru ca se te conving nu se cuvine se osîndim tinerimea, când nu maî putem face nebunii plcute ca densa tii*
. . .

— Princesa. — Ascult
c
;

pane)

Sunt curios se vSd

laud

pringesa.

Am

.

.

.

c

m'am mritat tener
destul de

aveam numai
.
.

i8 anî,

i eram

frumuic. Frumuic ? poeii de pe vremea Doctorul. noastr ve numea Afrodita, în versurile lor. Princesa. Eram de-abîa sosit dintr'un pension de la Viena, unde fusesem crescut, când prinii meî

— —

CONCINA

ii 18

in contra voiniî mele, cu pringal Mimult maî în vîrst de cât mine, slab, bolnvicios, de un caracter aspru, temtor într'un cuvent, nesuferit; ccî pe timpul nostru, doctore, pe acel timp atât de ludat de d-ta, copiii erau ades victimele despotismului printesc; cstoriile se fceau nu în privirea fericirii copiilor, dar' în privirea mulumirii prinilor Peste opt lunT, de o viea trist i amar pentru mine, pringul ccju la pat; doctoriî, declarându'l pHimete de pept, îî ordonar s^ mearg într'o clim maî dulce, în Italia sau în Sicilia Ne duserm dar la Neapoli, unde pringul muri dup dou^ luni de suferine ... Cunoti Neapoli, doctore? Cum nu ? Pe când îmî fceam stuDoctorul. diile de medicin la Pjza, mS duceam în toi aniî de petreceam carnavalul acolo MS înamorasem ca un Lazaron de golful Ncapoliî, '\ tream maî mult pe Mare, scldându-m^ în racjele Soarelui, visând ^i cântând la lumina stelelor pe-atunci aveam un glas de tenor, foarte plcut... Ah! pringes, ce ore de
hail,

me cununar,
un

om

.

.

.

.

.

.

c

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

încântare

am

gustat in acele

nopî

senine

i

poetice,

pe marginea malurilor înfloîmî aduc aminte maî cu sam de-o noapte, deo serenad, de-o întâmplare romantic, care-aîi lsat urme neterse în inima mea... tnchipuiivg d.n pardon, v'am întrerupt. V^ rog st- urmaî. Princesa Tocmai la Castellmare îmî alesesem locuina, dup moartea brbatuluî meii, într'o villa incungîur.it de portocali i de laurî, ca un cuib între florf, i aC^al chîar pe malul Mriî ... De la ferestelc salonuluT, ochiî se preumblai pe minunata panoram a Neapolii, pe insulele Ischia i Capri, ce par ca douS corâbiî fantastice, i pe acel poetic tablou al
1

când barca mea luneca rite de la Castellmare

.

,

.

.

.

.

.

;

1114

CONCINA

golfului

deaz limpedea
noptî întregi

Neapoliî, a crui albastrime limpede oglinalbastrime a cerului ItalieT. în timp
într'o

de cinci luni petrecuîîi

contemplare neîncetat

stm

la

fereasta salonului saîl în

grdin,

sub înriurirea unui farmec rpitor care me îmbetal Parfumul florilor, adierea recoritoare a nopii, lumina
dulce a stelelor, cântecele deprtate ale pescarilor nea-

o atmosfer încântplutea cu o plcere nemrginit Adese orî mintea' mî se ecsalta astfel de mult, uîtam tot ce era pe lume, i pare intram într'o viea nou, necunoscut, o viea cereasc Me simam în acele minute cuprins ca de un delir, ca de-o nebunie, ce me aducea în stare de a nu maî avea contiina faptelor mele ... Ce se 'i maî spun, amice? Aveam 19 anî! inima'mî era însetat de iupolitanî,

produceau o armonie,

toare, în care sufletul
.
.

meu

.

c

c

1

.

.

.

.

bire
CC

urmeaz,

— Inima se deteapt Princesa. — într'o noapte me coborîiu
Doctorul.
el
1
. .

.

.

.

(st puin pe gânduri.)

(în tot cursul

scenei

d semne

de o mare uimire.)

în

grdin

i me

apropieaî de

malul

Mrii

.

.

.

Sufla despre Si-

c

cilia un ventior cald i 'ncrcat de parfumul florilor de portocali Stelele sclipeau în aer ca o ninsoare de diamanturî Inima 'mî era plin de lacrimî mintea'mî tulburat maî mult de cât tot de-auna C<^uîu plângend pe earba Pentru ce plângeam îns?., nu tieam De-o dat veni din deprtare un glas dulce i ptrun(;Jetor ce cânta o barcarol veiieian Acel glas prea respunde la dorul taînic ce'mî frmenta sufletul ... El se apropiea încet, respândind pe Mare notele sale armonioase, i cu cât se înainta spre malul unde me gsam, cu atât sîmam me atrage ctr el în sferit ... o barc se opri lâng mine, în barc era un tener, necunoscut mie,
.
.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

!

.

.

1

.

.

.

c

!

.

.

.

;

CONCINA

1115

care *mi

Marea 't lin, noaptea 7 frumoas primbla 'n barca mea, si o nora (tremurând) i ? i? Doctorul. (zimbind) i Princesa. mc 'î crede, doctore ? m'am dus cu tenorul acel strin pe Mare, uitând lumea, uîtându-md chîar pe mineî i pSn' în zori de
(jise
:

vin' de te

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

(}\

am

fost

legnat

pe

valurile

Mriî

din cele anî

maî
!

fericite ...

un

vis

de tineree

ca într'un vis i de poesic,

precum tiu a le face nuniaî ini;»ginRiile de 20 de Eî doctore, ce maî <;lici acum de statua de
.

.

.

marmor alb
Doctorul. Princesa.

.

.

.

fr

pat?

—i

fsub impresiea unuî suvenir)

i

dc-atunCÎ
vecjut

?

.

.

de-atuncî n'am

maî

nicî
(}\

o

dat pe
plecat
la

frumosul

meu cântre
!

...

A

doua

am

Moldova.

Doctorul. Princesa. Doctorul.
cei aminte
?

—O — Da

Dumnec^eule
. .

.

.

.

Dunme^culc!
?
.
. .

ce aî? Barcarola

.

.

.

ce tulburare barcarola

V'o adu-

Princesa. Doctorul. Princesa.
•^

— Ve^î bine — Cântai'mî-o, ve rog, — Doreti cunotî?
?
.

cântai o
.

.

.

.

s'o

.

fie

!

.

.

asculta

:

pune

la

f

iano, Intorceiid spatele spre doctor.)

(Arie de barcaroli.)

Cine 'n gondolrl, pe-o dojiIc liii', Atunct catul luna eiind din valurî
Rcv.trs^ laYnic a sa luminii
l'este palaiurT,

peste canaluri,

Cine-a plutit

i
tltor.)

n'a Tubit?

4Ki(ura doctorului se lumineiuS ca de r»4^\e unul suvenir deprtat

fi

fu-

.

)

)

.

1116

CONOINA

Princesa.
Cine 'n gondol culcat se duce, Atunci când sufl ventul de n6[)te de la Lido tainic aduce Suspine blânde, duiose opte Cine-a plutit

i

.

.

.

i
(Pe când princesa

n'a Yubit
strof,
fi

?

cânt a doua

ua

din stânga se deschide
doctorul.

i

Lina se

uat

;

ea se retrage în fund

fr

a

zrit de

SCENA

III.

Princesa, doctorul, Lina
Princesa.
tiil
.

(în

fund

(întorcendu-sc
.
.

spre

doctor)

Alll

Uitat

sfcr^i-

.

.

strofa a treia
(în

Doctorul.
de princesa.)

estaz)

Sfcrltul

?

(cânt acompaniat pe piann

Cine

'n

gondola plutind

în

pace,

Pe-ale laguneY luctbse spume, se preface N'a simit vYaa'î

i c

c
?

re'nvie în

alt lume

?

Cine-a

plutit

i

n'a Yubit

(cu muit mirare) CuHoti barcafola mea ? Princesa. CU (neputend se vorbeasc de uimire) Eu Doctorul. noaptea eram ... la Castellmare ... cu barca pe Mare eu (turburat) D-ta (în parte) El Princesa. (ca în delir) Eu accsta'î suvenirul acel Doctorul. neters din inima mea!. (întinde brageie) O scump n.


.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

?

.

.

!

.

.

.

.

!

lucire a trecutului! vin' ânc'o

dat

în bragele

Princesa.

(zrind pe Una, în parte)

A

Lina în bragele doctorului)

Eat

O

realitate

mele! Lina (înpinge pe mult mai drag. .

1

!

!

CONCINA

1117

la

.

.

.

Strînge-O

pe inima
(trezinduse)

ta. (Una

se

amncâ

în

genunchi d'ina

intea doctorului.)

Doctorul. Princesa.


.

Lina

1

Lina
mân)

1

(o

scrut cu

transport.)

duind pe doctorul de

La

vîrsta

drag Leonard, când deschidem
ertat a cuprinde cu ele

bragele,
scrutând

noastr, nu ne este
princeseî)

de cât pe
i

copiii notri.
mâna
A.-

Doctorul. veî dreptate Princesa.
Cina?

(tergendu'î ochii

.

.

Etî un
(zimbind)

ânger, pringes
e c'am

Aa
.

câtigat
^ice
. .

eii

confoSt

(in parte, privind

cu jale

la doc'or)

CittC ar

C*aU

tenr, frumos i poetic?.

Ol

lume, lume!

(Cortina

cade.)

GINERELE

LUI MflQI

PETCU

PERSOANE:
Hagi Petcu.
Pringul Radu Movil. tefan Movil, verul seîi.

Verdulescu.
Adela.

loîm '
afer
^

1
;

creditorY.

/

Un Un Un

buctar.
vatav.
fecîor.

GINERELE LUI HAGI PETCU

QINERELE LUI
COMEDIE

H/IQI
IN

FETCM

')

2

ACTE

Scenele se petrec îi Iai,

n

anul 1866.

ACTUL
leatriil represintâ

I.

un talon foarte elegant, o

Tereste

i

o

u

u
I.

în dreapta

tn fund, care se deschid în

i tn stânga grdin.

:

dnue

SCENA
Feciorul,
X*

tefan
pe un

(în

haine de sub

ofiver.)

eCiOrUl.

l^iad

fotoliîî

lâng

o

mas

rotund i
.
. .

cetind o

gaxeii»

Ean c20 Maî

(citencei videm ce maî ^ice Monitorîul 1866. Moiea Stula fiind a s da în arendA

s

<pe cinci anî, cu 2se niiî de galbinî pe an, doritorii ^se vor adresa la domnul propietar, logoftul Ghiftuf. .»
.

»)

AceatiA comedie e prelucrat!
III.

dup

piesa frances

:

le

gendre de Mr. Pnirlrr.
71

67418.

1122

GJNEKELE LUI HAGI PETCU

S'o îeii?.

.

se n'o îeu

?

.

.

ba maî bine se 'mî caut de
e pringul

treab.

tefan.
sculat.

(întrând)

Feciorul.

Acas

Radu Movil ?

(acuiându-se)

Acas;
{în
.

dar'

anc

nu

s'o

tefan.

— Pe

la
. .

io oare?
.

pane)

(tare) însurat de curend ore face dejun pringui ?

A

!

.

'i Se cunoasce ea spune'mî, Ia cale

c

Feciorul.

— La

tefan. mas.
tefan.

Caut

unsprezece. se puî un tachîm
cine
?

maî mult pe

— Pentru mine. ba, ha, ha ... Nu 'mi Feciorul. — Pentru spui c eti mucalit haz?.. Nu tefan. — i mS Te Feciorul. — Acum mergf de me tefan. — îmî pare bine stpânul anun Numai decât aa anun Feciorul. — Se fr doar' i poate? ca pe un pring? tefan. — Precum Feciorul. — i pe cine se anun, me rog tefan. — Pe pringul tefan Movil.
d-ta
}

Feciorul.

— Pentru
?

facî

a.sa?

{ri4end)

fac,
.

(J^u
.

?

.

la

t^u.

te
.

?

.

.

?

.

.

.

^icî.

?

Feciorul.

in^end

i maî

tare)

Pfingul

,

.

.

(în parte)

Da

mucalit de tot sergentul.

SCENA tefan, Radu (eind
Radu.
I>e

II.

din stânga),

Feciorul.

— Ce ved

?

.

.

tefan

?

.

.

vSrul meu. (înbrieaz

tefan.)

Feciorul.

(în

pane, spritt)

Eaca

1

eaca

1

.

.

am

p-1-

ito

.

.

.

dos

la

fag, bete.

(ese pe furi.)

GINLRELK

\.Vl

HAGI PETCU

1123

Radu.
bine

spune-o acui ... Da ce i s'aii întcmplat, veriorule, de te-aî schimbat astfel Cine ar cunoasce sub uniforma asta, pe modelul tincrimiî elegante, pe cel maî de frunte resipitor din Principa.'^.
.

Radu. — Nici c tefan. Cum ? Radu. 'î-oîu

v^d tefan. D'apoî mie, Radule
te

c

—A

!

.

.

vere

tefane

!

.

.

cât

îmî

pare

de

— — —

!

!

puteai se sosescî

maî

la

timp.

tele-Unite.

tefan.
dule ...

— Cel

maî de
.

frunte
.

.

.

.

dup

line,

Ra-

Ce

sS facem, frate!

Vremea vremuescc, cum

elicea bunul nostru. Neam lsat amendoî de nebuniî, ca s^ intrm în calea cuminieî. Tu te-ai însurat, tu m'am lcut soldat; i orî ce-aî spune, veriorule, îmî place maî bine regimentul meu de ostaî, decât regimentul tc*u de brbai însurai Radu. Foarte 'î mulemeSC. (se întoarce, p'inimgTurul
. .
. . .

.

liiî

SteTan

i

'I

esamini

tefan.
pl.^cea

— Dar, dar.
l . .

)

.

.

privesce,

esamineaz

cât 'î-a

uniforma me; dar' nu rîde, ccî e o hain în ire nu poate într nicî un sentiment uricîos. Radu. Ha, ha V^d gloriea luî Stefan-Vod

c

jî-aii

aprins

tefan. Chîar aa sS fie, n'ar fi de mirat, de vreme ce port ca i tine numele de Movil dar' fâr a mS urca cu gândul pSn la înlimea eroului
. .

i ie

minile.
.

ncstru, mrturisesc

c'mî

e

drag

cariera de

otean

.

.

.

Singur aceast carier nume mare i cu avere

pentru un om cu mic Nu sunt obligat se me supun decât disciplineî, i de este ca sg me închin cufva, încale îmî plec capul numaî dinaintea steagului Patrieî mele! Radu. ins opiniile talc poli* Prea frumos
e
.
. .

demn

!

.

.

1124

GINERELE LUI HAGI PETCU

tice.

..

spiritul

de partid ar trebui se 'î maî potoale
cât de pugin
politica
.

focul entusiasmuluî.

sunt

Ba nicî tefan. Român Asta 'î
!

me

!

.

partid ce me ameise ritul do negru, 'l-am închis în garderob înpreun cu fracul, 'acum nu voesc s'ascult alt spirit decât acel ce mc îndeamn a 'mî versa sângele pentru Romanica. Radu. într'un cuvcnt, etî mulemit? Noroc se dee Dumnezeul Se te ved în curend general ... dar' ea spune' mî de irmlt aî sosit la laîr tefan. Ast noapte am venit de la Bucuresci, unde am fost în garniso^i. pe câte ^ile 'î-aî luat concediu ? Radu. Pe o lun; cât ine carnavalul. tefan. Ce-aud ? nefericitule aî alergat poate Radu. la petrecere în Iai?

înainte de toate Cât pentru spicând purtam frac
.
. .

.

.

— —i — — tefan. — Negreit. Radu. — Sermane
1

:

.

.

!

.

.

,

.

Se vede

c'ai

comis vr'o mare

aii

crim
spre
fi

d'incolo de Milcov,
dar'

i

de-aceea
tu

venit aici

pocin...
schit

nu
}

sciî

c

laul

agîun^

a

— Fie 'mî-oîu spla pecatele corn pacasa me Au^î Se nu Radu. — Ba chîar i cumva se de gând a chinui îns me tem tefan. — Aî primi bucuros nu pricinuesc superare stinghireala Radu. — Cuî socrului tefan. — Sogieî Radu. — Sogieî mele îî închipuescî poate c
tefan.
!

un

de pustiii

în

ni ea ta.

în

.

.

.

?

te

la
.

otel.

.

.

<c

.

.

.

.

.

.

}

tale,

teii.

.

.

?

.

.

tii,

pringul

fostului
vili

Radu Movil, dac m'am însurat cu fiica bogasier Hagi Petcu, m'am i îngropat de într'o boccea de marf ? Cre(^i poate sogia me

c

GINERELE LUI HAGI PETCU

1125

face bibilurî
g.lsim e o
linitit,

i corbieler ci aceasta cas în care ne dughean, i eu calf de hogasierie ? Fiî
.
.
.

îubite
.

acolo
princ;,

!

.

Ambiia me n'aîi mers âncS Eu tresc din protivS, cum imî place,

pcn' ca vin

aruncând baniî pe fereast ca niaî nainte, cumtablouri i dând n^cse mari cacî io galbinî pe lun*i. un adevcr.it artist ... i, apropo, te 'î încredina tu însui despre meritele luî nu maî târcjiu de cât mânî, fiind Tam comendat un festin de Baltazar pentru cjiua mc

prând cai frumoi, am un buctar cu

;

c

.

.

.

într'un cuvent, ce se 'î

maî spun, vere? Cstorioa

nu 'mî-au schimbat obiceîurile întru nimic, ea au adus > singur prefacere în persoana me.

— Care? — M'au scpat de creditori mn Aa de creditor! Nu maî am o tefan. — Dar' bine sogiea Te jlesc socrul nu nimic c cheltuescî cu mâna spart Radu. — Nimic!.. Adela o copil ginga, detefan. Radu.
frate!
!

.

.

(cu

tracic)

.

.

nicî
!

]i[)itoare

(tragic)

(vcsri)

ta
?

;

cjic

i sunt sigur c, de când mritat cu un pring, ea caut ades în oglind ca sil vade dac o prinde titlul de princcs. Cât pentru socrul meu, carele dup ce se numcsce Petcu
licat, care mt' îubesce
;

s'aîj

Dumnc(,leu 'laii îmî vine a crede Ierusalim pentru ca s£ îndeplineasc dorinile mele. Visul luî cel maî au fost totde-a-una de-a avea srurnpa fericire ca st» fie prea su!»'!Stil i prea plecatul socru al unuî pring ... i eii, re am suflet bun, 'î-am realisat visul.
apoî e
hagiii,

i

c

trimis

de

la

drgla

tefan. Ce'mî spuî, cmcne odor de socru?
:

Si* vecjf ce 'mf-am ruinat starea cu tot soful de nebunii, precum seif, i cu agîutorul cmtarilor loTm i al^r am început a aduna fn

— Radu. —

fatc?..i undeal gsii

Dup

!

!

.

1126

GINERELE LUI HAGI PETCU

locul
plul

un capital de

spîmânttor,

c
.

datorii,

mS hotrîsem
.

a

un capital scpa de
.
. .

astfel
el în

de tem-

cstoriei Tocmai atunci ângerul meii pzitor îmî scoase înainte pe Hagi Petcu tefan. Ce detreab ânger Radu. Pravoslavnicul avea o sum mare de miî de galbinî i cuta se'î dea cu împrumut; eu din parte'mî cutam o asemenea ca s'o Teii cu împrumut; prin urmare eram menii de soart ca ne
.

sum

s

întelnim

împreun.

tefan.

Radu
datornic,

—i —i
el

?

c nu'î dam destule garanii ca me gsi minunat de bun ca ginere...
fiind

informat de moralitatea luî, m'am încredinat averea luî provenea din isvoare curate, i a perde timpul m'am bgat ginere la densul. (n4end) Cu cât leaf? tefan. Cu leafa de 40,000 de galbinî Radu. (Jestrc. tefan. frumoas simbrie. 40,000! Dar' asta nu 'î nimica. .. Pravoslavnicul Radu. s'aîi îndatorat a me scpa de creditori, i mi se pare chiar astzi are se se înte.nple acest mare evenement. Numaî de nu s'ar cutremura pmentul tefan. x^poî bine, frate, Hagi Petcu 'î bun de-

M'am

c

fr

— — —

.

.

.

.

.

c

1

.

artat ca un fenomen a Natureî.
de printe neerau pretins numaî decât ca se edem în casa luT, i se nu ne îngrijim de nimica despre a le vieii în cât fiind hrnit, înclcjit, primblat i slujit degeaba, îmî remâne 4,000 de galbinî pe an p;intru buzuntritul Adeleî i al meu.
. .

Radu.

— Ateapt.

Simirile

luî

tându'l

a se

despri de

fiîc-sa,

hagiul

:

tefan. — Bravo Radu. — Maî ateapt.

.

GINERELE LU! HAGI PETCU

1127

tefan.

ctr

Petcu au apropiet cu uimire de mine, i 'îau cerut ertîns 'mî-au ciune n'are maî mult de 60 de anî s'a grbi s6 aib în curcnd 80 dat a înelege ca s^ mS lase clironomul întregeî sale averi ... Eu 'm\-ar fi cu greu s^ nu '1 silesc, srmanul, pentru socrul L^sesc un vatav maî priceput de cât densul se ine la locul luî cu o modestie de bogasier îneîlept; el se culc o dat cu ginile, se scoal o dat cu cucoiî, reguleaz socotelele, poart de grij de toate, i ... i nu m^ fur ca alî vatavî. dar' dar' aî vrea s^ Minunat tefan.

— Da ce maî este Nu cumva aducS i luna pe Radu. — Dup ceremonia cununieT, Hagi
?
.

.

s'aii

prins

tine ca sS'î

tipsie

?

c

.

.

.

c

.

.

.

c

;

1

.

.

.

.

.

.

.

.

te

Radu. — întreab. tefan. Ce-au cjis

'ntreb de un lucru.

ta

nu prea...ccî lumea s'a maî demoaverea .. 'apoî sciT un talisman puternic, care în ochiî oamenilor te fac frumos când etî slut, cu spirit când etî prost, i Damele s'aii chiar onorabil, rând etî din protiv artat cam aspre la început, maî cu sam acele ce iveau fete de mritat; dar' în sferit le-am îmblâncjit. chîar pentru asta sunt mulumit tocmaT acum. ,1 Ce m(5 tefan. Pentru aî îmblânzit damele?. privcsce pe mine r
cratisat de-o
1

Au Radu.
t*

.

.

— — Ba

societatea

despre cstoriea

trebuit s'o critice amar.

bucat de timp.

c

.

.

.

.

c
?

.

Radu.
una
(le

— Nu 'nelegî,
— Dar,
cel

tu care 'mT-aî servit tot-dc a-

secondant?

tefan. Radu.
pe timpul

— Un

duel

.

.

ia

c

un duel bun, când eram holteîu
veriorule
;
.

frumutl
.

ca

.

Eîl ce

cJicV?

nu

m'am

bogasierit de

tot,

de

i 'mTam

.

1128

GINERELE LUI HAGI PETCU

ales

domiciliul
?

cstoresc
! . .

în

dugheana

luî

Hagi

Petcu

Cu cine ? pentru ce ? care 'î ^ice conte de Tazleo, tatl seu a fost r(^e de pe malul Tazlufiind trebue se '1 cunoscî ? luî Cum nu? un personagiu ridicul ce n'are tefan. alt merit decât acela de a fi v^r cu doamna Rosescu. care 'î-au pus de gând a se conRadu. stitua, ca în poveste, Zmeul acelei dame ... El pretinde ca nime sS nu îndrezneasc a se apropiea de vara luî, i a'î face curte Pretenia e ridicul ca i densul, în adetefan. ver dar' ce*î pas ie ? Nu cumva, de abia însurat, aî început a sri garduri prin grdinile vecinilor? Ce se fac, vere? dac prin acele grdini Radu. Doamna Rosescu e o veduv sunt poame frumoase?

tefan. Radu.

c

— Un duel — Cu unul
.

.

.

.

.

.

—i

.

.

.

;

.

.

cochet

— Un berbant spune, nu modest. — i prin urmare înelegi? trebue se mS bat cu Zmeul de Tazleo. Când Prea bine tefan. — Ca Fet-frumos
tefan. Radu.
.
.

;

eu,

precum

sciî ...

un

...

un

.

.

.

fiî

1

.

.

!

.

.

aii

sS vie secondanii luî?

Radu.

tu din parte'mî

— atept a^î diminea Se primescî i se regulezî condiiile dueluluî. oîu cuta se înpac treaba tefan. — Bucuros Radu. — S'o înpacî?..de când, me rog,
îî
.

,

.

.

.

.

.

.

luat

deprindere a termina prin înpcare chestiile de onor? de când eti în oaste ? ca oTocmai de când sunt militar tefan. tean, cunosc pregul sângeluî, i gsesc c, putend cineva se i'l verse pentru era luî, e ridicul de-al versa pentru plcerea de a combate cu un domnior de pe malul Tazluluî ce poart un titlu fal,

.

.

;

!

.

.

OINKBELE

J.Ui

HAGI PKTCU

1129

Fie Radu. cum îî gsi maî

te las în voea ta se puî la cale bine de cuviin. Dar' ce s'aude? vine pravoslavnicul meu socru, înpreun cu domnul Verdulescu, vechful sSu asociat de bogasierie Aine-te, vere tefane, aî s6 vec^î o preche ne!

.

.

.

.

A

!

.

.

.

c

desprit i

foarte curioas.

SCENA

III.

Radu, tefan, Petcu, Verdulescu.
Buna dimineaa, domnule Vcrdulcseu. Radu. Verdulescu. — Plecciune, beîzade. Radu. — Iubitul meu socru, (presentând pe stcf^ii) Vcrul meii, prin(;ul tefan Movil. tefan. Sub ofiger de cavalerie.
(.liini Iul

— — M$ sîmt foarte Radu. — Cinstit, precum
Petcu.
Steran.)

cinstit,

bei

mu

...

("c

în-

(jicef,

i

mult,

iubite socrule,

ccî
aici
.

verul
. .

meu

aii

cu atât mai bine voit a

primi sS

— «ctr M€ ertaî, domnule Petcu, c am primit aceast ospeie, fr a cunoscut de d-voastr. de vreme Petcu. — Ce se potrivete, beJzadel
tefan.
Petcu)
fi
.

gzdueasc

.

ce vCrul evgheniei voastre v'au pioskalisit^ nu încape
nici'

o aporie

Radu.
cul din

— Se 'nelcge
.
.

.

.

.

grdin

.

V^rul meu va ocupa cliîosBine voii a poronci ca sc'l g.
.
.
.

teasc.

Petcu.

tefan
ricit
.

— Oîu purta însumi de grij — Da, m^ rog nu dai osteneal prea Radu. — Din protiv Hagi Petcu va Petcu. — Prea
.
.

...

v(î

.

.

.

I

fi

fe-

.

,

fericit!

U8(J

GINERELE LUÎ HAGI PETCU

Vei avea buntate a pune asemenea la Radu. disposiiea varului faetonul cel albastru. Cu care me slujesc eu ? Bucuros, PetCU. Ba foarte ve mulemesc nu vreu se ve tefan.

— lipsesc de caleaca PetCU. — Ce se
.

.

.

;

domniei voastre.
potrivete,
.

bei

mul
birja.

.

.

Sunt

birje

aUlturea cu casa

.

oîti

umbla cu

VerduleSCU.
birja
.
.

an pane, imitând pe PetCU)
I

Oîu Umbla CU

Ghidi colakiu

Minunat Radu. Acum, vere, haî la grajdiii se'î art caiî cumperat lerî nisce telegari un gurescî care n'au preche în Iai 'î-am pltit 400 de galbinî Haî. (ctr Petcu) V^rul meu e nerbdtor se'mî tefan. arate luesul cu care tresce în casa d-voastre, pentru ca se me convinge suntei socrul cel mai* bun i maî generos. PetCU. Buntatea pan evgJienieî voastre i a d-sale Fac i eu ce pot cum îmî mâna
!


.

.

.

.

.

.

Am

.

.

.

.

.

c

— Radu. — Apropo
.

.

.

.

.

,

d
.

.

.

.

.

.

.

scii, Yubite socrule,
.
.

c

dau o

mas

ne'f face

mare amicilor meî din laî mulemirea se mnânci cu noî

mâni Cred

c

.^

Petcu. Ba, sS me ertaî, maî bine cu Verdulescu ... La
betrân.

bei viu
ilikia

.

.

.

oîu
...

mânca
un

mea

om

Radu.

—A

!

Domnule Verdulescu

... o se ne sf.-

dim înpreun.

Verdulescu.

— Pentru

ce,
îeî

beîzade

Radu. Pentru orî am mese marî.
Verdulescu.
în

c 'mî

pe socrul meu, de câte
.

Eu, bei mu .^ EI nu vrea se sinanastrofie cu musafirii evgheniei voastre.
.

fie

Petcu. La Verdulescu.

ilikia

mea

.

.

.

(strimbândiri, în parte)

La

ilikia

mea.

.

GINKnELK LUI HAtiî PETOU

1131

Radu.
cil

Fie

!

.

.

A

revedere

.

.

.

vina,

tefane,

(esc

Stefjii.»

Petcu.

— Me

închin cu

toat supunerea.
IV.

SCENA
VerduleSCU. toat supunerea,
'în part*,

Petcu, Verdulescu.
strimbind pe Petcu)

Mc

ÎUchln CU

Ean ascult, Petcule, gsesc p^inere-tSu te îea cam peste picior ... i c tu supui cu prea mult umilin. Fac cum îmî place, au(^î tu ? tiu Petcu.
(tarei

c
te
eii

.

.

doar' se
nere-tcu,

me

port cu oamenii.

Verdulescu.

— Cum
fcut

nu

!

.

.

Te pori

astfel

cu

g^i-

c

'1

a avea pentru tine o
cele-1 alte slugi în

deosebit decât pentru
drept
îî

buntate cas ... Ce 'f
.

drept.

fiidicind din umerî» Aî vorbit dc tc-aî pripit Petcu. Maî bine cat'i de trebile tale i nu te-amesteca unde
.

.

nu'f ferbe oala.
oala ca
.
. .

Ba m'oîu amesteca, c'aicî îmî ferbe Verdulescu. Suntem amendoî prietinî i tovarî i ie
.
.

de 30 deanî; ne-am deprins unul cu altul, ne semîn toate, par' c'am fi fcui tot pe-un calup incât, Petcule, când te ved în brâncî d'inaintea ginere teu, nu me pot inea bine pe picîoare

nm

.

Petcu. Radu! da


.

.

.

.

în
.

.

Eu în brâncî d'inaintea luî brâncî! pentru ce.'' pentru c'î bel^zade ^ Socoî
. .

vcit spariîu de evghenia luî tu dulcscule, am fost tot-de a-una un

c
.

?

Da

eu,

om

liberariii,

Vero tiî
1
.

tu

ghie.

gîoc totdeauna de arhontolotiî tu? Auc^f r în brâncî ? eu, Hagi Petcu Mî, în ochiî meî numaî omul cu merite i cu iskinzarIii Ia treab are ipolipsis
?
.

'Mî-am btut

O

.

.

.

!

1132

GINERELE LUI HAGI PETCU

— Ama!.. Atâta 'mî-ar trebuit reu sfctnik. Verdulescu. — i de ce nu Nu când s'atinge de interesele Adeleî. un D-ta etî un sofologhiotatos Petcu. — O
Petcu.
fi

apoî ginere-teu are, se Verdulescu. Aferim ! vede, multe merite, de vreme ce 'I suferi toate. Da ce ? aî vrea poate se 'î scot pe Petcu. nas binele ce 'î-am fcut, scpându'i de srcie? Adic, dându'î pe Adela cu ochiî Verdulescu. HeT, Petcule de m'ascultaî, maî bine niînchii ? mereai s'o fî mritat cu un bogasier de-aî notri.
.

.

.

.

.

.

1

.

.

... se'l

ascult pe d-luY.

?

.

.

's

!

.

.

!

.

.

ca proorocul Agatanghel Cum nu ? Aî vorbe cu parimiî; eksighisetî lucrurile cu îropos: dar' încât s'atinge despre dreapta gîudecat, despre

om

cetit

!

.

.

.

.

.

.

.

tertipul lumiT,

nu m'agîungî

Verdulescu.
avere de
30,000.

— Despre

nici

la

clcî.
1 . .

tertip,

nu

tu aV

fcut o
de

100,000 de galbinî,

i

eu de-abîa una

Petcu

— 'ânc

o mrturisesc De-accea, Tot Verdulescu. fiind c ast avere am câtigat-o prin tine, tot în facci am s'o las fiîceî tale, iniliea ta are se remâîe
! . .

tot prin agîutorul

meu.
.
. .

;

când tea ruina ginere-teu. Pe mine el s^ mc scoate silcmet Petcu. Pe tine ... i asta nu târ(Jiii Verdulescu. Peste câfva anî.

!

.

.

.

Petcu. Aî Verdulescu.

— Doî,

'nebunit
ce face

?

triî

anî, cel mult,

gîudecând

dup
teal
.

chcltueiile
.

pe
.

toat
.

(^iua ...

F

soco-

.

N'am nevoie Petcu. Acu de Verdulescu.

.

Imî cunosc

eii

catastihul.
tine.
.

te-ar calici

numaî pe

.

nu m'ar durea

msaoa

.

.

.

!

GINERELE LUÎ HAGI PETCTT

1133

Petcu.

—i
Vra
.

msaoa
soarta
tuluî,

?

pentru ce, mS rog, s^ nu te doare se ^ice nu te interesezi nici de cum de

pugin iî pas s^ remân lipit pmenmea eu care te am fcut om cu stare?.. Vreî s^'i spun una, dac 'î aa?.. Eti un nerecunoscetor, un
.
.

aiiiafor,

fr

ithiki,

dar' precum 'î-am spus, durea capui despre tine, fiind nu 'î sunt iiâna, nu te-am botezat cu. Petcu. Da aî botezat pe fiîc-mea, Enicerîule Verdulescu. Tocmai pentru asta n'aî vrea se 'î
;

Verdulescu.

— Se poate

(se

uîmcsce.)

IUI

mar

c

mnânce
Petcu.

starea brbatu-seti

.

.

.

Adela
. .

mi'î

drag

ca
. .

ochii din cap, o iubesc ca

un printe. i maî mult. Maî mult de cat un printe ? mai mult

de cât mine, vrei se ^icir

Verdulescu. tiu eu ce vreu se ^ic. Petcu. Si eu tiu pretindarisetî a

c

dragoste de cât
se

mine!., ba 'nea aî

i

maî cu fi cercat a face

cread copila Verdulescu.

— Haîde
c
tii

c

'i

aa.
!
.

.

Ear* aî început oktoihul
isonul.

ista!

D'î

Petcu.
st5

— Se

înainte

nu 'î in

c

'î-oîîi

da 'nainte
.

.

.

.

Tu câi
ca

\\\h

mazileti din inima
la

copilei
.

.

facî

intrigi

Domniî grecî

arigrad

.

maî mult în tine de cât în adese orî pe tine, de cât pe mine.

'acum Adela se 'ncrede tat sSu, te dismîeard maî
.

Verdulescu.
Petcu.
.slrigoîu

— Da

— Eli

n'o spariîii. ce?..eii o spariiu?.. Stahie

sunt?

papaiug sunt ca s'o spariîu ? Verdulescu. Nu ctî papaiug. dar
sunt?


;

.

.

nicî

eti

un printe
merit.

blând,

dismîerdtor
eii siint

.

.

.

Esiî

prea
. .

turko-

Petcu.

— Aa

niimaî tu tii sC te porî

iurkomerit, i tu ? cu copiii?.. Adic

Adic
i

greii

!

!

1184

-

GINERELE LUÎ HAGI PETCU

marafet de-a s6 'nprieteni cu copiiî, inplinindu-Ie toate vroinilel .. Asta nu 'î dragoste, îî egoismos. Egoismos! Dar' eaii spunc'nii, Verdulescu. când au fost vorba de csâtoriea Adelei cu Radu, cine 'î-aii apSrat interesele ei? Cine-au ctat a se 'nprotivi vroineî sale ? Eu i numai eu, cci tu din protiv o îndemnai hojma se se face pringes a'î? Adela iubea pe Radu ... Nu puteam tPetcu.

.

.

.

.

.

ie

Strîc

dragostele,

Verdulescu.
Petcu.
meni
aii
1

— Vorb —i
?

(se

pune pe un scaun

i
.

citesce jurnalul.)

se fie!

.

Tu

'1-aî

tras

pe
oa-

pringul aici cu skopos ...
(sculându-se)

Na

!

.

.

Anc

unul
lui

scos
/l'^r

la

.. (lovesce cu palma peste jumal.)

F'icîorul

Manoli

agiuns senator

Verdulescu.
Petcu.

— Cum

ce 'mî

de sus?., se fic chîemat la Ocârmuire în numrul ipokimcnelor simandicoase de Stat?., se între în ekpaeaoa Scnatorlîculuîl Da bine, omule, n'aî în sufletu teii nici un dram de hambiion r Nu eti mândru de-o epoh ca aceasta unde tot omul poate s6 katortosasc prin vredniciea lui' ? Cum ? eti adiafor, când de a(^î pen mâni poi chiar tu s'agîungî senator? Bre! Eu ? se me fereasc Dumnec^eu Verdulescu. de asemenea hambiion ... i maî cu sam se fereasc Dumnec^eii ara mea de senatori ca mine Pentru ce? Ficiorul luî ktr Manoli Petcu. Ficiorul lui kir Manoli, de i ficior Verdulescu. de bacal, aii fost crescut în strintate, unde-au prins la prokopsal. El îi advocat, cunoate toate pravilele i î în stare se lucreze cum se cade în Senat dar'
unul de-aî notri
s'ati
.

c

ce

pas î pas? Nu
înlat

mie

?

pas

de-a videa

aa

.

!

.

.

.

;

eii

i

tu

?

.

Petcu.

— Eli

.

i

tu

?

da

n'ai cetit,

maî

prostule, ce

)

GINERELE LUI HAGI PKTCU

1135

spune gazeta cea din Bucureti ? Ea spune ritos comerQul este adevrata coal a oamenilor de Stat; prin urmare fiind comergant, ca unul ce am fost bogasier, sunt i eti om de Stat ca orî cine, i pot se
ridic in

c

spinare sarcina politicalelor.

Verdulescu.
(le

— Dac
ba
;

acea sarcin ar
dar'

fi

o boccea

cutniî,

n'aî

(;Jice
,

ara nu
.

o

dughean
fie
filo-

(le

bogasierie

pricep pariviia soficeasc, dar' n'o pricep.

PetCU.

— Nu

.

.

.

.

Poate se

Verdulescu.
de Stat, nitam

—i

tu, Petcule,

etî din
te-aî

taraful celor

cu mania de Ocârmuirliî;

i

tu
!

hitoiontsit

om

tronc ca hatmanul Velicanu?..0! netoilor! decât aî gândi se ocârmuiî ara, maî bine v'ai ocârmui casele cum se cade, i nu v'aî da fetele dup evghenitî, tuf de parale, care socot vS fac mare cinste pltind datoriile lor cu baniî votri. Pentru mine-o spui asta? PetCU. Verdulescu. Ha nu, pentru mine.
. .

nisam

.

c

SCKNA

V.
(ci.ui din dreapi.

PetCU, Verdulescu, Adela

|>r

f'etCtl.i

— Buna dimineaa, tat PetCU. — Ca un bujor. Adela. — P2aca i nânaul.
Adela.
dejun cu noî?

;

cum

te afli

.

.

(s

n.ia

(»enu4 pe veniuietcu)

Viî se

faci

Verdulescu. Dar' Adelu. Adela. Etî cât se poate de gentil. PetCU. el ÎI gentil Apoî eu re

— —

!

.

.

1

.

.

sunt,

cii

care

l-am poftit

la

zacusca?

.

.

.

1136

GINERELE LUI HAGI PETCU

— D-ta etî maî bun din toi prinii. — Dar! sunt maî bun. de câte poftesc pe Verdulescu brbatul meu Adela. — Unde Petcu. — Unde se grajdîu dus se 'î vadS Verdulescu. — Petcu. — Aa de n'aî ti c beîzade, ai crede c herghelegiu. Adela. — Un gentilom se cuvine sS iubeasc i armele, tat Petcu. — Fie; dar' aî vrea se maî îubeasc i ceva. pictura, poesiea, musica. Adela. — îubesce Petcu. — Arma Verdulescu. — Aî vrea poate se îubeasc maî bine bogasieriea, Petcule? Petcu. — Frumos, Verdulescule; ine'î partida
Adela. Petcu.
cel

cel
.

..

orî

.

.

?

fie

?

la

.

.

.

S'ati

caii

.

.

1

c.iiî

.

.

.

alt

artele,
.

.

!

.

fleacuri.

eî,

intrigantule, ca se te îee la ochî bunî
ve^i'l,

.

.

.

(ctrAdeia)

Adelo? Chiar acu 'mî ruineaz
.

<^icea

c
.

Ea
te

brbatu-tSu
. .

.

Dar o spuneam Verdulescu. de cât se strîngî baerile pungiî. Nu (jiic ba dar' eu socot Petcu.
!

îns

tu

n'aî

s'ar îndeletnici ...

— Adela. — Cu

.

.

.

.

c

dac Radu

vîn<^are de cutniî i de mede calembec ? tiu Ba nu nu *1 agîunge capul sS Petcu. face asemene pazarlîkurl apoî? Eî Verdulescu. Petcu. — Apoî se cate a Iu o slujb de boîerîu se îee un minister proiipenda

Verdulescu.

— Cu
. .

ce

?

tanii

!

.

.

c
.

.

.

!

.

.

i

.

Verdulescu.
nisteriele ca

— Un

.

.

.

minister
.

î

.

.

par'

c

sg

leii

mi-

o cafea turceasc

.

.

.

.

aiNERELK LUI HAGI PETCU

1137

poate se prtiindarisasc

— Când se numete cineva pringul Movila, toate. Adela. — îns este obligat a nu pretinde nimic. Verdulescu. — Raison Ginere-teu are opiniî
Petcu.
la
!
.

.

care nul

— Aa! opinii! Icnea Adela. — Eti nedrept, tat
Petcu.
! .

eait a da mâna cu
.
.

.

.

.

.

el

are

numaî una

.

.

.

!

.

.

tradiii'

de familie care

impun

obligarea

brbatul meii are de a nu

lua parte la lucrrile regimului' de astzi. Nu n^leg ce vrei Petcu. 'mi spui cu regi-

s

mul ... Eu tiu ce tiu 'l-am spudaksit pe Radu pen' a nu '1 lua de ginere, i '1 cunosc maî bine de ât voi. El îl un sturluibat ... o vertelni care face i alt nimic. Cât pentru fuduliea luî de faerrr juiiJot, dac' ar inea mult la densa nu s'ar fi cununat cu fata luî Hagi Petcu. Prin urmare ? Verdulescu. '1 Prin urmare trebue Petcu. facem a 'neun om în(Jestrat cu un nume jge cu tropos subire, cchîu ca al luT, i cu rang de pring, îî necinstete :'^henia când se las pe lene.
.

.

.

.

.

.

c

s

Verdulescu.
lin

— Aa
.
.

este,

Petcule;
?

aî vorbit

ca

carte; dar' cine se

Petcu.
tu sC
'l

— Cine
\2i
. . .

greasc
! . .
.

aducî

Adela ? prokimen
?
.
.
.

(citr
.
.

AdeU)
.

.

.

sar

Dac' aî vrea când îî desple.

teti prul

Adela. tatl O! Ce o Petcu. ce tat Astfel m'au en^lendisit neneacta, când aii avut poft s'o duc la teatru i a doua (ji am luat numat de cât o lojie la rondul
.

— —

tii

tertip
.

femeesc
!
.

.

.

!

.

.

.

.

.

al

doilea.

Adela. Nu aî îndrzni nicî o dat luT Radu de un lucru aa de serios.
67418. UI.

s

vorbesc

It

.!

1138

GINERELE LUÎ HAGI PETCU

— De ce nu pSstrea ta îî d pitak poi pretindarisi ce 'i Adela. — Radu ar din umeri i nu 'mt ar respunde. Verdulescu. — Ce-aud El ridic din umeri când greti dar' Adela. — Ba nu Verdulescu. — Eaca, caca ... de ce coborî ochii
Petcu.
?

la

mân

ca s^

place.

ridica

?

ÎV

1

.

.

.

.

.

?

Se vede dal. Petcu.

c

brbatu-teu

îî

cam

.

.

.

nepoliticos câte-o

spune drept.

— Nu cumva tratarisarisarisete cum Adela. — Nu, tat. Petcu. — Nu îubete cu sevas ca pe-o lukokera Adela. — Ba,.. Petcu. — Apoi dar ce arat ne curat Verdulescu. — Ascult, Adelu
te
.

.

.

te

?

.

.

?

.

.

.

ce aî la
:

eu suntem nscui pe lume pentru ca se privighem asupra ta Spune Aî vr'o superare ? Aî a te plânge de Radu ? îî aîî bun Adela. De el ? nici de cum mabil ... Eî apoî ? ce 'î trebue maî mult ? Petcu. prea bine; dar' nu Bun, amabil Verdulescu. frute bag de maî mult de cât pe o
suflet,

drag

.

.

.

Tat-t2u i
.
.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

1

.

.

.

.

.

sam

ppu
lui,

muic

.

.

.

Adela. Chîar aa s6 fie mea!.. Sunt prea timid cu

aa

este

?
.
.
.

Nu
.
.
.

e

vina

e a

densul,

nu îndrezncsc

i sunt încredinca pe o copil eit abîa din pension^ i prea fericit de a fi pringes. Petcu» Aucjî, dobitocul De ce nu te tlmcetî cu densul ? Verdulescu.

at c

se 'mî deschid inima în ochiî luî

me consider

.

G1^'E1ÎELE LUI

HAOI PETCU

1139

cercat o de niaî multe ori; îns toAdela. nul cu care 'niî-a respuns, se acoard astfel de pugin n'am avut curagîii se urmez cu gândirea me, Sunt oare care confidene care aii nevoe de a fi înSufletul e ca o pseric ce se sparie curagîate de-o umbr Me 'nelcgî, nânaule?

— Am

c

.

.

.

.

.

.

'ntlcg poate? se (;Jic de esemplu luî Radu ceea ce 'mi-a plcut în persoana luî, nu 'i titlul stfii de prirg, dar' noble manierelor luî, veseliea luî de âon ton, dispreul seu pentru cele mici

Petcu. Adela.

— Eaca
.

.

.

c
.

— Ba i d-ta, tat
.

!

.

.

Da

eii
.

nu
.

te

.

Cum

ale lumiî?
visuriloi-

Cum

s6

^ic în sferit

c

el

este eroul

mele de copil, dac la cel ânteî cuvent ce rostesc el îmî taîe vorba cu o glum? 'î vesel, Petcu. Na! dac glumete, dovad betul.

.

.

Verdulescu.
cu nevasta
luî.

— Ba,
!

Petcule

1

dovad

c c

î

e

urît

dar' din

Urîtul îî vine nu de la tine, trândviea vieii sale. Un brbat nu 'î iubete mult vreme nevasta, când n'are alta de fcut de cât s'o îubeasc Adela. s6 fie, nânaule ? îî de prisos sS maî întrebî pe VerduPetcu. lescu, dac 'î o spun eu.
.

Petcu. Adela. Petcu.

— Urît — Aa — Fleacurî
(Adelei)
<oftând)

cu tine
'mî-e
.

?

team!

— Aa

.

.

.

Verdulescu.
Petcu.

— Are
i

trebue economisit ca

vit

Eaca, de pild, eii pentru ce-am sltot-deauna pe nineac-ta? n'am avut pentru nicî o dat vreme s^ m^ gândesc la densa.
.

dreptate, averea.
.
.

tat

teii

;

ainorîul

.

.

c

Verdulescu.
de cCiisurî pe
(ji

— Brbatu-teti

are dou^-c^t^cl ca sâ te Iubeasc
.

i patru

.

1140

GINERELE LUÎ HAOI PETCtf

PetCU.
P^an SC

— Gmiiilate
— — —
;

Ue

mai mult de cât trebue un huzniet, i 'î videa cum te-a iubi.
.
.

.

.

.

Adela. - Un huzmet r Adic o slujb. PetCU. Bine dar' cum se '1 înduplecm } Adela. Lsai pe mine. chiar astCjlî. voî PetCU.
.
.

.

.

se

ir.c

sprijinii

.

.

.

Verdulescu. Ba PetCU.

— Ast(;lî?.
nu,

.

înaintea zacus.rî?
.

dup

.

.

Am
VI.

paratirisit

r

hei-

Ziuieaoa

îi

tnai vesel

când mistue.te.

SCENA

PetCU, Verdulescu, Adela, Radu, tefan.

Radu.
sint

(i.reseiUâiKi

pe

Stcf:n.)

Dra^JU

Adtl
.

.

.

.

îî

\^\C

pe verul meii, pringul tefan Movil necunoscut.

.

.

Nu

'i

e

Adela.
bit atât

— în

de des

adever, domnul meii, Radu 'mî-a vorde d-voastr, ve consider ca pe

c
E

un

vechili amic.

tefan.
fericit

— Aveî dreptate,
(încet
luî

doamna me
de tot

de acest

titlu. (încet Uu Radu)

i me simt plcut cum,

nic.i.

Radu.
Adela.


a

tefan)

Dar;

e gentil, (cirâ

Adela)

te-

fan e oaspele nostru în tot timpul concediului

s^Ci.

tefan
sunt
silit

— Sper, domnul meu, ca e lung concediul. — O lun numaî, doamna me dup care
.
.

.

c

merge cu regimentul pe malul Dunrei'. Ved cu mulcmire, bcizade, Aferim l Petcu. ve place a nu idea cu manile subsuori

.

.

.

.

.

Radu
nu pricep.

—(în pane) Batc ^eoa, socru; dar'
(într un fecîor aducend un tablou.)

me

fac

c

.

OINERKLE LUi

HA(JI

L'ETUU

1141

— A bine cole pe scaun, lân^^l Vin* tefane se 'mî daî opiiuea MinunatI tefan. — ce frumos efect de asfinitul Soarelui Cum gsiî, doamna me Adela. — în adever, minunat Privii cat de naRadu.
.
!

Mria Feciorul. domnul Ponianu.
.

ta ... o
aa(;lc'l

adus cadrul

ista

de

la

.

.

icrcast

.

.

la.

(csamininj ubioui)
. .

.

.

.

îl

}

!

.

.

tural se strecur radele Soarelui
rilor!
.
.

p'intre frunc^lele arbo-

cum

se joc

în

lini,>;te

pe faga apei!
tablou

.

.

i

în

deprtare ce pat de lumin
albastrul Cerului!
:)o:'le
!
.

ari^^toare se întinde pe

.

O!

e

un

frumos cât se
.
. .

.

.

Petcu.
SC

— Ean
îl

s2

videm i

noî, Verdulescule
d-ta,

Petcu.

— Cum gsescî i — gsesc M6 rog Radu. — O privelisce de enl N'are Petcu. — Fleacurî
Radu.
îl
.

?propic amendoî.)

iubite socruie?

.

.

ce înfagoaz ? la culcatul Soarelui.

.

.

.

nici

o
.
.

nofm ...
.

Se
cu

videî portretul haz îî sare
.
.
.

ce
în

am

în

odaea mea
.

acela

'i

Radu.
Petcu. cot i cu

Enicerîu eu mu.steaa de-un co?cr»gea sabie în mân?l; ear' gîos, de givu' Pricepi înpregîurul lui o mulime de cpinî taîete.
B<i
.

—i —

ochî cât colo
. .

.

.

ce represint?

vr'o


i'h'S

turbat?

nu

.

.

Un

.

.

dec dat cum
in

îl

vec^i

c
îî

le-aîi

fcut

pe toate,

vremea r^smcrici ..,

lucru cu

noim
. .

care te oge-

rete i te

? tablourile cu nohnâ îi plac, ce nu 'mî-ai spus mai de^^rab ? se comand, înadins pentru srbtoarea d tale, un tablou cu o noim i maî og^ritoare de cât Enicerul d-tale. Care tablou ? Petcu.
.
.

Radu.
.

— Aa

.

.

.

.

socruie?

.

.

.

Am

Radu. O ceap. tlet în patru bucî

— —

.

.

.

mic.
.

.

.

I

.

pe-o

mas

o sC^rman cepuoar de lemn ... cu cu

.

1142

--

GINERELE LUÎ HAGI PETOU

sS nu te itul alturea lacrimi în ochi,
.

.

.

poi

uîta la ea

fr

a't veni
parale,

Verdulescu.
Petcule.

(încet

im Petcu)

Te

îea în

triî

Las s mg îee, c nu me dau. Petcu. tefan. — Care artist a fcut tabloul acesta? Un tenSr cu mult talent ce-a studiat Radu. Roma, i care moare de foame la noî. i cât 'î-aî pltit pe bucica asta Petcu. pânz ? Cinqlecî de galbeni. Radu.
'1

— —

la

de

unui zugrav care Cincjcî de galbinî Petcu. Pe la vreme de mas aî fi putut moare de foame ?
1

— —

.

.

,

.

se'I

cumperi cu

Adela. Petcu.
leu cotu
nie,
.
.

— Ce
.

—O

cincjgcî
I

de
.

leî.

tat
o

! . .

1

.

Nu

Verdulescu.
Petcule.


?

preul ce tat aa, Verdulescule
1 .
.

pânzei e un
.

.

.

(încet luî Petcu)

trântit

o

gogom-

Petcu

(intrând) Poftii la mas. Feciorul. (ctr fecîor) Spunc stolniculuî SC scoatc din Petcu. (cir-i pivni o garaf de Comandaria de cea bun ine opt tefan) AiTî adus-o CU îttsumî de la Kipru Nicî Sultanul nu bea maî bun sute de leî balerca oiTî lsa garafa lor. (încet luî verduicscn) Noî tt'om bca Na fi avend bîcRadu. Opt sute leî balerca tul Sultan cu ce s'o plteasc.
.

— Cum — —

.

.

ce

fel

?

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

!

.

.

Verdulescu.
rale, Petcule.

(încet ihî Petcio

Ear' te îea în

triî

pa-

Petcu.

— Se

fie

de bine

!

Petcu n'asud nicî de

patru parale.
(Es cu toii prin stânga.)

.

aiNKRBLE LUÎ HAQT PETCU

1143

SCENA
Feciorul,

VII.

loim, afer.
ua
din fund)

lOÎin.
nule
lighifeti.

(bigend capul pe

Sluga d
?

talc,

doiU-

— Sunt la dejun; dar' ce vreî? loim. — Am pugintichi treab cu chiconu
Feciorul.
Petichi.

loim. — Acas

Feciorul.

— Ce

cauT, gîupâne
's

boîeriî,

me

rog?

Hagi

Feciorul.

loim.
b^.

— Vin
'întrând)

mânî.

(ese.)

Munî, nu pot che intrm
...
')

iu Sa-

(strigi încet la

u^)

af^ri

— Kitn a hier, af^r. — Nu nimcnc Sloim. — Kim, kim. af^r. — Meiti Gottl frumoas dughean ... tot mobile de Lipschi. loim. — Azoi, cumperate cu banii a notri.
loim.
*)

af^r.

(artându-s*)

VliS tst ?

(intrând cu sfieaU)

?

(priTînd to gîurui lui)

.

.

'f

aicî

Io

.

.

.')

af^r.
vide
.
. .

l'.

afr. — Cre^î
pliteasc datoria

loim.

Aif veî! banii notri Vm.

.

.

,

Când

'i'

om

nun

Vus

ist?
tu
clie

Ilagi

Tetichi
?

a

vrc
'i'

si

ni

luî

Furst Radu
?

loim.
<le

i

de ce nu,
Fiirst

me rog?.. Nu
Radu

destul

chind

ateptm

s'o insurat

cu

o

mare; Hagi Petichi o cuniperat un ^xti^xgrof. Acu *î vreme se cerem banii notri. Chit aY se
Icstre
cî tu
?

t)Ce eM«7
3) 3)

Vin

aicf.
. .

A«a, dar*

1144

GINERELE LUt HAGl PETOU

afer.
de
lei,

(scoând un sineo

Mult

:

4831 de

galbinî,

27

30 de parale

i jumtate
sînet)

cu dubunda

pen
^'^^'

asta(Jî.

lOÎm.
biny,

fscoend asemene un

i
.

CU
.

S^^^
.

^^^. .

9

leî,

âlCr.

loîm.

— Spune

6 parale i jumtate. VllS P (se pune pe colul unui
drept, cu
chit

aferl
'1-aî

scaun.)

inchercat pe

afer. Pe Radu (coborând ochii) Cu nimic, cjeti. loim. Cu chit sut la sut afer. — (ri4ând) Dubunda boeresc dar' tu, loîni loim. — Iii? Iu sint bencheer, nu zaraf ca tine.
.^

— —

?

.

.

?

.

.

.

r

.

.

— — i urm un cal Tirgu-de-sus. afer. — Minciuni; am harabagiu. loim. — i pe urm dischis kercîm afer. — Mîncîunî; ain dischis-o Tataraî.
in

chinosc eu. chinosc pe tine ? nu te tiu de chind aî vinit de la Snîatin 'aî vindut mere murate in Tirgu-Cuculuî ? afer. Mere murate ? minciuni. Ani vindut pcrge putrede. loim. pe aî fost bricar cu kerua cu
7Air

— Vus zur palm? loîm. — i eu
afer.
in

Am

pus dubunda

'n

capital

:

atita tot,
.

cjic

^eu.
vuliii cu

?
.

bencheer?
.

.

din

col a

Te

nu

te

.

.

fost

in

Pc-

curarî.

in

loim. — 'aî
afer.

vindut rachiu misticat cu vitriol. Mincîunî; cu vitriol i cu cîomofaîti
.

.

.

dar' tu aî fost

loim.
aî vindut

Nijni-Novgorod. afer. Minciuni; aî
hosentrai
.

— Iu —
. .

maî detreab?
?
. .

Am

vinit

din

ara
la

rusasc,

de

Ia

vinit

de

Novo-Sulia i

pe vulii strae rupte,

giletches, surtuches,

CUNERELE LUt HAG£ PETCU

1145

— Vuâs —i carabine. loim. — Carabine Fus fer a carabin afer. — Veist nisi vus a carabin
loim.
afer.
(mânios)

?

pistol riginite
?

*;i

?

r bin
Jiat

loim.

— Nu schoin A carabin tac a caafer. — Abr zug iner vis dus fer a ding. loim. — A ... a .,. a ... a! Nu horji Eh vel
.
. .

ist ?
ist

i

;

dir a

mul sugn! a
lifki'j

carabin

ist

a zoi a duighi vus

hertn a koîlbn, an der saat a panafki, kogiki. st di dran cbs a kig/ii/kc, a proh ind ebs a klakcs, iud macht di eniskes a tos ; eniskes maht plosk: der koglthi trosk, ind in der lifki a grois hermider, und di bist toid vi a hind l

a

intn a eniskes ; oîbin a

iu

afer.

— Up-nct cadcpesoaun)
)

Aî !

vcl mir gJtcvaltl

(Se aude sgomot de scaune alture.)

— VuS — ui) afcrl-I loim. afer. — Ha ... a ... a ... a:
loim. -.
^ afer.
jr
(tresrind)

tSt .'

/

(ascultând la

?

loim.
af^r.

— Se

scol boeriî
liaî ...
)

de

la

zakiiski

.

.

.

H.n dci
se

j^rab se nu ne ghisasc
Haî,
love»c, voind %i ea.ii tnpreuni

aicV.
(»e rSped

aniendoî

la

ua

din fund

loim.
r.ic

(ridicând palma a.snpra luî î?afer)

Nvi illipingC, cllC
fac

afer.

loim.

— — (e af^r. —

trosk.

(a»emenc)
nJ)

Ean se daT, che Di dimer hind.

^i

eu trosk.

(urmânduM»

tH^

dii

bist a

^niok.

.

.

1146

GINERELE

LUÎf

HAGI PKTOU

SCENA
(înlorcendu-se de

VIII.

Radu, Adela, tefan, Petcu, Verdulescu
la

mas.)

tefan.

de Comandaria n'are pre. Me sîmt prea cinstit Petcu. Socrul meu e omul Radu.
. .

— în — —

adevr, domnule Petcu,

vinul d-tale

c ve place,
cel

bei viu.

lume orî ce lucru bun are în treaz pentru mine i pentru amiciî meî, i, (Jeîi, aT fi fericit dac s'ar înfâgoa vr'un prilej unde s^ 'i probez recunoscina me. Beîzade Petcu. pi 'mî Radule, pe nume ... Radu. doar' sunt
.

maî delicat din cas, d-luî îl ps-

ct)pilul

— — Petcu. —
(tare)
.
.

.

.

.

d-tale.
(încet luî Verdulescu)
.

Parcmi-se
.
.

c c acu
.


.

vre-

mea,
\\

drag beîzade Apoî Radule dac vroiî numaî decât s^ 'mî facei o mare mulumire,
.
.

.

.

— Cum Petcu. — Priimind a într pugin mfilonikic cu mine asupra unuî predmet care vS privete Radu. — Ftlonikie asupra unuî predmet
Radu.
?
.
. .

lesne

.

!
.

.

fie,

iu
.

sunt gata se te-ascult D-lor (toîsepun seana este deschis bine- voii a edea pe scaune) D-Hul orator Ha^i Petcu are cuventul. Petcu. Iubite Radule, de triî luni acum, de când v'aî însurat, aî dus-o una cu bencheturile, cu zaifeturile ... Ar fi vreme poate de a ve maî schimba tabite socrule
;

fie

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

bietul.

Radu.

Petcu.

— Cum? domnule orator ... nu v^ 'nSleg. — MS eksighisesc Radu. — Eksighisii-M^
.

.

.

.

.

.

.

.

CHNERKLE LUI llAGI

VmVU
de gând,

114/

face

— De pild, ce-avei Radu. — Când? a^î? Petcu. — i i mâni negreit vr'un plan pentru planul Radu. — Negreit
PetCU.
de-acum înainte
a^î,
?
, !
.

m^

rog, a

,

.

ke ta lipa
?
.

,

.

.

avei

viitor

.

.

d{\ ceea
a(,lf
.

ceam fcut

îerî,

meu este i mâni ceea ce

de-a face voîu face

.

.

vecjî,

îubite socrule,

c

sunt statornic în obi-

ceîurile meîe.

Petcu,

Radu.
hotria.
.

— Adic, eti hotrit a nu face nimica? — Apoi d aî face ciubote dac'aî
1

sci ciu-

.

dar'

educaia
'i

me

aii

fost

necomplcct din

nctiorocire.

— Dar' de ce e vorba Petcu. — De ceea ce trebue se
Radu.
.

Petcu.

— Nu
.

vorba de ciubote.
?

face un evghenist

ca d-ta
IUI

.

Radu.
poate
soriea

— Un
a
fi

evghenist ca mine,

avea maî
fericit.

bun

când se însoar, ocupare de cât a'Y îiibi

i

Adela. — în adever, Radule, aceast ocupare este ca maî plcut îns nu am mândriea de a crede
;

.1

— Pentru ce atâta modestie, drag Adel? Adela. — Pentru c un brbat e chemat a juca
iin

af Radu.
eu
rol

fi

în stare sS

ocup toate orele viciî

tale

.

.

.

demn de numele
în
?

mai a tri

Radu.
Adela.

—i — i aî dori, cât pentru mine,
voi sS întru în oaste?
.
. .

sSu în lume ear' nu nuatmosfera vieiî casnice, ca o fcmec.
. .

.

c.i s(*

urmezî

esempiul vCruluî dtale.

Radu.— Aî
Adela.

— Ba nu Radu. — Dar'
?
.

dar*

.

.

.

1148

GINERELE LUÎ HAGl PETCU

Verdulescu.
tr'o

— Am
. .

dori cu toiî ca sg intrai în-

Singurele cariere ce 'mî sunt permise Radu. mie, sunt cariera militar i cea de plugar Petcu. Me ertaî maî sunt i altele, precum
.
.

ministeriile,

i vroete ca se face parte din ekpaeaoa Sta'î tului, dovedete împrotivitor Ocârmuiriî. (scuiându-se) Pcn* Radu. aicî, Hagi Petcule ... nu
cine nu

— — senatorlîcul deputiea Radu. — Nu ^ic ba îns nu pentru mine. Petcu. — Patrida ctre ca s'o slujim cu toiî,
. .
. .

carier

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

's

c

pot disîî ctx pardon. tefane; pentru ânteîa oar se vorbesce politic aicî, i te asigur va fi pentru cea de pe urm oar. (încet iuî Peteu) Aa'î ca'î Verdulescu. eit abra, Petcule ?
vreii sg

cad

în

politic cu d-ta
. .

;

opiniile se

cuta, ear' sentimentele nu

.

(câtr stefan)

c

Petcu.
cel

(încet lui Verdulescu)

Nu
.

face
.

nimic

.

.

.

ÎUrUul
alt

d'inteî
la

rare

orî

isbutete
Un

.

om maî

trage

lurti

vreme.
(.\dcla ese în dreapta.

Feciorul. O vi nit vr'o triî negustorî care ateapt în salonul cel mic, i c^ic c'au se greasc cu
cuconul Petcu. Bine merg îndat ... Petcu. Radu. Ce negustorî se fie, îubite socrule ? Creditorii evgheniei voastre, îubite Petcu.

fecîor intr.)

— —

;

gi

nere.

c; 'î-am dat în deplin proprietate buni de pus în pe nisce monstruositî ale Natureî Trebue sg 'î cunoscî, muzeul din castelul Ocnei tefane ? loîm i afgr.
.

Radu. tefan. Radu.

—i
.

— Aî meî? ba aT d-tale ... eu — Ca present de nunt
?
.

i'î-am druit.
.

.

.

.

.

.

.

.

.

GINERELE LUÎ HAGI PETCU

1149

tefan.
<^cna!
i
.



.

îî

cunosc
lor

^i

'i

.

Cunoscina
loo
.

me ine
. .

prea cunosc, mâuca'i-ar destul de scump: loo
telharie
!
.

loo pe an.

Petcu.

la

sut!

ce

.

'aî avut
(Jic
. .

(lobitociea se le

plteti? mc ertai,
avut

vreu se

.

neghîobiea

tefan,
ghiobie,
Ljat
st^

— Am

i acea

dobitocie

i acea

ne-

^

— Radu. — Tot îmî mrturisesc pecatui. dau Petcu. — Bine c 'mî-aî spus o Am s^ numai cât se cuvine dup lege. Radu. — Ba se nu facei una ca asta, iubite sodobîn(,li

precum (Jicî foarte frumos. Petcu. i d-ta, Radule, tot aa
pl.itetî?
1

te af le

.

.

.

.

.

le

li

crule

.

.

.

Sineturile mele trebue se

fie

achitate

fr

nicî

o scdere. Petcu. — D'apoî n'aî priimit în na/i/ nicî pe giu•mtate din soma cuprins în sîiieturî Radu. — Aa este; îns datoresc acea sum în.
.

treaga.

Cuin?.. nu pricep. datoresc nu hoilor ceî de cmtarî, dar' o datoresc semnturii mele De vreme ce am recunoscut acea sum, ea represint datoriea me de-

Petcu.

Radu.

—O

!

.

.

)lin.

Petcu.
•inslit,
////,

— S^
cred

am

ertacîune.

Eu

sunt negustor, simt
ce-aî

i

c

numrând soma

priimit u\

cu

dobînda

legiuit,

cinstea dtale

rC'mânc

neaiin.s.

Radu.
Petcu.
tea

Cinstea

mea i

poate, dar' onorul nu. Care vra s6 (jictî, rin Ear' nu pricep cu onorul d-talc nu sunt tot de o mr. . . .

.

.

ur.

Radu.

— Nu

<^ic

.

.

.

!

1160

-

GINERELE LUÎ HAGl PETCU

nu'î nas ca nasul unui evghenist.

deart! Apoi dar, fiind c cinstea mea este însrcinat a plti datoriile onorului d-tale, me duc se 'î huesc pe creditorî, dup cum tiu eu. Vin' cu mine, (ese îr.preim cu Vrnli.les< VerduieSCuIe ... Cu plecciune.
. .

— Care Radu. — Nu PetCU. — Care
PetCU.

vra

se

(Jice,

nasul

unui bogasier

vorba de noî.
vra se
(Jice,

egalitatea e o

palavr

n.)

SCENA
tefan.
Adela.
te-ateapt

IX.

Radu, Adela, tefan.

— S'au —

cam

(intrând)

superat domnul Petcu Radule, domnii Leonil i Bancescu
. . .

în salon.

(încet luî tefan) ScCOndanil (ta.e) Tazleuluî Scii pentru ce-au venit pentru ca se 'mî vadS caiY ceî noî tefane, bine de 'î primesce tu în locul meii ... i le spune am eit. (încet) Reguleaz con.

Radu.
.

.

.

.

.

f

c

diiile duelului.

ornic)

— De ce nu voescî se primescT, Radule? — Pentru c prefer se remânem înpreun amendoî. (cmând u Câud nc vedem tefan. — Acum sunt doug ore. Domna Rosescu me ateapt Radu. —
Adela.

Radu.

'încet luî

Radu)

^

(încet luî
.
.

tefan)

pe

la

3

ore

.

sS ne 'ntelnim pe

la

4. (Stefanese.)

SCENA
Radu.

X.

Radu, Adela.
(se

pune pe canape, deschide un jurnal, casc, apoî

dict)

Adel, mergi desar

la

teatru?

;

GINERELE LUI HAGI PETCU

1151

— Merg dac veni cu — Oîii veni ... Ce rochie Adela. — Care 'i-a plcea.
Adela.
. . .

mine.
?

Radu.

aî sS pui

pentru mine tot una 'mi c toate te prind de o potriva. Adela. Radule e^tî cunoscut în Iai ca un model de elegan, ca un om cu gust maî deosebit; ar trebui se mS povuescî în alegerea toaletelor mele. Drag Adel ... eu nu sunt un jurnal do Radu. voescî sS fiî elegant, nu aî de cât se , imitezî pe damele cele mari din societate, de esemplu
i

Radu.

—O

cât

.

.

.

voesc se

(}\c

c

.

.

.

mod

.

.

Dac

pe domna Mezianca

Adela. sama ?

— Radu. — De ce
Adela.

...

(cu intenie)

Pe domna Rosescu

.

.

.

maî cu

Adela.
>itele.

— Pentru c Radu. — Ce
— Maî
în
.

maî cu

sam

ea 'î place

pe domna Rosescu } mai' mult de cât

te face-a

crede ? alalt sar, la
.

visit

lung
.
.

loj
!
!

.

.

Domna
are spirit

oper, 'î-aî fcut o Rosescu e frumoas,
?

— Dar prea mult. Adela. — Radule, de ce nu'mî daî de de câte orî fac vr'un lucru care'î displace Radu. — Pentru c acum n'aî fcut nimic care
Radu.
(Mici tcere.)

:legant

cochet

.

.

scire,

?

pfin'

sC'mî

fi

displcut.

Adela.
mele
;

—O

I

Nu'mî

fac ilusiî

asupra

defectelor

sciu tot ce'mî lipsesce ca sS fiu

demn

de tine

dar' dac'aî voi

se'mî desvolî spiiitul, se m6 deprinc^î cu ideile lumii în care m'aî înirothis, eii simt le Iubesc îndestul pentru ca s6 mc nietas6
dirigî,

mS

c

niorfo.sez

îndat.

Radu.

«.icrutiitiu'i ii.iMia;

A^\ pcrdc

inult

CU asciiic-

1152

GINERELE LVÎ HAGf PETCU

nea metamorfos, drag Adel chiar de-aî voi se îeu rolul de profesor cu tine, n'aî fi în stare se'î Studie lumea ... în societatea cea aleas daii lecii se gsesc modelele cele perfecte. Dar! în ea se afl domna Rosescu. Adela. nu 'î a;;>a ? Nu cumva 'mî-aî Radu. Ear' domna Rosescu ? face onorul se fiî jalus de mine? Fii drag ... jalusia e un sentiment bogasieresc. în lumea cea mare cstoria nu'î un mriti prosaic ea 'î o unire de tot ce este nobil i elegant în via aa dar, când sunt absent, departe de tine, Adel, nu te 'ngriji de ce fac; gândesce-te numai la aceste: c'mi scutur defectele afar din cas, pentru ca sS mS 'ntorc lânga tine ca un brbat perfect. îns defectul teu cel maî Adela. Se poate
.

.

.

.

.

.

— —

.

.

.

.

.

.

.

.

.

;

.

.

.

mare
j)unsul

în

ochii

Radu.

— absena meî este — Complimentul e delicat
. . .

...

ta.

...

i eat

res-

meu.

'îî

seruti

mâna)

Cine vine?.. A! creditorii!
XI.

SCENA

Radu, Adela, loim, afer.

loim i afer. —
Radu.

(intrând)
1 .
.

Al vet l pecatele nostre calicit ca in codru Heriî

Nerr Furst, herr Filrst. chiconu Hagi Petichi ne o
.
. .

— Ce

.

.

v'au fcut Hagi Petcu

loim
lot ce

i afer.


.

?

(înpreunâ)

In

loc se ne pliteaschi

ne este dator,
?
.

mria
vorbii

ta ...

^Z

veil

am remas

lipiî pi mi n tu Iu T.

Radu.
soanrif.

— Cum loim. — Socru

pe
Hagi

rend,

i nu vS maî

d

tale,

Petichi ne-o dat nu

.

.

.

!

.

GINERELE LUÎ HAGI PETCU

1153

mat

chite

jumtate din

che sintem nite telheroî, invoeal cu dinsul

datoria marieî tale, (;jichjnd i ne-o silit se intrm la
. .

Ai veî ! banii niî banii niî. Au(Jî, Adel, ce ruine 'mî-au fcut tatl teu?., (câtri jidanî) Nu 'î nimic tceî din gur.. me oblig s^ v^ numer eu restul. (cu bucurie) Tot ? tot ? afer.
(piângend)
. .
.

afer. Radu.

— — —

.

.

.

.

.

.

.

loim. — D-ta eti un plitetî, me rog, che nu
grofineî,

te

grof ... dar' cu ce-aî si ni poi atinge de (Jestrea
}

fr

afer.

— Aa

Învoirea d-sale

loim.

— Aa

mai mria dache a lesa-o inima. (ia o mas scrie >VClela.
O oblig din partea

o spus chiconu Hagi Petichi. e scris in contractul de <^estre. Nusa domnia, poate se ni dispegubeaschi,
o obliga
;

i

apoî o dâ

luî

loîm)

ll,aCa

mea

suntei pltiî.
din

loim
Addeî)

— loim. — Eaca
mai ave nevoe
. .

(se raped de apuc lacom obliga i afer. GoU! mein Gottl Radu. - Maî avei ceva de reclamat? loim i afer. <esaminând obliga) NimicHl Nimic Afar canalii. Radu.

manile


. .

.

.

.

nimichi.

.

me

duc

.

.

.

dar',

me

rog,

chind

îi

Radu.

Afar.

Oe rpede

spre denil.)

loim

i afer.

(fugend)

Ghevalt
XII.

SCENA
(luând pe Radu. lu, etî adorabil!

Radu, Adela.
Adela
la

bra^

fi

»erutând-o cu foc)

O

!

Adc»

Adela.
67418.

— Dragul

meu Radu

.

.

III.

78

.

1154

GINEEELE LUI HAGI PETCU

Unde dracu Hagi Petcu au Radu. ast nobil care 'î-au dat-o ? aî jura
fiîca luî.

luat

c

inima nu eti

Adela.

—O

1

Radule,

nu'l

judeca

cu asprime pe
idei

bietul tat-raeu ... El e

bun i generos, dei are
;

cam

înguste... desvoltate prin

'nelege unele delicatee care sunt educaie îns inima sa are caliti adeverat demne de stima tuturor. Fie, scumpa mea princes nu voîesc Radu. (pendula sun treî ore) Trei OrC (în parte) i SS te contrazic

Nu

!

.

.

.

.

.

!

domna Rosescu m'ateapt.
Adela.

(zimbesce.)
}

Radu.
blare
?

— Adelo,
e

— Ce

gândire te face sS zimbescî
voîescî se facem

înpreun o prim-

)iua

frumoas.
. .

Adela.
(în parte)

Radu. — Domna Rosescu

Voîesc, cu cea maî mare mulemire. Pune'î degrab un al pe umerî, si haide

poate s6 atepte.

SCENA

XIII.

Radu, Adela, Petcu.

(îî

— Eîl beizade^ ve^utu'i-aî creditorii? — 'î-am d-ta snetos. se Fiî blând, Radule, te rog Adela. — ae^â Radu. — 'lam îubite socrule ... i
Petcu.

Radu.

v^cjut,

fiî

(operat.)
.

ancet im Radu)

.

.

un al pe umer!.)

(zimbind)

ve(^ut,

nu

pot opri de a'î esprima toat admirarea ce 'mî-au insuflat dibcia d-tale 'I-aî dat de-a tumba pe hoii ceî de zarafi. Petcu. îî place ? me bucur ... eu credeam din
. .

me

.

protiv

— Radu. — Nici
c
;

te

fi

superat.

decum

...

fie

care

se

port

dup

ideile luî

d-ta aî crezut cu dreptul de a le plti nu-

!

.

GINERELE LU! HAGl PETCtT

1155

maî jumtate
deplini suma.

;

eiî

am gsit i maî
?
.

cu dreptul a

Ie

în-

— Aud d-ta — Adic, Adela i Lc-aî dat isclitura ta Petcu. — Cum Me cart, dac'am greAdela. — Le-am dat-o it, tat. da tii tu aruncat Petcu. — Brea 10,000 de galbinî pe fereastr?.. Radu. — Nu plânge, socrule, c cine samen Haî Adel primblare. are mân cu ogur. Adela. — Haî ... nu me seruî, tat? se nu te vSd Auc^îl Petcu. — Fugi de-acole 0,000 de galbinî Astfcl c onorul, drag soRadu. —
Petcu.
.

?

Radu.

eîi.

?

(ctrâ Adela)
. .

?

.

!

.

.

c'aî

astfel

gal-

binî,

..

la

...

.

.

.

1

(eind cu Adela)

crule

.

.

.

Ha, ha, ha.

SCENA
Onorul Petcu. dac'î aa povestea

XIV.

!

.

.

.

.

.

Am

Se'î art eu onor, maî badeo, fost un ntreu pSn'acum
1 . .

de 'î-am suferit obrzniciile i nebuniile Ean se maî apuc hurile 'n mânî, prea aî luat freul în dinî, i prea facî proac în averea mea, onorarîule crezut c'aî putea se'l aduc la prokimen, i 'l-am lsat sg'î facg de cap în casa mea dar' vSd nu 'î bun de nimic alt, de cât sg'mî afierosasc averea cu onorul luî dac 'î aa, sg'î art Ateapt eu cine 'î Hagi Petcu fsun un clopoei i într un fecior) Spune vtavuluî i buctarîuluî sS vie sus. (feciorul ese» A nu vreî se intri în slujb Etî prea fudul ca se urmezî sfaturile unuî bogasier ca mine ? Prea bine arhon beXzade gustul filonikic prea bine n'are îî place sg tretî ca un haîtuîu, trete

c

.

.

Am

;

c

.

.

.

.

.

.

!

1

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

1156

GF NERELE

LUI HAGI PETOU

fStul
rile

meu ... pungiî.

i

eîl

de

acjî

înainte 'mî-oîu strînge

bi-

SCENA XV.
Petcu, vatavul, buctarul.
M'&î chfemat, cucoane? Vatavul. Dar Ascult Constandine, cunotî pe Petcu. doftorul Vanberg? Vatavul. îl cunosc, cucoane. Petcu. El m'au întrebat maî deunzi dac n'^î vra se dau cu chirie gîumtate din casa mea. Du-te 'ndat de'î spune sunt gata se'î închiriez rendul


!

.

.

c

ist

de

sus.

Bine, cucoane, («se.) Vatavul. Petcu. Domnule buctar.
.

— —

.

(în

parte)

îl

(Jic

domnule, pentru

c

vin' maî aproape. ine io galbinî pe

lun.

Buctarul.
Petcu. pe mâni?
pringuluî,
tul

— Poronc. — Am au^it c pregteti o mas mare Buctarul. — Dar, cucoane. Mâni e serbtoare
. .

i

i

cred

c

va remânea
! . .

mulumit de

talen-

meu.

(în parte) Talent i el are talent, ca i zugravul cel care moare de foame, (tare) Ce bucate 'i'- au poroncit se faci?

Petcu.

Buctarul.
de verdeurî,
brique.

(scoate o list

i

o citesce)

Eat lista O sup
:

numit
locul

printaniere
lor
îî

'o sup numit
alta,

Petcu.
de puî.

— în

faci

numit bor

Buctarul.

— Bor,

la

o

mas

mare ?

OmKRELE LUÎ HAGI PETCU

1157

Petcu.
înainte.

— Bor Buctarul. — O
.
.

...

mi

poft mic de bor.

.

.

spune

de dafin latin
.

.

cig feart în salcie de fruncje i al^mâe pepturî de puî de gin în zamuchîu de câprior înpenat cu truffe
.

.

.

.

.

jambon de

Vestfalia
. .

fert

cu vin de
l

Mader

.

.

.

frip-

tur de
face
citurî

fasan

Petcu.

frumos în locul acestor lturi, veî o ihnea cu ceap, un curechîii cu ra, nite recu usturoîu,

— Prea

.

'un curcan
. .

fript ...

cu curechîii

murat.

ceiul la

Cucoane me ertaî. nu 'i obimese mari ... Las obiceiul de-o parte ... Petcu. eu cunosc maî bine de cât d-ta ... i te-apuca de lucru. Ba ... se am pardon Buctarul. M'ai dts-

Buctarul.

.

.

.


.

c

îl

.

.

.

oiiora

dac
.

.

.

Petcu.
onorul
.
.

(In parte)

Eaca

!

i

el

îmî

scoate

ochii

cu
la

(ure)

Haî, nu maî
se

lungi

vorba

i

mergi

bucrit^rie.

I

Buctarul. — Eu igneti mai bine
l
.

me

'ngiosesc

a face
'n

bucate
foc.
(esc.)

Petcu. cat se nu
pus
la

— Arde' i
art,ll

.

'mî-oîu

arde
cât
.
.

mâna
.

mâna
.
. .

'î-a

plcea,

numai

bucatele

Haî

(frccândui mâniie)

Am

'mî rtîmâne de cât SC trimet ca se pofteasc pe mânî câiva din prietinii ineî: pe kir Kor cu nevasta lui, pe kir Manoli bcalul, pe Hagi Hristodulo, cu care-am fost la Ierusalim Aine-te de-acum hon bcUzade, Haî . s'ati schimbat Hagiul, nu maî e cum ii iii ... (esc prin
cale despre
.

mas; acum nu

.

.

.

.

m

(Cortina cade.)

.

.

1158

GINERELE LUI HAGl PETOU

ACTUL II. SCENA
I.

Radu, Adela

(întrând.)

A! Ce minunat primblare Radu. plcut de primvar S'ar crede cineva
.
.

!

.

.

Ce
luna

aer
luî

.

.

.

în

Maîu.

Adela.

c

Radule } nu sciî tu, Adel, etî cea maî din toate damele ce cunosc? Complimente? Adela. Ba, <^eu, nu Adeverul în toat sinceRadu.
fost urît cu mine,
.
.

— Nu 'î-au Radu. — Urîtl cu

tine

!

.

.

Da

— —

drgla

.

!

.

.

ritatea ... în câteva

minute, am fcut a(;jî cele maî frumoase descoperiri. Care descoperiri ? Adela. Ânteî, aî un suflet nobil de adeveRadu.

c

rat princes;

al

doilea,

pen' acum lâng tine fost ca un eran care ar fi gza te cunoasce duit o regin deghisat... De-o dat regina îî pune corona pe frunte, i bîetul eran remâne încremenit, cu ochiî holbai i cu limba legat de uimire. Eu? o regin? .. preteniea me nu se Adela. Tot ce doresc este 'nal aa de sus. Radule se 'î plac. Dorina 'î e realisat, Adelu, cci te Radu. iubesc ca un amant de i8 anî. îubesce-me maî bine ca brbatul meu; Adela. voîii fi mult maî fericit Pentru ce ? Radu. o femee Pentru 'mî închipuesc Adela. poate înceta de a'î iubi amantul ear' brbatul nici

i

al treilea,

c
.

c

un

spirit

încânttor

.

.

.

am
.

trit

fr

.

Am

.

.

.

— — — —

.

.

c

c

;

o dat,

.

GINEBELE LUÎ HAGI PETCU

1159

saltat

îns am unele idei care nu 's de poate, dar' care 's înrdecinate în minte'mî, ca toate impresiile din copilrie. Când eram mic, îmî
! . .

— Bravo Adela. — Nu
Radu.

1

.

.

îmî pare bine

c

nu

e^jtî

eo-

mod

închipueam

c

tatl

meu i maica" me

eraii

rude,

i

de-atuncî cstoriea o consider ca cea maî dulce i strins rudire. Amorul pentru un alt om, de cât brbatul meu, pentru un strin, îmî pare un sentiment contra Natureî.

Adel

Eat ideî de matroan român, dra^ Pstreaz-le tot-de-a-una, în interesul fericirii i onorului meu. sunt tot o dat Adela. îea sama îns, Radule geloas, dar. gelosiea e i geloas cu toate o simire. .. bogasiereasc, precum aî (;Jis ... Pentru mine un singur om ecsist pe lume; acelui om 'î-am
Radu.
.


.
.

.

.

.

.

.

.

.

.

c

b

dat tot sufletul meii, i pretind cu tot dreptul se am dragostea luî deplin. în (,liua când aî descoperi ci o înparte cu alt femee, simt toate legturile între mine i el s'ar desfiina! .. Brbatul ar redeveni pe Ioc un strin în ocliif mef, i cât pentru mine din minutul acela, m'aV crede 's vduv. (!n parte) (ure) N'aî Radu. gHj despre asta, scump Adel ... o s^ trim înpreun ca douc5 turturele într'un cuib aurit ... apropo, voesc se daîi un bal strlucit pentru tine; voesc se 'ntuneci prin gra iile tale pe toate dotnnele noastre; voesc ca to( b irbaif sC 'ml pizmueasc fericirea Mergî îndoit de 'î pregtesce toaletele, armele cochetrieT, ca s^ facî

c

c
.

.

.

c

Hm

I

i

.

.

.

pe toî a admira elegana

Adela.

princesei' mele.
vii

M.6

duc;

dar' s6

ca s'alegem

în-

preun armele

cele

maî

victorioase.

.

1160

GINERELE LUI HAGI PETCU

Radu.

— Voîu

veni,

scumpa me regin.

(îî

scrut

mâna. Adela într în dreapta.)

SCENA
Radu;
Radu.
vecjut ce

TI.

apoî Petcu.

— (singur) Orb am fost pen' acum de n'am comoar aveam sub ochii meî Adela e
!
. ,

de-o mie de orî maî

plcut, maî gentil de

cât

domna

Rosescul.. Se me îee dracu, dac nu me simt înamorat de densa Bine-au ^is nu sciu care poet, amorul e ca un vis încânttor ce te face a vedea <ve4Snd pe Petcu) Hagi Petcu pe Bine te ved, iubite socrule eram nerbdtor se'î spun eti printele unui ânger
!

.

.

c

.

.

.

1

c

.

.

.

c

Petcu.

de-aî maî avea o dughean, aî putea marca urmtoare Hagi Petcu, fabricant de ângerî Pecat numai eti mânios pe mine. Petcu. Eu ? Nici de cum D-ta cred te'î mâniea maî degrab, când veî afla hotrîrea ce-am
!

Radu.
. .
.

— Eu — Dar

.

.

.

?

sS puî

:

c

.

.

.

.

.

c

luat.

ttoare

— Ce-aud? luat vr'o hotrire înspîmence privire privirea creditorilor meî Petcu. — Ba nu; privirea d-tale chîar. Radu. — Cum asta? Sunt curios Petcu. — Arhon ginere Când 'î-am dat fata
Radu.
?
.
.

în

.^

.

.

în

?

în

.

.

s'o aflu.

.

.

.

1

cu o
veî
fi

(^estre

— Ear'! Petcu. — M'am înelat ca un
Radu.

om

serios,

de 40,000 de galbinî, am nadejduit i c'î într în ekpaeaoa Ocârmuiriî.

c
.

de

i cam

târ(;Jiu

...

i

tot ca

prost, o îneleg acum, un prost te-am lsat se

daî îama

în

averea mea.

Fiind dar'

c

averea

mea

.

.

.

.

GINERELE LUÎ HAGI PETCU

1161

tuelele onoruluî d-tale

de mare pentru ca sg poatS acoperi chelde belfzade, am chitit c'aî nimeri, ca un om cu minte, fâcend oare care forme neaperate în casa mea. Radu. Forme ? vreî sS ^icî reforme? Petcu. Forme, reforme ... tot una'î Radu. Dac'î tot una bine voesce, te rog, a mi le încunosciina i mie. Petcu. Bucuros Cea ânteî
nu'î destui

— — —

.

.

.

.

.

.

.

.

fie Cea ânteî form este, ca se'mî faci plcerea de a nu mS maî lua peste pictor. M'am sturat de duhurile d-tale.
.
.

— — Form? Petcu. — Form,
Radu.
Radu.

1

. .

.

.

.

.

.

.

— Duhurî

Petcu.

— tiu c

?

mg

privetî
.
.

ca pe-un

.

.

.

negus-

tora, ca pe-un prostule.

Radu.

—A

Petcu. Dar' afl, domniorule, maî mult gîudecat în papucul meu de

!

.

.

socrule

c

se

f^^setc

cât sub

p-

— bogasiePetcu. — Se poate ... eu nu be^zade ... nu intilom Radu. — Te cred, cred n'aV nevoe se Petcu. — Eu liberarîu i 'mî bat gîoc de arrcscî
.
.

lriea d-tale; au^itu-m'aî, arhon be^zade? Radu. OI.. Fii., fi!.. Aste 's vorbe
's

's

.

.

te

;

strigî.

îs

...

hontologhie ... o tii d ta
meritul lor, ear' nu

?

Eu gîudec oamenii dup
titluri
. . .

dup
ochiî

evghenia nu pl-

tete

nicî

un zlot

în

meî

.

.

— Nu! — Prea bine care vra sg ^icS, pe mine cu merit? Petcu. — de cum N'aî merit
Petcu.

Radu.

—Nu?

Radu.

!

.

.

mg gsescî

13a nicî

.

. .

nicî de-o licac.

.

1162

GINERELE LUI HAGI PETUU

— Apoi dar pentru ce dat pe Petcu. — Pentru ce 'î-am dat-o Radu. — Aî avut dar vr'un gând ascuns, când m'aî luat de ginere Petcu, — Uu gând ascuns Adela nu me iubea când m'aî Radu. — Negreit
Radu.
?

'mî-a'i

fiîca

d-tale

?

.

?

(turburat)

?

.

.

.

pe de alt parte cunosceaî numerul datoriilor mele ... i nu cred ca acel numer monstruos te-au îndemnat a me gineri fiind dar' n'am nici un merit, i nesocotescî titlurile de noble, sunt silit a crede c'aî avut un gând ascuns în privirea me.
atras în casa d-tale;
;

c

c

Petcu.

— Eî

1

.

.

chiar

aa

se

fie

.

.

.

Nime
. .

n'ar

avea dreptate s6 me katigorisascâ^ c'am ctat se 'mpac înteresurile mele cu fericirea Adelei Scocnd din pung 40,000 de galbinî, am vroit se îeu un ginere care se me poate dispgubi de jertfa ce fceam în favorul luî 'a copilei mele gândit la Adela maî ânteî, cci era o datorie pentru mine dar' am gândit i la mine ... Ce reii gSsetî d-ta întru aceasta ? Radu. Nicî cât de pugin reu, iubite socrule. Ai fost în dreptul d-tale De eti greit în ceva, este numai n'aî avut destul încredere în mine. Petcu. D'apoî cum era se am încredere într'un
. .
.

.

Am

;

.

.

.

c

om

nisce gluiuc partea unui om cu mintea coapt ca d-ta ... în adever, o mrturisesc, nu sunt un ginere foarte respectuos îmî place a ride, a glumi; dar' în lucrurile serioase, sciii a fi serios ca 'î cu dreptul se pretin(^î de la orî cine, i gsesc mine tot concursul, tot ajutorul de care aî avea tre!

hojma rîde i glumete? Haide te-aî superat pentru Radu.
care
.
.

— —
. .

de nimic

?

Me

mir, din

.

.

.

;

c

buin.

GINERELE LUÎ HAGI PBTCU

1163

— SC nu cred Sc cfcd — Ea sS vedem, socrule, ce o sfieal. ^ervi?.. Spune' mî fâr Petcu. — SS spun Radu. — Fie i aa îî mrturisesc c'aî Petcu. — Dac
Petcu.
(tn parte)
'I

?

.

.

'I

?

.

.

Radu.

îubite

la

te pot

nicî
.

.

.

ritos ?

ritos.

.

.

.

dori

se te

v^d bine cu Curtea.

Radu.
f^ust

— Dar'
.
,

ce'i

pas Curiî

de mine?
.

Nu cumva
asemenea
?

Nu'î vorba de gîoc Petcu. deertciuni
.

— Radu. — Dar' Petcu. —
pentru

sS joci la balurile cele mari?
.
.

n'am

ce aî?

.

.

în

sterit ... ce aî
.

Radu.
pe obraz

— Hambiion
asta,

(ruinos)

Am

.

.

.

.'

.

.

havibiion ! Nu trebue
.

.

se
. .

te

roesci

Hagi Petcule
Nu'î

hambiionul

este dorul sufletelor

Petcu.

timp de 30 de anî de bogasieric, dreptul de a pretinde aî dobîndit o esperien ce'î Comerul este scoal oamenilor de Stat. orî ce
în

Radu.
. .

— D-ta,
la

mree.

(tncurcându-se)

aa

?

d

.

Petcu.
jurnal
lescu
.
.

— Tocmaî
se

aste cuvinte le-am
rostit

cetit într'un
luî

de
.

Bucureti ... le-am

i

Verdu

Radu.

— Ea
.
.
.

conveni maî bine prea pugin Haî

lui

vedem, ea se vedem ce ar putea o prefectur ? Hagi Petcu ? aa ? Un loc la Curtea de Ca.
.

.

.

saie r Petcu.

— Nu prea cunosc — Vr'un post diplomatic arigrad Sciî turcesce, socrule îns aî dori sC Petcu. — tiii de lâng Adela i m Radu. — Ateapt
Radu.
? ?
.
.

pravilele.
.
.

Agenia de

la

?

.

.

.

nu
un.cr)

mg deprtez

.

.

.

.

.

.

.

.

.

iove»ce

p«ae

'fam

gsi»

un loc maT bun

.

.

.

..

.

.

1164

aiNEEELE LUl HAGI PETCU

— primescî spune Petcu. — Priimesc Radu. — Da se nu'î cuventul Petcu. — îî dau parola mea de bogasier.
Radu.
îl
?
.
.

— E simandicos^ — Judec însui Petcu. — Senator Radu. — îî place? Petcu. — Cum nu
Petcu.

Radu.

.

.

.

Senator

!

.

!

.

.

(în parte)

Ca

fiîul

luî kir

Manoli.

.

?

ritos.

.

.

.

întorci

.

.

Radu.
stpâni ha, ha
. . .
.

— Ha,

ha, ha,

ha
.

!

.

.

.

ha, ha,

ha

.

.

Senatorul

pardon ... nu ir.c pot Hagi Petcu ha,
I

.

Petcu.

(ÎI.

parte)

M' au pus luesa, berbantul!

SCENA
Radu, tefan, Petcu
;

III.

apot

vatavul

,si

bu-

ctarul.

Radu.

— Vin'

degrab tefane, alearg

.

.

.

Sciî tu

pentru ce Aprodul Purice, în resboîul cu Ungurii pe Scii iret, au fost poreclit Movil de tefan Vod? pentru ce hatmanul tefan Movil aii murit vitejesce, Sciî pentru ce luptându-se cu Turcii la Resboîenî ? pe tronul Moldovei au domnit strmoi de-aî notri, Pentru ca în anul de la Cristos i %G6, Movilescî ? Hagi Petcu se devie senator Ce voescî se (licî ? tefan. Radu. -— Eaca secretul asaltuluî ce-am susinut a(,li diminea, din partea luî Hagi Petcu cu tot nea.
.

.

.

.

.

!

.

.

mul

viciu

— Petcu. — tii,
tefan.
?
.
.

luî.

Pentru ca îneleg acum
1 .

se

te

face

a

într

în

ser-

beizade, pentru ce-am lucrat 30 de

GINERELE LUI HAGI PETCU

1165

mea ? pentru ce-am adunat para cu para 100,000 de galbinî, lipsindu-mS de multe plcerY?.. pentru ca pan evghenia sa belzade Radu Movil, care nici s'au luptat cu Ungurii pe iret, nici au murit la Resboîenî, nici au domnit în ara Moldoveî, sS poate muri de btrânee, pe-un crivat moale, dup ce'î va petrece vieaa în trândvie. bineaî replicat, domnule Petcu. tefan. Bravo Radu. Are apucturi de orator ... i se pregtesce pentru Senat.
anî în vieaa

— —

.

.

.

^i

Cucoane Petcule, am fost la doftorul, Vatavul. îe cu chirie rendul m'o însrcinat se ve spun

(într vatavul.)

c

— — — — spuneam maî dinioare. unde-oiii edea Radu. — i eu rendul de gîos Petcu. — De desubt, departamentul e incpetor. cu mine Noe Radu. — A ca corabiea de dobitoace Petcu. — Precum nu numai frumos,
.

de sus a casei. Care rend ? din care casa ? Radu. Chiar aista în care ne aflm. Petcu. Cum ? daî cu chirie apartamentul meu ? Radu. Aa. i asta 'î una din reformele ce'i Petcu.
. .
. .

?

în

.

.

.

înpreun
unde era
dar'

.

.

.

fi

...

lui

.

.

.

tot soiul

?

^xzi

i

cu

tiin

de Sfenta Scriptur... Asemenea am de gând se închiriez i grajdîul ura. Dar' caii meî?..unde aî de gând se'i Radu. pui? tot în apartamentul de jos?

— Petcu. —
.
. .

.

.

.

De vreme
îî
. . .

ce'î

avea loc îns stinghireasc

veî vinde

corabiea luî Noe ... ar maî bine ca s6 nu te
?

Radu. tefan.

— Se'î v^nd i eu sS umblu pe jos — face micare, Radule, i merge bine.
?
.

.

îî

'î-a

.

.

..

1166

GINERELE LUI HAGI PETCU

— Dar; kikloforia Buctarul. — Mriea
Petcu.

'i

bun

pentru snetate.

(într buctarul.)

este?.. Ce-aî pit, artistule.?. de eti aa de posomorit? s'au rsturnat tingirile pe foc? Buctarul. Mriea ta. . ve rog se primir di-

Radu.

— Ce

la.

.

i

.

.

misia mea.

Dimisia?.. Radu. Nu maî pot fi buctar, fr' a me Buctarul. desonora, într'o cas unde mi se comand bor, curechiU cu ra, rSciturî Radu. Cine 'î-aii comandat asemenea lturi ?

cu

borul e stomahiko^i curechîul sunt bucatele favorite a le luî kir Kor ... i Hagi Hristodulo se 'nebunete dup reciturî cu ustu. . . . .

— Petcu. — Eu.
ra
.
.

.

.

.

roîu

.

Radu.
poftit

Petcu.

— i kir Manoli pe mâni mas. Radu. — înpreun cu amicii
.

— Kir

Kor ?

.

.

Hagi Hristodulo ? prietinii meî
. .

!

.

.

'î-am

la

meî?
!

(ctr buctar)

Eti
.

vra se ^\ct mâni avem s'avem bucate cu cheltueal, Hagi Petcule ? Petcu. cum îmî mâna, arhon beizade (ctr stefanj Ndcjduesc evghetiia voastr, nu s'a ruina se sade la mas între kir Kor i kera Varvara soia luî kir Manoli ? tefan. Nicî de cum ? Kera Vardin contra vara poart testemel? Poart ... cu fîong mare pe ureche, i Petcu. chiar cu fes alb, dac 'î place. Minunat tefan. am se'î presint simburi de mere pe vîrful cuituluî ... i dup mas vom be vutca ?
liber sS te duci. (buctarul
esc)

Ha, ha

.

.

— Dup

c

d
.

.

.

— — —

.

.

.

.

1

.

.

Petcu.

— De

odogacîu

.

.

.

'om

face-o

partid de

mrie

.

.

.

.

..

GINERELE LUI HAGI PETCU

1167

Radu. Seu o concin ? tefan. De cjece parale Radu. — Da bine ... o se petrecem împertesce
.

— —
c

.

.

.

.

are sS devie un raîti fiind îns me voîii mg socot prea cu picate grbi a prsi raiul d-tale, chîar mâni diminea. Petcu. *Mî-a prea foarte rSu ... i unde-o se'î ducî evghenia t Radu. Nu 'î pas dtale. de ce-aî sS te-apucî ? Petcu. de doftorie?.. de geambalic?. cci nu cred sS'î de advocie? poî inea ifosîil i ighemonikonul cu un venit de 500
tale,

Casa d

Hagi

Petcule,

.

.

.

.

.

.

— — —i
.

.

.

.

.

de galbinî.

Radu.
Petcu.

— Cum 500 de galbinî — F'î socoteal priimit 5,000 de
? ?
. .

.

.

.

gal-

binî când te-aî însurat

?

.

.

îs

ppaî

Am

toriî

pltit 10,000 de galbinî luî de-a d-tale, fac 15,000 de galbinî. Adela le-au maî dat o oblig de alte 10,000 de galbinî ... fac Maî adauge alte 10,000 amanetaî în mo25,000. ioara ce 'î au maî rfimas, în Moviletî ... fac 35,000. scade'î din baniî <^gstreî 40,000 de galbinî ... ce rcniân? 5,000 ... care puî la dobînd cu (J^ce la sut,
.
.
.

de mult a'î ? loîm i af€r, da1
.
.

Acum dau sorta 500 de galbinî pe an aa este ? te 'ntrcb cu acetî 500 de galbinî aî se'î hrneti prietinii cu fazanurî, cu muchî de cprioar înpcnaî Ascult-mg, fStul meu cu truffe?. i cele-1-alte? SfJI maî bine la mine i te gândete la copiiî ce 'î când or crete marî, avea, dac 'î-a da Dumne^gu
!

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

eî or

fi

mulumii
.
. .

s^

gsasc
luî

în

buzunarul beîzadelt-î
. .

Radu Movil, economiile
m'al
au(jit

Hagi Petcu bogasierul

S2 ne videm

sntoi

.

.

.

(e»c ptin

Mâi.gaj

.

!

1168

GINERELE LUÎ HAQI PETCU

SCENA
IxdCiU}

IV.
la altul

StCiân

(se

uît unul

un moment. tefan

începe a ride.)

ha pori cu mine ca cu o calf din dughean? foarte'î mulemesc de leciea ce 'mî-aî dat Voîu profita de densa cât maî
'î-aî

c
în

vine-a ride, ie? ha, ha Acesta 'î pravoslavnicul cel de socru, sosit înadins de la Ierusalim pentru ca sg realiseze toate dorinile tale ? Pare-mi-se din contra

Radu.

— îî

tefan

— Ha,
!
.

I

.

.

gsit pe

Radu.
grab.

—A

dracul, vere ... ha, ha,

.

.

.

jupâne
.
.

Petcule,
.
.

te

.

— Ce voescî se — Me duc domna Rosescu, ca se nie desbogasieresc, cci am început a mirosi a tarab tefan. — Te ducî domna Rosescu dar' femeea
tefan. Radu.
faci
?
.

(îi îea plrica.)

.

la

aici.

la

?

ta,

ce faci cu densa

Radu.
cât pe ce

— Femeea me
s^
.

?

?

.

.

închipuesce'î vere,
.
.

c era

m'acopSr de ridicul înamorându-me de densa Noroc m'au trezit Hagi Petcu la timp. Femeea ta nu 'î responsabil de mojitefan. ciile tatlui seu. Ea'i din contra delicat, plcut Radu. D'mî bun pace S^men cu tatl seu. tefan Adela ? Nu 'î cât de pugin ... te 'nglî Radu. are un aer de familie boîî spun eu gasiereasc De-acum înainte nu voîu putea nici o dat s'o serut, târ' a gândi la Hagi Petcu Adio. tefan. Radule stî ... nu te duce.
.
.

— — — —
1
.

.

c

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

c

.

— Radu. — Degeaba caui se m6 oprescî tefan. — Ascult-me, Radu. — N'ascult nimic Adio tefan. — Ateapt mcar se 'î spun doue vorbe
.

.

.

.

.

.

.

.

.

frate
.
.

.

.

.

.

1

despre duelul tSu.

. .

GINERELE LUÎ HAGI PETCU

1169

Radu. tefan. Radu.
teluî

—A cale uitasem ce-aî pus — VS batei peste- o or, Rediu. — Minunat Am se taîu urechile comi1 . .

îl

.

.

.

la

?

la

1

.

.

de Tazleo.

SCENA

V.
urjfid

Radu, tefan, Adela; mai pe
lescu, Petcu.

Verdu-

iio parte»

— Eî, Radule — Es, doamna me (ctr Adela. — Radule! luâniet? tefan. — Printele Când Adela. — Cum tefan. — Printele Verdulescu. — Au 'nebunii este tefan. — Visul
Adela.
?

Radu.

.

.

.

(ese)

.

.

tefan.)

Ce

are

?

.

.

Cine 'la

d-tale.
?
.

?

.

.

.

d-tale e

ambiios...

antrând din

stâng.i)

Ambiios Petcu
face

?

.

sSii

a

se

senator prin

ajutorul lui

Radu, i de cîuda ginere-seu refus de a'î servi ambiiea, Hagi Petcu caut acum a'i rdsbuna cu nisce icane micî, care pot sS ve causeze multe superrî chîar d-voastre, domna me. Adela. -- Mie ? Negreit, ie Adel ... Cu cât tatâVerdulescu. tcu a face casa luî nesuferit, cu atât Radu a fugi

c

din ea...

i a cuta petreceri aiurea. Domnul Verdulescu are dreptate, domna tefan. mc Numai d-voastr puteî deprta pericolul ... ce vc amenin.

.

.

.

Adela.
pericul

— Pericul ce pericul contra cruî a mC apcra? tefan. — în contra pornireî printelui dtalc
1 . .
r^
.

.

în

am

.

.

67418.

III.

74

.

)

. .

1170

GINERELE LUÎ HAGI PETCU

Adela.
lui

meii

pornirea tatse'mî spui tot Ba nu nu poate se deprteze pe Radu de lâng
. . .


.

.

.

.

nul

mrturisesce, dom'acum Radu se afl lâng o rival! densa Inima me o presimte Linitii-v6 domna me Radu vc tefan.

mine

... El face curte unei femei
.
.

I

.

.

meu
.
.

am

.

.

— îubesce. Adela. — De
strin ? tefan.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

ce

dar' n'a

venit se
s'a

de purtarea tatlui meu? de ce

se plângi mie dus aiurea? la o

vS 'nelaî Dar me jur Jur pe onorul d-tale de gentilom, Adela. Radu nu se gasesce acum la domna Rosescu. Chîar de-aî face acest jurment, el n'ar tefan. proba nimic; cci un galant om are drept s& minte în asemene caz Adela. Vra se ^ice Radu ? Ah Am perdut intr'un minut tot iubirea luîl tot fericirea mei
. .
.

.

.

.

.

.

— —

c

.

.

.

.

.

!

.

.

.

.

.

(Adela

Verdulescu.
learg
la

— Add
este
. .

lein i
.

cade pe canape.)
.

.

Adelu

.

.

.

(cu tefan)

A
.

un doftor, domnule Movil.

(Stefa.. cse

? ce este ? au leinat Adela? (alearg lâng Adeia.) din care pricin? Din pricina ta, Petcule Verdulescu. ncbunule ... (ÎI d Colonie la nas-)
.

Petcu.
?
.
.

— Ce

(Petcu într prin stânga-)
.

Cum

.

.

.

.

.

Petcu.
pumnul spre

— Ba

ua
.

din fund)

din pricina hoului de Ghidi, bcrbantulc

Radu
gliidi

.

.

.

(artând

!

Pazvan-

toglu

!

.

(Caut amendoî s6 des.'eine pe Adela. Adela se

Verdulescu.
mo^îuluî.

— Eaca

deteapt

încet.)

!

.

.

îî vine

'n

simirî,

drgua

Adela.

— Ah!

(Adela deteptându-se, începe a plânge.)

nânaule, forte

's

nenorocit...

.

.

.

.

.

; .

GINERELE LUÎ HAGI PETCD

1171

(plânge) Ba nu, Adelu ... ba nu. Verdulescu. ^^u, te îneli Te înglî Petcu. Ean au^i'i cum se scâncete Verdulescu. — Nu maî plânge, drag Adelu
. . .

.

.

.

.

!

.

nu'î închipui lucrurî care nu sunt.

Petcu.
^tiî

— D-te

;

de-oparte, Verdulescule,

c

tu nu

s'o

Adel
ca s6

mângâi. (lea iocuMuî verduicscu.) drag nu'î închipui lucrurî
(piângend)

Nu maî
.

plânge,

.

Adela.
fiu

Oh

!

ce r^u
! . .

astfel

pedepsit

am fcut eu pe lume De-abîa mritat de trtî
. .

lunî...sS tu-meu
.

mg vgd
.

.

'^imt

c

Radu

sacrificat unei cochete! Barbase me 'nele. O! Dumne<^cule!.

el

Petcu. maî bine sg ne resbunm.

are se'mî pricinueasc moartea. Ba fereasc Pronia!.. De cât se morî,

Nu aîa focul, Petcule; nu Verdulescu. îe rcsbunare. Radu nu 'î vinovat...
Petcu.


.

vorbi

Verdulescu. Tu Eu .\ Petcu. Ve(,lî Verdulescu.
.

— Nu vinovat.^.. — — — bine
. .

Da

cine

vinovat?

1

facî

icanuri, pentru

c

el

... Ce te-aî apucat se nu vrea se devie puntea

ambiieî tale ? Petcu. Ce punte,

?

.

.

Ce ambiie?

.

.

Ce
.

dâr-

(lâetr din
intrat în

'î-au Verdulescu. — Dar, dar; tiu eîj ce (Jic cap grgunî... Vrei s'agîungî senator!..
.

gur?

.

Ama
nator

!

.

Petcu.

— Ce

Ce

ama!., poate

c

n'aî

fi

bun de
?

se-

(Verdulescu ridic din umeri)

Verdulescu.
Af
strechiet la

— Vrei
face
(Un
?
.

Ce daî
.

din UmCrî

se 'î
.

spun una i

bun

?

.

.

bctrânee.
.

Petcu.

fecior

«duce o

tcrisoare-)

.

1172

GINERELE LUI HAGI PETCU

Feciorul. O scrisoare pentru luminarea sa pringul. Petcu. O scrisoare? de unde 'î? Feciorul. O adus-o sluga domneî Rosescu. Ad'o 'ncoacî. De la domna Rosescu ? Adela.


Ia

.

.

(îca scrisoarea,

caut

densa cu

mult

curiositate,

i

(Jice în

parte)

\J

SCri-

soare de la densa? îndrznesce se (plânge.) în casa me ... O

scrie chiar aicî...

Ce Petcu. Verdulescu.

1

— Ce

este

?

.

.

Ce maî

are,
.
.

Verdulescule
'n^legî,

?

se

aîb?

Nu

frate,

c

'i

zuliar

Zuliar ... de scrisoarea asta ? Petcu. Ba de persoana ce-au trimes-o Verdulescu.
. .

?

luî

Radu.

Petcu.

Cine

?

.

.

ibovnica luî

— Tat ... nu deschide secretul art Ean sc Rcspcctat Petcu. — eu respect, Dumtat, pentru numele Adela. — Nu nc(^eu Ce-a ^ice Radu «Iubite Raplcea Petcu. — pice ce
Adela.
.
.

? ...

Ad

Roeasc
se

?
'1

.

.

Roeasc
.

se

fie

rvaul

deschid.

scriso

rilor

trebue respectat,

(luând scrisoarea)

1

.

.

(deschide rvaul.)

ceti,

luî

1

.

.

?

.

.

'î-a

.

.

.

(citesce)

dule». Bree, rea din mân.)

ce katergar

î

are

ibovnicii

(îi

cade scrisoa-

O Adela. Verdulescu.
pera
.
.

!

— Adelu... Adelu...
Tu ctî

.

.

(plânge cu desperare.)

nu

te

des-

Petcu.


(luî

Verdulescu, furios)

prlclna

dc ccca

ce se 'ntempl.

Eu ? Verdulescu. Tul.. De ce nu ni'aî oprit se mrit pe Petcu. Adela cu berbantul de Radu? Da nu te am sftuit îndestul?.. Ce Verdulescu.

te legi

de mine?

. !

OINEBELE LUÎ HAC4I PETCU

1173

Petcu. Ce negbîobie-am fcut eu se buntate de copil, crescut cu cheltueal
1

'iiiî

arunc
.

prin pen.

sioane
tule
.
.

.

..

în

gura lupuluî
!
. .

.

.

.

(dându'î pumni)

Na, nn

.

pros.
.

.

dobitocule

Adela.

ginere evgenist îî trebuea?

na
. .

(scuidndu-sc)

Tat ... nu te despera ...
.
.

c eu
.

privesce ... nu de-acuin sciu
la

'niî-am luat hotrirea maî plâng ce 'mî remâne de fcut, (cse cu batista
. .
.

ochi.)

Petcu. Unde te duci?. singur mergi cu densa
.

.

Verdulescule,

n'o

lsa
în

.

.

.

.

.

me tem

se

nu cadS
fiî

apelpisie,

Verdulescu.
pil ..
.

— Linitete-te,
SCENA
VI.

Petcule ... nu

co-

(esc

dupi Adela.)

Petcu, Radu.
Petcu.

— Breee
<;festrea,

!

.

.

mnânc
t'I
. .
.

^i

ce berbantlîc sare gardurî
1

!

.

.

îmî îea

fata,

îi

.

.

(ve^emi pe Radu)

Ea-

Caui ceva, domnule? Radu. Dar; o scrisoare. Petcu. — De la doamna Rosescu


în

?

.

.

N'o cuta de-

geaba,

îî

buzunar

la

— Ba, d-ta sg sntos. — Aî îndrznit deschiii?.. c asta o fapt de miel Petcu. — Miel i necinstit
Petcu.
fiî

Radu.— Nu cumva
Radu.

mine. aî deschis-o?
s'o

Da

scii'

d-ta

?

îî

ficîorul

ttâni-tSu.

I

Au(Jitu-m*aî cu în parte sfcrit ce

?
!

.

.

berbant neruinat ce eti ? 'î-am dat 'î-am aflat eu blst^miile, tiu eii în

Radu.
drc[)t

— Le-aî

poam

etî
'l-aî

1

aflat toate

aceste,
.

însuindu'î un

pe care nu

avut

.

.

deschitjcnd o scri.soarc

strin.

.

.

.

1174

GINERELE LUI HAGI PETCU

ce 'mî
la

Petcu. — Cum ? un printe n'are dreptul ... Da maî perd eu vorba degeaba... Ne-om tlmci
.

.

tribunal.

Radu. Petcu
nicii

— La tribunal? — Dar... unde-am
— Vreu
se
.
.

sS citesc scrisoarea ibov.

Radu. — Voescî

d-tale în public ... ca s'o

vorbeasc târgul compromiî o biat femee
1
. .

.

?

— — To prokopsamcn! deaceea v'aî îngurluit împreun vinovat ea nu Radu. — Domnule Petcu singur merit toat asprimea. despreuesc ca pe Petcu. — Cât pentru d-ta
Radu.
Petcu.
?

Petcu.

dar S'o desonorezî ? Are i ea onor?
.

...

.

.

eîi

... te

cel

de pe
1
.

urm

pehlivan din ara Moldoviî
!

.

.

.

Nu

'î e

pori cu Adela ca un târâe Da ce 'î lipsete copilei, de-aî apucat a clca breu în strchini ver^Jî? Gsete'î un cusur mcar cât de mic... N'are ochi frumoi? n'are nuri? n'are inim
ruine obrazului
.

.

.

se te

bun i
.

Dac' am cheltuit i cretere cum se cade ? pSnâ când am vec^ut o mare i spudak (tnduifoându-se) i d-ta, în loc se tii a preui un sit Haî la tri odor ca Adelua, îî bai gîoc de densa
.
.

ochii din cap,
.
.

!

.

.

bunal.

Radu. — Hagi Petcule, te rog Nu asculta îndemnul mâniei
.

.

.

.

las

pen
?

mâni
.

.

.

.

Resgândesce-te

.

te rog.

Me rogi? ..AI me rogî acum Beizade Petcu. Movil roag pe Hagi Petcu 1. Mare cinste pentru
.

mine;

dar'

nu se prinde Petcu cu tertipuri

.

.

.

Haî.

.

(voesce se eas.)

lea sama, domnule; îea sama la ceea ce Radu. înelege voescî se faci. Nu me aduce în desperare sunt responsabil de reputaiea domneî Rosescu
.

.

.

c

.

.

.

.

.

.

.

. . .

GINERELE LUÎ HAGT PETCU

1175

c
îî

sunt dator s'o
(Jic ...

ap^r cu orî ce chip
! .
.

.

.

.

îea sama,

(vtHîsce se

c pe viul Dumnecjeu mS omorîî în Petcu. — Ce face Radu. — Nu te las sS eî deaicî
?
. .

casa
.

mea ?

.

e.-isi.)

.

.

D'mî

scri-

soarea

.

.

.

d'mî

.

.

(apucând clopoelul de pe mas.î) De 'î faCC-Un paS Petcu. maî mult, trag clopoelul sS vie slugile, i te leg butuc

ca pe-un apelpisit.

Radu.
ile
. . .

— Aveî
.
.

dreptate

.

.

.

'mîam perdut
;

min.

Ascult-md, Hagi Petcule nu eti un om reu nu te-a lsa inima s^ 'npingî în prpastie pe-o btat femee ce 'î nevinovat Eti indignat, eti mâhnit
.
.

.

.

.

.

.

o îneleg îmî recunosc greaî toat dreptatea elele dar'. dac m'aî jura pe ce am maî scump, de a nu maî vedea nicî o dat pe domna Rosescu dac m'aî jura de a(jî înainte, voîu consacra toat vieaa pentru fericirea Âdeleî Petcu. D-ta?..un om deprins a tri în trâncMvie ? Cine te crede ? în adevr, trândviea m'au perdut Radu. îns l.ic m'asî hotri a intra în vr un serviciu .\
.
.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

c

loc

— — Petcu. — Dac Radu. — Nu m2
.
.
.
. . .

.

.

.

.

.

.

.

Ve^î
.

d-ta

c

un

dac

la mij-

crecjî

.

.

Eî bine, îî dau parola

ine

de onor.

Petcu.

Pstrcazîi o garanie maî mare ? ^ri soarea la d-ta, ca o arm ... i când nu 'mî-ai luJeplini jurmântul te'î servi de densa, cum 'î-a plcea.
.

Radu.

— Voescî

fi
<îi.

— Fleacurî
.

!

.

.

.

.

nu

Petcu. 'î maî

parte)
.

'aa

se poate,

(tare)

Te

gîurî

c

Radu.

— M6

lene ?

jur.

. .

1176

GINERELE LUI HAGI PETCU

Petcu.

Radu.
mine

—i c — Dar
.


.

.

într în ekpaeaoa Ocârmuiriî. Gândesce, Hagi Petcule, prin

c

— Scnator helbet — Te primescî? cât pentru mine, aî Petcu. — Fie
Petcu.
(în parte)
!
. .

putea

i

d-ta s'agîungi

.

.

.

!

la

asta chitesc.
fi

Radu.

.

.

.

în plecare
.

se

me

'nblân^esc

i

se 'î îndeplinesc

rugmintea

.

dar' ...

Dar' ? acum. sS dobîndetî ertcîunea Adelei. Me duc se 'î fac cunoscut hotrîrea ce-aî luat, i gîurmentul cu care te-aî legat i crede, be^ade, (ese prin dreai.ta. c'oîu cerca toate mijloacele s'o împac 4icend în parte) ScnatOr haît

Radu.

Petcu.

— Remâne
1

(CU îngrijire,

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

1

.

.

SCENA
sorta

VII.

unui Hagi Petcu i asta pentru o fantasie ... o intrig de amor amor cci n'o iubesc pe domna Rosescu ... i adeverat îns onorul îmî comand s'o aper în contra furiei socruluî meu s'o feresc de un scandal spîmânttor ce-aî fcut! în ce condiii umiOl Radule! Radule! (cade obosit pe un scaun.) litoare te-aî pus
din mânîle
1
.
.

Radu. me

— în ce grad

de

înjosire

am

picat

1

sg atîrne
.
.

.

.

.

.

fr

;

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

SCENA

VIII.

Radu, tefan.
tefan.
sit ?.
.

(intrând)

Ce
?


?

Radule de eti

aa

de obo-

'î-a murit socrul

Radu.
luî

— Ce

am
.^^

îî aduci

aminte de preteniea

Hagi Petcu

.

!

GINERELE LUÎ HAGI PKTCU

1177

— Ca sS nu care ekpaea — Dar Ce-aî ^ice, dac 'î-aî spune c primesc? c nu se poate. tefan. — Aî sS plec capul d'iuaRadu. — Eî bine! sunt intea bogasierului. tefan. — Tu Socrul meii a deschis scrisoarea Radu. — Eii
tefan. Radu.
întri în
sciii

?

1

.

.

(^ice

.

.

silit

?
.

.

!

.

d-neî Rosescu, i, în furiea

luî,

voesce s'o duce
.
. .

Ia tri-

trebuit, pentru bunal, ca o dovad în contra me ca se '1 opresc, a trebuit se mS pun la disposiiea luî. Ser mane Radulei în ce haos aî picat! tefan. dac m'ar ucide contele de Tazleo Radu. Când ne batem? în duel, ce mare serviciu 'mî-ar face

A

— —A tefan. — Peste o jumtate
!

!

.

.

de

or

.

.

.

Dar' ce
!
.

c^icî

tu ... se te ucidS
ridicul

un conte

fals

ca densul

,

ar

fi

un

pentru tine. Fie aî Radu.
1

tefan. Radu. —
unde

— scpa de-o — Viea amrit
1 .

viea amrit
de 25 de anî?
?
.
.

.

la vîrsta

i

ce 'mî

folosesce tinerea
!

Privesce

mg gsesc. tefane ruinat, sclavul unuî socru despot i ambiios, brbatul unei femei rnit în suflet prin purtarea me Tu crecjî c viea maî poate
.
. .

.

.

Dar* sunt desgustat, avea mulemirî pentru mine frate, de toate, i de mine chiar Nebuniile, rtcirile mele m'au adus în aa stare, în cât toate 'mî lipsesc de-o dat, i libertatea, i fericirea casnic, i stima lumii ... i stima me O tefane tare 's
1
.

.

!

.

.

1

.

.

!

!

nenorocit

!

un lom arc dreptul a perde ce 'mî remâne de fcut.
1

tefan. Radu.

—O

— Curagfu,
sijnt
?

(plange !n braele

luî

tefan

)

frate ...

nu te despera
!

.

.

.

Adevratul miel tot, afar de onor
.
.
!

genti.

.

Sciu

tefan.

— Ce

!

.

1178

GINERELE LUI HAGI PETCU

— Ceea ce-aî face i tu meu. — Eu? nu m'aî ucide! — Ba ucide, de vreme ce m'aî eles tefan. — Radule Radu. — Nu cerca se 'mî schimbi hotrirea SinRadu. tefan. Radu.
. .

în locul

te-aî

în-

.

.

.

.

.

.

.

gura avere ce 'mî remâne pe lume este numele rinilor meî, i voesc se M pstrez neptat.

p-

SCENA

IX.

Radu, tefan, Adela, Verdulescu; mai pe
Petcu.

urm

Adela.

— Degfeaba,

nânaule,

degeaba

...

înainte pringul

Movil nu maî

este de cât

de acjî un strin

pentru mine.

Verdulescu.
dea pe

— Da ... au fgduit c
...

n'a
.

dna Rosescu

Adela.
mine
1 .

— Nu

c

mai ve.
.

te-a face fericit

maî poate

ecsista

fericire
.

pentru

.

Pringul nu m'a îubit pSn*

Verdulescu.
înainte.

— Dar'
— Da
i
.

acum

.

.

te-a îubi,

Adelu, de-acum
sila.

Nu Adela. Verdulescu.
spune'î
.
.

'mî trebue îubire cu
.

.

grete i

d-ta,

Radule

.

.

.

Adela.
ce

— D-luî — —

scie

bine

orî ce-ar ^ice ...

face bine

c nu '1-aî maî crede c tace Scie c orî
. .

.

Nu ne legtur d 'intre noî este desfiinat mâne dar, de cât a ne relua fie care libertatea sa Verdulescu. O disprenie
.
.
.

re
.

Dar Adela. Da gândete, Adel, la scandalul Verdulescu. Durerea me e maî pe sus de cât scan Adela.
!

— —

.

.

.

.

GINERELE LUÎ HAGI PETCU

1179

dalul

.

.

.

(câtri

Radu)

DoiTinul meu,
. . .

purtarea d-tale
în

ctr
mâna

mine cere o resbunare

Resbunarea o in
1

(arat scrisoarea.) me Kat'o Radu. Scrisoarea domne! Rosescu

— Adela. — O cunoscî
.
.

.

.

.

.

.

.

!

.

.

domna
. .

.

mil de
f

suferinile inimiî mele

.

Rosescu n'a avut Ea, pentru o simpl
.

.

tntasie
.

de cochetrie, a

stins fericirea

i

linitea vieii
.^

— — faga me Radu. — Domn Adela. — Sciu c
:
.

mele

Spune'mî ce merit o asemenea fapt Radu. Domna me fiî generoas Adela. O aperî ? îndrznesc! s'o aperi
. .
. . .

.

.

.

în

.

mand
cum
ÎI

ca

s'o

ferescî

resbun

onorul d-tale de pring îî code scandal Eî bine eat fata luî Hagi Petcu ... fiî mulemit.
.

.

.

!

(mijm: scrisoarea

'o arunc

joi.)

Petcu.

—(/ntrand)

Ce

facî.

Adel.? îî daî arma din

mân

?

Adela. Datoriea 'mî fac, tat. Verdulescu. — Nobil suflet (scrm pe AUcia.) Radu. Ol domna me, cum sS v^ esprim admirarea i recunoscina me D-ta pori numele meu maî bine de cât mine. Etî o adeverat princes. Ah toat vieaa me veî fi pentru mine de-acum (cumindriD De-acum sunt vduv, domnul Adela. meu. (voesce U cas Petcu. Ce (Jice > ce cjice ? (oprindo) Adel Verdulescu. tefan. — Vedu v? dar' vS îubcsce Ratlu, domna

!

.

.

.

.

.

.

!

— —

.

.

.

)

.

.

mc, vc îubesce ca un nebun.

Radu.
icscc s6

Ah tacî tefane m6 cread.
I

!

.

.

tacT,

c

nu maî voîn

tefan.

-

El

s'a

trezit

din

rtcirea

care

s'a

.

.

;. !

1180

GINERELE LUt HAGI PETCU

gsit ochii luî s'au deschis 'au ve(;)ut în sferit cât sîmteî de superioar Superioar domneî Rosescu ? Mare triumf Adela. pentru fata luî Hagi Petcul Ce fata luî Hagi Petcu da tu eti inaî Petcu. pugin de cât una ca Roeasc ? tat-teii pentru au fost bogasier, i nu te-aî coborît cu herzobul din Fata luî Hagi Petcu cer, când aî venit pe lume ? (arat pe Radu) pentru Trebue se fie cineva orb ca d-luî ca sS nu fi vecjut din capul locului eti un lu;

— —

.

.

.

.

.

!

.

.

c

.

.

!

.

.

.

.

c

ceafer în protipendaoa laului".

Radu.
un orb
!
.

— Aveî

.

dreptate, FiTca d-tale era
luat-o

ângeresc,

i eu am

Am

fost

un orb, pentru
sufletului seu
.

c
.

domnule Petcu am fost de amorul cel maî numai pentru (Jestrea eî n'am cunoscut graiile i
;

demn
fost

!

.

noble
într'o

.

Am

un orb 'un nere-

cunoscetor,
qli,

cci ea

i
.

'mî-a scpat onorul de doue orî eu nu 'î-am ccjut la picioare ca se'î în-

chin

toat vieaa me. Vedei c'mî mrturisesc însumi greala Avei dar toat dreptatea se me despre.
.

uiî, domna me despreuiî o inim nedemn de d-voastr; am perdut pen i dreptul dea me plânge, i nu'mî remâne de cât se ve ^ic adio pentru totde-a-una Haide, tefane. Ateapt Scii, domna me, unde merge tefan,
;
. .

.

.

.

.

Radu? merge

ce femeea ta nu te maî îuputem se'î spunem tot Dar, domna me Radu merge se se bat^ la duel, cci voîesce se moat Adela. Se moar tefan. Se moar, dar pentru ca se remâneî Haide veduv, precum dorii besce,
. .
.

La duel Toî. tefane Radu. tefan. De vreme
1
.

— — —
— —

se se bate la duel.

.

I

.

.

!

.

.

.

.

.

051

NERELE hVt HAGI PETCU
i
.

1181

(Radu

Siefan plec spre
.

u.)

vrea se moar 'mî tâgduise pe de alta parte c'a intra Vra se <Jic^, ear' în slujb ... ca s'agîung senator (tare) iî btea gîoc de mine Eî las', ntopane Da frumos Ha, ha D-luî boîerîul e i duelgiu ean întreab' l, Adel, pentru ce vrea se se bate ? pentru ochii t6î, orî pentru ochii alteia ? Adela. Ce voescî se cjlicî, tat? d-luî e duel'Mî aî pune mâna 'n foc Petcu.
(tn parte)

— Radulei — Adel Adela. — Radule Âîigerul meii Radu. — Petcu. — Au(Jî, pehlivatiu
Adela.

Radu.

!

.

.

.

.

.

(îî

imin.ic

mâna.)

(îî

scrut mâna)

!

!

la

duel,

i

.

.

.

.

.

.

!

.

.

.

!

1

.

.

!

.

.

.

.

giul

obictîîul

turisi

— — c domneî Rosescu. Radule?.. Nu respun(Jî Adela. — Adeverat Petcu. — Nu d cureoa se respunde. nu e Radu. — Aî putea se mint. Adel E adeverat. meu 'ânc are neruinarea a mrPetcu. — Au(Jî me cesc de sldomnul meu Adela. — A
e,
?

.

.

.

dar'

.

.

.

?

.

.

!

!

.

.

.

.

.

biciunea ce-am avut ca sg cred pe verul d-taie, când in'a Încredinat mS îubescî îns tefan. V'am spus adevcrul, domna me fatalitatea cere ca Radu sg se batg pentru domna Ro-

c

.

.

.

.

.

.

sescu, de

n'o îubesce. n'o îubesce, n'are de cât a nu se duelgi pentru densa ... Mi se pare c'î bob numcrat Cearg'i pardon de ertcîune de la protivni-

Petcu.
.

— Dac
!

i

.

.

cul

sgu.

Radu. Eu Verdulescu.

—E

sg fac scuse

?

prea mare
,

jgrtfa,

Petculc.

\\\\

evghenist ... cu onor

.

.

,

!

.

1182

GINERELE LUÎ HAGI PETCtT

Verdulescu onorlificarisit

mulemire sacrificiul vieiî mele, pentru ca se'mî rescumper greelele dar' se'mi sacrific onorul Cred nici princesa n'ar primi-o. dac te-aî înela, domnul meu ? daca Adela. — 'î-aî cere însamî acest sacrificiu.? Radu. Cum, domna me, aî pretinde? Adela. Ce se pretind ? ca se faci pentru mine Dar, o pretind. ceea ce faci pentru dna Rosescu.^* Pentru densa ai renunat la datoriile d-tale conjugale, la un duel i pentru mine n'aî renuna la un duel ? ce me 'nspîment ? Cum voescî se cred în amoru'î,
;
!

— Eaca! i tu Radu. — Aî face cu
PetCU.
.
.

te-ai

onorlificarisit r

Ama

!

.

i

c

.

.

— —

.

.

.

.

.

,

.

când

el

e

Petcu.

— 'apoî
— — —i

maî mic de cât deertcîunea d
!
.

tale

?

.

cine tie.?
.
.

.

.

poi
, .
.

chiar

se

fiî

paza bun fernit ... nu se poate ? Crede-me rete primejdiea rea frica pzete bostnriea. Au(,liî, ciomna me ? Radu. Eat ce-ar (^ice lumea de mine. i cine-ar îndrezni sg se îndocasc desAdela. pre curagîul d-tale ? N'aî dat o sut de dovedii' ? Petcu. pe de alt parte ear', ce'î pas de ceea ce-ar ^ice lumea îî destul se aî ipolipsîd meu 'a prietinilor meî, a luî kir Kor, a luî kir Manoli Vedeî, domna me ... aî ajunge de ris Radu. i nedemn prin urmare de stima d-tale. Nime n'a ride de tine. Radule Voiii tefan. duce însumî scusele tale luî Tazleo, i fiî încredinat
. .
.
.

.

.

.

.

.

.

— —

.

.

.

.

.

.

.

.

.

c

— Cine.? duelgiul protivnic Radu. — Cum
Petcu.
.?

nici

n'a zimbi

mcar.
Tazleo
. .? .

.

Contele Tazleo
!

!

.

.

ci îf

.

Primejdie

?

tefane, i tu

me 'ndemnî

se fac

scuse

?

.

.

GINERELE LUl HAGI PETCU

1183

fr
vreî
rile

tale

tre noî.

— Eaca i de ce nu Eu unul aî i poate. mî omule, Verdulescu. — Da numai decât se trimeî se se bat6 din protiv Petcu. — Eu cerc toate chipuopresc Nu tefan. — Haî, Radule înplinesce dorina femceî d'i aceast dovad de Radu. — Ah ba nu ... nu Adela. — Asta singura condiie de 'npacare de cât Radu. — Maî bine s6 mor de-o sut de se me palavre Vorbe Petcu. — Ta, faronade ruga domna Rosescu Adela. — Dac de-a-una. pune?.. Adio dar pentru pentru numele Dumnecjeu Radu. — Adel
Petcu.
doar'
l
.

.

?

.

.

face

(tncet lui Petcu)
'1

bine,

?

?
.

.

.

.

.

.

se'l

.

.

vecjii ?
.
.

.

.

.

.

iubire.

!

.

.

pot.

în-

orî

'njosesc.

ta,

ta

.

.

.

.

.

.

!

.

.

fan-

1

.

.

te-ar

te-aî su-

tot

(voîesce se cas.)

— A vSd c n'aî nimic teu de cât o mândrie oarb. tefan. — Radule curagîu îî jur c eu locul teu aî primi. cum Radu. — Eî bine unui ca Tazleo voli Etî mulemit, Adel Adela. — Dar, Radule sunt fericit ... te
Adela.
!

1

.

.

luî

!

.

în sufletul

.

.

.

.

.

.

în

1

.

.

!

.

.

fie

1

1

.

.

?

1

.

.

ert,

te cred, te iubesc,
ii.rHMie

(se

apropie de

Kadu

ce

st

ohasit,

ÎI

lea

capul cu
!

— nobil un o Adel a maicei mele Radule. Adela. — Am maîcei mele Petcu. — adic proaste maî Doamnei tcmccie, pe lumea Radu. — Redîu ... se Haî degrab
Radu.
(vesel)
! l
!

ii

serui4

pe frunte)

'acum mergi dc
.
.

te batc,
suflet

mergi

ca

sufletul

.

.

.

(înpârtc)

.

.

.sunt

a.sta

1

(lui

tefan)

la

n'a-

j

ungem

ceT

de pe urm.

.

»

1184

-

GINERELE LUÎ HAGI PETCU

Adela.
Ia

— Sciî se maniezî armele, Radule — N'aveî grij, c perfect i floret. Adela. — Se uci^î pe bîetul conte. Radu. — Nu am de gând numai se sgâriîu
?
. .

tefan.

la

pistol

i

nu'l

;

tit-

lul

cel

fals

cu

vîrful

floretei

.

.

.

Haî, tefane

.

.

.

Adela.

Radu.

ragîu.>^

— Adela. — E dc contelc Tazlco. Radu. — peu? Adela. — <Scumpul meu pring...» Radu. — E rzeul. Adela. — «Am dat amendoî destule probe de Radu. — Amendoî Au^T, tefane Adela. — «Prin urmare îmî este permis de a
.

— Ear'

(On fecior aduce o

scrisoare.)
.?

o scrisoare Deschide-o tu singur
(deschi4end
scrisoarea)

.

la

(cetind)

familiar

cu-

I

.

.

?

face

«scuse unui om, care va sci se apreieze purtarea me.

Radu.
Adela.

—O

— «i

apreiez dar, precum merit. nu me îndoesc le vei primi co

c

«un galant om, precum sunt încredinat conside «raî pe al d-voastrS devotat. Conte de Tazleo »

c

Radu.
tefan)

— Ce

.

.

se potrivesce

1

.

.

galant

om

!

.

.

(încet Imî

ca Hagl Petcu.

Verdulescu.
(luî

de-acum înainte? Radu. O de-acum înainte întru pe calea vieii serioase, i pentru ca se fac un început bun, am se me apuc de plugrie Me retrag la moioara me. Petcu. Cum ? cum } Ear' te-aî lsat de ekpaeaoa Ocârmuiriî.'' (în pane) Se remn ear' afar din
Radu)

Cred

c
!

— Vra
.

se dice, pacea
. .

închiet

.

.

.

.


?

.

.

.

.

.

Senatorlîc

mai bine bun, de cât un bîurocrat prost.

Radu.

— Domnule,

se faci

un plugar

.

.

. ! .

GINERELE LUÎ HAGI PETCU

1186

Petcu.
tragi ...

— Da bine ... c Movilescî s'au

la

ce

moie
la

s^ te

re-

vendut

mezat a^î dimi?

nea.
Radu.

— S'a

Verdulescu.
de ^estre Adeleî

— îns am cump^rat-o eu,
.

vendut moioara
.
.

me strmoasc

ca s'o dau
(îi

semt) Adela. O nânaule, cât eti de bun S6 vil s2 e^î cu noî (în parte) intrigantul Petcu. Nânaul îî bun (tare) Se m'art i eu cu megaloprepie Foarte bine, arhon ginere îmî place s6 te vSd serios i liberarîu Acum maî viî de-acas ... i ne putem înelege 'npreun Un beîzade sS se hotrasc la plugrie... Aferim! erai vrednic sg te nati bogasier... Vin' se mâna ... i g<;Jî ca pen'acum în casa mea.
!
!

— —

.

.

.

.

.

1

.

.

!

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

— casa — sai cuc Adela. — Voîu veni s€
Radu.
. .

dm

în

d-tale

?

.

.

Hagi, socrule
.

?

.

.

Ba mg

eart 'mî-ar fi prea bine, i nu merit. Da ce? vrei se'mî îei copila? s6 Petcu.
.

mS
tat
.

l.

aici?

.

.

te

v^d

în toate

(;Jilele,

cu nânaul
lescu

Petcu. De la Pe densul
1
.

.

.

ar
îl

?

.

.

Spte pote

.

luai,
1

i pe mine
.
.

opiiî sunt

nerecunoscgtorî

Verdulescu.
I

— Cumpr
cjicî
.
. .

cu Verduba? Ah toî bine ^icea tat-meu. i tu o moie alturea
1
. .

I

.

Movilescî.

Petcu. Bine Verdulescu. Petcu. Dar
.

— —

— i te f plugar ...
.
.

bun

idee.
în loc

de senator.
. .
.
.

dar

.

.

.

(în parte)

M^

fac proprietar

j'apoî

membru

consiliului

up

în Senatorlîc ...

judegan ... i de-acolo Criu ca fiîul luî kir Manoli
.

.

.

.

eii

(Cortina cade.)

67418.

Iii.

75

NOBILA CERITOflRE

L

PERSOANE:
Adelina Dorian, tengrS vSduvn.

Nicu Dorian,

verul ei.
proprietar.
fratele luî

Leon Dalbu,
tefan Dalbu,

Leon.

Safir Balaur, amicul lut Leon.

Ghi,

serv.

NOBILA CERITOARE

NOBIL/Î CER5ITO/IRE
COMEDIE TNTR'UN ACT

Scenele se petrec

la

moiea

luî

Dalbu lâng

SIret, în

anul 1871.

Teatrul represint

una

tn dreapta,
!•!&;

un salon elegant; o panoplie în prctelc din fund; trei uî: una tn stânga i una tn fund o fereast în dreapta pe v^^^^il o canape cu gheridon d'inainte, i alture spre fereast un fotoliu.
;

SCENA

I.

Ghi.
!

(a44ând pe gheridon un

serviciu

de ceaîu)

Eaca
îniî

CCaiul

gata, ceaîu rusesc cu chifle
. .

nemeti, cum

place

Acum n'au de cât s6 vie ca s6 le 'nbuce stmie pânu-meu, d-nul Leon Dalbu, cu amicul s^ti d-nul
un ofticos sventat care-o venit aicî în (jlile, sub cuvent ca sS bee lapte de capr. Nu tiu, <Jgu, dac 'î priete laptele, dar' tiu suge vîrtos la vin de Cotuar, i cât pentru chifle, mi le pune la cale pe toate, fr' a avea în privire poate i mie 'mî fac ele cu ochîu Câte sunt în talger ? (luind o chifl) Adic dac s'ar îndopa gse
Safir Balaur,

gazd

de opt
. .

c

c

.

.

.

.

.

1

.

.

.

1190

NOBILA CERITOARE

ofticosul

numaî cu
i bgând-o

cinci,

s'ar

cutremura pmentul

?

.

.

(mal luând una

în buzunar)

i

chîar

dac
;

'î-aÎ

lsa

numaî patru, nu '1-aî îndatora, ferindu'l astfel de paEl patru i eu doue mi se pare tima lcomiei ? (apropilndu-se de fereast, i vorbind în cantonad) n ave ce bnui drepNu 'î aa Martine ? care 'î opiniea ta? aa 'î ? Na i ie o bucic de zShar tate ? arunc pe fereast o bucat de zahr; ctr public) Martin 11 Un urs legat cu hnug de-un stâlp colea sub fereastr, i tot o dat legat de mine prin lanul amicieî tot-de a-una sfacum (Jice d-nul Balaur ... El îmî turi bune, i eu îî dau Zhar ... (se apropie de mas.)
.
. .

c
.

.

.

.

.

.

.

Am

.

.

.

.

.

.

d

.

.

.

(Leon Dalbu deschide încet

ua

din stânga

i

asist

ia

scena urmtoare

:)

Ghi.
sul
el

i doue
doue i
o chifl)

(ecsaminând talerul cu chifle) PatrU pentrU ofticOpentru mine; (oftând) îns de ce sS n'aib s'ar potrivi maî bine eu patru ? par'

c

.

.

Nu
(îea

... se fim

drepî
.
.

... el triî
.

i

eîi

triî

.

.

.

frete.

Ean aa

egalitate

i
II.

fraternitate.

SCENA

Ghi,
JLjQOn,

Leon.
ps

-

(se

apropie încet
chifla în
?

i apuc

Ghi

de brag, tocmaî când
!

a-

cesta voîesce se

Ghi. — Aud
Ghi. — Eîi,

bage

buzunar)

BraVO, BoSCule

Leon.

(ridicând bragul luî

Ghi)
. .

Bun SCamatOr

Ctî.
! .
.

cucoane?

Fereasc Dumnezeu

Neam

de neamu Leon. Dar'

Ghi. — Am
pet, cum
îî

Leon.

— Aa

n'o fost boscar. chifla asta ce caut 'n mâna ta ? luat-o 'n ca se vSd de 'î proasplace d-luî Safir. i eîi îl acu? bîetul bîet

meu

mân

.

.

!

.

.

..

.

; .

NOBILA CEBITOABE

1191

sam
sat.

.

.

.

pardon

Ghi

.

.

.

cred

c

nu

te-aî

ofen-

Ghi. — Nu,

?

cucoane; dar' mrturisesc

c nu m'a;

teptam

sS fiu poreclit scamator...

(scâncînd)

jignit foarte

adânc

m'ating de ce

tele

Leon. — Nu Maî bine sS mor de foame. Ghi. — Nu Ghi) Ghi, ea houl Leon. — toarce-te pugin. Eu sg 'ntorc spaAm pit-o. Ghi. — O dat cu capu d'inaintea stpânuluî meu Ghidi, potlogar ncruiLeon. —
.
.

îmî plac, nu ^ic ba a stpânuluî.
. . . .

Asta m'o dar*, nu

(tnparie)

Au(;jî

I

(luî

în-

(în parte)

(tare)
.

?

.

!

.

.

(apucânduM de ureche)

nat

!

.

.

v^cjut eu

Buzunarele i 's pline când le-aî furat?
(în parte)

de

chifle ...

nu

te-am

ar putea

Na! (scoate chiflele din buzunar) îu adcVCr, le-am dat dup persic cine-va îns mg gîur, sg n'am parte de ele, dac' am avut de gând sg le ... sg le ..
crede

Ghi.

c

Leon.

Ghi. — Mi
'am
chitit

destul de calde, s'o prut c nu c iindu-le 'n buzunar pgn' maî în sar numaî bune pentru Martin Leon. — Ar
's
.
.

— Sg

le furî.

.

fi

?

.

.

.

Dic

Ghi. — Sg
Leon.

aa, arunc-le 'ndat pe fereast.
le-arunc
?

Poate
.
.

c

nu

i'î

foame

ur-

sului.

Ghi. —

— Arunc,

vind pe fereaiti)

Leon.
Uriî
îs

Ghi. —
Ghiâ.

nu lungi vorba. Na, Martine, prinde O pHnso ... CU ce gust O mnânc maî arunc'î una. îî place ? Anc una? Sg nu 'î strice stomahul

<^ic
.

(aruncind o

chiflij

.

.

.

(pri.

!

.

.

.

.

.

.

delicaî Asv^rle Leon.

— —

.

.

.

.

.

(înpartejMg

doarc inima

dup

ele. (ammci

anc

1192

NOBILA CERITOARE

o chifl)

dar' mnânc încetior, Na, Martine meu, sg nu te 'nnecî. Leon. asverle-o 'î-a maî remas una
.
.
.

fgtul

aceea.
luî

desperare) Cucoane doretî moartea mS 'î ucide ... nu pot se Se tiu fiii calcul amicului meu. Leon. Haî eî, obraznicule.
(CU
.
.

— Ghi. —
Martin
?
.

.

.

.

i

pe-

.

.

c

— Leon. — i
Ghi.
Gniâ.
Tot
(esc.)

(alergând spre

ua

din fund)

Ascult.
Safir ca se
artând
la

lum
chifla:)

mergi de invit pe d-nul ceaiul înpreun.
Ascult,
'mî-0
(alearg spre

ua

din dreapta

;

în parte,

remas unal..

Am

scpato de

moarte,

SCENA
Leon.
Se vede
(se

III.

c

s'a aprins

N'a SOSit ânc CUricrul drumul de fer De când focul resboîuluî între Frangia i Prusiea,
pune pe canape)
. . .

ear' s'a troenit

1

.

.

de când maî

cu

sem,

frate-meu

tefan

s'a înrolat

într'un batalion

de franc-tirîorî, atept în toate dimineele curierul cu nerbdare. tefan 'mî-a scris numai Eat rvaul luî, (scoate o dat de pe câmpul luptei
.
,

.

un

rva i M

citesce) îl

citCSC UCCOUtenit

'.

«Iubite

Leonl
d'intr'o

pdure plin de o lupt grozav cu «armiea generaluluî Verder; înpregîurul meu zac mul«ime de nenorocii: uniî ucii, alii murind de frig, «de osteneal i chîar de foame. Eu pn' acum am
«îî scriu aceste^ rendurî

«zpad, unde ne-am

retras

dup

«scpat
«aflu,

teafer

i

în mijlocul tristei
la

gândesc necontenit

miseriî în care voî ... la scumpa

me me

;

;

NOBILA CERITOABE

1193

la...» (vorbit în parte) la d-na curagîu sS 'î scrie numele, (citcsce) c Ah! frate, dac' a fi s6 mor, spune 'î cât Adio Cum se va în<am îubit-o, cât o îubesc «cheîea pacea, voîu alerga sS m'arunc în bragele «voastre. Serut pe mama de-o mie de orî.» (vorbit) nimic n'o poate mângâîea Bîata ofteaz, Bine-a ^is poetul plânge i 'î cere copilul
la

«mam,

tine,

Leon,
.

i

Adelina Dorian

.

.

n'a avut

1

.

.

.

.

.

mam

1

.

.

.

.

.

.

:

cMama pentru-a et copil €.\re inim cu ocht, are

are

scumpe desmerdart
serutJirY
I
.

ocht cu

.

SCENA
(Safir

IV.

Leon, Safir; mai pe
strinut

urm Ghi.
îî

in dreapta.)

Leon.
Safir.

—A

!

eaca Safir
purtând halat

.

.

.

cunosc strSnutatul.
cusut cu
fir)

(într,

i

chitie

Boftjur,

Leon.

Cum îî merge gutunarul, viteazule ? Leon. Merge ca deficitul din budgetul nostru Safir. cresce i înfloresce.
înflorit nasul.
(îi
nasui.)

a da i mugur. De vedea acum vr'o dam creîa s6 'î plac ptlgelele vinete, ^eu n'ar putea resista de a te îubi. Ah Leona drag Safir. Aî atins coarda cea adic Amorul maî sbârnâitoare a inimiî mele Amorul visul, dorina, elementul vieii mele Ah el face pe om a deerta cupa fericirii i a dureriî ... El m'a redus a bea lapte de capr roie.
te-ar

— — Leon. — în adevr, i'î cam pipc Safir. — Oare? Leon. — Ba chîar a început

c
1
.

.

.

1

.

.

1

.

.

1

.

.

!

.

.

1

Leon.

(presentlndu'I o ta«&)

i

CCaîU

?

.

1194

NOBILA CERITOARB

trei ? (mâncând» Ah amice, amorul îmî scoate chiar poft de mâncare; ccî am o natur Vezuvul, frioare, nu 'î ginga, poetic, vulcanic de cât o ghîegrie pe lâng focul ce pâlpâe în pep!
!

— i dar' PriveSCe Safir. — Numai
Safir.
;

chifle sunt
.
.

?

LeOn.

.

(arat

taierul.)

.

.

tul

Na, hrnesce'î focul. cad în visuri cu ochii holbai la stele 'atept se se coboare de sus un ânger nurliu malacof, care sS me onoreze cu confiena sa i prsesce Cerul pentru mine i se *mî declare Ah când ar veni, 'î-aî ^ice ânger cu per galben Dar' dac' a avea ppr negru ? Leon. Nu face nimic Ânger cu pSr galben Safir. Spune ce prob de amor voîescî se'î dau? Voîescî se întru în vizuniea pardoilor i se le taîii cocile ? Pentru tine mS simt în stare se întreprind lucruri im(dându'î o chifl)

— Safir. — Adese
fr
1

meu Leon.
.

.

.

(întinde mâna.)

orî

c

.

.

.

— —

:

!

.

.

:

I

posibile,

ratec,
[;

Haosul eternitii înghite tot oameni i împeraî, etc. Numaî amorul remâne vecinie neînghiit Leon. St în gât, berbantul nu trece? nicî-, va trece cât va fi un Soare sus 1^, Safir. (se restoam în pe Cer i un Safir Balaur pe pment
1
. . :

— Asta'î cea de pe urm? — Precum ve^î. Safir. — Aa trec toate pe lume
Safir.

aî ministru constituional, aî mânca jaî mânca (dându'î a treia chifl) O chlfl ? Leon.
fi
.

.

Leon.

-

— —i

1

.

.

!

.

.

'mî-a prins bine ceaiul ista MS simt dispus la reverie SS ne-aprindem igaretele. (îî aprinde
fotoliu)
!

A

.

.

.

.

.

.

o igaret.)

Leon.

Bucuros,

(trage clopoelul.)

Ghi.

(intrând prin fund)

Poronc ?

.

NOBILA CERITOARE

1195

Leon.

Ghi. —
visul

— Ghi,
(tn parte)
1

ridic tablaoa cu ceaîu. N'o maî remas nici o chifl
1
.

.

.

.

toate le-O îndopat oftigOSU (fumând) Cum se Safir.
^ii

— Leon. —

.

(ese,

ducând tablaoa.)

*nal fumul

în aer

!

.

.

aa

omuluî

.

.

(In parte,

fumând)

Când

mistucscc, tot-de-a-una

vorbesce într'aîure.

Safir
Ce
este

(absorbit în gândur!)

omul

O

fl6re în

? un vis, un fum, drum, un pic de scrum

!

Leon.
Safir.
cepS)

— Bum,

Ha

1

Leon.
Safir.

Leona Ce-aî (Jice, când ai vedea intrând de-o dat în salonul ista o veduv tenCr, frumoas, ginga, elegant i zimbitoare ca
! .
.

— Nu — Fie

.

.

bum, bum, bum Bum, bum, bum, bum Ba nu ... nu 'neleg.
!

(tresrind)

.?

(caut

se pri-

face nimic

.

.

.

veî pricepe alt dat.
!

Ah

1

.

.

d-na Adelina Dorian?

— i gândesce — Spune ceai spune? Leon. — Ba spune Safir. — Aî spune c beivului
Leon.
Safir.
(în parte)

cl

la
.

densa?
.

.

.

.

.

spune.

tu.

i

dracu

ese cu

oc

i

'nainte.

Leon.
bea lapte

— Nu
.
.

e tocmai poetic pentru

un

om

care

sunt beat de Safir. cjis beiv, i declar farmecul Adelineî ... Ea 'r o fiin adorabil.

— Am
—i
—i

c
.

Leon.

adorat

?

întelnit-o Safir. adorat maî cu asum doî anî pe vîrful Ceahlului i 'î-am propus sS fund, m'asverl cu capul înainte într'o prpastie
. .

s^m

Am

fr

.

!

;

1

1196

NOBILA CERITOAEE

pentru ca sS 'î dau o mic prob de amor ... tu ce 'mî-a respuns ângeraul ?

i

sciî

Leon.
Safir.
4

respuns cu o voce trgenat. »Nu alt dat, dac nu 'î-a fi cu Balaur las' pe alt dat! ...» ^icend aceste «superare cuvinte, ea 'mî-a aruncat o cuttur lung i gale,

— Ce — 'Mî-a
}
.
.

.

.

acum,

d-le

.

.

.

.

i

care m'a strpuns din
(caut gale
la

scoar me
.

'n

scoar

...

Ea aa

.

.

.

Leon.

— Hî
— — Nu,

Leon.)

.

.

.

c
.

deochîa.

Ghi.
rierîul
;

(aducend un teanc de jurnale)

CuCOanC, O

SOSit CU-

eat gazetele Dar' vr'o Leon.

scrisoare
(ese.)

nu

'î?

Ghi.
Leon.
tâmplat
Safir.

cucoane,
?

(deschide un jurnal)

S^ vcdcm
citesce,
în

CC s'a

maî

în-

visa la Adelina,

— Citesce, Leon, 'oîu mistui ceaîul. «în închieriî Leon. —
(citesce)

în

Frangia

timp ce eu voîu
armistigiuluî, la

(;Jiua

«Versailles, o lovire

crâncen a avut
francesî,

loc între trupele
.

«germane i mobilii
«biliî aii

fost

siliî

a

se retrage,

lâng Orleans Molsând maî muli
.
.

«morî i
(îî

cade jurnalul din
.
. .

pe jurnale

prisonierî pe câmpul btliei...» Ear' mân) Nu maî am curagîu s'arunc ochii îmî pare trec printr'un vis de sânge

c

.

.

.

sermana Frangie!
Safir
(dormitând.)

Amor, amor Te chiem cu dor Amor, amor, De tine mor
I

Leon.

(luând ear» jurnalul)

Cc VCd

? (citesce)

«111

aCCCai

.

NOBILA CERITOARE

1197

c<^i,

la trecerea unui pod aparat de Germani, un batalion de franc-tirîorî dând nval cu furie, o mare '.parte din eî au c^ut sub o cumplit ploaie de < gloane. Ceî remaî începeau a sS retrage în desor< dine, când un tenSr ei în fruntea lor, i strigând ttreasc Frangia se isbi ca un leu în contra tunu: 1

podului. Companionii luî, electridensul i gonir pe enemicî din tposiiile lor, luându-le un tun tenerul Aflm « franc-tirîor este român, i a fost rnit la bragul «stâng în acea lupt eroic Onoare acestui demn «i curagîos fiu a României, care a pltit cu sângele «luî datoriea de recunoscin a Patriei sele ctra mi s'a lumi«Frangia nenorocit (rorbu) par' cine s6 fie ? nat d'inaintea ochilor Un român dar, frate-meu poate ? o Doamne când ar fi el tefan e brav, entusiast, capabil el trebue sS fie Balaure, aî de-a privi moartea 'n fag, sfial au^it ? (ucsrind) Ce ? Safir. Un român de-aî notri a fcut un act eLeon. roic pe câmpul resboîuluî Unde ? Ce act ? Safir. luat un tun de la enemicî. Leon. Numaî unul Safir. Eu aî fi luat opt, dac starea snetiî mele nu m'ar condamna se beu lapte de capr roie.
«rilor din capitul

«saî,

nvlir dup

.

.

.

c
.

c

.

.

!

A

!

.

.

c
.
.

.

.

.

1

.

.

!

.

.

,

.

.

fr

.

.

.

— — — —A —

.

.

.

!

.

.

Ghi. —

(întrind prin fund)

Cucoane, o sosit doamna A.

dclina Dorian cu v€rul d-sale

Leon.
Safir.
I>rr»ce

.

(firind de pe canape)

D-na Dorian,
cu
fotoliul

aicî

?
îl

Adelina

1

(se restoarni

pe «pale;

Ghiâ

o-

Ghi. — ine-te
Leon.

de a cidea.)

— Cum

bine sC nu daî rgii. a venit ? N'am au<^it
.

.

trsur.

.

.

1198

NOBILA CERITOARE

Ghi.
Safir.

Ghi, primesce'î Leon. s'o anun mamei mele. (ese prin
eu frumos ca Arghir

— Safir. — i

—o — Regina
!

vinit

clare.
1

Amazoanelor

aici în salon.
stânga.)

Eu merg

me

duc s^

m^

'nbrac,

se

me

fac

Ghi. — (deschi4end ua)

(ese prin dreapta.)

Poftim,

doamn.

SCENA

V.

Adelina, Nicu,

Ghi.
?

— Domnul Leon e acas — VS roag s'ateptaî Ghi, Nicu. Bine. Adelina. — Nu sciu pentru
Nicu.

Ghi.

aici

.

.

.

vine 'ndat.

(face

un semn

luî

care ese prin stânga.)

(în parte)

inima de când
d-luî

am

intrat aici.

.

.

(âre)

ce mi se bate Acesta 'î salonul

Dalbu? elegant! (CU ton sec) Nu prca. Nicu. Cum ? nu 'î place, veriorule ? Adelina. Nicu. Ceea ce nu 'mî place, este de a te vedea pe d-ta, o tener veduv, în apartamentul unui hol-

— — —

teîu.

Adelina. Dac'aî fi venit singur, aî merita blamul persoanelor serioase i venerabile ca tine dar' fiind te-am ales pe tine de cavaler. Nicu. pi niaî bine m'aî ales de paravan. Adelina. Ce ^oîescî sS ^licî? tu, paravan ?
;

c

.

.


1

c

.

.

.

de tener Nicu. Voîesc se <Jic c, de i n'am maî mult de 20 de anî Adelina. 17 ... nu 20. Nicu. Ba 20 ... nu sunt aa de copil în cât se nu cunosc inima femeilor.

aa

.

.

.

.

NOBILA CERITOARE

1199

Ha, ha, ha, Tu Adelina. Eli, eu, Nicu ifne Nicu.

1

.

.

ha, ha.
.

.

.

precum m'aî pomele ve?
1
.

reclit

.

.

.

citesc foarte clar în sufletul iubitei

rioare.

Sciî se citescî la vîrsta ta Adelina. minune Ce bine se face educaiea în er
1

.

.

Mare

.

i

nu

s'ar

putea sS 'mî spui

i

mie, veriorule,

ce-aî cetit

în sufletul

— Un adevr foarte simplu lubescî d-nul Leon. Adelina. — Eu Mister S'a uimit Nicu. — D-ta. Nicule? Profesorul care Adelina. — Sciî
Nicu.
. . .

meu?

pe

?

(în parte)

.

.

.

!

ce,

.

.

'i-a.

dat lecii înapoi
.

de

cetit 'î-a

furat

banii

.

.

.

Cere 'î banii

.

SCENA

VI.

Adelina, Nicu, Leon.

Leon. doamna me,
ântei la

(dând mana Adelineî)

c

VS TOg SS mS SCUSaî, nu v'am eit înainte ca sS ve primesc
meu
;

ca pe-o regin în castelul

mama

duT visita Adelina.
visita

me, 'am alergat d voastr.

îns am gândit maî s'o bucur anunân-

— Prea

me

este în

bine-aî fcut, domnul meu, cci mare parte pentru dna Dalbu, i
fericit
lui

pugin pentru d-ta,

Leon.
de

— Sunt
.

prea
mâna

mic

.

.

(Intin4end

Nicu)
.

A

de prticica me, fie cât domnule NicU
1
.
. ,

(aoi) Domnule («e închin Nicu. Adelina. Ce face d-na Dalbu ?

.

.

i
.

d mâna)
Pot sS întru
.

.

în

apartamentul d-sale?

Leon.

— îndat ... Se

gtesce se vg primeasc

.

!

.

.

1200

NOBILA CERITOARE

Adelina.

c frate-meu s'a înrolat în companiea de franc-tirîorT
mam
1

Leon.

— Am — S'a bolnvit

auc^it c'a fost

cam bolnav ?
de când a
aflat
.

de scârb,

.

preocupat de periculele resboîuluî, vede Biata necontenit prin vis pe fiîul seii rnit mort
Adelina. Nicu.

.

.

.

.

.

.

(uîmît)

Mort
Uimit

(în parte)

S'a

pentru

tefan?.. Alt

mister
la

!

Adelina. îns d-nul tefan ?
. .

.

.

.

cred c'aî primit scrisoare de
luî

Leon.

ne 'ngrijesce
loviri d'intre

— Numai una ... de mult ... i tcerea cele din urm Nicu. — îngrijire legitim, cci
serios.
în

Francesî

i

Prusienî, aQ
. . .

c^ut muli
sunt

strinî
lini-

înrolai

.

.

.

Am

Adelina.
tit
.

— Ear'

cetit chiar

cetit

?

.

.

apoi dar
teafer,

D-nul tefan ne va reveni demn de stima compatrioilor seî.
.

.

glorios

i

Leon.
Nicu.
mult
1 .

(luând

mâna

Adelinei)

O Sperm
reveni
.
.

(în parte)

Ne

va

CU toiî, d-na niC. acest ne ^ice
.

.

SCENA

VII.
(elegant pretenios.)

Adelina, Nicu, Leon, Satir

n
i

Safir. Graioasa me doamn, permitei'mî se depun omagele mele la picioarele d-voastre. Adelina. D-nul Safir Balaur Ce surpris Safir. Surpris este pentru noî, graioas doam-

1

.

.

!

surpris plcut .. surpris surprincjetoare ca când ar într o cprioar, o gazel în berlogul unor uri. Adelina. Tot amabil i poetic d-nul Safir ?
. . .
.

.

.

. .

NOBILA CEBITOABE

1201

Safir.

— în
—A
!

presena d-voastrg pot

sg fiu altfel
(tare)

?

NiCU. -

(nervos, în parte)
.
.

Cc SCCturî
?
.

!

.

.

AptOpO dc
.
.

uri, d-le Safir Safir. crescut de an.

.

Nicuor

.

nu te

zream

.

Aî maî
v^al

Nicu.
^ut un cuî e?

(atins)

Am
;

.

.

.

îns apropo de uri, am

urs

legat

cu

lanul cole
'1-a

sub fereast ...

cul meii Safir,

in

tâlnit

intr'o

— Al meii mi druit de ^iua me amiacum un an. Nu cumva prins Adelina. — Ceahleu? chiar anul când v'am Safir. — Tocmai lâng Panaghiea. când 'mî-aî propus s^ te-aruncî Adelina. — Sciu nu'mî aduc aminte pentru ce prpastie Safir. — Pentru ca se ve dau o mic prob de
Leon.
(câtr sanr,
zimbînd)
'1-aî
.
.

.

în

în-

.

.

,

.

.

.

.

.

.

.

devotament. Fiind refusat de d-voastr, prin nisce cuvinte care 'mî-au remas întiprite aicî, (arat inima) m'am simit atuncî cuprins de-o desperare, ce m'a fcut sg Intr'o diminea rtcesc maî multe ^ile prin muni mg 'ntelnesc bot la bot cu ursul ist de sub fereast Xenorocitul se ridic 'n doug picîoare i cearc o palm a sg mgsura cu mine se apropie, îmî Eu îl trag un pumn în bot i '1 ameesc ... pe urm îl leg frumuel cu batista de gât i '1 aduc acas ca pe-un pudl Eaca tot adevgrul (zimbind) Ce eroism Adelina. (In parte) 'La fi cumpgrat Nicu. de la un igan. Adelina. Ce sânge rece în faga pericululuî
.

.

.

1

.

1

.

.

1

.

.

d

.

.

.

— — — Safir. — Efectul amorului, doamna me înamorat, i scii c amorul învinge chîar batice. Adelina. — Nu mg îndoesc, domnul meQ;
1

.

.

.

.

.

.

1

.

.

.

Eram

fiarele sel-

îns un
76

67418.111.

1202

NOBILA CERITOARE

lucru

tur ameescî

Cum d-ta, care prin o simpl loviurii din codru, dta care pari a fi un eroii în soiul d-tale, d-ta care eti aa de mare amator de pericule, nu te-aî dus se îeî parte la resboîul din Frangiea ? Cum? Un motiv prea simplu m'a înpeSafir.
m^ mir
.

.

.


.

.

decat.

Adelina.

— Care?
de capr roie;

Safir. Beu lapte 'mî-au slbit peptul.
Safir

cci

ahturile

Adelina. îns în
;

— Asta
ochii

te face

te-aî sci cjeu, poate
nostru,

meî luptând ca un

fi

prea interesant, domnule mult maî poetic, dac

leu în focul resboîuluî ...

i,

c

dac

deveni neresistibil te-am vedea întors de

pentru
la

secsul

btlie
(în parte)

fr

mi

— Fr nas Unde mulemesc. Leon. — Ved cu mulemire, doamna me, c avei mare simpatie pentru biata Frangie. Mi se rupe Adelina. — Dar, o mrturisesc
Safir.
1
. .

brage,

fr

picioare

i

chiar foarte
?

fr

nas.

s'ar încuiba gutunarul

...

ini-

când gândesc la nenorocirile aceleî erî frumoase, unde-am fost crescut în copilrie De la începutul resboîuluî fie-care ^i este pentru mine o (^i de suferine i de doliii cci nu mS pot deprinde cu ideea 'apoî când îmî cderiî i umilirii naiei francese foametea geînchipuesc miseriile de tot soiul
. .

ma

.

;

.

.

.

:

.

.

.

grozviile lupteî mamele ce 'î prini satele plâng copiiî, copilaiî ce remân care se ard, oraele ce se dSrîm, i maî presus de toate durerea moral a Frangieî czut din culmea Me prosperitii i a glorieî ... Ce se vg spun ? doare în suflet, me doare (plânge.) (cu cldur) Nobil suflet când v'ar Ah Leon.
rul ..
.

boalele

.

.

.

.

.

.

fr

.

.

.

.

.

1

I

.

.

1

.

.

!

.

NOBILA CERITOABE

1203

putea aucji fratele meii, tefan, s'ar bate de-o sut de orî maî cu entusiasm. Adelina. Fratele d-tale e un tenSr cu inim o natur nobil i generoas ... îl tim ... îl admir '1 i te rog sS'î scrii din parte'mî urmez pretutindcne cu gândul, ca pe un frate

.

.

.

.

.

.

c
.

(în parte) Ce foc Nicu. Adelina. îns...vSd

.

.

1

.

.

c

Hîm
entusiasm ui

mS duce
visiîeî

prea departe,
mtle.

i c'am

uitat

adevratul motiv a
eii
.
. .

Safir.

(In parte)

AdcvSratul motiv sunt

se ve-

dei îns Adelina.
'ifî

c

Frangia, scii

-te

în urma luptelor grozave numerul bolnavilor i a rniilor considerabil. Ajutoare de bani i de provisiî se

— Domnilor,
c

n'are s'o spuîe.

'jrganiseaz în tote prile lumii civilisate; trebue se irmm i noî acest exemplu de umanitate. Luai d-voasLeon. Suntem gata, doamna me

.

.

.

ir

iniiativa.

Adelina. luat-o, i eaca pentru ce am început a visita pe toi proprietarii carii îmî sunt vecini deschis o subscriere i o loterie în ajutorul srcimeî din Frangia, 'am venit acum aici' ca sg întind o ceritoare pentru aceî cariî sufer s€ fi meritat suferinele lor. (întinde mâna) Leon. dori se depun o comoar întreag într'aceast nobil; dar în lips de comoar permitei'mî, doamna me, a depune acest inel de bnlîant ce '1 am de la mama me E tot ce am maî preios. Mulemesc în numele nenorociilor Adelina.
.

— Am

.

.

Am

mân

fr

— Aî

mân

.

.

.

.

.

Vom
«fir,

pune

inelul

la

loterie

.

.

.

(întinde

mana

lui Safir)

D-le
per-

e rândul d-tale. Safir. Eu, graioas

doamn, dac

'mî-ar

fi

1204

NOBILA CEEITOARE

mis, aî depune bucuros inima me simitoare aceast mânui, în acest crin cu cinci degete. Voescî s^ 'î pun inima la loterie Adelina.

în

Safir.

— — Cum
.

?

nu,

me d-voastr? .îns fiind binevoii a primi o ofrand maî prosaic
luî în

dac'aî nu

fi

sigur

c
.

câtiga-o pot despri de ea,
c'aî
.
.

.

(pune punga

mâna

Adelineî.)

Adelina.

— Bravo

!

.

eroii

i

generos

1

.

.

toate,

calitile, domnule. (în parte) Safir. Cum

Adelina.
sciî se

— Acum,
în

mc

cunoascc de bine
aflat
.

1

veriorule, aî

motiv pentru care m'aî întovreit
citescî în inimile femeilor.

aici

.

.

adeveratul spune, tot

te înduri se ri^î
anî.

calul

— Citesc ochii matale, verioar, c nu de mine Adelina. — Acum adevrul Meriî se'î dau 20 de Nicu. — i dau cu mulemire pentru meu Adelina. — Adeverat present de gentilom.
Nicu.
.

.

.

aî cetit

.

.

.

eii

loterie

favorit.

SCENA
Ceî de^nainte;

VIII.
(viind

Ghi
gata

din stânga.)

Ghi. —
Adelina.

Cucoana

i

vS poftesce în apar-

tamentul d-sale.

Leon.
pe
fiica

— Venii

— Se

mergem îndat.
s'o

mângâeî, cci ve îubesce ca
i
Nicu)

eî.

Adelina.
Safir.

(câtr Safir

La

revedere,
aicî ...

d-lor.

(ese

prin stânga cu Leon.)

(CU sentiment)

La revedere
ese prin fund.)

.

.

.

i pe ceea

lume

.

.

.

(remâne în extaz d'inaintea uiî din stânga.)

(Ghi

NOBILA CERTOARE

1205

SCEMA
Safir,

IX.

Nicu; pe

urm Ghi.
Cc pcrsonagiu
)

Nicu.

(privind la Safir, în parte)

ridicul

1

Safir
<S'a dus
1

(declamând

.

.

ci

lumea

'n

a disprut ca ra<^a resf agat lipsa sa, îmY pare-acum blata

I

Nicu.
lui'.

(în parte)

îmî iflt ncrvclc cu strembturile

Safir. «O!

ci

te-at dus, te-at dus dulce ângerai eu remân pe jos, când tu etx sus, sus, sus te-aî dus,
!

Nicu.

(în parte)

îmî vinc s6

'1

muc.
luî-l

Safir
«Acum
«Amar,
fatal

(privind tnprejurul

orî ce privesc e
!

b6cn,

trist,

urât,

.

.

Nicu.
Destul

c

(jleîi,

mS

stringt

de gât.»

— Te string de gât, eu? ce voîescî s6 spui — Voîesc sg spun c tonul cu care vorbescî vcrioareî mele, îmî displace, domnule Ce ton Safir. — Tonul cu Nicu. — Tonul acest sentimental i
Safir.
?

Nicu.

.

.

.

?

.

.

?

.

.

.

ridicul

care 'î

permiî un nuc.
Safir.

a'î

adresa
?
.
.

dcclaraiî de

amor
.

... ca

Nuc

eu

Ea ascult Nicule

.

.

dac

!

)

1206

NOBILA CERITOARE

de alaltieri, m'aî simi ofensat ^is, de îerî de alaltaîerî, me ginesc a'î ^ice uii obraznic. etî
n'aî
fi

de

îerî

;

dar*

fiind,

precum am
(furios)

— Safir. — Nicu. — Safir. — Ce
Nicu.
Nicu.

c

mr-

.

.

.

Obraz

.

.

.

nic,

Nicule,
face
?
.

nic.
florete din panoplie)
?

(alearg de scoate doue
.

Obraznic

1


stric panopiiea

(viind în

fac

luî Safir)

Domnulc,

sciî SC

mânucsci

floreta?

Safir.

Nicu.
polite.
Safir.

— Pentru c

Pentru ce ast 'ntrebare ? voîesc se 'i dau
(înpartcj

o lecie de

— Mie? Curios bet! — Nu respun(^î? Safir. — Dar' ce voîescî sS Nicu. — Voîesc se 'î probez c,
Nicu.
(dând o floret

lui Safir)

ine.

faci

?

un obraznic ca
.

mine poate se puîe

în

frigare

un

bîtlan ca d-ta

.

.

Aper-te
Safir.
eu. (apuc

— Bîtlan
— — —

...

(se

pune
1

în posiie
.

de scrim.)

.

Ateapt, cocodane,
în parte)

se 'î

o floret

'o esamineaz;

FlorCtcle aU

art bumbî ?
. .

Etî gata? Safir. Gata se te pun în rendul nenorociilor cariî au avut curagîul a s6 msura cu mine. (se bat cu floeteie Nicu Palavre. ucis io dueliti pSn' acum Safir. îea sama. Palavre Nicu. Na, na, na. atinge pe safi. încet, încet, d'mî timp sS me apSr, oSafir. mule.

Minunat Nicu.

— Am —

;

.

.

.

.)

Nicu.
Safir.

— Aper-te, — Me

dac
.

poi... Na...

gâdili

.

.

me

gâdilî,

îî

(Jic

.

.

.

i

eii

când me gâdil încep a ride...ha, ha, ha, ha. (urmrind p^ Safir, care se retrage înapoi) Etî llCrVOS, Nicu.
se vede.

NOBILA CERITOARK

1207

Safir.
lng.\ canapc

— Foarte nervos
i
cade obosit.)
(oprindu se spiriet)

.

.

.

Ear? ha, ha, ha, ha. (ajung*

NiCU.
Safir.
hn, ha.

tr'

insul,

— 'L-a apucat isterismul pe d-nul un medic. mite Ghi. — Nu nevoie, vindec eu.
Nicu.
la

— Ba... de cât Nicu. — Eaca pozn Ghi. —
(ride svîrcolindu-sc
l

Te-aUl UCiS ? îmi vine sS
..

mor de

ris; h.i,

pe canape.)

Are

sS

plesneasc ferea
.

'n-

(trage clopotlul.)

(alergând din fund)

Poronc

.

.

Ce

este

?

Safir. Tri

Nicu.

— Cum

îl

?
(se

Ghia.
Domnule
Safir.

videa.

apropie de Safir pe d'in dosul

canapelei)

Safir,

o adus gîupineasa
ris)

chifle proaspete.

— în camer, Ad-le Safir. —
Ghi.
(lui

(încetând de

Undc

'S ?

Nicu)

(scuiându-se)

aici

'Io trecut. De mult ce-am
. . .

ris

'mî-a venit

poft de mâncare.
îndat,
(ese prin fund.)

Ghi.

SCENA
Safir, Nicu,

X.

Leon.

plece,

Domnule Nicu, vara d-tale doresce s2 Leon. i v2 roag sS purtai de grij pentru caî. Prea bine merg s6 esaminez daca *s înNicu. euaî bine. La revedere, d-lt Safir; când veî avea
;

— —

gust

s

maî

ricjî,
)

voîii

fi

gata sS 'î mat dau o lecie

de scrim. (e»e Safir. —(în parte) Du-te

val vertej pSn' la MSru-ro. ce s'a 'ntemplat aicî?. VSd floretele scoase din panoplie.

Leon.

— Dar'

.

!

>

1208

NOBILA CERITOARE

Safir. Nimic am dat o lecie de scrim lui Nicu, i 'l-am umplut de spriet pe bietul bet. De-aceea rideaî cu hohot maî dinioare ? Leon. Cum s6 nu rid? Avea o figur aa de Safir. Dar' par' c'aî spus comic doamna Adelina voîesce sg plece ? Leon. îî îea acum adio de la mama me. Sciî una, Leon ? îmî vine s'o întovreSafir.
. . .
.

— — —
.

.

!

.

c

— —

.

marginea moiei Cum socoî ? putea profita de fuga cailor, ca se 'î declar din amorul ...

esc

pSn

la

.

.

.

.

.


fug

dul,

— Minunat idee — Sublim MS duc se 'mî pun pinteni lua Leon. — Du-te, i meu care îneîiat gata Numai caut sS nu trânteasc. stare sS 'ncalec pe Safir. — Pe mine eu sunt zmei, pe balauri. Leon — Dac aa, fugî degrab. Safir. — Me duc ca ventul i me 'ntorc ca gâncredeam c nu Uf Leon. — maî duce
Leon.
Safir.
.
1

.

.

.

.

.

calul

.

.

te

?

în

(ese)

(singur)

I..

s'a

nebunul,

'aî

dori foarte mult sS

mS gsesc
.

momente

singur

cu d-na Adelina

.

.

câteva pentru ca se 'î

vorbesc de frate-meii.

SCENA
Leon, Ghiâ

XI.
antr
tainic.

— Ce Nu nc-audc nJmcne Ghi. — Leon. — Da ce este Ghiâ. — Fratele d-voastre, d-nul tefan, o
Leon.
'î?

Ghi. —

(cu

jumtate de voce)

Cucoanc

.

.

.

cucoanc
?

.

.

.

(Cutând înpregîur)
?

sosit.

.

NOBILA CEEITOARE

1209

în

Ghi, — în capetul parcului casa grdinarîuluî v^^ut tu cu ochii? Leon. —
1 .
.

Leon.

— tefan
'L-aî

Unde
.

'î ?

.

(artând pe fereast)

Colo,

.

.

Ghi. —

Ba 'nc

'î-am

i

vorbit
citesce)

...

Eaca un

r-

Vel

pentru d-v6str.

(esc prin fund.)

Leon.

Ad.

(deschide

rvaul i

«lubitC LCOtt, în-

«chiindu-se armistigiul, am prsit Frangia; acum sunt 'atuncî Pregtesce pe mama. «aproape de voî. pot se m'art, d'mî un sernn cu «când veî crede
.

.

.

.

c

«batista
se
'1

pe

fereast.»

(foarte agitat)

tefan

aici?

.

.

Alerg

string în brage.

(voescc s« cas.)

SCENA

XII.

Leon, Adelina.
doamna me, c voîil reveni în curend se ve (oprindu-se. în parte) Doamna Doriau Leon.
Adelina.

rmtrând, vorbesce în cantonad)

Fiî încredinat,
ved.
. .
!

Nu

timp de perdut.

(se apropie)

Doamna me,

v6 ducei

aa

degrab ?
Adelina.
visitez

Dar sunt silit sg plec pentru ca se Aî fi foarte mulemit i ali proprietari dac'aî obine i pe aiurea un resultat atât de bun
;
.

.

.

.

.

ca aici...
cinci

Mama

d-tale 'mî-a dat, pentru bîeiî

oc

de scam,

fcut

cu

manile d-sale.

rnii, E un

present foarte preios.

— Câte binecuventrî avei s^ vS atragei Adelina. — Tot ce doresc, este s'aduc o alinare cât de mic suferinelor. dac o parte din binefacerile Leon. — Cine
Leon.
din partea celor nenorocii
1

scie

d-voastrg nu se vor revrsa chîar 'asupra fratelui

meu

?

.

.

.

.

.

1210

NOBILA CERITOARE

Adelina.

Leon.

— E rnit — Sper c nu îns
(îute)

?

;

am

cetit în jurnalul
.

de

ast(^î fapta
se

eroic a unui tener român

.

.

care a pri-

mit o lovitur de

glon
.

la

bragul stâng,

i mS tem

tefan (agitat) Adelina.
nu
fie

.

.

O

fapt eroic?
mas)

.

.

Unde
*1
;

jur-

nalul

?

LeOn.
i-ve.

(aducend jurnalul de pe

Eat

CCtiî

în-

Adelina. «ei în fruntea
«gia,
^în parte)

(cu

franc-tirîorilor, strigând:

i se isbi Rnit Leon. Doamna me ve ved petruns de mil Uimirea d-voastre me încurageaz a v6 spune din partea fratelui meu
!

1

.

.

«De O dat UU tCUCr treasc Franca un leu ... » (vorbit) El a fi, tefan i eu nu 's lâng densul
mare uîmire,
citesce)
.

.

.

.

.

.

.

.

.

SCENA

XIII.

Adelina, Leon, Safir.

— Lua Safir. — Doamna me,
Leon.
(în parte)

Safir.

— Eat-mS

reesc
murile
rale
.

pen
nu
.

înpintenat i încravaat! 'l-ar naiba, strechîet îmî permitei sS ve întovla capetul moiei, i maî departe Drusunt sigure, de când cu poliiile ru.

1

I

.

.

.

Adelina.
cu d-ta
. .

— Bucuros,
(încet Adeiinei)

domnule

Safir ...

un potera
.

Leon.
Safir.
vent,
orî

Deprtai'I, ve rog

.

.

am

ceva

se ve spun foarte important.

Doamna me ... fie potera seu cavaler sertoat ambiiea me este ca se ve apSr în contra crui pericul, cu preul vieii mele Pentru cel
.
.

.

.

.

NOBILA CERITOARE

1211

maî mic

favor,

stare sS devin

— — Pentru merii? Adelina — 'aî face tot ca sg tot Safir. — Ah doamn Dac aa, privesce Adelina — batista fereast Agit batista Leon. — semnalul pentru ca sS vie meii va crede c Safir Adelina. — Vec^î batista Safir. — O v^d. a d Adelina. — Voîescî se Safir. — Ah doamn
Adelina.
Safir.
. .

pentru un gaj neînsemnat, sunt un Aiecsancîru Macedon. czimbind) Pentru un simplu gaj ?
.

în

'1

!

!

.

.

1

(apropiindu-se de fereast)

asta.

(o agiiâ.)

(în parte)

la

?

frate.

.

asta, d-le

?

fie

tale

?

l

1

Adelina.

(amncând

batista

pe fereast)

Mcrgî dar dc-O

scoate din labele ursuluî. (se rpede la fereast) Mc duC (se opresce) UrSul a Safir. Diha Martine prins-O în labe saî în spinarea luî. Pe densul, Safire Leon. Alerg îns sri, de n'ar fi cam sus Safir. ca sS m6 îeu la lupt dreapt cu Martin, («se, alergând
1

— — Aî

1

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

prin fuiuj.)

SCENA

XIV.

Adelina, Leon.
Adelina.
ciii
I
.

— Nenorocitul

1

'Ia

rupe
;

ursul

în

bu-

.

Safir e om grij, doamna me Priviî ... a luat o prjin i caut sC scoate batista, fr' a sg apropiea de urs. Bine (Jicî ... ha, ha, ha, ha. Adelina.

Leon.

— N'aveî

prudent,

(artind p€ fereast)

(Se

aude tub fereasti vocea

lui Safir strig&od

:

Diha Martin c).

.

!

.

.

1212

NOBILA CERITOARE

LeOn.
înplinit

(deprtându-se de fereastâ)

Doamna me
.
.

se m'ascultaî cu

buntate

.

.

.

Am
.

VC TOg o misie delicat de
. . .

ctr

Adelina.

Din partea fratelui meu M6 ertaî de Leon. îns am sacra datorie a ve coîndrezneala ce îeu cuvinte ale unui om care poate munica cele din în momentul acesta
. . .
.

— Din — Te
c

d-voastr, din partea partea?
.

.

.

urm
.

.

Adelina.

Leon.
mrturisit
fi

— Pen'
c

ascult,

domnule Leon.
.

vr'o

dat

a nu pleca în Frangia, tefan 'mî-a nici o sperare de a vS îubesce iubit de d-voastr ... El 'mî-a scris din
.

.

fr

ar fi fericit sS moar combtend, luptei prin sacrificiul vieii sale ar atrage comptimirea d-voastre.

câmpul

dac
om

(cu o nobii franche) Domnul meu, eti un de onor, i d'inaintea d-tale nu voesc s'ascund admirarea ce 'mî-a inspirat purtarea fratelui d-tale. Prsindu'î era, fratele, mama, pentru ca se mearge a lua parte la aperarea unui popor nenorocit, fratele posede o inim nobil i demn d-tale a probat Dee Dumnec^eu ca sS se 'ntoarce de a fi apreuit din câmpul luptei, înfgieze-se în ochii meî cu prestigiul ce a dobîndit, 'atuncî 'îoîu întinde cu mândrie

Adelina.

.

c
.

.

.

aceast

mân

.

.

.

SCENA XV.
Adelina, Leon, tefan.

tefan. Leon.
Adelina.

(cu

braul stâng
!

în

earp,
în

se

arat

în fund)

LcOU

!

tefan

(se

arunc

braele

lui tefan.)

tefan.

— Mama

(în

pane)

El
face

me ... Ce

mama me

?

.

.

NOBILA CEBITOARE

1213

Leon.
bragul
'îl

— Te-ateapt
?
.
.

...

Ce v^d ?
eroul
?
.

.

.

stâng

Tu

fost

.

la eti rnit. bravo tefane.
.

.

!

mal înbr^iaz.)

tefan.

Adelina.

— D-na — Eu, domnul meu
(zrind pe Adeiina)
. .

Dorian
.
.

!

.

.

aicî

!

.

.

Eaca mâna me
cu suflet

.

.

sunt fericit de a o întinde unui
(tefan îea mâna Adeline! în tcere.)

om

mre.

(între amendoî) Stcfanc, ve^î tu mânuia asta Leon. Este mâna unei nobile ceritoare alb i delicat ? în ajutorul rniilor din Frangia ... Tu eti din numrul lor, 'î aî versat sângele pentru sora Patriei (ctr Adeiina) Dai'î voie, doamna me, s'o psnoastre treze ca o dulce i nepreuit recompens.
. .


.

Adeiina.

— Fie

1

.

.

din
la

toat

inima.
!

tefan. Leon.

— Acum

(transportat de bucurie)

A

.

.

(serut mâna.)

vin'

mama me...
XVI.

SCENA

Adeiina, Leon, tefan, Nicu,

Ghi.

d-nul
te

(Intrând) Caii sunt gata, verioar ... Ce veJ ? Nicu. sunt foarte fericit, domnul meu, de a tefan Cea maî vie dorin a me este de a revedea
!

.

.

.

.

.

deveni amicul d-tale.
(Se aude vocea lui
Safir

sub fereast strigând
1

:

Diha, Martine

1

.

.

las

batista

.

.

.

Diha
este
?

.

Toi.
Nicu.
nesce jin.

.)

Ce

(cutând pe fereastr)
.
.

D-nul

Balaur

SC

hârjo-

cu

ursul

.

Eat'l

c

vine

clare

pe

pr-

!

.

!

;

1214

NOBILA CEEITOARE

SCENA
Cei de* fiuinte j Safir

XVII.
i
aduce o bucat de

(într cu un aer triumfal

batist în vîrful unei prjinî.)

Safir.

— Eaca
1

batista

I

.

.

Eaca

trofeul

victori eT,

doamna me
dar' în fine

.

.

M'am

luptat

voînicesce

cu

Martin

— Maî mult? Safir, — Permitei'mî, doamna me, se pstrez aceast precum odinioar batist ca un domnul Adelina. — Gajul e cam Nicu. — i pentru un erou cu gutunar ca nu destul de mare. Safir. — Nu 'neleg
Nicu.
gaj,

'lam învins Bravo, domnule Safir Adelina. (oferindu'î batista) Accst bravo din partea d-v6sSafir. tre e o scump recompens pentru mine ... nu ^ic îns cred merit ceva maî mult. ba

.

.

.

c

cavalerii

.

.

.

rupt,

meii.

d-ta,

'i

cum, doamna me, dai'i acest trofeu glorios ca un present de nunt. (încântat) Dc nunt ? de nunta me ? Safir. Leon. Ba de nunta d-neî Adelina cu fratele meu tefan. (ifnos) A Ouî tefan) StefcUic nu tc zriSafir. sem dar' te felicit Uf m'a obosit ursul ... (în

Leon.

— Orî

.

.

— — —

.

.

1

.

.

.

.

.

.

I

.

.

1

parte)

Ol femcî
i
de-o

1

.

.

ângerî
?

cptuii
. .

cu

drcuorî
.
.
.

!

(cade

pe canape

Ghi. ~ Aud
Safir.

dat

se scoal)

Ghl

.

Ghi

— Ad'mî un pahar cu Ghi. — Lapte de Cotnar Safir. — Da. snetatea Nicu. — Voiescî se beî
lapte.
?

în

verioareî

i

a d-luî tefan?

NOBILA C£BITOABE

1215

Tocmai. Mulemesc, domnul meu Adelina. adevrat Safir.
Safir.

.

,

.

Etî un
dar'

Safir.
folos
1
.

O
di braul

SCiu

;

(cu

mclancoUe, privind

la

Adelina^

CC

.

(Adelina
se

Iu!

Nicu

i

se

îndreapt spre

ua

din fund. Leon
Iul Safir, care
'1

duc

s<^

tntre In stânga.

Chii aduce un

pahar cu vin

i tefan deeart

i cade

trist

pe canape.)

(Cortina cade.)

BOIERI

l

CIOCOI

67418.

III.

77

PERSOANE:
Am
Hatmanul tefan Stâlpeanu
Vornicul lorgu
Postelnicul

60
50 50 50 45 50 50 40

H6rzobeanu

Evghenidis

Polcovnicul Viteazovicî, locoiitor de general a miliiei

...

Aga

Neamu

Banul Vulpe Arbore, r(^e Sulgerul Trufandachi
Pitarul

Slugric

,

Lipicescu, om de casa luî Herzobeanu Elena, fiica lut Herzobeanu
Princesa Postelniceasa Evghenidis

40 30
18

Lua

,

,

Cucoana Tarsia, Radu, orfan

sogia luî

Neamu

50 35 30
25

Un Un

stolnic turc

Pa



i

Invitai la bal, popor, lutari, musica militar doi lachei.

Stâlpeanu, pârts haine europene de forma seri6s: surtuc negru. etc. p6rtJl surtuc, giletcâ i pantalon de col6re deschisS. » frac i cravat alba : turnura de diplomat. Evghenidis, » uniform de pe timpul lut Sturza-Vod epoViteazovicî,
.
.

Herzobeanu,

;

lete late.

Neamu,
Vulpe,
Arbore,

»
i

costum elegant, cam pretenios.
hatne
orientale
:

antereu,

gtubea,

al,

ilic

i

metaniT.
ilic de postav, ching i cctul. hatne europene cam srcue. » Trufandachi, antereu cu flort i fes. » hatne ctocotesct, îns nu livrea. Lipicescu, costum elegant, de bon ton i mesurat. Kadu, » toaleta încrcat, Hlr a fi caricatur. Tarsia, Damele port costume elegante.
i

dulam,

Slugric,

»

'

BOlERl

I

CIOCOI

BOIERI SI CIOCOI
I

COMEDIE

ÎN 5

ACTE

Scrnele se petrec în Iai, între aniî 1S40
lorgti

— 1846,

îii

casa vornicului

Herzobeanu.

ACTUL
ratrul reprtsînt

I.
are trei

un salon mare mobilat lucsos

;

el

ui

mari în fund,

o

pe planul antet 'o fereast în dreapta, pe planul al doilea ; între uile din fund se vede un portret mare a Sultanului pe anul ântel la stânga, sunt aezate în rend o canapf, dou6 fotoliurl i câteva aunei sub fcrea«tâ este o masl cu tot ce trebue pentru soris, i pe p&retele din sting SC vede portretul soiei lui Herzobeanu.
tn dreapta
alta în stânga,
;

ai

i

:

SCENA
Lipicescu.

I.

Lipicescu, doi lachei.
Haî, iute, niergiî de gtii tablalele duJccî i ciubucile de iasomie, c'au stî 'nceape cu a vini boîeriî la visit de anul nou, i cum a si Barbu lutarîul cu taraful luî, se'l puneî s6 cânte capetul scrii. Haî!..
(Lacheii es prin fund.)

ii

II

.

1220

BOÎERÎ

I

cîocoi

Eat-ne cu anul nou în cas Oare ce present 'mî-a face stpânul meu, cuconul lorgu Herzobeanu ?. Un cocoge vornic, un boier de starea 'nteî, trebue
! .
.

se'mî dee cel pugin o preche de strae i vr'o c^ece galbinî, ca la o slug credincioas ce 'î sunt de-atâîa anî ... (pe gânduri) Slug eu Sluga eu, care me sîmt în stare s6'mî calc pe inim chiar, pentru ca se'mî fac o treapt de înlare .. Ce n'aî da, ce n'aî ... ca se prind vr'un rang, se me boiresc ca ceî de pild Slugric, agîuns pitar muli de sama mei acum doî anî, de unde era brutar pe densul 'l-aii slujit norocul, au eit la oaminî ... i eii tot nimic pen' acum, tot de casa boîerîuluî, tot cîocoîu în adever, m'am înlat ceva în vreme de ^ece anî, îns tot pe-aceeaî scar; din liopcîofleandura, cîocoîu de coada trsurii, am agîuns hop-cîocoîu, vtav de oI

.

.

1

.

.

:

1

.

.

1

.

.

grad, i din hop-cîocoîu,
curte
. .
.

para-cîocoîu,

dar',

ctând

bine, tot

cîocoîu

1

.

.

stolnic de Heî! când

'mî-ar agîuta Dumne(;Jeu se 'nha un post 'un cin, Criul eu!., bine mî-aî gîuca eu calul, bine 'mî-aî face mendrilel.. în câîva anî m'aî înstri, cu bani m'aî tot aca de poalele boîerilor, pen' ce m'aî îacuîba frumos în arhontologhie, i 'n sferit m'aî însura, pentru ca se întru în neamuri. .. în neamuri...
(ofteaz

i st

adâncit în gânduri.)

SCENA

U.

Lipicescu, Arbore.

Arbore.
de-o

(întrând prin

Lipicescu.


!

fund)

(în sine)
.

Acas 'î boîcrîul Mcar un comisar de
acas
'î ?
.

?

cvartal

cam dat (maî Arbore.

.

tare)

Boîcrîul

.

.

BOÎERi

I
Da

clocoî

1221

Lipicescu.


.

(tresrind)
?

ce vrei cu

boîerîul, ba-

noii.

— Arbure rc^eul Me cunoate bine Suntem vecini de moie. Lipicescu — Te tiu. Arbore. — Dac mS ce mg maî întrebi de nume Aî prins orbul ginilor? Lipicescu. — Eî! 'apoî Arbore. — Cum apoi maî întreb o Apoî (iat, acas boîerîul Lipicescu. — Acas; ce poftetî? Arbore. — Poftesc sS urez de anul v^d i se Mî c ano cîocoîu!
Arbore.
. .
.

...

Cum

te

chîam
.

cuconul lorgu

.

tiT,

?

.

.

(obramîc)

.

.

}

.

?

.

.

te

?

'1

'1

(In rartc»

Lipicescu.


.

1

.

.

(tn parte)
.

Ateapt afar
Arbore.
ger...

fîc

— Afar, eu?..Ean ascult, mî, lingeLipicescu. — Ce-aî spus? Arbore. — Afar locul celor ce sunt i vreu sS CÎOCOÎ ca tine Eî! Lipicescu. — Mâi Heî Bre Ccî nu

.

.

Cum se cunoate mojicul Boîerîul nu 'î gata anca.

1

(tare)

.

.

.

.

(se
.

pune pe un scaun.)

l

.

.

1

.

an pane)

!

.

.

at boîerîu

!

.

.

SCENA

III

Lipicescu, Arbore, Trufandachi,

Slugric.
Trufandachi.
{Inui

prm rund gudurându'se

?i

ziinbiiul)

Cl>

aune, ^/e Lipigesco.

Slugric.
Lipicescu.

Sluga, kir TrufandakI chin, cucoane Slugric Dorii' sS sgrutaî boîerîuluî ?
miptut)
;
.

(imitând pe Trufanda(hi)

PlcccîunC

.

.

.

m^

'n-

.

.

mâna

1222

BoÎERi

I

ciocoi

Trufandachi.
un supuso ge

Neski^ se

saruto

la dimîaiî,

ca

sinto.

Supus i credincios. Slugric. Prea bine, prea bine Lipicescu. Cum s'a gti (se boîcrîul Eaca mi se pare s'au i gtit
.

— —

.

.

.

.

.

1

.

.

c

.

.

.

aude în stânga batale tn palme.)

Trufandachi. Ma rogo, fraica, spune la pan evghenestatOy che a venito sulzîaris Trufandaki la hcretismos. împreun cu pitarîul Slugric. Slugric. Bucuros; îmî place se 'ndatoresc oaLipicescu. meni cum se cade. (în pane) Care vra sS qlicS, eu nu 's Arbore. (tare) N'au^î, logofetc ? boîerîul bate 'n palme ale.'irg iute, ca se nu mnânci o papar de anul noii.

.

.

.

.

;

Lipicescu.
c'aicî

N'au(Jî,

bade Arbure

?

.

.

îe

sama,
.

Arburenî. (ese.) Cred i eîj, cîocorofleandur Acolo Arbore. 'i batin de r(JeT, 'aicî e roîii de cîocoî. (atins) Pentru Trufandachi. mine, ma rogo, le ^igi aste vorbele ? Arbore. Ba nu pentru tustriî. (încet ctr siugrie) Un mozico. Trufandachi. (încet) Un operlan. Slugric. (în parte) Dac linguesc pe slug, ce draArbore. cul or maî face stpânului.?

nu te

afli

la

.

.


, .

.

.

.

.

.

SCENA

IV.

Arbore, Trufandachi, Slugric, Hârzobeanu,
Lipicescu.

Lipicescu.
(ese prin fund.)

(deschi^end uile din stânga)

VinC boiCriul

!

.

.

.

.

BoiERî

I

cîocof

1223

TrUiand&Cni.
L

(fScenl

temenale,

se

apropie

smerit de Herzo.

eklambrotate !. Se dee Proniea se ve videmo logofetos mare ke megas
canu

i

i

scruta poala hainei)

La

iTiulî anî,

postelnicos
i

!

.

.

SlUg'riC.
serai
ceea-l-alti

(se

apropie de H^rzobeanu, stringendu'î haina la pept
umilit)

poal, foarte

i

tare,

sluejile

ca s'agîutaî pe nevoîeî ca nsîpul mrii.
.
.

Amin! s'agîungcî marC i se v^ 'nmuliî

HârZObeanU.
mulumesc
.

(cu aer de protecie)
!

mo Arbure,

V^ mulcmCSC, VC ce facî acolo în ungher

ca un cuc?

cucoane Torgule, sS'mî cânte cucul în dreapta, ca sS'mî vie i mie rendul a te ura obiceiul strmoesc, (se apropie i prede anul nou, sari pe Herzobeanu cu orez) La mulî anî CU fericirc Bel-

Arbore.

— Atept,
dup
1 . .

.

!

.

.

ug i sntate
casa
bure, destul.

Se'î

fie

vara var,
;

îearna îarn,

— Bine, bine destul, mo ArTrufandachi. — Ma destulo, bre, destulo a ^iso dimîaluî arhontas, vreî se Arbore. — Nu sbera, grecule Trufandachi. — Sopa, bre. Ce te-aî mSsura eu cu sopa^ Arbore. —
fagî pilaf la
?
1

cas i masa mas. (ri4end) Hârzobeanu.

(inpaitc)

ca

'n

vremea Enicerilor
<»«

I

.

.

Herzobeanu.
Lipicescu.

pune pe canape

fi

bate tn palme)

NaStaSaki.

tic

— Poronc. — Ad'mî un cTubuc. Lipicescu. — îndat, stpâne, Trufandachi. — Evghenestate, tot aveî capnos vcstito de Sultanuluî Herzobeanu. — Am, dar, kir Trufandaki. metahirisiî Trufandachi. — Se
Hârzobeanu.
(dispare.)

(Lipicescu se

arat

la

ua

din fund.)

rel

al

?

.

«nchinându

ie)

'1

sa-

!

. .

.

1224

boîerI

i

ciocoî

natoso. (ctr siugric)

Ca mariea

sa nu are nime tabteti

ke ighemonikon.

SCENA

V.

Ceî de'naintey Vulpe, Lipicescu.

LipiCCSCU.
lim turc
)

(într prin fund suflând într'un ciubuc lung,
I

i anuna)
ta-

Banul Sandu Vulpe

(apoi

presim cîubucul

luî

Herzobeanu cu

Arbore.
Vulpe.
licul într'o

(înparto

crucea 'n sîn

i

Ha Vulpea rql^ilorl Cretin cu cu dracul de-a spinare.
!

(înbrâcat tn haîne orientale, antereu, gtubea, al, fes,

ine

mân i

merge de serat mâna

luî

Herzobeanu)

Sc trii,

prC-

cum
liîi,

dorii, cucoane,

i

se v^

fie

sfentul Vasili ogur-

cum s'ar prinde. Hârzobeanu. i dumitale

asemine, arhon bane

.

.

Las, las. Vulpe.
<în

— Da

(se face

c'î

trage mâna.)

me

rog, cucoane, nu
scap
licul
'1

mS
'1

obijduiT.
Herzobeanu
Lipicescu,
luY

lupta

lor

de polite, Vulpe

peste

ciubuc,

scap

cîubucul jos,

Trufandachi alearg de

culege

i

d

care ese.)

Trufandachi.
prokopsanien

— Nato! — Nu
vuipe)

s'a facuto primezdia

!

To

Vulpe.

(ruinat)

Mc

Hârzobeanu.
Arbore. Vulpe.

crtaî, cucoane 'î nimica, nu
un scaun.)
(se retrage.)
.
.

.

.

nimica

.

.

.

Poftim, arhon bane. (îî arat SSrut manile, Vulpe.

tr'ensul.

— (ctr — m'au dat de ruine. Arbore. — Pune Lipicescu. —

Aî pit-o

.

cum

s'ar prinde.

(tergendu-se pe frunte)

Oboroaca asta de lic
în-

de-acum se cloceasc ginile

(anunând)

Aga Neamu

1

.

.

BOÎERÎ

I
. .

ciocoî

1225

Arbore.

(tnparte)
. .

pou, nici ogar nind a'î întinde

.

ha Aista nu 'î nic! coHa scrut peptul celor mart, neîndrez1 1
. .

botul pen' la

gur

.

.

.

îî

^\c

verul

obtesc.

SCENA
Ceî de*nainie,

VI.

Neamu.
ano
.

NeâmU.
ridicat; tnsS

(în

frac,

cu decorajie rus, într
a'I
.
.

purtând capul

cum

d cu ochii
i
'1

de Herzobeanu, începe

pleca, zimbind. El se

apropie de stpânul casei

serut pe

pept.)

v Cre

CuCOane

loT-

gule,

dai'mî voîe.
(semtand pe

HârZObeanU.
hon

Neamu

în frunte)

SlugE, at-

ag
. .

.

.

.

Ce maî

face cucoana Tarsia, sogiea
fost

dum. .

nitale?

Neamu. SSrut manile. Aîi Se vede c'au rgcit pe drum, când ar, maî alaltieri.
Hârzobeanu.
niea, cale

cam zaif
de

.

s'au întors

la

— Adevrat c
potî, tocmai
I
. .

i

s'au

troienit

sa-

— Adevrat Herzobeanu. — Ce spuî, frate? pat de-acolo Neamu. — Noroc trecut un cules-o i 'mî-au adus-o saniea Herzobeanu. — Cine
Neamu.
omSt.
in
.

de

triî

Teîu?.. ba 'nc s'au i rsturnat
la
.

i cum
cltor

au sccare -aii

?

.

.

c'aii

*n
?

luî.

Neamu. — Un
Hârzobeanu.

.

ten€r ce se 'ntorcea
ii

din

strin-

tate.

Neamu.
Tarsia
.

— Cum chtam?.. — peti, nu tiu bine Am
. .
.

întrebat pe

.

.

dar' 'l-am uîtat

.

.

.

.

^1226

BoiERÎ

I

cîocot

Hârzobeanu.
toat noaptea?

— 'au
--

venit
?

amendoî
.

.

.

.

singuri

.

.

Neamu.
lupii,
(se retrage

— Ce
.

era se fac^

.

de cât

s

o
fi

mnânce
avut
1
.

lâng

Vulpe.)

Hârzobeanu.

C,

^eu,
i

bun
facend
.

parte-ar
cu
ochiul

.

O

Afrodit

!

.

^

TrUfandaChi.
Neski, iieski

(zimbiiid

lui

Herzobeaim)

garofalo (ctr Neamu) La mulî anî, Vulpe. cum s'ar prinde.

.

.

.

Un

.

.

vere Alecule,
(în

Neamu. — (mândru)
mS veruete
. . .

Se tretî, arhoyi bane.

pane)

Prea

banul!
:

(în parte, imitând pe Neamu) SS tretî, Arbore. ar/lOll Bine (Jice vorba ceea Mare cu ceî mici i bane mic cu ceî mari. (anunând) Marele hatman tefan StâlLipicescu.

peanu.

HârzObeanu.

(scuiânduse iute)

Lipicescule,

dulceii

i

cafele, (merge

înaintea Iul Stâlpeanu.)

SCENA

VII.

Cet de'nainte, Stâlpeanu,

Radu.
I .
.

Herzobeanu.
m'ateptam
la
(Stâlpeanu

Bine-aî venit, vere tefane o mulumire ca asta.
i Herzobeanu
se

nu

Stâlpeanu. Am sosit chiar asar de enî, înpreun cu Radu.

îmbrpieaz

înpreun.)

la

Trotu-

— Radu Stâlpeanu. — Dar Radu copilul Hârzobeanu. — Ha
Herzobeanu.
?
. . .

(Radu

se

inchin

la

Herzobeanu.)

;

'1-aî

uitat

?

1

.

.

cel

gsit

în

gr-

din?

BOÎERÎ

I

cîocoî

1227

cu îlenua.

— i crescut casa mea cu fiîc-ta, îmî aduc aminte ... Da HârzObeanu. — Ha
Stâlpeanu.
în
I

.

.

unde-aî fost pSn'acu, Radule când nu te-am maî vS^ut.

?

.

.

or

fi

vr'o opt anî

de

Am fost la Paris. Radu. i ce-aî spudaksit acolo ? Hârzobeanu. Am studieat legile. Radu. Hârzobeanu. — Vreî se te faci vechil ? Radu. — Avocat, judector, jurnalist ... tot ce

pote

fi

de folos eriî mele.

Hârzobeanu.
tefane.
(Se

— Aa?

.

.

(ctra stâipeanu)

Poftim, vere

Neamu. — «ncet cir Vulpe) Vc^ut-aî aa

pun înpreun pe canape. Radu

ocup un

fotoliu în stânga.)

obrznicie

1

Radu n'au scrutat mâna veruluî lorgu. Lipsa de sevas. Trufandachi. 'aista'î bonjurist. Vulpe. (m parte) îmî place mie betul. Arbore. Ce maî face îlenua ? Stâlpeanu. Snetoas, pitrece cu clavirîul. Hârzobeanu. A fi crescut mare, drgua. Stâlpeanu. Crescut, de n'o maî cunotî. Hârzobeanu.

— —

— — — —

Neamu.
Stâlpeanu.
.
.

(voind a se amesteca în

vorb)

Ba

chîar

i bun

de mritat, nepoica.

— Nepoica Aa gsgtî dumneta? — poate Adic ... mi se pare credeam c i8 anî. m^ greesc Arbore. — O încurc agaoa. Stâlpeanu. — Eaca i mo Arbure, talpa ursule? lor? Ce caî Arbore. — Cat dreptate, cucoane tefane, i n'o gsesc. Stâlpeanu. — Ear' aî vr'un proces?
1
. .

Neamu.

ftngîmat)

.

.

.

.

la

.

.

(în

pane)

rac^^i-

aicf,

1228

BOIERI

I

ciocoi

Arbore. Am o gâlceava c'o vulpe îrat pentr'un de pment. în pilda mea o spui asta, rcjeule ? Vulpe. cum s'ar prinde? Arbore. Se prinde chiar de minune.
petic
. .

— — —

(Toi ridj
(Stâlpeanu

un

fotoliu;

i Herzobeanu stau pa canape la dreapta apoî Vulpe i Trufandachi stau pe scaune i
;

lor se

afl

Neamu

pe

se scol de câte orî vor-

i Slugric stau în picioare. DoX lachei în liviC aduc tablale cu dulceî, i merg de le presint ânteî luî Stâlpeanu, pe urma luî Neamu i Vulpe. Doi arnuî aduc cafele îi felegene cu zarfurl. Arbore i Slui gric nu îeii dulceî; ear' Trufandachi urmresce pe laoheu pen la
besc boîcriî ceî mari. Arbore

u,

acolo bea un pahar cu ap.)

Slugric)
la

(catr lacheî, aitând pe Vulpe, Herzobeanu. Dai dulceî i cafele la dumnealor

Trufandachi
.

i
.i

.

.

daV
fie

dumnealui, colo
Serut Vulpe. Trufandachi.

.

.

.

Poftim, boîerî,

i

se ve

de

bine.

furaturi,

— Serut tlpile. tiu ci au buze de dârv^al. Arbore. — Stâlpeanu. — Ce maî nou pe-aicî pin IxfU vore lor^ule? Herzobeanu. — Tot aceea i aceea dispreniî, nedrepti bine vSrul Neamu. — Aa, aa cuookatahrisurî i nul lorgu katahrisuri. vr'o slujb, arhon ag Stâlpeanu. — Etî Neamu. — Ba m'au Dumnecjeu ... cu toate
Slugric.
an
parte)

— Saruto

manile.

zenunchiî.

ear'

:

intrigî,

hatîrurî,
.
. .

.

.

.

(Jice

.

.

.

.

.

.

ear'

în

?

ferit

c, poate-aî
evghenist
. .

meritarisi

i

eu de-a

fi

pristavlisît^

ca

.

Stâlpeanu.
vere?

amorcendu-se spre Herzobeanu)

'aa
se
.

^iceaT,

Hârzobeanu.
tr'o

— )ic,

vere,

c

ara
. .

gsete

în-

epoh

din cele

maî îngrozitoare

BOÎERÎ

I

cîocoî

1229

Stâlpeanu.
a
fi

H^rzobeanu.
o
^^aîul
îî

— Cum, mg rog? — Adiaforisirea de Patrie au agîuns
1

d
)e

rea de cât cîuma PutreAdministraiea 'î un codru plin le hoi buîurdisii ; ramul dicanicesc o tarab, unde e vinde sfenta dreptate cu dramul i cu vurta, Poscine trile se precupeesc, se harecîluesc în piagî Rangurile se cântresc cu bani. maî mult Ciocoii se mândresc cu cinurî cumprate i ne 'nSdu
la

boal obteasc, maî

mduv.

.

.

.

.

.

.

noT,

adevraii evgheyiitX,
(tncet

Herzobeanu. — Obteasca agîuns o adevrat aduntur
viinaz

Arbore.

ctra Vulpe, Trufandachi i Slugric)

PU

l

obicinuita

Adunare au

slugarnic, care încutoate katahrisurile ; ba 'nc 'î însuete Ireptul a face îama în iconomiile Visterieî i ale drui pe tot anul luî Vod, sub cuvent de recunotin pentru fericirea de care s'ar fi bucurând ara ... i i!is!..noî boieriî ceî marî, noî Stâlpeniî, Herzobeca nite nif, protipenditiî, suntem lsaî la o parte netrebnici i osândiî a priivi peirea Patrieî, fr'a putea deschide gura.

Stâlpeanu.
pe
la

Hârzobeanu.
monstirî

— Cine vg oprete — Cine? Teama
?
.

.

.

.

de-a

fi

surguniî

Arbore.
au
bile
v'aii

I

.

.

Stâlpeanu.
jalbe la

— îns,

(în parte)

Frica

pe cât

stânjenit a trimete

pzete bostnriea. am aflat, acea team memuare la Petersburg i
în tre-

arigrad, cerend amestecul strinilor
1
.
.

Radu. — (In parte) Cc infamie Herzobeanu. — Am trimes trimete, pen vom isbuti a face
numaî

t-ril?

.

.

dar, i vom tronul vacant;
.

maî

ccî

strinif, protectoriî notri, epitropiî notri, sunt

!

!

:

1280

BOÎEEÎ

I

cîocoî

în putere a ne scpa de reul ce ne bine sS vie strinii Tacî, nemernicule Stâlpeanu. fletul cu astfel de cugete pectoase

bântue

.

.

.

Maî

.

.

.

!

Nu
.
.

'î mînji su-

.

Cine

chîam

'aduce amestec strin
cât

în

ar,

îî

maî nelegiuit de
el

Iuda ven^etorîul,

i

ca

Iuda

merit hula i

blstemul omenirii.
Bravo tretî, cucoane tefane Herzobeanu. tiu, vere, dumneta aî fost tot de-a-una de alt prere, i n'aî vrut nici o dat se te unetî cu noî, de i eti din protipenda; îns dumneta tretî Ia moie, unde eti stpân cât un Domn i n'aî prilej, ca noî iti din ora, a te tulbura de clcrile ce se fac lilnic în arhontologhie i în
(în parte)

Radu.

Arbore.

— — Sg

c

c

drepturile noastre.

Stâlpeanu. Aa este N'am vrut se maî dau mâna cu voî, cci voî n'aveî îndrezneal a ve lupta
1
.

.

cu puterile asupritoare, ci umblai cu la consuli, cu intrigî fanarioticetî, cu mijloace doselnice, cu jalbe pe la împeriî, par'c împeriile n'au alta grij de cât se cate de pecatele voastre Heî vere, în vremea de maî 'nainte boperi ascunse

fgi i pepti

pe

.

.

.

!

adeveraî stâlpî aî eriî, în loc dea cere agiutorurî de peste hotar, mergeau de-a dreptul la Curtea
îeriî,

domneasc i ^J^eau luî Vod cu glas brbtesc «Mriea tal ara sufere, ara geme, ara 'î stul de
reu
. .

.

sterpete
.

reul,

ca se nu

te

stârpeasc

el

pe

Mriea tal» i Domnul pmentenî Ear' acum,
. .

asculta de glasul boierilor voî singuri v'aî nimicit în

v'aî mâncat credina îti ochii ponu maî aveî pept, nu maî avei glas, nu maî aveî adeverat durere de ar, ci numaî o ticloas ambiie, hrnit când de ventul de
ochii

Domnului,

porului, artându-le

c

:

BOÎERÎ

I

cîocol

1231

peste Prut, când de cel de peste pentru ce nu dau mâna cu voî.

Dunre

.

.

.

Eaca

(scuiându-se superat) Hârzobeanu. Ambiiea, nmbiiea cu acest cuvent ne scot ochii acei care dar nu vreu sS ^neleagg soîul nostru de patriotism Ambiiea Eî, fie Avem ambiie a nu ne coborî de pe treapta pe care ne gsim înlai; din contra, vrem a ne înla i maî sus. Stâlpeanu. Vreî s^ ^icî, a ve aca ? Hârzobeanu. Avem ambiie a spa 'a disrI

.

.

1

.

.

.

.

.

!

.

.

1

îndin pmentul nostru, 'o tr'ascuns, chiar cu agîutor de brage strine ccî de cât a sta de-o parte rece i adiafor^ mai mult patriotism arat cel ce se lupt cu orî ce în contra vrjmaului Nu 'î aa, boîerî ?

decina

plmida

spm
;

arm

Vulpe.

.

.

.

^
(

Neam:—
Trufa:-

.

^^^' ^^^^
,

,

Slug

:

~

(

j

Hârzobeanu.

— Vg

îeti

marturî pe toi; spuneî

rcmas-a ceva neprihnit

— Neam: — r^
Vulpe.
rp
.

în

ar

?

\

;

m Nimic, nimic.

Slug
ecsist
?
.
.

:

-

I

sfenta dreptate maî Cinstea aperat'î ? chîar vieaa Când toate posturile se îeti în arend pe triî anî, când oameniî Ocârmuiriî sunt îngduiî, încurajaî chîar Ia prad, pentru sS'î fac avere, maî poate fi cineva scutit de lcomiea lor? Guvern aista? îi vS 'ntrcb boîerî. Guvern Regulamentar ori paalîc^ în care domnete interesul i saniavolnicica ? noî 36 privim cu adiaforie o ase mine stare de Iu-

Hârzobeanu.
1

— Dreptatea,
sigure
's
?
.

Averile
.

.

.

.

.

c

.

.

.

.

.

.

i

!

.

1232

BOÎEEÎ

I
i

ciocoi

crurî, se

rabdm
.

tiranica

se

plecm

m
Eîl

ca nite vite ? Eu voîu
l

.

Nu
fi

!

la

lupt, boîerî,

la

capul la gîug lupt cu inila

.

.

în fruntea

voastr pen'

moarte

1

.

!

.

.

(se

preumbl

aprins.)

SCENA

VIII.

Cei de'nainîe, Lipicescu.

Lipicescu.
vlit
în curte


aga
1

(spriet)

Cucoane

1

cucoane
1

1

Au n-

Hârzobeanu, Toi. Aga Herzobeanu.

c'o

ceat de

slujitori

(turburându-se)

SS m'arestueasc!
1

— (slbind)

Se me 'nchide
ceîa-i-aii)

sg

me

'n-

funde
die,

la Secul, (cade pe canape.)

Trufandachi.
fraicO
. .

(încet
(se
?
.

ctr
.

Aga

1

.

.

primez-

.

Slugric.
pe Trufandachi.)

— Oare
(în parte)
1

feVgaî

funaz i

ese prin fund.)

pe-aicî

mi'î drumul, (urmeaz

Vulpe.
ear'

— 'al

meii,

cjm

s'ar prinde,

(fuge,

scpânduî

licul.)

Neamu.
Arbore.

V^ru'î
(ese,

compromitarisit

1

.

.

La

snetoasa, Alecule cat aga aici?

.

.

4icend tare)

Me

duc se ved ce

— Dos fag, voinicit — Nu me lsa, vere tefane, c prpdit. Ah ah spStâlpeanu. — Da ine'î omule; ce de nimica i de sg Hârzobeanu. — Nimica? Aga cu me pentru ce Stâlpeanu. — Se împrotivire OcârHerzobeanu. — Pentru c
la

Hârzobeanu.
1

's

!

(îî frânge mânile.)

firea,

te-aî

riet

te faci

rîs?
. .

slujîtorir.

.

.

ridice!

te ridice

?

?

fac

muiriî

.

.

.

Eaca dreptatea din

c^iua

de

ast(;Jî

1

Vod

.

BOÎERÎ

I

ciocoi

1283

mg
me
in

are la ochi rgî i cat a sS disbra de mine. El m'au ameninat o dat cu monstirea Ah ce se
.
.

.

!

fac

?

Stâlpeanu.

— F-te

om,

dac
vere
. .
.

poi,

român verde
ear'

faga prigoniriî, boîerîu de un miSl din tulpin putred.

vi sntoas,
.
.

nu
fru1
.

Hârzobeanu.
moase
I

— Vorbe,
la

.

vorbe late

i

.

.

Dar' eu sunt

dic

Sracul de mine

Unde

sg m'ascund? în gherghir, cucoane. Lipicescu.

Hârzobeanu.
fer
pe
. .
.

— Bine

cjicî,

Nastasaki
.
.

.

.

.

ua'î de
alergând

Haide ... se nu

afle

aga

.

Haide
!
.

.

.

.

(ese,

ua

din fund, urmrit de Lipicescu.)

j

(cu dispre) Ce Mi'î grea miglie Stâlpeanu. maî stail în casa asta Radule, remâî aici ca ve^î ce s'a întempla ... Eu merg la Vod. (ese
.

.

.

.

in

fund.)

SCENA

IX.

Radu, Arbore.
Arbore.
'

— (uer

cu mirare)

rd de vrbii, (ctr Radu)
cî,

Cum

Parc'au dat uliul într'un îî pare câte le v^^ui

domnule Radu?..

Radu.
aflu
.^

— M6

simt încremenit,
te afli
?
.

moule

.

.

.

Unde m6

.

.

în ce

Arbore.
iesc
1

— Unde

lume tresc?
.

într'un

furnicar cioco-

.

.

într'o

miin

de jigniî

pocite
?
.

cu

fege

de
sta-

om

.

.

.

Cuconul lorgu Herzobeanu

.

cîocolfu

de

rea 'nteî, care se crede coborît cu herzobul din Cer, i care se 'nchin acjt la sfentul Neculai i mânî la Mohamed Aga Neamu ? cîocoîu în doî perî, gîumtate acat de protipenda prin mritiul unii
.
. .

m-

67418.

III.

78

1234

BOÎERÎ

I

cîocoi

tui a luî c'un gîos de rudele
lit,

boîerîîi
luî

mare, i gîumtate atîrnat în de starea a doua fudul sau umi;

dar tot-de-a-una a da cinstea pe ruine Vulpe ? cîocoîii c'o treapt sau gîumtate maî gîos de cât Neamu, aprig, hrpitor, spaîma rzeilor, molie de dulapurî cu dele afumate, faur de cârciocurî, i cu toate-aeste cretin cu frica luî Dumnezeu, dus la biseric, spoveduit, împrtit i grijit Slugric? cîocoîe, cîocofleandur, cîocorofleac, care se târâe pe urmile tlpilor boiretî, ca se le serute i chîar sS le linge la nevoîe Trufandaki r cîocoîu grecesc, intrigant, care se furiaz p'intre Românî, zimbind, gudurându-se, linguind, fâcend pehlivanii^ pentru ca se rîd boierii, i care intete a prinde rdecin în pmentul eriî, a se însura cu ^estrea uniî cuconiî ertat de Dumnezeu i de oamenî, 'a agîunge 'ntr'o ^i megas postelnicos Lipicescu? cîocoiu din gunoîu ce resare pe nesimite ca o cîuperc veninoas, noperc înclzit la sîn, care vra se mute maî ânteî chîar pe stpânul, pe fcetorîul sSu de bine Eaca lumea în care te gsetî, domnule Radu Numaî doî oamenî, afar de dumneta, care etî acum venit din ceea lume, numaî doî, din câî aî ve^ut aicî, sunt adeveraî oaminî hatmanul tefan Stâlpeanu, boîerîu de ceî vechî, talpa eriî, român întreg ca din vremea luî Teutu cel betrân, i eu, Arbure r(^eul, opinc nevcsuit, ce-am trit pen' la betrânee cu inima lipit de pmentul Moldoviî, i astfelîu 'mî-am psoaminiî cu care se
;

dup

gsete
.

gata

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

1

.

.

1

:

trat-o

teafer

i curat
'n

!

.

.

Acum,

fetul

meu,

cu-

notî hora, într

Radu.

(zrind Arbore. spaîm, fStul meu.

— Me —

dan dac'î
pe Eiena)

cere inima.
I

'ngrozescî,

moule
Eaca

leac

dulce

pentru

?

.

BOÎERÎ

I

cîocoî

1235

SCENA

X.

Radu, Arbore, Elena.
Elena.
meu, unde
'î (întrâ îngrijii,

pe

ua

din dreapta)

Utldc

tatl

— Nu te duduca Boîerîu odaea Elena. — Adeverat mo Arbore, c'a venit aga 1?.. Arbore. — Nu vorbe ... nu crede Elena. — Ah nu cuta s^ m^ 'nelî mo Arinima'mî spune c'l amenin un pericul. Arbore. — Nici c se prinde minciuna. Elena. — Mo Arbore, nu'mî ascunde adeverul, maî reu mg chinuescî. Arbore. — Apoî adevrul adevrat doiiinioar, c AdcvSrul Radu. —
Arbore.
sa.
'ngriji,
.
. .

Radu.

tatl

meu ?
Eiena
!

'uimit, în parte)

în

e,

.

.

.

.

.

.

!

.

.

.

.

.

re

.

.

.

(tn parte)

.

.

.

.

.

(tnaintând)

cstc,

e în ograd c'o ceat de slujitori; dar' me jur p€n' a nu aresta pe printele domniei voastre, el \a trebui s2 calce peste mine. (cu recunosciu) Al utt suflet generos, domElena. ;1 Ah meii îî mulemesc din fundul inimii 4)^r'l pe tatl meu... el e bun i merit... Radu. li voîu apSra ca pe însui prinii meî, dac'ar maî fi pe lume. înelegi dar Elena. domnule Elî orfan ?
^i
i


.

.

.

.

.

.

!

— —

.

.

.

.

.

;,'rijirea

Radu.
n'am
lit

—O

me.

I

dar

;

l voîu

fi

fericit

a vg proba

c
?

uîtat nicî voîu uîta timpul din copilrie ce 'l-am

înpreun la moiea hatmanuluî Stâlpcanu. (uimit») Radu dumneta eti Radu Elena.

Radu.

— — Ett;

I

.

.

I

.

.

mg

recunoasceî

!

.

1236

BOIERI

I

cîocoî

— Radu Arbore. —
Elena.
(m

1

.

.

amicul meii din copilrie
(Mic
tcere.)

!

parte)
I

Au

ochii altuîa

.

.

.

Hm

Semn
?
.
.

început a se 'nneca unul în bun.

— Ce Radu. — Nu
Elena.
i-ve în

(Se aude

sgomot afar.)

s'aude

Vine aga

?
. .
.

ve temei, domnioar apartamentul domniei voastre
.

întoarce-

.

.

Eii

i

mo

Arbore
nieîl.

stm

Elena.

aici

pe

loc.

(întin4end

mâna

luî

Radu)

A

rcvedcre,

amicul

(ese prin dreapta.)

(Radu scrut mâna Elencî

(înpan.) Noroc! i ia anul cununie Arbore. (tare) Domnule Radu, .. Domnule Radu, trezete-te vine dumanul ... se 'î ainem calea.
.

i

remâne cufundat în gânduri.)
.
!

.

c

SCENA
Cei de'nainte,

III.

Neamu,

Vulpe, Trufandachl,

SlUg^ric
Toi.

(dau navala prin fund.)

Cc-am au^it ? Ce-am aflat meu, Ministru Trufandachi. Cocono lorgo, Ministro

Neamu. — Verul
Toi.
1

(întrând)

?

— — Ministru Arbore. — Ce Ministru Cine Vulpe. — Boîerîu Ministru
?

!

Ministru

}

Neamu. — Aga
dup
obiceîu
(afar de

.

.

.

cum
la

s'ar

prinde.

au
.
.

venit

se'l

felicitarisasc

din
la

partea luî

Vod, 'au
.

adus

slujitori

scar,
ceva.

tieam

eu

c nu putea

poart i
fi

alt

Toi.

Neamu. — i

Radu i

Arbore) l CIJ, l CU tleam. presimam de mult c verul meu

era s'agîunge la putere.

BOÎERi

I

ciocoî

1237

— Eu chiar 'l-am i visat ast noapte cu sub suonr ceea de Ministru aceea Arbore. — Ce-a prinde. cum portofolnia Vulpe. — Porto Toi. — i eu 'I-am earmaSunt bunî de-artat Arbore. — Flticenî, pre legea mea! rocul de Trufandachi. — Sopa, che vine evghenestato arVulpe.
.

Toi.

— D apoi

eu
.

?

.

.

.

.

fi
.

?

.

.

.

.

.

s'ar

visat.

(luî

Radu)

la

la

Jion

Ministro.

(Ua

din stânga se deschide.)

SCENA
Ceî de'nainte,

XII.

Hrzobeanu,
!
.

Lipicescu.
Ecseleniea
sa,

Loc, loc Lipicescu. domnul Ministru din luntru

.

(anun)

!

(Herzobeanu încrcat cu decoraii ruse, turce

i

nemescî, într mândru

i

se

I'cpti spre canape, tn timp ce doi comisar! vin de se

pun lâng
.
.

ua

din fund.)

Toi.
cmesc.

(afar de Radu i Arbore)
!

Uraaa

!

S^ trcaSC

CS-

celeniea sa

Hârzobeanu.

— VS

mulumesc,

boîerî,

vS mul-

i la maî mare, i la maî mare! Toi. Maî mare nu se poate, boîerî, Hârzobeanu. S2 strigcîin ccî maî marele nostru este Mriea Sal !ar cu toii i din fundul inimiî: Treasc înfilimea

.

.

c

AnT îndtlungaî printeluî Patriei, subt a cruî cci fiind blduire ara a atins culmea fericirii irepî, trebue s5 mrturisim cu mâna pe cuget, boîerf, nici o dat Moldova n'au fost maî bine ocârmuitâ, nicî o dat ea n'au simit cu aa îmbelugare bine^a!
.
. I

.

.

1238

BOIERI

I

ciocoi

facerile

îngrijirii

teapt i

cinstit!

printeti. .. Administraiea 'î deramul dicanicesc neprtinitorii! i
. .

tr'un cuvent cinstea

vrednici i cinstii; îndreptatea domnesc în toate, Nu'î an, boTerî ? cci ele domnesc peste toate.
cinstit!., oamenii Guvernului

i

.

.

'afar de Radu i Arbore) Aa, aa Toi. (încet luî Arbore) Cc Spune, mOulc ? Radu. (încet iuî Radu) inc isonul de Ministru. Arbore. Herzobeanu. — Ce ^'ici acolo, mo Arbure? parte) Doamne! Eil?. nimica, cucoane. Arbore.
1

— —

.

(în

betrân

Hârzobeanu. Se nu cârteti, monege, c eti i trebue se te 'nchinî adeveruluî. .. Spune Au sfenta dreptate lipsete în ar? Au nu's sigure averile oamenilor.? Au cinstea nu 'î aperat Spu:
. .
.

pune

paz

gurii

mele.


.

?

.

.

nei, boieri.

Toi.
Arbore.
lege a nu

(afar de Radu


. .

i

Arbore)

Aa, aa

I

(înparte)

Hârzobeanu.
mare
:

De-aceea eu (Jic c'ar fi o far' de binecuventa Guvernul nostru, i prin urVaî de-aceî ce-ar cugeta sS urzasc uneltiri in
lui

Adic, aa 'aa.

potriva

Toi.

!

pisam
rpeJ

î

(afar de Radu
(Se

i

Arbore)

Trcasc MlHea Sa
luî

1

se serute

mâna

Herbozeanu.)

NeamU.
te

(încet,

plccându-se se serute peptul luî Herbozeanu)
.

Sc

mine, vere cucoane lorgule Postul de presiJent Divanului domnesc îî vacant, (ese.) Bine. om videa. închincîuni Herzobeanu. cucoaniî Tarsieî.
la
.
.

gândeti

.

.

.

.

.

.

.

(încet, scrutând mâna luî Herzobeanu) Toat ndcjdca Vulpe. mea 'î în puterea mriei tale cum s'ar prinde. Herzobeanu. Aî procesurî ? Vulpe. Un cârd întreg, (ese.)

.

.

.

Hârzobeanu.

— SS

fiî

fr

grij, ar/zon bane.

BOÎERÎ

I

ciocoi

1239

TrufandaChi.
sito,

(scrutând poala haîneî luî Herzobeanu) III sfir-

m'a invrednigito Dimiegleo se ve vedo azunso Ia virfo, precum m'am rogato la iconele qli stapune, si de mine, si nopte ... Se ve milostivii, de kaimeno Trufandaki.

bd

7nu,

Hârzobeanu.
Trufandachi.

— Am
— Na

se te renduesc ispravnic.
zisis, eklanibrotate
luî

!

(ese.)

SlUgriC.
pile
lor.

(sermând poala haîneî

Herzobeanu)

mriet

tale,

i'mî pun capul sub

ele,

SSfUt tlîn pulberea

Hârzobeanu.
tine,

— Din

pulbere

te

om

ridica

i pe

Slugric.
!

Slugric.
tive
(ese.)

— Se
era

v'agîute

Prea Puternicul, milosMinistru, primii
fe-

Radu.
relelor
tru,

(închinându-se)

Domuule

licitrile mele.

v^ privesce

i atept
a nu

vindecarea

de care-aî vorbit pen'

vg face Minis-

(ese.)

eu ce am de fcut, domniArbure, ce maî (^icî? lumea 'î ca )ic, cucoane lorgule, Arbore. un pu cu dou6 ciuturi; când se urc cea plin, se

Hârzobeanu.
.

— tiîi

orule

.

.

Eîl

mo

c

coboar

ricele

pcîrare.

— Ce parimie asta? — Ean. o ^icStoare veche de când pui srea pSn' purta potcoave de Hârzobeanu. — Ha, ha, ha! tot ghidu eti... Dar' alt n'ai nimic de spus?., nimic de cerut? cu suArbore. — Ba ai avea, dac nu 'î ar Herzobeanu. — Grete, uncheule ... nu fereti de ciocoi lingti Arbore. — Apoi ... sg
Herzobeanu.

cea diart.

Arbore.

.

.

fer

în ceri

ii.

fi

te

sfii.

te

1

de nopercî linguitoare cât

îi

fi

sus,

la

culme,
'i

i

SC te

gândeti

câte-o

dat

la

biata

ar,

care

toc-

.

.

240

BOIERI

I

oiocoî

maî ca firul de earb crescut câi trec toi îl calc.

în mijlocul

drumului,

bine, Arbure; îî mulse m^ super, ca o priiraesc de Ia un om de ar, simplu dar' înelept. Apoî d, cucoane; ci stejarul cel Arbore. drept crete pe munte, în aer viu i 'n elin sane.
.

Hârzobeanu. emesc de pova.

— Bine,

mo

fr

c

toas,

ear'

nu

în

bahn,

(ese.)

Hdrzobeanu.

(înparte)

Ce vrea
XIII.

se <^ice

uncheul

?

SCENA

Hârzobeanu, Lipicescu.
îmî dai voie i mie, ve serut poalele, ca o slug credincioas ce ve sunt? Hdrzobeanu. Scrut, Nastasaki. (tergendu-î ochii) Eu Lipicescu. sunt cel maî mic i cel maî supus )iua de astzi oîu pomeni-o cât oîu tri, cci îî ^iua înlrii stpânului meu

Lipicescu.

(apropiindu-se umilit)

mriea voastr,

se


.

.

.

Hârzobeanu.
Lipicescu.
I

(uimit) atrarîu eu atrarîu eu S'agîungeî Domn, milostive stpâne Hârzobeanu. 'aceea se poate ... de ce nu ? Acum îns, fiind c'are s6 vie consulul aici, preg
! .


I

— 'a

.

.

tale,

bete ...
.

te fac atrarîti
1

.

.

boîerîu

.

.

Ah

teste toate pentru priimire ... portretul Sultanului, 'anin 'n loc

A

1

pe-al

scoate din fund împgratuluî

Neculai ...

Eu merg

la

curte. Hi
(strig ia

îea

piriea.)

Lipicescu.

Ascult,

ua

din fund, afar)

Sc tragC
Mi-

careta ecselenieî sale.

Hârzobeanu.
nistru
!

(înparte)

în sferit

m'am fcut

(ese prin fund.)

BOÎERÎ

I

Ciocoi

1241

SCENA
Lipicescu.
boTerîu
! .

XIV.
.

— atrariu
la

1

.

în

sferit

m'am
1

fcut

.

Una

mân, i
desprind

cele multe 'nainte
portretul Sultanului.)
)

(Se duce sB

(Cortina cade

ACTUL
Acelai decor, ca
la actul ante!

II.

pe peretele din fund îns se vede

portretul

împratului Necolne.

SCENA
Lipicescu.
(J^O,

I.

(restumat pe canape) Cu mila luî DuHineeu atrarîul Lipicescu, eat-me's eit din taraful

cîocoilor,

Ministruluî
în

pung

omul de încredere al videm câî bani 'mî-au intrat de un an i maî bine, de când boierul îî la
'agîuns
.
.

secretarîul,

.

Ean

sS

cârma Srii ? (desfiiur o list hmg) Frumos pomelnic (citesce) <8oo de galbinî de la comisul Trufandaki, pentru ca se'l renduim ispravnic la Hîrleu; 500 de galbinî de la pitarîul Slugric, pentru ca s6'l numim vig-ag în Iai; 725 de galbinî în iiaht, i maî multe gîuvaerîuri z argintriî gsite asupra houluî Grozan, prins
1

Vasluîuluî; 37 de galbinî, 14 irmilicî, 8 carceva mrunte, de la un cpitan de rohatc, pentru nite jafurî fcute ranilor ce-aduc provianturî în ora; 280 de galbinî, 50 de mere de or^, 4 putinî de brân<;J, 7 stoguri de fen i douS poloboace de vin din viile luî Vidracu ot Odobetî, de la hadgi lani Maratkonopulos, posesorul moieî Haramul, pentru ca se se rdspinge jalba locuitorilor dat în proîn

codrii

boave

i

;

1242

BOIERI

I

ciocoi

tiva luî; 600 de galbinî de la jidanii pitan, pentru ca se li se învoeasc a vinde maî scump jemle fcute cu fin aprins 900 de galbinî de la jidanii casapr, pentru ca se li se posvoleasc tîerea vitelor bolnave; 1500 de galbinî de la otcupdcul potelor 'acel al Ocnelor; 1500 de galbinî de la otcupcicil vmilor 'a pavelelor; 480 de galbinî 'o sut de testele, de la apaltul crilor de gîoc 7200 de galbinî de la maî multe fege, pentru deosebite posturi i cinurî; adic 14,522 de galbinî, 14 irmilicî, 8 carboave i ceva merunte peste tot, bani în naht, pe care 'i-am depus la Leîba Kana, prietinul meu.» Alte venituri: împosesuit moiea boîerîuluî, Herzobeniî, cu 3000 de galbinî pe an îns posesorul este inut a'mî numera mie, atrarîul Nastasaki Lipicescu, câte 600 de galbinî pe an, drept filotim. priimit toate câtTurile înainte pe 5 anî, sc(;Jendu-se dobînda
;
;

Am

;

Am

banilor câte 2 la sut adic numai i i gîumtate dar' am socotit de cuviin a trece 2 la socoteala, cum m'au sftuit Leîba Kana. Ce s'au chel.
.

.

dup
tuit?
nilor

c250 dc galbinî pentr'o mas dat domcând s'aii renduit boîerîul Ministru.» (vorbit) Am trecut în socoteal 350 de galbinî. (cUesce) «Pentru un bal gala dat de sfentul Neculai, i la care au asistat Mriea Sa Vod, 400 de galbinî.» (vorbit) Adic 580 de galbinî. (citesce) «Pentru o caret cu roile poliite, telegari unguretî, faleturî i livrele, 840 de galbinî.» (vorbit) Adic 960 de galbinî i cele-1-alte
(citesce)

consuli,

;

i

cele-1-alte. Astfelîu

cu prevedere i cu vine?.. Ha! stolnicul

umfl gua cine 'î cu cap, credin ctr stpân ... Cine ... avem o rfuial împreunS,
îî

!

BOIERI

l

CIOCOI

1243

SCENA

II.

Lipicescu, Stolnicul

(vine din fus.d.)

— picatele mele, cucoane Stolnicul. — Pentru Nastasaki o mSsur izvod fr Lipicescu. — încarci i fr o durere de stpân. Stolnicul. — Fereasc Dumnezeu, cuconaule
c
Stolnice, te-am chîemat ca se'î spun Lipicescu. nu suntem mulemii de tine.
ce,
?

Ia

nici

nici

1

.

.

De s'a afla una mâna luî Gavril
Lipicescu.
sS

— Deschide'î
gândete

ca asta, se buzatu.

me

dai în

Criminal,

pe
ca

ochii

bine, stolnice,

nu
îî

me
tri,

sileti a'î face o

daun

cât

i

te

c

de care 'î pomeni mnânci pânea i sat e i

boTeriulul.

Stolnicul.
sg'î

lungeasc Lipicescu.

— Dumne^Su întreasc puterile i — Bine 'î-am poroncit asear se
se'î

filele

.

.

.

s'au îmbtat în daî vezeteuluî 50 de bice, pentru agîunul sfentuluî Vasile 'î-aî dat ? Stolnicul. Dat, cucoane ... 50 în capSt ... i c.cji' zace pe coaste. Ba sc^'i spui sS se scoale i se nu Lipicescu. se fasoleasc, c'apoî îl trimet la agie ca se'l rafueasc vig-aga Slugric ...Al., 'î-am maî poroncit se oui

c

— —

.

.

.

în

joalele boieriuluî

pe Stanciu buctarîul, pentru c'au greit ])îr'1-aî pus ? Stolnicul. Ba 'nea 'l-am i 'împodobit c'o pareche de coarne. Bine Leîba Lipscanul era s'aduce Lipicescu. peche 40 de cpinî de zhar i 50 de oc de le aii adus? cafe Martinica în z^mbilurî
fer^

— —

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

1244

BOÎEEÎ

I

ciocoi

Adus îns s'au gsit lips triî cpStolnicul. inî i doue oc 50 de dramuri de cafe. Ispravnicul de HîrIuda tot Iud Lipicescu. trimete câteva leu, comisul Trufandaki, îmî scrie herzoabe de pstrv! i doue cprioare de munte
;

!

.

.

c

.

.

sosit-au

?

Stolnicul.

Cum or sosi, îndat se trimeî o Lipicescu. cprioar, cea maî mare, cucoaniî Tarsiiî luî aga
din partea boîerîuluî. Oîu duce-o chiar eu sîngur. Acum du-te, Lipicescu. Ca sS îeî baci? fie Sluga stolnice, i ad'î aminte de cuvintele mele

— Ba —

'nc

nu, cucoane.

Neamu,

Stolnicul.

.

.

!

.

.

:

bun

nu se lcomete

Stolnicul. acea ureche.

banul stpânului. Ascult. (în pane, cind prin fund) Culc-tC pCla

SCENA
s'au

III.

(se scoal de pe canape) Dc când boîerilll Lipicescu. înlat la rang de Ministru, ii ochete cucoana Tarsia, i stpânul meu, pentru hatîrul eî, cat se rendueasc pe aga Neamu president Divanului domnesc Bine cjice Românul Fusta femeilf, fa dracului Heî când m'aî însura i eu c'o nevasfrumuic ce-ai maî prohorisi în ast tuîc (Sta pugin pe gânduri) Rbdare, Lipicescule melume Acum ter îî cel cornorat 'î-a veni i ie rendul cuconul îî dus la Curte pentru ca sS maslueasc ale.

.

.

:

!

.

.

1

.

.

.

.

.

.

.

.

1

.

.

.

.

.

,

.

.

.

.

.

deputailor, i trebue sS se 'ntoarcg în cuS'ar cuveni se'î es cu plin înainte, pentru ca se'mî mearge cjiua bine; înse pen'acum nu s'au îngerile

rend

.

.

.

fgoat nicî un mân de ruine
eaca un

chilipir
?
.
.

.

.

.

Cum

se fac

.^

.

.

se

nu

re-

.

.

(zrind pe vuipe)

Ha

!

.

.

pare-mi-se

c

Dnil

.

.

.

BOÎERÎ

I

CIOCOI

1245

SCENA IV
Lipicescu, Vulpe.

Vulpe.
Nastasaki.

(Intrând prin fund)

Cu buna dimineaa, cucoane
. .
.

(preocupat) Siuga Lipicescu. Vulpe. Ecseleniea sa, domnul Ministru ? Aî vr'o treab Lipicescu. Se gsete la Vod


?

— —

.

.

.

.

.

cu boîerîul

Vulpe.

— Se

ve^î dumneta

.

.

.

Cum

s'ar

prinde

.

.

pristavlis^sc o jalb în predmetul MW< peripisce ce an cu nite r^eî. (înpine} Cliilipirîu'î gata. (luî vuipe) Aî Lipicescu.

ai

;.vea se

fost obijduit prin

Vulpe.
vecini cu

— Adic ... se — Cum
ve^î

vr'o

samavolnicie din

putea

.

.

.

moiea mea, cum s'ar prinde
parte de

dumneta 'aî avea poft
ve^î
.
.

.

partea lor ? Eî sunt
. .

.

.

.

dac
se
le

s'ar

.

Me
.

'nelegî

?

.

Lipicescu.

nu

?

.

Aî avea poft
cu hapca.

r^-

luett o
Vulpe.

— Se
c

pment ...

duinnet^i,

cucoane
mele,

Fcend sprafc
holdiil lor,

în ispisoacele

am

Nastasaki: dosloit din

unchiul meu, rposatul flori vist Nicu Hapcea, au cumprat la leat 1812 o hirt de loc de la r^Sul Toadir Arlure, pe pre de-un cal blan, cu zdelc întrit în presustviea gîudectorieî de BotSnî, aa precum se poate dovidi din cuprinsul delilor scripisite i nuruite, ce se afl la Arhiv, în (se rcsnflâ) dulap, în predmetul sus pomenitei ven^rî îns la leat 18 16 moare, cum s'ar prinde, Toadir Arbure de dropic moare Lipicescu. Sg 'f fie de bine
;

ce s^ ve^î ? 18 17, se scoal fecîorul rSposatuluî, unul
.
.

Vulpe.

— Amin

.

.

.

1

.

.

1

.

.

.

Ear'

.

.

La

leat

Costandin

.

.

1246

BOÎERÎ

I

CIOCOI

Arbure, ^is Cârnul, se scoal c'o povesc plin de tat-seu n'ar ponoSy artând cu dove(^î i mrturiî, fi priimit de la unchiul meu, ftori-vist Nicu Hapcea, sus pominita hirt calul cel blan din zdelcy i de loc ar fi fost luat de sus pominitul meu unchîii Isprvniciea cu insovohvcie, ba chiar i cu vigavor docladarise^te gîudectorieî, care i trimete un stolnaceabiic la faga locului în comandirovc.

c

c

.

.

.

Bun Lipicescu. Vulpe. Cinovniail

.

.

.

cji

'nainte.

rospisc i, a se teme de-a face ostanovc în slujb, aterne o otno^nie pe hârtie iricapel^ prin care îndreptuete pe Costandin Arbure, ^is Cârnul. Lipicescu. Ce face-atunci ftori-vistul ? Vulpe. — Unchiul meii alearg la Eî cu ponos în protiva stolnacealnicului care o.diaforisise de ras(je

pot,

CQVQ podpisc,

d

vine cu

podorojn

'n

fr

cru

polojenie^

i cere se i se face o nacazanie, ce luase rufert în predmetul de maî sus cum s'ar prinde ... i deci katortosit
.

ca unuîa
.

.

îns
.

n'aii

.

.

.

.

.

prin

ur-

mare aa precum I procî Lipicescu.
. . .

.

.

.

.

.

i

pro

.

.

.

Am

îneles cur-

sul pricinii

Vulpe.
pre densa
pisca

— Vra se i ce socoî, Lipicescu. — Socot c
.

.

.

'Mî-aî lmurit-o de minune.
(Jice,

?

.

.

dumitale atîrn poate mântui prin o simpl
. .

îndestul obitienie descucoane Nastasaki ? aî toate dreptile. Peride ramul administrativ, i se

.

poronc

din partea esce-

ienieî sale

.

Fcut-aî vr'o jalb

ctr
.
.

cuconul?
s'o

fscoend o hârtie dia breii) Eat'o Vulpe. (luând hârtîea) Ad'o Lipicescu.


. .

gata.
.

Vrei

pris'î-oîu

tavlisesc Ministrului

Vulpe.
fi

îndat? Dac'aî avea aceast buntate
.

.

.

.

recunoscetor

.

BOÎEEi

I

ciocoi

1247

LipiCeSCU.
3^ face

câ citesce)

Vulpe.

D maî —

Nu mS

'ndoeSC

.

.

.

(întinde

mâna

în

timp ce

c'acu vine ecseleniea. Dar' sS puî i dumneta vr'o doue vorbe
îutc,
.
.
.

pentru mine.

— Las' pe mine Cât adus — O sut de galbinî cu zimî. Glumeti Maî Lipicescu. — Numai un fîic ad unul. Vulpe. — Doug sute de galbinî pentr'o jalb pccatele mele cam srat cum prinde. frico, cu douS fîicurî maî Lipicescu. — Eî i Arbure lesne uci^î ursul urs poftim într'un ceas bun Aa Vulpe. — Fie dar, îmî este posvoîit a ndjdui? Lipicescu. — Cum nu Acum fugi iute c vine
Lipicescu.

?

Vulpe.

...

(dâ un

nic

lui

Lipicesca-)

?

.

.

?

.

.

?

.

.

!

.

.

îî

.

.

.

s'ar

!

.

.

...
.
.

chilos.

!

.

.

.

.

.

.

.

.

?

.

.

Ministrul,

i mergi de-ateapt

gîos
(eind)

în

odaea mea,
în

p^n* ce

'J-oîu

Vulpe.


.

pregti
(în parte)

.

.

M'am
(esc.)

stîns.

Tc-am pus
îî

cof, bade Arbure.

Lipicescu.
de ventor
.

Portofilul

de Ministru
. . .

ca o geanti
.

.

plin de

fîicurî

Eaca

boîerîul

.

.

SCENA
MârZObeânU.
Nastasaki de drum,
. .

V.

Hârzobeanu, Lipicescu.
(Intr* prin fund, purtend

un

portofoliii cleffnnt)

pune sg'mî gteasc 'ndat carata cea trci trimete sg vie 12 caî de pot, bue sS plec astc^î prin înuturî spre a face deputaV. Lipicescu. Se v'agîute Dumnecjlgu, ecseleniea voastr! îns fie 'mî ertat a v2 încunotiina c, pe
.

c

.

.

cât

am

tras cu urechea prin unele case,

am

afîat

c

1248

BOÎEEÎ

I

cîocoi

o

sam

de înutaî

s'ar

fi

pregtind a

face oare care

împrotivire Ocârmuiriî.

Hârzobeanu.
deosebire
siieî.
. . .

— tiu
am
I

inse

ceî de la Vasluîu maî cu eu leac de vindecat boala opo;

Suntei a tot puternic lumea o Lipicescu. Numai domnul Radu pare tie ... i tremur n'are grij de nime. EI au deschis o gazet, în care nu se sfiete de a atacarisi pe fag actele Ocârmuiriî.
.
.
.

.

.

c

Hârzobeanu.

De triî lunî de ^ile el aii adunat Lipicescu. împregîuru'î maî mulî cuconaî cu ideî franuzeti,
bonjuriti, duelgit^ care

— Radu

?

cu pistolul ... Eu însumî, cucoane, nu maî departe de cât îerî, am fost chîar atacarisit de unul c'o palm, i maî mult batgîocorit cu porecla de cîocoîu ... de i acum sunt atrarîu, din mila mrieî tale Dac's cîocoîu, îs cîocoîul ecselenieî voastre, ear' nu al luî Ce are el cu mine? (posomorinduse) Da cine 'î acela? Herzobeanu. Domnul Radu Lipicescu. Cine altul s^ fie ? Ear' Radu Hârzobeanu. Au prins la nas, pentru c'l ocrotete vSrul tefan Stâlpeanu; dar' cu toat proteciea ce are, '1-oîu înfunda într'o bun diminea la monstire, cât nu 'î-a toci limba i con-

c

dup

ce 'î ^ic verde 'n ochi

eti ho, apoî te

i amenin

I

.

.

.

.

.

.

.

.

— —

.

.

.

!

.

.

deîul.

a se pleca

Lipicescu. Asta o caut, se vede, maî marilor luî.

dac

nu tie

dus-aî

Hârzobeanu. rvaul meu
Lipicescu.

Hdrzobeanu.
sit-o
?

ean spune'mî, Nastasaki, cucoaniî Tarsieî? 'L-am dus chîar asar, stpâne. i Aî g'1-aî dat în ?

— Dar'

—i

mân

.

.

.

BOÎERÎ

I

cjfocoî

1249

— Era sîngur — Trist? Lipicescu. — îns cum au
Lipicescu.

...

pe gânduri
cetit
.
.

.

.

.

trist

.

.

Hârzobeanu.

lenieî voastre, faga

i

s'au luminat
.

scrisoarea ecseAii cetit rva.

prea nu se o dat, i ear' satur de-a'î gusta dulceaa. Pe urm 'mî-aii ^is se ve spun vt este foarte recunoscetoare, i va veni însi sS ve mulemeasc, împreun cu aga Brbatu-s^u îî de prisos. 'L-am Hârzobeanu. renduit president Divanului domnesc, pentru ca s^'l maî scot de-acas, de lâng nevast. Nu tiu îns, cucoane, cum a duce-o Lipicescu. cu slujba i cu zuliea ? Mend) Trebue se se jertfeasc Hdrzobeanu. pentru Ocârmuire Na, Lipicescule, portofilul ista
ul o dat,
.
.

anc

c

c

c

.

.

.


.

.

.

.

.

du'l în cabinetul meii

Lipicescu.
prin stânga
)

i

resularisete

hârtiile din el.

Ouând portofoUui)

îndat,

mriea

ta.

(ese

tat

Hârzobeanu. — (singur) Cucoana Tarsia s'au arcam nzuroas p^n'acum; dar' nd^jduesc c de
.
. .

a^î înainte

(zinnd pe Elena)

A

!

.

.

eaca Lenta

1

SCENA

VI.

Hârzobeanu, Elena.
Elena.
Herzcbcanu)
(ese dîn

apartamentul
.

eî,

din

dreapta,

i

vine de serut pe

Ttu, ttu

Hârzobeanu.
Elena.
ore


.

— Buna
.

.

(zimb.nd)

Cum

?

.

dimineaa, copila mea. buna dimineaa pe la
.

2

dup ameacj? Hârzobeanu.—
.
.

C

bine

^ict,

Leno

.

.

.

Trebile

Statuluî

67418. IIL

79

.

1250

BOÎEEÎ

I

cîocoî

crurî,

o

— Trebile Statului fac se uîî multe chiar se me negligî pe mine drag Ilenu Hârzobeanu. — Pe dat. nu m'aî scrutat ... A Elena. — De doue
Elena.
te

lu-

ttu

.

.

.

.

.

.

tine,

?

.

.

nicî

(^ile

1

domnule Ministru, avem se ne certm înpreun îea seama ... de i s'a maî intempla se comii o asete destituez. mene clcare de regulament, se sciî
.
.

.

Herzobeanu.
voastr,

c

c

(semtândo)

Nu
...

ve supurai,

mriea

Elena.

n'oîu

maî grei. SS lsm gluma

ttu,
vescî
.

cu
. .

serviciul

i

's

îngrijit
Ia

nister,

Când la Palat, când când prin provincii ...
maî bine
'nainte,

i

prea ostenescî, nu te 'nbolnconsuli, când la Miprea pugin acas
se
. .

Te

.

Nu

pen'a nu te face Ministru ? edeai cu mine, me desmerdai, îmî vorbeai de mama mângâeai de perderea eî Acum remân me i 'ntregî singur ... i plâng ades, privind la (Jile
era
.

m

.

.

.

.

.

.

portretul

mamei

mele.
?

dar' nu priimetî o ? Pringesa Lua, vorniceasa Protipendeasca, postelniceasa Evghenidis, cucoana Tarsia a luî aga Neamu ? Elena. cât pentru cucoana Tarsia, maî bine-ar face se nu maî vie. Hârzobeanu. Pentru ce? Elena. Pentru nu ne 'nelegem ... nu ne con.
.

Hârzobeanu.

— Singur
.

(arat portretul din stânga.)

mulime de

visite

.

1

.

.


.

c

venim înpreun.

Hârzobeanu.
cu densa
. .

mea

.

.

.

s'aii jluit etî race Asta nu 'î bine, draga Cucoana Tarsia, de i nu tocmaî de starea

— tiu
.

...

mi
.

c

chîar

i fudul

.

.

'nteî,

balurile

priimit 'n toate casele cele mari, poftit la de Ia Curte Elena. Se poate îns simpatiile nu se imîî

.

.

.

.

.

.

.

BOÎERi

r

cîocoî

1251

nu 'mî inspir ni a pun; i miturisesc c'ast o simpatie Nu 'n^leg. Hârzobeanu. permite cu mine nisce familiaritî Elena. î.^î nisce consilii care me irit. care 'mî desplac Cine 'ia dat acest drept? Ce legturi ecsist între noî? (îngimat) Nicî una, draga mea, nicî Hârzobeanu. (zrind dar' tii ... la vrîsta eî una socoate
.

dam

.

.


.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

jeRadu)

Al

.

.

cine vine?

SCENA

VII.

Hârzobeanu, Elena, Radu.
(întrând prin fund) Eu, domnule Ministru Radu. Vin sS v'aduc complimentele mele cele maî sincere

,

.

.

.

.

.

(închinându-se Elencîl

DomnlOar

pentru ce ? Complimente Hârzobeanu. Pentru cuvintele elocvente i patriotice Radu.

.

.

.

?

.

.

pronunate de domniea voastr îerî minitri, sub preedinta luî Vod.
în Hârzobeanu. — (mguut) A în cestiunea nvliriî Radu.

în

consiliul

de

1

.

.

care pricin
jidanilor
în

?

Mol-

artat cu argumente puternice periculul nneî asemene nvliri de vdgabon(Jî, alungai din Rude nu se vor lua aî prevS^ut iea i Austriea mCsurî aspre în contra reuluî, peste puginî anî Moldova are s'ajunge o nou Galiie miserabil i demo noî, tinerii A credeî, cucoane lorgule, ralisat surnumiî bonjttriit v'am admirat, v'am binecu-

dova

I

.

.

;

c

.

.

.

!

c

,

ventat

.

.

.

Ah cât sânt de fericit, scumpe ttu, a vedea compatrioii notri recunoscend serviciile ce
Elena.
!
!

facî eriî

.

1252

BOÎERÎ

I
fi

cîocoî

Radu.
bire

— Dar
sale,

1

.

.

Putei

mândr

de printele dom-

niei voastre,

domnioar, cci a probat o mare iude Patrie; a probat c, dac'ar atîrna de la voVea
lucrurile-ar

domniei

merge mult
?

maî bine

'n

er

...

Elena.

vouS, celor tineri, nu ve d'apoî nu se potrivesc cu ideile voastre i VOI suntei prea aprini, prea nerbdtori, prea replac,
.
.

Nu prea. Radu. tiu Hârzobeanu.

— Dar' —

ce

?

.

.

nu merg bine

c

.

.

.

.

Vrei ca toate voluionari, dup cum (Jice consulul se se priface dup capul vostru, îndat, cât aî b^te nu'î schimb dao 'n palme, fr'a ve gândi Maî ales tu. tinile de cât cu 'ncetul, cu chibzueal Radule, te-arî prea aspru în gazeta ta, i asta poate Gândete-te bine se'î cuneze vr'o superare M'am gândit i m'am resgândit din capul Radu. locului, cucoane lorgule, i m'am decis a primi 'a Daînfrunta orî ce lovirî, când am intrat în lupt toriea ctr Patrie se'mî înplinesc, periculele nu me
.
. .

c ar
.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

sparie.

Hârzobeanu.
veriiluî

— îneleg
.
.

;

te bizui

pe proteciea

tefan Stâlpeanu .dar' cu toate-acste eu te sfâtuesc printete se'T maî iî gura, se'î maî înfrenezî condeîul, ccî însuî consulul, în numele Reglementuluî, au protestat verbal Radu. Protestat ? cu ce drept? Hârzobeanu, Nu'î vorba de drept Vorba'î Stpânirea i consulul sunt nemulemiî de-apucturile voastre, ale bonjuritilor. Sprieî oamenii cu ideî de pe ceea lume ... ba opinie public, ba libertate, ba egalitate, ba naionalitate maî tiu eu ? Prin urmare îea sama, bete atâta 'î spun.

.

.

.

c

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

;

.

)

.

boîbr!

i

cîocoi

1253

resul ce'mî

mulemesc, cucoane lorgule, de inteartai; îns Hârzobeanu. Nu se 'ncape îns SS nu ^icî

Radu.

— VS
ei

pe urm pe limba
tiile

c


.

.

.

.

.

.

nu 'T-am dat de tire Toat pasarea pere Eii me duc se regularisesc hâr.
. .

.

.

— Ttu, ducî fr sS mS Hrzobeanu. — Trebile Statuluî
Elena.
te
.
. .

Ministerîuluî ...

(se

îndreapt spre

stâng.i

seruî
(semt pe

?

Eiena.)

.Mc eart,

mriea

ta.

ese prin stânga.)

SCENA

VIII.

Elena, Radu.
Elena. Ce voescc se ^ice tatl meu, domnule Radu ? Ce pericul te-amenin? Ce crim'aî comis ?
.
. . .

— Radu. — O
I

crim

care,

de când e lumea,

a fost
!

considerat ca cea maî mare dintre toate crimele o crim pentru care mulî au ptimit 'au primit corona martirilor o crim notat cu negru 'n cartea
.

!

despotismului

Elena.

Radu.
i

— Care crim MS — Crima de-a spune adevrul
?
. .

spariîl

!

.

.

Crima

de-

inima revoltându-se 'n faga abusuluî! Crima le a cere dreptate deopotriv pentru toi, fie mari înavui seu sraci (ju micî, tari s^ii nemernici, r'un cuvent, crima de-a visa pentru omenire o soart(5 iial omeneasc, i pentru Patrie o soarta maî feriEaca crima de care t, demn, independent unt acusat, i care negreit mg va arunca 'ntr'o (}i
! .

T simi

.

1

.

.

.)c

calea ecsiliuluf.

Elena. bescT dra
.


?

(uimiU)

S6

fii

ecsilat

?

.

.

pentru

c'î

Iu

Radu.

— Ca

mulî

ali

I

.

.

Dar' nu

me

'ngrijesc,

1254

Boiifiiti

I

ciocoi

cuvintele mele pe cât timp voîu avea convingere vor gsi un resunet într'o singur inim de Român.

c

Elena.

— De este-aa,
le fac

bie, cci aceleai
neamul Român

visurî

urmeaz'î misiunea cu brde fericire i mrire pentru
în

i

eu

adâncul inimii mele

.

.

.

i
te

de-a

fi

se te ecsilese Guvernul ori unde, inima
în

me

singurtatea ecsiliuluî cu toat comde sor ... Radu. Eaca cea maî dulce O! Dumne(Jeule mângâere pentru amarul ce 'mî umple sufletul, când privesc la starea Moldovei Ah de-acum nimic nu me va opri de-a combate reul, nicî persecutrile, nici chiar moartea MS simt tare, plin de curagîu, plin de abnegare, gata pentru luptele cele maî neînpcate; cci am gsit un suflet în care arde amorul Patriei ca o lamp cereasc Ah domnioar ertaî ecsaltarea ce m'a cuprins dar' când ai vedea ce se petrece 'n inima me când aî avea îndrezneal a v2 destinui ... a vorbi Ah Elen, 'îaducî aminte de copilriea noastr? 'î-aducî aminte deacele ^ile scumpe i luminoase, care ne-aîi vecjut jucându-ne 'npreun pe malurile iretului ? Eram copil, ne iubeam ca doî friori De-atunct înpregîurrile ne-aîi desprit. Dumaeta ai fost crescut 'ntr'un pension din German'ea, eu am fost trimis la Paris de cuconul tefan Stâlpeanu ca se'mî fac studiile dar' crede-mg 'n toate orele vieii mele, ore de veselie seu mhnire, de studiu seu visurî, suvenirul suroriî mele din copilrie m'a însogit necontenit; el m'a mângâet în strintate, el m'a încurageat, el m'a susinut i 'mî-a dat credin 'n viitor ... Se ^ice fie-care om are 'n Cer câte-o ste taînic legat cu soarta luî Steoa me aî fost i etî dum-

va urma

ptimirea de

amic ...

!

.

.

.

.

.

!

!

.

.

.

.

.

1

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

1

.

.

.

.

.

.

.

;

c

c

.

.

.

neta,

Elen

!

.

.

BOÎERÎ

I

cîocoi

1255

Elena.

simiri nobile i Radule, i mS simt fericit a te vedea astfel entusiast pentru binele României Curagîu, amicul meu steoa 'î va zimbi tot-de-a-una pe calea
;

— Eii (Mic Radu. — Sunt un nebun Elena. — Ba nu eti un
(pitruns)
1

tcere.)
.

aa om cu
. .

'i ?

L;eneroase,

.

.

.

;

n care aî intrat

(scrutând mâna Elenei) Ah Radu. mea 'î a me!

.

.

.

(întinde

mâna

luî

Radu.)
!

Elcn, dc-acum

lu-

(Elena ese prin dreapta, foarte uimit.)

SCENA
Radu, Arbore
Radu.
Ce
(privind lung la
I
.

IX. U ua
din fund.)

(se ivcsce

ua
.

pe unde a eit Elena)

Cc ânger
.

!

suflet dumne<jleesc

Cum

sS n'o iubesc?

.

Cum
. .

o rasist pornirii

inimii

Nu

cerei
...

de

la

mele? ..01 Dumnezeule! mine ceea ce nu'mî este cu pu?
.
.

tin

O

îubeSC, o iubesc

Arbore.
lungî.

(foarte ecsaltat)

(apropiinduse)

striga craînicul,

pentru

c

Iubete-O, fetul meu, dar' nu

lumea

plin de urechi

mi se perde mintea.

— Ahl mo Arbore, mo Arbore, simt c copile ccî avem Arbore. — Fereasc
Radu.
sfentul,
;
.
.

mare nevoe de densa, ca sg baî în metehnele noastre 'apoî chîar dac 'îaî perdc btaea popuoîuluî pugin minile, îî române inima, i vorba ceea Omul inimos, ca un pom frumos; el te umbrete, el te hr.
:

nete,

— Da bine, moule, cum Arbore. — C îubetî pe duduca
Radu.

el

te

'ncl^gte.

aî aflat
?
.
.

?

.

Na, na, na

.

.

!

1256

BOIERI

I

cîocoî

D'apoî bine, bete, ce me socojrî N'am fost i eu teurs din berlog ? pe mine? ner?.. N'am luat i eu câmpii ceî înflorii aî tinereii, când omul alearg nuc i beat de beiea dragostiî?.. I, Doamne !.. doar' am fost i eu pe tii colea vremea mea un puior de Român fcut pe poronceal Unde 'î aveam nite plete negre ca pana corbului. Unde 'î aveam nite ochi de vultura, care 'mprocau în truspatru prî a lumii Unde 'î aveam o mustea resucit 'ascuit
eaca 'ntrebare
.
.
!

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

care

'mpungea cu
?
.

sula 'n inimile nevestilor

.

.

.

Ce
. .

sS
?

maî spun

.

Me

porecliser fetele Fet-frumos ...
.
. .

Eu
.

Fet-frumos Ean privete-acum potrivete ca nuca 'n prete.
1

Ha,

ha,

ha

Se
de-

Radu.
atuncî.

(zimbind)

în adever, te-aî

cam schimbat

Arbore.
'î-ar

— Nu

eu

.

.

.

anii

m'au schimosît, mânca-

Radu. —

mama

pduriî

Arbore.
poveste, cu
dischise,
care,

— Inima,

Dar' inima

'i

tot verde,

f^tul

meu,

îî

ca un

moule? armsar
foc,
!
.

din

coama de

aur, cu ochiî

de

cu nrile
.

i i care, când necheaz, resun lumea când se isbete, sboar prin nori, trece munî, trece esurî, trece peste nou2 mrî i noue erî, i 'î pare nu 'î destul de larg lumea pentru el

c

.

.

.

Nu

aa? Radu. — Aa, aa,

a^î

c

mo
I

Arbore
1

.

.

.

Mie'mî pare
Radu)
?

's

împeratul lumiî
(în ?
. .

Arbore. heî bete ?
.

parte)

Drguul
. .

(încet

luî

Te

ÎU-

,

i

Cununie ? Ea, o fat de boîer mare, un copil srac, fr prini ? doar' Tacî, bete, nu te 'ntrista, Arbore.
eu,
.
.

Radu.

— —

Când gîucm

la

cununie

c

inimile n'aii pitace, n'aîi ranguri

.

.

.

sîngura lor boîerie

.

.

.

.

.

.

BOÎERÎ

I

cîocoî

1257

iubirea,
la

i

bm

una

alta

când iubirea le-au dat de pin fundul fundului
. .

aripî,
.

ele

sbor

dar' se schim-

vorba,

c

vin musafiri.

SCENA
Radu, Arbore,

X.

Neamu,

Tarsia.
lorgu
?
.

— Arbore. — dumnisale, cucoana Neamu. — complimente. Radu. —
Neamu.
pe
(i'itrâ

(afar)

Acas

v^rul

.

bine.

ua

din fund

)

(zânndu'î, în pane)

Aga Neamu
.

cu sogiea
I

Tarsia

.

.

Bun

preche

.

(întrând)

Al.. Domnule Radu,

ale

mele

(îuchinându-se Tarsieî)

Doamna mc
în parte)

.

.

Tarsia.
aicî tenSrul,

(închinându-sc

luî

Radu,

Adcs' vinC pCîn cabine-

Neamu. —
sSu
?

V^rul lorgu
. .

'î,

se

vede,

tul

— — — — Neamu. — N'aî bure Arbore. — Doar'
}

Arbore. Dar Tarsia. i Lenta 'î în apartamentul eî ? Radu. Dar, doamn (tn parte) îî bine informat ... au v^^ut-o Tarsia.
.
.

!

.

merge

se

m'anunî, gîupâne Ar. .

nu etî Porîu împrat

.

Haî sS

intrm

de-adreptul,

luî îî dischis pentru toi, fie agî ca dumneta, gîupânî ca mine. Ha, ha, hal Tot mucalit gîupânul Arbure... dn pane) Mojic obraznici (tac) Haî dar sd intrm sadea ca nite Arbore. Precum (Jicî Haî. Neamu. Tarsio, mata mergî la Lenta?
fie

Ua

c

boîerîul

nu'î

fudul

ca alii.

Neamu. —

.

.

— —

.

.

.

.

.

.

. . .

1258

BOÎERi SI ciocoi

Tarsia.

Neamu. — Serut'o

— Dar.
.

din

partea

mea

.

.

.

Domnule

Radu, a revedere

Arbore.
de gazeta

.

.

(într prin stânga.)
îl

(în

pane)

linguete pe bet,

c se teme

laî. (într în stânga.)

SCENA

XI.

Tarsia, Radu.

— Suntem singuri i fugi de mine? Tarsia. — Domnule Radu Radu. — Nu, doamn dar' credeam Tarsia. — D'mî voie se te opresc pugin, pentru mcar ca se'î spun c sunt fericit a te
Tarsia.
(în

pane)

.

.

(Radu

se

închin

voesce se plece.)
. .
.

;

.

.

.

'ntelni

aici;
.

mulumire a te videa înaiate vineaî ades', ear' acum Radu. Suntei prea amabil, doamna me...

cci

la

mine-acas am

rareori

.

... se poate; dar' me neglijarisetî ... (cu senUment) i nu cred sS merit a fi astfelîu mS 'nteresez neglijarisît ... Eu îî sunt prietin de soarta dumnitale ... îî vreii binele îî sunt mult recunoscetoare m'aî scpat din primejdie, în noap-

Tarsia.

— — Amabil
c
.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

tea când m'aî adus de la Teîu la Iai mine, crede-me, n'oîu uita nici o dat
.

Ah pentru acea noapte gsindu mS lâng dumneta, rpit plin de emoii 'n fuga cailor pe câmpiile-acele pustii 'acoperite cu omet nu maî simam nici gerul nopii, nicî spaînia lupilor care ne-alungau ... Mi se prea un vis, un vis prea frumos; ccî trista realitate m'atepta acas dumneta nu te-aî maî îndurat sS'mî re'nnoetî M'aî prsit cu totul visul ocuprile mele Silnice Doamna me Radu.
.

.

1

.

.

;

.

.

i

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

BOlERÎ

I

cîocoi

1259

Tarsia.
mii?
.

— Care

ocupri?
?
.

.

.

ale

minii sau ale

ini-

.

N'j rSspuncJi

.

A

!

.

.

Domnule Radu,

te-aî de-

prtat de-o prietinie sigur i credincioas ca a mea, o prietinie care s'ar fi schimbat poate într'un sentiment maî viu, maî dulce maî înfocat, pentru ca se cacjî subt farmecul uneî copile care nu tie nici mcar dac are-o inim de iubit.
.
.

.

Radu. De cine voîescî s^ vorbescî, doamna me ? Tarsia. De cine? de Lenta ... O 'î-am gâcit eu de mult secretul ... nu (^ice ba Dar te-aî
.

— —

.

1

.

.

.

;

înamorat nebunete de Lenta, o fat reti crescut, fudul, dispreuitoare, care a se rîde de-amorîul dumnitale, în loc sk '1 apreueasc cum 'l-ar apreui o inim simitoare, 'a se rîdg pentru eti avere,
posiie,

fr

c

fr

fr

Radu. Doamna me, dac vS credei în drept a'mî adresa mie mustrri cât de aspre, le primesc cu politei, de i nu le-am meritat nici de cum ear' în cât privesce pe domnioara Elena, v^ rog, foarte ve rog, sg nu 'i pronunai numele de cât cu cel maî
. . .

prinî

.

.

adânc respect.

Tarsia.
dânsa, care
.
.

— Cum

?

.

.

se

am

eu

consideraie pentru
.

nu mg respecteazî pe mine ? pentru dânsa? O nu te-adimeni cu-asemine ideî ... O uresc din toate puterile sufletuluî i îe sama, domnule Radu, îe sama sg nu m'aducî în posiie a te cufunda i pe dumneta în acea ur Nu'f pe lume duman maî ne'mpcat de cât femeea ce se sîmte dispreuit. Mi'î cjice poate ccî m'atept la toate insultele din parte-vg Mi'î ^ice 'mî-am fcut ilusir, c'am c^ut de bun voîe 'n ridicolul de-a mg crede îubit fie rgsbunarea mea va fi cu -atât maî cumplit asupra celor ce m'au trezit din vis Radu. Doamna me cuvintele domnieî voastre
.

I

I

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

c

.

.

.

1

,

.

.

l

.

.

.

.

.

1260

BOÎERÎ

I

cîocoî

surprind i me mâhnesc o dat ve rog ertaî dac, s'o sciu, v'am ofensat, v'am turburat linitea îns, ânc'o dat ve rog se fiî con. . .

m^

se

me

fr

Anc

:

vins c domnioara Elena (furioas) Elena dumnitale Tarsia.

.

.

.

...

o uresc

ca

pe-o rival ... o uresc de moarte

domniei tale poate se fie tot aa de i de nesocotit; dar' Elena 'mî-e sor din copilrie, i mS jur voîu sci s'o ap^r în contra furiei" domnieî tale. Tarsia. Om videa cum i'i putea 'mplini gîu-

Radu.

— Ura

1

.

.

crud, pre

cât e

c

rmentul

.

.

.

SCENA

XII.

Tarsia, Radu, Elena.

— Am avut o conversaie interesant cu doamna Tarsia, care ve ador. Vin' se Bonjour, Leno Tarsia. —
Radu.
(cu

Elena.

—A

!

.

.

Domnule Radu,

tot aici

?

.

dragoste)
.
.

.

.

.

te

Serut,

ângeraule

.

(înainteaz spre Elena ca se o serute, Elena

îns

se retrage.

Domnule Bonjour, cucoan Tarsia Elena. Radu, doresc se am cel de pe urm val de Lanner te rog se mi'l adacî ... îl veî gsi negreit la librriea luî Henig. Me duc îndat se'l caut. Radu. (dându'î mâna) A revcdcre, amicul meu. Elena.
.
.

.

.

.

.

— — Radu. — A revedere
— (m
pane)

.

.

.

(închinându-se xarsieî)

Doamn.

.

(ese prin fund.)

Tarsia.
iriteze

Par' c'o fac într'adins ca se

mh

i maî

mult.

.

.

. .

BOÎERÎ

T

CÎOCOÎ

1261

SCENA

XIII.

Tarsia, Elena, Arbore; maX pe

urm

Vulpe.

boîerîul

(eind din stânca) Duduc Lent, te poftete Arbore. împreun cu cucoana Tarsia. (citr Tarsia) Doamna me Elena. — Bine, moule. Tarsia. Bucuros, ângeraule

— Arbore. —
ulîu

.

.

.

.

.

.

(într amendouâ tn stânga.)
(singur)
. .
.

cucoan Tarsia
Vulpe.
în

Nu'mî place mie 'nfipta asta de Alture cu duduca, par' c't un
. . . .

— H odaea cuconuluî Nastasaki. mit Vulpoiul Arbore. — Eaca
Cntrâ prin fund, cscând)
si
.

lâng'o turturic

bine-am mai dor(lui

.

.

vuipe)

'I-aî

tras
?
.

vîrtos,

'aî visat
prinde

?
.

.

.

Câi rzei
spune.
'î-oîu

mâncat pin

vis

.

cum

Vulpe.

grij, bade.
luî

— Las' c mânca eu 'almintere Se vede dat vr'o hârtie Arbore. — p2u Lipicescu Spune, cât ine Vulpe. — N'am sg 'î dau ie socoteal. Arbore. — Aa sg tretî un dou2 cine Vulpe. — Doug? pliroforisît Arbore. — Cunosc preul mrfii 'a dugheniî
; l
. .

s'ar

.

.

n'aî

c'aî

.

.

.

te

?

...

fîic,

?

.

.

te-aîi

?

.

.

apoî sg 'î spun una ? 'î-aî dat bnioriî de sufletul tatiî, ca iganul cciula. Vulpe. Puchea pe Hmb'î Cum ? Apoî dumneta, boîerîule, cre^î Arbore. pentru 200 de galbinî numaî o sg câtigi dreptul de-a
El
,
.

.

.

.

.

c
.

Nu disbrca un popor de oamenî ? Ha, ha, ha te tieam aa de Trebue, pravoslavnicule, sg dischi^î berile pungiî, sg veri la banî cu pumnul, ca sC 'nfrupî pe toî, i pe cenuerî, i pe efî

ggu

.

.

.

.

.

.

.

.

.

!

.

1262

BOTFEÎ

r

ciocoî

cu sam pe ispravnici dup ce maî unge cu miere pe gîudectorî i 'î umbla cu pomana de la cel inaT mic cîocoe pen' la ht sus Dar' ce stau eu de te 'nve ? Par' nu eti trecut prin ciur i prin sit, de când freci preiî gîudectoriilor Maî bine, crede-me pe mine, las pe bîeiî r(^eî în pace, i nu 'î încrca sufletul de blstemurî; cci blstemul de la sraci nu cade pe

de

mas, i mai
îî

;

ânteî

.

.

.

.

.

!

.

.

.

.

c

.

.

.

copaci.

Ama Aî vorbit de te-aî pripit Dar' cuconul Nastasaki îmî aduce resoluiea MiAine-te, gîupâne Arbure. nistrului
Vulpe.
1


.

.

.

.

.

.

eaca

i

.

.

.

.

.

SCENA

XIV.

Arbore, Vulpe, Lipicescu.
LipiCeSCU.
Ha, cucoane
.
.


.

(în

cantonad)

Aud, mriea

ta

.

.

.

(întrândj

bane, eat'î hârtiea resularisit
1

dup

toate formele,

astzi în 13 Octomvrie fiind de ramul dicanicesc, remâne ca subisclitul se se adreseze la locurile comfcitind)

Vulpe. Arbore. Vulpe. —
..
.

—A

(ese prin fund.)

— SS

s6

vidam videm
.

.

.

.

.

«Priimit

184

Cererea jluitoruluî
(vorbit)

petente.»

Ce

fel

?

.

.

ce

fel

?

.

.

Numai
.

pentru- atâta

am

200 de galbinî... Breeel Ce 'î-am spus eu ? Hait Arbore.
dat
eîi

.

!

.

.

Cciula

iganului

.

.

Vulpe.

— 'î-au

btut gîoc de mine puchîul, cum
sracilor

s'ar prinde.

Arbore.

— BlstSmul

.

.

BOIERI

I

cîocoî

1263

SCENA
Lipicescu
Viteazovici.
cist(Jî
?

XV.

Ceî de'nainte, Evghenidis, Viteazovici, boieri,
(înfund.)

— Ce spuî Pleac Ministrul chiar Lipicescu. — Peste-un ceas, domnule ghinrarîu. Evghenidis. — S2 mergem sS dorim drum bun.
?
.

.

Lipicescu.
nidis.

Eat

'1

c vine-aicî,
XVI.

cucoane Evghe-

SCENA
Cer de'naintey

Hrzobeanu, Elena, Neamu,
Tarsia.
las, dar'

— c vS Viteazovici. — Am de Vod c ast^î, 'am venit Evghenidis. — Am venit s6 te rugm
Hârzobeanu.
.

ce face
la

.

.

îmî pare r^u Trebile Statuluf
.

n'am

.

(dând mâna

lui

Herzobeanu)

aflat chîar

pleci

.

.

ca sS nu

'ntârcjiî

mult,

cci

Ministeriul

cam chîopteaz când
grij,
m'oîil întoarce 'n

eti absent.

Hârzobeanu.
. .

— N'aveî

curend Noî, Mini^jitriî, avem obiceiu a trece prin ca fulgerul, când mergem s<5 facem revi(^iî. O tiî, dumneavoastr, ca i mine îns pSn'a nu mg deprta, vreu s6 v6 daii o veste bun. .. Arkon aga Neamu îT numit president Divanului domnesc!
.

ar

.

.

.

.

.

(Toi

felicita

p« Neamuf.)

Tarsia.

(inc«t lui

Herzobeanu.

Hinobeanu)
(tocet

Tanieo

Prin influena dumnitale. Au fost destul s'o do-

.

1264

BOÎERÎ

I

CÎOCOT

retî mata
câte-un

.

.

.

Lipicescule,

phru

pe curs,

ca

vutc SS bem, s*mî mearg
.

.

.

boîerî,
'n

plin.

(Un lachea aduce o tabla cu o sticl cu vutci

Hârzobeanu.

— Poftim,

i phrue.)
în dreapta,

boîerî

.

.

(Afar de Neamu, Vulpe i Arbore, cariî se gsesc alî form^z un grup în stânga, i ciocnesc phruele.)
;

toi

ceîa-1-

Neamu. — Dar, boîerî s'au milostivit Mriea Sa Vod sg mS 'nalte pe scaunul presidenieî, i sunt
maî
hotrît a inea cumpna dreptii cu neprtinirea cea .'. (tuete.) cea maî
. .

.

.

Arbore.
stângi a luî

«nparte)
'i

Nu

d
!

'n ^(;'/^.

(se

apropie de urechea

(^e

— mi'î ndejdea, La Prcsidcnt Neamu.) Neamu) Cucoane Alecu, îmî daî Arbore. — voie se fac seftea cumpeniî? Neamu. — Ce Arbore. — Se pun într'unul din talgere vr'o patru
Vulpe.
furiaz
(în parte)
.

Neamu i

vorbesce încet-)

.

el

încet la dreapta Iu!

(încet iuî

fel ?

fîicurî.

dar' ce vreî de la mine ? nu ? SS 'mî daî glasul dumitale în procesul rcjeilor cu banul Vulpe... Cunotî procesul?.. Ad. Neamu. Trebue se'l cunosc

Neamu. — Cum

Arbore.

.

.

— — Poftim, i se'î cu ogur... Neamu. — Fiî sigur de glasul meu. glas 'I-am dat Arbore. — obiceîul pmentuluî ce se fac Eu coacî Herzobeanu. — Mo Arbure, i c etî un urs de care plec pe câte-va de paz Leniî. se tem ceiî, vreu se te Arbore. — Bucuros, cucoane, numaî de nu mnânc. teme duduca cred doNu, mo Arbore, c Elena. —
.

.

.

Arbore.

fie

(deprtându-se, în parte)

în

.

.

.

?

.

.

1

vin' în

...

^ile,

fiind

las

s'ar

s'o

(zimbind)

te

mesnicit.

.

.

BOÎERÎ

T

cîocoî

1265

Tarsia. Arbore. tr .. Tarsia.
. .

— i cu diniî tocii. — Apoî d, cucoan vrîsta noas— Au^î, uncheul Hârzobeanu. — Na, moule, un phru de vutc d'l pe gât. pe curs Arbore. — Drum bun, cucoane, i fr
... la
(niind,

cam

furioasi)

!

.

.

.

(închinând)

nici

o curs.
(Toî
rid.)

Vulpe.

(în

dreapta lut

Neamii,

Incei)

'aa, CUm
. .

s'ar

prinde, cucoane Alecu, fiind raspolojeniea în predvieiul peripiscel cu r(J^iî din Arburenî tiu îns nu pot sS'î dau glasul. Vulpe. apoî ce mS fac eu ? Vaî de mine

c
.

Neamu. — O

Neamu. — Nu
6 fîicurî

.

.

.

1

.

te

desndSjdui

.

.

.

spune

:

vr'o

5,

Vulpe.

— Am.

?

Neamu.
tigi procesul.

— Pune

în

cumpna

dreptiT, colea

'n

talgerul din dreapta,

Urati m-îna dreapt)

i

te fac

sS

câ-

— Cum asta — înjghebându'î majoritate Cu chipul n'aî nevoe de glasul meu. Vulpe. — i c'oîu câtiga
Vulpe.
?

Neamu.
Neamu.

'n

Divan.

aista

^icf

?

(imitând o

cumpn

cu amendoui manile)

Ean

pfifî-

vete cumpna,

in talgerul din stânga sunt

patru

icurî depuse de Arbure. (coborînd încet mâna siângâj Privctc Pune Vec^jî ? cum îl atîrn pe cel din dreapta dumncta cincî, 2se fîicurî d'incoacî, i 'i videa minune. (ponind 5 fif icuri !n mâna dreapt a luî Neamu) EaVulpe.
.

.

.

.

.

t-le.

Neamu. —
ce ridic

Bine.

.

.

Cat

acum.

(cobcir

mâna

dieapij.

fn timp

mâna Mogi)

Vc^î cum atîm

talgcrul

dju

67418. IIL

80

1266

BOÎERÎ

I

cîocoî

dreapta pe cel din stânga? .. Haide, ha... na, na, na Dumneta aî dreptate. Se te-audS Dumnecjeu. (în parte) M'am speVulpe.
.
.

.

tit,

cum
îî

s'ar prinde.
(în

NeamU.
vaer

pane, admlrându'î manile pline)

FrumOS
's

gîu-

cumpna

dreptiî, când talgerile

auritei

Hârzobeanu.
maî

— Arhon
fund, ia

ag, arhon bane... n'aî
. .

Neamu. —

sferit de pus ara la cale? Sferit, vere lorgule

Lipicescu.

.

Eaca venim.
careta

(în

u) Mriea
!

ta,

la

scar cu 6
când
îî

slujitori

Hârzobeanu.

— Haî

clri i cu
.

vig-aga.

.

sg
.

nu
.

perdem

vremea,

de slujit Ocârmuirea ghizdanul cel mare din cabinet,

Nastasaki, ad'mî cel cu doftoriî.
.

(Lipicescu intr în stânga.)

Toi.

Arbore.

— Doftoriî — în protiva Herzobeanu. —
?

(vesei)

boaleî vitelor ? Ba, uncheule,

în

protiva

epidemieî oposiieî, care s'au lit în provingiî. (aducend un portofoliu, un tricorn i o cravaa) L/ipiCeSCU. Eaca ghizdanul, cucoane, leapca cea nou i cravaa.

HârZObeanU.

(deschi4end portofoliul

i

artându'l plin de
:

hârtiî)

Eaca regeteie destinate pentru oposanî decreturî de posturî i de rangurî cu numele lsate în alb. în sinul acestui portofil ministerial zace opiniea public, (închide portofoliul) contiina alegetorilor i soarta eriî pentru uniî posturî, pentru îmî cunosc eu oameniî alii cinuri, pentru aliî banî, i pentru ceî maî (arat cravaa) astfel se complccteaz o Camulî
1 .

.

.

.

.

.

.

.

l

mer
nic ..

de deputaî
.

sub regimul
i
Arbore)

Reglementuluî orga1

Toi.
Arbore.

(afar de Elenr.

Ha, ha. ha, ha

(înparte)

Vaî de bîeata

ar!

!

.

BOÎERÎ

T

cîocof

1267

Hârzobeanu. — Leno,
ceruta pe Elena)

vin'

se

te serute

papa.

Elena.
eruti

— umt) — —

Hârzobeanu.
mâna Tarsi-î i'î

— Cucoan
(Jice încet)

Adio,

ttu.
îî

.

.

se nu 'ntâr^iî mult.

Tarsi,
la

s^rut
?

mâni'e.

gândi

niinC

Tarsia.
tain
!

(încet

i

cu sentiment)
îngrijii)

Tc

Hiat

Neamu.

an pane,

Par'

c

'fi-au

îndociî ? optit
boîerî.

în

Se ne videm snetoT, Hârzobeanu. Cltorie bun Toi.

(H^obeanu
Elena merge de

eie prin

fund întovrit de toî, afar de Elena
fereastlO
.
.

i

Tarsfa.

caui pe

an parte) lorgu m^ îubetel Sunt presiTarsia. Am eit la rendul cucoanelor cedcnt Divanului
.

.

.

lor

marîl

.

.

A

!

(Afari se aud vuete de

trsur i pocnete de

surugii.)

SCENA

XVII.

Elena, Tarsia.
Elena.
eas
prin dreapt-)
<în parte,

vi4â d p« Tarsia)

Tot

aicî

e

?

(voesce se

Tarsia.

neta fugî de mine?

— Lcno, Leno, unde Elena. — Mg duceam Tarsia. — Te duceaî ca sS nu
. .

tc ducî

?

.

.

i dum-

rSmâî cu mine

.

.

.

o tiii; cci nu

Elena.
pentru ca o
.

iî sunt nesuferii, sg 'i dau sfat im sor maî mare; îns, draga mea, ar fi cu dreptul s'apreiezî almintcre purtarea mea Dac nu
!
.
.

Tarsia.

c

—O

m^ îubetî. Domna me
.
.

.

nu te priface

.

'mî îcu voîe câte-o

dat

.

.

.

.

.

te

îubi,

nu 'mî-ar

psa

nicî

de cum s6 tc vgd

.. ;

1268

BOIERI

I

cîocoî

unei fete de boier

apucând pe crri unde nu trebue sg calce mare i cu bun cretere.

piciorul

Elena.

Tarsia.

Acesta e, negreit, o enigm ingenios Elena. îns nu sciu se gâcesc enigmele.

— — Me

(ofensat)

Ce

voîescî sS ^icî,
.

domn

?

'neleglf

.

.

me

gâcetî.

Roaa

— — Tarsia. — De Radu! Radu Elena. — am bgat de sam c prea ades' Tarsia. — Dar
Tarsia.

Da Ias, me rog, enigmele de-o parte. obrazului dovidete c'aî gâcit de cine'î vorba. De cine? Elena.
(uimit)
?

1

.

.

el

vine-aicî,
.
.

prea
.

ades' vS 'ntelniî

i

stai

la

vorb
.
.

Asta te compromitarisete în ochii persoanelor care tiu a respecta rangul i posiiea lor Radu 'î un om de nimica, fr familie, fr stare, un bonjurist ce are ambiie a ei la neamuri, i cearc
a'î fura minile, pentru ca se uîî cine eti.
(cu demnitate) Elena. Cucon Tarsi, se vede avei o mare esperien de unele lucruri pe care mintea îmî vorbescî o limb ce n'o me nu le pricepe îneleg; prin urmare îmî vei permite a nu maî prelungi o convorbire ce nu'mî pare conform cu buna
.

'mpreun

c

.

.

educaie.

Buna educaie?.. Ce vrei Tarsia. Te socoî poate maî bine educarisit de
pentru c'aî fost crescut

sg
cât

c^icî?..

mine,

Elena.

— Acolo

la

Viena
fost

?

unde-am

a me respecta pe mine 'a da considerare ce merit. De-aceea

crescut, am înveat fiecruia partea de

me

retrag,

cucon, i

ve las în companiea uneî persoane care cunoasce bine regulele bunei cuviinî, în companiea venerabileî SOgiî a luî aga NeamU. (ese prin dreapta.) (singur) Sogiea luî NeamuI Au^î?. Tarsia.

.

.

. .

BOÎERÎ

I

cîocoî

1269

MS

îea 'n rîs
.

i m2
.

dispreuete,

fiind

c
.
.

's

mritat
.

cu Neamu? dar' ce'î brbatu-meu ? Cîocoîu? Pentru nu 'î tocmai de starea 'nteî, nu *î nici din starea a doua ... i are chiar i rude în protipendal iî president Divanului domnesc, i eu president gîupineas Leno, eti fudul pentru tat-tSu îî Ministru ? te uîî la mine cu dispre, pentru 's sogiea luî Neamu ? O de te-aî videa mritat dupS gândul meu cum 'î-ar cdea nasul (sc preumbl ;:uti) Venerabila sogie a luî Neamu Venerabil ivadu te-au învat a fi aa de obraznic, duduc Leno VS 'nglegeî împreun ca sS rîdeî de mine Las' nu'î avea voî mult vreme parte unul de altul... Venerabil!.. Ah ce n'aî face ca se'mî rdsbun de impertinenile eî L Ce n'aî da s'o ved mritat c'un adevrat cîocoîu, dar' cîocoîu colea cîocoîu ca
.

c

.

.

!

.

.

A

!

c
!

.

.

c
.

.

.

!

.

.

.

.

.

.

!

I

.

.

.

.

c

.

.

.

1

.

.

.

.

.

.

.

.

.

SCENA XVIIL
Tarsia, Lipicescu
'i.iplc««cu Intri prin
;

mai pe

urm Neamu.
ua
din stânga, ecsaminâud

fund

i

se tndreaptâ tncet spre

un decret.)

Tarsia.
pild
.
. .

(zinnd pe Lipicescu,
1 .
.

Lipicescu
.

picescu 'f tenfir . ce trcbue dare) Lipicescule.
.
. .
.

Ca LipicCSCU, dc (obscrvându'n nu ? Liare turnîur cîocoîeasc tocmaî
în patte)

i de

ce

.

.

.

.

.

— Ascult: Aî vr'un cin? Lipicescu. — Din mila boîerîuluî sunt atrariii, cuconi. Tarsia. — Bine Te îubete stpânu-tSU
Tarsia.
Lipicescu.

Lipicescu.

— Poronc.
...

— Ca

?

pe-o

slug credincîoas

.

.

.

M-

.

. .

1270

BOIERI

I

cîocoî

riea sa are toata încrederea în

mine

...

Eu me

îngri-

jesc de
alte.

averea

dumnisale,

i dumnealui

îmî destî-

nuete toate

secretele, atât ale Statului cât
cele-1-aIte
. . .

i

.

.

.

celel-

Tarsia.

Ale Lipicescu. boTerîul vg iubete ca

— Care —
.

?
. . .

inimii

tiii,

cucoan,

c

ochii din

cap ... Se

me

ertai

c

îndreznesc

.

.

Tarsia.

Te

ert,

i

vreu s6

me

ocuparisesc de
milos-

viitorîul teu.

Lipicescu.
tivei
.

— Serut

manile

i

picioarele,

— Ascult: Aî vrea se te 'nsorî? — Cum nu dac'aî gsi vr'o fat de boîerîu Tarsia. — Etî ambiios Lipicescu. — Om sunt i eu ... i am i ceva parale. Tarsia. — Multe? cum au dat Dumnec^^u. Lipicescu. — Bunioare
Tarsia.
.
.

.

.

Lipicescu.

?

.

.

?

disar la mine, c'ain se'î vorbesc ceva important. Ascult. Lipicescu. (deschizând ua din fund) Drag, mergi sS te duc acas p^n' a nu trece la Divan ? (dispare.) etî aTarsia. Vin. (Iuî Lipicescu) 'Mî-aî spus (ese.) trarîu pugin lucru
..
.

Tarsia.

— Bine

.

.

.

SS

viî

Neamu. —

c

.

.

.

.

.

.

SCENA
Lipicescu.

XIX.
.
.

am

Pugin îns ... eu nu 's prost scamotat un decret din ghizdanul Ministrului
. .
.

.

.

(scoate o hârtie)

îerîu

(citesce) Eat'i Domniei Noastre...»
!

.

.

«Cinstit
(vorbit)

i

credincîos bo'î

Numele

lsat

în

.

boier!

i

ciocoî

1271

(dtesce) «Pcntru slujbele ce aî fcut Ocârmuiriî, milostivim a te înla la rangul de spatarîu...» (vorbit) Spatarîu bun numSr am tras la loteriea boSpatarîu Spatarîul Nastasaki Lipicescu ieriei Ean s2 videm dac bate i bine sun la ureche la ochi tot aa de bine ? (merge ia mesua din fund de '! scrie numele în decret) frumos Spatarîul Nastasakî LiMinunat picescu Spatarîu dup atrarîii (se îndreapt spre ua din stânga.) Jala ! DOU^ la

alb.

Ne

!

.

.

!

.

.

1

.

.

!

.

1

.

.

Aa

.

.

.

I

.

.

.

I

.

.

.

.

.

.

.

mân

!

.

.

(Cortina cade.)

ACTUL
(Acelafi decor; pe pâretele din fund
locul celui al

III.
este aninat portretul Sultanului, în

îns

împratului Neculae.)

SCENA

I.

Hdrzobeanu, Evghenidis, Viteazovici,

NeamU

(<uu înpregîurul unei mese, în mijlocul sceneî),
(scrie la

LipiCCSCU

alt

mas

mal

în fund, tn stânga.)

(Consiliu de minitri.)

Hârzobeanu.

— Arhon

postelnice Evghenidis, ar-

hon polcovnice Viteazovici i chîar dumneta, arhon ag Neamu, v'am poftit din poronc domneasc ca s^ v'adunaî aicî, dumneta ca marele postelnic, dumneta ca locoiitor de ghenerar miliiei, i dumneta ca president Divanuluî domnesc, pentru ca s6 chibzuim nite mCsun înelepte în nite trebî vajnice a Ocârlinî pare rCu muiriT n'au venit i vornicul Protipendescu. Logoftul Dreptiî, precum i arhon Visternicul, pentru ca s^ fie Sfatul în complect.
.

.

.

c

.

1272

boIerî

i

cîocoi

Neamu. — Marele
mahul.

Logofet
îî

îî

zaif.

.

.

îl

doare stoLogofetul.

Hârzobeanu..

(rî4end)

cam lacom

(Toi

rid.)

Cât pentru marele Vistiar, iî dus cu prinostil obicinuit. Dar, tiu cu ploconul bnesc Herzobeanu. votat Mriei Sale de obteasca obicinuita Adunare, pentru printeasca oblduire ke ta lipa. Se cuvine... Se cuvine. Toi. Hdrzobeanu. Dar ... se cuvine nici vorb nu'î Acum, boîerî dumneavoastr, s^ 'ncepem lula

Evghenidis.

Vod

— —

;

,

.

.

;

.

.

.

Avem de regularisit triî predmeturî sima^idipredmetul Ocnelor, />;W;«^//// jidanilor \ predvietul tinerilor bonjuriti^ care, precum tii, 'î-au ridicat nasul prea sus de la o vreme 'ncoaci. Eu sunt militar, boieri dumneaViteazovici. voastr sunt rapide la treab Cred dar' c'am putea 'n doue cuvinte s6 resularisim aceste triî predcrrile.

koase

:

.

.

.

.

.

.

meturî.

Toi.

— Cum
. .

?

îî vorba de Ocne, de jidani i de Viteazovici. bonjuriti ? în Ocne atât pe bonjuHaî sS riti cât i pe jidani ... i paol.

bgm

j

dar' nu se poate Ocnelor eat cum st pricina Kir Zaharaki în tovrie cu Leîba Kana propun se cumpere otcupul Ocnelor pe 5 anî, cu pre destul de folositor pentru hazna ; îns eî cer agîutorîu de la Stpânire pentru înlesnirea crturiî srii la Dunre i la Prut; cer adic se le posvoleasc a lepda bani prin sate, pe la eranî, cât or gsi de
.

{ri4end) Ar avea haz. Toi. Hârzobeanu. Aa ar avea

.

.

.

.

Se vorbim

serios ...

în

priivirea

:

.

.

BOÎEBÎ

I

cîocoi

1273

cuviin,

ear'

Guvernul s^ obligarisasc pe locuitori

a face curaturi pentru acei bani. Evghenidis. Cunosc pe Zaharaki,

triotul

meu de
.

la

Saranta

eklisiea^

om

el îî simpacu stare i cu

hristoiiie

Nu 'î place sS obijdueasc pe sraci; prin urmare eu sunt de prere se'î învoim cererea.
. .

Hârzobeanu.

— Dar'

dac

n'or vrea
.

eraniî se

priimeasc bani i s'or împotrivi ? Viteazovicî. Oîii merge eu însumî cu soldaii de 'ioTu sili ... Eu sunt militar, nu tiu multe. Neamu. Mojicul nu poate sS ^icg ba, când poroncete Guvernul. Care vra se (^ice, boîerî, încuHârzobeanu. viinaî ?

Dar, dar Toi. Hârzobeanu.

— Nastasaki, —

;

se cuvine

.

.

gata

anafora

ctr

Vod

predmetul srii? (aducend ohârUe) Eat'o, ecseleniea voastr. Lipicescu. Hârzobeanu. S'o isclim dar, boîerî.
în

Toi.

— S'o
în

isclim.

Lipicescu.
ronul
.

(Boierii subsemn.)

un

parte)

îs

îndulcii
în

cu sare,

ca mo-

.

.

Zaharaki

'î-au

presrat

belug,

'ateapt
cu

resultatul

salonul

de-alture

împreun

Lelba

Kana.

Hârzobeanu.
trarîu,

(dând hârtîea lui Lipicescu)

Na, arkoii

a-

ii)

.'uulc,

— Mie 'mî poroncete Neamu. — Lipicescule, ad'mî un cîubuc. cîubucciî. Spatariî nu Lipicescu. — surd n'aT au^it Hârzobeanu. — Nastasaki
Lipicescu.
i merge
ia

Neamu. — Lipicescule,
(tn p«rte)

pune'î

numrul.

un cîubuc.

?

(se

face c4

masa din

fund-)

(pe scaun, în paitc)

's

.

.

.

}

.

.

eti?

.

.

1274

BOÎERÎ

I

cîocoî

Lipicescu. nimruî.

— Ba

nu's
an
parte)

surd

.

.

.

dar'

nici

ciocoiul

Hârzobeanu.

Ce-au spus?..

Hmml

au

început a se obrznici i el. (tare i cu un aer poroncitor) Ull ciubuc îndat. (merge încet la ua din fund, o deschide i strig:) L/ipiCCSCll. Un ciubuc pentru domnul president Divanului, (apoî se
întoarce ear' la

mas,

dup

Hârzobeanu. cale Ocnele, i cred
lepje

ce a eit pugin cu anaforaoa.)

Boieri*

c

tot

dumnevoastr, am pus la aa de lesne ne-om înS.
.

tii este a s^ 'în predmetul jidanilor. orendui comisii spre cercetarea vagaboncjilor 'a se tii nulua mesurî pentru a'î scoate din merul jidanilor crete pe toat ^iua , Norodul au început a sS 'ngriji de ast nvlire bonjuritii strig

c
. .

ar
;
.

.

.

c

.

c

Ce credei dumneGuvernul îî vendut jidanilor. 'î de lcut într'un cas atât de vajnic?,, voastr Binevroiî a ve rosti pe rend i ritos. Eu sunt militar, nu tiu multe... Viteazovici.
.

c

Reu
în

reu, binele

Neamu.
alte
. .

bine; r^ul trebue sterpit
.

1

Sterpit, darl

.

ccî nvlirea

jidanilor

Moldova îî maî primejdioas de cât toate cele-1nvliri de dumani care-au trecut peste ara Turcii au Ttarii aii venit i s'aîi dus noastr
. I
.

.

venit
s'au
s'aîi

i
dus dus

s'au dus
1

.

.

1

.

.

cin, i se pe lungul Moldoviî ca o picingin otrvit

Nemii ceî cu coad au venit i Chiar Ruiî pravoslavnici au venit i jidanii îns vin i rmân, i prind rdplodesc ca vermiî, i se 'ntind pe latul i
1
.

.

Evghenidis.

Neamu. — Privii
nerî, Podul-vechîu,

— Aa
se

.

.

.

este

;

îns
hal

.

,

în ce

au agîuns laul

!

.

Ulia mare, Târgul-de-sus, Târgul-Cuculuî, Sfenta-ViPcurarii

i

însuî

Ttraiî,

T-

traiî pe unde nu

pomenea ipenie de Iud,

astcjî

BOÎERÎ

I

cîocoi

1275

sunt înghesuii de Litfe pângrite

.

.

.

Asemenea
îî
.

toate
lor.

oraele Moldoviî Viteazovicî.
custele

ei se 'mprtie ca lo'aduc cu deniî toate nravurile cele maî vicioase: fanatismul, tglhriea, camt, apriga lcomie de bani, ura de Cretini, necureniea, putoarea i boalelel.. Eî hrpesc negoul din mâna Românilor, cî otrvesc locuitorii cu buturi falsificate i corump

Neamu. — Pretutindene

— Aa

;

asemenea
este

satele ... tot
;

prada

îns

.

.

firea

blânda a poporului.

Evghenidis.
de
familii

— Aa

este;

îns avem 'un num^r

vechi de jidanî, nscui i crescui între noî, i care nu se cuvine s€'î punem în rend cu vaEî sunt jigabonzii din Galiiea i de peste Prut danî pmentenî, nu Litfe strine
. .

.

Neamu. — într'un

.

.

.

cuvent, jidanul

îî

un element

mârav i dumnesc de care împriile cele mari i puternice a Rosieî i Austrieî cat a sS disbra, alungându'l la noî. Se urmm i noî pildei lor, dac ne alungm i SS doare inima de soarta Moldoviî
.
.

'1

.

noî de

la noî.
(Un arnSut aduce un ciubuc
;

— Aa este îns voîu face i eu o observaie. Hfirzobeanu. — F, arhon polcovnice îns p^n'a
Viteazovicî.
.

Iul

Neamu.)

.

;

nu începe, nu metahirisiî, boîerî, gigare minunate de la Vicna. Mi le-au adus Gaetan Miculi, înadins.

Toi.

(afar de

Neamu) BuCUrOS.
(Aprind igri.)

Neamu.

(roind

s

fume, gise»cc ciubucul astupat; ecsamini ima-

mcoa, descopere tn ea o hÂrtie resuciti

i

o scoate.)
?

Cc draCU
.
.

1

in
?
.

imamea de nu merge?
I

.

.

îî

astupat

Ce'î asta

.

o hârtie bgat în ea ? (desfur hâniea i citete în pane) cEcselenica voastr o soma de 2000 de galbinî ve>teapt

.

.

.

1276

BOÎERÎ

I cîocoî

la

mine,
.
.

la cantor,
.

la Sfat

isclit

:

dac vei apera pe jidani ast(jî apoi se Leîba Kana.» (vorbit) Aa?
.
.

Dumnealui, arhon aga Neamu, au grit ca un Dimostenes Adic nu eu V'am rostit cele ce-am Cât pentru mine, n'am cetit într'un jarnal bonjurist
.

schimb treaba. Evghenidis.

.

Neamu —
o

.

.

.

.

.

.

nicî

ur

'n

contra jidanilor ...

Nu 'sii i Evghenidis. Neamu. Oameni dar ?


.


.


.
.

oameni

?

i

ca oameni,

fpturi

Dumne(^eu i ca fpturi a luî Dumnezeu suntu fraii notri Oare legea cretineasc eart ca fratele Nu, d'improtiv, ea ne posS prigoneasc pe frate ? vuete se ne iubim unii pe aliî, se ne-agîutm unul
a luî
1 . 1 .
. .

pe altul, se 'mprim pânea i haina cu aproapele nostru ... Ce reu fcu bieii jidani se 'ncl(Jescu i eî la Soarele Moldoviî? .. Nu 'î acest Soare destul de mare, destul de ferbinte, destul de strlucitor, ca se 'nclcjasc i se lumineze pe toi de la olalt, fie Cretini, fie jidani ? S'au ^is eî suntu fanatici } Este oare-o crim de-a urma cu fanatism preceptele

c

.

.

c

.

religiei sale

?

prea departe mergî cu 'nduEî arhon ag. Neamu. Se sparie Moldova de 'nmulirea elementuluî jidovesc ? Care Moldov ? poporul prost inse oamenii prokopsil^ care s'au adpat la isvorul economiei politice, nu trebuîe oare se se bucure când ved se 'mpoporeaz câmpiile goale ale eriî ? Se maî adauge multe i maî multe, dar' toate tar temeî; ccî jidanul îî harnic, econom, industrieal,
!
. .

Hârzobeanu.


.
.

rarea,

.

.

!

.

c

.

.

comergant,
'n

i

prin

el,

numaî prin
nu
uîta,

el

are se 'nfloreasc

viitorîu

negoul

Herzobeanu.

—i

Patriei noastre.

arhon president,

c

.

.

BoiERÎ

I

cîocoî

1277

dar'averile

lor

nasc

o

mulime de
. .

progesurî,

care

sunt

urmare eu sunt de prere se dede noî orî ce gând de prigonire 'n contra atât de inasta acestui neam atât de interesat

Nearnu. — Prin

mana ramului

dicanicesc

prtm

.

.

.

.

.

.

teresant,

vroeam s6

4'c

.

.

— Limba greind adevSrul spune. Eu voîu tratarisi un punct de viEvghenidis. dere maî politic, ca unul ce sunt Postelnic. îmî pare
Hârzobeanu.

lucru greu, i chiar primejdiîos, de'a lua mesurî în eî au toî banii contra jidanilor, maî ânteî pentru

c

ar

Moldova, Moldova cu asemine românea sraca. .. Al doiîe, pentru Ceî maî m2surî am supSra pe agheniea nemasc mulî d'intre jidanî sunt sudiî; prin urmare nu ne Boîerî dumnevoastr, Molputem atinge de deniî dova are minitri, are Domn, are obteasc obicînuit Adunare; dar* maî are i pe domnul aghent i pe gheneral consul al maîestiî sale împSratuluî RosieT,
în

mâna

lor,

i dac

eî ar

prsi

c

.

.

.

.

.

.

Minitriî i chiar Domnul sunt protectorul nostru ades' obligaî a pleca fruntea d'inaintea vroiniî consulilor ... i dar politica cere ca sg primim cu bragele deschise tot ce ne vine din Rosiea i din Austriea,
. .

.

fie

jidan,

fie

holer.

c

Adânc aî vorbit, arhon PostelViteazovici. Etî un Meternich, un Neselrod, î eu mc nice unesc cu prerea dumnitale. P2u sunt militar... nicî mcar Dar nu tii multe Hdrzobeanu. însuî ofigeriî dumnitale de pe grani daii drumul
.

.

.

;

.

.

.

târtanilor

sfi

nvleasc
. .
.

meî sânt înSlet cu isîns aî vrea sS cunosc i dumnitale opiniea dumnitale, arhon Vornice. Dumneta care, sunt în câteva sgptcmânî, te-aî rostit d'inantea luî
Viteazovici.
pravnicii

— Offigeriî

'n

ar.

Vod

.

. .

1276

BOÎERÎ

I cîocoî

la

mine,
.
.

la cantor,
.

la Sfat

isclit

:

dac vei apera pe jidani astc^î apoi se Leîba Kana.» (vorbit) Aa?
.
.

Dumnealui, arhon aga Neamu, au grit ca un Dimostenes Adic nu eu V'am rostit cele ce-am Cât pentru mine, n'am cetit într'un jarnal bonjurist
.

schimb treaba. Evghenidis.

.

Neamu —
o

.

.

.

.

.

.

nicî

ur

'n

contra jidanilor

Nu 'sîi i Evghenidis. Neamu. Oameni dar ?


.


. .

...


.
.

oameni

?

i

ca oameni,

fpturi

ca fpturi a luî Dumnecjeu suntu fraii notri! Oare legea cretineasc eart ca fratele Nu, d'improtiv, ea ne posS prigoneasc pe frate ? vuete se ne iubim unii pe aliî, se ne-agîutm unul pe altul, se 'mprim pânea i haina cu aproapele nostru ... Ce reu facti bieii jidani se 'ncl(Jescu i eî Ia Soarele Moldoviî? Nu 'î acest Soare destul de mare, destul de ferbinte, destul de strlucitor, ca se 'ncl(^asc i se lumineze pe toî de la olalt, fie Cretini, fie jidani ? S'au (Jis eî suntu fanatici ? Este oare-o crim de-a urma cu fanatism preceptele
a luî
1 .
.

Dumnezeu

i

.

c

.

.

.

.

c

.

religiei sale

?

prea departe mergî cu 'nduEî arhon ag. Neamiu. Se sparie Moldova de 'nmulirea elementuluî jidovesc ? Care Moldov ? poporul prost inse oamenii prokopsiî^ care s'aii adpat la isvorul economieî politice, nu trebuîe oare se se bucure când ved se 'mpoporeaz câmpiile goale ale eriî ? Se maî adauge multe i maî multe, dar' toate tar temeî; ccî jidanul îî harnic, econom, industrieal, comergant, i prin el, numai prin el are se 'nfloreasc
!
.

Hârzobeanu.


. .

.

rarea,

.

.

!

.

c

.

.

'n

viitorîu

negoul

Herzobeanu.

—i

Patriei noastre.

nu

uîta,

arhon president,

c

.

BoiERÎ

I

clocoî

1277

dar'averile

lor

nasc

o

mulime de
.
.

progesurî,

care

sunt

urmare eu sunt de prere se dede noî orî ce gând de prigonire 'n contra atât de inasta acestui neam atât de interesat

Nearnu. — Prin

mana ramului

dicanicesc

prtm

.

.

.

.

.

.

teresant,

vroeam sS

(}\c

.

.

.

Hârzobeanu.
Evghenidis.

un punct de videre maî politic, ca unul ce sunt Postelnic. îmî pare lucru greu, i chiar primejdiîos, de'a lua m^surî în eî au toi banii contra jidanilor, maî ânteî pentru în mâna lor, i dac eî ar prsi Moldova, Moldova cu asemine ar românea srac ... Al doile, pentru Ceî maî mgsurî am supura pe agheniea nemasc mulî d'intre jidanî sunt sudiî; prin urmare nu ne Boîerî dumnevoastr, Molputem atinge de deniî dova are minitri, are Domn, are obteasc obicinuit Adunare; dar' maî are i pe domnul aghent i pe gheneral consul al maîestiî sale împSratuluî RosieT,
voîîi tratarisi

— Eu

Limba greind adevrul

spune.

c

c

.

.

.

.

.

.

Minitriî i chîar Domnul sunt protectorul nostru ades' obligai a pleca fruntea d'inaintea vroiniî consulilor ... i dar politica cere ca sg primim cu bragele deschise tot ce ne vine din Rosiea i din Austriea,
. .

.

fie

jidan,

fie

holer.

c

Adânc aî vorbit, arhon PostelViteazovici. Etî un Meternich, un Neselrod, î eu mc nice unesc cu prerea dumnitale. Eu sunt militar... nicî mcar Dar nu tiî multe Hrzobeanu. însuî ofigeriî dumnitale de pe grani daii drumul
.

.

.

;

.

.

.

târtanilor sS

nvleasc

meî sunt înSleî cu isîns aî vrea sS cunosc i dumnitale opiniea dumnitale, arhon Vornice. Dumneta care, sunt în câteva sgptCmânî, te-aî rostit d'inantea luî
Viteazovici.
Offigeriî
.
.
.

'n

ar.

pravnicii

Vod

!

1278

BOIERI

r

cîocoi

contra

jidanilor,
. .
.

ved cu mirare
.

c'acum pstrezi o
ad'aicî

tcere

cam

.

.

Hârzobeanu.
teoa cea

— Eu

?

.

.

Nastasaki,
'o depune

besac-

nou.
înaintea lui Herzobeanu.)
?
.

Viteazovici. se nu sboare?
voastr!
.
.

— Cum îî Herzobeanu. — Precum
.
:

(Lipicescu aduce din cabinet o besecte

iî opiniea 'nchis, ca
^icî
.

.

.

Boîerî

dumnc-

Asar, târziu, doî zarafi cunoscui au venit în cabinetul meu i 'mî-aiî închinat aceast besactea, (;Jicendu'mî «Ve rugm, ecselenie, se priimiî acest
noastr a jidanilor ... nu înse pentru ca se ne sprijinii mâni la Sfat, ci numai i numai ca se nu ^iceî nimica ...» (deschide besecteoa) Privii, boîerî, aici sunt o preche de sfenice de aur i triî pungî, Presentul cuprinc^ând fie-care câte-o mie de galbinî
dar din partea
.
.
.

îî

frumos

Toi. Prea frumos Aa Hârzobeanu.

.

.

.

aa

'î ?


.

dar

predmetul

minune în favorul lor Stau acum i me gândesc dac mie mi s'au pltit aa de scump pentru ca se nu gresc,
jidanilor
.
. .

.

.

eat opiniea vorbit cu toiî de
. .
.

mea

în

:

ce-au ca

trebuit

s
.

se ve plteasc dumnevoastr pentru devenii advocaiî lor, i se vorbii cu-atâta
!

elocven
risim
.
.

Viteazovici i Evghenidis. -

A

!

.

.

protesta-

Hârzobeanu.
nu'î

— Prin
— Fie

suntei de prere ca

s lsm

urmare, domnilor minitri, pe jidanî în pace
;
.

aa? Toi.

— Dar,
cinstiî,

dar, sermaniî.

.

sunt
. .

oameni
la

bunf,

oameni

oameni darnicî
1

.

Herzobeanu.

.

.

.

M'ateptam

respunsul

boîer!

i

cîocor

1279

Nastasaki, ad anaforaoa ctr Vod dumnevoastrg în predmettd jidanilor (aducând o hârtie) Eat'o, ecselenie. Lipicescu.
.
.
.

— era Evghenidis. — Cum Hârzobeanu. — Te mirî
?
.
.

.

.

.

chîar gata
.

?

?

.

Binevoii a o

iscli,

boîerî;
filor

i

tu,
.

Nastaki,
.

s2 duci besacteoa asta zara-

înapoî

.

(Boierii subsemn.)

wipiCCSCU.

(strigend
.
. .

besecteoa la

sin

cu

dragoste,
1

în

parte)
î.i

Cum

?

.

.

Vorb'î
;

Atunci s'agîung
'n salon,

(duce besectco.i

camera din stânga

apoî se întoarce

de Tea anaforaoa, în parte)

M^
me

duC

sS bucur pe

Leîba Kana, cole
(ese
4 fîicurl în

i
i

sS
se

capet

cu Vr'o câteva fiicurî.
puin, numerând vr'o

prin fund

în salon

întoarce pe te

Ce ne maî r^mâne-acum de traHârzobeanu. tarisit ? prednietul bonjuritilor, Boîerî dumHa
.
. ! . .

palm).

nevoastr, observarisitaî de câtva timp ce avent au luat tinerii întorî din Ghermaniea i Franga ? Bonjuritii ? pantalonarii ? Viteazovici. Un avent revoluionar, asupra cEvghenidis. ruia consulul au trimes maî multe note... caie 'mi pare de natur a îngriji Neamu. ei serios pe-un Guvern înelept ca al nostru. Las' ne tratarisesc pe nof, ceî mari, ceî simandikoî^ fr.i nici un sevas ; dar' i kattgorisesc nicî o sfieal actele Stpânirii. Cu critica *n gur i cu pistolul în mân, eî pretindarisesc sS formeze opiniea public.1 'n ara Moldoviî, 'astfelîu au început a r^spâiidi groaz în sufletul amploaeailor. Viteazovici. Trebuie 'nfrenaî Hârzobeanu. Trebuie îns cum ? Eî sunt duelgiî, nu se tem de nimica, in frete 'mpreuna i 's în stare s6 fac6 o revoluie 'apoî îs toî ficîorî de boîerî.

— —

—i

c

fr

l

.

.

.

.

.

.

.

.

1280

BOÎEKi

I

ciocoi

Viteazovici, Eu sunt militar, arhon Vornice nu tiu multe îmî îeu soldaii cu mine, i
.

— H6rzobeanu. — i Viteazovici. — Ruii Varna Hdrzobeanu. — Aî
.
.

.

.

.

.

.

spelî putina
(Toî
rid.)

.

.

.

(atins)

Arhon Vornice
fost,
.

...

am
.

fost cu

la

1

.

dar' n'aî

luat-o

.

.

îns
.

vorba de Varna Boîerî dumnevoastr, vrei s'au(^iî lucru nostim ? ascultai raportul luî vig-ag
nu'î
,

.

.

.

.

.

Nastasaki, aice'î pitarîul

Lipicescu.

Hdrzobeanu.

— Ateapt de — )i'î se
ua
luî

Slugric
^^\
între.

?

diminea
ese.)

la

u.

(Lipicescu deschide

Slugric^ 'apoi

Cei denainte,

SCENA II. Slugric (m

uniform de

vig-ags.)

Hârzobeanu.

— Arhon
.

pitar, ce

maî veste
de
câte

'n

ora

?

Slugric,
Bine,

(închlnându-se militrece
. .

orî

respunde)

ecseleniea voastr

Ast

noapte doî cald-

rmgiî au

— Sermanul i prins pe hoi? Slugric. — Ba nu fcut neve^uî. Alt Hârzobeanu. — Ca tot-de-a una K^\ dimiSlugric. — Bun pace, ecselenie un duel nea, vie de Copou, au Toi. — Ear'
Toi.
1

Slugric. —

spart pretele casei luî Avrmic. Hârzobeanu. Cel din ulia-mare ?

i

'l-au
. .

ucis.

'î-aî
s'aii

.

.

.

.

.

.

?

.

.

.

într'o

la

fost

.

.

.

Sa

Slugric. — Tocmai Vod, în cât caii
.

?

pe când se primbla Mriea spriet de pocnitul s'au
la

pistoalelor

Poliiea n'au putut sosi 'mpedice duelul.
.
.

vreme ca

se

BOÎERÎ

I

cîocoî

1281

Slugric. — Asar,
seturi în ispravnici
:

Hârzobeanu.

— Ca

tot-de-a-una, se 'nSlege. la teatru, au fost un scandal

mare. Se parastuea douS piese noue plin de 'mpuni 'n gîudectorî în cea d'inteî, un Sran cânta
.
.

.

era
V.

Din FocanY la DorohoY '1 plin de cTocoT,

'n

cea de-a doua, un aftor schimbat în pSpuSrîu,
la noî,

c 'n ara ppuilor, adic poart mnuî,
punea

telhariî

C
Toi.
ce-aî

i

se

jur pe

dreptate

le 's

manile curate,


.
.

Cum

se poate

?

i

dumneta, ca vig-ag,
;

fcut?

Slugric. Am dat poronc sS 'nchid perdeoa ins de-o dat-au srit toi cuconaii i m'au ameninat

torilor

— Cum Au îndrznit? ... i Slugric. — i piesa sferit. gîucat pen' Viteazovici — Dar' cine era capul rgsvrtiSlugric. — Domnul Radu. Toi. — Radu Slugric. — Dac nu mS credeî, ecselenie, puToi.
?

.

?

.

.

s'aii

la

'n

?

?

tei se 'î luaî dopros chîar dumnisale cci 'l-am zrit maî dinioare aicî, în salonul de-alture. Mergi de '1 poftete H6rzobeanu. vie d'inaintea noastr.
;

s

Slugric. — Ascult,

Viteazovicî.
67418. IIL

(«e.)

(mânio»)

Boîerî,

treaba

se

'n groas,

81

1282

BOÎERÎ

I

cîocoî

asprime Au(jî ? din Focani la Dorohoîu plin de cîocoî Care vra se ^ice, noî ? Sumeiea bonjuritilor nu Neamu. Raison Au^î ? în ara de ppui telhariî maî are margini i eu port mnui poart mnui Care vra se
trebuie
.

.

.

ara

1

.

.

.

.

.

.

.

1

.

.

.

!

.

.

.

.

.

(^ice

.

.

.

Hârzobeanu. Etî pâcâlit Evghenidis — Ha, ha, ha. Nu se cuvine Viteazovicî.
.

— —
.

.

.

Ha, ha, ha.

Revoluiea

în aer
.

.

.

.

sS rîdem, boîerî. Datoriea noastr 'î s'o înne.
.

buim în fa militrete Hdrzobeanu. — Mî, c
.

,

viteaz

\\

prietinul ...

(în

parte)

dc departe.

SCENA
Cei de'nainte^

III.

Radu, Slugri c.
adus
.

Slugric. — 'Lam

(cu severitate) Domnule Viteazovicî, chîemat d' înaintea noastr case ne daî

.

.

ecselenie.
.
.

.

sam

Radu, te-am de pur-

trile dumnitale.

domnule colonel, îmî place a ve înelai Eîl nu vin aici chîemat de Vin însrcinat de hatmanul tefan Stâlpeanu se daii de scire cuconuluî lorgu, a sosit de la i doresce se '1 vade.
crede nime.

Radu.

c

— Pardon^

.

.

.

— Viteazovicî. — Se
c
asar

c

c

er

Când Hârzobeanu. Radu. — Ieri noapte.

aii

venit verul

tefan

?

fiind

fie dumnealui snetos. Acum, etî d'inaintea noastr, respunde, cum de-aî

îndreznit

Radu.

— Pardon,

la teatru

?

.

.

domnule

colonel,

în

ce calitate

BOÎERÎ

I

cîocot

1283

îmî facei interogatoriu ?.. Mi se pare militresc. sesc înaintea unui tribunal

c

nu

me gcu

Evghenidis.
în

— Etî

.

.

.

în

presena

Sfatului,

domnule,

presena

minitrilor,

i

trebuie

se

respunc^î

respect.

Radu. m6 întreba.

— Prea bine, domnilor Viteazovici. — Domnule
!

minitri. Bine-voiî a

prietinii

dumnitale, co-

mendaî de dumneta însui, ve posvolii de-un timp incoace o mulime de desfrenrî care super pe Guvern i pe consulî. Ve batei la duel, atacarisiî oaDeclamarisiî menii Stpânirii cu acuzri de hoii cuvinte late de opinie public, de libertate, de egaliScriî în gazete tate, ca i când aî fi în Franga lucruri nepomenite pen a(;)î în ara Moldoviî, în cât ameiî lumea i mergeî cu anarhica p^n' a nesocoti poroncile Stpânirii. Asar aî obligarisit pe actori la teatru ca sS gîoace nite piese revoluionare, pe care vi(j-aga vrea sS le opreasc ... i cine 'î eful rzvraa este? titorilor ... dumneta
.

.

.

.

.

.

1

(,lice

— Aa. Vra Viteazovici. — 'ânc o mrturiseti adevrat c v'aî btut gîoc de vig-aga
Radu.

.

.

.

sS

Radu.

Arhon vig-ag, Au^iY, boîerî ? Viteazovici. mergi îndat de gtete cruî de pot, ca sS trimeî pe autorii pieselor de-asar la monstirile de la de la Soveja. Cât pentru actori, sg 'î ticseti SScul într'o trsur de harabagiu i se 'î ecspeduetî la mo.

— Adevrat. —

?

.

!pi

nstirea Slatina spre

pocin.
(esc ca se
I .
.

Slug riC.
Radu.
?
.
.

Minunat tinerimea Moldoveî e animata
(indignat)

Ascult,

dea ordine,

i

vine

car' înapoi.)

'apoî vg miraî
de
spiritul
siint,

c

revoluioîn

nar

Cum ?

.

.

Oameni

onorabili

secuiul

.

1284

BOIERI

I

Clocot

la închisoare prin monasmunilor, osândii a fi judecai, numai dup un simplu ordin a domnului Viteazovicî, i pretindei ca noî se remânem spectatori indifereni în faga unuT Cum ? Se asemene act arbitrar prad un popor întreg unui Zaharaki i unui Leîba Kana Se deschid frontierele eriî unui grozave nvliri de vagabonzi, de lipitori care vin se suge meduva României, 'apoî pretindei ca sS nu se revolte 'n noî simul de omenire ? Domnilor minitri, luai timpurile se schimb, ele reclam i impun seama! adoptarea principiilor civilistoare care nu se înpac cu obiceiurile barbare ale trecutului... Luai seama! A început a sufla despre Occident un vent mântuitor care e menit a arde, a seca, a sterpi chirul ce înelinesce pamentul Moldovei Luai seama O junime deteapt, onest i patriotic ve calc pe urme; ea are o inim ce cuprinde tot viitorul României; o junime ce e nerbdtoare a'î vedea Patriea eit din fgaul putred în care zace de secuii, i acea junime care are dreptul a purta fruntea sus, fiind e gata a se sacrifica pentru sânta dreptate a eriî, acea junime e compus din fiii, nepoii i rudele domniei voastre. Eî sunt fag cu betrâniî carii se gsesc ast^î la cârm. Nu 'î facei marturî unor fapte ce ar fi de natur a stinge respectul lor filieal; nu maî comiteî greeli de acele care pot duce Patriea la peire, cci ele vor sili pe tineri se smunceasc cârma din manile betrânilorl
tirile

nostru, osândii la ecsiliu,

fr

!

.

.

.

.

d

1

.

.

.

.

A

!

.

.

.

.

.

.

.

.

!

.

.

c

Aucjiî, boîerî ? Ne-amenin 'n (furios) revoluii Nebunule te-oîil trimete se te 'nchide la Goliea. Radu. Se poate, domnule; dar' veî comite un act de nebunie.

Viteazovicî.


!
.

.

.

fag cu

.

1

.

.

BOÎERÎ

I

cîocoî

1285

Viteazovici.
pantalonarîule

— Cu

cine

gretî aa de
cred

obraznic,

Radu.

— Cu

?

un militar care
!

c

are obiceîu

când insult pe cineva. Viteazovici. Satisfacie Vrei duel cu mine ? Me provocarisetî pe mine, generalul miliiei? Pardon nu eti general, eti numai Radu.
se dea satisfacie prin arme,
. .
.

.

.

,

inspector.

Viteazovici.

Reglementul organic îî de inspector general a miliiei, adic inspector obtesc, i dumneta, schimbând ordinea cuvintelor, te-aî numit general i inspector Prin urmare îneleg se nu aî obiceîu a te bate la duel ... Te las dar tot inspector, precum te-am gsit, i me re.
.
.

Radu.

— Eu — Dumneta

?

d

titlul

.

.

.

trag,

(ese.)

SCENA
Ceî de'nainte;

IV.

mai pe
preumbl

urm
agitat)

Lipicescu.

înfunzi la
nalul.

Viteazovici. casarm,

(furios)
(se

Vig-ag,

dup
i
s^

densul,

se

'1

închic^î jur-

te

— Ascult. — Stî pe arhon pitarîu ... nu grbi. Viteazovici. — Ce arcsnu vrei sg tueasc, când m'au pe mine, Ministru Hârzobeanu. — 'L-om arestui, n'aî grij; îns cu
Slugric.
Hârzobeanu.
loc,

felîu

?

.

.

'1

insultarisit

I

cci v^rul tefan Stâlpeanu au tefan ocrotete pe Radu. Evghenidis. îns mi se pare O tim cuveni o pild
în

forme, cu tropos laî, i vSrul

;

sosit

îl

.

.

.

c s'ar

.

.

.

.

.

.

.

.

1286

BOÎEBÎ

I

cîocoî

Neamu. — O
ritilor.

pild care se coboare nasul bonju-

H^rzobeanu.

— Dar

...

o pild serioas
.

.

.

.

îns

pentru aceasta trebuie se ne chibzuim ca oameni ... ce se ve spun ? patim, fiind bonjuriti bonjuriti, dar' sunt copiii notri ... i cam au dreptate 'n unele lucrurî. Evghenidis. Prea bine haî s^ ne chibzuim. Se iscodim vr'un tertip (punendu-se la roas) SS faceiii un plan Viteazovici.

c

fr
.

.

.

.

— Hârzobeanu. — SS combinarisim i Evghenidis. — Lucru delicat Neamu. — greu Viteazovici. — Nicî de cum Hârzobeanu. — Ai gsit ceva dar' Viteazovici. — Ba nu
(Se

Neamu.

;

.

.

.

.

.

.

pun toî cu frunile pe mânî

gândesc.)
. .

îî

.

.

.

.

.

?

.

.

.

.

.

.

.

.

.

LipiCeSCU.

(într

î

4ice încet lut Herzobeanu)

CuCOanC,
'î ?
.

ail

venit cucoana Tarsia.

Hârzobeanu.
Lipicescu.

(încet)

Tarsia

.

.

.

unde
în

(încet)

Am

întrodus-o

salonul de-

alture cu cabinetul dumnevoastre.

Hârzobeanu.

ved sunteî ostenii de-atâta lucru ... Se pe-alt dat predmetul bonjuritilor.

c

(scuiânduse)

Boierî

dumnevoastr,

lsm
se

dar

Toi.

(sculându-se)

Neamu.

— Eu

BuCUrOS,

me

'ntorc

la

Divan.

Acjlî'

tr^i-

— Hârzobeanu. — A apropo Paa mas. Evghenidis. — Numai Paa
Evghenidis.
adus scrisoarea Vizirului.
!
.
.

tarisete progesul

luî

Arbure cu banul Vulpe. Eu merg se fac visit Paii care-au
.
.

tiî

c

ast(Jî
ru-

poftit aici la

?

.

.

fr

consulul

sesc

?

.

BOÎERÎ

I

cîocoî

1287

Hârzobeanu.
face

— Aa cere politica
venii
>

.

.

.

Cred

c mi 'î
fa-

mulumire

se

i dumnev^oastr,

ca sS

cem cinste turcului. Evghenidis. — ^

— Hârzobeanu. —
Viteazovici.

Neamu.


la

Bucuros
(singur)

.

.

.

(es prin

fund.)

)

Uf!..m6
c'aii

sfetnicii tronului

.

.

.

Bine

venit

plihtisisem Afrodita sS

cu

me

mângâe,
poftim.

(merge

ua

din stânga

i

o deschide)

CuCOan Tarsi,

SCENA

V.

Hârzobeanu, Tarsia.
batul

Tarsia. meu ?
Tarsia.

(foarte agitat)

Ah

I

.

.

lorgule,

s'aii

dus br-

Hârzobeanu.
fotoliîî.)

— Cât

— Dus

la Divan. îmî tremur inima

!

(cade

obosit pe un

Hârzobeanu.
tem
îmî

— Pentru
. .

ce

?

.

.

sufleelule

?

.

.

Sun.

singuri, singurei.

Neamu are prepusurî îî zuliar M'aîî ameninat mS pândete scene alaltaîerî cu Dicasteriea. Ce spuî, soro ? au îndrznit ? Hârzobeanu. Daci '1 dau afar din presidenie. Alaltaîerî te-au zrit eind de la mine Tarsia. dar' nu mS sinhisesc de furiea luî, i s'au fcut foc Ah mS îupe cât o!u fi sigur mt îubetî
Tarsia.
face
.

.

.

.

.

.

.

.

.


.

.

.

.

.

.

.

c

.

.

.

1

betî, lorgule

?

îmî Maî poate fi 'ntrebare ? Hrzobeanu. etî drag ca Afrodita din Olimp, i sunt gata sg 'î dau orî ce dove^f aî dori ... Ah! psihi mu, singura
.
.

.

.

1288

BOÎERÎ

I

CIOCOI

mângâere ce am, în mijlocul superrilor de a gândi la mata ... i, (^eu, adeseori
bile Statului

politice, este

uYt chîar tre-

Tarsia.
nister,

— Ah
— Te
mint.

.

.

Hârzobeanu.

— Eu
cred,

I

lorgule,
?
. .

me

'nelî

.

.

.

Se n'am parte de
;

.

.

.

miface

dac

Tarsia.

scumpul meu
?
. .

îns

...

(se

c

plânge.)

Hârzobeanu
plângi ? nicîune ?
.


!

îns

Ce
.

aî,

matia
. .

mu, de

pentru ce 'î arc^î ochiorii? Aî vr'o mhspune'mî-o ... te rog Ah lorguorule, sunt foarte nenoroTarsia. (sculându-se i schimbându'î tonul) Sunt furioas. cit
.
. .

.

.

.

.

.

Hârzobeanu.
vr'o

— Vaî
?
1

de mine
fost

1

.

.

'î-au

pricinuit

— Dar am insultarisit asar, se 'mî resbun. — Cum Cine-au îndreznit Tarsia. — Radu Hârzobeanu. — El în ce chip Spune, ce 'ntemplat? eire, îmî trsese careta Tarsia. — Asar,
Tarsia.
.
.

daun

cineva

la

teatru ...

i vreu Hârzobeanu.

?

.

.

?

1

!

.

.

?

.

.

s'a

la

la

scara teatrului, pe când m'aflam anc 'n lojie am întârdiet ca vr'un sfert de ceas p^n' se me gtesc, i 'n vremea asta. Radu cu prietinii luî, 'mî-au alungat vezeteul, sub cuvent c'ateptau alte cucoane de starea a doua Ficîorul au cercat a s^ 'mprotivi, dar' eî 'l-au împins în glod, i când eu m'am coborît în antret, toi au început a rîde De cine rîdeau ? Ah! ah lorgule, dac nu me 'î de mine resbuna, nu maî tresc Radu a se 'mî scurteze
. . .
. .
.

.

.

.

.

.

.

.

.

!

.

.

!

.

.

.

filele

!

Hârzobeanu.

— Nu

te

despera aa, elpida

mu

.

.

.

.

. .

BOÎERÎ

I

cîocoî

1289

s'a fi obrzpoate Cine tie ? tiî cum sunt slugile când el îl aperî pe Radu ? ? Tarsia. 'apoî pretindarisetî se m'au fcut de batgîocur cred m^ iubeti? (plânge) Ah nenorocita de mine!

nu te-aprinde
.

.

.

.

.

.

c
.

nicit ficiorul

— Aa

.

.

.

.

.

.

.

.

I

.

.

c

.

.

l

gsesc protecie, dac me adieaforisete cruî am jertfit tot Te 'n^lî, sufletul meu, nu in cu Hârzobeanu. Radu nici de cum, i de vreme ce aî parapon asucine s2 chiar omul
la

1

.

.

pr'f, sunt gata

cred, cacî i'î dumnitale, de hatmanul Stâlpeanu.
te

Tarsia.

— Nu

sg'l

pedepsesc.

team
?
.

de verul
.

Hârzobeanu.

dac
rajul

Tarsia.
. .

— Degeaba Hârzobeanu. — A
:

'atim) Team de tefan aa, ce pedeaps merit Radu ?

Spune,

me
!

'ntrebî ...

nu

avea cu-

m'atingî

la filotimie.

Tarsio,
.

spune
s2 nu

Vrei s2

Tarsia.

Dar maî aud de

'1

trimit la
1

.

.

un schit ? tocmaî în fundul munilor
bine
;

.

Hârzobeanu.

— Eî
.

densul.

îî daîi parola
.

mea

c

''-oîu împlini dorina.

îns Parola 'î bun Tarsia. Nu te 'ncre(;Jî într'însa ? H^rzobeanu.

.

.

.

.

.

.

Dac
.

(merge u mas) Eat privete aa, dimoni drgla îmî pun isclitura în gîosul coaleî aste albe de hârtie, i 'î-o încredinez, ca sS aî sîngur mata mulumirea
. .

.

.

.

.

dc-a

scrie
. . .

Radu

poronca de arestuire Vreî maî mult ? (i»câlefcc

i de surgun
o coal* de hârtie
i\

a

lui

o di în

mâna Tarsiel.)

Tarsia.

— (muiemit,
.

luAnd hirtiea)
.
.

Ah

1

acum vSd

c

mc

îubetî, lorguule

M6

sîmt

fericit

cum n'am

fost nicî

Hrzobeanu. — Te
.

o

dat

.

.

maî îndoetî de îubirea mea ?

!

.

1290

BOÎERÎ

I

oîccoi

Tarsia.

— Ah

1

nu,
(cu

scumpul meu
dragoste,

.

.

.

M'aî robit
GÎU-

pentru toat vieaa.

HdrZObCanU,
vaerîule
1

scrutând

mâna Tarsieî)

SCENA
(Siugric deschide ua, vede

VI.

Hârzobeanu, Tarsia, Slugric.
serutatul mânii, se retrage, apoi tuesce,
ear'

i

se arat-)

Tarsia.
zobeanu.)

(au4ind tusa)

Vine cineva

1

(se

deprteaz de

Her-

aghiotant

Slugric. — Ecseleniea voastr! au Ve poftete Mriea Sa Vod. Hârzobeanu. — Me duc îndat. Tarsia. — Me lai, iubitule
.
.

venit
fese.)

un

.

Hârzobeanu.
dar'

ndejduesc

Tarsia.

— Cu

c

— Pecate, soro

?

.

.

.

trebile Statului

.

.

veni a^î la

mas.
. . .

cea

maî mare mulemire
!

Maî

este cineva?

Hârzobeanu
fac^

— Dar
bani
...

.

.

Paa

...

am

poroncit se

un

pilaf de-o

Tarsia.

Hârzobeanu.
las
. .
.

— Ha, ha, ha, — Aa 'mi
A
Sc
'1

de

orez.

ha.

place
.
.

se te
.

ved

... ve-

sel ca o garof
se se

te Me eart revedere dar' dac vrei s'o ve^î pe Lenta ... ea trebuie 'ntoarce 'ndat de la primblare ... Se viî la
.

c

mas
stânga.)

.

.

(îî

serut mâna)

amcCtl pC

turC.

(ese

prin

Tarsia.
orule

— Ha,

ha,

ha ... Ce nebun eti, lorgu-

.

. .

bo!er!

i

cîocoî

1291

SCENA
niorul

VII.

Tarsia. Radu
. .

—A
1

1

.

.

în sferit

(arai hârtîea)

Am

duca Lcna cea fudul ... am i pe altul A! .. Mult aî domnule Radu, când te'î videa închis la o sehstrie Mult aî se 'î plângi odorul, duduc Leno, când te'î Dar' nu'î destul atâta videa disprit de densul am s^ te fac s'agîungî cîocoaîc M'aî dispreuit ? am s6 'î stîng visul de 'Mî-aî smomit pe Radu ? Aî C:istorie cu omul care te îubete ... cu Radu sS 'î calcî pe inim i se deviî nevasta ciocoiului Tatl tSu îî orbit de dragoste pentru Lipicescu mine, face orî ce vreii eu, îl port de nas cum îmî place, i chîar el, fr se aîb nici un prepus, are s6 m'agîute ca sS 'mî resbun de zuliea, de ura i de suferinile ce-au deteptat în mine îubirea voastr SS videm dac'au urmat povA eaca Lipicescu
.
1 . .

pe dompe dusg 'mî resbun i pe unul sS scârnetî de ciud,
îl

in

la

mân

prins în ghîare

.

.

.

.

.

.

.

.

.

!

.

.

.

.

.

.

.

.

!

.

.

.

uirilor mele.

SCENA

VIII.
(esc

Tarsia, Lipicescu
Tarsia.

din cabinet.)

cu sam prietinî, pe vig-aga Slugric, în care md pot încrede, i care s'ar bucura mult sg mS vadfi ginerile boîerîuluî. Prea bine, i ? Tarsia.

— Lipicescule, spune'mî degrab — ni, dar' nu toate. Tarsia. — Cum asta i maî Lipicescu. — Am câîva
mrejele,
?

:

întins-aî

precum te-am sftuit, impregîurul duducai? Lipicescu. O parte din ele le-am întins, cuco-

.

.

. .

1292

BOÎERÎ

I

cîocoî

Lipicescu.
icî,

— Eî

pe

cole, ca

la

mine ... mine ...

c

au început a respândi vorbe pe s'ar fi uitând cu ochi blânzi poate s'ar fi dat i 'n dragoste cu

duduca
.
.

.

Tarsia.
ile tale?

— Minunat

!

.

.

are s'o

dar' tu datai ceva a înelege

vorbeasc lumea duducî despre dorin. .

când aî avut a me chîema la dumnevoastr acas, am oftat privind la duducua, 'î-am adus flori din grdin, am îndreznit chiar a o strînge încetinel de brag,
bunetate

— Am cercat, cuconi — în ce chip Lipicescu. — Precum m'aî învat,
Lipicescu.
.

.

Tarsia.

?

când

Tarsia.
zimbi ...

— i ea 'î-au mulemit 'î-au zimbit Lipicescu. — 'Mî-au mulemit, îns fr a 'mî
. .

am

suit-o în

trsur
.

.

.

.

?

.

.

?

i pe cât am îneles, fr sam. i nu 'î-aî rostit anc Tarsia.

a

me bga

'n

nimica

despre

starea inimii tale?

Lipicescu.
îndreznit ...

— Drept

sS ve

spun,
.

cuconi, n'am

Fetele sunt tot-de-aTarsia. Etî un prost una flatarisite de-amorîul ce aprind în sufletul unuî brbat, i gata de a'î da inima celui ânteî tener care Tu etî tener, etî curel, le spune le iubete ctî îubit, apreiarisit de printele Leniî, aî avantajul de-a te întelni ades' cu densa Nu vM nicî o greutate de-a o putea scoate din minte ... i dac'aî fi maî îndrezne Lipicescu. Aa'î, cuconi ... ba 'nc 's i spa.

.

c

.

.

.

.

.

.

.

.

.

tarîu

.

.

.

Tarsia.

— Spatarîu

.

.

.

etî spatarîu ?

lucrurile se simplificarisesc ...

Cu

cinul

Minunat de spatarîu aî
. .

!

.

. .

BOÎERÎ

I

cîocolt

1293

întrat în starea a

doua
.

...
.

O

singur treapt
dar neamuri.
nici

te

maî

disparte de protipenda

.

Nu vSd

o pedic
. .
.

opreasc a e^i la Am Lipicescu. Maî cu sam am i stare o moie cumperat pe numele pitariuluî Slugric Am banî depui la Leîba Kana Când stpânul
care se te

c

.

.

.

.

.

meii

îî

foarte 'ncurcat în averea sa.

Tarsia.

Lipicescu.

— Ce spuî, Lipicescule — De când s'au fcut Ministru,
?

aii

mers

cu cheltuelile maî departe de cât îl erta mijloacele, i astzi se gsete înglodat în datoriî. lorgu ? Tarsia. Cuconul lorgu ... în cât de-ar vinde Lipicescu. tot ce maî are, de-abîea 'î-ar maî românea vr'o 30,000

de galbinî.

an pane, cu bucurie) )estrea Lenii Tarsia. promitarisit (tare) Ascult, Lipicescule, nu'i de perdut Vreî sS te 'nsorî cu Lenta ?
1 . . .

îî

comvreme
de

Lipicescu.
starea 'nteîl

— Cum

nu,

cuconi

?

.

.

O duduc
.

Trebuîe nu maî de cât sg te declariTarsia. sS'î setî ast^î, s'o uîmetî cu cuvinte de amorîti Aî cetit pe Eretocrit ? rostetî ceva din Eretocrit
.

.

Lipicescu.

Tarsia.
ameit cu

— PScat
.

— Ba
.

.

.

.

nu.
1

(în i>arte)
.

Pe mine

Neamu

m'au
. .
.

Eretocrit
tfeu

aarc)
fi

în sferit spune'î ce'î ti

acum. picatele mele dac'aî fi i Eî Lipicescu. ca domnul Radu, nu m'aî încil crescut la Paris,
Altul în locul

ar

isbutit p^n'

1

.

.

I

.

.

curca

— Radu 'ngrijete i place ccî mi se pare c Lipicescu. — El tie franuzete. duducî numaî atâta? Tarsia. — i se pare c'î place
Tarsia.
.
.
.

în

vorb

cu duducile.
?
.

.

el

te

?

.

.

.

?

.

.

.

. .

1294

BOÎERÎ

I

cîocolî

Nucule,
besc

orbule,

n'aî ve^ut,

n'aî

priceput

c

se iu-

împreun?

apoi ce me fac eu ? port eu de grij impertinent ambiios, nesuferit ... îl uresc M'au insultarisit asar la teatru, din toat inima resi de câte orî me vede, me tratarisete Vreu se 'mî resbun, Lipicescule, i prin respect

Lipicescu.

Tarsia. Radu 'î un

— Vaî — Nu
.

de mine

1

.

.

te vdita,

c ^î

.

.

.

.

fr

.

.

.

bunarea mea s6 lucrez în interesul t^u. Lipicescu. Se 'î agîute Dumne(^eu, cuconi dar' cum ? Domnul Radu 'î ocrotit de cuconul tefan Stâlpeanu, i nime nu 'ndreznete-a se atinge de den-

.

.

sul,

nici chîar Ministrul

Tarsia.
iubete

— Aa cre^î
amorîul

1

tu

?

.

.

îns sunt încremult, s'ar stînge chîar, când Radu ar fi insultarisit, umilit în ochiî eî, desonorat de un om miel care s^ nu vroîeasc a'î
alii
.
.
.

pe Radu pentru deosebit, maî presus de cât

c

'1

Eî dar ascult Lenta socoate un om maî
I

:

dinat

c

eî ar

scdea

da satisfacie. Lipicescu.
omul.

— Las' pe mine, cucoan
Ce cîocoîu
.
.

.

.

.

Eu

îî

sunt

Tarsia.
rivala

-— (mparto

!

.

.

Numai bun pentru
întempla se

mea.
el

Lipicescu.

— îns

.

dac

s'ar

me

plmueasc
platc
.
. .

d'inaintea

duducî; atuncî eu remân
.
.
.

— i asta se poate nu me gândisem deprtm pe Radu din Eî. maî bun cuconi Lipicescu. — N'a vreu eu Chîar ast(^î Tarsia. — N'a vrea am se M ecspeduesc. Nu se Lipicescu. — Fr poronca Stpâniriî
Tarsia.
. .

Mijlocul cel

îî

se'l

vroi,

.

.

.

el,

!

.

.

?

.

.

poate.

:

boIerî

t

cîocoî

1295

Tarsia.
hârtie alb.

laritând hârtiea)

Eaca poronca
?
.

I

LipiceSCU.


.

CpStat-O
.

.

(ecsamin

hârtiea)

îl

O

dar* colo gîos nu ve(Jî iscliTarsia. tura Ministrului ?.. Na, scrie tu de-asupra iscliturii hârtiea în mâna ordinul de arestuire i de ecsil, i P^n' în sar sg fie Radu pornit spre Secul. agî
.

— Alb —

d

.

.

.

Lipicescu.

(luând hârtiea)
.

Las'
'1

simt popa de-acum

.

.

am

s2

pe mine clugresc, cât
.

.

.

Eil

îî

aî (^ice

Tatl

nostru.

Al

'mî-au
(Se aude

c^ut
?

drgu

la

cu.

le

— Ce s'aude — Tarsia. — Vine Lenta
Tarsia.
Lipicescu.
la visite.
.

un vuet de trsur.)

(csmând pe fereast)

Se 'otoarcc duduca
vreîi sS
.
.

?

.

.

Nu

mS gsasca
Lipices-

aici.

.

Es prin cabinetul
te-am
I

luî

lorgu
:

.

Tu,
stânga,

cule,

urmeaz cum

povuit
aga.

f
prin

declaraie,

i

'ndat pe
parte)

urm

alearg

la

(ese

picând în

'Mî-am r^sbunat

SCENA

IX.

Lipicescu, Elena.
Lipicescu.
de
<1

dîngur)
. .

SS
la

fac

^is, dar'

cum ?

N'am fcut de când
teatru.

declaraie sunt
!

.

.

.

.

lesne *î doar'
.

parastuesc ca actoriî

Elena.
tatl

(imrind prin fund)

Domnulc

Lipicescu, acas'î
turburi) îî

meu

?

Lipicescu.
Curte ... sC

— Ba
.

nu,

duduc
.

...<««
.

dus

la

Elena. Ce Lipicescu.
sîmt ameit.

facC?

.

.

declaraie

.

— MS

.

.

(ride.)

ertaî

...

nu tiu ce spun

...

MC

.

..

. !

1296

BOIERI

I

cîocoî

Etî bolnav ? Elena. dar' Ba nu Lipicescu. Cu-atâta maî bine, fiind Elena. astzi avem Me duc degrab se me gtesc mas mare Duducu Lipicescu. (oprindu-se) Ce voîescî ? Elena. (în pane) Hait, într'un noroci (cade în geLipicescu. nunchi) Duducu, f'î mil i poman cu mine
.

— — — — —
.
.
.

.

.

.

.

c

.

.

.

.

.

.

.

.

.

care

te

iubesc ... de

me prpdesc

cum
sia
.

se 'î declararisesc,
. .

dup cum

... i nu tiii vrea cucoana Tar-

(cuprins de mirareJ Tarsia Elena. Cucoana Tarsia 'mî vrea Lipicescu.


.

1

binele

.

.

Sunt un biet tener cu inim ... i cu stare ... i cu Sunt maî bogat i maî boîerîu de cin de spatarîu cât Radu Nu mS lsa 'n prsire, duduc ... i eu sunt ficior de oaminî. anparte) Tarsia '1-a îndemnat? Elena.
.
.

.

.

.

SCENA

X.

Elena, Lipicescu, Stâlpeanu, Arbore.

Arbore.

(întrând prin fund)
1

Cc 'mî v^(^ur ochii!..

Lipicescu bate metanii

Lipicescu.
De-acu
la
's

— Stâlpeanu. —
mort!

(în parte,

spriet)

Na

1

c'am

sfeclit-o

.

.

(înaintând)

Leno,

ce

cat

cîocoîul ista

picîoarele tale?

Lipicescu.

(în
. .

genunchi, Întin4end manile)

Duduc, f'î
sermanul

mil i poman.
Elena.

— Mo

tefan

.

.

.

s'a

înamorat,

de cameriera me,

i

'mî-o cere de nevast.

!

. .

BOÎERi

I

Ciocoi

1297

Stâlpeanu. Aa? apoi d'îo sermanul c's împreun. an pane, cu prepus) Bîzzz Arbore. Stâlpeanu. — Lipicescule, mergi de 'î scoate pecîul Te-oîu cununa chîar eu, bete. «scuiându-so S^rut manile, milostive Lipicescu. ind, în patte) Din mare primejdie m'au scpat dujuca Am asudat Haî la aga. Elena. (p* gânduri, tn parte) Care 'î-a fost planul
. . 1

potrivii

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

TarsieT
safir?
.

?

Stâlpeanu.
.

— Leno,
în

n'aîi

venit

înc

nicî

un mufost

totdeauna i eti
de mîere
!

— Aa se cuvine, mo tefane Aî fruntea tuturor. Stâlpeanu. — Draga moului ce guri plin
Elena.
.
.
.

Eu

sunt cel ânteî?

!

.

.

.

.

Dar'

tu

nu
la

'nceapc a veni poftiii

Elena. N'aî voi se te las singur, mo tefane. Stâlpeanu. Nu te ocupa de mine, draga mea. RSmân cu Arbure Haî, mergî de te f mândr. Arbore. Ca Ileana Cosinzana. Elena. MS duc, i vin îndat, (ese prin dreapta.) Stâlpeanu. Ce bujorel de copil par' c 'î primvara 'n picîoare te întinerete numaî ctând

gteti mas.
te

?

.

.

Acui

au sS

.

.

.

.

1

.

.

.

.

.

la

dânsa.

Arbore.

— Brându,

cucoane,
XI.

brendu.

SCENA
Hrzobeanu. —
Al
vere tefane, îî
.
.

Stâlpeanu, Arbore, Hârzobeanu, Viteazovici, Evghenidis.
^intrând prin fund)

Poftlm,

boîerî
sfi

.

.

.

mulemesc

c'aî priimit

viî Ia

mas

.

Paa dorete
III.

mult s£ te vadS.
82

67418.

.

1298

BOÎERÎ

I

cîocoî

Stâlpeanu.
rigrad.

— Ne

cunoatem împreun de

ia

a-

tuîurî.

— Cucoane lorgule, avei un Pa mas Hârzobeanu. — Dar, uncheule; un Pa cu scos portretul împratului Arbore. — De aceea 'aî pus pe-a Sultanului Hârzobeanu. — Se 'nelege Aa cere
Arbore.
?

la

astcjî

triî

?

Arbore.
bine
. .

—A

.

.

.

politica.

fi

cerend

.

.

.

dar'

nu
.

mS dumeresc
pricepe crela icoane.

tinul ...

— Ha, ha, ha Nu Arbore. — Apoî d ... se am ertare
Hârzobeanu.
.
.

El tie numai se se 'nchine pe
icoanele sale.

... fie care se

'nchin

la

SCENA
Ceî de'nainte,

XII.

Tarsia,

Neamu.
(merge

Hârzobeanu.
înaintea Tarsîeî)


1 .

(înpane)

Eaca i icoana meal

amabil

Poftim, c'aî venit

cucoau Tarsi. Cât suntei de
.

Ve<^endu-ve
.
.

Paa
.

a sS se creade

în raiul luî

turî

— — Prca multe complimenTarsia. — Dar' Lenta unde Hârzobeanu. — Eat'o c
Neamu.
!

Mohamed. Ce se potrivete Tarsia.
(în

pane, cu geiosie)

'î?

.

.

vine.

SCENA
Cei de'nainte,

XIII.
(ese din apartamentul eî.)

Elena

Hârzobeanu.
'ntreab de
tine.

— Leno, cat cucoana Tarsia care

.

BOÎERÎ

I

cîocoî

1299

Tarsia.
(,lut,

(înaintând spre Lenta)

Dc

surioar
(în

...

Ce frumuic eti

mult nu tc-am vSCe tualet de
I

.

.

bon ton!
I

pane)

Nu

merge.
se apropie de Stâlpeanu)
. .

(trecend al&ture de Tarsia, £lCna. uie tefan, cum mS g^sescî ?

Mo-

Sunt

dup

placul
tot-de-

matale?

Stâlpeanu.
a-

— în

ochir meî,

drgulic, etî

ina o floricic.

Arbore.

— Ghiocel,

cucoane, ghiocel.

SCENA
Stolnicul. Mustafa Paa.
.

XIV.

Cel dc'nainte. Stolnicul,

Paa.
Ecselcniea
înaintea Paii.

(dcschicjend uile din fund)

Sa
în-

(esc.)

(Toi afari de dame, Stâlpeanu i Arbore,
Inchinndu-se turcesce.)

se

rped

Paa
sg

Hârzobeanu.
presentcz pe

— Ecselenie,

dai'mî voîe

vg

fifcmea Elena.
(Elena se închin graios.)

Paa.
tn inul

(fâcend temenea)

Al.. gkhlZel
a ... a

Hârzobeanu.

(prtsemând pe stâipeanu)

ghlUZil Verul meu, hat. .

.

.

.

.

tefan Stâlpeanu.

Paa.
Paa.
jid,

(cu bucurie)

Ho gheoldum,
Stâlpeanu.

Ha ...
.

1

tefan efendi
.
.

.

.

.

— Mulumesc,

efendi ?

.

Kefinis
.
.

ei ?

efendi ...
.

i dumneta

?

Allah amanetOOlu

<dând cu ochii de portretul

tanulul, se închina respectuos.)

H^rzobeanu.

Portretul Padiahuluî suzeranul nostru.

Abdul Med-

Paa.

— Aferim aferim Hârzobeanu. — Ce este
. .
.

(Toi afari dc dame, Stâlpeanu i

Arl>ore, fac temcnelr pnrtrctiiliiT.)
.

.

(Se aude igomot intre cuIîmIc din stânga-)
?

.

1300

BOÎEEÎ

I

cîocoi

SCENA XV.
Ceî de'nainte,

Radu, Lipicescu, Slugric; pe

urm
Lipicescu.

Stolnicul.

(afar) în lturi, cîocoîule. Radu. Toi. — Ce este? (intrând agitat) Domnule Ministru Radu.

— —

<afar)

Stî, nu

voîe de intrat.

!

vin se

re-

clam
teze
.

în
.
.

contra agenilor poliiei. Voiesc se m'ares'Mî-au clcat casa i me alung ca pe-un
I .

criminal.

Stâlpeanu.

Slugric.
Slugric)

— Se te-aresteze din a poronc — Din ordinul domnului Ministru. vere lorgule? Stâlpeanu. — Tu Herzobeanu. — Eu n'am gândit Cine 'î-au adus ordinul meu? venit i Slugric. — atrarîul Lipicescu
.

cui

?

.

?

.

.

?

.

.

nicî

.

.

.

(luî

aii

'mT-

au spus, din partea ecselenieî mâna pe domnul Radu,

voastre,

ca se

pun

Tu ? ai îndrznit? n'aî hotrît dumneavoastr astacjî în Sfat ca se 'nchideî bonjuritii la monsDomnul Radu 'î un rSsvrtitorîii locul lui tire ? îî la temni, nu prin casele boierilor, 'ânc maî pugin aici. (înaintând spre Radu) Domuulc, nu ctî poftit la mas, nu poi remânea în salon Afar. (indignat) Ticlosulel Radu. (cu intenie) Adeverat îî Tarsia. nu 'î invitat ? (înaintând spre Radu) DomnuIC Elena. Radu, VC rOg

Herzobeanu.
Lipicescu.
.
.

— — Dar

duî Lipicescu)
. .

.

.

.

.

.

.

.

.

.

c
la

se 'mî
fi

dai bragul ca

se

me ducei

mas
(se

.

.

.

Veî

cavalerul meu.

Radu.

(cu recunoscin)

Stâlpeanu.

— Bravo,

Domnior
Lent
. .
.

.

.

.

apropie de Elena.)

(întorcendu-se

ctr

Lipi-

)

!

BOÎERÎ

I

CÎOCOÎ

1301

-escu)

Cât pentru

tine, cîocoTule,

acu

se

din casa

vcruluî lorgu,

Lipicescu.
dumneta.

i

s6 nu te
(obraznic)

maî ari

pe-aicî ...

1

Nu

priimesc poroncî de la

Hârzobeanu.
Stolnicul.

— Hdrzobeanu. —
Paa.

(cu autoritate)


^

(de3cbi4end uile din fund)
cPaii)

— Pe kt.
trece

Butur
Tarsîeî

Poftiî efendi

la
.
.

mas.

.

(d braul

i

es(«.)

Dup Paa
de Arbore.)

Radu, dând braul Elenei,

apoi ceîea-1-alI invitai, afar

Neamu. —

(încet lui Arbore)

Gîupâne Arbure,
(ese
1

aî per-

dut progesul cu banul Vulpe, Arbore. Sta'î-ar în gât

SCENA

XVI.

Arbore, Lipicescu.
sunt dat afar ... eu a'î s'au adeNicî din talp cerc de bute,, verit vorba Românului nicî din mojîc om de frunte. ruinea chiar d'inaintea Paiî Cea qlice Sultanul (furios) Het! Le meter îi dracul Lipicescu. (scoând o hiîrtîc din buzunar ')iu arta eu cine 'î Lipicescu

Lipicescu.

Arbore.

— — Eî!..
.

ubitm)

Afar
:

!

.

.

!

Lipicescule,

c

.

.

Pii

.

.

I

.

.

1

.

.

!

.

.

.

artând-o publicului)

Arbore. Ce ^ice! n... împreun cu aga
bîeir rcjgî
luî

Eaca amia rgsbunriî mele (ese.) Bun îi de 'nfundat în Oc1

.

.

Neamu
. .

care-au

vcndut pe

Haî de-acum la moie, Arbure srmane. Aii venit vremea sS ne-aprm dreptul

Vulpe

.

cu parul ...

La

parî,

Români
(Cortina cade

l

(ese

>

)

1302

BOÎERÎ

I

ciocoi

ACTUL
Acelai decor; cele
tele
trei

IV.
i
las se se

ui

însâ din fund sunt deschise
;

vadâ

sa-

lonul de alture luminat pentru bal

pe prei, în faga publicului, se ved portre;

împeratulul Neculae

i

a Sultanului

candelabrele sunt aprinse,
între culise-

i

musica

militar e

ae4at

SCENA
PrinCeSa i POStelniCeaSa
Viteazovici, Evghenidis i la o mas, maî în fund,) TarSlta

I.

(pe o

canape în stânga pe planul

1),

Neamu
(pe

(joc preferangui

un

fotoliu în dreapta),

riCrZODCanU
grupe de dame

(în

picioare

lâng

Tarsia. în salonul de alture maî multe
livre port tablale cu

i

cavaleri.

Lachei în

îngheate, etc)

Evghenidis.

— Protos.
DcfteVOS.
(în toate scenele

Neamu.
crile Tarsieî

pândesce cu gelosic mi-

i

ale luî Herzobeanu.)

Viteazovici. Princesa.
tez
.
.
.

— Noue — Mon cher
!
.

'n

Balul e splendid

.

cupe cu onorî mari. Georges, te complimenNici la pringul Meternich

n'am ve^ut maî elegante

pringes

Acjr îî (Jiua de natere a Lenii, ne vor Balul e al eî, i am ndejde face cinste se vie atât consulul rusesc cât i Mustafa
.
. .

Hârzobeanu.

toalete.

c

Paa. Princesa.
fi

(privind portretele din fund

A

!

.

.

îtt

trebuit s'o gâcesc
salonul.

dup

galeriea de
politica.
.

portreturî

adcven; ar ce

orneaz

Hârzobeanu.
Princesa.
litic

om poamiciea protectorului cu suzeranul nostru, alieana Rosieî cu Tur(cutând înpregmrj Dar' balul ciea Bravo diplomatule e în adever foarte briliant, i ceea ce 'mî place a
.

— Aa cere — i politea
.
!

Dumneta, ca

i
.

politicos, aî simbolisat astfel

.

.

!

.

.

.

BOÎERÎ

I

ciocoî

1303

i la noî a început a presida un ton constata, este elegant în adunri. Nu ca maî 'nainte, când cavalerii
intra în saloane cu ciubote

c

nevcsuite

i

cu ciubuce

aprinse.

Hârzobeanu.
Princesa.
era afumate

(vesei)

un soîu de omagiu nite dumnec^Sie.

ctr dame ...
. .

Asta se fcea, pringes, ca le temîea ca pe

— Frumos
sventate

omagiul.. Bietele diviniti

i

(Toi

rid.)

Hârzobeanu. — Trebuie

îns

ca sS

mrturisim,
poliit,

dac obiceiurile societii s'au maî pringes, dac bontonul s'au introdus la noî, meritul e al
nevoastrS.

c

dum-

Princesa. strintate
. .

june

i

în

generaiei noue crescut în bunî aucsiliîarî în damele juniî cavalerî de astcjî ... în bonjuriti,
al
.

—i
Am

gsit

precum îî numiî dumnevoastr. Protos. Evghenidis. Nou6 Hîmm Viteazovici.

— —

!

.

.

'n

cupe cu bon-

juriti marî.

— Pringcsa are de bunic pentru bonjuriti. Princesa. — Aî spus vr'o rutate ... cu
Tarsia
(încet lui

Neamu. — Ear'

1

mrzobeanu)

dragoste
spirit,

cu-

coan Tarsi
Tarsia.
tarisi
. .
.

— Pardon,
— —

?

pringes

...

nu 'mî-aî
Ministru,

permi-

Am observarisit luî domnu

c dum-

nealuî nu prea are a sg luda cu protegeaiî dumnevoastr. Pentru ce? Princesa. cam tulbunesupuî *s Pentru Tarsia.

c

.

.

.

râtorî

.

.

.

.

1304

BOIERI

r

ciocoî

Postelniceasa.
Ia

— Asta
.

aa

.

.

.

Nu

's

prea

dui

biseric.

Tarsia.
nici

Princesa.

— Nerespectuoî. — Curios lucru
. .
.

!

.

.

Mie nu 'mî-au

lipsit

Nu tiij dac dumnevoastr o dat de respect v'aî ecspus ? Ba, fereasc Dumiie(^eu Postelniceasa. dar' mi'î fric de denii". Aud în eu una mrturisesc toate (filele o mulime de istorii care me sparie
.

— c

!

.

.

.

.

Ba

se ucid între nitrii ... Ba se

eî la duel ...

Ba

atâta

c

laud

c'or se face

katigorisesc revoluii
1

mi-

.

.

tiu

de câteva nopi nu dorm linitit.

Tarsia.

Princesa. Curios lucru eu n'am nicî o grij, i dorm dus. Reu faci, pringes. Viteazovici. Dorm în pace, domnule colonel, penPrincesa. tru ordinea public este încredinat unui militarîu
1

— Nicî eu. — —

.

.

c

viteaz care a asistat la asediul de la Varna.

Viteazovici.
mari.

— Hîmm
?

!

.

.

Noue

\^

cupe cu onorî

Neamu,

Evghenidis.

— Ear' — Ce

noroc

!

SCENA

II.

Ceî de'nainte, Stâlpeanu.

Princesa.
ca se

— Vin,

pe bieii lucruri monstruoase.

aperm

vere tefane, în agîutorîul meii tineri. .. care 's acusaî de

(salutând i mergând se serate mâna princesei.) Stâlpeanu. Maî bun advocat de cât dumneta, verioar, nu pot

.

.

.. .

BOiERi

I

ciocoi

1305

Aî trit prin erî civilisate i apregsasc eî iezî oamenii civilisaî. Vra sg cJicS, iî cu mine ? Princesa. Mie 'mî plac apuStâlpeanu. Se 'nglege cturile tinerilor, de i poate unele idei ale lor sunt cam nepotrivite cu starea 'n care ne aflm ast^lî dar' în sferit ce vreu eî ? Vreii binele obtesc, vreii progres.
se
.
. .

— —

.

.

.

.

.

.

.

— Progres pripit nebun. Viteazovici. — Progres franguzesc. Tarsia. — Progres obraznic. Postelniceasa. — Progres care 'mî alung somnul. Suntei admirabili Princesa. — Ha, ha, ha pringes, pentru Postelniceasa. — Dumneta
Neamu. — Progres
Evghenidis.
.

.

.

.

.

.

.

rî(^î,

ca nu cunoti ca mine ce se pitrece 'n târg
batul

.

.

.

meu, Evghenidis, ca Postelnic, tie multe
. .

Bri

— Tacî, soro, nu divulgarisi secreturî de Stat. Nu 'mî-aî spus Postelniceasa. — Ce sg tac
Evghenidis.
?
.

'mî-au destînuit

.

însui c'au strSchieat lumea cum aî (Jis ? pe un balcon ?

i

c

ne

gsim

pe-un

.

.

Evghenidis.

de a<Jf pSn Fie i vulcan ... Postelniceasa. 'apoî vrei mâni poate se isbucneasc o rscoal? N'aî observarisit de acjlî dimis(f dorm în pace ? nea o micare maî deosebit pe uliî ? MC dusesem la Leîba Grosu din dughenilc Mitropoliei pentru ca s6 cumpCr o tof de patrahire pentru biserica de
. .

— Un —
.
.

vulcan.

c

.

.

la

ar, i
lume.

de-abîea

vezeteul
era, vere

au

putut

rSsbate

de

mult

Princesa. Stâlpeanu.

— Ce

Se

trata la

tefane? obteasca Adunare ches-

.

1306

BOÎERt

I

cîocoi

tiea jidanilor,

i

'n

adever Ulia-mare era înghesuit

de oamenî.

i chîar ast sar, viind Aa'î ? n'aî remarcarisit grupe de oamenî pe la respintenî? (se scoal agitat) Of! oîu se mor de lips de presimiri care nu me 'nal somn îmî iue urechea stâng de triî ^ile (scuiându-se) Ha, ha, ha, ha!.. Soarta Princesa. noastr atîrn de urechea Postelniceseî Frumos
Postelniceasa.
la bal,
.
.

aici

.

.

I

.

.

Am

.

.

.

.

.

.

.

.

.

cercel

1

Viteazovici.

— Noue

Evghenidis i

Neamu. —
i
se

'n

cupe cu cercei mari. Ear' Breee
!

.

.

!

.

.

(Termin iute partida

scoal de

la

mas.)

SCENA m.
Ceî de^nainte,

£l6na

(ese din dreapta în

toalet elegant.)

Princesa.
la
titlul

— Eaca i Lenta!
se te
la

regina balului

1

.

.

Vin'

mine, mademoiselle,

ecsaminez

dac

merii

de regin?
(Elena se închin
adunare, apoî se apropie de princesa.)

coafîura de
veselie
talul
. .
.

Princesa. Ean se videm toaleta'î perfect minune ochii limpec^î i strlucitori de
.
. . .


!

.

.

.

.

faga, cum aî dori s'o am eu însamî ... toîncânttor Vin' s6 te serut, ângeraule ... Nu 'mî pare reu de trecut, când ved presentul atât de
.
.

— Ce anostie — Presentul e de aprobarea unei persoane care represint trecutul toat noble de 'mî-aî Scumpa mea Princesa. —
Tarsia.
Elena.
(în parte)
1

frumos,

(serut pe Elena care'î serut mâna.)

fericit

în

luî.

(cu dragoste)
fi

...

fi

nor, eu 'î-aî

mam,

nu soacr

.

.

.

Dar' se 'nce-

.

.

BOÎKRl

I

ciocoi

1307

Treci iute 'n lumea plcerilor mergi pe valul ca sd te-admire cu toiî Nu'î locul teu aici p'intre monegi i babe. (privesce cu coada ochiului la Tarsia).
.
.

.

.

.

.

.

.

.

.

Tarsia.

.

.

(tn parte,

Postelniceasa.

atins)

(tnparte)

Babe Babe
!

I

(Musica esecut un val.)

SCENA
Cei de'nainte.

IV.

Radu

(vine din salonul din fund.)

Radu. —
Elena.

(apropiindu-se de Elena)

Domoioar,

vS rog se
. .
.

'mî facei onorul de a'mî acorda un tur de val.

permiteî,

— Cu mult plcere, domnule Radu Imî doamn princes Cu mult plcere, domnioar Princesa. —
?
.

(imitând-o)

Lent.

— Princesa. — dansând. Tarsia. —
Tarsia.
te
(Toi
Tarsiel

(Radu di braul Elenei i
(tn parte,

cs

înpreun.)

cu ciudi)

Ean

privete'î
s6

1

HaY,

cucoanelor,
mnobcanu) Peste

videm

regina

Uncct lui

cinci

minute s6

gssc aici ... am sg 'î Hrzobeanu. — Voîu
duc

vorbesc.
fi.

tn salonul baluluT. ViteazovicI

di braul

priuceseT,

Evgheuidis

i Neamu

Pottelnicesel.)

SCENA
Stâlpeanu.
be 'mpreun. v^d

V.

Hârzobeanu, Stâlpeanu.

— Stî, vere Torgule avem dou2 vorHfirzobeanu. — Bucuros, vere... dar' aî vrea s
.
.

.

dac

n'aîj venit

consulul

i Paa

.

.

.

. .

1308

BOÎERÎ

I

ciocoi

Stâlpeanu.
tril
(^ile
.

Hârzobeanu.
. .

— N'au venit i poate c vor — Te 'nelî fgduit acum Ascult Lucrurile merg Stâlpeanu. — Fie
nicî

veni.

.

.

.

'Mî-aii

!

.

.

:

reu,

poporu'î nelinitit, tinerimea indignat,
consulii

Vod
?
.
.
.

îngrijit,

in

sfaturi

Hârzobeanu.
Stâlpeanu.

S'au artat pornit asupra tinerimeî i nemulemit de minitri toat (;Jiua oraul au fost în picioare pe uliî, tii
Ia

— Pe

— Aî

între eî

.

.

.

ve^ut pe
patru

Vod
.

Când

?

ceasuri

.

.

.

.

c

ateptând hotrîrea Cameriî în chestiea jidanilor, i Camera au fcut greala se voteze propunerea minitrilor ... Pe la doue dup ameat^a o deputie din
popor,

compus

de

tineri, s'au

cerut schimbarea tii?

agî i

presentat la Curte 'aii chiar ... a Ministerului
. .

O

Herzobeanu.
Stâlpeanu.
lua mesurî
.

— i ce le-au rspuns Vod — Le au fgduit c va chibzui ... va
?

.

.

dar'

N'au

luat nicî

nu le-au cjis un angageament

nimic
. .
.

hotrîtor
afla

.

.

.

Hârzobeanu.
fost la balul

—i

nicî n'a lua,

cât a

c'au

meu Paa i


tat

Nu te-adimeni, vere, cu nluciri câtigat neîncrederea eriî prin o mulime de acte arbitrare, cre^end c, fiind la putere, ve este totul erStâlpeanu.
.

consulul.
.

Lumea ip i are dreptate ipe cât 'î-a plcea ... Ce ne Hârzobeanu. pas ? Nu vorbi copilriî, c eti om cStâlpeanu. Nu tiî c ipetul unui popor îî maî puternic runt de cât tunetul, c el restoarn ceti i muni, când
.
.

.

.

.

.

.

.

îî

pornit din durere
la peire.

?

Deschide'i
se

ochiî,

ccî

orbirea

duce

Hdrzobeanu.

— Vreî

m6

'ngrozStî ca pe-un

.

BOÎERÎ

I

cîocol

1309

copil, dar'
sulul

nu

'î-aî
Ia

i pe Paa
ti noî

gsit omu!, vere. bal Presena
. .
.

.

.

Atept pe
va
fi

lor

conpentru
. .
.

mine un sprijin în contra paraponului domnesc Cât pentru norod, avem slujitori, avem soldaî

.

.

.

Om
f

aducem la supunere, Stâlpeanu. — Dee Dumnezeu se nu ve
se'l

tre(^iî din
.
.
.

ameal
cum

prea
te-a

târcjiu

.

.

.

Eîi

'i -am

artat primejdiea
.

povui

mintea ca s'o înlturezî
.
.

în inte-

resul liniteî

oraului 'a Sriî

(voiesce se eas.)

SCENA

VI.

Stâlpeanu, Hârzobeanu, Slugric.

— Cucoane tefane, ve poftete *ndat Curte. Stâlpeanu. — Pe mine Merg Ce s^ maî Hârzobeanu. — Arhon n'au venit anc Paa i consulul Slugricâ. — Nu anc, ecseleniea voastr. Stâlpeanu. — Pare-mi-se c zdar, atepi vere iMc duc i vin HSrzobeanu. — Du-te, vere, i spuî ce
Slugricâ.
iMriea Sa

Vod

la

?

.

.

fie

?

.

.

.

.

pitarîu,

?

în

.

.

.

ear'

.

.

.

(ese.)

sfi'mî

vorbi cu

Vod.

SCENA

VII.

Hdrzobeanu, Slugric.

Slugric.

— Ecselenie. — Ce este Slugric. — Dai'mî voîe se vC raportarisesc c
(tn

taini)

Hârzobeanu.

(preocupat)

?

s'au intcmplat multe neorenduelî în ora.

.

1310

BOlfERI

I
?

CÎOCOÎ

Herzobeanu.

Slugric.

— Când — Acu spre
'n
,

sar

.

.

.

Tâtreniî

s'au

coborît din mahalaoa lor cu ciomege i sparg caEî s'au dus de-au stricat petele jidanilor pe uliî cu bolovani geamurile luî kir Zaharaki, i pe Leiba Kana îl caut ca se'l arunce în Bahluîu.
. .

Herzobeanu.
dreznit
?
. .

— Cum

se

poate

?

.

.

Mojicii

aii

în-

Pe Ulia-mare, prin Tergu-de-sus i Sfenta-Vinerî se primbla cete de oameni care par turbai, i chiar aici, la poart, sunt adunai
pin
vr'o

Slugric.
sut.

Hârzobeanu.

Slugric.

— — Nu
— —

(ingriju)

O

sut

!

.

.

i

ce vreu

?

tiu bine, dar' p'intre deniî

am
no-

zrit pe atrarîul Lipicescu

i
1

'1

am

au^it

aiând

rodul în contra minitrilor. Herzobeanu. Lipicescu Slugric. Ce 'mî poronciî se fac, ecselenie ? Herzobeanu. Nu te-aî priceput pen^acu, mangositule ? lea 'ndat slujitorii agieî i 'mprtie mojicii cu bicele Cât pentru Lipicescu, se '1 prindei


.
.

.

.

.

i

se

mi

ochii la

aducei aici Haî degrab ... nu holba mine Mergi de te-arat vrednic.
'1
.

.

.

.

Slugric.

— Ascult,
. .

.

.

(ese.)

(singur, se Herzobeanu. aib dreptate verul tefan ?
.
.

agîunul unei revoluii ? Trebuiesc luate <^ice consulul ? Ce-a (^Jice Paa ? mesurî aspre Trebuie se me consultarisesc cu coprivind in salegii meî, cu Evghenidis, cu Viteazovicî lonul din fund) Ha eat 'î colo, aproape de consulul grecesc me duc sS le fac cunoscut
!
.

turburat pe scena) Sc Se ne gsim oare 'n Revoluie la noî Ce-a

preumbl
.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

1

.

.

.

.

.

.

.

.

.

BOÎERÎ

I

CÎOCOÎ

1311

SCENA

VIII.

Hârzobeanu, Tarsia.
TarSia,
(ie pragul

Hârzobeanu.

colo

Tarsia. Vin' încoacî Privete, me rog lâng fereastr, pe duduc Lenta cu domniorul Radu, cum se hlizesc împreun ... Nu se las
.
. .


.

— Aud

uii din fund)
?

lorgulc

.

.

.

.

.

.

.

.

.

unul de altul

.

.

Hârzobeanu.
Tarsia.


.

—i

ce

rSii

gseti dumneta ?

(coborînd in scen)

Rgul

c

vorbcte lumea

katigorisete pe dumneta ca pe-un printe prevedere Tor se 'ntreab cu mirare, ce caut Radu 'n casa dumnitale ? Ce '1 autorisaz a fi într'o relaie aa de strîns cu Lenta ? Frate nu 'î e, vSr nu 'î e prin urmare ce 'î ? Logodnicul eî ?
te
. .
. .

i

fr

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

Amorezatul

.

.

Hârzobeanu.

— Cucoan
mS

Tarsia, Lenta mea au

priimit o cretere care-o va opri

totdeauna

abate din calea buneî cuviinî, presus de toate bnuelele.

i

de-a sS care o pune maî
.

Tarsia.
tiî drept
. .
.

— Nu
.
.

'ndoesc,

lorgule

.

.

dar'

.

.

gura lumii numaî pmentul o astup ... Cu ce Radu se gsete 'n casa dumnitale ca 'n casa luî ? Hdrzobeanu. Radu au fost crescut din copilrie cu Lenta Eî sânt ca doî frai. Tarsia. Fraî fraî. Eu nu m'aî încrede 'n asemine frie.

,

.

.

.

(fnccpc a

\i,

au4> sub fercatti un vuet surd

Hfirzobeanu.
sulul
?
. .

— Ce
(ure)

i

dcp&rtat.)

s'aude?.

.

poate

c

vine conîî

(merge de se ulti tn fund.)
(in
. . .

Tarsia.—
grijit,

pane)

Ce

tulburat

are 'n lorgule
I

ast sar?..

în-

.

.

. . .

1312

BOÎERÎ

I

cîocoî

Hârzobeanu.
Tarsia.
pe gânduri.

— Ce


aî,

(întorcendu se)

Aud
?
.

?
.

scumpul meu

Eti

nelinitit

.

.

— Nimic, nimic. — Poate c mâhnit de progesul c vrea se 'î face Lipicescu se Lipicescu Hârzobeanu. — Un proges mie Cine-au spus aa bazaconie Tarsia. — Brbatul meu, asar, 'mî-au dat a
Herzobeanu.
Tarsia.
(Jice

te-aî

ce
?

?

?

.

.

.

.

?

în-

Lipicescu ar fi pretindarisit elege cu o sum simandikoas.

c

c

eti dator

Hârzobeanu.
daii nici

— Eu

?

.

.

luî

?

.

.

fleacuri

.

.

N'am

se'î

o para. El din contra are socoteli cu mine pentru toi banii ce 'î-au trecut prin mâni, cât au fost în slujb la mine. Nu tiu ... se vorbete de-un sînet al Tarsia. dumnitale de 30,000 de galbinî, care s'ar gsi în ma-

nile luî Lipicescu.

Hârzobeanu.
Ha, ha, ha, ha

— Un
— A'
se

sînet

?

.

.

30,000 de galbinî
.
.

?

.

Tarsia.
tile

— Nu 'î face cruce, lorguorule
! . .

...

Frumoas

poveste!

.

pove.
.

Brdin (^iua de astcji s'adeveresc câte-odat batul meu aii i ve(^ut sinetul. a fi avut orbul ginilor. Herzobeanu.
.

parte) Nu crede Tarsia. (tresrind) Ear' ? Herzobeanu. fund) Nu anc n'au venit oare
(în
1

(Un nou vuet

aude afar în deprtare.)
.

.

.

(se

apropie de salonul din

.

.

.

1

.

.

ce

împedic ?
.

(se întoarce posomorît.)

Tarsia.

Nu etî în apele Herzobeanu.
maî

— lorgule ceva care 'mî dumnitale — N'am nimica Tarsia. — lorguoruIc
.

.

.

tînuetî.
.

.

.

.

.

.

.

(^ed

.

.

crede-me.
par'

(luândui

de

brag)

.

.

.

c nu
.

aî încredere 'n

mine,

i

asta 'mî sfâie inima

.

. . .

boIerî

i

ciocoi

1313

Eu
eii

care te iubesc cum n'am iubit pe nime 'n lume! care-aî vrea, cu preul vieii mele, sS te vSd feri.

cit !. ascult-mS Nu nesocoti cuvintele mele tiu de sigur te-amenin o mare suprare ... o neno. :
.
.

.

c

rocire chîar.

Hârzobeanu.
Tarsia.

— Pe mine — Dar scumpul
!

?

meu

...

De când

'1-aî

dat afar pe Lipicescu, 'î-aî fcut un duman primejdiîos ... El acum îî boîerîu de starea a doua,

ccî

îî

spatarîu.

H^rzobeanu.

Tarsia. Ba spatarîu 'î'am v^cjut decretul Are bani maî muli poate de cât dumneta Are 'o moie
1 .


.

— atrarîu,
.

vreî se ^icî

?
.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

Hârzobeanu.
Tarsia.
Se ^ice
vecjî,

— El

— El
.

?

.

.

Are trecere

la boierii

divanitî
. .

.

.

c

bine priimit de însuî
.

Paa

.

Precum
.
.

s'au ridicat i el între oameni, 'T-au dobîndit Nu trebuîe despreuit o posiie destul de 'nalt Dac 'î adevrat posedarisete un sinet de 30,000 de galbinî, n'ar fi lucru de mirare sg câtige progesul i s6 'î dee astfeiîu o lovire serioas 'n avere
.
. .

c

H^rzobeanu.
Tarsia.
mine,

— N'am

1

grij.
.
.

(cu dragoste)

cci

n\6 'nteresez

lorguorule maî mult

ascultmg pe de mata de cât
.

chîar de mine însamî ...

O

tiî

.

.

H^rZObeanU.
rioar.

(pimins, «emti

mâna Tarsiel)

O
a

tlQ
fi

SU-

Tarsia.
in

— De

cât sS te

ecsposarisetî

tras
.
.

gîudecat ... a fi supurat ... a fi calicit poate Mal cu minteaî urma ertând pe Lipicescu, dac î aii greit. ..Mal mre ar fi din parte'î s2 '1 tratarisetl ca pe-un om de cas, ca pe-un copil crescut de dumneta sfi *l agîuî a 36 'nla pe scara sogial,
.

;

67418.

III.

88

!

.

.

.

. .

1314

BoiERÎ

I

Ciocoi

se M scoi la neamurî, se '1 însori c'o chiar i c'o fat din protipenda

fat de boîeriu

.

.

.

cu toat dreptatea Cât de mare, cât de evghenist^ cât de puternic îî Vornicul lorgu Herzobeanu, dac cireaciî luî agîungîi
(Jice,
:

Cum Hârzobeanu. Ccî urmând rarisit de lume. Toi au se
Tarsia.

.

.

.

?

.

.

astfelîu,

aî se

fiî

admi-

boîerî marî

Herzobeanu.
Tarsia,

— Poate —
.

se aî dreptate, draga

mea

Am, lorguorule, nu te 'ndoi, ccî îî Tarsia. din dragoste gresc din adâncul inimii
.

.

.

.

Hârzobeanu. odorul meu
?

(serutându'j mâna)

Scumpa mea
uile din fund

1

.

.

(în tot

timpul scenei acesteia,

Neamu

se ivesce pe la

i

ur-

mâresce cu ochii pe Tarsia.)

SCENA

IX.

Tarsia, Hârzobeanu,

Neamu.
cucoan Tarsia
!

Neamu.
Tarsia.

— Frumos
(în parte)

!

.

.

bravo,

!

.

bravo, cucoane lorgule

retrageî deoparte din bal ca se v6 dismîerdaî, ca se ve cîuguliî ca doî hulubaî. de mult ve pândeam eu ... în sferit v'am prins dar' te rog ... nu Se poate Hârzobeanu

Neamu.
!
.

— — Ve

!

Brbatu-meu

A

.

!

.

.

.

rcni
(tare)

Neamu. — tiu
Hârzobeanu.

...

nu face scandal. eu cum se

me

port în adunare.
.

Cucoauâ Tarsl.

— Maî
.

încet, te
de Tarsia,

rog
îî

.

Neam.U.
Tarsia.

(aproplindu-se

4ice furios dar' mai încet.)

Kcra mu, mâni vom merge

— Alecule

la

Dicasterie.

.

.

.

.

BOÎERÎ

I

Ciocoi

1315

Neamu. — Tacî,

Neamu. —
mâni nu

Hdrzobeanu. — Maî
(încet)
fi
!

muiere nerui
încet,

.

.

mai

încet.

maî

Tacî, agoae.

muiere

neruinat

.

.

.

De

XarSia.
lor^ule
.
.

Neamu. — Cât
(tncet)
.
.

Ah

(cade pe fotoUu în dreap», cu batista ia ochî).

pentru dumneta, vere
1

.

.

.

cucoane

Hârzobeanu.

Neamu. —
coane lorgule te 'î simi cât
.

— Sîsss

Cât pentru dumneta, vere ... cuateapt-te la o rgsbunare de care

îî

nu te 'mpingS picatul, te dau afar din presidenie. Neamu. Maî degrab' îî cdea tu din Minister de cât eu de pe scaunul de president, i pSn' atuncî

Hârzobeanu.

— Se

tri.

c

am

rad în progesul tSu cu Lipicescu, sS te 'î plti 30,000 de galbinî. Hârzobeanu. Cum ? ecsist acel sinet ? Ecsistarisete cucoane lorgule, m'aî necinstit ? am sg te calicesc.
s€
te

osândesc a

Neamu. —
Neamu.

.

.

1

.

.

A

1

.

.

Herzobeanu.

— Sîsss

I

(cu vocea tnidufiti)

SS

te las

lipit

pmen-

tuluî.
(S«

aude

af.<r&

un s^omol

m.il accentuat.

Musica înceteaz.)

SCENA

X.

Princesa, Postelniceasa, Elena, Radu, Evghenidis, Viteazovici, Tarsia, Neamu, Hârzobeanu, Vulpe, Trufandachi, Lipicescu, invitai, popor.

Poporul.
oapra,


.

(afart)

Ho

.

.

.

ho

l

.

.

Capra

.

.

.

Prindeî

.

..

1316

BOÎERÎ

I

CIOCOI

(afar) Ah aman ! Trufandachi. aman ! (afar) Au scSpat apul ha, ha, ha Poporul. (afar) Epanastasis ! (într în saionui Trufandachi.

— —

!

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

din fund, strigând);

Vulpe.
agîutorîu

Epanastasis, arJiouta. (alergând dup Trufandachi) RcSCOal
salonul
din

.

.

.

Sriî
?
. .

,

.

.

Toi.
coal
1 .

I

.

.

(în

fund)

Cc

CStC^?

.

.

CC

CStP.

TCS-

.

(Vin sprieî în salonul de pe scen.

Herzobeanu. binetul meu
.

— Rescoal

Muli
?
.

dispar în toate prile.)

.

Fugî, Tarsio,

în ca-

.

.

(Tarsia fuge în stânga.)
(în uniform de prefect, fr apc TrUiandaCni. 'n teac) Undc 'i eklambrotato Ministre ?

i

fr

sabie

— Trufandaki prefectul de Hîrlu — Epanastasis, bei mu ke imoiile, ke aige nuturi, ke Iai. Herzobeanu. — Cum tirgovei Trufandachi. — rani sculato m'a alungato sculato m'a Hârzobeanu. — Unde Arbureni, ke aige Trufandachi. — La moie porta evgheniei voastre. Toi. — Aicî, poart Trufandachi. — Neski m'a rapito nite blstemaî Vulpe. — i mie licul din cap de pe Enigeri hoi Trufandachi. — Neski, neski
Hârzobeanu.
la
}
.

.

I

Trufandachi.

.

.

.

la

la

?

s'a

.

.

.

s'a

.

.

.

.

.

.

.

.

.

?

la

la

la

?

.

.

.

to

spati.

(arat teaca goal,)

.

.

.

uliî,

.

.

.

1

.

.

1

.

cu arhon Vulpe veneam in fuga mare de la Arbureni ca se ne zaluimo che s'a rasvratito rani. Cum se poate ? Toi. Neski de abea am scapato de Trufandachi. Cum la munele lor si am dato aige peste alta belea

Eu

.

.

.

.

.

.

BOlERi

r

ciocoi

1317

(Jige

vorba

:

Am
.

scapato de draco
. .

si

am

dato peste
. .

tataso diniisale

<;Jeilor

— Nu vg 'neieg. graniî? tat-s^ii Tâlm^cit-ve curat. Trufandachi. — Bei muy Arbureni Vulpe. — Las' se spun eu ... Arbureni Trufandachi. — Ohiy La porta ecselenieî voastre. Vulpe. — Nu aa .\\ poart ... ba moiea rcum prinde Hdrzobeanu. — Ef bine! La Arbureni ce
Hârzobeanu.
?
.
.

.

târ-

goveii

dracu

?

.

.

?

.

.

la

.

.

.

la

.

.

.

eîi

.

.

.

.

.

la

.

.

.

s'ar

.

.

.

.

.

s'aii

intemplat

?

.

.

SCENA XL
Cei de'nainie, Arbore,
(se

arai

în fund.)

Arbore.
voastr
!

— Eat

ce s'au intemplat, boîerî
eu.
.

dumne. .

Mo Toi. (tnaîmând Arbore.
Vulpe ...
îl

.

.

Se v'o spun Arbure

.

.

grete
'1
1

.

.

.

grete

.

în mijlocul scenei)
.
.

Dumnealuî,

banul
. . .

cunoatei ? Eat privii *1 bine poart numele 'n fag?.. Dumnealuî îî vccm de moie cu r^Siî din Arbureni, i ca Vulpoîu i ca vecin s'au pus la pând de mal muli aaî mare ca sS hrpeasc pmentul bieilor locuitori ...

A'f

c\ 'l

c

dulce
.

gura bogatucând mal cu sam bogatu 'I pravoslavnic ca lui! dumnealuî, om cu frica lui Dumnecjî^u, care se spo vduete i se 'mprtete de cinci orî pe an s'au gu cum s'ar prinde S'aii cercat cu binele durat pe lâng români doar' 'î-a îngla, dup obiceîu dar' eind abra, au luat în sferit calea lung i su cit a gludeciî. . Pe la mijlocul calci aQ dat de-un
'î,

se vede,

bucica sracului

în

.

I

.

.

.

.

.

.

.

.

. .

1318

BOÎERÎ

I
.

CIOCOI

sus pe scaunul presipehlivan cucuet tocmai sus înelegei de cine 'i denieî Divanului domnesc vorba ? Neamu. De mine? D'apoî de cine?. de Nastratin Hogea?.. Arbore. Marele aga Neamu 'aista 'î mare din pecate Aga Neamu de cum au prins la mân uaneoa dreptiî, 'î-au (^is în gândul luî: Dumnec^eu 'mî-au pentru ca se îeu cudat doue brage pentru ce ? amendoue manile, i 'n dreapta i 'n stânga, i de la Stan i de la Bran, i de la cretin i de la pgân... Cretinul sunt eu, boîerî, i pgânul, banul Vulpe Aii luat de la mine Cum au <^is, aa au fcut patru sute de galbinî, fgduindu'mî glasul dumisale, i pe de-alt parte cinci sute de la Vulpe, fgduin.
. .

.

.

— —

.

.

.

.

!

.

.

.

.

.

.

!

.

.

.

.

.

du'î

Neamu. — Mmcîunî

c

'î-a

face maîoritate în Divan.
1

sgârceasc mâna celui care-au luat banii?.. Respundel.. 'aa cumpna dreptiî au tras în partea celui fr dreptate Nu trecu o sSptemân, i Stpânirea milostiv trimise poroncî de 'mplinire ispravnicului de Hîrlu, luî k/r Trufandaki

Arbore.

— Se

se

!

.

.

.

.

Vrei
da

videî, boîerî? Eata'l Nu 'î frumos, iret.. Dumnealui au fost halvagiu vestit peste
se
'1
.

.

1

.

.

.

prin urmare d'incoacî de Dunre au fost chitit ca numai bun de-administrat ara Serman

Dunre, i

.

.

.

agiuns ^i luminat cu soare

.

ar!.. Cum
rele 'n

de
.

rîsul

veneticilor!.. într'o

multe maî vede Soapomenitul kir Trufandaki, halvagiu-ispravnic, împreun cu banul Vulpoîii, întovriî de-o ceat de slujitorî, sosesc pe neateptate la Arburenî tiî ? ca boala 'n trupul omuluî Eî aduc un plug i 'ncep a tîea moiea rBoii trag din greu, cci însui pzeilor în doue
.

Adic

ara noastr

!

.

.

într'o ^i

.

.

.

!

.

.

.

.

.

!

. . :

BOIERI

I

cîocoî

1319

se 'ntinde

prea a s6 lupta în protiava hoiei brazda neagr ca picatul de-alungul câmpului... Când deodat es d'intr'un redîu o românc 'naltS
mentul
I . .

cu pruncuoru'î la ... ea vine sumea 'n faga clilor, pune copilul la picioarele boilor i (Jice «Aî venit sg ne luai hoete moiea strmoasc? tNal. trageî încale brazda peste unicelul meu, pen«tru ca nu rSmâîe pe lume peritor de foame! .. «Trageî .> românca dreapt, mândr, viteaz, se prea atunci crescuse 'nalt cât 'naltul Cerîuluî i fulgera cu ochii împregîurul eî este Vulpe?
.

î

.

s
1

.

i c

!

.

.

Aa

Aa

.

este ispravnice?

Princesa.

rSmas încremenii amendoî; dar' vg^end d'inaintea voastr numaî o bîatî femee s'un biet copila, ai prins la inim 'aî poronslujitorilor s'asverle copilu 'n câmp este ispravnice ? aa este Vulpe ? Când, ce s6 videi ? Unde 'ncepe-a pârâl r2dîul, unde es de-o dat vr'o sut de români cu ciomege i cu topoare, viind ca zmeii, rcnind ca leii când s^ puie cangea pe . dar' hoi . tuft i ispravnic i Vulpoîu i slujitori o
cit
.

Arbore.

— Bravo, românc — De-o cam dat-aî
1

.

.

Aa

.

.

.

.

.

.

.

.

1

.

.

luaser
nilor

s'au pârle, ca vertejul

Eat
ceea
el
.
.

DususnCtoasa, de nu le zreai clcile de toamn, în rcnetul Româla oarba care strigau în urma lor La oarba ce s'au întâmplat la Arburenî
la
. . .

:

!

.

.

!

.

Radu.
?
.
.
.

Sc'l

(uimit, esalut, cu lacrimile tn Ol hi) Care'î TOmâllCa Unde'î, s2 merg în genunchi ca sS mg 'nchin sg merg ca Carii sunt românii acel volnici ? (citri Ncamu. Trufandachl i Vulpe) String la peptul meii ?
. .

.

.

A

I

miserabill

!

.

.

miserabill

1

.

.

Voi suntei
.
.

rgsvrtitoril,

vot v^ncjetoriî sântei drepti sg tr6cg ferul plugului
I

!

Peste voi s'ar cuveni

Toi.

(ciutind

U

linifteatcft

p« Radu)

Radule

.

.

.

.

.

.

1320

BOÎERÎ

I
.

ciocoi

Radu.

— Lsai-me
când aud

!

.

indignarea
infamii

i
în

lacrimile

me
Mol-

'nndu

dov

!

.

.

'apoî

v

asemene mirai

biata
c?.

c

spiritele ferb,
.

dorul

Eu me mir cum de de resbunare cresce 'n inimi ? dar' n'a isbucnit pen'acum o revoluie mântuitoare ? Ora va suna bun e Dumnecjeu
. .

.

1

.

.

1

Ce este ? ce este ? Toi. (transfigurat) Ora a sunat Radu.
.
.

— —

(Se

aude sub fereast sgomot mare, strigte

i

larm-)

1

SCENA
Cei d'nainte,

XII.

Slugric,
! .

Stolnicul.
.

tule

— Ho ho — Nu da, gulera— Valeu — Pe deniî, mî — La pari — hooo Uaî de moarte — Prindei cîocoîul — Ho i Slugric. — Ecselcuie fugii tlhariî m'au ucis Toi. — Vig-aga btut Cum, cum Slugric. — Norodul 'Mi-aî poPoporul.
!

(afar)

.

!

.

!

pari, la
. .

1

1

I

.

!

.

(Se aude sgomot de lupt, tropot de caî
(spriet, rupr, stâicit)
!

zingheuit de sbii.)
.

.

.

.

.

.

1

.

.

.

?

.

.

?

.

(c^end pe un scaun)

!

.

.

roncit se îeu oamenii agieî ca se 'mprâtiîu bandele eit cu slujitorii clri", am dat îude pe uliî
.

.

.

Am

ne-au se'î alungm noî pe denii, alungat eî pe noî pen'aicî în ograd. Privii în ce hal

ru;

dar'

în

loc

m'au adus Valeu Viteazovici. Mojicii
1 .
.

Arbore.
marea cu

— Mojîcî,
(afar)

I

1

.

.

trebuie

'mpucaî
...

I

mojîcî, dar'

muli

Nu

cerca

tueasc norodul cu
!

— Cc batgîocur'î asta — Se hî— Resbunare resbunare Gîos Ciocoii — Gîos aga Gîos aga gîos minitrii Lipicescu. —
Poporul.
?

degitul.

slujîtorî

?

I

!

!

(afar)

1

.

.

1

!

.

BOiERÎ

I

cîocoî

1321

Poporul.
daii ...

(afar)

Viteazovici.

Gios minitrii
cjic ?
.

Ce

.

.

gîos

s

minitriî

!

.

.

Solla

vie soldaii

.

.

Vigag, alearg 'ndat
vrei
.

— Ba, alearg dumneta dac buchisal. Afar Ministerîul Lipicescu. — Viteazovici. — Ear' Mî, beivilor, aduce tunurile cum îndrznii Oarba oarba Poporul. — Viteazovici. — elma elma tat-tu. Lipicescu. — Ah padViteazovici. — Arunc cu bolovani
Slugric.
.

casarm.

.

Eu m'am sturat de

(afirâ)

1

?

(deschide fcre^ta)

?

.

.

oîii

.

.

.

(afar)

I

.

.

la

l

.

.

(Afar

se

audu uerturî.)
!

(afar)

ficiorul

(O peatrâ aruncat sparge un geam.)

?

.

.

1

//

le ! (asverle un scaun pe fereast) N^a rafar) Ho O Poporul.
. .

!

.

.

.

O

1

(Petrele curg In ferete;

una lovesce pe Viteazovici
!
.

la cap).

Viteazovici.
harii
!

— Valea
. . .

.

'ml-aîi spart capul,

tâl-

Arbore.
Nimica
...

Ean

S2 vSi

.

.

.

(ec«amin capul

lui

Viteazovici)
. .

o sgârîitur

Vin' de'l pune-un bleastur

(dace pe Viteazovici tn dreapta.)
(Se and lovituri de topoare tn uile din dreapta.)

Stolnicul.
cu toporul
.

(aiergâad)

Cucoanc, Sparg uile de gfos
sus
Eniceril
I
.

.

.

Fugii.

Postelniceasa.
ah
!

— Vin

.

Ah

I

ah

I

(lein.)

Evghenidis.

— Au
i

leinat Todosiea

?

.

.

(alearg lân-

g

ea, o

ridic pe bra^e

lovito

Aii «eind din dreapta) Da CC mal este ? Arbore. i pe cucoan ? Evghenidis. Suntem perduî. Poporul nvlete
.

o duce tn camera din dreapu.)
.

pe scri

.

.

.

(Intri tn dreapta.)

.

.

.

.

1322

BOIERI

]

CIOCOI

Arbore.
Toi. Radu.

De-aceea fugi?
suit
1
.

.

— S'au sunt ua salonului din fund — Doamna princes Elen ve rog, apartamentul de alture. tragei-ve Elena. — Eu nu me despart de tatl meu.
.

(Sgcmot maî apropiet.)

Ia

I

.

.

.

.

.

.

re-

'n

(se

i.>s-

ce de Herzobeanu.)

Se me retrag deaicî eii ? Princesa. O nn ise pune pe canape) spectaculul e prea interesant chiar me aed la locul ânteî, ca se '1 ved maî bine (afar, sgâriind ua salonului din fund) Strical Ua, Poporul. toporul.
.
.

!

;

.

.

.

i

.

.

.

.

.

Ad

(Se aud loviri în

u,

pe dinafar.)

Nu ve sprieî, nu ve desperai se vorbesc poporului, (se îndreapt rapide spre ua salonului
. .

Toi. Radu.

(îngrozit?)

A

1

.

Merg
din fund

i

ese.)

(îngrijit) Radule Elena. Princesa. Nobil suflet

.

.

.

1

.

.

El se ecspune pentru toî.
i
se presint poporului)

Radu.
buni
1

(deschide

ua

din fund

Oameni

.

Poporul. Poporul.
!
.

(Se aude sgomot mare în popor.) (afar)

A
1

.

.

.

a

.

.

.

a

!

.

(nvlind

în

salonul

din fundj

DrCptatC,
.

C UCl-

dem tot dreptate Radu. — (mninendu'îj Toi. (îngrijii) A
. 1
!

Staî, staî
grupeaz de o

1

.

(se

parte.)

SCENA

XIII.

Ceî de'naime^ Stâlpeanu.

StâlpeanU.
d'inaintea poporului.)

(ese

din

cabinetul din stânga

i

se

presint

mre

Ce

cste,

oamcni bunî, ce vrei?

!

.
.

BOÎERÎ

I

cîocoî

1325

Poporul
!

— Cuconul tefan
—Se
triî cu
?
.
.

!

.

.

SS treasc cuconul
meî
I
1

tefan Stâlpeanu.

toiî, feii
?

.

.

Spu-

nci'mi ce v^ tulbur

Dreptate, cucoane, dreptate Poporul. Aga ne-au ucis pe uliî cu slujîtoriî. Jidaniî ne 'nnedua. Pânea 'î fcut cu fin aprins. Carnea 'i de vite bolnave. Suntem jScuiî din toate prile. Xe-au agîuns cuitul la os. Se '1 dee afar pe aga.

Ce dorii

— Gios

aga LipiCCSCU.
!

(Irindu-se pe deasupra capetelor poporului)

GÎOS-

minitrii

Arbore.

Eaca Iuda. Voîu spune eu plângerile voastre. Poporul. Grete, grete, domnule Radu. (pe pragul uiî din mijloc) Domnilor minitrii eara Radu.

Radu — Tcere

(artând pe Lipîcescu)
1

.

.

sufere de multe rele

Poporul.

dar'

Poporul e bun, poporul e rbdtor Radu. i rbdarea are margini ... El s'a deteptat

— Aa,
. .

.

.

.

Poporul e clcat

în picioare
!

!

.

aa, picatele noastre

.

.

in

adus aminte El cere dreptate pentru ceî mici ca l pentru ceî mari parte dreapt e, oameni buni ?
fine din
s'a ridicat din înjosire, 'î-a

somn,
1

c

e

Român

.

.

.

.

.

.

Aa

Poporul.

Lipicescu.

Radu

— Tcere

— Aa, aa. — Toî, afar
!

.

.

de minitri. Poporul s'a ogerit

de

mon-

struoasa învoire dat luî Zaharaki, ca s6 face din stenii eriî robiî luî ; ei cerc st se desfiineze acel pact de crud erbire. Stâlpeanu. — Se va desfiina Radu. Poporul s'a îngrozit de nvlirea vagabonc^ilor pe pmântul Moldovei se renel cere dueascâ comisii pentru cercetarea i isgonirea lor.

1

;

s

1324

BOÎERÎ

I

cîocoî

Stâlpeanu.

de a vedea în Catner, ca represintanî aî eriî, oameni impui prin corupie i ameninri ... el cere deprtarea lor din sinul obtesceî Adunri.

Radu.

— Poporul se simte umilit
fi

Se vor rendui

I

Stâlpeanu.

Radu.
judecat.

— Vor — Poporul a
!

deprtai
fost

!

maltratat

pe strade de
darea
lui în

sbiriî agieî ... el cere

schimbarea

agî i

Stâlpeanu.

Poporul. — Dar, dar — Se treasc cuconul tefan Se treasc domnul Radu Lipicescu. — (artându-se) Poporul ccre maî presus de
!

Radu

— Fie — Suntei mulemii,
!

oameni buni
!

?

toate demisionarea minitrilor care-aîi fcut tot reul. Afar minitrii Dar, dar Poporul. Ministerîul înStâlpeanu. — Linitii-ve, copii treg aîi demisionat, pentru ca se împace obtiea . m'au însrcinat pe mine însumi ca Mriea Sa Suntei mulemii.? formez noul Minister Ura Suntem, suntem. trPoporul. Hal se lum music, s^ ne easc noul Ministru primblm pe uliî. — Ura ... a ... a

!


.

1

1

.

.

.

.

s

Vod

.

.

!

1

—S

!

(Poporul se retrage cu sgomot pe sub fereast în sunetul musiceî.)

SCENA

. .

XIV.

Ceî de'nainieyitQSiZOvici^ Postelniceasa, Tarsia.

ViteaZOViCÎ.
misionarisit eu
tiarisit
?

(într furios cu un bleastur pe frunte)

Am

dc-

Când

?

Evghenidis.
?

(eind din

dreapta)

Când

am

demisio-

.

boIerî

i

ciocoi

1325»

— Dac n'aî dat demisie, v'au deprtat pentru ca sS liniteasc oraul Viteazovici. N'aveam oaste ? n'aveam tunul? cel dogit ? Arbore. — Care ? Stâlpeanu. Nu vg suprai Maî bine mulumii luî Dumnecjlgu c'aî scpat teferî din ghîar^le norodoluî. Evghenidis. protestarisi la Petersburg i (ese.) la Constantinopoli
Stâlpeanu.
chîar

Vod,

.

.

.

.

.

— Om
.

.

.

— Privii'î de abia dai afar din slujb^ i up oposiie om Stâlpeanu. — Afar de vSrul lorgu, care
Arbore.
în
.

Viteazovici.

Haî

la
.

Paa

.

.

(ese)

.

1

'i

în-

treg

la

minte.
(Herzobeanu

ede

abitut pe canape

lâng

princesa.)

Princesa.
tea

«ncet

lui

HSnobeanu) lorgule,
ta.

ridic'î frun-

c

te

privete copila
! .

HârZObeanU. mea Lent

(ridicând capul, inunde braele Elenei)

Scumpa
.

(amncAndu-se în braele tatâlul tiu) Elena. (»cuiându-se) în sferit m'am învrednicit Princesa. Am petrecut i eu a videa o revoluie în ara mea (lui stâipeanu luându'i braul) Domnule Ministru,, de minune reclam proteciea dumnitale ca s6 m€ ducî acas^

Ttu
.

1

.

I

.

.

.

.

(Toi

M

retrag.

H^zobcanu, Elena, Radu
(Cortina cade.)

i

Arbore remân de o parte.)

.

.

1326

BOÎERÎ

I

CIOCOI

ACTUL
Acelaî decor
;

V.
i
a împeratuluî

uile îns sunt închise

i

portretele Sultanului

Necolae sânt scoase.

SCENA
I

T.

Arbore (eind din stânga, pe gânduri.) mî, mî Mî, adic mare farmec
.
.

or

fi

maî

avend puterea i mrirea, de vreme ce nu

se pot

mângâea
lor
îî
.

.

.

tot

boierii când cad de-a rostogolul din culmea Dureroas'î tumba Bietul cuconu lorgu posomorit din noaptea cea furtunoas care 'l-au
! .

.

!

.

.

resturnat din Minister.

.

.

par'c'î tot ninge i'î plou.
'î-au

.

ofteaz, n'are poft

de mâncare,

ba 'nc vorbete câte-o dat i muncit de teama srciei, de când 'î-au deschis proAst noapte m'au ces noperca cea de Lipicescu întrebat dac'î greu de-a fi srac pe lume ? Ba, ^eu,
.
.

somnul, singur ... i pare
perit

.

respuns, unul tiu n'aî maî tânji dup secturi ca acele care fur minile boîerilor fost i eu boier odinioar, boier de nu maî tiii care stare îmî cocogea ban ^icea lumea banul Arbure dar' de când am dat de bani calpi, ca banul Vulpe, m'am lepdat de boierie i m'am lipit de r(^eie Srac i curat {privesce înpregîur i în salonul din fund) BrCe Ce pUStiîll ît\ casa asta Nicî ipenie de lingu pin saloane i pe Lipsete mierea, se duc mutele scrî
nici

maî uor

c
.

se
îî

poate,

cucoane,
curat.

'î-am

atunci când

omul
.
.

srac i

Eu

c

Am

.

.

.

!

.

.

1

.

.

.

.

.

1

.

.

1

,

.

!

.

.

1

.

.

1

.

SCENA

II.

Arbore, Princesa

(îmr

prin fund.)

— Mo Arbure, Arbore. — Cole, alture
Princesa.

unde

lorgu

în etac,

cucoan.

!

.

.

boIerî

i
?

cîocoî

1327

Arbore.
i^esuluî.

— Ce face — Duce dorul Ministerîuluî i grija proPrincesa. — A^îse caut procesul? Luat-au vr'un
Princesa.
.
.

advocat
in

Arbore.

— Nu Princesa. — Slab

?

cred,

cucoan
ndejde

;

boîerîul
.
.

ndgjduete

sfenta dreptate a divanitilor

SCENA

III.

Arbore, Princesa, Stâlpeanu.
(întrâud) Arbure Stâlpeanu. Ursule Arbore. Cine me chîam pe nume? Stâlpeanu. Ce face verul lorgu ? Nu

— —

I

1

.

.

se

gîn-

tete s6

mearg

la

Divan?.. Boierii divanitî au
;

— — pericul Trebuîe s6 Arbore. — Eat'l
.
. .

ceput a s'aduna. Arbore. 'i-or fi ascuind bricele îns boîerîul pare a nu sg teme de-a fi ras. Princesa. Ce nebunie Toat averea luî e în
I

.

.

'f
. .

.

vorbim numaî decât. facei'î un engomion,
IV.

SCENA

Arbore, Princesa, Stâlpeanu, Hârzobeanu.
Stâlpeanu. Vere lorgule, ce facî ? gândeti ? Peste-un ceas începe progesul
.
.

.

.

la

ce

te

...

i dum.
.

ncta staî pe loc?

Hârzobeanu.
Princesa.

— Ce vreî sS vere tefane? — Sg mergî Divan ca sS aperî. Hdrzobeanu. — Eu sg me duc ca sS me gfac,
la

te

.

?

.

.

.

.

.

. .

1328

BOÎEEÎ

I

CIOCOI

sesc

fag cu

ciocoiul

meu

d'inaintea

gîudeciî ?

.

Prea mare cinste-ar

Stâlpeanu. Nu 'î vorba de calc hoii, cinstea nu te oprete
contra
fure, se
!

fi

pentru ticlosul de Lipicescu.
cinste ...

Când

te

de-a te Jupta în

lor.

Ciocoii pot s^ ne Nu, vere ne vende, se ne caliceasc, se ne ucide chiar dar' noî se nu ne 'ngîosim a ne mesura cu deniî fie nici o dat. Princesa, îmî place mândriea ta, lorgule, 'o îneleg dar' ie sama ^estrea Leneî este în
1

Hârzobeanu.

.

.

.

.

.

.

.

c

rizic.

Herzobeanu.
Princesa.


ua

(turburânduse)
din dreapta)

pgstrea Leneî

l

.

Ua

LcUO.
V.

SCENA
Elena.
princesa
?

Cet de'nainte, Elena.

(viind)

Cine

me chTam

?

.

.

A

1

.

.

doamna

Princesa.
se

— Vin',
.
.
.

al nostru, ca se

drag, de unete glasul tgîi cu convingem pe tatl teu trebuie

c

Divan, pentru ca se se apere în contra luî Lipicescu Toat averea voastr, tot viitorîul teu sunt ast(Jî în gîoc ... i tatl t6u nu vrea Nu voîesce se cereasc dreptate?., (se Elena. arunc în braele luî Herzobeanu) BinC faCÎ, ttu,
la

mearge

.

.

Princesa.

(în parte)

Drgua

mea!

.

SCENA
Cet de'nainte,

VI.

Radu.
...

Radu.

(intrând rapide)

Cucoane lorgule

nu

timp

.

!

.

.

BOÎERÎ

I

ciocoi

1329

de perdut
s'aij

.

.

.

Alergaî îndat

la

Divan
'n

adunat,

i

Lipicescu se
.

laud

judectorii 'î gura mare
.

.

.

c

sigur de

isbând

Fie Hârzobeanu. (afara de Elena) lorgulc. Toi.

.

.

— Vcrc lorgule. — Cu-

coane lorgule

.

.

.

Hârzobeanu.
duc
. . .

— în zdar mg 'ndemnaî ... Nu mg
. .

Facg-sS cu mine ce-a vrea Dumnecjgu. Cucoane lorgule, dac nu voii sS vS gRadu. sii fag cu miserabilul ce vg persecut, dai'mî voîe mie sg pledez în numele domniei voastre venit numai într'o fug ca sg vg cer aceast învoire Nu 'ml-o refusaî fi aa vg rog de fericit s€ lupt din toate puterile pentru interesele domniei voastre, i sg probez n'a perit anc dreptatea în eara noastr.

.

Am

.

.

.

.

.

.

.

.

c

H^rzobeanu.
Elena.

— Radule
91

.

.

(înaintând

dând mâna

lui

Radu)

Mcrgî,

amicul

meu

.

.

.

însmi

eii

te

îndemn i

te rog, în

numele

p(ese.)

rintelui

meu, ca sg demasc! pe trdtor. Radu. Alerg ... i am încredere c'oîu reui,

Arbore.
vr'o

— — Hal

i

eu

.

.

.

Duduc Lent,

auc^it-aî
.

dat pomenind de sfentul loan Gur-de-aur ? Sg fii încredinat Radu a sg vorbeasc la Divan mal dihai de cât el. (ese.) Stâlpeanu. Acum, vin' degrab, lorgule, de f o împuternicire lui Radu, ca advocatul dumnitale, i
.

c

'ml-O

d

sg

I-O

duc

la

Divan.

(tntr& tn stânga

cu Henobeanu.)

SCENA
Princesa.
4n ochii mei
67418.
III.
.

VII.

Elena, Princesa.

— «lupo
.

mici ticere)

Lento

.

.

.

caut drept
8i

.

.

1330

BOÎERÎ

I

cîocoî

(Eîena se

uit cu mirare
:

!a princesa.)

Princesa.
mica?
E^l6na.

— Respunde
(coborind

Nu

spune inima
. . .

ni-

Princesa.

— Mini

ochiî
!

i uîmit)
.

Nu

presimire de-o mare

ochiî iî strlucesc bucurie.
.

.

.

.

Aî o

(turburata) Eli ? Elena. (luând-o de mân) Nu Princesa.


.

te tulbura,

drgulia

mea

...

Eu
.

fericirea ta

te considerez ca pe copila mea, i doresc Vin' cole lâng mine am se 'î des. . . . .

tînuesc un mare secret
(Se

.

pun amendoue pe canape.)

viî, scump Lenuoar, ce ne-am Princesa. Ne-am pus în în gând eu i cu verul tefan ? Donu te spriea gând se te mritm O rina noastr este ca se realizm visul teu cel maî Spune'mî drgla ear' nicî de cum se stingem

pus

.

.

.

.

.

!

.

.

.

.

.

;

'I

.

.

.

dar

sfieal ... cu cine-aî vrea tu se te cununî ? c'un tener cucona de starea 'ntei, fudul, crescut la Cuculi ?
.

fr

(Elena zimbesce

i

face

semn din cap _c

nu.)

Princesa.

— C'un

baron

neam

?

(Elena face asemene semn negativ.)

Princesa.

— C'un

kneaz rus

?

(Elena face asemene semn negativ.)

C'un beizade de la Fanar? Princesa. Princesa, sunt Român i voîu se fiii soElena. giea unuî Român. (sermândo) Bravo, ângeraule, m'atepPrincesa. Acum se videm tam la acest respuns din parte'î

.

.

.

!

.

.

BOÎERÎ

I

cîocoî

1331

cine sS tie oare fericitul F^t-frumos la care se gândete Ileana Cosinzana? Negreit el este de-o nai plin de tur maî aleas, i are un suflet ilusif frumoase ca al tSu ... El iubete Patriea maî presus de cât chîar pe tine, i tu eti mândr de-a
.
.

mre

avea o asemene

Elena. OI dar, darl Princesa. El are o misie sacr de 'mplinit în ara iuî, i nimic nu'l sparie pe lume, cci are lâng

scump

rival

?

densul doî ângerî pzitori amorîul Patriei i amorîul tSu ... El despreuete chîar moartea, i tie a chiar furiea unui popor turînfrunta cu
:

brbie

bat,

precum a
.
.
.

înfruntat-o

în

noaptea

cea de rs-

coal (ecsaitatâ) O Elena. dar, dar Cine altul de cât Radu poate Princesa.


.

!

fi

dar
ttu'î

eroul închipuirii tale

?

.

.

Este

altul

?

Elena.
altul

(ascui;4endu'l obrazul !n sinul princeseT)

Ba

nU,

de cât

el

Princesa.
pe-aniendoî
altuî
.
.

— Anger.iule
inimi

.

.

!

.

.

De mult

in

mea

.

.

.

Suntei demni

eu v'am unit unul de

Radu te Iubete ... o tii } (zimbind fi coborind ochii) O tiu. Elena. <»« icoaii) peii ? El, i eu credeam Princesa. dac'o tii, mademois€lley primete din partea nunei
.

.

.

.

.

.

tale acest

irag de mrgritar pentru

c^iua

cununiei

tale

.

.

.

Ouind iragul) A princesa Elena. 'acum hal în camera ta sC te ornez Princesa. cu el, pentru ca sC mal vSd o dat cum eram ctt

!

.

.

.

.

acum
toare
.

trij-c^CcI

de

ani.
mdna prinesei)

Elena.
. .

(««ruiAnd

Scumpa

mC

prOtCC-

eti

bun i

Princesa

Iubitoare ca mama me. (uimii*) Taci, nu mC face st plâng

.

.

. . .

1332

BOÎERÎ

I

ciocoi

tocmai
rea
ta.

acum când me

sîmt

întinerit

prin

ferici-

SCENA

VIII.

Princesa, Elena, Stâlpeanu.

Stâlpeanu.

me

i

Eaca împutcmicirea Radu. Princesa. i 'î spune, spre încurajare, Elena eil iî pregtim o surpris care '1-a 'nebuni de bu(eind din stânga)
.
.

duc iute s'o dau

luî

c

curie.

Stâlpeanu. Princesa.
dreapta.)

— Am îneles — Ce diplomat
SCENA

.

.

.

alerg,
!

(ese.)

profund

(într

cu Eiena în

IX.
trist

HerZObeanU

(întrând

i

pe gânduri.)

VSrul tefan me 'ndeamn s'o mrit pe Lenta cu Radu, dup ce va câtiga progesul meu Sermana copil ea nu maî are nici o (^estre Cheltueliie nebuneti ce-am fcut în vremea Ministerîuluî meu, i telhriile luî Lipicescu, care 'mî avea toat averea în mâni, m'au ruinat! de-a fi se me osândeasc Divanul a plti banii reclamai de houl de cîocoîu remân calic Sermana copil deprins a tri în
. . .
1

.

.

1

.

.

.

.

i

.

.

1

.

,

!

.

.

lues, ce-o se

devie în miserie? Cum s'o mrit c'un care n'are nimic ? Ce-o se me fac eu însumi ? SS merg a tri de poman la verul tefan saii la altul ? Maî bine moarte Ah blstemat se fie ceasul când m'au mucat erpele ambiiei de inim
.

.

om

.

.

.

.

.

.

I

.

.

1

1

.

Am

perdut

viitorîul copilei

mele!

(cade obosit pe canape.)

.

.

.

.

.

BoÎERî

r

cîocoî

1333

SCENA

X.
(în

Hdrzobeanu, Tarsia
TarSia.
Tarsia.
Tarsia.
it
!.
.

doUu.)

(cu v^ce dureroasâl

Hârzobeanu.



1
.

lorgulc

.

.

.

(tresirind)
.

Tarsia
'n

!

.

Eîi

Hdrzobeanu.

— îmbrcat
— Cum
.
.

Vecjlî în

ce hal sunt

?
. .

.

negru
! .

?

Vin de la Dicasterie m'am desprm'au lsat brbatu meu din pricina ta
.
!
.

Hârzobeanu.

Tarsia. mg maî întrebî cum ? Nu tii cât era de zulîar?..Aî uTtat scena cea de la bal, când ne-au surprins împreun? .. De-atuncî n'am maî avut i^ile bune; am ptimit toate vrvriile din partea lui am fost tratarisit maî r^u de cât o slujnic i ast<;Jî, dup ce ne-am înfoat la Dicasterie, (piângend) r^mas pe ci m'au alungat din cas uliT, lorgule, nicî o protecie, hulit de toî, artat cu degitul i toate-aeste umilirî pentru ce ? 'îpentru te-am îubit pe tine, lorgule, pentru am fcut toate jgrtfele, pentru c, orbita de dragoste, Eat am clcat în picioare datoriile mele de sogie
I
. . 1

—A

?

.

.

!

.

.

.

.

.

Am

fr
! .

.

.

c

c
.

.

.

rsplata preul
!

— Srmana — Fie'î mil de mine ... Nu mg lsa peireî Linitete-te. Hârzobeanu. — Nu, nu, Tarsio Ah nu pot, nu pot, ccî Tarsia. —
Hârzobeanu.
Tarsia.
.
. .

.

.

ce-am dobîndit singurtatea, srciea, Ah lorgule, nu m6 prsi
: !

dis-

.

.

1

.

.

.

(pi4ng*nd nai t^re)

1

'nebunesc când mi'î sufletul plin de amar...Sîmt dac tu nu mi'f înprivesc soarta ce m'ateapt de-agîutorîii, dac tu nu mg 'î rîdica tinde o din cdere, dac tu, care etî bun, drept, nobil, ge.

c

.

.

mân

.

1334

BOIERI

I

CIOCOI

neros, nu

me

pune
silit

'n

faga

pentru ca sS
.

fie

Hârzobeanu. prin putin
Tarsia.

me Drag Tarsi
lumea a

lumii alture cu tine, respecta
. .

.

... tot ce 'mî-a

fi

Tot îî este cu putin, scumpul meu, pstrezi un pic de iubire pentru mine Iubirea ta 'mî-au dat cea maî mare fericire pe pment, mie care me credeam osândit a nu maî cuIubirea ta poate sS 'mî noate fericirea în viea dee tot ce-am perdut, posiie, nume, consideraie îneleg sunt datorîu a terge Hârzobeanu. lacrimile ce veri din causa mea, 'a te ridica maî presus de cât aî fost p^n' acum cere sfenta dar' ce posiie pot se 'î dau eu acum, dreptate când nu 'mî maî remâne de cât pugin, foarte pugin acum când me ved ameninat de-o din averea mea

.

.

dac maî

.

.

.

.

.

.

.

.

.

c

.

.

.

Aa

.

.

.

.

.

.

ruin deseverit prin progesul
traîu

luî

Lipicescu

?

.

,

Ce
de

o se 'î ^ile negre
.
.

pregtesc
!

?

.

.

un

traîu

de

lipsurî,

Tarsia.
ciea cu

— Ah

.

Torguorule,
.
. .

tine

'npreun

dar'

mine, noî

am

putea duce

nu mS sparie srdac m'aî asculta pe ânc'o viea plcut i 'm.

belugat.

Hârzobeanu.
fi

Cum? Nu maî am nimic, dac'oîu condemnat a plti acele 30,000 de galbinî. Ascult-me Am vecjut pe Lipicescu Tarsia.
.

:

.

.

pe spatarîul Lipicescu

mustrat 'î-au deschis proges, i tii ce 'mî-au respuns?.. 'Mî-au respuns desperarea 'l-au împins se face acest pas ... El îubete pe Lenta.
'1
;

am

c

c

Herzobeanu.
Tarsia.

— El
...

— Ce
.
.

?

.

.

el

?

!

Ar
se

fi

în stare se te

slujasc toat

viea

lui

în

genunchî,

numaî

dac' ar putea
.

cpeta
are
ini-

mâna Leneî

Ce

facî?

.

îî

tener

.

.

.

.

.

.

.

BOÎERt SI CIOCOI

1335

m
rite

.

ginerele

Tarsia.

Hârzobeanu. — Aucjî, ciocoiul Nu maî e cîocoîu acum

i ambiie nobil, de vreme ce visaz a fi Nu cred se meVorniculuî Herzobeanu osând pentru asta
. .

are

!

.

.

.

.

1

.

.

.

îî

boîerîu

ca toî boierii, are banî, are rang de spatarîu ... i sS ne ast<^î el singur îî în stare s6 te fereasc
.
.

.

fereasc pe-amendoî de srcie. Nu 'neleg Hârzobeanu.

Tarsia.

— El

.

.

sigur sS câtige

c

'î s'au gîurat d'inaintea icoanelor progesul ... i nu mS 'ndoesc, pentru
.
.

c

Cât pentru agîuns c'o parte din divanitî tiu c'aîi luat o mie de galbinî de la LipiProgesul îî perdut pentru dumneta cescu «trist) Perdut Hârzobeanu. pi un cuvent, i Lipicescu rupe siTarsia.
s'aîi
.

Neamu,
. .

.

.

.

1

netul.

Eu ? nicî O dat. gândete cât de lorguorule fericii om tri 'npreun când ne-a maî românea o Lipicescu nu cere nicî avere de 30,000 de galbinî o ^estre ... el va fi robul nostru, i eu n'oîii maî avea alt grij 'n vieaa mea, de cât sg te 'ncungîur vin b^trâneele, 'o dai Gândete de mulemirî Lenta mritat, o se ne gsim sîngiirî ... La btrânee nevoea se sîmte maî greQ ... ea 'î maî aspr Averea numaî o poate 'nltura, i crede-mC Cstoriea 30,000 de galbinî nu sânt de lepdat
(icuiându-se indignat)
.
.

— )i c Hdrzobeanu. — Tarsia. — Drag
Tarsia.

Herzobeanu.

— Care
'l

cuvent? priimetî ginere.
.

.

.

.

.

.

.

.

.

c

.

.

.

.

.

.

.

.

.

Leneî ...
nicT

Hrzobeanu. — (pe gânduri) Lenta
o

.

.

.

Lenta n'a priimi

dat

.

.

.

.

. .

1336

BOÎERÎ

I

ciocoi

SCENA

XI.

Tarsia, Herzobeanu, Elena.
Elena.
(într vesela, purtând colierul

de mrgritar pe cap)
.

1 a-

tu,

priveSCe
. . .

ce colier frumos

!

.

(ve^end pe Tarsia)

A

I

Puydofl

(voîesce se se retrage.)

Tarsia. Elena.

— Ttu, voîescî sg 'mi spui ceva draga mea. nu Hârzobeanu. — Eu ved Dar' ce Elena. —
.

— Stî,
.

Leno, nu
.
.

te retrage.

?

.

.

.

(apropiindu-se)

ai

?

.

.

te

trist,

preocupat

.

.

(Herzobeanu întoarce capul

i
.

'î terge

ochii.)

Elena.

— Plângî, ttu
?
. .

?

.

Ce

.?

.

.

pentru

Dum. .

nezeu, ce superare aî

Nu Ce aî, ttu. Eaca ce'l muncete, drag Lenuoar Tarsia.

.

.

A(Jî diminea erai vesel voîescî se 'mi spui?

.

.

în

doue cuvinte

Hârzobeanu.
Elena. Tarsia.

— Tacî, cucoan Tarsia — Ba nu rog, vorbesce. — TatltSu au perdut o mare
;

.

.

... te

rog

.

.

te

parte din

averea sa, i are un proges cu spatarîul ... cu spatarîul Lipicescu pentr'o sum de 30,000 de galbinî, un atuncî proges pe care negreit are se '1 pearde remâneî sracî, lipiî pmentuluî
.

.

.

tu?

Elena. Eî
. .


.

.

.

.

(desmîerdând pe tatl seu)

Asta

te

mhnesce, t-

bine,

vom

tri

'n

srcie înpreun, i Dumcopil
!

ne(Jeu ne-a purta de grij.

Hârzobeanu.

— Drag
te

.

.

dar' tu

remâî

fr

(^estre

Elena.
Elena.

Hârzobeanu.

— M'oîu

— 'apoî? — Cum

.

maî putea mrita
lesne

?

.

mrita maî

c'un

om

fr

boîer!

i

cîocoî

1337

stare,

i

'î-om face-amendoî o

comoar
tine,

din dragos... tu

tea noastr.

Tarsia.
în

— Nu

vorba de

Leno

etî
. .

timpul nlucirilor i nu cunoti nevoile vieii da 'i vorba de tatl tSu ... El, un boîerîu mare, unul din ceî ânteî în ar, diprins a inea punga deschis pentru agîutorîul celor sSrmanî, diprins a tri în luesul i consideraiea ce averea, cum 'l-aî condemna tu se cad^ din rangul sSii ? sS 'î lipsasc pânea de toate
.

d

.

.

filele

.

.

.

s2

fie

miluit

de alii

^icS lumea Herzobeanu cel calic? .. c, dac' aî putea, aî face toate jertfele ca sS 'l scuteti de o asemine 'ngîosire ? Elena. dar Ce pot face eu ? Poi sg daî cea maî mare dovad de Tarsia. îubirea printeluî t^u, luând o hotrîre sublim de
aî suferi s6

:

Klena. Tarsia.

— Cum
1

diplndu-se de tatâl siu)

Ttu

?

.

.

.

.

.

A'î
.
.

— —

!

abnegare.

sunt gata c'un om, care în stare s6 'mpedice ruina tatluî tSu.
?
.

Elena. Tarsia.

— Care — S6 te
— Aa
(cAiri

.

.

.

.

mriî

singur

îî

Elena.

e,

ttu

?

(H^obeanu

pleaci capul

fi

uce.)

Elena.

Tarsia.
gre^jit,

— Cinc accl om? — Spatarîul Lipicescu Elena. — Lipicescu O Dumnecjeule
Tarsia)
!

1

.

.

1

1

ce 'î-am

s2

md

Tarsia.
Elena.

pedepsescî astfel Leno. .. Cinstea
.

.

.

(piângo

i vieaa

printeluî

tdu îubit atirn de la curajul inimiî tale.

— Aa

e,

tat?
tace.)

(HlnobMna plAnge tonidufU i

Elena.

(Tar.i«i)

bine,

doamna me

.

.

.

primesc

I

.

1338

BOÎEEî

I

ciocoi

Hârzobeanu.
Lipicescu
?
.
.

(tresrind)

Priimetî se

fiî

sogiea luî

luî

— DarI — i m'autorisezi se duc acest respuns Lipicescu? Dar Elena. — cu mine? Tarsia. — M'autorisezî se aduc Tarsia. — Me duc i vin îndat Lipicescu m'aElena. Tarsia.
(slbind)
I

Priimetî?

'1

aici

(Elena cade pe canape.)

.

.

.

teapt
plinit

poart. gândul
Ia
!

(în

pane, cu bucurie, eind)

A

!

'mî-am îm-

.

SCENA

XIL

Herzobeanu, Elena.
Elena.
(aruncându-se în braele tatlui seu,
!
.
.

plângend)

Au
.

1

t-

tu,
ânger

ttu
. .
.

Hârzobeanu.
prii mese jertfa

(înduYoet)

Leno, Leno
mine
.

.

.

etî un
dar' nu

vrei se te jertfeti pentru

.

.

cci s'o primescî, scumpe nu voiesc sg cacjî în lips ... nu voîesc se fiî miluit de nime ... nu voîesc s^ ved pe printele meu umilit .. despreuit Nu voiesc se suferî ... nu ... o !. nu Maî bine eu maî bine eu sunt tener
.
. .

Elena.

— Ba

ta.

ttu

.

I

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

am CUragiU ... înnec lacrimile) Herzobeanu. — Leno, Lenuoar ... Elena. — (scuiându-se ecsaitatâ) Dar îmî am curagîu împlinesc datoriea de copil îubitoare ... i mama me me va bineCUVenta din Cer (c^end în gemmchî d'înaintea
(o
1
.

.

!

.

.

.

.

.

portretului

mameî

sale)

O
.

!

iiiam

1

.

.

mam sânt
renun
la

din culmea

fericiriî
1 .

eat me's
se

privesce cc^Jut în nefericirea cea
!
. .

:

maî cumplit

Trebue

Radu,

la

sin-

.

.

BOÎERl

I

cîocoî

1339

gurul om pe care M cere inima me, i mS condamn a fi sogiea unuî miserabil, despreuit de toi!.. Oî

mam
meu
.

!

.

.

spune'mî
el

c

e-^Xi

mulemit
i vieaa

de

sacrificiul

.

.

ccî

scap
cii

onoriil
faa

printelui
Ia

meu
soiei
se

!

.

(se

scoalâ

i cx

prin dreapta

transfigurat.)

rlCrZOuCânil.
Caînicul de mine!
<^ut
!
.

(«ingur,
.

privind

lung

portretul (de o
1

Iul.)

la

ce-am agîunsl

dat

oeresce

silice, dominat de o halucinarc)
.

O!
.

DumnCC^J^ulc
Ia

CCam

VC-

.

O! Dumnecjgule!
!
. .
.

.

ochii portretului sunt plinî
portret)

de lacrimî sogieî mele

(remâne încremenit, privind drept
.

Umbra.

.

plânge

!

.

.

SCENA

XIII.

Hârzobeanu, Tarsia.

— lorgule — A dumneata aî venit Tarsia. — Dar; 'am adus cu mine pe spatarîul Lipicescu. HSrzobeanu. — El Tarsia. — dai voîe se între?
Tarsia.
?
.
.

.

Herzobeanu.

(tresrind)

!

.

.

?

.

.

parte)

1

îî

(Hirzobeanu

tace.)

Tarsia.

(cu rugminte)
.

gduina
Iul
. .
.

ce 'ml-aî dat

Lenta
. .

ad'î aminte de fSoarta noastr 'î în manile hotrît sg se mrite cu densul
lorgule,
. .
.
.

.

Priimetc'l
te

sg vie

sg'î

sfirute

mâna
. .

.

.

.

lorgule

.

.

.

rog

HârZObeanU.
Tarsia.
ufa din fund
fi

— Ah
semn


1

!

.

.

fie

.

(te

pune pe can»pe.)

acum vCd

c

mC

îube$lî.

(de.ch.dc

face

lui Lipicescu.)

.

1340

^

BOÎERÎ

I

CIOCOI

SCENA

XIV.

Hârzobeanu, Tarsia, Lipicescu.
L/ipiC6SCll.
(se

apropie sS serute

mâna

lui

Herzobeanu)

Cu-

coane

.

.

(Herzobeanu retrage mâna: Lipicescu se

d

înapoî.)

Spatarîul Lipicescu vine cu greelile luî Fii milostiv i '1 ertaî, cci el îî gata se spele-acele greeli cu dove(^î de cel maî adânc respect i cea
. .

Tarsia.

— lorgule

.

supunere se ve ceare

ertare pentru

.

.

.

maî adânc recunotin. Lipicescu. Aa este, cucoane lorgule Am greit dar' am greit numai din desndejduire Când m'am ve^ut tratarisit ca un cîocoîu, dat afar din casa dumnitale în faga unei adunri întregi de Când am vecjut maî ales pe domnul Radu boîerî alture cu duduca Om sunt i eu, cucoane Me M'au apucat furiea, 'am gîurat se'mî resbun eram orbit de-o patim necunoscut mie «rtai îubeam pe dude patima dragostei pen'atuncî. Cuduca, precum o iubesc 'acum ca un nebun coana Tarsia au avut buntate se ve spuie cât am suferit, i ce sunt gata se fac pentru dumnevoastr, •dac v'aî milostivi cu mine ca se me priimiî earî
1 . .

;

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

în

cas

... se

me

priimiî

ca
. .

.

.

.

ginere,

ca

un
!

fiîu

supus, care
fiîul

toat vieaa

(se scoai indignat) Tu, ginere tu, crezut ... au putut se'î treace prin eil, Vornicul Herzobeanu, boîerîu minte, cîocoîule, de starea 'nteî, m'aî îngîosi pen'a te culege pe tine din gunoiu ca se te rîdic alture cu din gunoîu
.

Hârzobeanu. meu 'aî
!

luî

.

.

.

.

c
!

.

.

.

fiica

mea, pe tine

.

.

V'aî

închipuit amendoî,

i dum-

.

.

BOÎERÎ

î

cîocol

1341

neta, cucoan, i tu, ticlosule, v'aî închipuit aî face-o fapt atât de nelegîuit ? Tarsia lorgule Hârzobeanu. Eu, Vornicul Herzobeanu,

c

eu<

.

.

.

.

socrul

ciocoiului Lipicescu

1

.

.

SCENA XV.
Ceî de'nainte, Princesa (find din dreapta), Viteazoviciy Evghenidis, Vulpe, Trufandachi, Slugricâ
(vin

rin fund, Trufandachi

fi

Slugârici vin InbrcaI ca

la actul I.)

Princesa.

(intrând)

Hârzobeanu.

— Vin,

Ce

este

?
.

pringes

.

.

Veniî,
!

boieri,,
^i

s'aucjiî lucru ne au^it în

ara Moldoviî

.

.

Veniî

videî p^n unde poate sS mearg obrzniciea unuî Cîocoiu Ticlosul acesta, crescut în casa mea, boierit de nr.ine, scos din întuneric la lumin prin mila mea tiî cum 'mî-au pltit binele ce 'î-am fcut ? S'au îngrat din averea mea, s'au încolcit arpele în sînul meu aii abuzat tclharîul de 'ncrederea st!
.

.

.

.

.

.

!

.

.

'mî-au furat isclitura pentru ca s6 fac^ o plastografie, cu gând de-a m2 calici de istov!., r astijî vine, acest nelegîuit vine aî crede, boîerî ? vine i 'ndrSznete s^'mî propuîe ca sS'î vcnd eu fata mea pe suma de 30,000 de galbinî, ce nu'r sunt datorîu! cineM sfâtuete? cine '1 ocrotete ? cine 'î îndreapt pasul pe calea surneieî ?

pânului

sSii,

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

i

.

.

.

.

.

.

dumneeî, cucoana Tarsia A muîere te aî gudurat cu vorbe dulcî pentru ca sC
!

.

.

!

fr

suflet

!

.

mea

locul

mam

mumei

copileî mele,

vitrig este

ca s^'mî

îeî în casa cea ânt6î fapt de Icpecjî copila în manile

i

celuî

maî mîrav cîocoîu

d'intre

toî CTocoiî ?

.

.

Afar

.

1342

BOIERI

I

ciocoi

se eiî amendoî, ochii meî!

procleilor

1

.

.

afar

.

.

.

periî
1

din

resbuna eu

es, ce nu mi'î plti datoriea de 30,000 de galbinî... în ceasul aista Divanul îrnî recunoate dreptul . Peste pugin 'î-oîu vinde tot la mezat ... i chiar pe tine te-oîu vinde.
(obraznio
. .

— Pe mine m'alungî? Herzobeanu. — Afar, Nu pen' Lipicescu. —
Tarsia.
!

(amenintoare)

'mî-oiii

(ese.)

cîocoîule.

Herzobeanu
Princesa.
Ia densul.

— — Georges,

(ridicând un scaun)

Ticlosule nu te coborî cu mâniea pSn'
1

Toi.
gule ...

(voind se aline pe Herzobeanu)

CuCOane

.

.

.

lor-

SCENA
Ceî de'nainte,

XVI.
(viind rapide.)

Arbore
. .
.

de

Arbore. i Radu

— Cucoane lorgule
—A
1

te-aîl ras
.

i
ce

te-au aperat cât presidentul.

un viteaz

.

divanitiî Eaca vine
! . .

Lipicescu.
Cîocoîul.

boîeriule ... se 'i

art eu acum

SCENA
Cei denainte,

XVII.
boieri divaniti.
pricina
. .

Neamu,

Neamu.
s'au

Cucoane lorgule, cutat chiar acum la Divan
.

dumnitale

Triî boîerî diva.
.

niti au fost pentru, i triî contra Remâne acum ca eu, presidentul, se fac a atîrna cumpna dreptii de-o parte saîi de alta Datoriea mea este se 'î
.
. .
.

. .

boIerî

i

cÎocoî

1343

adresarisesc

Eat

sinetul
? (se

(arat o hârtio o de pe urm întrebare de 30,000 de galbinî ... A dumnitale 'î
.
.

.

isclitura

apropie de Herzobeanu.)

(Herzsbeanu, în

faa

scencT, tea hârtiea

i

o ecsamin.)

(înceo Fie a ta sau ba ... eu sAnt hotrît st 'mî rgsbun i se daîi dreptate luî Lipicescu place se spargi case ? . îî oîij sS te-aduc la sap de lemn. (tare) dumnitale 'î isclitura? (privind ia Neamu cu dispre) mCa HârZObeanU. dar' gîur pe Dumnezeu ca sînetu'î fal Prin urmare majoritatea Divanului declar în contiin : dumnealui Vornicul lorgu Herzobeanu este datorîu spatarîuluî Nastasaki Lipicescu cu suma de 30,000 de galbinî, pentru care dumnealui Vornicul va fi împlinit pen în 24 de ceasuri.
.

Neamu.
.

.

A

!

.

.

A

A

!

.

.

Neamu —

.

.

.

c

Toi.

(consternaii

O

1

Lipicescu.

(triumftor)
(abitut

A

I

M^rZObeanU.
partc)

scap

Hârtiea din
l
. .

Dumne^Sii mS pedepsete

mân i 4ice trist, !n Asta 'î coala de
.
.

hârtie
scrie
el,

alb ce-am dat-o scorpiei ceî de Tarsi ca s6 pe densa poronca de arestuire a luî Radu srmanul, au fost aprtorîul meu (remâne adâncit pe
1

gânduri,

i

cade pe canape.)
(culegând hârtiea de jos o

Arbore.
figura lui te

ecsamin

to

zare

;

de o

dat

lumineaz.)

Lipicescu.
coane lorgule
s5 vil la
loc ...
.


. .

Ce vSd ?
(voind »i ea.)

Când
la

te-a trage

S2 ne videm cu bine, cufoamea la pmcnt,
.
.

poman

Arbore.

cîocoîul Lipicescu

.

(cu voce tare)

Staî, boîerî
. .
.

.

.

.

maî staî pe

A

l

cucoane tefane

!

.

1344

"

BOIERI

I

ciocoi

SCENA

XVIII.

Ceî de*nainte, Stâlpeanu,

Radu.

Stâlpeanu. Ce 'i ? Arbore. Etî Ministru

!

.

.

poroncete

slujitorilor

se

pzaSC
?
. .

uile

.

.

.

(irergend la
.

tOriî

aea4

la

Venii u) Staî

aici

.

.

cole

.

.

.

ua din fund) Undc'S sluji(aduce ia ua din fund doî subcomisari i 'î i SC nu lsaî eas nici

s

dracul.

apucat, Arbure ? i aducendu'l în faga luî Lipîcescu) Radule, pune-te cole 'n faga ciocoiului ca un stejar în faga unui putregii ... i, dac s'a mica din loc, se mi'l trânteti c'un pumn în genunchi. Toi. Dar' ce 'î ? Arbore. prins houl în capcana luî ... Lîopcîofleandur Cîocorofleacule facî plas(ctr Neamu> tografii ca se caliceti pe stpânu-tSd ? gîupâne presidentule al Divanului domnesc, daî mâna cu plastografii ca se apei în cumpna dreptii
. .

Stâlpeanu. Dar' ce te-aii (luând pe Radu de mân Arbore.

— Am
.

A

1

.

.

A

!

1

.

.

.

.

A

1

Neamu. — (mândru)

I

Arbore. vi s'or trece co'aî cre<^ut voî criile aa ghîogorea, ca 'n satul luî Cremine ? doar' n'au perit toi cânii de paz din sat doar*
1

Ce

?

c

Dac

.

.

n'aii

murit

anc Arbure rcjeul

Stâlpeanu.
grafiea?

— Bine,

uncheule

.

.

.

unde

plasto-

Arbore.
! . .

(artând hârtiea)

Privete, cucoane tefane
.
. .

.

.

privii cu toii, boîerî, cole în zare hârtiea ast afuacum cetii risit Care 'î data hârtiei? 1848! data sinetului: 1846: apoi cum s'au putut scrie un sînet la 1846, pe-o hârtie care-au eit din fabric la
.

1848, cu doî anî maî în

urm?

!

, .

BOÎERÎ

I

ciocoi

1345

Vaî de mine sunt perdut (tremur.> Lipicescu. Ean videî nelegiuitul Arbore. 'L-au apucat

!

.

.

1

I

.

.

tremurul

punei mâna a» comisari) Comisarî pe ticlosul ist de plastograf, i la Criminali (cade în genunchi) Ertare, boîerî, ertare Lipicescu.

— — Fie-vS mil Stâlpeanu. — La Criminal Neamu) Cât Stâlpeanu. —
Stâlpeanu.
. .
.

luî

Cain

1

.

.

1

.

1

(Comisarii apuc pe Lipicescu,
(lui

i

'I

trag afar.)

pentru dumneta, domnule Neamu, din minutul acesta nu maî eti president Divanului domnesc, pe care '1-aî desonorat! Oîu protesta la consul i la Paal (eso

Neamu.

Stâlpeanu.

— Ha
!
.

1

.

.

apropo de Paa.
.
. .

Domnilor

Viteazovicî i Evghenidis Eat jalba ce-aî dat Paii în contra Guvernuluî, dup ce-aî cc^ut de la putere Eat*o Vg invit ca sS faceî o primblare
. .

.

.

pe

moiile dumnevoastre. Viteazovicî. Asta 'i un abuz
la

— — Sfenta dreptate-au eit Princesa. — Ba 'nc
.
.

Evghenidis. Katahrisisl (ese.) Vulpe. Samavolnicie l (ese) Trufandachi. Adikie ! (e.e.) Arbore. Haîtl S'au curit copacul de omid.
în

— —

1

(esc.)

.

und
nu

pentru toî pentru toî .
i

I

.

.

Vivat

I

.

.

Atep-

tai

!

.

.

(merge fn apartamentul din stânga

aduce de mAn& pe Elena.)

SCENA
Princesa.
kadu)

XIX.

Ceî de'naznte, Princesa, Elena.
(«puci de iiiAd& Leno, i tu, Radule veniî de 'ngenuncheî înaintea printeluf vostru ca sS binecuvinteze cununiea voastr
. .

.

pe

.

.

.

67418.

III.

^a

134:6

BOÎERÎ

I

CIOCOI

Radu i Ah ttu
!

EilCTlSL,
.

(cad

Jn genunchi d'inaintea

luî

Herzobeanu)

.

.

HârZObeanU. —
cneî
?
.
.

r-

(ndicându'I

i

stnngendu'î în brage)

Copiîî

Princesa.
rata

— Bravo scris Stâlpeanu. — Eî,
noble
? 'î

!

.

.

aa

în inimi,

frate

cci adevenu pe pergamente. Arbure, nu tragi un chiot
se cuvine,
. ,
.

de bucurie

Arbore.
inneac
plânsul)
. . .

(uimit)

Ba
.
,

trag
.

(cearc

se trage

un

chiot,

dar'

M

I

.

.

.

i

.

i

.

.

Nu

pot,

c'mî st un nod
!
.

în gât

Me 'nneac
i
arunc
în

lacrimile

de bucurie
Radu
se

.

(Stâlpeanu

princesa se apropie de Herzobeanu,

arunca în braele

luî Stâlpeanu. Elena se

braele

princeseî.)

(Cortina cade.)

Oniversity of Toronto

Library

DO NOT REMOVE
THE CÂRD

FROM
THIS

POCKET
Acme
IJnticr

Library Cârd Pocket Pat. "Rvt. loda f •.•**

Made by LIBRARY BURE AU

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful