You are on page 1of 51

Introducere

O economie modernă nu poate funcţiona în condiţii de eficienţă fără un sistem bancar coerent şi stabil, rolul şi funcţiile băncilor amplificându-se continuu, în condiţiile globalizării economiei mondiale. În economia de piaţă, operaţiunile de încasări şi plăţi reprezintă un ciclu vital al desfăşurării activităţii economice realizându-se în cea mai mare parte fără numerar. Ceea ce uneşte toate domeniile economiei sunt relaţiile de încasări şi plăţi, relaţiile ce iau naştere între agenţii economici, între aceştia şi bănci. Tema acestei lucrări se referă la sistemul naţional de plăţi al României, în speţă la decontările fără numerar şi posibilităţile de accelerare ale acestora. Circulaţia bănească şi decontările fără numerar reprezintă o modalitate care înlătură riscurile operării cu numerar în stingerea obligaţiilor ce se nasc în procesul dezvoltării unei economii naţionale; de asemenea se dezvoltă astăzi în condiţiile unei economii concurenţiale care are ca obiectiv principal satisfacerea intereselor si nevoilor fiecărui client, iar urmare dezvoltarea eficientă a oricărei bănci. Ţinând seama de caracteristicile esenţiale ale decontărilor fără numerar, natura lor dublă, determinată de un flux de înregistrări în conturi şi un flux de mesaje între părţi diferenţa de timp între momentul iniţierii şi cel al finalizării decontărilor, posibilităţile de perfecţionare sunt legate de alegerea adecvată a instrumentelor şi formelor de decontare, transmiterea documentelor, modalităţile de implicare a intermediarilor în realizarea decontărilor. În România, după 1989, BNR şi alte societăţi bancare au introdus instrumente de decontări fără numerar adaptate atât standardelor internaţionale cât şi stadiului actual de dezvoltare a sistemului nostru de plăţi. Astfel, a început o campanie de revoluţionare continuă a sistemului naţional de plăţi. În cadrul prezentului studiu structurat pe doua capitole, am analizat aspectele principale privind problemele care apar în derularea operaţiunilor de plăţi şi posibilităţile de perfecţionare a decontărilor fără numerar precum şi cadrul normativ în sistemul naţional de plăţi. Capitolul întâi cuprinde o prezentare generală a instrumentelor de plată: Ordinul de plată, Cecul, Cambia şi Biletul la ordin.

1

Capitolul al doilea al acestei lucrări este o viziune de ansamblu a sistemului naţional de plăţi şi cuprinde aspecte privind: Compensarea multilaterală a plăţilor interbancare fără numerar, cele mai importante Subsisteme de transfer interbancar şi de decontare; am dezbătut de asemenea Sistemul electronic de plăţi şi componentele principale ale acestuia: sistemul de decontare pe bază brută în timp real a plăţilor de mare valoare, denumit RTGS, sistemul electronic de compensare a plăţilor de mică valoare, denumit ACH, sistemul de decontare şi înregistrare a titlurilor de stat şi sistemul de recuperare în caz de dezastre. Ultimul capitol cuprinde o prezentare generală a sistemului TARGET, sistemul de decontări fără numerar pe euro utilizat atât între ţările din Uniunea Europeană cât şi între acestea şi ţările din afara Comunităţii. Pentru realizarea acestei lucrări am consultat un material bibliografic alcătuit din lucrări de specialitate, precum şi legislaţia existentă în acest domeniu.

2

CAPITOLUL I INSTRUMENTE DE PLATĂ
Prin instrument de plată se înţelege documentul pe baza căruia se realizează transmiterea de sume dintr-un cont în altul1. Aceste instrumente de decontare în economia ţării noastre se împart în două mari categorii: - instrumente emise din iniţiativa plătitorului; - instrumente emise din iniţiativa beneficiarului sumei. Din punct de vedere al caracteristicilor legale, orice instrucţiune de transfer de fonduri face parte dintr-una din următoarele două categorii: ordin de transfer credit sau ordin de transfer debit. În cazul ordinelor de transfer debit (instrucţiuni gira - ordinul de plată) plătitorul este cel care instructează un intermediar să transfere fonduri către beneficiar. Sper deosebire de transfer credit, în cazul ordinelor de transfer debit (cecul) decontarea este solicitată de către beneficiar. Din punct de vedere al tehnologiei implicate, transferurile de fonduri pot fi clasificate fie după modul în care sunt prezentate instrucţiunile de plată – pe suport hârtie sau fără suport hârtie – fie după canalele de transmisie ale acestora – manual, telefonic, telex, electronic sau prin alte forme de telecomunicaţii.

1.1 ORDINUL DE PLATĂ 1.1.1 Concept. Caracteristici. Conţinut Ordinul de plată constituie modalitatea cea mai simplă de realizare a unei plăţi, respectiv încasări. Ca modalitate de decontare, el este cel mai apropiat de ceea ce se numeşte – în limbaj comun – plată, întrucât esenţa unui OP constă în transmiterea unei sume de bani de la persoana care datorează acea sumă, în favoarea unei alte persoane care este titulara creanţei respective. Ordinul de plată este o dispoziţie necondiţionată, dată de către o persoană (denumită ordonator) unei societăţi bancare receptoare de a plăti o sumă determinată în

1

Ionescu Lucian, Băncile şi operaţiunile bancare, Ed. Economică, Bucureşti, 1999.

3

favoarea altei persoane (denumită beneficiar) în vederea stingerii unei obligaţii băneşti provenind dintr-o relaţie directă existentă între ordonator şi beneficiar2. Aşa cum reiese din definiţie şi din practica utilizării sale, ordinul de plată se caracterizează prin:  relaţia de plată este declanşată ca urmare a unei obligaţii asumate sau datorii preexistente, ce urmează a se stinge o dată cu onorarea OP;  operaţiunea este pornită din iniţiativa plătitorului (ordonatorului);  provizionul (depozitul) bancar este absolut obligatoriu în cazul OP. aceasta presupune obligaţia ordonatorului ca o dată cu emiterea OP să creeze băncii şi sursa de fonduri necesare, fie prin blocarea sumei respective din contul său bancar, fie prin depunerea ei în numerar, fie prin credit bancar acordat de bancă in acest scop în contul ordonatorului. Din punct de vedere al modalităţilor de încasare (determinat de instrucţiunile ordonatorului) OP poate fi3: - simplu, încasarea sa nefiind condiţionată de prezentarea vreunui document sau explicaţie cu privire la scopul plăţii. Acest tip de OP se aseamănă cu cecul; - documentar, încasarea sa fiind determinată de obligaţia beneficiarului de a prezenta anumite documente (facturi, dovada plăţii unor chirii, a unor speze de transport, etc.) indicate de ordonator în OP. O astfel de dispoziţie este considerată ordin de plată numai dacă: a. societatea bancară receptoare dispune de fondurile reprezentate prin respectiva sumă de bani, fie prin debitarea unui cont al emitentului, fie prin încasarea acesteia de la emitent b. nu prevede că plata trebuie să fie făcută la cererea beneficiarului. Orice dispoziţie necondiţionată dată unei instituţii de credit de a plăti o anumită sumă de bani, unui beneficiar, este ordin de plată dacă conţine următoarele menţiuni obligatorii:  ordinul necondiţionat de a plăti o anumită sumă de bani;  numele sau denumirea beneficiarului şi, după caz, numărul contului acestuia deschis la societatea bancară destinatară;

2 3

Beju Daniela, Mecanisme monetare şi instituţii bancare, Ed. Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2004. Trenca Ioan, Metode şi tehnici bancare, Ed. Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca 2003, pag. 162.

4

 numele sau denumirea plătitorului, numărul contului acestuia deschis la instituţia de credit iniţiatoare;  denumirea instituţiei de credit iniţiatoare: instituţia de credit iniţiatoare este prima instituţie de credit care emite OP în cadrul unui transfer-credit;  denumirea instituţiei de credit receptoare : instituţia de credit receptoare este instituţia de credit care recepţionează un OP în vederea executării acestuia, inclusiv societatea bancară destinatară;  elementul sau elementele care să permită autentificarea emitentului de către instituţia de credit iniţiatoare 1.1.2 Părţile implicare Părţile implicate în derularea unui OP, de regulă, sunt4:  ordonatorul, cel care iniţiază operaţiunea. El este cel care plăteşte, stabileşte condiţiile plăţii, constituie provizionul bancar în vederea plăţii; poate revoca în orice clipă plata până în momentul efectuării ei. Plătitorul poate fi un client al societăţii bancare iniţiatoare sau societatea bancară iniţiatoare;  beneficiarul este cel în favoarea căruia se face plata;  băncile care intervin în derularea operaţiunii au simplul rol de prestatoare de servicii. Aceste bănci în practică sunt denumite: banca ordonatoare, cea la care ordonatorul dă dispoziţie privind efectuarea plăţii prin OP şi la care constituie depozitul, şi banca plătitoare, cea la ghişeele căreia se achită suma beneficiarului plăţii. 1.1.3 Operaţiuni la care este supus ordinul de plată Transferul-credit presupune o serie de operaţiuni care încep prin emiterea de către plătitor a unui OP dat unei societăţi bancare de a pune la dispoziţia unui beneficiar o anumită sumă de bani şi care se finalizează prin acceptarea respectivului OP de către societatea bancară destinatară5. Emitentul este persoana care emite un OP pe cont propriu. Recepţia este procedura prin care o instituţie de credit recunoaşte că a primit spre autentificare, acceptare şi executare un OP.
4 5

Beju Daniela, Mecanisme monetare şi instituţii bancare, Ed. Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2004. Trenca Ioan, op. cit., pag. 164-165.

5

Un emitent este obligat să plătească instituţiei de credit receptoare pentru OP emis atunci când instituţia de credit receptoare îl acceptă. dacă nu foloseşte fondurile. sau  în momentul în care instituţia de credit emiţătoare creditează un cont al instituţiei de credit receptoare deschis la ea şi aceasta din urmă foloseşte fondurile desemnate de suma respectivă sau. se consideră efectuată pe riscul emitentului. sau  în momentul în care decontarea finală este făcută în favoarea instituţiei de credit.Acceptarea este procedura prin care o instituţie de credit recunoaşte ca valabil un OP recepţionat. în ziua bancară următoare zilei în care fondurile au fost făcute disponibile şi instituţia de credit receptoare cunoaşte acest lucru. dar această plată nu se face până la începutul perioadei de executare a respectivului OP. în ziua bancară următoare zilei în care fondurile au fost făcute disponibile şi instituţia de credit receptoare cunoaşte acest lucru  în momentul în care instituţia de credit emiţătoare creditează contul instituţiei de credit receptoare deschis la o altă instituţie de credit şi aceasta foloseşte fondurile respective sau. dacă nu foloseşte fondurile. Obligaţiile emitentului Un emitent este obligat printr-un OP numai dacă acesta a fost emis de el sau de către o altă persoană care are mandatul de a-l reprezenta şi termenii în care s-a făcut recepţia la instituţia de credit receptoare. În cazul în care plata se face înaintea perioadei de executare a OP. în cazul în care acesta are un cont deschis la instituţia de credit receptoare. Executarea este o procedură de emitere de către o instituţie de credit emiţătoare a unui OP cu scopul de a pune în aplicare un OP acceptat anterior. obligându-se să execute serviciul de a transfera fondurile băneşti la termenele şi în condiţiile dispuse de emitent prin OP. sau  în momentul în care decontarea finală este făcută prin creditarea contului instituţiei de credit receptoare deschis la Banca Naţională a României. în vederea executării. Plata obligaţiei emitentului faţă de instituţia de credit receptoare este făcută:  în momentul în care s-a făcut debitarea contului emitentului. 6 . Autentificarea este procedura prin care instituţia de credit receptoare determină dacă ordinul de plată a fost emis de persoana indicată în calitate de emitent.

Casa Cărţii de Ştiinţă.  în momentul în care procedează la executare. dacă acesta poate fi identificat. instituţia de credit receptoare îl va înştiinţa pe emitent. în intervalul de timp prevăzut. 6 Beju Daniela. Dacă un OP nu poate fi executat deoarece nu conţine menţiunile obligatorii sau datorită insuficienţei ori inconsecvenţei datelor pe care le conţine. O instituţie de credit receptoare care nu acceptă un OP este obligată să facă o comunicare cu privire la neexecutarea acestuia. în intervalul de timp prevăzut. alta decât instituţia de credit destinatară O instituţie de credit receptoare care acceptă un OP este obligată să-l execute. Cluj-Napoca. Obligaţiile instituţiei de credit receptoare. alta decât instituţia de credit destinatară Se consideră că o instituţie de credit receptoare a acceptat OP emis de către emitent6:  la recepţionarea sa de la emitent. 2004.Acceptarea sau refuzul unui OP de către instituţia de credit receptoare. ca plată pentru OP respectiv. în cazul în care între emitent şi instituţia de credit destinatară există un acord în acest sens. Mecanisme monetare şi instituţii bancare. Dacă o instituţie de credit receptoare decide că nu este posibil să execute un OP dat de un emitent sau că executarea unui OP dat de un emitent ar determina costuri excesive ori întârzieri în finalizarea transferului-credit.  în momentul în care l-a înştiinţat pe emitent privind acceptarea. respectiva instituţie de credit receptoare trebuie să aducă acest fapt la cunoştinţa emitentului înainte de încheierea perioadei de executare şi să-i solicite instrucţiuni suplimentare. nu mai târziu de ziua bancară următoare ultimei zile a perioadei de executare. Ed.  în momentul în care a debitat un cont al emitentului deschis la ea.  în momentul în care l-a înştiinţat pe emitent privind acceptarea. Acceptarea sau refuzul unui OP de către instituţia de credit destinatară Momentul acceptării unui OP de către o instituţie de credit destinatară este:  la recepţia sa de la emitent. în cazul în care între emitent şi instituţia de credit receptoare există un acord în acest sens. 7 .

dă ordin necondiţionat acestei bănci. la o anumită dată sau la prezentare. O instituţie de credit destinatară care nu acceptă un OP este obligată să facă o comunicare cu privire la refuzul acestuia cel târziu în ziua bancară următoare ultimei zile a perioadei de executare.2 CECUL Cecul este un instrument de plată utilizat de titularii de conturi bancare cu disponibil corespunzător în aceste conturi. instituţia de credit destinatară îl va înştiinţa pe emitent. 1.. ori să le folosească în concordanţă cu menţiunile conţinute de OP şi cu relaţiile contractuale existente între ea şi beneficiar. sau  în momentul în care instituţia de credit destinatară a folosit fondurile pentru acoperirea unei noi datorii a beneficiarului faţă de ea însăşi sau le-a folosit în conformitate cu hotărârea unei instanţe judecătoreşti sau a unei alte autorităţi competente.  în momentul în care a comunicat beneficiarului că are dreptul să retragă sau să utilizeze fondurile provenite în urma acceptării respectivului OP. Disponibilul este creat printr-un depozit bancar. operaţional. fondurile băneşti la dispoziţia acestuia. numit trăgător.  în momentul în care a creditat contul beneficiarului sau a pus. din operaţiuni de încasări sau prin acordarea unui credit bancar. op. pag. 8 . în momentul în care a debitat un cont al emitentului deschis la ea ca plată pentru OP respectiv. cel mai sintetic concept este următorul: cecul reprezintă un înscris prin care titularul unui cont deschis la o bancă. însă din punct de vedere practic. Dacă un OP nu poate fi executat deoarece nu conţine menţiunile obligatorii sau datorită inconsecvenţei datelor pe care le conţine. este obligată să pună fondurile la dispoziţia beneficiarului în ziua acceptării sau cel mai târziu în ziua următoare. în alt mod. Teoria bancară a atribuit cecului mai multe accepţiuni. Obligaţiile instituţiei de credit destinatare Instituţia de credit destinatară. după acceptarea unui OP. cit. 111. în intervalul de timp prevăzut. denumită tras să achite din contul său. suma înscrisă pe cec unei terţe persoane sau însuşi trăgătorului aflat în calitatea de beneficiar al sumei7. 7 Ioan Trenca. dacă acesta poate fi identificat.

3. locul de plată (indicarea adresei exacte) adică locul unde se află banca plătitoare pentru ca înscrisul să fie trimis direct sau prin băncile corespondente în locul respectiv. 96.  calitatea de tras – cecul nu poate fi tras decât asupra unei singure bănci.1 Elementele cecului Emiterea unui cec este supusă unor condiţii de fond şi de formă.2. denumirea de cec trecută în însuşi textul titlului şi exprimată în limba folosită pentru redactarea acestui titlu. Condiţiile de fond sunt:  capacitatea trăgătorului – angajamentul de garantare care şi-l ia trăgătorul atunci când pune în circulaţie un cec şi implică faptul ca acesta să aibă capacitatea de a contracta o obligaţie conformă principiilor dreptului comun. deoarece băncile sunt cele care vând carnetele de cecuri clienţilor care au cont deschis la ele . pag.de regulă. • cecul înlocuieşte bancnota îndeplinind funcţiile monetare ale acesteia de mijloc de circulaţie şi de plată. • cecul se foloseşte în procesul de rambursare a creditului. Condiţiile de formă se referă la menţiuni obligatorii. Cecul cuprinde următoarele elemente (menţiuni obligatorii)9: 1. numele băncii trase este preimprimat pe titlu. deci serveşte unei operaţii propriu-zise de creditare. 2. numele trasului. atunci când creditul acordat se utilizează ulterior pentru efectuarea unor plăţi pe bază de cec. • cecul a apărut şi s-a dezvoltat odată cu apariţia şi dezvoltarea sistemului bancar. Calitatea sa de titlu de credit are la bază următoarele considerente8: • emiterea cecului precede operaţia de acordare a creditului.Cecul este atât instrument de credit cât şi instrument de plată. cit. 196. 1. 8 9 Teodor Roşca. op. adică al băncii la care trăgătorul are deschis cont. 4.. menţiuni facultative şi prohibitive. 9 . îndeosebi cu apariţia şi dezvoltarea bancnotelor. ordinul necondiţionat de a plată a sumei de bani înscrisă pe cec. pag. cit.. op. Beju Daniela.

în intervalul de timp dintre emitere şi prezentare. fără ca acesta sa dispună de fondurile necesare la tras în momentul emiterii cecului. 99. în momentul emiterii instrumentului. utilizarea cecului a luat o mare dezvoltare determinată. cit. iar acesta poate plăti cu aceste file 10 11 Nicolae Hoanţă. data şi a locul emiterii – se impun precizări clare privind ziua. al beneficiarului. disponibile. În această categorie sunt incluse majoritatea cecurilor personale (banca eliberează un carnet de cec în alb titularului contului.2 Tipuri de cecuri În ultimele decenii. Menţiuni prohibitive – de exemplu. care să-i facă posibilă trasului efectuarea plăţii. Bucureşti. de supleţea remarcabilă în folosirea lui. menţiunea pe cec a acceptării de către tras. 2001. dacă. pag. printre altele.5. spre deosebire de efectele de comerţ. 6. op. pag. Menţiunile facultative se referă la faptul că. el poate fi emis la purtător. cecul nu trebuie să poarte în mod necesar numele beneficiarului. el putând fi totuşi onorat de tras la prezentare. strict desemnate de către emitent. cecul poate fi: • Cecul nominativ – se plăteşte unei anumite persoane. Bani şi Bănci. Economică. ceea c scuteşte deţinătorul cecului de a redacta protestul sau a intenta acţiune de regres a posesorului împotriva garanţilor în cazul neplăţii la scadenţă de către tras. cecul poate să conţină o clauză „înapoi fără cheltuieli”. cecurile putând fi clasificate astfel11: Din punct de vedere al persoanei cǎtre care este plǎtibil. atrage sancţiuni civile şi penale. a unei scutiri de garanţie pentru trăgător sau menţiunea termenului de plată10.2. forme impuse de viaţa practică comercială. stipularea dobânzii. Acest fapt nu duce însă la nulitatea cecului. Ed. Emiterea unui cec de către un trăgător. trăgătorul procură fondurile necesare pentru acoperirea acestui cec. 1. 10 . Beju Daniela. 99. semnătura celui care emite cecul (trăgătorul). Trăgătorul poate emite un cec numai în condiţiile existenţei prealabile la tras a unor fonduri proprii.. Lipsa denumirii de cec atrage nulitatea instrumentului de plată. caracteristica sa constând în special în formele variate ce le poate îmbrăca. luna şi anul emiterii cecului pentru a permite calcularea de către tras a termenului de prezentare la plată.

şi ca o barare specială. cecuri barate. Cecul la purtător se transmite prin simpla remitere a titlului de la un purtător la altul. Dupǎ modul de încasare cecul poate fi de mai multe feluri şi anume: • Cecul nebarat (simplu. Cecul cu barare generală se plăteşte în cont unei bănci sau unui client al ei. Una dintre cele două barări speciale trebuie să fie destinată 11 . • Cecul la purtător – în momentul emiterii nu indică expres beneficiarul sau poartă menţiunea „la purtător”. poate fi plătit numai acestuia şi nu poate fi transmis prin gir. fără nici un fel de restricţii. iar acesta are dreptul să îl transmită prin girare sau andosare. acesta fiind cel mai des folosit. • Cecul la ordin – are indicat numele beneficiarului pe titlu. când între cele două linii este înscrisă denumirea unei societăţi bancare. emise de bănci la solicitarea expresă a unui client pentru a fi plătibile în favoarea unui beneficiar strict desemnat de către ordonator. fie purtătorului instrumentului. de casă sau alb) – este achitat de bancă în numerar. Un cec poate fi barat special numai de două ori. conform înţelegerilor care au avut loc între semnatarii cecului. • Cecul barat – trăgătorul sau posesorul unui cec poate face o barare prin înscrierea a două linii paralele (verticale sau oblice) oriunde pe faţa cecului. fără a mai fi necesară intervenţia trăgătorului.de cec diverşi prestatori sau furnizori). ci numai prin recurgerea la forme de cedare de creanţe. la dorinţa beneficiarului sau în alb. Cecul în alb este un instrument de plată care cuprinde numai semnătura trăgătorului. Bararea cecului poate fi făcută în două feluri: ca o barare generală. iar menţiunile care lipsesc trebuie să fie completate atunci când posesorul prezintă cecul la plată. Primitorii cecului în alb ca şi oricare dintre posesorii succesivi ai acestuia au dreptul de a completa instrumentul respectiv cu menţiunile cerute de art. Acest cec va fi plătibil fie persoanei desemnate ca beneficiar. când între cele două lunii nu se indică nimic ori se face menţiunea „societate bancară” sau alt termen echivalent. Este obligatoriu ca cecul în alb să aibă completat numele ultimului posesor în momentul plăţii.1 din Legea asupra cecului. faţă de cecul cu barare specială care se poate plăti numai băncii a cărei denumire este trecută între cele două linii paralele de pe faţa instrumentului. • Cecul nu la ordin – are menţionat în textul lui numele beneficiarului.

• Cecul certificat – este cecul pe care o societate bancară aflată în poziţie de tras confirmă. Visa. pe baza unor convenţii anume încheiate în acest scop. pag 113. este plătibil la toate adresele indicate de emitent în termen determinat sau pe perioade nedeterminat. 12 . înainte de a-l da la plată sau de unul dintre posesorii ulteriori. op. se exprimă într-o monedă străină şi serveşte la plăţi în străinătate – de aceea se mai numeşte şi deviză. Prin această operaţiune. precum: American Express Banking. cit. Băncile comerciale onorează cecuri de călătorie în valută emise de bănci externe recunoscute. va prezenta cecul respectiv la încasare prin compensare. op. de persoane juridice cât şi de societăţile bancare care dispun de o variantă specifică numită cec circular12. respectiv valutele agreate şi menţionate în lista oficială a cursurilor pieţei valutare comunicată de BNR. membră a casei de compensaţii. • Cecul de călătorie – se eliberează. 110.. Prin certificare. existenţa fondurilor necesare efectuării plăţii ordonate prin respectivul instrument de plată. În acest scop. membră a acestei instituţii. suma corespunzătoare se blochează în contul trăgătorului până la expirarea termenului de prezentare a cecului. beneficiari ai cecului. în sumă fixă şi este destinat celor care călătoresc în străinătate. cit. societatea bancară desemnată prin prima barare specială va redacta o nouă barare în care va scrie formula „pentru încasare prin”. Mastercard..13 12 13 Trenca Ioan. Certificarea poate fi cerută băncii de către trăgătorul emitent. contra cost. Băncile comerciale româneşti nu acceptă la încasare cecuri exprimate în alte valute decât cele folosite în mod curent de bancă. Societatea bancară menţionată prin cea de-a doua barare specială. pag. înaintea remiterii cecului către beneficiar. urmată de denumirea societăţii bancare membră a casei de compensaţii. Această dispoziţie permite prezentarea la compensare a unui cec cu barare specială de către o societate bancară neafiliată la o casă de compensaţii prin intermediul unei alte societăţi bancare. Acest instrument de plată este folosit în egală măsură de persoane fizice. Trenca Ioan. Acest tip de ce a fost creat în scopul eliminării riscurilor pe care le generează libera circulaţie a cecurilor ordinare.încasării prin intermediul unei case de compensaţii. nu se obligă în mod direct. însă are obligaţia ca în caz de neplată să despăgubească posesorul care a suferit o daună din acest motiv. Thomas Cook. trasul (banca).

13 . Acestuia i se poate efectua plata la oricare dintre locurile indicate pe instrument de către banca emitentă. Cecul în alb este un instrument de plată care cuprinde numai semnătura trăgătorului.3. specimenul semnăturii sale. Dacǎ într-un cec suma de platǎ este scrisǎ în litere şi în cifre. În funcţie de părţile angajate în derularea plăţilor: • Cecul personal.Băncile din majoritatea ţărilor europene au iniţiat un cec uniform numit Eurocec.1 Emiterea cecului Părţile implicate în emiterea unui cec sunt:  Trăgătorul este persoana care emite (scrie) cecul fiind titularul unui cont bancar care va fi debitat când cecul va fi plătit. În România pot fi utilizate următoarele categorii de cecuri: cecul obişnuit. Acest tip de cec este mai puţin folosit în ultima vreme datorită progresului înregistrat în efectuarea electronică a decontărilor intra şi inter bancare. • Cecul circular (bancar) – este un titlu de credit la ordin. Este obligatoriu ca cecul in alb să aibă completat numele ultimului posesor în momentul plăţii. orice trăgător trebuie să depună. suma de platǎ este cea scrisǎ în litere. Pentru a putea trage cecuri. Sursa de fonduri prin care banca emitentă efectuează plata o constituie disponibilul în prealabil constituit de beneficiarul cecului circular. Semnǎtura unui cec trebuie sǎ cuprindǎ numele şi prenumele sau firma celui care se obligǎ.2. emis de către o societate bancară asupra unităţilor sale bancare sau asupra altei societăţi bancare. Dacǎ suma de platǎ este scrisǎ de mai multe ori. în caz de deosebire. cecul certificat. 1. Titularul acestui cec îl poate folosi atât în interiorul ţării cât şi în străinătate şi este un instrument de plată cu sumă limitată exprimat în valutele ţărilor ale căror instituţii de credit au acceptat să emită astfel de cecuri.3 Operaţii la care este supus cecul 1. cecul circular. suma de platǎ este cea mai micǎ. Menţiunile care lipsesc trebuie să fie completate atunci când posesorul prezintă cecul la plată. Este totuşi valabilǎ semnǎtura în care prenumele este prescurtat sau arǎtat numai prin iniţiale. fie în litere. clientului său. cecul de călătorie şi cecul pentru numerar. în caz de deosebire. la societatea bancară la care are disponibil. cecul barat. fie în cifre.2.

prin care trăgătorul dispune de fondurile pe care le are la o societate bancară trasul. Beneficiarul este cel care va încasa cecul. pag. aceasta obligându-se să-i facă serviciul de casă. Acest fapt nu duce însă la nulitatea cecului. op. cit. să plătească la prezentare o sumă determinată unei terţe persoane sau însuşi trăgătorului emitent aflat în poziţie de beneficiar. în limitele disponibilităţilor proprii. pe care acesta le va putea transforma în cecuri. 14 . excepţie fac cecul de călătorie şi cecul circular. Banca va onora cecul la prezentare numai dacă trăgătorul are suficient disponibil în contul său.. cit. în baza unui disponibil constituit în prealabil la o societate bancară. atrage sancţiuni civile şi penale. cert şi exigibil. Cecul este un instrument de plată. Emiterea unui cec de către trăgător fără ca acesta să dispună de fondurile necesare la tras în momentul emiterii cecului. societatea bancară eliberează clientului său. trăgătorul. Acesta trebuie să fie constituit prealabil emiterii cecului şi de valoare mai mare sau egală cu aceea a cecului. dacă în intervalul de timp dintre emitere şi prezentare trăgătorul procură trasului fondurile necesare pentru acoperirea acestui cec15. iar trasul îl plăteşte14. Disponibilul trăgătorului poate proveni dintr-un depozit bancar. dintr-o deschidere de credit. acesta poate fi un terţ sau însuşi trăgătorul. 14 15 Trenca Ioan. emiterea unui cec în care trăgătorul şi trasul să fie una şi aceeaşi persoană juridică nu este permisă. În acest scop. op. care se află în poziţie de tras. el putând fi totuşi onorat de tras la prezentare.  Trasul este întotdeauna banca unde trăgătorul îşi are deschis contul. pag 73. Beju Daniela. să fie lichid. mai multe formulare necompletate.. Datorită faptului că cecul presupune existenţa unor disponibilităţi ale trăgătorului la o societate bancară aflată în poziţia de tras. dacă are nevoie de numerar. posesorul legitim îl încasează. dă un ordin necondiţionat acesteia. Instrumentul de plată este creat de trăgător care. 90. Cele trei persoane care sunt puse în legătură prin instrumentul de plată fără numerar fac toate operaţiunile legate de acest instrument în nume propriu: trăgătorul emite cecul. din operaţiuni de încasări.

Relaţiile financiar – valutare internaţionale. încasarea. Ed. 1978. Menţiunile privind circulaţia cecului prin gir se fac. pe spatele cecului. aceasta fiind un mijloc specific de transmitere a obligaţiilor constând în acordul de voinţă (contractual) prin care creditorul (numit cedent) transmite în mod voluntar. Cecul fiind indivizibil. 15 . girul parţial este nul. fie că este un cec la purtător. Girul pus pe un cec la purtător face pe girant răspunzător. care va deveni astfel creditor în locul său si care va putea încasa de la debitor creanţa cedată. printr-o declaraţie scrisă şi subscrisă pe instrument odată cu predarea acestuia. pag. Aceste persoane care devin astfel giratari pot să gireze la rândul lor cecuri. 79. posesorul în mâinile căruia a ajuns cecul. avalizarea. Succesiunea neîntreruptă de giruri presupune succesiunea în care fiecare gir este semnat în calitate de girant de către cel care în girul precedent figura ca giratar. dreptul său de creanţă unei alte persoane (numită cesionar). Această garanţie poate fi dată de un terţ. cu titlu oneros sau cu titlu gratuit. refuzul la plată şi protestul cecului Girarea Cecul poate circula schimbându-şi beneficiarul prin operaţia numită andosare sau gir ca şi cambia16. În cazul în care trăgătorul a înscris în textul cecului menţiunea „nu la ordin” cecul este transmisibil doar prin cesiunea de creanţă. toate drepturile e decurg din cecul astfel redactat şi completat. Ştiinţifică şi Enciclopedică. 16 Kiriţescu Costin. Transferul se face în baza unei menţiuni scrise. de regula. pentru întreaga sumă sau numai pentru parte din sumă. iar cealaltă parte giratarului. Dobrescu Emilian. nu este obligat să predea cecul. Girul poate fi făcut în folosul trăgătorului sau al oricui obligat prin instrumentul respectiv.2 Girarea. altul decât trasul.2. Dacă o persoană a pierdut prin orice întâmplare posesiunea unui cec. Cecurile cuprinzând sau nu clauza „la ordin” pot circula prin gir. Girarea este operaţia prin care beneficiarul cecului numit girant transferă altei persoane numită giratar.3. Girul transmite toate drepturile rezultând din cec. Plata unui cec poate fi garantată printr-un aval. noul beneficiar având drepturi depline asupra cecului în cauză. Bucureşti. pentru care posesorul justifică dreptul său. Noul posesor va trebui să facă dovada că are dreptul la posesia cecului.1. deoarece nu se admite ca o parte a creanţei încorporată în el să aparţină girantului. sau de un semnatar. fie că este un cec transmisibil prin gir. ceea ce face ca operaţia să mai poarte denumirea şi de andosare.

pag. pentru toată suma menţionată pe cec sau pentru o parte din ea. se verifică cecul se semnează şi se ştampilează pe faţă. Avalul va putea fi dat printr-o simplă semnătură a avalistului pusă pe faţă cecului. Avalul poate fi dat pe spatele cecului. 16 . Când avalistul plăteşte cecul. se remite la casierie pentru plată. însoţite de borderoul de încasare a cecurilor. el dobândeşte drepturile rezultând din cec împotriva persoanei pentru care a garantat şi împotriva acelora care sunt ţinuţi către acesta din urmă. Dobrescu Emilian. exemplarul 2 se remite la banca beneficiarului. op. este necesară pe lângă semnătura avalistului şi adăugarea uneia din formulele: „pentru aval” sau „pentru garanţie”. (persoană denumită avalizat). Încasarea cecului Prezentarea spre încasare se poate face:  Direct la unitatea bancară trasă pentru încasare:  În numerar – se prezintă cecul referentului la ghişeu. caz în care poate fi încasat numai în cont – posesorul introduce filele de cec la banca sa. al cărui accesoriu este. Borderoul se întocmeşte în trei exemplare. exemplarul 3 se restituie beneficiarului după semnare şi ştampilare. Banca beneficiarului remite cecul cu borderoul însoţitor la tras în vederea încasării contra spezelor de remitere la încasare pe care le percepe de la beneficiar. pentru a nu fi confundat cu girul. se înregistrează în jurnalul de casă.  În cont – se depune cecul la bancă de către posesor însoţit de un borderou de încasare (3 exemplare): exemplarul 1 se reţine la banca trasă. 81. direct sau pe cale de regres. Obligaţiile referentului la ghişeu:   Verificarea autenticităţii cecului. Avalul nu poate fi condiţionat în nici un mod. Îndeplinirea condiţiilor de formă şi de fond.  La unitatea bancară care deserveşte posesorul. se prezintă şefului de serviciu.. garantează obligaţia asumată de una dintre persoanele obligate prin acest cec. cit.Avalul Avalul este o garanţie personală prin care o persoană care dă avalul (denumită avalist). Validitatea avalului presupune ca suport existenţa măcar formală a obligaţiei. nu poate aduce schimbări privind elementele datoriei garantate şi nici nu poate cuprinde clauze incompatibile cu natura sa17. dar în acest caz. 17 Kiriţescu Costin. clientul semnează pe spatele cecului de primire.

seria şi numărul cecului. iar dacă acestea au fost depăşite se verifică dacă au fost sau nu revocate.  Evidenţa cecurilor refuzate la plată se va ţine în cadrul serviciului „Conturi şi viramente” într-un registru păstrat de şeful serviciului care conţine numărul curent. 17 . somaţia de plată. Refuzul cecurilor de plată:  Un cec care nu îndeplineşte condiţiile sau elementele obligatorii va fi restituit beneficiarului. Confruntarea semnăturilor şi amprentelor ştampilelor. 10/1994 al BNR. la Camera de Comerţ şi Industrie şi la BNR – Centrala Incidenţelor de Plăţi. trăgătorul.  Un cec barat care se introduce la compensare la BNR se refuză la plată conform Regulamentului nr. Unităţile băncii primesc cecurile la ghişeu şi le acceptă posesorilor dacă în urma verificării se constată că îndeplinesc condiţiile menţionate mai sus. 49. suma şi motivul refuzului.  18 Pavel Ungureanu. Ed. Înregistrarea protestelor se face: la judecătorii.  Verificarea prezentării la plată a cecurilor în termenele legale. 2001. locul protestului. numele contra căruia s-a făcut protestul. Verificarea existenţei în contul de depozit a sumei necesare pentru plată. pag. numele celui care a avut protestul. Protestul poate fi introdus înaintea expirării termenului legal de prezentare a cecului. beneficiarul şi banca acestuia. Cluj-Napoca. celorlalţi obligaţi. trăgătorului. Executorul judecătoresc constată public refuzul la plată şi încheie actul de protest care conţine: data protestului. contul acestuia. Protest în caz de neplată Posesorul cecului poate exercita dreptul de protest împotriva: giranţilor. Dacia.  Cecurile remise la încasare la banca beneficiarului şi realizate de banca trasă vor fi returnate băncii beneficiarului cu scrisoarea de restituire. Plata se efectuează din conturile de disponibilităţi băneşti sau din creditele trăgătorului în ziua primirii cecului în bancă prin circuitul intern bancar18. Banking – produse şi operaţiuni bancare.  Un cec prezentat la banca trasă de către beneficiar în vederea încasării se refuză la plată de referentul de la ghişeu şi se restituie beneficiarului cu exemplarul numărul 2 al borderoului.

Cecul emis într-o ţară străină şi plătibil în România trebuie să fie prezentat în termen de 30 zile. Ordinul de a nu plăti suma din cec nu are efect decât după expirarea termenului de prezentare. el va putea plăti suma prevăzută pe cec. În cazul neprezentării la plata a cecului în termenele menţionate. plata fiind legală. iar dacă este emis în afara Europei în termen de 70 de zile. cu aprobarea posesorului cecului. Termenele se socotesc din ziua arătată în cec ca dată a emiterii. Orice stipulaţiune contrară se socoteşte nescrisă. posesorul pierde dreptul la regres împotriva giranţilor şi garanţilor (avaliştilor) menţionaţi pe cec. Prezentarea unui cec la o casă de compensaţii echivalează cu o prezentare la plată. Cecul emis şi plătibil în România trebuie să fie prezentat la plată în termen de 8 zile. posesorul cecului care a dresat protestul sau o constatare echivalentă va trebui să notifice acest fapt girantului sau trăgătorului în cele 4 zile lucrătoare care urmează zilei protestului sau zilei prezentării. dacă este plătibil în chiar localitatea unde a fost emis. iar în celelalte cazuri în termen de 15 zile. posesorul are totuşi dreptul de a cere de la tras plata sumei prevăzută în instrument. Termeni de plată Cecul este plătibil la vedere.Unica modalitate de înlocuire a actului de protest o constituie declaraţia de refuz la plată dată de cel împotriva căruia se introduce protestul. dacă pe acest cec a fost redactată clauza „fără cheltuieli”. În cazul expirării termenului prevăzut pentru plata cecului. Astfel. dacă trasul dispune de fondurile necesare. Procedura de încunoştinţare (notificare) privind dresarea unui protest pentru neplata cecului va parcurge drumul invers pe care l-a parcurs instrumentul respectiv. Cecul care are înscrisă ca dată a emiterii sale o dată ulterioară datei prezentării la plată se numeşte cec postdatat. Această declaraţie va trebui dată înăuntrul termenului legal de întocmire a protestului. 18 . În această situaţie. Cecul prezentat la plată înaintea zilei arătate ca dată a emiterii este plătibil în ziua prezentării.

. Lumina Lex. sau obligaţiunea de a face să se plătească la scadenţă suma hotărâtă înfăţişătorului. ordinul (sau mandatul) necondiţionat de a plăti o sumă determinată. Ed. pag 12. luându-şi toate măsurile pentru eliminarea riscurilor care ar putea afecta calitatea portofoliului lor de astfel de titluri. sub semnătură privată. Noua lege asupra cambiei şi biletului la ordin şi Legea asupra cecului. o sumă de bani determinată. Demetrescu Paul şi I.3. fie la ordinul acestuia din urmă21. beneficiarului sau ordinului acestuia.1. 1998. care pune în legătură în procesul creării sale trei persoane: trăgătorul. Economică. op. Cambia cuprinzând obligaţia de a plăti se mai numeşte şi poliţă sau trată”19 1. ordinul trebuie să fie clar şi 19 Ionescu Stelian. 19 . cambia fiind socotită „una dintre cele mai rafinate creaţii ale spiritului juridic”20 Cambia este un titlu de credit. Titlul este creat de trăgător în calitate de creditor care dă ordin debitorului său numit tras să plătească o sumă fixată la o dată determinată în timp. pag. Societăţile bancare fac comerţ cu cambii şi bilete la ordin şi prestează servicii bancare specifice acestei activităţi pentru clienţii lor. într-o anumită monedă – chiar dacă legea nu prevede a anumită formulă.1. fiind şi diferite: „cambia cuprinde sau obligaţiunea de a plăti. lipsa denumirii de cambie atrage nulitatea titlului. 94. fie unui beneficiar.L. 2. pag. Georgescu. denumirea de „cambie” trecută în însuşi textul titlului sau în cuprinsul textului şi exprimată în limba întrebuinţată pentru redactarea acestui titlu. În Codul Comercial Român cele două instrumente sunt privite împreună. 21 Beju Daniela. cit.1 Elementele cambiei Cambia cuprinde următoarele menţiuni obligatorii: 1. trasul şi beneficiarul.1 Cambia Originalitatea şi autonomia dreptului cambial este unanim recunoscută în mediul juridic şi comercial. 20 Radu Economu. 1. Manual practic de drept cambial. Ed.3 CAMBIA ŞI BILETUL LA ORDIN Cambia şi biletul la ordin sunt titluri de credit negociabile şi instrumente de plată care constată obligaţia asumată de către debitor de a plăti la vedere sau la o scadenţă fixată.3. 120.

locul şi data emiterii – data este unică. zi). dacă între suma scrisă în litere şi cea scrisă în cifre nu există concordanţă se va lua în considerare suma scrisă în litere. iar dacă în cambie sunt arătate mai multe locuri de plată. pag. fie a statului român. iar dacă suma de plată este scrisă de mai multe ori suma care se va plăti va fi suma cea mai mică23 3. fie străină. Titlurile de credit: cambia. Bucureşti. locul menţionat lângă numele trasului este considerat locul plăţii. 58/1934: “cambia plătibilă la un anume timp de la vedere trebuie prezentată spre acceptare în termen de un an de la data emisiunii”. fără alterări. nefiind de conceput o cambie „la purtător”26. posesorul o poate prezenta la oricare dintre aceste locuri25. la un anumit termen de la „vedere”24. 146. care trebuie să plătească – nu se admite indicarea alternativă a mai multor traşi. 2 din Legea nr. Editura Lumina Lex. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin.îţi dau ordin ţie – trasul . 4. într-o cambie plătită la vedere sau într-o anumită perioadă de la vedere. pag. scadenţa cambiei – este ziua în care titlul va fi plătit. în acest caz fiind obligatorie înscrierea ratei dobânzii în chiar textul cambiei.precis. numele (denumirea) trasului. 77 Vasile Luha. În cazul în care locul unde a fost emisă cambia nu este specificat. cit. 52 24 Art. aceasta este unică şi poate fi „la vedere”. 26 din Legea nr. ea trebuie indicată în litere sau în litere şi în cifre în mod clar. locul emiterii este indicat prin menţionarea 22 23 Vasile Luha. absenţa datei atrage nulitatea cambiei. lună. 5. 20 . 7. trăgătorul poate stipula că suma va fi producătoare de dobândă. 1997. op. în ceea ce priveşte suma de plată. În poziţia de beneficiar al cambiei se poate afla trăgătorul însuşi în situaţia în care cambia este trasă la ordinul acestuia iar obligaţia cambială decurge astfel: eu – trăgătorul . 25 Art. adică beneficiarul – absenţa numelui beneficiarului provoacă nulitatea cambiei. locul plăţii – se referă la locul unde trebuie făcută plata şi este determinat prin indicarea unei localităţi. Bucureşti. numele aceluia căruia sau la ordinul căruia trebuie făcută plata. nu poate fi un interval şi prezintă importanţă deoarece în funcţie de data emiterii se calculează termenul de prescripţie sau de decădere din drepturi ale semnatarilor cambiei sau se calculează scadenţa în cazul unei cambii la termen. Editura Lumina Lex. 26 Turcu Ioan. la un anumit termen de la data emisiunii (calculul termenului începe cu ziua următoare datei emisiunii) sau la o dată fixă(an. Operaţiuni şi contracte bancare. 1998. totuşi formula consacrată este „plătiţi în schimbul acestei cambii…”.să îmi achiţi mie – beneficiar . suma putând fi indicată în orice monedă. 6. impreciziile neputând fi clarificate prin interpretări22.suma datorată. pag..

semnătura celui care emite cambia . etc.localităţii iar dacă în textul cambiei nu este specificat locul unde a fost emisă. exprimată în monedă. ea se consideră că a fost semnată în localitatea indicată lângă numele trăgătorului. Trasul care a acceptat cambia şi nu trăgătorul este obligatul principal într-o cambie. Pentru a fi evitat riscul falsificării cambiilor. trebuie să fie clar.). Orice semnătură cambială trebuie să cuprindă numele şi prenumele sau firma celui care 21 . suma de plată este suma cea mai mică. iar în cazul în care o cambie este trasă asupra trăgătorului însuşi. Într-o cambie plătibilă la vedere sau la un anume timp de la vedere. constituie o condiţie formală pentru validarea titlului. Este interzisă tragerea unei cambii asupra altei cambii sau a oricărui titlu de credit. în caz de deosebire. trăgătorul poate stipula că suma va fi producătoare de dobândă. Indicarea numelui trasului este obligatorie. Cambia poate fi la ordinul trăgătorului însuşi. în lipsa acestei arătări stipulaţiunea se socoteşte nescrisă. Ea poate fi trasă asupra trăgătorului însuşi sau pentru contul unui terţ. suma de plată este cea scrisă în litere. În orice altă cambie această stipulaţiune se socoteşte nescrisă. cu un scris cât se poate de clar şi fără alterări la textului în litere sau în cifre. adică a trăgătorului – îndeplineşte un dublu rol: ea formează fundamentul obligaţiei asumate de trăgător şi pe de altă parte. eventuale indicaţii asupra provizionului sau depozitului cambiei. acesta se află şi în poziţia de tras. cât şi în cifre. Cifra dobânzii va trebui să fie arătată în cambie. fie în cifre. adică trasului. Dacă suma de plată este scrisă de mai multe ori. fie ele obligatorii sau facultative (termen. fie în litere. Ordinul necondiţionat de a plăti se va referi la plata unei sume de bani. în caz de deosebire. 8. Dacă într-o cambie suma de plată este scrisă în litere şi în cifre. El reprezintă un ordin de a plăti pur şi simplu reflectând o obligaţie care nu este afectată în nici un fel de condiţiile stipulate prin menţiunile din textul cambiei. Trăgătorul pentru contul terţului îşi asumă obligaţiile pe care le are orice trăgător faţă de beneficiarul unei cambii şi purtătorii ulteriori ai acesteia. debitorului său. Ordinul de a plăti dat de trăgător în calitate de creditor. nu vor fi acceptate decât cambii având suma de plată indicată atât în litere. precis şi necondiţionat. În situaţia în care o cambie este trasă la ordinul trăgătorului însuşi. acesta se află şi în poziţia de beneficiar al cambiei.

b). ca reprezentant al unei persoane pentru care nu avea împuternicirea de a lucra. Cambiile vor purta menţiuni clare privind ziua. Cambiile şi biletele la ordin cuprinzând sau nu menţiunea „la ordin” pot circula prin gir. dacă a plătit. Dacă în cambie sau în biletul la 27 Art. Completarea cambiei în alb va trebui să se efectueze în termen de 3 ani de la data reală a emiterii. neobservarea acestor înţelegeri nu va putea fi opusă posesorului. 22 . numită giratar. El se poate elibera de răspunderea pentru acceptarea cambiei. 1. Menţiunile care lipsesc vor trebui să fie completate atunci când posesorul prezintă titlul la plată. afară numai dacă acesta a dobândit cambia cu rea-credinţă sau dacă a săvârşit o greşeală gravă în dobândirea ei. determinarea drepturilor semnatarilor privind acţiunea cambială împotriva obligaţilor cambiali (protest.se obligă.3. transferă altei persoane. Este totuşi valabilă semnătura în care prenumele este prescurtat sau arătat numai prin iniţială. printr-o declaraţie scrisă şi subscrisă pe titlu o dată cu predarea acestuia. Trăgătorul este răspunzător de acceptarea şi de plata cambiei. c). Cine pune semnătura sa pe cambie. a fost completată fără a se ţine seama de înţelegerile intervenite. aferentă perioadei cuprinse între momentul emiterii şi momentul scadenţei27. numit girant. e ţinut personal în temeiul cambiei şi. are aceleaşi drepturi pe care le-ar fi avut pretinsul reprezentant. care rezultă din suma împrumutată la care se adaugă dobânda practicată între participanţii la relaţia de credit. Dacă o cambie. luna şi anul emiterii pentru a permite: a). toate drepturile decurgând din titlul astfel redactat şi completat. însă anterior prezentării acesteia la plată şi dresării protestului în cazul refuzului plăţii. 31 din Legea asupra cambiei şi biletului la ordin. regres. etc. Girul este un act prin care posesorul titlului.1. calculul datei scadenţei (în cazul scadenţei la o anumită perioadă de la data emiterii). necompletată la emitere. Cambia în alb este un titlu care cuprinde numai semnătura trăgătorului.). Locul emiterii trebuie să figureze alături de data emiterii. constatarea capacităţii legale a semnatarilor în momentul aplicării semnăturii pe titlu. fiind obligatoriu ca o cambie în alb să aibă completat numele ultimului posesor în momentul plăţii. Completarea cambiei în alb se va putea face în orice moment.2 Operaţii la care este supusă cambia Emiterea cambiei se realizează la valoarea nominală.

Girul parţial este nul. De aceea. Girantul poate interzice un nou gir. op. Prezentarea cambiei la acceptare va putea fi făcută şi în ziua scadenţei30. către care s-a adresat trăgătorul pentru plată prin emiterea titlului. Girurile şterse se socotesc. pag 150. chiar dacă ultimul gir este în alb. Acceptarea este actul prin care trasul. dacă justifică dreptul său printr-o serie neîntreruptă de giruri. op. contrar indicaţiilor sale. în această privinţă.. girantul nu răspunde faţă de persoanele cărora cambia le-a fost girată ulterior. posesorului legitim al titlului. cit. până la scadenţă. Orice condiţiune la care ar fi supus se socoteşte nescrisă. Girul poate fi făcut chiar în folosul trasului. În cazul în care în textul unui gir este inserată o astfel de interdicţie prin expresia „fără gir ulterior”. pag 189. cât şi de un simplu deţinător al ei. titlurile sunt transmisibile numai în forma şi cu efectele unei cesiuni de creanţă ordinare28. la domiciliul acestuia. Girul transmite toate drepturile izvorâte din cambie sau bilet la ordin. prin neprezentarea cambiei la acceptare nu rezultă nici un fel de răspundere pentru posesor. la scadenţă. pag. care va deveni astfel creditor în locul său şi care va putea încasa de la debitor creanţa cedată. dacă trăgătorul nu a fixat un termen pentru prezentare. cambia spre acceptare. 30 Beju Daniela. 110. 23 .. nescrise29. Posesorul cambiei sau chiar un simplu deţinător poate prezenta trasului. cit. Prezentarea la acceptare va putea fi făcută atât de posesorul cambiei. Ca şi girul. cesiunea de creanţă este un mijloc specific de transmitere a obligaţiilor constând în acordul de voinţă (contractual) prin care creditorul (numit cedent) transmite în mod voluntar. Girul „la purtător” este echivalent unui gir în alb. Girul trebuie să fie necondiţionat. suma arătată în cambie. al trăgătorului sau al oricărui alt obligat. dreptul său de creanţă unei alte persoane (numită cesionar). Deţinătorul unei cambii sau al unui bilet la ordin este socotit posesor legitim. Aceştia pot să gireze din nou cambia. Prezentarea la acceptare va putea fi făcută oricând. dar nu mai târziu de data scadenţei.. cit. indiferent dacă a acceptat sau nu. Roşca Teodor. op. se obligă să plătească. 28 29 Turcu Ioan.ordin sunt scrise cuvintele: „nu la ordin”. cu titlu oneros sau cu titlu gratuit.

Vol. Prezentarea pentru acceptare a cambiei va putea fi interzisă.. posesorul actual este obligat să respecte toate aceste termene deoarece exercitarea acestei acţiuni se face în funcţie de respectarea termenelor puse 31 Gălăşescu Pyk D. în timp ce giranţii pot numai să reducă acest termen. În cazul menţionării pe cambie a mai multor termene pentru acceptare stabilite de diverşi posesori succesivi ai cambiei. luând naştere aşa-numita cambie neacceptabilă. Cambia plătibilă la un anume timp de la vedere trebuie să fie prezentată pentru acceptare în termen de un an de la data emiterii sale. Cambia şi biletul la ordin. Bucureşti. acesta este eliberat de răspundere şi. pag. termen pe care ei nu l-au redus. El poate interzice în cambie prezentarea spre acceptare.În orice cambie trăgătorul poate stipula că ea va trebui să fie prezentată spre acceptare. Prezentarea cambiei la acceptarea trasului poate fi obligatorie dacă trăgătorul inserează pe titlu o indicaţie expresă în acest sens. odată cu el. trăgătorul putând reduce sau prelungi acest termen prin menţiuni exprese în text. Trăgătorul poate să fixeze sau să nu fixeze un termen obligatoriu pentru prezentarea cambiei la acceptare. El poate de asemenea să stipuleze că prezentarea spre acceptare nu va putea avea loc înaintea unei anume date. făcând. 24 . deoarece ei sunt supuşi încă acţiunii de regres până la trecerea termenului de un an. afară numai de cazul în care cambia este plătibilă la un terţ sau este plătibilă într-o altă localitate decât aceea a domiciliului trasului. În afară de cazul când trăgătorul a interzis prezentarea spre acceptare. Trăgătorul şi giranţii precedenţi nu sunt eliberaţi de răspundere. fixând sau nu un termen pentru prezentare31. 95. Dacă posesorul nu respectă termenul fixat de un girant. menţiunile cuvenite pe titlu. sunt eliberaţi de răspundere şi giranţii următori. de asemenea. II. cu excepţia cazurilor în care cambia este plătibilă la un terţ sau în altă localitate decât aceea a domiciliului trasului sau dacă ea este plătibilă la un anume timp de la vedere. 1997. oricare din giranţi poate stipula că va trebui să fie prezentată cambia spre acceptare. sau dacă este plătibilă la un anume timp de la vedere. fixând sau nu un termen pentru prezentare.

săptămâni. denumită avalist. pentru toată suma menţionată pe titlu sau pentru o parte din ea. 25 . Această garanţie poate fi dată de un terţ sau chiar de un semnatar al titlului. Între avaliştii care garantează pentru aceeaşi persoană nu există nici un fel de raporturi cambiale. 229. cit. 42 Cod Comercial.. 32 33 Art. Aceeaşi persoană poate beneficia de mai multe avaluri. Avalul este socotit că rezultă din simpla semnătură a avalistului pusă pe faţa cambiei. el dobândeşte drepturile izvorând din ea împotriva celui garantat. afară numai dacă posesorul cere ca ea să poarte data zilei prezentării. sau când ea trebuie prezentată spre acceptare într-un termen stabilit printr-o clauză specială. luni sau ani calculate de la data acceptării). adică acela care dă avalul. op.de fiecare dintre posesori. Avalul trebuie să arate pentru cine este dat. în temeiul cambiei33. ci numai raporturi de drept comun32. pag. cum şi împotriva acelora care sunt ţinuţi către acesta din urmă. acceptarea trebuie să poarte data zilei când este făcută. Simpla semnătură a trasului pusă pe faţa cambiei e socotită acceptare. Plata unei cambii sau a unui bilet la ordin poate fi garantată printr-un aval pentru întreaga sumă sau numai pentru o parte din ea. Gălăşescu Pyk D. Când avalistul plăteşte cambia. datei. Dacă acceptarea nu este datată. Avalul este o garanţie personală prin care o persoană. Avalizarea biletului la ordin constă în înscrierea pe faţa titlului la rubrica „văzut” a numelui şi prenumelui emitentului. putând exista următoarele situaţii: ♦ la vedere (până la 1 an de la data emiterii sale). afară numai dacă semnătura este a trasului sau a trăgătorului. ea este semnată de tras. În lipsa acestei arătări se socoteşte dat pentru trăgător.. Ea se exprimă prin cuvântul „acceptat” sau orice altă expresiune echivalentă. pentru a păstra dreptul de regres împotriva giranţilor şi împotriva trăgătorului. ♦ la un anume timp de la vedere (zile. garantează obligaţia unuia dintre obligaţii cambiali. Avalul se dă pe cambie sau pe adaos. trebuie să ceară să se constate această lipsă printr-un protest făcut în timp util. posesorul. Scadenţa este termenul la care titlul de credit este exigibil şi trebuie plătit. numit avalizat. Acceptarea se scrie pe cambie. Când cambia este plătibilă la un anume timp de la vedere. semnăturii şi ştampilei.

Posesorul nu poate refuza o plată parţială. nu pot fi făcute decât într-o zi lucrătoare. 3). fie în ziua în care ea este plătibilă. La domiciliul acceptantului prin intervenţiune sau al persoanei desemnate în cambie să plătească pentru aceasta. zi) fiind posibilă scrierea acesteia cu litere sau cu cifre). nu poate fi cerută decât în prima zi lucrătoare ce urmează. Cambia trebuie să fie prezentată spre plată la locul şi adresa indicate în cambie. scadenţa trebuie să fie certă. Plata unei cambii sau a unui bilet la ordin. fie în una din cele două zile lucrătoare ce urmează. se înţelege prin aceste termene: prima. Prezentarea unei cambii la o casă de compensaţii echivalează cu o prezentare spre plată. La domiciliul trasului sau al persoanei desemnate în cambie să plătească pentru el. Tot astfel toate celelalte acte privitoare la titluri. Pentru a nu obliga pe debitorul cambial să păstreze suma de plată fără limită de timp. În lipsa arătării unei adrese. Trasul care plăteşte cambia poate pretinde ca aceasta să-i fie predată cu menţiunea de achitare scrisă de către posesor.♦ la un anume timp de la data emisiunii (calculul termenului începe cu ziua următoare datei emiterii). în special prezentarea spre acceptare şi protestul. a cincisprezecea sau cea din urmă zi a lunii. la mijlocul sau la sfârşitul lunii. Posesorul unei cambii plătibile la o zi fixă sau la un anume termen de la data emisiunii sau de la vedere trebuie să o prezinte la plată. 26 . ♦ la o zi fixă (an. 2). a căror scadenţă este într-o zi de sărbătoare legală. lună. Dacă scadenţa este fixată la începutul. adică să indice cu precizie ziua sau termenul maxim în interiorul căruia creditorul trebuie să se prezinte la plată. Titlurile care poartă o scadenţă anterioară datei de emitere sau o scadenţă ce nu se poate verifica sunt nule. La domiciliul celui indicat la nevoie. cambia trebuie să fie prezentată pentru plată: 1). Scadenţă trebuie să fie posibilă.

a lipsei sau refuzului de plată din partea trasului şi a neîndeplinirii condiţiilor legale privind regresul. Valoarea monedei străine este determinată de uzurile locului de plată. Trăgătorul poate totuşi să stipuleze că suma de plată va fi calculată după un curs indicat în cambie. să ceară ca suma să fie plătită în moneda ţării. posesorul poate. ♦ este un act de conservare a dreptului de regres şi nici într-un caz un act constitutiv sau creator al acestui drept de regres.Când o cambie este plătibilă într-o monedă. deci dreptul de protest preexistă dreptului de regres. protestul se poate face în termenul prevăzut pentru prezentarea la plată. fie după valoarea din ziua plăţii. Protestul are următoarele caracteristici: ♦ este un act cu caracter solemn. ♦ este un act constatator al lipsei sau refuzului de acceptare. fie că nu a acceptat cambia. Acţiunea cambială este directă sau de regres: directă contra acceptantului şi avaliştilor săi. pe cheltuiala şi riscul posesorului cambiei. problemă rezolvată diferit pentru neacceptarea plăţii faţă de neplată. fie după valoarea din ziua scadenţei. prin aceea că validitatea lui este în funcţie de îndeplinirea anumitor condiţii pentru păstrarea dreptului la acţiunea de regres. Cele mai întâlnite motive de refuz sunt următoarele: 27 . după valoarea ei din ziua scadenţei. suma poate fi plătită în moneda ţării. Astfel. Problema ce o ridică protestul este legată de termenul de afectare a acestuia. orice debitor are dreptul de a consemna la Casa de Economii şi Consemnaţiuni sau la altă instituţie legal abilitată să efectueze astfel de operaţiuni. O altă operaţiune nebancară ce se poate efectua în legătură cu cambia şi biletul la ordin este protestul. în cazul neacceptării. deoarece acest drept de protest decurge din structura şi natura juridică a obligaţiilor cambiale. de regres contra oricărui alt obligat. Când cambia nu este prezentată spre plată în termenul fixat. fie că nu a efectuat plata. iar pentru neplată. la alegerea sa. termenul de afectare a protestului este până la data la care titlul de credit putea fi prezentat la acceptare. Acesta poate fi asimilat cu o reacţie de nemulţumire din partea deţinătorului cambiei şi a biletului la ordin privind un anumit mod de a proceda din partea trasului. care nu are curs la locul plăţii. Dacă debitorul este în întârziere cu plata. ♦ este obligatoriu pentru exercitarea dreptului de regres.

► lipsa totală sau parţială a disponibilului în contul plătitorului în cazul prezentării la plată după expirarea termenului (2 zile lucrătoare după scadenţă). el declarându-se la CIP în ziua producerii (ziua scadenţei). 28 . în acest caz se întocmeşte „justificare de refuz la plată” care se va întoarce împreună cu instrumentul la beneficiar prin instituţia sa de credit. Posesorul trebuie să încunoştinţeze pe girantul său şi pe trăgător despre neacceptare sau neplată. Incidentul de plată produs este unul major. dar nu implică înscrierea plătitorului în „Fişierul Naţional al Persoanelor cu Risc”. în cele patru zile lucrătoare ce urmează zilei protestului sau zilei prezentării. Este foarte important ca documentul refuzat împreună cu motivul de refuz să ajungă la beneficiarul instrumentului în timp util pentru ca acesta să poată dresa „protestul de neplată” – procedură de recuperare a banilor pe cale juridică (2 zile lucrătoare după scadenţă). aceasta nemaiavând dreptul de a dresa protestul de neplată şi de a recupera banii pe cale juridică. ► lipsa parţială a disponibilului în contul plătitorului în cazul prezentării la plată la scadenţă. Incidentul de plată produs în acest caz este unul major. el declarându-se la CIP în ziua producerii (scadenţa). iar plătitorul obligat la plata instrumentului va fi înscris în „Fişierul Naţional al Persoanelor cu Risc”.► lipsa totală de disponibil în contul plătitorului în cazul prezentării la plată la scadenţă. el declarându-se la CIP în ziua producerii (ziua scadenţei). Este foarte important ca documentul refuzat împreună cu motivul de refuz să ajungă la beneficiarul instrumentului în timp util pentru ca acesta să poată dresa „protestul de neplată” – procedură de recuperare a banilor pe cale juridică (2 zile lucrătoare după scadenţă). în acest caz se întocmeşte „justificare de refuz parţial la plată” de către administratorul de cont al plătitorului care este remisă împreună cu instrumentul refuzat pe circuit intra sau interbancar instituţiei de credit a beneficiarului. iar plătitorul obligat la plata instrumentului va fi înscris în „Fişierul Naţional al Persoanelor cu Risc”. Are loc decontarea parţială a cambiei sau a biletului la ordin astfel încât din textul instrumentului să reiasă clar care este suma rămasă de recuperat. în acest caz se întocmeşte „justificare de refuz total la plată” de către administratorul de cont al plătitorului. Incidentul de plată produs în acest caz este unul major. care este remisă împreună cu instrumentul refuzat pe circuit intra sau interbancar instituţiei de credit a beneficiarului.

certificată. chiar dacă încetarea de plăţi nu este constatată printr-o hotărâre. În caz de faliment al trăgătorului unei cambii stipulată neacceptabilă. pag 243. Cel care a plătit prin regres cambia poate cere de la giranţii săi: ■ întreaga sumă plătită. ■ cheltuielile pe care le-a făcut. calculată ca diferenţă între valoarea nominală a acestora şi dobânda ce i se cuvine băncii pe perioada cuprinsă între momentul scontării şi momentul scadenţei. 3). pentru a-i face posibil exerciţiul regreselor ulterioare. în afară de aceasta. 2). Dacă posesorul unor titluri de credit alege să le sconteze la o instituţie de credit înainte de scadenţă. mai înainte de scadenţă34. va fi dedus un scont la suma arătată în cambie. în caz de încetare de plăţi din partea acestuia. cit. Chiar înainte de scadenţă: 1). la locul domiciliului posesorului. Operaţia de scontare35 prezintă anumite caracteristici: ► se realizează la valoarea actuală a cambiei şi biletului la ordin. Roşca Teodor. 193. b). în vigoare la data regresului. fie că acesta a acceptat sau nu. Dacă regresul este exercitat înainte de scadenţă. Acest scont va fi calculat potrivit scontului Băncii Naţionale. În cazul unui regres. 34 35 Trenca Ioan. Dacă acceptarea a fost refuzată în totul sau în parte. În caz de faliment al trasului. dacă urmărirea bunurilor lui a rămas fără rezultat. el va trebui să plătească ofiţerului de credite o taxă de scont. socotită cu începere din ziua când a plătit suma. pag. trăgătorului şi a celorlalţi obligaţi: a).Posesorul poate exercita drepturi de regres împotriva giranţilor. dacă plata nu a avut loc. să-i predea o copie a cambiei. acel care plăteşte suma pentru care cambia nu a fost acceptată poate cere să se facă menţiunea de această plată pe cambie şi să i se dea chitanţă.. Posesorul trebuie. op. precum şi protestul. La scadenţă. Girarea titlurilor de credit către o societate bancară poartă denumirea de scontare şi constituie o modalitate prin care posesorul cambiei sau al biletului la ordin îşi poate procura prin gir bani. ■ dobânda legală la această sumă. op. cit. după o acceptare parţială. 29 .

Pensiunea cambiilor si a biletului la ordin se realizează între firme mari şi bănci şi între diferite categorii de bănci. ► odată scontate. Este o operaţiune de credit deoarece băncile avansează prezentatorilor. Gajarea sau gajul cambiilor şi biletului la ordin reprezintă acea operaţiune în care acestea sunt prezentate băncii drept o garanţie mobiliară a unui împrumut pe care urmează să-l acorde împrumutatului. banca stabileşte siguranţa cambiilor şi biletelor la ordin în cadrul unui proces de analiză desfăşurat asupra posibilităţilor de plată viitoare ale debitorului. op. În cadrul pensiunii.► este o operaţiune de credit. în principal de neplata cambiilor şi biletelor de ordin la scadenţă de către debitor. banca intră în procesul cambial. după toate regulile creditului. Titlurile gajate rămân în seifurile băncii pe toată perioada 36 Trenca Ioan. Pensiunea are efecte benefice atât pentru prezentator cât şi pentru bancă: prezentatorul primeşte prompt valoarea actuală a titlurilor şi îşi poate continua activitatea. la rambursare. cu condiţia răscumpărării lor de prezentatori la anumite termene convenite. cit. dacă titlul prezentat la scont a fost emis cu ocazia vinderii unor mărfuri pe datorie. cambiile şi biletele la ordin intră în posesia băncii. urmând ca aceasta să le încaseze la scadenţă de la debitori. deoarece banca îi avansează prezentatorului cambiei şi biletului la ordin o sumă sub formă de împrumut. Aceasta se realizează tot la valoarea actuală a rescontului. riscuri legate. titlurile rămân în posesia prezentatorilor. ► reprezintă momentul transformării creditului comercial în credit bancar. 30 . Rescontarea sau rescontul este operaţiunea prin care băncile comerciale prezintă cambiile şi biletele la ordin pentru achitare Băncii Centrale. 245. iar termenul de rambursare al acestuia precede scadenţa cambiei şi biletului la ordin. iar banca îşi plasează resursele şi percepe dobânzi care duc la acoperirea cheltuielilor de funcţionare şi la obţinerea unui profit36. asumându-şi toate riscurile ce decurg din aceasta. obţinută ca diferenţă între valoarea nominală a cambiei şi dobânda pe care Banca Centrală şi-o reţine şi care este aferentă perioadei cuprinsă între momentul rescontării şi momentul scadenţei. Pentru a evita aceste riscuri şi a minimiza efectele acestora. aceştia dând băncii doar un angajament de răscumpărare şi un borderou de inventariere.. pag. sub formă de împrumut. sume reprezentând valoarea actuală a cambiilor şi biletelor la ordin. prezentatorului restituindu-i-se cambiile şi biletele la ordin gajate şi urmând să le încaseze el de la tras. Mărimea împrumutului este inferioară mărimii cambiilor şi biletului la ordin gajate. Ca atare.

Casa Cărţii de Ştiinţă. care se obligă să plătească o sumă de bani fixată. 6). 37 Beju Daniela. Titlul este creat de subscriitor sau emitent în calitate de debitor. promisiunea necondiţionată de a plăti o sumă determinată. numele aceluia căruia sau la ordinul căruia plata trebuie făcută. 3).2 Biletul la ordin Biletul la ordin este un titlu de credit. 31 . arătarea locului unde plata trebuie făcută.1 Elementele biletului la ordin Biletul la ordin cuprinde următoarele elemente: 1). Banca Naţională a României şi societăţile bancare vor accepta în operaţiunile lor numai bilete la ordin redactate în limba română. care pune în legătură în procesul creării sale două persoane: subscriitorul sau emitentul şi beneficiarul. sub semnătură privată.2. denumirea de bilet la ordin trecută în însuşi textul titlului şi exprimată în limba întrebuinţată pentru redactarea acestui titlu. iar o eventuală nerambursare duce la deposedarea de garanţie. 2). Cluj-Napoca. Mecanisme monetare şi instituţii bancare. 4). Banca Naţională a României şi societăţile bancare pot accepta şi bilete la ordin redactate într-o limbă străină luând măsurile necesare pentru reducerea riscurilor care ar putea apărea în urma operaţiunilor efectuate cub aceste titluri. 1. Biletul la ordin care nu arată locul unde a fost emis se socoteşte semnat în locul arătat lângă numele emitentului. la un anumit termen sau la prezentare unei alte persoane. care are calitatea de creditor37. semnătura emitentului.împrumutului. 1. 2004. Ed. Biletul la ordin a cărui scadenţă nu este arătată este socotit plătibil la vedere. arătarea datei şi a locului emiterii. 5). 7).3. denumită beneficiar. arătarea scadenţei. Biletele la ordin plătibile la un anume timp de la vedere trebuie prezentate spre viză emitentului în termenele fixate. În lipsa unei arătări speciale. locul emisiunii titlului este socotit loc de plată şi în acelaşi timp loc al domiciliului emitentului.3.

000 € (pentru infrastructura tehnica a SEP şi achiziţionare şi dotare a locaţiilor SEP – principală şi secundară). Finanţarea acestui proiect este asigurată atât din surse Phare – 10.000.02 – alocate conform memorandumului de finanţare din 6 noiembrie 2000 dintre Guvernul României si Comisia Europeana) cât şi din surse interne. Cea de a doua etapă a procesului de modernizare are ca obiective generale: • facilitarea dezvoltării economiei prin sporirea securităţii şi a eficienţei sistemului de plăţi interbancare. în particular. în numele comunităţii bancare din România. la dezvoltarea sectorului bancar atât prin fluidizarea sporită a plăţilor în sistem cât şi prin reducerea perioadei de decontare şi a costului de procesare al plăţilor interbancare. Sistemului Electronic de Plăţi. va avea următoarele componente: • RTGS – Real Time Gross Settlement system – sistemul de decontare pe bază brută în timp real. • stabilirea unei baze legale bine fundamentate pentru sistemele de plăţi de importanţă sistemică şi pentru sistemele de decontare a tranzacţiilor cu valori mobiliare. • trecerea la o societate predominant fără numerar. finanţarea proiectului cu 5. TransFonD asigurând. întărirea capacităţii BNR de a implementa politica monetară prin intermediul mijloacelor de supraveghere a lichidităţii pe parcursul zilei precum şi stabilirea bazei care să permită tranziţia spre o societate predominant fără numerar. Proiectul privind implementarea Sistemului Electronic de Plăţi (SEP) reprezintă o condiţie absolut necesară pentru atingerea acestor obiective.CAPITOLUL II SISTEMUL NAŢIONAL DE PLĂŢI 2.000. care va contribui la dezvoltarea economiei în general şi. • ACH – Automated Clearing House – casa de compensare automată 32 .1 SISTEMUL ELECTRONIC DE PLĂŢI (SEP) Prima etapă a procesului de modernizare a sistemului naţional de plăţi.000 € (BNR este unul dintre beneficiarii fondurilor Phare – proiectul RO 005. proiectat de Banca Naţională a României (1995-1998) a avut ca principale obiective modernizarea sistemului de plăţi pe suport hârtie.

O plată va fi considerată finală (şi irevocabilă) în momentul decontării sale în sistemul RTGS. drepturile. RTGS va procesa zilnic instrucţiunile de tip transfer credit de mare valoare sau urgente şi. cu toate modificările şi 33 . în calitate de agent al BNR. • Sistemul de Back-up şi recuperare în caz de dezastre. modul de administrare a riscurilor. Sistemul va procesa plăţi în moneda naţională. obligaţiile şi răspunderea participanţilor.1. în special prin adoptarea cerinţelor legale din Uniunea Europeană în domeniul sistemelor de plăţi şi de decontare a valorilor mobiliare. precum şi toate celelalte condiţii privind funcţionarea sistemului. instrucţiuni de tip direct debit pentru decontarea poziţiilor nete calculate de casele de compensare interbancare şi decontarea transferurilor aferente tranzacţiilor cu titluri de stat. Ca rezultat al cooperării în sectorul bancar. De asemenea. procedurile care trebuie urmate în cazul unor evenimente neprevăzute. TransFonD deţine un rol cheie în implementarea SEP. Regulile stabilesc termenii şi condiţiile pentru participarea în sistemul ReGIS. având în vedere faptul ca TransFonD va asigura managementul tehnic al sistemului. Sistemul cu decontare brută în timp real. implementarea SEP va determina adoptarea unui cadru legal şi contractual clar definit cu privire la participarea la sistemul interbancar de plăţi precum şi completarea cadrului legal cu prevederi referitoare la transferurile electronice de fonduri. urmând ca ulterior să fie iniţiate aranjamente tehnice care să permită migrarea la euro. Prin Reguli se înţeleg prezentele Reguli de sistem ale ReGIS. atât procesarea cât şi decontarea instrucţiunilor de transfer a fondurilor se desfăşoară continuu şi pe bază brută (bucată cu bucată).• GSRS – Government Securities Registration and Settlement – sistemul de înregistrare şi decontare a titlurilor de stat. procedurile de procesare şi decontare a instrucţiunilor iniţiate în sistem. Cei care doresc utilizarea sistemului RTGS trebuie să respecte un set de reguli. în situaţii bine definite. Operatorul tehnic al acestui sistem va fi TransFonD. 2. Decontarea este efectuată în limita disponibilităţilor existente în conturile de decontare ale participanţilor.1 RTGS – Sistemul de Decontare pe Baza Bruta în Timp Real În cadrul acestui sistem.

b) Banca Naţională a României. de către Societatea Naţională de Compensare. precum şi orice documente furnizate de administratorul de sistem (numite Documentaţia). urmăreşte respectarea acestora de către Participanţi şi aplică sancţiuni în cazul încălcării lor. În calitate de agent de decontare. 58/1998. Cerinţe pentru certificarea tehnică a participanţilor la SEP. cerinţele de configurare pentru sistemele participanţilor. autorizează participarea la sistem.a) din Legea nr. BNR gestionează şi controlează funcţionarea sistemului. următoarele: Manualul de utilizare a sistemului ReGIS. cu toate modificările şi completările ulterioare. Aceste instituţii. 34 . d) organizaţii care furnizează servicii de compensare sau decontare şi care sunt supravegheate de o autoritate competentă. dar fără a se limita la. 38 Art. Documentaţia cuprinde. c) Trezoreria Statului.2 lit. pentru a putea participa în sistemul ReGIS trebuie să îndeplinească un set de condiţii. BNR este administratorul de sistem al ReGIS. BNR deschide şi administrează conturi de decontare pentru participanţii la sistemul ReGIS. Următoarele instituţii pot participa în sistemul ReGIS: a) instituţii de credit38 care sunt autorizate şi supravegheate de Banca Naţională a României.1 alin. stabileşte şi modifică prezentele Reguli. specificaţii tehnice privind interfeţele etc. Condiţiile de participare sunt:  Capacitate operaţională  Conformitatea cadrului legal  Stabilitate financiara  Comision pentru intrarea în sistem Sistemul RTGS va asigura decontarea poziţiilor nete înregistrate şi transmise zilnic de către VISA si EUROPAY (pentru tranzacţii cu carduri în moneda naţională). Decontare şi Depozitare a Valorilor Mobiliare şi de către Bursa de Valori Bucureşti. În această calitate.completările ulterioare.

35 . cu respectarea reglementărilor în vigoare în domeniul instrumentelor de plată fără numerar şi a prevederilor prezentelor Reguli. toate cele mai sus menţionate se numesc Servicii ACH.1. din iniţiativa participanţilor. în cazul plăţilor proprii. între instituţiile de credit şi în relaţia cu Trezoreria Statului şi iniţierea decontării finale şi irevocabile a rezultatelor compensării multilaterale prin sistemul RTGS. Sistemul ACH va procesa următoarele tipuri de instrucţiuni de plată de mică valoare. • debit direct. pe proprie răspundere. sistemul SENT asigură informarea participanţilor privind stadiul procesării instrucţiunilor transmise de participanţi şi evoluţia poziţiilor nete ale acestora pe parcursul sesiunii de compensare. este administratorul de sistem şi operatorul tehnic al sistemului ACH şi deţine în proprietate infrastructura sistemului. Decontarea finală (definitivă) a poziţiilor nete rezultate în sistemul ACH la sfârşitul fiecărei perioade de acceptare la compensare a fişierelor cu instrucţiuni de plată.2 ACH – Casa Automată de Compensare Sistemul ACH este proiectat să asigure procesarea instrucţiunilor de plată de mică valoare. ACH este un sistem electronic de compensare multilaterală a plăţilor.2. TransFonD S.A. calculează poziţiile nete ale participanţilor prin compensare multilaterală ăi iniţiază decontarea în sistemul RTGS a unei instrucţiuni de decontare pe bază netă (IDN – instrucţiune de plată pentru decontarea poziţiilor nete). Pentru scopul prezentelor Reguli. în format electronic: • transfer credit. Instrucţiunile de plată transmise de participanţi sistemului ACH sunt iniţiate de aceştia în executarea ordinelor primite de la clienţii lor sau. De asemenea. care asigură schimbul de instrucţiuni de plată între participanţi. Sistemul ACH procesează ordine de plată de mică valoare (OPv) şi instrucţiuni de debitare directă (DD)1 transmise de participanţi sub forma de fişiere. Introducerea instrucţiunilor de plată în ACH se execută de către participanţi. se execută în sistemul RTGS prin înregistrări efectuate în conturile de decontare ale participanţilor.

stabileşte procedurile sistemului SENT şi standardele tehnice şi de securitate utilizabile în sistemul SENT. urmăreşte respectarea prezentelor Reguli de către participanţi şi poate aplica sancţiuni în cazul încălcării lor. va asigura decontarea operaţiunilor cu titluri de stat cu respectarea principiului „livrare contra plată”.1. bilete la ordin). stabileşte şi modifică prezentele reguli. autorizează participarea la sistem. Banca Naţională a României este administratorul de sistem al SaFIR. În această calitate.3 GSRS – Sistemul de Înregistrare si Decontare a Titlurilor de Stat Sistemul de înregistrare şi decontare a titlurilor de stat. gestionează şi controlează funcţionarea sistemului ACH. cambii. a) din Legea nr. ACH va permite implementarea ulterioară a unor module care să realizeze : • compensarea plăţilor efectuate pe baza instrumentelor de plată de debit (cecuri. autorizează participarea la ACH. Instituţiile eligibile care pot participa sunt: a) instituţii de credit39. asigurând pentru început 3 şedinţe de compensare. TransFonD S.În calitate de administrator al sistemului. 2. • compensarea operaţiunilor cu carduri. lit. b) Banca Naţională a României. 2. ca parte componentă a Sistemului Electronic de Plăţi. emite şi actualizează Regulile şi Documentaţia aferentă. 58/1998 36 .A. urmăreşte respectarea acestora de către participanţi şi aplică sancţiuni în cazul încălcării lor. autorizate conform legii să funcţioneze pe teritoriul României. Banca Naţională a României gestionează şi controlează funcţionarea sistemului. va ţine evidenţa emisiunilor de titluri în circulaţie (funcţie de registru). duratei şi orei de început a şedinţelor de compensare. c) Trezoreria Statului. TransFonD S.A. alin. 39 Art.1. Sistemul va permite configurarea numărului.

precum şi operaţiunile REPO intraday aferente RTGS.4 Sistemul de recuperare în caz de dezastre Necesitatea asigurării continuităţii activităţii în caz de avarie.Regulile stabilesc termenii şi condiţiile pentru participarea în sistemul SaFIR. astfel încât procesarea să poată fi reluată într-un interval de timp foarte scurt.1. În ceea ce priveşte condiţia de continuitate a activităţii sistemului în caz de întrerupere a funcţionării centrului primar. 2. Instituţiile abilitate să participe la acest sistem sunt: a) b) c) d) Instituţiile de credit Banca Naţională a României Ministerul Finanţelor Publice Societăţile de servicii de investiţii admise pe piaţa primară şi/sau secundară administrată de Banca Naţională a României.2 COMPENSAREA MULTILATERALĂ A PLĂŢILOR INTERBANCARE FĂRĂ NUMERAR PE SUPORT DE HÂRTIE Compensarea multilaterală interbancară reprezintă modalitatea de calcul a obligaţiilor şi creanţelor fiecărei societăţi bancare faţă de toate celelalte societăţi bancare participante la compensare. procedurile care trebuie urmate în cazul unor evenimente neprevăzute. drepturile. obligaţiile şi răspunderea participanţilor. 2. justifică oportunitatea conceperii şi implementării unui sistem de back-up şi a unui centru de recuperare în caz de dezastru. procedurile de procesare şi decontare a instrucţiunilor iniţiate în sistem. Sistemul de înregistrare şi decontare a titlurilor de stat se va afla în interdependenţă cu ACH şi RTGS. modul de administrare a riscurilor. echipa proiectului a luat în considerare implementarea unui centru de procesare alternativ. gestionând garanţiile sub forma titlurilor de stat aferente ACH. modalitate care stă la baza decontării pe bază netă. 37 . care să nu perturbe activitatea de plăţi interbancare şi managementul lichidităţii la nivelul participanţilor. precum şi toate celelalte condiţii privind funcţionarea sistemului.

Circulară nr. 34. cambii şi bilete la ordin indiferent de valoarea lor .10/1994 privind compensarea multilaterală a plăţilor interbancare fără numerar pe suport de hârtie. publicate în M.Obiectul compensării multilaterale îl constituie plăţile interbancare fără numerar pe suport de hârtie efectuate cu cecuri. Compensarea multilaterală a plăţilor fără numerar pe suport de hârtie este reglementată legal prin Regulamentul nr.A. obţinerea soldul de compensare.10/1994 privind compensarea multilaterală a plăţilor interbancare pe suport de hârtie. toate emise de BNR. conform principiului “un cont . 685/17 sept. 35 din 9 septembrie 2002 privind aplicarea reglementărilor emise de BNR în domeniul sistemelor de plăţi şi organizaţiilor cooperatiste de credit. precum şi termenele şi intervalele de timp maximale admise în circulaţia instrumentelor de plată în numerar.Of. 33 din 4 august 1995 referitoare la modificarea unor reglementări privind ordinul de plată şi cecul. 37 din 29 septembrie 1995 privind compensarea cambiilor şi biletelor la ordin. iar din 1 mai 2001 activează TransFonD S. nr. nr.2002.Of. Circulară nr.38 din 29 septembrie 1995 privind obligaţiile unităţilor bancare referitoare la plăţile interbancare compensate. nr. 35 din 200241 şi 2004 ale BNR. după cum urmează: Circuitul 1 (local): clientul plătitor şi clientul beneficiar au conturi curente deschise la unităţi bancare în acelaşi oraş şi care aparţin unor societăţi bancare diferite. -Sucursalele TransFonD Societăţile bancare: fiecare societate bancară este reprezentată de o singură unitate bancară şi are deschis un singur cont în fiecare loc de desfăşurare a compensării din cadrul BNR. Circuitele utilizate în procesarea instrumentelor de plată compensabile (instrumentele de debit) sunt în număr de 5. 37. în calitate de agent al BNR. Circulară nr.1995. Unităţile bancare desfăşoară următoarele activităţi : pregătirea şedinţei de compensare. publicată în M. 40 Circulară nr. publicată în M. 10/1994 a fost completat şi modificat prin Circularele 33. 33 din 21 august 2002 emisă de BNR. 33. Regulamentul nr. Structurile participante la compensarea multilaterală interbancară sunt: -Direcţia Decontărilor Operaţiunilor Bancare –TransFonD. Circulară nr. participarea la şedinţa de compensare. compensarea şi decontarea plăţilor interbancare sunt obligatorii şi se calculează în funcţie de ziua compensării. publicată în M. 32 din 21 august 2002 pentru modificarea Regulamentului BNR nr.2002.Of. Partea I nr.o bancă “. 701/25 sept. 38 din 199540 şi 32.694/23 sept. 41 Circulară nr. Prin această activitate s-au avut în vedere scurtarea duratei de circulaţie a instrumentelor de plată fără numerar. Activitatea de compensare prin intermediul casei de compensaţie deschisă în cadrul BNR la nivel de centrală şi de sucursale a demarat începând cu 1 aprilie 1995. 243/24 oct.Of. 38 . Termenele şi intervalele de timp stabilite pentru efectuarea.2002..

societatea bancară iniţiatoare dispune de o unitate bancară în judeţul de destinaţie. Circuitul 3 (interjudeţean): clientul plătitor şi clientul beneficiar au conturi curente deschise la unităţi bancare situate în judeţe diferite şi care aparţin unor societăţi bancare diferite. societatea bancară iniţiatoare dispune de o unitate în judeţul de destinaţie. în cazul ordinului de plată. ♦ cu modificări sau adăugări privind: . Circuitul 5 (naţional): clientul plătitor şi cel beneficiar au conturi deschise la unităţi bancare situate în judeţe diferite şi care aparţin unor societăţi bancare diferite. Instrumentele de plata acceptate in compensare sunt cambia.Circuitul 2 (intrajudeţean): clientul plătitor şi clientul beneficiar au conturi curente deschise la unităţi bancare situate în judeţe diferite şi care aparţin unor societăţi bancare diferite. iar instrumentele de plată de credit (OP) se decontează prin Sistemul Electronic de Plăţi (SEP).suma plăţii. Ordinele de plată de mică valoare (până la 50. iar societatea bancară destinatară nu dispune de o unitate în judeţul de iniţiere. numele şi/sau numărul codului unităţii bancare a plătitorului şi/sau unităţii bancare a beneficiarului. Pentru a fi procesate. . bilet la ordin) sunt dispuse la banca beneficiarului. instrumentele de plată aflate în una din următoarele situaţii: ♦ cu conţinut şi/sau formă contrare prevederilor legii şi reglementărilor în vigoare şi/sau care nu au completate toate rubricile. instrumentele de debit (cec.data plăţii. . cecul barat şi biletul la ordin. iar societatea bancară destinatară dispune de o unitate bancară în judeţul de iniţiere. societăţile bancare iniţiatoare nu dispun de o unitate bancară în judeţul de destinaţie. iar cele de mare valoare (peste 50.numele şi/sau numărul contului plătitorului şi/sau beneficiarului. cambie.000 RON) prin sistemul RTGS. Circuitul 4 (interjudeţean): clientul plătitor şi cel beneficiar au conturi curente deschise la unităţi bancare situate în judeţe diferite şi care aparţin unor societăţi bancare diferite.000 RON) se decontează prin sistemul ACH. Pot fi excluse din compensare ca urmare a verificării lor în şedinţa de compensare. 39 .

în săli special amenajate şi echipate în acest sens. Inspectorul şi agentul de compensare Şedinţa de compensare este condusă atât la nivelul fiecărei sucursale. oferă un cadru organizatoric reglementat. în acelaşi timp. Şedinţa de compensare se pregăteşte la nivelul societăţilor bancare. în mod obligatoriu. B.30 . Şedinţa de compensare se desfăşoară după un program strict.11. „inspectorii de compensare au obligaţia ca în fiecare săptămână. după cum urmează: Grupa de operaţiuni I constă în următoarele: 40 . Prin ordin al guvernatorului BNR se poate stabili ca într-o zi lucrătoare. C. care îndeplineşte toate cerinţele legale şi tehnice pe teritoriul României. Societăţile bancare vor fi reprezentate la şedinţa de compensare de către un angajat pentru fiecare unitate bancară proprie care participă la compensare.4 din Regulamentul nr. să verifice respectarea prevederilor prezentului regulament de către toate unităţile bancare participante la şedinţa de compensare“. se va numi câte un înlocuitor . astfel:    Între orele 10 . Pregătirea presupune mai multe operaţiuni. Între orele 11. iar numele acestuia va fi comunicat în scris Centralei TransFonD. Între orele 11 .11 se desfăşoară partea I a şedinţei. Conform articolului 5. în una sau mai multe sucursale ale TransFonD şi /sau în Centrala acesteia să nu se desfăşoare şedinţa de compensare.12 are loc şedinţa de verificare a cecurilor (se schimbă cecurile). Pentru fiecare din agenţii de compensare. cât şi la nivelul Centralei TransFonD de un inspector de compensare. Şedinţa zilnică se încheie prin obţinerea unui rezultat unic privind poziţia debitoare sau poziţia creditoare a fiecărei unităţi bancare ce participă la compensare. 10.30 se desfăşoară partea a II-a a şedinţei. Şedinţa de compensare Şedinţa de compensare se organizează în fiecare zi lucrătoare. prin sondaj. A. în sucursalele TransFonD şi centrala TransFonD. ♦ cecuri neînsoţite de borderouri de încasare. Pregătirea şedinţei de compensare la unităţile bancare Sistemul de compensare multilaterală a plăţilor interbancare pe suport de hârtie este un sistem manual de prelucrare a datelor. ce are la bază standarde internaţionale şi. Acest reprezentant este numit agent de compensare.♦ cu condiţionări de efectuare a plăţii.

borderou al dispoziţiilor centralizatoare pentru fiecare unitate bancară destinatară (primitoare). Grupa de operaţiuni IV constă în completarea formularului de compensare pe baza borderourilor dispoziţiilor centralizatoare şi pe baza refuzurilor. care prezintă motive de refuz. borderoul de încasare a cecurilor şi dispoziţii centralizatoare.• • Banca prezentatoare (iniţiatoare) grupează instrumentele de plată compensabile pe Se alcătuiesc plicuri care conţin pachete de instrumente de plată compensabile. în cazul instrumentelor de plată compensabile de debit. Grupa de operaţiuni III constă în următoarele: • Analiza instrumentelor de plată compensabile primite de la unitatea bancară prezentatoare. benzi de control. Grupa de operaţiuni II constă în centralizarea dispoziţiilor centralizatoare într-un unităţi bancare destinatare (primitoare) şi pe tipuri de instrumente de plată compensabile. 41 . în vederea acceptării sau refuzului lor parţial sau total sau în vederea amânării compensării. • Completarea refuzurilor la plată şi la încasare pentru instrumentele de plată compensabile primite de la celelalte unităţi bancare participante la compensare.

Trans-European Automated Real-Time Gross Settlement Express Transfer System RTGS – Real Time Gross Settlement System este sistemul de decontare pe bază brută în timp real. TARGET este sistemul RTGS pentru EURO oferit de Eurosystem. Oferă procesare în timp real.ecb. decontare în moneda băncii centrale şi cu finalitate imediată. Structura descentralizată a sistemului TARGET este prezentată în următoarea imagine: monetare unice a Băncii Centrale Europene(ECB) 42 www.int 42 .European Central Bank) şi a început să funcţioneze în ianuarie 1999. Toate aceste 17 sisteme sunt interconectate pentru a oferi un mediu uniform în care să se desfăşoare plăţile în euro.E. Sistemul TARGET este constituit din sistemele naţionale RTGS ale 12 ţări din Uniunea Europeană (U. Utilizarea unei monede de schimb unică în Zona Euro făcea necesară folosirea unui sistem de plăţi în timp real din următoarele motive42: • • Pentru a furniza procedurile de plăţi necesare implementării unei politici Pentru a promova mecanismul de plăţi eficiente în euro.CAPITOLUL III SISTEMUL TARGET – SISTEMUL DE PLĂŢI PE EURO 3.1 Ce este sistemul TARGET TARGET . Suedia şi UK. Acesta se foloseşte pentru decontările operaţiunilor băncii centrale cât şi pentru tranzacţiile interbancare de mare valoare şi pentru alte plăţi în euro. De asemenea şi sistemele de plăţi ale următoarelor ţări sunt conectate la TARGET: Danemarca.) care aparţin zonei unice euro şi din mecanismul de plăţi al ECB(EPM – European Payment Mechanism). Polonia. TARGET a fost creat de către sistemul RTGS in euro şi mecanismul de plăţi al Băncii Centrale Europene (ECB.

sistemul TARGET contribuie substanţial la reducerea riscului sistemic.int 43 .6 milioane plăţi naţionale şi internaţionale cu o valoare totală de peste 420 trilioane euro. Acest sistem realizează plăţile în moneda băncii centrale cu finalitate imediată ceea ce elimină atât riscul de decontare cât şi riscul de creditare. TARGET este unul dintre cele mai mari sisteme de plăţi din lume.2 Obiectivele sistemului TARGET Sistemul TARGET are următoarele obiective43: • • • Să ofere un mecanism de decontare a plăţilor în euro sigur şi de încredere Să crească eficienţa plăţilor internaţionale în euro Să servească nevoilor politicii monetare ale ECB şi să promoveze integrarea Fiind un sistem RTGS. În acelaşi an valoarea medie zilnică a plăţilor a fost de 1650 miliarde euro. 43 pieţei monetare în euro www.ecb. În anul 2003 a procesat 66. Şi are o cotă de 87% din totalul valorilor procesate de sistemele de plăţi de mare valoare în euro.3.

În sistemul TARGET lichiditatea poate fi manevrată foarte flexibil.000.3. Băncile care folosesc acest sistem sunt în număr de 43.4 Participanţii la sistem şi tarifele practicate Accesul la facilităţile decontărilor în sistem TARGET este posibil pentru instituţiile de credit supravegheate ale ţărilor care fac parte din Zona Economică Europeană (EEA – European Economic Area).E.80 euro pentru toate tranzacţiile care trec peste 1000 tranzacţii/lună 44 . Este disponibilă la costuri mici. Managementul de zi cu zi al sistemului TARGET se află în responsabilitatea managerilor de decontări ai Băncilor Centrale Naţionale (NCB – National Central Bank) şi al coordonatorului TARGET al Băncii Centrale Europene. În cazul problemelor operaţionale care depăşesc atribuţiile managerilor de decontări se implică managerii nivelurilor ierarhice superioare sau chiar de decizie ale ECB. Pentru plăţile internaţionale sunt stabilite următoarele taxe de tranzacţie regresive: • • • 1. Marea majoritate dintre cele 8000 instituţii de credit aflate în U. TWMG (Target Management Working Group). Toate instituţiile care utilizează acest sistem sunt identificare după codul SWIFT BIC. fie indirect.3 Managementul sistemului TARGET Organul suprem de decizie pentru toate activităţile TARGET este Consiliul de Guvernatori al Băncii Centrale Europene. Pentru plăţile internaţionale (peste graniţă) sistemul TARGET are o structură a tarifelor transparentă. 3. deoarece rezervele minime pe care instituţiile de credit sunt obligate să le păstreze la băncile centrale sunt disponibile pentru decontările din timpul zilei. Acest consiliu este asistat de Comitetul sistemelor de decontări şi plăţi (PSSC – Payment and Settlement System Committee) şi de către subgrupul acestuia.75 euro pentru fiecare dintre primele 100 de tranzacţii/lună 1. aici numărându-se atât băncile cât şi sucursalele şi filialele acestora.00 euro pentru următoarele 900 de tranzacţii/lună 0. au accesat sistemul TARGET fie direct (un număr de 1525).

exact în acelaşi fel în care ele sunt conectate între ele. Tipuri de tranzacţii: • • • plăţi direct conectate cu operaţiunile băncii centrale care aparţin Eurosystemului operaţii de decontare a plăţilor de mare valoare în euro plăţi interbancare între clienţi. care este o parte integrantă a sistemului TARGET. instituţiilor europene şi internaţionale organizaţiilor de decontări EPM oferă tot ceea ce este necesar pentru procesarea în timp real. 3. Pentru plăţile naţionale nu există taxe armonizate. Acesta este conectat la toate cele 15 sisteme naţionale. Clienţii îşi trimit plăţile prin serviciul SWIFT FIN şi primesc avizul de debit sau credit şi situaţia la sfârşitul zilei prin SWIFT. EPM îşi oferă serviciile numai altor 3 categorii de clienţi: • • • băncilor centrale ale ţărilor care nu sunt în U. Cei care nu au acces la serviciul SWIFT pot trimite ordinele de plată prin alte mijloace prestabilite şi în moduri asemănătoare pot primi informaţii despre starea tranzacţiilor lor şi a conturilor.6 Tipuri de tranzacţii Prin sistemul TARGET se poate face orice tip de transfer în euro între toate ţările din zona euro.Taxele pentru plăţile internaţionale nu depind de destinaţie nici de valoarea plăţii şi se taxează numai de banca centrală naţională a ţării iniţiatoare a plăţii.5 Mecanismul de Plăţi al Băncii Centrace Europene (EPM) ECB foloseşte un mecanism de plăţi propriu. în euro 45 . Preţul acestora este determinat la nivel naţional de banca centrală a fiecărei ţări. 3. Canalul normal de comunicare cu EPM este reţeaua SWIFT. Conţine Sistemul Central Contabil(CAS – Central Accounting System) necesar pentru decontarea plăţilor între clienţi.E. De asemenea le poate trimite acestora confirmarea cerută şi/sau un mesaj al plăţii. În afară de faptul că realizează propriile plăţi ale ECB. EPM.

int 46 . Exemplu de plată internaţională44: 44 preluare de pe site-ul: www. se debitează contul Băncii A şi se creditează contul de la banca centrală a ţării beneficiarului(Banco de Portugal). Flux de plăţi: Pasul 1: Banca A din Italia trimite ordin de plată interbancară sau comercială în formatul local prin propriul sistem RTGS.ecb. Pasul 6: sistemul naţional RTGS trimite plata Băncii B. Pasul 4: plata se trimite prin serviciul SWIFT la banca centrală a beneficiarului.Nu există limită maximă sau minimă pentru plăţile decontate prin sistem TARGET. Pasul 5: banca centrală trimite plata sistemului RTGS naţional. Pasul 3: dacă da. Pasul 2: banca centrală(Banca d’Italia) verifică dacă Banca A are fonduri suficiente în cont pentru a executa plata. banca beneficiarului final.

TARGET va deveni un sistem care: • oferă servicii extinse prin infrastructuri integrate de IT 47 .7 Proiectul TARGET 2 În octombrie 2002 Consiliul Guvernatorilor Băncii Central Europene a decis o strategie pe termen lung pentru sistemul TARGET şi anume sistemul TARGET 2.3.

Dardac Nicolae. Didactică şi Pedagogică. Bucureşti. 1995. Iar în luna decembrie a aceluiaşi an a acceptat oferta celor 3 bănci mai sus menţionate şi a aprobat realizarea SSP pentru sistemul TARGET 2. Operaţiuni bancare – instrumente bancare şi tehnici de plată. Franţei şi Germaniei s-au oferit să construiască cadrul tehnic necesar realizării SSP. 48 . Basno Cezar. 2. Băncile centrale ale Italiei. Floricel Constanatin. Basno Cezar.• • îmbunătăţeşte raportul cost-eficienţă este pregătit pentru adaptarea serviciului SWIFT la dezvoltările viitoare. 1997. Unele dintre băncile centrale ale noilor ţări membre U. În iulie 2004. bănci.E. BIBLIOGRAFIE 1. Bucureşti. Ed. vor participa numai după adoptarea monedei euro. Ed. Consiliul Guvernatorilor a aprobat specificaţiile de funcţionare generale. Didactică şi Pedagogică. Toate băncile naţionale ale ţărilor care fac parte din Eurosystem vor participa la sistemul TARGET 2. Dardac Nicolae. Monedă credit. Floricel Constanatin. Decizia Consiliului Guvernatorilor se referă la optimizarea unui singur sistem inclusiv pentru lărgirea Eurosystemului împărţit(SSP – Single Shared Platform) de către acele bănci naţionale ale ţărilor care decid să se alăture sistemului TARGET şi să renunţe la propriile sisteme RTGS.

valutare internaţionale. financiare şi de credit internaţionale. Gestiune şi audit bancar. 1999. 2001..II. Ed. Riscuri. Lăzărescu V. Bercea Aurel Octavian. 13. Ed. Târgu-Mureş. XLVIII. Luha Vasile. Noul sistem naţional de plăţi electronice. Ed. Lumina Lex. Diaconescu Mariana. 20. 4. 2003. Luţaş M. 9.. 6. Ştiinţifică şi 49 . Ed.. Ed. 8. Tranzacţii economice internaţionale. 2000. 15. Economică. Ed. 1998. Cluj-Napoca. 11. Hoanţă Nicolae.. Management bancar. Cerna Silviu. Drăgoescu Elena. 1978. Ed. Ed. Bucureşti. Bucureşti. Bucureşti. Economu Radu. Miron. 10. circulaţia şi contabilitatea efectelor de comerţ.. Georgescu. Ed. 1999. Băncile comerciale în economia de piaţă din România. 16. Dedu Vasile. Demetrescu Paul şi I. 1947. Imprimeria „Ardealul”. Titlurile de credit – teorie şi practică. volumul simpozionului naţional „Repere ale dezvoltării la început de mileniu”. Kiriţescu Costin. vol. 17. 1998. Dobre Elena. Economică. Dănilă Nicolae. Economică. Oeconomica. Bacău. nr. Târgu-Mureş. Bako D. Bani şi bănci. 1998. Revista Studia Universitas Babes Bolyai. 14. Economică. Constanţa. Bucureşti. Gălăşescu Pyk D. Naţional. Băncile şi operaţiuni bancare. Beju Daniela. 1996. Ciobanu G. Ed. Bucureşti. 19.L. Bucureşti. Beju Daniela. Bucureşti. Bănci.3. Timişoara. 12. Ionescu Stelian. Manual practic de drepr cambial. Bucureşti. 2003. Casa Cărţii de Ştiinţă. Noua lege asupra cambiei şi biletului la ordin şi Legea asupra cecului. Economică. Ed. 7. Managementul bancar (fundamente şi orientări). Postelnicu C. Rus A.. Cambia şi biletul la ordin. 5. 2000. Dimitrie Cantemir. Ionescu Lucian. Moneda şi teoria monetară. Bucureşti. Ed. Ed. Universitatea Ecologică Dimitrie Cantemir. Dedu Vasile. Lumina Lex. Mondan. 2000. 2/2003. Probleme privind emiterea. Relaţii valutare. Ex Pronto. 2001. Rolul Băncii Naţionale a României în reforma sistemului naţional de plăţi.. Mecanisme monetare şi instituţii bancare. 18.. 21. Cluj-Napoca. Toader D. 2004. Ed. 1997. Ed. Bucureşti. Relaţiile financiar – Enciclopedică. Sisteme de Plăţi. Agora. Beju Daniela. 2004. Ed.

Hossu. Ediţia a II-a revăzută complet şi actualizată. 2002. 25. *** Legea nr. Mutu S. 26. Bucureşti. 31. Plăţi şi garanţii internaţionale. 24. Rotaru C. Metode şi tehnici bancare.int 50 . Ed. Ed. Tranzacţii comerciale internaţionale. Banking – produse şi operaţiuni bancare. 58/1998. 33/1991 privind activitatea bancară actualizată prin Legea nr. Altip. Managementul performanţei bancare. 9/20. 10/11. Bucureşti.All. *** Legea nr. 1996. 2004. Efectele de comerţ. Economică. Alba-Iulia. Ungureanu Pavel. Dacia. Cluj-Napoca. Ed. 27. Alba-Iulia. Potolea G. mecanisme bursiere în economia de piaţă. 2001. Expert. Lumina Lex. 84/1994. *** www. Bucureşti. 23. Bucureşti. 1/2001 privind organizarea şi funcţionarea Centralei Incidentelor de Plăţi. Ed.. nr.1994 privind cambia şi biletul la ordin. *** Norme tehnice nr. Imprimeria Ardealul. 10/20. 83/1994. 51-52/2000. hârtiile de valoare.. 2002. M. 58/1934 privind cambia şi biletul la ordin modificată prin Legea nr.H.bnr. actualizată prin Legea nr. Turcu Ioan.1994 privind compensarea multilaterală a plăţilor pe suport hârtie.ro *** www.04. *** Materiale şi informaţii oferite de BC Sanpaolo IMI Bank. *** Legea nr. *** Regulamentul nr. 2000. Tehnici moderne de gestiune bancară. 29. *** Regulamentul BNR nr. 34/1991 privind Statutul BNR. *** Legea nr. 1997. 1997. 59/1934 asupra cecului modificată prin Legea nr. *** Norme tehnice nr. Roşca Teodor. Cluj-Napoca. 30. Ed. Casa Cărţii de Ştiinţă. Legea asupra cambiei şi biletului la ordin.04. Ed. Popa Ioan şi colab. Cluj-Napoca. 28. Turcu Ioan.11.22. *** Codul Comercial Român din 1887 cu modificările până la 1943. *** Tribuna Economică. Altip. Ed. 1994.2004 privind cecul. 2001. Ed. Trenca Ioan.. Bucureşti. Lumina Lex. Monedă şi credit. 101/1998. Ed.ecb. Negruş Mariana. Operaţiuni şi contracte bancare.. Suc.

51 .