You are on page 1of 8

UNIVERSITATEA BABEŞ BOLYAI, FACULTATEA DE STUDII EUROPENE ANUL I LEONTE LAVINIA IULIA

aşadar metodologia utilizată în realizarea acestei lucrări este cercetarea bibliografiei. opera şi ideile filosofice ale lui Francis Bacon. pasiunea gânditorului din el dovedindu-se mai puternică decât îndeletnicirile practice. Bacon şi-a început studiile acasă. a plecat la Trinity College. ca al doilea fiu al lui Nicholas Bacon (care fusese Lordul Păstrător al Marelui Sigiliu sub domnia Elisabetei I) şi al Annei Cook (fiica unui profesor al familiei regale. Această cercetare vizează consultarea a cel puţin patru surse bibliografice. el a găsit şi timpul şi energia necesară pentru a păşi. pe care le-a absolvit în 1582. unul dintre cei mai importanţi gânditori englezi şi un pionier al cercetării ştiinţifice moderne. dar în anul următor a acceptat un post diplomatic în Franţa. unde a căpătat o aversiune pentru abordarea îngustă a filosofiei din scolastica târzie care aproape îi închinase un cult lui Aristotel. la prima elaborare a ideilor sale filosofice înnoitoare. având o educaţie aleasă. în ediţia îngrijită de Issac Gruter. În 1576 a început să studieze dreptul la Gray`s Inn. unele în limba engleză. Aspectele pe care le voi prezenta în acest referat sunt: viaţa. iar doi ani mai târziu a fost ales membru în parlament. din 1573. altele în limba latină. În 1578 a fost nevoit să se întoarcă la Londra din cauza morţii neaşteptate a tatălui său. îl determină pe Francis să se gândească la o profesie de pe urma căreia să poată trăi.Preocuparea mea se îndreaptă spre Francis Bacon. deocamdată sub forma unor fragmente. Situaţia materială precară în care a rămas datorită faptului că întreaga avere părintească revenea prin moştenire legală fratelui său mai mare. A fost nevoit să îşi reia studiile juridice. ştiind să citească în latină şi greacă). de la Cambridge. constituie impulsul decisiv de a se dezbrăca de multe prejudecăţi şi de a-şi forma spiritul de independenţă faţă de tot ce apare ca tradiţie învechită. Următorii ani îi petrece la Paris. Francis Bacon s-a născut la Londra. apoi. cu alţi oameni ce au alte mentalităţi şi alte moravuri. 2 . Totuşi. între anii 1585-1593. la 22(8) ianuarie 1561. unde brusca strămutare în altă ţară. rămase postume şi apărute pentru prima dată în 1653 sub titllul de „Elanuri filosofice” (Impetus philosophici) .

pentru elaborarea căreia considera că îi va fi atribuit tot restul vieţii sale. Nu mult după încheierea acestei scrieri. În proiectul conceput între timp de autor. însă caracteristic pentru el: în cursul cercetărilor 3 . după unii sau 16211622. generosul său protector. a fost începută cu aproximativ tot atâţia ani în urmă. după alţii. care avea să fie intitulată „Marea întemeiere”. începând din 1603. de pe urma căreia s-a ales cu înalte funcţii. dintre care: „Prefaţă la Despre interpretarea naturii”(1602-1603). culminând cu aceea de Lord Cancelar.Opera sa cuprinde multe lucrări publicate postum şi unele dintre ele rămase neîncheiate. „Critica sistemelor filosofice” (1609). care cuprinde un plus de 29 de capitole faţă de prima din 1579. ce conţine şase părţi. Bacon începe să redacteze opera sa filosofică fundamentală. La îndeplinire el nu a putut duce decât planul acestei vaste lucrări. şi cu înalte titluri. Bacon publică o a doua scriere filosofică „Despre înţelepciunea anticilor” (De sapientia veterum). Concomitent cu această activitate filosofică şi ştiinţifică. care cuprinde o inerpretare filosofică a mitologiei greceşti antice. împreună cu „Noul Organon”. În aceaşi perioadă. În 1612 apare cea de-a doua ediţie a „Eseurilor”. Scrierea aceasta avea să apară neterminată în 1620 însă. reluată pe cât se ştie de doisprezece ori. publicat în 1620. o activitate publică. ea urma să constituie partea a doua a unei vaste opere filosofice şi ştiinţifice. Bacon mai desfăşoară. Bacon şi-a consacrat ultimii ani din viaţă scrisului. intitulată „Despre folosul şi înaintarea învăţăturii religioase şi laice” ( Of the Proficience and Advancement of Learning divine and human). „Cugetări şi observări despre interpretarea naturii sau Despre descoperirea lucrurilor şi despre inventarea artelor” (1604-1605). redactarea ei. apare scrierea „Despre demnitatea şi procesele ştiinţelor”. În 1623. A murit într-un mod straniu. între anii 1611-1620. „Noul Organon sau îndrumări metodice despre interpretarea naturii şi a stăpânirii ei de către om”. iar în 1610. reginei Elisabeta. când la tronul Angliei a urmat. îndeosebi preocupărilor ştiinţifice. Bacon a trecut la dezvoltarea unora dintre părţile ei în scrierea intitulată „Despre principii şi origini după fabulele lui Cupidon şi a Cerului sau filosofia lui Parmenide şi Telesio şi îndeosebi a lui Democrit simbolizată în fabula despre Cupidon”. regele Iacob I. În 1605 apare prima scriere de teorie filosofică a lui Bacon.

fiind la drum. a ieşit să umple o găină cu zăpadă. Ar trebui să fim asemenea albinelor. „În câteva rânduri adresate lordului Arundel. şi totul îmi izbutea de minune. Francis îşi descrie sfârşitul: „My lord. era destinul meu să sfârşesc ca Pliniu cel Bătrân. pag 19 2 Peter J. ca să-i observe mai de aproape erupţia. în ultimele zile ale vieţii sale. empiriştii erau ca furnicile.sunt comuni tuturor fiinţelor omeneşti. unei indigestii. frigului sau tuturor acestora trei laolaltă. Eu mă ocupam cu pasiune de una sau două experienţe asupra îngheţării şi conservării corpurilor prin frig. ţesând pânze frumoase şi ingenioase ce pluteau în aer. pag 83 4 . lipsite de spirit critic. vărsături atât de puternice încât nu ştiu dacă trebuie să le atribui pietrei. 1976. pe empiriştii de tipul alchimiştilor şi pe savanţii ideali: „Metafizicienii erau ca păianjenii.Despre înţelepciunea anticilor. prin care i-a caracterizat pe metafizicienii tradiţionali.”2 Procesul cunoaşterii este împiedicat de prejudecăţi şi idei preconcepute pe care Bacon le denumeşte idoli ai minţii: idolii tribului. fabricate în întregime din interiorul propriilor trupuri. care. pentru filosofi el este interesant îndeosebi pentru filosofia ştiinţei. „Eseurile”. 1 Clasicii filosofiei universale: Francis Bacon. acoperea o mare diversitate de subiecte.să lucrăm împreună pentru a aduna şi a transforma ceea ce am adunat. iar mai târziu a elaborat lucrări istorice şi juridice.”1 Deşi opera din tinereţe a lui Bacon. Editura Enciclopedia Rao. cu două comportamente: o critică a scolasticii şi a metodei renascentiste contemporane de abordare a ştiinţei şi a metodologiei minuţios elaborată cu care să o înlocuiască. strângând de zori cantităţi de materiale şi făcându-le grămadă. consideră informaţiile furnizate de simţuri drept reprezentări corecte ale lumii. să facă experimente pentru a aduna noi informaţii şi astfel să sporească treptat cunoştinţele noastre despre lume. Oamenii de ştiinţă ar trebui să interpreteze datele culese prin experienţă. pe proprietatea căruia a fost găzduit bolnav. King. Atitudinea lui Bacon faţă de predecesorii săi e rezumată într-o serie de comparaţii. idolii peşterii. O sută de filosofi. căpătând o bronşită care i-a fost fatală. care a murit fiindcă s-a apropiat prea mult de Vezuviu. m-au prins între Londra şi Highgate. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. fără să producă nimic nou din ele. când.sunt specifici fiecărui individ şi sunt generaţi de şcoală.pentru conservarea alimentelor. Bucureşti.

cu percepţii ordonate şi cu experimente orientate intenţionat. de generalizări prea pripite. cunoscând formele generale ale naturii. de lecturi şi aşa mai departe. de la cazurile particulare la principiile mai puţin generale.”3 În acest sens. spune Bacon. descrise ca „tot atâtea piese de teatru”. care şi azi îşi menţin valoarea. pag 202 5 . să parcurgă o suită de generalizări succesive. Virgil Bogdan. Editura Universal Dalsi.”4 Ideile fundamentale ale filosofiei lui Bacon priveau trei categorii de lucruri diferite. ci acţionează metodic. Franz Wiaedemann. ştiinţa şi omul. domeniul în care el a depus eforturile cele mai susţinute şi mai rodnice.sunt rezultatul sistemelor filozofice. Atlas de filozofie. Editura Enciclopedia Rao. Bacon mai preconizează şi o seamă de norme. care împiedică înţelegerea. ci plumb. „Odată cu metoda inductivă. spunea el. în loc să o facilliteze. inducţia nu porneşte de la experienţe accidentale. idolii teatrului. 1995. idolii pieţei. Franz-Peter Burkard. Antologie filosofică: filosofi străini. traducător Monica-Maria Aldea. dar interdependente: natura. în primul rând datorită limbajului. Metoda corectă de a ajunge la cunoaşterea adevărată şi a desfiinţa imaginile malformate este inducţia.de educaţia din familie. C. fiindcă astfel nu putem evita erorile. pentru ca apoi.marcând oarecum axele gândirii sale filosofice. Nu aripi trebuie să se pună spiritului omenesc. Narly. pierzând orice contact cu experienţa. Să nu ne ridicăm dintr-odată de la cazurile particulare la principiile cele mai generale. 3 Peter Kunzmann.experimental începe odată cu culegerea şi compararea observaţiilor. pag 95 4 N. ci din contra să înaintăm prudent de la cazurile simple la cele complicate. Una dintre ideile de filosofie a nauturii ar fi aceea a determinismului universal: tot ce se produce în Univers este rezultatul necesar al acţiunii unor cauze naturale şi nimic nu se produce în Univers de la sine sau prin acţiunea unor factori oculţi sau supranaturali. Filosofia ştiinţei constituie domeniul de predilecţie al gândirii filosofice baconiene.se formează datorită interacţiunii sociale. de la acestea la altele mai generale şi aşa treptat pâna la principiile cele mai generale. „Acest procedeu metodic. căci cu prea mare uşurinţă se avântă în cele mai înalte abstracţiuni. Să ne ferim. Ideea aceasta rezultă aproape din fiecare rând de filosofie scris de Bacon. Bagdasar.

în parte definitivă.unul ducând la rezultate dorite. Alte idei baconiene mai sunt şi cele de filosofie politică. ştiinţa este şi va rămâne departe de a atinge limita cunoştibilităţii ştiinţifice. Bucureşti.Despre înţelepciunea anticilor. „Bacon i-a dat înţelesul profan de conştiinţă a ignorării misterelor naturii. este mult mai complexă şi mai misterioasă decât îşi imaginează unii filosofi care cred că au prins-o total şi definitiv în câteva formule goale”5 Domeniile de filosofie a omului în care gândirea baconiană şi-a spus cuvântul sunt: acela al cunoaşterii omului individual. Bacon face remarcabila deosebire dintre egoismul omului înţelept şi egoismul omului lipsit de minte. idolii minţii.” 6 Deosebit de valoroase sunt în primul rând observările sale în legătură cu cauzele de eroare ale minţii omeneşti. cum le spunea el. pe când celălalt antrenând rezultate nedorite. Într-adevăr scrierile sale în această materie constituie o inepuizabilă comoară. credea el. El era încredinţat că. nu au luat-o decât în înţelesul teologic de ignorare conştientă a misterelor divine.. pentru a trăi liberi şi fericiţi. realitatea lucrurilor. ideea că religia şi justiţia trebuie să constituie 5 Clasicii filosofiei universale: Francis Bacon. 1976. din care face parte politica.ignorare considerată de el a fi în parte momentană. la ea adăungându-se aceea despre relativitatea şi limitele cunoaşterii ştiinţifice în general.. Editura Ştiinţifică si Enciclopedică. dar nu mai puţin şi acelea privitoare la alte laturi.) În tot cazul. „Atât Condorcert cât şi Dugald Stewart au elogiat remarcabilele contribuţii aduse de Bacon în cunoaşterea spiritului omenesc. pentru moment şi încă pentru o bună bucată de vreme în viitor. mai importante ar fi: ideea că statul ar fi o asociere liberă de indivizi. (. celălalt cardinal. Ideea despre o neştiinţă conştientă de sine fusese dezbătută înainte şi de către Aureliu Augustin şi de Nicolaus Cusanus. pag 25 6 idem. dintre care. în scopul protejării lor reciproce. îndeosebi sub raportul activităţii intelectuale. din care face parte psihologia şi etica. O altă idee baconiană de filosofie a omului este aceea că egoismul ar fi principalul motor al acţiunilor omeneşti. unul episcop. şi acela al cunoaşterii omului social. care revine în opera lui Bacon ca un lait-motiv.Cea mai cuprinzătoare şi mai caracteristică idee filosofică a ştiinţei ar fi aceea despre sărăcia şi incertitudinea cunoştinţelor ştiinţifice ale vremii. Dar. emotive ale vieţii sufleteşti a oamenilor. pag 29 6 .

Francis Bacon este o veritabilă conştiinţă filosofică cu o cuprindere aproape universală. ideea că puterea trebuie să fie împărţită în stat între monarh şi parlament. Bacon a înţeles întreaga însemnătate istorică a reformei spirituale pe care o propunea.declara el în epistola de dedicaţie către rege la Marea Întemeieremărturisesc deschis că. adecvate. Bacon şi-a asumat sarcina elaborării unei metode noi. autoritatea monarhului şi libertatea parlamentului compensându-se reciproc. Trăind în epoca naşterii ştiinţei moderne.”7 În concluzie. care să favorizeze cercetarea ştiinţifică.” Nu însă fără a-şi da seama că atitudinea sa exprimă mai puţin convingeri personale şi deci meritul propriu al geniului său. decât o cerinţă imperioasă a vremii sale şi unul din produsele ei cele mai valoroase. cunoaşterea şi dominarea naturii de către om. „În ceea ce mă priveşte. pag 36 7 . BIBLIOGRAFIE: 7 idem. „Trăind şi lucrând în atmosfera îmbâcsită de prejudecăţi a vremii sale. Putem spune că Francis Bacon este unul dintre cei mai importanţi filosofi englezi care a pus bazele gândirii moderne. dacă cutez să fac o apreciere a acestei opere o consider mai curând ca un rod al timpului decât ca un produs al geniului. el propunând o filosofie a naturii în concordanţă cu viziune sa empiristă şi inductivă.stâlpii de sprijin ai statului.

Editura Ştiinţifică si Enciclopedică. 1995 8 . 2007 • Peter Kunzmann. Editura Universal Dalsi.•Clasicii filosofiei universale: Francis Bacon. C. Virgil Bogdan. Bagdasar. Editura Enciclopedia Rao •N. 1976 •Peter J. Atlas de filozofie. Franz-Peter Burkard. Antologie filosofică: filosofi străini. Noua Atlantida. traducător Monica-Maria Aldea. King. Editura Nemira. Editura Enciclopedia Rao •Francis Bacon. traducător Dana Jalobeanu.Despre înţelepciunea anticilor. Franz Wiaedemann. O sută de filosofi. Bucureşti. Narly.