You are on page 1of 73

I. I.

DE LA GENEZA ETNICA LA GENEZA STATALA 1. Civilizatia si istoria daco-getilor

Procesul de indo-europenizare; etnogeneza tracilor In perioada de trecere spre epoca bronzului (2700/2500 – 2000/1900 i. Hr. ) a avut loc procesul de indo-europenizare a spatiului carpato-danubiano-pontic prin patrunderea, din steeple nord-pontice, a unor valuri successive de comunitati de pastori indo-europeni, purtatori ai ‘civilizatiei kurganelor ’. Patrunderea acestor triburi de pastori a determinat multiple transformari de ordin cultural, social, etnic. Indo-europenii si-au impus cultura materiala si spirituala si i-au asimilat pe autohtoni. Infloritoarele culturi ale autohtonilor au fost distruse. Vechile culturi eneolitice (Petresti, Gumelnita, Cucuteni, Vadastra) cu ceramica pictata au disparut. In locul lor au aparut culturi noi (Foltesti, Cernavoda III, Cotofeni) cu: - ceramica grosolana, decorata cu motive incizate; - morminte tumulare, de inhumatie cu schelete presarate cu ocru Locul gintilor matrilineare a fost luat de o organizare patriarhala, ierarhica a societatii. Locuitorii au inceput sa vorbeasca o limba indo-europeana. In epoca bronzului (2000/1900 – 1200/1950 i. Hr.) din populatia indo-europeana raspandita in S-E Europei, dupa un indelungat proces de diferentiere, au luat nastere popoarele atestate de izoarele scrise antice: grecii, ilirii, tracii. Tracii au creat la noi civilizatia bronzului, ei sunt cei mai indepartati stramosi directi ai poporului nostru, raspanditi in Peninsula Balcanica si la nord de Dunare. Geneza civilizatiei geto-dace In timpul primei varste a fierului (1200/1150 – 450/400 i. Hr.) a avut loc diviziunea tracilor in doua ramuri: - tracii propriu-zisi (ramura sudica) si, - daco-getii (ramura nordica) Din marele neam tracic s-au diferentiat daco-getii, ca ramura nordica a tracilor, in spatiul carpato-danubiano-pontic, deci ei sunt autohtoni in acest spatiu. Daco-getii au fost creatorii si purtatorii culturii hallstattiene in spatiul carpatodanubiano-pontic dupa cum dovedesc vestigiile ansamblului cultural Basarabi descoperite pe intreg teritoriu carpato-dunarean. Aparitia proprietatii private a determinat diferentierea sociala dupa avere care a condos la stratificarea societatii si aparitia claselor sociale: - tarabostes (pileati) – aristrocratia militara si sacerdotala; - comati – producatorii liberi, marea masa a populatiei (agricultori, mestesugari)

1

Daco-getii traiau organizati in triburi si uniuni de triburi conduse de sefi militari (regi). Triburi daco-getice: - apulli – zona Alba Iulia - burii – malul Oltului - carpii – Moldova Centrala - costobocii – nordul Moldovdei si Maramures - crobyzii si tryzii – Dobrogea Triburile stapaneau un teritoriu cu o asezare mare, fortificata (dava), adevarat centru administrativ: - Argedava (Dobrogea) - Buridava (jud. Valcea) - Piroboridava (jud. Galati) - Tamasidava (jud. Bacau) - Sucidava (jud. Olt) - Cotnari - Stancesti (jud. Botosani) - Batca Doamnei (jud. Neamt) - Cetateni (jud. Arges) - Sarmisegetusa (Muntii Orastiei) – centru politic inconjurat de un system de fortificatii alcatuit din cetatile: - Costesti - Blidaru - Piatra Rosie - Banita - Capalna - Tilisca Cetatile intarite si mormintele priciare descoperite atesta existenta, in sec. al IVlea i. Hr., a unor formatiuni politice in sudul Olteniei, nordul Dobrogei, nordul Moldovei. Dovezile arheologice, la care se adauga maruriile izvoarelor narrative, atesta existenta unor puternice uniuni de triburi conduse de ‘basilei’ (regi) si in secolele urmatoare: - sec. al IV-lea i. Hr. – uniunea de triburi condusa de ‘rex Histrianorum’ din Dobrogea care se opunea scitilor; - 335 i. Hr. – uniunea de triburi din nordul Dunarii infranta de Alexandru Macedon; - 300 i. Hr. Si 292 i. Hr. – confruntarile dintre uniunea de triburi din centrul Munteniei conduda de Dromichaites, cu resedinta la Helis si Lisimah, care este luat prizonier; - sec. al III-lea i. Hr. – mentionarea intr-o inscriptie de la Histria a uniunii de triburi din sudul Moldovei condusa de Zalmogedikos;

2

-

sec. II-III i. Hr. – uniunea de triburi condusa de regale Rhemaxos, apoi de fiul acestuia, din Dobrogea, care salveaza Histria atacata de tracii sudici ai lui Zoltes; inceputul sec. al II-lea i. Hr. – uniunea de triburi condusa de Oroles, in estul Transilvaniei, care se lupta cu bastarnii; inceputul sec. al II-lea i. Hr. – uniunea de triburi condusa de Rubobostes, in Transilvania.

Limba daco-getilor Dacii si getii vorbeau aceeasi limba, afirma geograful antic Strabo. Ei au fost numiti geti in izvoarele grecesti si daci in izvoarele latine, dar ei erau unul si acelasi popor. Limba daco-getilor este un dialect al limbii traco-dace care face parte din familia limbilor indo-europene, dintr-un grup care mai cuprinde: sanscrita, persana, sciatica, limbile popoarelor baltice, limbile slave (grupul satem). Celalalt grup cuprinde greaca, latina, celtica, germana (grupul kentum). Limba traco-daca a disparut, s-au pastrat putine urme: nume de plante medicinale, nume proprii de personae, locuri, rauri (cca. 160 de cuvinte). Religia daco-getilor o daco-getii credeau in zei: - zeul suprem al cerului si al pamantului a fost Zalmoxis (sau Gebeleizis) - un zeu al razboiului, Derzelas sau Derzid, - o zeitate feminina pe nume Bendis, ce corespunde zeitelor Artemis sau Diana din mitologia greaca, respectiv romana. o Daco-getii credeau in nemurire, in viata de dincolo de moarte alaturi de Zalmoxis, zeul suprem. De aceea ei primeau moartea cu seninatate. o Mortii erau incinerati iar cenusa era depusa in urne ce se ingropau in pamant. o Cultul consta in slujbe, ceremonii si incantatii facute de preoti, de obicei pe munte. o Slujbele religioase aveau loc in sanctuare cum sunt cele descoperite la Costsesti, Blidaru, Piatra Rosie, etc. o La fiecare 4 ani ei comunicau cu Zalmoxis prin intermediul unui razboinic dac sacrificat, ce urma sa-I vorbeasca zeului supreme despre nevoile lor. Contacte cu alte popoare Alaturi de daco-geti, in unele regiuni au patruns, in diferite perioade: - ilirii (Oltenia, sec. al VIII-lea i. Hr.) - scitii (Transilvania, 600 i. Hr.) - tracii sudici (Dobrogea, sec al IV-lea i. Hr.) - bastarnii (Moldova mijl. sec. Al III-lea i. Hr.)

3

II-lea i. Diodor din Sicilla (sec. si din Transilvania si Moldova din sec. Hr.. ‘Istorii’ (sec. coloniile. al VII-lea i. geograf grec.). Hr.- celtii.) mentioneaza pe geti ca fiind aliati ai Atenei. pe tarmul dobrogean an Pontului Euxin unde au intemeiat. –societatea geto-daca a cunoscut un accentuat proces de structurare care a condos la aparitia statului dac. III-II i. Acestia au preluat de la greci: .modele de organizare politica.tehnici noi de metalurgie. Au avut loc schimburi culturale care au determinat progresul dacilor. . au patruns in Dacia (in Transilvania..grecii.) – informatii despre getii din Dobrogea din sec. astazi lacul Sinoe. in sec. Statul dac (sec. ofera informatii despre getii din sec. al III-lea i.sec.. IV-lea i. incepand cu a doua jumatate a sec. A construit o armata puternica cu care a cucerit teritorii intinse: 4 . creatorii culturii La Tene. Izvoarele scrise despre daco-geti: Hecataios din Milet (sec. Hr. olaritului (roata olarului) si emiterea monedelor. Hr. in ‘Anabasis’ relateaza expeditia lui Alexandru Macedon (335 i. Hr. Hr. Flavius Arianus. VI-V i. istoric si geograf grec (sec. Hr. Inscriptiile de la Histria din sec.) impotriva dacilor de la nordul Dunarii. al V-lea i. al. Hr. I i. Trogus Pompeius (sec I i. istoric roman din sec. Hr. Burebista (82-44 i. Hr.  Tomis (Constanta).. al II-lea i. I d. Herodot. Maramures. al. I i. care era o monarhie militara. Hr. . Acestia au fost asimilati de daci.. . Hr. ) Sec. ‘Razboiul Peloponesiac’ (sec. .  Callatis (Mangalia). Oltenia) contribuind la dezvoltarea metalurgiei fierului.) aminteste despre existenta dacilor in Campia Dunarii in sec IV-III i. al VI-lea i. Hr. al. Hr. Ivlea i. Strabon. Hr.) vorbeste despre rezistenta dacilor impotriva lui Darius la trecerea lui prin Dobrogea pentru a-i infrange pe sciti.) aminteste de getii de la sud de Dunare.  Histria. Hr. . Hr. al II-lea i. pe malul golfului. Tucidide.folosirea monedei.) – primul rege dac A unit triburile geto-dace si a creat un stat puternic cu centrul la Sarmizegetusa Regia in zona Muntilor Orastie. Hr. Iustinus.roata olarului. Hr. I i.

Domitian a impartit Moesia in Moesia Superior si Moesia Inferior si a pregatit o campanie in Dacia. Coryllos-Scorilo (? . sec. de la gurile Bugului pana la Dionysopolis. Hr. I i. Dicomes – rege al unui stat din centrul si sudul Moldovei. – campanile la sud de Dunare. Cotiso (sf. si a luptat impotriva celorlalti regi daci din Dobrogea. statul dac s-a destramat. Hr..) – rege al statului dac din Banat. Hr. sec. de partea celui din urma. Comosicus – a fost rege si mare poet al statului dac din Transilvania. 5 . Imperiul roman constituia un pericol pentru statul dac. Coson – rege al statului dac in nordul Munteniei. Hr. a facut incursiuni la sud de Dunare. in Moldova. Dapix si Zyraxes care se impotriveau romanilor.) – rege si mare poet (concentra in mainile sale puterea laica si religioasa). Hr..incepand cu anul 60 i. dacii au facut o incursiune in provincial Moesia impotriva romanilor pe care ii infrang. Hr. – cucereste teritoriile ocupate de celti. Roles (sf.) dintre Octavianus si Marc Antonius. in sud – Muntii Haemus (Balcani). sec.in anul 48 i. . apoi cinci unitati statale: in Transilvania. Urmasii lui Burebista Deceneu (44 i. In iarna 85/86 d. Hr. in Peninsula Balcanica. motiv pentru care Burebista s-a amestecat in razboiul civil de la Roma dintre Caesar si Pompei. I d. dar statul condos de acesta se limita in zona Muntilor Orastie.) – rege al unui stat dac din Dobrogea.) – a condus statul dac cu centrul in Muntii Orastiei. in Maramures. Hr. – inc. Hr.). s-a amestecat in razboaiele civile de la Roma in timpul lui Octavian Augustus. – supune cetatile grecesti pontice. a participat la lupta de la Actium (31 d. ajutandu-l pe Pompei. in sud-vestul si nord-vestul Daciei. . Victoria lui Caesar a fost urmata de organizarea unei expeditii de pedepsire a lui Burebista intrerupta de moartea conducatorului roman(44 i. Limitele statului dac in timpul lui Burebista.68/69 i. Hr. s-a aliat cu romanii in iarna 29/28 i. II d. conform geografului antic Strabo erau: in nord – Carpatii Padurosi. Hr. S-au format patru.) – a fost rege timp de 40 de ani in statul dac cu centrul in Muntii Orastie. in regiunea subcarpatica a Munteniei. Hr.in jurul anului 50 i. in est – gurile Bugului si Marea Neagra. in vest – Dunarea mijlocie si Slovacia. a preluat conducerea statului lui Burebista. Hr. Diurpaneus-Duras (68/69 – 87 d. La moartea lui Burebista.

Banat. care cuprindea Transilvania. I. • Dacia Inferioara: cuprindea Oltenia. a fost organizata ca o provincie de rang imperial. centrul si sudul Moldovei. Oltenia. o armata romana condusa de gen. A avut mai multe confruntari cu romanii: .88 d.. Trasaturile civilizatiei in Dacia In anul 106. armata romana condusa de gen.DECEBAL (87-106 d. teritoriul locuit de dacii liberi (costobocii. Oltenia. o parte a teritoriului (sudul Moldovei. Hr.101 – 102.  Dacia Inferior. era administrata de un ‘Legatus Augusti pro Praetore’. Decebal a cedat si incheiat pacea cu romanii in conditii foarte grele pentru Dacia. . Statul dac condus de Decebal. Tettius Iulianus a atacat Dacia prin Banat.87 d. care in 121-122 a impartit provincial Dacia in:  Dacia Superior. era administrata de un ‘procurator Augusti’ . dacii mari): Maramures.a fost reorganizata administrativ in 117-118 de imparatul Hadrian care a impartit Dacia in : • Dacia Superioara: cuprindea Transilvania si Banatul. Hr. 2. ataca din nou Dacia pe care o cucereste in intregime sip e care o transforma in provincie romana. nordul Moldovei.O reorganizare administrative a Daciei a fost realizata tot de imparatul Hadrian. . . Traian. Hr.) . dupa construirea podului peste Dunare de la Drobeta. a carei populatie autohtona a fost supusa unui intens proces de romanizare. Decebal a incheiat pace cu Domitian si a devenit client al Romei (89 d. administrate de un guvernator numit ‘Legatus Augusti pro Praetore’. Muntenia. Prezenta dacilor liberi la granitele provinciei a impus aducerea unui numar mare de legiuni si construirea de fortificatii (castre).in anul 106. 6 ..) A refacut unitatea statului dac care era mai putin intins decat statul lui Burebista. Hr. Provincia Dacia . armata romana condusa de imparatul Traian (98 – 117) a atacat Dacia si a provocat grele infrangeri dacilor. si partea de rasarit a Olteniei) a fost anexat provinciei Moesia inca din anul 46. carpii. dar mai puternic.105 – 106. Banat. cu capitala la Ulpia Traiana Sarmizegetusa. subordonata direct imparatului. in urma victoriei obtinute de armata romana asupra dacilor teritoriul locuit de daci a fost divizat astfel: provincia Dacia. cu capitala la Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Cornelius Fuscus a atacat Dacia si a fost infranta la Turnu Rosu. Crisana. cu capitala la Sarmizegetusa Regia. cuprindea Transilvania.

. armata. s-a raspandit in Dacia. cu capitala la Napoca. Hr. de calitate superioara. . a dat nastere poporului roman si limbii romane. a fost construita o retea de drumuri. in urma procesului de etnogeneza. Limba Latina folosita in administratie. administrata de un ‘procurator Augusti’. Orasele s-au dezvoltat prin constructii de strazi. Elemente ale civilizatiei romane in Dacia . limba latina) patrund in toate compartimentele vietii unei provincii astfel incat duce la inlocuirea limbii vorbite cu limba latina si la insusirea unui nou mod de viata de catre autohtoni. Daciei Superioare. administrativa s-a intensificat. uneltele. Aceste unitati administrative au fost puse sub conducerea unui guvernator (Legatus Augustus pro Praetoretrium Daciarum). in relatiile de schimb. edificii. ultima organizare administrativa a fost realizata de imparatul Marcus Aurelius.componenta dacica. dar sub nume romane. in Oltenia si Banat.componenta romana Romanizarea: este un proces complex specific lumii romane in cadrul careia elementele civilizatiei romane (cultura materiala si spirituala. spatiul carpato-danubiano-pontic Durata: sec. pastrandu-se insa unitatea provinciei:  Dacia Porolissensis. Etnogeneza romaneasca s-a realizat prin simbioza a doua elemente: . monumente. . cand imparatul Aurelian a retras armata si administratia romana din Dacia.  Dacia Apulensis. VIII d. – sec.  Dacia Malvensis. in nordul provinciei Dacia cu capitala la Napoca. situate in N. in justitie a fost preluata de autohtoni. I. terme. Locul: la nord si sud de Dunare. O data cu poporul roman s-a format si limba romana. . Etnogeneza romaneasca: semnificatia sintezei - Etnogeneza romaneasca – procesul de formare a poporului roman. stabilind granite Imperiului Roman pe linia Dunarii.limba Latina – a fost introdusa in Dacia prin intermediul soldatilor romani si colonistilor adusi din peninsula Balcanica. cu capitala Apulum. Hr.cultura spirituala – credintele si obiceiurile romane au fost adoptate de daco-geti sau autohtonii au practicat in continuare cultul divinitatilor proprii. Dacia Porolissensis. Procesul de 7 . apeducte. obiectele de podoaba). Pe teritoriul Daciei a ramas o populatie dacoromana care in conditiile marilor migratii. pe Olt. edilitara. cu capitala la Malva.271 – a avut loc retragerea aureliana. in 168. I i. in Transilvania. in trei unitati administrative. 3. Activitatea economica.cultura matetriala – (ceramica.

Urbanizarea. Acestia au patruns in toate domeniile economiei (agricultura. – sec. au primit compensatii banesti. 3. ‘vicus’. culturala). formata din functionari provinciali (procuratori) si functionari locali (magistri sau prefecti) din orase sau comunitati rurale. cum erau cele de la: Apulum. Etapa romanizarii dupa parasirea Daciei de catre romani (275-sec. II d. pamant. Intre acesti soldati si populatia autohtona au avut loc schimburi culturale. uneori pe locul vechilor asezari. Dierna. sociala. ‘pagus’ si ‘villa rustica’. in care stationau in numar mare legionari (Legiunea a XIII-a Gemina la Apulum. VIII) (armata si administratia romana) in contextul marilor migratii – romanizarea a continuat si dupa parasirea Daciei de catre romani prin intermediul romanilor ramasi in Dacia dar si datorita legaturilor cu lumea romana de la sud de Dunare care au favorizat si raspandirea crestinismului. Porolissum. o mare parte a veteranilor au parasit armata dar s-au stabilit in provincia Dacia. contribuind astfel la procesul de romanizare. a unui numar mare de orase cu statut de ‘municipia’ (Dierna. romanizarea a capatar un caracter organizat. vorbitori ai limbii latine populare. Romanizarea si etapele romanizarii: 1. Din simbioza dacilor cu romanii au rezultat daco-romanii. De aceea. ceea ce a contribuit la intensificarea romanizarii provinciei Dacia. S-a realizat prin factorii romanizarii. Romula. • Factorii romanizarii: Administratia.romanizare s-a desfasurat in intreg spatiul locuit de daco-geti. aflati intr-un contact nemijlocit cu acestia. imparatii romani au dispus construirea unui numar mare de castre. Tibiscum. un numar mare de locuitori din celelalte provincii ale imperiului. cuprinzand si teritoriile locuite de dacii liberi. au populat vechile asezari si au intemeiat altele noi. mestesuguri). Convietuind cu autohtonii. Micia. Ei au ocupat functii administrative. purtatori ai culturii romane. I i. Legiunea a V-a Macedonica la Potaissa) sau trupe auxiliare (Micia). de tip roman: ‘canabae’ (asezari rurale situate in jurul castrelor) si mai tarziu. in mod organizat. provincia Dacia avea nevoie de un sistem de aparare bine organizat. etc. Etapa romanizarii propriu-zise (106-275) – romanizarea a capatat un caracter organizat prin interventia statului roman pentru organizarea provinciei Dacia si a cuprins toate sferele societatii (economica. Hr. Armata. Dacia a fost supusa unui intens proces de urbanizare prin construirea dupa model roman. Fiind o provincie de granita. ceramica geto-daca. Hr. Porolissum. soldati cu nume dace au intrat in armata romana. prin scimburile culturale ale geto-dacilor cu populatia romanizata din peninsula Balcanica care au influentat arhitectura. 2.) – romanizarea a avut o intensitate redusa. colonistii au imprumutat daco-getilor elemente de civilizatie romana. Veteranii. Etapa preliminara (sec. ce foloseau ca limba oficiala limba latina. Troemsis) sau cu statut de • • • • 8 . politica. minerit. Dupa satisfacerea stagiului militar. Colonistii. expusa atacurilor barbarilor de la hotare. constituindu-se intr-un factor activ al romanizarii. si-au intemeiat familii pe teritoriul provinciei. s-a realizat fara interventia statului roman. Dupa cucerire. In provincia Dacia au fost colonizati. Prin intermediul administratiei romane.

Crisius (Cris). Napoca. Apulum. constructii. Centre administrative. ceea ce demonstreaza legaturile spirituale daco-romane. Justitia. orasele au constituit puncte de schimb cultural intre autohtoni si noii veniti. Viata economica. Norme ale dreptului roman se vor regasi in dreptul romanesc cutumiar de mai tarziu. • Inscriptii pe ceramica descoperita la Porolissum si Romula. Soporu de Campie. contribuind astfel la romanizarea provinciei Dacia. Biertan. Sarata Monteoru. minerit. Crestinismul – factor al romanizarii 9 . adorarea unor divinitati romane (Inunona. • Toponime (nume de locuri): Napoca. Verbita. Viata religioasa. etc. practicarea cultelor in limba latina au dat nastere elementelor de sincretism religios (contopirea unor divinitati asemanatoare. schimb de marfuri) a constituit un alt factor al romanizarii datorita legaturilor ce s-au stabilit intre autohtoni si colonisti in cadrul activitatilor desfasurate pe teritoriul Daciei romane si datorita participarii lor la viata economica a Imperiului. Maris (Mures). Drobeta. Samus (Somes). ceea ce a impus autohtonilor cunoasterea acestor norme si exercitatea drepturilor lor in limba latina. Dierna. Mineva. contribuind astfel la desfasurarea procesului de romanizare. Dovezi lingvistice: • Hidronime (nume de rauri) ce deriva din cele folosite in epoca romana: Alutus (Olt). Activitatea economica din toate domeniile(agricultura. • Morminte si obiecte crestine: Napoca. influentele reciproce care au aujutat la romanizarea autohtonilor din Dacia. al IV-lea la Sarmizegetusa Dovezi numismatice: • Tezaurele descoperite la Sarmizegetusa. • Ziduri ridicate in sec. Potaissa). Normele juridice romane au fost introduse si aplicate pe teritoriul provinciei. in Dacia si Moesia Inferior. Bendis). Drobeta. Napoca. Viata culturala. Fenomenul ‘interpretatio romana’ (preluarea unor divinitati dace sub nume romane: Zalmoxis. economice. etc. Apulum. In acest sens stau marturie numeroase dovezi descoperite in spatiul carpato-dunarean. Dovezi arheologice: • Ceramica de factura daco-romana din sec V-VI descoperita in asezarile de la Bratei. Jupiter. mestesuguri. • Inscriptie descoperita pe o caramida la Gornea. Venus). A fost atestata existenta de scoli in cadrul carora se invata scrisul si cititul in limba latina pe intreg teritoriul stapanit de romani. Dovezi epigrafice: • Inscriptia de pe inelul de la Micia. Dej.• • • • ‘coloniae’ (Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Continuitatea daco-romana dupa retragerea aureliana Dupa retragerea aureliana (275) teritoriul Daciei a continuat sa fie locuit de o populatie romanizata (daco-romanii). Potaissa. intruna singura). • Inscriptia de pe donariul de bronz de la Biertan. culturale. Apulum. dar de origini diferite.

Mai intai. iar populatia daco-romana s-a extins dincolo de granitele provinciei ceea ce a condus la uniformizarea culturii romanice in intreg spatiul carpato-danubiano-pontic. Sucidava. etc. Un rol importan in raspnadirea crestinismului in spatiul carpato-danubiano-pontic l-au avut misionarii crestini Ulfilas (care a predicat in limbile greaca. erau impartiti in doua ramuri: ostrogotii si vizigotii. crestin. s-au stabilit in Campia Panonica. Tibiscum. latina. In timpul lui Attila au ajuns o mare putere si au facut incursiuni in toata Europa. Dionisie cel Mic (in Dobrogea). preot. Autohtoni si migratori Dupa retragerea romana. • Hunii: popor asiatic. Dumnezeu vine de la latinescul ‘Domine Deus’. Drobeta. Acest lucru dovedeste vechimea dar si caracterul latin. Dej (opait crestin de bronz). Dupa moartea lui Attila (453) stapanirea hunilor s-a destramat. Au fost descoperite numeroase obiecte crestine la Biertan (donariul de bronz). Callatis. Pe teritoriul Daciei a ramas un numar mic de migratori care au fost asimilati de populatia romanizata. Primele migratii au avut loc in sec. migratorii in drumul lor spre centrul. Tropaeum Traiani. inger. Intreg spatiul carpato-dunarean a nentinut contactele cu Imperiul Roman si dupa retragerea aureliana. Durostorum). Prezenta lor este atestata de descoperiri arheologice precum: tezaurul de la Pietroasa. Tomis (opait). IV. in grupuri. vestul sau sudul Europei trecand si peste teritoriul locuit de daco-romani. contactele cu autohtonii rezumandu-se la plata unui tribut din partea autohtonilor. pe teritoriul fostei provincii romane s-au asezat dacii liberi. Au fost primii migratori care s-au asezat in Dacia. Principalele cuvinte crestine din limba romana sunt de origine latina: ‘biserica’ vine de la latinescul ‘basilica’ in timp ce crestinii occidentali folosesc pentru biserica termenul ‘ecclesia’. botez etc. si dupa interzicerea cultelor pagane de catre imparatul bizantin Teodosius I (379-395). Influenta migratorilor a fost redusa. nomad. Dupa aceasta data are loc organizarea crestinilor din regiunea Dunarii in episcopii (Tomis. persecutiile imparatilor romani impotriva crestinilor fiind consemnate in incriptii descoperite in mai multe asezari din Dobrogea. necropolele de la Targsor. In anul 376 ei au fost infranti de huni si alungati peste Dunare. in timpul imparatului Constantin cel Mare (306-337) si in timpul imparatului Justinian (527-565) stapanirea imperiului extinzandu-se la nord de Dunare. Intreg spatiul locuit de populatia daco-romana cunoaste o intensificare a raspandirii crestinismului mai ales dupa Edictul de la Milan (313). occidental al crestinismului romanesc. Apulum. Tot din limba latina au fost preluate si cuvintele: cruce. mormintele princiare de la Apahida.Crestinismul a patruns in Dacia inca din timpul stapanirii romane. prin care Constantin cel Mare acorda libertate religioasa crestinilor din Imperiu. Porolissum. Principalele populatii migratoare • Gotii: popor germanic. ridicarea de basilici paleocrestine la Tomis. Histria. Sava Gotul. 10 . gota). populatia daco-romana ramasa in Dacia a cunoscut valuri succesive de populatii migratoare.

Influenta slavilor asupra acestei populatii s-a manifestat in domeniul culturii materiale. Aceasta migratie a facut sa creasca ponderea elementului romanic la nord de Dunare. italiana. Au fost prezenti in Dacia in sec. Slavii ramasi in Dacia au fost asimilati de populatia autohtona romanizata. In timpul migratiei daco-romanii au rezistat invaziilor pastrandu-si fiinta etnica. din limba romana formandu-se patru dialecte: • dialectul daco-roman. VII la sud de Dunare unde au intemeiat un stat puternic. Prezenta lor este atestata de descoperirile de la Moresti si Apahida. separand astfel romanitatea orientala din nordul Dunarii de cea din sudul Dunarii care a fost asimilata de slavi. de unde tineau sub stapanire Dacia. sec. Bulgarii: au migrat la sf. cum sunt si limbile franceza. vulgara (vorbita). transformarea treptata a limbii latine vorbite intr-o limba romanica de factura orientala. este o limba neolatina. spaniola. • dialectul istroroman. Infranti de longobarzi au trecut in Transilvania unde au fost asimilati. 2. Acestia au folosit latina populara. cu care au intrat in conflict. componentele limbii romane Dupa anul 275. nu a schimbat caracterul latin al limbii romane. s-au asezat in Pannonia. pe parcursul a catorva secole. Avarii: originari din Mongolia. • dialectul aroman. a avut loc desavarsirea etnogenezei romanesti. Limba romana s-a format paralel cu poporul roman. Au dominat Europa Centrala pana in sec. in spatiul carpato-dunarean. preluarea limbii latine de catre daco-geti. Limba romana s-a format in doua etape: 1. Marea Neagra si Balcani. al VI-lea li s-a alaturat un alt neam germanic. • dialectul meglenoroman. ci a dus la imbogatirea vocabularului Migrarea masiva a slavilor la sudul Dunarii (602) a divizat romanitatea norddunareana de cea sud-dunareana. al VII-lea s-au asezat in Pannonia. longobarzii. La inceputul sec. la nordul Dunarii. ultimile trei la sud de Dunare. al VIII-lea cand au fost invinsi de Carol cel Mare. in sec.• • • • Gepizii: popor germanic. Slavii: au aparut in sec VI in Muntenia si Moldova. Au facut incursiuni in Peninsula Balcanica. unde limba romana a avut o evolutie diferita. Poporul roman a locuit permanent teritoriul de la nord de Dunare. VII-VIII dupa cum dovedesc vestigiile de la Felnac si Teius. Formarea poporului roman si a limbii romane. de unde au organizat expeditii impotriva Imperiului Bizantin. slavii ramasi aici fiind asimilati de 11 . In sec. al VII-lea au trecut in numar mare in Peninsula Balcanica. Influenta elementelor slave a fost nesemnificativa. portugheza. Au constribuit la separarea tot mai profunda a romanitatii orientale. Poporul roman s-a format din simbioza a doua componente etnice: dacii si romanii in teritoriul delimitat de Carpati. al limbii. Dunare. limba latina si cultura. etc. numita romana comuna (straromana sau protoromana).

IX-XIII vorbesc o serie de izvoare scrise ale caror informatii sunt completate de descoperirile arheologice.Tratatul militar bizantin ‘Strategikon’.Cronica ruseasca ‘Povestea anilor care au trecut’. din sec. din sec. ii mentioneaza pe vlahi. 12 .Inscriptia de la Mircea Voda. al VII-lea. Izvoare scrise ce contin informatii despre romani: . . 160 de cuvinte cu derivatele lor (10% din lexicul romanesc). denumita cu termenul de ‘romani’. vorbeste despre populatia romanica de la gurile Dunarii si despre originea ei latina. . al XII-lea. al IX-lea vorbeste despre ‘tara vlahilor’. din sec. este prima atestare documentara a populatiei de la nordul Dunarii. Constituirea statelor medievale Transilvania. din sec. ii localizeaza pe romani intre Dunare si un munte mare. imparat bizantin. . ii aminteste pe romani cu termenul de ‘vlahi’. Influentele lingvistice slave nu au putut schimba caracterul latin al limbii romane. VII-VIII. Tara Romaneasca (Ungro-Vlahia). 20% din vocabular. Dobrogea Societatea romaneasca in sec. . altele din epoca moderna (franceza.Cronica turca ‘Oguzname’. Procesul de formare a poporului roman si a limbii romane s-a incheiat in sec. Satza si Sestlav. ofera informatii despre structuri politice din Dobrogea conduse de Tatos.Cronicarul bizantin Ioan Kynnamos. mentioneaza ‘tara…careia ii zic Balak’ (Valahia). al X-lea. in sec. al X-lea. al XI-lea precizeaza ca romanii se trag din daci.‘Alexiada’ Anei Comnena. al VIII-lea.Vasile al II-lea Macedoneanul. Primele mentiuni despre romani au aparut in izvoare medievale din sec. • adstratul lingvistic slav: cca. scrie despre ‘multime de blachi’ din Dobrogea. turca). . . Componentele limbii romane: • substratul lingvistic traco-dacic: cca.autohtoni.Cronicarul bizantin Kekaumenos. in sec. unele din epoca medievala (maghiara. in sec. al XI-lea. din sec. vorbeste despre un jupan Dimitrie. IX-XIII Despre societatea romaneasca in sec. germana). in sec. . I. . • stratul lingvistic latin: 60% din vocabularul limbii romane. al XI-lea. Moldova. italiana. din sec. . . 4.Geografia armeana a lui Moise Chorenati. ele limitandu-se doar la imbogatirea vocabularului. La acestea s-au adaugat imprumuturile din alte limbi. .‘Podoaba Istoriilor’ a geografului armean Gardizi. al X-lea.Istoricul bizantin Georgios Kedrenos ii numeste pe romani ‘blachi’. al IX-lea.‘Despre administrarea imperiului’ scrisa de imparatul bizantin Constantin al VII-lea Porfirogenetul.

Cercetarile arheologice au scos la suprafata un numar foarte mare de asezari din sec. cu centrul la Biharea. al XII-lea dar care prezinta evenimente din sec. mai tarziu. .Voievodatul lui Gelu. si inventarul acestora atesta stratificarea societatii si existenta unui conducator cu functii politico-administrative. organizarea lor.- - Poemul german ‘Cantecul Nibelungilor’. al IX-lea.Voievodatul lui Glad. ‘Gesta Hungarorum’ (‘Faptele ungurilor’). in centrul Transilvaniei.Voievodatul lui Gyla. dovedeste incheierea procesului de etnogeneza a poporului roman. descoperite la Fundu Hertii. cu centrul la Cuvin. in Banat (intre Mures si Cris). romanii erau organizati in obsti satesti teritoriale numite. ‘Legenda sfantului Gerard’ aminteste despre existenta unor formatiuni politice romanesti in Transilvania. al XIII-lea vorbeste despre originea latina a romanilor. la jum. legaturile de rudenie pierzandu-si importanta. Asezarile fortificate. in Podisul Transilvaniei. Obstile satesti au capatat. 13 . sec. despre tara ‘romanilor’. din sec. a doua voievodate romanesti. . care. ce au opus rezistenta expansiunii maghiarilor spre rasarit: . prin caracteristicile ei. un caracter teritorial.etc. conduse de cnezi sau juzi. ce purtau diferite denumiri: codri. Obstile satesti s-au grupat in uniuni de obsti (‘autonomii populare’). al IX-lea – sec. campuri. al XIII-lea: TRANSILVANIA ‘Cronica lui Anonimus’ vorbeste despre existenta la jum. despre primele formatiuni politice prestatale din Transilvania.. ‘romanii populare’. Vladimirescu (Arad) etc. Obstile satesti au evoluat din obstile gentilice (ce aveau la baza legaturile de rudenie dintre membrii obstii) specifice dacilor si. Cronica notarului anonim al regelui Bela al IV-lea. de catre istoricul Nicolae Iorga. Corespondenta dintre Ionita cel Frumos si Papa. Dabaca. ocoale. Epopeea franceza ‘Cantecul lui Roland’ ofera stiri despre romani. din sec. cu centrul la Morisena. in Banat. Obstile satesti teritoriale erau comunitati umane ce-si desfasurau activitatea pe un anumit teritoriu (hotarul obstii) pe care il aveau in stapanire. daco-romanilor. Acestea au stat la baza formarii cnezatelor si voievodatelor ca structuri politice prestatale Structuri politice romanesti din sec. al XI-lea. tari. al X-lea. Conform acestor descoperiri. IX-XIII (peste 1500). cu centrul la Balgrad (Alba Iulia). cu centrul la Dabaca. sec. prima cultura romaneasca. specifice culturii Dridu.redactata in sec. situat in Crisana. ‘Legenda Sfantului Gerard’ mentioneaza existenta. ii aminteste pe ‘vlahi’ si pe ‘tara vlahilor’. Slon (Prahova). pe care arheologii le-au incadrat in complexul cultural Dridu.Voievodatul lui Menumorut. cu timpul.Voievodatul lui Ahtum. a trei formatiuni politice romanesti: . . al IX-lea. Moresti.

din 1247.Tara Berladnicilor. ‘ocoale’. literatura bizantina.Dersca.Cnezatul lui Ioan. religioase cu Bizantul. . . .Voievodatul lui Seneslau. al XIII-lea. in centrul Moldovei. in Cronica lui Nestor. .Tara Bolohovenilor. dar si despre tarile acestora: .Tara Brodnicilor.Ibanesti. in nordul Olteniei. Aceste izvoare vorbesc despre locuitorii spatiului dintre Carpati si Nistru: . 14 . .Tara Volohilor. in sudul Moldovei. . in care rezida un conducator.ulakes. in nordul Moldovei. Informatiile izvoarelor scrise au fost completate cu informatiile oferite de sapaturile arheologice care au scos la suprafata cetati din acea vreme: Moigrad. . in stanga Oltului.Tara Severinului. in sudul Olteniei. a unor formatiuni politice prestatale (autonomii romanesti) din perioada de inceput a Evului Mediu. in Oguzname. Denumirile stravechi de ‘tari’. ‘codri’.Ulakili (tara Vlahilor). etc. . etc.Voievodatul lui Litovoi. in aceste locuri. . care s-au pastrat pana azi in Moldova. mentioneaza existenta a cinci formatiuni politice prestatale romanesti la sud de Carpati: . .Tara Sipenitului. cum sunt cele de la: .Horodistea. .Pocreaca – Satu-Nou. . cronici rusesti. Moresti. TARA ROMANEASCA ‘Diploma cavalerilor ioaniti’. in Oguzname.Cnezatul lui Farcas. in estul Banatului si vestul Olteniei. MOLDOVA Existenta unor stucturi politice romanesti la rasarit de Carpati este confirmata de izvoarele narative ale vremii (‘Oguzname’. Marturiile izvoarelor scrise sunt completate de descoperirile arheologice care constau in grupari de asezari ce au in centru o fortificatie.Din aceste izvoare aflam despre organizarea interna si legaturile politice. . economice.volohi. intr-o diploma papala din sec. . presupun existenta. . . .Tudora.walati (valahi). ‘campuri’.Codrii Cosminului. in sudul Moldovei. documente din cancelaria germana si papala). intre Olt si Jiu.Fundu Hertii. .Codrii Orheiului.Codrii Lapusnei. .

.1185. al X-lea a fost descoperita pe peretii complexului monastic de la Murfatlar care mentioneaza pe jupan Gheorghe. a sec. atat din partea Bizantului. 15 . . . . cat si din partea papei. descoperita la Mircea Voda. Intre 971-1204. conducator a devenit fratele acestuia. a sec. stat numit Statul Asanestilor sau Imeriul Vlaho-Bulgar. apoi a incheiat pace cu Bizantul care a cunoscut independenta statului Asanestilor. Ana Comnena vorbeste despre existenta. toamna – datorita fiscalitatii excesive impuse de Imperiul Bizantin ce se afla intr-o profunda criza. cumanii si bulgarii. DOBROGEA Existenta unor structuri politice romanesti intre Dunara si Marea Neagra este atestata inca din sec. care s-au constituit intr-un puternic stat in nordul Peninsule Balcanice. din a doua jum.Satza. stapanea nord-estul Dobrogei si avea resedinta la Preslav. Pudila. O inscriptie din 943. Intr-o diploma din anul 1230 a tarului bulgar Ioan Asan al II-lea (1218-1241) este mentionata Tara Cavarnei situata intre Mangalia si Varna. au declansat o puternica rascoala.1196 – Asan a fost ucis de catre boieri.Tatos. in a doua jum.1197-1207 – a domnit Ionita cel Frumos (sau Ionita Caloian cum a fost numit de greci) care a obtinut titlul de rege si recunoasterea oficiala a statului sau. stapanea sudul Dobrogei si avea resedinta la Dristor. condusi de fratii Petru si Asan. – Ionita a cerut papei coroana de tar si sceptrul. In opera sa. Primul conducator al acestui stat a fost Asan. Tot Ana Comnena mentioneaza. conducatorul unei formatiuni politice formate in jurul fortificatiei de la Mircea Voda. un alt fruntas al vlahilor.- Codrii Hertei. vlahii din peninsula Balcanica. 7 noiembrie – trimisul papei l-a uns pe arhiepiscopul Vasile ca patriarh al bisericii vlahe si bulgare. a trei conducatori locali: . . . condusa de un strateg.Sestlav. ‘Alexiada’. al XI-lea.1197 – Petru a fost asasinat si el de catre boieri iar conducerea a fost preluata de Ionita. cu capitala la Tarnovo. Statul Asanestilor . Petru. Campul lui Dragos. papa Inocentiu al III-lea a fost de acord. aminteste de un jupan Dimitrie. cu conditia convertirii la catolicism. al X-lea. numita ‘thema Paristrion’ (Paradunavon). impreuna cu romanii nord-dunareni. la 1094.1204. Dobrogea a fost organizata de Imperiul Bizantin ca o unitate militar-administrativa. Ionita a cucerit cetatile Constanta (in Muntii Rodopi) si Varna. stapnea nord-vestul Dobrogei si avea resedinta la Vicina. . . etc.1187 – rascoala s-a incheiat cu victoria vlahilor. fratele lui Asan si Petru. O alta marturie.1201 – au inceput ostilitatile cu Imperiul Bizantin.

statul a devenit bulgar. voievod al Transilvaniei era Leustachius. prin infrangerea voievozilor formatiunilor politice romanesti din centrul Transilvaniei si Banat. IX-XI: aparitia formatiunilor politice prestatale romanesti mentionate de sursele maghiare si atestate si de descoperirile arheologice: – sec. 1204 – cruciada a patra a cucerit Constantinopolul si a creat Imperiul Latin de Rasarit.- - - 1204. Astfel. Alba. Ioan Asan al II-lea. A izbucnit un conflict care s-a terminat tragic pentru Balduin de Flandra care a fost prins si inchis la Tarnovo. 1207 – Ionita cel Frumos a fost ucis. hrisovul de recunoastere si dreptul de a bate moneda. – pentru intarirea stapanirii maghiare in Transilvania. 1258 . Zarand. au participat la actiunile militare ale maghiarilor impotriva romanilor. cavaleri ai ordinelor cavaleresti (teutoni si ioaniti): a. unitati administrativ-teritoriale aflate sub autoritatea regelui Ungariei. diadema. – dupa incercarea esuata a regalitatii maghiare de a impune propriul model de organizare politica – pricipatul (primul pricipe al Transilvaniei. al XII-lea. 8 noiembrie – la Tarnovo. nu a recunoscut statul lui Ionita. 1218 – tronul a fost ocupat de nepotul lui Ionita. Balduin de Flandra. Cluj. a fost mentionat in documente din anul 1111). dinastia vlaha a asanestilor se stinge. a sec. in timpul caruia statul atinge culmea puterii si intinderii sale: de la Dunare la Adrianopol si de la Marea Neagra la Marea Adriatica. in anul 1176. Ionita a fost incoronat ca ‘rege al vlahilor si bulgarilor’ si a primit sceptrul. secuii: de origine turca. Mai intai s-au asezat 16 . Noul imparat.la moartea lui Caliman al II-lea. – organizarea politica a Transilvaniei a fost insotita si de organizarea religioasa prin infiintarea episcopatelor catolice. a doua jum. din partea papei. sasi. In tompul sau. condusa de un voievod numit de rege. Caras (1200) si la inceputul sec. sec. apoi au fost create Crasna si Dabaca (1164). Tarnava. XI-XII: – organizarea treptata a teritoriului cucerit prin crearea comitatelor. Arad. primul comitat creat a fost Bihor (1111). 2. Mercurius. Timis (1117). – sec. Locul sau a fost luat de Asan Burul (1207-1218). bula. au fost colonizati secui. a avut loc organizarea politica a Transilvaniei ca voievodat (institutie specific romaneasca) cu o larga autonomie in cardul regatului maghiar. Formarea voievodatului Transilvaniei A avut loc in doua etape: 1. X: inaintarea ungurilor asezati in Campia Panonica in Transilvania s-a lovit de rezistenta romanilor de aici organizati in voievodate (mentionate in Gesta Hungarorum). XI: dupa crearea regatului Ungariei prin incoronarea lui Stefan I ca ‘rege apostolic’ si crestinarea ungurilor in rit catolic a inceput cucerirea organizata a Transilvaniei. Satu Mare (1187).

in 1272-1275. . . Barbat.1324 – recunoasterea stapanirii lui Basarab asupra teritoriului ce cuprindea Banatul Severinului. In schimb isi pastrau forma proprie de organizare si conducere. Oltenia.incercarea de unificare a formatiunilor politice prestatale romanesti dintre Carpati si Dunare a pornit din stanga Oltului. . al XIII-lea s-au asezat in estul Transilvaniei. sec. Orastie. al XII-lea. cel mai numeros grup a fost adus din Saxonia. voievod din dreapta Oltului. o expeditie militara in urma careia voievodul roman a fost ucis. in 1225 ei au fost alungati din Tara Barsei. de la voievodatul lui Seneslau. Bistrita. in anul 1211. al XIV-lea. Primul grup a fost colonizat la jum. de catre Carol Robert de Anjou. Brasov. Muntenia si teritorii de la nordul gurilor Dunarii (Basarabia) . in 1277. Cu toate ca se bucurau de numeroase privilegii. Sasii au contribuit la dezvoltarea oraselor medievale Sibiu. Sasii: au fost colonizati in scopuri de aparare. al XII-lea in judetele Alba si Hunedoara. a fost luat prizonier. Ei au fost adusi din zona Rhinului si Flandra dar. se gaseau pe Tarnave si Mures. teutonii au incercat sa-si extinda stapanirea la sud de Carpati si sa iasa de sub autoritatea regelui Ungariei. in Tara Barsei de regele Andri al II-lea cu scopul de a opri incursiunile cumanilor aflati in Muntenia.unificarea politica a cnezatelor si voievodatelor romanesti de catre Basarab I Intemeietorul (1310-1352) .Incercarea unui urmas al lui Litovoi. dar si economice. la limita Carpatilor Orientali. iar fratele lui. b. regele maghiar Ladislau IV a organizat. de unigicare a acestor formatiuni prestatale si de iesire de sub suzeranitate maghiara. secuii aveau rolul de a apara trecatorile Carpatilor impotriva invaziilor din rasarit. Cavalerii ioaniti (ospitalieri): au fost colonizati in Banat. de catre regele maghia Bela al IV-lea care a consemnat privilegiile acestora intr-o diploma din anul 1247. al XIII-lea in zona Brasovului. Formarea statului medieval Tara Romaneasca (Ungro-Vlahia) A cunoscut trei etape: 1.in Bihor. 2. De aceea.Invazia mongola din 1241 a oprit expansiunea maghiara la sud de Carpati si a permis afirmarea cnezatelor si voievodatelor romanesti amintite in ‘Diploma Cavalerilor Ioaniti’. Conform intelegerii pe care o aveau cu maghiarii. in sec. pe fondul crizei politice a regatului maghiar si slabirii dominatiei tatare asupra teritoriilor romanesti la inceputul sec. apoi. In aceasta diploma sunt mentionate formatiunile politice romanesti de la sud de Carpati. Ultimul grup a fost colonizat la inceputul sec. Tarnave. d. Ca raspuns. in sec. Privilegiile acestora au fost consemnate in ‘Bula de aur a sasilor’ (1224) acordata acestora de regele Andrei al II-lea. 17 . Un alt grup s-a stabilit in zona Sibiului. Cavalerii teutoni: au fost adusi. . c.

1347 – Dobrotici. cucerirea independentei noului stat fata de regalitatea maghiara. Aceasta marca este considerata Moldova Mica si era vasala regelui Ungariei. structura ce s-a suprapus peste structurile romanesti din zona. Stefan I (1394-1399). al XVI-lea. unde i-a alungat pe urmasii lui Dragos. Dan I (1384-1386). cu resedinta la Cuhea. a unei marci de aparare in nord-vestul Moldovei cu centrul la Baia. Formarea Dobrogei Nucleul statului a fost ‘Tara Cavarnei’ mentionata intr-o diploma a lui Ioan Asan al II-lea la 1230. 3. Mircea cel Batran a anexat Dobrogea la Tara Romaneasca. 3. fapt consemnat de cronicile din sec. urmatorul conducator al Dobrogei. 2. Radu I (13771384). – consolidarea statului prin cearea institutiilor interne si afirmarea ca stat medieval de sine statator in timpul urmasilor lui Basarab I: Nicolae Alexandru (1352-1364).- 9-12 noiembrie 1330 – batalia de la Posada si infrangerea lui Carol Robert de Anjou. . La inceput acesta era vasal Bizantului. aflat pe valea Izei. 1346 – in fruntea statului se afla Balica care s-a amestecat in razboiul civil de la Constantinopol. pusa sub conducerea voievodului maramuresean Dragos. fratele lui Balica. probabil. fiind numit ‘despot’. in contextul luptelor cu tatarii. 1353 – crearea de catre regalitatea maghiara. pana la sfarsitul sec. Treptat a devenit autonom fata de imperiu si a unificat ‘tarile’ dintre Dunare si mare intemeind Dobrogea. a fost ucis. . a participat alaturi de Mircea cel Batran la luptele cu turcii si. nemultumiti de politica maghiarilor in Transilvania. a urmat la conducerea statului in Dobrogea.contributia adusa la intemeierea Tarii Romanesti de catre voievozii romani din Transilvania care. –rascoala romanilor din Maramures sub conducerea voievodului Bogdan ce stapanea un cnezat format din 22 de sate. si consolidarea instutionala a statului medieval Moldova care s-au realizat sub urmasii lui Bogdan: Latcu (1365-1374). Vladislav Vlaicu (1364-1377).Ludovic de Anjou a castigat independenta Moldovei. 18 . XVIIXVIII si cunoscut ca ‘descalecatul lui Negru Voda din Fagaras’.1359 – a avut loc ‘descalecatul’ lui Bogdan in Moldova. 1388 – Ivanco. Desavarsirea teritoriala prin incorporarea Tarii de Jos (sudul Moldovei). Intemeierea statului medieval Moldova A cunoscut trei etape: 1. fiul lui Dobrotici. au trecut la sud de Carpati. Roman I (1391-1394). . Rascoala a fost urmata de ‘descalecatul’ acestuia in Moldova. Petru Musat (1347-1391).

II. . el il incorona pe seful statului. CIVILIZATIA ROMANEASCA IN CONTEXT EUROPEAN 1.Spatarul: purta spada domnului la ceremonii. i-a sprijinit pe domnitorii romani. o Biserica – institutie importanta a statelor medievale romanest.  Judecatoresti: scaunul domnesc era cea mai inalta instanta de judecata. intaiul sfetnic al domnului. .Stolnicul: avea grija meselor si ospetelor de la curte. acorda privilegiile boieresti. . semnarea tratatelor si declansarea razboaielor. II. 19 . o Adunarea tarii – se intrunea periodic. o Mitropolitul – al doilea demnitar in stat era cea mai importanta figura a Sfatului Domnesc.Vornicul: conducatorul curtii domnesti. Biserica si domnia A. o Sfatul Domnesc alcatuit din dregatori. .Slugerul: avea rolul aprovizionarii curtii domnesti cu carne. . redacta hotararile domnului. Mitropolitii si episcopii erau numiti de catre domn. stabilirea impozitelor. .Banul Olteniei in Tara Romaneasca si Portarul Sucevei in Moldova eu cele mai importante dregatorii. administrative si judecatoresti. .Vistierul: se ocupa cu evidenta veniturilor si cheltuielilor domniei. aveau atributii politice. reunea reprezentanti ai starilor privilegiate (uneori participau si tarani liberi) si hotara in chestiuni legate de alegerea domnului. .Logofatul: seful cancelariei domnesti. loctiitor al domnului in caz de vacanta a tronului. .  Militare: comandantul armatei (mare voievod).  Legislative: adopta acte legislative. Organizarea institutionala: o Domnia: institutia centrala reprezentata de domnul tarii care avea urmatoarele atributii:  Administrative: numea dregatorii.Postelnicul: supraveghea camera de culcare a domnului. stabilea impozitele. redacta hotararile domnului.participa la scaunul de judecata al domnului.Paharnicul: se ocupa cu aprovizionarea pivnitei domnesti. era seful cavaleriei. Tara Romaneasca si Moldova – biserica si domnia au fost principalele institutii ale statelor medievale romanesti. . .Comisul: se ingrijea de grajdurile domnesti.Clucerul: se ocupa de camarile domnului.

Atributiile vicevoievodului: . Moldova: ‘tinuturi’. Romanii erau in majoritate aserviti si nu aveau dreptul de a participa la aceste adunari. in general oamenilor liberi. Transilvania Transilvania. fruntasilor secuilor.indeplinea functii publice sau la curtea suveranului . • Congregatia generala: adunari reprezentative compuse din reprezentantii nobilimii maghiare. etc.conducea Transilvania in lipsa voievodului .  1503 – au fost infiintate Episcopia Ramnicului si Episcopia Buzaului. comiti. conduse de reprezentanti ai domnului. Tismana. Transilvania – Principat autonom sub suzeranitatea Imperiului Otoman (1541-1688) 20 . capitala tarii. conduse de un ‘staroste’ sau ‘parcalab’(in cazul tinuturilor ce aveau in cadrul lor si cetati). Au fost ridicate manastiri precum: Vodita.  1370 – a fost infiintata Mitropolia Severinului. judecatoresti. Cozia.  1404 – a fost infiintata Episcopia Romanului. Atributii: .administrative (guvernator) • Sfatul voievodului: Vicevoievodul. judecatoresti. Era convocata de rege sau de voievod.Organizarea bisericeasca Tara Romaneasca:  1359 – infiintarea mitropoliei Tarii Romanesti la Curtea de Arges. Putna.  1471 – a fost infiintata Episcopia de Radauti.atributii uneori administrative. Moldovita. Odata cu organizarea bisericii au fost ctitorite o serie de biserici si manastiri: Neamt. clerului catolic. patriciatului sasesc. Organizarea administrativ-teritoriala Tara Romaneasca: ‘judete’. pana la 1541 – Voievodatul vasal regelui Ungariei. legislative. Moldova:  1401 – a fost infiintata Mitropolia Moldovei la Suceava. B.militare (comandant militar) . etc.rol consultativ . Era dependenta de Patriarhia din Constantinopol.judecatoresti .  1597 – a fost infiintata Episcopia de Husi. Organizare institutionala: • Voievodul: prerogative limitate (nu era singurul stapanitor) Era numit si revocat de rege. ‘judeti’ cu functii administrative. Dealu. patriarhii urmau sa fie numiti de catre patriarhul ortodox din Constantinopol. Voronet. notari. cu o larga autonomie in cadrul regatului maghiar.

erau situate in regiunile de granita. cel mai important fiind scaunul Sibiului. in Banat. fruntasii secuilor. sau Hunedoara. 21 . Organizarea administrativ-teritoriala a Transilvaniei: • Comitate maghiare conduse de comiti. Scaunele sasesti si cele doua districte s-au organizat in sec. in numar de sapte. • Districtele romanesti: numite initial tari (terra). patriciatul sasesc. conditionat de apartenenta la una dintre religiile recepte (catolica. Asezamintele religioase romanesti din Transilvania se aflau sub jurisdictia episcopilor ortodocsi de la sud si rasarit de Carpati. o Episcopia Cenadului. Formata din reprezentantii natiunilor privilegiate (maghiari. iar dupa organizarea mitropoliilor din Tara Romaneasca si Moldova au intrat sub jurisdictia acestor mitropolii. • Districte sasesti: doua (Brasov si Bistrita).Organizare institutionala: • Principele: era denumit de Dieta si confirmat de Sultan. unitariana). • Biserica ortodoxa era reprezentata de o serie de biserici si manastiri romanesti din Maramures (Cuhea). Densus) etc. cuprindea trei episcopii: o Episcopia Transilvaniei. • Dieta: compusa din 150 de membri. • Scaune secuiesti organizate cu scopuri militare in partea rasariteana a Transilvaniei. Hunedoara (Strei. Tara Barsei (Scheii Brasovului). secui). Tara Fagarasului (Scorei). luterana. in Fagaras. XV intr-o organizatie teritoriala si politica autonoma (scoasa de sub jurisdictia voievodului) numita Universitatea Sasilor. • Scaune sasesti: sapte la numar. hotara in chestiunile de interes general. cu resedinta la Alba-Iulia. Un district romanesc cuprindea un numar de cnezate si voievodate locale. Organizarea bisericeasca: • Biserica catolica subordonata arhiepiscopiei de Calocea. calvina. sasi. se intrunea de doua ori pe an. • Sfatul Principelui: format din 12 membri alesi din randul natiunilor privilegiate (cate 4 din fiecare): nobilii maghiari. ce se conduceau dupa dreptul lor stravechi. isi aveau originea in fostele organizatii autohtone ale romanilor. o Episcopia Oradiei.

Amlasului si Fagarasului de catre Mircea. tratat de alianta cu regele Ungariei Sigismund de Luxemburg. 22 . 1411. 12 martie – Alexandru cel Bun a incheiat o intelegere cu regele Poloniei. dar amandoi au pierdut in fata lui Mahomed. o noua cruciada antiotomana. Nicopole. impotriva turcilor. alianta cu Wladislav Jagello. 7 martie – Brasov. organizata de Sigismund de Luxemburg cu participarea lui Mircea cel Batran si a cavalerilor occidentali (in special a celor burgunzi): . 23 septembrie – a reinnoit prin intermediul lui Alexandru cel Bun. prin mijlocirea domnului Moldovei. 25 mai – la Roman. 1395. Alexandru cel Bun (1400-1432) – Moldova 1402. vara – cruciatii au cucerit Vidin. 2. incheiata cu succes. recunoscand suzeranitatea acestuia. Rahova. septembrie-octombrie – a avut loc infruntarea cu turcii in Campia munteana incheiata cu izgonirea turcilor si recuperarea cetatii Turnu. 1397. sustinandu-l mai intai pe Musa. 1417 – a platit tribut Portii in schimbul protectiei acordate de sultan si recunoasterii de catre acesta a independentei Tarii Romanesti. 1393 – a intreprins o expeditie la Karinovasi. 1396 – cruciada antiotomana de la Nicopole. 25 septembrie – a avut loc lupta de la Nicopole incheiata cu un dezastru pentru cruciati care s-au retras in dezordine.1396. 1394. 1402-1413 – s-a amestecat in luptele pentru tron in Imperiul Otoman. pentru a contracara pretentiile Ungariei de a-si extinde stapanirea asupra tarilor romane. pentru a opri ofensiva Ungariei in Moldova. Mircea a pierdut cetatea Turnu.II. 1389 – a incheiat alianta cu domnul Moldovei. 10 decembrie – la Radom s-a incheiat.1396. 1403. 10 octombrie – batalia de la Rovine incheiata cu infrangerea armatei otomane condusa de Baiazid Ilderim (Fulgerul). 1410 – domnul Moldovei a trimis la Grünwald trupe in sprijinul regelui Poloniei. Petru I (1374-1391). in sudul Muntilor Balcani. apoi pe Mustafa. mai ales ca regele Ungariei Sigismund de Luxemburg (1387-1437) era nemultumit de preluarea Banatului Severinului. impreuna cu Mircea cel Batran. iarna – Mircea cel Batran a participat cu un corp de oaste la batalia de la Kossovopolje (Campia Mierlei) impotriva turcilor si a anexat Dobrogea la Tara Romaneasca. impotriva cavalerilor teutoni. Wladislav Jagello. Alexandru a reinnoit tratatul cu regele Poloniei. impotriva Ungariei. 2. . indreptat impotriva Ungariei. tratatul de alianta cu regele Poloniei. Mircea cel Batran (1368-1418) – Tara Romaneasca 1388 – 1389. noiembrie – initiativa lui Sigismund de Luxemburg de a organiza. 1389. 1406. Politica externa a voievozilor romani 1.

1456. conducatorul albanezilor. 1442. oastea crestina s-a retras. Tarile Romane si Gheorghe Kastriotul. 18-20 octombrie – lupta de la Kossovopolje s-a incheiat cu victoria turcilor. Vladislav I. indreptandu-se spre Nicopole si Varna. in conditiile iernii. Vladislav I. 1443 – ‘Campania cea lunga’ la care au participat Ungaria. A fost oprita. 23 . pentru a sprijini Polonia impotriva cavalerilor teutoni care au fost invinsi. iulie – Pacea de la Seghedin pe 10 ani. Venetia si oastea Tarii Romanesti condusa de Vlad al II-lea. la Chilia si Cetatea Alba. Iancu de Hunedoara – Transilvania 1441-1456 – Voievod al Transilvaniei. incheiata de sultanul Murad al II-lea cu regele Ungariei.1412. expansiunea Imperiului Otoman spre Centrul Europei. 20 septembrie – cruciatii au trecut Dunarea. a renuntat la pacea cu turcii. 1444. 1420 – Alexandru cel Bun a respins primul atac turcesc asupra Moldovei. pentru 75 de ani. 1442. 1446-1453 – guvernator al Ungariei. 21-22 iulie – la Belgrad. primavara – dupa alungarea trupelor turcesti din Tara Romaneasca a adus pe tronul tarii pe Basarab II si a creat astfel un front antiotoman. a fost cucerit Giurgiul. urmariti de Iancu de Hunedoara au fost infranti langa Sibiu. Ungaria si Polonia au semnat un tratat care punea in pericol existenta Moldovei. 1442. ocupand orasele Niş si Sofia. Iancu a fost infrant la Santimbru. august – Campania de la Dunare: a provocat infrangeri grave turcilor. Nicopole. Au cucerit Vidin. 15 martie – la Lublau. septembrie – crestinii au trecut Dunarea in Peninsula Balcanica provocand infrangeri turcilor. 22 martie – turcii in retragere. 12 decembrie – dupa lupta de la Zlatiţa. 18 martie – incursiune turceasca in Transilvania. 10 noiembrie – in batalia de la Varna. Trupele lui Iancu au fost oprite la trecatorile Balcanilor. despotul sarb Brancovici si oastea Tarii Romanesti: • 1443. 1445. 1448 – alianta cu Vlad Tepes si Bogdan II pe care i-a ajutat sa ocupe tronul Tarii Romanesti. 1445 – o noua alianta la care au participat Ungaria. 3. 1441. 2 septembrie – victoria impotriva turcilor pe raul Ialomita. octombrie – incursiune a lui Iancu de Hunedoara in Serbia unde a provocat o grava infrangere turcilor. 1444 – ‘Cruciada de la Varna’: • 1444. 1448. campania s-a incheiat cu infrangerea cruciatilor si moartea regelui Ungariei. la insistentele Papei. • 1444. respectiv al Moldovei. victoria lui Iancu de Hunedoara. 1442. 1453-1456 – capitan general al Ungariei. 1422 – domnitorul moldovean a trimis un corp de oaste la Marienburg. 1444 – alianta antiotomana la care au participat Ungaria. • 1443.

care a promis sprijin impotriva turcilor. regele Ungariei. 1462 – un nou acord cu Polonia prin care a recuperat Hotinul. iarna – a atacat punctele fortificate turcesti de la sudul Dunarii. 1473 – a refuzat plata tributului. Vlad Tepes (1456-1462. 26 ianuarie 1465 – a atacat si cucerit cetatea Chilia. 9 august 1484 – turcii au cucerit si Cetatea Alba. Poarta respecta suveranitatea statului roman. vara – la Lipnic. iar sultanul a recunoscut independenta Moldovei. 1465. 21 noiembrie 1473 – pe raul Vodna. 1462 – incheierea unei reglementari (capitulatie) intre sultan si Radu cel Frumos (noul domn) care consemna cresterea tributului de catre Poarta dar si pastrarea independentei Tarii Romanesti. 7 martie 1471 – la Soci. trupele maghiare au suferit o infrangere zdrobitoare din partea ostilor moldovene.4. 16 iunie – ‘Atacul de noapte’ de langa Targoviste asupra taberei turcesti incheiat cu retragerea armatei turcesti condusa de Mahomed al II-lea. Targu Neamt. Radu cel Frumos. Matei Corvin. protejarea acesteia de catre sultan. 14 decembrie 1467 – la Baia. 1487 – tratat cu turcii. Stefan a zdrobit hoardele tatarilor ce au invedat Moldova. 24 . 14 iulie 1484 – turcii au cucerit Chilia. Stefan cel Mare (1457-1504) – Moldova 4 aprilie 1459 v. 15 septembrie 1485 – la Colomeea. 12 iulie 1475 – alianta antiotomana cu Matei Corvin. acesta a cucerit Roman. 1467) – Tara Romaneasca Confruntarile cu Imperiul Otoman: 1459 – a refuzat plata tributului.la Overchelauti. moldovenii au fost infranti. in Moldova. Stefan cel Mare l-a infrant pe Radu cel Frumos si l-a indepartat de la putere. domnul Moldovei l-a infrant pe domnul Tarii Romanesti. 16 noiembrie 1485 – i-a infrant pe turci la Catlabuga. toamna – campania lui Matei Corvin. a reluat plata tributului. 10 ianuarie 1475 – batalia de la Vaslui (Podu Inalt) incheiata cu victoria moldovenilor. 1461-1462. in schimbul juramantului de vasalitate si cedari Hotinului. 1469. 1462. 5. intre Rahova si Chilia. si s-a indreptat spre Baia. aceasta actiune a condus la deteriorarea relatiilor cu Ungaria. 1461 – alianta cu regele Ungariei. tratat de vasalitate cu regele Poloniei Cazimir IV. Cazimir al IV-lea. ocupata de unguri. Stefan cel Mare a fost recunoscut domn de catre regele Poloniei. 26 iulie 1476 – Valea Alba (Razboieni). Primavara 1486 – victorie impotriva turcilor la Scheia. dar au reusit sa-I alunge pe turci din Moldova si infrangerea s-a transformat in victorie.

tratat de alianta cu Rudolf al II-lea care i-a promis lui Mihai sprijin financiar in schimbul recunoasterii suzeranitatii imparatului asupra Tarii Romanesti. Rusciuc. 13/23 august 1595 – lupta de la Calugareni. rupand astfel relatiile cu Polonia. . Un tratat asemanator a incheiat si cu principele Transilvaniei si Stefan Razvan (Moldova). Statul Papal. 6. 1595 – campania turceasca impotriva Tarii Romanesti. XVI – s-a instaurat treptat regimul dominatiei otomane (dominatie care s-a manifestat in plan politic. Sec. dar si in plan economic) asupra Tarilor Romane. Ianuarie 1597 – a reluat plata trbutului catre turci in schimbul pacii si a recunoasterii sale de catre sultan ca domn al Tarii Romanesti. 12 iulie 1499 – tratatul Moldovei cu Polonia prin care inceta vasalitatea Moldovei fata de regele polon. 25 . A fost parasit de aliatii sai din celelalte principate romane. 6-8 octombrie – cu sprijinul aliatilor a fost eliberat Targoviste. principele Transilvaniei. 13 noiembrie 1594 – a ucis pe creditorii levantini si unitatea turceasca din Bucuresti si i-a izgonit pe turci de pe teritoriul tarii. Silistra. Mihai Viteazul (1593-1601) – Tara Romaneasca 1593 – a aderat la Liga Crestina creata de imparatul Rudolf al II-lea din care faceau parte Spania. Unirea Principatelor 1 mai 1599 – Andrei Bathory. datorita instabilitatii politice in interior (a crescut influenta boierilor in alegerea domnilor) si expansiunii turcilor care au transformat centrul ungariei in Pasalâcul de la Buda si Transilvania in Principat autonom supus Portii Otomane (1541). 26 octombrie 1497 – la Codrii Cosminului. turcii au fost infranti dar Mihai a fost obligat sa se retraga si sa astepte sprijinul aliatilor. Principatul Transilvaniei si Moldova. Martie 1598 – pace cu turcii care au recunoscut independenta Tarii Romanesti. Venetia. a incheiat pace cu Imperiul Otoman.1489 – tratat de alianta cu Matei Corvin si a primit de la regele Ungariei Ciceul si Cetatea de Balta drept posesiuni. 18/28 octombrie 1599 – batalia de la Selimbar incheiata cu infrangerea lui Andrei Bathory.Mihai a incercat refacerea frontului ontiotoman prin cucerirea Transilvaniei si Moldovei (conduse de principi ce ii erau rivali). 20 mai 1595 – tratat de alianta cu Sigismund Bathory pe care l-a recunoscut ca suzeran in schimbul sprijinului impotriva turcilor. 20 octombrie 1595 – turcii au fost infranti definitiv la Giurgiu. Decembrie 1594-Ianuarie 1595 – campanie impotriva Imperiului Otoman: ostile reunite ale celor trei Tari Romanesti i-au infrant pe turci la Giurgiu. tratat semnat de boieri. ducatele italiene (Mantua. etc. 30 mai/9 iunie 1598 – Targoviste. armata poloneza a fost infranta de cea moldoveana. cucerirea oraselor Bucuresti si Targoviste de catre turci. Serpatesti. Ferrara si Toscana).

1 noiembrie 1599 – intrarea lui Mihai in Alba Iulia si recunoasterea sa ca principe al Transilvaniei de catre Dieta. Primavara 1600 – campania impotriva lui Ieremia Movila si ocuparea Moldovei. - s-a realizat unirea politica a celor trei tari romanesti care aveau acum un singur domn: Mihai Viteazul. 18 septembrie 1600 – la Miraslau, Mihai a fost infrant de nobilii maghiari ajutati de generalul Basta. - interventia Poloniei si preluarea tronului Moldovei de catre Ieremia Movila. - Targoviste, Mihai a fost infrant de polonezi si a devenit domn in Tara Romaneasca, Simion Movila. Martie 1601 – la Praga, Mihai a primit sprijin de la imparat pentru reluarea luptelor in Transilvania si ocuparea Tarii Romanesti. 3/13 august 1601 – la Guraslau, cu ajutorul lui Basta, Mihai l-a invins pe Sigismund Bathory, principele Transilvaniei. 9/19 august 1601 – Mihai Viteazul a fost asasinat de imperiali pe Campia Turzii. II. 3. Politica si diplomatie in sec XVII

Secolul al XVII-lea este caracterizat printr-o mai mare stabilitate politica. Domnitorii romani au renuntat la conflictul deschis cu Imperiul Otoman, inlocuindu-l cu actiuni diplomatice menite sa stranga legaturile dintre cele trei Tari Romanesti si sa le apropie de puterile europene ostile turcilor (Imperiul Habsburgic, Polonia si Rusia). Daca in prima jumatate a sec. al XVII-lea, regimul dominatiei otomane (instituit inca din 1538) a fost mai usor, in a doua jumatate a secolului, acest regim a devenit tot mai apasator culminand, la inceputul sec. XVIII-lea cu instaurarea, in Tara Romaneasca si in Moldova, a regimului fanariot. Regimul politic al dominatiei otomane asupra Tarilor Romane s-a manifestat sub doua forme: dominatia economica si dominatia politica. • Dominatia economica a constat in: a) obligatiile banesti ce trebuiau platite Portii: - haraciul sau tributul – reprezenta sumele de bani ce trebuiau platite de domnitorii romani in schimbul mentinerii pacii si pastrarii autonomiei interne a Tarilor Romane; - peşcheşurile – darurile in bani sau natura (blanuri, cai, etc.) pe care domnitorii romani erau obligati sa le plateasca cu ocazia diferitelor evenimente ce aveau loc la curtea sultanului (casatorii, urcarea pe tron a sultanilor, etc.); - cumpararea domniei – sume de bani ce erau platite sultanilor sau dregatorilor acestuia de catre pretendentii la tronul Tarilor Romane, pentru a li se acorda domnia; - confirmarea domniei (din a doua jumatate a sec. al XVII-lea) sau mucarerul – obligatie in bani, anuala sau trienala, ce era platita de domnitori sultanului pentru mentinerea lor pe tron.

26

b) obligatiile in natura (cereale, vite, cai, etc.) si obligatiile in munca (transport, constructii, etc.) c) monopolul comercial: dreptul turcilor de a cumpara produse agricole la preturi foarte mici. Dominatia politica s-a exercitat prin: - amestecul sultanilor in numirea domnitorilor a fost cauza duratei mici a domniilor, pe tronul Tarilor Romane perindandu-se, in aceasta perioada, un numar foarte mare de domnitori; - controlul asupra politicii duse de domnitor prin intermediul boierilor romani de la curtea domneasca cat si prin trimisii Portii (in special greci). Acest lucru a permis instaurarea unui climat de insecuritate politica, domnii si principii din cele trei Tari Romane fiind expusi intrigilor de la curte si subordonati intereselor boierilor, respectiv nobililor. S-a instituit, astfel, regimul boieresc in Tara Romaneasca si Moldova si regimul nobiliar in Transilvania. Chiar si in conditiile crizei de autoritate cu care s-a confruntat domnia in Tarile Romanesti, pe parcursul sec. al XVII-lea, au existat domnitori si principi (in Transilvania) care s-au distins prin politica abila dusa cu scopul iesirii din sfera de influenta a Imperiului Otoman. Cele mai importante domnii: 1. Matei Basarab (1632-1654), in Tara Romaneasca: • Politica interna: - cu sprijinul boierilor romani a incercat inlaturarea boierilor greci din sfatul domnesc; - a urmarit dezvoltarea economica a tarii; - a sprijinit construirea de lacasuri de cult. o Politica externa: - a initiat legaturi cu habsburgii si cu regele Poloniei in scopul realizarii unei aliante antiotomane; - a intretinut relatii cu principele Transilvaniei, Gheorghe Rackoczi I, cu care a incheiat, in 1633, un tratat de alianta prin care cei doi isi promiteau sprijin reciproc. Acest tratat a fost reinnoit in 1635, 1636, 1638, 1640, 1647 si cu fiul acestuia Gheorghe Rackoczi II, in 1650 si 1651; - 1650 – a incheiat o intelegere de ajutor reciproc cu hatmanul cazacilor, Bogdan Hmelnitki; - s-a aflat in conflict cu domnul Moldovei, Vasile Lupu, Care urmarea sa-i ocupe tronul. 2. Vasile Lupu (1634-1653), in Moldova • Politica interna: - s-a sprijinit pe boierii greci in conducerea tarii ceea ce i-a nemultumit pe boierii pamanteni; •

27

-

om de cultura, a ridicat numeroase biserici si manastiri (Biserica Trei Ierarhi din Iasi).

Politica externa: - 1639, a incercat sa-l indeparteze de la tron pe Matei Basarab, dar a fost infrant in luptele de la Ojogeni si Nenisori (Ialomita); - 1638, tratat de alianta cu principele Transilvaniei, Gheorghe Rackoczi I; - 1644-1648, perioada de imbunatatire a relatiilor cu Matei Basarab; - 1646, a incheiat o conventie de buna vecinatate si de extradare cu Transilvania; - 1653, ultima incercare a lui Vasile Lupu de a ocupa tronul Tarii Romanesti s-a incheiat cu infrangerea suferita la Finta si indepartarea sa de pe tron.

3. Serban Cantacuzino (1678-1688) in Tara Romaneasca • Politica interna: - intarirea autoritatii domnesti pentru a pune capat anarhiei provocate de grupurile boieresti. • Politica externa: - a urmarit incheierea unei aliante antiotomane cu Imperiul Habsburgic; - 1683, cand a avut loc asediul esuat al turcilor asupra Vienei, chiar daca a participat cu trupe alaturi de Imperiul Otoman la acest asediu, a ajutat trupele imperiale oferindu-le informatii despre actiunile turcesti; - dupa infrangerea armatelor turcesti la Viena, Serban Cantacuzino a intrat in tratative cu imparatul german in vederea incheierii unei aliante antiotomane; - 1684-1688, contacte diplomatice cu Imperiul Habsburgic, habsburgii promitandu-I domnia ereditara si titlul de baron in cadrul imperiului. Tratativele nu au fost finalizate datorita mortii domnitorului. 4. Constantin Brancoveanu (1688-1714) in Tara Romaneasca • Politica interna: - s-a preocupat de intarirea autoritatii domnesti in raport cu boierii; - a reorganizat sistemul fiscal; - a sprijinit Biserica prin construirea de lacasuri de cult si prin danii acordate acesteia; - a contribuit la inflorirea culturii prin sprijinul acordat tiparirii de carti in tipografiile din Targoviste si Ramnic; - 1714, datorota intrigilor boierilor pe langa sultan, a fost mazilit, apoi executat impreuna cu cei patru fii ai sai, la Istanbul. • Politica externa: - a urmarit permanent mentinerea unor relatii bune cu Imperiul Otoman pentru a nu trezi suspiciuni cu privire la politica sa externa antiotomana; - la inceput relatiile cu imparatul german au fost incordate, domnitorul roman fiind nevoit sa respinga doua atacuri ale habsburgilor asupra Tarii

28

Imperiul Otoman a inlocuit domniile pamantene cu domniile fanariote (fanariotii erau greci din cartierul Fanar al Constantinopolului. motiv pentru care erau folositi de sultani in chestiuni de politica externa). tratat care prevedea ajutor militar reciproc impotriva turcilor. Incepand cu anul 1711.13 aprilie 1711. in Tara Romaneasca. iar Dimitrie Cantemir s-a refugiat la curtea tarului Rusiei. dar a renuntat la acest proiect datorita incapacitatii de lupta a Poloniei. intre Tara Romaneasca si Rusia lui Petru cel Mare s-a incheiat o conventie secreta indreptata impotriva turcilor. . . in Moldova si 1716. • Politica externa: .iulie 1711. Dimitrie Cantemir (1710-1711). 5. a incheiat un tratat de alianta cu tarul Rusiei.a luat masuri pentru intarirea puterii centrale. la Luţk. cand domnitorul i-a alungat pe habsburgi din Transilvania. .- Romanesti: in 1689 si in anul 1690. la Stanilesti. 1709. considerati diplomati foarte abili.s-a sprijinit pe mica boierime si pe oraseni impotriva marilor boieri. . ostile rusesti si moldovene au fost infrante de turci.a realizat o reforma fiscala.s-a orientat spre o alianta antiotomana cu Rusia care se afla in plina ascensiune. cu Moldova relatiile au fost incordate. 29 . domn al Moldovei • Politica interna: . a incercat incheierea unei aliante cu Polonia indreptate impotriva turcilor. Petru cel Mare.

Economia fiind subordonata Portii otomane. materiale.Tarile Romane nu aveau dreptul la o politica externa proprie. In acelasi timp. . prin actiunile lor reformatoare in plan economic. Regimul fanariot. Tarile Romane ocupau un loc important in cadrul ‘Crizei Orientale’. 1.Tarile Romane nu aveau dreptul sa intretina o armata proprie. mai intai in Moldova.teritoriul principatelor romane era considerat parte integranta a Imperiului Otoman. . au crescut obligatiile catre turci si s-a mentinut monopolul acestora asupra economiei. PREMISELE CONSTITUIRII ROMANIEI MODERNE III. Rusiei si Prusiei de a anexa teritorii ale Imperiului Otoman aflat in criza. acestea mentinandu-si autonomia interna. teritoriale. Sec. Trasaturile regimului fanariot: . prin dominatia exercitata de Poarta. menite sa la elibereze de sub aceasta dominatie. fiscalitatea excesiva si coruptia administratiei din Tara Romaneasca si Moldova a avut ca efect accentuarea saraciei ce a devenit tot mai apasatoare pentru romani care au initiat o serie de demersuri. .Relatiile statelor romanesti cu Marile Puteri. la care se adauga lupta pentru eliberare de sub dominatia otomana dusa de popoarele balcanice. Regimul fanariot in Tara Romaneasca si Moldova: 1711 – inceputul regimului fanariot in Moldova. Rivalitatea dintre Marile Puteri. al XVIII-lea – apare ‘Problema Orientala’ sau ‘Criza Orientala’ determinata de tendinta Austriei. Criza orientala. cu mari pierderi umane. Cu toate acestea Tarile Romane aveau un statut aparte in cadrul Imperiului Otoman. 1716 – inceputul regimului fanariot in Tara Romaneasca. apoi si in Tara Romaneasca. Pe de alta parte.domnitorii erau numiti de sultan dintre grecii din carteirul Fanar al Constantinopolului. domnii fanarioti au contribuit la modernizarea societatii romanesti in spiritul ideilor iluministe. in relatiile cu alte tari interesele acestora fiind reprezentate de sultan. prin urmare parti din teritoriu puteau fi instrainate in functie de interesele Portii. a determinat izbucnirea a sase razboaie ruso-austro-turce care se vor desfasura pe teritoriul Tarilor Romane. Tendinta domnitorilor romani de a se alia cu puterile vecine pentru a iesi de sub suzeranitate otomana a determinat Imperiul Otoman sa Restranga autonomia Principatelor si sa inlocuiasca domniile pamantene cu cele fanariote. social si politic. Primul domnitor fanariot a fost Nicolae Mavrocordat. Opera reformatoare a domnilor fanarioti: 30 .III. ce detinusera functii importante in ierarhia Imperiului. . in Transilvania s-a instituit regimul dominatiei habsburgice. pe langa Marile Puteri.

astfel: .erau mentinute vechile legi feudale reglementate prin ‘Tripartitul lui Werboczi’. . administrative si judiciare. a avut mai multe domnii in Tara Romaneasca si Moldova intre 1730-1769. a promulgat. 1796-1797) si in Moldova (1786-1788) a infaptuit reforme in invatamant.refoma fiscala: desfiintarea darilor si inlocuirea lor cu un impozit anual fix. Alexandru Ipsilanti. a hotarat acceptarea protectiei imperiale austriece impotriva turcilor si renuntarea la suzeranitatea otomana. 1686 – victoria austriecilor impotriva turcilor la Buda. justitie si finante. in 1818. un cod de legi (Legiunea lui Caragea) inspirat din Codurile occidentale. romanii erau considerati tolerati in Transilvania si nu aveau dreptul sa participe la viata politica a tarii. ‘Compilatae Constituones’ si ‘Aprobatae Constituones’. luterana si unitariana). Ei au devenit clacasi. in 1816-1817. infaptuita in 1746 in Tara Romaneasca si in 1749 in Moldova. Mihail Apafi si imparatul Leopold I prin care Imperiul Habsburgic acorda protectie militara Transilvaniei impotriva turcilor si a fost acceptata instalarea armatei austriece in 12 orase din Transilvania. justitiei. Regimul habsburgic in Transilvania 1683 – asediul esuat al Imperiului Otoman asupra Vienei. domn al Tarii Romanesti (1812-1818). ce putea fi platit in 4 rate. A luat masuri pentru reformarea administratiei. guvernata in numele imparatului de un guvernator ajutat de un guberniu cu atributii politice. ‘Codul lui Calimachi’. 31 .Transilvania devenea provincie a Imperiului Habsburgic. . act ce a jucat rol de constitutie. . fiind obligati sa presteze zile de claca pe pamantul boierului (12 zile pe an in Tara Romaneasca si 24 in Moldova). oficiale: catolica. finantelor. 1688 – Dieta de la Sibiu. 1687 – la Mohacs. Scarlat Calimachi. moment care marcheaza intrarea in defensiva a Portii Otomane si expansiunea Imperiului Habsburgic in Ungaria si Transilvania. secui.Constantin Mavrocordat. 1807-1810. a constat in desfiintarea serbiei si a legaturii de pamant a taranilor care se putea rascumpara. domn al Moldovei in 1806. . 1691.reforma sociala. sasi). calvina. Imperiul Habsburgic a obtinut o noua victorie asupra turcilor si a anexat Ungaria. El a marit obligatiile taranilor clacasi fata de boieri. domn in Tara Romaneasca (1774-1782.erau mentinute vechile privilegii ale sasilor si secuilor. . Ioan Gheorge Caragea. 1687. in 18 puncte erau stabilite organizarea Transilvaniei si statutul sau in cadrul Imperiului Habsburgic.nu existau decat 4 religii recepte (recunoscute. 1812-1819 – a tiparit la Iasi. 4 decembrie – a fost emisa Diploma Leopoldina. octombrie – s-a semnat tratatul de la Blaj intre principele Transilvaniei. .se mentinea sistemul ‘celor trei natiuni privilegiate’ (unguri. sub presiunea austriecilor. o culegere de legi inspirata din Codul austriac si Codul lui Napoleon. religia ortodoxa nu era acceptata.

Razboiul ruso-turc din 1710-1711. Se urmarea inlaturarea stapanirii habsburgice in Transilvania. 1765 – Transilvania a devenit Mare Principat. 1703-1711 – rascoala condusa de Francisc Rackoczi al II-lea. Initial. domnul Moldovei. . In 22 iulie 1711. care era numit de imparat). 1694 – s-a infiintat. in cursul caruia Rusia a ocupat Tarile Romane. Turcia) desfasurate pe teritoriul Tarilor Romane. s-a incheiat cu infrangerea Austriei si semnarea pacii de la Belgrad. neintelegerile dintre rasculati au dus la infrangerea rascoalei incheiata cu Pacea de la Satu Mare. 1692-1701 – a fost organizata Biserica Greco-Catolica prin unirea unei parti a romanilor ortodocsi cu Biserica Catolica. Razboaiele ruso-austro-turce. acest lucru contribuind la dezvoltarea culturii si a limbii romane. Razboiul ruso-turc din 1768-1774. ceea ce a permis multor romani accesul la educatie. 1699. Cancelaria Aulica a transilvaniei cu scopul integrarii provinciei in Imperiul Habsburgic si consolidarii stapanirii habsburgice in Transilvania. rasculatii au obtinut cateva victorii ce au culminat cu proclamarea lui Rackoczi ca principe al Transilvaniei.comandantul armatei era austriac. Turcia ceda Austriei si teritoriile romanesti Banat si Oltenia. a cuprins o mare parte a Transilvaniei. s-a incheiat pacea de la Vadul Husilor prin care rusii au cedat turcilor cetatea Azov. 1781 – edictul de toleranta religioasa prin care religia ortodoxa era considerata legala. inlaturandu-i pe domnitorii fanarioti. Apoi. Banatul ramanea in continuare in posesia habsburgilor. pastrandu-si autonomia in cadrul Imperiului Habsburgic. la care a participat si Dimitrie Cantemir. s-a incheiat cu victoria Austriei. 1785 – patenta imperiala care desfiinta iobagia si legarea de glie a iobagilor. 26 ianuarie – Pacea de la Karlowitz – Imperiul Otoman a renuntat la pretentiile de suzeranitate asupra Transilvaniei. Conflictele dintre Marile Puteri (Rusia.. Austria. Reformele monarhilor luminati Maria Tereza (1740-1780) si Iosif al II-lea (17801790): 1759 – a fost infiintata Mitropolia Ortodoxa Romana. prin care Oltenia a fost retrocedata Tarii Romanesti. Razboiul austro-turc din 1716-1718. La Congresul de pace de la Focsani (24 iulie 32 . Razboiul ruso-austro-turc din 1736-1739. s-a incheiat cu victoria turcilor in batalia de la Stanilesti (18-22 iulie 1711). Acesta patenta a fost anulata la insistentele nobililor. dar aceasta avea atributii limitate (nu mai avea dreptul de a alege guvernatorul. 1777 – a fost emis actul ‘Ratio Educationis’ prin care a fost reorganizat invatamantul.se mentinea Dieta Transilvaniei. la Viena. la emanciparea romanilor din Transilvania. in cursul caruia Rusia a reusit sa ocupe Moldova. Prin semnarea pacii de la Passarovitz (1718).

incheiat cu semnarea tratatului de pace de la Adrianopol care a limitat foarte mult dominatia Imperiului Otoman asupra Principatelor. el era ajutat de un Sfat format din 6 ministri.‘proiectul dacic’ care viza formarea unui stat tampon. Aceste proiecte au fost: . Turcia infranta a cerut pacea. modern al separarii puterilor in stat. Turcia a fost infranta dar. in virtutea vechilor ‘capitulati’. Rusia a elaborat o serie de proiecte pentru organizarea sud-estului Europei. o puterea legislativa era detinuta de Adunarea Obsteasca. Razboiul ruso-turc din 1806-1812. Acest teritoriu va primi numele de Basarabia. • prevederi: o puterea executiva era exercitata de domn. Prusia). • au fost introduse la 1 iulie 1831 in Tara Romaneasca si la 1 ianuarie 1832 in Moldova. astfel. • se bazau pe principiul democratic. declansat de incercarea de punere in practica a ‘proiectului grecesc’. Austria. ales pe viata de o Adunare Obsteasca Extraordinara. Imperiul Otoman a fost obligat. Domnul numea si revoca ministri. Bucovina (1775). In urma pacii de la Kuciuk-Kainargi (10/21 iulie 1774). a reusit sa anexeze partea de nord a Moldovei. Rusia a devenit. a fost declansat de Rusia sub pretextul comiterii de abuzuri asupra Tarilor Romane de catre turci. delegatii ale boierilor romani au inmanat Congresului memorii prin carfe cereau.1772-22 martie 1773). initia si sanctiona legi. . Austria. presati de evenimentele din Franta. Razboiul s-a incheiat anul urmator. sa revina la domniile pamantene. Putea sa dizolve Adunarea Obsteasca cu acordul puterilor suzerana si protectoare. Regulamentele Organice. Au fost introduse in Tara Romaneasca si Moldova. cu numele Dacia. cu intentia clara de a anexa Principatele Romane. prin conventia rusoturca de la Akkerman (25 septembrie-7 octombrie 1826). Regulamentele Organice • primele Constitutii romanesti care au jucat rol de legi fundamentale pana la 1858. Razboiul ruso-turc din 1828-1829. independenta Tarilor Romane si punerea lor sub granita colectiva a Marilor Puteri (Rusia. era formata din boieri si avea rolul de a adopta legi.‘proiectul grecesc’ care viza impartirea teritoriilor europene din Peninsula Balcanica intre Rusia si Austria si refacerea Imperiului Bizantin. 33 . cu pacea de la Iasi (1792) cand Rusia a obtinut de la turci teritoriul dinte Bug si Nistru si recunoasterea stapanirii sale asupra Crimeei. Razboiul ruso-austro-turc din 1787-1791/1792. Dupa revolutia de la 1821. S-a instituit protectoratul rusesc asupra Tarilor Romane. constituit din Tara Romaneasca si Moldova. Tarile Romane au intrat sub ocupatie ruseasca (1828-1834). habsburgii s-au grabit sa semneze pacea de la Şiştov (24 iulie 1791). vecina Tarilor Romane. Armata rusa a ocupat Tarile Romane. Rusia a castigat dreptul de a interveni pentru protejarea Tarilor Romane. prezidata de mitropolit. Razboiul s-a incheiat cu pacea de la Bucuresti (16/28 mai 1812) care prevedea anexarea teritoriului dintre Prut si Nistru de catre Rusia. prin presiuni asupra turcilor.

2. prin afirmarea vechimii si originii latine a romanilor. Ion Budai Deleanu. infiintarea de scoli. In 1774.o puterea judecatoreasca era detinuta de tribunale si de Inaltul Divan Domnesc. Gheorghe Sincai. Gheorghe Sincai.folosirea toponimiei romanesti. Ca membru al Dietei Transilvaniei a propus acordarea de drepturi romanilor.Supplex Libellus Valachorum. Iosif Mehesi. Transilvania . participarea acestora la viata politica a tarii. 34 . Closca si Crisan (1784) a avut. curent cultural reprezentat de un grup de intelectuali romani din Transilvania care au considerat ca lupta pentru emanciparea romanilor poate fi dusa cu mai mult succes pe taramul culturii. pe langa caracterul social (cereau desfiintarea servitutilor feudale). El a redactat mai multe memorii pe care le-a inaintat Curtii de la Viena. Rascoala a avut un impact puternic care a determinat emiterea unei patente imperiale de catre imparatul Iosif al II-lea. . prin opera lor literara si istorica. Constiinta nationala si emancipare politica Miscarea de emancipare nationala a romanilor din: A. pentru a demonstra legitimitatea romanilor din Transilvania de a cere drepturi politice.Ioan Inochentie Micu Klein (1692-1768). document elaborat in 1791 de catre reprezentantii Scolii Ardelene: Petru Maior. episcop unit. pentru tarani si patenta. Ioan Budai-Deleanu. Tara Romaneasca si Moldova Boierii pamanteni din Tara Romaneasca si Moldova si-au manifestat opozitia fata de regimul fanariot prin actiuni care urmareau atragerea atentiei Marilor Puteri asupra problemelor din Tarile Romane. o a fost instituit bugetul tarii. o a fost stabilit un impozit unic: capitatia. III. etc. . Reprezentantii Scolii Ardelene. este primul program politic modern al romanilor din Transilvania care revendica: . au promovat ideea originii latine a poporului roman. o infiintarea militiei pamantene. care era instanta suprema. prin care iobagia era desfiintata. A fost chemat la Viena si exilat la Roma unde a si murit. B. a intocmit Supplex Libellus pe care l-a trimis imparatesei Maria Tereza. . care erau mentinuti la statutul de natiune tolerata cu toate ca reprezentau populatia majoritara. a luptat pentru drepturile romanilor din Transilvania. pentru negustori si meseriasi. a vechimii ai a continuitatii acestui popor in spatiul carpato-danubiano-pontic. etc. etc. fundamentata pe dovezi istorice incontestabile. si un caracter national. desfiintarea iobagiei..Rascoala condusa de Horea.Scoala Ardeleana. . Samuil Micu. o dezvoltarea invatamantului.participarea romanilor la Dieta proportional cu numarul lor. Samuil Micu. Petru Maior. .egalitate in drepturi cu celelalte natiuni. romanii urmarind recunoasterea natiunii romane alaturi de celelalte natiuni din Transilvania.

cautand sprijinul acestora.In acest scop ei au redactat o serie de memorii care contineau revendicarile romanilor din Principate. Forte participante: • taranii liberi si dependenti. condusa de colonelul Ion Campineanu. • razboaiele ruso-austro-turce care s-au desfasurat in Tarile Romane si care au provocat numeroase pierderi. organizata de societatea secreta Eteria.respectarea prevederilor ‘Capitulatiilor’.independenta sau autonomia Tarilor Romane. delegatii ale boierilor romani au inmanat Congresului memorii prin care cereau. Documente programatice: 35 . protestul domnitorului Grigore Ghica al III-lea impreuna cu boierii moldoveni impotriva rapirii Bucovinei. . . . in virtutea vechilor ‘capitulatii’. in 1837-1838. a redactat. Prusia). Miscarea a atras personalitati ale vremii ca: Ienachita Vacarescu.la congresul de pace de la Focsani (24 iulie 1772-22 martie 1773). Dimitrie Sturdza. Eufrosin Poteca.‘Partida Nationala’. ale caror obligatii au crescut. .In 1822. Cauze: • dominatia straina si regimul fanariot. . Membrii ‘partidei nationale’ s-au opus limitarii autonomiei Tarii Romanesti de catre Rusia. autonomia principatelor si intrarea lor sub protectia Rusiei si Austriei. boierii munteni au inaintat un alt memoriu Austriei si Rusiei prin care cereau: anularea obligatiilor fata de Poarta.respectarea drepturilor politice ale romanilor.In 1791. reprezentant al micii boierimi din Moldova care prevedea introducerea in Moldova a unui regim constitutional.In 1774. • coruptia si fiscalitatea excesiva. Cu prilejul razboaielor ruso-austro-turce boierii romani au inaintat Marilor Puteri aceste memorii. • situatia grea a taranilor. . un proiect de constitutie democratica. • orasenii. Revolutia romaneasca s-a desfasurat in stransa legatura cu miscarea de eliberare a Greciei de sub stapanirea otomana. domn pamantean. • pandurii. Revolutia de la 1821 Revolutia din Tara Romaneasca se inscrie intr-o miscare mai ampla. la Şiştov. etc. • boerii pamanteni. condusa de Alexandru Ipsilanti. autonomia fata de Poarta Otomana. Austria. Mihai Cantacuzino. . . independenta Tarilor Romane si punerea lor sub granita colectiva a Marilor Puteri (Rusia. desfasurata pe plan european. unde se discutau conditiile pacii turcilor cu Rusia si Austria. etc.inlocuirea suzeranitatii Imperiului Otoman cu protectoratul colectiv al Marilor Puteri. Aceste revendicari erau: . de eliberare sociala si nationala. a fost conceputa ‘Constitutia Carvunarilor’ de catre comisul Ioan Tăutu.

• numirea in functii dupa merit.• ‘Proclamatia catre tara’ citita la Pades. Cu acest prilej s-a format la Bucuresti Comitetul de Obladuire pentru a prelua conducerea tarii.. • 16 martie 1821 – Tudor a ajuns la Bolintin si a adresat o proclamatie bucurestenilor adunati aici. ‘Proclamatia catre tara’. A facut doua popasuri la manastirile Strehaia si Gura Humorului. a pornit spre Bucuresti. • 18 martie 1821 – revolutionarii au ajuns la Cotroceni unde tudor a citit o noua proclamatie. • libertarea comertului. • 23 ianuarie 1821 – Tudor Vladimirescu. • 21 martie 1821 – Tudor Vladimirescu a intrat in Bucuresti. • 23 martie 1821 – Tudor Vladimirescu a fost primit de Comitetul de Obladuire si a preluat conducerea ca reprezentant al Adunarii Norodului. • ‘Proclamatia catre munteni’. • invatamant obligatoriu. • februarie 1821 – Tudor. Au aparut neintelegeri intre Alexandru Ipsilanti si Tudor Vladimirescu. La Iasi si la Galati eteristii i-au masacrat pe turci. • ‘Proclamatia din Bolintin’.000 de oameni). • desfiintarea vamilor interne. Tudor a fost atras intr-o cursa si ucis de eteristi. • februarie-inceputul lui martie 1821 – Tudor si-a fixat tabara la Ţânţăreni. fara a se ajunge la o intelegere. pe cinci coloane. • inceputul lunii mai 1821 – au patrund in Tara Romaneasca. neacordarea sprijinului promis de catre tarul Alexandru I. Tudor a hotarat retragerea spre Oltenia pe ruta Bucuresti-PitestiRamnicu Valcea. cu acordul Comitetului de Obladuire. condusi de Alexandru Ipsilanti au intrat in Iasi. Alexandru Şuţu. 16 martie 1821. la 23 ianuarie 1821. februarie 1821. Revendicari: • desfiintarea privilegiilor boieresti. • 18 mai 1821 – oastea revolutionarilor se afla la Golesti. • ‘Cererile norodului romanesc’. 3 martie 1821. • sfarsitul lunii martie – o noaua intelnire a lui Tudor cu Ipsilanti. impreuna cu armata sa (10. • ‘Proclamatia de la Cotroceni’. • revenirea la impozitul fix ce putea fi platit in 4 rate. incercarea eteristilor de a-si impune autoritatea asupra revolutionarilor romani. eteristii. • reformarea justitiei. 20 martie 1821. • armata nationala. Desfasurare: • ianuarie 1821 – a murit ultimul domn fanariot. adunata la Pades. • 22 februarie 1821. • 26/27 mai 1821 – la Golesti. trupele turcesti. a expus multimii. 36 . • desfiintarea dregatoriilor inutile. apoi a constituit ‘Adunarea Norodului’. etc. Aici a purtat discutii cu reprezentantii Eteriei. generate de comportamentul trupelor eteriste.

Mihail Kogalniceanu. acesta a trecut la represalii inabusind miscarea de la Iasi si arestand un numar de 13 revolutionari. • eliberarea detinutilor politici. • lipsa de drepturi politice si nationale pentru romanii din Imperiul Habsburgic. • infiintarea unei garzi nationale. 37 • . • revigorarea demersurilor boierilor pamanteni. dominatie exercitata de Imperiul Habsburgic in Transilvania. Document programatic: ‘Petitia Proclamatiune’. • starea de inapoiere economica in care se aflau Principatele Romane. • desfiintarea cenzurii. • 7 iunie 1821 – langa Dragasani. • ocupatia trupelor otomane timp de doi ani. Unii revolutionari au reusit sa fuga peste granita in Transilvania. Revolutia din 1848-1849 Cauze: • dominatia straina asupra Principatelor Romane.26 mai – la Zavideni. trupele rusesti au intrat in Moldova. • 25 septembrie/7 octombrie 1826 – Rusia si Turcia au semnat Conventia de la Akkerman prin care Imperiul Otoman a fost obligat sa revina la domniile pamantene. • Iunie 1848. Grigore Cuza. Moldova Revolutionari: Vasile Alecsandri. revenirea la domniile pamantene. pe raul Olt pandurii ramasi fara conducatori au fost infranti de turci. Banat si Bucovina si de Rusia si de Imperiul Otoman in Tara Romaneasca si Moldova. dupa inaintarea petitiei domnitorului Mihail Sturdza. armata eterista a fost zdrobita de turci. Revendicari: • imbunatatirea situatiei taranilor. pe langa Marile Puteri. • octombrie 1821 – la Manastirea Secu si Sculeni au fost infrante ultimele ramasite eteriste. • 29 mai 1821 – la Dragasani a avut loc o noua infruntare intre panduri si turci in urma careia pandurii au fost infranti definitiv. • reorganizarea invatamantului. Ipsilanti a fost prins. regimul politic autoritar al domnilor regulamentari. Consecinte: • inlaturarea regimului fanariot. Desfasurare: • 29 martie. Adunari populare: Adunarea de la Iasi. • mentinerea vechilor relatii de tip feudal. • libertatea personala. Hotel Petersburg pe data de 27 martie 1848. • dizolvarea Adunarii Obstesti. pentru a obtine independenta Tarilor Romane.

• Garda nationala. • desfiintarea iobagiei si a dijmelor. A. Ion Ghica.Tara Romaneasca Revolutionari: Comitetul revolutionar compus din: Nicolae Balcescu. Desfasurare: 38 . trupele turcesti au intrat in Bucuresti. I. • Schimbarea institutiilor statului. Desfasurare: • La 11 iunie a inceput revolutia la Bucuresti unde domnitorul Gheorghe Bibescu a aprobat Constitutia (Proclamatia de la Islaz). Andrei Saguna. • Libertatea tiparului. organizarea de garzi civice. • respingeau unirea Transilvaniei cu Ungaria. Ion Campineanu. dupa care a abdicat si s-a refugiat in Transilvania. Revendicari: • Inlaturarea protectoratului strain. adoptarea unui drapel national. • participarea romanilor la Dieta. a avut loc confruntarea din Dealul Spirii cu trupele de pompieri care au fost infrante. Transilvania Revolutionari: Simion Barnutiu. C. justitie. • independenta Bisericii Romane Ortodoxe. s-a alcatuit Guvernul Provizoriu format din revolutionari care au incercat infaptuirea unor reforme: desfiintarea privilegiilor boieresti. Timotei Cipariu. Revendicari: • folosirea limbii romane in administratie. Adunari populare: 3/15 mai 1848 – Marea Adunare Nationala de la Blaj. Radulescu. Document programatic: ‘Petitiunea Nationala’. • libertatea cuvantului si a presei. fratii Golescu. George Baritiu. • 28 iulie. scoala. Document programatic: ‘Proclamatia de la Islaz’. Guvernul Provizoriu a fost inlocuit cu o locotenenta domneasca. Rosetti. • Desfiintarea privilegiilor feudale. • 13 septembrie. • infiintarea garzii nationale romanesti. • Secularizarea averilor manastiresti. • Eliberarea clacasilor si impropietarirea lor cu pamant. Adunari populare: Adunarea de la Islaz – 9 iunie 1848. • Egalitatea in fata legilor. • armata rusa a trecut prin Moldova in Tara Romaneasca. Ion C. Avram Iancu. • Domn ales pe 5 ani. • Dezrobirea tiganilor. cand a fost adoptata ‘Petitia Nationala’. Bratianu. • 14 iunie. H.

Revendicari: • recunoasterea natiunii romane. 39 . Bucovina Adunare populara: 8 mai 1848. • strangerea legaturilor dintre romanii din cele trei parti romanesti in vederea intensificarii luptei pentru independenta si unitate nationala. Maghiarii au trecut la represalii impotriva taranilor. • autonomia provinciei. Dorinta Ungariei de a anexa Transilvania s-a lovit de opozitia revolutionarilor romani. 3-16 septembrie 1848 – la Blaj a avut loc o noua Adunare Nationala pentru a protesta impotriva anexarii Transilvaniei la Ungaria. au invadat Transilvania. Consecinte: • chiar daca a fost infranta. S-a hotarat organizarea unei armate a romanilor. prezidata de Eftimie Murgu. revolutia de la 1848 a constituit un pas inainte pe drumul fauririi natiunii romane moderne. la Lugoj. Revolutionarii romani au organizat un centru de rezistenta in Muntii Apuseni sub conducerea lui Avram Iancu. 2/14 iulie 1849 – interventia armatelor tariste si austriece a inabusit revolutia. Document programatic: ‘Petitia Neamului Romanesc din Ungaria’.• • • • • • obiectivele revolutiei maghiare au intrat in conflict cu obiectivele revolutionarilor romani din Transilvania. Document programatic: ‘Petitia tarii’. trupele maghiare capituland la Siria. 4 martie 1848 – Imparatul Franz Iosef a adoptat o Constitutie prin care recunostea autonomia Transilvaniei. Revendicari: • autonomia Bucovinei. la Cernauti. prezidata de Eudoxiu Hurmuzaki. • drepturi politice. decembrie 1848 – trupele maghiare conduse de generalul Iosif Bem. 17 mai 1848 – Dieta de la Sibiu a votat unirea Transilvaniei cu Ungaria. Banat Adunare populara: 15 iunie 1848.

o cele doua state urmau sa fie conduse separat de doi domni. CREAREA INSTITUTIILOR MODERNE IV. a fost convocata adunarea ad-hoc in Moldova. Anglia.1. la Congresul de la Paris s-a semnat Tratatul de Pace de catre Marile Puteri europene (Franta. Prusia. • 7/19 august 1858. o erau infiintate la Focsani o Comisie Centrala pentru elaborarea legilor comune celor doua tari si o Inalta Curte de Casatie. 40 . o print strain dintr-o familie domnitoare a Europei. Conferinta de la Paris – desfasurata cu participarea celor sapte puteri garante. doua adunari legiuitoare. • 10/22 mai-7/19 august 1858. • 13/25 februarie-18/30 martie 1856.IV. • 22 septembrie/4 octombrie 1857. • adunarile ad-hoc formate in reprezentanti ai tuturor categoriilor sociale au adoptat rezolutii asemanatoare in ambele tari care cuprindeau: o unirea Principatelor intr-un stat numit Romania. a fost convocata adunarea ad-hoc in Tara Romaneasca. Razboiul Crimeei care s-a incheiat cu infrangerea Rusiei. Rusia si Turcia) prin care se hotara: o Principatele Romane erau scoase de sub protectoratul Rusiei si puse sub garantia colectiva a Marilor Puteri. o autonomia statului roman. o Convocarea in Tarile Romane a unor Adunari ad-hoc reprezentative care sa-si exprime pozitia cu privire la unire si la revizuirea Regulamentelor Organice. doua guverne. o guvern care sa reprezinte interesele tarii. o Sudul Basarabiei revenea Moldovei. a fost adoptata Conventia de la Paris ce stabilea statutul international al Principatelor si organizarea interna a acestora: o unirea formala a celor doua Principate sub numele ‘Principatele Unite ale Moldovei si Valahiei’. Regatul Sardiniei. • 30 septembrie/12 octombrie 1857. Constituirea si consolidarea statului roman modern (1859-1881) Unirea Principatelor Romane • 1853-1856. Austria.

• a fost adoptata stema unita care infatisa acvila si capul de bour. Dubla alegere a lui Cuza: • 5 ianuarie 1859 Adunarea Electiva a Moldovei a ales ca Domn al acesteia pe Alexandru Ioan Cuza. Domnia si reformel lui Alexandru Ioan Cuza (1859-1866) a) 1859-1862: in prima parte a domniei. a fost adoptata aceeasi uniforma. a lui Alexandru Ioan Cuza. a insemnat unirea Tarilor Romane. Rusia. Comisia Centrala de la Focsani elaborand aceleasi legi pentru ambele tari. comanda suprema revenind lui Cuza. • a fost unificat cursul monetar. • 22 ianuari 1862 – s-a format un guvern unic al Principatelor Unite. • a fost unificata armata prin crearea unui stat major unic. pe langa guvernele Puterilor Garante. pentru a discuta despre dubla alegere a lui Cuza. agenti diplomatici cu scopul de a interveni pentru recunoasterea Unirii Principatelor. 41 . Cuza a luat masuri pentru desavarsirea unirii in plan administrativ si legislativ si a intreprins o serie de demersuri pentru recunoasterea unirii de catre Marile Puteri. cu exceptia Austriei si Imperiului Otoman. Sardinia au recunoscut Unirea Principatelor pe timpul vietii lui Cuza. • 24 ianuarie 1859 Adunarea Electiva de la Bucuresti a ales pe domn al Tarii Romanesti tot pe Alexandru Ioan Cuza. Cuza a proclamat ‘Unirea definitiva a Principatelor’ si tara si-a luat oficial numele de Romania. Prusia. o desfiintarea rangurilor boieresti. Comisia Centrala de la Focsani si-a incetat activitatea. in Moldova si Tara Romaneasca. dubla alegere insemnand incalcarea Conventiei de la Paris. numirea unui singur ministru de razboi.o desfiintarea Regulamentelor Organice. Ziua de 24 ianuarie a devenit zi nationala. • a fost unificata legislatia. Alegerea ca domnitor. Pe plan extern: • Cuza a numit. Anglia. • 7 aprilie-17 septembrie 1859 – a avut loc Conferinta de la Paris la care au participat Marile Puteri. Pe plan intern: • au fost unificate serviciile vamale. o alcatuirea de adunari elective pe baza votului cenzitar care sa aleaga domnii principatelor. • 24 ianuarie 1862 – Bucuresti a devenit capitala iar Adunarea Legislativa (Parlament Unic) isi deschidea lucrarile la Bucuresti. postale si de telegraf. condus de Barbu Catargiu. • 13 aprilie 1859 – Franta. Marile Puteri fiind astfel puse in fata faptului implinit si constranse sa recunoasca Unirea Principatelor Romane intr-un singur stat.

dubla alegere a lui Cuza. prin care un sfert din suprafata agricola a tarii a trecut in propietatea statului. unde a fost primit cu onoruri de catre sultan. care avea initiativa legilor. • Adoptarea Legii Electorale care largea participarea la vot prin micsorarea censului. elaborate de Consiliul de Stat. 21 si 26 septembrie 1859 – sultanul a emis un firman prin care il recunostea pe Cuza ca domnitor al ambelor Principate. • puterea legislativa apartinea unei Adunari bicamerale. • 13 martie 1864 – dezbaterea proiectului de lege rurala a dus la izbucnirea unui conflict intre Adunarea Legislativa. cu membri alesi. S-a format un nou guvern. a fost asasinat in imprejurari ramase neelucidate. septembrie 1861 – a avut loc Conferinta de la Constantinopol.• • • • • • august 1859 – Imperiul Otoman si Austria au recunoscut. • 7 februarie 1864 – Legea pentru organizarea puterii armate. La 8 iunie 1862. primul ministru. • adoptarea Statutului Dezvoltator al Conventiei de la Paris. plateau un impozit de 4 lei pe an) si primari (cei care votau prin delegati si cei care plateau 42 . dominata de conservatori care se opuneau proiectului. Cuza a dizolvat Adunarea Legislativa si a instaurat regimul domniei autoritare. • 2 ma 1864 – printr-o lovitura de stat. condus de Mihail Kogalniceanu (11 octombrie1863-26 ianuarie 1865). b) 1862-1866: este perioada marilor reforme. potrivit careia toti barbatii intre 20 si 50 de ani puteau fi chemati la arme in caz de razboi. formata din Adunarea Electiva. Domnul avea drept de veto. s-au format 4 divizii la Bucuresti. septembrie 1860 – Vizita lui Alexandru Ioan Cuza la Constantinopol. Proiectul de lege rurala propus de acesta nu imbunatatea situatia taranilor. Guvernul conservator condus de Barbu Catargiu era ostil infaptuirii unor reforme care ar fi subminat baza materiala si puterea marilor propietari de pamant. Craiova. si guvern care dorea adoptarea legii rurale. domnul era Comandantul suprem al armatei. Barbu Catargiu. cu membri numiti de domnitor. vara 1860 – Cuza a trimis Marilor Puteri un memoriu prin care aducea la cunostinta acestora problemele intampinate in guvernarea Principatelor. • puterea executiva apartinea domnului. si ele. Galati. aveau peste 25 de ani. pensionarii si intelectualii. 22 noiembrie/4 decembrie 1861 – Sultanul a emis un firman prin care aproba unificarea legislativa si administrativa a Tarii Romanesti si Moldovei pe timpul domniei lui Cuza. Iasi. o noua Constitutie care sporea prerogativele domnului. si Corpul Ponderator (Senatul). • 13/25 decembrie 1863 – a fost adoptata Legea pentru secularizarea averilor manastiresti. liberal. Alegatorii erau impartiti in doua categorii: directi (cei care stiau carte. format din specialisti.

Politica autoritara a lui Cuza a determinat formarea ‘monstruasei coalitii’ care grupa pe liberali si conservatori. in urma careia Cuza a fost silit sa abdice si sa urmeze calea exilului. care prevedea impropietarirea taranilor prin exproprierea a 2/3 din pamanturile mosierilor. • Iunie 1864 – Marile Puteri au recunoscut modificarea Conventiei si dreptul principatelor de a-si modifica legile interne. Printul strain. Nicolae Golescu. Pamanturile nu puteau fi instrainate timp de 30 de ani. Se desfiintau claca si dijma.impozite de 48 de lei la sate si intre 80-180 de lei la orase). 2/14 aprilie 1866 – a avut loc plebicistul prin care majoritatea romanilor sa pronuntat in favoarea lui Carol I. • 1 mai 1865 – Codul de Procedura Penala care excludea pedeapsa cu moartea. Constitutia din 1866 11/23 februarie – sedinta extraordinara a Parlamentului pentru alegerea unui principe strain. • 1/13 decembrie 1864 – Legea privind autocefalia Bisericii Ortodoxe Romane prevedea independenta Bisericii romanesti fata de Patriarhia din Constantinopol. • 14/26 august 1864 – a fost adoptata Legea Rurala. Nicolae Haralambie. Cei care nu plateau impozite nu aveau drept de vot. Au fost infiintate gimnazii in orasele mari ale tarii. Curtile de Apel. Curtile de Jurati. Patriarhul era ales de un sinod format din trei ierarhi romani. de patru clase. Tribunalele Judetene. 30 martie/11 aprilie 1866 – Locotenenta Domneasca a citit o proclamatie catre popor prin care recomanda alegerea prin plebicist a Principelui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen ca domnitor al Romaniei. • 1 dembrie 1865 – Codul Civil prevedea obligatia casatoriei si a divortului civil. Rascumpararea era esalonata in 15 ani. 43 . Conducerea a fost preluata de o locotenenta domneasca. • 1864 – au fost adoptate legile de organizare administrativa ce prevedeau organizarea teritoriului in comune rurale (conduse de un primar). 11/23 februarie 1866 – a fost organizata o lovitura de stat. • 1865 – a fost reorganizata justitia prin infiintarea unor noi instante judecatoresti: Judecatoriile de Plasa. si un guvern condus de Ion Ghica. Curtea de Casatie. plaşi (subprefect) si judete (prefect). 30 martie 1866 – dizolvarea Parlamentului. cu care mentinea legatura doar in probleme dogmatice. col. cu scopul inlaturarii domnitorului. • 25 noiembrie/7 decembrie 1864 – Legea instructiunii publice prin care invatamantul elementar. sub numele de Carol I. devenea obligatoriu si gratuit. formata din Lascar Catargiu.

. Romania devenea o monarhie constitutionala ereditara. care era acceptat de Parlament. drept de veto. era ales prin vot cenzitar.avea drept de veto. 30 iunie/12 iulie 1866 – juramantul lui Carol I pe Constitutie.putea dizolva Adunarea Deputatilor si Senatul.numea si revoca ministri. d) puterea judecatoreasca era reprezentata de Tribunale si Curti de Justitie. potrivit acestei constitutii. . . 29 iunie/11 iulie 1866 – adoptarea Constitutiei prin care Romania devenea monarhie contitutionala.avea dreptul de a bate moneda. numele oficial al tarii era Romania. Guvernul.era seful armatei. 30 iulie/11 august 1866 – a fost adoptata Legea electorala. condus de un prim-ministru. sanctionarea si promulgarea legilor. impreuna cu guvernul.29 aprilie/10 mai 1866 – Adunarea Constituanta a votat o proclamatie care exprima vointa romanilor de a fi condusi de principele Carol I din dinastia de Hohenzollern-Sigmaringen. . Constitutia din 1866 a fost prima constitutie romaneasca. format din doua camere (Adunarea Deputatilor si Senatul). avea rol de a initia si sanctiona legile. 10/22 mai 1866 – Carol I a depus juramantul de credinta. b) Parlamentul: Domnul: puterea legislativa era reprezentata de Domn si de Parlament. a fost conceputa dupa modelul constitutiei belgiene din 1831. Constitutia consfintea drepturile si libertatile cetatenesti si avea la baza principiul separarii puterilor in stat: a) puterea executiva era reprezentata de domn. 11/23 octombrie 1866 – Poarta a emis firmanul de investitura a lui Carol I.putea declara razboi si incheia tratate. . discuta si aproba bugetul.de a acorda amnistii si gratieri. Domnul avea prerogative largi: . . 44 .

a contribuit la modernizarea structurilor economice. prim-ministru Lascar Catargiu.institutie centrala. Bratianu. C. rege intre 1881-1914. Pe plan intern: .monarhul s-a constituit ca un factor de echilibru. Monarhia . . si in urma pacii de la Bucuresti a reusit sa obtina Cadrilaterul de la Bulgaria. perioada 1866-1871. aintrunirilor. martie 1888-octombrie 1895. a constiintei. care s-au succedat la guvernare. cand a murit (in 1881 Romania a devenit regat). prim-ministru I. in persoana lui Carol I.pentru a inlatura disensiunile dintre liberali si conservatori a introdus sistemult ‘rotativei guvernamentale’. aprilie 1876-martie 1888. martie 1871-martie 1876. 45 .deteriorarea relatiilor cu Rusia l-au determinat sa se orienteze spre Puterile Centrale cu care a semnat. dupa 1871 s-a instaurat ordinea. 1913. . reprezentata de domn. a presei. in 1883 un tratat secret de alianta. cu caracter defensiv. guvernare conservatoare. .Partidul Conservator constituit oficial in 1880 si Partidul National Liberal in 1875. perioada de instabilitate politica caracterizata prin schimbarea frecventa a guvernelor: s-au schimbat 10 guverne si au avut loc 20 de remanieri guvernamentale. A fost adoptata o noua lege electorala care mentinea sistemul de vot censitar. Guvernul reprezenta puterea executiva. egalitatea in fata legilor).a sustinut cucerirea independentei de stat. . guvernare conservatoare. . . . jucand rol de arbitru pe scena politica romaneasca. .a incurajat lupta romanilor din teritoriile aflate sub dominatie straina.prin participarea la razboaiele balcanice din 1912. alegatorii fiind impartiti in patru colegii.- Constitutie consacra drepturile si libertatile cetatenesti (dreptul la propietate. libertatea cuvantului. Romania s-a afirmat ca un factor de echilibru in Balcani. B. alteta regala intre 18781881 si.Carol I a fost domn al tarii in perioada 1866-1878. Principalele institutii ale statului modern roman A. Pe plan extern: . guvernare liberala.a incurajat formarea partidelor politice. dupa avere.

Rusia respingea cooperarea militara a Romaniei la acest razboi. s-a discutat despre necesitatea unei intelegeri privind trecerea armatei ruse pe teritoriul Romaniei spre Balcani.- In anul 1895 s-a introdus sistemul ‘rotativei guvernamentale’ care prevedea alternarea la guvernare a celor doua partide politice: Partidul National Liberal si Partidul Conservator. 19 iulie 1877 – o prima telegrama a Marelui Duce Nicolae cerea regelui Carol I interventia armatei romane la sud de Dunare in sprijinul armatei rusesti. 21 aprilie 1877 – Turcia a atacat orasele romanesti de la Dunare: Calafat. Septembrie 1876 – intalnirea de la Livadia intre o delegatie romana condusa de I. Rusia ii promitea acesteia anexarea Bosniei si Hertegovinei. 1877 – Conventia de la Budapesta intre Rusia si Austro-Ungaria: in schimbul neutralitatii Austriei. 1876 – Serbia si Muntenegru au declarat razboi Portii Otomane. Rusia dorea sa intervina de partea rasculatilor cu scopul ascuns de a obtine iesirea la Mediterana prin ocuparea stramtorilor Bosfor si Dardanele in urma infrangerii Turciei. Bulgaria. armata rusa a suferit pierderi foarte mari. iulie 1877 – esecul trupelor rusesti la Plevna. Bratianu si Tarul Alexandru al II-lea. C. Bechet. 12 aprilie 1877 – Rusia a declarat razboi Turciei. Oltenita. majoritatea parlamentarilor proveneau dintre marii propietari de pamant si burgezie. ceea ce a determinat Romania sa se apropie de Rusia. 12-20 august 1877 – trupele romane au trecut Dunarea. au urmat alte doua telegrame (9 august si 19 august 1877). motiuni de cenzura. 46 . Turcia a adoptat o noua constitutie prin care acorda Romaniei statutul de provincie privilegiata a Imperiului Otoman. intrebari. s-a instituit starea de razboi cu Imperiul Otoman. Corabia. Senatul: senatorii se alegeau dintre persoanele ce aveau cel putin 40 de ani impliniti. 9 mai 1877 – proclamarea independentei de stat a Romaniei. era format din doua camere: Adunarea Deputatilor si Senatul. Cucerirea independentei de stat a Romaniei 1875-1876 – redeschiderea Chestiunii Orientale. Puteau controla activitatea guvernamentala prin anchete. interpelari. Decembrie 1876 – Marile Puteri au organizat o Conferinta la Constantinopol pentru a ajunge la o intelegere in conflictul din Balcani. au avut loc rascoale antiotomane in Bosnia-Hertegovina. C. Adunarea Deputatilor: deputatii erau alesi dintre catatenii care aveau cel putin 25 de ani impliniti. a institutiilor acestuia. pe cheltuiala proprie. Datorita sistemului de vot censitar. 4 aprilie 1877 – la Bucuresti s-a incheiat Conventia Romano-Rusa care reglementa trecerea armatelor rusesti pe teritoriul Romaniei cu respectarea integritatii teritoriale a statului roman. Giurgiu. Parlamentul reprezenta puterea legislativa. Calarasi. pe o perioada de 8 ani.

Frantei. . . 19 ianuarie – Vidin si Belogradcik s-au predat armatelor romane. 1 iunie 1878-1 iulie 1878 – a avut loc Congresul de la Berlin cu participarea Germaniei. 1849 – dupa infrangerea revolutiei. 28 noiembrie 1877 – capitularea Plevnei. Bolgrad). 1862 – limba maghiara a devenit limba oficiala in Transilvania printr-o lege a invatamantului. Italiei. Serbiei si Muntenegrului. 19 februarie 1878 – Tratatul de la San Stefano semnat intre Rusia si Turcia. 9 noiembrie 1877 – trupele romane si ruse au cucerit Rahova. Turciei care stabileau: . 47 . Romanii din afara granitilor Transilvania 1847 – limba germana a devenit limba oficiala.limba romana devenea limba oficiala. pentru prima data intrau si romani.autonomia Bulgariei care devenea Mare Principat. . romanii si-au pierdut aproape toate drepturile castigate in ceea ce priveste folosirea limbii nationale si a religiei ortodoxe. in absenta Romaniei. mai 1868 – Pronunciamentul de la Blaj redactat de George Baritiu. in care. . Austro-Ungariei. Transilvania a fost anexata la Ungaria.drepturi politice pentru romani. 12 ianuarie 1878 – Smardan. 1853 – Episcopia Unita de la Blaj a fost ridicata la rang de Mitropolie.30 august 1877 – atacul esuat asupra Plevnei.Turcia ceda Dobrogea si Delta Dunarii Rusiei care isi rezerva dreptul de a le schimba pe cele trei judete din sudul Basarabiei (Ismail. 1863-1864 – Dieta de la Sibiu.independenta Romaniei in schimbul acordarii cetateniei romane tuturor supusilor fara deosebire de religie.autonomia Bosniei si Hertegovinei. 19 ianuarie 1878 – semnarea armistitiului intre Rusia si Turcia la Kazanlâk. trupele romane au reusit sa cucereasca reduta Grivita. . a votat legi favorabile romanilor: . 1867 – s-a format imperiul dualist Austro-Ungar. 28 noiembrie 1877 – capitularea turcilor la Opanez. stabilea: .tratatul era dezavantajos pentru Romania.cedarea judetelor din sudul Basarabiei de catre Romania care primea in schimb Dobrogea. 4 martie 1849 – adoptarea unei Constitutii Imperiale prin care Transilvania depindea direct de Viena. Angliei. Rusiei. .egalitatea natiunii romane cu celelalte natiuni din Transilvania. . Cahul. Delta Dunarii si Insula Serpilor. nemultumea Anglia (care nu isi dorea cresterea puterii Rusiei) si Austro-Ungaria care nu a primit Bosnia si Hertegovina in virtutea acordului semnat cu Rusia la Budapesta. s-a reinstaurat regimul habsburgic.independenta de stat a Romaniei. prin care romanii protestau impotriva restrictiilor impuse.

care era reprezentantul guvernului central de la Viena. .R. Atributiile administratiei militarea au trecut asupra Cancelariei Aulice de la Viena. 1896 – au fost adoptate doua legi care prevedeau maghiarizarea localitatilor si introducerea limbii maghiare in scoli ceea ce a dus la inchiderea a foarte multe scoli romanesti.12-14 mai 1881 – Conferinta de la Sibiu in cadrul careia partidele politice ale romanilor s-au unit si au format Partidul National Roman din Transilvania adoptand pasivismul ca tactica de lupta impotriva anexarii Transilvaniei la Ungaria. cu sediul la Lwow. depinzand direct de Viena.puterea legislativa a fost incredintata Dietei Tarii ai carei mambri alegeau un Comitet al Tarii condus de un Capitan al Tarii. Bucovina 1775 – Anexarea Bucovinei de catre Imperiul Habsburgic cu acordul Portii Otomane. limba germana devenind limba oficiala a provinciei.a fost interzisa folosirea limbii romane in scoli. semnat de membrii Partidului National Roman din Transilvania si alte personalitati romanesti. Ducatul era condus de un guvernator. cu resedinta la Radauti. careia ii era subordonata Galitia. . Multe scoli romanesti au fost desfiintate.a fost incurajata stabilirea germanilor si ucrainienilor in provincie. a fost respins de catre imparatul Franz Iosef I si inaintat Guvernului de la Budapesta. biserica. Bucovina s-a desprins de Galitia si a devenit Ducat Autonom. provincia a fost pusa sub o administratie militara.Bucovina si-a pastrat autonomia. in defavoarea romanilor. 1881-1895 – s-a desfasurat ‘miscarea memorandista’ ce avea ca scop obtinearea de drepturi pentru romani prin redactarea de memorii adresate Curtii de la Viena. 1876 – Bucovina a fost incorporata Galitiei. Biserica Ortodoxa din Bucovina a fost scoasa de sub jurisdictia Mitropoliei din Iasi. 1861 – a fost adoptata o noua Constitutie care acorda o serie de drepturi romanilor: . a fost dusa o politica de slavizare a provinciei prin sprijinirea aspiratiilor nationale ale ucrainienilor. prin intermediul unui capitan cu resedinta la Cernauti.puterea executiva apartinea unui guvernator. .N. folosita in admninistratie. 48 . 1867 – o noua Constitutie mentinea autonomia Bucovinei si separa puterea judecatoreasca de cea administrativa. numit de Viena. .a continuat politica de deznationalizare a romanilor prin actiuni ce vizau invatamantul. din Transilvania a parasit pasivismul in favoarea activismului politic deschizand astfel lupta pentru drepturile romanilor si emanciparea lor de sub dominatie straina. trecand la Mitropolia din Karlowitz. 4 martie 1849 – prin Constitutia Imperiala. Limba germana era limba oficiala. . 1905 – P. 1892 – Memorandumul. Provincia era condusa de un guvernator. 1894 – semnatarii Memorandumului din 1892 au fost judecati si condamnati. .Comitetul Tarii in frunte cu capitanul aveau atributii administrative. dar la insistentele regelui Romaniei Carol I au fost gratiati de imparat.

. In ajunul primului razboi mondial. Basarabia a fost anexata de Imperiul Rus. A fost infiintata ‘Societatea Arboroasa’. limba rusa a fost introdusa in administratie. UNITATE SI DIVERSITATE IN ROMANIA MARE V. printr-o intensa activitate culturala au incercat sa anihileze politica dusa de Viena. rege al romaniei a devenit Ferdinand. 49 . s-au format mai multe tabere: • Antantofilii (Nicolae Iorga. 1878 – Congresul de la Berlin: Rusia a recapatat sudul Basarabiei. Au avut loc dezbateri privind participarea Romaniei la razboi. care a ramas sub stapanirea Rusiei. P. • Guvernul liberal condus de Ion I. 1. Titu Maiorescu) erau pentru intrarea Romaniei in razboi de partea Puterilor Centrale. • Germanofilii (P. 27 septembrie 194 – moartea regelui Carol I. a fost intensificata politica de deznationalizare a romanilor. au fost introduse legile rusesti. de deznationalizare a romanilor din Bucovina. biserica si scoli. 1915-1916 – tratative ale Romaniei cu Antanta privind intrarea Romaniei in razboi.romanii bucovineni. a fost pastrata administratia romaneasca. Bratianu considera ca Romania trebuia sa intre in razboi intr-un moment care sa permita realizarea unitatii nationale. romanii si-au pastrat limba si obiceiurile. Basarabia 1812 – prin Tratatul de Pace de la Bucuresti. in virtutea tratatului din 1883. V. in Basarabia s-a dezvoltat un curent de renastere nationala. Totusi. cu o catedra de limba romana. societatea politica ‘Concordia’ (1885). 1905 – s-a constituit Partidul National Roman. Ismail. 1871 – Basarabia a devenit gubernie a Imperiului Rus. Bolgrad). C. Carp. provincia era condusa de un guvernator general rus. 1828 – a fost emis un act care anula privilegiile initiale ale Basarabiei. Procesul de deznationalizare a romanilor s-a amplificat. 1907 – s-a introdus votul universal ceea ce le-a permis romanilor sa se afirme in Parlamentul de la Viena. Initial. Octavian Goga) doreau implicarea romaniei in razboi alaturi de Antanta pentru eliberarea Transilvaniei. 1856 – Tratatul de Pace de la Paris: Moldova a recapatat trei judete din sudul Basarabiei (Cahul. Primul razboi mondial (1914-1918) 1914-1916 – perioada neutralitatii Romaniei 21 iulie 1914 – Consiliul de Coroana din Sinaia a hotarat neutralitatea tarii cu toate ca avea un tratat de alianta incheiat cu Tripla Alianta.1869 – a fost adoptata o lege a invatamantului ce a contribuit la germanizarea fortata a populatiei. limba romana a continuat sa fie folosita in administratie. biserica si scoala. 1875 – a fost infiintata Universitatea din Cernauti. In restul Basarabiei.

ajungand pana in apropiere de Sibiu. . Armata a II-a a oprit o noua ofensiva germano-austro-ungara. condusi de feldmaresalul von Mackensen. Rusia. unde au eliberat mai multe localitati. armata romana a ramas pentru a organiza apararea Bucurestiului. cu Puterile Centrale. Gheorghe). frontul armatei romane a cedat. . Hunedoara. Anglia.24 iulie/6 august-6/19august – la Marasesti Armata I-a. 18 februarie/3 martie 1918 – S-a incheiat Pacea de la Brest-Litovsk intre Rusia Sovietica si Puterile Centrale. 24 aprilie/7 mai 1918 – Tratatul de Pace de la Buftea-Bucuresti. noiembrie 1916 – batalia de la Neajlov-Arges.4 august 1916 – Trata de alianta incheiat intre Romania. 24 august 1916 – la Turtcaia a avut loc infrangerea armatei romane de catre germani si bulgari. Tezaurul Romaniei a fost depus la Moscova.26 iulie/8 august-9/22 august – la Oituz.Dobrogea a fost anexata Bulgariei. . Campania din 1916: 14 august 1916 – Romania a declarat razboi Austro-Ungariei.au fost mobilizate pe front 4 armate romane: trei armate romane au trecut la ofensiva in Transilvania. a oprit ofensiva germano-austro-ungara condusa de feldmaresalul Mackensen. Frontul s-a stabilizat pe linia Oituz-Siret-Dunare (Bratul Sf. Sighisoara. 23 noiembrie-6 decembrie 1916 – armatele Puterilor Centrale au ocupat Bucurestiul si doua treimi din teritoriul Romaniei a intrat sub ocupatie militara. Iulie-august 1917 – romanii. iar a patra armata a fost mobilizata pentru a apara granita de sud a tarii. succes al Armatei a II-a a generalului Alexandru Averescu. Campania din 1917: Iarna 1917 – armata romana s-a refacut cu sprijinul Antantei. Italia (Antanta). Franta.angajamentul aliatilor nu a fost respectat conform Conventiei Militare (nu au trimis trupe rusesti sa lupte alaturi de romani si nu au efectuat debarcarea de la Salonic). septembrie-octombrie 1916 – ofensiva germano-austro-ungara pe frontul Carpatilor – a avut loc retragerea armatei romane pe linia trecatorilor. condusa de generalul Eremia Grigorescu si generalul Constantin Cristescu.11/24 iulie-19 iulie/1 august – la Marasti. octombrie 1917 – victoria revolutiei bolsevice a determinat iesirea Rusiei din razboi. in Moldova. care a impus conditii grele Romaniei: . armata romana s-a retras. octombrie-noiembrie 1916 – au avut loc luptele de la Valea Jiului si Valea Oltului. . au respins atacurile germane: . 50 . sfarsitul lunii noiembrie 1916 – autoritatile romane s-au retras la Iasi. Romania a ramas izolata pe frontul de est. sprijiniti de rusi.

V. Caraiman. 27 martie/9 aprilie 1917 – Sfatul Tarii a proclamat unirea Basarabiei cu Romania. 3/16 octombrie 1918 – imparatul Carol I de Habsburg a lansat apelul ‘Catre popoarele mele credincioase’ pentru federalizarea imperiului – fara sanse. exploatarii si prelucrarii lemnului. ianuarie 1918 – interventia trupelor romane in Basarabia impotriva bolsevicilor la cererea Sfatului Tarii. Constituirea Romaniei Mari Basarabia 1917 – revolutia bolsevica din Rusia – dezmembrarea Imperiului Rus. s-a restabilit ordinea. 2. 2 decembrie 1917 – Sfatul Tarii a proclamat Republica Democratica Moldoveneasca. Sfarsitul razboiului: Vara 1918 – succese militare ale Antantei. 18/31 decembrie 1918 – regele Ferdinand I a ratificat unirea Bucovinei cu Romania. 29 octombrie/11 noiembrie 1918 – Germania a semnat armistitiu cu Antanta ceea ce a insemnat sfarsitul primului raboi mondial.- Austro-Ungaria a preluat o suprafata de 5600 km2 din Muntii Carpati. 1918 – dezmembrarea Imperiului Austro-Ungar. Moldova. Germania a instituit monopol asupra titeiului. al carui lider era Vasile Goldis. Ceahlau. 28 octombrie/10 noiembrie 1918 – Romania a reintrat in razboi alaturi de Antanta. Bucovina Octombrie 1918 – infiintarea Consiliului National Roman la Cernauti – organ reprezentativ. de Partidul National Roman. 1918 – afirmarea principiului autodeterminarii natiunilor – SUA. cu varfurile Negoiu. Presedintele Consiliului National Roman si prezident la Congresul General al Bucovinei era omul politic Iancu Flondor. 9/22 aprilie 1918 – regele Ferdinand I a ratificat unirea Basarabiei cu Romania. 15/28 noiembrie 1918 – Congresul General al Bucovinei a adoptat Declaratia prin care se hotara unirea Bucovinei cu Regatul Romaniei. Transilvania 29 septembrie/12 octombrie 1918 – a fost elaborata Declaratia de Independenta elaborata de Oradea. comertului cu cereale. presedinte al acestuia a fost ales Ion Inculet. 21 octombrie/3 noiembrie – capitularea Austro-Ungariei. D. aprilie 1917 – s-a constituit Partidul National Moldovenesc care a coordonat miscarea de eliberare nationala. 20 octombrie 1917 – Congresul ostasilor moldoveni din Chisinau a declarat autonomia Basarabiei – s-a constituit Sfatul Tarii ca organ reprezentativ. 24 ianuarie/6 februarie 1918 – Sfatul Tarii a declarat independenta R. 51 . 21 noiembrie 1917 – Sfatul Tarii si-a deschis lucrarile. armata romana a fost demobilizata.

alcatuit din 12 membri (6 din partea Partidului National Roman si 6 din partea Partidului Social Democrat). s-a instituit astfel controlul politic si administrativ romanesc.000 de transilvaneni. Conferinta de Pace de la Paris – Versailles 18 ianuarie 1918 – s-au deschis lucrarile Conferintei de pace de la Paris. noiembrie 1918 – preluarea puterii locale (judete. 13/27 noiembrie 1918 – tratative cu reprezentantii guvernului maghiar care au acceptat doar autonomia administrativa.18 octombrie 1918 – Declaratia de independenta a fost citita in Parlamentul de la Budapesta de deputatul Alexandru Vaida-Voievod.a fost prezidata de Gh. de intrunire si de opinie. fara a recunoastea suveranitatea politica. Marea Adunare Nationala la Alba Iulia. cu scopul de a elabora tratatele de pace cu statele invinse in primul razboi mondial: . Pop de Băseşti (presedinte al Partidului National Roman in perioada 1902-1918). libertatea de asociere. libertatea presei.au participat 1228 deputati alesi si 100. libertatea nationala si drepturi egale pentru ‘toate popoarele conlocuitoare’. 18/31 octombrie 1918 – s-a format Consiliul National Roman Central (CNRC) la Budapesta ca organ politic unic al romanilor din Transilvania. . . 11/24 decembrie 1918 – regele Ferdinand I a sanctionat Actul Unirii.a fost adoptata Rezolutia de Unire (prezentata de Vasile Goldiş) act juridic national ce cosnfintea: unirea Transilvaniei cu Romania. comune) de catre consilii sau garzi nationale romane. 7/20 noiembrie 1918 – a fost convocata. regim politic si vot universal. 2/18 noiembrie 1918 – ‘Catre popoarele lumii’ – manifest al CNRC catre opinia publica europeana. Pop de Băseşti. reprezentare politica si administrativa. reforma agrara radicala.Marele Sfat National: organ legislativ avand ca presedinte pe Gh. principiile fundamentale ce vor sta la baza organizarii statului. in Sala Oglinzilor de la Versailles.la conferinta au participat reprezentantii a 32 de state. 52 . orase. 18 noiembrie/1 decembrie 1918 – Marea Adunare Nationala de la Alba Iulia: . avand ca presedinte pe Iuliu Maniu. .Consiliul Dirigent: organ executiv. libertate si egalitate confesionala. 19 noiembrie/2 decembrie 1918 – formarea organelor reprezentative provizorii: . 1/14 decembrie 1918 – inmanarea Actului Unirii regelui Ferdinand I in Sala Tronului. pentru data de 1 decembrie.

Guvernul de la Bucuresti se ocupa de problemele de interes general. Bratianu care in sedinta din 1 februarie 1919. C. formarea statului national unitar roman. 4 iunie 1920 – Romania a semnat Tratatul de la Trianon cu Ungaria prin care Transilvania si Banatul reveneau Romaniei. 28 octombrie 1920 – s-a semnat tratatul prin care se recunostea unirea Basarabiei cu Romania. si respectiv trei. . indiferent de nationalitate.- conferinta a fost dominata de reprezentantii Marilor Puteri: Thomas W. a cerut ca Romania sa fie tratata ca aliata a Antantei in razboi si ca unirea provinciilor istorice cu Romania este rezultatul dorintei populatiei din aceste provincii cerand astfel recunoasterea internationala a unirii. rasa se bucurau de drepturi si libertati cetatenesti. 27 noiembrie 1919 – Tratatul de la Neuilly cu Bulgaria.Bucovina – Secretariatele de Serviciu. a fost recunoscuta. de catre Marile Puteri. 4 iunie 1920 – Tratatul de la Trianon cu Ungaria. prin care era confirmata unirea Bucovinei cu Romania. Dorinta Marilor Puteri de a se amesteca in problemele interne ale statului roman sub pretenta apararii dreptului minoritatilor l-au determinat pe Ion I. limba. 10 decembrie 1919 Romania a semnat: . cum erau: finantele. C. Wilson (SUA).Tratatul de la Neuilly cu Bulgaria. cu Austria. armata. George Clemenceau (Franta). religie. . pana in 1920: . reprezentanti in guvernul de la Bucuresti. .Tratatul de la Saint-Germain. Bucovina si Basarabia.Basarabia – Directoratele. prin care granita statului bulgar ramanea cea fixata in 1913 (Romania recupera Cadrilaterul). David Lloyd George (Marea Britanie).Tratatul minoritatilor: toti locuitorii Romaniei. Romania a fost reprezentata la Paris de o delegatie condusa de primul-ministru Ion I. V. Bratianu sa protesteze. provinciile istorice au avut o administratie proprie. Fiecare provincie avea cate doi.Transilvania era condusa de Consiliul Dirigent. Tratatele de pace semnate la Paris: 28 iunie 1919 – s-a incheiat Tratatul de la Versailles cu Germania urmat de alte tratate speciale: 10 septembrie 1919 – Tratatul de la Saint-Germain cu Austria. Unificare politica si administrativa Dupa Marea Unire din 1918. . El a parasit Parisul si a demisionat din functia de sef al guvernului roman. Vittorio Emmanuele Orlando (Italia). Transilvania. Dupa unire. politica externa. pentru realizarea unificarii administrative si politice. 10 august 1920 –Tratatul de la Sèvres cu Turcia. 3. au fost luate masuri pentru integrarea provinciilor romanesti care s-au unit cu tara. 53 . Prin tratatele semnate.

a fost adoptata Legea pentru reforma agrara din Provincii. alaturi de leul romanesc. data de 1 aprilie 1919 (stil vechi) a devenit 14 aprilie (stil nou). au avut loc primele alegeri parlamentare in Romania Mare.separarea puterilor in stat: • puterea executiva – exercitata de rege impreuna cu guvernul: • puterea legislativa – detinuta de Parlamentul bicameral. Constitutia din 1923 – prevederi: . pentru a scoate din circulatie celelalte monede care circulau pe teritoriul tarii. avea dreptul de a controla activitatea guvernului. martie 1923. ca rege al Romaniei Mari. Parlamentul a votat legile de ratificare a Unirii. format din Adunarea Deputatilor si Senat. iar plasa era impartita in comune rurale si urbane conduse de primari alesi. a fost adoptata Constitutia care prevedea reorganizarea si consolidarea statului national. Teritoiul tarii a fost impartiti in judete.caracterul statului national unitar roman. 15 octombrie 1922. 14 iunie 1925. Astfel. • puterea judecatoreasca – detinuta de Inalta Curte de Casatie si Justitie. realizarea unor reforme democratice precum cea agrara si electorala. proportional cu voturile castigate. Legea pentru definitivarea reformei agrare. 17 iulie 1921. conduse de prefecti. Formatiunile politice din Vechiul Regat s-au extins prin crearea de organizatii la nivelul intregii tari. Legea privind organizarea armatei. a fost adoptat calendarul Gregorian pentru folosirea unui singur calendar pe tot cuprinsul tarii. 29 decembrie 1919. realizandu-se chiar fuziuni ale acestor partide cu partidele din Provincii (cum a fost fuziunea Partidului Taranesc al lui Ion Mihalache cu Partidul National din Transilvania condus de Iuliu Maniu.In Parlamentul de la Bucuresti au fost alesi si reprezentanti ai romanilor din provincii. 26 iulie 1924. la Alba Iulia a avut loc incoronarea regelui Ferdinand. Legea electorala potrivit careia partidul care castiga 40% din totalul voturilor primea 70% din mandate. 54 . Mandatele ramase erau impartite intre partidele care depaseau pragul electoral de 2%. 27 martie 1926. 5/8 martie 1919. viza redimensionarea loturilor taranesti.libertati si drepturi cetatenesti: • libertatea presei. s-a realizat unificarea monetara. . Legea invatamantului care prevedea organizarea unitara a invatamantului. noiembrie 1919. obligativitatea si gratuitatea invatamantului primar. . pentru realizarea acestei reforme si in teritoriile nou integrate Romaniei. 30 iulie 1931. Legea unificarii administrativ-teritoriale prevedea organizarea administrativa unitara a teritoriului Romaniei si integrarea teritoriilor unite cu tara. 1920. 23 iunie 1924. in 1926).

au fost impropietariti 1. 1.000 km.300 km la 11. SOCIETATE. • Agricultura era ramura de baza a economiei. locul al II-lea in Europa la productia de gaze naturale si aur. libertatea intrunirilor. locul al IV-lea in Europa la productia de grau. STAT.• • • • • VI. 55 • .049 km2. 1929-1933 – criza economica. o Venitul pe cap de locuitor era 110$ in 1938. o a avut loc consolidarea propietatilor mici si mijlocii. 1934-1938 – maxima dezvoltare economica.4 milioane de tarani cu 6 milioane hectare teren. Reformele au schimbat vechile structuri sociale: Economia a luat avant in timpul guvernarilor liberale: o 1922-1928: crestere economica. invatamant primar obligatoriu. o Comertul a fost orientat initial spre Franta si Anglia. o s-a realizat reforma agrara. o Au aparut noi ramuri industriale. egalitatea in fata legii. suprafata Romaniei a crescut de la 137. garantarea propietatii. 1924-1928 – ascensiune economica. o S-au modernizat caile ferate si soselele. Politici economice: o ‘Prin noi insine’ – Partidul National Liberal. • Evolutia economica – marcata de urmatoarele etape: 1919-1923 – refacere economica. Structuri economice si sociale Teritorial. o suprafata arabila s-a dublat. CULTURA VI. vot universal. dupa 1933 Germania a devenit principalul partener comercial. o Telecomunicatiile au inaugurat telefonia si radiofonia. o 1933 – Planul de la Geneva a impus control strain asupra finantelor tarii – va fi denuntat in 1934. o Romania ocupa locul I in Europa la productia de petrol si locul al VI-lea in lume. Caile ferate s-au dezvoltat de la 4.000 km2 la 295. o 1934-1937: dezvoltare maxima. o ‘Porti deschise’ – Partidul National Taranesc.

o greva generala din octombrie 1920.1%. comert). ca suverani ai Romaniei Mari.9% . o greva de la Lupeni din august 1929. s-a afirmat pe plan economic si politic (industrie. • Conflicte sociale: o greva tipografilor din decembrie 1918. casatorit cu Elena.urbana – 20. desavarstirii unirii. o Taranimea – cea mai numeroasa forta de munca. o printul Carol al II-lea. infaptuirii reformei agrare. grupata in marile orase. banci.1% Minoritati nationale: romani – 71. angajata in consolidarea Romaniei mari. o Burghezia in ascensiune. o Intelectualitatea – purtatoare a progresului. germani – 4. maghiari – 7. 2. Regimul politic din Romania intre 1918-1938 Monarhia: 1914-1927 – rege al Romaniei ai fost Ferdinand: o prestigiul monarhiei a crescut datorita prezentei suveranilor pe front in primul razboi mondial.Societatea: o 1930 – Populatia rurala 78. • VI. s-a afirmat pe plan politic. In 1925 a ramas cu Elena Lupescu in Anglia.9%. 56 . o 15 octombrie 1922 – Regele Ferdinand si Regina Maria au fost incoronati la Alba Iulia. era printul mostenitor al Romaniei. a dominat viata politica si culturala. tigani – 1%. o Marii propietari funciari (boierii) au pierdut puterea economica. iar in 1926 a renuntat la prerogativele de print mostenitor.9%. o Muncitorimea – crestere numerica. evrei – 4%. o greva ceferistilor si petrolistilor din februarie 1932. fiica regelui Greciei.

Bratianu (1933-1947). 8 iunie 1930 – restauratia carlista. Carol al II-lea a devenit rege al Romaniei iar criza dinastica s-a incheiat. Print mostenitor a devenit Mihai. Vintila Bratianu (1927-1930).Partidul Poporului (Liga Poporului) – fondat la 1 aprilie 1918 de Alexandru Averescu.In perioadele de criza economica partidele s-au scindat. Partidul German. .dupa 1918 au aparut partide noi (Partidul Taranesc. Partide de dreapta: .Unele partide au fuzionat: Partidul Taranesc si Partidul National au format Partidul National Taranesc (1926). Pana in anul 1938 acesta a intreprins actiuni pentru discreditarea partidelor politice si instaurarea unui regim de dictatura personala in anul 1938. G. A scazut prestigiul monarhiei. . Popularitatea acestui partid a scazut datorita masurilor luate grevelor si manifestatiilor.unele partide si-au continuat activitatea (Partidul National Liberal. Liderul partidului. 57 . . Partidul Evreiesc.Partidul National Liberal – a fost condus de I. in perioadele de avant economic s-au regrupat.In general viata politica a fost dominata de PNL si PNŢ. Duca (1930-1933. Partidul Poporului). .Partidul Conservator a disparut de pe scena politica. C. I. s-a bucurat de succes datorita popularitatii conducatorului partidului. . Partide de stanga: . Partidul Nationalist Democratic).o 1926-1930: criza dinastica determinata de renuntarea la tron a lui Carol. Gheorghe Buzdugan – Presedintele Inaltei Curti de Casatie.In provinciile istorice unite in 1918 au existat partide politice proprii.Partidul Social-Democrat din Romania – s-a format la 7 mai 1927 si a avut la lideri pe George Grigorovici si Constantin Titel-Petrescu. revenirea lui Carol in tara. Acest partid a dominat scena politica romaneasca mai ales in perioada 1918-1928 (decada bratienista). C. Bratianu. Iuliu Maniu (1937-1947). C. Dinu I. motiv pentru care prerogativele regale erau exercitate de o regenta formata din Principele Nicolae de Hohenzollern.Partidul National Taranesc – s-a format la 10 octombrie 1926 prin fuziunea Partidului Taranesc condus de Ion Mihalache condus cu Partidul National din Transilvania condus de Iuliu Maniu. . Miron Cristea – Patriarhul Romaniei. asasinat). . fiul lui Carol. a avut o influenta foarte mare asupra regelui Ferdinand. Partidele politice . I.Au aparut partide ale minoritatilor: Partidul Maghiar. Ion Mihalache (1933-1937). . Bratianu (19091927). Acest partid a fost condus de Iuliu Maniu (1926-1933). o in 1927 a murit regele Ferdinand. cand s-a aflat la guvernare. Ion I. . 1927-1930 – Rege al Romaniei a devenit Mihai care era minor.

58% din voturi. PNL a guvernat intre 1922-1928 si 1937-1938. Guvernarile PNŢ din perioada 1929-1933 au coincis cu marea criza economica si au vizat reducerea efectelor crizei economice. Legea pentru unificare administrativa. rolul predominant trebuia sa apartina burgheziei.optiuni autoritare: comunismul.guvernarea taranista: 1928-1933. Legea Invatamantului. Au luat masuri pentru redresarea economica a tarii: stabilizare monetara. C. Pierderile teritoriale din 1940 Carol al II-lea (1930-1940) a incercat sa instaureze un regim de dictatura personala: . .guvernare liberala: 1922-1928 si 1937-1938. Avea ca lideri pe Gheorghe Cristescu. a coincis cu criza economica mondiala. legi pentru conversiunea datoriilor agricole.s-a inconjurat de o camarila regala. Liberalismul: doctrina PNL a sustnut faurirea unei economii capitaliste prin forte proprii. fascismul. Dupa 1930 a avut loc o ascensiune a extremismului de dreapta care a reusit sa castige tot mai multi adepti. taranimea trebuia sa conduca societatea. politica ‘prin noi insine’ viza protejarea burgheziei romanesti. . In 1924. protejarea bogatiilor tarii. Cuza. imprumuturi de la banci straine. Taranismul: doctrina PNŢ a sustinut ca baza economica a tarii este propietatea taraneasca. La alegerile parlamentare din 1937. Stefan Foris. . Activitatea parlamentara si guvernamentala Politica in perioada interbelica a fost dominata de lupta intre democratie si autoritarism: . taranismul.optiuni democratice: liberalismul. VI.a compromis partidele politice. A. o Legiunea Arhanghelului Mihail – infiintata la 24 iunie 1927. perioade de stabilitate politica alternand cu cele de instabilitate: . 58 . In 1930 a fost creata Garda de Fier.Partidele extremiste: • de dreapta: o Liga Apararii National Crestine – a fost infiintata la 24 martie 1923 de prof. . limitarea patrunderii capitalismului strain. Legea Electorala. In timpul guvernarii liberale au fost adoptate o serie de legi cum au fost: Constitutia. Partidul Comunist a fost scos in afara legii. Sfarsitul regimului parlamentar.a incercat sa formeze guverne de uniune nationala (guvernul IorgaArgetoianu 1931-1932). instrument al intereselor Uniunii Sovietice. a avut pe lider Corneliu Zelea Codreanu. s-a format la 8 mai 1921. 3. • de stanga: o Partidul Comunist Roman. Intre 1918-1938 s-au succedat 24 de guverne. legionarii au ocupat locul al III-lea cu 15. a sustinut politica ‘portilor deschise’ capitalului strain.

14 septembrie 1940 – Romania s-a proclamat stat national legionar. Romania era obligata sa cedeze nord-vestul Transilvaniei catre Ungaria. Parlamentul avand doar un rol decorativ. a fost creat Frontul Renasterii Nationale. Romania in al II-lea razboi mondial I. Perioada 6 septembrie 1940-23 august 1944 Ion Antonescu – seful statului 4 septembrie 1940 – Ion Antonescu a fost numit sef de guvern. a guvernat prin decrete-legi. 24 ianuarie 1941 – Ion Antonescu a instaurat dictatura militara. 59 . ianuarie 1938. la alegerile parlamentare din 1937 nici unul din partidele politice nu a reusit sa castige peste 40% pentru a putea guverna. 6 septembrie 1940 – Carol al II-lea a abdicat in favoarea fiului sau Mihai I. s-a constituit un nou guvern de ‘uniune nationala’ condus de patriarhul Miron Cristea.  7 septembrie 1940 – s-a semnat Tratatul de la Craiova care prevedea cedarea Cadrilaterului in favoarea Bulgariei. ca partid unic. 21-23 ianuarie 1941 – rebeliunea legionara a fost infranta. VI.- guvernul Tatarascu a fost un instrument al regelui. 30 martie1938. 10 februarie 1938. Bucovina si Tinutul Herta. cat si cea legislativa.  30 august 1940 – prin Dictatul de la Viena. guvernul Goga a fost inlaturat si a fost instaurat regimul de autoritate monarhica a lui Carol al II-lea. om politic lipsit de personalitate. au fost introduse cenzura si starea de asediu. 14 august 1938. noiembrie 1940 – asasinatele politice au adancit conflictul dintre Antonescu si legionari. a fost adoptata o noua lege administrativa. lovitura de stat. Parlamentul a fost dizolvat. 4. 28 decembrie 1937. Regele avea atributii decorative. regele l-a insarcinat cu formarea guvernului pe O. a fost adoptata o noua Constitutie potrivit careia regelui ii reveneau atat puterea executiva. dictatura lui Carol al II-lea s-a prabusit datorita pierderilor teritoriale suferite de Romania in 1940:  28 iunie 1940 – URSS a rapit Basarabia. au fost dizolvate partidele politice. 11 februarie 1938. 16 decembrie 1938. septembrie 1940. Goga. 27 februarie 1938.

Partidul National Taranesc. august-decembrie 1944 – guvernul condus de generalul Constantin Sanatescu. Romania a redevenit monarhie constitutionala. 22 august 1941 – Ion Antonescu a devenit maresal. a fost arestat impreuna cu membrii guvernului. SUA. Franta). Anglia.30 decembrie 1947 10 iunie 1944. 22 iunie 1941 – Germania a atacat URSS. Partidul Social-Democrat si Partidul Comunist Roman au format Blocul National Democrat care urmarea inlaturarea lui Antonescu si scoaterea Romaniei din razboi. Romania s-a alaturat Germaniei pentru a recupera teritoriile rapite de URSS in 1940. 23 august 1944. 12 septembrie 1944 – delegatia romana la Moscova a semnat Conventia de armistitiu cu Natiunile Unite. Ion Antonescu a ordonat trecerea Nistrului pentru distrugerea totala a bolsevismului: 16 octombrie 1941 – a fost cucerita Odessa. Armata Rosie sovietica a trecut la contraofensiva invadand N. Conform acestei intelegeri influenta sovietica in Romania era de 90%. Moscova – Stalin si Churchill au impartit zona Balcanica. 20 august – sovieticii au declansat ofensiva pe frontul IasiChisinau. Antonescu s-au purtat tratative secrete pentru incheierea pacii cu Natiunile Unite. in aprilie 1944. armata romana a participat la luptele din Crimeea. Iuliu Maniu a purtat si el tratative pentru o pace separata. Moldovei cu aprobarea lui I. Antonescu pentru continuarea razboiului dincolo de Nistru. Antonescu nu a acceptat conditiile impuse de sovietici. Perioada 23 august 1944. 23 noiembrie 1940 – Romania a aderat la Pactul Tripartit. URSS) au solicitat capitularea neconditionata a Romaniei.venirea lui Ion Antonescu la putere a orientat Romania spre Germania. 60 . a participat la batalia Stalingradului. I. Partidul National Liberal. Comunistii au creat stare de confuzie pentru a ajunge la putere. chemat la palat de regele Mihai. Hitler a facut presiuni asupra lui I. 9 octombrie 1944. Puterile Aliate (Anglia. ora 22:00 – a fost citita ‘Proclamatia regelui catre tara’ prin care se anunta iesirea Romaniei din alianta cu Germania si alaturarea de Natiunile Unite (SUA. PCR a actionat pentru crearea unui sistem de aliante a fortelor de stanga. 23 august 1944 – Ion Antonescu. URSS. II. pana la 26 iulie 1941 au fost eliberate teritoriile rapite de URSS.

au fost infiintate tribunalele populare. Arestari in randul opozitiei. epurarea aparatului de stat de opozanti. s-a sfarsit prin introducerea in guvern a doi reprezentanti PNL si PNT. 23 martie 1945 – s-a infaptuit reforma agrara pentru atragerea taranilor (din 1949 s-a declansat campania de colectivizare). PCR a ramas partid politic unic. 6 martie 1945-30 decembrie 1947 – guvernul Petru Groza – inceputurile comunismului. ‘greva regala’ declansata de rege ca protest impotriva guvernului Groza. in guvern a intrat gruparea liberala a lui Gh. Groza a anuntat si organizat alegeri libere – alegerile parlamentare din noiembrie 1946. au fost infiintate sovromurile. Tatarescu si gruparea taranista a lui Anton Alexandrescu. Comunistii au obtinut victoria falsificand alegerile parlamentare. 20 august 1945-8 ianuarie 1946.6 decembrie 1944-28 februarie 1945 – guvernul Nicolae Radescu. Romania a fost proclamata Republica. au fost suprimate ziarele de opozitie. In 10 februarie 1947 la Paris s-a semnat Tratatul de pace cu Natiunile Unite. 30 decembrie 1947 – Abdicarea fortata a regelui Mihai. Electoratul a votat pentru partidele istorice. au fost create lagare de detinuti. partidele politice au fost interzise si opozitia lichidata. Comunistii au trecut la un nou val de arestari. 1. politia si jandarmeria comunista. Reprezentantii occidentali acreditati la Bucuresti n-au sprijinit fortele democrate si pe regele Mihai. Comunistii au fost sprijiniti de armata sovietica. ECONOMIA SI SOCIETATEA IN PERIOADA COMUNISTA VII. Obstructionarea campaniei electorale a opozitiei. VII. Contradictiile industrializarii 61 .

chimica. pentru controlul economiei. bancare. etatizarea bancilor. Colectivizarea si impactul ei asupra statului romanesc Paralel cu industria. etc.C. pentru construirea si sustinerea de colosi industriali (Combinatul Siderurgic de la Galati). Ignorandu-se legea cererii si ofertei. si Gospodarii Agricole de Stat (G. de asigurari si de transport care urmarea distrugerea propietatii private si constituirea proprietatii comuniste. procesul de colectivizare incheindu-se in 1962. devenite in 1966 Cooperative Agricole de Productie (C. siderurgica.. 96% din suprafata arabila a tarii a fost inclusa in gospodariile agricole.C. cand Romania. burghezia. Au fost create Gospodarii Agricole Colective (G. care trebuia desfiintata. apoi cincinale. Industrializarea fortata s-a realizat cu investitii uriase. Politica de industrializare fortata a economiei romaniei s-a dovedit a fi falimentara. 7 oilie 1945 – a fost infiintat primul Sovrom (societate economica mixta romanosovietica. dezvoltandu-se in special industria grea: constructoare de masini. Nationalizarea intreprinderilor. care avea ca scop subordonarea si controlarea economiei statelor membre de catre URSS. au fost infiintate primele G. In romania au functionat pana in 1956. mai intai anuale (1949-1950). devenite mai tarziu Intreprinderi Agricole de Stat (I.). si agricultura a fost subordonata statului comunist.). ostila Planului Valev ce prevedea includerea tarii intr-un complex agricol ce cuprindea si teritoriii din Uniunea Sovietica si Bulgaria. deportari. miniere.A. prin confiscarea averilor si arestari. care urmarea exploatarea economica a tarii). etc.).).A. etc. s-a procedat la centralizarea economica si introducerea planurilor. insotita de terorizarea celor ce se impotriveau. Economia romaneasca a suferit mutatii profunde prin desfiintarea relatiilor capitaliste si subminarea bazei sociale a acesteia. Peste 80. carbunelui.A. Transfagarasanul. primul plan aplicat intre anii 1951-1955. Colectivizarea agriculturii s-a realizat prin deposedarea fortata a taranilor de pamant.000 de tarani au fost inchisi in inchisorile comuniste.-uri. Iulie 1953. Casa Poporului.A. Acestea functionau in domeniul petrolului. Economia romaneasca a fost orientata spre industrializare. 2. etc.P. sovietizarea economiei romanesti. 20 decembrie 1956 – etatizarea Bancii Nationale.A. In cadrul procesului de colectivizare. pentru realizarea unor proiecte marete cum ar fi Canalul Dunare-Marea Neagra. purtandu-se o lupta acerba cu chiaburimea (tarani instariti).S. 16 sovromuri. VII. Industrializarea s-a accentuat dupa anul 1946.11 iunie 1948 – a fost adoptata Legea pentru nationalizarea intreprinderilor industriale. gazelor. a intregului popor.S. a fost creat Consiliul de Ajutor Economic Reciproc (CAER). transport. concepute dupa model sovietic. cooperativizarea agriculturii au fost actiuni menite sa subordoneze intreaga economie nationala statului comunist. Ianuarie 1949. s-a detasat de Moscova. organism economic constituit din toate statele din blocul comunist. 62 .

ai carei membri erau desemnati de catre membrii partidului unic. 63 . dupa modelul celei sovietice din 1936: • A fost instituit regimul democratiei populare. monopolul ideologic si ‘productia culturala’ 1. La Canalul Dunare-Marea Neagra au fost inchisi 80. 13 aprilie 1948 – a fost adoptata Constitutia Republicii Populare Romane. februarie 1948 – s-a infiintat Partidul Muncitoresc Roman prin unificarea PCR si PSD. judecati ca ‘dusmani ai poporului’ si exterminati in lagare de munca si inchisori. intreaga putere apartinand PMR. la Sighet. prin desfiintarea Politiei si Jandarmeriei. Ana Pauker si Vasil Luca. Gh. In armata romana au intrat ofiteri sovietici ce supravegheau activitatea militarilor romani de cariera. • Prin desfiintarea parlamentului. Radu Rosetii. Gheorghiu Dej si-a inlaturat toti rivalii. in frunte cu Gh. • Consfintea regimul monopartidic. munca ineficienta. Regimul politic. VII. DOMINATIA IDEOLOGICA SI REPRESIUNEA POLITICA VIII. Gh. Regimul lui Gheorghe Gheorghiu Dej (1948-1965) 30 decembrie 1947 – Proclamarea Republicii Populare Romane (stat totalitar). comunistii s-au sprijinit pe politia politica (securitatea): • 30 august 1948 – a fost infiintata Securitatea. Gherla. Productivitatea agricola scazuta. condus de Petru Groza. organul suprem legislativ devenea Marea Adunare Nationala. • Partidul National Liberal a fost desfiintat in acelasi an. Lucian Blaga. Partidele politice au fost desfiintate: • la 30 iulie 1947 a fost dizolvat Partidul National Taranesc. • A fost desfiintat principiul separarii puterilor in stat. Ion Mihalache. dezinteresul taranilor si migrarea acestora la oras au avut ca efect agravarea problemelor economiei romanesti. Lucretiu Patrascanu fiind lichidat in 1954. Pentru impunerea noului regim politic. Gheorghiu Dej indeplinind functia de vicepresedinte al Consiliului. inventarul agricol folosit. 1. au fost torturati sau trimisi spre exterminare la Canalul Dunare-Marea Neagra. La Pitesti au fost ‘reeducati’ elevii si studentii. • Organele de conducere a statului erau: Prezidiul Marii Adunari Nationale (presedinte al prezidiului a fost numit C. Aiud. si Consiliul de Ministri. Pitesti. Fostii demnitari au fost inchisi. In numele luptei de clasa impotriva burgheziei au murit Iuliu Maniu. • 22 ianuarie 1949 – a luat nastere Militia ‘populara’.I.000 de oameni. Gheorghiu Dej.Prin subordonarea agriculturii statul putea sa impuna tipurile de culturi ce urmau a fi cultivate si preturile produselor agricole. Parhon). comunista. multi murind din cauza conditiilor inumane. Ramnicu Sarat.

Prezidiul Marii Adunari Nationale a fost desfiintat. .A.. S-a creat astfel. fiind adoptata denumirea de Partidul Comunist Roman. 2. • Romania a inceput sa se detaseze de URSS. 24 septembrie 1952 – a fost adoptata a doua constitutie comunista. • 27 iulie 1956 – tara noastra devine membra UNESCO. Ceausescu a fost ales prim-secretar al CC al PCR. Presedinte a Consiliului a devenit Gh. Biserica Greco-Catolica a fost silita sa se uneasca cu cea Ortodoxa. consfintea rolul conducator al partidului comunist. cu prilejul Conferintei tarilor comuniste de la Varsovia. unde s-a hotarat: .N. liberalizare: 22 martie 1965. • religia ca obiect de studiu a fost inlocuita cu istoria Partidului Comunist al Uniunii Sovietice. Politica externa: • 25 ianuarie 1949 – Romania a intrat in CAER. cu geografia URSS. cooperare si asistenta mutuala’. Gheorghiu Dej.schimbarea denumirii partidului. Biserica a fost subordonata autoritatilor statului totalitar. • 14 decembrie 1955 – Romania a fost primita in ONU. aflat sub controlul M. instrument de mentinere a acestor state in sfera de influenta sovietica. • iunie 1958 – trupele sovietice s-au retras din Romania. un bloc politicomilitar al statelor comuniste. 19-24 iulie 1965 – Congresul al IV-lea al PMR. Regimul national comunist (Nicolae Ceausescu. 21 august 1965 – a treia Constitutie comunista: a fost proclamata Republica Socialista Romania. .Congresul al IV-lea al PMR sa devina Congresul al IX-lea al PCR. • a fost promovat ateismul stiintific si a inceput prigoana impotriva Bisericii. sub tutela URSS. • 1948 – a fost adoptata ‘legea invatamantului’. relativa destindere. alaturi de celelalte state comuniste. • Romania a respins ‘Planul Valev’ care urmarea sa faca din Romania si Bulgaria o zona agricola in interiorul URSS. • a fost introdusa cenzura si au fost interzise publicatiile necomuniste. modificata dupa modelul celei sovietice. • 14 mai 1955 – Romania a semnat ‘Tratatul de prietenie.In cultura s-a incercat modificarea culturii nationale si a fost adoptat modelul sovietic ‘proletcultist’: • Istoria nationala a fost rescrisa conform conceptiei marxist-leniniste. 64 .Transformarea functiei de prim-secretar in cea de secretar general al partidului. 1965-1989) Regimul politic in evolutie cunoaste patru perioade: a) Perioada 1965-1974. A fost creat Consiliul de Stat ca organ suprem.

au fost reluate relatiile cu R. Gheorghiu Dej. Au fost luate masuri care au accentuat starea de nemultumire: 65 . • a fost vizitat de lideri occidentali: Charles de Gaulle (1968). c) Perioada 1980-1987 Au aparut semnele crizei economice determinata de: • Dezvoltarea fortata a industriei. • sistemul ‘rotirii cadrelor’. a condamnat interventia militara in Cehoslovacia a statelor semnatare ale Pactului de la Varsovia. • Seceta de 1983. • Lipsa de valuta. • aprilie 1968. combinate siderurgice. a lansat ‘tezele din iulie’ in care se pronunta pentru orientarea nationalista. • a fost permisa circulatia peste granita. fiind adeptul ‘socialismului dinastic’. a vizitat China si Coreea de Nord.F. • si-a consolidat pozitia politica. Gerald Ford (1975). Germania. • 1-9 iunie 1971. asimilarea functiei administrative cu cea din partid.9 decembrie 1967 – Ceausescu a devenit Presedinte al Consiliului de Stat. b) Perioada 1974-1980 • 1974 – Nicolae Ceausescu a devenit Presedinte al Republicii Socialiste Romania. • au fost construite locuinte in propietate personala. • literatura a fost mai putin cenzurata. • Criza alimentara determinata de plata datoriilor in alimente si infometarea populatiei. Richard Nixon (1969). • au fost reabilitate unele victime din perioada lui Gh. Romania a refuzat interventia militara si a castigat simpatia occidentului. S-a incercat a anumita destindere: Pe plan intern: • a fost incurajata propietatea particulara. • invatamantul a fost pus pe baze nationale. a criticat abuzurile lui Gh. • Criza petrolului. Casa Poporului). au fost eliminati unii lideri comunisti. • cultul personalitatii a fost sprijinit cu ajutorul unei vaste ofensive ideologice si propagandiste. la Bucuresti. • a inceput constructia unor obiective industriale grandioase (Canalul DunareMarea Neagra. Pe plan extern: • 21 august 1968 – intr-un miting. • Construirea de complexe industriale ce consumau multa energie. • 6 iulie 1971. Gheorghiu Dej. • 1967. martie 1974 – MAN l-a ales pe Nicolae Ceausescu presedintele Republicii Socialiste Romania. i-a permis sa creeze un grup de sustinatori si sa controleze absolut orice manifestare rivala. a plasat in posturi cheie rudele si membrii familiei.

greva minerilor din Valea Jiului. decembrie 1948. • Ministerul Afacerilor Interne. au determinat reactii in randul taranilor. In aceasta perioada represiunea a luat forme din cele mai violente. menite sa-i dicrediteze si sa-i extermine in inchisori. deportat si 66 . lagare de munca. • Greve si demonstratii: august 1977. aceste doua instrumente ale regimului comunist au arestat. la 30 august 1948. • Sistematizarea satelor. • Introducerea cartelelor si ratiilor alimentare. 2. represiunea a scazut in intensitate. Au fost prinsi si arestati la Targoviste. iar la 15 noiembrie 1987. Au avut loc manifestari de protest: • Fenomenul disidentei – intelectuali precum Doina Cornea. • 22 decembrie 1989 – cuplul dictatorial Ceausescu a fugit din Bucuresti. Desfiintarea propietatii private pentru constituirea propietatii statului comunist. chiaburimea. etatizarea bancilor si colectivizarea agriculturii. Mircea Dinescu. Dupa moartea lui Stalin. Ana Blandiana. etc. la 30 august 1948. • Decizia de a achita datoria externa de 11 miliarde de dolari. nationalizarea intreprinderilor. • Ceausescu nu a renuntat la putere – Congresul al XIV-lea al PCR l-a reales in functia de Secretar General. dizolvarea partidelor politice au fost insotite de actiuni indreptate impotriva liderilor politici ai vremii. in 1953. • 1989 – in Europa au cazut regimurile comuniste. Intre 198-1958. Dinu C. d) Perioada 1987-1989 • Criza regimului s-a adancit. • Nivelul de trai a scazut. Au fost redactate scrisori de protesc citite la postul de radio ‘Europa Libera’. In numele luptei de clasa impotriva dusmanilor poporului (burghezia. VIII. Pentru a inabusi orice manifestare ostila. Giurgescu. • Militia Populara. • Propunerile lui Gorbaciov de democratizare si restructurare (Perestroika) au fost respinse de Ceausescu.660 detinuti politici. au fost create instrumentelor represiunii: • Directia Generala a Securitatii Poporului (Securitatea). • s-a format Frontul Salvarii Nationale. au criticat cultul personalitatii si politica lui Ceausescu. iar in 1962 inchisorile politice au fost deschise fiind eliberati un numar de 4.• Demolarea unor biserici. Vlad Georgescu. intelectualilor. Paul Goma. miscarea de la Brasov. etc. consilieri sovietici au fost trimisi in Romania cu scopul supravegherii si coordonarii activitatii acestora. burgheziei mari si mici. Securitatea si presiunea politica Impunerea regimului politic comunist a determinat reactii puternice din partea romanilor din toate categoriile sociale. bancherilor.). Desfiintarea regimului politic democratic cu institutiile sale.

Ei au fost anchetati. inarmate. in Neamt. legionari. Arsenescu. Corneliu Coposu. Ion Gavrila. Gheorghe Bratianu.000 au primit domiciliu obligatoriu. etc. au fost arestati 60. VIII. Constantin C.000 de muncitori. fosti ofiteri de armata. fratii Arnautoiu. Teleorman.. Taranii chiaburi arestati. studenti. Giurescu. in Muntii Fagaras. Mosoiu. Vrancea. au fost in numar de 80. Mircea Vulcanescu. Ion Diaconescu. tarani. Constantin Argetioanu. etc. arestati. si-au manifestat opozitia fata de politica comunista. unele dintre ele fiind citite la posturile de radio ‘Vocea Americii’ si ‘Europa Libera’. • Peste 100. Mihai Botez. sovietizarea tarii. formate din fosti membri taranisti si liberali. etc. etc. Acestia au redactat scrisori. in Oltenia. in Dobrogea. memorii. in Gorj. in Muntii Apuseni. au cazut victime regimului de represiune aproximativ jumatate de milion de oameni: • Peste 400. Printre victime se numara si tinerii cu origine nesanatoasa din detasamentele de munca. cum a fost Lucretiu Patrascanu. legionari. IX. la care au participat peste 20. Ana Blandiana. Ion Mihalache. intelectuali. STATUL SI SOCIETATEA CIVILA DUPA 1989 67 . Victime ale fortelor de represiune au fost: Iuliu Maniu. In perioada 1948-1964. criza regimului comunist de mai tarziu. Titel Petrescu. • Rezidenta pasiva – mascata prin calitatea de membru de partid. fratii Tubulea. Arad.000.000 de familii au fost deportate in Baragan. Arad.000 fiind inchisi. Mihail Manolescu. generalul Gh. • Disidenta – prin care un numar mare de intelectuali precum Paul Goma. din 15 noiembrie 1987. ocupatia sovietica. Intre 1948-1953. Gruparile erau sprijinite de locuitorii din aceste regiuni. in Muntii Banatului (condusa de generalul Uta). Ialomita. 3. Fostii lideri politici si oameni de cultura au fost inchisi la Sighet. • Rascoale declansate – in perioada colectivizarii: in iarna 1949-1950. Constantin Bratianu. Ramnicu Sarat.. victime ale colectivizarii. generalul Aurel Aldea. Rezistenta anticomunista a imbracat diferite forme: • Rezistenta armata – organizata intre 1949-1956 in Muntii Carpati prin constituirea unei grupari (10-40 de persoane). apoi. • Greve si demonstratii – greva minerilor din Valea Jiului. Forme de rezistenta anticomunista Impunerea regimului politic comunist. executat in 1945. oameni politici. Gherla. • Peste 50. Mircea Dinescu. tarani. conform statisticilor. desfiintarea propietatii private. preoti. Au existat victime ale represiunii si in randul comunistilor. Bihor si in 1958-1959 in Olt. Suceava.condamnat la moarte un numar foarte mare de intelectuali.000 de oameni calificati ca tradatori. au determinat aparitia miscarii de rezistenta anticomunista. din august 1977 si miscarea de la Brasov. in Vrancea. Vlad Georgescu. Printre conducatorii acestor grupari se numarau: colonelul Gh.. expulzati peste granita. Aceste grupari au activat in Maramures. sau supusi exterminarii la Canalul Dunare-Marea Neagra. fascisti. fratii Croitoru.

• URSS s-a dezmembrat. • in Timisoara fortele de ordine au provocat un masacru. • Iunie 1990 – prima mineriada a pus capat fenomenului ‘Piata Universitatii’. • 1989 – in Europa au cazut guvernele comuniste din Polonia. 1. secret. Cluj. Institutiile statului de drept Decembrie 1989.D. • 21/22 decembrie 1989 – noaptea s-a tras in multime. Germana. • In plan extern s-a incercat integrarea in NATO si UE. contra demonstritiilor din Timisoara.IX. Sibiu. o supusa referendumului national (8 decembrie 1991). • 25 decembrie 1989 – cuplul Ceausescu a fost executat. • 13 decembrie 1991 – a fost adoptata Constitutia: o a intrat in vigoare abrogand Constitutia din 1965. Intr-un discurs televizat a catalogat demonstrantii de la Timisoara drept huligani si fascisti. Ungaria. • 16 decembrie 1989 – la Timisoara – revolta. • 9 februarie 1990 – conducerea a fost preluata de Consiliul Provizoriu de Uniune Nationala (CPUN). • In Romania s-a trecut la pluralism politic si economia de piata. Blgaria si Cehoslovacia. • Manifestatii anticomuniste in Piata Universitatii – Bucuresti. • s-au produs confruntari intre demonstranti si autoritati in orasele Brasov. • Mai 1990 – alegeri parlamentare. • 21 decembrie 1989 – mitingul din fata CC al PCR s-a intors impotriva s-a. Revenirea la democratie • 1990 – cadrul geopolitic s-a schimbat. • A doua mineriada a inlaturat guvernul Petre Roman. castigate de FSN. Context si consecinte • Cauza principala a caderii lui Ceausescu a fost esecul economic al regimului politic totalitar. • 20 decembrie 1989 – Ceausescu s-a intors din Iran. vot universal. liber exprimat. soldat cu 122 de morti. 68 . • 17 decembrie 1989 – Ceausescu a cerut interventia in forta. • 22 decembrie 1989 – conducerea a fost preluata de Frontul Salvarii Nationale (FSN). dupa care a plecat in Iran. au fost operate arestari. o elaborata de o putere constitutionala aleasa prin alegeri generale. egal. • in Europa comunismul s-a prabusit. avand ca pretext evacuarea pastorului Lazlo Tokes. direct. Arad. • revolutia anticomunista a fost violenta: au murit 1104 oameni. • 22 decembrie 1989 – Ceausescu a organizat un nou miting – la ora 12:00 a fost nevoit sa fuga. R.

aprobarea programului guvernului. prim-ministru: Adrian Nastase. • privatizarea obiectivelor economice a fost lenta. dupa caderea totalitarismului. • s-a realizat astfel prima alternanta la guvernare. dreptul de propietate. • divergente in coalitie privind retrocedarea propietatilor si modalitatile de privatizare. unitar. • Functia suprema in stat este detinuta de presedintele Romaniei. direct si secret pe o perioada de 4 ani. Parlamentul • Format din Camera Deputatilor si Senat alese prin vot universal. egal. Presedintele Ales prin vot universal. pe o perioada de 4 ani. • problema coruptiei nu a fost rezolvata de guvernarile Victor Ciorbea si Radu Vasile. • Parlamentarii trebuie sa apere interesele cetatenilor. • Alte atributii: adoptarea bugetului. dreptul la asociere. stabilirea sistemului taxelor si impozitelor. Partidul Democrat. pe o perioada de 4 ani. invatamant de stat gratuit. • nivelul de trai a scazut. • au aparut multimiliardari imbogatiti prin coruptie. si Uniunea Democratica a Maghiarilor din Romania (UDMR). • 1992 – alegeri – castigate de Ion Iliescu (PDSR). • in plan extern Romania a semnat acordul de aderare la Uniunea Europeana. a semnat tratatele cu Ungaria si Ucraina. • noiembrie 2000 – alegeri parlamentare – presedinte: Ion Iliescu. independent. etc. organizarea administrativ teritoriala. • s-au relansat relatiile cu Fondul Monetar International si Banca Mondiala. presedinte fiind ales Emil Constantinescu. a aderat la parteneriatul pentru pace. ales prin vot universal.Caracteristicile statului: • Romania este stat national.. • Constitutia garanteaza libertatea constiintei. secret. • 2. etc. suveran. secret. • Principala atributie este aceea de a adopta legi. direct. direct. • Puterea legislativa este detinuta de un Parlament bicameral: Senatul si Camera Deputatilor. Institutiile statului de drept: 1. libertatea individuala. • Forma de guvernamant este Republica. organizarea armatei. prim-ministru Nicolae Vacaroiu. • 3 noimebrie 1996 – alegeri castigate de Conventia Democratica. indivizibil. ca organ reprezentativ al acestora. • Puterea executiva apartine unui guvern condus de un prim-ministru propus de presedinte si aprobat de Parlament. • s-a incheiat cu un acord de guvernare intre CDR. 69 .

Acorda gradele de general. a Consiliului Suprem de Aparare a Tarii. maresal. administratia publica este realizata de primarii si consilii locale. • • • Bibliografie 70 . Reprezentata prin tribunale si prin Curtea Suprema de Justitie. In fiecare judet si in municipiul Bucuresti. Administratia publica Este structurata la nivel central si local. guvernul desemneaza cate un prefect pentru conducerea serviciilor publice.• • • • • • • • • • • • • • • • • • Reprezinta statul si este garantul independentei nationale. 3. Are sarcina de a conduce administratia publica. acorda amnistitii si gratieri. al unitatii si integritatii teritoriale. avand libertatea sa foloseasca si mijloace coercitive. administratia publica are urmatoarele atributii: organizarea ministerelor. Incheierea de tratate internationale si supunerea acestora spre ratificarea Parlamentului. ministri. La nivel local. Judecatorii sunt independenti si se supun numai legii. Acrediteaza reprezentantii diplomatici ai tarii la propunerea guvernului. amiral. a armatei. 4. Conduce Consiliul Suprem de Aparare a Tarii. Este mediator intre puterile statului. 5. Poate emite hotarari de guvern si ordonante. Guvernul Se ocupa de punerea in aplicare a legilor. Este alcatuit din primul-ministru. ministri secretari de stat. Autoritatea judecatoreasca Vegheaza la respectarea legilor. Numeste primul-mnistru si Guvernul. La nivel central. Vegheaza la respectarea constitutiei. Primul-ministru este propus de presedinte si are sarcina de a cere Parlamentului votul de incredere dupa prezentarea componentei guvernului si a programului de guvernare. Confera decoratii. etc.

Dumitrescu. 1998. 71 . Isar. Bucuresti 2000. M. Editura Nemira. Editura Fundatiei ‘Romania de maine’. D. S. Barbulescu. Bucuresti. 5. Stefanescu. Hitchins. 3. Ş. Istoria romanilor in secolul al XVII-lea. Istoria Romanilor. Editura Petrion. Enciclopedie. Manual pentru clasa a XII-a. P. 6. Istoria Romanilor. Bucuresti 2000. Dacia inainte de Dromichete. Papacostea. Stefanescu. Stefanescu.1. Istoria Romaniei. Scorpan. Editura Universitatii din Bucuresti 1999. 4. Istoria moderna a romanilor (177401878). Editura Humanitas Educational. A. 9. 7. Universitatea Bucuresti 1992. 8. S. Editura Universitatii din Bucuresti 1999. Istoria Romaniei. Manual pentru clasa a XII-a. Editura Enciclopedica. C. S. Bucuresti 1997. Editura Stiintifica si Enciclopedica. V. N. Teodor. 2. 1998. K. de la Mihai Viteazul la Constantin Brancoveanu. Vulpe. Istoria medie a romaniei. intre traditie si modernitate. Istoria romanilor. Deletant. Bucuresti 2001. partea I.

Mihai Viteazul (1593-1601) – Tara Romaneasca_____________________________25 Unirea Principatelor_____________________________________________________25 II. Trasaturile civilizatiei in Dacia________________________________________6 Provincia Dacia__________________________________________________________6 Elemente ale civilizatiei romane in Dacia_____________________________________7 I. Premisele constituirii Romaniei moderne_______________________________30 III. Alexandru cel Bun (1400-1432) – Moldova_________________________________22 3. 1.1476) – Tara Romaneasca___________________________24 5. Hr.)___________________________________________4 I. Tara Romaneasca (Ungro-Vlahia). Biserica si Domnia_________________________________________________19 II. Etnogeneza romaneasca: semnificatia sintezei____________________________7 Etnogeneza romaneasca – procesul de formare a poporului roman__________________7 Romanizarea si etapele romanizarii__________________________________________8 Factorii romanizarii ______________________________________________________8 Continuitatea daco-romana dupa retragerea aureliana____________________________9 Autohtoni si migratori____________________________________________________10 Formarea poporului roman si a limbii romane. De la geneza etnica la geneza statala _____________________________________ 1 I. Politica externa a voievozilor romani__________________________________22 1. Dobrogea_____________________________________________12 Societatea romaneasca in sec IX-XIII________________________________________12 Structuri politice romanesti din sec IX-XIII___________________________________13 Formarea Voievodatului Transilvaniei_______________________________________16 Formarea Statului medieval Tara Romaneasca (Ungro-Vlahia)____________________17 Intemeierea Statului medieval Moldova______________________________________18 Formarea Dobrogei______________________________________________________18 II. Moldova. Stefan cel Mare (1457-1504) – Moldova___________________________________24 6. 1. Hr. 1. 2. 4. Vlad Tepes (1456-1462. 2. Civilizatia romaneasca in context european______________________________19 II.-sec I d. 3. 3. Civilizatia si istoria daco-getilor _______________________________________1 Procesul de indo-europenizare.Politica si diplomatie in sec XVII_____________________________________26 Regimul fanariot in Tara Romaneasca si Moldova___________________________30 III. Mircea cel Batran (1386-1418) – Tara Romaneasca__________________________22 2. Constituirea statelor medievale Transilvania. Criza orientala_____________30 72 .Cuprins I. componenetele limbii romane________11 I. Iancu de Hunedoara – Transilvania _______________________________________23 4. Relatiile statelor romanesti cu Marile Puteri. etnogeneza tracilor______________________________1 Geneza civilizatiei geto-dace_______________________________________________1 Limba daco-getilor_______________________________________________________3 Religia daco-getilor_______________________________________________________3 Contacte cu alte popoare___________________________________________________3 Izvoarele scrise despre daco-geti____________________________________________4 Statul dac (sec I i.

Securitatea si presiunea politica____________________________________65 VIII. Regimul politic. 2. 1. Dominatia ideologica si represiunea politica___________________________62 VIII. Statul si societatea civila dupa 1989____________________________________67 IX. 3. Unificarea politica si administrativa__________________________________53 Constitutia din 1932 – prevederi____________________________________________54 VI. Unitate si diversitate in Romania Mare__________________________________49 V. 3. Romania in al II-lea Razboi mondial_________________________________58 I. Regimul lui Gh. 1. 1. 2. Pierderile teritoriale din 1940___________58 VI. Perioada 6 septembrie 1940 – 23 august 1944_______________________________59 II.Constiinta nationala si emanciparea politica___________________________34 Revolutia de la 1821_____________________________________________________35 Revolutia din 1848-1849__________________________________________________37 IV. Stat. Forme de rezistenta anticomunista_________________________________66 IX. Sfarsitul regimului parlamentar. Constituirea Romaniei Mari_________________________________________50 Conferinta de pace de la Paris – Versailles____________________________________52 V. Contradictiile industrializarii______________________________________61 VII. Structuri economice si sociale_______________________________________54 VI. 2. 1. Constitutia din 1866__________________________________________43 Principalele institutii ale statului modern roman_______________________________44 Cucerirea independentei de stat a Romaniei___________________________________45 Romanii din afara granitelor_______________________________________________47 V. societate si cultura______________________________________________54 VI. 3. Economia si societatea in perioada comunista___________________________61 VII.Regulamentele organice __________________________________________________33 III. 4. Regimul politic in Romania intre 1918-1938___________________________56 Partidele politice________________________________________________________56 Activitatea parlamentara si guvernamentala___________________________________57 VI. 1. Colectivizarea si impactul ei asupra statului romanesc_________________61 VIII. Primul Razboi Mondial (1914-1918)__________________________________49 Campania din 1916______________________________________________________49 Campania din 1917______________________________________________________50 V. 2. 1. Constituirea si consolidarea statului roman modern (1859-1881)__________40 Unirea Principatelor Romane______________________________________________40 Dubla alegere a lui Cuza__________________________________________________40 Domnia si reformele lui Cuza (1859-1866)___________________________________41 Printul strain. Institutiile statului de drept_________________________________________67 Decembrie 1989. Regimul National Comunist (Nicolae Ceausescu 1965-1989)________________63 VIII. Context si consecinte______________________________________67 Revenirea la democratie__________________________________________________67 73 . Gheorghiu Dej (1948-1965)_____________________________62 2. Crearea institutiilor moderne_________________________________________40 IV. 2. monopolul ideologic si ‘productia culturala’___________62 1. Perioada 23 august 1944 – 30 decembrie 1947______________________________59 VII.