You are on page 1of 101

Dumitru Dan DRAGOI Carol SCHNAKOVSZKY Ionel Crinel RAVEICA Bogdan - Ionut GANEA

UTILIZAREA CALCULATOARELOR

Note de curs si aplicatii

Universitatea din Baca u 2007

2

Dumitru Dan DRAGOI Carol SCHNAKOVSZKY Ionel Crinel RAVEICA Bogdan - Ionut GANEA

UTILIZAREA CALCULATOARELOR

Note de curs si aplicatii

Universitatea din Baca u 2007

3

4 .

................................2..............................................................................1.........4 Directoare/Foldere........ 2.2........18 Intranet. 101 2...... 2.10................................... Selectarea s i mutarea pictogramelor......................................................................................................... mail)............................... Redenumirea unui fisier sau director (folder)....................5 Dispozitivele de intrare .....................................................................................................6.............................. Vizualizarea informatiilor referitoare la sistemul de baza ale computer-ului................. 2............................................................................................................1..... 103 2................................. Închiderea unei aplicatii care nu mai raspunde la comenzile primite............ CONCEPTE DE BAZA ALE TEHNOLOGIEI INFORMATIEI .....2.......... Mutarea obiectelor..... UTILIZAREA COMPUTERULUI SI ORGANIZAREA FISIERELOR ........ 66 1..... 68 1....................................2..............................................................1........................................ software si tehnologia informatiei (TI).......... Utilizarea mouse-ului ......................................................26 MODULUL 2 2...........................................................................................................................................................................5................................ 70 Sanatate si siguranta .................CUPRINS NOTE DE CURS MODULUL 1 1.......................... 99 101 2............................15 Despre retele de calculatoare.............................................................................................. 2... 1...........................................7 1............................................ 22 1....................................................... 1.............................5.................. 95 2................................... Repornirea computerului....1 Hardware.............................................................................................20 65 Calculatoarele în cadrul firmelor si în educatie .........11...................................................................................7...... 2...............24 Virusii calculatoarelor............ 55 1...................1............... 47 Masurarea memoriei ..........................6 27 Dispozitivele de iesire.........21 Computer-ul în viata de zi cu zi ...........................................................13 1................. 81 81 2.1 Primii cu 78 pasi computerul .......... Elementele ecranului ............................ Setarea tastaturii s i schimbarea optiunii pentru alta limba .................................3 Lucrul cu ferestre .............62 1...80 80 2........................................................... 73 Legea privind protejarea informatiilor................................... 74 1......................63 64 Calculatoarele acasa ..........1.............79 78 2.....................................1. 1..........5.............................................. LAN s i WAN........1............................ 1.......................................................17 Pos ta electronica (e1.............3 1...............2...25 72 Copyright .......................117 2.........................................................2................................................................. Internet ............................................1 Pornirea calculatorului ..............................................23 71 Securitate .........................................................................4 Unitatea centrala de procesare (CPU – Central Processing Unit) .......................3..................................................8......................... 71 1................................5 2................................................... 1.9............ Copierea cu ajutorul memoriei Clipboard ............. 57 1........ Închiderea corecta a computerului .............. Formatarea dischetei ........................ 104 108 Copiere.................2...............................2........................................... 18 Partile principale ale computer-ului personal..........................................3......................................... 1.....................2........16 Reteua telefonica si calcu latoarele.......1................... 87 2.............. stergere . Lucrul cu pictogramele ................................................................................................................................................ mutare.......................................1............. 94 2................................. 52 Aplicat ii software...........................................1..............................................12 51 Operarea cu sisteme Software...............................................................................................22 Un mediu bun de lucru... 17 1........ 44 1...............1..1.............. 2.............................2 Tipuri de calculatoare ......................................................1....................................19 1.......... 2..........................9 1............. 23 1................... 1.4............... 35 Dispozitive de stocare a memoriei ..... 117 117 2.................................................................................................................................................................................................................................2. 48 50 Tipuri de Software ........................................................................11 1..............2........................5................................................................78 2.....................................................................23 1....................... Extranet.......................................................................................... 17 1....................................85 2.................................................... My Computer (Computerul meu)...2................... Vizualizare configuratie Desktop..................................................................................10 Performantele computerului.................................................... Aplicatia Control Panel (Panoul de control) ......................118 5 .....................................14 54 Dezvoltarea sistemelor informatice..................8 Tipuri de memorie...............................

..............................................................1................................................... DE TEXT A I 3............ 3..........................................8 Folosirea Chenarelor .............................................................. 135 3......................................................................................1..........2..1............................ Desenarea si manipularea obiectelor..................3...................................................... 120 2......................... 137 3........................2.2...........................................5 Salvarea unui document existent pe hard disk sau pe o discheta ............6 149 Folosire si setare tabulatori .....7...............13 Modificarea afisajului barei de instrumente .........................5................ 147 3...4......3..................... marcatori) .....................1 Formatarea fonturilor ..................................................2.......... grafice si imagini ...10 Închiderea aplicatiei de procesare de text.................................... s tergerea si mutarea textului in cadrul aceluiasi document sau intre documente ...............................1 Introducerea textului...5........................................... 169 6 ....................................................................... paragraf sau a intregului document ........2 141 Introducerea simbolurilor si a caracterelor speciale .... 121 2.....7 Salvarea în format web.................................................................................. UTILIZARE APLICATIE MICROSOFT WORD .....3...................6 Gasire si inlocuire ..................... 142 3............................. Stergerea unui fisier sau director (folder)...................... 169 3............................................................ 149 3..............2 167 Imprimarea pe hartie ......................................3................. 138 3............ 168 3.....................7 Folosirea unei aplicat ii de editare de texte ....................................1 Tabele.......................... 3............ Stiluri de documente.....................1.... 137 136 3......................4............ Primii pasi în procesarea de text .3 Deschiderea unui document existent – modificare si salvare ....................2................................... mutarea si stergerea textului................... 3............................................... 158 3.........................................4 Deschiderea mai multor documente .....2..................... 141 Gasirea si inlocuirea....................9 Functia Help...................................145 143 3......... 142 3. 3...............3........................................................................... 154 3................... 152 Stabilirea formatului paginii................................2....162 3.......................1.................. 119 2......2............. 153 3...............................................................................10 Introducerea antetului si a subsolului .................. Îmbinare corespondenta .............................2 Desenarea obiectelor ....... copierea...............................2 Deschiderea unui document nou s i salvarea lui .............. 129 MODULUL 3 3....3.................2 145 Stiluri de formatare a paragrafelor ............1.............................................. 169 3.2................................................... Folosirea comenzilor Undo (Anulare Golire) si Redo (Repetare 141 Golire).............1 Corectarea gramaticala.... 151 3............... fraza..................3...................... 143 3.......1..................................3.................................. 3.......3..........3.....1.........6................................12 Functia de modificare a dimensiunii vizualizarii .1........................................... .............................................................................................................................................................................. 3...........6 Folosirea comenzii de cautare pentru a localiza un fisier sau un director/folder.............................. 156 156 Inserare obiecte s i imagini.....7...............................................................................................................................1.............4 Formatarea Paragrafelor .......................6 Salvarea documentelor sub alt nume sau în alt format................. ......................8 Tiparirea........................... 148 3.........1 Deschiderea unei aplicatii de procesare de text....................................7......... 167 corespondenta ....... 3...................................................................... 135 3........................ 133 3..................... Corectarea gramaticala & Imprimarea pe hartie ...........5 Copierea..... Formatare Paragraf ............................ 162 3.......... Introducerea. Formatare text.............................................................................................................3............................................................. 137 3........1...................5 Rigla (Ruler) .................................... 132 3................ 3............2 3...................... Tabele.............................................................5...........1................1.................6.....................................1 Stiluri de documente .. cuvant.......................8 136 Închiderea unui document ..........4 Selectarea unui caracter................ PROCESARE ..............................................6...............................................................................7 Folosirea listelor (numerotare... 3..................................9 3............................................2................. 149 3...................4...2.....2........................3 Introducerea unui “page break” (a unui sfarsit de pagina) intr-un document......... 136 3................................................................1........................................................................................... 141 3.................. 132 3.............11 Modul de vizualizare al paginii.........................................1 Îmbinare 3..................... 135 3......... 132 132 3.......................................................................................3 Despartirea în silabe (Hyphenation)................4......

................... 172 172 4................9....7..................................... 191 4....... Stergerea unei foi de calcul .................................1......... 173 4...............1 Sortarea datelor dupa un anumit criteriu în ordine numerica crescatoare sau descrescatoare....................... Celulele............. Utilizarea funct iei Cautare (Find) pentru a gasi un anumit cont inut într-o foaie de calcul 194 ................2........ Selectarea unor celule sau a unui grup de celule adiacente sau neadiacente.......................... Modificarea dimensiunii rândurilor................................... 180 179 4...........................................................................9..8..........................1.................................6...2........... 187 4................. sau al unui grup de celule în acelas i registru de calcul sau în registre de calcul diferite deschise în acel moment.9....................................................... 4...............................................................193 4.....2................7...............2...................2.... 176 4...................... 198 4.............7........................................................................................................... 4.... Selectarea unei coloane sau mai multor coloane adiacente sau neadiacente ..........................1... s ablon (template)............5......4................... 196 4.....................................................................3.......................................................... a întregului registru de calcul ................ Salvarea unui registru de calcul existent................. 180 4............ 182 4. Folosirea instrumentelor de magnificare a imaginii (zoom)..................................8..............1........... Foile de calcul ............... 197 4.......................9........................................... 180 4.. Inserarea datelor.3.................................... directorul implicit care se va deschide sau în care se vor salva registrele de calcul .................................3..3.......... Modificarea optiunilor predefinite ale aplicatiei: numele utilizatorului....... 186 4...3.....................................................1...............................10..4....................................................................................................................... 4............................. Rânduri si coloane........... 191 4.1..............1..... Deschiderea unui registru de calcul sau mai multor registre de calcul. Copiere................ Modificarea setarilor de baza. 4................ Introducerea numerelor.. Stergerea rândurilor s i coloanelor dintr-o foaie de calcul ..................... Utilizarea funct iei Înlocuire (Replace) pentru a schimba un anumit continut dintr-o foaie 194 de calcul .............................................................9...................6....... în ordine alfabetica sau invers alfabetica ........................ 172 4.............................................. Cautare si înlocuire ..................................................... coloanelor într-o foaie de calcul ................... 189 4...........2............................................................................. Copierea continutului unei celule...................... Alternarea între doua registre de calcul ..................................................1...............1............6.......... 187 187 4..... Introducerea rândurilor................................3. 178 4.............................. 190 4..............1.............................. stergere .................... 175 4......................3........................................ 178 4................3....... Mutarea continutului unei celule în acelas i registru de calcul sau în registre de calcul diferite deschise în acel moment . coloanelor. Utilizarea aplicat iei...... Duplicarea unei foi de calcul în acelasi registru de calcul sau în registre de calcul diferite .................... Utilizarea comenzilor “Undo” si “Redo” ..................4............3....................... Afisarea sau ascunderea barelor de instrumente standard..... Lucrul cu foile de calcul ........................... 197 197 4........................5..4.......... alta versiune.............. Salvarea unui registru de calcul într-o locatie de pe disc ......... Editarea datelor ................4...........4................ 177 4.......2.......4.........MODULUL 4 4.... Mutarea unei foi de calcul în acelas i registru de calcul sau în registre de calcul diferite 198 ............................. 4.......................................... 4.6.... 4....................... 193 4.......2................1.... 194 4.................................................5..................................1.............6...........1....................... sub alta denumire ...1...........................5............1....................1............2.............................6................... Sortarea datelor .......1.. 185 Selectarea unui rând sau a unui grup de rânduri adiacente sau neadiacente............ 190 190 4......2........................................................... 183 183 4..................... CALCUL (UTILIZAREA MICROSOFT EXCEL )... 197 4.........................3..................2........ 4... cu o anumita extensie specifica softului.............. 183 4.................1........................................ Formule s i funct ii........................5.......9.........1. Crearea unui nou registru de calcul (sablon implicit)......................... Deschiderea si închiderea unei aplicat ii de calcul tabelar .......................................8........ 195 196 4......... de tip: text........ datelor..... 4.....3... Completarea automata a seriilor de date (funct ia Autofill) .........................................7........ 4..............................5...........................................3............. a textului într-o celula .................... TABELAR APLICATIEI 4.................2.....1..........................9................................................................ 188 4................... Salvarea unui registru de calcul sub un alt format.................... 4................................ Stergerea cont inutului unei celule ..................1.... Folosirea functiei “Help” ................ Modificarea sau înlocuirea continutului unei celule...... 182 4.. Redenumirea unei foi de calcul .................4..... HTML................................................2.................................................................. mutare..................................................................1........ Inserarea unei noi foi de calcul............... Înghet area unor coloane si sau rânduri (Freeze)..........1..............................4.................................................... 199 199 7 ...

.................. 215 4........................... 214 4.... Centrarea unui titlu pentru un grup de celule ......... cursiv (italic)... Formatarea foii de calcul.................................................. medie....................................1.................4................................ Formatarea celulelor pentru afis area numerelor ca procente............................) ............. 208 4.. 221 4..13.................16...................................................................3....... Generarea formulelor utilizând functia lo gica “if” (rezultatul fiind una din 2 valori specifice).13......... pentru a afis a numerele cu/sau fara punct sau virgula ... Crearea formulelor folosind functiile: suma............. grafice...........2.4......................................13.....3................16..................... tipului.... a unei etichete la o diagrama/un grafic..........2.....1...2........4......................15............16.............. 213 4............12...............15................1............16.................................. Adaugarea unui titlu............................. Încadrarea textului într-o celula (text wrapping) ..................................10...................2............................................... Copierea formatului unei celule.. bare sau linii......1..... stânga.........15..... Constientizarea importantei verificarii calculelor s i textului dintr-o foaie de calcul înainte de a o distribui .................1.......... 4....................1............ 223 8 .............................................................. Diagrame.........16.........3............................................................. 201 4.....1............................. Redimensionarea..........2.... 212 212 4........................ Cont inutul celulelor.. Cunoas terea erorilor standard asociate acestor functii.3............... 208 4........ numarare..............1.........2...........................................................1..16.5. data..............................................................11................................6.......1..............14..1............................... pe lat (portret)........ Introducerea în antet s i/sau subsol a câmpurilor specifice: informat ii legate de numarul paginilor.... Examinarea unei foi de calcul înaintea imprimarii.............13..................................................................................15.1...........................................2.... 207 4......1.............................................. stânga..... graficelor .1..... grup de celule în alta celula sau grup de celule ....................16.................1.13............... 207 207 4......................... 222 4.............. 211 4....2.....................2.................. 218 4................ Formatarea celulelor pentru afis area de simboluri monetare..............................2.......................2...........12....... 202 4. dreapta ............................ Modificarea orientarii continutului unei celule ....................... 220 4..................... scadere.................. maxim....................13....... Formatarea celulelor pentru a afis a cifre cu un anumit numar de zecimale....13.. numele registrului de calcul ...................... mutarea diagramei/graficului în acelasi registru de calcul sau în registre de calcul diferite................. Alinierea continutului unei celule sau a unui grup de celule la centru................... Adaugarea.... mixte si absolute catre alte celule în fo rmule ......................... 213 4............4............ modificarea textului în antetul si subsolul unei foi de calcul ............. înmultire. Modificarea tipului de diagrama/grafic ............... 203 203 4....... 4.................................... etc.................15.... Întelegerea si utilizarea referintelor relative.... dreapta................. 208 4............... 210 209 4.............12...3..16.... 201 4.....1......... Copierea...................... 4............................14..........................1...........10.......1........ 219 219 4.......................................15......... împart ire).............13...............14...............5................... Formule aritmetice .............. 4..............Formatare............. nu mele fisierului..2....................2........ liniilor........13..........13..............13................................. stergerea diagramei/graficului........16......1....................14......... Modificarea asezarii în pagina astfel încât întreg cont inutul foii de calcul sa încapa pe o singura pagina.. Lucrul cu functii.............................. Aplicarea diferitelor culori continutului sau fundalului celulelor..1...15. Modificarea marginilor foii de calcul: sus.......... 212 jos............................ subliniere dubla ..................1. ora...... 222 4.............. 200 4.1...................... 218 4........................... 217 217 4......11............. 214 214 4.... Aplicarea stilurilor îngrosat (bold)................................................2...........1..15................................1................2................... Generarea formulelor utilizând referinte catre alte celule si operatori aritmetici (adunare..............................16................. 220 4..15...........................................1...14.......... minim. 4.4.................. sus........ Schimbarea culorii de fond a unei diagrame/unui grafic......................... 216 4. Adaugarea bordurilor celulelor sau unui grup de celule.......... Aliniere/Borduri............. subliniere simpla............1........ Utilizarea diagramelor..........5................1....2................ 219 4............................ 4....1.................... a unei etichete.... Formatarea celulelor pentru afis are în stil data.. Crearea diferitelor tipuri de diagrame/grafice pe baza informatiilo r din foaia de calcul: cu coloane....... Schimbarea culorilor diferitelor sectiuni ale graficului (coloanelor......................... 206 4........................................... 4...... Modificarea orientarii foii de calcul: pe lung (tip vedere).............................................................................. Înlaturarea unui titlu...... 211 4............................ 209 4.........................................1..............2. 200 4..1.... jos.... Pregatirea ..............7... Modificarea aspectului celulei: dimensiunea fontului...................10....... 4.......... Numere/Data .................. Schimbarea dimensiunii foii de hârtie .............. Pregatirea rezultatelor ... pe un anumit numar de pagini ...........1........................13................ 220 4............ sectoarelor..........................................4................. 208 4.................... Referintele catre celule....... disc .......

.. prima înregistrare..............1...2......................5..............................2....3......................... Salvarea unei baze de date într-o anumita locatie de pe disc... 226 5.......1..............2.........1....................... Adaugarea................ 249 5..1....................... 256 5.2. 247 5........ 231 5.... 235 5.3....2..........................................2......2.........1...... Deschiderea (închiderea) unei aplicatii de baze de date ...........6.2.......... Întelegerea consecint elor modificarii atributelor de dimensiune ale unui câmp dintr-o tabela .................1........................4.. accesarea unei baze de date existente ........................1..1......... 238 5............................. 237 5......1............................... 245 5....................................... Parcurgerea înregistrarilor unei tabele: urmatoarea înregistrare.... Afisarea............. 256 5........2.......................3...........2....... Vizualizarea/forma tabelei ...1. Stergerea unei tabele .........................2..... 230 5. Imprimarea unui rând-titlu pe fiecare pagina a foii de calcul la tiparire...3................................. 240 5.......... Modificarea latimii coloanelor dintr-o tabela...................2.............3.........2...................................................... Definirea unei chei primare............. moneda .............. 1 la multi între tabele...1......238 5.. Definirea cheilor ................................. Crearea unei reguli simple de validare pentru numere....2............. afis area capului de rând sau de coloana pentru tiparire.1......2........................1.... 229 5................2....... Crearea unei baze de date noi .............1.. Utilizarea funct iilor Help. formatul cifrelor.. înregistrarea precedenta..........................................1............................ Lucrul cu formulare ............................................. Crearea unei legaturi de tipul 1 la 1........2............... Schimbarea modului de vizualizare a tabelelor............................ Afis area/ascunderea liniilor foii de calcul...2.............1............... 253 5............2.......................3. Întelegerea conceptului de baza de date ............. Stergerea legaturilor dintre tabele .................... 231 5.. Salvarea si închiderea unei tabele........2.......1......1..........................4..........1.. modificarea unor înregistrari. 239 5..... Înt elegerea modului în care este organizata o b aza de date în ce priveste tabela.................... ascunderea barelor de instrumente...... 247 5....................................4.........2. 5.. numarul de copii realizate...... 251 5..... ultima înregistrare...............3.............................................1.... 251 5...........................2....1.......... Scopul crearii legaturilor între tabelele unei baze de date..1...........4...................... Mutarea unor coloane într-o tabela................. 233 5.............. 246 5................... Primii pasi în lucrul cu bazele de date ........1............. Adaugarea unui câmp într-o tabela existenta ................. 228 5....4.........2....................................................... cum ar fi: dimensiunea câmpului...................... înregistrarile...... Utilizarea funct iei Undo . Concepte ale bazelor de date............................... 236 5........1.....4............................ data/o ra..........Tiparirea.. câmpurile s i atributele si proprietatile lor.....5...........................7.... 227 5.......................................................................16...........2.................................................................1.....................................................................2.........4....................................2.. 224 223 4.. stergerea înregistrarilor dintr-o tabela .......2.................................................. BAZE .................. 224 MODULUL 5 5.2... 246 5................................... UTILIZAREA MICROSOFT ACCESS . Legaturi între tabele ..... 230 5.................1......... Important a stabilirii restrictiilor pentru ca legaturile dintre tabele sa fie valide....1... Indexul unei tabele ..... 240 240 5..............2...................3... Modificarea setarilor..8. Operatii principale ...........2.....3............2....6.......... Stergerea datelor dintr-o înregistrare... 5......2..6.........................4.......1.................1..................................... .....5..........1....3....... 249 5.................................2. 248 247 5..............................3...................3.................. Adaugarea........... Crearea s i salvarea unei tabele cu anumite câmpuri specifice..........2....... 5............................. .................................... Indexarea unui câmp cu sau fara permiterea duplicatelor .......................1................ 247 5......................... 252 5......................9............................................ Tiparirea anumitor celule dintr-un registru de calcul........ 226 226 5......................... 231 5.........2...................1....................... 257 257 9 ............................ Deschiderea......1.......1...1............2..........3... formularelor...........................1.........2................................ Aplicarea regulilor asupra legaturilor astfel încât câmpurile ce leaga doua tabele sa nu poata fi sterse cât timp exista legatura la cealalta tabela ..1............................. 249 5...... formatul datei.....1.......1................. Tabele ................ Formularele...................................................2.. Modificarea atributelor câmpurilor......... DE DATE APLICATIEI 5..................... a întregului registru de calcul...4................. 238 5...................... 4..............4.................1....2..........1......3..... text........................5..........1......... Închiderea unei baze de date............ 248 248 5.............................2..3......2.........1.....2....... o anumita înregistrare .. 253 5....................... 224 4....17.......................... 5...........2..17................3........................ tiparirea unui grafic selectat.........16................ rapoartelor........ Utilizarea aplicat iei............3......... 253 5..... Întelegerea notiunii de Cheie primara ..............1....................................................................

..1....................................3.4...2..5................................5..5.........1.......1. Sau 272 5..2.... 284 284 5.............. Rularea unei interogari ...................3...5.....4....... Sortarea înregistrarilor ............1.......................................6......7..... 285 MODULUL 6 6........................4.1. APLICATIEI 6...........6....... Crearea unei prezentari noi si salvarea acesteia .......3..1..................6..................1....................3.................................................1..................... 280 5.........1...... Deschiderea unel prezentari existente si salvarea acesteia ...1..... ultima înregistrare..... 5............................................2.......................1.......2........................... max im... Pregatirea rezultatelor........... PREZENTARI............... la punctele critice corespunzatore .................................. Stergerea unui raport ...............................2.................4....... 265 5........5...........4...... 281 5....................... 275 5.. 282 5......................1........ 267 5........... Pregatirea pentru imprimare . ascunderea.........2..............1.... 274 5..... 265 5...................... 268 5....2........ Utilizarea funct iei de cautare pentru a gasi un cuvânt....6........... 275 5....... Rapoarte.......... o anumita înregistrare.... Deschiderea mai multor prezentari........4.............1............ Stergerea unei interogari .........6.........1.... 262 5. 290 6... a doua tabele utilizând criterii specifice de cautare .............1......... Editarea unei interogari prin adaugarea sau stergerea criteriilor ............................................... Adaugarea.....1.......................................................6.........1.... medie................... 275 5.......................6..........2....... a întregului tabel ......... 280 5............3.. Imprimarea unei pagini........... Optiuni de imprimare .........5. Interogari. 287 6...................................... în ordine numerica crescatoare................7..... 291 10 ......5..........................2......... 286 286 6.......................................... 5..... Stergerea unui formular..... 282 5.......1.................. numar specific sau data 266 specifica 266 5...... Adaugarea diferitelor criterii unei interogari utilizând operatorii u rmatori: mai mic strict <.... Crearea s i salvarea unei interogari asupra unei singure tabele.................. 262 5.............................................................2.............................. Deschiderea unui formular ..............6.... Adaugarea..3............................. egal =.... Gruparea datelor într-un raport în functie de un anumit câmp în ordine crescatoare sau descrescatoare .. Sortarea datelor într-o tabela........1... 286 6......................1..........5............................................................1.............1..4........ modificarea textului în antetul sau subsolul unui formular .............4................. Salvarea prezentarilor sub alt nume.................. 282 5......................................................5.....1.......4......2..........5........................... Operatii principale ..................... 282 5....... sau doar a unor pagini anume........1 Deschiderea aplicatiei PowerPoint......6.. 281 5... 5................ ca urmare a unei interogari..................... Salvarea si închiderea unei interogari.... formular..... UTILIZAREA MICROSOFT POWER POINT ...........1. Parcurgerea înregistrarilor cu ajutorul afis ajului ca formular: prima înregistrare.............. Imprimarea rezultatelor unei interogari........... Imprimarea tuturor înregistrarilor ca formulare.............. stergerea....................................3................................................. Editarea unei interogari: adaugarea............. Si... 283 5.3..........4.. afisarea diferitelor câmpuri.... descrescatore......1... 268 5...... Lucrul cu rapoarte.............. Obtinerea informatiilor............3.................................. 276 276 5........ Aplicarea unui filtru unei tabele sau unui formular............ Salvarea si închiderea unui formular ... 258 5....... modifica înregistrari ..........3......1.... Utilizarea unui formular pentru a introduce.. 276 5............................ Vizualizarea unei tabele........................5...... 274 5....... 275 5........................................1............4...............6.. 274 5...............2............ a unor înregistrari selectate. diferit de <>......3.....2.... mai mare strict >...... a unor pagini anume dintr-un raport sau a întregului raport..........4....2...........................2..........2.... Schimbarea pozit iei câmpurilor într-un raport .............................. sterge.... Modificarea orientarii în pagina a unui raport: pe lung (stil vedere).........7.....3............. 268 5.....1........................... mutarea...................................2....... 257 5... 282 5...............6...... Stergerea unui filtru aplicat unei tabele sau unui formular........4.. mai mic sau egal <=.......1...........4............. pe lat (portret)...... Crearea s i salvarea unui formular........3............2....... minim....................1... Prezentarea diferitelor câmpuri într-un raport grupat dupa suma..............3.................................... mai mare sau egal >=...................1.... Salvarea si închiderea unui raport ......5.....1...2.......... modificarea textului în antetul sau subsolul unui raport............. 261 5..................... Modificarea dimensiunii hârtiei ...........................................................4.......................3............ alfabetica inversa ........................................................... Crearea s i salvarea unui raport bazat pe o tabela sau o interogare .............4..4........... numaratoare...... 285 5...4............ în ordine alfabetica.......................... in alt loc sau in alt format..1..... într-un formular.............5..................... 266 5.. raport ......4...................................5.................................

.......... stergere.... 7..................5............... Efecte aplicate diapozitivelor ......................................1. 326 326 7............................. 293 6........................................................................................................6................7.....1 Deschiderea (si închiderea) unei aplicatii de navigare pe Internet.............10 Functia de modificare a dimensiunii de vizualizare a paginii pe ecran....................................................... 310 6.........................................4 Cunoasterea termenulu i browser web – aplicatie de navigare pe Internet si utilitatea acesteia ........................obiecte .... 6....................................... Grafice..................................................1....7......4.4 Constientizarea pericolului infectarii unui computer cu un virus printr-un fisier descarcat de pe Internet ..3...................1... 296 6......1.......2 Imagini ............................6...............................................2 Diapozitive ............................. 7................2........................................1......................... 320 6.... 329 7................2....................................2..... 302 302 6......3.................................... Utilizarea formatelor implicite.........1...8.... 310 6...........................................................1..................... 294 6...........................4 Master Slide .. ISP........1............. 7.........................................1........ 327 7.............1........ 336 7................ termeni ..................1.................................................3 Primii pasi cu o aplicatie de navigare pe Internet.........4..2 Intelegerea termenului certificat digital................................................. 7................2.... 334 7.......................................1 Intelegerea distinctiei dintre internet si World Wide Web (WWW) ...........1............1 Utilizarea graficelor si a diagramelor.........1... Modul de vizualizare al prezentarilor.. 321 6...................................2 Imprimarea............9................1....................................................................... 320 315 6......5 Cunoasterea notiunii de motor de cautare si utilitatea acestuia ..........................................................................................................2....................................4.................................1............ SI COMUNICARE 7...... diagrame si desenarea obiectelor (I).............................................3.........1..1 Formatarea si introducerea textului ........... ... 337 7..........................1...........11 Modificarea barei de instrumente.............. diagrame si desenarea obiectelor (II) .................................... 313 6..3 Intelegerea termenului de criptare a datelor si utilitatea acesteia ....................... 6........................................................................................7..............................................2........................................ 308 6..........................3 325 Prezentarea ...............3......... 6..................................................................................................1................6 Întelegerea termenilor cookie.............. mutare..........5 Actualizarea unei pagini web ......................3...... 335 7...3....2 Efectele aplicate diapozitivelor ...1 Cunoasterea termenului de site web protejat (utilizarea de nume utilizator si parola) 331 ...1.................................................. 330 7......5 Constientizarea riscului de a fi subiectul unei fraude atunci cand este folosit un card de 333 credit pe Internet............................... 334 7.......................................... 6................................ 6.......................1.2.............................. 334 333 7......................................................................2 Definirea si intelegerea termenilor HTTP.............................. redimesionare imagini.................................................................................................................. 293 6........1............................2.......2 Scheme organlzatorice (organigrame)........6.........................1..1.1.6 Intelegerea termenului de firewall ... Inchiderea prezentarii ................3. 6......................... 6..................................................................3.2.............................................................................................................1.... 6....6........................................1 Concepte..................1 Pregatirea diapozitivelor ....1...........1....................................1................ Animatia textului si a imaginilor unui diapozitiv....................................................................................................................2 Aspecte de securitate ..1............ INTERNET ...1.........3.....................................3 Intelegerea alcaturii si structurii unei adrese web..................1........... cache ............................................................................3................... Pregatirea prezentarii .............. 338 11 .................................................................. 329 7............7.............2........................... 325 MODULUL 7 7...........1...............................................4 Oprirea încarcarii unei pagini web ................. Salvarea in format web.................................. FTP . 326 326 7..1................6......................................................... Grafice.................3.........2 Schimbarea paginii de start a aplicatiei de navigare pe Internet......... 292 292 Inchiderea aplicatiei PowerPoint......................................................................................... 337 7........................................... URL... 331 331 7.............. 298 6.. 329 7.....................................................................................................3 Afisarea unei pagini de web într-o fereastra noua....................................................................................................... Functia Help.................... Crearea Prezentarilor ............... 315 6.................................. hyprlink.. 291 6...............5. 7........... 332 7........................6 Utilizarea functiilor Help.............1...3 307 Copiere..................................1...7......... Internetul............................1 Desenarea obiectelor .................................. 296 6.... 296 6.....1...............................................2........................ 322 322 6................... 299 Formatare text si imagini .........

.......................................................2 Afisarea..1......................5........1...............4 Stergerea adreselor din bara de adrese......... 343 343 7...........1.2..4........2 Activarea unui hyperlink sau imagelink ...............2................1 Cons tientizarea posibilitat ii de a primi mesaje nesolicitate ....... 7......2 Cons tientizarea pericolului de infectare a calculatorului cu un virus prin deschiderea unui mesaj necunoscut..................... imaginilor....................4................................................................ 7........................ 352 7......2 Consideratii de securitate .....................1.......... 352 7........1........................3.......4.......................................... 7.....5...2...........................................3.4 Comutarea între mesajele deschise ..2 Utilizarea “semnelor de carte” (bookmarks) .............1.2.............. 365 7......................................................2..........................4............4.......................................................................................... 361 7.....................................................................2.1.................. 349 7.......... 351 7.................................3.........4.... 338 7........... 362 362 7.....................................................2....................... 363 7..................3....3............................... video........3 Deschiderea unuia sau mai multor mesaje.................3................1....................2..........5 Salvarea unei pagini Web într-o locaþie pe disc ca fisier text.......................... URLului dintr-o pagina web într-un document ........................2........ fraze cheie ............ 361 7.................................1 Selectarea unui anumit motor de cautare...................2. flexibilitate în utilizarea conturilor de e-mail din diverse locuri................. fisier html..................3......................1 Afisarea/ascunderea barei de instrumente................2.............3......... 361 7...................... Înlaturarea marcajului unui mesaj ..................................5............ 349 7........ 358 7....3 Deschiderea si salvarea unui fisier atasat într-o locatie pe disc.............1...3............ 7............2. 347 7....................................340 7.1 Marcarea unui mesaj....2 Navigarea pe web........1 Deschiderea (si închiderea) unei aplicatii de posta electronica ...... 338 7........................................ 368 12 ....1....4....................................... 343 343 7...3.....4.......4............................................... 366 7...........3 Important a netichetei (eticheta utilizatorilor în ret ea): folosirea titlurilor usor de înt eles s i a verificarii gramaticale..........................6 Utilizarea functiilor Help....................1....7..................... 7............3 Navigarea înainte si înapoi între paginile web vizitate anterior.1 Termeni si concepte .... 352 7................................1............ necitit ................... unui fisier atasat unui mesaj necunoscut.......4..4.....3.....3 Combinarea criteriilor de selectie într-o cautare................3 Stergerea unui bookmark..4....................................... 359 7........1 Utilizarea functiilor de raspuns (reply)...1 Crearea unui director pentru bookmarks (semne de carte) ....... 347 7....4........................................................... conciziunea............................................... 363 363 7...................................................................................... raspuns catre toti (reply to all)....4............................... 350 7....... .. subiect....2............1 Accesarea unei adrese web............................................................... 358 7.....................3 Organizarea “semnelor de carte”. 358 7................................................2..................................1........... costuri reduse............. 353 355 7...................................................4 Copierea textului.............1 Însemnarea unei pagini web............................ software...............................................4 Completarea unui formular pe web si introducerea informatiilor necesare pentru a efectua o tranzactie ........ 7......3............... data primirii .. 7...................5...................................... .............................................1 Folosirea unui motor de cautare ........6 Descarcarea unui fisier text......................................5.......................................... 7................4 Modificarea setarilor............... 7.......2 Adaugarea unei pagini web într-un director bookmark .....2 Raspunderea la un mesaj cu sau fara textul initial ................... 359 7................. ........ 355 355 7..................5..... Posta electronica ......2...........4..................1.............................2........ 341 7.... ascunderea barei de instrumente ...................................... 346 7.... ascunderea imaginilor dintr-o pagina web ................2....................1.....................4.....1 Citirea unui mesaj .........................3.4......2 Afisarea.2 Deschiderea unei casute postale pentru un utilizator specificat....... 7........ 345 7.........2 Întelegerea avantajelor sistemelor de email ca: viteza.....................................................4 Modificarea setarilor.......................3.............................3 Cautarea pe web.......... 345 344 7.......... 367 367 7.........4.1................... imagine............................1 Întelegerea alcatuirii si structurii unei adrese de e-mail ..3.....................................................5 Închiderea unui mesaj..5...........1........1............ ................................................2......... 359 7...........2 Efectuarea unei cautari utilizând cuvinte.......... 363 7...3 Primii pasi în utilizarea postei electronice..........4....5 Mesaje...........2 Afisarea unei pagini însemnate..4.....2 Marcarea unui mesaj ca citit.............. 361 361 7............................ 358 7. 359 7...........2 Raspunsul la un mesaj ........4...........3 Afisarea URL-urilor vizitate anterior utilizand bara de adrese a aplicatiei ...................3................................ 350 350 7.............................................................339 7..................... sunet..............................................................1 Accesarea unui URL...........3 Cunoasterea conceptului de semnatura digitala.......... dintr-o pagina web într-o locatie pe disc.......4..........................2.........4........................... 344 7...................................1 Adaugarea sau înlaturarea detaliilor mesajelor ca: expeditor.....1...................................................1....4............4...........1......

...6...6 Recuperarea unui mesaj sters........ si tiparirea ................................ 373 7.. Realizarea schimbarilor...................................................................................6.............2 Inserarea unei adrese de e-mail în campul “To”....................................................... continut selectat al unui mesaj.. LUCRAREA PRACTICA NR...... 378 7....5................... 373 7...... 2..........3........ .................. Managmentul mesajelor... 1...........4 Sortarea mesajelor dupa nume...379 7......................5..................... 376 7.3............................... 1.........................3 Mutarea mesajelor într-un folder nou de mesaje ... LUCRAREA PRACTICA NR...............2..... utilizarea listelor de adrese...... LUCRAREA PRACTICA NR........................3 Stergerea textului dintr-un mesaj........... 380 7..... LUCRAREA PRACTICA NR.......................................2...6.... 3......6..............................................................................2 Copierea unui text dintr-o alta sursa într-un mesaj ...............5 Utilizarea unui instrument de verificare ortografica.......................4.........8 Trimiterea unui mesaj utilizand liste de distributie ........... 2.. 2......................6......................................... 379 7.................................3 Organizarea mesajelor...........................................................4...... subiect.........................4...... 4. LUCRAREA PRACTICA NR.........5................................7 Golirea recipientului de mesaje sterse .................2..................................5............................6..................1 Cautarea unui mesaj dupa expeditor..................4 Pregatirea tiparirii................9 Redirectionarea unui mesaj (forward).................................. 373 7...2 Alegerea optiunilor de tiparire ca: întregul mesaj..................7.............................2........................................ 380 7.............................................3................................... 373 7....381 APLICATII MODULUL 384 MODULUL 386 MODULUL 388 MODULUL 389 MODULUL 390 MODULUL 391 MODULUL 392 MODULUL 394 MODULUL 395 MODULUL 396 1......................6....................5..6.............. 380 7....7 Trimiterea unui mesaj cu prioritate mare sau cu prioritate mica ..................6.372 7...........3 Trimiterea unui mesaj. 3.................................. de 373 exemplu................................................ numar de copii.... cum ar fi: corectura erorilor de ortografie............................................ 2....5.....................6..............5.............................. 13 ... 370 7............................ dupa data ... 374 7.............2 Adaugarea unei adrese de e-mail într-o lista de adrese. 7................................................3................. 370 7.....4........6......... 4........................................................1 Tehnici ............ 372 7..................... 369 7...1 Crearea unei noi liste de adrese/liste de distributie.........................6..............2 Crearea unui folder nou pentru mesaje .. 374 7.........5..........5 Stergerea unui 7........................... 368 368 7.................1 Crearea unui mesaj nou...............5............ LUCRAREA PRACTICA NR........ mutarea mesajelor în folderele special create............................1 Copierea.......... 2........ LUCRAREA PRACTICA NR.........5.......................6.......................... 4............................. LUCRAREA PRACTICA NR............6...... continut................................................ crearea si denumirea folderelor.......5... 371 7.................... LUCRAREA PRACTICA NR.....3.4...................1.............................3 Stergerea unei adrese de mail dintr-o lista de adrese......................... 7.............6.......... 369 7... stergerea mesajelor nesolicitate...........3...................................... 377 7...............................4 Stergerea unui fisier atasat dintr-un mesaj ce urmeaza a fi trimis ........2 Utilizarea Address Bookului (agenda de adrese) .............................. 372 7....... 371 7. . 1.............5...1 Recunoasterea unor tehnici de management eficient al postei electronice ca....3................... 368 7...........................................3....... 379 mesaj....6............................ 1... din folderul de mesaje sterse “Deleted items”.........4 Actualizarea listei de adrese din mesajele primite .................3........................3..... ....5............3.. ......................... mutarea..........................................................................................................................1 Vizualizarea unui mesaj înainte de a-l tipari .....6 Atasarea fisierelor la un mesaj.6.3.............3...................................................... mutarea unui text într-un mesaj sau în alte mesaje active.................................4 Copierea...............................5............ 3...............................6......... 3.. LUCRAREA PRACTICA NR......3.............................................. stergerea .....4.... 372 7.................................5..........3.................6............ 2. 1.3 Trimitere în copie (Cc)........... în copie “oarba” (Bcc) a mesajului catre alte adrese........... 372 7................. stergerea cuvintelor repetate............... 377 7..........3..... 369 7..................................................... 3.....4 Inserarea unui titlu în campul “Subject”....................... 378 7....

................... LUCRAREA PRACTICA NR......................................... 4.................................................... 5...... LUCRAREA PRACTICA NR....................................... 1. LUCRAREA PRACTICA NR..................................... LUCRAREA PRACTICA NR....................................... 398 MODULUL 4........... 412 14 .............................................................................. LUCRAREA PRACTICA NR. 1............ 1......... LUCRAREA PRACTICA NR.......................................................................... 410 MODULUL 7.. LUCRAREA PRACTICA NR............MODULUL 4........ 401 MODULUL 5................. 2.............. 408 MODULUL 7......................................................................... LUCRAREA PRACTICA NR..... 399 MODULUL 4. 404 MODULUL 6............................................................................................................................................................................. 3.................. 407 MODULUL 6...................................................... 2.................. 411 BIBLIOGRAFIE .. 402 MODULUL 5... 2............................................................... LUCRAREA PRACTICA NR... 6.............................................. 406 MODULUL 6...................... LUCRAREA PRACTICA NR.......

NOTE CURS

DE

15

16

Modulul 1. CONCEPTE DE BAZA ALE TEHNOLOGIEI INFORMATIEI

MODULUL 1
1. CONCEPT DE BAZ ALE TEHNOLOGIE INFORMATIE E A I I 1.1 HARDWAR ,SOFTWARE SI TEHNOLOGIA (TI)
E INFORMATIEI “Modul cum culegi, administrezi si foloses ti informatia fac din tine un câstigator sau un înfrânt în viata”. În aceasta maniera dramatica sintetizeaza Bill Gates rolul tehnologiei si informatiei. Este tot mai evident faptul ca în prezent existenta fiecarui individ în parte, ca si a întregii societati în ansamblul ei, capata un ritm din ce în ce mai alert, devine tot mai marcata de necesitatea cunoasterii rapide, complete si corecte a realitatii înconjuratoare, pentru ca luarea deciziilor sa fie facuta ferm, oportun s i competent Orice decizie are la baza informatii si date referitoare la obiectul activitatii respective. Prelucrarea datelor trebuie facuta în concordanta cu cerintele tehnologiei informationale. Se pot astfel contura diferentele dintre date si informatii: Datel desemneaza elementele primare, provenind din diverse surse, fara o e forma organizata care sa permita luarea unor decizii. Informatiilesunt dat ce au un caracter de noutate, care îmbogatesc nivelul de e cunostinte ale celui care primeste aceste informatii. O data care nu aduce nimic nou nu se poate considera informatie. Calculatorul trebuie sa fie capabil sa modeleze s i sa manipuleze aceasta informatie. Prelucrarea datelor (numita si procesar ) presupune totalitatea transformarilor, e ca forma si continut a datelor. Tehnologia Informat iei (IT)reprezinta totalitatea instrumentelor ce se bazeaza pe un calculator, folosite de oameni pentru a prelucra si transmite informatii. Tehnologia Informatiei (IT) este formata atât din echipamente necesare prelucrarii informatiei si comunicarii ei, cât si din software-ul necesar pentru obtinerea informatiilor si transmiterea lor. Calculatorul este o masina care prelucreaza automat informatia. Pentru a realiza acest lucru, calculatorului trebuie sa i se furnizeze datele pe care trebuie sa le prelucreze (datele de intrare) si o lista de instructiuni (programul) care sa îi spuna cum sa prelucreze aceste date. În urma prelucrarii datelor calculatorul va furniza utilizatorului rezultatele obtinute (date de ies ire). Operatiile s i ordinea în care acestea sunt executate de catre calculator sunt transmise de catre om prin intermediul programelor. Pentru a realiza aceste operatii din punct de vedere structural, calculatorul electronic este format din doua componente de baza: hardware si software. Hardware– totalitatea echipamentelor fizice (mecanice, electrice si electronice) care realizeaza prelucrarea automata a informatiei s i din echipamente care asigura comunicarea dintre utilizator si calculator. Ex. unitatea centrala, monitorul, tastatura, etc.

17

posibilitatile de procesare. neputand fi cuplate direct la reteaua de tensiune. CONCEPTE DE BAZA ALE TEHNOLOGIEI INFORMATIEI Software . probleme complexe de fizica pentru care se doreste aplicarea unor algoritmi matematici rigurosi. Cel mai cunoscut tip de supercalculator este CRAY. neîngradita de principiile clasice (de exemplu.Modulul 1. deci fac posibila functionarea eficienta si corecta a elementelor hardware. cele mai scumpe sisteme de calcul care în a caror arhitectura se pot distinge mai multe de opt unitati centrale de prelucrare. a condus la o diversificare a acestora în functie de pret. Functioneaza. Necesita instalatii speciale si proceduri de mentinere in functiune.2 TIPURI DE CALCULATOARE Evolutia foarte rapida în ultima vreme a sistemelor de calcul. care necesita calcule matematice complexe. de aceea au costuri foarte ridicate. 18 . dinamica fluidelor. prognozele geologice sau meteorologice. mari consumatoare de timp si memorie. Mainframe sunt sistemele de calcul cu viteza mare de operare sunt folosite în – domenii care necesita un acces controlat la date. numit NCSA (National Center for Supercomputer Applications). fiind cele mai rapide tipuri de calculatoare. Supercalculatoarele au o memorie interna i o viteza de lucru foarte mari: pot executa pâna la câteva sute de milioane de instructiuni pe secunda. de exemplu. performante si accesibilitatea utilizatorilor la sistemul de calcul. literatura de specialitate contine o gama larga de clasificari dupa diverse criterii. Este dificil sa facem o clasificare a sistemelor de calcul. fizica nucleara. de regula.pret si viteza de operare poate fi urmatoarea: Supercalculatoarele – cele mai puternice sisteme de calcul folosite în prelucrari foarte complexe ale datelor. De obicei sunt utilizate pentru aplicatii specifice. un sistem de protectie adecvat si posibilitati mari de prelucrare a datelor Sunt folosite de marile companii. O clasificare în sens larg a sistemelor de calcul având în vedre marimea. grafica animata. cum ar fi banci. societati de asigurari etc. cum ar fi. Supercalculatoarele lucreaza pe 32 si 64 de biti si au o arhitectura performanta. În SUA exista un institut specializat pe cercetari în domeniul supercalculatoarelor.programele care realizeaza conducerea si controlul procesului de prelucrare si efectuarea operatiilor curente. sisteme multiprocesor. 1. cu mai multe unitati centrale).

la un moment dat mai multi utilizatori (câteva zeci sau chiar câteva sute) puteau folosi calculatorul prin intermediul terminalelor. prin intermediul careia se realizeaza comunicarea între procesor. memorie. caracteristica pentru minicalculatoare este existenta unei "magistrale de informatii". dar poseda multiple posibilitati de conectare in cadrul retelelor de calculatoare. care preia astfel functiile canalului de intrareiesire. acestia puteau avea impresia ca sunt unicii beneficiari ai resurselor de calcul.si multiutilizator. împreuna cu soft-ul accesat de ele. numele lor provine din formularea "configuratie minima de calcul". care sa poata gestiona la un moment dat programele mai multor utilizatori si sa ofere mecanisme de protectie a memoriei (sa nu se suprapuna mai multe programe în aceeasi zona de memorie). cu monitorul pus deasupra ei. Microcalculatoarele sau calculatoare personale (PC) –Aparitia acestora este urmarea unui salt tehnologic calitativ reprezentat de inventarea in anul 1971 de catre Ted Hoff a microprocesorului. în functie de proritatea asociata primeia. terminale (un rol special îl are terminalul operatorului) si alte periferice. Daca sistemul de calcul nu era solicitat la un moment dat de un numar prea mare de utilizatori. puterea de calcul si capacitatea de stocare a datelor deosebita. Sistemul de calcul lucra deci în regim de multitasking (multiprogramare). Desi la un moment dat era executat un singur program. În situatia în care programele utilizatorilor. erau evacuate temporar pe un disc magnetic (mecanism de swap). Marea popularitate a acestor sisteme de calcul este explicata prin oferirea accesului larg al populatiei la aceste sisteme prin : costul lor redus (de la cateva sute la cateva mii de dolari).Modulul 1. numite BUS. dimensiunile lor reduse etc. Din punctul de vedere al arhitecturii. ceea ce presupune accesul controlat la date si un sistem de protectie adecvat. Tipul clasic de constructie a unui PC este desktop. prezinta o larga varietate de dispozitive periferice. Evolutia microcalculatoarelor a fost deosebit de dinamica. Minicalculatoarele – au aparut dupa 1970. de obicei. printr-o politica de servire a tuturor utilizatorilor. pot fi exploatate ca posturi individuale. poseda memorii interne de pana la 64 Mb. Modelele actuale ating viteze de prelucrare de pana la 250 MIPS (milioane de instructiuni pe secunda). Aceasta caracteristica impune un sistem de operare (numit RSX) performant. Erau sisteme interactiveutilizatorii aflati în fata unor terminale se aflau în dialog cu calculatorul . Rezulta deci ca microcalculatoarele reprezinta sisteme de calcul avand arhitectura construita in jurul microprocesorului ce are rolul de unitate centrala de prelucrare (UCP). CONCEPTE DE BAZA ALE TEHNOLOGIEI INFORMATIEI fara intreruperi. acestia aveau acces pe rând la resursele sistemului. independente de lucru. având costuri ridicate. cu carcasa unitatii centrale asezata orizontal. astfel incat pot fi usor folosite chiar de utilizatori neinformaticieni). facilitatile de exploatare oferite (sunt construite userfriendly. Acesta da dreptul de initiere a unei comunicari de catre o entitate conectata la BUS cu o alta. nu încapeau simultan în memorie. 19 . memorii externe de ordinul gigabytes. Comunicarile sunt arbitrate de controler-ul de BUS.

ul Palm PC (Palmtop. fiind tinuta langa monitor sau. Noteboo este un laptop mai mic si mai usor. etc. – asa cum indica si numele. k Atat Laptop-ulcat si Notebook. ele fiind mai scumpe decat PC-urile la aceleasi performante. dar aceste dimensiuni reduse fac introducerea textelor anevoioasa. calculator de buzunar. Laptop-ul. un echipament de lucru mobil care ofera posibilitatea de a desfasura activitati chiar si inafara biroului. Componentele sunt usoare si mici. Handholder. calendar. sub birou. aceste aparate Organizer) au dimensiunile unei palme.cum este de exemplu afisajul cu cristale lichide (LCD – Liquid Crystal Display). Tastatura este integrata si au un inlocuitor de mouse integrat.este prin definitie un echipament de lucru portabil.sunt folosite in special de oamenii de afaceri. CONCEPTE DE BAZA ALE TEHNOLOGIEI INFORMATIEI Opus tipului desktop este tipul tower (turn) – carcasa este mai ingusta si asezata vertical. Acestea sunt raspandite mai ales persoanelor care lucreaza in vanzari pentru prezentari. de cele mai multe ori .Modulul 1. 20 . Se utilizeaza ca agenda telefonica.

In locul tastaturii folosesc un creion special (lightpen).Modulul 1. deci pot recunoaste scrisul de mana. Principala caracteristica a acestor dispozitive este aceea ca sunt foarte compacte. 21 . CONCEPTE DE BAZA ALE TEHNOLOGIEI INFORMATIEI PDA – Personal Digital Assistant – sunt calculatoare foarte mici. Se pot conecta la Internet.

CONCEPTE DE BAZA ALE TEHNOLOGIEI INFORMATIEI ALE -ULUI COMPUTER PERSONAL Datele si informatiile sunt prelucrate (procesate).Acest lucru se intimpla dupa principiul Intrare-Prelucrare-Iesire (IPE). ocupînd un spatiu mai mare pe suprafata orizontala pe care sunt plasate. un calculator are urmatoarele elemente componente: Unitatea centrala.mai rar. PRINCIPALE 1. medii (miditower) sau . de dimensiuni mici ( minitower). In timp ce unitate centrala. in acceptiunea larga. dar încapînd în spatii mai mici pe verticala (rafturi sub birou). celelalte dispozitive se numesc periferice. Unitatea Centrala este numele dat cutiei centrale a calculatorului care gazduieste diferite elemente.3 PARTILE Din punct de vedere functional. sau fiind bune suporturi pentru monitor. ce impreuna alcatuiesc PC-ul.mari ( full tower) 22 . "culcate". Suporturi de memorie externa. Dispozitivele de intrare. Dispozitivele de iesire. Unele cutii (de tip desktop) sunt mai mult late decît înalte. mai ales la servere puternice . se identifica cu calculatorul.Modulul 1. Mai raspîndite sunt azi cutiile verticale.

de obicei. Optional. care pot fi montate în acel tip de priza. Performantele procesorului se masoara prin mai multi parametri. G Procesorul este un circuit integrat care include echivalentul unui numar foarte mare de elemente de circuit electronic clasic . Procesorul înglobeaza unitatea de comanda si unitatea de calcul. memoria RAM. 486. În functie de tipul acestei prize. pe care este montat într-o mica priza (numita si slotsau socket) speciala. Numele procesorului dintr-un computer si frecventa lui de lucru se pot citi. El lucreaza în strînsa colaborare cu placa de baza. harddisk-ul.II. si sub marca Pentium I. mai popular cunoscute prin codurile 286. în primele rînduri de mesaje afisate la pornirea computerului. care realizeaza o adunare în baza 2. Unitatea de calcul efectueaza operatiile aritmetice si logice cerute de programe. pe care se ataseaza toate componentele principale cum ar procesorul.Modulul 1. adica toate calculele necesare.4 UNITATEA (CPU – CENTRA CE NTRALA DE L PROCESSIN PROCESARE UNIT)sau procesoruleste creierul calculatorului . Cel mai important dispozitiv de calcul este sumatorul binar. Exista multe tipuri de procesoare.III sau 4) si AMD. etc. dar cel mai important este frecventa de lucru a procesorului sau viteza masurata in GHz. dar cele mai cunoscute sunt cele produse de firmele Intel(realizatoarea procesoarelor din familia 80x86 . o placa de baza poate suporta numai anumite tipuri de procesoare. poate exista un 23 . 386. 1.tranzistori. CONCEPTE DE BAZA ALE TEHNOLOGIEI INFORMATIEI In unitatea centrala se gaseste placa de baza.

CONCEPTE DE BAZA ALE TEHNOLOGIEI INFORMATIEI dispozitiv de calcul specializat în calculele cu numere reale. d sustinînd comunicarea si coordonarea activitatii tuturor componentelor din sistem: este o adevarata coloana vertebrala a sistemului. Fizic. placa video.cea care se sterge la oprirea sistemului. orice adaugare sau înlocuire de memorie RAM trebuie facuta tinînd cont de ceea ce poate fi montat pe placa ta de baza. numit dispozitiv de calcul în virgula mobila (flotanta). O placa de baza poate suporta numai un anumit tip (uneori 2 tipuri. CD-ROM. Astfel. si ea baza d este una dintre componentele vitale ale computerului. al doilea se gaseste • în memorie printr-o operatie de calcul a adresei sale. Memoria sau memoria de sistem . RAM Prin memoria de sistem se întelege acea componenta care are rolul de a stoca temporar date folosite de computer în timpul functionarii sale. 24 . Placa de Placa de baza mai este cunoscuta si sub numele de motherboar sau mainboar . dar nu simultan) de placute de memorie. care se folosesc pentru operatiile cerute de instructiunile masina ale programului care se executa. este vorba de niste placute care se monteaza pe placa de baza. placa de sunet. Deoarece memoria RAM se monteaza pe placa de baza. într-un registru se afla primul operand. etc.operatiile de intrare / de calcul iesire. si ele contin circuite de memorie. floppy disk. si exista cîteva tipuri distincte de arhitectura a placutelor de memorie. Aceste locatii se numesc registrisi se folosesc pentru: retinerea adresei instructiunii urmatoare (Program Counter sau Instruction • Pointer) retinerea de informatii despre executia programului curent (registru de flag-uri) • retinerea adresei de revenire din subprograme (Stack Pointer) • calcule (de exemplu. componentele sale sunt: decodificatorul de instructiuni si generatorul de comenzi. memoria RAM. ea este acea placa mare cu multe circuite si prize (sloturi) de diverse forme.Modulul 1. indica unitatii comanda operatiile de efectuat si dispozitivelor periferice . Fizic. În afara de dispozitivele de calcul propriu-zile. unitatea de calcul mai contine niste locatii de memorie cu viteza de acces foarte mare. se efectueaza operatia iar rezultatul se depune din nou în acel registru) retinerea de informatii pentru calcului adresei operanzilor din memorie • Unitatea de descifreaza instructiunile masina ale programului. la care sunt conectate prin cabluri sau prin plantare în sloturi celelalte componente din sistem: hard disk.

scrisa în mod aleator.Pe partea din spate a cutiei computerului se pot vedea multe mufe la care se conecteaza diverse dispozitive periferice . Memoria RAM (Random Access este memoria care poate fi citita ori Memory). 25 . si pe perioada procesarii acestora ele sunt stocate în circuitele de memorie. cu 25 de pini pe 2 rînduri. În lipsa memoriei RAM. sistemul poate refuza sa porneasca. Porturi de comunucatie . Contine software pe care calculatorul il ruleaza in timpul procedurii de start. în acest mod se poate accesa o singura celula a memoriei fara ca acest lucru sa implice utilizarea altor celule.este un cip special System) care se gaseste pe placa de baza. trapezoidala. prin cabluri cu forme specifice. În comunicatia de acest tip se trimit simultan cîte 8 biti de date. întîi scannerul. Cînd memoria RAM ajunge sa se umple. iar din acesta un alt cablu paralel poate conecta imprimanta. sau daca memoria RAM este defecta. si poate procesa blocuri mai mari de date. deci si memoria este o componenta vitala a computerului. CONCEPTE DE BAZA ALE TEHNOLOGIEI INFORMATIEI Orice program lansat în executie manevreaza diverse date. sistemul începe sa functioneze mai greu. Daca ai si scanner. Un sistem cu performante medii are astazi 128 MB de memorie RAM. Orice computer ar trebui sa aiba cel putin un port paralel. sau poate lucra simultan cu mai multe programe. prin care computerul poate schimba date cu alte dispozitive specializate. aceasta este utila pentru prelucrarea tempoarara a datelor. Distingem cîteva tipuri mai populare de porturi de comunicatie: Port de comunicatie paralela (denumit si LP ) .Modulul 1. dupa care este necesar ca acestea sa fie stocate (salvate) pe un suport ce nu depinde direct de alimentarea cu energie pentru a mentine informatia. ROM – BIOS (Read Only Memory – Basic Input Output .Contine software care permite computerului sa lucreze cu sistemul de operare. Tot prin portul paralel se pot conecta unele dispozitive de stocare externa a datelor. adesea ele se pot conecta în serie. Cu cît un sistem are mai multa memorie RAM. În practica este memoria de lucru a PCului. cu atît are mai mult spatiu temporar de manevrare a datelor. de exemplu este responsabil pentru copierea in RAM a sistemului de operare atunci cand deschidem calculatorul. si imprimanta. care sunt foarte rapide în comparatie cu alte dispozitive de stocare din sistem. folosita de regula pentruT conectarea unei imprimante si/sau a unui scanner. O parte dintre aceste mufe sunt asa-numite porturi de comunicatie .acea mufa mare.

M trapezoidala. Comunicatia seriala este mult mai lenta decît cea paralela. La unele computere mai vechi. Port ( Universal Serial Bus )este un port de tip mai nou. Orice computer are cel putin un port serial. mica.de obicei cu mufa mai mica. cu 9 pini pe 2 rînduri. daca se instaleaza componente (de pilda. Mufa lui are forma rotunda. care se prezinta ca niste mici fante pentru mufe lamelare. 26 . Se pot defini si porturi virtuale de comunicatie seriala. Numai computerele din ultimii 3 ani au 3-4 porturi USB. mai ales cele mai noi. unul fiind folosit pentru mouse si celalalt pentru tastatura. dar lucreaza pe aceleas i principii. camera video pentru computer si alte dispozitive cu suport USB. sau se poate conecta un modem extern. un modem intern) care nu se conecteaza la mufa seriala. cu 6 pini (5 în cerc si unul central).este un port realizat initial de IBM pentru mouse. proiectat pentru USB conectarea în serie a mai multor periferice care includ facilitati USB. deoarece se trimit datele bit cu bit pe linia de comunicatie.Modulul 1. cu scopul de a se elibera portul serial ca sa fie folosit de alt dispozitiv. portul PS/2 lipses te. Pe un astfel de port se conecteaza frecvent mouse-ul. Alte computere. pot avea 2 porturi PS/2. de tip tata. Port de comunicat ie PS/2. Pe portul USB pot functiona tastatura. iar unele computere au doua. CONCEPTE DE BAZA ALE TEHNOLOGIEI INFORMATIEI Port de comunicatie seriala (denumit si CO ) .

dar ele asigura conectarea unor dispozitive periferice care pot fi foarte utile. DE INTRARE de intrareasigura citirea informatiilor de intrare (date si programe) Dispozitivele de pe medii externe si introducerea lor în memoria calculatorului în reprezentari interne adecvate fiecarui tip de data. de prezenta sau absenta unor taste care intra în componenta lor. La apasarea unei taste. Porturile de comunicatie nu sunt vitale pentru computer. tastatura trimite sistemului de calcul codul de scanare corespunzator tastei respective (un numar întreg de la 1 la n . în principal.numarul de taste).5 DISPOZITIVELE Tastele sunt împartite în mai multe grupuri si sunt asezate astfel încât sa us ur eze procesul de introducere a informatiilor în calculator (amplasarea literelor pe tastatura a fost facuta tinându-se cont de frecventele diverselor litere într-o anumita limba.au efect numai atunci când sunt actionate. Tastatura este probabil cel mai vechi dispozitiv de intrare. fiecare actiune fiind înregistrata separat. CONCEPTE DE BAZA ALE TEHNOLOGIEI INFORMATIEI Alte tipuri de porturi sunt mai rare si se monteaza optional în computere. Fiecare tasta are asociat un numar de identificare care poarta denumirea de cod de scanare. Tastaturile calculatoarelor personale pot fi împartite în patru mari categorii: tastaturi standard tastaturi ergonomice tastaturi fara fir tastaturi speciale Exista mai multe tipuri de tastaturi. Unele placi montate în computer pot prezenta diverse alte tipuri de mufe. Exista doua categorii de taste :taste comutatoare– au efect indiferent daca sunt apasate sau eliberate si taste de control. de aceea o tastatura pentru Germania are literele as ezate altfel decât una americana).Modulul 1. Tastatura retine nu numai apasarea unei taste. 27 . însa cele mai raspândite sunt tastaturile cu 101 sau 104 taste. 1. La primirea codului de scanare de la tastatura. ea existând înainte de aparitia monitoarelor si evident înainte de aparitia mouse-ului. dar si eliberarea acesteia. Principalele dispozitive de intrare sunt: Tastatur este componenta hardware a calculatorului ce permite utilizatorului sa a introduca date prin apasarea unor taste. calculatorul face conversia între numarul primit si codul ASCII corespunzator. Aceasta Tastatura este conectata în spatele unitatii centrale printr-un fir introdus ântr-o mufa speciala. specifice functiilor lor. diferenta între tipuri fiind data.

O parte a tastelor din acest ultim grup are o functionalitate dubla. aceea a R literei "L" privita în oglinda. etc. Ctrl. 2. Ele sunt folosite foarte mult în jocuri. La dreapta grupului principal se afla un grup impartit în mai multe (de obicei trei) subgrupuri si care contine taste folosite în principal pentru navigare pe ecran (tastele care au desenate sageti pe ele. etc. Tasta Enter are în principal rolul de a lansa în executie softurile. Deasupra grupului principal se afla un sir de taste numite "functionale" (F1. ambele taste avind de obicei aceeasi functionalitate. Ele sunt urmatoarele : ENTE : Este cea mai mare tasta si are de obicei o forma caracteristica.) scris în cadrul unui text. etc.) sau simboluri (@. CONCEPTE DE BAZA ALE TEHNOLOGIEI INFORMATIEI Cel mai important grup este cel care ocupa cea mai mare parte a tastaturii s i el contine atât taste a caror apasare produce aparitia pe ecranul monitorului a unor litere (Q. etc. simbolul) care poate fi scris cu ajutorul unei taste este imprimat pe tasta respectiva s i poate fi pus în evidenta cu ajutorul unui editor de text (de ex. cifra. dintre care unul apare daca apasam tasta în mod obisnuit. cât si taste speciale (Enter. dar si alte softuri le pun în valoare. ele putând fi folosite si pentru navigare. Caracterul alfanumeric (litera. etc. SHIFT: Este o tasta dubla. comenzi care sunt diferite în functie de softul pe care îl folosim la un anumit moment. etc. jocurile) profita de faptul ca o tasta este prezenta în doua exemplare si specifica cite o comanda separata care safie executata la apasarea tastei drepte.Modulul 1. Notepad. ele fiind grupate dupa criteriile de ergonomie ale companiei producatoare a tastaturii. Unele taste (Shift. În cazul editarii de text apasarea tastei Enter duce la crearea unui paragraf nou de text. Windows) sunt prezente în dublu exemplar si sunt asezate simetric fata de axul tastaturii. sub cel curent. Daca este tinuta apasata ea va determina stergerea tuturor caracterelor aflate la stânga cursorului. BACKSPAC : Se gaseste de obicei deasupra tastei Enter si are rolul de a E sterge ultimul caracter (litera. ci au functia de a lansa direct comenzi în cazul în care sunt apasate singure sau în cadrul unei combinatii cu alte taste.) a caror functionalitate variaza în functie de programul folosit si care va fi explicata mai jos. Alt. Unele softuri (de ex. cifra. cifre (1.) al caror rol este sa lanseze în mod direct comenzi pentru calculator.) dar si unele taste cu functii speciale (cum este tasta Delete). #.). F2.). cea dreapta gasindu-se de obicei sub tasta Tasta Enter iar cea stanga pe acelasi rând însa la marginea stinga a tastaturii. Tasta Enter are într-o mare masura aceeasi functionalitate ca si butonul stâng al mausului. Alt. scadere. La extremitatea (marginea) dreapta a tastaturii se afla un grup de taste care sunt folosite în special pentru scrierea de cifre s i pentru efectuarea de operatii aritmetice (adunare. melodii) sau pentru navigarea pe internet. inclus în SO Windows) în care deschidem un nou document si incepem saapasam pe taste. Anumite taste permit scrierea a doua caractere alfanumerice distincte. F3. Tastele Page Up sau Page Down. etc. W. Ele nu vor fi luate în discutie aici pentru ca nu sunt prezente pe majoritatea tastaturilor iar asezarea lor nu este supusa nici unui standard. respectiv stângi. Tastele specialenu produc aparitia nici unui caracter alfanumeric la apasarea lor. tastele fiind asezate foarte comod pentru lucrul cu mâna dreapta. Control. Tasta Shift este 28 . Tastaturile mai noi au o serie de butoane care sunt incluse special pentru a fi folosite cu aplicatiile multimedia (filme. iar celalalt doar daca se apasa si tasta Shift impreuna cu tasta în cauza. dar si de a determina calculatorul sa execute o comanda importanta care este specificata de softul care se afla în functiune în momentul respectiv.). etc. 3. E. Shift.

Atunci cind tasta este activata (situatia obisnuita) grupul de taste din partea dreapta este folosit pentru scrierea de cifre. evitare a unei situatii. Are functia de a bloca ("lock") corpul de litera pe care il folosim LOCK intr-un text. ESCAPE : Este tasta pozitionata de obicei în coltul din stânga sus al (ESC) tastaturii. Tasta Tab este folosita în principal pentru navigarea B rapida între elementele importante ale ferestrei unui soft (de ex. NUM LOCK : Determina care este functionalitatea tastelor aflate în grupul situat în partea dreapta a tastaturii. CAPS : Este pozitionata pe rândul cel mai din stinga ala tastaturii. CONTROL : Este o tasta dubla. Datorita marimii si asezarii ei este folosita s i în foarte multe jocuri pentru ca este usor de apasat fara a ne desprinde ochii de pe ecran. Este folosita exclusiv pentru introducerea de spatii goale în texte. Apasarea ei duce la aparitia unui meniu contextual care consta dintr-o lista de comenzi utile. Numele tastei este sugestiv. atunci cind avem de ales între mai multe optiuni si dorim sa trecem rapid de la o optiune la alta fara a folosi mausul) sau între legaturile continute într-o pagina web. cea dreapta gasindu-se de obicei sub tasta Tasta Shift iar cea stinga pe acelas i rând însa la marginea stânga a tastaturii. Apasând tasta Esc ne întoarcem la o situatie în care putem sa cântarim inca o data decizia pe care dorim sa o luam în privinta unei anumite comenzi. CONCEPTE DE BAZA ALE TEHNOLOGIEI INFORMATIEI cel mai des utilizata pentru scrierea cu litere majuscule. Tasta Esc are într-o anumita masura o functionalitate opusa celei a tastei Enter si anume ea ne permite sa evitam executarea unei comenzi în situatia în care nu suntem siguri ca am facut alegerea cea mai buna. Tasta Alt este cel mai des utilizata pentru activarea barei de meniuri a ferestrelor softurilor. De exemplu atunci când instalam un soft. înainte de a declansa procesul de instalare propriu-zis. dar si pentru comenzi care sunt lansate în executie la apasarea unei combinatii de taste. AL : Este o tasta dubla care se gaseste pe rândul cel mai de jos al tastaturii la ambele T capete ale unei taste alungite ("Spacebar"). Dezactivarea se face tot prin apasarea pe tasta si ca urmare textul va fi scris cu litere mici. TA : Este pozitionata la marginea stânga a tastaturii si are desenate pe ea doua sageti îndreptate în directii opuse. WINDOWS (WIN) : Este o tasta dubla având desenat pe ea logoul ("simbolul") SO Windows si care se gaseste pe rândul cel mai de jos al tastaturii. TASTA PENTRU MENIUL : Este situata intre tastele Win CONTEXTUAL si Ctrl din partea dreapta. în cazul în care tasta este activata se va aprinde un led (dioda luminescenta) aflat în partea din dreapta sus a tastaturii. pentru acesta trebuind sa apasam în acelasi timp tasta Shift (indiferent care din ele) si tasta literei în cauza. Tasta (CTRL) Ctrl este cel mai des utilizata pentru comenzi care sunt lansate în executie la apasarea unei combinatii de taste. "escape" insemnind fuga. Tasta este activata si dezactivata prin apasare. Tasta este activata pr in apasare s i din acest moment textul va fi scris cu majuscule. lânga tastele Alt. SPACEBAR (BARA DE : Este tasta lunga aflata pe rândul cel mai de jos al tastaturii. În cazul în care tasta este dezactivata grupul de taste poate fi folosit pentru navigare.Modulul 1. grup în care este situata si tasta NUM LOCK. în mod 29 . lista care este specifica fiecarui soft în parte si contextului particular de folosire a acestuia. de SPATIU) exemplu atunci cind dorim sa despartim cuvintele dintr-o fraza. Tasta Windows este cel mai des utilizata pentru comenzi care sunt lansate în executie la apasarea unei combinatii de taste. intre tastele TAB si SHIFT. tasta Esc ne permite sa revizuim deciziile luate asupra componentelor acestuia pe care dorim sa le instalam.

Tastele navigationale : Grupul tastelor navigationale este împartit în doua subgrupuri si anume tastele HOME. Un mouse este extrem de util cînd se lucreaza în mod grafic. sus. tasta C. tasta END ne duce la sfârs itul unui text. END. F6. Acest nume îl poarta acel mic dispozitiv de forma aproximativ ovala. în acest fel putând sa o folosim si pentru a scrie cifre.Modulul 1. în cazul SO Windows XP tasta nu este însa activata s i de aceea poate apare impresia ca tastatura este defecta în momentul în care dorim sa scriem cifre cu tastele din dreapta. respectiv ne coboara cu o pagina (ecran) în cadrul unui text. Combinatiile de taste. 30 . etc. etc. conectat printr-un fir la un port serial sau PS/2 al computerului. Dupa încarcarea SO Windows 98SE. Tastele cu sageti (stânga. Mouse-ul. Tab. Combinatiile de taste trebuie sa includa în mod obligatoriu o tasta speciala dar celelalte taste pot fi atât taste speciale (Shift. PAGE DOWN pe de o parte si tastele directionale (care au desenate niste sageti pe ele) pe de alta parte.) cât si taste obisnuite (tasta A. sunt folosite pentru navigarea în cadrul ferestrelor diverselor softuri sau în cadrul unei pagini de text.Mouse înseamna "soarece" în engleza. Unele tipuri de mouse sunt fara fir. Semnul + care apare intre taste este o conventie de scriere s i semnifica faptul ca tastele trebuie apasate în acelasi timp pentru ca sa fie lansata în executie comanda. de pilda în Windows. PAGE UP.). etc.) sau functionale (F2. DELET : Este folosita pentru stergerea unor elemente prezente în fereastra E unui soft (fisierele în Windows Explorer. dreapta. ME) tasta este activata si în consecinta grupul de taste din dreapta poate fi folosit pentru scrierea de cifre. jos) ne permit navigarea în cadrul unui text cu câte un caracter la stânga sau la dreapta. respectiv cu câte un rând în sus si în jos. combinatii posibile este mare si în general se folosesc combinatii de doua sau de trei taste. etc. mesajele de posta electronica în Outlook Express. Fiecare soft în parte are disponibile câteva combinatii de taste care permit lansarea unor comenzi fara a mai apela la maus Numarul de . Poate fi folosita pentru stergerea unui singur caracter (daca o apasam o singura data) sau pentru stergerea unui sir de caractere (daca o tinem apasata mai mult timp). În cazul în care tasta este activata se va aprinde un led aflat în partea dreapta sus a tastaturii. Solutia este sa activam tasta apasând-o dupa încarcarea completa a SO.) dar cel mai frecvent este folosita pentru a sterge caracterele aflate la dreapta cursorului în cadrul unei pagini de text. O combinatie de doua taste se scrie sub forma tasta1 + tasta2 unde în loc de tasta1 si tasta2 poate fi orice combinatie de taste (de ex. Tasta HOME ne duce la începutul unui text. Ctrl+A). comunicînd cu computerul prin raze infrarosii. tastele PAGE UP si PAGE DOWN ne urca. CONCEPTE DE BAZA ALE TEHNOLOGIEI INFORMATIEI similar cu tastele navigationale.

deoarece bila necesita aderenta oferita de mauspad pentru a se rostogoli bine. Un mauspad este. Permite un control mult mai fin al miscarii cursorului pe ecran. În acest fel. selectînd comenzile doar prin click-uri date cînd pointerul ajunge pe comenzile respective din meniu. CONCEPTE DE BAZA ALE TEHNOLOGIEI INFORMATIEI Când computerul are atas at un mouse. l Seamana cu un mouse care sta pe spate. si pointerul se misca spre dreapta pe ecran. 31 . deoarece sunt proiectate sa foloseasca direct suprafata mesei. sunt disponibile gamerilor. Un maus optic foloseste o dioda emitatoare de lumina si o fotodioda pentru a detecta miscarea pe suprafata unui mauspad în loc de parti în miscare ca la un maus mecanic. ci în mod vizual. Apasarea unui buton al mouseului se numeste click. ducînd pointerul pe un obiect de pe ecran si dînd click. Bila rulanta se misca cu degetele pana cand sageata mouse-ului ajunge in pozitia dorita. TrackBal (bila rulanta) – reprezinta o alternativa la mouse-ul traditional. Unele mausuri optice nu au nevoie de un mauspad. Mouse-ul are si 2 (uneori 3 sau mai multe) butoane cu care se pot da comenzi referitoare la obiectele de pe ecran indicate de pointer. Mauspaduri specializate.Modulul 1.daca misti mouse-ul spre dreapta pe masa. Asigura o suprafata neteda pe care sa se mis te mausul. în mod grafic. semnalele ajungînd apoi la computer. analog cu miscarea mouse-ului în contact cu o suprafata plana. necesar atunci când se foloseste un maus cu bila. Ceea ce defineste acest trackball este flexibilitatea. folosit împreuna cu majoritatea mausurilor. Mouse-ul usureaza foarte mult operarea cu meniuri s i obiecte. deoarece multe l birouri nu sunt potrivite. Sunt rare programele pentru a caror utilizare este obligatoriu sa ai un mouse. Mouse-ul contine un mic dispozitiv mecanic care este actionat în functie de directia în care deplasam mouse-ul. de consistenta mai tare. majoritatea programelor putînd fi controlate si din taste. si de viteza cu care al deplasam. în general. si traduce aceste date printr-un dispozitiv optic. Totusi. iar suprafetele de lemn sau plastic tocesc piciorusele mausului mai repede. multe comenzi nu mai trebuie sa fie date computerului sub forma de linii de text cu parametri. un mouse nu este absolut indispensabil. care se poate deplasa în orice directie. Mauspadu este cel mai popular accesoriu. pe ecran este afisat un pointer(cursor). si uneori si în programe de mod text. Multe programe au meniuri în care se poate opera din mouse. Este preferat de catre graficieni si cei care se ocupa cu partea de design. care deplaseaza pointerul pe ecran în mod corespunzator .

2.Modulul 1. n Prin atingerea usoara a unei pictograme de pe suprafata ecranului va fi executata comanda care corespunde pictogramei. 5. 32 .cu un touchpad cursorul mouse-ului poate fi deplasat pe ecran prin d miscarea degetului pe o suprafata plana. Zona scroll TouchPad . Light – este folosit pentru a permite utilizatorului sa indice catre o zona a Pen ecranului si este de cele mai multe ori folosit pentru a selecta din meniuri. CONCEPTE DE BAZA ALE TEHNOLOGIEI INFORMATIEI TouchPa .pentru scroll sus/jos. 1. Butoane stânga.deplaseaza cursorul si selecteaza sau activeaza item-urile de pe ecran. poate fi folosit de catre artisti pentru realizarea lucrarilor de arta originale. TouchScree – nu este altceva decat un monitor care reactioneaza la atingere. Indicator TouchPad Aprins .au aceleasi functii ca si butoanele stânga/dreapta ale unui mouse 3.dreapta TouchPad . Folosit in combinatie cu un creion special. Buton activare/dezactivare TouchPad. 4.TouchPad activ. TouchPad .

Mai accesibile pot fi scanner-ele de mîna. Cele mai performante sunt scanner-ele de birou. Astfel. Acesta scaneaza fotografia si transforma informatia grafica din ea în informatie digitala. cele mai complexe raspunzand la miscari pe cele trei 33 .Modulul 1. scanner-ul se conecteaza la portul de comunicatie paralela al computerului. CONCEPTE DE BAZA ALE TEHNOLOGIEI INFORMATIEI Scanner. si o imprimanta. care apoi poate fi afisata pe ecran si poate fi salvata pe disc într-un fisier de tip grafic.. un scanner s i o imprimanta pot alcatui un set de instrumente cu care se pot face cele mai diverse operatii de prelucrari grafice si tipografie. în care se pune imaginea de scanat si aceasta este "fotografiata" de un dispozitiv care se deplaseaza automat. Majoritatea programelor profesioniste de prelucrari grafice dispun si de comenzi specifice pentru achizitia de imagini de pe hîrtie cu ajutorul unui scanner s i salvarea lor în format electronic. Cititorul de cod de bare este un dispozitiv de intrare prin care se baleiaza codurile de bare de pe diferite produse. dar acestea trebuie deplasate manual pe suprafata unei imagini tiparite ca sa o scaneze. s i poate avea pe el un alt port d e acelasi tip la care se poate conecta. Este util în magazine pentru a transmite informatii desre produsele vândute. Cel mai adesea. cel mai adecvat echipament periferic pentru aceasta operatie este scanner-ul. Exista mai multe tipuri. Daca se dores te introducerea. Joystick – Este o maneta care se misca in toate directiile controland deplasarea cursorului. în memoria computerului. paralel cu suprafata ei. în serie cu el. a unei ul fotografii sau a oricarei imagini tiparite pe hîrtie.

Multe jocuri necesita un joystick pentru functionare. CONCEPTE DE BAZA ALE TEHNOLOGIEI INFORMATIEI axe si au un numar de butoane configurabile. Camerele o camera web se poate monta pe monitorul PC -ul si permite web cominicarea in doua sensuri. Microfoanele – sunetele si vorbirea pot fi si ele digitizate. dispozitivul de intrare corespunzator fiind microfonul. Desi nu este considerata ca facand parte din kitul de baza al unui PC. 34 .Modulul 1. multi utilizatori folosesc camerele web. este cheia viitorului in tehnologie. cand software-ul invata sa raspunda la particularitatile vocii utilizatorului. Majoritatea sistemele de acest gen au nevoie de o perioada de invatare. Desi nu este o metoda perfectionata. ci si imagini si sunete. Microfonul mai este folosit si pentru telefonia prin Internet. incluzand nu doar text. Sistemele moderne permit comunicarea cu calculatorul si transformarea cuvintelor in text.

El contine un ecran realizat într-o tehnologie de televiziune digitala de înalta performanta. Memory Stick Duo. astfel încît 35 . • Zoom optic: 2x – 12x.Modulul 1. Memory Stick. Memory Stick Duo Pro. CONCEPTE DE BAZA ALE TEHNOLOGIEI INFORMATIEI Camerele digitale – pot fi folosite in acelasi mod traditional ca si vechile camere. Multimedia Card. care prezinta imaginea pe ecran. Caracteristicile esentiale ale unui aparat foto digital sunt: • Rezolutia (Mega Pixeli): 2MP – 16MP.6 DISPOZITIVELE Primele monitoare au fost monocrome s i functionau doar în mod text. Aceste poze/imagini pot cu usurinta sa fie transferate in computerul personal si modificate cu ajutorul programelor de grafica instalate in computer. si la ce intensitate luminoasa). diferenta fiind ca in loc sa se salvezi imaginile pe o rola de film. iar placa video le transmite cu o frecventa mare catre monitor. verde si albastra (sistemul RGB). sunt salvate in format digital in memoria camerei. iar pe ecran se afis eaza imagini alcatuite dintr-o retea fina de puncte de culoare rosie. 1. DE IESIRE depunerea informatiilor din memoria interna pe suporturi externe. Monitorul este dispozitivul pe care se pot vedea rezultatele executiei programelor. Memoria video contine permanent informatiile care determina starea fiecarui punct (daca este aprins sau stins. Singurele limitari sunt date de calitatea imaginilor si de numarul maxim al acestora care se poate stoca in memoria camerei. Dispozitivele de iesire difera si ele în functie de suportul folosit. secure Digital. Ele asigura Ele se vor trece din reprezentarea interna într-o forma accesibila omului si sunt extrase in forma optica (pe hartie sau pe ecran) sau intr-una acustica (sunete si muzica). • Tip memorie: Copact Flash 1. Monitoarele moderne sunt color si permit afis area de imagini de calitate.

Monitoarele cele mai uzuale.Modulul 1. la radiatia monitorulu. cu gaurele pentru antrenare. cu cristale lichide. cum ar fi folia transparenta. sub forma de sucesiuni de caractere sau de reprezentari grafice. Primele tipuri de imprimante foloseau o hârtie speciala. matriceale. La achizitionarea unui astfel de dispozitiv trebuie avuta in vedere: • rezolutia (minim XGA): 800x600 – 1400x1050. 36 . ultimele fiind rapide si de o mare acuratete. Tiparirea se poate realiza atunci când exista o legatura de comunicare activa între calculator si imprimanta . Astfel semnalul viodeo poate fi afisat pe orice suport doreste utilizatorul sau. numita listing. dar astazi se foloseste hârtie obisnuita. CONCEPTE DE BAZA ALE TEHNOLOGIEI INFORMATIEI performantele video ale computerelor au ajuns sa depaseasca nivelul celor atinse de televiziune. mai sunt desemnate cu acronimul CR (de la Cathode Ray . • Frecventa cadrelor – masurata in Hertz – arata de cate ori pe secunda este reimprospatata imaginea (se regenereaza o noua imagine).se spune ca imprimanta este on line. Computerele portabile au ecrane miniaturizate. cunoscandu-se faptul ca multe ore petrecute in fata calculatorului provoaca probleme ochilor. Calitatea unui monitor este data de: • Marimea eranului (dimensiunea diagonalei) masurata in inch sau toli (1 inch/tol=2. a informatiilor transmise din memoria interna a calculatorului.afisaj cu cristale lichide). • Aspectul ergonomic – se refera mai ales. cu atat este mai mare numarul de puncte de imagine in care este impartit ecranul si deci. marcând evolutia lor tehnologica: imprimante cu tambur. se masoara in Lumeni sau ANSILumeni:1000 – 5000. il convertesc in semnal audio-video si trec semnalul video printr-un sistem optic. Im p rimanta realizeaza tiparirea pe hârtie. de forma unui mic televizor si bazate pe tub catodic. Astfel de prezentari pot fi facute in Power Point si se folosesc atat in vanzari cat si in institutiile de invatamant.54 cm). integrate în capacul cutiei lor. • si luminozitatea lampii (cu cat mai mare cu atat mai bine). Tipurile de imprimante difera. cu jet de cerneala. sau chiar alte tipuri de suporturi de imprimare. Mai putin voluminoase sunt monitoarele plate de tip LC T Tube D (de la Liquid Crystal Display . laser. Ele sunt aparate care preiau semnalul digital. cu rozeta. Alti factori ce ar trebui luati in considerare sunt zgomotul si costul schimbarii pieselor in cazul defectarii acestora.aceste dispozitive de proiectie pot fi atasate computerulu i si sunt utile atunci cand avem nevoie sa facem o prezentare unui grup de persoane. O imprimanta trebuie sa contina un dispozitiv de antrenare a hârtiei. un dispozitiv de imprimare si un modul propriu de memorie care sa permita retinerea temporara a unei cantitati bine determinate din informatia transmisa spre tiparire. de dimensiuni standard. este mai clara imaginea. Instrumente de proiectie (videoproiectoarele) .tub catodic cu fascicul electromagnetic). • Rezolutia – masurata in pixeli (punct de imagine) – cu cat este mai inalta rezolutia.

etc (în general documente tip). • Laser(viteza rapida / calitate ridicata/ . este mai putin accesibila utilizatorului normal. pâna la plicuri. Aceasta semnifica ca fiecare persoana care are un computer legat la retea poate accesa imprimanta. de aceea. singurul model de imprimanta care permite imprimarea simultana a 2 sau 3 exemplare.viteza medie – (pentru documente + poze/fisiere grafice).folosita pentru documente de calitate ace scazuta.legitimatii. 37 . facturi fiscale. de la A0 – numai plotter-ul. folosind hârtie autocopiativa.functioneaza prin pulverizarea a unor jeturi mici de cerneala pe pagina. Foloseste hartie normala.folosind un toner) Se numesc imprimante laser deoarece contin un mic laser in interiorul lor. De regula aceste imprimate sunt conectate la computere prin intermediul retelei. dar este foarte scumpa. Acestea pot imprima pe hârtie de dimensiuni diferite.Modulul 1. • cu jet de cerneala. mai ales cea color si. CONCEPTE DE BAZA ALE TEHNOLOGIEI INFORMATIEI Tipuri de imprimante • matriceale( cu / calitate scazuta) . • cu imprimare termica . Prezinta o calitate medie înspre ridicata . fotografii etc.

Poate fi masurata in pagini pe minut (ppm). pasta de pix sau orice trasator grafic. Dimensiunea hartiei pentru tiparire (ex. Viteza de tiparire – depinde de tipul de imprimanta si de tipul de tiparire. Memoria imprimantei – capacitatea de extindere a posibilitatilor de tiparire. Ele pot fi plane sau rotative. Desenarea se realizeaza cu un cap de desenare (plotare) prevazut cu rezervor de tus sau purtator de creion. coordonata Y fiind obtinuta prin înfasurare pe un tambur. Aceasta generatie de plottere este mainoua. calitatea desenarii fiind de asemenea ridicata. Fiabilitate – parametru stabilit de firma producatoare.Y ci doar coordonata X. Caracteristicile ce trebuie urmarite cand se alege o imprimanta sunt: Rezolutia – se masoara in numarul de puncte pe car le poate afisa imprimanta intr-un inch. ea fiind rezultatul fabricatiei marilor firme de si Husto Instruments.A3. in general. CONCEPTE DE BAZA ALE TEHNOLOGIEI INFORMATIEI carduri etc. acest element dând de fapt numele tipului de plotter. deoarece capul de desenat executa deplasari mai scurte decât la plotterul plan. caractere pe secunda (cps) sau linii pe secunda (lps). Viteza de desenare pe un astfel de plottereste foarte ridicata.A1. A4. plottere: HewlettPackard n 38 . • plotter –ul.este o imprimanta de dimensiuni mai mari folosita în general de firme pentru scheme CAD. Plotterul se numeste pla când desenarea se executa pe o platforma plana de n dimensiune data de caracteristicile protter-ului si rotativ când platforma de desen nu mai este definita în 2 coordonate X. Desfasurarea hârtiei de desen se realizeaza prin rotirea tamburului.A0). Plotterele sunt masini-unelte utilizate pentru desenarea cu precizie a documentelor tehnice. Reprezinta. un indicator de performanta pentru imprimantele laser sau de format mare.Modulul 1. capacitatea de a face fata la un volum mare de documente.

Daca exista o placa de sunet în computer. mai ales daca se întîmpla sa existe un cablu prea scurt între casti si mufa de iesire a semnalului audio din computer. audio). Informatiile din fisier sunt transmise placii de sunet care. se plaseaza pe urechi. Fisierul contine – în format binar – o lista care descrie succesiuneanotelor si paentru fiecare nota : durata. în ordine s i cu caracteristicile stabilite. La casti. Castile audio sunt de putere mai mica decît boxele. înaltimea. Chiar si daca nu este o placa de sunet. si se pot auzi prin ele muzica de pe CD-urile audio. Acestea se gasesc pe piata în boxe sau în casti audio.Modulul 1. de ton etc. Multe tipuri de boxe au nevoie de alimentare electrica separata. difuzoarele. de mica dimensiune. nu au nevoie de alimentare electrica separata. adica de difuzoare. un suport simplu tinîndu-le fixate pe cap. de balans. Cele mai moderne boxe sunt însotite de o boxa ce reda numai sunetul de frecventa mica si basuri puternice care se numeste SubWoofer. prin intermediul unui sintetizator de muzica. în general de putere mica. dar ele sunt absolut necesare daca se urmareste folosirea facilitatilor sonore ale computerului. Alte tipuri de boxe. Informatia se creeaza prin intermediul unui limbaj specialist si respecta standardul MDI (Musical Instrument Digital Interface) . castile (s i chiar boxele. computerul poate functiona perfect si fara cas ti sau boxe. acoperindu-le. Sintetizatorul de vorbire este un dispozitiv de iesire prin intermediul caruia calculatorul poate sa “vorbeasca” folosind cuvinte preînregistrate sau combinatii de 39 . reda fiecare nota. Aceasta postura poate limita miscarile. Sintetizatorul de muzica este un dispozitiv care se foloseste pentru generarea sunetelor pe instructiuni . sau cand se vrea o auditie fara sa fie deranjat de zgomotele din jur. Nefiind componente vitale. intensitatea si volumul. la volum mic) pot fi conectate direct la mufa de tip jack de pe unitatea CD-ROM. si se folosesc atunci cand ascultatorul nu vrea sa deranjeze pe altii cu sunetul din computer. CONCEPTE DE BAZA ALE TEHNOLOGIEI INFORMATIEI Boxe si casti audio. În cazul boxelor fiecare difuzor se gaseste într-o cutie de rezonanta (o boxa . si pe una din boxe se pot gasi reglaje de volum. trebuie sa existe si un dispozitiv prin care sunetul sa poata fi redat la frecventa la care poate fi auzit de urechea umana. de obicei livrîndu-se cu un mic adaptor de retea. deci trebuie asigurata a o priza de alimentare.

fara a mai fi necesare echipamente aditionale. CONCEPTE DE BAZA ALE TEHNOLOGIEI INFORMATIEI sunete care imita vocfea umana. Asa-numitul fax modem permite trimiterea si receptionarea de faxuri. cum ar fi tastatura si mouse-ul. un modem puternic nu poate depasi limitele impuse de performantele liniilor telefonice pe care lucreaza. s i astfel au acces la servicii computerizate prin linia telefonica (BBS-uri. servere de date etc. placa de retea si placa multimedia.Modulul 1. De exemplu: fax/modem (pot fi trimise cât si receptionate date). adica se monteaza în cutia computerului. Modemurile cele mai uzuale sunt interne. pentru învatarea unei limbi straine sau pentru comunicarea unor mesaje prestabilite. un microfon sau o pereche de casti pentru telefonie (la asa-numitul voice modem ). Touch Monitoarele touchscreen sunt monitoarele ce au un ecran senzitiv screen care permite interactiunea cu sistemele informatice direct prin atingere. Este util în aplicatiile educationale. majoritatea utilizatorilor folosesc modemuri de 56 Kbps. Astazi. în general mult mai performante dar si mai scumpe. Exista si modemuri externe. Viteza care poate fi atinsa de modem si stabilitatea lui în comunicatie sunt parametrii care influenteaza performantele de comunicatie pe linia telefonica mai mult decît performantele tehnice ale computerului. Dispozitive de intrare/iesire – Unele echipamente periferice pot fi in acelasi timp de intrare si de iesire. Totusi. Modem-ul (MOdulator/DEModulator) este echipamentul care permite unui calculator personal sa comunice cu alte calculatoare prin intermediul liniilor telefonice standard. Dar foarte multi folosesc liniile telefonice obisnuite ca sa sune ( dial-up) la numere de telefon unde sunt conectate computere.). 40 . sau folosirea computerului pe post de robot de telefon/fax.Uneori se poate monta un fir telefonic direct (o linie dedicata) între cele doua computere. folosite mai ales pe linii dedicate si pentru trafic intens pe linia respectiva. La ora actuala. acesta este mai ales cazul multor utilizatori de Internet. Conectarea intre calculator si echipamentele periferice se realizeaza prin intermediul unor cabluri specifice. lasînd afara doar mufele unde se poate conecta cablul telefonic si. deocamdata acestea ajung foarte rar sa lucreze la capacitatea lor maxima. si chiar daca sunt modemurile de 56 Kbps. uneori.

64-128 MB RAM. de aceea nu trebuie abuzat cu adaugarea de noi componente în computer. exact acolo de unde iese cablul de alimentare de la priza electrica. alimentat de la un acumulator electric. cablul video care vine de la monitor. Se poate localiza urmarind unde se conecteaza. O placa video foarte performanta poate avea. pentru ca la un moment dat acestea pot sa suprasolicite sursa. Computerul functioneaza pe baza de energie electrica. deci. desi lasat în functiune. poate functiona un timp limitat. nu este folosit efectiv. care au o X X serie de facilitati în plus. care se monteaza pe placa de baza. Sursele ATtind sa fie înlocuite tot mai mult de surse AT . Dar în rest. Unele placi de baza. Tensiunea electrica la nivelul prizei fiind prea mare pentru componentele din computer. Placa video include circuite de memorie RAM care alcatuiesc asa-numita memorie video . calculata sa suporte un anumit consum maxim. Prin analogie cu punctele unei coli de hartie scrise. printre care cîteva posibilitati de a fi controlate din computer. Deoarece contine componente care se încalzesc puternic în timpul functionarii. includ astfel de componente chiar în arhitectura lor. si de regula curentul lui poate fi simtit daca se pune mîna în dreptul fantelor din spatele cutiei. Orice sursa de alimentare are o putere limitata. CONCEPTE DE BAZA ALE TEHNOLOGIEI INFORMATIEI Inafara de aceste dispozitive in carcasa unitatii centrale mai exista si altele. fiecare pixel poate fi "scris" (cu cerneala de o anumita culoare) sau "sters" (caz în care are culoarea hîrtiei). Aceasta componenta este sursa de alimentare . Laptop-ul (computer portabil). Placa este componenta care pregateste imaginea generata de computer video pentru afisare pe monitor. de surse mai puternice.Modulul 1. Cutiile computerelor tin si ele cont de factorul de forma. într-un slot adecvat. si deosebim surse ATs i AT . În memoria video este pastrata toata informatia din imaginea computerului. dar mufa ei iese tot în spatele cutiei. astfel încît adesea ele se vînd cu tot cu sursa. În multe cazuri. necesare diferitelor functii ale calculatorului. de pilda. însa. 41 . Imaginea de pe ecranul monitorului este alcatuita din puncte (sau pixeli) care sunt aranjate pe linii si coloane. exista un ventilator care o raceste. placa video e o componenta distincta. Un alt parametru al sursei de alimentare este factorul de forma. ceea ce poate asigura o economie de energie pe durata cît computerul. sursa fiind adecvata cutiei. lînga mufa cablului de alimentare. în cutia computerului exista o componenta care reduce tensiunea de la 220 V la valorile mult mai mici la care pot functiona componentele electronice din computer. Ea se gaseste în interiorul cutiei computerului. Dintre acestea amintim: Sursa de alimentare. computerele obisnuite trebuie puse în priza ca sa poata functiona. caz în care placa video nu mai este o componenta distincta. Computerele cu multe componente au nevoie. Exista diverse tipuri de surse. pentru atasarea cablului pentru monitor. în spatele cutiei computerului. unul din parametrii lor fiind puterea nominala suportata.

rotunde. În concluzie. Exista multe tipuri de placi de sunet. culoarea cernelii si culoarea hîrtiei. placa de sunet trebuie configurata anume pentru acele programe. ceea ce permite procesorului sa se ocupe de alte sarcini. CONCEPTE DE BAZA ALE TEHNOLOGIEI INFORMATIEI În memoria video se stocheaza. care poate varia de la o placa la alta între 50 Hz si 90 Hz sau mai mult. ci este nevoie de o placa de sunet. Rezulta. Placa video reface imaginea de pe ecran cu o frecventa fixa (numita s i refresh rate. iar calitatea ei este foarte importanta daca se foloseste computerul pentru aplicatii grafice. de regula. Unele placi video performante preiau o parte din sarcina procesorului. placa video este vitala pentru afis area imaginii pe monitor. dar pentru ascultarea sunetelor din jocuri s i aplicatii multimedia. informatiile despre fiecare pixel: starea lui ("scris" sau "sters"). multimedia. care face bipla pornire. Cu cît afisarea se face la o rezolutie mai mare (adica la o densitate mai mare de puncte pe ecran)."frecventa de reîmprospatare"). aceasta poate fi auzita s i folosind mufa audio de pe unitatea CD-ROM. Daca se asculta muzica de pe CD-uri audio. jocuri si tot ce înseamna operarea intensiva cu imagini. ori de cîte ori apare necesitatea unei modificari a imaginii de pe ecran. fie si numai pentru afisarea unei litere noi.ce puncte trebuie modificate pe ecran. performantele unei placi video nu pot fi exploatate decît folosind si un monitor corespunzator. cu atît informatia de culoare este mai complexa si necesita un volum mai mare de memorie. Aceasta face ca placa de 42 . ca sa functioneze numai cu tipurile de placi cele mai cunoscute sau compatibile cu acestea. procesorul determina . de a determina modificarile necesare pe ecran în anumite situatii. cu cît este mai mare numarul de culori folosite (adîncimea de culoare). un dispozitiv capabil sa furnizeze la iesire semnal audio care poate fi apoi auzit în boxe sau casti audio. deci. si diversele aplicatii multimedia sunt proiectate. animatie. WAV etc. deci fara a avea placa de sunet. pentru ascultarea sunetelor din anumite programe. Placa de sunet se monteaza în cutia computerului. deci. ca performantele video ale computerului sunt direct proportionale cu volumul de memorie video si cu performantele tehnice ale placii video. În timpul executiei programelor. cu atît imaginea contine mai multi pixeli.prin calcule specifice . sau pentru ascultarea muzicii din fisiere audio (în format MP3. Pe de alta parte. nu este suficient micul difuzor sunet ( system speaker) inclus în cutia computerului.Modulul 1. Adesea. si poate fi identificata usor dupa cele 3 (de obicei) mufe mici.). de tip jack. Totusi. Placa de Pentru a asculta muzica pe computer. video. s i efectueaza modificarile adecvate în memoria video. atunci placa de sunet este absolut necesara. Limitele în care pot varia acesti parametri difera de la o placa video la alta. Unele placi video mai performante dispun si de module care permit trimiterea imaginii catre televizoare sau alte dispozitive video.

Placa de reteaUn computer conectat într-o retea locala are întotdeauna în el si o placa de retea. dar ea functioneaza bine numai pe distante mici. aceasta poate indica si existenta unui trafic de date. deci. Fiecare mufa de retea din hub are un led (un indicator luminos) a carui aprindere arata ca legatura fizica pe cablul respectiv este stabilita. CONCEPTE DE BAZA ALE TEHNOLOGIEI INFORMATIEI sunet sa fie adesea unul din dispozitivele mai greu de folosit de catre începatori. mai ales daca este de un tip prea diferit de tipurile standard. nu are nevoie de o placa de retea. Într-un computer pot fi montate chiar mai multe placi de retea.Modulul 1. printr-un cablu special de retea. Un computer personal care lucreaza izolat sau care comunica doar prin modem cu alte computere. iar daca ledul clipeste intermitent. sau cu rol de router (nod de distributie) pentru mai multe subretele. 43 . Este cazul computerelor cu rol de gateway(poarta) între retele locale. ceea ce permite controlul rapid al functionarii fizice a ramurilor retelei.. care permite interconectarea computerelor dintr-o retea locala si conectarea lor la un server. de regula pentru ca fiecare placa de retea sa asigure comunicarea cu un grup diferit de computere. pîna la cîteva sute de metri. Nefiind o componenta vitala. Hub si switchsunt un fel de prize multiple de retea. computerul poate functiona si fara ea. prin care se desfasoara comunicatia cu celelalte computere din reteaua locala. comunicatia prin placa de retea este mult mai stabila si rapida decît prin modem. si majoritatea computerelor personale nu sunt dotate cu placa de retea. Hub-ul ofera avantajul ca reteaua poate functiona si atunci cînd unul din computerele din ea are o problema si nu mai poate lucra în retea. numai pe computerele conectate în retele locale. Placa de retea este utila. În general.

si în cîtiva ani vom vedea si hard-disk-uri de sute de GB. El contine un disc magnetic pe care se înscriu date în format digital. decît sa fie mare. CONCEPTE DE BAZA ALE TEHNOLOGIEI INFORMATIEI fiindca restul retelei nu este afectat de problema respectiva. in momentul prelucrarii datelor sau lansarii in executie a programelor. dar cele mai mari hard-disk-uri existente ajung la 300 GB.Modulul 1. discheta. 8. memoria RAM este stearsa. obtinându-se o structura arborescenta care este gestionata de catre sistemul de operare. astfel încît un numar de computere conectate la acelasi hub pot fi conectate mai departe la un alt computer (un server de Internet sau o alta retea) printr-un singur cablu întins între hub si destinatie. Este montat în cutia computerului si de regula nu este nevoie da fie scos din cutie pentru utilizarea normala. 1. dar acelea sunt mai rar folosite.7 DISPOZITIVE Capacitatea unui hard-disk este foarte mare în comparatie cu a altor dispozitive de stocare a datelor. DE STOCARE A MEMORIEI se refera la pastrarea instructiunilor de program si a datelor pe Stocarea datelor calculator astfel incãt informatiile sa fie disponibile pentru prelucrari. La ora actuala. Într-un computer pot fi folosite simultan mai multe hard-disk-uri. Exista hub-uri cu 4. Poate fi importanta si viteza de rotatie a discului. chiar si dupa ce computerul este oprit. chiar dupa oprirea calculatorului. Într-un sistem folosit intens pentru prelucrarea unui volum mare de date. pe u care datele sunt stocate în fisiere pe termen lung. prin dispozitive de tip hub se poate extinde foarte mult o retea locala. din acest motiv memoria RAM se numeste memorie volatila. conectîndu-se huburile unul la altul. deci. 44 . 16 si chiar mai multe porturi. Datele de lucru si programele sunt stocate logic pe un suport fizic (hard-disc. Fisierele sunt grupate in directoare sau subdirectoare. disc optic. numai în retelele cu mai mult de 2 computere. care pot fi conectate la un computer printr-una din mufele din spatele cutiei sau prin conectori speciali. Exista si hard-disk-uri portabile. pe care se pastreaza instructiuni de program si date. etc. acestea sunt stocate temporar in memoria RAM a calculatorului.) sub forma de fisier. dar la decuplarea acestuia de sub tensiune. s i foarte rar este întîlnit în sistemele de acasa. adesea este mai important ca harddisk-ul sa fie rapid. un computer cu performante medii are nevoie de un hard-disk de circa 40-80 GB. de care depinde viteza de localizare a datelor pe disc. banda magnetica. Mai jos sunt enumerate câteva dintre cele mai uzuale suporturi fizice: Hard-Disk-ul(sa discul dur )este un dispozitiv de memorie permanenta. Un hub este necesar. Suportul fizic pentru stocarea datelor se refera la un suport nevolatil de stocare. De asemenea.

majoritatea programelor mari (inclusiv sistemele de operare) fiind livrate mai ales pe CD. Volumul de date care poate fi înregistrat pe un CD este comparabil cu cel al unui hard-disk mic. Deoarece inscriptionarea modifica fizic suprafata discului. un computer poate fi pornit cu un sistem de operare de pe o discheta sau de pe un CD. care este alocata primului hard-disc din echipamentul de calcul. dar nu pot scrie date pe disc. 8X. pe care se inscriptioneaza date printr-un procedeu pe baza de laser. dar în aceste conditii nu se pot folosi eficient multe aplicatii care au nevoie de spatiu pe disc. astfel încît computerul sa poata porni si functiona independent. astfel încît si el reprezinta o componenta vitala a unui computer. datorita ratei de transfer mai ridicate. Unitatile de hard-disc sunt asociate cu literele alfabetului incepând cu litera C. În lipsa lui. pe piata aparând CD-uri ce se pot înscriptiona RW de mai multe ori. Unitatile de CD-ROM se caracterizeaza prin viteza de citire a datelor: 2X (2 speed). Este foarte util astazi sa ai o unitate CD-ROM.. • Exista unitatii de CD inscriptibile (CD Recorder) utilizate pentru a inscrie informatiile pe discurile. mai este necesar si un program special prin intermediul caruia se realizeaza inscriptionarea CD-urilor. Tot pe hard-disk sunt stocate programe si date de lucru curent. În comert se gasesc s i multe publicatii tiparite care sunt însotite de CD-uri cu diverse programe s i documentatii. timpul de incarcare al acestuia fiind mai scurt decât in cazul incarcarii lui de pe discheta. In acest caz. Pe un computer dotat si cu placa de sunet si boxe sau casti audio. Aceasta se monteaza în cutia computerului.Modulul 1. Ca sa inscriptioneze CD-uri. 20X. cu care se pot citi fisierele si datele înscrise pe CD. C – Compact reprezinta un mediu de stocare foarte fiabil si uzitat astazi. CD-urile au fost folosite initial la scara larga pentru înregistrari audio. are nevoie de o unitate CD-ROM . Ca sa poata folosi CD-uri computerul. se poate asculta si muzica de pe CD-urile audio. are nevoie de o unitate speciala care are si posibilitatea de scriere pe CD ( CDsau CD-writer). dar exista cazuri in care pot fi doua sau mai multe. în general acest disc nu poate fi scris decît o singura data. In general pe un echipament de calcul se monteaza o singura unitate CD-ROM. Este important de stiut ca unitatile CD-ROM sunt de doua tipuri: • Cele uzuale pot numai citi informatiile de pe un disc CD. de circa 600-700 MB sau chiar 900MB. apoi putînd fi doar citit. Al doilea hard-disc are alocata litera D. etc. De pe primul hard-disc al echipamentului se poate incarca sistemul de operare. dar în ultimii ani ele sunt folosite si pentru înregistrari de date de pe computer. Pe lânga echipamentul fizic. al treilea E. 45 . unitatea se caracterizeaza prin doua viteze: cea de citire si cea de scriere. Un disc CD poate fi citit de unitati normale CD-ROM care au o viteza de citire mai mare sau egala cu viteza la care a fost inscriptionat. samd. CONCEPTE DE BAZA ALE TEHNOLOGIEI INFORMATIEI Pe hard-disk se instaleaza sistemul de operare al computerului. D Disc Acesta este un disc solid din plastic.

Fascicolul laser care citeste DVD-ul se poate concentra pe cel de-al doilea strat prin primul. Ofera de asemeni o crestere a vitezei in comparatie cu vechile dischete. DVD – Digital Versatile Acesta este un nou tip de compact disc care poate Disk stoca un minim de 4. des i nu este o componenta vitala a computerului.cate doua pe fiecare parte. Disc – este similara discului Zip. Diferenta dintre acestea este aceea ca o unitate Jaz poate stoca o de cantitate mai mare de date (pana la 1 GB). Prin procese tehnologice pe suprafata DVD-ului se realizeaza o spirala foarte lunga ce va stoca informatiile. Disc – este o versiune mai mare a dischetelor. dar necesita o unitatea de scriere si citire diferita Jazcea Zip. CONCEPTE DE BAZA ALE TEHNOLOGIEI INFORMATIEI In expansiune sunt unitatile CD reinscriptible care permit citirea si reinscrierea informatiilor. dischetele folosite nu sunt aceleasi cu cele Zip. unitatea CDROM este astazi foarte necesara pentru instalarea de aplicatii noi s i pentru diverse aplicatii multimedia.Modulul 1. Este vorba de un mic disc din plastic subtire (flexibil). deci nu se vor putea folosi dischete Zip intr-o unitate Jaz sau invers. DVD-urile care se pot inscriptiona pe pe doua nivele pot stoca pana la 8. Pentru a mari capacitatea de stocare . un DVD poate avea pana la 4 straturi.7Gb.este cel mai mic si mai lent mediu de stocare a fisierelor. Aceste discuri necesita o unitate speciala in care sunt citite si scrise. marea diferenta fiind aceea ca Zip o discheta zip poate stoca o cantitate de 100 . DVD-urile duble pot stoca pana la 17 GB de date (de 25 de ori capacitatea unui CD). De asemenea.5 Gb de date. Un DVD este format din mai multe straturi de plastic insumand o grosime de aproximativ 1. pe care se pot înregistra date prin 46 . Disc flexibil sau discheta (Floppy disk) . În concluzie.2 milimetri.250 MB de date. acoperit cu un strat de substanta cu proprietati magnetice.

unitatea de discheta este. Volumul de date care poate fi înregistrat pe o discheta este mic în comparatie cu alte dispozitive de stocare (1. Capacitatea de stocare este de 256 MB.Modulul 1. cu capacitati de pîna la 1. de exemplu.2 MB. foarte utila si astazi.5 inch. Aceste dispozitive sunt din ce in ce mai folosite. fata de valori de mii de ori mai mari pe un hard-disk). 512 MB dar poate atinge si marimi de ordinul GB. precum benzile magnetice). CONCEPTE DE BAZA ALE TEHNOLOGIEI INFORMATIEI tehnologia specifica înregistrarilor magnetice.25 inch. DE MEMORIE Memoria (Random Access Memory) este denumirea generica pentru orice tip de RAM memorie care detine urmatoarele caracteristici: poate fi accesata aleator (nu secvential. dar discheta este folosita înca în transferul fis ierelor de la un computer la altul si în stocarea volumelor mici de date. totusi. trebuie montat în cutia computerului o unitate de discheta ( floppy-disk drive sau FDD). pe dischetele de 3. rolul dischetei era foarte important. discheta e folosita mult mai rar. sau transferuri de fisiere mici. si mai mult pentru operatii de întretinere s i depanare. precum hard disk-urile sau CD-urile). capacitatea de memorare fiind in continua crestere. Ca sa se poata folosi dischete pe computer. In RAM sunt stocate urmatoarele tipuri de aplicatii/date: • sistemul de operare • programele software necesare comunicarii cu perifericele (drivere) 1. în lipsa altor dispozitive de stocare. ea beneficiind în plus fata de alte medii de stocare a informatiilor de o viteza extrem de mare. La începuturile computerelor. este volatila (la întreruperea alimentarii cu energie electrica. La ora actuala.44 MB. Unele computere mai vechi pot avea unitati de discheta pentru dischete de 5. Utilitatea memoriei RAM este foarte mare. fiind de mii de ori mai rapida decât un hard disk. s i primele computere functionau numai cu programe încarcate de pe discheta în momentul executiei. Memorii portabile USB sunt dispozitive de stocare a memoriei relativ nou aparute. datele stocate se pierd) si se prezinta sub forma de cip-uri (asadar excludem dispozitivele magnetice sau optice.8 TIPURI 47 . Desi nu mai este un dispozitiv vital pentru functionarea unui computer modern.

Aceasta este informatia digitala care este reprezentata prin folosirea unui set de numai doua valori: 0 si 1. Astfel. acestea pot fi citite din memoria cache in loc sa fie citite de pe hard-disc. memoria dinamica necesita rescrierea permanenta. si anume informat ia binara. este de a actualiza functiile BIOS-ului pentru adaptarea noilor cerinte si realizari hardware ori chiar pentru a repara unele imperfectiuni de functionare. Avantajul principal pe care aceasta memorie îl aduce este insensibilitatea fata de curentul electric. Continutul memoriei se pastreaza chiar si atunci cînd nu este alimentata cu energie. Memoria ROM este in general utilizata pentru a stoca BIOS-ul (Basic Input Output System) unui PC. Scopul. Memoria cache – modul de memorie aflat pe placa de baza ce conduce la ridicarea vitezei de lucru in procesarea datelor prin stocarea celor mai recente date si/sau cod program (in functie de arhitectura UCP-ului). CONCEPTE DE BAZA ALE TEHNOLOGIEI INFORMATIEI • programe de tip TSR (Terminate and Stay Resident) care dupa ce sunt lansate in executie ramân stocate in memoria RAM pina la descarcarea lor explicita de catre utilizator. Prin codificari adecvate. acesta reprezinta interfata intre componentele din sistem s i sistemul de operare instalat (SO). În schimb. memoria statica pastreaza datele pentru o perioada de timp M nelimitata. altfel informatiile fiind pierdute. diferentele constând în "stabilitatea" informatiilor. sau pâna la repornirea sistemului • datele de lucru curente programe de lucru curente Exista doua tipuri principale de RAM: memorie statica ( SRAM= Static RAM) si dinamica ( DRA = Dynamic RAM). asemanator unui mediu magnetic. Timpul de acces la memoria cache este cu mult mai redus decât timpul de acces la disc Memoria externa (suplimentara) – exista dispozitive speciale pentru stocarea datelor. la câteva fractiuni de secunda. Avantajele acestei forme de 48 . aproape orice tip de informatie poate fi reprezentata în forma binara. daca ele se afla inca stocate in cache.9 MASURAREA MEMORIEI Computerele actuale folosesc o forma particulara de infor matie digitala. Acest cipuri se gasesc pe placa video a calculatorului. Avantajele memoriei SRAM: utilitatea crescuta datorita modului de functionare si viteza foarte mare. dezavantaj: pretul mult peste DRAM. Tot ce vedem pe ecranul monitorului sunt forme de date care trebuie stocate in memoria video aflata intr-un cip de memorie. 32MB. În practica. o data cu evolutia PC-urilor acest timp de memorie a suferit o serie de modificari care au ca rezultat rescrierea / arderea "flash" de catre utilizator a BIOS-ului. etc) prin diverse tehnici. 64 MB ).Modulul 1. 1. In momentul in care sunt necesare anumite date pentru procesare. pâna în momentul în care ea este rescrisa. folosite in aplicatii grafice ce necesita rezolutii mari si o adancime de culoare mare au o memorie proprie (8 MB. EPROM. Memoria video – placile video performante. Astfel ca în zilele noastre exista o multitudine de astfel de memorii ROM programabile ( PROM. BIOS -ul este un program de marime mica (< 2MB) fara de care computerul nu poate functiona. evident. 16 MB. Memoria (Read Only Memory) Acest tip de memorie nu poate fi rescrisa ROM ori stearsa. mai mult sau mai putin avantajoase în functie de gradul de complexitate al operarii acestora.

Notatiile prescurtate fac diferenta între bit (notat cu "b") si Byte(notat cu "B"). dar suportul matematic folosit de computere pentru manevrarea si prelucrarea informatiei binare este numeratia în baza 2 si în baze de numeratie care sunt puteri ale lui 2 De fapt. însa. Dar fiindca aceste unitati sunt foarte mici în multe cazuri practice. 1 MegaByte = 1024 KiloBytes. De pilda: • DA sau NU (ca raspuns la o întrebare) • deschis sau închis (un contact. s i de aceea este usor ca ei sa fie reprezentati prin cele doua valori binare. un bec) • pornit sau oprit (un aparat. care sa elimine aceasta confuzie. Tabelul de mai jos prezinta sistemul multiplilor prezentati: Prefix Bit i Multiplu Exact Bytes Aproximat Multiplu Exact Aproximat 1024 biti 1000 biti KiloByte (KB) 1024 Kb MegaByte 1024 1000 (MB) Kb KB 1024 Bytes 1000 Bytes 1024 KB 1000 Kilo Kilobit (Kb) Mega Megabit (Mb) Giga Gigabit (Gb) Terra Terrabit (Tb) Mb 1000 Mb GigaByte (GB) 1024 MB 1000 MB 1024 Gb 1000 Gb TerraByte (TB) 1024 GB 1000 GB Peta Petabit (Pb) 1024 Tb 1000 Tb PetaBytePB) 1024 TB 1000 ( TB Exa Exabit (Eb) 1024 Pb 1000 Pb ExaByte (EB) 1024 PB 1000 PB 49 . CONCEPTE DE BAZA ALE TEHNOLOGIEI INFORMATIEI reprezentare a informatiei sunt mai multe cea mai importanta fiind simplitatea. Apoi. din obis nuinta de a se folosi puteri ale lui 10. Se pare ca este în studiu un nou sistem de denumire a multiplilor pentru unitatile de masura binare. un dispozitiv) • activ sau inactiv (o optiune de lucru într-un program) • permis sau interzis (o permisiune de acces sau de executie a unei anumite operatii) Noi suntem obisnuiti sa numaram în baza 10. datele sunt reprezentate în computer numai în sistemul binar. reprezentînd valori cu ajutorul celor 10 cifre de la 0 la 9. 1 sau 0. cel mai adesea se folosesc multiplii lor. Se foloseste multiplul de 1 KiloByte pentru a desemna 1024 Bytes (2 10 Bytes). iar 1 TerraByte = 1024 GigaBytes. Un grup de 8 biti se numeste octetsau Byte. dar deocamdata cel vechi este înca în uz. dar rezulta din aceasta o eroare care cres te cu volumul de informatie si care poate produce confuzii.Modulul 1. informatiile sunt manevrate în grupuri de cîte 8 biti. fiecare cifra binara fiind un bitde informatie si aceasta este unitatea de baza pentru masurarea informatiei. Din motive practice. Adesea se rotunjes te acest 1024 la 1000. 1 GigaByte = 1024 MegaBytes. Foarte multi parametri cu care lucram au numai doua valori. cu prefixele uzuale folosite s i în cazul altor unitati de masura.

Spatiul liber de pe disc – pe langa un harddisk rapid este nevoie si de spatiu liber pe disc. CONCEPTE DE BAZA ALE TEHNOLOGIEI INFORMATIEI Pentru a avea o idee despre ce înseamna aceste cantitati de informatie. dar probabil si aceasta dimensiune va deveni uzuala în viitorul apropiat. creeaza asa zisele fisiere temporare. • 1 TBeste deja un volum enorm de informatii. fisierele se imprastie pe disc. pentru computer. 50 . Programs. Accessories / System tools exista un program de defragmentare. Multitasking – Windows este un sistem multitasking. 1.Modulul 1. iar hard-diskurile cele mai uzuale la ora actuala au de la cîtiva GB pîna la zeci de GB. Deoarece Windows muta continuu date intre RAM si hard disk.Windows foloseste hard disk-ul mult.10 PERFORMANTELE COMPUTERULUI Factorii care pot afecta performanta sunt : Frecventa de tact a procesorului – hotaraste cat de repede procesorul functioneaza. Defragmentarea fisierelor – in meniul Start. de pilda. pot astepta sa fie lansate în executie iar un singur program este prelucrat la un moment dat de unitatea centrala. deci cu cat mai rapid va fi si hard disk-ul. cantitatea de informatie echivalenta cu o litera de text. Marimea memoriei RAM – cu cat mai multa memorie exista in calculator. cu cat mai multe programe ruleaza in acelasi timp. în general mai putin de o pagina de text. Dupa o perioada de folosire a PC-ului. editarea unei poze la o rezolutie mare poate lua mult din timpul procesorului. Depinde foarte mult si de ce programe sunt deschise. Defragmentarea inseamna adunarea fragmentelor si rearanjarea acestora impreuna. un CD are cam 2/3 dintr-un 1 GB (640 MB). Microsoft Windows nu va putea rula programele. • 1 MBpoate cuprinde o carte foarte mare. folosite pentru administrarea aplicatiilor. Rularea periodica a acestui program poate imbunatati viteza de lucru a calculatorului. Spre exemplu. cu atat PC -ul va parea ca merge mai repede. adica permite rularea a mai mult de un program la un moment dat. cu atat va merge mai greu fiecare dintre ele. Cu cat este mai mare frecventa (data in megahertz (Mhz)). 1. Cu toate acestea. se poate spune ca: • 1 Byteeste. o discheta are. Programele aflate în memoria interna a unui calculator care functioneaza în regim de multitasking se gasesc în diverse stari: pot astepta terminarea unei operatii de intrare-iesire.44 MB. masurat in milisecunde. politica de servire a acestor programe este stabilita de algoritmii implementati în sistemul de operare. iar un ZIP-disk are 100 MB. • 1 GBpoate cuprinde o biblioteca de mii de carti. Daca spatiul liber pe disc este mic. Viteza si capacitatea de stocare a hard disk-ului – hard disk-urile se masoara de asemeni si dupa viteza. cu atat calculatorul va opera mai repede. cu atat mai repede va functiona calculatorul. definita ca fiind timpul de acces la disc. • 1 KB înseamna un text de 1000 de litere.

etc) pot fi optimizate de catre utilizator prin intermediul programului (CMOS – Complementary Metal Oxide Semiconductor). Când porniti calculatorul. are interfata text cu utilizatorul MS-DOS Sistem de operare pe calculatoare compatibile IBM-PC (care nu sunt produse de IBM).11 TIPURI S OFTWAR DE E Pe un echipament de calcul pot exista urmatoarele tipuri de software (programe. Functiile pe care le executa vizeaza: planificarea lucrarilor. asigurarea interactiunii cu utilizatorul. permite interfata grafica utilizator PC-DOS Se foloseste pe calculatoarele IBM PC. pregatindu-l pentru incarcarea sistemului de operare. Sistemul de operare al unui calculator cuprinde un set de programe care ofera utilizatorilor posibilitatea de a folosi (impreuna sau separat) eficient resursele sistemului de calcul. este inscris de catre producatorul acestuia si in mod uzual utilizatorul nu are acces la programele stocate in memoria nevolatila denumita ROM (Read Only memory). aplicatii): CMOS Setup: BIOS (Basic Input Output System) se refera la ansamblul de cod program si date si este inscris de fabricanti intr-un circuit integrat pe placa de baza a calculatorului. Continutul memoriei ROM este asigurat prin intermediul unei baterii care trebuie schimbata in medie o data la 5 ani. programele din BIOS preiau controlul asupra componentelor hardware. care nu va functiona pe un calculator care este diferit construit (are alt tip de microprocesor). In tabelul urmator prezentam cateva dintre sistemele de operare uzuale pe microcalculatoare: Sistemul de Caracteristici operare OS/2 Destinat familiei de calculatoare IBM Personal System/2 UNIX Dezvoltat pentru statii de lucru si microcalculatoare performante. ” Dupa intrarea in program. BIOS-ul este livrat impreuna cu placa de baza. Programul CMOS Setup se acceseaza prin apasarea unei combinatii de taste imediat dupa pornirea calculatorului. permite interfata grafica utilizator MultiFinder Se foloseste pe calculatoarele Macintosh. care la rândul lor pot avea suboptiuni. Combinatia corecta este afisata de obicei pe ecran printr-un mesaj de genul: “Press DEL to enter Setup sau “Ctrl-Alt-Esc to enter Setup”. are aceleasi caracteristici cu PC-DOS 51 . CONCEPTE DE BAZA ALE TEHNOLOGIEI INFORMATIEI 1. in momentul in care echipamentul este pornit. pe ecran va apare numele producatorului si anul de fabricatie. Fiecare microcalculator poseda propriul sau sistem de operare. sunt afisate o serie de optiuni. alocarea resurselor hardware. parole.Modulul 1. monitorizarea evenimentelor care apar in timpul executiei programelor. Anumite caracteristici hardware ale calculatorului (tip hard-disc. tip unitate de disc). cât si anumite optiuni (mod de citire a datelor. Exemplu: AMI BIOS 1996.

etc. Aplicatii O aplicatie este tot un program. Sfatul cel mai bun este salvarea periodica a datelor. Marele dezavantaj al programelor antivirus consta in faptul ca ele in general pot detecta si distruge virusii cunoscuti si derivatele acestora. El este primul care se incarca in memorie si preia controlul asupra echipamentului. progame de baxe de date (Acces). Exemple de astfel de programe: Disk Defragmenter. In functie de echipamentul de calcul si facilitatile pe care le dorim. scanner. In momentul in care un echipament de calcul este pus sub tensiune are loc automat procesul de incarcare al sistemului de operare. proces care se mai numeste bootare. gestiune. este necesar ca sistemul de operare sa stie cum sa comunice cu ea si in acest scop se utilizeaza un driver specific imprimantei respective. Utilitare Sunt programe cu scop utilitar. programe pentru proiectare.W XP. poseda interfata grafica utilizator (GUI). Sistemul de operare poate fi rezident (permanent în memoria interna) sau încarcabil dintr-o memorie externa (operatie denumita "bootstrap"). Write). Raspândirea virusilor se poate realiza astfel: • Prin intermediul dischetelor virusate care circula intre diferite calculatoare • Pot fi preluati de pe INTERNET • Daca calculatorul este cuplat intr-o retea. etc. pentru a fi utilizat intr-un domeniu de activitate si care se cumpara separat de sistemul de operare. Acest lucru este valabil si pentru alte echipamente periferice care se conecteaza la echipamentul de calcul: mouse. sau ii dezactiveaza. etc. Wordperfect. care ajuta la administrarea. CONCEPTE DE BAZA ALE TEHNOLOGIEI INFORMATIEI WINDOWS Lansat de Microsoft pentru calculatoarele IBM PC si compatibile. Explorer. Drivere Sunt programe scrise special pentru a facilita comunicatia echipamentului de calcul cu perifericele sale. pentru a putea tipari la imprimanta nu este suficient sa o cuplam fizic la calculator. WNT. Sistemul de operare este livrat pe dischete sau CDROM si se instaleaza inainte de prima utilizare a calculatorului. dar un program destinat unui anumit scop. Character Map. 1. Exemple de aplicatii: programe de contabilitate. de prezentari (PowerPoint). evitarea introducerii dischetelor cu origine necunoscuta in unitate si utilizarea mai multor programe antivirus. alegem sistemul de operare care sa raspunda cerintelor noastre de lucru. Cum zilnic apar noi virusi este putin probabil ca un program antivirus sa-i poata detecta pe toti. CU S OFTWAR SISTEME E Utilizatorii pot comunica cu sistemul de operare al calculatorului folosind interfata textsau interfata grafica. CD-ROM. Virusi Reprezinta o categorie aparte de programe ce au in general scopul de a face inutilizabile datele stocate pe calculator. un virus se poate raspândi cu usurinta pe toate statiile retelei. De exemplu.12 OPERAREA 52 . W95. Scan Disk.11. intretinerea si depanarea echipamentelor de calcul. se utilizeaza versiunile 3.Modulul 1. W2000. programe pentru procesarea textelor ( Word. Exista mai multe tipologii de virusi si pentru a contracara actiunea acestora au aparut pe piata programe antivirus care detecteaza virusii si eventual ii sterg. W98. System Monitor. Wmilenium.1. facturare. 3.

care afiseaza pe ecran un prompter. Aproape toate sistemele de operare includ o interfata în linie de comanda. redimensiona sau sterge. Dispozitivul cel mai folosit în acest caz este mouse-ul. pe care le acceseaza fie cu mouse-ul. pictograme (iconuri). unele foarte bine puse la punct (cazul sistemelor Unix) iar altele destul de primitive (MS-DOS si MS-Windows). trebuie sa cunoasca limbajul de comenzi si sa aiba indemanare in folosirea tastaturii. fie cu tastatura. caracteristicile interfetelor cu utilizatorul.Modulul 1. de aceea acest tip de interfata este utila în primul rând utilizatorilor neexperimentati si neprofesionistilor. comparativ. primeste comanda introdusa de operator s i o executa. Comenzile se scriu folosind tastatura si pot fi însotite de parametri. utilizatorii incepatori prefera interfetele grafice celor text. care se pot muta. Pentru a folosi eficient interfata text utilizatorul. Prin utilizarea acestor instrumente introducerea comenzilor este mai simplu de invatat. Avantaje si dezavantaje ale diferitelor categorii de interfete Tabelul urmator prezinta. Din aceste motive. meniuri si dispozitive de punctare (mouse). de un program numit interpretor de comenzi . Interfata grafica cu utilizatorul (GUI = Graphical user interface) a devenit o componenta dominanta a sistemelor de operare ale microcalculatoarelor. GUIfoloseste in locul comenzilor: ferestre. Pe birou se gasesc mai multe foi de hartie. mai rapida (cere mai putine operatii) si nu produce atatea greseli ca interfata text. Interfat a în linie de comanda Interfata grafica Avantaje: • Avantaje: • Permite scrierea clara si Este intuitiva s i usor de folosit 53 . Utilizatorul da comenzile folosind pictogramele si meniurile. CONCEPTE DE BAZA ALE TEHNOLOGIEI INFORMATIEI Interfete în linie de comanda (sau interfete text) sunt reprezentate. în general. Ecranul monitorului TV este considerat masa de lucru .birou (desktop). reprezentate pe ecran sub forma de ferestre.

fiind realizat de obicei ca unicat.13 APLICATII SOFTWARE Pe lânga sistemul de operare. Soft-ul generalizat . Tendinta de realizare a acestor programe este de automatizarea a foarte multor functii. În functie de scopul pentru care au fost concepute. fara nici o adaptare. Astfel de aplicatii sunt utile în formarea deprinderilor de utilizare a calculatoarelor.este un produs specializat în rezolvarea anumitor sarcini pentru clientul care l-a comandat.Modulul 1.pachete de programe realizate de firme specializate care au o arie de cuprindere mare din punct de vedere al utilizatorului. de configurarea sistemului pot sa nu fie accesibile din meniurile s i ferestrele interfetei grafice Interfata ascunde anumite detalii legate de preluarea si executia comenzilor Foloseste mai multe resurse s i este mai putin flexibila decât interfata în linie de comanda 1. Utilizatorul solicita programul de la firme specializate în functie de tipul calculatorului. cu toti parametrii bine definiti Ofera flexibilitate în utilizare Comunicarea cu sistemul de operare se face rapid si eficient • • • Poate fi utilizata si de catre neprofesionisti Creeaza un mediu de lucru ordonat Permite crearea si utilizarea de aplicatii de complexe. care se instaleaza în cadrul sistemului de operare si care permit efectuarea de sarcini diverse. precum si integrarea acestora în medii de lucru unitare Dezavantaje: • Dezavantaje: • • Operatorul trebuie sa cunoasca bine comenzile si efectele lor Este mai greu de utilizat de catre neprofesionisti • • Anumite operatii legate. în conditiile în care utilizatorul nu este un specialist în informatica. de capacitatea sa de memorie si de datele ce trebuie prelucrate. Pentru un utilizator obisnuit cea mai mare importanta si utilitate o prezinta programele din categoria soft-urilor generalizate. CONCEPTE DE BAZA ALE TEHNOLOGIEI INFORMATIEI • • explicita a comenzilor. Programele de aplicatii reprezinta nivelul superior al sistemului software. cel mai apropiat de utilizator. el putându-se folosi doar pe echipamentul respectiv. dar prezinta avantajul ca este protejat împotriva pirateriei. de exemplu. distingem: 54 . Este mai costisitor. Soft-ul semigeneralizat .programele din aceasta grupa pot fi folosite de orice utilizator. fiecare aplicatie având utilitatea sa. pentru utilizarea calculatorului este nevoie de anumite programe numite aplicatii. Ele au fost create pentru usurarea muncii persoanelor care lucreaza cu un calculator. constituit din totalitatea programelor destinate rezolvarii unor programe specifice. Aceste programe de aplicatii sau soft-uri de aplicatii se împart în mai multe categorii: Soft-ul specializat .

rocesoare de tabele: EXCEL. Informatiaeste elementul esential din acest întreg lant. monitorizare. VENTURA PUBLISHER. Java. imagini si formule matematice. completarea documentelor si transferul acestora între diferite compartimente. sau Macintosh.Ex: TOTAL COMMANDER. P • QUATRO. Pascal. C.Transferul se poate face si 1. de gestiune a bazelor de date: ACCESS. Dar trebuie de subliniat faptul ca un calculator este de fapt o . etc. calculatoarele sunt ceva obisnuit. mijloace de comunicare. G) Aplicatii pentru Sistem : (hardware si software) informatii. pentru care se recomanda sistemele de operare: Windows. LOTUS 1-2-3. etc. baze de date. B) inscriptionare. SISTEMELOR INFORMATICE În viata noastra de zi cu zi. • Dintre programele de aplicatii pentru birotica cel mai cunoscut este: Microsoft Office. video. pe drept cuvant ca traim într+o societate informatizata. antideturnare. catre alt compartiment spre prelucrare.. cautare. ACCESS Aplicatii pentru Fisiere : administrare. H) Aplicatii pentru Tehnice : software pentru studenti si ingineri. performanta. supraveghere. e-mail. WORDPAD. D) Aplicatii pentru Multimedia : audio. arhivare. în cadrul unei unitati economice. In care sunt incluse programele: WORD. rezultatul poate fi transferat mai departe. • GRAPHICS HARVARD . printre altele. De exemplu. C) Aplicatii pentru Internet: Web. grafica. Se poate spune. Sistemul informational este ansamblul de elemente implicate în procesul de colectare. Pachetul cuprinde o suita de programe de aplicatii produse de compania Microsoft. Basic. de informatii. transfer de fisiere. EXPRESS PUBLISHER. WORDPERFECT. etc. utilitare.Modulul 1. În cadrul sistemului informational. catalogare. Procesoare • SYMFONY.masinarie” care prelucreaza o serie de informatii pe care i le dam. majoritatea activitatilor se pot desfasura cu ajutorul tehnicii de calcul. Programe • APROACH. vizualizare. ba chiarindispensabil în unele cazuri.14 DEZVOLTAREA 55 . realizare de prezentari. backup. CONCEPTE DE BAZA ALE TEHNOLOGIEI INFORMATIEI A)Aplicatii pentru Birotica Programele de aplicatii pentru birotica sunt destinate pentru: editare de text. De fapt în practica întâlnim. POWERPOINT. forum. • WORDSTAR. personalul. integrate: WORKS. pagini Web. chat. OPEN ACCESS. Se pot prelucra datele primare si apoi. doua concepte legate de aceasta si anume sistemul informational si sistemul informatic. În cadrul sistemului informational se regasesc: informatia vehiculata. calcul tabelar. Rolul sistemului informational este de a transmite informatia între diferite elemente. Procesoare pentru desen s i reprezentari grafice: COREL DRAW. transmisie. sisteme de prelucrare a informatiei. Printre posibile activitati desfasurate în cadrul acestui sistem. E) Aplicatii pentru Programare: Assembler. documentele purtatoare de informatii. Programele de aplicatii pentru birotica se pot grupa în câteva mari grupe: Procesoare de text si imagine fixa tip document: WORD. prelucrare. PAGEMAKER. pot fi enumerate: achizitionarea de informatii din sistemul de baza. etc. centralizarea datelor. EXCEL. Procesoare pentru comunicatii si pentru retele de date. F) Aplicatii pentru Securitate : antivirus. FRAMEWORK. rolul sistemului informational este de a asigura persoanele din conducere cu informatii necesare pentru luarea diferitelor decizii economice sau de alta natura. criptare.

etc. Sisteme informatice la nivel de ramura si subramura si la nivel economic national. putem avea: Sisteme informatice pentru conducerea activitatilor la nivelul unitatilor economice. Sisteme locale. avem: Siteme specializate . Pentru evidenta contabila. specializate pe anumite domenii stiintifice. Cu prelucrari centralizate. Pentru Pentru conducerea proceselor tehnologice. personalul ce exploateaza tehnica de calcul . 56 . În functie de localizareadatelor si de locul în care sunt efectuate prelucrarile. sistemul functioneaza într-o retea de calculatoare. Sisteme de uz general. datele prelucrate. caz în care.Se poate spune deci. alte componente hardware. Într-un sistem informatic pot intra : calculatoare.mai multe calculatoare prelucreaza datele provenite de la unul sau mai multe calculatoare din retea. specializate în gestiunea unor cantitati mari de date. Dupa domeniulîn care functioneaza. date prelucrari stiintifice . Pentru activitatea comerciala. În functie de specializare.Modulul 1. etc. CONCEPTE DE BAZA ALE TEHNOLOGIEI INFORMATIEI el pe cale electronica. indiferent de numarul statiilor pe care sunt informatiile de prelucrat. Sisteme de uz general. scule. cu ajutorul carora se poate rezolva o gama larga de probleme din mai multe domenii. acesta din urma fiind o componenta esentiala a primului. pentru conducerea unor masini. teoriile ce stau la baza algoritmilor de prelucrare. softwer-ul. Sisteme informatice teritoriale. Sisteme la nivelul organizatiilorcu structura de grup. Dupa activitatea ce o automatizeaza.datele se afla distribuite pe mai multe calculatoare în retea. programele necesare prelucrarilor de date si datele se afla pe un singur sistem de calcul. Dupa nivelul ierarhic ocupat de sisteme informatice în structura organizatorica a societatii. prelucrarea datelor se face pe o singura statie de lucru. prin intermediul unei retele de calculatoare sau cu ajutorul modemului. Sistemele informatice acopera cele mai diverse domenii. câ sistemul informational este inclus în sistemul informatic. Sisteme pe retea. costuri minime. avantajele fiind evidente: transfer de date între statii foarte rapid. sistemele pot fi clasificate: De baze de . sistemele pot fi : Pentru conducerea productiei. datele si programele pot fi distribuite mai multor statii de lucru ce fac parte din acea retea. putem avea sisteme informatice: Cu date centralizate. În ultimul timp se merge tot mai mult pe varianta sistemelor de lucru în retea. adica sunt proiectate pentru a rezolva un anume tip de problema dintr-un anume domeniu. datele se afla pe un singur sistem de calcul. Cu prelucrari distribuite. unelte computerizate. Cu date distribuite. sisteme de transmisie a datelor. Sistemul informatic reprezinta ansamblul de elemente implicate în tot acest proces de prelucrare si transmitere a datelor pe cale electronica.

In primul rand e nevoie de analiza nevoilor utilizatorilor. in functie de tipul participantilor in cadrul ei: 1. Etapele realizarii aplicatiilor software Termenul de dezvoltare a sistemelor este general si descrie modul in care apare noul software.Modulul 1. ce implica si un element de invatare. Este o etapa parcursa de personal numit Analisti de sistem. Intretinere – programul este utilizat si dezvoltat in continuare prin versiuni imbunatatite periodic (updates) RETELE DE .15 DESPRE 57 . servicii). Pentru evidenta personalului si salarizare. Verificare – se studiaza modul in care programul respectiv raspunde nevoilor utilizatorului. asociat unui/unor servicii. scris de programatori. O data ce utilizatorul a inceput utilizarea programului. Proiectarea programului (design) . fara a mai fi nevoie de un program in paralel. Intr-o retea intervin urmatoarele tipuri de participanti: (a) Furnizor de servicii = combinatie hardware/software care indeplineste un rol specific. testat si apoi livrat utilizatorilor. Utilizatorul este introdus in noul sistem. La acest pas e ideal sa se consulte cu userul si sa se verifice daca programul indeplineste nevoile utilizatorului. Analiza sistemului . CONCEPTE DE BAZA ALE TEHNOLOGIEI INFORMATIEI Pentru evidenta materialelor si marfurilor . Pentru evidenta mijloacelor fixe. foldere.Ce resurse sunt partajate in cadrul unei retele? În cadrul unei retele pot fi partajate servicii de retea care permit utilizarea in comun a resurselor hardware si software. Programare – programul este scris intr-un limbaj de programare a Testare – in aceasta etapa programul este introdus in paralel cu cel existent sau a se realizeaza testarea lui in cadrul unui departament Implementarea – dupa ce a fost testat si eventual imbunatatit programul este implementat. Acete sisteme au o aplicare iediata în cadrul rezolvarii unor probleme de natura economica. Exista urmatoarele tipuri de furnizori / beneficiari de servicii: (a) Server = furnizeaza serviciile in cadrul retelei (b) Client = cere servicii de la un server (c) Peer = poate indeplini ambele roluri functionale Pornind de la definitiile de mai sus avem urmatoarea clasificare a retelelor de calculatoare. (b) Beneficiarul serviciilor = echipament care cere servicii de la un furnizor de servicii. vor apare si sugestii pentru imbunatatirea acestuia. LANS I WA CALCULATOARE N O retea de calculatoare se poate defini ca fiind un grup de echipamente de calcul ce pot partaja in comun resurse hardware (echipamente) si software (fisiere. Elementele definitorii pentru o retea de calculatoare sunt urmatoarele: A. Serviciile de retea sunt facilitati de care calculatoarele din retea pot beneficia. Deci una dintre ramurile cele mai informatizate este economia.programatorul preia specificatiile de la analistul de sistem si le converteste in program.

Servicii de listare: cozi de listare. etc. Modul in care comunica echipamentele din retea Protocolul se refera la regulile de comunicatie intre echipamente. Alegerea si planificarea mediului de transmisie este o etapa foarte importanta deoarece pe aceasta structura fizica vor putea fi implementate celalalte componente ale retelei. Exista metode care permit transmisia de date intre echipamente cu protocoale diferite. Exemple: imprimante. Protocolul poate fi comparat cu limbajul comun pe care toate calculatoarele dintr-o retea trebuie sa-l cunoasca pentru a putea comunica. În cadrul unei retele de calculatoare pot exista urmatorii participanti: Din punct de vedere echipamentele de calcul conectate la o retea se hardware mai numesc si noduri.) Print Server = un calculator sau un echipament special care pune la dispozitia celorlalti participanti in retea imprimanta sau imprimantele la care este conectat. modem.Servicii de fisiere: transfer. Echipamentele din retea au roluri prestabilite. Resurse partajate: acestea sunt echipamente hardware sau resruse software ce pot fi partajate in cadrul retelei. partajare imprimante.Servicii mesagerie: posta electronica . Observatie:in functie de echipamentul la care se conecteaza. celelalte indeplinind doar rolul de client. foldere si fisiere. CONCEPTE DE BAZA ALE TEHNOLOGIEI INFORMATIEI Retea de tip Peer-to-Peer (egal la egal). Serverele pot fi : File Server = Un calculator care pune la dispozitia celorlalti participanti in retea informatiile (fisiere. dimensiunea maxima a informatiei care poate circula in cadrul retelei. Resursele partajate sunt conectate la un server sau stocate pe un server. D. cum ne putem asigura ca datele ajung la destinatie. b) Statii de lucru: acestea sunt echipamente de calcul care beneficiaza de serviciile oferite de unul sau mai multe servere. foldere) memorate pe mediile sale de stocare (hard-disc. serverele sunt entitatile din cadrul retelei care furnizeaza servicii. in general retelele locale de calculatoare se bazeaza pe cablu pentru transmiterea datelor. Astfel. Orice echipament din retea poate indeplini rolul de server sau client.Modulul 1. stocare. perifericele se impart in: 58 . servicii fax. iar retelele de tip WAN utilizeaza sateliti sau linii telefonice inchiriate. harddiscuri. in functie de natura serviciilor oferite. Server de comunicatii = un calculator care pune la dispozitia celorlalti participanti ai retelei dispozitivele de comunicatii la care este conectat (un modem de exemplu). unitati CD-ROM.Servicii aplicatie: permit executarea aplicatiilor in regim partajat . actualizare.Calea fizica de transmitere a informatiei in cadrul unei retele Mediul de transmisie reprezinta legatura fizica prin intermediul careia comunica sisteme de calcul din retea. viteza de transmisie. arhivare. B. Retea de tip Client-Server (bazata pe server).Servicii baze de date: aplicatii de tip client-server C. . având acces la resursele hardware si software partajate.Ce servicii de retea pot fi oferite? Mai jos este data o lista a serviciilor de baza din cadrul unei retele: . Ele pot fi de doua tipuri: a) Server:echipament care ofera servicii in cadrul retelei. Ele definesc cum sunt transmise informatiile intre entitatile unei retele. modalitatea de tratare a erorilor. CD-ROM. .

. etc. Acest lucru inseamna ca aplicatia respectiva are doua componente principale: componenta care se instaleaza pe server si cea care se instaleaza pe statia client. modemuri. dar care indeplinesc o anumita functie bine stabilita in cadrul retelei. Exemple de sisteme de operare in retea mai cunoscute: MS Windows NT Server. asigurarea integritatii si confidentialitatii datelor prin implementarea unor mecanisme de securitate. in acest caz el are drepturi de acces depline numai pentru imprimantele partajate din compartimentul sau. Aplicatii de retea: acestea sunt programe care permit accesul simultan pentru mai multi utilizatori la acelasi set de informatii stocat pe o resursa partajata. Din punct de vedere software: Sistem de operare pentru retea: este un software instalat pe serverele din cadrul retelei si asigura functionalitatea serviciilor de retea. Administratorii au de obicei drepturi de acces depline in cadrul retelei. Când utilizatorul cere informatii de la server. urmarirea licentelor instalate. atunci in timp ce un utilizator introduce informatii pentru angajati noi. Contul utilizatorului defineste utilizatorul si drepturile acestuia. Din punctul de vedere al utilizatorilor: Administratori:sunt acei utilizatori responsabili pentru intretinerea in stare buna de functionare a retelei.Pentru a asigura conectarea la retea mai trebuie instalat software-ul client. Tot mai des in ultimul timp aplicatiile de retea au dobândit o arhitectura de tip client/server. alti utilizatori pot in acelasi timp sa listeze statul de plata sau sa culeaga informatii despre activitatea angajatilor. care este partajat.Periferice locale : sunt acele periferice conectate la porturile locale ale echipamentului de calcul. De obicei ei nu au acces decât la propriile lor date si la anumite resurse care se utilizeaza in comun.nume utilizator .Modulul 1. Utilizatori privilegiati: sunt acei utilizatori cu mai putine drepturi decât administratorii. depanarea. cu alte cuvinte. CONCEPTE DE BAZA ALE TEHNOLOGIEI INFORMATIEI . De exemplu. Utilizatori obisnuiti: sunt acei utilizatori care beneficiaza de serviciile si resursele partajate ale retelei. Când vorbim de sisteme de operare in retea de obicei ne referim la cele care se instaleaza pe servere dedicate. etc. daca baza de date pentru personal este memorata pe discul C: al serverului. Un utilizator. indiferent de tip. rezultând o reducere substantiala a traficului de retea. instalarea si configurare a aplicatiilor noi.parola de acces 59 . ele nu sunt conectate la echipamentul de calcul la care lucreaza utilizatorul. sunt acele periferice conectate la calculatorul la care lucreaza utilizatorul. Alte elemente de retea: repetoare. este identificat in cadrul unei retele prin intermediul unui cont utilizator. faxuri. un utilizator ar putea fi desemnat sa fie administrator numai pentru imprimantele partajate din cadrul compartimentului in care lucreaza. hubs.Periferice la distanta (remote): sunt acele periferice la care utilizatorul are acces prin intermediul retelei. cum ar fi imprimante. Novell Netware. De exemplu. etc. Acestea au rolul de a asigura conectivitatea retelei. datele sunt procesate pe server si numai rezultatele sunt transmise clientului. Un cont utilizator se caracterizeaza prin: . In atributiile lor intra configurarea retelei. care permite accesul la serviciile oferite in cadrul retelei.

cât si pe cel de client. Modul de conectare va determina traseul pe care va exista trei tipuri de topologii pentru retelele LAN: topologia ( ) . CONCEPTE DE BAZA ALE TEHNOLOGIEI INFORMATIEI informatiile referitoare la aceste conturi (drepturi. baza de date administrativa este stocata rolul de server.are o fiabilitate sporita. viteza mare de • Ring inel • Star stea aplicatiilor in timp real.In cazul retelelor de tip peer-to-peer. . mod de configurare al mediului de Conectarea la retea se realizeaza prin intermediul unei operatii numite login sau verificate si numai in cazul in care informatiile introduse de utilizator corespund cu cele (numai la acele resurse pentru care i-au fost alocate drepturi). server. statiilor de lucru fata de Server.Modulul 1.

numeste . scaner. Dintre enumeram: • membrii au drepturi de acces. Network renumita retea globala este Cea mai Workgroupul pot imparti resursele: hard disk.Modulul 1. CONCEPTE DE BAZA ALE TEHNOLOGIEI INFORMATIEI începând cu tot felul de cabluri metalice si de fibra de sticla. . Retelele de calculatoare se împart în si mai nou termentul GAN . pot da acces la resurse colegilor reducere a cheltuililor. imprimanta. de Network particulare de tip WAN au fost initial foarte costisitoare. (LAN) câteva sute de calculatoare în aceeasi cladire legate între ele direct. dar foarte Global Area (retea globala) – globul. cabluri submarine. sunt: • securitatea nu mai este atat de buna ca in cazul retelelor client / server de lucru. modem. deci nu foarte controlabil de catre un utilizator. Workgroup -ul este alcatuit din cateva computere intr-o singura locatie fizica si conectate prin intermediul Legarea la retea a computerelor semnifica faptul ca distantele dintre membrii Folosirea workgroup-urilor are atat avantajele cat si dezavantaje. cele mai Internetul universal si public. si satelitilor. La ora actuala însa. (MAN) se intinde pe Wide Area sunt retele de mare întindere geografica.

Un ceas digital va afisa ora intreaga. cu tehnologiile de telecomunicatii traditionale in care "inteligenta" e parte componenta a retelei. Liniile telefonice(conexiunile la Internet) sunt de mai multe tipuri: PSTN – Public Switched Telephone . care sa transforme semnalul analogic primit prin linia telefonica. In general. Solutia pe termen scurt o reprezinta portile de legatura. Baud rate da informatii despre cat de repede un modem (biti trimite/primeste date. CONCEPTE DE BAZA ALE TEHNOLOGIEI INFORMATIEI TELEFONICA SI CALCULATOARELE Dezvoltarea Internet-ului. iar securitatea.Modulul 1. caldura. • Browser de • web Program de posta electronica Mode – MODulate/ – trimite informatii de la calculator prin m DEModulate intermediul sistemului telefonic. inclusiv fractii. 1. siguranta si asigurarea parametrilor de calitate doriti sunt functii testate si verificate in timp. Un sistem digital foloseste 0 si 1 pentru a transmite sau pentru a reprezenta date. pentru a fi pe intelesul computerului. Astfel. astfel. Semnalul analogic este un semnal electric al carui amplitudine (frecventa)variaza in functie de schimbarile unor fenomene sau caracteristici. de telefonie Se bazeaza pe tehnologia traditionala a firelor de cupru si transmite date voce in semnal analog. Se s tie faptul ca reteaua de telefonie manipuleaza în special trafic audio si video. Baud – ese viteza de transmisie a datelor (in cazul datelor digitale se masoara in bps rate pe secunda) . in m semnal digital. Majoritatea modemurilor moderne au o rata maxima de 56 kbits pe secunda (Kb/sec). audio si de date au condus piata telecomunicatiilor catre transformari pe care nici un alt domeniu nu le-a cunoscut vreodata.ISP – este cele ce ofera posibilitatea accesarii Internetului contra cost. Un sistem analog foloseste o scara de numere. Provocarile au aparut cand a devenit obligatorie gasirea unor solutii de integrare a tehnologiei Internet-ului. presiune. cerintele crescande de integrare a traficului video. lumina. • linie telefonica – prin intermediul careia se va realiza conectarea • Internet Service Provider (provider de internet) .16 RETEUA 62 . bazata pe inteligenta terminalelor utilizator. Semnalul digital este un semnal ce variaza doar la intervale regulate de timp si contine una sau mai multe frecvente pentru fiecare interval. gasirea unei scheme universale care sa rezolve aceste functii devine o problema de actualitate. Modemul aflat la capatul celalalt al liniei telefonice converteste semnalul inapoi intr-un format care poate fi inteles de computerul destinatar. Însa definirea unei platforme comune de servicii ar putea raspunde necesitatilor de convergenta imediata ale diferitelor tipuri de retele si ar uniformiza întro oarecare masura lumea atât de eterogena a telecomunicatiilor. adresarea si rutarea. Pentru a conecta un calculator la Internet (printr-o linie telefonica) avem nevoie de: • mode . etc. cum ar fi: sunet. pe cand Internet-ul e modelat pentru traficul de date. un ceas analog va afisa fractii dintr-o secunda. minutele si secundele. Co-existenta celor doua tipuri de retele este obligatorie. Retelele de telefonie si retelele de calculatoare gestioneaza în mod diferit alocarile de nume. o tehnologie nu trebuie sa o elimine pe cealalta. vocea se transmite in format analogic.ste termenul tehnic dat sistemul Network publica.

o copie a mesajului va fi trimisa s i la adresa de e-mail din acest câmp copy Bcc .17 POS 63 . iar e-mailul este unul dintre cele mai dese utilizari ale Internetului. unde "vasilep" o este numele de utilizator. etc.5 pana la 9 Mbps la primirea de date si de la 16 la 640Kbps pentru trimitere de date.este o conexiune de mare viteza care foloseste linia telefonica pentru transmiterea de date. TA (E -MAIL) ELECTRONICA E-mail-ul sau posta electronica se refera la transmiterea sau primirea de mesaje prin intermediul unor sisteme de comunicatie electronice. Avantajul acestor tehnologii este faptul ca linia telefonica poate fi folosita in timp ce conexiunea la Internet este deschisa.este o tehnologie care permite trimiterea datelor prin linie telefonica (POTS). ofera si echipamentele necesare (modemul). Internet Service Provider (provider de internet) . Browser de – programul folosit la vizualizarea paginilor în format html. 1. iar "companie. s bod .(pentru) adresa de e-mail a destinatarului mesajului o Subject .Modulul 1. DSL .(subiect) un rezumat scurt al continutului mesajului Dat .(data) timpul si data locala atunci când mesajul a fost trimis e Alte câmpuri des folosite sunt: Cc .(de la) adresa de e-mail a expeditorului mesajului T m .Digital Subscriber Line .Carbon (copie la indigo) .ro" este numele domeniului. O adresa moderna de e-mail este de forma vasilep@companie. Chiar daca se acceseaza pagini de Internet de la mare distanta. doar ca copy destinatarul nu va sti ca o copie a mesajului a fost trimisa si la adresa de e-mail din acest câmp.Blind carbon (copie la indigo oarba) . se plateste ca s i când totul s+ar afla la sediuls firmei provider. Majoritatea e-mailurilor trimise astazi sunt prin intermediul Internetului. web Program de posta electronica – folosit la transmiterea si primirea de mesaje scrise.ISP – este cel care detine un contract de oferire a serviciilor de Internet s i care ofera posibilitatea accesarii Internetului cu plata serviciului doar pâna la sediu acestuia. Folosind o retea ISDN se pot transmite 64 sau 128 Kbit pe secunda.antetul care include informatii precum destinatar. Definitia standard a e-mail-ului spune ca un e-mail este împartit în doua parti: header .5mbps vs 56Kbps).r . ADSL necesita un modem special pentru accesarea retelei si este o tehnologie foarte raspandita in lume. Viteza de transfer a datelor este mult mai mare decat pe un modem obisnuit (1. CONCEPTE DE BAZA ALE TEHNOLOGIEI INFORMATIEI ISDN – Integated Services Digital Network . subiect. ADSL – Asymetric Digital Subscriber Line (linia asimetrica de legatura) . iar companiile care ofera conexiuni DSL.la fel ca si Cc.corpul mesajului propriu-zis Antetu ycontine cel putin patru câmpuri: l Fro .dateaza din 1984 si trasmite date in semnal digital si nu mai necesita folosirea unui modem. ADSL suporta o rata de transfer de la 1.

clienti sau distribuitori la informatia furnizata din Intranet. .Costului redus – este mult mai ieftina trimiterea unui mesaj cu ajutorul postei electronice. Folosirea postei electronice prezinta avantaje s i dezavantaje fata de posta obisnuita. un intranet permite unei companii furnizarea catre angajati a resurselor proprii. fara a face informatiile confidentiale disponibile tuturor celor cu acces la mediul Internet. INTERNE T T T Unintranet reprezinta o retea informatica cu acces restrictiv. EXTRANE . este nevoie de un browser pentru a putea neviga in interiorul acestuia. sau internet. Se obtin foarte multe mesaje nefolositoare (Junk Mail). strâns înrudite. decât modalitatea clasica de corespondenta. Termenul Internet. De regula detinut si administrat de o corporatie. Poate avea loc o supraîncarcare a cutiei postale. Extranetul permite accesul grupurilor variate precum parteneri.Accesibilitatii– se pot trimite si primi mesaje oriunde si de oriunde.18 INTRANE . Foloseste instrumente de gestiune a mesajelor. CONCEPTE DE BAZA ALE TEHNOLOGIEI INFORMATIEI Posta electronica este utilizata foarte mult datorita: .Vitezei – transmiterea si primirea mesajelor se realizeaza aproape instantaneu. poate avea in ziua de astazi mai multe sensuri. Un mijloc ieftin si eficient de comunicare. dar utilizate în contexte diferite: 64 . Permite folosirea de liste de distribuire a mesajelor. O data instalat un intranet. Dezavantaje: Un fisier atasat poate contine un virus de computer. Se pot produce erori si neglijente în folosirea E-mail-ului. Astfel se pot enumera: Avantaje: Transmitere rapida catre orice loc din lume.Modulul 1. . Un extraneteste o retea electronica de comunicatie proiectata pentru a interconecta doua sau mai multe intraneturi. variaza în functie de viteza de conectare si de dimensiunea mesajului. 1. daca exista un calculator si o conexiune Internet. furnizori.

Internetul poate fi folosit pentru comunicarea cu alte persoane (e-mail). Cele mai cunoscute motoare de cautare sunt Google. CONCEPTE DE BAZA ALE TEHNOLOGIEI INFORMATIEI Numele Internet(cu majuscula) se refera la reteaua mondiala unica de propriu computere interconectate prin protocolul IP (Internet Protocol). Tehnic termenul mai poate desemna si o retea de mari dimensiuni ce . sau pur si simplu Web-ul) defineste un spatiu informational. Yahoo. Cheltuielile casei . Super-reteaua din zilele noastre a rezultat din extinderea retelei Arpanet. care descarca paginile web de pe un server web si le afiseaza pe un terminal. Precursorul Internetului dateaza din 1965. existând multi consilieri si clienti interesati de serviciile de consiliere on-line. când Defence Advanced Research Projects (Agentia pentru Proiecte de Cercetare de Aparare Înaintate . s 1. materialele sunt trimise prin internet.Un motor de cautare este un ansamblu de componente hardware. colectarea de informatii despre anumite subiecte (teme sau pasiuni). schimb de informatii. împreuna cu informatia si serviciile care sunt oferite utilizatorilor prin intermediul acestei retele. desfasurat cu ajutorul Internetului. Cha – conversatie pe Internet -t Newsgroup – grupuri de stiri (noutati) specializate pe o anumita tema. Acest sens corespunde etimologiei engleze a cuvântului internet. Substantivul comun internet(cu minuscula) desemneaza in marea majoritate a cazurilor acceas i retea. . E-mail (posta electronica ) . de la un computer la altul. Agency Department of sau DoD din SUA) a creat prima retea de computere Defense interconectate sub numele Arpanet. permitand cautarea pe Internet a cat mai multor informatii despre un anumit subiect.19 CALCULATOARELE ACASA Calculatorul poate deveni un instrument foarte util pentru realizarea temelor. MSN.permite trimiterea mesajelor aproape instantaneu catre o alta persoana. Hipertextul este prelucrat cu un ajutorul unui program numit browser. interconecteaza retele autonome. Tot prin intermediul Internetului aceste teme pot fi trimise spre corectare. . Teoma.retea. In cazul acestor cursuri.File Transfer Protocol (FTP) este serviciul care da posibilitatea utilizatorilor de a transfera fisiere de la un calculator aflat în Internet. in orice colt al lumii. FTP este cea mai folosita metoda pentru transferul fisierelor. si ofera diferite servicii: . însa vazuta ca un mediu de comunicare în masa. Internetul detine tot software-ul si hardware-ul folosit. dar mai ales software. pe calculatorul local. 65 . prin intermediul Internetului. care se numeste remote host. care implica reducerea costurilor economice si determina promovarea învatarii. care e format prin abrevierea a doua cuvinte interconnecte interconectat si ne wor . Exemple de retele mare care merita folosintadaceasta sunt SIPRNet si t k FidoNet. indiferent de tipul si dimensiunea acestora.Termenul World Wide Web (abreviat WWW. iar comunicarea cu profesorul se poate face prin e-mail sau camere web. cu ajutorul carora sunt indexate paginile web. etc.Modulul 1. pentru urmarea unor cursuri on-line. Informatiile prezente în diferite locatii pot fi regasite cu ajutorul unui sistem hipertext.a Ministerului Apararii. AlltheWeb. Consilierea prin intermediul Internet-ului câstiga teren fata de consilierea directa.se poate tine evidenta cheltuielilor intr-o baza de date. Este necesar ca ambele computere sa fie conectate la Internet.

fiind utile pentru investigarea intereselor. cum ar fi: anul de aparitie al unei anumite publicatii. În agricultura:pentru calculul exact de seminte pentru recolta. reprezentând o modalitate de comunicare sincrona.pagini – ofera informatii si instrumente de autoevaluare.web adrese electronice (e-mail) – sunt utilizate. la evidenta exacta a rutelor de transport. optiunilor privind cariera.software – pentru auto-aplicare de teste/ chestionare. schimb de resurse si materiale pe suport electronic pentru unele grupuri interesate. pentru obtinerea unor informatii cu privire la dinamica fortei de munca. În general.lserviciul de chat .) În industriecu ajutorul calculatorului se realizeaza o buna corelatie între mijloacele de productie. . multe dintre instrumentele consilierii carierei se gasesc pe Internet si pot fi utilizate direct de catre client. autorul. biblioteci electronice. se calculeaza exact necesarul de material. . stabilirea conditiilor optime în vederea obtinerii unei recolte bogate ( umiditate sol.motoarele de autar si bazele de date – se utilizeaza pentru cercetare. nautice sau aeriene. Întransporturi calculatoarele servesc la buna desfasurare a transporturilor. se stabileste calitatea materialelor care vor fi folosite în procesul de productie. Toate aceste instrumente/ resurse TIC sunt extrem de utile pentru stocarea. .jurnalele electronice – reprezinta variante electronice ale periodicelor editate de diferite organizatii.Modulul 1. analize exacte de laborator. afaceri. invatamant. titlul. consultatii. ce permite desfasurarea sedintelor de consiliere/ informare a clientului si raspuns imediat/ feedback imediat. in medicina. 1. se tine evidenta materialelor din stoc. informatiile pot fi accesate pornind de la date esentiale.20 CALCULATOARELE ÎN CADRUL FIRMELOR S I ÎN EDUCATIE Calculatoarele sunt folosite in numeroase domenii: la nivel guvernamental. prin accesarea unor adrese/pagini web.etc.. pentru interpretarea diagramelor de lucru. informare. În industria petroliera pentru aflarea exacta si în timp scurt a resurselor naturale în vederea fixarii cu exactitate a locului de foraj. solicitare/ oferire de informatii etc. . desfasurarea sedintelor de consiliere. feroviare. CONCEPTE DE BAZA ALE TEHNOLOGIEI INFORMATIEI respectiv dezvoltarea deprinderilor pentru TIC.faciliteaza informarea si ofera suport pentru desfasurarea sedintelor de consiliere. . c e resurse. actualizarea si (re)organizarea informatiei. în special pentru corespondenta consilierclient. pentru o comunicare mai flexibila. În industria petrochimica pentru efectuarea de analize exacte în vederea gasirii rapide a substantelor necesare în diverse procese de distilare. oportunitatile educationale si posturile vacante pe piata muncii. punând la dispozitia acestora o serie de resurse/ instrumenteTIC: . . calitate sol.listele de discutii – sunt utilizate pentru oferire de informatii. De asemenea.etc. Internet-ul furnizeaza consilierilor carierei si beneficiarilor acestor servicii un mod interactive de comunicare si accesul la informatii. . a 66 . etc.simu arile computerizate – permit supervizarea si dezvoltarea abilitatilor. cuvinte-cheie din continutul materialelor. somaj. rutiere.

economice etc. pentru diverse tranzactii efectuate între diferite firme.Modulul 1. pentru asigurarea unui mai bun management. Sunt aproximativ 20 ani de când computerul a patruns în învatamânt. Se poate vota prin intermediul calculatoarelor. În educatie . pentru buna desfasurare si în conditii optime a transporturilor. in acest caz nemaifiind nevoie sa se astepte in fata unui ghiseu. ptentru programarea consultatiilor. se inregistreaza depozitele sau bancar creditele acordate. pentru posibilitatea gasirii unor parteneri de afaceri sau a unui schimb de afaceri. Societatile de asigurare folosesc mainframe-uri pentru tinerea evidentelor. Educatia cu ajutorul calculatorului se numeste CBT – Computer Based . pentru rezervarea biletelor de transport. 67 . fara fara a mai fi nevoie deplasarea la sectia de votare. Softul educational rezulta dintr-un laborios proces de proiectare care are trei mari etape: _ stabilirea temei _ proiectare pedagogica _ realizare informatica Aceste etape se desfasoara dupa o dinamica aparte. In afaceri calculatoarele se folosesc pe scara mare pentru administrarea in toate aspectele computerizate ale acestora. Astfel ele se folosesc pentru licitatia la bursa. În medicinacalculatoarele pot contribui la cresterea posibilitatii de a reusi salvarea vietilor omenes ti prin gasirea într-un timp scurt a medicamentelor necesare. Se pot folosi pentru evidenta exacta a pacientilor. etc. Ambulantele sunt controlate central si pe fiecare calculator se pot integra sisteme prin satelit de pozitionare. CONCEPTE DE BAZA ALE TEHNOLOGIEI INFORMATIEI mijloacelor de transport existente. timpul pierdut la banca. asigura o foarte mare precizie în stabilirea unui diagnostic. ultimii ani au adus o adevarata revolutie conceptuala în educatie.ajuta la efectuarea unor operatii ce presupun o mare precizie. In domeniul administrativ (inclusiv cel guvernamental) calculatoarele sunt folosite pentru colectarea taxelor. psihopedagogie si diverse materii din curricula. Training Daca la început el era gândit ca un instrument de lucru pentru asa numitele laboratoare de informatica. realizarea operatiilor bancare la orice ora. Ambulantele din regiuni diferite pot fi astfel coordonate. etc. facilitând aparitia unui domeniu nou. un foarte interesant hibrid între programare informatica.). In loc sa se deplaseze la banca. pentru securitatea transporturilor. utilizatorul poate plati facturi sau poate muta bani dintr-un cont in altul on-line. pentru buna gestionare a resurselor deja existente( financiare. pentru gasirea persoanelor compatibile cu cerintele firmei. Operatiile bancare care se realizeaza prin intermediul Internetului ( on-line ) se refera la administrarea banking banilor. reducand astfel costurile. pentru toate disciplinele din programa. localizand astfel fiecare ambulanta. care astazi depaseste timpul experimentelor fiind pe cale sa devina un domeniu cu drepturi depline si viitor sigur în oferta educationala a acestui început de mileniu. se creaza o baza de date a clientilor. Extraordinara dezvoltare a tehnologiilor multimedia contribuie si ea. în care feedback-ul primit de la elevi si profesori are un rol hotarâtor. pentru o eficienta relatie între cerere si oferta. computerul devenind un mediu pentru învatare în general. unde aveau acces elevii care se pregateau în acest domeniu. softul educa tional. Domeniul – se calculeaza dobanzile. Tranzactiile bancare se realizeaza on-line.

care a fost instalata pe un server legat la 25 de statii (computere). Utilizarea platformei AEL este marcata de o vasta extindere a ariei de acoperire specifica domeniului educatiei: 1. Proiectarea pedagogic a cuprinde la rândul ei câteva faze importante care trebuie neaparat parcurse pentru a obtine un soft educational eficient. În mod explicit sau nu. consolidându-si terenul câstigat s gânde pas cu pas. norme si conventii specifice proiectarii informatice (obtinute prin ample cercetari psihologice) privind. ele constituind mediulde lucru pentru materiile din programa. cu momente care raspund tuturor obiectivelor. nu se pune problema de a anim o tema ci a de a contribui la învatare prin obiective precise cu rezultate cuantificabile. înca din stadiul de stabilire a temei. în toate liceele din România laboratoare AEL.m.Modulul 1. chiar si în acelea în care nu ne gândisem niciodata ca va patrunde si va avea un rol incontestabil. ergonomi a ecranului sau fun tionalitatea programului c Daca în urma cu câtiva . lectii flexibile. a implementat începând cu 2002. prin programul SEI. calculatorul a devenit o prezenta indispensabila în multe domenii. de exemplu. Ministerul Educatieisi Învatamântului. orice proiectant îsi impune la început întrebari de tipul: _ Ce anume se spera a v sti sa fa a elevul când va ajunge la finele temei propuse? a c _ c ce întrebari va putea sa raspun a? La _ Ce tii va fi în stare sa fad a si la ce nivel? _ operaanume sens se va modifica comportamentul elevului? Cum se vor observa si În ce c masura aceste schimbari? _ Ce tinut si ce strategii trebuie sa foloseasca pentru atingerea obiectivelor con propuse s. urmarind maxima eficienta a actului educational. în prezent se dezvolta ideea de module de lectii care pot fi dirijate de profesor dupa propria strategie. raspunzând la o întrebare esentiala: suportul infor matic aduce un plus de calitatetransmiterii/receptarii informatiei? În alte cuvinte este informatia oferita mai usor asimilabila sau mai trainic. standarde.d Realizare informatica presupune respectarea indicatiilor date prin proiectarea pedagogicadar si a unor recomandari. Laboratoarele sunt destinate tuturor elevilor. numite asa dupa numele platformei.” Intrând putin cam intempestiv în viata noastra. 68 .ani se preconizau lectii derulate pe computer fara interventia profesorului. Din acest punct de vedere România este chiar în avangarda schimbarii. ? a. sa se evidentieze faptul ca învelisul multimedia reprezinta un ajutor pentru elevi si profesori si nu doar o prezentare frumoasa. Platforma AEL este destinata sprijinirii procesului de instruire/învatare punând la dispozitiaprofesorilor un instrument suplimentar de lucru caracterizat prin eficienta si capacitate de adaptareiar elevilor un spatiu în care instruirea este deschisa tuturor posibilitatilor si ideilor. pentru ca este necesar. CONCEPTE DE BAZA ALE TEHNOLOGIEI INFORMATIEI Stabilirea temei este decisa de profesorii de specialitate în dialog cu informaticienii.21 COMPUTE -UL ÎN VIATA DE ZI CU R ZI „Si timpului si omului divinitatea le-a conferit do a atuuri : acela de a-si asi aliati acolo u ar putea niciodata spera a-i vei undesi de a amisli g nu afla c lucruri la care n-ai curaj nici macar a tez sti.

Cu ajutorul unui program de calcul tabelar. Calcularea nivelului radiatiilor dintr-un mediu se face cu ajutorul robotilor. se selecteaza modalitatea de plata si se introduc detaliile. lucrul in echipa are de suferit. Dar nu trebuie genralizat acest lucru. Acest mod de lucru este bun pentru ca se reduce spatiul de lucru in firme. altfel oricine le poate intercepta. se face cu ajutorul masinilor controlate de calculatoare. fara a se mai deplasa la servici. acum aceasta sarcina revine calculatoarelor. Aceste date sunt folositoare politiei. Majoritatea site-urilor care accepta plata cu carti de credit se afla pe servicii sigure si browserul ar trebui sa anunte utilizatorul atunci cand se afla sau cand paraseste un server sigur. pretul nu mai este introdus manual. Acest concept este cunoscut sub numele de teleworking. Se poate spune. putem realiza calcule complexe rapid si usor. societatilor de asigurare si clientilor. Cumparaturile on-line se fac de pe site-uri care ofera pagini de prezentare a poduselor. Tot on-line se pot realiza cumparaturi sau tranzactii bancare. pe drept cuvant ca traim într-o societate informatizata. Recalcularea unor date ar putea lua ore daca se face manual si cateva secunde cu ajutorul calculatorului. In supermarket-uri sunt introduse calculatoare pentru monitorizare si la casiere. Bunurile pe care dorim sa le cumparam le putem selecta dintr-o pagina web si plata se face prin intermediul cartilor de credit (se introduce numarul cartii e credit) sau la primirea produselor. pentru ca sunt situatii in care intervin si alti factori de natura umana. persoanele care muncesc acasa se pot concentra mai bine pe o sarcina anume. iar in final se trece la stadiul de plata. Calculele matematice sunt realizate cu ajutorul calculatorelor.Modulul 1. bani in format digital sau pot demonstra identitatea persoanei. mai ales in domeniile care necesitacalcule foarte multe si complexe. Sunt folosite petu a stoca informatii personale. De multe ori. in acelasi timp. ci se citeste cu ajutorul unui scaner. 69 . Explorari ale altor planete. Multe persoane muncesc acasa. In zilele noastre. Termenul de e comert se refera la cumpararea sau vinderea de bunuri prin intermediul Internetului. Inregistrarea masinilor se face pe calculator. cu optiuni de cumparare (“cosul de cumparaturi”). Intr-o biblioteca exista o baza de date a tuturor cartilor existente. programul de lucru este flexibil. Sunt opusul cardurilor “proaste” care au o banda magnetica si se bazeaza mult mai mult pe retele. unde se introduce numele si adresa. ba chiar indinspensabile in unele cazuri. computerele sunt mai eficiente decat oamenii. economisinduse astfel timp. Atunci cand se face o astfel de tranzactie trebuie sa trimitem aceste date criptate. calculatoarele sunt ceva obisnuit. CONCEPTE DE BAZA ALE TEHNOLOGIEI INFORMATIEI In viata noastra de zi cu zi. Sistemul de telefonie este automatizat: daca inainte initiam apelurile prin intermediul unui operator. ceea ce ajuta la gasirea mult mai rapida a proprietarilor. Dar. deoarece nu mai apar sarcini noi. Un smart card – card inteligent – este un dispozitiv de marimea unei carti de credit dar care are un procesor propriu si poate contine date si aplicatii. intalnim calculatoare peste tot si realizeaza o multitudine de operatii. cum este Marte. deoarece persoanele dine echipa nu se cunosc foarte bine intre ele. de care calculatoarele nu pot tine seama. deoarece pot fi mai rapide si mai precise decat oamenii si ina numitesituatii pot alege decizia optima. astfel cautarea unei anumite cartidevine foarte usoara. se reduc relatiile interumane.

In cazul fraudelor cu carti de credit este evident ca nu va plati banca. Monitoarele indicate pentru folosire sunt cele care au o rata de refresh mare si care au un ecran mare in locul celor de 14'' sau 15''. Importanta este si posibilitatea de returnare a produsului in cazul in care nu corespunde calitatii sau este defect. adresa. ci este tinut intr-un singur depozit. CONCEPTE DE BAZA ALE TEHNOLOGIEI INFORMATIEI Avantajele acestui tip de comert sunt numeroase. trebuie sa cautam pe site o lista a clientilor. asigurati-va ca pe siteul web sunt date toate detaliile pentru contact. se poate suna la numere de telefon afisate pe ecran. Luminozitatea trebuie reglata corespunzator. alaturi de o fotografie si pretul a acestuia. banii ajung la firma. timpul de cand se ocupa compania cu astfel de comert. numere de telefon. 7 zile pe saptamana.Modulul 1. 1. contractul detaliat. in cazul unei neincrederi. MEDIU BUN DE LUCRU Pentru a lucra cat mai bine si intr-un mediu sanatos trebui tinut seama de cateva aspecte. ci altcineva si atunci trebuie sa ne asiguram ca acel altcineva nu suntem noi. Exista de asemeni site-uri care “fug” cu banii. Trebuie sa se poata modifica atat pe verticala.22 UN 70 . Monitorul trebuie sa fie intr-o pozitie astfel incat sa fie in dreptul privirii utilizatorului. putand astfel realiza si o comparatie intre preturi pentru mai multe magazine care ofera acelasi produs. care l trebuie sa fie ajustabil. Produsele sunt prezentate in detaliu. Multe site-uri pacalesc cumparatorii care introduc datelor cartilor de credit. stocul magazinului nu trebuie impartit in mai multe locatii fizice. Trebuie pastrata o distanta optima fata de monitor (recomandat 60 cm). Exista organizatii care verifica aceste site-uri web pentru a constata daca apartin sau nu unei companii de incredere. dar aceasta nu livreaza produsul. adrese de email. cat si spatarul. astfel ca acestea vor putea fi folosite de persoane rau intentionate.Clientul face comanda. Pentru a reduce nivelul de radiatii se poate atasa un ecran protector. Inainte de a cumpara. Dezavantajele ar fi posibilitatea de frauda cu carti de credit. Acestea tin de scaunu pe care il folosim atunci cand lucram la calculator. In plus. printre cele mai importante fiind acela ca sunt disponibile 24 de are. Tastatur – trebuie folosita o tastatura buna si chiar un pad pentru incheietura a mainii pentru a reducetensiunea. Inainte de a comanda ceva.

adormit – dupa o perioada de timp in care nu sunt folosite. trebuie facute teste regulate ale ochilor si achizitia biroului si a scaunului trebuie facuta astfel incat sa mentina o pozitie a corpului buna. Supraincarcarea este periculoasa si poate duce chiar la un incediu.23 S ECURITAT E Securitarea informatiilor este un termen general care acopera toate aspectele legate de securitatea computerelor. Mouse. Trebuie evitata folosirea cablurilor prea lungi peste care se poate calca sau de care se pot impiedica alte persoane. Hartia folosita poate fi trimisa la reciclat. cauzand neplaceri lor sau altora. Trebuie de asemeni sa avem suficient loc pentru a folosi mouse-ul. cursuri sau instructiuni de ajutor direct de pe calculator. Acopera protectia impotriva virusilor si a hacker-ilor si controlul de acces a politelor. Trebuie sa ne asiguram de asemeni ca prizele nu sunt supraincarcate. concept cunoscut sub numele de RSI – Repetitive Strain Injur (accientare cauzata de miscari repetate). pentru a avea disponibile copii ale fisierelor de pe computer in cazul defectarii sistemului. 1. Scoaterea accidentala a unui cablu de curent cauzeaza pierderea datelor din calculator. O parte importanta de care trebuie tinut cont este folosirea in siguranta a calculatorului din punctul de vedere al cablurilor sigure. De asemeni se foloseste mai putina hartie. Este importanta mai ales atunci se foloseste o imprimanta laser care produce ozon atunci cand printeaza. 1. 10 min de e pauza dupa 50 de minute de folosire.al sistemului semnifica copierea fisierelor pe un dispozitiv auxiliar de stocare a up datelor. consumand astfel mai putina energie. Parolele nu se dau nimanui. nu se scriu pe hartii si se pun langa monitor si in nici un caz nu se ascund pe 71 . cat si la datele care sunt prelucrate. izolate si a prizelor care pot fi supraincarcate. Aceste afectiuni se datoreaza miscarilor repetate. Este important sa se foloseasca acele cabluri furnizate de producator sau care au acceesi calitate. Cablurile de retea sunt predispuse de a fi stricate. Parolele computerelor trebuie sa previna accesul neautorizat.ul – este indicata folosirea unui pad pentru mai buna miscare a mouseului. Daca este nevoie de mai multe prize. in loc sa le printam. maini sau de gat. Mediul de lucru cu calculatorul este unul bun si economic deoarece cartusele de imprimanta se trimit la reincarcat sau la reciclat. Pauzel – trebuie sa fie frecvente atunci cand folosim calculatorul. mai ales atunci cand alegem sa citim manuale. precum si realizarea unor miscari dese si repetate pot duce la dureri de spate. CONCEPTE DE BAZA ALE TEHNOLOGIEI INFORMATIEI Picioarele – se poate folosi un pad pentru picioare pentru a avea o pozitie comoda atunci cand lucram la calculator. O pozitie gresita si prelungita in fata calculatorului. precum si realizarea de back-up (copii de siguranta) a datelor importante.Modulul 1. y Termenul de siguranta se refera atat la persoan care foloseste computerul. Ventilatia trebuie sa fie corespunzatoare. este indicat sa se cheme un electrician sau o persoana calificata. monitoarele sau alte periferice trec in modul “sleep” . Termenul de back.23 S ANATATE SI SIGURANTA Folosirea incorecta a unui computer poate duce la alterarea sanatatii : trebuie luate pauze dese.

Protejarea calculatorului de atacuri se poate face prin neconectarea acestuia la o retea locala sau la internet si se renunta la folosirea dischetelor sau a cd-urilor care nu prezinta incredere. Parolele nu se uita si in majoritatea cazurilor in care o parola s-a uitat. Este indicat sa se evite praful. Este indicat sa se salveze datele in timp ce se lucreaza. Contine baterii care pot mentine in functiune calculatorul suficient timp pentr a salva informatiile si pentru a folosi comanda Shut Down corespunzator. Este importanta folosirea unui astfel de dispozitv mai ales pentru calculatoarele din retea care furnizeaza date pentru mai multi utilizatori. este aceea in care se pierde sau este furat laptop-ul. apoi OK. Virusii pot cauza multe neplaceri. datele protejate nu au mai putut fi recuperate. Virusii se activeaza in mai multe moduri si sunt capabili sa se multiplice. de la afisarea pe ecran a unor mesaje suparatoare. Daca avem calculatorul conectat la o retea atunci trebuie sa ne asiguram ca accesul se face cu un user name (user ID) si o parola pe care o cunoaste numai utilizatorul. Computerele trebuie sa fie bine ventilate. pe cat posibil lipsit de praf si au nevoie de o suprafata stabila. Dischetele nu trebuie lasate langa monitor deoarece acesta produce un camp elecromagnetic care le poate demagnetiza si strica. BitDefender. Pentru a preveni infectarea calculatorului cu virusi este vital sa avem instalat un program antivirus pentru care sa avem updatata la zi lista de monitorizare a virusilor. McAffee Antivirus. din fereastra ce se deschide se mai alege o data Shut Down. conceput in scop distructiv. este aceea de a proteja discheta si a permite numai citirea de pe ea. care se ascunde pe disc. nefiind practica.Modulul 1. 1. Calculatorul trebuie inchis corespunzator: se salveaza toate datele la care se lucreaza.Un interruptible Power Supply (o sursa continua de curent) – este un dispozitiv care se ataseaza calculatorului si care vegheaza la caderile de curent. Astfel de programe antivirus sunt NortonAntivirus. deci nu va putea oricine sa foloseasca computerul si sa-l infecteze din greseala cu virusi. UPS . parola 72 . apoi din meniul Start se alege comanda Shut Down. functionarea necorespunzatoare a calculatorului si pana la stergerea datelor de pe disc. fara vibratii. PDA-ul sau telefonul mobil. sa lucreze intr-un mediu curat. O metoda de protejare impotriva virusilor care pot veni o data cu programele de pe o discheta. stingerea de la buton (se recomanda urmarea procedurii corecte de stingere a calculatorului) care poate cauza pierderea de date. Setarea unei parole permite accesul restrictionat la computer. Sistemele de operare mai noi cum sunt Windows NT sau versiunile aparute dupa Windows 95 au un program special care detecteaza daca computerul nu a fost inchis corespunzator si ruleaza un program de recovery pentru repararea daunelor produse de o cadere decurent. CONCEPTE DE BAZA ALE TEHNOLOGIEI INFORMATIEI partea de dedesubt a biroului. frigul sau caldura excesiva.24 VIRUSII CALCULATOARELOR Un virus este un program mic. se inchidaplicatiile. lichidele si mancarea care pot cadea pe tastatura. O cadere de tensiune poate cauza pierderea de date. mutarea sistemului atunci cand este pornit. De regula virusii vin ascunsi intr-o gazda care este un program aparent inofensiv. Exista programe care fac acest lucru in mod automat la fiecare 10 min sau orice alt interval de timp specificat. Din pacate aceasta metoda nu poate fi aplicata. Este important sa stingem corect calculatorul. nu si scrierea. O alta modalitate de pierdere a datelor importante.

suntem vulnerabili. ceea ce inseamna ca au incalcat legea. De regula e-mail-urile nesolicitate (spam) contin atasamente care sunt virusate. 1. nemaiputând face fata milioanelor de cereri. inseamna ca exista sanse foarte mari ca virusul sa fi fost deja oprit de catre programul antivirus inainte de a infecta calculatorul si de a cauza pagube. devine astfel inaccesibil vizitatorilor obisnuiti.exe) sau care au extensia . dar sa ramana activ si sa scaneze orice fisier care intra in calculator.25 COPYRIGHT Programele pe care le achizitionam sunt protejate la copiere. deci este interzis sa le copiem. Se sterge imediat ce s-a constatat ca exista in casuta cu mesaje si este virusat. Chiar si imprumutarea 73 . Unii virusi pot interfera cu procesul de dezinfectare. mail-ul nu trebuie deschis. CONCEPTE DE BAZA ALE TEHNOLOGIEI INFORMATIEI fiind suficient de lunga si continand atat caractere cat si numere si simboluri. dar si de o persoana cu intentii rele. atunci cand suntem conectati la Internet sau intr-o retea. prin vizitarea unor site-uri sau prin descarcarea si rularea unui program infectat. Acestia se numesc virusi "stealth" si sunt foarte greu de descoperit de catre un program antivirus. infectând toate documentele de pe calculator. Daca totusi descoperim un virus in calculator si programul antivirus avertizeaza. Alti virusi din aceasta categorie. si fiind transmisi mai departe odata cu utilizarea in comun de mai multe persoane a respectivelor fisiere. Acest tip de atac se numeste Distributed Denial of Service (DDoS). Cu toate ca rulam un program antivirus. uneori atasând documente confidentiale sau parole de dial-up si e-mail de pe calculatorul victimei. Sunt faimosi „virusii” SubSeven si BackOriffice. pentru a spiona.Modulul 1. Se recomanda folosirea mai multor antivirusi produsi de firme diferite intrucat un antivirus de cele mai multe ori nu detecteaza tote tipurile de virusi nou aparuti. care pot fi folositi de un administrator de retea pentru a controla de la distanta calculatoarele. pentru ca serverul. Ei pot fi primiti prin e-mail. Se disting mai multe tipuri de virusi mai frecvent intâlniti. Programele de tip troian sau back. De aceea este important ca antivirusul pe care il avem instalat sa ruleze atat la deschiderea calculatorului. au ca scop atacul la comanda prin trimiterea simultana dinspre toate calculatoare infectate a mii de solicitari pe secunda spre un server. O alta modalitate de infectare este prin deschiderea e-mail-urilor infectate. Daca antivirusul nu poate dezinfecta fisierele atasate. Virusii de tip macr sunt de fapt niste functii incluse de regula in documentele o Word sau Excel si se transmit odata cu acestea. si toate update-urile de securitate sunt la zi. cum este rau famatul Code Red. Acesti virusi vor incerca sa se transmita singuri mai departe spre adresele de e-mail din Address Book. Acestia se multiplica la nesfârsit. de câte ori acesta este conectat la Internet. legea este incalcata si putem fi pedepsiti daca daca suntem prinsi. Multi oameni cumpara un program dupa care fac copii prietenilor sau altor membrii ai familiei. permitând oricarui autointitulat „hacker” accesul deplin la calculatorul infectat prin acea „usa deschisa din spatele casei”. enerva sau distruge. care se ascund in interiorul unor alte door programe si apoi duc la indeplinire niste actiuni nedorite. Virusii de tip vierme (worm) se transmit prin Internet. Daca totusi sunt copiate.com pot continemacrovirusi. Download-ul de pe Internet de fisiere executabile (. Cei mai cunoscuti virusi din aceasta categorie sunt Love Letter si SirCam.

Daca un site ofera gratis software pentru download. dreptul de a proteja aceste informatii se afla sub protectia legii. Aspecte de care trebuie sa se tina cont sunt si cele legate transferul fisiereor in LAN. de catre universitati. Acest software se numeste freewar . Este interzisa copierea si revinderea acestor materiale. intotdeauna trebuie sa ne asiguram ca avem licenta. Exista de asemeni site-uri care ofera imagini gratis. cu atat va creste costul licentei de utilizator. Datele de inregistrare sunt furnizate de catre companie in momentul achizitionarii produsului. Unele sunt autentice si au autoritatea de a permite download-ul liber. CD-uri. CONCEPTE DE BAZA ALE TEHNOLOGIEI INFORMATIEI CD-urilor sau dischetelor cu programe reprezinta o incalcare a legii. ceea ce inseamna ca este permisa copiarea software si instalat pe mai multe computere. dischete Zip este permisa de regula doar o singura data. Download-ul fisierelor de pe internet trebuie facut cu atentie. Licent acorda dreptul de folosire a programului respectiv si nu drept de a comercializare sau distributie. dar va fi mult mai ieftin decat daca s-ar achizitiona licente separate pentru fiecare calculator. societatile de asigurari. deci licente diferite. Copierea de dischete. Computerele detin informatii depre utilizator si aceste date nu trebuie sa fie facute cunoscute. daca managerul cere copierea de software. Nu le copiati fara sa aveti acordul autoritatilor si intotdeuna citati sursele. deoarece in multe tari astfel de actiuni le plateste persoana in cauza. 1. Exista numeroase organizatii cum ar fi FAST – the Federation Against Software Theft – Federatia impotriva furtului de software – care si-a dedicat activitatea pentru prevenirea copierii ilegale de software. etc. Exista insa software care poate fi copiat gratis. calculatoarele scolii. Intr-o situatie de afaceri. de cele mai multe ori. Departamele de politie. nu inseamna ca sofware-ul respectiv este gratuit. De regula este complet functional si este dezvoltat. Cu cat numarul de copii este mai mare.perioada software nu mai este functional sau afiseaza o multitudine de mesaje in care utilizatorul este rugat sa se inregistreze. Licentele de site sunt acele licente cumparate de catre companii si fac un numar fix de copii valabile pentru personalul companiei. De cele mai multe ori astfel de downloadurinu sunt legale. programe. DVD-uri.uri intregi care contin jocuri. in interiorul acesteia. etc.26 LEGEA 74 . toate acestea trebuie protejate impotriva accesului neautorizat. Majoritatea textelor care se gasesc pe Internet sunt protejate la copiere. Uneori este mai rentabil sa se achizitioneze o licenta de utilizator. PRIVIND PROTEJAREA INFORMATIILOR Protectia datelor si a intimitatii utilizatorului este de asemenea foarte imporanta.Modulul 1. O alta forma de piraterie este copierea unor CD. datele financiare ale firmelor. Un aspect important este acela ca pentru mai multe calculatoare trebuie achizitionata o copie separate a produsului. e Alt tip de software-ul este shareware care poate fi folosit pentru o perioada de timp pentru evaluare. dar altele nu au aceasta autoritate. cu acordul autorului. doctorii. decat daca avem autoritatea necesara. Dupa aceasta. In multe tari. Este necesar sa fim atenti sa nu facem copii din greseala la sofware.

ansamblu centralizat si/sau descentralizat intr-o maniera functionala sau geografica. Datele cu caracter personal se culeg si prelucreaza cu scopuri bine definite respectand legalitatea prevazuta de legislatia in vigoare cu consimtamantul persoanei in cauza sau a reprezentantului legal al acesteia. 2. codurile de identificare atribuite oficial. b) Persoana in cauza este orice persoana care are dreptul sa-si manifeste in mod subiectiv pozitia in raport cu informatiile care o privese. 5. Se admit derogari referitoare la informarea persoanei in cauza in cazul in care derogarea este prevazuta prin lege in scopul de a preveni aparitia de infractiuni penale si de a o proteja. persoanele sau organismele prin care au fost culese. CONCEPTE DE BAZA ALE TEHNOLOGIEI INFORMATIEI Reglementare legislativa privind protectia datelor cu caracter personal in raport cu prelucrarea automatizata a acestora Art. Art. (2) Consimtamantul se considera implicit daca persoana in cauza a fost informata despre culegerea. pertinent. Termenii de baza utilizati in prezenta reglementare au semnificatia definita in continuare: a) Data cu caracter personal este considerata orice data referitoare la o persoana (persoana in cauza) fizica identificata sau identificabila. convingerile religioase sau alte convingeri precum si orice data care se refera la sanatate. persoanele si organismele carora li se pot comunica si obiectivele comunicarii. pentru a permite dupa caz identificarea persoanelor sau dimpotriva anonimizarea lor. h) Comunicare de date este acea operatie prin care datele cu caracter personal sunt aceesibile tertilor. existenta fisierului care cuprinde astfel de date. neexcesiv in conformitate cu finalitatea utilizarii lor. Art. 1. accesibil conform unor criterii determinate. prelucrarea sau utilizarea datelor sale si nu s-a opus. opiniile politice. c) Data sensibila este orice data cu caracter personal care dezvaluie originea rasiala. 75 . Cu ocazia culegerii si prelucrarii datelor cu caracter personal trebuie sa se asigure respectarea drepturilor. libertatilor fundamentale si a dreptului la viata privata. sau vor fi prelucrate. Persoana in cauza trebuie informata referitor la: scopul/ scopurile pentru care datele personale sunt. (1) ConsimtamantuI persoanei in cauza trebuie solicitat inainte de culegerea si prelucrarea datelor sale personale cu specificarea explicita a scopului/scopurilor pentru care sunt utilizate datele. 6. Art. Art. g) Fisier de date cu caracter personal este orice ansamblu structurat de date cu caracter personal. adecvat. prenumele. adresa persoanei. 7. Culegerea si prelucrarea datelor trebuie efectuata loial si legal. indiferent de mijloacele sau suporturile utilizate. orice autoritate publica sau orice alt organism care. Art. viata sezuala a persoanei sau la condamnari penale d) Culgere de date este acea operatie prin care datele sunt obtinute e) Prelucrare de date este procesul constituit din ansamblul de operatii logice si/sau aritmetice effectuate asupra datelor prin intermediul unor proceduri automatizate si/sau sanuale.Modulul 1. culege si prelucreaza date cu caracter personal. Art. singur sau cu eolaborarea altuia. f) Data de identifcare este acea data care evidentiaza numele. 4. 3. i) Responsabil al prelucrarii este orice persoana fizica sau morala.

11. fara motive legitime. CONCEPTE DE BAZA ALE TEHNOLOGIEI INFORMATIEI (3) Daca nu s-au respectat scopurile pentru care a fost dat acordul. 10. Comunicarea datelor culese si prelucrate se poate face daca legislatia in vigoare o autorizeaza sau daca persoana in cauza respectiv reprezentantul sau legal a consimtit in prealabil Art. liber si clar. a serviciilor si a datelor comunicate prin retea. scopurile prelucrarii. 8. respectand legislatia in vigoare. nepermiterea accesului. (3) Dreptul de a cere rectificarea. transferarea unor informatii continute in registrul public deschis consultarii publicului 76 . consimtamantul poate fi retras in orice moment si fara efect retroactiv. va trebui asigurat cel putin nivelul de protectie agreat de comun acord. Daca relatiile de transfer nu sunt reglementate prin acte cu caracter international. impiedicarea distrugerii accidentale sau ilicite sau a pierderii accidentale. stergerea sau sigilarea datelor a caror prelucrare nu este conforma cu scopurile stabilite. fara restrictii. (1) Drepturile persoanei in cauza trebuie garantate prin legislatia in vigoare. (4) In cazul in care persoana in cauza este incapabila legal se poate cere. (2) Dreptul de a avea acces si de a obtine de la responsabilul prelucrarii. Art. (2) Transferul de date cu caracter personal spre o alta tara va respecta urmatoarele conditii: acordarea consimtamantului de catre persoana in cauza. Gestiunea datelor intra in sarcina responsabilului de fisier. (5) Asigurarea securitatii retelei. (4) Patrunderea autoritatilort publice in continutul cumunicatiilor este permisa numai daca aceasta este permisa de lege. 9. consimtamantul persoanei care poate actiona in numele persoanei in cauza. 13. Art. Luarea de masuri de organizare si tehnice adecvate pentru asigurarea securitatii datelor. protectia datelor cu caracter personal. (3) Operatorilor de retea si furnizorilor de servicii li se interzice comunicarea mesajelor catre terti. este interzisa.Modulul 1. precum si dupa caz a celor de tranzit. Art. (5) In cazul datelor sensibile cu caracter personal consimtamantul persoanei in cauza trebuie sa fie explicit. fara intarziere. precum si impiedicarea oricarei patunderi sau interceptari neautorizate a comunicatiilor este permisa numai daca aceasta este prevazuta de lege Art. executarea unui contraet intre persoana in cauza si responsabilul prelucrarii. (1) Comnicarea datelor cu caracter personal nu trebuie facuta decat cu consimtamantul scris al persoanei in cauza (2) Patruderea in fluxul comunicatiilor de catre xci ce opereaza retele sau furnizeaza servicii. modificari sau comunicari neautorizate. care ar-e obligatia sa asigure caracterul lor actual. destinatarii sau categoriile de destinatari carora le sunt comunicate datele. salvarea unui interes vital al persoanei in cauza. cu cheltuieli minime informatii referitoare la: prelucrarea sau neprelucrarea datelor sale. Art. salvarea unui interes public important sau constatarea sau exercitarea sau apararea unui drept in justitie. exact si complet. (1) Transferul transfrontiera de date cu caracter personal trebuie sa respecte dispozitiile nationale ale tarii de origine. baze de date. 12. ale celei de receptare. categoriile de date prelucrate.

poate fi autorizat prin legislatia in vigoare cand responsabilul prelucrarii ofera garantii suficient pentru protectia vietii private. a libertatilor si drepturilor fundamentale ale persoanelor.14.Modulul 1. Utilizarea in scopul cerctarii stiintifice a datelor cu caracter personal trebuie sa excluda posibilitatea 77 . CONCEPTE DE BAZA ALE TEHNOLOGIEI INFORMATIEI (3) Transferul de date cu caracter personal spre o alta tara care nu asigura un nivel de protectie satisfacator. Art.

Executati click pe un nume de cont sau pe imaginea asociata 3. prin pornirea computerului este alimentat simultan cu energie electrica si monitorul Daca dupa apasarea butonului de pornire a calculatorului acesta nu a pornit. sau este accesat de mai multi utilizatori. UTILIZARE COMPUTERULU SI ORGANIZARE A I A FISIERELOR PAS I CU COMPUTERUL 2. care. deschiderea monitorului fiind evidentiata de o luminita mica de culoare verde. daca este singurul sistem de operare instalat. Porniti calculatorul 2. acesta are pe unitatea centrala doua butoane: unul de pornire si altul de repornire (restartare) a calculatorului în caz de blocare.1.1 P ORNIREA CALCULATORULUI Indiferent de tipul calculatorului. in caseta Password 4.1 PRIMII 78 . precedate de un simbol grafic: 1. Sistemul Windows XP se lanseaza automat la pornirea calculatorului. Daca se doreste schimbarea utilizatorului dupa lansarea sistemul: 1.Modulul 2. Daca nu este necesar. • monitorul este pornit. sau de un administrator al calculatorului respectand regulile de rigoare. Alegeti optiunea Log Off din meniul Start 2. Apasati butonul Log Off din fereastra Log Off 2. Prin actionarea butonului Power calculatorul pornes te si pe monitor apare interfata grafica cu utilizatorul. Daca sistemul de calcul este regat intr-o retea. conturile pot fi neprotejate prin parola sau chiar sa existe doar un cont neparolat – in acest caz nu veti vedea ecranul introductiv pe care il afiseaza Windows XP. la lansarea sa. Apasati tasta enter sau apasati pe butonul Parola a fost stabilita anterior de dumneavoastra ca propietar al contului. Ce se intampla cu PC-ul dupa pornire se numeste boo . Acestor proceduri de start le apartine si incarcarea sistemului de operare.De asemenea se apasa pe butonul de pornire al monitorului. pe ecran vor fi prezente denumirile conturilor utilizatorilor posibili. Aceasta inseamna ca t sistemul ruleaza secventele necesare de start. trebuie sa verificati urmatoarele posibilitati: • calculatorul este conectat la reteaua electrica. UTILIZAREA COMPUTERULUI SI ORGANIZAREA FISIERELOR MODULUL 2 2. de regula este cel mai mare si pe care uneori scrie Powersau On. Introduceti de la tastatura parola. • întrerupatorul aflat în partea din spatele unitatii centrale este pus pe optiunea 1 (deschis) – numai pentru calculatoarele prevazute cu întrerupator. de tip GUI (Graphical User Interface) usor de utilizat. Pentru a porni calculatorul va trebui apasat butonul de pornire. De multe ori. Windows XP este un sistem de operare ce poate executa mai multe programe in acelasi timp (multitasking) si dispune de o interfata grafica deosebita.

la viitoarea pornire. Pentru oprirea corecta a sistemului de operare trebuie apelata optiunea Shut Down sau Turn Computer…din meniul Start existent în bara din partea de Off a ecranului (Taskbar). Astfel. Stand By sau Hibernate. ÎNCHIDEREA CORECTA A COMPUTERULUI Dupa efectuarea programului de lucru calculatorul trebuie închis. pe hardisk. UTILIZAREA COMPUTERULUI SI ORGANIZAREA FISIERELOR 3. tinand apasata tasta Shift cat timp dialogul este vizibil. apoi inchiderea calculatorului. puteti incerca afisarea ei.Modulul 2. jos La apelarea acestei functii pe ecran va aparea o caseta din care se alege optiunea mentionata pentru închiderea calculatorului respectiv Shut Down sau Turn Off. incarcarea Windows va decurge mult mai repede deoarece se folosesc datele deja memorate pe hardisk. Alegerea optiunii Hibernate presupune salvarea datelor din memoria RAM. care sunt incarcate din nou in memoria RAM) Daca nu este activa optiunea Hibernate in dialogul Shut Down. Alegeti alt utilizator din fereastra care va apare 2.1.2. O alta modalitate de afisare a acestei casete de dialog este apasarea simultana a tastelor Alt + F4 79 .

1. 2. Exista posibilitatea de a-l reporni fara a inchide calculatorul deci a-l restarta. Pentru acesta se apasa simultan tastele Ctrl+Alt+Delo singura data. În dreptul aplicatiei care nu mai raspunde apare scris Not Responding.4. 80 .3. Sunt trei posibilitati de a restarta calculatorul: • prin alegerea optiunii Restart din fereastra de dialog Shut Down sau Turn Off Computer… Daca vreti sa renuntati la repornirea calculatorului apasati tasta Cancel. ÎNCHIDEREA UNEI APLICATII CARE NU MAI RASPUNDE LA COMENZILE PRIMITE Daca apre o situatie când o aplicatie nu ami raspunde comenyilor primite de la tastatura sau mouse va trebui închisa aplicatia fortat. • se inchid toate dispozitivele periferice – imprimanta. REPORNIREA COMPUTERULUI Exista situatii când dupa instalarea unui nou program. • Prin apasarea simultana de douaori a tastelor Ctrl+Alt+Del • Prin apasarea butonului Restartexistent pe unitatea centrala. UTILIZAREA COMPUTERULUI SI ORGANIZAREA FISIERELOR Daca se intentioneaza renuntarea la închiderea calculatorului se apasa butonul Cancel. este necesara repornirea sistemului de operare.Modulul 2.1. Ca urmare a acestei comenzi pe ecran apare o fereastra în care sunt prezentate apliocatiile ce ruleaza în momentul respectiv pe calculator. Pentru a închide aplicatia care nu mai raspunde se apasa butonul End Task. 2. Inainte de închiderea calculatorului trebuie avut în vedere: • sa fie salvate datele cu care s-a lucrat si se inchid toate aplicatiile. scanner. Aceasta metoda nu este recomandata decat in momentul in care celelalte doua optiuni nu functioneaza. cu mentionarea starii în care se gases te aplicatia. etc. sau calculatorul nu mai raspunde comenzilor primite.

Butonul Start – se afla in partea stanga a barei de aplicatii . 2. Se observa aparitia unui meniu numit menu local sau meniu contextual ale carui optiuni sunt in functie de locul sau obiectul unde s-a executat click 4. in functie de optiunea aleasa astfel: 81 . UTILIZAREA COMPUTERULUI SI ORGANIZAREA FISIERELOR 2. pe suprafata de lucru este afisata doar icoana Recycle Bin ! Principalele elemente ale ecranului sunt: 1.se deplaseaza mouse-ul in timp ce se mentine apasat butonul stang(de obicei) sau drept.5.6. Dublu click . Se executa pentru selectarea unui obiect (icoana.Se utilizeaza pentru a deschide un fisier. urmata de o dubla apasare rapida pe butonul stang aal mouse-ului. folosind icoana acestora 5. E LEMENTELE ECRANULUI Lansarea in executie a sistemului de operare Windows XP.dosar.apasarea rapida butonul stang al mouse-ului si apoi eliberarea sa.1. Indicare .apasarea rapida a butonului drept al mouselui. in functie de optiunile utilizatorului. locul de unde incepe practic lucrul in Windows 3. Bara de aplicatii (taskbar) – se alfa in partea de jos a ecranului si contine toate aplicatiile ce ruleaza la un moment dat pe calculator (icoana asociata aplicatiei si numele acesteia) 2. In versiunile anterioare existau anumite icoane care reprezentau parti importante ale sistemului de operare si erau afisate intotdeauna pe suprafata de lucru.Modulul 2.) obiectul selecat apare afisat in cluloare aprinsa. Click pe butonul drept .1. Tragere sau glisare . numita suprafata de lucru sau desktop pe care se afla diverse elemente grafice. Iconuri care seteaza anumiti parametri ai sistemului de operare –se afla in partea dreapta a barei de aplicatii si sunt grupate in asa-numita zona de notificare 4.etc. Icoane – se afla plasate pe desktop sub forma unor simboluri grafice mici 2. Click pe butonul stang . Implicit. Meniul asociat butonului START poate avea doua infatisari.se mentine cursorul de mouse asupra unui obiect .fisier. prin intermediul butonului Startsau prin alte modalitati. (de exemplu se alege obtiunea My Computer din meniul Start) sau pentru apasarea unui buton 3. plaseaza pe ecran o imagine.indicarea unui element . dosar sau fereatra. In functie de obiectul indicat cursorul poate lua mai multe forme. UTILIZAREA MOUSE -ULUI Operatiile care se pot efectua cu mouse-ul sunt: 1. In Windows XP acest lucru poate fi adevarat sau nu. Start Windows XP ofera posibilitatea accesului la programe. apoi eliberarea sa.

Modulul 2. UTILIZAREA COMPUTERULUI SI ORGANIZAREA FISIERELOR • Modul de afisare clasic este prezentat in figura de mai jos: • Modul de afisare specific Windows XP este prezentat in figura urmatoare: 82 .

II. Sub aceste aplicatii se afla butonul All De aici se lanseaza in Programs. din meniul T corespunzator se selecteaza optiunea PROPRIETATI (Properties). de unde se bifeaza una dintre cele doua optiuni: • Meniul Start – pentru varianta de afisare specifica Windows XP • Meniul Start clasic – pentru varianta de afisare asemanatoare versiunilor anterioare Windows. I. In urma executarii acestei comenzi apare urmatoarea caseta. UTILIZAREA COMPUTERULUI SI ORGANIZAREA FISIERELOR Comutare intre cele 2 moduri de vizualizare se face astfel: a Click pe butonul drept al mouse-ului pe butonul STAR . iar in partea de jos sunt enumerate ultimele sase aplicatii deschise. Acest buton este similar optiunii Program din modul de s afisare clasic al meniului Start. Meniul STAR permite lansarea in executie a diferitelor aplicatii. In partea de sus a coloanei din stanga se afla unele aplicatii legate de Internetsi Posta electronica .Modulul 2. 83 . este impartit in doua coloane. Meniul T Start– pentru varianta de afisare specifica Windows XP. contine optiunile: Optiunea My Documents (Documentele mele) se gaseste in ambele moduri de afisare si reprezinta fisierul unde se pot stoca diferite documente cum ar fi rapoarte. Coloana din dreapta. a meniului Start. executie aplicatiile dorite.

In modul clasic de vizualizare. De aici pot fi apelate rapid ultimele fisiere cu care s-a lucrat. In modul de afisare clasic. Optiunea My Network places (Locurile mele din retea) permite apelarea informatiilor stocate pe un alt calculator aflat in retea cu calculatorul de la care se face apelarea. In modul de afisare clasic. Taskbar (Bara de activitati) Pe Taskbar se afla mai multe instrumente foarte utile cum ar fi: butonul START. Pentru a putea fi vizualizate documentele dintre calculatoarele legate in retea. directoarelor si computerelor (Cauta) din retea. aceasta aplicatie este afisata pe spatiul ) de Optiunea Control Panel (Panoul de control) reprezinta o aplicatie ce furnizeaza lucru. Optiunea Search permite cautarea fisierelor. facilitati pentru particularizarea aspectului si functionalitatii computerului. bara de lansare rapida (Quick Launch). Optiunea My Pictures (Imaginile mele) si My Music (Muzica mea) sunt directoare in care au fost (sau pot fi) stocate fisiere ce reprezinta imagini. zona de notificare (Notification Area). In modul clasic de vizualizare se apeleaza pornind de la: START SETTINGS CONTROL Optiunea Printers and faxes (Imprimante si faxuri)permite configurarea. 84 . Optiunea este apelabila direct in ambele moduri de vizualizare. UTILIZAREA COMPUTERULUI SI ORGANIZAREA FISIERELOR note si alte documente personale. acestea trebuie stocate in directorul “Documente partajate” (Shared Documents . facilitati pentru adaugarea sau eliminarea programelor. Optiunea My Recent Documents (Documente recente) este specifica modului de afisare Windows XP. In modul de afisare clasic. directoarelor si a fisierelor. sau dezinstalarea imprimantelor si a faxurilor. exista aceasta facilitate sub forma unei liste pornind de la optiunea “Documente”. In modul clasic de afisare optiunea se apeleaza astfel: Start Settings Printers and faxes. exista doar directorul “ My Music ” iar apelarea acestuia porneste de la optiunea “Documente” (Documents). instalarea PANEL. sau muzica. Optiunea este apelabila direct in ambele moduri de vizualizare. Optiunea My Computer (Computerul meu) reprezinta o aplicatie pentru gestionarea discurilor. aceasta optiune se regaseste pornind de la optiunea “Documente”. butoanele aplicatiilor deschise. In modul de afisare clasic. Optiunea Help and support (Ajutor si asistenta) permite lansarea in executie a unei aplicatii care ofera explicatii in timpul lucrului.Modulul 2. aceasta aplicatie se afla sub forma unei pictograme pe spatiul de lucru (Desktop).

Modulul 2. UTILIZAREA COMPUTERULUI SI ORGANIZAREA FISIERELOR

2.1.7. VIZUALIZAREA INFORMATIILOR REFERITOARE LA SISTEMUL ALE COMPUTER -ULUI

DE BAZA

Dupa ce pornim calculatorul, apare interfata grafica a sistemului de operare Windows. Prima„imagine” ce apare pe ecran este Desktop-ul – un fundal pe care sunt cateva iconite si o bara de programe (taskbar).

Pentru a vedea ce sistem de operare avem instalat pe computer, ce tip de procesor si cata memorie RAM avem instalata facem clic cu butonul din dreapta la mouse-ului (clic de dreapta) pe iconita My si se alege din meniul ce se deschide optiunea Properties. Computer

Aceasta optiune va deschide fereastra System Properties în care se prezinta proprietatile sistemului astfel: • System: sistemul de operare instalat pe statia de lucru: ex: Microsoft Windows XP Professional Version 2002 Service Pack 2 • Registered to: catre cine a fost inregistrat si numarul de inregistrare.

85

Modulul 2. UTILIZAREA COMPUTERULUI SI ORGANIZAREA FISIERELOR

Computer: aici sunt afisate tipul procesorului: ex: Intel (R) Pentium (R) 4 CPU 3.06Ghz si cata memorie RAM este instalata pe computer: 448 MB RAM

86

Modulul 2. UTILIZAREA COMPUTERULUI SI ORGANIZAREA FISIERELOR

2.1.8. VIZUALIZARE CONFIGURATIE

DESKTOP

Pentru a modifica ora si data curenta se poate alege una din urmatoarele posibilitati: Se face dublu clic pe pictograma din partea dreapta a taskbar-ului (bara de jos) unde este evidentiata ora, deschizându-se astfel fereastra Date and Time Properties

Prin deschiderea directorului Control Panel din meniulStart-Settings

Aceasta functie va deschide urmatoarea fereastra:

87

c) Zone)Internet (Internet Time) – sincronizarea automata cu un server de Timp timp Internet dorit.Modulul 2. b) Fus orar (Time – vizualizarea si modificarea fusului orar. Pentru a modifica volumul activati tot fereastra Control Panel. Properties în care puteti modifica volumul. Se pot accesa butoanele: a) Data & ora (Date & Time) – vizualizarea si modificarea datei si orei curente. UTILIZAREA COMPUTERULUI SI ORGANIZAREA FISIERELOR Aici va trebui dat dublu clic pe pictograma Date and Time pentru a dschide fereastra de proprietati Date and Timeunde se poate modifica data si ora curenta. 88 . în care va trebui sa dati dublu clic pe pictograma Sounds and Audio Aceasta va activa fereastraSounds and Audio Devices Devices. Pentru a afisa acest simbol în Taskbar va trebui sa dati un clic stânga pe optiunea Place volume icon in the taskbar.

89 .Modulul 2. UTILIZAREA COMPUTERULUI SI ORGANIZAREA FISIERELOR Pentru a configua desktop-ul (a alege caracteristicile principale ale ecranului) va trebui aleasa optiunea Propertiespe care o obtinem printr-un clic dreapta în orice loc de pe ecran. Aceasta optiune deschide fereastra Display Properties.

Largire (Strech) – se afiseaza pe tot ecranul prin marire. UTILIZAREA COMPUTERULUI SI ORGANIZAREA FISIERELOR Se pot alege urmatoarele optiuni de setare: • Theme (Teme)– crearea si alegerea apoi a temei preferate pentru fundal. Salvare iii. jurul imaginii daca se alege la in Pozitie Centrare (Position Center) 90 . Tema – tema dorita (Theme)ca… (Save as…)– salvarea temei alese intr-un fisier ii. Impartire (Tile) – se afiseaza pe tot ecranul prin repetare. pe tot ecranul daca se alege la Fundal None (Background None) 2. Pozitie (Position) – se precizeaza pozitia unde va fi plasata pe ecran imaginea aleasa la fundal: 1. 2. sunete. Centrare (Center) – in centru. Rasfoire (Browse) – alegerea unor fisiere cu imagini din calculator pentru a le pune in lista Funda . Stergere (Delete) – stergerea temei alese din lista de la Tem si ca fisier a daca a fost salvata. . iv. • Desktop (Spatiul de lucru)– personalizarea suprafetei de lucru alegand: i. pentru a personaliza computerul alegand: i. Fundal – imaginea dorita. 3. (Background) ii. etc. Culoare (Color)– culoarea care se pune: 1. l iii.Modulul 2.

Modulul 2. Acesta se activeaza atunci cand nu lucram mai mult timp la computer. Examinare – vizualizarea imaginii alese. (Preview) (Wait :) – precizarea timpului de nefunctionare dupa care apare pe Se asteapta: ecran imaginea aleasa. • 91 . exista posibilitatea de a allege diferite optiuni pentru ecranul monitorului dumneavoastra. Setari (Settings)– modificarea imaginii alese.Particularizare spatiu de lucru (Customize Desktop) afisare in spatiul de lucru (pictograme. iv. Puteti de asemenea allege timpul dupa care porneste screen saver-ul daca calculatorul este nefolosit. Una din aceste optiuni este activarea Screen Saver-ului. intrerupere a activitatii. pagini Web). – se pot alege alte optiuni de Screen Saver (Economizor ecran) – economisirea resurselor ecranului in perioade de intrerupere a activitatii alegand: i.Daca doriti puteti stabili o parola astfel încât numai cei care stiu parola sa aiba acces la date. UTILIZAREA COMPUTERULUI SI ORGANIZAREA FISIERELOR v. v Alimentare (Power…)– precizarea unor optiuni de economie a energiei in caz de . ii. iii. Economizor ecran (Screen Saver)– imaginea dorita. In situatia în care exista o perioada de timp de repaos în lucru.

Modulul 2. v. Dimensiune font (Font size) – se alege dimensiunea dorita pentru font. iv. Schema de culori (Color scheme) – se alege schema cromatica dorita. ii. (meniu. iii. Efecte (Effects)– se pot alege efecte speciale (umbrire…). Complex – se pot alege caracteristici dorite ( (Advanced) font. …) pentru diverse elemente din fereastra dimensiune. pictograme) 92 . UTILIZAREA COMPUTERULUI SI ORGANIZAREA FISIERELOR d) Appearance – modificarea aspectului de afisare a ferestrelor (Aspect) alegand: i. Ferestre si butoane (Windows and buttons) – se alege unul din stilurile de afisare dorit.

deci calitatea va fi mai buna. Adancimea de culoare – este data de numarul de biti folositi. Daca se va folosi o setare pe 32 de biti.Modulul 2. calitatea imaginii afisate va fi mai buna. culori. 93 . UTILIZAREA COMPUTERULUI SI ORGANIZAREA FISIERELOR e) Settings (Setari)– permite modificarea unor caracteristici ale monitorului (rezolutie. etc.) Rezolutia este numarul de puncte care sunt folosite pe ecran pentru a afisa o imagine. cu atat numarul de puncte este mai mare. Cu cat rezolutia este mai mare.

Schimbarea tastaturii se face din meniul Start-Settings-Control PanelRegional a Linguage Options. De aceea va trebui sa setati tastatura pentru limba dorita. S ETAREA TASTATURII SI SCHIMBAREA OPTIUNII PENTRU ALTA LIMBA Daca doriti sa scrieti anumite documente într-o alta limba. puteti avea nevoie de anumite caractere care nu exista pe tastatura. 94 . UTILIZAREA COMPUTERULUI SI ORGANIZAREA FISIERELOR 2.9.Modulul 2.1. De exemplu pentru a scie cu diacritice setarea se face pentru limba româna.

…). UTILIZAREA COMPUTERULUI SI ORGANIZAREA FISIERELOR Aceasta aplicatie permite: a) Optiuni regionale (Regional Options) – alegerea standardelor si formatelor folosite pentru formatarea numerelor. APLICATIA CONTROL P ANEL (P ANOUL DE CONTROL ) Panou de Control este aplicatia care permite modificari pentru intreg sistemul. Aplicatia se poate lansa in executie prin: Start Panou de Control (Control Panel) 95 .Modulul 2. Amplasare (Location) – se poate opta pentru modul (nu cel implicit al standardului ales) in care se doreste receptionarea stirilor de la un furnizor de stiri Internet cand se lucreaza cu navigatorul de Internet (Internet Explorer). etc. ora.). b) Limbi (Languages) – se poate opta pentru servicii speciale pentru unele limbi (folosirea tastaturii. ii.1. separator de lista. c) Complex – se pot alege optiuni pentru folosirea in limba (Advanced) dorita a programelor scrise fara a folosi codul Unicod de codare a e caracterelor. sistem de masura a lungimii. iii. 2. Din se alege standardul dorit (English…). valorilor monetare. scrierea de la dreapta la stanga.10. datei calendaristice si momentului de timp astfel: i. caseta Particularizare (Customize…) se pot modifica unele caracteristici care nu se doresc ca in standard (simbol zecimal. data.

pe ecran apare fereastra aplicatiei ce contine elementele oricarei ferestre (bara de meniu. UTILIZAREA COMPUTERULUI SI ORGANIZAREA FISIERELOR Dupa lansare. bare de instrumente.Modulul 2. etc. zona de lucru.) (Vizualizare dupa categorii) (Vizualizare in mod clasic) 96 .

optiunile: o Panou de control (Control – prin care se poate alege modul de Panel) vizualizare dorit pentru pictogramele din dreapta (dupa categorii sau clasic). o Afisare (Display)– modifica aspectul spatiului de lucru. o Optiuni Internet (Internet Options) – setare caracteristici de conectare la Internet. o Dispozitive de sunet si audio (Sounds and Audio Devices) – modificare caracteristici pentru elementele multimedia. o Conturi utilizator (User Accounts) – creaza si modifica setarile specifice unor utilizatori. eliminare fonturi. o Instrumente de administrare (Administrative Tools) – modificare setari de administrare. modificare dispozitive pentru jocuri. o Adaugare sau eliminare de programe (Add and Remove Programs) – instalare si eliminare de programe. datei si orei. o Scanere si aparate foto (Scanners and Cameras) – setare caracteristici pentru scanere si aparate foto. o Mail (Mail)– precizare caracteristici pentru posta electronica. o Imprimante si faxuri (Printers and Faxes) – adaugare. modificare. o Data si ora (Date and Time)– stabilire data. o Sistem (System)– vizualizare si modificare caracteristici ale calculatorului. eliminare.Modulul 2. o Optiuni regionale si lingvistice (Regional and Language Options) – setare caracteristici de afisare a limbilor. numerelor. UTILIZAREA COMPUTERULUI SI ORGANIZAREA FISIERELOR In zona de lucru a ferestrei Panou dese afla: control 1. In dreapta. o Maus (Mouse)– setare caracteristici mouse. o Fonturi (Fonts)– adaugare. modificare caracteristici pentru imprimante si faxuri. retele sau Internet. o Optiuni telefonie si modem (Phone and Modem Options) – setare caracteristici de apelare prin telefon si modem. o Dispozitive de control si joc (Game Controllers) – adaugare. o Conexiuni in retea (Network Connections) – conectare la alte computere. o Tastatura (Keyboard)– setare caracteristici tastatura. o Vezi si (See Also)– prin care se pot aduce informatii noi sau explicative 2. ora si fus orar. In stanga. 97 . o Optiuni folder (Folder Options) – setare de caracteristici pentru fisiere si foldere (directoare). o Intel ®Graphics – controleaza caracteristicile grafice ale Technology calculatorului. mobilitate). pictogramele ce reprezinta diverse microaplicatii care permit: o Activitati programate (Scheduled Tasks) – planificare activitati pentru executare automata. o Bara de activitati si meniul Start (Taskbar and Start Menu) – modifica caracteristicile barei de activitati si a meniului Start. video. o Vorbire (Speech)– setari pentru recunoasterea textelor vorbite. o Optiuni de accesibilitate (Accesibility Options) – setare caracteristici speciale pentru persoane cu handicap (audio.

Dupa lansarea in executie apare fereastra proprie fiecarei microaplicatii care permite selectarea diverselor optiuni pentru efectuarea modificarilor dorite. Microaplicatia Mouse Maus Se lanseaza in executie ca orice aplicatie din Panoul de (prin dublu clic Control pe pictograma corespunzatoare) si permite: a) Butoane (Buttons) mouse-ului : i. 98 . b) O – modificarile efectuate se aplica si se termina efectuarea modificarilor (se K termina executia curenta a microaplicatiei). c) Cance – se renunta la modificarile efectuate si se termina executia curenta a l microaplicatiei. – modificarea modului de actionare a butoanelor Configurare butoane (Buttons Configuration) – prin v (bifare) Comutare…butoane (Switch…buttons) mouse-ului isi inverseaza rolul (mouse-ul se poate folosi de stangaci). UTILIZAREA COMPUTERULUI SI ORGANIZAREA FISIERELOR Toate microaplicatiile din Panou de se lanseaza in executie prin dublu control click pe pictograma corespunzatoare. Dupa ce se aleg optiunile se poate continua alegand: a) Appl – modificarile efectuate se aplica.Modulul 2. dar se mai continua efectuarea altor y modificari (nu se termina executia curenta a microaplicatiei).

2. c) Optiuni indicator (Pointer Options) – modificarea unor caracteristici ale indicatorilor (miscare.5 Floppy si din fereastra ce se deschide se apeleaza functia Format.). 3. F ORMATAREA DISCHETEI Pentru a putea lucra cu discheta. aceasta trebuie mai întâi formatata. d) Roata (Wheel)– modificarea caracteristicilor de deplasare prin folosirea mouse-ului tip Trackball(cu roata de deplasare rapida). sau. etc. se da clic dreapta pe iconul Computer 3. vizibilitate. 2. b) Indicatori (Pointers) – permite modificarea aspectului indicatorilor afisati pentru mouse.1. A 99 .Modulul 2. Se introduce discheta în unitatea de discheta. Deci formatarea dischetei pregateste discheta pentru a fi folosita. existenta pe Desktop Computer deschizând aceasta fereastra. e) Hardwar – modificarea caracteristicilor interfetei mouse-ului. De regula cand se schizitioneaza o discheta aceasta este deja formatata. UTILIZAREA COMPUTERULUI SI ORGANIZAREA FISIERELOR Viteza dublu click (Double -click speed)– permite modificarea vitezei pentru dublu-click.5 Floppy si apoi A din meniul File al ferestrei My alegeti optiunea Format. prin deplasarea indicatorului intre LentRapid (Slow-Fast). Formatarea unei dischete este necesara deoarece trebuie ca discheta sa fie compatibila cu sistemul de operarea utilizat. Se da un dublu clic pe pictograma My .La formatarea unei dischete se parcurg urmatorii pasi: 1.11. iii. Blocare click (ClickLock) – prin v (bifare) Activare… (Turn on…) se face evidentierea / glisarea fara a tine butonul mouse-ului apasat. e ii. Selectati cu un clic stânga dina ceasta ferestra iconul 3.

100 . 5. Pentru a începe for matarea discetei se apasa butonul Start. Închideti caseta Format si fereastra My . Dupa terminarea formatarii va aparea o caseta de dialog care va va afisa rezultatele formatarii. Astfel se vor cunoaste pasii prin care se pot realiza o serie de operatii si actiuni. Computer Folosirea functiilor “Help” disponibile Sursa de ajutor si informatii despre sistemul de operare este „Windows XP Help” – accesibil din meniul Start. Pentru efectuarea formatarii dischetei apasati butonul OK. modalitati de utilizare a tastaturii pentru operatiile uzuale. de la instalarea unei imprimante pana la conectarea la Internet. de asemenea. ajutor in cazul diferitelor probleme si trimiteri catre documente si resurse aflate pe Internet.Acesta functie va afisa urmatoare caseta de dialog: În câmpul Volume introduceti numele dischetei (acest cap poate fi lasat si necompletat). UTILIZAREA COMPUTERULUI SI ORGANIZAREA FISIERELOR 4. o lista a termenilor utilizati.în caz contrar butonul Cancel. Label Atunci când ati apîsat butonul Start va aparea o caseta de dialog care va va întreba daca sunteti siguri daca vreti sa formatati discheta deoarece prin formatare se pierd toate datele existente pe aceasta. Se apeleaza functia Format.Modulul 2. Aceasta fereastra contine.