You are on page 1of 9

Sisteme inteligente de supraveghere si control in transportul naval

Transporturile pe apa si-au consolidat locul pe care-l ocupa in ansamblul sistemului unitar al transporturilor datorita avantajelor economice si imposibilitatii inlocuirii lor in relatiile de comert dintre state si continente, modernizarea si diversificarea bazei materiale a transporturilor navale si in primul rand a mijloacelor de transport naval. Astfel, dezoltarea navelor pe plan mondial a cunoscut realizari remarcabile aparand unele nave de mare capacitate, cum sunt cele de peste 300.000 tdw si in perspectiva apropiata preconizandu-se aparitia unor nave gigant cu un tonaj pana la l.000.000 tdw. Dezvoltarea vertiginoasa a constructiilor de nave,cresterea de deplasare,reducerea costului transporturilor si sistemele inteligente de supraveghere si control al navelor au intensificat transporturile maritime internationale si au impus efectuarea acestora pe baze riguros stiintifice. In functie de aceste caracteristici,transporturile navale (interioare si maritime)au urmatoarele sfere de activitate: -transporturi interioare (pe fluvii,rauri,lacuri si canale),care sunt adecvate transportului marfurilor de masa,cu valoare redusa;aceste mijloace de transport sunt destinate sa deserveasca unitatile economice amplasate in vecinatatea apelor interioare,precum si pentru a realiza lantul de transport in traficul combinat (auto-cale ferata-apa); -transporturi maritime (pe mari si oceane) , care realizeaza legatura dintre baza de materii prime si productie si consum . Trei sferturi din comertul international se realizeaza prin intermediul transportului maritim, in permanenta , pe oceanul planetar aflandu-se in circulatie intre 15.000 si 20.000 de nave de diferite capacitati , incarcate cu marfuri din cele mai diverse . Intrucat in transportul naval se foloseste o terminologie specifica , in cele ce urmeaza ne propunem sa facem unele referiri privitoare la caracteristicele tehnicocomerciale, cat si la cele referitoare la sistemele inteligente de la bordul navelor si din porturi. Sistemul VTMIS este un instrument important de management al traficului si are rolul de a asista operatorii Port Control din cadrul capitaniilor de port pentru a urmari si dirija traficul navelor fluviale pe sectorul românesc al Dunarii. Acesta furnizeaza în timp util informatii privind navele si rutele de navigatie. Sunt monitorizate astfel, navele pentru care sunt necesare declaratii administrative privind voiajul efectuat. Acesta este cel mai complex proiect demarat în România în cadrul conceptului de sisteme inteligente de transport naval, având în vedere ca acopeara toate porturile dunarene românesti (23 de locatii) si furnizeaza servicii tuturor operatorilor importanti din traficul naval fluvial.

managementul inter-modal al porturilor si terminalelor.asigurarea unei legaturi eficiente între diferitele moduri de transport.statii dGPS (radiobalize IALA) pentru transmiterea corectiilor necesare utilizarii hartii electronice în navigatia pe Dunare. Sistemul are în componenta urmatoarele tehnologii moderne: . navelor si încarcaturii acestora. a costurilor de transport. .nivelul central. în Drobeta Turnu Severin.sisteme de detectare si urmarire a tintelor cu radar în banda X. informatii privind reglementarile legale si taxele portuare. sistemul este complet operational. statistici. . Faza a doua va asigura acoperirea întregii parti românesti a Dunarii. Galati si Tulcea. echipajelor. de la Sulina la Moldova Veche. .aplicatii software în tehnologie web (avize pentru navigatori. Centrul national RIS asigura legatura cu statiile regionale si cu alti factori implicati.reducerea numarului incidentelor navale.a. dar a acoperit doar anumite zone de pe Dunare. Centrele locale VTS / RIS gestioneata operatiunile de navigatie curenta pentru segmente ale sectoarelor regionale si au la dispozitie sisteme de comunicatie VHF. reprezentând nucleul sistemului VTMIS extins si acoperind principalele zone periculoase pentru navigatie.nivele locale. centre de management al traficului naval si informare privind transportul pe fluviu.utilizarea eficienta a porturilor si terminalelor. . . În anul 2005 a fost implementata prima faza a acestui proiect. în sediul ANR. cu terminale la Ministerul Transporturilor si Ministerul de Interne. Sistemul RIS furnizeaza informatii tactice si strategice asupra traficului fluvial.maximizarea securitatii infrastructurii de transport pe Dunare. . De asemenea. furnizeaza informatii privind planificarea voiajelor. AIS si CCTV. raportare nave s. .nivelul regional. În fiecare din aceste locatii sunt prevazute.retea cu acces multipunct pentru schimbul de date. . în 22 de porturi.maximizarea capacitatii de transport a navelor si a capacitatii senalelor navigabile. a consumului de combustibili si a volumului de lucru al utilizatorilor.Sistemul este organizat ierarhic pe trei niveluri. precum si în ceea ce priveste managementul acestuia. Dupa încheierea acestei faze.eficientizarea transportului pe apele interioare navigabile. . realizata pe suportul oferit de Vodafone. . managementul transporturilor. reducerea poluarii si a riscurilor pentru mediu. .) . conform cu structura organizatorica a Autoritatii Navale Române: . Obiectivele principale ale proiectului privesc: . Acesta gestioneaza fluxurile de informatii dintre factorii implicati precum si conservarea / comunicarea istoricului datelor stocate. . Giurgiu. .reducerea timpilor de calatorie. conform specificatiilor tehnice.cresterea sigurantei pasagerilor. Acestea informeaza sistemul în ceea ce priveste identificarea si pozitia navelor.

De fapt pentru vanatoare de submarine au si fost gandite. Chiar s-ar merita de pus niste poze una langa alta Pe de alta parte. Este ce au facut olandezii cu De Zeven Provincien si germanii cu F124 Sachsen care folosesc SMART-L si APAR avand capacitatea de a ghida SM-2 si ESSM. au nevoie de mult spatiu si o nava de un tonaj mare. care sa foloseasca exact acelasi armament SM-2/ESSM insa fara radarele SPY-1 / SPG-62. un altul fiind capacitatea acetui tip de nava de a vana submarine rusesti. ca navele americane nu pot stationa in Marea Neagra mai mult de 30 zile. rachetele SM-2 si radarele de iluminare terminala (SPG-62). care este montat atat pe fregatele spaniole F100 cat si pe cele norvegiene Nansen. componenta AEGIS. singura solutie ar fi ca Romania sa-si monteze sistemul AEGIS pe proprile nave. Daca ar fi sa ne uitam la niste programe de modernizare care au facut ceva similar. Daca compari T22 cu Nansen o sa vezi dimensiuni apropiate si liniile generale foarte similare. care sint principala limitare a sistemului si care vor fi inlocuite in curand de radare AESA. Acesta este unul din motivele pentru care Marina Romana a optat pentru fregatele Tip 22. tip Nansen. Am putea avea un sistem similar. si cum Deveselu avea nevoie si de o componenta maritima mai apropiata decat USS Montery din Mediterana. cel . nu stiu cat de usor ar fi sa punem pe T22 chiar si varianta “redusa” a AEGIS. Acest sistem si radarul sau principal Master Spy -1. este compusa in principal dintr-un radar SPY1B/D/F/K. Insa ne putem uita la varianta mai mica SPY-1F. Toate navele de mai sus au fost insa proiectate de la inceput in configuratia asta.Sistemul AEGIS pe fregatele Romaniei Intr-un articol dedicat Scutului anti-racheta de la Deveselu am mentionat in treacat. Se mai adauga rachetele ESSM pentru apararea apropiata. un sistem de conducere a focului.

cum ar fi dezvoltarea completă a unei piețe feroviare europene integrate. sa nu uitam de optimizarea performanței lanțurilor logistice multimodale. s-a extins ulterior asupra tuturor modurilor de transport (rutier. Tehnologiile ITS sunt variate şi includ: prelucrarea informaţiilor. Termenul de Sistem Inteligent de Transport (ITS – Intelligent Transport System) a apărut iniţial legat de sistemele telematice din transportul rutier.mai interesant ar fi cel pentru fregatele ANZAC. prin utilizarea unei logistici avansate si aplicarea unor măsuri de piață. au schimbat intregul catarg radar cu unul care are doua radare AESA. Deasemenea.Seoung Bunn Kim şi Jacob Hinchman de la Georgia Institute of Technology: „ ITS reprezintă o gamă largă şi diversă de tehnologii. creşterea confortului şi siguranţei transportului pe căile rutiere. ERTMS. absența denaturării tarifelor etc. Definiţiile legate de ITS sunt diferite. aerian. . transportul de marfă pe distanțe lungi). creşterea mobilităţii. feroviar. reducerea congestiilor de trafic. în ceea ce priveşte sistemul de transport căruia i se adresează. Utilizarea este mai eficientă a transporturilor si a infrastructurii prin recurgerea la o serie de sisteme îmbunătățite de gestionare a traficului si de informații (de exemplu ITS.Directoratul pentru Transport şi Energie al Comisiei Uniunii Europene: „ ITS reprezintă rezultatul aplicării tehnologiilor avansate la sisteme şi metode de transport pentru eficientizarea. SafeSeaNet. minimizarea impactului de mediu. în cazurile în care alte inovații tehnologice se dovedesc insuficiente (de exemplu. reducerea consumului de energie şi creşterea productivităţii economice. Definiţii ale sistemelor inteligente de transport: . Pentru delimitarea ariei de acoperire a termenului de Sistem Inteligent de Transport este necesară o definire cât mai exactă a acestuia. SESAR. RIS). maritim) ca apoi aria de acoperire a acestui termen să devină şi mai extinsă prin includerea. comunicaţii. . dar au în comun atât enumerarea tehnologiilor utilizate în dezvoltarea unor astfel de sisteme cât şi rezultatele şi rolul sistemelor ITS. CEA-FAR si CEA-MOUNT care au functii similare cu SPY-1F (ANZAC insa nu are SM-2. şi a serviciilor. deci varianta asta pare posibila. inclusiv prin utilizarea mai intensă a unor moduri inerent mai eficiente din punct de vedere al utilizării resurselor. eliminarea barierelor din calea transportului maritim pe distanțe scurte. control şi electronică”. pe lângă sisteme. doar ESSM). care aplicată sistemelor actuale de transport poate ajuta la creşterea siguranţei. fluvial. eliminarea restricțiilor de cabotaj.

care doreşte dezvoltarea de astfel de sisteme – autorităţi locale. Sistemele Inteligente de Transport sunt sisteme integrate. navigabile interioare. Această arhitectură trebuie să asigure pe lângă definirea specificaţiilor privind . de complexitate ridicată. tehnologia informaţiei etc. • interese comerciale de natură diferită: servicii publice şi servicii comerciale. comunicaţii. operatori de infrastructură. Astfel încât. trebuie să reprezinte mai mult decât suma elementelor componente. aeroporturi. Uniunea Europeană). persoană fizică sau juridică. ca întreg. care efectiv dezvoltă sisteme ITS – furnizori de componente. Arhitectura ITS Din definiţiile dată sistemelor inteligente de transport se poate observa faptul că pentrurealizarea funcţiilor cerute acestor sisteme este necesară integrarea unor sisteme de natură diferită într-un sistem unic. transportatori de marfă şi care reglementează domeniul ITS – guverne naţionale. porturi şi legăturilor dintre aceste tipuri de transport diferite”. cu număr mare de sisteme şi componente). acest fapt implicând o abordare specifică în proiectarea şi dezvoltarea unor astfel de sisteme. care utilizează Sistemele Inteligente de Transport – călători. • implicarea diverşilor producători/tehnologii la construirea sistemelor integrate. Complexitatea Sistemelor Inteligente de Transport generează nevoia definirii şi realizării unei Arhitecturi ITS. Toate aceste aspecte prezentate mai sus fac aproape imposibilă proiectarea şi dezvoltarea sistemelor inteligente de transport fără definirea unei Arhitecturi ITS. Complexitatea sistemelor ITS poate fi privită din puncte diferite de vedere: • sistemele ITS sunt sisteme integrate (şi sisteme mari. • există multe relaţii de cooperare între numeroşii participanţi la astfel de sisteme (prin participant înţelegându-se acea entitate economică. furnizori de elemente de infrastructură. electronică. inginerie de trafic. sistemul integrat. • existenţa activităţilor multidisciplinare: software.feroviare.

Având în vedere aceste obiective.care descrie modul în care lucrează un anumit sistem/subsistem. • Un punct de vedere fizic – care descrie punctele în care sunt localizate procesele (sau funcţiile). • Un punct de vedere comunicaţional – care descrie legăturile între entităţile fizice în care sunt localizate procesele (sau funcţiile). • Un punct de vedere funcţional (sau logic) – descrie procesele cerute sistemului sau funcţiile acestuia. dar pentru evitarea confuziilor s-a recurs la denumirea de „punct de vedere” ca parte componentă a arhitecturii). respectiv entităţile fizice care oferă acele funcţii. conceptual) . • Un punct de vedere organizaţional – care descrie responsabilităţile. -să furnizeze o bază stabilă de proiectare şi dezvoltare pentru sistemele ITS. care să poată fi realizate şi care să poată lucra pentru satisfacerea aspiraţiilor celor implicaţi în dezvoltarea unor astfel de sisteme. problemelor generate de către aspiraţiile participanţilor la dezvoltarea sistemelor ITS. părţilor implicate în . Obiectivele definirii şi dezvoltării Arhitecturii Sistemelor Inteligente de Transport pot fi grupate în două mari categorii: -să faciliteze înţelegerea atât a problemei cât şi a soluţiilor sale: -să fie capabilă să prezinte întregul (sistemul inteligent de transport) ca fiind mai mult decât suma părţilor componente. Arhitectura ITS defineşte diferite puncte de vedere asupra unui sistem (aceste puncte de vedere au fost denumite iniţial arhitecturi. fără de care nu se poate vorbi de o integrare consistentă a sistemului care le conţine. arhitectura fizică etc. Acestea sunt în mod uzual următoarele: • Un model general (de referinţă.. ca exemplu: arhitectura funcţională. prin intermediul funcţiilor şi componentelor sale.comunicarea între subsistemele componente ITS şi o concepţie comună asupra acestor subsisteme. -să satisfacă aspiraţiile participanţilor la dezvoltarea de astfel de sisteme. Un exemplu de astfel de model îl reprezintă modelul transportului de bunuri (model dezvoltat în proiectul KAREN). arhitectura sistemului ITS poate fi definită ca fiind un cadru de nivel înalt (sau concepţie de nivel înalt) care descrie sistemul integrat ca întreg şi oferă înţelegerea soluţiilor pe care sistemul le poate oferi. Astfel arhitectura ITS descrie minimul necesar pentru ca un astfel de sistem să aibă funcţionalitate cerută şi nu maximul posibil.

Arhitectura ITS se construieşte pe baza aspiraţiilor participanţilor (respectiv a nevoilor utilizatorilor) la dezvoltarea sistemelor ITS şi este utilizată la: • Definirea elementelor organizaţionale. Aspectele prezentate mai sus nu reprezintă decât un set uzual de puncte de vedere constituente ale arhitecturii ITS.dezvoltarea ITS. Arhitectura Cadru Europeana (dezvoltata în cadrul proiectului european KAREN şi ulterior FRAME). Din pachetul de programe sunt utilizate cele doua instrumente ce folosesc la dezvoltarea unei arhitecturi ( Browse tool şi Selection tool). în cadrul acestei lucrări. • Definirea specificaţiilor infrastructurii şi componentelor sistemelor.lista nevoilor utilizatorilor.lista terminalelor ce interfaţează sistemul ITS cu mediul. .lista ariilor funcţionale. Instrumentul Browse Tool este axat numai pe dezvoltarea arhitecturii funcţionale a unui sistem inteligent de transport şi conţine următoarele elemente fundamentale: . Dezvoltarea arhitecturii funcţionale Pentru identificarea şi definirea fluxurilor informaţionale se va folosi. • Realizarea analizei riscului dezvoltării unor astfel de sisteme.funcţiile de nivel înalt şi scăzut ce alcătuiesc ariile funcţionale.fluxurile de informaţii ce sunt vehiculate între diferitele funcţii ale sistemului. Dezvoltarea arhitecturii fizice Pasul imediat următor dezvoltării arhitecturii funcţionale a sistemului îl constituie gruparea funcţiilor identificate în entităţi fizice. • Întocmirea programelor de derulare a implementării Sistemelor Inteligente de Transport. subsistemelor sau componentelor. ca . Pentru gruparea funcţiilor în entităţi fizice este necesară definirea acestor entităţi. sau construirea arhitecturii fizice. • Realizarea analizei cost/beneficiu (aceste ultime două aplicaţii ale arhitecturii ITS sunt hotărâtoare în alegerea soluţiilor tehnice de implementare a sistemelor ITS). . asupra bunei funcţionări a sistemului. . aceste puncte de vedere putând fi mult mai numeroase în funcţie de nivelul de detaliere şi de acoperire al arhitecturii. .

bărci şi înotători.ptd-messages . Radarul HARRIER de securitate şi de supraveghere prevede supravegherea la sol de acoperire mare chiar si la altitudini de pana la 20. vehicule aeriene fără pilot.senzor pentru detectarea simultană. nave.pto-communications .Include mesaje aparte scrise sau vocale pentru a fi comunicate conducătorilor vehiculelor de transport urban.Include mesaje aparte scrise sau vocale. • frp-infrastr_status . inclusiv aeronave. Este un sistem ideal pentru aceste sisteme de transport deoarece implica costuri minime.subsisteme ale sistemului în cauză (definirea acestor subsisteme se face prin atribuirea unuinume şi a unei locaţii fizice – amplasament). Exemple de fluxuri de date utilizate sunt: • fd. elicoptere.000 de metri şi permite sistemului să funcţioneze ca un multi. Tehnologia de detectare s-a dezvoltat special pentru detectarea celor mai mici si mai sensibile obiecte şi are ca rol monitorizarea unei game largi de obiective. .Include detalii despre staţionările curente ale echipamentelor de pe parcurs. alertare şi urmărire pentru monitorizarea spaţiului aerian şi marin. • fo.

Aplicaţiile Harrier includ: • • • • • • • • • Monitorizare şi supravegherea spatiului aerian Aeronave de detectare şi de urmărire Supravegherea coastei si a marilor Supravegherea spaţiului aerian Frontieră de detectare a intrusilor Ultralight interdicţie Evitatarea coliziunii şi a obstrucţiei Perimetru de securitate Protectie la tarm Juganaru Georgiana Hermeneanu Oana IE 32 .