Premise și dimensiuni definitorii Deși putem vorbi despre anumite orientări/direcții specifice ale arhitecturii secolului al XX-lea

, pentru cazul în speță al României, a izola în totalitate arhitectura acestui secol de cea a secolului al XIX-lea ar însemna a o lipsi de dimensiunile ei definitorii și a o reduce la o simplă arhitectură de ecou îndepărtat. Tocmai această legătură foarte organică dintre dezvoltarea arhitecturală a celor două secole este cea care le conferă semnificațiile specifice, legate de rapiditatea procesului de modernizare a întregii societăți românești. De aceea, pentru înțelegerea dezvoltării arhitecturale contemporane, este necesară o scurtă incursiune în perioada de debut a acestei modernizări. Pătrunderea ideilor Iluminismului (sfârșitul secolului al XVIII-lea), revoluția lui Tudor Vladimirescu (1821) și pacea de la Adrianopol (1829) au marcat începutul epocii moderne, percepute de contemporani ca o "renaștere". Modernizarea generală a societății românești, purtând semnele specifice ale trecerii rapide de la vechea ordine agrară la noua ordine capitalistă și ale deschiderii din ce în ce mai largi către civilizația occidentală, s-a reflectat în arhitectură, unul dintre instrumentele culturale ale acestei modernizări, printro reorientare către asimilarea rapidă și programatică a valorilor arhitecturale europene. Deși există semne anterioare, se poate considera că evoluția modernă a arhitecturii românești începe odată cu Regulamentele Organice (1832), pentru ca, după Revoluția de la 1848, Unirea din 1859, instaurarea monarhiei constituționale (1866) și câștigarea independenței (1877), să se desfășoare într-un ritm foarte accelerat, arzând etapele firești de evoluție și căutând să asimileze și să aplice orientările arhitectural-urbanistice europene, în vederea unei conștient urmărite sincronizări. În consecință, nou-născutul discurs teoretic și practica au fost marcate de o neobișnuit de activă suprapunere de tendințe stilistice. Acest sincretism de tendințe, care devine una dintre dimensiunile esențiale ale modernității arhitecturale românești, a fost făcut posibil și întreținut nu numai de această absorbție rapidă, ci și de volumul mare de construcții care s-au realizat în această perioadă, având în vedere faptul că orașele românești moderne se constituie tot atunci. O a doua dimensiune esențială a dezvoltării moderne a arhitecturii românești, devenită explicită abia către sfârșitul secolului al XIX-lea, se referă la fondul cultural pe care s-a grefat această evoluție și rezidă în fractura culturală dintre occidentalizare/modernizare (asimilarea noilor valori produse de civilizația industrială vest-europeană) și autohtonism/tradiționalism (păstrarea vechilor valori ale ordinii agrare și ale sud-estului ortodox). Transformările politice, economice și sociale declanșate după 1821 și accelerate după Unirea din 1859, la care se adaugă voința de sincronizare culturală, s-au tradus în activitatea construcțivă prin câteva aspecte esențiale: 1) apariția de noi tipuri de clădiri/programe de arhitectură (imobile de locuințe plurifamiliale, gări, clădiri administrative, pentru învățământ, de spectacol, industriale, comerciale, hoteluri, etc.), 2) importul și asimilarea noilor materiale și tehnologii de construcție (metalul și betonul armat, aplicate la început la construcții de geniu civile și industriale, apoi la toate tipurile de construcții și având ca finalitate formarea unor serioase antreprize moderne de

planuri directoare. în restructurarea radicală a altora (Giurgiu. care se manifestă în toată Europa acelui moment. pe teritoriul Țării Românești. căutările unui stil național. modernismul. în mod special în centru. zonificarea funcțională. etc. aceștia au fost la început străini (din foarte diverse părți ale Europei). densificarea țesutului construit. Acestor importuri li s-au adăugat. perioada de până la Primul Război Mondial este caracterizată prin preluarea aproape concomitentă a mai multor modele stilistice europene (cu diferitele lor varietăți locale. pe un fond urban mai închegat și cu o mai înrădăcinată tradiție central-europeană. Odată cu Regulamentele Organice se instituie și se perfecționează formele și instrumentele de control urban care vor administra modernizarea urbană. a devenit și a rămas pentru multă vreme nu numai principalul teatru al operațiilor urbane moderne. Din punct de vedere stilistic. atât ideologic cât și formal. Se poate spune că perioada modernă este și perioada consolidării . cât și în edificarea de noi orașe pe plan prestabilit (Turnu Severin. absorbția curentelor europene este dominată la sfârșitul secolului al XIX-lea de filiera franceză. etc). un alt semn al doritei sincronizări cu Europa. constând atât în modernizarea celor existente (prin înlocuirea fondului construit de proastă calitate. contextul cultural specific al fiecăreia dintre cele trei regiuni istorice aduce nuanțe: de exemplu.) cristalizarea treptată și evoluția unei voințe construcțive și a unei gândiri urbanistice din ce în ce mai clar orientate funcțional și formal. Ele atestă oficial (prin regulamente și legi urbanistice. crearea unui nou tip de reprezentativitate urbană. Brăila). sincronizarea cu Europa. Față de această schemă de evoluție. în sine. care după doi ani devine instituție de stat). construirea și punerea în evidență a clădirilor reprezentative. în Transilvania. de la clasicism la eclectism și ecouri ale Artei 1900. dezvoltarea stilistică de până la Primul Război Mondial este mai organică și urmărește îndeaproape arhitectura Vienei imperiale. diplomați în străinătate (mai ales ai renumitei École des Beaux-Arts din Paris) și. care se va ascuți puternic în anii premergători celui de-al Doilea Război Mondial. ale căror contradicții originare se pierd și se rezolvă prin semnificația unică pe care o capătă pe plan local: toate reprezintă. într-o anumită măsură. în funcție de locul de inspirație). Deși rezultat din dorința de redefinire identitară. adaptarea structurilor stradale la noile funcțiuni și ierarhizarea lor. căutările unui stil național și-au găsit un adversar deosebit de puternic în noul import arhitectural din deceniul al 3-lea. neoromânescul reprezintă în arhitectura românească echivalentul căutărilor formale. influența clasicistă este în Moldova mai timpurie. după 1892 (Societatea Arhitecților Români fondează Școala de Arhitectură din București. ceea ce reprezintă. Turnu Măgurele. După Primul Război Mondial. deci un prim semn al unei reale sincronizări. etc. cu semnificația de capitală a noului stat național (1859).). creșterea nivelului de înălțime. Bucureștiul. Arhitectura perioadei interbelice s-a aflat. apoi încep să se afirme și arhitecți români.construcții) și 3) necesitatea exprimării prin arhitectură a noului etos modernizator. mai puternică și mai persistentă. cunoscute sub numele generic și relativ impropriu de neoromânesc. cu aceeași semnificație. În privința arhitecților. ci și cel mai important focar de iradiere culturală și arhitecturală din țară. limitarea extinderii necontrolate a suprafeței. incepând cu ultimul deceniu al secolului al XIX-lea. deci în contradicție cu importul stilistic. sub semnul acestui conflict. La acestea se adaugă dezvoltarea fără precedent a orașelor. în România.

cât și ca impuls catalizator.1929-1932. este greu de făcut o diferențiere sigură între ceea ce ar reprezenta influența renascentistă/clasicistă târzie și influența neoclasică.1938-1947. etc. Indiferent de originea sa. arh. grație învățământului de tip Beaux-Arts. arh. în construcții neoclasice târzii (Palatul Regal din București. apoi și sintactice) de factură clasică sau clasicizantă. Iotzu . Ministerul Justiției. Udroiu. Pe de o parte. mai ales germane. N. îmbrăcând (uneori numai la suprafață) cele mai importante clădiri publice și conace boierești (unele cu mari amenajări de parcuri) ale perioadei.). ori un baroc simplificat. Horia Creangă . Ele provin din influențe ale clasicismului și/sau neoclasicismului european venite pe diferite filiere (predominant cea rusească și cea central-europeană). Horia Creangă. se poate vorbi despre rezistența filonului clasicist în arhitectura românească. Pe acest fond. Ministerul de Finanțe din București. arh. neoromanic. fiind vorba de preluări târzii și nu direct de la sursă. în ultimii 15 ani ai secolului al XIX-lea. se situează o arhitectură bazată pe împrumuturi formale din diverse manifestări stilistice de factură romantică. fie în forme "pervertite". în structura arhitecturilor totalitare. determinând două tipuri de căutări stilistice. pe la începutul secolului al XIX-lea. de la eclectism la neoromânesc. arh. diverse stiluri regionale. clasicismul a început să-și piardă poziția de "stil oficial" (în favoarea eclectismului). Institutul Agronomic. în timp.).anii '20).breslei arhitecților români și a sistemului de producție de arhitectură.1935. etc. pentru cazul specific al Transilvaniei. Arhitectura de factură clasicistă Arhitectura de factură clasicistă anunță cel mai timpuriu modernitatea. Deși. atât prin modele formale. în arhitectura românească începe să pătrundă și spiritul romantic. după Unirea din 1918. expozițiile din 1937-1939. arh. Academia de Război . în anii 1930. toate din București.1938-1940. specifice unor zone ale Europei occidentale și centrale (forme de neogotic. . proiectate de Duiliu Marcu. prin importul unor elemente formale (la început numai morfologice. în anumite forme de Art Déco sau de modernism monumental (Facultatea de Drept.1947). Nenciulescu. Stănculescu. Ministerul de Externe . chiar dacă acestea adoptă alte formule stilistice de fațadă. arh. denumită generic arhitectura de factură romantică. Palatul Culturii de la Cernăuți. Const. sau neorenascentiste (banca Chrissoveloni. Petre Antonescu . Palatul CFR . Cantacuzino . L. dezvoltarea arhitecturală din cele trei regiuni devine întrucâtva mai unitară. arh. ambele cu ecouri în arhitectura secolului al XX-lea. dar. el reapare sub diverse forme: fie pur. Această schemă evolutivă va fi întreruptă de cel de-al Doilea Război Mondial. arh. fie simplificat. F. repertoriul morfologic și sintactic clasicist s-a bucurat de un mare prestigiu. care devin destul de frecvente chiar spre sfârșitul secolului al XVIII-lea. și alte forme neomedievalizante. M. Plămădeală. În plus. filonul clasicist se transmite în sintaxa și repartiția planimetrică a multor clădiri. Arhitectura de factură romantică Puțin mai târziu decât influența clasicista.1937-1944. R. G. astfel. Radu Dudescu .19361938.

Manipulând. organizarea cimitirelor Bellu. întregii localități și chiar zonei. completat fericit în 1896-1914. Căldărușani. dar documentele atestă un mare număr). Karel Liman). cât și grădini și parcuri urbane publice. Kalman Rimanoczy. Janos Bohm. în arhitectura de interior și în mobilier. Pe de altă parte. în spirit romantic. Samu Pecz (palatul Szeky. Doderer și Schultz. Vineri. A fost practicată de arhitecți autohtoni: Antal Kagerbauer. Mai târziu. abia spre sfârșitul secolului. 1843). un repertoriu morfologic heteroclit. scoțând-o de pe făgașul restrâns al tradiției autohtone. a reprezentat expresia de vârf a pitorescului romantic. Grădini romantice cum ar fi grădina Cișmigiu (începută pe la 1845. etc.. În plus. urmat de arhitecții Ferdinand Hottner (azilul Sf. Sf. după o sintaxă în căutarea pitorescului. casa Grigore Cerchez. are mai puține prelungiri în secolul al XXlea. Berindei). Curtea de Argeș. a dat un mare avânt arhitecturii peisagere: s-au amenajat atât multe gradini și parcuri ale reședințelor elitei (dintre care numai unele s-au păstrat. I. datorate arhitectului Schlatter. Tismana. mai ales. își au originea în acest tip de arhitectură. Antim. când este mai rapid înlocuită de căutările de tip Secession. Palatul Cretzulescu. în arhitectura funerară. să valorizeze arhitectura popular-națională. alături de arhitectura de factură clasicizantă. dar în moduri diferite: dacă arhitectura clasicistă a adus în arhitectura românească rigoarea și ordinea rațională ale tradiției clasice (pe teritoriul vechiului regat această tradiție fiind . care a imprimat stilul său pitoresc (în spiritul unei combinații eclectice de vernacular medieval german. devenind o direcție durabilă și de sine stătătoare de căutări stilistice (a se vedea mai departe: arhitectura neoromânească). Elisabeta din Cluj). deși este mai organic legată de tradiția arhitecturală locală. reprezintă primele încercări de restaurare. arh. Negoiești. O mențiune deosebită o merită ansamblul castelului regal și al parcului Peleș de la Sinaia (început în 1875-1880. se găsesc căutările care încearcă. Palatul Culturii de la Iași .arh. Gotfried Orendi. format din elemente construcțive și decorative din arhitectura feudală europeană. organizat pentru marea expozitie din 1906. etc. deși. ea se mai regăsește înca în secolul al XX-lea în arhitectura unor reședințe boierești și burgheze și a unor clădiri publice (cele două edificii Rieber. toate în București. intervențiile de la mănăstirile Bistrița. arhitectura de factură romantica neomedievalizanta. Atât arhitectura clasicistă cât și cea de factură romantică au lărgit considerabil aria arhitecturii românești. al aripii noi a castelului Banffy de la Bontida (1855). arh. Cluj). un moment incipient important în procesu de occidentalizare a societății românești. marele arhitect al neogoticului. Carol Friederich Meyer) și grădina Kiseleff (Carol Meyer. arhitectura "importată" de factură romantică reprezintă. în spiritul vremii. În Transilvania. Dar. Dacă această orientare a stării romantice spre elaborarea unei arhitecturi naționale se va maturiza mai târziu. renaștere germană și alte componente stilistice de diferite facturi). Ghencea. Petru (1846) și al primăriei din Cluj (1843-1846). parcul Carol (Redont).D. el transmite monumentelor autohtone o expresivitate "gotică" nespecifică și atmosfera nostalgică a castelelor create de romantismul german. al castelului Miko Imre de la Ocna Mureș și al multor monumente funerare. Arnota. caracteristic celei de-a doua jumătăți a secolului al XIX-lea. autor al bisericii Sf. spre deosebire de cea clasicistă.

etc. din București. Lecomte de Nouy. arh. din formare. construcția eclectică în sine este suficient de flexibilă încât să poată îngloba fără perturbări interpretări diverse. pe care le recompune după principii istorice coerente. majoritatea luxoase: casa Asan și palatul Cantacuzino (ambele arh. Palatul de Justiție (1890-1895. în importurile formale anterioare se poate depista o anumită nesiguranță. majoritatea cu studii la Școala de Beaux-Arts din Paris. arh. Paul Gottereau). Fellner și Helmer). casa Monteoru și casa Vernescu (ambele arh. Burcuș). Ministerul Agriculturii (1896. Socolescu). preluată cu profesionalism și direct de la sursă. Institutul de Medicină și Farmacie (1900-1902. Cassien Bernard). Louis Blanc). I. Camera Deputaților și Cercul militar (începutul secolului al XX-lea. relații organice cu eclectismul tehnic al secolului al XIX-lea. în special în formele sale caracteristice academismului de școală franceză (academismul Beaux-Arts-ist). ocupând locuri cheie în noua concepție urbanistică a orașului. Albert Galleron) și galeria de artă de pe latura sa posterioară (arh. arhitectura eclectică a fost de la început puternică și matură. eclectismul arhitectural având. etc. Paul Gottereau). Ballu. Cele mai multe și mai importante clădiri publice eclectice s-au construit în București. Săvulescu).. Fundațiile Regale (terminat în 1914. arh. Bazat pe tendința sistematică de a aduna în mod conștient elemente rezultate în urma analizei diverselor arhitecturi. În plus. arh. cum ar fi: partea veche a Băncii Naționale (1883-1885. arh. Leonida Negrescu) Școala de Poduri și Șosele (după 1880. Arhitectura eclectică Fără să fie străin de spiritul romantic. Louis Blanc). tot de factură eclectică sunt și multe "construcții inginerești". desigur în legătură cu preluarea lor de la surse intermediare (uneori deja transformate) și cu imaturitatea sistemului local de producție de arhitectură. etc. În plus. arh.. Cassien Bernard. arh. Teatrul Național din Iași (1896. Berindei).. eclectismul. precum și multe reședințe. Ion N. din București. mai ales în Vechiul Regat. Semnificative pentru arhitectura eclectică sunt o serie de clădiri publice. A. Palatul de Justiție din Craiova (arh. la interioarele căruia lucrează și Ion Mincu). Albert Galleron și sculptorul Ioan Georgescu). Alex. clădirea Ateneului Român (18861888. în legătură cu tăierea marilor bulevarde E-V și N-S și cu modernizarea Căii Victoriei. Bursa de efecte (1910. palatul Dinu Mihail (arh. Șt. cum ar fi halele alimentare (hala Unirii . Casa de Depuneri și Economii (1896-1900.aproape inexistentă). se poate spune că aproape întreaga structură instituțională a noului stat este eclectică. în ultimii cincisprezece ani ai secolului al XIX-lea. Dacă. arhitectura de factură romantică a adus un mare aport imaginativ și o aplecare către farmecul arhitecturilor trecute. arh. etc. reprezintă un moment de sine stătător și marcant în evoluția arhitecturii românești și a orașelor.D. moduri tipologice caracteristice destinației clădirii sau după asocieri bizare și stimulatoare. Cum perioada de maximă forță a arhitecturii eclectice a coincis cu un moment de vârf al construcției societății românești moderne. Palatul Poștelor (1900. Paul Gottereau) din Craiova. arh. arh. arh. Dimitrie Maimarolu). Ambele direcții au dat roade mai târziu.1865-1870 și . mai târziu de arhitecți români. arh. ceea ce menține continuitatea și unitatea stilului. eclectismul s-a bucurat de un mare prestigiu. Ion Mincu). Ele au fost proiectate inițial de arhitecți francezi.

în Oradea. halele din Ploiești. incercări de includere în arhitectură a valențelor artistice artizanale locale. arh. ca și în cazul romantismului. mai ales. din Târgu-Mureș. gara Ploiești Sud. Secession. arh.. Teatrele naționale din Cluj și Oradea (arh. în același timp. Arhitectura 1900 În arta și arhitectura europeană din jurul anului 1900. Timișoara. Astfel. mai înrudit cu barocul central-european. Eclectismul transilvănean al aceleiași perioade a fost de o factură diferită. Ecoul acestei mișcări în Țările Române a fost similar cu cel al romantismului. etc. și-a făcut loc o serie de manifestări inovatoare. unele cu totul deosebite ca valoare și anvergura. etc. a căror construcție în număr mare a fost impusă de dezvoltarea economică a țării. diverse denumiri: Art Nouveau. Jugendstil. arh. 1908-1909. Daniel Renard). Jozsef și Laszlo Vago. precum și multe alte construcții din Oradea). etc. 1913. căutări arhitecturale care au stimulat dezvoltarea unor răspunsuri originale. O parte dintre varietățile stilistice regionale au pătruns. Art Nouveau-ul este remarcabil reprezentat de clădiri cum ar fi Cazinoul din Constanța (1907-1911. Petre Antonescu). se poate delimita. Kolmar Rimanoczy) și cea din Arad (1913. o arhitectură cu aspecte evidente de tip Art Nouveau sau Secession (de factură austriacă sau ungurească). etc. 19131914. în Transilvania. se găsesc însă în Transilvania. în mobilier și în artele aplicate formule stilistice diferind după localizarea geografică (purtând. Ludovic Szantary) sunt exemple semnificative. care reprezintă o mișcare generală secesionistă față de închistarea academismului istoricist sau eclectic și. 1907-1908. Cele mai multe și mai tipice construcții Secession. Fellner și Helmer). fosta primarie. de care. Kalman Rimanoczy-fiul (Palatul Apollo. asemenea altor importuri. ambele în București. uneori mai pure. Leonida Negrescu). Toma T. Palatul Culturii din Cluj. vechiul hotel Athenée Palace (1910. arh. din București. 1907-1910. Ferenc Lobl. Pe de altă parte. de influență austriacă sau ungurească (în Ungaria dezvoltându-se o remarcabilă variantă locală). în arhitectură și în artele aplicate. etc. Târgu-Mureș. Cazinoul din Sinaia (arh. unde arhitecți ca Deszo Jakab și Marcel Komor (complexul Vulturul Negru din Oradea. gara din Burdujeni/Suceava. Universitatea din Cluj (1872).1896. și Palatul Culturii. alteori grefate pe un suport de factură eclectică sau academistă. au proiectat o remarcabilă arhitectură de această factură.) și a antrenat în paralel și dezvoltarea unor școli locale de mobilier și arte decorative. mișcarea a dezvoltat în arhitectura. magazinul Orfeu din București (arh. Daniel Renard).). de altfel. ca atare. Sandor Baumgarten (liceul "Bolyai Farkas". Socolescu) și gările din diverse orașe (partea veche a Gării de Nord. mișcarea nu este străină. primăria din Oradea (1899-904. Giulio Magni . atât în vechiul regat cât. De aceea.). arh. spiritul în sine al mișcării a dat naștere și la reacții specifice locale. arh. .hala Traian. Târgu-Mureș). etc.

dar și balcanică (bovindouri cu console de lemn. de factură Arta 1900). etc. este folosit în opera diferiților autori conform propriilor selecții. din arhitectura brâncovenească (alternanța de zidărie simpla cu ancadramente. De aceea apar și mari diferențe între stilurile individuale ale diverșilor arhitecți. În același timp. mari personalități ale culturii și arhitecturii românești. una dintre dimensiunile cristalizării unei culturi naționale moderne. eclectice. a unei reale contestări a acestor importuri. În general. au fost susținute până la cel de-al Doilea Război Mondial de principala publicație de specialitate. vămi.). muzee. într-o anume relație cu tipul de program și cu tipul de sintaxă. construcțiilor din investiții publice (locuințe ieftine. uși de lemn. facultăți. care . parapeți. Arhitectura neoromânească. mai degrabă o mișcare programatică decât un stil unitar. revista Arhitectura (fondată în 1906). un alt aspect al modernizării arhitecturii românești. ancadramente. luând locul eclectismului în preferințele oficiale. intarsii decorative specifice din piatră). s-a aplicat îndeosebi tipurilor de clădiri ale structurilor administrației locale (administrații financiare. foarte divers și amalgamat. arhitectura neoromânească reprezintă. a început să se dezvolte încă din ultimul deceniu al secolului al XIX-lea și a dominat primele două decenii ale secolului al XX-lea. paramenți de zidărie.. Repertoriul formal tradițional utilizat pentru a crea un stil național. încadrabile ca program ideologic în curentul general european al căutărilor similare din arhitectura ultimei jumătăți a secolului al XIX-lea. neogotice și neomedievalizante. brâuri. troițe). Ideile care au ghidat aceste căutări stilistice. ele merită să ocupe o poziție de sine stătătoare. medalioane de ceramică). Dar. deoarece căutările stilistice ale unei arhitecturi naționale (arhitectura neoromânească) au fost legate evident atât de impulsul romantic. din arhitectura bisericească moldovenească și muntenească (tipuri de acoperișuri. Ea a reprezentat. Această poziție nu este lipsită de sens.Căutările naționale . școli rurale. Astfel. prispe. expresia căutărilor identitare nu a luat inițial forma unei crize. prin amploare și durată. primării. biserici .arhitectura neoromânească Unii cercetători situează în interiorul mișcării 1900 geneza căutărilor naționale sau chiar le prezintă ca varianta originală românească a Artei 1900. cât și de retorica regionalistă a Artei 1900. etc. geamlâcuri) și chiar mediteraneeana (logii. de-a lungul timpului. până la Primul Război Mondial. conștientizarea valorii arhitecturii naționale și trezirea interesului pentru patrimoniul istoric s-au tradus și prin organizarea sistemului instituțional de monitorizare și protecție a acestuia: 1909 s-a înființat Comisiunea Monumentelor Istorice. în care au activat. prin faptul că au reprezentat prima mișcare arhitecturală originală și cu program teoretic coerent din arhitectura românească modernă. pergole). precum și a unor teme compoziționale selectate din arhitectura zonală. literatură sau arte plastice. alături de dezvoltări similare în muzică.mai ales catedralele ortodoxe construite în Ardeal după 1918). s-a încercat valorificarea unor elemente structurale și decorative preluate din arhitectura vernaculară românească (stâlpi și parapeți de lemn. Deși a urmat și s-a definit prin confruntarea cu prima etapă de modernizare (caracterizată prin importul cvasi-concomitent de modele clasiciste. dar a fost preluată și de locuințele luxuoase (vile și chiar imobile de raport) și de unele construcții monumentale private (bănci).

multe locuințe. casa Rosetti. Cristofi Cerchez (spitalul Polizu. dar și pentru întreaga arhitectură românească.). după planurile întocmite în 1889 pentru pavilionul românesc la Expoziția universală de la Paris). tema casei populare cu parter supraînălțat. fiecare creând propria linie stilistică. printre care arhitectul italian Giulio Magni (Școala primară Mavrogheni .). Traianescu. vămi. „bufetul” de pe Soșeaua Kiseleff (1892. Constantin Iotzu (Casa corpului didactic.1906-1910. Principalele sale lucrări sunt: casa Lahovary (1886). Paul Smărăndescu (case particulare în Ploiești. organică. I. Foarte permisivă și cu un limbaj ușor de înțeles. liceul din Râmnicu-Vâlcea. București. de factură tradițional bizantină (originară sau tradițional românească) pentru clădirile de cult și foarte liberă. Biserica Cuțitul de argint.). școli rurale. etc. Cristinel (primăria din Banu Manta.). Clavel (clădirea veche a Institutului de Arhitectură 1912-1927. banca Marmorosch-Blank . Socolescu. Deși orientarea . în general. în general.1915-1923). în București. Vama Poștei din București). Primul dintre principalii reprezentanți și creator al acestei mișcări a fost Ion Mincu (primul diplomat român al École des Beaux-Arts. Palatul administrativ din Craiova . a cărui arhitectură este cu certitudine un vârf nu numai pentru neoromânească. Sintaxa care administrează compozițiile este.). de factură eclectica. gara de la Curtea de Argeș . palatul administrativ din Galați. adesea chiar împletite cu elemente decorative sau structurale de factură clasică. toate în București. conacul din Ștefănești.1912-1913. etc. etc. Selecția elementelor specifice este rar făcută în sensul unei purități stilistice. G.19121939. Florea Stănculescu (ansambluri de locuințe ieftine.actuala Primărie a Capitalei . Linia stilistică a lui Mincu (numită și „stilul Ion Mincu”) a fost continuată de puțini arhitecți. Alți reprezentanți de seamă ai mișcării. Sinaia.devin elemente de compoziție specifice (tema culei-turn.1895. creatoare de pitoresc pentru clădirile de mai mică anvergură. Nicolae Ghica-Budești (Palatul pentru colecțiile Muzeului de Artă Națională . București)). Palatul Agriculturii din Brăila. imobilul pentru salariații Băncii Naționale din București. etc. în a cărui antrepriză lucrează și arh. Statie Ciortan (multe clădiri ale administrației financiare în București și alte orașe. proiecte tip de locuințe rurale. Grigore Cerchez. etc. Paris).D. de obicei ele sunt folosite sincretic. academistă pentru clădirile monumentale. catedrala ortodoxă din Cluj). tema foișorului. Acestea au fost puse în operă atât la scara lor originală cât și la scări monumentale. Școala Centrală de fete (1890). După Primul Război Mondial arhitectura neoromânească a început să-și piardă dimensiunea modernizatoare și să se osifice. ceea ce face uneori dificilă încadrarea stilistică. iar imaginea generală a acestei dezvoltări stilistice este sincretică și pitorească în același timp. sunt: Petre Antonescu (Ministerul construcțiilor . în opoziție cu retorica și estetica modernismului. Polonă. de factură Arta 1900. Biserica greco-catolică din str. imobile de raport).1898). devenind treptat principala forță conservatoare. Toma T. băncile comerciale din Craiova și Brăila. neogotică. dintre care celebra vilă Minovici din București. se poate considera că demersul sintactic este. De aceea. Argeș. corpul nou de la Palatul Regal de la Cotroceni și multe case dintre care remarcabila Casă Dissescu din București). Al. neomedievală. București. dacă tipul de clădire o cerea. arhitectura neoromânească s-a bucurat de o mare popularitate și s-a raspândit rapid în arhitectura domestică urbană anonimă. etc.

de bună calitate. Miclescu. în arhitectura monumentală a lui D. contructiviști. sub semnul pragmatic al aplicabilității imediate. Caracterul progresist al modernismului românesc rezidă în special în înlocuirea „vechilor estetici” cu noua estetică. practic. condus și finanțat de Marcel Iancu. Matila Ghyka. Tudor Vianu. vocația socială și orientarea de stânga. în căutarea unui pitoresc care a atins uneori bizareria. concomitent cu raspândirea și implementarea lor în toate țările europene. nuanțe conflictuale foarte ascuțite. Modernismul românesc (ca și mișcările românești de avangardă de care este foarte legat) a încercat să sintetizeze. a orașului funcțional. decât de liniile radicale promovate de neoplasticiști. P. Cantacuzino împreună cu O. cât și o neașteptată popularitate în rândurile burgheziei progresiste. perioada s-a suprapus peste lucrări intense de modernizare a Bucureștiului. aspect mai rar întâlnit în alte capitale europene. mai ales în arhitectura lui Marcel Iancu. caracterul revoluționar al mișcării apare mult îmblânzit. în opoziție cu cea de închidere în interiorul tradiționalei ordini agrare idealizate și a spiritualității ortodoxe ostile occidentalizării.M. Mișcarea Modernă În deceniul al treilea al secolului al XX-lea.naționalistă din ce în ce mai puternică a contextului politic a favorizat evident neoromânescul (regulamentele pentru anumite zone ale Bucureștiului specificau clar obligativitatea utilizării unui stil românesc). evident importată. în arhitectura românească au pătruns ideile și programul estetic al Mișcării Moderne. locul lor fiind luat de dezbaterea estetică.). mai apropiată de modernismul temperat al arhitecturii pariziene din acea perioadă (cu evidente procedee de factură Art Déco). a fost însă adaptată la circumstanțele locale. publicată în revistele de avangardă. împreună cu poetul I. în deceniul al patrulea.Vinea). Cum. deși opoziția față de noua estetică și semnificația ei a luat. apar clare orientări de factură expresionistă. ceea . noua arhitectura a fost utilizată mult în zonele centrale reprezentative. Din 1931. Din cauză că preocuparea pentru o arhitectură economică a fost. fără caracter experimental. Ideologia specifică mișcării.E. cărora le-a conferit o imagine generală modernistă. Astfel. o interesantă și substanțială susținere a venit din partea revistei Simetria (inițiată și condusă de G. etc. Doicescu. sunt mult atenuate. Ca și căutările naționale. a apărut tot mai evidentă influența arhitecturii fasciste italiene (mai ales în arhitectura expozițiilor proiectate de H. o altă trăsătură formală definitorie a modernismului românesc consta în utilizarea de materiale scumpe. care au cunoscut atât un mare succes în rândul tinerei generații de arhitecți. absentă. care și-a găsit în noua arhitectura modul propriu de expresie. această linie stilistică a fost însoțită de o fundamentare teoretică. astfel aparând nuanțele specifice ale modernismului românesc: chestiunea locuinței ieftine. diverse tendințe ale Mișcării Moderne într-o arhitectură elegantă. uneori până la contrazicere. Creangă. Haralamb Georgescu). cu elemente stilistice de alte facturi. mai ales în Contimporanul (1922-1932. Marcu. creat. Marica Cotescu. școlile Bauhaus sau Le Corbusier. Mai rar. iar pe măsura evoluției în timp. realizările arhitecturale au devenit din ce în ce mai sterile sau au fuzionat. care reprezintă nucleul ideologiei originare. chestiune care exprimă voința de modernizare deschisă.

etc. s-au folosit principii derivate din practica orașului-grădină european. după Regulamentul din 1897. Palatul Culturii de la Cernăuți .1937. În chesiunea urbană. bd. imobile de locuit și vile.1936-1937. Acestora li se alatură Duiliu Marcu (Casa de credit și asigurări a magistraților 1935-1937.1934-1941. etc.1935-1937. etc. Iluță .1929. din București. Wexler 1931. etc. vilele Fuchs . 1916) și care introduce programatic ideile Mișcării Moderne în România (imobilele Herman Iancu . Bazaltin 1935. Generația „revolutionara” a fost abia aceea a tinerilor arhitecți care și-au făcut studiile aproximativ în perioada celui de-al Doilea Război Mondial. se poate afirma că moderniștii români au ales din evantaiul ideologic al Mișcării Moderne europene numai anumite dimensiuni: cea estetică și cea raționalistă. pentru parcelările cu locuințe ieftine/populare și de vile. importată probabil tot după modelul parizian). exponentul unui palladianism modern (hala de avioane a uzinei IAR/Brașov. ei au optat cu precădere pentru alte modele de dezvoltare: pentru clarificarea și ierarhizarea circulației și pentru reprezentativitatea zonei centrale s-a continuat politica urbană derivată din operațiile practicate de Haussmann asupra Parisului (în a doua jumătate a secolului al XIX-lea). Clara Iancu . vila Ariana/Eforie. În general.1926. București . Brătianu. uzinele Malaxa . Reich . Principalele figuri ale modernismului românesc au fost Horia Creangă.1931-1932 și 1936-1939. pictor. ștrandul FSSR . etc.19331939. Ion și Tiberiu Niga. pe care le aplică în modernizarea tipologică. principiile orașului funcțional sintetizate în Carta de la Atena.1935-1937. Octav Doicescu (clubul nautic de la Snagov). Henriette Delavrancea-Gibory. a început să înlocuiască vechile tipologii.) precum și alte nume reprezentative cum ar fi Paul Emil Miclescu (uzinele Ford. Dar acești arhitecți care au îmbrățișat și orientările radical-reformatoare ale Mișcării Moderne (problematica locuinței ieftine. Piața alimentară de la Buzău.19301932).). personalitate culturală de mare cuprindere și autor al unei teorii de arhitectură originale. Cantacuzino . arhitect și publicist. stadionul ANEF . Haimovici . halele Obor .) și George Matei Cantacuzino.1931. etc. Marcel Iancu. Chihăescu . 1929-1931 și cinematograful . Grigore Ionescu (sanatoriul Toria/Covasna .1937.1931. Zurich. imobilul Malaxa . în timp ce. standardizarea.). exponentul liniei formale celei mai radicale și cel care impune arhitectura modernă și întreprinde un travaliu consecvent de modernizare a tipologiei imobilului de raport (imobilul ARO.1933-1934).1934.1934.1931. folosind ca principal instrument al edificării imobilul de raport (o tipologie de locuințe colective. Gold . sanatoriul Popper/Predeal -1934.1932. singurul care este legat de mișcările de avangardă europene (cofondator al miscarii Dada. imobilul Ottulescu. . dar a asigurat construcțiilor o bună rezistență în timp. 1934-1935. Biblioteca Academiei .ce nu este tipic pentru Mișcarea Modernă.1930. care. vilele Bunescu . hotelul Belona/Eforie. în București.) au construit abia după război. Juster .1937.1929.1934. Administrația autonomă a monopolurilor statului .

muzeul Institutului de studii clasice din Cluj. primărie. care a însoțit cu realizări multe și remarcabile toată perioada interbelică. N. Prefectura din Satu-Mare (arh. etc. comerț din piata Amzei (arh. trebuie menționată arhitectura Art Déco. exuberantă. Clădiri ca: Palatul Telefoanelor (arh. desemnează un moment al modernizării eclectismului BeauxArts-ist. judecătoria din Știrbei Vodă (arh. corpul nou al Gării de Nord. . blocul edilitar cu teatru. arh. Societatea Asigurarea românească. ale cărui filiații se pot regăsi atât în modernism cât și în clasicismul monumental. Walter Froy). E. toate din București. care a creat în perioada interbelică o arhitectură luxoasă. Fenomenul Art Déco. Jean Monda). Cusnenco). Nadejde. hotelurile Ambasador și Union (arh. în același timp. îmbinând în mod ușor inteligibil elemente derivate din limbajul modernist și din progresul tehnologic cu un decorativism epurat. Ateneul universitar Regele Ferdinand (arh. Victor Smighelschi). E. G. al sincretismului care a caracterizat în general dezvoltarea modernă a arhitecturii românești. în consecință o arhitectură foarte potrivită contextului românesc. după o sintaxă de factură predominant academistă.Arhitectura Art Déco În sensul moderării modernismului și. Louis Week. Radu Culcer). Palatul societății funcționarilor primăriilor din municipiul București (arh. multe imobile de locuit (cum ar fi cele din Dacia 15 și 66. Van Saanen-Algy. Ioan Rosu. reprezentativă pentru succesul capitalist. sunt exemple tipice și de foarte bună calitate pentru această arhitectură care împacă mai multe tendințe. Georgescu). Cristinel). Arghir Culina).

0 5..70 .4:: .9.0.43897:.982: . 80..3    .00 /3 !40 9  .&37    .:70 9 .982: 903.0.2039.7 :4.2-00 L3 :.%7.70  70..g 8:39  2:90 .:70 9  .: 0.  47.9:7g 0.0.790..:2.g7/047/ /3:.790./3:7/:03.00.0. .408.3 .71.0.0 .0.078047. %  $4.:   g70 /3 /.9:7. .3.  949 /0 1.  33070 9  .3/  /3 1472...7  %42.  0.7.

/0390/095794:.7  42.8..7.:  09. .08902 .: 5g97:38 .g/7.790.3 .90..70.89 8.9:7g   !0 /0 .   .3#2.982: 97.90 50 :3 8:5479 /0 1.7903 ..  .790.70.148925:8g/0/0.7900.. 95.:  $0.7.0.  $0.    3 ./0.0 ... L3 24-07 L3.4342..07043.  ..38.70.7 8:390025080231.70 . .0.g .. /3 7. 0.: :0890702.38.07...49.70.70 0307.-  .  .70  /. 047.71. /3 7.7... 0708.  ./0.39./   .3982::  8579: L3 830 .0.0: 4..8.5.9/0.9 /0.9: :9:7 /3 :  572g7.70.  .g 8.900..0  .  /3 7../0.790.g30.  4 .3..0 4247 ..9:7./0 . .0/1073//:5g 4.39703.3982:: /0 .850. 850.: 70.7 .9:7g L3..     .79.. 1: !.L38gL3%7.9.4.0.0.7/ 2. 1489 /0 4 1..:/070 L3 ..8     %7: :70 4801 .$.3::    .0..9.9.90   8910  80 54.493/: 80 4 702.7. .7. .:  .709g 08989.31089g7 34. .-g .. ..:2.70. .g 80.9:7g 0.90 .  L3 7.742.70 /0. 0:7450.g:9g7.08843 /01.:892:.g8.3.89g1.  925  3.0.70  .4- 09.: . /.34..34:/3 4389.3 %0.9::9:7  /3%7: :70 09.. 4 8070 /0 2.9.0..790  . .0   ..9:7.79.572.  L3 .: :3:70.38. 43..g  :3047 2..:.790.70.3..7.:.08  L3 %7.7  0307  0207  &3. .94...g 8..-g.!40 9$:/ 09.94702.0.7...:490903F0!.9.:897.g L3 &3.3:0890897g3g  5.47.9  2.70.802030.7  :/4.4250:':9:7:07:/3 7.    ...7.43897:. g7  .  2 ..70../0282:: 8947.04.:347 . /3 :   !..:.7.84'.5.0   790.0780 /03:27 79 4:.0789..: 5740.08843  /0 31:03 g .03 047 .70       !.:2  2:90 ./0.790.g 5:793/  ..1.910 2 . 0L33:2g72.34:/3$3.$:.790. :3477g85:38:7473.g7 .7/ .0/3:  7.43897:.34.94725479:7 L3.49...08843  :03/89 09.L37:/9.9:544     570.:9 4..:70 9 .0/024-07  ..  00 2..3.:8.-70570039.148982.89.7.4 0703. 5:70  .   L3 .3g /3 :7: .1.. g /0 L3.790/0.084389g 1.7  043/.0  0 .00.790.:897. /0. 2:90  2.9:7.  :3/0 .0 /0.: 0.90 /029..9 .49.  %7: :70  %2 4..9047 701.9:7g .0.9L3.0.0  .74.790/3970.:-.  $.790.4:.:949:/0480-90.0 ...7 !0970394308.3 .    1489.7 .7 #2. 0:7450./0.99 L3 . 80g808...g7L3 g70#4230. /0.g7 /0 3. .:$0.9:7g.00.3/47 .g747.9 3.9g 5.39g 4.0.0 .. 2 .30#03.9:7.901472:08989.30#03.9:7g/0.2..: :3:70.:2.7..9:7g /1079g 2.: 742.70.0.0.  09.7900..43897:.44.9:7g.9L35.0.70 7057039g 4 2 . 1g. 9070 .07:7..3: 710:/3:.  5074./0289g 794:. 084 .97003.0397.49.g :300.9.7989..0 4.

 :72.8.8.254.0 24/0730  0  .59: .982:: L3 5701073 00 41.8.9g  .790.49g7 82.g9:7 /0 /0. L313 .43.:50454 0/083089g9g94.9:7 74230 9 /00.g 2. 40.89g54 03: 0890589g/08038 /04.7  573 . .07 47 .  2.9 572.7g 74230.2/044.  . :3: 925::  2.  L397 4 ..:/.g:9g708989.30474230..0 .   #0507947:1472.93 .7 -.99 /0 25:8: 742.70.9:7..89g .9:7.: 95: /0 5747..: 1489 0. 30474230.80..0  30420/0. 43..   3 0307.8.703:.7057039g..9 . 0 .2.97. 0:7450./ 43..:3 0 01930  . 47/3 3. 243:2039.  ./:5g /. #g-4 43/.0. .790.0 . .4 7:7.3:20 70.07.L3./423..9g  573 1...g2 09.0. !72: #g-4 43/..: 1489 8:8 3:90 53g . 5:-. 88902:: 3899: 43.407039 /3 .0  2:00  1.03...004794/40.70 .0:30. ..70  57490.429039 /0 24/00 . 43..8.:../:8  573 47..g   &3 .9:7.0  :3.073.: 97. .790 .9:7.9:7g 8. 790   .09g947 89:0.08 .70   8910  ../107 47. 09.9 .790.9.:9:7 3.9  /0 70947.790.70.-g42 .:9:7  .70..8 .850.: 70570039. 13.439089g7./:.g7   030.: .0  97070.0890.: .0894725479:7 ./23897.90 0.089:..g:9g747 /0399.7  2.90/7.g/3:92:/0. .9 428:30..      g:9g703.g 7057039g  .9 .g 473.g74230.  0.9.:9g   -807.0 /0.0 897:.471.-0.   8 . 0 .790.g  0 .0.. 30474230.0 8 . 0 /0 850.9:7 3..9 089014489L34507.9:747 .7.3. 24/073g7 .70.3/4:7.70.70 L3 2:. /0 573. 0..g/7 .g.705747.0 .70 .:0.8. L3 .47.5479  /0:300.0 ..5g /0 24/073..: 95: /0 839.:9.80 .g7 :30 .9:7.9  8 .70  /:7.g .907.70 /3 .5.9:7.2 904709...g 895 5.790.39.2  ...:3 00 ::4.  :3 ./039 .:. 43:2039047 8947.0570:.90/3.080.7..43 9039.9:7.790 5.790. 7043..:30.g:9g747 82.057.03:. 8 ..89.   05708. .2.g  .43897:.:7039: 0307. 43.g /0.90  70.5747. 390708:: 50397: 5. 143/.7 507843.3.9:7g 79.7 .0 4.9..9.790/.9  53g .2..: 5747. 04..4::./23897.9:73.g L3 390747: 2 . .  8 .0 .4:: . ..g -4.39.70 .90 -g3../7.:.: 572.0  L3 .3 .9g /04.0 /0 .9.0.4317:39..43897:.7.473.g24/073g 002079g8g4. .0.  925  .724-0/07.790.9g 573 25479: . 0. 2 .70.7..50 /0023 57850 974 0 /. .9g L3    3 . :920 :2g9g  .950397:.9:774230 9 790.0. L3. .. 80./07.790.957200/4:g/0.:3070. /0 243947.:3470020390897:..8.9  /0 ..490L3.. 43. 790.1472.790.0 .43897:90L37/0.:3893.5.9:7.g  .0 8.05:98g80/0.890  30449. 74230.89.4::.0.07. 14.0  /0 1.9:389:39.9:7.47 .70 572g7  .7 /10703 0 L3970 89:70 3/.g:9g78989..70 .. /0139 573 .30474230. :3/4.70. 43.0 L3.790. .9:7.3.790. . 43. 70570039.0 /.:947.. /3970 /2038:30 .g  907.9.789.00.078 .9 L3/0480- 95:747 /0 .4314725745747800.8.g:9g747 3.089  5:-.5.97243: 8947.: .390  0.1489570:.

4254 43.  7470 07.5.:790. .7 20/907.4.70 . 8.7g.9073.0.50   39.0 .80 .790.7g7 8:39 .3 .4254 0 850.8.0 8..0.80545:.. /42089.4207.97423.0 /3 :.7403  ./7. $9. 09.!..00.9:7.g  .790../0 70       70570039.9.9:7.g7  10.9:7g 74230.:70 9  470.g .g ..3 .0      !.g  /.70 L3 :.g  0 .4 .9  .: 572:/542.0/37..9:7g 0..30.0 850. 8989. .79050728.: 47/0L3 008 .0: /3 #23.9 /0 4 2.g2 !.078. 2 ..:7   .70 .9:7.70570039.g  30449. 4974.:0 9:73  902.4...g. 54 ..3.:3.g7 243:2039.80 /3970 .  09.3432g !72:/3970573.. 0 13.0089083..:7..70.0 1.8g 8808.::32-.07.90 L3 :.0  /0 1./23897. 0890  L3 0307.790.7   -:109:  /0 50 $4 0.:70 9  09. :/0 9 !.: ..70..g :7-. 74230.790 -07g  47.7.79078:57..90  8 . 43.790.07:7g $00.43840 /0 023  0.70 702.. 7.g 8:39!0970394308.g 95:7 /0 . -.: .9.: /3 901g30 9 70 09.3.0799:/30 :3 .:3 0  /3970 .9:7g   .94.g  /3 .:70 9  !.790.:5.: 9:/0 . .../7.9: .0008:3914489083.9:7.90479. 47 473.2.8.. 43.38. !4 90 /3 :.. /0 /g70 825..5/ L3 .: .8. .79.0. /3 :.:14895:80 L3 4507g .9: ..9g/05: 3.  $39.300. ./080.0 . ..70 /0 594708.: '.475:: //.709.0890/0.8..070.0397.A..00-7..g8 . /3 7.9:#0.9.. -73.724748... /0 ..g  2:39030.: 798 !.40.393g 473.. 43.0.3. 50397: 30474230.002039047850./23897.4.... 8.  573970.3899:9::/0790.70 /0.947.9:9./23897..7  50397: L3970.8.g/70 /0 .: !4:  2:90 4. -807.5.8989. .14 47:: 902. ..3g . .9:7g 97.59.0 /0 1.290L350397:5.g   807.3  /0 80./0289g 50397: .7.:70 9  ..:70 9  .  78941 07.790..0  L3 ./7.7g 8.:70 9  4389.. 0  '.70.9 09.8.0 ..90 .70 .g 95: /0 .g 34.  :.:3 0 7:7.9:.g ..g/70 243:2039.9.3.43.43:742308. .!.. 3.4507 :7  5./0.  g3.475:34:/0.0  .8.0  /.008907.: 3:29g  89:433.g. 47 .3.0. 925   4. 4  50740  /3 . .0 859.: 97. .20390  20/.70.: 3./238970.L3g .3 2:90.40/080.. 0:0::/0 79g..:08.3.8.: .  .g  .g .:9  14.g  !73.g/70.90 95 /0 4.     -.00 8.  570.7L250990 .70.g 59470...2-:7 /0 4.:70 9  .: /3 :.43897:.99 . .g  50397: .97g  09.g  .3:70L394..9.790.1.: 0020390 /0.8. $9g3.790.9:7.g/3897 !443g 807.30474230...393 49: .03  2:90 ..g7: .20390  5.  -g3.: .g/70/02.853/9 7.4.70.4.:70 9 5. .739  .7.790.  /0 1.438/07.8.0. -:.0 :.. .: 38907:.4..4254 0 0890  L3 0307.g 24/4..g.0 /3 5..0 /04-.90 /3 .:.7../3.1.7. 30 8989.0890.78  . 7g.572..397057g :.30 /0 . 0307. .78 /0.47:7.0 :3047 /1.94.0.148943 3.g L3.g/0.!72g70. :347 9020 .  .:2  . 50397:.g  30420/0.0 902.: 897:..78 .030.71g.9..   .2.9:7g0890.1489.g7.49g78989.00. #48099  94.1..4.gL3.030..g /02078: 839../ 43.g7:.g/7..2g .  80 54.:9:7/37g.0.:3 0 01930  5740.7    .: $2g7g3/08./ 43.g/01090  L3:..71 3: 3:2.. .80011  /:5g5.9.g  /0 1.3     24-: 50397: 8.709.9:7.203  /0 /g70  :  /0 023  -7:7  .08902 .9:7g .7 2.47.7.9:7g 79.2.:9gL3 8038::305:79g 8989....70 .8.703/ 57457...8.4.9:7.g/70 4 .8.....3:4.0 800.4393:.70 545:.-.3 0020390 /0 .3  .47.9:50397:.3. .90 47.9.2.

.0  .1./039 304742308..08.: . 8579:.308. ..429039 . 5074.90 .. %  $4.5..0  .9070.g  5:-.0: /0440 473..039/35. 43.0 2.9/0/0-.. 9700. :.5:8 50890 :.: 70947. 1489 L384 9g /0 4 1:3/.7/g /0 .1. . 24/07382:: 742308.0 :.790.: 5g97:38 /00  5747.: 09.  2 .0780 903/3 0 .39.9g .7..0  .8. 8:57.39g  8:-89.:  L2570:3g ..70  .: 34:.9:7g 79 F.g7.907: 70. 0 .0 2.  2./03925479.70 /0.g:9g70 3.3 00 850.90 1.  :.g .  .7/g 2.  .   .94.: 70:. ..: 7..  . 30474230. 74230..90 /0 .9:7.70 ...g7  8910  .907 05072039.g  47039.702:9L2-39 /0 454 .90 L3 73/:70 -:700 574708890  .94.90.70.g .7.853/70.:/0.08909..:  %42.70.03: . .:70. .: 90  4/07382: 742308. L3 L34..0 L3 . g/034:.0 24/07382::742308.0 57424.790.90 /.3. 7.9  4 30.0L3 .907: 57470889 .9.99 :3 2..  .850.70.89g 30 8989. /0 L3.0  /0.:289.9:7.431079 4 2.790.:  /044.g .7030 /3 .9.  0./0390 574.70 904709. 84.0. 147 g . 5.47 08909.. L3.5745. .7. 4794/4g /3 :     %7.5. .70  8:39 2:9 . ..7/g /2038:30.890$2097.7g7 390380 /0 24/073.: .   :5g !72: #g-4 43/...4397.  3:.4.39g  1g7g . ./..4: 43.4.9g  .90 4. 70.0 14..70 /08.7.  %:/47 '.033/ 97059.9 0.3 00 4....9:7g 00.2: 08909..:70 9  $3. 47 L3 94.g  80231.7 L3939 L3 . 89070 8.3 0 .9:7.9  :3047 53g .790.59.3:290 430 .7..790.g 2 .4  /0. ..5479  78930 572g7.3 . 80.:9g7:3:89742308.9 .790 0.70 7057039g 3:.9 .9 /0 30 7.70 0890 14.3 .  .7.: .0.9:7 L3.03: .9:7./ 43.. 08909.039/3..4:: .790. ::1:3.43.70  L3 454 0 . .9g .07.790.0 .g8:8 3070. .90  .9 .-9g 20/..0  .:348./.  08909.:70 9  ... .: 5409:  '30.70 8:.9 573..9.g:9.59.g .  2502039.08L34392547.:3 001930 ..3:   ..../039. 1.2.70  8g 80 481.:4713/:.: 0.  /0 . 24/07382::  0  47039.:34 L2570:3g . 5:9073. .73/ 3:. 0 .790.9g 545:.7.0/00 /0 1.1.90 g70 0:745030  L3 ./.g 24/07389g  ..g  .47. 1489 L38g . 43.g7 4/0730 L397 4 .. 24/073. .9g 2:9 L3 4300 .43/:8g/0   .:  4.:  .70L3!40 9 :.L3.850..70.9 2.3.8.08. 24-0/07.790 .938:3047-.9:7. /0 24/073. 3.97:0.0 0:745030  .3: .3.08909.089:30.47.9..98g8390900 8:-8023:57.43909:: 549.70 .:70 9:: 850. 70/g L3 850.8g  L3 454 0 ./070 L3 390747: 97.: ..g70 74230 9 /0 .4908./g .089:30 ..: 1:43.:.070  .9 /0 .8.08 L3 73/: 93070 0307.g70.70.79.7. ..0 .0.:9 .89g /3 .408.g7 4/0730  .0.70.9gL370.90/7..  3   4 390708.g747. 1489 :9.903:.2 .0397.39.    .203900 50397: .0.9:7 5.8910 ..0 47/3 .70.9  L3 /0.9g /0 24/07382: 902507.3:  !   ..70 0572g .30 0307. 24/: 57457: /0 057080  :2  5074.:70 9::  34:.5.0 /0 . 3 .g   . .:0020390 8989./3 .79.2-04708..g7 0.1.431.9.5.: . 9059. .:  .. 8 .707.70..9g  4794/40 4890 4...2039.790.0 70570039.7 4-.43807. :.5.43/:8  13. g89 L3 34:.4/073g   3 /0..05:9 8g  5.43 . 43.. /0 893..7.8900/0.:3:594708..9:.

0  .24.:34    89.    97.00 -47  /3 :../.1:    24-: 99:08. 9  .08 L3 .790.70 3974/:. . 1489  57..:   : g    007    :8907    #0.00 2.:148947.70.39..4389.3/: $$#    L3 :.g .:5.9g97g8g9:7g1472... .9  5:-.9.5g7:9949 2.7..     .:250  /0 -:3g .: 0 47-:807  . 474-:3g708903 gL3925   !73.7 .3.8.70 0890 0. /00  .L3 :9.5.  . : ..40 .947  ..90 /0   70.g70 /0 .93  .3g 0543039: 30 1472.790.4342.43897:.     ..89  83:7: ..g/0139470.9.4143/.024/07382::742308.8909. ... :   .:g .89...5479 24-: #  -/  7g9.:  5.0 ..8:7.3045.3:     .3 .947 .7...g7 4/0730 L3 #423.9:7.7. 24-00 072.030 2.00:.7/g 0:745030 .790.947.9:7g 057084389g  ./.907.:8 8.9544024-:: /07.9:7.9: :9:7 /0 .7  2.  3 .:  .0 . 243:2039.24/07382::742308.0 3: 0890 95. 0.9.7 ..7.3.3.4: 0L3925 .9:7.3g  L3 .:70 9  !.9 /0 2 .00.70.:     24-: .:  09.0 .9:7.9.4380..g ..  .70..3.790. 054 47 5740.0 .70. .:    .7.9:7g 0./039g31:03 .790.. 073g:      09...:70 9  8.     .:.790. 4/073g /.3.:    4/  .0 8.039/0 24/073. .00 :308.0 5747. 50397:  ..2.70. 7.9.9. 28.90  .7 50 2g8:7.302. 50397: 4 ./43:    :300.. 7.0.3.:. 9  .001:7.4397:.-8039g 4..947: !45507.  :7.. /0 2.:    . 24/073g  L3970573/0 :397..70 25:30 .08 L3 .70 47039g7 /0 1.5.790.8  g08.9:71.g 5704.

 :30 #.:573/070 .30 .:947.90 . /0 .9:7g473.:309047/0.   0470 .:34  507843.9.382 24/073 ..!70/0.:9:7..90.70.0  0543039: :3: 5./.39.   09.g/02..790..4.

7. 4. 7..  .3.

1470 490:043.

:9 . .3.897.:2 . 570.0.: .2039. .947: %47.8.9:7g::. 47     -490.: :300 47/  :./020     /23897.:94342g . :g: 24-0/04.: 2 .:70 9     7470 4308. . 2.08./0 .8:7g7 .. 243454:747 89.1470 09.9::     !.: 8..71!. ..80.9.0 09.:2.08947.903:2070570039. .70/9  .7g /0 . .7.

 :7-.3g /07.g  3 ./4:.573.g7 4/0730 0:745030 3:2..:882.     .71.9g 574-.0 50397:5.3g  0 .5.:9.90.3:290 /2038:3.80.g7 24-: /0 7.g/070 50397: . . 09.39.7. -47 43 %-07:.:.49.:3 0 ..7.70...9.90.0 8 . 0 57..08. 14483/. 0/1.7.9.90.:-: 3.7.8:57.08 /3 0..0397.- 949 /:5g 24/0: 5. $3.09544 L3925.40.9544.3.0.78:: L3. .0  25479. 430 .0.:4.4::.0.: 570.  0370990 0..90 /0 .g .89g 50.: .0g70.: /044..9g /3 4507. !. .g .9.. 0.gL324/073.5479 4 95440 /0 4.9.08909.172. /0 .7..5.3897:2039. L3.  07...3  .9 549.g24/073 9 7423 .  .70  /:5g #0:.: 459.9.70.:2g9.  30307. 0  50397: 70570039..4.08:30.8..: .70 50397: .4393:. 8054.9 .700.83.7. 4.0.:3 001930.70.90 24/00 /0 /0. .2039: /3   . :7-. 43.:.4.33 .05:9 8g L34.

. :: 7g/3g0:7450.40.0  .70 . . .70 .00.:1g./../.790.70 /0. .: L2-7g  .9  47039g70 7.3   0307..:14489573.7.  .5742.0 8 .:9 89:/0..790.g7 4/0730 .7.5/07.0:/0 .. .930747.1489.0 9.9..47..#g-443/.70  . 70..94.9.-.L35074. 701472.4:943...545:..90/357.

43.79F.4380.4207 /35./.g 4 .89  L2-33/ L3 24/ : 47 390- 0020390 /07.947 $208.  $4.90 /3 :.00/3.-0 94..39 . 79 F.7  '.790 5497.9.0..83909.3 $.9L30307.4 .08: .90 /3 2-.. 8:7..7  77 :3.:70 9  9030: :3.9g 5074..9:7.09./0/0  :8303.g 2:9024-0/04.74230.9g. ..9.:0/9.790./: :.9  /:5g 4 839./:5g7g-4      790..24/073g..9:7g :4.790.: 798 89  .:..:  490:70 2-. 09..790 -:3g .8..70.9: .790.9: %0014.  925  ..90 50397: . 83.9 L3 5074.7.:9 .7  0.4   3 8038: 24/07g7 24/07382::   L3 .71. 8054970g8.0.59.79.790.9:774230 9 970-:0203 43.7.43909::742308. 89.90L3.0789./0.7/.:70 9 .99L324/07382.7 #000 07/3.3 43/..0.0. 903.9:7g 14.3#48:  #.7  4.9g .90.g7 2:90  702.5::. /3 97-0 '4/g . !.8g  0:-07.7  '.: 70.. 3907-0.70982:: .43897:9./0.9.9.907 74  !.70.: :3 /0.4  .5047.907.  . /3 $. /080230.70 .7    .2:90903/3 0   .9:7.574-02. .49.303   4:8 00  ..0 /3 :  !7010...70..790.82 05:7.39g  70570039. L384 9 .0  /0 14.-.09g 1:3.g 034203:79F.g /0 1..g:3242039.g2.  94.3/ . .g7:1.70./.3047 .g 50397: 8:.20 .:3 001930 573.  g/7 .9:7.24/073g70.475: 34: .70 .89g ...9.:90...4.982::0.9:84.4 -4./47  &343 .g947.: 24/07389  /3 574708: 90344. .8.9  L3.9:7g.3/..747572g747 /32:3..9:7g 570/423./0289g  L3 .7    78930  2:0: 3899:9:: /0 89:/ .7    04708.07  .47.. 3907-0.70 .70 .70L25.3 g 4 .8.  09.97: 572g70 . g7 /0 47/  :/0..8.82:243:2039.7.:2. ::1:3. 43.  8:39 00250 95.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful