4.

cAsA TORlA

$1 VIA T A f ~ -flLlALA

a Casatona Dumnezeu -a creat pe om -barba femeie. intre barbat femete exssta 0 atraclie naturala reoproca, care duce 1a comuruune ~] unire- Lrurea JUbitoare nu constituie abatere

de Ia planul creator al hn Dumnez.eu a confonnare cu acesta.. ChestJunea aceasta este hmpede in VtdUul Testtnamt. Oar !iI Hristos invocand respecnva imatatura din Tesimnmt ~ confum.IDd-o observa; • ·-ati atit ca Cel oe i-a facut. de 1a ineeput J-3 fiicut barbat ~ femeie ~ a Z1S pentru aceasta va
~

Iasa omul pe tatal situ ~ pe mama sa ~ se "a lipi. de femeia sa -..0£ fi amandoi un trup ? ~ incat nu Il\iJl Slml doi. ci un
trup .
BY

Ururea dintre barbat ~ femeie oonsbtuie 0 taina care se taina unirii dintre Hristos !ii Biserica-' Cu abe cuvmle. unirea aceasIa se prezinta ca simbol al umm dintre Hristos ~ Biserica. Si fiindca adevaratul imeIes al simbolului se g;iselIe in realitalea simbotizati,. de aceea !jI adeYaratul inIeJes al uniriI dintre batbat !jI fenee se ~ in umrea dintre Hristos !jI Biserica. AsIfel iubirea dintre soti esIr mulati de Ia nivelul psihoIogic ~ socialla rei duhovnia9:!jI cmIDIogic. Unirea aceasta. care se reati76l7A'i pnn taina Cununiei. nu ronsbtuie 0 lucrare unilataali a Bisericii. PRamt D\ male ceIeIalIe cazun,. asa $i aici omullDl esIr dBnat Iii 1'"11 !!Ill hand lui Dumnezeu in mod pasav a ca ~ OOIaborator aIlui I>uJnneozEu. &Ie relevant d fiecare deoare adIe;ati omului de-a inainIa dlIle deiiriqiIa diIuire de sme

are-.

raporreazA 1a

tmre

in pl)rspectiva

jnclin"li.1 iubitoare a omului, dragostea r pw ), nu llrajl," \".1 constituic un dement negativ, care trebuie sll dispara in vederea inehiderii intr-o apatie de tip stoic. Asemenea conceptii sunt straine de antropologia cresnna ~i nu au d\tu~i de putin de-a face eu Biserica. Dragostea (EpWC;), conform cu inv1it1ituracrestina, este acea putere unificatoare care contribuie la refacerea unitatii firii omenesn fllrami~aresi la readucer a ei in comtmiunea cu. Dumnezeu/. Dragostea (epwc;) nu se opune iubirii (o:yciTTll), ci constituie 0 forma intensa de iubireS. Dragostea (EpWS) se misca in doua direcjii, pe verncala Dragoet ee dutnnezeia!d si pe orizonta lli,sau, a Itfe1 spus, pe cea durnnezei umnezeiasca ~ipe eea ~lcea natura~ naturala. Ca inclinape dumnezeiasca il impinge pe om la comuniunea cu Facatorul ?i Dumnezeul lui, iar ca inelinatie naturala il duce la casatorie, tn ambele cazuri, dragostea (EpWS) duce la unire p~rsonala ~i c~muniune deplinll e~ persoana iubita. Aceasta lIl5e~ ea Iii dragostea.~turaUI. {o <jluatKOS EPWC:;) are continut spmtual. De altfel copui, ca roade naturale ale dragostei acesteia, nu sunt doar existenlC trupqti, ci ~i spirituale, Desigur. exista totdeauna lii abuzul. Aces~ devine pe atat mai umilitor si injositor, pe cat de inaltl dlitatoare de noblete este inclinatia iubitoare pe care 0 denatureaza. Aceasta nu inseamna catu~i de pU?n cl ceea ce se face rau este numaidecat rliu §i in esen? lui, sau eli ceea ce este injosit are injosirea in firea lui. Dragostea naturala (0 <j>UO'lKOS eplIIs) 11 trage pe om catre dep~irea propriului «eu» §i comuniunea cu un «tu». tn

viejii duhovnicesti

a Bisertcii.

,,1

7 «Erosul (epwTa), fie cl-i zicem dumnezeiesc, fie Ingereec, fie uunta\ (VOEpOV), fie sufletesc, fie natural (~OOU(ov), sli-l in~ ca ":~:~

unificatoare ~i lnarticulatoare (auyKpanKTtv), care mitc:1 ceIe ""'Y"" ..~ -'or inferioare iar pe ce1e de ac:eIat1 fel spre spre purtarea de gn)" a...,. tDarcerela reciprocitatein comuniune ti,la uoM, pe CAlle ~.!:.e tntul Dupre ce1e mai inalte ~i mai tnaintate». SfiAtUl ..,..... .. _ rap t nflTrtirile dumnez:eie,n 4,15, in Opm complete (trad. pr D StInUoae), ed Paideia, Sueuretti 1996, P 151, • ..c.tci eroe (lpitS) all JIUIIMlIOII (C TG.w&V1I o:y,,,I1\) . SfInIul Gti8- Ill: My,.a. Ia GWarr4 CIntIriIor \3, PC

e

,_.

44.lD48C.

Ciisiitona ~i viata familitlld

295

Prin nasterea de prunci, casatoria se arata a fi - ca 0 CAsAlooa \ ~ ironie amarll - deopomva potrrvnica morpi .;i s\ujitoare a moartea rnor)ii, cllreia omul i s-a supus prin cadere. Na.;terea de prunci, desi aduee mangaiere omului muritor tiindea asigurll. dainuirea neamului omenesc, s\uje.;te totodatli ~i morpi, hrllnind-o ~i extinzfuldu-i puterea in lume. $i intr-adevar, fiecare na~tere, desi se infali~az1I ca 0 biruinlA a neamului omene5C asupra mortii, preveste.;te totodata .;i supunerea falA de ea a omului ea persoana: «caci de \a nastere stridl.ciunea i!?i

are ineeputul»14. in invapitura

Parintilor, casatoria este pusa pe searna relalille dintre baxbat ~ femeie diderii omuluil5. Sfantul Atanasie eel Mare obserVlI ell in planul inipal al lui Durnnezeu in legaturll cu omul nu era cuprins3 disiitoria: «Jar calcarea poruncii a adus eu sine nunta, din priOna lui Adam cel ce a faeut faradelege, adica a trecut eu vederea legea cea data de Dumneze\l»16. OI.derea lui Adam, care a avut ca urmare supunerea fap!. de moarte, a creat necesitatea imbrliclirii «hainelor de piele»11. bnbrlicarea acestor haine este interpretata ca adaptare a omului la datele situap.ei aplirute in urma caderii !?i nu corespunde stMii de dinaintea diderii, dupli cum nu va corespunde roci stMii imparap.ei lui Dwnnezeul8• Hainele de piele, dupli. Sffmtul Grigorie al Nyssei, sunt acelea pe care omul le-a luat din pielea
14

Parinlii despre

necuvantatoarelor

(impreunarea

trupeascli.,

hrana.

15

Despre frciorie 14,1, PC 4JJ;J71C. «Iar dupa cAlcarea poruncii au a~t cele ale impreunirii; clci panA atunci ca niste ingeri petreeeaU in rai [oameniil. neapnnzandu-se de poM, nid impresura!i de alte patimi, nesupunandu-se nevoilor firii., d cu totul nestriclldQ!?i ziditi fiind §i nemuritori. indt nici de acoperirea cu haine nu aveau trebuinlli'" Sfintul loan Curl de Aur, OmiIit fa Facnt 15,4, Sfantul Grigorie al Nyssei,

PG 53,123. 16 Sf~tul Atanasie eel Mare, TIlkuiri .. Psrdmi SAl), PG Xl ;J.4OC:.. A 51! vedea Sfintul Maxim Mlrturlsitorul. UElK1El, 1011 QIfOKpioel, 3, PG 9O,788AB.Sfintul Grigorie paJama. ()mifiA 43.7, ed, S. JkonomOU, p. 2211 «$i a f!cut DomnUlI)umne'ZLU lui Adam §i femeIi lui haine de pie\e (xlT;;'IIIl~ 5EflIl<l'rlVOVS) Vi i-a tmbrIcat pe ei,.. FIICmII 3,21. Pentru mai multe aJl1inUJde despre ~ de pleIe a III vedea P. eUas, ZOO" 9£otipelfOll. AIeIIa 19'19. p. 45-100 18 Vezi lMIei 22.3D MImI t2.25. Ltd 20,35.

Ca.....aforia ~i viata

familia Iii

297

Din punct de vedere social, ca~l!.toriaduee \a \egarea Impedimentcl" intreo\altll a doua familii total diferite. La acest \ucru clisiltoriei contribuie ~i consacrarea irnpedirnentelor casatoriei pe motiv de rudenie. lmpedirnente\e acestea nu au 1n vedere doar domeniul biologic, ci si dorneniul spiritual l?isocial al vietii o~ene~ti. De aceea nici ~u se. marginesc la lnrudirea prin sange, .C1 se refera ~1 \a ~dlIea prin alian~. Respectarea imped1mentelor, acestora intareste viata sociala l?i creeaza orizon~l largi mtreteseni relatiilor sociale ale oamenilor. ~ Noul. Testament ~i in tradi)ia pamstica este preferata Ck;litoria ~i in spec1al feclOna sau castitatea, notandu-se ca odatl!. cu lectoria disatoria apar ~i grijile, care impiedica deplina l?inestingherita dedicare a credinciosului lui Dumnezeu. eel cMatOrit se ingrije!1te de lucruri lumesti ~i da loe compromisurilor l?i cedarilor, pentru a-si pune in siguran~ familia. 'hnparp.t intre lume si Dumnezeu, este mult mai lesne sa dea ~ in privin~ !ffierii celei dintai ~i mai mari porunci, aceea de a-L iubi pe [)urnnezeu «din toata inima si din tot sufletul ~i din tot cugetul»23 lui. Din contra, eel necasatorit este liber se

sa

ingrijeasca de Dumnezeu ~ide pnerea poruncilor Lui. ~toria nu il injose~te pe om, dar nu ii cia U!1urin\3 de a dobandi

desavari?irea cea intru Hristos, U!1urinlli pe care i-o ofm fecioria. Dupa eum eel ee ii?iimparte averea saraolor urmeaz.a un drum mai desllvari?itdecat acela al celui ce ~ pastreazA averea §i 0 foioseste mai departe, tot a§a §i eel ce renun~ Ia posibilitatea de a se e~atori §i alege tmirea in feciorie din iubire fa~ de Dumnezeu, urmeaza 0 cale mai deslv~ decat cea pe care merge eel easatorit. Comparandu-se dsatoria cu fecioJ;ia, de obicei sunt puse in balan~, pe de 0 parte, dezavanta}e\e pe care \e aduce elis!toria in ceea cepriv_ viate duhovniceascl ~ pe de altA parte, avantajele fecicri.ei. Dar: §i acesW~ ~ avantale

299

Biscricii nu d;:\ intiiietate vierii de familie . D' ill ceIe doua cal pe . care Ie poate urma eredinciosul In viata IU1 - casatona. sau . .. di t-' ' c. ieClona - cea __ in ai este considerata rna'1 d e ml) oc, pe cand "1 , a mgereascll.28 9msa eeala1ta este uuati~atll. ca mai malt" sau __ il1taietatea datll. fecioriei nu inseamna dispr et_e a casatonei:'' .. iT " X· . .. .. «dad\ feclona este mal cinsrita, aeeasta nu inseamna ca nunta tart este iritre cele de necinste--? observa S'- tul G'ngone . Teologul. lar Sfantul loan Cura-de-Aur zice: «Sunt incredintat aceasta ell.feClona este _ mult mal de pret' dedit nunta: ,pnn dar' r nu a§ez nunta mtre cele rele, ci !?ipe aceasta 0 laud foa te»30 In sfar§it, tradijia bisericeasca in mod ururnim con:ider~ hulitoare sau blasfematoare orice opirue dispretuito~'e asupra .. _ ' ~ casatone1. In legatura eu aeestea, canonu151 apostolic noteaza urmll.toarele:. «Daca vreun episcop sau preot sau diacon, sau oricine din cmul preo~esc, se jine departe (se abtine) de nunta ~i de climuri §i de yin, nu pentru \nfranare, 'ci din scarba, treCand cu vederea (uitand) ca toate sunt bune foarte lli ca bArbat si femeie I-a facut Dumnezeu pe om, ci hulind, ar cleveti taptura, ori sa se mdrepte, ori sa se cateriseaScll !?i sa se mdeparteze din Biserica (sa se afurigeasdi). Asemenea lli
_ ,<l

laicul»3Obis . Deja In Noul Testament cei ce resping cas!toria sunt priviji ca unii ce se deparreaz3 de credin~a31.Este de altfel11tiut eli Biserica a condamnat cu asprime pe acei eretici care respingeau casatoria considerand-o 0 profanare. Chiar l}i cei

Ocrotirea

~toriei

1lI ..

lumeasca _ cea a nun~

DOUAfiind dille in via~ in aceasta privin~ UI13. mai de nUjloc ~ zic - iar cealalta ingereascl ~ nenmecuta - cea a fecioriei _ dad cineva ~-ar alege-o pe cea lumeasca. adic! nunta, p~ nu are; dar nu va lua atatea daruri {de \a I)uroneZI!Il~ Va lua, tnsl\., ~ va aduce ~ el rodul eel de twzeci. 1ar de va iJnbtl~ cine9a ca1ea cea curata ~ mai presus de lume, ~ e mai asprl decit pruna ca)e ~ greu de izbutit, dar are darurl mai ~ cki a odrlIIlit todul deslvlqlt eel b\SUtit-. Sfantul Atanaaie eel Mare, F..pisf9Ia citR Anum, PC 26,1173<:. 29 Sfinlul Grigorie yeologul. ()nJItatul40,18, PG 36,382~· ,. Sfintulloan Curl de Aut, DaIprt ftriorit 9, PG 48,539· _ Vezi Addd. prof dr. loan FlocJ, QIraJIiIIdt BismCIi QrtodDxe, 1991, pM.

(a

a5Uprn a arttfioale. care pot
tenud trei

em
sa fad de ~

e

d

patru!oil

~tenta w: c1 tre ~ [IlO(¥Jparentale sa a famih

prm crearea de ~ in ~tea tradi uonala predomina asa ta fannbe parnarhaJa in reme ce in soaetatea ~\Nriala giobal1Z3ta a rem de-a face in pnncipal cu ~Zl5il (amihe nucleld sau IJUG\ familia patriarhala cupnndea tmDtIe per.;oane. care de regula emu din trel genera\lL Din COl\lri,. faI1Iilia Iludeica contme de obw:ei petsoane dindoua ~ adlc3 pe pann!l ~ pe ropiri \or necasatori "Iq,ul patriatba1 astguta familiet contJmI1tatea. Membrii ~ se incadrau annoruos in ea ~ implineau locul ce10r pe care moranea .

~

tatea familiei- Odata cu tra:erea 6edrei ~ moore familia ~ se constituie una noW. Aast {apt da ~ unor prob1eme gra e, care devin tot tnal sDmlte in ~

de familie- Tipul nudeic.

msa. intIenJpe

(OlltmID-

~pnn

nucJ,eice

Caractensbc este, insa. din

~aproapeexdusiWafamiljei

este abordata atat in forma sa ~

TtsIiDIItIIt familia cat in eea

nudeidFamilia exesriti 0 ~ QecisiVa asupra peaweor ce 0 aIo\tUJe5C. in cadrul acestaa JD£D1brii el (orme:azi identif,atea ~ wriftiU. lor coIectivi- DesigUt 11\ sooetatea actuala familia nu mal ~ DnpOI~ el ~ c:onstittUmI vil1D tocia1e- fuoL1JDl"'i'*"iI este infPdi mulIe din ~ et ~ de c:ltJe sa de
dire

catitatra a de cadru

at pnmet ~ faze a ax_ .. 1a tIiOCWl'''qdar al ft1D penonale a rna

diferite orplitiJDt!.. Co IOilIIe

aQ!SII!a

Ciisiiwria

~I

uiata familia/a

301

lndeosebi familia nu este inteleasa independent de I·omili. t. comuruunea eu Hristos ~I eu Biserica. De altminteri, taina Bi""ic,' Cunuruel este privita, precum am spus, «in Hristos ~i in Biseridl,,37, raportatll la l:glltura dintre Hristos ~i Biseriell. Aceasta este perspecnva I~ care familia ~i aflll implinirea ~i dev~e leaganul sau rnatca 'mphrurii !ii desavarsm; membrilor er; in afar~ acestei perspective este in pericol de-a se transforma in foear de dezvoltaro a unui egoism de grup sau a unor mterese de grup. In sfar~it, in cadrul aceleiasi perspective se realizeaza urutatea familiei crestine §1ierarhizarea membrilor ei. Cuvantullui Hristos care zice «dad cineva voieste sa fie eel dintai, sa fie eel din urma dintre top. si slujitor al tuturor',38 nu este valabil doar in Biserica, ci §i in familie. in Sfanta Scriptura si in Traditia Bisericii se relieteaza Raportul categoric egalitatea - intru Hristos - dintre bfu:bat !ii femeie. dintre sop Valoarea irepetabila a omului, indiferent daca este bMbat sau femeie, decurge din crearea lui «dupa chipul» lui Dumnezeu. Precum subliniaza Sfantul Grigorie al Nyssei, «!ii femeia are lnsU!iirea de a fi facuta dupa chipul lui Dumnezeu ca !ii

barbatul. De-o-cinste sunt firile, deopotriva virtu~e>,.39.1'otodala. barbatul este caracterizat drept cap al ferncii §i. conducator al familiei. Teza aceasta, care este legata de concep?fie sociale ale epocii ei, este argumentata fii teologic40. Sfmtul Apostol Pavel spune ca supunerea femeii fa~ de bMbat este im.p~, pe de 0 parte, de ordinea creatiei, dupa care femeia a provenit din barbat §i nu barbatul din femeiel1, Iii, pe de alta parte, de slabiciunea de care a dat dovada femeia cedW cea dintai. ispitei diavolului-'. Astfel, femei1e suntlndemnate se supun!

msa,

sa

'S1
!8

19 Sfintul 40

Desprefaarea omului 1, PC 44,l76A.. (3,16) WIbatul este infa~t ca dominir1d femeia: -Catre blrbatul tAu (sl-p Be] intoarcefta ta (i1 Q1TOOT~1\ 00\1), fii e\ te va

Efeseni 5,32 Mlircu 9,35.

In cartea Facerii

Grigorie al Nyssei,

stlpinVo. 41 Vezi I Corinttni 11,8-9. u Adam a fost amIgit. a femej.a, amAgit! tiind, s-a fM:u\ cak~ TiIaorIIi 2,14.

Cii.~,Horia ~iviala farniJiala

307

Sc vorbeste astazi des despre hirotonia femeilor. \'em"I,' Subit:'ct1.l1. acesta a. aparut irutial in sanul protestantismului. ~i P"'lI\'" Dar, asocwt la sublectu: mai general al egalitllp.idintre barbat ~i femele, s-a discutat m toata lumea crestina. De la 'inceput trebUle notat ea ld.eea hirotoniei femeilor a aparut ca rezultat al multor COnfuzll si simplifidl.ri53. Subiectul acest a pnv~ te . ...:_x ' ... morala cr~lll'" In principal datorita taptului cll multi eonsidera ca retuzul hir_?toniei femeilor este legat de 0 anunrltll subestimare a lor In Biserica. Dar aceasta opinie omite aspecte fundamentale, legate de supremana ururgica a temeii 'in viata si inva~atura Bisericii. Si, intai de toate, omite intaietat~a femeii in mantuirea omului si zdrobirea diavolului. Duf?rMnia dintre om si diavol este in principal dusmanie intre femeie ~i diavol. $i mai relevant este ca se vorbeste despre «samarua» Evei, care 11 va zdrobi pe diavolS4• Eva a primit cea d~tai binevestire a mantuiru. iar Maica Dornnului Buna-Vestire a dumnezeiei?tii intrupari A~adar femeia, care a fost cea dirltai In caderea omului, InCUISiun( este cea dintai si In ridicarea acestuia. Barbatul este impreunaistarid rras in cadere si impr~una-merge spre ridicare. Dar primul rol nu 11are el, ci femeia. In ambele cazuri femeia are intaietatea !?i barbatul ii urmeaza. Aceasta 0 vedem mai ales in cazul Maim Dornnului, care, lmpreunll. eu Dumnezeu lns~i, este lmpreuna-pricinuitoare a dumnezeiestii intrupan; lmprumut! lui Dunmezeu firea omeneasdi, care se face inceputul noli creapi, Din acest punet de vedere, Maica Domnului «este -

53

Vezi A. Schemann, «' H XELpoTovla TWV ),waucwv», Ivva{l), lase. 36 (1990), P: SO.Pentru rnai multe aINnunte despre abordarea ortodox.a a lernei vezi HrisoStom Konstantinidis (Mitrop. al Mirelor, al Efesului), ",'H l€pw<nJV1l Kal ~ yuvalKa e~ E1T*1IIS eKKXT\Olo>-O)'lIci\~., 'opeoOoee, . KQTQ4IEIS', vol, 1, Katerini 1991, P: 509-23. Conferin\<l 'Teo\ogic~ Interortodoxl (Rodos, 30 Octombrie - 7 Noiembrie 1988),' H eEOIS' T~S' yuvalKOs- ill T6 'Op6oOOCfjI 'Bloclqaiq Kat Ttl TT€p! X€lpoTovia rwv ywallcWlI, I<aterin1 1994- mal ales p. 25-42, wide este textW fina\ a\

concluziilor Conferin~
51

4 dupanie vol pone intre tine ti h\tre femeie, ~ intre ~man\<l ta tntre sI1ninta ~ acesta (ainlIs) ~ va zdrobi (T1\P1\oU) capu\ Iii tu 11 ~ (1l1P'4aa)~
Ftlt:BfiI. 3,15

l

u~ ,1Cc~tl criitori ai Bisericii, reprosabtle=. Echiva\area SCOpUhll s dlsMoriei ~i al raporturilor conjugale cu facerea de prunci () afli1m ~i 10 10vi1\Murapario~\or latiru Ambrozie!?i Augustin"7. 10 acest cadru, refuzu\ de-a concepe nu poate n justineat. Pe baz aeestor date, ca singur mod de a evita nasterea de prunei a este ,0fi1r~ati1,nrranarea de la raporturile conjugale'>8. Va Un ioteres special pentru subiectul acesta 'il pre7.inta IMall teza 5faotului loan Gura-de-Aur. Dupa cum relevant noteaU, diien"'\"'''' casatoria s-a dat omului !?ipentru Iacerea de prunci, «dar mult mai mult pentru a stinge infierbantarea firii>,b9· Iar 1n sustinerea acestei teze a lui, Sfantul loan Gur:!.-de-Aur aduee cu;intele Sfantului Apostol Pavel !?iadaug:!.: «lar martor imi este Pavel, care zice: "dar din cauza desfr3n:l.rii fiecare sl1~i aiba femeia lui"; nu pentru na!?terea de prunci; ~i ~te ca iara!?i sa fie impreuna [barbatul ~i temeia]. nu pentru a se face parinP. multor fii, ci pentru ce? "Ca sl1 nu va ispiteasd pe voi satana", zice. $i, mergand mal departe, nu a zis "dad vat copli"; dar ce? "daca nu se pot mtrana, sa se casatOteasd"»7Il· Caslitoria il pi1ze~te pe om de desfrflnare. Facerea de prunci, rnai ales dupa inmulp.rea oamerelor pe plUnant, ~ pierde importan~ ei deosebita- In timp ce 'in vremurile vechi observa Sfantulloan Gura-de-Aur - dsatoria avea ca scop nu door desfiin~rea destranarii, dar ~i cte!lterea popula~ paroantului, mai apoi, «C3nd s-a umplut ~ ~tul ~ marea ~i lumea 'intreaga, doar un singur motiv i-a mai dmaS

l'6sdton. ~i viaf'l familial4

Tinta ideala ~i co~orml1 eu duhul Evangheliei, spre lak,l"I",II, care sunt daton sl1 se indrepte credinciosii, este biruin~a (\Supra ~ugetulUi trupesc. A~a cum eelor neclislton? li se cere curl1\1a lntreagl1, fel ~l,eelor cl1sl1tori~li se cere respectarea abSOlutl1 a legl1T1~. rela~ill~r trupesti de ~terea de prond. Dezlegarea pll1eeru trup~ti de scopul caruia slui~te constituie neindoielruc un uz gresu sau un abuz eare necesitl1 abordare atentl1 ~i indrumare duhovniceasca responsabi\l174• Cl1sl!.toria cr~tinl1 este dato~re s~ inainteze neincetat de 1a cele trup~ti cl1tre ce1e duhovruce~ti; de la dezbinare clitre unitate. Drumul acesta este posibil doar inlliuntrul perspectivei desl1v~irii in H,ristos a so~or. Din acest motiv, de altfe1, nu poate existaeel pu~ in duhul invli~liturii patristice - 1n mod separat sau autonom 0 a§a-zisli «moral! (etica) a sexualitl1pi.». Morala aceasta se lncadreaz! organic ~i indiso1ubil 1n morala mai generalli a vietii credinciosului, dictatli de teologie §i antropologia cre§tin!. 'in sfM§it, caracterul ascetic al viepi. cr~tine se refer! §i la viata cre§tinilor c!s!torip.. Postul, IU~unea, infranarea, reaua-plitimire nu sunt doar pentru monahi, ci ~ pentru cei clis!toriP.. DeslivM§irea clislitoriei se realizew prin raportarea §i ridicarea la prototipul 6, adie! la unirea ce exist! «in Hristos §i in Bisericli». Prin aceasta Iaportare este 1nl!tuIa\:! UnplU'prea trupeasc! si este introdus! unitatea spirituall, duhovniceasca. Contractarea <<in Hristos» a ~toriei constituie

\a

totodat!

§i indiciul adevliratei ei destinap.i. Structura socie\:!p.i contempotane, duhul eudemonist,

Contra'

ernanciparea

femen, c.onsumismul ~ diferi.te alte motive tac, in cazul multor cupluri, nedorl1l na§terea prundlot au 0 reduc \a minim Reducerea aceasta. provocatl C\1. mi}\oace artifj.cia\.e, se rea1iz,eazl prin contIacepF, avqq sa\1 sterilizare· Adesea
,. J:Weyant. ..... ~~~

judecata pti_ • ~,..

(.~~.a

__ ..._I

~:~8e=!i55=Sz:==~~
ilapreunlndu«

u.,pB4I.. cAM e votba de temeie,. \udecata de pnma. ~r.

"-"".~_faQecea

..lU.utatea (,KUKl.o.~ ate ti. w:mea:d reaua intreDum\Me

_ dle\lt bun ce nu ti Fi\ocaUa, vol

cu

2, e

( d tflnrUJ

i VUlfa familiaM

bllrbalu1ui. .. DM .despre acest subiect ,um .. pree ijl d espre ceI aI . rea reproduCl'rn ilrtlfinale, pnn care se Incearcll astllz \ bl en",1 S tcr~ I ,1,1, om vorbi pe larg In partea a tTeia a . Ttll'" v lsou\iona pro aceStel dlr~1. Este ms(\ necesar ca iji din punct de vedere teologlC s(\ facem anurrute preci7~ri care sll aiute mai buna abordare a problemel. ln cadrul. c(\s(\toriei sterilitatea este consideratJi, in Aspec\ul general, 0 situape negativl\. Aceasta era valabil indeoeebi in poziliv Vechiu1 Testament, unde ea era Inf:l.~atJi uneori ~i ca b\estem venit in urrria c(\\cl\rii voii lui Dumnezeu'". Dar steri\itatea nu constituie 0 disfunc~e biologic(\ obiljnuitll care trebuie nea?lt'a\ corectatl'l. Sterpiciunea trupeascl poate deveni prictna unei bogate rodirl duhovnic~ti pentru ernul care accepta prezen~ vie a lui Durnnezeu in viata lui ~iti accept! voia, cu smerenie ~i supunere. Nu trebuie s:l. uitllm nici aceea c:I. in Vechiul Testament cele mai marl daruri ale lui Dumnezeu dtre \ume s-au dat prin mijlocirea acestei sterpiciuni trupe~ti. Din p:l.rln\i sterP s-a n!scut tnaintemergMorul Domnului, ca ~i ~i i NlsClitoarea de Durnnezeu. in mod analog, ~ in Bisedc:l. sterllitatea ar putea fi privit! drept cea mai mare chemMe \a rodire duhovniceascl adresat! cuplului.

Pe de alt! parte, dorirt~ flrt mlsurt de a dobmdi

,&.bordarea ei.

copii, cu orice pre~, dl \a iveall 0 anumitl imaturltate duhovniceascl ~i poate duce cu ~urin~ \a dezatnlgire, cbiat ~i cand este impllnitl. Desigut, dorirt~ fueascl de a dob~ copti indreptl~te co~tiin¢ cre~ti.nenu doar gri\a deosebitl ~i rug!ciunea stlnlltoare, dar ~irecurgerea \a ,tiin\a medicaUa pentru vindecarea eventuale10r st!rl patologice. Sterp1dune , observ Sf!ntul loan Gud-de-Aur, care 1n vretnea Veckiul l1 Testament era eel mai apl1sl1torluau pentrU f~, nici dupl1 venirea Mantuitorului ~i onentatea ~i1or tlO d\Ie Unp~l1li" lui ~zeu 1\-a inCetat sl fie irlSUportabill • Dar

f'l.r~l).'n.,' iizidl .~i s~mbo\ic, indrumMoare a dezvolt:\rii ",.",,\)Ihl, In copnlor In perspective rna' I . in~t.'a",n~ c, prt.'zl·n,alui nu este de la in'cepul necesarll hre~l\\ I argl. Aceasta nu. '1 . . .. x sptntuale a copulor . D" tmp0!r\V:!., absen\a dczvoll:"lnpSI lice &1. . ) lui Plla1t.' ve a .' a urm"n negative in viata lor socia IX' st spmtualll. .a .' De ".\tiel, cIMmarea .51robolului tall'llu; es te d'irect Iegat:!.de '1 . . ~~11 "",nlfest1ln e anusoclale ale tinerilor ' Sp~I'"c e epccn noastre, .. dar si de z d runcmarea legllturii lor eu Dumnezeu 'at:!.l. DUPl'l eum s-a do,:,edit,caracterul copillornu se fonneazA Exemptul alaI pnn _ I'3.T"'\\\OT . vorbe ~t sfaturi, cal prin via", ~i exemplul p:!.. til or, II nnn dar ~bt~\.ln. genera, a anturajului lor. Copui, ca receptori se I I at eomportamentului eelor marl, suiera automat nsi influenla lor. La ~eeasta ~ontribuie ~i tendin~ lor de a-i imila eel man lit 1\1 special pe pll.rinp. l..egll.tura aceasta cu pllrinp.i, care estemaiintensll.lavarstaeopilll.riei.nuinceteazll. de-a fi importantll. nici mai tarztu. Din studli ce s-au ill.cut asupra unor copii aflati inaintea varstei pubertll.p; ~i la pubertate, s-a constatat ell. in majoritatea lor zdrobitoare considerll. mustrll.rile taeute de parinP; lor mai importante dedit cele primite din partea profesorilor sau a celor mai buni priete~s:. Ac~~.tlucru ~ru:turisel?te le&atuIa pe care 0 men~ de ooicei copui cu pll.rin\llior chiar !ii.cand vin in contact cu cercuri mai largi ale societll.pi l?il!ii creeaza relapi sociale mai ex\inSe. De altfel este cunoscut cl tendin~ copillor de a se identinca cu plrintu lor se men~e chiar !ii cand ~i formeazA propriile farnilii. 'Indeosebi legltura armonioasll. a plrin~\or constituie cea mai buna premisl pentru dezvo\tarea morall i e spiritualli. a copiilor. Din contrll., lipsa armoniei in re\a\ill r pll.rin~or influen~azlI. negativ intreaga viall a copillo . Dar §i parin.tu, ca oameni, fac ~li. 0 ~alli. tunda-

r=

Prol

mentall, care provoacl cele mai multe fricpuni ac~tia ~i. copti, este protecpe exagerat!. Aceas'r2J. este legat! de ocrotire, care constituie 0 obligape tundamentall a pl1rin~\ot fa\l'l de copti. Ocrotirea este bun! ~i necesad normalei dezvo\tlri psihosoma §i xnaturidrii copiilor. Dar exagetarea, ca

mtre

tke

sufi ient faptului d a tr i ca ni~te conti imnre··_K •••• .d ..... h Itui .. ,... ....... cu copm, Cl rnal egraua c e e 111 timpul copiilor in activitlli intelectuale plictic()3.se, dlStrugllnd astfel vfuosta copillriei nevinovate. e) Desfacerea casatonei Menpne~a, ~ad de . altfel l1i contractarea c~toriei, presupun~ lI.~ de sine l1i complementaritate. comuniunea ~\otiei este d sop! se i:nchid U\ et ~ subroinatA. Olslitona, ca oricare altA re1ape soc::ialA adevlratl se realizeaU prin ie~irea omului din individualismul sli~

can

~proc: .

Fa.ctotu1
lilnpului

COII\~un~ ~toriei este ~tl indeosebi prin dutarea de tip erotiC $1 lubltoarea di!.ruire de sine. Dar amBndoul aceste siJn~te omenesn sunt relative. Relativitalea lot constituie fuIlCPe de timp ~i este mcercatl cu trecerea timpului. pliJlli.tatea caslitoriei nu se poate sprijini, lnsli, pe temelli supuse stridiciunii timpului. lubirea ~idragostea ~iIi-yQ.1n\ !ta.\ c

;, EPWS") sprijiN constant comuniunea dsl\Qriei doar dnd sunt izblvite de relativitatea timpului §i sunt p\asate in ~vl ttanSCeI\dent!. Este m~, astfel. §i sensu). pe care i1 are c!sltorirea «in Hnstos» sau deschiderea pe:spectivei. biserlceliti asupra clsltotiei. prin taportare 1a Hrlstos Vi Bif;ericl. tn aceastl perspectivl dIsltoria d~ statomlde

adevmtl ~ devine unlre de nedesfkut. Vechiul Testament inglduia. pteCUtll lie §tie, divortW- ~ Dar aceasta nu insemna ~ a~ cI5l\OriIi, .,._.....ci un ~ fall de «inv~ inimii» ~. ~ unirea di.ntre ~ ~ • 1& nivelul ba t)umneZe\l. HristOS intel'zice categoric dl!sh 'f!I'eIl. ~ cDed ceee. c:e a impreunat "[)umPISeU, omul- nu. ~. 1m SfiMU1

Apo&tOl Pavel. invocilw1 ponmca. ~ ee sunt dsltori1i le ~ ..
Be
L4

ciJ)aIDm1k fa.1,w:iasl nu

na despartl de bkbat iIr dacl "" dtr:Dpk\it. sl tlmlM mati __

_~

._~~\Ulsl
~ ..
ce\or

dIII,ma elM vola
ptdn\~ti

Ol~torin s! vja~ familialii

325

i pozi\ia romano-catolicismului, care pe de 0 arte nerroite desp~r\lrea soli1or «in pat -i la masa», m vreme p pe r .' ,.' ce POZ l'3 romanoui e cealaltl\.parte respmge desfacerea c~s't onel ~I acordarea catolicismul . fi' ., .. . d . divor~U1, poate. numita extremistl\. ~l exagera~. ~l. . jrltr_adevl\.r, oztria ~ceasta este mtai de toate incompatibilil. ~ p c jrlva~atura_Evanghehel,care recunoaste posibilitatea desfacerii casatonel In ca: de adulter. Mai mult, pozi\i3 aceas\a nu ia caMi de pU)ln in calcul,sl~biciunea omeneasca. Daca romanocatoliClSrnul r fi stannt m de i a implirdrea tuturor cerm .,...\... , tplor auso,ute hr' fi f ale Evang e lei, ar . ost, e inteles pozitia riguroasa pe care 0 are in aceasta..chesnune·lntrucat, msa, m multe alte chestiuni se arata. flexlbil ~l conClliant fa\3- de slabiciunlle omen ti rigurOzitatea lui 'in chestiunea divo~ui se preZinta.~~

nefondata.. f) Desfranarea ~i adulterul unile Desfranarea (TlOpVEla), ca unire trupeasca. de voie a Noli barbatului cu ferneia fa.ra.ca ei sa fie casa.toriti transtonnil. rela~ile cele rnai intirne dintre partea ba.rbate~~a lli partea ferneiasca mtr-un simplu mijloc de satisfac?-e senzuala. De ceala1ta. parte, adulterul sau preadesfranarea ~\lOl'X.Eta), ca jnca.l a fidelita?-i conjugale, batjocore!}te \egatura stanta care dintr SO~9S. In arnbele cazuri este atacata puterea iubitoare a e omului si este preschimbata. 'intr-o lucrare dilcatoare de lege. Adulterul, precum deja am spus, este recunoscut ':Iide Abordarea Evang ca motiv singular de acordare a divo~ui. In antia~tirIA he1ie chitate predomina 'in co~tiin~ comun! !}i In legisla?-e 0 v percepere diferita a adulterului bru:batului !ii, res-pecti , al femeii. Astfel, In vreme ce oricare irdlcare a fidelitay.l.con)ugale de catre feroeie era considerata adulter !}iatragea dupa sine sanc?uni grave, lncalcarea ei de catre barbat era abOIdata de obicei ca desfranare !}ilegisla?a nu prevedea sanqiuni pentru aceasta. B~atu1 era considerat adulter doar cand 'lntre\inea rela?i CU 0 femeie ~torita ~i doar atunci ii erau pte,,~ute sanqiuni analoage de clUre lege. Concep\i3 aceasta, ell toate c~

~27

,,,rtidpar<'<' trlp"lli. Teza aceasta, ca d altfel ~ic a a Didahiti l • iniierl'al.< potta ca punct d plecare pentru adulter nu t..'ilrt' . c"nstitl.lic negare a caracterului absolut al Predi ii de pe \"111111t e in cee a ce priveste acest, aspect, ci int rpretare pastoralll " rnutare in datele vle~lI bisericesri otidiene. Nu ignorll ~I vI'tatea poftei, ci subliniazll fapta care 0 materializeazll. gra
I

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful