2011

Proiect Kant Competente antreprenoriale de nivel European POSDRU /92/3.1/S.61396

Curs si aplicatii Modulul 1

Educatie antreprenoriala
Lector : Prof.gr. I Todea Elena Denisa
]
Page 1

Modulul 1

Educatie antreprenoriala

Motto„Orice societate trăieşte din inovaţie şi prin controlul creşterii schimbării” Daniel Bell 1 .Importanta intreprinzatorului /antreprenorului 1. 1. Conceptul de intreprinzator/antreprenor- aparitie Notiunea de ”intreprinzator” provine din cuvantul frantuzesc ”entreprendre”, care inseamna a intreprinde, a se apuca de facut ceva, a se angaja in ceva. In decursul timpului, aceasta notiune a avut diferite semnificatii. Perioada timpurie. In timpurile mai vechi, intreprinzatorul tipic putea fi gasit in randul militarilor si negustorilor. In acel timp, razboaiele se purtau adesea din motive economice. Conducatorii militari, asumandu-si riscuri considerabile, printr-o strategie de succes puteau obtine castiguri substantiale. Negustorii acelor timpuri isi riscau si ei averile. De multe ori negustorul si aventurierul puteau fi gasiti in aceeasi persoana. Marco Polo, de exemplu, a fost un aventurier care a cautat sa stabileasca rute comerciale spre Extremul Orient. Negustorul-aventurier isi asuma riscul fizic si emotional al unei asemenea actiuni, iar capitalistul pe cel economic. La sfarsitul misiunii, capitalistul primea 75% din castig, iar negustorul restul. Evul mediu. Datorita faptului ca in evul mediu comertul era considerat un act degradant si a restrictiilor impuse de biserica asupra ofertei de capital, intreprinzatorul tipic era un cleric. Acesta avea ca insarcinare construirea de mari lucrari arhitecturale, precum castele si fortificatii, cladiri publice, manastiri si catedrale. Angajat in asemenea proiecte uriase, intreprinzatorul nu isi asuma nici un risc, ci mai degraba era un conducator de proiect ce folosea resursele furnizate de cele mai multe ori de guvern. Desi preocupati in primul rand de deontologie, scriitorii evului mediu au afirmat totusi ca un bun negustor trebuie sa fie cumpanit in ale riscului, bine informat asupra calitatii, pretului si costului marfurilor, atent la detalii si pregatit sufleteste in caz de esec.

Modulul 1 –

Educatie antreprenoriala

Prof. Todea Denisa

Page 2

unul dintre cei mai reputaţi specialişti în domeniul managementului. iar anreprenorii jucau un rol vizibil in transformarea resurselor. economie antreprenorială. Fireste afirmatia este la fel de adevarata si astazi . Deci. schimbarea. management antreprenorial. In conditiile contemporane principalii artizani ai bogatiei sunt antreprenorii. economică. că la baza succesului economic al Statelor Unite şi al altor state dezvoltate stă sistemul antreprenorial ce a dat naştere unei economii antreprenoriale. Todea Denisa Page 3 . Schumpeter (1911) şi mai recent Peter Drucker(1984) au dat diverse definiţii conceptelor de antreprenor.asa cum demonstreaza realitatile din numeroase tari. tarile care se vor bogate. B. In Anglia . Recunoasterea antreprenorilor dateaza inca din secolul XVIII in Franta . organizaţie cu capital privat şi/sau public ce-şi atribuie responsabilitatea execuţiei unor lucrări de construcţii pe baza unui contract şi a unei comenzi ferme obţinute în urma unei licitaţii. De-a lungul timpului o serie de oameni de ştiinţă din domeniul economic (J.trebuie sa acorde o atentie deosebita antreprenorilor. Totuşi sensul corect al termenului de antreprenor (entrepreneur în limbile engleză şi franceză) este echivalent în limba română cu cel de intreprinzător adică a unei persoane sau organizaţii care are iniţiativa şi îşi asumă riscul de a porni / dezvolta o afacere sau o activitate bazată pe inovaţie fie că aceasta este de natură tehnică. incongruenţa şi neprevăzutul erau considerate de Drucker ca fiind elementele creării şi dezvoltării unui sistem antreprenorial în care rolul principal îl are individul (antreprenorul) sau organizaţia care îşi asumă riscul de a realiza ceva durabil.cand economistul Richard Cantillon a asociat asumarea de riscuri in economie cu antreprenoriatul. antreprenorul de construcţii reprezentând o firmă.Multă vreme în România. Astfel. conceptul de antreprenor a fost perceput ca fiind un termen caracteristic activităţii din construcţii. Say (1800).in jurul aceleiasi perioade Revolutia Indusriala evolua. uman – social sau ecologică. Peter Drucker. Inovaţia. Ludovic al XVI-lea obisnuia sa afirme ca o tara este bogata cand oamenii ei sunt bogati. evidenţia în 1984 în lucrarea sa” Inovaţia şi Sistemul Antreprenorial”. sistem antreprenorial. Modulul 1 – Educatie antreprenoriala Prof.

3. El definea noţiunea de întreprinzător prin deducerea ei din noţiunea de întreprindere. antreprenorul creează echilibru între cerere şi ofertă. nici ca pe un capitalist sau un manager. Modulul 1 – Educatie antreprenoriala Prof. Istoricul conceptului de intreprinzator/antreprenor A. să privească înainte şi să fie dispus să-şi asume un risc. definirea antreprenoriatului aparţine economistului Virgil Madgearu prin introducerea la Academia de Înalte Studii Comerciale şi Industriale a disciplinei „Ştiinţa întreprinderii”. dar nu ca pe un purtător de risc. care au formulat teorii despre antreprenoriat. acţionarii sunt consideraţi având calitate de întreprinzător deoarece: 1. B. Todea Denisa Page 4 . În România. aportul cel mai important al antreprenorului îl reprezintă furnizarea de mărfuri deopotrivă cu inovarea şi progresul realizate simultan. Frank Knight (1885-1972) susţine faptul că antreprenorul contribuie şi la progresul economic general. În concepţia sa. Cantillon a identificat trei forme diferite de antreprenoriat: a) proprietarii de terenuri. deşi au murit milionari”. Într-un anumit sens. 2. Acestea au contribuit la dezvoltarea şi formarea antreprenoriatului ca ştiinţă. cei mai de seamă au fost R. c) managerii plătiţi. Dintre gânditorii clasici. 4. Astfel. b) întreprinzătorii. Urmărind atingerea propriilor scopuri. el va ameliora întotdeauna tehnologiile şi modurile de organizare existente. Schumpeter vede antreprenorul ca pe un inovator şi un lider. Cantillon şi J. Aceste două caracteristici erau considerate ca fiind esenţiale pentru calitatea de întreprinzători. pe care îi numea arbitri. Alfred Marshall (1842-1924) atribuie un rol remarcabil antreprenorului. 5. antreprenorul lui Cantillon era. Richard Cantillon (1680-1734) a fost primul economist care a folosit termenul întreprinzător. Jean-Baptiste Say (1767-1832) consideră că antreprenorul este un manager. El trebuia să fie mereu în alertă şi să aibă relaţii. pe care îi numea capitalişti. în primul rând. un speculator. dar nu neapărat unul inovator. atât la nivel macro-. Marshall foloseşte o ilustraţie pentru a-şi explica teoria: „Oamenii de afaceri care au fost deschizători de drumuri au adus societăţii beneficii mult mai mari decât câştigurile lor proprii. 6. 1. au interesul rentabilităţii. Say. Joseph Schumpeter (1883-1950) a considerat antreprenorul ca lider şi inovator sau„motorul principal al sistemului economic”. la societăţile anonime pe acţiuni.1.intre clasic si neoclassic Teorii antreprenoriale există de foarte mulţi ani. îşi asumă riscul capitalului. cât şi microeconomic. Teorii antreprenoriale.2. În concluzie. 2.

respectiv: • întreprinzătorul este denumit ca fiind:  cel care trece uşor la acţiune.  organizarea. creativ care Modulul 1 – Educatie antreprenoriala Prof. economic.  acceptarea riscului de faliment. Antreprenoriatul ţine de domeniul conducerii. 7. o persoana care execută lucrări de construcţii. tehnologic. în particular.  cel care are iniţiativă. Întreprinzătorul se identifică cu afacerile mici şi mijlocii. Semnificaţia termenului de antreprenoriat este dată şi de economiştii americani.În literatura de specialitate din România se face distincţie între termenul de întreprinzător şi cel de antreprenor. a instituţiilor publice. Todea Denisa Page 5 . în timp ce antreprenorul are o sferă mai largă extinzându-se de la întreprinderile productive la domeniul financiar-bancar. influenţând profund şi modelând economia. • Anglia – întreprinzătorul este persoana care organizează o afacere.  cel care este şef de întreprindere. psihologic. Antreprenoriatul este: 1. urmărind creşterea afacerii prin identificarea oportunităţilor şi resurselor necesare (economistul american Zimmerer). considerat un gen de comportament care include:  luarea iniţiativei. termen folosit în particular. este un act uman. fiind o relaţie între societate şi mediu în vederea realizării de profit. asumându-şi riscul şi incertitudinea de a obţine profit. asumându-şi riscurile pentru obţinerea profitului. capacitatea de a crea o viziune din nimic. în ţări precum: • Italia – întreprinzătorul este cel care exercită o activitate economică organizată în scop de producţie şi de schimb. reorganizarea mecanismelor social – economice pentru utilizarea resurselor. dar nu se limitează numai la management. Sunt alte semnificaţii date termenului de întreprinzător.Economistul american Drucker – teoretician al managementului – arată că economia antreprenorială este un eveniment cultural. • antreprenorul este denumit ca fiind: o persoana care execută pe bază de contract anumite lucrări în schimbul unei sume de bani. dar efectele ei sunt în primul rând economice. • SUA – întreprinzătorul este persoana care creează o nouă afacere. 2.

in timp ce in România. economice. prestigiul • fondator de firme sau de noi activitati in cadrul acestora. defineste intreprinzatorul intr-o maniera mai concreta si sintetica: • cel care-si asuma riscuri referitoare la banii investiti. dorind sa se imbogateasca. cu clientii. in vederea obtinerii de profit. profesor la prestigioasa universitate franceza INSEAD. intrucât detine capital pe care il foloseste pentru a obtine profituri. asumarea anumitor compromisuri cu salariatii cu care lucreaza. creând valori atât pentru indivizi. 3. de la faimoasa universitate Harvard din SUA. umane continue si. in tarile dezvoltate intre 10% si 20% dintre persoanele care muncesc sunt intreprinzatori. confuzie.3. Intreprinderea . cât si pentru societate”.3. pozitia sociala si veniturile obtinute.3. Intreprinzatorul si activitatea antreprenoriala 1. • inovator. servicii sau firme. de lânga Paris. una dintre ocupatiile cele mai tentante pentru un tânar.asigură disponibilitatea de a prelua riscurile (personale. nu rareori. un „guru” al fenomenului antreprenorial contemporan.000. Spre exemplu. in SUA sunt peste 31 de milioane. piete. linistea si siguranta familiei. De altfel. ce cauzeaza schimbari de natura economica prin inovari realizate de persoane care genereaza sau raspund oportunitatilor economice. • flexibil moral si comportamental. circa 350. creditele contractate. contradicţie. 1. Intreprinzatorul deruleaza activitati antreprenoriale. furnizorii etc. financiare) şi a face tot posibilul de a reduce şansele de faliment. aptitudinea de a sesiza o oportunitate când ceilalţi văd haos. Howard Stevenson.2. 1. Definirea intreprinzatorului Intreprinzatorul reprezinta. „activitatea antreprenoriala este un proces care se deruleaza in diferite medii si amplasamente de afaceri. sau al modernizarii celor existente. Activitatea antreprenoriala consta sintetic in identificarea si valorificarea unei oportunitati economice de catre un intreprinzator. In viziunea lui Dan Myzica. prin continutul muncii. in sensul crearii de noi produse.principala componenta a economiei Educatie antreprenoriala Prof.1. Todea Denisa Page 6 Modulul 1 – . deoarece activitatea de intreprinzator implica adaptarea la diverse situatii prin schimbari tehnice. • capitalist.

viziunea intreprinzatorului etc.Firmele sunt deosebit de variate si complexe. In functie de marime si mod de reglementare juridica. Prin utilizarea acestor resurse in cadrul firmei se desfasoara procese de munca diverse.cum ar fi cele de conceptie tehnica sau de formare a personalului . documentatii tehnice. materii prime. • informationale . functionarea si dezvoltarea afacerii. combustibili.societate in comandita Modulul 1 – .50-249 salariati . alcatuite din cladiri. Tabelul 1 .pot sa dispara. utilizând de regula mijloace economice in vederea obtinerii de profit. firmele se clasifica in mai multe categorii. Marime (numar de personal) -microintreprindere .peste 250 de salariati Criteriu Categorie Caracteristici definitorii • 2. • tehnico-materiale. . utilaje. energie. in functie de natura lor si de scopurile specifice urmarite.intreprindere mare . profil. necesare derularii activitatilor.Rezultatul initiativei intreprinzatorului este intreprinderea. Forma juridica .intreprindere mica -intreprindere mijlocie . • financiare . In firmele mici. 1.societate in nume colectiv/societate comandita simpla . standarde de calitate etc. unele dintre activitati .Clasificarea firmelor Nr. se delimiteaza in grupe de activitati sau functiuni. Educatie antreprenoriala Prof. apa etc. in cadrul careia se desfasoara activitatea sa antreprenoriala.constituite din sisteme de codificare. Intreprinderea este o organizatie alcatuita din una sau mai multe persoane care desfasoara activitati. care.obligatiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social si cu raspunderea nelimitata si sociala a tuturor asociatilor. reprezentate de persoanele care muncesc in firma ca executanti.1-9 salariati . mijloace de transport. manageri si intreprinzator. Todea Denisa Page 7 . folosite in cadrul sau. economice. programe de calculator.10-49 salariati .obligatiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social si cu in raspunderea nelimitata si solidara a asociatilor comanditati.sumele de bani alocate pentru infiintarea. De retinut ca dimensiunea si continutul functiunilor si activitatilor variaza de la o firma la alta in functie de dimensiune. dar numai pâna la concurenta cu aportul lor. crt. computere. asa cum rezulta din tabelul urmator.. Pentru a infiinta o intreprindere este nevoie de patru categorii de resurse: umane.

creata de intreprindere Firmele moderne de informatica.simpla/societate nume colectiv . in tarile dezvoltate s-a conturat un nou tip de organizatie intreprinderea bazata pe cunostinte. fac parte din aceasta categorie. . care.obligatiile sunt garantate cu patrimonial social. telecomunicatii. Cea mai cunoscuta intreprindere bazata pe cunostinte din lume este Microsoft. . condusa de legendarul Bill Gates. 1 Valoarea adaugata. iar obligatiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social si cu raspunderea nelimitata si solidara a asociatilor comanditati. Fig.societate cu raspundere limitata (SRL) In ultimul deceniu. iar actionarii sunt obligati numai la plata actiunilor detinute. iar asociatii sunt obligati numai la plata partilor sociale. Caracteristic ei este faptul ca resursa principal o reprezinta cunostintele. Todea Denisa Page 8 . prin a caror utilizare se genereaza valoare economica.societate in comandita pe actiuni .obligatiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social. calculatoare.capitalul social este impartit in actiuni. adica acele informatii ce sunt pragmatice.societate pe actiuni in . desi poseda cladire. echipamente in Modulul 1 – Educatie antreprenoriala Prof. biotehnologie etc. .

cum sunt SUA sau Japonia . Aceasta situatie se explica prin faptul ca resursele si dificultatile constituirii sifunctionarii lor sunt mai reduse. Energici Tenaci Originali Modulul 1 – . Caracteristicile intreprinzatorului si talentul antreprenorial Intreprinzatorii . 5. Intreprinderile si intreprinzatorii care le infiinteaza si le dezvolta reprezinta principala bogatie a unei natiuni. De retinut. numarul intreprinderilor bazate pe cunostinte se va multiplica rapid.3. este cotata la bursa din New York de peste patru ori mai mult.economia bazata pe cunostinte. 1. Tarile care au intreprinderi numeroase si intreprinzatori multi si competitivi . crt. cât si din alte tari -infiinteaza microintreprinderi care au regim juridic de societate cu raspundere limitata(SRL).3.sunt deosebit de diversi din multiple puncte de vedere. Caracteristici comportamentale Suport psihologic Inovatori Lideri Inclinati spre asumarea de riscuri moderate Independenti Creatori Nevoia de a realiza Constiinta de sine Increderea in sine Implicare pe termen lung Toleranta fata de ambiguitate si incertitudine Plini de initiativa Disponibilitate pentru invatare si actiune Disponibilitate pentru combinarea resurselor Educatie antreprenoriala Prof.sunt si cele mai bogate si mai puternice. ele constituind componenta de baza a noului tip de economie . 7.valoare de câteva zeci de miliarde de dolari. 1. ca peste 90% dintre intreprinzatori atât din România. ca si riscurile asumate de intreprinzator. In continuare. 3. Intreprinderea este cea mai importanta componenta a economiei si societatii. Tabel 2 . 8. 2. In tabelul urmator prezentam o sinteza a celor mai frecvente caracteristici ale intreprinzatorilor si a suportului psihologic pe care acestea se fundamenteaza.ca si ceilalti oameni de altfel .Sinteza caracteristicilor cel mai frecvent atribuite intreprinzatorilor Nr. 4. Todea Denisa Page 9 6.

asumarea de riscuri excesive.Intreprinzatorul este un inventator. se dezvolta si se amplifica prin pregatire si munca. Todea Denisa Page 10 . fotbalist sau pictor -. Rezultatul investitiilor intra total sau cel putin partial in proprietatea intreprinzatorului. egoism si prea plin de sine. Functionarea afacerii si obtinerea de performanta sunt rezultatul deciziilor si actiunilor de previziune. Talentul de intreprinzator. abordari manageriale etc. singur si cu alte persoane.3. 11. modalitati de comercializare a produselor. necooperarea cu altii. Rolurile si importanta intreprinzatorilor O imagine mai cuprinzatoare si mai realista asupra a ceea ce este un intreprinzator si asupra pozitiei si influentei sale in economie si societate se obtine punctând principalele roluri pe care le realizeaza . razvratire impotriva autoritatilor. produse si servicii noi si modernizate.de cântaret. Precizam ca. ca orice alt talent . antrenare si control-evaluare pe care le exercita intreprinzatorul. talentul de intreprinzator trebuie mai intâi identificat si apoi. preocuparea excesiva pentru a face lucruri perfecte. potrivit specialistilor. Concomitent. pentru a initia si a dezvolta afaceri performante. 1. 10. Optimisti Centrati pe rezultate Flexibili Materialisti Incredere in viitor si in sine Spirit ofensiv. concepe si modernizeaza tehnologii. numai o parte si-l valorifica. Fireste. desi circa o treime din populatia unei tari poseda suficient talent de intreprinzator.4. trebuie dezvoltat.9. coordonare. cine poseda aceste caracteristici nu poate fi un intreprinzator de succes. organizare. 12. intreprinzatorul este investitor. indeplinind deci si rolul de proprietar. care este o rezultanta a caracteristicilor enuntate si care ii confera posesorului sau capacitatea de a identifica si a valorifica oportunitatile de afaceri. Deci. superioritate fata de alte persoane. deoarece genereaza. impulsivitate. intrucât in crearea si dezvoltarea afacerii foloseste banii proprii si ai altor persoane sau organizatii. asumându-si riscul de a-i pierde partial sau integral. In concluzie. prin eforturi sistematice si bine directionate. care trebuie sa o gestioneze si sa le protejeze. agresivitate constructiva Tendinta de a avea incredere in oameni Banii sunt criteriul de masurare a performantelor Unii specialisti au identificat si trasaturi definitorii ale „nonintreprinzatorilor”: credinta ca nimeni nu le poate face ceva (invulnerabilitate). Modulul 1 – Educatie antreprenoriala Prof. intreprinzatorul de succes trebuie sa posede talentul de intreprinzator. Intreprinzatorul este si managerul afacerii.

in vederea ridicarii performantelor economiei nationale si standardului de viata al populatiei. impreuna cu intreprinzatorii. inovatori. cunoaştere. Dar firmele pot falimenta nu numai din cauza lipsei de finanţare. o programare precară. Privit în istorie. Ceilalti piloni sau actori principali ai economiei de piata sunt managerii profesionisti. Todea Denisa Page 11 • Modulul 1 – . Norocul este în realitate pregătire. ci câte ceva din toate acestea. este un comportament al întreprinzătorilor în practica de afaceri. El este un proces comportamental care se învaţă. cunostinte. De retinut ca indeplinirea fiecaruia dintre cele cinci roluri presupune calitati. ignoranţa este o stare de fericire pentru întreprinzător. Educatie antreprenoriala Prof.  În realitate există mulţi întreprinzători care îşi fac destul de bine activitatea fără a fi inovatori sau inventatori. cum ar fi: o lipsa competenţei manageriale. • pentru a fi întreprinzător ai nevoie de noroc. inovaţie. intreprinzatorul realizeaza efectiv munca de executie de produse sau de furnizare a serviciilor prin care se deruleaza afacerea. majoritatea sunt metodici programându-şi fiecare pas. deşi domeniul său este inovaţia. Antreprenoriatul nu este genetic. intreprinzatorii trebuie tratati ca o resursa nationala de valoare inestimabila. În concluzie. • pentru a fi întreprinzător ai nevoie de bani. ei alcatuiesc vectorul uman de forta care face ca intr-o tara sa existe o economie performanta. deprinderi si abilitati oarecum diferite. De aceea.Foarte adesea. nu gânditori. Se poate deci afirma cu toata convingerea ca intreprinzatorul este un pilon al economiei de piata. la un nivel cât mai inalt.cel putin la un nivel minim – este obligatorie pentru ca intreprinzatorul sa fie eficace si sa obtina profit.  În practică. antreprenoriatul nu este management. etc. dorinţă. investitorii de risc si brokerii. determinându-i. Posedarea acestora . • întreprinzătorii sunt inventatori. ce trebuie incurajata si a carei capacitate trebuie sa fie folosita. nu este filozofia.  Cercetările au demonstrat că procesul antreprenorial se poate învăţa ca orice disciplină.  Norocul se întâmplă când există pregătire şi oportunitate. arta de a aranja lucrurile. o investiţii la nivel scăzut. in mare masura. • întreprinzătorii sunt născuţi nu făcuţi. • afacere poate supravieţui dacă e finanţată cu capital. ci şi datorită unor alţi factori. asupra acestui proces au existat mai multe opinii şi anume: • întreprinzătorii sunt făuritori sau meşteri. determinare. bancherii. adica este si executant o parte mai mare sau mai mica a zilei de munca. nivelul de dezvoltare si performantele. o lipsa de cunoştinţe financiare.

care reusesc să creeze o atmosferă de lucru propice în firmă si săia măsuri de stimulare a activitătii.Cea mai semnificativă caracteristică psihosocială a întreprinzătorilor este dorinta de realizare materială. constituie factorul cheie pentru succesul afacerii. Profesorul american Patrik R.A avea spirit antreprenorial este de fapt modul de a a fi al unor persoane . Profitul firmei este cel care aduce satisfactia întreprinzătorului privitor la modul cum este rasplătit pentru folosirea timpului si investirea economiilor personale.spiritul antreprenorial este innascut . Dorinta de realizare materială este cea care în final stimulează profitul firmei. spiritul antreprenorial depinde de noroc Abordarea functională priveste rolul spiritului antreprenorial în economiesi are două functii: • functia de asumare a riscului atunci când implicatiile pot fi tinute sub control • functia de lansare sau modificare semnificativă a unei afaceri. Lilos clasifică nenumăratele riscuri care-i pândesc pe întreprinzători.nu dobandit  2. la independenta întreprinzătorului si la satisfactia profesională.si anume :  1. capacitate decizionala si responsabilitate .Tot prin profit se recunoaste riscul asumat în afacere si spiritul de initiativă pe care întreprinzătorul l-a avut în derularea afacerii. care îi dau sentimentulde realizare practică a cunostintelor puse în slujba firmei. Initiativa presupune demararea unei activitati economice avand constiinta existentei succesului dar si a esecului . Spiritul antreprenorial A fi intreprinzator inseamna a avea initativa . întreprinzătorii obţin succes de la prima lor acţiune. Todea Denisa Page 12 .care se angajeaza să depasească riscurile care apar si la care acestia sunt supusi în tot decursul activitătii firmei. profesională si socială.capacitatea de a initia si desfasura activitati economice prin asumarea de noi riscuri in mod constient. în 4 categorii:  riscuri financiare  profesionale Modulul 1 – Educatie antreprenoriala Prof. formularea strategiilor în vederea minimizării deficienţelor. o perioadă de 5 ani marchează pragul critic pentru probabilitatea de faliment a unei afaceri. că identificarea punctelor slabe şi a punctelor tari ale unei afaceri.• • Adevărul este. Exista doua abordari in intelegerea activitatii antreprenoriale si a intreprinzatorului .  2. Acestea se referă la profitul firmei. Satisfactiile profesionale provin din potrivirea dintre aspiratiile si cunostintele întreprinzătorului în raport cu natura afacerii. Independenta se manifestă prin libertatea decizională întreprinzătorului. Abordarea psihosocială caracterizează trăsăturile definitorii ale anumitor întreprinzători.

manifestată prin neîncrederea în persoanele cu care vin în contact este dominantă în relatiile întreprinzătorilor cu partenerii si cu subordonatii. Intreprinzătorii pot manifesta neîncredere fată de cei din jur având suspiciunea că vor fi înselati sau nedreptătiti. in mediul economic.Intreprinzătorii simt nevoia să se informeze permanent să cunoască orice detaliu. a cunoasterii profunde a domeniului economic si este accesibil tuturor. familiale  ordin psihic Altă caracteristică determinată de rezistenta psihica a intreprinzătorilori este încrederea în fortele proprii care îi impulsionează pe întreprinzători să aibă încredere în posibilitătile lor de a învinge toate greutătile. Rolurile si contributia antreprenorilor se amplifica substantial . Caracteristicile antreprenorilor Modulul 1 – Educatie antreprenoriala Prof. manifestarea spiritului antreprenorial are multe forme si aduce deschiderea fata de ce se intampla in societate. se folosesc oportunitatile existente. dar această caracteristică poate dăuna activitătii dacă supravegherea este exagerată sau nejustificată. să se simtă siguri pe ei si să transmită acest sentiment de încredere oamenilor cu care vin în contact pe care îi mobilizează pentru reusita afacerii. Todea Denisa Page 13 .Abordarea comportamentala a spiritului antreprenorial se face prin analiza atitudinii pe care o au întreprinzătorii în orientarea strategică – aceasta se referă la alegerea elementelor care stau la baza formulării strategiei si anume: • identificarea oportunitătilor de afaceri care rezultă din analiza de mediu • selectarea oportunitătii celei mai favorabile • atragerea resurselor pentru valorificarea acestora. Antreprenorul este un actor principal si un simbol al economiei de piata. se iau decizii dar necesita o pregatire temeinica si o disponibilitate pentru o pregatire permanenta in domeniile de actiune. potrivit afirmatiilor a numerosi specialisti. va ajunge la apogeu in secolul XXI . generand multiple mutatii. unele inca dificil de imaginat in prezent.simultan cu manifestarea lor pe plan calitativ superior . spiritul antreprenorial nu este ceva innascut ci consecinta invatarii .Nevoia de control si supraveghere a partenerilor si subalternilor. Pe măsura dezvoltării afacerii scade caracterul intreprenorial si flexibilitatea afacerii si creste caracterul administrativ. Deci.ceea ce se reflecta in revolutia antreprenoriala actuala .In orientarea strategică întreprinzătorul trebuie să fie creativ si inovativ. In concluzie. 3. Dinamismul lumii contemporanre este rezultatul manifestarii neingradite a spiritului antreprenorial.care.

energici.asumatori de riscuri.Conceperea de viziuni antreprenoriale 3. inovatie. independenta. tenaci . Noi caracteristici sunt adaugate in continuu acestei liste. flexibili. capacitate de planificare.Flexibilitate Numeroase studii ce au fost conduse au determinat faptul ca anumite calitati personale sunt necesare pentru a fi un anreprenor de succes. Todea Denisa Page 14 .Previziune 17.Ratiune/prudenta 16.Punerea in functiune a echipamentelor 8.materiale 9. leaderi .Diferentiere/originalitate 11. principalele aspecte care le sunt specifice sunt acelea de: inovatori.Capacitatedeorientare/constanta/tenacitate 7.Realizarea de viziuni 6. originali.Aprovizionarea cu materii prime.creatori.Identificarea oportunitatilor de afaceri 2. Determinarea puternica si perseverenta pot face un antreprenor sa faca fata oricaror greutati pe care alte persoane leModulul 1 – Educatie antreprenoriala Prof. optimisti. insa un progres remarcabil in ceea ce priveste abordarea continutului muncii si caracteristicilor antreprenorului realizeaza Jacques Fillon . asumarea riscurilor..In viziunea reprezentantilor scolii behavioriste. folosirea feedback-ului.Adoptarea deciziilor 5. centrati pe rezultate.Atragerea si implicarea personalului 12. luarea deciziilor. materialisti. Antreprenorii sunt caracterizati ca interactiune intre urmatoarele calitati: control interior . independenti . cea care acorda cea mai mare atentie elementelor ce caracterizeaza antreprenorii .Vanzarea produselor si serviciilor 13.Fabricarea propriu-zisa a produselor 10.Imaginatie/independenta/pasiune 4. In unul din ultimile sale studii el realizeaza o abordare integratoare deosebit de interesanta si utila a activitatilor si caracteristicilor specifice antreprenorilor: 1.Determinarea personalului” sa faca ce trebuie facut” 14. Comunicare 15. Alte caracteristici ale antreprenorului sunt urmatoarele:: Determinare si perseverenta: Dedicarea totala catre success poate depasi obstacolele.

Independenta: Frustrarea in fata sistemelor birocratice. Ei au o viziune sau concept despre ceea ce vor sa fie firma lor. impreuna cu dorinta de a “face o diferenta” ii face pe anreprenori niste persoane foarte independente care doresc sa faca lucrurile in felul lor. cu care te nasti si nu o poti dobandi insa un curent in continua crestere afirma ca aceasta poate fi invatata.Cei mai eficienti anreprenori sunt cei care se asteapta la dificultati si nu sunt dezamagiti. Orientare spre oportunitati: Un lucru care ii diferentiaza clar pe antreprenori este concentrarea spre oportunitate mai mult decat spre resurse. fac exercitii fizice si stiu cand sa se retraga pentru relaxare. Lucrul in echipa: Dorinta de independenta si autonomie nu il opreste pe antreprenor sa doreasca lucrul in echipa .ei cauta si preiau initiatova. Strategii antreprenoriale Modulul 1 – Educatie antreprenoriala Prof. Incredere in sine si optimism: Desi antreprenorii intampina adesea obstacole majore increderea in abilitatile personale ii determina sa le depaseasca si ii face pe ceilalti sa-si mentina propriul optimism. Multi antreprenori isi dozeaza cantitatea de energie monitorizind cu grija ce mananca.structura sau strategie.Le place sa se implice in probleme in care impactul lor personal sa poata fi masurat. Initiativa si responsabilitate: Antreprenorii au fost intotdeauna considerati personane independente . descurajati sau deprimati de un esec. Nivelul mare de energie: Cantitatea mare de munca depusa de antreprenori presupune din partea acestora existenta unei energii superioare. 4. Todea Denisa Page 15 . ce beau.ar considera insurmontabile si chiar pot compensa lipsa de experienta si de indemanare a personalului angajat Rezolvarea problemelor persistente: Antreprenorii nu sunt intimidati de situatii dificile.se pun in situatii in care sunt personal raspunzatori pentru succesul sau esecul intregii operatiuni. Creativitatea si spiritul de inovatie: Creativitatea a fost privita timp indelungat ca ceva genetic. Realizarea de viziuni: Antreprenorii stiu unde vor sa ajunga .De fapt in timp ce antreprenorul stie clar unde se afla firma (sau unde ar dori sa se afle) personalul se ocupa de activitatile “de zi cu zi ” din firma.Increderea in sine si optimismul general il fac sa vada imposibilul ca pe ceva ce doar necesita mai mult timp pentru a fi rezolvat. Toleranta pentru esec: Antreprenorii folosesc esecul ca pe o experienta din care pot invata ceva .

“Loveşte acolo unde nu este nimeni” este strategia care conţine două forme: b1)“Imitaţia creatoare” – unde antreprenorul face ceva ce a făcut altcineva deja. d). b). Preşedintele firmei Sony. Un exemplu îl reprezintă mărcile importante de autoturisme. Producătorii americani au estimat că el va fi gata până în 1970. în caz contrar nu există a doua şansă. Aceste specializări le-au împins atât de în faţă încât nimeni nu poate să le concureze..”Schimbarea valorilor şi a caracteristicilor unui produs” – această strategie este ea însăşi o inovaţie. fiind necruţătoare şi neadmiţând greşeli. ocuparea unui "cap de pod" într-o afacere sau pe o anumită piaţă Un exemplu este cel al Laboratoarelor Bell. Tylenol a apărut ca un analgesic universal şi sigur şi în 2 ani conducea piaţa. În perioada în care vitaminele au fost descoperite. Dacă reuşeşte recompensele sunt foarte mari. a achiziţionat patentele de vitamine pe care nu le dorea nimeni. În 1925 era o firmă mică ce vindea vopsele textile. Ea transformă produse vechi în ceva nou. oferindu-le salarii mult mai mari decât cele de profesori şi a investit toţi banii pe care îi avea şi pe care i-a împrumutat pentru această afacere. cele care au inventat tranzistorul. După 60 de ani jumătate din piaţa mondială a vitaminelor era deţinută de Hoffman La Roche. iar lumea ştiinţifică nu le accepta. succesul în SUA a fost mult mai mare decât au prevăzut producătorii. le schimbă utilitatea. una din cele mai mari profitabile companii farmaceutice. (de menţionat că firma Sony nu era cunoscută în afara graniţelor Japoniei şi nu se ocupa de aparatură electrocasnică pentru consumatori). inovând. dar îl îmbunătăţeşte.”Găsirea şi ocuparea unei breşe ecologice” – această strategie tinde la obţinerea controlului într-o zonă limitată şi să-i facă pe cei care o practică imuni la concurenţă şi imposibil de provocat. Acest success a creat ocazia pentru“imitaţia creatoare”: firma Johnson&Johnson care a înţeles că există o piaţă pentru un medicament ce înlocuia aspirina. c). Modulul 1 – Educatie antreprenoriala Prof. Ca şi exemplu poate fi Hoffman La Roche din Elveţia. Când acest medicament s-a procurat fără reţetă.“Aruncă în luptă toate resursele pe care le ai” – este o strategie mai puţin previzibilă. citind în ziar despre existenţa tranzistorului. b2)“Judo-ul antreprenorial” . a angajat cercetători de la Universitatea din Zurich.strategie care implică.000$. valoarea şi caracteristicile economice. a plecat în SUA şi a cumpărat licenţa Bell Labs pentru suma de 25. în primul rând.Peter Drucker în cartea “Inovaţia şi sistemul antreprenorial” identifică patru tipuri generice de strategii antreprenoriale: a). Aceasta strategie aspira la obtinerea controlului intr-o zona limitata. Todea Denisa Page 16 . Peste cinci ani captase întrega piaţă mondială. Un exemplu este analgezicul Tylenol care a fost folosit ani de zile în acest scop şi care se procura doar cu reţetă. Strategia este foarte riscantă pentru a fi folosită în alte scopuri decât inovaţii majore. devenind astfel standard.

După alţi zece ani. Todea Denisa Page 17 . Peste 15 ani. Deci perlonul (fibra de nailon) a fost descoperit şi a ajuns să fie produs printr-un accident. o simplă întâmplare a revigorat vânzările IBM. perspectivă. astfel salvând compania. DuPont a descoperit. Antreprenorii de succes sunt cei ce ştiu să înveţe nu doar din propriile eşecuri. Morala: Succesul neaşteptat nu reprezintă doar o oportunitate pentru inovare. Iar întâmplarea a fost datorată unei invitaţii la o cină primită de fondatorul companiei.. şi-a manifestat interesul pentru aparatul de contabilizare realizat de IBM. reacţia companiei Ford: crearea unui nou model. Ca şi succesul neaşteptat. La începutul anilor ’30. dacă nu este sesizată intuitiv şi analizată sistematic sau raţional pentru a înţelege sensul solicitărilor pe care le impune.Ca şi exemplu poate fi dată firma Gillette care a inventat aparatul de ras. recomandându-se ca fiind directoarea Bibliotecii Publice din New York. Modulul 1 – Educatie antreprenoriala Prof. Watson Sr. Peste două ore ieşea de acolo cu un ordin de cumpărare suficient de substanţial pentru a acoperi cel puţin cheltuielile de personal pentru următoarea lună. la ora deschiderii bibliotecii. Exemplul 3 – În 1957. IBM a proiectat prima maşină de calcul modernă. eşecul neaşteptat trebuie perceput ca un indiciu al unei oportunităţi inovatoare ce solicită însă observaţie atentă. Ford Company era considerată un competitor important în trei din cele patru pieţe americane de automobile si a făcut eforturi deosebite pentru proiectarea modelului Edsel. viziune. În perioada depresiunii economice de la începutul anilor ’30. În urma investigaţiilor intreprinse. a apărut. cât mai ales din ale altora. intra pe porţile ei. chimistul de serviciu a descoperit că materialul din boiler se coagulase în fibre. procesul de fabricare a nailonului. Thunderbird. considerat de altfel cel mai mare succes al unei maşini americane. Exemplul 2 – Un alt exemplu ce ilustrează modul de raportare la „disciplina inovării” este oferit de istoria IBM. Morala: Oportunitatea.Antreprenoriatul in exemple Exemplul 1 – Timp de 130 de ani. 5. În anul 1928 un asistent de cercetare a lăsat un aprinzător în funcţiune peste week-end. Când IBM traversa o perioadă dificilă din punctul de vedere financiar. Cu toate acestea. Aparatul acesta a fost fabricat să poată fi folosit doar cu lamele produse de el. băncile nu au fost însă dornice să cumpere aparatul. Thomas Watson Sr. IBM producea unul dintre primele computer esi IBM a devenit lider pe piaţa computerelor. bineînţeles. A doua zi dimineaţa. Edsel s-a dovedit a fi un eşec total. după introducerea pe piaţa auto a modelului T lansat de Henry Ford Sr. nu are şanse de succes. Cu toate acestea. cunoscuta companie americană DuPont s-a limitat la fabricarea armamentului. IBM a continuat să producă aparatul şi să-l stocheze. ci solicită inovarea. O doamnă ce se afla în dreapta sa. Luni dimineaţa.

care au stimulat creşterea numărului de cercetători la un nivel deja înalt. În ţările membre din nordul Europei se poate constata o concentrare tot mai mare de resurse umane. decalajele sunt greu de recuperat atât în sectorul public. Evoluţiile recente din Suedia şi Finlanda. pentru producerea de noi cunoştinţe. investiţia în resurse umane este un factor important al menţinerii competitivităţii economice şi tehnologice. s-a manifestat o tendinţă contrară. constituie un bun exemplu pentru România. De asemenea 3 până la 5 procente in PNB sunt cheltuite pe cercetare dezvoltare. sau chiar mai mult. dar mai ales în cel privat. Procedând în felul acesta. Toate ţările dezvoltate alocă aproximativ o cincime din PNB producţiei şi răspândirii cunoştinţelor. Cunoştinţele nu sunt ieftine. necesită timp mai îndelungat. din care se alimentează domeniul cercetării-dezvoltării (C-D). Principala condiţie este de a analiza cauzele eşecului şi de a sesiza oportunităţile pentru schimbare create de acesta. Importanta educatiei in dobandirea competentelor antreprenoriale În economia antreprenorială. compania Ford a ajuns să recâştige poziţia de lider pe piaţa autoamericană. Organizaţiile care angajează personal cheltuie alte 5 procente din PNB pe instruirea continuă a angajaţilor lor. ca să nu mai vorbim despre modelarea viitorului. ideile şi cunoştinţele fiind esenţiale pentru inovare şi creştere economică. În viitor economia bazată pe cunoaştere de tip antreprenorial va stimula şi mai mult creşterea necesarului de persoane cu o calificare tehnico-ştiinţifică înaltă. unde în sectorul privat sunt utilizaţi circa 80% dintre cercetători. existând diferenţe notabile între ţările mari şi cele mici. şcolarizarea tinerilor înainte ca ei să intre în forţa de muncă – ia cam o zecime din PNB. Societatea bazată pe cunoştinţe de tip antreprenorial trebuie să aibă ca esenţă conceptul de persoană educată. Ea trebuie să fie capabilă de a influenţa prin cunoştinţele sale prezentul. Formarea resurselor umane de înaltă calificare.Morala: Un eşec în afaceri poate fi transformat în succes. între cele din nord şi cele din sud. nu numai pe termen scurt. Instruirea şcolară formală. Situaţia din diferite ţări europene este neomogenă. După părerea experţilor. Modulul 1 – Educatie antreprenoriala Prof. în România. Specialiştii domeniului apreciază că ţările cu un potenţial redus de cercetători nu întrunesc cerinţele minime ale economiei bazate pe cunoaştere de tip antreprenorial. ca şi în alte ţări central şi est-europene candidate la aderare. unde s-a constatat o diminuare permanentă a numărului de cercetători pe parcursul ultimului deceniu. Acest fenomen este cu atât mai îngrijorător cu cât se observă că în ţările europene evoluţia numărului cercetătorilor este contrară celei a absolvenţilor cu o calificare adecvată cerinţelor activităţii de C-D. Persoana educată este esenţială acum. 6. Datele relevă că în firmele private europene sunt utilizaţi numai jumătate din numărul de cercetători în comparaţie cu SUA şi Japonia. Todea Denisa Page 18 . Dacă în majoritatea ţărilor membre ale UE numărul total al cercetătorilor a crescut în perioada 1990-2000 (cu excepţia Italiei). dar investiţiile în educaţie sau alte domenii care susţin procesul de învăţare continuă aduc mari beneficii economiei şi societăţii. dar şi pe termen lung şi foarte lung.

familia respectivă acţionează totuşi pe o cale bătătorită. de mici dimensiuni. Dacă productivitatea nu urcă. cu atât mai mult dacă scade. Întrebându-se „care este valoarea nou adăugată pentru consumator?”. în ciuda faptului că întruneşte condiţiile asociate ideii de antreprenoriat (afacere nouă. venituri mai mari reale nu pot fi plătite. Exemplul 1: O familie care decide să-şi iniţieze propria afacere. ceea ce şi-a propus ea să facă a mai fost făcut de nenumărate ori înaintea ei. Deţinerea proprietăţii asupra unei afaceri. Din această perspectivă. nu a inventat nimic.Dacă nu putem învăţa cum să creştem productivitatea lucrătorilor cunoaşterii şi a prestatorilor de servicii şi să o creştem repede. Crearea unei pieţe noi sau a unei valori nou adăugate pentru consumatori reprezintă. ingredientele ce diferenţiază antreprenoriatul de alte tipuri de iniţiative. Adevăraţii antreprenori sunt cei care creează ceva nou sau diferit de ceea ce s-a făcut înainte. demararea unei afaceri proprii. nu poate fi considerată cu adevărat antreprenorială. Oamenii pot fi plătiţi numai în raport cu productivitatea lor. ţările dezvoltate se vor confrunta cu o stagnare economică şi tensiuni sociale severe.) într-o suburbie a unui orăşel din America. ca şi familia din exemplul anterior. Adică. Todea Denisa Page 19 . noutatea şi dimensiunile mici nu reprezintă neapărat caracteristicile sine qua non ale antreprenoriatului sau spiritului antreprenorial. în sensul că „produsele” sale erau asemănătoare celor oferite cu mult timp înainte de orice alt restaurant american decent: meniuri relativ ieftine pentru cei dispuşi să mănânce „în oraş”. Cele două exemple aparent asemănătoare cu privire la demararea unor afaceri noi ilustrează extrem de elocvent semnificaţia termenului antreprenoriat. fie că aceasta se referă la deschiderea unui nou magazin de delicatese într-un cartier sau pe o stradă în care mai există şi altele de acest gen sau a unui alt restaurant (mexican. Modulul 1 – Educatie antreprenoriala Prof. indian etc. McDonald’s a intuit răspunsul potrivit: prin standardizarea industrială a „produsului”. Totuşi McDonald’s a reuşit să creeze o „noutate” pe piaţa americană. cu siguranţă nu înseamnă antreprenoriat. Productivitatea lor creează fondul comun de valori din care sunt apoi plătite salariile. Secretul succesului s-a datorat încercării de a răspunde cerinţelor consumatorilor într-un alt mod decât cel obişnuit. de mici dimensiuni. aflată în proprietatea iniţiatorului). diferenţiindu-se astfel de multe alte afaceri asemănătoare. Exemplul 2: McDonald’s. De ce? Cu toate că îşi asumă un risc (inevitabil în iniţierea oricărei afaceri).

evit.am capacitatea de a face tot ceea ce doresc. ma feresc cat pot de mult de orice gen de riscuri.Gradul de control a propriei existente: a. accept idea asumarii unor riscuri moderate.nu ma deranjeaza incertitudinea. de a fi recunoscut. c. Modulul 1 – Educatie antreprenoriala Prof.prefer.Spirit inovator: a.nu ma deranjeaza sa depind de alte persoane.adaptat dupa lucrarea de specialitate „Initierea si dezvoltarea afacerilor „.solicit adesea sfaturi pentru a fi sigur. prefer uneori si situatii riscante.sunt disponibil si pentru incertitudine. c. b. d.nu ma deranjeaza prea mult introducerea noului.doresc foarte mult sa devin o pe rsoana importanta. c. b. d. dar nu o prefer.urmaresc consecvent noul.avand doar un rol orientativ : 1. b. c. d. d.Gradul de acceptare a incertitudinii: a. b. in general.sunt multumit intotdeauna de situatie mea.Evaluarea spiritului antreprenorial Pentru a evalua spiritul antreprenorial al propriei d-voastre persoane va propunem sa raspundeti la intrebarile din chestionarul de mai jos.Editura Polirom 2001.Nivelul de aspiratie: a.imi place sa nu depind niciodata de alte persoane.incertitudinea este un lucru firesc in existenta mea.accept adesea noul. 5. c.nu intreprind nimic fara sa ma consult cu altcineva.simt adesea nevoia de a ma afirma.prefer ca altii sa -si bata capul pentru mine. pe cat posibil. 4. 3. ineditul.Disponibilitate pentru acceptarea riscurilor: a. b.cel mai adesea am incredere in fortele proprii. ca lucrurile sa ramana la fel. imi asum adesea riscuri moderate. d. b. 2.Increderea in sine: a. 6. Todea Denisa Page 20 .nu-mi displace ca ceilalti sa-mi arate consideratia lor. sa ajung sa depind de alte persoane. c.Constantin Sasu.APLICATII I.

8. 9.aceasta inseamna ca aveti intr-o mare masura calitatile necesare unui intreprinzator (nu uitati de cunostinte si de exploatarea propriului potential).nu am nevoie de sfaturi pentru a intreprinde o actiune.nu am nevoie de sfaturi dar le accept uneori.renunt destul de usor la planurile mele. c. 7. 1. d. 4. 5. b. 10. 10. 3. O preponderenta a raspunsurilor pe coloana b .sesizez intotdeauna oportunitatile care mi se ofera. Tota l d.Capacitatea de sesizare a oportunitatilor: a.apelez adesea la sfaturi in actiunile mele. d.nu beneficiez niciodata de oportunitati. d. ar impune in mos necesar cel putin un partener.In masura in care scorul cel mai mare este obtinut pe coloana a .sesizez adesea oportunitatile ce apar. Un scor mare pe coloana c . b. indiferent de obstacole.. confirmarea prezentei unor astfel de calitati. Modulul 1 – Educatie antreprenoriala Prof. c. dar nu-mi displace.cel mai adesea imi urmaresc scopurile. in timp ce o majoritate obtinuta pe coloana d . b. c.ma simt bine atunci cand lucrez. ci alaturi de un partener. Todea Denisa Page 21 . 9.ma feresc cat pot de mult de incertitudine. nu ma simt prea des in deplinatatea fortelor.imi duc intotdeauna la capat planurile.d. b. 2. Totalizati rezultatele obtinute pe fiecare coloana. a.Spirit de initiativa: a. 6.nu este chiar o fericire sa luc rezi. 8.Perseverenta: a. de asemenea.nu ma simt obosita niciodata. constituie. 7.prefer rutina si indicatiile clare. c. b.urmaresc constant scopurile pe ca re mi le propun. c.. desi este bine sa nu actionati izolat.nu prea reusesc sa sesizez oportunitatile.Atitudinea fata de munca: a. d.

După părerea dumneavoastră de ce studii credeţi că ar avea nevoie un antreprenor pentru a avea o afacere de succes? a)niciunul b)contabilitate c)management d)legislaţie e)inginerie 5.Cum aţi putea dobândi o educaţie în domeniul afacerilor? a)prin studii universitare de licenţă b)proprie experienţă c)studii specializate de tip masterat d)din cărţi.indica absenta unor calitati de intreprinzator(cel putin in momentul actual). ce aţi face cu ea? a)aş cumpăra o casă Modulul 1 – c)i-aş investi într-o afacere Educatie antreprenoriala Prof. intreprinzatorii se si formeaza.Cum definiţi termenul de antreprenor? a)om de afaceri b)patron c)a face ceva pentru a obţine profit d)a investi bani LA 2.Prin ce modalităţi credeţi că s-ar dezvolta spiritul antreprenorial? a)implicarea autorităţilor b)dobândirea unor pregătiri profesionale pentru administrarea afacerilor c)experienţă furnizată de către cei care au reuşit în afaceri d)realizarea unor planuri de afaceri competitive 4.Cum credeţi că este apreciată meseria de antreprenor la noi în ţară? a)foarte riscantă b)mult de muncă şi obositoare c)foarte bănoasă d)este invidiată şi dorită de toată lumea 3. asa cum s -a subliniat.SONDAJ DE OPINIE (CHESTIONAR)REFERITOR DESFĂŞURAREA UNEI ACTIVITĂŢI ANTREPRENORIALE 1. reviste. Desi. Todea Denisa Page 22 . discuţii cu prietenii 6. II.În cazul în care aţi dispune de o sumă de bani.

În ce domeniu aveţi (sau intenţionaţi) să deschideţi o afacere? a)agricultură b)construcţii c)transport d)comerţ e)turism f)industrie (producţie) g)servicii h)sănătate 8.Care a fost motivul pentru care aţi (sau veţi) înfiinţa o firmă? a)prestigiul poziţiei sociale mai bună b)pentru a câştiga bani mai mulţi c)nevoie economică a zonei d)carieră şi siguranţă 9.De unde aţi avut capital (sau veţi avea) pentru a începe o afacere? a)economii personale b)credit bancar c)împrumut de la prieteni d)fonduri finanţate prin programe europene 73 10.Când aţi înfiinţat (sau veţi înfiinţa) firma dumneavoastră? a)în urmă cu 1-5 ani c)peste 1-5 ani b)în urmă cu 5-10 ani d)peste 5-10 ani 13.Ce obiectiv şi-a propus (sau îşi va propune) firma dumneavoastră? a)să satisfacă clienţii b)să obţină profit cât mai mare c)să se extindă tot mai mult d)să facă faţă concurenţei 12.Ce vârstă o consideraţi optimă pentru un om de afaceri ce îşi înfiinţează o firmă? a)sub 20 de ani b)între 20-40 de ani Modulul 1 – c)între 40-60 de ani d)peste 60 de ani Educatie antreprenoriala Prof. Todea Denisa Page 23 .b)aş cumpăra o maşină d)i-aş pune la bancă 7.De cât timp aţi avut (sau veţi avea) nevoie pentru a obţine toate aprobările necesare desfăşurării afacerii? a)o zi b)o lună c)1-3 luni d)peste 3 luni 11.

Care este vârsta dumneavoastră? a)sub 20 ani b)20-29 ani c)30-39 ani 17. Todea Denisa Page 24 .Sexul dumneavoastră? a)masculin b)feminin d)40-49 ani e)50-59 ani f)peste 60 ani d)intelectual e)pensionar f)alte ocupaţii c)pozitivă d)un sprijin nesemnificativ Modulul 1 – Educatie antreprenoriala Prof.Cum aţi califica atitudinea statului şi a oficialităţilor faţă de firma dumneavoastră (sau dacă v-aţi face firmă)? a)negativă b)neutră 15.Care este ocupaţia dumneavoastră? a)elev/student b)muncitor c)funcţionar 16.14.

Todea Denisa Page 25 .Analiza datelor Variantă de răspuns Total eşantion ……….pers Total masculin……….pers Total pers feminin…… Modulul 1 – Educatie antreprenoriala Prof.

PREZENTAREA REZULTATELOR EŞANTIONULUI DUPĂ CARACTERISTICA VÂRSTĂ % Întrebare şi variantă de răspuns Total eşantion Sub 20 ani 20-29 ani 30-39 ani 40-49 ani 50-59 ani Peste 60 ani PREZENTAREA REZULTATELOR EŞANTIONULUI DUPĂ CARACTERISTICA Modulul 1 – Educatie antreprenoriala Prof. Todea Denisa Page 26 .

Tribuna Economică. Todea Denisa Page 27 .Nicolescu O. Managementul producŃiei.2001 Modulul 1 – Educatie antreprenoriala Prof.Bărbulescu C.OCUPAŢIE Intrebare şi variantă de răspuns Total eşantion Elev/ Muncitostudent ri Funcţionari Intelectuali % Alte ocupaţii Pensionari Bibliografie 1.2001 2.. Ed..Bâgu C. Managementul întreprinderilor mici si mijlocii.. Editura Economică.

*** Afaceri IMM 2004 7.Strategia firmei. Todea Denisa Page 28 .Rască L.**Legea nr. Editura Economică.3. Editura Tehnică... Succesul intreprinderilor mici si mijlocii. 2000 4.346/2004 privind stimularea înfiinŃării si dezvoltării IMM modificată prin OG 94/2004 pentru reglementarea unor măsuri financiare Modulul 1 – Educatie antreprenoriala Prof. 1999 5. Editura Eficient..Verboncu I. Management.Deac V.Nicolescu O.. Bâgu C. 1998 6..

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful