Universitatea din Bucuresti Facultatea de Geologie si Geofizica

Lucrare de Licenta
CAROTAJUL ACUSTIC IN PROGRAMELE DE INVESTIGARE A SONDELOR DE EXPLORARE PENTRU HIDROCARBURI. APLICATII GEOLOGICE SI GEOFIZICE.

Efectuat : Studentul Meriacre Tudor Verificat : Prof. Doc. Ing. Aurelian Negut

Bucuresti 2009

CUPRINS
Introducere………………………………………………………………… 1.BAZELE FIZICE SI GEOLOGICE ALE CAROTAJULUI ACUSTIC 1.1. Natura semnalelor acustice,viteza de propagare a undelor elastice si factorii care o influenteaza. 2. CAROTAJ ACUSTIC – METODA MAJORA DE INVESTIGARE A SONDELOR. VARIANTE PRINCIPALE DE CAROTAJ ACUSTIC.

2.1. Carotajul acustic de viteza classic 2.1.1. Scheme principale de masura; 2.1.2. Traductori acustici utilizati (emitatori,receptori ); 2.1.3. Raza de investigatie sau adimncimea de cercetare ; 2.1.4. Metodologia de investigare – Factorii care influenteaza masuratorile de carotaj acustic ; 2.1.5. Curbe inregistrate si forma de prezentare a acestora .

2.2. Carotaj acustic compensat. 2.2.1. Sisteme de compensare si scheme principale de masura ; 2.2.2. Curbe inregistrate si forma de prezentare a acestora ;

2.3. Carotaj acustic cu traductori multipli . 2.3.1. Descrierea dispozitivului si specificatii; 2.3.2. Modul de operare a dispozitivului ; 2.3.3. Compararea masuratorilor timpului de parcurs compresional ale FMD si STC 2.4. Carotaj acustic de atenuare efectuat in sonde tubate pentru controlul cimentarii sondelor . 2.4.1. Schema principale de masura; 2.4.2. Metodologia de investigare ; 2.4.3. Curbe inregistrate si forma de prezentare a acestora ;

3.APLICATII GEOLOGICE SI GEOFIZICE PRINCIPALE

3.1. Detectarea zonelor cu presiune anomala in explorarea pentru hidrocarburi .

3.2. Determinarea porozitatii rocilor din datele carotajului acustic de viteza. Formatiuni curate si argiloase.

3.2.1. Algoritmul Wyllie ;

3.4. 3. Aplicatii principale ale carotajului acustic de viteza continuu pentru prelucrarea si interpretarea datelor prospectiunii seismice pentru hidrocarburi.3. Determinarea vitezelor de interval .5.2. 3.1. Algoritmul Raymer. Δt c = f ( Δt s).1. .3. MIN – PLOT. Determinarea coeficientilor de reflexive .3.2.5.4. Algoritmul Raiga . 3.Hunt si Gardner . ldentificarea litologiei formatiunilor prin utilizarea graficelor de frecventa Grafice duale M = f ( N ).2.Martin si Nicoletis . Determinarea litologiei formatiunilor traversate de sonda. 3.2. 3.4.Clemenceau . Evaluarea porozitatii secundare in formatiunile cu sistemele duale de porozitate . 3.

Studii de caz pentru evaluarea formatiunilor prin utilizarea datelor carotajului acustic de viteza .3. Sisteme de analiza integrate impreuna cu datelele din carotajul neutronic si de densitate .5. 4. Grafice duale Inn = f ( Δt ). .2. Δt = f ( PN-CNL). δ = f (Δt ).

Principiul acestor masuratori consta in introducerea unui geofon la o adincime determinate in gaura de sonda cu un cablu electric.producerea unei explozii la suprafata si masurarea timpului necesar ca undele elastice provocate de explozie sa ajunga la geofon . In felul acesta este posibil a se trasa curba timpului de propagare a undelor elastice prin diverse formatiunii . au fost denumite “carotaje seimice conventionale”.Ulterior s-au utilizat pentru determinarea porozitatii rocilor.Metoda este utilizata si astazi pentru compararea cu masuratorile seismice de suprafata si mai ales pentru a determina discontinuitatile structurale de adincime. stabilirea profilelor geologice.reprezinta metoda de evaluare a proprietatilor elastice ale rocilor traversate de sonda pe baza popagarii undelor elastice in aceste roci. Principial. in functie de distanta parcursa.una din metodele majore de cercetare geofizica.Astfel de masuratori. alaturi de metodele electrice si radioactive . . Operatia se repeata la diferite adincimii ( de jos in sus ). Determinarea vitezelor de propagare a undelor elastice produse de explozii la suprafata pamintului sau in gauri de mica adincime era efectuata cu ajutorul geofonilor. diferentierea stratelor cu hidrocarburi de cele acvifere si pentru obtinerea deinformatii asupra saturatiei.carotajul acustic.Carotajul acustic a fost utilizat initial ca element ajutator pentru interpretarea seismogramelor. effectuate inca cu 60 de ani in urma.Introducere Carotajul acustic reprezinta in present.

Δl – alungirea relative. S F – forta aplicata. Principalii parametric care caracterizeaza proprietatile elastice ale mediului sunt modulul de elasticitate si coeficientul lui Poisson.1) unde: p= F .BAZELE FIZICE SI GEOLOGICE ALE CAROTAJULUI ACUSTIC In conditii naturale de zacamint. S – sectiunea tranversala. rocile (cel putin pentru tensiunile care se produc in carotajul acustic ) constituie.adica roca deformata sub actiunea unei forte oarecare care după înlăturarea forţelor ce au determinat deformarea. iar primele masuratorii s-au efectuat in 1952 de catre “Magnolia Petroleum Company”iar in Romania.tensiunea.Plecindu-se de la principiul acestei metode s-a ajuns la idea sa se masoare continuu viteza de propagare a undelor elastice in gaura de sonda. corpul revine la forma iniţială.corpuri elastice. 1.practic . Coeficientul lui Poisson σ reprezinta raportul dintre contractia tranversala Δlc a corpului elastic dat si alungirea relative Δl : . primele masuratori de carotaje acustice s-au facut in anul 1953. Modulul de elasticitate sau madulul lui Young ( E ) se defineste ca raportul intre tensiunea aplicata si alungirea relative: E= p ∆l ( 1. Procedeul pentru masurarea continua a vitezei de propagare a undelor elastice in lungul gaurii de sonda s-au pus la punct in 1950 .

care .15. unde tranversale si unde de suprafata ( cind apar limite de separatie).valorile lui E sunt de regula . Natura semnalelor acustice. intereseaza in particular.longitudionale si tranversale. 10-6 – 0.viteza de propagare a undelor elastice si factorii care o influenteaza. Propagarea undelor neomogene conduce insa si la aparitia unor unde cu caracteristici cinematice si dinamice deosebite. iar coeficientul lui Poisson σ are valoare de circa 0. In gaze. 1.transportul energieiacustice este redus. care se propaga pe o limita de separatie. avind viteze diferite .2 ) ∆l c . Deci.10-6 kg/cm2. Un semnal acustic este de fapt un tren de unde ce rezulta o data cu emisia unei energii acustice.Procesul propagarii successive a deformarilor elastice prin mediu poarte denumirea de unda elastica. ∆l Pentru roci.1. Energia acustica depinde de miscarea particulelor si de aceea nu poate fi transmisa in vid.Teoria elasticitatii arata ca intr-un asemena mediu se pot transmite doua tipuri de unde elastice. propagidu-se in interiorul Pamintului. Dezechilibrul este de natura fizico-dinamica si consta in comprimari si dilatari successive de scurta durata. Trenul de unde generat de energia acustica este de scurta durata ( 20 – 30 μs) si se compune din mai multe genuri de unde elastice avind caracteristici diferite.care conduce la transferarea energiei acustice mediului inconjurator.conditioneaza viteza de propagare a undelor elastice in roci si pentru carotajul acustic.6. Caracterul diferit al undelor elastice este determinat de modul de miscare a particulelor mediului elastic omogen si izotrop.un tren de unde acustice se compune din unde longitudionale.σ= ( 1.cuprinse intre 0. Energia acustica provoaca in mediul inconjurator un dezechilibru de scurta durata.au capatat denumirea de unde de volum. viteza undelor elastice . Parametrii E. care au fost denumite unde de suprafata.σ si de denistatea rocii δ .25.

de porozitate si tipul porozitatii( granulara. cum ar fi. Rocile si substantele minerale intilnite in carotajul acustic se diferentiaza net din punct de vedere al vitezei de propagare a undelor elastice.longitudionale ( de compresiune ) si tranversale. Domeniul de variatie al vitezei este cuprins intre 1500 – 8000 m/s.din relatiile ( 1.4 ) se poate deduce ca: Vl = 1.4 ) in care. . viteza de propagare a undei longitudionale este 1. reprezinta substratul geologic al aplicarii carotajului acustic la separarea rocilor. In tabelul 1.73 Vt ( 1.5 ) adica. un domeniu ceva mai restrins decit al altor parametric fizici. se reprezinta datele asupra vitezelor de propagare a undelor elastice longitudionale.73 ori mai mare decit a undei tranversale. Admitind pentru coeficientul Poisson valoarea σ = 0. atit pentru receptia semnalelor in conditii de sonda cit si pentru interpretarea rezultatelor. Viteza de propagare a undelor elastice este o functie complexa de compozitia mineralogica a rocilor. respectiv.exemplu.acestea sunt definite de urmatoarele expresii: E (1 −σ ) . de .Totusi aceasta diferentiere. Vt = viteza undei tranversale . gradul de cimentare. fisurala.1. 2δ (1 +σ) ( 1.si Vt = E . Cunoasterea acestui raport este importanta.3 ) in care.25. timpul de parcurs pe unitatea de lungime.3 ) si ( 1. pentru rocile si substantele care intereseaza in carotajul acustic.Vl = viteza undei longitudionale. Cantitativ. δ (1 + σ ) ⋅ (1 − 2σ ) Vl = ( 1. rezistivitatea electrica.

atm) Apa pura Apa cu 10% NaCl Apa cu 20% NaCl Aluviuni Argile friabile Argile compacte Anhidrite Calcare Calcare marnoase Dolomite Esantion ciment de sonda Esantion otel pentru coloana de tubaj Fluide de foraj obisnuite Fluid de foraj mineralizat Gresii Marne Metan ( 0°C pres. fracturate sau eterogene . Cu cit roca este mai cimentata.5 267 88 177 .6 – 47.118 43.6 167 – 62. se poate usor de constatat ca timpul de parcurs pentru rocile cu constitutie mineralogica diferita (calcaroasa.38.575 560 170 .atm) m/s 330 1500 1600 1740 310 1980 .viteza de propagare a undelor elastice este mai mare.19700 5000 .7550 3300 .Aceasta se explica prin aceea ca transmisia energiei acustice are loc in mod diferit in formatiunile cu porozitate de tip intergranular. Viteza Mediu Aer ( 0°C pres.21000 6000 .5300 480 pic/s 1020 4600 4800 5300 940 6000 . viteza de propagare observata va fi functie de viteza in matricea calcaroasa. in prezenta unor formatinui cu matrici complexe.1740 1780 5900 .strins legate de adincimea de zacamint a rocii.146 50 .145 100 – 47. Tipul porozitatii este de asemenea foarte important. natura acestor fluide si presiunea la care se afla si presiunea litostatica.6900 1980 .49 145 .8500 3750 3650 .6900 7550 . silicioasa ) prezinta variatii importante.6850 6900 . cum ar fi depozitele carbonatice.1.continutul in fluide.21000 23000 . mai mult sau mai putin uniform distribuita.26000 11400 17200 . Gradul de cimentare si natura cimentului conditioneaza. dolomitica.6500 1640 .2630 5300 6600 .goluri ).51 610 .5 690 .145 505 .5 303 .formatiunile vacuolare. Fara a analiza in detaliu influenta fiecaruia din acesti factori se poate observa ca natura matricei solide a rocii poate avea un efect important asupra vitezei de propagare.6 132 .viteza de propagare a undelor elastice.5300 5400 18000 .380 168 .Din tabelul 1. comparativ cu formatiunile care prezinta o distributie neuniforma de pori. dolomitica si anhidritica si de continutul lor procentual intrucit acestea transmit in mod diferit energia acustica.189 2080 200 .6 – 43.16000 1450 Timpul de parcurs μs/m μs/pic 3000 995 668 218 625 208 527 189 3230 1035 505 . De aceea.189 185 55.8000 16000 20000-20500 21000-23000 10000 .5 .125 189 >62 152 .132 47.154 58 . de asemenea.

atm) Sare 5900 1380 4950 .6 240 67 . gaze)are o influenta apreciabila asupra atenuarii semnalelor acustice si. Este evident ca. cu porozitate redusa. in special in formatiunii nisipoase – grezoase.5600 13000 4200 15000 . fiind.Aceasta crestere. Viteza de propagare in rocile petrolifere este mai mica decit in cele acvifere.59 Natura fluidului de saturatie (apa. acvifere si gazefiere dupa carotajul acustic. compactizarea este de regula suficienta cind diferenta depaseste 350 atm ( Pickett ).La rocile destul de compacte. deci.Cu o viteza si mai mica se caracterizeaza rocile gazefiere. respectiv de prezenta sau absenta compactizarii. presiunea diferentiala este legata de adincimea de zacamint a formatiunilor. Lipsa compactizarii este observata in formatiuni putin adinci.a factorilor mentionati mai sus. unde presiunea litostatica nu este suficient de mare in raport cu presiunea normala a fluidelor de formatiune si in zonele mai adinci cu presiuni ale fluidelor anormal de mari. Modul in care rocile se reflecta in carotajul acustic este conditionat de influenta simultana. devine mai mica la presiuni diferentiate mai mari.17000 170 725 200 . petrol. strins legate de natura litologica si petrografica a rocilor. reprezinta marimi caracteristice. .Nisip Petrol ( 0°C pres.cu porozitate mare. Aceasta diferentiere sta la baza separarii formatiunilor petrolifere. In foarte multe situatii practice se considera ca presiunea formatiunilor acoperitoare este suficient de mare pentru a nu lua in consideratie influenta acesteia asupra vitezei si prin urmare. asupra carotajelor acustice. pentru o porozitate data. Sa constatat ca viteza de propagare creste la cresterea presiunii diferentiale. natura fluidului are o inflenta mai mica asupra vitezei de propagare depinzind in mod practic numai de cantitatea de fluid continuta.179 55. cu diferite ponderi . in legatura directa cu porozitatea. respectiv timpul de parcurs. viteza de propagare a undelor elastice. Se caonsidera ca nisipurile sunt compacte cind presiunea depozitelor de deasupra depaseste presiunea fluidului de formatiune. In concluzie. implicit asupra vitezei de propagare in roci slab si mediu cimentate.Hicks si Wyllie ( 1956 ) si Pickett ( 1956 ) au studiat efectul presiunii diferentiale ( definita ca diferenta intre presiunea medie asupra granulelor matricei rocii si presiunea fluidului din spatiul poros ) asupra vitezei de propagare. Presiunea la care se afla formatiunile ca si fluidele continute in spatiul poros reprezinta o variabila seminificativa a determinarii vitezelor acustice ale rocilor .

1. cu ajutorul unui emitator se produce in gaura de sonda o unda elastica. in functie de problema pusa spre rezolvare si de conditiile de sonda. aceste dispozitive emit impulsuri de frecventa ultrasunetelor. sunt receptionate de dispozitiv. sa ajunga la un receptor situat la o anumita distanta. la aparatura de suprafata. Principial. sau sa parcurga un anumittraseu situat intre doi receptori. Principial. CAROTAJ ACUSTIC – METODA MAJORA DE INVESTIGARE A SONDELOR. care dupa ce se propaga prin formatiunile geologice . 2. unde in final. In prezent. se poate efectua separat sau simultan. de regula unda longitudionala ( compresionala ).1.1. lansabile in gaurile de sonda cu cabluri electrice. si Carotajul acustic de atenuare Cele doua variante. Carotajul acustic de viteza are la baza diferentierea rocilor din punct de vedere al vitezei de propagare a undelor elastice.2. Masurarea parametrilor acustici ai rocilor se face cu dispozitive special construite. in practica investigarii sondelor se aplica doua variante de carotaj acustic : • • Carotajul acustic de viteza. Scheme principale de masura. Carotajul acustic de viteza classic 2. folosind aceeiasi aparatura de sonda. si se inregistreaza timpul necesarundei. prin cablu.sunt inregistrate digital sub forma de diagrama. Masuratorile efectuate in carotajul acustic de viteza sunt de fapt masuratori de timp. VARIANTE PRINCIPALE DE CAROTAJ ACUSTIC. unde sufera o serie de alterari ( atenuari si distorsionari ).respectiv al timpului de parcurs. . amplificate si transmise .

Scheme principale de masura in carotaj acustic: • • a – sistem cu un receptor . Unda elastica. Pentru dispozitivul cu un receptor. Masuratorile nu se pot efectua daca sonda nu contine noroi de foraj.b ( dispozitiv cu doi receptori ) si corespunde undei compresionale refractate. . parcurge corpul aparatului. Vn V R ( 1. timpul necesar pentru ca unda compresionala sa parcurga distanta emitator – receptor se poate scrie : ∆t = 2a b + .noroiul de foraj si formatiunile. in drumul sau.a ( dispozitiv cu un receptor ) si figura 1.6 ) in care: a – distanta parcursa prin noroiul de foraj .deoarece aerul sau gazele din sonda nu sunt capabile sa transmita in formatiuni energia generata de emitatorul de impulsuri acustice.In functie de tipul dispozitivului de sonda folosit. drumul parcurs de unda elastica este reprezentat schematic in figura 1. Figura 1. b – sistem cu doi receptori .

timpul necesar undei sa parcurga distanta emitator – receptor R1 este : t1 = 2a b1 + . ( 1.b – distanta parcursa prin formatiune . Se poate constata cu usurinta. introduce o eroare in masurarea vitezei de propagare a undei elastice Vn Utilizind dispozitive cu doi receptori ( fig 1. dependent de cele 2 medii de contact. θ – unghiul de refractie. 9) Efectuind diferenta timpilor de parcurs se obtine : .7 ) 2a . Prin urmare. Vn V R ( 1. Vn – viteza de propagare prin noroi .b ) ceea ce se masoara este diferenta timpilor de sosire ai undei compresionale la receptorul indepartat ( R 2 ) si receptorul apropiat ( R 1 ). VR – viteza de propagare a undei compresionale in formatiune . Distanta parcursa de unda elastica prin formatiune va fi : b= La – 2a sin θ. ca o astfel de masuratoare este influentata de drumul parcurs prin fluidul de foraj. Vn V R ( 1.8 ) iar timpul necesar undei sa parcurga distanta emitator – receptor R2 : t2 = 2a b2 + . noroi – formatiune. Astfel. termenul in formatiune. in care: La – Lungimea dispozitivului de carotaj acustic . depinzind de viteza undei elastice caracteristica noroiului.

2. dupa propagarea prin mediul sondei se receptioneaza cu receptori magnetostrictivi sau receptori piezoelectrici.Un asemenea emitator magnetostrictiv este constituit dintr-un miez de nichel sau oricare aliaj cu coeficient mare de magnetostrictiune. de exeplu. Undele elstice. Un receptor piezoelectric consta din foi sau cilindri din material care poseda proprietati piezoelectrice plasat intre electrozii metalici. 10 ) Daca dispozitivul de masura se afla intr-un mediu omogen. prin descarcarea pe infasurare a unui condensator incarcat in prealabil. Din relatia ( 1. Pentru micsorarea curentilor circulari miezul este alcatuit din tole. baza de masura a dispozitivului de carotaj acustic . θ1 = θ2. este eliminata. Traductori acustici utilizati Un dispozitiv de sonda pentru carotajul acustic consta dintr-un emitator de impulsuri ( E ) si unul sau mai multi receptori ( R ). cind sonda nu prezinta variatii ale diametrului. 2. Unda elastica ia nastere prin transmiterea in infasurare a unui impuls de curent. pe care se plaseaza o bobina. Ca material care poseda proprietati piezoelectrice. obtinut de la un generator de impulsuri. De regula emitatorul de impulsuri este reprezentat de un dispozitiv cu magnetostrictiune. Impulsul de curent poate fi obtinut. adica cu ceea ce se va numi in continuare.influenta drumului parcuras de unda elastica prin noroiul de foraj.1. Unda elastica va consta din oscilatii succesive de scurta durata transmise de emitatorul magnetostrictiv . sare Seignette. Semnalul acustic emis in toate directiile are o frecventa de 20 – 30 KHz. ceea ce conduce la deformari ale mediului inconjurator si formarea undei elastice. in aparatele de carotaj acustic se folosesc substante ceramice ale titanatului de bariu si mai rar. 10 ) rezulta ca prin folosirea dispozitivelor de carotaj acustic cu doi receptori. Aceasta din urma prezinta . Cimpul magnetic care se produce la trecereacurentului provoaca schimbarea dimensiunilor miezului.∆t = t 2 − t1 = b2 − b1 . iar distanta b2 – b1 este egala cu distanta dintre cei doi receptori. VR ( 1.

ceea ce desigur.80°C. provocind aparitia de sarcini electrice pe electrozi. corpul aparatului este acoperit cu o carcasa metalica prevazuta cu un sistem de deschideri sinuase. Experimental s-a constatat ca o formatiune trebuie sa masoare cel putin 3 λ in dimensiunea sa minimala pentru ca o unde de compresiune sa se propage pe o distanta de 1–2 m. de regula celui mai scurt traiect al undei elastice.1. marindu-se drumul intre emitator si receptor. distanta laterala considerata de la peretele sondei pina la acele formatiuni care nu mai intervin in masuratoare. Adincimea de investigatie corespunde. In felul acesta unda propagata de-a lungul corpului aparatului soseste mul mai tirziu la receptor decit unda prin formatiune. Lungimea de unda a oscilatiei depinde de mediul in care se propaga si se defineste ca : λ= V ν (1. Considerind pentru viteza domeniul V = 1500 – 8000 m/s si pentru frecventa ν =10000 – 30000 Hz. dispozitivul de carotaj acustic este constituit din material cu proprietati de absorbtie mari si cu viteza mica de propagare. La unele tipuri de dispozitive. ν – frecventa . Pentru a exclude posibilitatea propagarii undei elastice de-a lungul aparatului. Raza de investigatie sau adimncimea de cercetare Se defineste ca raza de investigatie sau adimncimea de cercetare. Tensiunea creata de aceste sarcini se amplifica. Deformatiile mecanice receptionate se transmit elementului sensibil. 2. Rezulta ca raza de investigatie a masuratorii acustice poate varia . pe intervalul emitator – receptor. iar semnalul rezultat caracterizeaza oscilatiile primite de receptor. La evaluarea acesteia trebuie sa se tina seama de frecventa emitatorului de impulsuri. rezulta ca λ = 5 – 80 cm.3.11 ) in care V – viteza de propagare a unde in formatiune .dezavantajul ca se distruge la temperatura de 70 . ar limita folosirea dispozitivului de carotaj acustic.

ne vom indrepta atentia asupra influentei pe care o dau in inregistrarile acustice. .1. Acest timp poate fi calculat cu formula 1. Aceasta observatie are o importanta deosebita pentru interpretarea diagramelor de carotaj acustic. erori in calibrare . ) cind acesta se afla intr-o portiune a sondei al carei diametru ramine egal cu duametrul nominal al sapei. cind singurul parametru variabil este diametrul sondei. 2. Influenta este diferita asupra curbelor inregistrare cu dispozitivul cu un receptor fata de aceea inregistrata pe curbele obtinute cu dispozitive cu doi receptori.2.6. carcaterisicele electronice ale aparatelor folosite . Pentru cazul unui dispozitiv cu un receptor ( fig. existenta cavernelor . Sa consideram aceste influente pentru cazul unui mediu omogen de viteza constanta.in particular. Dintre acesti factori.4 m. ceea ce in multe cazuri corespunde zonei de invadarecu filtrat de noroi. In general. Masuratorile de carotaj acustic pot sa fie influentate de o serie de factori printr care mentionam: • variatii importante ale diametrului gaurii de sonda.intre 15 cm – 2. cavernele si ciclurile lipsa. Influenta cavernelor. produc schimbari ale valorilor timpilor de parcurs inregistrati in carotajul acustic. se inregistreaza un timp de parcurs Δt corespunzator vitezelor in fluidul de foraj Vn si in formatiune VR. Variatii ale diametrului gaurii de sonda in raport cu diametrul nominal al sapei. • • • • cicluri lipsa . Aceasta depinde de grosimea si viteza diferitelor medii care inconjoara dispozitivul.4. pentru formatiunile cel mai frecvent intilnite adincimea de investigatie ramine la valoarea de 50 – 60 cm. Metodologia de investigare – Factorii care influenteaza masuratorile de carotaj acustic. viteza de carotaj prea mare .

2. drumul parcurs prin noroi – mediu cu viteza mai mica decit a formatiunii – se mareste. ca urmare a maririi traiectului undei prin noroi. aceasta marire a timpului de parcurs observat.care nu este legat deschimbari in viteza de parcurgere a formatiunii.nu poate fi neaparat interpretata ca o variatie a diametrului gaurii de sonda. Cind dispozitivul ajunge in fata unei caverne. imediat ce emitatorul depaseste limitele cavernei. Rezulta deci. De fapt. fara o cavernograma ca element suplimentar. .Fig. ca o variatie a diametrului sondeiproduce o marire a timpului de parcurs observat. Marirea timpului de parcurs observat incepe de fapt. dupa cum se poate constata in figura 2. Reprezentarea schematica a influentei cavernelor asupra curbelor obtinute cu dispozitivul cu un receptor.

deoarece. Modificari ale timpului observat se remarca in cazul cind dispozitivul se afla la limitele cavernelor. Reprezentarea schematica a influentei cavernelor asupra curbelor obtinute cu dispozitiv cu doi receptori Cind dispozituvul se afla intr-o portiune a sondei al carei diametru este egal cu diametrul nominal al sapei.influenta noroiului este eliminata. efectuind diferenta timpilor de parcurs ( v. Aceeasi valoare se inregistreaza in cazul cind dispozitivul se afla in dreptul cavernei. cu receptorul R1 in caverna si receptorul R2 pe portinunea sondei cu diametrul nominal. . Din figura 3 se poate constata ca daca dispozitivul se afla la limita inferioara a cavernei.Considerind acum un dispozitiv cu doi receptori ( fig. va corespunde timpului de formatiune. Fig. timpul de parcurs observat. 3.3 ) influenta cavernelor se manifesta in mod diferit si caracteristic modificind pe linga amplitudeni si configuratia curbelor inregistrate.10 ). timpul de parcurs t1 . formula 1.

se compenseaza practic total pe curba integrata. Aceste doua picuri. Cele doua picuri de semn opus la limitele cavernelor reprezinta modul caracteristic de manifestare a cavernelor pe carotajul acustic cu dispozitive cu doi receptori. Sistemul de inregistrare a semnalelor acustice care ajung la receptor functioneaza cind amplitudinea acestora atinge un nivel. Influenta ciclurilor lipsa.corespunzator receptorului R1 va fi mult marit datorita parcursului mai lung prin noroiul de foraj. Comparind curbele inregistrate cu cele doua tipuri de dispozitive. mai mare decit nivelul de prag ( e ) ( fig. 4 ). se poate pune imediat in evidenta prezenta cavrenelor si implicit. Prin urmare. Dimpotriva. la limita superioara a cavernei datorita faptului ca drumul parcurs prin noroi este mai mare pentru receptorul R2. numit nivel de prag. . timpul observat creste. sunt evitate interpretarile gresite. In acest caz se inregistreaza timpul de sosire al altui ciclu cu amplitudine suficienta.aparind ca un pic de semn opus. diferenta timpilor de parcurs t2-t1 este redusa si la limita inferioara a cavernei apare un pic care corespunde descresterii timpului observat. Daca prima sosire a undei compresionale are o amplitudine prea mica ca sa deblocheze sistemul de masurare rezulta un ciclu lipsa.

Daca inregistrarile au fost facute cu dispozitive cu doi receptori. In toate cazurile. in special gazoase. . Ciclul lipsa este evident cind semnalul este inregistrat de primul recepror ( R1 ) si nu este remarcat de receptorul indepartat ( R 2 ). Uneori. in acest caz intilnit rar. noroauele gazefiate reprezinta citeva din cauzele care pot conduce la aparitia ciclurilor lipsa. cind ciclurile lipsa sunt evidente. poate sa fie determinat si de alegerea neadecvata a niveluluide prag pentru sistemul de masurara. Daca receptorul nu este declansat de prima sosire ci de cea de a doua oscilatie . formatiuni colectoare cu hidrocarburi. Formatiuni fracturate. cu dispozitiv cu doi receprori . cu dispozitiv cu un recepror . simultan cu curbele de carotaj acustic pot fi inregistrate curba radiatiei gama naturale sau curba de PS. nivel stabilit pe cale electronica. Cind intr-o sonda sau in aceeasi zona au fost efectuate atit carotaj seismic conventional cit si curba integrata obtinuta in carotajul acustic continuu. ca elemente suplimentare in carcaterizarea litologica a formatiunilor. Curba integrata sau curba timpului total. Considerind ca frecventa sursei de impulsuri elastice este de 20 KHz. cele doua curbe se completeaza reciproc. 2. la acestea se mai adauga cavernograma. Ciclul lipsa.Ciclurile lipsa cresc cu frecventa oscilatiilor sursei de impulsuri elastice si pot sa fie cauzate de o puternica atenuare a undelor elastice de catre mediu. De aceea. in principiu este posibil ca semnalele sa nu aiba amplitudinea corespunzatoare si sa nu se inregistreze cu nici un receptor. Curba timpului de parcurs. timpul dintre doua oscilatii ale unde este de 50 μs. se obtine o marire a timpului de parcurs observat. Obisnuit.Si in acest caz. De fapt.curbele inregistrate in carotajul acustic de viteza sunt : • • • Curba timpului de parcurs. valorilor inregistrate trebuie sa li se aplice corectiile corespunzatoare. la carotajul cu un receptor timpul de parcurs observat va creste cu 50 μs. Curbe inregistrate si forma de prezentare a acestora.5.1. nu se remarca un ciclu lipsa.

1.5 ). In momentul in care receptorul superior R2 intra in zona cavernei. semnalul in acest receptor va fi modificat datorita unui drum suplimentar prin noroi.2. Variatiile diametrului gaurii de sonda precum si inclinarea dispozitivului in raport cu axa sondei reprezinta surse importante de anomalii fictive pe curba timpilor de parcurs.parcursul undei prin noroi fiind acelasi pentru cei doi receptori se inregistreaza un timp corect ( fig. 7 ). Aceasta face ca diferenta timpilor de parcurs intre cei doi receptori sa fie micsorata. Carotaj acustic compensat.2. si doi receptori R1-R2 pentru cel construit de Dresser Atlas (fig.2. se constata urmatoarele: . Cind . 2.R2 -R4 ).cu dispozitivul obisnuit in care emitatorul se afla la partea superioara (E1. R2 -R4 si R1-R3 cazul dispozitivul Schlumberger ( fig.6 ) Dispozitivul Schlumberger asigura in primul rind compensarea efectului provocat de variatia diametrului gaurii de sonda. Sisteme de compensare si schemele principale de masura Particularitatea unui dispozitiv de carotaj acustic compensat consta in aceea ca este alcatuit din doua dispozitive cu doi receptori suprapuse in asa fel. Aceste limitarii au fost depasite prin introducerea in practica geofizicii de sonda a dispozitivelor de carotaj acustic compensat. Considerind separat efectul pe care o caverna il are asupra fiecaruia din dispozitivele cu doi receptori suprapusi. in zona sondei cu diametrul uniform. incit sistemul care contine doi emitatori de impulsuri. fapt ce limiteaza folosirea carotajulelor acustice pentru determinari de porozitate. si pentru corelare. indeosebi in strate subtiri. unul superior ( E1 ) si altul inferior ( E2 ) si doua perechi de receptori.

dispozitivul se afla in intregime in zona cavernei. timpul de parcurs inregistrat este corect. Prin urmare. La limita superioara a cavernei. diferenta timpilor de parcurs va fi mare. . Fig.6. receptorul R2 va inregistra un timp de masura mic iar receptorul R4 un timp de parcurs lung determinat de drumul suplimentar prin noroi.5. Aceste anomalii de semn opus sunt observate pe curba timpului de parcurs la dispozitive obisnuite cu doi receptori. Dispozitiv Schlumberger Fig. Dispozitiv Dresser Altas . avind loc o crestere a timpilor de interval la limita superioara a cavernei. din nou.

7.12 ) l – baza dispozitivului ( distanta intre cei doi receptori ) Fig. In felul acesta.Daca se considera acum dispozitivul E2.R1-R3. Datorita faptului ca drumul parcurs de unda elastica nu este acelasi pentru unda care pleaca de la . anomaliile tind sa se anuleze una pe alta adica se compenseaza. in mod asemanator se pot constata doua anomalii la limitele cavernei.. in acelasi sens de miscare. de jos in sus. dar opuse ca semn fata de cazul anterior Daca se noteaza cu Δt1 timpul de interval obtinut cu dispozitivul E1. Δt masurat reprezinta media timpilor de interval ai caror doua dispozitive ale celor doua dispozitive suprapuse : ∆t = ∆t1 + ∆t 2 2l (1. in sistemul compensat.R1-R3 . Raspunsul dispozitivelor cu doi receptori la limitele cavernelor si ilustrarea compensarii efectului acestora.R2 -R4 si cu Δt2 timpul de interval obtinut cu dispozitivul E2.

Se inregistreaza astfel un Δt mai mare decit cel real. Atunci cind cei doi Δt se mediaza. se poate constata un semnal rezidual. anomaliile la limitele unei caverne nu sunt imaginea in oglinda. asa cum se procedeaza in sistemul de carotaj acustic compensat. si nici nu se afla exact la aceiasi adincime. Considerind drumul parcurs de unda elastica de la emitatorul. drumul prin noroi parcurs de unda elastica care pleaca de la emitatorul inferior la receptorul R3 este mai mic decit drumul prin noroi la receptorul indepartat R1. Prin urmare se inregistreaza un Δt mai mic decit cel real. 8) timpul de parcurs prin noroi la receptorul R2 este mai mare decit la receptorul R4. Pentru obtinerea unei compensari optime intr-un domeniul larg de variatie a diametrului sondei. in dispozitivul de carotaj acustic compensat perechile de receptori folosite sunt deplasate una in raport cu alta cu o mica distanta. Pe de alta parte. Sistemul acustic compensat Schlumberger elimina de asemenea erorile cauzate de inclinarea dispozitivului in raport cu axa sondei. efectul inclinarii dispozitivului este in mod practic eliminat. dolomite). cind raspunsul de la cele doua dispozitive separate se mediaza. sare) sunt mai mici decit in portiunile in care diametrul sondei este egal cu diametrul nominal al sapei (calcare. . se poate usor constata ca la dispozitivul inclinat in gaura de sonda ( fig.emitatorul superior si inferior. La aceasta deplasare se tine seama de faptul ca vitezele in formatiune in portiunile largite ale sondei (argile. De aceea.

Dispozitivul Dresser Altas (E-R1-R2) asigura compensarea in panoul de suprafara folosind principiul reciprocitatii si inregistrarea electronica a semnalelor .Fig.8. Ilustrarea eliminarii efectului inclinrii dispozitivului acustic in sonda .

13 ) In pozitia ( c ) emitatorul se afla la nivelul pe care-l are receptorul R2 in pozitia ( a )pozitia curenta. ∆t1 − ∆t 2 B − A + C − D = . iar al dispozitivului E-R1 ( fig.retinut (memorat si intirziat ) in aparatura de suprafata. Cind dispozitivul s-a deplasat in pozitia ( a ) aceste doua masuratori sunt echivalente cu timpul de . Astfel.Fig.b ) trebuie sa fie egal cu al dispozitivului R2. Practic. 2 2 ∆t = ( 1. respectiv. pe o distanta egala cu baza de masura R1-R2 ( l ). 9. 9. inregistrerea diferentei timpilor de percurs B si A echivaleaza cu amplasarea unui al doilea emitator E2 ( fictiv ) sub receptrorii R-R2 (fig. inainte de deplasarea emitatorului.b’ ). este combinata cu valoarea masurata intr-un moment anterior. 9.d ). In aceasta pozitie se masoara timpul de parcurs A cu dispozitivul E-R1. 9.c’ ).c ) trebuie sa fie egal cu al dispozitivului R1-E ( fig. In pozitia ( b) emitatorul E deplasat pe pozitia pe care o are receptorul R1 in pozitia ( a ) pozitia curenta. 9.E ( fig. in mod automat.care va fi inregistrat in aparatura de suprafata. valoarea curenta Δt. dispozitivului. In acest moment se masoara timpul de parcurs ( B ) cu dispozitivul E-R2.9. Conform principiului reciprocitatii raspunsul dispozitivului E-R2 ( fig.

Aceasta este redata sub forma unor picuri pentru fiecare crestere a timpului cu o milisecunda.14 ) Pentru a se identifica usor curba Δt BHC . In caul in care nu exista variatii semnificative de diametru atunci : ∆t BHC = ∆t E −R1 −R2 ( 1. Curba timpului total sau curba integrata. necesare in prelucrarea si interpretarea datelor seismice. dar si in prezent. in mod sistematic VCA <VCS Pentru aceasta diferenta dintre viteza din carotajul seismic conventional si cea determinata din carotajul acustic. ca elemente suplimentare in caracterizarea litologica. marcind de fiecare data cea de a zecea milisecunda cu un pic de amplitudine mai mare.Compararea datelor obtinute din carotajul seismic conventional ( CS ).Uneori. 10 ) • • Curba timpului de parcurs Δt. pot fi utilizati in orice program de carotaj.Pina la aparitia carotajului acustic de viteza continuu.au fost aduse trei explicatii posibile: .parcurs rezultat de la un al doilea emitator situat sub cei doi receptori. de obicei se decaleaza cu 3 diviziuni ( 15 μs/ft ) spre stinga si se inregistreaza intre acele doua curbe(cu un receptor si cu doua receptoare) Curba timpului total ( ITT ) se utilizeaza pentru calculul vitezelor de interval. Informatiile aditionale asupra conditiilor de sonda si litologiei. in scara liniara . in conformitate cu principiul reprocitatii. In sistemul de carotaj acustic compensat Schlumberger si Dresser Atlas se inregistreaza doua curbe (fig.2. Simultan se pot innregistra si curba radiatiei gama naturale sau curba de PS. la aceasta se mai adauga si cavernograma. vitezele de interval erau calculate din carotajul seismic conventional ( CS ). 2. Curbe inregistrate si forma de prezentare a acestora.2. cu cele din carotajul acustic ( CA ). a dus la constatarea faptului ca.

1. datorita tehnologiilor neeadecvate.Fenomenul cunoscut sub denumirea de dispersie indica faptul ca la frecvente mai inalte pulsul acustic este transmis un pic mai repede. insa. ramine ca suspecte dispozitivele de carotaj acustic folosite.10). viteza obtinuta din carotajul acustic concorda cu viteza determinata din prelucrarea datelor seismice de reflexie in suprafata. simplu. fig. este important sa cunoastem ceea ce masuram si daca masuratoarea este corecta. Atit masuratorile acustice cit si cele seismice pentru determinarea vitezei pot fi. Deoarece. Astfel.11): . acesta trebuie sa fie 2. Fizica masuratorilor este diferita: Mediul investigat de carotajul acustic nu este acelasi cu cel investigat e carotajul seismic conventional . Pentru doua medii: gaura de sonda si formatiunile cuprinse in peretii ei (fig. in timp ce pulsurile transmise in carotajul acustic sunt de 10-30 Hz. deci tehnologia de efectuarea a carotajului acustic de viteza. Reprezentarea schematica a drumului parcurs in cazul a doua medii. 3.10. hodograful de reflexie va arata astfel (fig. facute gresit. Spectrul de frecventa al pulsului seismic este de aproximativ intre 10-100 Hz.

zona de invazie. Hodograful de reflexie in cazul a doua medii. t 2 − t1 t 2 − t1 (1.in formatiunile poroase-permiabile sau in . roca ) (fig.baza de masura a dispozitivului Fig.VR = x12 l = .11.12) se va diferentia o viteza pentru : • • zona de invazie a filtratului de noroi.astfel avem : Vn < Vi < V R . zona de alterare a argilelor – la nivelul formatiunilor argiloase impermiabile.gaura de sonda si roca In mediile trizonale ( sonda.15 ) in care l = R1 R2 .

Reprezentarea schematica a drumului parcurs in cazul mediilor tizonale.16) Hodograful undei refractate prntru mediul trizonal arata astfel: Fig.gaura de sonda. numai dispozitivele lungi cu E-R1 ≅ 10 ft ( 3m ) si E-R2 = 12 ft (4m) pot da valori corecte. Dispozitivele cu E-R1 ≅ 3 ft ( 0. Astfel. Doar in cazul in care: x1(R1) > xc VR = x12 l = . Hodograful de reflexie in cazul mediilor trizonale. t 2 − t1 t 2 − t1 (1.zona de invazie si roca Se pare ca si in practica xc > 10 ft ( 3m).Fig.13.9 m) si E-R2 = 5 .12.

ele masoara in zona alterata ( Vi ). Aceasta fiind cauza majora a dezacordului cu VCS .5m) vor da valori Δt prea mari ( viteza prea mica ) pentru ca de fapt. viteza undelor tranversale . Carotaj acustic cu traductori multipli . Carotaj acustic cu traductori multipli asigura analiza completa a formei de unda prin digitizarea intregii formei de unda acustice si foloseste un procesor matricial pentru prelucrarea semnalului. pentru calculul vitezelor de interval se folosesc inregistrari acustice continuiisub denumirea de LSS.Long Space Sonic. Din aceasta analiza pot fi obtinute mai multe informatii (Fig. Si vitezele de interval obtinute concorda cu cele calculate din carotajul seismic conventional (CS) sau din preluarea datelor seismice de prospectiune. 2.de aceea.ft (1.3. Curba timpului total ( integrat ) este calculata din masuratoarea cu dispozitive acustice lungi ( LSS). viteza undelor Stoneley . 14) ca: • • • viteza undelor longitudionale (compresionale).

Dispozitivul acustic cu traductori multipli. furnizeaza mai multe esantioane spatiale a cimpului de propagare a undelor pentru analiza formei de unda complete decit dispozitivele standard cu doi receptori . compresionale si Stoneley. dispozitivul obtine masuratori directe pentru valorile undele tranversale. Rezultatele obtinute pentru undele compresionale. Valorile undelor tranversale pof fi derivate din aceste viteze. Dispozitivul are si alte posibilitati : . unde unda tranversala este mai rapida decit viteza prin noroi. O cea mai buna imagine a undei mixte si caracteristicele componentelor ei sint obtinute prin prelucrarea intr-un procesor matricial de mare viteza folosind metoda coerentei timpului de parcurs (Slowness time coherence (STC ) method ). dispozitivul de carotaj acustic cu traductori multipli obtine masuratori in timp real ale vitezelor undelor compresionale.In formatiunile de mare viteza. Stoneley si noroiului de foraj. tranversale si Stoneley sunt utile pentru multe aplicatii.Acest aranjament permite masurarea componentelor de propagare a undelor mai adinci intr-o formatiune care depaseste zona alterata. cu aranjamentul lui liniar de opt receptori.( Slowness – este reciproca vitezei si corespunde timpului de parcurs masurat cu dispozitive sonice standard ). In formatiunile de viteza mica.

1. dispozitivul poate furniza toate masuratorile standard ale dispozitivelor acustice existente incluzind carotajele BHC scurt si lung. si carotajele CBL/VDL . 2. Descrierea dispozitivului si specificatii Configuratia sistemului de carotaj acustic cu traductori multipli este aratat in Fig. 3.15.3.1. si e constituit din urmatoarele parti: . In plus. 2. Aceast Δt de mare rezolutie este important pentru indentificarea si evaluarea stratelor subtiri . Una este noua rezolutie verticala de 6-in. Masurarea valorilor Δt ale undelor compresionale si tranversale prin coloana pentru evaluarea formatiunilor.

de asemenea pentru obtinerea masuratorilor compresionale cu 6-in rezolutie verticala. Acestia pot fi folositi. Sonic Logging Receiver – Receptori de carotaj acustic Contine un aranjament de opt receptori situati la 6 in distanta unul fata de altul pentru obtinerea datelor necesare pentru analiza completa a frontului de unda. .Doi din receptori fac carotajele cu distanta mare 8-10 ft si 10-12 ft in carotajul DDBHC.Sonic Logging Sonde – Dispozitivul de sonda Contine traductori acustici pentru efectuarea carotajului cu baza de masura mica 3-5 ft si 5-7 ft ( depth-derived borehole compensated (DDBHC)) in sonde deschise si 3 ft pentru carotajul CBL si 5 ft pentru carotajul VDL in sonde tubate.

20 μs/ esantion 550 m/h pentru dispozitivul cu 8 receptori. Sonic Telemetry Tool Module Detectorii cu prag dual prelucreaza semnalele analogice din aparatul inregistrator si determina timpul de parcurs si amplitudinile folosind prelucrarea primei miscari detectate. 10 μs. procesorul matricial de mare viteza realizeaza analiza formei de unda la sonda pentru masuratori in timp real . Tool Specifications • • • • • • • • Temperatura Presiunea Diametrul dispozitivului Lungimea dispozitivului Banda acustica Durata formei de unda Intervalul de esantionare Viteza decarotaj 175°C 20000 psi. Array Processor Ca o unitate periferica a CSU. 10 ms maxim 5 μs. (13. Sonic Digitizing Cartridge Transmite formele de unda acustice ca date digitizate telemetrate spre suprafata intre dispozitivul care genereaza unde seismice si ca semnale analogice transmise la suprafata prin cablu de carotaj.Poate fi utilizat in combinatie cu alte dispozitive.9 ft (11.6m) 5 kHz pina la 18 kHz 5 ms normal.2 in) 37. .Mud Velocity Measurement Section Masoara continuu viteza noroiului pe masura ce fluidul se misca prin sectiune in timpul carotajului.8 kPa) 3 5/8 in ( 9.

DDBHC 3. El poate fi operat in oricare din cele patru moduri ori in combinatie de moduri cum este aratat.E-R = 11.2. CBL/VDL Modurile combinate include sistemul liniar cu DDBHC si sistemul liniar cu CBL/VDL. Sistemul liniar 2. Modul sistemului linear Modurile sistemului linear scurt si lung sunt aratate in Fig. Modul de operare a dispozitivului Dispozitivul de carotaj acustic cu traductori multipli are flexibilitatea de a atinge necestitatea specifica cu un numar minim de masuratori in sonda.5 ft Dispozitiv lung – E-R = 13.2. Rezolutia veritala de 6-in 4.3.5 ft . 1. 17 si este folosit la obtinerea datelor necesare pentru prelucrarea STC. Aceste figuri reprezinta diferite lungimi transmitatoremitator folosite: • • Dispozitiv scurt .

Modurile dispozitivul DDBCH scurt si lung sunt aratate in figura 18.Modul DDBHC Dispozitivul obtine forma de unda pentru determinarea Δt standard in aceiasi maniera ca in dispozitivele acustice anterioare. . Aceste moduri pot fi efectuate simultan cind masuratorile timpului de parcurs compresional sunt necesare pe un domeniul larg de distante.

Modul rezolutiei verticale de 6-in. Masuratoarea compresionala de 6-in rezolutie verticala este obtinuta din sase masuratori de timp de parcurs efectuate pe adincimea de masura ( Fig.2 in de adincime a sondei. softul il va indeparta inainte ca ele sa fie mediate. 19). Cele sase masuratori sunt combinate pentru a da semnalul DDBHC. Pentru intervalele de esantionare pe adincime datele sunt extrase la fiecare 1. Alte trei masuratori sunt obtinute in momentul cind emitatorii se deplaseaza pe zona de interes. Deoarece masuratoarea Δt de mare rezolutie de 6-in este efectuata cu o distanta transmitator-receptor mare. Pentru a obtine masuratoarea. Daca una din citiri (masuratori) are un ciclu lipsa evident. sunt efectuate trei citiri ale timpului de parcurs cu receptorii de-a lungul zonei de interes pentru a obtine o masuratoare de timp de parcurs necompensata. Aceasta necesita un set complet de patru distante emitator-receptor la fiecare . aceasta furnizeaza timpi de parcurs ai formatiunii vergine in cele mai multe cazuri.

Exemple de diagrafii acustice inregistrate in sistemul de carotaj cu traductori multipli Modurile CBL/VDL Modul standard CBL ( Cement Bond Log ) ( Fig. Carotajele CBL/VDL pot fi afisate in timpul carotajului sau pot fi obtinute prin . Cu un dispozitiv de carotaj acustic cutraductori multipli. Exemple ale modurilor sistemului liniar. Viteza maxima de carotaj pentru aceste masuratori este de 1350 ft /ora. dupa ce sectiunea deschisa a sondei este carotata.1. si rezolutiei verticale de 6-in sunt aratatae in Fig. 20. DDBHC. Astfel. un carotaj CBL/VDL poate fi obtinut la suprafata in coloana intermediara cu acelasi mars.2 in. un carotaj CBL/VDL poate fi inregistrat simultan cu un carotaj acustic in sonde tubate. 21) dubleaza carotajul CBL traditional. 20. Fig.

redare de pe banda (Fig. 22). Datele CBL ar putea fi obtinute de fiecare data cind sistemul linear este efectuat prin coloana.

2.4. Carotaj acustic de atenuare efectuat in sonde tubate pentru controlul cimentarii sondelor .

2.4.1. Schema principale de masura

Carotajul acustic de atenuare efectuat in sonde tubete pentru controlul cimentarii a fost descoperit de Schlumberger, pentru a imbunatati calitatea evaluarii cimentului.Acest dispozitiv este un sistem elicoloidal cu opt traductori acustici operind cu o raza de 500 kHz cercumferential in jurul sondei si masuratorile sunt facute in sectoare separate intre ele cu cite 45 ° ( Fig.23).

Acest dispozitiv furnizeaza informatii semnificative care nu erau oferite de carotajele pentru controlul cimentarii anterioare. Carotajul CET impreuna cu CBL/VDL ofera o imagine completa a formatiunei si annulusului.

Specifications
• Lungimea 28’6” – 31’ ( 8.5 – 9.1 m)

• • • • • •

Greutatea Raza de investigare Presiunea Temperatura Deviatia maxima

489 – 556 lbs 11.5 – 25 cm 140 Mpa 175° C 60°

Viteza maxima de carotaj : 2000 m/ora

2.4.2. Metodologia de investigare
In carotajul acustic de atenuare se urmareste modul in care energia undelor elastice este disipata la trecerea prin roci.Cind o unda oarecare se propaga intr-un mediu oarecare se poate remarca o descrestere a amplitudinii o data cu marirea distantei parcurse, adica se observa o atenuare. Amplitudinea undelor elastice ca si in procesul de atenuare a acestora in formatiuni depinde de un anumit tip litologic depind de frecventa semnalului acustic. Rocile se diferentiaza net din punct de vedere al proprietatilor de absorbtie a semnaleor acustice, oferind posibilitatea studierii lor cu ajutorul carotajului acustic de atenuare. Variatia amplitudinii unei oscilatii elastice se face dupa o lege exponentiala de forma :
A = A0 ⋅ e −αl

(1.17)

in care: α – coeficient de absorbtie, care determina capacitatea de absorbtie a rocii l – intervalul pe care s-a propagat semnalul acustic. Uzual, capacitatea de absorbtie a rocilor poate fi caracaterizata prin atenuarea undelor elastice intr-uninterval de timp. Principala aplicatie a carotajului acustic de atenuare este controlul cimetariicoloanelor tubate, atit sub aspectul determinarii si localizarii nivelului de ciment cit si sub aspectul caracterizarii calitatii cimentului.Ideea de baza consta in aceea ca, cuplajul semnalului acustic produs in sonda cu formatiunea se realizeaza in mod diferit, in functie de gradul de realizare a legaturii cimentului de sonda si formatiune. Ca urmare, se produc modificari in aplitudinea semnalelor acustice care pot fi interpretate in termeni de calitate a cimentarii.

Masuratorile de amplitudine se realizeaza.4. Timpul sau intervalul de timp din trenul de unde acustic. Curbe inregistrate si forma de prezentare a acestora .Carotajul acustic efectat pentru controlul cimentarii consta intr-o inregistrate a amplitudinii masurate la un anumit timp sau intr-un interval de timp in trenul de unde acustice. 2. greu de interpretat. simultan cu o masuratoare a timpului de parcurs in coloana. Masuratoarea in timp in coloana este foarte utila pentru interpretarea curbelor de amplitudine deoarece da informatie cu privire la valoarea vitezei formatiunilor in raport cu viteza in coloana si ciment. intr-un domeniu de timp dat. pot rezulta variatii importante de amplitudini. in majoritatea cazurilor. de o anumita lungime. In general. trenul de unde acustice in sonda este foarte complicat. in functie de adincime.3. folosind de regula un dispozitiv cu un receptor. si in functie de nivelul de prag si domeniul de receptie stabilite. Uneori se inregistreaza numai amplitudinele mai mari decit un nivel prestabilit. la care se masoara amplitudinea se controleaza pe cale electronica.

.

timpul de parcurs in matricea minerala a rocii .20) sunt apreciate ca bune pentru formatiuni a caror porozitate este mai mica decit 25 % in conditiile cunoasterii compozitiei minerale a rocii. Δtm . Rezolvind ecualtia (1. Determinarea porozitatii rocilor din datele carotajului acustic de viteza. Pentru calculul porozitatii se utilizeaza curbele de carotaj acustic de viteza ( Δt) inregistrate cu sisteme cu doua receptoare sau sisteme compensate. porozitatea poate fi calculata pe baza a trei algoritmi distincti: 3. . In termeni de timp de parcurs. rezulta: ∆t − ∆t m =P ∆t f − ∆t m PA = (1. In prezent.1. ecuatia (1.3.20) Porozitatile calculate cu relatia (1. plecind de la datele carotajului acustic.2.Pentru calculul porozitatii este necesar sa se cunoasca timpul de parcurs in matricea rocii Δtm si timpul de parcurs in fluidul din pori Δtf .2. Algoritmul Wyllie ( 1956) Formatiuni curate compactizate (Ca = 0) La baza determinarilor de porozitate sta ecuatia Wyllie: 1 P 1−P = + v vf vm (1. Δtf .18) se transcrie: ∆ = P∆ f + (1 − P ) ∆ m t t t (1.timpul de parcurs in fluidul continut in spatiul poros al rocii.19) in care: Δt . Formatiuni curate si argiloase.18) cunoscuta sub denumirea de "ecuatia timpului mediu".timpul de parcurs masurat in carotajul acustic.19) in raport cu porozitatea.

pe probe uscate. zonei de invadare. ca scheletul mineral al rocii este izolant ( ρ R → ∞ ) Valorile uzual admise ale timpului de parcurs in matrice Δt.5 43. Acesta poate fi determinat fie prin masuratori directe.6 – 47.21) . din diagrafia geofizica. in conceptul admis intotdeauna. masuratoarea se raporteaza. atunci.6 47. de asemenea.5 50. Pentru filtratul de noroi mineralizat (sarat) Δtf =185 μs/ft.6 – 43. prin intermediul graficului de dependenta ρR – Δt. Acest punct corespunde. pentru care se accepta un timp de parcurs Δtf =189 μs/ft. pe raza de investigatie a caiotajului acustic este filtratul de noroi. pentru nisipurile necompactizate s-a propus relatia: ∆t − ∆t m 100 ⋅ ∆t f − ∆t m c∆t a P= (1.Datorita faptului ca.5 – 38. fluidul din spatiul poros al rocii.0 67.2 Tabelul 1.Acesta poate fi dulce. semnalul acustic are o penetratie mica. caz.gresii Calcare Dolomite Anhidrite Sare gema v m ( ft / s ) ∆t m ( µs / ft ) 18000 – 21000 21000 – 23000 23000 – 26000 20000 15000 55. In acest din urma. fie indirect.2 Roca Nisipuri. sunt indicate in Tabelul 1.0 Formaliuni curate necompactizate (Ca = 0) Este cazul nisipurilor necompactizate intilnite la adincimi mici in sonde sau in zonele cu formatiuni suprapresurizate. timpul de parcurs in matrice corespunde intersectiei abscisei cu dreapta saturatiei in apa. unei rezistivitati infinite a rocii. Se considera ca formatiunile apar insuficient de compactrzate cind timpul de parcurs observat in argilele adiacente este Δta > 100 μs/ft. S-a constatat ca marimea corectiei pentru efectul de necompactizare creste liniar cu cresterea timpului de parcurs in argile peste valoarea Δta = 100 μs/ft. Mult mai dificil se evalueaza timpul de parcurs in matrice. De aceea.

Formaliuni argiloase compactizate (Ca > 0) In formatiuni argiloase.23) Cunoscind produsul cΔta. iar P este porozitatea calculata din carotajul de rezistivitate sau carotajul de densitate. Porozitatea argilei din carotajul acustic se determina cu relatia: . corectia pentru lipsa de compactizare (c) nu se poate determina separat.Deoarece Δta variaza.20) ca si cind formaliunile ar fi compactizate. porozitatea calculata pe baza datelor carotajului acustic (Fertl gi Timko. a (1.21) se poate scrie: 100 c∆t a P = PA ⋅ (1. mult cu gradul de compactizare al argilelor.a reprezinta porozitatea argilei din carotajul acustic (raspunsul carotajului acustic in dreptul unei argile curate). care variaza uzual intre 110 si 160.24) in care PA.22) in care: PA este porozitatea determinata din carotajul acustic cu relatia (1. Relajia (1. De aceea. Astfel: PA P c∆t a = 100 ⋅ (1. 1970) se poate scrie: PA = P +C a PA. se determina valoarea produsului cΔta prin compararea valorilor de porozitate din carotajul acustic cu cele obtinute din carotaiul de rezistivitate sau de densitate in nisipuri acvifere curate. intr-o formulare generala. se poate determina porozitatea corectata pentru lipsa de compactizare.

porozitatea corectata pentru efectul argilei se scrie: P = PA +C a PA. Timpul de parcurs in argile se poate determina fie prin citire directa in dreptul unei argile . relalia (1. pe linga corectia pentru efectul argilei trebuie sa se aplice si corectia pentru lipsa de compactizare. a (1.27) care se poate transcrie: P= (1. ∆t f − ∆t m Pentru argile normal compactizate se accepta.28) ∆t − ∆t m − C a ( ∆t a − ∆t m ) ∆t − (1 − C a ) ∆t m − C a ∆t a =− .26) devine: 100 − C a PA.95 μs/ft. Cunoscind Ca si PA. ca.a.a = (1. Valori ceva mai reduse au fost observate pentru argilele situate la adincimi mari (peste 5000 m). ∆t f − ∆t m ∆t f − ∆t m Formaliuni argiloase necompactizate (nisipuri argiloase) (C" t 0) In acest caz..PA. Astfel. Δta = 90 .30) in care Δta > 100 μs/ft.29) sau ∆t − ∆t m 100 ∆t − ∆t m − Ca ⋅ a .25) ∆t a − ∆t m . ∆t f − ∆t m c∆t a ∆t f − ∆t m P= (1.26) sau P= ∆t − ∆t m ∆t − ∆t m − Ca ⋅ a .a c∆t a P = PA ⋅ (1. curent. ∆t f − ∆t m ∆t f − ∆t m (1.

groase curate din sectiunea analizata. Astfel: • Pentru domeniul de porozitate 0 . 3.100 % (P > 47 %): ∆t 2 = δP∆t 2 f δf + δ (1 − P ) ∆t m δm 2 (1.31) unde: ∆t = 10 6 v1 (1. pentru tot domeniul de porozitati.1 0.32) • Pentru domeniul de porozitate 47 . autorii mentionati au propus un nou algoritm de calcul.2. cu ajutorul graficelor de frecvenfa. HUNT si GARDNER (1980) Pe baza unei analize de detaliu a dependentei timp de parcurs .37 % (P < 37 %): v1 = (1 − P ) v m + P ⋅ v f 2 (1.34) sau o relatie mai simpla: ∆t = 0.35) Ultima relatie elimina necesitatea de a calcula vreodat Δt2. Algoritmul RAYMER.47 % (37 % < P < 47 %).2.47 − P P − 0.33) • Pentru domeniul de porozitate 37 .1 ∆t = (1.37 ∆t1 + ∆t 2 0. raspunsul observat pe carotajul acustic functie de porozitate este dat de relatia: 0.37 ∆t1 + ∆t f 0.1 0.porozitate. marime care implica si . in faza de preinterpretare a diagrafiei geofizice pentru evaluarea complexa a formatiunilor.1 (1. in particular grafrcul Iγ =f (Δt). fie statistic.47 − P P − 0.

a porozitatii formatiunilor de diferite litologii (gresii. in cadrul companiei TOTAL .36) Valorile Δtm si x sunt indicate in Tabelul 1. calcare si dolomite) a fost construita.Franta s-a stabilit urmatoarea relalie care leaga porozitatea de timpul de parcurs inregistrat in carotajul acustic:  ∆t  x P =1 −  m   ∆t  1 (1.2. gresii: Calcare Dolomite : : vm = 17850 ft/s vm = 20500 ft/s vm = 22750 ft/s • Se poate aplica si pentru alte fluide de saturatie decit apa. calcare si dolomite) in comparatie cu masuratorile de timp de parcurs. porozitati mai mari de 47 % sunt rar intilnite. Algoritmul RAIGA-CLEMENCEAU.3 .3. 3.3. De altfel . MARTIN Si NICOLETIS (1988) Pe baza unei analize sistematice.utilizarea carotajului de densitate. daca viteza in fluid si densitatea sunt cunoscute. • Vitezele in matrice pentru mineralele pure au valori singulare: Nisipuri. pentru principalele tipuri litologice care intereseaza in practica (gresii. fara a fi nevoie de corectii speciale. pe probe. Tabelul 1. prezinta urmatoarele avantaje: • Porozitatea este oblinuta direct. Pentru determinarea porozitatilor formatiunilor la P < 40 % si valori singulare ale vitezelor in matrice. 1. Acest algoritm de calcul. cum ar fi corectia pentru lipsa de compactizare. o dependenta grafica (Fig.17). in viziunea autorilor.

Carotajul acustic de viteza continuu a fost dezvoltat pentru a furniza inregistrari detailate a vitezei pentru seismologi si chiar azi majoritatea carotajelor acustice sunt inregistrate pentru acest scop.5 47. chiar cind carotajele sunt permanent calibrate inainte de o inregistrarea a vitezelor. si RaigaClemenceau et al.5 x 1. Cu toate ca dezvoltarile curente pot reduce importanta seismica a carotajelor acustice. 3. Aceasta conversie .6 43.4.60 1. este necesar de a transforma informatia seismica dintr-o scara liniara in timp intr-o scara liniara in adincime devenind aparent crescatoare. O examinare a principiului dispozitivelor acustice folosite indica citeva limitari pe care adesea le cupinde. Hunt si Gardner.Matricea minerala Silice – SiO2 Calcit – CaCO3 Dolomit – CaMg(CO3)2 Δtm (μs/ft) 55. de dezvoltarea dispozitivelor va beneficia analistii. Aplicatii principale ale carotajului acustic de viteza continuu pentru prelucrarea si interpretarea datelor prospectiunii seismice pentru hidrocarburi. Cerinte seismice pentru informatiile vitezelor In timp ce tehnologia seismica de reflexie a fost dezvoltata la un pret ridicat in scopul cercetarii pentru hidrocarburi. Valorile de porozitate oblinute prin intermediul algoritmilor Raymer et al.00 Acest algoritm imbunatateste algoritmul Raymer. care pot cauza mari erori din punct de vedere seismic.76 2. in cazul formatiunilor argiloase (Ca> 0) sunt corectate pentru efectul argilei ca si in cazul algoritmului Wyllie.. Perfectionarea tehnicilor pentru calibrarea carotajului in timpul inregistrarilor compenseaza limitarile dispozitivelor actuale.

si puterea lor este direct relatata prin marirea acestei schimbari. O combinatie a acestor doua functii este facuta in seismograma sintetica ( Figura 1) 3. iar domeniul de variatie este de la aproape 6700 pina la 20 000 ft/sec. .95 g/cm3 . care este un carotaj acustic. Mai simplu. Determinarea coeficientilor de reflexive . Reflexiile acustice au loc la suprafata unde exista o schimbare in impedanta acustica.15 pina la 2.necesita o inregistrare a vitezei ca o functie a timpului sau a adincimii.4. 3. Impedanta acustica = Denistatea volumului de roci x Viteza acustica Domeniul de variatie a densitatii in rocile sedimentare obisnuite este de la aproximativ 2. In plus.4. Determinarea vitezelor de interval . o metoda de corelare a reflexiilor seismice cu evenimentele specifice pe carotaje a fost foarte dorita.1. Astfel schimbarea vitezei poate fi un factor principal in cazul reflexiilor.2. Carotajul acustic de viteza continuu a fost asadar dezvoltat sa furnizeze un timp de conversie a adincimii si sa asocieze evenimentele din sectiunea seimica de reflexie cu inregistrarea schimbarilor fizice corespunzatoare carotajelor.

se definesc astfel: . combinind datele celor trei metode. in faza de preinterpretare.5. densitate (δ) si acustic (Δt).Determinarea litologiei formatiunilor traversate de sonda.3. Parametrii M si N. pentru stabilirea modelului geologic intr-o anumita sonda si zona de cercetare. acustic). Graficul dual de identificare a matricei (MID-PLOT) Graficul Δtc = f(Δts) In cele mai multe cazuri.1.5. 3. 2. densitate. Prin utilizarea graficelor de frecventa. ldentificarea litologiei formatiunilor prin utilizarea graficelor de frecventa Graficul dual M=f(N) Formatiunile cu litologie complexa pot fi corect definite daca programele de investigare realizate au cuprins cele trei carotaje majore de porozitate: neutronic (PN). intre care mentionam: • • • Graficul dual M = f(N). aceste grafice sunt folosite ca tehnici de lucru distincte. Prin analiza integrata a carotajelor majore de porozitate (neutronic. Identificarea litotogiei formatiunilor pe baze cantitative se poate realiza pe mai multe cai: 1.

in care fiecare mineral principal este reprezentat printr-un punct.38) devin: M = 189 − ∆t ⋅ 0. f − PN N = δ −δ f (1. contureaza un triunghi litologic cu pozitie variabila. . 25.01 pentru a avea o magnitudine comparabila cu N.M = ∆t f − ∆t δ −δ f ⋅ 0.01 δ −1 (1. Pentru un fluid de foraj dulce (obisnuit).40) Reprezentarea valorilor M si N conduce la obtinerea graficului din Fig. Cele trei tipuri litologice principale. prin construirea graficelor de dependenta: ∆ = f (δ ) t PN = f (δ ) (1. relaliile (1. calcare si dolomite. in funclie de natura fluidului de foraj utilizat.38) Parametrul M este multiplicat cu 0.37) PN .37) si (1.01 (1. M si N sunt dependenti numai de caracteristicile matricei si fluidului si independenti de porozitate.39) N = 1 − PN δ −1 Semnificatia parametrilor M gi N rezulta imediat. gresii.

Din aceste grafice rezulta. -Graficul M: f(N) pentru identificarea litologiei (dupa Schlumberger).4. Δtf = 189 μs/ft) si . Valorile tipice ale parametrilor M si N sunt prezentate in Tabelul 1. ca M si N reprezinta pantele dreptelor care unesc punctul matricei minerale (P = 0 %) si punctul fluidului (P =100 %). pentru fluide de foraj dulci (δf = 1.Fig.0 g/cm3.25.

4 Fluid de foraj (δf = 1.800 0.1 g/cm3. densitate.800 0.621 Dolomit 1 P = 5. in proportii cantitative care urmeaza.98 g/cm3 0.835 0.5% 0.489 0.513 0.800 0.500 0.778 0. punctele de observatie se grupeaza in jurul punctului teoretic de pe grafic (gresie. calcar.015 0.585 0. Distribulia punctelor pe dreptele care unesc punctele gresie-calcar.636 0.1) Prezenta argilelor in intervalul analizat deplaseaza punctele de observatie in zona centrala si dreapta-jos a graficului. ca si prezenta sarii geme.854 0.320 Sare 1.862 0.528 Dolomit 3 P = 0.conduc la deplasarea punctelor in directia dreapta-sus fata de linia calcar-gresie.5 – 1.086 (Observatie: Valorile N sunt calculate pentru carotajul neutronic compensat . efectul gazelor in formaliunile traversate.835 0. dolomit).5 – 30% 0.064 0.810 0. a fi definite.827 0. Daca roca este monominerala.Apoi.504 0.636 0.sarate (δf = 1.778 0.667 Gresie 2 Vm =19500 ft/s 0.5 – 5.718 0.778 0. deplaseaza distributia de puncte in sus fata de linia calcar-dolomit.517 Dolomit 2 P = 1. acustic) se calculeaza parametrii M si N pe intervalul de investigare dat.296 1. In condilii reale.269 1.542 Anhidrit δm =2.0) Mineralul M N M N Gresie 1 Vm =18000 ft/s 0. plecind de la carotajele geofizice initiale (neutronic. calcar-dolomit sau gresie-dolomit indica prezenta unei roci biminerale.5% 0.533 Gips 1. Tabelul 1.667 Calcar 0. iar porozitatea secundara.702 0. Δtf = 185 μs/ft). la un pas de esantionare prestabilit. .CNL) Fluid de foraj sarat (δf = 1. valorile oblinute se reprezinta pe graficul teoretic M = f(N).

cunoscut sub denumirea de MID-PLOT (Matrix ldentification Plot) este considerat o perfectionare a graficului M = f(N) si foloseste doi parametri caracteristici ai rocilor independenti de porozitate. Selectarea parametrilor de calcul. 26) si acustic-neutronic (Fig.a ) si timpul de parcurs in matrice aparent ( Δtm. Identificarea porozitatii secundare. Acesti parametri sunt obtinuti din grafice duale special scalate: densitate-neutronic (Fig. neutronic si acustic). inclusiv definirea punctelor si parametrilor argilei.Rezumind. .a).CNL) si de densitatea filtratului de noroi (fluidul existent in spatiul poros al rocii. si anume: densitatea aparenta a matricei ( δm. 27). graficul dual M = f(N) poate fi utilizat pentru: • • • • Definirea litologiei. pe raza de investigatie a carotajelor de densitate. Graficul dual de identificare a matricei (MID-PLOT) Acest grafic. Identificarea prezentei gazelor. Ambele grafice duale depind de tipul carotajului neutronic folosit (neutron-neutronic epitermal cu dispozitiv presat pe peretele sondei SNP sau neutron-neutronic compensat .

.Graficul dual Densitate .Fig. .26.Neutronic (dupa Clavier si Rust).

Neutronic (dup[ Clavier gi Rust). .Graficul dual Acustic . .27.Fig.

41) ∆t m . a = ∆t − (1.a din combinatiile densitate (δ) . .a se aplica relatia (Schlumberger. a (1.42) Pentru combinatia densitate-neutronic. Atunci. a = ∆t − Pt .a si Δtm. pentru determinarea valorii Δtm.1989): δ − Pt . pentru calculul porozitatii din acustic se poate utiliza algoritmul Raymer. in graficul dual litologie-porozitate. 1989): Pt . Hunt si Gardner (1980).a se poate utiliza si o alta metoda: • Din graficele duale de porozitate-litologie se determina o porozitate totala aparenta Pt. a ∆t c ∆t m .a se poate determina cu relalia: Pt .a δ m. a ∆t f 1 − Pt .44) unde c reprezinta o constanta cu valoarea aproximativa 0.a = (1.68.43) In cazul combinatiei acustic-densitate. Pt. a = PD + PN 2 (1.a δ f 1 − Pt .Pentru determinarea parametrilor δm.neutronic (PN) si acustic (Δt) – neutronic (PN) • Calculul celor doi parametri cu relatiile (Schlumberger.

Matricele minerale complexe se vor plasa pe acest grafic intre punctele corespunzatoare mineralelor pure.42) si (1.a si Δtm.cu ajutorul dependentei complexe prezentata in Fig.Parametrii δm. Valorile calculate sau determinate grafic se reprezinta apoi pe graficul de identificare a matricei (Fig.42) se pot obline si pe cale grafica.a definiti prin relaliile (1. . 28. 29). unde fiecare matrice minerala principala este caracterizata de un punct bine definit.

28.a si Δtm.a din datele carotajelor de densitate. . .Determinarea parametrilor δm. neutronic si acustic (dupa Schlumberger).Fig.

datorita raspunsului caracteristic al carotajului acustic ( timpul de parcurs Δt este mai mic ). vacuole). Prezenta gazelor va deplasa punctele de observatie in directia dreapta-sus.Fig. pe un model unic si usor de identificat. Porozitatea secundara (fracturi.a =f( Δtm.a) (dupa Schlumberger).29. Graficul dual de identificare a matricei minerale (MID-Plot) δm. conduce la deplasarea punctelor de observalie spre stinga. .

respectiv ale timpului de parcurs (Δtc).Δtc (Δtp). pot fi . cunoasterea cadrului geologic local ajuta la identificarea lor. ptezentata.7 1. si ale vttezei undelor transversale.ΔtSt ca si a raportului Δts / Δtc care poate fi interpretat direct in termeni litologici.5 Litologie Gresii Dolomite Calcare Δts / Δtc 1.Δts Unda Stoneley . in gradficul din Fig. Pe baza datelor experimentale (misuratori de laborator efectuate pe carote) ale vitezei undelor longitudinale (compresionale). daca sunt suficient de pure. Graficul dual Δt c = f ( Δt s). Valorile individuale Δts si Δtc.Sarea si anhidritul sunt usor identificate pe acest grafic.8 1.6 – 1. cu litologie monominerala (Tabelul 1. la orice nivel de adincime pe intervalul analizat. .9 Aceste date experimentale au putut fi valorificate pentru identificarea litologiei formatiunilor. Acest sistem modern de carotaj acustic permite inregistrarea continua a trei curbe ale timpilor de parcurs pentru: • • • Unda longitudinala .36 pentru formatiuni curate. odata cu introducerea in practica a cratotajului acustic cu traductori multipli ( Array Sonic ) si utilizarea in intregime si prelucrarea intregului semnal acustic ( Full Waveform Recording and Analysis ). Unda transversala. Atunci cind se intilnesc in amestecuri complexe. 1 . Tabelul 1. Pickett (1963) a stabilit o legatura intre raportul Δts / Δtc si litologie. respectiv ale timpului de parcurs (Δts).5).

Fig. 30.reprezentate pe grafrcul din Fig. prin punctul de intersectie trece o dreapta cu modulul Δts / Δtc. . .Graficul Δtc = f(Δt) (dupa Pickett). 30. care indica o compozitie monominerala sau un sistem mineral dual.

δ = f (Pe). Deoarece aceste metode sunt afectate in mod diferit de variatiile in natura mineralogica a matricei. Sisteme de analiza integrate impreuna cu datelele din carotajul neutronic si de densitate . atunci cind varianta de carotaj neutronic aplicata a fost carotajul neutron-neutronic epitermal. INN = f ( Δt ). si de natura matricei minerale si a fluidelor continute in roci. δ = f ( PN) sau PD = f (PN ).la matricea de calcar. de varialiile de porozitate.3. Pentru roci cu litologie simpla (doua componente mineralogice si porozitatea). de densitate si acustic depinde. in afara. Δt = f ( PN-CNL). aceste dependente duale pot combina urmatorii parametri: INN = f( δ ). Graficul de tip δ = f ( PN) se construieste luind in considerare porozitatea neutronica raportata. Dependenta INN = f( δ ). In functie de combinarea carotajului acustic cu cel neutronic si cel de densitate. implicit. combinarea acestor carotaje furnizeaza datele necesare pentru identificarea tipului matricei si. se pot efectua determinari ale continutului procentual al componentelor mineralogice si porozitatii. cu ajutorul unor dependente construite pe baza datelor a doua carotaje de porozitate. δ = f ( PN) sau PD = f (PN ). determinarea mai exacta a porozitatii. δ = f (Δt ). Rapunsul carotajelor neutronic. derivata din carotajul neutron-neutronic epitermal cu dispozitive presate pe peretele sondei (SNP - .2. Graficul INN = f(δ) se utilizeaza.5.

1 g/cm3 (apa sarata). Astfel de dependente duale pot fi construite pentru densitati ale fluidului din spaliul poros de 1. este si o dependenta duala PD = f(PN). . este prezentata dependenta duala δ = f ( PN-CNL) care. Separatia semnificativa intre curbele corespunzatoare pentru gresii. In Fig. in acelasi timp. 31. calcare si dolomite permite determinarea porozitatii si a fractiunilor minerale cu o precizie buna. prin scala de porozitate (PD) indicata in partea dreapta pentru o densitate a matricei δm = 2.Sidewall Neutron porosity Log) sau carotajul neutron-neutronic compensat (dual) de tip CNL (Compensated Neutron Log).7 g/cm3.0 g/cm 3 (apa dulce) si 1.

pentru doua algoritme de calcul al . se prezinta dependenta Δt = f(PN-CNL).API) sau porozitatea neutronica (PN. . Dependenta INN = f(Δt) sau Δt = f(PN) Pentru dependentele duale de acest tip se poate lua in considerare direct raspunsul carotajului neutron-neutronic epitermal (u.n. 31. Fiecare dependenta poate fi construita pentru timpi de parcurs in fluid de 189 μs/ft (filtrat de noroi dulce) sau 185 μs/ft (filtrat de noroi sarat).Graficul dual δ = f ( PN-CNL) (dupa Schlumberger). 31. In Fig.Fig.CALC) din carotajul neutron-neutronic compensat CNL.

Graficul dual Δt = f(PN-CNL) (dupa Schlumberger). Din grafic se poate observa din nou ca gresiile se diferentraza. ."ecuatia timpului mediu" si Raymer-Hunt-Gardner (curbele intrerupte). . 32.porozitatii din carotajul acustic: Wyllie . net in raport cu rocile carbonatice (calcare si dolomite) pentru tot domeniul de porozitati intilnite in practica. Fig.

dolomit). . indica o separatie redusa intre curbele corespunzatoare celor trei componente mineralogice (cuart. in timp ce precizia de determinare a componentelor pentru un sistem mineral dual sa fie redusa . Aceasta face ca porozitatea evaluata din aceasta dependenla sa fie exacta. calcit. 32). construit pentru domeniul de porozitati 0 – 40 %.Dependenta δ = f (Δt ) Graficul dual de acest tip (Fig.

Dependenta δ = f (Pe). cu indicele de absorbtie fotoelectrica determinat din carotajul gama-gama litologic. Graficul dual δ = f (Pe) (Fig. In tehnologiile actuale de lucru cele doua curbe sunt inregistrate simultan.Fig.Graficul dual δ = f (Δt ) (dupa Schlumberger). 33. . determinata din carotajul gamagama de densitate compensat. . 34.) combina densitatea.

Separatia mare dintre curbe pentru cele trei componente mineralogice majore asigura o buna precizie in determinarea litologiei si a porozitatii. 34. Fig. .Graficul dual δ = f (Pe) (dupa Schlumberger). .iar dependenta indicata este usor de utilizat.

Δt. corespunzatoare unui anumit parametru fizic al mediului cu o litologie complexa. pentru efectul argilei. pentru formatiunile cu litologie complexa. obtinindu-se un punct RC = ∑ RiVi i =1 n (1. In prezent. valorile inregistrate trebuie sa fie corectate. in prealabil. calcare. in funtie de combinatia de carotaje geofizice disponibile. astfel incit formatiunea este complet definita.) la o porozitate data. Dependentele duale pot fi utilizate si pentru formatiuni argiloase. . dolomite. prin interpolare. anhidrite etc. PN. • Se alege graficul dual de utilizat. • de intersectie. determinarea porozitatii si a componentelor minerale se realizeaza pe cale analitica. in astfel de determinari este aceea ca valorile inregistrate in carotajele geofizice pot fi reprezentate ca ecuatii liniare de forma: Se plaseaza valorile corespunzatoare pe abscisa si ordonata. in functie de pozitia acestui punct. Daca matricea rocii este constituita dintr-un singur mineral. Ipoteza de baza utilizata.45) in care: RC = valoarea inregistrata in carotaj.Modul de lucru cu aceste grafice este simplu: • In dreptul formatiunii de interes se citesc valorile δ. in acest caz.CALC (din carotajul neutronic epitermal sau compensat) . punctul de observalie se plaseaza pe curbele corespunzatoare unei anumite componente minerale (gresii. in diferite sisteme de prelucrare automata a diagrafiilor. avind n componente. se determina cantitatile fiecarei componente minerale si valoarea corecta a porozitatii.

de exemplu. . Cea de-a doua ecuatie care trebuie sa fie satisfacuta este ecuatia unitara: ∑V i =1 n i =1 (1. acustic).48) rezulta. din nou valorile VDOL si VAPA.45) si (1.Ri = valoarea parametrului fizic atribuita componentei minerale i a mediului. densitate. se obtine: δ = δ DOL V DOL + δ APA ⋅V APA 1 = V DOL + V DOL (1. ecuatiile (1. porozitatea). avind la dispozitie carotajul de densitate. se pot determina fractiunile de dolomit (VDOL si de apa (VAPA. de fapt. Vi = fractiunea volumetrica a componentei i.46).48) Din rezolvarea sistemului de ecuatii (1. Similar. oferind astfel un dublu control asupra evaluarii fractiunilor minerale. de regula. In mod explicit. daca se cunosc valorile ΔtDOL si ΔAPA. la porozitate zero (valoarea in matrice). pentru diferite modele litologice definite in prealabil. se scriu (luind in considerare.46) In astfel de analize sunt utilizate. datele carotajelor majore de porozitate (neutronic. un dolomit acvifer): ∆t = ∆t DOL V DOL + ∆t APA ⋅V APA 1 = V DOL + V DOL (1.47) Din sistemul de ecuatii anterior. reprezentind.

cu conditia ca toate valorile Vi sa fie pozitive. Estimarea in situ a densitatii hidrocarburilor. intre care: • • • • • • • Determinarea porozitatii (primare si secundare). pentru un calcar dolomitic acvifer. Saturatia in hidrocarburi (totale. Pentru formatiunile cu litologie complexa este necesar sa se utilizeze dalele mai multor carotaje geofizice.Luind in considerare cele de mai sus. cuprinzind si alte obiective ale procesului de evaluare a formatiunilor. . mobile. sistemul de ecuatii se scrie: ∆ = ∆ CALC VCALC + ∆ DOL V DOL + ∆ APA ⋅V APA t t t t δ = δCALC ⋅VCALC +δDOL ⋅VDOL +δAPA ⋅V APA 1 = VCALC + V DOL + V APA (1. toate sistemele de analiza . operate pe statii de lucru (workstations). VDOL si VAPA . integrata a datelor carotajelor geofizice folosite pentru definirea cantitativa a litologiei sunt sisteme automate. Estimarea permeabilitatii. reziduale).49) din rezolvarea sa determinIndu-se VCALC . rezulta ca pentru formatiuni monominerale fractiunea volumetrica a mineralului si porozitatea pot fi evaluate prin intermediul unui singur carotaj geofizic. Evaluarea continutului in argila Saturatia in apa in zona neinvadata. Saturatia in apa in zona spalata. Astfel. In prezent .

Grafice duale M = f ( N ).5.3.1. δ = f (Δt ).2. Grafice duale Inn = f ( Δt ). Δt c = f ( Δt s).5. MIN – PLOT. Δt = f ( PN-CNL). . 3.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful