You are on page 1of 91

, Tineretului si Sportului Scoala Postliceala Sanitara ´Christianaµ Bacau Asistenti Medicali Generalisti LUCRARE DE DIPLOMA Coordonator Profesor Instructor

: Sofica Vatui Absolvent: ButacuEmilia BACAU, 2010

2 SCOALA POSTLICEALA SANITARA ³CHRISTIANA´ Ingrijirea pacientului cu angina pectorala

3 MOTTO: ³Sanatatea nu este numai o problema individuala, ci priveste intreaga socie tate. Sanatatea nu este totul, dar fara sanatate totul este nimic.´ Schopenhauer ³In viata risipim ani, iar la moarte cersim clipe´ Nicolae Iorga

.4 MOTIVATIE Parintii mei au muncit foarte mult. sunt oameni harnici si m-au invatat si pe mi ne ca numai prin munca se culeg roade bogate.´ NU! Nu parintii mei! Nu tatal meu! A fost ziua in care am auz it probabil pentru prima data de angina pectorala. Intr-o zi mohorata de toamna. seara cand am ajuns acasa nu m-am linistit pana nu am citit tot ce am gasit despre aceasta boala. dar mai mult deca t ingrijorarea m-a durut extraordinar de mult momentul in care am constientizat ca parintii mei imbatranesc! Mi-a spus: ³Tata. Si am luat hotararea ferma ca sa invat. Fiind oameni simpli. de la tara.´ CARE PASTILE?? DAR DE CAND IEI TU PASTILE??? N u m-au ingrijorat atat de mult medicamentele cat expresia lui. A fost ziua in care angina pectorala si-a mai creat un dusman. sa stiu tot ce pot fac e ca pe viitor sa pot da un sfat competent oricui. si in ciuda oboselii dupa o z i grea de munca. carand ca de obicei cu tata sacii cu struguri . la un moment dat mi-a spus: ³Nu mai pot! Adu-mi. pentru a usura aceasta suferi nta. te rog cand te intorci si pasti lele din cutiuta verde de plastic. t ot avutul lor l-au obtinut numai prin munca fizica bruta. fiind culesul strugurilor. nu mai pot! Am imbatranit si ma aju ng bolile din urma.

5 Motto 3 Motivatie 4 Cuprins 5 Introducere in profesie 6 Definitia Virginiei Hend erson 7 Clasificarea nevoilor fundamentale dupa teoria lui Maslow 9 Independenta si dependenta in satisfacerea nevoilor fundamentale Inima 15 Circulatia mare si mica 18 Proprietatile fiziologice ale aparatului cardio-vascular 22 Angina pect orala 27 Clasificarea anginei pectorale 31 Angina pectorala stabila 32 Semne si simtome 34 Diagnostic 36 Tratament 36 Angina pectorala instabila 38 Semne si sim ptome 39 Diagnostic 40 Tratament 41 Angina Prinzmetal (angina vasospastica) 42 S emne si simptome 45 Diagnostic 45 Tratament 46 Ingrijiri generale acordate bolna vului cu angina pectorala 49 Investigatii clinice si paraclinice 50 Administrare a tratamentelor 57 Dieta ± Alimentatia pacientului 58 Educatia sanitara 59 Elabora rea planului de ingrijire 63 Planul de ingrijire .general 63 Cazul I 66 Cazul I I 74 Cazul III 82 Bibliografie 90 Cuprins 12 .

-îngrijirea celui bolnav din punct de vedere fizic. -sa aiba preocu parea de a întelege ceea ce simt ceilalti (capacitate de empatie ). Nursa generalista presupune : -o pregatire pluridisciplinara ±sociala. Rolul asistentei medicale este descris ca fiind substitutiv (inlocui nd persoana). este o persoana care: . -însusirea competentelor de baza si nu numai cunostintele . . -sa participe plenar ca membru al echipei din sistem ul de sanatate. Nursa este prega tita printr-un program de studiu incluzând : . -este autor izata în îndeplinirea acelor proceduri si functii care sunt impuse de îngrijirea sanat atii în orice situatii s-ar afla.este autorizata sa practice aceast a profesie asa cum este definita de Consiliul Asistentilor Medicali. supravegheaza îngrijirile auxiliare si pregatirea elevilor. -sa aiba cunostinte de psihologie (sa stie sa încurajeze ) .N.a trecut cu succes examenele st abilite de Consiliul Asistentilor Medicali. (Consiliul International al nurse lor). practica . . Asistenta este ca o mama ce actioneaza conform nevoilor copilului si trebuie deseori sa îndeplin easca sarcini cât mai diverse.a parcurs un program complet de formare.C. dar sa nu faca o procedura pentru care nu este c alificata.6 INTRODUCERE IN PROFESIE Definitii ale nursei: nursa definita de I. Nursa este pregatita si autorizata sa : -sa desfasoar e educatie pentru sanatate. de practica lor . suplimentar (ajutand individul). Toate acestea cu scopul de a ajuta individul/ pacientul sa se descurce. indiferent de vârsta si în orice unitate sanitara sau în orice situat ie la nivel de comunitate. . mental. si complementar (lucrand cu indiv idul).promovarea sanatatii . -asistentele medicale raspund de propria lor activitate. -sa fie implicata în cercetare . . tehnica. a celo r cu deficiente. care a fo st aprobat de Consiliul Asistentilor Medicali. De aceea asistenta medicala a fost denumita ³mama pro fesionista ³. p e cat posibil singur. -sa supravegheze si sa formeze asistente medicale si cadre auxil iare .prevenirea îmbolnavirilor . -sa aiba atitudine potrivita fata de pacient si familia sa .

i men in e starea de bine. necesar proceselor de oxidare din organism. A respira i a avea o bun circu la ie : reprezint nevoia fiin ei umane de a capta oxigenul din mediul înconjur tor . as tfel încât s -i permit organismului s ob in randamentul maxim. permitându-i o libertate a mi c rilor. 7. temperatura zilei. activitate. A dormi i a se odihni : este o necesitate a f iec rei fiin e umane de a dormi i a se odihni în bune condi ii. cu conditia ca acesta sa aiba taria . A se îmbr ca i dezbr ca : este o necesitate proprie individului de a purta îmbr c minte adecvat dup ci rcumstan e. A bea i a mânca : oric rui organism îi sunt neces are s ingereze i s absoarb alimente de bun calitate i în cantitate suficient pentr u a. Ai men ine temperatura corpului în limitele normale : este necesitatea organisamul ui de a conserva o temperatur la un grad aproximativ crescut. umiditate).7 Virginia Henderson defineste nursing-ul astfel : ³Sa ajuti individul. vointa sau cun oasterea necesare pentru a face si sa actioneze în asa fel incât acesta sa-si poarte de grija singur cât mai curând posibil .i men ine energia indispensabil unei buyne func ion ri. între inerea esuturilor i pentru a.i asigura dezvoltarea. rezultate di n metabolism. de a. 6. pentru a. 3. c ldur .i mobiliza toate p r ile corpului prin mi c ri coordo nate de a p stra diferitele p r i ale corpului într-o pozi ie care s permit eficac itatea func iilor organismului. 5. v t m toare. fie acesta b olnav sau sanatos. A elimina : reprezint necesitatea organ ismului de a se debarasa de substan ele nefolositoare. 4. . sa-si foloseasca fiecare actiune pentru a promova sanatatea sau recuperarea . 2. sa ajuti indi vidul fie bolnav sau sanatos. timp suficient. pentru a. sa-si afle calea spre sanatate sau recuperare .i proteja corpul de rigoril e climei (frig .´ DEFINITIA VIRGINIEI HENDERSON Scurt prezentare a celor 14 nevoi fundamentale 1. i de a elimina dioxidul de carbon rezultat din arderile celulare. A se mi ca i a avea o bun postur : esteo necesitate a fiin ei v ii de a fi în mi care.

al activit i agreabile. . pentru aceasta. Ea pune în mi care un proces di namic. de urmare a unei ideologii. A se re crea : este o necesitate a fiin ei umane de a se deschide. O dimensiune cultural O dimensiune spiritual Cele 14 nevoi fundamentale îmbrac forme variate dup : individ. îngrijit. pentru men iner ea integrit ii sale fizice sau psihice. Fiecare nevoie prezint comp onente bio-fizico-socio-culturale. Fiecare din aceast nevoie comport diferite dimensiuni ale fiin ei umane i anume : Dimensiunea bilogic (biofiziologic ) . A fi curat. A fi preocup at în vederea realiz rii: este o necesitate a oric rui individ de a înf ptui activit i care s -i permit satisfacerea nevoilor sau s fie util celorlal i. starea sa de s n ta te.i p streze s n tatea : este acea necesitate a fi in ei umane de a acumula cuno tin e. experien ele i informa iile. permi ând persoanelor s se fac accesibile una alteia. O dimensiune psih ologic . aptitudini i deprinderi pentru modificarea comportamentelor sale sau adoptarea de noi comportamente. 11.i poat înde plini func iile. verbal i nonverbal. acte conform forma iei s ale. A ac iona conform propriilor convingeri i valori. a a încât aceasta s . de a se distra. de bine i de r u. A înv a cum s .i men ine o inut decent i piele s n toas . opiniile. 13. 9. 10. recur gând. de a practica religia: este o necesitate a individului de a face sau exprima gesturi.8 8. 14. s 1 reu asc s pun în comun sentimentele. de a proteja tegumentele i mucoasele : sunt o necesitate pentru a. în scopul men inerii sau redobândirii s n t ii. 12. A comunica : este o necesitate a fii n ei umane de a schimba informa ii cu semenii s i. A evita pericolele : este o necesitate a fiin ei umane pentr u a fi protejat contra tuturor agresiunilor interne sau externe. O dimensiune sociologic . în scopul ob inerii unei relax ri fizi ce i psihice. maturitatea sa. de dreptate. obiceiuri personale i culturale.

se va sim i r nit i nevoile de pe acest nivel nu su nt satisf cute. oamenii devin p reocupa i de siguran a lor fizic i psihic . Pe nivelul cel mai de jos al ierarhiei lui Maslow se afl nevo ile de baz . Corpul uman are nevoie de aer.9 Clasificarea nevoilor umane dup teoria lui Maslow Abraham Maslow. mâncare. Dac o persoan este satisf cut din punct de vedere fiziologic i se sim te în siguran . nevoia de asociere nu va fi satisf cut i î i vor folosi energia pentru a încerca s o satisfac . c ompetent i respectat. Nevoi de a partenen . Aceste nevoi se refer la nevoia de a fi bine cunoscut de c tre ceilal i i la nevoia individului de a se sim i valoros. sex. biologice sau fiziologice. disc reditat sau evaluat negativ. lib ertatea de a se înscrie într-un sindicat. În organiza iile . Nevoi fiziologice ( biologicul) Nevoia d e siguran Nevoia de apartenen ( fizicul) (socialul) ( stima. astfel : 1. odihn . Nev oi de securitate. Modelul indic faptul c oamenii au nevoie s intre în contact c u al ii i s se bucure de sprijin social. def imat. plata unor salarii peste nivelul minim de supravie uire. Odat ce nevoile biologice au fost satisf cute. ap . îmbr c minte. 4. În organiza ii aceste nevoi se refer la: securitatea muncii (pericol de accidente i boli profesionale cât mai red us). securitatea locului de munc (probabilitate cât mai mic de pierdere a locului de munc respectiv). eul) Nevoia de recunoa tere social Nevoia de realizare ( potentialul maxim) Nevoi fiziologice. este posibil c acea persoan va deveni interesat s î i satisfac nevoi a de contact social. Nevoia de stim . Modelul sugereaz c oamenii c rora le este foame sau care se confrunt cu pericolul pierderii elementelor de baz necesare existen ei u mane sunt mai pu in preocupa i de via a social sau de satisfacerea nevoilor eu-l ui interior. psiholog i uma nist american. 3. Securitatea reprezint anumite condi ii care amenin integritatea fizic a unei persoane. Doar în momentul satisfacerii nevoilor fundamentale ale biologicului oamenii se pot orienta spre alte nevoi care au fost latente în a teptarea împlinirii celor de pe nivelul inferior. În situa ia în care oamenii sunt izola i sa u singuri. 5. ierarhizate în ordine a priorit ilor. În organiza ii aceste nevoi sunt satisf cute prin a cordarea unui nivel al salariului care s asigure subzisten a i printr-un program de lucru care s permit un nivel suficient al refacerii capacit ii de munc . 2. afirm c exist cinci categorii de nevoi umane. programe de pensii i asigur ri. În situa ia în care individul este ridiculizat.

Dupa aceasta teorie.i actualiza poten ialul i de a. stim . trebuie s fie satisf cute întâi nevoile de baz (toate sau cea mai mare parte) ± fiziologice i de securitate ± pentru ca pers oana s poat tinde spre satisfacerea nevoilor de ordin superior ± apartenen . Ei ar s im i nevoia de a. Unii dintre ei încearc s se f ereasc de a. Nevoia de autoîmplinire. .i atinge cele mai înalte obiecti ve i aspira ii. în care nevoile de baz sunt satisf cute.i împlini destinul).i dezvolta poten ialul sau con tiin a misiunii personale. Maslow a postulat c . pot fi speria i de ceea ce ar putea deveni. managerii trebuie s acorde mult aten ie i energie nevoilor de stim . realizarea (dep irea).10 moderne. încercând s fug de misiunea sa personal . a fost înghi it de o balen i eliberat apoi pentru a. dac toate nevoile descrise anterior ar fi satisf cute (ceea ce nu este îns cazul de obicei). oamenii s-ar afla în situa ia s î i dezvolte poten ialul maxim. Evolu ia spre o nevoie superioar nu se poate realiza pe deplin decât atunci când nevoia inferioar este satisf cut . Maslow a numit aceast tendin complexul lui Iona (dup numele profetului biblic care. Maslow a descoperit c mul i oameni. gândindu-se la propriul lor po ten ial.

11 Ierarhizarea nevoilor dup ABRAHAM MASLOW .

pacientul trebuie s ating un nivel minim de satisfacere a nevoilor sale. dent ar . ocular . de d ependen Apare una sau mai multe manifest ri de dependen atunci când o nevoie funda mental este nesatisf cut din cauza unei surse de dificultate. lip s de voin (când nu vrea). ac iuni care s -i pe rmit nivel acceptabil în satisfacerea nevoilor astfel încât s fie independent.12 Independen a i dependen a în satisfacerea nevoilor fundamentale Ca s . Exemplu : incapaci tatea unei persoane s . Important de re inut : No iunea de nivel acceptabil în satisfacerea nevoilor înseamn c poate exista un oarecare grad de insatisfac ie f r ca acest lucru s presupun o dependen a persoanei. Manifestarea Semn observabil al unei a numite incapacit i a persoanei de a r spunde prin el însu i la aceast nevoie. fapt care-i permite s manifest e o stare de bine ± deci este independent . f r ajutorul unei alte persoane.). Dependen a Incapacitatea persoanei de a adopta comportament e sau de a îndeplini singur. f r ajutorul unei a lte persoane. Independen a este deci satisfacerea uneia sau mai multor nevoi prin ac iuni proprii. o protez (protez auditiv . lips de cunoa tere ( când pacientul nu tie cum s ac ioneze pentru satisfacerea nevoilor fundamentale). De exemplu: o persoan este independent dac folose te într-un mod adecvat. Origine a probabil a acesteei dependen e este o lips de for (când pacientul nu poate). membru artificial etc. sac de stomie. îndeplin ite de persoana îns i. Independen a Atingerea unui nivel acceptabil în satisfacerea nevoi lor (un la adult bun echilibru fiziologic i psihologic) prin ac iuni pe care le în depline te individul însu i (singur). cârj .i protejeze . f r ajutorul unei alte persoane. un aparat.i men in un echilibru fiziologic. un dispozitiv.

dup urm torul tabel : Tabel de coresponde n Niveluri de dependen Nivelul 1 Persoana este independent i autonom a niveluril or de dependen Nivelul 3 Persoana prezint o dependen major Nivelul 4 Persoana pr ezint o dependen total Nivelul 2 Persoana prezint o dependen moderat Fiecare nevoie fundamental poate fi încadrat într-una din cele patru categorii. astfel : Clasificarea în patru categorii de dependen Persoan independent : Pacient cu dependen Pacient cu dependen Pacient cu depende n moderat : major : total : pân la 14 de la 15 la 28 de la 29 la 42 de la 43 la 56 = nivel 1 = nivel 2 = nivel 3 = nivel 4 . dificu ltatea de a vorbi. Tota lul de puncte ob inut permite clasificarea pacien ilor în patru categorii de depen den . bâlbâial . incapacitatea de a vorbi etc) care pot conduce la izolare soc ial .13 tegumentele poate duce la ro ea sau la leziune = este o manifestare de dependen fa de aceast nevoie. Clasificarea nivelurilor de dependen Nivelul de dependen (indicele de gravitate) al persoanei îngrijite se poate determina dup evaluarea func iei de independen /d ependen a fiec rei nevoi fundamentale. sau ± manifest ri de dependen (dificultatea de a auzi. incapacitatea de a pe rcepe prin pip it. afazie. dificultatea de a vedea.

dependen a este atunci per manent sau cronic (exemplu în paraplegie). Descrescând Când dependen a descre tere. de o stare de dependen poten ial . . Pacientul poate s prezinte patru forme de dependen : Poten ial Dac problema de dependen este posibil s apar din cauza anumitor predispozi ii. Permanent Dac în ciuda îngrijirilor din partea asistentei problema nu poate fi corectat . Rolul asistentei este în acest caz suplin irea a ceea ce el nu poate face independent i de a-l ajuta s se adapteze în aceste limite. a tunci vorbi. paci entului se reduce este în Rolul asistentei în acest caz este de a sus ine acest progres i de a ajuta pacient ul s . cultural i spiritual al fiin ei umane. Actual În acela i timp. psihologic.14 Tipuri de dependen i nivelul de interven ie Dependen a poate s intereseze aspectul biologic.i reg seasc gradul optimal de autonomie. În acest caz ac iunile vor fi corective. dac dependen a este actual . În acest caz trebuie planificat o interven ie. problema este prezent . social.

o fata inferioa ra sau diafragmatica. Acest schelet este alca tuit din patru inele fibroase care inconjoara orificiile atrio±ventriculare si pe cele ale arterelor mari la care se adauga doua formatiuni denumite trigoane fibr oase. care captuses te toate cavitatile inimii si se continua cu tunica interna a arterelor si venel or. Pe fata ante rioara se observa arterele si venele mari de la baza. Inima are doua margini.si tot pe aceasta fata se observa doua santuri (longitudinal inferior si coronar). urechiusele stinga si drea pta si doua santuri ( longitudinal anterior si atrio-ventricular) in care se gas esc o parte din vasele coronariene care hranesc muschiul inimii. el fiind rotunjit si alcatuit in totalitate din miocardul ventricular sting. la baza inimii se afla orificiile venelor si arterelor mari.MIOCARDUL sau muschiul inimii este format din fibre musculare care se prind pe niste formatiuni fibroase care in ansamblul lor alcatuiesc scheletul fibros al inimii. care este o membrana lucioasa.15 INIMA Inima are doua fete: o fata anterioara sau sterno-claviculara care este convexa si vine in raport cu peretele anterior al toracelui si cu plaminii. Hranire a lui se face prin imbibitie care reprezinta trecerea substantelor nutritive dir ect din plasma sanguina in celulele miocardului. Tesutul cardiac formeaza cea mai mare parte a miocardului si este alcatuit din fibre striate cardiace care reprezinta asa zisul miocard a dult. asa numitul vartej al inimii. Peretii inimii sunt alcatuiti din trei straturi: 1. 2. transparenta. In structura miocardului distingem doua varietati de tesut muscular: -tesut cardiac. Pe aceasta fata.ENDOCARDU L sau stratul intern. si un varf care se afla in partea opusa a bazei. o baza formata in cea mai mare par te din atriul stang si o mica parte din atriul drept. Fibrele miocardice de la nivelul atriilor sunt dispuse in fascicule circul are iar cele de la nivelul ventriculelor in fascicule cu directie spiralata form ind un virf . Miocardul reprezinta partea cea mai groasa a peretelui cardiac si este format din tesut muscular cu caractere specia le. El contine fibre nervoase si limfatice dar nu contine vase de singe. -tesut nodal. Configuratia externa Structura inimii . care este plana si vine in raport cu muschiul diafragmatic pe care sta culcata.

Ventriculii se caracte rizeaza prin: -capacitate mai mare decat a atriilor. -o cavitate catre virful inimii numita ventricul. -ramura stinga (care m erge la ventriculul stang). Ele se cont inua una cu cealalta la nivelul bazei cordulului. intre vena cava superioara si cea inferioar a. Acest tesut formeaza gramajoare de fibre numite noduli: -nodulul sino-atrial . situat tot in peretele atriului drept. . A re un perete longitudinal care corespunde santurilor longitudinale externe care despart inima in doua parti: -inima dreapta. una parietala la exterior si una viscerala situata la interior. 3. ce imparte fiecare din cele doua parti i n doua cavitati: -o cavitate catre baza inimii numita atriu. iar in atriul drept se deschid vena cava superioara si inferioa ra si orificiul atrioventricular drept). situat in peretele atriului drept. (In atriul stang se deschid venele pulmonare si orificiul atriove ntricular stang.16 Tesutul nodal este denumit miocardul embrionar sau sistemul de conducere al inim ii.EPICARDUL sau stratul exter n care reprezinta foita viscerala a pericardului seros. O alta caracteristica a atriilor este g rosimea mai mica a peretilor si lipsa muschilor papilari. Inima este un organ cavitar. -inima stanga. Atriile se caracterizeaza prin : capacitate mai mica de cat a ventriculului. in portiun ea inferioara a septului interatrial. -forma piramidala cu baza s pre atrii. Inima are patru cavitati in interiorul ei:. Acest fascicul se continua cu o retea de fibre (rete aua Purkinje) situata sub endocardul ventricular .dou a atrii -doi ventriculi. 4. -fascicolul atrio-ventricular (fasciculul Hiss) care pleaca din nodulul atrioventricular si se imparte in doua ramuri si a nume : -ramura dreapta (care merge la ventriculul drept). -nodulul atrio-ventricular. -grosime mai mare a peretilor(peretele ventriculului stang este de tr ei ori mai gros decat a ventriculului drept) Configuratia interna . numarul mare de orificii care se deschid l a nivelul lor. forma cuboidala.PERICARDUL care este u n sac fibro-seros care contine anima si radacinile vaselor mari si este format d in: pericardul fibros situat la periferie si pericardul seros format din doua fo ite. Are un perete transv ersal care corespunde santului coronar.

17 O alta caracteristica este prezenta muschilor papilari.Ve nele coronare se varsa in atriul drept prin sinusul coronar. Din ventriculul stang pleaca artera aorta al carei orificiu este prevazut cu v alvulele aortice cu acelasi rol ca cele pulmonare. Inervatia inimii Es te asigurata de plexul vegetetiv simpatic si parasimpatic cardiac. Din ventriculul drept pl eaca trunchiul arterei pulmonare prevazut cu valva pulmonara care inchide ventri culul drept impiedicind astfel intoarcerea coloanei de sange in timpul diastolei . Vascularizatia inimii Este asigurata de arterele coronare si venele coronare . .

aduce CO2 de la tesut uri si organe spre inima. prin care se face schimbul nutritiv între sânge s i celule. Circulati a mica asigura transportul sângelui neoxigenat de la cord spre plamâni si a celui înca rcat cu oxigen înapoi la inima. Arborele circulator este format din artere. Arterele sunt vase sangvine prin care circula sângele de la inima în între g organismul. având traseul: inima-artere-organe-vene-inima. Venele sunt v ase care aduc sângele la inima. capila re si vene. Sângele circula într-un singur sens: artere-capilare-vene. Vasele de sange . Ca pilarele sunt vase cu calibru mic.18 CIRCULATIA MARE SI MICA Circulatia mare transporta oxigen spre tesuturi si organe. Calibrul arterelor scade de la inima spre periferie. Calibrul lor creste de la periferie spre inima.

intervenind in procesele de filtrare capilare. colagen si reticulina si este strans legata de celulele endoteliale. numite pericite. Sistemul arterial al marii circula ii este format din artera aort i r amurile ei de unde i denumirea de sistem aortic. Sistemul arterial al micii circ ula ii este format din trunchiul arterei pulmonare i din ramurile lui. -portiunea abdominala situata sub diafragm. Din bulbul aortic pornesc : -artera coronara dreapta -artera coronara stanga Din arcul aortic pornesc trei trunchiuri arteriale care vascularizeaza capul si membrele superioare: -trunchi ul brahiocefalic care se bifurca in artera subclaviculara dreapta si stanga. -aorta descendenta. Capilarele: Dupa ce sangele a straba tut arterele mari si mici ajunge intr-o vasta retea de vase de calibru mic numit a retea capilara. raspandita in tot organismul. . Structura capilarelor: Endoteliu l este foarte subtire si format din celule endoteliale care au proprietatea de a -si modifica forma permitind trecerea proteinelor plasmatice si chiar ale elemen telor figurate ale sangelui. Aorta este cea mai voluminoasa artera din corp care porneste din ventriculul sta ng printr-o dilatatie numita bulbul aortic sau marele sinus al aortei si are tre i componente: -aorta ascendenta. Aorta descendenta are doua portiuni: -por tiunea toracala situata deasupra diafragmului.19 Arterele: Arterele sunt vasele prin care sangele circula de la inima la organe. Trunchiul arterei pulmonare pleac din ventriculul drept i dup 34 centimetri se împarte în art era pulmonar stâng i artera pulmonar dreapt . Membrana bazala inconjoara endoteliul fiind formata dintr-o retea de fibre elastice. Aceste celule au proprietatea de a-si modific a forma luind parte la procesul de permeabilitate capilara. art era carotida comuna dreapta si stanga. Aorta descen denta este aproape in intregime acoperita de pericard. Periteliul este reprezentat de un strat de celule conjunctive ramificate dispuse in jurul membranei bazale. -arcul aortic.

Venele marii circulatii Sangele din marea circulatie este colectat de vene car e merg paralel cu arterele. Sistemul venos al micii circula ii: mica cir cula ie începe cu artera pulmonar care ia na tere din ventriculul drept i se termi n cu venele pulmonare care se vars în atriul stâng. Dup ce str bat pediculul pulmonar. Aceste a se strâng apoi în venule i în vene de calibru din ce în ce mai mare. formând în cele din rm dou vene pulmonare pentru fiecare pl mân. . si anume vena cava superioara si inferioara care se deschid in atriul drep t.fiind conduse in final in doua mari trunchiuri colect oare. Arteriolele care ajung la nivelu l acinilor pulmonari dau na tere capilarelor din peretele alveolocapilar. pentru continua apoi din nou marea circula ie. ducând sânge îmbog it în oxigen la inim . Venele micii circulatii Sangele din teritoriul pulmonar este colectat in vene le lobare care conflueaza formand venele pulmonare. Sistemul venos al marii circula ii este re prezentat de totalitatea venelor care conduc sângele în vena cav superioar i cav inf erioar ce se deschid în atriul drept.20 Venele Venele sunt vase prin care sangele se intoarce de la periferie spre inima . cate doua pentru fiecare pla man si care se varsa in atriul stang. ac este vene se vars direct în atriul stâng.

21 .

prin care se real izeaza deschiderea cavitatilor. Fazele activitatii inimii consta din contractii numite sistole. Ciclul cardiac sau revolutia cardiaca fiziologica . De la nodu lul sinoatrial excitatia se raspandeste in atrii determinand contractia atriala. e)Tonicitatea Este starea de semicontractie a muschiu lui cardiac care se mentine si in diastola. mentinuta in conditii fiziologice. cu caracter ritmic. Semnele exterioare ale activitatii inimii sunt zgomotele cardia ce care pot fi ascultate direct cu stetoscopul sau inregistrate grafic pe fonoca rdiograma. b) Conductibilitatea Aceasta f unctie asigura raspandirea excitatiei in intreaga masa a miocardului. repetitiva.Suportul morfologic al automatismului este sistemul excito-conductor al i nimii sau tesutul nodal. d) Contractilitatea Unda de depolarizare determina unda de contractie in miocard.in timpul carora are loc umplerea cavitatilor. in afara organismului isi continua a ctivitatea prin functionare spontana.si relaxari numite diastole. Zgomotele inimii sunt produse de: -modificarea vitezei de curgere a s angelui -modificarea vitezei consecutive ale valvelor atrioventriculare si sigmo ide. numit auto matism. Inima functioneaza ca o pompa care expulzeaza intermit ent cu fiecare sistola in sistemul arterial o cantitate de sange numit debit sis tolic sau volum de bataie. c) Automatismul cardia c Inima.22 PROPRIETATILE FIZIOLOGICE ALE APARATULUI CARDIO-VASCULAR Proprietatile fiziologi ce ale miocardului: a) Excitabilitatea Miocardul este excitabil iar procesul de excitabilitate este o functie a membranei fibrelor musculare miocardice si este conditionat de polarizarea electrica a membranei. Excitatia este captata apoi de nodulul atrioventricular. Manifestarile care insotesc ciclul cardiac a) Manifes tarile acustice.

b) Circulatia sangelui in capilare. Debitul cardiac sau circulator Acesta este expresia finala ce a mai importanta a activitatii inimii deoarece cantitatea de sange care iriga or ganele depinde de homeostazie.volum.la 60 de ani avem o tensiune sistolica de 160 mm Hg. Fiziologia circulatiei in vase Rolul inimii in circulatia sangelui este de a mentine o diferenta de presiune intre extremitatea arteriala si cea venoasa a arborelui circulator in circulatia sistemica si pulmonara. si mai mica la nivelul venelor. a) Circulatia sangelu i in artere. b) Manifestarile mecanice. Deplasarea sangelui in capilar e este determinata de diferenta de presiune intre extremitatile capilarului. Sangele circula in artere sub o anumita presiune care se transmite si asupra peretilor arteriali determinind tensiunea arteriala. In registrarea modificarilor de potential electric care insotesc activitatea miocar dului se numeste electrocardiograma.consta din unde dispuse deasupra si dedesuptul li niei izoelectrice.Inregistrarea se poate face la suprafata cor pului.unde varful inimii vine in co ntact cu peretele toracic. mai mare la nivelul arterelor.23 In mod obisnuit se disting doua zgomote cardiace principale: -zgomotul sistolic -zgomotul diastolic. Debitul cardiac poate fi exprimat prin: cantitate a de sange expulzata intr-un minut de inima stanga sau dreapta = minut . Reglarea circulatiei la nivel capilar se face prin procese de vasoconstrictie si . Socul apexian se palpeaza in spa tiul 5 intercostal stang pe linia medioclaviculara.In conditii normal e tensiunea arteriala la adulti este de 120-130 mm Hg pentru presiunea sistolica si de 70-80 mm Hg pentru cea diastolica. c) Manifestarile electrice. Electrocardiograma-EKG. Pulsul arterial ±fiecare contractie cardiaca ventricula ra este urmata de expulzia sangelui in aorta si genereaza o unda de presiune car e se propaga de-alungul aortei si ramurilor sale. -cantitatea de sange expulzata cu fiecare sistola = debitul sistolic/volumul-bat aie.

24 vasodilatatie in functie de :-schimburile de substante nutritive. . calea umorala prin care diverse substante chimice care au efect vasocons trictor si vasodilatator.totusi circulatia sangelui este facilitata si de alti factori: -aspiratia to racica. capilare le venoase si locul de varsare al venelor mari in atrii. Tensiu nea arteriala este mentinuta constanta prin mecanisme presoare sau hipertensive. -mentinerea ho meostaziei tesuturilor. -aspiratia arteriala -for ta gravitationala favorizeaza circulatia in teritoriile aflate supracardiac si o stanjeneste pe cea aflata sub acest nivel. Diferenta de presiune d in sistemul venos este mult mai mica decat in sistemul arterial al marii circula tii.care se modifica in functie de st area de activitate sau de repaus a organismului sau diferitelor tesuturi. Reglarea activitatii inimii Atat pre siunea arteriala cat si repartitia sangelui in diferite tesuturi se afla permane nt sub actiunea factorilor nervosi si umorali .extremitatile inferioare fragmenteaz a coloana de sange si favorizeaza intoarcerea venoasa. -tonusul si contractiile muschilor . Aceasta este rezultatul diferentei de presiune intre cele doua extremitati ale arborelui venos. c) Circulatia sangelui in vene. care sunt stimulate pe doua cai: calea reflexa care realizeaza asa numita autor eglare.

25 .

26 .

etc. -Coronaritele alergice si cele Ric kettsiene (au aceeasi localizare). arterele coronare (stanga si dreapta ). -Coronaritele din periarterita tip Kussmaul-Maier. toate aceste fenomene avand cel mai adesea dr ept cauza ateroscleroza coronariana.27 ANGINA PECTORALA PREZENTAREA BOLII Pentru a asigura hranirea cu sange a miocardului permanent si in cantitate sufic ienta. O alimentatie deficitara a miocardului duce la inlocuirea fibrelor mi ocardice. Sindromul intermediar 3. fapt pentru care in aceste situatii se discuta: -Coronaritele reumatism ale (desi afecteaza mai ales ramurile mici ale arterelor coronare). Arterele cor onare au capacitatea de a se adapta continuu la aceste necesitati marindu-si sau micsorindu-si lumenul. . a convocat o comisie de expe rti care a recomandat o clasificare unitara si anume: FORME CLINICE: 1. Pentru a nu crea confu zii si a vorbi intr-un limbaj comun. in 1962 O. are ca manifestare clinica un bloc atrioven tricular de diverse grade. -Leziunile coronariene in caz de trombangeita obliteranta greu de demonstrat la oameni la care exista concomitent si leziuni de ateroscleroza coronariana. Un numar mic de cazuri cu afectiuni coronariene nu au ca etiologie ateros cleroza. mai mici in repaus). Angina p ectorala 2. Infarctul de miocard ETIOLOGIA cardiopatiei este dominata de departe de ateroscleroza coronariana prezenta in 92-97 % din c azuri. la degenerescenta.M.doua artere foarte important e.dupa cum primesc excitatii nervoase din partea nervilor v asomotori.afectan d si tesutul de conducere al inimii. Terminologia afectiunilor coronariene a fost si este destul de bogata. -Emboliile coronariene de asemenea foarte rare din c auza situatiei anatomice a arterelor coronare care iau nastere in unghi drept di n aorta. -Arteritele inflamatorii (in endocarditele inflamatorii). exceptionale ca frecventa. locul lor luindu-l tesutul conjunctiv care din punc t de vedere functional este inert.De la angina pectorala (sub diverse forme) pina la infarctul mi ocardic sunt o serie de forme intermediare.din aorta se desprind inca de la inceputul ei. ´ins uficienta coronariana´.S. proces care are loc in timp si care. Acestea aduc miocardului sange in fun ctie de necesitati (mai mari in efortul fizic.cu denumiri diverse ca: preinfarct´. ´microinfarct´. ´iminenta de infarct´.

Administrarea unor medicamente (extractele tiro idiene) . CAUZE DETERMINANTE: .Hipertensiunea arteria l sistemic .Tabagismul FIZIOPATOLOGIE Angina pectoral este expresia unei insuficie n e coronariene acute. Se caracterizeaz prin crize dureroase par oxistice localizate de cele mai multe ori înapoia sternului cu iradiere.Bolile ap aratului digestiv: . coronarita ricketsian (la zootehnicieni.cardiopatii valvulare = sten oza aortic i mai rar stenoza mitrala i insuficien a aortic .alte cauze corona rita reumatismal .28 DESCRIEREA ANGINEI PECTORALE Angina pectoral este un sindrom clinic care tr deaz o suferin miocardic determinat de un dezechilibru între necesitatea de oxigen a m u chiului inimii i aportul coronarian.Diabetul zaharat .arterioscleroza coronarian = se manifest s ub forma de stenozari sau obliter ri coronariene.200 b t i pe minut . veterinari) trombang eita obliterant . Criza durero as apare dup : .efort . In declan area crizelor anginoase sunt implicate o serie de cauze determinat e i favorizate. .litiaza biliar . .emo ii .ulcerul gastric i duodenal . ETIOLOG IE. datorit dezechilibrului brusc ap rut la efort între nevoile miocardului (mai ales în oxigen) i . CAUZE FAVORIZANTE: .hernia diafragmatic .colecistitele cronice . in cazuri le tipice în um rul stâng bra ul i antebra ul stâng pân la ultimele degete.Tulbura ii de ritm mai mari de 180 .mese copioase Dureaz doua-trei minute pân la max im zece minute i dispare spontan sau la administrarea de nitroglicerin .

SIMPTOMATOLOGIE Simptomul dominant care define te angina pec toral este DUREREA CARDIAC caracterizat prin patru tr s turi esen iale: 1. IRADIEREA I TIPUL DURERII Localiza rea durerii este în majoritatea cazurilor (70%) retrosternal în partea inferioar . durata 4. Pe fondul arterio sclerozei coronariene. niciodat cu degetul. sediu l.în din i .membrul superior drept . acid piruvic) i iritarea consecutiv a fibrelor nerv oase intracardiace.sprâncene . condi ii (circumstan e) de apari ie a durerii 3. În mod normal circula ia coronarian se adapteaz necesit ilor miocardului putând cre te la efort de opt zece ori. m ijlocie sau superioar i precordial . Mult mai rar durerea poate pleca din alte t eritorii: .regiunea clavicular stâng .obraji. r spunsul la nitroglicerin SEDIUL.29 posibilitatea arterelor coronare. iradierea i tipul durerii 2. Durerea poate iradia îns i numai în : .maxilar inferior . Important este modul în care pacientul arat sediul durerii toracice: cu întreaga palm sau cu ambele palm e. cu mult mai elocvent cu pumnul strâns al mâinii drepte plasat în plin stern exprimând din mimica fe ei senza ia de zdrobire resim it . sau.fosa iliac dreapt . frig cu desc rcare de catec olamine) sau travaliu cardic scurt (efort fizic) determin o dispropor ie între iri ga ia coronarian i nevoile metabolice ale miocardului urmat de acumularea catabo li ilor în exces (acid lactic. Ir adierea tipic a durerii se face în um rul stâng de unde pleac pe fa a anterioar a br a ului i antebra ului pân la ultimele dou degete a mâinii stângi.în reg iunea epigastric . spasmul supraad ugat (emo ii.flancuri . Gest ul ajut mai ales la bolnavii incompatibili de a descrie suferin ele cardiace.

maxim cincisprezece minute.infar ct miocardic . mai rar junghi (ca un cu it) sau sfredelire.raporturile sexuale . abdomen a u membrul superior drept. Circumsta n ele cele mai obi nuite sunt: .prânzurile copioase .angin instabil . Durata medie a crizei este de unu . arsur . emo ii. declan at de efort.expresia unor tulbur ri nevrotice.trei minute. sau al i factori care cres c munca inimii i trec în repaus sau dup administrarea de nitroglicerin .efort fizic de orice fel . DIAGNOSTIC PO ZITIV Angina pectoral este un sindrom definit prin durere precordial localizat r etrosternal sau precordial.frigul are rol izola t sau potenteaz efortul fizic . . CIRCUMS TAN ELE DE APARI IE Sunt strâns legate de solicit rile fizice i psihice. O criz an ginoas ce a dep it cincisprezece dou zeci minute trebuie suspectat a fi: . constric ie (ca o menghin sau arc). zdrobire. Calitatea (tipul) durerii anginoase depinde de intensitatea durerii i mai ales de personalitatea psihic a bolnavului. intermitent al durerii.emo ii le acute (stresul psihic i general) DURATA I EVOLU IA CRIZELOR ANGINOASE Tipic p entru angina pectoral este caracterul paroxistic. Cel mai a desea este vorba de o senza ie de presiune (ap sare). cu durat scurt (mai pu in de cincisprezece minute) c u iradiere tipic în um rul i membrul superior stâng sau atipic în mandibul .30 Este posibil ca durerea de angin pectoral s apar ini ial în membrul superior stâng i ulterior în regiunea precordial .

CLASIFICAREA ANGINEI PECTORALE I.31 Examenul subiectiv nu eviden iaz deseori nimic. prin m surile terapeutice i pronostic se impune fa de diagno sticul diferen ial cu INFARCTUL MIOCARDIC ACUT.eredit ate înc rcat .intensitate .leziuni valvulare aortice . DIAGNOSTICUL DIFEREN I AL În cazurile în care înf tisarea durerii coronariene este neconcludent iar electroca rdiograma este normal sau con ine unele modific ri discutabile se impune un diag nostic cu urm toarele boli: .dispnee .pericardita O aten ie deosebit .hipertensiunea arterial .arteroscleroza .diabet zaharat .agita ie .tulbur ri de ritm.ulcerul gastro.hipertensiune arterial pulmonar .nevroza cu manifest ri cardiace .tulbur ri de ritm . PROGNOSTICUL Este favorabil în caz ul anginei pectorale f r modific ri semnificative la arteriografie f r ereditate înc rcat sau leziuni organice cardiace. Alteori se g sesc semnele bolii care produce acest sindrom: .boli ale esofagu lui . ANGINA PECTORAL DE EFORT STABILA: a) angina de efort vavo-debut sub o lun b) angina de efort stabil -debut peste o lun c) angorul agravat-evolu ie brusc înr ut it ca: .infarct cu antecedente .durata .frecven a . De regul diagnosticul se pune pe ba za examenului clinic dar este confirmat din examenul EKG.duodenal .anxietate. Este nefavorabil in cazurile cu: .

care mai devreme sau mai târziu. Acesta reprezint o stare evolutiv mai grav . este concomiten t de obicei cu dispunerea paroxist nocturn . Angina pect orala stabila este o forma clinica a cardiopatiei ischemice care se caracterizea za prin: -durata sub 5 secunde sau peste 20 de minute -accentuarea la inspir pro fund sau modificarea posturii -declansarea la o simpla miscare -calmarea la ingh itire (apa. indicata cu virful degetului -accentuar ea la presiune asupra toracelui -debut si sfirsit brusc. Diagnosticul este confirmat prin efectuarea de teste de efort. f r a putea fi prev zut . b) angina de decubit ± survine în repaus. Angina instabil reprezint un alt tip de angin . ANGORUL SPONTAN ± în repaus a) angina Printzmetal (angina cu orar fix) ± crize ce apar in mod ciclic cu tr s turi clinice asem n toare ce nu sunt precedate de efo rt.32 II. 9% si in crestere. Acest tip de angin trebuie sa fie interpre tat ca semn al unei afect ri cardiace severe. trezind bolnavul din somn este favo rizat de cre terea volumului de sânge intracardic în pozi ie de decubit. care este in mod tipic precipitat de efortul fizic si ameliorat de repaus sau nitroglicerina sublingual. Angina pectorala stabila Angina pectorala este un sindrom clinic datorat ischemiei miocardice caracteriza t prin discomfort sau presiune precordiala. ANGINA PECTORAL INSTABIL . care urmaresc adaptabilitatea coronariana prin realizarea unu i efort cit mai apropiat de cel . Angina de efort ce precede cu cel pu in dou s pt mâni instala rea unui infarct de miocard acut. In Romania prevalenta b olii este de 10. va duce la un infarct. ANGINA PECTORAL INTRICAT Coexist cu alte boli extracardi ace. IV. Durerea apare în repaus. care poate ap rea i în repaus sau c hiar în somn. alimente) -aria foarte mica. III.

reprezentind in Romania 60% din totalul deceselor prin boli cardiovasculare. Incetarea fum atului este cea mai eficienta interventie preventiva pentru a reduce aterosclero za coronara. spre deosebire de tarile est-europene unde continua sa creasca. hiperlipidemiei si obezitatii. Tratamentul intensiv al diabe tului. tulburari diskinetice cardi ace. r egresa sau evolua spre placi fibroase. calcificarea centrului necrotic. In tarile indust rializate mortalitatea a scazut constant in ultimii 25 de ani cu circa 3-5% pe a n. Sediul principal al dezvoltarii leziunilor at erosclerotice este la nivelul intimei. ulcerarea cu formare de trombi care duc la stenozarea arterei. prevenirea si tratamentul crizelor anginoase. masuri generale privind schimbarea mod ului de viata. extinderea leziunilor aterosclerotice. Mortalitatea este mult mai cunoscuta decit morbiditatea. es trogenii ar avea rol protectiv -virsta inaintata -agregarea familiala prin obice iuri alimentare si ereditate poligenica . Ateroscleroza coronariana este responsabila in 95% din cazuri de angina p ectorala si cardiopatia ischemica.33 maximal si se fac pina la aparitia modificarilor EKG si clinice ale pacientului. Aceste leziuni nu au consecinte hemodinamice sau clinice si pot persista. Leziunile avansate a caror incidenta creste cu virsta provin din placil e fibroase prin: vascularizare de neoformatie. infarctul miocardic si de cesul. are un rol important in preventia bolii coronare. revascularizarea mi ocardica. hipertensiunii. fluxul de singe coronarian. Studiile epidemio logice au permis conturarea notiunii de factor de risc. Acestea sunt: -sexul masculin. Aici se formeaza progresiv striatiile gra se care incep sa apara de la nastere in aorta si de la virsta de 15 ani in coron are. caracteristici care sunt prezente la persoanele sanatoase dar asociate posibilitatii ulterioare de dezvo ltare de boli cardiovasculare aterosclerotice. Testele imagistice apreciaza defectele de perfuzie. Placile fibroase apar dupa 25 de ani in c oronare. Tratamen tul cuprinde corectia factorilor de risc. cauza principala a anginei pectorale. fac tori de risc predominanti. hipertrofiei hepatice. Com plicatiile anginei pectorale includ: angina instabila.

Durerea anginoasa este localizata primar in epigas tru. spate. ars ura sau senzatie de sufocare. iar trauma hemodinamica scade aportul d e oxigen prin favorizarea aterosclerozei. grasimi saturat e. lupus sistemic eritemat os. poliarterita nodosa si arterita Takayasu -stenoza aortica. Factori metabolici: -hiperg licemia-diabet zaharat. Localizarile tipice sunt brate. Cauze ale anginei pectorale care nu ti n de ateroscleroza: -spasmul coronarian-angina Prinzmetal -sindromul X -boala in flamatorie sistemica sau boala de colagen: sclerodermia.si macroangiopatie -hiperuricemia -hipercolestore lemia >230 mg/dL (normal <200 mg/dL) -hiper-LDL-colesterolemia >130 mg/dL -hipoHDL-colesterolemia <40 mg/dL -hipertrigliceridemia >200 mg/dL (normal <150 mg/dL ) . boala Kawasaki. gheara. zona geografia (consum de apa nedura cu carente in microelemente) -o bezitatea -fumatul -sedentarismul -factori comportamentali (este predispus tipul psihosomatic A: ambitios. Semne si simptome Majoritatea pacientilor cu angina pectorala experimenteaza disconfort retrostern al decit durere franca. c ardiomiopatiile. git si umeri. hipertensiunea arteriala -anemia severa -anomalii cardiace sau ale vaselor de singe -anevrism sau fistula coronariana. Factori hemodinamici: hipertensiunea arteriala care creste stressul parietal si secundar creste necesarul de oxigen. Acesta este descris ca o presiune. grad inalt de stress) . greutate. . agresiv. fib roza coronariana. ectazia coronariana. umeri si git. alcool). micro. nerabdator) -factori sociali (profesiunile c u responsabilitati crescute.34 -factori dietetici: consumul caloric excesiv (zaharuri rafinate.

xantelasme: acumulare de celule conjunctive inca rcate cu granulatii lipidice. iar activitati fizice moderate declanseaza si mptomele -clasa IV-pacientul nu poate sa efectueze nici o activitate fizica fara discomfort. Durere a deasupra mandibulei si sub epigastru este rar cauzata de angina. cu simptome moderate -clasa III-limitarea moderata a activitatii fizice. chiar si in repaus. Examenul fizic clinic este sarac. tradusa prin pete galbene. In prezenta a terosclerozei se pot observa: . Dureaza aproximativ 1-5 minute si este ameliorata de repaus sau nitroglicerina. expunerea la frig s au emotii si stress. pacient ul nu prezinta simptome in repaus. alimentatie. .35 Tipic angina este pecedata de exercitii fizice. fara simptome -clasa II-limitare usoara a acitvitatii fizice. tuse sau modificari ale pozitiei. Asociatia car diaca din New York clasifica angina pectorala astfel: -clasa I-fara limitarea ac tivitatii fizice. ceroase localizate la n ivelul pleoapelor catre partea nazala -gerontoxon: inel cenusiu pericornean de o bicei bilateral -sufluri arteriale la auscultatie -in criza: tahicardie cu sau f ara hipertensiune arteriala si auscultarea zgomotului Z4 cu suflu sistolic mitra l. Durerea de piept dureaza doar o secunda si nu este de obicei angina. Intensitate a anginei nu se modifica cu respiratia.

nevroza cu acuza cardiac. mialgii. *In criza: -aspect normal in 50% din cazuri subdenivelari ale segmentului ST -unda T negativa sau turtita -blocuri atriovent riculare. Aceste teste se fac pina la aparitia criz ei de angor.36 Diagnostic Electrocardiografia-EKG: *Intre crize: -aspect normal in 80% din cazuri -leziuni subendocardice . Testele de efort urmaresc adaptabilitatea coronariana prin realizarea unui efort cit mai apropiat de efortul maximal. smintina. embolie pulmonara. acalazia cardiei. rinic hi. unt. ar trita condro-costala. ficat.(220-virsta). reflux gastroesofagian. Corectia factorilor de risc este prima intentie a medic ului: -normalizarea tensiunii arteriale -echilibrarea diabetului zaharat -combat erea dislipidemiei prin evitarea alimentelor bogate in colesterol (creier. La nevoie se asociaza medica tie anticolesterolemiana. covor sau scara rul anta) sau pur cardiac (electrostimulare cardiaca) . Efortul poate fi: general (cicloergometric. pneumotorax. simetrica -reducerea amplititudinii sau inversarea u ndei T -alungirea intervalului QT. disectia de aorta. pozitiva. Dieta si stilul de viata: -schimbarea locului de munca daca acesta presupune stres sau eforturi fizice .ST subdenivelat. ciocolata) . hernie diafragmatica. radiculite. pneumon ie. Frecventa la care apare durerea se numes te prag anginos. Diagnosticul diferential se face cu: infarctul miocardic acut. ischemie subepicardica -T negativ sau subendo cardica-T inalta. oua. atestat prin atingerea frecvente i ventriculare maximale. pericardita acuta. alterarilor EKG sugestive. Tratament Tratamentul conservator. untura. ulcer peptic su bcardial. colica biliara.

flushing. efect hiperkinetic. a stresului parietal si consumului de O2. t oleranta. Efecte secundare tardive: methemoglobinemie. Isosorbidmononitratul are avantajul de a nu fi metabolizat total la prim ul pasaj hepatic ceea ce-i prelungeste eficienta spre 6 ore. dependenta. co caina -combaterea obezitatii: grasimi sub 30% din necesarul caloric. discuri transdermice sau unguent. sincopa. Nitroglicerina. Isosorbiddinitratul are proprietati asemanatoare si se rec omanda in profilaxia imediata cu 15 minute inaintea efortului sau profilaxia de durata. Terapia medicamentoasa Nitratii si nitritii determina doar venodilata tie. Efecte secundare imediate : cefaleea. preventiv-preparate cu eliberar e lenta. grasimi ani male sub 2/3 din totalul grasimilor -suprimarea fumatului. Prognostic Factorii importanti pentru prognosticul anginei pectorale stabile includ functia ventric olului sting. efect toxic pentru fibra miocardica -reducerea consumului de cafea. severitatea si localizarea leziunii aterosclerotice si raspunsul s imptomelor la tratament. se administreaza in criza o tableta sublingual sau o doza spray. creste necesarul de O2 miocardic si scade eficienta medicatiei antianginoase -evitarea stresului -combaterea sedentarismu lui si antrenament fizic dozat in raport cu toleranta -evitarea consumului de al cool peste 30 ml/zi care ar avea un efect nociv triplu: aport caloric suplimenta r. . Induc coronarodilatatie care se insoteste de redistribuirea singelui spre zonele ischemiate si colaterale.37 excesive -renuntarea la sporturile care predispun efort fizic major -evitarea dr ogurilor care cresc consumul de O2 al miocardului: amfetamine. izoproterenol. hipotensiune. cu scaderea umplerii distolice a ventricolului sting. deoarece nicotina are efect nociv triplu: spasm coronarian.

Cauzele anginei instabile sunt aceleasi ca si pent ru cea stabila: ruperea unei placi de aterom cu formarea de trombi care obstruea za complet sau partial un ram coronar principal. In peste 85% dintre pacienti tratamentul de urgenta va stabiliza simptomele. diabetului. Barbatii tind sa prezinte incidenta crescuta de infarctizare miocardica si revascularizare. Incidenta anginei instabile este in crestere si aproape un milio n de persoane internate primesc acest diagnostic.38 Angina pectorala instabila Termenul de angina instabila a fost utilizat prima data acum trei decenii si sem nifica statusul intermediar intre infarctul miocardic si cel cronic al anginei s tabile. Se poate opta pentru o cateterizare. Femeile sunt cu 5 ani m ai invirsta la diagnosticare. Virsta medie de prezentare a pacientilor este 62 de ani. Riscul de deces.apare adesea in repaus. angioplastie sau by-pass cardiac. anemia severa. Prognosticul este totusi dependent mai mult de severitatea bolii decit de sex. Pentru persoanele cu angin a instabila optiunile terapeutice sunt imediate pentru a preveni infarctul cardi ac. noaptea in somn sau la activitati fizice minime -este brusca. Femeile c u angina instabila sunt in virsta si au o prevalenta crescuta a hipertensiunii a rteriale. insuficientei congestive cardiace si istoric familial de b oli cardiace mai bogat decit al barbatilor. infarct mioca rdic si complicatii este variabil datorita spectrului clinic variat care este ac operit de termenul de angina instabila. virsta inaintata. disfunctie de ventricul sting si extinderea bolii oronare. Fata de angina stabila durerea sau disconfort ul asociat cu angina instabila: . Studiile arata ca incidenta mortii in pr ima saptamina dupa internare este de 4% iar incidenta infarctului miocardic este de 10%. hipertensiunea s i insuficenta cardiaca congestiva. Angina instabila este sinonima cu termenii sindrom intermediar si angina de preinfarct. este mai severa si dureaza mai mult pina la 30 de minute -nu este ameliorata de repaus sau nitroglicerina -este un semn care prevesteste un atac de cord in viitorul imediat. Factorii de prognostic negativ sunt: denivelarea segmentului ST. nivel crescut de enzime cardiace la diagnostic si rate inalte ale revascularizarilor si cateterizarilor. Angiopla stia de urgenta si operatia pe cord deschis sunt .

energic. grasimi saturat e. alcool -tipul psihosomatic A: ambitios. sunturile aortovenoase -insuficienta cardiaca congestiva.39 necesare la pacientii care nu raspund la restul metodelor. sexul masculin-estrog enii avind rol protector -consumul excesiv de zaharuri rafinate. obezitatea. Sc aderea aportului de O2 cardiac: -anemie -hipoxemie -policitemie. fumatu l -diabetul tratat cu insulina -sedentarismul. agresiv. Cauze si factori de risc in a ngina pectorala instabila Cresterea cererii de O2 miocardic: -febra. vasoconstrictia si fluxul sanguin ciclic. Cauza tipica a declansarii anginei instabile est e ruperea placii de aterom cu formarea rapida de trombi cu deficit hemodinamic s ecundar sau microembolizare. feocromocitomul. Este diferita etiologic de angina stabila care este determinata de cele mai multe ori de o stenoza coronara fixa care compromite sc urgerea singelui si o placa ateromatoasa care creste progresiv si care permite f ormarea de colaterale. hipertensiunea maligna -tireotoxicoza. stenoza aortica. Factorii de ris c cuprind: -virsta inaintata peste 60 de ani -istoric familial de boli cardiace ischemice -nivele inalte de colesterol in singe -hipertensiune arteriala. ruperea placii de aterom. consumul de cocaina -c onsumul de amfetamine. Factorii care intevin in patologia anginei instabile incl ud: dezechilibrul cerereoferta miocardica de oxigen. tahiaritmii . stenoza aortica supravalvulara -cardiomi opatia obstructiva. t romboza.sub o luna de la aparitia primei crize Semne si simptome . Angina instabila cuprinde urmatoarele forme clinice: -a ngor de novo . Patogenia anginei pec torale instabile Angina instabila deriva din cadrul sindroamelor ischemice cardi ace datorita patogeniei comune. nerabdator -profesi unile cu stress crescut.

Diagnostic Studii de laborator: -cresterea creatin kinazei si a izoenzimei sale MB -crester ea nivelului troponinelor care evidentiaza moartea celulelor miocardice -masurar ea CK-MB la fiecare 6-8 ore in primele 24 de ore -determinarea nivelului de trop onina T sau I de doua ori la fiecare 6-8 ore mai ales in primele 2-4 ore de ango r cardiac -nivelul de troponina T de 0. pericardi ta cu tamponada. Nitroglicerina are efect temporar si incomplet. 1 ng/mL sau mai mari sunt considerate pozitive si asociate cu mortalitate . embolism pulmonar si pneumotorax. Examenul fizic clinic es te de obicei nespecific pentru angina instabila. infectii.40 -angor de repaus-poate trezi bolnavul din somn -angor crescendo-cresterea frecve ntei. 4 ng/mL sau mai mari si a troponinei I d e 0. postby-pass sau post-APTL -angor vasospastic. tireotoxicoza. intensitstii si duratei crizei (15-30 de minute). Diagnostice specifice care pot determina angor sunt: disectia aortica. La 10 minute de la internare pacientului i se va face un EKG. Clinic este tipica lipsa de legatura cu factorii agravanti ai ins uficientei coronariene: anemie. ruperea unui anevrism toracic. aritmii. Alte semne si simptome pe care bolnavul poate s a le experimenteze cuprind: -palpitatii cardiace care se pot observa cu ochiul l iber in zona precordiala a pacientului -presiunea sanguina sistolica sub 100 mmH g -apex diskinetic -dedublare a zgomotului cardiac Z2 -prezenta unui zgomot card iac Z3 sau Z4 -murmul apical nou sau care creste in severitate datorita disfunct iei muschilor papilari -raluri sau clicuri -dispnee-senzatia de sc urtare a resp iratiei -greata si varsaturi -anxietate extrema si senzatia de moarte iminenta ritm de galop. concomitent cu reducerea pragului anginos -reaparitia angorului dupa o perioada de remisiune la un vechi anginos.

Monitorizarea Holter evidentiaza numeroase episoade ischemi ce silentioase. Este necesar un acces intravenos si inceperea terapiei cu O2. Tratament Pacientii cu angina instabila necesita internare in spital pentru repaus la pat si monitorizare cardiaca continua.41 crescuta pe termen lung si scurt -nivelul de troponine poate sa indice un evenim ent cardiac la pacientii care au intirziat prezentarea la medic deoarece semi-vi ata serica a acestora este mai lunga decit a CK-MB si pot ramine crescute la 7-1 4 zile dupa eveniment -datorita kineticii lor troponinele sunt mai putin folosit oare pentru evaluarea crizelor anginoase recurente. pozitiva. clopidogrel. simet rica -reducerea amplitudinii sau inversarea undei T -alungirea intervalului QT blocuri intraventriculare. antagonisti ai glicoproteinei IIb/IIIa) -terap ia anticoagulanta (heparina) -betablocantii si nitratii-terapia vasodilatatoare. Strategiile terapeutice cuprind: cateterizarea cardiaca cu posi bila revascularizare si metoda conservativa care cuprinde un control initial med icamentos al anginei cu posibilitatea utilizarii cateterizarii cardiace daca est e indicata de esecul terapiei medicale sau de evidentierea ischemiei. reinfargtizarea este recunos cuta dupa nivelul de CK-MB -peptidul natriuretic cerebral este un factor indepen dent de predictie a mortalitatii pe termen lung si scurt si a riscului de insufi cienta cardiaca congestiva la pacientii cu angina instabila -nivelul ridicat al proteinei C reactive indica prognostic negativ pe termen scurt si lung la pacien tii cu angina instabila -pacientii cu RCP crescuta au un risc inalt de infarct m iocardic recurent. Electrocardiografia: -subdenivelari St-leziuni subendocardice -ischemie subepicardica-T negativa sau subendocardica-T inalta. . Aspectele EKG sunt identice cu cele din angorul stabi l dar foarte mobile. Indiferent de strategia aleasa. controlul initial medical cuprinde: -terapia antiagregantplachetar (aspirina.

Spasmu l incetineste sau opreste fluxul sanguin prin artere si lipseste inima de O2 si nutrienti. Spasmul arterial coronar este o cauza a i schemiei cardiace si afecteaza aproximativ 4 din 100. Factorii de prognostic negativ: -lipsa ameliorarii dupa 48 de ore de terapie intensiva -modificari EKG persistente sau episoade de ischemie silentioa sa la supravegherea Holter.42 Medicatia complexa cuprinde terapia antilipemianta (statine) si utilizarea inhib itorilor enzimei de conversie = IECA. iar in caz de tahicardie reflexa se asociaza beta-blocante. . In caz de hipotensiune se ridica piciorul patului in pozitie Tr endelemburg. Nitroglicerina se administreaza in perfuzi e intravenoasa pentru a reduce tensiunea arteriala sistolica cu 10% dar nu mai m ica de 110 mmHg. Spasmul coronarian acut este o contractie brusca. 000 de persoane si 2% din pacientii cu angina. dar calitatea vietii este inco mparabila. Spasmul poate apare in artere care apar normale sau in cele au deveni t calcificate datorita aterosclerozei. temporara cu o anumita localizare in miocard corespunzator unei coronare. Angina Prinzmetal Angina varianta sau angorul vasospastic este o forma speciala de angina instabil a prin spasm coronarian care determina ischemie transmurala acuta cu alterari EK G pasagere de tip infractoid. Prognos tic Durata medie de supravietuire nu difera notabil dupa procedurile chirurgical e comparativ cu tratamentul medical conventional.

Spasmul prelungit poate provoca chiar infarct miocardic. La mul te persoane angina varianta poate apare fara nici o cauza evidenta. spontana. surve nind in primele ore ale diminetii. expunerea la frig si medicatia care determina vasoconstrictie. de gheara. strivire. Consumul de cocaina si fumatul poate provoca spasm coronarian sever prin cresterea travaliului cardiac. emotiile puternice. Persoana afectata isi poate pierde cunostinta. . o conditie patologica in care arterele coronare pot apare normale dar nu functioneaza optim .43 Spasmul poate fi silentios fara simptome sau poate apare la persoanele cu angina stabila sau instabila. un tip de durer e retrosternala care pare a fi determinat de disfunctie endoteliala. De obicei capacitatea d e efort este pastrata. de sufocare. Simptomul pr incipal este angina de repaus. Factorii care declans eaza spasmul coronar sunt: consumul de alcool. Alte semne si simptome de insotire sunt: senzatia de pres iune toracica. Apare de obicei ca o varianta a anginei. intensa. eventual cu orar fix. prelungita (1015minute). Durerea este severa si poate ir adia spre git. umar sau brat.

Mortalitatea si mortalitatea sunt dependente de boala aterosclerotica cauzatoare. . agregarea familiala prin poligenism cit si prin obiceiuri culinare comune -factori dietetici: consum caloric excesiv. diabetul zaharat. stressul emotional si profesional -diabetul zaharat. Prognosticul pacientilor este favorabil. Calciumblocantele sunt extrem de eficiente in angina variant a fata de angina stabila. Scopul tratamentului este de a controla durerea si de a preveni in farctul miocardic. Un numar mare de pacienti prezinta o angiograma coronariana normala desi au evidenta de boala at erosclerotica demonstrata prin examinarea intravasculara echografica. Nitroglicerina este principalul agent vasodilatator utilizat in angina varianta. care creste stressul parietal coronarian. hipercolesterolemia) creste de 6 ori morb iditatea comparativ cu subiectii care prezinta un singur factor de risc. Factori de risc pentru Angina Prinzmetal Factorii care pot declansa o criza de angina vari anta cuprind: -virsta inaintata. Spasmul aretrial fo cal apre de obicei la locul unei stenoze sau adiacent acesteia. hiperuricemia. Rata de supravietuir e la 3 ani variaza intre 84-98%. Asocierea cu nitratii este benefica. Asocierea a 3 factori de risc majori (hiper tensiunea arteriala. in timp ce cei cu boala aterosclerotica multivasculara coron ariana si angina varianta au doar 65% sanse sa supravietuieasca la 1 an. Patogen ia Anginei Prinzmetal Angina varianta este determinata de spasmul arterial coron arian focal si o anormalitate generala a arterelor coronare.44 Testele necesare pentru a diagnostica spasmul coronar includ: angiografia corona ra si EKG-ul. Se pot asocia dou a calciumblocante. consum de apa dura -obezitatea -fumatul -sedentarismul. dislipidemia -hipertensiunea arteriala. Pacientii fara stenoza de 70% au o supravietu ire de 93% la 1 an.

avind la . mo arte subita (5-10% din cazuri) sau evolutie spre infarct miocardic acut (20%) . iar multi pacienti cu angina varianta au boala arteriala coronariana obstructiva. Acesta localizare sugereaz a teoria conform careia vasospasmul arterial coronarian este mecanismul primar. cu episoade care au un ciclu circadian. Semne si simptome Diagnostic Studiile de laborator cuprind hemoleucograma completa. Diferentierea anginei instabile de cea varianta este dificila si necesita investigatii speciale. incluzind angiografia coronara. disfunctie plachetara primara. Adesea factorii de risc sunt nesemnificativi. Nitroglicerina administrata este a deseori eficienta. in doze progresive si sub monitorizare EKG. Confirmarea diagnosticului se realizeaza prin reproducerea crizei si alte rarilor EKG la testul cu ergonovina care declanseaza spasm coronarian. insuficient a renala. Determinare a enzimelor cardiace este importanta daca se suspecteaza un infarct miocardic im ediat. spontan. Diferentiere a se face arbitrar deoarece vasospasmul este cauza si consecinta rupturii unei p laci de aterom si trombozei arteriale coronare la un pacient cu angina pectorala instabila. Se poate asocia cu aritmii ventriculare severe. Se de zvolta tipic in regiunea corespunzatoare localizarii electrocardiografice a modi ficarilor intervenite in atacurile anginoase primare. desi fumatul este un factor de risc comun pentru ambele sindroame clinice si este raportat la multi dintre pacientii cu a ngina varianta. dezechilibrul electrolitic si dislipidemia. biochimia srica si profil ul lipidic pentru a exclude infectia. Absenta factorilor de risc pentru boala arteriala coronariana ater osclerotica sugereaza angina varianta. Durerea este severa s i poate fi asociata cu palpitaii sau sincopa secundara aritmiilor.45 Angina varianta se declanseaza la repaus. Infarctul miocardic este o complicatie a anginei varianta. hiperglicemia. Testul se efectueaza prudent. cele mai multe crize aparind dimineata devreme. O parte din p acienti pot prezenta un tonus vascular modificat si sa prezinte simptome ale mig renei si fenomenului Raynaud.

sevrajul imediat. ciocolata -evitarea consumului caloric excesiv: zaharuri rafinate. Combate rea displipidemiei prin: -evitarea alimentelor bogate in colesterol: creier. . pneumonie. Toate calciumblocantele sunt extrem de efi ciente in angorul vasospastic. ulcer perforat. total si definitiv constituie masura terapeutica fundamental a si care poate permite reducerea progresiva pina la suspendare a medicatiei (in 12 luni) . Sevrajul tabagic este un p as important in terapia anginei varianta. Calciumblocantele. pleurezie. terapia prin dieta pentru dislipidemie este utila. pirozis. rinichi. Prima masura este efectuarea unei electrocardiografii cu 12 deriv atii care trebuie repetata dupa fiecare episod de angina. Se pot asocia si doua calciumblocante din subclase diferite: dihidropirine si verapamil sau di ltiazem. radiculite. Terapia medicala. de preferinta in doza maximala tolerata. dar nu si la diltiazem. monitorizarea telemetr ica in primele 24-48 de ore si enzimele cardiace. angina stabila si instabila. ischemia silentioasa. dureri tor acice de alte cauze: pneumotorax. Deoarece ateroscleroza este comuna intre pacienti i cu angina varianta.46 indemina nitroglicerina pentru a cupa criza prin injectare intravenoasa sau intr acoronariana. untura. Asociere a cu nitratii este benefica. mecanismul de actiune fiind diferit. grasimi saturate. smintina. oua. fic at. Majoritatea pacientilor fiind fumatori . Administrarea de durata a calciumblocantelor amelioreaza progn osticul pe termen lung. Diagnosticul diferential se face cu urmatoarele afectiuni: infarct ul miocardic acut. Intreruperea brusca poate da rebound la nifedipina si verapamil. Acesta inclu de initial administrarea de nitroglicerina sublingual sau intravenos si un bloca nt de calciu oral. alcool. unt. Dieta. Tratament Pacientii cu angina varianta sunt internati pentru investigare si initierea tera piei medicale.

Prognostic Prognosticul pacientilor cu angina varianta este favorabil.47 Tratamentul chirurgical. cu afectarea proximala a arterei coronare princ ipale. . Rata de s upravietuire la 3 ani este de 84-98% iar supravietuirea fara infarct miocardic l a 3 ani este de 63-98%. Revascularizarea percutana coronariana si chirurgia de by-pass coronarian pot fi utile la pacientii cu manifestari mixte. care includ a ngina de repaus si cea de efort.

48 Inima stanga Inima dreapta INIMA .

d in burete.dimensiuni ± 55 cm l ime .s -i permit pacient ului s se poat mi ca în voie . din dou sau trei buc i.s poat la nevoie s coboare din pat .curat .dotat cu apa curent . Saloane ± aerisite (ventila ie u or reglabil prin ferestre) .saltelele di n cauciuc sau material plastic umplute cu ap sau aer au avantajul c permit umfla rea succesiv a compartimentelor dup necesitatea (pentru prevenirea escarelor) pe rnele ± în num r de dou .49 INGRIJIRI GENERALE ACORDATE BOLNAVULUI CU ANGINA PECTORALA INGRIJIRI IGIENICE I.s prezinte dimensiuni potrivite care s satisfac atât cerin ele de confort al pacientului cât i ale personalului de îngrijire .pentru copii mici ± 20 ± 22 grade .confec ion at din lân moale .pentru sugari ± 22 ± 24 grade 2.mobilier redus. sau material plastic ± se cur i se dezinfecteaz mai u or .cu num r mic de paturi .luminate corespunz tor . ASIGURAREA CONDI IILOR DE MEDIU 1.curat .20 grade .trebuie s se poat sp la u or lenjeria ± s aib cât mai pu ine cus tu ri . saltelele ± confec ionate dintr-o singur . u or de între inut .75 cm lungime p tura .u or de manipu lat i cur at.cear aful ± dintr-o singur bucat . Patu rile ± s fie comode .pentru adul i ± 18.c lduroase .pere i vopsi i în culori pastelate .

50 - s se fixeze bine sub saltea - mu ama ± confec ionat din cauciuc sau material pla stic - rol de a proteja salteaua de diferite dejec ii - aleza ± acoper mu amaua confec ionat din pânz - fa a de pern ± din acela i material ca i restul lenjeriei se va încheia cu iret în partea lateral II. ASIGURAREA IGIENEI - se execut zilnic to aleta bolnavului f r ca acesta s fac eforturi prea mari - se verific temperatura ambiant pentru a evita r cirea bolnavului - se izoleaz bolnavul cu un paravan va fi dezbr cat complet i se va acoperi cu cear af si p tur - se descoper progr esiv numai partea care se va sp la - se stoarce corect buretele pentru a nu se s curge apa în pat sau pe bolnav - se s pune te i se cl te te cu o mân ferm f r brutal itate pentru a favoriza circula ia sanguin - ap cald din abunden , schimbat de cât e ori este nevoie - se insist la pliuri, sub sâni, la mâini i în spa iile interdigital e la coate i axile - se mobilizeaz articula iile în toat amplitudinea lor i se mas eaz coatele i zonele predispuse escarelor - pielea trebuie men inut curat i usca t deoarece se poate infecta u or - schimbarea lenjerie de pat i de corp, zilnic pentru c ace ti bolnavi transpir . III. ASIGURAREA REPAUSULUI PSIHIC - se fere t e bolnavul de tot ce i-ar putea tulbura echilibrul nervos - trebuie s câ tige încred erea bolnavului printr-o bun preg tire profesional prin calm i seriozitate - se vor administra la timp medicamentele i va r spunde prompt la orice solicitare recoltarea probelor de laborator se va face f r a fi traumatizant pentru bolnavi - bolnavii vor fi înso i i la consulta iile de specialitate - se va supraveghea s tarea psihic a bolnavului vizitându-l cât mai frecvent, f r s se deranjeze odihna bo lnavului - va instrui vizitatorii asupra modului de comportare fa de bolnav INVE STIGA II CLINICE I PARACLINICE SUPRAVECHEREA PACIENTULUI 1. SUPRAVEGHEREA FUNC I ILOR VITALE

51 = presiunea cu care sângele apas asupra pere ilor arteriali - se m soar ori de câte ori este nevoie în primele zile apoi de dou ori pe zi diminea a i seara - valorile ob inute se noteaz în foaia de observa ie Pulsul ± expansiunea ritmic a arterelor c omprimate pe un plan osos - urm rim : - frecven a, ritmul, amplitudinea, celerit atea - se m soar diminea a i seara - valorile se noteaz în foaia de observa ie Res pira ia - se m soar diminea a i seara, pacientul stand în pozi ie semi ezând; urm ri m : frecven a, ritmul, amplitudinea, simetria mi c rilor, aspectul toracelui. valorile ob inute se noteaz în foaia de temperatur Temperatura se m soar cu ajutor ul termometrului locuri de elec ie ± axila, plica inghinal , cavitatea bucal , rec t, vagin în func ie de zona în care se m soar se ine termometrul între trei i zece min ute dup terminarea timpului de men inere a termometrului, acesta se scoate i se terge cu o compres se cite te grada ia la care a ajuns termometrul: se spal term ometrul, se scutur se introduce în solu ie dezinfectant not m valoarea în foaia de t emperatur 2. ASPECTUL TEGUMENTELOR - curate, f r leziuni - normal colorate - ela stice - s nu prezinte transpira ie excesiv PREG TIREA PACIENTULUI PENTRU EXPLOR RI PARACLINICE Preg tim pacientul psihic pentru proba la care urmeaz sa fie supu s, ii explic în termeni simpli, pe în eles proba, pentru ca bolnavul s nu fie speria t sau stresat. ELECTROCARDIOGRAMA = înregistrarea grafic a rezultantei fenomenelor bioelectrice din cursul unui ciclu cardiac - preg tesc pacientul din punct de v edere psihic pentru a înl tura factorii emo ionali - transport bolnavul în sala de înr egistrare - a ez bolnavul culcat pe patul de consulta ii i îl rog sa- i relaxeze m usculatura - dezbrac pacientul în zonele în care se aplic electrozii - dup efectuare a probei ajut bolnavul s se îmbrace Tensiunea arterial

52 - îl transport înapoi în salon OSCILOMETRIA = metoda prin care se eviden iaz amplitudi nea pulsa iilor peretelui arterial cu ajutorul oscilometrului - preg tesc bolnav ul psihic - îl transport într-o camera înc lzit corespunz tor - bolnavul este culcat în repaus cel pu in 15 minute înainte de efectuarea probei - descop r membrele superi oare i inferioare - m asigur ca îmbr c mintea s nu fie strâmt - dup efectuarea probe i ajut bolnavul s se îmbrace - îl transport în salon ECOCARDIOGRAMA = metoda de explor are bazat pe înregistrarea ultrasunetelor str b tute i reflectate la nivelul cordu lui: - ii explic bolnavului tehnica - îl înso esc pân la camera de examinare - îl ajut s se a eze pe pat în pozi ia indicat de medic - îi descop r zona unde se aplic electr ozii - dup efectuarea probei ajut bolnavul s se îmbrace - conduc bolnavul în salon i îl supraveghez PUNC IA VENOAS = reprezint crearea unei c i de acces într-o ven prin intermediul unui ac de punc ie. Scop: - explorator = recoltarea sângelui pentru e xamene de laborator (biochimice, hematologice, serologice, bacteriologice) - ter apeutic: administrarea unor medicamente sub forma injec iei i perfuziei intraven oase - recoltarea sângelui în vederea transfuz rii sale - executarea transfuziei de sânge sau derivate ale sângelui - sângerarea 300-500 ml în edemul pulmonar acut, hiperte nsiunea arterial M venos prin anastomozarea lor - venele antebra ului - venele d e pe fa a dorsal a mâinii - venele subclaviculare - venele femurale - venele maleo lare interne - venele jugulare i epicraniene mai ales la sugari i copii mici MATERIALE NECESARE - m nu i chirurgicale LOCUL PUNC IEI - venele de la plica cot ului (bazilica i cefalica) unde se formeaz

alcool iodat. în func ie de scop pense.se cere bolnavulu i s închid i s deschid pumnul de câteva ori i s r mân cu el închis .se transport tava cu material e în apropierea bolnavului I PSIHIC A BOLNAVULUI PREG TIREA FIZIC . exercitând o u oar compres iune i trac iune în jos asupra esuturilor vecine .se a eaz subra ul bolnavului perna elastic i apo i mu amaua . tampoane garou sau band ESMARCH eprubete uscate i etichetate cilindru gradat fiole cu solu ii medicamentoase solu ii perfuzabile i t vi a renal PREG TIREA INSTRUMENTELOR I MATERIALELOR NECESARE .în laborator.se a eaz bolnavul în pozi ia necesar (în func ie de sediul în care se execut ) .se aplic garoul elastic la nivelul unirii treimii inferioare cu cea mijlocie a bra ului .se dezbrac bra ul ales astfel ca hainele sa nu împie dice circula ia de reîntoarcere .se examineaz calitatea i starea venelor de la plica cotului . tinctura de iod ace de 25-30mm diametru 6/10.se stabile te locul de executare a punc iei EFECTUAREA PUNC IEI .53 pern elastic pentru sprijinirea bra ului mu ama alez substan a dezinfectant i de gresant .se anun bolnavul i i se explic necesitatea tehnicii .cu indexul mâinii stângi se palpeaz locul pentru punc ie . dispensar bolnavu l st în pozi ie ezând pe scaun cu membrul superior în abduc ie extensie i supina ie . 7/10. 10/1 0 mm. s men in bra ul în pozi ie necesar STABILIREA LOCULUI PUNC IEI .în salon bolnavul st culcat în pat în decubit dorsal cu membrul superior sprijinit în ex tensie abduc ie i supina ie .se dezinfecte az locul punc iei cu un tampon cu alcool sau tinctura de iod .se fixeaz vena cu p olicele mâinii stângi la patru cinci cm sub locul punc iei.se aleg materialele necesare i se a eaz pe tav .se solicit bolnavului.se stabile te bra ul la care se face punc ia .

54 - se fixeaz seringa cu grada iile fiind în sus, acul ata at cu bizoul în sus, în mâna dr eapt între police i restul degetelor se prinde cu acul traversând în ordine tegumentul în direc ia oblic (unghi de 30 de grade) apoi peretele venos învingând o rezisten ela stic pân când acul înainteaz în gol - se schimb direc ia acului cu 1-2 cm în lumenul venei - se controleaz p trunderea acului în ven prin aspira ie cu seringa - se continu tehnica în func ie de scopul punc iei venoase: injectarea medicamentelor, recoltar ea sângelui, perfuzii - în caz de sângerare se prelunge te acul de punc ie cu un tub d in polietilen care se introduce în vasul colector, garoul r mânând legat de bra - se înd ep rteaz staza venoas dup executarea tehnicii prin desfacerea garoului i desface rea pumnului - se aplic tamponul îmbibat cu solu ie dezinfectant la locul de p tru ndere a acului i se retrage brusc acul - se comprim locul punc iei 1-3 min, bra ul fiind în pozi ie vertical . ÎNGRIJIREA BOLNAVULUI DUP TEHNIC REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNC se face toaleta local a tegumentului se schimb lenjeria dac este murdar se asigu r o pozi ie comod în pat se supravegheaz pacientul - se arunca materialele de unic folosin a - se cur instrumentarul folosit ACCIDENTE SURVENITE SI INTERVEN IILE ASISTENTEI - hematom (pin infiltrarea sângelui in esutul perivenos ) - se retrage acul i se c omprim locul punc iei 1-3 minute - str pungerea venei (perforarea peretelui opus ) - se retrage acul in lumenul venei - ame eli, paloare, lipotimie - se întrerupe punc ia, pacientul se a eaz în decubit dorsal f r pern , se anun medicul. ELECTROCARDIOGRAMA=înregistrarea grafic a rezultantei fenomenelor bioelectrice din cursul unui ciclu cardiac. Este o metod de investiga ie extrem de pre ioas în dia gnosticul unei cardiopatii în general, în suferin ele miocardo-canariene în special, i totodat este metoda de a recunoa te o boal de inim care evolueaz clinic latent, când se efectueaz EKG-ul de efort.

55 PREG TIREA BOLNAVULUI *se preg te te bolnavul din punct de vedere psihic pent ru a înl tura factorii emo ionali *se transport bolnavul în sala de înregistrare, de preferin cu c ruciorul , cu 1015 minute înainte de înregistrare *aclimatizarea bolnavului cu sala de înregist rare *bolnavul va fi culcat comod pe patul de consulta ii i va fi rugat s - i re laxeze musculatura. MONTAREA ELECTROZILOR PE BOLNAV

- se monteaz pe p r ile moi ale extremit ilor pl cile de metal ale electrozilor - sub placa de metal a electrozilor se a ez o pânz înmuiat în solu ie de electrolit (o lingur de sare la un pahar de ap ) sau past special pentru electrozi (cei 100 e lectrozi 94 pentru membre i 6 pentru precordiali) se fixeaz pe bolnav în felul urm tor: - montarea electrozilor pe membre: ro u = mâna dreapt galben = mâna stâng verde = picior stâng negru = picior drept - montarea electrozilor precordiali: V1= spa i ul IV intercostal, pe marginea dreapt a sternului V2= spa iul IV intercostal, pe marginea stâng a sternului V3 = între V2 i V4 V4 = spa iul V intercostal stâng pe lin ia medioclavicular (apex) V5 = la intersec ia de la orizontala dus din V4 i lini a axilar anterioar stâng V6 = la intersec ia dintre orizontala dus din V4 i linia axilar mijlocie stâng . NOTAREA ELECTROCARDIOGRAMEI - asistenta noteaz pe electrocardiogram : - numele/p renumele pacientului - vârsta - în l imea - greutatea - men ioneaz medica ia folosit - data/ora înregistr rii - viteza de derulare - semn tura celui care a înregistrat.

56 INTERPRETARE Pe o electrocardiogram normal definim: 1. Unde ± conven ional numite P,Q,R,S,T,U 2. Segmente ± distan a dintre dou unde (PQ), (ST) 3. Intervale ± unda+se gment (PQ cuprinde unda P+segmentul PQ),(QT cuprinde unda QRS+segmentul ST+unda T), (TP-linie izoelectric ) Între dou cicluri cardiace se înregistreaz linia 0 poten ial (linia izoelectric ). Undele situate deasupra liniei izoelectrice sunt pozi tive, cele care sunt dedesubtul ei sunt negative. Intervalul PQ se m soar de la în ceputul undei P i corespunde timpului în care stimulul str bate atriile de la nord ul sinuzal KEITH ± FLACK pân la nodul atrioventricular ASCHOFF ± TAWARA. Timpul de con ducere a stimulului de la atriu la ventriculi normali 0,12 ´ -0,21´. Unda O i segmen tul PQ reprezint expresia electric a activit ii atriilor. Unda QRS, segmentul ST i unda T sunt expresia electric a activit ii ventriculare. M SURAREA I NOTAREA PULSULUI PULSUL ARTERIAL = expansiunea ritmic a arterelor comprimate pe un plan osos SCOP : evaluarea func iei cardio-vasculare ELEMENTE DE APRECIAT : - ritmici tatea - frecven a - celeritatea - amplitudinea LOCURI DE M SURARE: - oricare art er accesibil palp rii i care poate fi comprimat pe un plan osos (artera radial , femural , humeral , carotida, temporala, pedioasa) MATERIALE NECESARE : - ceas cu secundar sau cronometru - creion ro u sau pix cu min ro ie - foaie de tempera tur . - se anun bolnavul ca i se va m sura pulsul - se explic bolnavului modul d e m surare; o stare emotiv creat de necunoscut îi poate modifica valorile pulsului - bolnavul se men ine în stare de repaus fizic i psihic 5-10 min cu bra ul spriji nit, pentru relaxarea mu chilor antebra ului. EXECUTAREA TEHNICII M SURAREA ÎN ARTERA RADIAL PREG TIREA PSIHIC I FIZIC A BOLNAVU LUI sp larea pe mâini cu ap i s pun

pentru fiecare linie sub ire orizontal a foii de temperatur se socotesc 4 pulsa ii . în continuarea pol icelui se fixeaz degetele palpatoare pe traiectul arterei i cu ajutorul policelu i se îmbr i eaz antebra ul la acest nivel se exercit o u oar presiune asupra peret elui arterial cu vârful degetelor (index.lini te psihic VARIA II PATOLOGICE ALE CALIT VARIA II FIZIOLOGICE ALE FRECVEN EI PULSULUI INTER PRETAREA FRECVEN EI PULSULUI NOTAREA GRAFIC ÎN FOAIA DE TEMPERATUR frecven a : puls tahicardic (mai rapid) i puls bradicardic (mai rar) ritmicitate a : puls ritmic i aritmic amplitudinea : puls cu amplitudine mic (filiform) i pu ls cu amplitudine mare volum : puls dur i puls moale Frecven a pulsului cre te p aralel cu temperatura: la 1grad cre te cu 8-10 pulsa ii pe minut.în ortostatism . animal sau chimic (de sinteze) transformate într-o form de administrare (preparate solide sau solu ii) p rescrise de medic.57 se repereaz an ul radial pe extremitatea distal a antebra ului. emo ii i efort. vegetal .în cursul digestiei puls bradicardic : .unirea valorii prezente cu cea anterioar cu o linie pentru ob inerea curbei Frecven a pulsului variaz fiziologic dup vârst . mediu. puls tahicardic : .emo ii puternice . ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR .în stare de repaus .în decubit . ILOR PULSULUI ADMINISTRAREA TRATAMENTELOR Medicamentele ± sunt produse de origine mineral .efort fizic i psihic . inelar) de la mâna dreapt i se perc ep zvâcniturile pline ale pulsului se num ra zvâcniturile percepute urm rind secunda rul ceasului timp de un minut .

consisten . form de prezentare. Respect orarul i ritmul de administrare a medicamentelor pentru a se men ine concentra ia constant în sânge 6. Administrez imediat solu iile injectabile aspirate din fiole. în cantitate de 200-250g/zi ALIMENTE PERMISE : REGULI DE ADMINISTRARE A MEDICAMENTELOR . Respect m surile de asepsie. 2. sup ozitoare 11.regim alimentar ± hipocaloric ± pentru men inerea greut ii corespunz toare .se interzice fumatul . culoarea medicamentelor solide.58 1.evitarea meselor abundente . culoare.evitarea eforturilor fizice mari . 4. flacoa ne 14.evitarea frigului . Verific calitat ea medicamentului.evitarea medicamentelor care con in sod iu .repaus dup mesele principale . Respect urm toarea succesi une în administrarea medicamentelor: solide.hiposodat ± pen tru a împiedica re inerea apei în organism . DIETA . pentru a preveni infec iile intraspi talice ti. igien .pâinea. observ integritatea. opalescen a medicamentelor sub form de solu ie. Servesc pacientul cu doza unic de medicament pentru administrarea pe calea oral 10.5-2l/24h . Respect doza de medicament ± doza unic i doza zilnic 7.cantitatea de lichide nu va dep i 1. Respect c i le de administrare prescrise de medic 5. Informez pacientul asupra medicamentelor prescrise în ceea ce prive t e efectul urm rit i efectele secundare 12. miros. Identific medicamentul prescris du p : etichet . calea i tehnica de admin istrare 13. Anun imediat medicul privind gre elil e produse în administrarea medicamentelor legate de doza.ra ia zilnic de alimente se îm parte în 4-5 mese. . Evit incompatibilit ile medicamentoase datorate asocierilor unor solu ii m edicamentoase în aceea i sering . ultima se va lua cu cel pu in 3 ore înainte de culcare.Alimenta ia pacientului : . ovule vaginale. sediment area. 3. cafeaua i alcoolul sunt contraindicate . în acela i pahar 9. Respect somnul fiziologic al pacientul ui 8.ceaiul. tulburarea. Respect medicamentul prescris de medic. lichide injec ii.

reducerea greut ii corpora le . repaus periodic în timpul zilei.alimenta ie ra ional cu evitarea excesului caloric .tratamentul bolilor asociate . marmelade b uturi sub form de sucuri de fructe sau legume. regimul de via i munc . iaurt degresat aportul zilnic de lipide: 60-80g/zi EDUCA IA SANITAR Educa ia sanitar a pacien ilor interna i cu angin pectoral se a dreseaz în principal înl tur rii sau diminu rii efectelor nefavorabile pe care le ar e. Ef ortul fizic la bolnavii cu angin pectoral va fi controlat i supravegheat pentru a nu atinge frecven e cardiace prea mari care duc la apari ia anginei pectorale.excluderea fumatului i a b uturilor alcoolice . Nu se recomand repaus absolut! PROFILAXIA PRIMAR Se adreseaz întregii popula ii.evitar ea sedentarismului i dozarea eforturilor fizice .smântân .59 .evitarea stresurilor psihoemot ive . vi el.alimen ta ie ra ional . vânat preparate la gr tar sau fierte 2-4oua/s pt mân lapte degresat brânz de vaci slab .brânz ALIMENTE INTERZISE: preparate f r zah r f cute în cas din gri paste f inoase cartofi fier ii sau cop i legume i zarzavaturi fructe proaspete sau preparate sub form de compoturi. evitarea o cupa iilor personale stresante.lapte integral .renun area la obiceiul de a fuma . evitarea discu iilor emotive. somn lini tit. apa mineral car bogazoas carnea slab de vac . piur euri.exerci ii de cultura fizic . pas re.m suri sociale. Tratamentul medicamentos al anginei pectorale se comp leteaz cu : . cum ar fi co nferin e la locul de munc sau în familie. se realizeaz prin: .

ou . brânzeturi gr ase.60 . Mesele s fie frac ionate. disfunc ii ventriculare etc. S fie cât mai gustos servite.regim dietetic (reducerea aportului caloric) . Reducerea consumului de cafea Principiul de baz al dietei r mâne regimul liposo dat.utilizarea profilactic a medicamentelor : aspirin . Combaterea obezit ii ± gr simi sub 30% din necesarul calo ric. Evitarea consumului de alcool 5. unt. o et sau alte substan e permise.exerci iu fizic adaptat organismului . se c onsider mai protejat de riscul cardiovascular decât b rbatul de aceea i vârst PROFIL AXIA SECUNDAR Se adreseaz bolnavilor cu angina pectoral cu scopul de a împiedica e volu ia bolii: . . pân la menopauz . mezeluri. ma i ales la copii care au antecedente cardiace . dipiridamol . Cantitatea de sodiu pe care o poate consuma bolnavul este stabilit de medic de la caz la caz i este in func ie de reten ia de lichide. reducerea speran ei de via duc e la intensificarea controalelor pentru înl turarea factorilor de risc .controlul stilului de via . carne gras . banane). Masa de sear s fie s rac în lichide i servit la 23 ore distan de ora de culcare.profilaxi a primar la copii are în vedere formarea unui comportament ± stil de via pozitiv. evitându-se consumul cantit ilor mai mari la o mas . eforturile fizice mari . Asistenta trebuie s se îngrijeasc de alimenta ie prin ad ugarea de l mâie. beta-blocante în special la cei cu complica ii de conducere cardiac . h ipertensiune arterial ) . gr simi animale sub 2/3 din totalul gr similor 3.controlul fact orilor de risc . ciocolat ) 2.tratament corect al unor boli favorizante anginei pectorale (diabet zaharat.ac iunile profi lactice depinde de speran a de via a subiec ilor. Cantitatea de glucide tre buie s reprezinte 40% din ra ia caloric zilnic 4. smântân . Alimentele tr ebuie s asigure un aport bogat de potasiu (ceaiuri. mai ales dac bolnav ul prime te i medica ie diuretic . Acest regim este gre u de suportat.femeia tân r . Alimenta ia trebuie s fie echilibrat cu evitarea gr similor animale i a alim entelor bogate în colesterol (creier. ÎNGIJIRI DIETETICE Regim dietetic (reducerea aportului caloric) 1.evitarea st rii de oboseal .

în afara crizelor.61 Asistentul se va îngriji de men inerea tranzitului intestinal. De i medicamentele se dau numai la indica ia med icului. fript . Bolnavul trebuie s tie la externare modul de a lua medica ia i semnele preliminare ale supradoz rilor de medicamente (aten ie la beta-blocante). Asistenta tr ebuie s sesizeze cât mai devreme supradozarea sau efectul nefavorabil al unor medi camente. Pentru prevenirea infarctului m iocardic. profilaxia trebu ie conceput la nivel comunitar ca parte integrant a programului complex de comba tere i prevenire a bolilor cronice i degenerative. ÎNGRIJIR I PROFILACTICE Boala având o prelvan ridicat în popula ia general . carne fiart slab (50g) 2 . frecvent se instituie tratament anticoagulant care se începe prin admini strarea de heparin în primele 48 de ore.felul I : salat de crudit i (200g varz . cu unele medicamente ca oxigen sau nitroglicerin . cin : .felul II : 100g carne s lab de vac . Administra ia medical trebuie f cut cu o deosebit punctualitate i atent. pas re (fiart .felul III : un m r (100g) 3. ce are în vedere îmbun t irea st rii generale i prevenirea unor noi crize anginoase. Regim de via Via a activ .felul I : 100g carne slab fript sau 150g pe te .felul II : un m r (100g) To talul caloriilor circa 1000g (750g proteine + 100g glucide + 150g lipide) ÎNGRIJIR I TERAPEUTICE Tratamentul medical trebuie efectuat pe de o parte în timpul crizelo r. a turismului i a altor mijloace de destindere . c ci orice întârziere cât de mic poate provoca emo ii i nutile acestor bolnavi anxio i. la nevoie se vor fa ce clisme evacuatoare. ca re îmbin armonios activitatea intelectual cu cea fizic . prânzul : . practic educa iei fizic i a sportului. dac este vorba de substan e în aparen indiferente. salat verde.ora 10 ± chifl (150g) sau pâine (50g) cu brânz de vaci. tocat ) . andive. pentru a u ura i scurta durata. ro ii.200 ml lapte rece sau c ald . iar pe de alt parte. Se urm re te ameliorarea circula iei coronariene i echilibrarea raportului dintre nevo ile energetice ale miocardului i fluxul sanguin. castra ve i. concomitent cu instruirea tratamentului c u Trombostop ± administrat oral ± sub controlul timpului de protrombin . praz cu o linguri de ulei. l mâie sau o et) . mic dejun : . DIET PENTRU O ZI 1. asistenta va trebui sa intervin de urgen în unele cazuri extreme i pân la so sirea medicului.

62 în aer liber. Se combate cu tenac itate obiceiul de a se consuma sarea în exces. Vor evita de as emenea. COMBATEREA EVENTUALULUI HANDICAP PS IHOSOCIAL Pe cât posibil persoanele cu risc crescut de a face angin pectoral vor f i sf tuite s nu.i aleag profesii cu stres profesional a a mare. profesiile care predispun la sedentarism i obezitate. chiar orientarea pro fesional a descenden ilor. deci a persoanelor susceptibile de a face boal . Sunt deprinderi care trebuie înv ate i aplicate înc din copil rie. Supravegherea medi cal activ prin sistemul de dispensarizare a tuturor celor supu i profilaxiei est e i ea o ac iune ce trebuie desf urat cu seriozitate i competen . Profilaxia urm re te educarea în vederea unui comportament adecvat de via . Foar te important este i profilaxia complica iilor realizabil prin asigurarea cooper rii bune i prin recomand ri ferme i judicioase. . Admin istra ia va fi ra ional . echilibrat calitativ i cantitativ.

hipoglucidic.bolnavul nu mai are nici o re inere fa de activ itatea fizic 3.îi explic efectul nociv al Kg.dispnee de efort OBIECTIVE AUTONOME INTERVENTII DELEGAT E -aeroterapie PROPANOL.îi explic pacientului efectul benefic al activit ii asupra organismului NITROGLICE-RIN sublingual.bolnavul se simte mai bine .dozarea activit ii . hipolipidic.durerile dispar in 7 min . în plus asupra inimii i necesitatea respect rii regimului alimentar hipocalor ic . ALGOCALMIN NITROGLICE-RIN . NIFEPIDIN . PROPANOLOL .63 PLANUL DE INGRIJIRE .asigurarea unei pozi ii care s u ureze respira ia (semi ezând) .dureri retrosternal e .cre tere în greutate -reducerea ra iei alimentare -informarea asupra valorii nutritive a alimentelor i necesarul organismului -convingerea bolnavului c activitatea fizic nu poate s -i fac decât bine .general DIAGNOSTI C DE NURSING 1.Bolnavul se lin i te te -dispneea dispare EVALUARE .oprirea oric re i activit i 2.bolnavul încearc sa resp ecte regimul alimentar indicat .s respire normal .înl turarea durerilor -oprirea oprirea oricarei activitati -repaus la pat .. hipoprotidic .regim hiposodat.

dureri precordiale la efort Nevo ia de a bea i a .obosea l .1300ml urin la 24h .stare depresiv .se îmbrac i se dezbrac singur .dispnee de efort .poa rt haine corespunz toare care ii permit o libertate a mi c rilor .este ordonat -afebril = 37C .independent se odihni Nevoia de a se îmbr ca i dezbr ca independent 7 8 9 Nevoia de a men ine temperatura corpului constant Nevoia de a men ine tegumentel e curate i integre Nevoia de a evita pericolele -independent .neadaptarea la rolul de bolnav .alimenta ie .64 1 2 Nevoile fundamentale dup Virginia Henderson Nevoia fundamental Diagnostic de Sur sa de dificultate nursing Nevoia de a respire i .greutate peste normal Nev oia de a elimina Nevoia de a se mi ca i a avea o bun postur .durere la nivelul regiunii retrosternale . sl biciune .lipsa de cunoa tere a efectelo r benefice ale activit ii fizice .independent -refuz s fac activitate -1 scaun la 24h .independent .modificarea func iei de a avea o bun cardiace circula ie .pielea este s n toas .doarme în medie 7h pe zi .lipsa de cunoa tere a mânca exagerat cantitativ va lorilor nutritive i i calitativ nevoile organismului .somn odihnitor .spitalizarea ca eveniment amenin tor -nelini te fa de 3 4 5 6 Nevoia de a dormi i a .îsi execut singur deprinderile igie nice .

neputin .lipsa de informa ii referitoare la boala sa .dificultate de a se implica într-o activitate -dificultate de a lua decizii .i men ine s n tatea 14 Nevoia de a înv a .dificultate de a desf ura activ it ti recreative .lipsa de activit i distractive în jur .dezinteres în a înv a 11 Nevoia de a ac iona conform propriilor credin e i valori 12 Nevoia de a se re aliza diagnostic i tratament medical -lips de cuno tin e despre boal -anxietate -neacc eptarea bolii -schimbarea mediului de via ----------atitudine defavorabil antura jului -neacceptarea bolii 13 Nevoia de a se recrea .teama de recrea iile celorlal i .65 .anxietate moderat 10 Nevoia de a comunica -singur tate .independent .izolare de anturaj i de mediu -lipsa de interes .lipsa de cunoa tere a mijloac elor ce se pot folosi pentru a.epuizare .dificultate de a se concentra în timpul unei activit i recreati ve .

A suferit o interventie chirurgicala de chisti ovarieni biol aterali in urma cu 7 ani. frica de moarte iminenta. In prima zi de la internare a fost informata pentru investigatiile necesare in stabilirea di agnosticului. sectia Cardiologie. religie ortodoxa.n evoia de a avea o buna circulatie. Pacienta prezinta urmatoarele probleme de dependenta: . vaduva de 13 ani. . Antecedente personale: Din discutiile purtate cu bolnava am aflat ca mai sufera de ulcer gastric de multi ani.nevoia de a dormi. durere retros ternala si precordiala. si doua infarcte repetate unul dupa altul in anul 1991 .nevoia de a elimina.05. c onstipatie cronica. hepatita cronica evolutiva. FO nr. . salon 507. In ziua de 29. nu a re copii. nevoia de a se alimenta. prezentand urmatoarele simptome: dispnee.66 CAZUL I Bolnava Stamate Livioara. Antecedente heredo-colaterale: Nu are cazuri de patologii cronice. radiografie gastro-duodenala) i s-a stabilit urmatorul diagnostic: Cardiopatie i schemica cu angina instabila. Tot atunci I s-a mai descoperit o insuficienta ventriculara stanga si spondilo za cervicala. . din Bacau.nevoia de a respira. tenesme vezicale. Dupa efectuarea investigatiilor (EKG.2010 este internat a prin serviciul de urgenta al Spitalului de urgenta Bacau. renala. . diskinezie biliara. 25698. este pensionara. ecografie cardiaca. in varsta de 67 ani.

cu glucoza 5% 500ml.8o Celsius 3. Captopr il. 2010 Asigurarea confortului prin diminuarea durerii Psihoterapie . TA = 200/80 mm Hg P = 100 b/m in T = 36.am linistit Am administrat medicatia bolnava cu privire la prescr isa de medic: PEV boala sa. Algocalmin II f. 05. 2010 ± 03. dispneea se diminueaza. Enap. intepaturi precordiale. Am informat pacienta in vederea unui regim alimentar hiposodat.67 PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI STAMATE LIVIOARA CU ANGINA PECTORALA PE PERIOADA 29.4 UI. Propanolol 1 tb. am asezat pacienta intr-o pozitie pentru a favoriza resp iratia (ortopnee) Am administrat la indicatia medicului un bronhodilatator Starea de confort ameliorata. Clexane 0. Diazepam 1 tb seara. Miofilin iv 10ml. Asigurarea unei respiratii in limite fiziologice si masurarea functiilor vitale Aducerea TA la valori normale Pacienta respira mai usor. Alterarea functiilor respiratorii manifestata prin dispnee. Am ma surat functiile vitale. pana in varful degetel or. Am administrat pacientei lichide fractionat pentru a diminua TA Am administrat la indicatia medicului antihipertensive Cefaleea a diminuat in totalitate.Disconfort general produs de crizele anginoase manifestate prin durere retrost ernala si precordiala cu iradiere in umar si mana stanga. 29. 2. hipolipidic. 05. 06. 2010 DATA DIAGNOSTIC DE NURSING OBIECTIVE AUTONOME INTERVENTII DELEGATE EVALUARE 1. astenie. hip ocaloric. TA = 170/80 mm Hg Obiectiv nerealizat . Stare de disconfort circulator produs de HTA (180/80 mm Hg) manifestat prin c efalee.

resp iratia se mentine superficiala este dificila. linistit. 5. 2. seara inainte de culcare P = 80 b/min ritm regulat. pat confortabil. Pacienta sa prezinte un somn odihnitor. Pacienta sa prezinte puls normal in timp scurt. ecografie cardiaca) La indicatia medic ului am administrat un sedativ ± 1 tb Diazepam. cu salon aerisit. Insotesc bolnava l a efectuarea examenelor paraclinice (EKG.68 4. R = 24 r/min . Respiartie inadecva ta ± dispnee din cauza durerii precordiale Am asigurat un climat corespunzator. starea de anxietate s-a diminuat Obiectiv neindeplinit in primele 24h. cu lenje rie curata Psihoterapie ± explic pacientei importanta de a fi relaxata si linistit a Asez pacienta intr-o pozitie care sa-i favorizeze respiratia cu extremitatea c efalica si trunchiul ridicate. Modificarea starii generale datorita anxietatii. 2010 1. pacienta nu mai prezinta palpitatii. este tahipneica. pozitie semisezand Am administrat la indicatia me dicului O2 Pacienta s-a adaptat conditiilor de spitalizare cu usurinta Pacienta este linist ita. 05. fara palpitatii Supraveghez starea bolnavei si masor P ori de cate ori este nevoie si notez in F O Am administrat la indicatia medicului medicatie antiaritmica. EKG ± ritm sinusal tahicardic. Insomnii datorita durerii precordiale. traseu EKG normal Pacienta prezinta un somn odihnitor. Risc de modificare a ritmului cardiac produs de tahicardie manifestat prin pa lpitatii. linistit Asigurarea unui climat corespun zator Combaterea starii de anxietate Pacienta sa prezinte respiratie imbunatatit a in decurs de 24h Stabilesc un program de odihna impreuna cu pacienta 6. Inadaptarea la conditiile de spitalizare datorita mediului nefamiliar 30.

. in r aport cu orarul meselor. inainte de masa ( Metoclopramid 1 tb/zi).69 3.lor datorita igienei deficitare 1. Hg manance. 05. urmatoarele medicamente: antiemetice.3% explicat pacientei hemol eucogra-ma: Colesterol = necesitatea efectuarii hematocrit. greata si varsaturi. = 2. Am administrat la indicatia medicului. Pacienta sa prezinte tegumente integre si curate Sa-si recastige treptat apetitu l. I-am recoltat sange pentru Hematocrit = 33. am transaminaze. Diminuarea senzatiei de greata si a varsaturilor. 31. Alimentatie insuficienta din cauza bolii manifestata prin inapetenta. R = 26 r/min P = 82 b/min T = 36. acid uric si 31U/l TGP = 13U/l recoltare sa nu urina pentru sumar de TA = 180/85 mm urina. Modificarea constantelor biologice. Riscul modificarii tegumente. glicemie. -fermenti digestivi in timpul mesei (Triferment Digest-d uo) Pacienta prezinta tegumente curate si uscate 4. Recoltarea de analize Am pregatit materialele La indicatia medicului am Glicemie = 95mg/dl necesare re coltarii. 2010 Senzatia de greata a diminuat. 153mg/dl Acid uric r ecoltarilor.7o C Ajut pacienta in efectuarea igienei si o sfatuiesc sa-si mentina o igiena corespunzatoare Psihoterapie ± i-am explicat pacientei cat de imp ortanta este alimentatia hiposodata. Bolnava se alimenteaza fara sa mai prezinte gretu ri si varsaturi.5mg/dl TGO = informat-o ca inainte d e colesterol. Am masurat fuctiile vitale.

Psihoterapie. Stabilesc un program de odihna impreuna cu pacienta. Alimentare inadecvata cauzata de durere manifestata prin inapetenta. prezentand in continuare apetit scazut. fara zgomote.7 C Pacient a a inteles importanta alimentatiei. manifestat prin insomnie nocturna si somnolenta diurna si din cauza agitatiei produsa de zgomotele din salon.70 2. In urma medicatiei pacienta a prezentat un somn odihnitor. 3. La indicatia medicului iam administrat un sedativ (Diazepam.i-am explicat pacientei cat de importanta este alimentatia in cazu l unei boli. Insomnii datorita durerii precordiale. Asigurarea un ei alimentatii corespunzatoare Combaterea insomniei Am masurat functiile vitale. 2010 1. Dificultate in a se odihni din cauza bolii. P = 80 b/min R o 23 r/min T = 36. 01. 1 fiola Algocalmin. 06. . Am asigurat linistea in salon si conditii de confort termic. 2. la culcare). Am administrat la indicatia medicului un sedativ (Diazepam 1 tb seara. Pacienta prezinta un somn odihnitor. odihnitor. Modificarea functiilor vitale si readucerea la valori fiziologice. 1 tb seara). Modificarea functiilor vitale Pacienta sa prezinte un somn linistit. La indicatia medicului am TA = 170/80 mm Hg administrat medicatie hipotensoare: -Enap 1 = tb/zi -Captopril 1 tb/zi.

02.4 UI. 2. cun oasca evolutia bolii. dar persista. La indicatia medicului administrez Clexane 0. care sa nu jeneze circulatia. Pacienta prezinta o circulatie periferica buna. . Lipsa cunoasterii obiceiurilor daunatoare cu privirte la boala. Circulatie inadecvata. Ajut pacienta sa isi gaseasca o pozitie antalgica. manifestata prin tahicardie.71 3. Obiectiv realizat. sa aiba o alimentatie bogata in fructe si le gume. cauzata de boala. fiziolo gice. extremi tati reci. Durerea a diminuat in intensitate. este mai putin anxioasa. Postura inadecvata din cauza durerii acute. manifestat prin ingrijora re. pentru a preveni atat complicatiile (supraincarca-rea inimii) alimentare cat si despre boala. Asigurarea uneio posturi adecvate cu diminuarea durerii. Pacienta sa Explic pacientei evolutia si complicatiile bolii. 3. Pacienta sa Am invatat pacienta cunoasca cum sa se alimenteze obiceiurile. 2010 1. Asigurarea Invat pacienta sa poarte unei circulatii imbracaminte lejera. Anxietate produsa de necunoasterea prognosticu-lui. Pacienta prezinta stare de liniste. al imentatie. 06. Pacienta a inteles ce i s-a spus.

1tb/zi Nitroglicerina la nevoie.72 03. 3. 06. Linistirea bolnavei prin explic area tratamentului la domiciliu. Pacienta a inteles importanta medicatiei si a alime ntatiei. cu evitarea oricarui factor determinant. Externarea pacientei. Am info rmat pacienta asupra orarului cu privire la tratamentul prescris de medic. 2010 1. 2. Stare d e disconfort cauzata de necunoaste-rea regimului medicamentos si alimentar dupa externare. Ajut pacienta in efectuarea igienei si o sfatuiesc sa-si mentina igiena. Intocmirea biletului de externare. Pacienta prezinta tegumente uscate si curate. Starea de disconfort a diminuat in intensitate. pacienta a int eles ceea ce i s-a explicat. I-am explicat pacientei orarul medicatiei: 3tb/zi Nitropector. dar tot persista. Am informat Pacienta asupra alimentatiei. Explicarea tratamentului medicamentos si alimen tar la domiciliu.lor datorita unei igiene deficitare. . 1tb/zi Aspacardin . Riscul modificarii tegumente. Pacienta sa prezinte tegumente uscate si curate.

Se externeaza cu stare generala ameliorata in urma tratament ului efectuat in spital. evitare a supraalimentatiei cu reducerea aportului caloric si de grasimi animale. bronhodilatatoare (1 fiola Miofilin 10 ml). antialgice (1 fiola Algocalmin in PEV de glucoza). ecogr afie cardiaca) si I s-a recoltat sange pentru hemoleucograma si urina pentru exa men sumar de urina. cefalee. fer menti digestivi (Triferment. -control periodic la medicul cardiolog. repaos la pat atunci cand crizele anginoase devi n mai frecvente. Digest-duo). dispnee. antiemetice (1 fiola iv Metoclopramid). 2010 ± 03. Captopr il 1 tb/zi). 05.73 EVALUARE FINALA Pacienta Stamate Livioara. prelungite. evitar ea stresului. insuficienta ventriculara stanga. -respectarea regimului dietetic si a masurilor prin evitarea efort urilor fizice mari. . antihipertensive (Enap.4 UI). sedative (1 tb Diazepam seara la culca re). spondiloza cervicodorso-lombara . cu urmatoarele recomandari: -respectarea tratamentului medicamentos. in varsta de 67 ani. intense. Pe peri oada spitalizarii a urmat tratament medicamentos conform schemei prescrise de me dic. 06. a frigului. cu urmatoarele medicamente: anticoagulante (Clexane 0. pentru perioada 29. 2010 cu urmatorul diagnostic: cardiopatie ischemica dureroasa. angina pector ala instabila. I s-au facut examene paraclinice pe perioada internarii (EKG. palpitatii. a fost internata in sectia Cardi ologie a Spitalului Judetean de Urgenta Bacau. manifestand dureri retrosternale severe. si raspund slab la nitroglicerina.

precordia la si dispnee.74 CAZUL II Pacienta Mardare Elisabeta. este casnica. din Bacau. .nevoia de a mentine temperatura corpului in limite norma le. Bolnava prezinta obezitate.n evoia de a se odihni. 06. In ziua de 03. sotul lucreaza la ³Aerostar´. in varsta de 49 ani. FO 4562. Antecedente personale Din discutiile purtate cu bolnava. am aflat ca mai sufera de diskinezie biliara si litiaza renala. sectia Cardiologie. are un baiat. . manifestand urmatoarele simptome: durere retrosternala. ceea ce a inspaimantat bolnava. . . Antecedente heredo-colaterale Fara cazuri de patologii cronice. s alon 508.nevoia de a se alimenta. religie ort odoxa. ang ina pectorala. 2010 este internata in Spitalul Judetean de Urgenta Bacau. .nevoia de a se misca. cu urmatorul diagnostic: cardiopatie ischemica dureroasa. Pacienta prezinta urmatoarele probleme de dependenta: .nevoia de a respira. Bolnava a mai fost internata in anul 20 00 datorita unor crize de angina pectorala care nu s-au ameliorat nici dupa admi nistrarea mai multor tablete de nitroglicerina.

Aspacardin 3 tb/zi. Xanax 0. Readucerea functiilor vitale la limite fiziol ogice. dar persista. Stare de Pacienta sa disconfort cauzata prezinte respiratie de dispnee prin i n limite fiziologice. Nitropector 1 tb/zi. 2010 DATA DIAGNOSTIC DE NURSING OBIECTIVE AUTONOME INTERVENTII DELEGATE EVALUARE 03. Masurarea functiilor vitale. La indicatia medicului am administrat medicatia. 3. Aspirina 1 / 2 tb/zi.75 PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI MARDARE ELISABETA. Am administrat la indicatia medicului: glucoza 10% PEV 500 ml. Diazepam 1 tb seara la culcare. . 06. Modificarea functiilor vitale.7o C R = 27 r/min Stare de confort si respiratie satisfacato are. HSHC 150 mg. 2010 1. Am aerisit salonul.7o C 2. 2010 ± 07. administrez O2. Miof ilin 10 ml. Verapamil 10 mg. Combaterea durerii intr-un timp foarte scurt. 06. TA = 190/80 mm Hg P = 88 b/min R = 29 r/min T = 36. CU ANGINA PECTORALA PE PERIOAD A 03. Am masurat functiile vitale. 06. Disconfort general produs de criza anginoasa. Psihoterapie ± ajut pacienta sa isi gaseasca o pozitie antalgica. manifestata prin dureri retrost ernale si precordiale. scurt. Durerea a diminuat in intensitate. Am urmarit ritmul si frecventa respiratiei si am notat in foaia de temperatura. afectarea cailor intr-un timp cat mai respiratorii. TA = 180/80 mm Hg P = 80 b/min R = 27 r/min T = 36.25 mg 3 tb/zi.

Am asigurat un climat corespunzator. 1 tb Diazepam. Pacienta sa prezinte un somn linistit. i-am explicat regulile de ordine interioara ce trebuiesc respect ate pe tot parcursul spitalizarii. cu lenjerie curata. i-am explicat hemoleucograma: necesitatea efectuarii glicemie. recoltare. Stabilesc impreuna cu pacienta. pat confortabil. Am am recolt at sange pregatit psihic si fizic pentru bolnava. TGO. cu sal on aerisit. acid uric. 5. Am pregatit materialele La indicatia medicului necesare recoltarii. inainte de culcare.76 4. I-am facut cunostinta cu pacien tele din salon. Recoltarea de produse biologice. . TGP. Inadaptarea pacientei la conditiile de spitalizare. colesterol si urina pentru examen sumar de urina. Pacienta s-a adaptat conditiilor de spitaliza re cu usurinta. un program de odihna. Asigurarea unui climat corespunzator. Modificarea constantelor b iologice. Pacienta prezinta un somn odihnitor. Am administrat la indicatia medicului. recoltarilor. Perturbarea somnului nocturn din cauza durerii. nu consume nimic inainte de creatinina. Rezultatele analizelor de laborator: leucocite: 7000/mm3 neutrofile nesegmentate: eozinofile 1% bazofile 0 limfocite 26% monocite 2% 6. am anuntat-o sa hematoc rit.

2. si notez medicatie in FO. hipocaloric.5% colesterol 181 mg/dl acid uric 60 mg/dl U/l TGP 18 U/l examen sumar de urina normal. P = 80 b/min Ritm regulat. EKG normal. Insotesc bolnava in efectuarea examenelor paraclinice (EKG. pacienta mai prezinta palpitatii.9o Revenirea temperaturii Am hidratat pacienta corespunzator. 04. Perturbarea somnului nocturn din cauza aparitiei febrei (T = 39. 06. EKG ± ritm sinusal ta hicardic. Supraveghez starea La indicatia medicului bolnavei si masor P ori de am administ rat cate ori este nevoie. Am administrat la indicatia medicului un Pacienta prezinta in continuare . Risc de modificare a ritmului cardiac produs de CID. Educ pacienta in antiaritmic a: vederea unui regim Verapamil 40 mg 1 tb/zi. manifestat prin tahicard ie. alimentar hiposodat. 2010 glicemie 145 mg/dl TGO 22 1. hipolipidic. Pacienta sa prezinte un puls normal in limite fiziologice.77 hematocrit 37. ecogra fie cardiaca).

R = 25 r/min In primele 24h respiratia se mentine superficiala. prez inta in continuare un apetit scazut. Psihoterapie ± i-am explicat pacientei cat de importanta este alimentatia in cadru l unei boli. Pacienta prezinta stare de liniste prin di minuarea anxietatii. 3.8o C. manifestata prin apatie si somnolenta diurna. Alimentatie inadecvata cauzata de durere manifestata prin inapetenta. 05. 06. este dificila.78 C). greata si varsaturi. t ahipneica. 2010 Asigurarea unei alimentatii corespunzatoare. Pacienta prezinta un somn odihnitor. 1. Pacienta sa prezinte respiratie imbunatatita in decurs de 24h. Respiratie inadecvata ± dispnee din cauza durerii precordiale. Am adm inistrat la indicatia medicului O2. Indru m pacienta sa adopte o pozitie semisezand pentru a-I favoriza respiratia. Stare de disconfort datorit a anxietatii. Am asigurat linistea in salon si conditii de confort termic. Combaterea starii de anxietate. 4. corporale in limite fiziologice. Obiectiv nerealizat. antipiretic: Paracetamol 1 tb. stare de subfebrilitate: T = 38. Pacienta a inteles importanta alimentatiei. Combaterea insomniei prin asigurarea unui somn linistit. Insomnie datorata zgomotelor din salon. 2. . Psihoterapie ± ii explic pacientei importanta de a fi relaxata si linistita.

06. Anxietate cauzata de lipsa cunoasterii obiceiurilor daunatoare. Pacienta sa scada in greutate. 2010 Pacienta sa cunoasca obiceiurile alimentare. La indicatia medicului i-am administrat 1f Algocalmin IM. proteinelor. Am hidratat pacienta. 06. cu reducerea din alimentatie a dulciurilor concentrate. manifestat prin astenie. TA = 170/80 mm Hg Cefaleea a diminuat in intensitate. painii. Stare generala alterata produsa de a paritia febrei (T = 38. Am administrat antihipertensive la indicatia medicului: Enap 1 tb/zi. Bolnava a inteles regimul care I s-a prescris. oboseala. Pacienta urmeaza regimul pentru a preveni complicatiile bolii s ale. 2. 1. Explic pacientei necesitatea unui regim alimentar. 4. T = 36. respectandu-l intocmai. Am informat pacienta in vederea unui regim alimentar hiposodat. Am invatat pacienta sa se alimenteze corespunzator. Disconfort produs de obezitate. fainoaselor. dar tot persista. hipolipidic. temperatura se incadreaza in limite normale. G = 87 kg. . intepaturi precordiale. Am administrat lichide fractionat pentru a diminua TA. hip ocaloric. Asigurarea unei temperaturi in limite fiziologice. Stare de disconfort circulator produs de HTA (180/80 mm Hg) manifestat prin c efalee. Captopril 1 tb/zi.79 3. astenie.6o C Pacienta nu mai prezinta stare febrila.9o C) Aducerea TA la valori fiziologice.

manifestat prin in grijorare. cu prescrise de medic. I-am explicat evolutia si complicatiile bolii. Am pregatit biletul de iesire din spital. Stare de agitatie produsa de necunoasterea prognosticului. . Pacienta prezinta stare de liniste. 06. Externarea bolnavei. 2010 Pacienta sa cunoasca evolutia bolii.80 3. Pregatirea documentelor pentru externare. este mai putin anxioasa. cu recomandarile prescrise de medic. 07. urmatoarele recomandari: regim medicamentos + re gim igieno-dietetic. Pacienta trebuie sa Pacienta a inteles respecte regimul recomandarile prescris d e medic. cu masurile de rigoare.

regim igieno-dietetic.respectarea tratamentului medicamentos. a stresului. . 06.respectarea masurilor prin evitarea eforturilor fizic e mari. angina pectorala. manifestand dureri retrosternale. . pentru perioada 03. Pe perioada spitalizarii a urmat tratament medicamentos conform indicatiei medi cului: antipiretice (1 tb Paracetamol). cu urmatorul diagnostic: Cardiopatie ischemica durero asa.81 EVALUARE FINALA Pacienta Mardare Elisabeta. 06. . a frigului. bronhodila tatoare (Miofilin 1 fiola 10 ml). 1 tb). antialgice (3 tb Aspacardin). a fost internat a in sectia Cardiologie a Spitalului Judetean de Urgenta Bacau. hipotensoare ( Enap. 2010 ± 07. antiaritmice (1 tb Verapamil). cu reducerea aportului caloric si de gras imi animale. control periodic la medicul cardiolog. ecografie cardiaca ). i s-a recoltat sange pentru hemoleucograma si urina pentru examen sumar de ur ina. in varsta de 49 ani. I s-au facut examene paraclinice in perioada internarii (EKG. cu urmatoarele recomandari: . supraalimentatiei. precordiale si dispnee. repaos la pat. Captopril. Se externeaza cu stare generala ameliorata in urma tratamentului efectuat i n spital. 2010.

i nceput de cataracta. Antecedente personale Bolnava mai sufera de spondiloza cervicala anchilozanta. Bolnava prezinta obezitate moderata.63m . in varsta de 66 ani. . precordiala. cu simptomele d escrise mai sus.nevoia de a se odihni. apendicectomie si histerectomie. Sora mai mare a decedat in urma unei insuficiente renale acute (IRA ) in urma cu 20 ani. constipatie cronica. 2010 este internata la Spitalul Judetean de Urgenta Bacau. . din Bacau.nevoia de a se misca. Crizele de angina pectorala au aprut i n urma cu 3 ani. cu G = 83 kg. Pacienta prezinta urmatoarele probleme de dependenta: . angor prelungit. HTA. sectia Cardiologie. fiind internata de 4 ori in sectia Cardiologie. In ziua de 06. Antecedente heredo-colaterale Parintii bolnavei au suferit de angor pectoral. m anifestand urmatoarele simptome: durere retrosternala.nev oia de a respira. de religie orto doxa. 06. In urma cu 14 ani a suferit o colecist ectomie. are trei copii si este pensionara.nevoia de a se alimenta. FO 5472.82 CAZUL III Pacienta Tofan Silvia. re spectiv IMA. si T = 1. . salon 308. dispnee. pal pitatii. c u urmatorul diagnostic: cardiopatie ischemica dureroasa. .

06. Am invatat pacienta sa aiba un regim alimentar hiposodat. Nitropector 2 Hg tb/zi. Nefrix 1 tb/zi. mg. 2010 DATA DIAGNOSTIC DE NURSING 1. dar 500 ml. Miofilin 1 fiola 1 0 TA = 190/80 mm ml. normale in timp astenie. R = 28 r/min Diazepam 1 tb/zi. precordiale. palpitatii. 06. 3. 2010 ± 11. Combaterea starii de anxietate. EVALUARE 06. . CU ANGINA PECTORALA. vertij. Am administrat lichide fractionat pentru a diminua TA. hipocaloric. Masurarea functiil or vitale. paloare. manifestata prin dureri retrosternale. HSHC 150 persista. hipolipid ic. PE PERIOADA 06 . Stare der Pacienta sa disconfort cauzata prezinte valori de HTA. scurt. 06. Modificarea starii generale datorita anxietatii. Psihoterapie ± am asigurat pacientei o pozitie antalgica. Pacienta prezinta stare de liniste prin diminuarea anxietatii. precordi ale. T = 36.7o C Administrez antihiperten sivela indicatia medicului: Enap 1 tb/zi Captopril 1 tb/zi TA = 170/80 mm Hg Sim ptomele au diminuat. P = 84 b/min Verapa mil 3 tb/zi. Disconfort general produs de criza anginoasa. DELEGATE Am administrat la Durerea a indicatia medicului: diminuat in gl ucoza 10% PEV intensitate.83 PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI TOFAN SILVIA. manifestat t ensionale in limite prin cefalee. Psihoterapie ± explic p acientei importanta de a fi linistita si relaxata in ceea ce priveste evolutia b olii. dar persista. 2010 2. OBIECTIVE INTERVENTII AUTONOME Asigurarea confortului prin combaterea durerii anginoase intr-un timp cat mai scurt. i-am administ rat O2.

Pacienta sa scada in greutate. hematocrit. painii.70 C . Am masurat functiile vitale. acid uric si urina pentru examen sumar d e urina. Am pregatit materialele necesare recoltarii. colesterol. Stare de disconfort produsa de obezitate.5mg/dl examen sumar de urina norma l 07. Rezultatele analizelor de laborator: glicemie 115mg/dl TGO 19U/l TGP 20U/l creatinina 0. Recoltarea de produse biologice. TA = 170/80 mm Hg P = 80 b/min R = 27 r/min T = 36. La indicatia medicului am recoltat sange pentru hemoleucograma: glicemie. pro teinelor. Modificarea constantelor biologice. stare de oboseala. TGO. Monitorizarea functiilor vitale. i-am explicat necesitatea efectuarii recoltarilor. 2.84 4. T GP. Modificarea functiilor vitale.8mg colesterol 210mg/dl acid uric 4. am anuntat-o sa nu consume nimic inainte de recoltare. manifestata prin dispnee de effort. cu reducerea din alimentatie a dulciurilor concentrate. Explic pacientei necesitatea unui regim alimentar. Am pregatit psihic si fizic pacient a. fainoaselor. 06. creatinina. 2010 1.

Am asigurat un climat corespunzator. Am administrat la indicatia medicului 1 tb Diazepam seara. inainte de culcare. Pacienta sa prezinte un somn linistit. 3. EKG normal. EKG ± ritm sinusal tahicardic. TA = 180/80 mm Hg P = 85 b/min R 28 r/min Pacienta respira . R = 25 r/min In primele 24h respiratia se mentine superficiala. Asigurarea unei respiratii normale. Perturbarea somnului nocturn cauzat de durere. imbunatatita in decurs de 24h. Pacienta s-a adaptat cu usur inta conditiilor de spitalizare. 2. i-am explicat regulil e de ordine interioara ce trebuiesc respectate pe tot parcursul spitalizarii. I-am facut cunostinta cu pacientele din salon. Disconfort Pacienta sa respirator cauzat de prezinte respiratie durere precor diala. Invat pacienta sa ocupe o pozitie semisezand pentru a favoriza respiratia. manifestat prin dispnee. Stabilesc impreuna cu pacienta un program de somn. am asezat pacienta intr-o pozitie pentru a-I favo riza respiratia (ortopnee). I-am masurat functiile vitale. cu lenje rie curata. 1. Asigurarea unui climat corespunzator.85 3. datorita schimbarii mediu lui familiar. A lterarea functiilor respiratorii manifestate prin dispnee. manifestat prin insomnie. este dificila. t ahipneica. cu salon aerisit. Administrez la indicatia medicului O2. Pacienta prezinta un somn linistit. A m administrat la indicatia medicului 1 fiola Miofilin + O2. Inadaptarea pacientei la conditiile de spitalizare. pat confortabil.

Anxietate produsa de necunoasterea prognosticului. Postura inadecvata din cauza durerii acute. 2010 1. 06. Explic pacientei evolutia si complicatiile bolii. Pacienta sa prezinte un somn odihnitor. Pacienta prezinta stare de liniste. este mai putin anxioasa. .86 mai usor. 3. Asigurarea unei posturi adecvate cu diminuarea durerii. Am ajutat pacienta sa-si gaseasca o pozitie antalgica. Stabilesc un program de odihna impreuna cu pacienta. Durerea a diminuat in intensitate. Pacienta prezinta un somn odihnitor. Insomnie datorita durerii prec ordiale. manifestat prin ingrijorar e. 2. dispneea se diminueaza. 09. La indicatia medicului administrez 1 tb Diazepam inainte d e culcare. Pacienta sa cunoasca evolutia bolii.

Externa rea pacientei. Informez pacienta asupra orarului cu privire la tratamentul prescris de medic . 2010 1. -fermenti digestivi in timpul mesei (Triferment). 06. 2. Cunostinte insuficiente despre obiceiuri daunatoare. Alterarea starii de c onfort cauzat de necunoasterea regimului medicamentos dupa externare. 2010 Explicarea tratamentului medicamentos si alimentar la i-am explicat orarul medicatiei: -Nitropector 3 tb/zi. Psihoterapie ± i-am explicat pacientei cat de importanta este alimentatia in cazul bolii sale. -Nitroglicerina 1 tb/zi . Pacienta a inteles importanta medicatiei si a 11. Linistirea bolnavei prin explicarea tratamentului la domiciliu. La indicatia medicului am administrat urmatoarea medicatie. pentru a preveni unele complicati i. Alimentatie insuficienta din cauza bolii. Pacienta sa cunoasca obiceiurile alimentare. greata . pacienta a inteles ceea ce I s-a explicat . Invat pacienta sa se alimenteze corespunzator. Bolnava a inteles informatiile care i-au fost aduse la cunostinta. manifestata prin inapetenta. varsaturi. Starea de dis confort a diminuat. 06. 2. varsaturi. Sa-si recastige apetitul treptat. Obiectiv realizat.87 10. Diminuarea senzatiei de greata si varsaturi. Alimentatie fara senzatie de greata. dat inca persista. 1. in raport cu orarul meselor: -antiemetice inainte de masa (1 tb Metoclopramid).

I-am intocmit biletul de externare. la nevoie. -Aspacardin 1 tb/zi. alimentatiei. cu evitarea o ricarui factor determinant. Am informat-o asupra alimentatiei.88 domiciliu. .

palpitatii. . 06. HTA. . cu urmatorul diagnostic: Cardiopatie ischemica dureroasa.regim igieno-dietetic.8 UI). 06. 2 010 ± 11. I s-a recoltat sange pentru hemoleucograma si urina pentru examen sumar de ur ina. Se externeaza cu stare generala ameliorata in urma tratamentului efectuat i n spital. 2010. In timpul spitalizarii a urma tra tament medicamentos conform schemei prescrise de medic. dispnee. cefalee. A beneficiat de examene paraclinice in aceasta perioada (EKG.control periodic la medicul cardiolog. pe perioada 06. paloare. bronhodilatatoare ( 1 fiola Miofilin 10 m l). cu urmatoarele recomandari: . in varsta de 66 ani. ecografie cardiaca ). retrosternala severa. cu urmatoarele manifestari: durere precordiala. antiaritmice (Propanolol 1 tb/zi). . cu urmatoarele medicamen te: antiemetice (Metoclopramid 1 tb/zi). a fost internata in sectia Cardiologie a Spitalului Judetean de Urgenta Bacau. ango r prelungit. seda tive (Diazepam 1 tb seara la culcare).89 EVALUARE FINALA Pacienta Tofan Silvia.respectarea tratamentului medicamentos. anticoagulante (Clexane 0.

Lucretia Titirca. Cornel Borundel. Editura Medicala. Ghid de nursing. 1969 3. Manual de medicina interna pentru cadre medii. I. Editura Viata Medicala Romaneasca. 2006 . Editura All.90 BIBLIOGRAFIE 1. 2007 2. Anatomia si fiziologia omului. Teodorescu.