CULTURA CIUPERCILOR DE BALEGAR SAU DE STRAT. 1.1.

Descrierea ciupercilor albe, crem sau bruna Agaricus bisporus, sinonim Psalliota hortensis (Cook ) Lange – ciuperca de balegar, de strat sau champinion

Este ciuperca de cultura cea mai raspandita in tara
noastra si pe glob, fiind cel mai mult studiata si prezentand un numar mare de tulpini (suse). Ciuperca, indiferent de culoare, prezinta doua parti distincte: o parte in substrat (ingropata) si o parte aeriana. Partea ingropata este reprezentata printr-un postament micelian ce rezulta din impletitura hifelor crescute din miceliul insamantat. Din aceste hife, in amestecul de acoperire iau nastere primordiile sau butnii de fructificare. Partea aeriana sau ciuperca propri-zisa, se numeste basidiofruct (de la familia din care face parte ) sua carpofor. Acesta este format din: picior (stipes ) si palarie (pileus ). In tara noastra sunt create tulpini de Agaricus bisporus de culoare alba, crem si bruna, pretabile atat la cultura clasica(in sistem gospodaresc), cat si la cea intensiva (in ciupercarii industriale). 1.2. Spatiul de cultura Pentru cultura ciupercilor se pot folosi spatii existente dar nefolosite pentru alte activitati, sau spatii existente dar nefolosite pentru alte activitati, sau spatii special construite in vederea infiintarii unei microciupercarii. 1.2.a Spatiile existente pot fi: pivnite, subsoluri ale locuintelor sau alte constructii, cladiri vechi, balcoane, magazii, soproane, garaje, grajduri, sere, solarii, depozite, hale, forturi, umbrare s.a. 1.2.a.1 Pregatirea spatiilor de cultura in vederea folosirii lor ca ciupercarie consta in:

- repararea, daca este cazul, a acoperisurilor, peretilor, pardoselii, usilor, ferestrelor etc. si astuparea gaurilor facute de rozatoare:
- igienizarea spatiului, care consta in curatirea de resturi vegetale, deratizare; - spalarea cu apa curata si dezinfectarea cu una din solutiile: soda calcinata 5% ( 50g soda la 1 litru de apa); Formalina ( 40%) solutie cu concentratia 2-5 % (20 –50 ml la 1 litru de apa ). Peretii si pardoseala se varuiesc, adaugandu-se in zeama de var si 20-30 g piatra vanata (sulfat de cupru ) la 1 litru de emulsie. Dezinfectarea spatiului de cultura este obligatorie dupa fiecare ciclu de cultura.

1.2.a.2 Amenajarea spatiului de cultura Se pot intalni doua situatii:
- Cand spatiul este suficient de mare (solarii,sere, depozite,hale) cultura se poate amplasa in straturi direct pe sol sau pardoseala. Latimea straturilor trebuie astfel dimensionata incat sa permita executarea lucrarilor in conditii optime (1,40 –1,60 m ), grosime sa fie de 25-30 cm, astfel ca pe un metru patrat sa se repartizeze 80 –100 kg de compost, lungimea stratului fiind in functie de marimea spatiului de cultura. - In spatiile mici, pentru a mari suprafata utila de cultura, se pot instala rafturi sau stelaje suprapuse pe doua sau trei nivele. Rafturile pot fi fixe,confectionate din beton, sau mobile, cand sunt din metal (de preferinta din aluminiu sau fier ) vopsit cu vopsea de ulei, din lemn sau din alt material rezistent. In cazul rafturilor din beton, compostul se aseaza direct pe parapet, in strat gros de 25 –30 cm.

In spatiile unde cultura ciupercilor se amplaseaza pe stelaje. . compostul se poate aseza direct pe raft. de aceea se recomanda lazile din PVC sau sacii de polietilena.2. . poate duce la declansarea fenomenului de autoaprindere.a. la tubulara din tabla si cu niste ghemotoace din vata curata. Acest filtru se leaga afara. aceasta depinzand si de gradul de poluare a aerului atmosferic. inaltimea de 10 –15 cm. cu laturile de 20 cm latime.Pe rafturile executate din alte materiale se amplaseaza lazi de cultura de diferite tipuri. in apropierea cailor de acces. 1. intre care se intercaleaza un strat de vata in grosime de 1 cm . Tubulatura se confectioneaza din tabla – ca un burlan. la tubulatura din polietilena. udare etc. De aceea. 25 kg . au o perioada scurta de utilizare.b Spatii noi de cultura a ciupercilor (construirea unei microciupercarii). cu ajutorul unor suruburi. pentru evacuarea aerului viciat.amplasarea unei ladite din lemn. chiar atunci cand aceasta este din pamant sau pe nivelele stelajelor. Tubulatura se poate confectiona si din folie de polietilena. peste o folie de polietilena asternuta pe el . care nu dispune de nici un fel de spatiu din cele enumerate anterior. Lazile confectionate din lemn.Cultura in saci de polietilena prezinta avantajul ca se poate realiza direct pe pardoseala. . Aceasta se fixeaza pe tavan. la gura ventilatorului (la admisie).Pentru toate zonele din tara noastra recomandam construirea unor microciupercarii ingropate sau semiingropate.Se utilizeaza saci cu diametrul de 40 –50 cm. se schimba – poate fi folosit aproximativ 30 de zile. tubulatura prin care aerul este condus prin incaperea de cultura si unul sau mai multe ventilatoare exhaustoare pentru evacuarea aerului vicit (incarcat de carbon si spori). distrugand miceliul. Amplasarea noii constructii se va face pe un teren solid. iar lungimea egala cu latimea usii de acces..instalarea unui ventilator si a tubulaturii aferente. temperatura putand ajunge sau chiar depasi 30 C. deoarece un strat mai gros (30 – 40 cm ). grosimea substratului nu trebuie sa depaseasca 20 –25 cm. ca un pantalon. transparenti – pentru a se putea observa eventualele infectii si cresterea miceliului.amenajarea unei camere-tampon in fata intrarii. aerisirea libera prin deschiderea usilor si ferestrelor nu este suficienta. isi poate construi unulde dimensiunile dorite.1 mm. cu apa freatica la adancime.). Filtrul improvizat se poate realiza din doua straturi de tifon. .Cantitatea de substrat repartizat intr-un sac poate fi de 15.sursa de apa curata in interiorul spatiului sau in apropierea .2. Un viitor cultivator de ciuperci. la o distanta de cel putin 60 – 70 cm deasupra stratului de ciuperci de pe stelajul superior.sursa de curent electric de 220V pentru un ventilator si de 24V pentru iluminat. iar lungimea egala cu cea a spatiului de cultura . lungimea de 60 –70 cm si grosimea foliei de 0. Dupa ce se murdareste. in care se pune rumegus sau un burete imbibat cu solutie de sulfat de cupru (piatra vanata ) in concentratie de 5%. rotund sau patrat. cu dimensiunea de 2X2 m din folie de polietilena sau din zid. cu scop de paravan. cu posibilitate de micsorare pana la inchiderea completa. In spatiile mici situate la nivelul solului. adapostita de curentii puternici de aer. la distanta de sursele poluante. cu diametrul de 20 – 40 cm. pentru absorbtia si curatirea aerului introdus in ciupercarie. . 1. 20. se instaleaza la 10 –15 cm deasupra pardoselii (1 –2 buc. De-a lungul tubulaturii se deschid niste orificii (fante ) laterale prin care patrunde aerul proaspat. Acestea au avantajul de a beneficia de difernte mici de . cu latimea de 60 –70 cm. se va recurge la o aerisire dirijata in care scop sunt necesare urmatoarele amenajari:instalarea unui ventilator cu filtru special(de la Institutul de Fizica Atomica –Magurele –Bucuresti ) sau un filtru improvizat. evacuarea aerului se poate face prin deschiderea usilor sau prin orificii de evaluare amplasate tot la partea inferioara a peretilor (aerul iese prin suprapresiune ). Ventilatoarele exhaustoare.sursa de caldura si instalatie de incalzire sau racire pentru sezonul rece sau cald.canalizare – posibilitatea de scurgere a apei rezulta dupa spalare. In cazul folosirii sacilor. din cauza umezelii ridicate. in substratul insamantat. Dimensiunea acestor deschizaturi este 5x5 cm. in conditii de umiditate excesiva(cu lampa portabila). mai ales in sezon cald.3 Alte amenajari necesare localului de cultura . Daca nu exista posibilitatea utilizarii lazilor sau sacilor din polietilena.

Cea mai larga utilizare la pregatirea compostului o au paiele de grau. Pentru cei cu posibilitati materiale. .b Calculul necesarului de compost Necesarul de compost se calculeaza in functie de suprafata utila ce urmeaza a fi insamantata. socotind cate 80-100 kg compost la mp. rumegus sau talas de esente foioase. de culoare galbena. Pentru obtinerea unui compost de buna calitate se folosesc o serie de materiale. care asigura o buna izolatie contra variatiilor de temperatura.astfel lucrarile de intretinere care se executa sunt ingreunate. .lungimea spatiului de cultura – 6m. se mai adauga urmatoarele materii auxiliare : . . nefermentat. .suprafata localului de cultura – 24 mp (6x4 ).3. TextAd 1. . se zdrobesc cu furca sau se calca cu tractorul. . continand 25-30% fecale.distanta de la pardoseala la primul raft – 0.Tinand seama de aceste date.pasteurizare -compostul isi va dubla greutatea.suprafata utila de cultura – 37 mp .gunoi de cal cu asternut de paie (proaspat de maximum o luna ).in functie de reteta de compost utilizata. sulfat de amoniu.gunoi de porc (uscat ). 1.2m. Materii auxiliare: La materiile de baza prezentate mai sus.7m).temperatura de la un anotimp la altul si intre zi si noapte. tigla sau stuf. insa recomandam aceleasi distante intre nivelele de cultura. . compostare aeroba.6 m(socotit si cu grosimea compostuluide 20-25 cm). se va trece la aprovizionarea cu materialele necesare. fiind cunoscut faptul ca aceste diferente nu trebuie sa depaseasca 3 – 4C.distanta ditre rafturi – 0. construtia trebuie in mod obligatoriu izolata cu carton si smoala. Paiele. .3. deoarece prin procesul de prezatire – preinmuiere.paie de griu (orz sau orez ). Atentie! Se vor procura numai jumatate din cantitatile de materiale rezultate din calcule.compostare anaeroba. Acoperisul se face din placi de azbociment.adincimea la care este ingropata – 1-2 m. .gunoi de pasari pe suport solid. precum si distanta dintre ele: .1buc (4. . coji de floarea-soarelui. Prezentam in continuare schita unei ciupercarii.distanta de la suprafata culturii de pe ultimul raft pana la tubulatura de ventilatie –1. deoarece au o elasticitate mai mare si un continut mai bogat de glucide si substante minerale. .5m.colti de malt (de la fabricile de bere ). .rafturi (stelaje) cu 3 nivele – 3 randuri : .3.format din unul din urmatoarele materiale:paie.din care simple la peretii laterali – 2 buc (4. .ipsos (pentru constructii ).4x1.4m). .duble la mijloc.aleile dintre rafturi au latimea de 80 cm.1 m.ingrasaminte chimice (superfosfat. ciupercaria poate fi de dimensiuni mai mari (trebuie consultat un proiectant si construita de specialisti). Pregatirea compostului Pregatirea compostului reprezinta o veriga importanta pentru reusita culturii ciupercilor. -sulfat de cupru (piatra vanata ). 1. cu camere de tampon la intrare si dimensiunile rafturilor.dimensiunile camerei tampon 2x2 m din fata usii de acces.inaltimea – 2. inainte de a fi folosite.4x0. . Impotriva umezelii. .5-0. uree tehnica)sau ingrasaminte complexe cu N si P .latimea – 4m. .a Materiale folosite la prepararea compostului Acestea sunt de doua feluri : Materiale prime de baza : .

in apropierea ciupercariei. Aceste doua faze tehnologice fac parte din compostarea anaeroba (fara aer ). pentru a feri compostul de uscaciune in timpul calduros si de spalare prin precipitatii. Aceasta operatie dureaza 5 zile . Se recomanda ca aceasta platforma sa fie protejata de un acoperis (sopron). Compostul clasic necesita unele tratamente prevenite.8 m. In aceasta faza nu se mai uda (cu mici exceptii) si nu se mai taseaza. pastrandu-i dimensiunile in asa fel incat gunoiul de pe margini side la capete sa se aseze in interiorul noii platforme. la intervale de 3-4 zile . Se uda pana in momentul in care apa incepe sa se scurga de sub gramada. La intorsul al 3-lea se recomanda aplicarea prin imprastiere a unui kg de CUSO4 sulfat de cupru (piatra vanata) la o tona de compost. pentru a nu permite coborarea temperaturii sub cea de inghet. care este alcatuit din balegar de cal si paie de grau din asternut. Se lasa astfel 4-5 zile. Pentru dezinfectie se poate folosi si Formalina. Ca pesticide se pot utiliza Benlate 0. superfosfat (simplu concentrat) .3d Retete de compost si fazele tehnologice de pregatire Reteta nr. Dupa ce se amesteca bine componentele. Asezarea la compostarea aeroba (cu aer)-afanat.Tot la asezare se pun si 5 -6 kg ipsos. Gunoiul de cal (balegar +paie) se asaza pe platforma betonata sub forma de gramada si se uda zilnic. La primul intors se administreaza 5 -6 kg ipsos /t compost. pe o suprafata betonata (platforma) pentru a impiedica infiltrarea in pamant a mustului de balegar rezultat la udare. inaltimea 1.2 %. .Pentru a insaminta 10 mp cu ciuperca de balegar vom avea nevoie de aproximativ 800-100 kg compost. cu furca. cu substante dezinfectate sau cu pesticide. 1. cu furtunul. In perioadele reci ale anului este necesar ca aceasta ca aceasta platforma sa fie inchisa cu ajutorul unor pereti mobili – glisanti.cu care se stropesc marginile platformei si pardoseala din beton. 70-75 %. Intorsul se executa cu furca.2 % ca insecticid.deci la aceasta faza.pe baza de gunoi de cal Pentru pregatire unei tone de compost se folosesc 700 kg gunoi de cal. de asemenea zilnic. 1. dupa care incep intoarcerile. ipsos si ingrasaminte. 3-5 kg la tona de compost. Intorsul 4 se executa atunci cand paiele nu s-au innegrit si nu se rup usor (deci compostul are o compostare insuficienta).iar la capete sa fie prevazuta cu doua bazine pentru colectarea mustului . ginoi de porc ) conform retetei. Atentie! Daca nu puteti procura ingrasamintele recomandate se pot inlocui cu uree tehnica (cu 40 % azot ). la intorsul al 2-lea si al 3-lea se adauga. La o tona de compost se mai adauga urmatoarele materiale: ipsos -25 kg. cu inclinare spre mijloc (cu panta de 2-3%). Fazele tehnologice de pregatire Preinmuierea. solutie in concentratie de 2-3 %.7 kg. presarata la asezare. Platforma trebuie sa aiba o suprafata de aproximativ 10 mp (pentru o tona de compost ). practic se muta vechea platforma alaturi. din nou se aseaza in gramada si se uda. Nu se recomanda pregatirea unei cantitati mai mici de o tona de compost.8-2 m. cate 3-4 kg .de asemenea. cantitatea fiind in functie de concentratie. gunoi de cal pe asternut de paie. iar lungimea – in functie de cantitatea de compost.3c Tehnologia pregatirii compostului Pregatirea compostului dureaza 28 -30 zile si se face. Se fac 4 -5 intoarceri.7-1. Cu aceste substante se stropesc platforma la intorsul al 4-lea. Intoarcerea compostului din platforma incepe din a 15 -a zi de la momentul declansarii pregatirii compostului.1 (compost clasic) . pe cat posibil. Pentru a obtine 1000 kg compost trebuie sa punem la preinmuiere circa 500 -700 kg material initial uscat (paie de griu . Compostul se ia cu furca din gramada si se asaza afanat intr-o”platforma” cu urmatoarele dimensiuni: latimea 1. care prezinta actiune fungicida (combate ciupercile patogene) precum si Dimilin 0. pentru ca se taseaza si se uda in vederea declansarii fenomenului de compostare. Omogenizarea (amestecarea) compostului debuteaza din ziua a 6-a de la inceperea pregatirii. sulfat de amoniu – 7 -8 kg sau ingrasamant comples cu N si P. gunoi de pasari. deoarece exista riscul ca aceasta sa nu se incalzeasca in procesul pasteurizarii.inainte de asezare. timp de inca 4 zile. se taseaza.Exemplu de calcul.

Acestea se executa la intervale de 3 -4 zile.Textura – elastica. Executarea intoarcerilor se face tot la intervale de 3-4 zile. -gunoi de pasari -100 kg. Umiditatea optima a unui compost de calitate este cuprinsa intre limite foarte stranse:63-65 %.8 m si lungimea – cat este necesar.gunoi de pasari -150 kg La aceste componente principale se mai adauga urmatoarele materiale auxiliare: colti de malt – 50 kg .1. Compostul se asaza intr-o forma dreptunghiulara cu latimea de 1. atunci compostul are umiditatea optima. . se verifica practic prin strangerea in mana.1 si dureaza 12 zile.Dureza 1-2 zile. Fazele tehnologice de pregatire a compostului Preinmuierea se face.7 -1. Se taseaza. Se controleaza temperatura in interior (trebuie sa ajunga la 65 -72 C . se desface platforma anterioara (executata la preinmuiere ) si se lasa dupa dimensiunile clasice : latime -1.8-2 m si inaltimea de 1. pe o suprafata betonata sau in bazin (din beton ).e.7 -1.inaltime 1. Platforma in intregime se acopera cu folie de polietilena pentru o perioada de 48 de ore decupand folia la gurile burlanelor. Aprecierea calitatii compostului . Pentru obtinerea unei tone de compost sunt necesare: . Executarea intoarcerilor.8 -2. Pentru a obtine o tona de compost se vor folosi urmatoarele materiale: -gunoi de porc -250 kg. in cea de-a patra adaugindu-se cealalta jumatate de uree.Pasteurizarea naturala. Reteta nr.intr-un numar tot de 3-4. Asezarea lacompostarea aeroba. Cele trei materiale se amesteca bine.3. Reteta nr. se strange puternic in pumn: daca nu curge apa printre degete dar mana ramane umeda.8 m. cu burlane perforate pentru evacuarea aerului incalzit din interior. Omogenizarea (amestecarea) compostului din platforma de preinmuiere – o zi. Asezarea compostului in platforma de preinmuiere.Gradul de umiditate a compostului. 1. -paie de grau -150 kg. Dupa ultimul intors.3 (compost sintetic ) pe baza de paie si gunoi de pasari. de asemenea. Se taseaza.continutul in apa al unui compost bun se verifica foarte simplu: se ia in mana o cantitate din compost (cat sa se umple pumnul ). uree tehnica -7 kg si ipsos – 20 kg. .5 kg ). La acestea se vor mai adauga 2kg de uree la asezare si 24 kg de ipsos repartizat la fiecare intors.Deci. La intoarcerile 1 si 2 se adauga coltii de malt si ipsosul. Prin aceasta lucrare compostul se va aseza afanat cu furca. Omogenizarea (amestecarea ) la preinmuiere se face in cea de-a 6-a zi de la primul udat.0 m. timp de 7 zile.in numar de 4. In ultima zi de preinmuiere se adauga jumatate din cantitatea de uree (3.Se adauga ipsos la fiecare intors. gunoi de porc si gunoi de pasari. Se uda in continuare inca 6 zile. iar mustul se recircula.fara a se mai tasa. Fazele tehnologice de pregatire a compostului Preinmuierea se face ca la reteta nr. Asezarea la compostarea aeroba se face in cea de-a 13-a zi si consta in afanarea materialui.paie de grau -350 kg . apoi se asaza si se taseaza. Se mai uda in continuare timp de 4 zile. Practic. Pasteurizarea naturala se face in mod asemanator cu cea de la retetele anterioare. Pasteurizarea naturala este identica cu cea prezentata la reteta nr.Culoarea caracteristica este cafeniu – inchis. in platforma de compost se fac niste canale de aerisire (ca la silozul de cartofi). se uda zilnic. daca aceasta nu se face . Se aduga ureea.2 (compost mixt ) pe baza de paie.

p.g Pregatirea compostului pentru ciuperca Agaricus Edulis Tehnologia pregatirii compostului pentru ciuperca alba termofila prezinta unele particularitati. In vederea obtinerii unei tone de compost se utilizeaza: . nu trebuie sa depaseasca 2728 C. din fiecare kilogram. .5-8. . 1. La un laborator de agrochimie se poate face analiza compostului privind azotul total. se vantura cu furca. . 1. cu pH cuprins intre 7. .07% s. se face timp de 12 –14 zile.daca are o reactie acida. se lasa 24 sua 48 ore pentru a se raci (in anotimpul calduros ).0 kg la 100 kg compost ).Insamantarea ciupercilor Agaricus SPP In vederea insamintarii.la asezarea pentru compostarea aeroba. de culoare bruna –negricioasa.daca este prea umed si reactia lui nu mai permite adaugarea de ipsos. care se imprastie la suprafata straturilor gata insamantate (asa-numitul miceliu de control). . .f Alte sfaturi practice privind obtinerea sau corectarea compostului .gunoi de cal pe suport de paie –400 kg. timp in care se executa 5 intoarceri. se vantura cu furca inainte de a fi introdus in spatiul de cultura. compostul poate fi amestecat cu mana sau cu furcile.u.daca compostul prezinta miros de amoniac. .2mg% s.Norma de miceliu Cantitatea de miceliu folosita la ciupercile de balegar este de 700-1000 g (0. se opreste o cantitate de 100 g miceliu. Dupa introducerea compostului in local. cu limita maxima 0.03-0. Fazele tehnologice de pregatire Preinmuierea. Reactia chimica (constatata prin analize de laborator ) sa fie usor alcalina.Sa contina ctinomicete. . si amoniacul liber de 0. I se mai adauga apa sau mist de gunoi.Mirosul sa fie de paine coapta.adaos de paie de griu (12 –15 %)-60 kg. dupa cum urmeaza: Pentru insamintarea unei suprafete de 10 mp este necesara o cantitate de compost de 700-800 kg ( 70-80 kg/mp). in nici un caz de amoniac. Reactia acida nu este favorabila culturii ciupercilor. care trebuie sa aiba valori de peste 1.3. repartizat uniform pe un mp.2-7. pentru a rezulta un compost bine fermentat. Deci.1 mg% s. 1.4. 1.vara. acesta se poate aseza pe capre de lemn (cand cantitatea o permite). la preinmuiere se poate folosi apa calda.bolovann.3.a. Pentru a asigura racirea. Inainte de efectuarea insamantarii. Compostarea aeroba dureaza 16 –18 zile.6. pentru o buna aerisire a compostului. adica microorganisme mineralizate care isi manifesta prezenta prin aparitia unor pete cenusii-albicioase pe marginea platformei cu compost.0 umiditatea 62-65% paiele sa se rupa usor.8-2. daca este uscat. insa cu foarte multa grija. Aprecierea calitatii : fara miros de moniac ph-ul 7.7 –1.iarna. la insamintare. Ttemperatura in interiorul compostului. ci isi revine dupa strangere si nici nu se lipeste de mana – este un compost bun..p.4. sac pe patul asezat pe stelaj sau pardoseala (dupa caz). . insamintarea se executa direct in lada.Paiele se rup cu usurinta. compostul finalizat se repartizeaza in recipientii de cultura si se introduce in local. I se mai adauga ipsos. .

Se prefera pamantul din lucerniere. Bine maruntit. 2 . in lipsa acesteia. care prezinta avantajul ca nu murdareste ciupercile cu oxizii continuti. in care scop se decoperteaza stratul de deasupra solului pe o adincime de 20 –30 cm. Se va evita. Se recomanda nisipul calcaros.Insamantarea propriu-zisa consta in introducerea miceliului in compost (care. pentru urmarirea temperaturii. Daca se intarzie executia lucrarii peste 10 zile. dupa care se indeparteaza si se aplica amestecul de acoperire. Este obtinut din tuf vulcanic prin tratare termica. se taseaza usor cu o drisca de lemn si se imprastie miceliul de control. in Maramures. datorita capacitatii ridicate de retinere a apei. 1 . Dupa insamantare si acoperire cu hartie. eliminandu-se utilizarea hartiei.turba – 3 parti .piatra calcaroasa – 1 parte . prin stropiri fine.a.5. se va numi substrat nutritiv). cat si pentru realizarea unui amestec de acoperire de calitate. dar mai adanc. Mirage. introducand miceliul in interior. deoarece prezinta o capacitate mai mare de retinere a apei. zilnice sau mai des. Daca este prea umeda se usuca. productia scade proportional cu numarul de zile intarziate. Perlitul e o roca sticloasa formata in medii acvatice. Se foloseste numai in amestec. pana la fundul recipientului. Miceliul se marunteste cu grija. rupta sau din doua bucati. Piatra calcaroasa (tuful calcaros ).creta furajera –5% Reteta nr. cu mana curata si se imprastie ( jumatate din cantitate ) deasupra stratului. dupa insamantare. marunteste si se cerne. Dupa incheierea insamantarii se acopera straturile cu hirtie tip ziar (absorbanta). Lucrarea de acoperire a straturilor insamantate se face cu un amestec de materiale avand ca baza turba iar. Principalele componente ale amestecului de acoperire si conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca Turba (poate fi neagra sau rosie ) trebuie sa fie fibroase.nisip –1 parte . 1. se cerne. La noi se gaseste in nordul tarii. Se poate folosi in amestec cu turba sau chiar singur. Se niveleaza apoi stratul. Pamantul de telina. nu lucioasa. Se imprastie apoi alt strat de miceliu si se repeta operatia. nici prea groasa si nici prea subtire. sa nu prezinte exces de umiditate (sa se prezinte ca un pamant jilav ). Nisipul.5.b Retete de amestec de acoperire Retete pe baza de turba Reteta nr. favorabile realizarii unui suport granulat pentru producerea miceliului. Aceasta hartie se mentine in permanenta umeda. Daca contine pietre mari. Hartia se mentine pe straturi timp de 7-8 zile. Se cuprinde o cantitate de compost cu mana si se intoarce.creta furajera – 5% Retete pe baza de pamant de telina Reteta nr. intotdeauna pe suprafata. preferand piatra de culoare alba. Prezinta granule cu diametrul de circa 3 mm. efectuandu-se in acelasi timp si tratamentele preventive cu Formalina.nisip – 1 parte .turba – 3 parti . 1. Acoperirea straturilor insamantate Operatiunea de acoperire a straturilor se executa la 7-8 zile de la insamantare. Nu se foloseste singur. pamantul de telina. ci numai in amestec cu alte materiale. se marunteste si se cerne (particulele care o compun sa nu depaseasca dimensiunea de 5 mm ).pamant de telina – 3 parti . 3 . poate fi inclus in alcatuirea unui amestec de acoperire curat. Nu se foloseste hartie murdara. Perlit expandat sau perliflor. 1. Karate. pe cat posibil.5. folosirea pietrei calcaroase. Lucrarea se poate executa si imediat dupa insamantat. in ciupercarie se mentine o curatenie stricta si se amplaseaza termometre in aer si in substrat.

se trece la amestecarea celor 2 –3 componente (omogenizare ).pH –ul 7. I se adauga creta furajera si se amesteca din nou .umiditatea 67-70%.c. .creta furajera –10 % De retinut ca. Unde exista posibilitati. se umezesc pana se obtine un amestec jilav la pipait.negre. . Dupa amestecul chimic.18%. Pentru dezinfectie se poate utiliza si Mirage 45 EC in concentratie de 0. Rolul amestecului de acoperire este acela de a regla umiditatea din substratul nutritiv precum si concentratia in bioxid de carbon. pana cand se umezeste totul. nisipul nu trebuie sa depaseasca 25% din volumul amestecului. amestecul se acopera cu o folie din polietilena si se lasa acoperit timp de 8 –10 zile. . Pe el se fac si toate tratamentele preventive si curative din perioada cresterii ciupercilor. Verificarea grosimii amestecului de acoperire se face cu degetul aratator. pentru a i se aplica corecturile necesare astfel: .fara continut in mangan sau fier.cenusii. Daca se constata astfel de infectii. timp de 5-6 ore ). Acolo unde exista posibilitati se face o dezinfectare termica (cu abur la temperatura de 60^C.a ). in cultura clasica a ciupercilor se practica dezinfectia chimica a amestecului.5. aplicat pe peretii lazilor. Inainte de fi folosit.rosii).. Pentru un 1 mc amestec de acoperire se folosesc 2 litri Formalina. Pe o suprafata de 1 mp de cultura se utilizeaza 300 –500 ml solutie. Daca sunt uscate. se lopateaza. cu Formalina ( cu concentratia de 40 % s. deci peste tot. pe o adancime de 1-2 cm. degajat prin cresterea miceliului. Pregatirea amestecului si tehnica de acoperire Dupa ce a fost aleasa convenabila.a ). 4 .continutul in calciu activ 5-10% pentru retinerea apei . Dupa incheierea lucrarii. apoi iar se stropeste pana se foloseste toata cantitatea de solutie chimica. 1.nisip – 1 parte . in tot spatiul de cultura se face un tratament preventiv cu Formalina. iar in restul spatiului.pamant de telina – 3 parti . . dupa cum se poate vedea si din retetele prezentate aici. Se strang hartiile si se verifica mai intai daca incubarea miceliului a decurs fara aparitia de infectii cu diferite mucegaiuri (verzi. . se indeparteaza zonele de substrat contaminate. Tehnica acoperirii. Se aseaza amestecul in grosime de 4-5 cm.Se stropeste gramada de amestec.praf de carbune –2 parti Reteta nr. inainte de a fi folosit.se niveleaza cu mana sau cu o drisca de lemn. Amestecul obtinut trebuie dezinfectat. in concentratie de 1%. Daca amestecul nu a fost umezit initial. Formalina se dilueaza cu apa in proportie de 1/1 sau 1/2 . In cele mai frecvente cazuri.Nu se taseaza.sau se prafuieste cu un fungicid 1-2 g/mp (Dithane M45 sau Benlate s.6 (daca este acid se va corecta cu creta ).2-7.continutul in azot organic 0. amestecul se lopateza de cateva ori pana cand dispare mirosul de Formalina.pe pardoseala.6%. iar locul respectiv se dezinfecteaza chimic cu o solutie de Formalina 2% ( cu ajutorul unui tampon de vata sau un tifon ). amestecului de acoperire I se pot face si urmatoarele analize chimice. care se introduce in amestec –trebuie ca prima falanga a degetului sa intre complet in amestec. pe stelaje.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful