Cultura de trifoi rosu

Trifolium pratense

Tehnologia de cultura a trifoiulu rosu

Planta premergatoare • • • foarte bune plante premergatoare sunt prasitoarele timpurii, cerealele de toamna si plantele anuale furajere recoltate pana la inceputul toamnei; bune plante premergatoare sunt cerealele de primavara, hibrizii de porumb si floarea soarelui; contraindicate sunt leguminoasele pentru boabe si furaj, prasitoarele tarzii;

Lucrarile solului • • • • adancimea araturii se executa cu scormonitor pana la 25 octombrie; adancimea in ogor propriu = 25 - 30 cm; pregatirea patului germinativ se realizeaza imediat inaintea semanatului la adancimea de semanat; se recomanda un tavalugit usor, inainte si dupa semanat.

Fertilizarea culturilor • • • doar pe terenuri sarace se va aplica 60-70 kg Azot s.a. /ha; 80-100 kg Fosfor s.a./ha; 90100 kg Potasiu s.a./ha. pe terenuri ferile se va aplica doar 70-80 kg Fosfor s.a./ha; cand se fertilizeaza cu gunoi de grajd, dozele se reduc la jumatate;

Samanta si semanatul • • • • • • • soiurile cultivate sunt: Apollo Tetra, Napoca Tetra, Select, Verdi, Triel, Dacia Tetra, Flora, Roxana; samanta cu minim 94% puritatea si 70% germinatia; epoca de semanat este primavare 5-25 martie sau vara 10-25 august (numai in zonele colinare, umede si cu toamne ploioase; densimea plantelor este de 1000-1100 boabe germinabile /mp; distanta intre randuri este de 12,5 cm; adacimea de semanat este de 1,5-2,5 cm; cantitatea de samanta folosita este de 50-60 kg/ha

Intretinerea culturilor

• • •

combaterea buruienilor: combaterea cuscutei in perioada de repaus cu Kerb 4-5 kg/ha; combatere buruieni dico cu Basagran Forte 2,5 l/ha; combatere buruieni mono cu Agil 1 l/ha sau Galant Super 1 l/ha (postemergent); combaterea bolilor: combaterea fainarii prin recoltarea plantelor inainte de inceperea atacului; irigarea: intervalul de udare este o data la doua saptamani in perioada de varai cu norma de 500-600 m.c. apa/ha.

Recoltarea: • • recoltarea se face intre mijlocul fazei de imbobocire si inceput infloritului la coasa I-a, si intre nceputul si mijlocul fazei de inflorit la coasa a II-a; ultima coasa este bine sa se recolteze in preajma punctul termic de 0 grade C (mijlocul lui octombrie).

1.Hibrizi de porumb recomandati in cultura . u7i16ij Productii mari de porumb se pot obtine numai prin folosirea hibrizilor de inalta productivitate . In tabelul alaturat se prezinta hibrizi de porumb recomandati in cultura . La zonarea hibrizilor trebuie sa se tina seama de lungimea perioadei de vegetatie a acestora si de conditiile climatice ale zonei (in special potentialul termic ) care sa asigure ajungerea normala la maturitate . 2.Amplasarea culturii Porumbul poate fi cultivat pe soluri diferite cu fertilitate textura si reactie , dar trebuie evitate solurile extreme . Bune premergatoare pentru porumb sunt leguminoasele perene ,cereale paioase , inul ,canepa ,sfecla pentru zahar ,cartoful etc. Desi suporta monocultura , nu este indicata cultivarea porumbului mai mult de 2-3 ani pe acelas teren numai daca se aplica ingrasaminte organice si chimice si se combat corespunzator buruienile , bolile si daunatorii . 3.Fertilizarea Avand un potential productiv ridicat ,porumbul consuma cantitati mari de substante nutritive .Pentru fiecare 1000 kg boabe + productia secundara , porumbul consuma : 1828 kg azot , 9-14 kgP2O5 si 24-36 kg K2O . Pe toate tipurile de sol , porumbul valorifica bine atat ingrasamintele organice cat si cele chimice . Gunoiul de grajd este bine valorificat de catre porumb mai ales pe solurile grele , reci dar este recomandat si pe solurile mai usoare , in doze de 30-40 t/ha ce se incorporeaza imediat prin aratura de baza . Dozele de ingrasaminte chimice se stabilesc tinand seama , in principal de nivelul productiei scontate , de consumul specific si de rezervele solului in elemente nutritive

Doze orientative de fosfor la cultura porumbului Nivelul Aprovizionarea solului cu fosfor mobil productiei slaba mijlocie ridicata de boabe 1-2 mg P2O5 2-3 mg P2O5 5-6 mgP2O5 (t/ha) la 100 g sol la 100 gr sol la 100 gr sol 5 40-80 20-40 6-10 70-130 40-30 25-50 Ingrasamintele cu fosfor se incorporeaza in sol sub aratura adanca .Lucrarile solului. 4. de rezerva de apa din sol si de gradul de aprovizionare a solului cu elemente nutritive : ..fertilizarea aplicata in ani precedenti . Pregatirea patului germinativ urmareste nivelarea terenului si realizarea unui strat de sol afanat si maruntit pe adancimea de semanat printrun numar cat mai redus de treceri pe teren . Doze orientative de azot la cultura porumbului Nivelul Fertilitatea solului productiei scazuta mijlocie ridicata de boabe (IN=1-2) (IN=23) (IN=3-4) (t/ha) 5 90-120 80-110 50-100 6-10 140-240 130-220 120-200 IN=indicele de azot =humus % x V% Azotul poate fi aplicat primavara la pregatirea patului germinativ sau simultan cu semanatul pe rand cand doza se reduce la circa o treime din cantitatea totala de azot si chiar in timpul vegetatiei odata cu prasilele mecanice folosindu-se doze reduse .In situatii extreme cand se impune . Desimea de semanat este un factor tehnologic foarte important si se stabileste in functie de particularitatile hibridului cultivat .Aratura de primavara trebuie exclusa . iar in cazuri exceptionale se pot aplica primavara timpuriu inainte de pregatirea patului germinativ . 5. hibridul cultivat etc. Pe solurile foarte sarace in potasiu se aplica doze de 60-150 kg /ha di acest element . gradul de aprovizionare a solului cu apa .Samanta si semanatul La semanat se foloseste numai samanta hibrida din generatia F1 si tratata . Aratura se executa imediat dupa eliberarea terenului de catre planta premergatoare la 2530 cm adancime .aratura de primavara trebuie efectuata cat mai devreme si de buna calitate .putand fi inlocuita prin discuiri si grapari repetate pe terenuri curate de buruieni si bine aprovizionate cu apa .dar se au in vedere si alti factori cum ar fi : planta premergatoare . Epoca de semanat corespunde perioadei cand in sol la adancimea de 10 cm se stabilizeaza temperaturi de peste 8-10 grade C.Ele sunt bine valorificate si daca sunt aplicate odata cu semanatul sub forma de ingrasaminte complexe .

5 l/ha ). Dimecis 300+ 1.Sinoratox 5 G (30 kg /ha ) . Pentru combaterea viermilor sarma se vir executa tratamente la sol cu unul din produsele . Pentru diminuarea gradului de infestare cu buruieni estenecesara combaterea lor pe cale chimica si se realizeaza cu un numar mare de erbicide . Sanolt combi SC (1-1. Primele 2-3 saptamani dupa rasarire constituie faza critica in ingrijirea porumbului .Butizin 40 SC (6-10 l/ha).cartofi se aplica erbicidul Onezin 50 PU in doze de 5-10 kg/ha in functie de continutul solului in humus si se incorporeaza prin lucrari de pregatire a patului germinativ . Lucrarile de intretinere a culturii In tehnologia clasica a porumbului sunt necesare :3-4 prasile mecanice intre randuri si 23 prasile manuale pe rand . 7. Lasso RV 48 CE (4-6 l/ha). Oltisan extra ( 1 l/ha ).5 l/ha ). Sansac ( 1 l/ha ) .75-2. Titus 25 DF (40-60 grame/ha ) etc. 10-12 cm adancime . viteza 8-10 km /ora . iar prasilele se executa la intervale de 10-20 de zile in functie de aparitia buruienilor . Pe solele de porumb dupa care urmeaza sa se cultive in anul urmator porumb .5 -. Pe terenurile umede dupa porumb urmeaza specii sensibile la Astrazin . -la prasila a II-a . -la prasila a III-a 5-6 cm adancime .5 l/ha ). erbicidul Onezin se aplica in doze reduse .15 CE (3. Recoltarea .Desimea plantelor la porumb Grupa de Mii plante recoltate la hectar maturitate pe teren neirigat pe teren irigat a hibrizilor Timpurii 50-60 65-80 Mijlocii 45-55 60-80 Tarzii 45-50 60-80 Semanatul se realizeaza cu masina de precizie SPC-6 la distanta dintre randuri de 70 cm si adancimea de 5-8cm. In faza de 3-5 frunze a porumbului si de rozeta a buruienilor se aplica unul dintre erbicidele antidicotiledonate : Sare de amine (1.2 l/ha .2-5 kg /ha . Dual 500 EC . asociat cu alte erbicide fara efect remanent prelungit ca Diprocarb 75 EC (4-5 l/ha). Saurom 375 SC (1 l/ha ) . Furadan 5 G (20-30 kg /ha ) .mazare . Guardian CE (1. urmarinduse ca lanul de porumb sa fie mentinut curat .7-8 cm adancime . Diburom 800 CE ( 3-5 l/ha ). Tot la pregatirea patului germinativ se mai pot folosi erbicidele Frontier 720 EC (1. Primextra 50 FW (4-6 l/ha ) etc. Adancimea de lucru si viteza de deplasare a agregatului la prasilele mecanice sunt impuse de starea de vegetatie a plantelor si de dezvoltarea sistemului radicular dupa cum urmeaza : -la prasila I-a . Tell 75 WG (40grame/ha ). Duzocab 80 CE (4-7 l/ha ). viteza 10-12 km /ora .2l/ha .5 l/ha ) .5 -. viteza 4 km /ora . iar ca erbicide antigramineice se folosesc produsele Mistral 25 SL 950 45 C ( 1-1. asigurand 15-25 kg samanta /ha .Icedin super ( 1 l/ha ).

Calea cea mai sigura.70 ) si cu echipament de depanusare (EDR) care lucreaza cu pierderi minime la umiditatea boabelor cuprinsa intre 22-30 % . imbunatatire si eficientizare a productiei de lapte.4M. Un rol important il constituie asigurarea conditiilor de adapost si supravegherea periodica din punct de vedere sanitar-veterinar. se impune o popularizare in rindul micilor fermieri a unor tehnologii de crestere moderna. rapida si eficienta de sporire. ponderea principala in cresterea taurinelor revine micilor fermieri cu efective mici (5-20 capete). Recoltarea sub forma de boabe se executa cu C12 echipat cu culegatorul de stiuleti (CS4M-70 ) si echipament de treier (ET) care realizeaza cele mai reduse pierderi in intervalul de umiditate de 18-26 %. dar destul de simpla. Pentru eficientizarea cresterii taurinelor.Pentru recoltarea porumbului sub forma de stiuleti se foloseste combina autopropulsata C6P sau combina C12 echipata cu culegatorul de stiuleti ( CS -. XHOST Albirea dintilor acasa: Mi-am albit dintii UPGRADE HOSTIN fara a merge la stomatolog. Ca urmare a desfiintarii marilor complexe pentru cresterea vacilor de lapte. Alimentatia taurinelor are o arhitectura specifica bazindu-se pe producerea unor furaje de calitate superioara si in cantitati suficiente care sa asigure ratii echilibrate ce vor satisface cerintele zilnice ale animalului. þÿ TEHNOLOGIA DE CRESTERE SI INTRETINERE A TAURINELOR In conditiile economiei de piata. CiteÅŸte G mai multe aici. o constituie alimentatia rationala a animalelor din rase de vaci cu valoare genetica ridicata. este necesara o noua abordare a modului de crestere si intretinere a taurinelor. .

Alimentatia rationala poate asigura o crestere a nivelului de productie anual cu 30-40%. Hranirea vacilor in functie de productia de lapte 4. trebuie respectata cu strictete perioada repausului mamar. imbunatatirea calitatii laptelui si produselor lactate si evitarea risipei. De asemeni. I. obtinerea unei productii de lapte mari si usurinta in ceea ce priveste urmatoarea monta. ETAPELE FURAJARII Furajarea si ingrijirea vacilor inainte de insamintare. timp necesar revenirii uterului la dimensiunile normale. Hranirea tineretului taurin pe categorii de virsta : 0-3 luni 3-6 luni 6-12 luni 12-18 luni peste 18 luni (juninci) 1. astfel lactatia sa fie in jur de 305 zile. toate asigurind un randament maximal al exploatatiei pentru lapte. In furajarea bovinelor. Hranirea vacilor dupa fatare 3. intilnim citeva etape care trebuiesc strict evidentiate si urmarite in ceea ce priveste furajarea. Hranirea vacilor in perioada de repaus mamar 2. Hranirea vacilor in perioada de repaus mamar . in timpul gestatiei si dupa fatare sint factori esentiali pentru obtinerea unui vitel nou-nascut sanatos. astfel: 1.

vaca trebuie lasata din muls (intarcata) pentru a-si reface rezervele din organism si pentru ca fatul (vitelul) sa se dezvolte normal.) Furajele trebuie sa fie de calitate. 40 de zile si in cea imediat urmatoare. la distante de 6-7 ore intre ele. borhot. continuarea depunerii rezervelor corporale in saptamina a 8-a inainte de fatare apetitul scade. completate cu fin si concentrate care stimuleaza productia de lapte. la care se adauga 30-50 grame sare (o lingura).Perioada de repaus mamar este absolut necesara si chiar cruciala pentru vacile de lapte. Cu aproape doua luni inainte de fatare. ne-inghetate sau cu pamint pe ele. devenind cel mai redus vacile manifesta activitati comportamentale specifice pregatirii pentru fatare si inceputul lactatiei furajele trebuie sa aiba un continut mai mic de calciu deoarece in aceasta perioada se definitiveaza osatura vitelului. . fiindu-i caracteristice urmatoarele: • • • • • vitelul realizeaza o crestere ce reprezinta ¾ din greutatea corporala la nastere vacile isi intensifica metabolismul. etc. fintina). 2. in special grosiere sau fin. rezultind probleme la fatare. Pentru eliminarea deshidratarii datorita fatarii si a laptelui produs. tainul de seara fiind in cantitate mai mare. gospodarul are grija ca furajarea sa fie bine echilibrata. Furajele se administreaza in 2-3 tainuri. are loc o deshidratare puternica si o modificare a metabolismului in vederea producerii unor cantitati mari de lapte. organismul vacii trece prin transformari importante: scade in greutate. acesta creste in volum. In aceasta perioada de refacere care dureaza aprox. In tot acest timp. fara mucegaiuri. mai bogata in finuri si mai saraca in nutreturi concentrate si se elimina total din ratie nutreturile suculente acide (porumb siloz. vaca sa primeasca zilnic cite o galeata cu suspensie de tarita de griu in apa calda. se impune ca timp de 2-3 zile. este necesara o furajare de virf in care se administreaza furaje suculente. nu rece sau cu gheata. iar apa sa aiba temperatura normala ( din put. Hranirea vacilor dupa fatare Dupa fatare. iar prin depuneri masive de calciu.

furajarea se completeaza cu concentrate care au un continut de proteina ridicat (ratie TIPI). Finurile se dau in continuare la discretie. 0-3 luni Alimentatia de baza este constituita din laptele matern. Concentratul va fi administrat la discretie si va fi completat cu finuri de foarte buna calitate. vaca va primi zilnic o cantitate de concentrate mai mare decit cantitatea de lapte obtinuta prin muls (ex. Imediat dupa fatare. 6-12 luni. In acest fel cantitatea de lapte zilnic va creste pina cind se va obtine un maxim ce nu mai este influentat de furajare celelalte componente zilnice din hrana fiind oarecum la discretie. Crescind din nou ratia de concetrate pina la revenirea laptelui la cantitatea maxima am stabilit ratia finala la un randament ideal de valorificare al furajelor . 4.II. intarcarea producindu-se in general la 30 . Hranirea vacilor in functie de productia de lapte Un aspect deosebit de important si mai putin respectat. este acela legat de stabilirea cantitatii de concentrate pe care fiecare animal il primeste functie de productia zilnica de lapte. consumindu-se aproximativ 150 kg /perioada. Pentru obtinerea unui litru de lapte. Pentru categoria de la 0 la 3 luni. se administreaza aproximativ 350-400 g concentrate de buna calitate . fara pierderi. la o mulsoare zilnica de 10 litri lapte pentru care in mod normal se administreaza aproximativ 4 kg concentrate acesta va primi 7-8 kg conc.consumindu-se in medie 55-60 kg. in medie.. ele reprezentind principala sursa de furajare.In acest moment se va scadea ratia de concentrate pina cind se va mulge o canitate mai mica de lapte.3. Hranirea tineretului taurin pe categorii de virsta  Cat.  Cat.  Cat. 12-18 luni .35 de zile. 3-6 luni In aceasta perioada furajul de baza este constituit din concentrate de tip. respectindu-se cu strictete perioada colostrala si cel putin 25 zile perioada de alaptare cu lapte integral.

PRINCIPALELE NUTRETURI UTILIZATE IN HRANA TAURINELOR Pot fi impartite in urmatoarele grupe:  Nutreturi fibroase( finuri. reziduuri de la industria de morarit)  Nutreturi suculente (silozuri. pajisti cultivate) fin de borceag ( amestec de paioase + mazare sau mazariche) finuri naturale ( de lunca. coceni. trifoi. peste 18 luni cind vitica a fost montata. munte) fin de otava (obtinut dupa cosirea pajistilor) Cantitatile de fin recomandate la taurine sint intre 2 si 10 kg in functie de categoriile de virsta si de starea fiziologica a animalului. zoofort-uri)  Nutreturi fibroase Finurile care se utilizeaza in hrana taurinelor sint: fin de leguminoase (lucerna. in medie de 2 –2. se administreaza concentrate de tip III in medie de 2 kg/zi. iar finul se da pe baza de ratii (2 kg/zi) introducindu-se in acelasi timp in ratie si suculentele. .  Cat. paie. II. deal. etc)  Nutreturi concentrate (cereale. sroturi.In aceasta perioada se administreaza concentratul tip III. in rest.5 kg/zi. bostanoase si borhoturi)  Aditivi furajeri (premix-uri. radacinoase. alimentatia este ca la vacile gestante. sparceta) finul de graminee (fin din livezi. Finurile se administreaza ca atare sau macinate (cele de leguminoase) 2-3 tainuri/zi.

porumb stiulete macinat cu totul pentru virsta 6-18 luni si peste. murare. . digestibilitate ridicata si o mare valoare energetica. valoare nutritiva redusa. se depoziteaza pe platforme de beton . cantitatile variind intre 3-5 kg paie si vrej de leguminoase si 8-10 kg coceni de porumb. . De asemeni.Grosiere aceste nutreturi se caracterizeaza printr-un continut ridicat in substanta uscata. amestec cu melasa. . precum si o digestibilitate mica. dupa care se preseaza pentru eliminarea aerului in vederea obtinerii unei fermentatii de calitate. putind administrati ca atare sau in amestec cu borhoturi.boabe macinate pentru virsta 0-6 luni. iar dintre vitamine se remarca vitamina E si provitamina A.72 kg uree+0. de ex: 75-80% si 20-25% mazare sau soia. In hrana animalelor. cocenii se toaca la sisca. Pentru ridicarea continutului de proteina. continind 8-10% proteina. avind un continut ridicat in amidon si grasime (4-5%) si scazut in celuloza. borhoturi. uree. porumbul se adiministreaza sub forma de uruiala. se poate insiloza porumbul in amestec cu leguminoase. .28 kg sulfat de amoniu la 200 l apa necesara pentru 100 kg masa porumb insilozat). Digestibilitatea poate sa creasca prin diferite metode si procedee de preparare (saramurare. etc). unde participa in urmatoarele proportii: 40-60% la vacile gestante si lactante 30-40% la tineretul pentru reproductie 65-85% la animalele pentru ingrasat Porumbul se administreaza sub diferite forme: . in amestecuri fiind o componemta de baza in producerea nutreturilor combinate.  Nutreturi concentrate Porumbul este cereala care intra in proportia cea mai mare in hrana animalelor.cocenii de porumb administrati fara nici o pregatire in hrana animalelor sint consumati numai in procent de 50-70%. Grosierele se administreaza la animalele adulte. o alta posibilitate de a ridica continutul de proteina a porumbului insilozat este de a adauga uree sintetica si sulfat de amoniu (0. Acestia se toaca. Pentru a le mari procentul de utilizare.porumb siloz: recoltarea porumbului se recomanda sa se efectueze cind planta se gaseste in perioada de vegetatie lapte-ceara.

taritele se folosesc in procent de 10-25% din amestecul de concentrat. cu dimensiunile de 1m/1m/1. respingator). La hrana animalelor. ♦ daca este posibil. folosindu-se in hrana animalelor in proportie de 40-50% ovazul in concentrate si orzul in hrana vacilor de lapte in proportie de 30-35% din amestecul de concentrat. evitindu-se fermentatia de tip butilic care apare in urma insuficientei tasari (miros intepator. astfel: o cutie din lemn placata cu tabla zincata. este una dintre compunentele de baza la realizarea nutreturilor concentrate in hrana vacilor de lapte a tineretului si a reproducatorilor. Taritele de griu sint formate din invelisuri bogate in celuloza si germenii bogati in amidon. grasime si aminoacizi esentiali. In ratia zilnica se recomanda urmatoarele cantitati de nutret murat sau porumb siloz: ♦ pentru vacile in lactatie 20-30 kg (rezultate bune se obtin cind 1/3 din cantitate de nutret suculent este reprezentat de sfecla furajera si cind pentru 5kg nutret murat se administreaza 1 kg fin). ♦ la taurinele adulte la ingrasat se administreaza 30-40 kg/zi. datorita continutului ridicat de proteina. 10-20 kg (functie de virsta si greutate). Orzul si ovazul sint consumate cu placere de catre animale. Acest amestec se preseaza bine. Dupa 2-3 zile de fermentatie se poate administra la animale. urmarindu-se o fermentatie de tip lactic (miros placut de fermentat. ca valoare nutritiva acesta inlocuind porumbul siloz. se poate realiza un amestecde nutret murat.5m. ♦ 30 litri apa in care se dizolva 600 g sare (2% sare).In regim gospodaresc. proteina bruta. Continutul in proteina digestiva este mare la aceste graminee. iar la tineret. acesta din urma avind un efect pozitiv asupra cantitatii si in special asupra calitatii laptelui. Srotul de floarea soarelui . dupa virsta de 12 luni. proteine. . folosindu-se intr-un procent de 10-25% din totalul acestor concentrate. in schimb sarace in calciu. imbunatatind ratia cu extracte azotate. se umple cu aproximativ: ♦ 100 kg strujeni tocati (sisca). saruri minerale (mai ales fosfor). 600 g melasa care va imbunatati valoarea nutritiva a furajului. imbietor).

Melasa se foloseste diluata in proprotie de 2%. . mangan. sub forma de faina. cobalt. 25-50 g/zi in hrana si sub forma de bulgari in iesle pentru lins. gulii furajere. de bere) contin pina la 95% apa. fiind bogata in potasiu. situindu-se pe primul loc intre concentratele proteice de origine vegetala. Bostanoasele (bostanul furajer. substante azotate. morcov furajer) Borhoturile (de griu. de porumb. Se administreaza pina la 30 kg/zi la vacile de lapte.  Aditivi furajeri: ♦ Substante aditionale de origine minerala Clorura de sodiu (sarea de bucatarie) macinata. proteina gasindu-se in cantitati f. aceste insusiri dind melasei calitati de suport pentru utilizarea azotului neproteic. mici si pot fi administrate mai ales in hrana vacilor de lapte in cantitati de 10-15 kg/zi sub forma tocata sau in amestec cu strujeni tocati pentru silozul murat. in proportie de pina la 1% din cantitatea de concentrate. pepene verde furajer) sint fructe suculente care contin 90-94% apa. zinc. Radacinoase ( sfecla furajera. iar proteina este considerata cu o valoare biologica foarte valoroasa. 60% extractive azotate. grasimi. aprox.  Nutreturi suculente Nutreturi insilozate (porumb. substantele nutritive fiind usor digestibile. de cartofi. cupru. aminoacizi. fier. leguminoase ) Melasa contine 20% apa. Se foloseste in alimentatia animalelor numai dupa un tratament termic (prajire sau fierbere). 9% proteine.Soia se situeaza printre leguminoasele cu cele mai mari cantitati de proteina(3234%) si cel mai ridicat continut in lipide (17-20%). borceag.

50-80 g/zi in hrana. zooforte-uri.Creta furajera cu un continut de calciu de aprox.1%.9% fosfor. Fosfati furajeri – sub forma de . contin: antibiotice.76% calciu Ex: fosfatul monocalcic 1 g fosfor este asigurat de 6. care desi in cantitati mici. se administreaza sub forma macinata in proportie de pina la 2% din cantitatea de concentrate. aprox.97% fosfor si 38. enzime. hormoni. 39%.1% fosfor si 23.3g fosfat monocalcic Faina de oase – provine din macinarea oaselor degresate si si degelatinate si contine 28-35% calciu.29% calciu fosfat tricalcic 19. RATII FURAJERE STRUCTURA NUTRETULUI COMBINAT PENTRU VITEI (%) NUTRET Faina de porumb Faina de ovaz Tarite de griu Faina de lucerna deshidratata Sroturi de floarea soarelui Sroturi de soia Drojdie furajera Zahar Calciu RETETA TIP I 0-3 LUNI 42 5 12 16 16 3 3 1 RETETA TIP II 3 –6 LUNI 58 10 12 16 1 . drojdii furajere. 24% calciu fosfat dicalcic 18. sint deosebit de benefice pentru cresterea si dezvoltarea animalelor. max. proteine iodate. 14-15% fosfor sub forma de fosfat dicalcic ♦ Substante aditionale de uz furajer Cunoscute sub denumirea de premix-uri. etc. obtineri de productii ridicate de lapte. III.fosfat monocalcic 15.

5 100 1.N. M.Popa.17 12.25 Preluata din lucrarea “Alimentatia animalelor domestice”.01 1694.96 14 111. Milos.5 1 0.88 21 169. kcal/kg P.n.Faina de oase Supliment mineral Zoofort T1 Zoofort T2 Sare Total U.d. ed.982 1663.. El.Bunicelu. % P.66 11.35 1 1 1 100 0. 6 – 18 LUNI (concentrat tip III) Porumb stiulete macinat intreg Tarite griu Floarea soarelui (srot) Orz sau ovaz Calciu (creta furajera) Sare Premix-uri (zoofort) 50 kg 15 kg 10 kg 22kg 1 kg 1 kg 1 kg Total: 100 kg/ 2-3 kg pe zi ./KG E.g/kg Celuloza 0. O. Editura Didactica si Pedagogica. 1980.B.

RETETE DE CONCENTRATE PENTRU VACI CU LAPTE Varianta 1 Porumb stiulete macinat cu totul Tarite de griu Calciu (creta furajera) 55 kg 1 kg 43 kg Sare Premix (Zoofort) 1 kg 1 kg Total: 100 kg Varianta 2 Porumb stiulete macinat cu totul Tarite de griu Orz sau ovaz Calciu (creta furajera) Sare Premix (Zoofort) 30 kg 50 kg 17 kg 1 kg 1 kg 1 kg Total: 100 kg Ratii alimentare pentru vitei intre 0-18 luni .

bostanoase.5-2kg/zi La discretie - 6 – 12 luni Reteta tip III 12 – 18 luni Nutret de crestere 1.0 – 3 luni Reteta tip I Concentrate Fin Suculente (radacinoase) Nutret verde vara Nutret murat iarna La discretie La discretie - 3 – 6 luni Reteta tip II Nutret de crestere 1. borhoturi) CONCENTRATE ( in 2 tainuri) MASA VERDE ZONA DE CIMPIE PrimavaraToamnatoamna iarna 2 – 3 kg 5-8 kg 3 kg (1 snop) 10 kg 15-20 kg 3 kg 35-40 kg 3 kg ZONA DE DEAL-MUNTE PrimavaraToamnatoamna iarna 2 – 3 kg 8-10 kg 3 kg ( 1 snop) 10-15 kg 5-8 kg 3 kg 35-40 kg 3 kg Modificarea structurii ratiei odata cu avansarea in lactatie .5-2kg/zi 2 –3 kg/zi 3-5 kg/zi 12 – 25 kg/zi 5 – 10 kg/zi 3 –4 kg/zi 5-10 kg/zi 25 – 30 kg/zi 15 – 20 kg/zi RATII ZILNICE FURAJERE ORIENTATIVE PENTRU O VACA CU O PRODUCTIE MEDIE DE 10 LITRI LAPTE PE ZI TIPUL DE FURAJ FIN – LUCERNA FIN NATURAL STRUJENI PORUMB PORUMB SILOZ SUCULENTE (radacinoase.

ADAPOSTURI – CONDITII DE CAZARE SI DE MICROCLIMAT . Adaparea se poate realiza direct din surse naturale potabile (riuri. TEHNICA ADAPARII TAURINELOR In cresterea taurinelor.fintini) si din surse subterane prin forare. Frecventa adaparii in cazul distribuirii nemecanizate a apei (adaparea la galeata) este de 2-4 ori/zi la temperatura de 10-12 grade. Adaparea automata asigura consumul de apa la discretie. cu ajutorul adapatorilor automate cu clapeta sau nivel constant. Trebuie sa se foloseasca apa potabila care corespunde cerintelor organismului. In general. sa satisfaca nevoia de apa si sa nu prejudicieze sanatatea si productia animalului. de starea fiziologica si de nivelul performantelor (mai mare la vacile in lactatie si mai mic la cele in repaus mamar si la cele cu productii mai scazute). V. stimulind cu 20% in plus productia de lapte fata de administrarea manuala. trebuie considerata ca un element tehnologic esential de asigurat la timp si in conditii de calitate. consumul mediu de apa/cap de vaca este de 45-60 litri/zi. Cantitatea zilnica de apa variaza in mare masura in functie de sezon.IV. aprovizionarea cu apa.

0. hidrogen sulfurat. Un grajd cu microclimat corespunzator in ceea ce priveste temperatura. ERORILE DE ALIMENTATIE SI CONSECINTELE LOR Erorile de alimentatie determina afectiuni metabolice si functionale.Adaposturile pentru cresterea bovinelor trebuie sa asigure un microclimat corespunzator in ceea ce priveste constructia in sine care trebuie sa fie facuta din materiale termoizolante (caramida. cit si in perioada de inceput de lactatie. animalul degaja un miros pronuntat de acid butiric (fructe fermentate). sa nu prezinte miros de dejectii sau una dintre cele trei noxe (gaze) ce apar in grajd: bioxid de carbon. care sa asigure un circuit constant si uniform al aerului in tot grajdul. VI. sa fie prevazut cu rasuflatori sau cu geamuri mici. rumegus) sau miros de fin. boltari. Pe ansamblu. Luminozitatea adaposturilor trebuie sa fie asigurata prin geamuri cu deschidere verticala cu suprafata de 1/20 din suprafata totala a adapostului. lemn) cu cai de acces pentru administrarea furajelor si evacuarea dejectiilor. pleava . erorile alimentare provoaca nu numai stare de boala. Limitele optime ale standului pentru vaca de lapte sint: 1. Acestea se inregistreaza cu precadere in perioada de repaus mamar. grajdul trebuie sa fie aerisit zilnic. amoniac. De asemeni.20-0. . latimea ieslei 0. Sistemul de intretinere a vacilor in adaposturi este cel legat care urmareste sa asigure fiecarei vaci spatiul optim pentru odihna si igiena. precum si posibilitatea unei hraniri si mulgeri cit mai corespunzatoare. in special la spatele vacii (uger si alte portiuni apropiate) si a se evita infectiile. Se manifesta prin scaderea semnificativa a productiei de lapte si apetit capricios. mentinindu-se uscat pentru a nu se depune balega. ventilatia aerului si umiditate. Carentele si dezechilibrele nutritionale produc o serie de tulburari cum ar fi: cetoza (acetomenia) care apare la inceputul lactatiei si sfirsitul gestatiei si se datoreaza cantitatilor prea mari de suculente in ratie si cantitate mica de fibroase. trebuie sa prezinte la intrare in acesta un miros de asternut proaspat (paie.80m lungime. determinind si scaderea productiei de lapte. canale de scurgere a purinului si spatiu de odihna pavat cu caramida moale sau scindura din lemn de esenta moale. Asternutul se schimba zilnic. cu adincimea de 0.30 m.8 m latime.50 m.

etc) trebuie sa se execute in cadrul campaniilor de primavara. VII. care trebuie facuta in mimimum 8 zile. sangvini.Alcaloza ruminala apare in momentul dezechilibrului ratiei. Tetania de iarba apare la vacile cu productie mare de lapte datorita continutului mare de potasiu si substante azotate din iarba si continutului redus de magneziu. Aceasta survine in prima sau a doua zi dupa fratare si evolueaza cu pareze temporare. Aceasta se depune in rumen. . glanda mamara se modifica fiind mult marita si fierbinte. ACTIUNI SANITAR-VETERINAR OBLIGATORII CE TREBUIE SA SE EXECUTE LA TAURINE Din punct de vedere sanitar-veterniar. Animalul prezinta asa numita “febra a laptelui” care se intilneste la vacile cu productii mari de lapte aflate la 3 –a sau a 4-a lactatie. boli ale oaselor. In zonele cu terenuri umede. odata cu iesirea animalelor la pasunat sau trecerea celor din stabulatie permananta la alimantatia cu masa verde si in campanie de toamna cind animalele intra la grajd. moment in care se preleveaza probe pentru analize de laborator in vederea depistarii diferitelor boli. Carentele alimentare prelungite duc la modificari metabolice importante ale proteinelor. ♦ Vaccinarile profilactice se executa in campaniile de primavara de catre medicii veterinari ai circumscriptiilor sanitar-veterinare teritoriale. mlastionase. ducind in cele din urma la sindrom de infecunditate si sterilitate. cu o vegetatie de tip luxuriant (in care se dezvolta melcul gazda intermediara pentru Fasciolla Hepatica – numit si galbeaza) este recomandat sa se repete tratamentul antiparazitar inca o data in mijlocul verii. virsta animalului si zona geografica. intestinali. Toate aceste tulburari nutritionale pot fi prevenite prin adoptarea unei strategii rationale in hranirea bovinelor. lipidelor si in dinamica hormonala. renali. de anotimp (furajele de sezon). animalele trebuiesc tratate de-a lungul unui an calendaristic in vederea prevenirii unor boli infectioase si parazitare. astfel: ♦ Dehelmintizarile (tratamentele impotriva viermilor de diferite categorii. cind aceasta contine prea multa creta furajera sau faina de oase. ducind la perturbarea miscarilor intestinale pina la disparitia acestora. cind pasunatul nu trebuie sa depaseasca 1-2 ore/zi. pulmonari. hapatici. trebuie facuta o trecere traptata de la regim de hrana uscata la pasune. in perioada 15 iunie – 15 iulie. respectiv respectarea cerintelor nutritionale in functie de starea fiziologica a animalului. Este o boala de adaptare si pentru a fi prevenita.

cei fatati vara-toamna se vaccineaza toamna. se pot face acestea cel putin de doua ori pe an. din punct de vedere profilactic. . Viteii beneficiaza si ei de o seria de tratamente sanitar-veterinare.). cei fatati iarna-primavara se vaccineaza in campania de primavara. capuse. stropirea pardoselilor. etc. Acestea din urma. leucoza bovina.♦ In mod obligatoriu. De asemeni. fiind cunoscut faptul ca acestia pot difuza o gama variata de boli infectioase si parazitare. gospodarul va inregistra anul si vitelul. Astfel. dihori) care trebuiesc inlaturati prin folosirea momelilor otravitoare sau a capcanelor. care se gasesc la tpate punctele sanitar-veterinare si sint la un pret mic (cloramina. bruceloza. deci. singe) si se executa tiberculinarea in vederea depistarii focarelor de tuberculoza. va avea viteii sanatosi (robusti si vioi). sobolani. spalare cu apa de var. 12 luni calendaristice. se pot folosi insecticide care se pun in amestec sau in solutii simple folosite la fel ca substantele decontaminante. astfel: ♦ Imediat dupa intarcare . Acesta se repeta din 3 in 3 luni pina la virsta de 1 an cind intra in schema generala ca pentru adulte (primavara si toamna). paduchi. ♦ Vaccinarile profilactice care se executa in campanii primavara-toamna. iar majoritatea vacilor vor ramine gestante la al doilea (6 saptamini) sau al treilea (9 saptamini) ciclu de calduri dupa fatare. dupa o curatire mecanica minutioasa. etc. decontaminol). vacile astfel ingrijite si supravegheate vor fata din nou. trebuie efectuat trimestrial operatii de dezinfectie.tratament antiparazitar intern. prin varuire. prin pulverizare. O atentie deosebita trebuie acordata rozatoarelor (soareci. para-tuberculoza. Daca gospodarul nu are suficient timp sau materiale necesare. Un bun gospodar care isi va hrani vacile cu pricepere si constiinciozitate. realizeaza o productie cu 20% mai mare de lapte pe intreaga perioada de lactatie. fara sa sufere de diferite tulburari gastro-intestinale in primele 10 zile de viata (diaree neonatala). pot fi folosite si pentru imbaiere sau pulverizarea animalelor pentru combaterea parazitiilor externi (purici. Tot acum se vor preleva probe de laborator (fecale. dezinsectie si deratizare a grajdurilor si anexelor acestora. riie. peretilor si tavanului cu diferite substante decontaminante.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful