UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIŞOARA FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE

Bondiş Diana Pecingină Elena Leontina Pinter Andrea Luiza Secţia: Finanţe-Bănci An: IV Grupa: 7

Capitolul I Prezentarea societăţii
Întreprinderea analizată, SC AMADEUS SA, este persoană juridică română, societate comercială pe acţiuni, înregistrată la Registrul Comerţului cu numărul: JO2/526/1996, având codul de identificare fiscală: 1690510. Domeniul principal de activitate este comercializarea de produse electrice şi electrocasnice prin intermendiul celor două sedii din Arad. SC AMADEUS SA mai are ca obiect secundar de activitate închirierea de spaţii comerciale situate în localitatea Arad.

Capitolul II Analiza ratelor de structură ale bilanţului
2.1. Analiza structurii activului Ratele de structură ale activului oferă informaţii privind destinaţia economică a capitalurilor, gradul de lichiditate a elementelor de activ, precum şi despre capacitatea întreprinderii de a-şi modifica structura activului ca urmare a unor împrejurări conjuncturale. Principalele rate de structură ale activului sunt:  Rata activelor imobilizate  Rata activelor circulante 2.1.1. Analiza ratei activelor imobilizate urmăreşte evoluţia ponderii elementelor patrimoniale utilizate permanent în total activ, reflectând gradul de investire a capitalului în întreprindere. Active _ imobilizate * 100 Activ _ total Rai =

Rata activelor imobilizate

Specificaţie

Simbol

U.M. mii lei mii lei % % % % % mii lei %

Perioada de analiză 2004 2005 8935631 33888133 26,37 60 100 100 100 55661591 100 12434647 35591680 34,94 60 139,2 105 114,10 63511247 132,50

Active imobilizate nete Activ total Rata activelor imobilizate Valoare maxim acceptabilă Indice de creştere a Ai Indice de creştere a AT Indice de creştere a CA Cifra de afaceri netă Indice rata active imobilizate

Ain AT Rai Iai Iat Ica CA Irai

2

Rata activelor imobilizate, pe perioada analizată, nu se încadrează între valorile optime ale acestei rate. Valorile înregistrate în anii 2004-2005 se situează mult sub valorile considerate normale, înregistrând pentru anul 2005 o tendinţă de creştere cu 8,57% faţă de valoarea înregistrată în anul 2004. Chiar dacă se ia în considerare domeniul de activitate al societăţii, adică acela de comercializare, situaţia nu este deloc favorabilă pentru societate. Trebuie luate măsuri pentru creşterea valorii activelor imobilizate. Soluţiile găsite de conducerea societăţii pentru creşterea activelor imobilizate în anul 2005 au fost creşterea valorii concesiunilor, brevetelor, licenţelor, mărcilor precum şi a instalaţiilor, utilajelor şi mobilierului. O altă măsură ar putea fi realizarea de imobilizări financiare la societăţile din cadrul grupului, precum şi sub forma intereselor de participare, precum şi creşterea valorii imobilizărilor necorporale (preocupări mai accentuate în domeniul cercetării şi dezvoltării). În dinamică, creşterea ratei activelor imobilizate în anul 2005 (cu 8,57 puncte procentuale) se datorează ritmului de creştere mai mare al activelor imobilizate (139,2%) faţă de ritmul activului total (105%). Compararea indicelui activelor imobilizate (139,2%) cu ritmul cifrei de afaceri (114,1%) reflectă o diminuare a eficienţei utilizării activelor imobilizate. Pentru completarea analizei ratei activelor imobilizate vom folosi şi următoarele rate :  rata imobilizărilor necorporale (Rin)  rata imobilizărilor corporale (Ric)  rata imobilizărilor financiare (Rif) 2.1.1.1. Analiza ratei imobilizărilor necorporale Rata imobilizărilor corporale arată ponderea valorii activelor intangibile în total imobilizări: Rin= Im obilizari _ necorporale *100 Active _ imobilizate _ nete
Rata imobilizărilor necorporale Simbo l

Specificaţie Imobilizări necorporale la valoarea netă Active imobilizate nete Rata imobilizărilor necorporale Indice de creştere a In Indice de creştere a Ai Indice rata imobilizări necorporale

U.M. mii lei mii lei % % % %

Perioada de analiză 2004 2005 34789 8935631 0,39 100 100 100 65077 12434647 0,52 187,06 139,2 134,42

In Ain Rin Iin Iai Irin

Rata imobilizărilor necorporale, pe întreaga perioadă analizată, înregistrează valori nesemnificative ( sub 1%), ceea ce înseamnă ca societatea în cauză nu are o activitate deosebită de dezvoltare sau cercetare. Creşterea nivelului acestei rate se poate realiza prin creşterea societăţii (mărirea capitalului social, fuziuni, achiziţii, emisiuni de obligaţiuni), prin perfecţionarea sistemului informaţional economic.

3

Se observă o uşoară creştere a ratei imobilizărilor necorporale cu 0,13 puncte procentuale, datorită creşterii mai a rapide a imobilizărilor necorporale (187,06%) faţă de activele imobilizate nete (139,2). 2.1.1.2. Analiza ratei imobilizărilor corporale Rata imobilizărilor corporale arată ponderea valorii activelor corporale în total imobilizări, respectiv a investiţiilor strategice în total investiţii. Im obilizari _ corporale * 100 Active _ imobilizate _ nete

Ric=

Rata imobilizărilor corporale Simbo l

Specificaţie

U.M. mii lei mii lei % % % % %

Perioada de analiză 2004 2005 8844047 8935631 98,98 100 100 85 100 12310925 12434647 99,01 139,20 139,2 85 100,03

Imobilizări corporale nete Active imobilizate nete Rata imobilizărilor corporale Indice de creştere a Ic Indice de creştere a Ai Valoare minim acceptată Indice rata imobilizări corporale

Ic Ain Ric Iic Iai Iric

Societatea analizată înregistrează un nivel ridicat al ratei imobilizărilor corporale. Faţă de anul 2004, în anul 2005 rata imobilizărilor corporale a înregistrat o uşoară creştere (0,03 puncte procentuale), de unde deducem faptul ca trendul ei este unul crescător, ceea ce este foarte bine pentru societate. Ritmurile de creştere a imobilizărilor corporale şi al activelor imobilizate nete este aproape identic, ceea ce înseamnă ca imobilizările corporale influenţează în cea mai mare măsură modificarea activelor imobilizate. În structură, ponderea cea mai mare în imobilizările corporale o deţin instalaţiile tehnice precum şi activele imobilizate în curs. De asemenea indicele de creştere a instalaţiilor tehnice este foarte accentuat (231,59%), iar cel al terenurilor şi al construcţiilor stagnează, de unde se deduce că societatea este interesată mai mult de îmbunătăţirea spaţiilor comerciale existente şi nu de extinderea lor. Rata imobilizărilor corporale se situează la un nivel bun, în să societatea ar trebui să realizeze o dispersie a atenţiei asupra mai multor categorii de imobilizări corporale, fapt care să evite creşterea ratei imobilizărilor corporale pe baza unei singure categorii de imobilizări corporale. Societatea ar trebuie sa acorde o atenţie sporită creşterii valorii terenurilor , construcţiilor şi instalaţiilor tehnice.

4

Structura imobilizărilor corporale Specificaţie Active imobilizate corporale Terenuri şi construcţii Instalaţii tehnice şi maşini Alte instalaţii, utilaje şi mobilier Avansuri şi imobilizări corporale în curs Ponderea Ter în Ai Ponderea Inst teh în Ai Ponderea Inst în Ai Ponderea Aicurs în Ai Indice de creştere a Ter Indice de creştere a Inst teh Indice de creştere a Inst Indice de creştere a Aicurs Simbol Aic Ter Inst teh Inst Aicurs Ter/Aic Inst teh/Aic Inst/Aic Aicurs/Aic Iter Iinst teh Iinst Iaicurs U.M. mii lei mii lei mii lei mii lei mii lei % % % % % % % % Perioada de analiză 2004 2005 12708300 12676020 210267 210267 5999180 5999180 2634600 6101478 3864253 1,65 47,21 20,73 30,41 100 100 100 100 365095 1,66 47,33 48,13 2,88 100 100 231,59 9,45

2.1.1.3. Analiza ratei imobilizărilor financiare Rata imobilizărilor financiare exprimă intensitatea legăturilor şi relaţiilor financiare pe care societatea le-a stabilit cu alte unităţi, precum şi gradul de implicare a unităţii în activităţi financiare de plasare a capitalului excedentar, în finanţarea activităţii altor firme. Rif= Im obilizari _ financiare * 100 Active _ imobilizate _ nete
Rata imobilizărilor financiare Simbo l

Specificaţie

U.M. mii lei mii lei % % % %

Perioada de analiză 2004 2005 56795 8935631 0,64 100 100 100 58645 12434647 0,47 103,26 139,2 74,20

Imobilizări financiare Active imobilizate nete Rata imobilizărilor financiare Indice de creştere a If Indice de creştere a Ai Indice rata imobilizări financiare

If Ain Rif Iif Iai Irif

Nivelul ratei situat sub 1% şi tendinţa de reducere a acesteia denotă faptul că societatea nu este interesată de plasamente financiare, nu tranzacţionează titluri ale altor întreprinderi pe piaţa de capital şi nici nu face parte dintr-o formă de organizare de tip holding. Rata a înregistrat o evoluţie descrescătoare pe întreaga perioadă analizată, ceea ce înseamnă o reducere a imobilizărilor financiare în activ total. 5

Nivelul ratei imobilizărilor financiare este strâns legat de mărimea firmei şi de politica sa financiară. 2.1.2. Analiza ratei activelor circulante Rata activelor circulante arată ponderea activelor cu caracter temporar în total activ. Active _ circulante * 100 Activ _ total
Rata activelor circulante Specificaţie Simbol U.M. mii lei mii lei % % % % % Perioada de analiză 2004 2005 24952502 33888133 73,63 40 100 100 100 23157033 35591680 65,06 40,00 92,8 105,03 88,36

Rac=

Active circulante Activ total Rata activelor circulante Valoare minimă acceptabilă Indice de creştere a Ac Indice de creştere a AT Indice rata active circulante

Ac At Rac Iac Iat Irac

Pe întreaga perioadă analizată nivelul ratei activelor circulante se situează cu mult peste valoarea minimă acceptabilă. În anul 2005 rata înregistrează o scădere cu 8,57 puncte procentuale, datorită creşterii activelor totale ( 105,03%) într-un ritm mai accentuat decât creşterea activelor circulante ( 92,8%). Totuşi nivelul ratei activelor circulante se situează în ambii ani analizaţi peste valoarea optimă de 60%. Societatea trebuie să adopte măsuri de scădere a ponderii activelor circulante în total active, deoarece există un dezechilibru între activele imobilizate prea mici şi activele circulante prea mari. Ponderea stocurilor în activele circulante este mult prea mare, existând o problemă a blocării disponibilului în stocuri şi o blocare parţială a activităţii societăţii, care atrage o scădere a cifrei de afacere. Trebuie mărită viteza de rotaţie a stocurilor pentru a spori disponibilul societăţii şi valoarea creanţelor comerciale. Societatea se confruntă deci cu două probleme în ceea ce priveşte activele circulante: ponderea prea mare a activelor circulante în total activ şi ponderea excesivă a stocurilor în total active circulante, la care se adaugă şi un nivel prea scăzut al disponibilului din casă şi conturi la bănci. Aici intervine politica de marketing a firmei,deoarece societatea are mare nevoie de o creştere a cifrei de vânzare, departamentul de marketing fiind responsabil cu promovarea vânzărilor. Dacă comparăm ritmul de creştere al activelor circulante (92,8%) cu cel al cifrei de afacere (114%) se observă o îmbunătăţirea a vitezei de rotaţie a activelor circulante pentru anul 2005. Pentru o analiză mai aprofundată a activelor circulante vom calcula în continuare ratele complementare ale ratei activelor circulante:  rata stocurilor  rata creanţelor 6

 rata investiţiilor financiare pe termen scurt  rata disponibilităţilor

2.1.2.1.Analiza ratei stocurilor Rata stocurilor reflectă ponderea stocurilor în total active circulante. Stocuri _ totale * 100 Active _ circulante

Rst=

Rata stocurilor Simbo l

Specificaţie

U.M. mii lei mii lei % % % % %

Perioada de analiză 2004 2005 20338558 24952502 81,51 100 100 50 100 21166151 23157033 91,40 104,07 92,8 50 112,14

Stocuri Active circulante Rata stocurilor Indice de creştere a St Indice de creştere a Ac Valoare maximă acceptabilă Indice rata stocurilor

St Ac Rst Ist Iac Irst

Societatea înregistrează o rată mult prea mare a stocurilor, ceea ce îi poate crea mari probleme în viitor. În prezent ritmul de creştere al cifrei de afacere (114%) este superior celui de creştere al stocurilor (104,07%), ceea ce înseamnă că, cel puţin momentan, creşterea stocurilor este justificată. În viitor însă o cantitate prea mare a stocurilor poate crea disfuncţionalităţi în activitatea întreprinderii. În dinamică, creşterea stocurilor ( cu 9,58 puncte procentuale) se datorează ritmului de creştere mai accentuat al stocurilor (104,07%) faţă de ritmul de creştere al activelor circulante (92,8%). Societatea trebuie să găsească cât mai repede modalităţi de sporire a vitezei de rotaţie a stocurilor, una dintre ele putând fi un plan de marketing bine conceput, având în vedere faptul că principala activitate a societăţii este aceea de comercializare a produselor electrice şi electrocasnice. În cadrul structurii stocurilor, ponderea cea mai mare o deţin, pe toată perioada analizată, stocurile de produse finite şi mărfuri, fapt normal datorită activităţii principale a societăţii, urmate de stocurile de materii prime şi materiale consumabile. Societatea nu deţine stocuri de producţie în curs de execuţie în perioada analizată.

7

Structura stocurilor Simbo l S Smp Spc Spm Rsmp Rspc Rsmp Ismp Ispc Ispm

Specificaţie Total stocuri Stocuri de materii prime şi materiale consumabile Stocuri de produse în curs de execuţie Stocuri de produse finite şi mărfuri Rata stocurilor de materii prime şi materiale consumabile Rata stocurilor de produse în curs de execuţie Rata stocurilor de produse finite şi mărfuri Indice de creştere a Smp Indice de creştere a Spc Indice d creştere a Spm

U.M. mii lei mii lei mii lei mii lei % % % % % %

Perioada de analiză 2004 2005 20338558 21166151 430765 0 19907793 2,12 0,00 97,88 100 0 100 455046 0 20711105 2,15 0,00 97,85 105,64 0 104,04

2.1.2.2. Analiza ratei creanţelor Rata creanţelor reflectă ponderea creanţelor pe care le are societatea în total active circulante. Această rată mai reflectă şi politica de credit comercial a societăţii şi este influenţată, pe lângă domeniul de activitate ( comercializare) şi de termenele de plată practicate. Creante _ totale * 100 Active _ circulante

Rcr=

Rata creanţelor Specificaţie Creanţe Active circulante Rata creanţelor Indice de creştere a Cr Indice de creştere a Ac Indice rata creantelor Simbol Cr Ac Rcr Ist Iac Ircr U.M. mii lei mii lei % % % % Perioada de analiză 2004 2005 3218475 1246189 24952502 23157033 12,90 5,38 100 38,72 100 92,8 100 42

În perioada analizată, ponderea creanţelor a înregistrat o scădere accentuată ( cu 7,52 puncte procentuale), situându-se la un nivel foarte scăzut, comparativ cu profilul societăţii, adică acela de comercializare de produse electrice şi electrocasnice. 8

În dinamică, scăderea ponderii creanţelor se datorează creşterii într-un ritm mai lent a creanţelor ( 38,72%) faţă de ritmul de creştere al activelor circulante ( 92,8%). Chiar dacă tendinţa ratei creanţelor este de scădere pe întreg intervalul analizat, compararea ritmului de creştere al creanţelor (38,72%) cu ritmul de creştere a cifrei de afacere (114%) reflectă o îmbunătăţire a situaţiei încasărilor. Societatea trebuie să măsuri de creştere rapidă şi accentuată a vânzărilor pentru a evita o înrăutăţire a situaţiei financiare în viitor. 2.1.2.3. Analiza ratei invetiţiilor financiare pe termen scurt Rata investiţiilor financiare pe termen scurt reflectă ponderea investiţiilor financiare pe termen scurt pe care le are societatea în total active circulante. Investitii _ financiare _ pe _ termen _ scurt * 100 Active _ circulante

Rifts=

Rata investiţiilor financiare pe termen scurt Specificaţie Investiţii financiare pe termen scurt Active circulante Rata Ifts Indice de creştere a Ifts Indice de creştere a Ac Simbol U.M. Perioada de analiză 2004 2005 0 24952502 0 100 0 23157033 0 92,8

Ifts Ac Rifts Iifts Iac

mii lei mii lei % % %

Investiţiile financiare pe termen scurt, la fel ca şi imobilizările financiar, nu constituie o preocupare pentru societate, ceea ce înseamnă că este nevoie de o reconsiderare a strategiei generale a societăţii. Pentru a realiza investiţii financiare societatea are nevoie de capital, iar la momentul actual societatea stă destul de prost la capitolul disponibilităţi băneşti existente în casă şi în conturile deschise la bănci. În momentul actual prioritatea societăţii trebuie să fie creşterea vânzărilor şi eventual în viitor efectuarea de investiţii financiare. 2.1.2.4. Analiza ratei disponibilităţilor Rata disponibilităţilor reflectă gradul de lichiditate al activului, respectiv ponderea disponibilităţilor băneşti în patrimoniul societăţii. Rdb= Disponibilitati * 100 Active _ circulante

9

Rata disponibilităţilor Specificaţie Simbol U.M. mii lei mii lei % % % % % Perioada de analiză 2004 2005 1395469 24952502 5,59 100 100 10 100 744693 23157033 3,22 53,37 92,8 10 57,50

Disponibilităţi Active circulante Rata disponibilităţilor Indice de creştere a Db Indice de creştere a Ac Valoare optimă Indice rata disponibilitatilor

Db Ac Rdb Idb Iac Irdb

Rata disponibilităţilor înregistrează, în perioada analizată, valori mult sub valoarea optimă (10%) , mai mult chiar, ea înregistrează o scădere cu 2,37 puncte procentuale. Scăderea disponibilităţilor se datorează creşterii într-un ritm mai lent a disponibilităţilor (53,37%) faţă de ritmul mai accentuat de creştere al activelor circulante (92,8%). Valoarea scăzută a disponibilităţilor se datorează pe de o parte investiţiilor făcute de societate în achiziţionarea de mărfuri destinate comercializării, iar pe de altă parte ponderii scăzute a creanţelor comerciale, fapt din care rezultă o necesitate acută de creştere a vânzărilor pentru recuperarea investiţiilor făcute. 2.2. Analiza structurii pasivului Ratele de structură ale pasivului permit aprecierea politicii financiare a societăţii, evidenţiind modul de structurare a surselor de finanţare în funcţie de provenienţă şi de gradul de exigibilitate al acestora. Principalele rate de structură ale pasivului sunt:  rata stabilităţii financiare  rata autonomiei financiare  rata îndatorării 2.2.1. Analiza ratei stabilităţii financiare Rata stabilităţii financiare arată ponderea resurselor permanente, aflate la dispoziţia societăţii. Capital _ permanent * 100 Pasiv _ total

Rsf=

10

Rata stabilităţii financiare Simbo l U .M. mii lei mii lei % % % % %

Specificaţie

Perioada de analiză 2004 2005 14490266 33888133 42,76 100 100 50 100 18464984 35591680 51,88 127,43 105,0 50 121,331

Capital permanent Pasiv total Rata stabilităţii financiare Indice de creştere a Cpm Indice de creştere a PT Valoare minimă acceptabilă Indice rata stabilităţii financiare

Cpm PT Rsf Icpm Ipt Irsf

În perioada analizată valoarea stabilităţii financiare a societăţii se situează în jurul valorii minime acceptabile. Ea înregistrează o tendinţă de creştere semnificativă (cu 9,12 puncte procentuale), fapt care se datorează ritmului de creştere mai accentuat al capitalului permanent (127,43%) faţă de ritmul de creştere al pasivului total (105%). În prezent situaţia este satisfăcătoare, cu tendinţe de îmbunătăţire. Creşterea capitalului permanent se datorează creşterii rezervelor legale, lichidării unor datorii pe termen scurt, ceea ce este foarte bine pentru întreprindere. De asemenea a scăzut şi cuantumul datoriilor pe termen mediu şi lung. Alte modalităţi de creştere a capitalului permanent ar putea fi creşterea profitului nerepartizat şi constituirea de provizioane, mai ales că societatea nu dispune de nici un fel de provizioane pentru riscuri şi cheltuieli. 2.2.2. Analiza ratei autonomiei financiare 2.2.2.1. Analiza ratei autonomiei financiare globale Rata autonomiei financiare globale arată cât din patrimoniul întreprinderii este finanţat pe seama resurselor proprii. Capitalul _ propriu * 100 Pasiv _ total

Rafg=

Rata autonomiei financiare globale Simbo l

Specificaţie

U.M. mii lei mii lei % % % % %

Perioada de analiză 2004 2005 11812378 33888133 34,86 100 100 33 100 17423586 35591680 48,95 147,50 105,0 33 140,44

Capital propriu Pasiv total Rata automoniei financiare globale Indice de creştere a Cpr Indice de creştere a PT Valoare minimă acceptabilă Indice rata autonomiei financiare

Cpr PT Rafg Icpr Ipt Irafg

11

globale

Pe întreaga perioadă analizată societatea înregistrează o rată a autonomiei financiare globale satisfăcătoare, deoarece depăşeşte valoarea minimă acceptabilă. Mai mult chiar, această rată înregistrează o tendinţă clară de creştere, cu 14,09 puncte procentuale, fapt îmbucurător pentru societate. În dinamică, creşterea ratei autonomiei financiare globale se datorează ritmului mai accentuat de creştere al capitalului propriu (147,5%), comparativ cu ritmul de creştere al pasivului total (105%). Creşterea capitalului propriu se datorează mai ales creşterii valorii rezervelor. 2.2.2.2. Analiza ratei autonomiei financiare la termen Rata autonomiei financiare la termen reflectă corelaţiile dintre elementele capitalului permanent şi se calculează în două variante: Capital _ propriu * 100 Capital _ permanent

Raft=

Rata autonomiei financiare la termen Simbo l

Specificaţie

U.M. mii lei mii lei % % % % %

Perioada de analiză 2004 2005 11812378 14490266 81,52 100 100 50 100 17423586 18464984 94,36 147,50 127,4 50 115,75

Capital propriu Capital permanent Rata automoniei financiare la termen Indice de creştere a Cpr Indice de creştere a Cpm Valoare minimă acceptabilă Indice Raft

Cpr Cpm Raft Icpr Ipt Iraft

Rata autonomiei financiare la termen înregistrează, în perioada analizată, valori mult peste valoarea minimă acceptabilă, ceea ce evidenţiază o situaţie foarte favorabilă pentru societate. Mai mult chiar, rata înregistrează o evidentă tendinţă crescătoare, cu 12,84 puncte procentuale. Tendinţa crescătoare se datorează creşterii într-un ritm mai rapid a capitalului propriu (147,50%) faţă de creşterea înregistrată de capitalul permanent (127,4%). Acest lucru se datorează scăderii datoriilor pe termen mediu şi lung, scădere corelată cu creşterea capitalului propriu.

12

Raft=

Capital _ propriu * 100 Datorii _ pe _ termen _ mediu _ si _ lung

Rata autonomiei financiare la termen Simbo l

Specificaţie

U.M. mii lei mii lei % % % % %

Perioada de analiză 2004 2005 11812378 2677888 441,11 100 100 100 100 17423586 1041398 1673,10 147,50 38,9 100 379,29

Capital propriu Datorii pe termen mediu şi lung Rata automoniei financiare la termen Indice de creştere a Cpr Indice de creştere a DTML Valoare minimă acceptabilă Indice Raft

Cpr DTML Raft Icpr Ipt Iraft

Pe întreaga perioadă de analiză nivelul ratei este foarte mare, mult superior valorii minime acceptabile. Aceasta înseamnă că societatea dispune de o autonomie financiară la termen foarte bună. Tendinţa este clar una de creştere accentuată a ratei, cu 1231,99 puncte procentuale. Creşterea ratei autonomiei financiare la termen se datorează creşterii într-un ritm mult mai rapid al capitalurilor proprii (147,5%) faţă de ritmul de creştere al datoriilor pe termen mediu şi lung (38,9%). Aceasta înseamnă că societatea are suficiente resurse proprii pentru aşi acoperi împrumuturile efectuate. Din acest punct de vedere societatea nu trebuie să îşi facă probleme. 2.3. Analiza ratei îndatorării Rata îndatorării reflectă nivelul datoriilor întreprinderii în total resurse utilizate. 2.3.1. Analiza ratei îndatorării globale Rata îndatorării globale măsoară ponderea datoriilor totale faţă de terţi, indiferent de natura lor, în totalul surselor de finanţare. Datorii _ totale * 100 Pasiv _ total

Rîg=

Ponderea datoriilor totale în pasivul total oscilează în jurul valorii maxime acceptabile în primul an, iar apoi înregistrează o scădere accentuată, cu 14,09 puncte procentuale. Scăderea se datorează scăderii datoriilor pe termen mediu şi lung, dar şi a celor pe termen scurt. 13

În dinamică, scăderea ratei îndatorării globale se datorează creşterii într-un ritm mai scăzut a datoriilor totale (82,30%), faţă de ritmul de creştere al pasivului total (105%).
Rata îndatorării globale Simbo l U .M. mii lei mii lei mii lei mii lei % % % % % % %

Specificaţie

Perioada de analiză 2004 2005 19397867 2677888 22075755 33888133 65,14 100 100 100 100 66 100 17126696 1041398 18168094 35591680 51,05 82,30 105,0 88,3 38,9 66 78,36

Datorii pe termen scurt Datorii pe termen mediu şi lung Datorii totale Pasiv total Rata îndatorării globale Indice de creştere a Dt Indice de creştere a PT Indice de creştere a DTS Indice de creştere a DTML Valoare maximă acceptabilă Indice Rîg

DTS DTML Dt PT Rîg Idt Ipt Idts Idtml Irîg

Scăderea gradului de îndatorare s-a datorat scăderii ponderii creditelor pe termen scurt, a datoriilor către furnizori, a altor datorii, cât şi a datoriilor pe termen scurt, după cum se poate observa din tabelul de mai jos:
Structura datoriilor Simbo l U .M. mii lei mii lei mii lei mii lei mii lei mii lei % % %

Specificaţie

Perioada de analiză 2004 2005 19397867 7458234 4125877 0 0 7813756 38,45 21,27 0,00 17126696 6895121 3582113 0 0 6649462 40,26 20,92 0,00

Total datorii pe termen scurt Credite pe termen scurt Furnizori Efecte de comerţ de plătit Sume datorate societăţilor din cadrul grupului Alte datorii Rata creditelor pe termen scurt Rata furnizorilor Rata efectelor de comerţ de plătit

DTS Cts Fz Efc Sgr Ad Rcts Rfz Refc

14

Rata sumelor datorate societăţilor din cadrul grupului Rata altor datorii Indice de creştere a DTS Indice de creştere a Cts Indice de creştere a Fz Indice de creştere a Efc Indice de creştere a Sgr Indice de creştere a Ad

Rsgr Rad Idts Icts Ifz Iefc Isgr Iad

% % % % % % % %

0,00 40,28 100 100 100 0 0 100

0,00 38,8 92,4 86,8 86,8 0,0 0,0 85,1

2.3.2. Analiza ratei îndatorării la termen Rata îndatorării la termen se calculează în două variante. În prima variantă, rata îndatorării la termen arată măsura în care datoriile pe termen mediu şi lung participă la formarea resurselor permanente .

Rît=

Datorii _ pe _ termen _ mediu _ si _ lung * 100 Capital _ permanent

Rata îndatorării la termen Simbo l U .M. mii lei mii lei % % % % %

Specificaţie Datorii pe termen mediu şi lung Capital permanent Rata îndatorării la termen Indice de creştere a DTML Indice de creştere a Cpm Valoare maximă acceptabilă Indice Rît

Perioada de analiză 2004 2005 2677888 14490266 18,48 100 100 50 100 1041398 18464984 5,64 38,89 127,4 50 30,52

DTML Cpm Rît Idtml Icpm Irît

Pe perioada analizată societatea a beneficiat de un grad redus de îndatorare la termen, aflându-se cu mult sub limita maximă acceptabilă, ca urmare a scăderii ponderii datoriilor pe termen mediu şi lung în capitalul permanent. Mai mult chiar, se manifestă o tendinţă de scădere şi mai mare a acestei rate, cu 12,84 puncte procentuale. Scăderea s-a datorat creşterii într-un ritm mult mai accentuat al capitalului permanent (127,4%) faţă de ritmul de creştere al datoriilor pe termen mediu şi lung (38,89%). A doua variantă a ratei îndatorării la termen reflectă raportul în care se află datoriile pe termen mediu şi lung faţă de capitalurile proprii.

15

Rît=

Datorii _ pe _ termen _ mediu _ si _ lung * 100 Capital _ propriu

Rata îndatorării la termen Simbo l U .M. mii lei mii lei % % % % %

Specificaţie Datorii pe termen mediu şi lung Capital propriu Rata îndatorării la termen Indice de creştere a DTML Indice de creştere a Cpr Valoare maximă acceptabilă Indice Rît

Perioada de analiză 2004 2005 2677888 11812378 22,67 100 100 100 100 1041398 17423586 5,98 38,89 147,5 100 26,36

DTML Cpr Rît Idtml Icpr Irît

Şi în cazul acestei variante a ratei îndatorării la termen societatea beneficiază de un grad redus de îndatorare la termen, aflându-se cu mult sub limita maximă acceptabilă. Se observă o tendinţă accentuată de scădere a ratei, cu 16,69 puncte procentuale, scădere datorată diminuării valorii datoriilor pe termen mediu şi lung, dar şi creşterii valorii capitalurilor proprii. În dinamică, scăderea ratei îndatorării la termen se datorează ritmului mai accentuat de creştere al capitalurilor proprii (147,5%) faţă de ritmul de creştere al datoriilor pe termen mediu şi lung (38,89%).

Capitolol III.Analiza echilibrului financiar al înterprinderii
În cadrul bilanţului financiar elementele de activ sunt ordonate în funcţie de gradul de lichiditate în ordine crescătoare,iar elementele de pasiv în funcţie de gradul de exigibilitate tot în ordine crescătoare.Această ordonare permite evidenţierea pricipalelor reguli ale finanţării: • nevoile permanente de alocare a fondurilor băneşti se vor acoperi din capitaluri permanente; • nevoile temporare se vor acoperi din resurse temporare şi permanente. .3.1.Analiza fondului de rulment 3.1.1.Nivelul şi dinamica fondului de rulment Fondul de rulment net (Frn) reprezintă excedentul de resurse financiare care se degajă în urma acoperirii activelor permanente din resursele permanente şi care poate fi folosit 16

pentru finanţarea activelor curente.Practic,fondul de rulment reprezintă partea din capitalul permanent degajată pentru finanţarea activelor circulante (excedentul de capital permanent faţă de activele imobilizate) sau surplusul activelor circulante nete în raport cu datoriile temporare (partea activelor circulante nefinanţate de datoriile pe termen scurt). Există două modalităţi de determinare a fondului de rulment:  FRN=Capital permanent – Active imobilizate nete  FRN=Active circulante – Datorii pe termen scurt

Fondul de rulment net Simbo l U .M. mii lei % mii lei % mii lei mii lei mii lei %

Specificaţie

Perioada de analiză 2004 2005 14490266 100 8935631 100 24952502 19397867 5554635 100 18464984 127 12434647 139,1580181 23157033 17126696 6030337 108,5640551

Capital permanent Indice de creştere a Cprm Active imobilizate nete Indice de creştere a Ain Active circulante Datorii pe termen scurt Fond de rulment net Indice FRN

Cprm Icprm Ain Iain Ac DTS FRN

Fondul de rulment e pozitiv pe întreaga perioadă analizată,ceea ce înseamnă că sursele permanente reuşesc să finanţeze integral alocările permanente,precum şi o parte din activele circulante.Situaţia rezultată e un echilibru financiar. Se observă chiar o creştere a fondului de rulment net cu 475.702 mii lei în anul 2005 faţă de 2004 care se datorează faptului că,deşi activele imobilizate nete cresc într-un ritm mai ridicat decât capitalurile permanente (Iain=139,16%,iar ICprm =127%),acestea din urmă îşî menţin o valoare superioară valorii activelor imobilzate nete.Din acest motiv,creşterea fondului de rulment net nu e semnificativă.Creşterea activelor imobilizate s-a datorat realizării unor investiţii,iar creşterea capitalurilor permanente s-a datorat creşterii nivelului capitalului propriu,pe câan datoriile pe termen mediu şi lung au scăzut considerabil.Astfel,va scădea gradul de îndatorare al societăţii,care duce la scăderea cheltuielilor cu dobânzile. Pentru că fondul de rulment net e pozitiv şi crescător,capitalurile permanente acoperă în întregime activele imobilizate şi o parte din activele circulante,astfel e posibilă reducerea datoriilor pe termen scurt într-un ritm mai mare decât a activelor circulante,ceea ce va avea efecte benefice asupra gradului de lichiditate al societăţii. 3.1.2.Analiza structurii fondului de rulment Fondul de rulment e format din:  Fond de rulment propriu,care pune în evidenţă gradul în care echilibrul pe termen lung se asigură prin capitalurile proprii şi reprezintă excedentul 17

capitalurilor proprii în raport cu activele imobilizate nete.Se determină pe baza relaţiilor: • FRP=Capital propriu – Active imobilizate nete • FRP=Fond de rulment net – Datorii pe termen mediu şi lung  Fondul de rulment străin,care reprezintă partea din datoriile pe termen mediu şi lung care depăşesc valoarea imobilizărilor nete şi care sunt destinate finanţării activelor circulante.Se determină pe baza relaţiilor: • FRS=Capital permanent – Capital propriu • FRS=Fondul de rulment net – Fond de rulment propriu

Fondul de rulment propriu Simbo l

Specificaţie

U.M. mii lei % mii lei % mii lei %

Perioada de analiză 2004 2005 11812378 100 8935631 100 2876747 100 17423586 148 12434647 139,1580181 4988939 173,42

Capital propriu Indice de creştere a Cpr Active imobilizate nete Indice de creştere a Ain Fond de rulment propriu Indice FRP

Cpr Icpr Ain Iain FRP

Fondul de rulment propriu este pozitiv şi înregistreză o tendinţă de îmbunătăţire,datorită creşterii capitalului propriu într-un ritm mai accentuat decât creşterea activelor imobilizate nete.Această situaţie rezultă din creşterea nivelului imobilizărilor acoperite din resurse proprii şi nu din credite pe termen mediu sau lung.

Fondul de rulment străin Simbo l U .M. mii lei mii lei mii lei % Perioada de analiză 2004 2005 5554635 2876747 2677888 100 6030337 4988939 1041398 38.88

Specificaţie

Fond de rulment net Fond de rulment propriu Fond de rulment străin Indice de creştere a FRS

FRN FRP FRS IFRS

Fondul de rulment străin a scăzut în cel de-al doilea an aproape de trei ori faţă de primul an de analiză şi totuşi,împreună cu capitalurile proprii,care au crescut în schimb,a 18

reuşit să acopere nivelul activelor imobilizate nete.Scăderea fondului de rulment străin s-a datorat scăderii nivelului datoriilor pe termen mediu şi lung,investiţiile fiind acoperite din resurse proprii. 3.2.Analiza necesarului de fond de rulment Necesarul de fon de rulment (NFR) reprezintă excedentul de nevoi ciclice de finanţare rămase după acoperirea activelor curente pe seama resurselor curente şi care vor trebui să fie acoperite din resurse permanente.Practic,reprezintă partea din activele ciclice ce trebuie finanţate din resurse stabile.

Necesarul de fond de rulment se determină cu ajutorul formulelor:  NFR=Active curente – Resurse curente  NFR=(Active circulante – Disponibităţi şi plasamente) – (Obligaţii pe termen scurt – Credite curente – Soldul creditor la bănci)

Necesarul de fond de rulment

Specificaţie

Simbo l

U .M. mii lei % mii lei % mii lei % mii lei % mii lei %

Perioada de analiză 2004 2005 20338558 100 3218475 100 23557033 100 11939633 100 11617400 100 21166151 104 1246189 38,71985956 22412340 95,14075903 10231575 85,6942169 12180765 104,85

Stocuri Indice de creştere a St Creanţe Indice de creştere a Cr Active curente Indice de creştere a Ac Pasive curente Indice de creştere a Pc Necesar de fond de rulment Indice NFR

St Ist Cr Icr Ac Iac Pc Ipc NFR

19

Pe parcursul ambilor ani de analiză,necesarul de fond de rulment a fost pozitiv,înregistrând chiar o tendinţă de creştere cu 563365 mii lei în anul 2005 faţă de 2004.Necesarul de fond de rulment pozitiv semnifică existenţa activelor circulante de natura stocurilor şi creanţelor care ar fi trebuit să fie finanţate din fondul de rulment pozitiv.Totuşi,creşterea necesarului de fond de rulment nu e mare,deoarece activele curente au scăzut într-un ritm mai redus decât pasivele curente.Astfel,s-a putut înregistra o creştere nu semnificativă a necesarului de fon de rulment,chiar dacă,au scăzut atât activele curente,datorită scăderii creanţelor(adică s-a redus durata creditului client),cât şi pasivele curente,datorită scăderii datoriilor comercial şi altor datorii pe termen scurt(adică s-a redus şi creditul furnizor,dar nu în aceeaşi măsură ca şi creditul client). 3.3.Analiza trezoreriei nete Trezoreria netă (Tn) reprezintă disponibilităţile băneşti rămase la dispoziţia firmei rezultate din activitatea desfăşurată pe parcursul unui exerciţiu financiar. Trezoreria se poate determina prin următoarele formule:  Tn=Fondul de rulment net – Necesarul de fond de rulment net  Tn=Disponibilităţi şi plasamente – Credite de trezorerie(inclusiv soldul creditor al conturilor curente la bănci)

Trezoreria netă Simbo l

Specificaţie

U.M. mii lei mii lei mii lei %

Perioada de analiză 2004 2005 5554635 11617400 -6062765 100 6030337 12180765 -6150428 101,45

Fond de rulment net Necesar de fond de rulment Trezoreria netă Indice TN

FRN NFR Tn

Trezoreria netă este negativă pe ambii ani supuşi analizei.Rezultă un dezechilibru financiar,care se evidenţiază mai mult în cel de-al doilea an.Nevoia de fond de rulment nu poate fi finanţată în întregime din resurse permanente,dar şi datoriile pe termen scurt şi 20

disponibilităţile scad.Acestea din urmă reducându-se într-un ritm mai alert decât primele,conduc la menţinerea unei trezorerii negative,care în plus,este în scădere uşoară. Analiza structurii funcţionale a trezoreriei Trezoreria de activ (Ta) sau disponibilităţile şi plasamentele firmei sunt compuse din:  Trezoreria netă (Tn)  Trezoreria de pasiv (Tp) Trezoreria netă se obţine astfel:  Tn=Trezoreria de activ – Trezoreria de pasiv
Trezoreria netă Simbo l U .M. mii lei mii lei mii lei mii lei mii lei mii lei mii lei % Perioada de analiză 2004 2005 1395469 0 1395469 7458234 0 7458234 -606276 5 100 744693 0 744693 6895121 0 6895121 -615042 8 101,45

Specificaţie

Disponibil în casă şi conturi bancare Titluri de plasament Trezorerie de activ Credite curente Sold creditor la bancă Trezorerie de pasiv Trezorerie netă Indice TN

Disp Titlp Ta Crc

Tp Tn

Trezoreria de pasiv este atât în 2004 cât şi în 2005 superioară trezoreriei de activ,datorită faptului că societatea dispune de disponibilităţi cu mult mai reduse faţă de creditele curente angajate pentru finanţarea activităţii curente.Trezoreria înregistrează în 2005 o scădere faţă de 2004,deoarece,chiar dacă trezoreria de pasiv scade,se reduce şi trezoreria de activ într-un ritm mai accelerat.

Capitolul IVAnaliza ratelor de finanţare
Pentru analiza echilibrului prin ratele de finanţare apelăm la următoarele rate:rata finanţării stabile,rata finanţării activelor imobilizate din capitaluri proprii,rata finanţării ciclice şi rata finanţării globale. 4.1.Rata finanţării stabile Rata finanţării stabile (Rfs) arată gradul în care activele stabile sunt finanţate din pasivele stabile şi reflectă în mărimi relative,echilibrul financiar pe termen lung. 21

Rfs=

Capital _ permanent * 100 Active _ imobilizate _ nete
Rata finanţării stabile Simbo l U .M. mii lei % mii lei % % % % % 85 150

Specificaţie

Perioada de analiză 2004 2005 14490266 100 8935631 100 162.16 100 18464984 127 12434647 139.16 148.49 91.57 85 150

Capital permanent Indice de creştere a Cprm Active imobilizate nete Indice de creştere a Ain Rata finanţării Ain prin Cprm Indice de creştere a Rfs Valoare minim admisibilă Valoare maxim admisibilă

Cprm ICprm Ain IAin Rfs IRfs -

Nivelul indicatorului în perioada analizată arată că nevoile cu caracter permanent au fost acoperite integral din surse permanente,rezultând un fond de rulment pozitiv.Totuşi nivelul rate scade cu 13,67% în anul 2005 faţă de anul 2004,datorită creşterii într-un ritm mai alert al activelor imobilizate nete faţă de capitalul permanent(IAin=139,16%,iar ICprm=127%).

4.2.Rata de finanţare a activelor imobilizate din capitalul propriu (Rfp) Rata de finanţare a activelor imobilizate din capitalul propriu arată proporţia în care capitalul propriu participă la finanţarea activelor imobilizate. Rfp= Capital _ propriu * 100 Active _ imobilizate _ nete

Rata finanţării activelor imobilizate din capital propriu Simbo l U .M. mii lei

Specificaţie

Perioada de analiză 2004 2005 11812378 17423586

Capital propriu

Cpr

22

Indice de creştere a Cpr Active imobilizate nete Indice de creştere a Ain Rata finanţării Ain prin Cpr Indice de creştere a Rfp

ICpr Ain IAin Rfp IRfp

% mii lei % % %

100 8935631 100 132.19 100

148 12434647 139.16 140.12 105.99

Rata finanţării activelor imobilizate nete din capitalul propriu se situează pe întreaga perioadă de analiză peste 100%,ceea ce indică faptul că resursele proprii acoperă nevoile stabile,adică resursele proprii sunt suficiente pentru finanţarea pe termen lung.Acest fapt s-a datorat creşterii într-un ritm mai accentuat al capitalului propriu faţă de activele imobilizate nete(ICpr=148%,pe când IAin=139,16),care duce la duce la obţinerea unui indice al Rfp mai mare de 100%. 4.3.Rata finanţării ciclice Rata finanţării ciclice (Rfc) reflectă măsura în care resursele financiare grupate în capitalurile temporare acoperă utilizări grupate în activele temporare Rfc= Surse _ ciclice * 100 Active _ ciclice

Rata finanţării ciclice Simbo l U .M. mii lei % mii lei % % % % % 50 115

Specificaţie

Perioada de analiză 2004 2005 11939633 100 23557033 100 50.68 100 10231575 85.69 22412340 95.14 45.65 90.07 50 115

Surse ciclice Indice de creştere a Pc Active ciclice Indice de creştere a Ac Rata finanţării Ac prin Pc Indice de creştere a Rfc Valoare minim admisibilă Valoare maxim admisibilă

Pc IPc Ac IAc Rfc IRfc -

Din valorile obţinute,care pe întreaga perioadă sunt sub 100%,rezultă ca activele ciclice sunt acoperite doar în proporţie de 50,68 în primul an şi de 45,65 în cel de-al doilea an din sursele ciclice,adică sursele cu caracter temporar nu acoperă integral nevoile cu caracter 23

temporar.Chiar dacă nevoile cu caracter temporar s-au redus,s-au redus de asemenea şi sursele cu caracter temporar chiar într-un ritm mai accentuat,de aceea a scăzut şi gradul de acoperire al activelor ciclice din surse ciclice. 4.4.Rata finanţării globale Rata finanţării globale (Rfg),care se mai numeşte şi rata finanţării necesarului de fond de rulment din fon de rulment,arată măsura în care excedentul neutilizat de resurse permanente acoperă nevoile ciclice neacoperite.Rata măsoară proporţia în care necesarul de fond de rulment este acoperit pe seama fondului de rulment. Rfg= Fond _ de _ rulment _ net * 100 Necesar _ de _ fond _ de _ rulment
Rata finanţării NFR din FRN Simbo l U .M. mii lei mii lei % %

Specificaţie

Perioada de analiză 2004 2005 5554635 11617400 48 100 6030337 12180765 50 100

Fond de rulment net Necesar de fond de rulment Rata finanţării NFR din FR Valoare minim acceptabilă

FRN NFR Rfg -

Pe întreaga perioadă supusă analizei,rata finanţării NFR din FRN înregistrează valori sub 100%,ceea ce înseamnă că FRN e suficient doar pentru acoperirea a 48% din NFR pe anul 2004 şi a 50% din NFR pe anul 2005.

Capitolul V Analiza ratelor de gestiune
Ratele de gestiune apreciază nivelul de utilizare e resurselor înterprinderii,respectiv viteza cu care aceste resurse parcurg circuitul economic şi se transformă în venituri.Viteza de rotaţie a resurselor sa măsoară cu ajutorul a doua mărimi:numărul de rotaţii şi durata în zile a unei rotaţii. Numărul de rotaţii arată de câte ori se roteşte elementul analizat prin cifra de afaceri,pe câand durata în zile a unei rotaţii arată durata medie în care elemental analizat parcurge întregul ciclu economic şi se reîntoarce în firmă sub forma iniţială bănească. Prin intermediul ratelor de rotaţie se obţin informaţii calitative în legătură cu elementele analizate privind comportamentul fiecărei componente pe parcursul unui exerciţiu financiar.În cazul elementelor bilanţiere de activ,acest comportament se referă la lichiditatea

24

stocurilor şi creanţelor comerciale,iar în cazul elementelor bilanţiere de pasiv,la exigibilitatea datoriilor de exploatare. 5.1.Viteza de rotaţie a activelor circulante Viteza de rotaţie a activelor circulante exprimă numărul de rotaţii sau durata medie a unei rotaţii efectuate de activele circulante prin cifra de afaceri. Cifra _ de _ afaceri Active _ circulante

nr=

dz=

Active _ circulante * 360 Cifra _ de _ afaceri

Viteza de rotaţie a activelor circulante Simbo l U .M. mii lei mii lei Rot Zile % % Rot mii lei

Specificaţie

Perioada de analiză 2004 2005 55661591 24952502 2.23 161.38 100 100 6 63511247 23157033 2.74 131.26 114.1 92.8 6 -5314386.7

Cifra de afaceri Active circulante Număr de rotaţii Durata în zile a unei rotaţii Indice de creştere a CA Indice de creştere a Ac Valoare minimă acceptabilă Eliberări(-) sau imobilizări(+)

CA Ac nr dz ICA IAc -

În al doilea an de analiză,activele circulante se roteau prin cifra de afaceri de 2,74 ori,recuperându-se sub formă iniţială bănească într-un termen de 131,26 zile.Faţă de anul precedent,numărul de rotaţii a crescut cu 0,51 rotaţii,iar durata medie în zile a unei rotaţii a scăzut cu 30,12 zile.Acest lucru înseamnă că a crescut eficienţa utilizării activelor circulante,respectiv a scăzut durata medie de recuperare a lor sub formă bănească iniţială(eliberare financiară de peste 5 miliarde lei).Modificările sunt datorate sporirii într-un ritm mai mare a cifrei de afaceri faţă de ritmul de creştere a activelor circulante.Aceasta e de fapt condiţia esenţiala pentru creşterea activelor circulante:ICA≥Iac,condiţie respectată în acest caz. 5.1.1.Viteza de rotaţie a stocurilor

25

Viteza de rotaţie a stocurilor arată rapiditatea cu care stocurilor trec prin toate stadiile activităţii până se reîntorc în formă bănească iniţială.O situaţie favorabilă este o valoare cât mai mare a vitezei de rotaţie a stocurilor,efectul fiind creşterea eficienţei utilizării lor şi eliberarea de resurse financiare. Şi în acest caz se utilizează doi indicatori:număr de rotaţii într-o perioadă şi durata în zile a unei rotaţii.Ei ne arată de câte ori într-o perioadă de gestiune stocurile materiale trec succesiv prin fazele de aprovizionare şi vânzare,respectiv durata în zile a unei rotaţii complete. nr= Cifra _ de _ afaceri Stocuri _ totale

dz=

Stocuri _ totale * 360 Cifra _ de _ afaceri

Valoare minimă a numărului de rotaţii care asigură o eficienţă acceptabilă a gestiunii stocurilor e de 8 rotaţii,adică un termen mediu de 45 de zile de revenire sub formă bănească. Efectele modificării vitezei de rotaţie sunt eliberările sau imobilizările de resurse financiare.Eliberările reprezintă disponibilizarea de resurse materiale şi financiare,iar imobilizările reprezintă un necesar suplimentar de resurse materiale şi financiare şi se calculează cu următoarele formule: E(-) =(dz2005-dz2004)*CA2005/T=(∆dz)*St2005/dz2005 I(+)

Viteza de rotaţie a stocurilor Simbo l U .M. mii lei mii lei Rot Zile %

Specificaţie

Perioada de analiză 2004 2005 55661591 20338558 2.73 131.54 100 63511247 21166151 3 119.97 114.1

Cifra de afaceri Stocuri totale Număr de rotaţii Durata în zile a unei rotaţii Indice de creştere a CA

CA St nr dz ICA

26

Indice de creştere a St Valoare minimă acceptabilă Eliberări(-) sau imobilizări(+)

Ist -

% Rot mii lei

100 8 -

104.07 8 -2040644.9

În anul 2005,stocurile se roteau de 3 ori,pe când în anul 2004 se roteau de doar 2,73 ori,ceea ce înseamnă ca în anul 2005 stocurile totale parcurgeau ciclul economic şi se recuperau sub formă iniţială bănească prin cifra de afaceri într-un termen mediu de 119,97 zile,faţă de anul 2004,când acelaşi ciclu era parcurs în 131,54 zile.Astfel,se observă o creştere a numărului de rotaţii cu 0,27 în anul 2005 faţă de 2004 şi o scădere a duratei medii în zile cu 11,57 zile în anul 2005 faşă de 2004.Şi în cazul stocurilor totale se remarcă faptul că,datorită modificărilor favorabile a celor doi indicatori,se măreşte eficienţa utilizării stocurilor,respectiv reducerea duratei medii de recuperare a lor sub formă iniţială bănească prin cifra de afaceri(eliberări de peste 2 miliarde lei). Pentru aprofundarea analizei stocurilor se folosesc şi vitezele de rotaţie a următoarelor elemente: • stocuri de materii prime şi materiale • stocuri de produse finite. Deoarece stocurile de producţie în curs de execuţie au valoarea 0,societatea analizată desfăşurându-şi activitatea în sfera comerţului,nu este relevant calculul vitezei de rotaţie a acestora. Viteza de rotaţie a stocurilor de materii prime şi materiale arată eficienşa activităţii de exploatare. nr= Cifra _ de _ afaceri Stocuri _ materiale _ medii Stocuri _ materiale _ medii * 360 Cifra _ de _ afaceri

dz=

Viteza de rotaţie a stocurilor de materii prime şi materiale Simbo l U .M. mii lei mii lei Rot Zile

Specificaţie

Perioada de analiză 2004 2005 55661591 63511247

Cifra de afaceri Stocuri materii prime şi materiale Număr de rotaţii Durata în zile a unei rotaţii

CA

Smp nr dz

430765 129.21 2.78

455046 139.57 2.58

27

Indice de creştere a CA Indice de creştere a Smp Eliberări(-) sau imobilizări(+)

ICA ISmp -

% % mii lei

100 100 -

114.1 105.63 -36467.48

Cum numărul de rotaţii a stocurilor de materii prime şi materiale creşte cu 10,36 rotaţii,numărul de zile a unei rotaţii scade cu 0,2 zile,acest lucru semnificând o eficientizare a activitaţii de aprovizionare,prin creşterea cifrei de afaceri într-o mai mare proporţie decât stocurile de materii prime şi materiale(ICa=114,1%,iar ISmp=105,63%)Acest lucru se poate demonstra şi prin luarea în calcul a faptului că se realizează o eliberare de resurse la nivelul firmei de peste 36 milioane lei. Viteza de rotaţie a stocurilor de produse finite şi mărfuri arată eficienţa activităţii comerciale.Se calculează cu formulele: nr= Cifra _ de _ afaceri Stocuri _ de _ produse _ finite _ si _ marfuri

dz=

Stocuri _ de _ produse _ finite _ si _ marfuri * 360 Cifra _ de _ afaceri

Viteza de rotaţie a stocurilor de produse finite şi mărfuri Simbo l U .M. mii lei mii lei Rot Zile % % mii lei

Specificaţie

Perioada de analiză 2004 2005 55661591 19907793 2.8 128.7 100 100 63511247 20711105 3.1 117.4 114.1 104.03 -2004177.4

Cifra de afaceri Stocuri produse finite şi mărfuri Număr de rotaţii Durata în zile a unei rotaţii Indice de creştere a CA Indice de creştere a Spm Eliberări(-) sau imobilizări(+)

CA Spm nr dz ICA Ispm -

Şi în cazul stocurilor de produse finite şi mărfuri,se observă o îmbunătăţire a situaţiei din anul 2005 faţă de 2004,deoarece numărul de rotaţii creste cu 0,3 rotaţii,iar durata în zile scade cu 11,3 zile,adică produsele finite şi mărfurile se recuperează mai repede decât în anul precedent.Chiar dacă nivelul stocurilor de produse finite şi mărfuri creşte cu 4,03%,nivelul cifrei de afaceri creşte mai mult,cu 14,1%,obţinându-se astfel o eliberare de resurse la nivelul firmei de peste 2 miliarde lei,deci eficienţa activităţii de comerţ a crescut. Pentru analiza vitezei de rotaţie a stocurilor pe baza unui model,vom utiliza durata în zile a unei rotaţii: 28

Stocuri _ totale * 360 Cifra _ de _ afaceri Am determinat nivelul şi dinamica duratei în zile a unei rotaţii a stocurilor totale şi modelul utilizat,iar acum urmează determinarea factorilor de influenţă care duc la modificarea duratei în zile.Aceştia sunt:cifra de afaceri şi soldul stocurilor totale,dar,stocurile totale sunt influenţate la rândul lor de modificare soldului stocurilor de materii prime şi materiale şi de stocul de produse finite şi mărfuri. Relaţia prin care se stabileşte modificarea rotaţiei de la o perioadă la alta este: dz= ∆dz=dz1 – dz0= St1 St 0 * 360 * 360 CA1 CA0

Această modificare se datoreză mai multor factori: 1) modificarea soldului mediu al stocurilor totale: St1 St 0 * 360 * 360 ∆dz(∆St)= CA0 CA0 Dar,şi această modificare e determinată la rândul său de: a) modificarea soldului mediu al stocurilor de materii prime şi materiale: ∆dz(∆Smp)= ( Smp1 − Smp0) * 360 CA0 b) modificarea soldului mediu al stocurilor de produse finite şi mărfuri:

( Spm1 − Spm0) * 360 CA0 2) modificarea cifrei de afaceri: St1 St1 * 360 * 360 ∆dz(∆CA)= CA1 CA0 ∆dz(∆Spm)=

Indicatori utilizaţi în analiza factorială Simbo l U .M. mii lei mii lei mii lei

Specificaţie

Perioada de analiză 2004 2005 55661591 20338558 430765 63511247 21166151 455046

Cifra de afaceri Stocuri totale Stocuri materii prime şi materiale

CA St Smp

29

Stocuri produse finite şi mărfuri Durata în zile a unei rotaţii a St Durata în zile a unei rotaţii a Smp Durata în zile a unei rotaţii a Spm

Spm dz dz dz

mii lei zile zile zile

35323033 131.54 2.78 128.75

42345096 119.97 2.57 117.39

Analiza factorială a vitezei de rotaţie a stocurilor Perioada de analiză 2004/2005 -11.56 5.35 0.15 5.19 -16.91

Specificaţie Modificarea duratei rotaţiei stocurilor: 1.pe seama modificării St: -datorită Smp -datorită Spm 2.pe seama modificării CA

U.M.

zile zile zile zile zile

Pentru perioada analizată,se observă o îmbunătăţire a vitezei de rotaţie a stocurilor totale,adică scăderea duratei în zile a unei rotaţii cu 11,56 zile,situaţie favorabilă pentru firmă.Factorii de influenţă a acestei modificări sunt: 1. modificarea soldului stocurilor totale,care prin creşterea cu 4,07% determină creşterea duratei în zile a unei rotaţii a stocurilor totale cu 5,35 zile.Dar,această modificare s-a realizat datorită următoarelor modificări: - creştereea stocurilor de materii prime şi materiale cu 5,63%,care a condus la creşterea duratei în zile a stocurilor totale cu 0,15 zile; - creşterea stocurilor de produse finite şi mărfuri cu 4,03%,care a condos la creşterea duratei în zile a unei rotaţii a stocurilor totale cu 5,19 zile. 2. cifrei de afaceri faţă de anul precedent cu 14,1%,care are un efect pozitiv asupra duratei în zile a unei rotaţii a stocurilor totale,determinând scăderea acesteia cu 16,91 zile.Astfel,modificarea semnificativă a cifrei de afaceri a neutralizat acţiunea nefavorabilă a creşterii stocurilor totale şi a elementelor componente şi,în plus,mulţumită creşterii mai rapide faţă de nivelul srocurilor,a Indus şi reducerea duratei în zile pe ansamblu.Această evoluţie a vitezei de rotaţie a stocurilor a avut loc deoarece ISt=104,07% pe când ICA=114,1%,adică cifra de afaceri a crescut într-un ritm mai mare decât stocurile,inducând reducerea numărului de zile în care stocurile se rotesc prin cifra de afaceri,deci numărul de zile în care acestea revin în starea iniţială bănească.

30

5.2.Analiza gestiunii clienţilor şi furnizorilor Analiza gestiunii clienţilor şi furnizorilor Specificaţie Creanţe comerciale Datorii comerciale Cifra de afaceri Număr de rotaţii (clienţi) Durata în zile (clienţi) Număr de rotaţii (furnizori) Durata în zile (furnizori) Simb ol Cr com Dat com CA nr(cli) dz(cli) nr(fz) dz(fz) U .M. mii lei mii lei mii lei rotaţ ii zile rotaţ ii zile Perioada de analiză 2004 2005 3216017 4125877 55661591 17,30761 72 20,80009 03 13,49085 08 26,68475 14 1242530 3582113 63511247 51,114457 6 7,0430171 21 17,730107 06 20,304445 92 Modificar e absolută -1973487 -543764 7849656 33,80684 04 -13,75707 3 4,239256 27 -6,380305 5 Indice 38,6356 8 86,8206 4 114,102 5 295,329 3 33,8605 1 131,423 2 76,0900 7

a). Analiza numărului de rotaţii  Nivel şi dinamică Δnr(cli) = nr(cli)2005 – nr(fz)2004 = 33,80 rotaţii Δnr(fz) = nr(fz)2005 – nr(fz)2004 = 4,23 rotaţii  Factori de influenţă ΔCr_com Δnr(cli) ΔCA  Influenţa modificării factorilor Δnr(cli)_(Cr_com) = CA0/Cr_com1 – CA0/Cr_com0 = 44,79 – 17,30 = 27,49 rotaţii Δnr(cli)_(CA) = CA1/Cr_com1 – CA0/Cr_com1 = 51,11 – 44,79 = 6,32 rotaţii Δnr(cli) = Δnr(cli)_(Cr_com) + Δnr(cli)_(CA) = 33,80 rotaţii Δnr(fz)_ (Dat_com) = CA0/Dat_com1 – CA0/Dat_com0 = 15,53 – 13,49 = 2,04 rotaţii Δnr(fz)_(CA) = CA1/Dat_com1 – CA0/Dat_com1 = 17,73 – 15,53 = 2,2 rotaţii Δnr(fz) = Δnr(fz)_(Dat_com) + Δnr(fz)_(CA) = 4,23 rotaţii 31 Δnr(fz) ΔCA ΔDat_com

În perioada analizată a avut loc o creştere atât a numărului de rotaţii a clienţilor cât şi a furnizorilor cu 33,8 rotaţii, respectiv 4,23 rotaţii. Această modificare a fost determinată de modificarea CA ( a crescut cu 114,1%) , de modificarea creanţelor comerciale ( cu 38,63 %) şi a datoriilor comerciale (cu 86,82%). Situaţia societăţii nu este cea optimă, deoarece creanţele comerciale au scăzut faţă de datoriile comerciale. Scăderea creanţelor comerciale se datorează fie achitării unei părţi a lor de către clienţi, deoarece cifra de afaceri a crescut, deci nu se pune problema scăderii vânzărilor societăţii. Creşterea numărului de rotaţii a clienţilor faţă de furnizori este un aspect pozitiv pentru societate, deoarece înseamnă că dispune de un termen de încasare a creanţelor mai mic decât termenul de plată a datoriilor, acest lucru aducându-i resurse financiare. În ceea ce priveşte influenţa factorilor asupra numărului de rotaţii a clienţilor şi furnizorilor, scăderea creanţelor comerciale ( cu 1973487 mii lei) a determinat creşterea numărului de rotaţii cu 27,49 de rotaţii, iar creşterea cifrei de afaceri creşterea cu 6,32 rotaţii. Pe de altă parte, scăderea datoriilor comerciale (cu 543764 mii lei) a determinat creşterea numărului de rotaţii a furnizorilor cu 2,04 rotaţii, iar creşterea cifrei de afaceri creşterea cu 2,2 rotaţii . b). Analiza duratei în zile a unei rotaţii  Nivel şi dinamică Δdz(cli) = dz(cli)2005 – dz(fz)2004 = -13,75 zile Δnr(fz) = nr(fz)2005 – nr(fz)2004 = -6,38 zile  Factori de influenţă ΔCr_com Δdz(cli) ΔCA  Influenţa modificării factorilor Δdz(cli)_(Cr_com) = (Cr_com1/CA0)*360 – (Cr_com0/CA0)*360 = -12,76 zile Δdz(cli)_(CA) = (Cr_com1/CA1)*360 – (Cr_com1/CA0)*360 = -0,99 zile Δdz(cli) = Δdz(cli)_(Cr_com) + Δdz(cli)_(CA) = -13,75 zile Δdz(fz)_ (Dat_com) = (Dat_com1/CA0)*360 – (Dat_com0/CA0)*360 = -3,51 zile Δdz(fz)_(CA) = (Dat_com1/CA1)*360 - (Dat_com1/CA0)*360 = -2,86 zile Δdz(fz) = Δdz(fz)_(Dat_com) + Δdz(fz)_(CA) = -6,38 zile În perioada analizată a avut loc o diminuare atât a duratei în zile a unei rotaţii a clienţilor cât şi a furnizorilor cu 13,75 zile, respectiv 6,38 zile. Această modificare a fost determinată de modificarea CA ( a crescut cu 114,1%) , de modificarea creanţelor comerciale ( cu 38,63 %) şi a datoriilor comerciale (cu 86,82%). Situaţia societăţii este cea normală, 32 Δdz(fz) ΔCA ΔDat_com

deoarece creanţele comerciale au scăzut faţă de datoriile comerciale. Scăderea creanţelor comerciale se datorează fie achitării unei părţi a lor de către clienţi, deoarece cifra de afaceri a crescut, deci nu se pune problema scăderii vânzărilor societăţii. Scăderea duratei în zile a unei rotaţii a clienţilor faţă de furnizori este un aspect pozitiv pentru societate, deoarece înseamnă că, clienţii se rotesc mai repede decât furnizorii degajând un excedent de resurse pentru societate. În ceea ce priveşte influenţa factorilor asupra duratei în zile a unei rotaţii a clienţilor şi furnizorilor, scăderea creanţelor comerciale ( cu 1973487 mii lei) a determinat scăderea duratei în zile a unei rotaţii cu 12,76 de zile, iar creşterea cifrei de afaceri scăderea cu 0,99 zile. Pe de altă parte, scăderea datoriilor comerciale (cu 543764 mii lei) a determinat scăderea duratei în zile a unei rotaţii a furnizorilor cu 3,51 zile, iar creşterea cifrei de afaceri scăderea cu 2,86 zile .

Capitolul VI Analiza ratelor de rentabilitate
6.1. Analiza ratei rentabilităţii economice Analiza rentabilităţii economice (Re) reprezintă remunerarea brută a capitalurilor investite. Capitalu investit este alcătuit din capitalul propriu şi împrumuturile pe termen scurt,mediu şi lung angajate de societate.Astfel,pentru ca situaţia să fie favorabilă,rata rentabilităţii economice trebuie să fie mai mare sau cel puţin egală cu rata medie dobânzii,pentru ca opţiunea de a apela la credite să fie rentabilă pentru societate.Intervine şi efectul de levier,de care societatea beneficiază în cazul în care rentabilitatea economică are o valoare mai ridicată decât rata dobânzii la împrumuturi. Determinarea nivelului şi dinamicii ratei se determină prin următoarea relaţie: Rre= Re zultatul _ exp loatarii * 100 Active _ totale

Rentabilitatea economică trebuie să îndeplinească 2 condiţii: - să fie cel puţin la nivelul ratei medii a dobânzii practicate pe piaţă şi al riscului economic şi financiar asumat de către furnizorii de capital(acţonari şi creditori). - să fie mai mare decât rata inflaţiei pentru aputea păstra valoarea economică a unităţii.

Rata rentabilităţii economice Simbo l U .M. mii lei mii lei %

Specificaţie

Perioada de analiză 2004 2005 7715208 38384627 20.1 5230223 36500324 14.32

Rezultatul exploatării Active totale Rata rentabilităţii economice

RE AT Rre

33

Indice creştere a ratei Variţia ratei Indice creştere a RE Indice de creştere a AT

IRre ∆Rre IRE IAT

% % % % -

100

71.3 -5.77

100 100

67.8 95.1

Nivelul ratei a înregistrat o scădere cu 28,7% în anul 2005 faţă de anul 2004,datorită scăderii rezultatului exploatării (IRE=67,8%) şi în acelaşi timp datorită scăderii mai reduse a activelor totale (IAT=95,1%).Nivelul ratei se situează sub valoarea recomandată de 20% în decursul celui de al doilea an datorită scăderii într-un ritm mai alert a rezultatului exploatării faţă de activele totale. Alegerea modelului pentru analiza ratei rentabilităţii economice: Rre= Cifra _ de _ afaceri Re zultatul _ exp loatarii Re zultatul _ exp loatarii * 100 = * *100 Active _ totale Active _ totale Cifra _ de _ afaceri

Determinarea factorilor de influenţă a modificării ratei rentabilităţii economice: ∆Rre= RE 0 RE1 * 100 * 100 AT 0 AT 1 CA1 RE1 CA0 RE 0 *100 *100 * * AT 1 CA1 AT 0 CA0

∆Rre=

1.modificarea vitezei de rotaţie a activelor totale: ∆Rre( CA CA1 RE 0 CA0 RE 0 *100 *100 )= * * AT AT 1 CA0 AT 0 CA0

2.modificarea cifrei de afaceri: RE CA1 RE1 CA1 RE 0 *100 *100 ∆Rre( )= * * CA AT 1 CA1 AT 1 CA0

Indicatori utilizaţi în analiza factorială Simbo l

Specificaţie

U.M. mii lei mii lei mii lei

Perioada de analiză 2004 2005 55661591 38384627 7715208 63511247 36500324 5230223

Cifra de afaceri Active totale Rezultatul exploatării

CA AT RE

34

Număr de rotaţii a AT Rata rentabilităţii comerciale Indice de creştere a CA Indice de creştere a AT Indice de creştere a RE Indice de creştere a Rv

nr Rv ICA IAT IRE IRv

rotaţii % % % % %

1.45 13.86 100 100 100.00 100.00

1.74 8.24 114.1 95.1 67.8 59.41

Analiza factorială a ratei rentabilităţii economice U .M. Perioada de analiză 2004/2005 -5.77 4.02 0.91 3.11 -9.79

Specificaţie

Modificarea ratei rentabilităţii economice: 1.pe seama modificării vitezei de rotaţie a AT: datorită AT datorită CA 2.pe seama modificării ratei rentabilităţii comerciale

% % % % %

Rata rentabilităţii economice scade cu 5,77%.Factorii de influenţă induc modificări în sensuri opuse: 1.Modificarea vitezei de rotaţie a activelor totale determină creşterea ratei de rentabilitate economică cu 4,02%,mulţumită creşterii vitezei de rotaţie a activelor totale prin creşterea cifrei de afaceri (ICA=114,1%) şi reducerea activelor totale (IAT=95,1%).Prin creşterea cifrei de afaceri la acest nivel al activelor totale s-ar realize o îmbunătăţire a ratei sau printr-o scădere mai mare a activelor totale,deci a elementelor componente,darn u pe baza scăderii activelor totale ci a acelor circulante. 2.Modificarea ratei rentabilităţii comerciale,care scade cu 40,59% determină scăderea ratei de rentabilitate economică cu 9,79%,prin scăderea rezultatului exploatării (IRE=67,8%) şi creşterea cifrei de afaceri (ICA=114,1%).Rata rentabilităţii comerciale ar putea creşte prin majorarea rezulatului exploatării la 1 unitate cifră de afaceri. Analiza rentabilităţii economice presupune calculul şi analiza a două rate: • Rata rentabilităţii economice brute • Rata rentabilităţii economice nete Rentabilitatea economică brută (Rreb) reprezintă remunerarea brută a capitalurilor investite.Ea reprezintă cât excedent brut de exploatare revine unei unităţi de capital investit,calculându-se astfel:

35

Rreb=

Excedent _ brut _ de _ exp loatare * 100 Capitaluri _ investite
Rata rentabilităţii economice brute Simbo l U .M. mii lei mii lei % % % % %

Specificaţie

Perioada de analiză 2004 2005 9354814 38329802 24.4 100 100 100 8920138 36412661 24.49 100.37 0.09 95.35 95

Excedent brut de exploatare Capitaluri investite Rata rentabilităţii economice brute Indice creştere a ratei Variţia ratei Indice creştere a EBE Indice de creştere a Cinv

EBE Cinv Rreb IRre ∆Rreb IEBE ICinv

Rata rentabilităţii economice brute înregistrează o tendinţă de creştere cu 0,37% faţă de anul precedent,datorită scăderii EBE (IEBE=95,35%) şi scăderii mai accentuate a capitalurilor investite (ICinv=95%). Rentabilitatea economică netă (Ren) reprezintă remunerarea prin profitul brut al exploatării a capitalurilor investite,arătând cât profit brut revine unei de capital investite:

Ren=

Re zultatul _ exp loatarii * 100 Capitaluri _ investite

Rata rentabilităţii economice nete Simbo l U .M.

Specificaţie

Perioada de analiză

36

2004 Rezultatul exploatării Capitaluri investite Rata rentabilităţii economice nete Indice creştere a ratei Variţia ratei Rata medie a dobânzii Indice creştere a RE Indice de creştere a Cinv RE Cinv Rren Irren ∆Rreb rd IRE ICinv mii lei mii lei % % % % % % 100 100 7715208 38329802 20.13 100

2005 5230223 36412661 14.36 71.36 -5.76

67.8 95

Rata rentabilităţii economice nete înregistrează o tendinţă de scădere cu 38,64%,fapt datorat scăderii rezultatului exploatării (IRE=67,8%) şi scăderii mai reduse a capitalurilor investite (ICinv=95%).În anul 2004,nivelul ratei se situează peste valoarea minimă de 20%,dar în decursul anului 2005,datorită înregistrării unei scăderi mai reduse a capitalurilor investite decât a rezultatului exploatării,rata scade la 14,36%.

6.2.Analiza rentabilităţii financiare CA Re x rf = Cpr * CA

Analiza rentabilităţii financiare Specificaţie Rezultatul exerciţiului Cifra de afaceri Simbo l Rex CA Perioada de analiză 2004 2005 3809286 5566159 37 1995774 6351124 Modificar e absolută Indice

52,39233 -1813512 8 7849656 114,10246

Capitalul propriu Rata marjei comerciale Viteza de rotaţie a capitalului propriu Rata rentabilităţii financiare

Cpr rv nr(Cpr) rf

1 1626281 9 0,07 3,42 23,94%

7 1825859 3 0,03 3,48 10%

1995774 112,27201 45,91692 -0,04 1 0,06 -13,94 101,63 46,67

 Nivel şi dinamică Δrf = rf1 – rf0 = 10%-23,94% = -13,94  Factorii de influenţă CA Cpr Δrf Re x CA Cpr CA

 Influenţa modificării factorilor de influenţă Δrf(CA/Cpr) = (CA1/Cpr1 – CA0/Cpr0)*(Rex0/CA0) *100 = 0,3% Δrf(Cpr) = (CA0/Cpr1-CA0/Cpr0)*(Rex0/CA0) *100= - 2,28% Δrf(CA) = (CA1/Cpr1-CA0/Cpr1)*(Rex0/CA0) *100= 2,58% Δrf(Rex/CA) = (CA1/Cpr1)*(Rex1/CA1-Rex0*CA0) *100= -14,24% Δrf = Δrf(CA/Cpr) + Δrf(Rex/CA) = -13,94 În perioada analizată rata rentabilităţii financiare a înregistrat o scădere, mai ales datorită scăderii rezultatului exerciţiului cu 13,94%. Această scădere s-a datorat scăderii marjei comerciale cu 45,91%, datorită scăderii rezultatului exerciţiului cu 52,39%. Cifra de afaceri a înregistrat o creştere cu 114,10%. Viteza de rotaţie a capitalului propriu a crescut nesemnificativ, cu 101,63%, datorită creşterii cifrei de afacere şi a capitalului propriu ( cu 112,27%).

Capitolul VII Analiza riscului
7.1.Analiza lichidităţii întreprinderii 7.1.1.Lichiditatea generală 38

Lichiditatea generală (Lg) arată măsura în care datoriile curente pot fi acoperite pe seama activelor circulante. Active _ circulante Lg= Pasive _ circulante
Lichiditatea generală Simbo l U .M. mii lei % mii lei % % -

Specificaţie

Perioada de analiză 2004 2005 24952502 100 19397867 100 1.28 100 1 2 23157033 92.8 17126696 88.29 1.35 105.1113 1 2

Active circulante Indice de creştere a Ac Pasive circulante Indice de creştere a Pc Lichiditatea generală Indicele de creştere Valoare minim acceptabilă Valoare maxim acceptabilă

Ac IAc Pc IPc Lg ILg -

Pe întreaga perioadă de analiză,indicatorul se încadrează între valorile de minim şi maxim acceptabile,ceea ce demonstrează faptul că firma reuşeşte să-şi acopere integral pasivele circulante pe seama activelor circulante,deci nu se găseşte în pericol de a-şi plăti datoriile pe termen scurt din activele pe termen scurt.Mai mult,în cel de-al doilea an,rata se îmbunătăţeşte chiar.Acest lucru se datorează scăderii într-un ritm mai lent a activelor circulante decât a pasivelor circulante(IAc=92,8 iar IPc=88,29). 7.1.2.Lichiditatea redusă Lichiditatea redusă (Lr) exprimă capacitatea firmei de a-şi onora datoriile pe termen scurt din creanţe,investiţii pe termen scurt şi disponibilităţi băneşti,eliminându-se stocurile deoarece acestea se transformă cel mai lent în lichidităţi. Lr= Active _ circulante − Stocuri Creante + Ifts + Disponibilitati = Pasive _ circulante Pasive _ circulante

Lichiditatea redusă Simbo l U .M.

Specificaţie

Perioada de analiză 2004 2005

39

Active circulante fără stocuri Indice de creştere a Ac Pasive circulante Indice de creştere a Pc Lichiditatea redusă Indicele de creştere Valoare minim acceptabilă Valoare maxim acceptabilă

Ac IAc Pc IPc Lr Ilr

mii lei % mii lei % %

4613944 100 19397867 100 0.23 100

1990882 43.15 17126696 88.29 0.11 48.87

-

-

0.6

0.6

-

-

1

1

Nivelul indicatorului este sub nivelul acceptabil ca minim în acest caz,apropiindu-se chiar de 0 şi reducându-se cu peste 50% în cel de-al doilea an faţă de primul.Riscul există astfel la firmă,de a nu-şi putea onora datoriile pe termen scurt doar pe baza creanţelor şi a disponibilităţilor,deoarece investiţii financiare nu există.Activele circulante au înregistrat o scădere pe ansamblu,la fel ca şi pasivele circulante de la un an la altul,dar nu în acelaşi ritm (IAc=43,15,iar IPc=88,29)dar în ceea ce priveşte creanţele şi disponibilităţile,acestea au scăzut foarte mult.Datorită acestei scăderi periculoase,nivelul indicatorului s-a redus la jumătate din valoarea iniţială. Lichiditatea curentă (Lc) se referă la capacitatea înterprinderii de a-şi acoperi datoriile pe termen scurt din investiţii financiare pe termen scurt si din disponibilităţi. Investitii _ financiare _ pe _ termen _ scurt + Disponibilitati Pasive _ circulante Valorile între care trebuie să se încadreze acest indicator sunt de 0,4 şi 0,6. În cazul de faţă,deoarece întreprinderea nu are înregistrate investiţii financiare pe termen scurt,lichiditatea curentă va avea acelaşi nivel ca şi lichiditate imediată. Lc= Li= Disponibilitati Pasive _ circulante

Lichiditatea curentă(în cazul nostru Lc=Lichiditatea imedită Simbo l U .M.

Specificaţie

Perioada de analiză 2004 2005

40

Investiţii financiare pe termen scurt Indice de creştere a Ifts Disponibilităţi Indice de creştere a disponibilităţilor Pasive circulante Indice de creştere a Pc Lichiditatea curentă Indicele de creştere Valoare minim acceptabilă Valoare maxim acceptabilă Lichiditatea imediată Indicele de creştere Valoare minim acceptabilă Valoare maxim acceptabilă

Ifts Ilfts Disp IDisp Pc IPc Lc Ilc Li Ili -

mii lei % mii lei % mii lei % % % -

0 -

0

1395469 100 19397867 100 0.07 100 0.4 0.6 0.07 100 0.2 0.3

744693 53.36 17126696 88.29 0.04 60.44 0.4 0.6 0.04 60.44 0.2 0.3

Ambele valori,atât pe anul 2004 cât şi pe anul 2005,se situează sub valorile minim acceptabile,fiind foarte apropiate de 0.În cazul lichidităţii curente s-au obţinut asemenea valori mici datorită inexistenţei investiţiilor financiare pe termen scurt.Totuşi,nici în cazul lichidităţii imediate nu s-au obţinut valori mai bune acestea continând săm scadă de la un an la altul,datorită scăderii valorii disponibilităţilor băneşti cu 46,64% faţă de primul an.Aceste două rate sunt influenţate de aceiaşi factori,adică disponibilităţile baneşti şi pasivele circulante.Valorile ambilor factoriude influenţă scad de la un an la altul,dar scăderea într-un ritm mai accentuat a nivelului disponibilităţilot decât a datoriilor pe termen scurt a determinat şi reducerea valorilor ratelor.Astfel,firma nu poate asigura plata datoriilor pe termen scurt din disponibilităţile sale băneşti.Dacă ar exista investiţii financiare pe termen scurt,poate ar fi posibil,dar având în vedere faptul că nici măcar dacă scădem din activele circulante doar stocurile,acest lucru nu se realizează,firma se găseşte într-o situaţie de risc ridicat de incapacitate de plată a datoriilor pe termen scurt.

7.2. Analiza solvabilităţii întreprinderii Prin determinarea ratelor de solvabilitate se evaluează capacitatea firmei de a-şi achita obligaţiile totale pe baza resurselor totale. 41

Solvabilitatea patrimonială globală (Gspg) reprezintă capacitatea întreprinderii de a-şi rambursa datoriile pe termen mediu şi lung pe baza capitalului social. Gspg = Capital _ social Datorii _ pe _ termen _ mediu _ si _ lung + Capital _ social

Solvabilitatea patrimonială la termen (Gspt) reprezintă capacitatea întreprinderii de aşi onora obligaţiile totale pe baza activului total. Gspt= Total _ activ Datorii _ totale

Solvabilitatea patrimonială la termen Simbo l U .M. mii lei % mii lei %

Specificaţie

Perioada de analiză 2004 2005 33888133 100 22075755 100 35591680 105.02 18168094 82.29

Activ total Indice de creştere a AT Datorii totale Indice de creştere a DT Solvabilitatea patrimonială la termen Indice de creştere a Gspt Valoare minim acceptabilă

AT IAT DT IDT

Gspt IGspt -

% -

1.53 100 1.66

1.95 127.61 1.66

In anul 2005, nivelul rate se situează sub minimul recomandat,datorită faptului că datoriile totale înregistrează valori mai mari decât cele recomandate la un asemenea nivel al activului total,sau datorită faptului că activele totale nu se ridică la nivelul recomandat la asemenea valori ale datoriilor totale. În anul 2005 se înregistrează o îmbunătăţire a situaţie,deoarece activele totale cresc cu 5,02%,iar datoriile totale se reduc cu 17,71%,astfel gradul de solvabilitate patrimonială la termen creşte cu 27,61%,urcând peste valoarea minim acceptabilă. În mare parte,această situaţie se datorează scăderii semnificative a datoriilor pe termen mediu şi lung şi într-o mai mică măsură,scăderii datoriilor pe termen scurt,prin reducerea tuturor elementelor componente ale acestora din urmă.

Anexe
BILANŢ CONTABIL 42

ELEMENTE A. ACTIVE IMOBILIZATE I. IMOBILIZĂRI NECORPORALE 1. Cheltuieli de constituire 2. Cheltuieli de dezvoltare 3. Concesiuni, brevete, licenţe, mărci, drepturi şi voturi similare şi alte imobilzări necorporale 4. Fondul comercial 5. Avansuri şi imobilizări necorporale în curs II. IMOBILIZĂRI CORPORALE 1. Terenuri şi construcţii 2. Instalaţii tehnice şi maşini 3. Alte instalaţii, utilaje şi mobilier 4. Avansuri şi imobilizări corporale în curs III. IMOBILIZĂRI FINANCIARE 1. Titluri de participare deţinute la societăţile din cadrul grupului 2. Creanţe asupra societăţilor din cadrul grupului 3. Titluri sub formă de interese de participare 4. Creanţe din interese de participare 5. Titluri deţinute ca imobilizări 6. Alte creanţe 7. Acţiuni proprii TOTAL ACTIVE IMOBILIZATE B. ACTIVE CIRCULANTE I. STOCURI 1. Materii prime şi materiale consumabile 2. Producţia în curs de execuţie 3. Produse finite şi mărfuri 4. Avansuri pentru cumpărări de stocuri II. CREANŢE 1. Creanţe comerciale 2. Sume de încasat de la societăţile din cadrul grupului 3. Sume de încasat din interese de participare 4. Alte creanţe 5. Creanţe privind capitalul subscris şi nevărsat III. INVESTIŢII FINANCIARE PE TERMEN SCURT 1. Titluri de participare deţinute la societăţile din cadrul grupului 2. Acţiuni proprii 3. Alte investiţii financiare pe termen scurt IV. CASA ŞI CONTURI LA BĂNCI TOTAL ACTIVE CIRCULANTE C. CHELTUIELI ÎN AVANS D. DATORII CE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O PERIOADĂ DE UN AN 1. Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni 2. Sume datorate instituţiilor de credit 3. Avansuri încasate în contul comenzilor 4. Datorii comerciale 5. Efecte de comerţ de plătit 6. Sume datorate societăţilor din cadrul grupului

< mii lei > EXERCIŢIUL FINANCIAR 2004 2005 34789 0 0 34789 0 0 12708300 210267 5999180 2634600 3864253 56795 0 0 0 0 12456 44339 0 12799884 20338558 430765 0 19907793 0 3218475 3216017 0 0 2458 0 0 0 0 0 1395469 24952502 632241 19389095 0 7458234 0 4125877 0 0 65077 0 0 65077 0 0 12676020 210267 5999180 6101478 365095 58645 0 0 0 0 13897 44748 0 12799742 21166151 455046 0 20711105 0 1246189 1242530 0 0 3659 0 0 0 0 0 744693 23157033 543549 17112670 0 6895121 0 3582113 0 0

43

7. Sume datorate privind interesele de participare 8. Alte datorii, inclusiv datorii fiscale şi alte datorii pentru asigurările sociale E. ACTIVE CIRCULANTE, RESPECTIV DATORII CIRCULENTE NETE F. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE G. DATORII CE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O PERIOADĂ MAI MARE DE UN AN 1. Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni 2. Sume datorate instituţiilor de credit 3. Avansuri încasate în contul comenzilor 4. Datorii comerciale 5. Efecte de comerţ de plătit 6. Sume datorate societăţilor din cadrul grupului 7. Sume datorate privind interesele de participare 8. Alte datorii, inclusiv datorii fiscale şi alte datorii pentru asigurările sociale H. PROVIZIOANE PENTRU RISCURI ŞI CHELTUIELI 1. Provizioane pentru pensii şi alte obligaţii similare 2. Alte provizioane I. VENITURI ÎN AVANS 1. Subvenţii pentru investiţii 2. Venituri înregistrate în avans J. CAPITAL ŞI REZERVE I. CAPITAL, din care capital subscris nevărsat capital subscris vărsat patrimoniul regiei II. PRIME DE CAPITAL III. REZERVE DIN REEVALUARE Sold creditor Sold debitor IV. REZERVE 1. Rezerve legale 2. Rezerve pentru acţiuni proprii 3. Rezerve statutare sau contractuale 4. Alte rezerve V. REZULTATUL REPORTAT Sold creditor Sold debitor VI. REZULTATUL EXERCIŢIULUI Sold creditor Sold debitor Repartizarea profitului TOTAL CAPITALURI PROPRII Patrimoniul public TOTAL CAPITALURI BILANŢ FINANCIAR INTERMEDIAR

0 7804984 6140823 18940707 2677888 0 1187451 0 0 0 0 0 1490437 0 0 0 54825 0 54825 3608025 0 3608025 0 0 0 0 8845508 5872140 0 0 2973368 3809286 0 3809286 0 3809286 16262819 0 16262819

0 6635436 6500249 19299991 1041398 0 521489 0 0 0 0 0 519909 0 0 0 87663 0 87663 3608025 0 3608025 0 0 0 0 12654794 7521458 0 0 5133336 1995774 0 1995774 0 1995774 18258593 0 18258593

< mii lei > ELEMENTE IMOBILIZĂRI NECORPORALE cheltuieli de constituire cheltuieli de dezvoltare Bilanţ contabil 2004 2005 34789 65077 Modificări 2004 2005 (-)0 (-)0 (-)0 (-)0 Bilanţ financiar 2004 2005 34789 65077

44

avansuri pentru imobilizări necorporale IMOBILIZĂRI CORPORALE avansuri pentru imobilizări corporale IMOBILIZĂRI FINANCIARE TOTAL ACTIVE IMOBILIZATE STOCURI CREANŢE INVESTIŢII FINANCIARE PE TERMEN SCURT DISPONIBILITĂŢI TOTAL ACTIVE CIRCULANTE CHELTUIELI ÎNREGISTRATE ÎN AVANS cheltuieli înregistrate în avans

(-)0 12708300 12676020 (-)3864253 56795 12799884 20338558 3218475 0 1395469 24952502 632241 38384627 16262819 58645 12799742 21166151 1246189 0 744693 23157033 543549 36500324 18258593 (-)632241 (-)4496494 (-)4450441 (-)0 (-)0 (-)0 (-)3864253 (-)632241 (+)0 (+)54825 (+)0 (-)8772 2677888 18940707 0 1041398 19299991 0 (-)0 54825 87663 (-)54825 (-)0 19389095 38384627 17112670 36500324 (+)8772 (-)4496494 (-)4450441 (-)3864253

(-)0 8844047 (-)365095 (-)365095 56795 8935631 20338558 3218475 0 1395469 24952502 0 (-)543549 (-)908644 (-)835007 (-)0 (-)0 (-)0 (-)365095 (-)543549 (+)0 (+)87663 (+)0 (-)14026 (-)835007 2677888 14490266 0 (-)0 0 (-)87663 (-)0 19397867 (+)14026 (-)908644 33888133 17126696 35591680 0 1041398 18464984 0 33888133 11812378 58645 12434647 21166151 1246189 0 744693 23157033 0 35591680 17423586 12310925

TOTAL ACTIV
CAPITALURI PROPRII cheltuieli de constituire cheltuieli de dezvoltare avansuri pentru imobilizări necorporale avansuri pentru imobilizări corporale cheltuieli înregistrate în avans provizioane pentru riscuri şi cheltuieli venituri înregistrate în avans subvenţii pentru investiţii impozit pe profit DTML CAPITAL PERMANENT PROVIZIOANE PENTRU RISCURI ŞI CHELTUIELI provizioane pentru riscuri şi cheltuieli VENITURI ÎNREGISTRATE ÎN AVANS venituri înregistrate în avans subvenţii pentru investiţii DATORII PE TERMEN SCURT impozit pe profit

TOTAL PASIV

BILANŢ FINANCIAR
< mii lei > EXERCIŢIUL FINANCIAR 2004 2005 34789 65077 8844047 12310925 56795 58645 8935631 12434647

ELEMENTE Imobilizări necorporale Imobilizări corporale Imobilizări financiare TOTAL ACTIVE IMOBILIZATE

45

Stocuri materii prime şi materiale consumabile producţia în curs de execuţie produse finite şi mărfuri Creanţe Investiţii financiare pe termen scurt Disponibilităţi TOTAL ACTIVE CIRCULANTE

20338558 430765 0 19907793 3218475 0 1395469 24952502 33888133 11812378 2677888 14490266 19397867 7458234 4125877 0 0 7813756 33888133

21166151 455046 0 20711105 1246189 0 744693 23157033 35591680 17423586 1041398 18464984 17126696 6895121 3582113 0 0 6649462 35591680

TOTAL ACTIV
Capitaluri proprii Datorii pe termen mediu şi lung Capital permanent Datorii pe termen scurt sume datorate instituţiilor de credit (credite pe termen scurt) datorii comerciale (furnizori) efecte de comerţ de plătit sume datorate instituţiilor din cadrul grupului alte datorii

TOTAL PASIV

CONT DE PROFIT ŞI PIERDERE
< mii lei > Realizări în perioada de raportare 2004 2005 55661591 63511247 12633451 13888599 43028140 49622648

Denumirea indicatorului I. Cifra de afaceri netă Producţia vândută Venituri din vânzarea mărfurilor

46

Venituri din subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete 2. Variaţia stocurilor Sold C Sold D 3. Producţia imobilizată 4. Alte venituri din exploatare VENITURI DIN EXPLOATARE - TOTAL 5. a) Cheltuieli cu materiile prime şi materialele consumabile Alte cheltuieli materiale b) Alte cheltuieli din afară (cu energie şi apă) c) Cheltuieli privind mărfurile 6. Cheltuieli cu personalul a) Salarii b) Cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială 7.a) Amortizări şi provizioane pentru deprecierea imobilizărilor corporale şi necorporale a.1) Cheltuieli a.2) Venituri b) Ajustarea valorii activelor circulante b.1) Cheltuieli b.2) Venituri 8. Alte cheltuieli de exploatare 8.1. Cheltuieli privind prestaţiile externe 8.2. Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate 8.3. Cheltuieli cu despăgubiri, donaţii şi activele cedate Ajustări privind provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli Cheltuieli Venituri CHELTUIELI DIN EXPLOATARE - TOTAL REZULTATUL DIN EXPLOATARE - PROFIT - PIERDERE 9. Venituri din interese de participare din care în cadrul grupului 10. Venituri din alte investiţii financiare şi creanţe care fac parte din activele imobilizate din care în cadrul grupului 11. Venituri din dobânzi din care în cadrul grupului Alte venituri financiare VENITURI FINANCIARE - TOTAL 12. Ajustarea valorii imobilizărilor financiare şi a investiţiilor financiare deţinute ca active circulante Cheltuieli Venituri 13. Cheltuieli privind dobânzile din care în cadrul grupului Alte cheltuieli financiare CHELTUIELI FINANCIARE - TOTAL REZULTATUL FINANCIAR - PROFIT - PIERDERE 14. REZULTATUL CURENT - PROFIT - PIERDERE

0 0 0 0 2060664 57722255 430765 392353 1581832 38495608 5406219 4059351 1346868 685216 685216 0 0 0 0 3015054 2415545 284874 314635 0 0 0 50007074 7715208 0 0 0 0 0 8265 0 29612 37877 0 0 0 2636819 0 13014 2649833 0 2611956 5103252 0

0 0 0 0 318917 63830164 455046 168919 1665494 44083112 8218538 6402791 1815747 608167 608167 0 0 0 0 3400665 2761640 406411 232614 0 0 0 58599941 5230223 0 0 0 0 0 2965 0 65835 68800 0 0 0 2716180 0 29669 2745849 0 2677049 2553174 0

47

15. Venituri extraordinare 16. Cheltuieli extraordinare 17. REZULTATUL EXTRAORDINAR - PROFIT - PIERDERE VENITURI TOTALE CHELTUIELI TOTALE 18. REZULTATUL BRUT - PROFIT - PIERDERE 19. IMPOZITUL PE PROFIT 20. Alte cheltuieli cu impozite care nu apar în elementele de mai sus 21. REZULTATUL NET AL EXERCIŢIULUI FINANCIAR PROFIT - PIERDERE

0 0 0 0 57760132 52656880 5103252 0 1293966 0 3809286 0

0 0 0 0 63898964 61345790 2553174 0 557400 0 1995774 0

48

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful