ORGANE DE MASINI TEMA DE PROIECTARE Sa se proiecteze o transmisie mecanica pentru actionarea unei masini de lucru .

Transmisia mecanica este formata din: a) motor electric asincron trifazat (motor cu rotor in scurt-circuit). b) transmisie prin curea trapezoidala. c) reductor de turatie cu doua treapte de reducere. d) cuplaj de legatura cu masina de lucru. e) Masina de lucru(concasor, instalatie de transportoare,elevator, moara de nisip, ascensor). DATE DE TEHNICE • • • • • • • • Puterea la arborele masinii de lucru PML=0.6 kW Turatia la arborele masinii de lucru nML=270 rot/min Regimul de lucru al sistemului - stationar. Raportul de transmisie al transmisiei prin curea iTCT=25 Raportul de transmisie al reductorului de turatie iRT=18 Tipul reductorului : Desfasurat vertical Durata totala de functionare Lh=20.000 h Numarul de schimburi : 2 sablare, compresor, banda

Partea grafica a proiectului va consta intr-un desen de ansamblu a transmisiei mecanice la scara 1:1 in minimum 2 proiectii si doua desene de executie pentru roata condusa si arborele de intrare al reductorului. CAPITOLUL I 1.Studiul solutiilor similare 1.1 Generalitati Transmisiile mecanice sunt mecanisme care servesc la transmiterea energiei, de obicei cu modificarea turatiilor si, prin urmare a fortelor si momentelor, iar cateodata, cu modificarea felului sau a legii miscarii. Transmisiile mecanice se folosesc in urmatoarele cazuri:

-

cand turatia masinii de lucru este diferita de turatia motorului de actionare; cand masina de lucru are o miscare diferita de cea a motorului de actionare; cand cu un motor se pun in miscare mai multe mecanisme sau masini de lucru; cand momentul motor necesar la masina de lucru este mai mare decat cel obtinut la

arborele motorului de actionare; cand axele arborilor masinii de lucru au pozitii diferite de cea a axei arborelui motorului de actionare.

Transmisiile mecanice folosite la transmiterea miscarii, a momentului de torsiune - deci a puterii - de la arborele motor la cel condus, pot fi directe sau indirecte (fig.1)

Fig.1 Principalele tipuri de transmisii mecanice Dupa modul de transmitere transmisiile mecanice sunt prin angrenare si prin frecare. Transmisiile prin angrenare sunt cu elemente rigide - angrenaje (contact direct) sau cu elemente flexibile - transmisii prin lanturi (contact indirect). Transmisiile prin frecare sunt cu elemente rigide - roti de frictiune, sau cu elemente flexibile - transmisii prin curele. Dupa posibilitatea de variere a raportului de transmitere transmisiile mecanice pot avea raportul de transmitere constant, variabil in trepte (cutii de viteze) sau variabil continuu (variatoare). Proiectarea transmisiilor mecanice cu raport de transmitere constant impune, intr-o prima etapa, alegerea tipului de transmisie corespunzator procesului de lucru si a motorului de actionare. La alegerea tipului de transmisie trebuie sa se tina seama de o serie de factori, dintre

care cei mai importanti sunt: randamentul, durabilitatea, tipul fabricatiei, conditiile tehnologice de fabricatie, de montaj, de exploatare etc. Pentru alegerea unei transmisii corespunzatoare scopului ales trebuie avute in vedere urmatoarele recomandari: a. La rapoarte de transmitere constante si distante relativ reduse intre axe este rationala folosirea reductoarelor cu roti dintate. La distante mari (<12m) se pot utiliza transmisii prin curele. b. La rapoarte de transmitere variabile, transmisiile mecanice sunt folosite sub forma de cutii de viteze, iar ca variatoare de turatie au o raspandire mai redusa. Sunt de preferat transmisiile mecanice pentru transmiterea la putere constanta cu cresterea momentului la arborele condus la reducerea turatiei. c. Cand se pune problema reglarii automate a turatiei in functie de conditiile cerute de masina de lucru, se utilizeaza variatoare de turatie. Transmisiile prin curele permit modificarea turatiei prin folosirea de roti etejate sau sortimente de roti de schimb. Acestea prezinta avantajele unui mers linistit, cost redus si impun conditii de inalta precizie pentru executia arborilor, lagarelor si a montajului. Dezavantajele acestor transmisii constau in aceea ca au gabarit mare, nu pot fi folosite in lanturi cinematice divizore (din cauza alunecarii), au durabilitate redusa iar automatizarea comenzii este foarte dificila. Transmisiile mecanice sunt deosebit de importante in constructia de masini, fiind necesare in numeroase cazuri. Se stie ca, in majoritatea situatiilor, pentru actionarea masinilor, se utilizeaza motoare electrice. Dimensiunile motoarelor electrice sunt cu atat mai mici la puterea data cu cat turatiile lor sunt mai mari. La turatii mari, momentele de torsiune sunt reduse, deci si ariile sectiunilor solicitate vor fi mai mici, ceea ce inseamna gabarite mai mici. Deseori masinile de lucru necesita viteze foarte diferite de cele ale masinilor electrice. Aceasta caracteristica de baza a determinat dezvoltarea transmisiilor mecanice reductoare sau multiplicatoare, avand si capacitatea de transformare calitativa a miscarii mecanice. Cand este necesara transmiterea miscarii mecanice fara transformarea cantitativa sau calitativa a acesteia, se folosesc fie organe de legatura directa intre arborele conducator si cel condus, fie diferite tipuri de transmisii mecanice intermediare. Realizarea vitezei unghiulare, impuse masinii de lucru difera de cea a motorului, ca si varierea turatiei in timpul functionarii, se obtin mai simplu cu ajutorul transmisiei cu parghii, cu came, cu curele. Deseori, acelasi motor pune in miscare mai multe mecanisme cu directiile axelor de rotatie diferite, cand unele mecanisme nu pot fi cuplate direct la motor. Transmisiile reductoare, multiplicatoare ca si cele intermediare pot fi transmisii de putere sau transmisii cinematice - cand puterea necesara a fi este foarte redusa.

Dupa viteza elementului condus transmisia poate fi considerata: cu viteza redusa (v 1m/s), cu viteza mica (v=13m/s), cu viteza medie (v=310m/s), cu viteza mare (v=1020m/s), cu viteza foarte mare (v 20m/s). Proiectarea unei transmisii mecanice presupune cunoasterea puterii si turatiei masinii motoare, rapoartele de transmitere pentru treptele de turatie si puterea si turatia la masina de lucru. In general, ca date de proiectare se cunosc : puterea la masina de lucru, turatia masinii de lucru si, uneori, raportul de modificare a turatiei de la masina motoare la masina de lucru. In functie de aceste date initiale este necesara determinarea puterii si turatiei motorului de actionare, iar cand acesta este standardizat, alegerea sa din norme sau STAS. 1.2.Studiul asupra trnsmisiilor prin curele Transmisia prin curele este o transmisie prin frictiune, la care energia se transmite de la un arbore la celalalt (ceilalti) datorita frecarii dintre un element flexibil si fara fire tensionat, numit curea, si rotile de curea (saibe) conducatoare si condusa. Principalele avantaje oferite de transmisiile prin curele fata de alte tipuri de transmisii sunt: posibilitatea transmiterii miscarii la distante apreciabile si pozitii diferite ale arborilor, functionare lina si relativ silentioasa, amortizare a socurilor si vibratiilor, patinare la suprasarcini, constituind un element de siguranta pentru masina, constructie simpla, exploatare simpla, precizie de executie si de montaj scazuta. Principalele dezavantaje sunt: gabarit mare, imposibilitatea obtinerii de rapoarte de tra 141e42b nsmitere constante ca urmare a alunecarii elastice, durabilitate limitata, variatia coeficientului de frecare cu uzura, necesitatea unor dispozitive de intindere. Domenii de utilizare. Transmisiile prin curele au urmatoarele domenii de utilizare: - curele late pentru transmiterea de puteri de P 2000 kw, la v 12 m, randament = 0,94 si rapoarte de transmitere i 6. - curele trapezoidale pentru: P 1200 kw; v 50 m/s; i 10; A 90 m/s, distante dintre axe A

6m

- curele rotunde ca transmisii cinematice in mecanica fina. Transmisiile prin curele se pot clasifica din mai multe puncte de vedere : - dupa pozitia axelor - cu axe paralele - cu ramuri deschise - cu ramuri incrucisate - cu axe incrucisate - cu role de ghidare - fara role de ghidare - dupa numarul curelelor din transmisie - cu o curea - cu mai multe curele

cu obada neteda .material plastic .forma constructiva .trapezoidala .constant . Prezinta avantajul unor unghiuri de infasurare mai mari si dezavantajul frecarii intre muchiile curelei (fig. 1) Transmisia paralela cu ramuri incrucisate este aceea la care axele rotilor sunt in acelasi plan.(fig.variabil .cu roti multiple . in acest caz.cu obada canelata . de obicei. curele mai inguste.permanent .rol functional . dar rotile se rotesc in sensuri opuse.textile tesute . asemenea transmisii nu necesita role de ghidare.in trepte . 3) Se obisnuieste a se denumi transmisia la care axele sunt incrucisate.rotunda .piele .dupa modul de pretensionare a curelei .tangentiale . Transmisia cu axe incrucisate este aceea la care axele rotilor sunt incrucisate.. 2). Se prefera.dupa felul sectiunii curelei .continuu (variatoare) Transmisia paralela cu ramuri deschise este aceea la care axele rotilor sunt in acelasi plan si rotile se rotesc in acelasi sens. Pentru a conduce cureaua pe traseul necesar se utilizeaza.cu infasurare multipla .dupa felul rotilor .dupa raportul de transmitere .lata (dreptunghiulara) . iar cureaua este semiincrucisata transmisie semiincrucisata.cu roata libera . (fig.cu suprapunere .otel (benzi) .automat . . role de ghidare.dupa materialul curelei .cu obada in trepte .

Transmisia permite un singur sens de rotatie. Se utilizeaza mai ales curele trapezoidale.1 Fig. 7) Fig. cureaua infasurand rotile de curea de-a lungul unui anumit arc. 5) Transmisia cu roti multiple este aceea la care exista mai multi arbori condusi si eventual mai multi arbori motori. Transmisia in paralel sau imperecheata este aceea la care mai multe curele sunt montate pe o roata de curea.2 .(fig.(fig. Transmisia cu roti etajate (obada in trepte) este aceea care permite prin mutarea curelei de pe un diametru pe altul realizarea de diferite rapoarte de transmitere.(fig. Cea mai frecvent utilizata varianta constructiva este cea cu infasurare normala a curelei pe rotile de curea. Exista cazuri cand pe o roata sunt infasurate doua curele suprapuse (solutie constructiva folosita rar). 4) Transmisia cu roata libera este aceea la care cureaua poate fi mutata de pe o roata condusa pe o roata libera pe arbore.6 si fig.

Fig.4 Fig. Curelele rotunde (fig.9 c) din cauza presiunii de contact mari dintre curea si canal. prin curelele trapezoidale. .9 b) cu cea mai larga raspandire. prezinta uzuri mari.5 Fig. fig.3 Fig.9 a si trapezoidale fig. Curelele late (dreptunghiulare.6. 7 O solutie utilizata la antrenarea unor axe multiple (la masini de rasucit fire textile. de exemplu) este cea cu curele tangentiale. motiv pentru care in prezent au fost inlocuite. in mare masura.

6 sau 7 mm (STAS 7632 . . Forme ale sectiunii unei curele a.grupa D .curele rasucite cu diametrul de 8. Tabacirea pieilor se poate face cu tananti vegetali. c Transmisii prin curele late Curelele late pot fi: curele din piele. 10. curelele late din piele se clasifica in urmatoarele 4 grupe: .grupa A .grupa C .31.Fig.curele pe muchie. distante intre axe peste 10 m sau forte tangentiale variabile. Sunt recomandate pentru puteri peste 10 kW/cm latime de curea.71) . minerali sau combinati. . 9. 18 sau 20 mm (STAS 7632 . curele compuse si curele din banda de otel.duble .9.75). 12. 15.76). Conform standardelor romanesti.grosimea 8l4 mm (STAS 5917 .simple . Nu sunt indicate la transmisii incrucisate. Grosimea curelei este intre 12.76) . intr-unul sau mai multe straturi asamblate prin lipire si coasere. care se obtin din fasii de piele asamblate intre ele prin cuie speciale si care vin in contact cu roata pe muchia fasiilor de piele.grupa B . cu furca de schimbare sau la transmisii cu mai mult de 3 roti.grosimea 37 mm . tesute.curele rotunde cu diametrul de 5. Curelele din piele se confectioneaza din piele de bovine. b.curele late .5 mm (STAS 866 .

randament ridicat. captusita la interior cu un strat de aderenta de piele si avand la exterior un strat de protectie. Cureaua este prevazuta pe o parte cu dinti ce angreneaza cu dintii corespunzatori ai rotii. au un mers mai silentios si un cost mai scazut. Curelele compuse imbina proprietatile de rezistenta ale materialelor plastice cu cele de frictiune (coeficient de frecare ridicat) al pielei. Astfel.grupa S . nu prezinta fenomenul de alunecare elastica. fiind compuse din elemente de rezistenta inglobate intr-o masa de cauciuc. poliamida sau poliester. Transmisiile prin curelele trapezoidale au o capacitate portanta superioara transmisiilor prin curele late ca urmare a cresterii aparente a coeficientului de frecare. Curelele trapezoidale se executa. naturale (bumbac. nu necesita tensionare initiala ridicata si deci nu incarca suplimentar arborii si nu obliga la reglaj periodic a distantei dintre axe. Dupa tipul elementelor de rezistenta. Acestea prezinta avantajul ca se pot fabrica curele foarte lungi fara nici o lipitura si sunt rezistente la agentii atmosferici si ai mediului industrial. fara sfarsit. Benzile se executa din otel de inalta rezistenta si sunt utilizate la puteri si viteze mari.curea cu tesatura infasurata. comparativ cu transmisia prin lanturi. Ele au alunecare elastica neglijabila dar cer un montaj precis si nu functioneaza bine cand sunt supuse vibratiilor. in general. Curelele din banda de otel au dimensiuni mai reduse comparativ cu curelele din alte materiale. aceste transmisii au un raport de transmisie constant. Transmisii prin curele late dintate Curelele late dintate au aparut din preocuparea de a imbina avantajele transmisiei indirecte prin curele sau lanturi cu cele ale transmisiei indirecte prin angrenare. Se executa in 3 tipuri: . Totodata. par de camila si capra) sau fibre sintetice ca: viscoza. lana. Ele sunt formate dintr-o tesatura din fibre poliamidice. fara invelis de cauciuc . curelele trapezoidale se impart in doua grupe: . Aceste curele se folosesc pentru transmiterea de puteri foarte mari pana la 5000KW. fara invelis din cauciuc . invelita la exterior intr-un strat de protectie din panza cauciucata.curea confectionata cu tesatura infasurata si cu invelis de cauciuc.cu element de rezistenta din snururi cablate a .Curelele tesute folosesc materiale textile.curea confectionata in straturi paralele.

Z. . curelele trapezoidale se impart in urmatoarele trei grupe: . dispuse pe ambele parti ale curelei. A. Transmisia prin curele trapezoidale prezinta o serie de avantaje care au facut ca ea sa fie larg utilizata in constructia de masini. SPB. D.1.1. Unghiul la varf α al trapezului este de 26o. mai frecvent decat transmisia prin curele late.71 tipurile Y.66 tipul W 16-100. Dupa raportul b/h dintre latimea curelei corespunzatoare axei neutre si inaltimea sa. fiind mai rezistente la uzare si permitand viteze periferice mai mari.grupa R .. Curele trapezoidale clasice au fost primele care s-au utilizat. . Curelele trapezoidale late se utilizeaza la variatoare cu curea trapezoidala. B. SPC .inguste (b/h=1. Curele trapezoidale inguste prezinta avantajul unei suprafete marite de contact cu canalul.1) STAS 7192 .3.dublu trapezoidale care asigura transmiterea miscarii in cazul transmisiilor cu mai multe roti conduse. Este recomandat ca la constructiile noi sa se utilizeze cu prioritate curelele trapezoidale inguste.late (b/h=3. C.65 tipurile SPZ.cu element de rezistenta din retea de cord b Forma sectiunii curelei este un trapez isoscel. Unghiul la varful trapezului este pentru cele clasice si inguste α=40o 1. E . SPA.125) STAS 7503 .clasice (b/h=1. in special la distante mici dintre axe si rapoarte mari de transmitere.4) STAS 1164 .

compuse din roti danturate pe suprafete conice (fig. Angrenajul este un mecanism format din doua roti dintate conjugate.pot realiza rapoarte de transmitere constante. rotile dintate au forma cilindrica. durabilitate si siguranta mare in exploatare. cutii de viteza. . se numeste angrenare. datorita carui fapt se numesc suprafete de rostogolire. in V (d). mai ales atunci cand precizia de executie este mica. . .1 a. iar dintii pot avea axa longitudinala dreapta sau curba.permit transmitere miscarii intre arbori cu axele de rotatie dispuse oricum in plan si in spatiu. iar dintii pot avea axa longitudinala paralela cu axele de rotatie ale rotilor (fig. In acest caz. . cu danturare in exterior sau in interior. scule si instrumente speciale pentru constructia si controlul rotilor dintate.Datorita efectului de impanare a curelei in canalul rotii frecarea care apare in timpul functionarii dintre curea si roata creste simtitor.3. se rostogolesc una peste cealalta. Transmiterea miscarii intre arbori concurenti se realizeaza cu angrenaje conice. care transmite direct miscare de rotatie si momentul de torsiune de la un arbore conducator la un arbore condus. gabarit redus. inclinata (b). in vederea asigurarii miscarii continue. Principalele criterii de deosebire a tipurilor de angrenare reprezentative sunt: pozitia relativa a arborilor. deoarece numarul de dinti ai rotilor este un numar intreg.necesita utilaje. in general de revolutie. axa longitudinala a dintilor.b. asigurand constructii compacte si fiabile pentru intregul diapazon de puteri ale utilajelor. Transmiterea miscarii si a puterii se poate face intre arbori paraleli .Studiul asupra reductoarelor cu roti dintate Intre transmisiile mecanice actuale.g). angrenajele prezinta urmatoarele avantaje: . In comparatie cu alte transmisii mecanice.c. Caracteristicile ce dezavantajeaza angrenajele sunt: . 1.au randament ridicat.c. forma suprafetei de referinta a danturii.impun o precizie mare de executie si montaj. Rotile dintate sunt organe de masini ale caror dinti sunt dispusi regulat pe suprafete teoretice. 1 e). .angrenaje paralele (fig.valoarea raportului de transmitere nu poate fi oarecare.d). in cazul a doua roti dintate in angrenare. Transmisiile cu roti dintate cuprind: reductoare. transmisiile cu roti dintate au cea mai larga utilizare. intr-o gama larga de valori. variatoare. Procesul continuu de contact dintre dintii rotilor conjugate ale unui angrenaj. in W sau chiar axa curba. 1 a. Aceste suprafete. forma profilului dintilor.

II. Transmisiile prin angrenare cu raport de transmitere constant montate in carcase inchise se numesc reductoare cand reduc turatia (i>1) si amplificatoare cand maresc turatia (i<1). Reductoarele pot fi cu una. fie ca. Sunt standardizate distanta dintre axe.cu axe concurente in spatiu Transmisiile mecanice pot fi prin angrenare si prin frecare. In functie de pozitiile relative ale arborelui motor si condus reductoarele se construiesc cu roti dintate cilindrice (cand cele doua axe sunt paralele sau coaxiale). randament ridicat. Reductoarele cilindrice sunt cele mai raspandite datorita gamei largi de puteri si rapoarte de transmitere ce se pot realiza cu ajutorul lor cat si a posibilitatii tipizarii si executiei in uzine specializate. Principalele tipuri de angrenaje I-cu axe paralele.Angrenajele cu arbori neconcurenti folosesc roti elicoidale. construite fie ca subansamble izolate. III. Ca dezavantaje se mentioneaza: cost relativ ridicat. producerea de zgomot. doua sau mai multe trepte de reducere. cu roti conice si roti pseudoconice (cand cei doi arbori sunt concurenti sau incrucisati) sau in combinatii de roti conice sau angrenaje melcate cu roti cilindrice. 1 f). 1 h). facand parte din ansamblul unei masini. conice (fig. intretinere simpla si usoara. Reductoarele cilindrice sunt standardizate si tipizate.cu axe concurente in plan. danturate pe suprafete cilindrice(fig. gabarit redus. Reductoarele cu roti dintate au larga utilizare datorita avantajelor pe care le prezinta: raport de transmitere constant. socuri si vibratii. Dupa pozitia axelor rotilor dintate distingem reductoare cu axe fixe si reductoare cu axe mobile (reductoare diferentiale si planetare). executie si montaj de precizie. raportul de transmitere si dimensiunile principale. .

de preferinta. Rotile dintate cilindrice cu dinti drepti se recomanda la viteze periferice reduse.vedere generala. inclinati sau in V. Reductoarele cu angrenaje cilindrice pot fi construite cu roti dintate cilindrice cu dinti drepti. cand nu apar socuri si zgomot.cu dantura interioara.vedere generala. b . La puteri mai mari si rapoarte de transmitere i=7. Rotile dintate cu dinti in V se folosesc.schema .schema Reductor cu roti dintate cilindrice cu dinti inclinati in doua trepte a .160 se utilizeaza reductoare cu roti dintate cilindrice cu dinti in V. b . cu dantura exterioara si foarte rar . Reductor cu roti dintate cilindrice cu o treapta a . la reductoarele cu dimensiuni mari pe cand cele cu dinti drepti si inclinati la reductoarele mici si mijlocii. la cutii de viteza cu roti deplasabile. Reductoarele de uz general au un singur lant cinematic si o carcasa independenta si inchisa.Reductoarele pot fi de uz general sau speciale. Rotile dintate cilindrice cu dinti inclinati si in V se recomanda la angrenaje silentioase si la viteze periferice mari.

schema .vedere generala.schema cu treapta a doua divizata Reductor cu roti dintate cilindrice cu dinti inclinati in doua trepte a .Reductor cu roti dintate cilindrice cu dinti in V in doua trepte a .vedere generala. in doua trepte cu trepte divizate a . b . b .vedere generala.schema Reductor cu roti dintate cilindrice cu dinti in V. b .schema cu prima treapta divizata. c .

schema Reductor planetar a . b .schema Reductor cu roti dintate pseudoconice (hipoide) cu o treapta a .Reductor cu roti dintate cilindrice cu dinti inclinati in trepte trepte a .vedere generala.vedere generala. neuniformitatea sarcinii in lungul flancului dintelui creste. b .schema Datorita rigiditatii reduse a arborelui motor intermediar. cu cresterea distantelor dintre axe si a puterilor ce se transmit.vedere generala. motiv pentru . b .

pentru inlaturarea acestui dezavantaj. Pentru imbinare proprietatilor de amortizare a socurilor cu o buna rezistenta se folosesc fontele cu grafit nodular sau fontele maleabile perlitice. In primul rand se folosesc otelurile. Rotile conice cu inclinati pot lucra la viteze periferice pana la 12m/s.0. Pentru inlocuirea metalelor se folosesc in ultimul timp materiale plastice de tipul textolitului. se folosesc bronzuri care au proprietati de antifrictiune superioare. . Aceste reductoare sunt combinatii ale variantelor constructive de reductoare cu doua trepte.180 si distanta intre axe pana la 1250 mm.38MoCA09 . Materiale nemetalice.care aceste reductoare sunt recomandate pentru puteri mici si mijlocii. Materialele neferoase se folosesc la angrenajele melcate.4 . cromul. Materiale folosite in constructia reductoarelor Rotile dintate se pot executa dintr-o gama foarte larga de materiale. molibdenul. In general.otel-carbon cu 0. Cr-Mo. Reductoarele cu roti dintate conice se folosesc in cazul transmiterii puterii intre arbori cu axe concurente pentru rapoarte de transmitere i=16 si numai atunci cand constuctia masinii impune utilizarea lor. Cele mai folosite sunt fontele albe.0. OLC 15 Fontele sunt folosite la angrenaje cu functionare lenta. Reductoarele cilindrice cu trei trepte se utilizeaza la rapoarte de transmitere i=40. cuprul. Cr-Ni.45%C slab aliate cu Mn. Cum de obicei o roata dintata conica este in consola. .96. Pentru viteze periferice mai mari.6%C si otelurile-carbon cu 0. in schimb produc cea mai redusa incarcare axiala dintre toate tipurile de roti conice. poliesterilor. Rotile dintate conice cu dinti curbi se recomanda a se utiliza de la viteze de la 3m/s pana la 35-40m/s. Rotile conice cu dinti drepti se folosesc la viteze periferice reduse cand unele abateri ale pasului sau profilului nu produc incarcari dinamice mari si zgomot. La reductoarele de putere mare. Rotile conice cu dinti drepti sunt foarte sensibile la defecte de montaj si deformatii sub sarcina.97. O larga raspandire o au reductoarele cu trei axe geometrice cu una din trepte realizata cu roti duble.cele de imbunatatire .OLC 10. dintii se slefuiesc. cand nu se pot executa roti cu dinti curbi. poliamidei.cele de cementare . datorita repartitiei uniforme a sarcinii pe reazemele arborilor si a posibilitatii utilizarii a capacitatii portante a rotilor ambelor trepte. bronzurile cu aluminiu si cu staniu. rezistenta mare la coroziune si se prelucreaza usor. cu randament de 0.cele de nitrurare .35 . Rezistenta la uzura a flancurilor dintilor depinde in mare masura de structura fontei insa poate fi marita si prin elemente de aliere cum ar fi nichelul. si anume . conditiile de lucru ale dintilor sunt mult inrautatite. cenusii. roti de schimb care functioneaza rar. se pot utiliza angrenaje pseudoconice sau hipoide la care ambele roti pot fi montate intre reazeme.0. Ele se folosesc indeosebi la angrenaje cu roti mari. Cr.

defecte discrete .arsura .fisurare .de cristalizare .distructiva .Buna functionare a angrenajelor este determinata in principal de precizia prelucrarii danturii.uzura coroziva .de prelucrare 1.suprasolicitare statica .zgariere . Studiu asupra cuplajelor permanente mobile In alegerea cuplajului optim.valorile maxime estimate .oboseala straturilor superficiale . Principalele erori de executie a danturii se refera la profilul flancurilor. Deteriorarea angrenajelor se datoreaza proceselor complexe ce se produc in zona angrenarii sub actiunea solicitarilor in regim de functionare. .uzarea abraziva . Cauzele deteriorarii danturii sunt: . la pasul danturii si la directia dintilor.solicitare de oboseala .4.gripare .deteriorarea flancurilor .normala .momentul de torsiune ce trebuie transmis de cuplaj .de tratament . pentru anumita transmisie mecanica se impune sa se cunoasca urmatoarele.deformare .decolorare .domeniul de variatie al turatiei arborilor cuplatilor .ruperea dintelui .exfoliere sau cojire .

dimensiuni de gabarit maxim admis pentru cuplaj. legate prin cuplaj: momente de inertie reduse la arborele cuplajului. modul de variatie al vitezei unghiulare a celor doi arbori .caracteristicile mecanice si functionale ale celor doua parti ale transmisiei. caneluri.conditiile de functionare. respectand relatia: Unde: . . prin intremediul unui coeficient de serviciu indicat in tabelar in literatura de specialitate.pozitia relativa a arborilor atat in timpul montajului cat si in functionare .momentul de torsiune de calcul .coeficient de siguranta sau de suprasarcina. mediul ambiant. compensari. comanda.. limitare de sarcina.o mai buna siguranta in exploatare. si un calcul mai exact.caracterul necesar al legaturii realizate de cuplaj: permanenta sau intermitenta . Pentru diverse tipuri de cuplaje. dar si de momentul de torsiune nominal . luand in considerare regimul de lucru al masinii antrenate dar si cel al masinii motoare. protectie vibratii. durate de functionare. Pentru a satisface una sau mai multe din functiile principale ale cuplajelor(transmiterea de miscare si moment. flanse.momentul de torsiune transmis de arborele respectiv - .posibilitati de legare a cuplajului cu arborii transmisiei prin pene. .momentul de torsiune nominal transmis de cuplaj . limitare turatie si sens) avem: cuplaje cu flanse(CFO sau CFV) cuplaje cu bolturi (CEB) cuplaj elastic cu disc frontal(CED) Marimea cuplajului se alege in functie de diametrul capatului de arbore pe care se monteaza . soc.coeficientul de suprasarcina are expresia: .

disc .Asigurarea transmiterii miscarii intre arbori strict coaxiali se face prin: manson monobloc prin stifturi prin pene.prin caneluri Scheme constructive .paralele .

.

Scheme de calcul .

.

5.Studiu asupra motoarelor electrice asincrone trifazate .1.

.

.

CAPITOLUL II 2.1. Stabilirea schemei mecance a sistemului de actionare Fig.angrenaj cilindric . 1 Schema sistemului de actionare CALCULUL RANDAMENTULUI TRANSMISIEI MECANICE Pe baza schemei cinematice din figura randamentul total al transmisiei se determina cu relatia urmatoare: A (2) Unde . Z2 . ALEGEREA SOLUTIEI PENTRU PROIECTARE Pentru proiectare se alege sistemul de actionare format din: ME .lagar de rostogolire .roti dintate Ac1 LR I-II .2 .flux de putere RC1.motor electric asincron trifazat .TCT .masina de lucru Z1.roata de curea 2. arborele I. de intrare respectiv de iesire "-----" .arborii reductorului.cuplaj permanent mobil ML .redactor de turatie cilindric cu doua trepte CPM .transmisie prin curea trapezoidala a (1) RTC2 .RTC2 C .ML a Unde: ME TCT .

96 aleg 0. Nr.98 Deschisa 0.30 0.18-0.60-0.95-0.85 0.75-0.randamentul transmisiei prin curele trapezoidale .80 Valori estimative pentru randamentul mecanic caracteristic cuplelor de frecare din structura transmisiilor mecanice Cupla de frecare Angrenaj cilindric Angrenaj conic Motoreductor melcat Roti cu frictiune Transmisie cu lant Transmisie cu curea lata si trapezoidala Un rulment Un lagar de alunecare Inchisa 0.999 0.99 aleg 0. rulmentilor .94-0.74-0.- .85 0.60-0.97 0.99-0.90-0.95 0.98 0.95 0.40 0.92 0.85-0.22 0.94 0.randamentul cuplei dintate Valori estimative pentru randamentul mecanic al masinilor motoare si masinilor de lucru recomandate.95 0.96-0.97 0.97 0.40 0.80-0. Crt .75-0.87 0. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 Masina Generatoare de curent continuu Generatoare sincrone de curent alternativ Motoare de curent continuu Motoare electrice sincrone Motoare electrice asincrone Pompe cu piston Pompe centrifuge Pompe axiale Compresoare cu piston Ventilatoare Motoare DIESEL Turbine cu abur Turbine cu gaz Strunguri Masini de frezat Masini de gaurit Randament 0.70-0.98-0.92-0.55-0.999 0.70-0.96 0.97 0.90 0.98-0.90-0.80 0.90 0.93-0.90-0.93 0.99 .30-0.60-0.99-0.80 0.95-0.60-0.97 0.70-0.96 0.randamentul lagarelor de rostogolire.45-0.88 0.

5 1.8 3. aleg 1 .8 6.raportul de transmitere al reductorului(dat prin tema de proiectare). Alegem un motor asincron trifazat.97 Rapoarte de transmitere pentru transmisii mecanice elementare Tabel 1 Tipul de transmisie Reductor cilindric Reductor conic Reductor melcat Transmisie TCT Transmisie TCL Transmisii cu roata de intindere 7 Transmisii cu lant 8 Transmisie cu roti de frictiune 1 2 3 4 5 6 Raportul transmisiei 2.- aleg 0.5 5 4 2.1 5 3.3 2 7.4 5 1. ) se calculeaza cu relatia.2.6 5. (3) (4) .raportul de transmitere al curelei(dat prin tema de proiectare).1 2.3 2-4 10-40 2-5 2-5 4-6 2-6 2-4 Valori maxime 40 6.1 Calculul puterii si turatiei al arborele motorului electric Puterea la arborele motorului electric se calculeaza conform relatiei.6 1.3 80 7 6 8 8 8 Repartizarea rapoartelor de transmitere pentru un redactor cu roti cilindrice in doua treapta Tabel 2 IRT2 1.2 5 4.2 4 2.3.5-6. A Turatia la arborele motorului electric( A unde: .5 2. ALEGEREA MOTORULUI ELECTRIC 2.

6 nML=270 iRTC1=18 iTCT=2 ηTCT=0.motor asincron trifazat cu rotor in scurt circuit in constructie inchisa.96 ηLR=0. Se alege motorul cu caracteristicile urmatoare. robustete sub aspectul unor parametri de functionare impusi: cupluri de pornire marite alunecare marita ASI. din cataloagele firmelor producatoare de motoare electrice. constructie cu talpi. sau anexa se alege motorul electric astfel incat parametrii adoptati sa aiba valori apropiate de cele obtinute. Pe baza datelor obtinute.98 ηCD=0. din seria unitara. . Cu noii parametrii adoptati se va calcula raportul de transmitere rezultat se calculeaza eroarea si aceasta trebuie sa satisfaca relatia urmatoare. conform cu tabelul urmator.Seria unitara de motoare asincrone trifazate cu rotorul in scurt-circuit. de uz general este destinata utilizarilor industriale cele mai diverse fara conditii speciale de mediu.96 . PML=0. A (5) Dimensiunile de gabarit ale motoarelor asincrone cu rotorul in scurcircuit. chiar cu o rezerva de putere.

A Corespunzator fiecarui arbore al reductorului turatiile se exprima astfel.84 2 2.2 6 cos θ Ip/In M p/Mn Mmax/Mn GD2 Kgf*m 2 Masa neta kg 0. a. (9) . 1 2.Din STAS se mai sus obtinem urmatoarele valori pentru puterea motorului si avem caracteristicile: Tipul motorulu i ASI 100L-284 Pute -rea KW 1. rezulta puterile pe fiecare arbore al reductorului.3.1 Turati a rot/mi n 2750 Curent nomina l in 380 VA 2.3/13. se determina turatiile arborilor. (6) (7) Tinand seama de pierderile de putere.Determinarea parametrilor principali la nivelul arborilor Dupa repartizarea rapoartelor de transmitere pe treptele de reducere.012 9. implicit de randamentele cuplelor de frecare.55 Ran d η% 74 0. Se foloseste relatia de definitie a raportului de transmitere.

Turatia rotii de curea conducatoare: n1=nME=2750 rot/min 3.transmisia este multiplicatoare . Raportul de transmitere: iTCT=0.Cunoscand turatia si puterea pe fiecare arbore.56 5. Felul transmisiei . se pot determina momentele de torsiune folosind relatiile.1 kW 2. A (10) CAPITOLUL III TRANSMISIA PRIN CURELE TRAPEZOIDALE DATE DE PROIECTARE 1. Regimul de lucru al transmisiei: t=8 ore/zi 4. Puterea de calcul la arborele conducator: Pc=PME= 1.

2 unghiurile de infasurare la roata mica(mare) de curea Dp1. ALEGEREA TIPULUI DE CUREA TRAPEZOIDALA Tipul curelei(profilul curelei) se alege din nomograma pentru curele trapezoidale clasice(fig.4). de preferat este sa se aleaga curele trapezoidale inguste.3) sau nomograma pentru curele trapezoidale inguste(fig.2 diametrul primitiv al rotii mici(mari) de curea A distanta dintre axe X cota de modificare a distantei intre axe A necesara intinderii curelei Y cota de modificare a distantei intre axe A necesara montarii sau inlocuirii curelei(curelelor).Fig. . 3.1. 2 Elemente geometrice ale unei transmisii prin curele cu ramuri deschise si axe paralele Unde: γ unghiul dintre ramurile curelei β1.

2.Fig. dar functie si de parametrii initiali ai rotii mici(putere. dupa care trebuie standardizat conform STAS 1163 .71. 3 Nomograma pentru alegerea tipului de curea trapezoidala clasica. 4 Nomograma pentru alegerea tipului de curea trapezoidala ingusta.1 Dp1. (T. Fig.Dp2 50 200 63 225 80 250 90 280 100 320 112 360 125 400 140 450 160 500 180 560 Diametrul primitiv al rotii marii(Dp2) . CALCULUL TRANSMISIEI PRIN CURELE Diametrul primitiv al rotii mici(Dp1) Se alege constructiv in functie de tipul curelei trapezoidale. turatie). =112 [mm] T. 3.1).

2 400 140 0 450 160 0 500 170 0 560 180 0 630 200 0 710 224 0 800 250 0 900 280 0 100 0 315 0 112 0 355 0 125 0 Unghiul dintre ramurile curelei(γ) .71.5 Se adopta: 350 A=200 [mm] Calculul lungimii primitive a curelei(Lp) Se standardizeaza: L=710 [mm] Lungimea primitiva a curelei se standardizeaza conform STAS 1163 . T.=61.2.1 Diametrul primitiv mediu al rotilor de curea Dpn=87. T.5 Diametrul primitiv al rolei de intindere(Dp0) Determinarea preliminara a distantei dintre axe cand aceasta nu este impusa(A) 122. avand o valoare de 2% =63 [mm] standardizat din T.46 Unde ξ este coeficient de alunecare.

Unghiul de infasurare la roata mica de curea(β1) Unghiul de infasurare la roata mare de curea(β2) Calculul definitiv a distantei dintre axe(A) Viteza periferica a curelei(v1): Care trebuie sa verifice urmatoarele conditii. tabel T. =0. tabel T. conform STAS 1163 . . pentru curele inguste Coeficientul de functionare(Cf) Functie de tipul masinii de antrenare si felul transmisiei se alege coeficientul de regim de lucru(Cf).71.4.3 Cf=1.2 Coeficientul de lungime(CL) Se adopta functie de lungimea si profilul curelei.84 . conform STAS 1163 -71. pentru curele clasice .

5 kW Transmisii mijloci(suprasarcina 25%). Motoare cu ardere interna si turbine cu n=6000rot/min Numarul de schimburi pe zi 1 2 3 1 2 3 Transmisii usoare(suprasarcina nula).3 1.1 1.2 1.3.1 1.2 1.6 .4 1.5 kW Transmisii 1 1. foarfece de tabla. masini de framantat.4 1.3 1. Tipul Motorului de actionare Tipul masinii de lucru Motoare Motoare asincroane cu asincroane cu moment de moment de pornire(pana la de pornire(mai mare 2 ori momentul decat de 2 ori nominal). Motoare monofazate.2 1. Motoare cu stea-triunghi si cu ardere interna cu colectoare. ventilatoare pana la 7.T.5 1. transportoare cu banda pentru obiecte usoare. Motoare de curent continuu in paralel.4 1. masini de spalat.3 1. masiniunelte(strunguri si masini de slefuit). ventilatoare peste 7. prese. serie.3 1. Motoare momentul asincrone si nominal). transportoare c u lant sau banda(pentru obiecte grele).2 1. Motoare pornire. pompe centrifuge si compresoare. masini tipografice. cu monofazate cu faza auxiliara de momentul mare de pornire. Motoare asincrone cu de curent continuu conectare stea. n=6000rot/min.2 1. site oscilante.1 1.

8 2 0.8 0 0.9 6 0.8 5 0.9 1 0.8 Profilul curelei Y 1. concasoare. transportoare grele (cu melc. malaxoare. mori cu ciocane Transmisii foarte grele (suprasarcina 100%). gatere.3 1. mori.9 2 0.9 3 0.9 3 0.0 8 1.9 0 0.8 6 0.7 9 0.8 0 0.4 Lp [mm] 1.8 9 0.8 4 .grele(suprasarcina 50%). cu placi. compresoare cu piston.8 6 0.9 4 0. mori puternic solicitate.8 4 0.8 2 0.8 1 0.8 8 0.8 7 0.7 8 0.9 6 0.8 4 0.9 1 0.9 4 0. pompe cu piston.8 5 0.8 4 0.4 1.5 1.0 6 1. vinciuri si macarale.8 1 0.9 0 0.8 7 0. cu cupe).8 2 0.8 9 0. prese de brichetat. masini din industria hartiei.6 1.8 1 0.8 2 0.8 3 0.0 1 A B C D SP Z SP A SP B 16x1 5 SP C 400 450 500 560 630 710 800 900 100 0 112 0 125 0 140 0 0.8 1 0.1 1 1.7 8 0.5 1.9 6 0.9 0 0.8 1 0. elevatoare.1 4 Z 0. excavatoare T.9 8 1.8 6 0.8 8 0.

8 8 0.0 7 1.88 0.8 8 0.9 5 0.6.0 9 0.9 8 1.0 3 1.8 7 0.63 [KW] Numarul de curele(z0.0 9 1.8 5 0.9 5 0.86 0.1 3 0.8 4 0.91 0.1 1 1.0 0 0.9 8 1.5.0 5 1.9 3 0.9 2 0.Definitiv: curele .8 6 0.92 Coeficientul de infasurare(Cβ) Se adopta conform STAS 1163 -71.0 2 1. STAS 1163 -71 =4.9 6 0.89 0.0 0 1.90 0.0 3 1.0 1 1.0 2 1.9 8 0.8 4 0. Puterea nominala transmisa de o curea(P0) Se adopta conform tabelului T.9 3 0.85 0.0 6 1.0 0 1.9 4 0.9 6 0.97 0.9 3 0.0 1 1.0 1 1.0 0 1.9 1 0. z-este numar intreg unde: .94 0.9 0 0.83 0.1 o 0.0 7 1.0 6 0.9 5 0.9 8 1. z) I .8 9 1.0 4 1.8 6 0.93 0. .Preliminar: II .cz -se adopta din tabelul T.160 0 170 0 180 0 200 0 224 0 250 0 280 0 315 0 355 0 0.0 0 1.9 4 0.86 0.0 5 1.87 0.96 0.9 4 0.9 7 0.9 9 1.

Proiectarea rotilor de curea si a modului de pretensionare a curelei conform prescriptiilor date de STAS 1162-67 .85 Numarul de roti ale transmisiei (x): X=2 Frecventa incovoierilor curelei (f): -pentru curele cu insertie de retea 3. ce trebuie transmisa(Fu): Forta de intindere initiala a curelei (Fo): Forta de apasare pe arbori (Fa): 3. Calculul fortelor din transmisia prin curele Forta utila.6 Numarul de curele preliminare z0 2-3 4-6 >6 cz 0.4.90 0.3.T.95 0.

2 14 19±0. f e α r Y 5.7 16 14. 7 38º±30´ 2.5±0. Functie de profilul curelei se adopta sectiunea canalului dupa cum urmeaza: T.8 Sectiune a canalului lp nmin.Fig.3 36º±1 ° 0. mmin.6 23. se aleg din tabelul T.7 7±1 8±0. prezentate in figura 5.nmin .5 2.5 9 8±1 12±0.6 38º±30 ´ 2.5 A 11 3. 3 38º±1 ° 0.6 4.5 Z 8.5 D 27 8.7 Dimensiunile si abaterile limita ale sectiunilor canalelor rotilor de curea. 4 36º±1 ° 1.lp . T.0 . 5 38º±30´ 1.0 B 14 4.1 19.4 44.9 37±0.3 11 15±0.5 22±0.7.0 16x15 16 4. 5 Elemente constructive ale rotii de curea .3 1.0 C 19 5. 4 38º±1 1. 3 38º±1 ° 1..5±0.inaltimea canalului deasupra liniei primitive .0 E 32 9.latimea primitiva a canalului .7 19 25.

. .raza de rotunjire a marginii canalului .latimea totala a rotii: . De2 B Valoare adoptata 8.sa asigure aderenta buna fara a uza cureaua .sa fie echilibrate .3 38º±1° 94/45 117/68 16 3.5 9 8±1 12±0.5 2.5. f e α Di1.diametrul primitiv al rotii de curea .f ..distanta dintre axa sectiunii canalului extrem si marginea vecina a rotii .diametrul interior al rotii .sa fie bine centrate pe arbore .mmin .unghiul canalului .diametrul exterior al rotii . Cele mai utilizate materiale sunt: .numarul de canale corespunzator numarului de curele Pentru sistemul de proiectat se alege sectiunea canalului z cu urmatoarele dimensiuni: Sectiunea canalului lp nmin.B .r .z .adancimea canalului sub linia primitiva .Dp .De . mmin.Di . MATERIALE PENTRU ROTI DE CUREA Rotile de curea trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte : .α . Di2 De1.

ambutisate+sudura etc. CAPITOLUL IV 4..1. Raportul de transmitere al angrenajului: 9.aliaje de aluminiu . Momentul de torsiune la arborele I al reductorului: 8.fonta.materiale plastice Procedee de realizare a rotilor de curea sunt: turnarea .otelul . PROIECTAREA ANGRENAJULUI. Durata de functionare: Calculul vitezei periferice: . FC15-pentru v<30 m/s . PROIECTAREA REDUCTORULUI DE TURATIE 4. Turatia pe arborele I al reductorului: 7. Regimul de lucru al transmisiei: 10. Puterea de calcul la arborele I al reductorului: 6. CALCULUL DE PREDIMENSIONARE Date de proiectare: 5.

1 Treapta de precizie la dantura inclinata Treapta de precizie la dantura dreapta - Alegerea treptei de precizie functie de viteza periferica. T. nu se prevad tolerante.. Pentru angrenajele cilindrice. pe baza figurii 1 este unul din cele 7 existente dupa cum urmeaza: Semifabricat . STAS 7395 -angrenaje cu cremaliera. coroborat cu procesul tehnologic final de executie a rotilor dintate(T. Corespunzator vitezei periferice va rezulta treapta de precizie(conform T. Treapta de precizie aleasa este Tipul danturii este: .2. notate de la 1 la 12. STAS 6460 -angrenaje conice si hipoide. pentru a garant interschimbabilitate rotilor dintate si a angrenajelor.pentru alegerea treptelor de precizie si rugozitatii danturii la angrenaje .dreapta .12.roata dintata(produs final).) operatiile tehnologice intre semifabricat . de rugozitatea flancurilor si de jocul dintre flancuri corespunzator tipului de ajustaj ales pentru rotile in angrenare.1). se va stabili pe baza schemei tehnologice(Fig. STAS 12192 . STAS 6461 -angrenaje melcate cilindrice. respectiv o buna functionare si o executie intr-un sistem de tolerante care sa asigure precizia geometrica.1. STASrile care cuprind date referitoare la executia angrenajelor sunt: STAS 6273 -angrenaje cilindrice.inclinata Procesul tehnologic.2). . Pentru toate tipurile de angrenaje sunt stabilite 12 clase de precizie.Stabilirea clasei de precizie a angrenajului: Precizia de executie a angrenajului si a rotilor dintate este determinata de clasa de precizie. Proiectantul de angrenaje trebuie sa cunoasca metoda si tehnologia de fabricare a angrenajului pe care il proiecteaza. clasele 1.

2-32 12. rulare Turnare Rugozitatea flancurilor 0.4. In tabelul T. stantare.05-0.3. T.16 0. sunt date recomandari privind rugozitatile flancurilor dintilor functie de treapta de precizie. T.32 0.- .8 0.6-3.3 Treapta de 7 precizie Rugozitate a flancurilor 8 9 10-11 Nu se indica in literatura de specialitate Stabilirea mai exacta a rugozitatii flancurilor corelata cu procesul final de executie al rotii dintate este dat in tabelul T.4-0. .4-1 1..2-0.2 3.4 0. Procedeul tehnologic final Rectificare si lepuire Rectificare ingrijita Rectificare grosolana Frezare si sevaruire Frezare ingrijita Frezare grosolana Matritare.5-100 Lepuire .1-0.4.

Tratamenttermic de durificare superficiala Semifabricat Degrosare Tratament termic de imbunatatire Strunjire de finisare Strunjire de finisare Strunjire de finisare Danturare finala Rectificare finala Danturare Rectificare Tratament termic de durificare superficiala Sevaruire Rectificare Tratament termic de durificare superficiala Lepuire .

. . .gif" \* MERGEFORMATINET Fig. 1. Treapta de precizie 1 3 4 5 6 7 8 9 0 .scritube. . . 1 1 Viteza periferi ca in m/s Dantur a dreapta Dantur a dreapta Rectificar Procedeul de . . . . . . . . o o .2. .INCLUDEPICTURE "http://www. . . .com/files/tehnica %20mecanica/2917_poze/image278. .Tehnologi de realizare rotilor dintate T.

calire Stantare. treapta de precizie in care se va exacuta angrenajul . ioninitrurare. materiale sinterizate. Injectare Turnare o . - Materiale utilizate in constructia rotilor dintate Rotile dintate se pot executa dintr-o gama foarte larga de materiale: oteluri laminate. Rabotare.se alege in functie de viteza periferica a angrenajului. . alame. nitrurare. forjate sau turnate.Se obtine in conditii speciale de prelucrare Obs: La alegerea treptei de precizie a unui angrenaj. treapta de precizie se recomanda sa se incdreze in domeniul recomandat in functie de destinatia angrenajului.din domeniul recomandat . aliaje de aluminiu. Otelurile folosite se impart in oteluri moi. . otelurile de imbunatatire sau normalizate si oteluri dure ( ).e Sevaruire Mortezare . o . otelurile ce pot fi durificate superficial prin cementare. se procedeaza astfel: in functie de destinatia angrenajului. . se aleg treptele de precizie recomandate. fonte.Se obtine in conditii normale de prelucrare o . . . o . Frezare Frezare prelucrare cu freza o . melc Frezare urmata de . Otelurile sunt principalele materiale utilizate in constructia rotilor dintate din punct de vedere al proprietatilor mecanice si a prelucrabilitatii. . . . Otelirile de imbunatatire . bronzuri. avantajul lor este ca au o functionare mai silentioasa decat cele realizate din materiale metalice. se adopta procedeul de prelucrare care sa asigure treapta de precizie aleasa. . . Presare.. Materialele nemetalice folosite in constructia rotilor dintate au caracteristici mecanice reduse si sunt folosite pentru roti dintate mai putin incarcate. o . calire prin CIF sau cu flacara. . cu duritate superficiala mica sau medie ( ).

Cele mai folosite oteluri de imbunatatire sunt: OLC45. flacara) dupa imbunatatire: OLC45. dupa cementare si calire urmand a se rectifica datorita deformarilor ce apar.5 . OLC15. directii pentru alegerea materialului pentru realizarea angrenajului se alege materialul conform tabelului T. 33MoCr11. 20MoNi35. Danturarea se executa inaintea cementarii. 40Cr10 dar si oteluri nitrurate(tratament termo-chimic de imbogatire a stratului superficial cu azot. oteluri aliate 40Cr 10. 41MoCr11.5. 50VCr11 etc. Se mai utilizeaza oteluri calite superficial(CIF. Pe baza acestor recomandari. 41MoCr11. Cele mai des folosite sunt otelurile carbon ce calitate: OLC11. T. dupa care nu mai este nevoie de rectificare). OLC55. urmat de o revenire inalta. se realizeaza inaintea operatiei de danturare. 13CrNi30. Otelirile de Cementare Cementarea reprezinta imbogatirea stratului superficial in carbon si se aplica otelurilor cu continut scazut de carbon .Operatia de imbunatatire este tratamentul termic format din calire. OLC 25 si otelurile aliate: 18MoCrNi13. 21MoMnCr12. OLC60.

Dupa alegerea materialului seva tine cont si de tabelul T. T. caracteristicile mecanice ale materialelor folosite in constructia rotilor dintate. ) si ale ( ) sunt indicate La angrenajele confectionate din oteluri de imbunatatire se recomanda ca duritatea flancurilor danturii pinionului sa fie mai mare decat duritatea danturii rotii conjugate si anume. Valorile rezistentei la rupere ( pentru materialul in stare normalizata.6 Obs: Otelurile cu (*) sunt de preferat.6.. .

KH = 110000-120000 Nmm2.Pentru executia angrenajului se va folosi materialul. ..KH -factorul global al presiunii hertziene de contact. .limita de curgere . .KH = 80000-90000 Nmm2.presiunea hertziana ELEMENTE DIMENSIONALE ALE ANGRENAJULUI Determinarea distantei dintre axe( ) si a modulului : Distanta minima dintre axe se determina din conditia ca dantura angrenajului proiectat sa reziste la oboseala. pentru intervalului. . .termic . . se va adopta pentru proiectare valori medii ale .tratat . Relatia de calcul este: Unde: . la presiunea hertziana de contact (pitting).STAS . .Ks .rezistenta la rupere .termo-chimic.rezistenta limita de rupere prin oboseala la piciorul dintelui limita la oboseala . pentru .. .duritatea -Miez(HB). Flanc(HRC) ..factorul de suprasarcina se alege conform tabelului urmator.

70.8 0.25 >1.raportul dintre latimea danturii si diametrul de divizare al pinionului.75 >2.5 30 0. se adopta dupa cum urmeaza.4 5-6 7-8 9-10 Angr. .25 . banda(vit.4 . Clasa de precizie Duritatea flancurilor Amplasare a pinionului simetric intre reazeme 1.raportul de transmitere al angrenajului.6 35 1.3 1.5 1. Uniform Turbina Motor electric : Soc moderat Motor cu ardere interna policilindric Soc puternic Motor cu ardere interna monolicilindric - Caracteristica sarcinii masinii conduse uniform soc moderat soc puternic ventilator concasor de centrifugal minereuri agitator de agitator de compresor cu lichid pur lichide si un cilindru solide transportor cu transportor cu transportor banda(vit.75 1.b/d1.Masina motoare. vibrator uniforma) uniforma) 1 1.momentul de torsiune pe arborele pinionului .3 0.1 1.5 >2 1.25 1. conic e 20 - 0.

asimetric intre reazeme in consola simetric intre reazeme asimetric Dantura durificata superficial intre reazeme in consola

1.0 1.2 0.6 0.7 0.5

0.5

30

0.7 0.8 0.5 0.6 0.5

0.4

20

0.50.6 0..3 -0.4 0.4

0..3

14

-

0..3

16

0..3

14

0.2

9

0..30.4 -

0..3

10

0.3

10

0.2 0.1 5 0.1

8

0.4 0.3

0.2 0.1 5

8 6

0.4 0.3

0.2 0.1 5

8 6

0.3 0.2

6 5

0.250.35

In constructia reductoarelor de turatie distanta dintre axe este standardizata, astfel; I II 40 45 50 56 63 71 80 90 100 112 125 140 160 180 200 225 250 280 315 355

Obs: Sunt de preferat cele din sirul I. Se adopta distanta dintre axe a12 min=., pentru care trebuie sa satisfaca conditiile:

Modulul normal minim necesar al danturii rotilor dintate(

):

Modulul minim al danturii rotilor dintate care formeaza angrenajul se determina din conditia ca dantura rotilor sa reziste la rupere prin oboseala la piciorul dintelui. Relatia de calcul a modulului minim este;

Unde: - Kf - factorul global al efortului unitar de la piciorul dintelui. - Kf=2.2.2 pentru - Kf=1,6.1,8 pentru - pentru danturi nedurificate - pentru danturi durificate

- rezistenta limita de rupere prin oboseala la piciorul dintelui.

In constructia reductoarelor de turatie modulul este standardizata, astfel; I I I 1 1.2 5 1.25 1.37 5 1.5 1.7 5 2 2.2 5 2.5 2.7 5 3 3. 5 4 4. 5 5 5. 5 6 8 1 0 7 9 1 1 1 2 1 4 1 4 1 8

Obs: Sunt de preferat cele din sirul I. Se adopta distanta dintre axe m min=., pentru care trebuie sa satisfaca conditiile:

Stabilirea unghiului de inclinare al rotilor dintate: se alege se alege , pentru roti cu danturi , pentru roti cu danturi

Calculul numarului de dinti al rotilor dintate care formeaza angrenajul

Se determina mai intai numarul maxim de dinti si cinematice al angrenajului.

, al piciorului, din considerente geometrice

Parametrii care intervin sunt adoptati anterior Numarul de dinti mica decat , al pinionului se recomanda a se alege la valoarea intreaga imediat mai

, si trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii;

a) sa fie mai mare sau egal cu 14. Aceasta conditie nu este satisfacuta totdeauna, mai ales la angrenajele cu danturi durificate superficial .Pentru a fi satisfacuta se adopta pentru , imediat superioara, se recalculeaza , se adopta si se calculeaza , se face acest lucru pana cand .

b) Daca numarul de dinti este cuprins intre se va avea in vedere ca la alegerea deplasarii specifice , a danturii pinionului, sa fie verificata conditia de evitare a subtaierii danturii.

c) Dupa ce s-a ales numarul de dintii ai pinionului danturii cu relatia; se recalculeaza modulul normal al

Se adopta

conform STAS 822-82 ai rotii conjugate

Determinarea numarului de dinti

Se recomanda daca este posibil ca numerele de dinti sa fie prime intre ele. Aceasta se obtine fie adaugand sau scazand un dinte la roata dintata conjugata. Determinarea distantei de referinta dintre axe

Intre distanta dintre axe standardizata existe relatiile. a) b)

si distanta de referinta dintre axe

trebuie sa

pentru angrenaj deplasat pozitiv

Daca conditiile nu sunt indeplinite se pot modifica; - adaugand sau scazand un dinte - unghiul de inclinare - modulul normal al danturii adoptand o valoare imediat superioara, dar recalculand , si refacand calculele.

numarul de dinti Concluzii:

1. In urma calcului de predefinire a angrenajului se stabilesc: - distanta dintre axe( standardizata) - modulul normal al danturii(standardizat);

-

- unghiul de inclinare

- z1, z2 numarul de dinti ai pinionului respectiv ai rotii dintate conjugate; - a012- distanta de referinta dintre axe. 2. Numarul de dinti z1, z2 adoptati pentru pinion si pentru roata dintata trebuie sa fie astfel ales astfel incat abaterea raportului de transmitere sa fie mai mica de 3% astfel;

Daca aceasta conditie nu este indeplinita se modifica numarul de dinti ai rotii conjugate sau chiar ai pinionului cu observatia ca daca se modifica si numarul de dinti ai pinionului trebuie recalculat modulul danturii si restandardizat;

4.2 CALCULUL GEOMETRIC AL ANGRENAJULUI CILINDRIC Elementele cremalierei de referinta: c0

-

- unghiul profilului de referinta standardizat; - coeficientul inaltimii capului de referinta; - coeficientul inaltimii piciorului de referinta - jocul de referinta la picior. Calculul deplasarilor specifice ale danturii

unghiul profilului in plan frontal . . .angrenaje zero.unghiul de rostogolire frontal (α wt). Sub aspectul deplasarii de profil..suma deplasarilor specifice ale danturii rotilor in plan normal. . angrenajele sunt caracterizate de deplasarea insumata si pot fi diferentiate urmatoarele cazuri: 1) iar .

A) Scopul principal.pentru .pentru .tot angrenaje deplasate C) Se recomanda si urmatorul mod de adoptare al deplasarilor specifice ce rezulta din rezolvarea sistemului. . pentru danturi cu alunecari egalizate . angrenajele sunt deplasate . pentru danturi cu portanta mare la flanc si picior .marirea rezistentei dintelui la baza.reducerea uzurii flancurilor prin egalizarea valorilor pentru alunecarile specifice.repararea angrenajelor fara inlocuirea rotii de diametru mare. iar daca Deplasarea profilelor a aparut ca un mijloc de evitare a interferentei si este larg utilizata in prezent pentru confectionarea unor angrenaje cu calitati deosebite deoarece nu necesita cheltuieli suplimentare fasa de cel nedeplasat.angrenaje zero deplasate cu deplasarile specifice . prin deplasarea negativa a acesteia. . minus. . se alege conform fig. Daca angrenajele sunt deplasate plus.angrenaje zero deplasate. frecvent se adopta B) ISO TC 60 recomanda .2) 3) iar iar .1. .propune angrenaje deplasate cu deplasarile specifice .angrenaje deplasate.marirea rezistentei flancului dintelui si asigurarea unor conditii superioare de ungere. prin deplasare simetrica (angrenaj zero deplasat).pentru .pentru . Principalele imbunatatiri obtinute prin deplasarea profilelor sunt: .angrenaje zero deplasate . este obtinerea unei portante mari.La alegerea deplasarii specifice a danturii pinionului trebuie avut in vedere ca deplasarea specifica sa fie suficient de mare pentru a evita subtaierea. . si in functie de criteriul urmarit. prin deplasare pozitiva. Conform normei DIN 3992 . . pentru obtinerea unui grad mare de acoperire.

Fig. pentru numerele respective .1 Fig.2 .. D) repartizarea pe roti se face conform fig. - este cel adoptat.3 pentru respectiv cu raport de transmitere (amplificatoare de turatie). sau se calculeaza. Pe dreapta D astfel determinata. Cu valorile pe abscisa si se determina un punct apartinand dreptei D din familia fascicolului de drepte din figura. 2 pentru angrenaje cu raport de transmitere (reductoare) si conform fig. se gasesc pe ordonata deplasarile . pe abscisa.

3 E) O metoda mai simpla si rapida. respctiv . se determina cu relatia. . In ambele cazuri. pentru angrenaje care lucreaza la viteze mari.Fig. adoptata de British Standards (BS PD 6457) recomanda pentru aplicatii de uz general relatia: .

diametrele de rostogolire .diametrele de divizare: .modulul frontal .Parametrii de baza ai angrenajului .diametrele de baza -.diametrul de cap : .diametrele de picior .

ca urmare a ascutirii accentuate se recomanda: . pentru roti cu danturi durificate superficial Daca aceste conditii nu sunt indeplinite se recurge la modificarea repartitiei deplasarilor specifice. . s-a adoptat anterior .unghiul de presiune la capul dintelui in plan frontal .arcul dintelui pe cercul de cap in plan frontal: Pentru evitarea subtaierii dintelui la cap.inaltimea dintilor . sau in cel mai rau caz la reducerea diametrelor de varf cu rezerva de a verifica gradul de acoperire. .latimea rotilor dintate .. pentru roti din material de imbunatatire.

Verificarea conditiilor de functionare corecta a angrenajului: .gradul de acoperire total: Se recomanda: .numarul minim de dinti ai rotilor: 4. . pentru angrenaje cu precizie 8.3. 6.gradul de acoperire datorita inclinarii dintilor: . 9. pentru angrenaje cu precizie 5. 10. . 11. Calculul fortelor din angrenajul cilindric cu dinti inclinati .gradul de acoperire al profilului . 7.

1 Fortele nominale( ) Fortele nominale din angrenaj se determina in momentul de torsiune motor existent pe arborele pinionului.3.2.dw1.3.3.Fortele tangentiale( ) .diametrul de divizare 4.momentul pe arborele pinionului . Forta normala pe dinte Fn aplicata in punctul de intersectie al liniei de angrenare cu cercul de diviziune se descompune intr-o forta tangetiala Ft la cercul de divizare forta radiala Fr si o forta axiala Fa.4. Intrucat pierderile de putere din angrenaj sunt mici (0.Mtp=Mt1 .Fortele din angrenaj care actioneaza asupra celor doua roti sunt egale si de sens contrar(luate pe cercul de divizare).5 .3 Fortele radiale ( ) . 4.2.5%) se neglijeaza influenta lor.

.4..modul de rezemare ..1.momentele de torsiune pe fiecare arbore Mt1=. Date de proiectare .4 Forte axiale( ) CAPITOLUL V Proiectarea arborilor 5..3.. [rot/min] .. [rot/min] n2=...[N·mm] turatia arborilor n1=.[N·mm] Mt2=...

3 Fortele din arborele I datorate intinderii curelei Fig.fortele tangentiale: Ft1=. Incarcarea arborelui I.1.[N] Fr2=... ..[N] Fa2=....2.forte axiale Fa1=.fortele radiale Fr1=..[N] . ca urmare a fortelor introduse de angrenaje si elementele flexibile. de catre transmisia prin curele Calculul tensiunilor din curea: .[N] Ft2=.cu rulmenti 5.[N] 5...Fortele care actioneaza pe arbore: Arborii sunt solicitati la torsiune si incovoiere.[N] .....

6 Arborele de intrare dintr-un reductor cilindric cu o treapta .Unde: ..º =.γ=..β2=..... pentru arborele 1. º =...μ=coeficient de frecare.[N] 5. se face conform schemei: Fig.30 .[rad] ... μ=0..4 Stabilirea distantei dintre reazeme si a pozitiei fortelor fata de reazeme Stabilirea distantei dintre reazeme si a pozitiei fortelor fata de reazeme.[rad] Rezultanta: Sa cos θ =....[N] Sa sin θ =..

5. unde se face un calcul al lungimilor l1.B . este aceeasi ca pentru arborele 1. astfel: .5 Stabilirea planelor in care actioneaza fortele .distanta dintre doua roti vecine pe acelasi arbore.7 Arborele de iesire dintr-un reductor cilindric cu o treapta Stabilirea distantei dintre reazeme si a pozitiei fortelor fata de reazeme. l2.latimea rotii de curea . pentru arborele 2.w . sau dintre roata si carcasa. l . conform tabelului urmator: Unde: . l3.Fig.x . astfel: x=10 ÷ 15 mm.valoarea latimii corpului reductorului in zona de montare a rulmentilor.

dar si fortele date de transmisia prin curele.Fortele din angrenajul cilindric cu dantura inclinata Arborele:1 (de intrare) Fig. Fig. radiale precum si cele axiale.2). arborii. se incarca astfel. fortele tangentiale. 3 Fortele din arborele de intrare Arborele 2(de iesire) Fig.In capitolul precedent s-au calculat fortele ce apar in angrenaj cilindric cu dantura inclinata(Fig. luandu-se in considerare ca reductorul este dispus in plan orizontal. 4 Fortele din arborele de intrare .2.

serie lunga.Predimensionarea arborilor ( ) se obtine din conditia ca arborele sa reziste la torsiune ( ).F ). Calculul diametrelor capete arborilor. 1(intrare). 2(iesire) se face dupa cum urmeaza: Fig. serie scurta .1 . admitand valori reduse ale tensiunilor admisibile Capetele de arbori( ) ce fac legatura intre diferitele parti ale transmisiei mecanice sau intre transmisie si motorul electric de actionare respective masina de lucru sunt standardizate (Anexa 5. 5 Capete de arbori.250 .

. II. se obtine diagramele de moment in plan vertical si in plan orizontal Se ridica diagrama de moment rezultant pentru fiecare arbore in fiecare sectiune: . D pentru arborele I. conform fig 2. Unde: . Se calculeaza diagrama de moment echivalent pe baza relatiilor urmatoare: . B si C. si in plan orizontal si . si II se va inlocui cu incovoietoare in plan pentru fiecare arbore. B si se va ridica diagramele de momente se ridica diagramele de momente in plan C. D pentru arborele I. sunt dati in tabelul urmator Tensiuni admisibile pentru predimensionarea arborilor Material Otel carbon 400 500 600 700 800 900 400 500 130 170 200 230 270 330 100 120 70 75 95 110 130 150 50 70 40 45 55 65 75 90 30 40 Otel aliat Otel turnat Diametrul arborelui la mijloc. si 3. si arborele II. in plan vertical si .Dupa ce se stabileste lungimea arborelui I. in punctele A. se va inlocui cu . se inlocuiesc reazemele cu reactiuni. astfel. in punctele A. unde se monteaza roata dintata se determina din conditia ca arborele sa reziste la incovoiere si se calculeaza cu relatia: .

daca arborele are mai multe pene acestea se va dispune dupa aceeasi generatoare. nu sunt solicitati de sarcini egale .realizarea rolului functional al arborelui. 5. ceea ce inseamna realizarea unei rotiri centrate a pieselor montate pe el.reactiunile nu sunt de regula egale.36). forma constructiva. Ca marime rulmentul se alege in functie de diametrul fusului ( diametrul se alege constructiv in functie de diametrul capatului de arbore( ) pe care se monteaza. . diametrul arborelui se va mari cu 4%. astfel: Desi rulmentii folositi la rezemarea unui arbore dintr-o transmisie mecanica. ).4. diametrele se maresc cu 35% pentru un singur canal de pana. Prezenta canalelor de pana slabeste rezistenta arborelui de aceea.7.Obs: daca roata se va monta pe arbore cu o pana.. se recomanda alegerea aceluiasi tip de rulment in cele doua reazeme din considerente de interschimbabilitate. iar pentru doua pene.marirea rezistentei la oboseala. arborele se va majora cu 7-10% (Crudu I.6. Proiectarea formei arborilor Forma constructiva a arborilor trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: .Arborele de intrare. pentru CAPITOLUL VI ALEGEREA RULMENTILOR SI VERIFICAREA LOR . 59 . . Fig. pag. si cu 10% pentru doua canale de pana dispuse diametral.

cu aceleasi dimensiuni si la solicitari exterioare identice.in cazul rulmentilor cu bile . Important este ca sa stie cum trebuie ales un rulment astfel ca sa functioneze sub actiunea unei sarcini date. la o turatie de regim cunoscuta. fara sa apara semne de oboseala. si poate avea valori: .Constructia rulmentilor se face in fabrici specializate. la care rezista pana la aparitia primelor semen de oboseala.in cazul rulmentilor cu role . o anumita perioada de timp impusa. p . Astfel putem defini durabilitatea nominala (de baza) . dimensionarea lor intereseaza mai putin pe beneficiar. In general rulmentii nu se pot fi executati identici. Durabilitatea rulmentului reprezinta numarul de rotatii exprimat in milioane. durabilitatea difera destul de mult de la rulment la rulment. Statistico-matematic relatia de legatura dintre sarcina P si durabilitatea nominala a rulmentilor L10 este data de relatia urmatoare.exponent. ce reprezinta durata de functionare in milioane de rotatii atinsa de cel putin 90% dintr-un lot de rulmenti supusi aceleiasi solicitari. in cadrul aceluiasi lot de rulmenti.

ore =...C .[mm] . Durabilitatea nominala "L10" se calculeaza cu relatia Sarcina dinamica echivalenta " " se calculeaza astfel: Nota: Pentru rulmenti ...capacitatea de incarcare dinamica de baza sau ...[mm] =.. sarcina axiala (la rulmenti axiali) de valoare si directie constanta la care este incercat un lot de rulmenti la acelasi tip de dimensiuni astfel sa atinga durabilitatea de baza de un milion de rotatii. Y=1........ ca sarcina radiala (la rulmenti radiali) respective.axiali cu bile se ia: X=0.radiali cu bile pe un singur rand se ia: X=1. Arborele I Date de intrare =. Y=0 ....

pentru arbori care au rotile simetrice intre lagare).......... =....rulment axial-radial: ..=.Simbol... capacitatea de incarcare a rulmentului.cu bile . cu urmatoarele caracteristici =... pag. 73 ..88] Rulmentii radial-axiali cu bile sau role conice se monteaza pe arbore totdeauna perechi........rulment radial cu bile ..[ATLAS ...tangenta unghiului format de rezultanta Functie de ( si perpendiculara pe axa rulmentului )..........pentru arbori cu roti in consola si in "X". Marimea si directia fortelor axiale preluate de fiecare rulment depind de montajul acestora(in "O". =.cu role.Crudu I.. tipul de montaj se adopta: . Verificarea rulmentilor Se calculeaza: .. .[N] =........ =.. =. =...[N] =... e....cu bile ...rulment radial-axial: .. ....cu role .........

cand se roteste inelul interior (de regula ) .cand se roteste inelul exterior (mai rar). Se calculeaza si se compara cu valoarea variabilei e. data in si Verificarea la durabilitate Se calculeaza durabilitatea nominala.Durabilitatea nominala tema de proiectare.15000 ore pentru motoare electrice de serie 20000. cu relatia: Se calculeaza durabilitatea nominala(de baza) in milioane de rotatii. dati in cataloagele de rulmenti.30000 ore pentru reductoare si cutii de viteza 1000. functie de raportul si de tipul rulmentilor. cu relatia: .10000 ore pentru motoare electrice mici 10000.30000 ore pentru motoare electrice stationare mari Se calculeaza sarcina dinamica echivalenta " " se calculeaza astfel: Unde: . aceasta se compara cu capacitatea de incarcare dinamica cataloage de rulmentii . . astfel a rulmentului este luata din tabele atunci cand nu este data prin 12000. Se calculeaza capacitatea de incarcare dinamica necesara a rulmentului cu ajutorul formulei. se aleg coeficientii de transformare. .

mediul ambiant. flanse.domeniul de variatie al turatiei arborilor cuplatilor . limitare de sarcina. . . durate de functionare. pentru anumita transmisie mecanica se impune sa se cunoasca urmatoarele.caracteristicile mecanice si functionale ale celor doua parti ale transmisiei.caracterul necesar al legaturii realizate de cuplaj: permanenta sau intermitenta . soc. dar si de momentul de torsiune nominal . comanda. Pentru a satisface una sau mai multe din functiile principale ale cuplajelor(transmiterea de miscare si moment. protectie vibratii.valorile maxime estimate . modul de variatie al vitezei unghiulare a celor doi arbori . compensari.prin tema de proiectare Arborele II Analog pentru arborele II CAPITOLUL VII ALEGEREA CUPLAJULUI In alegerea cuplajului optim. limitare turatie si sens) avem: cuplaje cu flanse(CFO sau CFV) cuplaje cu bolturi (CEB) cuplaj elastic cu disc frontal(CED) Marimea cuplajului se alege in functie de diametrul capatului de arbore pe care se monteaza .posibilitati de legare a cuplajului cu arborii transmisiei prin pene.momentul de torsiune ce trebuie transmis de cuplaj . luand in considerare regimul de lucru al masinii antrenate dar si cel al masinii motoare. prin intremediul unui coeficient de serviciu indicat in tabelar in literatura de specialitate.pozitia relativa a arborilor atat in timpul montajului cat si in functionare .dimensiuni de gabarit maxim admis pentru cuplaj.conditiile de functionare. respectand relatia: . legate prin cuplaj: momente de inertie reduse la arborele cuplajului. caneluri. .

roata dintata .pane disc .momentul de torsiune transmis de arborele respectiv - .Unde: .momentul de torsiune nominal transmis de cuplaj . al reductorului) .asamblare cu strangere pe con.caneluri paralele . Pentru diverse tipuri de cuplaje.momentul de torsiune de calcul .asamblare cu pana paralela(motor) .coeficientul de suprasarcina are expresia: Asigurarea transmiterii miscarii intre arbori strict coaxiali se face prin: manson monobloc prin stifturi prin pene.pana paralela .disc prin caneluri CAPITOLUL VIII ALEGEREA SI VERIFICAREA ASAMBLARILOR ORGANELOR DE MASINI PE ARBORI Asamblarile din transmisie sunt: .paralele .coeficient de siguranta sau de suprasarcina.o mai buna siguranta in exploatare. si un calcul mai exact. asamblare cu pana paralela(arbore I.roata de curea: .semicuplaj .

.se alege pana STAS b×h=. unde .. Lungimea penei se va calcula cu formula .Transmisia prin curele trapezoidale poate fi prevazuta cu carcasa de protectie.Conform diametrului arborelui unde se face asamblarea d=... . Se adopta lungimea penei → pana b×h×l STAS Efortul unitar de forfecare al penei se determina cu: Determinarea lungimii necesare a penelor Verificarea penei alese Efortul unitar de strivire Norme de protectie .

puterea de intrare .raportul de transmitere i12 = 5.distanta dinre axe .turatia de motor P = KW P1 = KW P3 = KW n1 = 1500 rot/min n2 = 167.conectarea motorului la reteaua electrica se va face de catre personal calificat.Reductorul poate di protejat prin capace de etansare .41 rot/min n3 = 50 rot/min I treapta a12 = 200 mm II treapta a23 = 200 mm . .raportul de trasnmitere al transmisiei prin curele trapezoidale ITCT = 1.turatia arborelui de iesire . . Caiet de sarcini Parametri tehnici: .13 Componenta: Transmisia se compune din: motor electric asincron trifazat. cuplaj trifazat.6 i34 = 4 .puterea motorului .turatia arborelui intermediar .Amsamblul transmisiei va fi fixat pe o placa de baza pentru evitarea vibratiilor daunatoare in procesul de prelucrare.puterea de iesire .

- reductor de turatie in dpua trepte cu arbori in plan orizontal. . transmisie prin curele trapezoidale . masina de lucru.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful