Lui CRAIG STEPHENSON „Ziua aceea ne-a adus laolalt\, Soarta trebuie s\ fi fost inspirat\, Mi-era capul numai la vremea

de-afar\ }ie, la cea de din\untru.“
Dup\ ROBERT FROST

MUL}UM IRI

Pe parcursul celor [apte ani `n care am scris aceast\ carte, num\rul persoanelor c\rora le datorez mul]umiri a crescut considerabil. Ideea `ntocmirii unei istorii a lecturii a `nceput odat\ cu `ncercarea de a scrie un eseu; Catherine Yolles a sugerat c\ tema merit\ s\ fie tratat\ `ntr-o carte `ntreag\ – `i sunt recunosc\tor pentru `ncrederea ei. Le mul]umesc editorilor mei: lui Louise Dennys, cea mai `ng\duitoare dintre cititori, a c\rei prietenie mi-a fost un sprijin `nc\ de pe vremea Dic]ionarului locurilor imaginare; lui Nan Graham, care mi-a fost al\turi `nc\ de la `nceput, sau lui Courtenay Hodell, al c\rei entuziasm m-a `nso]it pân\ la sfâr[it; lui Philip Gwyn Jones, ale c\rui `ncuraj\ri m-au ajutat s\ parcurg pasajele dificile. Cu mult efort [i cu o `ndemânare demn\ de Sherlock Holmes, Gena Gorrell [i Beverly Beetham Endersby au editat manuscrisul; ca de obicei, le adresez mul]umirile mele. Paul Hodgson a proiectat cartea cu grij\ [i inteligen]\. Agen]ii mei, Jennifer Barclay [i Bruce Westwood, au ]inut departe de u[a mea lupii, managerii bancari [i agen]ii fiscali. Câ]iva prieteni au venit cu ni[te sugestii amabile – Marina Warner, Giovanna Franci, Dee Fagin, Ana Becciú, Greg Gatenby, Carmen Criado, Stan Persky, Simone Vauthier. Profesorul Amos Luzzato, profesorul Roch Lecours, M. Hubert Meyer [i Fr. F.A. Black au acceptat cu generozitate s\ citeasc\ [i s\ corecteze anumite capitole; gre[elile r\mase `mi apar]in numai mie. Sybel Ayse Tuzlac a dus la bun sfâr[it o parte din cercetarea prealabil\. Le mul]umesc din inim\ bibliotecarilor care au dat de urma celor mai ciudate c\r]i [i au r\spuns cu r\bdare `ntreb\rilor mele neacademice la Metro Toronto Reference Library, Robarts Library, Thomas Fisher Rare Book Library – toate din Toronto – lui Bob Foley [i personalului

8 ALBERTO MANGUEL

bibliotecii de la Centrul Cultural din Banff, Bibliotecii Umaniste din Sélestat, Bibliotecii Na]ionale din Paris, Bibliotecii Istorice a Ora[ului Paris, Bibliotecii Americane din Paris, Bibliotecii Universitare din Strasbourg, Bibliotecii Municipale din Colmar, Bibliotecii Huntington din Pasadena, California, Bibliotecii Ambrosiana din Milano, Londra Library [i Bibliotecii Nazionale Marciana din Vene]ia. Doresc, de asemenea, s\ le mul]umesc reprezentan]ilor Programului Maclean Hunter pentru Arte [i Jurnalism, Centrului pentru Arte Baff [i Libr\riei Pages din Calgary, unde au fost citite pentru prima oar\ fragmente din aceast\ carte. Mi-ar fi fost imposibil s\ duc la bun sfâr[it aceast\ carte f\r\ asisten]a financiar\ din partea Consiliului de Arte din Ontario de dinainte de Milse Harris, a Consiliului Canadian, precum [i a fondului George Woodcock. In memoriam Jonathan Warner, ale c\rui sprijin [i sfaturi `mi lipsesc tare mult.

CITITORULUI

„Cititul are o istorie.“
ROBERT DARNTON, The Kiss of Lamourette, 1990

„C\ci dorin]a de-a citi, ca [i toate celelalte dorin]e care fr\mânt\ nefericitele noastre suflete, poate fi analizat\.“
VIRGINIA WOOLF, Sir Thomas Browne, 1923

„Dar cine va fi st\pânul? Scriitorul sau cititorul?“
DENIS DIDEROT, Jacques Fatalistul [i st\pânul s\u, 1796

ULTIM A PA GIN |

„Citi]i ca s\ tr\i]i.“
GUSTAVE FLAUBERT, Scrisoare c\tre Mlle de Chantepie, iunie 1857

Stânga sus: Musee d'Orsay, Paris. © foto R.M.N.; mijloc sus: Westfalisches Landesmuseum für Kunst und Kulturgeschichte, Münster/R. Wakonigg. Dauerleihgabe der Gesellschaft für westfalische Kulturarbeit; dreapta sus: Museo S. Marco, Floren]a; foto Scala, Floren]a; stânga mijloc: Bayer.Staatsgemäldesammlungen – Schack-Galerie Munich; mijloc: Library of the Topkapi Sarayi Muzesi, Istanbul; dreapta mijloc: Musée de Unterlinden, Colmar. Foto O. Zimmermann; stânga jos: Musée du Louvre, Paris. © foto R.M.N; mijloc jos: reprodus prin bun\voin]a curatorilor, The National Gallery, Londra (detaliu); dreapta jos: Öffentliche Bibliothek der Universität Basel.

relaxat. cite[te. ]inând cu mâna o pereche de ochelari pe nasul s\u osos. ca [i Sfântul Dominic. Paolo [i Francesca. marcând cu dou\ degete pagina la care nu vor ajunge niciodat\. nobila milanez\ Valentina Balbiani frunz\re[te paginile unei c\r]i de marmur\. ~ntr-un portret pictat la cincisprezece secole dup\ moartea sa. tân\rul Aristotel. doi studen]i islamici din secolul al doisprezecelea se opresc ca s\ consulte un pasaj dintr-una din c\r]ile pe care le duc cu ei. cu turban [i barb\. se strâng unul `n altul sub un copac [i citesc un vers care-i va duce `n mormânt: Paolo. Sfântul Ieronim. Francesca ]ine cartea deschis\. `[i atinge b\rbia cu mâna. Sfântul Dominic e absorbit de cartea pe care o ]ine desf\cut\ pe genunchi. precum un b\trân navetist `n a[teptarea trenului. poetul Virgiliu. `n nisip [i printre pietre `ncinse.ULTIM A PAGIN| Cu o mân\ l\sat\ s\-i atârne moale pe lâng\ trup [i cu cealalt\ dus\ la frunte. ~n drum spre [coala de medicin\. A[ezat pe treapta lat\ a unei sc\ri. Ar\tând cu degetul spre pagina din dreapta a unei c\r]i deschise pe genunchiul lui. `n basorelief. nep\s\tor fa]\ de lume. `n timp ce ace[tia. . cu picioarele confortabil `ncruci[ate. pe lespedea unui mormânt pe care se afl\ sculptat\. `ntorc zadarnic paginile exemplarelor lor `n c\utarea unui contraargument. imaginea trupului ei vl\guit. Doi `ndr\gosti]i. urm\rit\ de privirile atente ale unui câine de salon. Frumoas\ ca atunci când era vie. un sul desf\[urat `n poal\. `ntoarce paginile `nsemnate cu ro[u ale unui volum. pruncul Iisus le explic\ ceea ce cite[te b\trânilor din Templu. sprijinindu-[i u[or b\rbia cu mâna dreapt\. uimi]i [i ne`ncrez\tori. a[ezat `ntr-un jil] capitonat. Departe de ora[ul aglomerat.

~ngenuncheat printre flori de leandru. ca s\ le p\trund\ `ntreaga savoare. un leu tol\nit `l ascult\. Izaak Walton. Maria Magdalena. de sus `n jos: Un poet mogul. de Muhamad Ali. `n fa]a unui [ir lung de rafturi grosolan cioplite. cite[te un manuscris de dimensiunea unui tabloid `n timp ce. deschis\ pe un pupitru din fa]a lui. biblioteca Templului Haeinsa din Coreea. Dickens sus]inând o lectur\. de Emmanuel Benner. strângând cartea cu leg\tur\ pre]ioas\ `n mâna stâng\. Marele c\rturar umanist Desiderius Erasmus `i `mp\rt\[e[te prietenului s\u Gilbert Cousin o glum\ din cartea pe care tocmai o cite[te.14 A L B E R T O M A N G U E L De la stânga la dreapta. ~n picioare. un c\lug\r coreean scoate una dintre cele optzeci de mii de t\bli]e de lemn din care e compus\ Tripitaka Koreana. un poet indian din secolul al [aptesprezecelea `[i mângâie barba `n timp ce reflecteaz\ asupra versurilor pe care tocmai le-a citit cu voce tare. veche . de un artist englez anonim din secolul al optsprezecelea. un tân\r pe cheiurile Parisului. `ntr-un col].

lâng\ Catedrala Winchester. Charles Dickens ]ine `n fa]\ un exemplar al unuia dintre romanele sale. Jorge Luis Borges. o Marie Magdalen\ bine coafat\. `n s\lb\ticie. strânge din ochi ca s\ aud\ mai bine cuvintele unui cititor nev\zut.ISTORIA LECTURII 15 De la stânga la dreapta: O mam\ `nv\]ându-[i copilul s\ citeasc\. pe malul râului Itchen. `n t\cere. un b\iat ]ine cu amândou\ mâinile o c\rticic\ din care cite[te `ntr-o t\cere blând\. pl\cerea. Aplecat peste unul dintre parapetele de piatr\ de deasupra Senei. a[ezat pe un trunchi acoperit de mu[chi. de Hans Toma. pe care o ]ine apoi ridicat\ `n fa]a ochilor. Goal\-pu[c\. din care urmeaz\ s\ citeasc\ `n fa]a unui public entuziast. Jorge Luis Borges. cu mâna dreapt\ pe pagin\. citind un mare volum ilustrat. ~NVA}| S| FII T|CUT e sfatul dat de autorul anonim al vitraliului ce `nf\]i[eaz\ portretul pescarului [i eseistului Izaac Walton citind dintr-o c\rticic\. Nu sunt singur. care nu pare s\ se c\iasc\. Iritat\ sau doar plictisit\. . e `ntins\ pe o pânz\ desf\[urat\ pe-o stânc\. iar gesturile lor. citind cu aten]ie. m\iestria lor. de Eduardo Comesaña. responsabilitatea [i puterea care decurg din citit sunt identice cu ale mele. To]i ace[tia sunt cititori. o scen\ `n p\dure. un tân\r e adâncit `n lectura unei c\r]i (ce carte e?) pe care o ]ine deschis\ `n fa]a lui. st\pân al timpului [i al spa]iului. de [apte secole. orb. o mam\ `i ]ine cartea fiului ei ro[covan. de Gerard teer Boch. ~ntr-o p\dure pestri]\. F\când uz de talentul s\u actoricesc. care `ncearc\ s\ urm\reasc\ cuvintele.

plin de respect. am z\rit un panou undeva. [i c\ma[\ verde (aceea[i pânz\ ro[ie [i verde din care erau croite toate imaginile din carte: câini. [i picioarele l\lâi. `ntr-un dialog t\cut. Alt cititor – bona mea. V\zusem de nenum\rate ori literele despre care [tiam (pentru c\ a[a mi se spusese) c\ denumeau imaginile sub care se aflau. Nu s\rea. ale c\rui bra]e erau r\[chirate. {i totu[i. de fiecare dat\ când paginile se deschideau la imaginea b\iatului exuberant. dar pe care nu le mai v\zusem niciodat\ pân\ atunci. nu pretindea c\ ar fi fost `nghe]at pe loc. liniile negre [i spa]iile albe s-au metamorfozat `ntr-o realitate solid\. se reg\sea cumva. Aflam o pl\cere `n asta. B\iatul alearg\. ni[te forme asem\n\toare celor din cartea mea. `mbr\cat `n pantaloni scur]i. Mi-am dat seama c\ b\iatul desenat cu linii groase [i negre. Din moment ce puteam transforma ni[te simple linii `ntr-o realitate vie. {i totu[i aceste revela]ii erau acte obi[nuite de invocare. dar din ce `n ce mai seac\. y (boy – „b\iat“ `n limba englez\). atârnând. acum. sugereaz\ imaginile. Puteam citi. Apoi. `ntr-o zi. ro[ii. `n acela[i timp. nici nu juca un joc ale c\rui reguli [i scop `mi erau necunoscute. pisici. Dar acolo era mai mult: [tiam c\. copaci [i mame `nalte [i sub]iri).16 A L B E R T O M A N G U E L Am descoperit. probabil – explicase figurile [i. cum m-a[ fi putut gândi. mari [i vagi. Eu [i aceste forme ne g\seam fa]\ `n fa]\. de la geamul unei ma[ini (nu-mi amintesc acum destina]ia respectivei c\l\torii). am [tiut ce reprezint\. eram atotputernic. dep\rtate unul de altul. ele puteau s\-mi spun\ cu precizie ce f\cea b\iatul. sonor\. o. Eu `nsumi realizasem toate astea. c\ pot citi la vârsta de patru ani. Nimeni altcineva nu f\cuse vr\ji `n locul meu. pe lâng\ faptul c\ figurile acelea corespundeau b\iatului de deasupra lor. Lipsea elementul surpriz\. `n contururile negre [i riguroase de sub el. B\iatul alearg\. b. iar picioarele. ca [i cum trupul lui ar fi fost dezmembrat `n trei elemente precise: bra]ul [i torsul. eu [tiam ce `nseamn\ figurile de sub el. se poate s\ fi `ncetinit `ndeajuns cât s\ v\d. dintr-odat\. le-am auzit `n cap. se poate ca ma[ina s\ fi oprit pentru un moment. Am desenat doi ochi [i un zâmbet pe fa]a rotund\ [i am umplut cercul gol al torsului. pentru prima oar\. capul t\iat. Nu mai [tiu care era cuvântul de pe panoul de odinioar\ (parc\ `mi amintesc vag de un cuvânt cu mai mul]i de „A“ `n el). dar [tiu c\ atunci am reu[it . perfect rotund. purt\toare de sens. Nu aveam cum s\ m\ uit la el prea mult\ vreme. mai pu]in interesante. la marginea [oselei. pentru c\ altcineva le `ndeplinise `n locul meu.

Era ca [i cum a[ fi dobândit un sim] cu totul nou. zoologul care cite[te urmele animalelor `n p\dure. s\ `n]eleg ceva la care `nainte puteam doar s\ privesc. `nainte de a pune pe mas\ cartea câ[tig\toare. tuturor. anumite lucruri nu mai erau alc\tuite doar din ceea ce ochii mei puteau vedea. extind sau concentreaz\ o func]ie comun\ nou\. dansatorul care cite[te `nsemn\rile coregrafului [i publicul care cite[te mi[c\rile dansatorului pe . limba mea putea gusta. `n a c\ror familie intrasem pe ne[tiute (`ntotdeauna avem impresia c\ suntem cei dintâi care descoper\ ceva anume [i c\ fiecare experien]\. Cititorii de c\r]i. traduce. Astronomul care cite[te o hart\ a stelelor ce nu mai exist\ de mult\ vreme. da glas.ISTORIA LECTURII 17 Un exemplu de Chia-ku-wen sau „scriitur\ pe os [i scoic\“. astfel `ncât. degetele mele puteau pip\i.Hr. acum. pe o carapace de broasc\ ]estoas\. nasul meu putea mirosi. e `nsp\imânt\tor de unic\). arhitectul japonez care cite[te terenul pe care urmeaz\ s\ se construiasc\ o cas\. cca 1300–1100 `. iar aceast\ impresie r\mâne tot atât de vie ast\zi pe cât trebuie s\ fi fost atunci. urechile mele puteau auzi. ci [i din ceva ce trupul meu putea descifra. Citirea literelor de pe o pagin\ nu este decât una dintre multiplele `nf\]i[\ri ale acesteia. citi. juc\torul de c\r]i care cite[te gesturile partenerului. astfel `ncât s-o fereasc\ de for]ele rele. `ncepând cu na[terea [i sfâr[ind cu moartea.

cititorul este acela care percepe sensul. p\rintele care cite[te pe fa]a copilului semnele bucuriei. cel care vrea s\ fie scriitor trebuie s\ se priceap\ s\ recunoasc\ [i s\ descifreze sistemul social de semne `nainte de a le a[terne pe hârtie. Cititul – am descoperit – vine `naintea scrisului. cititul preced\ scrierea. O societate poate exista – multe exist\ – f\r\ scris1. dar la fel de complexe. dar nicio societate nu poate exista f\r\ citit. pe când `n societ\]ile cu [tiin]\ de carte acesta e perceput ca o acumulare. iar apoi s\-l descifreze. probabil. Cititul. este o func]ie vital\. Noi to]i ne citim pe noi `n[ine [i citim lumea din jurul nostru pentru a percepe dintr-o privire ce suntem [i unde suntem. Altele depind de noroc. pentru societ\]ile evreie[ti [i cre[tine. f\r\ s\ scriu. cititorul atribuie sau recunoa[te obiectului. psihiatrul care-i ajut\ pe pacien]i s\-[i citeasc\ visele confuze. Nu cred `ns\ c\ a[ fi putut tr\i f\r\ s\ citesc. locului sau evenimentului o anumit\ citire posibil\. `n fiecare dintre respectivele cazuri. Nu avem cum s\ nu citim. cerul nop]ii.18 A L B E R T O M A N G U E L scen\. cititorul e acela care trebuie s\ dea sens unui sistem de semne. Chiar [i `n societ\]ile care refuz\ s\ `nregistreze trecerea lor prin lume. ]\ranul care cite[te vremea pe cer – to]i `mp\rt\[esc cu cititorii de c\r]i abilitatea de-a descifra [i interpreta semne. aproape `n aceea[i m\sur\ ca respira]ia. de exemplu – sau de c\tre zei – carapacea broa[tei ]estoase. N-am `nv\]at s\ scriu decât mult mai târziu. ambele tipuri de societ\]i se mi[c\ `n astfel de scheme temporale diferite. ]es\torul care cite[te desenul complicat al unui covor pe cale s\ fie ]esut. Citim ca s\ `n]elegem ori ca s\ `ncepem s\ `n]elegem. Pentru cele mai multe societ\]i cu [tiin]\ de carte – pentru Islam. `ndr\gostitul care cite[te noaptea trupul iubitei sale pe sub cear[afuri. pescarul din Hawaii care cite[te curen]ii oceanici prin simpla scufundare a mâinii `n ap\. Conform etnologului Philippe Descola2. prin citirea mul]imii de semne pe care le ofer\ lumea. cânt\re]ul la org\ care cite[te diferite niveluri simultane ale muzicii orchestrate pe [time. pentru . precum cea `n care tr\iesc [i eu. {i totu[i. societ\]ile care nu folosesc scrierea percep liniar timpul. fricii sau uimirii. A[ fi putut tr\i. pentru c\ se [tie c\ ceea ce e citit a fost creat tocmai `n acest scop de c\tre alte fiin]e omene[ti – notele muzicale sau semnele de circula]ie. la [apte ani. Unele dintre aceste citiri sunt mai nuan]ate. ghicitorul chinez care cite[te formele ancestrale pe carapacea unei broa[te ]estoase.

prin asemenea ac]iuni `nv\]\m s\ d\m via]\ unei p\r]i din acest text colosal. Primele mele experien]e au fost prin intermediul c\r]ilor. `ntr-un sonet. graffiti. pe care `l serveau apoi la cin\. am [tiut exact ce-l `mboldea s\ scotoceasc\ a[a `n gunoaie. zece Sefirot-uri sau numere [i dou\zeci [i dou\ de litere4. alc\tuit\ din numere [i litere. Islamul duce ideea chiar mai departe: Coranul nu este doar una dintre crea]iile lui Dumnezeu. ci [i unul dintre atributele lui. c\r]ile erau transcrieri sau glose ale acelei colosale C\r]i. al c\rui izvor se afl\ `n viitor. scrisori f\cute cocolo[ `n co[ul de gunoi. Mai târziu `n via]\. ~ndat\ ce am `nv\]at s\ citesc literele. reclame. o senza]ie de déjà vu u[or surprinz\toare [i deopotriv\ dezam\gitoare. când d\deam peste un eveniment sau o `mprejurare sau un personaj asem\n\tor celor despre care citisem. despre Timp. scris cândva prin secolul al [aselea – sus]ine c\ Dumnezeu a creat lumea prin mijlocirea a treizeci [i dou\ de c\i secrete ale `n]elepciunii. pe hârtie sau pe ecran) este una dintre dogmele unei societ\]i cu [tiin]\ de carte. care s-a p\strat – Sefer Yezirah. ziare sp\l\cite prinse sub banc\ `n parc. Miguel de Unamuno5 vorbe[te. prin combina]ia adecvat\ de litere. `n]elep]ii talmudici Hanani [i Hoshaiah studiau o dat\ pe s\pt\mân\ Sefer Yezirah [i. via]a mea de cititor mi-a dat o impresie similar\ de navigare . din cele dou\zeci [i dou\ de litere au fost create toate fiin]ele reale din cele trei straturi ale cosmosului – lumea. speculativ\. `nscrisul m\runt de pe dosul biletelor de tramvai. pentru c\ `mi imaginam c\ ceea ce avea loc `n acel moment mi se `ntâmplase deja `n cuvinte. fusese deja numit.ISTORIA LECTURII 19 vechii maia[i. ultima copert\ a revistelor ]inute `n mân\ de al]i cititori `n autobuz. ~n tradi]ia iudeo-cre[tin\. Aceast\ adulare a c\r]ii (pe sul. (Conform unei legende din secolul al patrulea. universul este imaginat ca o Carte scris\. lectura „chiar [i buc\]ele de hârtie rupt\ de pe strad\“3. Cel mai vechi text ebraic de gândire sistematic\. pentru vastele culturi budiste – cititul se afl\ la originea contractului social. cheia `n]elegerii universului st\ `n iscusin]a noastr\ de a le citi corect [i de a st\pâni felul `n care se combin\. d\deau na[tere unui vi]el de trei ani. de obicei. aveam. imitându-ne astfel Creatorul. dând curs dorin]ei nebune de a citi. timpul [i trupul omenesc. Când am aflat c\ Cervantes. a `nv\]a s\ citesc a fost ritualul meu de trecere. am citit totul: c\r]i. precum omniprezen]a sau compasiunea Lui.) Pentru mine. Din Sefirot-uri au fost create toate lucrurile abstracte. dar [i anun]uri.

.O pagin\ din textul cabalistic Pa’amon ve-Rimmon. tip\rit `n Amsterdam `n 1708. `nf\]i[ând cele zece Sefirot-uri.

pentru c\. Eseistul canadian Stan Persky mi-a spus odat\ c\ „pentru cititori. cu moartea. pân\ la urm\. Wells. care au g\sit vag amuzante lament\rile mele. remarc\ Virginia Woolf. la . mul]i ani mai târziu. nici când l-am gustat. plângându-m\ de vreun necaz minor [i gândindu-m\ c\ ea ar putea fi sursa aceleia[i magnifice libert\]i pe care o gustau orfanii din c\r]i. Jeleul era o substan]\ misterioas\ pe care n-o v\zusem niciodat\. am f\cut planuri complicate de c\l\torie c\tre aventuroasele insule unde Sinbad urma s\ devin\ prietenul meu de suflet.ISTORIA LECTURII 21 `mpotriva curentului. atunci când descopereau rude de mult\ vreme pierdute. chiar de cealalt\ parte a drumului asfaltat. Credeam `n vr\jitorie [i eram sigur c\. Abia când am atins pentru prima oar\ trupul iubitei mele. De[ertul. literatura s\ nu fie la `n\l]imea faptului `n sine. b\iatul din jungl\.“6 Pentru mine a fost oarecum diferit. atunci ele sunt ca atare `nainte s\ ]i se `ntâmple ceva. aveau s\ mi se `ndeplineasc\ trei dorin]e. care se `ntindea nu departe de casa noastr\ din Tel Aviv. care-[i vedeau de treburile lor obscure. `n Alice `n }ara Minunilor. „S\ transcriem impresiile pe care le dobândim citind Hamlet an de an“. M-am preg\tit pentru `ntâlniri cu stafii. m\rturise[te cam aceea[i experien]\. `n loc s\ m\ scape de necazuri. mi-am dat seama c\ s-ar putea ca. la calitatea acelei ambrozii literare. trebuie s\ existe un milion de autobiografii“. Strada din fa]a casei era plin\ de oameni r\ut\cio[i. Comparând flora [i fauna descoperite `n paginile Enciclopediei Larousse cu omoloagele lor din Jardin du Luxembourg. era minunat. de vreme ce ni se pare c\ g\sim. cu animale vorbitoare. maimu]ele erau mai pu]in maimu]e. unde am tr\it pân\ la vârsta de [ase ani. `n aventurile lui Bomba. I-am scris bunicii mele de departe. [i care nu s-a ridicat niciodat\. dar despre a c\rei existen]\ [tiam din c\r]ile lui Enid Blyton. cu b\t\lii. `ntr-o bun\ zi. urme ale vie]ilor noastre. uneori. `n c\r]ile pe care le citim. pe care nenum\rate pove[ti m\ `nv\]aser\ cum s\ nu le irosesc. `n lacrimogenul Cuore al lui Edmondo de Amicis. Sartre. impresia c\ tr\iam ceea ce citisem. ea a trimis scrisoarea p\rin]ilor mei. cu atât mai multe ne deslu[e[te Shakespeare din ceea ce [tim. pentru c\ [tiam c\ exista un Ora[ de Alam\ `ngropat sub nisipurile lui. `n memoriile sale.G. el constat\ c\ „la gr\dina zoologic\. „ar `nsemna practic s\ ne scriem autobiografia. Dac\ admitem despre c\r]i c\ sunt autobiografii. cu cât [tim mai multe despre via]\. iar eu am recunoscut `ntâmpl\ri despre care citisem `nainte `n opera lui H.

`n vreme ce bona fie `[i vedea de lucru la ma[ina electric\ de tricotat. `nc\ formidabil“. Psihologul James Hillman afirm\ c\ aceia care au citit pove[ti sau c\rora li s-au citit pove[ti `n copil\rie „sunt `ntr-o form\ mai bun\ [i au o perspectiv\ mai bun\ decât cei care trebuie s\ fie familiariza]i cu povestea. `n rarele ocazii când am `ntâlnit al]i copii. reluând câteva pagini. c\r]ile mi-au oferit o cas\ permanent\. Pentru Hillman. g\seam ideilor mai mult\ realitate decât lucrurilor. [i `ncercam s\ ajung la sfâr[itul c\r]ii pe care o citeam [i. de fapt. una `n care puteam locui exact cum voiam. culcat pe burt\. clasat. `ntr-o arip\ separat\ a casei. mergeam de la cunoa[tere la obiectul s\u. m-am `ntors iar [i iar [i `nc\ m\ `ntorc. Pentru c\ tat\l meu era `n serviciul diplomatic. verificând detalii care b\nuiam c\ `mi sc\paser\. fiindc\ ele mi se ofereau mai `ntâi [i fiindc\ se ofereau ca lucruri. `n grija unei bone. Nu-mi amintesc s\ m\ fi sim]it vreodat\ singur. fie dormea sfor\ind `n patul de lâng\ al meu. s\ amân cât mai mult posibil sfâr[itul.22 A L B E R T O M A N G U E L Jardin du Luxembourg. patul devenea cel mai sigur [i mai retras loc de lectur\.7 Cititul mi-a oferit o scuz\ pentru izolare sau. probabil. Platonician prin condi]ie. `n acela[i timp. [i din acest motiv.[…] Cunoa[terea timpurie a vie]ii constituie deja o perspectiv\ asupra vie]ii“. `n acea zon\ zon\ nebuloas\ dintre trezie [i somn. oamenii erau mai pu]in oameni. ~n c\r]i am luat contact cu universul: asimilat. c\utând un pasaj care-mi pl\cuse. cu picioarele ghemuite sub un scaun. a dat un sens izol\rii ce-mi fusese impus\. jocurile [i discu]iile lor mi s-au p\rut mult mai pu]in interesante decât aventurile [i dialogurile pe care le-am citit `n c\r]ile mele. `n orice moment. un model prin care sufletul se g\se[te pe sine `n via]\“. Noaptea aprindeam deseori lampa de la capul patului. dup\ ce ne-am `ntors `n Argentina `n 1955. etichetat. am c\l\torit foarte mult.8 La aceste lecturi. indiferent de cât de ciudat\ era `nc\perea `n care trebuia s\ dorm sau de cât de ne`n]eles erau vocile de dincolo de u[a mea. Dup\ aceea. noaptea târziu. deoarece. am tr\it departe de restul familiei. cu versurile lui Stevenson: . primele lecturi devin „ceva tr\it [i ceva sim]it. Nu am vorbit niciodat\ cu nimeni despre lecturile mele. pe durata copil\riei mele. nevoia de-a `mp\rt\[i a venit dup\ aceea. gândit. Pe atunci eram un egoist de rangul `ntâi [i m\ identificam. pe de-a `ntregul. locul meu favorit pentru citit era pe podeaua camerei mele. Pe atunci.

astfel c\ titlurile din partea de sus a paginilor c\zuser\ deseori la t\iere [i. `]i g\seai s\la[. r\zb\teau ca flac\ra de-acolo. `n care `mi g\seam refugiul. cu niciun pre]. Ardeau `n\untrul ei. Am `nceput s\ caut. nu se limitau la ilustra]ii [i la coperte. iar aceasta cump\rase c\r]i la metru [i le trimisese apoi s\ fie legate [i t\iate dup\ `n\l]imea rafturilor. dar dac\ acum con]inutul. „Ce au fost primele c\r]i citite pentru mine – ca s\-mi amintesc asta. tot atât de tangibil ca [i materia din care cartea `ns\[i era f\cut\. `n paragrafe [i coloane. `ntr-un fel sau altul. ceea ce `mi spunea cartea. E sigur c\ tot ceea ce [tiu despre astea ast\zi se bazeaz\ pe receptivitatea cu care m\ deschideam eu `nsumi c\r]ilor. Cu toate c\ m\ [tiam incapabil s\ n\scocesc pove[ti asemenea celor scrise de autorii mei prefera]i. `n imensa enciclopedie spaniol\ Espasa-Calpe. pân\ târziu `n adolescen]\. tema [i subiectul sunt exterioare c\r]ii. p\rerile mele coincideau cu ale lor [i (ca s\ folosesc expresia lui Montaigne) „m-am obi[nuit s\ r\mân `n urm\. ca adolescent. de lumea pe care le descria. Walter Benjamin descrie o experien]\ similar\. sim]eam c\. articolele despre care. adesea. deschizându-le iar dup\ o vreme. Lumea care se releva ea `ns\[i `n carte [i cartea `ns\[i nu trebuia.10 Mai târziu am reu[it s\ m\ disociez de fic]iunea lor. `n biblioteca `n mare parte nefolosit\ a tat\lui meu din Buenos Aires (`[i instruise secretara s\ completeze biblioteca.“9 Fiecare carte era o lume `n sine. ar trebui ca mai `ntâi s\ uit toate celelalte `nv\]\turi ale c\r]ilor. uneori. te cantonai `ntre rândurile lor [i. aceast\ substan]\ [i aceast\ lume transfigurau fiecare parte a c\r]ii. nefiind cu nimic mai externe [i independente decât sunt ast\zi num\rul de pagini sau hârtia pe care este tip\rit\ lucrarea. `mi inchipuiam c\ se refer\ la sex: . mai `nainte acestea `i apar]ineau exclusiv [i `n `ntregime. La rândul lor. oricât de fantastic ar fi fost. s\ fie desp\r]ite. fiecare carte era `nso]it\ de substan]a. lipseau chiar [i primele rânduri) am f\cut alt\ descoperire. Pentru mine zburau rândunelele. murmurând «A[a e»“.ISTORIA LECTURII 23 „Aceasta era lumea [i eu eram rege. Nu citeai c\r]ile trecându-]i ochii peste ele. dar `n perioada copil\riei [i.“11 Mai târziu. apoi. era adev\rat `n momentul lecturii. se fixaser\ `n titlurile capitolelor [i `n literele mari de la `nceputul acestora. erai surprins s\ reg\se[ti locul unde z\bovise[i cândva. Astfel. Pentru mine veneau albinele s\ cânte.

Stevenson s-a tras mai aproape de foc [i a `nceput s\ scrie“. Micul miracol a fost unul mut. Peyton Place a lui Grace Metalious. sau c\ doar eu `nsumi. De multe ori am ales c\r]ile dup\ coperte. Ohio) [i fiind `ncântat de leg\tura imprimat\ de sub ele. Am terminat articolul despre gonoree mai degrab\ triumf\tor decât [ocat. Numai eu am hot\rât ce am citit [i ce urma s\ citesc sau ce c\r]i s\-mi aleg din acele libr\rii de mult disp\rute din Tel Aviv. cufundat `n lectura unui articol despre efectele devastatoare ale gonoreei. „Sifilis“. din Garmisch-Partenkirchen. `n 1880. Main Street a lui Sinclair Lewis [i Lolita lui Vladimir Nabokov. „Penis“. nu-[i putea da seama cu ce lucruri obscene m\ familiariza cartea pe care o ]ineam `n mâini. gl\suie[te introducerea lui Becker la Insula comorii. Eram `ntotdeauna singur `n bibliotec\. [edeam ghemuit `ntr-unul din fotoliile acelea mari. „Vagin“. am ie[it pe u[a libr\riei cu Hans Brinker sau Patinele de argint (care nu mi-au pl\cut [i pe care nu le-am terminat niciodat\ de citit). „Astfel. intitulate „Cum s-a scris aceast\ carte“. Aveam doisprezece sau treisprezece ani. pot permite cuiva s\ afle. când a intrat tata [i s-a a[ezat la biroul lui. am citit Conformistul lui Alberto Moravia. `ntr-o diminea]\ rece de septembrie. [tiut doar de mine. dar apoi mi-am dat seama c\ nimeni – nici m\car tat\l meu. prin propria voin]\. `n aceea[i bibliotec\. Stricata lui Guy Des Cars. Ceva mai târziu. Little Women [i Huckleberry Finn. din Paris. iar asemenea bârfe `nc\ mi se par a fi unul dintre cele mai atr\g\toare moduri de a vorbi despre c\r]i.24 A L B E R T O M A N G U E L „Masturbare“. din Buenos Aires. Din Cipru. Au fost momente pe care mi le amintesc chiar [i acum: de exemplu. de vreme ce tata o folosea doar `n rarele ocazii când trebuia s\ se-ntâlneasc\ cu cineva acas\ mai degrab\ decât la el la birou. `mi amintesc de o libr\rie a c\rei vitrin\ te `mbia cu copertele viu colorate ale povestirilor cu Noddy sau de pl\cerea de a-]i imagina cum s\ construie[ti o cas\ . unde vaporul nostru a sta]ionat timp de câteva zile. pentru a-mi completa educa]ia sexual\. Toate aveau introduceri de May Lamberton Becker. [ezând doar la câ]iva pa[i de mine – nu putea intra `n spa]iul lecturii mele. Pentru o clip\ am fost `nsp\imântat c\ va observa ce anume citesc. din Cipru. v\zând supracopertele mate ale seriei Rainbow Classics (oferite de World Publishing Company din Cleveland. cu o ploaie sco]ian\ care izbea `n ferestre. „Prostitu]ie“. Acea ploaie [i acel foc m-au `nso]it pe tot parcursul c\r]ii.

Odiseea. de editor. Pe de alt\ parte. Borges sugereaz\ c\ citirea Imita]iei lui Hristos a lui Thomas à Kempis ca [i cum ar fi fost scris\ de James Joyce „ar fi fost o `nnoire suficient\ pentru acele sub]irele exerci]ii spirituale“. am savurat pove[tile din seriile The Wishing Chair ale lui Enid Blyton. (Ceva mai târziu. scrutând textul pentru a-i `n]elege sensul ascuns. care „`[i `nchipuia c\ se convertise la cre[tinism citind Anatomia melancoliei de Burton. Samuel Butler poveste[te despre un anume William Sefton Moorhouse. f\r\ niciun fel de ru[ine. pe Borges. folosindu-te de cuburile desenate pe pagin\. Karl May. am citit „Doamna cu c\]elul“ ca [i cum ar fi fost scris\ de un rival al lui Conan Doyle – [i mi-a pl\cut. Conan Doyle [i c\r]ile autorului aceluia german de povestiri despre Vestul S\lbatic. cu Analogia lui Butler. de un alt cititor). Pe de-o parte. ceva mult prea `ngrozitor sau prea minunat ca s\ poat\ fi dezv\luit. Citeam [i din perspectiva a ceea ce gândeam c\ se presupune a fi o carte (etichetat\ de autor. Nu-mi amintesc s\ fi citit vreodat\ textele de pe coperta din spate ca s\ aflu despre ce era vorba `n carte. g\sind pl\cere `n chiar sunetul cuvintelor sau `n codurile pe care cuvintele nu vor s\ le dest\inuie. pe Kipling. Acest al doilea fel de lectur\ – care `mprumuta ceva din particularit\]ile lecturii romanelor poli]iste – l-am descoperit citindu-i pe Lewis Carroll.13 . sau `n ceea ce b\nuiam c\ ar fi fost t\inuit. explorând cu cea mai mare aten]ie. Numai c\ `l l\sase foarte nedumerit“. din gre[eal\.12 ~ntr-o povestire publicat\ `n 1940. la recomandarea unui prieten. ritmul accelerat al lecturii proiectând povestea dincolo de ultima pagin\ – ca atunci când am citit Rider Haggard. f\r\ s\ m\ opresc ca s\ acord aten]ie detaliilor. o confundase.ISTORIA LECTURII 25 al\turi de Noddy. pe Dante. de[i i-am considerat intriga cam sub]iric\. tot aici am citit aventurile cu pira]i ale lui Emilio Salgari – Tigrii Malaysiei – [i romanele lui Jules Verne [i Misterul lui Edwin Drood de Dickens. cu portretul fiec\rui erou desenat cu o tu[\ neagr\ [i groas\ pe fondul g\lbui. pe care. crezând c\ Cehov este un scriitor rus de thrillere. urm\ream cu respira]ia t\iat\ evenimentele [i personajele. despre care nu [tiam atunci c\ librarii englezi le catalogaser\ drept „sexiste [i snoabe“. Cred c\ citeam `n cel pu]in dou\ moduri. Cam din aceea[i perspectiv\. adânc. La doisprezece ani am citit „Drama la vân\toare“ a lui Cehov `ntr-o colec]ie de romane poli]iste [i. chiar `n povestire. nu [tiu dac\ vreuna dintre c\r]ile copil\riei mele avea a[a ceva.) ~n Buenos Aires am descoperit seriile de c\r]i de joc Robin Hood.

pentru c\.15 {i Sfântul Benedict. pe care o legasem (cu banii mei de buzunar pe-o lun\ `ntreag\) la un librar obscur. c\r]ile pe care le citesc „`n mâna stâng\. `n conformitate cu opiniile pe care ni le-am format despre autori.“14 Mult\ vreme. `n al s\u Tractatus Theologico-Politicus din 1650 (denun]at de Biserica Romano-Catolic\ drept o carte „f\urit\ `n iad de c\tre un evreu renegat [i de diavol“). Experien]a [i o anume doz\ de bun-sim] nu m-au vindecat `nc\ pe deplin de viciul supersti]iei. ~mi amintesc c\ am citit odat\ `ntr-o carte c\ un personaj numit Orlando Furioso obi[nuia s\ c\l\reasc\ prin aer un fel de monstru `naripat. sau cea a lui Ilie. o edi]ie Penguin din Fiara trebuie r\pus\ a lui Nicholas Blake. s\ zboare peste ce ]ar\ poftea. a doua are o miz\ politic\. mi se spusese. singur [i ne`narmat. de parc\ a[ fi avut dovada c\ acesta spunea adev\rul. `nchide cartea [i adu mul]umire fiec\rui cuvânt ie[it din gura Domnului. de exemplu. {i când ai terminat de citit. [i eu am atribuit scopuri c\r]ilor pe care le citeam. Am citit o istorie foarte asem\n\toare. Pe acestea le citeam cu o aten]ie special\ [i le p\stram pentru momente speciale. sau. „dac\ se poate“. una religioas\. porunce[te c\lug\rilor s\i s\ ]in\. subliniase deja: „Adesea se `ntâmpl\ c\ `n c\r]i diferite citim istorii similare `n ele `nsele. sau alte asemenea `nchipuiri care. cu cai de foc. un exemplar zdren]uit din Alice adnotat\ a lui Martin Gardner. care zbura pe sus [i pân\ la urm\ se urc\ la cer `ntr-o caret\ de fl\c\ri.26 A L B E R T O M A N G U E L Spinoza. ai aflat o comoar\ ascuns\“. c\r]ile `nse[i erau ni[te talismane: o anume edi]ie `n dou\ volume din Tristram Shandy. `n Ovidiu. `n c\r]ile Judec\torilor [i Regilor. a[eza]i `n genunchi. pentru c\ era. `n ogorul Lui. a treia. Uneori.16 . Prima caut\ s\ amuze. ucigând de unul singur un mare num\r de oameni [i de uria[i. o alegorie religioas\ – de parc\ a[ fi putut auzi ce se petrecea `n mintea autorului `n momentul crea]iei. Thomas à Kempis `[i sf\tuia `nv\]\ceii astfel: ia „o carte `n mâinile tale a[a cum Simion cel Drept l-a luat pe pruncul Iisus `n mâini ca s\-L poarte [i s\-L s\rute. doar c\ le judec\m `n mod foarte diferit. Toate aceste pove[ti sunt evident asem\n\toare. cea a lui Perseu. dar pe care le judec\m foarte diferit. `nvelite `n mâneca rasei. ca `n C\l\toria pelerinului de Bunyan s\ mi se ]in\ o predic\. scriind `ntr-o vreme când c\r]ile erau destul de rare [i scumpe. cea a lui Samson. din punctul de vedere al cititorului. care. a[teptându-m\. sunt evident absurde. dreapta s\ le fie dezvelit\ [i cu aceasta s\ prind\ [i s\ `ntoarc\ paginile“. ucide mii de oameni.

pentru mine. se cereau ]inute `n mâini. multe dintre c\r]i m\ ispiteau a[a cum nu ar fi putut-o face ni[te simple obiecte ce trebuiau [terse de praf. anume c\ textul cel mai recent le `nlocuie[te pe cele anterioare. `n 1964. Pentru mine. totu[i. Regula epistemologic\ a lecturii. se credea despre copi[ti c\ „`ndreptau“ erorile `ntâlnite `n textul pe care-l multiplicau. adev\rul este c\ anumite c\r]i `mprumut\ anumite caracteristici unor anume cititori. De câteva ori. pitit\ `n buzunarul de la hain\. producând astfel un text „mai bun“. pentru c\ nu trebuia doar s-o citesc. O carte aduce cu sine istoria celorlal]i cititori ai ei – cu . nu m\ mai puteam desp\r]i de ea“. trebuia s-o am. iar uneori nici m\car asta nu era de ajuns. {i. numai c\ „odat\ ce citeam o carte. am descoperit [i eu c\ nu ajunge s\ cite[ti Crim\ [i pedeaps\ sau Un copac cre[tea `n Brooklyn. Tiparul ne-a dat iluzia c\ to]i cititorii lui Don Quijote citesc aceea[i carte. edi]ia `n care citisem cartea pentru `ntâia oar\ devenea editio princeps. chiar [i ast\zi. care `mi d\dea sarcina zilnic\ de a scutura de praf toate c\r]ile din pr\v\lie – o metod\ prin care se gândea (pe bun\ dreptate) c\ aveam s\ memorez repede titlurile volumelor din libr\rie [i locul lor de pe rafturi. dar aveau o anume solemnitate [i o importan]\ secret\ pe care nu le reneg nici acum. mi-am g\sit o slujb\ dup\ [coal\ la Pygmalion. Mi-am dorit s\ tr\iesc printre c\r]i. iar fiecare exemplar al unei c\r]i r\mâne tot atât de unic precum pas\rea Phoenix. s\ spun c\-i a mea. `ns\. doar rareori s-a dovedit valabil\ `n ceea ce m\ prive[te. Romanciera Jamaica Kinkaid. ~n Evul Mediu timpuriu. una dintre cele trei libr\rii anglo-germane din Buenos Aires.ISTORIA LECTURII 27 Lecturile mele adolescentine nu beneficiau de o asemenea profund\ venera]ie sau de astfel de ritualuri grijulii. ne l\mure[te c\ inten]ia ei nu era s\ fure. m\rturisind delictul similar de-a fi furat c\r]i din libr\ria copil\riei sale din Antigua. Din p\cate. e ca [i cum inventarea tiparului n-ar fi avut loc. o evreic\ de origine german\ care fugise de nazi[ti [i se stabilise `n Buenos Aires la sfâr[itul anilor treizeci. dup\ miros. un exemplar anume. presupunându-se c\ le-ar con]ine.17 ~n scurt timp. am luat-o cu mine acas\. deschise [i cercetate. dup\ faptul c\-i pu]in rupt la pagina 72 [i are o urm\ de cafea `n form\ de cerc pe col]ul din dreapta al copertei a patra. Proprietar\ era Lily Lebach. am furat câte-o carte care m\ ispitea. cu care toate celelalte trebuiau comparate. stabilit\ `n secolul al doilea. Cite[ti o anume edi]ie. Când aveam [aisprezece ani. pe care-l recuno[ti dup\ cât de aspr\ sau fin\ e hârtia.

Era celebru. ca latina sau greaca!“ La urm\. pentru c\ m\ v\d `n dialog cu el. permitea delictul.28 A L B E R T O M A N G U E L alte cuvinte. Mama lui Borges [i-a pierdut r\bdarea: „Oh. refuza s\ se foloseasc\ de baston. a spus ea. O dat\ sau de dou\ ori m-a v\zut cufundat `n lectura vreunei c\r]i ce abia sosise [i mi-a spus doar s\-mi v\d de munca mea [i s\ p\strez volumul ca s\-l citesc acas\. argumentând cutare sau cutare punct de vedere. Piticul de Pär Lagerkvist. Emily Dickinson. Jorge Luis Borges a venit la pr\v\lie `nso]it de mama lui de optzeci [i opt de ani. Herzog de Saul Bellow. Oare poetul ocazional care avusese acest exemplar s\ fi fost un adept p\tima[ al imperiului? Un iubitor al prozei lui Kipling. lirica de dragoste egiptean\ tradus\ de Ezra Pound. `n loc s\ studiezi ceva folositor. Nou\ povestiri de Salinger. C\uta c\r]i care s\-l ajute s\ studieze anglo-saxona. O carte `i transmite propria istorie cititorului. ~n pr\v\lia ei `mi c\deau `n mân\ c\r]i minunate: Iosif [i fra]ii s\i de Thomas Mann. atâta vreme cât sim]ea c\ nu dep\[eam anumite limite nedeclarate. De[i era aproape `ntru totul orb. Georgie“. Confesiunile lui Zeno de Italo Svevo. el s-a `ntors [i mi-a cerut câteva c\r]i. Moartea lui Virgiliu de Broch. Exemplarul meu la mâna a doua din autobiografia autorului. poemele lui Rilke. pe care l-am cump\rat din Buenos Aires. `n alte mâini. Domni[oara Lebach trebuie s\ fi [tiut c\ angaja]ii ei [terpeleau c\r]i. care devenise ultima lui pasiune. el m-a `ntrebat dac\ eram ocupat serile. care l-a v\zut pe artist prin prisma unui na]ionalism extrem? Predecesorul imaginar `mi afecteaz\ lectura. ale lui Dylan Thomas. pentru c\ avea nevoie (a . dar eu citisem doar câteva dintre poeziile [i povestirile sale [i nu m\ sim]isem cople[it de opera lui. `n timpul meu liber. are un poem scris de mân\ pe pagina de gard\. când era pe punctul s\ plece. „nu [tiu de ce-]i pierzi vremea cu anglo-saxona. `[i trecea mâna peste rafturi de parc\ ar fi putut vedea titlurile cu degetele. dar b\nuiesc c\. Something of Myself – Ceva din mine `nsumi. fiecare nou cititor este afectat de faptul c\ el sau ea `[i imagineaz\ cum a fost cartea `nainte. Copilul verde de Herbert Read. datat `n ziua mor]ii lui Kipling. Gerald Manley Hopkins. poemul epic despre Ghilgame[. Le-am g\sit pe unele [i mi-am notat titlurile celorlalte [i apoi. [i comandasem pentru el dic]ionarul lui Skeat [i o versiune adnotat\ a B\t\liei de la Maldon. ~ntr-o dup\-amiaz\.

cu dreapta lui moale `ntins\. „Alegem Kipling `n seara asta? Ei?“ Era evident c\ nu a[tepta. camerista m\ conducea printr-un intrând cu draperii `ntr-un salon mic. eu luam loc `ntr-un fotoliu. Ignorând liftul. f\cându-l s\ delireze [i s\ cread\ c\ e pe cale s\ `nnebuneasc\). a unei propozi]ii. i-am citit lui Borges. urcam sc\rile spre apartamentul s\u (sc\ri similare cu acelea pe care Borges le urcase cândva. a unui paragraf care s\-i confirme o amintire. `n timp ce Borges `[i folosea urechile a[a cum al]i cititori `[i folosesc ochii. un r\spuns. ezita doar la caden]\. dac\ `mi permitea orarul de la [coal\. câteva articole din enciclopedia german\ Brockhaus. unde Borges venea s\ m\-ntâmpine. ~n mare. de fapt. pân\ atunci. iar apoi. comentând textul ca s\-[i fac\ (cred) note `n minte asupra acestuia. am citit Kipling. ap\sam pe butonul soneriei. ca s\ exploreze pagina `n c\utarea unui cuvânt. ~n urm\torii doi ani. Oprindu-m\ dup\ un vers care i se p\ruse ilar din New Arabian Nights de Stevenson („`mbr\cat\ [i fardat\ ca s\ reprezinte o persoan\ care are leg\turi cu Presa. a[a c\ abia `ncepeam s\ citesc când vocea lui ezitant\ prelua [i recita din memorie. ei? Ce crezi c-a avut Stevenson `n minte? S\ fi fost `ngrozitor de precis? Ei?“). cu vocea-i vag astmatic\. Stevenson. cum au f\cut mul]i al]i noroco[i sau cuno[tin]e `ntâmpl\toare. fie seara. Nu existau discu]ii de complezen]\. el a trecut la analiza figurii de stil ce presupunea definirea cuiva sau a ceva prin intermediul unei imagini sau al unui termen care. dar strâmtorat\“ – „Cum poate fi cineva `mbr\cat a[a. de Enrique Banchs. ritualul era `ntotdeauna acela[i. pe mul]i dintre ace[ti autori. Am acceptat. mama lui obosind acum foarte repede. versuri de Marino. El [i prietenul lui Adolfo . Nu-i citisem. dând impresia c\ este exact. Henry James. M\ `ntrerupea `n timp ce citeam. nu observase un geam deschis [i se alesese cu o t\ietur\ urât\. `mi sugera ce s\ citim `n acea sear\. a[a c\ ritualul era unul ciudat. for]eaz\ cititorul s\ conceap\ propria defini]ie. nu [i la cuvintele `n sine. de Heine (dar pe acestea din urm\ le [tia pe de rost. care se infectase. purtând `n mân\ un exemplar nou achizi]ionat din O mie [i una de nop]i. fie diminea]a. se a[eza pe canapea. ~n salonul acela. pe care [i le amintea f\r\ gre[). sub o gravur\ de Piranesi `nf\]i[ând ruine romane circulare.ISTORIA LECTURII 29 spus-o ca pe o scuz\) de cineva care s\-i citeasc\. Eu descopeream textul `n timp ce-l citeam cu voce tare.

tic-tac. parc\ scotocind `ntr-o bibliotec\ mental\. simbolic. cu voce tare.30 A L B E R T O M A N G U E L Bioy Casares s-au jucat cu ideea asta `ntr-o povestire scurt\ de opt cuvinte: „Str\inul urc\ sc\rile `n `ntuneric: tic-tac. `n seara aceea Kipling [i Wilkins au stat al\turi pe un raft imaginar. `n care fiecare cuvânt e o defini]ie `n sine. a f\cut o compara]ie cu „limbajul filosofic“ al lui John Wilkins. la versul lui Webster din Ducesa de Malfi („Nu suntem decât mingile de tenis ale stelelor“) sau la ultimul vers din Paradisul reg\sit al lui Milton – „el neobservat / La casa Mamei lui singur se-nturn\“ – care f\cea din Hristos (considera Borges) un gentleman englez cu melon ce venea acas\ la mami]a s\ ia ceaiul. De exemplu. la „O. zan pentru pe[te de râu cu solzi [i zana pentru pe[te solzos de râu cu carnea ro[ie. dac\ nu cumva Kipling inventase acest limbaj concret [i.“ Ascultându-m\ cum citeam povestirea lui Kipling Beyond the Pale. Borges a observat c\ somon nu ne spune nimic despre ceea ce reprezint\. sufletu-mi profetic! Unchiul meu!“ al lui Shakespeare (Borges g\sea „unchiul“ un cuvânt apoetic. Descoperirea unui tigru-fantom\ `n The Guns of ’Fore and ’Aft de Kipling. Tigrii alba[tri. `ntotdeauna. la versul lui Keats „Bufni]a. referindu-se. Faptul c\-i citeam lui Borges ducea. Dou\ imagini din hele[teu de Giovanni Papini l-a inspirat s\ scrie 24 august. printre altele.18 Apoi. 1982. Uneori se folosea de [edin]ele de lectur\ pentru ceea ce scria. tic-tac. o dat\ care atunci ]inea `nc\ de viitor. Alt\ dat\ (nu-mi amintesc ce anume mi se ceruse s\ citesc). `nseamn\ „un pe[te solzos de râu cu carnea ro[iatic\“:19 z pentru pe[te. pe care o citisem cu pu]in\ vreme `naintea Cr\ciunului. iritarea pe care i-o provoca Lovecraft (ale c\rui povestiri le `ncepusem [i le abandonasem la jum\tate de vreo dou\sprezece ori) l-a f\cut s\ conceap\ o versiune „corectat\“ a uneia dintre povestirile acestuia [i s-o publice `n Raportul . el a `nceput s\ compileze pe loc o antologie a versurilor proaste compuse de autori faimo[i. l-a f\cut s\ compun\ una dintre ultimele sale povestiri. la o reorganizare mental\ a c\r]ilor pe care le aveam. este sloi“. cu toate penele ei. deopotriv\. za pentru pe[te de râu. bazat pe categorii prestabilite. Borges m-a `ntrerupt dup\ o scen\ `n care o v\duv\ hindus\ `i trimite iubitului ei un mesaj constând `n felurite obiecte adunate `ntr-o boccea. nepotrivit pentru a fi rostit de Hamlet – el ar fi preferat „Frate al tat\lui meu!“ sau „Rubedenie a mamei mele!“). A remarcat oportunitatea poetic\ a g\selni]ei [i s-a `ntrebat. cuvântul care-i corespunde din limbajul lui Wilkins. zana.

Eu eram invizibil. Exist\ o povestire de Evelyn Waugh `n care un b\rbat. favoritele mele). M-am bucurat chiar s\ pot fi folosit `n felul acesta. de unul singur. Borges m\ oprea sau `mi cerea s\ continui. care nu mai avea nicio alt\ responsabilitate decât aceea de a recunoa[te ]ara de dincolo de ferestre. foarte hazlii.20 N-am avut niciodat\ senza]ia c\ `mi f\ceam doar datoria citindu-i lui Borges. dar obiceiul de a vorbi o carte pe la spate a devenit [i al meu. dimpotriv\. Nu [tiu cum se folosea de ele. `n urma unui oarecare efort. pentru c\.ISTORIA LECTURII 31 doctorului Brodie. st\pân pe tonul [i ritmul lecturii. care erau imens. neinteligibil – dar. ascult\torul. un aide-mémoire de care orbul avea nevoie ca s\-[i pun\ `n ordine ideile. fie cineva `mi citise cu voce tare o carte aleas\ de mine. se `mbog\]ea prin amintirea reac]iilor lui Borges [i ale mele. salvat de un altul `n mijlocul junglei amazoniene. `n scurt timp. Desigur. Eram cucerit nu atât de textele pe care m\ f\cea s\ le descop\r (multe dintre acestea au devenit. Borges alegea cartea. ~nainte de a-l `ntâlni pe Borges. uneori crude. care. Borges. Evolu]ia lecturilor mele nu a urmat niciodat\ conven]ionala ordine cronologic\. fie citisem `n gând. e obligat de salvatorul s\u s\ citeasc\ Dickens cu voce tare pentru tot restul vie]ii sale. de erudite. cât mai ales de comentariile sale. alc\tuite numai pentru mine. Stevenson. Am `nv\]at repede c\ cititul e un proces cumulativ [i-[i urmeaz\ drumul `ntr-o progresie geometric\: fiecare nou\ lectur\ `[i are baza `n lecturile anterioare ale cititorului. copil\resc. Am `nceput prin a face presupuneri `n privin]a povestirilor pe care le alegea Borges – Kipling era plictisitor. dar nu sup\r\tor. dar peisajul. Borges `ntrerupea ca s\ comenteze. aproape `ntotdeauna de ne`nlocuit. dup\ aceea. De exemplu. Joyce. S\-i citesc cu voce tare b\trânului orb era o experien]\ ciudat\. prejudec\]ile au l\sat loc experien]ei. iar descoperirea unei povestiri m\ f\cea s\ fiu ner\bd\tor `n privin]a celei care avea s\ urmeze. eu (ca mul]i al]ii) eram doar carnetul lui de noti]e. Sim]eam c\ eram unicul proprietar al unei edi]ii adnotate cu grij\. Adesea `mi cerea s\ notez ceva pe ultimele pagini ale c\r]ii pe care o citeam – o trimitere la un capitol sau la un gând. nu eram. f\cea ca . de[i m\ sim]eam. experien]a aceasta era ca un fel de captivitate fericit\. Borges permitea cuvintelor s\ vin\ la el. la rândul ei. era cel care devenea st\pânul textului. spa]iul `n desf\[urare `i apar]ineau celuilalt din automobil. Eu eram [oferul. dac\-i citeam cu voce tare texte pe care le citisem singur `nainte. asta modifica acea lectur\ solitar\.

compar\. Romancierul spaniol Jorge Semprun p\stra Lotte la Weimar a lui Thomas Mann printre c\r]ile lui despre Buchenwald. Sfântul Ioan al Crucii [i Lewis Carroll (ace[tia fiind cei care-mi pl\ceau cel mai mult). m-am gândit c-ar fi amuzant s\ alc\tuiesc din astfel de grup\ri o istorie a literaturii. eseuri. ~n afar\ de Borges. pe când lumina zilei scade `n amurg [i pe cer se afl\ luna nou\“. asocierile `ntre Aristotel. ori `ntre Chesterton. remarca scriitorul argentinian Ezequiel Martinez Estrada. cele pe care le citeam permanent [i cele pe care speram s\ le citesc. readuc `n memorie. de exemplu. când citesc o carte. din când `n când. pentru c\ romanul lui Mann se deschide cu o scen\ la Hotelul Elefant din Weimar. mai erau câ]iva prieteni. [i care g\sesc `ntr-o apari]ie. iar când am fost obligat s\ p\strez doar câteva. ce s\ citesc. un cuvânt. o privire. lag\rul de concentrare `n care fusese `nchis. dar. Uneori. `n cântul al cincisprezecelea din Infernul lui Dante „dau cu ochii unul de altul. la care a fost dus Semprun dup\ eliberare. poezie. Auden. La `nceput. Mai târziu. `ntâlnirea mea cu c\r]ile a fost una de natur\ `ntâmpl\toare. m\ determina s\ percep lucruri pe care nu le percepusem atunci. am `nceput s\ le grupez pe limbi. „Asta este una dintre cele mai delicate forme de adulter.22 Odat\. unii profesori [i câte-o recenzie g\sit\ pe ici [i colo care-mi sugerau. o atrac]ie de nest\pânit. Sylvia Townsend Warner. biblioteca mea urma reguli secrete.“21 Borges nu avea `ncredere `n bibliografiile sistematice [i `ncuraja astfel de lecturi adulterine. ca `ntâlnirea cu acei str\ini afla]i `n trecere care. `n general. n\scute din asocia]ii marcate de idiosincrazii. dar asupra c\rora reac]ia sa `mi atr\gea acum aten]ia. ordonate dup\ numele autorilor. piese de teatru.32 A L B E R T O M A N G U E L amintirea ei s\ se l\rgeasc\ [i s\ se reverse. Jane Austen [i Marcel Aimé (`n ordinea mea alfabetic\). de-a lungul c\l\toriilor mele. Mi se p\rea c\ literatura `nv\]at\ la [coal\ – `n care leg\turile care se pot face `ntre Cervantes [i Lope de Vega sunt explicate pe baza faptului c\ au tr\it `n acela[i secol sau `n care Platero [i cu mine al lui Juan Ramón Jiménez (o retoric\ relatare a sl\biciunii poetului pentru m\g\ru[ul s\u) era considerat\ a fi o capodoper\ – constituia o selec]ie tot atât de arbitrar\ sau . mi-am p\strat c\r]ile `ntr-o strict\ ordine alfabetic\. reactiveaz\ emo]ii din alte lecturi. „Exist\ cei care. le-am `mp\r]it `n cele pe care nu prea le citeam. Apoi am `nceput s\ le `mpart pe genuri: romane. anterioare“. Borges. explorând.

pe strad\. `nd\r\tul u[ilor `nchise. Autorii interzi[i – Pablo Neruda. bazându-m\ pe descoperirile f\cute de-a lungul drumurilor sinuoase ale lecturilor mele sau pe rafturile propriei biblioteci. probabil pentru c\ imaginea individului ghemuit `ntr-un col].) Teama popular\ de ceea ce poate face cineva care `ntoarce paginile unei c\r]i seam\n\ cu temerea ancestral\ pe care o nutresc b\rba]ii fa]\ de ce se `ntâmpl\ `n p\r]ile secrete ale trupului femeii sau fa]\ de ce ar putea face vr\jitoarele [i alchimi[tii `n bezn\. Istoria literaturii. B\nuite c\ ar fi comuniste sau obscene. Maxim Gorki. [i ale c\rei baze comune se revelau exclusiv prin ochiul pedant al cenzorului.ISTORIA LECTURII 33 de permisiv\ ca aceea pe care o puteam construi eu `nsumi. baruri [i g\ri sau. un ochi egoist [i o activitate deosebit de secretoas\. . Cu un an `nainte de a absolvi liceul. Dar nu numai guvernelor totalitare le e team\ de lectur\. de parc\ activitatea mea t\cut\ ar fi contrazis ceea ce credea ea c\ `nsemna a tr\i. este [i materialul din care e f\urit turnul celui care cite[te. comunitatea cititorilor are o reputa]ie ambigu\. Salinger. dar ea e v\zut\ [i ca form\ de manifestare a unui exclusivism dispre]uitor [i privilegiat.D. pur [i simplu. dup\ Saint-Beuve. („Du-te afar\ [i tr\ie[te!“ `mi spunea mama când m\ vedea c\ citesc. am descoperit `nc\ un sistem `n care un cititor `[i poate rândui c\r]ile. Rela]ia dintre un cititor [i o carte are ceva ce este recunoscut ca bun [i fructuos. care pare c\ ignor\ bomb\nelile lumii. sugereaz\ o intimitate de nep\truns. Aproape peste tot. J. când a venit la putere guvernul militar al generalului Onganía. este materialul din care e f\cut\ Poarta falselor vise. anumite titluri [i nume de autori se g\seau pe lista cenzurii. a nu fi v\zut cu c\r]i suspecte `n mân\ devenise la fel de important ca a avea asupra ta actele de identitate. a[a cum e consacrat\ de manualele [colare [i bibliotecile oficiale. Filde[ul. `n 1966. dar nu mai pu]in tributar norocului [i `ntâmpl\rii. Cei care citesc sunt agresa]i `n curtea [colii sau `n vestiare tot atât de mult ca `n birourile guvernamentale sau `n `nchisori. datorat\ autorit\]ii pe care [i-a câ[tigat-o [i a puterii pe care o exercit\. Harold Pinter – formau o alt\ istorie a literaturii. ale c\rei conexiuni nu erau nici evidente [i nici ve[nice. dup\ Virgiliu. una diferit\. `mi p\rea a nu fi mai mult decât istoria unui anume mod de-a citi – poate mai matur [i mai bine informat ca al meu. iar `n tot mai desele razii ale poli]iei `n cafenele.

eforturile intuitive ale precursorilor sunt mai pu]in accesibile cititorului profan decât cele ale matematicienilor moderni“. necesara realitate – era v\zut\ ca fiind `n iremediabil conflict cu evaziva [i vis\toarea lume a c\r]ilor. defini]ia elementelor constitutive vine la urm\. amenin]\ [i cenzureaz\. demonstran]ii strigau „Pantofi da. am trecut de la istoria lecturilor mele la istoria actului lecturii. ~n astfel de `mprejur\ri. interzic. ne cer s\ devenim pro[ti [i s\ ne accept\m cu umilin]\ degradarea. de vreme ce un articol de lege ori o reglare de conturi depindea exclusiv de interpretarea lui. f\când deosebire. `ntre textul ce trebuia citit cu voce tare [i textul ce trebuia citit `n gând. mai degrab\. regimurile totalitare ne cer s\ nu gândim [i. `n timpul uneia dintre demonstra]iile populiste organizate de regimul lui Perón `n 1950 `mpotriva intelectualilor de opozi]ie. avea un sim] mai ascu]it al responsabilit\]ii decât cititorul din New Yorkul sau din Santiago de ast\zi. `n consecin]\. se poate spune acela[i lucru despre o istorie a lecturii. `ncurajând astfel consumul unei literaturi de duzin\. c\r]i ba. probabil. erau stabilite cu mai mare claritate decât cele predate `n Viena sfâr[itului de secol nou\sprezece sau `n Anglia edwardian\. de exemplu. pentru care cititul era o prerogativ\ deosebit de important\. Cronologia ei nu poate fi cea a istoriei politice. eticheteaz\ c\r]ile drept un lux inutil. de vreme ce orice astfel de istorie – constituit\ din intui]ii proprii [i am\nunte personale – trebuie s\ fie una dintre cele multe. c\r]i da“ – n-a convins pe nimeni. Recenzând o istorie a matematicilor publicat\ cândva pe la mijlocul anilor treizeci. Scribul sumerian. istoria lecturii este istoria fiec\ruia dintre cititori. cei care citesc nu pot fi decât subversivi.23 ~n mare parte. oricât de impersonal\ ar `ncerca s\ fie. practica precede teoria. la urma urmelor. care defineau când [i cum se cite[te. drept urmare. cei afla]i la putere continu\ s\ `ncurajeze asiduu desp\r]irea artificial\ dintre via]\ [i citit. Foarte adesea. {i astfel. Metodele de lectur\ din Evul Mediu. Chiar [i punctul ei de plecare trebuie s\ fie marcat de circumstan]e personale. Pân\ la urm\. ambele. Sau. Borges a scris c\ aceasta suferea de „un defect mutilator: ordinea cronologic\ a evenimentelor nu corespunde cu ordinea logic\ [i natural\.“ Riposta –„Pantofi da. la o istorie a lecturii.34 A L B E R T O M A N G U E L Borges mi-a spus odat\ c\. Folosindu-se de o astfel de scuz\. Regimurile populare ne cer s\ uit\m [i. Realitatea – aspra. O istorie a lecturii nu poate s\ . ambi]ios.

28 Istoria lecturii nu corespunde nici cronologiilor istoriilor literare. ignorat mai bine de dou\ secole. care a analizat interpretarea lecturii [i rela]ia dintre scriitorul care cite[te [i cititorul care scrie. care au considerat metodele de citit de pe suluri (asem\n\toare metodelor pe care le folosim acum ca s\ citim pe computerele noastre) prea limitate [i incomode. m\rturisea c\-i pl\cea s\ se piard\ `n „min]ile altora. de c\tre primii f\c\tori de c\r]i. Charles Lamb. noi. De[i ni s-a spus c\ suntem amenin]a]i cu dispari]ia. posibilitatea s\ frunz\rim paginile [i s\ mâzg\lim pe marginile lor. Bloom a fost amendat [i corectat de precursorul s\u. care a `ncercat s\ fac\ deosebire `ntre textul v\zut `n minte [i textul rostit cu voce tare. temerile clar exprimate de mistica din secolul al nou\sprezecelea Anna Katharina Emmerich (c\ textul tip\rit nu a egalat niciodat\ experien]a ei nemijlocit\)24 au fost [i mai hot\rât exprimate cu dou\ mii de ani mai devreme de c\tre Socrate (care considera c\r]ile o piedic\ `n calea `nv\]\rii)25 [i. care au f\cut din opera sa o lectur\ obligatorie `n orice bibliografie de liceu. de c\tre bibliofilul Maurice Heine [i de c\tre suprareali[tii francezi. `n vremurile noastre. cititorii de ast\zi. de c\tre scribii sumerieni. de c\tre Doamna Murasaki. `n schimb. Trecutul acelei istorii se afl\ acum `n fa]a noastr\. William Blake. de c\tre criticul german Hans Magnus Enzensberger (care laud\ ne[tiin]a de carte [i propune o `ntoarcere la creativitatea original\ a literaturii orale). C\r]ile gândesc pentru mine“. adesea. care a pledat pentru caracterul specific al anumitor lecturi. „citesc. de c\tre Dante. Viitorul nostru – viitorul istoriei lecturilor noastre – a fost explorat de c\tre Sfântul Augustin. care a cercetat limitele puterii de interpretare a cititorului.26 Aceast\ pozi]ie a fost respins\ de c\tre eseistul american Allan Bloom. de c\tre Plinius. `n 1833. nu odat\ cu prima lui carte.27 printre mul]i al]ii.ISTORIA LECTURII 35 urmeze nici succesiunea coerent\ a istoriei criticii literare. Când nu m\ plimb“. printr-un splendid anacronism. spunea el. nu pot s\ stau [i s\ gândesc. revine `n timpurile noastre datorit\ entuziasmului manifestat de Sir Geoffrey Keynes [i Northrop Frye. care au conferit puteri politice actului lecturii. `nc\ nu [tim ce este lectura. c\ci `n istoria lecturii un anumit autor apare. ci odat\ cu viitorii s\i cititori: Marchizul de Sade a fost eliberat de pe blamatele rafturi cu literatur\ pornografic\. pe ultima . unde c\r]ile sale au stat mai mult de o sut\ cincizeci de ani. care. oferindu-ne.

~n mod paradoxal. când aceasta s-a terminat“. astfel. „dar dac\ ai o carte `n mân\. Sare peste capitole. refuz\ s\ urmeze ordinea conven]ional\. o istorie a lecturii sare `nainte `n contemporaneitate – `n cazul meu. o lume `n care c\r]ile sunt p\strate nu pe hârtie. s-o cite[ti din nou [i. s\ `n]elegi ceea ce este greu [i. teama care o `ndemna pe mama mea s\ m\ urneasc\ de pe scaunul meu [i din fa]a c\r]ii mele. Ca [i actul lecturii `n sine. ci `n minte. dac\ vrei. la experien]a mea de cititor – [i. când ai terminat-o. recunoa[te un adev\r grav: „Nu te po]i `mbarca `n via]\. indiferent cât de complex\ [i greu de `n]eles ar fi acea carte. s\ te `ntorci la `nceput. scrie romancierul turc Orhan Pamuk `n Castelul alb. recite[te.“29 . acea c\l\torie unic\ f\r\ mijloc de transport. odat\ cu asta.36 A L B E R T O M A N G U E L pagin\ din acel viitor – avertisment lansat de Ray Bradbury `n Fahrenheit 451. apoi. po]i. gonindu-m\ afar\. s\ `n]elegi [i via]a. teama care opune cititul vie]ii active. se `ntoarce. `n aer liber. `nc\ o dat\. la o pagin\ timpurie dintr-un secol `ndep\rtat [i str\in. r\sfoie[te.

Dac\ `ntr-o noapte de iarn\ un c\l\tor.D OC UMENTE A L E L E C TUR II „A citi `nseamn\ a aborda ceva ce tocmai ia fiin]\. 1979 .“ ITALO CALVINO.

.Predând optica [i legile percep]iei `ntr-o [coal\ islamic\ din secolul al [aisprezecelea.

au fost g\site dou\ t\bli]e de argil\ de-o form\ vag dreptunghiular\. similare acelora din Muzeul Arheologic din Bagdad.1 Ele sunt – dac\ r\zboiul le va cru]a – printre cele mai vechi exemple de scriere pe care le cunoa[tem. cu un an `nainte de R\zboiul din Golf. Pe fiecare dintre ele – sunt ni[te obiecte simple. . când ne a]intim privirea la aceste buc\]ele de argil\ aduse de apele unui râu care nu mai exist\ de mult\ vreme.Hr. Unul dintre aceste animale ar putea fi o capr\. expuse neostentativ `ntr-o vitrin\ a Muzeului de Arheologie din Bagdad.2 Con]inutul t\bli]elor este profund impresionant. o oaie. datând din mileniul al patrulea `. Probabil. deloc impresionante – s-au p\strat câteva semne fine: o mic\ adâncitur\ la cap\tul de sus [i un fel de animal schi]at cu un be]i[or. `n Siria. caz `n care cel\lalt este. Adâncitura.CITIREA UM BRELO R ~n 1984. la Tell Brak. Toat\ istoria noastr\ `ncepe cu aceste dou\ t\bli]e modeste. spun arheologii. probabil. `n mijloc. reprezint\ num\rul zece. observând delicatele incizii ce reprezint\ animale devenite Dou\ t\bli]e pictografce din Tell Brak. Le-am v\zut. Siria.

„substan]ele“ care ajung. care se prelinge pe suprafa]a fiec\rui obiect [i intr\ `n ochii no[tri [i `n minte. [i eu citesc. sc\ldându-ne `n toate calit\]ile obiectului. un mesaj care ne spune: „Aici au fost zece capre“.6 Este mai mult decât evident pentru oricare cititor: acele litere sunt percepute prin v\z.4 Sfântul Augustin a pre]uit ([i apoi a condamnat) ochii ca fiind aceia prin care intr\ lumea. cre[te [i prinde r\d\cini `n timp ce citesc. distras.3 Asemenea nebulosului meu str\mo[ sumerian care citea cele dou\ t\bli]e. culorile [i formele obiectelor sau literelor? Ce este. descifrate. de fapt. a scris Cicero. urm\resc (dar aceste cuvinte nu sunt cele mai potrivite pentru ceea ce are loc `n mine) o istorie. acestea re]in apele adânci care curg `n jur. Prin simplul fapt c\ ne uit\m la aceste t\bli]e. Dar prin ce alchimie devin aceste litere cuvinte inteligibile? Ce se petrece `n noi când ne afl\m `n fa]a unui text? Cum devin lizibile lucrurile v\zute. „Cel mai p\trunz\tor dintre sim]urile noastre este sim]ul v\zului“. dar las\ s\ treac\ fl\c\rile l\untrice `n afar\“. actul c\ruia noi `i spunem citire? Empedocle. `nainteaz\. `ntr-o dup\-amiaz\ inimaginabil de `ndep\rtat\. urcând. sus]inea c\ ochii au fost crea]i de zei]a Afrodita. am prelungit o amintire de la `nceputurile timpurilor noastre. prin mijlocirea c\ruia câ[tig\m cunoa[tere“. un gând. A[ezat la biroul meu. remarcând c\. aici. am conservat un gând. mâna care `ntoarce pagina [i totu[i ceva imperfect definit de cuvântul „text“ se desf\[oar\.40 A L B E R T O M A N G U E L ]\rân\ cu mii [i mii de ani `n urm\. Doar ochii mi se mi[c\ sau. o descriere. cu b\rbia `n pumni. Epicur a imaginat aceste fl\c\ri ca o ploaie fin\ de atomi. ceva povestit de un fermier grijuliu pe vremea când de[erturile erau verzi. un argument..5 iar Sfântul Toma d’Aquino a numit v\zul „cel mai mare dintre sim]uri. se treze[te `n noi o voce. Dar cum are loc un asemenea proces? Cititul `ncepe cu ochii. `n secolul al cincilea `. peste secole [i m\ri. cu coatele pe pagin\. pentru o clip\. `n laboratorul nostru interior. `n `nc\perea mea. „Aici au fost zece oi“. ascult. ni-l amintim mai bine decât atunci când doar `l auzim. privesc. mult timp dup\ ce persoana care l-a formulat a `ncetat s\ mai gândeasc\. ocazional. [i am devenit noi `n[ine participan]i la un act de crea]ie ce r\mâne deschis atâta vreme cât imaginile gravate sunt v\zute.7 La mai mult de un secol dup\ aceea. de lumina schimb\toare de afar\ [i de zgomotele care se ridic\ din strad\. prin intermediul ochilor.Hr. citite.8 . atunci când vedem un text. care „z\misle[te un foc `n membrane [i ]esuturi fine.

teoria „emisiunii“. atotputernicelor viscere (splanchna). s\ ajung\ la `ndep\rtatele stele pe care le vedem `n fiecare noapte? Cu câteva decade mai devreme. De exemplu. Pentru Galen. Problema nu era c\ o teorie ar fi surclasat-o pe cealalt\. credeau c\ putea fi g\sit\ o rela]ie ierarhic\ `ntre cele dou\ teorii. ci m\rimea [i forma relative ale unui munte. Galen a sugerat c\ un „spirit vizual“. astfel c\ nu dimensiunile reale erau percepute.ISTORIA LECTURII 41 Euclid. contemporanul lui Epicur. observatorul. oricât de departe s-ar fi aflat ele. ceea ce conta era s\ se ob]in\ din fiecare un mod de `n]elegere a felului `n care diferitele p\r]i ale corpului percepeau lumea din afar\ – sau a felului `n care aceste p\r]i rela]ionau .9 Probleme aparent insurmontabile grevau ambele teorii. prin umorile oculare. iar r\d\cina din care cre[tea fiecare viziune se afla undeva adânc `n creier. era asemenea unui cameleon. iar apoi prin [ira spin\rii. care primea prin aer obiectul observat. vezica biliar\ [i vasele sanguine [i care r\spunde de mi[care [i sim]uri. `ndeplinea un rol activ. Calit\]ile `n cauz\ erau retransmise prin ochi spre creier. pl\mânii. contrazicându-l pe Epicur [i urmându-l pe Euclid. a[a-zisa teorie a „p\trunderii“. observatorul era o entitate pasiv\. Aerul `nsu[i devenea astfel capabil de percep]ie. el argumentase c\ `nsu[irile obiectului observat – mai degrab\ decât o pelicul\ de atomi – sunt acelea care c\l\toresc prin aer (sau un alt mediu) pân\ la ochiul privitorului. spre nervii sim]urilor [i mi[c\rii. pentru care Galen [i Aristotel erau izvoarele cunoa[terii [tiin]ifice. ce raz\ ar putea ie[i din ochi [i.11 {ase sute de ani mai târziu. cum ar putea pelicula de atomi emis\ de un obiect de mari dimensiuni – un elefant sau Muntele Olimp – s\ intre `ntr-un spa]iu atât de mic precum ochiul omului? ~n ceea ce-o prive[te pe a doua. a propus teoria contrar\: razele sunt trimise din ochii observatorului ca s\ perceap\ obiectul observat. `ntr-o frac]iune de secund\. ~nv\]a]ii medievali. Anticipându-l [i corectându-l pe Epicur. n\scut `n creier. `ncorporând forma [i culoarea obiectului observat [i transmi]ând informa]ia. f\când aerul sensibil la senza]ii. Ochiul omenesc. Pentru Aristotel. traverseaz\ ochiul prin nervul optic [i p\trunde `n aer. ficatul. `n cazul celei dintâi. Aristotel sugerase o alt\ teorie.10 un conglomerat de organe care include inima. acesta fiind apoi transmis inimii. receptaculul tuturor senza]iilor – inclusiv al v\zului. medicul grec Galen a oferit o a patra solu]ie. captând calit\]ile obiectelor percepute. conform lui Aristotel.

42 A L B E R T O M A N G U E L O reprezentare a func]iilor creierului `ntr-un manuscris al De Anima al lui Aristotel. din secolul al cincisprezecelea. Sfântul Augustin se ocupase deja de problem\ cu toat\ aten]ia. atât creierul. una cu alta. cât [i inima func]ionau ca ni[te p\stori ai imaginilor pe care sim]urile le-au depozitat `n memoria noastr\. dintre p\rin]ii timpurii ai Bisericii.13 . folosind verbul colligere (`nsemnând atât „a colecta“. pentru c\ nu exist\ alt loc `n care s\ se fi putut duce“. Pentru Sfântul Augustin. Doctorul italian din secolul al paisprezecelea Gentile da Foligno considera c\ o asemenea `n]elegere era „un pas tot atât de esen]ial `n medicin\ ca `nv\]area alfabetului pentru citire“12 [i aminte[te c\. cât [i „a rezuma“) pentru a descrie cum erau adunate impresiile din compartimentele separate ale memoriei [i „p\storite afar\ din vechile lor staule.

mirosul. sim]urilor li se atribuia o rela]ie direct\ cu creierul.ISTORIA LECTURII 43 Desen al lui Leonardo da Vinci reprezentând creierul. Memoria a fost doar una dintre func]iile care au beneficiat de pe urma acestei des]eleniri a sim]urilor. centrul `ntregii sim]iri. Zona aceasta. `n timp ce inima a fost declarat\ conduc\torul suprem al corpului. la rândul ei. Astfel. ar\tând rete mirabile. cuprinzând tratatul lui Aristotel . gustul [i pip\itul erau ghidate c\tre o magazie senzorial\ general\ localizat\ `n creier. cunoa[terea. de asemenea.14 Un manuscris `n limba german\ de la sfâr[itul secolului al cincisprezecelea. O teorie universal acceptat\ de c\tre `nv\]a]ii medievali era aceea c\ (a[a cum sugerase Galen) vederea. o zon\ uneori cunoscut\ sub denumirea de „sim]ul comun“. auzul. era conectat\ cu splanchna lui Aristotel. acum redus\ de comentatorii medievali doar la inim\. ci. imagina]ia [i visele. din care proveneau nu doar memoria.

De la impresiva sunt transmise la senso comune [i. puterii de judecat\ [i memoriei. Aceast\ rete mirabile apare `ntr-o schi]\ a creierului ce-i apar]ine lui Leonardo da Vinci [i dateaz\ din jurul anului 1508. dup\ importan]a [i for]a obiectelor `n chestiune“. cercul sim]ului comun este legat `n acela[i timp [i la inim\. aurul cunoa[terii (ca s\ folosim o imagine alchimic\). func]ionând ca ni[te canale de comunicare `n momentul prelucr\rii informa]iilor care ajungeau la creier. având una din urechi grijuliu conturate. principala loca]ie a sim]ului comun. urechi [i alte organe ale percep]iei deveneau „impresii“ `n creier. Dar o `ntrebare fundamental\ r\mâne f\r\ r\spuns: noi. cititorii. printr-un astfel de proces. cum au spus Epicur [i Aristotel? Pentru Leonardo [i contemporanii s\i.15 Mintea omeneasc\. [i ea `nf\]i[at\ `n desen. se presupunea (`ntorcându-ne iar la Galen) c\ la baza creierului s-ar afla o „plas\ minunat\“ – rete mirabile – alc\tuit\ din vase mici. fanteziei. Conform comentariului `nso]itor. cu ochii [i gura deschise. cu o mic\ addenda: de[i nu este reprezentat\ `n ilustra]ie. Imaginea literelor negre devine.44 A L B E R T O M A N G U E L despre logic\ [i filosofia naturii. n\rile dilatate. de aici. era v\zut\ ca un mic laborator `n care materialele colectate de c\tre ochi. `ntre impresiva[centrul impresiei] [i memoria[centrul memoriei]. „senso comune[sim]ul comun] este acela care evalueaz\ impresiile transmise de celelalte sim]uri[…] [i locul lui este `n centrul capului. Dup\ Leonardo. care reprezint\. `nf\]i[eaz\ capul unui om. unde erau filtrate prin centrul sim]ului comun [i apoi transformate `ntr-una sau mai multe facult\]i – cum ar fi memoria – sub influen]a diriguitoarei inimi. dup\ teoriile lui Euclid [i Galen? Sau literele sunt acelea care se extind spre sim]urile noastre. Diagrama este un bun exemplu despre cum era imaginat procesul percep]iei la sfâr[itul Evului Mediu. Obiectele din jur `[i transmit imaginile sim]urilor [i sim]urile le conduc la impresiva. ~n perimetrul creierului exist\ cinci mici cercuri conectate `ntre ele. apoi loca]iile imagina]iei. sunt `ntip\rite `n memorie. unde r\mân mai mult sau mai pu]in fixate. de la stânga la dreapta. r\spunsul (sau sugestii `n vederea unui r\spuns) putea s\l\[lui `ntr-o traducere din secolul al treisprezecelea a unei c\r]i scrise cu dou\ sute de ani mai `nainte (atât de . marcând clar ventriculele separate [i atribuind diferitelor sec]iuni facult\]i mentale distincte. suntem aceia care ne extindem [i capt\m literele de pe pagin\. `n vremea lui Leonardo.

`nv\]at din Basra. `n timp ce nisipoasele-i frontiere erau ap\rate de o armat\ de mercenari – berberi. a[a cum e reprezentat `n Kitab al-manazir `n secolul al unsprezecelea.ISTORIA LECTURII 45 Sistemul vizual al lui al-Haytham. Ahmad ibn Jafar. desenat de ginerele autorului. `ndelungi sunt uneori ezit\rile erudi]iei) `n Egipt de al-Hasan ibn al-Haytham. Aceast\ combina]ie eterogen\ `ntre un comer] interna]ional [i o armat\ de mercenari a dat Egiptului fatimid toate avantajele [i aspira]iile unui stat cu adev\rat cosmopolit.16 ~n 1004. dou\zeci [i cinci de ani mai târziu) a . sudanezi [i turci. datorându-[i prosperitatea v\ii Nilului [i comer]ului cu vecinii mediteraneeni. cunoscut de occidentali sub numele de Alhazen. Egiptul a `nflorit `n secolul al unsprezecelea sub regimul fatimid. califul al-Hakim (care devenise conduc\tor la vârsta de unsprezece ani [i care a disp\rut misterios `n timpul unei plimb\ri solitare.

ceea ce a [i f\cut. Potrivit lui al-Haytam. f\r\ succes. Ca s\-[i dezvolte teza.17 Excentricele decizii ale lui al-Hakim – acesta a interzis jocul de [ah [i vânzarea pe[telui f\r\ solzi – [i bine cunoscuta lui sete de sânge au fost temperate `n imagina]ia popular\ de succesul pe care l-a repurtat `n calitate de cârmuitor. `n mod radical. s\ transcrie [i s\ fie instruit\“. [i-a petrecut `ns\ o alt\ parte a timpului preg\tind o infirmare a teoriilor astronomice ale lui Ptolemeu (despre care du[manii lui erau de p\rere c\ a fost „mai pu]in o infirmare decât o nou\ serie de `ndoieli“). Dou\ secole mai târziu. toate percep]iile din lumea din afar\ presupun anumite deduc]ii deliberate.18 Scopul lui a fost s\ fac\ din Cairo-ul fatimid nu doar centrul simbolic al puterii politice. al-Haytham a urmat argumentul de baz\ al teoriei intromisiunii a lui Aristotel – acela c\ `nsu[irile lucrurilor pe care le vedem intr\ `n ochi prin intermediul aerului – [i `[i argumenteaz\ op]iunea cu explica]ii precise din domeniile fizicii. Misiunea oficial\ a lui al-Haytam a fost s\ studieze o metod\ de regularizare a cursului Nilului. care provin din facultatea noastr\ de judecare. scriind amplul studiu despre optic\. matematicii [i fiziologiei. savantul englez Roger Bacon – `ncercând s\ justifice `n fa]a papei Clement al IV-lea studierea opticii `ntr-o vreme `n care anumite fac]iuni din cadrul Bisericii Catolice se `mpotriveau vehement cercet\rii [tiin]ifice. lucrare care l-a f\cut celebru. conceput\ dup\ modelul institu]iilor preislamice. Al-Haytam a murit la Cairo `n 1038.20 Importan]a argumentului lui al-Haytham a constat `n aceea c\ a identificat pentru prima oar\ `n actul percep]iei o gradare a ac]iunii con[tiente. iar nop]ile. cea dintâi fiind incon[tient\ sau involuntar\ – faptul c\ v\d lumina de dincolo de fereastra mea [i schimbarea formelor dup\-amiaza – [i cea din urm\ presupunând un act voluntar de recunoa[tere – urm\rirea unui text pe pagin\. iar `n scopul realiz\rii acestei ambi]ii a invitat la curte mul]i astronomi [i matematicieni faimo[i. dar [i capitala `ndeletnicirilor artistice [i a cercet\rii [tiin]ifice.19 Dar.46 A L B E R T O M A N G U E L fondat o mare academie la Cairo – Dar al-Ilm sau Casa {tiin]ei –.21 . a d\ruit poporului propria colec]ie important\ de manuscrise [i a decretat c\ „toat\ lumea poate veni aici s\ citeasc\. printre care [i al-Haytam. care trece de la „vedere“ la „descifrare“ sau „citire“. considerând-o contrar\ dogmei cre[tine – ofer\ un rezumat revizuit al teoriei lui al-Haytham. al-Haytham a f\cut o deosebire `ntre „pura senza]ie“ [i „percep]ie“.

practica? al-Haytham [tia (la fel ca Bacon. recunoa[terea. `n 1865. memoria. Dar cum avea loc procesul. Studiul modern al neurolingvisticii. experien]a. pentru Bacon. doi oameni de [tiin]\ francezi. ~n acel an. Bacon i-a explicat Sfin]iei Sale mecanismul teoriei intromisiunii. cercetarea rela]iei dintre creier [i limbaj. Dar cum se transform\ o asemenea percep]ie `n lectur\? Cum se raporteaz\ actul recunoa[terii literelor la un proces care implic\ nu doar vederea [i percep]ia.ISTORIA LECTURII 47 Urmându-l pe `nv\]atul arab ([i. pentru al-Haytham [i cititorii s\i. se nasc cu o emisfer\ . t\bli]a. Michel Dax [i Paul Broca. locul. unde [i-a petrecut ultimii ani. era o chestiune care. [i carnetele `n care a f\cut `nsemn\ri `ntr-un cod secret. atr\gând aten]ia asupra importan]ei culturii islamice). pentru al-Haytham. ca urmare a unui proces genetic ce debuteaz\ `n momentul concep]iei. pe care-l cite[te dispre]uitor. satul lâng\ care are grij\ de caprele [i oile lui sau argila rotund\. „Vedem“ atunci când piramida intr\ `n ochiul nostru [i razele sale sunt repartizate pe suprafa]a globului ocular. este procesul activ prin care imaginea unui obiect p\trunde `n ochi [i este apoi captat\ prin „puterile vizuale“ ale acestuia. Vederea. sulul. ci [i timpul. care poate fi citit doar dac\ este a[ezat `n fa]a unei oglinzi. c\ majoritatea oamenilor. ci [i deduc]ia. pentru Bacon. refractate astfel `ncât s\ nu se intersecteze. cu baza pe obiectul `nsu[i [i vârful `n centrul curburii corneei. f\r\ `ndoial\) c\ toate elementele necesare `ndeplinirii actului lecturii `i confer\ acestuia o complexitate uluitoare. celula `n care a fost condamnat s\-[i petreac\ zilele pentru `nv\]\turile lui neortodoxe [i pre]ioasele lui volume [tiin]ifice. transformându-l `ntr-un proces pentru a c\rui reu[it\ e nevoie de coordonarea a o sut\ de abilit\]i diferite. r\mânea f\r\ r\spuns. Curtea regelui Francisc I. dar independente. `n acela[i timp. noua `nc\pere alb\ a bibliotecii din Cairo sau manuscrisul lui Ptolemeu. judecata.22 au sugerat `n studii simultane. pentru Leonardo. Potrivit lui Bacon. {i nu doar aceste abilit\]i afecteaz\ lectura. Toate aceste elemente ame]itor de diverse se cumuleaz\ `n acel act unic. `ncepe la aproape opt secole [i jum\tate dup\ al-Haytham. pagina sau ecranul pe care se desf\[oar\ textul: pentru ]\ranul sumerian anonim. atunci când ne uit\m la un obiect (un copac sau literele SOARE) se formeaz\ o piramid\ vizual\. cam asta b\nuise [i al-Haytham. ce conexiuni complicate [i formidabile se stabileau `ntre elemente. cunoa[terea.

dar trebuie ca noi s\ avem dib\cia de a-l primi. s\ citim – de fapt. altfel spus. s\ fie nevoie s\ recunoa[tem un sistem comun al semnelor vizuale. numai expunerea la limbajul oral nu poate fi de ajuns pentru ca una sau alta dintre emisfere s\ dezvolte pe deplin func]iunea limbajului. Cu alte cuvinte. afec]iuni timpurii ale creierului provoac\ o „reprogramare“ cerebral\ [i conduc la dezvoltarea func]iei limbajului `n emisfera dreapt\. `nainte chiar de a fi v\zut o pagin\ `n fa]a noastr\ –. pe parcurs. „gata s\ fie pus(\) `n leg\tur\ cu cuvântul“. pentru a dezvolta `n creier aceast\ func]iune. ~ns\[i vorbirea evolueaz\.25 ~n anii optzeci. autorilor no[tri. care urma s\ fie inventat. Potrivit profesorului André Roch Lecours de la Spitalul Côte-des-Neiges din Montreal. mai târziu. s\ inventarieze [i s\ descifreze tot felul de senza]ii. „Descoperim“ un cuvânt pentru c\ obiectul sau ideea pe care o reprezint\ este deja `n mintea noastr\. dezvolt\ aceast\ func]ie `n emisfera cerebral\ dreapt\. nici p\rin]ilor no[tri. Dar niciuna dintre emisfere nu va func]iona ca decodor sau codificator pân\ când individul nu este expus efectiv la limbaj. ~n câteva cazuri (la oamenii predispu[i genetic la o emisfer\ stâng\ dominant\). cuvintele citite) nu ne apar]in nici nou\.23 Aceast\ idee. care marcheaz\ `nceputul rela]iei noastre cu artele conversa]iei [i lecturii. ne duce cu gândul la ideile platoniciene despre cunoa[terea care exist\ `n noi `nainte ca obiectul s\ fi fost perceput. corpul era capabil s\ `nmagazineze. de la cei care ne vorbesc mai `ntâi). corpul omenesc era deja capabil s\ scrie [i s\ citeasc\. pe când lucra `n Brazilia. inclusiv semnele arbitrare ale limbajului scris. Pe vremea când cel dintâi scrib a scrijelit [i a pronun]at primele litere. o propor]ie mult mai mic\. cuvintele rostite ([i. cap\t\ rolul principal `n ce prive[te codarea [i decodarea limbajului.24 E ca [i cum ni s-ar oferi un dar din lumea de afar\ (de la b\trânii no[tri. profesorul Lecours a ajuns la concluzia c\ programul genetic care duce la o mai frecvent\ domina]ie a p\r]ii cerebrale stângi era mai pu]in implementat `n creierul celor care nu `nv\]aser\ s\ citeasc\ decât `n al celor care `nv\]aser\. De aceea. dup\ un model similar. s-ar putea ca. acte care `nc\ ]ineau de viitor. se pare. Descoperirea i-a sugerat c\ . ele ocup\ spa]iul `n]elesurilor `mp\rt\[ite. un prag comun. mai ales `n rândurile celor stângaci sau ambidextri. trebuie s\ `nv\]\m s\ citim. cum c\ suntem capabili s\ citim `nainte de-a putea.48 A L B E R T O M A N G U E L cerebral\ stâng\ care. practic.

concepute pe alte principii decât alfabetele fonetice. al]ii nu puteau citi cuvinte inventate („tuflov“ sau „bujam“). iar al]ii puteau vedea. altminteri. „informa]ia primit\ de pe pagin\ de c\tre ochi s-ar deplasa `n creier printr-o serie de conglomerate de neuroni specializa]i. profesorul Lecours trage concluzia c\ procesul citirii impune cel pu]in dou\ stadii: „vederea“ cuvântului [i „evaluarea“ lui conform informa]iei dobândite. profesorul Lecours a reu[it s\ fac\ o serie de observa]ii privind mecanismele citirii. au reac]ionat diferit la investigare. capabili“. ace[ti pacien]i puteau citi cuvinte `ntregi. Pentru a complica lucrurile. a notat c\. . Dându-i dreptate lui al-Haytham.ISTORIA LECTURII 49 procesul citirii poate fi explorat cu ajutorul pacien]ilor la care capacitatea de a citi se deteriorase. anumite cuvinte ciudat al\turate sau unele aranjate la `ntâmplare pe pagin\. dar nu [i pronun]a. ace[ti stimabili b\trâni nu se mai puteau amuza citind „pentru c\ memoria nu le e de folos ca s\ duc\ o propozi]ie de la `nceput pân\ la sfâr[it. [i prin acest neajuns sunt priva]i de singura distrac]ie de care ar putea fi. studiind pacien]i din Montreal care sufereau de tulbur\ri ale vorbirii sau scrierii. de parc\ aceste func]iuni specifice ale limbajului ar fi predominat `n alte zone ale creierului. Uneori. uneori. ci. cu mult\ vreme `n urm\. la vârsta de nou\zeci de ani. argumenteaz\ profesorul Lecours.) Câ]iva ani mai târziu.26 Câ]iva dintre pacien]ii profesorului Lecours sufereau tocmai de-un astfel de deranjament. `n studii similare din China [i Japonia cercet\torii au remarcat c\ pacien]i familiariza]i cu citirea ideogramelor. specifice fiec\rui caz: unii pacien]ii `[i pierduser\ capacitatea de-a citi sau de-a scrie doar cuvintele din categoria p\r]ilor de vorbire neregulate (cum ar fi „aspru“ sau „dur“ `n limba englez\). Lemuel Gulliver. descriind struldbrugii din Laputa. arunc\ lumin\ chiar [i asupra capacit\]ii lips\. de pild\ – când pacien]ii `[i pierduser\ par]ial sau total capacitatea de a `n]elege cuvântul rostit – el a constatat c\ anumite leziuni ale creierului au dus la unele handicapuri de vorbire. argumenta c\ o boal\ nu indic\ doar o incapacitate a trupului de-a reac]iona. `n acela[i timp. am `n fa]a mea cuvintele. citeau `nlocuind unele cuvinte cu altele. v\d cuvintele [i ceea ce v\d se organizeaz\ de la sine dup\ un cod sau un sistem pe care l-am `nv\]at [i pe care-l `mp\rt\[esc cu al]i cititori ai timpului [i locului meu – un cod care s-a stabilit `n anumite sec]iuni ale creierului. Asemenea scribului sumerian de acum mii de ani. „E ca [i cum“. (Galen. ~n cazuri de afazie. dar nu [i silabe. m\ uit la cuvinte.

iar noi „citim“ de fapt doar `n timpul scurtei pauze dintre mi[c\ri. un agnostic* care putea folosi limbajul obi[nuit. ~n academia din Cairo. Deconect\rile posibile par a fi infinite.). red. atunci când citim. f\r\ `ntreruperi. s\ spunem a[a. ori s\ citeasc\ cu voce tare. oftalmologul francez Émile Javal a descoperit c\. de asimilarea unor propozi]ii sau gânduri `ntregi. Se consider\. De ce ideea noastr\ asupra cititului este legat\ de continuitatea textului pe pagin\ ori de derularea textului pe ecran. s\ fie deconectate din lan]. c\. . iar pacientul devine incapabil s\ citeasc\ anumite cuvinte. unul sau câteva dintre respectivele conglomerate ajung. Oliver Sacks ajunge la concluzia c\ „vorbirea – vorbirea natural\ – nu const\ doar `n cuvinte. cu `ntreaga fiin]\ – a c\rei `n]elegere presupune infinit mai mult decât simpla recunoa[tere a cuvintelor“. `n care se `mpletesc semnifica]ii dobândite. obiectele din jurul ei (n. Viteza mi[c\rii ochiului pe pagin\ – dar nu mi[carea `ns\[i – se amestec\ cu percep]ia. s\ `nlocuiasc\ o serie de cuvinte cu o alta. aceste salturi sau sacad\ri au loc de trei sau patru ori pe secund\. Cu un secol `n urm\. ~nc\ nu [tim exact care sunt aceste func]ii. al-Haytham nu citea sin* Aici cu sensul de persoan\ care nu poate recunoa[te fiin]ele. ochii se mi[c\ de la stânga la dreapta. ori un anume tip de limbaj. de obicei. lecturi anterioare. experien]\ personal\ [i gust propriu. dar. un afazic care putea ]ine discursuri elocvente `ntr-o limb\ ininteligibil\ [i cel\lalt. ochii sar de jur `mprejurul paginii. cititorul exprim\ ceea ce `n]elege printr-un sistem foarte complicat. sistematic.50 A L B E R T O M A N G U E L fiecare conglomerat ocupând o anumit\ sec]iune a creierului [i `ndeplinind o anumit\ func]ie. iar când citim ceva scris `ntr-o limb\ european\. `n anumite cazuri de leziuni cerebrale. de-a lungul rândurilor unei pagini. Nu e a[a. de exemplu. conven]ii sociale.29 Cam acelea[i lucruri se pot spune despre citit: urm\rind textul. la viteza de aproximativ dou\ sute de grade pe secund\. dar nu era capabil s\-i dea niciun fel de intona]ie – dr. de fapt.28 Analizând cazurile a doi pacien]i clinici – unul.“27 Nici actul primar de cercetare am\nun]it\ a paginii cu ochii no[tri nu este un proces continuu.[…] Const\ `n exprimare – o exprimare deplin\ a `ntregii semnifica]ii. ochii se deplaseaz\ lin. [i nu de ceea ce se petrece `n realitate – mi[carea sacadat\ a ochiului – este o `ntrebare la care oamenii de [tiin]\ n-au reu[it `nc\ s\ afle r\spunsul.

pân\ la urm\. de-a lungul anilor. umbrele `n]elep]ilor din Basra. a[ezat `n fa]a c\r]ii mele. apoi am reconstruit codul de . cum se spune. cum a fost `nregistrat `n fotografii ale creierului uman f\cute la {coala de Medicin\ a Universit\]ii din Washington. asemenea lui al-Haytham odinioar\. ale celorlal]i al-Haythami care.ISTORIA LECTURII 51 Centrul vorbirii `mp\r]it dup\ func]iuni. mi-am `nsu[it mai `ntâi sistemul `ntr-o manier\ aparent dezordonat\. eu. `n moschee. prin mi[c\rile ochiului. Ceea ce par s\ spun\ toate astea este c\. gur. savan]ii pe care al-Hakim i-a invitat la Curtea lui. dându-i târcoale. ale cuno[tin]elor `ntâmpl\toare cu care `nv\]atul discutase despre Aristotel. citeau peste um\rul lui. umbrele lui Aristotel [i ale lucizilor lui comentatori. care-l `nv\]aser\ caligrafia sacr\ a Coranului. vinerea. Pentru a extrage un mesaj din sistemul de semne albe [i negre. nu `nregistrez pur [i simplu literele [i spa]iile goale dintre cuvintele care formeaz\ textul. au devenit.

~n mod misterios. de pild\.32 „Analiza complet\ a procesului care are loc atunci când citim“. scria dr. [tim c\ procesul citirii. [i propozi]iile scrise. cercet\torii nu [tiu `nc\. personal. este un proces generativ care reflect\ `ncercarea disciplinat\ a cititorului de-a construi unul sau mai multe `n]elesuri `n interiorul regulilor limbajului“.30 Citirea. anarhic. `i construim acestuia un sens“. ei genereaz\ sensul `n timp ce citesc. ~nre-un asemenea proces complex. „Pentru a `n]elege un text“. experien]ele din amintire. nu este un proces automat de captare a unui text. suflet – care depinde de cine anume sunt eu [i de felul `n care am devenit ceea ce sunt. cunoa[tere. unitar. a recunoscut cercet\torul american E. [tim c\ acesta are loc `n anumite zone definite ale creierului. construind rela]ii `ntre ceea ce cunosc. labirintic. Ei creeaz\ imagini [i transform\ri verbale ca s\-i ilustreze semnifica]ia. `n care doar unul dintre `n]elesuri este corect. „noi nu-l citim doar `n sensul literal al cuvântului. Dac\ citirea este. Merlin C. {tim c\ cititul nu este un proces care poate fi explicat printr-un model mecanic. continu\m s\ citim f\r\ o defini]ie mul]umitoare a ceea ce facem. „cititorii se rela]ioneaz\ activ cu textul.31 Citirea. „ar fi aproape culmea realiz\rilor psihologilor. paragrafe [i pasaje“. dar mul]i consider\ c\ este vorba despre o complexitate poate la fel de mare ca aceea a gândirii `nse[i.B. „nu este un fenomen idiosincratic. Dar nici nu este un proces monolitic. `n esen]a ei. pentru c\ aceast\ analiz\ ar `nsemna descifrarea multora dintre cele mai `ncâlcite activit\]i ale min]ii omene[ti. Wittrock.“33 Suntem `nc\ departe de un r\spuns. Ce este mai impresionant. dar mai [tim [i c\ respectivele zone nu sunt singurele care iau parte la proces. ca [i cel al gândirii. o absurditate arbitrar\. de bagajul de cuvinte care constituie textul [i gândirea. sus]ine dr. `n acela[i timp. ci unul de reconstruc]ie uimitor. Dimpotriv\. . intui]ie. receptivitate fizic\. independent\ de auz.52 A L B E R T O M A N G U E L semne printr-un lan] de neuroni procesori `n creierul meu – un lan] care variaz\ `n func]ie de natura textului pe care-l citesc – [i am impregnat textul acela cu ceva – emo]ie. comun [i. deci. asem\n\tor modului `n care hârtia fotosensibil\ capteaz\ lumina. Teama pe care par s-o exprime cercet\torii este c\ aceast\ concluzie a lor va pune sub semnul `ntreb\rii chiar limba `n care o exprim\: c\ limba poate fi. dac\ este un set unic [i distinct de procese psihologice sau const\ `ntr-o mare varietate de asemenea procese. depinde de capacitatea noastr\ de a descifra [i de a folosi limba. Wittrock `n anii ’80. Huey la `nceputul secolului nostru.

c\ existen]a ei s-ar putea baza aproape `n totalitate nu pe emi]\tori.ISTORIA LECTURII 53 c\ poate s\ nu comunice nimic `n afara cercului ei `nchis.34 . ci pe receptori. sau c\ rolul cititorilor este s\ fac\ vizibil – a[a cum frumos ne-o spune al-Haytham – „ceea ce scrisul sugereaz\ prin aluzii [i umbre“.

O reprezentare din secolul al unsprezecelea a Sfântului Augustin la pupitru. .

a sosit.1 Poate c\ era str\in `n ora[ [i sim]ea nevoia companiei unui intelectual. dar n-a trecut mult pân\ când i-a fost limpede c\ nu avea cum s\-[i câ[tige traiul ca profesor. un profesor de retoric\ latin\ de dou\zeci [i nou\ de ani. prefectul Romei i-a oferit ocazia s\ predea literatura [i elocin]a la Milano. a primit botezul pe patul de moarte. [i apoi se transferau en masse la un alt profesor. cel pu]in. incluzând `n ofert\ spezele de c\l\torie. La el acas\. la Roma. `nv\]\ceii lui `i ascultau lini[ti]i alocu]iunile despre Aristotel [i Cicero pân\ când venea momentul achit\rii remunera]iei. la aproape o jum\tate de secol dup\ ce Constantin cel Mare. ne`nduplecat `n privin]a convingerilor sale religioase [i netem\tor `n fa]a celor mai `nalte puteri p\mânte[ti. avea s\ fie canonizat mai târziu) era un b\rbat trecut de patruzeci de ani. un an mai târziu. A[a c\.Hr. pe care secolele viitoare `l vor cunoa[te sub numele de Sfântul Augustin. Ambrozie (care. l\sându-l pe Augustin cu mâna goal\. elevii pe care-i avusese fuseser\ ni[te huligani nedisciplina]i. Augustin a acceptat bucuros.. primul `mp\rat al lumii cre[tine. sau poate c\ mama lui `i ceruse s\ fac\ asta. `n capitala imperiului. `[i pl\tiser\ lec]iile. Monica. A `nchiriat o cas\. `n Cartagina. asemenea lui Augustin. Augustin i-a f\cut o vizit\ episcopului ora[ului. atunci când. faimosul Ambrozie. la câ]iva ani dup\ sosirea lui Augustin la . dar. prieten [i sf\tuitor al mamei lui Augustin. `ns\. a deschis o [coal\ [i a atras o mul]ime de `nv\]\cei care auziser\ despre calit\]ile acestui intelectual din provincie.CITITORII T|CU}I ~n anul 383 d. odat\ ajuns `n Milano. la Roma. din unul dintre avanposturile imperiului din Africa de Nord.

). Ambrozie l-a silit pe `mp\ratul Teodosie I s\ se c\iasc\ public pentru c\ ordonase m\cel\rirea r\scula]ilor care `l uciseser\ pe guvernatorul roman din Salonic. Milano. .2 iar când `mp\r\teasa Iustina i-a cerut episcopului s\-i dea o biseric\ din ora[ ca s\ se poat\ ruga dup\ ritul arian. `n scopul de a atrage aten]ia opiniei publice [i a puterii asupra unei nedrept\]i (n. pân\ când ea a renun]at. ocupând locul zi [i noapte. `n Milano. * Modalitate de a protesta care const\ `n a te a[eza pe un drum public sau `ntr-un edificiu public [i a r\mâne cât mai mult timp posibil `n acel loc.Un portret al Sfântului Ambrozie `n biserica care-i poart\ numele. red. Ambrozie a organizat un sit-in*.

5 Descrierea de c\tre Augustin a cititului `n t\cere al lui Ambrozie (inclusiv observa]ia c\ el niciodat\ nu citea cu voce tare) este prima m\rturie clar\ `nregistrat\ de literatura occidental\. `n Cavalerii lui Aristofan. nu s-a sim]it `n stare s\-i pun\ b\trânului acele `ntreb\ri pe teme de credin]\ care-l chinuiau pentru c\. Asemenea episcopului. ~n secolul al cincilea `. era la vremea respectiv\ ceva ie[it din comun [i c\. la mul]imea `n trecere. Confesiunile Sfântului Augustin. probabil. lectura se f\cea cu voce tare. numai din secolul al zecelea aceast\ modalitate a devenit uzual\ `n Occident. cu urechi mari [i barb\ neagr\. `l g\seam citind astfel `n t\cere. când veneam la el `n vizit\. citind. „Când citea“. simbolul lui `n iconografia cre[tin\ avea s\ fie stupul. Exemplele anterioare sunt mult mai nesigure.. Era un vorbitor extrem de popular. acesta devine un loc comun. limba r\mâne nemi[cat\: exact a[a a[ descrie eu un cititor de ast\zi. Chiar dac\ exemple de citire `n t\cere pot fi g\site [i mai devreme. care l-a considerat pe Ambrozie un r\sf\]at al sor]ii pentru c\ era atât de bine v\zut de atât de mult\ lume. concentrat. cu `nf\]i[are inteligent\. Ambrozie se retr\gea `n solitudinea chiliei. Nimeni nu pare s\-l bage `n seam\ pe cititorul cufundat `n lectur\: retras.ISTORIA LECTURII 57 A[a cum ne arat\ un mozaic din secolul al cincilea. `ngrijit\. care murise. cititorul a devenit surd [i orb la lume. `n mod obi[nuit. dou\ piese de teatru ne `nf\]i[eaz\ personaje care citesc ceva pe scen\: `n Hipolit al lui Euripide. atunci când nu `[i lua prânzul frugal sau nu se `ntre]inea cu unul dintre numero[ii s\i admiratori. pentru c\ nu citea niciodat\ cu voce tare. . scria Augustin. emblem\ a elocin]ei. ca s\ citeasc\. Ambrozie a fost un cititor extraordinar. o astfel de parcurgere silen]ioas\ a paginii.3 Augustin. Tezeu cite[te `n gând o scrisoare apar]inând so]iei lui. O asemenea modalitate de a citi i s-a p\rut totu[i lui Augustin `ndeajuns de ciudat\ cât s\ o consemneze `n Confesiuni. a[a c\ adesea. dar vocea `i era t\cut\ [i limba nemi[cat\. „ochii lui parcurgeau pagina [i inima lui c\uta `n]elesul. Tâlcul este c\ o asemenea metod\ de-a citi. Oricine se putea apropia liber de el [i oaspe]ii nu erau de obicei anun]a]i.“4 Ochii parcurg pagina.Hr. Ambrozie era un b\rbat scund. care mai degrab\ `i mic[ora fa]a col]uroas\ decât i-o `mplinea. a[ezat cu o carte `ntr-o cafenea de peste drum de biserica Sfântului Ambrozie din Milano. la fa]adele poroase [i rozalii ale cl\dirilor.

cei care desf\[urau sulurile `n bibliotecile Alexandriei [i Pergamului. din când `n când cineva roste[te cu voce tare o `ntrebare sau un nume. murmurând fiecare pentru sine o infinitate de istorii diferite? Probabil c\ nu auzeau zarva. nici m\car `n zilele noastre nu se p\streaz\ `n toate bibliotecile proverbiala lini[te.7 Claudiu Ptolemeu. `n veacul al doilea d. nici `n British Library [i nici `n Bibliothèque Nationale nu este lini[te deplin\. `n frumoasa Bibliotec\ Ambrosiana din Milano nu domnea nicio f\râm\ din lini[tea maiestuoas\ care m-a impresionat la British Museum din Londra sau la Bibliothèque Nationale din Paris. un tom greu se-nchide cu zgomot. Alexandru cel Mare cite[te `n gând o scrisoare de la mama lui. „`n t\cere.Hr. `ntr-o prelegere catehetic\ ]inut\ probabil la Lent `n anul 349. probabil . Oricum. pentru c\ a da glas cuvintelor te distrage de la idee.6 Potrivit lui Plutarh.Hr. oamenii citesc `n t\cere atunci când se concentreaz\ intens. S\ fi fost altfel atunci. `n zilele Atenei [i Pergamului.. `n timp ce limbile lor vorbesc.Hr.58 A L B E R T O M A N G U E L Demostene se uit\ la o t\bli]\ trimis\ de un oracol [i. remarc\ `n Despre Criterion (o carte pe care Augustin s-ar putea s\ o fi [tiut) c\. `n anul 63 `. cite[te `n t\cere un bile]el de amor primit de la sora rivalui s\u. uneori. pare surprins de ceea ce a citit. ~n zilele noastre. to]i ace[tia trebuie s\ fi lucrat `n mijlocul unei zarve tumultuoase. a[a `ncât. Cato.. ce `nsemna s\ cite[ti `n marile biblioteci ale Antichit\]ii? ~nv\]atul asirian consultând una dintre cele treizeci de mii de t\bli]e din biblioteca regelui Asurbanipal `n secolul al [aptelea `. Dac\ lectura cu voce tare a constituit norma `nc\ de la `nceputurile cuvântului scris..8 {i Iulius Cezar. st\ruie ca femeile s\ citeasc\. Sfântul Chiril din Ierusalim.Hr. cititul `n t\cere este `ntrerupt de ]\c\nitul [i b\taia procesoarelor de cuvinte. de parc\ `n s\lile cu pere]ii acoperi]i de c\r]i ar locui stoluri de cioc\nitori. `n timp ce a[teapt\ pe durata ceremoniei. `n care buzele se agitau sco]ând sunete `n\bu[ite. totu[i. f\r\ s\ spun\ cu voce tare ce anume con]ine. Cititorii Bibliotecii Ambrosiana `[i vorbesc unul altuia. probabil. Augustin `nsu[i c\utând un anume text `n bibliotecile din Cartagina [i Roma. `n secolul al patrulea `. un c\rucior cu c\r]i trece z\ng\nind. ~n anii [aptezeci. stând `n picioare lâng\ oponentul s\u din Senat. când `ncercai s\ te concentrezi `n timp ce zeci de cititori `[i a[ezau t\bli]ele sau `[i desf\[urau sulurile. alte urechi s\ nu aud\ ce spun“10 – o citire `n [oapt\. de la pupitru la pupitru.. spre uluirea solda]ilor s\i.9 Aproape patru secole mai târziu.

sup\rat pentru p\catele sale din trecut.“ Aceast\ admonestare. ~n mod curios. Augustin alearg\ `napoi la locul `n care `nc\ [edea Alipius [i ia cartea pe care-o l\sase neterminat\. ca s\ `mpart\ cu prietenul s\u revela]ia unui text. Augustin (care. Augustin [i prietenul s\u au citit Epistolele lui Pavel cam a[a cum le-am citi noi ast\zi: unul a citit `n gând. lege. pe Alipius. Tulburat de propria indecizie. scriind `n secolul `ntâi. dintr-o cas\ din apropiere. Augustin `[i p\r\se[te prietenul. un volum din Epistolele lui Pavel. „Lumina `ncrederii“ `i inund\ inima [i „`ntunericul `ndoielii“ se risipe[te. probabil] continuarea pasajului pe care `l citisem eu. . „ia [i cite[te“. Uluit. ci la a te „`mbr\ca[precum `ntr-o plato[\] `n Domnul Iisus Hristos“. `n timp ce prelungita [i atenta lectur\ t\cut\ a unei c\r]i de Ambrozie i se p\ruse lui Augustin inexplicabil\. ~n orice caz. surprins. a fost de ajuns s\-i dea lui Alipius râvnita putere spiritual\.11 Augustin `nsu[i. am citit primul pasaj pe care mi-au c\zut ochii. descrie un moment `n care cele dou\ moduri de-a citi – cu voce tare [i `n gând – au loc aproape simultan. speriat c\ pân\ la urm\ a sosit timpul socotelilor.“ Fragmentul pe care `l cite[te `n t\cere este din Romani 13 – un `ndemn la a „nu-]i face provizii pentru trup“. ne spune Augustin. el ajunge la sfâr[itul frazei. se plângea c\ trebuia s\ studieze `n locuin]a lui g\l\gioas\. a marcat locul `n care citea cu degetul [i a `nchis cartea) `i arat\ prietenului s\u textul. „I l-am ar\tat [i el a citit[cu voce tare. Nu aveam idee ce a urmat. `l `ntreab\ pe Augustin ce l-a tulburat a[a. Alipius. el nu consider\ surprinz\toare propria lectur\ t\cut\. `ntr-o zi de august a anului 386. `n t\cere. care era asta: «Primi]i bine pe cel slab `n credin]\». al\turi de care citise (cu voce tare) `n gr\dina sa de var\ [i se a[az\ sub un smochin ca s\ plâng\. cu un gest atât de familiar nou\. cel\lalt cu voce tare. `ntr-unul din pasajele-cheie din Confesiuni. nu avem cazuri `nregistrate `n care cititorii s\ se fi plâns de g\l\gie `n bibliotecile romane sau `n cele cele grece[ti – a[a cum Seneca. Acolo.ISTORIA LECTURII 59 c\ nu [tiau c\ se putea citi `n vreun alt mod. probabil pentru c\ aruncase doar o privire asupra câtorva cuvinte esen]iale. la dep\rtare de atâtea secole. Brusc. Augustin spune: „Am luat cartea [i am deschis-o [i. aude o voce de copil – nu a putut spune dac\ era b\iat sau fat\ – fredonând un cântec al c\rui refren era tolle. `n acea gr\din\ din Milano. pentru propria `nv\]\tur\.12 Convins c\ vocea `i vorbe[te lui.

un profesor de retoric\ care era bine ini]iat `n poetic\ [i `n ritmurile prozei. dup\ cum se observ\ cu fine]e `n Biblie. cititorul avea datoria s\ dea glas literelor t\cute. Limbile primordiale ale Bibliei – aramaica [i ebraica – nu fac deosebire `ntre actul citirii [i actul vorbirii.16 Pentru deplina `n]elegere a textelor sacre. de vreme ce semnele poart\ cu ele. `n timpurile noastre. implicit.“15 Cuvintele scrise. era nevoie nu doar de ochi. erau „semne ale sunetelor“ [i acestea. sunt menite s\ fie pronun]ate cu voce tare. erau „semne ale lucrurilor pe care le gândim“. `n care fiecare liter\. a fost conceput\ ca un elogiu adus cuvântului rostit cu voce tare. ca [i cum ar fi vorba de sufletul lor. Pentru Augustin. `nc\ din vremea primelor t\bli]e sumeriene. ~n fa]a unui text scris. verba. dându-le prilejul s\ devin\. Bunica mea citea Vechiul Testament `n acela[i mod.13 Urmând `nv\]\turile lui Aristotel. cuvânt rostit – spirit. Clasica zical\. ci [i de restul trupului: leg\natul `n caden]a propozi]iilor [i `n\l]area c\tre buze a sfintelor cuvinte.14 Textul scris era o conversa]ie. când `l declami. un anumit sunet. scripta manent. dar [i num\rul literelor sau ordinea lor erau dictate de divinitate. avea obiceiul – comun multor cititori – s\ citeasc\ orice g\sea scris. cuvântul rostit era parte integrant\ a textului `nsu[i – având `n minte avertismentul lui Mar]ial. „ce e scris r\mâne. ce-i vorbit se pierde `n aer“ – este folosit\ pentru a exprima exact contrariul. mort. O pot vedea `n fa]a ochilor `n apartamentul ei `ntunecos din Barrio del Once. scripta. `ntr-atât de cumplit `l mutilezi. verba volant – care a ajuns s\ `nsemne.60 A L B E R T O M A N G U E L Augustin. Pare ca al t\u. „inventate ca s\ putem conversa chiar [i cu cel absent“. pentru a se desf\ta pur [i simplu cu sunetul cuvintelor. la rândul lor. el [tia c\ literele. care are aripi [i poate s\ zboare. astfel `ncât nimic din esen]a divin\ s\ nu se piard\ `n lectur\. spre deosebire de cuvântul t\cut de pe pagin\. care e lipsit de mi[care. formulat cu trei secole mai devreme: „Versul i-al meu. . intonând str\vechile cuvinte din Biblie. le numesc pe amândou\ cu acela[i cuvânt. redat\ pe hârtie astfel `ncât partenerul absent s\ poat\ pronun]a cuvintele destinate lui. rostind cuvintele [i mi[cându-[i trupul `nainte [i `napoi `n ritmul rug\ciunii. dar iubea latina. un `nv\]at care ura greaca. dar prietene. cartierul evreiesc din Buenos Aires.

adic\ o transpunere a discursului `n halucina]ie prin examinarea cu privirea a imaginilor simboluri. El a sugerat c\ este posibil ca formele cele mai timpurii ale cititului s\ fi fost mai degrab\ percep]ii auditive decât vizuale. c\ci durerea este implicit\ `n `n]elegerea cuvintelor sacre. pentru c\ `n 833 `ntrebarea i-a atras condamnarea mihnah-ului. când cuvintele de pe pagin\ nu „deveneau“ pur [i simplu sunete de . se poate s\ fi fost un soi de auzire a cuneiformelor. `n care citirea [i ascultarea textului citit devin parte a aceluia[i act sfânt. atunci for]eaz\-te s\ plângi“. Regula num\rul nou\ cere ca textul Coranului s\ fie citit „destul de tare pentru ca acela care cite[te s\-l aud\ `n sinea lui. cititul `n al treilea mileniu `. Regula num\rul [ase era „pentru plâns[…] Dac\ nu plângi `n mod firesc. ca s\ reflecteze la ceea ce cite[te. Ahmad ibn Muhammad ibn Hanbal. creierul bicameral – `n care una dintre emisfere se specializeaz\ `n citirea t\cut\ – este o dezvoltare târzie `n evolu]ia omenirii. iar procesul prin care evolueaz\ aceast\ func]ie este `nc\ `n desf\[urare.18 A[a cum a demonstrat psihologul american Julian Jaynes `ntr-un studiu controversat despre originile con[tiin]ei.17 Trei secole mai târziu. prin aceasta `ndep\rtând de noi ceea ce ne distrage din lumea de afar\.“19 Aceast\ „halucina]ie auditiv\“ trebuie s\ fi fost valabil\ [i `n zilele lui Augustin.e.n. pentru c\ a citi `nseamn\ a face deosebire `ntre sunete“. astfel `ncât s\ poat\ fi citit. tot mai palid\ odat\ cu `naintarea `n v`rst\. teologul [i juristul Abu Hamid Muhammad al-Ghazali a stabilit o serie de reguli pentru studierea Coranului. ~n Islam. la fel. a formulat-o `n modul urm\tor: din moment ce Coranul – Mama C\r]ilor. Cuvântul lui Dumnezeu a[a cum i-a fost revelat lui Mahomed de c\tre Allah – este necreat [i etern. Un `nv\]at din secolul al nou\sprezecelea. „De aceea. transcris de diferite mâini de-a lungul epocilor omenirii? Nu [tim dac\ a primit vreun r\spuns. {i musulmanii. Regula num\rul cinci stabile[te c\ cititorul trebuie s\ urm\reasc\ textul pe `ndelete [i concentrat. devine el real doar prin pronun]area `n rug\ciune sau `[i multiplic\ fiin]a pe pagin\. ale c\rei coperte negre ajunseser\ s\ semene cu textura pielii ei.ISTORIA LECTURII 61 singura carte pe care o avea `n cas\. particip\ cu tot trupul la lectura sacr\. inchizi]ia islamic\ instituit\ de califii abassizi. `ntrebarea dac\ un text sacru trebuie ascultat sau citit este de-o importan]\ esen]ial\.

Direc]ia `n care se presupunea c\ ochiul trebuie s\ urm\reasc\ ghemele de litere a variat de la un loc la altul [i de la epoc\ la epoc\. descrierile. Cicero. nu trebuia ca literele care le compuneau s\ fie separate `n unit\]i fonetice. ca atunci când spunem „am primit veste de la cutare“ (`nsemnând „am primit o scrisoare“). [i. `n genere. scria: „Dac\ se `ntâmpl\ s\ se bucure de recit\ri. c\ o mai mare pl\cere poate fi ob]inut\ citind respectivele poeme decât auzindu-le. altele `n coloane. unele erau citite `n perechi de coloane verticale (scrierea maia[\). pe sul sau pe pagina de manuscris. asemenea filosofului. c\ ideile. ele erau sunete. scriitorii au presupus c\ cititorii lor mai degrab\ auzeau decât vedeau textul. Din moment ce pu]ini oameni puteau s\ citeasc\. oferind o consolare surzilor `ntr-unul din eseurile lui morale. `nainte [i `napoi – o metod\ numit\ boustrophedon. acestea fiind `n[irate laolalt\ `n propozi]ii continue. `n al doilea rând. reprezentate pe t\bli]\. s\ fie exprimate de limb\ odat\ ce au fost recunoscute de ochi.“20 Dar acesta nu este decât un premiu de consolare oferit de un filosof care se putea el `nsu[i delecta cu sunetul cuvântului scris. Unele scrieri sunt citite de la dreapta la stânga (ebraic\ [i arabic\). c\r]ile erau citite cu voce tare. sau „cutare spune“ (`nsemnând „cutare a scris“). sau „textul acesta nu sun\ bine“ (`nsemnând „nu-i bine scris“). modul `n care citim textul ast\zi `n lumea occidental\ – de la stânga la dreapta [i de la cap la coad\ – nu este nici pe departe unul universal. ca [i pentru Cicero. cititul era o interpretare oral\: oratoria `n cazul lui Cicero. trebuie `n primul rând s\ li se aduc\ aminte c\. unele erau compuse din rânduri alternative. tot a[a cum ei `n[i[i pronun]au cu voce tare cuvintele atunci când `l compuneau. Se poate ca un ecou ancestral al unor astfel de practici ale cititului s\ persiste `n unele dintre formul\rile noastre. Pân\ târziu `n Evul Mediu. de sus `n jos (chinez\ [i japonez\). au tr\it ferici]i mul]i oameni `n]elep]i. care se citeau `n direc]ii opuse. Copilul care a fredonat cântecul revelator `n gr\dina aflat\ al\turi de cea a lui Augustin `nv\]ase. . Cititul era o form\ de gândire [i de vorbire. iar textele medievale fac `n mod repetat apel la auditoriu s\ „`[i plece urechea“ la o poveste. pove[tile adev\rate [i n\scocite. predica `n cazul lui Augustin. lecturile publice erau ceva obi[nuit. orice putea fi procesat de c\tre minte poseda o realitate fizic\ datorat\ sunetelor [i era logic ca aceste sunete. Pentru c\. Pentru Augustin.62 A L B E R T O M A N G U E L `ndat\ ce ochiul le percepea. `nainte s\ fi fost inventate poemele.

Punctua]ia.) [i dezvoltat\ de al]i c\rturari ai bibliotecii din Alexandria.Hr. pe Donat.ISTORIA LECTURII 63 ~n secolul al cincilea `. desf\[urând sulul cu o mân\. Gramaticianul din secolul al patrulea Servius [i-a criticat colegul. `n greaca veche.. `n Eneida lui Virgiliu.Hr. nici nu f\cea distinc]ie `ntre litere mici [i litere mari. aceluia care permitea urechii s\ descâlceasc\ ceva ce ochiului `i p\rea a fi o `nl\n]uire continu\ de semne. nici nu folosea punctua]ia – servea scopurile aceluia obi[nuit s\ citeasc\ cu voce tare. chiar dac\ f\cea sarcina cititorului mai u[oar\. ca `n jocul „{erpi [i sc\ri“. asemenea lui Cicero `naintea lui. expunând sec]iune dup\ sec]iune. trebuia probabil s\ repete un text `nainte de a-l citi cu voce tare. direc]ia fiind semnalat\ de linii sau puncte (scrierea aztec\). din moment ce cititul la prima vedere era `n zilele lui o `ndemânare neobi[nuit\ [i ducea adesea la erori de interpretare. Augustin.22 Dar nici m\car sulul continuu. cititoarea citea cu voce tare. `n timp ce cu cealalt\ `l `nf\[oar\. `n cel mai bun caz. pentru c\ citise. Iar altele fac meandre de-a curmezi[ul paginii. Atât de important\ era continuitatea. nu era de prea mare ajutor când se punea problema descâlcirii formul\rilor cu mai multe `n]elesuri. atribuit\ dup\ tradi]ie lui Aristofan din Bizan] (circa 200 `. care inventase un lipici pentru al\turarea foilor de pergament sau de papirus. „a[a cum `ntoarce boul plugul“. `ncât se pare c\ atenienii i-au ridicat o statuie unui anume Filiatius. dezordonat\.21 Scrisul antic pe suluri – care nici nu separa cuvintele. collectam ex Ilio pubem („o popula]ie . era.

(De asemenea. ceea ce facilita accesul cititorului la anumite sec]iuni. intru `ntr-o stare `n care sim]urile [i gândurile mele se concentreaz\. {i când pl\cerea `n]elegerii lor face ca limba s\-mi tac\. formatul acesta putea ajuta un c\rturar s\ g\seasc\ cu mai mult\ u[urin]\ un anumit pasaj pe care `l c\uta. `ncât se pare c\ nu aveau nevoie de niciun fel de ajutoare vizuale. ascunse `n ve[minte. potrivit lui Suetoniu. explicând c\ „ceea ce-i scris per cola et commata face sensul mai evident pentru cititori“. iar primii c\lug\ri cre[tini [tiau adesea pe de rost textele pe care le transcriseser\.25 Separarea literelor `n cuvinte [i propozi]ii a avut loc treptat.26 Pentru a-i ajuta pe aceia ale c\ror abilit\]i de citire l\sau de dorit. atunci. Majoritatea scrierilor timpurii – hieroglifele egiptene. un manuscris din papirus legat. la sfâr[itul secolului al patrulea. sanscrita – nu avuseser\ nevoie de asemenea `mp\r]iri.64 A L B E R T O M A N G U E L adunat\ din Troia“) `n loc de collectam exilio pubem („o popula]ie adunat\ pentru exilare“). cuneiformele sumeriene. Atunci. descoperind metoda `n transcrieri ale lucr\rilor lui Demostene [i Cicero. care ajuta cititorul nesigur s\ coboare sau s\ ridice vocea la sfâr[itul unei unit\]i de gândire. Scribii anticii erau atât de familiariza]i cu conven]iile meseriei lor. iar texte separate. pentru ca versetele citite [i rug\ciunile s\ m\ umple de `ncântare. Paginile puteau fi numerotate.24 Iulius Cezar a fost primul care a `mp\turit un sul `n pagini. cu un scris continuu. ci un codex.23 Asemenea gre[eli erau comune când se citea un text continuu. puteau fi u[or legate `ntr-un pachet convenabil. ca `ntr-un vis. compus din noile litere unciale sau semiunciale de mân\ care ap\ruser\ `n documentele romane `n ultimii ani ai secolului al treilea. c\lug\rii din scriptoriu foloseau o metod\ de scriere cunoscut\ sub numele de cola et commata. când odat\ cu prelungirea .)27 Sfântul Ieronim a fost cel care. ca Epistolele lui Pavel. Codexul a fost o inven]ie p\gân\. texte interzise de c\tre autorit\]ile romane. `n care textul era `mp\r]it `n linii de `n]eles – o form\ primitiv\ de punctua]ie. La sfâr[itul secolului al [aselea. dar aceste prime procedee au ajutat la progresul cititului. Sfântul Isaac din Siria a putut s\ descrie beneficiile metodei: „Eu practic cititul `n t\cere. a descris-o pentru prima oar\ `n introducerea la traducerea sa din Cartea lui Iezechiel. Primii cre[tini au adoptat codexul pentru c\ l-au g\sit extrem de practic ca s\ poarte dintr-un loc `n altul. Epistolele lui Pavel pe care le citea Augustin nu erau un sul. pentru mesajele trimise trupelor.28 Punctua]ia a r\mas nesigur\.

explica]ii independente de textul propriu-zis.ISTORIA LECTURII 65 acestei t\ceri vârtejul de amintiri se lini[te[te `n inima mea. cititul `n t\cere era probabil suficient de uzual `n scriptoriu `ncât scribii s\ `nceap\ s\ separe fiecare cuvânt din mrejele cuvintelor vecine. Uneori. reflectând la cele ce s-au citit. de asemenea. pentru a u[ura [i mai mult sarcina cititorului t\cut. Primele reglement\ri care le cereau scribilor s\ p\streze t\cerea `n scriptoriile din m\n\stiri dateaz\ din secolul al nou\lea. `n t\cere. de exemplu) erau `n mod curent scrise cu cerneal\ ro[ie. Practica antic\ de a `ncepe un paragraf nou cu o linie de desp\r]ire (paragraphos `n greac\) sau cu o pan\ (diple) a fost men]inut\. primele rânduri ale sec]iunii principale a unui text (c\r]ile Bibliei. Un scrib anonim. Avatarurile punctua]iei au continuat. Literele lui Isidor nu aveau nevoie de sunete.32 ~n secolul al nou\lea. sosind pe nea[teptate [i peste a[tept\ri ca s\-mi desfete inima“. doi ochi v\d.29 Pe la mijlocul secolului al [aptelea. Dup\ secolul al [aptelea. cu voce tare.31 scria el `n Etimologiile sale. o combina]ie de puncte [i liniu]e ce indica un punct. . textul pe care `l copiau. `ncepuser\ s\ departajeze nu numai p\r]i de vorbire. un punct ridicat sau `nalt. a devenit echivalentul virgulei noastre. Cam `n aceea[i vreme. iar punctul [i virgula au `nceput s\ fie utilizate a[a cum le folosim [i noi azi. f\când ca acestea s\ se scurg\ din memorie cu mai pu]in\ u[urin]\“. ci [i elemente gramaticale `n cadrul propozi]iei.30 Asemenea lui Augustin `naintea lui. pentru a simplifica parcurgerea unui text – cu siguran]\ [i din motive estetice. prima liter\ a noului paragraf a `nceput s\ fie scris\ cu un caracter ceva mai mare sau din categoria celor mari. de[i el marcheaz\ o deosebire important\. Trei degete scriu. la fel ca [i rubricile (de la cuvântul latin pentru „ro[u“). ei lucrau fie dup\ dictare. valuri nesfâr[ite de bucurie `mi sunt trimise de gândurile din\untru. O limb\ pronun]\. teologul Isidor din Sevilla era `ndeajuns de familiarizat cu citirea `n t\cere cât s\ o poat\ l\uda drept o metod\ de „a citi f\r\ efort. fie citindu-[i singuri. Isidor considera c\ cititul putea face posibil\ o conversa]ie aspa]ial\ [i atemporal\.34 Pân\ atunci. mai târziu. spusele celor care sunt absen]i“. introducând. „Literele au puterea de a ne aduce.33 ~n secolul al zecelea. scria: „Nimeni nu poate [ti ce eforturi sunt necesare. aprecia]i de toat\ cre[tin\tatea pentru competen]a lor. autorul `nsu[i sau un „editor“ le dicta cartea. scribii irlandezi. `ncheindu-[i copierea cândva `n secolul al optulea. multe dintre semnele de punctua]ie pe care le folosim ast\zi.

inten]ionat sau nu. `n pia]\ sau acas\. enun]ând cuvintele pe care le transcrie. devine posesiunea exclusiv\ a cititorului. dup\ expresia fericit\ a lui Augustin. Iar textul `nsu[i. cititorul putea.39 . Pentru Ambrozie. o lucrare p\gân\. `n sfâr[it. sugerând o coroan\ (referire la regele David). Cititorul avea timp s\ cânt\reasc\ [i s\ recânt\reasc\ pre]ioasele cuvinte ale c\ror sunete – acum [tia – puteau rezona la fel de bine `n\untru [i `n afar\. prin sc\rpinarea trupului ca un câine. primejdiei accidiei – p\catul leneviei. Cititul `n t\cere permite comunicarea f\r\ martori `ntre carte [i cititor. al unor condamn\ri sau cenzur\ri impuse de c\tre un ascult\tor. O carte care poate fi citit\ `n intimitate. citind `n t\cere. pe care p\rin]ii cre[tini nu o prev\zuser\.36 Cititul cu voce tare. nu mai este obiectul unei clarific\ri sau `ndrum\ri nemijlocite. Cuvintele nu mai ocup\ timpul necesar pentru a fi pronun]ate. beneficiaz\ de cunoa[terea intim\ a cititorului. extr\gând no]iuni noi din ele. permi]ând compara]ii din memorie sau din alte c\r]i. comunicarea `ntre scribi s-a f\cut prin semne: dac\ un scrib cerea o nou\ carte pentru copiere. Câ]iva dogmatici [i-au manifestat `ngrijorarea fa]\ de noua tendin]\. un pasaj dificil din autorul respectiv ar fi putut ridica un semn de `ntrebare `n mintea unui ascult\tor atent [i atunci ar fi trebuit s\-i explice `n]elesul sau chiar s\ poarte o discu]ie despre câteva dintre punctele mai obscure.66 A L B E R T O M A N G U E L `ntregul trup munce[te. `[i punea mâinile pe cap.“35 O limb\ pronun]\ `n timp ce copistul lucreaz\. `n mintea lor. un misal. precipitându-se sau abia i]indu-se. „molima ce bântuie `ntru amiaz\“. mediteaz\ Augustin. un lec]ionar era indicat prin `ndep\rtarea imaginar\ a cerii de pe lumân\ri. dac\ `i trebuia o psaltire. implica `mp\rt\[irea lecturii. Dup\ ce cititul `n t\cere a devenit regula `n scriptoriu.38 Dar cititul `n t\cere a adus cu sine o alt\ primejdie. „Probabil se temea“. cu cineva `n `nc\pere. citirea fusese un act solitar. „c\ dac\ ar fi citit cu voce tare. l\sate deschise pentru o parcurgere concomitent\. precum [i acea unic\ „`mprosp\tare a min]ii“. asupra c\reia se poate reflecta pe m\sur\ ce ochiul discernea sensul cuvintelor. Ele pot exista `n spa]iul interior. s\ stabileasc\ o rela]ie f\r\ restric]ii cu cartea [i cuvintele. prin semnul crucii. el mima c\ `ntorcea pagini imaginare. protejat de intru[i cu ajutorul copertelor. cititul `n t\cere f\cea loc reveriei. `n timp ce gândurile cititorului le pot inspecta `n voie. indiferent dac\ aceasta se `ntâmpl\ `n scriptoriul aglomerat.“37 Dar. descifrate integral sau doar pe jum\tate rostite.

au negat c\ Mântuitorul ar fi suferit a[a cum sufer\ to]i oamenii. arienii au ridicat obiec]ii referitoare la descrierea pe care cuvântul homoousis (din aceea[i substan]\) o f\cea materiei din care fusese pl\smuit Fiul [i (s\ cit\m un jeu de mots contemporan) „au zdruncinat Biserica cu un diftong“. Biserica condamna deja cu râvn\ mi[c\ri eretice ample [i agresive. `n veacul al patrulea. ereziile fuseser\ restrânse la indivizi sau grupuri mici de congrega]ii disidente. eutichienii. respingeau Scripturile ca „pl\smuiri pe care oameni le-au scris pe piei de animale“. contemporani ai Sfântului Augustin [i ai Sfântului Ambrozie. la Orléans. pelagienii. `n mod evident. monarchiani[tii au tras concluzia din defini]ia treimii c\ Dumnezeu-Tat\l a fost cel care a suferit pe cruce.ISTORIA LECTURII 67 Pân\ când lectura `n t\cere a devenit norma `n lumea cre[tin\. Biserica a condamnat un grup de canonici [i nobili mireni care. Atunci.40 Chiar dac\ Biserica instituise pedeapsa cu moartea pentru erezie `nc\ din 382. musulmanii). `n secolul al doisprezecelea. Primii cre[tini erau preocupa]i atât de condamnarea necredincio[ilor (p\gânii.41 Astfel de cititori independen]i erau. manicheenii [i. au respins no]iunea p\catului originar. `ns\. cât [i de stabilirea unei dogme comune. c\ nu un suflet omenesc. nestorienii s-au opus mai vechilor apolinarieni [i au st\ruit c\ Iisus Hristos a fost dou\ fiin]e. de la lumina Sfântului Spirit. erau tratate cu destul\ `ng\duin]\. nu pentru c\ acestea ar fi propov\duit o ascetic\ retragere din lume (pe care o propuseser\ . ci Cuvântul s-a unit cu trupul lui Hristos la re`ncarnare. prima ardere pe rug a unui eretic a avut loc de abia `n 1022. evreii. dar pentru c\ aceste erezii nu aveau mul]i adep]i. contemporani ai nestorienilor. Argumentele care se ab\teau de la credin]a ortodox\ erau fie vehement respinse. sau c\ fuseser\ martorii celei de-a doua veniri a lui Hristos sub forma unei femei. periculo[i. apolinarienii au declarat. Interpretarea ereziei drept ofens\ civil\ pasibil\ de pedeapsa cu moartea nu a primit o baz\ legal\ pân\ `n 1231. `n a doua jum\tate a acelui veac. considerând c\ adev\rata `nv\]\tur\ poate veni doar direct. dup\ secolul al [aptelea. Catalogul vocilor eretice include câteva pl\smuiri remarcabile: `n secolul al doilea. un zeu [i deopotriv\ un om. când `mp\ratul Frederic al II-lea a decretat-o ca atare `n Constitu]iile de la Melfi. fie `nsu[ite prev\z\tor de c\tre autorit\]ile Bisericii. `n secolul al cincilea. `n ultimii ani ai secolului al patrulea. montani[tii pretindeau (deja) c\ ei se `ntorseser\ la practicile [i credin]ele Bisericii primitive.

Cu zece ani `nainte. „~n probleme care privesc onoarea Domnului [i salvarea. de Lucas Cranach cel B\trân. un c\lug\r care. sfântul `mp\rat roman Carol Quintul a abolit drepturile garantate celor care-l urmaser\ pe Luther. Mi[c\rile eretice s-au r\spândit pe c\i `ntortocheate [i s-au cristalizat `n secolul al [aisprezecelea. prin studiul individual al Scripturilor. ci pentru c\ erau o sfidare la adresa autorit\]ilor corupte [i a clerului abuziv [i o raportare personal\ la divinitate. Prin acest act.42 Ereticii. sau via]a ve[nic\ a sufletelor noastre. iar paisprezece ora[e libere din Germania.68 A L B E R T O M A N G U E L Un portret contemporan al lui Martin Luther. au dat citire public\ unui protest `mpotriva deciziei imperiale. ~n 1529. disiden]ii mai vechi). fiecare trebuie s\ stea drept [i s\ dea seam\ `n fa]a lui Dumnezeu pentru sine `nsu[i“. protestan]ii. a b\tut `n cuie pe u[a Bisericii Tuturor Sfin]ilor din Wittenberg nou\zeci [i cinci de teze `mpotriva practicii indulgen]elor – vânzarea de absolviri de la pedepsirea lumeasc\ a p\catelor osândite – [i altor abuzuri ecleziastice. Martin Luther a devenit un proscris `n ochii imperiului [i un apostat `n cei ai papei. . au afirmat protestatarii sau. Pe 31 octombrie 1517. ajunsese la convingerea c\ divina gra]ie a lui Dumnezeu `ntrecea meritele unei credin]e cump\rate. dup\ cum aveau s\ devin\ cunoscu]i mai târziu. al\turi de [ase prin]i luterani. teologul roman Silvester Prierias declarase c\ acea carte pe care fusese fondat\ Biserica trebuia s\ r\mân\ un mister [i s\ fie interpretat\ doar prin autoritatea [i puterea papei.

pe care trebuia s-o faci de unul singur. avea s\ `l includ\ pe Calvin. peste multe secole. Emerson credea c\ lectura unei c\r]i era o treab\ intim\.45 ~n lini[te. scria el. De fapt.43 Secole mai târziu. ci cu obrajii `mpurpura]i [i cu inima b\tând“. Observându-l pe Sfântul Ambrozie citind `n acea dup\-amiaz\ din anul 384. a notat un istoric. „Toate aceste c\r]i“. menajându-[i vocea pentru `nv\]\cei.ISTORIA LECTURII 69 pe de alt\ parte. ar fi fost la marginea p\mântului. ~n biseric\. `n camera lui rece din Concord. el citea `n t\cere Cuget\rile lui Pascal. Ce au ele de spus nu trebuie dat sau luat cu buzele [i vârful limbii. pentru Augustin. „sunt expresii m\re]e ale con[tiin]ei universale [i au o `nsemn\tate mai mare pentru scopurile noastre zilnice decât almanahul din anul acesta [i ziarul de ast\zi. cei care `l citim ast\zi. o armat\ de cititori silen]io[i care. avea s\ `l includ\ [i pe Luther. „acoperit cu p\turi pân\ la b\rbie“. Augustin [i-ar fi putut da cu greu seama ce `i fusese dat s\ vad\. citea pentru sine din Dialogurile lui Platon. f\r\ martori sau intermediari. Era convins c\ vedea un cititor care `ncerca s\ evite oaspe]ii inoportuni. v\zuse o mul]ime. avea s\ `l includ\ pe Emerson. f\când o list\ de texte „sacre“ ce includea Upani[adele [i Cuget\rile.“)44 De[i considera c\ existau prea multe volume care se cereau citite [i era de p\rere c\ cititorii ar trebui s\-[i `mp\rt\[easc\ unii altora esen]a sudiilor lor. Iar noaptea. dincolo de o mare care. au sus]inut c\ oamenii au dreptul s\ citeasc\ ei `n[i[i cuvântul lui Dumnezeu. avea s\ ne includ\ pe noi. „l-a asociat `ntotdeauna pe Platon cu mirosul de lân\. Ralph Waldo Emerson. („Dup\ aceea“. care `[i datora credin]a tocmai acelor vechi protestatari. `n timpul lungilor [i adesea plicticoaselor predici la care participa dintr-un sentiment de responsabilitate civic\. profita de arta care `l surprinsese `ntr-atât pe sfânt. . Dar sunt pentru c\m\ru]\ [i trebuie citite cu genunchiul plecat.

Socrate purtând o conversa]ie. . pe partea lateral\ a unui sarcofag din secolul al doilea.

`n Tunisia. un volum sub]ire. Sfântul Augustin. ca Secretum meum. Am adus cu mine edi]ia academic\ a Confesiunilor. ~nainte s\ `mplineasc\ patruzeci de ani. `n picioare. Pietrele sunt romane.. c\ruia cititorii anglo-saxoni i-au zis Petrarch [i care obi[nuia s\ poarte cu sine. Stând aici. când imperiul cartaginez a devenit o provincie roman\ [i a fost rebotezat Africa. de parc\ ar continua acele dialoguri imaginare. postum. el auzea vocea lui Augustin adresându-i-se atât de intim `ncât. `ntotdeauna. pe care profesorul meu de latin\ o prefera tuturor celorlalte serii. Când deschid cartea.Hr. ca s\ se stabileasc\ la Hippo. a murit acolo `n 430 d. `n Algeria de ast\zi. din colec]ia Classiques Roma. care au fost publicate. unde pere]ii erau zugr\vi]i `n culoarea nisipului . `n timp ce vandalii invadatori asediau ora[ul. por]iuni de ziduri construite dup\ ce ora[ul a fost distrus de Scipio Emilianus `n 146 `. mâzg\lelile mele de pe margine `mi aduc `n minte `nc\p\toarea sal\ de clas\ de la Colegio Nacional din Buenos Aires. a compus trei dialoguri imaginare cu sfântul. cu coperte portocalii. tân\r pe atunci. a predat aici retorica `nainte de a c\l\tori la Milano. O not\ f\cut\ cu creionul pe marginea edi]iei mele comenteaz\ asupra comentariilor lui Petrarca. cu cartea `n mân\. simt o oarecare camaraderie fa]\ de marele poet renascentist Francesco Petrarca. spre sfâr[itul vie]ii. a mai traversat Mediterana o dat\.CARTEA M EM O RIEI M\ aflu pe ruinele Cartaginei. E adev\rat c\ ceva din tonul lui Augustin sugereaz\ o intimitate confortabil\. Citind Confesiunile. propice `mp\rt\[irii secretelor.Hr.. o edi]ie de buzunar din Augustin.

}inut\ `n mâna mea. mai constat c\ aud. Augustin a luat aminte [i apoi a scris ce [i-a amintit. [aisprezece ani?) despre responsabilitate politic\ [i realitate metafizic\. Praful vestigiilor este mult. {i cartea conserv\ amintirea adolescen]ei `ndep\rtate. a lecturilor lui Petrarca din Augustin. doar pentru a fi distrus\ `nc\ o dat\. Elevii pot fi v\zu]i folosind textele `mpreun\. Probabil c\ `ns\[i senzualitatea lui (pe care a `ncercat. a profesorului meu (acum mort). dar cartea `l con]ine [i pe acesta. a Cartaginei care a fost ridicat\ peste Cartagina cea distrus\. dar [i a lui Augustin [i a lec]iilor acestuia. El pare s\-[i fi petrecut ultima parte a vie]ii `ntr-o paradoxal\ stare de revela]ie [i de destindere. vocea profesorului meu recitând cuvintele lui Augustin sau pompoasele noastre dezbateri (aveam paisprezece. cartaginez. minunându-se de ce-l `nv\]au propriile sim]uri [i . iar\[i. s\ [i-o reprime) a fost cea care a f\cut din Sfântul Augustin un observator atât de atent. `n grupuri de câte trei.72 A L B E R T O M A N G U E L O [coal\ florentin\ din secolul al doisprezecelea. pe care dasc\lul nostru ni le citea aprobator. mult mai vechi decât cartea. din greu. cartea are dou\ rânduri de amintiri. cincisprezece.

pe care lui Augustin `i pl\cea s\ le citeze) „pe t\bli]ele de cear\ ale memoriei“. Scriind despre un coleg din primii ani de [coal\. iar cuvintele din gr\din\ au fost auzite pentru c\ el se l\sa ademenit de mireasma ierbii [i de cântecul p\s\rilor nev\zute. putea face [i asta“. el face trimitere la extraordinara memorie a acestui om. `n ordine [i din memorie[…] Dac\ `i ceream apoi s\ recite versul de dinaintea fiec\ruia dintre ele. omul era capabil s\ imprime textul (`n cuvintele lui Cicero. a spus Augustin.1 Citind fie `n gând. Nu doar posibilitatea de a citi pe t\cute l-a uimit pe Augustin. care `i permitea s\ compun\ [i s\ recompun\ texte pe care le citise cândva [i le `nv\]ase pe de rost.2 pentru a [i-l . {i eram convin[i c\ putea recita Virgiliu `n ordine invers\[…] Dac\ doream chiar [i pasaje `n proz\ din oricare dintre ora]iile lui Cicero pe care le `nv\]ase. o f\cea. „iute. s\ citeze aproape orice vers din fiecare carte a lui Virgiliu.ISTORIA LECTURII 73 cerându-i totu[i lui Dumnezeu s\ `ndep\rteze de el tenta]iile pl\cerii fizice. fie cu voce tare. Obiceiul lui Ambrozie de a citi `n t\cere a fost observat pentru c\ Augustin ceda curiozit\]ii ochilor s\i. Era capabil.

Tân\rul ascultase discursul (una dintre `ndatoririle unui iubit) de câteva ori [i. Dup\ care i l-a `nmânat aprigului paracliser. pe care o studiase iar [i iar. ca [i cum ar fi r\sfoit paginile unei c\r]i. despre natura dragostei. `n ce ordine voia. `n primul rând. [i-a c\utat un auditoriu `n Socrate. dar.74 A L B E R T O M A N G U E L reaminti [i a recita pasajele dup\ bunul plac. aproape de zidurile Atenei. un tân\r despre care [tim doar c\ `l chema Phedrus `i citea cu voce tare lui Socrate un discurs al unui anume Lycias.“3 O astfel de `nsu[ire a lecturii. Iubirile lui Theogenis [i Haricleea. numerelor. spre sfâr[it. Filosoful. la umbra unui platan de pe malul râului. dornic s\-[i `mp\rt\[easc\ descoperirea (cum fac adesea cititorii). Cândva. Racine a reu[it s\ g\seasc\ un al doilea exemplar. se concentreaz\ asupra me[te[ugului literelor. ~n 1658. n-a fost `ntotdeauna considerat\ o binecuvântare. din fericire. Pu]in dup\ aceea. ~n urm\ cu dou\zeci [i trei de secole. care `i d\ posibilitatea cititorului s\ asimileze un text nu doar prin parcurgerea cuvintelor. ci prin `ncorporarea acestora `n sine `nsu[i. i-a cerut s\ citeasc\ originalul [i nu s\ i-l recite. Jean Racine. din `ntâmplare. ale c\rui idei despre iubirea tragic\ e posibil s\ [i le fi amintit mai târziu. unul dintre primele romane grece[ti. care a smuls volumul din mâinile b\iatului [i l-a aruncat `ntr-un foc ce ardea `n apropiere. pân\ la urm\. a descoperit. pe când scria Andromaca [i Bérénice. . Apoi. `n vârst\ de optsprezece ani. Rememorând un text. invocând amintirea unei c\r]i pe care o ]inuse cândva `n mâini.“4 Dialogul antic trateaz\. A luat cartea cu el `n p\durea care `mprejmuia aba]ia [i tocmai `ncepuse s\ o citeasc\ cu l\comie când a fost surprins de paracliser. spunând: „Acum `l pute]i arde [i pe acesta. zeul egiptean Thoth. cum a]i f\cut cu celelalte. i-a spus Socrate lui Phedrus. studiind la aba]ia din Port-Royal sub supravegherea atent\ a c\lug\rilor cistercieni. i-a spus el entuziastului tân\r. „când Lycias `nsu[i e prezent aici. ob]inuse o versiune scris\ a acestuia. pe care Phedrus `l admira cu `nfl\c\rare. [ahului. conversa]ia se `ndep\rteaz\ de acest subiect [i. un astfel de cititor poate deveni el `nsu[i cartea. pân\ când o `nv\]ase pe de rost. din care el [i al]ii pot citi. „Nu-]i permit s\-]i faci practica oratoric\ folosindu-m\ drept cobai“. care a fost [i el descoperit [i condamnat fl\c\rilor. inventatorul zarului. Asta l-a `ncurajat s\ cumpere un al treilea exemplar [i s\ `nve]e tot romanul pe de rost. ghicind c\ Phedrus ]inea textul discursului ascuns sub manta.

{i Socrate a continuat: „{tii. sensuri simbolice [i alegorice. ci din cititor.“ Pentru Socrate. pentru c\. ve[nic. comentariu. ele vor continua s\ `]i spun\ acela[i lucru. `l admonesteaz\ Socrate pe Phedrus. le vei da impresia c\ [tiu multe. glos\.“ Dar regele n-a fost impresionat. Interpretare. dar dac\ le `ntrebi ceva despre ceea ce spun. vor fi o povar\ pentru ceilal]i. cititorul era cel care o `mpodobea cu o fa]\ rotund\ de filde[. un cer profund [i `ntunecat. pân\ când Thoth a ajuns la arta scrisului.ISTORIA LECTURII 75 geometriei. printre care Socrate se plimbase cândva. toate acestea provin nu din textul `n sine. „o s\ le s\deasc\ uitarea `n suflete. Lucrarea pictorului st\ `n fa]a noastr\ de parc\ cele pictate ar fi vii. exegeze. {i ceea ce oferi `nv\]\ceilor nu este adev\rata `n]elepciune. `n timp ce ei nu vor [ti nimic. [i pentru `n]elepciune. dezmin]ire. ci doar fudulia `n]elepciunii. spunea doar „luna la Atena“. par s\-]i vorbeasc\ de parc\ ar avea inteligen]\. dar dac\ le `ntrebi ceva ele p\streaz\ cea mai maiestuoas\ t\cere. {i. „Dac\ oamenii `nva]\ asta“. La fel este cu cuvintele scrise. Ce ai descoperit tu este o re]et\ nu pentru memorie. textul citit nu era nimic altceva decât suma cuvintelor sale. evocând amintirile nu din str\fundurile fiin]ei lor. din nou. un peisaj cu ruine vechi. astronomiei [i scrisului. a fost de acord. Phedrus. Textul. spunându-le despre multe lucruri f\r\ s\-i `nve]i nimic. asociere. pentru c\ se vor baza pe ceea ce este scris. convins de ra]ionamentul b\trânului. Faraomul a discutat avantajele [i dezavantajele fiec\ruia dintre darurile zeului. `n care semnul [i semnifica]ia se suprapuneau cu o precizie derutant\. care-l face cu adev\rat analog picturii. descoperirea mea asigur\ o re]et\ [i pentru memorie. „trebuie s\ fie extraordinar de redus la minte ca s\-[i `nchipuie despre cuvântul scris c\ poate face mai mult decât s\ reaminteasc\ cuiva ceea ce acesta [tie deja“. vor `nceta s\-[i mai foloseasc\ memoria. . „Aceasta“. i-a spus el zeului. ca oameni c\rora le va prisosi nu `n]elepciunea. din dorin]a de-a afla mai multe. Phedrus. precum o imagine pictat\. „este o ramur\ a `nv\]\turii care le va `mbun\t\]i memoria. a spus Thoth.“ Un cititor. ci doar ceva ce seam\n\ cu ea. iar [i iar. ci pentru a-]i aminti. l-a vizitat pe regele Egiptului [i i-a d\ruit anumite inven]ii pe care s\ le ofere poporului. \sta e cel mai ciudat lucru despre scris. ci cu ajutorul semnelor externe.

5 Meritul acestora consta nu doar `n simpla expunere a unei imagini sau a unui text f\r\ niciun fel de progres sau varia]ie.[…] {i. Richard de Fournival. „Când vezi ilustrat\ o istorie.“6 Cititul. Textul scris. discipolii s\i. „vezi acele nobile fapte care au fost s\vâr[ite `n trecut exact ca [i cum ar apar]ine `nc\ prezentului. [i-a exprimat dezacordul fa]\ de afirma]iile lui Socrate [i a sugerat c\. ~n acest scop. fie ea a Troiei sau o cu totul alta“. calea spre auz. c\r]ile erau de ajutor memoriei [i cunoa[terii. nu cititorul. pentru c\ atunci când ascul]i o istorie citit\ cu voce tare. ai impresia c\ faptele acelea se petrec `n prezent. iar comer]ul cu c\r]i `ncepuse s\ se dezvolte. din paroles sau cuvinte. const\ din peintures sau imagini.8 Pentru Socrate. chiar [i atunci când nu m\ aflu `n carne [i oase `n fa]a ta. cartea. De[i `n Atena. ci `n recrearea `n timpul [i spa]iul cititorului a ceea ce fusese conceput sau repus `n imagini sau cuvinte `n alte timpuri [i sub alte ceruri. existau c\r]i scrise `n num\r considerabil. De Fournival a dezvoltat apoi ideea lui Socrate. despre care ni se spune c\ o singur\ dat\ au scris ni[te cuvinte `n nisip [i apoi le-au [ters. Platon [i Xenofon. `n vremea lui Aristotel – unul dintre primii cititori care a adunat o important\ colec]ie de manuscrise pentru propria folosin]\. dar adev\ra]ii c\rturari nu trebuiau s\ fac\ uz de ele. `n prefa]a la Bestiaire d'amour. atâta vreme cât `ntreaga omenire aspir\ la cunoa[tere [i are doar pu]in timp ca s\ tr\iasc\. memoria prelunge[te respectivele calit\]i. nu era la `ndemâna oricui. {i e la fel când ascul]i un text. Buddha [i Iisus Hristos.76 A L B E R T O M A N G U E L ~n jurul anului 1250. au `nregistrat opinia lui def\im\toare la adresa c\r]ilor . argumenteaz\ de Fournival. `n secolul al cincilea `. pentru de Fournival. `mbog\]e[te prezentul [i actualizeaz\ trecutul. Dumnezeu a dat sufletului omenesc darul memoriei. atunci când cite[ti. Pentru de Fournival. practica lecturilor `n solitudine nu s-a stabilit pe deplin decât o sut\ de ani mai târziu. la care c\p\t\m acces prin sim]urile v\zului [i auzului. aducându-le `n viitor. spune el. cancelarul catedralei din Amiens.Hr. ea trebuie s\ se bazeze pe cuno[tin]ele adunate de al]ii pentru a-[i `mbog\]i propriul tezaur.7 Vorbirea era mijlocul prin care oamenii `nv\]au [i transmiteau `nv\]\tura. Calea spre vedere. `n vremea lui Socrate. este aceea care p\streaz\ [i transmite mai departe amintirile. iar Socrate apar]ine unui [ir de mae[tri orali `n care sunt inclu[i Moise. scrisul acesta cu ale sale peintures [i paroles m\ va face prezent `n memoria ta.. Câ]iva ani mai târziu.

11 Eu. marcând pasajele mai importante.9 La [coal\. iar amintirea lor despre amintirea lui a fost astfel p\strat\ pentru noi. ~n epoca lui de Fournival. ]inând paginile deschise `n fa]a lor. erau capabili s\ g\seasc\ capitolul [i versul necesare tot a[a de u[or cum pot g\si eu o tem\ dat\ `n biblioteca de microfilme sau hârtie. `ncredin]ând memoriei. f\când note pe margini ca s\ ne amintim comentariile profesorului. memorând pozi]ia unui paragraf. `n clas\. presupun – nu le pl\cea s\ deschidem c\r]ile `n clas\). elevi ai liceului din Buenos Aires. datorit\ laborioaselor tehnici de memorare pe care [i le `nsu[iser\ `nc\ de mici. dac\ ar fi fost vreodat\ nevoie. prin urmare. pe care ulterior aveam s\ `ncerc s\ le memorez (de[i câtorva dasc\li – urma[i ai lui Socrate. câteva puncte esen]iale. dup\ examen. dispunerea literelor. `nv\]\ceii foloseau de regul\ c\r]ile ca ajutoare pentru memorie. cartea putea fi consultat\) pe care. Spre deosebire de mine [i de contemporanii mei. s\ le citeasc\ `n c\r]i au mari dureri când elimin\ prin transpira]ie abundent\ fluidele toxice pe care cei cu o bun\ memorie a textelor le elimin\ doar prin intermediul respira]iei. De cele mai multe ori. mai degrab\ decât paginii. Noi marcam pasajele din c\r]ile noastre cu tocul (dac\ eram curajo[i) sau cu creionul (dac\ eram mofturo[i). având de obicei un exemplar pentru câ]iva studen]i.ISTORIA LECTURII 77 `ntr-o carte. eu am studiat `n acela[i mod. Antillus. m\ bazez cu `ncredere pe abilitatea serviciilor computerizate care `mi permit s\ r\scolesc biblioteci mai vaste decât aceea din Alexan- . Ei erau convin[i c\ memorarea unui text era benefic\ din punct de vedere fizic [i `l citau ca autoritate pe doctorul roman din secolul al doilea. ]inând cartea deschis\ `n fa]a mea `n timp ce profesorul vorbea. care studiam pentru un anume test folosindu-ne de pasajele subliniate [i adnotate (pentru a fi siguri c\. elevii lui de Fournival se bazau pe biblioteca depozitat\ `n cap. care scrisese c\ aceia care n-au `nv\]at niciodat\ versuri pe de rost [i care trebuie. viitorii lui cititori. `nv\]\ceii din secolul al treisprezecelea sunt reprezenta]i `n vechile ilustra]ii f\r\ niciun fel de instrument de scris. `n care.10 stau `n picioare sau sunt a[eza]i `n fa]a codicelor deschise. le d\deam `n mare m\sur\ uit\rii. `n schimb. Exista totu[i o deosebire bizar\ `ntre colegii mei. [i `nv\]\ceii `nf\]i[a]i `n ilustra]iile de pe vremea lui de Fournival.

12 . t\râmurile raiului [i iadului – `n care s\ amplaseze tot ceea ce doresc s\-[i aminteasc\.78 A L B E R T O M A N G U E L Operele complete ale lui Shakespeare pe un singur compact-disc. ora[e. Ini]iative cum ar fi Proiectul Gutenberg `n Statele Unite `]i ofer\ pe dischet\ totul. computerul meu poate „accesa“ toate categoriile de c\r]i. `n diferitele lor edi]ii [i adapt\ri. c\rturarii renascenti[ti. el a elaborat o serie de reguli de memorare pentru cititori: amplasarea celor pe care vrei s\ ]i le aminte[ti `ntr-o anumit\ ordine. coperta acestuia imitând forma codexului. ale c\ror pagini le r\s\reau `n fa]\ asemenea unor fantome vii. dria pentru a da de urma unei f\râme de informa]ie. `mbun\t\]ind metoda lui d’Aquino. `n plus. ~nv\]\ceii medievali se bazau pe c\r]ile pe care le citiser\. transformarea lor `n „similitudini neobi[nuite“. au sugerat construc]ia `n minte a unor modele arhitecturale – palate. plus câ]iva clasici `n diverse alte limbi. repetarea frecvent\. dezvoltarea unei „iubiri“ pentru acestea. teatre. care le vor face u[or de vizualizat. Urmând recomand\rile f\cute de Cicero pentru `mbun\t\]irea capacit\]ii oratorului de a-[i aminti. de la Operele complete ale lui Shakespeare la Anuarul mondial al CIA [i Roget’s Thesaurus. Sfântul Toma d’Aquino i-a fost contemporan lui de Fournival. iar Oxford Text Archive din Anglia ofer\ versiuni electronice ale marilor autori greci [i latini. ~n cele din urm\. `nregistrate `n memoria lor.

pentru totdeauna. Asemenea c\rturarului renascentist. De asemenea. secole la rând.ISTORIA LECTURII 79 Un portret al lui Petrarca de pe un manuscris din secolul al paisprezecelea al De viris illustribus. o eroare `n sistem. Astfel de modele erau ni[te construc]ii extrem de elaborate. Eu. Cu ajutorul memoriei acestuia `mi pot aminti mai precis (dac\ precizia are vreo importan]\) [i mai multe (dac\ se apreciaz\ cantitatea) decât ilu[trii mei predecesori. oricare dintre acestea putând [terge orice din memoria mea. pentru str\mo[ii mei. dar eu `nsumi trebuie s\ fiu cel care face ordine `ntre note [i trage concluzii. extrem de eficiente. care s-au dovedit a fi. venea doar odat\ cu uzura vârstei. un disc defect. o tast\ ap\sat\ din gre[eal\. un virus. ridicate `n minte pe parcursul timpului [i devenite robuste prin folosire. care putea hoin\ri prin `nc\perile palatului memoriei sale pentru a recupera un citat sau un nume. p\strez notele pe care mi le fac `n timp ce citesc `n memoria calculatorului meu. cititorul de ast\zi. intru orbe[te `n labirintul electronic care zumz\ie dincolo de ecran. tr\iesc cu teama de a nu pierde un text „memorat“ – o team\ care. . dar care la mine e permanent prezent\: teama de un puseu de tensiune electric\.

Petrarca. Francesco) [i Augustin stau [i vorbesc `ntr-o gr\din\. Descoperirea c\r]ilor lui Cicero [i ale Sfântului Augustin a trezit gustul pentru literatur\ `n preotul proasp\t hirotonisit. fusese izgonit. [i-a imaginat `n Secretum meum c\ intr\ `n conversa]ie cu iubitul s\u Augustin pe tema cititului [i a memoriei. ~n ilustra]iile epocii apare ca un b\rbat usc\]iv. Petrarca dusese. „dar imediat ce cartea nu se mai afl\ `n mâinile mele. ca [i poetul. Petrarca a urmat cursurile universit\]ilor din Montpellier [i Bologna. irascibil. cu nasul mare [i ochi nervo[i. nici tinere]ea n-au durat mult. compunând dou\ opere. la scurt\ vreme dup\ na[terea lui Petrarca. A `nceput s\ scrie serios dup\ ce trecuse de treizeci de ani. toate sentimentele mele pentru ea se pierd“. mai târziu. prieten cu Dante. `n momentul lecturii sunt foarte de folos. Dar nici bog\]ia. ~n Secretum meum. Petrarca (pe numele s\u cre[tin. . se mutase cu familia la Curtea papei Clement al V-lea. o via]\ agitat\ `n zilele tinere]ii sale. ~n câ]iva ani de via]\ tumultuoas\ [i-a risipit toat\ mo[tenirea [i a fost obligat s\ intre `ntr-un ordin religios. tân\rul pe care moartea tat\lui s\u `l l\sase bogat s-a stabilit din nou la Avignon. Augustin r\spunde c\ via]a lui Francesco este o carte ca acelea din biblioteca poetului. din Floren]a sa natal\ [i. „Nu te ajut\ acestea?“ `ntreab\ el. Francesco m\rturise[te c\ e obosit de zadarnica agita]ie a ora[ului. care se pare c\ urmase tehnicile de memorare ale lui d’Aquino ca s\-[i continue mai bine numeroasele sale lecturi. la Avignon. dar una pe care Francesco nu [tie `nc\ s-o citeasc\. De viris illustribus (Despre oameni faimo[i) [i poemul Africa. [i `i aminte[te câteva texte despre mul]imile nebune – inclusiv cel al lui Augustin. `n care recunoa[te ce datoreaz\ autorilor antici greci [i latini [i pentru care a fost premiat cu o cunun\ de lauri de Senatul [i conduc\torii Romei – cunun\ pe care. Tat\l s\u. sub supravegherea atent\ a Doamnei Adev\r. Da.80 A L B E R T O M A N G U E L Cam la un secol dup\ ce de Fournival [i-a des\vâr[it Bestiarul. care a continuat s\ citeasc\ cu nesa] tot restul vie]ii sale. a[a c\ ne putem imagina c\ nelini[tea ce-l caracteriza s-a domolit pu]in odat\ cu `naintarea `n vârst\. r\spunde Francesco. ca [i Augustin. iar la vârsta de dou\zeci [i doi de ani. a depus-o pe altarul Bazilicii Sfântul Petru.

preten]ia lui Petrarca era una uimitoare. personal\. asociind-o cu o alta. când sunt presupuse. nu au nicio valoare special\ `n aprecierea textului. de a alege [i a interpreta drumul printre tenta]iile paginii. Francesco: Despre ce fel de noti]e vorbe[ti? Augustin: De câte ori cite[ti o carte [i dai peste unele fraze minunate care sim]i c\-]i mi[c\ ori `]i `ncânt\ sufletul. ci for]eaz\-te s\ le `nve]i pe de rost [i f\-]i-le familiare meditând asupra lor. dou\ secole mai târziu. cu care trebuie s\ fie binecuvântat. culeas\ dintr-un text de mult p\strat `n memorie. trebuie s\ se fac\ cu ajutorul bagajului de lecturi acumulate. `ntr-o anume ordine. o imagine. astfel c\. o fraz\. mai important. re-creatoare. ~n introducerea la De viris illustribus. de fapt. exist\ o `ntreag\ adun\tur\ de astfel de litera]i… Dar dac\ `]i faci câteva noti]e sumare la locul potrivit. Pentru cititorii lui din secolul al paisprezecelea. nici `ncrezându-te `n ea a[a cum s-ar `ncrede cineva `n autoritatea unui `n]elept. le-a aranjat. legând totul laolalt\ cu reflec]ii proprii – producând.ISTORIA LECTURII 81 „Augustin: Aceast\ modalitate de-a citi este acum destul de r\spândit\. un text nou. sugereaz\ Petrarca. interpretativ\ [i asociativ\ avea s\ devin\ metoda general\ `n `nv\]\mântul european. Aceasta. cel de a hot\r`. f\ un semn hot\rât `n dreptul lor. vei putea s\ te bucuri cu u[urin]\ de roadele lecturii tale. ca s\ ]i le `ntip\re[ti `n memorie [i s\ nu le la[i s\-[i ia zborul. Petrarca remarc\ faptul c\ aceast\ carte e menit\ s\ serveasc\ cititorului ca „un fel de memorie artificial\“14 a textelor „dispersate“ [i „rare“. ci. Când ajungi la pasaje care ]i se par de folos. pe care nu doar le-a adunat. sarcina cititorului fiind aceea a unui observator din afar\. vei avea remediul gata ca [i cum ar fi scris `n mintea ta. al c\rui autor e cititorul. peste care se revars\ amintirea pe care autorul a a[ezat-o `n pagin\. Petrarca a ajuns la aceast\ metod\ prin lumina a ceea ce el nume[te „adev\rul divin“: un sim] pe care cititorul trebuie s\-l aib\. metodic. ci `mprumutând de la aceasta o idee. modalitatea lui Petrarca de a citi. Chiar [i inten]iile autorului. autoritatea textului fiind incontestabil\.“13 Ce sugereaz\ Augustin (`n imagina]ia lui Petrarca) este un nou mod de-a citi: nu folosind cartea ca o proptea pentru gândire. ~ntr-un ase- . de câte ori apare pe nea[teptate un caz de `ntristare. nu te `ncrede `n puterea propriei inteligen]e.

de Ray Bradbury. pentru c\. ce `nv\]\m [i ce uit\m [i ce ne amintim. `n care un c\l\re] trece `n galop peste ghea]a ce acoperea Lacul Constance [i. Goethe [i Schiller. lipsit de speran]\. `nv\]ându-l ce s\ caute [i ce s\ evite. „Cititul“. dându-[i seama ce a f\cut. moare de fric\ pe cel\lalt mal. ~mi pl\cea s\ `nv\] poemele. dar nu `n]elegeam la ce anume mi-ar fi putut fi de folos. cititorul nu trebuie s\ dep\[easc\ grani]ele etice ale adev\rului – orice ar dicta con[tiin]a (noi am spune bunul-sim]). Ca s\-mi `mbun\t\]easc\ pronun]ia `n german\. `n care se desparte [i se adun\ laolalt\. Mi l-am imaginat pe b\trân `n locul acela mohorât. asasinat la Sachsenhausen. mi-am dat seama c\ fusese imortalizat ca unul din mul]imea hoinarilor `n memoria c\rora e salvat\ câte o carte din Fahrenheit 451. Când aveam zece sau unsprezece ani. „~]i vor ]ine tov\r\[ie `n ziua `n care nu vei avea c\r]i de citit“. el m\ `ncuraja s\ memorez poeme de Heine. Nu ne `ntoarcem niciodat\ la aceea[i carte [i nici chiar la aceea[i pagin\. `n lumina schimb\toare. fusese un intelectual faimos care-i [tia pe mul]i dintre clasici pe de rost [i care. a fost biblioteca din care au citit tovar\[ii lui de deten]ie. le p\streaz\. ne`ndur\tor. . c\ruia i se solicita un Virgiliu sau Euripide. seara. pân\ târziu `n viitor. deschizându-se la o anumit\ pagin\ [i recitând cuvintele din Antichitate pentru cititorii lui lipsi]i de c\r]i. când vom fi capabili s\ ne folosim de ele `n moduri curajoase [i nea[teptate. Peste ani. noi ne schimb\m [i cartea se schimb\.82 A L B E R T O M A N G U E L menea proces dinamic `n care se d\ [i se ia. la limba german\ [i istoria Europei. pân\ când lumina adev\rului divin se revars\ asupra cititorului. uneori. care recupereaz\ atât de multe voci din trecut. precum [i balada lui Gustav Schwab „Der Ritter und der Bodensee“. iar amintirile noastre p\lesc [i se aprind din nou [i nu [tim niciodat\. `n timpul perioadei petrecute `n lag\rul de concentrare. a spus profesorul meu. unul dintre profesorii mei din Buenos Aires m\ medita. „rar ocole[te primejdia. Ceea ce e sigur este c\ actul lecturii. cu precizie. scrie Petrarca `ntr-una dintre numeroasele sale scrisori. Apoi mi-a relatat c\ tat\l lui.“15 O asfel de lumin\ (ca s\ urm\m imaginea lui Petrarca) str\luce[te diferit asupra fiec\ruia dintre noi [i variaz\ `n func]ie de diversele stadii ale vie]ilor noastre.

asemenea lacului `nghe]at din poemul pe care l-am `nv\]at pe de rost cu atât de mult\ vreme `n urm\.ISTORIA LECTURII 83 Un text citit [i rememorat devine. precar [i efemer. prin acea izb\vitoare recitire. . la fel de ferm ca solul [i capabil s\ suporte trecerea cititorului. ca [i cum literele sale ar fi fost scrise pe ap\. `n acela[i timp `ns\ ducându-[i existen]a numai `n amintire.

colec]ionar de c\r]i [i editor. .Vestitul cititor Beatus Rhenanus.

un cititor trebuie s\ `nve]e s\ citeasc\. `nainte ca aceste aptitudini s\ poat\ fi dobândite. Claude Lévi-Strauss poveste[te cum. v\zându-l c\ scria.1 Lui Lévi-Strauss. un or\[el francez aflat la treizeci de kilometri de Strasbourg. un cititor are nevoie s\ `nve]e lucrurile de baz\. hârtia amândurora s-a `ng\lbenit de-a lungul secolelor. cum ar fi recunoa[terea semnelor obi[nuite prin care o societate a ales s\ comunice: cu alte cuvinte. Acolo. Am tr\it. gazdele sale. cel\lalt patru sute optzeci. Nambikwara se a[teptau ca semnele trecute pe hârtie s\ `nsemne ceva pentru Lévi-Strauss. care a `nv\]at s\ citeasc\ `ntr-o [coal\ european\. Unul are trei sute de pagini. Metodele prin care `nv\]\m s\ citim. `n sud. `n Sélestat. `n mijlocul Câmpiei Alsaciei. se afl\ dou\ caiete mari scrise de mân\. asemenea literelor scrise de el `nsu[i. capacitatea de-a purta `n minte o bibliotec\ personal\ de cuvinte pe care ]i le aminte[ti sunt aptitudini uluitoare. `ntre Rin [i Mun]ii Vosgi. precizeaz\ [i limiteaz\ modurile `n care poate fi folosit\ aptitudinea noastr\ de a citi. pe lâng\ faptul c\ `ncorporeaz\ conven]iile despre [tiin]a de carte ale societ\]ii din care facem parte – canalizarea informa]iei. cu cerneal\ de . {i totu[i. pe care le dobândim prin metode nesigure. `n mica bibliotec\ municipal\. ierarhiile cunoa[terii [i puterii –. cititul `n t\cere. dar scrisul.UCENICIA LECTURII Cititul cu voce tare. ideea ca un sistem de comunicare s\ fie imediat `n]eles de orice persoan\ i s-a p\rut absurd\. timp de un an. i-au luat creionul [i hârtia [i au trasat cu linii [erpuitoare imita]ii ale literelor sale [i i-au cerut s\ „citeasc\“ ceea ce scriseser\. atunci când se afla printre indienii tribului Nambikwara din Brazilia.

[i Beatus Rhenanus. `ns\ ele. probabil cump\rate de pe taraba unui librar din vreo pia]\ din partea locului. aveam [i noi caiete „de citire“. din ilustra]iile noastre. [coala. `n\l]at\ pe o platform\ de lemn. ~naintând `n vârst\. ~ntr-o ]ar\ `n care infla]ia a ajuns s\ ating\ lunar dou\ sute la sut\. ocupase o cl\dire de pe Marché-Vert. Fiecare pupitru era g\urit ca s\ sus]in\ c\limara din por]elan `n care cufundam vârfurile de metal ale tocurilor. `n primii ani de [coal\. scrise laborios cu mâna [i ilustrate `ngrijit cu creioane colorate. c\ am `nv\]at s\ transform\m aceste texte `n slogane („Malvinele apar]in Argentinei“ se transformase `n dou\ mâini `mpreunate pe dup\ o pereche de insule zim]ate. proprietarii lor au legat caietele ca s\ se p\streze mai bine. Expuse dinaintea vizitatorilor bibliotecii. `n fa]a bisericii din secolul al unsprezecelea a Sfântul Foy. ci pentru a fi instrui]i. retorica politic\ `nlocuia fine]urile literaturii. `n spatele c\reia se profila tabla. cea ale c\rei cursuri le frecventaser\ Gisenheim [i Rhenanus. care a devenit o figur\ proeminent\ `n mi[carea umanist\ [i editor al multora din lucr\rile lui Erasmus. `n educa]ia noastr\. ~n Sélestat erau mai multe [coli diferite. acestea sunt – explic\ o cartolin\ tip\rit\ – caietele a doi studen]i care urmaser\ cursurile [colii latine din Sélestat `n ultimii ani ai secolului al cincisprezecelea. Din repeti]ia textelor identice. din 1477 pân\ `n 1501: Guillaume Gisenheim. ~n Buenos Aires. privitorul [i-ar putea da seama c\ eram `nv\]a]i s\ citim nu pentru pl\cere sau cunoa[tere. se vede `nc\ surprinz\tor de bine. când le deschideai. `n rânduri lungi. trei dungi de culoare fluturând `n vânt). „Drapelul nostru este emblema patriei noastre“. Pupitrele [i b\ncile noastre erau legate unele de altele cu ajutorul unor coliere de fier [i a[ezate. dac\ vreun bibliotecar scrupulos va ]ine s\ expun\ acele caiete `n vitrine de sticl\. cât [i de parohie. ~n 1530.86 A L B E R T O M A N G U E L diferite culori. . acesta era singurul mod de a citi fabula greierului [i furnicii. dou\ câte dou\. nu am avut voie s\ folosim stiloul pân\ `n clasa a treia. O [coal\ latin\ existase `nc\ din secolul al paisprezecelea. ce va descoperi un vizitator? Din textele patriotice copiate `n paragrafe ordonate. despre via]a c\ruia nu se [tie nimic `n afar\ de ceea ce ne spune caietul lui de noti]e. Peste secole. erau doar ni[te teancuri de pagini `mp\turite. ducând (simbolul puterii nu ne sc\pa) pân\ la catedra dasc\lului. vizitatorul ar putea deduce c\. La `nceputurile sale. g\zduit\ pe proprietatea bisericii [i `ntre]inut\ atât de consiliul municipal.

cu referire la bolboroseala (`n dialectul alsacian. pe Muntele Helicon. ale c\rei cursuri Rhenanus `[i dorea s\ le urmeze. fiind for]at s\ p\r\seasc\ Anglia sub amenin]area cu moartea. `ntr-o anumit\ m\sur\. „a bolborosi“) elevilor. s-a deschis prima [coal\ francez\. numele str\zii s-a schimbat din Lottengasse `n Babilgasse. limbile materne au `nceput s\ câ[tige teren. pe vremea lui Rhenanus.2 Odat\ cu mutarea [colii aici. latina a continuat s\ se bucure de prestigiu [i s\ fie folosit\ oficial. precum [i fete“. apoi.3 Spre deosebire de cei care urmau [coala german\. se predau. un decret guvernamental stipula c\ Biblia trebuie citit\ `n biseric\ `n limba na]ional\. de peste drum de biserica din secolul al treisprezecelea a Sfântului Gheorghe. unde preo]ilor li se cerea s\ oficieze serviciul `n latin\. Martin Luther `ncepe publicarea Bibliei sale `n limba german\.ISTORIA LECTURII 87 [coala `[i sporise prestigiul [i se mutase `ntr-o cl\dire mai mare. Un contract de admitere la una din [colile germane. pân\ târziu `n secolul al [aptesprezecelea. o cl\dire cu dou\ etaje. ~n 1521. Totu[i. la treisprezece ani dup\ ce Ludovic al XIV-lea a pus st\pânire pe ora[. `n cea mai mare parte a Europei. {colile latine sau de alt fel asigurau. atât `n Suedia. Eu locuiam la numai dou\ str\zi mai `ncolo. nu doar `n Biserica Romano-Catolic\. stipuleaz\ c\ dasc\lul avea s\-i instruiasc\ pe „membrii ghildelor. De la `nceputurile secolului al paisprezecelea exist\ consemn\ri despre dou\ [coli germane `n Sélestat. `n 1686. `n 1530. {colile latine erau a[adar `nc\ la mare c\utare. `n 1526. care erau deschise tuturor. la treisprezece sau paisprezece ani. scrierea. bablen. Pentru c\ `nv\]\tura . ci [i `n universit\]i precum Sorbona. dar [i pe al]ii `ncepând de la vârsta de doisprezece ani. ~n aceste [coli. pe la `nceputurile vecului al [aisprezecelea. la [coala latin\ elevii erau admi[i la vârsta de [ase ani [i r\mâneau acolo pân\ când erau preg\ti]i pentru universitate. citirea. cât [i `n Danemarca. William Tyndale public\ traducerea sa `n limba englez\ a Bibliei. ordinea `n existen]a haotic\ a studen]ilor din Evul Mediu târziu. Câ]iva deveneau asisten]i ai profesorului [i `i r\mâneau al\turi pân\ la vârsta de dou\zeci de ani. `n limba matern\. la Köln [i Worms. b\ie]i. precum [i pe acei copii care nu pot s\ urmeze [coala latin\. De[i latina a continuat s\ fie. din jurul anului 1500. limba birocra]iei. a c\rei fa]ad\ era `mpodobit\ cu o fresc\ d\t\toare de inspira]ie. ce le `nf\]i[a pe cele nou\ muze zburdând `n fântâna sacr\ a lui Hippocrene. a clerului [i a erudi]ilor. muzica [i pu]in\ aritmetic\.

dou\zeci [i cinci de procente din cea de la Viena [i nou\sprezece procente din cea de la Leipzig. anun]ând eclipse sau catastrofe. mii de studen]i r\t\ceau prin ]ar\. Dac\ nu puteau s\ pl\teasc\. studen]ii s\raci reprezentau optsprezece procente din studen]imea din Paris. „a vagabonda“). li se asigurau subven]ii din partea comunit\]ii studen]e[ti. invocând spirite. dar s\raci lipi]i. `nv\]ându-i pe oameni rug\ciuni care s\ le scape sufletele din purgatoriu. Studen]ii care urmau cursurile [colii latine din Sélestat veneau din diferite zone ale Alsaciei [i Lorenei. oferind re]ete care s\ fereasc\ recoltele de grindin\ [i vitele de boli. de o serie de privilegii oficiale. cu excep]ia cazurilor de `nc\lc\ri serioase ale legii. prezicând viitorul. Mul]i mergeau din ora[ `n ora[ `n urma unui cleric `n vârst\. i se interzicea judec\toriei din Paris s\-i `ntemni]eze. fiind taxa]i conform bursei lor. Aceia care proveneau din familii burgheze bogate sau din nobilime (cum era cazul cu . care includea costurile s\pt\mânale pentru cas\ [i mas\. sfântul ]mp\rat german Frederick Barbarossa i-a scos de sub jurisdic]ia autorit\]ilor laice. indiferent de motiv. Unii pretindeau a fi descenden]i ai druizilor [i se f\leau c\ intraser\ `n Muntele lui Venus. dasc\lul era cunoscut ca un bacchante (nu de la „Bacchus“. garantându-le [i bilet de liber\ trecere pentru c\l\torii. pe care `l slujeau [i la care c\utau `nv\]\tur\. iar discipolii lui erau numi]i Schützen („protectori“) `n german\ sau bejaunes („ton]i“) `n francez\. studen]ii au beneficiat. vânzând nimicuri miraculoase. ei trebuiau s\ declare sub jur\mânt c\ „sunt lipsi]i de sprijin“ [i. {i. uneori. [i. dornici s\-[i p\streze drepturile. `ncepând cu Henric al III-lea. dar nesiguri `n privin]a felului cum s\ fac\ s\ tr\iasc\. `n 1200. studen]ii aveau de pl\tit taxe. ci de la verbul bacchari.4 Ca s\ poat\ urma [coala. unde fuseser\ ini]ia]i `n artele secrete. Câ]iva au supravie]uit dându-se drept ghicitori sau magicieni. din secolul al doisprezecelea. ca semn distinctiv. purtau cape galbene pe umeri. Printr-un privilegiu acordat de regele Philippe Auguste al Fran]ei. [i chiar de mai departe. fiecare monarh englez a garantat studen]ilor de la Oxford imunitatea `n fa]a puterilor laice. din Elve]ia. Numai aceia care erau hot\râ]i s\ devin\ clerici sau s\ intre cumva `n serviciul civil c\utau oportunit\]i de a renun]a la hoin\real\ [i de a intra `n institu]ii de `nv\]\mânt6 ca [coala latin\ din Sélestat.5 Privilegia]i. ~n 1158. `ntre]inându-se din pomeni [i furti[aguri.88 A L B E R T O M A N G U E L [tiin]ific\ era v\zut\ ca l\ca[ al unei „a treia puteri“. ~n secolul al cincisprezecelea. situat\ `ntre Biseric\ [i Stat.

~nv\]\torul `l a[eza pe b\iat la el pe genunchi [i-i ar\ta o t\bli]\ pe care erau scrise alfabetul ebraic. se familiarizeaz\ cu un trecut comun. dac\ unii pot g\si modul `n care s\ fac\ rost de mâncare `n Sélestat.“ Au reu[it s\ r\mân\ `n Sélestat câteva luni. prin asta asimilând la modul concret . Am pornit spre Sélestat. un pasaj din Scripturi [i cuvintele „Tora s\ fie ocupa]ia ta. Copilul care `nva]\ s\ citeasc\ cap\t\ acces. la memoria colectiv\ [i. ~n societatea iudaic\ medieval\. de exemplu. o ie[ire. Auzind asta. ne-a sf\tuit s\ nu facem asta. zicându-i: «Stai lini[tit. iar eu n-am mai fost `n stare prea mult\ vreme s\ g\sesc mâncare pentru amândoi [i am plecat spre ora[ul Soleure.“ ~nv\]\torul citea cu voce tare fiecare cuvânt [i b\iatul `l repeta. Pe drum. „f\r\ a [ti o iot\. am g\sit acolo mul]i studen]i s\raci. spunându-ne c\ exist\ mul]i studen]i s\raci `n acel ora[ [i c\ locuitorii sunt departe de-a fi boga]i. `ntr-un grad mai mare sau mai mic. din starea de dependen]\ [i comunicare rudimentar\.“8 ~n fiecare societate cu [tiin]\ de carte. pe care el sau ea `l `nnoie[te. ritualul `nv\]\rii citirii era celebrat `n mod explicit. b\iatul care urma s\ fie ini]iat era `nf\[urat `ntr-un [al de rug\ciune [i dus de tat\l lui la `nv\]\tor. printr-un ritual. companionul meu a izbucnit `n lacrimi amare. când se s\rb\tore[te momentul `n care Moise a primit Tora din mâinile lui Dumnezeu. care a venit la [coal\ `n 1495. la vârsta de optsprezece ani. cu fiecare lectur\. dar dup\ Rusalii „noi studen]i au sosit din toate p\r]ile. Elve]ianul Thomas Platter. Ars de octo partibus orationis de Aelius Donatus]“ [i care se sim]ea. am `ntâlnit un nobil care ne-a `ntrebat: «Unde merge]i?» Când a auzit c\ ne `ndreptam spre Sélestat. De Shavuot. astfel. pe calea c\r]ilor. strigând: «Unde ne putem duce?» L-am consolat. „Când am ajuns la Strasbourg. voi reu[i [i eu cu siguran]\ s\ fac asta pentru amândoi». printre studen]ii ceva mai tineri. Apoi t\bli]a era acoperit\ cu miere [i copilul o lingea. dar c\ exista o [coal\ excelent\ la Sélestat.ISTORIA LECTURII 89 Beatus Rhenanus) puteau alege s\ fie g\zdui]i `n internatele conduse de rector [i so]ia sa sau s\ stea cu chirie `n casa tutorelui lor sau chiar la unul dintre hanurile din localitate. descrie `n autobiografia lui cum el [i un prieten au pornit-o `n c\utarea instruirii. „ca g\ina printre pui“. a `nv\]a s\ cite[ti este ceva ce ]ine de o ini]iere. incapabil s\ citeasc\ m\car Donat[bine cunoscutul manual medieval pentru `ncep\tori. care ne-au spus c\ [coala nu era bun\.7 Dar cei care declaraser\ c\ erau prea s\raci ca s\-[i pl\teasc\ taxele aveau mari dificult\]i `n a-[i g\si cas\ [i mas\.

pentru c\ sarcina ei nu era doar s\ al\pteze. potrivite doar clericilor s\raci. Chiar dac\ existau aristocra]i [i grands bourgeois care considerau cititul [i scrisul sarcini umile. Doica copilului. ini]ia educa]ia [i. cu voce tare.9 De[i este greu s\ generaliz\m dup\ trecerea câtorva secole [i când e vorba despre atâtea ]\ri. cuvintele sfinte. observ\ c\ „`ngrijirea copiilor foarte tineri e .90 A L B E R T O M A N G U E L Dou\ mame din secolul al cincisprezecelea `nv\]ându-[i copiii s\ citeasc\: stânga. trebuia aleas\ cu cea mai mare grij\. versete biblice se scriau pe ou\ fierte descojite [i pe pr\jituri cu miere.10 majoritatea b\ie]ilor [i destul de multe fete care se n\[teau `n astfel de familii `nv\]au buchiile foarte devreme. dac\ [tia s\ citeasc\. ci [i s\ asigure o vorbire [i o pronun]ie corecte. pe care copilul le mânca dup\ ce citise versetele.11 Marele `nv\]at umanist italian Leon Battista Alberti. De asemenea. Fecioara [i Pruncul. dreapta. `n lucrarea sa despre familie scris\ `ntre anii 1435 [i 1444. din acest motiv. Sfânta Ana cu tân\ra Maria. `n societatea cre[tin\ a Evului Mediu târziu [i a Rena[terii timpurii a `nv\]a s\ cite[ti [i s\ scrii – `n afara Bisericii – era privilegiul aproape exclusiv al aristocra]iei [i (dup\ secolul al treisprezecelea) al `naltei burghezii. `nv\]\torului.

) Imaginea figurii mamei-`nv\]\toare era tot atât de obi[nuit\ `n iconografia cre[tin\ pe cât de rar\ era reprezentarea unei eleve `n sala de clas\. repetând literele ar\tate de doica lor sau de mam\ `ntr-un abecedar sau `ntr-un tabel cu alfabetul. `n timp ce de educa]ia fetelor se va ocupa chiar mama. atâta vreme cât pot fi forma]i moral. majoritatea caselor bogate dispuneau de spa]iul. copiii n-ar putea primi o educa]ie literar\?“13 Dup\ ce literele au fost `nv\]ate.ISTORIA LECTURII 91 treaba femeilor. Quintilian. Oricum. trebuie adu[i ca meditatori particulari dasc\li de sex masculin (dac\ familia [i-i poate permite) pentru b\ie]i. care a avut o mare influen]\ pe parcursul Rena[terii. lini[tea [i facilit\]ile necesare pentru instruirea acas\. de[i acord\ doicilor trei ani de domnie. pe de alt\ parte. aceasta fiind vârsta cea mai fraged\ la care pot câ[tiga de pe urma instruc]iei [i suporta stresul `nv\]\rii. `n secolul al cincisprezecelea. Iat\ ce recomanda: „Unii au sus]inut c\ b\ie]ii n-ar trebui `nv\]a]i s\ citeasc\ pân\ când nu au [apte ani. a scris un manual pedagogic `n dou\sprezece volume. `n compania altor b\ie]i. atunci când ajung mai mari. a doicilor ori a mamei“12 [i c\ la cea mai fraged\ vârst\ cu putin]\ ace[tia trebuie s\-[i `nsu[easc\ alfabetul. Institutio oratoria. morali[tii medievali au dezb\tut cu aprindere avantajele educa]iei – publice sau private – pentru fete. care `mi citea literele tip\rite cu aldine dintr-o veche carte englez\ cu poze. am fost pus s\ repet sunetele de nenum\rate ori. Exist\ numeroase reprezent\ri ale Fecioarei Maria ]inând o carte `n fa]a pruncului Iisus [i ale Sfintei Ana `nv\]ând-o pe Maria. Copiii `nva]au s\ citeasc\ fonetic. s\ scrie sau s\ primeasc\ misive . (Eu `nsumi am fost `nv\]at `n felul acesta. dar nici Hristos [i nici mama Lui nu au fost `nf\]i[a]i `nv\]ând s\ scrie sau chiar scriind. pentru c\ altfel ar putea. care a devenit tutorele str\nepo]ilor `mp\ratului Domi]ian. Chiar dac\. un avocat roman din secolul `ntâi din nordul Spaniei. de exemplu. consider\ c\ formarea min]ii copilului dup\ cele mai bune principii face parte din `ndatoririle lor. aceia care au sus]inut c\ mintea unui copil nu trebuie l\sat\ s\ lâncezeasc\ nicio clip\ sunt mai `n]elep]i. „Nu e potrivit pentru fete s\ `nve]e s\ scrie [i s\ citeasc\ decât dac\ vor s\ devin\ c\lug\ri]e. Crisipus. de doica mea. no]iunea unui Hristos citind Vechiul Testament a fost considerat\ esen]ial\ pentru a face explicit\ continuitatea Scripturilor. De ce totu[i. majoritatea `nv\]a]ilor recomandau ca educarea b\ie]ilor s\ se desf\[oare departe de familie.

„Fetele trebuie s\ `nve]e s\ citeasc\ pentru a `nv\]a dreapta credin]\ [i a se proteja singure de primejdiile care le amenin]\ sufletele“.14 avertiza nobilul Philippe de Novare. de filosofi pentru care „gândirea este o `ndeletnicire cu reguli stabilite meticulos“16. . predarea la [coala latin\ din Sélestat fusese una rudimentar\ [i banal\. Aristotel [i discipolii s\i. Dezvoltat mai ales `n secolele al doisprezecelea [i al treisprezecelea. dar unii din contemporanii s\i nu au fost de acord. scolasticismul s-a dovedit o metod\ util\ pentru reconcilierea preceptelor credin]ei religioase cu argumentele ra]iunii umane. urmând preceptele tradi]iei scolastice. ~n familiile aristocrate ale Europei puteai g\si femei care erau pe deplin educate. o clas\ anonim\. de amor“. care poate apoi fi folosit\ ca punct de plecare `n argumentare.15 Fetele n\scute `n case mai avute erau trimise adesea la [coal\ ca s\ `nve]e s\ citeasc\ [i s\ scrie. Pân\ la mijlocul secolului al cincisprezecelea. ar\ta Cavalerul de la Tour Landry. Curând `ns\ scolasticismul a devenit mai curând o metod\ de a conserva ideile decât una de a le face rodnice.92 A L B E R T O M A N G U E L Dou\ scene de [coal\ de la sfâr[itul secolului al cincisprezecelea `nf\]i[ând rela]ia ierarhic\ dintre profesori [i elevi: stânga. dreapta. de obicei ca s\ se preg\teasc\ pentru m\n\stire. din care rezult\ o concordia discordantium sau „armonie `ntre opinii diferite“.

. la `nceputul secolului al [aisprezecelea. arta lui fiind comemorat\ pe un mormânt bolognez din secolul al paisprezecelea. Un profesor `[i continu\ lec]iile de dincolo de mormânt.ISTORIA LECTURII 93 O scen\ dintr-o [coal\ din Fran]a.

când Carol cel Mare a ordonat ca toate catedralele [i bisericile s\ ]in\ [coli pentru a-i educa pe clerici `n artele cititului. de care depindea faima loca[ului. de[i a variat considerabil de la universitate la universitate. ei nu trebuie s\-i trimit\ pe al]ii s\ citeasc\ `n locul lor. precum Boethius din secolul al [aselea. [i.17 ~n lumea cre[tin\. psalmodierii [i calculului. concordia discordantium. Profesorul [edea de obicei la un pupitru `n\l]at pe un podium sau uneori la o mas\. Pe la mijlocul secolului al treisprezecelea. [i nu ca s\ evite sarcina de a citi ei `n[i[i. Aspectul concret al [colilor nu s-a schimbat mult de pe vremea lui Carol cel Mare. prin intermediul primilor filosofi cre[tini. ~n principiu. dac\ stau bine cu s\n\tatea. scaunele au `nceput s\ fie folosite mai mult de abia . a devenit dreapta credin]\. `nflorind `n veacul al nou\lea. Aceste [coli. citindu-le c\r]i [i f\cându-i s\ `n]eleag\ dup\ puterile fiec\ruia. dup\ declinul sistemului de educa]ie roman.“18 ~n a doua jum\tate a secolului al [aisprezecelea. ea a folosit la stabilirea dogmei oficiale. aprobate oficial. metoda scolastic\ se reducea la instruirea studen]ilor pentru a evalua un text conform anumitor criterii prestabilite. `ntrucât nu au existat concilii sau sinoade islamice constituite `n acest scop. pân\ când au ajuns la sfâr[itul c\r]ilor pe care le-au `nceput. dasc\lii trebuie s\ continue s\ `i `nve]e. scrisului. când rena[terea ora[elor a f\cut indispensabil\ existen]a centrelor de `nv\]\mânt general. a c\rui lucrare De consolatione philosophiae (pe care Alfred cel Mare a tradus-o `n englez\) a fost foarte popular\ pe parcursul Evului Mediu. `n [colile m\n\stire[ti [i `n cele ale catedralelor din toat\ Europa. decât dac\ cer respectivului s\ citeasc\ pentru a-l onora. ~n secolul al zecelea. au `nceput s\ se dezvolte `n secolele al patrulea [i al cincilea. opinia care a supravie]uit tuturor obiec]iilor. ~n ceea ce prive[te `nv\]area cititului. Orele se ]ineau `ntr-o `nc\pere spa]ioas\. metoda scolastic\ predomina `n universit\]i [i `n parohii. care le erau predate cu râvn\ [i cu osteneal\. pe o banc\ simpl\ (`n Europa cre[tin\. scolasticismul a urmat categoric preceptele lui Aristotel. str\moa[ele [colii latine din Sélestat. succesul metodei depindea mai mult de perseveren]a elevilor decât de inteligen]a lor.94 A L B E R T O M A N G U E L ~n Islam. [i. dac\ elevii au `nceput s\ citeasc\. [colile s-au constituit `n jurul figurii câte unui profesor deosebit de `nzestrat. cultivatul rege spaniol Alfonso el Sabio insista asupra acestui aspect: „~n adev\ratul sens al cuvântului trebuie s\-[i arate dasc\lii [tiin]a `n fa]a studen]ilor.

avea s\ fie emblema dasc\lului pentru multe secole. cititul `ncepea cu un ABC sau manual pentru `ncep\tori [i culegeri de rug\ciuni simple. o pagin\. `n timp ce dasc\lul din spatele lui `i ]ine la fund un m\nunchi de nuiele. probabil abia intrat `n pubertate. o femeie a[ezat\ la un pupitru `ndrum\ un copil de vârst\ mult mai fraged\. iar mai târziu `nv\]au subiectele trivium-ului: gramatica `nainte de toate. sau stând `n picioare `n jurul dasc\lului. pictat\ `n 1516 de c\tre Ambrosius Holbein. Pentru c\ nu to]i elevii veni]i la [coal\ cuno[teau literele. ]inând `n mâini pagini liniate sau t\bli]e de cear\ pentru a-[i lua noti]e. ~n [coala latin\ de la Sélestat. O firm\ ce f\cea reclam\ unei [coli `n 1516 `nf\]i[eaz\ doi `nv\]\cei adolescen]i lucrând pe o banc\. Dup\ . `n timp ce cu dreapta pare s\ accentueze o afirma]ie. Ave Maria [i Crezul. Majoritatea ilustra]iilor `i arat\ pe elevi a[eza]i pe b\nci. elevii erau mai `ntâi `nv\]a]i s\ citeasc\ [i s\ scrie. cum erau Tat\l Nostru. cu c\r]i deschise. privind la studen]ii lui. retorica [i dialectica. apleca]i asupra textelor pe care le studiau. ]inând o carte deschis\ pe pupitrul din fa]a sa. ar\tându-i cu degetul pe pagin\. un `nv\]\cel. Nuiaua. probabil explicând pasajul pe care tocmai l-a citit cu voce tare. `n timp ce `n partea dreapt\. st\ `n picioare `n fa]a unui pupitru. `n secolul al cincisprezecelea).ISTORIA LECTURII 95 O pancart\ f\când reclam\ unei [coli. O sculptur\ de marmur\ de pe un mormânt bolognez de la mijlocul secolului al paisprezecelea arat\ un profesor a[ezat pe o banc\. ca [i cartea. cu mâna stâng\. citind dintr-o carte deschis\. la stânga. El ]ine.

punctua]ia era `nc\ dezordonat\ `n secolul al cincisprezecelea [i literele mari nu erau folosite consecvent. dar adesea din cauza modalit\]ii uzuale de transcriere a cuvântului – probabil pentru a economisi hârtie – astfel `ncât cititorul trebuia s\ fie `n stare nu doar s\ citeasc\ fonetic. ~n fond. deoarece.22 . elevii erau trecu]i prin câteva c\r]i de citire uzuale `n majoritatea [colilor medievale: Ars de octo partibus orationis a lui Donatus. uneori de `nv\]\celul care se gr\bea s\-[i ia noti]e.21 Câ]iva factori f\ceau cititul dificil pentru un novice. nici m\car explica vreuna dintre rug\ciunile folosite la Liturghie“. unul dintre elevii care au urmat [coala latin\ din Sélestat la `nceputurile anilor 1450. Multe cuvinte erau abreviate. A[a cum am v\zut.20 Dup\ cum a comentat. Elevii erau obliga]i s\ `nve]e regulile pe de rost. `n]elegerea nu era indispensabil\ cunoa[terii. Jakob Wimpfeling (care avea s\ devin\.96 A L B E R T O M A N G U E L O miniatur\ reprezentând un profesor gata s\-[i pedepseasc\ elevul. ca Rhenanus. Doctrinale puerorum a c\lug\rului franciscan Alexandre de Villedieu [i Manualul de logic\ al lui Peter Spaniolul. aceste `nv\]\turi elementare. `ntr-o traducere fran]uzeasc\ din secolul al cincisprezecelea a Politicii lui Aristotel. ortografierea nu era uniform\. acela[i cuvânt putea s\ apar\ scris `n feluri diferite. A[a cum era de a[teptat. nici compune o scrisoare sau un poem. unul dintre cei mai notabili umani[ti ai vremii sale). adesea. conform pedagogiei scolastice. El copia complicatele reguli gramaticale pe tabl\ – de obicei f\r\ s\ le explice. ci [i s\-[i dea seama ce vrea s\ `nsemne prescurtarea. doar dasc\lul poseda aceste volume scumpe. mai târziu. rezultatele erau adesea dezam\gitoare. Doar câ]iva elevi erau destul de boga]i ca s\-[i cumpere c\r]i19 [i. aceia care studiaser\ conform vechiului sistem „nu puteau nici vorbi latina.

Dac\ se ive[te o fraz\ obscur\. echivalentul notelor noastre sintetice de lectur\. Jean de Westhus. El a p\strat vechile manuale de citire ale lui Donatus [i Alexandre. Prin littera. preot al parohiei Sélestat [i magistrat local. a decis s\ numeasc\ un absolvent al Universit\]ii din Heidelberg – Louis Dringenberg – `n postul de director al [colii. scopul este s\-[i `nve]e elevii s\ vorbeasc\ elocvent [i s\ tr\iasc\ virtuos. l-a[ considera un simplu pedant. de cele ale scriitorilor antici p\gâni – nu erau menite s\ fie pricepute imediat de elev. Dar dac\ insist\ s\ scormoneasc\ banalit\]i care cer mult timp [i efort cheltuite pentru a fi explicate. mai degrab\ decât s\-i oblige pur [i simplu pe elevi s\ le memoreze. atunci sunt de acord ca el s-o explice. ci `n a fi capabil s\ reci]i [i s\ compari interpret\rile autorit\]ilor recunoscute. chiar cu textele clasice ale p\rin]ilor . pe care le expunea pentru a fi discutate `n clas\. dar este u[or de explicat. Textele originale – fie c\ era vorba de cele ale p\rin]ilor Bisericii sau. elevii erau `nv\]a]i s\ citeasc\ prin intermediul comentariilor conven]ionale. Procesul se `ncheia cu o exegez\ – sententia – `n care erau discutate opiniile comentatorilor accepta]i. Dac\ sensul ei nu se `ntrevede imediat. `n mult mai mic\ m\sur\. el a explicat regulile gramaticale. Dringenberg a introdus schimb\ri fundamentale.ISTORIA LECTURII 97 Urmând metoda scolastic\. care puneau sub semnul `ntreb\rii metodele de instruc]ie tradi]ionale din Italia [i }\rile de Jos [i a c\ror extraordinar\ influen]\ se r\spândea treptat `n Fran]a [i Germania. care nu serve[te niciunuia dintre aceste dou\ ]eluri. Inspirat de `nv\]a]ii umani[ti contemporani. o analiz\ gramatical\ `n care erau identificate elementele sintactice ale fiec\rei propozi]ii. `n schimb. dar a f\cut uz numai de anumite sec]iuni ale acestor c\r]i. considerând c\ „nu-i ajut\ pe elevi s\ `nve]e un limbaj elegant“25 [i a lucrat. aceasta ducea la littera sau sensul literal al textului. a renun]at la tradi]ionalele comentarii [i glose. nu voi considera o neglijen]\ din partea lui dac\ trece peste ea [i n-o explic\. ci s\ devin\ accesibile printr-o serie de pa[i dinainte stabili]i. Mai `ntâi venea lectio. profesorul de retoric\ din secolul al cincisprezecelea Lorenzo Guidetti sintetiza scopul pred\rii unei citiri corecte: „C\ci atunci când un profesor bun se angajeaz\ s\ explice un pasaj.“24 ~n 1441. Cu asemenea no]iuni `n minte. devenind astfel „un om mai bun“. `nv\]\celul ajungea la sensus. `n]elesul textului conform diferitelor interpret\ri stabilite.23 Meritul unei astfel de citiri consta nu `n descoperirea unei semnifica]ii personale `n text.

Dac\ Dringenberg se str\duise s\-[i familiarizeze `nv\]\ceii cu textele p\rin]ilor Bisericii. Dringenberg le-a asigurat `nv\]\ceilor un mai mare grad de libertate `n lectur\ decât avuseser\ vreodat\. un personaj mereu preg\tit s\ foloseasc\ b\]ul pe spinarea oricui nu era suficient de dedicat studiului literelor.98 A L B E R T O M A N G U E L Bisericii. [i el absolvent al Universit\]ii din Heidelberg. ]inând sub o strict\ `ndrumare cele transmise `n cursul discu]iilor). Hellen Keller este a[ezat\ lâng\ fereastr\ [i cite[te. un intelectual de dou\zeci [i [apte de ani ai c\rui studen]i [i l-au amintit ca „pl\cut `n stricte]i [i strict `n pl\ceri“27. „Hofman detesta vechile comentarii [i glose“. la Sélestat fuseser\ puse deja bazele durabile ale unui nou mod de a preda copiilor. el trecea foarte repede la citirea textelor propriu-zise.29 `n loc s\-[i poarte clasa printr-o mla[tin\ de reguli gramaticale. geografic [i istoric. Hofman prefera clasicii romani [i greci. Alt student `[i aminte[te c\. Trecându-[i mâinile peste textul `n Braille. Antonius Sabellicus [i al]ii.26 Succesorul lui Dringenberg a fost Crato Hofman. Lui nu-i era team\ de ceea ce Guidetti repudiase drept trivia–banal. dup\ ce Hofman `i c\l\uzise prin operele lui Ovidiu. . ad\ugând acestora o bog\]ie de am\nunte de ordin arheologic. asemenea lui Dringenberg.28 Unul dintre elevii lui nota c\. Cicero. Suetoniu. Ignorând `n mare parte treptele conven]ionale impuse de comentatorii scolastici [i permi]ând clasei s\ discute textele predate (`n acela[i timp. `n 1477. La moartea sa. Valerius Maximus.

toate obiceiurile.ISTORIA LECTURII 99 Caietul de [coal\ al adolescentului Beatus Rhenanus. Dimpotriv\. precum buna-cre[tere. pentru c\. exact [i inteligent. credin]a [i pre`ntâmpinarea viciilor – orice fel de precept social. nu mai pot fi dup\ aceea smulse. Dar chiar [i `n clasa lui Hofman. `n special obiceiurile bune. a[a cum spune Aristotel. p\strat la Biblioteca Umanist\ din Sélestat. din cuvintele copiate era extras\ o moral\. el trebuie s\-[i dea osteneala s\ s\deasc\ virtutea `n sufletul copilului. „Un dasc\l“.“31 . textele nu era niciodat\ l\sate cu totul deschise unei interpret\ri libere din partea studen]ilor. n-a fost niciodat\ neglijat\. asta e important. mai târziu `n via]\ un om se comport\ conform educa]iei pe care a primit-o. a scris un contemporan al lui Hofman. acestea erau disecate sistematic [i riguros. prinzând r\d\cin\ `n om `n timpul tinere]ii sale. `ndemânarea „de a stoarce textul de fiecare pic\tur\ de semnifica]ie“ a fost pentru Hofman cea dintâi prioritate. „trebuie s\ predea nu doar scrisul [i cititul. ci [i virtu]ile [i morala cre[tine. abilitatea de a citi fluent.30 De[i caligrafia. de fapt. „arta de a scrie frumos“. au ajuns la universitate „perfect fluen]i `n latin\ [i cu o profund\ cunoa[tere a gramaticii“. de la manierele la mas\ la capcanele celor [apte p\cate mortale.

spre exemplu. oferi]i-le spectacolul unor cuvinte `ntregi.“33 Pentru copilul orb. de ce n-ar fi la fel când `i `nv\]\m s\ citeasc\? Ascunde]i de ei toate alfabetarele [i toate manualele de francez\ [i de latin\. de vreme ce cuvintele erau obiecte concrete care puteau fi atinse. dar probabil [i pentru c\ Hofman a vrut ca elevii lui s\ p\streze o `nsemnare pe etape a lec]iilor lor. obi[nuiam s\ fac din ele obiecte. `n acela[i timp. le [tiau deja pe de rost. de exemplu. ~n textele copiate . „Am `nv\]at repede c\ fiecare cuvânt tip\rit desemna un obiect. dup\ aceea fa]a. Helen Keller spune c\ imediat ce a `nv\]at s\ silabiseasc\. Desigur. «pat».? Nu. concretizând ideea cu ajutorul lucrurilor. G\seam cartona[ele care reprezentau. buzunarele. copiindu-le `n mod mecanic – ne[tiind `nc\ s\ citeasc\ – ei asociau seriile de cuvinte cu sunetele rândurilor memorate. cuvintele «p\pu[\». dup\ aceea mi-am pus „p\pu[a“ pe pat. «pe». profesorul i-a dat buc\]ele de carton pe care cuvintele `ntregi erau tip\rite cu litere `n relief. pentru care cuvintele de pe pagin\ r\mâneau semne abstracte. evident c\ nu. Acela[i caiet de noti]e era folosit vreme de câ]iva ani. Aveam un cadru pe care puteam aranja cuvintele `n mici propozi]ii. ca `n metoda „global\“ de predare a citirii. poate din ra]iuni economice. de obiectele pe care le reprezentau. ca elemente verbale. dar. nasturii etc.100 A L B E R T O M A N G U E L Caietele din Sélestat ale lui Rhenanus [i Gisenheim `ncep cu rug\ciunile de duminic\ [i selec]ii din psalmi pe care elevii le copiau de pe tabl\ `n prima zi de [coal\. «este». o ac]iune sau o `nsu[ire. «pat». ele puteau fi `nlocuite. i-o ar\ta]i `ntreag\ [i-i spune]i: aceasta este o hain\. apoi mânecile. `nainte s\ le pun astfel la un loc. apoi plasam fiecare cartona[ pe obiectul pe care `l reprezenta. «pe». orbii `nva]\ s\ citeasc\ `ntr-o manier\ similar\. „sim]ind“ `ntreg cuvântul – pe care deja `l cunosc – mai degrab\ decât descifrându-l liter\ cu liter\. Amintindu-[i cum a fost educat\. pe care le pot `n]elege [i pe care le vor re]ine cu mult mai mult\ u[urin]\ [i pl\cere decât toate literele [i silabele tip\rite.“32 ~n vremurile noastre. alc\tuind astfel o propozi]ie [i. nu era cazul elevilor din Sélestat. probabil. Pe acestea. v-a trecut vreodat\ prin minte s\-i ar\ta]i mai `ntâi volanele. A[a `nva]\ [i copiii s\ vorbeasc\ de la doicile lor. o hain\. expus\ dou\ secole mai târziu de Nicolas Adam `n a sa O metod\ demn\ de `ncredere pentru `nv\]area oric\rei limbi: „Când `i ar\ta]i unui copil un obiect. din cauza pre]ului hârtiei. al\turi de cuvintele «este».

cât [i `n german\. Un autor favorit la Sélestat a fost Isidor din Sevilla. ~n 1498. `n locurile [i `n timpul lor. uneori `nso]ite de comentarii critice. o oper\ vast\. Dup\ rug\ciuni [i scurte citate din Sfin]ii P\rin]i – toate adnotate cu noti]e gramaticale sau etimologice. Ini]iale `mpodobite apar la fiecare câteva pagini (acestea `mi amintesc de literele elaborate cu care obi[nuiam s\-mi ornez temele de cas\. Hofman ]inea la perfec]iunea gramatical\ a acestor texte. dar. ad\ugate textului copiat atât `n latin\. le amintea studen]ilor c\ ele trebuiau citite nu doar pentru a fi analizate. probabil ad\ugate mai târziu `n cariera elevului – caietele de noti]e merg pân\ la studierea anumitor scriitori clasici. iar apoi a explicat. `n german\. scrise cu cerneal\ neagr\ pe margine sau printre rânduri. sau `n anul urm\tor. Ferm [i clar. scrisul lui de mân\ imit\ cursivele gotice al manuscriselor germane din secolul al cincisprezecelea. teologul din secolul al [aptelea ale c\rui Etimologii. a cincea [i a [asea din Fastele lui Ovidiu. deasupra cuvântului prognatos. când au copiat pasajele introductive din Bucolicele lui Virgiliu [i apoi Georgicele `n `ntregime. De exemplu. ci [i pentru a fi sim]ite. Plasat `n mijlocul paginii.ISTORIA LECTURII 101 de-a lungul anilor nu se vede aproape nicio modificare `n scrisul de mân\ al lui Rhenanus. Alte note ofer\ etimologia unui cuvânt sau rela]ia acestuia cu echivalentul lui german. pentru glose [i comentarii ulterioare. a[a cum a avut aceasta loc `n clasa lui Hofman. un cuvânt de pre]uire ici [i colo. putem urm\ri lectura analitic\. studentul scrisese sinonimul progenitos. Multe din cuvintele pe care Gisenheim le-a scris pe marginea copiei sale latine sunt sinonime sau traduceri. `n dou\zeci . Privind notele lui Gisenheim. redat cu cerneal\ de un purpuriu aprins. l\sând margini mari [i spa]ii largi `ntre rânduri. o glos\ entuziast\ ad\ugat\ pe margine ne permit s\ ne imagin\m c\ la acel vers anume `i oprise Hofman pe elevi ca s\ le `mp\rt\[easc\ admira]ia [i `ncântarea lui. de exemplu. nota este o explica]ie distinct\. „ceea ce e n\scut din tine“. scrisul de mân\ i-a permis lui Rhenanus s\ urm\reasc\ textul cu o u[urin]\ din ce `n ce mai mare. `n speran]a unor note mai mari). Deoarece el `nsu[i g\sise frumuse]e [i `n]elepciune `n textele vechi. `i `ncuraja pe studen]i s\ caute `n cuvintele l\sate de suflete de mult\ vreme disp\rute ceva ce le vorbea lor personal. uneori. când studiau c\r]ile a patra. grafia elegant\ pe care avea s-o copieze Gutenberg când a gravat literele pentru Biblia sa. din când `n când.

la mijlocul secolului al cincisprezecelea. explic\ [i discut\ `n]elesurile [i folosirea cuvintelor. oferindu-le [i instrumente de interpretare a altor lecturi. Asta s-a datorat `n parte accesibilit\]ii nea[teptate a c\r]ilor. era predat\ o caden]\ standard [i ni-l putem imagina pe Hofman citind cu voce tun\toare versurile antice [i vibrante. Rhenanus [i al]i `nv\]\cei `l repetaser\ cu voce tare pân\ când re]inuser\ pronun]ia cuvintelor. desigur. `ncepea s\ devin\ responsabilitatea fiec\rui cititor `n parte. uneori. un pas care nu `ncape `ndoial\ c\ `i f\cea s\ simt\ progresul pe care `l realizaser\. metodele scolastice de predare erau puse sub semnul `ntreb\rii [i. din a acorda mai mult\ aten]ie sensului decât cuvintelor. Autorit\]ile anterioare – traduc\tori. Gisenheim. un scrib anonim scrisese pe marginile unei cronici de m\n\stire: „Trebuie s\ `]i faci o obi[nuin]\. n-a fost una brusc\. la scurt\ vreme dup\ inventarea presei de tip\rit. a[a c\ nu [tim dac\ Hofman pretindea o anume caden]\ la citire. Concluzia care se desprinde din aceste caiete este c\. treptat. [i nici nu poate fi asociat\ cu un loc sau cu o dat\ anume. ~n niciunul dintre cazuri cuvintele nu sunt transcrise fonetic. `n Bologna. pe care le-ar fi f\cut pe cont propriu. el i-a pus pe elevi s\ compileze un Index rerum et verborum (Index al lucrurilor [i cuvintelor). f\r\ `ndoial\. dar [i faptului c\ structura social\ mai simpl\ a secolelor europene anterioare. comentatori. Schimbarea. Hofman pare s\ fi fost intens preocupat de dorin]a de a-[i instrui elevii s\ foloseasc\ corect cuvintele. antologi[ti. ~n pasajele poetice. cei care alc\tuiser\ canoanele – stabiliser\ ierarhii oficiale [i atribuiser\ inten]ii diferitelor cuvinte. `nainte de a copia un text. Acum. `n Bagdad. a te concentra mai degrab\ asupra fructului decât asupra frunzi[ului“. sau dac\ aceasta era l\sat\ la latitudinea cititorului. cel pu]in `n [colile umaniste. s\ stabileasc\ singuri valoarea [i sensul. Propozi]iile din caiete nu sunt nici accentuate. `n spiritul respectivelor autorit\]i. cititul. prin secolul al treisprezecelea. s\ noteze [i s\ defineasc\ materiile studiate. când cite[ti c\r]i. respectându-le sensurile [i conota]iile. Anumite pasaje sunt `nso]ite de comentariile lui Hofman asupra textelor. ceea ce ne face s\ credem c\. schimbate. adnotatori. Mai devreme. cenzori.34 Un asemenea sentiment r\zb\tea din felul `n care preda Hofman. cei care catalogau. chiar [i la Paris. La Oxford. astfel `ncât s\ poat\ interpreta sau traduce cu temei. a Europei lui Carol cel Mare [i a sfâr[itului . La sfâr[itul caietelor.102 A L B E R T O M A N G U E L de volume. glosatori. cititorilor li se cerea s\ citeasc\ pentru ei `n[i[i [i.

dar ofereau elevilor [i o mai vast\ [i mai personal\ perspectiv\ umanist\. . Hofman [i al]ii. Dup\ Dringenberg. au abandonat sala de clas\ [i forumul public [i. noii umani[ti. aceasta din urm\ fiind `nscris\ `n perimetrul anumitor reguli. care asigurase lumea c\ P\mântul [i umanitatea se aflau `n centrul `ntregii crea]ii. politic [i intelectual. care plasa Soarele `n centrul universului – `nlocuind Almagest de Ptolemeu.35 Trecerea de la metoda scolastic\ la sisteme ceva mai liberale a atras dup\ sine alte schimb\ri. ca s\ citeasc\ [i s\ gândeasc\ `n intimitate. Profesorii de la [coala latin\ din Sélestat transmiteau precepte clasice. fusese fracturat\ din punct de vedere economic. aceea de a facilita accesul la texte [i la diferitele lor niveluri de `n]elegere celui mai larg auditoriu posibil. responsabilitatea profesorului fusese perceput\ ca fiind una public\. s-au retras `n spa]iul `nchis al camerei de lucru sau al bibliotecii. de exemplu – lumea p\rea s\-[i fi pierdut stabilitatea [i evoluase spre o derutant\ complexitate. filosofiei [i credin]ei. `n 1543 a fost publicat controversatul tratat al lui Copernic. De revolutionibus orbium coelestium (Despre mi[carea corpurilor cere[ti). care presupuneau o lectur\ „corect\“ [i comun\. asemenea lui Rhenanus. sarcina unui `nv\]at fusese – asemenea dasc\lului –c\utarea cunoa[terii. canoane [i sisteme dovedite de `nv\]are. produsele acestor [coli. elevii au reac]ionat `n cele din urm\ prin circumscrierea actului lecturii propriei lumi [i experien]e personale [i prin afirmarea autorit\]ii de cititori individuali asupra fiec\rui text. De parc\ lucrurile n-ar fi fost destul de grave. afirmând o istorie social\ comun\ a politicii.ISTORIA LECTURII 103 lumii medievale. Pân\ atunci. Pentru noul elev – pentru Beatus Rhenanus. prestabilit\.

. cca 1898.Elevul de liceu Franz Kafka.

un om a `ntrebat cândva: «De ce atâta `nc\p\]ânare? Dac\ ai urma alegoriile. orice concluzie. vai.» Altul a spus: «Pariez c\ [i asta este o alegorie. Dar problemele cu care ne lupt\m `n fiecare zi sunt cu totul altceva. iar asta [tim deja. cu doi ani `nainte de moartea sa. Franz Kafka l-a scris `n Praga. numai la modul alegoric. ne-a l\sat nou\.» Primul a zis: «Ai câ[tigat. Patruzeci [i cinci de ani mai târziu. astfel. ai deveni tu `nsu]i alegorie [i.» Primul a zis: «Nu. pe care profesorul nostru nu a `ncercat niciodat\ s\-l explice.ISTORIA LECTURII 105 PRIMA PAGIN| LIPS| ~n ultimul meu an de liceu la Colegio Nacional din Buenos Aires. ne-a tulburat [i a dat na[tere multor discu]ii `n afumata cafenea La Puerto Rico. Despre acest subiect.»“1 Textul scurt. un profesor al c\rui nume n-am chef s\ mi-l amintesc st\tea `n fa]a clasei [i ne citea cele ce urmeaz\: „Tot ceea ce alegoriile inten]ioneaz\ s\ ne spun\ este doar c\ ceea ce este de ne`n]eles e de ne`n]eles. orice impresie c\ am fi „`n]eles“ textul [i alegoriile sale erau gre[ite. ]i-ai rezolva toate problemele de fiecare zi. adolescen]i curio[i. `n via]a real\. nelini[titorul sentiment c\ orice interpretare. `n 1922.» Al doilea a spus: «Dar. ai pierdut. Acele câteva rânduri sugerau nu doar c\ fiecare text poate fi citit ca . aflat\ chiar dup\ col]ul [colii. La modul alegoric.

savurând o carte pe care un anume recenzent a condamnat-o sau dând la o parte o alta. care a fost p\tima[ ridicat\ `n sl\vi.3 noi eram de acord cu faptul c\ nicio lectur\ nu poate fi vreodat\ categoric\. Pentru dasc\lii umani[ti de la sfâr[itul Evului Mediu. `n cele din urm\. „pentru c\ dobândim un `n]eles de la litere [i un altul de la ceea ce `nseamn\ literele. logos-ul lui Dumnezeu. dar sunt sigur c\ ele mi se adreseaz\ – mie [i oric\rui alt cititor – pe nume.106 A L B E R T O M A N G U E L o alegorie ([i. Primii `nv\]a]i medievali c\utau `n lectur\ o mul]ime de voci. [i primul se nume[te literal. mai tulbur\toare. mai lucide. textul (inclusiv lectura pe care o face Platon argument\rii lui Socrate) [i comentariile succesive ale diverselor genera]ii de cititori l\sau s\ se sub`n]eleag\ posibilitatea unei infinit\]i de lecturi. ne-am dat seama c\ unele lecturi sunt mai bune decât altele – mai informate. obiect al altor lecturi. pentru care „nara]iunile alegorice spun povestea rat\rii lecturii“. Dante arat\ c\ un text are cel pu]in dou\ interpret\ri. atunci niciun fel de autoritate nu ne poate impune o lectur\ „corect\“. aici. chiar [i `n acelea pe care nu le voi citi niciodat\. pe când cel\lalt alegoric sau mistic“. Lectura noastr\ din clas\ a discursului lui Lycias era plin\ de lecturi ale altor secole. erau ecoul uneia singure. F\r\ s\ fi auzit de criticul Paul de Man. care. dar [i c\ fiecare lectur\ este alegoric\ `n sine.2 care dezv\luie elemente din afara textului. pe care Lycias nu [i le-a imaginat niciodat\ – dup\ cum e posibil s\ nu-[i fi imaginat entuziasmul lui Phaedrus sau comentariile [irete ale lui Socrate. ~n jurul anului 1316. C\r]ile de pe rafturile mele nu m\ cunosc pân\ când nu le deschid. chiar [i acum. Dar proasp\t descoperitul sentiment al libert\]ii nu ne-a p\r\sit niciodat\ [i. Socrate a afirmat c\ doar ceea ce cititorul [tie deja poate fi adus la via]\ prin citit [i c\ nu se pot câ[tiga cuno[tin]e cu ajutorul literelor moarte. cred c\-mi pot aminti cu claritate acel sentiment rebel. noi vedeam o dovad\ a libert\]ii noastre de cititori. distinc]ia dintre „alegorie“ [i mai pu]in dogmaticul concept de „simbol“ devine neclar\). sugerând c\ `n]elesul alegoric presupune alte trei . Dac\ `n lectur\ nu exist\ un „ultim cuvânt“. mai provocatoare. Cu timpul. mai pl\cute. ele a[teapt\ comentariile [i opiniile noastre. Cu o singur\ diferen]\ important\: ceea ce de Man considera a fi o anarhic\ ratare. Existen]a mea este presupus\ `n Platon a[a cum este presupus\ `n fiecare carte. Dante merge mai departe. care se alimentau una din cealalt\. `ntr-o scrisoare faimoas\ adresat\ vicarului imperial Can Grande della Scala.

atunci ni se `nf\]i[eaz\ ie[irea sacrului suflet din servitutea corup]iei sale spre libertatea eternei glorii.“4 Toate acestea sunt lecturi posibile. Unii cititori . durat\ de Hristos. Dante explic\: „Pentru c\. de Domenico di Michelino. `n Catedrala din Floren]a. casa lui Iacob din mijlocul unui popor de limb\ str\in\. dac\ e «alegoria». atunci avem trecerea sufletului de la durere [i tic\lo[ia p\catului la starea de gra]ie. dac\ e cel «anagogic». toate pot fi numite `n general alegorice. ce avem `n fa]\ este exodul Fiilor lui Israel din Egipt `n zilele lui Moise. interpret\ri. dac\ avem `n vedere «doar litera». atunci este vorba despre mântuirea noastr\. {i chiar dac\ sensurile mistice sunt cunoscute sub nume diferite. dac\ e sensul «analogic». Iuda era loca[ul s\u cel Sfânt [i Israel st\pânirea sa“.ISTORIA LECTURII 107 Dante ]inând deschis\ Divina Comedie. Alegând ca exemplu versetul biblic „Când a ie[it Israel din Egipt. din moment ce difer\ de cele literale [i istorice. fresc\ mural\ de la mijlocul secolului al cincisprezecelea.

Kafka a urât atât [coala elementar\. elibera]i de un co[mar“. chiar [i retorica bombastic\ a politicienilor. cititorul are nevoie de informa]ii despre crearea textului. majoritatea barierelor dintre evrei [i non-evrei `n Sfântul Imperiu Roman. spre imensa satisfac]ie a tuturor oamenilor cinsti]i. o institu]ie de limb\ german\ condus\ `n mare m\sur\ de evrei. instruc]iuni pentru computere. pot obiecta la o lectur\ „alegoric\“.6 . Franz Kafka. Un secol mai târziu. Toleranzpatent. de contextul istoric. era luat din casa lui din Praga de buc\tarul familiei [i dus la Deutsche Volks . `n mijlocul unui mediu na]ionalist ceh. Altstädter Gymnasium sau liceul. un horoscop. drept false: se pot `ndoi de lectura „istoric\“ dac\ le lipse[te contextul pasajului. chiar [i la nivelul cel mai superficial. `n vârst\ de [ase ani. `mp\ratul Iosif al II-lea a promulgat un edict. f\r\ `ndoial\ c\ aveam s\ fiu imediat azvârlit afar\. la Pia]a de carne5. El a sim]it c\. „acum c\ le atr\sesem aten]ia.108 A L B E R T O M A N G U E L pot s\ le g\seasc\. Noua lege `i obliga pe evrei s\ adopte nume [i prenume germane. la exact patru secole [i jum\tate dup\ moartea lui Dante. `n ciuda succeselor sale (a trecut prin toate clasele cu u[urin]\). „a ie[it“? Sau „Casa“? Sau „st\pânirea“? S-ar p\rea c\. ca s\-[i `nceap\ studiile conform dorin]elor de mult r\posatului `mp\rat Habsburg. cât [i.und Bürgerschule. o poezie. considerând anacronic\ referin]a la Hristos. un text ermetic. orice cititor poate g\si ceva pe `n]elesul s\u `n orice fel de text: un text dadaist. inten]ia autorului. mai târziu. apoi `ntr-a treia [i tot mai departe. s\ `[i satisfac\ serviciul militar (de la care pân\ atunci fuseser\ exclu[i) [i s\ urmeze [coli laice germane. Dar“. pentru a putea citi. teoretic. a ad\ugat el. ~n 1782. pe una sau mai multe dintre ele. {i totu[i. de un vocabular specializat [i chiar [i de cel mai misterios dintre lucruri. Ce `nseamn\. cu inten]ia de a-i asimila pe cei dintâi `n sânul popula]iei cre[tine. pot cataloga interpretarea „analogic\“ (prin analogie) [i cea „anagogic\“ (prin interpret\ri biblice) prea fanteziste ori trase de p\r. dac\ lectorul [i textul `mp\rt\[esc un limbaj comun. care abolea. s\ foloseasc\ germana `n toate documentele oficiale. exact. pe 15 septembrie 1889. Chiar [i interpretarea „literal\“ poate p\rea suspect\. reu[ise doar s\-[i dezam\geasc\ str\mo[ii [i s\ „se strecoare din prima clas\ gimnazial\ `ntr-a doua. ceea ce Sfântul Toma d’Aquino numea quem auctor intendit.

Kafka a citit cu sentimentul c\ `i lipseau experien]a [i cunoa[terea necesare ca s\ ating\ m\car `nceputul unei `n]elegeri. Kafka scria: „~mi amintesc de un profesor care. geografiei [i istoriei. Abia mai târziu a descoperit Kafka `n propriile idei despre lectur\ un teren comun cu vechii talmudi[ti. contemporan cu Kafka.ISTORIA LECTURII 109 Din cele zece luni ale anului liceal. vreo trei sau patru au ajuns pân\ la urm\ la stadiul `n care. pentru care Biblia con]inea sensuri multiple. despre incomparabila [i inimitabila ei stranietate[…] Cât despre restul de nou\zeci la sut\ din clas\. Max Brod. Potrivit prietenului [i biografului lui Kafka. `nv\]\mântul religios la gimnaziu era lacunar. peste ani. Pe durata celor patruzeci de zile pe care Moise le-a petrecut `n pustie `nainte de-a se `ntoarce la poporul . `n general. iar ceha. Aritmetica era considerat\ un obiect de mic\ importan]\. la rândul lor. a notat c\ „din cei patruzeci de elevi din clasa mea.7 Profesorii. ei erau cei care r\mâneau `n sala de clas\ pentru a parcurge un compendiu de istorie evreiasc\ predat `n german\ [i a recita rug\ciuni `n ebraic\. ace[tia au reu[it s\ treac\ examenele finale f\r\ s\ se fi ales vreodat\ cu cea mai mic\ pl\cere din firimiturile de greac\ sau latin\. i-a spus odat\ Kafka unui prieten. o limb\ despre care majoritatea nu [tiau nimic. nu `n]elege]i o iot\. Deoarece studen]ii evrei `i dep\[eau ca num\r pe protestan]i [i catolici. N-ave]i cum s\ `n]elege]i [i. o treime erau dedicate limbilor clasice [i restul germanei. Din partea studen]ilor se a[tepta s\-[i `nve]e lec]iile pe de rost [i apoi s\ le reproduc\ la cerere. franceza [i educa]ia fizic\ erau op]ionale. citindu-ne din Iliada. au putut s\ se descurce la traducerea silab\ cu silab\ a vreunui clasic antic[…] Asta de bun\ seam\ c\ nu le inducea nici cea mai vag\ idee despre spiritul Antichit\]ii. obi[nuia s\ spun\ adesea: «P\cat c\ trebuie citit\ cu unii ca voi. str\duindu-se din r\sputeri. ~ntr-o scrisoare adresat\ logodnicei sale.“ Toat\ via]a.8 Conform Midrash – o colec]ie de investiga]ii savante a posibilelor sensuri ale textelor sacre – Tora pe care Domnul i-a dat-o lui Moise pe Muntele Sinai era deopotriv\ un text scris [i o glos\ oral\. Trebuie s\ fi tr\it multe ca s\ `n]elege]i fie [i un fragment cât de mic». a c\ror continu\ descifrare constituie scopul c\l\toriei noastre p\mântene. „Citim ca s\ punem `ntreb\ri“. prompt uitate imediat dup\ absolvire“. chiar atunci când v\ gândi]i c\ `n]elege]i. Filologul Fritz Mautner. `i tratau cu dispre]. p\reau s\ arunce vina asupra studen]ilor pentru lipsa aceasta de `n]elegere [i.

Astfel. `ncepând cu veacurile al cincilea [i al [aselea (`n Palestina [i. `n timpul zilei. `nv\]atul aschenazic se folosea de obicei de patru niveluri simultane de `n]elegere. [i din Ghemara. Din moment ce menirea `nv\]atului. `n concep]ia aschenazic\. comentariul oral. literatura talmudic\ a `nceput s\ dea na[tere la texte autoregeneratoare. era s\ exploreze [i s\ elucideze textul la fiecare nivel posibil de semnifica]ie. secret. Cele patru niveluri erau codificate cu ajutorul acronimului PaRDeS: P[at sau sens literal. o colec]ie scris\ a a[a-ziselor legi orale care se adaug\ celor cinci c\r]i centrale ale Vechiului Testament sau Pentateuhului. a fost `ntrebat de ce prima pagin\ a fiec\ruia dintre tratatele asupra Talmudului babilonian lipsea. analiza fiecare rând [i fiecare cuvânt. ~n rândurile `nv\]a]ilor evrei din secolul al [aisprezecelea s-au dezvoltat dou\ moduri diferite de citire a Bibliei. studiind. Remez sau sens limitat. Ideea acestui dublu text – cuvântul scris [i glosa cititorului – presupune c\ Biblia a permis o revela]ie continu\. Kafka a apar]inut acestei din urm\ tradi]ii. care se dezv\luie `n urma unor lecturi progresive. când edi]ia academic\ standardizat\ a Talmudului a fost publicat\ la Vilna. `ntorcându-se la textul original. a citit. „nu trebuie s\ uite niciodat\ c\ tocmai la prima pagin\ n-a ajuns `nc\“. Cel\lalt. Dra[ sau elaborare ra]ional\ [i Sod sau sens ocult. Polonia [i `n ]\rile germanice. elaborarea acestor legi sub forma unei dezbateri – a fost conceput ca s\ p\streze diferitele niveluri ale interpret\rii de-a lungul multor sute de ani. cititorul fiind obligat. diferite de cele propuse de Dante. „Pentru c\ oricâte pagini cite[te omul studios“. a r\spuns rabinul. cuvântul scris. c\utând fiecare sens posibil. la sfâr[itul secolului al nou\sprezecelea. concentrându-se asupra sensului literal [i gramatical. respectiv. unul dintre marii mae[tri ai hasidismului secolului al optsprezecelea. Rabinul Levi Yitzhak din Berdicev. prezent `n [colile aschenazi aflate mai ales `n Fran]a. s\ `nceap\ de la pagina a doua. noaptea. Scripturi. bazat\ pe. prefera s\ rezume elementele unui pasaj [i s\ acorde mai pu]in\ aten]ie detaliilor care `l compuneau. Babilonia) [i pân\ `n timpurile moderne.9 .110 A L B E R T O M A N G U E L s\u. Talmudul – compus din Mi[na. practicat `n [colile sefarde din Spania [i nordul Africii. mistic. incluzând mai degrab\ decât `nlocuind textele anterioare. Unul dintre ele. Când citea. apoi s\ comenteze asupra comentariilor de tot felul. prin urmare. cititul era o activitate care nu putea fi niciodat\ complet\. dar nu limitat\ la.

cât [i str\mo[ilor rabini. ni se spune. tân\r. Rashi echivaleaz\ fiecare liter\ cu un num\r: „Y: 10. cunoscut ca Rashi. Putem s\ analiz\m un mic exemplu.q. `n ajunul Holocaustului care avea s\ `ncerce s\ [tearg\ toat\ `n]elepciunea evreiasc\ de pe fa]a p\mântului. Q: 100. unde `nflorise cândva hasidismul.11 citea basme. TZ: 90.“ Decodificat. citea operele . a opta zi.tz. H: 8.ISTORIA LECTURII 111 Pentru c\rturarul preocupat de Talmud. descrieri de c\l\torii `n ]\ri str\ine. `n acela[i timp. care am deja o sut\ de ani?“10 La secole dup\ moartea lui Ra[i. ceh\ [i evreiasc\. Care erau c\r]ile lui Kafka? Copil fiind. povestiri cu Sherlock Holmes. unul dintre nivelurile la care e citit textul relev\ r\spunsul lui Avram pentru Dumnezeu: „S\ avem un copil dup\ zece ani de a[teptare? Ce! Ea are nou\zeci de ani! Un copil care trebuie s\ fie circumcis dup\ opt zile? Eu. pentru care textul trebuie s\ `l ademeneasc\ permanent pe cititor cu revela]iile sale. `n care literele textului sacru sunt traduse `n echivalente numerice. „Isaac“ se scrie Y. lectura textului e posibil\ prin mai multe metode. vârsta lui Avram la na[terea lui Isaac. Sara. st\ruind s\ `n]eleag\ cartea f\r\ a confunda totu[i particularit\]ile acesteia cu propriile particularit\]i – de parc\ ar fi r\spuns atât profesorului de limbi clasice care rânjise v\zând c\ lipsa lui de experien]\ `l `mpiedica s\ `n]eleag\ textul. când Dumnezeu `i spune lui Avram c\ vârstnica lui so]ie. când copilul trebuie circumcis. de zece ori Avram [i Sara au `ncercat f\r\ succes s\ aib\ un copil. rabinul din secolul al unsprezecelea Shlomo Yitzhak. la confluen]a culturilor german\. Urmând un sistem cunoscut drept gematria. ~n ebraic\. Kafka a dezvoltat o metod\ de lectur\ care `i permitea s\ descifreze cuvinte [i. punea sub semnul `ntreb\rii abilitatea sa de-a le descifra.h. `i va purta `n pântece un fiu numit Isaac. unul dintre cei mai vesti]i comentatori talmudici. explic\ lectura celui de-al [aptesprezecelea verset din Genez\. vârsta lui Sara la na[terea lui Isaac.

taina c\reia ei trebuie s\ i se-nchine – orbe[te. aceasta (cum i-a replicat odat\ lui Max Brod) „nu e pentru noi“ – l-a f\cut s\ vad\. s-a oprit `n fa]a unei libr\rii [i s-a uitat `n vitrin\. Plimbându-se `ntr-o zi prin Praga cu fiul unui coleg. permi]ându-[i s\ se `ndep\rteze de textul original [i.“15 Un prieten care l-a . Un om nu poate.14 pe care criticul a comparat-o cu aceea a Marelui Inchizitor al lui Dostoievski din povestirea alegoric\ din Fra]ii Karamazov.112 A L B E R T O M A N G U E L lui Goethe. Pentru mine. Flaubert. Herman Hesse. `ncercând s\ citeasc\ titlurile de pe cotoarele c\r]ilor.“12 Intui]ia lui Kafka – cum c\.13 Walter Benjamin a remarcat `ntr-un eseu celebru c\. Dickens. pentru care nu poate fi niciun `nlocuitor permanent. Asta-i imposibil. pentru a `n]elege viziunea lui Kafka asupra lumii. rupându-se de la sarcinile de serviciu. spune Inchizitorul. construind o `ntreag\ bibliotec\ de texte. `n acela[i timp. Thomas Mann. acestea sunt lumea `ntreag\“. „Avem `n fa]a noastr\“. vorbindu-i lui Hristos `ntors pe p\mânt. Dostoievski. dar asta nu e bine. desf\[urate ca ni[te suluri pe pagina deschis\ din fa]a lui. de exemplu. s\ p\trund\ `n el. Unul `ncearc\ s\ `nchid\ via]a `ntr-o carte. fiecare la fel de valid precum un altul. {i. precum un c\rturar talmudic. s\ se concentreze asupra c\r]ii pe care o avea la el: c\utând `n]elesuri. unde forfota familiei se f\cea constant sim]it\. „un mister pe care mintea noastr\ nu-l poate pricepe. `ncerca adesea. tocmai `ntr-o astfel de lips\ de solu]ii. esen]a bog\]iei lumii. a râs. „O carte nu poate lua locul lumii. ca pe o pas\re cânt\toare `n colivie. secretul. dac\ ofer\ speran]\. nici iubirea. s\ le spunem oamenilor c\ ceea ce conteaz\ nu este nici libertatea. ~n camera lui. exact pentru c\ este un mister. din comentariu `n comentariu. toate au propriul lor sens [i propriul lor scop. „trebuie s\ ai `n vedere modalitatea lui Kafka de a citi“. ~n via]\. Kafka a devenit serios. „Deci [i tu e[ti un nebun dup\ c\r]i c\ruia i se b\l\ng\ne capul din cauz\ c\ cite[te prea mult?“ Prietenul a recunoscut: „Nu cred c\ a[ putea s\ exist f\r\ c\r]i. avem dreptul s\-l propov\duim. ea este una pe care noi n-o putem niciodat\ `n]elege complet [i c\. Kierkegaard. trecând. „Asta-i o gre[eal\“. ci enigma. dac\ lumea are logic\. sau `n biroul lui de la etajul al doilea al Institutului de asigur\ri pentru accidentele de munc\. s\ dea un sens experien]ei sale prin intermediul altei personalit\]i. A[a e lumea `n raport cu c\r]ile. a spus el. V\zându-l pe tân\rul `nso]itor aplecându-[i capul la stânga [i la dreapta. [i chiar `mpotriva con[tiin]ei lor.

meri]i. i-a cerut prietenului s\u Max Brod s\-i ard\ manuscrisele dup\ ce el avea s\ moar\.16 Kafka. Kafka nu [i-a `ncheiat niciodat\ multe dintre scrieri: nu exist\ . primei versiuni a Revolu]iei Franceze de Carlyle.ISTORIA LECTURII 113 Un cititor din Dostoievski. Poate din acela[i motiv. l\sând astfel loc contribu]iei cititorului. pentru un cititor.“ Poate exist\ o alt\ explica]ie. el [i-a dorit pentru scrierile sale nemurirea pe care genera]ii de cititori o asiguraser\ volumelor arse din Biblioteca din Alexandria. Poate c\. celui de-al doilea volum din Suflete moarte de Gogol. celor optzeci [i trei de piese pierdute ale lui Eschil. cum sugereaz\ Paul Valéry). Cererea lui Kafka a fost interpretat\ ca un gest de autodezaprobare. v\zut pe Kafka citind la biroul s\u a spus c\ i-a adus aminte de figura chinuit\ din tabloul Un cititor al lui Dostoievski al pictorului ceh expresionist Emil Filla. fiecare text trebuie s\ r\mân\ neterminat (sau abandonat. pe care un preot fanatic l-a `ncredin]at fl\c\rilor. odat\ ce Kafka [i-a dat seama c\. tot la fel de bine se [tie c\ Max Brod nu a f\cut-o. c\ de fapt un text poate fi citit doar pentru c\ este neterminat. c\r]ilor pierdute ale lui Titus Livius. de Emil Filla. da. pe care servitoarea unui prieten a sc\pat-o `n foc din neb\gare de seam\. care pare s\ fi c\zut `n trans\ `n timp ce citea din cartea pe care continua s\ o ]in\ `n mâna lui p\mântie. dup\ cum bine se [tie. obligatoriul „Nu merit“ al scriitorului care a[teapt\ ca Faima s\-i r\spund\: „Ba da.

la sfâr[itul lucidei sale biografii a lui Kafka.24 Adev\rul este c\ povestirile lui Kafka. arta lui Kafka scriitorul.20 criticul maghiar György Lukács a citit-o ca pe un produs tipic al burgheziei decadente. iluzia `n]elegerii. K. hr\nite de experien]a lui de cititor. un cititor poate fi disperat. la exact aceea[i pagin\. `n acela[i timp. prietenului s\u Oskar Pollak. unic\.“17 Ernst Pawel. ele submineaz\. i-a scris Kafka. Dac\ o carte pe care o citim nu ne treze[te ca o lovitur\ `n ]east\. cum s-ar spune. ca s\-l satisfac\ pe Kafka cititorul. de ce dr\cia dracului s-o citim pe asta `nainte de toate? Doar pentru c\ asta ne poate face ferici]i. iar pe altul s\-l pufneasc\ râsul. am fi tot atât de ferici]i dac\ n-am avea .. Gustav Janouch. De acest lucru mi-am dat seama `nc\ din Buenos Aires. politic. Fiica mea Rachel a citit Metamorfoza la treisprezece ani [i a g\sit-o plin\ de umor. C\ lecturile dep\[esc `ntotdeauna ca num\r textele care le-au generat este o observa]ie banal\ [i totu[i ceva revelator despre natura creatoare a actului lecturii se reg\se[te `n faptul c\. pentru c\ eroul c\r]ii. odat\ cu con[tientizarea unui timpuriu sentiment de libertate: autoritatea cititorului nu este niciodat\ limitat\. „coincid cu drepturile textului.21 Borges a citit-o ca pe o repovestire a paradoxurilor lui Zenon.23 Vladimir Nabokov a citit-o (par]ial) ca pe o alegorie a Angst-ului adolescentin.114 A L B E R T O M A N G U E L ultima pagin\ a Castelului. psihologic. „Limitele interpret\rii“. scris\ `n 1984. a remarcat c\ „literatura dedicat\ lui Kafka [i operei sale este estimat\ `n clipa de fa]\ la 15 000 de titluri `n majoritatea limbilor de mare circula]ie `n lume“.22 criticul francez Marthe Robert a citit-o ca pe o mostr\ de limb\ german\ la maximul ei de claritate. cum s-a exprimat Umberto Eco `ntr-o maxim\ fericit\. iar cititorul nu poate sc\pa f\r\ s\ dep\[easc\ `n mod con[tient limitele bunului-sim] (sunt pu]ini cei care au citit Prin]esa Daisy ca pe o alegorie a c\l\toriei sufletului sau Trei s\pt\mâni ca pe un fel de C\l\toria pelerinului din secolul al nou\sprezecelea). prietenul lui Kafka.18 Kafka a fost citit literal. „De fapt“. alegoric. astfel `ncât cititorul s\ poat\ r\t\ci o ve[nicie prin textul cu niveluri multiple. a citit-o ca pe o parabol\ religioas\ [i etic\.19 Bertolt Brecht a citit-o ca pe o lucrare a „singurului adev\rat scriitor bol[evic“. ofer\ [i iau. „eu cred c\ trebuie s\ citim numai c\r]ile care ne trec prin ciur [i prin dârmon. Un roman de Judith Krantz sau Elinor Glyn se `nchide `ntr-o singur\ lectur\ etan[\. cum spui tu? Bunule Dumnezeu. nu trebuie s\ ajung\ niciodat\ acolo. `n 1904.

care ne fac s\ ne sim]im de parc\ am fi fost surghiuni]i `n p\dure. s\ scriem noi `n[ine c\r]ile care ne fac ferici]i. ca moartea cuiva pe care l-am iubit mai mult decât ne iubim pe noi `n[ine. Asta e ceea ce cred eu. departe de orice prezen]\ omeneasc\. De ce avem nevoie de c\r]i care ne lovesc precum cea mai grav\ nenorocire. ca o sinucidere? O carte trebuie s\ fie toporul pentru marea `nghe]at\ din\untrul nostru. am putea.ISTORIA LECTURII 115 nicio carte.“25 . la o adic\.

O pagin\ explicativ\ din Codex Seraphinianus. .

cu o introducere `ncânt\toare semnat\ de Italo Calvino. un pachet voluminos a sosit pe adresa birourilor editorului Franco Maria Ricci din Milano. este unul dintre cele mai curioase exemple de carte ilustrat\ pe care `l [tiu eu. unde lucram ca redactor pentru limbi str\ine. Când l-am deschis. spre lauda lui. având ca model compendiile [tiin]ifice medievale: fiecare pagin\. acesta con]inea o bogat\ colec]ie de pagini ilustrate `nf\]i[ând o serie de obiecte ciudate [i ac]iuni bizare. Alc\tuit `n `ntregime din cuvinte [i desene inventate. hoin\resc prin Muzeul Rietbug din Zürich. De cele mai multe ori. crease o enciclopedie a unei lumi imaginare. prin semne pentru care nu exist\ `n]elesuri `n afara celor furnizate de un cititor dispus [i inventiv. Codex Seraphinianus1 trebuie citit f\r\ ajutorul unei limbi uzuale. urm\rind . desigur. deschidea o serie autonom\. Chiar [i a[a. o `ndr\znea]\ excep]ie. f\r\ excep]ie. am v\zut c\. `ntr-un alfabet f\r\ sens pe care tot Serafini `l inventase `n r\stimpul a doi ani lungi petrecu]i `ntr-un mic apartament din Roma. iar adnota]iile. fiecare având o legend\ `ntr-o scriere pe care niciunul dintre redactori n-a recunoscut-o. `n locul unui manuscris. descrise `n detaliu. Ricci.LECTURA IM AGINII ~ntr-o dup\-amiaz\ de var\ din 1978. erau menite s\ explice labirintul ilustra]iilor. Este. a publicat lucrarea `n dou\ volume luxoase. Scrisoarea `nso]itoare explica faptul c\ autorul. o succesiune de semne urmeaz\ un cod stabilit [i necunoa[terea acestuia face imposibil\ citirea lui. Luigi Serafini.

[i `ncerc s\ reconstitui pove[tile. Despre Nilus [tim foarte pu`ine lucruri: c\ ziua lui de praznic este 12 noiembrie. dar. [i a fost numit demnitar [i prefect la Curtea `mp\ratului Teodosie cel Mare. la Constantinopol. El s-a c\s\torit [i a avut doi copii. prieteni [i congrega]ie. Nilus s-a n\scut `n sânul unei familii nobile. cu personaje care comunic\ `ntr-un limbaj scris pe care nu l-am `nv\]at niciodat\. c\ a murit `n jurul anului 430. sau c\. capitala Turciei) a ctotrit o m\n\stire lâng\ ora[ul lui natal. fire[te. virtutea Sfântului Nilus [i a fiului s\u era atât de mare c\ „provoca demonii la ur\ [i sfin]ii la invidie“. Sfântul Nilus a fost eroul unei pove[ti cu totul [i cu totul neobi[nuite. m\ a[ez `n fa]a picturilor preistorice de pe stâncile platoului Tessali din Sahara algerian\ [i m\ str\duiesc s\-mi imaginez de ce fel de amenin]are sunt urm\rite `n goana lor creaturile acelea care aduc cu ni[te girafe. Serafini s-a bazat tocmai pe capacitatea creatoare a cititorilor s\i. chiar dac\ nu pot citi legendele. Ca un rezultat al acestor resentimente `ngere[ti [i demonice. c\ a fost autorul câtorva tratate de maxime [i ascez\ adresate c\lug\rilor pe care `i avea `n subordine [i a mai bine de o mie de scrisori c\tre superiori. unde el [i fiul s\u Theodulus au dus o via]\ pioas\ [i retras\. limba cree.2 Secole de-a rândul. cuprins de `nfl\c\r\ri spirituale. a studiat cu faimosul Sfânt Ioan Crisostomul la Constantinopol. Potrivit celor relatate `n Narrationes. La sfâr[itul secolului al patrulea. le pot de obicei atribui un sens – de[i nu neap\rat acela explicat `n text. [i-a abandonat so]ia [i fiica.3 Conform Septem narrationes de caede monarchorum et de Theodulo filio. `n zilele tinere]ii. o compila]ie ce se `ntinde pe durata a [ase secole. rus\. Serafini a avut un precursor ceva mai timid. r\sfoiesc un album japonez de benzi desenate `n aeroportul Narita [i `ncropesc o poveste coerent\. sanscrit\ – nu `mi dezv\luie nimic. citit\ cândva ca o cronic\ hagiografic\ [i acum a[ezat\ `n raft printre roman]uri [i c\r]i de aventuri. iar `n 390 sau 404 (variantele pove[tii sale difer\ `n am\nuntele imaginate)4 a intrat `n congrega]ia de pustnici de pe Muntele Sinai. Sfântul Nilus din Ancyra (acum Ankara. dac\ e o carte ilustrat\.118 A L B E R T O M A N G U E L o expozi]ie de miniaturi indiene ce `nf\]i[eaz\ scene mitologice din istorii cu care nu sunt familiarizat. dar. Tentativa de a citi o carte `ntr-o limb\ pe care n-o cunosc – greac\. pân\ când c\rturarii detectivi au redus via]a sfântului la aceste oase albe. `n anul 410 o hoard\ de bandi]i sarazini .

{i i-a `nchipuit uitându-se la ornamentele care `ncetaser\ de mult a mai fi „ne`nsemnate podoabe“. ar servi drept „c\r]i pentru cei analfabe]i. C\ci ceea ce scrisul aduce `n fa]a cititorului. Sfântul Nilus. leg\nat de `ngeri sfio[i [i demoni poc\i]i. dar. p\s\ri [i animale. unde episcopul local. picturile aduc `n fa]a analfabe]ilor.5 Nu [tim cum era m\n\stirea Sfântului Nilus sau unde era exact a[ezat\.ISTORIA LECTURII 119 a atacat sih\stria. t\lm\ciri ale Scripturilor. `n una dintre numeroasele sale scrisori6. mai ales pentru oamenii de rând. Acestea. pe care putem presupune c\ le folosea `n capela sa. acelora care percep doar vizual. Nilus a sc\pat de sabie [i de lan]uri [i a pornit `n c\utarea fiului s\u. L-a g\sit `ntr-un ora[ undeva `ntre Palestina [i Petra arab\. cât [i pe fiu. a condamnat scenele de vân\toare [i fauna drept „u[uratice [i nedemne de un suflet cre[tin b\rb\tos“ [i a sugerat `nlocuirea lor cu scene din Vechiul [i Noul Testament. ridicate de o parte [i de alta a Sfintei Cruci. prin mijlocirea picturilor. Astfel. Episcopul Olympidorus `l consultase `n privin]a ridic\rii unei biserici pe care dorea s-o decoreze cu imagini de sfin]i. inventând pove[ti pentru fiecare sau recunoscând `n imagini familiare asocieri cu predici pe care le ascultaser\ sau. dintr-un anumit punct de vedere. Sfântul Nilus s-a `ntors la Muntele Sinai. a spus el.7 Sfântul Nilus [i i-a `nchipuit pe credincio[ii analfabe]i venind `n fa]a acestor scene `n biserica lui func]ional\ [i citindu-le ca [i cum ar fi fost cuvintele unei c\r]i. Dou\ secole mai târziu. dac\ se `ntâmpla s\ nu fie cu totul „ne[coli]i“. o istorisire demn\ de venera]ie. pentru c\ `n imagini ne[tiutorii v\d povestea pe care trebuie s-o urm\reasc\ [i cei care nu cunosc literele constat\ c\ pot. scene de vân\toare. papa Grigore cel Mare a devenit ecoul punctelor de vedere ale Sfântului Nilus: „Una este s\ admiri o pictur\. mi[cat de devo]iunea sfântului. [i i-a `nchipuit identificând pre]ioasele imagini. Prin gra]ia divin\. alta s\ aprofundezi. i-ar `nv\]a istoria Scripturilor [i le-ar `ntip\ri `n minte pildele milosteniei Domnului“. imaginile sunt echivalentul cititului. citi. legându-le una de cealalt\ `n mintea lor. unde s-a stins ca un b\trân mul]umit. el descrie anumite tr\s\turi ideale ale decora]iunilor ecleziastice. a masacrat câ]iva c\lug\ri [i pe al]ii i-a luat sclavi. printre cei din urm\ aflându-se [i tân\rul Theodulus. aprobând zugr\virea sfin]ilor. Sinodul de la Arras a hot\rât .“8 ~n 1025. „pictate de mâna unui artist d\ruit“. i-a hirotonisit atât pe tat\.

arti[ti evrei au decorat loca[urile [i obiectele religioase `nc\ de pe vremea Templului lui Solomon din Ierusalim. un pic mai mult decât ideograme: coroana de spini simbolizeaz\ Patimile lui Hristos. Controversa a ren\scut `n Bizan]ul cre[tin. porumbelul. jos. treptat. ~n schimb. mai târziu. Aceste imagini elementare au fost completate.11 Uneori `ns\ interdic]ia a prevalat. de exemplu. ci devine atributul s\u. Probabil c\ Sfântul Nilus avea `n minte o asemenea bog\]ie de `n]elesuri atunci când a sugerat . ci [i altor aspecte particulare ale subiectului (mielul pentru sacrificiul lui Hristos. ele au expus grafic anumite calit\]i ale imaginii centrale. transformându-le `n subiecte de sine st\t\toare. ca s\ nu `nf\]i[eze chipul omenesc. comentându-le. de a ]ine loc nu doar subiectului (mielul pentru Hristos. iar `mp\ratul Leon al III-lea [i. de fapt. ale Sfântului Duh. porumbelul pentru Sfântul Duh). [i din câte sunt pe p\mânt. ale vie]ii Fecioarei. Duhul Sfânt. ~n rarele cazuri `n care Jupiter este reprezentat `mpreun\ cu vulturul s\u. `mp\ra]ii iconocla[ti Constantin al V-lea [i Teofil au interzis zugr\virea de imagini `n `ntreg imperiul. `n secolele opt [i nou\. dar [i ilustr\ri ale anumitor lecturi ale altor episoade sacre. simbolurile aveau o astfel de dubl\ calitate. Pentru primii cre[tini. interziselor reprezent\ri umane capete de p\s\ri. precum tr\snetul.9 De[i a doua porunc\ dat\ de Dumnezeu lui Moise `i interzice `n mod expres s\-[i fac\ chip cioplit „[i niciun fel de asem\nare a niciunui lucru din câte sunt `n cer. cu unele mai vaste [i mai complexe. aceasta nu mai este o repetare a prezen]ei zeului. Cu timpul. [i din câte sunt `n apele de sub p\mânt“10. simbolurile de baz\ ale vechiului cre[tinism par s\ piard\ ceva din func]ia lor simbolic\ [i devin. de exemplu) era un substitut al divinit\]ii `nse[i. sus. astfel c\ episoade `ntregi din Biblie au devenit simboluri ale diferitelor aspecte ale lui Hristos.12 Acestea nu erau menite s\ fie citite ca sinonime ale conceptelor sau simple duplicate ale zeit\]ilor. Pentru romanii antici.120 A L B E R T O M A N G U E L c\ „ceea ce oamenii de rând nu pot prinde prin citirea Scripturilor poate fi `nv\]at prin contemplarea imaginilor“. porumbelul pentru promisiunea mântuirii de c\tre Sfântul Duh). sco]ându-le `n eviden]\. dând. simbolul unui zeu (vulturul lui Jupiter. iar arti[tii evrei au recurs la compromisuri ingenioase.

Origen. un contemporan al lui Hristos. binecuvântat. suferind [i p\r\sit. cu mult\ imagina]ie. fusese sugerat chiar de evangheli[ti. un d\t\tor de legi. `n proroci [i `n psalmi. plus 235 de referiri precise. a proclamat c\ „fiecare profet. `n timp ce Vechiul se dezv\luie `n cel Nou. El a fost nevinovat [i fecioresc. `n Iov. fiecare r\zmeri]\ `n stat. Faptul c\ imagini din Vechiul [i din Noul Testament se puteau completa unele pe altele [i puteau alc\tui o singur\ poveste. iconografia Bisericii cre[tine dezvoltase deja imagini conven]ionale ale ubicuit\]ii Sfântului Duh. `n Iosif. `n Abel. `l anun]\ numai pe El. `n Isac. scrie Sfântul Augustin `ntr-un distih mult citat. `naltul preot. El a fost cel gata de sacrificat. Acest spirit unic [i omniscient este prezent `n cuvintele lui Hristos. dezvoltase ideea unei min]i atot[tiutoare care `[i face cunoscut\ prezen]a de-a lungul timpului. filosoful evreu Filon din Alexandria. El a fost un `nnoitor al lumii. vândut de fra]ii S\i. ca un martir.“14 ~n Noul Testament exist\ 275 de citate preluate din Vechiul Testament. „Noul Testament“. despre imaginile comune celor dou\ Testamente [i au elaborat explica]ii complexe [i poetice. Tertullian. „zace ascuns `n cel Vechi.“13 {i Hristos `nsu[i spusese c\ „trebuie s\ se `mplineasc\ toate cele scrise despre Mine `n Legea lui Moise.15 Conceptul continuit\]ii spirituale nu era nou nici m\car pe vremea aceea. `l reprezint\ numai pe El. `n care niciun element al Bibliei nu a r\mas neremarcat sau neexplicat. Sfântul Grigore din Nisa [i Sfântul Ambrozie au scris cu to]ii. El a fost [eful celor ale[i `n Iacob. care `l descrie ca pe un vânt ce „bate unde pofte[te“ [i leag\ trecutul de prezent [i de viitor.“17 Pe vremea când Sfântul Nilus f\cea asemenea recomand\ri. `n Moise. fiecare lege. `n Noe. urât [i persecutat `n cele mai multe dintre profe]ii.“16 Iar Eusebiu din Cesareea. `nv\]ându-i pe „cei f\r\ `nv\]\tur\“ Cuvântul Domnului. fiecare ceremonie a Vechiului Testament arat\ numai spre Hristos. `n Avram. atotputernic la truda din Egipt. str\mo[ al sfin]ilor. Matei a legat `n mod explicit Vechiul Testament de cel Nou de cel pu]in opt ori: „Acestea toate s-au f\cut ca s\ se `mplineasc\ ceea ce s-a zis de Domnul prin prorocul care zice. care a murit `n 340. Unul dintre cele mai vechi exemple `l constituie o u[\ alc\tuit\ din . fiecare scriitor din vechime. `n Melchisedec.ISTORIA LECTURII 121 un contrapunct `ntre Noul [i Vechiul Testament prin reprezentarea acestora de o parte [i de alta a Sfintei Cruci. ~n Evanghelia sa.[…] El a fost `n Tat\l Adam.

sculptat\ `n Roma secolului al patrulea [i montat\ `n Biserica Sfintei Sabina.122 A L B E R T O M A N G U E L Dintr-o Haggadah german\ din secolul al cincisprezecelea. care pot fi citite simultan. la mijlocul secolului al cincisprezecelea? Lemnul cu care Moise `ndulce[te apele amare ale Marei ar fi fost recunoscut drept Crucea. fa]a fiindu-i `nlocuit\ de aceea a unei p\s\ri. Execu]ia e oarecum rudimentar\ [i detaliile au fost [terse de degetele a genera]ii de pelerini. dou\ panouri. simbolul lui Hristos `nsu[i. un cantor la un pupitru `n sinagog\. privind u[ile de la Sfânta Sabina. Panourile `nf\]i[eaz\ scene paralele din Vechiul [i Noul Testament. Ce ar fi citit un cre[tin. `nmul]irea pâinilor [i pe[tilor [i transformarea apei `n vin pentru nunta din Cana. pentru a respecta prescrip]ia Vechiului Testament `n privin]a reprezent\rii figurii omene[ti. . ~n cealalt\ parte sunt `nf\]i[ate trei dintre minunile lui Hristos: redarea vederii orbului. ~ntr-o parte sunt trei dintre miracolele atribuite lui Moise: `ndulcirea apelor râului Mara. dar scenele pot fi identificate cu u[urin]\. aprovizionarea cu man\ `n timpul exodului din Egipt (ilustrat `n dou\ secven]e) [i scoaterea apei din stânc\. Izvorul.

Nu asta. dând via]\ turmei cre[tine. o poveste [i un vocabular proprii. nu ale pictorului. Vechii p\rin]i au f\cut ca acestea s\ fie executate pe pere]ii bisericilor: ceea ce vedem reprezint\ gândirea [i tradi]ia lor. Artistului `i apar]ine me[te[ugul. „Execu]ia picturilor nu este o inven]ie a pictorului“. a declarat conciliul. [i J. „ci o proclamare recunoscut\ a legilor [i tradi]iilor din `ntreaga Biseric\. era o fântân\ cu ap\ vie. dar dispunerea elementelor apar]ine p\rin]ilor Bisericii.18 Mana preveste[te hrana din Cana [i pe aceea a Cinei cea de Tain\.“20 . al [aptelea Conciliu de la Niceea a l\murit c\ nu doar congrega]iei `i era interzis s\ interpreteze picturile expuse `n biseric\. dar nici artistul nu era liber s\ dea imaginilor pictate vreo semnifica]ie sau interpretare anume. un necredincios neini]iat `n credin]a cre[tin\ ar fi citit imaginile de pe u[ile Sfintei Sabina mai degrab\ `n modul `n care Serafini dorea s\-i fie `n]eleas\ de cititori fantastica enciclopedie: inventând. din elementele `nf\]i[ate. Van Eyck. a fost ceea ce avea `n minte Sfântul Nilus. Mântuitorul din coapsa c\ruia curge atât sângele. ~n 787. cât [i apa. f\cut de H. Stânca din de[ert pe care o love[te Moise era [i ea citit\ ca o imagine a lui Hristos. asemenea lui Hristos. pe vestitul altar din Ghent. evident.ISTORIA LECTURII 123 Hristos `nf\]i[at ca Mielul care spal\ p\catele lumii.19 Cu toate acestea.

Când a `nceput s\ `nfloreasc\ arta gotic\ `n secolul al treisprezecelea. punând fa]\ `n fa]\. pe cele ale lui Moise. iconografia biblic\ s-a transferat de la tencuial\ la vitralii. C\r]ile pe care le-au . iar pictura de pe pere]ii bisericilor a fost abandonat\ `n favoarea ferestrelor ilustrative [i a coloanelor sculptate. Apoi. cândva la `nceputul secolului al paisprezecelea. narând pentru cel credincios pove[ti `n care Noul [i Vechiul Testament se oglindeau subtil unul `n cel\lalt. [i. lemn [i piatr\. `n dreapta.124 A L B E R T O M A N G U E L Dou\ panele ale u[ilor Bisericii Sfânta Sabina din Roma. câ]iva mae[tri ai miniaturii [i gravori `n lemn s-au apucat s\ reprezinte evocatoarele imagini pe pergament [i hârtie. imaginile pe care Sfântul Nilus le-ar fi vrut citite de credincio[i pe pere]i au fost reduse `n dimensiuni [i adunate `ntre copertele unei c\r]i. `n stânga. ~n regiunea Rinului Inferior. Lec]iile Scripturilor au transp\rut acum `n lumin\ [i s-au ar\tat `n forme rotunjite. trei miracole ale lui Hristos.

ISTORIA LECTURII 125 Pagin\ secven]ial\ din Biblia pauperum din Heidelberg. .

`n a[a-zisa Biblia Pauperum din Heidelberg. cu semnifica]iile lor istorice. alteori ie[ind din gura personajelor `n flamuri ca ni[te cartu[e. Dar cei mai mul]i recuno[teau majoritatea personajelor [i scenelor [i erau capabili s\ „citeasc\“ `n respectivele imagini rela]ia dintre pove[tile Vechiului [i Noului Testament. imaginile sale duble. uneori ca note adi]ionale pe marginile paginii. ca bulele din benzile desenate de ast\zi. Ieremia. Jum\tatea de jos a primelor pagini descrie Buna Vestire [i era ar\tat\ credincio[ilor la `ntrunirea de la liturghie.21 Cu timpul. Mul]i nu puteau citi cuvintele cu litere gotice care `nconjurau personajele reprezentate. sunt dou\ scene din Vechiul Testament: Dumnezeu blestemând [arpele `n Gr\dina Edenului. `n jum\tatea de sus. care au prorocit venirea lui Hristos: David. De exemplu. [i `ngerul chemându-l pe Ghedeon s\ ac]ioneze. miniaturi meticuloase. legându-le `ntr-o manier\ . Isaia [i Iezechiel. 3). tomuri tip\rite. Legat\ cu lan]ul de un pupitru.22 datând din secolul al cincisprezecelea. `n diversele lor forme: volume cu desene ce umpleau `ntreaga pagin\. deschis\ la pagina potrivit\. F\r\ `ndoial\ c\ predicatorii [i preo]ii f\ceau comentarii asupra imaginilor [i repovesteau evenimentele `nf\]i[ate acolo. aceste „Biblii“ erau volume mari. pur [i simplu datorit\ al\tur\rii lor pe pagin\. morale [i alegorice. câ]iva p\trundeau cele câteva `n]elesuri ale fiec\rei imagini. `mp\r]ite `n secven]e. gravuri `n lemn colorate de mân\ [i. ~n jurul scenei sunt cei patru profe]i ai Vechiului Testament. 6). apoi. `n secolul al cincisprezecelea. ca s\ afle dac\ Dumnezeu are de gând s\ salveze Israelul (Judec\tori. c\r]ile cu imagini deveniser\ extrem de populare [i aveau s\ r\mân\ astfel de-a lungul Evului Mediu. cu Adam [i Eva stând ru[ina]i `ntr-o parte (Geneza. cu doar câteva cuvinte. `n care fiecare pagin\ era `mp\r]it\ `n a[a fel `ncât s\ cuprind\ dou\ sau mai multe scene. Deasupra lor. cea de sus [i cea de jos. ilustrate. ~n principal. Pe la sfâr[itul secolului al paisprezecelea. aceste extraordinare c\r]i au ajuns s\ fie cunoscute ca Bibliae Pauperum sau Bibliile S\racilor. Primul astfel de volum care s-a p\strat dateaz\ din 1642.126 A L B E R T O M A N G U E L creat erau f\cute aproape `n `ntregime din scene al\turate. paginile sunt `mp\r]ite `n dou\ jum\t\]i. zi de zi [i lun\ de lun\. Biblia Pauperum `nf\]i[a credincio[ilor. `n timp ce Ghedeon las\ blana de oaie pe jos.

[i. care credea despre c\r]i c\ „explic\ via]a“. un punct de plecare pentru predici sau cuvânt\ri. Acolo a petrecut opt ani mizerabili. astfel `ncât.24 Una dintre c\r]ile din biblioteca ducelui era o Biblia Pauperum. de c\tre scriitorul german Gotthold Ephraim Lessing. ca majoritatea c\r]ilor. `n decursul vie]ii. atunci. a scris piesa lui cea mai faimoas\. . Lessing a acceptat prost pl\titul post de bibliotecar al asprului duce de Braunschweig. aceasta avea o varietate de utilizatori [i `ntrebuin]\ri.ISTORIA LECTURII 127 edificatoare. brodând pe marginea nara]iunii sacre. ajutându-l s\ demonstreze unitatea Bibliei. s\rac [i bolnav. oamenii auzeau probabil multe pasaje din Biblie de mai multe ori. pe parcursul `ntregului an. S-a sugerat c\ scopul principal al Bibliei Pauperum nu a fost acela de a asigura lectura pentru turma analfabet\. Emilia Galotti. el `nsu[i un cititor devotat. Probabil c\ Biblia Pauperum n-a fost numele sub care asemenea c\r]i au devenit cunoscute primilor cititori. S-a descoperit c\ li se spunea `n mod eronat astfel de abia la sfâr[itul secolului al optsprezecelea. Pe marginea uneia dintre pagini. Gotthold Ephraim Lessing.23 Dac\ era a[a (nu exist\ documente care s\ ateste vreunul dintre scopuri). a discutat despre rela]ia dintre diferitele forme de reprezentare artistic\. la Wolfenbüttel. ~n 1770. {i textele sacre `nsele erau citite. `ntr-o serie de eseuri critice. zi de zi. ci de a constitui un fel de prompter sau ghid tematic pentru preot.

un act similar. câteva specimene de astfel de biblii erau totu[i mult prea `mpodobite [i costisitoare ca s\ fie destinate s\racilor. pentru a fi catalogat\. `n fond. deschizându-[i copertele `n zilele cuvenite [i permi]ând tuturor s\-i inspecteze paginile.26 dar este imposibil de spus dac\ nu cumva atât iconografia c\r]ii. Lessing avea dreptate s\ observe c\ „lectura“ ilustra]iilor din Biblia Pauperum. care erau `nseta]i de pove[ti. a concluzionat c\ aceasta se adresa analfabe]ilor. dându-i astfel o denumire pe care genera]iile urm\toare au considerat-o autentic\.25 A[a cum a remarcat Lessing.128 A L B E R T O M A N G U E L Lessing a g\sit o `nsemnare f\cut\ de cineva dintr-o epoc\ anterioar\: Hic incipitur bibelia[sic] pauperum. Pentru cre[tinul [tiutor de carte al secolului al paisprezecelea. [i c\ ambele se deosebeau de citirea unei descrieri `n cuvinte pe o pagin\. iar durata povestirii prin imagini coincidea `n mod necesar cu cea a lecturii individuale a cititorului. f\r\ grada]ii semantice. cartea numit\ `n mod `ntâmpl\tor Biblia Pauperum a sc\pat de soarta de a fi rezervat\ numai celor [coli]i [i a devenit popular\ printre credincio[i. le-a datat ca fiind de pe vremea abatelui Johan von Calw (`ntre 1503 [i 1524). „Este relevant s\ avem `n vedere“. „c\ . printre care cititorul putea `nainta cu ajutorul glosarului `ndrum\tor al autorului sau al propriilor cuno[tin]e. iar un fost bibliotecar. de asemenea. El a sugerat c\ ilustra]iile din carte erau copii ale acelor vitralii. Lessing a mai atras aten]ia [i asupra similitudinilor dintre iconografia paralel\ a c\r]ii [i cea a vitraliilor M\n\stirii Hirschau. pagina unei Biblii obi[nuite avea o multitudine de `n]elesuri. prelungind-o timp de o or\ sau un an. precum [i cea a vitraliilor reprezentau. cartea avusese nevoie de un nume. Cercet\ri moderne au ar\tat c\ nu e vorba despre o copie. Dar citirea unei pagini ilustrate din Biblia Pauperum era aproape instantanee. Probabil c\ nu proprietarul conta – ceea ce apar]inea Bisericii putea fi considerat c\ apar]inea tuturor – ci accesibilitatea. cât [i a ferestrelor urmau o mod\ care se instaurase treptat de-a lungul câtorva secole. având `n vedere numeroasele ilustra]ii [i zgârcenia textului. a scris Marshall McLuhan. cu `ntreruperi sau amân\ri. s\rind pasaje sau devorând `ntreaga pagin\ dintr-odat\. Cititorul `[i ritma lectura dup\ propria dorin]\. adic\ s\racilor. cu aproape o jum\tate de secol mai vechi decât copia de la Wolfenbüttel a Bibliei Pauperum. de vreme ce „textul“ era oferit din punct de vedere iconografic ca un `ntreg. El a dedus de aici c\. Oricum.

pe de alt\ parte. ci schimb\rile f\cute ultimului tip de Peugeot sau epifania votcii Absolut. vechile tip\rituri [i gravuri `n lemn. fiecare poveste fiind spus\ `n cadre limitate [i precise. Nu mult diferit\ de caracteristicile gravurii `n lemn [i ale benzii desenate este imaginea TV. c\ruia i se cere s\ completeze ceea este doar sugerat `n rasterul din puncte. la secole distan]\. e vorba despre `naintarea `nceat\ printre [tiri. legate de alte subiecte ascunse prin diferite sec]iuni. cu gradul ei foarte redus de informa]ii despre obiecte [i `naltul grad de participare din partea privitorului.“27 Pentru mine. scrise `n stiluri variate. asemenea benzilor desenate moderne. cele dou\ moduri de citire converg atunci când `mi arunc privirea peste ziarul de diminea]\: pe de o parte. continuate uneori pe o pagin\ mai din urm\. de la aparenta lips\ de emo]ie la ironia ostentativ\.ISTORIA LECTURII 129 Reclam\ din 1994 pentru vodca Absolut. completând [i interpretând cele câteva sugestii asigurate de liniile delimitatoare. Privitorul sau cititorul e constrâns s\ participe. . aproape involuntara asimilare a reclamelor citite dintr-o singur\ privire. cu ajutorul unor personaje [i simboluri familiare – nu supliciile Sfintei Caterina sau cina de la Emaus. dau foarte pu]ine informa]ii cu privire la un anume moment `n timp sau aspect `n spa]iu sau cu privire la un anumit obiect.

Credincio[ii vor putea urm\ri chinurile Judec\]ii de Apoi când preotul se va `ntoarce cu spatele ca s\ se roage (ca pe aceste od\jdii italiene[ti din secolul al cincisprezecelea) sau când trec `n spatele altarului. .Fiecare articol al serviciului religios `nf\]i[eaz\ o sen\.

dar din mul]imile acelea `n mi[care pot fi salva]i câ]iva indivizi. ce mi-e-ndemân\. anonimi. Rai zugr\vit cu ceteri [i cinghii. sufletul ei era menit . nel\uda]i. altul bucurie. pune `n gura Maicii aceste cuvinte: „Femeie sunt s\rman\ [i b\trân\.28 Unul dintre texte. o rug\ciune c\tre Fecioara Maria. clocotind. {i-un iad cu p\c\to[ii-n fl\c\rii vii: Unu-mi d\ spaim\. dup\ ce fusese eliberat din pu[c\rie datorit\ trecerii `ntâmpl\toare a regelui Ludovic al XI-lea prin ora[ul Meung-sur-Loire.“29 Mama lui Villon v\zuse imagini ale unui paradis senin [i muzical [i un infern cuprins de fl\c\ri. scrisoare nu cetii. [i [tia c\. ~n octombrie 1461. La m\n\stire v\d. scris\ (cum ne spune el) la cererea mamei lui. Cine au fost. `nainta[ii mei. asemenea autorilor imaginilor pe care le citeau. Nimic nu [tiu. poetul François Villon a compus un potpuriu poetic pe care l-a numit Testamentul lui. atunci. dup\ moarte. ace[ti `ndep\rta]i cititori de imagini? Cei mai mul]i.ISTORIA LECTURII 131 Panele pictate de Jorg Kandel din Biberach cca 1525. erau t\cu]i.

„acestea erau probabil destinate celor care [tiau carte sau clericilor care nu-[i puteau permite achizi]ionarea unei Biblii complete sau c\rora. le lipsea un nivel superior de educa]ie [i se mul]umeau cu astfel de extrase“. Nu exist\ motive s\ credem c\ lucrurile ar fi stat altfel cu Biblia Pauperum. `n fa]a mul]imii. probabil nu [tia c\ Sfântul Toma d’Aquino stabilise c\ propor]ia celor care aveau s\ fie salva]i era echivalent\ cu cea a lui Noe [i a familiei sale `n raport cu restul umanit\]ii. Mai mult decât atât. Biblia Pauperum a fost „absolut ininteligibil\ pentru oamenii f\r\ [tiin]\ de carte“. Dup\ opinia criticului german Maurus Berve. Predicile din biseric\ glosaser\ asupra câtorva din aceste imagini. mul]i sunt condamna]i“). unde se st\tea `n timpul confesiunii. ve[nic\. probabil. chiar [i locurile de unde preotul `[i rostea predica sau panourile din spatele altarului. fiind «s\raci cu duhul»[arme in Geiste]. de exemplu. zi de zi. Biblia Pauperum Praedicatorum sau Biblia predicatorului s\rac cu duhul. exclu[i din t\râmul cuvântului scris. v\zând `n de o multitudine de pove[ti ori o poveste unic\. coloanele. pe durata `ntregului an liturgic. ci. ferestrele. mai târziu. Vederea acestor scene `ntr-o carte – `n acel obiect aproape magic ce apar]inea exclusiv preo]ilor intrui]i [i `nv\]a]ilor din acea vreme – era foarte diferit\ de vederea lor `n zugr\velile obi[nuite din biserici. de `mp\rt\[ire cu cei cul]i [i puternici a prezen]ei materiale a cuvântului lui Dumnezeu. este sigur c\ ele st\teau deschise pe pupitru. oricât de mult ar fi poposit ochii ei asupra nenum\ratelor detalii `nfior\toare – s\ recunoasc\ `n ele laborioasele argumente teologice aduse de P\rin]ii Bisericii `n decursul ultimelor cincisprezece secole. v\zând imaginile – oricât de abil pictate.30 Prin urmare. sugereaz\ Berve.132 A L B E R T O M A N G U E L s\ intre `n unul sau `n cel\lalt. denumirea „Biblia Pauperum“ n-ar fi `nsemnat „Biblia s\racului“. vederea textelor sacre reprezentate `ntr-o carte prin imagini pe care le puteau recunoa[te sau „citi“ trebuie s\ le fi indus sentimentul de apartenen]\. Evident c\ n-avea cum. amvoanele. damnandorum multitudo („Câ]iva sunt salva]i. [tia versiunea francez\ a maximei populare latine Salvandorum paucitas. a[a cum se . Dar câ]iva `nv\]a]i de ast\zi nu sunt de acord. Analfabe]ilor. Ca [i mama lui Villon. iar imagina]ia ei trebuie s\ fi f\cut restul. Ea. mai degrab\. mii de oameni [i-au ridicat privirile la imaginile care `mpodobeau pere]ii bisericii [i.31 Fie c\ imaginile erau destinate s\racilor sau predicatorilor lor.

care pân\ atunci p\ruser\ a fi proprietatea câtorva [i puteau fi `mp\r]ite sau nu cu turma. Era ca [i cum. sfintele cuvinte. chiar [i o femeie lipsit\ de educa]ie. deodat\.ISTORIA LECTURII 133 `ntâmplase `ntotdeauna `n trecut. . „s\rman\ [i b\trân\“ precum mama lui Villon. ar fi fost dintr-odat\ traduse `ntr-un limbaj pe care oricine. le putea `n]elege.

a[a cum se arat\ `n aceast\ gravur\ contemporan\ de Marillier. .Lectura `n public `ndeplinea o func]ie social\ `n Fran]a secolului al optsprezecelea.

o nara]iune. cu excep]ia suplimentarei `ntreb\ri l\muritoare. descifrând imaginile reclamelor. alteori. str\lucitoarele creaturi din La Hormiguita Viajera. m\ f\cea s\ trepidez de emo]ie [i o zoream ca s\ . din uria[ele. Trebuie s\ fi citit [i eu a[a atunci când am `nceput s\ citesc. noi `mprumut\m pove[tii nu doar o voce. `n cealalt\ era un r\uf\c\tor. Am dat uit\rii atât cuvintele. am renun]at de bun\voie la toate aceste drepturi. vocea ei m\ f\cea s\ adorm. `n t\cere. dimpotriv\. din acuarelele Peter Rabbits. ci [i un vocabular. `nainte de-a m\ fi `ntâlnit cu literele [i sunetele acestora. `n a treia el purta numele meu. aceea[i poveste pentru acelea[i ilustra]ii. care s\ ]in\ cont de fiecare dintre am\nuntele `nf\]i[ate `n relatare. Uneori. eroul anonim era un erou. deoarece frecvente crize de astm m\ ]ineau prizonier la pat s\pt\mâni `ntregi) [i. dar `mi exercitam libertatea de a citi pân\ aproape de limita posibilit\]ilor ei: nu numai c\ spunerea pove[tii `mi revenea mie `nsumi. c\reia cititorul `i ad\uga. din obraznicii Struwwelpeters. de fiecare dat\. Cu alte ocazii. Trebuie s\ fi construit. am renun]at la posesia – [i uneori chiar la alegerea – c\r]ii [i. ~ntr-o versiune. dar adesea [i `n timpul zilei. Nu [tiam asta pe atunci. am devenit exclusiv auz. povestiri care s\ explice [i s\ justifice diferitele scene. ale artei video. o ascultam pe d\daca mea care-mi citea din `nsp\imânt\toarele basme ale Fra]ilor Grimm. cât [i vocea. M\ b\gam `n pat (noaptea. legându-le `ntr-o nara]iune verosimil\. ~n vremurile noastre. sprijinit de pernele ridicate.S | }I SE CITEASC| Ilustra]iile Europei medievale ofereau o sintax\ f\r\ cuvinte. ale desenelor animate. dar nimic nu m\ obliga s\ repet.

Martenez a scos primul num\r din La Aurora pe 22 octombrie al acelui an. care s\ con]in\ nu doar chestiuni politice. i-a venit ideea s\ publice un ziar pentru lucr\torii din industria ]ig\rilor de foi. dar `n a doua jum\tate a secolului al nou\sprezecelea climatul economic s-a schimbat. nes\n\tos. eram gata s\ cred c\ orice provoca pl\cere era. Saturarea pie]ei americane. `n 1858. tr. [omajul `n cre[tere [i epidemia de holer\ din 1855 i-au convins pe mul]i muncitori c\. de peste un secol. nu [tiam c\ arta citirii cu voce tare avea o istorie lung\ [i itinerant\ [i c\.1 ~n 1865. poemul dramatic al lui Longfellow. s-a fondat o Societate de ajutor reciproc a muncitorilor cinsti]i [i a lucr\torilor cu ziua. Mai târziu. cumva.). . la modul fizic. produc\tor de trabucuri [i poet. lui Saturnino Martenez. o Societate de ajutor reciproc similar\. pe vremea aceea. „va fi s\ ilumin\m.136 A L B E R T O M A N G U E L aflu. ceva mai repede decât era inten]ia autorului. „Scopul s\u“. când aveam nou\ sau zece ani. la care abia dac\ `ndr\zneam s\ arunc o privire `n tainica pagin\ din urm\ a c\r]ii. am rec\p\tat pl\cerea de mult pierdut\ de-a mi se citi. ci [i articole despre [tiin]\ [i literatur\. Pe atunci. nu f\ceam decât s\ savurez senza]ia voluptuoas\ de a fi purtat de cuvinte [i sim]eam. ap\rut `n 1851. aceasta se instaurase ca o practic\. pe durata unei veri. Acestea au fost primele sindicate muncitore[ti cubaneze [i precursoarele mi[c\rii muncitore[ti cubaneze de la r\scrucea secolului dou\zeci. era necesar\ constituirea unui sindicat. pentru lucr\torii negri liberi. anun]a el `n editorial. am renun]at la obicei – `n parte pentru c\ `mi f\cea o enorm\ pl\cere s\ mi se citeasc\ [i. ce se `ntâmpla `n poveste. c\ `ntr-adev\r c\l\toream `ntr-un loc minunat de `ndep\rtat. Produc]ia ]ig\rilor de foi fusese una din industriile principale ale Cubei `nc\ din veacul al [aptesprezecelea. De-abia mult mai târziu. `n beneficiul exclusiv al muncitorilor albi din bran[\. pentru `mbun\t\]irea condi]iei lor. Cu sprijinul câtorva intelectuali cubanezi. pe fondul priva]iunilor extreme ale economiei cubaneze. Dar. L-am crezut. pe orice cale posibil\. poeme [i scurte povestiri. de cele mai multe ori. `n Cuba spaniol\. directorul [colii mi-a spus c\ numai copiilor mici li se citea. ~n 1857. când iubita mea [i cu mine am hot\rât s\ ne citim unul altuia. * Legenda de aur. nu Legenda aurea sau Legenda sanctorum. cartea despre vie]ile sfin]ilor alc\tuit\ de Jaques de Voragine `n secolul al treisprezecelea (n. The Golden Legend*.

„c\ `n apropiere de La Zanja. un proprietar de fabric\ le pune lan]uri copiilor pe care-i folose[te ca ucenici?“2 Dar. La Aurora a publicat lucr\ri ale unor importan]i autori cubanezi ai zilei. piedica din cauza c\reia La Aurora nu era cu adev\rat popular\ era. iar ini]iativa apar]ine bravilor muncitori de la El Figaro. nu din lipsa noastr\ de voin]\. [i un manual de economie politic\ scris de Flórez y Estrada.4 Cu timpul. iar ceilal]i l-au pl\tit pentru eforturile sale din propriile buzunare. romane didactice ca Regele lumii. ateliere [i magazine de tot felul. dup\ cum spun oamenii. Dac\ nu vom reu[i.“ De-a lungul anilor. dup\ cum [i-a dat seama `n scurt\ vreme Martinez. Plin de entuziasm. pentru c\ astfel ei se vor familiariza treptat cu cartea. va fi din vina neputin]ei noastre. . acestea [i-au dobândit reputa]ia de-a fi „subversive“. Este interzis a se distrage aten]ia lucr\torilor din pr\v\liile de tutun. evident. Unul dintre muncitori a fost ales s\ citeasc\. Pentru a face ziarul accesibil tuturor muncitorilor. lector oficial. Un atât de mare succes au avut lecturile publice. Asta constituie un pas enorm `n mar[ul spre progres [i prop\[irea muncitorilor. Pe 7 ianuarie 1866. guvernatorul politic al Cubei a publicat urm\torul edict: „1. Pe 14 mai 1866. `ncât. surs\ a unei prietenii eterne [i a unei mari satisfac]ii.ISTORIA LECTURII 137 acea clas\ a societ\]ii c\reia publica]ia `i este adresat\. al de-acum de mult uitatului Fernández y González. `n foarte scurt\ vreme. recenzii ale unor c\r]i [i piese de teatru [i relat\ri despre tirania proprietarilor de fabrici [i despre suferin]ele muncitorilor. prin lecturi de c\r]i [i ziare sau prin discu]ii str\ine de munca `n care ace[tia sunt angaja]i. i-a convins de utilitatea unei asemenea ac]iuni. abia cincisprezece la sut\ din popula]ia muncitoare a Cubei putea s\ citeasc\. la mijlocul secolului al nou\sprezecelea. La Aurora a anun]at: „Cititul `n ateliere a `nceput pentru prima oar\. analfabetismul. la noi. [i alte fabrici au urmat exemplul lui El Figaro. Vom face totul ca s\ ne facem accepta]i de cât mai mul]i. directorul s-a `ntâlnit cu muncitorii de la fabrica El Figaro [i. erau `ntreba]i cititorii pe 27 iunie 1866.“3 Printre volumele citite erau compendiul de istorie B\t\lii ale secolului. ca [i traduceri din scriitori europeni precum Schiller [i Chateaubriand. L-a contactat pe directorul liceului din Guanabacoa [i i-a sugerat ca [coala s\ organizeze lecturi la locurile de munc\. „{ti]i“. i-a venit ideea lecturii publice. dup\ ce-a ob]inut permisiunea proprietarului.

{i totu[i. New York. R\zboiul de Zece Ani a `nceput pe 10 octombrie 1868. lecturi clandestine au mai avut loc o vreme. pân\ `n 1870. lecturile n-au fost uitate. chiar de muncitori. sub o form\ sau alta. ele au fost readuse la via]\ pe p\mânt american. . `n Practical Magazine.138 A L B E R T O M A N G U E L Prima schi]\ cunoscut\ a unui lector. când un mo[ier cubanez – Carlos Manuel de Céspedes – [i dou\ sute de oameni slab `narma]i au cucerit ora[ul Santiago [i au proclamat independen]a ]\rii fa]\ de Spania. ~nc\ din 1869. oricum. ca s\ fie judeca]i de lege `n conformitate cu gravitatea cazului. acestea practic disp\ruser\. 2. 1873.“5 ~n ciuda prohibi]iei. reprezentan]i sau manageri care ignor\ edictul. ziarul La Aurora [i-a `ncetat apari]ia. Poli]ia va exercita o permanent\ supraveghere pentru a duce la `ndeplinire prezentul decret [i va pune la dispozi]ia autorit\]ii mele pe acei proprietari de magazine. ~n octombrie 1868. odat\ cu izbucnirea R\zboiului de Zece Ani.

Pân\ la sfâr[itul lunii. dintr-un mic sat de pescari `ntr-o important\ comunitate produc\toare de ]ig\ri de foi.7 Muncitorii care au emigrat `n Statele Unite au luat cu ei. Céspedes a fost ales pre[edinte al noului guvern revolu]ionar. dornic s\ pun\ cap\t m\surilor comerciale restrictive ale spaniolilor.ISTORIA LECTURII 139 „El lector“. noua capital\ mondial\ a trabucurilor de Havana. cuprindea atât bro[uri politice [i de istorie. iar ora[ele New York. de Mario Sánchez. `n luna aprilie a anului urm\tor. cât [i romane [i colec]ii de poezii moderne sau . `n doar câ]iva ani. `n timp ce un [ir de muncitori (cu to]ii b\rba]i) `n vest\ [i c\ma[\ r\sucesc ]ig\ri. Patru ani mai târziu. armata lui recrutase dou\sprezece mii de voluntari. p\rând a fi absorbi]i de ceea ce fac. New Orleans [i Key West [i-au deschis porturile pentru miile de refugia]i cubanezi. Drept urmare. [ezând cu picioarele `ncruci[ate [i cu o carte `n mâini. dup\ ce Céspedes le-a oferit libertatea sclavilor care s-ar fi al\turat revolu]iei. purtând ochelari [i p\l\rie cu boruri largi. stabilit dinainte de muncitori (care. Dar Spania nu a cedat. ca pe vremea lui El Figaro. printre altele. guvernul Statelor Unite `i sprijinise explicit pe revolu]ionari. Materialul pentru aceste lecturi. Key West s-a transformat. Céspedes a fost destituit in absentia de un tribunal cubanez. iar `n martie 1874 a fost prins [i `mpu[cat de solda]ii spanioli. pl\teau lector-ul din propriul câ[tig). institu]ia lectorului: o ilustra]ie din publica]ia american\ Practical Magazine din 1873 ne arat\ un asemenea lector.6 ~n tot acest timp.

`nf\]i[ându-l pe Sfântul Benedict oferindu-[i Legile unui egumen. Oamenii se a[teptau ca el s\ interpreteze personajele imitându-le vocile. citea dintr-un roman. el citea [tirile pe care le traducea din ziarele locale. iar comentariile sau `ntreb\rile nu erau permise decât dup\ `ncheierea sesiunii. de exemplu. `n 1870. Diminea]a. De la prânz pân\ la ora trei dup\-amiaza. un pictor din Key West care `n 1991 `nc\ `[i mai putea aminti lectorii citindu-le celor care rulau ]ig\rile de foi la sfâr[itul anilor dou\zeci. Sánchez pomenea despre un b\rbat care era capabil s\-[i aminteasc\ `n `ntregime Medita]iile lui Marcus Aurelius.“ Muncitorii care petrecuser\ câ]iva ani la ateliere puteau cita din memorie pasaje lungi de poezie [i chiar de proz\.9 Un manuscris miniat din secolul al unsprezecelea. asemenea unui actor. „Tat\l meu“. aduse zilnic cu vaporul de la Havana. cerându-i s\ `mprumute numele eroului s\u unui sortiment de trabuc. `ncât un grup de muncitori i-a scris autorului pu]in `nainte de moartea acestuia. `[i aminte[te Sánchez. Citea [tirile interna]ionale direct din ziarele cubaneze.8 Muncitorii `[i aveau favori]ii lor: Contele de Monte Cristo al lui Alexandre Dumas. „era lector `n fabrica de trabucuri Eduardo Hidalgo Gato de la `nceputurile anilor 1900 pân\ dup\ 1920.140 A L B E R T O M A N G U E L clasice. a devenit o op]iune atât de popular\. Dumas a acceptat. lectura avea loc `ntr-o lini[te plin\ de concentrare. . Dup\ spusele lui Mario Sánchez.

„`ntreaga lume a p\rut s\ se adune `ntr-o singur\ raz\ de soare. s\ urm\reasc\ rândul. dar pe care nimeni nu-l v\zuse: universul de neconceput“. nimeni nu va `ndr\zni s\ ia cartea la `ntâmplare [i s\ se apuce s\ citeasc\ acolo. ~n jurul anului 529. a unor idei de luat `n considerare. `n lungile ore petrecute `n ateliere. Nu [tim dac\. ei au regretat c\ restul trupului lor era exclus de la ritualul citirii. se va citi `ntotdeauna.13 Benedict a decretat c\ lectura avea s\ constitue o parte esen]ial\ a vie]ii zilnice din m\n\stire. la jum\tatea drumului dintre Roma [i Neapole – [i alc\tuise o serie de reguli pentru c\lug\rii s\i. cu câteva luni `naintea mor]ii sale. Poate pentru c\ el c\utase `n Scripturi viziunea atotcuprinz\toare de care avea s\ aib\ parte câ]iva ani mai târziu sau poate pentru c\ era `ncredin]at. dar cel care urmeaz\ s\ citeasc\ pe durata `ntregii s\pt\mâni `[i va `ncepe datoria duminica. {i . `ncepându-[i `ndatorirea dup\ Slujb\ [i ~mp\rt\[anie. {i. adus\ astfel `n fa]a ochilor s\i“. le va cere tuturor s\ se roage pentru el.11 Benedict renun]ase la lume la vârsta de paisprezece ani [i se lipsise de beneficiile [i titlurile bogatei sale familii romane. ~n timp ce se ruga lâng\ geamul s\u deschis.12 prin care autoritatea unui cod de legi a `nlocuit voin]a absolut\ a stare]ului m\n\stirii. cu lacrimi `n ochi. survenite prin 547 – cam cu treisprezece secole `naintea lectorilor cubanezi – Sfântul Benedict din Nursia a avut o viziune. „acel obiect secret [i ipotetic al c\rui nume oamenii [i-l `nsu[iser\. ca Dumnezeu s\-l ]in\ departe de spiritul exalt\rii. Procedura a fost stabilit\ prin regula 38 din codul lui: „~n timp ce fra]ii `[i iau prânzul. care se ridica la vreo patru sute cincizeci de metri deasupra unui templu antic p\gân. ca natur\ [i carte. ~ntr-o noapte. reflec]ii pe care s\ [i le `nsu[easc\. privind afar\ `n `ntuneric. nu [tim dac\ cei care nu `nv\]aser\ niciodat\ s\ citeasc\ au sim]it `ndemnul s\ o fac\. asemenea lui Sir Thomas Browne. el ctitorise o m\n\stire pe Muntele Casino – o colin\ abrupt\.ISTORIA LECTURII 141 Muncitorii c\rora li se citea cu voce tare au constatat c\ puteau alterna activitatea mecanic\ [i monoton\ a rul\rii frunzelor puternic aromate cu urm\rirea unor aventuri.10 B\trânul trebuie s\ fi v\zut. nu [tim dac\ degetele acelora care [tiau s\ citeasc\ tânjeau s\ `ntoarc\ pagina. c\ Dumnezeu ne-a d\ruit lumea `n dou\ chipuri.

textul – Cuvântul Domnului – era dincolo de gustul personal. Pentru muncitorii cubanezi. spiritele lor erau ab\tute de la pl\cerile c\rnii [i se solidarizau `ntru sfântul cuvânt prin lecturile prescrise de Sfântul Benedict. va purcede la `ndatoririle sale de cititor. Doamne. disciplina era r\splata celor care tr\iau corect `n sânul comunit\]ii.15 Mai târziu. secretele erau [tiute de toat\ lumea. deschide buzele mele. erau sever descurajate. Cel care se ruga lui Dumnezeu.“14 Ca [i `n fabricile cubaneze. `n care suferin]ele [i dorin]ele personale erau subordonate nevoilor comune. pentru discipolii Sfântului Benedict. cititorul fiind cel care-l roste[te dintâi: «O. cartea spre lectur\ nu era aleas\ la `ntâmplare. Regula Sfântului Benedict a fost folosit\ pentru a asigura un flux ordonat al vie]ii monastice. nu individual\. Singur\tatea [i recluziunea erau considerate pedepse. `n m\n\stire alegerea era f\cut\ de autorit\]ile comunit\]ii. `n m\n\stirile cisterciene fondate de-a lungul [i de-a latul Europei de la `nceputul secolului al doisprezecelea. a[a ca nimeni s\ nu fie nevoit s\ cear\ nimic. dar. dac\ nu dincolo de `n]elegere. c\r]ile puteau deveni (de multe ori chiar au devenit) proprietatea intim\ a fiec\rui ascult\tor. satisfac]ia. unde titlurile erau selectate prin consens. iar vinova]ii era separa]i de comunitate. izola]i de fra]ii lor. cerându-I s\ deschid\ buzele cititorului. a[a c\ nicio [oapt\ sau vreo voce `n afar\ de cea a cititorului s\ nu se aud\. iar autorul (ori Autorul) reprezenta autoritatea definitiv\. Textul era imuabil. fra]ii `[i vor trece unul altuia pe rând orice ar avea nevoie. plaseaz\ actul lecturii `n mâinile Atotputernicului. {i va fi cea mai mare lini[te la mas\. iar gura mea va da grai `ntru pre]uirea Ta. Violarea regulilor era pedepsit\ cu flagelarea. fiind primit\ binecuvântarea.16 . lini[tea la mas\. de vreme ce bucuria textului urma s\ fie comun\. ci [i pentru a exclude orice ar fi adus a comentariu personal asupra c\r]ilor sfinte. aspira]iile individuale de orice fel. pl\cerea personal\ [i mândria erau de evitat. ~n via]a de zi cu zi. dar. Pentru Sfântul Benedict. Pân\ la urm\. c\lug\rii cistercieni nu erau niciodat\ singuri. spre deosebire de fabrici. La masa de prânz.» {i astfel. ~n ceea ce prive[te mâncarea. intelectuale sau altminteri. lipsa de reac]ie a auditoriului erau necesare nu doar pentru a asigura concentrarea.142 A L B E R T O M A N G U E L versul acesta va fi spus `n oratoriu de trei ori de to]i.

S\ ]i se citeasc\ dintr-o carte era o experien]\ oarecum diferit\. iar succesul sau insuccesul depindeau. a[a c\ arti[ti mai preten]io[i. li se refuzau protec]ia legii [i `mp\rt\[ania Bisericii. Atunci când unii din ace[ti noroco[i potenta]i `[i `mprumutau ocazional c\r]ile. de expresivitatea acestuia. bunicul Eleonorei. ~n timp ce o lectur\ `n public depindea [i de abilitatea cititorului de-a „da un spectacol“. privilegiul unui grup restrâns de cititori. Recitalul unui bufon avea toate caracteristicile evidente ale unui spectacol. `n general. precum Peter Pictor. ca Guillaume de Aquitania. pe care bufonii le depozitau `n prodigioasa lor memorie. [tiin]a de carte nu era r\spândit\ [i c\r]ile r\mâneau `n proprietatea celor boga]i. bufoni nomazi recitau sau cântau propriile versuri sau pe cele compuse de mae[trii lor trubaduri. Dintre cei aproximativ o sut\ de trubaduri cunoscu]i dup\ nume. str\b\tând regatele Europei. `n care d\deau glas iubirii lor inaccesibile. cam dou\zeci erau femei. ~n general. erau nobili prin na[tere [i scriau cântece conven]ionale. de la `nceputul secolului al doisprezecelea pân\ `n veacul al treisprezecelea. cum era faimosul Sordello. `n mare m\sur\. ~ncepând cu secolul al unsprezecelea. Existau mai multe moduri diferite de a asculta un text. care `[i f\ceau apari]ia la târguri. subiectul fiind destul de previzibil. care era Lord de Hautefort. Se pare c\. auditoriul unei lecturi publice putea asculta anonima Istorie a lui Renard Vulpoiul citit\ de un membru [tiutor de carte al familiei. [i Bertran de Born.18 Trubadurii.ISTORIA LECTURII 143 A te strânge laolalt\ pentru a ]i se citi a devenit [i o practic\ necesar\ [i obi[nuit\ `n Evul Mediu. Bufonii erau interpre]i publici. Pân\ la inventarea tiparului. se plângeau c\ „unii dintre `nal]ii eclezia[ti ascult\ mai degrab\ versurile proste[ti ale unui bufon decât stan]ele bine compuse ale unui poet latin serios“19 – referindu-se la el `nsu[i. ea punea mai degrab\ accentul pe text decât pe cititor. de obicei. Auditoriul unui recital `l privea pe bufon interpretând cântecele unui anumit trubadur. erau de origine modest\ [i. bufonii erau mai populari decât trubadurii. o f\ceau pentru un num\r limitat de persoane din interiorul propriei clase sau familii.17 Cei care doreau s\ ia cuno[tin]\ cu o carte sau cu un autor aveau adesea o mai bun\ [ans\ s\ aud\ textul recitat sau citit cu voce tare decât s\ ]in\ pre]iosul volum `n propriile mâini. . sau la cur]ile nobililor. `n pie]e. perioad\ `n care au fost la mod\.

supersti]iile [i obiceiurile locului. explic\ una dintre torc\toare . un om b\trân [i `nv\]at. remarcând c\ b\rba]ii din vremea lor „scriu continuu satire def\im\toare [i c\r]i vicioase. Lectura de la masa de prânz nu avea scopul s\ te distrag\ de la pl\cerile gustative. unde câteva dintre femeile din vecini se adunau adesea „s\ toarc\ [i s\ vorbeasc\ despre multe lucruri vesele [i m\runte“. Femeile. explica el. rela]iile de dragoste. dimpotriv\. le citea uneori cu voce tare din a[a-zisa Carte a credin]ei ereticilor celor strân[i `n jurul focului `n c\minele lor. cele maritale. o practic\ p\strat\ de pe vremea Imperiului Roman. Naratorul.23 Évangiles des quenouilles (Evanghelia torsului) din secolul al cincisprezecelea demonstreaz\ cât de fluide puteau fi aceste lecturi neoficiale. viziteaz\ casa unei femei mai `n vârst\. `i pl\cea s\ i se citeasc\ cu voce tare dintr-o carte amuzant\. `mpotriva onoarei sexului femeiesc“. cer naratorului s\ participe la `ntâlnirile lor – un fel de grup de lectur\ avant la lettre – [i s\ fac\ pe copistul. „B\ie]ii ar savura-o `n serile de iarn\“. ca s\ le citeasc\ cu voce tare fiilor lui. ~n 1399. a[a cum [tii. c\r]ile erau citite cu voce tare familiei [i prietenilor atât pentru instruire. Pliniu cel Tân\r men]ioneaz\ `ntr-una dintre scrisorile sale c\. `n vremea lungilor nop]i de iarn\ dintre Cr\ciun [i ~ntâmpinarea Domnului“. la `nceputul secolului al paisprezecelea. cerându-i s\-i `mprumute Florile Sfântului Francisc. `n timp ce lua masa cu so]ia lui sau câ]iva prieteni. „pentru ei este. dup\ cin\. iar o `nso]itoare `i citea seara lucr\ri filosofice sau relat\ri amuzante despre ]\ri str\ine. cam `n aceea[i perioad\. contesa Mahaut d’Artois c\l\torea cu toate c\r]ile din biblioteca sa `mpachetate `n geamantane mari de piele.“22 ~n Montaillou. notarul toscan Ser Lapo Mazzei `i scria unui prieten. negustorul Francesco di Marco Datini.20 La `nceputul secolului al paisprezecelea. ]\ranul Guillaume Andorran a fost descoperit citind o evanghelie eretic\ mamei lui [i a fost judecat de Inchizi]ie. `n satul Aix-les-Thermes. Pierre Clergue.21 P\rin]ii [tiutori de carte le citeau copiilor. `n timp ce ele citeau cu voce tare anumite pasaje privind sexele. „`ntr-o sear\. foarte u[or s-o `n]eleag\.144 A L B E R T O M A N G U E L La cur]ile nobililor [i uneori [i `n casele mai modeste. cât [i pentru distrac]ie. inten]ia era s\ le sporeasc\ prin pl\cerea imagina]iei. comentând asupra acestora din punctul de vedere al femeii. „Una dintre noi va `ncepe s\ citeasc\ [i va citi câteva capitole tuturor celorlalte prezente“. preotul satului. precum C\l\toriile lui Marco Polo.

ilustra]ie din Les Evangiles des quenouilles.Vechi grup de lectur\. secolul al [aisprezecelea. .

sugrum\ [erpi monstruo[i [i `nfrânge de unul singur armate numeroase. timp `n care fiecare se simte liber s\ `ntrerup\ [i s\ comenteze dup\ voie. editorul sco]ian William Chambers a scris biografia fratelui s\u Robert. adecvat. erau evenimente destul de obi[nuite `n secolul al [aptesprezecelea. Naratorul este.25 iar citirea lui se desf\[oar\ de-a lungul urm\toarelor trei capitole. „g\seam mult\ pl\cere. poart\ la el `n desag\ [i manuscrisul unui roman. cu care fondase `n 1832 faimoasa companie din Edinburgh care le poart\ numele. au intervenit. `ncât naratorul g\se[te lejeritatea lor obositoare [i. Oprindu-se la un han `n c\utarea r\t\citorului Don Quijote. „Fratele meu [i cu mine“. obiectat [i explicat. `n . atât de libere de constrângerile lecturilor institu]ionalizate. „La vremea seceri[ului“. Impertinentul curios. câteodat\ m\ fac s\ le plâng de mil\“.146 A L B E R T O M A N G U E L cu entuziasm. Dou\ secole dup\ Cervantes. care.26 Atât de relaxate erau asemenea `ntruniri. `i displac `ns\ scenele de violen]\.“24 Timp de [ase zile femeile au citit. p\rând s\ se distreze singure atât de copios. Un tovar\[ de drum. Lecturile publice informale. Hangiul obiecteaz\ la aceast\ afirma]ie. clericul accept\ s\-l citeasc\ cu voce tare pentru to]i cei prezen]i. de[i le `nregistreaz\ cu fidelitate cuvintele. f\r\ `ndoial\. care face [i ea parte din auditoriu. s\ spun drept. care pune mâna pe vreuna din c\r]ile astea [i noi facem roat\ `n jurul lui câte treizeci [i mai bine [i st\m [i-l ascult\m cu atâta pl\cere. amintindu-[i astfel de lecturi `n ora[ul copil\riei lor. „ca s\ le re]inem [i s\ le fix\m pentru totdeauna `n memoria noastr\. care se `ntâmpl\ s\ aib\ la el câteva c\r]i cavalere[ti (pe care preotul vrea s\ le ard\ de `ndat\). „se adun\ aici la clac\ o gr\mad\ de secer\tori [i-ntotdeauna se `ntâmpl\ s\ se afle [i câte unul [tiutor de carte. preotul care arsese cu atâta râvn\ c\r]ile din biblioteca cavalerului le explic\ celor prezen]i cum afectase lectura romanelor cavalere[ti min]ile eroului lui Cervantes. obi[nuit cu abord\rile mai formale [i scolastice ale b\rba]ilor. c\ parc\ ne-ar lua cine [tie ce greutate de pe suflet!“ Fiicei lui. Cumva `mpotriva voin]ei sale. `ncât ascult\torii (sau cititorul) puteau transfera mental textul `n vremea [i `n locurile lor. a scris el. spune el. ca s\ nu spun `nv\]\minte. prefer\ „v\ic\relile cavalerilor când lipsesc domni]ele lor. Peebles. Titlul romanului este. m\rturisind c\ lui `i place foarte mult s\ asculte pove[tile `n care eroul `nfrunt\ cu temeritate uria[ii. apreciaz\ comentariile drept „lipsite de rim\ sau judecat\“. comentat. ocazionate de diverse `ntruniri.

sau al recit\rii). vorbe de duh.“27 „– Ei. uneori. cea r\spândit\ de flac\ra pâlpâitoare a unei buc\]i de turb\. Tactica lui era s\ nu citeasc\ mai mult de dou\ sau trei pagini la o [edin]\. ~n nordul Fran]ei. care-s nout\]ile `n noaptea iasta? spunea b\trânul Geordie Murray. Invidiatul posesor al lucr\rii era Tam Fleck. nu prea ]inându-se de slujba lui. astfel. care ne era un fel de rud\. de]inerea unei c\r]i c\p\ta. bancuri [i revela]ii divine – `l `nzestreaz\ pe cititor cu puterea de a crea o poveste. s\ nu se epuizeze niciodat\. Desf\cându-[i marfa cu mult\ m\sur\ `n fiecare cas\. de obicei. – Ve[ti proaste. `[i f\cuse un fel de meserie din a ie[i seara cu acel Josephus. o s\ hie daraver\ mare. a[a. ei memoreaz\ textul. `mp\nate pe post de note de subsol cu agere comentarii care-i apar]ineau [i. el ]inea un curs Josephus `n fiecare an. ve[ti proaste. povestitorii rurali folosesc c\r]ile ca pe ni[te proptele. Titus a `nceput s-asedieze Ierusalimul. cum era considerat. b\t\lia de la Corunna [i alte asemenea precump\nitoare nout\]i se amestecau `n mod bizar cu diserta]ii asupra r\zboaielor evreie[ti. cronici ale vremurilor trecute. ob]inea un extraordinar interes din partea ascult\torului. Aceste interesante conversa]ii erau generate de un exemplar jerpelit din traducerea lui L’Estrange a operelor lui Josephus. pe care-l citea ca pe ceva de actualitate.29 Ceva `n actul de a poseda o carte – un obiect care con]ine un infinit num\r de fabule. chiar [i ast\zi. un manuscris datat `n 1720. «un copchil lunecos». Tam `i ]inea pe to]i la acela[i nivel de informare [i-i punea pe jar insuflându-le nelini[tea ce `nso]ea vreun eveniment emo]ionant din analele evreie[ti. sub corni[a unui [emineu enorm.ISTORIA LECTURII 147 cântarea unor balade vechi sau `n povestirea de istorii legendare de c\tre o femeie mai `n vârst\. când intra Tam cu Josephus al s\u sub bra] [i se a[eza `n fa]a [emineului familiei. Tam. nevasta unui negustor sc\p\tat. La focul ei modest. valoare magic\. unde so]ul ei pe jum\tate orb [i neputincios din cauza b\trâne]ii [edea mo]\ind `ntr-un scaun. chiar dac\ o ]in uneori cu susul `n jos. impresia de noutate p\rea. cumva. . care locuia `ntr-una din vechile anexe ale bisericii.“28 ~n timpul lecturii (sau al interpret\rii. care. r\spundea Tam. singura lumin\ pe care o avea pentru lectur\ fiind. dar autoritatea [i-o câ[tig\ pretinzând c\-l citesc din carte. De[i.

Ceea ce m\ amuz\ este c\ trateaz\ pe oricine-i vine `n vizit\ repetându-i ceea ce tocmai i-am citit [i. ca nu cumva vizitatorul [ocat s\ fac\ vreo relatare despre impardonabila permisivitate ar\tat\ de familia de la care plecase `n urm\toarea cas\ `n care poposea dând curs altei invita]ii“. decât dac\ ar con]ine ceva care s-o `nal]e spiritual. Romanciera Harriet Martineau s-a plâns `n Memoriile sale. timp de mai multe s\pt\mâni. care spunea c\ n-o s\ se ating\ de nicio carte. ~i administram trei por]ii de Gil Blas `n fiecare zi: una diminea]a. la `nceputul secolului al nou\sprezecelea. conversa]ia dubleaz\ efectul medicamentului. a ]i se citi devenise unul dintre modurile acceptate de societate pentru a studia. asupra c\r]ii care tocmai fusese l\sat\ din mân\. Când ace[tia veneau. secole mai târziu.148 A L B E R T O M A N G U E L iar pe ascult\tor cu senza]ia de a fi prezent la momentul crea]iei. Când vom ajunge la sfâr[itul lui Gil Blas vom continua cu Diavolul [chiop [i Studentul din Salamanca [i alte lucr\ri voioase din aceea[i clas\. Am vorbit `ntotdeauna despre romane ca despre ni[te produc]ii frivole. care. `n 1876. s\ asculte citindu-i-se. a ]i se citi era considerat un act spiritual. supunând-o. unei diete de literatur\ deocheat\ pe so]ia lui bigot\ Nanette. când no]iunea de femeie cultivat\ `nc\ mai f\cea lumea s\ se `ncrunte `n Anglia. De exemplu. astfel. ~n 1871. . dintr-un volum [i s\ fie gata s\ primeasc\ oaspe]i. dar am descoperit pân\ la urm\ c\ sunt bune pentru nervi. Dac\ a[ fi sigur de succes. conversa]ia se ab\tea. `n mod firesc. cineva putea s\ lectureze cu voce tare tocmai pentru a provoca aceast\ mult regretat\ permisivitate. publicate dup\ moarte.30 Pe de alt\ parte. se a[tepta de la ea s\ [ad\ `n salon cu lucrul de mân\. un auditoriu [i o carte – f\r\ de care reprezenta]ia nu ar fi complet\. ce p\rea s\ „mearg\“ mai pu]in. Pe vremea Sfântului Benedict. Diderot a scris amuzat despre cum a „lecuit-o“. una dup\ masa de prânz [i una seara. „Am devenit lectorul ei. acest nobil pretext putea fi folosit pentru a masca un altul. trebuia s\ fie aleas\ cu mult\ grij\. cu voce tare. Câ]iva ani [i câteva sute de asemenea lecturi vor completa tratamentul. Ceea ce conteaz\ la astfel de recitaluri este ca momentul lecturii cu voce tare s\ fie integral pus `n scen\ – adic\ s\ existe un cititor. prin urmare. c\ „pe vremea când era tân\r\ se considera c\ nu se cuvine ca o tân\r\ domni[oar\ s\ studieze la vedere. ~i voi da doctorului Tronchin re]eta data viitoare când `l v\d. nu m-a[ plânge c\ n-a meritat efortul.

alegerea materialului de citit trebuie s\ fie acceptabil\ din punct de vedere social atât pentru lector. se ofer\ s\-i citeasc\ cu voce tare pân\ când adoarme [i alege una dintre scrierile de mântuial\ care o `ncântau pe doamn\.ISTORIA LECTURII 149 Re]et\: opt pagini din Roman]ul comic al lui Scarron. infuzie cu o cantitate rezonabil\ din Jacques Fatalistul sau Manon Lescaut. `n timpul unei nop]i c\lduroase de var\ din Madrid.“31 Citirea f\cut\ de un altul `i ofer\ ascult\torului accesul confiden]ial la reac]ii care de obicei trebuie s\ aib\ loc neauzite. Doña Manuela. dac\ e necesar. trebuie s\ fie fiul din flori al unei ducese… Continu\… Dar dup\ cele ce tocmai ai citit. cei din familia Austen `[i citeau unii altora `n toate momentele zilei [i comentau oportunitatea fiec\rei selec]ii. „Am f\cut rost de al doilea volum . Galantul s\u admirator. Acum s\ vedem ce altceva ne va mai spune autorul. cât [i pentru auditoriu. Tipul acela blond. iar aceste doctorii trebuie schimbate a[a cum cineva schimb\ ierburile. care curgea ca dou\ râule]e peste musta]a lui `nc\run]it\. este artileristul care a venit din Bretania deghizat `n negustor ambulant. Dup\ cum arat\.» – Sunt `ncântat\… A[a i se cuvine. o experien]\ catarthic\ pe care romancierul spaniol Benito Pérez Galdós o descrie `ntr-unul din ale sale Episoade na]ionale.“32 Pentru c\ lectura cu voce tare nu este un act privat. iar dac\ nu-i ajunge. substituindu-le cu altele cu propriet\]i similare. scrie Jane Austen `n 1808. patru capitole din Don Quijote. generalul Leolpoldo O’Donnell. un paragraf bine ales din Rabelais. vrei s\ spui c\ i-a t\iat lui Massenot nasul? – A[a se pare… Aici spune limpede: «Fa]a lui Massenot era acoperit\ de sânge. Ghidându-[i privirea cu degetul ar\t\tor. o cititoare din secolul al nou\sprezecelea. extaziat\. „Tata ne cite[te Cowper diminea]a [i eu ascult de câte ori pot“. La prezbiteriul Steventon. `n Hampshire. O’Donnell `i cite[te descrierea unui duel `n care un tân\r blond `l r\ne[te pe un anume Monsieur Massenot: „– E minunat! exclam\ Doña Manuela. nu-]i aminte[ti. s\ pofteasc\ din nou. prost traduse din francez\“. se retrage `n dormitor cu scuza c\ nu vrea s\ fac\ febr\ citind complet `mbr\cat\ sub lumina l\mpii din salon. „una din acele intrigi complicate [i `ncâlcite.

Urechea se supune limbii altcuiva [i. pentru mine unul foarte mare. `n scrierile lui Jane Austen se vor reg\si ecouri din aceste c\r]i pe care le auzise citite cu voce tare.“) Fie c\ ]i se cite[te `n scopul purific\rii trupului. pentru c\. `n referiri directe f\cute de personaje definite prin preferin]ele sau antipatiile lor literare: Sir Edward Denham `l catalogheaz\ pe Scott drept „fad“ `n Sanditon.“34 .[…] Ad\uga]i scenei un al treilea personaj. ascult\torul va urma adesea indica]iile celui care cite[te. Austen e revoltat\: „Am fost cuprin[i de dezgust dup\ dou\zeci de pagini. James[fratele mai mare] cite[te din el cu voce tare `n toate serile – seri scurte. iar `n M\n\stirea Northanger John Thorpe afirm\: „Nu citesc niciodat\ romane“ – de[i m\rturise[te imediat c\ g\se[te Tom Jones al lui Fielding [i C\lug\rul lui Lewis „tolerabil de decente. printr-un asemenea act. pe un scaun separat sau pe un podium). fie c\ ]i se cite[te pentru educare sau pentru a instaura suprema]ia sunetelor asupra sim]urilor. fie c\ ]i se cite[te pentru pl\cere. care acum constituie amuzamentul nostru de sear\. care `l pune pe ascult\tor la cheremul cititorului. o intona]ie care sunt unice fiec\rei persoane. c\ci g\sesc lucrarea `ntru totul egal\ celei pe care mi-o amintesc. Descriind o lectur\ `ntre prieteni. [i sunt `ntrerupte de cin\. Diderot a scris `n 1759: „F\r\ s\-[i dea seama. avea grosol\nii ce nu fac cinste unei pene altfel atât de pure. Chiar [i din punct de vedere fizic. care `ncep pe la zece.“ „Ar trebui oare s\ fiu foarte `ncântat\ de Marmion[al lui sir Walter Scott]? Deocamdat\ nu sunt. actul lecturii `mbog\]e[te [i s\r\ce[te `n acela[i timp.“33 (Mai târziu.150 A L B E R T O M A N G U E L din Scrisorile Espriellei[de Southey] [i l-am citit cu voce tare la lumina sfe[nicului. Acceptarea autorit\]ii vocii aceluia care cite[te – cu excep]ia situa]iei când personalitatea celui care ascult\ este una cople[itoare – ne priveaz\ de capacitatea de a stabili un anumit ritm al c\r]ii. iar ascult\torul face a[ijderea. o tonalitate. cititorul se comport\ `n modul pe care-l consider\ cel mai adecvat. A permite altcuiva s\ rosteasc\ cuvintele de pe pagin\ `n locul nostru este o experien]\ cu mult mai pu]in personal\ decât a ]ine cartea [i a urm\ri textul cu propriii ochi. se stabile[te o ierarhie (uneori devenit\ vizibil\ prin pozi]ia privilegiat\ a cititorului.“ Ascultând Alphonsine de Madame de Genlis. [i am schimbat-o cu Un Quijote feminin[de Lennox]. [i el se va supune regulii instaurate de primii doi: este un sistem combinat de trei interese. pe lâng\ proasta traducere.

`n hanurile [i buc\t\riile din timpul Rena[terii ori `n atelierele [i fabricile de ]ig\ri de foi ale secolului al nou\sprezecelea – chiar [i ast\zi. s\ citeasc\ f\r\ s\ sar\ sau s\ revin\ la unele pasaje. . confer\ textului fluctuant o identitate stabil\. pe care el rareori o cap\t\ `n mâinile capricioase ale cititorului solitar. `n acela[i timp. ascult\torii. ascultând `nregistrarea vocii unui actor care lectureaz\ o carte `n timp ce noi conducem pe autostrad\ – ceremonialul de a asculta pe altcineva citindu-ne ne priveaz\ f\r\ `ndoial\ pe noi. acordând textului o anumit\ formalitate ritual\.ISTORIA LECTURII 151 ~n acela[i timp. accentuarea unui element. actul de a citi cu voce tare unui ascult\tor atent `l oblig\ adesea pe cititor s\ fie mai meticulos. Fie c\ ne afl\m `ntr-o m\n\stire benedictin\ sau `n saloanele din vreme de iarn\ de la sfâr[itul Evului Mediu. `ntoarcerea la pasajul preferat – dar. un fel de unitate temporal\ [i o existen]\ spa]ial\. de o parte din libertatea inerent\ actului lecturii – alegerea tonului.

Maestrul tipograf Aldus Manutius. .

ilustra]iile de pe supracopert\. ~n momente [i `n locuri diferite. ~n func]ie de ocazie. p\strate. [i puteau fi ]inute bine `n mân\. prefer ceva mic [i comod sau ceva amplu [i substan]ial. probabil. cât [i con]inutul. ca `n toate cele ce se supun modei. pe pietrele funerare neohitite sunt reprezentate obiecte asem\n\toare codexurilor – poate fi vorba de o serie de t\bli]e legate laolalt\ `n interiorul unei coperte – dar nicio astfel de carte nu s-a p\strat pân\ `n zilele noastre. astfel `ncât cititorul s\ poat\ scoate t\bli]\ dup\ t\bli]\. `ntr-o ordine predeterminat\. Primele t\bli]e mesopotamiene erau.5 centimetri pe diagonal\. m\ a[tept ca unele c\r]i s\ arate `ntr-un fel anume [i. E posibil ca mesopotamienii s\ fi avut [i c\r]i legate. `ntr-o pung\ de piele sau o cutie. evaluez cartea dup\ forma sa. dar uneori [i lunguie]e. Exist\ texte scrise pe suprafe]e mult mai mari. O carte consta din câteva t\bli]e de acest fel. precum Codul de Legi din Imperiul . locul pe care `l ocup\ `ntr-un catalog sau pe un raft. `n mare asemenea volumelor noastre. când aleg o carte pe care s-o iau `n pat sau la pupitru. C\r]ile `[i impun prezen]a prin titlu. autor. iau `n considerare atât forma. Nu toate c\r]ile mesopotamiene erau menite s\ fie ]inute `n mân\. Evaluez cartea dup\ copertele sale. de obicei. p\trate.FORM A C|R}II Mâinile mele. cititorii au cerut c\r]i `n formate adaptate felului `n care inten]ionau s\ le foloseasc\. Chiar de la `nceput. de aproximativ 7. aceste tr\s\turi schimb\toare impun o anume caracteristic\ `n definirea unei c\r]i. pe care s\ o citesc `n tren sau s\ o ofer `n dar. `n func]ie de locul unde am ales s\ citesc. c\r]ile `[i impun prezen]a [i prin m\rimea lor.

indiferent ce [i-ar fi dorit cititorul. a[a cum am mai spus. pe de alt\ parte.1 ~n mod evident. cât despre papirus. `n secolul al doilea `. de vreme ce un cititor anonim care a cerut c\r]i scrise pe papirus .Hr. Din veacul al patrulea [i pân\ la apari]ia hârtiei `n Italia. edictul regelui Ptolemeu a dus la inven]ia pergamentului `n Pergam. s\ g\seasc\ un material nou pentru c\r]ile din biblioteca sa. Potrivit lui Pliniu cel B\trân. opt secole mai târziu. g\sit la Ashur [i datând din secolul al doisprezecelea `.2 Dac\ e s\-i d\m crezare lui Pliniu. conduc\torul Pergamului. ci `n\l]at\ pe un suport [i consultat\ ca o lucrare de referin]\. cu toate c\ existau codexuri f\cute astfel.. Pergamentul. prin proceduri diferite). codexuri f\cute din papirus.154 A L B E R T O M A N G U E L Asirian de Mijloc. regele Ptolemeu al Egiptului. ci [i mai ieftin. a[a cum am men]ionat. Un codex din t\bli]e de argil\ ar fi fost greu [i incomod. Desigur. materialul preferat pentru confec]ionarea c\r]ilor. `n toat\ Europa. o asemenea „carte“ nu era menit\ s\ fie „mânuit\“. sau vellum-ul (ambele confec]ionate din piei de animale. dorind s\ p\streze ca secret na]ional fabricarea papirusului. `ns\[i autoritatea legilor. a interzis exportul acestuia. iar din papirus (tulpinile uscate [i despicate ale unei plante asem\n\toare cu trestia) puteau fi f\cute suluri u[or de manevrat. o carte de legi `n format atât de mare sugera.Hr.. o t\bli]\ putea sugera o tranzac]ie privat\.3 Aceste materiale nu erau folosite exclusiv pentru un singur fel de carte: existau suluri f\cute din pergament [i. Era nu doar mai rezistent [i mai moale decât papirusul. Dar niciunul dintre aceste materiale nu era potrivit pentru confec]ionarea c\r]ii ce avea s\ `nlocuiasc\ t\bli]a [i sulul: codexul sau teancul de pagini legate. materialul era prea fragil pentru a fi `mp\turit `n fascicule. pergamentul a fost. pe ambele fe]e ale t\bli]elor. m\rimea trebuie s\ fi avut [i o semnifica]ie ierarhic\. alegerea formatului unei c\r]i era limitat\. puteau fi t\iate [i `mp\turite `n orice form\ sau dimensiune. Argila era potrivit\ pentru confec]ionarea de t\bli]e. for]ându-l astfel pe rivalul lui. de[i primele astfel de c\r]i despre care [tim ast\zi au fost realizate cu un secol mai devreme. Eumenes. ambele erau relativ u[or transportabile. ~n cazul acesta. care m\soar\ dou\zeci de metri p\tra]i [i al c\rui text se desf\[oar\ `n coloane. cu siguran]\. `n ochii cititorului mesopotamian. de[i rar `ntâlnite [i deloc practice. `n avantajul Bibliotecii din Alexandria.

dac\ nu nelimitat. cu o percep]ie a `ntregului – percep]ie dat\ de faptul c\. Codexul.Hr. când suntem nevoi]i s\ ne `ntoarcem la aceast\ metod\ antic\ de structurare a textului pe ecranele computerelor noastre. permi]ând cititorului s\ intervin\ `n text – o participare care era mult mai dificil\ când citeai de pe sul. iar cele patru margini ale filei codexului f\ceau mai u[oar\ ad\ugarea de glose [i comentarii. Codexul din pergament a devenit rapid forma uzual\ a c\r]ilor pentru func]ionari [i pentru preo]i. devenind. care obi[nuiau s\ fie `mp\r]ite `n conformitate cu m\rimea unui sul (`n cazul Iliadei lui Homer. du[manul regatului lui Priam! . pe parcursul lecturii. c\l\tori [i studen]i – de fapt. Mai mult decât atât. ~ns\[i alc\tuirea textelor. pentru to]i cei care aveau nevoie s\-[i transporte. pe de alt\ parte. cât [i ca num\r de pagini. astfel. `n c\r]i sau capitole. pe m\sur\ ce `l „rul\m“ `n sus sau `n jos. se minuna de puterile magice ale unui obiect destul de mic cât s\ poat\ fi luat `n mân\. s-a schimbat. ceea ce aveau de citit [i s\ consulte. orice sec]iune a textului. Mar]ial. `ntr-un mod convenabil. `n mod normal. cel pu]in mult mai mare decât orice carte de pân\ atunci. `n func]ie de con]inut. sub o singur\ copert\. cu u[urin]\. atunci când un num\r de lucr\ri mai scurte erau adunate. poet ce a tr\it `n secolul `ntâi d. ambele fe]e ale foii puteau fi acoperite de text. dar care con]inea. permitea cititorului s\ se `ntoarc\ aproape instantaneu la alte pagini [i s\ r\mân\. `n acela[i timp. `ntregul text era ]inut de obicei `n mâinile cititorului. de exemplu. ocupa dou\zeci [i patru de suluri).. Sulul cel incomod poseda o suprafa]\ limitat\ – un dezavantaj de care suntem cu atât mai mult con[tien]i ast\zi. dintr-un loc `n altul. Textul putea fi acum structurat. sau putea deveni el `nsu[i o component\. o infinitate de minun\]ii: „Homer pe pagini de pergament! Iliada [i toate aventurile Lui Ulise. a crescut ulterior atât ca dimensiune.ISTORIA LECTURII 155 (`n pofida edictului regelui Ptolemeu) a trebuit s\ importe materialul din Egipt contra unor sume considerabile. astfel. s\ fie cât mai mic. `mp\r]irea poemului `n dou\zeci [i patru de c\r]i a rezultat probabil din faptul c\ acesta. care ne arat\ doar o por]iune din text. din motive de comoditate. Codexul avea [i alte extraordinare merite: fiind ini]ial menit s\ fie transportat cu u[urin]\ [i.

destinate noti]elor f\cute `n Gravur\ copiat\ dup\ un basorelief. Francisc I a decretat dimensiunile standard ale hârtiei `n tot regatul s\u. oricine `nc\lca legea era aruncat `n `nchisoare. formatele colilor `mp\turite au devenit oficiale: `n Fran]a. Chiar [i `n Grecia [i Roma.5 Dintre toate formele pe care le-au c\p\tat c\r]ile de-a lungul timpului. Observa]i etichetele de identificare atârnând la capetele sulurilor. `ndoit de dou\ ori. Cu timpul. `n mod normal. un quarto. pergamentul a devenit un folio. misivele private erau scrise de obicei pe t\bli]e mici din cear\. ~ndoit o dat\. clasicul sul fusese abandonat definitiv [i majoritatea c\r]ilor erau confec]ionate din pagini adunate `ntr-un format rectangular.156 A L B E R T O M A N G U E L Toate cetluite `ntr-o bucat\ de piele ~mp\turit\ `n câteva file mici!“4 Avantajele codexului au prevalat: `n anul 400 d. cele mai populare au fost acelea care i-au permis cititorului s\ ]in\ comod `n mân\ un volum.Hr. pentru orice fel de text. uneori de culori diferite. un octavo. Din secolul al [aisprezecelea. `ndoit `nc\ o dat\.. portabile [i reutilizabile. unde sulurile erau folosite. . protejate de rame `n relief [i de coperte `mpodobite. t\bli]ele au l\sat locul câtorva file de pergament sub]ire. `n 1527. ar\tând o metod\ de depozitare a sulurilor `n Roma antic\.

. iar cet\]enii boga]i au `nceput s\-[i ofere unii altora c\r]i `n care scriau un poem sau o dedica]ie. a c\ror valoare consta mai pu]in `n con]inutul lor. a pomenit de un num\r de dulapuri pentru c\r]i a c\ror m\rime varia `n func]ie de cea a codexurilor pe care erau menite s\ le ad\posteasc\: „{i aici erau c\r]i din bel[ug. Gaius Sollius Apollinaris Sidonius. pentru aspectul copertelor lor. ai putea s\-]i imaginezi c\ te ui]i la rafturile (plantei) `nalte pân\ la brâu O miniatur\ personalizat\ `nf\]i[ându-l pe copilul Francesco Maria Sforza al\turi de `ngerul s\u p\zitor. `ntr-o Carte a Orelor f\cut\ special pentru el. librari `ntreprinz\tori s-au apucat s\ confec]ioneze mici colec]ii de poeme `n aceast\ manier\ – c\rticele de f\cut cadou. dac\ era vorba despre un sul sau un codex. pe rafturi `n\l]ate `n acest scop. fie `n dulapuri. mai târziu. Legate `n pl\ci din filde[ frumos ornamentate. Curând. `n schimb. `n Roma. pe la `nceputul secolului al treilea d.. aceste c\rticele [i-au pierdut valoarea practic\ [i au `nceput s\ fie c\utate. Descriind o vizit\ f\cut\ `ntr-o cas\ de ]ar\ din Galia `n jurul anului 470 d. Sulurile erau puse fie `n cutii de lemn (care sem\nau cu un fel de cutii pentru p\l\rii).6 Dimensiunea unei c\r]i. [i din pergament.Hr. Codexurile erau puse pe orizontal\. cât `n decora]iunile complicate.. astfel `ncât cartea s\ fie u[or de identificat. ele erau oferite `n dar `nal]ilor oficiali cu ocazia numirii lor `n func]ie. cu etichetele (index sau titulus) la vedere. au devenit [i daruri personale.Hr. `n Egipt. episcop de Auvergne.ISTORIA LECTURII 157 grab\ sau socotelilor. determina modul de a[ezare `n biblioteca unde era p\strat\. ~n Roma. cu etichete confec]ionate din argil\.

158 A L B E R T O M A N G U E L ale gr\m\ticilor sau la cutiile de form\ triunghiular\ (cunei) ale Atheneum – lui. `nf\]i[at pe una dintre pagini ca fiind c\l\uzit de un `nger p\zitor. Dimensiunile le f\ceau potrivite pentru copii. c\r]ile pe care le-a g\sit acolo erau de dou\ feluri: clasici latini pentru b\rba]i [i c\r]i de rug\ciuni pentru femei. pentru burghezia bogat\. Francesco Maria Sforza. ea cuprindea o culegere de slujbe scurte. rug\ciuni speciale adresate sfin]ilor [i un calendar. noaptea. la comand\. slujba pentru mor]i.10 Ea era proiectat\ pentru un singur cititor. pe care credincio[ii le foloseau atât la slujbele publice din biseric\. cunoscut\ drept „Ceremonia mic\ a Binecuvântatei Fecioare Maria“. `n func]ie de identitatea clien]ilor [i de suma pe care `[i permiteau s\ o pl\teasc\. Cartea Orelor a devenit darul de nunt\ conven]ional pentru nobilime [i. recitate `n diferite momente ale nop]ii [i zilei. reprezentat\ `n imaginile `nf\]i[ând Buna Vestire. mai târziu. Cartea Orelor era bogat. Aceste voluma[e erau `nsemne perfecte ale devo]iunii.9 Frumoasa Carte a Orelor comandat\ pentru nunta Annei de Bretania `n 1490 a fost f\cut\ pe m\rimea mâinii ei. `n jurul anului 1493.“7 Dup\ spusele lui Sidonius. nu e deloc surprinz\tor c\ unul dintre cele mai populare volume ale vremii era cartea de rug\ciuni personal\ sau Cartea Orelor. cât [i `n timpul rug\ciunilor de acas\. Pe la sfâr[itul secolului al cincisprezecelea. Pe multe dintre ele era pictat. `n mod obi[nuit. ale c\ror detalii nu vor fi niciodat\ pe deplin descifrate [i a c\ror urbanitate – . „Il Duchetto“. arti[tii din Flandra care f\ceau miniaturi pentru manuscrise dominau pia]a european\. dar [i variat `mpodobit\. precum [i imnuri. care era. blazonul familiei sau un portret al cititorului. trimi]ând delega]ii comerciale prin Europa ca s\ `ntocmeasc\ echivalentul listelor de cadouri de nunt\ de azi.8 Conceput\ dup\ modelul Ceremoniei divine – slujba complet\ rostit\ zilnic de cler – Ceremonia mic\ cuprindea psalmi [i alte pasaje din Scripturi. ori la dulapurile ticsite (armaria) ale vânz\torilor de c\r]i. cât [i de ve[nic surprinz\toarele ilustra]ii. `n multe cazuri `mpodobit\ cu ornamente excesiv de bogate de c\tre mae[tri ai picturii. absorbit atât de cuvintele rug\ciunilor repetate lun\ dup\ lun\ [i an dup\ an. ~ntrucât europenii din Evul Mediu `[i petreceau o mare parte a vie]ii asistând la ceremonii religioase. ducele Gian Galeazzo Sforza de Milano a comandat o Carte a Orelor conceput\ pentru fiul lui de trei ani. `n s\lb\ticie. De obicei scris\ de mân\ sau tip\rit\ `n format mic.

un frumos antifonar care con]ine o selec]ie de texte liturgice cu litere atât de mari. ~n acela[i mod `n care c\r]ile mici au servit unor scopuri anume. scenele din Vechiul [i Noul Testament au loc `n peisaje moderne – aducea cuvintele sacre `ntr-un context contemporan cititoarei `nse[i. pot distinge notele cu .ISTORIA LECTURII 159 O reprezentare din secolul al cincisprezecelea a unui grup de b\ie]i de cor. Pupitrul mecanic pentru citit al Sfântului Grigore. Cam prin secolul al cincilea. imaginat de un sculptor din secolul al paisprezecelea. citind notele pe paginile mari ale unui antifonar.11 stând `n picioare. pentru slujbe. Biserica Catolic\ a `nceput s\ fac\. `n caden]a psalmodierii melodice. la câ]iva pa[i de el. c\ pot fi citite de la o distan]\ rezonabil\. cu cântece pentru coruri. antifonare – care. permiteau cânt\re]ilor s\ urm\reasc\ notele muzicale sau cuvintele la fel de u[or cum ar fi citit o inscrip]ie de mari dimensiuni. de coruri de pân\ la dou\zeci de cânt\re]i. volumele mari au venit `n `ntâmpinarea altor nevoi ale cititorilor. Exist\. c\r]i uria[e – missale. `n biblioteca M\n\stirii St Gall. expuse pe un pupitru `n mijlocul corului.

scriind la o mas\ octogonal\ cu pupitru. Unele dintre aceste c\r]i pentru slujbe erau atât de mari. cu tapi]erie din piele. a publicat o carte care descrie o serie de ma[in\rii utile lecturii. O gravur\ din secolul al paisprezecelea ne `nf\]i[eaz\ un c\rturar `ntr-o bibliotec\. Agostino Ramelli. cca 1720. `nf\]i[ându-l pe acesta la un fel de pupitru de citit cu articula]ii. descurajând orice examinare `n intimitate sau orice sim] al propriet\]ii individuale. Una dintre ele este o „o mas\ de citit rotativ\“. cititorii au adus `mbun\t\]iri ingenioase ale pupitrului [i catedrei. cu c\r]i de jur `mprejur.160 A L B E R T O M A N G U E L toat\ claritatea [i mi-a[ dori ca propriile mele c\r]i de referin]\ s\ poat\ fi consultate cu atâta u[urin]\ de la distan]\. f\cut\ `n Verona cândva prin secolul al paisprezecelea [i aflat\ acum la Victoria and Albert Museum din Londra. protejate cu col]are din metal. erau c\r]i de citit `n comun [i de la distan]\. ~n 1588. un inginer italian. apoi s-o roteasc\ [i s\ citeasc\ din volumele a[ezate unul câte unul pe cele [apte laturi r\mase. ceea ce se `ntâmpla foarte rar. care-i permitea s\ schimbe unghiul suportului sau s\-l ridice ca s\ s\ se scoale de pe scaun. Pentru a putea citi confortabil. Exist\ o statuie a Sfântului Grigore cel Mare. din piatr\ vopsit\. Cu ornamente din alam\ sau filde[. slujind sub regele Fran]ei. `nchise cu cleme gigantice. `ncât trebuiau puse pe cilindri pentru a putea fi mi[cate. care-i permitea s\ lucreze pe una dintre p\r]i. . pe care Scaun de citit din mahon.

Atunci je]ul era `ntors din nou `n pozi]ia normal\. ca `nainte“. Ingeniosul scaun pentru luptele de coco[i (numit astfel pentru c\ apare `n ilustra]ii reprezentând astfel de lupte) a fost f\cut `n Anglia la `nceputul secolului al optsprezecelea.12 (Un model la scara de unu pe unu al acestei minunate ro]i pentru citit apare `n filmul din 1974 al lui Richard Lester. f\r\ s\ se mi[te de la locul lui: mai mult. cu o astfel de ma[in\. O schimbare care a avut loc `n Europa la mijlocul secolului al cincisprezecelea nu numai c\ a redus num\rul orelor de munc\ necesare pentru producerea unei c\r]i. Unul dintre copii st\tea la u[\. al c\rui nume `ntreg era Johannes Gensfleisch zur Laden . Cei trei muschetari. special pentru biblioteci. Cititorul st\tea c\lare pe scaun. un om poate vedea [i citi un mare num\r de c\r]i. inventarea tiparului. având `n fa]\ pupitrul fixat pe sp\tar. un tân\r gravor [i t\ietor de pietre pre]ioase din arhiepiscopia Mainz. Ori de câte ori str\-str\bunicul lui Franklin citea familiei. `n timpul domniei reginei Mary. `ntorcând apoi paginile pe sub chingi. era un proces lung.) Scaunul [i masa de citit puteau fi combinate `ntr-o singur\ pies\ de mobilier. de-acum. l\sându-se pe bra]ele largi ale acestuia ca s\ se sprijine confortabil. modificând pentru totdeauna rela]ia cititorului cu ceea ce nu mai era. a[a cum orice persoan\ de `n]eles poate aprecia din desen“. ca s\ dea semnalul dac\ vedea venind vreun slujba[. Din când `n când. „fixat\ deschis\ cu chingi sub [i `n tapi]eria b\ncu]ei rabatabile“. dar a f\cut s\ creasc\ covâr[itor produc]ia acestora. care este foarte folositoare [i convenabil\ pentru fiecare persoan\ c\reia `i place s\ studieze. Schimbarea a fost. str\mo[ii lui protestan]i `[i ascundeau Biblia englez\. ofi]er al cur]ii ecleziastice. ea are minunata calitate c\ ocup\ un spa]iu mic `n locul `n care e a[ezat\. Benjamin Franklin relateaz\ c\.ISTORIA LECTURII 161 Ramelli o descrie drept o „ma[in\ frumoas\ [i ingenioas\. laborios. evident. a volumelor elefantine legate cu lan]ul de pupitre sau a elegantei c\rticele f\cute pentru mâna unui copil. „el rabata je]ul peste genunchi.13 Confec]ionarea oric\rei c\r]i. obiectul unic ie[it din mâinile unui scrib. iar Biblia r\mânea ascuns\ sub el. Cândva prin anii 1440. avea s\ fie inventat\ câte o instala]ie de citit care s\ r\spund\ unor nevoi deosebite. `n special acelora care sufer\ de indispozi]ie sau sunt supu[i gutei: c\ci.

[i-a dat seama c\ rapiditatea [i eficien]a ar putea fi sporite dac\ literele alfabetului ar fi t\iate `n forme refolosibile [i nu `n blocurile de lemn care se utilizau ocazional la imprimarea ilustra]iilor.162 A L B E R T O M A N G U E L O ingenioas\ ma[in\ pentru citit din Diverse et Artificiose Machine. Gutenberg a experimentat . edi]ia din 1588. zum Gutenberg (pe care spiritul practic al lumii de afaceri l-a scurtat Johann Gutenberg).

ISTORIA LECTURII 163 vreme de câ]iva ani. `n 1475 `n Olanda [i `n Anglia. dup\ cât m\ vor ]ine puterile. n-am niciun fel de `ndoieli. prin care-i spunea Eminen]ei Sale c\ v\zuse Biblia lui Gutenberg la târg: „N-am v\zut nicio Biblie complet\. `n 1489 `n Danemarca. uniformitatea textelor [i pre]ul relativ sc\zut. Dar mi-e team\ c\ asta s-ar putea s\ nu fie posibil. Nu sunt sigur `n ce prive[te cantitatea. dar am v\zut un anume num\r de c\rticele[fascicule] de câte cinci pagini. Voi `ncerca. o pres\ care combina caracteristicile celor folosite la facerea vinului [i legarea c\r]ilor.17 La doar câ]iva ani dup\ ce prima Biblie fusese tip\rit\. pe care Eminen]a Voastr\ ar fi putut s\ le citeasc\ u[or f\r\ ochelari. Câteva dintre fasciculele de câte cinci pagini au fost trimise `nsu[i `mp\ratului. `mprumutând mari sume de bani ca s\-[i finan]eze proiectul. (Tiparului i-a . dar despre faptul c\ aceste c\r]i erau complete. Dac\ a[ fi [tiut dorin]ele dumneavoastr\. ne-a parvenit o scrisoare de la un anume Enea Silvio Piccolomini adresat\ cardinalului de Carvajal. `n 1472 `n Spania. s\ fac ca una dintre aceste Biblii s\ fie scos\ la vânzare [i voi cump\ra un exemplar pentru dumneavoastr\. datat\ 12 martie 1455. ale câtorva dintre c\r]ile Bibliei cu litere scrise foarte clar [i corect. `n Wiener Neustadt. `n 1470 `n Fran]a. atât din cauza distan]ei. dac\ e s\ d\m crezare oamenilor. din câte se spune. cât [i pentru c\. El a reu[it s\ conceap\ toate elementele esen]iale ale tiparului. pentru c\ de `ndat\ mul]i cititori [i-au dat seama de marile avantaje ale acesteia: rapiditatea. Gutenberg a tip\rit o Biblie cu patruzeci [i dou\ de rânduri pe fiecare pagin\ – prima carte care a fost imprimat\ vreodat\ cu o matri]\15 – [i a luat paginile cu el la Târgul de Meserii de la Frankfurt. chiar `nainte ca acestea s\ fie terminate. f\r\ niciun fel de gre[eli. Mai mul]i martori mi-au zis c\ 158 de exemplare ar fi fost complete. exist\ clien]i gata s\ le cumpere.14 Pân\ la urm\.“16 Efectele inven]iei lui Gutenberg au fost imediate [i au ajuns extraordinar de departe. pe când al]ii spuneau c\ ar fi fost 180. Printr-un extraordinar noroc. a[ fi putut cump\ra cu siguran]\ un exemplar. `ntre anii 1450 [i 1455. a[a cum au fost ele folosite pân\ `n secolul dou\zeci: prisme metalice pentru a modela fe]ele literelor. precum [i o cerneal\ pe baz\ de ulei – niciuna din acestea nu existase pân\ atunci. presele de tip\rit s-au instalat peste tot `n Europa: `n 1465 `n Italia.

Gutenberg [i cei care i-au urmat au `ncercat s\ imite me[te[ugul scribilor [i cele mai multe incunabula au un aspect de manuscris. . pe care altfel le-am fi trecut cu vederea sau pe care le-am fi dat la o parte ca fiind de o importan]\ neglijabil\. pentru prima oar\ de la inventarea scrisului. interesul pentru scrisul de mân\ elegant nu disp\ruse cu totul. revistele [i periodicele) s-au ad\ugat `n 1995 deja vastelor colec]ii ale Bibliotecii Congresului.164 A L B E R T O M A N G U E L luat ceva mai mult s\ ajung\ `n Lumea Nou\: primele prese au fost instalate `n 1533 `n Mexico City [i `n 1638 `n Cambridge. ci [i secolul marilor manuale de scris de mân\. o dezvoltare tehnologic\ – precum cea datorat\ lui Gutenberg – promoveaz\ mai degrab\ decât elimin\ ceea ce `[i propunea s\ `nlocuiasc\. Poate fi de folos s\ men`ion\m c\ tiparul nu a eradicat.19 Deodat\. adesea elegant [i cu mult\ distinc]ie.20 E interesant de observat cum. cre[tea [i num\rul celor care `nv\]au s\ [i scrie. f\cându-ne con[tien]i de virtu]ile obiectului de mod\ veche.) S-a calculat c\ peste 30 000 de incunabula (un cuvânt latinesc din secolul al [aptesprezecelea. chiar dac\ tiparul era de acum bine `nr\d\cinat. realizarea lui Gutenberg trebuie s\ fi fost considerat\ uimitoare. `nsemnând „referitor la leag\n“. La sfâr[itul secolului al cincisprezecelea. iar unele dintre cele mai memorabile exemple de caligrafie erau `nc\ de domeniul viitorului. gustul pentru textul scris de mân\. Massachusetts. adeseori. iar secolul al [aisprezecelea a devenit nu doar o epoc\ a cuvântului tip\rit. Dimpotriv\. tehnologia computerelor [i proliferarea c\r]ilor pe CD-ROM n-au afectat – conform statisticilor – produc]ia [i vânzarea de carte sub `nvechita form\ de codex. ~n zilele noastre. a devenit posibil s\ produci rapid [i `n cantit\]i apreciabile material de citit. Cei care v\d evolu]ia computerului drept diavolul `ncarnat (cum `l portretizeaz\ Sven Birkets `n ale sale dramatic intitulate Elegii ale lui Gutenberg)21 permit ca nostalgia s\ prevaleze asupra experien]ei. folosit s\ descrie c\r]ile tip\rite `nainte de 1500) au fost fabricate cu aceste prese. De exemplu. ~n timp ce c\r]ile deveneau tot mai u[or de procurat [i tot mai mul]i `nv\]au s\ citeasc\. `n ciuda evidentelor preziceri ce aminteau de „sfâr[itul lumii“.18 Având `n vedere c\ tirajele `n secolul al cincisprezecelea erau de obicei mai mici de dou\ sute cincizeci de exemplare [i cu greu atingeau câteodat\ o mie. 359 437 de c\r]i noi (f\r\ a socoti bro[urile.

nu aveau nevoie de c\r]i `n . aceasta a fost achizi]ionat\ `n fascicule legate de c\tre cump\r\tori `n tomuri vaste.23 Dar produc]ia ieftin\ [i rapid\ a dus la cre[terea num\rului celor care puteau s\-[i permit\ exemplare pe care s\ le citeasc\ acas\ [i care.ISTORIA LECTURII 165 Un portret imaginar al lui Johann Gutenberg. impozante – de obicei quarto-uri care m\surau cam treizeci de centimetri pe patruzeci. Cre[terea brusc\ a produc]iei de carte dup\ Gutenberg a accentuat rela]ia dintre con]inutul unui volum [i forma lui concret\. a comentat librarul anticar Alan G. Pentru o Biblie de o asemenea m\rime pe pergament ar fi fost nevoie de pieile a mai mult de dou\ sute de oi („o cur\ sigur\ `mpotriva insomniei“. de vreme ce Biblia lui Gutenberg avea scopul de a imita costisitoarele exemplare scrise de mân\ ale epocii. din acest motiv.22 menite s\ fie expuse pe pupitre. De exemplu. Thomas).

Constantinopolul a c\zut `n mâinile turcilor otomani [i mul]i dintre `nv\]a]ii greci care fondaser\ [coli pe malurile Bosforului au plecat `n Italia. ca s\ profite de prezen]a `nv\]\ceilor . pân\ la urm\. Episolae Familiares. Cam patruzeci de ani mai târziu. constatând cât de dificil era s\ predea f\r\ edi]ii critice din clasici `n formate practice. `n care s\ poat\ fabrica exact genul de c\r]i de care avea nevoie pentru cursurile lui. Vene]ia a devenit noul centru al `nv\]\mântului clasic. ~n 1453. succesorii lui Gutenberg au `nceput s\ produc\ volume mai mici. umanistul italian Aldus Manutius. `n format de buzunar. format mare. astfel `ncât. Aldus a ales s\-[i stabileasc\ presa la Vene]ia.166 A L B E R T O M A N G U E L Elegant exemplu al muncii lui Aldus: frumuse]ea sobr\ a paginilor din Cicero. care instruise `n latin\ [i greac\ elevi str\luci]i precum Pico della Mirandola. a decis s\ preia me[te[ugul lui Gutenberg [i a fondat o tipografie pe cont propriu.

Dante [i Petrarca printre al]ii. ace[ti ilu[tri autori trebuiau citi]i „f\r\ intermediari“ – `n graiul original [i.“26 Aldus a stabilit diferen]ele cu un ochi f\r\ gre[. Aldus a `nceput ambi]iosul s\u program editorial. care fuseser\ `nainte scribi. cernând colec]iile de clasici stabilite `n secolele anterioare. Tucidite – [i apoi `n latin\ – Virgiliu. a publicat c\r]i de gramatic\ [i dic]ionare laolalt\ cu textele clasice. pe post de corectori [i ze]ari. ~n viziunea lui Aldus. ci a invitat [i umani[ti eminen]i din toat\ Europa – inclusiv c\rturari str\luci]i precum Erasmus din Rotterdam – s\ stea cu el la Vene]ia. ace[ti `nv\]a]i se `ntâlneau `n casa lui Aldus ca s\ discute ce titluri s\ fie tip\rite [i ce manuscrise s\ fie folosite ca surse de `ncredere.24 ~n 1494. f\r\ adnota]ii sau glose. Hora]iu. „Pe când umani[tii medievali au acumulat“.ISTORIA LECTURII 167 r\s\riteni r\ma[i f\r\ slujbe. Listei de scriitori clasici i-a ad\ugat operele marilor poe]i italieni. Aristotel. refugia]i din Creta. cititorii au `nceput s\ g\seasc\ marile volume nu doar greu de mânuit [i incomod de c\rat. `n cea mai mare parte. O dat\ pe zi. prima folosire a italicelor lui Griffo. care avea s\ aib\ ca roade câteva dintre cele mai frumoase volume din istoria tiparului: la `nceput `n greac\ – Sofocle. a remarcat istoricul Anthony Grafton. [i probabil c\ a angajat. pentru a permite cititorilor s\ „converseze liber cu glorio[ii mor]i“. „cei din Rena[tere au f\cut deosebirile. [i. `ntr-o edi]ie aldin\ a scrisorilor sfintei. [i al]i exila]i. Pe m\sur\ ce cre[tea num\rul bibliotecilor private. .25 S-a folosit nu doar de serviciile exper]ilor locali. dar [i Pe cartea deschis\ [i pe inima ]inute de Sfânta Ecaterina. Ovidiu. Platon.

Caracterele italice ale lui Griffo (prima oar\ folosite `ntr-o gravur\ `n lemn ilustrând o colec]ie de scrisori ale Sfintei Ecaterina din Siena. pentru prima oar\ `n istorie. atât pe vremea Romei antice.168 A L B E R T O M A N G U E L nepotrivite pentru a fi depozitate. Atât de `ncununat\ de succes a fost `ntreprinderea lui Aldus. mai ales cele miniate. tip\rit\ `n 1500) atr\geau cu gra]ie aten]ia cititorului asupra delicatei rela]ii dintre litere. creat de gravorul matri]er bolognez Francesco Griffo. Aldus a r\spuns cererilor celor care citeau [i a scos o serie de c\r]i de buzunar `n octavo – jum\tate din dimensiunea quarto-ului – elegant tip\rite [i meticulos editate. mai pu]in simboluri ale bun\st\rii. cel „italic“. a `ntrebuin]at un nou caracter de liter\. cât [i `n Evul Mediu timpuriu. Dup\ Gutenberg. c\r]i comercializate ca marf\. „crescând capacitatea acestuia de-a absorbi frumuse]ea textului. Rezultatul a fost o carte care avea un aspect mult mai simplu decât edi]iile de manuscrise ornate. tip\rit clar [i `ntr-o manier\ erudit\ – nu un obiect decorat cu rafinament. pentru a folosi pagina `n mod mai economic. ~n 1501. `n ochii noilor cititori. [i de vreme ce puteau fi achizi]ionate exemplare identice care s\ le `nlocuiasc\ pe cele pierdute sau deteriorate. Ceea ce conta mai presus de orice. . el a decis s\ imprime câte o mie de exemplare o dat\ [i. `ncât edi]iile sale au fost imitate `n toat\ Europa: `n Fran]a de Gryphius la Lyon. sute de cititori posedau copii identice ale aceleia[i c\r]i. era textul. dar costurile [i ritmul producerii lor le confereau cititorilor un sentiment al privilegiului de a poseda ceva unic. iar `n }\rile de Jos. de Plantin. care a gravat [i primele caractere de liter\ romane ale c\ror majuscule sunt mai scurte decât literele verticale din caseta de mai jos (`nalte). Haga. un volum de o sobrietate elegant\. ele au devenit. Vânz\torii ambulan]i de c\r]i [i librarii produseser\. pentru posesorul unei c\r]i de buzunar „aldine“. populare `n Evul Mediu. Ca s\ p\streze sc\zute costurile de produc]ie. italicele au domolit mi[carea ochiului cititorului. cât ale aristocra]iei intelectuale. dup\ spusele criticului modern englez Sir Francis Meynell. precum [i de Colines [i Robert Estienne la Paris. [i de Elzevir `n Leiden. ca s\ asigure o mai bun\ echilibrare a rândului. precum [i instrumente esen]iale pentru studiu. la Antwerpen. `ncrez\tor `n succesul primelor sale edi]ii. iar (pân\ când un cititor conferea volumului semne particulare [i o istorie personal\) cartea citit\ de cineva `n Madrid era aceea[i cu cartea citit\ de cineva `n Montpellier.“27 ~ntrucât aceste c\r]i erau mai ieftine decât manuscrisele.

Gr\dinarul peisagist [i nehot\râtul poet englez William Shenstone descrie principiul `n ~nv\]\toarea. ci doar se str\duiau s\ publice c\r]i a c\ror vânzare s\ fie garantat\.ISTORIA LECTURII 169 Utrecht [i Amsterdam. dar.29 Al]ii au acaparat vânzarea din [coli. `n general. competi]ia `ntre editori. Avea un mâner [i era acoperit cu o foaie transparent\ din cheratin\ ca s\-l protejeze. folosit din secolul al [aisprezecelea pân\ `n al nou\sprezecelea. un cititor putea s\ aleag\ din cele cu mult peste opt milioane de c\r]i tip\rite. Când Aldus a murit `n 1515. de obicei de stejar. Alfabetarul consta dintr-o scândur\ sub]ire din lemn. Ce cu foaie de corn sunt protejate. `n urm\toarele dou\ secole. „mai multe probabil decât produseser\ to]i scribii Europei de când Constantin a pus temeliile ora[ului s\u `n 330 e. pe ea se afla o coal\ pe care era tip\rit alfabetul [i. care pân\ atunci doar stimulase `mbun\t\]irea edi]iilor [i cre[terea interesului publicului. Cei mai boga]i [i-au f\cut averea din c\r]i care aveau vânzarea asigurat\. manuale de gramatic\ [i plan[e pentru alfabetizare. umani[tii care au urmat cortegiul funerar au ridicat de jur `mprejurul sicriului s\u. Dar. Alfabetarul. cele nou\ cifre [i rug\ciunea Tat\l Nostru. uneori. de la sfâr[itul secolului al [aisprezecelea. „editorii-librari nu mai erau preocupa]i s\ patroneze lumea literelor. scândura din lemn [i foaia de cheratin\ erau prinse laolalt\ cu un cadru sub]ire din alam\. prima carte pus\ `n mâna unui elev. `n general.“30 . ca santinele erudite.“. aceste schimb\ri n-au fost nici bru[te [i nici n-au p\truns peste tot. S-apere de degetul ud claritatea literei. publicând glose ale prelegerilor savante. a `nceput s\ genereze c\r]i de o calitate considerabil diminuat\. lucr\ri religioase tradi]ionale [i mai ales ale P\rin]ilor Bisericii“.24 centimetri l\]ime. cu urm\toarele cuvinte: „~n mâini ]ineau aceste c\r]i pitice. retip\riri ale vechilor bestselleruri. era. Exemplul lui Aldus [i al altora ca el a stabilit standardul pentru cel pu]in o sut\ de ani de tipar `n Europa. cerin]ele cititorilor s-au schimbat `nc\ o dat\.7 sau 15. Pe la mijlocul secolului al [aisprezecelea. cam de 23 de centimetri lungime [i 12.28 Evident. c\r]ile pe care le alesese cu atâta dragoste pentru tip\rire. Numeroasele edi]ii ale c\r]ilor de toate felurile ofereau prea multe posibilit\]i de alegere.n. Foarte pu]ine s-au p\strat pân\ `n vremurile noastre.

Dreapta Replica lui nigerian\ din secolul al nou\sprezecelea. c\r]i pe care cititorul sim]ea c\ le putea lectura `n orice loc. care a supravie]uit `n mod miraculos timp de patru secole `n mâinile copiilor. cunoscute sub denumirea de „c\r]i de rug\ciuni“. de toate m\rimile“)32 care aveau s\ devin\ cunoscute sub numele de c\r]i populare33 `n secolul urm\tor.31 C\r]i pe care le po]i strecura `n buzunar.170 A L B E R T O M A N G U E L Stânga Un abecedar elisabetan. Acestea erau f\cute din lemn lustruit. De preferin]\. De-a lungul secolului al [aptesprezecelea. erau folosite `n Nigeria `n secolele al optsprezecelea [i al nou\sprezecelea pentru `nv\]area Coranului. cu un mâner `n partea de sus. c\r]i cu o form\ prietenoas\. versetele erau scrise pe o coal\ de hârtie lipit\ direct pe scândur\. sau femeie. C\r]i similare. c\r]i care s\ nu fie considerate nelalocul lor `n afara unei biblioteci sau m\n\stiri: ele ap\reau sub tot felul de `nf\]i[\ri. m\rimea c\r]ilor populare era in octavo. negustori ambulan]i vindeau c\rticele [i balade (descrise `n Poveste de iarn\ ca potrivite „pentru b\rbat. `ntrucât dintr-o singur\ coal\ putea rezulta o c\rticic\ de [aisprezece pagini. cum cititorii cereau . ~n secolul al optsprezecelea.

Coperta de pânz\ a `nlocuit costisitoarea piele (editorul englez Pickering a fost primul care a folosit-o. a fost de asemenea martor\ la na[terea seriilor c\r]ilor de buzunar. a Societ\]ii Autorilor. a primelor agen]ii comerciale. o libr\rie umbl\toare din secolul al [aisprezecelea.ISTORIA LECTURII 171 Negustor ambulant de bro[uri. `n seria sa Clasicii Diamond din 1822) [i. colile erau `mp\turite `n dou\sprezece p\r]i [i c\rticelele s-au mai `mplinit. aceasta a fost folosit\ . Epoca victorian\. ~n secolul al nou\sprezecelea. a sistemului drepturilor de autor [i a noului roman `ntr-un singur volum. care costa [ase [ilingi. `ncât o caricatur\ de Gustav Doré `nf\]i[eaz\ un biet slujba[ al Bibliotecii Na]ionale din Paris `ncercând s\ mute din loc doar unul dintre tomurile gigantice. `ncât snobul conte de Chesterfield a ajuns s\ comenteze: „Dac\ se `ntâmpl\ s\ ai un clasic Elzevir `n buzunar. con]inând acum dou\zeci [i patru de pagini bro[ate.“35 Edi]ia bro[at\ de buzunar. a[a cum o [tim noi acum.36 Dar c\r]ile de format mare continuau s\ `mpov\reze rafturile. din moment ce pe pânz\ se putea tip\ri.34 Seriile de clasici produse de olandezul Elzevir `n acest format au dobândit o asemenea popularitate printre cititorii cu mai pu]in\ dare de mân\. a Asocia]iei Librarilor. care a asistat la formarea `n Anglia a Asocia]iei Editorilor. nu a ap\rut decât mult mai târziu. atât de multe c\r]i erau publicate `n format uria[. de-acum transcrieri complete ale `ntâmpl\rilor narate `n povestiri [i balade. nu-l ar\ta [i nici nu-l pomeni.

satirizând noua pasiune european\ pentru c\r]ile de format mare. Biblioteci personale ap\reau acum `n garsoniere O caricatur\ de Gustave Doré. ~mp\rt\[ea cu cititorul o anumit\ elegan]\ a clasei mijlocii. Obiectul pe care `l ]inea acum cititorul `n mân\ – un roman popular sau un manual de [tiin]e in octavo confortabil [i legat `n pânz\ albastr\. ci o alian]\ `ntre pl\cere [i spiritul practic sobru. economic\ [i totu[i agreabil\ – un stil pe care designerul William Morris avea s\ `l transforme `ntr-o industrie popular\. a conceput ideea c\r]ii sale ideale pornind de la unul dintre volumele lui Aldus. . dar care pân\ la urm\ – `n cazul de fa]\ – a devenit noul lux: un stil bazat pe frumuse]ea conven]ional\ a lucrurilor de fiecare zi. unitatea de m\sur\ a excelen]ei era nu raritatea.172 A L B E R T O M A N G U E L `n scurt\ vreme ca suport pentru reclame.) ~n noile c\r]i pe care le a[tepta cititorul de la mijlocul secolului al nou\sprezecelea. mai pu]in m\re]. mai pu]in exclusivist. de fapt. Acum cartea era un obiect mai pu]in aristocratic. (Morris. uneori protejat cu supracoperte de hârtie pe care se puteau de asemenea tip\ri reclame – era foarte diferit de volumele legate `n marochin ale secolului precedent.

Acum. editorii produceau exemplare care puteau fi folosite `n aer liber sau f\cute special pentru c\l\torie. burghezia proasp\t `mbog\]it\ [i expansiunea c\ilor ferate [i-au unit puterile pentru a crea o brusc\ dispozi]ie pentru c\l\toriile lungi.) ~n 1792. ~n Anglia secolului al nou\sprezecelea. câteva (de exemplu Colindul de Cr\ciun al lui Dickens) ap\rând `n mai micul demi-octavo [i cartonate. [i „c\r]ile bro[ate obi[nuite“. ~n scurt timp. `n Euston Station din Londra. (Un secol mai târziu. Anna. C\r]ile erau p\tr\]oase. firma H. c\r]ile – era de la sine `n]eles – erau menite s\ fie citite `n interior. precum [i Romane ilustrate [i Opere celebre. iar c\r]ile acestora se potriveau cu statutul social al celorlalte piese de mobilier. f\cut\ `n 1896) comercializa nu doar c\r]i. [i pe care uneori le salvam [i le duceam `n camera mea. `n ritm de o carte pe s\pt\mân\. pe care nimeni n-avea voie s\ le clinteasc\ din acel sanctuar. tat\l meu `nc\ mai f\cea deosebire `ntre c\r]ile legate `n piele verde din biblioteca lui.ISTORIA LECTURII 173 [i casele duplex. au deschis un mic magazin de tip\rituri pe Little Grosvenor Street `n Londra. Cincizeci [i [ase de ani mai târziu.H. Henry Walton Smith [i so]ia lui. nici pentru ochi. ~n 1841. Standul de c\r]i (judecând dup\ o fotografie a standului lui W. care nu erau atr\g\toare nici pentru mân\. iar c\l\torii cu [tiin]\ de carte au constatat c\ ele necesitau material de citit cu con]inut [i dimensiuni adecvate. ci [i reviste [i ziare. ~n Europa secolelor al [aptesprezecelea [i al optsprezecelea. pe care le l\sa s\ se `ng\lbeneasc\ [i s\ se usuce pe masa de salcie de pe teras\. dar era `n principal octavo. cu coperte identice. Chrisitian Bernhard Tauchnitz din Leipzig a lansat una dintre cele mai ambi]ioase serii bro[ate. punându-se `n circula]ie `ntre cincizeci [i [aizeci de milioane de exemplare. ca [i cum ar fi fost pisici f\r\ st\pân. Smith & Fiul a deschis primul stand de c\r]i `ntr-o gar\. Travellers’ Library. `ntre zidurile protectoare ale unei biblioteci personale sau publice. astfel `ncât c\l\torii s\ aib\ o ofert\ bogat\ de material pentru citit. aici aveau s\ se g\seasc\ serii precum Routledge’s Railway Library. Formatul acestor c\r]i varia u[or. produc]ia nu era la `n\l]imea con]inutului.37 . Run & Read Library. Smith de la Blackpool North. au fost editate peste cinci mii de volume `n prima sut\ de ani. ~n timp ce alegerea titlurilor era excelent\. culese cu litere mici.

iar acest lucru a permis editurii Reclam s\ continue seria sub titlul Universal-Bibliothek.174 A L B E R T O M A N G U E L Stand al lui W. Ibsen. dup\ care Reclam a continuat cu `mp\r]irea edi]iei `n dou\zeci [i cinci de voluma[e ale pieselor. Bjørnson. Pocket Classics a lui Collins.H. imita]iile – seriile de reeditare a „clasicilor“ – New Century Library a lui Nelson. Aceasta a avut un succes imediat. Platon [i Kant. Everyman’s Library a lui Dent – au concurat. 1896. care a r\mas ani de-a rândul standardul seriilor bro[ate. Compania a `nceput cu Faust al lui Goethe. Pu[kin. . la senza]ionalul pre] de un pfenig fiecare. Londra. `n coperte de hârtie roz. cu Universal-Bibliothek. Smith la Blackpool North Station. dup\ care au urmat Gogol. Reclam Publishers din Leipzig a publicat o edi]ie `n dou\sprezece volume a traducerilor din Shakespeare. {aptesprezece ani mai târziu. ~n Anglia. f\r\ s\-i umbreasc\ succesul. Toate lucr\rile scriitorilor germani deceda]i de treizeci de ani au devenit proprietate public\ `n 1867. World’s Classics a lui Grant Richard.

ISTORIA LECTURII

175

Pân\ `n 1935. Un an mai devreme, dup\ un weekend petrecut cu Agatha Christie [i cel de-al doilea so] al ei la casa acestora din Devon, editorul englez Allan Lane, a[teptând trenul ca s\ se `ntoarc\ la Londra, s-a uitat la standurile g\rii dup\ ceva de citit. N-a g\sit nimic care s\-l atrag\ printre revistele populare, scumpele edi]ii legate [i literatura de senza]ie, [i [i-a dat seama c\ ceea ce lipsea era o serie de c\r]i ieftine, dar bune, `n format de buzunar. ~ntors la Bodley Head, unde lucra `mpreun\ cu cei doi fra]i ai s\i, Lane a conceput un plan. Aveau s\ publice o serie de reedit\ri viu colorate [i bro[ate ale celor mai buni autori. Aveau s\ se adreseze doar cititorului de rând; aveau s\-i atrag\ pe to]i cei care puteau citi, preten]io[i [i mai pu]in preten]io[i deopotriv\. Aveau s\ vând\ c\r]i nu doar `n libr\rii, ci [i `n cafenele, papet\rii [i tutungerii. Proiectul a fost `ntâmpinat cu dispre], atât de colegii superiori ierarhic lui Lane de la Bodely Head, cât [i de confra]ii s\i editori, care nu aveau interesul s\-i vând\ drepturile de reeditare ale edi]iilor lor de lux de succes. Nici librarii n-au fost prea entuziasma]i, de vreme ce urma ca profiturile lor s\ scad\, iar ele, c\r]ile, s\ fie „buzun\rite“, `n sensul reprobabil al cuvântului. Dar Lane a perseverat [i, pân\ la urm\, a ob]inut permisiunea s\ reediteze câteva titluri: dou\ fuseser\ deja editate la Bodley Head – Ariel de André Maurois [i Misterioasa afacere de la Styles de Agatha Christie – iar altele apar]ineau unor autori vandabili precum Ernest Hemingway [i Dorothy L. Seyers, plus câteva ale unor scriitori care sunt ast\zi mai pu]in cunoscu]i, precum Susan Ertz [i E.H. Young. Ce-i trebuia acum lui Lane era un nume pentru seriile lui, „nu unul formidabil precum Clasicii universali, niciunul oarecum condescendent, ca Everymen“.39 Primele nume au fost alese din zoologie: un delfin, apoi un marsuin – porc-de-mare (folosit deja de Faber & Faber) – [i, `n cele din urm\, un pinguin. Pinguinul a r\mas. Pe 30 iulie 1935, erau lansa]i primii zece Pinguini la pre]ul de [ase penny volumul. Lane calculase c\ avea s\ `[i acopere cheltuielile dup\ ce avea s\ vând\ o mie [apte sute de exemplare din fiecare titlu, dar primele vânz\ri nu s-au ridicat peste [apte mii. I-a f\cut o vizit\ [efului achizi]iilor pentru vastul lan] de magazine Woolworth, un oarecare domn Clifford Prescott, care a avut `ndoieli; ideea de a vinde c\r]i ca pe orice alt\ marf\, laolalt\ cu duzini

176 A L B E R T O M A N G U E L Primele zece volume din seria Penguin.

O carte de madrigale din secolul al cincisprezecelea, `n form\ de inim\.

de ciorapi [i cutii de ceai, i se p\rea cumva ridicol\. Din `ntâmplare, chiar `n acel moment, doamna Prescott a intrat `n biroul so]ului ei. ~ntrebat\ ce crede, ea a r\spuns cu entuziasm: „De ce nu?“. „De ce n-ar fi tratate c\r]ile ca obiecte de fiecare zi, tot atât de necesare [i disponibile precum ciorapii [i ceaiul?“ Datorit\ doamnei Prescott, s-a f\cut afacerea. George Orwell [i-a sintetizat reac]ia, atât `n calitate de cititor, cât [i de autor, `n privin]a acestor nou-venite. „~n calitatea mea de cititor“, a scris el, „aplaud Penguin Books; `n calitatea mea de scriitor `i anatemizez… Rezultatul poate fi un potop de reedit\ri ieftine, care vor duce de râp\ bibliotecile care `mprumut\ c\r]i acas\ (mama adoptiv\ a romancierului) [i va frâna produc]ia de noi romane. Asta ar fi ceva bun pentru literatur\, dar ceva foarte r\u pentru comer]“.40 A gre[it. Dincolo de ceea ce are ea meritoriu (vasta distribu]ie, costul sc\zut, excelenta [i larga gam\ de titluri),

Femeie neoolandez\ din secolul al [aptesprezecelea, portretizat\ de Bartholomeus van der Helst, ]inând un volum miniatural `n mâna dreapt\.

Un calambur vizual: o edi]ie din 1950 a C\l\toriilor lui Gulliver.

Pagin\ supradimensionat\ din P\s\rile Americii de Audubon.

Cartea cea mai mic\ din lume, Gr\dina interioar\ de flori, din secolul al [aptesprezecela.

„Penguin de Sahara“, descoperit `n oaza Dakhleh.

180 A L B E R T O M A N G U E L

cel mai mare câ[tig al c\r]ilor Penguin a fost de natur\ simbolic\. Cunoa[terea faptului c\ o imens\ `n[iruire de opere literare poate fi achizi]ionat\ aproape de oricine [i aproape oriunde, din Tunis la Tucumán, din Insulele Cook la Reykjavik (unul dintre roadele expansionismului englez a fost acela c\ am cump\rat [i am citit c\r]i ap\rute `n seria Penguin `n toate locurile men]ionate) a `mprumutat cititorilor un simbol al propriei lor ubicuit\]i. Mereu vor fi inventate noi forme pentru c\r]i [i totu[i foarte pu]ine formate ciudate au supravie]uit pân\ azi. Cartea `n form\ de inim\ confec]ioant\ prin 1475 de un cleric nobil, Jean de Montchenu, un manuscris miniat con]inând versuri de dragoste; c\rticica ]inut\ `n mâna dreapt\ de o tân\r\ olandez\ la mijlocul secolului al [aptesprezecelea, pictat\ de Bartholomeus van der Helst; cartea cea mai mic\ din lume, Bloemhofje sau Gr\dina de flori `nchis\ `ntre ziduri, scris\ `n Olanda `n 1673 [i m\surând 8,5 pe 12,7 centimetri, mai mic\ decât un timbru po[tal obi[nuit; elegantul folio P\s\rile Americii de John James Audubon, publicat `ntre 1827 [i 1838, l\sând `n urm\ un autor care a murit s\rac, singur [i nebun; volumele pereche de m\rime brodbinganian\ [i liliputan\ ale C\l\toriilor lui Gulliver, concepute de Bruce Rogers pentru Limited Editions Club din New York `n 1950 – niciuna n-a supravie]uit decât `n calitate de curiozit\]i. Dar formele esen]iale – acelea care le permit cititorilor s\ simt\ greutatea fizic\ a cunoa[terii, splendoarea ilustra]iilor bogate sau pl\cerea de-a putea lua cu ei o carte la plimbare sau `n pat – r\mân. Pe la mijlocul anilor optzeci, un grup interna]ional de arheologi din nordul Americii, s\pând `n uria[a oaz\ Dakhleh din Sahara, a g\sit, `n col]ul unei anexe cu un singur cat al unei case din secolul al patrulea, dou\ c\r]i `ntregi. Una era un manuscris timpuriu con]inând trei eseuri politice ale filosofului atenian Isocrate; cealalt\ era `nregistrarea, pe durata a patru ani, a tranzac]iilor comerciale ale unui intendent local. Acest registru este primul exemplar complet de codex sau de volum legat pe care-l avem [i seam\n\ destul de bine cu edi]iile noastre bro[ate, cu excep]ia faptului c\ nu-i pe hârtie, ci pe lemn. Fiecare fil\ de lemn, de cinci pe cincisprezece ]oli [i groas\ de o [aisprezecime de ]ol, are patru g\uri pe partea stâng\, pentru a fi legate cu un [nur câte opt foi la un loc. Pentru c\ registrul era

ISTORIA LECTURII

181

folosit pe durata a patru ani, trebuia s\ fie „robust, portabil, u[or de folosit [i durabil“.41 Aceste exigen]e ale cititorului anonim persist\, cu mici varia]ii ce ]in de `mprejur\ri, [i se potrivesc cu ale mele, cu [aisprezece ame]itoare secole mai târziu.

Colette la optsprezece ani, citind `n gr\din\ la Chatillon Coligny.

o feti]\ de opt ani lectureaz\ `n t\cere Mizerabilii de Victor Hugo. fata a `nv\]at s\-[i ascund\ c\r]ile. tat\l `[i ia ziarul – Le Temps – [i revista – La Nature – [i. chiar [i pe temutul Javert.2 ~n drum spre bibliotec\ (fieful lui personal). Cufundat\ adânc `ntre pernele de puf ale patului moale. Judec\ [i tu: m-ai auzit pe mine vreodat\ v\itându-m\ [i jeluindu-m\ dup\ iubire. „ochiul lui c\z\cesc lucind sub sprânceana cânepie. s\-i `ntâlneasc\ iar\[i pe Cosette. „Atâtea complica]ii. s\ nu lase niciuna `n calea lui. printre pomi[orii din ghivece [i flori.1 ~n fiecare noapte tânje[te s\-l urmeze pe Jean Valjean `n chinuitoarele lui r\t\ciri. simte c\ se poate cuib\ri `n paginile ei „ca un câine `n cote]“. `n timp ce prin fereastr\ r\zbate zgomotul intermitent al tr\surilor pe pavajul de pe rue de l’Hospice din mohorâtul Saint-Sauveur-en-Puisaye. „o pasiune ra]ional\“. `n gr\dina din spate. `l va urma `n bibliotec\ [i nu va mai vedea niciodat\ lumina zilei“.3 Cu timpul. pe Marius. de mai multe ori. oamenii au altele `n minte. poate c\ simte pentru aceast\ oper\ ceea ce va numi. Nu cite[te multe c\r]i. mai târziu. atât de mult\ dragoste pasional\ `n romanele alea“. (De fapt. „~n via]a real\. astfel. culege de pe mese orice material tip\rit care. cel obositor de eroic. ~i place Mizerabilii. un militar de carier\ care-[i pierduse piciorul stâng `n timpul campaniilor din Italia. `i spune fiicei sale. cum fac oamenii `n c\r]ile alea? {i totu[i mi s-ar cuveni . ea trebuie s\ concureze `n ale cititului cu tat\l ei. singurul personaj pe care nu-l poate suporta este micul Gavroche. le recite[te pe acelea[i.LECT URA ~N INTIM ITATE E var\.) Afar\. Mama ei nu crede `n fic]iune.

]inând o carte exact `n acela[i mod. ea [i-a fixat nu doar propriul spa]iu. Toat\ via]a ei de adult. care a murit `n 1204. `n mici locuin]e cu curte sau mari vile la ]ar\. noaptea. fata `[i g\se[te singurul refugiu `n camera ei. Acum. aceast\ curiozitate. `n pat. Fie en ménage. o zon\ `n care singurii intru[i s\ fie aceia pe care-i invita chiar ea.) .184 A L B E R T O M A N G U E L Citind `n eternitate: mormântul Eleonorei de Aquitania. g\sesc toate astea atât de `ngrozitor de indiscrete! {i toat\ d\d\ceala `n leg\tur\ cu ele. ci [i propria m\sur\ a timpului. tol\nit\ `n patul ei pufos. avea s\-[i creeze un refugiu (f\r\ s\ reu[easc\ `ntotdeauna). vegheat\ cu dragoste de mam\. Colette avea s\ caute acest spa]iu retras pentru lectur\. la mai pu]in de trei ore distan]\ de acel loc. `n niciun caz nu-mi place s\ v\d o asemenea carte `n mâinile unui copil!“5 Concurat\ de tat\. [i mie un capitol. pentru comuniunea care se aproapia. a[ zice! Am avut doi so]i [i patru copii!“4 Dac\ o g\sea pe fiica ei citind din Catehism. zace sculptat\ `n piatr\ pe lespedea mormântului ei. se `nfuria imediat: „Oh. fie singur\. te `ntreb! Cine a tradus cele Zece Porunci `n aceast\ groaznic\ bolboroseal\? Oh. cum mai ur\sc obiceiul \sta nesuferit de-a pune `ntreb\ri! «Ce e Dumnezeu?» «Ce-i asta?» «Ce-i aia?» Semnele astea de `ntrebare. (Nu [tia asta. aceast\ scormonire obsedant\. ]inând pre]ioasa carte cu ambele mâini [i sprijinind-o de stomac. `n aba]ia Fontevrault. dar. regina Eleonora de Aquitania. `n garsoniere `nchiriate sau vaste apartamente pariziene.

noapte de noapte. cu evad\rile prin canale `ntunecoase [i peste baricade luate cu asalt. anumite c\r]i cer nu numai un contrast `ntre con]inutul lor [i ceea ce le `nconjoar\. Auden e de acord.“6 S-ar putea s\ fie adev\rat. astfel `ncât sfâr[itul s\ nu aib\ loc.ISTORIA LECTURII 185 {i eu citesc `n pat. caut\ locuri de lectur\ potrivite acelor pozi]ii. una. unele par s\ aib\ nevoie de pozi]ii speciale pentru a fi citite. cu str\zile [i p\durile de acolo. nu putea citi Istoria Fran]ei de Michelet pân\ când nu se instala chircit\ `n fotoliul . „nici s\ r\sfoiesc poezii umoristice `ntr-o `nc\pere plin\ de fum. `n case ale c\ror mirosuri [i sunete nu `mi erau familiare. combina]ia dintre pat [i carte `mi asigura un fel de cas\ `n care [tiam c\ pot s\ m\-ntorc. la rândul lui. pozi]ii ale trupului cititorului care. Povestirile cu detectivi [i pove[tile despre `ntâmpl\ri supranaturale erau cele mai potrivite ca s\-mi asigure un somn lini[tit. unde luminile ma[inilor `n trecere m\turau lugubru tavanul. [i versurile cizelate. (De exemplu. nemi[cat sub cear[afuri. Pentru Colette. practic. W. `n stranii camere de hotel. din secolul al [aptesprezecelea. cu senza]ia c\. Ceea ce se petrecea se petrecea `n carte. dezordonat\. iar eu eram cel care spunea povestea. pare a fi exact ceea ce trebuie. Dar. indiferent sub care ceruri m\ aflam. Nimeni nu avea s\-mi cear\ s\ fac una sau alta. era cartea perfect\ pentru lini[tea unui dormitor.H. Nu cred c\ pot s\-mi amintesc o bucurie mai mare decât aceea de-a ajunge la ultimele câteva pagini [i de-a pune cartea jos. ~n lunga succesiune de paturi `n care mi-am petrecut nop]ile copil\riei. Via]a se `ntâmpla pentru c\ eu `ntorceam paginile. s-a plâns el. cel pu]in pân\ a doua zi. „Nu pot citi Jeffries pe Wiltshire Downs“. oprisem timpul. ea. M\ gândesc la André Gide citind Boileau `n timp ce era transportat `n aval pe Congo. {tiam c\ nu orice fel de carte era potrivit\ ca s\ fie citit\ `n pat. Mizerabilii. trupul meu nu avea nevoie de nimic.7 iar contrapunctul `ntre vegeta]ia luxuriant\. `n c\su]e de var\ lipicioase din cauza pic\turilor de ap\ de mare sau acolo unde aerul de munte era atât de uscat `ncât lâng\ mine era pus un vas de ap\ cu esen]\ de eucalipt din care ie[eau aburi ca s\ m\ ajute s\ respir. s-ar putea s\ fie o senza]ie de repetare `n explorarea pe pagina c\r]ii a unei lumi cu totul asem\n\toare celei care ne `nconjoar\ `n chiar momentul lecturii. [i s\ m\ cufund la loc `n pern\. a[a cum a descoperit Colette. El a sugerat ca o carte pe care cineva o cite[te s\ fie cumva `n contradic]ie cu locul `n care e citit\. conven]ionale.

12 Henry Miller e de acord: „Toate lecturile mele bune au fost f\cute la toalet\“. s-a confesat el odat\. „Am c\utat fericirea pretutindeni“. f\r\ `ndoial\ c\ actul citirii `n timp cere un act al lecturii `ntr-un spa]iu corespunz\tor. Constat c\ volumele citite `n tren au ceva din calitatea c\r]ilor citite `n fotoliu. „cea mai inteligent\ dintre pisici“. Sunt c\r]i pe care le-am citit `n fotoliu [i sunt altele pe care le-am citit la mas\. lacrimile [i pl\cerea senzual\“. decât refugiat `ntr-un col]i[or. a spus romancierul englez Allan Sillitoe. o povestire bun\ scris\ cu elegan]\. via]a atr\g\toare [i contorsionat\ care iese din pagini produce propriile efecte ciudate [i memorabile. `n mod evident. se gândea c\ trebuia s\ fie lecturat\ o astfel de literatur\. ~n 1374. sunt c\r]i pe care le-am citit `n metrou.“10 C\r]ile citite `n biblioteca public\ nu au niciodat\ aceea[i arom\ cu acelea citite la mansard\ sau `n buc\t\rie. probabil pentru c\ `n ambele cazuri m\ pot u[or sustrage de la ceea ce m\ `nconjoar\.“13 De fapt. Dar care col]i[or? {i care c\rticic\? Fie c\ alegem mai `ntâi cartea [i apoi col]ul potrivit. cel mai bine e s-o cite[ti“. secole mai târziu. Cu str\ini `n jurul nostru [i scene care nu ne sunt familiare perindându-se prin fa]a geamului (scene la care arunc\m câte-o privire din când `n când). reveria.186 A L B E R T O M A N G U E L tat\lui ei cu Fanchette. iar rela]ia dintre cele dou\ este de neexplicat. ~n Via]a Sfântului Grigore din secolul al doisprezecelea. c\m\ru]a „destinat\ unei `ntrebuin]\ri mai speciale [i mai triviale“ a fost pentru Marcel Proust un loc pentru „toate ocupa]iile mele care cer o singur\tate inviolabil\: cititul.11 unde el. cu o c\rticic\“9. sub crengile unui copac.14 Epicurianul Omar Khayyam recomanda citirea versurilor `n aer liber. pedantul Sainte-Beuve sf\tuia ca Memoriile Doamnei de Stäel s\ fie citite „sub copacii lui noiembrie“.15 „Am . toaleta este descris\ drept „un loc retras. pl\cerea generat\ de lectur\ depinde de confortul fizic al cititorului. „atunci când e[ti `n tren [i c\l\tore[ti singur. `n care pot fi citite t\bli]e f\r\ a fi `ntrerupt“. m\rturise[te Thomas à Kempis la `nceputul secolului al cincisprezecelea. sau la `nceput g\sim col]ul [i apoi decidem care carte s-ar potrivi cu atmosfera locului. „De fapt. „Exist\ pagini din Ulise (de James Joyce) care pot fi citite numai `n toalet\ – dac\ vrei s\ extragi toat\ savoarea con]inutului lor. regele Edward al III-lea a pl\tit 66 de lire [i 4 penny pentru o carte cu roman]uri cavalere[ti „care s\ fie p\strat\ `n camera de dormit“. `n tramvai [i `n autobuz.)8 Adesea. „dar n-am g\sit-o nic\ieri.

„Eu rareori citesc pe plaje sau `n gr\dini“. Dou\ ore `ntregi de beatitudine sub ochii buc\t\resei `l fac s\ remarce c\ e „mult prea devreme pentru a pune masa. ai fost nevoit s\ te opre[ti la un punct [i s\-]i aduci `napoi din dep\rtare vocea. avea s\-[i aprind\ iar\[i lumânarea. . `ncredin]at c\ singurii lui tovar\[i. Spre sfâr[itul vie]ii. riscând s\ fie pedepsit dac\ era descoperit. din cauza pasiunii cu care urm\rise subiectul [i pe eroii acestuia. i-ar fi fost imposibil s\ doarm\.18 Doar mult mai târziu – noaptea. odat\ ajuns la sfâr[itul c\r]ii. dup\ cin\ – [i când mai r\m\seser\ de citit doar câteva pagini din carte. care vorbesc f\r\ s\ a[tepte un r\spuns [i al c\ror murmur. calendarul din care pagina de ieri tocmai a fost `ntoars\. s\ citesc Herodot. toate cuvintele citite de ochi. [i dac\ ]i-a[ aduce un pupitru?» {i doar pentru c\ trebuie s\ r\spunzi «Nu. pân\ când se duce transpira]ia. ~n timpul vacan]ei de var\. [i avea s\ r\mân\ treaz. aveau s\ fie „farfuriile pictate atârnate pe perete. a scris Shelley. trebuie s\ pui piedic\ vocii. Proust a scris: „C\r]ile adev\rate ar trebui s\ se nasc\ nu din lumina str\lucitoare a zilei [i din conversa]ii amicale. spre deosebire de cuvintele omului. a[ezat pe stânci. Proust se strecura `napoi `n sufragerie de `ndat\ ce restul familiei pleca s\-[i fac\ plimbarea de diminea]\. dorindu-[i ca povestea s\ continue sau m\car s\ [tie ceva mai mult despre personajele care `i pl\cuser\ atât de mult. pentru c\. ascuns\ `n spatele buzelor. ceasul [i [emineul. Trebuie s\ cite[ti la lumina electric\. [i avea s\ p\[easc\ prin camer\ sau s\ zac\ cu respira]ia t\iat\. „foarte respectuo[i fa]\ de actul cititului“. s-o aduci la suprafa]\ [i. prizonier al unei `nc\peri tapetate cu plut\ care `i u[ura `ntru câtva crizele de astm.“16 Dar nu oricine este capabil s\ citeasc\ sub cerul liber. ca s\ spui cum se cuvine «Nu. trebuie s\-i dai o aparen]\ de fiecare zi. nu `ncearc\ s\ `nlocuiasc\ `n]elesul cuvintelor pe care le cite[ti cu altul. [i dac\ m\car ar pune-o f\r\ s\ vorbeasc\! Dar se simte obligat\ s\ spun\ «Nu stai deloc comod a[a. [i cu mare repeziciune. lumina zilei [i lumina c\r]ii. sprijinit cu spinarea de pernele patului [i lucrând la lumina slab\ a unei l\mpi. a repetat f\r\ sunet. „Nu po]i citi cu dou\ lumini deodat\. cu `nc\perea `n umbr\ [i doar cu pagina luminat\. `l po]i transforma. „s\ m\ dezbrac [i.“17 Citind `ntr-un loc. care. o intona]ie corespunz\toare pe care a pierdut-o“.ISTORIA LECTURII 187 obiceiul“. mul]umesc foarte mult». diferit“. m\rturise[te Marguerite Duras. mul]umesc foarte mult».

Una dintre regulile de acest fel: lumina `n dormitorul t\u trebuie stins\ la nou\ fix. Dup\ ce se stingeau luminile. {i cel r\u mi-a pus `n mân-o carte. gândesc.“20 Dar din cititul `n pat se ob]ine [i altceva decât simpla distrac]ie: o calitate special\ a intimit\]ii. Probabil amintirea acestor lecturi nocturne este cea care d\ romanelor poli]iste ale lui John Dickson Carr.188 A L B E R T O M A N G U E L ci din obscuritate [i t\cere. Romancierul Josef Skvorecky a descris ce a citit când era copil `n Cehoslovacia comunist\. eliberat de conven]iile sociale obi[nuite.“19 ~n pat. Decât s\ joc ori [ah ori table. doamna din Cartea ducesei care nu avea somn – considera cititul `n pat o distrac]ie mai bun\ decât un joc de table: „Când am v\zut c\ s-ar putea s\ nu dorm. mai degrab\. pe t\râmul dorin]ei [i al lenei p\c\toase. m\ acopeream. Cititul `n pat a devenit atunci ceva interzis. cititului. are ceva din fiorul lucrurilor interzise. Geoffrey Chaucer – sau. cititului.21 . Pân\ la urm\. B\ie]ii trebuie s\ se scoale la [apte [i au nevoie de zece ore de somn `n fiecare noapte“. Anthony Gilbert – toate citite `n timpul vacan]elor de var\ din adolescen]a mea – o anumit\ coloratur\ erotic\. cu o p\tur\. pentru c\ are loc `ntre cear[afuri. adormeam datorit\ prea pl\cutei epuiz\ri“. [i m-a pus s\ m-apuc De citit [i s-alung noaptea. e un joc mai bun. Expresia lejer\ „a lua o carte `n pat“ mi s-a p\rut `ntotdeauna `nc\rcat\ de-o anticipare senzual\. deseori dup\ miezul nop]ii. unde nesupunerea era pedepsit\ `n buna [i vechea manier\ de dinainte de Spock. pun din nou `n scen\ acel moment misterios al na[terii. eu. „`ntr-o societate guvernat\ de reguli destul de severe [i constrâng\toare. de-acum trecut\ Am stat drept `n patul meu. „cuib\rit `n pat. Ca [i-n noaptea cealalt\. spune Skvorecky. invizibil pentru lume [i care. Un roman]. Pentru mine. Cititul `n pat este un act care-[i g\se[te ra]iunea `n el `nsu[i. imobil. cu o lumin\ g\lbuie [i slab\ care cade pe pagin\. noaptea. de sub saltea pescuiam o lantern\ [i apoi m\ dedam pl\cerii cititului. cititor al lui Proust. Michael Innes. inclusiv capul.

era prev\zut cu o saltea [i perne [i era folosit atât pentru dormit. `n timp ce trupul se sprijinea pe cotul drept. rectangulare sau `n form\ de animale [i `mpodobite cu ornamente pre]ioase. cât [i pentru odihna din timpul zilei. Ideea de-a citi `n pat nu este una din vechime. Patul grecesc.22 Cititul `n pat `nchide [i. [i teribilele veri din Midwest [i teribilele ierni din Midwest“. Scriitoarea Annie Dillard `[i aminte[te cum c\r]ile copil\riei sale americane o scoteau din ora[ul ei din Middle West. „`ncât `mi puteam imagina. era o ram\ de lemn pe picioare r\sucite. `n cele mai bune cazuri incomod.ISTORIA LECTURII 189 Nobilul roman. devenea de-a dreptul insuportabil `n scurt\ vreme [i. nu tocmai potrivit pentru citit. `[i citea probabil sulurile `n aceast\ pozi]ie culcat\. ~n aceast\ pozi]ie se putea citi un sul. Dar procedeul. dar nu avea t\blie la picioare. Avea un loc scund pe care s\-]i sprijini capul. kline. trebuia `ntrerupt. . pân\ la urm\. o via]\ `n alt\ parte. Pe durata reuniunilor mondene. deschide lumea din jurul nostru. doar b\rba]ilor [i curtezanelor le era permis s\-l foloseasc\. portretizat pe peretele interior al sarcofagului s\u. ]inându-i unul dintre capete cu mâna stâng\. desf\[urându-i cel\lalt cap\t cu mâna dreapt\. `n acela[i timp. prin intermediul c\r]ilor.[…] A[a c\ alergam `n dormitoarele noastre [i citeam cu fervoare [i iubeam copacii mari cu lemn tare de dincolo de geam.

~n primii ani ai Europei cre[tine [i pân\ târziu `n secolul al doisprezecelea. pe care puteau citi ceva mai confortabil decât `n b\ncile [i la pupitrele lor dure. cu excep]ia celor boga]i. pe un pat care servea mai multor scopuri.23 ~n `ntunericul dormitoarelor (`n cubiculum. [i când cite[te. Perdeaua care separ\ patul de restul `nc\perii a fost ridicat\. parvenitul din Satyriconul lui Petronius. erau decorate cu incrusta]ii [i monturi de bronz. aveau c\r]i. Forma acestor paturi nu varia prea mult: picioarele erau r\sucite [i.190 A L B E R T O M A N G U E L Romanii aveau câte un pat (lectus) diferit pentru fiecare dintre scopurile ce le puteau fi asociate. De vreme ce doar boga]ii aveau paturi luxoase [i pu]ini. un aristocrat bizantin din secolul al unsprezecelea. romanii citeau [i „elucubrau“24 `ntr-o relativ\ lini[te. o Cheie a Visurilor. la lumina unei lumân\ri f\cute din pânz\ `nmuiat\ `n cear\.25 {i când scrie. de obicei `n cel mai dep\rtat col] al casei). a l\sat prin testament o Biblie. inclusiv paturi pentru citit [i scris. Trimalchio. câteva c\r]i de hagiografie [i istorie. `n timp ce `n mâini ]ine o t\bli]\ dubl\ de cear\ [i un instrument de scris. este adus `n `nc\perea de banchet „sprijinit pe mald\re de perne miniaturale“. nepreten]ioase. uneori. paturile `mpodobite [i c\r]ile au devenit simboluri ale bun\st\rii familiei. `nve[mântat `n ras\. un exemplar al popularului Roman al lui Alexandru [i un pat aurit. adesea l\sate `n urm\ `n timpul retragerilor determinate de r\zboi [i foamete. . s-a refugiat `n pat din cauza unei r\celi. ca un prea pu]in prietenos pat pentru citit. „una `n greac\ [i cealalt\ `n latin\“ – el se ofer\ s\ compun\ pe loc câteva versuri. paturile obi[nuite au fost obiecte simple. cu barb\. Aparent. stând pe pat. Pe o mas\ cu picioare `ncruci[ate se afl\ trei c\r]i deschise [i alte trei `i stau c\lug\rului la picioare.26 C\lug\rii aveau `n chiliile lor paturi simple. gata s\ fie consultate. `n general. Un manuscris miniat din secolul al treisprezecelea `nf\]i[eaz\ un c\lug\r tân\r. cizmele `i sunt a[ezate pe-o banc\ pictat\ [i el cite[te concentrat `ntr-o lini[te ce pare pl\cut\. lucubrum. cu o pern\ alb\ la spate [i cu picioarele `nf\[urate `ntr-o p\tur\ gri. L\udându-se c\ nu e dintre aceia care dispre]uiesc `nv\]\tura – avea dou\ biblioteci. patul roman destinat dormitului era folosit. Eustathius Boilas. Trimalchio st\ `ntins pe un lectus somptuos. pe care le cite[te apoi oaspe]ilor prezen]i.

.Un c\lug\r citind `n pat `ntr-o noapte rece de iarn\. `ntr-un manuscris miniat francez din secolul al treisprezecelea.

un contract de c\s\torie din veacul al treisprezecelea stipula ca „o so]ie s\ nu doarm\ `n c\ma[\ de . acestea f\când parte. ~nc\ `n 1432. iar capul [i gâtul `i sunt acoperite cuviincios cu o mantie alb\. din patrimoniul familiei [i. c\r]ile. Sfânta Ana st\ dreapt\ `ntr-un pat cu jum\tate de baldachin. un volum miniat francez din ultima parte a secolului al cincisprezecelea. `nf\]i[eaz\ pe una dintre paginile sale Na[terea Fecioarei.28 C\r]ile [i paturile constituiau un patrimoniu valoros (fapt notoriu. bogat ornamentate. ~ntr-o vreme `n care femeilor li se permitea s\ de]in\ foarte pu]ine bunuri personale. a devenit depozitul bunurilor adunate – inclusiv c\r]i – care. atunci aveau s\ fac\ [i ei a[a. protejate de stric\ciunile pricinuite de molii [i rugin\. era indiciul rangului social. noaptea. mama Fecioarei. cel mai bun pat era miza principal\ a unui domeniu `n caz de confiscare. majoritatea se aflau ascunse `n cufere [i l\zi. pu]ine alte obiecte erau expuse. Shakespeare [i-a l\sat prin testament „al doilea cel mai bun pat“ so]iei sale. Sfânta Ana este reprezentat\ ca fiind o doamn\ nobil\. un Roman] al Celor {apte ~n]elep]i [i un Roman al Trandafirului fiicei ei prin testament. dac\ nobilii dormeau pe lemn sculptat `ntre draperii `mpodobite. Aristocra]ia a devenit modelul pentru nouveau riches: dac\ nobilii citeau.30 Cartea Orelor din colec]ia Playfair. Anne Hathaway) care. care a fost drapat `n pânz\ ro[ie cu modele aurii. spre deosebire de grosul averii. familia Sfintei Ana dobândise reputa]ia de-a fi fost `nst\rit\). Moa[a `i aduce pruncul Sfintei Ana. cu cele 10 Porunci. Dormitorul a devenit mai mult decât `nc\perea `n care burghezul dormea [i f\cea dragoste. de obicei. Din secolul al cincisprezecelea pân\ `n al [aptesprezecelea. puteau fi proprietatea individual\ a membrilor familiei.192 A L B E R T O M A N G U E L ~n secolul al paisprezecelea.27 ~n afar\ de c\r]i. pe care le transmiteau fiicelor lor mai degrab\ decât fiilor. din mo[tenirea fiului celui mai mare. A poseda c\r]i [i paturi lucrate `ngrijit. probabil nu mult diferit\ de Ducesa lui Chaucher (`n Evul Mediu. o anume Joanna Hilton din Yorkshire a l\sat un Roman]. au ajuns [i `n acelea ale burgheziei. (Numai din secolul al unsprezecelea pân\ `n al cincisprezecelea oamenii obi[nuiau s\ doarm\ goi. astfel. atunci aveau s\ citeasc\ [i ei (o aptitudine pe care burghezii [i-o `nsu[iser\ ca negustori). aflate pân\ atunci exclusiv `n mâinile nobilimii [i ale clerului. poart\ un ve[mânt albastru cu broderii de aur. acestea aveau c\r]i. Este complet `mbr\cat\. puteau fi p\zite din fort\rea]a `nt\rit\ a patului.29 Erau exceptate c\r]ile scumpe de rug\ciuni [i Bibliile miniate.

dintr-un vas a[ezat `ntr-un col]. din secolul al cincisprezecelea. triumful prim\verii asupra iernii – atârn\ pe ambele laturi ale patului. Deasupra cuverturii ro[ii care acoper\ patul este `mp\turit un cear[af alb. b\rba]i. z\p\cit. `n ciuda intimit\]ii sugerate de un asemenea obiect (probabil o carte de rug\ciuni). te gânde[ti la toate celelalte reprezent\ri ale na[terii [i mor]ii Mariei. o cronic\ a vie]ii Fecioarei. `n ciuda perdelelor protectoare. Aceast\ camer\ de na[tere [i viitoare moarte nu este un spa]iu pe care Sfânta Ana s\-l fi creat pentru sine. noapte f\r\ consim]\mântul so]ului“. . pe acesta. {i totu[i.)31 Un cear[af verde-azuriu – verdele fiind culoarea na[terii. camera nu arat\ ca un loc foarte intim. `n care patul este `nconjurat din plin deopotriv\ de ur\tori de bine sau de bocitoare. Moa[a apare mergând natural. st\ o carte deschis\. femei [i copii. `n poala Sfintei Ana. uneori chiar de un câine bând.ISTORIA LECTURII 193 Detaliu din Cartea Orelor din colec]ia Playfair.

conven]iile sociale cereau ca anumite ceremonii comune s\ aib\ loc acolo. „S-a observat imediat c\ petrecerile de sear\. a sugerat `n mod ironic s\ se aeriseasc\ volumele citite `n pat: „~n Momentul când la[i Ferestrele deschise pentru Aerisire“. publicat\ `n 1703. filantropul educator francez canonizat `n 1900. o sf\tuie[te el pe camerista care se ocup\ de cur\]enia dormitorului st\pânei. luminate `nainte cu lumân\ri. o construc]ie separat\ `mp\r]it\ `n compartimente. a[a c\ ele nu garantau `n mod necesar pacea [i lini[tea pentru activit\]i precum cititul. care servea triplului scop de platform\ pentru dormit.)32 Prin secolul al optsprezecelea. chiar intimitatea `n pat. „S\ nu imita]i anumite persoane care `[i petrec timpul citind sau altele asemenea. vizitatorii st\teau `n ruelle.“34 ~n New England. pe la mijlocul secolului al optsprezecelea. cel pu]in – devenise ceva suficient de obi[nuit pentru ca Sfântul Jean-Baptiste de La Salle. un fel de `nc\pere `ntr-o `nc\pere. s\ avertizeze `mpotriva primejdiei acestei p\c\toase distrac]ii f\r\ rost. pentru c\ cei care excelau `n discu]ii mergeau acum `n dormitor ca s\ citeasc\.35 Completa intimitate `n dormitor. „Este cu totul indecent [i lipsit de maniere s\ tr\nc\ne[ti. nu era `nc\ u[or de ob]inut. mas\ [i scaun. nu sta]i `n pat dac\ nu o face]i ca s\ dormi]i. fiecare creându-[i propriul spa]iu intim: cel mobil. un pat cere o `nc\pere proprie. cam `n aceea[i perioad\. dormitoarele – asemenea fiec\rei `nc\peri aproape – erau `n acela[i timp pasaje de trecere. Chiar dac\ tr\geai perdelele unui pat [i `l umpleai cu obiectele personale. complet `mbr\cate [i `ntinse pe pat. fiind uneori `nc\lzit prin tuburi care treceau pe sub el. sprijinindu-se de o mul]ime de perne. ar fi dat un imbold cititului `n pat. (Chinezii `nst\ri]i din secolele al paisprezecelea [i al cincisprezecelea aveau dou\ categorii de paturi. Chiar dac\ familia era destul de bogat\ ca s\ aib\ paturi [i dormitoare individuale. De exemplu. s\ bârfe[ti sau s\ petreci `n pat“. au `ncetat a mai fi tot atât de str\lucitoare ca acelea vechi“. sau „intervalul“ dintre pat [i peretele .33 {i Johnathan Swift. `n secolele al [aisprezecelea [i al [aptesprezecelea. statul `n pat ca s\ cite[ti – `n Paris. ca s\ se Aeriseasc\ [i acestea. iar virtutea voastr\ va profita mult din asta“. `mbun\t\]it\ de Jefferson. tot nu era de ajuns. era obiceiul ca doamnele s\ „primeasc\“ `n dormitoarele lor. se presupunea c\ lampa Argand. chiar dac\ dormitoarele nu erau `nc\ spa]ii intime. a scris el `n Reguli de bun\-cuviin]\ `n societatea cre[tin\. k’ang.194 A L B E R T O M A N G U E L ~n Europa. „pune C\r]ile sau altceva pe pervazul Ferestrei. [i un altul.

~n pat. ea trebuie s\ fi fost. de b\nuit c\ altcineva decât canarul ar dormi vreodat\ acolo“. sugereaz\ Chyntia Ozick `ntr-o discu]ie despre arta literar\ a lui Warthon. a scris Leight Hunt `n 1891. conform propriului cod. prin dormitorul regal [i `ndeplineau anumite onoruri. „Folosea o t\blie pentru scris.38 Pentru Edith Warthon. ea nu trebuia s\ explice oaspe]ilor de ce alesese o anume carte sau ce p\rere avea despre ea. f\r\ a da. (O secretar\ ridica paginile de pe podea ca s\ le dactilografieze. `n care avea „ferestre cu locuri unde s\ te a[ezi. La Versailles.ISTORIA LECTURII 195 desp\r]itor. [i noteaz\ c\ „este necuviincios ca `n prezen]a unei persoane c\reia nu-i e[ti un superior s\ te arunci pe pat [i de acolo s\ conduci o conversa]ie“. pe rând. „~ncerca]i s\ v\ imagina]i cum ar\ta patul ei“. complet `mbr\cat\. Antoine de Curtain. `n acest spa]iu intim. cu vedere spre vreo paji[te `nverzit\“ [i „dou\ sau trei mici rafturi cu c\r]i“.) Odat\ sculat\ din pat. cu lavoare Chippendale sau cu unele fran]uze[ti. ritualul trezirii regelui – faimosul lever du Roi – a devenit o procedur\ extrem de elaborat\. a[a cum fusese mobilat cu vreo sut\ de ani `n urm\“. Doamna Haweis. menajera. `n cursul c\reia nobili din [ase ranguri diferite treceau. s-a plâns c\ „holteii – de ce nu miresele? – schimb\ uneori `nf\]i[area dormitorului [i-l `mpopo]oneaz\. ori s\ citeasc\ pentru regala ureche. `n acesta putând citi [i scrie `n voie. dormitorul a devenit singurul refugiu `n fa]a ceremoniilor secolului al nou\sprezecelea. ceea ce ar fi `nsemnat c\ avea s\ r\mân\ a[a. chipurile. [i-i elibera pana. cu sofale. `n Noul tratat de civiliza]ie a[a cum e aceasta practicat\ `n Fran]a de oamenii de treab\. Chiar [i secolul al nou\sprezecelea a ezitat `n a recunoa[te dormitorul drept un spa]iu intim.37 „Ne-a condus“. Atât de important\ . romanciera [i aristocrata american\.“39 Liber trebuie s\-i fi fost [i cititul. `nchise [i de mod\ veche. `n capitolul „Case pentru ferici]i“ din influenta ei carte Arta ]inerii casei. era aproape singura care avea acces `n spa]iul secret al dormitorului. cu plante tropicale [i m\su]e rotunde. acolo unde spa]iul e restrâns. cum ar fi fost s\-i trag\ sau s\-i scoat\ acestuia regala mânec\ stâng\ sau dreapt\.36 a recomandat cu severitate ca „perdelele paturilor s\ fie ]inute trase“ ca s\ corespund\ regulilor decen]ei. trupul ei era liber. Micul dejun i-l aducea Gross. „`ntr-un dormitor caracteristic clasei de mijloc. Cerând s\ se acorde aten]ie acestei „`nc\peri pentru dormit `n care se petrece aproape jum\tate de via]\“. ca s\ poat\ servi de loc de trecere.

nu s-a lini[tit pân\ când acesta n-a fost mutat `n a[a fel `ncât s\ fie `n dreptul ferestrei [i atunci a apreciat Berlinul ca fiind «f\r\ rival»“. dar societatea se amesteca `n mod constant [i `n via]a ei personal\.196 A L B E R T O M A N G U E L Colette. `n 1953. c\ odat\. la Hotel Esplanade din Berlin. Warthon a avut „un mic atac de isterie pentru c\ patul din camera ei nu avea pozi]ia care trebuia. era pozi]ia orizontal\ `n care scria.40 Constrângerile sociale erau altele pentru Colette decât pentru Warthon. s\rb\torind `mplinirea a optzeci de ani. ~n vremea .

de parc\ tortul ar fi fost o carte `n fl\c\ri. `n acel radeau-lit – „patul-plut\“. iar mâinile menajerei au pus pe masa ei – care e acoperit\ cu reviste. ~n ultimii ani ai vie]ii sale. fl\c\rile se `nal]\ prea sus ca s\ par\ c\ ar proveni de la ni[te simple lumân\ri. `n sfâr[it. izbucnind `n acea `ntunecime c\utat\ de Proust pentru crea]ia literar\. citea [i scria. .42 Colette citea [i recitea. `n apartamentul ei de la cel de-al treilea etaj din Palais Royal. Colette este `n pat. Aici. `ncât e acum o lume `n sine. `[i primea prietenii [i cuno[tin]ele. c\r]i de joc [i flori – un tort aniversar cu lumân\rile arzând. ca atunci când fusese copil\ `n Saint-Sauveur-en-Puisaye. Exist\ o fotografie a ei f\cut\ cu un an `naintea mor]ii. `n ceea ce numea ea solitude en hauteur. `n care s\ mediteze. `n 1954. Warthon a fost v\zut\ ca scriind – cel pu]in par]ial – din perspectiva autorit\]ii pe care i-o conferea rangul social. vorbea la telefon. la cea de-a optzecea aniversare a zilei de na[tere. de intim. dar [i din dorin]a de a avea un spa]iu `n `ntregime al ei.43 c\r]ile vechi pe care le iubea cel mai mult. cum `l botezase ea – dormea [i mânca. cu gr\dinile simetrice ale Palatului Regal desf\[urându-se `n fa]a ferestrei din stânga ei [i cu toate comorile pe care le strânsese – obiectele ei de sticl\.41 a[a c\. biblioteca ei. pervers\“. Sprijinit\ de perne. Prin]esa de Polignac `i d\ruise o mas\ care se potrivea perfect pus\ peste pat [i care-i servea drept birou. de parc\ femeia aceasta `n vârst\ ar fi fost o b\trân\ c\l\toare `n fa]a focului ritualic. pisicile – adunate la dreapta. Patul a devenit.ISTORIA LECTURII 197 ei. Colette a fost nevoit\ s\ stea la pat din cauza bolii. atât de personal. atunci când a murit. `ndr\znea]\. Colette era considerat\ a fi „mult mai scandaloas\. Biserica Romano-Catolic\ a refuzat s-o `nhumeze dup\ ritualul religios. unde totul este posibil.

. New Jersey.Walt Whitman `n casa lui din Camden.

le spusese cititorilor lui.“1 Whitman `nsu[i i se ofer\ aici privirii cititorului. solda]i. [oferi de autobuz. `n edi]ia din 1860 a Firelor de iarb\: .2 [i cel n\scut `n Long Island. cam cu treizeci de ani mai devreme. o glos\ la ceea ce scrisese el: „Dac\ vre]i s\ m\ `n]elege]i. un cosmos. de fapt: cel din Fire de iarb\. c\ruia `i pl\cea s\ citeasc\ romane de aventuri [i ai c\rui iubi]i erau tineri din ora[. duce]i-v\ pe `n\l]imi sau la marginea m\rii. O fotografie f\cut\ cu câ]iva ani `naintea mor]ii sale de artistul Thomas Eakins din Philadelphia ni-l arat\ cu coama lui alb\ [i hirsut\. `[i l\sa u[a deschis\ pentru oaspe]ii care `l c\utau pe „`n]eleptul din Camden“. privind gânditor lumea de afar\. „Walt Whitman. cu mai pu]in de zece ani `n urm\. care era. cum `l descrie Edmund Gosse. Ambii au devenit acel Whitman care. `n Camden. New Jersey – ar\tând ca un rege din Vechiul Testament sau. [i valul Cel lung [i mi[c\tor d\ o cheie. {i gâza `[i are un rost. Walt Whitman a murit `n casa pe care o cump\rase. ca [i stropul de ap\. al Manhattanului fiu“. Doi Whitman. ca „un motan Angora mare [i b\trân“.MET AFORE ALE LECTURII Pe 26 martie 1892. dar n\scut `n acela[i timp pretutindeni („Sunt din Adelaide… sunt din Madrid… Moscovei apar]in“). [i amândoi i se oferiser\ cititorului. stând lâng\ fereastr\. la b\trâne]e.

`ntr-o traducere spaniol\ cam nesigur\. [i traduse de cineva al c\rui nume l-am uitat. Prietenul meu era un admirator al lui Ezra Pound. Moartea m\ tot duce mai departe. nu-i doar o carte asta: Cine-o atinge a atins un om. copac. pe-atunci) a venit fuga la mine cu o carte pe care o descoperise.“3 Ani mai târziu. lumea `ns\[i era de ajuns. ~ntr-o zi. la liceu. munte. ~n 1774. Ca parte a fiec\rui – rezultat din fiecare – `n]eles. un prieten care voia s\ fie poet (abia dac\ `mplinisem cincisprezece ani. Whitman este de aceea[i p\rere: „~n fiecare obiect. lumea nu „urmeaz\“ cuvintele lui. nici Whitman. (E noapte? Suntem aicea singuri `mpreun\?) Sunt eu cel ce te ]ine [i cel pe care-l ]ii! Zbucnesc din pagini `n bra]ele-]i deschise – dar iat\. [i stea – `n fiecare na[tere [i via]\. `ng\lbenit\. Pound `nsu[i a `ncercat s\ ne spun\ care e adev\rul. nici mai pu]in decât o carte deschis\ pe care noi to]i s-o citim. Goethe (pe care Whitman `l citea [i-l admira) scrisese: „Vezi Natura-i de-acum o carte vie. ci devine vocea primordial\. propunând „un pact“ cu Whitman: . Ne`n]eleas\. din moment ce aceasta nu era nici mai mult. era convins c\ Whitman nu era decât o copie palid\ a lui Pound. dar nu dincolo de `n]elegere. nici versul s\u nu contau.“5 Am citit poemul pentru prima oar\ `n 1963. Un mistic cifru a fost `ncredin]at. tip\rite pe hârtie aspr\. c\ruia `i f\cea complimentul de a-l imita [i. o edi]ie Austral cu coperte albastre a poemelor lui Whitman. `n spatele a ce acestea par a fi.200 A L B E R T O M A N G U E L „Camerado. `n edi]ia „de pe patul de moarte“ a des revizuitelor [i ad\ugitelor Fire de iarb\. `ntrucât cititorii nu au respect pentru cronologiile stabilite p\tima[ de academicieni bine pl\ti]i. cu câteva zile `naintea mor]ii.“4 ~n 1892.

cititorule. gata. dar care. biografia scris\ de Philip Callow mi-a dat o imagine mai clar\ despre om [i mi-a permis s\ reconsider dou\ `ntreb\ri pe care mi le pusesem singur mai devreme: dac\ Whitman `l privea pe cititor ca pe sine `nsu[i. De-aceea cântecele acestea-s pentru tine!“7 Am citit despre biografia lui Whitman mai `ntâi `ntr-o serie destinat\ tinerilor.“6 Dar prietenul meu nu se l\sa convins. Ani mai târziu. Acum e vremea sculptatului. lucrare instructiv\. I-am acceptat verdictul de dragul prieteniei noastre [i la numai doi ani dup\ aceea am dat peste un exemplar al Firelor de iarb\ `n englez\ [i am priceput c\ Whitman `mi destinase mie volumul: „Tu. din care erau `nl\turate orice referiri la sexualitatea lui [i care-l banaliza pân\ aproape de non-existen]\. Mama lui era analfabet\. fetele mai mari la parter [i b\ie]ii mai mari la etajul urm\tor. Avem o singur\ sev\ [i-o singur\ r\d\cin\ – Hai. potrivit lui Whitman. ale socialistei Frances Wright [i ale filosofului din secolul al optsprezecelea Constantin-François. atunci cine era acest cititor pe care Whitman `l avea `n minte? {i cum devenise Whitman cititor. dar mai erau [i antologii de poezie [i câteva romane. avea o clas\ de câteva sute de elevi. Cei mai mici `nv\]au la subsol. Un singur profesor. dar `ntru câtva prea sobr\.ISTORIA LECTURII 201 „Tu e[ti cel care a rupt lemnul cel nou. conte de Volney. asemeni mie. „povestea excelent“ [i „avea un mare talent de a . ajutat de copii monitori. dup\ „metoda“ cunoscut\ ca „lancasterian\“ (de la quakerul englez Joseph Lancaster). Multe dintre aceste c\r]i erau tratate politice ale lui Tom Paine. dar. le avea acas\. la rândul lui? Whitman a `nv\]at s\ citeasc\ `ntr-o [coal\ a quakerilor din Brooklyn. care p\rea cam stângaci [i [leamp\t. Unul dintre profesorii lui spunea despre el c\ era „b\iat bun. un democrat p\tima[ care [i-a botezat cei trei fii dup\ numele fondatorilor Statelor Unite. La cele câteva manuale s-au ad\ugat c\r]ile pe care tat\l s\u. [i apoi `n Walt Whitman de Geoffrey Dutton. de mândrie [i de dragoste. câte zece `ntr-o banc\. nu se f\cea remarcat prin nimic“. s\-ncepem s\ negociem. altfel. pulsezi de via]\.

[i tot restul“.“ Locul `n care se cite[te. . `nainte de sfâr[itul anului. Sofocle sau vechii Nibelungi germani. prin juxtapunere cu locul din pagin\. caseta cu spa]iu `ntre litere. `n afara ora[ului sau pe ]\rmurile din Long Island – acolo. c\ ambele `mp\rt\[esc aceea[i calitate hermeneutic\. obi[nuiam s\ ies.“ {i Whitman spune: „M-am `ntrebat de-atunci cum de n-am fost cople[it de-ace[ti m\re]i mae[tri. caseta cu «i». uneori pentru câte-o s\pt\mân\ `ntreag\. Edward. printre care [i cea a lui Dante. a achizi]ionat „un volum zdrav\n [i bine-ndesat de vreo mie de pagini in octavo[…] con]inând `ntreaga opera poetic\ a lui Walter Scott“ [i l-a devorat cu nesa]. cele mai bune traduceri pe care le-am putut g\si din Homer. Whitman n-a r\mas mult\ vreme la biroul de avocatur\. `n prezen]a deplin\ a Naturii. i-a pl\cut b\iatul cel iste] [i i-a pl\tit un abonament la o bibliotec\ volant\. Ossian. Acesta. Eschil. Clark. Fiului lui Clark. sub supravegherea editorului ziarului [i `n acela[i timp autor al tuturor articolelor. a spus Whitman mai târziu. Probabil pentru c\ i-am citit. nu numai pentru c\ asigur\ un cadru material textului citit. este important. caseta cu litera «a». vechile poeme hinduse [i alte cateva capodopere. cum am spus.“ De la bibliotec\ a `mprumutat [i a citit O mie [i una de nop]i – „toate volumele“ – [i romanele lui Sir Walter Scott [i ale lui James Fenimore Cooper. Whitman a p\r\sit [coala la unsprezece ani [i s-a angajat la birourile avocatului James B. S-a `ntâmplat c\ l-am citit pe acesta din urm\ mai mult `ntr-o p\dure b\trân\. „a fost cel mai important eveniment din via]a mea de pân\ atunci. `nv\]ând s\ lucreze la o tiparni]\ manual\. am parcurs Vechiul [i Noul Testament [i m-am delectat (probabil cu mai mare folos decât `n orice bibliotec\ sau `nc\pere `nchis\ ) cu Shakespeare. cu peisaje [i perspective care se-ntindeau pân\ departe sau `n apropierea m\rii ce-[i fr\mânta valurile. „Mai târziu. periodic. sub soare. `ntr-un subsol strâmt. a devenit ucenic tipograf la Long Island Patriot. sunetele acestora le-a deprins din povestirile pe care le ascultase spuse de mama lui.8 Whitman a `nv\]at primele litere `n biblioteca tat\lui s\u. când avea [aisprezece ani. ambele `l provoac\ pe cititor la elucid\ri. instrumentele meseriei sale. caseta cu litera «E». Acolo. Câ]iva ani mai târziu. verile [i toamnele. Whitman a `nv\]at despre „pl\cutul mister al diferitelor litere [i diviziunilor lor. `n prezen]a elementelor naturii. ci [i pentru c\ sugereaz\.202 A L B E R T O M A N G U E L imita“. cum sugereaz\ Whitman.

“11 Dup\ ce a `nv\]at de la al]ii s\ tip\reasc\ [i i-a `nv\]at pe al]ii s\ citeasc\. Remunera]ia era mic\ [i neregulat\ [i probabil pentru c\ inspectorii [colari nu erau de acord cu g\l\gia din clasele unde preda. Daily O cititoare pasionat\.“10 Sau: „M\ onoreaz\ cel mai mult stilul acela care `nva]\ sub obl\duirea lui cum s\-l distrug\ pe `nv\]\tor. Superiorii lui nu puteau fi prea `ncânta]i de ceea ce `i `nv\]a el pe elevi: „S\ nu mai lua]i nimic la a doua sau a treia mân\. a fost obligat s\ schimbe [coala de opt ori `n doi ani. . New York. Whitman a decis c\ le putea combina pe amândou\ devenind editorul unui ziar: mai `ntâi Long Islander. nici s\ nu v\ mai hr\ni]i din spectrele din c\r]i. [i mai târziu. New York. Margaret Fuller. Nici s\ nu mai privi]i prin ochii mor]ilor.ISTORIA LECTURII 203 Din 1836 pân\ `n 1838 a lucrat ca dasc\l de ]ar\ `n Norwich. `n Huntington.

precum [i universul `n care toate au loc. Whitman a r\spuns cu entuziasm concep]iilor ei. scriind: „Ne-am socotit noi mari. de la tine la mine. ca s\ p\trundem temele m\re]elor c\r]i. singuratica `nc\pere. „tuturor oamenilor din Brooklyn. Fuller a fost o personalitate extraordinar\: prima femeie din Statele Unite care [i-a f\cut din a recenza c\r]i o profesie. un miez `n jurul c\ruia s-ar putea aduna toat\ cunoa[terea. `n acela[i timp. autoare a vehementei bro[uri Femeie `n secolul al nou\sprezecelea. pas\re-n colivie.13 Cu toate astea. tipograf. dasc\l. tot ce-i practic `n natura noastr\“. o feminist\ lucid\. o. dar [i prima femeie corespondent str\in.204 A L B E R T O M A N G U E L Eagle din Brooklyn. Whitman a dat peste scrierile lui Margaret Fuller. cititorul `l reflect\ pe scriitor (el [i cu mine suntem unul). `nainte de diminea]\.15 De[i credea c\ experien]a concret\ nu poate fi `nlocuit\ de c\r]i. text. Sorbind adânc [i deplin din gânduri. Nu e chiar a[a de m\re]. al c\rui `n]eles e extins pân\ la a defini orice activitate uman\ vital\. editor de ziar – trebuie s\-i serveasc\ f\r\ ezitare. gândirea [i noble]ea din New England[…] p\reau s\ aib\ leg\tur\ cu ea. Aici a `nceput s\ dezvolte ideea sa despre democra]ie v\zut\ ca o societate a „cititorilor liberi“. lumea e ecoul c\r]ii (Cartea lui Dumnezeu. „Sim]im cu adev\rat dorin]a de-a vorbi despre multe subiecte“. cartea e f\cut\ din carne [i sânge (carnea [i sângele . neinfesta]i de fanatism [i curente politice. suflete?“16 Pentru Whitman. [i nici cei nou\ penny ai lor nu sunt ceea ce vrem atât de mult. tot ce-i ideal [i. s\-]i simt trilurile voioase Impregnând aerul. cititor [i lume se oglindesc unul `n cel\lalt `n actul lecturii. suflete. toat\ [tiin]a. pe care f\c\torul de texte – poet. Hawthorne a numit-o „o mare impostoare“. Fuller a v\zut `n ele „un mijloc de-a examina `ntreaga umanitate. Exist\ un fel ciudat de simpatie (nu v-a]i gândit vreodat\ la asta pân\ acum?) care apare `n mintea unui conduc\tor de ziar pentru publicul pe care `l serve[te. piese de teatru. a explicat el `ntr-un editorial din 1 iunie 1846. specula]ii? Dar acum.“ Cam `n acea vreme. Emerson credea c\ „toat\ arta. ~n aceast\ conjugare. autor. iar Oscar Wilde a spus c\ Venus i-a dat „totul `n afar\ de frumuse]e“ [i Pallas „totul `n afar\ de `n]elepciune“.[…] Comunicarea zilnic\ creeaz\ un fel de fraternitate `ntre cele dou\ p\r]i. o. Cartea Naturii). toat\ experien]a. [i reciproc“.

mai târziu. cre[tin\ [i islamic\ au dezvoltat o profund\ rela]ie simbolic\ legat\ de c\r]ile lor sfinte. ca un mijloc autentic de a `n]elege contextele. Astfel de metafore sunt foarte vechi. scrie criticul german Hans Blumenberg azi. Pentru c\lug\rul mistic spaniol din secolul al [aisprezecelea Luis de Granada. Whitman pare s\ fi c\utat un `n]eles [i o defini]ie ale lecturii. printr-o transsubstan]iere literar\. Societ\]ile iudaic\. atât de frumoase [i atât de bine f\cute. un autor. a scris sir Thomas Browne `n Religio Medici. s\ descrii lumea ca text sau un text ca lumea sunt tot atâtea moduri de a numi me[te[ugul cititorului. dar c\ exist\ pu]ine exemple. devin ale mele).R. care este atât un act `n sine. de vreme ce societatea greac\ [i. ci. `nainte de toate. sfera care ghideaz\ ezitantele noaste concep]ii teoretice. s\ vezi o carte ca o fiin]\ uman\ sau o fiin]\ uman\ ca o carte. dac\ lumea e o carte. „a l\sat o Inscrip]ie asupra tuturor . care. s\ citim des\vâr[irea Creatorului nostru. decât litere separate [i iluminate.“18 „Degetul lui Dumnezeu“. el se `ntreab\: „Ce altceva s\ fie toate creaturile acestei lumi. a devenit un loc comun“. `ntr-un capitol despre simbolismul c\r]ii din monumentala lui Literatura european\ [i Evul Mediu latin. mai degrab\. Toat\ via]a lui. ~n Introduccion al símbolo de la fé (Introducere `n simbolul credin]ei). ca o anticamer\ pentru formarea conceptelor. lumea este o carte ce trebuie descifrat\ (poemele scriitorului devin felul `n care citesc eu lumea). reformulând metafora c\lug\rului Luis. „ideea c\ lumea [i natura sunt c\r]i provine din retorica Bisericii Catolice. Curtius. atunci lumea se compune din literele alfabetului cu care e scris\ aceasta. `n a[a fel `ncât prin creaturile lui. ca reprezentând. „Metaforele“. „nu mai sunt considerate. a amintit c\ metaforele c\r]ii `[i fac apari]ia `n Grecia clasic\. A[a cum afirm\ Curtius.ISTORIA LECTURII 205 scriitorului. pân\ la urm\. cu r\d\cini `n societatea iudeo-cre[tin\ timpurie. Criticul german E. ca [i prin intermediul unor litere vii. de mult\ vreme. societatea roman\ nu considerau cartea un obiect uzual. care declar\ cu atâta `ndrept\]ire delicate]ea [i `n]elepciunea autorului lor?[…] {i noi la fel[…] a[eza]i de tine `n fa]a acestei minunate c\r]i a `ntregului univers.“ S\ spui c\ un autor este un cititor sau un cititor. care nu erau simboluri ale Cuvântului lui Dumnezeu. preluat\ de filosofii mistici ai Evului Mediu timpuriu [i. ca un instrument paliativ `n limbile specializate care `nc\ nu s-au consolidat. cât [i o metafor\ a tuturor p\r]ilor ei. ci `nsu[i Cuvântul lui Dumnezeu.

(~ngerii. Noi citim expresii pe chipul unui om. Aici. de vreme ce aceast\ colosal\ carte e singura surs\ a cunoa[terii pentru muritori. nu a fost inscrip]ionat pe piatra lui de mormânt) `n care imaginea cititorului ca o carte `[i afl\ descrierea perfect\: . nu una grafic\ ori compus\ din Litere. `ntâlnirea. p\r]i [i opera]ii care. Adresându-I-se lui Dumnezeu. din nefericire. o discern. „este ca o carte `n care oamenii pot citi lucruri ciudate“. `i spune Lady Macbeth so]ului ei.)21 Fiin]ele umane. a[a cum spune Sfântul Augustin. este s\ citim lumea. atingerea [i descifrarea semnelor `n alt\ persoan\. Pentru c\ Tu e[ti cartea lor [i Tu e[ti ve[nic“. sunt [i c\r]i de citit. pentru c\ ei `l pot vedea pe ~nsu[i Autorul [i s\ primeasc\ de la El Cuvântul `n toat\ splendoarea lui.“19 Câteva secole mai târziu.“20 Sarcina noastr\. „Fa]a ta. n-au nevoie s\ citeasc\ cartea lumii. mare iubitor de c\r]i. Biblioteca `n care-mi arunc privirea De[i aproape orb. a[a cum a subliniat Whitman. Ei citesc permanent [i ceea ce citesc nu ajunge niciodat\ la un sfâr[it. fac un singur cuvânt exprimând natura lor. me[te[ugit puse laolalt\. o iubesc. f\r\ silabele timpului. Pentru c\ ei `ntotdeauna ~]i v\d fa]a [i `n aceasta.[…] Cartea pe care ei o citesc nu se va `nchide. Sfântul Augustin se gânde[te c\ `ngerii „n-au nevoie s\ se uite c\tre ceruri sau s\ le citeasc\ pentru a citi cuvântul T\u. [i-a compus un epitaf (care.206 A L B E R T O M A N G U E L lucr\rilor sale. sulul nu va fi r\sucit din nou. structuri.“23 Iar Benjamin Franklin. O citesc. St\pânul meu“. filosoful american de origine spaniol\ George Santayana a ad\ugat: „Exist\ c\r]i `n care notele de subsol sau comentariile mâzg\lite de mâna vreunui cititor pe margine sunt mult mai interesante decât textul. la Tine: Tu e[ti Cartea.22 iar poetul din secolul al [aptesprezecelea Henry King i-a scris tinerei sale so]ii moarte: „Draga mea pierdut\! De la moartea ta prematur\ Sarcina mea a fost s\ meditez La Tine. f\cute dup\ chipul Domnului. Lumea este una dintre aceste c\r]i. actul citirii serve[te drept metafor\ ca s\ ne ajute s\ `n]elegem [ov\itoarea noastr\ rela]ie cu propriul trup. citesc voin]a Ta etern\. urm\rim gesturile cuiva iubit ca `ntr-o carte deschis\. ci aceea a câtorva forme.

“24 A spune c\ citim – lumea. cere s\ fie explicat\ `n imagini care se afl\ `n afara bibliotecii cititorului [i totu[i `n trupul cititorului. dar. mestecate [i digerate. c\ regurgit\m sau vomit\m un text. condimentând o scen\ sau garnisind oasele goale ale unui argument. [i m\nânc\ ce `]i dau“. la rândul ei. c\ plimb\m cuvintele poetului pe limb\.“25 Printr-un noroc extraordinar [tim la ce dat\ a fost prima oar\ `nregistrat\ aceast\ metafor\ ciudat\. c\rturarul englez din secolul al [aisprezecelea Francis Bacon a catalogat procedeul: „Unele c\r]i trebuie gustate. Cu cuprinsul smuls. cum a crezut. Cititul – a[a cum am v\zut – serve[te drept un vehicul metaforic. Dar Opera nu se va pierde.. C\ci. pe malul râului Chebar din ]ara caldeenilor. Metafora lecturii atrage. o felie de via]\ piperat\ cu aluzii `n care cititorul `[i poate `mplânta din]ii. trupul – nu-i de ajuns. cititorii. A[a cum zic scriitorii c\ ei coc o povestire. noi. vorbim despre savurarea unei c\r]i. Hran\ pentru Viermi.Hr. o alt\ metafor\. `ntorcând un text pe toate p\r]ile. „Deschide gura ta. Va ap\rea `nc\ o dat\ ~ntr-o nou\ [i mai elegant\ Edi]ie Corectat\ [i `mbun\t\]it\ De Autor. c\ rumeg\m un pasaj. c\ ne dedulcim cu poezie. c\ devor\m o carte pe ner\suflate. ~ntr-un eseu despre arta `nv\]\rii. despre faptul c\ ne hr\nim cu ea. `nghi]ite [i câteva. pentru a fi `n]eles. Franklin. o carte. Tipograf Precum coperta unei c\r]i vechi. {i jupuit\ de titlu [i ornamentele din aur Zace aici. l-a `nv\]at viziunea.26 Pe 31 iulie 593 `. c\ facem o diet\ de romane poli]iste. . transformând ingredientele din ceaun `ntr-o proz\ apoas\.ISTORIA LECTURII 207 „Trupul lui B. preotul Iezechiel a avut viziunea unui foc `n care a v\zut „chipul str\lucirii Domnului“ poruncindu-i s\ vorbeasc\ gloatei de fii revolta]i ai Israelului. astfel c\ func]ia lecturii este asociat\ cu alte func]ii corporale esen]iale. [i el trebuie s\ fie recunoscut prin metafore. dospind idei pentru o intrig\. altele.

30 La mai pu]in de un secol dup\ aceea. dup\ ce-am mâncat-o. consemnându-[i viziunea apocaliptic\ de pe Insula Patmos. f\cându-l pe pedantul Valentine s\-i spun\ valetului s\u: „Cite[te.“ „Te-ai `ngr\[a al naibii `n cura asta de hârtie“. „cu l\comie. ci s\ ia cartea din mâna `ngerului. dr. {i apoi mi-a zis: Tu trebuie s\ proroce[ti `nc\ o dat\ la popoare [i la neamuri [i la limbi [i la mul]i `mp\ra]i. Pe vremea lui Shakespeare. dar. le-am mâncat citindu-le.“28 Mai târziu. omule. le-am mestecat reflectând [i le-am a[ezat pân’ la urm\ `n jil]ul memoriei[…] a[a ca s\ pot s\ simt mai pu]in din am\reala acestei mizerabile vie]i.“29 Prin 1695. ~n timp ce privea `nsp\imântat. Dup\ . dar `n gura ta va fi dulce ca mierea. metafora devenise atât de `nr\d\cinat\ `n limbaj. dup\ toate aparen]ele.208 A L B E R T O M A N G U E L „{i privind eu. [i pe alta: plângere. ceea ce era. `nchide gura [i rumeg\ bolul `n]elegerii. o hârtie strâns\ sul.“27 Sfântul Ioan. [i am v\zut c\ era scris\ [i pe o parte. am v\zut o mân\ `ntins\ spre mine [i `n ea. unde am cules dumnezeie[tile ierburi verzi ale propozi]iilor. {i mi-a r\spuns: Ia-o [i m\nânc-o [i va am\r` pântecele t\u. a avut aceea[i revela]ie ca [i Iezechiel. a spus Boswell. Atunci am luat cartea din mâna `ngerului [i am mâncat-o. A citit. este comentariul valetului. [i rafineaz\-]i apetitul. pe m\sur\ ce cititul s-a dezvoltat [i s-a extins. tânguire [i jale era scris `n ea. {i a desf\[urat-o `naintea mea. de parc\ ar fi devorat-o. „{i m-am dus la `nger [i i-am zis s\-mi dea cartea. cite[te. [i era `n gura mea dulce ca mierea. Johnson a citit o carte `n acela[i fel `n care [i-a luat masa. pântecele meu s-a am\rât. un `nger s-a pogorât din ceruri cu o carte deschis\ [i o voce tun\toare i-a spus s\ nu scrie cele ce a aflat. metafora gastronomic\ a devenit un procedeu retoric obi[nuit. metoda lui de studiu“. `ncât William Congreve a parodiat-o `n scena de deschidere din Iubire pentru iubire. cite[te [i hr\ne[te-]i cu asta ochii. hr\ne[te-]i mintea [i nesocote[te-]i carnea. era des `ntâlnit\ `n discursurile literare [i `ns\[i regina Elisabeta I a folosit-o ca s\-[i descrie lecturile religioase: „M-am plimbat de multe ori prin câmpiile `mbietoare ale Sfintelor Scripturi. `nva]\ s\ tr\ie[ti dup\ ce cuno[ti.

dup\ ce termina cu mâncarea.ISTORIA LECTURII 209 Sfântul Ioan gata s\ m\nânce cartea ~ngerului. sem\na (dac\ pot folosi o atât de grosier\ compara]ie) cu un câine care ]ine un os de rezerv\ `ntre labe. `n poal\. reprezentat pe-o coal\ volant\ ruseasc\ din secolul al [aptesprezecelea. „din pofta de-a se delecta cu lectura. dr. Johnson ]inea o carte `nvelit\ `n fa]a de mas\. `n timpul cinei. spusele lui Boswell. `n timp ce roade altceva decât ce i-a fost aruncat“.31 .

`n acela[i timp. ve]i vibra `n toate paginile ei. simultan. e devorat\ de un cititor. `n mod incon[tient. curen]ii ei sunt totul.“32 . vreodat\. altceva se na[te `n urma lui. nicio lectur\ nu poate fi. textul [i cititorul se `ngem\neaz\. a demonstrat Whitman. Lumea. astfel c\ ori de câte ori extragem ceva dintr-un text pe care `l ingurgit\m. Procesul prin care cercul devine complet nu este. de Sir Joshua Reynolds. trufa[e biblioteci. astfel se creeaz\ o metafor\ circular\ pentru nem\rginirea lecturii. pân\ la urm\ cartea [i cititorul devin una. definitiv\. iar [i iar. ceva ce `nc\ n-am apucat s\ gust\m. O carte care nu-i ca celelalte [i nici f\cut\ pentru intelect. care este o carte. Indiferent de felul `n care cititorii `[i apropriaz\ o carte.210 A L B E R T O M A N G U E L Nes\]iosul cititor Dr Johnson. Cuvintele-i nu sunt nimic. care este o liter\ `n textul lumii. Eu v\ aduc ce lipsea din rafturile voastre Mult ticsite [i v\ era de mare trebuin]\. Suntem ceea ce citim. prinzând câteva sensuri [i devenind con[tien]i de anumite lucruri. rescriindu-[i [i reeditându-[i. poemele. dar. De aceea – a[a cum a crezut Whitman. citim intelectual la un nivel superficial al con[tientului. Dar voi. Iscat din b\t\lii am scris o carte. el a scris. nespuse lucruri din adânc. creând noi niveluri de `n]elegere. ~n 1876. pe nev\zute. doar unul de natur\ intelectual\. ca o explica]ie: „S\ nu-mi `nchide]i por]ile.

PUTERILE C ITITO R UL UI „Cineva.C\rturarul american. ca s\ citeasc\ bine. trebuie s\ fie un inventator.“ RALPH WALDO EMERSON. 1837 .

Un cititor de cinci mii de ani. . scribul sumerian Dudu.

a fost recitat\ pentru `ntâia oar\ `ntr-o zi a celui de al doilea mileniu `. unde fusese o dat\ sau de dou\ ori ca s\-[i viziteze o m\tu[\. cu doi ani `nainte de R\zboiul din Golf. dar simultane `n spa]iu. por]i deschise. Exist\ Babilonul erei akkadiene. Ziduri.. al c\rui sistem de legi a fost una dintre primele `ncerc\ri din lume de a codifica via]a unei `ntregi societ\]i. a constituit punctul ini]ial al oric\rei c\r]i. am c\l\torit `n Irak ca s\ v\d ruinele Babilonului [i Turnul Babel. de mult\ vreme. A fost o c\l\torie pe care. Exist\ Babilonul `n care epopeea lui Ghilgame[. succesive `n timp. un s\tuc de prin anul 2350 `. Exist\ Babilonul regelui Hammurabi.~NCEPUTURI ~n vara lui 1989. cândva cel mai puternic ora[ de pe p\mânt. Adusesem cu mine o antologie Penguin de nuvele [i. Exist\ Babilonul distrus de asirieni . gr\mezi de lut.Hr. m-am a[ezat s\ citesc la umbra unui tufi[ de oleandru.Hr. care include una dintre primele referiri la potopul lui Noe.Hr. Taximetristul care m-a dus acolo [tia locul doar pentru c\ se afla `n apropierea ora[ului Hillah. `n vecin\tatea unui mu[uroi de argil\ despre care ghidurile spun c\ e tot ce-a mai r\mas din turnul blestemat de Dumnezeu cu multiculturalismul. ca un cititor occidental ce eram. dup\ ce am f\cut turul ruinelor a ceea ce pentru mine.1 Babilonul se afl\ la aproape [aizeci [i patru de kilometri sud de Bagdad – un labirint enorm de ziduri de culoarea untului. turnuri pr\bu[ite: o parte a secretului Babilonului e aceea c\ vizitatorul vede nu unul. din secolul al optsprezecelea `. ci mai multe ora[e. `mi dorisem s-o fac. str\zi pavate. Reconstruit `ntre 1899 [i 1917 de arheologul german Robert Koldewey. tufe de oleandru.

a asediat Ierusalimul. pe vremea când generalii puteau s\ citeasc\.214 A L B E R T O M A N G U E L `n 689 `. Inventatorul primelor t\bli]e scrise se poate s\-[i fi dat seama de ajutorul pe care aceste buc\]i de lut ]i-l ofereau ca s\ ]ii minte: `n primul rând. Exist\ Babilonul pe care Alexandru cel Mare `l dorea capitala unui imperiu ce se `ntindea din nordul Italiei pân\ `n Egipt [i Grecia – Babilonul `n care cuceritorul lumii a murit la vârsta de treizeci [i trei de ani. Aici (sau cel pu]in undeva nu prea departe). {i mai exist\ Babilonul [oferului meu de taxi. primul om care a v\zut inscrip]ia pe zid. au devenit ora[e-stat. este [i un document. când clima Orientului Apropiat a devenit mai r\coroas\ [i aerul mai uscat.2 Ca s\ `ntre]in\ fertilitatea s\rac\ a ogoarelor.. edictele [i regulile ei comerciale. noii locuitori urbani au dezvoltat o art\ care avea s\ schimbe pentru totdeauna natura comunic\rii `ntre fiin]ele umane: arta scrisului. `n forma aceasta. probabil. Exist\ Babilonul cel Mare. `n `nsp\imânt\toarea caligrafie a degetului lui Dumnezeu. spre sfâr[itul celui de-al patrulea mileniu. regele Belshazzar. a `nceput preistoria c\r]ilor. au inventat noi tehnici de iriga]ie [i planuri arhitectonice extraordinare [i. au demonstrat arheologii. numele cump\r\torului [i al vânz\torului. Exist\ Babilonul reconstruit de Nabucodonosor.Hr. Babilonul care a f\cut ca toate na]iunile s\ bea din vinul mâniei preacurviei sale. care. ca s\ consemneze c\ un anume num\r de vite apar]ineau unei anumite familii sau c\ au fost transportate `ntr-un anume loc.. un loc lâng\ ora[ul Hillah. scrisul a fost inventat din ra]iuni comerciale.Hr. cu legile. `nregistrarea unei astfel de tranzac]ii. . câ]i boi exact [i. comunit\]ile de fermieri din sudul Mesopotamiei [i-au abandonat satele dispersate [i s-au regrupat `n interiorul [i `n jurul centrelor urbane mai mari. care `n jurul anului 586 `. unde tr\ia m\tu[a lui. a[a cum e evocat de Sfântul Ioan – Mama Târfelor [i Scârba P\mântului. ca s\ aminteasc\ cititorului c\ tranzac]ia s-a f\cut `n boi.Hr. ca s\ organizeze o societate din ce `n ce mai complex\. Spre mijlocul celui de-al patrulea mileniu `. Foarte probabil. a devastat Templul lui Solomon [i i-a dus pe evrei `n robie. `n scurt timp. Memoria. Exist\ Babilonul fiului sau nepotului lui Nabucodonosor (genealogi[tii sunt indeci[i). Un semn scris servea drept procedeu de aducere aminte: imaginea unui bou `nsemna un bou.Hr. strângând `n mâini un exemplar din Iliada. pricin\ din care ei au stat pe malurile râurilor [i au plâns. `n 323 `.

Rela]ia primordial\ dintre scriitor [i cititor prezint\ un minunat paradox: prin crearea rolului cititorului. `n mod miraculos. Scriitorul era un f\c\tor de mesaje. putea fi imaginat. Pentru c\ scopul actului de a scrie era ca textul s\ fie salvat – citit. dar semnele [i mesajele cereau un mag care s\ le descifreze. Tot ce e scris depinde de generozitatea cititorului. scriitorul decreteaz\ `n aceea[i m\sur\ moartea scriitorului. textul r\mâne incomplet. Scrisul cere un cititor. a fost stabilit\ pentru totdeauna `ntr-o misterioas\ dup\-amiaz\ mesopotamian\. o anume informa]ie. Practic. s\ `nceteze s\ existe. a izbutit deodat\ s\ fac\ toate aceste lucruri. societatea omeneasc\ a `ncercat s\ dep\[easc\ obstacolele geografice. Aceast\ rela]ie tensionat\ dintre scriitor [i cititor are un `nceput. creatorul semnelor. ceva intangibil – un num\r. s\ le recunoasc\ `n]elesul. Cât\ vreme scriitorul r\mâne prezent.ISTORIA LECTURII 215 cantitatea de informa]ie `nmagazinabil\ `n t\bli]e era nesfâr[it\ – ai putea continua s\ faci t\bli]e ad infinitum. A[a c\ atunci când primul scriitor a visat la o art\ nou\ f\când semne pe o bucat\ de lut. un ordin – putea fi ob]inut f\r\ prezen]a fizic\ a mesagerului. ~n acel moment. de vreme ce. `n acela[i timp. textul se treze[te la via]\ abia atunci când ochiul priceput ia contact cu `nsemn\rile de pe t\bli]\. notat [i transmis `n spa]iu [i timp. Brusc. Doar atunci când scriitorul d\ drumul textului el `ncepe s\ existe. dar anacronic\. sau mai degrab\ genera]ii de . s\ le dea voce. adic\ – inscrip]ionarea a creat concomitent un cititor. finalitatea mor]ii. un anonim. `ntre un creator primitiv care d\ via]\ `n momentul mor]ii sale. t\bli]ele nu necesitau prezen]a unui ]in\tor-de-minte care s\ recupereze informa]ia. [i un creator post-mortem. `n al doilea rând. pentru ca un text s\ fie `ncheiat. scriitorul trebuie s\ se retrag\. existen]a textului este una t\cut\. Printr-un singur act – inscrip]ionarea unei figuri pe o t\bli]\ de argil\ – cel care a scris prima oar\. `n timp ce capacitatea creierului de a-[i aminti era limitat\. Dar scrierea nu e singura inven]ie care a prins via]\ `n momentul primei inscrip]ion\ri: a avut loc [i o alt\ crea]ie. Este o rela]ie fructuoas\. care p\reau imposibile. una f\r\ de care `nsemn\rile ar fi fost absolut de ne`n]eles. pân\ `n clipa `n care un cititor `l lectureaz\. De pe vremea celor mai vechi vestigii ale civiliza]iei preistorice. un rol care s-a n\scut `nainte ca primul cititor s\ existe `n carne [i oase. a ap\rut `n mod tacit o alt\ art\. un gând. eroziunea uit\rii.

care abiliteaz\ crea]ia `ns\[i s\ vorbeasc\ [i f\r\ de care tot ce-i scris e mort.216 A L B E R T O M A N G U E L creatori post-mortem. servitorul t\u“. citind acel rând.. Chiar de la `nceputul s\u. [i priceperea de a citi era esen]ial\. zei]a mesopotamian\ a scribilor. s\ calculeze num\rul necesar de solda]i sau muncitori sau provizii sau capete de vite. s\ noteze datele astronomice necesare pentru ]inerea calendarului. Fiecare dintre noi. acelui „tu“. Nimic din toate astea nu se putea face f\r\ scrib. Evident. iar scribul a urcat `n ierarhia societ\]ii mesopotamiene. ci ca unul care mai degrab\ `nregistreaz\ informa]ia pentru binele comun. simbolul lui Nisaba. Dar `n loc s\-l dateze ca fiind din vremea lor. s\ ]in\ eviden]a tranzac]iilor financiare [i economice. Ar fi greu s\ exager\m importan]a rolului pe care-l avea scribul `n societatea mesopotamian\. devine peste epoci acest „tu“. preo]ii templului {ama[ din Sippar. era pana. Public. De scribi era nevoie ca s\ trimit\ mesaje. au ridicat un monument acoperit cu inscrip]ii pe toate cele dou\sprezece laturi ale sale. s\ transmit\ [tiri.3 „Spune-i“ se adreseaz\ unei a doua persoane. [tiind c\ el era acela care avea s\ transmit\ mesajul: „Domnului meu spune-i urm\toarele: a[a vorbe[te Cutare-[i-cutare. era mai sigur pentru scrib s\ fie privit nu ca acela care prime[te informa]ii (pe care ar fi fost capabil s\ le `ncarce cu sens). `n sudul Mesopotamiei. s\ preia ordinele regelui. s\ p\streze textele religioase canonizate [i s\-i amuze pe oameni cu lecturi din epopeea lui Ghilgame[. s\ `nregistreze legile. dar nici numele dat ocupa]iei sale [i nici percep]ia social\ a activit\]ilor sale nu recuno[teau actul citirii. o asemenea putere politic\ era mai bine s\ nu fie trâmbi]at\. s\ redacteze contractele. s\ evalueze taxele. ce vorbesc despre renovarea templului [i o cre[tere a veniturilor regale. primul str\mo[ al formul\rii „drag\ cititorule“ din fic]iunile de mai târziu. cititul este apoteoza scrisului. Scrisul a devenit repede recunoscut ca o `ndeletnicire purt\toare de autoritate. De[i el putea fi ochii [i limba unui general. Iat\ de ce autorii mesopotamieni se adresau direct scribului. ~n prima jum\tate a celui de-al doilea mileniu `. s\ `nso]easc\ expedi]iile militare [i s\ scrie dispozi]iile [i cronicile de r\zboi. s\ `nregistreze diagnosticele medicale [i re]etele. sau chiar ale unui rege. El avea mâna [i ochiul [i vocea prin care se stabilea comunicarea [i erau descifrate mesajele. nu t\bli]a ]inut\ `n fa]a ochilor. concentrându-se `n schimb aproape exclusiv asupra abilit\]ii sale de a `nregistra. Din acest motiv.Hr. ace[ti str\mo[i ai politicienilor l-au datat ca fiind din timpul .

`n secolele al [aptelea [i al optulea ale erei cre[tine. care `ndeplinea. Era important pentru un scrib s\ aib\ rezultate [colare bune [i exist\ dovezi c\ unii ta]i mituiau profesorii ca s\ ob]in\ note bune pentru fiii lor. semne `n form\ de pan\ reprezentând sunete. atribu]iile unui supraveghetor. Deoarece `n majoritatea caselor mai bogate din Ur au fost descoperite manuale (t\bli]e de [coal\). Inscrip]iile se `ncheie cu urm\toarea promisiune f\cut\ cititorului: „Asta nu-i o minciun\. elevul trebuia s\ `nve]e cum s\ deseneze [i s\ recunoasc\ semnele de baz\.Hr. Cu toat\ puterea pe care o aveau `n mâna lor. a[a c\ era nevoie de un semn pentru fiecare obiect . Primele pictograme (care erau mai mult de dou\ mii la num\r. Proprietarul [colii. Cei care erau ale[i s\ devin\ scribi erau educa]i. curând.. „cui“). scribii mesopotamieni alc\tuiau o elit\ aristocratic\. stabilind astfel c\ preten]iile financiare ale templului erau mult mai vechi. este adev\rul adev\rat. Prin mileniul al doilea `. de exemplu. mai mult sau mai pu]in. (Mul]i ani mai târziu. scribul-cititor. numai anumi]i cet\]eni special instrui]i puteau deveni scribi. De disciplin\ r\spundea un elev mai `n vârst\. directorul sau ummia. scrierea mesopotamian\ s-a schimbat din pictografic\ – reprezent\ri mai mult sau mai pu]in exacte ale obiectelor pe care fiecare cuvânt le simboliza – `n ceea ce noi cunoa[tem ca scriere „cuneiform\“ (de la latinul cuneus. o e-dubba sau „casa-t\bli]elor“. O `nc\pere m\rginit\ de b\nci din argil\ din palatul regelui Zimri-Lim din Mari.). `ntr-o [coal\ particular\. arta lui i-a dat abilitatea de-a modifica trecutul istoric. se poate trage concluzia c\ artele scrisului [i cititului erau considerate activit\]i aristocratice. istoria [i matematicile. nu obiecte. religia. Dup\ `nsu[irea deprinderilor practice de confec]ionare a t\bli]elor de argil\ [i mânuire a penei. un director pe nume Igmil-Sin7 preda scrierea. e considerat\ a fi un model al acestor [coli de scribi.“4 A[a cum a descoperit.ISTORIA LECTURII 217 regelui Mani[tu[u din Akkad (circa 2276–2261 `.)5 ~n Babilon.6 de[i n-a oferit t\bli]e [colare pentru examinare arheologilor. Erau oferite câteva materii de studiu. era asistat de un adda e-dubba sau „tat\ al casei-t\bli]elor“ [i un ugala sau con]opist. `ntr-una din aceste [coli. iar func]ia le d\dea un ascendent asupra altor membri ai societ\]ii.Hr. scribii Irlandei `nc\ beneficiau de pe urma statutului lor sus-pus: pedeapsa pentru uciderea unui scrib irlandez era egal\ cu aceea pentru uciderea unui episcop. de la o vârst\ foarte fraged\.

prin]esa Enheduanna.Hr. devenind pentru `ntâia oar\ un transmi]\tor de mesaje – de la cititorul celor scrise de dasc\l la scriitorul a ceea ce citise. nu ana sau an-a. Semne auxiliare – fonetice sau gramaticale – duceau spre o mai u[oar\ `n]elegere a textului [i eviden]iau nuan]e ale sensului [i grada]ii ale `n]elesului. pe care dasc\lul scrisese o propozi]ie scurt\. c\r]i de `n]elepciune. ~n scurt\ vreme. . Ca s\ fac\ asta. i se d\dea o alt fel de t\bli]\ de argil\. poeme de dragoste. ci [i idei asociate. stângace. Exist\ totu[i excep]ii. mare preoteas\ a zeului lunii. Primul autor al c\rui nume e men]ionat `n istorie este o femeie.9 Dup\ ce `nv\]\celul st\pânea aceste cuno[tin]e. cititul [i scrisul erau rezervate de]in\torilor puterii. fiica regelui Sargon I din Akkad. cu semne crestate cu o mân\ nesigur\. cuvinte diferite [i silabe pronun]ate la fel erau reprezentate de acela[i semn. un proverb sau o list\ de nume.8 Scrierea cuneiform\.. de obicei pentru a forma un nume.218 A L B E R T O M A N G U E L reprezentat) au evoluat `n semne abstracte. ce puteau semnifica nu doar obiectul pe care `l `nf\]i[au. Akkadiei [i Asiriei. Elevul studia inscrip]ia [i apoi `ntorcea t\bli]a [i copia cele scrise. `nregistrând literatura a cincisprezece limbi diferite [i acoperind o suprafa]\ ocupat\ `n zilele noastre de Irak. Dar lingvi[tii au `ncercat s\ reconstruiasc\ pronun]ia scrierilor cuneiforme sumeriene [i akkadiene mai târzii. o oaie. n\scut\ `n circa 2300 `. pentru c\ nu cunoa[tem valoarea fonetic\ a primelor semne. transformarea lui. Iranul Apusean [i Siria. nu putem citi t\bli]ele pictografice ca pe o limb\. Ast\zi. ~n acea societate patriarhal\. de[i rudimentar. Exist\ numeroase t\bli]e care atest\ aceste faze timpurii. Vorbesc despre scribii mesopotamieni spunându-le „ei“ pentru c\ erau ]n majoritate b\rba]i. De exemplu. pronun]a sunete `ntip\rite cu mii de ani `n urm\. pove[ti umoristice. ~nv\]area me[te[ugului scrisului [i cititului `ncepea prin exerci]ii de leg\turi `ntre semne. putem doar recunoa[te o capr\. trebuia s\ ]in\ minte cuvintele. adnotarea lui. a supravie]uit imperiilor Sumerului. transmiterea. de fapt. sistemul a permis scribului s\ `nregistreze o literatur\ complex\ [i extrem de sofisticat\: nara]iuni. una rotund\. trebuia scris a-na. astfel ca `nv\]\celul s\ pun\ accentul corect pe silabe. cuvântul akkadian „c\tre“. Elevul trebuia s\ `nve]e s\ scrie urmând conven]iile care aveau s\-i permit\ [i s\ citeasc\. astfel `ncât putem. ana. glosarea lui. Din acest m\runt gest s-a n\scut mai târziu o func]ie a cititorului-scrib: copierea unui text.

[i compozitoare a o serie de cântece `n onoarea Inannei. Nanna. este folosit [i azi. Procedeul. Arogan]i.“11 ~n Egipt. pentru ca ignorantul s\ nu poat\ `n]elege.. la mai mult de patru mii de ani distan]\. „autorul“. care includ numele scribului.ISTORIA LECTURII 219 T\bli]ele elevilor din Sumer. Aceast\ identificare permitea cititorului s\ rosteasc\ textul cu o anume voce – `n cazul imnurilor dedicate Inannei. data [i numele ora[ului `n care a scris. elevul copia scrisul dasc\lului pe cealalt\. vocea Enheduannei – identificând „eu“-ul din text cu o persoan\ anume [i creând astfel un personaj pseudofic]ional. Ceva obi[nuit `n Mesopotamia [i mult din ceea ce [tim despre scribi provine din astfel de semn\turi sau colofoane.Hr. Scribii trebuie s\ fi fost con[tien]i de extraordinara putere conferit\ de faptul c\ erau cititorii unui text [i-[i ap\rau cu zel privilegiul.10 Enheduanna [i-a pus numele la sfâr[itul t\bli]elor scrise de ea. un scrib a compus acest encomion al meseriei sale: „Fii scrib! Cresteaz\ asta `n inima ta Astfel ca numele t\u s\ poat\ tr\i ca ale lor! . zei]a iubirii [i r\zboiului. ~nv\]\torul scria pe una din p\r]i. `n jurul anului 1300 `. c\ruia s\ i se adreseze cititorul. majoritatea scribilor mesopotamieni `[i `ncheiau textele cu acest colofon: „Las\-l pe `n]elept s\-l instruiasc\ pe `n]elept. inventat la `nceputurile literaturii. `n timpul celei de-a nou\sprezecea dinastii.

{i poporul lui a disp\rut de pe p\mânt. Acesta este privilegiul secret pe care [i-l asigura scribul mesopotamian [i pe care eu. Dac\.“12 Un scriitor poate s\ construiasc\ un text `n oricâte feluri vrea. Prima activitate are loc `ntr-o unitate de timp dictat\ de natura textului. autorul (scriitorul. Dar cititorul care prime[te textul nu este limitat la o singur\ interpretare. Roland Barthes propune s\ facem deosebire `ntre écrivain [i écrivant: primul denume[te o func]ie. citind `n ruinele a ceea ce ar fi putut fi biblioteca sa. explicare. l-am uzurpat. O carte e ceea ce face s\ fie amintit ~n gura vorbitorului care-o cite[te. „Dar Scripturile vorbesc `n timp. lecturile unui text nu sunt infinite – acestea sunt circumscrise de conven]iile gramaticii [i de limitele impuse de bunul-sim] – ele nu sunt dictate cu stricte]e de textul `n sine. a[a cum am spus. `nv\]are. a scrie este un verb intranzitiv. ~ntr-un eseu celebru. Iat\ de ce. „Ce spun Scripturile Mele spun Eu“. alegând din stocul uzual de cuvinte pe acelea care par s\-i exprime mai bine mesajul. egal eternit\]ii Mele. spune criticul francez Jacques Derrida. `l aude el pe Dumnezeu dezv\luindu-i. Un om a murit: trupul lui e ]\rân\. adic\ a abandonat textul derivei lui fundamentale“.13 „poate fi citit chiar dac\ momentul producerii sale este irevocabil pierdut [i chiar dac\ eu nu [tiu ce anume a vrut presupusul lui autor s\ spun\ cu bun\ [tiin]\ `n momentul `n care l-a scris. a doua exist\ `ntr-o unitate de timp impus\ de cititor pentru scopul respectivei lecturi. pe când timpul nu afecteaz\ Cuvântul Meu. scribul) care ]ine s\ p\streze [i s\ impun\ un sens trebuie s\ fie [i cititor.220 A L B E R T O M A N G U E L Sulul e mai bun ca piatra cioplit\. Ar putea fi ceea ce Sfântul Augustin credea c\ e o deosebire pe care `nsu[i Dumnezeu o f\cuse.14 E posibil s\ se fac\ o deosebire similar\ `ntre dou\ roluri ale cititului: cel al cititorului pentru care textul `[i justific\ existen]a `n chiar actul lecturii. pentru care textul e un vehicul spre alt\ func]ie. al doilea o activitate. criticare). pentru écrivant. . verbul `ntotdeauna conduce la un obiectiv – `ndoctrinare. care este ve[nic. m\rturisire. f\r\ nicio motiva]ie ulterioar\ (nici m\car amuzament. pentru écrivain. de vreme ce no]iunea de pl\cere este presupus\ a se g\si `n `ndeplinirea actului) [i cel al cititorului cu un motiv ulterior (`nv\]are. Orice text scris.

Uneori au e[uat. Genera]ii de cercet\tori au `ncercat s\ devin\ cititori ai unor scrieri ale c\ror coduri s-au pierdut: sumerian\. nu `n timp le v\d Eu. Poetul Richard Wilbur sintetizeaz\ tragedia care se abate asupra unei civiliza]ii care [i-a pierdut cititorii: POE}ILOR ETRUSCI „Visa]i fluent. depindea de capacitatea scribului de a reface textul. minoic\. V-a]i luptat s\ l\sa]i un vers `n urma voastr\ Ca o urm\ proasp\t\ pe un câmp cu z\pad\. listele. ale c\rei `ncâlceli nu au putut fi `nc\ descifrate.ISTORIA LECTURII 221 Ceea ce vezi prin Spiritul Meu v\d Eu. cu toate mesajele acestuia. Mesopotamienii credeau c\ p\s\rile ar fi sacre pentru c\ urmele lor las\ pe lutul proasp\t semne care seam\n\ cu scrierea cuneiform\ [i `[i `nchipuiau c\ dac\ ei puteau descifra confuzia acelor semne puteau [ti [i ce gândeau zeii. A]i luat. unind mintea cu lumea. extraordinara inven]ie a cuvântului scris. Odat\ pierdut\ aceast\ capacitate. a[a cum rostesc cuvintele pe care le roste[ti tu prin Spiritul Meu. care. de a-l citi. literaturile lui. legile. limba mamei ~n a c\rei matrice pur\. cum descoperise societatea. F\r\ s\ v\ da]i seama c\ totul s-ar putea topi [i duce. nu `n timp le spun Eu. ca `n cazul scrierii etrusce. tineri fiind. {i pe când tu roste[ti acele cuvinte `n timp. aztec\. textul se transform\ din nou `n semne care tac. maia[\… Uneori au reu[it. fra]i `ncremeni]i. Dar pe când tu vezi acele lucruri `n timp. akkadian\.“16 . odat\ cu laptele mamei.“15 A[a cum [tia scribul.

O hart\ fantezist\ a Alexandriei de pe un manuscris din secolul al [aisprezecelea. .

Dintre aceste na]ionalit\]i. `n anul 331 `.ORDONATO RII UNIVERSULUI Alexandria a fost `ntemeiat\ `n Egipt de Alexandru cel Mare. `n cele din urm\.“1 ~ntr-adev\r. `mp\r]it\ `n politeumata sau corpora]ii bazate pe na]ionalitate. unde preotul i s-a adresat acestuia cu apelativul „fiu al lui Jupiter“. `n 323. „Cel Ascuns“. dar verdictul prezic\torilor a fost c\ ora[ul avea s\ aib\ parte de o numeroas\ popula]ie de imigran]i [i avea s\ furnizeze mijloace de trai multor ]\ri.Hr. pentru care cuvântul scris devenise simbolul `n]elepciunii [i al puterii. Alexandru a ales pentru noul lui ora[ fâ[ia de p\mânt dintre Lacul Mareotis [i mare [i a ordonat oamenilor s\i s\ migreze din ora[ele `nvecinate `n noua metropol\. ora[ul devenise ceea ce am numi ast\zi o „societate multicultural\“. dar o altfel de migra]ie a fost cea care a f\cut. dup\ ce regele a `ndeplinit obiceiul macedonean de a trasa grani]ele circulare ale viitoarelor ziduri ale ora[ului cu f\in\ de orz. cu excep]ia b\[tina[ilor egipteni. ~n proasp\t dobândita stare de gra]ie. Alexandria vestit\. „Exist\ o relatare“. stoluri de p\s\ri au coborât [i s-au hr\nit cu orzul. „c\. oameni din numeroasele na]ii s-au adunat `n noua capital\. noteaz\ `n Istoria lui Alexandru c\ `ntemeierea a avut loc imediat dup\ vizita `mp\ratului la altarul zeului egiptean Ammon. erau grecii. scrie Rufus. cea mai important\. sub sceptrul dinastiei ptolemeice. Mul]i au considerat asta ca un semn nefavorabil. Quintus Curtius Rufus. ~n momentul mor]ii lui Alexandru. „Cei . un istoric roman care a tr\it `n timpul domniei lui Claudius [i a scris la mai mult de patru secole dup\ eveniment.

compilator al fabulelor lui Esop. vânz\rile de bere. antrepriza unei `ntreprinderi de zugr\vit. scria poetul Menandru din Attica `n secolul al patrulea `.Hr. atât de faimoas\. „Cât despre num\rul de c\r]i.3 Un document datând din 258–257 `. arat\ c\ birourile de contabilitate ale ministrului de finan]e Apollonius au primit patru sute treizeci [i patru de suluri de papirus `n treizeci [i trei de zile. cât\ vreme acestea sunt toate `n memoria tuturor oamenilor?“8 Ceea ce e regretabil. cum era condus\ [i cine s-a f\cut . Atheneus din Naucratis g\sea c\-i de prisos s-o mai descrie cititorilor.224 A L B E R T O M A N G U E L care pot citi v\d de dou\ ori mai bine“. dar familiaritatea cu cuvântul scris i-a obi[nuit. Filip al Macedoniei. circula]ia documentelor devenise greoaie.Hr. administrarea unei b\i publice. câte c\r]i g\zduia. `ncredin]a]i c\ societatea avea nevoie de o `nregistrare precis\ [i sistematic\ a tranzac]iilor. declara]ii [i licen]e. probabil c\ influen]a grecilor. prin urmare a primit Istoria lui Philistus. comer]ul cu linte pr\jit\. `ncât rareori `l vedeai f\r\ o carte. i-a ordonat unuia dintre comandan]ii s\i s\-i trimit\ câteva. Urmând gusturile `ntemeietorului s\u.4 Foamea de hârtie nu implic\ o dragoste pentru c\r]i. de ce-a[ mai vorbi m\car. Pe la mijlocul secolului al treilea `. Alexandriei `i era sortit s\ devin\ un ora[ al c\r]ii. cu actul lecturii pe cet\]enii Alexandriei. pentru c\ unde anume se afla biblioteca. a fost cea care a transformat Alexandria `ntr-un stat extrem de birocratic.. Sofocle [i Eschil [i poeme de Telestes [i Philoxenus. prin `nv\]\tura filosofului. Odat\. toate erau emise `n scris. câteva piese de Euripide. Exist\ exemple de documente pentru tot felul de treburi. critic al lui Homer [i elev al vestitului Teofrast (el `nsu[i un student [i prieten al lui Aristotel) – s\ fi fost cel care i-a sugerat succesorului lui Alexandru.7 S-ar putea ca Demetrius din Phalerum – un `nv\]at din Atena.5 Tat\l lui Alexandru. Ptolemeu I. `l angajase pe Aristotel ca tutore privat al fiului s\u [i. Recipise. oricât de m\runte: cre[terea porcilor.Hr. `ncât la o sut\ cincizeci de ani dup\ ce biblioteca disp\ruse. plasarea bibliotecilor [i colec]ia din Sala Muzelor.2 De[i egiptenii aveau o tradi]ie `n a-[i rezolva prin scris cea mai mare parte a treburilor administrative. Alexandru a devenit „un mare iubitor de tot felul de `nv\]\turi [i lecturi“6 – un cititor atât de entuziast. estim\ri. c\l\torind prin Asia de Nord [i „fiind lipsit de orice fel de c\r]i“. `ntemeierea bibliotecii care avea s\ fac\ Alexandria faimoas\. f\r\ `ndoial\.

s\ fie o versiune extins\ a colec]iei filosofului: memoria lumii. scriind pe la sfâr[itul primului secol `. `n timp ce duplicatele (uneori originalele) se p\strau `n bibliotec\. Potrivit lui Strabon. precizeaz\ Canfora. au fost `mprumutate de c\tre Ptolemei prin bunele oficii ale ambasadorilor [i copiate cu mare grij\. necesar\ „pentru a-]i face `nsemn\ri“. a descris destul de am\nun]it Alexandria [i muzeele sale.Hr. spa]iul s-a l\rgit `ntr-atât. nimeni nu putuse citi `ntreaga bibliotec\. biblioteca papal\ de la Avignon era singura din Apusul cre[tin care con]inea peste dou\ mii de volume. Se dorea colectarea unui num\r mare de volume. toate navele care opreau la Alexandria trebuiau s\ predea orice fel de c\r]i ar fi avut la bord. `n vechiul cartier egiptean Rhakotis. Textele consacrate ale dramaturgilor greci. care a dat-o mai departe rudei [i elevului s\u Neleus din Scepsis. colec]ia de c\r]i a lui Aristotel i-a fost l\sat\ lui Teofrast. Pentru Aristotel. Nu toate c\r]ile care au intrat `n bibliotec\ . „trebuie s\ fi fost dedicat\ unei anume categorii de autori. `ncât s-a spus c\ biblioteca ad\postea aproape o jum\tate de milion de suluri. Prin decret regal. fiecare marcat\ cu o inscrip]ie potrivit\. pentru c\ magnificul scop al bibliotecii era acela de a cuprinde totalitatea cuno[tin]elor umane. strânse `n Atena pentru ca actorii s\ le transcrie [i studieze. a colec]iona c\r]i era parte din munca `nv\]atului.10 `ncepem s\ `n]elegem importan]a colec]iei din Alexandria.9 „Strabon nu men]ioneaz\ biblioteca pentru c\ aceasta nu era o `nc\pere sau o cl\dire separat\“..“ Pân\ la urm\. Dac\ avem `n vedere c\.ISTORIA LECTURII 225 responsabil de distrugerea ei sunt toate `ntreb\ri pentru care nu avem r\spunsuri mul]umitoare. care a achizi]ionat-o pentru Alexandria. legat\ de Templul lui Serapis. lucr\rile erau copiate [i originalele (uneori copiile) era `napoiate proprietarilor. Canfora presupune c\ bibliothekai sau rafturile cu c\r]i erau dispuse `n intrânduri de-a lungul `ntinsului pasaj acoperit sau al coridorului. `nainte de inventarea tiparului. „Fiecare ni[\ sau intrând“. Biblioteca ora[ului `ntemeiat de `nv\]\celul s\u trebuia. Potrivit istoricului italian Luciano Canfora. Geograful grec Strabon. iar de la Neleus (de[i generozitatea acestuia din urm\ a fost pus\ sub semnul `ntreb\rii)11 a ajuns pân\ la urm\ la Ptolemeu al II-lea. ci mai degrab\ un spa]iu ata[at colonadelor [i `nc\perii comune a muzeului. pur [i simplu. plus alte patruzeci de mii depozitate `ntr-o alt\ cl\dire. ~n timpul domniei lui Ptolemeu al III-lea. dar nu a men]ionat niciodat\ biblioteca.

`nv\]atul Cratipus a scris o carte intitulat\ Tot ce-a l\sat Tucidide nespus. mai târziu. altfel decât printr-un nemaipomenit [i nea[teptat noroc. ast\zi. le-au vândut tratate aristotelice apocrife pe care secole de cercetare savant\ le-au dovedit. O. [i a tr\it `n Alexandria cea mai parte a vie]ii. Crezi c\ pân\ mâine t\râmul muzicii va fi al t\u?“12 A fost evident c\ era necesar\ o metod\ care s\ ajute oamenii s\ se foloseasc\ de aceast\ bog\]ie de c\r]i – o metod\ care s\ dea oric\rui cititor posibilitatea de-a g\si o anumit\ lucrare. a ironizat confuzia dintre cele dou\ `n Opusculele sale: „Ai cump\rat c\r]i [i ai umplut rafturi. Inamicii s\i l-au acuzat c\ nu ar fi capabil s\ scrie poeme lungi [i c\ ar fi uscat ca praful `n cele . Poetul galic Decimus Magnus Ausonius. pan\ [i lir\. predând `ntâi la o [coal\ din afara ora[ului [i apoi lucrând la bibliotec\. câteva secole mai târziu. `n care f\cea uz `ntr-un mod potrivit de un stil bombastic [i de anacronisme – citând. A fost un scriitor foarte prolific. critic. catalogându-le drept limbute [i demodate. Nu `ncape `ndoial\ c\ Aristotel a avut un sistem personal pentru reperarea unei c\r]i de care ar fi avut nevoie din biblioteca lui (un sistem despre care. ~nseamn\ asta c\ e[ti de-acum un `nv\]at? Dac\ `]i cumperi instrumente cu corzi. El a `nceput (sau a continuat) o dezbatere care nu s-a `ncheiat nici `n zilele noastre: credea c\ literatura trebuie s\ fie concis\ [i lipsit\ de podoabe [i i-a condamnat pe aceia care mai scriau epopei `n maniera antic\. a fi fost false. epigramistul [i `nv\]atul Calimach din Cyrene. Calimach s-a n\scut `n Africa de Nord pe la `nceputul secolului al treilea `. nu [tim nimic). Acumularea de cuno[tin]e nu `nseamn\ cunoa[tere. poet [i enciclopedist. din p\cate.Hr.226 A L B E R T O M A N G U E L erau autentice. observând pasiunea cu care Ptolemeii colec]ionau clasici. un autor care tr\ise cu patru sute de ani dup\ moartea lui Tucidide. de exemplu. Dar num\rul de c\r]i de pe rafturile bibliotecii din Alexandria ar fi f\cut imposibil unui cititor individual s\ g\seasc\ un anume titlu. falsificatorii. Solu]ia – [i alt\ serie de probleme – a ap\rut sub `nf\]i[area unui nou bibliotecar. `nv\]a]ii `n[i[i comiteau falsuri. spre care `l mâna interesul. Uneori. Sub numele unui contemporan al lui Tucidide. Iubitor al Muzelor.

exist\ str\mo[i ai unor astfel de „ordonatori ai universului“ (cum erau numi]i de . Calimach (r\mâne incert dac\ acesta a ajuns vreodat\ bibliotecar-[ef) a `nceput dificila opera]iune de catalogare a nes\]ioasei biblioteci.) Principalul s\u inamic a fost [eful lui de la bibliotec\ – bibliotecarul-[ef. din secolul al [aisprezecelea. Catalogarea este o ocupa]ie veche. pozi]ia lui avea s\ fie reluat\ de Moderni `mpotriva Anticilor. scurte. de Romantici `mpotriva Clasicilor. era un exemplu a tot ceea ce detesta Calimach.) Niciunul dintre ei nu e de prea mare interes printre cititorii moderni: C\l\toria argonau]ilor mai este (chiar dac\ discret) pomenit\. plictiseal\ mult\“. (Secole mai târziu. folosit\ de Pope `n a sa R\pire a buclei) [i `n versiunea lui William Cory a unei epigrame elegiace scrise la moartea prietenului lui Calimach. al lui Callimachus. a fost concluzia lui laconic\. de Marii Romancieri Americani `mpotriva Minimali[tilor. („Carte mare. exemple ale artei lui Calimach au supravie]uit vag `ntr-o traducere a lui Catul („{uvi]a Berenicei“. Heraclit. a c\rui epopee de [ase mii de versuri. Heraclit din Halicarnas. mi s-a spus c\ e[ti mort. Apollonios din Rhodos. C\l\toria argonau]ilor.ISTORIA LECTURII 227 Un portret imaginar.“ Sub privirea f\r\ `ndoial\ vigilent\ a lui Apollonios. care `ncepe astfel: „Mi s-a spus.

biblioteca lui Calimach a fost primul exemplu de „loc utopic al criticii. biblioteca a devenit un spa]iu de lectur\ organizat. ca o vil\ italian\. ca s\ v\d cum strada e acoperit\ de florile albastre ale palisandrilor. California. Cartea tuturor pozi]iilor soarelui [i lunii. mo[tenitori ai viziunii grecilor despre lume. biblioteca de trei rafturi din Djanet. oratorie. unde am [ezut (dup\ cum mi s-a spus) `n scaunul pe care Karl Marx [i-l alesese când a scris Das Kapital. Calimach nu avea s\ termine uria[a `ntreprindere. venerabila British Library. ~ntunecata Biblioteca del Maestro din Buenos Aires. legisla]ie. Cea propus\ de Calimach pare mai pu]in astfel pentru c\ urmeaz\ sistemul de gândire acceptat de intelectualii [i `nv\]a]ii vremurilor sale. poezie liric\. ~nainte de asta. arbitrare. doar câteva inscrip]ii grece[ti `n[irând o serie de nume (unele datând din secolul al doilea `.) au f\cut uz de ordinea alfabetic\. `nconjurat\. `n care textele pot fi comparate. punând s\ fie copiate `n câteva p\r]i mai scurte. Toate clasific\rile sunt. De exemplu. astfel `ncât s\ ob]in\ suluri mai mici.228 A L B E R T O M A N G U E L sumerieni) printre cele mai vechi vestigii ale bibliotecilor.Hr. care a fost dus\ la bun sfâr[it de bibliotecarii ce i-au urmat. Cartea locurilor [i ce-i `n ele [i a[a mai departe.14 Lui Calimach `i mai dator\m [i un procedeu de catalogare care avea s\ devin\ o banalitate: obiceiul de-a aranja volumele `n ordine alfabetic\. g\sit cu ocazia s\p\turilor de la Edfu. deschise unul lâng\ altul“.15 Dup\ opinia criticului francez Christian Jacob. Lista tuturor scrierilor crestate `n lemn. Toate bibliotecile pe care le [tiu eu reflect\ imaginea acelei biblioteci din Antichitate. medicin\.16 Odat\ cu Calimach. istorie. ora[ . numite „c\r]i“. `n ultim\ instan]\. ~ntregul pinakoi – al c\rui titlu oficial era Tabele cu cei de frunte din fiecare perioad\ a culturii [i scrierile lor – avea. de gr\dini ordonate.Hr. dup\ câte se pare. Calimach a `mp\r]it biblioteca `n rafturi sau mese (pinakoi) clasificate `n opt categorii sau teme: dram\. `ncepe prin inventarierea altor câtorva cataloage: Cartea a ceea ce este de g\sit `n templu. excelenta Huntington Library din Pasadena. Cartea domeniilor.. care s\ fie mai u[or de mânuit. El a separat operele mai lungi. unde m\ puteam uita pe fereastr\. afar\. catalogul unei „case a c\r]ilor“ egiptene datând din circa 2000 `. filosofie [i diverse.13 Sistemul pe care Calimach l-a ales pentru Alexandria pare s\ se fi bazat mai pu]in pe o listare `n ordine a averilor bibliotecii cât pe o formulare aprioric\ a lumii `nse[i. o sut\ dou\zeci de suluri.

con]inea nu doar c\r]ile cre[tine ale Bibliei. ~n De doctrina christiana. care nu voia s\ se despart\ când c\l\torea de colec]ia lui de o sut\ [aptesprezece mii de volume. am v\zut un misterios exemplar al lui Candide de Voltaire `n francez\. `nc\ sub influen]a gândirii neoplatonice. ci [i câ]iva clasici greci [i latini. Apollinaris Sidonius se plângea c\ autorii p\gâni erau separa]i de cei cre[tini – p\gânii lâng\ locurile pentru domni. mai târziu. pentru a denumi o lucrare erau folosite un titlu descriptiv sau primele cuvinte ale textului. pentru c\ autori precum Aristotel [i Virgiliu „de]ineau pe nedrept adev\rul“ (ceea ce Plotin numea „spirit“ [i Hristos „Cuvântul“ sau logos). viziunea sistematic\ a lui Calimach.)18 Dar cum ar trebui s\ fie catalogate lucr\ri atât de diverse? Cei care `ndeplineau func]ia de custozi ai primelor biblioteci cre[tine au `ntocmit liste-inventar ca s\-[i `nregistreze c\r]ile.19 . cu varia]iuni. unde sec]iunea rezervat\ literaturii erotice se nume[te Iadul. Bibliothèque Nationale din Paris. unde. apoi glosele. cre[tinii lâng\ cele ale doamnelor. de exemplu. volume de comentarii [i o selec]ie a apologe]ilor greci. comentând despre biblioteca unui prieten pe la mijlocul secolului al cincilea. prima bibliotec\ a Bisericii Romane a c\rei existen]\ este cunoscut\. acceptarea anticilor era `nc\ discriminatorie. Abdul Kassem Ismael. marele vizir al Persiei. ~n secolul al zecelea. Din moment ce mai toate c\r]ile nu aveau un titlu oficial. afirm\ c\ unele lucr\ri ale clasicilor greci [i romani sunt compatibile cu `nv\]\tura cre[tin\. `ntemeiat\ `n anii 380 de papa Damasus I `n Biserica Sfântul Lorenzo. po]i vedea cum cade z\pada pe sticla geamurilor `nclinate – toate acestea copiaz\. `n timp ce cite[ti. le transporta cu o caravan\ de patru sute de c\mile.ISTORIA LECTURII 229 din Sahara Algerian\. C\r]ile de medicin\ erau uneori `nregistrate la sfâr[it. Biblioteca din Alexandria [i cataloagele sale au devenit mai `ntâi modele pentru bibliotecile Romei imperiale. Alfabetul era uneori utilizat ca un indicator pentru reperarea volumelor. drept [i gramatic\. (Oricum. filosofie. pentru cele ale Europei cre[tine. scris\ la pu]in\ vreme dup\ convertirea sa din anul 387. Sfântul Augustin. dresate s\ mearg\ `n ordine alfabetic\. apoi pentru cele ale R\s\ritului bizantin [i. operele P\rin]ilor Bisericii (Sfântul Augustin `n capul listei). printre c\r]ile arabe. unde. frumoasa Metro Toronto Reference Library. Bibliile erau primele pe list\.17 ~n acela[i spirit eclectic.

Probabil c\ exemplul cel mai vechi de catalogare tematic\ din Europa medieval\ este acela al bibliotecii catedralei din Le Puy. el a `mp\r]it-o `n trei brazde de flori – corespunzând filosofiei. clasificarea c\r]ilor era f\cut\ `n func]ie de ra]iuni practice. ~n anul 1250. practic\ sau mecanic\. ~n multe cazuri. pentru mult\ vreme. fiecare con]inând o tabl\ de materii sau tabula (ca [i pinakoi la Calimach) ce indica natura con]inutului. La Canterbury. a imaginat un sistem de catalogare bazat pe un model horticol. lista c\r]ilor din biblioteca arhiepiscopului a fost alc\tuit\ `n func]ie de ceea ce `i era de folos acestuia din fiecare carte. Richard de Fournival. Hugh de Saint Victor a propus un sistem de catalogare prin care con]inutul fiec\rei c\r]i era rezumat (ca `n conspectele moderne) [i plasat `ntr-una dintre cele trei categorii rezultate din `mp\r]irea `n trei a artelor liberale: teoretic\.20 Brazda de flori a filosofiei. dar. `ntr-un manuscris miniat din secolul al treisprezecelea. era `mp\r]it\ `n trei areolae: . „[tiin]elor lucrative“ [i teologiei – [i fiecare brazd\ `ntr-un num\r de parcele mai mici sau areolae. din secolul al unsprezecelea. ale c\rui teorii despre citit [i memorie le-am descris ceva mai devreme. ~n 1120.230 A L B E R T O M A N G U E L Una din rarele reprezent\ri ale lui Richard de Fournival conversând cu iubita lui. `n anii 1200. de exemplu. el nu a constituit standardul. Comparând biblioteca lui cu o gr\din\ „`n care concet\]enii lui puteau aduna fructele cunoa[terii“.

ISTORIA LECTURII

231

Gramatic\ Dialectic\ Retoric\ Geometrie [i aritmetic\ I Filosofie Muzic\ Astronomie Fizic\ Metafizic\ Etic\ Poetic\

„{tiin]ele lucrative“ din a doua brazd\ de flori con]ineau doar dou\ areolae, medicin\ [i drept. A treia brazd\ de flori era rezervat\ teologiei.
Medicin\ II {tiin]e lucrative Drept civil [i canonic III Teologie

~n cadrul unei areolae, fiec\rei tabula `i era alocat un num\r de litere egal cu num\rul de c\r]i pe care `l con]inea, `n a[a fel `ncât câte o liter\ s\ poat\ fi atribuit\ fiec\rei c\r]i [i `nregistrat\ pe coperta ei. Pentru a evita confuzia provocat\ de existen]a mai multor c\r]i cu aceea[i liter\, de Fournival s-a folosit de varia]iuni de caracter [i culoare: o carte de gramatic\ putea fi identificat\ dup\ un A mare, de un ro[u-trandafiriu, alta dup\ un A uncial, de un purpuriu ca de panselu]\. Chiar dac\ biblioteca lui de Fournival era `mp\r]it\ `n trei „brazde de flori“, tabulae, acestea nu erau alocate subcategoriilor neap\rat `n ordinea importan]ei, ci `n func]ie de num\rul volumelor existente `n fiecare subcategorie. Dialecticii, de exemplu, i se alocase o `ntreag\ tabl\ de materii, deoarece existau mai mult de o duzin\ de c\r]i pe aceast\ tem\ `n biblioteca lui;

232 A L B E R T O M A N G U E L

O bibliotec\ islamic\ din secolul al treisprezecelea. Un grup de cititori consult\ unul din volumele atent catalogate, stocate pe micile rafturi din fundal.

geometria [i aritmetica, reprezentate doar de câte [ase c\r]i fiecare, `mp\r]eau `ntre ele o singur\ tabl\.21 Gr\dina lui de Fournival era modelat\, cel pu]in par]ial, dup\ cele [apte arte liberale `n care era `mp\r]it sistemul de educa]ie medieval tradi]ional: gramatic\, retoric\, logic\, aritmetic\, geometrie, astronomie [i muzic\. Despre aceste [apte materii stabilite la `nceputul secolului al cincilea de c\tre Martianus Capella se credea c\ `ntruchipau `ntregul spectru al `n]elepciunii omene[ti, pe lâng\ medicin\, drept [i teologie.22

ISTORIA LECTURII

233

Un portret din secolul al [aisprezecelea al lui Roger Bacon.

Cu aproximativ un secol `nainte ca de Fournival s\ fi propus un asemenea sistem, al]i oameni `nv\]a]i, precum tat\l dreptului canonic, Gratian, [i teologul Peter Lombard au sugerat noi catalog\ri ale cunoa[terii umane, bazându-se pe reexaminarea `ncerc\rii de ierarhizare universal\ a existen]ei conceput\ de Aristotel, pe care o g\seau extrem de atr\g\toare, dar sugestiile lor n-au fost aplicate timp de mul]i ani. ~ns\, pe la mijlocul secolului al treisprezecelea, num\rul lucr\rilor de Aristotel care au `nceput s\ inunde Europa (traduse `n latin\ din arab\, acestea din urm\, la rândul lor, fiind traduse din greac\ de oameni educa]i precum Michael Scot [i Hermannuns Alemannus) i-au obligat pe `nv\]a]i s\ modifice `mp\r]irea, considerat\ atât de fireasc\, a lui de Fournival. ~ncepând din 1251, Universitatea din Paris a `ncorporat oficial lucr\rile lui Aristotel `n programa sa.23 Asemenea bibliotecarilor din Alexandria, bibliotecarii Europei `l vânau pe Aristotel. L-au g\sit meticulos editat [i adnotat de c\rturari musulmani ca Averroes [i Avicenna, t\lm\citorii s\i de frunte `n Orient [i Occident. Adoptarea lui Aristotel de c\tre arabi debuteaz\ cu un vis. ~ntr-o noapte, la `nceputul secolului al nou\lea, califul al-Ma’mun, fiu al aproape legendarului Harun al-Rashid, a visat o conversa]ie. Interlocutorul califului era un b\rbat palid, cu ochi alba[tri [i cu fruntea larg\, cu sprâncene `ncruntate, a[ezat rege[te pe un tron. B\rbatul (califul l-a recunoscut cu acea certitudine pe care o avem cu to]ii `n vise) era Aristotel, iar cuvintele secrete pe care le-au schimbat `ntre ei l-au inspirat pe calif s\ comande `nv\]a]ilor de la

234 A L B E R T O M A N G U E L

Un scrib ocupat cu `ndeletnicirea lui, sculptat `n secolul al treisprezecelea pe portalul dinspre apus al Catedralei din Chartres.

Academia din Bagdad ca, din acea noapte, s\-[i dedice eforturile traducerii filosofului grec.24 Bagdadul nu era singurul loc unde se colec]ionau lucr\rile lui Aristotel [i ale celorlal]i clasici greci. ~n Cairo, biblioteca fatimid\ de]inea, `nainte de expurg\rile sunite din 1175, peste 1,1 milioane de volume, catalogate tematic.25 (Crucia]ii, cu exagerarea pricinuit\ de o invidie uimit\, au raportat c\ necredincio[ii de`ineau mai mult de trei milioane de c\r]i.) Urmând modelul Alexandriei, biblioteca fatimid\ includea [i ea un muzeu, o arhiv\ [i un laborator. C\rturari cre[tini precum John de Gorce c\l\toreau `n sud pentru a beneficia de aceste nepre]uite resurse. {i `n Spania islamic\ existau numeroase biblioteci importante; doar `n Andaluzia erau peste [aptezeci, dintre care cea a califatului din Cordoba `nregistra patru sute de mii de volume sub domnia lui al-Hakam al II-lea (961–976).26 Roger Bacon, scriind la `nceputul secolului al treisprezecelea, a criticat noile sisteme de catalogare, derivate din traduceri la mâna a doua din arab\, care, `n opinia sa, contaminaser\ textele lui Aristotel cu `nv\]\turi ale Islamului. Om de [tiin]\ experimentat, care studiase matematicile, astronomia [i alchimia la Paris, Bacon a fost primul european care a descris `n detaliu fabricarea prafului de pu[c\ (care nu avea s\ fie folosit pentru arme pân\ `n secolul urm\tor) [i care a sugerat c\, datorit\ energiei soarelui, `ntr-o zi ar putea fi posibil s\ avem b\rci f\r\ vâsla[i, tr\suri f\r\ cai [i ma[in\rii care s\ poat\ zbura. I-a acuzat pe c\rturari precum Albert cel Mare [i Sfântul Toma d’Aquino

ISTORIA LECTURII

235

c\ au pretins a-l fi citit pe Aristotel `n ciuda faptului c\ nu [tiau grece[te [i, `n timp ce recunoa[te c\ se putea `nv\]a „ceva“ de la comentatorii arabi (era de acord, de exemplu, cu Avicenna [i, cum am v\zut, a studiat cu asiduitate lucr\rile lui al-Haytham), el a considerat esen]ial ca lectorii s\-[i bazeze opiniile pe textele originale. Pe vremea lui Bacon, cele [apte arte liberale erau plasate alegoric sub protec]ia Fecioarei Maria, a[a cum sunt reprezentate pe timpanul de deasupra portalului dinspre vest al catedralei din Chartres. Ca s\ poat\ ajunge la aceast\ reduc]ie teologic\, un c\rturar adev\rat – potrivit lui Bacon – are nevoie de o exhaustiv\ familiarizare cu [tiin]a [i limba; pentru prima, studiul matematicilor era indispensabil, pentru a doua, studiul gramaticii. ~n sistemul lui Bacon de catalogare a cuno[tin]elor (pe care inten]iona s\ `l detalieze `ntr-un Opus principale uria[, enciclopedic [i niciodat\ terminat), [tiin]ele naturale erau o subcategorie a [tiin]ei lui Dumnezeu. Convins de asta, Bacon a luptat ani de zile ca predarea [tiin]ei s\ poat\ fi integrat\ `n programele universitare, dar, `n 1268, moartea papei Clement al IV-lea, care ar\tase simpatie ideilor sale, a pus cap\t planului. Tot restul vie]ii sale, Bacon a r\mas nepopular `n rândurile colegilor intelectuali; câteva dintre teoriile sale [tiin]ifice au fost incluse `n rechizitoriul de la Paris din 1277, iar el a fost `nchis pân\ `n 1292. Se crede c\ a murit la scurt\ vreme dup\ aceea, f\r\ s\ [tie c\ viitorii istorici aveau s\ `i acorde titlul de „Doctor Mirabilis“, Profesorul Minune, un om pentru care fiecare carte avea un loc al ei care o definea, iar fiecare aspect posibil al cunoa[terii umane apar]inea unei categorii academice care-l circumscria adecvat. Categoriile pe care un cititor le aduce `ntr-o lectur\ [i categoriile `n care lectura `n sine se plaseaz\ – academicele categorii sociale [i politice [i categoriile conven]ionale `n care e `mp\r]it\ o bibliotec\ – se modific\ reciproc `n moduri care apar, de-a lungul anilor, mai mult sau mai pu]in arbitrare sau mai mult sau mai pu]in imaginare. Fiecare bibliotec\ este o bibliotec\ a preferin]elor [i fiecare categorie aleas\ implic\ o excludere. Dup\ ce ordinul iezuit a fost dizolvat `n 1773, c\r]ile depozitate `n casa lor de la Bruxelles au fost trimise la Biblioteca Regal\ Belgian\, care oricum nu avea spa]iul necesar s\ le ad\posteasc\. Volumele au fost prin urmare ]inute `ntr-o biseric\ iezuit\ goal\. Cum biserica a fost infestat\ cu [oareci, bibliotecarii au trebuit s\ pun\

236 A L B E R T O M A N G U E L

la punct un plan pentru protejarea c\r]ilor. Secretarul Societ\]ii Literare Belgiene a fost mandatat s\ aleag\ c\r]ile cele mai bune [i mai folositoare; acestea au fost puse pe rafturi `n centrul navei, `n timp ce toate celelalte au fost l\sate pe jos. S-a considerat c\ [oarecii aveau s\ road\ movila de la margini, l\sând interiorul intact.27 Exist\ chiar [i biblioteci ale c\ror categorii nu sunt `n acord cu realitatea. Scriitorul francez Paul Masson, care a lucrat ca magistrat `n coloniile franceze, a atras aten]ia c\ `n Bibliothèque Nationale din Paris nu g\seai c\r]i latine [i italiene din secolul al cincisprezecelea [i a decis s\ remedieze o astfel de lips\ compilând o list\ de lucr\ri corespunz\toare `ntr-o nou\ categorie, care „ar salva prestigiul catalogului“ – o categorie care includea numai c\r]i ale c\ror titluri le n\scocise el `nsu[i. Când Colette, o prieten\ veche, l-a `ntrebat la ce-ar folosi ni[te c\r]i care nu exist\, r\spunsul lui Masson a fost unul indignat: „Ei, nu se poate a[tepta de la mine s\ m\ gândesc chiar la toate!“28 Un spa]iu organizat dup\ categorii artificiale, cum este cel al unei biblioteci, sugereaz\ un univers logic, un univers-incubator `n care toate au locul lor [i sunt definite de acesta. ~ntr-o povestire celebr\, Borges duce pân\ la cap\t ra]ionamentul lui Bacon, imaginându-[i o bibliotec\ la fel de vast\ precum `nsu[i universul. ~n aceast\ bibliotec\ (care de fapt multiplic\ la infinit arhitectura vechii Biblioteci Na]ionale din Buenos Aires de pe Cale Méjico, al c\rei director orb a fost Borges) nu exist\ dou\ c\r]i identice. Din moment ce rafturile con]in toate combina]iile posibile ale alfabetului [i, astfel, rânduri peste rânduri scrise `ntr-o p\s\reasc\ indescifrabil\, fiecare carte real\ sau imaginar\ este reprezentat\ aici: „Istoria detaliat\ a viitorului, autobiografiile arhanghelilor, catalogul exact al bibliotecii, mii [i mii de false cataloage, demonstra]ii ale falsit\]ii acestor cataloage, Evanghelia gnostic\ a lui Basilides, comentariile la acea Evanghelie, comentarii la comentariul acelei Evanghelii, adev\rata dare de seam\ asupra mor]ii tale, o versiune a fiec\rei c\r]i `n fiecare limb\, interpolarea fiec\rei c\r]i `n toate celelalte c\r]i, tratatul pe care venerabilul Beda l-ar fi putut scrie ([i niciodat\ nu l-a scris) despre mitologia saxon\, c\r]ile pierdute ale lui Tacit.“ La sfâr[it, naratorul lui Borges (care e [i bibliotecar), r\t\cind prin epuizantele coridoare, `[i imagineaz\ c\ biblioteca este ea `ns\[i parte a altei categorii cople[itoare de biblioteci [i c\ fondul

ISTORIA LECTURII

237

aproape infinit de c\r]i este periodic repetat `ntr-o eternitate livresc\. „Singur\tatea mea“, a tras el concluzia, „se consoleaz\ cu aceast\ speran]\ elegant\.“29 ~nc\peri, coridoare, dulapuri cu c\r]i, rafturi, fi[e [i cataloage computerizate, toate presupun c\ subiectele asupra c\rora z\bovesc gândurile noastre sunt de fapt entit\]i [i, drept urmare, unei anumite c\r]i i se pot `mprumuta un ton [i o valoare aparte. Catalogat\ `n categoria Proz\, C\l\toriile lui Gulliver a lui Jonathan Swift este un roman comic de aventuri; `n Sociologie, un studiu caustic al Angliei din secolul al optsprezecelea; `n Literatur\ pentru copii, o fabul\ hazoas\ despre pitici, uria[i [i cai care vorbesc; `n Literatur\ fantastic\, un precursor al literaturii [tiin]ifico-fantastice; `n C\l\torii, o c\l\torie imaginar\; `n Clasici, o parte a canonului occidental. Categoriile sunt exclusive, lecturile nu – sau n-ar trebui s\ fie. Oricare dintre aceste clasific\ri ar fi fost aleas\, fiecare bibliotec\ tiranizeaz\ actul lecturii [i for]eaz\ cititorul – cititorul curios, cititorul alert – s\ salveze cartea de la categoria la care a fost condamnat\.

Cap uria[ al primului `mp\rat cre[tin, Constantin cel Mare.

Cyme. din secolul al treisprezecelea. `n]elegi? Ori ce?“ Sibilele erau nemuritoare [i aproape eterne: una declara c\ a `nceput s\ vorbeasc\ cu vocea zeului ei `n cea de a [asea genera]ie dup\ Potop. `ntr-un monolog poetic cunoscut sub numele de Voluspa2. cu sânul tres\ltând. Palestina [i Europa cre[tin\. erau fiin]e profetice care ale c\ror vorbe erau ca ni[te cu ghicitori – cuvinte de inspira]ie divin\ pe care fiin]ele omene[ti se presupune c\ trebuiau s\ le descifreze. cu inima umflat\ de frenezie s\lbatic\“.3 l-a condus pe Enea `n infern. a `n[iruit locurile de na[tere ale celor zece sibile din vechime – Cumae. Samos [i Tibur. ~n Islanda secolului al zecelea. Frigia. Persia. a explicat de Beauvais. o sibil\ e f\cut\ s\ rosteasc\ aceste cuvinte obscure ca un refren adresat cititorului iscoditor: „Deci. iar sibila a dat .“4 Profe]iile sibilinice – multe dintre acestea erau compuse cu acurate]e de inspira]i poe]i muritori.1 Sibilele. Sibila din Cumae. Hellespont. ea r\spundea: „Vreau s\ mor.ISTORIA LECTURII 239 CITIREA VIITO RULUI ~n anul 1256. prea`nv\]atul c\rturar Vincent de Beauvais a strâns la un loc opiniile unor autori clasici precum Lactan]iu [i Sfântul Augustin [i. a tr\it timp de secole `ntr-o sticl\ care pendula `n aer. Adunate `n nou\ c\r]i. Delphi. Libia. al [aptelea [i ultimul dintre regii Romei.5 Suveranul a refuzat s\ pl\teasc\. iar când copiii o `ntrebau ce dorin]\ avea. care „despletit\. pe baza scrierilor acestora. alta sus]inea c\ ar fi existat de dinaintea Potopului. Dar ele `mb\trâneau. Eritreea. Roma. au fost oferite de `ns\[i sibila din Cumae lui Tarquiniu Superbus. `n vasta sa enciclopedie Speculum majus. dup\ evenimentele prorocite – erau considerate a fi adev\rate `n Grecia.

din câte se pare. Crescut `n Nicomedia. `n ceea ce este ast\zi provincia turc\ Canakale (erythrea `nseamn\ „]\rân\ ro[ie“. Lucius Aureliu Verus. `n Bizan]. Herophile era cunoscut\ drept sibila din Eritreea6 [i cel pu]in dou\ ora[e `[i disputau dreptul de a fi considerate locul ei de na[tere: Marpessos. Ca s\ accentueze semnifica]ia str\mut\rii. Constantinopolis – Ora[ul lui Constantin. regele a cump\rat cele trei c\r]i r\mase la pre]ul ini]ial al celor nou\. [i-a afirmat pozi]ia de [ef al celui mai mare imperiu al lumii mutându-[i capitala de pe malurile Tibrului pe cele ale Bosforului. o versiune incomplet\ a fost publicat\ `n 1545. a tran[at. dup\ ce cu [ase ani `nainte `nfrânsese armata `mp\ratului rival Licinius.240 A L B E R T O M A N G U E L foc la trei dintre volume. diferendul. Ignorând preten]iile cet\]enilor din Marpessos. a uitat s\-i cear\ zeului [i tinere]ea ve[nic\. una a sibilei [i cealalt\ a mamei sale. iar p\mântul din Marpessos este ro[u). apoi vanitatea `mp\ratului [i lingu[irile curtenilor au dus la o nou\ modificare a numelui.“8 Astfel a fost statornicit prestigiul sibilei din Eritreea. `n Imperiul Roman de R\s\rit. ~n cele din urm\. care. ~n anul 330. asemenea lui Tithonus. Constantin se familiarizase cu o mare parte din bogata literatur\ . atât fizic. dou\sprezece texte atribuite sibilelor au fost g\site [i adunate `ntr-un singur manuscris. Cea mai veche [i mai venerat\ dintre sibile era Herophile. el a intrat `n a[a-zisa Pe[ter\ a Sibilei din Eritreea ionian\ [i a pus acolo dou\ statui. iar acestea au fost p\strate `ntr-un cuf\r aflat `ntr-o grot\ din stânca de sub Templul lui Jupiter. Sfânta Elena – era cre[tin\. organizarea politic\ era roman\. Peste secole. ea a mai ars trei. provincia Izmir. Pentru ca ora[ul s\ fie pe m\sura sa. declarând `n numele ei. la Curtea lui Diocle]ian. cea care profe]ise R\zboiul Troiei. `n Bizan]. ea i-a cerut s\-i dea atâ]ia ani de via]\ câte fire de nisip ]inea `n mâna ei. pe care istoria avea s\-l pomeneasc\ drept Constantin cel Mare. ceva mai la sud. a `mp\r]it tronul imperial roman cu Marc Aureliu. `n linii mari. Apollo s-a oferit s\-i `mplineasc\ orice dorin]\. `n versuri cioplite `n piatr\: „Nicio alta nu-i ]ara mea. Flavius Valerius Constantinus. cât [i spiritual. Din p\cate. timp de opt ani. Constantin a l\rgit vechiul Bizan]. `n Ionia. El a refuzat din nou. [i Eritreea. `n 83 `. decât Eritreea. Limba vorbit\ aici era greaca. pân\ când au fost mistuite de un incendiu. ~n anul 162. a schimbat numele ora[ului `n Noua Rom\.7 `n ceea ce este ast\zi. la `nceputul r\zboaielor cu Partia. religia – mai ales prin influen]a mamei lui Constantin.Hr.

cât [i to]i ceilal]i s\ aib\ libertatea de-a urma acea religie pe care o prefer\“. filosoaf\ p\gân\ [i matematician\. patriarhul Chiril a poruncit unei mul]imi formate din tineri cre[tini s\ intre `n casa Hypatiei.10 simbolul noului ora[ al lui Constantin devenind coroana din raze solare. al c\rui cult era celebrat prin ritualuri cunoscute doar de c\tre ini]ia]i – [i a `ndemnat mul]imea de cre[tini s\ distrug\ marea statuie a zeului egiptean Serapis. mai târziu `n via]\. ~n Alexandria. s\ ]in\ discursuri `n greac\. Zeul Ne`nfrânt. `ntr-un edict faimos. data na[terii lui Hristos – Cr\ciunul – a fost mutat\ la solsti]iul de iarn\ – ziua de na[tere a Soarelui. Dar persecuta]ii au devenit persecutori: ca s\ impun\ autoritatea noii religii de stat. pe care mama lui o dezgropase din preajma colinei Golgota. s-o târasc\ afar\ `n strad\. câ]iva lideri cre[tini au adoptat metodele fo[tilor lor du[mani.ISTORIA LECTURII 241 latin\ a Romei clasice. unde se presupunea c\ legendara Ecaterina a fost martirizat\ pe o roat\ din lemn cu ]epi de fier de `mp\ratul Maxentius. mai târziu. adorarea lui Dumnezeu trebuie s\ fie prima [i cea mai de seam\ grij\. de exemplu. deoarece pân\ atunci ace[tia fuseser\ considera]i bandi]i [i tr\d\tori [i pedepsi]i `n consecin]\. Familia lui Constantin.9 Soarele a fost la originea viziunii lui Constantin. avea s\-l tr\deze) s-au `ntâlnit la Milano ca s\ discute despre „bun\starea [i securitatea `mp\r\]iei“ [i au declarat. Constantin a pus `n mod oficial cap\t persecut\rii cre[tinilor `n Imperiul Roman. confec]ionat\. limba supu[ilor s\i. Cu greaca nu s-a sim]it la fel de confortabil. patriarhul Teofil a vandalizat Templul lui Dionisos – zeul fertilit\]ii. Constantin [i Licinius (cu care Constantin a `mp\r]it guvernarea imperiului [i pe care. `ncât la numai [aptesprezece ani dup\ moartea lui Constantin. din cuie ale Adev\ratei Cruci. `n 361 episcopul `nsu[i a condus asaltul asupra Templului lui Mitra. el avea s\ le compun\ mai `ntâi `n latin\ [i avea s\ citeasc\ apoi traducerile preg\tite de sclavi cu `nv\]\tur\.12 ~n 313. `n 391. `n 415. s-o sfâ[ie `n buc\]i [i s\-i ard\ r\m\[i]ele `n pia]a public\.11 Atât de puternic\ era str\lucirea zeului solar. când a v\zut o Cruce pe care se afla deviza In hoc vinces („Prin aceasta vei izbândi“). cum se credea. [i e drept ca atât cre[tinii.13 Prin Edictul de la Milano.14 Trebuie spus . zeul persan preferat `n rândul solda]ilor [i care devenise singurul competitor realmente serios pentru religia lui Hristos. pe care `mp\ratul Aurelian `l decretase ca zeitatea suprem\ a Romei `n anul 274. originar\ din Asia Minor. când a fost obligat. dinaintea b\t\liei cu Licinius. se `nchinase soarelui sub chipul lui Apollo. c\ „dintre toate lucrurile care sunt spre profitul `ntregii omeniri.

s\ stea pe trepte [i s\-i urm\reasc\ cu priviri pline de repro[. A[a c\ pune]i o piatr\ foarte grea pe mormântul lui. aveau misionari [i texte sfinte [i câ[tigau adep]i pân\ departe `n Turkestan [i China. dar e menit\ s\-i tulbure pe mor]i.“15 Cre[tinismul a devenit. ci de dou\ puteri antagoniste.242 A L B E R T O M A N G U E L c\ Chiril `nsu[i nu era prea iubit.16 Dar cre[tinismul era `nc\ departe de a fi o for]\ politic\ sigur\. Exista pericolul disensiunilor politice: tat\l lui Constantin. podele din mozaicuri str\lucitoare [i mobil\ garnisit\ cu pietre pre]ioase. patriarhul Bisericii. Nu va trece mult [i se vor s\tura de el [i ni-l vor trimite `nd\r\t. pe care Constantin a amplificat-o saturând pia]a cu aurul confiscat din templele p\gâne. riguros. Era o sfidare. iar `n biserica cre[tin\ din Constantinopol. Exista problema unei infla]ii galopante. avea s\ cucereasc\ aproape `ntregul R\s\rit roman. profund [i autoritar. credincio[ii boga]i intrau [i ie[eau laolalt\ cu cei s\raci. Constantin avea nevoie nu de toleran]a declarat\ `n Edictul de la Milano. cu c\r]ile [i argumentele lor religioase. Plecarea lui e prilej de bucurie pentru cei care i-au supravie]uit. iar `n col]urile cele mai dep\rtate ale acestuia administratorii erau mai degrab\ loiali propriilor interese decât Romei. cu r\d\cini adânci `n trecut [i o perspectiv\ . {i erau p\gânii. Sfântul Ioan Crisostomul a trecut de la a-i fixa cu privirea la a-i [fichiui cu limba. unul dintre episcopii din Alexandria a rostit urm\torul elogiu funerar: „~n sfâr[it.17 Exista pericolul ereziilor: manihei[tii. trei secole mai târziu. omul \sta odios este mort. sm\l]uite sau brodate. `nlocuiser\ miturile zeilor p\gâni). s\ aib\ u[ile incrustate `n filde[. o religie la mod\. asemenea religiei puternicei zei]e egiptene Isis sau celei a lui Mitra al persanilor. mai mic\ doar decât Sfântul Petru din Roma. de exemplu. Constantius. asemenea cre[tinilor. [i care. f\cându-l pe Sfântul Ioan Crisostomul. Mai erau evreii. ca s\ nu existe riscul de a-l vedea din nou. controlase doar partea r\s\ritean\ a Imperiului Roman. ci de un cre[tinism strict. `nfierând de la amvon excesele lor. `mpodobi]i ca la parad\ `n ve[minte de m\tase [i bijuterii (pe care pove[ti cre[tine. nici m\car ca fantom\. tuna el cu elocven]\ (numele „Crisostom“ `nseamn\ „Gur\-de-Aur“). Dup\ moartea sa `n 444. ca un singur nobil s\ posede zece sau dou\zeci de case [i pân\ la dou\ sute de sclavi. Boga]ii s-au plâns f\r\ rezultat. care dintr-o na]iune de par]i s\raci devenise un aprig stat expansionist [i care. care credeau c\ universul era controlat nu de un zeu atotputernic. Exista pericolul Persiei sasanide.

legi [i cutume. poemul (care. instaurat prin puteri p\mânte[ti. `n traducere `ncepe cu „Judecat\! Porii umezi ai p\mântului vor `nsemna ziua“) con]ine. Apoi. al treisprezecelea. `ntr-adev\r.18 Ca r\splat\ pentru eforturile sale. divinul acrostih. indicând limpede na[terea lui Iisus prin literele ini]iale a o serie de versuri. ea r\spunsese `ntreb\rilor adep]ilor lui Apollo. tâlcul fiind c\ devenise. `mp\ratul s-a adresat unei congrega]ii de adep]i ai cre[tinismului. FIU AL LUI DUMNEZEU. 325. care formau urm\torul acrostih: IISUS HRISTOS. inclusiv episcopi [i teologi. `n Niceea. el a fost `nf\]i[at `n iconografia ecleziastic\ primind de obicei coroana imperial\ din mâinile lui Dumnezeu `nsu[i. a fost `ngropat la Constantinopol al\turi de cenotafele a doisprezece apostoli. „`n sanctuarul de[artei sale supersti]ii“. Constantin a recunoscut prompt cea mai plauzibil\ dintre explica]ii: „Cineva de-o credin]\ cu noi [i nu chiar str\in artei . `n Antiohia. „Dorin]a mea“. C\ci o asemenea m\rturie dovede[te clar c\ `n[i[i aceia care ~i iau numele `n de[ert trebuie s\ admit\ c\ El e Dumnezeu [i Fiul lui Dumnezeu. un emisar al divinit\]ii `nse[i. MÂNTUITOR. dac\ dau cu adev\rat crezare cuvintelor acelora ale c\ror sentimente coincid cu cele ale lor. fusese dat\ „de nebunia p\rin]ilor ei“ `n slujba lui Apollo [i c\.“19 ~n sprijinul vorbelor sale. „~ntr-o `mprejurare totu[i“. (Când a murit. pentru o mai mare glorie atât a `mp\ratului. ~n mod magic. Constantin avea s\ fie considerat `ncepând de atunci ca un lider ratificat de puterea divin\. cât [i a lui Dumnezeu. `n vremuri de mult apuse. Constantin s-a prezentat episcopilor s\i ca „episcop de externe“ [i a declarat c\ recentele sale campanii militare `mpotriva lui Licinius fuseser\ „un r\zboi `mpotriva p\gânismului corupt“.) Constantin a `n]eles c\ era necesar s\ consolideze exclusivitatea religiei pe care o alesese pentru statul lui. Constantin le-a relatat celor prezen]i cum sibila. ~n Vinerea Patimilor a anului. Constantin a invocat-o pe sibila din Eritreea. a spus el adun\rii – pe care a numit-o „Adunarea Sfin]ilor“ – „este s\ ob]inem chiar din surse str\ine o m\rturie a naturii divine a lui Hristos. a explicat el. sibila „a fost realmente cople[it\ de-o inspira]ie de sus [i a declarat `n versuri profetice viitoarele inten]ii ale lui Dumnezeu.ISTORIA LECTURII 243 clar\ pentru viitor. Pentru a le `nchide gura posibililor sceptici. ~n mai 325. Dup\ moarte. `n 337. Constantin a trecut la recitarea poemului sibilei. postum. Astfel `ncât el a hot\rât s\-i foloseasc\ `mpotriva p\gânilor pe chiar eroii acestora. CRUCE“. c\rora le-a vorbit despre ceea ce el numea „eternul adev\r al Cre[tinismului“.

244 A L B E R T O M A N G U E L O gravur\ `n lemn a sibilei din Eritreea. pe care l-a tradus `n graiul latin [i l-a `ncorporat `n propria oper\“. pe fa]ad\. Din p\cate.“ ~n plus. . lumea cre[tin\ a acceptat sibila printre precursorii ei. una dintre cele patru sibile care sunt o completare a celor patru profe]i ai Vechiului Testament.“ Dar a respins o asemenea posibilitate: „~n cazul acesta totu[i adev\rul este evident. pentru c\ str\daniile concet\]enilor no[tri au scos la iveal\ o cronologie exact\ a vremurilor. [i nu din Eritreea – nu con]ine nicio referire la aceste versuri sau la acrostih [i este. iar la picioarele ei au incrustat al doilea vers al poemului apocrif. arhitec]ii catedralei din Laon au sculptat. a[a c\ nu putem s\ suspect\m c\ poemul ar fi fost scris dup\ na[terea [i condamnarea lui Hristos.20 Atât de convenabil\ a fost `ns\ minunata revela]ie. sibila din Eritreea (decapitat\ `n timpul Revolu]iei Franceze) ]inându-[i tablele oraculare.21 La sfâr[itul secolului al doisprezecelea. pasajul `n care Cicero o men]ioneaz\ pe sibil\ – din Cumae.22 Patru sute de ani mai târziu. de fapt. Michelangelo a pictat-o pe plafonul Capelei Sixtine. poetice a fost cel care a compus versurile. `ncât. croite dup\ forma celor ale lui Moise. De claris mulieribus. „Cicero avea cuno[tin]\ despre acest poem. `ntr-o edi]ie din 1473 a c\r]ii lui Boccaccio. o respingere a prezicerilor profetice. Sfântul Augustin o g\zduie[te printre cei binecuvânta]i `n Cetatea lui Dumnezeu. timp de multe secole dup\ aceea.

iar Constantin a f\cut-o s\ vorbeasc\ `n numele lui Iisus Hristos. a gr\it `mp\ratul c\tre auditoriu. a[a c\ era mai u[or s\ schimbi circumstan]ele istorice decât s\ alterezi cuvintele unei przicerii. povara ]i-a purtat. Un secol mai devreme. egloga anun]a sosirea unui nou veac de aur. dulce b\iat. Gaius Asinius Pollio. primul rege sasanid. Constantin a preferat s\ nu modifice nici istoria [i nici cuvintele profe]iilor. l-a tradus pe Virgiliu `n greac\ f\când uz de o libertate poetic\ flexibil\.“23 ~n mod tradi]ional. drept-alesul. fondator al primei biblioteci publice din Roma. Zoroastru profe]ise c\ imperiul [i religia persan\ aveau s\ fie distruse dup\ o mie de ani. ~mp\ratul [i-a `ndreptat acum aten]ia spre poezia p\gân\ [i a anun]at c\ [i „prin]ul poe]ilor latini“ a fost inspirat de un Mântuitor pe care n-avea cum s\-l fi cunoscut. referin]ele p\gâne sunt stratageme prin care Virgiliu a . P\rin]i muritori n-au zâmbit la na[terea-]i: Nici bucurie nup]ial\ nu cuno[ti. Sfântul Duh. nici s\rb\toare pe p\mânt. prin a-]i recunoa[te. mama. Acesta. scrisese Virgiliu. ~n alte cazuri.ISTORIA LECTURII 245 Sibila a fost oracolul p\gân. Pan [i Saturn. Personaje vechi care nu aveau cum s\ fie omise au devenit metafore ale venirii lui Hristos. ~mp\ratul a citit cu voce tare auditoriului s\u pasaje din poemul tradus [i tot ceea ce istorisea Cartea lui Dumnezeu se reg\sea acum acolo. ca s\-[i `ndeplineasc\ scopurile politice. Cea care. Ca s\ adauge dou\ secole dinastiei sale. `n]elegând prin Troia `ns\[i lumea“. cu-n surâs. El tr\ise cam cu dou\ sute cincizeci de ani `naintea lui Alexandru cel Mare. timp de zece luni lungi. `n anticele cuvinte ale lui Virgiliu: Fecioara. a spus Constantin. mult-a[teptatul rege Mesia. a fost Hristos „pornind r\zboi `mpotriva Troiei. „Alt\ Elen\ alte r\zboaie va crea / {i marele Ahile soarta troienilor gr\be[te“. Arda[ir. Constantin a preferat s\ treac\ peste pasajele `n care Virgiliu `i men]ioneaz\ pe zeii p\gâni Apollo. rearanjase cronologia istoric\ pentru a face `n a[a fel ca o profe]ie a lui Zoroastru s\ fie benefic\ imperiului s\u. Arda[ir a proclamat c\ domnia sa a `nceput la doar dou\ sute [aizeci de ani dup\ Alexandru. profe]iile erau considerate infailibile. ~n mod discret. n\scut sub chipul unui copila[: „~ncepe. `n schimb. Virgiliu scrisese o eglog\ `n onoarea patronului s\u. care murise cu cinci sute patruzeci [i nou\ de ani `naintea domniei lui Arda[ir.

“ „Celor care au `nzestrarea s\-l `n]eleag\“: textul devine un mesaj cifrat. potrivit lui Constantin era necesar s\ se stipuleze o singur\ interpretare a textului religios. li se garantase dreptul public de a citi cum le pl\cea [i ce le pl\cea li se spunea. a[a cum o face Salman Rushdie. Toate acele dezgust\toare fiin]e pe care le `ntâlne[te Alice de cealalt\ parte a oglinzii. era imaginea fidel\ a locuin]ei pe care aveam s-o am `ntr-o zi. au prefigurat atâ]ia din adul]ii vie]ii mele de adolescent. Nu era deschis mai multor interpret\ri. „Presupun“. o singur\ lectur\ era cea adev\rat\ [i doar el [i ceilal]i cre[tini de]ineau cheia. De la vârsta de treisprezece sau paisprezece ani.24 e ceva foarte deosebit de a citi `n Virgiliu o prevestire a venirii lui Hristos. a spus el ([i ni-l putem imagina coborând vocea dup\ declamarea sonor\ a versurilor). a[adar. [i punându-se la ad\post pe cât posibil. el prezint\ adev\rul celor care au `nzestrarea s\-l `n]eleag\.246 A L B E R T O M A N G U E L `n[elat vigilen]a autorit\]ilor romane. unor oameni c\rora. care poate fi citit doar de câ]iva ale[i care au `nzestrarea „necesar\“. Conciliul de la Niceea o limiteaz\. sub amenin]area pedepsei legiferate. cel pu]in s\ se arate convin[i. Dup\ doar doisprezece ani. ciorov\indu-se constant [i ne`nduplecat. mai original\ [i mai greu de `n]eles este no]iunea unei unice interpret\ri ortodoxe a unui text lumesc. `n mine a crescut un dor literar pentru Londra [i am citit povestirile cu Sherlock Holmes cu certitudinea absolut\ c\ `nc\perea plin\ de fum din Baker Street. cum sunt poemele lui Virgiliu. pentru Constantin. c\ doar o singur\ lectur\ era adev\rat\. ar]\goase. S\ vezi `n Vr\jitorul din Oz o parabol\ a exilului. „un cort sub buza unei stânci. `nconjurat cu o `ngr\ditur\ zdrav\n\ din pari [i frânghii“. cu punga turceasc\ pentru tutun [i masa p\tat\ de chimicale puturoase. {i totu[i. dac\ nu s\ fie conving\tori. când aveam s\ fiu [i eu `n Arcadia. `n Antiohia [i din nou `n Niceea. acordând-o numai acelora de credin]a lui Constantin. ~n imperiul unanimit\]ii. „c\ s-a re]inut pentru c\ a sim]it pericolul care `l amenin]a pe acela care aducea atingere credibilit\]ii practic\rii vechii religii. {i când Robinson Crusoe a `nceput s\-[i ridice coliba. aproximativ aceea[i viclenie sau aceea[i `ncredere `[i g\se[te locul `n ambele lecturi. Fiecare cititor asociaz\ anumitor c\r]i o anumit\ interpretare. la Milano. Edictul de la Milano oferise libertate de credin]\ tuturor cet\]enilor romani. Precaut. ceva ce le permite cititorilor. am [tiut c\ o descria pe aceea pe . de[i ea nu este atât de exagerat\ sau atât de `nc\rcat\ de consecin]e precum aceea propus\ de Constantin.

ISTORIA LECTURII

247

care eu `nsumi aveam s-o construiesc `ntr-o var\, pe plaja din Punta del Este. Romanciera Anita Desai, care, copil\ fiind `n India, era cunoscut\ `n familie drept Lese Ratte sau „[obolanul cititor“, un [oarece de bibliotec\, `[i aminte[te cum, atunci când a descoperit La r\scruce de vânturi la vârsta de nou\ ani, propria lume, aceea a „unui bungalow din Vechiul Delhi, verandele acestuia, pere]ii tapeta]i [i ventilatoarele din plafon, gr\dinile de arbori de papaia [i guava plini de papagali mici cu coada lung\ ]ipând strident, colbul care se a[ternea peste pagina unei c\r]i `nainte de a trece la urm\toarea, toate au p\lit. Ce a devenit real, orbitor de real, prin puterea [i magia penei lui Emily Brontë, au fost mla[tinile din Yorkshire, câmpul b\tut de furtuni, suferin]ele chinui]ilor care s\l\[luiau acolo [i care h\l\duiau prin ploaie [i zloat\, ]ipând din str\fundul inimilor frânte [i auzind r\spunsuri doar de la fantome“.25 Cuvintele pe care Emily Brontë le-a a[ternut pe hârtie pentru a descrie o tân\r\ din Anglia, `n 1847, au folosit pentru a lumina mintea unei tinere din India, `n 1946. Folosirea unor pasaje alese la `ntâmplare din c\r]i pentru a prezice viitorul este o activitate care are o lung\ tradi]ie `n Apus [i, cu mult `nainte de Constantin, Virgiliu a fost sursa preferat\ a divina]iei p\gâne `n imperiu; copii ale poemelor sale erau p\strate pentru a fi consultate `n câteva din templele `nchinate zei]ei Fortuna.26 Prima referire27 la un asemenea obicei, cunoscut ca sortes Vergilianae, apare `n scrierea lui Aelius Spartianus despre via]a lui Hadrian: conform acesteia, tân\rul Hadrian, dorind s\ [tie ce credea `mp\ratul Traian despre el, a consultat Eneida lui Virgiliu la `ntâmplare [i a g\sit versurile `n care Enea `l vede pe „`mp\ratul romanilor, ale c\rui legi vor fonda Roma din nou“. Hadrian a fost satisf\cut; `ntr-adev\r, a venit momentul `n care Traian l-a adoptat ca fiu [i el devine astfel noul `mp\rat al Romei.28 ~ncurajând o nou\ versiune a sortes Vergilianae, Constantin a urmat tendin]a vremii sale. Pe la sfâr[itul secolului al patrulea, prestigiul acordat oracolelor [i profe]iilor orale se transferase asupra cuvântului scris, al lui Virgiliu, dar [i asupra Bibliei, [i se dezvoltase o form\ de divina]ie cunoscut\ drept „cleroman]ia evangheliilor“.29 Patru sute de ani mai târziu, arta divina]iei, care, pe vremea profe]ilor, fusese proscris\ ca „o urâciune `naintea Domnului“30, devenise atât de popular\, `ncât, `n 829, Conciliul de la Paris a condamnat-o oficial. F\r\ efect `ns\ – scriindu-[i `n latin\ amintirile ce aveau s\ fie publicate `n 1434 `ntr-o traducere `n francez\, c\rturarul Gaspar Peucer m\rturise[te cum, copil fiind,

248 A L B E R T O M A N G U E L

`[i f\cuse „o carte cu pagini goale [i `n ea scrisesem principalele versuri divinatorii ale lui Virgiliu, cu care f\ceam presupuneri – `n joac\ sau ca simpl\ distrac]ie – `n privin]a a ceea ce-mi trecea prin cap, cum ar fi via]a [i moartea prin]ilor, aventurile mele [i altor asemenea lucruri, ca s\-mi `ntip\resc mai bine [i mai viu acele versuri `n minte“.31 Peucer insist\ c\ rostul jocului era unul mnemonic [i nu unul divinatoriu, dar contextul ne determin\ s\ nu-i prea d\m crezare. ~n secolul al [aisprezecelea, jocul divinatoriu era `nc\ atât de bine intrat `n tradi]ie c\ Rabelais l-a putut parodia `n sfatul pe care Pantagruel i-l d\ lui Parnuge `n privin]a c\s\toriei. Parnuge, spune Pantagruel, trebuie s\ apeleze la sortes Vergilianae. Metoda corect\, explic\ el, este aceasta: se alege o pagin\ deschizând cartea la `ntâmplare, apoi se arunc\ trei zaruri, iar suma acestora indic\ un rând pe pagin\.32 Când metoda e pus\ `n practic\, Pantagruel [i Parnuge vin cu interpret\ri opuse, dar la fel de posibile. Bomarzo, vastul roman despre Rena[terea italian\ scris de argentinianul Manuel Mujica Láinez, se refer\ [i la cât de `ncet\]enit\ era, `n societatea secolului al [aptesprezecelea, divina]ia prin versurile lui Virgiliu: „~mi voi `ncredin]a soarta deciziei altor zei, mai puternici decât Orsini, prin sortes Vergilianae. La Bomarzo obi[nuiam s\ practic\m aceast\ form\ popular\ de divina]ie, care `ncredin]a rezolvarea unor probleme dificile sau m\runte oracolului fortuit al unei c\r]i. Nu curgea sângele magicienilor prin venele lui Virgiliu? Nu-l consideram oare, mul]umit\ farmecului lui Dante, a fi un vr\jitor, un prevestitor? Eu a[ da ascultare hot\rârilor Eneidei.“33 Probabil cel mai faimos exemplu de sortes este acela al regelui Carol I al Angliei, care a vizitat o bibliotec\ din Oxford `n timpul r\zboiului civil, la sfâr[itul anului 1642 sau la `nceputul anului 1643. Ca s\-l amuze, Lordul Falkland a sugerat ca regele s\ „fac\ o `ncercare a sor]ii sale prin sortes Vergilianae, despre care to]i [tiu c-a fost un mod obi[nuit de prezicere `n acele vremuri trecute“. Suveranul a deschis cartea la un pasaj din Cartea a V-a a Eneidei [i a citit: „S\ fie târât `n r\zboi de triburi cutez\toare [i exilat din propria ]ar\.“34 Mar]i, 30 ianuarie 1649, condamnat ca tr\d\tor de propriul s\u popor, Carol I a fost decapitat la Whitehall. Cam [aptezeci de ani mai târziu, Robinson Crusoe apela la aceea[i metod\ pe inospitaliera lui insul\: „~ntr-o diminea]\“, scria el, „fiind foarte trist, am deschis Biblia la urm\toarele cuvinte: «Nu te voi p\r\si niciodat\ [i niciodat\

ISTORIA LECTURII

249

nu te voi uita»; imediat mi-am dat seama c\ ele mi se adresau, de ce altceva s-ar fi orânduit ele astfel, chiar `n momentul `n care `mi deplângeam condi]ia, ca unul uitat de Dumnezeu [i de om?“35 {i la peste o sut\ cincizeci de de ani dup\ aceea, Bathsheba `nc\ se mai apleac\ aupra Bibliei, ca s\ decid\ dac\ s\ se c\s\toreasc\ sau nu cu domnul Boldwood, `n Departe de lumea dezl\n]uit\.36 Robert Louis Stevenson a notat, cu perspicacitate, c\ `n privin]a darurilor oraculare ale unui scriitor ca Virgiliu ai mai pu]in de-a face cu `nzestr\ri supranaturale, cât mai ales cu calit\]ile mimetice ale poeziei, care permit unui vers s\ se adreseze, subiectiv [i cu putere, cititorului de peste epoci. ~n Refluxul, unul dintre personajele lui Stevenson, pierdut pe-o insul\ `ndep\rtat\, caut\ s\-[i afle soarta `ntr-un exemplar ferfeni]it din Virgiliu, iar poetul, r\spunzând din pagini „cu voce nu prea ferm\ [i nici `ncurajatoare“, `i stârne[te naufragiatului viziuni despre ]inutul lui natal. „C\ci este destinul acelor gravi [i re]inu]i scriitori clasici“, scrie Stevenson, „cu care am f\cut for]at [i adesea `n mod dureros cuno[tin]\ la [coal\, s\ ne intre `n sânge [i s\ ne s\l\[luiasc\ `n memorie; a[a c\ o fraz\ din Virgiliu nu vorbe[te neap\rat despre Mantua sau August, ci despre locuri din Anglia [i propria tinere]e irevocabil\ a elevului.“37 Constantin a fost primul care a g\sit sensuri profetice cre[tine `n Virgiliu [i, prin lectura f\cut\, poetul a devenit cel mai prestigios dintre scriitorii oraculari. De la poet imperial la vizionar cre[tin, Virgiliu [i-a asumat un rol important `n mitologia cre[tin\, ceea ce i-a dat posibilitatea, la zece secole dup\ elogiul lui Constantin, s\-l c\l\uzeasc\ pe Dante prin infern [i purgatoriu. Prestigiul lui s-a extins chiar [i `n sens invers `n timp; o istorisire p\strat\ `n versuri `n liturghia medieval\ latin\ spune c\ Sfântul Pavel `nsu[i a c\l\torit la Neapole ca s\ plâng\ la mormântul poetului antic. Ceea ce a descoperit Constantin `n acea `ndep\rtat\ Vinere Mare, o dezv\luire ce r\mâne valabil\ pentru toate timpurile, a fost c\ `n]elesul unui text e amplificat de capacit\]ile [i dorin]ele cititorului. Având `n fa]\ un text, cititorul poate transforma cuvintele `n mesaje care-i descifreaz\, lui sau ei, o `ntrebare f\r\ leg\tur\ din punct de vedere istoric cu textul `nsu[i sau cu autorul acestuia. Transmigra]ia `n]elesului poate `mbog\]i sau s\r\ci textul `n sine; invariabil, impregnându-l cu particularit\]ile celui care `l cite[te. Prin intermediul ignoran]ei, credin]ei, inteligen]ei, prin viclenie [i iste]ime, prin vizionarism, cititorul rescrie textul folosindu-se de cuvintele originalului, dar dându-i un alt `n]eles, recreându-l, cum se spune, prin chiar actul aducerii lui la via]\.

„Azilul din Beaune“, de André Kertész.

CITIT ORUL SIM BOLIC

~n 1929, `n azilul de la Beaune, `n Fran]a, fotograful maghiar André Kertész, care `nv\]ase meseria `n timpul serviciului militar `n armata austro-ungar\, a fotografiat o femeie b\trân\ ridicat\ `n capul oaselor `n pat, citind.1 E o compozi]ie perfect `ncadrat\. ~n centru se afl\ femeia m\run]ic\, `nf\[urat\ `ntr-un [al negru [i purtând o scufie de noapte neagr\ care, `n mod nea[teptat, las\ s\ i se vad\ p\rul adunat la ceaf\; st\ sprijinit\ pe perne albe [i o cuvertur\ alb\ `i acoper\ picioarele. ~n jurul [i `n spatele ei, draperii albe, strânse, atârn\ printre coloanele de lemn negru `n stil gotic ale patului. Examinând `n continuare imaginea, descoperim, pe rama superioar\ a patului, o pl\cu]\ cu num\rul 19, un cordon cu noduri atârnând din plafonul acestuia (pentru a chema asistenta? pentru a trage draperia din fa]\?) [i o m\su]\ de noapte pe care se afl\ o cutie, o can\ [i o cea[c\. Pe podea, sub mas\, se g\se[te un vas din tabl\. Am v\zut totul? Nu. Femeia cite[te, ]inând cartea deschis\ la o distan]\ rezonabil\ de ochii ei, evident `nc\ buni. Dar ce anume cite[te? Pentru c\ e o femeie b\trân\, pentru c\ se afl\ `n pat, pentru c\ patul este `ntr-o cas\ de b\trâni din Beaune, `n inima Burgundiei catolice, credem c\ putem ghici ce fel de carte lectureaz\: un volum religios, o culegere de predici? Dac\ ar fi a[a – o examinare atent\, cu o lup\, nu ne spune nimic – imaginea ar fi oarecum coerent\, complet\, cartea definindu-[i cititorul [i identificând patul drept un loc spiritual [i lini[tit. Dar dac\ am descoperi c\, de fapt, cartea este altceva? Dac\, de exemplu, ea ar citi Racine, Corneille – un cititor sofisticat, cultivat – sau, [i mai surprinz\tor,

252 A L B E R T O M A N G U E L

Voltaire? Sau dac\ s-ar dovedi a fi cartea Les Enfants terribles a lui Cocteau, acel roman scandalos al vie]ii burgheze publicat `n acela[i an `n care Kertész a f\cut fotografia? Brusc, b\trâna banal\ nu mai este banal\; ea devine, prin m\runtul fapt c\ ]ine `n mâini o anumit\ carte [i nu alta, cineva care pune `ntreb\ri, o minte `n care `nc\ arde curiozitatea, o rebel\. A[ezat\ paralel cu mine, pe rândul opus, `n metroul din Toronto, o femeie cite[te o edi]ie Penguin a Labirinturilor lui Borges. Vreau s\-i atrag aten]ia, s\-i fac semn cu mâna [i s\-i semnalez c\ [i eu, la rândul meu, apar]in aceleia[i secte. Ea, a c\rei fa]\ am uitat-o, ale c\rei ve[minte abia dac\ le-am b\gat `n seam\, tân\r\ sau b\trân\, `mi este mai apropiat\ prin simplul fapt c\ ]ine `n mân\ acea carte, decât mul]i al]ii cu care m\ v\d `n fiecare zi. O var\ a mea din Buenos Aires era profund convins\, `n ce prive[te c\r]ile, c\ ele pot func]iona ca o insign\, un semn de `nrudire, [i `ntotdeauna alegea cartea pe care o lua cu ea `n c\l\torii cu aceea[i grij\ cu care `[i alegea po[eta. Nu c\l\torea cu Romain Rolland, considerând c\ o f\cea s\ par\ preten]ioas\, `n timp ce Agatha Christie o f\cea s\ par\ prea de rând. Camus era potrivit pentru voiajuri scurte, Cronin pentru cele lungi; o poveste cu detectivi de Vera Caspary sau Ellery Queen era acceptabil\ pentru un weekend la ]ar\; un roman de Graham Greene se potrivea pentru a c\l\tori cu vaporul sau cu avionul. Asocierea `ntre c\r]i [i cititorii lor nu seam\n\ cu nicio alta dintre obiecte [i cei ce le folosesc. Instrumente, mobil\, haine – toate au o func]ie simbolic\, dar c\r]ile le dau cititorilor lor un simbolism cu mult mai complex decât cel al unei simple ustensile. Simpla posesiune a acestora implic\ un anumit statut social [i o anume bog\]ie intelectual\; `n Rusia secolului al optsprezecelea, `n timpul domniei Ecaterinei cea Mare, un anume domn Klostermann a f\cut avere vânzând lungi [iruri de cotoare ce nu ascundeau altceva decât banal\ hârtie, dar care permiteau curtenilor s\ creeze iluzia unei biblioteci, iar prin asta s\ atrag\ favorurile savantei lor `mp\r\tese.2 ~n zilele noastre, decoratorii de interioare garnisesc pere]ii cu metri `ntregi de c\r]i, pentru a da `nc\perilor o atmosfer\ „sofisticat\“, sau ofer\ tapet care creeaz\ iluzia unei biblioteci,3 iar produc\torii de talk-show-uri de televiziune cred c\ un fundal de rafturi cu c\r]i adaug\ o not\ de inteligen]\ unui decor. ~n aceste cazuri, ideea general\ de c\r]i ajunge s\ indice activit\]i elevate, a[a cum un mobilier tapi]at `n catifea ro[ie a ajuns s\ sugereze pl\ceri senzuale. Atât de important

Buna Vestire, de Simone Martini, `n Galeria degli Uffizi, Floren]a.

254 A L B E R T O M A N G U E L

este simbolul c\r]ii, `ncât prezen]a sau absen]a sa poate, `n ochii privitorului, s\ `nzestreze sau s\ lipseasc\ un personaj de putere intelectual\. ~n anul 1333, pictorul Simone Martini a terminat lucrarea Buna Vestire pentru panoul central al unui altar pictat pentru Domul din Siena – primul altar occidental dedicat acestui subiect.4 Scena este cuprins\ sub trei arce gotice: `n centru, un arc `nalt, ce ad\poste[te un grup de `ngeri de un auriu-`nchis, aduna]i `n jurul porumbelului ce `ntruchipeaz\ Sfântul Duh, [i câte un arc mai mic de fiecare parte. Sub arcul din stânga privitorului, un `nger `ngenuncheat, `n ve[minte brodate, ]ine o ramur\ de m\slin `n mâna stâng\; acesta ridic\ degetul ar\t\tor al mâinii drepte, cerând astfel lini[te printr-un gest retoric des `ntâlnit `n arta statuar\ a Greciei [i Romei antice. Sub arcul din dreapta, pe un tron aurit incrustat cu filde[, st\ Fecioara, `nf\[urat\ `ntr-o mantie purpurie, tivit\ cu aur. Lâng\ ea, `n mijlocul panoului, este o vaz\ cu crini. Imaculata floare alb\, cu bobocii ei asexua]i [i lipsi]i de stamine, serve[te ca emblem\ perfect\ a Mariei, a c\rei puritate Sfântul Bernard a comparat-o cu „inviolabila castitate a crinului“.5 Crinul, fleur-de-lis, era [i simbolul ora[ului Floren]a [i, spre sfâr[itul Evului Mediu, a `nlocuit toiagul vestitorului, purtat de `nger `n Bunele Vestiri florentine.6 Pictorii sienezi, du[mani de moarte ai florentinilor, n-au putut `ndep\rta `n totalitate tradi]ionala fleur-de-lis din reprezent\rile Fecioarei, dar ei n-aveau s\ onoreze Floren]a permi]ându-i `ngerului s\ poarte floarea-simbol a ora[ului. Prin urmare, `ngerul lui Martini poart\ o ramur\ de m\slin, simbolul botanic al Sienei.7 Pentru cineva care se uita la pictur\ pe vremea lui Martini, fiecare obiect [i fiecare culoare aveau o anumit\ semnifica]ie. De[i albastrul avea s\ devin\, mai târziu, culoarea Fecioarei (culoarea iubirii cere[ti, culoarea adev\rului v\zut dup\ ce norii se `mpr\[tie),8 pe vremea lui Martini, purpuriul, culoarea autorit\]ii, [i pe lâng\ asta, a durerii [i peniten]ei, atr\gea aten]ia asupra necazurilor ce aveau s\ se abat\ asupra Fecioarei. ~ntr-o descriere popular\ a vie]ii ei de la `nceputuri, `n apocriful Protoevangelion al lui Ioan din secolul al doilea9 (remarcabil bestseller pe durata Evului Mediu, cu care publicul lui Martini era familiarizat), se spune c\ sfatul preo]ilor a cerut un nou voal pentru templu. {apte fecioare ne`ntinate din tribul lui David au fost alese [i s-a tras la sor]i ca s\ fie aleas\ cea care avea s\ toarc\ lâna pentru fiecare dintre

Pierre Abélard. Nu toat\ lumea a fost de acord. acum stare]\ la Paraclete. a intrat `n cas\ [i s-a a[ezat s\ lucreze la lâna ei purpurie. Femeii `i apar]inea Pruncul. purpuriul i-a revenit Mariei. `nc\ de la primele reprezent\ri. onoare [i putere. `n care cuvântul lui Dumnezeu se `ntrupase. interpret. n-a v\zut pe nimeni [i. confirmând rolul ei de mam\. a sugerat c\. `ngerul lui Dumnezeu ap\ru lâng\ ea [i spuse: Nu-]i fie team\. ea s-a dus la fântân\ s\ scoat\ ap\ [i acolo a auzit o voce care i-a spus: „Salut ]ie care e[ti plin\ de gra]ie. atât s\ predea. Dumnezeu e cu tine. când guvernatorul Africii romane a `ntrebat un grup de prizonieri cre[tini ce au adus cu ei ca s\ se apere la tribunal. „capabil\ de-a conversa cu Dumnezeu Sfântul Duh `n regatul interior al sufletului. sus]inea c\ sl\biciunea Bisericii a fost una masculin\ [i c\ trebuia ca . `n iconografia cre[tin\ cartea sau sulul apar]inea zeit\]ii masculine.11 Apoi. acceptarea cuvântului lui Dumnezeu. un om drept. ~n aceste scrisori.“ Maria s-a uitat `n dreapta [i `n stânga (protoevanghelistul noteaz\ ca un romancier). noul Adam. de c\tre papa Inocen]iu al II-lea. una dintre cele mai mari figuri intelectuale ale secolului ei.12 Cartea era depozitarul legii lui Dumnezeu. „{i iat\. tremurând toat\. c\rturar. `naintea lui Martini. cât [i s\ scrie.14 O contemporan\ a lui Abélard.“10 Astfel. coresponden]\ care avea s\ devin\ faimoas\. de fapt. ]es\tura purpurie [i crinul – reprezentând. care fusese condamnat de conciliile din Sens [i Soissons [i c\ruia i se interzisese. `n 1333. stare]a Hildegard din Bingen. violen]\. pe rând. `ngerul vestitor. ~nainte de-a `ncepe s\ toarc\. Cu dou\ secole `nainte de Martini. femeile sunt mai aproape de Dumnezeu decât orice b\rbat. pentru c\ de partea ta este bun\voin]a lui Dumnezeu. tu e[ti binecuvântat\ `ntre femei.“13 Cartea confer\ [i autoritate moral\ [i. `n termeni de intim\ prietenie“. a suferin]ei [i a preacur\]eniei fecioarei – eviden]iau calit\]ile pentru care Biserica Cre[tin\ dorea ca Maria s\ fie onorat\. a `nceput o coresponden]\ cu vechea sa iubit\. fie lui Dumnezeu Tat\l. Conform tradi]iei. canonicul de la Notre-Dame din Paris ce fusese castrat ca pedeaps\ pentru seducerea elevei sale Héloïse.ISTORIA LECTURII 255 cele [apte culori necesare. cititor. Martini i-a pus `n mâini o carte. ace[tia au r\spuns: „Texte al lui Pavel. Abélard. Hristos a fost adesea `nf\]i[at exercitând func]ia rabinic\ de `nv\]\tor. fie victoriosului Hristos. Abélard `i contrapune rafinamentul sufletesc [i inteligen]a femeii. Maria. Obsesiei masculine pentru r\zboi.

ajungem s\ ne `ntreb\m.“ „Femeia a fost f\cut\ pentru a fi reazemul b\rbatului“. „de departe cea mai frumoas\. a[a c\ de ce-ar fi fost tulburat\? Ce-ar fi f\cut dac\ ar fi fost b\rbat? Lua]i-o ca un exemplu. a scris el. Repro[ul pe care Dumnezeu i-l face Evei `n Geneza 3:16 a fost folosit `n repetate rânduri pentru a predica virtu]ile umilin]ei [i blânde]ii feminine: „Dorin]a ta s\ fie pentru so]ul t\u [i acesta va fi domnul t\u. educa]ia era primejdiosul rezultat al curiozit\]ii [i cauza cre[terii acesteia.256 A L B E R T O M A N G U E L femeile s\ fac\ uz de puterea sexului lor `n aceste tempus muliebre sau aceast\ Epoc\ a Femeii. „Mie mi se pare“. {tia bine c\ era un `nger. ci ca un exemplu de femeie supus\. `n special la femei. Abélard l\mure[te valoarea curiozit\]ii intelectuale: „~ndoindu-ne. a o asocia pe Maria cu puterea intelectual\ era un act curajos. fetelor. era un p\cat. a ceea ce trebuie s\ face]i. `n decursul celei mai mari p\r]i din Evul Mediu – erau educate numai atât cât s\ poat\ face menajul unui b\rbat. Nu vorbi]i niciodat\ cu un b\rbat decât dac\ tat\l vostru sau mama voastr\ este prezent\“. Inocen]a virginal\ a femeilor trebuia p\strat\ cu orice pre]. dar pentru detractorii lui Abélard – Sfântul Bernardino era ecoul vocilor misogine ale acestora – curiozitatea. cea mai modest\ atitudine pe care a]i v\zut-o `ntr-o Bun\ Vestire. educa]ia intelectual\ a tinerelor fete cunoscute de Martini era restrâns\ sau inexistent\. Dac\ ele crescuser\ `ntr-o familie de aristocra]i.16 ~n vremea lui Martini. A[a cum am v\zut. erau educate ca doamne de onoare sau erau `nv\]ate s\ administreze o proprietate. lucruri pentru care aveau nevoie doar . a v\zut-o pe Maria lui Martini nu dialogând cu Dumnezeu Sfântul Duh. probabil cel mai popular predicator al vremurilor sale.“18 Puterea intelectual\ vine din curiozitate. `ndatoritoare. ~n introducerea la o carte de [coal\ scris\ pentru `nv\]\ceii lui din Paris. [i `ntrebându-ne `nv\]\m adev\rul.19 ~n opinia Sfântului Bernardino. ci st\ a[ezat\ `n atitudinea aceea aproape tem\toare. majoritatea femeilor `n decursul secolului al paisprezecelea – de fapt. Sfântul Bernardino din Siena. comentând pictura. a parafrazat Sfântul Toma d’Aquino.17 ~ntr-un asemenea context.15 Dar puternica ostilitate `mpotriva femeii nu avea cum s\ fie `nvins\ u[or. Depinzând de pozi]ia lor `n societate. cea mai reveren]ioas\. cel care a `mpins-o pe Eva s\ guste din fructul interzis al cunoa[terii. Ea nu se uit\ ]int\ la `nger.

20 ~n cadrul ordinelor religioase. . Christine de Pisan [i Marie de France – au reu[it `n pofida aparentei imposibilit\]i a izbânzii. Maria lui Martini cere o a doua examinare. de scris [i matematici. Ea st\ `ntr-o pozi]ie incomod\. `n cea mai mare parte. Julian de Norwich. dar o f\ceau sub permanenta cenzur\ exercitat\ de superiorii lor religio[i de sex masculin. pentru care erau de baz\ un pic de citit.21 Femeile a c\ror remarcabil\ oper\ a ie[it la iveal\ `n acea perioad\ – de felul lui Hildegard din Bingen. nu primeau de obicei niciun fel de educa]ie. Copiii de ]\rani. pe care o strânge sub b\rbie. Negustorii [i artizanii `[i instruiau uneori `n meseria lor fiicele. de la care se a[teptau apoi s\ devin\ ajutoare f\r\ plat\. urmau s\-[i dezvolte unele aptitudini pentru afaceri. mai pu]in gr\bit\. Dac\ apar]ineau clasei negustore[ti. Cum [colile [i universit\]ile erau. ci (contrar descrierii p\rtinitoare a Sfântului Bernardino) la buzele `ngerului. cât [i fete. femeile `[i urmau câteodat\ n\zuin]ele intelectuale. `nchise pentru femei. atât b\ie]i. `nflorirea artistic\ [i c\rtur\reasc\ de la sfâr[itul veacului al doisprezecelea [i pân\ `n secolul al paisprezecelea s-a centrat `n jurul b\rba]ilor. de[i multe deveneau destul de cultivate. ~n acest context. ]inând cu mâna dreapt\ pelerina. scrise cu litere mari de aur. cu trupul `ntors din fa]a straniei prezen]e. Maria nu Detaliu din Buna Vestire de Giotto `n Arena din Padua. Cuvintele pe care `ngerul le pronun]\ curg de pe buzele sale spre ochii Mariei. cu ochii fixa]i nu spre angelica privire.ISTORIA LECTURII 257 de o instruc]ie sumar\. constând `n scris [i citit.

25 ~n capitolul al nou\lea al Pildelor.“24 Dar e [i mai relevant s\ presupunem c\ Maria lui Martini cite[te C\r]ile ~n]elepciunii. pur [i simplu. Din secolul al treisprezecelea. legat `n ro[u. Giotto d\duse Mariei din a sa Bun\ Vestire o Carte a Orelor mic\ [i albastr\. cum ar fi f\cut mare parte din doamnele de sorginte regal\ sau nobil\. iar popularitatea ei s-a men]inut pân\ târziu `n secolele al cincisprezecelea [i al [aisprezecelea – a[a cum se vede `n multe reprezent\ri ale Bunei Vestiri. E un volum de dimensiuni normale. Fecioara va lua `n pântece [i va na[te fiu [i vor chema numele lui Emanuel. ci [i vede Buna Vestire. `ntr-una din frescele Capelei Arena din Padua. `n veacul al optulea de c\tre Benedict de Anania. `n care Fecioara e `nf\]i[at\ citind Cartea Orelor. precum [i cele dou\ c\r]i ale Apocrifelor: ~n]elepciunea lui Iisus. c\ `ntâmpl\rile din via]a ei [i a Fiului ei fuseser\ prevestite `n Isaia [i `n a[a-zisele C\r]i ale ~n]elepciunii din Biblie: Pilde. Cartea lui Iov [i Ecleziastul. se pare. Dar ce carte e? Cu dou\zeci de ani `nainte ca pictura lui Martini s\ fi fost terminat\. Maria lui Martini ar fi putut citi. probabil un in octavo. Conform tradi]iei care vedea `n Noul Testament `mplinirea profe]iilor f\cute `n cel Vechi – o credin]\ r\spândit\ `n vremea lui Martini – Maria [i-ar fi dat seama. ~n mâna stâng\ ]ine deschis\ cu degetul cartea pe care o citea. ca anex\ a slujbei canonice) a fost cea mai obi[nuit\ carte personal\ de rug\ciuni a celor boga]i. Dar s-ar putea [i s\ fie o alt\ carte. fiul lui Sirah [i ~n]elepciunea lui Solomon. dup\ Buna Vestire.22 E posibil ca Maria lui Martini s\ citeasc\. Cartea Orelor era singura carte. chiar `nainte de sosirea `ngerului.258 A L B E R T O M A N G U E L doar aude.23 ~ntr-una din acele paralele literare care `ncântau auditoriul medieval. o Carte a Orelor. chiar capitolul din Isaia care `i anun]\ soarta: „Iat\. Doamna ~n]elepciune e descris\ ca tr\gându-se din . ~n multe dintre casele mai bogate. Ea a trimis slujnicele sale s\ strige pe vârfurile dealurilor cet\]ii: «Cine este ne`n]elept s\ intre la mine!» {i celor lipsi]i de bun\-chibzuial\ le zice: «Veni]i [i mânca]i din pâinea mea [i be]i din vinul pe care eu l-am amestecat cu mirodenii!»“26 {i `n alte dou\ sec]iuni ale Pildelor. iar mamele [i doicile o foloseau pentru a-[i `nv\]a copiii s\ citeasc\. Cartea Orelor (des\vâr[it\. ~n]elepciunea este prezentat\ ca o femeie care „[i-a zidit cas\ rezemat\ pe [apte stâlpi[…].

un artist cunoscut nou\ drept Maestrul lui Jean Rolin. a f\cut pentru volumul amintit o serie de miniaturi superbe. Una dintre ele `nf\]i[eaz\ ~n]elepciunea a[ezat\ pe tron.27 Doamna ~n]elepciune este protagonista uneia dintre cele mai populare c\r]i din secolul al cincisprezecelea. care st\ tocmai pe un astfel de tron de aur `n nenum\rate alte manuscrise miniate.28 Cândva `ntre 1455 [i 1460. ]inând `n mâna stâng\ globul p\mântesc [i `n cea dreapt\ o carte deschis\. L’Orloge de Sapience (Clepsidra ~n]elepciunii). El a „`ntemeiat p\mântul“ (3:19) la `nceputul tuturor lucrurilor: „Eu am fost din veac `ntemeiat\ de la `nceput. scris\ `n (sau tradus\ `n) francez\ `n 1389 de un preot franciscan din Lorraine. de-o parte [i de alta. `n partea dreapt\. ]inând o sfer\ `n mâna stâng\ [i o carte `n dreapta. . Henri Suso. `n stânga lor. Secole mai târziu. `nconjurat\ de o ghirland\ de `ngeri purpurii. `ncercuit de `ngeri la fel de `nfl\c\ra]i. `nainte de a se fi f\cut p\mântul“ (8:23). Pozi]ia ei este identic\ aceleia a lui Dumnezeu Tat\l. rabinul din Lublin a explicat c\ ~n]elepciunii i se spunea „Mam\“ pentru c\ „atunci când un om se spovede[te [i se c\ie[te. Prin ea. de obicei ca un pandant pentru Crucificare. `ngeri mai mari `ngenuncheaz\ pe cerul `nstelat. el devine asemenea unui prunc nou-n\scut [i `ntoarcerea lui la Dumnezeu este ca `ntoarcerea la mama lui“. cinci c\lug\ri comenteaz\ cu dou\ tomuri docte `n fa]\. când inima lui prime[te ~n]elegerea [i este schimbat de aceasta.ISTORIA LECTURII 259 Fecioara `nf\]i[at\ cu `nsemnele ~n]elepciunii `ntr-un manuscris miniat din L’Orologe de Sapience de Henri Suso. cu o carte deschis\ pe un pupitru drapat. Dumnezeu. dedesubtul ei. un donator `ncoronat. i se roag\. Deasupra ei.

~n]elepciunea r\mâne aservit\. Aici. `ncepe s\ fie exemplificat prin vasta [i vechea iconografie care `l `nf\]i[eaz\ pe Hristos purtând `n mân\ cartea. a[a-zisele figurine Venus.29 Sofia. a exclamat `mp\ratul: „Solomon. `mp\ratul Iustinian particip\ la sfin]irea recent terminatei catedrale din Constantinopol. Chiar `n propriul templu. redus\ la t\cere de o societate . te-am dep\[it!“33 Niciunul dintre faimoasele mozaicuri ale Bisericii Sfânta Sofia – nici m\car maiestuoasa ~ntronare a Fecioarei din 867 – nu permite Mariei s\ ]in\ o carte `n mân\. `n alte col]uri ale lumii. sau din perioade mai recente. Isis.30 Când hispanicii [i portughezii au sosit `n Lumea Nou\ purtându-[i s\biile [i crucile. al c\rei text ne este ascuns privirii [i al c\rei titlu `l putem doar ghici.. asociind-o pe Maria conceptului cre[tin r\s\ritean al Sofiei sau ~n]elepciunii.32 Decizia lui Clovis a urmat cuvânt cu cuvânt declara]ia Sfântului Pavel (I Corinteni 1:24). Doamna ~n]elepciune a Pildelor [i a Clepsidrei lui Suso. datând din perioada cuprins\ `ntre 25000 [i 15000 `. Atributul `n]elepciunii. cum ar fi Tonantzin [i Pacha Mama. Clovis. poate reprezenta ultima expresie a zei]ei detronate. `n `ntruchiparea unui Hristos androgin. se trage din vechea tradi]ie a Zei]ei Mam\. a sugerat c\ Sofia-Maria „se arat\ singur\ b\rba]ilor ca un ajutor prietenesc [i un sprijin `mpotriva lui Yahweh. dimensiunea blând\. acum uzurpat de la zeit\]ile feminine. [i le arat\ partea luminoas\. Biserica Sfânta Sofia (Sfânta ~n]elepciune) – unul dintre cele mai mari edificii ridicate de mâna omului `n Antichitate.31 ~n jurul anului 500. aztecii [i inca[ii ([i alte popoare b\[tina[e) [i-au transpus credin]ele `n diferite zeit\]i mame ale p\mântului. a interzis venerarea Zei]ei ~n]elepciunii `n diversele sale ipostaze – Diana. `mp\ratul francilor. Cartea pe care o ]ine Maria `n pictura lui Martini. `nc\ prezent `n arta religioas\ de ast\zi a Americii Latine. Cam la dou\zeci [i cinci de ani dup\ moartea lui Clovis. s-au descoperit `n toat\ Europa [i `n Africa de Nord.Hr. ale c\rei imagini sculptate. dreapt\ [i `n]eleg\toare a Dumnezeului lor“. care sus]inea c\ doar Hristos este „`n]elepciunea lui Dumnezeu“. faptul c\ Martini o `nf\]i[eaz\ pe Maria ca mo[tenitoarea – probabil `ncarnarea – Sfintei ~n]elepciuni trebuie privit ca un efort de restaurare a puterii intelectuale refuzate divinit\]ii femeie[ti. Atena – [i a `nchis ultimele temple dedicate ei. o zei]\ mai veche decât istoria. dup\ convertirea la cre[tinism [i `nt\rirea rolului Bisericii. spune tradi]ia.260 A L B E R T O M A N G U E L Carl Jung. Pe un asemenea fundal istoric.

Buna Vestire a lui Martini devine subversiv\. Assisi [i. Aproape sigur a fost un discipol al lui Duccio di Buoninsegna. despre influen]ele intelectuale care l-au modelat. se bazeaz\ pe modelul lui Duccio. Maestá din 1315.34 Nu se [tiu prea multe despre via]a lui Simone Martini. tat\l picturii sieneze. ar\tând prin asta c\ unul Nou e pe cale s\ apar\. cca 1450. `n aceast\ lumin\. Brusc. despre Maica Domnului [i Doamna Noastr\ cea ~n]eleapt\.ISTORIA LECTURII 261 care a ales s\-[i f\ureasc\ zeul sub chip de b\rbat. rupând paginile Vechiului Testament. unde dou\ fresce ruinate de pe portalul catedralei sunt tot ce-a r\mas din opera sa. prima oper\ datat\ a lui Martini. la Siena. `n Fecioara cu pruncul a lui Rogier van Weyden. desigur. iar `n 1340 s-a mutat la Avignon.35 Nu [tim nimic despre educa]ia lui. dar `n cartea cu coperte ro[ii pe care a pictat-o cândva `n anul Iisus copil. la Curtea papal\. El a lucrat la Pisa. despre discu]iile pe care trebuie s\ le fi purtat despre femei [i putere. .

pare s\ fi l\rgit spectrul lecturilor Mariei. imaginea servea [i ca o aducere aminte a maximei misogine a Sfântului Pavel. din punct de vedere filosofic.37 pruncul Iisus bo]e[te sau rupe o pagin\ a c\r]ii pe care ea o cite[te. ~n imagini mai târzii ale Mariei. Gestul Pruncului reprezint\ Noul Testament adus de Hristos pentru a-l `nlocui pe cel Vechi. le-a livrat pictorilor alternativa la realismul sobru promovat de Giotto `n Buna Vestire din Padua. afirmându-[i superioritatea intelectual\. cu r\d\cini `n primele credin]e `n `n]elepciunea zei]ei. 1333 pentru catedrala din Siena a l\sat probabil un indiciu pentru rezolvarea acestor probleme. de la micu]a Carte a Orelor a lui Giotto la un `ntreg compendiu teologic.262 A L B E R T O M A N G U E L Fundamentali[ti islamici arzând un exemplar din Versetele satanice de Salman Rushdie. c\rora rela]ia Mariei cu Cartea ~n]elepciunii trebuie s\ le fi fost mai bine cunoscut\. posibil chiar o afirma]ie. . Buna Vestire a lui Martini a fost copiat\ de cel pu]in [apte ori. dar pentru observatorii de la sfâr[itul Evului Mediu.36 Din punct de vedere tehnic.

Nu f\cea niciun fel de referire la carte sau la Rushdie sau la ayatollah. Uneori.39 Preotul care a salvat Tirant lo Blanc a lui Joan Martorell de rugul c\ruia el [i b\rbierul `i sortiser\ biblioteca `nnebunitoare a lui Don Quijote40 a salvat pentru genera]iile viitoare un extraordinar roman cavaleresc. putem `n]elege o p\rticic\ din lumea care-l fascinase pe `ntristatul cavaler – o lectur\ prin care putem deveni. precum Comoara din Lacul de Argint. prin]e?“ – [i a zis: „Vorbe. [tiind exact ce anume citea Don Quijote. vorbe. titlul acela evaziv mi-ar putea spune mai multe despre caracterul `nnegurat al prin]ului. când a devenit cunoscut faptul c\ un autor fusese amenin]at cu moartea pentru c\ scrisese un roman. procesul se desf\[oar\ invers [i cititorul determin\ opinia noastr\ despre o carte: „Obi[nuiam s\-l citesc la lumina lumân\rii sau la lumina lunii. ~n timpul primelor luni când a fost dat\ fatwa `mpotriva lui Salman Rushdie.ISTORIA LECTURII 263 Atunci când v\d pe cineva citind. cu ajutorul unei lupe uria[e“. Don Quijote. care apar]ine `n imagina]ia popular\ peisajului mitic al eroilor lui Homer. pentru c\ Hitler o pre]uise. Pare firesc c\ Alexandru cel Mare.38 Mi-ar pl\cea s\ [tiu ce carte ]inea Hamlet `n mân\ când a dat r\spuns `ntreb\rii lui Polonius – „Ce citi]i acolo. vorbe“. reporterul american de televiziune John Innes ]inea un exemplar din Versetele satanice pe birou ori de câte ori comenta `n direct asupra vreunui subiect. . dar prezen]a romanului de lâng\ cotul lui indica solidaritatea unui cititor cu soarta c\r]ii [i a autorului ei.41 condamnându-l astfel pe autorul unor romane despre Vestul S\lbatic. pentru o clip\. `n mintea mea se produce o curioas\ metonimie. purta `ntotdeauna cu el un exemplar din Odiseea. la soarta lui Richard Wagner. identitatea cititorului conturându-se `n func]ie de carte [i de locul `n care aceasta este lecturat\. spunea Adolf Hitler despre autorul Karl May. a c\rui muzic\ n-a fost interpretat\ `n public `n Israel ani la rândul.

Pagina opus\ Curtezane din vremuri medievale. `ntr-o edi]ie din 1681 a Ukiyo Hyakunin Onna. `ntr-o gravur\ pe lemn de Hishikawa Moronobu. .

pe care ea le citea nepedepsit\. Aveam ([i am `nc\) o patim\ nes\]ioas\ pentru carnete de noti]e (care `n Argentina aveau. cele legate cu galben. cu coperte cartonate. profilul unuia dintre eroii no[tri na]ionali [i. de regul\. cu litere mari [i desene `n culori vii. Uneori `mprumuta ea câte-o carte de Just Williams de la mine. unele legate `n verde [i altele `n roz. Vigil (dup\ moartea lui. Dar seriile legate `n roz. `ntr-o var\. Uneia dintre veri[oarele mele `i pl\cea s\ citeasc\ (mai târziu.LECTURA DE ALCOV La papet\ria de dup\ col] de casa `n care st\team la Buenos Aires aveau o colec]ie atr\g\toare de c\r]i pentru copii. `ntreaga saga Heidi. {i mai erau rânduri duble de c\r]i `n format de buzunar. Cei trei muschetari. am `mprumutat de la ea Ochelarii negri de John Dickson Carr [i am fost prins `n mrejele literaturii poli]iste pentru tot restul vie]ii mele) [i amândoi citeam romanele de aventuri cu pira]i ale lui Salgari. Articolele de papet\rie erau `n fa]\. din seriile legate `n verde. povestirile contesei de Ségur. uneori. Coliba unchiului Tom. ilustrate. pus pe copert\. o pagin\ deta[abil\ cu ab]ibilduri `nf\]i[ând animale preistorice [i scene de b\t\lie) [i adesea poposeam vreme `ndelungat\ `n pr\v\lie. rândurile de c\r]i aflându-se `n spate. Erau c\r]i mari. c\r]i scrise pentru copii mici de Constancio C. povestirile cu animale ale lui Horacio Quiroga. Erau acolo (a[a cum am men]ionat) c\r]ile cu coperte galbene din seria Robin Hood. Din seria roz erau romane de Louisa May Alcott. groaznice traduceri `n spaniol\ ale c\r]ilor lui Just Williams. mie (la . de la Editorial Abril. Din seriile verzi erau aventurile Regelui Arthur. s-a descoperit c\ avea una dintre cele mai mari colec]ii de c\r]i pornografice din toat\ America Latin\).

istoricul William V. O s\ v\ spun o poveste de dragoste care a avut loc `n Siracuza. femeile au descoperit uneori o neb\nuit\ hran\ pentru minte. Ideea c\ unele c\r]i au `n vedere anumite grupuri este aproape tot atât de veche ca literatura `ns\[i. c\deau prad\ nenorocirilor. Harris a afirmat c\ aceste romane nu erau extrem de populare. [i sunt func]ionar la avocatul Athenagoras. con]inutul `i era adus clar la cuno[tin]\ cititorului. cât [i pentru fete. frumo[i [i de origine aleas\. [tiu cu precizie) `mi erau interzise.266 A L B E R T O M A N G U E L zece ani. necazurile [i suferin]ele perechilor de `ndr\gosti]i. Citind aceast\ fic]iune permis\. c\ erau c\r]i pe care niciun b\iat cuminte nu trebuia s\ le citeasc\. se a[tepta de la ei s\ aib\ `ncredere `n zei. romane. a[a cum epopeile grece[ti [i teatrul erau destinate `n primul rând b\rba]ilor.6 se prezint\ pe sine [i subiectul `n primele dou\ rânduri: „Numele meu este Chariton.1 De[i Platon a scris c\ `n republica lui ideal\ `nv\]\mântul ar fi fost obligatoriu atât pentru b\ie]i. Unii c\rturari au sugerat c\. Erau c\r]i pentru fete. deoarece educa]ia avansat\ „transform\ o femeie `ntr-o bârfitoare cert\rea]\ [i lene[\“. precum [i s\ fie virgini sau ca[ti (cel pu]in eroina). cu voce tare. Din cauza limbajului sofisticat al autorilor [i num\rului relativ mic de fragmente care s-au p\strat. care a tr\it pe la `nceputul erei cre[tine. Secole mai târziu.5 De la `nceputul romanelor. c\r]ile menite femeilor erau legate de ceea ce mai târziu avea s\ se numeasc\ dragoste romantic\.2 unul dintre discipolii s\i. romanele timpurii grece[ti erau mai degrab\ menite cititoarelor. eroul [i eroina erau `ntotdeauna tineri. dar sfâr[itul era mereu unul fericit.“ „Poveste de dragoste“ – pathos erotikon: chiar de la primele rânduri. Pentru c\ [tiin]a de carte era rar\ printre femeile din Grecia (de[i – s-a sugerat – curtezanele au fost „deosebit de culte“). din societatea patriarhal\ a Greciei secolului `ntâi pân\ `n Bizan]ul veacului al doisprezecelea (când au fost scrise ultimele astfel de roman]uri). copil\ fiind [i citind romane cavalere[ti (uneori inspirate de roman]urile . mai viu decât orice semnal luminos. femeile trebuie s\ fi g\sit `n terciul acesta o anumit\ form\ de stimulare intelectual\: `n chinurile. din Aphrodisiasis[un ora[ `n Asia Minor]. Autorul primelor romane grece[ti care au s-au p\strat integral. Copertele acestora erau un avertisment. Teofrast. ci mai degrab\ lecturi u[oare pentru un public feminin limitat [i cu un anumit grad de educa]ie.4 Subiectul era dragostea [i aventura. sus]inea c\ femeilor trebuia s\ li se predea doar atât cât era necesar s\ [tie pentru ]inerea casei.3 sclavii cu educa]ie le citeau.

Sfânta Tereza a g\sit bun\ parte dintre imaginile pe care avea s\ le dezvolte `n scrierile sale religioase. „M-am obi[nuit s\ le citesc [i acest mic p\cat mi-a domolit dorin]a [i m-a f\cut s\ vreau s\-mi `ndeplinesc celelalte `ndatoriri. Eram atât de sedus\ de ea `ncât . ascunzându-m\ de tat\l meu. {i nu m\ gândeam deloc c\ petrec multe dintre orele zilei [i ale nop]ii cu o asemenea de[art\ `ndeletnicire. o gravur\ din 1865 dup\ o pictur\ de Auguste Toulmouche. grece[ti).ISTORIA LECTURII 267 Fructul interzis.

“7 ~ndeletnicirea o fi fost de[art\. A[a cum subliniaz\ criticul englez Kate Flint. iar moda `n Japonia era dictat\ de . cât\ vreme avertismentul nu i se aplica [i veri[oarei mele. i-a permis s\-[i afirme sim]ul de disimulare [i s\ [tie c\ nu e singura care face asta“. dup\ ce-am fost coeditor la o antologie de povestiri pentru homosexuali. materialul desemnat unui anume grup este creat.268 A L B E R T O M A N G U E L mi se p\rea c\ a[ fi nefericit\ f\r\ o carte nou\ de citit. prietenii „normali“ mi-au spus c\ ar fi fost jena]i s\-i vad\ cineva cu o astfel de carte `n public.) Aventurându-te s\ gu[ti din literatura pe care societatea a rezervat-o. m-am confruntat cu o prejudecat\ asem\n\toare când. deliberat. Rezervarea unei categorii de c\r]i sau a unui gen pentru un anume grup de cititori (c\ e vorba despre romane grece[ti sau seriile cu coperte roz din copil\ria mea) nu doar creeaz\ un spa]iu literar `nchis pe care respectivii cititori sunt `ncuraja]i s\-l exploreze. dar povestirile Margaretei de Navarra. ci. cu condescenden]\. a[ fi fost etichetat drept un efeminat. uneori. Mult mai palpitant. ambasadorii japonezi aduseser\ acas\ arta [i `nv\]\turile uria[ului vecin milenar. Un astfel de fenomen s-a petrecut `n colectivitatea femeilor de la Curtea japonez\. ri[ti s\ fii maculat prin asociere. ceea ce este ast\zi Kyoto – guvernul japonez a decis s\ sisteze trimiterea delega]iilor oficiale `n China. Dar. femeile cititoare au g\sit moduri de abordare subversiv\ a materialului pe care societatea `l punea pe rafturile lor. precum [i romanele surorilor Brontë [i ale lui Jane Austen datoreaz\ mult lecturii roman]urilor.8 ~nc\ de la `nceputuri. ea putând da iama `n seriile verzi f\r\ s\ provoace alt comentariu decât o remarc\ acid\ din partea mamei sale despre gusturile ei „eclectice“. grupurilor „mai pu]in privilegiate“ sau „mai pu]in acceptate“. La Princesse de Clèves de Doamna de La Fayette. (Mai târziu. Heian-Kyo. Vreme de trei secole. de asemenea [i adesea. ~n 894 – la o sut\ de ani dup\ `ntemeierea unei noi capitale. `i situeaz\ pe al]ii `n afara lui. lectura acestor romane d\ femeii cititoare nu doar ocazia ca uneori s\ se „retrag\ `n pasivitatea indus\ de opiul fic]iunii. `mi amintesc expresia de repro[ mirat de pe fa]a comerciantului din Buenos Aires când am cump\rat odat\ una dintre c\r]ile roz [i cum a trebuit repede s\-i explic c\ era un cadou pentru o fat\. cândva prin secolul al unsprezecelea. Mi s-a spus c\ acele c\r]i legate `n roz erau pentru fete [i c\ dac\ a[ fi fost v\zut cu una dintre ele `n mân\. de team\ s\ nu fie considera]i ei `n[i[i homosexuali. chiar de cititorii acelui grup.

Femeile de la Curtea japonez\. care [i-a atins apogeul `n secolul al zecelea. Departe de cea mai mare parte a lumii de afar\. obiceiurile din China. sub domnia regentului Fujiwara no Michinaga.9 Ca `n orice societate aristocratic\.10 erau supuse unui num\r considerabil de reguli [i `ngr\diri. chiar dac\ erau foarte protejate `n compara]ie cu suratele lor din clasele de jos. limitate chiar [i prin .ISTORIA LECTURII 269 Femei spionate `n `nc\perile lor. acum. cei care s-au bucurat de beneficiile acestei rena[teri au fost foarte pu]ini. obligate s\ se supun\ unei rutine monotone. rupându-se de influen]a chinez\. Japonia a `nceput s\-[i dezvolte un stil de via]\ imaginat chiar de ea. dup\ o ilustra]ie de Tosa Mitsuyoshi pentru Povestea lui Genji.

~nc\perile. ca [i despre lumea de dincolo de pere]ii de hârtie.11 [i interac]ionau `ntre ele mai degrab\ prin scrisori decât prin conversa]ie). Referindu-se la o tân\r\ prin]es\. femeile nu aveau voie s\ citeasc\ ceea ce se numea literatur\ „serioas\“: se a[tepta din partea lor s\ se rezume la t\râmul distrac]iei banale [i . femeile `[i petreceau zilele mai ales „privind `n gol“. inventând ele `nsele unele genuri. Pere]ii sub]iri [i panourile cu grilaj l\sau s\ se aud\ totul [i sute de picturi `nf\]i[eaz\ voyeuri spionând activit\]ile femeilor. filosofiei „[i oric\rei alte forme de erudi]ie“. care produce [i consum\ ceea ce produce. S\ fii deopotriv\ creator [i cel care se bucur\ de literatur\ – formând. Nu toate c\r]ile erau permise.270 A L B E R T O M A N G U E L limbaj (de vreme ce erau. un cerc `nchis. Femeile trebuie s\ aib\ o cunoa[tere general\ a câtorva domenii. Important este c\ ea s\ apar\ având o abordare blând\ [i lejer\ chiar [i `n privin]a acelor subiecte pe care le consider\ deosebit de serioase. cu foarte pu]ine excep]ii. `nainte de toate. totul petrecându-se sub constrângerea unei societ\]i care dore[te ca acest cerc s\ r\mân\ aservit – este un lucru care trebuie privit ca un extraordinar act de curaj. dreptului. cu paravanele [i draperiile lor de m\tase. ca `n Grecia antic\. ~n asemenea circumstan]e. `n India postvedic\ [i `n atâtea alte societ\]i. `ntr-o agonie a lipsei de ocupa]ie („suferind de lips\ de ocupa]ie“ e una dintre frazele repetate). N-o voi face cu totul ignorant\ `n niciun domeniu. observ\ urm\toarele: „Nu cred c\ trebuie s\ ne `ngrijor\m `n privin]a educa]iei sale. femeile de la Curte puteau s\ g\seasc\ c\i de a-[i dep\[i condi]ia. dar face o proast\ impresie dac\ se arat\ preocupate de un anume domeniu. La Curte. dar. este totu[i uimitor c\ au reu[it s\ creeze literatura cea mai evoluat\ a acestei perioade. eroina Doamnei Murasaki din Povestea lui Genji. Genji.“12 Aparen]ele erau de cea mai mare `nsemn\tate [i. le-au f\cut s\ practice muzica [i caligrafia. ceva ce aducea cu melancolia european\. atâta vreme cât se afi[au o aparent\ indiferen]\ fa]\ de cunoa[tere [i o ignoran]\ lipsit\ de agresivitate. erau aproape permanent `n `ntuneric. neinstruite `n limbajul istoriei. s\ citeasc\ cu voce tare sau s\ li se citeasc\. Dar asta nu asigura intimitatea. ~n Japonia perioadei Heian. femeile au fost obligate s\ g\seasc\ pe cont propriu – `n ciuda multitudinii de restric]ii – metode ingenioase de a explora [i de a citi despre lumea `n care tr\iau. `n cea mai mare parte goale. Lungile ore de inactivitate pe care acestea erau obligate s\ le `ndure [i care erau rareori `ntrerupte de festivit\]ile anuale sau de vizite ocazionale `n templele la mod\. `n lumea islamic\. cum ar fi.

`n sertarele pernei ei de lemn. Asemenea realiz\ri totu[i nu au fost considerate niciodat\ comparabile cu acelea ale arti[tilor [i erudi]ilor b\rba]i. mai deschis\ la culoare. Ca s-o pun\ pe hârtie. iar manifestarea fiind public\) [i cele „feminine“ (m\runte. fiind compus\ numai de femei. Ca s\ fie atr\g\toare. numite a[a pentru c\ fuseser\ concepute. pictura chinez\ era numit\ „masculin\“. kanabungaku. o japonez\ din care fuseser\ excluse aproape toate cuvintele chineze[ti.“13 ~n unele cazuri. cam `n aceea[i perioad\ ca [i Povestea lui Genji. sau ~nsemn\rile de c\p\tâi ale lui Sei Shonagon. „Dintre toate modalit\]ile de-a face rost de c\r]i“. `n camera de dormit a autoarei [i ]inut\.14 ~n c\r]i precum Povestea lui Genji [i ~nsemn\ri de c\p\tâi. femeile [i-au creat propria literatur\. o femeie din epoca Heian trebuia s\ fie nu doar frumoas\. ele au elaborat o transcrip]ie fonetic\ a limbii pe care o puteau vorbi. Prin urmare. e singura metod\. Limba scris\ a ajuns s\ fie cunoscut\ drept „scrisul femeilor“ [i. pe de-o parte pentru a `mbog\]i stocul literar. domestice [i intime). ale tuturor timpurilor. pentru c\ deprinderile chineze[ti au continuat s\ fie `nc\ admirate. femeile Heian au scris unele dintre cele mai importante lucr\ri ale literaturii japoneze [i. a comentat Walter Benjamin.ISTORIA LECTURII 271 frivole. dar nu se acord\ prea mult\ aten]ie manevrelor politice care ocupau atât de mult din timpul oficialit\]ilor . Deosebirea se f\cea `n diferite domenii: de exemplu. via]a cultural\ a femeilor [i a b\rba]ilor este explorat\ `n detaliu. Chiar dac\ toate bibliotecile de literatur\ chinez\ [i japonez\ le-ar fi fost deschise. s\ interpreteze [i s\ compun\ poezii. astfel `ncât s-a f\cut o deosebire clar\ `ntre literatura [i limba „masculine“ (temele fiind eroice [i filosofice. probabil. ~n noua lor limb\. pe care c\rturarul [i traduc\torul englez Arthur Waley a considerat-o ca fiind primul roman adev\rat al lumii. a c\p\tat `n ochii b\rba]ilor care le conduceau o component\ erotic\. ci [i s\ scrie `ntr-o caligrafie elegant\ [i. era numit\ „feminin\“. „cea de a le scrie singur e considerat\ ca metoda cea mai demn\ de pre]uire. s\ aib\ o educa]ie muzical\ [i s\ fie capabil\ s\ citeasc\. cum au descoperit femeile din perioada Heian. `n timp ce aceea japonez\. [i pe de alta pentru a ob]ine acces la o colec]ie care s\ corespund\ preocup\rilor lor specifice. dezaprobate de `nv\]a]ii confuciani[ti. `nceput probabil `n 1001 [i `ncheiat nu `nainte de 1010. de asemenea. probabil. femeile din perioada Heian nu ar fi reg\sit `n cele mai multe dintre c\r]ile acelei perioade sunetul particular al vocii lor. Cea mai faimoas\ dintre acestea este monumentala Poveste a lui Genji de Doamna Murasaki.

{i e o mare u[urare c\ ]i-ai exprimat sim]\mintele `ntr-o scrisoare – chiar dac\ [tii c\ `nc\ nu se poate s\-i fi ajuns.“ „Scrisorile sunt ceva destul de banal. cât [i de exerci]iul politicii. ci o reflec]ie a celeilalte lumi. Dar. descrieri. deodat\. Comentariile ei au o not\ r\spicat\. e deconcertant\ „extraordinar de vaga pricepere a femeilor `n privin]a activit\]ilor pur masculine“15. e o dezam\gire. O asemenea candoare explic\ o mare parte din farmecul ei.“16 Ca [i Povestea lui Genji. fiind ]inute departe atât de limbajul. Iat\ aici dou\ exemple de „lucruri care sunt `ncânt\toare“: „S\ g\se[ti un mare num\r de povestiri pe care nu le-ai citit pân\ atunci. ~nsemn\ri de c\p\tâi. desf\[urând o panoram\ a vie]ii contemporane. a[a c\ am scris tot ce mi-a venit `n minte. ~n orice caz. o scrisoare. liste de lucruri pl\cute [i nepl\cute – plin\ de opinii capricioase. dar totu[i ce splendide sunt! Când cineva e `ntr-o provincie de departe [i e[ti `ngrijorat `n privin]a lui. ~nsemn\ri de c\p\tâi de Sei Shonagon este. profund dominat\ de ideea ierarhiz\rii. te sim]i ca [i cum te-ai vedea cu el fa]\-n fa]\. `n care timpul se scurgea lent [i conversa]ia era s\r\c\cioas\ [i peisajul se modifica doar odat\ cu schimbarea anotimpurilor. aceste femei scriau. cu paradoxala sa adorare a puterii imperiale [i dispre]ul pentru firea b\rba]ilor. despre care se spune (s-o credem oare?) c\ se trage de la faptul c\ „niciodat\ nu m-am gândit c\ notele acestea ar fi citite de altcineva. era menit\ s\ fie citit\ mai ales de femei asemenea autoarei `nse[i. [i sose[te. Sau s\ faci rost de al doilea volum al unei istorii care ]i-a pl\cut `n primul volum. prejudec\]i [i vanit\]i.272 A L B E R T O M A N G U E L masculine de la Curte. bârfe. aparent. adesea. oricât de ciudat sau nepl\cut ar fi fost“. o `nregistrare `ntâmpl\toare de impresii. nu `ncape `ndoial\ c\ femei precum Doamna Murasaki [i Sei Shonagon n-ar fi putut face mai mult decât o descriere din auzite a unor astfel de activit\]i. Waley a g\sit c\. care-i `mp\rt\[eau inteligen]a [i perspicacitatea din punct de vedere psihologic. Povestea lui Genji. `n primul rând. `n aceste c\r]i. Ele doreau de la literatur\ nu imaginile pe care le cultivau omologii lor masculini [i de care erau ei interesa]i. pentru ele `nsele – ]inând `n fa]a lor oglinzi `n care s\-[i vad\ via]a. d\ valoare petrecerii .

scriind despre literatura din zilele ei.ISTORIA LECTURII 273 silnice a timpului ve[nic liber [i plaseaz\ via]a domestic\ a femeii pe acela[i plan literar cu vie]ile „epice“ ale b\rba]ilor. ~n primul. Societatea este o entitate foarte culpabil\ [i va trebui s\ r\spund\ pentru fabricarea a multor produse d\un\toare. pentru a g\si reflect\ri ale propriilor vie]i `n pove[tile Clitemnestrei. pentru a salva de undeva. inventând pentru ei `n[i[i noi modalit\]i de a spune pove[ti. ale Gertrudei. undeva `ntre acestea dou\. dac\ dai frâu liber emo]iilor chiar `n circumstan]ele cele mai nepotrivite. care produce cea mai larg\ categorie de astfel de romane. ca «problem\». trebuie s\-[i croiasc\ drum prin literatura oficial\. `n studioul `nc\perii de cusut. . de la mur\turi proaste la poezie proast\. cititorii. oamenii din jur tind s\ te considere frivol\. a descris ceea ce a numit ea „romanele stupide ale Doamnelor Romanciere[…] un gen cu multe specii. cititorii devin scriitori. dar stupidele romane feminine. {i cum se pot sfâr[i lucrurile cu bine pentru o astfel de femeie?“17 ~ntr-un grup separat de lume par s\ aib\ loc cel pu]in dou\ moduri diferite de citire. peste m\ri. `n jungla camerei copiilor. ~n cel de-al doilea. Dar exist\ un amestec din toate acestea – o clas\ compozit\ a imbecilit\]ii feminine. Dar societatea. ale curtezanelor lui Balzac.[…] Scuza obi[nuit\ a femeilor care au devenit scriitoare f\r\ nicio d\ruire deosebit\ este aceea c\ societatea le-a refuzat alte sfere de preocupare. `n spa]iul `nchis al pere]ilor de hârtie. pe care am putea-o caracteriza ca specia «mintea-[i-basmaua». determinat de calitatea specific\ a stupizeniei care predomin\ `n ele – cea spumoas\. Multe secole dup\ Sei Shonagon [i Doamna Murasaki. Doamna Murasaki `ns\. dintre rânduri. dac\ exemplifici fiecare lucru interesant care-]i vine `n minte. astfel `ncât s\ `nregistreze pe pagin\ cronicile de fiecare zi ale vie]ilor lor exilate `n laboratorul buc\t\riei. scriitoarea englez\ George Eliot. cea pioas\ ori cea pedant\. Totu[i. Ea `ncheie: „«Din orice munc\ e ceva de câ[tigat». cu frivolitate. a considerat c\ scrisul lui Sei Shonagon e „plin de imperfec]iuni“: „Este o femeie talentat\. ca ni[te arheologi cu imagina]ie. Exist\ probabil o a treia categorie. cea prozaic\. prezen]a tovar\[ilor lor urgisi]i. e lucru cert. pentru care nara]iunile femeilor trebuia s\ fie aduse la lumin\ `n cadrul nara]iunilor „eroice“ ale b\rba]ilor [i nu. asemenea domniei Maiest\]ii Sale [i altor `nalte abstrac]iuni. are partea ei de blam excesiv [i de laud\ excesiv\“.

un biograf. `n ceea ce ea a ales s\ numeasc\ autobiografie. textul `n care femeia `[i putea da „frâu liber propriilor emo]ii“. cunoscut\ numai ca „Mama lui Michitsuna“. Probabil. Ceea ce Doamna Murasaki a g\sit frivol a fost chiar con]inutul c\r]ii lui Sei Shonagon: lumea de zi cu zi. f\r\ s\-[i dea seama [i f\r\ s\ con[tientizeze sau s\ numeasc\ procedeul. `n calitate de cititoare. a devenit lectura preferat\ printre doamnele acelei vremi. Probabil c-ar putea chiar s\ r\spund\ la `ntrebarea: este aceasta o via]\ potrivit\ pentru o doamn\ de origine nobil\?“19 ~n ciuda criticilor Doamnei Murasaki. cât mai fidel cu putin]\. aparent banal al literaturii scrise de Sei Shonagon a `nflorit printre cititoarele vremii ei. de[i scris\ `n interiorul grupului.274 A L B E R T O M A N G U E L ne imagin\m. a[a cum fusese consacrat\ de c\tre b\rba]i. ar putea stârni ceva interes. dar ~nsemn\ri de c\p\tâi le-a permis femeilor care citeau s\ devin\ propriii istorici. Vorbe[te despre ea `ns\[i la persoana a treia: „~n timp ce ziua se scurgea monoton. poate descrie via]a femeii `n ceea ce se nume[te o biografie. „Exist\ patru feluri de a scrie despre via]a unei femei“. povestea monotonei sale existen]e. e u[or s\ `n]elegi de ce forma confesiv\. Heilbrun acestor forme corespunde vag [i literaturii `n mi[care a scriitoarelor perioadei Heian – monogatari . Neghiobia a fost [i defectul pe care Doamna Murasaki. sau femeia poate scrie despre via]a ei `nainte de a o fi tr\it. a afirmat criticul american Carolyn G. Deosebirea evident\ era totu[i aceea c\ Sei Shonagon nu le oferea cititorilor ei o versiune ridiculizat\ a propriei lor imagini. `[i spunea ea. Heilbrun. `n primul rând.“20 Etichetarea prudent\ f\cut\ de Carolyn G. ea citea din romane vechi [i le g\sea pe majoritatea dintre ele o adun\tur\ de inven]ii gogonate. nu era altceva decât ecoul stereotipurilor [i al prejudec\]ilor oficiale – cele care. femeie sau b\rbat. Primul exemplu cunoscut din aceast\ perioad\ este jurnalul unei doamne de la Curte din perioada Heian. l-a sesizat `n proza lui Sei Shonagon. realitatea existen]ei ei. `n care autoarea a `ncercat s\ consemneze. Jurnal al sfâr[itului de var\ sau Jurnal efemer. `n perimetrul c\reia se mi[ca ea `ns\[i. duseser\ la crearea grupului.“18 Ceea ce descria George Eliot era o fic]iune care. ~n ciuda criticilor Doamnei Murasaki. o poate spune `n ceea ce ea a ales s\ numeasc\ fic]iune. Genji a prezentat ceva din via]a femeilor prin personajele care-l `nconjurau pe prin]. stilul intim. despre a c\rei trivialitate scriitoarea aducea dovezi cu tot atât de mult\ aten]ie de parc\ ar fi fost lumea str\lucitoare a lui Genji `ns\[i. scris\ sub form\ de jurnal. „Chiar femeia o poate spune. sunt mai pu]in un rezultat al muncii cât al lenei harnice.

idealizate sau imaginate. prin citire cu voce tare sau prin tipar – a permis femeilor s\ g\seasc\ voci similare cu ale lor. ~n textele respective. pe care scriitoarele epocii Heian par s\ o fi anticipat: s\ se ca]ere peste pere]i.ISTORIA LECTURII 275 („romane“). Spre deosebire de papet\ria din copil\ria mea. . respectiva persoan\ trebuie s\ dea seam\ de asta. se g\sesc prefigur\rile literaturii feminine pe care o citim ast\zi. „c\r]i de c\p\tâi“ [i altele. Asta clarific\ sarcina cititorului.21 ~n opera lui Sei Shonagon. s\ ia orice carte i se pare c\-l atrage. Lucru la fel de adev\rat pentru femeile perioadei Heian. imediat ce observ\ cineva c\ el (putem ad\uga „sau ea“) este altfel. ~ntr-o discu]ie privind lecturile homosexualilor – care poate fi destul de bine aplicat\ lecturilor femeilor sau oric\rui alt grup exclus din t\râmul puterii – scriitorul american Edmund Wilson noteaz\ c\. nu relateaz\ doar trecutul. chiar didactic\. o libr\rie g\zduie[te. determinând [i limitând aria lecturilor unei cititoare. a definit un jurnal ca fiind „numai `nregistrarea gândurilor [i impresiilor unei fete foarte tinere [i. La o genera]ie dup\ George Eliot. ca [i `n cea a Doamnei Murasaki. pe care s\-[i construiasc\ o imagine autentic\ a lor `nsele. s\ afle `n confirmarea experien]ei o baz\ solid\. iar genul acesta de a da seama e un fel de fic]iune primitiv\. ast\zi. `n Anglia victorian\. pentru c\ „trebuie s\ ai `ntotdeauna ceva senza]ional de citit `n tren“. s\ descopere c\ situa]ia lor nu era singular\.22 Publicarea – adic\ reproducerea unui text `n scopul de-a l\rgi num\rul cititorilor prin realizarea unor copii ale manuscriselor. `n care femeile scriu pentru ele `nsele ceea ce lipse[te din textele oficiale. Spunând „unul altuia – sau lumii ostile din jurul lor – pove[ti ale vie]ii lor. ca [i pentru George Eliot. ori istorisite cu prolixitate documentar\ [i onestitate. „nara]iunile orale povestite [i repovestite ca povestiri de alcov. de cafenea sau de pe canapeaua psihanalistului“. dar [i pe cele care `[i au originea `n interiorul grupului. nu doar c\r]ile destinate femeilor din ra]iuni explicit comerciale. Aceasta este de obicei situa]ia cititorilor izola]i: literatura de care au nevoie este una confesiv\. Perechea ei. prin urmare. nu a exagerat. cititoarele [i-au reg\sit propriile vie]i tr\ite sau netr\ite. ci prefigureaz\ [i viitorul. Gwendolen a lui Oscar Wilde din Ce `nseamn\ s\ fii onest a declarat c\ nu c\l\tore[te niciodat\ f\r\ jurnalul ei. Cecily. pentru c\ lectorii c\rora le este refuzat\ o identitate nu-[i pot g\si povestea decât `n literatura pe care ei `n[i[i o produc. autobiografic\. destinat public\rii“. s-o dezbrace de supracopertele colorate care-i marcheaz\ destina]ia [i s-o plaseze printre volumele pe care [ansa [i experien]a le-au adus pe noptiera lor. f\urindu-[i o identitate tot `ntr-atât pe cât o relev\“.

Un cititor p\tima[. . contele Guglielmo Libri.

~mi spun c\. pline de nume mai mult sau mai pu]in familiare. Sunt `ncântat s\ m\ [tiu `nconjurat de un soi de inventar al vie]ii mele.C|R}ILE FURATE Sunt. ori de câte ori m\ descotorosesc de o carte. o neclar\ erudi]ie. de ce p\strez atât de multe c\r]i pe care [tiu c\ nu le voi mai citi `nc\ o dat\. se ridic\ stive nesigure de c\r]i. constat. scos la iveal\ de mobilierul clintit din loc. foarte pu]ine) `n care n-am g\sit absolut nimic care s\ m\ intereseze. a[a cum m-am `ntrebat de fiecare dat\. M\ bucur\ vederea rafturilor mele ticsite de c\r]i. asemenea stâncilor modelate de vânt dintr-un peisaj de[ertic. acoperite de praful secret ie[it din neb\nuite col]uri. o camer\ de hotel de h\t departe. ~mi spun c\ le-am adus `n casa mea `n primul rând pentru un motiv [i c\ s-ar putea ca motivul acela s\ redevin\ valabil `n viitor. ~n jurul meu. ~mi place s\ descop\r. m\ `ntreb. raritatea. Invoc ca scuze perfec]iunea. câteva zile mai târziu. pe cale s\ m\ mut din cas\. Pe m\sur\ ce stivuiesc volumele cunoscute (recunosc câteva dup\ culoarea lor. multe dup\ un detaliu de pe copertele ale c\ror titluri `ncerc s\ le citesc cu susul `n jos sau dintr-un unghi incomod). urme ale cititorului care am fost odat\ – mâzg\lituri. buc\]ele de hârtie cu numere [i nume misterioase. `n volume aproape uitate. Dar [tiu c\ principalul motiv pentru care m\ ag\] de acest stoc `n permanent\ cre[tere este un fel de l\comie voluptuoas\. o var\ . bilete de autobuz. ~mi spun c\ nu exist\ c\r]i (sau foarte. `nc\ o dat\. cu aluzii la viitorul meu. data [i locul fiind `nscrise ocazional pe pagina alb\ de la `nceput [i ducându-m\ `napoi `n timp la o anume cafenea. c\ era exact cartea pe care o c\utam. altele dup\ forma lor.

colec]ionarea de lucruri vechi a devenit un hobby burghez. Puteam. ireparabil\ pierdere. iar `n cele `nc\ deschise pentru lectur\ sunt uria[e goluri pe rafturi. am mai f\cut a[a. odat\ cu trecerea anilor. cu atât mai mult vreau s\ protejez acest tezaur a ceea ce-am citit. devenise un mod de petrecere a timpului la mod\ `n Europa. a picturilor vechilor mae[tri. expunerea unei vechituri muceg\ite. `mi amintesc din ce `n ce mai pu]in de ele [i memoria `mi pare o bibliotec\ jefuit\: multe dintre `nc\peri au fost `nchise. [i `ntr-una mai bun\. artistul [i anticarul Alexandre Lenoir a fondat Muzeul Monumentelor Franceze pentru a conserva statuile [i zid\ria conacelor [i m\n\stirilor. `n care. A reu[it `n cel pu]in o privin]\: dintr-un amuzament aristocratic. „Colec]ionarul“. Atunci când. pentru c\ am devenit gelos pe trecut. câ]iva ani mai târziu. [i apoi `n timpul republicii. nici imagina]iei. `n acela[i timp. palatelor [i bisericilor jefuite `n timpul revolu]iei. Revolu]ia Francez\ a `ncercat s\ aboleasc\ ideea c\ trecutul a fost proprietatea unei singure clase. „viseaz\ c\ se afl\ nu doar `ntr-o lume `ndep\rtat\ sau a trecutului. nici inimii“. Scot la nimereal\ una dintre c\r]ile r\mase [i observ c\ ni[te pagini i-au fost smulse de vandali. neavând `ncotro. la nevoie. mai `ntâi sub Napoleon. romancierul viconte François-René de Chateaubriand a protestat c\ lucr\rile de art\ adunate astfel „nu mai au nimic de spus. Negustorii de antichit\]i au adunat gr\mezi de comori prerevolu]ionare. Magazinele de curiozit\]i au prosperat. Palatul Luvru a fost transformat `ntr-un muzeu pentru popor. S\ posed aceste c\r]i a devenit tot ce e mai important pentru mine. obiectele sunt eliberate de corvoada de-a fi folositoare. .278 A L B E R T O M A N G U E L `ndep\rtat\. de[i oamenii sunt lipsi]i de ce au nevoie. voci [i miresme. s\ abandonez aceste c\r]i ale mele [i s-o iau de la `nceput. Iar acum. Dar atunci trebuie [i s\ recunosc o grav\. aceast\ colec]ie de ]es\turi. `n alt\ parte. La r\scrucea secolului al nou\sprezecelea. dar. scria Walter Benjamin. {tiu c\ moare ceva când renun] la c\r]ile mele [i c\ memoria mea continu\ s\ se `ntoarc\ la ele cu nostalgie `ndoliat\.“1 ~n 1792. ca [i `n lumea de fiecare zi. de câteva ori. Cu cât mi se se deterioreaz\ mai mult memoria. Exprimându-[i protestul vehement `mpotriva ideii de trecut comun. care avea o pasiune pentru podoabele din Roma antic\. a celor dintâi c\r]i. care erau cump\rate [i apoi expuse `n muzeele particulare ale a[a-numi]ilor nouveaux riches.

prafului [i parazi]ilor.4 ~n secolul al cincisprezecelea.6 dar majoritatea aveau valoare de obiecte personale – mo[teniri de familie. `ncât autorit\]ile au `nceput s\ organizeze vânz\ri ca s\ se descotoroseasc\ de o parte . adnotat de mâna lui [i purtând blazonul familiei gravat `n aur.3 unul dintre cei mai vesti]i bibliofili ai timpurilor sale (a murit la vârsta de patruzeci de ani. Lyon. simboluri ale „du[manilor republicii“. pe care nu-l privea ca pe unul dintre sutele sau miile de exemplare identice dispersate `n numeroase biblioteci. comer]ul acesta devenise destul de important pentru ca manuscrisele s\ fie trecute pe anexele bunurilor vândute la târgurile din Frankfurt [i Nördlingen. Problema depozit\rii unei asemenea cantit\]i de c\r]i a devenit atât de serioas\. De aceea. legat dup\ propriile instruc]iuni. `n 1736).5 Desigur. Bibliotecile vandalizate ale clerului [i ale aristocra]iei. unele c\r]i. S\ ni-l `nchipuim pe contele d’Hoym. care erau unice datorit\ rarit\]ii lor. din 1524. au sfâr[it `n depozitele uria[e din câteva ora[e franceze – Paris. Bibliotecile particulare ale Fran]ei secolului al optsprezecelea erau comori de familie. `n special `n cele care au apar]inut studen]ilor. sco]ând dintr-unul din rafturile sale burdu[ite un volum din Discursurile lui Cicero. p\strate [i `mbog\]ite din genera]ie `n genera]ie `n rândul nobilimii. la cursul de ast\zi). De la sfâr[itul secolului al doisprezecelea. au fost evaluate la pre]uri exorbitante (rarele Epistolae ale lui Petrus Delphinus. ca autorit\]ile revolu]ionare s\ le hot\rasc\ soarta. ci ca pe un obiect unic. adunate f\r\ nicio noim\ sau ra]iune `n m\n\stirile de la Petits-Augustins“. c\r]ile au `nceput s\ fie recunoscute drept articole de comer]. prad\ umezelii.ISTORIA LECTURII 279 Chateaubriand l-a descris batjocoritor ca pe „o colec]ie de ruine [i morminte din fiecare secol. bibliotecile au devenit unele dintre ]intele cele mai vânate ale revolu]iei. au fost vândute cu 1 000 de livre `n 1719 – `n jur de 30 000 de dolari americani. obiecte pe care doar mâinile membrilor familiei [i ale copiilor acestora aveau s\ le ating\ vreodat\. iar c\r]ile pe care ele le con]ineau erau simboluri ale pozi]iei sociale `n aceea[i m\sur\ ca podoabele [i manierele. note care `nregistreaz\ asemenea puneri `n gaj pot fi g\site `n numeroase c\r]i medievale. iar `n Europa valoarea comercial\ a c\r]ilor a crescut `ndeajuns pentru ca zarafii s\ le accepte ca garan]ie.2 Criticile lui Chateaubriand au fost ignorate `n cercurile oficiale sau private ale colec]ionarilor de ruine ale trecutului. Dijon [i altele – unde au a[teptat. ~n urma revolu]iei au r\mas foarte multe c\r]i.

7 Asemenea volume. iar `n acest din urm\ domeniu a avut parte de succese atât de mari. cât [i matematica. orele de acces `n aceste bibliothéques publiques erau restric]ionate [i a fost impus chiar un cod vestimentar. a devenit cet\]ean francez. dar pu]ini cititori s-au folosit de ele. ca hârtie. pe care le achizi]ionase `n acest scop. `n timpul primei decade a secolului al nou\sprezecelea.8 C\r]ile pe care revolu]ia le-a rechizi]ionat [i care n-au fost nici distruse [i nici vândute `n str\in\tate au fost. iar pre]ioasele c\r]i au `nceput s\ se umple iar\[i de praf pe rafturi. distribuite pentru fondul documentar al bibliotecilor publice. A studiat atât dreptul. Oricum.9 uitate [i necitite. De exemplu. carbonarii. numit profesor de [tiin]e la Universitatea din Paris [i premiat cu Legiunea de Onoare pentru . sus]inând c\ se afla sub amenin]area unei organiza]ii na]ionaliste. ~n timpul uneia dintre ultimele vânz\ri de epurare. `ntr-o veche [i nobil\ familie toscan\. conte Libri-Carruci della Sommaia. mai ales englezi [i germani. Guglielmo Bruto Icilio Timoleone. pân\ la urm\. un roman nou publicat costa o treime din salariul pe o lun\ al unui lucr\tor din agricultur\. multe dintre ele pre]ioase [i rare. ~n 1830. el a emigrat la Paris [i. la scurt\ vreme dup\ aceea.280 A L B E R T O M A N G U E L din prad\. Pe parcursul primei jum\t\]i a secolului al nou\sprezecelea. librarul [i editorul Jaques-Simon Merlin a cump\rat destule c\r]i cât s\ umple din pivni]\ pân\ la mansard\ dou\ case de câte cinci etaje. iar el a fost bine primit de lumea academic\ francez\. au putut s\ profite de situa]ie. Pentru a satisface aceast\ clientel\ str\in\. ales membru al reputatului Institut de France. Dar nu pentru mult\ vreme. majoritatea bibliofililor francezi (cei care nu muriserer\ sau nu erau `n exil) s\r\ciser\ prea mult ca s\ devin\ cump\r\tori [i numai str\inii. `ncât la vârsta de dou\zeci de ani i s-a oferit catedra de matematic\ de la Universitatea din Pisa. au fost vândute la kilogram. R\sun\torul s\u nume a fost redus la conte Libri. `n Parisul anului 1816. iar asta `n vremuri `n care c\r]ile noi erau `nc\ foarte scumpe. `n timp ce o prim\ edi]ie din Le Roman comique de Paul Scarron (1651) putea fi achizi]ionat\ pentru o zecime din aceast\ sum\. librarii locali au `nceput s\ ac]ioneze ca iscoade [i agen]i. s-a n\scut `n Floren]a `n 1803. cel pu]in pân\ la crearea B\ncii Fran]ei ca institu]ie privat\ `n 1800.

uneori. custode al Departamentului de manuscrise de la British Museum. dar era plin\ de manuscrise pe rafturi pân\ sus `n tavan. De dou\ ori a `ncercat s\ ob]in\ un post la Biblioteca Regal\. el nu numai c\ a furat volume `ntregi. Poitiers [i Tours. Orléans. a c\rui c\ldur\. `nve[mântat `ntr-o pelerin\ uria[\. Domnul Libri a sesizat nepl\cerea de care sufeream [i a deschis una dintre ferestre.12 Pl\cerea de a ]ine `n mâini o carte rar\. furtul de c\r]i nu este un delict decât dac\ acestea sunt vândute. sub care `[i dosea comorile. dar era u[or de v\zut c\ pân\ [i s\ respire aer `i era dezagreabil. `n 1841. Libri a ajuns s\ aib\ acces `n bibliotecile din toat\ Fran]a. pe 6 mai 1846. Potrivit unui bârfitor vestit din secolul al [aptesprezecelea. ~narmat cu `mputerniciri oficiale. iar prin 1840 adunase deja o colec]ie impresionant\ [i comercializa manuscrise [i volume rare.13 Doar `n Auxerre nu i-a mers s\ . la Paris: „~n ce prive[te `nf\]i[area lui exterioar\. Tallemant des Réaux. pe care apoi le-a expus [i. dar n-a reu[it. cu umor. prima lui `ntâlnire cu Libri. de-a `ntoarce pagini pe care nimeni nu le va mai `ntoarce f\r\ permisiunea ta.ISTORIA LECTURII 281 meritele sale academice. ca s\ previn\ orice sensibilitate fa]\ de acesta! Domnul Libri este o persoan\ destul de corpolent\. unde cuno[tin]ele lui de specialitate l-au ajutat s\ culeag\ perlele ascunse. existente ast\zi `n toate bibliotecile publice departamentale“. cât [i moderne. la furt. Apoi. `n limbile atât vechi. f\r\ `ndoial\ c\ l-a `ndemnat pe Libri. dezvoltase [i o pasiune pentru c\r]i. c\ mi-am pierdut respira]ia. Dar Libri era interesat nu doar de [tiin]e. dar cu tr\s\turi grosolane. era `ntr-atât de greu de suportat. `ntr-o oarecare m\sur\. ~n Carpentras. Dar dac\ vederea atâtor volume frumoase l-a dus pe nea[teptate `n ispit\ pe `nv\]atul bibliofil sau dac\ `n primul rând patima pentru c\r]i l-a `mboldit spre aceast\ activitate. Grenoble. le-a vândut. Lyon. Montpellier. Camera `n care am fost condu[i avea cu pu]in mai mult de cinci metri `n l\]ime. dar a [i t\iat [i sustras pagini separate.10 Iat\ cum descrie Sir Frederic Madden. Dijon. a fost numit secretar al unei comisii `ns\rcinate cu supravegherea oficialului „catalog general [i detaliat al tuturor manuscriselor.“11 Ceea ce nu [tia Sir Frederic – atunci – era c\ Libri era unul dintre cei mai versa]i ho]i de c\r]i ai tuturor timpurilor. ad\ugându-se mirosului stivei de pergamente de-aici. nu vom [ti niciodat\. Geamurile aveau cercevele duble [i `n [emineu ardea un foc de cocs [i c\rbune.[el] p\rea ca [i cum n-ar fi folosit niciodat\ apa [i s\punul sau peria. iar urechile `i erau `nfundate cu vat\.

14 Primele acuza]ii `mpotriva lui Libri dateaz\ din 1846. Mai ales scriitorul Prosper Mérimée l-a ap\rat cu `nfl\c\rare pe Libri. Slugarnicul bibliotecar. n-ar fi descoperit dosarul lui Libri ascuns `n biroul lui Guizot. i-a explicat lui Mérimée c\ ceea ce v\zuse era o copie fran]uzeasc\ a originalului. cât [i so]ia lui au fugit `n Anglia. posesiunea ofile[te toate astea“. de asemenea.17 ~n vremea aceea. l-a autorizat din proprie voin]\ pe Libri s\ lucreze `n bibliotec\ pe timpul nop]ii. care c\l\torise mult prin Fran]a [i vizitase numeroase biblioteci. pe care le-a selectat ca pe ni[te perle rare. Indiferent de motive. iute de picior. Probabil c\ afacerea n-ar fi avut niciun fel de urm\ri dac\ Revolu]ia din 1848. arti[ti [i scriitori s-a ridicat (`n zadar) `n ap\rarea lui Libri. vânz\ri pentru care a preg\tit cataloage excelente [i detaliate. Unii profitaser\ de pe urma matrapazlâcurilor lui [i nu voiau s\ fie implica]i `n scandal. dar nu f\r\ a lua cu ei optsprezece cufere cu c\r]i. c\ „dorin]a face ca toate s\ `nfloreasc\. un volum cu miniaturi din secolul al [aptesprezecelea.19 Contele `i ar\tase lui Mérimée. Acuza]iile s-au `nmul]it [i.16 Poate c\ a p\strat doar câteva manuscrise pre]ioase. celebrul Pentateuh de la Tours. care a pus cap\t Monarhiei din Iulie [i a proclamat A Doua Republic\. `n apartamentul unui prieten. s\ organizeze vânz\ri importante pentru unele dintre c\r]ile furate. dar a insistat ca un paznic s\-i stea la `ndemân\ ca s\-l serveasc\ cu tot ce acesta poftea. achizi]ionat de Libri `nsu[i `n Italia. Guizot. iar contele a continuat s\ prade bibliotecile. un prieten al lui Libri [i martor la nunta acestuia. M.282 A L B E R T O M A N G U E L prade. [i-a amintit c\ v\zuse acest Pentateuh chiar `n Tours. ca Proust. Poate c\ le-a vândut din pur\ l\comie – dar aceasta este o supozi]ie mult mai pu]in interesant\. Mérimée . un lucr\tor calificat câ[tiga aproximativ patru franci pe zi. El a `nceput. Libri. procurorul public a ini]iat cercet\ri discrete – care au fost mu[amalizate de pre[edintele Consiliului Ministerial. Mérimée. evaluate la 25 000 de franci. al]ii `l priviser\ ca pe un c\rturar onorabil [i nu voiau s\ par\ ni[te oameni `n[ela]i. un an mai târziu. vânzarea c\r]ilor furate n-a mai putut fi ignorat\.15 De ce vindea acest pasionat bibliofil c\r]ile pe care le furase asumându-[i un risc atât de mare? Poate a crezut. dornic s\-l serveasc\ pe oficialul ale c\rui documente `l acreditau ca Monsieur le Secrétaire [i Monsieur l’Inspecteur Général. dar – probabil pentru c\ sunau atât de neverosimil – acestea au fost ignorate.18 O armat\ de politicieni. Libri a fost avertizat [i atât el.

Scriindu-i lui Edouard Delessert pe 5 iunie 1848. care `ntotdeauna am spus c\ patima de-a colec]iona `i `mpinge pe oameni la delicte. Lordul Ashburnham. Biblioteca regal\ din Macedonia. pân\ la urm\. a avut ocazia s\ se r\zbune pe cei care l-au acuzat. care fusese ales s\ ocupe catedra lui Libri la institut. a achizi]ionat o fabuloas\ colec]ie de autografe. Pentateuhul a fost singura carte pe care lordul Ashburnham a returnat-o.23 Furtul de c\r]i nu era un delict nou pe vremea lui Libri. „Felicit\rile adresate de pretutindeni autorului unui asemenea gest generos nu l-au f\cut totu[i s\ repete gestul cu alte manuscrise din biblioteca sa“. ~n anul mor]ii lui Libri. Mérimée a publicat `n Revue des Deux Mondes21 o ap\rare atât de zgomotoas\ a prietenului s\u. prin intermediul librarului Joseph Barrois.“20 Pân\ la urm\. Libri a fost condamnat in absentia la zece ani de `nchisoare [i pierderea func]iilor publice. `n s\r\cie. Mérimée insista: „Pentru mine. pentru c\ romanii scotociser\ am\nun]it Grecia. Thompson. `ncât a fost chemat `n judecat\ sub acuza]ia de sfidare.22 care `n 1888 a `ntocmit catalogul jafurilor lui Libri. Libri este cel mai onest dintre colec]ionari [i nu cunosc pe nimeni altcineva `n afar\ de el care s\ `napoieze bibliotecilor c\r]ile pe care al]ii le-au furat.24 Primele biblioteci romane erau compuse mai ales din volume grece[ti. la doi ani dup\ ce Libri a fost g\sit vinovat. „merge `napoi `n timp pân\ la `nceputurile bibliotecilor din Europa Occidental\ [i f\r\ `ndoial\ poate fi urm\rit\ chiar mai departe. . despre care era sigur c\ avea s\-i aduc\ invidia multora [i faim\. decorat cu miniaturi (pe acesta `l furase din biblioteca public\ din Lyon). a comentat Léopold Delisle. Dar pe-atunci Libri `ntorsese de mult pagina final\ a ultimei lui c\r]i furate. ale Cleopatrei. a scris Lawrence S. matematicianul Michel Chasles. Pitagora. opera faimosului falsificator Vrain-Lucas. `n istoria bibliotecilor grece[ti [i orientale“. f\r\ s\ fi fost reabilitat.ISTORIA LECTURII 283 l-a crezut. Aceasta includea scrisori ale lui Iulius Cezar. a acceptat dovada vinov\]iei contelui [i a `napoiat cartea ambasadorului francez din Londra. Nero. Sub povara dovezilor. „Istoria biblio-cleptomaniei“. c\ruia Libri `i ceruse s\-i fac\ succesorului s\u o vizit\. un alt Pentateuh rar. Din Anglia a plecat `n Italia [i s-a stabilit la Fiesole. unde a murit pe 28 septembrie 1869. ale evazivei Maria Magdalena – toate s-au dovedit mai târziu a fi falsuri. {i totu[i. care cump\rase de la Libri.

[i chinul lui s\ nu g\seasc\ ostoi pân\ când `n moarte se va stinge.284 A L B E R T O M A N G U E L biblioteca lui Mitridate din Pont. f\cea inventarul `n fiecare sear\ pentru a fi sigur c\ toate c\r]ile fuseser\ `napoiate. fie ca aceasta s\ se preschimbe-n [arpe `n mâna lui [i s\-l sfâ[ie.“27 . Lovit fie de paralizie [i to]i ai lui s\ fie v\t\ma]i. `n 1752. Uit\-te mai jos [i-o s\ vezi Imaginea ‘n\l]at\ a spânzur\torii. C\ci dac-o faci. biblioteca lui Apellicon din Teos (mai târziu folosit\ de Cicero) au fost toate pr\date de romani [i transferate pe p\mânt roman. Altminteri `n copacul acela sus vei atârna!“26 Sau o inscrip]ie din biblioteca M\n\stirii San Pedro din Barcelona: „Pentru cel care fur\ sau `mprumut\ [i nu `napoiaz\ o carte de la proprietarul ei. cum dovede[te aceast\ admonestare inscrip]ionat\ pe un valoros tom al Rena[terii: „Numele st\pânului mai sus `l vezi.25 ~n raidurile lor `n Anglia anglo-saxon\. Viermii c\r]ilor s\ mu[te `n viscerele lui sub semnul Viermelui ce n-are moarte. a fost furat cândva prin secolul al unsprezecelea. fl\c\rile Iadului s\-l distrug\ pentru totdeauna. dar a trebuit s\ fie `napoiat prin r\scump\rare primilor proprietari. f\r\-ntârziere Gâtul t\u… pentru mine o s\ pl\teasc\. Alte amenin]\ri au fost ceva mai lume[ti. Ho]ii de c\r]i au reprezentat un flagel al Evului Mediu [i Rena[terii. S\ zac\ `n dureri ]ipând dup\ mil\. care alc\tuise o bibliotec\ `n m\n\stirea egiptean\ din Tabennisi `n primele câteva decade ale secolului al treilea. A[adar ia aminte. vikingii au furat manuscrisele miniate ale c\lug\rilor. Codex Aureus. papa Benedict al XIV-lea a decretat printr-o bul\ c\ ho]ii de c\r]i aveau s\ fie pedepsi]i cu excomunicarea. {i când va ajunge la Judecata de Apoi. probabil pentru aurul din leg\turi. A[adar ia aminte de asta la vreme. Nici primele secole ale cre[tinismului nu au fost cru]ate: c\lug\rul copt Pachomius. `ntrucât ho]ii n-au g\sit cump\r\tor `n alt\ parte. Unul dintre aceste bogate manuscrise. nu m\ fura.

La fel. cerneal\. c\. pete. contemporanul lui Libri. [tiu c\ volumul pe care `l ]in `n mân\. ~n aceast\ privin]\ am fost tot atât de vinovat precum contele Libri. carton sau piele. nou\ zecimi din con]inutul legii. ca [i la tribunal. când degetele cititorului se ridic\ la limb\ (acesta fiind modul `n care asasinul `[i otr\ve[te victimele `n Numele trandafirului de Umberto Eco). lipici. ca nicio alta. este un soi de poft\ nes\]ioas\. de-a fi unicul ei proprietar. nasul inhaleaz\ mirosul familiar de hârtie. `ncât [tim topografia oric\rei pete de cerneal\ [i col]urile `ndoite [i putem g\si urma murd\riei r\mase de când am citit-o la ceai cu brio[e unse cu unt“. fizic\. singurii `ndrept\]i]i de a numi o carte „a noastr\“ este comun mai multor oameni cinsti]i decât suntem dispu[i s\ recunoa[tem. „Cartea care se cite[te cel mai bine“. când suntem invada]i de zeci de edi]ii [i mii de exemplare identice ale unui titlu. asemenea `ndr\gosti]ilor ce-[i pierd firea. `n care toate sim]urile au un rol: ochii disting cuvintele de pe pagin\. un anume moment [i loc caracterizeaz\ acel volum `n aceea[i m\sur\ ca un manuscris nepre]uit. chiar [i gustul. a m\rturisit Charles Lamb. . f\r\ s\ mai trebuiasc\ neap\rat s\ ne lupt\m cu con]inutul lor. aruncând o privire la cotoarele c\r]ilor pe care le numim ale noastre [i care se aliniaz\ ascult\toare de-a lungul pere]ilor `nc\perii. `n biblioteci. legile propriet\]ii sunt tot atât de greu de respectat ca [i cele ale statorniciei `n dragoste. niciun blestem nu pare s\-i descurajeze pe acei cititori care.28 Actul lecturii stabile[te o rela]ie intim\. uneori. Chiar [i ast\zi. Putem avea rezerve `n a justifica furturile lui Libri. urechile se fac ecoul sunetelor citite. sunt hot\râ]i ca o anumit\ carte s\ devin\ a lor. Ajungem s\ sim]im c\ volumele pe care le avem sunt cele pe care le cunoa[tem. „e cea care ne apar]ine [i ne e cunoscut\ de atât de mult\ vreme. de parc\ simpla lor prezen]p ne umple cu `n]elepciunea ce-o con]in. Nevoia de-a poseda o carte. dar impulsul subcon[tient de-a fi. dorim s\ ne vorbeasc\ nou\ [i numai nou\ la simpla `ntoarcere a paginii [i ne permitem s\ spunem: „Toate astea sunt ale mele“. chiar [i pentru o clip\. degetele mângâie pagina aspr\ sau fin\. semne de un fel sau altul. devine Cartea. de parc\ posesia ar fi. Adnot\ri. proprietatea material\ devine câteodat\ sinonim\ cu un sim] al `n]elegerii intelectuale. Mul]i cititori nu doresc s\ `mpart\ toate acestea – [i dac\ tocmai cartea pe care doresc s-o citeasc\ e `n posesia altcuiva. leg\tura moale sau tare.ISTORIA LECTURII 285 {i totu[i. volumul \sta [i nu altul.

.Pliniu cel Tân\r. sculptur\ de pe fa]ada Catedralei din Como.

) ie[ea din casa unui prieten din Roma `ntr-o stare de furie justificat\. care a murit la erup]ia Vezuviului `n 79 d.. Gaius Plinius Cecilius Secundus (cunoscut viitorilor cititori ca Pliniu cel Tân\r.AUTO RUL-CITITOR ~ntr-o sear\ de la sfâr[itul secolului `ntâi d. Ei niciodat\ nu [i-au deschis buzele.Hr. ca s\-[i adune gândurile ([i. `ntr-o zi. cât [i pentru autori. exista o anume etichet\ stabilit\ atât pentru ascult\tori. la o distan]\ de dou\zeci de secole. Din partea . nu [i-au mi[cat mâinile. pentru c\ nu pot s\ ]i-o spun prin viu grai. Imediat ce-a ajuns `n camera lui de lucru. s\ `n]elegem consternarea lui Pliniu. avea s\ le adune [i s\ le publice). Pliniu s-a a[ezat [i. ca `n cazul altor ceremonii. lecturile ]inute de autor deveniser\ o ceremonie social\ la mod\2 [i. nici m\car nu [i-au `ntins picioarele pentru a-[i schimba pozi]ia `n care [edeau. cu un ochi la volumul de scrisori pe care. simt c\ trebuie s\-]i scriu imediat. al lenei [i `ngâmf\rii. pentru a-l deosebi de eruditul s\u unchi. care te fac s\-]i petreci toat\ ziua nef\când altceva decât s\ provoci sup\rare [i s\-l transformi `ntr-un du[man pe omul pe care ai venit s\-l ascul]i ca pe cel mai drag prieten?“1 E oarecum greu pentru noi. mai degrab\. Pliniu cel B\trân. dar doi sau trei oameni de spirit – sau a[a credeau ei [i alte câteva persoane c\ sunt – ascultau de parc\ ar fi fost ni[te surdomu]i. probabil.Hr. „Tocmai am plecat indignat de la o lectur\ care avea loc la un prieten al meu [i. Textul care s-a citit era foarte cizelat din toate punctele de vedere posibile. Care-i rostul acestei sobriet\]i [i acestui savantlâc ori. i-a scris despre `ntâmpl\rile din acea noapte avocatului Claudius Restitutus. acestei lipse de tact [i de bun-sim]. ~n vremea lui.

Dar nu st\teau mult [i plecau `nainte de `ncheiere. din partea ascult\torilor se a[tepta s\ participe la toate lecturile din ciclu. dar `n general astfel de spa]ii pentru recitaluri erau destinate uzului exclusiv al proprietarilor. autorul trebuia s\ li se `nf\]i[eze pe un scaun pus pe-o estrad\. trebuia g\sit un spa]iu adecvat. scop pentru care trebuiau dep\[ite tot felul de obstacole.6 Dup\ spusele sale.5 erau genero[i [i `[i `mprumutau auditoria pentru presta]iile celorlal]i. O parte dintre poe]ii `nst\ri]i. chiar dac\ s-ar putea s\ fie tot atât de `nzestrat ca vorbitorii care stau `n picioare“7 [i are „ochii [i mâinile. unii `ncercând s\ se strecoare neobserva]i. prin urmare. ocupate cu a privi [i a ]ine textul. indiferent cât ar fi durat. Oamenilor boga]i le pl\cea s\ se cread\ poe]i [i `[i recitau lucr\rile `n fa]a unui mare num\r de cuno[tin]e la vilele lor opulente. de la subiecte . al]ii ie[ind f\r\ ru[ine. [i cu multe rezerve. ca s\ nu le scape nicio parte a lucr\rii citite. `n auditorium – o `nc\pere special construit\ `n acest scop. Doar atunci.“ 4 {i autorul era obligat s\ respecte anumite reguli pentru ca lectura lui s\ fie un succes. cele dou\ principale ajutoare ale sale atunci când cite[te“. „pierzându-[i timpul `n loc s\ fie aten]i [i poruncindu-le servitorilor s\ le spun\ cât mai des dac\ lectorul sosise cumva [i terminase introducerea sau dac\ a ajuns la sfâr[it. s\ citeasc\ o prim\ variant\ a unui discurs unui grup de prieteni [i apoi f\cea schimb\ri `n conformitate cu reac]ia lor. Talentul oratoric era. „Majoritatea erau a[eza]i de jur `mprejur `n camera de a[teptare“. Pliniu a notat c\ acesta „a ar\tat c\ [i-a `nsu[it dib\cia de a-[i ridica [i cobor` tonul vocii [i o dexteritate similar\ `n a trece de la subiecte elevate la cele de rând. de la simplu la complex. esen]ial. precum Titinius Capito.3 Ba mai mult. iar Pliniu a sim]it c\ aceia care se foloseau de asemenea lecturi ca de simple distrac]ii de societate nu erau altceva decât ni[te huligani. L\udând un cititor pentru interpretarea lui. [i-a exprimat el mânia unui alt prieten. el `nsu[i `ncerca. uneori. ~nainte de toate. intrau unul câte unul.[…] {i mai mult\ pre]uire [i onoare merit\ aceia a c\ror dragoste pentru scris [i citit nu este afectat\ de proastele maniere [i de arogan]a auditoriului. purtând o tog\ nou\ [i ar\tându-[i toate inelele. Odat\ aduna]i prietenii `n locul stabilit.288 A L B E R T O M A N G U E L ascult\torilor se a[tepta o reac]ie critic\. respectivul obicei `l deranja pe Pliniu din dou\ motive: „El este puternic dezavantajat prin simplul fapt c\ e a[ezat. pe baza c\reia autorul s\ `mbun\t\]easc\ textul – acesta fiind motivul pentru care iner]ia auditoriului l-a `nfuriat atât de tare pe Pliniu.

~mi cite[ti când stau jos. ochii [i gesturile mele?“ Nu [tim dac\ nu cumva Pliniu. prin mi[carea buzelor. Nu [tiu de ce.[…] ~ntrebarea este: ce voi face eu `n timp ce el cite[te? S\ stau nemi[cat [i t\cut ca un spectator sau s\ fac cum fac unii oameni. i-a scris el lui Suetoniu.10 Mar]ial se s\turase atât de tare s\ fie b\tut la cap de poeta[trii ner\bd\tori s\-[i citeasc\ operele cu voce tare `ncât s-a plâns: „Te-ntreb. (Aceast\ lectur\ deosebit\ nu pare s\-l fi deranjat.“11 . dar nesigur `n privin]a priceperii lui de a citi versuri. cât\ vreme `l cunosc pe Pliniu?“)9 ~ntinzându-se de la câteva ore la o jum\tate de s\pt\mân\. dar m\ gândesc c\ se va descurca mai bine decât mine. a venit cu urm\toarea idee pentru o sear\ de lectur\ a unor poezii de-ale sale. cine poate suporta aceste eforturi? ~mi cite[ti când stau `n picioare. `mbujorare [i nervozitate.8 Cei care se `ndoiau de talentul lor de lectori puteau apela la anumite strategii. dar sfiala i se potrive[te mai bine unui autor decât `ncrederea `n sine“.ISTORIA LECTURII 289 mai u[oare la cele mai serioase. cât\ vreme nu va fi prea nervos. ~mi cite[ti `n timp ce m\ c…c. de vreme ce omul pe care l-am ales nu e cu adev\rat un bun cititor. „Pl\nuiesc o lectur\ `ntr-un cadru intim pentru câ]iva prieteni“. ci „[i-au transferat toat\ pl\cerea de la ureche la mi[carea [i goala delectare a ochiului“. „[i m\ gândesc s\-l folosesc pe unul dintre sclavii mei. Hora]iu s-a plâns c\ lectorii educa]i nu mai p\reau interesa]i de esen]a operei unui poet. a dat `n noaptea aceea prima reprezenta]ie de sincron din istorie. Pliniu a participat la una care a durat trei zile. Vocea lui remarcabil de pl\cut\ era alt avantaj [i era poten]at\ de modestie. lecturile publice au devenit practic de neevitat pentru oricine dorea s\ fie cunoscut ca autor. ~mi cite[ti `n timp ce alerg. s\-i urm\resc vorbele [i s\ i le repet cu buzele. Nu m\ voi ar\ta prea politicos cu prietenii mei. probabil pentru c\ auditoriul fusese `n[tiin]at: „Dar ce-mi pas\ mie de poe]ii trecutului. `ncrez\tor `n el când `[i citea discursurile. Pliniu `nsu[i. Multe dintre asemenea lecturi trebuie s\ fi p\rut interminabile. autorul Vie]ilor celor doisprezece Cezari. care `ntotdeauna adaug\ farmec unei lecturi.

sunt mândru [i recunosc asta. pentru un autor. la curse. „dar ideea mea este c\ un om pe deplin fericit este acela care se bucur\ anticipat de o bun\ [i durabil\ reputa]ie [i. i-a scris Pliniu prietenului s\u Valerius Paulinus. „Dac\ Demostene a avut dreptul s\ se arate `ncântat când b\trâna aceea din Attica l-a recunoscut spunând: «|sta-i Demostene!». cu siguran]\ pot fi mândru atunci când numele meu este bine-cunoscut. . tr\ie[te con[tient de faima ce va s\ vin\. dac\ opinia public\ din locuri atât de diferite e de acord `n privin]a asta. datorit\ unor asemenea lecturi cu public un autor nu mai trebuia s\ a[tepte pân\ dup\ moarte consacrarea. De fapt. un factor foarte important. a[a c\ am fost cu atât mai `ncântat s\ aflu din scrisoarea ta c\ eforturile mele se vând.290 A L B E R T O M A N G U E L Pliniu totu[i era de acord cu lecturile f\cute de autori [i vedea `n ele semnele unei noi epoci de aur pentru literatur\. f\r\ `ndoial\. foarte mul]umit. el a preferat mai mult ceremonialul lecturii `n fa]a unui auditoriu atent decât aprobarea silen]ioas\ a cititorilor anonimi. dac\ `i era sortit s\ devin\ faimos.“15 Totu[i. „Sunt `ncântat s\ v\d literatura `nflorind [i talentul `mbobocind“. cea mai bun\ metod\ de a ob]ine audien]\. provocând astfel o cerere care satisface atât pe autor. dar mai era [i `ncântarea de a-]i auzi propria voce. El i-a scris altui prieten: „Nu credeam s\ existe librari `n Lugdunum. „Opiniile difer\“. `n opinia lui. Pliniu a sugerat un num\r de motive pentru care citirea `n public era un exerci]iu benefic.“13 Faima din prezent a fost important\ pentru el. Sunt bucuros c\ ele `[i p\streaz\ [i peste grani]\ popularitatea pe care au cucerit-o la Roma [i `ncep s\ cred c\ opera mea trebuie s\ fie destul de bun\.“14 Opera lui a fost publicat\ [i citit\ chiar [i `n s\lb\ticia din Lugdunum (Lyon). cât [i pe librarii-editori. A fost `ncântat când. Celebritatea era.12 Genera]iile viitoare vor fi `n dezacord cu verdictul lui Pliniu [i vor prefera s\ uite numele celor mai mul]i dintre ace[ti poe]i-interpre]i. cineva a crezut c\ scriitorul Tacit (pe care `l admira mult) ar putea fi Pliniu. `ncrez\tor `n verdictul posterit\]ii. a remarcat el. {i totu[i.16 Lectura public\ era. De fapt. El a justificat aceast\ `ng\duin]\ fa]\ de sine prin observa]ia c\ ascultarea unui text citit duce auditoriul la cump\rarea buc\]ii dup\ publicare. „Aproape c\ n-a fost zi `n toat\ luna aprilie `n care s\ nu fi ]inut cineva o lectur\ public\“. citirea `n public era `n sine o form\ rudimentar\ de publicare.

a cancelariilor [i a câtorva c\rturari“. {i grecii citeau astfel. confer\ textului pecetea autenticit\]ii. Lecturi publice nu erau numai la Roma. care adoptase latina pentru r\spândirea evangheliilor „la to]i . un text nu este `n exclusivitate determinat de rela]ia dintre caracteristicile sale intrinseci [i cele ale publicului capricios. Romanciera Nathalie Sarraute. Dar. Herodot. de exemplu. ca s\ nu mai c\l\toreasc\ din ora[ `n ora[. `n schimb. Citit cu voce tare unui auditoriu. deoarece impresia era c\ nu mai exista un „public educat“. b\tând accentele ca ni[te clopote f\r\ limb\ [i l\sând pauze enorme. a citit din propria oper\ la festivit\]ile olimpice. ve[nic altul. o prezumtiv\ `ncarnare a fiec\ruia dintre membrii auditoriului captiv pentru care se ]ine lectura. jucându-[i mai degrab\ decât recitându-[i proza.17 T. o astfel de interpretare d\ textului un ton care (se presupune) este acela pe care autorul l-a avut `n minte `n momentul conceperii lui [i care. Cinci secole `naintea lui Pliniu. lecturile publice au `ncetat. scrise `n a doua jum\tate a secolului al cincilea. `nv\]ându-i cum anume s\ citeasc\. ca [i acum – accentueaz\ cuvintele cu anumite sunete [i le joac\ cu anumite gesturi. Romancierul canadian Robertson Davies insera noi [i noi nuan]e artei exprim\rii `n lecturile sale. din moment ce ascult\torii nu mai au de mult\ vreme libertatea (pe care ar avea-o cititorii obi[nui]i) s\ se `ntoarc\. unde se aduna un auditoriu mare [i entuziast de pe tot cuprinsul Greciei. Dylan Thomas `[i cânta poezia. cite[te cu o monotonie care prejudiciaz\ lirismul textelor sale. astfel.18 ~n mod ironic. Eliot [i-o murmura pe a sa. a[a cum se lamenteaz\ Sidonius `nsu[i `n scrisorile sale. de parc\ ar fi fost un vicar posac care-[i afurisea turma. str\in\. cititul `n public era o interpretare. Autorul care cite[te `n public –atunci. un act `ntreprins cu tot corpul. Deja. de asemenea. ca s\ fie perceput de ceilal]i. `n secolul al [aselea. Biserica cre[tin\.S. ~n schimb. s\ amâne [i s\ `i dea textului intona]ia conotativ\ specific\. lectura autorului distorsioneaz\ textul. `n acela[i timp. `mbog\]indu-l (sau s\r\cindu-l) prin interpretare. care `[i asum\ rolul de cititor al cititorilor. „limba liturghiei.ISTORIA LECTURII 291 Dup\ cum corect a remarcat Pliniu. latina devenise o limb\ specializat\. Lecturile cu public ale autorilor pot deveni `ntru totul dogmatice. Ultima descriere cunoscut\ nou\ a unui auditoriu roman la o lectur\ public\ se afl\ `n epistolele poetului cre[tin Apollinaris Sidonius. Dar. devine dependent de autorul-interpret. d\ ascult\torului sentimentul de a fi aproape de inten]iile creatorului. s\ reciteasc\.

exceptând faptul c\ era un evreu convertit [i deloc ner\bd\tor s\ atrag\ aten]ia Inchizi]iei asupra operei lui) `ncercase „comedia“ pe prietenii lui.20 La sfâr[itul secolului al paisprezecelea. mai mult ca sigur c\ [i-a citit opera `n fa]a unui public de ascult\tori. Fernando de Rojas l\mure[te `n introducerea din 1499 c\ piesa excesiv de lung\ (sau romanul `n forma unei piese) este menit\ s\ fie citit\ cu voce tare „când vreo zece oameni se-adun\ ca s-asculte aceast\ comedie“. fiind `nv\]at\ doar `n [coli. Ce e sigur este c\. Dante a sugerat c\ „limba popular\“ – adic\ cea vernacular\ – era chiar mai nobil\ decât latina. ci [i cu cea mai mare pl\cere“. iar dup\ eliberare. `n timpul serilor literare la care erau invita]i [i al]i poe]i. exist\ multe dovezi. [i pentru c\ era universal\. iar `n secolul al unsprezecelea au ap\rut primele dic]ionare latine. pentru c\ era „natural\“. a scris numeroase poezii `n lunga sa captivitate.23 ~n ianuarie 1507. luat prizonier de englezi la Agincourt `n 1415. „f\când s\ treac\ dou\ zile nu numai f\r\ plictiseal\. atât `n literatura profan\. `n latin\. la Curtea lui Guido Novello da Polenta `n Ravena. Dar autorii au avut nevoie `n continuare de stimulul unui public nemijlocit. ca s\-i ajute pe studen]ii [i pe novicii pentru care latina nu mai era de mult limba matern\. `n timp ce latina era „artificial\“. ale c\rui c\r]i sunt pline de referiri la lectura cu voce tare. a constatat c\ limba era de ne`n]eles pentru majoritatea enoria[ilor. `n 1440. din trei motive: pentru c\ a fost prima limb\ vorbit\ de Adam `n Rai.292 A L B E R T O M A N G U E L oamenii din toate locurile“. [i-a citit versurile curtenilor de la Blois.21 Prin]ul [i poetul Charles d’Orléans. ~n romanul La Celestina. `n secolele al paisprezecelea [i al cincisprezecelea. Dante `nsu[i s\ fi citit cu voce tare pasaje din Commedia lui `n „limba popular\“ pe care o ap\rase cu atâta elocven]\. Jean de Joinville a dedicat Via]a Sfântului Louis „]ie [i fra]ilor t\i [i altora care o vor asculta citit\“.19 De[i aceast\ ap\rare a limbii populare a fost scris\. Latina a devenit parte a „misterului“ Bisericii. a `nfruntat furtuna `n miez de noapte timp de [ase s\pt\mâni lungi de iarn\ pentru a-i citi romanul Méliador insomniacului conte du Blois. precum François Villon. paradoxal. cât [i `n cea religioas\. istoricul francez. este probabil ca pe la sfâr[itul vie]ii. ~n 1309.22 probabil c\ autorul (despre care [tim foarte pu]ine.24 {i Geoffrey Chaucer. lecturile f\cute de autori erau din nou ceva obi[nuit. din moment ce to]i oamenii vorbeau un grai popular [i numai câ]iva cuno[teau latina.25 . Froissart. Pe la sfâr[itul secolului al treisprezecelea. Ariosto a citit al s\u `nc\ neterminat Orlando Furioso convalescentei Isabella Gonzaga.

`ncadrând la `nceput citatul. Un manuscris al lui Troilus [i Cresida. ~ntrucât auditoriul lui Chaucer urma s\ „citeasc\“ poemele lui prin urechile lor. Virgiliu [i ale poe]ilor francezi. evident. cel cunoscut sub numele de diple – un semn f\cut de scrib. scribul care a copiat Povestirile din Canterbury `n manuscrisul Ellesmere de la sfâr[itul secolului al paisprezecelea a recurs la liniu]e oblice (solidus) ca s\ marcheze ritmul versului spus cu voce tare: . Chaucer trebuie s\ fi perseverat. lâng\ el se afl\ familia regal\. Ni-l putem imagina pe tân\r. contes\ de Ulster. Când textul a fost a[ternut `n form\ scris\. fie ca s\ fie citit `n gând. important s\ se re]in\ efectele unor asemenea stratageme pentru urechi. a intrat `n serviciul unei case nobile – cea a Elisabetei. fie pentru ca altcineva s\-l citeasc\ cu voce tare. apoi `nc\lzindu-se pentru sarcina lui. `nf\]i[eaz\ un b\rbat stând la un amvon. plasat pe margine. citind cu voce tare. semne la fel de practice au `nceput s\ fie `ntrebuin]ate pentru cititul cu voce tare. el putea alterna aceste mijloace `n func]ie de reac]iile auditoriului. scris la cererea unei nobile doamne. Din acest motiv. unul dintre primele lui poeme a fost un imn `nchinat Fecioarei. a[a cum un elev de ast\zi [i-ar citi lucrarea `n fa]a clasei. citindu-[i cu voce tare poemul. regele Richard al II-lea [i regina Ana. era. Stilul lui Chaucer combin\ mijloace `mprumutate de la retorii clasici cu expresii colocviale [i „cârlige“ din tradi]ia menestrelilor. unde a descoperit operele lui Ovidiu. exact a[a cum anumite semne de punctua]ie fuseser\ create pentru cititul `n gând. B\rbatul este Chaucer. caden]a. emo]ionat la `nceput. ca s\ atrag\ aten]ia asupra unui element din text – a devenit semnul pe care `l recunoa[tem ast\zi drept ghilimele. mijloace precum rima. De exemplu. la Cambridge. aflat acum la Colegiul Corpus Christi. `n form\ de vârf de s\geat\ pe orizontal\. Dup\ cum se obi[nuia cu copiii familiilor `nst\rite. cu o carte deschis\ `n fa]\. c\s\torit\ cu cel de-al doilea fiu al regelui Eduard al III-lea.ISTORIA LECTURII 293 Fiu al unui prosper negustor de vinuri. bâlbâindu-se pu]in. Chaucer a fost probabil educat la Londra. Blanche de Lancaster (pentru care mai târziu a scris Cartea Ducesei) [i citit cu voce tare `n fa]a ei [i a suitei sale. astfel c\ un cititor de peste secole care-i urm\re[te cuvintele aude textul la fel de bine cum `l vede. [i adresându-se unui auditoriu format din domni [i doamne. Conform tradi]iei. lecturile din poezia sa au continuat. apoi pasajele de vorbire direct\. La fel. repeti]ia [i vocile diferitelor personaje erau elemente esen]iale ale compozi]iei poetice.

dac\ stelele erau norocoase). ci. obi[nuia s\ `[i citeasc\ piesele cu voce tare menajerei. magicul creator al textului. a ales s\-l redea `n englez\ `n proz\ [i nu `n versuri – o modalitate mai pu]in adaptat\ lecturilor publice – pentru c\ [tia c\ auditoriul lui nu a[tepta mult\ vreme s\ aud\ un recital. lecturile publice f\cute de autor sunt menite s\ aduc\ textul nu doar publicului. Polychronicon. Faust. Molière. Nu `ncape `ndoial\ c\ Chaucer a f\cut `ndrept\ri Povestirilor din Canterbury dup\ lecturile publice (punând probabil. `n acela[i timp. publicul. care traducea din latin\ un poem epic extrem de popular. Nightmare Abbey. „iubitul cititor“. [i-a p\strat prestigiul incantatoriu. a comentat romancierul englez Samuel Butler `n Carnetele sale.294 A L B E R T O M A N G U E L „~n Southwerk / la Tabard / unde zac Gata / s\ m\ pornesc la drum. cu ochi [i urechi. `n gura pelerinilor s\i. S\-i g\sesc pe cei [apte cump\r\tori ai celor [apte exemplare ale mele [i ace[tia vor fi cele [apte sfe[nice cu care voi lumina lumea. d\dea cititorului posibilitatea interac]iunii directe cu textul. s\ citeasc\ manuscrisul. autorii au `nceput. s\-l readuc\ autorului. A[a cum explicase Pliniu. se considera. Moartea autorului. „{apte este un num\r mistic [i e un semn bun. John de Trevisia. „S-au vândut [apte exemplare“. pe Candide. {i totu[i. alegând.“27 Ca s\-i `ntâlneasc\ pe cei [apte cititori ai lor ([i de [apte ori [apte. deveniser\ o simpl\ speran]\ de dincolo de pagin\. care acum.“26 Prin 1387 `ns\ contemporanul lui Chaucer. pe cei care pentru Pliniu erau oameni bine-crescu]i sau neciopli]i. „a f\cut asta pentru c\ simplul act al lecturii cu voce tare `i aducea `n fa]\ opera `ntr-o nou\ lumin\ [i concentrarea aten]iei asupra fiec\rui vers `n parte `i d\dea posibilitatea s\-l judece cu mai mult\ rigoare. dup\ toate probabilit\]ile. `nc\ o dat\. unele dintre observa]iile pe care le auzise – precum `n cazul Notarului. autorul. Ceea ce i-a intrigat pe noii cititori a fost `ntâlnirea cu me[terul. care consider\ preten]ioase rimele lui Chaucer). pe Tom Jones. Simt `ntotdeauna pornirea s\ . trei secole mai târziu. {i pentru autori a existat un act paralel de magie: s\ `ntâlneasc\ acea inven]ie literar\. cu trupul ce g\zduia mintea care i-a imaginat pe Dr. câteva secole mai târziu. reflecteaz\ protagonistul romanului lui Thomas Love Peacock. „Dac\ Molière i-a citit vreodat\“. de la `nceputul secolului al nou\sprezecelea. s\-[i citeasc\ opera `n public.

Chaucer citind `n fa]a regelui Richard al II-lea. . `ntr-un manuscris de la `nceputul secolului al cincisprezecelea (Troilus [i Cresida).

adaug\ unul dintre biografii s\i. el jubila: „Dac\ l-ai fi v\zut pe Macready[unul din prietenii lui Dickens] noaptea trecut\ – suspinând `n v\zul tuturor [i plângând pe sofa `n timp ce citeam – ai fi sim]it (a[a cum am sim]it eu) ce `nseamn\ s\ ai Putere. secolul al nou\sprezecelea a fost epoca de aur a lecturilor de autor. ai fi dezgustat dac\ ]i-a[ citi Maud? Te-ar l\sa nervii?“ [i-a `ntrebat un prieten `n 1865. Jean-Jacques Rousseau le-a citit pe durata lungii ierni a lui 1768 `n diferite case de aristocra]i din Paris. cuiva. Fiindu-i interzis de autorit\]ile franceze s\-[i publice Confesiunile. cum o f\cea Dickens.“28 Uneori.29 ~n Europa. „Putere s\ emo]ioneze [i s\ domine. ci cenzura este aceea care a adus autorul `napoi la lecturile `n public. Dickens (care.“30 Cam `n acela[i timp. starul a fost Charles Dickens. de fapt. cu adev\rat. Puterea vocii sale. Scriindu-i so]iei lui. ~ntotdeauna interesat de teatrul de amatori. despre cum mergeau lecturile cu cea de-a doua povestire de Cr\ciun. numai c\ nu trebuie s\ fie `ntr-atât de de[tept `ncât s\-mi fie team\ de el. Prin lecturile sale. Puterea scrisului s\u.“ „Putere asupra celorlal]i“. ci mai degrab\ aplauzele continue. Catherine. Simt punctele slabe imediat ce citesc cu voce tare pasajul pe care `l considerasem bun atunci când `l citisem `n gând.296 A L B E R T O M A N G U E L citesc. Adâncurile `nghe]ate. Maud. ca ale lui Pliniu. [i lecturi publice. interpret\ri pentru care a devenit faimos spre sfâr[itul vie]ii. Dup\ cum m\rturisea unul dintre ascult\tori. „Allingham. Lordul Alfred Tennyson a `nceput s\ bântuie saloanele Londraeze. Una dintre aceste lecturi a durat de la nou\ diminea]a pân\ la trei dup\-amiaza. Dickens i-a scris doamnei Blessington: „Am mari speran]e c\ v\ voi face s\ plânge]i amarnic. iar `n general citesc cu voce tare ceea ce-am scris. o audien]\. din 1857) f\cea uz de talentul s\u histrionic atunci când `[i citea `n public lucr\rile. auditoriul. citind din cel mai faimos ([i cel mai lung) poem al s\u. Aceste lecturi cu auditoriu. Tennyson nu c\uta puterea. ~n Anglia. `ncepea s\ verse lacrimi de durere. `n mod remarcabil `n piesa pe care o scrisese `n colaborare cu Wilkie Collins.“ Cu privire la lectura lui din Clopotele. când Rousseau ajungea la pasajul `n care descria cum `[i abandonase copiii. la `nceput stânjenit. m\ mul]umesc aproape cu oricine. a jucat de câteva ori pe scen\. confirmarea c\ opera sa g\sea. ca s\ stilizeze variantele finale [i s\ calibreze efectul fic]iunii pe modelul ascult\torilor.31 Jane Carlyle [i l-a amintit `ntrebându-i pe to]i la o petrecere . Clopotele. nu dorin]a de a se `mbun\t\]i. erau de dou\ feluri: lecturi `n fa]a prietenilor.

„vorbind despre Maud. citindu-i-l cu voce tare de trei ori la rând. „Este un test destul de bun pentru o balad\.“35 Dickens a fost un interpret mult mai bun. ca de altfel pentru toat\ poezia“.34 Emerson n-a `ncercat nici pe departe aceea[i intensitate a sentimentului atunci când a citit el `nsu[i cu voce tare poemele lui Tennyson. f\r\ s\-[i dea seama. dac\ le pl\cuse Maud. `n casa lui Carlyle din Chelsea. Asta a devenit evident `n faimoasele lui . sublinierea.ISTORIA LECTURII 297 Dickens citind „Clopotele“ unui grup de prieteni. chiar elimin\rile [i `mbun\t\]irile menite s\ [lefuiasc\ `n a[a fel povestea `ncât s\ fie mai potrivit\ unei expuneri orale – f\cea s\-i fie clar oricui c\ exista doar o interpretare [i numai una. vocea devine solemn\ [i letargic\. prinsese [i r\sucea `n mâinile lui puternice o pern\ mare de brocart“. Dante Gabriel Rosetti.32 Ea a fost un ascult\tor r\bd\tor. Tennyson o for]ase s\ `i laude poemul. Textul `n versiunea lui – tonul. v\rsând lacrimi [i „cu o asemenea intensitate a sentimentului `ncât. Chiar `n cazul celei a lui Tennyson. Maud.33 Potrivit altui martor. Maud“ [i „atât de sensibil la critici. a m\rturisit el `n carnetele sale. de parc\ acestea ar fi fost repro[uri care i-ar fi vizat onoarea“. citind Maud cu voce tare. „u[urin]a de-a o putea citi cu voce tare. Tennyson `[i citea opera cu emo]ia pe care o c\uta la auditoriul s\u.

care erau leoarc\ de transpira]ie. nu ca un actor.37 Dup\ lectur\. `n holuri. le evoca. Un om plângea `n hohote [i apoi „`[i acoperea fa]a cu ambele mâini [i se apleca peste sp\tarul fotoliului din fa]\. iar când acesta ap\rea. El „citea `n antrepozite. Primul turneu lung. Publicul reac]iona a[a cum `[i dorea Dickens. mai târziu. F\r\ afectare. `n parte. El r\mânea un cititor. „râdea [i se [tergea la ochi. a inclus cam optzeci de lecturi `n mai mult de patruzeci de ora[e. de ce venea auditoriul lui Dickens [i ceea ce aduce publicul de ast\zi la lecturile publice: s\ vad\ scriitorul interpretând. regizându-[i propriile reac]ii. Altul. `n s\li de conferin]e. de câte ori sim]ea c\ era pe cale s\ apar\ un anume personaj. ci ca un scriitor. A[ezat la un pupitru `nalt [i. deoarece cred c\ scrisul ar fi un act de magie. `n hoteluri [i `n b\i publice“. Vâneaz\ autografe. „nu juca scenele. F\cea o plec\ciune.298 A L B E R T O M A N G U E L turnee de citit. le l\sa s\ se `n]eleag\. niciodat\ nu primea aplauzele. de parc\ nu i-ar fi venit s\ cread\“. care s\ permit\ publicului s\-i vad\ mai bine gesturile. cu alte cuvinte. cele mai bune ur\ri. creator al unui mic univers. `n birouri. . vor s\ vad\ fa]a cuiva care poate crea un roman sau un poem. Cumva `[i crease uluitoarele efecte printr-o economie de mijloace care-i era unic\. vârând c\r]ile sub nasul autorului `n speran]a c\ se vor alege cu binecuvântata inscrip]ie: „Lui Polonius. `n libr\rii. sau gesturile potrivite: „Semn cu mâna `n jos… Punctez… M\ cutremur… Privesc speriat `n jur…“36 Pasajele erau revizuite `n func]ie de efectul produs asupra ascult\torilor. F\r\ artificii. s\ aud\ vocea pe care scriitorul a avut-o `n minte când a fost creat un personaj. st\ruia ca membrii acestuia s\ dea impresia c-ar fi un „mic grup de prieteni adunat s\ asculte o poveste“. `ncât chiar era de parc\ `nse[i romanele lui vorbeau prin el“. care a `nceput la Clifton [i s-a `ncheiat la Brighton. F\r\ manierism. precum „Vesel… Sobru… Cu patos… Mister… Gr\bit“. la unul mai jos. scotea un ]ip\t. Unii cititori vin din supersti]ie. s\ suprapun\ vocea scriitorului peste text. Pliniu ar fi fost `ncântat. Ei vor s\ vad\ cum arat\ un scriitor. Pe marginile „c\r]ilor sale de lectur\“ – exemplare ale manuscriselor pe care le editase special pentru aceste turnee – `[i f\cuse `nsemn\ri ca s\-[i aminteasc\ tonul pe care s\-l foloseasc\. ci le sugera. zguduindu-se de emo]ii“. dup\ cum noteaz\ unul dintre biografii s\i. Iat\. Efectul fusese ob]inut cu mult\ grij\: Dickens a petrecut cel pu]in dou\ luni lucrând la expunere [i gesturi. [i nu un actor. p\r\sea scena [i `[i schimba hainele. tot a[a cum ar dori s\ vad\ fa]a unui zeu mai mic. Dar.

a[a cum a remarcat Joyce. nu?“. f\cându-i martorii unui proces de crea]ie – o bucurie refuzat\ pân\ [i lui Adam – a[a c\. `ntâmplarea care se va dovedi cumva de neuitat. Ceva nea[teptat. atunci când cineva `i va `ntreba. F\când deosebire `ntre descoperirea treptat\ a unei c\r]i citite `n gând. `n singur\tate. Edinburgh. cineva va da peste un exemplar nesemnat al unui roman de William Golding [i acesta o s\ valoreze o avere“.“ Entuziasmul lor l-a f\cut pe William Golding s\ spun\ (`n timpul festivalului literar de la Toronto. chiar dac\. pentru c\ sunt pl\ti]i (cum Pliniu nu a fost) pentru munca lor. Sunt mâna]i de aceea[i curiozitate care `i face pe copii s\ arunce o privire `n spatele scenei la teatrul de p\pu[i sau s\ demonteze un ceasornic. care. [i o rapid\ familiarizare cu scriitorul `ntr-un amfiteatru plin-ochi. C\ci cultura este `ncetineal\“. la vârsta clevetitoare a b\trâne]ii.38 Scriitorul spaniol Dámaso Alonso nu a fost impresionat.39 La lecturile publice. . din 1989) c\ „`ntr-o zi. ceva nerepetat. al barbariei noastre. a[a cum Robert Browning a `ntrebat cu ironie cândva: „{i l-ai v\zut cândva pe Shelley. scriitorii sunt atât conserva]i. Ei vor s\ s\rute mâna care a scris Ulise.40 La cele mai bune festivaluri literare. dac\ scriu pe-o pagin\ goal\. biologul Stephen Jay Gould a scris c\ „gr\dinile zoologice se schimb\ din institu]ii ale captur\rii [i expunerii `n paradisuri ale conserv\rii [i `nmul]irii“. Adic\. Melbourne sau Salamanca. r\spunsul s\ fie da. El considera lecturile publice „o expresie a ipocriziei snoabe [i a superficialit\]ii incurabile a vremurilor noastre“. ~ntr-un eseu despre situa]ia grea a ursului panda. altfel spus. Ascult\torii care cump\r\ c\r]i dup\ o lectur\ multiplic\ acea lectur\. sper\ ei. „aceasta a f\cut [i o mul]ime de alte chestii“. cititorii se a[teapt\ s\ devin\ parte a procesului artistic. autorii care `[i dau seama c\. [i sunt `nmul]i]i pentru c\ scriitorii nasc scriitori. la cele mai de succes lecturi publice. nasc scriitori. sunt conserva]i. s-ar putea. `n cel mai dur sens al cuvântului. Sunt conserva]i pentru c\ ajung s\ simt\ (cum a m\rturisit Pliniu) c\ au un auditoriu care certific\ importan]a muncii lor.ISTORIA LECTURII 299 Autorul. cel pu]in nu vorbesc `n fa]a unui zid gol. la rândul lor. cât [i `nmul]i]i. ar putea fi `ncuraja]i de o astfel de experien]\ [i ar putea scrie mai mult. el o descrie pe aceasta din urm\ ca fiind „adev\ratul fruct al grabei noastre subcon[tiente. la festivalurile scriitorilor din Toronto. petrece `n fa]a ochilor lor.

.Rilke la fereastr\. `n hotelul Biron din Paris.

Poetul a lucrat ca secretar al lui Rodin vreme de câ]iva ani [i. „S\ nu ui]i niciodat\ c\ singur\tatea este cea care mi-e sortit\“.TRADUC|TO RUL-CITITOR ~ntr-o cafenea aflat\ nu departe de Muzeul Rodin din Paris. o poet\ din secolul al [aisprezecelea. A tr\it. `n cl\direa care avea s\ devin\ Muzeul Rodin. dac\ ar fi acolo ast\zi. jos. tot atât de efemer\ ca `nc\perile `n care a stat. m-ar putea vedea `n dep\rtare. `i scrie din casa lui Rodin uneia din iubitele lui. mai târziu. r\t\cind din hotel `n hotel [i din castel `n alt somptuos castel. traduse `n german\ de Rainer Maria Rilke. und der Tod war sicher . ~nc\perea era una dintre multele locuin]e temporare pe care le-a avut. `ntr-o camer\ `nsorit\. cu vedere spre gr\dina francez\ n\p\dit\ de b\l\rii.“1 De la masa mea de cafenea pot s\ v\d singuratica fereastr\ de la fosta camer\ a lui Rilke. `naintez cu greu printre rândurile textului unei mici edi]ii de buzunar a sonetelor Louisei Labé. din Lyon. o vreme. s\lb\ticit\. scriind un admirabil eseu despre m\iestria b\trânului. citind cartea pe care urma s-o scrie `ntr-o zi. Sub ochiul vigilent al fantomei sale. deplângând lipsa a ceva ce-[i imagina c\ avea s\ se afle `ntotdeauna dincolo de atingerea sa – un anumit adev\r poetic. Er küßte mich. repet sfâr[itul Sonetului al XIII-lea. a devenit prietenul sculptorului. „~i implor pe aceia ce m\ iubesc s\-mi iubeasc\ singur\tatea. decorat\ cu ornamente modelate `n ipsos. es mundete mein Geist auf seine Lippen. pe care genera]ii de cititori de-atunci `ncoace au crezut c\ ar putea fi g\sit `n scrierile originale ale lui Rilke.

“] L\sând la o parte conota]ia modern\ a cuvântului baiserait (care. Et mon esprit sur ses lèvres fuirait. seliglicher. Ce a descoperit Rilke `n poemul lui Labé care s\-i permit\ s\ converteasc\ banalul heureuse `n memorabilul seliglicher? Ce anume i-a dat posibilitatea s\-mi d\ruiasc\ mie. `n gur\. sufletul mi s-a metamorfozat Pe buzele lui. pân\ când -er `l expir\ `napoi pe buze. a devenit contemporana lui Rilke pe masa mea de cafenea. Bien je mourrais. Seele este „suflet“. de[i pl\cut de direct. Pare s\ extind\ acea binecuvântat\ bucurie dat\ de s\rutul iubitului. sensul de act sexual complet). de-atunci. de data asta Oeuvres poétiques de Louise Labé. Ea scrisese: Lors que souef plus il me baiserait. [„Când blând m\ s\rut\ mai departe. dar [i „bucuros“. selig `nseamn\ binecuvântat. prin miracolul edit\rii. unul câte unul. sufletul expirat `ntr-un s\rut e ceva tot atât de vechi pe cât este de banal. care altfel a[ fi frunz\rit distrat poemele lui Labé. Augmentativul icher permite `nsufle]itului cuvânt s\ treac\ u[or peste limb\ de patru ori `nainte de-a se sfâr[i. dar a c\p\tat. r\mâne. asemenea s\rutului. Caut sonetul original `n alt\ carte. plus que vivante. chiar mai binecuvântat\.“] Z\bovesc mult\ vreme asupra ultimului cuvânt. seliglicher. „fericit“. [i moartea a fost cu siguran]\ Mai dulce ca via]a. aceast\ complex\ [i tulbur\toare lectur\? ~n ce m\sur\ ne `ngr\de[te lectura unui traduc\tor atât de d\ruit precum Rilke accesul la original? {i ce s-a `ntâmplat `n acest caz cu `ncrederea .302 A L B E R T O M A N G U E L moch süßer als das dasein. originalul francez mi se pare conven]ional. {i sufletul meu scap\ `ntre buzele lui. Voi muri cu siguran]\. `n vremea Louisei Labé. doar seliglicher se aga]\ de voce vreme mai `ndelungat\. nu `nsemna nimic altceva decât s\rut. heureuse. ezitând s\ plece. mai fericit\ decât am tr\it. [„M-a s\rutat.2 care. A fi mai fericit `n spasmele mortale ale iubirii decât `n suferin]ele vie]ii este una dintre cele mai vechi aser]iuni poetice. Toate celelalte cuvinte din aceste trei versuri sun\ monocord.

a mârâit b\rbierul. Burckhardt. slab\ [i plâng\cioas\. nu e[ti cineva cunoscut nou\. cu p\rul [iroind de ap\. cu o `ndrept\]it\ indignare. Pentru un moment lung. Burckhardt s-a uitat `n jur. ci un domn mai tân\r. ~n fa]a lor. iar la `nceputul anilor dou\zeci [i-a g\sit de lucru la Biblioteca Na]ional\ din Paris. timid. a rostit cu voce tare: – O s\ pl\tesc eu!“ Burckhardt se mai `ntâlnise cu Rilke [i cu ceva timp `nainte. a auzit `n spatele lui izbucnind o ceart\. dar nu aflase c\ poetul se `ntorsese la Paris. Trei frizeri gesticulau cu aprindere. nu v\ cunoa[tem. pute]i da telefon la hotel ca s\ verifica]i. Nou\ nu ne plac lucrurile astea aici! O a treia voce. Evident.3 Cum st\tea cu ochii `nchi[i `n fa]a oglinzii. Cu voce de bas. `ncerca s\ explice: – Dar v\ rog s\ m\ ierta]i. cu buzele ro[ii strânse pung\. istoric [i acesta – l\sase Baselul s\u natal ca s\ studieze `n Fran]a. a izbucnit `n râs [i s-a oferit s\ a[tepte pân\ când . Sunte]i complet str\in pentru noi. asta ar putea fi scuza oricui! O voce de femeie a piuit: – De necrezut! {i a cerut chiar lo]iune Houbigant! – Domnule. Rilke nu [i-a recunoscut salvatorul. cu fruntea larg\ [i musta]a lung\ `ncerca s\-i conving\: – V\ asigur. când a f\cut-o. ~n spatele m\su]ei lui. trebuie doar s\ m\ duc s\-l iau de la hotel… Cu riscul de-a-i intra s\pun `n ochi. casierul se uita. `n mintea lui Rilke. a s\rit de pe scaun [i. care p\rea s\ vin\ dintr-o alt\ dimensiune – rustic\ [i cu accent slav –. un b\rbat m\run]el. `ntr-o iarn\ la Paris. – Evident. un elve]ian mult mai pu]in faimos. ~ntr-o diminea]\. mi-am uitat portofelul. cineva a strigat: „– Domnule. ducându-[i mâna la buzunar. Sunt… sunt… poetul Rainer Maria Rilke.ISTORIA LECTURII 303 cititorului `n autoritatea autorului? Eu cred c\ un r\spuns a `nceput s\ capete contur de la sine. A[a spune toat\ lumea. Carl Jacob Burckhardt – nu celebrul autor al Civiliza]iei Rena[terii `n Italia. a intrat `ntr-o frizerie de lâng\ Madeleine [i a cerut s\ i se spele p\rul.

aceea[i experien]\ [i acelea[i intui]ii. portret f\cut de un contemporan. despre care nu s-a `ncumetat s\ pomeneasc\ niciodat\. a sugerat s\ viziteze amândoi o libr\rie de mâna a doua aflat\ nu departe de Place de l’Odéon. le-a spus el. „Sunt acelea[i cuvinte omene[ti. apoi s\-l ia la o plimbare pe cel\lalt mal al fluviului. domnilor“. „Acesta. Dup\ o vreme. b\trânul librar i-a `ntâmpinat ridicându-se de pe scaun [i fluturând spre ei voluma[ul legat `n piele din care citise. acelea[i concepte. despre care credea c\ erau traducerea cuvânt cu cuvânt a Psalmului 36. nici m\car celor care `i erau foarte apropia]i. de parc\ ar fi f\cut brusc o descoperire: „Traducerea este cel mai pur procedeu prin care poate fi recunoscut talentul poetic. tare. era s\rac.) Prima oar\ când venise s\ se stabileasc\ la Paris. la vârsta de cincizeci [i unu de ani. Avea s\ moar\ doi ani mai târziu.304 A L B E R T O M A N G U E L Louise Labé. Când cei doi b\rba]i au intrat. Burckhard a fost de acord.“ {i apoi. librarul a citat câteva versuri din Racine. pân\ la urm\. pe 29 decembrie 1926. a fost de acord Rilke. „este edi]ia lui Blanchemin din 1867 a lui Ronsard. tân\r [i aproape necunoscut. pentru c\ era prea devreme pentru masa de prânz.4 „Da“. (Cu libertatea specific\ poetului. Rilke a spus c\ e obosit [i. `n 1902. Burckhardt era gata.“ Rilke a r\spuns cu `ncântare c\ el iube[te poemele lui Ronsard.“ Acesta avea s\ fie ultimul sejur la Paris al lui Rilke. Cum pomenirea unui autor duce la altul. `n ultimele zile [i-a `ncurajat prietenii s\ cread\ c\ murea pentru c\ se `n]epase `n spinul unui trandafir. de o form\ rar\ de leucemie. acum era cel mai cunoscut poet .

[tim totu[i c\ nu sunt altceva decât umbre ale trecutului. `ncât. ci [i pentru calit\]ile ei. Era tot atât de priceput\ la exerci]iile [i jocurile militare pe cât erau [i fra]ii ei. i-au spus Capitaine Loys.ISTORIA LECTURII 305 al Europei. „Louize“ – „era cunoscut\ `n tot Lyonul [i mai departe nu doar pentru frumuse]e. a c\rei carte o descoperise `n hoin\relile lui prin ora[. sarcin\ care. pe lâng\ c\r]ile fran]uze[ti. sim]ea el. [i cu vocea. „ne d\ pl\cere [i ne e mai de folos decât prezentul. nu [i pentru frizeri). Sonetele fuseser\ scrise `n Lyon. indiferent ce ne `napoiaz\ amintirea. se `ntorsese la Paris de câteva ori. „~nceputul aici este `ntotdeauna o osând\“. care ne . l\uta. dou\zeci [i patru de sonete [i poeme scrise `n onoarea ei de câ]iva dintre cei mai distin[i b\rba]i ai vremurilor sale. iar amintirea ei este tot atât de tulbur\toare pe cât au fost de pl\cute evenimentele `nsele cândva. domni[oara Clémence de Bourges. [i c\l\rea cu atâta `ndr\zneal\. ~ntr-o tentativ\ de a-[i relua scrisul. ea nu poate recupera dispozi]ia de-atunci [i. un ora[ care `n secolul al [aisprezecelea rivaliza. Era renumit\ pentru felul cum cânta la acel instrument dificil. care con]inea o Epistol\ dedica]ie. trei elegii. ea s-a `ndr\gostit de un militar [i a plecat c\lare s\ lupte al\turi de el `n armata Delfinului. cu fiecare ocazie `ncercând s\ „porneasc\ din nou“ `n c\utarea „inefabilului adev\r“. a decis s\-[i `ncerce puterile cu câteva traduceri: o nuvela romantic\ de Maurice de Guérin. la scurt\ vreme dup\ ce `[i finalizase ~nsemn\rile lui Malte Laurids Brigge. dar pl\cerea pe care am sim]it-o cândva s-a pierdut `n mod misterios. poart\ o inspirat\ dedica]ie: „Trecutul“. ~ntre timp. `ncât prietenii. indiferent de cât de puternice sunt imaginile pe care ni le `ntip\rim `n minte. `n glum\ [i din admira]ie. Legenda spune c\ din acea iubire (de[i se [tie c\ a atribui surse de inspira]ie unui poet este o `ndeletnicire riscant\) au ]â[nit cele dou\zeci [i patru de sonete pentru care e cunoscut\. o predic\ anonim\ despre iubirea Mariei Magdalena [i sonetele lui Louise Labé.5 i-a scris despre Paris unui prieten. care a l\sat `n urma ei un volum publicat de Jean de Tournes `n 1555. Culegerea.6 La vârsta de [aisprezece ani. `n timpul asediului Perpignanului. o pies\ de teatru. Celelalte voluptuoase sim]iri sunt atât de puternice. evident. pre]uit [i faimos (de[i. ca s\ nu se mai `ntoarc\ niciodat\. a scris Labé. ~n biblioteca ei. `n calitate de centru al culturii franceze. italian\ [i latin\“. Louise Labé – Rilke a preferat pronun]ia de mod\ veche. `l golise de seva creatoare. se puteau g\si c\r]i `n spaniol\. `nchinat\ altei femei de litere din Lyon. Era o femeie cultivat\. cu Parisul.

par a purta moartea. tat\l lui dominator. el a putut citi ceea ce Labé niciodat\ nu evocase. ci trecutul lui. a[a c\ atunci când. despre care el nu [tia nimic. mai târziu. cititorul are capacitatea de a recrea trecutul. Toate g\telile la mod\ ale limbii conspir\ pentru a favoriza un set de cuvinte `naintea altuia. la mult\ vreme dup\ aceea. cât de u[or. Traducerea este actul suprem al `n]elegerii. „C\ci de privesc pân\ când dispar ~n propria-mi privire. dar `n care devenise suficient de fluent pentru a-[i scrie propria poezie. ne putem `ntoarce `n acela[i loc [i la aceea[i stare `n care ne-am aflat cândva. anumite construc]ii sunt evitate pentru c\ sunt cacofonice sau au un dublu `n]eles sau par s\ fie ie[ite din uz. Ceva este spus nu neap\rat pentru c\ autorul alege s-o spun\ `ntr-un anumit mod. care regreta c\ nu avea o fiic\ [i-l `mbr\ca `n haine femeie[ti. A `nceput s-o citeasc\ pe Labé cu trei ani `nainte de izbucnirea Primului R\zboi Mondial.“8 ~ntr-o epistol\ a scris: „Nu m\ gândesc la munc\. lu\m acele pagini scrise. Sensul este adesea dictat de limba folosit\. acelea[i concepte. incapacitatea lui de-a [i p\stra rela]iile amoroase. o anumit\ secven]\ de cuvinte este potrivit\ s\ dea form\ unui sens.306 A L B E R T O M A N G U E L chinuie [i ne `n[al\.“9 A fost o activitate vast\. ci doar s\-mi recâ[tig treptat s\n\tatea prin lectur\. descifrând textul `ntr-o limb\ care nu era a lui. dintr-odat\ vii. Dar al cui trecut? Rilke a fost unul dintre acei poe]i care [i-a reg\sit permanent `n lecturile sale propria biografie: copil\ria lui nefericit\. de[i nu pe acela al lui Labé. Pentru Rilke. când i s-a p\rut c\ recunoa[te ruina [i groaza ce aveau s\ vin\. cititorul care cite[te pentru a traduce e prins `ntr-o „procedur\ curat . faptul c\ era sfâ[iat `ntre seduc]iile societ\]ii mondene [i via]a de pustnic. ci pentru c\ `n acea limb\. Citea pentru a da sens. Citea pentru a `n]elege. Dar când ni se `ntâmpl\ s\ ne punem gândurile pe hârtie. El recupera – a[a cum sugerase Labé – trecutul. Rilke s-a angajat `n mai multe lecturi deodat\. mama lui snoab\. ~n „acelea[i cuvinte omene[ti. Reconstituind sonetele lui Labé `n limba german\. alearg\ mintea noastr\ printr-o infinitate de `ntâmpl\ri. o anumit\ muzic\ este considerat\ agreabil\. lectur\ repetat\. acelea[i experien]e [i intui]ii“. `ntr-un moment de cump\n\ al propriei crea]ii. care l-a for]at s\ intre la [coala militar\.“7 Pentru Louise Labé. reflectând.

de vreme ce opera lui fusese tradus\ `n Lyon.10 iar ea probabil c\ primise exemplare din aceste c\r]i. Rilke citea [i lecturile ei din Petrarca. sensul literar. Dincolo de sensul literal [i semnifica]ia literar\. Despre pasiunea ei nu putea [ti nimic: despre nop]ile agitate. poetul care a f\cut cunoscut sonetul italian `n Europa.ISTORIA LECTURII 307 judiciar\“ de `ntreb\ri [i r\spunsuri. cum ar veni. printr-o frunz\ uscat\ l\sat\ ca semn. ca poeta `ns\[i. umbra. care o cite[te `n `nc\perea lui. prin care este cernut\ cea mai evaziv\ dintre no]iuni. Soldatul Louisei Labé. un personaj fic]ional pentru Rilke. Nu m\ gândesc la pl\cerea intermediat\ de-a ]ine `n mâinile noastre un volum care a apar]inut odat\ altui cititor. Iar `n]elegerea poetului `nainteaz\ de la cuvânt la cuvânt. care amintea de figura-i unic\ – toate astea lipseau din cartea pe care Rilke o ]inea pe masa . pentru c\. Garcilaso. ci altcineva. Iar editorul ei. Rilke citea [i prin prisma propriei experien]e. textul pe care-l citim cap\t\ proiec]ia propriei noastre experien]e. Vreau s\ spun c\ fiecare carte atrage dup\ sine o lung\ succesiune de alte c\r]i. dar putem ghici. De exemplu. a ceea ce suntem. care i-ar fi putut inspira versurile arz\toare. invocat ca o fantom\ prin [optirea unor cuvinte notate pe margine. Cernut\. nu `ncape `ndoial\ c\ `i erau cunoscute edi]iile `n spaniol\ ale unor c\r]i de Garcilaso de la Vega. prin alchimia particular\ a acestui fel de lectur\. `ntrucât c\r]ile pe care le citim sunt [i c\r]ile pe care le-au citit [i al]ii. precum [i lucr\ri ale altor câtorva poe]i lyonezi. Ca fiecare cititor. despre teama care o `ncerca când `l vedea trecând prin dreptul geamului [i despre povara care i se lua de pe suflet când `[i d\dea seama aproape imediat c\ nu era el. printr-o semn\tur\ pe prima pagin\. ~n sonetele lui Labé. scosese edi]ii franceze din Hesiod [i Esop [i publicase edi]ii din Dante [i Petrarca `n italian\. ale c\ror coperte s-ar putea s\ nu le vezi niciodat\ [i ai c\ror autori s-ar putea s\ nu-i [tii. este. printr-o pat\ de vin tr\d\toare. Urm\rea lunga ascenden]\ a c\r]ii pe care o citea. Ce c\r]i se aflau la loc de cinste `n impun\toarea bibliotec\ a lui Labé? Nu [tim exact. patru secole mai târziu. despre cum `[i ]inea respira]ia când auzea numele soldatului rostit la `ntâmplare. despre care Rilke avea s\ discute cu anticarul de la Odéon `ntr-o dup\-amiaz\ de iarn\ la Paris. Jean de Tournes. acestea fiind metamorfozate dintr-o limb\ `n cealalt\. marele Ronsard. dar al c\ror ecou se afl\ `n aceea pe care o ai acum `n mân\. din contemporanul lui Labé. despre zadarnicele a[tept\ri de lâng\ u[\ [i despre iluzia fericirii. dar niciodat\ f\cut\ explicit\. `n]elesul e transformat imediat `ntr-un altul. `ntr-un text echivalent.

Feignant le ton que plein avais chanté. o mare parte din asta e simpl\ arheologie. iar soldatul ei devenise un pic mai mult decât o amintire oarecum stânjenitoare – era propria lui dezolare. A fost suficient. `n mod necesar. `n afara timpului [i a locului ei –. Etimologia. Tu le rendais tout soudain lamentable. cel care `ncepe cu Luth. dar care este de ne`n]eles pentru noi. originalul este `n mod subtil prejudiciat. se adreseaz\ l\utei. Simulând (c\ ar cânta ca minor\) cheia pe care eu o cântasem ca major\. dar. `n al doilea catren. Al doisprezecelea sonet al Louisei Labé. a scris Johnson. ne place s\ credem c\ textul `n care privim ne oglinde[te [i pe noi. atunci când `ncep (s\ cânt) vreun sunet pl\cut. `mprumut\ textului punctul de vedere al cititorului. pân\ la urm\. Citirea de ast\zi a lui Labé – citirea ei `n franceza original\. „Un traduc\tor trebuie s\ fie ca autorul“. O traducere literal\ ar putea suna astfel: „{i plânsul jalnic te tulbur\ atât de mult C\.“ Aici Labé face uz de un limbaj muzical ascuns pe care ea. sociologia. Rilke trebuie s\ fi citit poemele lui Labé ca [i cum persoana `ntâi singular a ei ar fi fost [i a lui.308 A L B E R T O M A N G U E L de lâng\ pat.“11 Cheia criticii lui Steiner st\ `n epitetul „corect\“. studiile despre mod\ [i istoria artei – toate acestea `mbog\]esc `n]elegerea unui text de c\tre cititor. trebuie s\-l fi cunoscut bine. desigur. tovar\[\ a nefericirii mele“). f\r\ .“ Iar Steiner a ad\ugat: „Când face a[a. George Steiner `l dojene[te pentru perfec]iunea lor. Johnson. Tot ceea ce Rilke putea `n]elege din cuvintele tip\rite pe care Labé le scrisese la câ]iva ani dup\ povestea ei de iubire – când avea deja o c\snicie fericit\ al\turi de produc\torul de frânghii `ntre dou\ vârste Ennemond Perrin. compagnon de ma calamité („L\ut\. ca interpret\ la l\ut\. pentru c\ nou\. cititorilor. Chiar `nainte de a se gândi la a-[i `nsu[i textul prin traducere. ca [i lui Narcis. Recenzând traducerile lui Rilke din Labé. „nu-i treaba lui s\-l dep\[easc\. commençant quelque son délectable. `n ace[ti termeni: Et tant le pleur piteux t’a molesté Que. Brusc tu-l `ntorni `ntr-unul de jale. {i cititorul e jefuit de o imagine corect\. aliindu-se aici cu dr.

trebuie s\ devin\ (`n termeni echivalen]i) mult mai instruit decât Labé. Omofonia care se realizeaz\ `ntre anschlagen („a atinge“ – coarda) [i unterschlagen („a sfeterisi. desigur. Versul sugereaz\ c\ l\uta cânt\ `ntr-o cheie minor\ ceea ce poetul cântase `ntr-o cheie „deplin\“ (adic\ major\). `ncercând s\ „scoat\ un ton fericit“. zadarnic. `n secolul al [aisprezecelea. `n vremea ei. iar Rilke `ncarc\ acest catren cu o lectur\ mai complex\ decât ar fi putut percepe Labé. a pune deoparte“) `i serve[te pentru a compara cele dou\ atitudini amoroase: cea a lui Labé. `n mod paradoxal. Rilke totu[i cite[te: […] Ich riß dich so hinein in diesen Gang der Klagen. Feint `nseamn\. imagini de c\l\torie. scriind `n francez\. […] „Te-am dus Atât de departe pe poteca triste]ii ~n care-s prins. t\cere preferat\ falsei exprim\ri a sentimentelor. daß. martora adev\ratelor ei sentimente. „fals. Pentru a `n]elege asta. wo ich je seligen Ton versuchend angeschlagen. c\ oriunde Am `ncercat s\ scot un ton fericit. care n-o va l\sa s\ scoat\ un ton „necinstit“. `l va „sfeterisi“. opusul lui ton feint – cheia minor\. L-ai ascuns [i l-ai stins pân-a murit.“ Nu se cere aici o cunoa[tere specializat\ a limbii germane [i totu[i fiecare metafor\ muzical\ din sonetul Louisei Labé este fidel p\strat\. ca s-o fac\. suprema]ia ferm\ a instrumentului poetic asupra oric\ror dr\g\l\[enii sociale. „ascunde“. Dar limba german\ permite explor\ri aprofundate. „fals“ [i care. Exerci]iul este. `ndr\gostita `ntristat\. da unterschlugst du ihn und tontest weg. pretins“. dac\ scopul este acela de a-]i asuma rolul auditoriului lui Labé: noi nu putem deveni cititorii c\rora le era destinat poemul. literal. `n sonetul lui Labé. cheia major\. doar pentru a r\mâne cu ea. pân\ la urm\. Rilke ([i aici intervine `n text experien]a cititorului) cite[te. s\ tac\. drin ich befangen bin.ISTORIA LECTURII 309 un dic]ionar istoric al termenilor muzicali. tovar\[ul credincios. a buzun\ri. [i cea a l\utei ei. triste]e claustrat\. Plein ton `nsemna. precum . cititorul contemporan trebuie s\ acumuleze cuno[tin]e care-i erau familiare lui Labé.

nu mai are de mult rezonan]\ [i cere o explica]ie despre cum a ajuns ea s\ fie „prins\“ `n acest loc al triste]ii. la nivelul s\r\citelor noastre capacit\]i intelectuale. din opera tuturor poe]ilor secolului dou\zeci. sarcina lui pare s\ fi fost aceea de-a face mai profund\ gândirea ei poetic\. respectul acordat autorit\]ii unui text era de mult\ vreme [ubred.12 Lectura lui Rilke din Labé nu „rezolv\“ nimic. este o femeie singur\. mai mult. ~ntrebându-se de ce. `n vremea lui Rilke. Ceva din simplitatea pe care o g\sim la Labé (s\ `ndr\znim s\-i spunem banalitate?) se pierde. una care face lectura noastr\ posibil\. dac\ lectura acceptat\ era infailibil\. Decorul poeziei lui Labé este un spa]iu `nchis. v\zând. ~nc\ de pe timpul lui Labé. loc comun `n Rena[tere. poezia dificil\ a lui Rainer Maria Rilke a c\p\tat o asemenea popularitate `n Occident. imaginea. pentru noi. ~n secolul al doisprezecelea. acestea fiind tr\s\turi ale propriei vie]i. mai mult `n cuvintele lui Labé decât a v\zut ea `ns\[i. `n mintea cititorului. Nu este vorba despre faptul c\ lectura lui Rilke ar distorsiona poemul lui Labé mai mult decât oricare alt\ lectur\ ulterioar\ secolului ei. ce spa]iu mai r\mânea pentru interpret\ri? Chiar [i textul socotit a fi cel mai infailibil dintre toate – Cuvântul Domnului `nsu[i. `n sentiment tragic. textul clasic [i autorul lui recunoscut erau considerate infailibile. cu scopul de-a evita criticile directe. relevând profunzimi pe care greu le-ar fi b\nuit sau permi]ându-le s\ `mp\rt\[easc\ un calvar pe care i-a ajutat s\-l `n]eleag\ [i s\-l lase `n urm\“. criticul Paul de Man a sugerat c\ aceasta s-ar putea datora faptului c\ „mul]i l-au citit de parc\ s-ar fi adresat p\r]ii celei mai ascunse a propriului lor sine. dar se câ[tig\ mult `n profunzime. pentru c\ orice alt\ lectur\ a poeziei lui Labé trebuie s\ r\mân\.13 acesta – „argumentul autorit\]ii“. ducând-o mai departe decât era preg\tit originalul s\ mearg\. de aceast\ parte a timpului. De la canonul Vechiului Testament. stabilit `n secolul . {i. e o lectur\ mai bun\ decât aceea de care suntem capabili cei mai mul]i dintre noi. jelindu-[i iubirea. Biblia – a trecut printr-o serie lung\ de transform\ri `n mâinile cititorilor ei succesivi.310 A L B E R T O M A N G U E L preten]ia de a fi fericit\. adic\. pe care Abélard `l compara cu lan]ul de care animalele sunt legate [i duse orbe[te – a devenit posibil pentru c\. Abélard denun]ase obiceiul atribuirii propriilor opinii altor persoane. lui Aristotel sau arabilor. `n sensul de-a face mai explicit\ simplitatea ei. precum acela al `ndep\rtatelor ei surori din Japonia perioadei Heian.

cea scris\ `n englez\ veche. anglo-normand\. `n prezen]a regelui Iacob I. ca ]es\torul s\ le murmure `n ritmul suveicii. `n saxon\ occidental\. a[a-zisa Vulgata (versiunea `n latin\ a Sfântului Ieronim.“14 Acum se ivise [ansa.Hr. italian\. olandez\. `ntrucât cele permise sub domnia regilor Henric al VIII-lea [i Edward al VI-lea erau corupte [i nu corespundeau adev\rului celei originale“ – la care episcopul de Londra a r\spuns c\ „dac\ ne-am lua dup\ toanele fiec\ruia. Erasmus scria: „~mi doresc ca pân\ [i cea mai umil\ dintre femei s\ poat\ citi Evanghelia – s\ citeasc\ Epistolele lui Pavel. ceh\. provensal\. pe rând. frigian\.15 ~n pofida avertismentului `n]elept al episcopului. polonez\. irlandez\. traducerile ar fi nenum\rate“. deoarece câ]iva dintre cei afla]i pe ea nu aveau „niciun fel de demnitate ecleziastic\. dar fiecare permitea o lectur\ diferit\. Biblia. ci [i de turci [i sarazini. de la sfâr[itul secolului al patrulea) [i toate Bibliile de mai târziu din Evul Mediu: gotic\.[…] ~mi doresc ca gospodarul s\ `ngâne fragmente din Epistole `n urma plugului. care deja finalizase o nou\ traducere a Bibliei. John Rainolds „a `ndemnat-o pe Maiestatea Sa s\ fie din nou tradus\ Biblia. autorit\]ile au c\utat un mod `n care s\ p\streze controlul asupra textului – o singur\ carte autorizat\. ~n aceast\ mul]ime de Biblii unii vedeau `mplinirea visului umani[tilor.ISTORIA LECTURII 311 al doilea d.Hr. cartea numit\ Biblie a fost. armean\. Pe Iacob l-a am\rât prima list\ prezentat\. Septuaginta greceasc\ `n secolul al treilea `. Un nume nu ap\rea pe nicio list\: cel al lui Hugh Broughton. `n care cuvântul lui Dumnezeu s\ poat\ fi citit a[a cum a vrut El. fie una cât de mic\“. regele a fost de acord [i le-a poruncit vicarului de Westminster [i profesorilor emeri]i de ebraic\ de la Cambridge s\ `ntocmeasc\ o list\ de c\rturari capabili s\ se angajeze `ntr-o asemenea teribil\ `ntreprindere. maghiar\. [i i-a cerut episcopului de Canterbury s\ solicite alte sugestii din partea colegilor episcopi. Pe 15 ianuarie 1604. de rabinul Akiba ben Joseph. francez\. la Hampton Court. slav\. galez\. ~n fa]a unei asemenea explozii de multiple lecturi posibile. un foarte bun cunosc\tor de ebraic\. pentru cititorii ei. {i `mi doresc ca acestea s\ fie traduse `n toate limbile. puritanul dr. dar care din pricina temperamentului irascibil nu-[i f\cuse . german\. ca s\ poat\ fi citite [i `n]elese nu doar de sco]ieni [i irlandezi. ([i baz\ pentru urm\toarele traduceri `n latin\). spaniol\. pân\ la traducerea `n englez\ a lui John Wycliffe din secolul al paisprezecelea. catalan\. Fiecare dintre acestea a fost.

Diderot [i d’Alembert aveau s\ procedeze `ntr-o manier\ similar\ ca s\ pun\ la punct detaliile tehnice din extraordinara lor Éncyclopédie. al]ii s\ fac\ o uniformizare. a `ntocmit o list\ de cincisprezece reguli pentru traduc\tori. fusese condamnat de Henric al VIII-lea pentru erezie (cu ceva timp `n urm\ `l ofensase pe rege criticându-l pentru divor]ul s\u de Catherine de Aragon) [i `n 1536 a fost mai `ntâi strangulat [i apoi ars pe rug .312 A L B E R T O M A N G U E L prea mul]i prieteni. c\rturar [i tipograf. Unul dintre episcopii din erudita comisie. Broughton totu[i nu a a[teptat s\ fie invitat. iar când ei au ajuns la un stil bun `n englez\ [i la sensul adev\rat.17 Aici a `nceput probabil tradi]ia anglo-saxon\ a redact\rii. episcopul Bancroft. cât de fidel cu putin]\. Ace[tia aveau s\ urmeze. geometri. ci a trimis el `nsu[i regelui o list\ de recomand\ri pentru `ns\rcinarea dorit\. William Tyndale. din ale c\rei edi]ii succesive s-au `nfruptat. tradusese deja Biblia pe cont propriu) a afirmat c\ era nevoie de o mul]ime de `nv\]a]i pentru a rezolva nenum\ratele probleme de sens [i semnifica]ie.) Broughton (care. care era la rândul ei o revizuire a Bibliei lui Matthew. Biblia lui Tyndale. apelând când [i când la alte traduceri `n englez\ [i la o mul]ime de Biblii `n alte limbi. a[a cum am men]ionat. Traduc\torii. `n acela[i timp. p\strând. lucrând cu Biblia Episcopilor `n fa]\. coeren]a `ntregului.16 (Un secol [i jum\tate mai târziu. A[a c\. Pentru Broughton. era nevoie s\ fie solicitat ajutorul unor artizani „asemenea acelora care au brodat efodul lui Aaron. zidari de la Templul lui Solomon [i Iezechiel. le-a oferit mult material pe care l-au introdus f\r\ prea multe revizuiri. au `ncorporat toate lecturile anterioare `n a lor. [i gr\dinari pentru toate crengile [i ramurile din copacul lui Iezechiel“. el a propus ca regele „s\ aib\ mai mul]i c\rturari care s\ traduc\ o parte. tâmplari. fidelitatea fa]\ de text putea fi garantat\ de un vocabular con]inând acei termeni specifici – actualiza]i – folosi]i de cei care transcriseser\ Cuvântul Domnului pe vremea ciobanilor din pustie. obiceiul de a avea un supracititor care s\ revizuiasc\ textul `nainte de publicare. Broughton a sugerat c\. versiunea mai veche a Bibliei Episcopilor din 1568 (o edi]ie revizuit\ a a[a-numitei Biblii Mari. aceasta fiind o mixtur\ din Biblia incomplet\ a lui William Tyndale [i prima edi]ie tip\rit\ complet a Bibliei `n englez\. scoas\ de Miles Coverdale). `n a[a fel `ncât s\ nu fie folosite cuvinte diferite atunci când cuvântul original este acela[i“. pentru a reda exact termenii de factur\ tehnic\ din text.

Bancroft a recunoscut c\ o lectur\ cu autoritate prevaleaz\ asupra celei a autorului. l-a ajutat pe Tyndale la unele p\r]i ale traducerii lui. ordinea [i semnifica]ia textului. Atât de des\vâr[it a fost rezultatul. recomandând ca ele s\ fie „scurt [i potrivit“ incluse chiar `n text. publicând `n 1535 prima Biblie englez\ integral\. Din acela[i motiv. C\rturar la Cambridge [i c\lug\r augustin care. ~nainte de a-[i `ncepe traducerea. Episcopul Bancroft indicase s\ fie p\strate formele populare ale numelor [i cuvintelor ecleziastice. un extraordinar echilibru `ntre acurate]e. ci a ceva ce exista de mult\ vreme.“ Astfel `ncât el a transpus cuvintele vechi `ntr-un limbaj deopotriv\ simplu [i artistic. respect pentru exprimarea tradi]ional\ [i un stil general care permitea lectura nu a unei opere noi. Biblia lui este cunoscut\ [i ca „Biblia dulceag\“. Dar traduc\torii regelui Iacob au f\cut mai mult decât s\ copieze vechi lecturi. sau „Biblia cu Gândaci“ pentru c\ al cincilea vers din Psalmul 90 a devenit „Nu trebuie s\ te temi de niciun gândac al nop]ii“ `n loc de „spaima nop]ii“. care lipsea `n original. „`ndelung-suferindul“ [i (pe acesta `l g\sesc inexplicabil de mi[c\tor) adjectivul „frumos“.ISTORIA LECTURII 313 pentru traducerea Bibliei din greac\ [i ebraic\. a sesizat c\ a restaura forma original\ a unui nume ar fi `nsemnat s\ se introduc\ o noutate izbitoare. a eliminat notele marginale. ~n]elept. Lord Cancelar al Angliei. Coverdale a `ntreprins o versiune englez\ sponsorizat\ de Thomas Cromwell. „`mp\ciuitorul“. spun unii. prin interpret\rile lor personale [i solu]ii asupra c\rora s-au pus de acord. ci din alte traduceri. Tyndale scrisese: „Pentru c\ mi-am dat seama din proprie experien]\ cât a fost de dificil s\-i convingi pe laici de vreun adev\r [i asta doar dac\ le sunt puse `n fa]a ochilor scripturile traduse `n limba lor matern\. dou\ la Cambridge [i dou\ la Oxford. Traduc\torii regelui Iacob au lucrat `n [ase grupuri: dou\ la Westminster. chiar dac\ originalul sugera o traducere mult mai precis\. extras\ nu din originalele ebraice [i grece[ti. folosirea cuvintelor conform tradi]iei a prevalat asupra exactit\]ii. Lui Coverdale `i datoreaz\ noii traduc\tori expresia „valea umbrei mor]ii“ (Psalmul 22). Miles Coverdale `ntregise [i completase munca lui Tyndale. El a introdus `n limba englez\ cuvintele „Pa[tele Evreiesc“. A fost primul care a folosit numele Iehova `ntr-o Biblie englez\. Cu alte cuvinte. ca ei s\ poat\ vedea evolu]ia. pentru c\ `n Ieremia 8:22 spune „Afl\-se `ndulcire `n Galaad“ `n loc de „mângâiere“. `ncât câteva secole . Ace[ti patruzeci [i nou\ de oameni au ob]inut.

actul traducerii a poten]at o asemenea iluzie. c\l\torind ast\zi `ntr-o ]ar\ `n care se vorbe[te limba englez\. când Biblia Regelui Iacob era recunoscut\ de toat\ lumea ca una dintre capodoperele prozei engleze. Biblia Regelui Iacob are o profunzime poetic\ ce extinde textul dincolo de orice simpl\ t\lm\cire a sensului. `n mod necesar. Cu toate astea. ceea ce o `mbog\]e[te. de exemplu. [i m\ va c\l\uzi spre ape lini[tite.314 A L B E R T O M A N G U E L mai târziu. `ntrucât cititorul este `nc\ o dat\ pus `n fa]a unui text nou [i a misterului care `l `nso]e[te. inocen]a pierdut\ dup\ prima lectur\ este restaurat\ sub alt\ `nf\]i[are. a devenit versiunea „autorizat\“. [i una precis\ [i sonor\. dar seac\. Biblia Regelui Iacob. „Biblia Tuturor“ `n englez\. dezbr\cat de fragila lui ambiguitate. diferit\ de original. prin urmare nu-mi poate lipsi nimic. Pentru regele Iacob [i traduc\torii lui. de asemenea. pentru c\ era un text popular. interpretat. `mpreun\. traducerea regelui Iacob trebuia s\ clarifice [i s\ restaureze semnifica]ia. publicat\ `n 1611. oficial recunoscut\. scopul colosalei `ntreprinderi era unul recunoscut `n mod f\]i[ politic: de a edita o Biblie pe care oamenii s-o poat\ citi singuri [i totu[i. Tiparul le-a dat iluzia c\ puteau face aceea[i carte ad infinitum. o g\sim pe m\su]a de . Diferen]a dintre o lectur\ corect\. `nsu[it\ de na]iune. ~n Biblia Episcopilor se cite[te: „Dumnezeu e p\storul meu. poate fi judecat\ comparând. faimosul Psalm 22 din Biblia Episcopilor cu versiunea din Biblia Regelui Iacob. El m\ s\l\[luie[te pe p\[uni verzi: [i m\ duce lâng\ apa odihnei. orice traducere bun\ este. de vreme ce `[i asum\ textul original ca pe ceva deja digerat. acceptabil\ din punct de vedere religios.“ Oficial.18 Cu siguran]\. dar a `nlocuit diferitele versiuni ale textului cu una singur\. ~n traducere. Acesta este paradoxul inevitabil al traducerii [i. aceea[i pe care.“ Traduc\torii Bibliei Regelui Iacob l-au transformat `n: „Domnul e p\storul meu. dup\ patru ani de munc\ grea. Rudyard Kipling [i-a imaginat o poveste `n care Shakespeare [i Ben Johnson colaboreaz\ la traducerea câtorva versete din Isaia pentru m\re]ul proiect. nimic nu-mi va lipsi. el m\ va face s\ ad\st `n p\[uni pline de iarb\.

Pagina de titlu a primei edi]ii din Biblia Regelui Iacob. .

pe care anticarul `l considera „un fel de frate mai tân\r“ al lui La Fontaine. a intrat `n pr\v\lie [i. B\trânul a smuls cartea din mâinile poetului. pesemne un client fidel. „De ce `mp\r\]ia Domnului devine cuvinte sau silabe?“ se `ntreab\ traduc\torii. care trage cortina. `ntr-un istoric efort de a crea un commonwealth al cititorilor printr-un text unificat. nu apucându-ne. ca s\ putem privi `n cel mai sfânt loc. „De ce s\ fim `n lan]urile acestora dac\ putem fi liberi…?“ Câteva secole mai târziu. `ntrebarea `nc\ mai era pus\.“ „~n paradis“. nu simplificând de dragul explicit\rii superficiale.316 A L B E R T O M A N G U E L lâng\ pat `n camerele de hotel. Pe m\sur\ ce Rilke. iar atunci n-ar mai fi fost acela[i om. i-a `ntrerupt anticarul. ci eliberându-l din constrângerile date de timp [i spa]iu. cu [iretenie. a intrat neinvitat `n vorb\. „O traducere francez\! Ai citit vreodat\ o traducere francez\ a unor texte germane care s\ fie m\car suportabil\? Cele dou\ limbi sunt diametral opuse. ca s\ putem ajunge la ap\. traduc\torii Bibliei Regelui Iacob au scris: „Traducerea este aceea care deschide fereastra. care sparge coaja. „ei f\r\ `ndoial\ discut\ unul cu cel\lalt `ntr-o limb\ pe care noi am uitat-o. `nainte ca Dumnezeu s\ fi amestecat limbile oamenilor ca s\ `mpiedice construirea turnului Babel. ci permi]ând profunzimilor de `n]eles s\ r\zbat\ la suprafa]\. un b\trân. [i spre scriitorul alsacian Johann Peter Hebel.“ Asta `nseamn\ c\ nu trebuie s\ ne temem de „lumina Scripturilor“ [i s\-i `ncredin]\m cititorului posibilitatea ilumin\rii. cu paradisul!“ Dar Rilke a fost de acord cu librarul.“ La care b\trânul a morm\it furios: „Oh. nu glosând textul `n maniera scolastic\. traduc\torii edi]iei regelui Iacob au scris c\. care pân\ atunci st\tuse t\cut. ale c\rui Fabule Rilke le admira. Discu]ia lor s-a orientat curând spre meritele poetice ale lui Jean de la Fontaine. ~n „Prefa]a pentru cititor“. ca s\ putem mânca miezul. se angaja `ntr-o discu]ie literar\ tot mai aprins\ cu librarul de la Odéon. . ~n capitolul al unsprezecelea al Genezei. presupunând c\ ar fi [tiut germana. Singurul francez care l-ar fi putut traduce pe Hebel. care scoate capacul fântânii. `n manier\ arheologic\. a fost La Fontaine. „O traducere a lui Hebel!“ a strigat el. `n prezen]a t\cut\ a lui Burckhardt. ci construind un text nou [i echivalent. ca s\ lase s\ intre lumina. s\ `i red\m un iluzoriu stadiu originar. „`ntregul p\mânt a fost de-o singur\ limb\ [i o singur\ vorbire“. „Poate fi citit Hebel `n traducere francez\?“ a `ntrebat Rilke. `n iad. a[a cum se [tie c\ fac cititorii când subiectul este cartea. Aceast\ limb\ primordial\.

un alt spa]iu [i un alt timp. `n desf\[urarea ei. Cititorul (eu sunt acel cititor. `ncât nicio traducere nu mai e posibil\. prin pagin\ [i dincolo de ea – ceea ce Nietzsche a numit „mi[carea stilului“ `ntr-un text. o minciun\ optimist\ – dar. poezia lui Rilke promite un adev\r despre care. redefine[te lumea. `mbr\]i[ând toate defini]iile lor posibile. o inven]ie. mult mai sensibil. a fost st\ruitor c\utat\ de multe ori de-a lungul istoriei noastre – `ntotdeauna f\r\ succes. cuvintele (ale lui Labé sau ale lui Rilke – autorul de drept nu mai conteaz\) devin atât de exorbitant de bogate. Acest lucru presupune c\ niciun cuvânt din nicio limb\ dat\ nu este identic cu un alt cuvânt din alt\ limb\. de vreme ce ele exist\ `ntr-un ]inut al nim\nui. cu poemele `n francez\ [i german\ deschise `n fa]\) trebuie s\ perceap\ respectivele cuvinte `n mod intim. Traducerea poate fi o imposibilitate.“20 ~n acel loc ambiguu `n care Rilke aduce versurile lui Labé. c\rturarul german Alexander von Humboldt19 a sugerat c\ fiecare limb\ are o „form\ lingvistic\ intern\“ care exprim\ universul specific al poporului care o vorbe[te. prin intermediul graiului traduc\torului. `n care textul relev\ alte. extraordinar de posibile. Putem p\trunde `n acesta doar `n m\sura `n care ne permit cuvintele. face din cititor un ascult\tor mai `n]elept. Traducerea poate s\ existe doar ca `n]elegere dezordonat\ [i lipsit\ de ceremonie. Pentru aceste sensuri totu[i nu exist\ cuvinte. putem aduce alte texte de care s\ se lege [i care s\-l reflecte. . nemijlocit\. Când citim un text `n propria limb\. ca `ntr-o sal\ a oglinzilor. o fraud\. ci ca pe o experien]\ cople[itoare. „poate fi `n]eles doar dac\ `]i dai seama de urgen]a acestei promisiuni [i de urgen]a la fel de mare [i la fel de poetic\ a retract\rii ei. sensuri. dar nu putem evita faptul c\ limba `n care este scris devine limita universului nostru.ISTORIA LECTURII 317 despre care cabali[tii au crezut c\ era [i limba paradisului. putem construi un alt text. spunea de Man. el `nsu[i devine o barier\. ~n 1836. pe care `l intuim. care recreeaz\ [i. care `l va extinde [i-l va ilumina pe cel pe care l-am citit. „Rilke“. chiar `n clipa `n care pare s\ fie pe punctul de a ne-o oferi. irecuperabil de fapt. Confom lui Paul de Man. f\r\ cuvinte. mai bun: mai pu]in sigur. `n original. `ntre limba originalului [i limba traduc\torului. critic. ca imprimarea pe o moned\ a vântului sau `mpletirea unei frânghii din nisip. seliglicher. deopotriv\. pân\ la urm\. [ezând la masa mea din cafenea. Traducerea propune un fel de univers paralel. a ceea ce se ascunde. o tr\dare. poetul trebuie s\ m\rturiseasc\ faptul c\-i doar o minciun\. de data aceasta nu printr-un limbaj explicativ. transformând traducerea `ntr-un obiectiv imposibil.

f\cut\ cca 1856 `n Aiken.Una din rarele fotografii care `nf\]i[eaz\ o sclav\ citind. Carolina de Sud. .

iubirea pentru familie. de la o distan]\ de dou\ secole. numai dac\ nu cumva [i l-a imaginat ca o modalitate de-a pune noi baze pentru toleran]a religioas\.2 care. sinonime delicate [i convenabile ale iubirii de sine“. a crezut (`n m\sura `n care putea crede ceva) c\. dup\ cum gândise Luther. nu-l admira.ISTORIA LECTURII 319 LECTURA INTERZIS| ~n 1660. oracolul lui Virgiliu. salvarea sufletului depindea de capacitatea fiec\rui individ de-a citi singur cuvântul lui Dumnezeu. `[i . fiul regelui care consultase. Carol al II-lea al Angliei. cunoscut supu[ilor s\i drept Monarhul Vesel pentru c\-i pl\ceau petrecerile [i `i era sil\ de orice munc\. Dr. sus]inea c\ pentru Carol „iubirea pentru Dumnezeu. c\reia Parlamentul i s-a opus. care ar fi putut g\si `n c\r]i periculoase idei revolu]ionare. iubirea pentru prieteni erau cuvinte de acela[i soi. Carol. Ei nu d\deau crezare acelora care ar\tau c\ doar cunoa[terea limitat\ la Biblie ar `nt\ri leg\turile din societate. a emis un decret conform c\ruia Consiliul Planta]iilor Str\ine trebuia s\-i educe dup\ preceptele cre[tine pe b\[tina[ii. care. pân\ când a pierdut un mare imperiu“. a spus c\ „acesta are meritul de a se fi str\duit s\ fac\ ceea ce a crezut c\ e pentru salvarea sufletelor supu[ilor s\i. din perspectiva avantajoas\ a secolului ce avea s\ vin\. care `n pofida tendin]elor sale pro-catolice s-a declarat loial credin]ei protestante. Le era team\ chiar [i de ideea „unei popula]ii negre [tiutoare de carte“. l-a admirat pe rege. iubirea pentru ]ar\.3 Nu e clar de ce a emis Carol acest decret `n primul an al domniei sale.4 Dar proprietarii de sclavi britanici nu erau convin[i. cu atâta lips\ de noroc. servitorii [i sclavii din coloniile britanice.1 Istoricul Macaulay. Johnson.

precum [i câteva cuvinte pe care le g\sise `ntr-un alfabetar. un secol mai târziu. a spus ea. studiind `n secret literele copilului. „am g\sit o carte de imnuri[…] [i am silabisit «Când `mi pot citi limpede numele». ~ntr-o zi. fie inventând stratageme care le permiteau s\ studieze neobserva]i. pe la mijlocul secolului al nou\sprezecelea. sclavii afro-americani au `nv\]at s\ citeasc\ `n pofida unor bariere extraordinare. riscându-[i via]a pentru a duce la bun sfâr[it un proces care.5 Opozi]ia fa]\ de decretul lui Carol a fost mai puternic\ `n coloniile americane. Myers a perseverat. sclavi sau oameni liberi. sclavii care voiau s\ [tie carte erau obliga]i s\ g\seasc\ metode ingenioase ca s\ `nve]e. [i mai puternic\ decât oriunde `n Carolina de Sud.6 St\pânul lui Leonard Black l-a g\sit odat\ pe acesta cu o carte [i l-a biciuit cu atâta severitate. care se juca cu litere. Timp de secole. au fost promulgate legi stricte. puteau la fel de bine citi bro[uri aboli]ioniste [i c\ pân\ [i `n Scripturi sclavii pot g\si idei a]â]\toare despre revolt\ [i libertate. s\ `nve]e s\ citeasc\. m\rturiile personale ale fo[tilor sclavi – `[i aminte[te c\ a `nv\]at s\ citeasc\ `n timp ce avea grij\ de copilul mic al proprietarului planta]iei. Proprietarul. `[i aminte[te `n autobiografia sa: „Auzind-o . fie de la ceilal]i sclavi. Aceste legi au r\mas `n vigoare pân\ târziu. Scriitorul american Frederick Douglas. printre altele. `ncât am dat fuga s\ le spun tuturor celorlal]i sclavi“. care s-a n\scut `n sclavie [i a devenit unul dintre aboli]ioni[tii cei mai conving\tori ai zilelor sale. la vârsta de nou\zeci de ani – intervievat\ `n cadrul Proiectului Federal al Scriitorilor.7 Doc Daniel Dowdy [i-a amintit c\ „prima oar\ când erai prins `ncercând s\ cite[ti sau s\ scrii erai biciuit cu un bici pentru vite. interzicând tuturor negrilor. fie de la dasc\li albi mai `n]eleg\tori.320 A L B E R T O M A N G U E L d\deau seama c\ dac\ sclavii puteau citi Biblia. Am fost atât de fericit\ când am v\zut c\ puteam cu adev\rat s\ citesc.9 ~n aceste `mprejur\ri. data urm\toare se folosea un bici cu nou\ noduri [i a treia oar\ ]i se t\ia prima falang\ a ar\t\torului“. precum [i fondator al câtorva ziare politice. a lovit-o cu cizmele. o comisie constituit\ `n 1930 ca s\ `nregistreze. Relat\rile despre instruirea lor sunt multe [i eroice. „c\ a biruit setea mea de cunoa[tere [i am abandonat `mplinirea ei pân\ dup\ ce am fugit“. unde.8 ~n Sud era ceva obi[nuit pentru to]i proprietarii de planta]ii s\ spânzure orice sclav care `ncerca s\-i `nve]e pe ceilal]i cum s\ scrie [i s\ citeasc\ pe litere. din cauza greut\]ilor `ntâlnite `n cale. v\zând ceea ce f\cea. dura uneori ani buni. Belle Myers Carothers.

tiranilor. un pa[aport imediat spre libertate. crezând c\ Johnson nu f\cea decât s\-i admire performan]a. precum [i `ncrederea `n st\pâna mea. Johnson l-a convins s\ citeasc\ acela[i capitol de mai multe ori. Pân\ `n clipa aceea nu [tiusem absolut nimic `n privin]a acestei minunate arte.ISTORIA LECTURII 321 des pe st\pâna mea citind Biblia cu voce tare[…] mi-a trezit curiozitatea. sub blânda ei `ndrumare. iar ignoran]a [i necunoa[terea mea despre ce-ar fi putut face ea pentru mine. „Po]i face pe prostul cu o propozi]ie“. Proprietarii de sclavi (asemenea dictatorilor. c\ cititul este o putere care nu necesit\ mai mult de câteva cuvinte ca s\ devin\ irezistibil\. „mai cite[te asta o dat\“. cititorul are astfel posibilitatea de a reflecta asupra propozi]iei. a spus dramaturgul austriac Peter . de a ac]iona conform ei. spunea Johnson ca s\-l `ncurajeze. un sclav care mai târziu a devenit un bine-cunoscut preot misionar `n Anglia. pân\ când l-a `nv\]at pe de rost [i a fost capabil s\ g\seasc\ acelea[i cuvinte pe pagina tip\rit\. mult mai bine decât unii cititori. Johnson `i sugera b\iatului s\ citeasc\ o parte din lec]ie cu voce tare. monarhilor absoluti[ti [i altor ilici]i de]in\tori ai puterii) credeau cu fermitate `n puterea cuvântului scris. pentru sclavi. mai important decât atât.[…] ~ntr-un interval incredibil de scurt. când studia fiul st\pânului. Nu sunt sigur dac\ nu cumva datorez faptul c\ am `nv\]at s\ citesc `n aceea[i m\sur\ `mpotrivirii st\pânului meu. ci mai degrab\ o cale de-a ob]ine acces la unul dintre puternicele instrumente ale opresorilor lor: cartea. De asemenea. Cine e capabil s\ citeasc\ o propozi]ie e capabil s\ le citeasc\ pe toate. m-au `mboldit s\-i cer s\ m\ `nve]e s\ citesc. Pentru c\ st\pânul lui citea cu voce tare câte un capitol din Noul Testament `n fiecare sear\. ca s\-i `nve]e pe al]ii s\ citeasc\. am st\pânit alfabetul [i am putut citi cuvinte din trei sau patru litere. Ei [tiau. cât [i blândei `ndrum\ri din partea binevoitoarei st\pâne. impresionat fiind de misterul cititului. a `nv\]at destul `ncât s\ poat\ citi ziarele când a izbucnit R\zboiul Civil [i. a deschis o [coal\ pe cont propriu.“10 Thomas Johnson.11 {tiin]a cititului nu a fost. de a-i da o semnifica]ie. Prin repeti]ii. „Domnu’ e st\pânul meu“. [i `n mine a crescut dorin]a de-a `nv\]a.[…] [St\pânul meu] i-a interzis s\-mi mai dea alte lec]ii[…][dar] hot\rârea pe care a dovedit-o `n a m\ ]ine `n ignoran]\ n-a f\cut decât s\ m\ `mping\ c\tre [i mai mult\ cunoa[tere. a explicat c\ el a `nv\]at s\ citeasc\ studiind literele dintr-o Biblie pe care o furase. ceea ce b\iatul a f\cut adesea. mai târziu.

Gravur\ chinezeasc\ din secolul al [aisprezecelea `nf\]i[ând arderea c\r]ilor de c\tre primul `mp\rat Shih Huang-ti. .

~n locul tuturor bibliotecilor pline cu opinii. `ntr-o form\ sau alta.“13 Prin urmare. a scris Voltaire `ntr-un pamflet satiric intitulat Privind oribila primejdie a lecturii.ISTORIA LECTURII 323 Nazi[ti arzând c\r]i `n Berlin. cititul a trebuit s\ fie interzis. c\r]ile au `nsemnat moartea dictaturilor. „risipesc ignoran]a – custodele [i paznicul statelor poli]iene[ti. S\ nume[ti ce-]i st\ `n cale [i s\-l mu]i din calea ta. cu ajutorul propozi]iei. De aceea. Handke. „Po]i sus]ine aceast\ propozi]ie `mpotriva altor propozi]ii. din moment ce. A[a cum au [tiut sutele de dictatori.“12 Din asemenea motive. Cu aceast\ propozi]ie. cenzura. me[te[ugul citirii nu poate fi dezv\]at. o a doua solu]ie la `ndemân\ este s\-i limitezi `ntinderea. ca nicio alt\ crea]ie a omului. 10 mai 1933. Po]i transforma toate obiectele `n propozi]ia ta. odat\ dobândit. „C\r]ile“. toate obiectele `]i apar]in. S\ transformi toate obiectele `ntr-o propozi]ie. S\ te familiarizezi cu toate obiectele. o mul]ime analfabet\ e mai u[or de st\pânit. Puterea absolut\ pretinde ca toate lecturile s\ fie lecturi oficiale. cuvântul dictatorului trebuie s\ fie de ajuns. . Cu aceast\ propozi]ie. este corolarul puterii. toate obiectele sunt ale tale.

ministrul propagandei. Jack Londra. `n timp ce c\r]ile erau aruncate `n fl\c\ri.Hr. avea s\ declame unul dintre cenzori `nainte de-a arde c\r]ile lui Freud. Cezar August i-a exilat pe poe]ii Cornelius Gallus [i Ovidiu [i le-a interzis operele. la Berlin. . s-a sim]it martor la o execu]ie. a scris el. „S\ vezi c\ este pedepsit un obiect ne`nsufle]it“. dând foc tuturor c\r]ilor din regatul s\u. Din aceast\ cenu[\ se va `n\l]a pas\rea Phoenix a noului spirit. Einstein. ~mp\ratul Caligula a ordonat ca toate c\r]ile lui Homer. Steinbeck. care mai târziu avea s\ conduc\ Institutul Leo Baeck de Studii Evreie[ti din Londra. a spus: „A]i procedat bine c-a]i `ncredin]at `n noaptea asta focului toate aceste obscenit\]i ale trecutului. H. cu aparatele de filmat `nregistrând. ei pot s\ anuleze istoria [i s\ aboleasc\ trecutul. Biblioteca Evreiasc\ din Ierusalim a fost distrus\ inten]ionat `n timpul revoltei macabeilor. Scrierile lui Protagoras au fost arse `n 411 `. `ncredin]ez fl\c\rilor scrierile lui Sigmund Freud“. care va comunica lumii `ntregi c\ vechiul spirit a murit. v\zând cum este ars\ o carte `n Frankfurt. `mp\ratul chinez Shih Huang-ti a `ncercat s\ pun\ cap\t cititului. Zola.324 A L B E R T O M A N G U E L iar istoria lecturii este luminat\ de fl\c\rile unui [ir aparent nesfâr[it de ruguri alimentate de cenzori.Hr. Pe 10 mai 1933.. {i era doar `nceputul. Heinrich [i Thomas Mann. Hemingway. ~n anul 213 `. ~n anul 303. ~n primul secol dup\ Hristos. ~n 168 `. „este `n [i prin sine ceva cu adev\rat `ngrozitor.G.“14 Iluzia nutrit\ de cei care ard c\r]i este c\. f\când asta. uria[\ [i simbolic\ deopotriv\. se ]ineau discursuri care s\ sporeasc\ solemnitatea evenimentului.. de la primele suluri de papirus la c\r]ile zilelor noastre. Wells.. Paul Joseph Goebbels. `n Atena. Proust. a asistat la ardere. `n timp ce erau arse peste dou\zeci de mii de c\r]i `n fa]a unei mul]imi entuziaste de mai bine de o sut\ de mii de oameni.15 „Ac]ionând `mpotriva supraevalu\rii nevoilor subcon[tiente care se bazeaz\ pe distructive analize ale psihicului [i pentru noble]ea sufletului omenesc. Virgiliu [i Titus Livius s\ fie arse (dar edictul s\u n-a fost pus `n prcatic\). Diocle]ian a condamnat la ardere toate c\r]ile cre[tine. Bertolt Brecht [i al]i câteva sute au primit omagiul unor epitafuri similare. Hans Pauker.Hr. Este o `ntreprindere de for]\.“ Un b\ie]a[ de doisprezece ani. Marx. [i-[i aminte[te cum. Tân\rul Goethe.

Connecticut. Una peste alta. iar `n timpul carierei lui de cenzor s-a folosit . dac\ tot fusese inventat. Era un b\rbat masiv. Comstock ar fi preferat s\ nu fi fost niciodat\ inventat cititul („P\rintele nostru Adam nu putea citi `n Paradis“. „~n ce m\ prive[te“. Comstock s-a v\zut pe sine ca pe un cititor al cititorului. pe 7 martie 1844. Societatea pentru suprimarea viciului. Iisus nu a fost niciodat\ clintit de pe calea datoriei sale. a scris `n jurnalul s\u. prima comisie efectiv\ de cenzur\ din Statele Unite. Eu de ce a[ fi?“16 Anthony Comstock s-a n\scut `n New Canaan. oricât de grea a fost ea. dac\ simt [i cred c\ am dreptate. s\ nu cedez `n fa]a opiniei altora. de opinia public\. ~n 1872. `nf\]i[ându-l pe cenzorul autointitulat Anthony Comstock. la mai pu]in de dou\ secole dup\ optimistul decret al lui Carol al II-lea. cu ajutorul Domnului. a afirmat el la un moment dat).ISTORIA LECTURII 325 Caricatur\ contemporan\. „sunt hot\rât. era hot\rât s\ reglementeze folosirea lui. dar. Anthony Comstock – un descendent al vechilor coloniali[ti care obiectaser\ `mpotriva pornirilor educative ale conduc\torului lor – a fondat. cu un an `nainte de `nfiin]area Societ\]ii. care [tia s\ deosebeasc\ literatura bun\ de cea rea. ci s\ r\mân ferm. astfel c\ f\cea tot ce-i st\tea `n puteri s\ le impun\ celorlal]i principiile lui. `n New York.

cu care s\-[i cumpere o c\su]\ `n Brooklyn.“17 Comstock avea dou\zeci [i ceva de ani când a venit la New York. a `ntâlnit-o pe fiica unui pastor prezbiterian [i s-a c\s\torit cu ea. `nso]it de un poli]ist. apoi. Unul dintre contemporanii s\i l-a descris astfel: „~nalt cam de un metru [aptezeci. `[i poart\ cele o sut\ zece kilograme de mu[chi [i oase atât de bine. cu trei dolari [i patruzeci [i cinci de cen]i `n buzunar. ~n 1868.326 A L B E R T O M A N G U E L O justificare a cenzurii `n ni[te benzi desenate americane din secolul al nou\sprezecelea. nu de pu]ine ori de superioritatea fizic\ pentru a-[i `nfrânge oponen]ii. Picioarele-i sunt scurte [i-]i amintesc cumva de trunchiurile de copac. corupt [i `mboln\vit“ de-o anumit\ carte (titlul acestei puternice lucr\ri nu ne-a parvenit). A g\sit o slujb\ ca vânz\tor `ntr-o b\c\nie [i `n scurt timp a putut s\ strâng\ cinci sute de dolari. a pus ca . `ncât ai zice c\ nu cânt\re[te mai mult de nou\zeci. se potrivesc cu bicep[ii [i pulpele de-o excep]ional\ dimensiune [i tari ca fierul. ~n New York. Comstock a cump\rat un exemplar de la magazin [i. Umerii lui de Atlas. intitulate „Influen]a presei“. deasupra c\rora se ridic\ un gât de taur. enormi `n circumferin]\. Câ]iva ani mai târziu. Comstock a descoperit multe lucruri pe care le considera discutabile. dup\ ce un prieten i-a spus cum fusese „dus `n ispit\.

Deseori. a declarat unui intervievator `n New York: „~n cei patruzeci [i unu de ani cât am fost aici. asemenea unei fiare s\lbatice. bucurându-se de privilegii menite doar so]ului!“ Nici m\car clasicii nu erau scuti]i de repro[uri. care `[i aleg iubi]i din rândurile b\rba]ilor c\s\tori]i. Comstock era pe cale s\ prind\ feribotul din Brooklyn ([i-a amintit el mai târziu) când o „Voce“ i-a spus s\ se duc\ la casa lui Haynes.19 Ce c\r]i a citit Comstock? El a fost un adept f\r\ voie al sfatului spiritual dat de Oscar Wilde: „Nu citesc niciodat\ o carte pe care trebuie s\ o recenzez. scria el `n cartea lui. William Haynes. o foarte cunoscut\ carte a lui Boccaccio“. cultivate. Comstock a putut pune bazele Societ\]ii pentru care a devenit faimos. `n asemenea infame istorii po]i g\si eroine frumoase. de exemplu. Cartea era atât de trivial\. Succesul primului s\u raid a fost de natur\ s\-l determine s\ continue. Rabelais. [aizeci de vagoane con]inând câte [aizeci de pasageri fiecare [i al [aizeci [i unulea aproape plin. iubi]ii se `ngr\m\desc `n jurul `ncânt\toarei [i tinerei so]ii. am condamnat destule persoane cât s\ fie umplut un tren de [aizeci [i unu de vagoane. Cu doi ani `nainte de moarte.“18 Zelul lui Comstock a fost. A sosit tocmai când v\duva desc\rca pl\cile de zinc ale c\r]ilor interzise dintr-un furgon de transport. Comstock a s\rit pe locul vizitiului [i a dus `n goan\ furgonul la YMCA. de asemenea. excelente. acesta din urm\ s-a sinucis. c\ ar fi f\cut orice „s\ previn\ ca aceasta s\ scape. care i-au dat opt mii cinci sute de dolari. determinând `n mod regulat arestarea unor mici editori [i tip\ritori de material „stimulator“. Considera literaturile Fran]ei [i Italiei „pu]in mai bune decât istoriile cu bordeluri [i prostituate ale acestor na]iuni libidinoase. Am distrus o sut\ [aizeci de tone de literatur\ obscen\. Cu mare agilitate. or. [i s\ distrug\ tineretul ]\rii“. asta ca s\ nu-mi influen]eze opinia.ISTORIA LECTURII 327 vânz\torul s\ fie arestat [i stocul confiscat. „S\ lu\m.20 Balzac. Capcane pentru tineret. Cu ajutorul prietenilor din YMCA (Young Men's Christian Association). Dup\ ce l-a aruncat `n pu[c\rie pentru „publicarea a o sut\ [aizeci [i cinci de feluri diferite de literatur\ licen]ioas\“ pe un fost chirurg irlandez. Walt Whitman. dup\ c\s\torie. Pu]in dup\ aceea.“ Uneori totu[i frunz\rea c\r]ile `nainte de a le distruge [i era [ocat de cele ce citea. bogate [i atr\g\toare din toate punctele de vedere. responsabil pentru cel pu]in cincisprezece sinucideri. Bernard Shaw [i Tolstoi s-au . unde pl\cile au fost distruse.

revizuit ultima oar\ `n 1948 [i tip\rit pentru ultima oar\ `n 1966. le putea vâna doar dup\ ce ap\reau pe rafturile libr\riilor. care includea c\r]i cenzurate `nainte de publicare. junta militar\ condus\ de generalul Pinochet a interzis Don Quijote `n Chile. de exemplu. Biblia. st\pânit de furia de a ponegri. timp `n care multe ajunseser\ `n mâinile cititorilor curio[i. Biserica Romano-Catolic\ a fost cu mult `naintea lui. Indexul. Metodele lui Comstock erau dure. Lectura de zi cu zi a lui Comstock era. ~n 1981. precum [i c\r]i imorale deja publicate. `ntr-un catalog al ororilor. Accesul s\u la c\r]i era [i el limitat. dar superficiale. Cenzura lui Comstock se limita la a trece lucr\rile suspecte. a spus el. care ar fi s\pat pe sub un text cu extraordinar\ aten]ie `n c\utarea mesajelor ascunse. ~n 1559. pentru c\ generalul era convins (pe bun\ dreptate) c\ aceasta ascundea o pledoarie pentru libertatea individual\ [i un atac la adresa autorit\]ii oficiale. ~i lipseau percep]ia [i r\bdarea cenzorilor mai sofistica]i. n-a inten]ionat niciodat\ s\ fie un catalog complet al tuturor .328 A L B E R T O M A N G U E L Pagina de titlu a Indexului Catolic. Sacra Congrega]ie a Inchizi]iei Romane publicase primul Index al c\r]ilor interzise – o list\ de c\r]i pe care Biserica le considera primejdioase pentru credin]a [i morala romano-catolicilor. num\rat printre victimele sale.

Soacra doamnei Bovary a afirmat c\ romanele erau acelea care `i otr\viser\ Emmei sufletul [i [i-a convins fiul s\ suspende abonamentul so]iei sale la un bibliotecar. ci s\-i doboare la p\mânt pe p\c\to[i“. Comstock ar fi g\sit o astfel de list\ de folos.“ Asta a f\cut ca New York World s\ `ntrebe. `ntr-un editorial: „S-a stabilit cu adev\rat c\ nu exist\ nimic s\n\tos `n art\ decât dac\ aceasta are hainele pe ea?“21 Defini]ia pe care Comstock [i al]i cenzori o dau artei imorale evit\ `ntrebarea. Comstock a murit `n 1915. desfrânat\ sau indecent\. scrie doamna Gosse `n jurnalul s\u. acesta con]inea – printre sute de lucr\ri teologice – alte sute de c\r]i scrise de autori profani. religioase sau profane. „am considerat c\ a inventa o povestire de orice fel este un p\cat. „Legea este urm\toarea. aruncând-o pe femeie [i mai adânc `n mla[tina plictiselii. F\r\ `ndoial\. Când a fost abandonat.22 Convingerea lui Comstock a fost c\ a[a-numita „literatur\ imoral\“ pervertea min]ile celor tineri. Mencken a definit cruciada lui Comstock drept „un nou puritanism[…] nu ascetic. care a interzis accesul poe]ilor `n republica ideal\. „De atunci“. la `nceputul anilor 1800.L. Morala e pe primul loc“. eseistul american H. ci militant. pân\ când guvernanta ei calvin\ a aflat [i a mu[truluit-o zdrav\n. spunându-i c\ pl\cerile ei erau vinovate. `n iunie 1966. de la Voltaire [i Diderot la Colette [i Graham Greene. „Arta nu este deasupra moralei. Simplitatea adev\rului . ~n China secolului al cincisprezecelea. ca ap\r\toare a moralit\]ii publice. s-a bucurat de atâta succes. Arta intr\ `n conflict cu legea doar când are tendin]a de a fi obscen\. ea se amuzase al\turi de fra]ii s\i citind [i improvizând povestiri. a scris Comstock. Copil\ fiind. `ncât a trebuit s\ fie trecut\ `n indexul chinezesc pentru a nu-i distrage pe tinerii `nv\]\cei de la studierea lui Confucius. o colec]ie de povestiri de pe vremea dinastiei Ming. o form\ ceva mai blând\ a acestei obsesii [i-a g\sit expresia `ntr-o fric\ general\ fa]\ de fic]iune – cel pu]in de pe vremea lui Platon. tot ce auzeam sau citeam devenea hrana tulbur\rii mele.“ Dar „dorin]a de-a n\scoci povestiri a devenit imperioas\. care ar fi trebuit s\ se ocupe de probleme spirituale mai `nalte. cunoscut\ sub numele de Povestiri vechi [i noi.ISTORIA LECTURII 329 lucr\rilor interzise de Biseric\. Doi ani mai târziu. Aceast\ preocupare este veche [i nu apar]ine exclusiv Occidentului.23 ~n lumea occidental\.24 Mama scriitorului englez Edmund Gosse nu permitea s\ fie aduse `n cas\ niciun fel de romane. Scopul acestuia nu e s\ `nal]e sfin]i.

Ei pot reinterpreta c\r]ile `n a[a fel `ncât acestea s\ le foloseasc\ numai lor. i-a spus b\rbatul. vanitatea [i viciul care `mi umileau inima sunt peste puterile mele de-a relata. „Cât am fost copil nu mi s-a adresat nimeni.330 A L B E R T O M A N G U E L nu-mi era de ajuns. dar n-auzisem de zâne“. f\r\ s\ aib\ nevoie de foc sau de tribunale. Mi-a nesocotit rug\ciunile [i mi-a `mpiedicat progresele.“28 Printre miile de oameni r\pi]i [i tortura]i s-a aflat un preot. dar niciodat\ despre pira]i. Chiar [i acum. Cosi]e-Aurii [i Vr\jitorul din Oz. {colile Publice din ]inutul Hawkins. cu afectuosul preambul «A fost odat\ ca niciodat\!» Mi s-a vorbit despre misionari. condus\ de generalul Jorge Rafael Videla.27 Cititorii autoritari[ti care `i `mpiedic\ pe al]ii s\ `nve]e s\ citeasc\. Ei au afirmat c\ o `ntreag\ serie destinat\ [colilor generale. p\rintele Orlando Virgilio Yorio. [tiam ce sunt p\s\rile colibri. violase credin]ele lor religioase fundamentaliste. trebuia neap\rat s\ aplic peste acesta broderia imagina]iei. p\catul tot nu-mi d\ pace. de[i m\ st\pânesc. ~n aceast\ credin]\ [i-a crescut fiul. `n 1980. au dat `n judecat\. care includea Cenu[\reasa. Ceea ce a urmat a fost un val de abuzuri `mpotriva drepturilor omului a[a cum ]ara nu v\zuse niciodat\ pân\ atunci. ca s\-[i justifice drepturile autocratice. tendin]a a fost s\ m\ fac\ realist [i sceptic. când eram `n al cincilea an de liceu. a[a cum l-a definit generalul Videla: „Un terorist nu-i doar cineva cu o arm\ sau o bomb\. Dac\ m-ar fi `nv\luit `n faldurile moi ale pl\smuirilor supranaturale. ci [i cineva care r\spânde[te idei contrare civiliza]iei occidentale [i cre[tine. iar nes\buin]a. ~n 1967. cel care-l interoga i-a spus c\ modul `n care cite[te el Evangheliile este gre[it. [i-a amintit Gosse. umilindu-m\ astfel foarte mult“. mintea mea s-ar fi putut s\ fie mul]umit\ mai mult\ vreme s\ le urmez tradi]iile f\r\ s\ murmur. nu citiser\ opinia lui Gosse. niciodat\. cititorii stoici care refuz\ s\ citeasc\ de pl\cere [i cer doar relatarea a ceea ce ei consider\ a fi adev\rul: to]i ace[tia `ncearc\ s\ limiteze puterile vaste [i diverse ale cititorului. m\ rog [i m\ `mpotrivesc. `n Argentina a avut loc o lovitur\ de stat militar\. ~ntr-o zi. cititorii fanatici care decid ce se poate [i ce nu se poate citi. „Interpretezi doctrina lui Hristos `ntr-un mod prea literal“.“26 P\rin]ii care. la tribunalul din Tennessee.25 E ceea ce a scris la vârsta de dou\zeci [i nou\ de ani. Dar cenzorii pot ac]iona [i `ntr-un alt mod. „Ei au vrut s\ m\ fac\ s\ fiu exact. Justificarea armatei a fost c\ lupta `ntr-un r\zboi `mpotriva terori[tilor. „Hristos .

s\-i multiplice sensurile. unei legi arbitrare. prezentul [i posibilit\]ile viitorului. Acela[i act care poate s\ dea via]\ unui text. ceea ce nu-i acela[i lucru cu minciuna. poate la fel de bine s\ distrug\ sau s\ `ncerce s\ distrug\ via]a paginii. s\-i pun\ `n valoare revela]iile.“29 Astfel. s\ oglindeasc\ `n el trecutul. cei s\raci cu duhul sunt boga]ii [i pe viitor trebuie s\-]i petreci timpul ajutându-i pe boga]i. nu toate puterile cititorului sunt binef\c\toare. ~n Argentina. dar fiecare cititor poate [i s\ mint\.ISTORIA LECTURII 331 s-a adresat s\rmanilor. intereselor proprietarilor de sclavi sau autorit\]ii tiranilor. subordonând cu bun\ [tiin]\ textul unei doctrine. el se referea la cei s\rmani cu duhul [i tu interpretezi asta `ntr-un mod mult prea textual [i te duci. s\ tr\ie[ti al\turi de s\raci. unui avantaj personal. care sunt cei care au cu adev\rat nevoie de ajutor spiritual. dar când pomenea despre s\rmani. . Fiecare cititor inventeaz\ `n urma lecturilor. literalmente.

. autorul Corabiei nebunilor.Sebastian Brant.

Apoi. pe care o purt\m cu noi ca pe o mantis religiosa `ndr\git\. Samuel Pepys.NEBUNUL CU CARTEA Toate sunt gesturi obi[nuite: scoaterea ochelarilor din tocul lor. `nso]it\ de strângerea pleoapelor ca s\ `ndep\rt\m textul am\gitor ca o siren\. când au reu[it s\ vad\ brusc. o creatur\ ca o insect\. [ezând picior peste picior pe-o stiv\ de c\r]i sau stând `n a[teptare `ntr-un col] r\v\[it al biroului.1 printre cititori propor]ia este mult mai mare. {i actul final: luarea lor de la ochi. . un simbol al m\iestriei cititorului. Ei sunt o func]ie deta[abil\ a trupului. ridicarea sau coborârea lor pe [aua lucioas\ a nasului ca s\ focaliz\m asupra literelor [i. ochelarii sunt. cu poala bluzei sau vârful cravatei. E z\p\citor s\-]i `nchipui acele multe secole de dinainte de inventarea ochelarilor. ~n iconografia cre[tin\. `nainte de-a privi pagina de-acum distinct\ pe care o avem `n fa]\. o masc\ prin care putem observa lumea. Discre]i. un semn al prezen]ei cititorului. aproape f\r\ efort. aproape de dou\zeci [i patru la sut\. punerea lor pe nas [i fixarea dup\ urechi. dup\ un timp. scrisul de pe pagin\. O [esime din omenire e mioap\. când cititorii bâjbâiau printre rândurile nebuloase ale unui text. [i e mi[c\tor s\-]i `nchipui extraordinara lor u[urare când ochelarii au devenit disponibili. ei au devenit emblema cititorului. Luther. de fapt. plierea [i introducerea lor `ntre paginile c\r]ii. [tergerea lor cu o cârp\. scoaterea lor [i masarea pielii dintre sprâncene. pentru a marca locul unde am `ntrerupt lectura ca s\ ne culc\m. Aristotel. ochii pe care cei cu vederea slab\ `i pot scoate sau pune dup\ dorin]\. Sfânta Lucia este reprezentat\ purtând doi ochi pe o tav\.

Dr. `ntr-o bun\ zi. Un episod al serialului de televiziune Zona crepuscular\ `nf\]i[eaz\ un asemenea Midas. Wordsworth. ca s\ nu permit\ viscolului s\ p\trund\ `n `nc\pere. cel pu]in un sfert din to]i cititorii lumii ar fi avut nevoie de litere supradimensionate ca s\ descifreze un text. Scribii medievali se plângeau permanent de condi]iile `n care trebuiau s\ lucreze [i adesea au f\cut `nsemn\ri despre problemele lor pe marginea c\r]ilor. Toate c\r]ile din lume sunt acum la dispozi]ia lui. Tennyson. din gre[eal\. cititor vorace. pentru c\ ferestrele. precum comentariul scris pe la mijlocul secolului al treisprezecelea de un anume Florencio. Unamuno. Efortul la care cititorii medievali `[i supuneau ochii era mare: `nc\perile `n care ei `ncercau s\ citeasc\ erau umbrite vara pentru a-i ap\ra de ar[i]\. Kipling. `nconjurat de mâncare [i b\utur\. cu asemenea magnific\ ironie Mi-a dat `n acela[i timp `ntunericul [i c\r]ile. a comentat soarta ciudat\ a cititorului care-[i pierde vederea [i c\ruia. Quevedo. Elisabeth Barett Browning. singurul p\mântean care supravie]uie[te unui dezastru nuclear. „S\ nu l\s\m pe nimeni s\ `njoseasc\ cu lacrimi sau repro[uri Aceast\ dovad\ a puterii lui Dumnezeu Care. condamnat s\ moar\ de foame [i sete. l\sau s\ intre doar o gean\ de lumin\. Edward Lear. Keats. `nc\perile erau `n mod natural `ntunecoase. Alexander Pope. ~nainte de inventarea ochelarilor. Rabindranath Tagore. Schiller. Yeats. Borges. acesta `[i sparge ochelarii. Johnson. de la Homer la Milton [i pân\ la James Thurber [i Jorge Louis Borges. Sayers. Dorothy L.334 A L B E R T O M A N G U E L Schopenhauer. la mult\ vreme de când nu mai putea vedea. i se deschide t\râmul c\r]ilor. La multe persoane starea se agraveaz\ [i un num\r remarcabil de cititori faimo[i au orbit la b\trâne]e. Dante Gabriel Rosetti.“2 Borges a comparat soarta acestui cititor `n lumea `nce]o[at\ a „cenu[ii vagi [i palide ce se-aseam\n\ cu uitarea [i somnul“ cu soarta regelui Midas. James Joyce – to]i aveau vederea deficitar\. Goethe. . despre care nu [tim practic nimic `n afar\ de primul nume [i aceast\ neagr\ descriere a `ndeletnicirii sale: „E o treab\ chinuitoare. iarna. inevitabil mici. care a `nceput s\-[i piard\ vederea dup\ treizeci de ani [i a fost numit directorul Bibliotecii Na]ionale din Buenos Aires `n 1955. apoi.

de la amvonul Bisericii Santa Maria Novella din Floren]a. cititorii a c\ror vedere era slab\ nu aveau alt\ solu]ie decât s\ pun\ s\ li se citeasc\. El a ad\ugat: „L-am v\zut pe omul care. obi[nuia s\ priveasc\ luptele de gladiatori printr-un smarald. a descoperit [i f\cut o pereche de ochelari [i i-am vorbit. procedura care trebuia urmat\ de oricine „voia s\ fac\ ochelari pentru citit“.3 Pentru cititorii cu vederea slab\. `naintea oricui altcuiva. Nu [tim exact când s-a petrecut schimbarea. Probabil a fost un contemporan al lui Giordano. cocârjeaz\ spinarea.8 Sau poate c\ inventatorul a fost un anume Salvino degli Armati. de vreme ce unul dintre lideri explica. Scriind despre propriet\]ile smaraldelor. avusese loc cu dou\zeci de ani `n urm\. provoac\ durere la rinichi [i oboseala `ntregului trup“. dar pe 23 februarie 1306. au comentat remarcabilele calit\]i ale pietrei pre]ioase. despre care s-a spus c\ „a f\cut ochelari [i i-a `nv\]at pe gratis me[te[ugul [i pe al]ii“. c\ruia o plac\ funerar\ `nc\ vizibil\ `n Biserica Santa Maria Magiore din Floren]a `i d\ titulatura de „inventator al ochelarilor“ [i adaug\ . un c\lug\r pe nume Spina. Mul]i erau condamna]i s\-[i petreac\ orele de citind depinzând de lectura f\cut\ de al]ii sau de o evolu]ie lent\ [i chinuitoare. soarta cititorului cu vederea slab\ s-a schimbat.4 ~n Babilon. „unul dintre cele mai folositoare instrumente din lume“. `n anul acela. Giordano da Rivalto din Pisa a ]inut o predic\ `n care a reamintit turmei sale c\ inventarea ochelarilor.7 Poate a fost un membru al Ghildei lucr\torilor `n cristal vene]ieni.ISTORIA LECTURII 335 Stinge lumina ochilor. Unii au constatat c\ ajuta un pic dac\ priveai printr-un disc str\veziu de piatr\. strive[te viscerele [i coastele. cândva pe la sfâr[itul secolului al treisprezecelea. munca trebuie s\ fi fost chiar mai grea. Robert Grosseteste. care nu vedea la distan]\. Roma [i Grecia. pe m\sur\ ce mu[chii lor oculari `ncercau s\ compenseze defectul.5 Pliniu cel B\trân a notat `n trecere c\ `mp\ratul Nero. „pentru c\ `ntunericul este un mare egalizator“. Dar pu]ini cititori aveau acces la pietre pre]ioase. printre care me[te[ugul facerii ochelarilor era cunoscut `nc\ din 1301. de obicei fiind folosi]i sclavii. Patrick Trevor-Roper sugereaz\ c\ e probabil ca ei s\ se fi sim]it ceva mai confortabil `n timpul nop]ii. dar ideea a persistat pe parcursul Evului Mediu [i c\rturari precum Roger Bacon [i profesorul lui.“6 Nu se [tie nimic despre acest remarcabil inventator. Dac\ acesta m\rea sângeroasele detalii sau doar le colora `n verde nu avem de unde [ti. Apoi.

Bacon scrisese: „Dac\ examineaz\ cineva litere sau mici obiecte printr-un cristal sau o sticl\ c\reia i s-a dat forma p\r]ii inferioare a unei sfere. nu `ncape `ndoial\ . Un astfel de instrument este folositor tuturor persoanelor. 1317“. `ntr-o povestire de b\trâne]e. `ntr-o pictur\ de Tommaso da Modena din 1352.“10 Patru secole mai târziu. pe nasul cardinalului Hugo de Saint Cher. adus prin contraband\ `n Anglia de un artist care f\cea ilustra]ii pentru manuscrise.9 ~n anul 1268. cu partea convex\ spre ochi.336 A L B E R T O M A N G U E L Prima reprezentare `ntr-o pictur\ a ochelarilor. l-a f\cut martor al folosirii unui microscop arab rudimentar. „Dumnezeu s\-i ierte p\catele. va vedea literele mult mai bine [i mai mari. Descartes `nc\ mai aducea laude inven]iei ochelarilor: „~ntreaga gospod\rire a vie]ilor noastre depinde de sim]urile noastre [i. pe care deja l-am `ntâlnit ca maestru catalogator [i pe care Kipling. Alt candidat este Roger Bacon. pentru c\ acela al v\zului e cel mai cuprinz\tor [i mai nobil dintre acestea.

13 E posibil ca ochelarii `n num\r mai mare [i mai buni s\ fi permis mai multor cititori s\ devin\ mai dibaci. `n Nürnberg.12 Acesta `l `nf\]i[eaz\ pe cardinal `n straie preo]e[ti. divinit\]ile . copiind dintr-o carte ce st\ deschis\ pe un raft aflat `n dreapta. din Provence. Pân\ târziu `n secolul al cincisprezecelea. constau din dou\ lentile rotunde. a[ezat la masa lui. s\ cumpere mai multe c\r]i [i. c\rturarul-poet – doctus poeta. de vreme ce c\r]ile `nsele se aflau `n posesia câtorva ale[i. acest obiect a `nceput s\ fie asociat cu figura intelectualului. `n 1540. [i `n Frankfurt. Cei care f\ceau „oglinde“ [i rame pentru ele au devenit cunoscu]i `n Strasbourg `n 1466. ~ncepând din secolul al paisprezecelea. astfel. c\rturarului. cunoscu]i sub numele de „oglinde ]intuite“. cererea pentru ochelari a crescut. Tâlcul pare a fi acela c\ nici cel mai `n]elept dintre c\rturari nu are destul\ `nv\]\tur\ cât s-o vindece pe Fecioar\ [i s\-i schimbe destinul. la doar unsprezece ani dup\ publicarea primei Biblii a lui Gutenberg.ISTORIA LECTURII 337 c\ inven]iile care servesc ca s\-i sporeasc\ puterea sunt printre cele mai folositoare ce pot exista.“11 Prima reprezentare cunoscut\ a ochelarilor se afl\ `ntr-un portret din 1352 al cardinalului Hugo de St Cher. pentru a eviden]ia natura studioas\ [i `n]eleapt\ a personajului. de exemplu. au fost scumpi [i relativ pu]in\ lume avea nevoie de ei. `n Adormirea pictat\ de un maestru anonim `n secolul al unsprezecelea [i care se afl\ acum la M\n\stirea Neuberg din Viena. `n 1478. de Tommaso da Modena. Ochelarii. bibliotecarului. `n numeroase tablouri au fost ad\uga]i ochelari. `n a[a fel `ncât modul lor de prindere s\ poat\ fi reglat. reprezentat cu o t\bli]\ sau un sul `n mân\ – fusese considerat o pild\. negustori ambulan]i care c\l\toreau din ora[ `n ora[ vindeau „oglinde ieftine de pe continent“. câ]iva doctori [i `n]elep]i care o `nconjoar\ pe patul de moarte se trezesc c\ poart\ ochelari de diferite tipuri. Roma [i Bizan]. ~n multe reprezent\ri ale Adormirii sau Mor]ii Fecioarei. pu]in deasupra lui. `n Anglia. fixate `n rame groase [i pozi]ionate pe r\d\cina nasului. Dup\ inventarea presei de tip\rit [i relativa popularizare a c\r]ilor. ~n Grecia. dar acest rol s-a limitat la muritori. o pereche de ochelari a fost ad\ugat\ câteva secole mai târziu unui `n]elept cu barb\ alb\ c\ruia i se arat\ un tom voluminos de c\tre un b\rbat mai tân\r [i `ndurerat. Zeii `n[i[i nu s-au ocupat niciodat\ cu literatura. ochelarii de citit au fost un articol de lux.

Viena.14 Cre[tinismul a fost prima religie care a plasat cartea `n mâinile zeului ei [i. poart\ o pereche de ochelari academici. Perfec]iunea lui Hristos [i . ca s\-i dea autoritate. ad\uga]i cu mai bine de trei sute de ani mai târziu. cu `ncepere de la mijlocul secolului al paisprezecelea. al doilea din dreapta. aceea a ochelarilor. emblematicul tom cre[tin a fost acompaniat de-o alt\ imagine. grece[ti [i latine n-au fost niciodat\ `nf\]i[ate ]inând `n mân\ o carte.338 A L B E R T O M A N G U E L O Adormire a Sfintei Fecioare din secolul al unsprezecelea din M\n\stirea Neuberg. Unul din doctorii care o consult\.

~ngropat `n c\r]i. oftase: „Visezi cu ochii deschi[i“. profesor de poezie la Universitatea din Freiburg. [oarecele de bibliotec\. ~mi amintesc c\ s-a râs de mine. tocilarul. `n timpul faimosului carnaval din Basel. „Nu ]i-ar pl\cea asta!“ a fost verdictul verilor mei. Brant i-a cerut prietenului s\u Jacques Kocher. ci [i abuzurile acesteia.15 Locher a f\cut-o. La sfâr[itul secolului al cincisprezecelea. a fost v\zut ca un nebun. atunci ca [i acum. umili]i de acuza]ia c\ ocupa]ia lor e condamnabil\. Sfântul Augustin – [i autorii antici admi[i `n canonul catolic – Cicero. tân\rul doctor `n [tiin]e juridice Sebastian Brant a publicat un mic volum de versuri alegorice `n limba german\. sl\b\nog. dar P\rin]ii Bisericii – Sfântul Toma d’Aquino. ~n februarie 1494. intitulat Das Narrenschiff sau Corabia nebunilor. izolat de lumea realit\]ilor. `n `n]elepciunea Lui. un editor `ntreprinz\tor. Brant s-a plâns de forma aceasta de plagiat. ~n pofida schimb\rilor aduse textului original al lui Brant. A avut imediat succes: `n primul an. pentru c\ am r\mas `n\untru s\ citesc. Cei mai mul]i dintre cititori. a angajat un poet necunoscut s\ mai adauge c\r]ii `nc\ patru mii de versuri. s\ traduc\ textul `n latin\. presupunând c\ n-aveam s\-i `nso]esc la unul din filmele cu cowboy la care se duceau. ochelarii erau suficient de familiari ca s\ simbolizeze nu doar prestigiul lecturii. cartea a fost retip\rit\ de trei ori. Bunica mea. v\zându-m\ citind duminic\ dup\-amiaza. pentru c\ inactivitatea mea i se p\rea o lenevie risipitoare [i un p\cat `mpotriva bucuriei de a tr\i. la un moment dat. sim]indu-se superior acelora nefamiliariza]i cu cuvintele p\strate `ntre coperte pr\fuite. Aristotel – au fost uneori `nf\]i[a]i ]inând `n mâini un tom doct [i purtând `n]eleptele „oglinde“ ale cunoa[terii. [i cum s-a sfâr[it zeflemeaua cu mine r\[chirat pe podea cu fa]a `n jos. elitist – acestea sunt câteva dintre epitetele care pân\ la urm\ ajung s\ fie asociate cu intelectualul distrat. cititorul cu ochelari care avea preten]ia de a [ti ceea ce Dumnezeu. care `mi v\zuser\ dormitorul drapat cu c\r]i. iar cartea `n cel\lalt. pedant. dar a schimbat ordinea capitolelor [i a inclus varia]iuni proprii. iar la Strasbourg. `n timpul unei recrea]ii din clasa a [asea sau a [aptea. preten]ios. Indolent. au fost. cititorul miop. iar ochelarii au devenit emblematici pentru arogan]a intelectual\. ochelarii mei trimi[i cu piciorul `ntr-un col]. num\rul cititorilor a tot sporit pân\ . locul unde s-a n\scut Brant. a ascuns. faptelor [i trupului. dar `n zadar. interesat de profit. Doi ani mai târziu.ISTORIA LECTURII 339 a lui Dumnezeu nu `ndrept\]ea reprezentarea lor ca suferind de miopie.

`n 1505.16 Datorit\ c\r]ii lui Brant. care se mul]ume[te s\ se uite la cuvintele moarte de pe o pagin\ tip\rit\. dar nu cunoa[tere. Pentru mine cartea este totul. pe ambele p\r]i ale pupitrului [i `n compartimentele acestuia. iar `n mâna dreapt\ ]ine un p\m\tuf de [ters praful cu care love[te mu[tele care veneau s\ se a[eze pe paginile c\r]ilor. descoperirea Lumii Noi.“ El m\rturise[te c\. `n compania oamenilor `nv\]a]i care citeaz\ din c\r]i `n]elepte. `n general. este men]ionat\ pe la jum\tatea c\r]ii pentru a exemplifica nebunia curiozit\]ii nes\buite. care a acumulat c\r]i. . `n vârst\ de dou\zeci [i cinci de ani la acea dat\. Dar. ilustreaz\ nebunia c\rturarului. se compar\ pe sine cu Ptolemeu al II-lea din Alexandria. / Am aici mari comori. dar scriitorul `nsu[i a fost cel care a conceput ilustra]iile menite s\ `nso]easc\ textul. „Am motive `ntemeiate“. `n termeni preci[i. cu ochelari pe nas [i paleta de mu[te ]inut\ cu copita. multe f\cute de Albrecht Dürer. „s\ fiu primul care urc\ `n aceast\ corabie. citind dintr-o carte mare unei clase de animale-studen]i. `nconjurat de c\r]i. care avusese loc cu mai pu]in de doi ani mai devreme. Succesul s\u s-a datorat `n parte gravurilor `n lemn care `nso]eau textul. Cititorul care deschidea cartea lui Brant era confruntat cu propria imagine: un om aflat `n biroul s\u. mai pre]ioas\ chiar decât aurul. un m\gar st\ a[ezat la acela[i pupitru. Dürer [i al]i arti[ti le-au oferit cititorilor lui Brant imagini standard ale acestor noi p\c\to[i. adu[i la zi: de exemplu. C\r]ile sunt peste tot: pe etajerele din spatele lui. omul a c\rui nebunie const\ `n faptul c\ se-ngroap\ `n c\r]i. `n De fide concubinarum de Olearius. `i place s\ poat\ spune: „Am acas\ toate aceste volume“. din care nu `n]eleg o iot\. meritul era al lui Brant. de la adulter [i jocul de c\r]i la lipsa de credin]\ [i la ingratitudine. El este Büchernarr. care puteau fi imediat recunoscu]i printre semenii lor din via]a de fiecare zi. „nebunul cu cartea“. spune smintitul cititor al lui Brant. Pe nasul lui st\ o pereche de ochelari. prima de dup\ frontispiciu. Omul poart\ o scufie de noapte (ca s\-i ascund\ urechile de m\gar). `n timp ce o tichie de m\sc\rici cu clopo]ei `i atârn\ `n spate. El trecuse `n revist\ cu meticulozitate nebuniile [i p\catele societ\]ii sale. Ochelarii `l acuz\: iat\ omul care nu va vedea lumea direct.340 A L B E R T O M A N G U E L târziu `n secolul al [aptesprezecelea. Una dintre imagini. imaginea c\rturarului ochelarist [i ]icnit a devenit repede o imagine comun\.

stemele [i emblemele de pe frontispiciile caselor. „Nu. de parc\ ar fi un mobilier costisitor. câte una `n fiecare duminic\. fiecare din acestea recognoscibil\ dup\ clinchetul unuia dintre clopo]eii Nebunului. primul clopo]el `l anun]\ pe nebunul care colec]ioneaz\ c\r]i de dragul gloriei. spune el. l-ar târ` `n fa]a magistra]ilor. corespunzând primului capitol din cartea lui Brant. cerând ca el. Geiler `l compar\ pe acesta cu un nebun care alearg\ prin ora[. ~n secolul `ntâi d. ci doar le frunz\re[te ca s\-[i satisfac\ lene[a curiozitate. multe flori [i alte lucruri care s\ te `ncânte?“ Ce nevoie avem de chipuri omene[ti sau flori `ntr-o carte? .. filosoful latin Seneca (pe care lui Geiler `i pl\cea s\-l citeze) denun]ase deja acumularea ostentativ\ de c\r]i: „Mul]i oameni f\r\ educa]ie folosesc c\r]ile nu ca pe ni[te instrumente de studiu. „Nu-i oare o nebunie p\c\toas\“. `ncercând s\ observe `n detaliu. `n 1509. desigur. dac\ s-ar putea elibera [i vorbi. Dar le vei alege pe acelea care-]i sunt folositoare [i te vei folosi de ele la momentul potrivit. ci `n capul s\u. Geiler `l compar\ cu un stomac deranjat de prea mult\ mâncare sau cu un general incomodat la asediu de num\rul mare de solda]i pe care-i poate folosi. s\ nu le-arunci. nu ele. despre Nebunul cu cartea.Hr. „s\-]i osp\tezi privirea cu aur [i argint când atâ]ia dintre copiii Domnului sufer\ de foame? N-au ochii t\i soarele. s\ fie azvârlit `n lan]uri. stelele. nu trebuie s\ le depoziteze `n biblioteca sa. c\rturarul umanist Geiler von Kayserberg a `nceput s\ ]in\ o serie de predici bazate pe tipurile de nebunii ale lui Brant. [i-i o regretabil\ pierdere de timp. a fost.“ Al doilea clopo]el sun\ pentru Nebunul care vrea s\ devin\ `n]elept prin ingerarea a prea multor c\r]i. `ntreab\ Geiler.17 Prima predic\.“18 Geiler insist\: „Cel care `[i dore[te c\r]i pentru ca s\-i aduc\ celebritatea trebuie s\ `nve]e ceva din ele.“ Al treilea clopo]el sun\ pentru Nebunul care colec]ioneaz\ c\r]i pe care nu le cite[te. Al patrulea clopo]el `l introduce pe Nebunul c\ruia `i plac c\r]ile somptuos `mpodobite cu gravuri. „Ce a[ putea face?“ te `ntrebi. Dup\ Geiler. ci ca podoabe pentru saloanele lor. Brant folosise cuvintele nebunului pentru a se descrie pe sine. luna.ISTORIA LECTURII 341 Atât de popular\ era cartea lui Brant `ncât. este imposibil. „S\-mi arunc prin urmare toate c\r]ile?“ – [i ni-l putem imagina pe Geiler fixând cu degetul un anume credincios din auditoriul lui duminical. Geiler a folosit descrierea pentru a `mp\r]i nebunia livresc\ `n [apte categorii. din fug\. Aceasta. Dar acest prim Nebun [i-a pus c\r]ile `n lan]uri [i le-a f\cut prizonierele sale.

Frontispiciul lui Albrecht Dürer la a doua edi]ie a Corabiei nebunilor de Sebastian Brant. .

El este cititorul devenit scriitor. biblioteca a devenit un ornament esen]ial al caselor bogate“. gramatic\ sau oratorie. `n ideile [i lecturile lor. dar vajnic ap\r\tor al necesit\]ii cunoa[terii prin studiu [i al valorii c\r]ilor. argumentele sale erau ale unui cleric umanist. purtau ochelari [i care probabil c\ au ajuns s\ [i-i scoat\ pe furi[. pentru c\. tentat s\ adauge notele sale operelor celor mari.)19 Al [aselea clopo]el `l cheam\ pe Nebunul care scrie [i produce c\r]i proaste f\r\ s\-i fi citit pe clasici [i f\r\ niciun fel de cuno[tin]e de scriere corect\. de ce [i ce erau ei pe p\mânt. asemenea b\ii. care le-a permis. asemenea mie. ~n final – printr-o paradoxal\ `ntors\tur\. Geiler i-a `narmat cu un `ntreg catalog de acuza]ii. Departe de o asemenea inten]ie. ci `n gândurile despre ac]iunile lor. pe m\sur\ ce aceste umile instrumente au devenit brusc `nsemnul dezonoarei. Prin imagistica intelectual\ a lui Brant Geiler. c\ el d\dea glas resentimentului popular `mpotriva omului cu carte. Al cincilea clopo]el `l anun]\ pe Nebunul care `[i leag\ c\r]ile `n coperte bogate. El nu . (Aici Geiler `mprumut\ iar\[i. nesiguri `ntr-o perioad\ `n care structurile religioase [i civile ale Europei fuseser\ sfâ[iate `n r\zboaiele dinastice ce alteraser\ ideea pe care o aveau despre istorie. intelectualul furnizeaz\ argumente antiintelectualilor vremii sale. ~mi pot imagina sentimentul inconfortabil al celor care. ca societate. critic la adresa competi]iei intelectuale neinstruite [i g\unoase. pe care viitorii antiintelectuali aveau s\ o ignore – al [aptelea [i ultimul Nebun cu cartea este acela c\ruia `i repugn\ c\r]ile cu totul [i dispre]uie[te `n]elepciunea care poate fi dobândit\ din ele. Dar nu pe cititor [i ochelarii s\i `i ataca Geiler. Mul]i dintre aceia care se aflau `n catedrala din Strasbourg `n fiecare duminic\ [i ascultau anatemele lui Geiler `mpotriva nebuniilor cititorului dezorientat credeau. explor\rile geografice clintiser\ conceptele de spa]iu [i comer]. filosoful care se revolta `mpotriva colec]ionarului „care `[i ob]ine pl\cerea din leg\turi [i etichete“ [i `n a c\rui cas\ plin\ de c\r]i „po]i vedea operele complete ale oratorilor [i istoricilor pe rafturi ce se `nal]\ pân\ la tavan. tacit. schismele religioase `i f\cuser\ s\ se `ntrebe cine.ISTORIA LECTURII 343 Nu sunt cele l\sate de Dumnezeu de ajuns? {i Geiler concluzioneaz\ c\ aceast\ iubire de imagini zugr\vite „este o insult\ adus\ `n]elepciunii“. probabil. `n imagina]ia lor. s\ vad\ gre[eala nu `n propriile ac]iuni. din Seneca.

Sainte-Beuve avea s\ numeas\ „turnul de filde[“. `n schimb.21 departe de ocupa]iile gregare ale oamenilor de rând.20 ascunzându-se de problemele reale ale lumii `n ceea ce. s-a p\strat prejudecata unui „intelectual“ distrat. `n avantajul lor. un contemporan al lui Geiler. `n haina lui demodat\. Scriitorul spaniol Jorge Manrique. vorbind `n ap\rarea c\rturarului-cititor. suferind de ceea ce John Donne descrisese drept „defectele singur\t\]ii“. izolat `ntr-un col]. `n mansarda lui mizer\. simbolul. un vis\tor cu ochii deschi[i. Thomas Carlyle. Este curios cum ochelarii nu [i-au pierdut niciodat\ conota]ia de superioritate. preocup\ri . un m\gar pred\ unei clase de dobitoace `n satira De fide concubinarum din 1505 a lui Olearius.“22 {i `n ce-l prive[te pe cititor. submineaz\ senzualitate unei fe]e [i sugereaz\.23 ~n scurt timp. `n vremurile noastre. dup\ moarte. peste na]iuni [i genera]ii care i-au dat sau nu i-au dat o pâine cât a tr\it. cu drepturile [i nazurile lui de autor. cu re]et\ sau f\r\. `mp\rt\[ea resentimentul crescând `n rândurile popula]iei generale. o pereche de ochelari. paradisul „`n care poate sui cititorul intelectual ca s\ se izoleze de gloat\“. La trei secole dup\ Geiler. purtând ochelari [i amu[inând `ntr-o carte. diviziunea avea s\ fie perceput\ drept una „`ntre cei care tr\iesc din munca mâinilor“ [i „Nebunul cu cartea“.344 A L B E R T O M A N G U E L ~narmat cu un pupitru. cititorul ochelarist. a `mp\r]it oamenii `n dou\ categorii. o carte. unul care se ascunde de lume. i-a `mprumutat acestuia tr\s\turi eroice: „El. „cei care tr\iesc din mâinile lor [i cei boga]i“. un m\nunchi de nuiele [i o pereche de ochelari. care-i considera pe c\rturari ni[te privilegia]i lipsi]i de merite. domnind (pentru c\ asta face) din mormântul lui. Chiar [i aceia care vor s\ par\ de[tep]i (ori cel pu]in pedan]i). folosesc. câteva secole mai târziu.

are `ntotdeauna nevoie de ajutorul p\rintelui s\u. care nu se las\ conduse de ra]iune. celor c\rora cititul trebuie s\ li se refuze. „Ceea ce e cel mai bun“. ci de conformism. `n loc de asta. popula]ia alege ce-i mai r\u… Nimic nu-i mai v\t\m\tor decât s\ ascul]i ce spun oamenii. Dezb\tând semnifica]iile fericirii.ISTORIA LECTURII 345 intelectuale. Masele. sclavii care n-au acces la carte. intelectualii presupu[i a fi alia]i cu autoritatea.“ Punerea `n opozi]ie a for]ei trupului [i a puterii min]ii. argumenta Socrate. Textul nu [tie cum s\ se adreseze celor c\rora le este menit [i celor c\rora nu le este menit. Seneca acorda minorit\]ii beneficiul `n]elepciunii [i dispre]uia opinia majorit\]ii. este unul vechi [i specios. De o parte se afl\ muncitorii. spunea el. gânditorii. la care pot ajunge doar pu]inii speciali[ti informa]i. {i atunci când este molestat [i incorect tratat. analizând rela]ia dintre intelectuali [i mase. poate fi dus din loc `n loc [i cade nu doar `n mâinile acelora care l-ar `n]elege. cere o argumenta]ie elaborat\. majoritatea oamenilor. `n Unora le place jazzul. pentru c\ pot citi „bine“ (dup\ cum par s\ indice temu]ii ochelari). indiferent de natura acestuia. dar [i `n ale acelora care n-au de-a face cu el[italicele `mi apar]in]. minoritatea. concluzioneaz\ Carey. de cealalt\. ~n Anglia victorian\. „ar trebui s\ fie preferat de majoritate [i. considerând just ceea ce-i aprobat de cei mai mul]i [i luând drept model comportamentul maselor. ca un concept reductiv [i eliminator.“24 C\rturarul englez John Carey. Tony Curtis poart\ o pereche de ochelari fura]i `n timp ce `ncearc\ s-o conving\ pe Marilyn Monroe c\ nu este altceva decât un milionar naiv. Matthew Arnold avea s\ preia . Iar faimoasele cuvinte ale lui Dorothy Parker sun\ astfel: „B\rba]ii rar `ncearc\ s\ aghe]e / Fetele cu ochelari pe fe]e. elita scribilor. fiin]ele cu oase [i tendoane. sunt inventate pentru a diminua o asemenea dificultate“. a g\sit ecouri ale opiniei lui Seneca la cei mai vesti]i scriitori englezi de la sfâr[itul perioadelor victorian\ [i edwardian\.“ Cititori aveni]i [i cititori neaveni]i: Socrate pare s\ sus]in\ existen]a unei interpret\ri „corecte“ a unui text. „textul. la sfâr[itul secolului nostru. fiind incapabil s\ se apere ori s\ se ajute singur.25 Argumentul care-i opune pe cei cu dreptul de a citi. „este aproape imposibil s\ consideri c\ to]i ace[ti oameni ar avea o individualitate echivalent\ cu a ta. „Dat\ fiind mul]imea de oameni de care este `nconjurat un individ“. pentru c\ ace[tia „n-ar `n]elege“. „Odat\ ce un lucru este pus `n scris“. separarea l’homme moyen sensuel de intelectual.

. `n vestul Londrei. distrus\ de un incendiu `n bombardamentul din 22 octombrie 1940.Cititori scotocind prin biblioteca grav afectat\ din Holland House.

.

ace[tia [i aspectele legate de ei fiind ceea ce merit\ avut `n vedere“. de starea de spirit [i de memoria noastr\. Aldous Huxley o define[te drept cuno[tin]ele special acumulate ale oric\rei familii unite. sub pretextul criticii morale [i sociale. eu unul n-o voi uita-o niciodat\. „pl\cerea pe care o ob]inem provine din eliberarea tensiunilor din mintea noastr\[…] dându-ne ocazia s\ avem reverii f\r\ a trebui s\ ne facem repro[uri sau s\ ne ru[in\m“. `n citirea fic]iunii. `n cazurile cel mai fericite. de experien]\ [i de dorin]\. `n esen]a sa.» Nu.“26 ~ncercând s\ `n]eleag\ exact despre ce mo[tenire era vorba. proprietatea comun\ a tuturor membrilor ei. s\ nu-l uite nici ei niciodat\. ne `ntâlnim“. Ambele stereotipuri sunt fictive [i ambele sunt periculoase.“27 Ce-a existat mai `ntâi? Masele. Timeo Danaos… Splendid\.348 A L B E R T O M A N G U E L aceast\ opinie `n toat\ splendoarea arogan]ei ei: „Noi[…] nu suntem pentru `ncredin]area mo[tenirii Barbarilor sau Filistinilor. pl\cerea noastr\ de a citi. Nu-i vom l\sa s\ uite nicio clip\ c\ ei nu-s de-ai no[tri. Johnson. Sigmund Freud sugereaz\ c\ o compara]ie poate fi f\cut\ `ntre operele fictive [i reverii. vom avea grij\ ca tipii aceia oribili care au avut impertinen]a s\ vin\ la noi `n vizit\. acestea sunt angajate `ntr-o `ncercare de-a limita un domeniu care. determinându-ne s\ fim mai mult. pentru c\. acordându-le `ntr-atât `ncât s\ le fac\ s\ cânte. scria Huxley. Realitatea lecturii trebuie c\utat\ altundeva. pentru c\. cei din Marea Cultur\. cel care poart\ ochelari [i se crede superior `ntregii lumi [i c\ruia lumea-i d\ cu tifla. nu este nici limitat [i nici limitator. `n . `n derâdere? Cronologia nu are aici prea mare importan]\. Depinzând de timp [i de loc. acei nenoroci]i care nu-s de-ai no[tri [i care nu l-au cunoscut niciodat\ pe b\trânul [i blândul unchi V. „schimb\m amintiri despre Bunicul Homer. nici pe departe mai pu]in.29 Dar mai mult ca sigur c\ asta nu se aplic\ majorit\]ii cititorilor. E adev\rat c\. n-o vom uita niciodat\: ba mai mult. ~ncercând s\ descopere la muritorii de rând o activitate sinonim\ scrisului creator. despre b\trânul acela `ngrozitor Dr. dar nici Popula]iei. con[tien]i de prezen]a lor. „Când noi. pe care Thomas Hardy le descrie drept „o gr\mad\ de oameni[…] dintre care câ]iva care au sufletele sensibile. despre M\tu[a Sapho [i despre s\rmanul Johnny Keats.28 ori Nebunul cu cartea. mai degrab\ acumuleaz\ decât ne elibereaz\ tensiunile din minte. «{i `]i aminte[ti ce splendid\ vorb\ de duh ne-a spus Unchiul Virgiliu? {tii despre ce-i vorba.

Citim plini de prejudec\]i. luând ap\rarea textului. de dragul lecturii `n sine. chiar dac\ suspend\m [i ultima r\m\[i]\ de ne`ncredere. din cel de-al Doilea R\zboi Mondial. „Care s\ fie influen]a marilor capodopere asupra vie]ii mele. Citim `n r\bufniri de brusc\ pl\cere. `ncât mi-aduc atâta bucurie?“31 Nu [tim: citim cu ignoran]\. pierdu]i `n reverie. citim pe ner\suflate. „Ce-i cu aceast\ emo]ie?“ se `ntreab\ Rebecca West dup\ ce citise Regele Lear. purtând ochelari. cu pasiune. s\rind peste pagini. asemenea lui Don Quijote. lumea paginii trece `n imaginarul nostru con[tient – vocabularul nostru zilnic de imagini – [i atunci. de parc\ ceva pe cale de-a fi uitat a fost recuperat de undeva. Citim nebune[te. Nu se preocup\ de c\r]i ca s\ se sustrag\ vie]ii de afar\. c\lc\m cu pas sigur. ca ni[te copoi. parc\ ezitând ce carte s\ aleag\. a c\rei form\ fantomatic\ se ridic\ [i intr\ `napoi `n noi `nainte de-a apuca s\ vedem ce este. cu invidie. pare a citi titlurile de pe cotoare. dintr-un col] profund al memoriei noastre – recunoa[terea a ceva despre care nu [tiam c\ se afl\ acolo sau a ceva pe care-l sim]eam ca pe-o pâlpâire sau ca pe-o umbr\. r\uvoitori. umplând golurile. chiar [i atunci când nu [tim cum. cu neglijen]\. vagabond\m. Citim prev\z\tori. Citim ca s\ nu ajungem la acesta. f\r\ ]int\. `n acela[i timp. Citim cu mi[c\ri `ncete. uneori. reparând gre[elile. cu admira]ie. iar `n centrul `nc\perii se `nal]\. `n aceste peisaje fic]ionale. lungi. parc\ am r\t\ci `n spa]iu. Ei `ncearc\ s\ dep\[easc\ `mprejur\rile . cutremurându-ne. Pentru aceast\ lectur\ avem o ilustra]ie. tocmai se `ntinde dup\ un volum. cum s-ar spune. imponderabili. Citim cu generozitate. uitând de tot ce ne `nconjoar\. ]inând `n mâini o carte deschis\. Citim ca s\ afl\m sfâr[itul. cu melancolie. Citim cu condescenden]\. `n timpul bombardamentelor din Londra. al treilea cite[te. Nu `ntorc spatele r\zboiului. `n stiv\. având `n minte. grinzi [i mobilier distrus.ISTORIA LECTURII 349 anumite momente. Trei b\rba]i stau `n picioare `n mijlocul d\râm\turilor: unul. {i.30 Dar `n majoritatea cazurilor. l\sându-ne mai b\trâni [i mai `n]elep]i. [tim de ce citim. `nf\]i[eaz\ r\m\[i]ele unei biblioteci pr\bu[ite. când stelele sunt generoase. de dragul pove[tii. Prin acoperi[ul spart putem vedea afar\ cl\diri fantomatice. altul. O fotografie f\cut\ `n 1940. {tim c\ citim. iar c\r]ile aliniate pe ele par s\ nu fi avut de suferit. f\r\ s\ [tim ce anume ne-a provocat pl\cerea. textul iluzoriu [i faptul c\ citim. nu ignor\ distrugerile. Dar rafturile de pe pere]i au rezistat la locul lor. `nfiora]i.

uneori. lectura – un `n]eles. . `n uimita recunoa[tere pe care ne-o aduce. `[i afirm\ dreptul firesc de-a pune `ntreb\ri.350 A L B E R T O M A N G U E L v\dit potrivnice. `ncearc\ s\ reg\seasc\ – printre ruine.

iat\ recunoa[terea pe [leau a acestui viciu pe care l-am respins de-o mie de ori. indiferent cât de minunat ar fi.PA GINILE ALB E D E L A S F Â R { IT „R\bd\tor ca unul dintre alchimi[ti. 1869 . [i a[ fi fost dispus s\-mi sacrific toat\ satisfac]ia [i vanitatea de dragul acestui altceva. nu o colec]ie de inspira]ii `ntâmpl\toare. dac\ nu `n finalizarea acestei opere ca `ntreg (ar trebui s\ fii Dumnezeu [tie cine pentru asta!). `n vremurile de alt\dat\. a[a cum. o carte care s\ fie cu adev\rat o carte. mi-am imaginat [i-am `ncercat `ntotdeauna altceva. `n câteva volume. Scrisoare c\tre Paul Verlaine.“ STÉPHANE MALLARMÉ. m\car `n producerea unui fragment reu[it[…] dovedind prin por]iuni finalizate c\ aceast\ carte exist\ [i c\ mi-am dat seama ce n-am fost `n stare s\ realizez. Despre ce-i vorba? Greu de spus: nu mai mult decât o carte. 16 noiembrie. corect\ din punct de vedere arhitectural [i premeditat\.[…] A[a c\.[…] Dar m\ ]ine `n mrejele lui [i `nc\ s-ar putea s\ reu[esc. alchimi[tii `[i ardeau mobila [i grinzile acoperi[ului pentru a `ntre]ine focul marelui magnus opus. drag\ prietene.

.

[i dedica]ia mi[c\toare. Tolstoi – canonul lui. Tipar [i memorie. exact `n locul `n care lumina acestei sec]iuni a bibliotecii se sfâr[e[te [i `ncepe `ntunericul sec]iunii urm\toare. Pot s-o v\d. Pot s\ descriu coperta ei [i s\-mi `nchipui c\-i pip\i paginile de o str\lucitoare culoare crem. Printre c\r]ile pe care nu le-am scris – printre c\r]ile pe care nu le-am citit. {tiu exact cum arat\. asemenea celor pe care nu le-am citit. protagonistul. senzuala leg\tur\ din pânz\ neagr\ de sub supracopert\ [i literele aurii. Transmigra]ia sufletelor cititorilor (vezi ~mprumutarea c\r]ilor). de acum. Tabla de materii. evident. {tiu c\ are un indice copios [i vrednic de luat `n seam\. chiar acolo. {tiu despre carte c\ are ilustra]ii. Tenta]iile lecturii. care `mi va prilejui multe satisfac]ii. Terfeloage. cu o precizie ce ]ine de o curiozitate boln\vicioas\. pe care nu le-am mai . n-are s\ le mai scrie niciodat\ „{tia cel pu]in dou\zeci de povestiri bune de prin locurile acelea [i nu scrisese niciuna. Tarzan – biblioteca lui. cu titluri precum (deschid din `ntâmplare la litera T): Tantalus pentru cititori. Rafturile cu c\r]ile pe care nu le-am scris. trebuie s\ fie nesfâr[it\. dar mi-ar fi pl\cut s\ le citesc – este Istoria lecturii. De ce?“1 El men]ioneaz\ câteva.PAGINILE ALBE DE LA SFÂR{IT ~n celebra povestire a lui Hemingway „Z\pezile de pe Kilimanjaro“. Pot ghici. dar lista. `n relief. Tigru (vezi Feline [i animale cu blan\). ca vini[oarele din marmur\. se `ntind pân\ `n `ntunecimile cele mai `ndep\rtate ale bibliotecii universale. Suntem `ntotdeauna la `nceputul `nceputului literei A. ~mi sunt cunoscute pagina ei sobr\ de titlu [i mottoul sarcastic. `[i aduce aminte de toate povestirile pe care. care moare.

`n ploaie. accesibil\ [i totu[i erudit\. Emily Dickinson `n pat. pe m\sur\ ce trec de la un capitol la altul. o schi]\ a camerei lui Pascal de la Port Royal. pe mas\. e f\cut\. puterea de-a face din semnele moarte memorie vie. informativ\ [i totu[i reflexiv\. scris\ cu mâna ei. care refuzase s\ p\r\seasc\ nava f\r\ ele. se afl\ o metod\: cartea pe care o v\d `n fa]a mea nu este doar istoria lecturii. despre Doamna Neagr\ din Sonete [i la fel de brunetul Tân\r de-acolo. {i. al c\rui chip l-am v\zut pe frontispiciul ar\tos. Voi afla despre deprinderile lor [i despre schimb\rile acestor deprinderi [i transformarea prin care au trecut purtând `n ei. Un subiect cheam\ un altul. despre Atlantida. voi `n]elege mai bine cine sunt eu. `n aceast\ aparent\ dezordine. cu o bonet\ cu vol\na[e legat\ confortabil sub b\rbie [i cinci sau [ase c\r]i z\când `n jurul ei. o fotografie a poetei Sylvia Plath citind cu voce tare `ntr-o gr\din\. {tiu c\. cititorul. zâmbe[te agreabil (nu pot spune dac\ e un b\rbat sau o femeie. lista cump\r\turilor de Cr\ciun ale Gretei Garbo. ca [i cum ar defini libertatea cititorului prin chiar actul scrierii ca me[te[ug. o anecdot\ aduce `n minte o poveste aparent f\r\ leg\tur\. {i totu[i. mul]i obscuri. ca magii din vechime. la urm\. unii faimo[i. ale c\ror titluri abia dac\ le pot distinge. ci [i a cititorilor obi[nui]i. E scris\ prietenos (`i simt cu precizie tonul). a[a cum a v\zut-o unul dintre arti[tii contemporani. voi fi introdus `n acea familie de cititori. ar\tând c\r]ile pe care le ]inea pe pupitrul lui. Autorul. din digresiuni pe aceast\ tem\.354 A L B E R T O M A N G U E L v\zut niciodat\ pân\ acum: o fresc\ din secolul al [aptelea `nf\]i[ând Biblioteca din Alexandria. despre persecu]iile pe care le-au `ndurat [i despre descoperirile lor aproape secrete. Dar istoria pe care o consemneaz\ aceast\ carte a fost una deosebit de dificil de surprins. iar autorul continu\ ca [i cum ar ignora cauzalitatea logic\ sau continuitatea istoric\. la fel [i ini]ialele numelui) [i simt c\ sunt pe mâini bune. despre egalitatea dintre sexe. C\ o astfel de carte nu exist\ (sau nu exist\ `nc\) nu-i un motiv s-o ignori mai mult decât am ignora o carte despre un subiect imaginar. salvate de o pasager\ de pe Titanic. o fotografie a c\r]ilor `mbibate de apa m\rii. c\reia `i apar]in. Am cartea deschis\ `n fa]\. Voi citi despre triumfurile. care arat\ c\ printre c\r]ile pe care urma s\ le achizi]ioneze era Miss Lonelyhearts a lui Nathanael West. pentru 1933. a . fa]a ras\ proasp\t ar putea fi a ambelor sexe. Exist\ volume care s-au scris despre unicorn. s\ spunem a[a.

a `ncheiat o carte al c\rei titlu l-a explicat astfel: „Deoarece `n principal trateaz\ despre dragostea de c\r]i. cu siguran]\. „~n c\r]i“. au salvat de la uitare titluri din trecut sau i-au pus pe rafturile bibliotecilor pe cei ale[i dintre contemporanii lor. De Bury.ISTORIA LECTURII 355 indivizilor care. au acceptat `n câteva cazuri verdictul str\bunilor lor.) o excelent\ carte [tiin]ific\ „de dinainte de Potop“. pot prevedea lucrurile care or s\ vin\. de demult. nu era un c\rturar. `n via]a de zi cu zi a unor oameni de rând. de-a lungul timpului. de aceast\ ne`n]elegere. Este povestea micilor lor triumfuri [i a suferin]elor secrete [i a felului `n care ele s-au `ntâmplat. datând de prin secolul al treilea d. socoteli ale vie]ii din locuri `ndep\rtate. pu]ini. ca [i cum am fi vorbit despre masive adun\ri de oameni. este Richard de Bury. niciodat\ despre mari na]ionalit\]i sau genera]ii ale c\ror op]iuni apar]in nu istoriei lecturii. Dar `ntotdeauna se vorbe[te despre indivizi. `n Capitolul al paisprezecelea. din c\r]i provin legile p\cii. afacerile belicoase sunt puse pe tapet. El a considerat Hermes Trismegistus (un volum neoplatonician de alchimie egiptean\. Toate lucrurile se stric\ [i se deterioreaz\ `n timp. `n Suffolk. s-o numim cu dragoste dup\ cuvântul grecesc Philobiblon. `ncât cu greu se putea mi[ca prin `nc\pere f\r\ s\ se `mpiedice de ele. N-a contat. care s-a n\scut pe 24 ianuarie 1287. au ales anumite c\r]i [i nu altele. `n c\r]i. a atribuit gre[it lucr\ri lui Aristotel [i a citat ni[te versuri groaznice ca [i cum ar fi fost de Ovidiu. ci pur [i simplu citea ce-i pl\cea. `n c\r]i. trezorier [i cancelar al regelui Edward al II-lea. dup\ modelul vechilor romani. episcop de Durham. s-a stins din via]\. „i-am g\sit pe mor]i ca [i cum ar fi fost vii. pentru c\ a fost un str\in [i a murit? Da. s-a spus. istorii rurale. mul]umim stelelor. [i care. `n loc s\ vorbim despre persoana anume `n jurul c\reia st\teau `n picioare. alteori. Saturn nu . Aici a[adar. este posibil. Cum anume s-a petrecut totul este consemnat minu]ios `n aceast\ carte. dar. pentru c\ noi am vorbit `ntotdeauna despre masele ei. scria el. Rilke a `ntrebat cândva: „E posibil ca `ntreaga istorie a lumii s\ fi fost gre[it `n]eleas\? E posibil ca trecutul s\ fie fals. la cea de a [aptezeci [i opta aniversare a sa.“2 Autorul Istoriei lecturii [i-a dat seama. avea.Hr. am ales ca. ci a statisticii. mai multe c\r]i decât to]i ceilal]i episcopi ai Angliei lua]i la un loc [i atâtea z\ceau stivuite `n jurul patului s\u. descoperi]i ici [i colo `n memorii de familie.“ Patru luni mai târziu. De Bury colec]ionase c\r]i cu pasiune. `ntr-un s\tuc de lâng\ Bury St Edmund.

când citea `n greac\. legislatori [i oameni de stat vin s\-[i primeasc\ r\splata – coroanele. „c\ atunci când r\sar zorii Zilei Judec\]ii de Apoi [i marii cuceritori. Melania cea B\trân\) [i a tr\it `n Roma. strângând astfel o important\ bibliotec\. scria ea. numele gravate pentru vecie `n marmur\ nepieritoare – Atotputernicul se va `ntoarce spre Petru [i va spune. `ncât „trecea prin Vie]ile P\rin]ilor de parc\ ar fi mâncat desertul“. l-a l\udat ca e un scrib formidabil [i c\ruia i-a dedicat una dintre c\r]ile sale. a reluat campania dus\ de Bury: „Am visat uneori“. cu atâta aten]ie c\ niciun cuvânt [i niciun gând nu-i r\mâneau necunoscute.»“)4 Capitolul opt este dedicat unui cititor aproape uitat pe care Sfântul Augustin. nu f\r\ o oarecare invidie când ne va vedea venind cu c\r]ile noastre sub bra]: «Uite.356 A L B E R T O M A N G U E L `nceteaz\ s\-[i devoreze copiii pe care i-a z\mislit: toat\ gloria lumii ar fi `ngropat\ `n uitare. `n secolul al cincilea. `ntr-una dintre scrisorile sale. precum [i c\r]i peste care d\duse din `ntâmplare. la Oxford. s\ i se cear\ s\ traduc\ din versiunea `n greac\ a Patimilor din Noul Testament. `ntr-o lucrare citit\ la [coal\.“5 Str\lucitoare [i trec\toare. Nu avem ce s\ le d\m. s-a `ntâmplat c\. dar Virginia Woolf. li se p\rea tuturor c\ n-ar fi [tiut greac\ [i. `n Egipt [i `n Africa de Nord. de la basmele celtice pe care i le-a dat mama lui. A fost o pasionat\ iubitoare de c\r]i [i a copiat pentru ea `ns\[i cât de multe a putut g\si.“3 (Autorul nostru n-a pomenit asta. la tomurile docte pe care le-a citit la Colegiul Magdalena din Oxford. S-a n\scut `n jurul anului 385 [i a murit `n Betleem `n 439. Se numea Melania cea Tân\r\ (pentru a o deosebi de bunica ei. ace[tia n-au nevoie de nicio recompens\. a descris-o ca „d\ruit\ de la natur\“ [i atât de iubitoare de lectur\. „Ea citea c\r]i care fuseser\ cump\rate. Dintr-un secol mai apropiat de noi (dar autorului Istoriei lecturii nu-i pas\ de asemenea conven]ii arbitrare [i-l invit\ `n Capitolul [ase). `ncât atunci când citea `n latin\. laurii. alt cititor eclectic. se credea c\ n-ar fi [tiut latin\. Atât de cople[itoare era dragostea ei de-a `nv\]a. Lor le-a pl\cut s\ citeasc\. Melania cea Tân\r\ bântuie prin Istoria lecturii ca una dintre cei mul]i care [i-au c\utat alinarea `n c\r]i. pe de alt\ parte. dac\ Dumnezeu nu i-ar fi `nzestrat pe muritori cu remediul c\r]ilor. [i pentru c\ a f\cut-o cu . Urm\rim mersul lecturilor sale. `[i face apari]ia. pentru unul din examenele pe care le avea de dat. genialul Oscar Wilde. C\rturarul Gerontius. Aici.

fie pentru sine (caietul de note al lui Jean-Jacques Rousseau este exemplul dat). aceste sfaturi despre ce trebuie „a (se) citi sau a nu (se) citi“: „C\r]i care nu trebuie citite deloc. Analogia lui Butler. . pe 8 februarie 1886.ISTORIA LECTURII 357 mult\ u[urin]\ [i acurate]e. f\r\ nicio excep]ie. cum ideile despre audien]\ modific\ alegerea unui antologist de texte. nu de studiu. toat\ literatura este politic\. spre Parnas nu exist\ abecedar [i nimic din ceea ce poate fi `nv\]at nu merit\ `nv\]at. l\sa]i-m\ s\ continui“. influen]a unui text dat este direct propor]ional\ cu circulatreia. to]i P\rin]ii. fie pentru al]ii (Tezaurul de aur al lui Palgrave). Eviden]ele lui Paley. Istoria filosofiei a lui Lewes. „Oh. •a reflectând astfel cu mai mare acurate]e atitudinile maselor. toate piesele lui Voltaire. toate c\r]ile argumentative [i toate cele care `ncearc\ s\ demonstreze ceva. Italia lui Rogers. cu excep]ia eseului despre libertate.“ Lecturile private [i publice sunt discutate pe la `nceputul c\r]ii. `n sensul c\ influen]eaz\ `ntotdeauna con[tiin]a politic\ a cititorului. autorul nostru `l citeaz\ pe Profesorul Johnathan Rose. precum Anotimpurile lui Thompson. Wilde a continuat [i `nc\ o dat\ examinatorii i-au spus s\ se opreasc\. `ntr-un mod foarte amuzant. Dar s\ le spui oamenilor ce s\ nu citeasc\ este cu totul altceva [i `ndr\znesc s\ o recomand ca pe o misiune `n prelungirea programei universitare.[…] S\ le spui oamenilor ce s\ citeasc\ se poate dovedi inutil sau v\t\m\tor. ~n sprijinul acestei „microistorii a antologiilor“.“ Pentru Wilde a fost la fel de important s\ [tie ce anume-i pl\cea [i ce anume voia s\ evite. cultura „popular\“ este mult mai influent\ decât cultura „`nalt\“ •a ]ia acestuia. tot John Stuart Mill. `n Capitolul patru. Aristotel al lui Grant. cu excep]ia Sfântului Augustin. cu cele „cinci erori obi[nuite cu privire la reac]ia cititorului“: • prima. examinatorii i-au spus c\ era de ajuns. a spus Wilde. iar autorul nostru arat\. pentru c\ adev\rata apreciere a literaturii este o chestiune de temperament. doua. colec]ionar de materiale. E luat `n considerare rolul cititorului ca antologist. „vreau s\ v\d cum se sfâr[e[te. Anglia lui Hume. ~n beneficiul abona]ilor la Pall Mall Gazette el a publicat.

Nu `nchid cartea. Fiecare text presupune un cititor. numit\ Geniza [i descoperit\ `n 1890 `n depozitul sigilat al unei sinagogi medievale. Când Cervantes `[i `ncepe introducerea la prima parte a lui Don Quijote cu invoca]ia „Cititorule lipsit de alte treburi“. De asemenea. o persoan\ dispunând de suficient timp cât s\ se r\sfe]e cu istoria care-i pe cale s\ `nceap\. noi. Dup\ opt capitole din prima parte a lui Don Quijote. de la primele cuvinte. cititorul. cum ar fi cele zece mii de texte adunate `ntr-o bizar\ arhiv\ evreiasc\ din Vechiul Cairo. de la poeme de dragoste la cataloage ale librarilor (unul dintre acestea incluzând prima referin]\ cunoscut\ la O mie una de nop]i). acordându-mi `ncrederea lui. mie mi se confeseaz\ `n privin]a neajunsurilor ei. solu]ia mai pu]in inspirat\ este s\ solici]i rânduri de pre]uire de la personalit\]i bine-cunoscute [i s\ lipe[ti panegiricele lor pe supracopert\). sunt pus `n gard\ [i tocmai prin asta dezarmat. de la contracte de c\s\torie la liste de cump\r\turi. mie `mi explic\ elementele de compozi]ie. Eu. recomandând cartea (ast\zi.8 eu sunt acela care. devin un personaj `n fic]iune. Datorit\ respectului evreilor pentru numele lui Dumnezeu. treizeci [i doi [i treizeci [i trei) se preocup\ de ceea ce autorul nume[te „Inventarea cititorului“. colec]ionate sau g\site din `ntâmplare. Cervantes `[i submineaz\ propria autoritate. ci trei capitole (treizeci [i unu. dac\ nu la toate.7 Nu unul. Decep]ia mea public\ continu\. de team\ ca nu cumva s\ aib\ pe ea numele Lui astfel `ncât totul a fost adunat aici pentru un viitor cititor. Urmând sfatul unui prieten. Accept fic]iunea. Mie `mi adreseaz\ Cervantes cartea.358 A L B E R T O M A N G U E L •a patra. mi se spune c\ pân\ aici se `ntind cele spuse de Cervantes [i c\ . canonul „marilor c\r]i“ este definit `n exclusivitate de elitele so- ciale. [i •a cincea.6 Dup\ cum limpede stabile[te autorul nostru. Cum a[ putea protesta când mi s-a explicat atât de limpede? Accept jocul. cititorii. suntem de obicei vinova]i de faptul c\ subscriem la cel pu]in una. dintre erorile enumerate. a scris el `nsu[i câteva poeme de laud\. nicio buc\]ic\ de hârtie nu fusese aruncat\. cât [i de dreapta). cultura „`nalt\“ tinde s\ `nt\reasc\ acceptarea ordinii sociale [i politice existente (o prezum]ie larg `mp\rt\[it\ atât de stânga. Cititorul obi[nuit nu recunoa[te acest canon sau `l accept\ doar din respect pentru opinia elitelor. capitolul men]ioneaz\ antologiile „de-a gata“.

ISTORIA LECTURII 359 restul c\r]ii este o traducere din arab\ f\cut\ de istoricul Cide Hamete Benengeli. care relateaz\ `n mod obiectiv. `n sensul particular [i detestabil al cuvântului. ~n plus. „Doar când lectorul cite[te dincolo de autoritatea scriitorului. ~n literatura liric\. o atitudine dramatic\ (c\reia Kayser `i spune „apostrof“) [i o atitudine epic\ sau enun]are. [i se angajeaz\ cu un alt „tu“ `ntr-un dialog pasional. „eu“ trece la persoana a doua. `n Das Sprachliche Kunstwerk. citesc o aventur\ adev\rat\. dac\ nu m\ las p\c\lit de majoritatea momelilor prin care autorul m\ asigur\ de sinceritatea lui. iar scriitorul nici nu se a[teapt\ s\ credem `n «eu». referindu-se la conceptul de gen.10 scris\ `n `ntregime la persoana a doua. „tu“ [i „el/ea“. citesc traducerea unei aventuri adev\rate. citesc o versiune corectat\ a faptelor. dând exemple din le nouveau roman. „eul“ se exprim\ emo]ional.“9 Asta `l face pe autor s\ discute folosirea persoanei `ntâi singular [i felul `n care acel „Eu“ fic]ional for]eaz\ cititorul la un simulacru de dialog din care totu[i cititorul este desprins de realitatea fizic\ a paginii. fiecare gen cere din partea cititorului trei atitudini distincte: o atitudine liric\ (aceea a cântecului). „tu“.11 Autorul nostru `mbr\]i[eaz\ cu entuziasm acest argument [i trece la ilustrarea lui prin trei cititori: o elev\ . „el sau ea“. ~n sfâr[it. are loc dialogul“. m\ analizam pe mine `nsumi.“ ~ntr-o fascinant\ digresiune (Capitolul patruzeci din Istoria lecturii) autorul nostru avanseaz\ originala sugestie cum c\ forma `n care se adreseaz\ cititorului duce la crearea principalelor genuri literare – sau. cititorul. a scris Proust. la `mp\r]irea lor pe categorii. „Aici“. ~n 1948. „Am avut nenorocul s\ `ncep o carte cu pronumele Eu“. spune autorul nostru. `n special din Renun]area lui Michel Butor. criticul german Wolfgang Kayser. cel pu]in. Istoria lecturii este eclectic\. Citesc un roman. `n operele epice. nu sunt u[or de convins [i. sugereaz\ c\ acesta deriv\ din cele trei persoane care exist\ `n toate limbile cunoscute: „eu“. nici nu ne cere s\ ne asum\m rolul umil al «iubitului cititor». De ce acest artificiu? Pentru c\ eu. „c\r]ile sunt pe mas\. „Inventarea cititorului“ este urmat de un capitol despre inventarea scriitorului. `n loc s\ `ncerc s\ descop\r legi generale. plus formele pentru neutru. spune autorul nostru. `mi face pl\cere s\ fiu atras `ntr-un joc `n care nivelurile de lectur\ se schimb\ permanent. „[i imediat s-a crezut c\. alt personaj fictiv. `n teatru. protagonistul este cea de-a treia persoan\.

care sus]ine c-ar fi avocat. acuza]i c-au fost g\si]i deghiza]i `n femei `n Casa Druid\. cu scopul de a-i `mboldi pe al]ii s\ comit\ un delict contra naturii. `n costuma]ia câmpeneasc\ a unei p\stori]e din epoca de aur. Tirano Banderas (1926). Cranford (1853). o tenta]ie pentru scriitori atât de diferi]i precum Milton. `n cartea sa Libro de buen amor (Cartea bunei iubiri). zdravene [i hot\râte. Garcilaso de la Vega. pân\ târziu `n secolul al [aptesprezecelea.W. costumat femeie[te dup\ moda de ast\zi. de treizeci [i cinci de ani. r\sturnase conven]ia poetului sau cavalerului singuratic care d\ nas `n nas cu o p\stori]\ frumoas\ pe care o seduce cu blânde]e. ~n Capitolul [aizeci [i opt (aceast\ Istorie a lecturii este un tom confortabil de voluminos) autorul nostru pune `ntrebarea cum ([i de ce) anumi]i cititori re]in o lectur\. Primele dou\ `l violeaz\. f\cându-l pe narator s\ `ntâlneasc\ pe colinele Guadarramei patru p\stori]e dezl\n]uite. Éloise Bertrand. care a citit (par]ial) lungul roman al st\pânului ei. care ofereau cititorilor alte viziuni. [i menajera lui Proust. pe Turnagain Lane. idealul literar pastoral era deja de domeniul trecutului. ~nc\ din secolul al paisprezecelea. Definit\ `n Idilele lui Teocrit `n secolul al treilea `. dar de a treia scap\ . un b\trân `n vârst\ de aproape [aizeci de ani. Aceste schimb\ri de atitudine nu erau noi. arhiepiscop de Hita. ale vie]ii de la ]ar\ `n c\r]ile lor: Adam Bede (1859). care a fost sufleor la reprezenta]ia cu Vicarul din Wakefield de la Court Theatre din Londra (cu Ellen Terry `n rolul Oliviei). o sal\ de dans neautorizat\. scriitorul spaniol Juan Ruiz. La Terre (1887). mult\ vreme dup\ ce al]ii au l\sat-o `n urm\. mai pu]in `nsorite.Hr.. Giambattista Marino. pastorala se reflect\ `n mod foarte diferit la romancieri precum George Eliot [i Elisabeth Gaskell.“12 „O p\stori]\ din epoca de aur“: prin 1855. Exemplul dat este dintr-un num\r al unei gazete Londraeze ap\rut prin 1855. Carden. Cervantes.360 A L B E R T O M A N G U E L francez\ din secolul al nou\sprezecelea. atr\g\toare pentru scriitori `ntr-o form\ sau alta. al c\rei jurnal a supravie]uit R\zboiului Franco–Prusac din 1870 [i care [i-a `nregistrat con[tiincioas\ lecturile din Nerval. când majoritatea ziarelor engleze erau pline de [tiri despre R\zboiul din Crimeea: „John Challis. Émile Zola [i Ramón del Valle Inclán. Sidney [i Fletcher. Douglas Hyde. au fost adu[i la bar\ `n fa]a lui Sir R. [i George Campbell. Céleste.

Conform autorului Istoriei lecturii. desf\[urându-se de la teoriile lui Platon la criticismul lui Hegel [i Bergson. pe care nimic altceva nu-l poate `nlocui. prin evocarea lui Robert Louis Stevenson citind . numai gândul la acestea `n lipsa ei `]i repugn\. la fel de impun\toare [i absolut opuse. `n a c\rui p\rere s\ te `ncrezi cu totul. care nu au niciun fel de leg\tur\ cu „lumea real\“. dup\ câteva momente de reflec]ie. De exemplu. el se a[teapt\ ca sentimentele ei s\ urmeze conven]iile fic]iunii: „– Sim]i. c\. spuse Catherine. opteaz\ pentru prima dintre aceste opinii când o interogheaz\ pe Catherine. chiar dac\ aceste capitole ni-l aduc `n fa]\ pe presupusul autor englez de scrieri de c\l\torie Sir John Mandeville. ele sunt prea dense ca s\ se preteze la rezumare. Sim]i toate acestea? – Nu. sau pe al c\rui sfat. cititorul trebuie s\ resping\ asemenea personaje ca pe ni[te simple fabrica]ii. bijuterii. nu simt. iar a patra se ofer\ s\-l ad\posteasc\ dac\ prime[te de la el haine. s\ te po]i baza. asemenea domnului Challis. `ntr-o situa]ie oricât de dificil\. f\r\ `ndoial\) `n care cititorii p\streaz\ [i repovestesc trecutul. n-ai merge la un bal pentru nimic `n lume. Henry Tilney. un drum la altar sau bani pe[in. cititorul este dispus s\ cread\ `n [i s\ ac]ioneze asemenea personajelor dintr-un roman. acesta este unul dintre modurile (unul extrem. Societatea a devenit plicticoas\. sunt consacrate `ndatoririlor fic]iunii `n contrast cu ceea ce cititorul accept\ drept fapte. `n diferite p\r]i ale c\r]ii. presupun. cât despre distrac]iile la care doreai s\ participi la Bath. pierzând-o pe Isabella. `n simbolica implorare pe care iubitoarea p\stori]\ o adreseaz\ p\storului ei sau `n domnul `ndr\gostit [i inocenta fat\ de la ]ar\. Dou\ sute de ani mai târziu. Capitolele despre lectura fic]iunii sunt totu[i ceva mai concise. Conform uneia. Ar trebui s\ simt?“13 Tonul cititorului [i felul `n care afecteaz\ el textul sunt dezb\tute `n Capitolul cincizeci [i unu. pu]ini mai erau cei care credeau. `n M\n\stirea Northanger de Jane Austen.ISTORIA LECTURII 361 promi]ându-i c\ se va c\s\tori cu ea. dup\ ce se desp\r]ise de prietena sa Isabella. Câteva capitole. Sim]i c\ de acum nu mai ai niciun prieten c\ruia s\-i po]i vorbi f\r\ rezerve. Conform celeilalte. Sunt avansate dou\ opinii. ai pierdut jum\tate din tine `ns\]i: sim]i un gol `n inim\. Capitolele dedicate lecturii faptelor sunt pu]in cam seci.

`nz\pezite. a h\r]ilor. st\pâne Lou? N-am pus `n via]a mea piciorul `ntr-o sal\ de teatru. ~ntr-o dup\-amiaz\ de ianuarie a anului 1843. la maturitate. sau al `mprumutului de la bibliotec\ al unor volume care ne-ar putea afecta reputa]ia. Stevenson a pus sim]ul s\u dramatic [i muzica prozei sale pe seama pove[tilor pe care i le citea la culcare d\daca lui din copil\rie. femeie!“ a r\spuns el. notele de subsol [i dedica]iile. ea s-a `nregistrat curajoas\ `n registru cu numele de Erasmus Darwin. lecturile `n bibliotec\. care parcurgea Codul lui Napoleon ca s\ `nve]e s\ scrie `ntr-un stil concis [i exact. dup\ ce alesese dintr-o respectabil\ bibliotec\ Londraez\ câteva romane mai deocheate ale scriitorului francez Paul de Kock. a unor p\r]i dintr-o carte. dar elocvent. a ziarelor – fiecare `[i merit\ ([i prime[te) propriul capitol. imnuri religioase. locul `n fic]iunile sale. citirea de . i-a m\rturisit el. Autorul nostru nume[te acest fapt „sindromul {eherezada“. nostalgicele lecturi radiofonice ale unei c\r]i `nainte de culcare. cu excep]ia pomposului Diccionario de la Real Academia Española) – un obicei pe care autorul nostru `l compar\ cu acela al lui Stendhal. bonei. Jane Carlyle (so]ia lui Thomas Carlyle. cu timpul. nu din lene. al romancierului Gabriel García Márquez. Aici sunt lecturile-maraton din Ulise la Bloomsday. ci pentru c\ voia s\ prelungeasc\ pl\cerea de a auzi pove[tile prinzând via]\. „Cummie“. Exist\ un portret sumar. pustii. `n marile s\li aglomerate [i `n locuri dep\rtate. care `n fiecare diminea]\ cite[te dou\ pagini de dic]ionar (orice dic]ionar. Cummie“. Citirea textelor [tiin]ifice. care [i-au g\sit. „de parc\ am avea o rela]ie ilicit\“. „Tu e[ti cea care mi-a dat pasiunea pentru dram\. bunicul mort [i invalid al mult mai faimosului Carol – spre uluirea bibliotecarilor. Citirea c\r]ilor `mprumutate este subiectul de care se ocup\ Capitolul cincisprezece. a dic]ionarelor.“ „Vai. cum ar fi indicii. lecturile la paturile bolnavilor. versete calviniste [i roman]uri sco]iene. Ea `i citea pove[ti cu fantome. Alison Cunningham. „Dar e vorba despre avântul dramatic cu care-mi citeai imnurile. „Eu.16 {i iat\ c\ urmeaz\ ceremoniile de lectur\ din propria noastr\ er\ [i din cea de dinainte (Capitolele patruzeci [i trei [i patruzeci [i cinci). o faimoas\ scriitoare de coresponden]\) ne conduce prin labirintul citirii c\r]ilor care nu ne apar]in.15 Citirea fic]iunii nu e singura preocupare a autorului nostru.362 A L B E R T O M A N G U E L pove[ti vecinilor s\i din Samoa.“14 Stevenson `nsu[i n-a `nv\]at s\ citeasc\ decât dup\ ce-a trecut de vârsta de [apte ani.

John Gauden. „Nu exist\ ierarhii `n aceste re]ele f\r\ `nceput ([i f\r\ sfâr[it)“. „paragrafele. pentru a descrie spa]iul narativ nonsecven]ial care a luat na[tere odat\ cu computerele. Iat\ curioasa [tiin]\ a biblioterapiei (Capitolul dou\zeci [i unu). dup\ propria voin]\. care ne permite s-o citim `n orice orice fel. oricând [i `ntr-atâtea direc]ii câte dore[te el sau ea.18 Cititorul unui hipertext poate intra `n text aproape `n orice loc. Aceste texte nu au sfâr[it.17 Iat\ [i gen]ile speciale pentru c\r]i. iar Amundsen a fost obligat s\-[i petreac\ multe luni de zile `n compania singurului volum pe care l-a putut salva: Portretizarea Sfintei Sale Maiest\]i `n Singur\t\]ile [i Suferin]ele Sale de Dr. fie c\ pornea spre Coasta de Azur ori spre Antarctica. la fel de poten]ate [i de efemere“. iarna. `l citeaz\ autorul nostru pe Robert Coover. (Bietul Amundsen: autorul nostru ne spune c\. definit\ `n Webster’s drept „folosirea unui material de lectur\ selectat ca adjuvant terapeutic `n medicin\ [i psihiatrie“. inevitabil. evident. . fie scriitor?“ `ntreab\ Coover. la romanele New Age. Sterne [i Cortázar au dus. la hipertexte. un sine qua non al oric\rui voiaj victorian. fie c\ e[ti cititor. Niciun c\l\tor nu pleca de-acas\ f\r\ o valiz\ plin\ cu c\r]i adecvate. capitolele [i alte diviziuni textuale conven]ionale fiind `nlocuite de blocuri textuale [i grafice care se deschid ca ni[te ferestre. „Dac\ autorul este liber s\ duc\ povestea oriunde. ca o cutie de Lego: Tristram Shandy a lui Laurence Sterne. care descrie hipertextul `ntr-un articol din New York Times. cât\ vreme cititorul (sau scriitorul) poate oricând continua sau relua un text: „Dac\ totul este mijloc. [i {otron al lui Julio Cortázar. expanda sau [terge. poate corecta. c\rora cititorul `nsu[i le stabile[te ordinea. autorul nostru pune sub semnul `ntreb\rii libertatea implicat\ de o asemenea obliga]ie. geanta cu c\r]i a exploratorului s-a scufundat sub ghea]\.) Unul dintre capitolele finale (nu ultimul) se ocup\ de recunoa[terea explicit\ a puterii cititorului. Termenul (ne spune autorul nostru) a fost inventat `n anii [aptezeci de specialistul `n computere Ted Nelson.ISTORIA LECTURII 363 pove[ti cu fantome la focul sobei. `n drumul s\u spre Polul Sud. poate cere inser]ii. un roman construit din capitole interschimbabile. poate schimba cursul narativ. Aici se afl\ c\r]ile l\sate deschise pentru a fi construite de cititor. prin care anumi]i doctori sus]in c\ pot vindeca boli ale trupului [i spiritului cu Vântul `n s\lcii sau Bouvard [i Pécuchet. nu devine aceasta o obliga]ie ca s\ procedeze astfel?“ ~ntre paranteze. cum s\ [tii când anume ai terminat.

Dup\ capitolul final [i `nainte de indicele copios. nu are sfâr[it. `mi imaginez c-o deschid `n seara asta sau mâine noapte. ~mi imaginez c\ las cartea la marginea patului. deja men]ionat. autorul nostru a l\sat un num\r de pagini albe. citate potrivite.“ . din fericire. [i-mi spun `n sinea mea: „Nu s-a terminat. sau `n noaptea care urmeaz\. E o oarecare consolare `n asta. subiecte care. astfel `ncât cititorul s\ adauge alte idei despre lectur\. lipsesc.364 A L B E R T O M A N G U E L Istoria lecturii. evenimente [i personaje din viitor. evident.

. de vreme ce majoritatea c\r]ilor de care m-am folosit sunt men]ionate `n notele ce urmeaz\. ~n orice caz. s\ par\ atât misterios de inconsecvent\. cât [i dezn\d\jduitor de m\rginit\. amplitudinea temei abordate [i limit\rile autorului ar face ca o asemenea list\.NO TE Nu am `ntocmit o bibliografie separat\. adunat\ laolalt\ sub prestigiosul titlu „Bibliografie“.

.

`n Proz\ complet\. care constituie ideea noastr\ despre istorie (n. `n The Essays of Virginia Woolf. I. acestea `ncearc\ s\ anuleze secven]ialitatea evenimentelor.ULTIMA PAGIN| 1. trad. 4. „Pierre Ménard. „Tratatul teologico-politic“. Francelia Butler & Bennett Brockman. „My Kingdom“. Bucure[ti. 5. Miguel de Unamuno. ed. Ierusalim. Les Lances du crepuscule. de Ion Frunzetti [i Edgar Papu. „A Note on Story“. Dumitru. 2010) 12. Citat `n John Willis Clark. Londra. 1968. Cambridge. 2006. Kabbalah. [i note de A. 1894. Philadelphia. vol. The Notebooks of Samuel Butler. „Charlotte Bronte“. Editura Polirom. Ed. (Walter Benjamin. 10. Humanitas. 1965. Cuvânt `nainte de Maria Teresa Leon. 3. Michel de Montaigne. 1912. {tiin]ific\. 1974. 1966. trad. trad. Londra. Madrid. 1. Miguel de Cervantes Saavedra. 3. `n Poesia completa. 6. de Mariela Seulescu. Libraries in the Medieval and Renaissance Periods. A Child’s Garden of Verses. Cuvintele. James Hillman. 1978. „Despre cre[terea copiilor“. 9. postfa]\ de Ovidiu Drâmba. Gershom Scholem. `n cosmologia lor.). trad. Bucure[ti. Robert Louis Stevenson. `n Children’s Literature: The Great Excluded. 7. studiu introductiv de Dan B\d\r\u. `n Reflections. 13. Jorge Luis Borges. 2: 1912–1918. Andrew McNeillie. trad. Bucure[ti. 14. ed. Firu. Tropice triste. 11 „A Berlin Chronicle“. Lévi-Strauss nume[te societ\]ile care nu cunosc scrierea „societ\]i reci“. de Eugen Schileru [i Irina Pâslaru-Lukacsik. {tiin]ific\. 1994. vol. vol. Editura pentru Literatur\ Universal\. trad. Iscusitul Hidalgo Don Quijote de la Mancha. Jean-Paul Sartre. pentru c\. de Andrei Ionescu. Bucure[ti. pentru Literatur\ Universal\. trad. 8. Virginia Woolf. Copil\ria berlinez\: la 1900. Ed. Spinoza. 1960. 1987. Londra. tr. New York. Peter Demetz. sonet f\r\ titlu. Bucure[ti. Philippe Descola. 2. 1979. Paris. `n Eseuri. Samuel Butler. 15. Editura {tiin]ific\. 1965. Bucure[ti. 1974. T. ed. Claude Lévi-Strauss. Ed. vol. 1885. prefa]\ de Georgeta Horodinc\. Bucure[ti. de Edmund Jephcott. Ed. Anastasescu. . trad. [i note de I. autor al lui Don Quijote“.

trad. sunt a ta ca o nuc\ `n palm\. Vezi Albertine Gaur. 1866. 29 noiembrie. de {tefan Popescu [i Lumini]a Petru. o cais\ uscat\. Phaidros. o bucat\ de c\rbune. 2009.K. `n 1819. 1973. La acel moment. Criza spiritului american. sau cel indian. Se accept\ `n general c\ scrierile chineze[ti [i cele din America Central\. 1983. „Gânduri r\zle]e despre c\r]i [i lectur\“.F. cel ce cu r\bdare explorezi / R\m\[i]ele `nv\]\turilor din Herculaneum. CITIREA UMBRELOR 1. Opere. Bucure[ti. Humanitas.Hr. Leer y escribir. o floare. Borges a analizat limbajul lui Wilkins `n eseul „Idiomul analitic al lui John Wilkins“. o pan\ de [oim [i o nuc\. 26. `n Die Zeit. 1867. Bell. interpretare de Andrei Cornea. Jorge Luis Borges. `n Eseurile lui Elia. `n jurul perioadei 2500 `. 20. Inventarea scrisului `n Mesopotamia a influen]at probabil alte sisteme de scriere: cel egiptean. 29.E. 2005. A History of Writing. „Early Writing Systems“. Ezequiel Martínez Estrada. trad. s-au dezvoltat independent. 2006. 25. 1952]). Traditio Generalis Capituli of the English Benedictines. din Otras Inquisiciones. 1969. de Gabriel Liiceanu. descrie un sentiment similar: „O. D. Ed. Jamaica Kincaid. 1988. 23. New York. Mexico.“ 19. nici Borges [i nici eu nu [tiam c\ mesajul la pachet al lui Kipling nu era nici pe departe o inven]ie. „In Praise of Illiteracy“. 1938. sunt palid\ ca iarba f\r\ tine. William Wordsworth. Platon. Charles Lamb.Hr. „Omul c\ruia `i pl\cea Dickens“. Scrisul sau via]a. Ed. Editura {tiin]ific\ [i Enciclopedic\. o pietricic\. Buenos Aires. 21.T. `n El Hogar. 22. Editura Paralela 45. de Lumini]a Munteanu. dar nu cumva `]i este inima de piatr\? A[ zbura la tine dac\ a[ avea aripi. tu. Fort\rea]a alb\. trad. 27. vol. Bucure[ti. trad. 2008. februarie 1986.. Das Leben der Gottseligen Anna Katharina Emmerich. 1985. 24. Editura Leda. 17. 8 iulie. Jorge Semprun. 1984. inima mea arde precum c\rbunele. un capitol din Un pumn de ]\rân\. / Ce minun\]ie! Po]i pune mâna / . Univers. Hamburg. de Nicolae Balt\. pu]in dup\ 3000 `. Bucure[ti. o bucat\ de zah\r. de Mona Antohi. recenzie la Men of Mathematics de E.. `n Turkestanul de R\s\rit. `n World Archeology 17/3. e[ti frumos ca o floare [i dulce ca zah\rul. Bucure[ti. Ed. Londra. 3. Allan Bloom. ro[esc când m\ gândesc la tine. Philadelphia. [i note de Viorica Boitor. Curtea Veche. Freiburg. trad. P. trad. de exemplu. Nu putem spune c\ toate scrierile `[i au originea `n aceste t\bli]e sumeriene. 2. Mesajul semnifica „Nu mai pot bea ceai. o tân\r\ femeie i-a trimis iubitului s\u un mesaj constând dintr-o gr\m\joar\ de ceai. Buenos Aires. 18. Bucure[ti. `n Platon. Henley-on-Thames. Dup\ Ignace J. 28. Bucure[ti.368 A L B E R T O M A N G U E L 16. un fir de iarb\. Gelb (The History of Writing[Chicago. Evelyn Waugh. Hans Magnus Enzensberger. Orhan Pamuk. Schmoger. IV. 1952. prefa]\ de {tefan Popescu. A Small Place. un fruct ro[u.

Londra. The Interpersonal World of the Infant: A View from Psychoanalysis and Developmental Psychology. Kenneth D. {tef\nescu. Assaad. 9. Epicur. Londra. 1997). Oxford. Sf. „Illiteracy and Brain Damage (3): A Contribution to the Study of Speech and Language Disorders in Illiterates with Unilateral Brain Damage (Initial Testing)“. M. 22.. 7. Medieval & Early Renaissance Medicine. 1985. De oratore. 1861. Roger Bacon. Paris. Augustin. (Diogenes Laertios.. 16. 1978–1980. Polirom. Chenu. 10. 1974. Siraisi. op. fragment 84DK. Bucure[ti. cit. 1984. Ne[tian. New York. The Arabic Book. Despre vie]ile [i doctrinele filosofilor. 17. Confesiuni. 1969. 14. Leonardo da Vinci: Corpus of the Anatomical Studies in the Collection of Her Majesty the Queen at Windsor Castle.ISTORIA LECTURII 369 Pe-un fragment Theban sau s\ desf\[ori / Un sul pre]ios.D. ses doctrines d’après des textes inédits. 10. sa vie. Medieval & Early Renaissance Medicine. Londra. Grammaire et théologie au XIIe et XIIIe siècles. 1976. Andre Roch Lecours. X. Gazette hebdomadaire de médicine et de chirurgie. Chicago & Londra. 5. trad. Empedocle. Aristotel. Cambridge. vezi Padel. Ia[i.. `n Diogenes Laertios citat `n David C. Londra. The Reign of al-Hakim bi Amr Allah. citat `n Ruth Padel. cu m\duva moale / din poemele lui Simonides. 13. 19. 1992.D. 6 337–393 (1865). {erban. Bucure[ti. 1990. Neuropsychologia 26/4. Princeton. Albert Hourani. trad. 6. „The Origins and Evolution of Writing“. Keele & Carlo Pedretti. Lindberg. Studies in the History of Medieval Optics. 1993. Pentru o explica]ie conving\toare a acestui termen complex. Broca. studiu introductiv [i comentarii de Aram M. 20. 2 (1865) [i P. studiu introductiv de Al. trad. 21. 1935–1936. Cicero.I. Paris. Aceste explica]ii destul de elaborate pot fi g\site `n cartea lui Saleh Beshara Omar. ses ouvrages.. Theories of Vision from al-Kindi to Kepler. 8. Sfântul Augustin. Cambridge. Lindberg. David C. 1988. 12. Sadik A. 3 vol. Stern. Princeton. 1983. Mass. de C.“ 4. Bucure[ti. Balmu[. M. Boboc. „Sur le siège de la faculté du langage articulé“.. 1991.I. Ed. Casei {coalelor. „Lésions de la moitié gauche de l’encéphale coincidant avec 1’oubli des signes de la pensée“. . Despre suflet.I. 25. `n Origins of the Human Brain. Daniel N. Citat `n Nancy G. In and Out of the Mind: Greek Images of the Tragic Self. „Illiteracy and Brain Damage (3)“. de S. Johannes Pedersen. traducere [i note de G. trad. Editura Humanitas. Editura {tiin]ific\. A History of the Arab Peoples. 1977. Siraisi. 1925. Confesiuni. Ibid. Emile Charles. editori. Minneapolis & Chicago. [i note de N. Ibn al-Haytham’s Optics: A Study of the Origins of Experimental Science. `n Andre Roch Lecours et al. Roch Lecours et al. 24. „Scrisoare c\tre Herodot“. Bulletin de la Société d’anthropologie . 23. In and Out of the Mind. 1998. Frenkian. Dax. 11. Ed. 15. Geoffrey French. 18.

370 A L B E R T O M A N G U E L

26. Jonathan Swift, C\l\toriile lui Gulliver, trad. de Leon Levi]chi, Editura Minerva (BPT), Bucure[ti, 1971. 27. Interviu personal cu Andre Roch Lecours, Montreal, noiembrie 1992. 28. Émile Javal, opt articole `n Annales d’oculistique, 1878–1879, discutate `n Paul A. Kolers, „Reading“, conferin]\ ]inut\ la `ntâlnirea Asocia]iei Canadiene de Psihologie, Toronto, 1971. 29. Oliver Sacks, „The President’s Speech“, `n The Man Who Mistook His Wife for a Hat, New York, 1987. 30. Merlin C. Wittrock, „Reading Comprehension“, `n Neuropsychological and Cognitive Processes in Reading, Oxford, 1981. 31. Cf. D. LaBerge & S.J. Samuels, „Toward a Theory of Automatic Information Processing in Reading“, `n Cognitive Psychology 6, Londra, 1974. 32. Wittrock, „Reading Comprehension“, op. cit. 33. E.B. Huey, The Psychology and Pedagogy of Reading, New York, 1908, citat `n Kolers, „Reading“, op. cit. 34. Citat `n Lindberg, Theories of Vision from al-Kindi to Kepler, op. cit.

CITITORII T|CU}I
1. Sfântul Augustin, Confesiuni, op. cit., V. 2. Donald Attwater, „Ambrose“, `n A Dictionary of Saints, Londra, 1965. 3. W. Ellwood Post, Saints, Signs and Symbols, Harrisburg, Penn., 1962. 4. Sfântul Augustin, Confesiuni, op. cit., VI. 5. ~n 1927, `ntr-un articol intitulat „Voces Paginarum“ (Philologus 82), savantul maghiar Josef Balogh a `ncercat s\ demonstreze c\ lectura `n gând era aproape necunoscut\ `n lumea antic\. Patruzeci de ani mai târziu, Bernard M.W. Knox („Silent Reading in Antiquity“, `n Greek, Roman and Byzantine Studies 9/4[Iarna 1968]) `l contrazice pe Balogh, spunând „c\r]ile antice se citeau `n mod normal cu voce tare, dar nu avem nic\ieri consemnat faptul c\ lectura `n gând ar fi fost ceva neobi[nuit“. {i totu[i, exemplele pe care le d\ Knox (câteva dintre acestea citate de mine) mi se par prea pu]in conving\toare pentru a-i sprijini teza [i apar mai degrab\ ca o excep]ie de la cititul cu voce tare, decât ca regul\. 6. Knox, „Silent Reading in Antiquity“, op. cit. 7. Plutarh, „On the Fortune of Alexander“, fragmentul 340a, `n Moralia, vol. IV, ed. Frank Cole Babbitt, Cambridge, Mass. & Londra, 1972: „De fapt se men]ioneaz\ c\ o dat\, când a rupt sigiliul unei scrisori confiden]iale primite de la mama lui [i citea `n t\cere pentru sine, Hephaestion [i-a apropiat capul de acela al lui Alexandru [i a citit cu el scrisoarea; Alexandru nu l-a oprit, dar [i-a scos inelul [i a pus o pecete pe buzele lui Hephaestion.“ 8. Claudiu Ptolemeu, On the Criterion, discutat `n The Criterion of Truth, ed. Pamela Huby & Gordon Neal, Oxford, 1952. 9. Plutarh, „Brutus“, V, `n Vie]i paralele, studiu introductiv, trad. [i note de N.I. Barbu, Editura {tiin]ific\, Bucure[ti, 1960–1969. Nu pare ciudat c\ Cezar a citit aceast\ not\ `n gând.

ISTORIA LECTURII

371

~n primul rând, probabil nu dorea ca al]ii s\ trag\ cu urechea la con]inutul scrisorii de dragoste; `n al doilea rând, putea s\ fac\ parte din inten]iile sale de a-[i irita inamicul, pe Cato, f\cându-l s\ b\nuiasc\ o conspira]ie – exact ceea ce s-a `ntâmplat, dup\ Plutarh. Cezar a fost obligat s\-i arate scrisoarea [i Cato s-a f\cut de râs. 10. Sfântul Chiril al Ierusalimului, The Works of Saint Cyril of Ierusalim, vol. I, trad. L.P. McCauley & A.A. Stephenson, Washington, 1968. 11. Seneca, Epistulae Morales, ed. R.M. Gummere, Cambridge, Mass. & Londra, 1968, Scrisoarea 56. (Seneca, Epistole c\tre Lucilius, vol. 1, trad. de Ioana Costa, Ed. Polirom, Bucure[ti, 2007) 12. Refrenul tolle, lege nu apare `n niciunul din jocurile antice pentru copii despre care [tim ast\zi. Pierre Courcelle sugereaz\ c\ formula este folosit\ `n divina]ii [i citeaz\ Via]a lui Porphyrus de Marc le Diacre, `n care aceasta este rostit\ de un personaj `ntr-un vis, ca s\ sugereze consultarea Bibliei `n scopuri divinatorii. Vezi Pierre Courcelle, „L’Enfant et les sortes bibliques“, `n Vigiliae Christianae, vol. 7, N`mes, 1953. 13. Sfântul Augustin, Confesiuni, op. cit., IV. 14. Sfântul Augustin, „Concerning the Trinity“, XV, 10: 19, `n Basic Writings of Saint Augustine, ed. Whitney J. Oates, Londra, 1948. 15. Mar]ial, Epigrams, trad. J.A. Pott & F.A. Wright, Londra, 1924, I. 38 (Mar]ial, Epigrame, trad. de Tudor M\inescu, Ed. pentru Literatur\ Universal\, Bucure[ti, 1961). 16. Dup\ Henri Jean Martin, „Pour une histoire de la lecture“, Revue française d’histoire du livre 46, Paris, 1977. Dup\ opinia lui Martin, sumeriana (nu aramaica) [i ebraica nu au un verb specific care s\ `nsemne „a citi“. 17. Ilse Lichtenstadter, Introduction to Classical Arabic Literature, New York, 1974. 18. Citat `n Gerald L. Bruns, Hermeneutics Ancient and Modern, New Haven & Londra, 1992. 19. Julian Jaynes, The Origin of Consciousness in the Breakdown of the Bicameral Mind, Princeton, 1976. 20. Cicero, Tusculan Disputations, ed. J.E. King, Cambridge, Mass. & Londra, 1952, Disputa V. 21. Albertine Gaur, A History of Writing, Londra, 1984. 22. William Shepard Walsh, A Handy-Book of Literary Curiosities, Philadelphia, 1892. 23. Citat `n M.B. Parkes, Pause and Effect: An Introduction to the History of Punctuation in the West, Berkeley & Los Angeles, 1993. 24. Suetoniu, Vie]ile celor doisprezece Cezari, Ed. Politic\, Bucure[ti 1998. 25. T. Birt, Aus dem Leben der Antike, Leipzig, 1922. 26. Gaur, A History of Writing, op. cit. 27. Pierre Riché, Les Écoles et 1’enseignement dans l’Occident chrétien de la fin du Ve siècle au milieu du XIe siècle, Paris, 1979. 28. Parkes, Pause and Effect, op. cit. 29. Sfântul Isaac din Siria, „Directions of Spiritual Training“, `n Early Fathers from the Philokalia, ed. & trad. E. Kadloubovsky & G.E.H. Palmer, Londra & Boston, 1954.

372 A L B E R T O M A N G U E L

30. Isidor de Sevilla, Libri sententiae, III, 13: 9, citat `n Etimologias, ed. Manuel C. Diaz y Diaz, Madrid, 1982–1983. 31. Isidor din Sevilla, Etimologias, I, 3: 1, op. cit. 32. David Diringer, The Hand-Produced Book, Londra, 1953. 33. Parkes, Pause and Effect, op. cit. 34. Carlo M. Cipolla, Literacy and Development in the West, Londra, 1969. 35. Citat `n Wilhelm Wattenbach, Das Schriftwesen im Mittelalter, Leipzig, 1896. 36. Alan G. Thomas, Great Books and Book Collectors, Londra, 1975. 37. Sfântul Augustin, Confesiuni, op. cit., VI, 3. 38. Psalmii 90: 6 (Citatele biblice apar]in edi]iei ap\rute la Ed. Institutului Biblic [i de Misiune Ortodox\, Bucure[ti, 2008). 39. Sfântul Augustin, Confesiuni, op. cit., VI, 3. 40. David Christie-Murray, A History of Heresy, Oxford & New York, 1976. 41. Robert I. Moore, The Birth of Popular Heresy, Londra, 1975. 42. Heiko A. Oberman, Luther: Mensch zwischen Gott und Teufel, Berlin, 1982. 43. E.G. Léonard, Histoire générale du protestantisme, vol. I, Paris, 1961–64. 44. Van Wyck Brooks, The Flowering of New England, 1815–1865, New York, 1936. 45. Ralph Waldo Emerson, Society and Solitude, Cambridge, Mass., 1870.

CARTEA MEMORIEI
1. Sfântul Augustin, „Of the Origin and Nature of the Soul“, IV, 7: 9, `n Basic Writings of Saint Augustine, ed. Whitney J. Oates, Londra, 1948. 2. Cicero, De oratore, op. cit. 3. Louis Racine, Mémoires contenant quelques particularités sur la vie et les ouvrages de Jean Racine, `n Jean Racine, Oeuvres complètes, vol. I, ed. Raymond Picard, Paris, 1950. 4. Platon, Phaidros, op. cit. 5. Mary J. Carruthers, The Book of Memory, Cambridge, 1990. 6. Ibid. 7. Eric G. Turner, „I Libri nell’Atene del V e IV secolo A.C.“, `n Guglielmo Cavallo, Libri, editori e pubblico nel mondo antico, Roma & Bari, 1992. 8. Ioan, 8:8. 9. Carruthers, The Book of Memory, op. cit. 10. Ibid. 11. Aline Rousselle, Porneia, Paris, 1983. 12. Frances A. Yates, The Art of Memory, Londra, 1966. 13. Petrarca, Secretum meum, II, `n Prose, ed. Guido Martellotti et al., Milano, 1951. 14. Victoria Kahn, „The Figure of the Reader in Petrarch’s Secretum“, `n Petrarch: Modern Critical Views, ed. Harold Bloom, New York & Philadelphia, 1989. 15. Petrarca, Familiares, 2.8.822, citat `n ibid.

ISTORIA LECTURII

373

UCENICIA LECTURII
1. Claude Lévi-Strauss, Tropice triste, op. cit. 2. A. Dorlan, „Casier descriptif et historique des rues & maisons de Sélestat“ (1926), `n Annuaire de la Société des Amis de la Bibliothèque de Sélestat, Selestat, 1951. 3. Citat `n Paul Adam, Histoire de l’enseignement secondaire à Sélestat, Sélestat, 1969. 4. Herbert Grundmann, Vom Ursprung der Universität im Mittelalter, Frankfurt-am-Main, 1957. 5. Ibid. 6. Edouard Fick, Introducere la La Vie de Thomas Platter écrite par lui-même, Geneva, 1862. 7. Paul Adam, L’Humanisme à Sélestat: L’École, les humanistes, la bibliothèque, Sélestat, 1962. 8. Thomas Platter, La Vie de Thomas Platter écrite par lui-même, trad. de Edouard Fick, Geneva, 1862. 9. Israel Abrahams, Jewish Life in the Middle Ages, Londra, 1896. 10. ~i sunt recunosc\tor profesorului Roy Porter pentru aceast\ ad\ugire. 11. Mateo Palmieri, Della vita civile, Bologna, 1944. 12. Leon Battista Alberti, I Libri della famiglia, ed. R. Romano & A. Tenenti, Torino, 1969. 13. Quintilian, The Institutio Oratoria of Quintilian, trad. de H.E. Butler, Oxford, 1920–1922. 14. Citat `n Pierre Riche & Daniele Alexandre-Bidon, L’Enfance au Moyen Age. Catalogul expozi]iei de la Bibliothèque Nationale, Paris, 26 oct. 1994–15 ian. 1995, Paris, 1995. 15. Ibid. 16. M.D. Chenu, La Théologie comme science au XIIIe siècle, ed. a treia, Paris, 1969. 17. Dominique Sourdel & Janine Sourdel-Thomine, editori, Medieval Education in Islam and the West, Cambridge, Mass., 1977. 18. Alfonso el Sabio, Las Siete Partidas, ed. Ramón Menéndez Pidal, Madrid, 1955, 2 31 IV. 19. Cam din aceea[i perioad\, de]inem o scrisoare de la un student care-i cere mamei lui s\-i fac\ rost de câteva c\r]i, indiferent cât cost\: „Mai vreau ca Paul s\ cumpere Orationes Demosthenis Olynthiacae, s-o dea la legat [i s\ mi-o trimit\.“ Steven Ozment, Three Behaim Boys: Growing Up in Early Modern Germania, New Haven & Londra, 1990. 20. Adam, Histoire de l’enseignement secondaire à Sélestat, op. cit. 21. Jakob Wimpfeling, Isidoneus, XXI, `n J. Freudgen, Jakob Wimphelings pädagogische Schriften, Paderborn, 1892. 22.Isabel Suzeau, „Un Écolier de la fin du xve siècle: À propos d’un cahier inédit de l’école latine de Sélestat sous Crato Hofman“, `n Annuaire de la Société des Amis de la Bibliothèque de Sélestat, Sélestat, 1991. 23. Jacques Le Goff, Intelectualii `n Evul Mediu, trad. de Nicolae Ghimpe]eanu, Ed. Meridiane, Bucure[ti, 1994. 24. Scrisoare expediat\ de L. Guidetti lui B. Massari, datat\ 25 octombrie, 1465, `n La critica del Landino, ed. R. Cardini, Floren]a, 1973. Citat\ `n Anthony Grafton, Defenders of the Tent: The Traditions of Scholarship in an Age of Science, 1450–1800, Cambridge, Mass., 1991. 25. Wimpfeling, Isidoneus, XXI, op. cit. 26. Adam, L’Humanisme à Sélestat, op. cit.

374 A L B E R T O M A N G U E L

27. Ibid. 28. Pân\ la urm\, preferin]a lui Dringenberg are câ[tig de cauz\: `n primii ani ai secolului al [aisprezecelea, ca reac]ie la Reform\, profesorii de la [colile latine i-au eliminat din program\ pe to]i scriitorii p\gâni eticheta]i ca „suspec]i“, adic\ pe aceia care nu fuseser\ „canoniza]i“ de autorit\]i asemenea Sfântului Augustin, [i au insistat asupra unei stricte educa]ii catolice. 29. Jakob Spiegel, „Scholia in Reuchlin Scaenica progymnasmata“, `n G. Knod, Jakob Spiegel aus Schlettstadt: Ein Beitrag zur Geschichte des deutschen Humanismus, Strasbourg, 1884. 30. Jakob Wimpfeling, „Diatriba“ IV, `n G. Knod, Aus der Bibliothek des Beatus Rhenanus: Ein Beitrag zur Geschichte des Humanismus, Sélestat, 1889. 31. Jerôme Gebwiler, citat `n Schlettstadter Chronik des Schulmeisters Hieronymus Gebwiler, ed. J. Geny, Sélestat, 1890. 32. Nicolas Adam, „Vraie manière d’apprendre une langue quelconque“, `n Dictionnaire pédagogique, Paris, 1787. 33. Keller, Helen, The Story of My Life, edi]ia a treia, Londra, 1903. 34. Citat `n E.P. Goldschmidt, Medieval Texts and Their First Appearance in Print, supliment la Biographical Society Transactions 16, Oxford, 1943. 35. Biserica Romano-Catolic\ nu a ridicat interdic]ia asupra scrierilor lui Copernic pân\ `n 1758.

PRIMA PAGIN| LIPS|
1. Franz Kafka, Erzählungen, Frankfurt-am-Main, 1967. (Franz Kafka, Opere complete, 2 vol., Ed. Univers, Bucure[ti, 1996) 2. Cf. Goethe (citat `n Umberto Eco, Limitele interpret\rii, trad. de {tefania Mincu [i Daniela Cr\ciun, Ed. Polirom, Bucure[ti, 2007): „Simbolismul transform\ experien]a `ntr-o idee [i o idee `ntr-o imagine, a[a `ncât ideea exprimat\ prin imagine r\mâne `ntotdeauna activ\ [i imposibil de atins [i, de[i exprimat\ `n toate limbile, r\mâne inefabil\. Alegoria transform\ experien]a `ntr-un concept [i conceptul `ntr-o imagine, dar `n a[a fel `ncât conceptul r\mâne definit [i exprimabil prin acea imagine.“ 3. Paul de Man, Allegories of Reading: Figural Language in Rousseau, Nietzsche, Rilke and Proust, New Haven, 1979. 4. Dante, Le Opere di Dante. Testo critico della Società Dantesca Italiana, ed. M. Barbi et al., Milano, 1921–1922. 5. Ernst Pawel, The Nightmare of Reason: A Life of Franz Kafka, New York, 1984. 6. Franz Kafka, Brief an den Vater, New York, 1953. (Franz Kafka, Coresponden]\, vol. 1, 2, 3, trad. de Radu Gabriel Pârvu, Ed. RAO, Bucure[ti, 2005, 2006, 2008) 7. Citat `n Pawel, The Nightmare of Reason, op. cit. 8. Gustav Janouch, Conversations with Kafka, trad. Goronwy Rees, a doua edi]ie, revizuit\ [i ad\ugit\, New York, 1971. 9. Martin Buber, Povestiri hasidice, trad. de Amelia Pavel, Ed. Univers, Bucure[ti, 1998. 10. Marc-Alain Ouaknin, Le Livre brûlé: Philosophie du Talmud, Paris, 1986.

ISTORIA LECTURII

375

11. Pawel, The Nightmare of Reason, op. cit. 12. Janouch, Conversations with Kafka, op. cit. 13. Walter Benjamin, Ilumin\ri, trad. de Catrinel Ple[u, Ed. Univers, Bucure[ti, 2002. 14. Ibid. 15. Feodor Dostoievski, Fra]ii Karamazov, trad. de Ovidiu Constantinescu [i Isabella Dumbrav\, Editura pentru Literatur\ Universal\, Bucure[ti, 1965. 16. Janouch, Conversations with Kafka, op. cit. 17. Umberto Eco, Limitele interpret\rii, trad. de {tefania Mincu [i Daniela Cr\ciun, Ed. Polirom, Bucure[ti, 2007. 18. Pawel, The Nightmare of Reason, op. cit. 19. Janouch, Conversations with Kafka, op. cit. 20. Citat `n Gershom Sholem, Walter Benjamin: The Story of a Friendship, trad. de Harry Zohn, New York, 1981. 21. Marthe Robert, La Tyrannie de l’imprimé, Paris, 1984. 22. Jorge Luis Borges, „Kafka y sus precursores“, `n Otras Inquisiciones, Buenos Aires, 1952. 23. Robert, La Tyrannie de l’imprimé, op. cit. 24. Vladimir Nabokov, „Metamorphosis“, `n Lectures on Literature, New York, 1980. 25. Pawel, The Nightmare of Reason, op. cit.

LECTURA IMAGINII
1. Luigi Serafini, Codex Seraphinianus, intr. de Italo Calvino, Milano, 1981. 2. John Atwatter, The Penguin Book of Saints, Londra, 1965. 3. K. Heussi, „Untersuchungen zu Nilus dem Asketem“, `n Texte und Untersuchun-gen, Vol. XLII, fasc. 2, Leipzig, 1917. 4. Louis-Sébastien Le Nain de Tillemont, Mémoires pour servir à l’histoire ecclésiastique des six premiers siècles, vol. XIV, Paris, 1693–1712. 5. Dictionnaire de théologie catholique, Paris, 1903–1950. 6. Sfântul Nil, Epistula LX1: „Ad Olympidoro Eparcho“, `n Patrologia Graeca, LXXIX, 1857–1866. 7. Citat `n F. Piper, Über den christlichen Biderkreis, Berlin, 1852 8. Citat `n Claude Dagens, Saint Gregoire le Grand: Culture et experience chrétienne, Paris, 1977. 9. Sinodul din Arras, Capitolul 14, `n Sacrorum Nova et Amplissima Collectio, ed. J.D. Mansi, Paris & Leipzig, 1901–1927, citat `n Umberto Eco, Il problema estetico di Tommaso d’Aquino, Milan, 1970. 10. Exodul 20: 4; Deuteronomul 5: 8. 11. Regii 6-7. 12. André Grabar, Christian Iconography: A Study of Its Origins, Princeton, 1968. 13. Matei 1: 22; de asemenea, Matei 2: 5; 2: 15; 4: 14; 8: 17; 13: 35; 21: 4; 27: 35. 14. Luca 24: 44.

376 A L B E R T O M A N G U E L

15. A Cyclopedic Bible Concordance, Oxford, 1952. 16. Sfântul Augustin, „In Exodum“ 73, `n Quaestiones in Heptateuchum, II, Patrologia Latina, XXXIV, capitolul 625, 1844–1855. 17. Eusebiu din Cesareea, Demostratio evangelium, IV, 15, Patrologia Graeca, XXII, capitolul 296, 1857–1866. 18. Cf. „{i to]i, aceea[i b\utur\ duhovniceasc\ au b\ut, pentru c\ beau din piatra duhovniceasc\ ce `i urma. Iar piatra era Hristos.“, I Corinteni 10: 4. 19. Grabar, Christian Iconography, op. cit. 20. Citat `n Piper, Über den christlichen Bilderkreis. 21. Allan Stevenson, The Problem of the Missale Speciale, Londra, 1967. 22. Cf. Maurus Berve, Die Armenbibel, Beuron, 1989. Biblia Pauperum este catalogat\ cu indicele Ms. 148 la Biblioteca Universit\]ii din Heidelberg. 23. Gerhard Schmidt, Die Armenbibeln des XIV Jahrhunderts, Frankfurt-am-Main, 1959. 24. Karl Gotthelf Lessing, G.E. Lessings Leben, Frankfurt-am-Main, 1793–1795. 25. G.E. Lessing, „Ehemalige Fenstergemälde im Kloster Hirschau“, `n Zur Geschichte und Literatur aus der Herzoglichen Bibliothek zu Wolfenbüttel, Braunschweig, 1773. 26. G. Heider, „Beitrage zur christlichen Typologie“, `n Jahrbuch der K.K. Central-Comission zur Erforschung der Baudenkmale, vol. V, Viena, 1861. 27. Marshall McLuhan, Understanding Media: The Extensions of Man, New York, 1964. 28. François Villon, Oeuvres completes, ed. P.L. Jacob, Paris, 1854. 29. Ibid., „Ballade que Villon fit à la requeste de sa mère pour prier Nostre-Dame“, `n Le Grand Testament: Femme je suis povrette et ancienne, Ne rien ne scay; oncques lettre ne leuz; Au monstier voy, dont suis parroissienne, Paradis painct, ou sont harpes et luz, Et ung enfer ou damnez sont boulluz: L’ung mefaict paour; l’autre, joye et liesse. (Balade [i alte poeme, trad. de Dan Botta, Ed. de Stat pentru Literatur\ [i Art\, Bucure[ti, 1956). 30. Berve, Die Armenbibel, op. cit. 31. Schmidt, Die Armenbibeln des XIV Jahrhunderts, op. cit.; de asemenea, Elizabeth L. Einsenstein, The Printing Revolution in Early Modern Europe, Cambridge, 1983.

S| }I SE CITEASC|
1. Philip S. Foner, A History of Cuba and Its Relations with the United States, vol. II, New York, 1963. 2. José Antonio Portuondo, „La Aurora“ y los comienzos de la prensa y de la organización en Cuba, Havana, 1961. 3. Ibid.

ISTORIA LECTURII

377

4. Foner, A History of Cuba, op. cit. 5. Ibid. 6. Hugh Thomas, Cuba; the Pursuit of Freedom, Londra, 1971. 7. L. Glenn Westfall, Key West: Cigar City U.S.A, Key West, 1984. 8. Manuel Deulofeu y Lleonart, Martí, Cayo Hueso y Tampa: La emigración, Cienfuegos, 1905. 9. Kathryn Hall Proby, Mario Sánchez: Painter of Key West Memories, Key West, 1981. De asemenea, interviu personal, 20 noiembrie 1991. 10. T.F. Lindsay, St Benedict, His Life and Work, Londra, 1949. 11. Povestirea lui Borges „Aleph“, trad. A. Ionescu, `n Aleph, Proz\ complet\, vol. 1, Editura Polirom, Bucure[ti, 2006, din care este luat\ aceast\ descriere, se centreaz\ `n jurul unei asemenea viziuni universale. 12. García Colombas & Inaki Aranguren, La regla de San Benito, Madrid, 1979. 13. „Exist\ dou\ C\r]i care `mi ofer\ Divinitatea; pe lâng\ aceea scris\ de Dumnezeu, alta scris\ de supusa lui Natur\, acel Manuscris universal [i public, care se se a[terne sub Ochii no[tri ai tuturor.“ Sir Thomas Browne, Religio Medici, Londra, 1642, I: 16. 14. „The Rule of S. Benedict“, `n Documents of the Christian Church, ed. Henry Bettenson, Oxford, 1963. 15. John de Ford, `n a sa Life of Wulfric of Haselbury, compar\ aceast\ „dragoste pentru t\cere“ cu rug\min]ile Miresei pentru t\cere `n Cântarea Cânt\rilor 2: 7. ~n Pauline Matarasso, ed., The Cistercian World: Monastic Writings of the Twelfth Century, Londra, 1993. 16. „Asta v\ spun fra]ilor, nicio nenorocire nu ne poate atinge, nicio situa]ie `ntr-atât de incomod\ sau sup\r\toare nu poate ap\rea care, imediat ce Sfânta Slov\ ne are-n paza ei, s\ nu dispar\ cu totul sau s\ devin\ suportabil\.“ Aelred de Rievaulx, „The Mirror of Charity“, `n Matarasso, ibid. 17. Cedric E. Pickford, „Fiction and the Reading Public in the Fifteenth Century“, `n Bulletin of the John Rylands University Library of Manchester, vol. 45 II, Manchester, martie 1963. 18. Gaston Paris, La Littérature française au Moyen Age, Paris, 1890. 19. Citat `n Urban Tigner Holmes, Jr., Daily Living in the Twelfth Century, Madison, Wise, 1952. 20. Pliniu cel Tân\r, Lettres I-IX, ed. A.M. Guillemin, 3 vol., Paris, 1927–28, IX: 36. 21. J.M. Richard, Mahaut, comtesse d’Artois et de Bourgogne, Paris, 1887. 22. Iris Cutting Origo, The Merchant of Prato: Francesco di Marco Datini, New York, 1957. 23. Emmanuel Le Roy Ladurie, Montaillou: Village occitan de 1294 à 1324, Paris, 1978. 24. Madeleine Jeay, ed., Les Évangiles des quenouilles, Montreal, 1985. Furca de tors, cea care ]ine caierul de lân\ sau de in, simbolizeaz\ sexul feminin. ~n englez\, „partea care toarce a familiei“ `nseamn\ „partea femeiasc\“. 25. Miguel de Cervantes Saavedra, op. cit. 26. Cu paisprezece capitole mai `nainte, Don Quijote `nsu[i `l mu[truluise pe Sancho pentru c\ spusese o poveste „plin\ de `ntreruperi [i digresiuni“, `n locul nara]iunii liniare la care instruitul cavaler se a[tepta. Sancho se dezvinov\]e[te, r\spunzând c\ „a[a se spun pove[tile

30. A Handy-Book about Books. W. ed. citat `n Martyn Lyons. Paris. & Londra. Letters. D. XIII. „Lettre à sa fille Angélique“. Cel mai vechi codex grecesc pe velin este un exemplar din Iliada. Elve]ia. Memoir of Robert Chambers with Autobiographic Reminiscences. Lettres de François Ier au Pape.F. Furbank. 1977. 1990). Pliniu cel B\trân. 1896–1897. Benjamin Franklin. Benito Perez Galdos. `n Folklore 44/3 (1981). Chapman. de P. Antifonarul este catalogat Codex 541. Barocksaal. David Diringer. `n Correspondance littéraire. 1870. New York. Londra. R.N. 1880. 1952. W. The Hand-Produced Book. 32.. Jane Austen. Manuskripte (St Gall. Londra. Antiphonanium officii (pergament. 1527. „O’Donnell“. Cambridge. Le Triomphe du livre. 1818. 31. 34. ed. 1877–82.H. 11. Citat `n Amy Cruse. Books of Hours. 12. nu cunosc nicio alt\ cale [i nu-i cinstit din partea ~n\l]imii Voastre s\-mi cear\ s\-nv\] c\i noi“. Ker.C. Ibid. Books of Hours and Their Owners. Londra. Londra. Milano). 11. Paris. Gita May. Haven Putnam. 28. Citat `n Geo. 1985. 5. 10. 28 iulie 1781.W. 9. John Power. I. Biblioteca M\n\stirii St Gall. (Biblioteca Ambrosiana. 13. 33. Paris. Denis Diderot.S. ed. 1953. & Londra. Maurice Tourneux. The Englishman and His Books in the Early Nineteenth Century. The Autobiography of B. Johannes Duft. 618 pp. Janet Backhouse. 1952. Books and Their Makers during the Middle Ages. XIV: 184. Stiftsbibliothek Sankt Gallen: Geschichte. `n Episodios Nacionales.. 1984. William Chambers. François I. Denis Diderot. Londra.378 A L B E R T O M A N G U E L prin acele p\r]i ale ]\rii din care sunt eu. 8. Mass. Jones. 2.Hr. Cambridge. trad. Essais sur la peinture.A. 2 vol. a zecea edi]ie. Acum `n biblioteca municipal\ din Sémur-en-Auxois. New York. 3. Gillies. 1968. bibliotecar referent la Art Gallery of Ontario. John Harthan. `n Descant 13. ed. Toronto.).. philosophique et critique. Mass. Jean Pierre Pinies. Londra. 6. 1919–20. iarna 1975. Edinburgh. Epigrammata. . Paris. Fran]a.J. `n Works. Mar]ial. XV: 253-254. 29. 1987. Aceast\ minunat\ anecdot\ mi-a fost relatat\ de Larry Pfaff.. 1930. „Engineering Manuals of Coffee-Table Books: The Machine Books of the Renaissance“. 27. FORMA C|R}II 1. 4. ed. Naturalis Historia. 7. datând din secolul al treilea d. Ibid. „Du choc culturel à l’ethnocide: La Pénétration du livre dans les campagnes languedociennes du XVIe au XIXe siècles“. Obras Completas. vol. Madrid.

18. director al Departamentului de C\r]i [i Manuscrise la Sotheby’s. Londra. `n Gazette of the Grolier Club. Actul IV. The Study of Incunabula. Vatican City. Londra.. Thomas. 1972. Fernando Huarte Morton. 1975. Historia del libro. Vezi John Feather. 15. 36. „The Strange Deaths of Hermes and the Sibyls“. 1992. „ambulant“ fiind denumirea colectiv\ pentru vânz\torii itineran]i care erau `n serviciul unei anume tipografii. 30. Febvre & Martin. Londra. Frankfurt-am-Main. Citat `n Eisenstein. Scena 4. 25. 1742. Madrid. Philip Stanhope. cit. 17. A Short History of the Printed Word. 1970. Catalog: Il Libro della Bibbia. trad. Eisenstein.) 29. 23. Londra. 28. num\rul 42. 1991. Anthony Grafton. introducere la Aldo Manuzio e l’ambiente veneziano 1494–1515. Svend Dahl. Lucien Febvre & Henri-Jean Martin. ed. Paris. L’Apparition du livre. The Printing Revolution in Early Modern Europe. 1994. 19. 26. Mass. 35. Royal Ontario Museum. Citat `n Alan G. Chap-books of the Eighteenth Century. `n loc de pan\ sau trestie. 24. Cambridge. Poveste de iarn\. Warren Chappell. John Ashton. The orld of Aldus Manutius. Fine Books. New York. 1958. Letters to His Son. 21. 1986. 1972. Ed. 1450–1800. The Schoolmistress. `n Defenders of the Text: The Traditions of Scholarship in an Age of Science. Shakespeare. 1991. „Haec sancta ars: Gutenberg’s Invention As a Divine Gift“. Londra. a sugerat alte dou\ posibile reac]ii din partea publicului lui Gutenberg: surpriza c\ noua metod\ folosea tehnologia metalurgic\ pentru confec]ionarea literelor. Cuvântul pare s\ provin\ de la calfele sau „ambulan]ii“ (chopmen) care vindeau aceste c\r]i.. 1979. `n The Times Literary Supplement. Oxford. 1983. Marino Zorzi. 1967. 1882. Londra. ~n expozi]ia „Into the Heart of Africa“. Konrad Haebler. de Dan Grigorescu. The Printing Revolution in Early Modern Europe. 31. „Letter of Feb. John Sutherland. Sven Birkerts. 1993. William Shenstone. New York. 1990. 33. 1953. op. Thomas. trad. de Albert Adell. A Dictionary of Book History. Paul Needham. 22. cit. Boston & Londra. . Together with Several Other Pieces on Various Subjects. Elizabeth L. L’Apparition du livre. Cambridge. 1992. Philip Dormer Stanhope. Citat `n Guy Bechtel. New York. Vene]ia. 19 nov.ISTORIA LECTURII 379 14. Toronto. The Gutenberg Elegies: The Fate of Reading in an Electronic Age. Gutenberg et l’invention de l’imprimerie. Susy Marcon & Marino Zorzi. 1994. 27. op. Great Books and Book Collectors. 1774. ed. & Londra. Paris. Alan G. 34. Londra. (Nu este indicat\ sursa. [i de asemenea c\ aceast\ „sfânt\ art\“ venea din str\fundurile barbarei Germanii [i nu din `nv\]ata Italie. Victor Scholderer. al IV-lea conte de Chesterfield. „Modes of Production“. 2010. 1963. Adev\rul. De asemenea: Martin Lowry. 20. 32. 22 1748“. Paul Needham. New York. 16. Johann Gutenberg. Esposizione di manoscritti e di edizioni a stampa della Biblioteca Apostolica Vaticana dal Secolo III al Secolo XVI.

1952. New York. Books: Their History.380 A L B E R T O M A N G U E L 37. 3. de Radu Cioculescu. Josef Skvorecky.E. Timpul reg\sit. „The Paperback Revolution“. 39. 1913.. 6. King Penguin. 21. 1975. Marcel Proust. Alain Coelho. Marcel Proust. Album Colette. Paris. Citat `n Schmoller. La Maison de Claudine. Henry Miller. 1900. Skeat. The Books in My Life. Hollis S. 1974. 1947. Londra. `n Chaucer: Complete Works. 20. Toronto. J. Art. Petroniu. Jr. Editura Univers. Bucure[ti. 2003. 2 vol. Infamy and Suffering According to Their Creators. martie 1980. 22. Citat `n Gerald Donaldson. Paris. The Book of the Duchesse. Satyricon. 59. Charles-Augustin Sainte-Beuve. Anthony J. trad. Oxford. „A Penguin in the Sahara“. Londra. Critiques et portraits littéraires. Furniture in the Ancient World. White. Power. toamna 1987. 1987. 24. Friends and Enemies. Auden. Glory. 1993. Paris. 14. New York. 1952. cit. 23. nr. „The Pleasures of the Freedom to Read“. LECTURA ~N INTIMITATE 1. Paris. Allen Lane. Bucure[ti. 1968. Londra & New York. Editura Leda. Claude & Vincenette Pichois (cu Alain Brunet). Bucure[ti. 1836–1839. 44–51. C\l\torie `n Congo. de Eugenia Cioculescu. English Society in the Later Middle Ages. Jerôme Barker. Paris. 7. Editura Paideia. postfa]\ [i note de Eugen Cizek. Swan. trad. 5. `n Archeological Newsletter of the Royal Ontario Museum. 1984. Paris. 16. Marcel Proust. Londra. „Letter to Lord Byron“. `n Essays in the History of Publishing in Celebration of the 250th Anniversary of the House of Longman 1724–1974. 1966. ed. ed. trad. op. Madison. La Maison de Claudine. New York. W. 40. 1348–1500.. Londra. 2. 8. cit.. Leda. 41. 10. ed. 2008) 15. Ibid. 1979. 38. 1981. 13. 1939. La Vie quotidienne à Rome à l’apogée de l’empire. „The Proem“. Ibid. (Marcel Proust. Daily Living in the Twelfth Century. Du côté de chez Swann. Colette. 17. interviu `n Le Magazine littéraire 158. Geoffrey Chaucer. `n Collected Longer Poems. 25. 12.H. Citat `n Urban Tigner Holmes. Maurice Keen. Paris. trad. Ed. . Wisc. Bucure[ti. Citat `n N. Claudine à l’École. An American Childhood. martie 1990. 1973. 11. Londra. op. Asa Briggs. II: 37. 4. de Iulia Soare. Marguerite Duras. Ibid. 1971. 19. Morpurgo. 1922. 9. 2007. Londra. Mills.I. 1990. Barker. 18. Tangier. Londra. Hans Schmoller. André Gide. Bookmarks. Journées de lecture. Walter W. Colette. editate [i cu introducere de Frederic Raphael. Annie Dillard. Colette. `n Anteus. „The Paperback Revolution“. Life of Percy Bysshe Shelley. Paris.

trad. Londra. English Society in the Later Middle Ages. The Flowering of New England. Edith Wharton: A Biography. Antoine de Courtin. 37. Chicago.W. 5. 28. Nouveau Traité de la civilité qui se pratique en France parmi les honnestes gens. de Mihnea Gheorghiu. 1983. 38. op. op. Dublin. Gray & M. 6. Germaine Beaumont & André Parinaud. Van Wyck Brooks. Berna. Gray. Directions to Servants. New York. `n Art & Ardor. „Cântece despre mine `nsumi“. Walt Whitman. Paris. 33. `n The Complete Poems. „Sendscreiben“. Ecke. . `n The Complete Poems. Paris. 29. 40. 8. C. cit. Les Régles de la bienséance de la civilité chrétienne. Londra. Doamna Haweis. New York. 2. citat `n E. 1926. 34. 43. The Art of Housekeeping. Londra. 41. Ethnologie de la chambre à coucher. 3. and Critical Memoirs. Leigh Hunt. Lewis. 32. „Shakespeare-Bacon’s Cipher“. 36.B. 9. Essays. Citat `n Philip Callow. 1987. op. `n Leaves of Grass. 39. Europäische Literatur und lateinisches Mittelalter. citat `n Asa Briggs. Opere alese. „Justice (Again) to Edith Wharton“. „Cântec despre mine `nsumi“. G. Ibid. Walt Whitman. 1892. 42. Walt Whitman. 1992. Lettres à Marguerite Moreno. cit. 31. citat ibid. 1703. `n Walt Whitman. 7. METAFORE ALE LECTURII 1. 1815-1865. Philadelphia. 1888. 1986. Album Colette. Paris.Curtius. Pascal Dibie. Jonathan Swift. Londra. Jean-Baptiste De la Salle. Colette par elle-même. Ezra Pound. 1975. Margaret Wade Labarge. „Inscriptions“. Walt Whitman. Women and Books: A Selection of Sketches. 10. 11. Londra. Paris. 1988. ESPLA. 1881. `n The Complete Poems. 30. cit. Chinese Domestic Furniture. 27. „A Backward Glance O’er Travel’d Roads“. 1963. introducere la November Boughs. Byzantine Books and Bookmen. Cynthia Ozick. Walt Whitman. Victorian Things. 1995. 1981. Pichois & Vincenette.R. Ibid. `n Leaves of Grass. 35. New York. 1975. Personae. The Bed. Colette. 1936. 1960. New York. Washington. Going to Bed. Men. Goethe. R.ISTORIA LECTURII 381 26. Eileen Harris. 1946. Bucure[ti. 4. 1948. „Cântec despre mine `nsumi“. Walt Whitman. A Small Sound of the Trumpet: Women in Medieval Life. 1746. 1889. Walt Whitman: From Noon to Starry Night. 1672. Paris. Londra. 1956. Keen. 1891.

18. James Boswell. ed. 32. Nathaniel Hawthorne. Scena 5. I: 16. Londra. 5. ~NCEPUTURI 1. de Ion Vinea. 30. 27. Sir Geoffrey Keynes. 3.. The Life of Samuel Johnson. [ters\turile fiind f\cute `n flagelare. Joan Oates. ed. Londra. semnele de punctua]ie `n tiparul r\nilor. `n Baroque Poetry. Frankfurt-am-Main. 1951. Mythology. Babylon. Mass. Pierre Bersuire. Citat `n William Harlan Hale. Fray Luis de Granada. ed. 2. 22. . Whitman As Editor of the Brooklyn „Daily Eagle“. 1975. A Book of Devotions: Composed by Her Majesty Elizabeth R. vol. 31. Ibid. `mpodobit\ `n crucifix deasupra altarului. Citat `n Randall Stewart. 1959. William Congreve.[…] Acea carte a fost rostit\ la porunca Tat\lui. „Jeremiah and Ezekiel“. Ancient Iraq. Leonard W. Bucure[ti. Adam Fox. legat\ la `nviere [i examinat\ la `n\l]are. Berkeley & Los Angeles. Oxford. Salamanca. scris\ `n concep]ia mamei. Citat `n Henri de Lubac. and Fiction. Adev\rul. 2010. Paris. Henry King. 16. The Papers of Benjamin Franklin. Horace Greeley. 1928–1931. extinde imaginea Fiului: „C\ci Hristos este un fel de carte scris\ pe o piele de fecioar\. Margaret Fuller. ed. Scena I. `n The Literary Guide to the Bible.. 4. iluminat\ `n sângerare. 1923. 25. 15. 21. 13. Religio Medici. `n Leaves of Grass. 4 vol. `n The Complete Poems. 19. Londra. Ed. Hill & E. `n The Complete Poems. Thomas. New York. Robert Alter & Frank Kermode. 1970. New York. `n Repertorium morale. Londra.382 A L B E R T O M A N G U E L 12. Labaree. 1970. ed. Great Books and Book Collectors. ed. Brown. Iezechiel 2: 9-10. ed. 1979. Love for Love. New Haven. Introducción al símbolo de la fe. Actul I. 10: 9-11. Schiffbruch mit Zuschauer. Boston. 1986. J. 1990. Sir Thomas Browne. 1964. Citat `n Thomas L. 14. Shakespeare. Macbeth. George Santayana. 1583. `n The Essayes or Counsels. 1973. New York. 26. Londra. Ithaca & Londra. `n November Boughs. `n The Complete Works. cit. Hans Blumenberg. 1948. Walt Whitman. Francis Bacon. „An Exequy to His Matchlesse Never to Be Forgotten Friend“. Augustinisme et théologie moderne. 24. Brasher. Londra. 23. Caracciolo-Trejo. ie[it\ la lumin\ `n na[tere. 1888. 1942.. Alan G. John Wain. 20. „My Canary Bird“. op. trad. Mark Jones. Fake? The Art of Deception. 1625. Joel Rosenberg. The Idea of the Book in the Middle Ages: Language Theory. Georges Roux. Apocalipsa. corectat\ `n patimi. Gellrich. 17.P. Actul I. Cambridge. 28. 1965. 1867. 29. Realms of Being. ed. Walt Whitman.. Montague Summers. „Of Studies“. Elizabeth I. Citat `n Arthur W. Detroit. 1985.“ Citat `n Jesse M. Londra. Voice of the People. „Shut Not Your Doors“. 1987. 1940. Benjamin Franklin. II.

dup\ o `ncercare e[uat\ de a `ntemeia ora[ul pe malurile fluviului Rio de la Plata.59687. 7. achizi]ia anual\ pentru British Museum Library a fost de 128 706 volume. Mass. ed. 4. Mission archéologique à Mari.ISTORIA LECTURII 383 6. 1. 1987. Londra.A. de Constantin Gerota. P. New York. Perrin. Vie]i paralele. 16. William W. Bucure[ti. Buenos Aires. edi]ie revizuit\ de Paul Popescu G\l\[anu. Cuneiform. 1958–1959. 1988. Arnott.. 1967. Teachers and Students in the Oldest Schools. 11. 10. van Dijk. Londra. `n Harris. Ibid. C. cit.. Parsons. New Haven. Hallo & J. 9. ed.. trad. Ibid.Cair. Madison.. Jacques Derrida. 1968. XIII. 1970.G. 1971. `n Works. 2. Hobson noteaz\ c\. Walker.Zen. C\r]ile lui Adelantado Pedro de Mendoza au devenit prima bibliotec\ a noului ora[. Deipnosophistai. Gadd. Howard A. Richard Wilbur. ibid. 1982. Cambridge. Editura Tact. `n 1968. Editura Minerva. Sunt `ntru câtva mândru c\ `n vremurile noastre singurul ora[ din lume `nzestrat cu o bibliotec\ `nc\ de la fondare a fost Buenos Aires. 1922. 13.J. 1990.J. un al doilea ora[ a fost `n\l]at. La biblioteca scomparsa. Quintus Curtius Rufus. Sententiae 657. Cambridge.I. `n The Parallel Lives. A Large Estate in Egypt in the Third Century B. 1. trad.4. 8. Bibliothèque Nationale. Despre gramatologie. „To the Etruscan Poets“. 1969. 1975. Canfora. Paris. [i New and Collected Poems. M. . Athenaeus. Sfântul Augustin. Ancient Literacy. {tiin]ific\. Catalog al expozi]iei Naissance de l’écriture. 9. ibid. Harris. Parrot. Londra. New York. plus P. 7. Palermo.. M. comentarii [i note de Bogdan Ghiu. Vezi Introducerea lui Enrique de Gandia la La Argentina de Ruy Díaz de Guzmán. 14. vol. Anthony Hobson. Roland Barthes. Londra. 10. 3. citat `n Luciano Canfora.I. 1987. trad. ORDONATORII UNIVERSULUI 1. The Exaltation of Inanna. 12. 1963). vol. ~n 1580. & Londra. The Alexandrian Library: Glory of the Hellenic World. Lichtheim. 1970. „Life of Alexander“.Col. 15.Zen. 1970. Bucure[ti. [i note de N. Via]a [i faptele lui Alexandru cel Mare. Paris. 6. (Plutarh. 2009. 4. op. Paris. Ed. Rodrigo de Ahumada) au putut citi Erasmus [i Virgiliu sub crucea sudului. 1956. 11. W.B. Rostovtzeff. Great Libraries. Barbu. 8. regele Macedoniei. A. Bucure[ti.C. Berkeley. `n Essais critiques. 1989. 3. Ancient Egyptian Literature.. B.F. & Londra. iar acei membri ai echipajului care [tiau carte (incluzându-l pe fratele mai tân\r al Sfintei Tereza. Confesiuni. Mass. Plutarh. Mass. `n The Mind Reader. Menandru. „Écrivains et écrivants“. 1973–1976. 5. citat `n William V. C. Cambridge.

Londra. vol. Academiei. Johannes Pedersen. trad. 26. Mass. de D. Medieval Classification and Cataloguing: Classification Practices and Cataloguing Methods in France from the 12th to 15th Centuries. Edward G. `n care orice carte se putea `ncadra. The Transmission of Knowledge in Medieval Cairo: A Social History of Islamic Education. ed. Die maurische Kultur in Spanien.. David Diringer. 18. Opuscules. 2. cit. Aproape cincisprezece secole mai târziu.. ed. Beds. prolog la Lamia. 1948. 14. `mp\r]ind `ntreaga cunoa[tere `n zece grupe [i alocând fiec\rei grupe o sut\ de numere. Tours. 1918. Cambridge. bibliotecarul american Melvil Dewey a ad\ugat la num\rul categoriilor `nc\ trei. i-ar fi luat-o `nainte. trad. W. Ed. Colette. 27. Description of Greece. Jonathan Berkey.. 28. Aulus Gellius. & Londra. 2006. 1965. Pedersen noteaz\ c\ al-Ma’mun nu a fost primul care s\ alc\tuiasc\ o bibliotec\ din traduceri. op. citat `n Guglielmo Cavallo. 1902–1924. Alain Besson. 5. trad. se spune c\ fiul unui calif umeiad.5. Eneida. Paris. Prosper Alfaric. Hobson. Virgiliu. 1992. „La Leçon d’Alexandrie“. Epistolae. 1966. Roma & Ban. Sidoniu. Princeton.. Great Libraries. de Geoffrey French. X. „Biblioteca Babel“. aprilie 1993. 21. 24. Mes apprentissages. 23. 1972. numit\ de asemenea Erythrea sau Erythria. 1992. Thompson. Ausonius. Pausanias. 4. Nop]i attice. A. op. 1970. Titus Burckhardt. 1936. 1980. Mass. P. Hamden. Petroniu. 113. 12–1. Burckhardt. 13. Ancient Libraries. Princeton. este disputat\“. 3. 17. München. „Libro e pubblico alla fine del mondo antico“. 1980. trad. `n Libri. The Alphabet: A Key to the History of Mankind. de Ommo Wilts.. II. Khalid ibn Yazid ibn Mu’awiya. 19. 2 vol. A Literary History of Persia. La Pensée encyclopédique au Moyen Age. Londra. 7. L’Évolution intellectuelle de Saint Augustin. Editura de Stat pentru Literatur\ [i Art\.S. 1955. Ptolemaic Alexandria. Die maurische Kultur in Spanien.M. cit. 4 vol. Popescu. Bucure[ti. 1965. 20. Christian Jacob. Conn. editori e pubblico nel mondo antico. Biggleswade.S. CITIREA VIITORULUI 1. Bucure[ti. de D. & Londra. Browne. „Libro e pubblico alla fine del mondo antico“.384 A L B E R T O M A N G U E L 12. Londra.. 22. 25. 6. Jones. `n Autrement. 29. 1984. Sigurdur Nordal. 15. Paris. Euripide. Mur\ra[u. Ed. aceasta ar . citat `n Cavallo.. Michel Lemoine. Robert Graves noteaz\ c\ „originea Erytheiei. 132.4. Oxford. `n Proz\ complet\. Satyricon. 1940. cit. II: 9. `n Maurice de Gandillac et al. „L’Oeuvre encyclopédique de Vincent de Beauvais“. Fraser. James W. de Cristina H\ulic\. 1968. Ibid. 1956. Way. The Arabic Book. Dup\ Graves. Voluspa. ~n The Greek Myths. nr. ed. Cambridge. 16. Bucure[ti. Polirom. Oxford. op. Jorge Luis Borges. Paris. trad. 1.H. 121.

Lucien Broche. Londra & Cambridge. Oamenii din Neapole. 11. Londra. Cf. 4-6. Ecclesiastical History. Vita Severi Alexandri.4-8. II. Anita Desai. 8. Sérinde. 1853. op. 1943. 12. 9. spune De Quincey. 1926. Eusebiu. VI. 18. citat `n John Ferguson. Ia[i. Paris. Ed. ed. Londra. Les Origines de la Noël et de l’Épiphanie. conform c\ruia tradi]ia spune c\ numele bunicului dup\ mam\ al lui Virgiliu era Magus. 1993. Garth Fowden. The City of God. 26. Loane `l citeaz\ pe De Quincey. 25. ed. `n The Classical Weekly 21/24. I. Bernard Botte. C. Aurelian. 10. 22. Ecclesiastical History. cap. Princeton. 25. op. J. Londra.. Mass. 20. Greene. Virgiliu. 1996. 27.P. Jacques Lacarrière. Londra.ISTORIA LECTURII 385 putea fi o insul\ dincolo de ocean sau `n largul coastelor Lusitaniei. The Christian Centuries. citat `n L. Daniélou & H. sau ar putea fi numele dat insulei lui Leon. cit.54. pe care a fost construit vechiul ora[ al lui Gades.. cit. Frankfurt. Aelius Lampridius. 2 vol. 1929–1930. vol. Polirom. 12. 15. X. cit. `n Henry Bettenson.. Catalog al expozi]iei de la Grand Palais. cit. au confundat numele cu o profesiune [i au `n]eles c\ Virgiliu „a ajuns pe cale succesoral\ [i ca drept de mo[tenire la depravatele puteri [i cuno[tin]e infernale ale b\trânului s\u bunic. Londra. 1990. 14. 24. Pausanias. op. Edictul de la Milano. vol. De[i o men]iune `n Liber pontificalis spune c\ papa Telesphorus a ini]iat s\rb\torirea Cr\ciunului `n Roma cândva `ntre anii 127 [i 136. Londra. Despre divina]ie. Baur. 17. prima men]iune cert\ a zilei de 25 decembrie ca dat\ a na[terii lui Hristos se afl\ `n Deposito martyrum al calendarului filocalian din 354. 30 aprilie 1928. „The Sortes Vergilianae“. 1964. Marrou. 21. Cicero. Documents of the Christian Church. Utopias of the Classical World.I.5.C. in Four Books. 19. Romancierul englez Charles Kingsley a f\cut din filosoafa neoplatonician\ eroina sa din acum uitatul roman Hypatia. Sfântul Augustin. Londra. de Gabriela Haja [i Mihaela Paraschiv. W. „A Reading Rat on the Moors“. 1963. Paris. 23. Paris. Terre de Bouddha. Ecclesiastical History: The Life of the Blessed Emperor Constantine. Eusebius Pamphilis. 1845. dup\ cum e citat `n Eusebiu. Loane. vezi remarcabilul Jacques Gies & Monique Cohen. Scriptores Historiae Augustas. Dix siècles d’art sur la Route de la Soie. New York. op. 16. `n Soho Square III. 14. 1932.6. studiu introductiv [i note de Mihaela Paraschiv. 1975. British Film Institute Film Classics. Ferguson. The Wizard of Oz. Helen A. 1975. trad. Les Hommes ivres de Dieu. Salman Rushdie. 1998. Wilkinson. La Cathédrale de Laon. 13. Utopias of the Classical World. Description of Greece. The Roman Experience. 4. . Oxford. or New Foes with an Old Face. 1975. „Eclogue IV“. ed.. 1992. Paris. Empire to Commonwealth: Consequences of Monotheism in Late Antiquity. Der heilige Johannes Chrysostomus und seine Zeit. Alberto Manguel. De asemenea. XVIII.

1974. nici mag. George Ferguson. 1989. nici prezic\tor. Bucure[ti. Londra. trad.“ Deuteronomul 18: 10-12. Antwerpen. 251–269. trad. Daniel Defoe. 36. cap. Rabelais. 1967. CITITORUL SIMBOLIC 1. Thomas Hardy. 8. nici decânt\tor. Departe de lumea dezl\n]uit\. de care a devenit con[tient «când a consultat c\r]ile»“. scria (De Natura Deorum. cit. 37. sau fermec\tor. Gothic Art from the Twelfth to Fifteenth Centuries. 5. New York. A. 29. trad. 6. trad. The Globe and Mail. de Frank Crane. De Madonna in de Kunst. sau ghicitor. Ancient Literacy.. Cambridge.386 A L B E R T O M A N G U E L exercitându-le pe ambele vreme de secole f\r\ prihan\ [i spre beneficiul celor credincio[i“. op. 28. Les Devins ou Commentaire des principales sortes de devinations. de Alexandru Hodo[. Leda. The Ebb Tide. On Reading. [i pentru aceast\ urâciune `l izgone[te Domnul Dumnezeu t\u de la fa]a ta. trad. 1957. 3. Harris. Vita Hadriani. `n primul secol `. de Cristina Jinga. II. Ed. sau vr\jitor. 30. Signs and Symbols in Christian Art. Londra. 1990. Essen. Ed. Gargantua [i Pantagruel. 4. de Aretia Dicu. 1867. New York. Citat `n Réau. II.Hr. Toronto. Marienbild in Rheinland und Westfalen. nici chem\tor de duhuri. II. Annals of the Bodleian Library. 1434). Univers. intr. Bomarzo.8. 2. Art. nici de cei ce gr\iesc cu mor]ii. catalog al unei expozi]ii. 2007. 10–12 (Rablais. catalog al unei expozi]ii la Villa Hugel. Manuel Mujica Láinez. 1990. Paris. `n Scriptores Historiae Augustae. 35. . care `n 162 `. 32. 2) despre augurul Tiberius Sempronius Gracchus. André Kertész. vol. 13 ianuarie. de Romeo Maghirescu. Collected Writings. Bucure[ti. Londra. 1968. 1954. 31. William V. 1598 to A. 1992. 1954. Robinson Crusoe. 1894. The Lost Books of the Bible and the Forgotten Books of Eden. 1971. Bucure[ti. Ed. Cicero. Nu doar Virgiliu era consultat `n aceast\ manier\. Louis. 1868. Andrew Martindale. Corint. III. „Homes of the 1990s to stress substance“. „S\ nu se g\seasc\ la tine de aceia care trec pe fiul sau pe fiica lor prin foc. Aelius Spartianus. 2009) 33. Ed. 1896. 7. Londra.Hr. Michael Olmert. The Smithsonian Book of Books. 34. 2.C\ci urâciune este `naintea Domnului tot cel ce face acestea. Oxford. „The Sortes Vergilianae“. de Simon Goulard (?) (Sens[?]. Beverley Smith.D. Bucure[ti. Robert Louis Stevenson (cu Lloyd Osbourne).D. citat `n Loane. Gaspar Peucer. William Dunn Macray. Iconographie de l’art chrétien. 2002. Washington. 9. Thomas De Quincey. bazându-[i decizia pe o gre[eal\ `n auspicii. Le Tiers Livre de Pantagruel. „a provocat demisia consulilor la a c\ror alegere prezidase cu un an `nainte.

W. 1986. 17. trebuie s\-i aduce]i la cuno[tin]\ obscenit\]ile literaturii grece[ti [i romane. 23. Ed. The Oxford Book of Oxford. Books of Hours. New York. […] Inferioar\ nou\ te-a f\cut Dumnezeu: [i ne ve]i r\mâne inferioare pân\ la sfâr[itul lumii. atunci trebuie m\car s\-i pune]i `n mân\ scriitorii clasici ai Antichit\]ii – cu alte cuvinte. Maria la fântân\ [i Maria la roata de tors sunt imaginile cele mai comune ale Bunei Vestiri `n arta cre[tin\ timpurie. 30. Women in the Middle Ages.ISTORIA LECTURII 387 10. 1976. .9: 3-5. Evanston. 1985. San Francisco. San Bernardino. Opera omnia. Boston. IV 111. „Answer to Job“. Pictat\ `n culori murdare pe un perete al catacombei Sfintei Priscilla. West and East. 1960. Margaret Wade Labarge. The Paradise Papers: The Suppression of Women’s Rites. Paul J. Spencer. Martin Buber. 20.. 1985. Jung. 2 vol. Harksen. Gilbert. din perspectiva B\rbatului. `n Psychology and Religion. Psihologia religiei vestice [i estice. la periferia Romei. dup\ cum dovede[te predica ]inut\ de `nv\]atul J. Burgon `n 1884. ed. ibid. reprezent\rile Bunei Vestiri sunt rare [i schematice. E.. 19. Bucure[ti. 1986. 22. ed. Isaia 7: 14. cu ocazia unei propuneri f\cute la Oxford ca femeile s\ fie admise la universitate: „Nu are niciunul din voi generozitatea sau sinceritatea s\-i spun\[Femeii] ce dezagreabil\ fiin]\. Achtemeier. ~nainte de aceast\ perioad\. Betty Radice. 1–9. ed. The Letters of Peter Abelard. Merlin Stone. IX. Pute]i face oare asta? […] Voi p\r\si acum subiectul cu o scurt\ Alocu]iune adresat\ celuilalt sex. 1978. 12. Victor Cousin. C. de Amelia Pavel. Cinci secole mai târziu. Legends of the Madonna. 1898. Povestiri hasidice. New York. Londra. 26. Paris.G. Behind the Sex of God: Toward a New Consciousness – Transcending Matriarchy and Patriarchy. 1977. Hildegard de Bingen. `n Patrologia Latina. LXXII. 27. 29. 18. 1980. Pagans and Christian. Harper’s Bible Dictionary. 25. ed. Bucure[ti.. 11. 1849–1859. 15. Italian Art. Robin Lane Fox. 1974. trad. A Small Sound of the Trumpet: Women in Medieval Life. Citat `n Carol Ochs. Univers. 21. S. 24. Boston & New York. Londra. nu multe p\reau s\ se fi schimbat. 2010). Opere.“ Citat `n Jan Morris. 1998 28. XVII. 13. Prediche volgari. 11. Cea mai veche reprezentare a Mariei [i `ngerilor precede Buna Vestire a lui Martini cu zece secole. Ioan 1: 14. Protoevangelion. 1844–1855. 14. New York. `n Scriptorium. 1400–1500: Sources and Documents. a[ezat\. Londra. Janet Backhouse. Ed. New York. `nf\]i[eaz\ o fecioar\ f\r\ chip. de Veronica Niscov.. Oxford. (C. 1976. Bibliothèque Royale. Londra. mai ales `n reprezent\rile bizantine cu `ncepere din secolul al cincilea. Jung. Trei. Ms. Proverbele 9: 1. 16. Bruselles. Anna Jameson. Petri Abaelardi Opera.G. „L’Horloge de Sapience“. va deveni? Dac\ va concura b\rba]ii pentru «lauri». vol. trad.. Vol.P. ascultând ce-i spune un b\rbat `n picioare – un `nger f\r\ aripi [i f\r\ coroan\. `n Creighton E. 1963.

1990. 32. Sf. Daniel Williman sugereaz\ c\ „f\r\ justificare. 39. `n The Parallel Lives. Ferdinando Bologna. 10. Bezedechi. Carolyne Walker Bynum. De asemenea. pref. Ruiz Montero. Don Quijote. 1993. Thoas Hägg. 8. Berkeley & Londra. 1957. edi]ia englez\. anonima Madonna auf der Rasenbank. Santa Teresa de Jesús. Scena II. Biblioteca de Autores Cristianos. 1963). Gli affreschi di Simone Martini ad Assisi. Oxford. „On the Fortune of Alexander“. Ancient Literacy. Roy. 5. Giovanni Paccagnini. „Vasta majoritate a femeilor. intr.E. Freiburg. de Erich Aurebach. [i multe altele.I. 34. Madrid. Miguel de Cervantes. {tiin]ific\. 37. 33. 2. ed. 23 martie 1995. B. pe vremea doamnei Murasaki. ed. 35. cit. & Londra. Institutul European. Platon.J. Cambridge. Frank Cole Babbitt. 6. 1994). Bucure[ti. Colyn de Coter. „Life of Alexander“. The World of the Shining Prince: Court Life in Ancient Japan. Milano. Ed. `n Augustinermuseum. 1953. Collected Ancient Greek Novels.388 A L B E R T O M A N G U E L 31. Hitler’s Table Talk. 1490–1510. Oxford. LECTURA DE ALCOV 1. 41. Vie]i paralele. 1837-1914. IV. munceau din greu la câmp. `n Obras Completas. 38. VIII [i XXVI. Upper Rhine.. o foaie volant\ distribuit\ la Kalamazoo Conference din 1992. circa 1470–80. 1965. Martin Bormann. (Plutarh. [i note de N. The Novel in Antiquity. n\[teau devreme [i de multe ori [i mureau devreme. Libro de la Vida. . Heinz Kahlen & Cyril Mango. Iri. Plutarh. C. Harris. 1970. 36. Bucure[ti. 4. Mass. ~n „The Fourteenth-Century Common Reader“. Ibid. 40. de E. `n Moralia. Grigorie de Tours. referindu-se la imaginea Mariei citind `n Cartea Orelor din secolul al cincisprezecelea. (Sfânta Tereza de Avila. George Steiner a sugerat `n privin]a c\r]ii c\ ar fi vorba de traducerea lui Florio din Essais de Montaigne „Le trope du livre-monde dans Shakespeare“. 1972. Bucure[ti. 9. VII. trad. Mass. Madrid. ed. Hagia Sophia. op. Berlin. Cartea Orelor concretizeaz\ `nsu[irea de c\tre femei a unui opus Dei [i a [tiin]ei de carte“. Jesus As Mother: Studies in the Spirituality of the High Middle Ages. erau tratate cu toat\ asprimea de b\rba]ii lor. & Londra. Ed. Barbu. 3. 1980.. L’Histoire des Rois Francs. Reardon. 1967. Legile. Ivan Morris. vol. Actul II. `n Chicago Art Institute. The Woman Reader. Berkeley & Los Angeles. Virgin and Child Crowned by Angels. Paris. William V. 327: 4. 7. Cartea vie]ii mele. Londra. conferin]\ ]inut\ la Bibliothèque Nationale. J. Cambridge. Perrin. Plutarh. Kate Flint. trad. Milano. 1989. 1967. I:6. de Hugh Trevor-Roper. Mass. II: 1. Paris.. `n Estudios Clásicos 24. 1982. Cambridge. 1964. trad de Christian Tama[.. „Una observación para la cronología de Caritón de Afrodisias“. 1996. Simone Martini. 1983.

1970. 16. ~nsemn\ri de c\p\tâi. 17. Le Livre dans la vie quotidienne. The Pillow Book of Sei Shonagon. Prefa]\ la The Faber Book of Gay Short Stories. introducere la Sei Shonagon. `n Selected Critical Writings. New York. Stern & Leona Rostenberg.N. 1989. 21. The Smithsonian Book of Books. Capital of the Nineteenth Century“. George Eliot. de Stanca-Scholz Cionca. C|R}ILE FURATE 1. Jean Viardot. Sei Shonagon. 18. vol. 12. 1834. 7. Bibliothèque Nationale. „Paris. Edmund Jephcott. 67. ed. RAO. 19. . Writing a Woman’s Life. „The Importance of Being Earnest“. Gédéon Tallemant des Réaux. cit. Ibid. Washington. 8. `n Histoire de 1’édition française. `n Reflections. 22 iunie. 1967.L. La Bibliothèque Nationale des origines à 1800. Geo. 1981. 12. 1984. 1948. 1992. Ibid. Citat `n Morris. Londra.. Paris. op. Walter Benjamin. 2004. Oscar Wilde. 6. 9. Simoné Balaye. Citat `n A. Edmund White. Ibid. Citat `n Morris. 15. New York. Peter Demetz. 13. 1903. Ivan Morris. 10. `n Bookman’s Weekly. Mass. Ilumin\ri. ed. Michael Olmert.ISTORIA LECTURII 389 f\r\ s\ le fi dat prin minte s\-[i doreasc\ independen]a material\ sau pl\cerile culturii mai mult decât un zbor pe lun\. Haven Putnam. 4. Books and Their Makers during the Middle Ages. 3. I. Paris. Paris.F. Madeleine B. Riberette. Les Bibliothèques françaises pendant la Révolution. „Livres rares et pratiques bibliophiliques“. Oxford. vol. II. 1896–1897. François-René Chateaubriand. Memoires d’outre-tombe. Londra & Glasgow. Amateurs et Voleurs de Livres. nr. 1988. `n Harvard Literary Bulletin. `n The Works of Oscar Wilde. Walter Benjamin. 11. 1969. vol. Paris. Cambridge. G. Munby. 1975. 1992. 1849–1950. Rose Hempel. Citat ibid. cit. Paris. ed. Historiettes. New York. Mayne. Geneva. P. 22. 1991. Heilbrun. „Silly Novels by Lady Novelists“. Carolyn G. op. 2. XVII. Actul II. cit. 5. „The Earl and the Thief: Lord Ashburnham and Count Libri“. 20. 13. „A Study in «Bibliokleptomania»“. Ed. Japan zur Heian-Zeit: Kunst und Kultur.“ Ibid. Freiburg. 1983. 1978. 14. The World of the Shining Prince. 14. Rosemary Ashton. trad. Paris. Albert Cim. The World of the Shining Prince. Oxford [i Londra. op. 11. New York. trad. Bucure[ti.

1952.A. ed. Les Manuscrits des Fonds Libri et Barrois. 1976. I: 13. etablie et annotée par Maurice Parturier. Guillemin. 1927–28. VII: 39–47. Léopold Delisle. cit. „Notes on Bibliokleptomania“. septembrie 1944. op. Essays of Elia. op. . 24. 9. Ibid. Paris. „Notes on Bibliokleptomania“. III: 44.. Jean Freustié. 27. 1803–1810. „atât cu bun\voin]\. A. 1946. 1852. Epigrammata. op. Lettres I-IX. Lettres I-IX. 1982. Paris.. IX: 11.. Pliniu cel Tân\r. Prosper Mérimée. `n Juvenal and Persius: Works. `n Nouvelle Histoire de Paris. Cambridge. ed. Lawrence S. 15 aprilie. Juvenal. cit.A. D.. Les Manuscrits des Fonds Libri et Barrois. Mass.390 A L B E R T O M A N G U E L 15. W. 10. 28. op. Hora]iu. V: 12. Mass. 1833. Ibid. 4. vol. `n The Bulletin of the New York Public Library. Ibid. 23. 18.. Cambridge. Ibid. Munby. Delisle. 1896. 1888. 8. Cim. 11. Paris. „A Letter to Augustus“. Paris.M. 2. `n Works..G. IX: 3. Correspondance. 6. 15. „Le Procès de M. 25. I: 13. Marcel Proust. ed.. Paris. Paris. Ramsay. 89: 3. 3. V: 1847–1849 . 19. Charles Lamb. 5. cit. Prosper Mérimée. „Paris pendant la monarchie de juillet 1830–1848“. Prosper Mérimée. Pliniu cel Tân\r. 16. Oxford. & Londra. IX: 23. 1991. Berlin. 17. Winterbottom. `n Revue des Deux Mondes. Martial. Paris. VII: 17. 7. Lettres I–IX. Les Plaisirs et les jours. 12. Amateurs et voleurs de livres.. Cim. Rudolf Buchner. 14. 3 vol. Philippe Vigier. ed. Ker. Russell & M. Ibid.C. VIII: 12. `n Classical Literary Criticism. Chiar [i `mp\ratul Augustus a participat la aceste lecturi. Ibid.. G. 1989. 1919–1920. cât [i cu r\bdare“: Suetoniu. Thompson. AUTORUL-CITITOR 1. Ibid. 26. 13. & Londra. Amateurs et voleurs de livres. Pliniu cel Tân\r. New York.. edi]ia a doua. Thompson. II: 19. VI: 17. Londra. Pliniu cel Tân\r. 20. „Augustus“. cit. Lettres I-IX. 22. Bücher und Menschen. IV: 27. `n Vie]ile celor doisprezece Cezari. V: 17. Libri“. „The Earl and the Thief“. 21.

1982. ed. Madrid. `n University of Toronto Quarterly 47/2. María Rosa Lida de Malkiel. William Nelson. Bosco. 1967. Diderot. 1950. Literatursprache und Publikum in der lateinischen Spätantike und im Mittelalter. 1958. Henry Festing Jones. Londra. martie 1961. Londra. Berkeley & Los Angeles. Madrid. ed. 1993. Ruth Crosby. „From «Listen Lordings» to «Dear Reader»“. ed. a spus el dispre]uitor. jignit (se pricepea la asta): «Am citit cât de repede-am putut». Milano. 34. 30. Jean de Joinville. 31. 24. The Panda’s Thumb. La Celestina: Tragicomedia de Calisto y Melibea.. Cambridge.N. La originalidad artistica de La Celestina. The Notebooks of Samuel Butler. P. 20. Dámaso Alonso. 1969.. Noël Corbett. Milano. Pause and Effect: An Introduction to the History of Punctuation in the West. 35. Stephen Jay Gould. PMLA 76. 1976.“ John Berryman. cit. Kevin Jackson. Berkeley & Los Angeles. Vittorio Coletti. Severin. Londra. 29. Charles Tennyson. 1921. 1938. `n Insula 75. Ackroyd. Londra. Erich Auerbach. Nightmare Abbey. Ralph Waldo Emerson. Dup\ cum relateaz\ poetul Louis MacNeice. Furbank. I: XXXVIII. 18. 1993. ed. `n The Times Literary Supplement. De vulgare eloquentia. 23. Londra. 32. 1993. Ronald A. Paris. Tennyson’s Maud: The Biographical Genesis. . Londra. 27.ISTORIA LECTURII 391 16. Ludovico Ariosto. op.B. New York & Londra. op. Dickens. 1977. 25. 40. Mass. 26. Berna. `n The Independent. Iarna 1976–1977. Richard Ellman. una din pauzele dumneavoastr\ a ]inut cincizeci de secunde!» Dylan s-a ridicat. 9 decembrie. 1818. „After Many A Summer: Memories of Dylan Thomas“. Histoire de saint Louis. 38. 17. Fernando de Rojas. Londra. Dante. Londra. citat `n Nelson. Londra. Charles R. Samuel Butler. 15 martie 1952. „Londra Luminaries and Cockney Visionaries“ la Victoria and Albert Museum. 3 septembrie. recenzie la conferin]a lui Peter Ackroyd. 1963. trad. Paul Turner. Londra. uluit: «Domnule Thomas. 22. 1992. 1989. Cesare Segre. „From «Listen Lordings» to «Dear Reader»“. dup\ una din lecturile lui Thomas. 39. Tutte le opere. Peter Ackroyd. 37. 1993. 19. 36. 1991. 1991. Saunders. New York. ed. „Las conferencias“. „un actor care st\tuse siderat mai la margine i-a spus. Buenos Aires. Ralph Wilson Rader. Dorothy S. „Chaucer and the Custom of Oral Delivery“. 1964. The Topical Notebooks. Parkes. Alfred Tennyson. VI: 21. 28. Citat `n M. cit. edi]ie revizuit\. James Joyce. 21. 33. Thomas Love Peacock. `n Speculum: A Journal of Medieval Studies 13. „Carlyle and Tennyson“. Ibid. Tennyson. & ed. Dickens.

Citat `n Prater. `n The Complete Works of Rudyard Kipling. de Valentin Negoi]\. N. De Man. Toronto. op. Rainer Maria Rilke. New Haven & Londra. [i-a . ed. 1983. LECTURA INTERZIS| 1. Oeuvres poétiques. Aspecte ale limbii [i traducerii. 14. The Life of Samuel Johnson. 1982. The School of Peter Abelard: The Influence of Abelard’s Thought in the Early Scholastic Period. de Drago[ Cojocaru. Basel. traducerea unei singure jum\t\]i a Psalmului 36. Carl Jacob Burckhardt. and Proust.392 A L B E R T O M A N G U E L TRADUC|TORUL-CITITOR 1. Rainer Maria Rilke. Editura Polirom. 18. I. Über die Verschiedenheit des menschlischen Sprachbaues und ihren Einfluß auf die geistige Entwicklung des Menschengeschlechts. Paul de Man. 1983. Oxford. Cambridge. ~n c\utarea limbii perfecte. James Boswell. Opfell. Rilke. George Steiner. 1955–57. 1950. Ibid. trad. citat `n Umberto Eco. 1849–1861. 13. {tefan Av\danei. „Le Monde de l’imprimerie humaniste: Lyon“. 8. 2. `n Sämtliche Werke. 10. Citat ibid. Poemul lui Racine. Ia[i.C. 1979. 19. John Wain. Paris. vol. `n Briefe 1907–1914. 9. A Ringing Glass: The Life of Rainer Maria Rilke.B. 1944. 1986. „Proofs of Holy Writ“. 11. XXX. op. Ibid. Nietzsche. Charles a fost. 1933. Ein Vormittag beim Buchhandler. cit. John Aubrey poveste[te despre un anume Arise Evans. D. Frankfurt-am-Main. Jefferson. 12. 3. Alexander von Humboldt. Oeuvres poétiques. 16. 1969. care „avea un nas cât o ciuperc\ [i se spunea c\ i s-ar fi ar\tat cum c\ Mâna Regelui `l va Vindeca: [i la prima venire a regelui Carol al II-lea `n St James’s Park. trad. Natalie Zemon Davis. Citat `n Olga S.. qui vis les cieux se former sans matière. Londra. 2002. The History of England. Alta Lind Cook. Luscombe. Rudyard Kipling. 1939.. „Uncollected Items“. 6. 1973. 5. Françoise Charpentier. mai mari. Rilke-Archiv. 15. ed. Frankfurt-am-Main. 17. `ncepe: Grand Dieu. un rege pre]uit de majoritatea supu[ilor s\i. 2. „Narcissus“. Sonnets of Louise Labé. Allegories of Reading. 20. Londra. care erau `ncredin]a]i c\ viciile mici i le corectau pe celelalte. ed. A Ringing Glass. The King James Bible Translators. 7. Londra. Paris. T. Dup\ Babel. Allegories of Reading: Figural Language in Rousseau. cit. op. 11 mai 1911. Labé. cit. scrisoare c\tre Mimi Romanelli. 5 vol. Bucure[ti. 4.E. Citat `n Donald Prater. cu toate acestea. 1982. Sussex Edition. Louise Labé. 3. `n Histoire de 1’édition française. Editura Univers. Macaulay.

cit. Paris. Jacques Dars. ~n Nunca Más. 1986. When I Can Read My Title Clear. Ibid. 9.L. Ibid. IV: I. 1950.T. Citat ibid. 1927. and Religion in the Antebellum South. Ed. New York. „The Burning Books“ `n „Ideas“. Kaspar. 13. 5. Charles Gallaudet Trumbull. 29. 2000. Poezie [i adev\r. Slavery. Citat `n Heywood Broun & Margaret Leech. Conn. 1917. Oxford. `n Memoires. Joan DelFattore. Introducere la En Mouchant la chandelle. Royal Ontario Museum. Citat `n Broun & Leech. Margaret Horsfield. 1986. 19. 23. Paris. 1991. 1979. Columbia. 17. Jorge Luis Borges. Hartford. de Tudor Vianu. Londra.. „Puritanism as a Literary Force“. Gustave Flaubert. 15. Ibid. Bucure[ti. What Johnny Shouldn’t Read: Textbook Censorship in America. Londra. Ibid.. Ibid. 3. op. `n Three Prose Works. Mencken. The World through Blunted Sight. Stuttgart. op. 16. 1881. Voltaire. Citat `n Duitsman Cornelius. edi]ie `ngrijit\ [i prefa]\ de Ioan Pânzaru. (Johann Wolfgang von Goethe. 27. Anthony Comstock. 24. Father and Son. The Life and Times of Frederick Douglass. 7. 11. cit. 1913. Ed. 1927. trad. Ibid. 4. 1992. 10. H. Buenos Aires. Johann Wolfgang von Goethe. When 1 Can Read My Title Clear: Literacy. Frankfurt-am-Main. 1986. 1907. `n El Hacedor. Peter Handke. CBC Radio Toronto. 8. New Haven & Londra. Doamna Bovary. ed. 1972. NEBUNUL CU CARTEA 1. Londra. „De l’Horrible Danger de la Lecture“. Sarafoff. Janet Duitsman Cornelius. 6. trad. 14. 21. John Buchanan-Brown. 2. [i note de D. Miscellanies. New York. Citat din The Times. Patrick Trevor-Roper. „Poema de los dones“. Edmund Gosse. 1988. Bucure[ti. Toronto. op. Polirom. 28. Fighter. Anthony Comstock. 1967). 4 ianuarie 1978. 20. dar l-a Vindecat pe el“: John Aubrey. Frederick Douglass. Londra. retip\rit `n Prefa]a lui Nick Caistor la Nunca Más: A Report by Argentina’s National Commission on Disappeared People.C. 22. Minerva. Books of the Middle Ages. `n A Book of Prefaces. Londra. Anthony Comstock: Roundsman of the Lord. 26. Dichtung und Wahrheit. emisiune din 23 aprilie 1990. 25. 1960. S. Suivis de Mélanges divers et precédés de „Voltaire Démiurge“ par Paul Souday. 1967. New York. Royal Charles: Charles II and the Restoration. ceea ce l-a tulburat pe Rege. . cit. 12. Antonia Fraser. Ibid. 18.ISTORIA LECTURII 393 frecat Nasul de Mâna Regelui.

Bourgeois. A. The Intellectuals and the Masses. Histoire littéraire de l’Alsace. 1985. Londra. `n Selected Writings. Vezi de asemenea Edward Rosen. `n The Journal of the History of Medicine and Allied Sciences 11 (1956). 19. „Angélique“. W. citat `n Carey. & Londra. 1932. Strasburg. 1931. {i nici m\car Don Quijote nu se pierde cu totul `n fic]iune. „De vita beata“. Londra. 13. 1985. Seneca. 1955. Londra. Floren]a. `n Moral Essays. Berlin. René Descartes. James Strachey. Traité des passions. 29. „The Invention of Eyeglasses“. 1923 (Bourgeois nu d\ ziua sau luna [i gre[e[te anul). trad. 21. Culture and Anarchy. Cambridge. Univers. Bucure[ti. Archiv fur Religionswissenschaft. 15. Patrides. Ibid. 1952.. R. Lettera sopra l’invenzione degli occhiali di nazo. `n Art and Literature. 28. Thomas Hardy. Când el [i Sancho se urc\ pe calul de lemn. 30. op. op. F. & Londra. Trevor-Roper. John Donne. Gummere. 1974. 1931. Cambridge. 16. 18. Paris. Curtius. Sigmund Freud. scriind `n 1887. `n Debits and Credits. `n Music at Night. 1854. Atlas on the History of Spectacles.M. Matthew Arnold. Strasbourg. [i note de Irina B\descu. Geiler von Kaysersberg. 1649. „The Hero As Man of Letters“. ed. Mass. Rudyard Kipling. ed. ed. 10. iar ne`ncrez\torul Sancho . The World through Blunted Sight. Londra. Opus maius. 1992. vol. Redi. 1926. „The Invention of Eyeglasses“. ed. The Intellectuals and the Masses: Pride and Prejudice among the Literary Intelligentsia.“ 27. Madrid. argumenta]ia lui continu\: „Dar suntem pentru transformarea fiec\reia dintre acestea dup\ legea perfec]iunii. cit. Nauicula siue speculum fatuorum. Eichholz. 1879. Paris. E. Thomas Carlyle. `n Fiicele focului. Friedrich Zarncke. Londra. Londra.R. trad. Hugh Orr. ed. Messerschmidt. Leipzig. Benelcarría. 1985. 26.394 A L B E R T O M A N G U E L 4. New York. Das Narrenschiff. Jorge Manrique. Natural History. D. Aldous Huxley. 23. `n Moral Essays. 9. 14. 7. 17. noteaz\ c\ etruscii i-au reprezentat totu[i pe câ]iva din zeii lor `n postura de scribi sau citind. 14 din Pelican Freud Library. Gérard de Nerval. convin[i c\ acesta e arm\sarul zbur\tor Clavileño. Alan Shelston. Ca s\ fim cinsti]i fa]\ de Arnold. 25. `n Poesias. Jebb. ed. C. 24. citând din F. „On the Charms of History“.. Charles Schmidt.A. „Coplas a la muerte de su padre“. Roger Bacon. Rosen. Les Bésicles de nos ancêtres. 20. 1750. Godesberg. „The Eye of Allah“. John Carey. 22. 6.E. cit. S. 1510. ed. „De tranquillitate“. Londra. Sebastian Brant. Kent. 11. Seneca. 1980. 8. 1648. Cartea XXXVII: 16. op. Poulet. II. vol. „The Extasie“. cit. „Writers and Day-Dreaming“. `n The Complete English Poems. 1971. An Illustrated History of Early Antique Spectacles. 12. Pliniu cel B\trân. 5. op. 1972. Ed. Mass. cit. 1880–1939.

Ia[i. comenteaz\ profesorul Simone Vauthier. Rainer Maria Rilke. Graham Balfour. Erich Heller. New York & Toronto. Ed. Jane Austen. New York. 11.“ 16. 6. 1994. 2008). `n Rebecca West – A Celebration. Paris. Londra. edi]ia a doua. `ntr-o recenzie la carte. dup\ cum corect subliniaz\ Coleridge. „How Should One Read a Book?“. Vita Melaniae Janioris. trad. edi]ie complet\. cit. John Wells. 1901. M\n\stirea Northanger. 41. Bucure[ti. 9. la «sindromul Doniazada». Londra. Fic]iunea ar fi distrus\ de prozaica dovad\ (Don Quijote. The Life of Robert Louis Stevenson. `n The Common Reader. c’est guérir. 17. dincolo de aceast\ premeditare se afl\ nebunia. 10. 1989. Elizabeth A. `n The New York Times. Richard de Bury. sora ei mai tân\r\. Ed. Die Aufzeichnungen des Malte Laurids Brigge. 1986 (Rainer Maria Rilke. Editura Univers. trad. „Rereading the English Common Reader: A preface to a History of Audiences“. Miguel de Cervantes Saavedra. „Z\pezile de pe Kilimanjaro“ `n Z\pezile de pe Kilimanjaro. Gerontius. 1957. 1991. 31. 2004. ed. The Arabian Nights: A Companion. 1888. 1984. Londra. Black Swine in the Sewers of Hampstead: Beneath the Surface of Victorian Sensationalism. 4. 1978. de la Universitatea din Strasbourg. The Philobiblon. lu\m `n considerare [i pe cel\lalt ascult\tor al {eherezadei.ISTORIA LECTURII 395 vrea s\-[i scoat\ n\frama care-i acoperea ochii ca s\ vad\ dac\ sunt cu adev\rat `n aer [i aproape de soare. trad. ~nsemn\rile lui Malte Laurids Brigge. Ernest Hemingway. urmându-l pe romancierul american John Barth. 13. 1994. „The End of Books“. trad. Marc-Alain Ouaknin. Robert Coover. 3. La Modification. 1948. 21 iunie 1992. & trad. Bucure[ti. de Bogdan Mihai Dasc\lu. Leipzig. Crisu Dasc\lu. II. Paris. Michel Butor. Alain Coelho. Londra. de Emilia Oan]\. 1932. Rebecca West. 1992. `n Journal of the History of Ideas. Clark. Jonathan Rose. trebuie s\ fie premeditat\. 12. 2. op. Ideea European\. ed. Wolfgang Kayser. de Radu Lupan. 15. Londra. Virginia Woolf.. 7. Paris. Marcel Proust. 2 vol. Citat `n Thomas Boyle. Povestiri I. New York. Don Quijote `i porunce[te s\ nu fac\ asta. „Probabil la modul impropriu“. Journées de lecture. Rude Words: A Discursive History of the Londra Library. Thomas.) Suspendarea ne`ncrederii. Aldo Press. Robert Irwin. 8. 18. Das Sprachliche Kunstwerk. „The Strange Necessity“. 1993. „Te-ai fi a[teptat mai degrab\ la un «sindrom al regelui Ciar-{ah» sau dac\. Ernest C. PAGINILE ALBE DE LA SFÂR{IT 1. 1994. Bibliothérapie: Lire. & ed. XXV. Frankfurt-am-Main. . 5. ed. 14.

92. Istanbul. © foto . Taiwan. Ms 10791 fol. 93.N. Ierusalim. Fotograf J.M. pag. Londra. Raichle MD. sus: Musée de Cluny. © foto R. Oates. 78 Chadwyck-Healey Ltd. pp. Paris. Floren]a. mijloc jos: Dickens House Museum. pag.M. Sélestat. 17 Prin bun\voin]a Institute of History and Philology. Academia Sinica. Nancy.M. dreapta sus: Winchester Cathedral. stânga sus: Francis Bartlett Donation of 1912 [i Picture Fund. Ambrogio. pag. Fresnay le Luat (Oise) © Colec]ia Viollet. pag. Londra Office. pag. cliché Mangin. Hastings. Foto Scala. 51 Marcus E. Washington University School of Medicine. Paris. 56 S. Sélestat. Athens. Paris. Foto Scala. stânga: Eglise de Luat. 54 © Bibliothèque Royale Albert ler. Paris. 14. 84 Humanist Library. 63 National Archaeological Museum. stânga jos: Musée de la Ville de Strasbourg. pag. 72–73 mormântul lui Cino de Pistoia. 45 Suleymaniye Library. stânga [i dreapta: Humanist Library. 93. pag. pag. pag. 42 Wellcome Institute Library. Pistoia. dreapta jos: Colec]ia autorului.CREDIT FOTO Pag. pag. 15. No. Cambridge.N. 68 Mary Evans Picture Library. Karlsruhe (detaliu). Paris. 43 The Royal Collection. dreapta: Musée Lorrain. stânga: Musée du Louvre. foto © Roland Michaud de la John Hillelson Agency. pag. 79 © cliché Bibliothèque Nationale de France. jos: Musée de Cluny. pag.N. 20 Jewish National & University Library. Duomo. pag.2r. Bruselles. 70 Louvre. dreapta: Staatliche Kunsthalle. pag. Prin bun\voin]a Museum of Fine Arts. Londra. Windsor © 1995 Maiestatea Sa Regina Elisabeta II. Milano. Floren]a. 38 Bibliothèque Universitaire d'Istanbul. pag. (detaliu). Boston. pag. 39 British Museum. pag. 1260 (detaliu). mijloc: Foto de Eduardo Comesaña. © foto R. mijloc sus: cu permisiunea Korea National Tourism Corporation. pag. © fotografie color de Judges Postcards Ltd. pag. pag. © foto R.

198 Yale Collection of American Literature. 176. pag. pag. Paris/Archives Seuil. Paris. pag. 140 Archives of the Abbey of Monte-Cassino. pag. 139 Key West Art & Historical Society. pag. Foto Jean-Loup Charmet. Cologne/Rheinisches Bildarchiv. 113 National Gallery of Prague. Foto Alan Hollet. pag. pag. 166 Cu permisiunea The British Library G. pag. stânga: cu permisiunea Folger Shakespeare Library. pag. pag. 63493. 138 Library of Congress LC-USZ 65011. Londra/Erich Lessing. 184 Fonterrault.9260. Fran]a. Paris. pag. pag. 122 Israel Museum. pag. pag. 99 Humanist Library. Kunstmuseum. pag. Sélestat. Ghent. Cologne. pag. 145 Musée Condé. dreapta jos: © The Dakhleh Oasis Project. 174 WH Smith Ltd. dreapta: © cliché Bibliothèque Nationale de France. pag.M. Paris. Halberstadt. Italia/G. sus: cu permisiunea British Library.Tab.2. pag. pag. pag. 98 Library of Congress LC-USZ 62-78985. pag. dreapta: prin bun\voin]a Royal Ontario Museum. Neg Nr. foto Copyright IRPA-KIK. 171 © cliché Bibliothèque Nationale de France. Zürich. Germania.ISTORIA LECTURII 397 R. Harvard University Art Museums. Paris. Beinecke Rare Book and Manuscript Library.11308. pag. pag. pag. 193 Prin bun\voin]a Comitetul Director al Victoria & Albert Museum. Dagli Orti. 203 Library . pag. pag. pag. pag. Paris. legatar James P. pag. Berlin. pag. 129 TBWA/V & S Vin & Sprit AB. Ierusalim. 165 Colec]ia autorului. 107 Foto Scala.LM7211. pag. dreapta: cu bun\voin]a Comitetului Director al Victoria & Albert Museum. pag. pag. Floren]a. 131 Schnütgen-Museum. Foto: Oeffentliche Kunstsammlung Basel. pag. 125 Universitätsbibliothiek Heidelberg. Leiden. 157 Cu permisiunea British Library Add Ms. 116 Franco Maria Ricci. pag. (detaliu). 156 Colec]ia autorului. pag.N. Chantilly/Lauros-Giraudon. 177 Prin bun\voin]a Fogg Art Museum. 172 Mary Evans Picture Library. pag. pag. Bruselles. 95 Oeffentliche Kunstsammlung Basel. Martin Bühler. Yale University. Warburg. 130 Swiss National Museum. 170. pag. pag. 112v. 127 Das Gleimhaus. f. 152 Biblioteca Nazionale Marciana. stânga jos: Associated Press. Foto Toso. 178 Beinecke Rare Book and Manuscript Library. Sabina. NL. 104 Bildarchiv Preussischer Kulturbesitz. (detaliu). 123 St Bavon. 182 Foto Jean-Loup Charmet. 196 Paris-Match/Walter Carone. 191 Bibliothèque Mazarine. 124 S. 96 © cliché Bibliothèque Nationale de France. 163 Mary Evans Picture Library/Institution of Civil Engineers.Nr. 189 National Museum of Antiquities. stânga: Penguin Books. 179. pag. Fotograf Alinari-Giraudon. 160 cu bun\voin]a Board of Trustees of the Victoria & Albert Museum. pag. 167 Cu permisiunea British Library IB24504. 159. 134 © Bibliothèque Nationale. Roma. stânga: Stiftsbibliothek St Gallen. pag. Elve]ia. pag. Foto AKG. Inv. pag. Vene]ia. Yale University. pag.

pag.111 fol. Floren]a Foto Scala. 267 Bibliothèque des Arts Decoratifs. 212 © Iraq Museum. 233 Mary Evans Picture Library. 315 Cu permisiunea British Library C 35 L 13(1). 342 Humanist Library. 276 Éditions Tallandier Photothèque. Paris. 230 Colec]ia autorului. 300 Rilke Archive. prin bun\voin]a dlui J. 209 Cu permisiunea British Library LR413G1 798(31). Foto Scala. pag.A. pag. 346–347 Curatorii War Museum. 332 Humanist Library. Colec]ia The New York Historical Society. pag. pag. pag. © Hulton. pag. Paris/Jean-Loup Charmet. 227 Mary Evans Picture Library. Paris. pag. Germania. 338 Museum of the Abbey of Klosterneuburg. 1876. Londra. pag. Palmer. 259 ©Bibliothèque Royale Albert Ier. 336 S. 325 cu permisiunea British Library 010884 h. pag. pag. Londra. 295 Mastrul [i membrii Corpus Christi College. Sélestat. Londra. 234 Chartres. Floren]a. Foto AKG. Carolina de Sud“. 222 Bibliothèque Nationale/ foto © Collection Viollet. Foto Giraudon.23. Sélestat. pag. Treviso. pag. 344 Humanist Library. 328 Colec]ia autorului. Floren]a. 244 Cu permisiunea British Library IB9110. 269 Kyoto National Museum. 262 Sygma. Paris. Bruselles. 264 Copyright British Museum. 219 (ambele): copyright British Museum. Austria. 253 Galleria degli Uffizi.l3r. Londra. Londra. pag. 322 cu permisiunea British Library Or 74 D. pag. pag. pag. Madrid. pag. pag. 210 Mary Evans Picture Library. foto AKG. Niccolò. Vol 5. 286 Como. pag. 297 The Dickens House Museum. pag. pag.398 A L B E R T O M A N G U E L of Congress LC-USZ62-709S6. pag. Sélestat. pag.45. Cambridge. Oates. pag. 261 Museo del Prado. pag. pag. pag. pag. pag. 257 Arena de Padua. fotografie atribuit\ lui J. pag. 250 © Proprietatea lui André Kertész. pag. Ms IV. 238 AKG. pag. 232 © cliché Bibliotlithèque Nationale de France. Bagdad. pag. 304 © cliché Bibliothèque Nationale de France. 323. pag. pag. pag. . 318 Detaliu din „Coliba m\tu[ii Betsy din Aiken. 326 Corbis-Bettmann. pag. pag. pp. Gemsbach.

Hr. custodele [i gardianul statelor totalitare“. cca 330 `.Hr. ~nainte de asta. pentru ca ele s\ fie copiate [i p\strate `n biblioteca . `. 593. adic\ ingerându-i semnifica]ia.: Aristofan din Bizan] inventeaz\ punctua]ia. VOLTAIRE „Citi]i ca s\ tr\i]i“. reprezentând zece capre [i oi pe o t\bli]\ de argil\. care au asistat pân\ atunci doar la lecturi cu voce tare. cuvintele scrise erau legate `ntre ele `ntr-un [ir continuu. GUSTAVE FLAUBERT cca 4000 `.: O inscrip]ie din semne.Hr.: Stând `n fa]a trupelor sale.Hr.TAB EL CRONOLO GIC AL CITITORULUI „C\r]ile risipesc ignoran]a. fiecare corabie care trecea prin Alexandria trebuia s\ predea orice c\r]i pe care se `ntâmpla s\ le aib\ la bord. cca 200 `. spre uimirea solda]ilor. Alexandru cel Mare cite[te `n gând o scrisoare de la mama lui.: Profetul Iezechiel are o viziune `n care i se porunce[te s\ deschid\ gura [i s\ citeasc\ o carte mâncând-o. cca 230: Printr-un edict regal. d\ na[tere primului cititor.

La sfâr[itul vie]ii. Noul Testament [i cea mai mare parte din cel Vechi. nesigur\ `n privin]a capacit\]ilor intelectuale ale femeilor. `ncredin]at c\ englezii trebuie s\ citeasc\ Biblia `n propria limb\. tun\ [i fulger\ `mpotriva lene[ilor care citesc `n pat. 1752: Papa Benedict al XIV-lea. `n englez\. Penguin public\ primele zece titluri din cea mai popular\ serie de buzunar a tuturor timpurilor. anumite sec]iuni ale Sfintei C\r]i trebuind citite cu triste]e `n inim\. de cele 117 000 de c\r]i ale sale. Ca r\splat\ pentru eforturile sale. traduce pentru prima oar\. creeaz\ termenul „hipertext“ ca s\ defineasc\ . cca 1100: Teologul islamic Muhammad al-Ghazali stabile[te o serie de reguli pentru citirea Coranului. 1703: Sfântul Jean Baptiste de la Salle. avidul cititor [i marele vizir al Persiei Abdul Kassem Ismael punea s\ fie c\rate de o caravan\ format\ din patru sute de c\mile dresate s\ se deplaseze `n ordine alfabetic\. 1935. 1536: Umanistul William Tyndale. o jum\tate de milion de titluri – cea mai mare colec]ie de c\r]i din lume – sunt iremediabil pierdute. 1333: Pictorul Simone Martini plaseaz\ o carte `n mâinile Fecioarei. con[tient de aviditatea cititorilor.400 A L B E R T O M A N G U E L ora[ului. destinat\ cititorilor care doresc s\-[i poarte materialul de citit `ndesat `n buzunar. Regula a [asea prevede plânsul. atunci când c\l\torea. dezbate dac\ Mama Domnului poate fi recunoscut\ drept cititoare. `n pictura Buna Vestire. Biserica Romano-Catolic\. cca 1000: Ca s\ nu se despart\. se laud\ c\ distrusese 160 de tone de literatur\ „obscen\“. proclam\ o bul\ `n care ho]ii de c\r]i sunt pedepsi]i cu excomunicarea. 1970: Un american pasionat de computere. 1872: Activistul moral Anthony Comstock fondeaz\ Societatea pentru Suprimarea Viciului `n New York [i proclam\ c\ nu e nevoie ca o carte s\ fie citit\ `nainte de-a fi interzis\. `n Reguli de conduit\ `n societatea cre[tin\. Ted Nelson. Când aceasta e distrus\ de incendiu. este strangulat [i apoi ars pe rug.

~n 1800. cca 55 `. folose[te pentru `ntâia oar\ formula „iubite cititorule“ `n cântecele sale. cca 540: Sfântul Benedict de Nursia stabile[te regulile pentru m\n\stirea sa. c\r]ile sunt instrumente nefolositoare. 1559: Sfânta Congrega]ie a Inchizi]iei Romane public\ primul Index al C\r]ilor Interzise. 1996: Colec]ia Bibliotecii Congresului num\r\ peste 100 de milioane de titluri. ci doar repet\ la nesfâr[it acelea[i cuvinte. Doamna Murasaki scrie primul roman cunoscut din literatura universal\. toate c\r]ile ap\rute `nainte de aceasta trebuie arse. Pentru `ntâia oar\. Iulius Caesar inventeaz\ unul din primele codice – pagini `mp\turite `ntr-o c\rticic\ – prevestind astfel sfâr[itul epocii sulului [i apari]ia c\r]ii a[a cum o cunoa[tem ast\zi. din moment ce acestea nu pot deslu[i ceea ce spun.: ~mp\ratul chinez Shih Huang-ti decreteaz\ c\ istoria trebuie s\ `nceap\ cu domnia lui. Pentru el. pentru ca ea [i celelalte femei de la Curtea Heian s\ aib\ ce citi. oferind cititorilor c\r]i mai multe [i mai ieftine. `n care cititorul poate intra [i se poate mi[ca dup\ voin]\. Revizuit .: Pentru mesajele sale. Povestea lui Genji. cca 1284: Ochelarii sunt inventa]i `n Vene]ia sau Floren]a.ISTORIA LECTURII 401 nara]iunea devenit\ posibil\ cu ajutorul computerelor. cca420 `.Hr. 213 `. cca 2300 `. salvând destinul de cititori al celor cu vederea slab\.Hr.: Socrate argumenteaz\ `mpotriva lecturii.Hr. pentru ca spiritul s\ se hr\neasc\ `n acela[i timp cu trupul. 357 437 de c\r]i intr\ doar `n 1995.: Primul autor `nregistrat.Hr. cca 1010: ~ntr-o vreme când lectura „serioas\“ era `n Japonia apanajul b\rba]ilor. marea preoteas\ prin]esa Enheduanna. cititorii pot fi siguri c\ beneficiaz\ de exemplare identice ale aceluia[i text. 1455: Gutenberg inventeaz\ presa de tip\rit. fondurile acesteia erau de 5 000 de dolari. Printre acestea se num\r\ citirea cu voce tare pe timpul mesei.

28% din popula]ia lumii nu [tie s\ citeasc\. Dac\ o carte pe care o citim nu ne treze[te ca o lovitur\ `ncasat\ `n ]east\. devenind biblioteci merg\toare. Wells. 1781: Denis Diderot pretinde c\ [i-a tratat so]ia. Thomas Mann. `i `ncurajeaz\ pe locuitorii Berlinului s\-[i manifeste discriminarea de cititori [i s\ ard\ c\r]ile unor autori „degenera]i“: Sigmund Freud. 1985: Conform UNESCO. 1933: Pe 10 mai. 1953: Ray Bradbury public\ Fahrenheit 451.402 A L B E R T O M A N G U E L pentru ultima oar\ `n 1948. de ce s\ ne obosim s-o mai citim?“ FRANZ KAFKA .G. Ernest Hemingway. „M-am exprimat `ntotdeauna despre romane ca despre ni[te produc]ii frivole“. care suferea de depresie. sunt bune pentru ipohondrie. „Camerado. ministrul nazist al propagandei.“ Noua [tiin]\ avea s\ se numeasc\ biblioterapie. pân\ la urm\. Marcel Proust. citindu-i literatur\ deocheat\. Un sclav prins `nv\]ând s\ citeasc\ era flagelat. 1740: ~n Carolina de Sud este emis\ o lege care interzice ca sclavii s\ fie `nv\]a]i s\ citeasc\. Karl Marx. H. Joseph Goebbels. i se t\ia prima falang\ a degetului ar\t\tor. a atins un om. „dar am descoperit c\. (E noapte? Suntem aicea singuri `mpreun\?) Sunt cu cel ce te ]ine [i cel pe care-l ]ii! Izbucnesc din pagini `n bra]ele-]i deschise…“ WALT WHITMAN „Eu cred c\ trebuie s\ citim numai c\r]ile care ne trec prin ciur [i prin dârmon. iar alte câteva state procedeaz\ la fel. observa el. ultima edi]ie apare `n 1966. un roman plasat `n viitor `n care c\r]ile sunt arse [i cititorii trebuie s\ memoreze textele ca s\ le salveze. nu-i doar o carte asta Cine-o atinge. dup\ a treia recidiv\. printre autorii interzi[i g\sindu-se Graham Greene [i Colette. Legea a r\mas `n vigoare pân\ `n 1865. Emile Zola.

INDICE DE NUM E .

404 A L B E R T O M A N G U E L .

ISTORIA LECTURII 405 .

406 A L B E R T O M A N G U E L .

ISTORIA LECTURII 407 .

408 A L B E R T O M A N G U E L .

ISTORIA LECTURII 409 .

410 A L B E R T O M A N G U E L .

ISTORIA LECTURII 411 .

412 A L B E R T O M A N G U E L .

ISTORIA LECTURII 413 .

................................................................................................ S\ ]i se citeasc\ ................................................................................................................................ Cititorii t\cu]i ......................................................................................................................................................... Citirea umbrelor ................................................................................................. Citirea viitorului ............ 7 11 13 37 39 55 71 85 105 117 135 153 183 199 PUTERILE CITITORULUI ..... Cartea memoriei...................................................................................................................................................................................... Lectura imaginii ................................................................................................... Ucenicia lecturii ........................................................................................................................................................................................ Lectura `n intimitate..................................................................................... 213 223 239 251 .......................................... Prima pagin\ lips\ ................................................................................................................................................................................................................................... Ordonatorii universului ...................................................... 211 ~nceputuri............................................................................................................................... ULTIMA PAGIN| .....................................CUPRINS Mul]umiri......... Forma c\r]ii............................................................................................ Ultima pagin\ .... Metafore ale lecturii ........ Cititorul simbolic............. DOCUMENTE ALE LECTURII ............................................................

....................................... 353 Note....Lectura de alcov........................................................................................................ 399 Indice de nume ....................................................................................................................................................... 319 Nebunul cu cartea .......................................... 403 . 277 Autorul-cititor........ 265 C\r]ile furate ................................................................................................................................................................. 333 PAGINILE ALBE DE LA SFÂR{IT....................................................................... 351 Paginile albe de la sfâr[it.................................................................................................................................................................................................................................................................................................. 396 Tabel cronologic al cititorului ........................................................................................................ 301 Lectura interzis\ .......................................................................... 287 Traduc\torul-cititor............... 365 Credit foto .................................................

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful