You are on page 1of 100

JURĂMINTUL PREŞEDINTELUI

NICOLAE CEAUŞESCU
„Jur să slujesc cu cre­ d i n ţ ă patria, să acţionez cu fermitate pentru apă­ r a r e a i n d e p e n d e n ţ e i , suve­ ranităţii şi integrităţii ţârii, pentru b u n ă s t a r e a şi feri­ c i r e a întregului popor, p e n ­ tru e d i f i c a r e a socialismului şi comunismului în R e p u ­ blica Socialistă R o m â n i a ! Jur sâ respect şi să a p ă r Constituţia şi legile ţârii, sâ f a c totul pentru a p l i ­ c a r e a consecventâ a prin­ cipiilor d e m o c r a ţ i e i s o c i a ­ liste, pentru a f i r m a r e a în viaţa societăţii a normelor eticii şi echităţii socialiste ! Jur sâ promovez n e a b ă ­ tut politica externâ d e prie­ tenie şi a l i a n ţ ă cu toate ţ ă ­ rile socialiste, d e c o l a b o ­ rare cu toate n a ţ i u n i l e lu­ mii, f ă r ă d e o s e b i r e d e orînduire s o c i a l ă , pe b a z a d e ­ plinei e g a l i t ă ţ i în drepturi, d e solidaritate cu forţele revoluţionare, progresiste de pretutindeni, de p a c e şi prietenie între p o p o a r e ! Jur c ă îmi voi f a c e întot­ d e a u n a datoria c u cinste şi devotament pentru strălu­ c i r e a şi m ă r e ţ i a naţiunii noastre socialiste, a R e p u ­ blicii S o c i a l i s t e R o m â n i a !".

www.cimec.ro

Nr. 3 (anul martie REVISTĂ LUNARĂ EDITATĂ DE SOCIALISTE SOCIALISTĂ ROMÂNIA DIN R E P U B L I C A 1974

XIX)

C O N S I L I U L C U L T U R I I Şl E D U C A Ţ I E I Şl DE U N I U N E A SCRIITORILOR

Redactor şef

RADU

POPESCU

DIN

SUMAR:
EDITORIAL • A XIII-a ZI M O N D I A L A A T E A T R U L U I s e m n e a z ă R I C H A R D B U R T O N şi D I N A COCEA

F L O R I N T O R N E A : Dramaturgii stagiunii şi unele probleme a n e x e A L E X A N D R U B A L A C I : Ecouri c o n t e m p o r a n e a l e teatrului r o m â n e s c în Italia • P R E M I I L E „I. L. C A R A G I A L E " A L E A C A D E M I E I R.S.R.

C. P A R A S C H I V E S C U : Marginalii la teatrul Iu. D. R. P o p e s c u V. M i N D R A : Poezia dramelor lui Ion S a v a I N T E R V I U C O L E C T I V C U ARTIŞTII T E A T R U L U I N A T I O N A L D I N

CLUJ

CORNELIU LEU FATA BUNA DIN CER piesă în 4 a c t e

V A L E N T I N S I L V E S T R U : V a s i l e A l e c s a n d r i şi t e a u u l politic ( I ) A L E C U P O P O V I C I : D e vorbă cu N i c o l a e H e r l e a
Scenografie

PAUL C O R N E L C H I T I C

: Prezumţii despre obiectul •

scenografic

H O R I A D E L E A N U : Intensitate sau tonalitate ? C R I S T I N A C O N S T A N T I N I U : Reinventînd teatrul M I H A I D I M i U : G h i ţ ă , artistul din lume Muzică V. C R I S T I A N : In memoriam : C O N S T A N T I N SILVESTRI • C R O N I C A DRAMATICA — Semnează : RADU ALBALA, VALERIA DUCEA. MIRA I O S I F , V I R G I L M U N T E A N U , A L E C U P O P O V I C I , I L E A N A P O P O V I C I , FLORIN TORNEA D. S O L O M O N : C r o n i c a TV Foto : I l e a n a Muncaciu

R e d a c ţ i a şi a d m i n i s t r a ţ i a : str. Const. Miile nr. 5 — 7 — 9 , www.cimec.ro Tel. 14 35 88 — 14 35 58

Bucureşti

Ace si an de sărbătoare

A
Fapl tirea a solemnă unit, „Trăiască fost telor avem Rămîn nunţate gresul calea In lui, rală al a strigătul noastre, pentru în luminoase

mploarea m ă vaira gate de

evenimentelor aceasta,

pe a

care

le

trăim, la

odată loc de şi 28

cu

fiecare

zi

din

pri­ bo­

se c u v i n e în oa

f i notată, cronica

frunte, i n analele a Patriei,

şi s e m n i f i c a t i v e a l e însemnătate, Ceauşcscu, Naţionale, de al gind Nicolae Adunări singur

istorici. politică zilei de al socială martie inves­ şedinţa român. a sufle­ mai o care în dimineaţa 1974, în poporului din adincul a ale „De celei pe

supremă

tovarăşului Marii întiiul ca întT-un

Preşedinte entuziast,

Republicii Nicolae pururi,

Socialiste

România, Acesta

omagiu României pe

unanimitatea ţării, p o r n i t profund năzuinţele

Preşedinte ce a a ce o

Socialiste, întinderea răsune şi pline

Ceauşcscu !". expresie devotament supreme Nicolae

spontan

răsunat

toată să

aclamaţie

menită şi

de-a de

admiraţii, omul în

dragostei întruneşte

lucide

întruchipează cuvintele de a a la

naţiunii. pro­ Con­ pe la

gravate IX-lea,

marmora patria sale

istoriei

Preşedintelui ceremonia o

Ceauşcscu, etapă istorică

cadrul

memorabilei noastră

cuvînlări socialistă

investituri! : şi

parcurs ridicării

importantă a de

dezvoltării ale a întregului

eoonomico-sociale, acţionat in — cu vederea ca de

bunăstării pentru

fericirii

poporului. partidu­ multilate­ măreţele construcţiei îndeplineşte ţărăde temelia

toţi aceşti

ani, am

hotărire, neabătut, înfăptuirii solemne,

u n i energiile dezvoltare toate îşi în epoca şi

popor ani de care şi

programului doresc

ţării. A c u m , din — aceşti

î n aceste opera clasă în

împrejurări altfel eroicei

să r e a f i r m că realizat care

înfăptuiri socialiste cu cinste a nimi granit cu de

t o t ceea ce a m clase clasa a cu societăţii, a

reprezintă

noastre

muncitoare, muncitoare

misiunea orînduirii a Iată în

conducătoare alianţă socialiste, a opera să

harnicei

minunatei în

muncitoare,

strînsă

constituie care, fără

noastre ţării de

talentatei tuturor

intelectualităţi, muncii, înaltă cu acordat-o, expresie

colaborare programului de mai şi

muncitorimea dezvoltare

ţărănimea, aduce o noastre, ce doresc

contribuţie de de ce la

preţ la înfăptuirea

oamenilor mi-a —

deosebire cele

naţionalitate. calde manifestată înfăptuieşte sale

adresez, încrederea şi

această

tribună, pentru a a

mulţumiri

poporului partid,

pentru

încrederea înfăptuit intereselor

pentru

abnegaţia Comunist

devotamentul

care fidelă

politica

Partidului

Român

supreme."

I
ogoare în cii ochii vitoare ridice tibila

n

tot

acest sosesc

timp, obţinute de

împletite în

în

m o d ou şi aşa

firesc, precizie, cum

cu în

evenimentele cifre, şi

acestea, muncii

din pe

uzine este

ştiri,

exprimate calitatea şi şi a în tonic,

despre Avîntul cum ne

succesele făgăduia, agrotehni­ Pe tineri menit sub pri­ şi sa

substanţiale pline trec munca de pe în

cantitatea termeni de ziar de uniţi

producţiei. se cuvine din de

stimulator, marca

contagios înţelepciune

cuvinte modeme, noştri la

ştiinţifici pline cu şi bunei fapte

caracteristici informaţii bărbaţi, şi ale a

Conferinţă pagini a neobosită

cadrelor dc

conducere femei ale prin şi şi

agricultură. de

zilnic toată socialistă acelaşi organică,

întregi

compacte

milioanelor ţării,

vîrstnici,

întinderea pe timp, treptele să

într-un

efort stări şi

omogen, rezultate,

România Vrind, legătură, fără se de

superioare în

progresului. indestruc­ cronica şi deschid acestor precise, recentele politice le al şi în

demonstreze, existentă cu cinstire lor al

firească, notează, prin

politica prin

generală

ţării, ce

activităţii diplomatice stalului evenimente

contemporane nostru în

mîndrie, I n şi

evenimente primul plan

precedent

răsunetul directe,

perspectivele ample,

concertul

mondial istorică

popoarelor. convorbirile realizate

situează

contactele

detailate

documentele călătorii ale

importanţă

majoră

consemnate Nicolae

conducătorului

partidului

nostru,

tovarăşul

Ceauşescu.

www.cimec.ro

1

In *\primind .Nicolae şura re, a o dală

1întărirea Ccauşesru in

sa

din

15

martie, popor vizita

Go m i t e l u l — şi arată,

Executiv in o legătură <ă : a nonă al ţârii

al cu şi

CC.

al

P.CR. tovarăşului sa desfă­ mărturie a

convingerile rezultatele că in

înIreguJui obţinute, intre in şi

vizita întreaga elocventă

Liberia,

Argentina politica

Guineea. şi

..Prin ţării

prin in

reprezintă constructiv în a

legăturii

indisolubile plus, îşi au

internă

externă

noastre,

confirmind, în pro­

justeţea

caracterul

activităţii şi in

internaţionale

României gresele

izvorul

succesele

dohindilc

construcţia

socialismului, ridicarea din

realizate Aceslor

dezvoltarea popor". să le

econouiico-socială remarcabila stat şi prin

nivelului unei : dir/.e, me­

de trai al întregului distinse „Prin ritatei şi

termeni sale pe de

adăugăm o m să în de

mărturie

venită .luau

partea

personalităţi, Ceauşcscu care de

preşedintele de a o ştiut are ne

Republicii

Argentina, şi in ţara

Domingo unei la acţiuni

Peron

înaltele poziţii Astfel

calităţi

intermediul sa rindul faptul anume, se

preşedintele

conducă prezent

poporul România să şi şi

piuă că

ocuparea lumii".

naţiunilor nostru unor aduc.

aprecieri mai mare la de de un

îndreptăţesc

subliniem noi toţi,

multiplele

contacte con­

convorbiri de cea

avute

conducătorul însemnătate nivel fără

partidului pentru precedent Această dar şi de

stalului întărirea la mai

două

tribuţii in toate

înălţarea referă,

prestigiului eficiente Iii şi şi ştiin­ crea­ şi artis­ buna

României relaţiile ţifice, toare, tice,

socialiste domeniile economice şi la sînt fine, a alte —

legături culturale

interes

general. foarte

constatare nu

deopotrivă,

schimburi

reciproc

avantajoase,

relaţiile puţin de —

dar cum în al

domenii, însă n u

variate, reuniunile nivel

interesante la şi

intilivirile

sportive,

vizitele intre de

tineret

muncitoresc mai

studios,

IM» u l t i m u l cimentarea puternic. prezintă

importanţă

schimburile pentru sinceră

căror

aport devine ai

pentru tot mai interes

prieteniei

naţiuni, pace

cunoaştere U n de înalţii tovarăşului acordată cu culturală, n u

popoarelor,

pentru

cimentarea

ideilor

cooperare vizitate acordate o cinsti/n? depus, creaţie îm

internaţională soli

deosebit Nicolae numai şi

solemnităţile Înaltele lor Elena

universitare distincţii Ceauşcscu ci de a muncii concretă şi

din

ţările

culturii

româneşti. şi şi

titluri,

diplome efort şi

Ceauşcscu muncii sacrificiu,

tovarăşei

înseamnă îuvăţămînt

succeselor pentru şi de

personale,

întregului

generozitate de

dezvoltarea aplicare

investigaţie

ştiinţifică

cuceririlor teoretice

toate domeniile

celor m u i moderne

tehnologii.

p
şi — pînă suri a ne şi pierea

eriplul lului — un

de

dimensiuni arc drept firesc f i de

mondiale efect — ajuns — de cunoştinţelor şi să

efectuat lungă noastre

de

conducătorul şi cu cultura largi

partidului de popoarelor

şi

sta­

nostru

durată

nebănuit pentru

interesante vizitate ale dan­ spre apro­ comunicarea artistice de

consecinţe ca

aprofundarea corolar pe alte A r ce de ni

despre porţi

deschiderea paralele, ne în cinstea au

unor a la

departe, ciutece da

meridiane

realizărilor înalţilor

culturale d i n de

şi

poporului

român. scama

gindim aceste

admirabilele musafiri

spectacole artă

populare la s-au de

desfăşurate suflet dus, la

România, întru

nepreţuită

valoare suflet,

demonstraţii amnunata noastre unde ale

naţiunilor, Gindurile

valorificând spontan. propriile ţările

comuniune şi

prilejuită de me­

de emoţiile artistice pure folclor, l>c sagere lor cu de eri şi încununate la ale unei arte

şi p l i n e d e f a r m e c fireşte, în şi la succese,

serbări

spectacole solia româneşti,

mari

toate copios

şi-au

purtat

artistică. regizorale

asemenea,

turneele

îndelung înalta lor

aplaudate scenografii artistică. toate ridica pe

teatrelor

interpretative, ale unei pentru cu şi toate a lor buna calitate din

ş i wale u n o r acurateţa îndoială de artă treaptă sincer a unei a Fără o şi

creaţii şi că —

pretutindeni culturale tribuţia şi

elogiate, unite

valoare

estetică,

originalitatea scliimburile concomitent înaltă de con­ frumos, apropi­ cultură, aduce

profesională, schimburile muncă precum creaţiilor

artistice, de ştiinţifice şi unei de de

felurile,

domeniile român,

scriitoriceşti, întregului fecundă, mai şi în

vor la

foarte iubitor

României rodnică că şi a

socialiste, pentru ale

popor şi

pace

înţelegerea imediată m a i toate rînd

cooperarea mai

internaţională. strânse de vor spirituale

Fireşte

realizarea cunoaşteri

practică

bune, primul

profunde, presa

valorilor noastre îşi

artistice

popoarelor

noastre,

instituţiile

toate

organizaţiile

spectacole inimii.

artistică

contribuţia,

d i n adîncul

„Teatrul"
2

www.cimec.ro

RICHARD BURTON

XIII-A MONDIALĂ TEATRULUI

Mesaf
WVA, o a m e n i b u m , v ă s:t)u\ ! cu o de propoziţiunc William simplă, se i n l i t i u l e a z ă o piesă pro­ Aşa, americană poziţiunc Teatrul de largă, S a r o y a n . D a r această d e c e există dintre Teatrul. n o i care, de a da cît e binele lumea seme­ simplă n c lămureşte esile c r e a ţ i a .simt acelora nevoia irezistibilă

nilor. Iu vorbă lucrarea cu o l u i Saroyan, u n liberă. bărbal întemniţat stă d e

femeie

T o i aşa,

Teatrul

veşnic v i u , lumii.

prizonier Oricum liar,

al timpului

se a d r e s e a z ă

popoarelor

o f i , de avangardă, teatral

m a i straniu o scurtă

sau m a i f a m i ­ viaţă care îi

evenimentul

trăieşte

este p r o p r i e . deopotrivă, fiindcă clipă. Toalrul actorii, cu o Sînt

R e g i i şi m u n c i t o r i i , c o l o n e i i şi n e g u s t o r i i , pot urmări laolaltă, fiecăruia desfăşurarea dintre ei — unei

toţi, piese,

e a se a d r e s e a z ă

v r e m e de-o

este acel

m o m e n t a l vieţii

noastre î n care moi, împodobit falsă. a sluji

purtăm

mesajul adevărului.

U n adevăr după

m a n t i e strălucitoare actor, iar actorii

sau ascuns îşi pun

o barbă pentru

masca

acest a d e v ă r a s c u n s . I n l u m e a întreagă, f i e că e v o r b a de-un film care a j u n g e sul) ochii a cincizeci d e milioaine d e d e o piesă jucată pentru au în cincizeci per­ de

soane, f i e că e v o r b a spectatori, arta şi

meseria Teatrului

totalitatea l o r

d r e p t u n i c ţel să s p u n ă : aJ0 HEI, oameni buni, vă salut !

n cadrul culturii şi civilizaţiei mondiale, literatura dramatică constituie una din modalităţile de comunicare ale omeniră în lim­ / bajul comun al aspiraţiilor şi al idealurilor nobile ce animă lu­ mea, azi. Este ceea ce se vrea a fi reamintit slujitorilor teatrului din lumea întreagă care sărbătoresc la 27 martie „Ziua mondială a Teatrului". Tema propusă spre dezbatere în acest an : „Dramaturgia şi problemele creaţiei dramatice" oferă posibilităţi multiple de cercetare a unui fenomen jmternic legat de viaţa societăţii pe care o oglindeşte şi a cărei semnifica­ ţie se cere a fi analizată obiectiv în contextul atît de contradictoriu al teatrului contemporan mondial. Eterogenitatea teatrului azi pleacă de la www.cimec.ro
3

eterogenitatea portante giei linia nească tind turgia cele Fără esenţiale românească pacitatea de cele sebită care tacolul mai Tema prin se „Ziua dramaturgie permanentă tacolului prilej terpretativă armonioasă novatoare. a teatrului artistice prin Mesajul conţinutul a lume, solidaritate întreaga comunicare. a cu concordă a fundamentală bucură prin artistice mai sînt sociale în

literaturii însă contemporane

dramatice şi

pe

diferitele superioare altor

meridiane ce animă şi

ale adaptate

lumii

;

im­ pe

clementele dezvoltării cu ca umană oglindă

perene, nevoilor sale a Privită

gencral-umane, plenare popoare, socialist în din fiind şi cu spiritul punct care acest şi

psiholo­ multilaterale. româ­ proiecpolitice şi drama­ actuale, aspectele noastre. dramaturgia prin ca­

omenirea

progresului, confruntare se manifestă problematica proprii naţională valoroase ale

armonioase, timpului

dramaturgia contemporană, dezideratelor dramatice sint în prin a idilică de

dramaturgia comunist, de vedere, vremii reflectă societăţii sociale, optimist, şi ideologiei

ţării

noastre. opere şi

răspunde realităţii

imperativelor acelea realităţii ei dinamica uman,

consens asupra conţinutul

a furniza

o imagine

se caracterizează dramaturgilor multe majoră locul în şi arta ori, rolul

reflecta

societatea a Teatrului" il Este acordă lor, şi acest dezvoltă a dat privind viziunea inspirată reprezintă contemporan tuturor ideea mărturia care an,

î / i conflicte are

tipologii, deo­ de spec­ dintre spec­ acest in­ şi arta unitară

semnificative. Mondiale pe şi care o importanţă a preţuirii vitalizează raportul dialogul şi cu scenică, dramaturgiei, concretă astăzi subliniind ideea de teatrului, dramaturgiei creaţia de ansamblu componentă

a „Zilei

spectacolului. închinat umanităţii

dramaturgii

operele în

mesajul Mondială şi şi

civilizaţiei. responsabilitate

a Teatrului", creaţiei, forţa de

problemele implicit cu

comunicare Impulsul

lumea

contemporană. necesitatea concepţia

înnoirilor şi

actorului, regizorului. reclamă

Actualitatea care lui

o dramaturgie acestor condiţii prestigiul Burton încă cu concis

şi o creaţie chezăşia artei pe baza oamenilor de adevăr creaţiei ca în

spectaculară autentice, experienţelor de teatru, scenice teatru, de în de

Înţelegerea ale marilor său,

şi-a dobîndit înaintaşi. Richard remarcă

adresat o dată existenţa publicul,

spectacolului evidenţiind

semnificaţia Teatrului

necesitate

Dina

C o c e a

artistă vicepreşedinta de www.cimec.ro artă din

emerită oamenilor teatrale (A.T.M.) şi

Asociaţiei instituţiile

muzicale

ALEXANDRU BALACI

Ecouri

contemporane românesc in Italia
prin schimbarea stărilor s o c i a l e c a r e îl c o n ­ diţionează. Şi p e n t r u s c r i i t o r u l grec Spiros M c l a s g l o r i a m a r e l u i clasic al l i t e r a t u r i i r o ­ scriito­ mâne era echivalentă c u gloria rilor care au activat continuu, pen« tru luminarea în tenebre a poporului. Nazim Ilikmct afirma puterea exemplifi­ c a t o a r e a o p e r e i l u i C a r a g i a l e şi f a p t u l c ă dramaturgii d i n a doua jumătate a secolului X X a u de î n v ă ţ a t m u l t de l a acest f i u g e n i a l a l p o p o r u l u i r o m â n . Aceeaşi f a c u l t a t e de a putea influenţa o recunoştea şi cunoscutul o m de teatru sovietic I.A. Zavadski, atunci cînd scria răspicat: „ I n ţara m e a , Caragiale este f o a r t e p r e ţ u i t , c u s t r ă l u c i t u l , i n t e l i g e n ­ t u l l u i u m o r , d e o s e b i t atît p r i n forţa d e p ă ­ t r u n d e r e î n r e a l i t a t e , c î t şi p r i n a s c u ţ i ş u l l u i satiric demascator, rămîne p e n t r u mulţi d i n dramaturgii noştri sovietici un minunat e x e m p l u " . P u b l i c u l şi c r i t i c i i d i n J a p o n i a a u rămas surprinşi «le s p l e n d i d a operă a l u i Caragialc, scria regizorul japonez Kosei Yaimakawa, iar literalul maghiar Mesterhazy Lajos i n d i c a holărît d r e p t obligaţie pentru orice o m c u l t , cunoaşterea s c r i i t o r u l u i r o m â n . T r a d u s c u 9 2 de t i t l u r i în 26 de l i m b i străine, j u c a t d e sute d e o r i pe scenele l u m i i , în teatre, la r a d i o sau la televiziune, de la Rucnos Aires la L o n d r a , de la A t e n a la H e l s i n k i , de la Moscova la T o k i o sau l a R o m a , Caragialc capătă identitatea u n u i scri­ itor universal. U n al doilea m o m e n t d i n periodizarea l u i C i u s e p p e P e t r o n i o este s i t u a t î n l r e cele d o u ă r ă z b o a i e m o n d i a l e şi r e f l e c l ă , d i n p u n c t de v e d e r e i d e o l o g i c , stările d e l u c r u r i c e n u ş i i şi a m a r e , condiţiile triste ale p o l i t i c i i v r e m i i , d a r şi s p e r a n ţ a s t ă r u i t o a r e î n l u m i v i i t o a r e , î n ­ c r e d e r e a î n l u c i d i t a t e şi r a ţ i o n a l , t r a n s f i g u r a ­ te i n d r a m a t u r g i e de C a m i l P e t r c s c u sau d e M i h a i l Sebaslian. Cel de-al t r e i l e a m o m e n t c o r e s p u n d e con­ temporaneităţii n o a s t r e , n o i i i s t o r i i care îşi are i z v o r u l v i u î n a c t u l istoric a l eliberării, i n u r m ă c u treizeci de a n i . C r e a t o r i i de artă î n c e a r c ă să o g l i n d e a s c ă î n p r o f u n z i m e c o l o s a -

ale teatrului

I n 1 9 6 0 , la e d i t o r u l P a r c n l i d i n Florenţa, prin grija profesorului Giuseppc Petronio, c u note regizorale dc Carlo d i Ştefani, apă­ rea u n m a s i v v o l u m , o a n t o l o g i c d e peste 700 de pagini de teatru românesc. E r a u pre­ zentaţi, în t r a d u c e r i datorate u n o r prestigi­ oşi »criitori i t a l i e n i , î n s o ţ i t e d c n o t e şi s t u d i i i n t r o d u c t i v e , d r a m a t u r g i i I o n L u c a Caragiale, M i h a i l Scbaslian, A l e x a n d r u Kiriţescu, T u d o r M u ş a t e s c u şi A l e x a n d r u M i r o d a n . I n prefaţa sa, G i u s e p p c P e t r o n i o , acest e x ­ celent cunoscător a l l i t e r a t u r i i române, p r o ­ fesor, i n p e r i o a d a d i n t r e cele d o u ă războaie, la Universitatea d i n Iaşi, actualmente decanul Facultăţii dc Litere a Universităţii triestine, caracteriza d r e p t condiţie f u n d a m e n t a l ă a tea­ t r u l u i r o m â n e s c , d i m e n s i u n i l e sale v a s t s o c i ­ ale. I n concepţia sa, h o t ă r i t istoricistă, A n t o ­ l o g i a î n c e r c a să p r e z i n t e c i t i t o r i l o r şi o a m e ­ nilor de teatru italieni a u t o r i i cei m a i repre­ zentativi a trei momenlc-tip ale dezvoltării culturale a României moderne. Momentul c l a s i c a l t e a t r u l u i r o m â n e s c este echivalent cu a p a r i ţ i a şi c u t r a n s m i t e r e a în circuitul u n i v e r s a l a l v a l o r i l o r a operei l u i Caragialc. N e r e a m i n t i m , s u b acest u n g h i , d e ceea ce a însemnat, c u aproape doisprezece ani în urină, comemorarea unei jumătăţi de secol de la moartea marelui dramaturg român, omagiat de reprezentanţi iluştri a i culturii mondiale. Pentru scriitorul belgian Roger B o d a r d , C a r a g i a l c a r c forţa o a m e n i l o r c a r e a u de. p a r t e a l o r a d e v ă r u l , f o r ţ a c a r e e x p r i m ă p l e n a r acest p o p o r r o m â n , c u u n t r e c u t nlît d e b o g a t şi c u u n l u m i n o s v i i l o r . R e g i z o r u l c e y l o n e z D a y n a n d a ( î u n a w a r d e n a îl c a r a c t e r i ­ za d r e p t u n mare p a t r i o t care scria doar «lupă dictarea conştiinţei. Secretând Uniunii Scriitorilor d i n R. P. C h i n e z ă . Con-Rei-Cen, saluta existenţa o p e r e i l u i Caragialc în p a t r i ­ moniul cultural al lumii. Teatrul finlandez îşi î m b o g ă ţ e a r e p e r t o r i u l c u o satiră socială, astăzi încă actuală, declara s c r i i t o r u l Sakari Puruunen, iar germanul Ilans Pfeifer estima c ă m ă r e ţ i a l u i C a r a g i a l c constă î n c r e d i n ţ a sa fermă în posibilitatea transformării omului

www.cimec.ro

5

Iele m u l a ţ i i , p r o b l e m e l e f u n d a m e n t a l e ale ării u n e i n o i societăţi, a u n e i n o i c u l t u r i . cepe u rmărirea neîntreruptă a c r it e r m i n i c o r d a n ţ e i d i n t r e esteţi»*, s o c i a l , i s t o r i c şi determinant pentru libera dezvoltare a sonaJităţii u m a n e c a r e n u m a i află în un univers ostil.

cre­ În­ con­ etic, *>erfaţă

trelor d i n Florenţa c o m p a n i i teatrale (Teatru! „Bulandra") sau reprezentanţi de seamă ai şcolii t e a t r a l e r o m â n e ş t i ( B e l i g a n , C i u l e i , Penc i u l e s c u , G i u r c h c s c u ) , şcoală pe care o a m e n i i c u l t u r i i i t a l i e n e o consideră u n a d i n t r e cele mai interesante d i n lume. Iu anul trecui a apărut i n Italia u n v o l u m de teatru al l u i A u r e l Baranga. Am avut ocazia l a u n t e a t r u f l o r e n t i n să a s i s t l a o realizată artistic reprezentare, sub egida U I V i E S C O , a O p i n i e i p u b l i c e , î n o a r e cnuy.ia.smul tinerilor interpreţi era copleşitor. La r i n ciul e i , e d i t u r a V a n g e l i s t a d i n M i l a n o îşi p r o p u n e să p u b l i c e o c o l e c ţ i e s p e c i a l ă d e d i c a ­ tă ( m e r e l o r reprezentative ale teatrului ro­ mânesc contemporan. Neuitate v o r răininc i n a m i n t i r e a m i c i l o r spectatori italieni, spectaco­ lele T e a t r u l u i p e n t r u c o p i i „ I o n C r e a n g ă " clin Bucureşti. Pe scena A c o a d o m i e i d i R o m â n i a , instituţia de cultură românească d i n Capitala Italici, creată p e n t r u d e m o n s t r a r e a i n acea p a r t e a l u m i i a evoluţiei c u l t u r i i româneşti, n u a u lip­ sii r e c i t a l u r i l e , conferinţele, mesele rotunde, la care a u d i s c u t a i despre c o m p l e x i t a t e a fe­ nomenului teatral românesc personalităţi ca Dina Cocea, A u r e l B a r a n g a , Radu Beligan, Radu Popescu (but not least), Giancarlo Vigorelli, Rugcro Jacobbi, M . Verdone, Aldo Nicolaj Fernando dc Cruciatti. U n d e o s e b i t succes 1 w înregistrat s p e c t a c o l u l Collage 2, d a t o r a t r e g i z o r u l u i şi autorului scenariului experimental George Teodoreseu. A m m a i scris d e s p r e acest spectacol care a a v u t u n vast ecou în viaţa culturală a R o m e i şi c a r e e s t e o e m o ţ i o n a n t ă p l e d o a r i e p e n t r u umanism, o p i u n i n d s e n s i b i l i t a t e a şi p u r i t a t e a de c o m p o r t a m e n t \nnan e x a c e r b a t e i tehno­ l o g i i şi p o l u ă r i i s o c i e t ă ţ i i d e c o n s u m . Toate marile cotidiene ale R o m e i au considerat spoctacohd autorului r o m â n ca u n m e s a j t e n s i o n a t d c î n c o r d ă r i c o n t e m p o r a n e , c a uai s o m n m a j o r al participării intense a o m u l u i Ia p r o b l e m e l e c o n t r a d i c t o r i i ale sfîrşituhii c e l u i d c « a l d o i l e a m i l e n i u . S-a p u t u t scrie d e s p r e C o l l a g e 2 ca d e s p r e u n t e a t r u a l d o ­ c u m e n t u l u i v i u , ca despre u n t e a t r u de f o ­ r u m , ca d e s p r e o v a l i d ă c o n t e s t a r e i n t e l e c t u ­ ală colectivă Împotriva condiţionărilor e x t e ­ r i o a r e create s p i r i t u l u i u m a n d e covârşitoarea tehnologie contemporană. Dar umanisiiuil p r o p r i u e s e n ţ e i u m a n e v a i z b u t i să f a c ă să înflorească poezia pe toate d r u m u r i l e vieţii noastre.

T o a t e cele t r e i m o m e n t e istorice, cu trei diverse poziţii ideologice — afirmă Petronio — cu opere variate p r i n t o n u r i şi v a l o r i , p r i n d i v e r s i t a t e a l o r , atestă v i t a l i t a t e a t e a t r u ­ l u i r o m â n e s c ş i e x c e p ţ i o n a l a sa f a c u l t a t e d e a se a d a p t a c a r a c t e r i s t i c i l o r şi s i t u a ţ i i l o r m e ­ reu noi, mereu i n transformare. I n c e i m a i m u l t d e zece a n i c a r e a u t r e c u t de la apariţia amplului volum de Teatro rome.no, c u l t u r a italiană a receptat î n contimuaire s e m n a l e a l e efervescenţei c r e a t o a r e a t e a t r u l u i românesc con/tempo nan, care dezbate v a l o r i u m a n i s t e . Întrebărilor cu semnificaţii general umane, o m u l contoini>oran al ţării noastre le dă răspunsuri c u rezonanţe profund actuale, în concordanţă c u idealurile superi­ o a r e , s o c i a l e şi e s t e t i c e , i s t o r i c , d e t e r m i n a t e . Dramaturgia românească a contemporaneită­ ţii c o n s u n ă c u i d e a l u r i l e d r a m a t u r g i e i u n i v e r ­ s a l e , d a r îşi c a u t ă u n d r u m p r o p r i u c a r a c ­ t e r i s t i c r c a l i t ă ţ U o r şi s p i r i t u l u i r o m â n e s c , p l e d î n d ou fervoare p e n t r u încrederea î n o u i . E x i s t ă u n sens a d i n e a l solidarităţii u m a n e c a o replică dată d r a m a t u r g i e i disperării, solitu­ d i n i i , încarcerării omului, imposibilităţii «le a comunica. Probleme general u m a n e , c u m sînt sensurile vieţii, ale dragostei, r a p o r t u r i l e între generaţii, a t i t u d i n e a în faţa m o r ţ i i , recu­ cerirea omeniei pierdute, apărarea fericirii, sîmt c a r a c t e r i s t i c i l e o p e r e l o r u n o r dramaturgi români care a u interesat c u l t u r a italiană. I n special revista „IL D R A M M A " , unul dintre cele m a i i n t e r e s a n t e p e r i o d i c e d i n l u m e . d e d i ­ cat artelor spectacolidui, publică, aproape în fiecare n u m ă r a l său, o contribuţie româneas­ că. Editorul luminat a l acestui excepţional l u n a r d e l i t e r a t u r ă şi a r t ă e s t e Giancairlo Vigorelli. bunul prieten al scriitorilor români. A u a p ă r u t . în i d t i m a v r e m e , î n coloanele re­ vistei . . I L D R A M M A " , lucrări dramatice de C c U u N a u m , l l o r i a Lovioresou, M a r i n Soreseu. R o m u l u s Vidpescu, numeroase cronici despre spectacolele d i n R o m â n i a , la care a u asistat trimişi speciali, sau la reprezentaţiile din I t a l i a ale n e u i t a t e l o r turnee ale teatrelor r o ­ mâneşti, cu G o l d a n i , Shakespeare sau C i p r i a n . De a n i de zile sînt ivitaţi la F e s t i v a l u l Tea­

www.cimec.ro

P r o l e g o m e n e
Florin Tornea

Dramaturgii stagiunii Şi unele probleme anexe
V i a ţ a t e a t r a l a a ieşit — o d a t ă c u t o a t ă v i a ţ a d i n j u r — d i n i a r n ă . F ă r ă gesturi excentrice, fără a se m i n d r i pretenţios şi, p o a t e , deşart c u evenimente de asurzitor răsunet, ci cumpănită, calm, rcfuzindu-se ostentaţiei şi i m p r o v i z a ţ i e i . O respiraţie d o m o a l ă p a r e a-i c a r a c t e r i z a r i t m u l . S p i r i t e l e c e se c o m p l a c , m a i d e g r a b ă , î n t r e p i d a ţ i e şi î n a s p e c t e s p u m a n t e , a r p u t e a - o s o c o t i , d i m p o t r i v ă , somnolentă, temporizatoare. Să n u n e l ă s ă m p r a d ă i m p r e s i i l o r . S ă n u d ă m sentinţe p r e t i m p u r i i . D r u m u l s t a g i u n i i este a b i a p e j u m ă t a t e b ă t u t ş i , p i n ă l a c a p ă t , m a i e d e u r c a t . Ceea c e n u î n s e a m n ă c ă n u a r f i r e c o m a n d a b i l să s c r u t ă m o r i z o n t u l şi s ă v e d e m u n d e şi c u m a m a j u n s , s ă î n c e r ­ c ă m , a s t f e l , a d e s l u ş i l i n i i l e d e f o r ţ ă ş i d e a n s a m b l u a l e 6 t a g i u n i i , a ş a c u m e l e se l a s ă , d e p e a c u m , c o n t u r a t e . N u e r ă u , c î n d şi c î n d , s ă i e ş i d i n m a t c a d e d e p r i n d e r i c a r e t e f i x e a z ă , d e l a o z i l a altta, a s u p r a v a l o r i l o r d e d e t a l i u , ş i , p r e ţ u i n d u - l e î n s i n e , u n a cîtc u n a , t e î n d e a m n ă să t e p r o n u n ţ i — în funcţie n u m a i d e e l e — a s u p r a i m a g i n i i g l o b a l e î n c a r e se î n c h e a g ă ş i c u c a r e se d e f i n e ş t e , f i n a l m e n t e , a n u l t e a t r a l . In perspectiva acestei imagini globale, detaliul se r o s t u i e ş t e judecăţii noastre, •dincolo d e capricii o r i d e alte p o r n i r i sau u m o r i t e m p e r a m e n t a l e o r i de circumstanţă. Fiindcă i m a g i n e a g l o b a l ă a s t a g i u n i i se v a l o r i f i c ă n u p r i n t r - o s i m p l ă şi î n t î m p l ă t o a r e aglomerare de isprăvi artistice — m a i m u l t o r i m a i puţin meritorii, m a i spectaculos s e m n i f i c a t i v e o r i m a i v ă d u v i t e d e însemnătate — c i p r i n i n t e g r a r e a l o r , d e l a iniţiere, i n t r - o a n u m e c o n c e p ţ i e , p r i n a d e c v a r e a şi s u p u n e r e a l o r u n u i e f o r t g e n e r a l d e a t i n g e r e a u n o r obiective, programatic proiectate şi u r m ă r i t e . C e a r f i ş i c e a r p u t e a d e m o n s t r a o mişcare teatrală — o singură s t a g i u n e c b i a r — neacoperită d e u n p r o g r a m , de u n ţel. d e v i r t u t e a u n e i v i z i u n i i n t e g r a t o a r e şi o r g a n i z a t o a r e ? C e a r f i u n f a p t d e a r t ă ş i c e a r p u t e a d e m o n s t r a e l — oricît d e strălucită i-ar f i a p a r a t u r a expresivă — dacă n-ar f a c e c o r p c u u n s i s t e m a m b i a n t d e c o n c e p ţ i e s p i r i t u a l ă , d a c ă n u l - a r l e g i t i m a şi l u m i n a , •dacă n u i-ar î m p r u m u t a f o r ţ ă r e v e l a t o a r e şi d e p e n e t r a ţ i e ? N e î n t r e b ă m , s c u t m d u - n e d e r ă s p u n s u l c a r e t r a n s p a r e s i n g u r d i n î n s u ş i m i e z u l î n t r e b ă r i i , p e n t r u că în d i s c u t a r e a , m a i a p r i n s ă i c i , m a i m o l c o m ă c o l o , a ( s t a g i u n i i ( c î t ă s-a d e s f ă ş u r a t p î n ă a c u m ) , l i n i i l e •ei p r o g r a m a t i c e , d e c o n c e p ţ i e , p a r a d e s e a a f i p u s e î n p a r a n t e z ă , n e l u a t e î n s e a m ă ori — induce d i n calinul a p a r e n t c u care curge a n u l teatral, d i n aparenta l u i c u m i n ­ ţ e n i e şi s ă r ă c i e d c e v e n i m e n t e — p u s e c h i a r s u b s e m n u l d e p r e c i a t i v a l î n d o i e l i i . Să c e r c e t ă m , aşa d a r . o r i z o n t u l . 0 c o n s t a t a r e m a j o r ă n e î n t î i n p i n ă d i n c a p u l l o c u l u i . După o n u prea îndepărtată perioadă de îngrijorător dezinteres, publicul se a r a t ă din n o u , într-o neaşteptat d e m a s i v ă proporţie, captat d e l u m i n i l e şi p o e z i a rampei. "Să f i scăzut forţa d e atracţie a celorlalte inass-mctlia (cinematograful, televiziunea, r a d i o u l ) , p î n ă m a i i e r i s o c o t i t e d r e p t u n a d i n c a u z e l e d e t e r m i n a n t e a l e n e p ă s ă r i i spec-

www.cimec.ro

7

taiorului logice diane, turgia tatea —

faţă aici.

de

actul

viu

de în că, şi e

pe fără de

scenă ? a

Chestiune Faptul la

de e

cercetare fapt. este ale ştiu. Şi altor

şi un

de

concluzii De şi azi, altor din cu

socio­ meri­ drama­ socie­ şi o casa Paul un la

deocamdată, adăugăm cheamă de Nu posed cu cu viaţă

afara

discuţiei. publicul Dar

semn.

extremă

importantă, ceea

dacă ce

dispreţul ale

literatura teatru zilei scene Naţional, Iloria Radu Băieşu la la de şi se pe la

timpuri piesa de o

deosebire

autohtonă,

problemelor noastră. a e face o nu

conştiinţă pe

omului Există de

cifre

statistice. jucat la şi entuziastă la

lucrurile

„critică"

„lansare" închisă ; Everac şi are succes de să

străzii : reluat şi el de aici iată,

Baranga coadă la la

patru

bucureştene, scenele Teatrul

permanent Mic, coboară în plin în în la din la

statornic

intîmpinare, Oradea ; Mircca Iui în de

provincie ; Iaşi

casă, Arad în

Teatrul

Bucureşti, Iaşi

priză doar şi

„nebună"

Lovinescu lacoban bate încă Sibiu, Teatrul precît de într-o

cunoaşte

prestigiu ; presă drama şi atît Diogenelc de la

schimb. comedia a Băieşu,

Bucureşti curiozitatea fi fost din cele trului decît de Iosif

are şi

bună ; lui de interesată lui Matca

Teatrul Bucureşti Nu ştiu Tea­ ori lui

Comedie

premieră interes

stîrncşte a D. fost R.

nerăbdătoare multe iscate, în turnee cu la Cluj, Ploieşti

spectatorilor

„Bulandra". mai

încărcate la

public nici sau

turneul Popescu, scară a

Dumitru lui Marin

Solomon, Sorescu

aşteptări singură

înfrigurate

repetiţiile

Pasărea

Shakespcare,

repetiţiile, Naghiu...

capitală,

Evenimentele această oferă cete cimea Mai lectură vorbind, sibilităţii numea nu ale numai abolirii şi sete de spectatorilor, tăcute şi toate şi — sensurile bunele de ne şi teatru Ia aflăm

stagiunii şi în

nu

trebuie stagiunea In mustind stagiunii descoperi unei

căutate lucrărilor ca care în (de

cu

orice de — în

preţ.

Ele

există

în

însăşi ce ci se în­ adinbună sen­ se (şi dezde ele

teatru

masivitatea

teatru

românesc, pofida ci dau fost de

actual, şi de

transfigurînd într-un şi valorile de în a faţa

atare nu pînă — a care şi a

aparenţelor ponderea ton şi spectacole inedită. lui cu

eveniment.

senzaţionalul, cuvîntului, acum) o pe ceea o alîtea urmărit au forţă ce,

arta

semnificaţie. Regizoral Brnhm, ochii mult al spaţiu nici şi cu şi

spectacole ale poate

îndrăzneală reacţiilor noi)

cuvîntului — pe după gestului e dc larg pentru în stare de ce de a şi a a se pentru

şoc

renaşteri

coordonatele pe recîştigă, entuziaste pe ca un cît

caracteristice

niastre

contemporane Preponderenţa în teatru grai cel — mai — exacerbării geslicei, Teatrul însele gestice de şi

vremea văzînd şi

conversaţional. literatura şi ale prin

ratalc

experienţe vremii.

cuvîntului scenei a şi

semnului, acorda a fi se

temeiul simptom mult nu sînt stări

bătutei radiere (de sfera a fi ţiilor : ele. în De mase

incomunicabilităţi şi favoriza

„Sărăcirea" îiilîmplălonre obicei

strangularea cuvîntului suficiente cu de este regizorale. lor al rezolvările arguţie de Din ci este

mai în

pătrunzător

ecou.

,,găselniţe" şi

încetează

campa

situaţii atmo­ pentru situa­ între lui calci scenică. şi, un încro­ lîngă artei eseis­ uneltele (dar nu lotul bagaje aseptică

ambigue)

dramatice, exprima în discuţie citit nu

mulţumite a şi — al chiar şi propriu scrisului stărilor se

situaţională teatrale ; nu un pe aceea, de

..inexprimabilul", înfruntă

momentul teatru nu calea

unui

teatru poziţii

punere

argumentează lua, s-ar dacă putea a

întîmplător cărţii şi nu

fenomenul de vedere

teatrului

pătrunderii ocolind, de o zisă,

teatru, acest o

înainte

spectacolului editoriala, prin simţ cu piri Aceste deosebit anonimii bune — de

teatru.

unghi

vorbi

stagiune

alături

întotdeauna în cîmpul şi coş. în de Sînt ale să

coincidentă muncii Bat de în de de la

cu

stagiunea şi sau

auspicii al

favorizează

corespunzătoare

ecloziune

dramatic,

consecinţă,

impune

aşezare uşile arta verva ori

difuziune numai în alte în

repertorială ca şi pe ale

realităţilor la

necesităţii. însuşiri

Teatrului construcţiilor

consacraţii utile, dialogate, domenii

deopotrivă

veleitari ; aruncat proza ori

lucrări

remarcabile condeie

ispitite genului, liric, se

condeiele scrisului tică, odată atealrale a în bej. în scrisului universul

,.veterane", în notaţia

specialiste epică. sînt prin de vuietul de toate s-au în Vor a

exersate să

versul

pamfletară, depună scrisul u i cu în în mai c de în şi Nouă

meditaţia cu şi cu

publicistică. astfel care

mărturisească numai de de sau Se felul istoria

mărturie arme tăcerea faţaj ales

dramatic, sTîrşesc de în

vizitaţi

capriciul eforturi bine strîng de şi

dramatic

schimba preocupări,

carieră,

părăsind preţuiţi laolaltă

deprinderi, albe.

îndeletniciri freamătul tot

format),

oameni

halatelor toate

cazonelor laborator. tot în nou

turbinelor, inspiraţi

şantierelor, porţilor felul în Thadc care

concentrarea Nu

observaţiei un

generaţiile, este

stilurile,

inspiraţii.

fenomen

literaturii.

proporţia

8

www.cimec.ro

se

manifestă li Ia în ştii

el, acum. nici caznă din

Oricum, tratată şi la cu

este

o

realitate sau a

care, artei, se Ce

pentru N u

ceea poţi Atît ea de e dc ţii boaba

ce a şi

semnifică, teatrului, cum de

m i chiar

poate accesul cînd ce şi cele e pe

ocolită, dulcea bine şi că,

nepăsare veniţi,

uşurătate.

interzice doar : bună

nimănui să te

marea

satisfacţie

m a i c u seamă c de b u n în triere, nu

cei mulţi

puţini

v o r alege. alegînd

descurci

această şi de

realitate,

c u m s-o l i m p e z e ş t i ? C u m să de o înlăturare nu al adesea, Procesul sau cînd apoi,

merită

atenţie ; neghină, şi, în în Can­ auto­

pleavă din

se c u v i n e

înlăturat ?

împaci, stabilire, a striveşte.

Dumnezeu urmă, umbreşte

Diavolul ? promovare se calitatea,

ierarhizare lesnicios.

valorilor, presiuni cum nivelul acum, însă, să

deloc

titatea ritatea dacă drept, — cu ştiinţă mejdiile O coară decît spre cirea, rituale impuls

adesea de de se

Alături să nu

exigenţa seamă ce în...

maximă de

judecarea

valorilor, lui hun că

insinuează mult acum ţi se

extraestetice. lucrărilor vine fi fost proverbul mai mult alimentată elitare de de zarea decît şi a nimeni,

Bunăoară, i-au

prestigiului hicTarca „calul toate şi de

verificat

autorului : sub cu

el, chiar legitimat E anevoie cu toate se bună pri­ stre­ potrivnic artistice. cunosc capul spi­ dispo­ expo­ elită

înfăţişează lucrărilor In şi fi

prestigiul,

o r i chiar nu

sub ştiu

nivelul o a mare A r artei

care,

concurenţă ?

vinde

d i n grajd".

ale artei uşor, ar fi dar o

operează decît de creaţiei d a r ea nu

autentică foarte

valoare

vreodată,

definitiv, efectului o

rebutată. minimei

aT f i

procesului

dezvoltare soluţie,

noastre, nu este voci in

greşeală

rezistenţe, prin elitele aceea,

soluţia care, artă nu

promovării propusă de faţă nasc, dincolo se la

asemenea ca cuvinte actastă elite. a

nu-i vorbă, sugestie că de

deschis superioară

ascunsă de zare,

crestelor, excepţional, oprirea a unei în

dispreţ uitînd

o r i de îndoială

t o t ce aspiră

m a i de jos, din l o c , sără­ continuu

locului,

A r însemna, natură

oprindu-ne unei şi eficienţă de

ele, cel puţin în

închiderea căror la spre

orizonturilor, sferei şi lor

închistarea dc

îndeletniciri rezidă şi dc cînd, gata elită

producţii perpetuă o creaţie e şi în fost de

funcţională înnoire. de în forţe

mobilitate, într-o în principiu, sau ştafeta.

într-un

lărgirea

răspîndire Creaţia Chiar atunci Şi

influenţă, este, să de făţiş

nibilitate nenţială, ca a şi să nu

diversificare

reprezentativă. spunem intră în

Neîndoios.

subteran, deferenţa statornic a fie să

tăgăduită, cultivarea evidenţă însă, pe

minată, virtual special Şi acolo

proaspete, naţionale

preia aceea, s-o

Creaţia

momentului în

clasicitate.

merită, nu

corespunzătoare. repertoriu. alocuri,

Teatrele afişului unde a

s-ar c e r e

aibă ar fi

Tradiţia

permanent fost

trebuie bine

inventată ;

întreruptă.

întreruptă,

reluată.

Pentru CÎalistc viaţă şi (nu nu pot

destinul însă, năzui şi şi

artei, însă la

dar şi

şi

pentru gind în

ceea

ce, v u l g a r numim a apropie continuă şi în cazul pentru şi şi dacă se

şi

cu „piaţa

reminiscenţe artei", A r de f i , de

comerîn altfel,

neapărat, de

cu

c o m e r c i a l ist) Acestea însuşi este, se în

clasicii

acapararea, proaspete. public de (el teatral. a

exclusivitate,

afişului. cu cu evoluţie), l o r . în a nu al

dificil.

Vorbeam atenţiei

forţele

pînzele sfiiciune,

sus, i n e x o r a b i l pmn-planul încă timp o a stîngace obstae cu A care regre­ .Justifi­ Cu toate atrage. izbi­ izbi­ zice fără un

împinse vieţii, iu un Dar, atîtea Dacă o e culată

gustului

mişcării şi mai nu

scrisului de

nostru

D a r v i n , altele actului

înfruntarea criteriu

apelor. de

Judecata buna care şi al grabă

valoare, decît

acelaşi buna şi ca

antrenată mai ales ponte în în

credinţă samaritean, prin ea valori

l o r creator.

Fireşte, justifică

credinţă

estetic, trăieşte privită

legitima merită

promovare. fi ignorată.

teatru, loc

excelenţă poate la de fi

„lucrează" promisiune. mult

atribute,

îndatoriri ţine domeniu de

extra-esletice,

onestitatea

calităţii, poale sare un riscuri faţă

încurajată nu

bloca,

acest

imponderabilului, duce iepurele" adevăr nu dc de e e,

al inefabilului, în nici osîrdia ei o prin

imprevizibilului, de piese le

domeniul „Nu ale

creaţiei se ş t i e unui

artistice, unde de odată,

pierderi, care

ireparabile, că ţin

tabile. cative" riscurile cu

căutătorilor

repertoriu, (nu

fac bine

seama. şi le şi

(căci, nu

negreşit,

scutită

încumetare) pe

p e care care

comportă; prin

toate

ocările încă de lumea

aparenţe,

îndreptăţite)

pot

Fiindcă, toare tor tică sastisit şi viilor, teatru

odată,

printre

lucrările dovezi de p u r şi de do de

„care h a r şi

promit", decît —

bună-credinţă, lucrări precauta lucrări, nicio lipsi. în

d a r şi care, fără

(deşi, în

răzleţe) criticii,

chemare, răzbat, ale artei, pentru

se s t r e c o a r ă ,

lucrări c u m se har şi nici

respinse

har, chemate l o r lipsă categorii şi

alte

ispite,

simplu

„merg" de

l o r croială literatură, istoriile

grama­

dezinvolta aparţin nu au

personalitate. producţii, care,

D a r şi care

asemenea niciodată,

unei

d u s lipsă,

m a i r ă u , n i t s-au p u t u t

literare,

www.cimec.ro

o

ele ria Je

sînt lor trece e

destinate să în fie

.,subsolurilor'*, ştiutei l u i , la

dară

au odată

şansa

unui să

cercelului* fie diate

meticulos ;

altfel,

glo­ Lu-

m a r g i n a l e şi, capitolul cum sau şi din pe între at î l lipsa soi de foc este şi — Nie-nie chiar mai de (şi zile şi o pătate, efectiv şi

stinse, o

uitării. şi

George artistic iu bună

Călinescu degrada­ măsură, me­ îngă­ (junii a fost de Marin)... numai în e acest făcut, des­ ispro

„Istoria" —

produselor de

datorate — —

„dramaturgilor violentă sînt un a la ea (îngerul
UIUM

mărunţi".

crărilt toare cu diei dui să Lyon) Nivelul raporl nivel pesle chis", piscuri. de tins toriul atunci de a-i divers la tot să

acestora (in ochii ce ţin in e

aşa

sînt,

mediocritate in ele

spiritelor a

pretins de

cunoscătoare)

lotuşi,

clişeu, minte, prea

epigonie, aici, că lui

facil una

superficial primele scaunul un oa la

lest

pentru

stabilirea îmi de

generale

dispoziţiei scurta unui face de de

puterii şedere

receptivitate

artistică de

spectatorilor. încercate Teatrul a li le

experienţe directorial Glandei

repertoriale

IVlrescu, şi cu

Naţional, {Curierul pe şi

penduleze* lor

afişul

teatrului notoriu cu virf

notoriu Paul care şi

..mărunt" „vîrfurile" se de

D'Ennery vestii stagiuni, care nu

lucrarea scăzut valorile al

„dificil" ori

evidente asperităţi mari şi

existente

năzuie, strălucire cu

poate* ele)

determinat şi la n-au „cîmp educai sînt urină. şi că

scăzut cîte toate Dar o între

lor. scrieri

încolo,

caracterizează,

relativă ,

acest

spectacole Desigur, mare

ridicate

lac.

aşteptările, de marele la să — ele al un,

succes

carieră enigmă, aceleiaşi

uimitoare public iar lui

j**vilind trebuie înseşi la ele*

opere

netăgăduit public alia, zicem, încă ! dar la pe şi unei

sacru.

marele

riscurile succes să ale a

relative*, ,,timpul un dis­ reper­ inegale, Pînă mai ale an ; con­ eresBăieşu, Cor­ de satisfacţia an

stagiune neprizat între

inlăunlrul oarecare, de este

stagiuni. alunei, un inegale teatru un să cît

Pînă

alege"

(cu

marele Pînă

e*asă),

dar

succes

slimă.

recunoaştem ele valori La de gustului an în

original să şi

stagiuni re*alilăţile întinsa de tot este, nu

necesarmente întâmpinări la de selea a bogat puţin de nici de pe scene — de

repertoriu

concurente

supuse zilei reţea divers in alîtea Everac, şi

unor

public.

rămînein oferi, mai de că

publicului, iniţiativele număra cîte ale dc Petre Chiriţă, Oprea, atît de

putea

ţării, lucru

repertoriu, poţi

bogat, teatru. din

atît Nu

şi

apar

creatoare în

scriitorilor stagiunii să sacraţi cînd ne l i u curbul, Dumitru Ilie M. şi observi ale

adevăr, lucrări, sînt

repertoriul

actuale

aproape

primă etc.)

apariţie, nici

săptămîni

repertoriu

omise D.H.

numele (Marin Alecu numele (Gh.

răsunătoare numele Iosif

marilor prestigiu

(Baranga, Lovinescu, generaţiilor- d e Bebreanu, Măria mai rar Al. şi Fo'ldes, tentaţi Sever

Popescu tinere Solomon,

mijloc Zaciu. I. de D.

mai

Sorescu, unor Robu, Ştefan

Naghiu,

Mănescu,

Dumitru Sîrbu nici Radu

Popovici,

Vintilă, „otrăviţi" Ion Sergiu

Leu, ori

ş.a.),

nici

scriitori

arhitectura

dramatică F.

(Constantin

Hobană, Levin, felurite gustul a lor gus­ for­ Iia şi să său

Ahnaş,

etc),

debuturile

Constantin

Munteanu,

Tănfisache, S a b i n ş.a.). Lucrările nu o a dată în

Christian lor vin Ele şi pe în

Maurer,

Alexandru, Vin

să a c o p e r e t o a t e ale să vin acopere într-o

genurile. deşi, un artistic diversă esenţă scrieri, mai omul şi din însă

să a c o p e r e n u fiecare această a funcţional,

gusturile ele are a de e d u c i re

deconcertante faţă

pubb'cului, actului în

neîndoios program şi, un prin act

dintre

publicului tului, rîndul activă sociale. lege. micii pe lor mativă, a să

înţelegerii insereze scriitorului Repertoriul, cît cu la pe l u i , actul

pătrunderii spectator se

chemare actului şi lui

problematică de a

dramatic. individuale al

dramatic

doreşte cu

mărturisire vieţii

prezenţă

problematica un tablou Ia şi cît in

vieţii

spectatorului, doreşte al stal edificator,

închegat să

acesite

r#rogramatic, realităţilor valorii

întrunindn-le,

putinţă, aceste

noastre,
şi

dina­

tendenţiale, noastre listă, nu

trezească

conştiinţa

rostului

participativ Sînt dramaturgia şi şi ce tesc sau acest surprizele noi. au culori mai să de*

realităţi. neîndoios, nu excluse. vibraţii la să ne

sensul scăpări. fi sînt e*e

d i m e n s i u n i l e istorice, Dar repertoriul socolil venite, înfăţişai ce. orice De cînd cînd pînă (în

perpetuu cînd

revoluţionare e vorba să de şi de lor : de

ale construcţiei

multilaterale. deosebi şi în poate Ba. ceea niciodată bine O la a ne au ceea de sluji. definitiv sînt artistică închis. măsură teatrele aceste* cusururi deslegarea tuturor şi ce întregirile adauge adevăr la ceea izbu­ faeilişi, ei şi în d<* va

naţională) sînt şi accente în

deosebite, înfăţişeze, comun ei cetăţii, dă — ele

încărcătură

revelatoare

semnificaţii

suplimentară, vedere şi să

acum şi şi

toulte a

laolaltă, sluji

lucrări cetăţii,

reveleze

semnifice, efortul arta efort

dincoace

însuşiri nu

amănunt

circumstanţă : cunoaşterea de a

conştiinţa

tîndu-i

conflictelor sluji acest

fundamentale, facilitîndu-i şi va da

scop, în ce

încercarea — roade,

armelor dă —

îneîntare... măsură roade d a — ţ i n e ele p e r s p e c t i v a finală a stagiunii...

10

www.cimec.ro

Reviriment şi statornicie
Interviu colectiv cu artiştii Naţionalului clujean
Despre spectacolele pe care Teatrul Naţional din Cluj le-a pre­ zentat in această stagiune, revista noastră a scris în numerele sale ante¬ rioare. Turneul întreprins în Bucureşti a confirmat opinia exprimată de noi privind calitatea superioară a activităţii sale, buna organizare, a procesului de producţie artistică, alegerea exigentă a repertoriului, a interpreţilor din colectiv. judicioasa utilizare Profittnd de dialogul purtat între Teatrul Naţional din Cluj şi oamenii dc teatru bucureşteni, la Asociaţia oamenilor de Teatru şi Muzică, am consemnat o parte din opiniile exprimate de artiştii clu­ că în acest fel facem mai bine cunoscută acti­ jeni, avind convingerea vii alea, preocupările, aspiraţiile unui ansamblu care, in clipa de faţă, ocupă un loe de frunte în mişcarea teatrală românească.

Repertoriul — preocupare centrala
•I P E T R E B U C Ş A - directorul Teatrului Na­ ţional din Cluj. Stagiunea actuala a marcat începutul u n u i r e v i r i m e n t î n viaţa t e a t r u l u i nostru ; în adevăr, d e multă vreme, Naţio­ n a l u l c l u j e a n n u a i z b u t i t ( p o a t e n i c i nu-şi propusese) ca l a jumătaitea s t a g i u n i i să f i e i n m ă s u r ă a p r e z e n t a şase p r e m i e r e . Ritmul a c e s t a a f o s t , d e s i g u r , c e r u t şi d e n e v o i a d e a n e reface zestrea d e spectacole, d e a înfă­ ţ i ş a p u b l i c u l u i n o s t r u u n a f i ş m a i b o g a t şi mai divers. D a r asemenea realizare n u a r f i f o s t c u p u t i n ţ ă , d a c ă n u a m f i aşezat l a baza întregii noastre activităţi u n r e p e r t o r i u c u c e r t i t u d i n e înltocmtit. A m p r e g ă t i t , d e a l t ­ f e l , această s t a g i u n e c u m u l t ă v r e m e î n u r m ă , a m alcătuit afişul ţinînd seama d e toate c r i ­ t e r i i l e c a r e c o n d u c l a j u s t i f i c a r e a şi a p o i l a valorificarea l u i , eu prioritate criteriul dato­ r i e i faţă d e p u b l i c u l n o s t r u . S ă m ă e x p l i c : î n u l t i m i i a t u , î n f ă ţ i ş a r e a C l u j u l u i 8-a s c h i m ­ b a t m u l t . O r a ş u l n o s t r u n u m a i este doar o c e t a t e u n i v e r s i t a r ă , c i şi u n o r a ş p u t e r n i c i n d u s t r i a l i z a t . S t r u c t u r a p o p u l a ţ i e i s-a d i v e r ­ sificat. A z i ,la Cluj, a v e m s t u d e n ţ i şi p r o f e ­ s o r i , d a r şi z e c i d e m i i d e m u n c i t o r i , î n m a ­ rea l o r majoritate tineri. Oraşul numără m u l t e l i c e e şi şcoli i n d u s t r i a l e . A c e l a ş i l u c r u s-a î n l î i n p l a l şi î n a l t e l o c a l i t ă ţ i v e c i n e , f a ţ ă d e cart; t e a t r u l n o s t r u a r e obligaţii legate d e susţinerea vieţii l o r c u l t u r a l e . Este o r e a l i ­ tate p e care n u p u t e a m s-o t r e c e m c u v e ­ derea, care dictează elaborarea u n u i r e p e r t o ­

riu teatral diversificat n u n u m a i d i n punct d e v e d e r e t e m a t i c c i şi d i n p u n c t u l d e v e d e r e al nivelului de pregătire, d e receptivităţi! faţă d e t e a t r u — faţă d e c u l t u r ă î n g e n e r a l — a unor s p e c t a t o r i proveniţi d i n atît de diferite medii sociale. D e c i , aceste conside­ rente a u determinat structura repertoriului nostru. A m prezentat pînă acum : Meşterul Manolc d e L u c i a n R l a g a , Singurătatea trăgă­ torului la ţintă d e V a s i l e R e b r e a n u şi M i r c e a Zaciu, dramatizarea l u i Constantin P a i u Dănilă Prepeleac după Ion Creangă ; a p o i , Unchiul Vanea d c A . P . C e h o v , Jocul dra­ gostei şi-al întîmplării de Marivaux şi Po­ vestea unui ghicitor... de u n autor vietnamez, a n o n i m ; r e p e t ă m a c u m Zodia Taurului de Mihnea Ghcorghiu şi a v e m în vedere, în continuare, comedia Sosesc diseară de Tudor Muşatescu, o n o u ă piesă d e V a s i l e R e b r e a n u cu tematică d i n viaţa satului de a z i (titlul p r o v i z o r i u : Sutiene pentru călugări) şi o l u ­ crare a u n u i d r a m a t u r g peruvian, Traversînd Niagara. î n sfîrşit, o piesă d e D . R . P o p e s c u , Pasărea Sliakespcare.

V I C T O R T U D O R P O P A - regizor. După cum se p o a t e observa, repertoriul ţinteşte m a i d e p a r t e decît p r o g r a m u f l a r t i s t i c p e n t r u o singură stagiune. Ţinînd seamă d e necesi­ tatea d e a u r m ă r i dezvoltarea, î n perspectivă, a a c t o r i l o r n o ş t r i , n e g î n d i m să p u n e m , î n c ă d i n această s t a g i u n e , j a l o a n e l e u n u i p l a n r e ­ p e r t o r i a l d e l u n g ă d u r a t ă . Fireşte, aceste j a ­ l o a n e se c o n s t i t u i e d i n cele m a i s e m n i f i c a ­ tive lucrări ale patrimoniului naţional şi universal, ca, de pildă, deocamdată, Viforul de Barbu Ştcfănescu Delavrancea şi Ruu Blau d e V i c t o r I T u g o .

www.cimec.ro

11

a m l u c r a t î n u l t i m a v r e m e este c ă a u a b o r d a t curajos un repertoriu de m a r e exigenţă : Cebov, B l a g a , M a r i v a u x . Fireşte că specta­ colele cu piesele acestor a u t o r i sînt specta­ cole m a i d i f i c i l d c r e a l i z a t , d a r la b i l a n ţ u l realizărilor noastre contează m a i m u l t u n r o l doar parţial i z b u t i t i n asemenea spectacole, decît u n s u c c e s c u u n r o l d i n t r - o p i e s ă f ă r ă importanţă. CARMEN G A L I N . T i n e r i i d i n t e a t r u l nos­ t r u a u a r ă t a t că p o t d u c e p e u m e r i i l o r r o ­ l u r i de mare răspundere d i n r e p e r t o r i u l cla­ sic. I n această p r i v i n ţ ă n u î n c a p e îndoială, t e a t r u l p o a t e c u t e z a să a b o r d e z e u n r e p e r t o ­ r i u m a i d i f i c i l p e n t r u n o i şi, î n acelaşi t i m p , c a p a b i l să a s i g u r e u n p r o g r a m d e s p e c t a c o l e mai elevat. Problema este d a c ă , o d a t ă cu a c e a s t ă s t a g i u n e , n o i , a c t o r i i , a m i z b u t i t să convingem conducerea t e a t r u l u i că merităm să n i se a c o r d e m a i m u l t ă î n c r e d e r e , aşa f e l încît l a alcătuirea r e p e r t o r i u l u i s ă se ţină s e a m a de forţa d c c a r e d i s p u n e t e a t r u l , d e dorinţa a c t o r i l o r talentaţi care-i compun t r u p a d e a şti d i n a i n t e ce v o r f i c h e m a ţ i să joace... lată unde; c r e d e u că se a s c u n d e u n u l d i n s e c r e t e l e c o n t i n u i t ă ţ i i «le c a r e v o r ­ bim.
1

Petre

Bucşa

M E L A N I A U R S U . H r a n a noastră sînt r o l u ­ rile. Daţi-ne, m a i înlîi de toate, h r a n ă b u n ă şi î n d e s t u l ă t o a r e , d a ţ i - n e r o l u r i i m p o r t a n t e şi f r u m o a s e , v e ţ i v e d e a ce m a r i n e f a c e m !... CONSTANTIN A D A M O V I C I . Pentru mine, actor m a i vîrstnic, contactul c u regizorii

Cum a s i g u r a m c o n t i n u i t a t e acestui m o m e n t f e r i c i t a l a c t i v i t ă ţ i i noastre?
PETRE BUCŞA. E uşor de presupus că p r o b l e m e l e c a r e s t a u i n faţa u n u i t e a t r u sînt m a i m u l t e şi m a i d i v e r s e d e c î t p o t f i e l e b ă n u i t e d i n v i z i o n a r e a cîtorva spectacole ale r e s p e c t i v u l u i t e a t r u . Toaită l u m e a e d e a c o r d c ă , d i n c o l o d e c a l i t ă ţ i l e şi c u s u r u r i l e f i e c ă r u i spectacol prezentai de n o i î n acest t u r n e u , actuala stagiune reprezintă un moment de bun augur în activitatea noastră. Problema care ne f r ă m i n t ă cel m a i i n t e n s în m o m e n t u l d e f a ţ ă e s t e : ce şi c u m p u t e m f a c e , p e n t r u c a a c e s t m o m e n t f e r t i l să se i n t e g r e z e u n u i p r o c e s d e c o n t i n u i t a t e , să d e v i n ă trăsătura caracteristică şi durabilă a activităţii tea­ trului ?
t

ca

Victor

Tudor

Popa

ANCA N ECU LCE-MAX1M1 LI AN. După părerea m e a , decisivă p e n t r u t r u p a de a c t o r i c l u j e n i a fost î n t î l n i r e a c u r e g i z o r i i t i n e r i — î n s p e ţ ă c u A u r e l i u M a n e a şi A l e x a V i s a r i o n . I a t ă , la n o i î n t e a t r u sînt a c t o r i f o a r t e b u n i , se p o a t e v o r b i d e o t r u p ă c o m p l e t ă , omo­ g e n ă î n d i v e r s i t a t e a e i . D a r aceşti a c t o r i n u p o t să se a f i r m e , c i t ă v r e m e se i r o s e s c î n interpretarea u n u i repertoriu nesemnificativ. Meritul dintîi al tinerilor regizori cu care

12

www.cimec.ro

Anca

Ncculcc-Maximilian

Mdania

Ursu

t i n e r i p u t e a să f i e c e l p u ţ i n d e r u t a n t . N e - a m o b i ş n u i t să c r e d e m c ă o d a t ă c u a n i i a m a d u ­ nat şi d e s t u l ă experienţă, destulă meserie, p e n t r u c a să n u m a i a v e m n e v o i e d e î n d r u ­ marea u n u i regizor tinăr. P u t e a m c r e d e , şi m u l ţ i a c t o r i c r e d . acest l u c r u , că a m d o b î n d i t u n l i m b a j s u f i c i e n t d e b o g a t c a să n e e x p r i m ă m fără a m a i a p e l a la 'noi a j u t o a r e . D u r iată că, la C l u j , m - a m întîlniit, p e n t r u a t r e i a o a r ă î n c a r i e r a m e a , c u Uncliiul Vanca şi e s t e p e n t r u î n t î i a o a r ă c î n d un regi/or, A l e x a V i s a r i o n , ( c u c a r e a m l u c r a t p i e s a şi l a A r a d ) m-a f ă c u t s ă - m i î n ţ e l e g c u a d e v ă r a t p e r s o n a j u l î n t o a t ă c o m p l e x i t a t e a şi p r o f u n ­ zimea l u i . Experienţa m e a c u acest spectacol î n s e a m n ă m a i m u l t decît i n t e r p r e t a r e a u n u i rol. Nu ş t i u ce şi cît a m r e a l i z a t d i n e l ; ş t i u c ă , î n o r i c e c a z , l - a m înţeles a l t f e l ; că această n o u ă înţelegere a î n s e m n a t î n m i n e clătinarea u n o r c e r t i t u d i n i , pe care a c u m le c o n s i d e r dău­ nătoare ; m-am p ă t r u n s d e a d e v ă r u l că în m e s e r i a n o a s t r ă e m e r e u n e v o i e să n e r e v i ­ z u i m u n e l t e l e , să n e r e î n n o i m m i j l o a c e l e , să t i n d e m către perfecţionarea n o a s t r ă . O r , acest l u c r u n u e s t e p o s i b i l a t î t a v r e m e cît n u sc produce o întîlnire fericită î n t r e a c t o r i şi regizori de valoare. CARMEN C i A I J N . E u privesc cu oarecare îngrijorare perspectivele noastre, fiindcă nu ştiu c u m se v a r e z o l v a a c e a s t ă problemă, cîtă v r e m e A u r e l i u M a n c a este s u f e r i n d , i a r

A l e x a V i s a r i o n a fost l a n o i d o a r î n ospeţie. U n r e g i z o r ou adevărat u t i l c o l e c t i v u l u i nos­ t r u n u t r e b u i e să f i e p u r şi s i m p l u t a l e n t a t , e l t r e b u i e să f i e şi permanent în m i j l o c u l n o s t r u , să c u n o a s c ă s t i l u l n o s t r u d e m u n c ă , r i t m u l n o s t r u , v i a ţ a n o a s t r ă d e z i c u z i , să fie d e faţă la repetiţiile s p e c t a c o l e l o r , d e p l a ­ sările n o a s t r e ; să a j u t e l a omogenizarea noastră, la dobîndirea u n u i stil p r o p r i u t r u ­ pei, a unei gîndiri artistice comune. A N C A N E C U L C E - M A X I M I L 1 A N . Se î n t î m p l ă ca r e g i z o r i , c u m sînt c o i d o i t i n e r i c u c a r e a m l u c r a t î n u l t i m a v r e m e , să n e c e a r ă m a i m u l t d e c î t s î n t e m n o i p r e g ă t i ţ i să d ă m . D e aceea este necesar ca — d i n c o l o de p r e g ă ­ t i r e a u n u i r o l concret, într-un spectacol con­ c r e t — n o i să n e p r e g ă t i m , să n e d e z v o l t ă m , să n e p e r f e c ţ i o n ă m c a p a c i t a t e a c r e a t o a r e . O r , a c e s t l u c r u n u se p o a t e f a c e l a î n t î m p l a r c , ci n u m a i s u b o s u p r a v e g h e r e şi îndrumare s t a t o r n i c ă , p e c a r e n u şi-o p o a t e a s u m a d e c î t un regizor aflat m e r e u alături de n o i , în mijlocul nostru. P E T R E B U C Ş A . R e z u l t ă l i m p e d e că p e n ­ tru a dobîndi c o n t i n u i t a t e a pe care toţi o d o r i m , e s t e n e c e s a r să n e a s i g u r ă m p e v i i t o r o eehipă stabilă de r e g i z o r i . N o i f a c e m tot ce p u t e m î n a c e a s t ă d i r e c ţ i e . D a r , r e z o l v a r e a problemei n u depinde n u m a i de n o i . A v e m n e v o i e să f i m s p r i j i n i ţ i , şi c e r e m insistent acest s p r i j i n d i n p a r t e a f o r u r i l o r n o a s t r e t u ­ telare.

www.cimec.ro

13

Exista o c o n d i ţ i e a r u l u i d e provincie?

acto­

MELANIA U R S U . V r n a u să l e g s p e c t a c o ­ lele p r e z e n t a t e de noi in Capitală, de pro­ b l e m a f e l u l u i în c a i c n e î n f ă ţ i ş ă m l u m i i t e a ­ t r a l e b u c u r e ş t e n e : ne t r e z i m b r u s c î n f a ţ a u n o r condiţii n o i . D u p ă un d r u m obositor, după repetiţii i s t o v i t o a r e şi p r i p i t e , t r e b u i e sîî a r ă t ă m c i n e s î n t e m şi c i t n e p o a l e j ) i e l e t i . D a c ă m a i v e n i m şi la p a t r u a n i o d a t ă , s î n ­ t e m c o p l e ş i ţ i d e e m o ţ i e şi, f i r e ş t e , s p e c t a c o ­ l u l n u p o a l e să a r a t e c u m a r ă t a e l î n s e a r a p r e m i e r e i la n o i a c a s ă . F a ţ ă d e a c t o r i i b u e u reşlteni, n o i , a c t o r i i t e a t r e l o r d e p r o v i n c i e , n o î n f ă ţ i ş ă m b u n i i t e a t r a l e , o p i n i e i c r i t i c e , într-o condiţie diferită, specială, nereprezentalivă... A ş a s-a î n t î m p l a t c u Unchiul Vanea. CONSTANTIN ADAMOVICI. De fapt, această c o n d i ţ i e specială p o a l e f i socotită m o i exact u n c o m p l e x a l a c t o r u l u i do p r o v i n c i e . Şi asta, n u n u m a i p e n t r u că n e p r e z e n t ă m opiniei teatrale bucureştene handicapaţi do î m p r e j u r ă r i l e d e c a r e s-a p o m e n i t c i şi p e n ­ t r u că noi, actorii din provincie, continuăm să f i m t r a t a ţ i c a c e n u ş ă r e s e a l e t e a t r u l u i . D i s ­ t a n ţ a m a r e d e c e n t r u l v i e ţ i i t e a t r a l e f a c e să f i m lipsiţi d e p o s i b i l i t a t e a u n e i b u n e i n f o r ­ mări, unei depline documentări. N o i n u no p u t e m î m p ă r t ă ş i d i n experienţa a l t o r specta­ c o l e , n u ştim decît f o a r t e p u ţ i n d e s p r e miş­ carea noastră teatrală şi m a i nimic despro viaţa teatrală de peste h o t a r e . A N T O N T A U F . E u c r e d că a v o r b i d e s p r o o c o n d i ţ i e specifică a a c t o r u l u i d e p r o v i m e i o înseamnă a rătăci pe u n t e r i t o r i u fals. N u există o condiţie a a c t o r u l u i de p r o v i n c i e ; e x i s t ă d o a r o p r o v i n c i a l i z a r e a a c t o r u l u i . Şi a s t a p r i v e ş t e şi p e m u l ţ i a c t o r i d i n B u c u r e ş t i . U n actor p r o v i n c i a l e u n a c t o r s u f i c i e n t , pîndit dc anchiloză intelectuală, l i p s i t de c u ­ r i o z i t a t e şi d e a m b i ţ i i î n a l t e , i n c a p a b i l să 6 e autodepăşească. S î n t e m „ p r o v i n c i a l i " u n i i faţă d e a l ţ i i c î n d n u a v e m ce să n e c o m u n i c ă m , cînd n u n e leagă n i m i c , cînd n u c o n s t i t u i m o echipă. Pe de altă p a r t e , lipsa de contact c u viaţa teatrală, ou viaţa culturală în gene­ ral n u e o condiţie de neevitat. D a r , cred că e m u l t m a i d e f o l o s să n e î n t î l n i m î n d i s ­ c u ţ i i f e r t i l e , c u p o e ţ i , c u a r t i ş t i d e s e a m ă , să c ă u t ă m n o i î n ş i n e să n e c r e e m o v i a ţ ă s p i ­ r i t u a l ă bogaltă şi i n t e n s ă , î n c o n t a c t o u t o t c e reprezintă s p e c i f i c u l generaţiei n o a s t r e , decît să a s c u l t ă m , p l a c i z i , e x p u n e r e a u n u i regizor oarecare despre „Living" sau despre Grot o v v s k i , î n c a d r u l — s c h e m a t i c şi s ă r ă c ă c i o s — a l u n o r aşa-zise d e z b a t e r i p e t e m e p r o f e ­ sionale. CARMEN G A L I N . E u n u înţeleg sensul complexului dc provincie. E adevărat, d i n a n u m i t e p u n c t e de vedere, a c t o r i i bucureşteni sînt m a i a v a n t a j a ţ i ; ei p o t a v e a u n c o n t a c t m a i d i r e c t c u v i a ţ a artistică şi, î n m ă s u r a în c a r e sînt interesaţi, p o t p r o f i t a d e acest c o n ­ tact. D a r , sub r a p o r t u l dezvoltării profesio­ nale, www.cimec.ro c r e d c ă l a C l u j e x i s t ă c o n d i ţ i i f a v o r a -

Constantin

Adamovici

Ion

Tudorică

bile de care m u l ţ i n c l o r i bucureşleni sînt l i p ­ siţi. G î n c l i ţ i - v ă cîţi a c t o r i f o a r t e b u n i lincey.vHc i n C a p i t a l ă î n a ş t e p t a r e a v r e u n u i r o l ! S i g u r , şi l a C l u j se p o a t e î m l î m p l a a c e s t l u c r u , dar n u reprezintă o condiţie fatală, c i u n accident c a r e p o a t e şi t r e b u i e să f i e e v i t a t . I n f e l u l acesta î n l ă t u r ă m i n s t a l a r e a prejude­ căţii „ c o m p l e x u l u i de provincie". N u poate exista o condiţie dată p e n t r u actorul de pro­ v i n c i e ; există anumite condiţii neplăcute care p o t dispare şi a l t e l e , a v a n t a j o a s e , care trebuie dezvoltate.

N o i şi o p i n i a

teatrala

V I C T O R T UD O R P O P A . D e fiecare dată cînd ne c o n f r u n t ă m cu o p i n i a teatrală n o i n u a v e m decît d e c î ş l i g a l . D i s c u ţ i i l e p e c a r e Ic purtăm cu critica teatrală, cronicile scrise despre n o i reprezintă p r i l e j u r i de integrare a noastră în a n s a m b l u l vieţii t e a t r a l e , des­ f i i n ţ a r e a b a r i e r e i d i n t r e C a p i t a l ă şi p r o v i n c i e . Dar, n u de puţine o r i , a m auzit sau citit păreri a m a b i l e , sentimentale, declaraţii de simpatie, în l o c u l u n o r judecăţi critice te­ meinic argumentate. P r i m i m cu bunăvoinţă bunăvoinţa criticii, d a r preferăm o opinie r ă s p i c a t ă , f r o n t a l ă , c h i a r a s p r ă , d a c ă este î n ­ t e m e i a t ă , p e n t r u c ă , se înţelege, n e e d e m a i m u l t folos.

terpreţilor. A n a l i z a realizărilor actoriceşti este expediată în cîlcva adjective, poate fericit alese, d a r i n s u f i c i e n t e p e n t r u a n e face să înţelegem cit e neîmplinire în s t r ă d a n i a n o a s t r ă şi d e c e a m i z b u t i t m a i p u ţ i n d e c î t a m f i d o r i t . Î m p ă r t ă ş e s c şi e u c r e d i n ţ a c ă o o p i n i e afectivă, c h i a r dacă ne b u c u r ă pentru moment, n u p o a t e a v e a consecinţe pentru activitatea noastră viitoare. M a i cred că, atunci cînd realitatea o cere, l o c u l c r o n i c i i obişnuite, de rutină, poate f i luat de u n stu­ diu atent, obiectiv, profesional al modului c u m este r e a l i z a t u n a n u m i t r o l . S p u n a s t a pentru că î n m o m e n t u l de faţă, moment care se p o a t e c a r a c t e r i z a printr-o ofensivă generală a a c t o r i l o r în viaţa noastră teatrală, lipsesc c u desăvîrşire s t u d i i l e aplicate p r i v i n d a r t a a c t o r u l u i şi s p e c i f i c u l a c e s t e i a r t e .

NOTA

REDACŢIEI

Citind rîndurde dc mai sus. interlodutorii noştri clujeni vor înţelege că din necesitatea de a concentra pe un număr limitat de pa­ gini ampla discuţie care a avut loc, o seamă de probleme, pe care noi le-am considerat cu bună credinţă că au o importanţă secundară, nu apar în acest interviu colectiv. Credem, de asemenea, că va fi înţeleasă reorganizarea pe grupe dc probleme a ideilor şi a impresiilor culese de noi atît în discu­ ţia colectivă cît şi în convorbiri separate. Interviu colectiv realizat de

I O N T U D O R I C Ă . I n această o r d i n e d e i d e i , f ă r ă a i n t e n ţ i o n a să s u p ă r p e n i m e n i , vreau să s p u n c ă , d e c e l e m a i m u l t e o r i , c r o n i c i l e scrise p e m a r g i n e a spectacolelor noastre acordă o m u l t prea n e î n s e m n a t ă atenţie i n ­ www.cimec.ro

Valeria Ducea, Mira losif şi Virgil Munteanu

Premiile „I. L. Caragiale" ale Academiei Republicii Socialiste România pentru anii 1969, 1970, 1971, 1972
La începutul lunii marlie a avut loc, în cuvenitul cadru festiv, de­ cernarea premiilor Academiei Re­ publicii Socialiste România. Prin­ tre laureaţii numeroaselor premii acordate pe o perioadă de patru ani şi care încununează remarca­ bile realizări ale savanţilor, cercetâtorilor, oamenilor de ştiinţă, artă şi cultură, se numără, spre bucuria şi legitima noastră mîndrie şi slujitori ai teatrului româ­ nesc. Consemnăm cu laureaţii premiului CARAGIALE". satisfacţie pe „ION LUCA

1970 D. R. POPESCU pentru piesa ACEŞTI ÎNGERI TIU ŞTI tru 1971 volumul ION BĂIEŞU „TEATRU". pen­ pen­ IN -

IIORIA LOVINESCU tru piesa ŞI EU AM FOST ARCADIA. 1972 - PAUL ANGHEL pentru volumul „TEATRU". MII INE A pentru piesa www.cimec.ro

GIIEORGIIIU ZODIA TAURULUI.

Mihnea

(IU cor

ghiu

Ne vremea

nundr'un cuvenita, cela

cu mai de i-a

faptul revista multe

ca, din

la pie­ în va­

noastră

a publicat sele studii loarea a rea, tor Vedem laureaţi Angliei, •Gheorghiu, D. făcut pentru recent

laureate, cuprinse ce larga

a analizat spectacole în în a ai titlurilor „ION stat şi. preţuire

şi cronici textelor lot

volume, puteri aces­ noştri. de LUCA Paul Mihnea şi sub­ aceşti îmbogă­ spiri­ artis­ con­ presti­ pentru populariza­

promovarea pentru dramaturgi decernarea premiului Ion

valoroşi în ai

CARAGIAIJE"

dramaturgilor Băieşu, 11 oria contribuţii au Lovinescu pe care la nostru vieţii Sîntem acestor înseamnă imbold cele mai în calde recunoaşterea adus-o

P>. Poposea

stanţialei dramaturgi ţirea tual tice vinşi gioase laureaţi tatea Le licitări lor şi că la

patrimoniului dezvoltarea noastre. acordarea premii un adresăm ! nou a patriei

activi­ fe­

creatoare.

www.cimec.ro

CONSTANTIN PARASCHIVESCU

Marginalii la teatrul lui

D. R. Popescu
I n t r ă m , a d e m e n i ţ i d c a r o m e l e t a r i c a r e se s i m t p r i n a e r . D a r ce e a i c i ? p a l a t ? g r ă d i n ă ? c o r a b i e ? fereastră la marginea orizontului sau încăpere fără o r i z o n t ? c î m p i e nesfirşită ? p ă d u r e ? C e v a d i n t o a t e a s t e a şi n i m i c d i n toate astea, p e n t r u că n-avem cînd, n-avem d e c e să m a i s t ă r u i m p e î n t r e b a r e . 0 l u m e r e a l ă şi t o t u ş i d e b a s m , a i e v e a şi î n ş e l ă t o a r e , g r a v ă c a d u h u l l u i H a m l e t şi p u s ă p e ş o t i i c a s p i r i d u ş i i , o l u m e p e s t r i ţ ă ş i c o l o r a t ă , şi b u n ă , ş i r e a , şi c o n c r e t ă , şi a b s t r a c t ă , o l u m e î n t r e a g ă , c u m ă r e ţ i a şi j o s n i c i a e i , c u v o c e a e i d e p o e m şi g î n d u l e i d e g e n i u , se î n f ă ţ i ­ şează d i n t o a t e părţile. N-are s c r u p u l e , n u p u n e c o n d i ţ i i , p o a t e că i n s i n u e a z ă p r i n a s t a să n u p u n e m n i c i n o i c o n d i ţ i i , şi î n c e p e j o ­ c u l , a d i c ă s i m f o n i a d e s u g e s t i i şi p a r a d o x u r i p e c a r e o b a g h e t ă m a g i c ă o stîrneşte c u scli­ p i r i d e p o f t ă şi p l ă c e r e . N i c i n u ş t i i c î n d a î n c e p u t . N i c i n u ţi-ai d a t s e a m a c î n d a i t r e ­ s ă r i t . P î n ă să t e d u m i r e ş t i , a i i n t r a t î n p i e s ă . „ I a u r c ă - l e m a t a p e s î r m ă , să t e v e d e m " , z i c e c i n e v a . D a c ă eşti d e ş t e p t şi ş t i i s - o - n t o r c i pc-un cuvînt, poate n u te u r c i — dacă n u , „ î n f u n d u l s c e n e i , p e u n c a t a r g , s e v ă d atîrn î n d d o u ă p i c i o r e ' * ! A s t a e. F ă r ă f a s o a n e , f ă r ă e t i c h e t ă . C ă d o a r ţi se o f e r ă „ u n s p e c t a c o l m a g n i f i c " . Aceşti îngeri trişti ? 0 pasăre dintr-o altă zi ? Piticul din grădina de vară ? Baladă pentru nouă cerbi ? Nişte fluturi fru­ mos coloraţi ? ; p a r p o e z i i , d a r sînt t i t l u r i , C i t e s c u n d r a m a t u r g , c a r e c p r o z a t o r — şi descopăr u n poet. C e - n s e a m n ă , a d i c ă , să ş t i i s - o - n t o r c i p e - u n c u v î n t ? î n s e a m n ă , p u r şi s i m p l u , s ă naşti o lume. Ş i s-o a r g u m e n t e z i . I a t ă o d i s c u ţ i e b a n a l ă î n Luminile paradisului : „căci e l n u m a i e s t e e l , şi e a n u m a i e s t e e a . . . şi d i n d o i n e r ă m i n î n d î n t r e g n i c i u n u l , e f i r e s c să fie n i m e n i acolo : însă u n n i m e n i care v o r ­ beşte. A d i c ă a m a i r ă m a s d o a r c u v î n t u l . D i n care D u m n e z e u l a început a făcut lumea..." (Stih). Şi dacă faci f l e a c u l ăsta, creezi legături, d a i l u c r u r i l o r şi s e n s u r i l o r c o n ţ i n u t u r i n o i , neaşteptate. V i s u l c „o f l o a r e d i n M e x i c " c a r e îşi s c h i m b ă c u l o a r e a d e cîteva o r i p e z i „ d a r , teribil... floarea aceasta m i r o a s e n u m a i c i l a r e c u l o a r e a a l b ă " şi „ n u m a i n o a p t e a , î n v i s e albă, c u m i r o s , ea..." (Visul) ; trecutul este „ o p a s ă r e d i n t r - o a l t ă z i " şi p ă s ă r i l e „(ia n i ş t e i n i m i z b o a r ă . . . p î n ă s e f a c o a m e n i . . . şi c î n d m o r , o a m e n i i i a r ă ş i se f a c p ă s ă r i " (Piticul din grădina de vară) ; şi d a c ă t r e c în n e m u r i r e , „ î n j u r o să b î z î i e a l b i n e l e d o m n u l u i şi f l u t u r i f r u m o s c o l o r a ţ i o să se r o t e a s c ă î n j u r i d t ă u " ( i d e m ) . I a t ă şi n i ş t e . . f l u t u r i f r u m o s coloraţi", sau, c u m a m zice a c u m , i m p e r i u l n e m u r i r i i , o casă „ l a m a r g i ­ n e a p ă d u r i i d e s a l c î m i . . . a l b ă şi c u m u l l o f l o r i . . . c u faţa la m a r e " ; „aici c c o l m a i f r u ­ m o s l o c d i n l u m e " (Nişte [luturi frumos co­ loraţi). Fa, f l u t u r i i , sînt d o i b ă t r î n i , fără vîrstă. f ă r ă s e x — „ n i c i n u ş t i u eîţi a n i m a i a v e m ' * — „nici n u ştiu dacă eu sînt e u , b u n i c u l t ă u , sau dacă e u sînt ea, b u n i c a t a " ( A l e x ) . Un timbru de universalitate circulă prin vorbe — „ u n i i v i s e a z ă şi ce v o r f i c î n d n u v o r m a i f i d e c î t ceea c e a u fost, d i n t î i . A t u n c i c î n d se v o r d u c e în l o c u l u n d e vieţile sînt a m e s t e ­ c a t e , t i m p u r i l e s î n t c o n t o p i t e d i n n o u , şi o a ­ sele s î n t c o n t o p i t e d i n n o u , şi s e x e l e , şi v i s e l e " 'Alex). Atingem registre shakespeareenc. Şi î n a c e a s t ă p i e s ă m i c ă , d e p u r i t a t e şi s u b l i m , n i c i n - a i c r e d e că î n c a p e u n p r o g r a m e s t e t i c . ..Acum totul e u n miracol" (Dody), pentru că s î n t e m î n t r - u n p l a n m e t a f o r i c , p l a n u l c o n ­ venţiei d r a m a t i c e . A i c i este „o l u m e e x t r a o r ­ d i n a r ă " ( M ă r i a ) şi u n l o c u n d e se m e r g e ..ca la oracol" (dintr-o discuţie consemnată de revista Familia).
r

Ca s ă a f l ă m c e ? P ă i , m a i î n l î i c ă v i a ţ a şi nemurirea sînt întrucîtva s i n o n i m e — „nu m o r d e c î t c e i c a r e nu t r ă i e s c " ( N e p o t u l ) . P e a c e a s t ă t e m ă se a r t i c u l e a z ă s u b i e c t e l e , e a d ă forţă şi j u s t i f i c a r e e r o u l u i dintr-o parodic. dintr-o t r a g e d i e ; „ n u o b s e r v i n i c i că trăieşti" (Şchiopul) — „ d e aş p u t e a , mi-aş lăsa m î i n i l c să ţ e a s ă , să s p e l e , să m î n g î i e " ( M ă r i a ) . P r e ţ u l '

18

www.cimec.ro

v i e ţ i i — i u b i r e a şi c r e d i n ţ a ; „ v o i v-aţi i u b i t . V o i aţi c r e z u t " ( N e p o t u l ) . D e s c h i d e m u n c a p i t o l t u l b u r ă t o r al acestei d r a m a t u r g i i , u n d e iubirea e liniată şi r ă s f ă ­ ţată ca p r i n c i p i u d i n a m i c şi a t o a t e i z b ă v i t o r al vieţii. ..N-ai iubit pe nimeni, Silvia. A s t a e Îngrozitor !" ( I o n ) ; „inie î m i p l a c oa­ m e n i i c a r e i u b e s c , c i î n a l ţ ă m e r e u acest s t î l p de t r ă i n i c i e c a r e este n e a m u l o m e n e s c " ( R e ­ gele) ; i u b i r e a „leagă t r u p u l n o s t r u p ă m î n t e s c cu c e r u l ' ' ' i d e m ) . D e aceea, v o m î n t î l n i , r e ­ l u a t , a p r o a p e în f i e c a r e d i n a c e l e p u ţ i n e p i e s e p e i-are l e - a m p u t u t c i t i n o i , m o t i v u l mire­ sei — n o s t a l g i a a l b ă a i u b i r i i . „ I n t r ă F a t a , c u coroniţă de mireasă p e c a p , şi s o v o n a l b " (Luminile paradisului) ; „ u n c e a r c e a f şi-1 p u n e p e c a p , ca p e u n s o v o n d e m i r e a s ă " (Visul) : Măria e împuşcaţii i n roebie albă dc mireasă (Piticul din grădina de vară) ; S i l v i a a r e î n d u l a p r o c h i a d e m i r e a s ă a m a m e i , „ e a n-a f o s t niciodată mireasă, şi m i - a d a t h a i n e l e ei d e m i r e a s ă m i e , u i t e - l e " (Aceşti îngeri trişti) ; „aş vrea să mor In haine de m i r e a s a " (Dody, Nişte fluturi frumos colorafi). In că nostal­ legătură c u asta e de observat gia nunţii trece ca u n reproş pentru tre­ burile mari şi complicate ale oamenilor, ale b ă r b a t u l u i , cîtă v r e m e e l n u le împlineşte şi c u u n s e n s a t î t d e s i m p l u , a t î t d e u m a n . S i l v i a şi I o n s-au î n t î l n i t î n v i s , „ d o i î n g e r i t r i ş t i " , d a r a u p l e c a t î n r e a l i t a t e , p o a t e să se î n t î l n e a s c ă , p o a t e n u — şi c i n e ştie d a c ă , asta e „singura f e r i c i r e a d e v ă r a t ă " c u m s p u n e , cu surîsul ei d c f l u t u r e , D o d y ?

ci în n o i şi d e c i a r e p u t e r e a să v i n ă o r i c î n d (Pisica in noaptea anului nou). Cu u n pocnet d i n degete p u t e m aduce toată i s t o r i a lîngă n o i , să n e m ă s u r ă m c u c a s a u să n e î m p l i n i m o toană. Se c r e e a z ă i m e d i a t o tensiune neprevăzută, trecem într-un registru de ambiguitate şi insinuări pentru a căuta a d e v ă r u l m a r e a l u n o r f a p t e d e m i c i m e (O pasăre dintr-o altă zi, Pisica în noaptea anu­ lui nou), a s p i r a ţ i a s p r e p u r i t a t e (Aceşti îngeri trişti). Ambiguitatea e o notă specifică a a c e s t e i d r a m a t u r g i i , p e d e o p a r t e , p e n t r u că ea reflectă a m b i g u i t a t e a vieţii — „gindirca sa e r a c i u d a t ă , a m b i g u ă , şi e l c a o m e r a l a f e l , d u b l u , c u o f a ţ ă s p r e a d e v ă r şi c-o f a ţ ă spre m i n c i u n ă " ( D o d y ) —, pe de altă p a r t e , p e n t r u că e a s p o r e ş t e c o m p l e x i t a t e a şi e c o u l transfigurării — „vezi, sînt c l i p e cînd n i c i n u ş t i u d a c ă e x i ş t i c u a d e v ă r a t s a u eşti d o a r o părere, fiindcă p r e a s t r i g i în g u r a m a r e l u ­ c r u r i po care parcă le a u d strigate în m i n e , d e p a r c ă e u le-aş s t r i g a " ( S i l v i a ) . A p a r f e ­ ţele d u b l e , c o n t r a d i c t o r i i , g e n I u d a — „ p e r ­ s o a n ă c o n t r a d i c t o r i e . . . î n l o c u i e ş t i c u N şi v e i obţine N u - d a " (Stih) — „deci u n caracter oscilant, trădător" (Rop) — cu puţin fard t r e c u n i i d r e p t c e e a ce n u s î n t — „ n e p u d r ă m , ne r u j ă m , ne s c h i m b ă m î n a l t c e v a , fiindcă ne p l a c e să f i m cc n u s î n t e m " ( D o d y ) . Interesant de observat c u m oscilantul e pus î n l e g ă t u r ă c u m a r e l e sens a l vieţii, v ă z u t do p e t u l p i n a p l i n ă d e s e v ă a t o t c e e a ce e c u r g e r e şi d e v e n i r e , şi e x p l i c a t p r i n neade¬ r e n t a la asta — „toată viaţa m e a a m fugit dc s e n t i m e n t e , de m u i e r i , de simţurile mele, de vise, de morţi, de i u b i r e , de nefericire, d e c î n t e c e " ( R o p ) ; „el n u e t r i s t , e l n u e vesel, e l n u iubeşte prea t a r e , el n u urăşte p r e a t a r e , p e n t r u e l t o a t e a u aceeaşi v a l o a r e — adică n i c i o v a l o a r e " ( I o n despre M a r c u ) . Interesant de observat c u m travestiul devine ţ i n t a n e c r u ţ ă t o a r e a e r o u l u i c a r e se v r e a e l i ­ b e r a t d e c o m p r o m i s u r i şi m e s c h i n ă r i i — u n e ­ o r i se b ă n u i e s c d e a s t a şi se c r e e a z ă o t e n ­ s i u n e f a l s ă a „ u n u i a d i n t r e n o i " , p e n t r u a se regăsi l a c e a s u l h o l ă r î t o r p e aceeaşi dimen­ s i u n e d e d e m n i t a t e şi m ă r e ţ i e u m a n ă (Carmen, cei patru soldaţi şi căpitanul). Intîlnirile l u i I o n c u M a r c u scapără de dispreţ, celălalt e blînd, c corect, e generos în f e l u l l u i , d a r incompatibilitatea e implacabilă, M a r c u e u n s u f l e t m i c şi ,.ca s ă f i i d e f o l o s a l t o r o a ­ m e n i , î n p r i m u l r î n d t u t r e b u i e să f i i o m ! " ( I o n ) . V o r b e l e l u i P a s c a l d e s p r e m ă r e ţ i a şi m i c i m e a o m u l u i sînt corectate p e u n sens fundamental — „ideile m a r i cer o a m e n i m a r i " — „ n u poţi c o n s t r u i o l u m e m a r c c u căcăcioşi c a t i n e şi c a M a r c u " ( I o n ) . E x i s t ă u n t r a v e s t i d c f o n d , c u m e s t e c e l d e m a i s u s şi m u l t e , altele (Aurel, Elizeu) şi un travesti de f o r m ă , care n u m a i p r i n p a r a d o x d e v i n e v i a b i l şi î n c ă r c a t c u c o t a r e s p e c t i v ă d e p e r i ­ culozitate ; „lumea voastră a t r e c u t , d u l c i p i ­ r a ţ i . . . p i r a ţ i i d e a z i se c h e a m ă a l t f e l şi s î n t mult m a i daţi d r a c u l u i ! v o i sînteţi nişte visători, nişte r o m a n t i c i . . . c o r a b i a voastră e 0 corabie a inocenţilor" (Cezar). Interesant de o b s e r v a t , a p o i , c u m d u a l i t a t e a e s t e v ă z u t ă şi

N e m i ş c ă m p e n i s i p u r i . Scena nu e cc e. C a şi î n v i a ţ ă , n u n e i n t e r e s e a z ă a p a r e n ţ e l e , fixaţiile, restricţiile i m p u s e d c r e g u l i . Care r e g u l i ? U n p e r s o n a j iese d i n t r - o scenă c o n ­ t r o v e r s a t ă şi n e p o m e n i m c ă d ă o r e p l i c ă i m p o r t a n t ă f ă r ă să ş t i m c î n d a i n t r a t ( M a m a , Pisica în noaptea anului nou). Ş i ce-i c u a s t a ? I n c ă m ă r u ţ a S i l v i e i d i n Aceşti îngeri trişti v i n şi p l e a c ă , d u p ă v o i e , t o a t e c e l e ­ l a l t e p e r s o n a j e — b a că „să b e a u o c a f e a " (Petre), b a că „ a m m a i t r e c u t şi e u p e aici" (Marru). b a că „ n u l-aţi v ă z u t p e M a r c u ?" (Cristcscu). Ce i m p o r t a n ţ ă a r e ? N e interesează vocile d i n adînc, c e e a ce se p e t r e c e d i n c o l o de v e d e r e , în taină şi esenţe, p e n t r u că sînt „ m ă r i s u b pustiuri". S t ă m , de p i l d ă , la o n o a p t e de r e v e l i o n , b e m şi p ă l ă v r ă g i m , şi d e o d a t ă „ o l u m i n ă c i u d a t ă " m a r c h e a z ă „ o c o b o r î r e î n i n t e r i o r " şi î n c e p e a l t c e v a , u n spectacol al conştiinţelor confrun­ tate, u n d e a p a r e T a t ă l , c a r e „credeam că e î n c e r u r i . Şi n u e n i c i a c o l o , n i c i p e p ă m î n t " ,

www.cimec.ro

19

d i n perspectiva sublimă a omului, din punc­ t u l d e u n d o se r e f l e c t ă „ t r u p u l n o s t r u p ă m î n l e s c c u c e r u l " . E ceea c c n u m i m , î n c o n s i d e r a ­ ţii o b i ş n u i t e , d i m e n s i u n e a c o s m i c ă a o m u l u i , aspiraţia spre absolut, spre nemărginire. I m e ­ d i a t n e d ă m s e a m a că p e r s o n a j e l e n u t î n j e s c d u p ă aşa c e v a , p e n t r u că au aşa c e v a — n e ­ m ă r g i n i r e a , a b s o l u t u l , c o s m o s u l sînt i n e l e . , , L u s î n t c u b u r i l o r d i n z e i " ( C e / a r ) — ..ou a m p u t e r i d u m n e z e i e ş t i " ( S i l v i a ) . Mie tînjesc d u p ă echilibrul forţelor, aspiraţia lor e de a păstra a r m o n i a proporţiilor, dc a f i în p e r m a n e n ţ ă şi p r e c î t se c u v i n e „suflet şi t r u p " ( M o n t a i g n c ) , „ p ă m î n t şi c e r " ( A r g h e z i ) . T r a g e d i a , c î n d v i n e , n u c s u m b r ă , n u e i m p l a c a b i l ă , n u covirşeşte u n p u m n d e ţ ă r î n ă c a r e s-a u i t a t l a s t e l e , ca la g r e c i i a n t i c i , c i e o î n ă l ţ a r e , o î n f r u m u s e ­ ţ a r e , o i n t r a r e î n p o e m — „şi î n c e p e să se r i d i c e l e n t , c a şi c u m a r î n c e p e să z b o a r e c a o p a s ă r e " ( M ă r i a ) . E mult joc — j o c u l c o p o f t ă d c v i a ţ ă şi o î n d e l e t n i c i r e f o a r t e o p t i ­ m i s t ă d e a n e î n ţ e l e g e m a i b i n e şi m a i c o n ­ c l u d e n t l i m i t e l e şi f i r e a , f a ţ e t e l e i n t e r m e d i a r e şi e s e n ţ a . E r o u l d ă u n s p e c t a c o l — „eu v ă ofer un spectacol magnific" (Căpitanul) Şi spectacol u l e măreţ şi g r o t e s c , e t r i s t şi v e s e l , a r e n e l i n i ş t i şi h a z — ca-n v i a ţ ă , u n d e g e n u r i l e se .amestecă şi n u m a i ştii f o a r t e b i n e u n d e se t e r m i n ă f a r s a şi u n d e î n c e p e d r a m a . S a u i n v e r s . D c aceea p i e s e l e nu intră în categorii prestabilite, e l e sînt p o e m e m a i m i c i sau m a i m a r i , care, însu­ f l e ţ i t e , a l c ă t u i e s c t o a t e o s p e c t a c u l o a s ă „cînlare o m u l u i " ! U n oebi a r u n c a t pe p a g i n i l e dc proză ne f a c e să î n ţ e l e g e m că u n e l e l u c r u r i c a r e i s-au p u t u t r e p r o ş a s a u i s-ar r e p r o ş a a c e s t e i d r a ­ m a t u r g i i — ca, de p i l d ă , a m b i g u i t a t e a , sau menţinerea pe u n p l a n a b s t r a c t , sau e x p l o r a ­ r e a c a r a c t e r u l u i d e o r a c o l p e c a r e îl a t r i b u i e acestui gen — ţin de d o m e n i u l nostalgiei e p i c u l u i . î n t r - a d e v ă r . în e p i c ă , D u m i t r u R a d u Popescu e m a i legat de concret, face subtile

a n a l i z e p s i h o l o g i c e şi s o c i a l e , c o m p u n e m a i m i n u ţ i o s şi m a i i m p l i c a t în r e g u l i u n t a b l o u realist a l p r e f a c e r i l o r d i n aceste v r e m i (Dor, Duios Anastasia trecea. Vinăloarca regală e l e ) . T r e b u i e să î n ţ e l e g e m d e a i c i că d a c ă i n t e a t r u e, m a i l e g a t d e a b s t r a c t , d a c ă f a c e s u b t i l e a n a ­ l i z e f i l o s o f i c e şi m o r a l i ' , d a c ă c o m p u n e m a i a l e g o r i c şi m a i e l i b e r a t d e r e g u l i u n t a b l o u realist al i m p l i c a ţ i i l o r d i n aceste v r e m i , e m a i p u ţ i n e l o c v e n t ? N i c i d e c u m . T e a t r u l i i oferă o m o d a l i t a t e d e e x p r i m a r e m a i dinamica şi m a i sintetică, atîta t o t , n u cere m u l t e e x p l i ­ c a ţ i i şi a r e o p u t e r e d e p e n e t r a ţ i e m a i m a r e . E l o c u l u n d e se î n g e m ă n e a z ă m a i b i n e p o s i ­ b i l u l CU i m p o s i b i l u l , f a p t u l c u n o s t a l g i a . [>ăniiulul cu cerul — aşa c u m e s c e n a l u m i i d i n l o t d c a u n a . Ş i d a c ă ştii a t î t a l u c r u , ce m a r e l u c r u să d e s c h i z i n i ş t e a r i p i m a r i , s a u n i ş t e m e t a f o r e , p e s t e l u m e , ca „ p a s ă r e a " S h a k e s peare ? Puţin curaj, puţină dexteritate la vorbă, niţică artă de a crea o înaltă t e n s i u n e e m o ţ i o n a l ă , c e v a g e n i u şi m u l t ă , m u l t ă p o e ­ zie. Poezia e e x p r e s i a filosofică a p o p o r u l u i . G e n e z a . S i l v i a : „ Ş i u i l e c u m c r e d e a m că a m v e n i t e u p e l u m e : m a m a s-a d u s i n g r ă d i n a n o a s t r ă , a v e a m o g r ă d i n ă m a r e c u f l o r i şi c u i a r b ă , c u m e r i şi c u s a l c î m i . . . M a m a s-a d u s î n t r e f l o r i şi a s t a l î n l r e f l o r i şi a l u a t b u s u i o c şi p ă r ă l u ţ e , şi i n d r u ş i a i m , şi m ă g b e r a n , şi i a r b ă n e a g r ă , şi r e g i n a n o p ţ i i şi m i - a f ă c u t d i n e l e m î i n i l e , şi a l u a t s i m i n o c şi s e î n t e i o a r ă , şi m u ş c a t ă şi o m a n , şi f l o a r e d e v i n şi l ă m î i ţ ă , şi i n d r u ş i a i m , şi b u s u i o c şi m i - a f ă c u t o c h i i , şi g u r a , şi o b r a j i i şi t ă l p i l e , şi g e n u n c h i i , şi u r e c h i l e , i a r d i u f l o a r e a m i r e s i i şi d i n b o a b e d e v i n , şi i a r ă ş i d i n b u s u i o c şi i n d r u ş i a i m . d i n i / i u ă c r e a ţ ă şi d i n f l o a r e a p l i n i i , d i n l e a n ­ d r u , d i n m e n t ă şi d i n b u c u r i a c a s e i m i a f ă c u t lumina o c h i l o r , s î n g e l e şi b u c u r i i l e , părul, v i s e l e , d i n b u s u i o c şi i n d r u ş i a i m şi d i n t o a t e f l o r i l e m-a f ă c u t p e m i n e m a m a într-0 d i m i ­ n e a ţ ă s t î n d ea î n l r e f l o r i , într-o d i m i n e iţă n u m u l t d u p ă răsăritul soarelui" !

www.cimec.ro

VALENTIN SILVESTRU

VASILE ALECSANDRI
Şl

TEATRUL POLITIC (I)
iitr-o seara d e t o a m n ă , l a Mirceşti, î n o d a i a sa d e l u c r u — u n d e m e r e u e r a u perdelele l ă s a t e şi s f e ş n i c e l e aprinse, s e m n că s t ă p î n u l casei l u c r a — V a s i l e Alees a u d r i a î n c e p u t să r e c i t e a s c ă s c r i e r i l e p r i e t e ­ n u l u i s ă u Costache N c g r u / . / . i , d e astă dată a d u n a t e p e n t r u a f i tipărite î n v o l u m . îşi p r o p u s e s e să r e d a c t e z e o i n t r o d u c e r e . . . P r i e t e n u l b u n se s t i n s e s e de patru ani. A l c c s a n d r i , î n p l i n ă p u t e r e d e creaţie, a v e a î n u r m ă - i o a c t i v i t a t e p l u r a l ă , b o g a t ă şi o vastă experienţă d e viaţă. Lucrările s c i i t o r u l u i răposat îmbrăţişau, Ia r î n d u l l o r , o întreagă epocă, avîndu-şi începuturile c u mulţi, m u l ţ i ani în urmă. P o a t e că î n a c e l ceas d e m e d i t a ţ i e g r a v a , cuprinzătoare, poettul, imaginîndu-şi zâmbetul subţire a l u n o r a d i n c i t i t o r i i v r e m i i l a a n u m e naivităţi ale lucrărilor dc d e m u l t , năpădit de amintirile tinereţii fierbinţi, de dragostea p e n t r u c e l c e n u m a i e r a şi d e a m ă r ă c i u n e a n e î n ţ e l e g e r i l o r d e c a r e î n s u ş i a v e a p a r t e , să fi scris explicaţia tulburătoare despre gene­ raţia sa, adresată v i i t o r i m i i : „ P e n t r u a j u ­ deca şi p r e ţ u i meritul unui autor trebuie a cunoaşte b i n e t i m p u l î n care e l a scris... A. s o s i p e l u m e î n t r - o ţ a r ă l i b e r ă şi c i v i l i z a t ă este o m a r e f a v o a r e a s o a r t e i ; a găsi î n a c e a ţ a r ă o l i m b ă c u l t ă şi a v u t ă p e n t r u a-şi e x p r i m a i d e i l e şi s i m ţ i r i l e , e s t e u n a v a n t a g i u i m e n s p e n t r u acei chemaţi a culege l a u r i p e c î m p u l Înflorit a l l i t e r a t u r i i . U n g e n i u m u ­ I I z i c a l a r e f a c i l i t a t e a d e a p r o d u c e efecte a d m i ­ rabile de armonie, atunci cînd e l posedă i n s t r u m e n t e perfecţionate ; u n c u l t i v a t o r h a r ­ n i c şi p r i c e p u t a r e p o s i b i l i t a t e a d e a p r o d u c e m ă n o a s e r e c o l t e p e l o c u r i deschise ce a u f o s t n u d e m u l t acoperite c u p ă d u r i spinoase ; însă m u z i c a l şi a l e a c e l u i dacă meritele acelui c u l t i v a t o r s î n t d e m n e d e l a u d ă , n u se c u v i n e oare c u n u n ă de l a u r i acelui care a i n v e n t a t şi p e r f e c ţ i o n a t i n s t r u m e n t e l e a r m o n i e i , n u s e c u v i n e u n respect p l i n de recunoştinţă curag i o s u l u i p i o n e r care a a b ă t u t pădurile săl­ b a t i c e şi a p r e g ă t i t p ă m î n l u l p e n t r u h o l d e l e v i i t o r u l u i ?" Judecind după gloria naţională dobîndilă d e p o e t î n c h i a r t i m p u l v i e ţ i i s a l e şi d u p ă r e n u m e l e internaţional de care a a v u t p a r t e , p o p u l a r i t a t e a sa f i i n d u r i a ş ă î n t o a t e p r o v i n ­ c i i l e r o m â n e ş t i , se p o a t e s p u n e c ă î n t r e b ă r i i s a l e i s-a d a t u n r ă s p u n s a f i r m a t i v . P o p o r u l român a cinstit întotdeauna în Alecsandri pe u n u l d i n pionerii literaturii naţionale, care t i m p d e c i n c i z e c i d e a n i a d e s f ă ş u r a t o ac\iv i t a t e scriitoricească p r o d i g i o a s ă , n e î n t r e r u p t ă . Poet de seamă, d r a m a t u r g cutezător, m e m o ­ rialist, prozator, critic literar, folclorist, l i n g v i s t , a n i m a t o r d c publicaţii, e l e cea m a i puternică personalitate culturală a A eacului redeşteptării naţionale. Mişcării pornite în p r i m u l pătrar a l v e a c u l u i nouăsprezece, p e n t r u î n f ă p t u i r e a t e a t r u l u i n a ţ i o n a l , e l i-a d a t , î n c e p î n d d e l a 1 8 4 0 , u n a c c e n t n o u şi o f u n d a -

www.cimec.ro

21

m e n t a r e , în sensul creării u n e i l i t e r a t u r i o r i ­ g i n a l e ; e l e g i t i m şi u n a n i m c o n s i d e r a t d r e p t întemeietorul r e p e r t o r i u l u i d r a m a t i c , pe caro 1-a s p o r i t , d e c e n i i de-a r î n d u l , a j u n g î n d La aproape cincizeci de comedii satirice, librete dc piese m u z i c a l e , cînticele c o m i c e în m o n o l o g u r i şi d i a l o g u r i , v o d e v i l u r i , f a r s e , f e e r i i , d r a m e i s t o r i c e î n v e r s u r i şi p r o z ă . S-a m a n i ­ f e s t a t , c u p u t e r i şi a d î n c i m i f e l u r i t e , n u n u m a i î n t o a t e g e n u r i l e , c i şi î n t o a t e d i r e c ţ i i l e l i t e ­ rare ale v r e m i i , abordînd, cu temperament p o l e m i c , r e a l i s m u l c e l m a i t r a n s p a r e n t c a şi s i m b o l i s m u l esopic a l satirei de p r o n u n ţ a t carac­ ter civic, agitînd impetuos f a l d u l r o m a n t i c o r i s c a n d i n d o l i m p i a n în togă clasică, p r e l u c r î n d . a d a p t â n d şi i n v e n l î n d î n t r - o n e c u r m a t ă v o l u p ­ tate a d i s c u r s u l u i scenic către m a r i mulţimi şi c u u n e x t r a o r d i n a r s i m ţ a l s p e c t a c o l u l u i I n t r o d u c î n d şi t e a t r u l ( m a i a l e s t e a t r u l ) c a argument î n c o n s i d e r a ţ i a sa g l o b a l ă , Ibrăil e a n u n o t a că s c r i i t o r u l e m a r e p r i n u n i v e r s a ­ l i t a t e a a c t i v i t ă ţ i i şi o p e r e i s a l e , s t r î n s l e g a t e de evenimentele cele m a i i m p o r t a n t e ale ţării, c o n t r i b u i n d la agitarea şi rezolvarea t u t u r o r p r o b l e m e l o r c u l t u r a l e şi l i t e r a r e a l e t i m p u l u i său. Astăzi p u t e m d e t e r m i n a lesne şi e x a c t m o d u l î n c a r e o p e r a şi g î n d i r e a sa au m a r c a t u n a d i n acele dislocări bruşte a l e sensibilităţii — pe care E u g e n L o v i n e s c u le numea revoluţionare în istoria civilizaţiei n o a s t r e — m e n ţ i n î n d u - s e şi î n p o s t e r i t a t e c a un moment f o r m a t i v capital. Totuşi, în r a p o r t u l făcut A c a d e m i e i asupra s c r i e r i l o r şi p e r s o n a l i t ă ţ i i „ b a r d u l u i de la îşi î n c h e i e expozeul Mirceşti", A l . Odobescu într-un c o n de p e n u m b r ă , r ă s p u n z î n d parcă evaziv întrebării f o r m u l a t e de p r i e t e n u l său, în prefaţa s c r i e r i l o r l u i Costache Negruzzi : „ D i n n e n o r o c i r e . . . ţ a r a n o a s t r ă n-a a v u t şi n-a ş t i u t să d e a n i c i o r ă s p l a t ă d e m n ă a c e l o r a care c u braţ ager a u despicat o g o r u l înţelenit a l l i m b i i şi a l c u l t u r e i n o a s t r e l i t e r a r e . . . "

i n i ţ i a t o r u l , l a n o i , a l teatrului politic, formulă c a r e d e f i n e ş t e a z i , î n l u m e , cea m a i s o l i d ă producţie dramaturgică. semnificînd actuali­ tate directă, intervenţie activă în t r e b u r i l e publice, m i l i t a n t i s m social, u n punct de vedere a s u p r a v i e ţ i i n a ţ i o n a l e şi i n t e r n a ţ i o n a l e , p e r spoctivarea revoluţionară a cursului istoriei, caracter popular şi n o v a t o r i s m a l e x p r e s i e i artistice. A c e s t e p a r t i c u l a r i t ă ţ i s-au r e l e v a t i n p i e s e p r e v e s t i n d r e v o l u ţ i a (Iaşii in carnaval) sau î n c e l e î n c h i n a t e U n i r i i , (Cincl-Cinel, Păcală şi Tîndală), în m o n o l o a g e l e corosive care de­ zaprobau caricaturizările tendinţelor politico şi d e f o r m ă r i l e o r g a n i z ă r i i s t a t a l e (Sandu Napoilă ullraretrogradul, Clevetici ullrademagogul, Kcra Nastasia, Ion Păpuşarul, Haima­ naua, Gură-cască om politic, Surugiul), scrieri a l u z i v e — d i n c a r e Sînziana şi Pepelea e o t r a n s p a r e n t ă şi s a v u r o a s ă a l e g o r i e c o m i c ă a unei m o n a r h i i constituţionale obtuze, „Ţara l u i P a p u r ă - V o d ă " , i a r Despot Vodă, î n esenţă ( c u m a d e m o n s t r a t G . C. N i c o l e s c u î n m o n o ­ g r a f i a sa) ) u n r e f l e x a l a t i t u d i n i i d e î m p o t r i ­ v i r e a p o e t u l u i faţă de p r i n c i p e l e străin, c u t r i m i t e r i d e s t u l d e s t r ă v e z i i c a r e l-au i n d i s ­ pus de altfel g r a v pe d o m n i t o r .
1

Nu încape nici o îndoială — cum a r e m a r c a t e x e c e l e n t E . L o v i n e s c u într-o p r e ­ f a ţ ă l a Despot Vodă — că „ P o e t u l p r o e c t e a z ă î n s e c o l u l X V I t e o r i i l e şi s e n t i m e n t e l e gene­ raţiei d e i n t e l e c t u a l i m o l d o v e n i care a u p r e ­ g ă t i t U n i r e a ; i n t e r l o c u t o r i i s ă i (....) se c o m b a t contimporani­ c u a r g u m e n t e l e şi c u p a s i u n i l e l o r (...) A l c c s a n d r i a î n z e s t r a t a c e s t e perso­ n a g i i (...) c u i d e i şi a s p i r a ţ i i contimporane, unele împărtăşite, altele urîte de d î n s u l . . . " D r a m a t u r g u l n u p i e r d e n i c i o ocazie de a se e x p l i c a n e t , d i v u l g î n d u - ş i o r i e n t a r e a : y A m c e r c a t să f a c d i n s c e n a r o m â n ă u n a u x i l i a r p u t e r n i c p e n t r u succesul l u p t e i noastre" ; „ A m p r o i e c t a t să-mi f a c d i n t e a t r u u n o r g a n s p r e b i c i u i r e a n ă r a v u r i l o r r e l e şi a r i d i c o l e l o r s o ­ cietăţii n o a s t r e " , cele m a i păcătoase d o u ă r i d i ­ c o l e f i i n d „ d i s p r e ţ u i r e a a t o t ce e s t e naţional şi persecutarea opiniei publice"; a m lovit „în c e i ce a u m a r e i n t e r e s d e a n u se f o r m a la n o i o opinie publică menită a c o n d a m n a faptele l o r " ; p r o f i t de t r i b u n a teatrală „pen­ t r u a î n t r e ţ i n e u n e l e s i m ţ ă m i n t e p e c a r e stăp î n i r e a « i u t ă să le z u g r u m e " . O m p o l i t i c , c u d i v e r s e d e m n i t ă ţ i şi p l c n i p o t e n ţ e , b i n e i n f o r m a t şi o b s e r v a t o r l u c i d a l aspectelor politice, a u t o r u l le sensibiliza u m o ­ r i s t i c s a u p a t e t i c î n c î n t i c e l e şi s c e n e t e m a i uşoare, a p a r e n t inocente, o r i î n d i a t r i b e de u n s a r c a s m v e h e m e n t şi, e v i d e n t , î n e x p r e s i i mai e v o l u a t e — Iaşii in carnaval, Iorgu dc la Sadagura, Chiriţa în Iaşi, Rusaliile in sa­ tul lui Cremine, Boeri şi ciocoi şi a l t e l e . E u g e n L o v i n e s c u o b s e r v a c u î n d r e p t ă ţ i r e că satira avea aproape întotdeauna implicaţii de o r d i n g e n e r a l , t i p u r i ca Răsvrătescu, Cleve­ tici, Napoilă, Tribunescu f i i n d concentrate co­ mice ale u n o r tendinţe polarizante d i n viaţa ') V i a f a lui V. literatură, 1962 Alecsandri. Editura pentru

lecsandri, ctitorul teatrului românesc — propoziţiunea a z i indiscutabilă, priveşte n u n u m a i d r a m a t u r g i a s c i i t o r u l u i , c i şi f i l o z o f e r n e l e sale î n m a t e r i e d e a r t ă sau c o n ­ c e p t u l de t e a t r u naţional. Totodată, c r i t i c a nouă face şi u n e l e distincţii m a i aplicate, s t a b i l i n d , de p i l d ă , că a u t o r u l A l e c s a n d r i e p u n c t u l p r i n c e p s a d o u ă m a r i direcţii sti­ listice care au d o m i n a t u n secol de t e a t r u , adică d r a m a i s t o r i c ă şi c o m e d i a s a t i r i c ă , d e l a e l p o r n i n d şi g e n u l m u z i c a l - d r a m a t i c , ilu­ strat prin cînticele c o m i c e , feerii, operete, c o m e d i i c u m u z i c ă , d a n s şi c u p l e t e , r e v i s t ă . In drama istorică d e t u r n u r ă r o m a n t i c ă — Ovidiu, Cetatea Neamţului, Despot Vodă — t o n u s u l p a t r i o t i c e p u t e r n i c şi c a r a c t e r i s t i c , invocarea trecutului f i i n d întemeiată pe un sens f e r m a l n a ţ i o n a l i t ă ţ i i . I n c o m e d i a sati­ rică, u m o r u l e îndeobşte r a p o r t a t funcţional l a n e c e s i t ă ţ i l e f o r m ă r i i c o n ş t i i n ţ e i c i v i c e şi a l e educării naţiunii în spirit m o d e r n . I n lucră­ rile muzical-dramatice e infuză ideea unei culturi populare active şi l a r g răsptndite. P r i n acestea afirmăm că A l e c s a n d r i este

A

22

www.cimec.ro

publică. D e s i g u r — zice criticul — în nccst d o m e n i u A l e c s a n d r i n u a r e tăria artistică a l u i C a r a g i a l e d a r i r o n i a sa a l u n e c ă p e s t e m a i m u l t e l a t u r i , vizează m a i m u l t e scăderi socia­ l e , î m b r ă ţ i ş î n d o e p o c ă m u l t . m a i a m p l ă şi m a i f r ă m î n t a l ă de p r e f a c e r i , are o c o m b a t i ­ v i t ă ţ i ' m a i d i r e c t ă şi m a i p r o n u n ţ a t ă şi-apoi •e u n t e a t r u m e l i o r i s l ) . C o m e d i a Iorgu dc la Sadagura este c r i t i c a e x a g e r ă r i l o r p a r t i d u ­ l u i d i n care făcea p a r t e însuşi A l e c s a n d r i . D u p ă c e , p r i n a l t e p i e s e — Iaşii în carnaval, de pildă — luptase împotriva r e g i m u l u i ve­ c h i , a l „ r u g i n i ţ i l o r " , a l „ s i m a n d i c o ş i l o r " , ştia să s u r p r i n d ă şi p a r t e a r e a a î n n o i t o r i l o r , a ..revoluţionarilor". Unele d i n piesele acestui p a ş o p t i s t a u t e n t i c şi u n i o n i s t f r e n e t i c a u f o s t scrise a n u m e p e n t r u a apăra „idei scumpe" („Am v e n i t cu u n bagagiu de idei m o d e r n e " . „Prin drama i s t o r i c ă Cetatea Neamţului am a v u t m u l ţ ă m i r o a deştepta în p u b l i c a m i n t i ­ r e a g l o r i e i s t r ă b u n e şi p r i n p i e s a Cincl-Cinel a p l e d a cauza U n i r i i " ) ; î n 1857 îi scrie de la P a r i s , l u i N . L u c h i a n , d i r e c t o r u l t e a t r u l u i d i n Iaşi, că U n i r e a f i i n d „aproape sigură", •o m o m e n t u l să se j o a c e Păcală şi Tîndală: în 1 8 8 1 îi m ă r t u r i s e ş t e l u i I o n Ghica, într-o •epistolă : „ R u m e g p l a n u l u n e i p i e s e î n p a t r u acte intitulată Dezrobirea ţiganilor ; n u va cere decît u n s i n g u r d e c o r n o u , acela a l i n ­ t e r i o r u l u i u n e i o c n e " ) . D u p ă 1 8 6 0 , sesizează c u u n o c h i a g e r r e l e l e şi p r i m e j d i i l e u n e i stări p e n t r u înfăptuirea căreia lucrase.
2 3

oate periodizările ce s-au î n c e r c a t în aceasta operă vastă a u fost, r ă m î n şi azi obiect de discuţie. „ D e l a 1840 p î n ă la 1853 A l e c s a n d r i a p u b l i c a t în v o l u m e uşor călătoare n u m a i t e a t r u : c o m e d i i " — zice, c u O n u a n ţ ă d e d e z o l a r e , C. R o g d a n - D u i c ă ) , îm t i m p ce I l a r i e C h e n d i socoteşte, d i m p o t r i v ă s c r i e r i l e d r a m a t i c e „acea p a r t e a o p e r e l o r l u i A l e c s a n d r i , care m a i m u l t a c o n t r i b u i t l a deş­ t e p t a r e a n o a s t r ă c u l t u r a l ă " ) ; p e n t r u G . Căl i n c s c u „ p o a t e că cea m a i d u r a b i l ă p a r t e a • o p e r e i l u i A l e c s a n d r i este a c e e a î n p r o z ă " şi n u t e a t r u l , în care „ultimele lucrări drama­ tice.., a d u c u n progres de a d î n c i m e neaştep­ tată" d a r întreaga „producţie dramatico-muzic a l ă " e „ i n c r e d i b i l d e f r i v o l ă " P) ; u n c e r c e ­ t ă t o r a c t u a l , s t u d i o s şi a p l i c a t , c r e d e c ă c r e a ­ ţ i a t e a t r a l ă „se d e s p a r t e e v i d e n t î n d o i i ă e t a ­ p e : î n t r e 1 8 4 0 şi 1 8 7 5 (...) d e l a Farmazonul din Hîrlău şi Boieri şi ciocoi se d e s f ă ş o a r ă perioada pluriformă a comediografiei" cuprinz î n d „creaţii c a p i t a l e p e n t r u înţelegerea auto4 5

T

r u l u i " pe lingă „vodcvilisliea. sprinţară de c o n ­ diţie m i n o r ă " sau „numeroasele cînticele c o m i c e de serie, localizările însăilate în grabă, n u m e ­ roasele scene o c a z i o n a l e " ) . I n d i f e r e n t î n s ă d e c r i t e r i i l e şi n a t u r a a c e s ­ t o r periodizări e neîndoielnic c a r a c t e r u l esen­ ţial p o l i t i c a l î n t r e g i i o p e r e d r a m a t i c e a l u i V a s i l e A l e c s a n d r i . Păcală şi Tîndală e subin­ titulat chiar de a u t o r „Dialogu p o l i t i c u " . AJt c i n t i c e l , Gură-Cască om politic, vitriolează spir i t i i l p a t r i o t a r d : ..Se m a i v o r b e ş t e d c o d a r e ce a să se a ş e z e p e c u v î n t u l d e p a t r i e , a d i c ă să se p l ă t e a s c ă cîte o l e ţ c a e d e c î t e o r i s-a p r o n u n ţ a t acest c u v î n t . î n ţ e l e g că c u u n ase­ menea i m p o s i t ne-am plăti curînd de toate m i l i o a n e l e ce d a t o r i m , d a r a t u n c i a u să se calicească o m u l ţ i m e de cetăţeni c a r i trăiesc n u m a i c u p a t r i a î n g u r ă " . Clcvetici ultra-dcmagngul, r e d a c t o r u l z i a r u l u i „Gogoaşa p a t r i o ­ tică", v r e a „egalitaea perfectă!... Să n u m a i f i e s ă r a c i şi b o g a ţ i , m i c i şi m a r i , s l a b i şi g r a ş i , p r o ş t i şi c u c a p , o a m e n i şi v i t e . . . " San­ du Napoilă ultrarelrogradul avertizează caver­ n o s : „ T r e b u i e să n e d e s c h i d e m o c h i i c a să a l e g e m d e p o t a ţ i t o t d e - a i n o ş t r i . . . ş t i ţ i . . . cc4e... g e t - b e g e t . . . v i n o g r a z i c a r e să se l u p t e v î r t o s p e n t r u a p ă r a r e a b o e r i e i şi a p r o p r i e t ă ţ e i . . . E u , c u p r o g r e s u l n u s î n t r u d ă " . Surugiul îşi a m i n ­ teşte, p o c n i n d d i n b i c i : „...cîţi D o m n i cu a l a i a m p u r t a t , c î n d se s u i a p e s c a u n şi după ş a p t e a n i — h a i t . . . m a z i l i ţ i !... t o t e u i - a m d u s , î n s ă f a r ă a l a i !... C î ţ i m i n i ş t r i m î n d r i l a î n c e p u t şi m a i p e u r m ă c u n a s u c ă z u t . . . cîţi d e p u t a ţ i c u U n i r e a , cîţi c i o c o i v e c h i de-ai Regulamentului şi c î ţ i c i o c o i n o i , de-a C o n ­ v e n ţ i e i , şi R u ş i , şi N e m ţ i , şi T u r c i d e t o a t ă s ă m î n ţ a . . . căci b i a t a M o l d o v a n o a s t r ă a f o s t d r u m u c e l m a r e a s t r ă i n i l o r . . . " Cucoana Chiriţa în voiaj n u se p o a t e r e ţ i n e n i c i ea d e l a un benghi c u r î l c , l a î n c e p u t u l e v o c ă r i i •. „ A m fost l a Paris de m i - o m aşezat p l o d u la ş c o a l ă c a să î n v e ţ e p o l i t i c a , p e n t r u că-n z i o a d e a s t ă z i , l a n o i , u n o m c e n u ştie p o l i t i c a , n u p l ă t e ş t e n i c i c h i a r cît j i l ţ u l c e l s t r i c a t c a r e s-o v î n d u t c u d o b a l a R u c u r e ş t i p e n t r u p l a t ă de impozit". De altfel, p r i n t r e cele patru C h i r i ţ e (... în Iaşi-iS50,... în provinţie-iS52, ...în v o i a / - 1 8 6 3 , . . . în balon-\874) Matei Millo, i n t e r p r e t u l e x e m p l a r a l r e p e r t o r i u l u i alecsand r i n i a n , a i n t e r c a l a t , sub p a n ă p r o p r i e , în pas­ tişă d e c l a r a t ă , t r i b u l a ţ i i l e p e r s o n a j u l u i deve­ n i t c e l e b r u (... l a E x p o z i ţ i a d e l a V i e n a — 1 8 7 4 , „ c î n d ţ a r a e p u s ă şi e s p u s ă p e c a l e a
7

) E. Lovinescu. Cronica dramatică (în : •Convorbiri literare, noiembrie 1912). ) A s c r i s c î t e v a f r a g m e n t e şi a î n t o c m i t lista personajelor. ) Analele Academiei Române, Scria II, T o m X L I , Dezbaterile d i n 1 9 2 0 - 2 1 . ) P r e f a ţ a l a Opere Complete, v o i . I I . Tea­ t r u I . E d . M i n e r v a , 1904. '0 Istoria Literaturii române de la origini pînă în prezent. Fundaţia pentru literatură, şi a r t ă , 1 9 4 1 .
2 3 4 5

7) V . M î n d r a . Incursiuni în istoria drama­ turgiei române. Editura Minerva, 1971. To­ t u ş i , Sandu Napoilă, Clcvetici, Barbu Lăutaru t r e c u t e l a „ c r e a ţ i i c a p i t a l e " s î n t d e aceeaşi c o n d i ţ i e şi s u b s t a n ţ ă c a „ n u m e r o a s e l e c î n t i ­ cele c o m i c e de serie" — adică Gură-cască, Surugiul, Ion Păpuşarul, Paraponisitul, Hai­ mana şi a l t e l e , p e c a r e a l t c e r c e t ă t o r a c t u a l le califică d r e p t „cele m a i r e p r e z e n t a t i v e î n sensul t e m e i u r m ă r i t e , cele care a u c o n s t i t u i t evenimente în teatrul românesc p r i n luări nete de poziţie" ( V i r g i l R r ă d ă ţ e a n u . Comedia in dramaturgia românească. Ed. Minerva, 1970).

www.cimec.ro

23

d-a se n e m ţ i " ) o b ţ i n î n d a p r o b a r e a v e s e l ă a d r a m a t u r g u l u i , ce-şi i m a g i n a u n s e r i a l a l e r o i ­ n e i , c u p r i n z î n d şi u n e p i s o d n l p r e z e n ţ e i e i î n C a m e r ă s a u , c u m î n s u ş i s u b l i n i a z ă , O Chiriţă politică. Istoricul moldovean Teodor B u r a d a relatează că p u b l i c u l v r e m i i înţelegea întreaga v a l o a r e a satirei conţinute d e a v e n ­ t u r i l e Bîrzoaiei, succesul p r i m e l o r d o u ă scrii, î n M o l d o v a şi M u n t e n i a , f i i n d extraordinar („veneau boieri c u rădvanele de la moşii i a r într-o s e a r ă , l a B u c u r e ş t i , î n l o j i a p ă r u t o a t ă c u r t e a , c u d o m n i t o r u l î n c a p " ) , u n z i a r i s t observînd p e r s p i c a c e că a f l u e n ţ a se datora faptului că p i e s a „ e s u b f o r m ă naţională, a v î n d u n s c o p n a ţ i o n a l " . 7 o n Păpuşarul face politică internaţională înaltă, p u n î n d întreaga E u r o p ă l a cale, d r e p t p e n t r u care e urmărit, c a p e r i c u l o s , d e c o m i s a r . Barbu Lăutaru se d u c e , „se p r ă p ă d e ş t e " „ca u n cîntcc b ă t r î n e s c " n u î n s ă f ă r ă a f o l o s i s c e n a p e n t r u u n e l e şfic h i u r i f o a r t e a c t u a l e , a m i n t i n d u - ş i că a l t ă d a t ă b o i e r u l „îşi a n i n a p o a l e l e a n t e r i u l u i î n b r î u , îşi a s v î r l e a p a p u c i i , d e r ă m î n e a numa în m e s t i i şi g i u c a p a r o l a s a u c o r d e o a . . . M a i p e u r m ă a u giucat m a z u r c a c u Ruşii, valţu c u N e m ţ i i , şi a c u m c a d r i l u c u F r a n ţ u z i i !... D u m ­ nezeu ştie ce-or m a i g i u c a m î n e ! . . . " Kera Nastasia n u e n u m a i o candidă postulantă d e p e n s i e , î n s p i r i t u l p r e t e n ţ i i l o r d e m a i tîrz i u a l c a r a g i a l e s c u l u i L e o n i d a , c i şi o p i ş i cheră a l u z i v ă : „ . . . ce s l u j b e a u făcut ţărei t u s t r e i i m e i r ă p o s a ţ i ? Ce s l u j b e ? S ă ţ i l e s p u n p e d e g i t e , că-« n e n u m ă r a t e . . . U n u l a 6 i i f l a t î n c i u b u c p e n t r u p a t r i e , d e i - a u eşit o c h i i d i n c a p , a l t u l a fert l a cafele t o t p e n ­ t r u p a t r i e , p î n ă c e s-a f ă c u t m a r t i r u l zelosului său, d u p ă c u m zice c u m n a t u l î n l i m b a cea n o u ă , şi c e l d e - a l t r e i l e a a s t a t c u b u z d u g a n u l La p e r d e a o a p a t r i e i , p î n ă c e s-a m a z i l i t Ş u ţ u " . H a i m a n a u a se d e c l a r ă a f i „ u n s o i d e v a g a ­ b o n d o f i c i a l , u n m e m b r u a l birocraţiei Sta­ tului român, u n martir politic de la 1859 încoace, p u r t a t d i n l o c în l o c d u p ă c a p r i c i u l miniştrilor, a r u n c a t d i n post î n post ca o m i n g e ( . . . ) " S c h i m b a r e a m i n i ş t r i l o r şi a g u ­ v e r n e l o r î l t r a n s m u t ă d i n o r a ş e î n s a t e şi d i n sate î n oraşe, î n toată ţara. Aşezat l a T u r n u Severinului — de pildă — „mă deprindeam cu atmosfera parfumată a T r i b u n a l u l u i , dcabia c ă p ă t a s e m c o n v i n g e r e a c ă f i e c a r e l e g e se p o a ­ te r ă s t ă l m ă c i î n m a i m u l t e s e n s u r i , c î n d cată u n p r o c e s p o l i t i c !... S ă v i d e ţ i : n i ş t e p a t r i o ţ i fără p o s t u r i se încearcă a face sanche... o revoluţie, strigînd p r i n m a h a l a l e : gios. u ă , uă, u ă ! s u s , u ă , u ă . uă... u n earaghioslîc ca toate revoluţiile de l a noi... Administraţiea, voinică însă c a m spărieată, ceruse a j u t o r p r i n t e l e g r a f d e l a B u c u r e ş t i , u n r e g i m e n t d e vînători plecase d i n capitală c u artilerie, d a r p î n ă a n u sosi l a T u r n u , p o l i ţ a i u l d i n oraş h ă r ţ u i s e r e v o l t a n ţ i i şi n u m a i c u c i n e i d o r o b a n ţ i îi l e g a s e b u t u c şi-i d a s e p e ş c h e ş p r o c u r o r u ­ l u i . . . E u , considerîndu-i ca p e nişte s u i t a r i d e c a f e n e a , a m f o s t d e p ă r e r e să-i a c h i t ă m p e n t r u ca să n u l e d ă m o i m p o r t a n ţ ă d e v i c t i m e p o l i ­ t i c e , d a r G u v e r n u l găsi o p i n i a m e a s u b v e r s i v ă şi m ă p u s e d e o c a m d a t ă î n d i s p o n i b i l i t a t e . . . S ă r m a n ă ţară ! c u astfel de c h i b z u e l i n e c h i b ­

z u i t e a i a j u n s a f i s a t u l I u i C r e m i n e şi p a r ­ l a m e n t u l p a l a v r a m e n t !" T i n ă r u l c r o n i c a r tea­ t r a l M i b a i K i n i n e s c u sesiza f o a r t e b i n e a c t u a ­ litatea politică a piesei Boeri şi ciocoi : „Comedia aceasta e u n t a b l o u d e o b i c e i u r i d i n t r e a n i i 1 8 . ' K ) — 1 8 4 8 , şi a r a t ă c u f i d e l i t a t e m u l t ă s t a r e a d c l u c r u r i şi r e l e l e s o c i a l e a l e t i m p u l u i a c e l u i a . P e n t r u m u l ţ i d i n generaţia a c t u a l ă , p i e s a v a fi c u t o t u l n o u ă î n p r i v i r e a c u p r i n s u l u i , căci astăzi b o i e r i n u m a i sînt, i a r c i o c o i i a u d e v e n i t c u t o ţ i i l i b e r a l i şi p a ­ t r i o ţ i — p e h î r t i c . D i n crisalida c i o c o i u , s-a d e z v o l t a t f ă r ă î n d o i a l ă fluturul liberal. Cine v o i e ş t e să v a z ă c u m s-a o p e r a t a c e a s c h i m b a r e şi d i n c e e l e m e n t e s-a o p e r a t , să p r i v e a s c ă marţi r e p r e z e n t a r e a piesei..."°) Sînziana şi Pepelea, dată l a iveală î n 1880, c u s u b t i t l u l de „feerie n a ţ i o n a l ă " , a p r o d u s o a r e c a r e s u r ­ priză ; d r a m a t u r g i a română n u cunoscuse p î n ă a t u n c i o piesă d e inspiraţie folclorică, c u p e r s o n a j e d e b a s m , într-o t r a t a r e p a r o d i s tică atît d e l i b e r ă , c u inserţii d e l i m b a j m o ­ d e r n şi c u s ă g e ţ i s a t i r i c e ţ i n t i n d î n i m e d i a t a a c t u a l i t a t e . A c ţ i u n e a se p e t r e c e î n „ ţ a r a l u i Papură-Vodă" — vechi d e n o m i n a t i v românesc pentru d o m n i a arbitrariului celui m a i zăbăuc — şi a p r o a p e n i c i o s c e n ă n u s c a p ă p r i l e j u l de a zcflemisi demagogia politicianistă, slu­ gărnicia curteană, prevaricaţiunile miniştrilor şi m a i a l e s d e v i z n g e n e r a l ă a v r e m i i „ s c o a l ă t e t u , să m ă a ş e z e u " . P e d e a s u p r a , a u t o r u l m a i g l u m e ş t e şi p e s c a m a c h i a r a m a t e r i a l u ­ l u i t r a d i ţ i o n a l f o l o s i t , i n d i c î n d c a P ă c a l ă şv T î n d a l ă să f i e p l i n i d e d e c o r a ţ i i „şi p e f a ţ ă şi p e s p a t e " , z î n e l e s ă a p a r ă „ c u e l e c t r i c i t a t e " i a r G e n i i l e i e r n i i , a l b e şi î n a r i p a t e ,,să a p a r ă pe ghiaţă, p a t i n î n d " . D u p ă părerea m e a , aceas­ t a e p r i m a revistă a u t o h t o n ă , cupletele, c î n tecele, d a n s u r i l e , substanţa ironică însăşi, — de o r i e n t a r e a n t i m o n a r h i c ă v ă d i t ă — v a r i e t a ­ tea scenelor, a m e d i i l o r de j o c , cortegiile, m o ­ m e n t e l e f u n a m b u l e ş t i c o n s t i t u i n d t o t o d a t ă şi p r i m a p r o p u n e r e de spectacol de d i v e r t i s m e n t u n i t a r , de m a r e m o n t a r e . ( P r e m i e r a d i n 2 9 m a r t i e 1 8 8 1 a b e n e f i c i a t d e u n t e r m e n dep r e g ă t i r e i e ş i t d i n c o m u n p e n t r u a c e a vreme : patru luni pentru punerea la punct a maşi­ n ă r i i l o r d e s c e n ă , p e s t e d o u ă l u n i de r e p e t i ţ i i — şi î n v ă ţ a r e a p a r t i t u r i i l u i G e o r g e Ştcphănescu — şi c î t e v a Tepetiţii g e n e r a l e ) . N u c r e d c î t u ş i d e p u ţ i n c ă e a e, î n c r e a ţ i a l u i A l e c s a n d r i , u n î n t î r z i a t , c r e p u s c u l a r şi i n s o l i t ecou a l p r e o c u p ă r i l o r sale c o m e d i o g r a f i c e a n ­ terioare. ) într^un f e l de caiet d c regie a l
9 1 0

) I n „ T i m p u l " d i n 6 m a r t i e 1 8 7 9 (cf. M i h a i E m i n e s c u . Scrieri de critică teatrală. Edi­ ţie a l c ă t u i t ă d c I o n V . B o c r i u , E d i t u r a D a ­ cia. 1972). ) C f . I o a n M a s s o f f . Teatrul românesc. Edi­ t u r a p e n t r u literatură, 1969. ) î n Istoria teatrului în România, (voi. II, Editura Academiei, 1 9 7 1 ) se a f i r m ă c ă „Autorul Chiriţelor n u v a m a i scrie c o m e d i e d u p ă 1 8 7 4 ( c u e x c e p ţ i a u n e i l o c a l i z ă r i şi a u n o r t e x t e n e t e r m i n a t e ) " , Sînziana şi Pepelea „care g r a v i t e a z ă î n t r e e l e m e n t e l e f e e r i e i ( c u bogate î m p r u m u t u r i folclorice) şi parodia8 9 1 0

24

www.cimec.ro

piesei, tipărit dc T e a t r u l Naţional d i n laşi. probabil dc către V l a d C u z i n s c h i , a c t o r şi d i r e c t o r d c s c e n ă , se p r e c i z e a z ă : „ C r e a ţ i u n i l o p o l i t i c ă " «MI p a s a j e d e i n t e n s i t a t e a m i r a c u l o ­ s u l u i poetic „care cedează m e r e u pasul dia­ logurilor cu «apropouri» la v i a ţ a civică a ţării" f i i n d , d u p ă declaraţia s c r i i t o r u l u i (luată dintr-o scrisoare particulară şi r i d i c a t ă a d l i t t e r a i n la r a n g d e p r i n c i p i u g e n e r a t o r n . m . ) ..o c o n c e s i e f ă c u t ă p e n t r u m i t o c a n i i d i n B u c u ­ r e ş t i " , ea a m e s t e c î n d reminiscenţele univer­ s u l u i c o i n e d i o g r a f i c încheiat (sublinierea mea) cu nostalgiile u n u i inveterot folclorist". N u e însă v o r b a de o r e i z b u e n i r e neaştep­ t a t ă şi t a r d i v ă a l a v e i c o m i c e d i n l r - u n v u l c a n stins ; propoziţiunea „nu v a m a i scrie come­ die după 1 8 7 4 " e î n o r i c e caz. a m e n d a b i l ă . Cucoana Chiriţa în halim, jucată în 187."), n p a r e în 1876 (în „ C a l e n d a r u l amuzant"), Sfredeliţi dracului, ..farsă de c a r n a v a l imi­ t a t ă d i n f r a n ţ u z e ş t e " , î n 1 8 8 1 (în „ C o n v o r b i r i l i t e r a r e " ) . Sînziana şi Pepelea, în 1881 pe s c e n a T e a t r u l u i . N a ţ i o n a l , i a r Fintina Blanduliei, scrisă d c a u t o r c u s e n t i m e n t u l c ă a p r o ­ dus o comedie („Lucrez întins la comedia m e a antică... E o fericită d i v e r s i u n e d e l a neroziile secolului nostru"), e chiar subintitu­ l a t ă ca a t a r e si p u b l i c a t ă î n „ C o n v o r b i r i l i t e ­ r a r e " (în 1 ) ca o „ C o m e d i e î n t r e i acte în v e r s u r i " (de a l t f e l însuşi v o l u m u l de is­ t o r i a t e a t r u l u i c i t a t , d u p ă ce-i z i c e „dramă lirică" o notează, o pagină m a i încolo, drept „ o c o m e d i e n o s t a l g i c ă . . . c u v e s e l i a şi t r i s t e ­ ţe.» e c h i l i b r a t e r e c i p r o c " , d i n p i e s ă nelipsind „nici săgeţile a d r e s a t e „ Z o i l i l o r i n v i d i o ş i " — ceea ce e, d e s i g u r , m a i a p r o a p e d c a d e v ă r ) . C â n t i c e l u l c o m i c p u b l i c a t p o s t u m , La Bucu­ reşti, proiectul unei comedii—pamflet împo­ t r i v a d e n i g r a t o r i l o r l u i Despot, Invidioşii (da­ l b u l d i n 1880), p r o i e c t u l unei continuări la Boeri şi ciocoi s u b t i t l u l Ciocoii Convenţiei a r a t ă că p r e o c u p a r e a c o m e d i o g r a f i c ă n u s-a încheiat niciodată în existenţa scriitorului, Sin ziana şi Pepelea f i i n d o culminaţie sati­ rică, fireşte, caracteristică u n e i n o i p e r i o a d e i s t o r i c e d e v i a ţ ă şi d e s c r i s a p ă r i n t e l u i m o n o l o g u r i l o r cu cîntec. C ă e t o c m a i a ş a . o d o v e d e ş t e şi b u c u r i a juvenilă cu Care d r a m a t u r g u l înregistrează s u c c e s u l p i e s e i , a n g a j î n d u - s e s-o r e i a mereu, propunînd numaidecît, entuziast, l u i I o n Ghica, ideea genială a unui serial ancorat p e r p e t u u î n a c t u a l i t a t e : „Aventurile lui Pe­ pelea p o t f i c o n t i n u a t e î n f i e c a r e a n într-o n o u ă s c r i e d e t a b l o u r i " , scoţîndu-se u n e l e d i n c e l e v e c h i . ( c f . Dortumenle. literare inedite : V . A l e c s a n d r i — Corespondenţa, ediţie îngri­ jită de M n r t a A n i n o i u , E.S.P.L.A., 1960). N u d u p ă m u l t ă v r e m e , s c r i i t o r u l porneşte p l i n de rîvnă Ia t r a d u c e r e a piesei în franceză, cu nădejdea, mărturisită, că Ion Ghica, între t i m p t r i m i s d i p l o m a t i c r o m â n în M a r e a Bri­ t a n i c v a a j u t a l a r e p r e z e n t a r e a e i p e o scenă e n g l e z ă . Tn 1 8 8 2 , A l e c s a n d r i , a j u n s l a L o n d r a , îl macră p e v e c h i u l s ă u c u n o s c u t Kingston să t r a d u c ă p i e s a î n e n g l e z ă — c e e a ce a c e l a şi î n c e p e să f a c ă .

a c e s t e a , î n ce p r i v e ş t e p a r t e a i r o n i e i p o l i t i c e e v i d e n t că a p a r ţ i n p o e t u l u i ; m a i m u l t , ele a p a r ţ i n m o m e n t u l u i î n c a r e a f o s t scrisă f e e ­ r i a , c ă c i î n e l e se r e p e r c u t e a z ă preocupările politice ale m o m e n t u l u i " . f e c t u l în c o n t e m p o r a n e i t a t e al t e a t r u l u i l u i A l e c s a n d r i era u n e o r i e x p l o z i v , a l ­ t e o r i m a i p u ţ i n s e s i z a n t , n u î n s ă şi m a i p u ţ i n d u r a b i l , cîleodată consternant d i n cauza unor i n c e r t i t u d i n i p r i n c i p i a l e sau imperfec­ ţiuni de construcţie d a r m a i t o t d e a u n a cu vibraţie în c o n t e x t u l p o l i t i c d a t . Această v i ­ braţie a fost percepută exact de A s a c h i , Bolliac, Kogălniceanu, Haşdeu, Odobescu, Emin e s c u , S l a v i c i şi m u l ţ i a l ţ i o a m e n i d e c u l t u r ă , a t r e z i t î n s ă şi r e a c ţ i i , d i n t r e c e l e m a i d i v e r s e — p î n ă la r e p u d i e r e a totală — în conştiinţe n i c i ele a n o n i m e ale v e a c u l u i . Bolintincann notează u n d e v a cauza esenţială : „ D a c ă a r f i p u t u t să r ă m î i e s c r i i t o r p o e t i c (...) şi-ar f i c r u ţ a t m u l t e l o v i t u r i (...) D a r e l a f o s t şi c r i ­ t i c ; e l a şi r î s m u l t d e c e i v r e d n i c i d e r î s : şi a c e a s t a n u i s-a i e r t a t ; e l a a v u t d e t r a c ­ t o r i p o l i t i c i şi d e t r a c t o r i l i t e r a r i " . E x e g e z e s p o r a d i c e m a i v e c h i şi s t u d i i s i s ­ tematice recente au făcut destul pentru a p u l v e r i z a legenda „fericitului" A l e c s a n d r i , care d u p ă o scurtă j u n i e f u r t u n o a s ă , „ p l i n ă d e p o z ­ i t e şi g h i d u ş i i " ( d e p i l d ă r e v o l u ţ i a p a ş o p t i s t ă m o l d o v e a n ă . . . ) s-ar f i t r a n f o r m a t î n t r - u n c r e a ­ tor olimpian, plutind pe m ă r i liniştite cu capul p l i n de lauri, p i e p t u l împovărat de d i s t i n c ţ i i şi c u g e t u l m a t ; d a r p r e j u d e c a t a n u a fost înfrîntă d e f i n i t i v . D e l a v r a n c e a e p r i n ­ t r e a c e i a c a r e i-au t o t a t r i b u i t „ o l i n i ş t e şi o seninătate perfectă". Senin, o m u l care a z ă m i s ­ l i t cea m a i c o r o s i v ă s a t i r ă p o l i t i c ă p î n ă la C a r a g i a l e ? Care-şi p u n e a r ă z e ş i i d i n Boeri şi ciocoi să strige : „Să ne-apărăm d r e p t u l c u p a r u l ! L a p a r i , r o m â n i !"? C a r e p u b l i c a în 1875, în „Convorbiri literare", m a x i m e l e atît d e r e z o n a n t e : „ V a i d c t u r m a u n d e cîinii sînt ocupaţi a r o a d e oase", „Trist e d e ţară, c î n d sceptrul devine furcă sau bici", „Lăcomia regilor, foametea popoarelor" ? Printre îndemnurile colegiale adresate de scriitor l u i Pantazi G h i c a e şi a c e l a de a face u n t e a t r u — c u m z i c e m azi — angajat social, la m o d u l cel m a i vehement : „Lo­ veşte p u t e r n i c î n v i c i i ; flagelează r i d i c u l u l şi v e i f a c e m a i m u l t e s e r v i c i i d e c î t t o a t e aşazisele organe ale opiniei publice" ; „Scrie c o m e d i i — î l s f ă t u i e ş t e r i t o s — bate-ţi j o c f ă r ă m i l ă d e t o t ce-i r i d i c u l . biciuieşte p u ­ t e r n i c t o t ce n u - i c u m t r e b u i e . . . î n f i e r e a z ă v i c i i l e c u t o a t ă v e r v a s p i r i t u l u i d - t a l e şi c u toată sfînta i n d i g n a r e a i n i m i i d-tale". D a c ă n-ar f i a v u t d i s t i n c ţ i a m o d e s t i e i a u t e n t i c e a r fi p u t u t adăuga, fără a putea f i contrazis : ..Asa c u m a m făcut e u I " T e a t r u l a l e x a n d r i n i a n , s t u d i a t de o b i c e i ca o fascicolă m a i p u ţ i n desăvîrşită a r t i s t i c a u n e i m a r i o p e r e p o e t i c e , este, î n acest m o d . f a t a l „ p a s t e l i z a t " ; d a r p o a t e f i înţeles e x a c t n u d o a r p r i n r a p o r t a r e la întreaga lucrare a s c r i i t o r u l u i , c i l a î n t r e g t e a t r u l v r e m i i şi, mai departe, la teatrul revoluţionar m o n d i a l .

E

www.cimec.ro

25

E l reperezintă în cultura română oarecum ceea ce a î n s e m n a t t e a t r u l p e r i o a d e i „Slurm u n d D r n n g " în G e r m a n i a sau eel al Hisorg i m c n t o - u l u i în I t a l i a . E i n t e r e s a n t d e r e l e ­ v a t cît de adecvată e acţiunii l u i A l e c s a n d r i d e f i n i r e a , în al d o i l e a deceniu al veacului n o s t r u , a t e a t r u l u i p o l i t i c d c către princi­ p a l u l « ă u p r o m o t o r , t e o r e t i c i a n si p r a c t i c i a n m o d e r n , E r w i n Piscator : „Teatrul politic a r u p t hotarele t e a t r u l u i convenţional... Ener­ giile descătuşate de spectacol se revărsau d i n c o l o de t e a t r u , cuprinzînd o p i n i a publică, a ş a c u m se r e v ă r s a s e r ă d e p e s c e n ă î n s a l ă " , într-adevăr, t e x t u l avea substanţă răzvrăti­ toare, montarea însăşi a unei piese a l u i A l e c s a n d r i i m p l i c a , în a n u m i t e m o m e n t e , f i e u n act de c u r a j c i v i c , f i e o a d e z i u n e la u n e v e n i m e n t naţional ; efectul în p u b l i c căpăta întinderea unei mişcări de opinie, reacţia c r i t i c ă s a u cea a d m i n i s t r a t i v ă nu îmbrăcau nici ele a l t aspect. Observând sesizant că dramaturgul a luat mereu atitudine împo­ t r i v a r e a c ţ i o n a r i s m u l u i c e l o r cc se o p u n e a u s c h i m b ă r i l o r i m p u s e de evoluţia stărilor eco­ n o m i c e şi s o c i a l e , ca şi î m p o t r i v a d e m a g o g i e i a r i v i s t e , d a r m a i ales c o n t r a p o l i t i c i a n i s m u ­ l u i , u n cercetător a c t u a l face p r e c i z a r e a s u ­ gestivă că însuşi c o m i c u l l u i A l e c s a n d r i i m ­ scriitorului, fiind, evident, plică atitudinea m e n i t s-o p r o v o a c e p e c e a a s p e c t a t o r u l u i Ş i p e cea a f a c t o r i l o r a d v e r ş i . C ă c i î n c ă de la începutul activităţii, scriitorul a căpă­ t a t , d i n p a r t e a A g i e i ieşene, e t i c h e t a d e „ n e ­ liniştit", f i i n d urmărit cu luare aminte în m u l t i p l e l e s a l e m a n i f e s t ă r i l i t e r a r e şi d e v i a ţ ă publică. „Susceptibilitatea g u v e r n u l u i — nota dramaturgul — este c u atît m a i o a r b ă că e a n-a f o s t î n c ă a t i n s ă d e n i m e p î n ă acum. Un autor dramatic s-ar e x p u n e la multe neagiunsuri d i n partea puternicilor zilei". E l î n s ă se e x p u n e a , c h i a r c u o a n u m e v o i o ş i e s f i d ă t o a r e , a s t f e l c ă u n u l d i n n e a j u n s u r i sc ivi odată cu reprezentarea comediei Iorgu de. la Sadagura (1844) î n care era c o m b ă t u t ă , î n f o r m e d e z l ă n ţ u i t s a t i r i c e , m a n i a u n o r a de a dispreţui prosteşte — d u p ă c u m însuşi zice — pămîntul strămoşesc c u t o t ce a r e b u n s a u r ă u . şi se a r ă t a î n g r i j o r a t c ă a c e a s t ă m a ­ nie ridicolă a r putea duce la stingerea s i m ­ ţirii de p a t r i o t i s m . „Se zice — notează a u t o ­ r u l , d u p ă p r e m i e r a a b s o l u t ă d e l a I a ş i — că M ă r i a sa a r f i n e m u l ţ ă m i t d e o a r e c a r e şfic h i u r i a d r e s a t e i s p r a v n i c i l o r şi j u d e c ă t o r i l o r ce h ă r ţ u i e s c p o p o r u l şi c u m p ă n e s c drepta­ t e a s u b părinteasca sa oblăduire ; sc z i c e i a r că m a r e a fost cute/arca mea dc a pune Chiuiape scenă u n g r e c , K i r A g a m e m n o n f o g l u şi că a c e s t î n c e p u t d e c a m a p a n i e î n c o n t r a p u t e r n i c i l o r z i l e i s-ar p i i t e a sfîrşi p e n ­ tru mine printr-un neagiuns neaşteptat..." N u t r e c u a n u l şi a v u l o c , t o t p e s c e n a T e a ­ t r u l u i Naţional d i n Iaşi, p r e m i e r a comediei f â ş i i în carnaval, care-i a d u s e a u t o r u l u i u n alt n e a j u n s , m a i î n s e m n a t decît p r i m u l : „A d o u a p i e s ă a m e a . . . a i r i t a t şi m a i m u l t p e ) turgia
1 1

u n e l e î n a l t e i p o c h i m e n e . c ă c i ea l o v e ş t e î n a c e i ce a u m a r e i n t e r e s a n u s ă f o r m a l a n o i o o p i n i e p u b l i c ă i n c i n t ă să c o n d a m n e f a p ­ tele lor... un mare personagiu indignat a ieşit d i n l o g i c şi A g a , s u b i n d i g n a t I a r î n d u l s ă u , a m a n i f e s t a t i n t e n ţ i a d c a o r d o n a închi¬ d e r e a c o r t i n e i şi s u s p e n d a r e a representaţiei... Se ţ i n u s e s f a t t a i n i c l a C u r t e s p r e a se l u a măsuri c o n t r a tendinţei revoluţionare a ti­ n e r i m i i şi s p r e a se î n f r î n a a u t o r u l . Se p o ­ meni c h i a r d e m î n ă s t i r e , se p r o p u s e s e în­ c h i d e r e a T e a t r u l u i N a ţ i o n a l , se d e t e ordine aspre censurei..." I n 1847, cenzura interzise c a t e g o r i c v o d e v i l u l Piatra din casă. u p ă întoarcerea d i n e x i l , s c r i i t o r u l n u m a i a v u de-a f a c e c u p o l i ţ i a şi n i c i n u m a i î n t î m p i u ă rezistenţa făţişă a u n o r î n a l t e i p o c h i m e n e . P o p u l a r i t a t e a sa c r e s c u n e ­ c o n t e n i t , d e v e n i e x c e p ţ i o n a l ă , p o e z i i l e şi p i e ­ sele se r ă s p î n d i r ă î n t o a t e p r o v i n c i i l e r o m â ­ n e ş t i , e r a c e l e b r a t ca b a r d n a ţ i o n a l î n B u ­ c o v i n a şi î n B a n a t , î n t o a t e s o c i e t ă ţ i l e c u l ­ t u r a l e d i n A r d e a l , se a f l a m e r e u p e a f i ş e l e teatrelor naţionale din Iaşi şi Bucureşti, dobîndise o amplă notorietate europeană, ziare franceze şi g e r m a n e publicau cores­ pondenţe despre premierele sale („GazettC de F r a n c e " consemnează reprezentaţia întîia a Vîntînci Blanduzici cu t i t l u l „Une grnnd« premiere â Bucarest" — sub semnătura lui Armând de P o n t m a r t i n ) piesele începură a fi traduse în d i f e r i t e ţări : l i d g a r v o n I l e r z tălmăci în germană Fîntîna Blanduziei (în 1 8 8 5 , l a V i e n a ) , Ovidiu f u de asemeni t r a d u s î n g e r m a n ă ( A l e c s a n d r i î n s u ş i îi a s i g u r ă a p o i o versiune franceză, la rugămintea compo­ z i t o r u l u i G o u n o d , c a r e v o i a să f a c ă o o p e r ă d u p ă p i e s a - l i b r e t ) , i t a l i a n u l M a r c h e t t i şi r o ­ mânul Obedenaru î i c e r u r ă î n c u v i i n ţ a r e a să Vodă. s c o a t ă u n l i b r e t d e o p e r ă d i n Despot A u t o r u l trăia c u v o l u p t a t e succesul r e a l , atît de întins, p r i v e a însă c i r c u m s p e c t adulaţiun i l e , f i i n d î n s c h i m b r e c e p t i v la observaţiile concrete asupra lucrărilor, respingînd cate­ g o r i c ideea că î n a f a r a a d e z i u n i i e f e c t i v e a p u b l i c u l u i a r p u t e a e x i s t a şi v r e o a l t f e l d o consacrare. înainte dc p r e m i e r a cu Ovidiu, e ă u t î n d m e r e u să a f l e , p r i n s c r i s o r i , ce s o a r t ă îi p r e v e d e M a i o r e s c u , îi m ă r t u r i s e ş t e f r a n c : „ N u a ş d o r i să o b ţ i n s u c c e s d e s t i m ă , p e c a r e l-aş c o n s i d e r a c a u n f i a s c o f o a r t e s u p ă r ă ­ tor" ) .
1 2

D

Cu toate acestea, t e a t r u l său p o l i t i c , de­ c l a r a t p o l i t i c , a r e p a r t e d e o c r i t i c ă d i n co în cc m a i î n v e r ş u n a t ă care ajunge, la un m o m e n t d a t , să p u n ă s u b s e m n u l întrebării însăşi calitatea de d r a m a t u r g a s c r i i t o r u l u i , p r o v o c î n d u - i s u p ă r ă r i ce-1 d u c p î n ă l a dez.n ă d e j d e şi g r a v ă îndoială de sine. Critica e r a , f i r e ş t e , şi u n e f e c t a l d e z v o l t ă r i i c u l t u ­ r a l e şi m o d i f i c ă r i i gustului, al noilor exi­ genţe faţă de literatură, a l c o n f r u n t ă r i i d r a ­ m a t u r g i e i noastre incipiente cu u n mare re­ pertoriu străin, s e d i m e n t a t de secole. Presa ) „Convorbiri pondenţa cu T i t u
1 2

Virgil Brădăţcanu. românească. Ed.

Comedia în drama­ M i n e r v a , 1970.

literare", n r . 6/1904, Maiorescu.

Cores­

26

www.cimec.ro

cunoscu şi e a , î n c e p î n d de pe la 1860, < > creştere c o n s i d e r a b i l i i şi f ă c u l o c , d i n c e î n <•<• m a i l a r g . I n p a g i n i l e c i , c r i t i c i i literare; şi a r t i s t i c e . A / i e g r e u >â ne d ă m seama cxacl de c e e a ce a fosi atitudine critică onestă spre deosebire dc pornirea pătimaş denigratoare. De altfel nici c o n t e m p o r a n i i n u r e a l i / a u prea c l a r diferenţele, iar posteritatea l i t e r a r ă a e t i c h e t a t a d e s e a ca p r e m e d i t a t os­ tile prea multe luări de poziţie, d i n care a p a r a z i ca e v i d e n t inocente unele D a r p a r t e a c e a m a i m a r c ; şi m a i g r e a a criticilor împotriva teatrului lui Alecsandri era inspirată direct — sau p r i n reflex — do purtătorii ideilor combătute de autor. Tea­ t r u l p o l i t i c se b u c u r a d e o a d v e r s i t a t e p o l i t i c ă pe m ă s u r a v i r u l e n ţ e i c u c n r c sc manifesta. Uneori atacurile erau date de presa libe­ rală, care considera lezate interesele acelui p a r t i d , a l t e o r i de presa conservatoare, care, la rîndu-i, r e c l a m a u l t r a g i u l la p a r t i d ă ; ob­ servări ascuţite asupra orientării estetice, teh­ nicii dramalurgice, tipologici, principiilor l i ­ terare conţinute, mascau, n u o d a t ă , o reacţie politică f u r i b u n d ă . D u p ă p r e m i e r a piesei / i u saliile în salul lui Crcmine, împotriva come­ d i e i sc r e p e z i r ă c u î n f o c a r e z i a r e l e l i b e r a l e , care profitară de p r i l e j p e n t r u a bagateliza şi u n e l e d i n c â n t i c e l e l e c o m i c e . „ D a c i a — d i a r i u p o l i t i c i i , l i t e r a r i u şi c o m e r c i a l e " p u b l i c ă , în martie-aprilie 1861, u n articol prelung (în t r e i n u m e r e ) a v î n d d r e p t s e m n ă t u r ă t r e i s t e l e şi c a r e î n c e p e a c u o a p r e c i e r e g e n e r a l ă a d r a m a t u r g i e i l u i A l e c s a n d r i . „ N c p u t î n d în­ vinge cu arme parlamentare s-a s u i t iarăşi pe P a r n a s s c r i i n d piese p o l i t i c e " , v e n i n d „ u n timp unde pana aceasta... produse numai ş a n s o n e t e d-allde Clevetiri demagogul şi Ru­ saliile în salul lui Crcmine... Toţi o a m e n i i cc s i m t axzînd în i n i m a l o r f o n d s f i n t a l re­ naşterii şi înaintării şi-au muşcat buzele ; şi-au dait p a l m e p e s t e c a p ; s-au î n t r e b a t i c a r e să f i e c a u z a ce a d e t e r m i n a t p e p o e ­ t u l f a v o r i t al R o m â n i l o r a părăsi regiunile cele delicioase ale O l i m p u l u i naţional spro a descinde în arena meschină a paternilor c a r e u c i d o r i c e s u f l e t m a r c ?" D u p ă a p r e c i e ­ r i l e globale, c r o n i c a r u l caută să e x p l i c e şi c a u z a f o c u l u i s f î n t c a r e 1-a f ă c u t să-şi de*i p a l m e şi se o c u p ă p r o p r i u - z i s d e p i e s ă , arăt î n d c ă a u t o r u l e i „ Ţ i n t e ş t e . . . a l u a î n rîs t o a t e î n c e p u t u r i l e a c e l o r r e f o r m e ce s î n t m e ­ n i t e a r e g e n e r a n a ţ i u n e a şi l i m b a . . . Ţ i n t e ş t e a provoca dispreţ p e n t r u teriuinaţiunea la­ tină introdusă de u n i i d i n R o m â n i la finelo c u v i n t e l o r " . P e n t r u aceasta, sufocat dc o r o a r e , z i a r i s t u l strigă : „ N o i protestăm în numele

i n t e l i g e n ţ i i şi a î n t r e g u l u i p o p u l '. î n t r - a d e v ă r dramaturgul era făţiş o s t i l t u t u r o r -.tricător i l o r d e l i m b ă , f i e e i l a t i n i z a n ţ i sau i t a l i e n i z a n ţ i şi v o d e v i l u l î m p o t r i v a l o r f u s e s e î n d r e p ­ tat. D a r putea fi socotit oare. p r i n aceasta, u n a n t i n a ţ i o n a l r e t r o g r a d ? S c r i i t o r u l găsi ev c a l e să l ă m u r e a s c ă , î n t r - o s c r i s o a r e publică, cc a n u m e u r m ă r i s e : „ A t î t î n p i e s a Rusalii... cît şi în d r a m a i n t i t u l a t ă Zgîrcitul risipitor a m c e r c a t să b i e i u e s c r i d i c o l e l e i a r n u p r i n ­ c i p i i l e ; a m cercat a s t i g m a t i z a n u pe o a m e n i i ce a u c o n v i n g e r i d a r p e ş a r l a t a n i i c a r e f a c d i n cele m a i sacre p r i n c i p u r i o m a t e r i e de speculaţie". In lîoeri şi ciocoi dramaturgul propune, într-adevăr, în mod paradoxal, ca erou e x e m p l a r , u n m a r e b o i e r şi e t r i b u t a r u n e i t e n d i n ţ e x e n o f o b e ce i-a f o s t p e d r e p t i m p u ­ tată. I n aceeaşi p i e s ă , î n s ă , e l r i d i c u l i z e a z ă p o l i t i c i a n i s m u l şi d e z m ă ţ a t a c o r u p ţ i e a a p a ­ r a t u l u i f u n c ţ i o n ă r e s c . F ă r ă înlîrz.iere, c r o n i c a z i a r u l u i „Telegraphul" ( o c t o m b r i e 1874) sem­ n a t ă „ L a e r ţ i u " o p i n i a z ă că „ L a u r i i d e această verdeaţă î n d o i o a s ă n u p o t sta p e o f r u n t e atît d e m ă r e a ţ ă : este v e r d e l e f a c t i c e a l c o n ­ servelor a l i m e n tărie... Piesa nu se susţine p r i n curiozitatea costumelor şi prin decît graciosa amabilitate a publicului. Actul I I e s t e m a c r u î n i n t r i g ă . A c t u l I I I e s t e şi m a i searbăd". Şi p e n t r u a n u m a i r ă m î n e n i c i o î n d o i a l ă , c r o n i c a r u l c a l i f i c ă p e r s o n a j e l e şi acţiunile l o r , c u „inexplicabil", „rol de u m ­ p l u t u r ă " , „face e n o r m i t ă ţ i " , „e o anomalie" e t c . E v i d e n t c ă n u se c r i t i c ă p ă r ţ i l e c u a d e ­ vărat slabe ale lucrării ; n e m u l ţ u m i r e a ga­ z e t a r u l u i e provocată de tendinţa e i critică. E l î l şi s f ă t u i e ş t e p e a u t o r să m i c ş o r e z e n u ­ m ă r u l d e ş p e r ţ a r i şi d e s i t u a ţ i i d e l u a r e a m i t e i , p e n t r u a n u „ î n t i n a " atîta lume. Devine aproape un obicei al unei bune părţi a presei ca f i e c a r e l u c r a r e a l u i A l e c ­ s a n d r i să f i e î n t î m p i n a t ă c u h u l ă m a i m e ş ­ teşugit sau m a i i n a b i l deghizată, d i n c o l o de exclamaţiile protocolare preambulare, despre „ilustrul b a r d " , „cîntăreţul n e a m u l u i " , „ma­ r e l e p o e t " . Despot Vodă e acceptată c u căl­ d u r ă d e p u b l i c şi p r e ţ u i t ă d e m u l ţ i c ă r t u r a r i . Nu p u ţ i n i c o n i c a r i abacă î n s ă p i e s a p e t e ­ m e i u r i f i e n a i v e , f i e b i z a r e . I n „Pressa" ( n o i e m ­ brie 1879) I . N. Şoimescu e nemulţumit g r a v de Ciubăr Vodă : „încît p e n t r u utilitatea ce şi-a i m p u s d . A l e c s a n d r i d e a se s e r v i d e a c e s t n e b u n , c a r e m a i t î r z i u se z d r ă v e n e ş t e şi se f a c e c ă l u g ă r , p e n t r u a a s a s i n a p e D e s ­ p o t , aceasta este o i n s p i r a t i u n e f o a r t e n e f e r i ­ cită căci este t r i s t d e a p u n e p u m n a l u l asa­ s i n u l u i î n m î n a u n u i c ă l u g ă r . . . C u m d e n-a î n ţ e l e s d . A l e c s a n d r i r ă u l e f e c t m o r a l ce v a p r o d u c e această a s a s i n a r e î n i n i m a spectato­ r u l u i , o f e n s a ce e l v a a r u n c a a s u p r a presti­ g i u l u i r e l i g i u n i i ?" A m i n t i n d d e c l a r a ţ i a A n e i p r e c u m că îl iubeşte p e D e s p o t , c r o n i c a r u l , pudibond, se î n f i o a r ă : „ T r i s t şi scandalos spectacol oferă j u n e l o r d e m i c e l e care a u v e n i t să a s i s t e l a r e p r e z e n t a r e a p i e s e i " ; i a r „ e p i soada amoroasă" d i n t r e Carmina şi Despot „ofensă într-un m o d n e i e r t a t delicateţea b u ­ n e l o r m o r a v u r i " . Acuzaţiile n c d i s i m u l a t e , sînt

) I n r a p o r t u l făcut A c a d e m i e i „V. Alec­ s a n d r i — a d m i r a t o r i şi d e t r a c t o r i " , G . B o g dan-Duică amestecă l u c r u r i l e n u o dată, trecînd la „ a d m i r a t o r i " personaje şi declaraţii insignifiante, iar la „detractori" o a m e n i caro a u f ă c u t şi o b s e r v a ţ i i m o d e s t e , d e b u n s i m ţ ; d a c ă citeşti a t e n t r a p o r t u l , r e m a r c i , d i n c î n d î n c î n d , tâlc o n o t ă de rezervă echivocă asu­ p r a o p e r e i a l e c s a n d r i n i e n e , strecurată c h i a r dc c r i t i c , ce sc e r i j a s e în „admirator".
1:I

www.cimec.ro

27

dc u i trag iu publice !

la

adresa

bisericii

şi

a

moralei

în 1 8 8 1 , î n „ R o m â n u l " , F r e d e r i c Dnmino. s c a l d a f e e r i a Sînziana şi Pepelea într-o baie dc i n j u r i i , ea să c o n c h i d ă categoric : . . N u cred în succesul feerii I)-lui A l e c s a n d r i , adică î n s u c c e s u l e i b ă n e s c , căci u n s u c c e s l i t e r a r evident că n u p o a t e avea", deoarece înfă­ ţ i ş e a z ă d o a r „ p r o s t i i c u m u s i e ă şi d e c o r u r i " . I n t r - o p u b l i c a ţ i e d i n 1887, Ovidiu e denumit „ o p e r e t ă b u f ă " şi a p o i „ c r i m ă literară". E p r o b a b i l , c u m s-a m a i a f i r m a t , c ă m u l t e atacuri proveneau d i n credinţa cîte unui p a r t i d c ă s a t i r a a l e c s a n d r i n i a n ă îi v i z e a z ă p r o gramul de pe poziţia adversă. Declaraţiile s c r i i t o r u l u i că n u face politică p a r t i z a n ă , c i politică naţională şi s o c i a l ă în sensul cel mai general, al progresului civilizaţiei r o ­ m â n e , că u r m ă r e ş t e a lăsa u r m a ş i l o r „ o g a ­ lerie de t i p u r i c o n t i m p o r a n e " n u aflau cre­ z a r e . De c c a r f i a f l a t - o a t u n c i , d e v r e m e c e şi m a i t î r z i u , c h i a r f o a r t e t î r z i u , s-au c ă u t a t şi i se m a i c a u t ă î n c a d r ă r i d e t i p u l „ p a ş o p ­ tist dezamăgit de evoluţia posl-revoluţionară", „spirit j u n i m i s t avant-la-lcttre", „liberal auto­ etc ? E greu de acceptat, de pildă, nom" a s e r ţ i u n e a — f ă c u t ă într-o m o n o g r a f i e a l t m i n ­ t e r i t e m e i n i c ă şi b o g a t ă — c ă „ S c r i i t o r u l n u înţelege b i n e adevăratele r a p o r t u r i d i n t r e cla­ sele s o c i a l e , n i c i r e a l a p o z i ţ i e p o l i t i c ă şi so­ cială în raport c u interesele fundamentala ale p o p o r u l u i s a u a fiecărei g r u p ă r i p o l i t i c e şi c l a s e s o c i a l e î n p a r t e " , f i i n d „ u n o m n a i v î n a l e p o l i t i c i i şi m a i cu s e a m ă î n t o a t e m e ­ todele d i n arsenalul politicianismului". " ) N i c i a z i n u p u t e m d e s l u ş i cu p r e c i z i e , p î n ă l a d e t a l i u , c e e a ce i se i m p u t ă l u i A l e c s a n d r i , d a r înţelegem c ă , î n esenţă, p a t r i o t i s m u l clar­ v ă z ă t o r 1-a î n ă l ţ a t deasupra intereselor de p a r t i d feudal o r i burghez, situînd, de e x e m p l u , teatrul s ă u într-o zonă politică superioară, u n d e , c a şi l a C a r a g i a l e , s t r a t i f i c ă r i l e s o c i e ­ tăţii sînt intuite c u genialitate vizionară . I a r „naivitatea politică" e infirmată de în­ treaga existenţă publică a revoluţionarului, unionistului, demnitarului, ambasadorului.;. D e a l t f e l , î n a c e a ş i c a r t e se c i t e a z ă s c r i s o a ­ rea l u i A l c c s a n d r i către K o g ă l n i c e a n u : „N-am a j u n s încă l a acel g r a d de tîmpire sau de

p a t i m ă z i s ă p o l i t i c ă î n c î t să p r i m e s c n - m i s a ­ crifica orbeşte convingerile mele personale pentru a complace unui partid... fie oricare şi v ă p s i t o r i c u m ! " , e n u n ţ i n d u - s e — d e a s t ă poli¬ dată — a d e v ă r u l că s c r i i t o r u l detesta ticianismul şi n u v o i a n i c i să p a r ă , nici m ă c a r să se c o m p o r t e ea o m u l u n u i p a r t i d . upă cît se p a r e , c e l d i n ţ i i c a r e 1-a înţeles f o a r t e b i n e , în epocă, a fost Ifasdeu. Polemizînd c u ziarele „Ţăra­ nul Român" şi „I>a voix de Roumanie" carc-1 acuzau pe d r a m a t u r g c ă se o p u n e progresului, Hasdeu, în articolul Mişcarea Uterelor în Ieşi, fixează admirabil coordo­ nata d e f i n i t o r i e a operei d r a m a t i c e alecsand r i n i c n e : „Zgîrcitul risipitor apăru, în fine, la lumină e u sfîrşitul l u i f e b r u a r , ca u n p r e c u r s o r a l z i l e l o r B a b e i (...) I n p o l i t i c ă , î n l i t e r a t u r ă . în f a m i l i e , o r i u n d e n c - a m întoarce p r i v i r i l e î n j u r u l n o s t r u , n e î n l î m p i n ă «Zilele B a b e i » : c a l d şi r e c e , u s c a t şi u m e d , l i n i ş t i t şi f u r t u n o s , f r u m o s şi u r î t , t o a t e l a u n l o c , u n caos d c c o n t r a z i c e r i , o lipsă absolută de caracter ! Se z i c e c ă s c r i e r e a d - l u i A l e c s a n d r i a displăcui spiritelor liberale ; t o i eu uşa t e m e i n o i a m î n c r e d i n ţ a c ă ea n - a r p u t e a să p l a c ă spiritelor retrograde ; ce-i d r e p t u l , zgîrcitul r i s i p i t o r n u c n i c i l i b e r a l n i c i r e ­ t r o g r a d ; e l e s t e c a « z i l e l e B a b e i » şi c a s o c i e ­ t a t e a n o a s t r ă : f ă r ă p r i n c i p i i (...) A ş a n u m i ţ i i retrograzi şi liberali n u pot forma la n o i două tabere, ci sau n u m a i u n a , sau m i i de m i i . E i formează m i m a i o tabără, p e n t r u că steagul l o r c o m u n e „egoismul", ei formează m i i d e m i i d e t a b e r e , p e n t r u c ă egoismul, e l u c r u l c e l m a i i n v i d u a l î n l u m e . D e aceea v e d e m l a n o i că de-ndată ce „interesul p o a r t ă f e s u l " a p r o p i e p e u n retrograd de u n libe­ r o ! şi v i c e v e r s a , retrogradul n u se m a i î n ­ g r i j e ş t e d e c e i l a l ţ i a i s ă i , n i c i liberalul nu-şi m a i bale c a p u l c u a m i c i i săi p o l i t i c i ; c i ei d o i s e - n i b r ă ţ i ş e a z ă c a f r a ţ i g e m e n i şi-şi d r e g I r e . b u ş o a r e l e î n a r m o n i e , p î n ă Ja a d o u a z i , s a u şi m a i c u r î n d , c î n d B a b a s c h i m b ă c o j o ­ cul, lată starea socială descrisă în drama d - l u i A l e c s a n d r i ; descrisă c u m d e s c r i e n u ­ mai d. Alecsandri adecă descrisă măictreşte ! " ) .
1 5

D

1 5

)

Articole

şi studii

literare.

Prefaţă,

texte

) G . C. N i c o l e s c u . Viaţa lui V. Alecsandri. a l e s e şi î n g r i j i t e , n o t e d e C. M ă c i u c ă . E d i t u r a p e n t r u literatură, 1962. pent www.cimec.ro r u L i t e r a t u r ă , 1 9 6 1 .
1 4

Editura

S

e

m

n

a

O e d i p a r e 17
întreb pe un om de tea­
tru cava mai vîrslnic, larg şi subtil cunoscător al litera­ turii dramatice din toate timpurile, îl întreb : cîţi (ini să aibă Oedip ? Trei­ zeci, îmi răspunde [ără să clipească. De ce ? mă tncăpăţinez cu. Omul meu de teatru, om cu judecată fiind, caută prejudecata şi-mi răs­ punde : fiindcă dc cîte ori am urmărit spectacolul, am văzut în Oedip un actor dc cincizeci de ani străduindu-sc să pară de treizeci ! Asta era ! Dar să ne amin­ tim, Oedip pleacă de la curtea tatălui său adoptiv să-şi mitmpine destinul, cînd. împlineşte virsta. bărbăţiei, nu mai tîrziu ! Mergem mai departe : cîţi ani să fi avut Antigona cînd — după cc şi-a văzut tatăl pribeag şi orb sfîrşindu-se la Colonna — vine la curtea lui Creon, e pedepsită pentru cutezanţa de. a fi presărat, ţărină peste trupul fratelui tucis şi sc spînzură în peştera Labdaeizilor, biata copilă ? Dar Electra ? Dar Orcste ? Dar şirul lung dc croi dramaturgia întregii eroi fără de care cultura mii, n-ar fi cc este. iar rii n-ar fi fost deloc, eroii, cîţi ani au ? Cili llenrie prinţul ani are Regele al IV-lea sau student ? împlinise ani cînd Romeo. Cu nu din istorii, lu­ acto­ ei, mult pot să aibă Ofelia, Deş­ ii cm oua, Cordelia ? Şi mai departe : cîţi ani au Olga, Maşa şi Irina, pentru care Verşinin la cei patru­ zeci şi cinci de ani ai săi pare un om bătrîn ? La cîţi. ani să se fi urcat pe tronul Moldovei Slefăniţă Vodă ? lui cu de Vidra, frumoasa nepoată a Moţoc, la ceasul întîlnirii Răzvan, are anii fetelor măritat dc pc la noi, nu ?

ani!
ilicit e momentul să ne în­ trebăm cu gravitate şi răs­ pundere : care experienţă ? Adunată, din ce, de unde ? Din rolişoare de trei vorbe ? Din personaje străvezii ca fumul, ? Din aşteptare ? Cc altceva decît talent i-a trebuit lui Dinu Lipatli pen­ tru ca să concerteze strălu­ cit la opt ani ? Cc experienţă — citeşte : aşteptare ! — i-a fost necesară lui Grigorcscu pentru ca să picteze la două­ zeci de ani mînăstirca Agapia ? Ce maturizare să fi aş­ teptat Labiş ca să nu scrie la optsprezece ani Moartea căprioarei ? De ce un absolvent dc con­ servator sc integrează ime­ diat, ca un profesionist ce este, orchestrei simfonice şi poate fi chiar solistul ci, în vreme ce absolvenţii Institu­ tului sînt prea des priviţi în teatre ca nişte biete calfe ? Sîntem mîndri de actorii noştri tineri, nu contenim s-o spunem, dar nu adăugăm mîndriei noastre cutezanţa de a le da ce l i se c u v i n e a t u n c i c î n d se c u v i n e . Aşa nc pomenim că zicem — cum şi zicem — despre un aci or încărunţit că ar f i pu­ tui fi un Hamlet de neuitat. Aşa ajungem să spunem — cum şi sptttncm — despre o tînără actriţă că ar putea fi cîndva, mai tîrziu, o nemai­ pomenită Lady Macbeth. Chiar, cîţi ani să aibă Lady Macbeth ?

S i aşa mai departe... Totuşi, ne-am deprins, tristă deprindere, să vedem pe toţi aceşti eroi, şi pe atîţia alţii nepomeniţi aici, in­ terpretaţi de actori mai, cum să zic eu, mai maturi. De ce ? Dc. ce trebuie să aştepte actorii ani şi ani de zile clipa întîlnirii cu ma­ rile personaje ? Cine, din cei care le refuză încrederea şi le amină spe­ ranţele, mai poale fi în mă­ sură să le restituie jiul crea lor creatoare, irosită prin nefolosinţă ? Să ne înţelegem bine : nu spune nimeni că, pentru un actor, a avea vîrsla persona­ jului său înseamnă a deţine certificatul de garanţie, al creaţiei desăvîrşite ; nici că dacă are mai mulţi ani decît eroul său e iremediabil sor­ tit eşecului. Dar stăruie, bine înfiptă în rădăcinile ei, prejudecata după care un actor, oricît ar fi de înzestrat, trebuie să acumuleze experienţă pînă la întîlnirea eu marile roluri. www.cimec.ro

loan, Hamlet, încă inmai

Julicta paisprezece tîlnit pc.

l-a cît

Virgil Munteanu

Expresia dramatică a versului la recitalul

Irinei Răchiteanu
.S-a spus al este taluri, faima emoţie lul lui lidă în tării de şi nică chipat, cîteva artei Irinei un si s-a scris despre ultimul de la A.T.M., frumoasa folclorice aceasta intimitatea luminată Conurile Ic arta s-a cînd pe care prin în care a şi şi public recital că reci­ nobila culte, cu miraco­ caldă sediu­ dc pa­ desenau spectatorilor, reci­ halouri întru­ sfioasă iro­ RăchiţcanU-Şirianu, eveniment. a poeziei şi entuziasm. ci, discret pe care le-a susţinut noastre Aşa c ! Cu celelalte

mesageră

ci s-a difuzat

şi s-a receptat De data in turnire. în mijlocul în tulburătoare inefabil şi caustică, poeziei. şi rafinai lumină,

desfăşurat a stirnit sălii,

şi elegantă, artiştilor, eolfiurde

şi misterioasă luminări, şi farmec cînd gravă cînd

s-au convertit

Irinei-Răchiţeanu vrajă gingaşă,

cînd

francă himera

şi ciudată,

şi sprinţară,

Răsfoitul, minărilor care gare, Nina sta scris

simbolic, cîte un Nina Cassian

în lainica volum Cassian şi din

lumină cele multe

a lu­ pe noastre, tenticitatea rile ură, noastre din Fără sinceritate inteligentă, idee, imagine sufleteşti, frumos O ziei dramatic şi imagine mireasma Irina un în nici. şi cu accente miei cele un pe verbal unitară, poem cure ei sublim, copilărie noi mai artificiu, puterea întărite, simţiri, intime la de nc-a cele superb ceea ideea originară. mai despre şi expresia a insufla întinerite trezind de moarte. doar schimba pc cu în tntr-0 stări ce. e stupid. jocului poe­ a de au­ aminti­ şi Cassian para­ plimba tulburare Conju­

şi M n r e a

S î n g e l e , Nina din şi

şi Ş a t r a scris cu privirea ţămintelor tru a colească mădite Am inima iectat, tot avidă

J / l şi... C r o n o g r a f ie şi D e s t i n e un articol de Nina curiozitate prin atît toate de pure mult pe cerul fiorul alese Răchiţeanu de o oră, în Cassian, aceste pe cele lumile interior şi emoţia de actriţa nemascată expresii în stare şi de inteligente, să de melancolie al vibraţia şi in îşi

dragoste

lele sau cîte

„Contemporanul",

şi pînă

sprijinită

ale ' simpen­ răs­ şi îngră­ oamenilor. stîrnitc s-au în pro­ inimile poetică

în metaforă din

şi metafora alcătuit diverse ceea şi

Răchiţeanu

le desprinde cel mai ca norii de bucurie cum

deznădejde, văzut Irinei timp

şi dc speranţă.

ce e urit pentru

sc contopesc

şi de simţămintele

ale poetei, ochii

V. D.

30

www.cimec.ro

Nicolae Herlea
de vorbii cu Aleeu Popovici
Nu trebuie să fii nici critic muzical, nici specialist şi nici măcar un familiar al muzicii pentru a aprecia vocea caldă, de catifea, vocea puternică, generoasă, inflexiunile spectaculoase ale unui glas care a străbătut lumea. Şi este aproape imposibil ca ori de cîte ori cineva pronunţă numele lui Herlea să nud asocieze cu cel al rolului pe care l a interpretat eu atît brio : Figaro. Dar nu numai pentru calităţile sale muzicale — unanim recunos­ cute şi apreciate — l-am invitat pe clntăreţ în aceste coloane, c i şi faptului că în toate ridurile sale N. Jlerlca a fost şi un inter­ datorită pret, — un interpret dramatic, un actor 6ti un joc subtil, nuanţat, un artist complet. lată-ne deci în apartamentul cînlărcţului din strada Doctor Lister... Evocări... notiţe de ziare, albumul cu fotografii, şt amintiri...

Bucurcştean, născut în 28 august 1027, N . H e r l e a a moştenii de la tnlăl său încli­ naţiile niu/.icale, p o a l e Italicului. D u p ă ter­ minarea liceului „ M i h a i Viteazul'', fură n i c i u n f o l d e o p o z i ţ i e d i n p a r t e a p ă r i n ţ i l o r (ca î n a l î t e a a l t e c a z u r i ) , se î n s c r i e l a Conser­ v a t o r u l , . A s t r n " . I m e d i a t d u p ă a b s o l v i r e , este angajat în Ansamblul artistic al Uniunii G e n e r a l e a S i n d i c a t e l o r . A i c i , ca la o a d e v ă ­ rată şcoală d e artă, a u fost descoperiţi, f o r ­ m a ţ i şi p r o m o v a ţ i mulţi cîntăreţi, dansatori şi i n s t r u m e n t i ş t i . P r i m a m a r e şco.ală d e s p e c ­

tacole calelor tat cele nare istoria a un ţării un

politice, are nu mare

agitatorice. numai ci Şi de de şi

Ansamblul de că a fi le-a din

Sindi­ depis­ creat că în rîndurile

meritul talente acela de fără ani, în

număr

oamenilor mai şi

muncii, bune afirmare. 30

condiţii

studiu, viata

perfecţio­ artistică ocupă Nicolae Traian revoluţiei

îndoială

acestor noastre,

Ansamblul

Sindicatelor afirmat

loc

semnificativ, socialiste. Elena

caracteristic

culturale Rafacl,

A i c i s-au

Dima-Toroiman,

www.cimec.ro

3 1

Stingă
jos : in

: in

„Bărbierul
„liigolettu"

din

Scvilla"

U i l c c a n , I o n l'risăraru. r e g i z o r u l l l e r o L u pcscu, b a l e r i n u l G h . Cotovelea. Şi N . Herlea ! M a e s t r u l de care N . H e r l c n aminteşte cel m a i des osie A u r e l (!nslcscu-l ) u c a , p r o f e s o r pedagogice-muzicale şi-au ale cărui m e t o d e lăsat a m p r e n t a dezvoltării personalităţii sale Urmează Conservatorul George creatoare. E n e s c u , j)e care-1 absolvă în L 9 5 1 . t n 1962, la .'$5 de a n i , este cel m a i t î n ă r a r t i s t a l p o ­ porului... Dar, pînă atunci, p r i m u l r o l , p r i ­ mele '"moţii — S i l v i o d i n Paiaţe. A p o i , Ger­ d i n Traviala, F o r d d i n Falstafl, De meni I a m a d i n Trubadurul, Figaro d i n Bărbierul din Sevilla, I L ' g o l c t t o d i n o p e r a c u acelaşi nume, Valentin d i n l'ausl, Fscaniilln din Carmen, O n e g h i n d i n Evghenii Oneghin. Pal­ maresul său de m e d a l i i si p r e m i i necesită câteva p a g i n i n u m a i p e n t r u o s i m p l ă înşi­ r u i r e . . . Cîntă î n t u r n e e în U.R.S.S., B u l g a r i a . U n g a r i a , C e h o s l o v a c i a . I n I!Kî() dehutcază la L o n d r a , l a C o v c n t G n r d e n , cu b i g a m . A p o i , la P a r i s . . . C l n r e n d o n , s e v e r u l , i n t r a n s i g e n t u l c r i t i c de l a „ L e F i g a r o " s c r i a : ..este cel m a i h u n F i g a r o p e care l-am juiz.il în v i a t a T I I C ; i " . . . La „ S c a l a " , v i s u l de a u r al cînlăreţilor, d e ­ butează i n i a n u a r i e 1964 i n D o n Carlos de V e r d i . A i c i îl interpretează şi p c F i g a r o , urniînd l u i T i t o Gobbi. La M e t r o p o l i t a n d i n \ e w - Y o r k , cîntă D o n Carlos, a l ă t u r i dc F r a n ­ co C o r e l l i . Urinează V i e n a . . . I l a m h u r g . . . L u ­ mea întreagă. Şi c h i a r în c l i p e l e acestei c o n v o r b i r i , N . f l c r l e n era gal a de nu l u n j j I u r n e u in t u r c i a şi I r a n . — Cum
E vreun

reuşiţi
secret la

să [i(i
mijloc

şi
?

aclor

pe

scenă

?

— S e c r e t u l constă în nceca că m a i î n l î i t r e b u i e să stăpineşti l a perfecţie p a r t i t u r a vocală. Să... n-ni p r o b l e m e . Şi a t u n c i poţi să f i i d e g a j a t . N u r e s p i n g f o r m u l e l e dc m o d e r ­ n i z a r e ale m o n t ă r i l o r de operă, care se î n ­ cearcă de cîţiva a n i la P a r i s (deşi r e c e n t , a i c i , U s t i n o v a înregistrat u n r ă s u n ă t o r eşec CU o asemenea „ f o r m u l ă " ) — dacă n u c v o r b a d c o exhibiţie. V ă d u n V c r d i m o d e r n , c u u n d e c o r c o m p u s d i n pete dc l u m i n ă , în care se p u n e a c c e n t u l pe d e s t i n u l p e r s o n a ­ j e l o r . Poate a r t r e b u i p u s u n accent pc „ j o ­ c u l s c e n i c " şi i n şcoala dc c a n t o .
— puţin Credeţi receptivi că tinerii (aţă dc spectatori spectacolul sînt dc operă mai ?

www.cimec.ro face

— D e p i n d e de... t î n ă r . L a n o i î n ţară se m u l t p e n t r u educarea muzicală, p e n t r u

d e z v o l t a r e a g u s t u l u i fată <!<• operă. S-au creat c e r c u r i de p r i e t e n i ai m u z i c i i i n şcoli, u z i n e . Cu o emoţie deosebită a m p a r t i c i p a t zilele acestea la o î n t î l n i r e cu m u n c i t o r i i dc la V u l c a n . A m cîntat p e n t r u c i cu tot s u f l e t u l , a m v o r b i t m u l t cu ei...
— Cc rol aşteptaţi ? ? Şi In general cc rol

ii acordaţi

operei

Aş d o r i să m ă intîlnesc cu o operă r o m â ­ ne iscă în care să creez u n p e r s o n a j cu forţă sufletească, u n erou vă/ul într-o lumină c o n t e m p o r a n ă . Aştept. Cu nerăbdare. Aş v r e a să izbutesc o creaţie ca aceea a l u i Ohancsian d i n O e d i p . Î m i iubesc toate r o l u r i l e . M a r e l e public m ă cunoaşte m a i ales d i n Bărbierul... Dar cu i u b e s c r o l u l care c l a a n t i p o d u l l u i f igaro : Itigoletlo. S i n t i n t e r e s a t şi de f o r m e l e n o i de o p e r ă : d a r n u sînt u n a d e p t aii reci t a l i v e l u r r e c i . seci, l i p s i t e dc m e l o d i e . N o i c î n l ă m p e n t r u m a r e l e p u b l i c . I u b e s c opera în care cuvântul sc contopeşte cu m u z i c a . Poaite că p u b l i c u l este u n e o r i r e t i c e n t p e n t r u că n u d ă m t o t d e a ­ u n a spectacole de v a l o a r e — ca t o t u n i t a r . Dacă p u b l i c u l v i n e p e n t r u o vedetă ? D a . V i n e p e n t r u v e d e t e ; d a r n u , cred c u . p e n t r u cei care f a c v e d e t i s m . D e a l t f e l şi î n O c c i ­ d e n t s p e c t a c o l u l de operă t r e c e p r i n t r - o c r i ­ ză... F i n a n c i a r ă . S u b v e n ţ i i l e , d o n a ţ i i l e , a u scă­ z u t , a u sistat. O r , n u sc p o a t e face u n spec­ t a c o l m a r e fără cei „ 4 " : s o p r a n a , b a s u l , t e ­ n o r u l , b a r i t o n u l . De m u l t e o r i se ascultă o s o p r a n ă grozavă şi u n t e n o r p r o s t . D c n i c i , l i p s a de u n i t a t e de c a r e v o r b e a m . O p e r a v a rcnnşte. V a l o r i l e a u t e n t i c e d ă i ­ n u i e . C o p i i i noştri se v o r b u c u r a şi ei să asculte capodopere...

La Franco în

„Metropolitan", Corclli pauza ,.Don

cu (stingă), spectacolului Carlos".

www.cimec.ro

Şi p e n t r u a a s i g u r a o p r o m o v a r e a v a l o ­ rilor, văd necesitatea organizării unui con­ curs naţional, cu o comisie foarte exigentă ce a r u r m a să p r o m o v e z e d i n Întreaga ţară schimbul de mîine ! — rol ? Munciţi mult in procesul elaborării unui

jează), D o r i n Maazel, A l b e r t o Krede, Georges Prelre, K u r l Adler, Gabrielle Santini... — Am citit că marele om de teatru 3eon Louis liarraidt spunea despre dv : .dn mina de aur a principalilor interpreţi, Herlea a strălucit eu cele 24 de carate ale vocii sale". Iubiţi teatrul ? — D a ! C î n d c... b i n e j u c a t , şi c î n d n u e făcut doar ca o î n d e l e t n i c i r e o a r e c a r e . îmi p l a c e s i n c e r i t a t e a : în v i a ţ ă , p e s c e n ă , î n f i l m . Vreau să c r e d ceea ce v ă d ! A c t o r u l meu favorit : Gregory Peck. Cîutăreţul favorit : Benjamino Gigli. A cîntat pînă la 6 5 de a n i . A c e a s t a d i n c a u z ă că n u şi-a f o l o s i t v o ­ cea, î n a i n t e d e a o a v e a f o r m a t ă .

— 2 o r e ascult m u z i c ă , 2 o r e citesc despre r o l , ( t r e b u i e să ştii t o t u l d e s p r e r o l u l p e c a r o îl i n t e r p r e t e z i ) . D e s p r e R i g o l e t l o a m c i t i t 17 u n i , m i - a u t r e b u i t 1 4 zille să-i î n v ă ţ muzica. M-am gîndit p a t r u a n i de zile la evoluţia l u i sufletească, la c a r a c t e r u l , la p e r s o n a l i t a t e a l u i complexă. M-am oprit asupra momentului c h e i e : c l i p a î n c a r e a f l ă că i s-a f u r a t f a t a — şi î n t r e a g a v i a ţ ă i se d e r u l e a z ă m i n t a l ea jte u n e c r a n . . . Trăiesc m a r i e m o ţ i i c u f i e c a r e r o l . P o a t e e e m o ţ i a iscată, ca a t u n c i , p e l a 16 a n i , c î n d l-am a u z i t p e n t r u p r i m a dată pe o p l a c ă de g r a m o f o n pe Carusso c î n t î n d canţonete. A t u n c i n u ştiam n i m i c despre m u ­ zică. A m rămas vrăjit de toată nostalgia v i e ţ i i ce c l o c o t e a în glasul de a u r o l l u i Carusso. conduce f l u i d u l de la scenă Sinceritatea la spectator ! E greu să f i i b a r i t o n . T e n o r u l şi basul s î n t . ca să z i c a ş a , „ a c c i d e n t e " a l e g l a s u l u i , excepţii ale v o c i i omeneşti. B a r i t o n u l e vocea normală — vocea u m a n ă . U n tenor modest, corect, dacă „ i a " acuta do — e a p l a u d a t ; o „ p e d a l ă " de bas stîrneştc a p l a u z e . D a r b a r i ­ t o n u l t r e b u i e să a i b ă o v o c e d e m a r e c a l i t a t e p e n t r u a a v e a s u c c e s ; să n u f i e m o n o t o n , să a i b ă u n t i m b r u n u a n ţ a t . 1-a n o i î n ţ a r ă avem c î ţ i v a t i n e r i b a r i t o n i d e v u i t o r . Ceea ce l e este n e c e s a r e m u n c a , m u n c a i n t e n s ă . Numai ea p o a t e d u c e l a r e z u l t a t e l e dorite. T a l e n t u l s i n g u r n u - ţ i d ă d r e p t u l să g î n d e ş t i că a i f ă c u t „ c e v a " . M u n c a e t o t u l ! N u p o ţ i face m u z i c ă s o c o t i n d a p a r i ţ i i l e p e scenă d r e p t sursă a obţinerii u n u i . . . a u t o m o b i l . 0 carieră t r e b u i e să d u r e z e . A l t m i n t e r i p u b l i c u l t e u i t ă î n c i n c i a n i . T r e b u i e să t e p r e g ă t e ş t i b i n e , m a i întîi în ţ a r ă şi a p o i î n s t r ă i n ă t a t e , î n t r - u n orăşel a b i a n o t a t p e o h a r t ă . D a , fără m u n c ă n u f a c i n i m i c . P î n ă şi i t a l i e n i i , c u v o c i l e l o r n a t i v e , „ t r a g " p î n ă l a 3 0 d e a n i şi a p o i s î n t terminaţi.

Care

e viaţa

dc.

personală

?

— T r e i spectacole pe lună. Repetiţii, pre­ gătirea r o l u r i l o r , pregătirea turneelor pentru străinătate. P e n t r u că n u plec peste hotareca să m ă p l i m b . A m r e s p o n s a b i l i t a t e a faptului că sînt u n r e p r e z e n t a n t a l m u z i c i i r o m â n e ş t i . O r e s p o n s a b i l i t a t e a r t i s t i c ă , d a r şi c i v i c ă . N u plec ca u n t u r i s t , c i ca u n cetăţean însărcinat cu o m i s i u n e dc m a r e cinste ! în ce priveşte viaţa personală, puţinul t i m p l i b e r mi-1 p e t r e c eu soţia m e a , d o c t o ­ riţă, cu f i u l m e u , R o b c r l i n o , de p a t r u a n i . M ă gîndesc l a v i i t o r u l r o l : D o n J u a n ! I n rest... m u z i c ă ! — In încheiere, înainte de a vă înainte de a vă ura drum bun şi vă r o g să-mi daţi voie să frunzăresc cronici. Şi ca să nu vă plictisiţi, vă puneţi un disc cu... N. Herlea. mulţumi, succes, cîteva rog să

Un ziar din Berlinul Occidental : „Ceea ce a fost Carusso pentru italieni şi Şaliapin pentru ruşi, Herlea este pentru români", „Fe­ nomenul Herlea este expresia unei înfloriri neobişnuite a şcolii româneşti de muzică vo­ cală" (Avghi — Atena). ...„Cred că de acum încolo interpretarea lui Herlea va deveni etalonul prin care vii­ torii cîntăreţi ai rolului Rodrigo vor fi apre­ ciaţi..." (Cari. Marzani — după spectacolul dc la Scala din Milano)... „Herlea creează un mare Rigoletto" ( N e w York — World Tclegramm) ... După spectacolul cu Trubadurul, sub bagheta lui Karajan la Hamburg : „Cuvintul aplauze e prea palid pentru ovaţiile entuziaste ale sălii" (Rerlincr Morgenpost)... ,,ln timbrul lui N. Herlea găseşti aceeaşi ca­ litate pe care o are şi în privire" (Salurdaij Rcview — New York).

Cu

cc

mari

,,VOCA"

şi

dirijori

aţi

cîntat ?

— Joan Sutherland, Gkiliefcta Simionatto, Franco C o r e l l i , Cesari Siepi, N i k o l a i Ghiaiurov. Mărio del Monaco. Carlo Bergonzi, N i c o l a i G e d d a şi K a r a j a n (în acelaşi t i m p , m a ­ r e l e r e g i z o r al spectacolelor pe care le d i r i ­

www.cimec.ro

V. M Î N D R A

Poezia dramelor lui Ion Sava
Cea m a i î n t i n s ă d i n t r e p i e s e l e r ă m a s e î n manuscris (şi r e c e n t p u b l i c a t e în volum)* ale l u i I o n Sava („Misterul social tragi-comic", Preşedintele) poartă ca „moto" o fra/.ă a r e g i z o r u l u i i t a l i a n B r a g a g l i a , enre-şi i m a g i n a , î n u r m ă c u p a t r u d e c e n i i , că tea­ t r u l d e m î i n e v a f i a l c ă t u i t d e autori tecnici. Aducîndu-nc aminte că S a v a însuşi scrisese d e s p r e necesitatea u n e i afirmări în d r a m a t u r g i e a „formelor a u t o n o m e ale tea­ t r u l u i " a m a v e a d e c e să n e a ş t e p t ă m c a p r o p r i i l e s a l e p r o d u c ţ i i să a i b ă u n p r o n u n ­ ţat c a r a c t e r a n t i l i t e r a r . D a r , d i n f e r i c i r e , l u ­ c r u r i l e n u stau t o c m a i aşa. D e altfel, p a r t i ­ zan al „retcatralizării t e a t r u l u i " . I o n Sava a m e r s în creaţiile sale r e g i z o r a l e p e u r m e l e valenţelor scenice i n t r i n s e c e t e x t e l o r d e v i r ­ tuozităţi literare. „Viziunile" sale spectacu­ lare n-au p l e c a t d e l a „scenarii autonome" ci, dimpotrivă, s-au î n ă l ţ a t d i n substanţa unor drame d e a d î n c ă suculentă poetică î n care cuvîntul juca u n r o l p r i m o r d i a l , d r a m e semnate dc Sbakespeare, Alfred de Musset, Shaw, Pirandello, Bosso d i Sau Sccondo, Paul Clavidel. Este adevărat că, î n oroarea sa pentru repertoriul „bine făcut" al „bu­ l e v a r d u l u i subţire", autor — p r i n t r e altele — a l u n u i s p e c t a c o l Macbeth cu măşti fixe (prin u r m a r e d e e s e n ţ i a l i za r e c l a s i c i s t ă a u n u i t e x t Înăbuşit m u l t ă v r e m e d e declamaţia roman­ tică), Sava a a c o r d a t o deosebită v a l o a r e d i ­ mensiunii vizuale a lecturilor dramaturgiec. Numai c ă vizualitatea ( d i n c o l o d c exageră­ r i l e i l u s t r a t i v i s m u l u i s c e n o g r a f i c ) este u n d a t n e c e s a r a l d r a m e i c a a c t literar. Extinderea sugestiilor v i z u a l e î n direcţia „ m a g i e i " o n i ­ r i c e c a r e descoperă feţele m u l t i p l e a l e u n i ¬ * I o n Sava. M ă ş t i . E d i t u r a „Cartea B o m â nească", 1 9 7 3 . versului se î n s c r i e , d e a s e m e n e a , î n l i n i a unei apărări legitime a legilor inerente c o m ­ poziţiei l i t e r a r - t e a t r a l e , i n a m i c u l aflîndu-se î n latura ..trăirilor" veriste, a naturalismului simplificator. „Tehnicitatea" cerută de I o n Sava a u t o r i l o r „veniţi d i n t e a t r u " t r e b u i e văzută, astfel, ca o modalitate polemică de r e a f i r m a r e a convenţionalităţii poetice, p r o ­ prie dramei şi n i c i d e c u m ca o c a m p a n i e potrivnică i m i x t i u n i l o r literaturii. S-a s c r i s a d e s e a d e s p r e î n r u d i r e a l u i S a v a c u e x p r e s i o n i s m u l . l e c t u r a d e astăzi a p i e ­ s e l o r sale i n d i c ă însă o cotă m i n i m ă a a c e s t e i filiaţii, o cotă susţinută m a i ales d e a p a r e n ­ ţele e x t e r i o a r e a l e c o n s t r u c ţ i e i , f n l ă u n t r u l p i e ­ s e l o r n u găsim „ s t r i g ă t u l " d e d i s p e r a r e atl unei sprilualităţi exasperate, ci doar ecoul inolancolizat, de accent meridional, a l febrieilărilor expresioniste. I o n Sava, ca d r a ­ m a t u r g , e s t e m a i a p r o a p e , f o a r t e a p r o a p e , de„ u m o r i s m u l " p i r a n d e l l i a n , c u acea a c i d i t a t e descurajată a replicii care însoţeşte tragi­ c o m e d i i l e a u t o r u l u i c e l o r Şase personaje... Cele m a i i z b u t i t e încercări dramaturgice a l e r e g i z o r u l u i (Lada, Iov) s î n t i n s p i r a t e d e conflictul dintre autenticitatea eului eliberat d e c o n v e n ţ i i şi u m b r a d e f o r m a t ă a a c e s t u i a , î n Lada, p e scena u n u i t e a t r u care repetă Ilomco şi Juliela, sosesc ( î n u r m a u n u i j o c de împrejurări neobişnuite) adevăraţii eroi a i d r a m e i d i n V e r o n o , î m b ă l s ă m a ţ i şi — l a u n m o m e n t d a t — reînviaţi p r i n i n t e r m e d i u l uniri e l i x i r magic. I n t r e c a b o t i n i i j a l n i c i care interpretează cele d o u ă r o l u r i shakespeareene şi p r e z e n ţ a î n c o r p o r a t ă a i n d i v i d u a l i t ă ţ i i e r o ­ i l o r a u t e n t i c i c o n t r a s t u l este a t î t d e e v i d e n t încît efectului comic îi este s u p r a p u s con­ turul tragic a l incongruenţelor substanţiale. T e a t r u l î n t e a t r u , c u t r a d i ţ i o n a l a sa d i l e m ă î n t r e s t a d i u l g e n u i n a l p e r s o n a j e l o r şi a d a p -

www.cimec.ro

35

tarea acestora la convenţionalitatea jocului scenic prilejuieşte încă 0 dată denunţarea c o n f l i c t u l u i d i n t r e o m şi i p o s t a z a sa s o c i a l a , conflict, f a m i l i a r d i a l e c t i c i i p i r a n d o l l i e n e . Alia piesa (Iov) r ă s t o a r n ă într-o a l t ă combinaţie elementele aceluiaşi caleidoscop. Ideea unui a u t o r d r a m a t i c , de a p r e l u c r a pe v i u u n f a p t d i n realitatea imediată dă rezultate stranii. P u n c t u l de plecare ( u n a n u n ţ de la „mica p u b l i c i t a t e * ' a u n u i z i a r ) se d o v e d e ş t e n u m a i aparent real. Ceea ce p ă r e a a f i u n a p e l d i s p e r a t p e n ­ t r u s a l v a r e a u n u i soţ p ă r ă s i t n u e s t e decît proiecţia bovarică în cotidian a unui vis. B ă r b a t u l „ d i s t r u s " d e „ f u g a " soţiei, o o b l i g ă d e f a p t p c a c e a s t a să j o a c e p e r i o d i c come­ dia dispariţiei pentru a-i r e a m i n t i durerea juvenilă a dragostei pierdute. Intre Bombon i c a d i n r e v e r i i l e c i c l i c e a l e e r o u l u i şi c u ­ coana grasă, „împopoţonată"', care răspunde l a a c e s t n u m e , se p r o f i l e a z ă d i s t a n ţ a „ u m o ristă ', susţinută de j o c u l t r a g i c a l c o n t r a ­ riilor d i n conştiinţa umană. I n Iov, regizorul-autor I o n Sava i n t r o d u c e în marginea acţiunii teatrale şi un cuplu cu sarcini programatice. Doi dramaturgi, primul rea­ list, a l d o i l e a fantezist, sc a f l ă într-o c o n ­ t i n u ă dispută c u p r i v i r e l a evoluţia cazuistică a Bărbatului, personajul preluat dintr-un a n u n ţ d e z i a r . Realistul p a r e să r e p r e z i n t e opinia v e r i s m u l u i fanatic, dczvoltînd teoria „ f e l i e i d e v i a ţ ă " . Fantezistul aduce în dis­ cuţie soluţiile u n e i tcatralităţi de inspiraţie m e t a f i z i c ă . I o n S a v a se a m u z ă să d e s c o p e r e e r o r i l e c e l o r d o i o p o n e n ţ i , d a r lasă deschisă c h e s t i u n e a esenţială. C u m v e d e e l calea cea b u n ă ? Desigur p r i n păstrarea r a p o r t u l u i d i n ­ t r e a u t e n t i c şi t e a t r a l i z a t e , i n e r e n t u m a n i t ă ţ i i în viziune pirandelliană. M a i puţin preocupat î n s ă să d e a r e l i e f u n o r rezolvări teoretice, I o n S a v a îşi s t ă p î n e ş t c c u g r e u p o f t a d e j o c p e c a r e i-o i n c i t ă l u m e a t e a t r u l u i . C e l e m a i bune d i n t r e piesele sale (şi Iov se află p r i n t r e acestea) o r g a n i z e a z ă c u b u n - g u s t m a ­ rele apetit ludic al u n u i teatrofil dominat de fascinaţia r e s u r s e l o r magice ale scenei.
-

b l i c . P i e s a A nunii păpuşa este s u b i n t i t u l a t ă „ b u f o n a d ă I r i s l ă " , De la început la sfîrşit ar li o „ m e l o d r a m ă în p a t r u tablouri**, i a r Pre­ şedintele desine un „ m i s t e r social tragi-com i c " . E l o g i u l „ t e h n i c i t ă ţ i i " t r e b u i e î n ţ e l e s ca ţ i n î n d d c această credinţă în c a p a c i t a t e a t e a ­ t r u l u i de a păstra r e g u l i l e j o c u l u i dramatic c u f o c b e n g a l . Preşedintele — de pildă este o l u n g ă d e m o n s t r a ţ i e p a r a b o l i c ă a p r i n ­ cipiului clasicist p o t r i v i t căruia „viaţa tre­ b u i e t r ă i t ă d u p ă l e g i l e n a t u r i i " . Ceea c e î n v e c h i l e t i r a d e e l i n e fusese r o s t i i c u elocvenţa m a r i i s i m p l i t ă ţ i c a p ă t ă în „ m i s t e r u l " l u i I o n S a v a o construcţie a b i l alambicată, c u ne­ repede aşteptate scene de „science-fiction" convertite la parodie, cu izbucniri patetice a l e s e n t i m e n t e l o r şi c u p l e t e m e f i s t o f e l i c e î n „ p i z z i c a t o " i r o n i c . Această „ m a ş i n ă " teatrală, c u z e c i d c s u p a p e s u r p r i n z ă t o a r e , sc s u s ţ i n e , î n s ă , p e c e l e c i l e v a p a s a j e d e p o e z i e . în c a r e c o n d e i u l s c d e t a ş e a z ă d e d e c o r şi d ă r e l i e f interior intervenţiilor diabolicului Luciclar sau r e p l i c i l o r dc t a r d i v e l a n v i t a l i s t ale Pre­ şedintelui, d i n t a b l o u l 7. ( „ E u sînt u n t î n ă r d c c i n c i z e c i d e a n i «...»• P o t f a c e t o t c c p o t să f a c ă t i n e r i i şi a s t a - i t i n e r e ţ e a . S a l t a ţ i a e p r i m u l gest de b u c u r i e — a l o m u l u i . Prin salt învingem legea gravitaţiei"... ş.a.m.d.). Putem d i s t i n g e , d i n f e r i c i r e , î n cele m a i b u n e pagini d r a m a t u r g i c e ale l u i I o n Sava o salutară e c h i l i b r a r e a ingeniozităţii scenice cu resursele lirice ale c u v î n t u l u i . O p i e s ă c a Uşile („reportaj senzaţional în două tablouri") mimează în scenografia ci v i r t u a l ă şi î n d e c u p a j u l t r e p i d a n t a l c o m p o ­ ziţiei maniera montărilor teatrale construct i v i s t e . D a r d i a l o g u r i l e acestei piese vibrează dc o sentimentalitate meridională, atent disti­ lată m e l o d i c , a m i n t i n d literaturizările drama­ t i c e d e a t m o s f e r ă a l e l u i L e n o r m a n d şi G a n t i l l o n . D i n c o l o dc experienţele l i t e r a r e r a t a t e ( c a r e a u p ă t r u n s şi î n v o l u m u l antologic), d i n c o l o d e c r e d i n ţ a sa î n m a g i a s c e n i c i t ă ţ i i , I o n Sava păstrează în piesele p r i n c i p a l e o retorică solară care degajă f a r m e c p o e t i c . V o ­ c a ţ i a sa l i t e r a M e a t r a l ă se d i s t i n g e î n j o c u l c o n t r a p u n c t i c d i n t r e e p i c şi d r a m a t i c (vizibil în d r a m e l e cele mai substanţiale) dar, în a c e l a ş i t i m p . şi î n v a l o a r e a c a r a c t e r i z a n t ă a d i a l o g u r i l o r . în i n d i v i d u a l i z a r e a participărilor colorate la dezbaterea polemică de idei.

In în

această o r d i n e cu care de limita speciilor

de idei, de

ne atrage îşi seriază

atenţia piesele eficienţă pu­

stăruinţa

I o n Sava largă

accentuată deschidere

spectaculară,

către

www.cimec.ro

PAUL-CORNEL CHITIC

P r e z u m ţ i i despre obiectul scenografic
„ U n o u i n u vc<le l u c r u r i l e , d a c ă n u ştie ce t r e b u i e să f i e " ; c r e d că m a x i m a aceasta e s t e v a l a b i l ă şi p e n t r u i n s u l a f l a t i n f a ţ a u n e i a r h a i c e e m b l e m e h e r a l d i c e şi p e n t r u c e l a f l a t în faţa u n u i n o u o b i e c t t e h n i c n e s l u n d a r d i z a t şi n e î n s o ţ i t d e c a t a l o g e x p l i c a t i v . C u a t î t m a i g r e u e s t e să d e s l u ş e ş t i g r a n i ţ a u n u i o b i e c t , a t u n c i c î n d e l se a f l ă într-un a n s a m b l u , c u m este d e c o r u l , a n s a m b l u care r ă m î n e cel m n i adesea sistem de referire foarte largă, p l a n secund al i n t e r e s u l u i . A s t ­ f e l că o b i e c t u l s c e n o g r a f i c e s t e c o n f u n d a t şi a s i m i l a t c a t e g o r i c c u „ o b i e c t e l e " <le p e s c e n ă . S ă r e a m i n t i m şi <le a s t ă d a t ă c ă p r e m i / . a i n i ţ i a l ă a o r i c ă r e i s c e n o g r a f i i este c o n v e r s i u ­ n e a , c o n f o r m a r e a t u t u r o r d a t e l o r d e p e scenă l a s t a t u t u l i n i ţ i a l şi p e r p e t u u a l s p e c t a c o l u l u i — r e p r e z e n t a ţ i a ; şi c ă d e c i , m a i m u l t ca o r i c a r e a l t ă a r t ă , t e a t r u l este u n eveniment c u r e se p e t r e c e l a t i m p u l p r e z e n t î n faţa c e l o r prezenţi — p u b l i c u l . P e n t r u acelaşi t e x t , i n d o u ă spectacole depărtate î n t i m p c a m la 1 0 a n i , a l t e l e v o r f i s c e n o g r a f i i l e , şi d e c i a l ­ tele v o r f i o b i e c t e l e d e p e scenă c u c a r e este confundat un decor*), pentru că a l t u l este publicul. I a t ă d e c i c ă , d i n t r - u n î n c e p u t , se c o n t u ­ rează bănuiala existenţei u n e i categorii de obiecte, în care totuşi c o m p o n e n t e l e e i , o b i ­ e c t e l e , se s c h i m b ă d e l a o p e r i o a d ă l a a J t a . • ) T r e b u i e să n e r e a m i n t i m î n s ă u n f a p t care înceţoşează a n a l i z a s c e n o g r a f i c i c o n t e m ­ p o r a n e , şi a n u m e c ă a c t u a l a h e g e m o n i e a r e ­ g i z o r u l u i n e f a c e să u i t ă m c ă t e a t r u l m o d e r n a f o s t n ă s c u t d e d e c o r , d e s c e n o g r a f i e , şi n u invers, cum m a i repede ar f i de crezut astăzi. l i m b a j u l s c e n o g r a f i c este u n m o d d e r a ­ p o r t a r e a t e x t u l u i la l u m e a civilă d i n care face p a r t e p u b l i c u l s p e c t a t o r , şi i n d i f e r e n t d a c ă s p e c t a c o l u l este o piesă istorică s a u o p i e s ă f a n t a s t i c ă , ş t i i n ţ i f i c o - f a n t a s l i c ă s a u act u a l i s l ă , p c s c e n ă t r e b u i e s ă sc a f l e o s u m ă d e o b i e c t e c a r e să-i p e r m i t ă a c c e s u l l a s e m ­ n i f i c a ţ i e , l a s e n s u l c e l o r ce se p e t r e c î n f a ţ a o c h i l o r săi : î n a i n t e a o r i c ă r e i m o d i f i c ă r i , e s t e necesară existenţa u n e i stări de l u c r u r i c u ­ n o s c u t ă d e p u b l i c ca f i i n d n e m o d i f i c a b i l ă î n s e n s c o t i d i a n . S ă î n c e r c ă m o e n u m e r a r e a cît o r v a piese de d e c o r la u n t e x t i s t o r i c : cas­ telul (palatul), tronul, zidurile, poarta, em­ b l e m a heraldică, etc. într-un r e g i m m o n a r h i c , aceste e l e m e n t e a u o p o n d e r e alegorică, p e c î n d într-o r e p u b l i c ă , a c e l e a ş i p i e s e d e d e c o r sînt s i m b o l u r i ale p u t e r i i . C h i a r „fixe" f i i n d , aceleaşi a c c e s o r i i scenice a u v a l o a r e d i f e r i t ă , uneori opusă, p e n t r u spectator. Într-adevăr, v a r i a ţ i a f u n c ţ i o n a l ă a aceluiaşi e l e m e n t este d e t e r m i n a t ă ic c o n t e x t u l i s t o r i c (care d e v i n e întotdeauna suport al decorului), dar nu n u m a i de e l . Să n u u i t ă m că între s c e n o g r a f şi c o n t e x t u l s o c i a l se i n t e r p u n e p u b l i c u l , m a i precis obişnuinţele l u i v i z u a l e . Căci specta­ t o r u l e î n c l i n a t m a i d e g r a b ă sâ v a d ă c e e a c e r e c u n o a ş t e , d e c î t să r e c u n o a s c ă ceea ce v e d e . A ş a se şi e x p b c ă a s i m i l a r e a , c o n f u n d a ­ rea d e c o r u l u i c u obiectele d e p e scenă. D a c ă r ă s f o i m u n a l b u m d e m o d ă şi d e i n ­ terioare ale locuinţelor, v a f i m a i uşor de i n t u i t î n ce c o n s t ă o b i ş n u i n ţ e l e v i z u a l e a l e s p e c t a t o r u l u i . Ş i n u n e v a f i g r e u n i c i să g h i c i m " care a fost d e c o r u l u n e i piese d e Shakespeare în epoca „fin dc siecle". Dar uzanţele v i z u a l e sînt u n p u n c t de s t a r t că­ tre o n o u ă înţelegere, o n o u ă semnificaţie.

www.cimec.ro

37

S r n s u l s c e n o g r a f i c i , d i n c o l o d c i n v e n t a r u l cît o r v a o b i e c t e d c folosinţă p u b l i c ă , este d e a p r e d i s p u n e apariţia reacţiilor psihice ale p r i ­ v i t o r u l u i f a ţ ă d e c e e a c e v e d e şi a u d e . P e s c e n o g r a f î l i n t e r e s e a z ă în aceeaşi m ă s u r ă ea şi p e r e g i z o r şi a c t o r m e c a n i s m e l e declan­ şării p r i n v i z u a l a reacţiilor, m e c a n i s m u l i n I r i g ă r i i s p e c t a t o r u l u i , d o a r că p i c t o r u l , d a t o ­ r i t ă o b i ş n u i n ţ e i v i z u a l e a p u b l i c u l u i , se a f l ă î n c a r c e r a t î n t r e o b l i g a t i v i t a t e a d e a se c o n ­ f o r m a u z a n ţ e i v i z u a l e a p u b l i c u l u i şi n e c e s i ­ t a t e a d e r e f o r m u l a r e a s p a ţ i u l u i şi a s e m n i f i ­ c a ţ i e i .acestuia * ) . D a c ă v o m compara înlre ele d e c o r u r i l e u n u i spectacol eu u n t e x t c o n ­ t e m p o r a n sau m a i a p r o a p e de p r e z e n t u l spec­ t a t o r u l u i v o m o b s e r v a alte m u t a ţ i i ale ace­ loraşi o b i e c t e . Să l u ă m spre e x e m p l u două

* ) E s u f i c i e n t să a m i n t i m că scenograful reconstituirii istorice, a unei epoci cu bogată i c o n o g r a f i e , nu-şi p u n e niciodată întrebarea d a c ă şi cît d i n i c o n o g r a f i a e p o c i i se i d e n t i ­ fică realmente cu epoca. D e la Francastel î n c o a c e e s t e c l a r f a p t u l că f i e c a r e e p o c ă se . . i l u s t r e a z ă " p e s i n e în p r i m u l r î n d p r i n „ p r e ­ luările" dintr-o perioadă anterioară, preluări a s u p r a c ă r o r a a c o n v e n i t că-i s î n t u t i l e . D a r a c e s t f a p t p e n t r u s c e n o g r a f p o a t e să n u a i b ă importanţă. E l preia iconografia tocmai pen­ t r u c ă ea e s t e e c h i v a l a t ă d i n p u n c t d e v e d e r e c u l t u r a l şi i s t o r i e c u e p o c a . I a r d i n i c o n o g r a ­ fia epocii, scenograful a l e g e c e e a ce p r i n o b i ş n u i n ţ ă v i z u a l ă a fost cotai d r e p t r e p r e ­ zentativ.

t a b ' o u r i a l e a c e l e i a ş i p i e s e : „ s t r a d a " şi „ v a ­ p o r u l " . P r i m u l d e c o r , în o r d i n e cronologică, v a a b u n d a în m a t e r i a l i t a t e realistă, pitorească, la a d o u a s a u la a t r e i a m o n t a r e i n t i m p . din d e c o r u l c u cele d o u ă t a b l o u r i , d e t a l i i l e p o l să d i s p a r ă , s u f i c i e n t e f i i n d c î t e v a suges­ t i i , ba m a i m u l t , e p o s i b i l ă c h i a r existenţa unui decor unic, în care cîteva schimbări neesenţiale să t r a v e s t e a s c ă a c e e a ş i „schemă" scenografică d i n „ s t r a d ă " în „ v a p o r " . N u insist asupra e x p l i c a ţ i i l o r şi j u s t i f i c ă r i l o r psiholo­ g i c e a l e percepţiei, care însoţesc procedeul. C e r i este că i n acest c a z „ n e a f l ă m l a p u n c t u l î n c a r e c o n t e a z ă n u m a i a r a b e s c u l şi s e m n i f i ­ caţia care rezultă, n u d i n r e a l i s m u l r e p r e z e n ­ tării, ci d i n t r - u n j o c abstract dc recunoaş­ tere". Insă, p u t e m s p u n e că, în m o d frec­ v e n t , n u această m i r a c u l o a s ă t r a n s f o r m a r e „la v e d e r e " a u n e i t o p o g r a f i i într-alta a r c m e n i ­ r e a să p r o v o a c e r e a c ţ i a p r i v i t o r u l u i , să-1 i n ­ t r i g e în a u r m ă r i s p e c t a c o l u l . A l t e l e sînt ele­ m e n t e l e , . . o b i e c t e l e " d i n scenă care a u acest merit. Să r e m a r c ă m însă că n i c i r e a l i t a t e a p r i m i ­ tivă nici caracterul diagramatic al decorului ..sugerat", n i c i u n a d i n t r e aceste alternative nu definesc obiectul scenografic, . c i funcţia l u i . Este foarte firesc ; d e c o r u l r ă m î n e una din componentele spectacolului. Ambele „ex­ tremităţi" stilistice ale scenografiei fac parte, de fapt, tot d i n a m i n t i t a categorie de obiecle care ţin de obişnuinţele v i z u a l e . R ă m î n e de v ă z u t d o a r c u m funcţionează ele în spectacol, în r e p r e z e n t a ţ i e , ş t i u t f i i n d c ă f u n c ţ i a d i c t e a z ă e x i s t e n ţ a u n u i o b i e c t şi d e f i n i ţ i a s a .

www.cimec.ro

Un om aduce în spate o înjghebare rudimentară de şipci si textile ieftine, o instahază sub chip de paravan, iar în dreapta şi în stingă anină imaginile bleg-agresive ale unor leoparzi dc stambă. Apoi etalează în juru-i o sumedenie de instrumente muzicale — ţi începe concertul. Oferit de el singur. La mai multe inslrumenle-simultan. Sub limbă a pitit solzul de peşte, minuieşle vioara (ori în poziţie normală, ori deasupra cu picioarele se acompaniază la toba mare şi la cinei. capului), Din timp in timp îşi întrerupe quadrupla activitate — şl devine s<dist : la fluier, fldul, fligorn, acordeon. Cînd hărmălaia (sau muzica) a atras destulă lume, omul-orchestră îl trădează pe Orfeu, sc ridică, ia o expresie rigidă, arborează salutul imperial roman şi răcneşte : „Sînt Ghifă, artistul din lume, din TîrguNeamţ, moldovean". Spre mai deplină memorare, egida „Ghiţă, artistul din. lume" e înscrisă cu litere mari pe toba mare.

A c e s t u r l i s l c u i d e n t i t a t e d i z o l v a t ă şi a p a r ­ t e n e n ţ ă g e o g r a f i c ă u b i c u ă se n u m e ş t e d e f a p t Ciheorgbe K v g h e n i e , c d i n t r - u n n e a m dc o i e r i , şi-şi a r e l o c u i n ţ a numai pc hîrtie la T g . Neamţ, deoarece d i n 52 dc săptămîni ale anului, doar d o u ă , cele pascale, le petrece acasă. A l t f e l , h ă l ă d u i e ş t e p r i n c o c l a u r i , b ă t î n d Carpaţii cruciş-curmeziş, d i n B u c o v i n a la D u ­ spec­ n ă r e şi l a A p u s e n i . S-a s p e c i a l i z a t î n t a c o l e p e n t r u m u n c i t o r i i f o r e s t i e r i . Ca şi c u m l e m n u l p ă p u ş i l o r s a l e s-ar î n s u f l e ţ i m a i a l t f e l în m i e z u l pădurilor, colindă codrii departe d e căile f e r a t e sau r u t i e r e , p r i n h ă ţ i ş u r i î n care t e a t r u l profesionist n u v a a j u n g e n i c i în m i l e n i u l celălalt. „Ultimul mohican" al lanţi ti fost descoperit păpuşarilor ambu­ într-un cătun din

munţii V r a n c o i de către tînărul folclorist Iosif Ilerţea (cunoscut în m e d i u l teatral d r e p t e o - a u t o r a l s p e c t a c o l u l u i Lumea cît o fi, d i n a c e a s t ă s t a g i u n e , a S t u d i o u l u i I . A . T . C . şi p r i n muzica de scenă a u n o r spectacole de la Bucureşti, Braşov, Sibiu, Constanţa). Sub pa­ t r o n a j u l yirof. d r . M i h a i P o p , d i r e c t o r u l I n s t i ­ t u t u l u i d e e t n o g r a f i e şi f o l c l o r , p ă p u ş a r u l a f o s t a d u s , î n f e b r u a r i e ' 7 4 , l a B u c u r e ş t i ; i-arn v ă z u t toate spectacolele date a i c i , în aer liber şi î n g ă z d u i r e a T e a t r u l u i « Ţ ă n d ă r i c ă » . S p e c t a c o l e l e l u i ţ i n î n j u r d e o o r ă şi j u ­ mătate. N u a u o structură fixă ; i n v a r i a b i l e sînt d o a r sceneta i n i ţ i a l ă şi c e a f i n a l ă ; î n restt, d i s p u n e succesiunea d u p ă inspiraţia de moment. Evghenie şi-a însăilat mintal toate textele nici unul nu există

www.cimec.ro

39

pp hîrtio. Piesetele sînt integrate unor c i c l u r i : f i e c ă r u i a îi stă c a s t r u c t u r ă - m a t r i c e o s i t u a ţ i e s c h e m a t i c ă într-o î n l ă n ţ u i r e d e o p ­ ţiuni n e g a t i v e ale u n o r personaje r e p r o b a b i l e ; u l t u n a variantă a fiecărui c i c l u e pozitivă, a p t ă d c a se c o n s t i t u i în m o d e l etic. D e p i l d ă : o f a t ă î n p r a g u l m ă r i t i ş u l u i şi c î t e v a variante nereuşite de căsătorie (opţiunile f i i n d d e t e r m i n a t e n u de reale criterii v a l o ­ rice, ci de g o a n a d u p ă b a n i sau d u p ă v a n i ­ tăţile s o c i a l e la n i v e l u l mierosocieităţii săteşti), u r m a t e de u n e x e m p l u de însoţire trainică, bazată pe elecţiuni t e m e i n i c e : b ă r b a ţ i care îşi c h e l t u i e s c b a n i i şi t i m p u l î n a f a r a c ă m i n u ­ l u i , u r m a ţ i d e i m a g i n e a s o ţ u l u i g o s p o d a r şi t a n d r u ; diverse ipostaze de e l e v i fluşturut e c i , î n f i n a l op\»nîndu-li-sc t i p u l c o p i l u l u i exemplar — etc. î n a i n t e a fiecărei scenete, E v g h e n i e îi e n u n ţ ă t i t l u l — Mama vitregă, Fata populară. Nunta la {ară, Beţivul — şi e m i t e cîteva f r a z e e x p l i c a t i v e a s u p r a „slory"u l u i , asupra acţiunii ; d a r „Ghiţă d i n l u m e " e u n m o r a l i s t : d u p ă fiecare scheci r e v i n e , salută i m p e r i a l şi d e t a l i a z ă i m p l i c a ţ i i l e de omenie. învăţămintele p e n t r u viaţa de fiecare z i : „ A m a r ă t a t d o v a d a în faţa d u m n e a v o a s t r ă că, d i n p ă c a t e , m a i sînt f e m e i c a r e cinstesc m a i m u l t b a n i i decît b ă r b a t u l " sau „ C o p i i i să r e s p e c t e ce e ş c o a l a ; a c e l a e l e v c a r e c î n d e i n ş c o a l ă se u i t ă d u p ă m u ş t e , c î n d c m a r e se î n g r e u n e a z ă v i a ţ a l u i " s a u „ M u n c i t o r u l să a d u c ă soţiei s a l a r u l d e l a e x p l o a t a r e a f o r e s ­ t i e r ă , să n u î l b e a l a b u f e t " . E s p r e c i n s t e a i n s t i n c t u l u i d r a m a t u r g i e a l l u i C b i ţ ă că ( s p r e deosebire de m u l ţ i d i n t r e d r a m a t u r g i i noştri c o n t e m p o r a n i !) s î n t d i d a c t i c e concluziile pe care le trage e l , în n u m e l e s p e c t a t o r i l o r , i a r n u r e p l i c i l e d i n t e x t . . . G h i ţ ă îşi e x p r i m ă c o n ­ c l u z i i l e r ă s p i c a t , s e n t e n ţ i o s , ca d e i a a m v o n ; s p r e a a g r e m e n t , ! p i l u l a d i d a c t i c ă , se s i m t e d a t o r să s t r e c o a r e şi c î t e v a g l u m e , c a m c ă z ­ nite, rostite cu o voce cavernoasă, sau, d i m p o ­ t r i v ă , în f a l s e t . E c i u d a t că, d e l o c cabotin în m î n u i r e a p ă p u ş i l o r , a r e u n e l e s c ă p ă r i m a i i e f t i n e a t u n c i c î n d se p r e z i n t ă e l î n s u ş i î n faţa p u b l i c u l u i . S p e c t a c o l u l „artistului d i n l u m e " începe eu Yasilaclie şi Marioara. aceste atît d e v e c h i păpuşi t r a d i ţ i o n a l e . Ca înfăţişare, Vasilachc a l l u i E v g h e n i e e i d e n t i c c u a r h e t i p u l secu­ l a r , aşa c u m îl ş t i m d i n i c o n o g r a f i a i s t o r i e i teatrului folcloric. De aproape patru decenii, d e c î n d e p ă p u ş a r a m b u l a n t , o r i c î t şi-a s c h i m ­ bat părţile componente ale spectacolului, E v g h e n i e a s i m ţ i t n e v o i a să î n c e a p ă , i n v a ­ r i a b i l , cu perechea străbună, d u p ă c u m m i s-^a c l i n t i t d i n deprinderea d e a sfîrşi c u Ciobanul şi oile. Fiinţele l u i Gheorghe într-un univers minte ; pădurea tenebre, nici tură rînd apare tidiene şi Evghenie sînt înscrise de e cu­ un are s i l v e s t r u cît se p o a t e lui nu

Acest tori tele cu

cadru. l o r , eu

Evghenie pruncii, cu cu cu —

îl

populează şoferi cu de

eu

tăie­ neves­ ţară, ce Ca­ de ru­ de

de c o p a c i , gaterişti croitori,

şi ţ a p i n a r i , c u medici de

camioane, minimă ceea

învăţători,

personaje se pierde

evoluînd în sînt urma poezie

( d i n păcate) prin subtilă

t r a n s f i g u r a r e poetică, d a r c o i n p e n s i n d racterele conştiinţă rală, viaţă. au pun fixaţii în surprinse într-o unei sînt exact, cu

psihologic. procese dialectică observaţii

notate

ascuţite Dialogul mobile în stare

Scenetele

îndeobşte satirice, u n e o r i e colorat, — sc com­ un rustico-inunplastică, cu termeni nepo­ de interjecţii

u n caracter liricoid. v e r b a l e , repetări într-un perpeluum c încă Lexicul

eitoresc.

amestec de g r a i neaoş contrastînd citadinizanţi t r i v i t — „pădure forestieră"). Actorul vocea rea pînă sau arc la a o enormă

( u n e o r i c o r u p ţ i d a r corelaţi

disponibilitate

vo­

c a l ă , d e n o t ă o v o l u p t a t e a p a r t e î n a-şi note i n c r e d i b i l e în sau din ci a fetiţei codru. de beţivanului poanta gijîit jivinei

schimba orfane, a e nu miş­ pune-

caracteriza­ Replica ori prin

băbătiei succintă, prin care

abruptă,

multe

cuvînt,

literară,

teatrală,

(îmbrăţişarea

sau b a s t o n a d a subită

tînd p r e d i l e c t ) . „Ghiţă păpuşile grupuri din de hune" cîte nu numai îşi mînuieşte rapid le şi nu ast­ dar două instru­ spec­ instinct ax, dar

(uneori,

singur, şase vădeşte

cumulează un real pe

personaje), execută

construieşte. scenic : b ă ţ u l e fel nu şi, părţi obişnuit, numai ale

Uneori c u care e cînd ci

bastonadele

crăpat

vertical, capul teatral

încît a t u n c i

exercită

l o v i t u r a se a i r d c păpuşii, celor al

lemnul băţului. şi a t u n c i

pocnind Simţul

predominantă,

clămpănitura c î n d , în

actorului mînuitorse d i l u ­ mai

transpare mentist comcnlator tacolului,

alternanta sfîrşilul

spectaculos-prezenlator-actor etic, i n t e r v i n e ce a t e n ţ i a 65 dc (spre odată are 38 publicului (pare slujeşte

e a z ă ) şi c u c î t e v a Evghenie tînăr), mergînd el, fruntări cut sau şi de după

scamatorii. ani îşi mult de a n i are După cît poate. publicul, Pentru con­ face plă­ mai pri­ unei

e l p r i n toate sihăstriile. caracterul cortina

fiecare

spectacol

esenţiale. după cît

finală, cît i-a („Cît care

cheta : fiecare dă spectatori multe, vitorii cel m a i modeste, noase rea, pe arta veac, face cu care lui circulă

vrea, după

Simultan, caiete !") î n

printre

patru-cinci

să s c r i e c î t m a i m u l ţ i de preţ. E l cară cu foaia cu

îşi s c r i u i m p r e s i i l e . A c e s t a obosită, ţapina, îţi dai cu cu

e bunul lui caiete butucă­ cu că secu­ dar prin din îşi

cu el zeci de slove

„dramaturgiei"

loc geometric al t u t u r o r posibilităţilor, n u halo-uri ; e u n constantă, teatrului redus muncitorul la de îşi loc cu tensiune

(scrise de m î i n i m a i obişnuite gaterul, stîngace din faţă citindu-le, seama

tempera­ codrul co­ pîinea.

buştenii) venită nostru,

a-dramatic ; ignopăpuşi, cîştigă coordonatele

putinţele în care

dar de

inimoasă, colegul Iui.

demistifieat,

„artistul datoria

lume", lumea

40

www.cimec.ro

CRONICA DRAMATICĂ

Teatrul „C. I. Noftara"

HAMLET
de W. Shakespeare
Jos, la S t u d i o u l T o a t r u l u i „ N o l t a r a " , s-a î n ­ c e r c a t adesea, şi u n e o r i s-a i z b u t i t , să sc gă­ sească o f o r m u l ă de a c t i v i t a t e c u u n a n u m i t s p e c i f i c . M u l t a g i t a t a n o ţ i u n e de e x p e r i m e n t t e a t r a l n u şi-a găsit decît susţinători t e o r e ­ t i c i , m a i r a r p r a c t i c i e n i i scenei reuşind să acopere t ă r î m u l vast a l n o ţ i u n i i c u realizări convingătoare. Hamlet c u n spectacol e x p e r i m e n t a l . P r i n aceasta n u e m a i p u ţ i n u n spectacol de i m ­ portantă v a l o a r e artistică, d i m p o t r i v ă , t i n d e către v i r f u l scării v a l o r i l o r recente ale tea­ t r u l u i n o s t r u , d a r e î n a i n t e d c t o a t e u n spec­ t a c o l e x p e r i m e n t a l , p e n t r u că p r o p u n e o o p ­ tică inedită a s u p r a p i e s e i , u n p u n c t de v e ­ d e r e n u t r i t de însăşi substanţa gloriosului t e x t , p u n c t de v e d e r e i n e d i t î n r a p o r t cu tradiţia s p e c t a c o l e l o r cu Hamlet la n o i şi î n polemică ascuţită c u această tradiţie. Este e x p c r i i n e n t t a l p e n t r u că p a r c u r g e u n traseu n e b ă t u t , n u de d r a g u l t r a s e u l u i c i d i n severe r a ţ i u n i a r t i s t i c e . Hamlet e u n specta­ c o l de c u l t u r ă şi u n spectacol p o l i t i c . E u n spectacol de c u l t u r ă teatrală p e n t r u că î n cl regăsim topită enorma exegeză shakespeareeană, trecută însă p r i n f i l t r u l g î n d i r i i şi sensibilităţii l u i Cernescu. Este u n spectacol p o l i t i c , p e n t r u că întregul s i s t e m de g î n d i r e regizorală se clădeşte pe o a t i t u d i n e politică

Ştefan

lordache Caropol

(Harnici) (Ufelia)

şi

Anda

f e r m ă faţă d c a d e v ă r u r i l e c u p r i n s e î n t e x t . S p e c t a c o l u l Hamlet d e c u r g e d i n m o n t a r e a Mă­ sură pentru măsură şi se înrudeşte î n d e a ­ p r o a p e c u t o a t e spectacolele care ţintesc să înfăţişeze pe S h a k e s p e a r e într-o l u m i n ă c o n ­ t e m p o r a n ă . Hamlet se leagă de cele m a i r e ­ cente experienţe ale reprezentaţiilor d i n l u m e , d a r n u datorează n i m i c acestor experienţe. Poţi f i de a c o r d cu acest s p e c t a c o l , poţi să l e d e s p r i n z i de e l , r ă m î n î n d în z o n a confor-

www.cimec.ro

(tilda

Marinrscu

(regina

(ieri

radu)

şi

Alexandru

Hc/xm

(Claudius)

t a b i l e l o r p r e j u d e c ă ţ i sau o p u n î n d u - i a l t u n g h i de v e d e r e , d a r nu-1 poţi n e g a . Hamlet e un spectacol m e m o r a b i l . E î n t î i a oară î n i s t o r i a s p e c t a c o l u l u i h a m I c t i a n l a n o i c î n d p i e s a e p r i v i t ă ca o t r a ­ g e d i e a l u p t e i p e n t r u p u t e r e , — dobîndi/tâ p r i n vărsare de sînge, p ă s t r a t ă c u vărsare d e sînge, p i e r d u t ă î n acelaşi f e l . E u n şir de c r i m e , ca î n t r a g e d i i l e r e g a l e . D r e p t u l de a d o m n i se d o b î n d e ş t e p r i n v i o l e n ţ ă , şiretenie, u n e l t i r i , şi se p i e r d e î n acelaşi f e l . C l a u d i u s ( A l e x a n d r u R c p a n ) îşi asasinează m a i vîrstn i c u l frate d i n raţiuni politice, n i m i c n u ne îndreptăţeşte să c r e d e m că a făcut-o n u m a i d i n dragoste p e n t r u Gertruda. Complicitatea la c r i m ă le sporeşte p a s i u n e a , îi leagă şi-i face precauţi. C u r t e a r e g e l u i d a n e z forfoteşte de p ă z i t o r i şi i s c o a d e , u n a p a r a t de r e p r e ­ s i u n e p e r f e c t p u s l a p u n c t î l a p ă r ă pe rege. c a r e ştie că o r i c î n d p o a t e sfîrşi ca f r a t e l e s ă u . I n u n g h e r e l e t a i n i c e a l e c a s t e l u l u i se urzeşte însă u n n o u c o m p l o t : sînt nobilii M a r c e l i u s şi B e r n a r d o , e H o r a ţ i o , c a r e u n e l ­ tesc s u p r i m a r e a l u i C l a u d i u s . H o r a ţ i o ( M i r cea A n g h e l e s c u ) n u m a i e p r i e t e n u l l u i H a m ­ l e t ; e d u ş m a n u l a c t u a l u l u i rege. I n H a m l e t . I l o r a ţ i o v e d e b r a ţ u l r ă z b u n ă r i i şi, o v r e m e , succesorul l u i C l a u d i u s . Trădează Horaţio p r i e t e n i a l u i c u H a m l e t ? N u . Această p r i e ­

t e n i e a r e u n s i n g u r sens, de la H u m l e t către I l o r a ţ i o , acesta d i n u r m ă i i arată p r i n ţ u l u i d o a r d e v o t a m e n t , care n u e decît u n a t r i b u t a l p r i e t e n i e i , şi n u c n u m a i a l p r i e t e n i e i . D e v o t a m e n t u l l u i Horaţio n i c i n u m e r g e pînă la capăt. Horaţio îi d e z v ă l u i e lui I lainici t a i n a c r i m e i l u i C l a u d i u s . prefăcîndu-se a f i el însuşi u m b r a r e g e l u i u c i s , şi o face în s p i ­ r i t u l t e x t u l u i , dacă acceptăm ideea că u m b r a l u i H a r n i c i r i m a g i n e a scenică a z v o n u r i l o r d e s p r e m o a r t e i nefirească a r e g e l u i . H o r a ţ i o v r e a să-l răzvrătească pe I lainicii împotriva l u i C l a u d i u s ţii să-l a j u t e pe l i n ă r u l prinţ să fie rege. Cînd înţelege că H a m l e t n u p o a l e acţiona, u n e l l i t o r i i caută altă soluţie. H a m l e t c a b a n d o n a t , f n n o a p t e se face a u z i t a l t n u m e : K o r t i n b r a s ! E o decizie, n u o parolă, rum scria c i n e v a . S u c c e s o r u l l u i C l a u d i u s va f i p r i n ţ u l n o r v e g . L u p t a p e n t r u putere c o n t i n u ă . U n i i u n e l t e s c , alţii stan la p î n d ă , se a p ă r ă . C o m p l o t u l îşi croieşte c u încetul drum. D a r o s i n g u r u l ? S u r p r i n z ă t o r . Ccruescu n u a v ă z u t încă o cale, care a r f i d a ! noi d i m e n s i u n i i m p l a c a b i l u l u i mecanism. IVlonius (Ştefan lladof), cancelarul regelui, îşi t r i m i t e f i u l în Franţa, nu o r i u n d e , în F r a n ţ a , îl sustrage s u p r a v e g h e r i i de l a c u r t e . I n ce scop ? Şi de ce P o l o n ins îi e atît de p o t r i v n i c I n i H a m l e t ? N u p e n t r u că p r i n ţ u l e s u c c e s o r u l l e g a l ? Să ne a m i n t i m că, d u p ă m o a r t e a l u i P o l o n i u s , I v i c r t c s r e v i n e la E l s i n o r e î n f r u n t e a d a n e z i l o r răsculaţi, decis să p r e i a p u t e r e a . N u o face î n c ă , p e n t r u că 1 l a n d e i m a i e în viaţă. Acceptă d e c i , p e r f i d , j o c u l p r o p u s de C l a u d i u s . Si "Şa m a i d e p a r t e . De ce, n u ? Ce proporţii copleşitoare a r f i căpătai l u p t a n e m i l o a s ă p e n t r u p u t e r e , Mărcile m e c a n i s m ! .Şi ce c o n t u r n o u , neaşteptat — Caertes ( E m i l H o s s u ) , veşnicul băieţandrn 6cos d i n m i n ţ i de m o a r t e a s o r c i şi t a t ă l u i , c u care ne-ain d e p r i n s ! Să ne î n t o a r c e m însă Ia s p e c t a c o l . B r u s c , în p r i m u l p l a n a l atenţiei e proiectat. F o r t i n b r a s , p o s i b i l u l succesor. H a m l e t e î n l ă t u r a t . D e ce ? P e n t r u că H a m l e t n u v r e a să u r c e pe t r o n , el v r e a să r ă z b u n e m o a r t e a t a t ă l u i . G l a s u l u m b r e i e d o a r o b ă n u i a l ă şi u n î n ­ d e m n , n u o c e r t i t u d i n e , H a m l e t arc nevoie de o c e r t i t u d i n e , n u de o j u s t i f i c a r e a c r i m e i spre c a r e e î m p i n s . H a m l e t m a i ştie că v r e m i l e şi-au ieşit d i n ţîţîni şi că l u i n u - i stă în p u t e r e să l e î n d r e p t e . V e n i r e a l u i la t r o n n-ar s c h i m b a n i m i c . M a r e l e m e c a n i s m v a c o n t i n u a să l u c r e z e , i a r o r d i n e a l u m i i ar r ă m î n e aceeaşi. O r d i n e i m o r a l e n u i-a v e n i t încă t i m p u l . H a m l e t d ă î n a p o i , p e n t r u că n u întrezăreşte f i n a l i t a t e a superieară a u n u i gest d e c i s i v , i a r faţă de sine n u are încă p r e a t e m e i n i c e m o t i v e s-o facă. D e aceea a r e n e ­ v o i e de m ă r t u r i s i r e a smulsă r e g e l u i î n s u ş i , p r i n t e s t u l l a care-I s u p u n e în a d m i r a b i l a scenă a reprezentaţiei de l a c u r t e , dată de t r u p a de a c t o r i c u c h i p u r i sfîşietor de t r i s t e , u i m i t e , î n c r e m e n i t e de suferinţă, c u înfăţişa­ rea m o r ţ i i , t r u p ă de teatru-oglindă a v r e m i i ! După aceea, regele e c o n d a m n a t . Hărnicit, l-ar f i u c i s î n i a t a c u l r e g i n e i G e r t r u d a ( G i l d a M a r i n e s o u ) , d e n-ar f i f o s t în ascunziş Polo-

42

www.cimec.ro

u i u s . I l n m l c t a c ţ i o n e a z ă , se î n c a i e r ă şi u c i d e , în l e g i t i m ă a p ă r a r e , c u m z i c e m a z i , p e c a n ­ c e l a r . D a r şi P o l o n i u s l - a r f i u c i s p e H a m l e t . A r f i fost o crimă justificată î n o c h i i l u m i i , îşi a p ă r a r e g i n a ! l a t ă a d e v ă r a t u l c h i p a l l u i P o l o n i u s ! H a m l e t a r a t a t , a ieşit d i n j o c . D e a i c i î n a i n t e n u e decît o s ă r m a n ă r o ­ tiţă f ă r ă î n s e m n ă t a t e . D a r a s t r î n s î n e l a t î t a a m a r ă Î n ţ e l e p c i u n e , că n u m a i p o a t e să t a c ă , uosteşle v o r b e l e caia; e x p r i m ă s f î ş i c t o a r c a l u i filozofie, credinţa clătinată, zădărnicia, îndo­ iala, neputinţa, celebrul m o n o l o g care inie. cel p u ţ i n , m i se p a r c c e l m a i f r u m o s , m a i p l i u . m a i adevărat, m a i strălucitor m o m e n t al l u i Ştefan f o r d a c h e î n s p e c t a c o l . Ilandelul lui lordache nu c nebun. Nici m ă c a r n u se p r e f a c e n e b u n . N i c i n u e l u a t drept nebun. I landei a văzut prea multe, a înţeles p r e a m u l t e şi rosteşte p r e a m u l t e a d e v ă r u r i . N e p l ă c u t e , f i r e ş t e , r e g e l u i şi slu­ j i t o r i l o r . Ş i a t u n c i se c o n v i n e că H a m l e t e n e b u n , că t r e b u i e s t r a ş n i c p ă z i t , că n u t r e b u i e să părăsească n i c i c u r t e a , n i c i r e g a t u l , plec î n d a i u r e a . M a i d e p a r t e , I l a n d e i î n c e t e a z ă să e x i s t e . K| p i e r e , l a o l a l t ă e u c e i l a l ţ i , e g a l o u e i în fa|a m o r ţ i i . I'o t r o n u r c ă b o r l i n b r a s ( V i c ­ t o r Ş t r e n g a r i i ) şi. o v r e m e , î n D a n e m a r c a v a l i tăcere, o c u m p l i t ă , n i m i c i t o a r e tăcere. D o a r f l a u t u l u i îi e î n g ă d u i t să c i u t e , s p r e d e s f ă t a r e a r e g e l u i şi a c u r ţ i i . D a r s u f l e t u l o m u l u i , conştiinţa l u i . n u sînt i n s t r u m e n t e m u z i c a l e , d i n c a r e s ă p o ţ i s c o a l e s u n e t e p e p l a c u l re* gelui. A d m i r a b i l final. Din prea-plinul operei, D i n u Cernescu a a l e s o p a r t e . Cea m a i i m p o r t a n t ă , c r e d e u . A dat spectacolului o durată convenabilă. D a r i-a d a t şi a m p l o a r e a c u v e n i t ă ? C i m p e z i n d u - i î n ţ e l e s u l , n u a şi s i m p l i f i c a t o p e r a ? A făcut d i n D a n e m a r c a o temniţă, metaforă tradusă d e s t u l de n a i v de l l c l m u l h Sliirmer, c u z ă b r e l e n e g r e şi u ş i d e f i e r t r î n l i t e z g o ­ m o t o s . D e ce n u şi o c o a j ă d e n u c ă . d i n c a r e H a m l e t să c o n t e m p l e n e m ă r g i n i r e a ? H a m l e t e u n o m , f i r e ş t e . D a r d e ce u n o m o b i ş n u i t , d e cc u n o m ca n o i toţi ? C r e d că C e r n e s c u a greşii, reducîndu-l p e H a m l e t l a d i m e n s i u ­ nile oricărui curtean, supus neputincios legi­ l o r v r e m i i şi l o c u l u i . H a m l e t e u n o m , f i r e ş t e , d a r u n o m dc o structură deosebită, g h i d i l o r a d i n e , s e n s i b i l , m i s t u i t de p a t i m i , c h i n u i t de întrebări fundamentale, dornic de dreptate, însetat de adevăr, spirit mult d e a s u p r a ce­ lorlalţi, poet, filosof. Ştefan f o r d a c h e a fost p r e a p u ţ i n d i n t o a t e , d e a c e e a s p r e f i n a l se pierde, se destramă, devine nedesluşit, aproape de neînţeles şi aproape inu­ til. Ştefan lordache. care ar fi pu­ tut fi mult mai iniilt. e derutat, devine p a t e t i c , s î n t m o m e n t e c î n d îşi i e s e d i n m a t c a j o c u l u i s ă u s i m p l u şi a t î t d e f i r e s c , z b ă t î n ilu-se în g o l . Ca si G i l d a M a r i n e s c u , admi­ rabilă în scenele cu A l e x a n d r u R e p a n , v i g u ­ r o s u l rege t î n ă r , d e v o r a t ă d e p a t i m ă , decisă în g e s t u r i i r e m e d i a b i l e care o fac părtaşă la crimele comise de Claudius, d a r surprinzător d c nestatornică în m i j l o a c e . Să n u f i e d i n p r i c i n a d e s e n u l u i t r e m u r a t al p e r s o n a j u l u i e i . ca şi a l c e l u i a l l u i Ş t e f a n l o r d a c h e s a u a l

A n d e i C a r o p o l , p ă p u ş ă voluptuoasă d a r golită de substanţă ? Sînt n e î m p l i n i r i ale spectaco­ l u l u i , p r o b l e m e lăsate î n g o l sau d u s e p î n ă l a j u m ă t a t e , şi n u - i e n i m ă n u i d e f o l o s să f i e t r e c u t e sul) tăcere, cîtă v r e m e t u t u r o r le este l i m p e d e că n u sînt p r e c u m p ă n i t o a r e . P e r s o ­ n a l i t a t e a l u i D i n u C e r n e s c u se i m p u n e î n ce priveşte schema conceptuală, s t r u c t u r a spec­ tacolului, imaginea de a n s a m b l u , d a r d e v i n e ş o v ă i t o a r e , i n c e r t ă î n ce p r i v e ş t e d o s ă v i r ş i r e a . lucrul aplicat cu actorii. Dar, cu v r e m e a , re­ g i z o r u l v a d o b î n d i şi ce a z i îi l i p s e ş t e , p e n t r u Că îl v e d e m , ea p e p u ţ i n i a l ţ i i , m e r e u î n e v o ­ luţie. D e astă dată... R ă m î n e m m a i b u c u r o ş i şi m a i c o n v i n ş i c u a m i n t i r e a u n u i s p e c t a c o l a p r o p i a t n o u ă p r i n ce \ rea să n e s p u n ă , c u i m a g i n e a I ronului-rnclă-inormînl-pal-masă de ospăţ. * i f l u t u r a r e a pelerinelor roşiatice ca s î n g e l e c r i m e l o r m a i v e c h i , şi l u c i u l plum­ b u r i u a l o g l i n z i l o r , şi s t r ă f u l g e r a r e a p u m n a l e ­ l o r . Şi c u a m i n t i r e a creaţiilor l u i Ştefan l o r ­ dache. dibla Marinescu, Alexandru Repan. Şlefan f l a d o f f gi M i r c e a A n g h e l e s c u .

Virgil Munteanu

Teatrul „Giuleşti

NĂPASTA
de I. L. Caragiale
Teatrul „Giuleşti" a i n a u g u r a t cu Năpasta l u i 1. L . C a r a g i a l c o s a l ă „ d e s u b s o l " — 0 sală destinată u n o r s p e c t a c o l e i n t i m e , r o d i t e , p a r e - s e , d i n i m p u l s u r i e x p e r i m e n t a l e şi b u c u r î n d u - s e , ea a t a r e , m a i d e g r a b ă d e m e d i t a ţ i a şi d e z b a t e r e a p u b l i c ă p e m a r g i n e a l o r . d e c î t . c u o r i c e preţ. d e a p l a u z e m a s i v e . N u este o i n i ţ i a t i v ă p r e z u m ţ i o a s ă acest . . S t u d i o "74", c u m au fost n u puţine de aparentă similară, altă­ d a t ă , l a a l t e e c h i p e . S e m n i f i c a ţ i a şi l e g i t i m i ­ t a t e a e i ţiu d e reale cerinţe a l e vieţii şi feţii artistice ale t e a t r u l u i nostru, stăpînit. de l a o v r e m e ( m a i eu seamă în Bucureşti), de o t e m p e r a t u r ă r ă l d u ţ - c u i n i n t e . I n i ţ i a t i v a speetac o l e l o r - s t u d i u ( c a r e n u se v o r . p r i n a c e a s t a , d e f e l , s c u t i t e d c o b l i g a ţ i a r o t u n j i r i l o r şi î n ­ cheieri lor exigente, d a r care. p r i n f o r m u l a l o r . >e oferă d e s c h i s e î m p l i n i r i l o r ) p r e s u p u n e m ă r ­ t u r i s i t i n t e n ţ i a c e r c e t ă r i l o r şi d i s p o n i b i l i t a t e a la d i s p u t e c r e a t o a r e . Ceea c e , m ă c a r ca s i m -

www.cimec.ro

13

p t o m , se c u v i n e i n t u n p i n a l c u t o a t a bună­ v o i n ţ a şi c u t o a t e b u n e l e a ş t e p t ă r i (aşa c u m , dintr-o perspectivă î n r u d i t ă , a fost î n t î m p i n a t şi î m b r ă ţ i ş a t Hamlet-u\ d i n Sala mică a Tea­ t r u l u i „Nottara"), chiar dacă n u v o m vedea scenele v e t e r a n e trezindu-sc a u t o m a t , de pe u r m a u n o r atari zvîcniri simptomatice, d i n toropeala rutinei. M a i e de semnalat, spre l a u d a acestui „Stu­ d i o ' 7 4 " , c ă n u a ţ i n u t să se m a n i f e s t e e x ­ ploziv a t e n ţ i e i şi c u r i o z i t ă ţ i i p u b l i c u l u i , ci n u m a i tinereşte — i n înţelesul c e l m a i c u r a t şi c i n s t i t a l c u v î n t u l u i : c u o l u c r a r e c l a s i c ă şi c u v ă d i t a d o r i n ţ ă d e a p r i v i d i n n o u d r a m a lui I . L . Caragiale, c u o c h i proaspeţi, aple­ c a ţ i s p r e s u r p r i n d e r e a şi p u n e r e a î n e v i d e n ţ ă a a c e l o r v a l o r i c e i-ar p u t e a c l i e z ă ş u i u n î n ­ ţeles a s t ă z i r e z o n a n t . M i c i o pretenţie competitivă, p r i n u r i n a r e , la m ă n u n c h i u l de t u i e r i interpreţi a i aces­ t e i Năpaste. A r f i f o s t şi s t r i v i t o r p e n t r u e i să î n f r u n t e u m b r e l e m a r i — ale Aristizzei R o m a n e s c u , a l u i C. I . N o t t a r a , a l u i I a n c u B r e z c a n u ; şi, n e î n d o i o s , a r f i o p e r a t î n ei u n s t e r i l i z a n t proces i n h i b i t i v , încercarea de a r e l u a d e s e n u l o r i d e a sc o p u n e neştersei şi î n c ă r ă s c o l i t o a r e i p o e z i i a d u r e r i i î n t r u p a t e î n a n i i n o ş t r i d e E m i l B o t t a . J o c u l l o r s-a d o r i t şi s-a d e s f ă ş u r a t f ă r ă a m i n t i r i î m p o v ă ­ r ă t o a r e şi d e r u t a n t e . suborJonat nemijlocit c u v î n t u l u i d r a m a t i c şi t r i m i t e r i l o r l u i , a l i m e n ­ t a t d e e l şi î n c ă r c a t m a i m u l t d e s e n s u r i l e l u i decît d c sugestia l u i figurativă. D e a l t f e l , s t r u c t u r a î n s ă ş i a s p e c t a c o l u l u i c a şi e ş a f o ­ d a j u l ei scenografic a u fost gîndite m a i m u l t conceptual, uşurate de orice încărcătură de culoare locală, ferite de orice vibraţie cu d i n a d i n s u l iscată d e o a n u m e p s i h o l o g i e , d e u n a n u m e h a b i t a t s o c i a l şi m o r a l . A l e x a V i ­ s a r i o n , acest t î n ă r d a r d e j a r e c u n o s c u t regi­ z o r a l g e s t i c e i e s e n ţ i a l e , l a s ă i m p r e s i a c ă şi-a i n v i t a t spectatorii n u la prezentarea dramei ( d e m u l t şi b i n e ş t i u t ă d c e i ) c i l a c o m e n ­ t a r e a e i , l a d e s c o p e r i r e a r e s o r t u r i l o r e i şi l a întârzierea a s u p r a modului în care acestea s î n t a n g r e n a t e şi m i ş c a t e . D e a c e e a , e l desc o j e ş t e p î n ă l a s i m p l a s u g e s t i e c a d r u l şi c l e ­ m e n t e l e d e v i a ţ ă a l e e r o i l o r , î i scuteşte d e d a t e b i o şi s o c i o g r a f i c e o r n a n t e , d a r îi s c u ­ teşte p r i n a c e a s t a , î n a c e l a ş i t i m p , şi d e u n ecou l i m i t a t — f u r a t de anecdotă, încarcerat î n t r - u n t i m p . o c o n d i ţ i e şi o p s i h o l o g i e f i x e — al tragediei lor. „Interiorul unei c i r c i u m e " , în care ne plasează c u l u x de a m ă n u n t e de­ c o r a t i v e a u t o r u l (cu : „în f u n d , la m i j l o c , uşa de i n t r a r e ; la slînga. fereastra mare de pră­ v ă l i e c u o b l o n , l î n g ă fereastră t a r a b a " ; c u „ l a s l î n g a , p l a n u l î n t î i şi a l d o i l e a , d o u ă u ş i care d a u i n d o u ă o d ă i " ; i a r „la d r e a p t a , p l a ­ n u l î n t î i , c h e p e n g u l b e c i u l u i şi o u ş ă c a r e d ă în celar...") face loc u n u i spaţiu l a r g n e u t r u d e r e c o n s t i t u i r e şi d e p u n e r e î n a n c h e t ă şi în dezbatere nu atît f a p t e l e dramatice cît condiţiile care a u p u t u t face p o s i b i l e aceste f a p t e , i m p l i c a ţ i i l e l o r . I n acest scop „masa de l e m n " (lungă, întinsă p e r p e n d i c u l a r pe axa j o c u l u i p r o p r i u z i s ) şi c e l e d o u ă b ă n c i r u s ­ tice sînt s u f i c i e n t e . V i t t o r i o H o i t i e r f a c e , c u

o v ă d i t ă p a r c i m o n i e î n selecţia şi î n e t a l a r e a valorilor evocatoare, demonstraţia u n u i plast i c i a n a l s c e n e i , p ă t r u n s d c p o e z i a şi d c r i g o ­ r i l e g e o m e t r i c e d a r şi, m a i c u s c a m ă , d e m o n ­ straţia u n u i s u b t i l a c o r d d e v i z i u n e c u r e g i ­ z o r u l . P o d e l e l e sălii dc spectacol, ueraşchetate, prelungindu-se la n i v e l u l s t a l u l u i , spre spa­ ţ i u l „ d e z b a t e r i i " d r a m a t i c e , şi o s t e n i t l u m i n a t e d e o l a m p ă c u p e t r o l , t r i m i t a t î t cît să n u abstractizeze, totuşi, d r a m a , l a a m b i a n ţ a r u s ­ t i c ă î n c a r e e a s-a p e t r e c u t . „ M a s a d e l e m n " a p u t u t a s t f e l să-şi r e s t r î n g ă v a l o r i l e d e c o r a ­ t i v e s t r i c t şi s t r î m t i l u s t r a t i v e , p e n t r u a se lăsa încărcată de o p l u r a l i t a t e d c funcţii î n valorile dinamice ide s p e c t a c o l u l u i . E a este î n a c e l a ş i t i m p şi p e r î n d , t e r e n u l c o m u n i c ă ­ r i l o r sau aflărilor m ă r u n t e , cotidiene, locul î n t u n e c a t e l o r t ă c e r i c h i n u i t e c a şi a l v i o l e n ­ telor i z b u c n i r i o r i ratate c l a n u r i de împăcare, din care c ţesută căsnicia b o l n a v ă şi rău p r e v e s t i t o a r e a A n c ă i şi a l u i D r a g o m i r ; e a găzduieşte n e v o i a l o r de reculegere, de repaos al cugetului, precum alimentează, la u n a , f o c u l d e a a f l a a d e v ă r u l şi d r e p t a t e a , l a celălalt, p o j a r u l r e m u ş c ă r i l o r . A i c i , la această masă, ca la o bară a justiţiei i m p l a c a b i l e o r i c a î n f a ţ a u n u i a l t a r , se d e p u n m ă r t u r i i , se p r o n u n ţ ă r e c h i z i t o r i i , sc d e c i d s e n t i n ţ e ; a r fi p u t u t s l u j i d r e p t aşternut nupţial, p r e c u m slujeşte, l a prăbuşirea l u i I o n , d r e p t c a t a f a l c . M a s a a c e a s t a e s i m b o l u l t a i n e l o r şi r e v e l a ­ ţ i i l o r , a l î n t r e b ă r i l o r şi a l a m ă g i r i l o r c r u c i a l e , e f o c a r u l f a p t e l o r şi d e c i z i i l o r f ă r ă î n t o a r c e r e . E a scuteşte d e f o l o s i r e a c u l i s e l o r (cînd a c o l o a u , în t e x t , l o c e v e n i m e n t e hotărîtoare c u m e, d e pildă, sinuciderea lui Ion), precum scuteşte d e f o l o s i r e a c o n v e n ţ i e i monologuril o r ; I o n se î n j u n g h i e î n f a ţ a m e s e i , Anca îşi d e a p ă n ă i n t r o s p e c ţ i i l e p r i n g e s t şi a t i t u ­ d i n e î n f a ţ a e i . M a s a d e l e m n e, f ă r ă e x a ­ gerare, p i v o t u l spectacolului ; cînd e pără­ sită, ea joacă ( m u t ) r o l u l u n u i c o r s u i generis în tragedie... S-a g l o s a t m u l t , şi c o n t r o v e r s a t , î n jurul Năpastei. D i n capul l o c u l u i — de la p r e m i e r a absolută (1890) — pînă în zilele noastre, E s t e Năpasta o dramă a răzbunării ? O tra ­ gedie a remuşeării ? U n r e c h i z i t o r i u la adresa unui mecanism j u r i d i c „ o r b ţA f o r m a l " c l ă ­ d i t p e a p a r e n ţ e ? E s t e e r o u l Năpastei — Ama, acest „ H a m l e t r u r a l î n f u s t ă " c u m , c u m a l i ­ ţia l u i uşuratecă, o n u m i s e , d u p ă premieră, G r i g o r e V e n t u r a , d a r c u m , n u fără justificată a s o c i e r e , o s o c o t e a şi G e o r g e C ă l i n e s c u ? E s t e eroul Năpastei, Dragomir asasinul, a cărui v i a ţ ă , t r ă i t ă într-o îndelungată aşteptare a prescripţiei fărădelegii sale, este o v i a ţ ă d e coşmar, viaţă care I-a m i s t u i t , î n a i n t e de orice pedeapsă a legii, în temniţa remuşcă­ r i l o r şi s p a i m e i , n e c u r m a t î n t r e ţ i n u t e d e a t ­ m o s f e r a d e s u s p i c i u n e t ă i o a s ă şi g r e a î n c a r e şi-a d u s s i l n i c c ă s n i c i a ? E s t e e r o u l Năpastei, I o n , acea tristă v i c t i m ă a e r o a r e i j u d i c i a r e , a l c ă r u i sfîrşit, p e r p e t u e a z ă e r o a r e a , p e s e a m a l u i D r a g o m i r , p e n t r u a s a n c ţ i o n a c r i m a aces­ t u i a ? Sînt în f o n d c h e s t i u n i d c accent. Sînt întrebări asupra cărora tradiţia teatrală nu s-a p r o n u n ţ a t c u d i n a d i n s u l . C a r i e r a scenică

44

www.cimec.ro

a

Năpastei

s-a desenul ei

în

genere d u pa cele mai

linia preg­

valenţelor nante.

compoziţionale l u i Alexa preţ. de şi de Năpasta sens

Spectacolul spuneam, ziţia un de Iui cu orice spectacol atmosferă

Visarion

insă. c u m

eludează

ispitele coloristicc, compo­ l u i n u este aitît cît Nu unul modul tragic. mari interpretări, şi m o t o r u l

tragicului, lului. Oca

ci motivaţia ce. dacă la

l u i , ecoul inter­ în­ ai

i n conştiinţe, de în

p a r a f i o b i e c t u l spectaco­ înseamnă dc scutirea eforturi nervoşi, compoziţie.

preţilor seamnă, fixa pc rolurilor. mulări

s c h i m b , îndatorirea

l o r de a se

centrii

d e semnificaţie,

A ş zice că între v i z i u n e a u n o r a c u ­ puşi să aleagă a doua

s h a k e s p e a r i z a n t e şi u n a d c c o n c e n t r a r e Lazăr său ( A n c a ) a s a c r i f i c a t , aşa n presupune, pentru în j u r u l axului a

a n t i c ă , a c t o r i i a u fost viziune. Dorina IM..-rafia se a d u n a al şi rostului aflării în loc rolului

f i i n d , zestrea de f e m i n i t a t e i s p i t i t o a r e p c care c u precădere vital

ei î n tragedie — în j u r u l rece şi c a l c u l a t , şi cînd

căutării aprig şi

a d e v ă r u l u i ; t e m p e r a m e n t u l c i s-a cînd albia durerii necruţării, lăsînd, prea

revărsat dur. poale, puţin în

orbită

de satisfacţiile totală. fost dc un a prin

răzbunării,

p r o p r i e i prăbuşiri a

finale, în tragic, Dumitraş uneori şi şi-a nu dc afir­ Dorina Lazăr (Anca) şi Cornel (Dragomir) Dumitraş

însingurarea dozat,

Orncliu amestec, neputinţei ; a

(Dragomir) îndestul mat dezlănţuire (fără

vlăguire

spirituală

violentă a sfîrşi locul

şi-1 i m p u n e ) , m a i învăluitoare (şi cuvenit) exa­ buna Sub pro­ 0 cu a

ales c u t i m b r u l gravitate, central a fost gerat

său de o a d î n c ă ce s-«r f i v r u t Florin voit

î n spectacol. o apariţie insă de a împotriva

Zamfircscu (Ion) deşi cu

„albă" ; a luptat culorii, jocul Ancăi.

intenţie

instrumenta

ceea ce se v e d e l i m p e d e că c î n s t a r e , e l a t r e c u t o nepermisă priei trecere s-a fost vrut total e s t o m p ă peste m a r c a în t r a m a Năpastei. şi neconcordantă spectacolului sale semnificaţii

Teatrul „ C I. Nottara"

neaderentă

t o n a l i t a t e a şi l i n i a d e i n e f a b i l s u m b r u î n care încadrat pentru ansamblul o faţă Dan Tufaru (Gheorghe) : prea ostentativ episodică, prea su­ de o prezenţă

zgomotos, perficial utilitate. Kchipa o echipă remarcabil virtu|ilor

ORATORIU PENTRU DIMITRIE CANTEMIR
ds M. Enrilian şi D^n Nasta
N u le v o m face d e s i g u r m i z e r i i a u t o r i l o r p a t e t i c e i evocări a l u i D i m i t r i e C a n t c m i r , de la a d o u a a sa d o m n i e şi p î n ă l a sfîrşitu-i dc obşte, c u p r i v i r e la u n e l e inexactităţi i s t o ­ rice : v o i e v o d u l e x i l a t n-a fost ales m e m b r u

şi fără s u p o r t , p e n t r u Năpastei do prilej de de la

„Studio pc

' 7 4 " este ci e un pe marginea

nădejde ;

spectacolul

reflecţii

c i ca a t a r e ,

d a r şi, m a i ales,

marginea promisiunilor ei.

Florin Tornea

www.cimec.ro

45

a l A c a d e m i e i d i n B e r l i n în u r m a p u b l i c ă r i i Dcserierei Moldovei, ci a alcătuit lucrarea d i n însărcinarea zisei A c a d e m i i a l cărui m e m b r u era ; vestea biruinţei l u i T o m a C a n t a c u z i n o a s u p r a t u r c i l o r la B r ă i l a , a t u n c i , în î n v o l b u ­ r a t a v a r ă a l u i 1 7 1 1 , n-a a j u n s î n t a b ă r a d e Ia Stănileşti, f i i n d interceptată d c u n boier m o l d o v e a n t r ă d ă t o r : C a n t e m i r şi P e t r u n-au aflat-o decît c u p r i l e j u l încheierii p ă c i i , cînd se s p e c i f i c a e v a c u a r e a B r ă i l e i d e t r u p e l e r u ­ seşti ; d a c ă a r f i a j u n s , p o a t e c ă . m a i p u ­ ţ i n c h i n u i t e d e l i p s a a p r o v i z i o n ă r i i , altui a r f i f o s t socarta t r u p e l o r a l i a t e ; v o m s u r î d e c u b o n o m i e l a c o n t a c t u l c u nişte p e r s o n a j e c u n u m e d e b a s m , ca M o ş P o i a n ă s a u C o s m i n , c î n d p e b o i e r i i d e p e a t u n c i îi c h e m a , b u n ă ­ o a r ă , U i e Ţifescu Frige-Vacă, i a r p c m e n t o ­ r u l v o i e v o d u l u i , leremia Cacavela ; nu-i v o m r e p r o ş a n i c i f r e c v e n ţ a p e r f e c t u l u i s i m p l u într-o i s t o r i e c u m o l d o v e n i — „ d e ce v e n i ş i . m ă r i a t a " etc. — n i c i lexicul h e t e r o c l i t şi n i c i cîte o z i c e r e ca „ t r e b u i e d e ş t i u t " c a r e p o a l e f i u n — regretabil — lapsus linguae al actorului, fu i n f o r m a ţ i e , c a şi î n t r - o g e s t i u n e , s î n t l a f e l d e e l o c v e n t e m i n u s u r i l e c a şi p l u s u r i l e ( v e z i secvenţa î n c a r e v o i e v o d u l deplînge p i e i r e a u n e i c o r ă b i i c u c ă r ţ i ; n i se î n ş i r ă a c o l o , d i n ­ t r - o s u f l a r e , t o a t ă b i b l i o g r a f i a p o s i b i l ă şi i m ­ posibilă a izvoarelor folosite de Cantemir); ele i n d i c ă , în speţă, î n cea m a i b u n ă a c c e p ­ ţie a c u v î n t u l u i , z e l u l n e o f i t u l u i , ( a r f i p o a t e de d i s c u t a t u n e l e a m ă n u n t e ale v i z i u n i i res­ p e c t i v e , ca b u n ă o a r ă s u g e s t i a , c a m t o l s t o i a n ă , a lepădării v o i e v o d u l u i de veşminte în p r a ­ g u l m o r ţ i i , l a c a r e s p i r i t u l c r i t i c şi c e l a l se­ lecţiei s î n t u m b r i t e d e o e v l a v i o a s ă a f e c ţ i u n e . Aceasta există în t e x t u l celor d o i a u t o r i , i a r f i g u r a e r o u l u i î n c e a r c ă î n t r - a d e v ă r să sc p r o ­ f i l e z e c u o hieratică m a i e s t a t e , în atît de s o b r a şi e l e g a n t a i n t e r p r e t a r e a l u i D a n N a s t a . a r t i s t e m e r i t , c a r e s e m n e a z ă şi r e g i a şi b a n d a so­ noră. A u m a i c o n t r i b u i t la realizarea solem­ nităţii spectacolului George B u z n e a (împăra­ tul), Elena Amaria Bog (Doamna Casandra), I o a n a M a n o l e s c u ( P r i n ţ e s a ) şi t o ţ i c e i l a l ţ i , î n f r u n t e cu c o r u l v o r b i t , d i n care n u cităm pe n i m e n i , f i i n d c ă a r t r e b u i să-i n u m i m p e toţi componenţii l u i . Apropiat ra" are de nu întrucîtva — cu de teatrul radiofonic, „Notta­ o fie într-un că exigenţe asemenea şi ele­ că teatrul oricum, noastre experienţă— oferi dezavantajul Convinşi

Teatrul „Ion Vasilescu"

EU SÎNT TATĂL COPIILOR
de Angela Bocancea
P r e l u î n d de la t e a t r u l d i n B o t o ş a n i , u n d e a a v u t loc p r e m i e r a pe ţară, piesa A n g e l e i B o c a n c e a , t e a t r u l d e pe şoseaua Ştefan cel M a r e d i n B u c u r e ş t i se a r a t ă f i d e l s i e î n s u ş i şi î n d r e a p t ă m ă s u r ă p u b l i c u l u i s ă u , o p t î n d la capitolul important al piesei româneşti p e n t r u t e x t e l e de cea m a i largă a c c e s i b i l i t a t e . E u sînt tatăl copiilor se a l i n i a z ă f i r e s c c o n ­ stantei preocupări p e n t r u difuzarea u n u i r e ­ pertoriu deopotrivă educativ, de concluzie m o r a l ă d a r c o n ţ i n î n d i m p l i c i t şi l a t u r a d i v e r ­ t i s m e n t u l u i , i n s u i t a a l t o r p r o d u c ţ i i d e aceeaşi c a t e g o r i e p e a f i ş u l t e a t r u l u i c a Dansul mai­ muţelor d e E u g e n i a B u s u i o c e a n u . Cînd revol­ verele tac d e T . N e g o i ţ ă , O fată imposibilă dc V i r g i l Stoenescu etc. Piese care v i z u a l i ­ zează scenic p e n t r u m a r e l e p u b l i c d e z b a t e r i l e atît de p a s i o n a n t e d i n presă p c t e m e l e „ t i n e ­ reţii, educaţiei, r ă s p u n d e r i i " sau probleme a l e e t i c i i şi e c h i t ă ţ i i s o c i a l i s t e ; l u c r a r e a A n g e ­ lei Bocancea pe care revista noastră a ana­ l i z a t - o p e l a r g * — l a m o m e n t u l a p a r i ţ i e i , se î n s c r i e a ş a d a r , n i c i , şi m a i e x a c t , î n r u b r i c a „ o m u l faţă în faţă c u e l î n s u ş i " supunînd o p r o b i u l u i p u b l i c u n caz limită de conştiinţă şi a n u m e procesul p e c a r e şi-1 i n t e n t e a z ă singură o mamă denaturată ; cu sentinţa c a p i t a l ă p e c a r e şi-o a c o r d ă ca r e z u l t a t f i n a l a l r e v e l a ţ i e i p r o p r i e i s a l e d e c ă d e r i şi d e g r a ­ d ă r i . O „piesă de s u f l e t " c u m s p u n e a o spec­ tatoare lăcrimînd lîngă n o i , la premieră, for­ m u l a r e m e n i t ă să intereseze p e cercetătorii sociologiei publicului, confirmînd ceea ce ş t i m d e m u l t c u t o ţ i i şi a n u m e f o a m e a l a c o m ă de fapt divers sau, cu alic c u v i n t e , n e v o i a m e l o d r a m e i . S p e c t a c o l u l c o m p u s pe scena d e l a „ I o n V a s i l e s c u " specializată c u m îi a r a t ă şi t i t u l a t u r a , p e „ r e v i s t ă şi c o m e d i e " , — şi-a p r o p u s de astă d a t ă o d e r o g a r e „ d e l a p r o f i l " , abordînd cu holărîre r e g i s t r u l d r a m e i ; al dra­ m e i p s i h o l o g i c e , căreia regizoarea O l i m p i a Arg h i r i-a c r e a t u n t e n s i o n a t c î m p d e d e s f ă ş u r a r e , centrînd în p r i m - p l a n u l e v e n i m e n t e l o r scenice t r a i e c t o r i i l e s u f l e t e ş t i p a r a l e l e şi i n c o m p a t i b i l e ale c e l o r d o u ă e r o i n e . F a m i l i a r i z a t ă cu spec­ t a c o l u l d e f a c t u r ă c i n e m a t o g r a f i c ă , şi c u g e o ­ m e t r i i v a r i a b i l e ale scenei, regia a r e z o l v a t c u u ş u r i n ţ ă , d a r şi e u u n î n t r e g a r s e n a l d e mijloace ajutătoare (scenografie Olga Muţiu, m u z i c a I i . M ă l i n e a n u ) , m o n t a j u l scenelor în

spectacolul-lectură faţă a

care T e a t r u l de a şi

se a f l ă a c u m l a a d o u a a s a de acesta a v a n t a j u l vizuală prezenţa u n rabat

ea şi r e d u s ă , i m p r e s i e solicita fotoliu absolut ganţa îşi tot va ce extraneu

spectatorului sale. de Ia d o u ă unui credem lecturii

locuinţei

v a face n i c i şi

elementar

necesare perfecţia

„spectacol"

anume şi

m i ş c ă r i i , n e p l a c e să agonisi e făcut publicul întru şi

adecvat ; culturii cuvin

gloria i se

clasice

e binevenit

laude.

Radu Albala
•io

•)

Teatrul

nr.

7/1072.

www.cimec.ro

suită do retrospceţii, realizând o adevărată r e g i e cinetică, deşi p e r s o n a l a m f i p r e f e r a t r e g i s t r u l t e a t r a l , m e l o d r a m a t i c , î n c h e i a so­ f i s t i c a t vetustă a s c r i i t u r i i . F i i n d c ă , pe h u n ă d r e p t a t e , şi c u sigură intuiţie artistică, i n t e r ­ preţii, cu cele in.ai h u n e realizări, aşa a u fost conduşi şi aşa a u j u c a t : cu m a r c s i m p l i ­ t a t e şi c u m u l t ă d ă r u i r e , n e f e r m d u - s e d e patos sau de l a c r i m i , n c o c o l i n d înduioşarea, şi c o n v i n g î n d p r i n s i n c e r i t a t e . C r i s t i n a Del e a n u (Pacienta 41) a creat cu m u l t ă emoţie şi p r o f u n z i m e a s e n t i m e n t u l u i s i l u e t a m a n i e i iresponsabile, a x l u c i n d o notă de t u l b u r a r e psihopatică, de s t r a n i u şi m o r b i d , pc l i n i a eroinelor d i n cinemateca interbelică, notă picurată c u discreţie şi b i n e venită aici. I n t r - u n r o l m u l t m a i d i f i c i l şi e x c e s i v de s c h e m a t i c , Sanda M ă r i a D a n i i u a înălţat u n p e r s o n a j c u o viaţă scenică intensă şi c o m ­ plicată. înzeslrîndu-1 — d i n bogăţia p r o p r i u l u i t e m p e r a m e n t — a d i n e d r a m a t i c cu g i r u l u n e i calde autenticităţi, unei naluraleţi binefăcă­ toare. S-a m a i i m p u s î n spectacol A l e x a n d r u M a n o l c s c i i , pe l i n i a aceluiaşi sincer j o c sen­ t i m e n t a l , aducînd parcă lumea „Cîntecelor ţigăneşti" c u tristeţea l o r adîncă şi p a r f u m u l pierdutei mahalale bucureştene. (n rest, o n u m e r o a s ă distribuţie şi-a a d u s cu d e v o t a m e n t a p o r t u l , cu evidentă străduinţă în p u n c t a r e a u n o r t i p o l o g i i , i z b u t i n d m i c i schiţe ce se reţin : T e l l y B a r b u ( B ă t r î n a ) , S l e l i a n Crcmenciuc (Bărbatul), Boris Olinescu (Procurorul), Iulian Marinescu (Clientul). D o i n a Taniaş (Maseuza) şi M ă r i a C h i r a (Doctoriţa).

M.

I.

Sanda

Maeta

Dandu

şi

Doina

Taniaş

www.cimec.ro

47

I r i n d în conjuncţie cu cei m a i strălucitori aştri ai scenei. Aşa e Pygmalion : sîntem m e r e u curioşi să înregistrăm o nouă varhuită t e m p e r a m e n t a l ă de erupţie fonetico-lingvistică şi să v e d e m n o u l c h i p a l micuţei florărese de po t r e p t e l e dc la C o v e n t G a r d c n , să m ă ­ s u r ă m „deschiderea di" c o m p a s " d i n t r e d o u ă l u m i , pe a l cărei a r c v a u r c a ea d i n g r e u . pas c u p a s , s-o u r m ă r i m p a r c u r g î n d t e r i b i l a „scenă a c e a i u l u i ' d i n casa d o a m n e i Higgins şi a p o i . tristă î n v i n g ă t o a r e , a r u n e î n d c u p a ­ lincii in capul p r o f e s o r u l u i c i . . . Nici o m i ­ r a r e , d e c i , că, p e n t r u o r i c e „ g o u r m e t " tea­ t r a l care a ('iţit afişul t e a t r u l u i „ B u l a n d r a " . i n v i t a ţ i a I a premieră a r e u n d e l i c i o s a v a n t g o u t de r e g a l .
-

I n t e r e s a n t e că la spectacol se î n l î m p l ă p o a l e s i n g u r u l l u c r u la care n u ne a ş t e p t a m : t r ă i m o stare a m b i g u ă , amestec de sinceră tneîntare şi n e m ă r t u r i s i l ă decepţie, i a r c i u ­ dăţenia e că „ v i r f u r i l e " e x t r e m o p u s e ale reacţiei n o a s t r e n u se s u p r a p u n e x a c t , p e c u r b a m o n t ă r i i , m o m e n t e l o r f i e r b i n ţ i , c u cea m a i m a r e p u t e r e dc r a d i a ţ i e teatrală, şi, c o ­ respunzător, c e l o r c o n s u m a t e fără descărcare de e n e r g i e . F i i n d p l ă c u t , a r m o n i o s , î n g r i j i t , t o t t i m p u l d e a s u p r a l i n i e i de p l u t i r e şi d i n cînd î n c î n d p e r c u t a n t , sau î n c î i i l ă t o r , sau s u b t i l , acest Pi/grnalion ne contrazice o pre­ j u d e c a t ă instalată p c nesimţite : şi a n u m e , că m o n t a r e a p i e s e i e c h e s t i u n e de p u r ă v i r ­ tuozitate. Vrem-nu vrem, trebuie să r e ­ c u n o a ş t e m că acest t i p d c înscenare îşi a r e p r o p r i a sa p r o b l e m ă . P r o b l e m ă de lectură regizorală, în f o n d ; aceste piese—partitură dc c o m e r ţ p e n t r u f o r ­ m a ţ i i de c a m e r ă , î n care f i e c a r e i n t e r p r e t e pe r î n d s o l i s t , sînt — atît d i n p u n c t de v e ­ d e r e a l c o m p o z i ţ i e i , cît şi d i n p u n c t d e v e ­ dere a l tradiţiei teatrale — prea puternic f i x a t e p e n t r u a s u p o r t a reorchestrări e n e r ­ gice. Pe d e altă p a r t e , î n s ă , l u n g i şiruri de m o n t ă r i , d i n ce î n ce m a i c i z e l a t e , m a i r a f i ­ n a t e , Ic-au î n d e p ă r t a t , încet-încet, de p r o ­ p r i a l o r v i a t ă ; personajele au devenit roluri, i z b u c n i r i l e l o r de f e r i c i r e sau m î n i e — m o n o loguri, tirade, duete. Ce p a r a d o x a l destin a r t i s t i c p e n t r u B e r n a r d S h a w , de p i l d ă — p r i n excelenţă dramaturg cu mesaj, autor d i d a c t i c c a r e n u şi-a î n g ă d u i t u n r î n d g r a t u i t , c r e a t o r d e p e r s o n a j e ce-şi trăiesc ideea m o ­ rală : să-şi v a d ă o p e r a m i g r î n d ireversibil către t ă r î m u l d i v e r t i s m e n t u l u i , t o t m a i g r a ­ ţioasă, m a i i m p o n d e r a b i l ă . . . U l t i m a p i c ă t u r ă d e o t r a v ă în acest p a h a r a l t r ă d ă r i i a' f o s t prcadesăvirşilul „My Fair L a d y " , musical f i l m a t d c George C u k o r : ce m e m o r i e , c i t a r f i ca dc l u c i d ă , p o a t e l u p t a î m p o t r i v a i m a ­ g i n i l o r vaporos-transparente, p e n t r u vecie i m ­ p r i m a t e p e r e t i n ă , ale c u r s e l o r d c c a i d c l a A s c o t , t r a t a t e î n s t i l de t a b l o u de epocă, a dislins-surîzătoarei Audrey-Elisa, a sedu­ cătorului absolut Rex llarrison-Higgins, a f e r m e c a t u l u i d i a v o l IToilloway-Doolititle ? D u p ă t o a t e acestea, c i n e m a i realizează într-adevăr că ceea ce i se î n t î m p l ă E l i s e i î n s e a m n ă o experienţă t e r i b i l ă , răscolitoare, u n i c ă , l a ca­ p ă t u l căreia l u m e a î n t r e a g ă , şi m a i ales p r o -

Mariana

Mihuţ Rcbengiuc

(Elisa) şi (Higgins)

Victor

Teatrul „Bulandra' PYGMALION de Bernard Shaw
î n vâsla bibliotecă a t e a t r u l u i u n i v e r s a l , pe c a r e o p r o s p e c t ă m m a i m u l t sau m a i p u ­ ţin c o n s e c v e n t , există u n r a f t r e z e r v a t o p e r e ­ l o r d i n t r - o c a t e g o r i c a p a r t e : a c o l o stau p i e ­ sele p c care le ştim a t î t d e b i n e , scenă d e scenă şi replică de r e p l i c ă , încît n u m a i aş­ teptăm d i n partea l o r v r e o surpriză — totuşi, n u ne s ă t u r ă m d e l o c să le r e c i t i m , să le r e v e d e m j u c a t e , p î n d i n d de f i e c a r e d a t ă p l ă ­ cerea de a r e d e s c o p e r i perfecţiunea l o r . i n -

48

www.cimec.ro

Ihale

Frerianov,

Mariana

Mihuţ,

Valcria

Marian,

Cina

Petrini

şi

Marian

Georgcscu

p r i i t o i v i a ţ a , îi a p a r i n a l t ă l u m i n a ? Ş i că e a , l a r î n d u l c i , sc p u n e c o l o r d i n j u r î n c h i p Ar p r o b l e m ă v i o , m e r e u d e r u t a n t ă .' D a c a u n (sigur d o r e ş t e să p r o d u c ă î n c ă u n e x e m p l a r mai modest) d i u aceraşi f a m i l i e , o singură ş a n s ă .are e c h i p a c a r e se .apucă să p u n ă î n s c e n ă l'ugmalion : să f a c ă a b s t r a c ţ i e d e m o ­ d e l e l e i l u s t r e şi împotriva p r o p r i i l o r obiş­ nuinţe şi a obişnuinţelor publicului — uă recitească p i e s a , c u î n t r e a g a p r o s p e ţ i m e de c a r e e i n s t a r e , cil mai serios şi f ă r ă t e a m a că f i l o n u l c o m i c v a l i a s t f e l s t r a n g u l a t ; c o ­ media v a ţîşni m e r e u , d i n c o n t r a s t u l între c o n v e r s a ţ i a s p u m o a s ă şi s u b t o x l u l e i d u r . I ' r i n c a l i t ă ţ i l e s a l e şi p r i n l i m i t a p e c a r e s i n g u r şi-o i m p u n e , spectacolul teatrului . . H u l a n d r a " t r ă i e ş t e arcinslă problemă. Regizor f i n , pătrunzător. M o n i Cihelerler i i n t u i t n e c e s i t a t e a l e c t u r i i p r o a s p e t e şi a î n c e r ­ c a t s-o d e c l a n ş e z e p o r n i n d de la adevărul propriu al distribuţiei, cristalizînd într-un c o n t a c t u m a n şi a r t i s t i c r e v e l a t o r . Se ştie c ă Moni Ghclerter e maestrul recunoscut al d i s t r i b u ţ i i l o r p e r f e c t e ; c r e d eu t ă r i e c ă u n c o m p u t e r .alimentat cu dalele t u t u r o r actorilor d i n ţară n-nr alege atît de precis ca el f o r ­ mula i d e a l ă . Ca î n t o t d e a u n a , .aceasta e cea m a i h u n ă e u p u t i n ţ ă ; a c t o r i i s î n l r o b u ş t i şi d i n a m i c i , se p o t i n s t a l a l a l a r g u l l o r î n p e r ­ s o n a j e , şi Ic p o t a s u m a , p o l c o m u n i c a între e i , c h i a r şi p r i n cce.a c c - i d e s p a r t e . D a t o r i t ă a c e s t u i f.apt, l a n i v e l u l său d e s u s , s p e c t a c o ­ l u l depăşeşte p r a g u l de care v o r b e a m , e v a d î n d i n t r - o z o n ă d e l i b e r t a t e , u n d e r e g ă s e ş t e , neiiz a t ă , o p e r a o r i g i n a r ă . L a a c e s t n i v e l c, î n cî­

teva d i u cele mai d i f i c i l e scene. Mariana M i h u ţ ; Klisa ei e o f ă p t u r ă deloc simplă, c e se autotlescoperă Ireptat. pornind de la . a m b i ţ i e , d e l a t r i u m f u l p r i m e l o r v o l u p t ă ţ i s m u l s e v i e ţ i i (ce h o t ă r î r e d e a n u lăsa n i m i c d i n m i n ă e în lăcomia c u care vrea totul, imediat — baia cu săpun parfumat, rochiile, b o m b o a n e l e dc ciocolată ! ) , pînă la gestul lemn p r i n care-şi d e f i n e ş t e m a t u r i z a r e a . La c e a i u l d e l.a D o a m n a I l i g g i n s , ea e î n c ă u n fermecător papagal vorbitor, silabisind cu gl.as c î n t a t e n o r m i t ă ţ i .şi a d m i r î n d u - s e p e s i n e . Urinează îndată saltul : în înfruntarea noc­ t u r n ă c u c r e a t o r u l şi m e n t o r u l e i , K l i s a e deja a l t a ; t o t ce f u s e s e s u p e r f i c i a l , f r i v o l , s-a r e s o r b i t s u b p r e s i u n e a e f o r t u l u i ; s-a n ă s ­ c u t u n c a r a c t e r ; ca n u face s c a n d a l , ci d o a r l a s ă să se s i m t ă î n c o r d a r e a , c l o c o t u l m î n d r i e i r ă n i l e . A i c i , şi î n a c t u l I V , r e l a ţ i a K l i s a - H i g gins ' V i c t o r Rcbengiuc) dobîndcşle tensiunea c o n f l i c t e l o r d r a m a t i c e v e r i t a b i l e ; n u c o ceartă de îndrăgostiţi de operetă, ping-pong eomicoliric, c i înfruntarea ireductibilă i n t r e d o i oa­ meni care c r e d c u egală tărie în p r i n c i p i i o p u s e . P r o t a g o n i ş t i i sînt legaţi p r i n s i n c e r i ­ tatea cu care trăiesc situaţia ; i a r s i n c e r i t a ­ tea l o r a r e r e z o n a n ţ ă , trezeşte m a t e r i a p i e s e i . I ' e n t r t i c a a s e m e n e a a c c e n t e să se f i t r a n s ­ formai în t o n a l i t a t e d o m i n a n t ă , r e g i z o r u l a r f i t r e b u i t să m a i f a c ă u n p a s , d e l a s t i m u l a ­ r e a discretă l a a c t u l de a u t o r i t a t e artistică în direcţia i n t e g r ă r i i s u b s e m n u l u n u i sens ; însă a r f i făcut-o î m p o t r i v a n a t u r i i sale. c a r e e t o l e r a n t ă , şi a î n c r e d e r i i n e l i m i t a t e î n t a ­ l e n t u l a c t o r i l o r . încredere p r i m e j d i o a s ă — căci

www.cimec.ro

49

Libertatea totală a a c t o r u l u i t a l e n t a t e o fînlînă dc surprize ; l u i , î n m o d special, tre­ b u i e să i se p r e t i n d ă şi să i se i m p u n ă , c a să a j u n g ă , î m p r e u n ă c u p a r t e n e r i i , l a ţ i n t a c o m u n ă , fără spectaculoase evadări d i n p l u ­ ton, fără p o p a s u r i d e N a r c i s care a găsit un o c h i d e a p ă şi z ă b o v e ş t e să-şi admire c h i p u l . I n Pygmalion, escapadele n u sînt flagrant d i z o l v a n t e , d a r a p r o a p e f i e c a r e îşi îngăduie m i c i ocoluri, caligrafii interpreta­ tive, a u t o m a t i s m e ; de aici, variaţii dc t e n ­ s i u n e , s c u r t e s i n c o p e , aceile m i c i d e c e p ţ i i d e care v o r b e a m , r e v e n i r i grăbite p e p ă m î n l u l s i g u r a l soluţiilor încercate. Spectacolul are însă o frumuseţe a l u i , echilibrată, o d i h n i t o a r e , învăluitoare. E fru­ museţea ambianţei elegante, a m o b i l e l o r , buchete s c u l p t a t e şi a u r i t e , a s o m p t u o a s e l o r d e f l o r i , a r o c h i i l o r d i a f a n e , a a r m o n i i l o r col o r i s t i c e şi a d e t a l i i l o r î n p e r f e c ţ i u n e , c o m u n i c î n d î n t r e e l e î n aşa f e l î n c î t ceea ce n u - , m i m în m o d obişnuit scenografie (decor, P a u l B o r t n o v s c h i ; c o s t u m e , D o r i s J u r g e a ) se t r a n s f o r m ă , 6e î n s u f l e ţ e ş t e , d e v i n e p e n t r u a c ­ t o r i sursă d e inspiraţie, oglindă, p u n c t dc reper. î n ă u n t r u l acestui m i c univers senin, destins, scăldat în b i n e v o i t o a r e i r o n i e , M a ­ r i a n a M i h u ţ şi V i c t o r R c b e n g i u c a u z v î c n i t d e c î t e v a o r i t u l b u r ă t o r ; î n i n t e r v a l e , ea s-a r e t r a s î n d e atîtea o r i v e r i f i c a t a - i d r ă g ă l ă ­ ş e n i e a d o l e s c e n t i n - f e m i n i n ă ; i a r e l s-n r e t r a n ş a l într-o s t a r e d e s p i r i t a g r e s i v ă , d u r ă . s u g e r î n d inspirat desineronizarea p e r s o n a j u l u i faţă d e epocă ; d o a r u n d r a m d e fineţe în p l u s a r f i fost necesar, p e n t r u a doza arţagul u n u i i n s , totuşi, m a r c a t d e educaţia specifică înaltei so­ cietăţi b r i t a n i c e . B e a t e F r e d a n o v a fost o l u ­ m i n o a s ă , superbă d o a m n ă , toată n u m a i d i ­ stincţie n a t u r a l ă , înţelepciune îngăduitoare, d x d c e î n c l i n a r e s p r e g l u m ă . F o r r y E t t e r l e s-a p l a s a t î n a c e l a ş i t e r i t o r i u , c u p o l i t e ţ u r i şi şotii sfielnice, de becher tomnatic d i n lumea bună. U n desen m a i apăsat, n e l i p s i t de o a n u m e seducţie acrişoară, a r e a l i z a t I c a M a t a c h e , o a ­ recum i n c o m o d a t ă , totuşi, de silueta-eorset a menajerei p u r i t a n e . Gracil-imperlincntă. Valeria Marian ; convennbil-rezervată, Gina P e t r i n i : încă n e d e f i n i t . M a r i a n G e o r g e s c u . T o m a C a r a g i u t r e b u i e lăsat d e o p a r t e , p e n ­ t r u c ă d e m u l t n u m a i a v e m v o r b e c a r e să d e s c r i e ce f a c e e l c u f i e c a r e c u v î n t , p e n t r u a i s t o a r c e m i e z u l şi a-1 o b l i g a să se r e p e r c u ­ teze î n f e l di- f e l d e a s o c i a ţ i i şi d e l e g ă t u r i ; e c e v a ce e v o c ă u n b o m b a r d a m e n t de neu­ t r o n i , o e x p l o z i e nucleară. D u p ă părerea m e a s t r i c t p e r s o n a l ă , t o a t e acestea n u încap î n făptura originalului hedonist Doolittle, tem­ peramental înclinat spre laiser aller ; T o m a Caragiu are nevoie, măcar d i n cînd în cînd, d e p e r s o n a j e c u c a r e să se m ă s o a r e d e l a egal l a e g a l , c a 6ă se p o a t ă d e s c ă r c a d e furtunile magnetice ale vitalităţii s a l e de-a d r e p t u l f a b u l o a s e , să se p o a t ă r o l a x a p e n t r u o v r e m e . . . D a r asta e altă p r o b l e m ă .

Teatrul Mic

SUBIECTUL ERA TRANDAFIRII
de Frank D. Gilroy
Premiul Pulitzer — prestigioasa distincţie conferită a n u a l u n o r lucrări d i n beletristica a m e r i c a n ă , d r a m a t u r g i e şi p r o z ă — s-a a c o r ­ dat pînă acum de v r e o 6 0 d e o r i . Totuşi, n u p u t e m c i t a 6 0 d e piese d c t e a t r u a m e r i ­ cane v r e d n i c e să i n t r e n e c o n d i ţ i o n a t î n r e ­ p e r t o r i u l t e m p o r a r sau dc durată a l teatru­ l u i u n i v e r s a l s a u e u r o p e a n , reţea î n c a r e n e i n c l u d e m . A ş a d a r , t o a t ă s t i m a p e n t r u această o n o r a b i l ă şi i n v i d i a t ă m e n ţ i u n e , d a r să r e c u ­ noaştem că „decoraţia" P u l i t z e r pe coperta u n e i piese n u i m p l i c ă a u t o m a t şi i n f a i l i b i l i ­ tate literară s a u satisfacţii estetice m a j o r e . O d o v a d ă e l o c v e n t ă , p i e s a l u i F r a n k G i l r o y Su­ biectul era trandafirii ) lansată d u p ă multe g r e u t ă ţ i şi r e f u z u r i , î n 1 9 6 4 , p e B r o a d v v a y , şi premiată î n 1965 de Asociaţia C r i t i c i l o r A m e ­ ricani.
i

D e s t i n u l acestei d r a m e m ă r u n t e — d e a l t ­ m i n t e r i u l t e r i o r dală întării —, a u t o r u l , a z i , f i i n d preţuit î n p r i m u l r î n d ca p r o z a t o r , m i se p a r e î n t r - u n f e l a s e m ă n ă t o r c u c e l a l f i l ­ m u l u i Lovc Story ; comparaţia în multe p r i ­ v i n ţ e ş e b i o a p ă t ă , Lovc-Story fiind u n mare p r o d u s c o m e r c i a l , s t r ă l u c i t o r a m b a l a t , şi o a r e i-a a d u s a u t o r u l u i m a i m u l t ă n o t o r i e t a t e şi m a i m u l ţ i b a n i decît a p u t u t a d u c e această modestă piesă l u i F r a n k G i l r o y , d a r p u n c t u l l o r c o m u n p o a t e f i d e t e c t a t c u u ş u r i n ţ ă : şi anume, aceeaşi „ p l a s a r e în contra curen­ tului" ; fenomenul se r e p e t ă c i c l i c şi a r e o funcţie specifică î n sociologia c u l t u r i i a m e r i ­ cane : folosirea unei tonalităţi n o i într-un cîmp o r c h e s t r a l u n i f o r m i z a t . într-o l u m e a f i l m u l u i sau a t e a t r u l u i saturată de violenţă, d e c r u z i m e şi d e o r o r i , b l a z a t ă d e s c r i i t u r a a b s u r d ă şi d c d e s c r i p ţ i e a p e r v e r s i u n i l o r e r o ­ t i c e , e f i r e s c să sc s u p r a l i c i t e z e „o operă cinstită' şi „ e m o ţ i o n a n t ă " c a r e o g l i n d e ş t e r e ­ l a ţ i i s i m p l e , n o r m a l e , c a r e p r o p u n e ca s o l u ­ ţie a c o n f l i c t u l u i i u b i r e a d i n t r e o a m e n i , l a n s î n d u n a p e l î n d u i o ş ă t o r l a î n ţ e l e g e r e şi c o m ­ pasiune. De altfel, gustul p e n t r u melodramă
1

Ileana

Popovici

) Traducerea literală a titlului original, ncinspirată şi stîngacc în exprimare, a stirnil pe bună dreptate nedumeriri. Ne întrclmm de ce traducătorii — care îndeobşte nu ezită tn faţa trădărilor — n-au apelat de astă dală la obiceiul încetăţenit încă de tălmăcitorii din veacurile trecute şi anume, la adaptarea titlului în spiritul limbii române ?
1

50

www.cimec.ro

este

adînc

înrădăcinat ocenn, în

în

formaţia

marelui hapcon­ piesă

public firmă de viaţă, dc

tic peste apetenţa pline dc

hrănii

l a scoală mica

pyend-ului

de c e l u l o i d , şi s t a t i s t i c i l e ne creştere p e n t r u care sc petrec m i c i şi d r a m e Mic,

interior, în

f a p t e <h'

autenticitate, sau

la u r m a u r i n e i , Doi se pc ua

necazuri tipul balansoar. face barea piese derea

domestice Teatrul tot din

ale ratării, piese vede,

Dactilografilor

precum

este f i d e l a c e s t u i gen (Philadelphia, parte sînt lor această în în rămîne. t o i uşi, ce

eşti a mea, măsură aceste anne­ inclu­

c a t e g o r i c ) ; între­ pentru teatrul

reprezentative contemporan, inlr-un

glo-saxon

ce m ă s u r ă

r e p e r t o r i u corespunde adevărat ' 7 0 , ca criză. Miller, au e că

cesităţilor s p i r i t u a l e şi f o r m a t i v e ale g u s t u l u i publicului turgia trece din n o s t r u ?. Este accentuată '00, A r t l i u r Albcc Producţia Broadway drama­ voci ne de ne­
lon Marinescu, Doina Tup'scu şi Lucian

americană printr-o '50

a anilor

literatură, Tenncssce sau şi valuri Muscurel

Marile

anii

Williams, autori zidă de

Edward pe

amuţit pauperă

dezamăgesc.

ultimelor

semnificativă ; p u t e r e a a z i în munitare

tcatrullui american re­ colective co­ spec­ să le a n a l i ­ azi ? Asta ne din Van c însau lui din Vietnam Mic. în spectacolul din semnat altor anume de Ion cîteva clişeele montări atmosferă american, al televi­ elec­ asupra tineretului american Tea­

creaţiile f o r m a ţ i i l o r

şi c o n t e s t a t a r c , î n f o r m a l e de

t a c o l e pe care n u n e p r o p u n e m jucăm d i n teatrul american Pînă să de aflăm Claude să j u c ă m piesuţe cu nu Prizonierul de

— d a r n u acest l u c r u a stat în trului Hcgăsim Marinescu de care piese „tipică" zorului,

atenţia

z ă m în aceste r î n d u r i ; d a r , a t u n c i , ce a n u m e întrebarea. căpăţînăm tan ne sau distrăm soţul răspunsul,

Manhat­

asemănătoare ; o îndărătul

Itallic,

de c o n f o r t a b i l l i v i n g - r o o m fotoliilor,

aventurile i-a adus

lui Buffallo-Bill, Clcary, un bu­ niciodată de

ascunde

sau c o m p ă t i m i m căreia

c u tristeţile d o a m n e i

şi p r i n t r e a c c e s o r i i l e bucătăriei lucrată cunoaşte cu siguranţa

t r i c e disperări, r e s e n t i m e n t e , prezentaţie rului ide şite, O nalul nină, scene care şi dinainte

refulări... O r e ­ meşteşuga­ sigure pe reu­ reţetele unele mai

chet de t r a n d a f i r i . N e v i n e g r e u să multiplele tem semnificaţii atribuite

înţelegem criticii admi­ cali­ cul­ cu o

n e w - y o r k e / . i p i e s e i I u i G i l r o y , dacă n u majorarea scriiturii decentă valorică, „realiste" dc supralicitarea în contextul scrisă tăţilor dc o

succesului ; altele mai de

reprezentaţie disparate, cu puţin,

structurată

momente

indicaţii regizorală" jumărilor mic-dejun

străvezii, este f i ­ cu slă­ anglonatu­

t u r a l l a care ne-<am r e f e r i t . E v o r b a , de f a p t , piesă cameră, a n u m e fineţe, care schiţează c r o c h i u l e r o z i u n i i u n e i f a m i l i i a cărei criză î n d e l u n g a t ă şi l a t e n ­ tă este b r u s c lui d i n război război păcate, inţă" raţie fi în fost care accelerată (o v o r b a de reîntoarcerea dc cel de-al echivalată „criza dă un un de cu fiu­ o doilea

n u de r e g i e , c i de p l a n t a r e . . . mostră ale „soluţie aromele mod olfactiv :

tradiţionalului sentimentelor... înecarea Ion

s a x o n , care v o r în efuziunea reze Dacă tind prie,

pudic

disimuleze

Prozaismul, în a

mondial), nu (în

întoarcere piesă sc

r a l i s m u l m î n u i t în m o d o s t e n t a t i v ca să suge­ „discret" regizorul dramei cotidian... fost blocat Marinescu

embrionară

dar nouă apare în program despre ni asta să

înţelegere a vieţii. D i n conşti­ gene­ care ar într-o a n u m e citat

generală

de r ă z b o i

de reminiscenţele a l t o r m o n t ă r i v ă z u t e , n e i z b u ­ să a s i g u r e acestui spectacol o v i a ţ ă p r o ­ autentică, r o l care nimic nou actorul totuşi, Ion să Marinescu recunoaştem, actoriceşti a s-a nu lui

susţine că

c vorba). Evident, urmărim repercusiunile

interesant

spectacol războiu-

mişcat în s c h i m b nestînjcnit î n r o l u l l u i J o h n Cleary, aduce carierei

se desenează

www.cimec.ro

51

„Jeannot". pentru mari thur alte nînd so[ie dar eu noi

Şi

„Jennnol" inlerprctul din

rămîne de

mai

departe al unor

neuitat piese ale

Teafrul Evreiesc de Staf

personaje

marile Şi

l u i Ar-

M i i l o r , de pildă. personaje o jucate

Doina de

Tu|eseu repetă mult, neinipude

mai

variantă

scenică şi

nouă

portretului

virtuoasă frustrată, excepţia

neglijată, sensibilă moment obosită,

mamă şi

excelentă

natură unui

neînţeleasă : în­ o în

A FOST ODATĂ UN BĂIAT SI 0 FATĂ
Doi tineri a c t o r i ai Teatrului Evreiesc, Tricx A b r a i n o v i r i şi U o b o D e r c o v i e i , a u vă­ d i t t e m e r i t a t e a firească vîrstei l o r c o m p u n i n d u n s p e c t a c o l d o g e n u l c e l u i al il d e la m o d i î n l u m e a î n t r e a g ă : . , s b o w " - u l . C u m i g a l ă şi r ă b d a r e , c e i d o i a u selecţionat t e x t e , m u z i c ă , v e r s u r i d i n f o l c l o r , cînlere de m u z i c ă uşoară.

remarcabil : acasă, după

toarcerea

resemnată, două

..escapadă" de rolul dintre Ion cu gest dea fiului

ore. L u c i a n şi martor în

Muscurcl, în

combatant a

războiul direct cu

părinţi,

realizat, cîteva

dialog bune, de

Marinescu, multă

scene

executînd ton sec şi să de

fidelitate şi a

indicaţii altele,

abrupt,

ratat silueta »

neizbutitul dorită

personajului

psihologică

autor. Am

d o r i să c o n s e m n ă m literar a de

în la

încheiere Teatrul premiera

munca

Tricy

Abramovici

fi

Bebe

DercovUsi.

secretariatului din Cluj, unde

National • pe Iară a

avut

loc —

(regia

Eugen un

Mcrcus) program

secretariat de bine

care

redactat

extrem

docu­

mentat, cu ricane ; caietului

multiple în sală

extrase d i n cronicile ame­ măsură, la de Teatrul grafică originalitatea Mic, cu şi in­

şi, de

egală dc

contestabile fantezie este fi o

calităţi

frumoasă Clcary" putea de ta­

literară ; excelntă şi în

„albumul

familiei ce-ar

idee alte

publicistică, montări. de miză Cu

utilizată că s-a

părere şi dc

rău, lent

această

cantitate pe o

muncă

consumat

neînsemnată.

Mira losif
• •

i

52

www.cimec.ro

D e c o r u l — m a g a z i e d e c o s t u m e şi r e c u z i t ă u u n u i teatru ( s c e n o g r a f i a D i a n a I o a n a Pop o v ) — p e r m i t e c e l o r d o i i n t e r p r e ţ i să a b o r ­ deze r a p i d , c u a j u t o r u l d o a r a cîtorva ele­ m e n t e de decor şi vestimentaţie, diferite p e r s o n a j e , t i p u r i , c a r a c t e r e . U n f e l de „hocusp o c u s " a m u z a n t , a g r e a b i l , se d e s f ă ş o a r ă î n t r u n r i t m susţinut pe p a r c u r s u l a 90 dc m i ­ nute. E v i d e n t , actorii năzuiesc spre î m p l i n i ­ rea t i p u l u i de „actor t o t a l " . într-adevăr, ei c î n t ă ( c u v e r v ă , d a r şi c u p a r f u m u l n o s t a l ­ gic a l cîntccolor p o p u l a r e evreieşti), dansează, cu o e x p r e s i v i t a t e scenică d e m n ă d e a d e v ă ­ raţi b a l e r i n i (coregrafia A d i n a Cezar), inter­ pretează m o m e n t e de d r a m ă , m a i ales de melodramă (spre care au aplicaţii), Tricy A b r a r n o v i c i se i m p u n e c a v e d e t ă — c a l i t ă ţ i l e wdc fizice îşi găsesc împlinirea în jocul n u a n ţ a t , v i u , s p o n t a n (o e x c e l e n t ă „ c o l e g ă " — c a m a n i e r ă şi s t i l a S t e l e i P o p e s c u ) ; c u t o t u l r e m a r c a b i l e sînt calităţile i n t e r p r e t e i ca d a n s a t o a r e şi c î n t ă r e a ţ ă . B e b e B o r c o v i c i , c o m ­ p u n e c u p r e c ă d e r e „ t i p u r i " î n r e g i s t r u l sa­ tiric, c mobil în acţiune. Revelatorie e condiţia fizică a celor doi interpreţi. R e g i a ( B e b e B e r c o v i c i şi R u d i R o s e n f e l d ) a u r m ă r i t r e z o l v a r e a cît m a i directă a m o m e n ­ telor scenice ; poate u n ochi regizoral expe­ r i m e n t a t a r f i d a t şi m a i m u l t ă strălucire acestui micro-spectacol. Deci, — e lăudabil efortul celor doi tineri p r o f e s i o n a l i s m u l , d e v o ţ i u n e a l o r scenică. Pe cînd şi î n celelalte teatre asemenea încercări ?

a u f o s t b r ă U c n i i , şi f a p t a l o r d c a r t ă a c o m e n t a t ă c u i n t e r e s şi l a u d e î n p r e s a d i a n ă şi î n p a g i n i l e r e v i s t e i . *)

fost coti­

Al. P.

G r a b a c u care a m acceptat invitaţia la v a ­ rianta ploieştcană a piesei l u i Constantin C h i r i ţ ă se e x p l i c ă p r i n d o r i n ţ a d e a v e d e a cum a fost tălmăcită a c e a s t ă p i e s ă , c u şi despre s o n d o r i , de artiştii care trăiesc î n m i j ­ l o c i i i s o n d o r i l o r . D e l a î n c e p u t u l şi p î n ă l a s f i r ş i t u l r e p r e z e n t a ţ i e i p l o i e ş t e n e , ne-a b u c u ­ r a t f a p t u l că n u n c - a n i î n t i l n i t c u a m ă n u n t e de n a t u r ă tehnică, c u e l e m e n t e pitoreşti, „spe­ cifice", n a t u r a l i s t e , e x t e r i o a r e . A m p r e n t a spe­ cifică a m o n t ă r i i de la Ploieşti o c o n s t i t u i e străduinţa de a zugrăvi în concluzii-mesaj u m a n i t a t e a şi i d e i l e t e x t u l u i , î n ă l ţ a t e p e s t e lexl i u zona generalizărilor filosofice, a s i m ­ b o l u r i l o r ; d c a c r e a cît m a i s u b s t a n ţ i a l şi cît m a i a d e c v a t — p r i n t r - o i n t e r p r e t a r e r e a ­ listă f ă r ă suprasolicitări, f ă r ă p r i s o s d e d e ­ m o n s t r a ţ i e , c l u n a t u i s p i r i t u a l şi m o r a l pro­ p r i u t u t u r o r a c e l o r a p e n t r u c a r e m u n c a şi etica m u n c i i , construcţia n o i i n o a s t r e socie­ tăţi, reprezintă însăşi raţiunea l o r de a f i . E x i s t ă , f ă r ă î n d o i a l ă , şi î n a c e s t s p e c t a c o l cîteva a m ă n u n t e care definesc m e d i u l , a m b i ­ anţa p r o p r i e piesei. D e t a l i i alese c u discern ă m i n t , c u intenţia de a p u n c t a simbolic v i a ţ a şi a t m o s f e r a d e m u n c ă a ş a n t i e r u l u i , î n c a d r u l c ă r u i a se d e s f ă ş o a r ă a c ţ i u n e a . D e c o r u l semnat de V i t t o r i o H o l t i e r a i n d i c a t , cel d i n ­ ţii, b u n e l e intenţii d i n concepţia spectaco­ l u l u i , austeritatea mijloacelor de expresie. S c h e l e t u l m e t a l i c , s u p l u şi e l e g a n t a l ' u n e i s o n d e , a b i a z ă r i t ă î n f u n d a l , se c o m p l e t e a z ă , c o n c r e t , î n p l a n u l s c e n e i c u câteva a m ă n u n t e strict necesare : u n p a r a v a n de tablă, o m a s ă de l e m n , o p a n o p l i e c u cîteva u n e l t e de f o ­ r a j ; e l e m e n t e c a r e oferă u n s u p o r t s i m p l i f i ­ c a t şi u t i l c a d r u l u i î n c a r e se î n f r u n t ă c u p a t o s şi e r o i s m e r o i i „ a d î n c i m i l o r " . Regizorul I i a r r y Eliad şi i n t e r p r e ţ i i ver­ s i u n i i ploieştene a u c o n f e r i t t e x t u l u i u n p a ­ t o s e r o i c v e r i d i c , c e u r m ă r e ş t e să s u b l i n i e z e metafora implicată în însuşi t i t l u l piesei... Actorii au depus considerabile eforturi pen­ t r u a îmbogăţi chipul interior al personaje­ l o r , p e n t r u a d a p r i n j o c u l l o r e x p r e s i e sce­ n i c ă , c o n v i n g ă t o a r e şi s u g e s t i v ă , s u b t i l i t ă ţ i l o r p s i h o l o g i c e , schiţate c a m î n f u g ă de către a u t o r . Forţa a t a ş a m e n t u l u i faţă de cauza co­ l e c t i v ă , p a r t i n i t a t e a , p a s i u n e a şi s p i r i t u l de r ă s p u n d e r e c o m u n i s t s-au c o n s t i t u i t î n d o m i ­ nantă a spectacolului datorită interpretării viguroase dată de actorul Dumitru Palade bătrînului comunist Alexandru Iorga, triplei s a l e i p o s t a z e d e o m , p ă r i n t e şi s e c r e t a r d e p a r t i d . D i n intensă c o m b u s t i e interioară, d i n puternică vibraţie, d i n e x p l o z i i t e m p e r a m e n ­ t a l e , d i n tăceri semnificative şi intervenţii spontane, D u m i t r u Palade a constituit i m a ­ g i n e a a u t e n t i c ă şi v i a b i l ă a u n n i p r o t o t i p . Montarea ploieşteană trăieşte apoi prin cele t r e i p e r s o n a j e care alcătuiesc 6Îmburelc dramei, purtătorii de cuvînt care dezbat ideile eticii comuniste. Eftimie Popovici a * Teatrul Nr. 10/1973.

Teafrul de Stat din Ploieşti

/ADINCIMI
de Constantin Chirijă
P r i v i t ă î n s e n s u r i l e e i m a j o r e , Adîncimi de C o n s t a n t i n G u r i ţ ă este o piesă d e s p r e m u n c ă , d e s p r e c o n s t r u c ţ i a m a t e r i a l ă şi m o r a l ă , d e s p r e p a s i u n e , s e n s u l f e r i c i r i i şi a l r e s p o n s a b i l i t ă ţ i i c o m u n i s t e . E r a f i r e s c , d e c i , c a ea să-şi g ă ­ sească l o c u l î n o r i c a r e d i n t e a t r e l e ţ ă r i i , c ă c i p r e t u t i n d e n i a c e s t e p r o b l e m e 6Înt l a o r d i n e a z i l e i . P r i m i i c a r e s-au î n c u m e t a t s-o m o n t e z e

www.cimec.ro

53

reuşii. cu inteligenţă şi discreţie, să r i d i c e la v a l o a r e a s i m b o l u l u i p a s i u n e a m u n c i i d c care e stăpînit t î n ă r u l i n g i n e r V i c t o r l o r g a , să s u b l i n i e z e p u t e r e a l u i d e s a c r i f i c i u , c u r a ­ j u l de a î n f r u n t a c h i a r şi m o a r t e a pentru î m p l i n i r e a i d e a l u l u i său de viaţă. C o r n e l i u l l e v e n l , ou e m o ţ i o n a n t ă stăpînirc de sine, ne-a p r e z e n t a t , f o a r t e c o n v i n g ă t o r , m e n t a l i ­ tatea şi „criza d c c o n ş t i i n ţ ă " a m a i v î r s l i n ­ c u l u i i n g i n e r D u m i t r u N a c u . Discreţiei b i n e v e n i t e c u care K u s c b i u Ştefăiicscu a încercai să ne (sugereze c h i p u l d i a b o l i c şi a g r e s i v a l l i c h e l e i a n i m a l ă n u m a i de i n s t i n c t u l d e p a r ­ v e n i r e — T i t N i s t o r — n u i-ar f i d ă u n a t cîteva tuşe m a i p r o n u n ţ a t e de c u l o a r e şi forţă d r a m a t i c ă i n s u b l i n i e r e a trăsăturilor n e ­ gative, a cameleonismului personajului. Sin­ g u r u l r o l de f e m e i e a a p ă r u t c u t o t u l i n s i g ­ n i f i a n t , în i n t e r p r e t a r e a stîngace şi incertă a E m i l i e i D o b r i n . A l t e cîteva r o l u r i d e m i c ă î n t i n d e r e , d a r r e a l i z a t e p i t o r e s c şi c u p o n d e r e de Ştefan C h i v u . R a d u D u m i t r e s c u , M a r i u s l o n c s c u . a u c o n t r i b u i t l a u n i t a t e a şi coeziunea s p e c t a c o l u l u i ploieştean.

Teatrul de Stat din Galaţi

MISTERIOASA CONVORBIRE TELEFONICA
de Virgil Stoenescu
Iată încă u n d r a m a t u r g care se a v e n t u r e a z ă pe t e r e n u l a d e m e n i t o r d a r p l i n d e c a p c a n e a l g e n u l u i poliţist. N i m i c d i n ce ştim despre V i r g i l Stoenescu, u m o r i s t u l , l i r i c u l , veşnicul îndrăgostit d e tinereţe, n u n e făcea să b ă n u i m slăbiciunea l u i î n faţa i s p i t e i , a z i l a m o d ă , piesa poliţistă. Şi n u a o r i c ă r u i f e l d c piesă poliţistă, c i a piesei poliţiste l i t e r a l m e n t e de u l t i m ă o r ă , i m p o s i b i l d e d e l i m i t a t într-o f o r ­ m u l ă s i m p l ă , acea piesă-de-spionaj-industrial, î n care e l e m e n t u l surpriză joacă u n r o l se­ cundar, p e n t r u că ştim d e l a î n c e p u t c i n e c s p i o n u l , c i n e s î n t c e i ce-1 v o r p r i n d e , c i n o sînt v i c t i m e l e s p i o n u l u i , care sînt m i j l o a c e l e , care e ţinta s p i o n u l u i şi care sînt căUe d e s u r p r i n d e r e şi a n i h i l a r e a l u i . Ş t i m totul. Sau a p r o a p e t o t u l , p e n t r u că n u ş t i m c î n d şi c u m se v a petrece ceea ce b ă n u i m d e l a b u n început. ţS u c u m v a c u n şiretlic a l a u t o r u l u i ? B a d a , î n c l i n să c r e d e u , p e n t r u că ţesătura străvezie a d a l e l o r poliţiste lasă să r ă z b a t ă o d r a m ă psihologică aşezată î n p r i m u l p l a n al acţiunii : e d r a m a f a m i l i e i S i l v e s t r u , sur­ p r i n s ă , încolţitii, h ă i t u i t ă d e s p i o n , răscolită, t u l b u r a t ă în liniştea c i c o n j u g a l ă , ş a n t a j a t ă , a m e n i n ţ a t ă c u d i s t r u g e r e a , d r a m a u n o r oa­ m e n i c u puncte v u l n e r a b i l e , sau aparent v u l ­ n e r a b i l e , î n b i o g r a f i e , care a u d e ales între a f i spulberaţi şi a d e v e n i t r ă d ă t o r i , v î n d u ţ i . Aceasta este p e r s p e c t i v a p e care Ie-o î n f ă ţ i ­ şează s p i o n u l . M a i există şi o a t r e i a calo p e n t r u soţii S i l v e s t r u : a a n u n ţ a t o t u l a u t o r i ­ tăţilor, a c u r m a r ă u l d e l a î n c e p u t , c u o r i c e rfsc. Această caile, c e l m a i g r e u d c ales, o înţelegem c î n d î n p l a n u l a l d o i l e a a l acţiu­ nii a p a r lucrătorii d i n s e c u r i t a t e a noastră. P e n t r u că d e c i z i a soţilor S i l v e s t r u se lasă aşteptată, l u c r u lesne d e înţeles dacă n e gînd i m l a forţa represivă p e care o exercită a s u p r a l o r s p i o n u l , acţiunea se lasă p u r t a t ă către d e z n o d ă m î n t u l , fireşte, f e r i c i t , d e către m a i o r u l C h e l a r u , o m u l care i a p c c o n t u l l u i d e s t i n e l e soţilor S i l v e s t r u şi v a a n i h i l a p e s p i o n . A ş a p o a t e f i înţeleasă piesa. Depinde de c u m c a d accentele. I n cea m a i a p r o p i a t ă
:

V. D.
Murga şi Ion vorbire Georgescu, Lemnarii telefonică" din în lu Eugen „Misterioasa Teatrul dc (ialafi Popescu con­ Slut

www.cimec.ro

v a r i a n t ă de i n t e r p r e t a r e , d r a m a şuţilor S i l ­ v e s t r u se poate destrăma în s a r a b a n d a de l o v i t u r i şi cont r a l n v i t u r i , care a r s i t u a , oa într-o competiţie, pe p r i m u l p l a n p c s p i o n şi pe u r m ă r i t o r i i l u i . N-or f i f o s t însă spre f o l o g u l p i e s e i , şi a i c i stă m e r i t u l dintâi a l r e g i z o r u l u i Petre P o p e s c u , de a f i găsit c h e i a potrivită p e n t r u a d e s c h i d e — fără a forţa — uşa către u n spectacol în care ideea de b a z ă r ă m î n e aceea d e a vedeai, d i n c o l o dc c o m p e ­ tiţia inteligenţelor s p i o n - c o n l r a s p i o n , s u p e r i o ­ r i t a t e a p u n c t u l u i dc v e d e r e a l l u c r ă t o r u l u i d i n s e c u r i t a t e , care n u u i t ă , într-o i m p e ­ cabilă a t i t u d i n e u m a n i t a r ă , că în joc. sînt vieţile u n o r o a m e n i cinstiţi în f o n d şi u t i l i societăţii. P e t r e P o p e s c u a găsit accentele j u s t e şi a c u m p ă n i t aşezarea l o r î n p a g i n a s p e c t a c o l u l u i cu p r i c e p e r e . P e t r e P o p e s c u îşi defineşte tot m a i precis s t i l u l p r o p r i u , u n s t i l a l sobrietă­ ţii, a l meticulozităţii profesionale, suprave­ g h e a t e de a n a l i z a l u c i d ă a s e n s u r i l o r şi s e m n i ­ ficaţiilor, s t i l oare-1 r e c o m a n d ă p i e s e l o r dc factură psihologică. Spectacolul l u i e e c h i l i b r a t , desenat c u r i ­ goare a p r o a p e m a t e m a t i c ă , n i m i c forţat, n i m i c o s t e n t a t i v n u n e izbeşte. C a d r u l însuşi c s o b r u şi e c o n o m i c o s — a i c i are u n m e r i t şi c o l a b o r a r e a d i n t r e r e g i z o r şi s c e n o g r a f u l V i c ­ t o r Creţulescu, a u t o r u l u n u i d e c o r s u g e s t i v , alcătuit d i n c l e m e n t e s t r i c t e , c a r e fac t r i m i ­ tere l a u n i n t e r i o r c o n f o r t a b i l , e l e g a n t c h i a r , fără să î m p o v ă r e z e s p a ţ i u l . I n a n s a m b l u , j o ­ c u l a c t o r i l o r e c e n z u r a t , p o s i b i l e excese t e m ­ p e r a m e n t a l e sînt r e p r i m a t e , trăsătura d o m i ­ n a n t ă de c a r a c t e r a fiecăruia e p r e c i s d e f i ­ nită. E u g e n P o p e s c u C o s m i n p u n c t e a z ă c l a r i n s t a b i l i t a t e a d i r e c t o r u l u i S i l v e s t r u , slăbiciu­ nea l u i , p o s i b i l a a b d i c a r e , n e v o i a de s p r i j i n , d e r u l a , s p a i m a şi, î n sfîrşit, r e d o b î n d i r e a î n ­ c r e d e r i i şi tăriei. M a r g a G e o r g e s c u , i n t e r p r e t a soţiei l u i , actriţă de largă u t i l i t a t e şi u t i l i ­ zare în t e a t r u l g ă l ă ţ e a n , a d u c e în scenă ele­ m e n t u l s t a b i l i z a t o r , tăria m o r a l ă şi p u t e r e a deciziei. p o a r t e b u n este I o n L e m n a r i i în r o l u l spio­ n u l u i , f o a r t e b u n p e n t r u că face să r ă z b a t ă , p r i n a r m u r a eleganţei şi i m p e c a b i l e l o r m a ­ n i e r e , p r o f u n d a şi d e f i n i t i v a p u t r e z i c i u n e m o ­ rală a p e r s o n a j u l u i s ă u , a g r e s i v i t a t e a a n i m a ­ lică, t o a t e acestea c u o subtilă nuanţare. Intr-un r o l adiacent, Ioana Cilta Baciu portre­ tizează c u m i j l o a c e uşor c a r i c a t u r a l e c h i p u l u n e i fîşneţe uşuratice d a r n u lipsită dc u n f o n d b u n . L a v i n i a T c c u l e s c u s-a mişcat stînjenită î n h a i n a p e r s o n a j u l u i s ă u , o soacră c u l i m b ă ascuţită şi a t i t u d i n e decisivă, stînjcnită p e n t r u că actriţa are e v i d e n t a l t „emploi". M a i o r u l C h e l a r u a fost i n t e r p r e t a t î n c h i p excelent, de excelentul actor M i h a i M i h a i l , adică cu inteligenţă, f a r m e c , \imor, d e z i n v o l ­ tură. Corecţi, î n r o l u r i m a i p a l i d e , a u f o s t G h e o r g h e J i p a şi D a n A n d r e i .

Catrinel Dumitrescu cea Crefu (Prinţul).

(Swanewit)

şi Mir-

Teatrul Municipal „Măria Filotti" din Brăila

SWANFWIT
de August Strindberg
Să a i b ă oare şi piesele u n d e s t i n a s e m e n i o a m e n i l o r ? Aşa se p a r e . O p t a t ă dc m a i b i n e dc d o i a n i , de t e a t r u l b r ă i l c a n , Swanevrit, inocentă şi îneîntătoare p a g i n ă d i n zes­ t r e a m a i p u ţ i n cunoscută a t u l b u r ă t o r u l u i d r a m a t u r g suedez, a aşteptat, modestă şi n e ­ b ă g a t ă în seamă de n i c i u n r e g i z o r , „ m a r e a î n t î l n i r e " . Şi ea a v e n i t ! „Cînd a m c i t i t - o . a m f o s t c o m p l e t şocat. M i - a p l ă c u t d i n c o l o de e n t u z i a s m . P e n t r u ce a v e a m eu î n m i n e la o r a aceea, a m găsit piesa cea m a i p o t r i ­ vită c u p u t i n ţ ă , î n care p u t e a m să m ă e x p r i m f o a r t e b i n e . M ă i n t e r e s a o p o v e s t e de acest f e l , de m a r e p u r i t a t e şi de m a r e v a l o a r e u m a n ă , c e v a f r u m o s , l i m p e d e , c i v i l i z a t , care să sune c u r a t , c r i s t a l i n şi plăcut... Dacă m i s-ar f i p r o p u s să aleg între Romeo şi Julieta şi Swancwit, i m e d i a t aş f i luat-o pe aceasta d i n u r m ă . I n c l i p a asia, altă piesă n u ştiu să p u n . D e ce ? Sînt a r g u m e n t e c o m p l e t s u ­ fleteşti şi p e r s o n a l e " . E v r i k a ! E x i s t ă , aşadar, .şi astăzi, ca î n t o t d e a u n a , î n s î n u l t i n e r e i g e n e ­ raţii f o a m e a reală de p u r i t a t e , de f r u m u s e ţ e , dc r o m a n t i s m . î m p o t r i v a t u t u r o r c e l o r care n u a r v e d e a c u o c h i b u n i această p r o f e s i u n e

V. M.

www.cimec.ro

55

d e c r e d i n ţ a , şi î m p o t r i v a t u t u r o r c e l o r c a r e sc î n c ă p â ţ î n e a z ă să c r e a d ă c ă s-a s p u s t o t u l d e s p r e i u b i r e şi l i r i s m , că (de n u p o l l i r e c o ­ mandate; n o i i generaţii l i r i c e decît c u n u a n ţ e d e i r o n i c , şi d e „ d e t a ş a r e " , p r o a s p ă t u l a b s o l ­ v e n t d e r e g i e A l e x a n d r u T o c i l e s c u v i n e să poftească t i n e r i m e a de o r i c e vîrstă ( „ M ă g i n dcam c h i a r , i n i ţ i a l , să p u n o p a n c a r t ă pe u ş ă , u n d e să 6e s p u n ă : « a c c e s u l p u b l i c u l u i , care n u p o a t e g î n d i ca l a 17 a n i , s t r i c t i n t e r ­ zis l a s p e c t a c o l u l acesta»") l a o lecţie r o m a n ­ t i c ă d e p o e z i e şi l i r i s m modern. C e i c a r e v o r să a s c u l t e Swanewit pînă la capăt v o r rămîne uimiţi de simplitatea cu care vorbeşte despre i u b i r e A u g u s t S t r i n d b e r g , a c e s t s p i r i t î n d r ă z n e ţ şi c o n t o r s i o n a t , c a r e a deschis d r u m u r i în toate direcţiile, pe care păşesc a z i c u d e z i n v o l t u r ă s l u j i t o r i i t e a t r u l u i m o d e r n . Scrisă î n p l i n ă m a t u r i t a t e artistică, pentru „ u z u f r u c t u l " m o r a l .şi desfătarea c o ­ p i i l o r s ă i , Swanewit, spre deosebire de cele­ l a l t e o p e r e a l e l u i S t r i n d b e r g , p a r e să n u d e s ­ c h i d ă n i c i u n d r u m . E a păşeşte încrezătoare p e u r m e l e Albei ca zăpada şi a t u t u r o r b a s ­ melor închinate purităţii prigonite, orfanelor c h i n u i t e de maştere, a l căror d e s t i n e î m p l i n i t de u n prinţ salvator. E t e r n u l m o t i v al i u b i r i i c a j o c şi c a i z b ă v i r e d e r ă u c a p ă t ă , î n s ă , s u b p a n a atinsă de g e n i u a l u i S t r i n d b e r g , v a l o r i a p a r t e . C u p r i n s într-o schiţă s u m a r ă a s u b i e c ­ t u l u i , c o n f l i c t u l î n t r e b i n e şi r ă u , î n t r e d r a ­ g o s t e şi u r ă , a l t e r n e a z ă p r o f u n z i m i şi n u a n ţ e d e o c i u d a t ă şi s t r a n i e f r u m u s e ţ e . A ş a c u m cei b u n i — s u b v r a j a r ă u l u i — d e z v ă l u i e î n ­ c l i n a ţ i i s p r e r ă u şi c e i r ă i s u b f a r m e c u l i u b i ­ r i i îşi regăsesc, p e n t r u o c l i p ă , s u b c r u s t a c r u z i m i i şi a m o r ţ i i s u f l e t e ş t i , u r m e l e b i n e l u i de altă dată, p a r f u m u l i n e f a b i l a l p r i m e l o r i u b i r i . Surprinzătoare apare, în zona teatru­ lui întunecat al l u i Strindberg, marcată de misoginism, de psihologiile obscure, destră­ mate, încrederea p r o f u n d ă şi l u m i n o a s ă în puterea sentimentului. Jocul cu dragostea, cu v i a ţ a şi c u m o a r t e a a l l u i S w a n e w i t , p r o c l a m ă , fără echivoc, puterea iubirii de a învinge t o a t e , a b s o l u t t o a t e î n c e r c ă r i l e g r e l e , p î n ă şi moartea. Odată cunoscută şi a l i m e n t a t ă cu s i n c e r i t a t e şi c r e d i n ţ ă , d r a g o s t e a dobîndeşte puteri miraculoase : alungă misterul, împacă l u m e a , eliberează o a m e n i i de p o v a r a bleste­ m e l o r . P u r i t a t e a care n u î n g ă d u i e n i m i c străin n a t u r i i e i , şi î n m o d i m p l a c a b i l p r e f a c e î n e a însăşi t o t ceea ce a t i n g e , iată a d e v ă r u l s u b l i m al l u m i n i i pe care o radiază Swanewit. A c e a s t ă l u m i n ă d o m i n ă şi î n v ă l u i e , c u g r a v ă p o e z i e şi g r a ţ i e , şi s p e c t a c o l u l b r ă i l e a n . F r a n ­ c h e ţ e a şi f o r ţ a e x p r e s i v ă c u c a r e m o n t a r e a l u i A l e x a n d r u T o c i l e s c u ne i m p u n e această l u m i ­ n ă , într-o a m b i a n ţ ă scenică e p u r a t ă d e o r i c e e l e m e n t ce-ar p u t e a a m i n t i d e v e c h i l e m o d a ­ l i t ă ţ i şi m a n i e r e d e r e p r e z e n t a r e a l e f e e r i e i , v i n e să n e a r a t e c u m se p r e g ă t e ş t e u n t î n ă r r e g i z o r să s ă v â r ş e a s c ă „ a s a s i n a t u l " m o n t ă r i l o r desuete în care, aşa cum remarcă însuşi Strindberg. îşi mai spun cuvîntul : „regiile ademenitoare, cu somptuoase de­ coruri care înşeală vederea şi te fac să treci peste golul acţiunii, cu fai­

moase virtuozităţi care ascund, ase­ menea unei mantii de purpură, sărăcia f o r m e i " . A t i n s de „răul m o d e r n " , care p r o ­ p u n e a r i e i d r e p t scop unic exprimarea cu m i j l o a c e c o n t e m p o r a n e a vieţii contemporane. A l e x a n d r u T o c i l e s c u î n c e a r c ă să d e s c h i d ă , f e ­ e r i e i u n d r u m n o u , c o n c o r d a n t c u s p i r i t u l şi sensibilitatea contemporanilor. .Ne p l a c e să c r e d e m că n u i n t î n i p l ă t o r , l a c a p i t o l u l z e s t r e i , profesionale a acestui tînăr regizor, d i n t r e i spectacole montate pînă acum, două sînt feerii. M a i şovăitoare, m a i noînplinită artistic î n Sinziuna şi l'cpelea, pe scena Casandrei, obsesia t î n ă r u l u i r e g i z o r de a ne dezvălui resurse de vrajă şi e x p r e s i v i t a t e c a p ă t ă în Swanewit o m a t e r i a l i t a t e convingătoare. Conce­ p u t într-o f o r m u l ă d e m u s i c a l m o d e r n , s p e c t a ­ colul poartă a m p r e n t a emoţionantă a e f o r t u l u i de împăcare d i n t r e două tendinţe : îndrăzneală şi d i s c i p l i n ă . F ă r ă p r e t e n ţ i a d e a f i a b s o l u t o r i g i n a l i n găsirea u n o r soluţii, r e g i z o r u l u t i l i ­ zează ( d e m e n t e cc a r p u t e a stîrni reproşurile criticii dc artă ; perdele negre, reflectoare care u r m ă r e s c e r o i i î n s a l ă şi l a b a l c o a n e , două b a t e r i i d e j a z z şi f e l d e f e l d e i n s t r u m e n t e l u ­ citoare de a l a m ă , care sînt puse la v e d e r e , pî­ n ă a î n c e p e să f u n c ţ i o n e z e ; s c e n e i n c a r e cr o i i se t î r ă s c , a l e a r g ă , s a r c a s l ă p i n i ţ i d e d e ­ m o n i ; momente de ritual, cu luminări e t c , e t c . T o c i l e s c u n u s-a s c h i m b a t , a ş a d a r . Dcscnuili s ă u v ă d e ş t e aceeaşi p e r s o n a l i t a t e , î n c l i n a ţ i a s p r e o t e a t r a l i l a l e evidentă, realizată cu mijloace' d e v i o l e n t a r e a a u z u l u i şi o c h i u l u i spectato­ r u l u i . D a r , de d a t a asta, p r i v i r e a critică o f o r ţ a t ă să p r i m e a s c ă c u t o t u l a l t f e l u t i l i z a r e a acestor soluţii d i n a r s e n a l u l de m i j l o a c e deve­ n i t e clişee a l e t e a t r u l u i m o d e r n . A i n t e r v e n i t b i n e f ă c ă t o r n e v o i a d e o r d i n e , l o g i c ă şi r a ţ i u n e în u t i l i z a r e a acestor soluţii. O d a t ă acceptată c o n v e n ţ i a a m p u t u t u r m ă r i , într-o d e s ă v î r ş i t ă u n i t a t e şi f ă r ă a r t i f i c i i c o n v e n ţ i o n a l e , p a t o s u l i u b i r i i . G u s t u l s i m p l i f i c ă r i i , s i m ţ u l m ă s u r i i şi sentimentul frumuseţii, coeziunea intimă d i n ­ t r e t e a t r a l i t a t e şi l i r i s m a u d e t e r m i n a t r e c e p ­ tarea acestui patos c u emoţie. V e r s u r i l e l u i Leonid Dimov, admirabilul fond muzical al­ c ă t u i t d i n m e l o d i i d e j a z z , b a l a d e l i r i c e , ac­ c e n t e c o m i c e , c o m p u s şi e x e c u t a t d c t î n ă r u l Nicolae A l i f a n t i s , secondat de tinerii Dorin N e m ţ o i u şi C o r n e l R ă i l e a n u ; b a l e t u l s u s ţ i n u t cu graţie d© Ana Măria Pislaru ; sce­ nografia de o s i m p l i t a t e u i m i t o a r e semnată de tînărul Georgc Coulin, u n covor de frunze roşii, v e r z i , g a l b e n e , cîteva b a r e m e t a l i c e în­ crucişate în f o r m ă de raze, o c a n a p e a , o m ă ­ suţă cu u n t r a n d a f i r a l b , u n d i s p o z i t i v în formă de c i l i n d r u , care la u n m o m e n t dat se d e s c h i d e b r u s c î n t r - u n i m e n s e v a n t a i , a u s p r i j i n i t î n m o d s u b s t a n ţ i a l şi e x p r e s i v c o n ­ cepţia şi f a n t e z i a regizorului. A m admirat această fantezie decantată cu discernămînt, atît în g a g u r i l e p u ţ i n e d a r p l i n e d e s e m n i f i ­ c a ţ i e , cît şi î n a m ă n u n t e l e m e n i t e să c a r a c t e ­ r i z e z e l u m e a şi a t m o s f e r a b a s m u l u i , d a r m a i nles î n c o n c e p e r e a originală a personajelor» î n g e o m e t r i a şi e f e c t e l e t e a t r a l e , a l e î n t r e g i i montări. P e n t r u e x p r i m a r e a într-un m o d cît m a i c o n v i n g ă t o r a p u r i t ă ţ i i şi l i r i s m u l u i , r e -

56

www.cimec.ro

g i z o r u l a a p e l u l la 0 e r o i n ă ( l e 16 a n i . IJe\a Catrinel Dumilrescu. P e d a n ţ i i si r ă u v o i t o r i i , i n s t a r e să s p u n ă s u s şi t a r e c ă n u m a i o a c ­ triţă e x p e r i m e n t a t ă a r p u t e a j u c a acest r o l , sc p o l d e c l a r a î n v i n ş i în faţa a c e s t e i f ă p t u r i p r o a s p e t e , c a n d i d e si s i m ţ i t o a r e , c a r e , d a t o r i t ă f a p t u l u i că sc u r c ă p e n t r u p r i m a dală pe s c e n ă , j o a c ă „ c u r a t " şi f ă r ă p i c d e c a b o t i n i s m şi reuşeşte să s u s ţ i n ă c u o d e s ă v î r ş i t ă c r e ­ d i n ţ ă , d u b l a p l e d o a r i e ( a u t o r şi r e g i z o r ) p e n ­ t r u b u n ă t a t e şi o m e n i e . A b s o l v e n t , dc m a i m u l ţ i a n i , d a r încă p l i n dc n v î n t u l tinereţii în î n f ă ţ i ş a r e şi s p i r i t , M i r c e a C r o ţ u a c o n f e r i i Prinţului aura cuvenită. D i n rîndul „bunilor" s-a d e s p r i n s c h i p u l b l î n d şi f e r m a l D u c e l u i , i n t e r p r e t a t de I o n R o x i n . F o a r t e interesantă n i s-a p ă r u t v i z i u n e a a s u p r a p e r s o n a j e l o r c a r e fac p a r l e d i n l u m e a „ r ă i l o r " , c a r e a p a r ca nişte m o n ş t r i î n e î n t ă t o r i . T e n d i n ţ a d e a d e s c i ­ fra în fiecare c h i p frumuseţea intrinsecă, d o ­ r i n ţ a d e a r e l i e f a t r ă s ă t u r i l e c a r a c t e r i s t i c e , înz e s t r î n d u r î t u l c u f r u m o s , s-a c o n c r e t i z a t î n cîteva excelente p o r t r e t e . I n r o c h i a ei v e r d e d e l a m e , m u l a t ă p e c o r p , c u u n d u i r i d e feAlexandru meic-şarpe, c u spatele g o l , A n c a ne-a c o n v i n s c u t e m p e r a m e n t , c u v o l u p t a t e , c u priviri f ulgerălonrc şi g e s t u r i f e l i n e , c ă e

i n s t a r e , p c p o s t d e M a ş t e r ă , să v r ă j e a s c ă cm o l u m i n a r e , t o t u l î n j u r , să t e r o r i z e z e t o t u l c u c r u z i m e , să se î n a l t e l a c e r c u e l e g a n ţ ă , p e u n g l o b l u m i n o s , să d o m i n e î n t î m p l ă r i l e c u s u ­ p l e ţ e a şi p r e c i z i a î m b l î n z i l o r u l u i d c l e i . l ' o n r t e sensibil şi f o a r l e f r u m o s realizează actriţa momentul „ u m a n i z ă r i i " dc o clipă a l per­ p r i m i l o r fiori trădaţi sonajului, — evocarea a i i u b i r i i t r e c u t e . P i t o r e s c , a d o r a b i l în sus­ ţ i n e r e a b e ţ i e i şi t r e z i e i R e g e l u i R i g a l i o , în a l t e r n a n ţ a a p a r e n ţ e l o r şi e s e n ţ e l o r , a c i b u n şi m i e r o s , a c i c r u d şi d u r c a o ţ e l u l , N i c o l a e Ivănescu. Petre Cursaru (Meşterul grădinar} nc-a e v o c a t p l a s t i c , î n v ă l u i t î n t r - u n h n l o u d e poezie s l r a n i e , c u paşi r a r i de balet, plantînd g r a ţ i o s şi s o l e m n f l o r i c e l e î n p o d e a , chipul semănătorului dc discordie, apoi de dreptate. Se c u v i n e să a m i n t i m c o n t r i b u ţ i a î n c î t e v a roluri mărunte a Elenei Gurgulescu, Carmen R o x i n şi N i n a I l a n u . C e i p a t r u e l e v i d i n f i g u ­ r a ţ i e şi-au f ă c u t şi e i , d u p ă antrenamentul a s i d u u p e n t r u execuţia u n o r periculoase sal­ t u r i şi a c ţ i u n i f i z i c e , m a i m u l t d e c î t c o n ş t i i n ­ cios d a t o r i a : c u p a s i u n e .

Valeria Ducea

FOTOCRONICfl

Gahriel Iencec. nia Plătnind în retului.

Gelu Colceag, „Divertisment

Mihai '74"

la

Perşa şi Ateneul

Euge­ Tine­

www.cimec.ro

ROLURI
mare v i r t u o z i t a t e : Lakmcc, Lucia de Lammermoor, Răpirea din Serai, Bărbierul din Sevilla, Rigolcllo, Pescuitorii de perle etc, etc. Atrasă d c satisfacţiile a r t i s t i c e a l e „ t e a t r u l u i t o t a l " , s-a d e d i c a t , d i n p a s i u n e , n u d e m u l t , g e n u i n i d e operetă. A s t f e l , a e v o l u a t p e scena T e a t r u l u i d c Operetă d i n Bucureşti, u n d e a p u t u t f i v ă z u t ă î n Contele de Luxemburg. Soarele Londrei, Sjnine inimioară, spune ! Mătuşa mea Faustina ş.a. I a r î n p r e z e n t , r e p e t ă î n o p e r e t a Oklahoma de W . Rodgers (premieră p e ţară). — Cileva cuvinte despre... ? — O p e r e t a Oklahoma a r e destul de m i d i e p e r s o n a j e c u m i c i l e şi m a r i l e l o r p r o b l e m e d e viaţă. Ae|iunea se d e s f ă ş o a r ă într-unui d i n orăşelele s t a t u l u i O k l a h o m a î n p e r i o a d a eroică de f o r m a r e a acestui stat. — Personajul dumneavoastră... ? — G e r t y . N e m u l ţ u m i t ă c u viaţa orăşelului respectiv — populat de fermieri — Gerty n u se i n t e g r e a z ă , n u se a d a p t e a z ă f e l u l u i l o r d e a g î n d i şi m u n c i , şi n u c o n s i d e r ă c ă cele m a i m a r i satisfacţii î n v i a t ă l e poţi obţine p r i n m u n c ă cinstită. Ş i , u n e o r i , î n dorinţa e i d e a f i o „excepţie", d e v i n e ridicolă p r i n g e s t u r i , p r i n f e l u l c u m se î m b r a c ă , d a r m a i a l e s prin c o m p o r t a m e n t . P î n ă l a u r m ă , datorită unor d a t e f i z i c e şi c o n d i ţ i i m a t e r i a l e f a v o r a b i l e , a¬ j u n g e s i m b o l u l „star-vedetă" a l u n e i anumite categorii sociale, prefigurînd o apariţie t i p Marilyn Monroe. G e r t y n u este u n p e r s o n a j c h e i e î n această operetă, p e r s o n a j e l e p r i n c i p a l e sînt fermieri, crescători d e v i t e — d e f a p t , l u m e a p e care o reprezintă Statul Oklahoma. — Aveţi dificultăţi în interpretare... ? — D a şi n u . P r i n cîteva apariţii care n u sînt a n c o r a t e f o a r t e s o l i d î n i n t r i g a p i e s e i , t r e b u i e să creez n u m a i c u a j u t o r u l u n o r m i c i detalii ponderea de simbol a eroinei. D e fapt, e u n „ p e r s o n a j n e g a t i v " şi p e n t r u u n a c t o r e s t e d e s t u l d e g r e u să-şi a p r o p i e u n a s e m e n e a p e r s o n a j şi să „ f a c ă " succes c u e l . T r e b u i e multă muncă, timp de studiu. — V ă place Gerty... ? — O r i c u m , p e n t r u m i n e este u n p e r s o n a j n o u . E s t e c u t o t u l şi c u t o t u l d i f e r i t , n e o ­ bişnuit faţă d e celelalte eroine i n t e r p r e t a t e p î n ă a c u m , i n d i f e r e n t d e r e p e r t o r i u : clasic sau m o d e r n . Părerea m e a este că r o l u r i l e cele m a i g r e l e sînt acelea c a r e p r e t i n d să s p u i m u l t , într-o apariţie d c scurtă d u r a t ă . — Cu ce regizor lucraţi la Oklahoma ? — Cu u n vechi colaborator a l Operei d i n Iaşi, r e g i z o r u l Gcorge Zaharescu, care, a c u m , face p a r t e d i n c o l e c t i v u l operetei bucureştene. Colectivul de la Operetă... ? Sînt a c t o r i care m u n c e s c c u m u l t ă p a s i u ­ n e şi d e v o t a m e n t , , ceea ce n u r ă m î n e c r e d neobservat publicului. — —

MIREILLE CONSTANTINESCU
Teatrul de Stat de Operetă
Cîntăreaţă d c operă, M i r e i l l e Constantinescu (eleva macstrei M a n s i Barbcris-Plăcinţeanu), s-a f ă c u t c u n o s c u t ă m a r e l u i p u b l i c i u b i t o r d e teatru liric p r i n interpretarea unor roluri de

58

www.cimec.ro

ÎN

PREGĂTIRE

TEOFIL VÎLCU Teatrul Najlonal din laşi

— Aţi fost distribuit în piesa lui ghip, într-o s i n g u r a seară. Ce rol ?

losif

Na-

— O n i g a . E u n r o l aşteptat de m u l t ă v r e m e şi la care ţin î n m o d c u t o t u l d e o s e b i t . A ş v r e a să s p u n că î n u l t i m i i d o i a n i mi-au p a r v e n i t m a i m u l t e v e r s i u n i ale t e x t u l u i . U l ­ t i m a este, e v i d e n t , cea m a i b u n ă . — Ce vă aduce nou personajul... ?

— î m i v i n e g r e u să p r e c i z e z , î n cîteva c u ­ v i n t e , cc a d u c e n o u acest p e r s o n a j ; şi m a i g r e u î m i v i n e să-l definesc p e n t r u că n u e u n e r o u o a r e c a r e . O n i g a esle u n amestec de e x t r a o r d i n a r şi o b i ş n u i t ; de o rară consistenţă psihologică, creează — c h i a r la l e c t u r a p i e s e i — puternice a t i t u d i n i emoţionale. La început, O n i g a n e oferă i m a g i n e a a m ă g i t o a r e a u n u i o m d i s t a n t şi sever, c h i o r d e z i n t e r e s a t de t r e ­ c u t u l eroic, c o m u n c u cel al l u i M a r c u , bla­ j i n u l s a v a n t dc p r o v i n c i e . D a r , a p o i , î n faţa o c h i l o r noştri p r i n d e c o n t u r O M U L ONIGA cel a d e v ă r a t , î n c o n j u r a t de a u r a rece a s i n ­ g u r ă t ă ţ i i , s u r p r i n s într-un a p u s s t i n s , fără măreţie. E x i s t ă însă măreţie î n b i o g r a f i a , în viaţa .acestui o m . A s t f e l , s p e c t a c o l u l se încheie, p e n t r u e r o u , p r i n l r - o lăsare de cortină peste u l t i m u l c a p i t o l al existenţei sale d o a r , p e n ­ t r u s p e c t a t o r , p r i n t r - o r e l a x a r e a acestei e x i s ­ tenţe î n c h i n a t ă m a i î n t î i l u p t e i p e n t r u e l i ­ b e r a r e socială, a p o i construcţiei s o c i a l i s m u l u i . — V d pune. probleme de interpretare... ?

n u e, fireşte, o tăţi. — Despre

încercare

lipsită

de

dificul­

celelalte

personaje...

?

— S i n i l a f e l dc f r u m o s c o n s t r u i t e . C h i p u ­ r i l e l i se desenează, aş zice în f i l i g r a n , i m a gineâ l o r f i n a l ă relevîndu-ni-se a b i a după ultimele replici. — Echipa pe ţară... ? care va realiza această premieră

— S i m t că p e n t r u o r i c e a c t o r d c g e n u l şi f o r m a ţ i a m e a , r o l u l oferă, p r i n situaţiile m a ­ j o r e în care evoluează, p r i l e j u l u n e i deosebite d e m o n s t r a ţ i i n u n u m a i a r t i s t i c e , d a r şi c i v i c e . I a r î n p r o g r a m u l acestei s t a g i u n i , O n i g a cons­ t i t u i e c o m u n i c a r e a u n u i m u l t aşteptat m e s a j de u m a n i t a t e şi c o n v i n g e r i p o l i t i c e . Ceea ce www.cimec.ro

— P u i u V a s i l i u , L i a n a Mărgineanu, Corne­ lia l l î n c u , E m i l Coşeru, P a p i i P a n d u r i i , F l o ­ r i n M i r c c a , Constanţa L e r c a ; este o b u c u r i e să j o c i c u asemenea „ f o r m a ţ i e " , strunită de u n r e g i z o r atît de t a l e n t a t c u m este C ă t ă l i n a P u z o i a n u . N-aş v r e a să o m i t n i c i p c M i n a i Mădescu, creatorul c a d r u l u i scenografic, u n u l d i n t r e cei m a i constanţi şi m e r i t u o ş i c o l a ­ b o r a t o r i a i noştri.

Măria

Marin

Rcinventînd teatrul
Trupa populara de teatru din comuna Şanţ
In viafa culturală bucureştcană a avut loc, recent, un eveniment de un deosebit interes — vizita trupei de teatru din comuna Şan(. Spectacolul prezentat într-un matineu dumini­ cal, la Modern-Club, este notabil nu doar pen­ tru ineditul său, pentru nota dc originalitate, ci şi pentru autentica va/oare artistică. Formaţia şănţeană are o tradiţie de aproape patru decenii, începuturile sale fiind legate de activitatea dc cercetări sociologice a echipelor lui Dimitric Ousti. In cursul unor asemenea cer­ cetări, întreprinse în această comună, Guşti a cunoscut îndeaproape viaţa şi personalita­ tea localnicilor şi intuind disponibilităţi de ordin cultural, posibile forţe artistice, i-a indemnat pc şănţeni să-şi alcătuiască 0 formaţie de teatru, a contribuit la crearea cadrului spi­ ritual necesar. Aşa a luat naştere, în 1935, „Trupa veselă" care a activai aici cîţiva ani. Formaţia îşi va reîncepe activitatea în 1972 — întîmplarea face ca tot o echipă de socio­ logi, aflată in sat pentru cercetări, să contri­ buie la renaşterea acestei tradiţii — sub con­ ducerea lui Constantin lugan care făcuse parte şi din vechea trupă. Echipe de teatru de ama­ tori există în mai toate comunele noastre ; ceea cc este deosebit aici, într-adevăr valoros, este faptul că nu se prezintă nici spectacole folclorice, nici piesele recomandate dc colec­ ţia „Teatru pentru amatori", şi jucate după

60

www.cimec.ro

modelul teatrului profesionist. Spectacolele şănţenilor nu au texte scrise, ele se bazează pc întîmplări reale din viaţa salului. I>;ilri­ n u l î ş i î m p a r t e a v e r e a , prezentat la Bucureşti, este istorisirea unei întîmplări j>ctrccutc re­ cent in comuna lor : un ţăran bătrîn a dat fiilor tot cc agonisise în cursul unei vieţi, avînd apoi amara surpriză dc a constata că pentru el nu mai c loc, că trei fii nu-şi pot întreţine tatăl. Povestea e x^eche de cînd lumea, desigur, dar întîmplindu-sc acum, în ograda dc alături, a tulburat foarte mult pc consă­ teni. Trupa lui Constantin Iugan a atins a¬ ceastă întîmplare pe scenă pentru a o pre­ zenta tuturor şi în primul rînd „împricinaţi­ lor". Fiecare întîmplare cu oarecare răsunet în viaţa satului constituie, astfel, subiectul unui spectacol. Replicile nu sînt scrise, nici măcar gîndite înainte, ele se nasc spontan în cursul fiecărei reprezentaţii. Interpreţii sini aleşi astfel încît „să sc potrivească la chip şi la vorbă" cu personajele reale, bine cunos­ cute lor, de altfel. IM repetiţii se fixează doar etapele, succesiunea scenelor, nu rolurile. După spectacol. în sală sc vorbea dc o cnmmcdia dcU'arte sui generis, dar singura posibilă asemănare e doar lipsa unui text scris. Diferenţele ţin însă de substanţă, de me­ canismul şi de intenţiile reprezentaţiei. Spre deosebire de prima, în teatrul practicai de şănţeni nu există uh scenariu, o „canava" imaginată de un a u t o r p r o f e s i o n i s t , pe baza căreia să se dezvolte improvizaţia unor ac­ t o r i p r o f e s i o n i ş t i , nu există personaje şi situaţii fixe. Un spectacol al trupei din Sanţ este o narare dialogată, o reconstituire a unui fapt din viaţa reală, din existenţa cotidiană. Sursa lor dc inspiraţie este viaţa salului, întimplările care, într-un fel sa)u altul, au trezit inte­ resul opiniei publice, evenimente la care c i au fost martori imediaţi. Teatrul pe carc-l fac şănţenii se apropie foarte mult de jocul copiilor; aceeaşi simplitate, aceeaşi gravitate, o riguroasă respectare a detaliilor. E i nu im­ provizează, nu joacă, ci refac gesturi şi fraze [omiliare. Pc scenă, ca şi în gospodăria lor. femeile au grijă ca oaspeţii „să ocupe loc", aduc scaune, pun mîncarea şi horinca pc ma­ să, torc sau cos ; ele nu joacă rohil gazdei sau al invitatului, ci s î n t gazde sau invitaţi. Pe scenă se recreează universul domestic în sensul cel mai concret al cuvîntului : ele­ mentele de decor sînt autentice, aduse de interpreţi dc acasă, sînt obiecte folosite, care

patina lucrului util şi utilizat, nu aerid au impersonal al recuzitei dc teatru, băutura din pahare este ţuică nu apă, furca de tors este aceea cu care ţăranca lucrează şi acasă. Dia­ logul sc naşte spontan, cu firescul discuţiilor cotidiene, poate şi pentru că e însoţit dc ges­ turile cotidiene, într-un cadru familiar. In­ terpreţii trupei şunţenc nu au nimic din rigiditatea actorilor amatori, nu păcătuiesc prin diletantism sau prin imitarea teatrului profesionist (membrii trupei nu au văzut, dc altfel, spectacole de teatru, şi aproape de loc emisiuni de televiziune). Această au­ tenticitate, şocantă aproape, este puţin ne­ obişnuită, pentru că nu e vorba aici de fi­ rescul scenic, ci dc firescul vieţii. Ca spec­ tator, ai sentimentul dc a săvîrşi o indiscre­ ţie, eşti martor întîmplător al unei scene de familie. Sinceritatea expresiei, deplina dega­ jare a interpreţilor se explică, probabil, toc­ că nu au intenţia şi poale mai prin faptul nici conştiinţa dc a f a c e t e a t r u . Conducătorul trupei spunea, de altfel : „Eu nu joc teatru. Eu pe scenă arăt oglinda fiecăruia, să vadă cum ii stă cu cămeşa pe care a îmbrăcat-o". Scopul educativ al spcctacolultu este, în acest caz, însăşi raţiunea sa dc a fi, se exprimă direct, imediat. Fiecare reprezentaţie este o „pildă", un punct dintr-un îndreptar dc viaţă ; este un exemplu şi un avertisment pentru ceilalţi şi în acelaşi timp un mod dc. a condamna personajele reale ale înlîmplării cc constituie skibieclul piesei. Opinia pu­ blică îşi spune astfel cuvînlul, amendind cu promptitudine şi eficacitate faptele reproba­ bile întîlnitc în viaţa satului. Este o acţiune dc educaţie morală, o cronică vie a eveni­ mentelor, un mod de formare a conştiinţei sociale. Pentru spectatorul bucuicştcan format, pu­ ţin deformai chiar, de un teatru profesionist de tradiţie şi de certă valoare, spectacolul şănţenilor constituie o adei'ărată revelaţie : înt Unirea cu o artă vie, pulsind viaţă, o artă care ignoră legile teatrului dar, din in­ stinct, nu le încalcă ci le îmbogăţeşte, o artă profund autentică şi profund utilă din punct de vedere social. Reprezentaţia şăn­ ţenilor a fost, indirect, un argument pentru adinca necesitate a teatrului care, atunci cînd nu este cunoscut, trebuie reinventat.

Cristina Constantinii]

www.cimec.ro

Teatrul de televiziune trece — precum o r i c e t e a t r u — p r i n p e r i o a d e b u n e şi p e r i o a d e mai puţin bune, are, altfel spus, momente d e î n ă l ţ a r e şi m o m e n t e de cădere. E i b i n e , d e l a o v r e m e î n c o a c e t e a t r u l T V se m e n ţ i n e c u a d m i r a b i l ă î n c ă p ă ţ î n a r e într-o f o r m ă b u n ă ( d i n c c î n c e m a i b u n ă ) şi a c e a s t a trimite, i n d i s c u t a b i l , la u n m o d m a i sigur, m a i pre­ t e n ţ i o s , m a i o r g a n i z a t «le a concerne şi c o n ­ duce p r o g r a m u l său. Stagiunea în curs de d e s f ă ş u r a r e se a n u n ţ ă a f i u n a d i n t r e c e l e m a i d e n s e , m a i l y o g a t e şi m a i s u r p r i n z ă t o a r e , dacă lucrurile vor continua aşa c u m s-au a r ă t a t e l e c ă t r e s f i r ş i t u l a n u l u i t r e c u t şi î n p r i m e l e două l u n i ale acestui promiţător 1974. Au dispărut, în primul rînd, ezitările în a l c ă t u i r e a r e p e r t o r i u l u i şi c o n s e c i n ţ a l o r , t e x ­ tele m e d i o c r e şi s u b m e d i o c r e , au dispărui, dintr-o sporită grijă pentru calitatea artis­ tică, spectacolele i m p r o v i z a t e , goale de sub­ s t a n ţ ă , r ă t ă c i n d i n t r e p a t e t i s m u l f a l s şi c o ­ m i c u l f a l s , s-au r ă r i t d i s t r i b u ţ i i l e întîmplăt o a r e şi s-a c r e a t o p e r i o d i c i t a t e r e s p e c t u o a s ă a emisiunilor dc teatru. Dar n u numai atît. A u a p ă r u t piese c o n t e m p o r a n e de ţinută, a u fost redescoperite v a l o r i ale d r a m a t u r g i e i cla­ sice, a u crescut sensibil ambiţiile profesio­ n a l e a l e r e g i z o r i l o r şi i n t e r p r e ţ i l o r . A ş a se face că serile d e m a r ţ i d e v i n t o t m a i i n t e ­ resante în programul săptămînnl al televi­ ziunii. Fără îndoială, r e p e r t o r i u l t e a t r u l u i de tele­ v i z i u n e avea nevoie de piese de actualitate importante (aşa c u m , î n general, avea şi a r e n e v o i e d e p i e s e d e a c t u a l i t a t e ) , i a r Fe­ meia fericită a l u i Corneliu Leu răspunde acestei n e v o i . S c r i i t o r d e intensă preocupare p o l i t i c ă ( r o m a n u l Puterea, nuvelele d i n v o ­ lumul Viitorul al doilea, filmul Asediul),

Corneliu Ixni pune în dialog cîteva din p r i n c i p i i l e şi p r o b l e m e l e c a r e d e c u r g d i n d i a ­ lectica societăţii n o a s t r e c o n t e m p o r a n e , des­ c i n d e o d i s c u ţ i e v i e a s u p r a m e t o d e i şi p r a c ­ ticii conducerii social-politice, asupra uma­ n i s m u l u i c o m u n i s t , asupra „încrederii în oa­ meni şi î n s i n e " , c u m s p u n e u n personaj al piesei. E u n dialog aspru, dramatic, i n ­ t e l i g e n t , p r o f u n d o m e n e s c ( c î n d n u se i r o ­ seşte i n d i s c u r s i v i t a t e ) , u n dialog în care evenimentele e x t e r i o a r e şi c e l e i n t e r i o a r e se intersectează spre a forţa d e f i n i r e a caracte­ r e l o r şi a p u n c t e l o r d e v e d e r e . P u n c t u l , t e r ­ menul f i x al acestui dialog, de fapt dialo­ g u r i , este A n d r e i ( i b e r a s i m . p r i m u l secretar a l u n u i c o m i t e t j u d e ţ e a n d e p a r t i d . VA este omul principiilor rigide, purtătorul metode­ lor vechi — spune secretarul A n d r o n i c , el este u n monument a l n a t u r i i , de care n i ­ m e n i n u se a t i n g e , u n o m c ă r u i a î i place p u t e r e a — îl a c u z ă p r o p r i u l s ă u f i u , i a r e l , p r i m u l o m d i n judeţ snu, m a i precis, p r i m a f u n c ţ i e , t r e b u i e să r ă s p u n d ă a c e s t o r î n v i n u i r i , să a r a t e c ă p r i n c i p i i l e r i g i d e s î n t p r i n c i p i i l e eticii comuniste, că ele n u sînt r i g i d e , c i intransigente, incompatibile cu compromisul, e l , s e c r e t a r u l , t r e b u i e să-i d e m o n s t r e z e fiului că n u iubeşte p u t e r e a , că p u t e r e a este o treaptă istorică a u n e i e v o l u ţ i i fireşti, e l , c o ­ m u n i s t u l , care a f i r m ă ca pe u n b l a z o n n o b i ­ l i a r : „ î n ţ a r a m e a şi c u p a r t i d u l m e u l a p u t e r e " , t r e b u i e să p o a r t e c r u c e a uriaşă a r ă s p u n d e r i i , să-şi d e m o n s t r e z e d e f i e c a r e d a t ă dreptatea, a d e v ă r u l , să primească palmele, d a r s ă n u se c l i n t e a s c ă , să c o n s t r u i a s c ă p e n ­ t r u o a m e n i şi i n o a m e n i („ceea ce a m c o n ­ struit în oameni, rămîne" — cuvinte fru­ moase, n u m i n d s i n g u r a excepţie de l a filosofia materialistă, în care, într-adevăr, ideea primează materiei), el, conducătorul, arătînd faţa u m a n ă a l u p t ă t o r u l u i , faţa obosită de lupte, dc suferinţe, de j i g n i r i , d a r l u m i n a t ă p e r p e t u u «le c o n v i n g e r i i n t e r i o a r e n e a b ă t u t e . Acest personaj deţine tăria conducătorului, d a r şi c o n t r a d i c ţ i i l e f i r e ş t i a l e o m u l u i , lupta l u i este m e r e u n u n u m a i una de a f i r m a r e , c i şi d e a p ă r a r e a c e e a ce c a a a f i r m a t , n u numai d e c l ă d i r e , c i şi d e a p ă r a r e a c e l o r c l ă d i t e , c ă c i v i n e f i u l să c o n t e s t e , v i n e A n ­ d r o n i c să n e g e , a p o i v i n apc^lle să d ă r î m e , i a r e l , s l a b şi p u t e r n i c , t r e b u i e să argumen­ t e z e , să d e m o n s t r e z e , să r e c u n o a s c ă , s ă f i e d u r , să f i e t o v a r ă ş , să f i e t a t ă . . . A d m i r a b i l i n t e r p r e t a t d e Colea R ă u t u , c u o faţă c u m n u i-am m a i văzul-o a c t o r u l u i , brăzdată «le eforturi, umbrită de gînduri grele, personajul-ax al piesei, cel despre care se v o r b e ş t e m a i m u l t ( d a r şi v o r b e ş t e m u l t ) , a p a r e ca u n o m a d e v ă r a t a l a c t u a l i t ă ţ i i , c o n ­ s t r u i n d e u s u f e r i n ţ ă şi r e n u n ţ a r e o l u m e «lin care speră să d i s p a r ă suferinţa şi renun­ ţarea. A l ă t u r i d e acest p e r s o n a j m a i există u n u l , acela care dă t i t l u l piesei, „femeia fericită", soţia secretarului, m a m a fiului eontestatar ( p o a t e n u a t î t e o n t e s t a t a r , cît o b s e d a t d e i n ­ dependenţa m o r a l ă ) , doctoriţa Cornelia, care p o a r t ă şi e a o c r u c e , p o a t e m a i g r e a , c ă c i

62

www.cimec.ro

e a , , . f e m e i a f e r i c i t ă " , t r e b u i e să f i e s i s o ţ i a omului c o n t e s t a t , şi t o v a r ă ş a l u i de idei, apărătoarea l u i , şi, mai ales. mamă (iar f u n c ţ i a d e m a m ă este m a i g r e a decît aceea d e tată, u n e o r i c h i a r m a i g r e a decît aceea de secretar judeţean). Corneliu L e u mane­ vrează cu ştiinţă dramatică j o c u l aparenţelor şi e s e n ţ e l o r , f e m e i a f e r i c i t ă , i n v i d i a t ă d e t o ţ i , nefiind c h i a r atît de fericită, i a r bărbatul c o n t e s t a t n e f i i n d d e l o c c o n t e s t a b i l , j o c u l desfăşurîndu-se pc întreg p a r c u r s u l d r a m e i . D a r ce a l t c e v a e s t e t e a t r u l d a c ă n u u n j o c ? I a r î n acest j o c , care n u e deloc d i s t r a c t i v , Cor­ nelia, m a m ă , aici, a u n u i singur Grachus, u n G r a c h u s c a r e se n u m e ş t e D a n Gherasim, d a r c a r e v r e a să se n u m e a s c ă D a n Popescu, fiindcă refuză nimbul protector al tatălui, C o r n e l i a s u f e r ă şi i u b e ş t e , s u f e r ă şi îşi i u b e ş t e s o ţ u l , s u f e r ă şi î ş i i u b e ş t e f i u l , s u f e r ă şi î n ­ c e p e să-şi i u b e a s c ă n o r a ( s a u v i i t o a r e a n o r ă ? — cine mai ştie precis curn e în căsniciile astea c o n t e s t a t a r c ?), dar în cele din urmă. ştim că e fericită, fiindcă şi ea, ca şi Andrei Gherasim. a c o n s t r u i t î n oameni, şi c o n s t r u c ţ i i l e a s t e a durează cît omenirea. Excepţională actriţă de dramă (şi c î n d s p u n a s t a , n u p o t f a c e abstracţie d e creaţiile e i d i n f i l m e l e M a l v i n e i IJrşianu, aşa c u m m u l ţ i c r i t i c i n-au putut aici, face abstracţie), S i l v i a P o p o v i c i joacă peste t e x t u l p e r s o n a j u l u i , care n u e cel m a i amplu, deşi t i t l u l a r sugera altfel, drama c o m p l e x ă a soţiei c a r e t r e b u i e să f i e s o ţ i e , a m a m e i c a r e t r e b u i e să f i e m a r n ă , a d o c ­ t o r i ţ e i c a r e t r e b u i e să f i e d o c t o r i ţ ă , b a c h i a r şi a s o n o r e i c a r e t r e b u i e să f i e s o a c r ă — şi t o a t e a c e s t e a î n c o n d i ţ i i d e o s e b i t e , î n î m ­ prejurări dilematice, i a r e a este obligată să f i e f e r i c i t ă , o b l i g a t ă d e c e e a c c c r e d o a ­ m e n i i d e s p r e c a , obligată d e condiţii! ei de m a m ă , d c soţie, de m e d i c , o b l i g a t ă de t i t l u l piesei... M e r e u - la m a r g i n e a d i n t r e suferinţă şi f e r i c i r e , a c t r i ţ a t r ă i e ş t e atît de adevărat p e r s o n a j u l încît trece parcă în s i m b o l . Un alt mare actor, Octnvian Cotescu, sparge fără ezitare schema u n u i personaj care a r f i t r e b u i t să f i e p u r şi s i m p l u a n t i p u t i c şi r e s t r u c t u r e a z ă d a t e l e l u i A n d r o n i c î n r a p o r t e u p r o p r i a sa p e r s o n a l i t a t e , a d u c î n d î n p i e s ă n u n u m a i o o p o z i ţ i e f u n c ţ i o n a l ă faţă d c p r i n ­ c i p i i l e l u i G h e r a s i m . d a r şi o p r e z e n ţ ă ome­ n e a s c ă , s u p u s ă şi ea î n d o i e l i l o r , s p a i m e l o r şi neliniştilor — aşadar n u n u m a i o m i d , despre c a r e se s p u n e că v r e a să i a l o c u l l u i G h e r a ­ s i m " , d a r şi o m u l c a r e se t e m e d e G h e r a s i m . î l i u b e ş t e , îl . a d m i r ă , îl d e t e s t ă , c a r e s i m t e , m a i m u l t decît D a n . u m b r a p r i m u l u i s e c r e t a r stăpînindu-i existenţii. R e m a r c a b i l ă a f o s t şi c o n t r i b u ţ i a a c t o r i l o r M e l a n in Cîrje (Ileana) şi V i o r e l Comănici (Dan) în r o l u r i l e c e l o r d o i m i n u n a ţ i (pînă «aproape d e i d i l i c ) t i n e r i , ca şi a c e e a a l u i A r c a d i e D o n o s , C o r n e l i a T u r i a n şi I o n S i m i n i e în cîteva apariţii pitoreşti. Cu u n astfel de t e x t , c u astfel de a c t o r i , cu a p o r t u l preţios a l o p e r a t o a r e i BeatriCC D r u g ă , a l s c e n o g r a f i l o r V . R o t a m şi I . O l a r i i şi a l M u s t r ă t o r u l u i L u c i a n î o n e s e u , f o a r t e b i n e

inspiraţi c u toţii, r e g i z o r u l Nicolae M o t r i c a r e a l i z a t , c r e d , u n a d i n cele m a i b u n e m o n t ă r i ale sale, lucrînd cu m i g a l ă fiecare c a d r u , r i t mînd p l a n u r i l e şi s p e c t a c o l u l i n ansamblu m a i ales p e c o n ţ i n u t u l d e z b a t e r i l o r ; f e l u l î n care a fost făcut m o n t a j u l p r i n încorporare.! unor planuri documentare ale perfectă a i n u n d a ţ i e i , f e l u l în care a c o m u n i c a t c u ac­ t o r i i şi c u c e i l a l ţ i c o l a b o r a t o r i , fineţea cu c a r e şi-a c o n s t r u i t d e t a l i i l e î l r e c o m a n d ă c a pe u n r e g i z o r de t e l e v i z i u n e de reală v a l o a r e . Ş o v ă i e l i l e p c c a r e l e o b s e r v a m într-o c r o n i c ă a n t e r i o a r ă a u f o s t în m a r e p a r t e d e p ă ş i t e . E u n regizor de la care aşteptăm încă s u r p r i z e .

I n t e r e s u l t e l e v i z i u n i i p e n t r u t e a t r u l de ac­ t u a l i t a t e se d o v e d e ş t e c o n s t a n t . L a s c u r t t i m p după Femeia fericită o nouă premieră TV c o n f i r m ă a c e s t i n t e r e s : Ca o pasăre in colivie d e A n d a M o l d u r , î n c i c l u l Oameni ai zilelor noastre, l u c r a r e p r e m i a t ă în c a d r u l c o n c u r s u ­ lui de piese p e n t r u televiziune d i n 1972. A u t o a r e a , c a r e n u este d e b u t a n t ă în drama­ t u r g i e , d a r e s t e , se p a r e , l a p r i m a c o l a b o r a r e c u t e l e v i z i u n e a , încearcă u n fel de r e e d i t a r e a Norei l u i I b s e n . î n d e c o r d o b r o g e a n şi î n t e r m e n i i vieţii c o n t e m p o r a n e Este v o r b a , î n esenţă, t o t de e m a n c i p a r e a f e m e i i , de r e f u z u l condiţiei s u b a l t e r n e . umilitoare. Simbolul „Casei d e p ă p u ş i " d e v i n e a i c i s i m b o l u l „ p ă ­ sării în c o l i v i e " . T î n ă r a tălăroaică Periau (dacă a m t r a n s c r i s b i n e n u m e l e ) , o f e m e i e f r u m o a s ă , i n t e l i g e n t ă , s e n s i b i l ă , se s u f o c ă î n c o l i v i a u n e i triste vieţi c o n j u g a l e , alături d e u n soţ d e s p r e c a r o a f l ă m c ă e g e s t i o n a r l a o c o o p e r a t i v ă şi că-i p l a c f u s t e l e şi b ă u t u r a pînă la neglijarea reprobabilă a îndatoririlor s o c i a l e şi f a m i l i a l e . T r i s t e ţ e a a c e s t e i f e m e i d e o r e a l ă d e l i c a t e ţ e s u f l e t e a s c ă se a g r a v e a z ă < > d a t ă c u a p a r i ţ i a l u m i n o a s ă a m a r i n a r u l u i Sav c l , Ciire a d u c e m a n d a r i n e d i n n o r d u l A f r i c i i şi creşte u n c o p i l o r f a n . M a r i n a r u l e s t e . p e n ­ t r u „pasărea d i n c o l i v i e " , expresia libertăţii, a g e n e r o z i t ă ţ i i şi a s t a t o r n i c i e i , c ă c i e l , o m u l c a r e p l e a c ă m e r e u , se î n t o a r c e m e r e u , c u a c e ­ eaşi d r a g o s t e , e u a c e e a ş i a b n e g a ţ i e l a m i c a sa familie, marna şi fetiţa orfană. Marinarul S a v e l o c o n v i n g e p e F e r i a n să f a c ă p r i m u l pas către e l i b e r a r e a e i , i a r e l i b e r a r e . ! , c u m e şi f i r e s c . î n c e p e p r i n m u n c ă . P î n ă a i c i , s p e c ­ t a c o l u l S a n d e i M â n u a r e n a t u r a l e ţ e şi r e l i e f , în c i u d a u n o r r e p l i c i c a m pretenţioase (raportîndu-le la condiţia intelectuală a perso-

www.cimec.ro

63

Silvia palagă în de „Ca

Popovici, şi Vasile

Ştefan

Ta-

Niţulescu în colivie"

O pasăre Boldur.

Anda

n a j e l o r ) . D i n n o u , S i l v i a P o p o v i c i îşi a r a t ă acest r a r i s s i m clar d e a î n n o b i l a personajul interpretat p r i n t r - o s u g e s t i e d e d u r e r e as­ c u n d ă , n e m ă r t u r i i s i b i l ă , p r i n p u l b e r e a aceea d e t r i s t e ţ e c a r e se a f l ă p e s t e t o t , p o a t e î n p r i ­ v i r i , p o a t e î n collţurile g u r i i , p o a t e î n s e m i ­ tonurile vocii. Cînd, la u n moment dat, ma­ r i n a r u l ( b u n ă realizare a l u i Ştefan Tapalagă) p o m e n e ş t e n u m e l e a c e l a s t r a n i u şi m u z i c a l — Casablanca, — buzele ei rostesc ceva în g e n u l „sună f r u m o s " . I a r p r i v i r i l e ei înecate î n nos­ t a l g i e şi v i s v o r b e s c p a r c ă d e f i l m u l acela d e n e u i t a t c u I n £ r i d B e r g m a n şi I l u m p b r c y Jîogart. P i u ă Ia a p a r i ţ i a s o ţ u l u i , l o t u l c o n d u c e s p r e o d r a m ă contemporană de b u n ă calitate. O d a t ă , î n s ă , c u i n t r a r e a î n scenă (în c a d r u ) a l u i Flprea (Petre G h c o r g h i u ) , l u c r u r i l e i a u o turnură intens melodramatică, personajul g e s t i o n a r u l u i f i i n d o reuşită copie a t i p u l u i e m i n a m e n t e odios care p o p u l a l i t e r a t u r a post­ romantică a secolului t r e c u t : vulgar, mincinos, mărginit, b r u t a l , beţiv, r ă u , afemeiat, arţă­ gos, i u g î m f a t , b o ţ (fură d i n g e s t i u n e ) , la un p a s d e a d e v e n i c r i m i n a l (îl î n j u n g h i e pe m a r i n a r , care. d i n fericire, n u moare). Astfel p i e < a d e e a d e în s c h e m a t i s m .

comediei, m o n t a t de Cornel Todea la T e a t r u l Tineretului din Piatra Neamţ cu o trupă d e s p r e c a r e n - a m b ă n u i t că p o a t e j u c a farsă c u a t î t a d e z i n v o l t u r ă , v e r v ă şi v o l u p t a t e .

Dumitru Solomon
P.S. A v e r t i z a t d e a u t o r i , a m a b a n d o n a t î n ziua dc 1 m a r t i e u n m e c i de h a n d b a l din c a m p i o n a t u l m o n d i a l şi a m c o m u t a t p e p r o ­ g r a m u l '1 u n d e se t r a n s m i t e a , u n f o a r t e f r u ­ m o s f i l m d u p ă M a t c i n C a r a g i a l c . Sub pecetea tainei, f i l m î n c a r e a m regăsit c u e m o ţ i e l u ­ mea de poezie stranie, crepusculară a l u i M n t e i u . rescrisă î n i m a g i n i d e f i l m d e d o i t i n e r i c i n e a ş t i : A n d r e i C ă t ă l i n B ă t e a u u şi S t e r e G o ­ l e a . D e c e , î n s ă , p e p r o g r a m u l 2 ? D e ce c o n ­ c o m i t e n t c u u n meci de h a n d b a l i m p o r t a n t ? K e l u î n d u - s e f i l m u l p e p r o g r a m u l 1 , la o o r ă o m e n e a s c ă , se v a face d r e p t a t e n u numai t a l e n t a ţ i l o r a u t o r i , d a r şi u n i c u l u i , i n i m i t a b i ­ lului Maileiu.

La aceste s p e c t a c o l e se a d a u g ă , î n linia v a l o r i f i c ă r i l o r , u n Constantin Brîncoveanu al l u i A i c o l a e I o r g a , i n a d a p t a r e a şi r e g i a l u i Georgc T e o d o r c s c u . spectacol în care factura e p i c ă a p i e s e i , c r e a ţ i a u n u i m a r e i s t o r i c şi m a i p u ţ i n a u n u i d r a m a t u r g , este compen­ s a t ă d e r i t m u l d r a m a t i c i m p u s d e r e g i z o r şi dc j o c u l i n t e r i o r i z a t a l l u i Ştefan l o r d a c h e . lul A p o i , sc c u v i n e a f i m e n ţ i o n a t şi s p e c t a c o ­ de comedie medievală d i n ciclul Istoria

64

www.cimec.ro

MUZICA

V. C R I S T I A N

Constantin Sihastri
C u l t u r a este m e m o r i a u n u i p o p o r , a u m a n i ­ tăţii. Personalitate» colectivă a p o p o r u l u i deţine p r i v i l e g i u l de a păstra p r i n tradiţie orală m e m o r i a i n t a c t ă a m o d u l u i d c a g î n d i şi d e a s i m ţ i a s t r a t u r i l o r d e g e n e r a ţ i i r ă s ă r i t e şi a p u s e î n p u l b e r e a v e a c u r i l o r . C e e a ce p ă s t r e a z ă e l , p o p o r u l , e s t e t e z a u r u l f o l c l o r u l u i p o e t i c şi muzical şi f i l o s o f u l s a s p e c i f i c ă a d u n a t ă în p r o v e r b e , b a s m e şi g h i c i t o r i . F ă u r i t o r i i d e c u l ­ tură profesională, m u z i c i e n i , poeţi, o a m e n i de ştiinţă, de erudiţie, r ă m l n p e n t r u fiecare gene­ raţie u n t e r i t o r i u de c u c e r i t , de a n e x a t , p e n t r u c ă , p r i n o p e r a l o r , p r e z e n t u l şi v i i t o r u l se î m ­ p l e t e s c c u t r e c u t u l , t r e c u t u l c a r e a f o s t şi e l cîndva prezent, u n prezent menit p r i n valo­ r i l e i u i p e r e n e să se t r a n s s u b s t a n ţ i a l i z e z c î n v i r t o r . Aceste g i n d u r i , Ia î n d e m î n a o r i c u i , ne-au fost inspirate de iniţiativa E d i t u r i i muzicale a U n i u n i i C o m p o z i t o r i l o r d i n R.S. România d e a începe r e e d i t a r e a creaţiei c o m p o n i s t i c e a lui Constantin S i l v e s t r i . Căci C o n s t a n t i n S i l v e s t r i n-a f o s t n u m a i m u z i c i a n u l e x t r a o r d i n a r p e c a r e c î t e v a g e n e r a ţ i i d e s t u d e n ţ i şi m e l o ­ m a n i l - a u c u n o s c u t î n t r i p l a sa i p o s t a z ă d e d i r i j o r , p i a n i s t şi i m p r o v i z a t o r c i şi u n f o a r t e î n z e s t r a t c o m p o z i t o r . E r a p e cît d e modest t o t p c a t î t d e i n v e n t i v şi d ă r u i t . î m i amin­ tesc c u c î t ă ş o v ă i e l n i c ă t i m i d i t a t e î ş i c î n t a , î n f a ţ a c î t e u n u i p r i e t e n , u l t i m a sa c o m p o z i ­ ţie m e n i t ă să î n m u l ţ e a s c ă d e p o z i t u l l l u c r ă r i l o r sale a d u n a t e î n saltare p e n t r u a f i t r a n s c r i s e şi r e t r a n s c r i s e , c î n l a t e , r e e î n t a t e şi r e c o r e c t a t e , şlefuite î n d e l u n g înainte dc a f i încredinţate, r a r e o r i , şi a t u n c i c u o s c r u p u l o z i t a / t e d u b l a t ă d e p a n i c ă , t i p a r u l u i . A t i p ă r i t p u ţ i n . Şi această a b ţ i n e r e d e l a t r a n s f o r m a r e a u n e i creaţii s p i ­ r i t u a l e într-una corporal-tipografică v r o i a p a r ­ c ă să s p u n ă : „ S ă L i s ă m g r i j a a c e a s t a viito­ r u l u i ! N o i să n e d ă r u i m p r e z e n t u l u i ! " . Ş i asta î n s e m n a p e n t r u e l descifrarea capodope­ r e l o r t r e c u t u l u i şi c o n t e m p o r a n e i t ă ţ i i pentru a l e i n t e g r a p r i n i n t e n s a sa a c t i v i t a t e d i r i ­ jorală în c u l t u r a z i l e l o r noastre. D a r , dacă m u n c a sa f a n t a s t i c ă d e d i r i j o r p o a l e f i ase­ m u i t ă c u aceea d e şlefuitor de l e n t i l e , m e n i t e a s p o r i f o r ţ a o p t i c ă , şi d e comprehensiune muzicală a p u b l i c u l u i , veşnic a l t u l , în c o n t i ­ n u a p r i m e n i r e a g e n e r a ţ i i l o r , a c t i v i t a t e a sa d e compozitor aparţinea unei sfere spirituale, p e r s o n a l e , î n c a r e a m b i ţ i a şi v o i n ţ a d e „ a f i c u o r i c e p r e ţ " c e d a u l o c u l c u n o a ş t e r i i şi a u t o cunoaşterii, într-un c u v î n t , r e s p e c t u l u i p e n t r u v a l o r i l e d e j a e x i s t e n t e . C r i t e r i i l e sale estetice raportîndu-se La v a l o r i u n i v e r s a l e , remarca­ b i l u l a n a l i s t şi a p o l o g e t a l m u z i c i i t r e c u t u l u i şi c o n t e m p o r a n e i t ă ţ i i se a r ă t a e x t r e m d e c i r c u m ­ s p e c t c u p r o p r i a sa c r e a ţ i e . I n faţa p r u n u l u i v o l u m de „Piese p e n t r u p i a n " , apărut sub îngrijirea l u i Constantin Ionescu-Vovu, încercăm emoţia proprie m o m e n ­ tului dezvelirii unui monument ridicat în amintirea unei personalităţi dispărute, dar c a r e c o n t i n u ă să t r ă i a s c ă p e p l a n u l p u r şi i n a l t e r a b i l a l existenţelor s p i r i t u a l e . V o l u m u l c o n ţ i n e s u i t e l e I-a, a I l - a şi a I l I - a , S o n a t i n a a I l I - a , o p . 6 n r . 1 şi s u i t a „ J o c u r i p o p u l a r e r o m â n e ş t i " (pe t e m e b i h o r e n e e x t r a s e d i n co­ lecţia l u i Reia B a r t o k ) . Răsfoindu-1, avem sentimentul r e v e n i r i i dinspre întunecatul S t y x către m a l u r i l e veşnic v e r z i ale a p e l o r l i m p e z i , supuse o g l i n d i r i l o r , ale tinereţii. Amintirea d e c l a n ş e a z ă o s u c c e s i u n e d e i m a g i n i şi r e v e ­ d e m şi r e a u z i m a c e s t e p i e s e î n c a m e r a d i n s t r . Simonide a c o m p o z i t o r u l u i dispărut, cîntate d e a u t o r u l l o r c u d e g e t e s u p l e şi e n e r g i c e , d e parcă în vîrfurile l o r încărcate de electricitate s-ar f i z b u c i u m a t laolaltă s p i r i t u l s u b t i l al u n u i s i l f şi s u f l e t u l t e l u r i c a l u n u i f a u n . Ş i ne a m i n t i m de c r o n i c a profetică a p r o f e s o r u ­ l u i s ă u , n e u i t a t u l M i h a i l J o r a , scrisă î n 1 9 3 5 , cînd Constantin Silvestri — compozitorul — fusese d i s t i n s c u p r e m i u l naţional „George Enescu" : „Un Aghiuţă poznaş, sălăşluieşte în el şi-1

î m b i e , p a r c ă , să s c o r n e a s c ă f e l u r i l e i s p r ă v i c e î m b u f n e s c p e i n t e r p r e ţ i şi n e c ă j e s c p e a s c u l ­ tători. Şi totuşi, s u b î m b r ă c ă m i n t e a stufoasă şi î n c ă r c a t ă , se d e s p r i n d e u n m a t e r i a l d e o r a r ă n o b l e ţ e , ce î n t r u c h i p e a z ă u n m a r e t a l e n t . S i l v e s t r i a a j u n s l a o cotitură a vieţii pe care nemţii o numesc S t u r m u n d Drang Pcriode. P u h o i u l sufletesc d i n t r u p u l său d e b i l n u p o a ­ t e şi n u t r e b u i e s t ă v i l i t a r t i f i c i a l . T i m p u l v a d o m o l i apele, i a r cînd ele v o r f r e m ă t a l u m i ­ n o s , S i l v e s t r i v a şti să î n f r u n t e c u s e n i n ă t a t e adversităţile vieţii. I a r a t u n c i , m i n u n a t u l său t a l e n t v a atinge, fură îndoială, înălţimile de pe cari planează m a r i i compozitori d i n tot­ deauna". Pe m ă s u r a tipăririi manuscriselor sale n e v o m d a s e a m a c u toţii că p r e v e s t i ­ r i l e l u i J o r a s-au a d e v e r i t .

www.cimec.ro

65

C A R T E A DE TEATRU

„ A c t o r i

d e u e a i i

i e r i

d

ţării), d e s p r e a t m o s f e r a artistică, despre c o n ­ t e m p o r a n i , d e s p r e s p e c t a t o r i şi d e s p r e c r i t i c i , a s t f e l că i m a g i n e a c a p ă t ă n d î n c i m e şi a m ­ ploare. Cronica de teatru curentă n u p o a l e d e f i n i decît p e r s o n a l i t a t e a u n u i s p e c t a c o l , i s ­ t o r i a teatrală e în m a r e m ă s u r ă d a t o a r e s p i ­ ritului s t a t i s t i c şi, i m p l i c i t . sintezelor ab­ s t r a c t e , i n t i m p ce această c a r t e d e c u p e a z ă c î t e u n m o m e n t v i u a l l e a t r u l i u r o m â n e s c şi ne face p ă r t a ş l a e l , i a r p r o f i l u l , schiţat c u atîta fineţe d e S i l v a n , ni-1 a p r o p i e p e o m i i f acelui m o m e n t , pc eroul atîlor personaje.

de N. Carandino

Apar foarte multe cărţi, atît dc multe încît u n e l e d i n ele trec n e o b s e r v a t e . Pe d r e p t sau pc n e d r e p t . Pe mesele de l u c r u ale r e ­ c e n z e n ţ i l o r sc a d u n ă v r a f u r i d e v o l u m e ş i , e de înţeles, n u r ă m î i i e t i m p e f e c t i v spre a le c o n s e m n a p e toate. I n t r e cărţile care p e n e d r e p t a u t r e c u t n e o b s e r v a t e e s t e Actori de ieri şi de azi, datorată c r i t i c u l u i de teatru N . C a r a n d i n o şi p o r t r e t i s t u l u i S i l v a n . C a r t e a a a p ă r u t î n 1 9 7 3 La C l u j , î n e d i t u r a Dacia, într-o frumoasă înfăţişare grafică, purtînd p e c o p e r t ă n u m e l e l u i N . C a r a n d i n o şi p e c o n t r a p a g i n a de gardă, cu litere m i c i , u r m ă ­ t o a r e a i n s c r i p ţ i e : Coperta dc Vasile Pop Silaghi. Desene de Silvan (ceea cc a r v r e a să î n s e m n e c u m v a c ă f i e c a r e a c t o r se b u c u r ă î n această c a r t e d e d o u ă p o r t r e t e : u n u l în cuvinte, a l l u i N . Carandino, altul în linii, a l I n i S i l v a n ?) A ş e z a r e a g r a f i c ă d e s c r i s ă m a i sus e contrazisă c u elegantă modestie în prefaţa l u i N . C a r a n d i n o : „ I n orice caz, o elementară d a t o r i e de o b i e c t i v i t a t e ne obligă să d e c l a r ă m c ă p r o z a i l u s t r e a z ă d e s e n e l e l u i S I L V A N ; linia l u i are m a i multă fineţe d e c î t l i t e r a n o a s t r ă . M a i m u l t ă f i n e ţ e şi m a i multă siguranţă". De obicei, exagerarea u n o r merite — v i z i b i l c o m p a r a b i l e — are drept consecinţă diminuarea lor. E o constatare e l e m e n t a r ă , c a r e n u necesită o g î n d i r e s u b ­ tilă. Aşadar, lăsînd la o parte exagerările, t r e b u i e să o b s e r v ă m că d e s e n e l e l u i S i l v a n nu adaugă, n u complementează, c i sînt o dimensiune a portretelor. întreprinderea editorială a c u p l u l u i Carand i n o - S i l v a n este p r o f u n d b i n e f ă c ă t o a r e p e n t r u cultura iubitorilor de t c u t r u , căci volumul c o n s t i t u i e m a i m u l t decît o colecţie d e p o r ­ trete ale actorilor (mari sau mijlocii), m a i m u l t d e c î t n i ş t e m ă r t u r i i , î n c u v i n t e şi i m a g i n i , c u p r i v i r e l a r o l u r i şi s p e c t a c o l e ; e l este u n c o m p e n d i u de i s t o r i e , d e i s t o r i e v i e , umană, a teatrului, vorbind în egală m ă s u r ă d e s p r e p e r s o n a l i t a t e a interpreţilor (în t e a t r u , d a r şi î n a f a r a t e a t r u l u i , î n e x i s t e n ţ a d e f i e c a r e z i , d a r şi î n e x i s t e n ţ a c u l t u r a l ă a

E n t u z i a s m u l c u c a r e N . C a r a n d i n o îşi d e ­ scrie personajele, risipa de superlative pe c a r e l e d i s t r i b u i e şi r e d i s i t r i b u i e g e n e r o s şi pe care, fără îndoială, cei m a i mulţi d i n t r e a c t o r i i a s t f e l n i m b a ţ i l e m e r i t ă d i n p l i n şi cu prisosinţă, nivelează d o a r judecăţile de valoare, dar n u şi p e r s o n a l i t a t e a actorilor, l u m i n a t ă întotdeauna de i n f i n i t e observaţii p a r t i c u l a r i z a t o a r e . D a c ă N . C a r a n d i n o este u n maestru al elogiului (aşa c u m o ş t i m , e s t e alteori u n maestru ul negării), n u e m a i p u ţ i n a d e v ă r a t că evocările sale a u p u t e r e a de a d e f i n i c u precizie i n d i v i d u a l i t a t e a artis­ tică, o r i g i n a l i t a t e a interpretativă. N e vine f o a r t e g r e u , în aceste cîteva r î n d u r i d e s i m ­ p l ă a t r a g e r e a a t e n ţ i e i a s u p r a c ă r ţ i i , să n u ­ m i m şi să d e m o n s t r ă m v a r i e t a t e a d e m i j l o a c e c r i t i c e şi e v o c a t i v e p r i n c a r e s î n t reliefate f i g u r i , unele de p r i m ă m ă r i m e , ale t e a t r u l u i d e i e r i şi d c a z i , d u p ă c u m l a f e l d e g r e u n e v i n e să a n a l i z ă m l i n i a f i n ă , n u sigură, dimpotrivă, şovăielnică, a desenelor l u i Sil­ v a n , linie care trece p r i n c u l c nebănuite, m i s ­ terioase ale o m u l u i , u n i n d faţa şi masca, t i n z î n d m e r e u către u n a d e v ă r l ă u n t r i c , d a r păstrîndu-i t a i n a atît d c necesară. Cartea aceasta, n u totală, n u perfectă, n u m a g n i f i c ă , c i p u r şi s i m p l u v i e şi f o l o s i t o a r e , t r e b u i e c i t i t ă , p r i v i t ă şi p ă s t r a t ă î n b i b l i o t e c i p e n t r u r e c i t i r e şi r e p r i v i r e .

D. Solomon

G6

www.cimec.ro

C A R T E A DE TEATRU

G1B

MIHĂESCU
„TEATRU"

D i n t r e cele c i n c i p i e s e a l e l u i Gil> M i b ă ­ escu, a d u n a t e de l j c o n B a c o n s k y între coperţile v o l u m u l u i editurii „Dacia", doar una s i n g u r ă (Pavilionul cu umbre) a fost repre­ z e n t a t ă şi t i p ă r i t ă (în p e r i o a d a interbelică). Apare d e c i e v i d e n t ca m e r i t u o a s ă iniţiativa p u b l i c ă r i i c e l o r l a l t e t e x t e (Confraţii, Sfirşilul, Criza in barou şi f r a g m e n t u l Don Juan) ; me¬ rituoasă, e v i d e n t , atît p e n t r u a m a t o r i i de tea­ t r u , c î t şi p e n t r u iubitorii prozei l u i Gib Mibăescu. Căci, deloc p a r a d o x a l , t e a t r u l a u t o ­ r u l u i Rusoaicei c o n t i n u ă ' p r o z a sa : Pavilionul n e a m i n t e ş t e lntimplarea s a u Vedenia, Sfirşitul porneşte d e la n u v e l a c u acelaşi titlu, i a r Don Juan u r i n a să f i e t e r m i n a t ă după m o d e l u l La erandiflorei. Înseşi r e p l i c i l e , c u r s i ­ v i t a t e a l o r , rospeotă d e s e o r i r i g o r i l e r o m a n u l u i , i a r indicaţiile de regie n u sînt decît t o t per­ s p e c t i v e a l e p r o z a t o r u l u i . Această remarcă n u a fost emisă în gamă pejorativă ; c i t i t o r u l e i n v i t a t să-şi r e a m i n t e a s c ă a p t i t u d i n i l e t u t u r o r m a r i l o r noştri d r a m a t u r g i p e n t r u schiţă, n u ­ velă M U r o m a n . D a r a l t f e l afinităţile e x i s t e n t e între g e n u r i , în c a z u l l u i G i b M i b ă e s c u , n u se o p r e s c a i c i . A m b i a n ţ a , a t m o s f e r a , t e n s i u n e a sînt d e s e m n a t e de acelaşi c u v î n t : stranif.il. F i e că e s t e v o r b a d e s t r a n i u l p o e t i c (Pavi­ lionul...) s a u d e c e l g r o t e s c (Confraţii, Sfir­ şilul). I n p r i m o piesă (deţinătoare a Premiului Asociaţiei C r i t i c i l o r D r a i m a t i c i pe a n u l 1926) a c ţ i u n e a î n c e p e ca î n Hamlet, c u apariţia unei f a n t o m e , a u n u i d u h a l t r e c u t u l u i care d o ­ mină prezentul şi d e c l a n ş e a z ă în personaje o luptă c u uitarea. 0 recuzită uşor s i m b o ­ listă, rămasă parcă din reveriile lui Gauthier şi L'Isle Adam, este folo­ sită de Gco pentru convingerea şi coruperea Lianei ; în scene scurte (reaUzate a d m i r a b i l de d r a m a t u r g ) I h i r i e execută gesturi i m p e r c e p t i b i l e , ezoterice, dublate de zîmbete bizare ; p a v i l i o n u l bîntuit de u m b r e şi a u r e o l a t d e u n n o r d e m i s t e r îşi c e r e c o n t i n u u j e r t f e l e , într-un r i t u a l f u n e s t , deja împămîntenit. Celelalte două lucrări ascund în n o a p t e (sau în singurătate) g î n d u r i d i a b o ­ lice, gelozii de care alienarea nu-i prea de­ p a r t e , inconsecvenţe monstruoase, sentimente venale.

P r e d i l e c t a p a r e î n a c e l a ş i t i m p şi m o t i v u l infidelităţii — abordat poate, nu fără un u ş o r m i s o g i n i s m . Pavilionul... repetă, la i n t e r ­ v a l d c d o u ă z e c i şi d o i d e a n i , i d e e a unui pro­ a d u l t e r c u c o n s e c i n ţ e s u m b r e ; Confraţii liferează a d u l t e r u l în m o d a p r o a p e revoltător (toţi e r o i i p r i n c i p a l i s î n t i n f i d e l i ) ; Sfirşilul este r a d i o g r a f i a u r i n ă r i l o r u n e i consolări e x t r a c o n j u g a l e , şi n i c i Don Juan-ui prezent nu-i n u n p u ţ i n „tradiţionalist" — d i n acest p u n c t de v e d e r e . Asociaţiile c u t e a t r u l l u i M i n u l e s o u , o r i c u Patima Roşie s a u Suflete tari sînt ine­ r e n t e . Şi fiindcă t o t a m p o r n i t pe p a n t a c o m ­ p a r a ţ i i l o r , t r e b u i e să r e c u n o s c , a l ă t u r i d e a l ­ c ă t u i t o r u l e d i ţ i e i , că n i c i i n f l u e n ţ a l u i C a r a ­ g i a l c n u e s t e a b s e n t ă (Confraţii, dispuşi într-un anumit f e l , refac situaţii şi c a r a c t e r e din Scrisoarea pierdută ; i a r î n Don Juan, doi încornoraţi c l a m e i z ă — p r e c u m jupînuil Tiitireă — o n o a r e a d e f a m i l i s t ) . Desigur însă că t e a t r u l se s c r i e pentru s c e n ă , n u p e n t r u l e c t u r ă , p e n t r u a se i m p u n e prin e l î n s u ş i şi n u p r i n alţii. D i n acest punct de vedere, textele l u i G i b Mibăescu n u sînt l i p s i t e de carenţe. Sfîrşitul (în c i u d a b u n e i i m p r e s i i p e care i-a p r o d u s - o l u i L e o n P a c o n s k y ) îndrăznesc •-ă a f i r m că e s t e s c r i s ă î n t r - u n s t i l u ş o r a n a ­ cronic : „Mici f i r e , . m a i s u b ţ i r i ca cele de păianjen, întroţosături fine dc p r i v i r i cu t o v a ­ răşii d u m i t a l e , care n u v a l o r a u d e s i g u r n i m i c p r i n sine, d a r care a n u n ţ a u încurcăturile v i i t o ­ r u l u i , c u m n u c i i n o r i stacojii de la apusul s o a r e l u i a n u n ţ ă p l o a i a şi f u r t u n a . I ţ i uram în gînd ca bănuielile mele să n u prindă cheag, însă p r e v e d e a m , c u părere de r ă u , că h i e v e n t u a l e l e t a l e n e f e r i c i r i p o a t e n-o s ă f i u c u c o n s o l a t o a r e . . . P e n t r u că f e r i c i r e a t a e r a a ş a d e m a r e , î n c î t c ă d e r e a într-o s t a r e o p u s ă ei e c h i v a l a c u o t r a g e d i e . . . " ş.a.m.d. ( p a g . 2 0 7 ) . î n s ă ş i p r o b l e m a t i e a p i e s e l o r n u este î n t o t d e a ­ u n a d e i n t e r e s m a j o r şi p e r m a n e n t ă a c t u a l i ­ tate. I n orice caz, eartea are d o u ă m e r i t e i n c o n ­ t e s t a b i l e : p r i m u l este l e g a t d e completarea i m a g i n i i p c « i r e o a v e a m a r e l e p u b l i c despTe controversatul scriitor, iar al doilea vizează readucerea în atenţia teatrelor noastre a Pavi­ lionului cu umbre, t e x i t c a r e n u şi-a p i e r d u t n i c i a z i p u t e r e a d e f a s c i n a ţ i e , p o e z i a şi m i s ­ terul.

Bogdan Ulmu

www.cimec.ro

67

P a n o r a m i c m u z i c a l

aplauze la scena deschisă. La succesul spectaeidului con­ tribuie Măria Wauvrina, lancu Groza, Emil Popescu... La pupitru. Constantin Răduleseu oferă o probă conclu­ dentă a măiestriei sale pro­ fesionale.

^ La Operetă, toate for­ ţele sînt concentrate pentru premiera cu O k l a h o m a . Spec­ tacolul dirijat de Liviu Cavassi şi de Mircea loncscu, nu Popescu, ckim greşit a apărui in numărul nostru din ianuarie. Facem aici cu­ venita rectificare, mărluris'md că vina ne aparţine în exclusivitate ! Pînă la pre­ mieră însă, atenţia ne-a fost atrasă de două spectacole mai răsărite. In Contele de Luxemburg, tenorul Cornel Rusu realizează o producţie actoricească şi vocală impre­ sionantă. Aşteptăm de la acest solist de frunte al Ope­ retei, om de litere, autor al unui roman, promisul disc cu romanţe mai puţin cunoscute pe versuri de Eminescu, Goga, Cincinal Pavelcscu, V. Eftuniu. Electrecordul l-a anunţat pentru trimestrul II. cînd discofilii vor descoperi, sîntem siguri, multilateralul talent al scriitorului-cintărcţ de operă, operetă şi romanţe. Celălalt spectacol e Prin­ ţesa c i r c u l u i . Muzică inspi­ rată, cu arii şi duete lirice şi comice cantabile, expre­ sive, cu uvertura, muzica de balete şi fmalurile de ansam­ blu antrenante, corul găsindu-şi justificare firească în acţiunea dramatică. Atmos fera policromă de circ. pc fundalul căreia îşi joacă des­ tinele sentimentale cuplurile de îndrăgostiţi lirici şi co­ mici, nu mai corivinge însă. dansatorii şi saltimbancii părînd obosiţi.Lipsesc nume­ rele autentice Ac circ. Cu­ plul „liricilor". Vnleria Rădulescu — Nicolae Ţăranu, con­ vingător mai mult sub aspec­ tul prezenţei scenice, decît sub acela al evoluţiei vocale. Cuplul „comicilor", Vally Niculescu — Ion Dinu obţin

# Multe, foarte multe spectacole de divertisment, răcind concurenţă teatrelor specializate în gen. A.T.M.-id ne invită la marea Sală a Palatului pentru Un zîmbet şi o f l o a r e sau, mai nou, pentru I r i n a şi H e n o n e . Ini­ ţiativă lăudabilă (deşi aştep­ tăm de la A.T.M. altfel de manifestări artistice, la înăl­ ţimea prestigiului său), spec­ tacolele se dovedesc însă cel adesea improvizaţii, mimai zînd exclusiv pe popularita­ tea unuia sau altuia dintre eîntăreţi. Ra, dc curînd, la U n z î m b e t şi o f l o a r e lipsea tocmai Mihai Constantinescu... Iar Margaglio, vedeta, nu e altul decît mai x'cchca noa­ stră cunoştinţă Antonio, „cintăreţ italian din România".

$ ) D c şapte ani consecu­ tivi, la Operă, P r i n ţ şi c e r ­ ş e t o r (după Mark Twain) se prefe­ dovedeşte a fi baletul rat al celor mici şi al celor mari. Ultimele două specta­ cole s-au jucat cu sala arhi­ plină, dovedindu-sc astfel că şi la Operă creaţiile originale pot avea longevitate şi s u c ­ ces dc cassă. Să sc adeve­ rească oare, cc scria Klauss (leitei cronicarul muzical dc la „Dic Wclt" in „The World of Music", după un Festival „Enescu" : „Profela a scris baletul dc care se simţea ne­ voie şi care îşi va croi drum pe toate scenele, ca nici un altul, de la C e n u ş ă r e a s a lui Prokofiev încoace". Pină atimci Luminiţa Dumitreseu. Mart ha Ucrtzcg şi Ioana Negruţ sînt, în coregrafia lui Danovschi şi sub bagheta lui Lucian Anca, rînd pc rînd, prinţ şi cerşetor la Opera ro­ mână.

# Iată însă şi un altfel de spectacol izvorît nu din necesităţi financiare, c i de exprimare, de căutare a unor noi modalităţi de fuzionare a dansului, muzicii şi poeziei sub semniul umorului care să antreneze inteligenţa : Diver­ tisment ' 7 4 . Protagoniştii — un grup entuziast de tineri actori, eîntăreţi, dansatori. Gazdă — Ateneul Tineretu­ lui. Ioana Crăciunescu, Gelu Colceag, Mihai Pcrşa. Euge­ nia l'lămînd, Gabriel lenc.ee, Dan Ardelean şi George Enache, în coregrafia Cristinei Atanasiu şi în regia lui Gelu Colceag, au oferit într-o seară de luni o viziune ine­ dită asupra acestui gen — divertismentul — discreditat în parte de alîtea improviza­ ţii suib diverse egide. Gen probînd revelator sub egida bunului gust, a inspiraţiei creatoare şi a respectului pentru inteligenţa şi cultura spectatorului, virtuţi încă ne¬ explorate. Viitorul spectacol : O m a g i u l u i M i r o n I l a d u Paraschivescu.

# La barul „Atlantic" o nouă microrevistă în premi­ eră, .atrăgînd nu numai prin frumuseţea costumelor ci şi a dansurilor semnate dc. Vio­ rica Cişmigiu, interpretate de Doina Patru-hi-Andronache şi Zoly Ralint, noul cuplu cc sc afirmă în dansul de musie-hall, Mihaela Marcău, Pe­ trişor Luca şi Sirnion Blaga. Excelentă, prezentarea lui Eugen Stoia şi din ce in ce mai aplaudat einlăreţul GUI Dobrică. Sub orice critică, Ţi­ gani;.da lui Nac Lăzărcscu. Ncconvingăinare şi încercarea muzicală a lui Alex. Ar şinei.

Nicolae Spirescu

68

www.cimec.ro

CORNELIU

LEU

F a t a b u n ă din cer
piesă în p a t r u acte www.cimec.ro

PERSONAJELE:
GELU TONI MARIN SILE DRAGNEA DOINA SOLDATUL

— entuziaşti şi ciudaţi tineri dc 18 ani — un băiat venii de la ţară să înveţe meserie — meşterul lor, fără a se deosebi prea mult de ei ea vîrslă — un căpitan destul de tînăr şi de priceput — logodnica lui, care pică din cer — om sincer, de meserie artificier

V O C E A L U I N E I C U — vocea unui om cu funcţie
Trei soldaţi, un elicopter, un buldozer

A C T U L
Peisaj creste 0 şi, abia sacii potcoavă, ruptură că deasupra încap de pentru montan. Nu O sc platformă văd că căi în cort, dinspre agăţate cu de îngustă, undeva, şi o S-a o şi pc la mare înzăpezite. foarte sc mai lor, patru acces. Stînci scenei slînga, 0 prăpastiei. In baracă, masă Numai mai ziduri parte două presupunîndu-se marginea buza pietriş. Ungă de proaspătă scurge încă jumătate inşi suit unul Peretele produs

I
altitudine. dreapta chiar sînt la ei Exact este nişte ei două o în nou îşi deasupra, lotul într-o prăpastia. cortinei, scânduri în nare întind planuri. stau pe abrupte înconjoară din stînci, se se ridicarea

aşezate cînd în şi

jumătate altul. sală tavan. tot

mică a

încăpere putea

improvizată

pliaulă un

strînge, juca portativ

dormit.

lipseşte,

pentru

Obiectele

locatarilor

televizor al

chitară acţiune, cu

aşezate la l o c d e c i n s t e , pe o l a d ă , în f u n d u l Spectacolul fondul pe Aceasta, cataclism venind ploii pe cu din pietriş, începe zgomotul de ca, cu slinca, în loc de din abundente, lovitura tunete, fulgere, întuneric, repezi, munte ;

încăperii. obsedant unui buldozer şi din se fi care motor, angrenaje maşinii, Luminile greoaie să puternice, şenile stînca. un din speriate,

fierului pentru fulgere, dintr-o

retragerea de stîncă. farurile

lovitura vor

ridicarea

cortinei,

intîmple se

brusc

prăvăliri explozie,

amestecate,

excavatorului

rostogoleşte,

r e f l e x e l e pc care le d a u

stîncile.

70

www.cimec.ro

Ele rupţi pastîe apoi, de eăruia-i

sînt

însoţite un de o

de altul,

un

terifiant al de ce

z g o m o t : sorLşnet motor s-a mai „Ce

metalic, din In

strigătul nou do şi Ioc

unui

om, de de

copaci ajutor, prălumini, vreme. ies din

prăvâlirea răspunde

excavatorului motorului ecouri, să vom vedem numi

cărui la se

merge,

strigătul răspuns, un jet

disperat :

î m i m p l a t ? !" aceasta scenă, altul, pînă

din

auzim Cînd

explozia începem

excavator, petrece unul pe

proioctind hăt, întîi Toni,

prelungită p"

rostogolirea baracă,

angrenajelor dună

departe, aj>oi

multă Marin

încăperea

care

dezmeticindu-sc.

imbrăeîndu-se

şi u i t r e b i n d :

TONI GELU dacă GELU
IC<M>C !

şi

MARIN a Sileee ! trăieşti.

: Cc

c,

ce

s-a

inrlmpla t ? spre pră­ Răspunde

GELU MARIN s-a... GELU interzis

(deodată,
: cu (oare Tu de Tu, (Face

r ă u ) : Ce să de

v ă d ? ! ai văzut cum şi el rămîne tăiată S i l e !... ceva L-ai in sinea rînd văzut

(fără mai

le d a

atenţie,

strigă Sile !

vreau

spun, prăvălit,

pastie) :

Răspunde, S U c c c c !...

gestul

stupoarea boceşte) : ce a cc strigi

gîndului Sileee, cîntărit aşa ?

de...)

T O N I : Cc e, c c s-a î n t â m p l a t ? ! (acelaşi joc) : SiUeee ! Răspunde, Si-

M A U IN lui) : a căzut ?

(după

MARIN TONI ciind 'Ca vital (Ca io o :

(lui Toni) Aha !

: Cc să s e - n t î m p l e . n u roteşte e Exact. de trei 0 privirile mai mult Spaţiul ori !

vezi? apre­ loc. nostru

N u v e z i că n u m a i c b u l d o z e r u l ! (Fluieră, proastă.) aproape ceva.) glumă s-a mărit într-adevăr,

GELU MARIN unde tor.) TONI te izbitură GELU CJC TONI

(ca şi c u m ştii că unde a

s^ar d e z v i n o v ă ţ i ) : că Păi, e şi

: Nu ! atunci, de (Bănui­ Eu

(neîncrezător) căzut, ştii ?

a c o l o ?...

Dc

(apropiindu-se) : G e l u , n u Gelu ; despre Marin) cum ce. ai le Ce : cunosc vă (încolţit) : (lui Aşa : : Şi trece că

cumva... prin te la bătut

cunosc, credeţi

bine. cap ? ! cunosc, cu el Cum puteţi... bătaie...

răspuns,

ameninţător,

idtimă

hăuri.) (care-a r ă m a s a au : în de se lovit Da. terminat Nc-aim dc (care, eu un „Sile" pe buze) : toc­

m i n e ? !... Pentru sărit

GELU Acum mai TONI G'ELU sărit lui Alo, A s 1,1 cînd

Gelu... GELU TONI aseară...

aseară m-am eşti... Şi : te

şoseaua.

Acolo, dc

jos, u n d e primă î

fiindcă bă tău-., Sînt !

viaductul. asigurat cînd şi cînd şi-a sufiind rostit în replica, microfon) E dar ca şi a :

D a : eşti (sărind) :

GELU tine Astea unul i-a cu MARIN

snopesc

şi

pe

bănică, h e i !... şi

învîrtind (Lăsînd

manivela receptorul.)

telefonu­ clar. mi-te l u i î... cum

acuma... (despărţindu-i) prostii. Ehc, Ea a Mie fată ? Şi mult la v-a vrut A s t i r n p ă r a ţ i - v ă !... nu mi-a cc. Dar vă de suflat parcă Gelu. bateţi două !... mai cu frumoasă... sînt o parcă

campanie strică

alo...

bate vintuJ, de grav,

sc p r ă v a l c şi-n : (îşi dat Păi,

un

b u l d o z e r peste f i r u l S i l e ? !... Sileee, tot

TONI : te

lui, atunci, Gelu ! Ce

cabană, Sile... să mtdt şi-n venit mai făcea

T O N I •(deodată, atunci GELU (Pe nit»!, peri încep xiuni MARIN

deosebit el ce

s u f l a t - o ?... ştiu, aseară ! : Da, spunea strigă.) erai ?...

seama) : Şi strigă ! aminte) :

tocmai ftileec !... GELU îrni iarăşi TONI unde GELU TONI punde :

Trecuseră Sile sini Sile, îmi

săptămini. dar ce : dudă avea a i a !... (Disperat,

aduce

strigătul figurile urmă strige se priviri

lui. o

lumină

mai a şi

gravă desco­ toţi infle­

Sileee ! tc c h i n u i . I a s p u n e - m i , din nou) : că... spus că nu Cînd Şi ?... răs­

aspreşte vreo să

tuturor; în cu

gesturi de pînă tonuri

descumpă­ cînd.

: T u . Gelu, prea (parcă Cind fără Nu să l-ar a sari

alarmate,

încercări

imposibil diverse de

pocni Ia

care

apropie

paroxism.)

căzut... Nu

Buldozerul. v-am

bătaie

TOŢI : Sile.

Sile,

Sileee !

GELU : eram !

e r a r a !...

E C O U L : Slleccc ! TONI GELU mai acesta TONI GELU nc-a : (protestează : Dc ce faţă de această şi m a i . . . la ci idee) : „Era bocet.) nostru, el Dar cel (Dar

TONI eu

: Ce-i a l a : . . n u singurul : Nu : : Nu Nu (cu ?... (disperat) : N i c i a i c i î... Şi eram erai. eram logica care !

erai" ? ! ştie

Gelu.

vezi

Sile era cel m a i priceput". nu mai Gelu, de ai tu

priceput vorbeşti (Şi e strigăt, crezi : Era

m a i u g i l !...

sînt

tot despre

t i n e !...

trecut : plîns.

GELU TONI GELU MARIN

deodată.) că...

S i l e e e î...

u n d e ?... aici. lui) : nu Da unde puteai fi. nu bă-

(plîngînd) strins :

prietenul

dormeai GELU eram

pe... văzut ?...

d o r m e a m , nici odată să mă

MARIN

Tu

încetaţi

www.cimec.ro

71

nuiţi... E r a m p c v i n © ; a ş a e r a n i !... A c o l o , i n t r e c o p a c i !... M - a m t r e z i t d i n BOann c u «hireri de burtă. M A R I N : Ş i e l c c f ă c e a ?... GELU (răstit) : F ă c e a t r e a b ă , l u c r a c u b u l ­ dozerul. T O N I : Ce-1 g ă s i s e să l u c r e z e ?... G E L U : D e u n d e v r e i să ş t i u ? D a c ă t o c m a i ne bătusem ! Şi. aflaţi, eu m-am trezit ou d u r e r i dc burlă, tocmai acolo u n d e m ă lovise el. M A R I N : Şi a t u n c i c u m a c ă z u t ?... G F L U : L-am a u z i t înju.riiid. A p o i a m auzii zgomotul. Cînd a m v e n i t aici n u m a i era. TONI (pe g î n d u r i ) : N u m a i era... GELU ( s t r i g î n d ) : D a , n u m a i e r a !... N u m a i - e - r a !... ( C u o c h i i m a r i . ) D e o d a t ă a d i s ­ p ă r u i e u l o t c u b u l d o z e r . A ş a c u m îl b l e s t e ­ masem e u . H a i d e ţ i să-l c ă u t ă m ! (Disperat, aleargă s p r e p r ă p a s t i e . ) S i l e , S i l e e e !... (Ecoul preia p r e l u n g strigătul l u i , a u z i m cîteva bocănituri şi d e o d a t ă , ceva mai la d r e a p t a , sprijinindu-se dc u n copac, r u p t , m u r ­ d a r , a p a r e Sile.) SILE ( g î f î i n d ) : S î n t a i c i !... GELU ( p r o s t i t ) : S i l e !... M A R I N şi T O N I ( r i d i e î n d u - s e , u i m i ţ i ) : S i l e ! . ("Se r e p e d l a e l , îl i a u , îl a d u c m a i î n f a ţ ă . ) S i l e !... S I L E : Daţi-mi o ţigară. (Toni brit.) scoale ţigări. Marin scapără un chi­

T O N I : E i , haideţi î n ă u n t r u că acuşi i a r v i n e p l o a i a !... ( I V i v i n d u - l . ) S i l e , t u . . . t u p o ţ i să te m i ş t i ?... S I L E : Să m ă m i ş c ?... mişc ? ! T O N I : Întrebam. De ce să nu mă

S I L E ( d ă să se r i d i c e , şi e f o a r t e g r e u ; G e l u îl a j u t ă . T o n i se î n t o a r c e ca să nu-1 v a d ă ) : M ă m i ş c . G l e z n a c r e d că... MARIN ( a j u t î n d u - 1 ) : L a s ă c ă ţi-o t r a g e u . C u t o a t e că e u z i c . . . m a i d e g r a b ă g e n u n c h i u l . . . (I I d u c . d e s t i d d e g r e u . ) SILE (obligindu-se) : Totuşi, merg bine.

(Toni a i n t r a t înainte i n baracă, a aranjai o saltea pentru Sile cure e doftoricit de Marin.) S I L I ] : L e a g ă s t r i n s şi să h e m !... ( I n v r e m e ce a c e l a îl t r a g e , îl m a s e a z ă , s t r î n g e d i n d i n ţ i , d ă u n u r l e t . ) A a a , o h !... C r e d c-ai t r a s - o !... (Luînd pu b a r u l pregătii de Cehi.) MARIN (pansîndu-1) : T e s i m ţ i m a i b i n e SILE ( c u d u r e r e ) : P e r f e c t ! (Ca să u i t e , î i v i n e o i d e e , l u î n d p a h a r u l . ) B ă i e ţ i . . . C r e d că v ă d a ţ i s c a m a c ă .sînt s i n c e r c î n d v ă s p u i n c ă m ă b u c u r f o a r t e m u l t !... ( M a c a b r u . ) Mă b u c u r f o a r t e m u l t f i i n d î m p r e u n ă c u v o i !... GELU teamă (se a ş e a z ă m a i că m o r i . S i l e ? lingă el) : Ţi-a fost

SILE drage un f u m greu) : A d r a c u l u i m u s t ă r i e !... (Şi se a ş e a z ă î n c e t j o s . ) G E L U (a r ă m a s c h i r c i t , s c u t u r a t d e u n p l î n s convulsiv, în patru labe, v i n e spre Sile) : S i l e !... Ce-ai f ă c u t , S i l e ? !... SILE ( d e o d a t ă , ea r ă z b u n î n d u - s e ) : A m zis c ă p l o u ă . C-o să m a i î n m o a i e p l o a i a p i e t r i ş u l ă s t a şi f a c p u ţ i n l o c : că-n s t î n c ă u s c a t ă a ţ i v ă z u t c u m n u m e r g e a !... T O N I : E ş t i r ă n i t ?... l u i r u p t ă . ) M a r i n e !... (Marin trusă.) aleargă-n (Uitîndu-se la mîneea

S I L E : E u c r e d c-ain şi m u r i t . . . S t r i n g e ^ m ă . M a r i n e , şi la coaste. Aşa. j u n i e u n bnîu, c e v a . . . Ce v ă u i t a ţ i a ş a l a m i n e ?... C r e d c-ani m u r i i . O d a t ă , c î n d i n l o c să s ă r u n d e v a la drea|>ta s a u l a s t i n g ă , a n i s ă r i t e x a c t sub b u l d o z e r u l care v e n e a peste anine... (Rămîne eu o c h i i m a r i , p r i v i n d în g o l . ) D a , venea peste mine... TONI (mai m u l t a d o u a oară ? SILE GELU : : A doua a spre oară... doua oară. a rupe tăcerea) : Şi.

Da,

baracă,

smulge

din

tavan

S I L E : A d o u a oară e r a m m o r t . E r a m mort şi n u ş l i u d c ce t c a u z e a m j>e t i n e s t r i g î n d u - m ă : ş t i ţ i , se s p u n e c ă a u z u l r ă m î n e oc:l mai m u l t în viaţă. M o r t u l m a i a u d e . încă multă vreme. GELU SILE : trebuia arc un : Păi. cu chiar Eu să cc v i n la tine te s t r i g a m . Mă strigai. că Şi fata eu aia O să-ţi spun foarte s p u n ? !... într-adevăr b e m !... pentru

o

S I L E : E u ca e u . D a v i a d u c t u ' c r e d că e p r a f ? !... C î n d m i - a m dat seama, a m zis : a i î n c u r c a t - o , b ă i e t e !... t r e i s u t e d e m i i b u l ­ d o z e r u l , d o u ă m i l i o a n e v i a d u c t u l !... E h c . . . GELU (calin) : Sile, lasă ; e b i n e că tră­ ieşti !... S I L E : H a i d e , m ă !... E ş t i şi t u a c u m a t i m e n t a l c ă n e - a m b ă t u t !... A v e a s î n i m o ş i , d a !... GEIAJ bine. SILE : GELU fi (bun) : Nu-i nimic. Ce, foarte bine că ?... avea să-ţi sîni f r u m o ş i !... Adică ,nu : sen­ fru­ foarte

corp să

frumos.

dumnezeire T O N I :Hai cu vă şi c-o aud, beau

: d i n lapte

şi m a r m o r ă Sticla un asta,

şi c a l d !... simţeam că şi pot văd. să să

păstrez după eu La Ra,

e v e n i m e n t !... Ştiam să vă spre

S I L E : Adevărat

eveniment. (Arătînd femei noi cu e o asta mult care nu-i o tare

ce m o r . D a r v o i !... şi ora

televizor.)

Poate GELU deva ! doar să

pot :

vedea

f r u m o a s e !... program. reluare, pe un­ Şi pare poziţia,

MARIN :

prindem

(Munceşte melodia pe

butoanele, prinde sau

: Foarte tocmai

bine

antenele. alunge

Atmosfera apăsarea.)

apăsătoare. biţusc italieni !

S I L E : L a s ă , m ă , c ă şi i o s î n t m ă g a r ! Ce m i - o venit aseară s p u n !...

Sârbi

72

www.cimec.ro

S I L E : Să nostru ?

\ «lom

prima

fcmcir.

Ţine

pariul

C U T R K I : Tine ! (Melodia, m a i taro, imaginea î n c e p e să se contureze.) TONI 'sărind şi a.şezindu-so ca şi c u m a r (Knipa u n loc g r e u d e o b ţ i n u t ) : E u , b l o n d ă î G E L U : E u , t o t b l o i u l ă ! (Se a ş e z ă şi e l i n faţa t e l e v i z o r u l u i . ) S I L E ( d e la l o c u i s ă u ) : E u , b r u n e t ă !... ' I m a ­ g i n e a se c l a r i f i c ă . ) T O N I : Deocamdată e bărbat. S I L K : N u - i n i m i c . S ă se h o t ă r a s c ă şi . M a r i n . M a r i n e , t u ?... M A R I N : Mi-e i n d i f e r e n t . GEIJII : C u m p o a t e să-ţi f i e i n d i f e r e n t ? M A R I N : D a c ă n u - i a i c e a , l i n g ă m i n e !... S I L E : N u sc p o a t e , t r e b u i e să a l e g i şi t u !... f l i r t u l . ) N o r o c , b ă i e ţ i !... S p e r c ă m ă credeţi c î n d s p u n c ă - m i p a r c f o a r t e b i n e că v ă v ă d !..'. GELU ( s e n t i m e n t a l ) : Ş i n o n ă !... M u l t mai bine decît dacă t r e b u i a să t e c ă u t ă m prin văgăună... MARIN (rELU : auzit MARIN TONI : : Ehe, Tu : Ce să acuma-ţi taci. că Iu eu convine, olege-ţi o aleg dar femeia. şi ea... cum Ai

MARIN (a l e h a m i t e ) : T o t d e g e a b a ; dacă-i numai pe e c r a n ! G E L U : T u a i c î ş t i g a t - o . S i l e !... N i c i n u c o n ­ cep v r e o î m p ă r ţ i r e ! Aslăzi, t o t u ' , t o t u l p e n t r u t i n o . B e m p e n t r u t i n e ! B e i n t o ţ i î... ( L e d ă s t i c l a . L u i M a r i n . ) I j a s ă , ţ ă r a n e , că t u o a i pe ai;t d e la e m i s i u n e a .agrară ! M A R I N : Asta n i c i nu-i frumoasă ! Mie-mi p l a c e aia d e la t e l e r n c i c l o p e d i c . T O N I : T e r o g ! Acolo-i t a b u . (Ară t i n d către s i n e . ) B ă i n l u ' c î n s c r i s . ('Luînd s t i c l a . ) I n s ă ­ nătatea ci ! MARIN aia, cum : GELU : l.asă. îi Noapte : Nu, să vă că e una mişto la emisiunea zice... bună c o p i i î... de La „ G â r n e ţ u l acum eco­ vă Voi s p u n e : ..Şi m ă ; aia notaţi

MARIN rugăm TONI nu

nomistului'*.

CA' f r u m o s

bibliografia la

lecţiilor". mele?

: M ă i . alde

c o l e g a !... noi ! Cum

f.Mustrîndu-i.) să nu fim ? ! dc dc şi la Ia

sintoţi

receptivi

sentimentele

(rELU : Tocmai TONI : Atunci e n c i c l o p c d i e !...

beţi

pentru pentru

fala fata

teletele-

b o c e a i !... ce-a spus S i l e !...

S I L E şi T O N I : B e m cucielopedio î MARIN p l ă c e a !... (morocănos,

derulat) : Păi

mie-mi

folos

Obligatoriu,

alege-o î... spus. Numai

M A R I N : Mi-e i n d i f e r e n t , v-atn f r u m o a s ă să f i e . SILE: el, MARIN spunînd GELU munal, de la : f r u m o a s ă !... : Cu Jos şi jos ? au de club, la au bufet, fete Acum... atenţie...

T O N I : ( b î n d , şi c u a v î n t ) : I ţ i p l ă c e a , nu-ţi plăcea tăticii', a i c i e b l o c a t . „ O c c u p e d " — pricepeţi, matale?!... C u alte c u v i n t e c m a r ­ c a t ă p e n t r u b ă i a t u l !... S I L E : S-o s t ă p i n e ş l i s ă n ă t o s , m ă ! f C i o r n i n d . i l a , u i t e , b r u n e t a m e a ce f i n ă o. A u r !... I ţ i m u l ţ u m e s c , v e c i n e , că n u le-ai b ă g a t s-o-mp ă r ţ i m !... M A R I N : Nu mă interesează. M i e . aia de l a t e l o e n c i r l o p e d i e . . . D a r d a c ă se b a g ă Toni... T O N I : A c o l o o T o n i , lăticu'. (Consolîndu-1.) P ă s ă r i c ă , m u t ă - ţ i c u i b u l î... T o n i c a r e . cînd va descinde d i n m u n t e , v a c o b o r i d r e p l la p i c i o a r e l e e i şi-i v a s p u n e : ( m i m î n d u - ş i j o c u f de-alunei.) „ L a d y , tovărăşie» d r a g ă , e u sînt eroul tău care descinde d i n creierii munţilor, u n d e a înălţat o măreaţă construcţie. E u sînt u n u l d i n t r e aceia d i n care v o i , la t e l e v i z i u n e , faceţi m a r i i e r o i a i ş a n t i e r e l o r . E u s î n t c e l c a r o n - a m a v u t t i m p să d a u i n t e r v i u r i p e n ­ t r u c ă m ă l u p t a m c u s t î n c i Io. Ş i f i e c a r e c l i p ă l i b e r ă a m e a iţi e r a d e d i c a t ă ţie. L a tine m-am g i n d . i l . acolo. în creierii m u n ţ i l o r şi actele i n e l e t e m e r a r e , oara v o r r ă m â n e înscrise în istoria construcţiilor acestor a n i , c u gîndul la tine a u fost făcute, l a d y a mea. tovărăşico d r a g ă !...*' ( G e l u , a m u z a t d e i d e e a c a r e i-a v e n i i , a scos d e u n d e v a u n a p a r a t d e rîs — o j u ­ c ă r i e d i n a c e e a s t u p i d ă c a r e te ţ u i c î n h o h o t e m a i b i n e d e u n m i n u t , a pregătit-o şi, î n momentul î n c a r e T o n i p u n e p u n c t , îi dă d r u m u l ; r i s u l m o l i p s i t o r d o m i n ă M u l . Toţi rid, b e a u , r î d , p î n ă c î n d . . . ) TONI (dîndu-şi Cu porcăria asta mele. seama) : Termină, G e l u !... îţi b a ţ i joc d e s e n t i m e n t e l e

S-a m a r c a t î... E u , b r u n e t ă , v o i , b l o n d ă , urmărirea Şi j o s ?... cu Ce au la atenţie. s-o bal fi co­

lonomat,

flipper, liceul foarte Eu au şi Să-l

dc

fabrica «le care oo-au am

mobilă liceul

agricol... frumoaso viaductul a i b ă !... greu. să fetele peste Ei

T O N I : Exact, MARIN SILE făcut venit

sînt

a g r i c o l !... : Iar acum

am...

s-a p r ă v ă l i t b u l d o z e r u l n o s t r u !... (ameninţător) : pentru aici. in : Şi asia ? n-o să punctul ne Noi ne-aim pună sacrificat, plătim ?

col m a i

iar oi...

MARIN

( S i l e f a c e u n gest. f u r i o s . ) G E L U : Gura... şi n o d i s t r ă m ! (Arată către Sile.) A c u m ( R e a ; b e a u şi c e i l a l ţ i . ) bem

SILE f b î n d ) : I a , u i t e î E b r u n e t ă ! Cine-a « u ş t i g a t ? E u a m c î ş t i g a t !... (Se n u d e c î n t e c u l cîntat de brunetă.) TONI : Tu t o a t e !... SILE : E care n ă r i !... m o a !... MARIN ai cîştigat... Şi Tu Ic cîştigi (Pe azi pe

brunetă. (Sărutând-o Ai

cu aluniţă. pe ecran.)

melodia nişte fata

ne sugerează

personalitatea.)

Şi a r e Bravo,

temperament. frumoasă ?

: E

S I L E : D a , m ă , e f r u m o a s ă ! Şi t u a i cîştigat. î m i p a r c r ă u d a r a i c î ş t i g a t . A c u m o să t r e ­ b u i a s c ă să n c b a t e m p e n t r u ea.

www.cimec.ro

73

GELU (rîzînd) : Care sentiniciiite ? T O N I : S e n t i m e n t e l e m o l e ( s t r i g ă ca să a c o ­ r î s u l celorL'jlţi) sentimentele mele dc pere p a p i ţoi bucureştean care-am venit aici. in c r e i e r i i m u n ţ i l o r , oa să d e v i n e r o u şi s-o c u c e r e s c p c e a !... D a , t o n t ă l u m e a mă ia d r e p t u n p a p i ţoi ; n u b ă n u i e ş t e ce se a f l ă a i c i , i n c a p !... Ş i t e r m i n ă o d a t ă c u p o r c ă r i a a s t a c a r e r î d c !... GELU : Nu se p o a l e . A r e ( r î z î n d ) a r e d u r a t ă f i x ă . T r e b u i e să a ş t e p ţ i să mine. ciobi ; se t e r ­

G E L U : I>acă p l ă t e ş t i t u , p l ă t i m şi n o i . P l ă ­ t i m toţi. M â i S i l e , e u sînt g o l a n , d a r o m ! (Se s t r î n g toţi t r e i ; n u m a i Marin rămîne deoparte.) T O N I : D a r n u l e - o r f i r u ş i n e ?... D a c ă nu ne-am f i o f e r i t n o i , cc-ar f i făcut ? GELU: D ă d e a u d i n colţ î n c o l ţ ! . . . S I L E : D a r n o - a m o f e r i t , a ş a c ă e i şi-au re­ zolvat problema... Da. da : au raportat şi m a i sus că e i a u r e z o l v a t p r o b l e m a punctu­ l u i c r i t i c d o l u c r u şi... G E L U : Ş i ?... S I L E : Şi-apoi a u s t a l liniştiţi a ş t e p l i n d r e ­ zultatele noastre. T O N I : D a c ă t u , ca o m v e c h i d e ş a n t i e r , o s p u i . t r e b u i e să l e c r e d e m , S I L E : P ă i , să m ă c r e d e ţ i , că ş t i u !... T o t u ş a c u m ş t i u că t o t u l t r e b u i e p l ă t i t . G E L U : R i n e , i l a r n u ţ u i c n i m e n i s e a m a ?... S I L E : Ţine seama ; d a r trebuie plătit. M A R I N : Ş i c u m n e f a c să p l ă t i m ? S I L E : V i n a i c i , ne arestează, ne p u n po­ p r i r e p e s a l a r i u , n e p u n să m u n c i m pînă plătim. MARIN (negînd ; respingînd ideea) : Două m i l i o a n e j u m a t e , u i z i s !... S I L E : V i a d u c t u L Plus trei sute de m i i b u l ­ dozerul. M A R I N (continuă gesturile de a nega, a res­ p i n g e ) : N u sc p o a t e ! ( I a s t i c l a , b e a , r ă m î n e c u ea în n i î n ă . ) S I L E : Ce, c r e z i că n - a m c a l c u l a t e x a c t ? C r e z i că i e s e m a i i e f t i n ?... T O N I : E o m ă g ă r i e , e cea m a i m a r c m ă g ă ­ r i e !... Ş i - a u f ă c u t c u n o i i n t e r e s u l şi a c u m !... G E L U : A u găsit cel m a i p r i c e p u t m e c a n i c şi c e l m a i t e m e r a r . . . T O N I : S i n g u r u l care ne putea c o n v i n g e pe noi... G E L U ( b î n d ) : Ş i a c u m să v i n ă să n e i a p e s u s , să n e s p u n ă : „ b ă i e ţ i , s t a ţ i l a z d u p p i n ă plătiţi I " S I L E : P l ă t e s c e u , v - a m s p u s !... G E L U ( u r l î n d ) : N u p l ă t e ş t e n i m e n i !... A s t a - i ! M-am decis ! H a i . repede, bagajele. TONI GELU : : Bagajele Da, ?... Dacă oi sînt măgari, (Strigînd aici, n-au bagajele...

S I L E ( i n t e r v e n i n d brutal) : Asta, dacă n u dai c u ea d e p ă m i n t !... ( U r l ă c u t r e m u r ă t o r . ) F ă - o să î n c e t e z e !... GELU ( o p r e ş t e j u c ă r i a saaj. p o a t e că doar o m i ş c ă ; h i i g u i c ) : U i t e c ă s-a o p r i t ea !... Ce tc-a s u p ă r a t , S i l e ? S I L E ( g r o u ) : Ce m-a s u p ă r a t ?... R î s u l ă s t a . . . (Zguduind m i n a l u i Gelu.) Porcăria asta tio rîs... ( M i ş c a t ă , j u c ă r i a î n c e p e i a r ; S i l o f a c e u n gest de crimă.) GELU (cu o mişcare speriată face jucăria să î n c e t e z e ) : U i t e c ă . . . (Tăcere l u n g ă , toţi cu o c h i i la Sile.) S I L E : P o r c ă r i a a s t a d e r i s !... ( C a u t ă - n s i n e a sa ceva, apoi deodată strigă.) li auzeam m e r e u , cînd m ă rostogoleam cu b u l d o z e r u l ! Bineînţeles, e i , cei de j o s . cei caro ne i n v i diau, rideau. Dar eu auzeam j u c ă r i a a^sta. R î s u l ă s l a !... „ S ă t u r a ţ i - v ă să f i ţ i e r o i ! " r i ­ d e a u e i . „ V o i a ţ i să s p a r g e ţ i n o r m e l e " , „ V o i a ţ i să s ă r i ţ i p e s t e n o i " , „ V o i a ţ i s-o f a c e ţ i p c g r o z a v i i ! " — r i d e a u e i c u r î s u l ă s t a şi e u mă rostogoleam. Şi v e d e a m ziarele care-au s c r i s d e s p r e n o i c u p o z a m e a p e b u l d o z e r , şi v e d e a m a d u n a r e a d c j o s , c a r o nc-a f e l i c i t a t şi n c - a . . . T o t u l , totul sc p e t r e c e a p e risul ăsta... (Greu.) Am strigat tare cind v-am s p u s să-l o p r i ţ i ?... G E L U : S i l e , i a m a i d ă - i î n c o l o !... ( I i d ă să b e a . ) N o i să f i m s ă n ă t o ş i !... S I L E : A s t a . dacă n u n e arestează... (Bea.) G E L U : D c c c să n e a r e s t e z e ? !... SILE (strigă ; într-un m o d î n c a r e îi s p e r i e p e toţi) : E i , d a !... V i a d u c t u l s-a d u s d r a ­ c u l u i !... A m v ă z u t e u c u o c h i i m e i . M A R I N ( a m e n i n ţ . î n d u - 1 : ..Să n u m ă m i n ţ i ! " ) : C h i a r l - a i v ă z u t ? !... SILE (cu satisfacţie rea) : A n a d m i r a t mo­ d u l î n c a r e sc a u z e a p r ă b u ş i n d u - s o . făcind s o c o t e a l a cît v a l o r e a z ă p a g u b a . M A R I N : Şi c i t valorează paguba ? S I L E : Două milioane, două milioane jumate. M A R L N : E u n-am n i c i u n amestec în toată afacerea asta ! G E L U ( m u s t r ă t o r ) : T ă t i c i i ' , d a c ă e să p l ă t i m . p l ă t i m c u toţii ! M A R I N : D e ce să p l ă t i m ? ! T O N I : Pentru marile i d e a l u r i care ne-au f ă c u t să v e n i m a i c i !... M A R I N : E u nu plătesc. E u a m v e n i t pe ş a n t i e r ca să c î ş t i g . G E L U : A r fi o măgărie d i n partea l o r î (Lui S i l e . ) C h i a r c r e z i c-o s ă n e p u n ă să p l ă t i m ? !... SILE vină ! (sfidîndu-1) : P l ă t e s c N u v ă faceţi g r i j i ! eu : eu sînt de

d e ce-oim face-o n o i p c c a v a l e r i i ? !... ceva, apucă, în TONI : putem decît să Ai no merge d r e p t a t e !... şi-n altă c a u t e !... Cum parte ; Sile, am pe

p r i m u l rînd, televizorul.) venit urmă la

ajută

strâns !...

( M a r i n , î n a c e s t t i m p , n u ş t i m d a c ă strânge s a u îşi d e p a r t a j e a z ă l u c r u r i l e ; e c u s t i e l a - n mînă.) G E L U ( c o n v i n s , l u i Sile) : S i g u r că d a ! N - a m nici u n s c r u p u l . Sînt măgari, n o p u r t ă m şi n o i ca a t a r e !... A u g ă s i t p a t r u n e b u n i . . . ( P r i ­ v i n d l a M a r i n . ) T r e i n e b u n i şi u n . . . I a r a c u m , î n I o c să a p r e c i e z e s a c r i f i c i u l , e f o r t u l . . . S I L E : Cită v r e m e v o r e x i s t a c o n t a b i l i pe l u ­ me, n u sacrificiul v a f i calculat în scripte ci p i e r d e r e a şi e î ş t i g u l !... T O N I : Să u n balot.) le f i e r u ş i n e !... S t r â n g e !... (l,eagă

74

www.cimec.ro

G E L U : M e s e r i e avem, p e s t e m u n t e e t o t t a r a n o a s t r ă !... S I L E : Dar... G E L U : N i c i u n clar... A m un plan : întîi facem cunoscută o p i n i e i p u b l i c e situaţia noas­ t r ă şi a p o i n e d ă m p c m i n a l o r !... A i Lncrcderre-n m i n e , a m e u u n p l a n . S I I i E ( n u p a r e c o n v i n s ) : D a r p o a t e că c i . . . T O N I : Ce „ p o a t e " ?... N u m ă l a s p e m i n a l o r ! A r e d r e p t a t e G e l u . î n t î i să ş t i e l u m e a r e d e ­ z i n t e r e s a ţ i a m f o s t n o i şi c u m n e - a m s a c r i f i ­ c a t , şi p c u r m ă p l ă t i m !... Ş t i i d r u m u l p e s t e munte. G E I A J : Îl ştiu e u ! l l ştiu jă !... ( f a u n b a l o t . ) bine, n-aveţi gri­

( J n c l i p a a c e a s t a se a u d e z g o m o t p u t e r n i c , d i r e c t d e a s u p r a ; p o a t e s-a a u z i t şi m a i î n a ­ inte, d a r n u ne-am d a t seama.) M A R I N : E l i c o p t e r !... G E L U : S i g u r , s-au şi g r ă b i t să v i n ă !... H a i , r o m !... ( A p u c ă u n b a l o t . ) M A R I N : U i t e că lasă o scară. T O N I : S a l u ţ i !... N o i s î n t e m , n u !... H a i d o m !.., S O L D A T U L ( d i n văzduh) : M ă i tovarăşe, p r i n ­ d e s c a r a , n u v e z i c c . . . ( v u i e t e şi o u r e n t u l e l i ­ c o p t e r u l u i acoperă totul.) S I L E : O p r i n d !... ( Ţ i n e s e a r a c u t o a t ă g r e u ­ tatea t r u p u l u i . ) S O L D A T U L ( s ă r i n d , a p u c ă şi e l s c a r a ; s t r i ­ gă) : Tovarăşe c ă p i t a n !... Puteţi c o b o r î !... G E L U : A u t r i m i s sol* La ţi !... E c l a r . N e a r e s ­ tează. H a i . T o n i ! T O N I : D a . S i l e !... G E L U : S i l e , e ş t i n e b u n !... D a r - a u t r i m i s s o l ­ daţi, ăştia ne... DRAGNiEA (coborînd) : V a să zică sînteţi v i i ?... T o ţ i s i n t e ţ i v i i ? G E L U ( s f i d l n d , a r u n c ă b a l o t u l ) : Ga să-ţi f a ­ c e m plăcere, c ă p i t a n e , că m o r ţ i n u ne p u t e a i a r e s t a !... ( D u p ă D r a g n e a coboară s o l d a ţ i c a r e se a ş e a z ă î n încă p a t r u front.) sau rinei

SILE ( d u r ) :Sâ ş t i ţ i c ă a i c e a n o i l u c r ă m !... Şi n u î n c a p m a i m u l t de p a t r u o a m e n i . . . D R A G N E A : V o m v e d e a . IXeocanidată a m o m i s i u n e . S p u n e ţ i - m i , e c i n e v a r ă n i t , l o v i t ?... G E L U : D a !... D R A G N E A : Cine ? GELU ( a r ă t â n d î n j o s ) : V i a d u c t u l !... A r e o r a n ă d c d o u ă m i l i o a n e j u m a t e !... S I L E (care a m u s t ă c i t , ia o botărîre) : C ă p i ­ t a n e , a m p r i c e p u t . N - a i v e n i t ca să n e a r e s ­ t e z i ; o să n e a r e s t e z e a l ţ i i . A i v e n i t c a să n e ici locul. D R A G N E A : Exact. S I L E : E i bine, noi nu plecăm. T O N I şi G E L U ( e n t u z i a s m a ţ i d e i d e e , f e r i c i ţ i că p o t î n f r u n t a p e c i n e v a ) : D a , n u p l e c ă m . G E L U : Veţi r ă m î n e a i c i n u m a i peste c a d a ­ v r e l e n o a s t r e !... D R A G N E A ( n u - i c o n v i n e că e î n f r u n t a t faţă d e s o l d a ţ i i săi) : E u a m v e n i t să v ă a j u t . să scoatem buldozerul. S I L E : D a c ă c d c scos, îl s c o a t e m s i n g u r i , ce zici. Marine (In tru s f î r ş i t , sc a p r o p i e şi e l , M a r i n . uniţi.) Toţi pa­

sînt

D R A G N E A : Eu sini militar. Eu am primit o r d i n să v i n a i c i . T O N I (aşezîndu-se m a i t e m e i n i c o d a t ă c u c e i ­ l a l ţ i t r e i ) : A t u n c i , cucereşte-ţi l o c u l !... B ă i e ţ i , i a să l u ă m n o i o p o z i ţ i e d e a p ă r a r e . ( G e l u f l u i e r ă . T o ţ i p a t r u se d e s f ă ş o a r ă ca în t r ă g ă t o r i , o c u p ă p o z i ţ i i . S o l d a ţ i i simt c a m derutaţi, privesc la Dragnea.) D R A G N E A (celor p a t r u ) : Este v r e u n u l f i c i e r p r i n t r e v o i ?... SILE : Nu e s t e !... (ordin) : Şi nu te mai gindi aici DRAGNEA Tudore, rămîi arti­ că... cu

mine. S O L D A T U L : 'Nţeles... D R A G N E A : Ceilalţi urcaţi în caţi î n a p o i . CEILALŢI : scară.) DR AGNEA : SOLDAT II : G u r a n e !... Ordonaţi ! ' N ţ e l e s !... (Jncep e l i c o p t e r şi să se suie ple­ pe

DRAGNEA (ordin) R e p a u s !... T O N I : Ce I c m a i d a i r e p a u s ?... G a t a . U m f l ă n e şi d u - n c !... S a u n u m e r i t ă m să fim s u i ţ i f u e l i c o p t e r !...
:

G E L U : Mergem

pe

jos, „ d i n eraţi. în Va

post să

în

p o s t " !... toţi tră­

D R A G N E A : Patru iţi... SILE nu ne (care mai a

zică Lasă, fost

adunat

el) : că

dornic, trimişi... şan­

t o t scoate o c h i i

t r ă i m !,.. la t e l e f o n ,

D R A G N E A : Dragii mei, noi am văzînd tierul a că n u r ă s i m n d e n i m e n i apelat In n o i .

D R A G N E A : R a p o r t e z i că n-am n e v o i e d e v o i . Că m ă a j u t a i c i e u d u m n e a l o r . . . T u v i i î n a p o i , i m e d i a t , c u e l i c o p t e r u l c u c a b l u r i şi s c r i p e ţ i , s ă - n c e r c ă m să s c o a t e m b u l d o z e r u l . S O L D A T I I : ' N ţ e l e s !... ( U r c ă u l t i m u l , s c a r a se t r a g e . ) DRAGNEA rămas (venind în faţa fiţi celor patru) : A m numîna n u m a i d o i , ca să să discutăm... Pot să (cu (ia mai instinct voi superiori sticla eu din marfa...

S I L E : Rine. Puiie-nc-ntrc DRAGNEA giner, am : Eu venit lui sînt să p r e i a u băiatu* a

b a i o n e t e !... Căpitan lucru. a La de avan­ noi... locuri in­ locul i-a dc

m e r i c e ş t e . P u t e m î n c e p e să n e b a t e m , d a r m a i întîi lui (Văzînd p r o b e z şi Marin.)

constructor.

G E L U : Aha. s a r e !... DRAGNEA : T O M unde puteţi

mirosit apel

MARIN GELU p o ţ i să tem altă

de soldat) : Poftiţi... Şefule, din partea ştii, n o i mea sîn­

DRAGNEA Şantierul căpăta o făcut eraţi i n căutare

( b e a , f a c e u n g e s t f e r i c i t ) : B u n !... sticla) : tragi un g i t , d a r să

: (]arc tocmai

d e c o r a ţ i e !...

generaţie...

www.cimec.ro

75

D R A G N E A (trăgind încă u n g i t ) : Şi ? G E L U : Şi c u n o i n u m e r g m e t o d e d i n astea d e l ă m u r i r e ca l a c o l e c t i v i z a r e . . . D R A G N E A : C u m ca l a c o l e c t i v i z a i r e ?... G E L U : A l u n e i , l a c o l e c t i v i z a r e . A m să-ţi p o ­ vestesc e u . Tala a fost m a r e specialist la colec­ t i v i z a r e . ( T r a g e şi e l u n g i l ) : S p e c i a l i s t i n m u n c a d e l ă m u r i r e !... P r i c e p i D R A G N E A ( v r â n d să-i f l a t e z e ) : P r i c e p , d e o ­ c a m d a t ă , că sinteţi b ă i e ţ i simpatici. S I L E (mai rău. arătîud spre soldatul rămas) : V e z i că ţi-ai l ă s a t unitatea în j>oziţic «le d r e p ţ i !... O r d o u ă - i r e p a u s !... ( D u c i n d u - s e la e l c u s t i c l a . ) . M ă i , p l u t o n , t r a g e şi t u u n g i l ! . . . T O N I : D a . d o m n i l o r , b u n ă i d e e , să f i m ca s t r ă b u n i i n o ş t r i , a n t i c i i . î n t î i v ă o s p ă t ă m şi apoi n e s p u n e ţ i c u m v r e ţ i să n e a r e s t a ţ i . H a i , M ă r i m * , a ş e a z ă m a s a !... E u v ă p u n t e l e ­ vizorul, iubiţi o a s p e ţ i , c a să a v e ţ i şi pro­ gram... G E L U : E x a c t . Puteţi juca cu noi jocul nostru. D R A G N E A ( n u e, t o t u ş i , î n a p e l e l u i ) : C a r e joc ? SILE (rar, explicitul exagerat) : Iutii iţi alegi femeia. Brună sau blondă, frumoasă sau urilă. d u p ă plac. A p o i dai d r u m u l la televizor. Dacă p r i m a c a r e a p a r e este c u m ţi-ai a l e s - o , a i c î ş t i g a t ; d a c ă n u . n u . . . DRAGNEA (apropiindu-se, t r ă g î n d u - 1 şi pe s o l d a t ) : Z ă u !... I n t e r e s a n t . G E L U : Ş i a m u z a n t !... ( D ă d r u m u l In j u c ă ­ r i a cu r î s . R î s u l i n v a d e a z ă . C e i p a t r u r i d şi ei c u m u l t ă p o f t ă . R î d d e c ă p i t a n şi d e s o l ­ d a t u l l u i . R î d d i n ce î n ee m a i m u l t , p e m ă s u r ă ce a c e i a sc s i m t m a i p r o s t . ) GELU ( o p r i n d b r u s c ) : N u v ă s u p ă r a ţ i , a¬ v e m şi iun u n e l e m i j l o a c e t e h n i c e de-a n e distra... T O N I : Ţineţi DRAGNEA : TONI : Cu pariul ? Care ? de la televizor. e cum Eu că iau şatena ne-a explicat

de

( P e seară femeie.) (se

se

văd

coborînd

nişte

picioare-

DOINA

aude

numai) : e ? !...

Au,

c a d !...

D R A G N E A : Ea

S O L D A T I I : T r e b u i e să v ă r a p o r t e z , n - a m p u ­ t u t - o c o n v i n g e c u n i c i u n c h i p . T r e b u i e să v ă raportez... D O I N A ( c ă z î n d d e p e s c a r ă ) : A u !... ( v ă z î n d u l p e D r a g n e a ) : M a r i a n , i u b i r e a m e a !... ( î i s a r e în b r a ţ e . ) SOLDAT I I : 'Trebuie să vă raportez...

D H A G N E A : Ce să-mi m a i r a p o r t e z i !... ( E eovîrşit do sărutările ei.) D O I N A : I u b i t u l e , t o c m a i cînd v e n e a m o u , Ml să p l e c i . . . N o r o c c-am g ă s i i e l i c o p t e r u l . ( P r i v i r i m u i e . Coi d o i deoparte, cei p a t r u eroi tori, schimbînd priviri.) DRAGNEA mai am GELU : Doina, aici o ce a Să soldaţi, respectuoşi, a i noştri, p r o v o c a ­

nu

c locul... E... lung) : Sile, pe mine,

toc­ noda* şi De­ spre

primit (după ai :

m i s i u n e !... coreetat-O te brunelă ! superi înapoi. nu jos... Lasă, vin

rocosule. trebuie eu al) ia scara jos... să

cîştigat : e nu pleci imediat luni

DRAGNEA

DOINA : am

De

trei

te-OM (O

văzut.

aşteptat

vacanţa. împinge G u r a n e !... la eu. spe­

D R A G N E A : V i n şi e u elicopterului.) II : SOLDAT gazda riată Ordonaţi.

DRAGNEA mea. II cu şi SOLDAT

(îi f a c e s e m n s-o u r e e ) : O d u c i ii sinii (în el, s-o d i s t r e z e trasă spre piuă vin timp este de pe ce s c a r a , c n Doina

elicopter.) : cînd cu L .

' N ţ e l e s . să t r ă i ţ i !... DOINA v i i ? !... DRAGNEA (răsuflînd Ş i să n u uşurai) : te m a i Vin (Soldatului.) SOLDAT les, să se p r i n d !... (strigă seară) : Marian,

felele

D R A G N E A : Da, dumnealui... SILE : GELU Alunei, (dind

dacă

alegeţi... drumul gindi,

brunetă. căpitanu­ tot n u

aparatului :

I I (dispărând

c u scara, strigă) : ' N ţ e ­

lui) : N u

te m a i

t r ă i ţ i !... aude zgomotul îşi elicopterului care por­ într-o

d i s t i n g e !... (Se .(Toată l u m e a e atentă la e c r a n u l televi­ z o r u l u i c î n d , b r u s c şi p u t e r n i c a p a r e z g o ­ m o t u l şi s u f l u l e l i c o p t e r u l u i . ) SOLDAT căpitan ! DRAGNEA SOLDAT II feoborînd cu scara) : rapid. raportez... Tovarăşe neşte. poziţie TONI Mare Dragnea scutură mîinilc : care stau într-un

t î r z i u îi priveşte p e cei p a t r u provocatoare.) (după egoist o lungă

pauză) : A i

I r i m L s - o !...

eşti,

d o m ' l e !...

: R r a v o . ai

venit să vă

I I : Trebuie

(Sc a u d e e l i c o p t e r u l î n d e p ă r l î n d u - s e şi t o ţ i urmăresc, c u u n a n u m e sens, acest zgomot.)*

www.cimec.ro CORTINA

A C T U L

II

A c e l a ş i d e c o r . N u m a i că : i a p ă r u t b u l d o z e r u l . A r a t ă o a r e c u m r e p a r a t . I ' n t r o n s o n m e t a l i c slâ a g ă ţ a t cm u n seri|>eto d.e i u i c o p a c . T o ţ i a r a t ă f r î i i ţ i d e o b o s e a l ă . A s t a îi f a c e şi n e r v o ş i . Sc v e d e că a u m u n c i t m u l t . D r a g n e a , într-o s a l o p e t ă , m u r d a r d e u l e i u r i şi m o t o r i n ă , se a f l ă l a c o m e n z i . M a n e v r e a z ă c e v a şi m o t o r u l p o r n e ş t e .

«RĂCNEA ( e n t u z i a s t ) : M e r g e !... (Căutând să-î e n t u z i a s m e z e şi p e c e i l a l ţ i . ) N i c i 2 4 d e t r e c u t d c c î n d nc-aim a p u c a t să-J « r c n-au K c o n t c m !... Sti l ( b l a z a t ) : A i c i t o t u l e p o s i b d , a i c i sînI c m iiii a f a r a l u m i i ! D R A G N E A : C h i a r î n afară ? S I L I , : D o u ă m i i c i n c i sute treisprezece m e t r i . G E L U : T o a t e l e g i l e şi p r e v e d e r i l e d i n c o n ­ s t r u c ţ i i a j u n g d o a r p î n ă l a 2. >0() d e m e t r i . . . DRAGNEA : Deci sin tem cu treisprezece
r

metri...
T O N I : D a . I n a f a r a h u n i i !... D R A G N E A (sare de pe b u l d o z e r , a p u c ă a p a ­ ratul t a l k i c - w a J k i e ) : E s e n ţ i a l c e-am r e u ş i t . S I L E ( a s p r u ) : D e c c să n u f i r e u ş i t ?... D R A G N E A (se u i t ă l a e l l u n g , cu u m o r — vrrea să-l c.îştige c u b o n o m i e ) : A i d r e p t a t e !... D e cc să n u f i r e u ş i t ? !... ( M a n e v r e a z ă a p a ­ ratul t a l k i o - w a l k i e p î n ă c î n d în e l se a u d e <» v o c e , c o n ţ i n u î n d o c o n v o r b i r e p e c u t o t u l alte coordonate.) VOCEA lui cu LUI N E I C U s ...Să vă duceţi dracu­ alţi mofturile (o a s t e a !... D a r clipă interzis, N c i c u !... (răstit) : D a , N c i c u ! cc credeţi, îşi

o a m e n i lucrează în situaţii m u l t m o i grele. DRAGNEA A l o !... VOCEA Militarul VOCEA g e ?... D R A G N E A : M e r g e , a s c u l t a ţ i şi d u m n e a v o a s ­ tră. ( P u n e a p a r a t u l lingă m o t o r i u l b u l d o z e r u ­ l u i să SC a u d ă b ă l a i a . ) SILE (Celorlalţi) : nc-a s a l v a t . VOCEA LUI Ce-i a s t a ? î... A ţ i D R A G N E A : Păi, l-a.rn recuperat !... Asta acum (voce şi se laudă că revine) : A l o , itovarăşu' L U I NEICU.

V O C E A L U I N E I C U : B r a v o , băieţi, vă feli­ c i t !... E r o i ! I n t r - a d c v ă r e r o i !... Câte g r i j i şi n e c a z u r i a m a i c i . . . M i - a ţ i l u m i n a t f r u n t e a !... Vă felicit. (Aparte.) A l o , căpitane, nc aude t o a t ă l u m e a ?... D R A G N E A : D a , tovarăşe N c i c u . V O C E A L U I N E I C U : Vă felicit d i n toată I n i ­ m a , v ă v o i cita pe întregul şantier. Băieţii a u lucrat bine ? D R A G N E A : E x c e l e n t !... V O C E A L U I N E I C U : I i v o i p o p u l a r i z a şi-i v o i p r o p u n e l a priană excepţională ! I a r p e n ­ t r u d u m n e a t a , îi v o i m u l ţ u m i g e n e r a l u l u i oare ne-a a j u t a t t r i m i ţ î n d u - v ă . A c e a s t a e s t e î n c ă o dovadă a m o d u l u i c u m militarii v i n i n aju­ t o r u l ş a n t i e r u l u i î n m o m e n t e l e g r e l e !... ( S o ­ l e m n . ) V ă f e l i c i t , b ă i e ţ i i m e i , v ă u r e z succese d i n ce î n ce m a i m a r i !... S ă a u d ă t o t ş a n t i e ­ r u l şi toţi c h i u l a n g i i i c a r c - m i f a c g r e u t ă ţ i . . . ( S r r i g î n d ) : V ă f e l i c i t ş i v ă p r e m i e z !... ( M o ­ m e n t d e tăcere, parcă s o l e m n , n i m e n i n u zice n i m i c . Fiecare are o poziţie corespunzătoare c a r a c t e r u l u i său ; vocea l u i N e i c u , aparte) A u z i , căpitane... D R A G N E A : Poftiţi... V O C E A L U I N E I C U (confidenţial) : N o i n-am a p u c a t să n e v e d e m , să v o r b i m a i c i . D a r t e r o g a i g r i j ă c u c e ţi-am s p u s d a t a t r e c u t ă , c u ce ţi-am t r a n s m i s . . . A m n e v o i e d c e x e m p l e m a r i , înţelegi... D R A G N E A ( r e p e d e , ca să-l f a c ă să t a c ă ) : •Ştiu, m o i v o r b i m d e s p r e a s t a , v ă m u l ţ u m e s c . Vă salut. L a revedere. VOCEA L U I N E I C U : Căpitane, căpitane... salut, vă s a l u t !... Dragnea (închide.) meditează

D R A G N E A : Aici Dragnea. Căpitanul Dragnea. p e c a r e L a ţ i t r i m i s s u s !... L U I N E I C U : C ă p i t a n e !... C u m mer­

D R A G N E A : Vă (Moment apoi ridică

de tăcere ; fruntea.)

NEICU dacă

nemulţumită) : eu cred că G E L U (încet) : A i a v u t d r e p t a t e , S i l e . (Scrâş­ n i n d . ) M ă t e m că a i a v u t d r e p t a t e . . . Se l a u d ă că nc-a s a l v a t . D R A G N E A (vine la ei cu o m i n ă satisfăcută): E i . să c i n s t i m e v e n i m e n t u l ! ( B ă i e ţ i i s î n t n e ­ m i ş c a ţ i ceea ce p e e l î l f a c e să s u p r a s o l i c i t e . ) ...Să c i n s t i m . . . E v e n i m e n t u l . . . S I L E (nemulţumit) : E v e n i m e n t u l .

recuperat

buldozerul ? merge,

V O C E A L U I N E I C U ( m o m e n t de stupoare) : C u m ? M e r g e ? (Deodată.) Vrăjitoriile ! D R A G N E A : D a , scos d i n p r ă p a s t i e , r e c u p e r a t , r e p a r a t ! N u n e - a m l i n i ş t i t d e l o c , d o u ă z e c i şi i l o n ă d e o r c , d a r a c u m e g a t a !...

www.cimec.ro

77

D R A G N E A : S i g u r , o u n e v e n i m e n t (A rărind s p r e b u l d o z e r . ) Uitaţi-1 !... I n t o a t e articub»ţiile I u i . . . T O N I ( i r o n i c , l u î n d o hotărire) : D a , băieţi... e v e n i m e n t u l !... D u m n e a l u i v r e a să s p u n ă că ne-a f ă c u t u n m a r e s e r v i c i u , n c - a scos b u l d o ­ z e r u l d i n p r ă p a s t i e şi... D R A G N E A : I , - a m scos e u t o ţ i i , d e ce v o r ­ beşti aşa... TONI ( a r ă t i n d s p r e s o l d a t ) : A i v r e a să f i u m u t şi d i s c i p l i n a t c a cJ. S O L D A T U L : E u n u sînt m u t . SILE (bătîndu-1 p c u m ă r ) : M u t , n e m u t , t u şi c u c ă p i t a i i i d t ă u n e - a ţ i f ă c u t o a m e n i !... Ne-aţi scos b i d d o z c n d d i n p r ă p a s t i e . . . Ne-aţi s a l v a t o n o a r e a şi b a n u , n u ?... S O L D A T U L : P ă i , c a m aşa... Că a l t f e l plă­ teaţi d e v ă u s c a ţ i . D R A G N E A : D c ce v orbeşti aşa ? Toţi am m u n c i t a i c i !... E u s î n t b u c u r o s că m - a m î m ­ prietenit cu v o i . S O L D A T U L : Fără priceperea dunuicavoastră n u făceam n i m i c , tovarăşe căpitan... D u m n e a ­ v o a s t r ă s î n l e ţ i as ; v ă ş t i e t o a t ă d i v i z i a !... ( C e l o r p a t r u ) Ce r î d e ţ i , m ă ? ! E c e l m a i m a r e specialist în degajări ! A l t f e l , plăteaţi de v ă uscaţi... v S I L E : Auziţi, altfel (Şi î n c e p e să r i d ă . ) (Rîd rău. toţi, din ce î n plăteam dc ne uscam.

MARIN ( s i n c e r ) : P ă i a m m u n c i t !... S ă m a i s c o a t e m d i n p a g u b ă . . . P o a t e că n-o f i c h i a r aşa do... (Sile schimbă o privire cu Gelu)

GELU ( p r o m p t ) : A m m u n c i t c a să v ă a j u ­ t ă m . Ş t i a m că e n e v o i e d c b u l d o z e r , v-ain v ă ­ z u t entuziaşti... D R A G N E A (mai lumuiindu-se) : Foarte bine... GELU (cinic) : V - a m v ă z u t că tinjeaţi d u p ă decoraţii. V-am ajutat... T O N I ( p r i n z â n d jocul) : D a c ă p e n o i t o t n e . . . (face s o m n u l c u legatul La m î i n i ) d e ce n - o m f i f o s t g e n e r o ş i ! ( O b r a z n i c , b ă t î n d u - 1 p e u¬ m ă r . ) H a i c ă t e - a n i f ă c u t c u decoraţie !... M A R L N ( s p e r i a t ) : Ş i p e n o i , d u p ă cc ne-au m u n c i t a t î t , c h i a r c r e z i c ă ne... . D R A G N E A : D a r c i n e v-a s p u s c ă v ă a r e s ­ t e a z ă s a u că v ă . . . U i t a ţ i - v ă : b u l d o z e r u l c a i c i . T o t u l e-n o r d i n e . . . S I L E : L a s ă , ş e f u l e , n-o m a i f a c e p e g e n e r o ­ s u l !... B u l d o z e r u l c o s t ă t r e i s u t e d e m i i , v i a ­ ductul trei milioane... D R A G N E A : P r o s t i a a s t a c u v i a d u c t u l !... V i a ­ d u c t u l n u - i a t i n s !... G E L U : A c u m a , c ă te-am d e c o r a t , v r e i s ă f i i b u n !... D R A G N E A : D a r n u - i a t i n s !... S o l d a ţ i i n o ş t r i n - a u l u c r a t j o s , c î n d a u scos p i e s e l e h u l d o z c r u l u i ? !... S I L E ( i i l i c ă r e o s p e r a n ţ ă ) : Ş i ţi-au s p u s d u m i i t a l c că n u ? !... D R A G N E A : S i g u r . . . D a c ă n u credeţi, iată... (Apucă aparatul.) A l o , alo, tovarăşul Neieu, tovarăşul Neieu... V O C E A L U I N E I C U : Ce-i ?... D R A G N E A : Tovarăşe N c i c u , băieţii (spionîndu-le m u t r e l e a s p r e ) , t o v a r ă ş i i n o ş t r i d c s u s . . . c r e d c-au d ă r i m a t v i a d u c t u l , c r e d c ă . . . confirmaţi-Ie... V O C E A L U I N E I C U : C c să I c c o n f i r m ? D R A G N E A : Părerea dunmeavoastră despre ei... V O C E A L U I N E I C U ( s u p ă r a t ) : C u ce p r o s t i i m a i v i n cînd a v e m atîtea t r e b u r i ! E u îi f e l i ­ c i t . V - a i n s p u s !... Ş i l ă s a ţ i p r o s t i i l e c u v i a ­ d u c t u l c ă n - a m n e v o i e s ă - m i c r e a ţ i a i c i pani­ c ă , a l a r m e f a l s e . A c u ş i se a u d e a s t a şi chino* se c r e d e !... Ş i m ă m a i t r e z e s c c u c o n t r o a l e !... F)u a m s p u s o d a t ă , v ă f e l i c i t , s p o r l a m u n c ă . . . A ţ i l u c r a t e r o i c aşa că n u stricaţi a c u m s i ­ t u a ţ i a c u p r o s t i i d i n a s t e a . V - a m p r o p u s şi l a aparatul cam supă­ e v i d e n ţ i e r e !... (închide rat.) (Sile, G e l u , T o n i , M a r i n , fiecare în felul l u i , m a i în serios sau m a i în g l u m ă , m a i i r o ­ n i c s a u m a i a p r o a p e d e m î n d r i c , î n c e p e să se umfle-n pene.) T O N I ( d e s i g u r , n u c r e d e ce s p u n e ) : V e z i b ă , c i n e s î n t e m n o i !... E v i d e n ţ i a ţ i !... G E L U ( a c e l a ş i j o c ) : A m m u n c i t e r o i c î... D R A G N E A (serios) : D a , vedeţi, e a d e v ă r a t . . T O N I : T e p o m e n e ş t i că n e decorează şi p e n o i !... S i l e , o r o u l e !... S I L E : E r o u e ş t i t u !... G E L U : M a r i n e , eşti e r o u , M a r i n e !...

ce m a i iritant.)

vulgar

şi

mai

Pusul l o r d e v i n e

SILE ( r î z î n d ) : E i n u ş t i u că n o i p l ă t i t şi a p e d u c t u l ! (Rîde.) Trei (Rîde.)

a v e m dc milioane.

( R î d t o ţ i ca d e o f o a r t e b u n ă g l u m ă . D r a g ­ nea, n e m a i p u t î n d rălxla, scapă u n gest n e r ­ vos.) SILE ( d î n d u - ş i s e a m a C-a î n t r e c u t m ă s u r a ) : D a . . . D a c ă n e a j u t a ţ i să reparăm şi v i a d u c t u l , la oare a l u c r a t j u m a t e dc şantier, v r e m e dc o p t l u n i , a t u n c i într-adevăr sinteţi s a l v a t o r i i noştri. DRAGNEA (cu părere de rău p e n t r u gestul l o r de m a i înainte) : N u v ă înţeleg. SILE (izbucnind — g l u m a a d u r a t destul) : U i t e c c e s t e , să î n c e t ă m c u g l u m a . N o u ă n u n e a r d e d e g l u m ă . D ă o d a t ă t e l e f o n să v i n ă să n e a r e s t e z e , să n e . . . C e , n e c r e z i f r a i e r i ?... P a r c ă n u n e - a m d a t s c a m a ?... A i v e n i t c u s o l d a ţ i i c a să n e p ă z e ş t i p î n ă c î n d n e i a c a să n e p u n ă să p l ă t i m t o a t e a v a r i i l e . D R A G N E A : A m v e n i t c u soldaţii fiindcă şan­ t i e r u l nc-a c e r u t a j u t o r . A ţ i v ă z u t e l i c o p t e r u l , aţi v ă z u t c u m a m l u c r a t . N o i sîntem specia­ lişti i n d e g a j ă r i . în... G E L U : Ş i n-aţi v e n i t c a să n e . . . ( A r a t ă n u l m î i n i l o r legate.) sem­

D R A G N E A : C r e d e a ţ i a s t a ?... B i z a r !... ( C o n ­ t r a r i a t . ) Ş i , d a c ă c r e d e a ţ i a s t a . a t u n c i d e ce atîtea ore aţi m u n c i t la c o t c u m i n e ? (Sile, G e l u , T o n i , a l t u l întrebători.) Marin se uită unul la

78

www.cimec.ro

M A R I N : O a r e nru-şi h a l e j o c d e n o i ? !... să v e d e ţ i v o i c î n d v i n e şi n e l e a g ă !... S I L F . : N u n e l e a g ă , m ă ; s î n t e m e r o i !... ( I z b u c n e s c t o ţ i î n t r - u n r î s , şi s t a u lui Dragnea ou piepturile umflate... d e o d a t ă : E , R , O , I - E r o i !) DRAGNEA (ezitare) : Acum, credeţi

0

i n faţa rostind

sau

nu

credeţi... SOLDATUL ( o a r e ţ i n e l a e l şi a c u m i ş i d ă s e a m a că l u c r u r i l e m e r g s p r e b i n e ) : C r e d , c u m să n u c r e a d ă , t o v a r ă ş e c ă p i t a n !... S I L E : C r e d e m ! ( U n g h i o n t s o l d a t u l u i . ) Şi t u eşti e r o u , m â i c o m p a n i e !... T O N I ( v e n i n d c u o sticlă d i n baracă) : C u m z i c e a i , c ă p i t a n e : să c i n s t i m e v e n i m e n t u l !... DRAGNEA ( s o l d a t u l u i ) : S c o a t e c e - a v e m şi noi. S O L D A T U L ( b u c u r o s ) : 'Nţeles... G E L U : E u şi m a r e l e m e u p r i e t e n S i l e a v e m o n o a r e a să... TONI ( s c o a t e şi t e l e v i z o r u l , îl a ş e a z ă i n t r - o poziţie b i n e stabilită, începe m u z i c ă , atmosferă d e p e t r e c e r e ) : P o f t i ţ i !... M A R I N ( a r a n j i n d m a s a ) : Poftiţi, că d o a r oa­ m e n i sîntom. S O L D A T U L ( l u i M a r i n ) : Cc f r i c ă m i - a f o s t ! . . . \L\RLN : D e cc ? SOLDATUL (amnjînd nişte conserve) : Că sinbeţi a i d r a c i i ' ! D a ' v ă d c ă s i n t e ţ i băieţi b u n i !... M A R I N : C u c i n e n u se p u n e c u n o i , s i n t e r n b ă i e ţ i b u n i !... S I U ^ : M a r i n e , c c f a c i a c o l o , h a i !... S ă r b ă t o ­ rim e v e n i m e n t u l !... H a i M a r i n e , h a i ş i t u , m ă i . . . r e g i m e n t !... ( A p a r t e ) D u p ă a s t a , c ă p i ­ t a n e , n - a i d e c î t să n e a r e s t e z i ! . . . DRAGNEA : Eu ? ! S I L E : H a i d e , l i a i d o , l a s ă c o m p l e z e n ţ e l e !... D R A G N E A (rîde c o p i o s ) : Sinteţi băieţi b u n i , m ă !... T O N I : Ş i c r o i !... C u m z i c e a N e i e u ?... S I I J Î (imitând gijîiala d i n tnlkie.-vvalkie) : V ă f e l i c i t . S p o r l a m u n c ă , a ţ i l u c r a t e r o i c !... D R A G N E A (cu g l a s u l l u i N e i e u ) : D a , aţi l u ­ crat eroic. S I L E : N u m a i f i modest, căpitane, a m l u ­ c r a t c u toţii e r o i c . Şi l u t c - a c u i n a , c i n e m a i c c a n o i !... G E L U ( î n g h i o n t i n d u - I pe T o n i ) : B ă i , ce m i ş t o e să t e s i m ţ i e r o u !... M a r i n e , t u c u m t e s i m ţ i , a ş a , ca e r o u ?... M A R I N : D a ' v o i c h i a r credeţi, sinteţi c o n ­ v i n ş i ?... T O N I : N u n u m a i că sîntem c o n v i n ş i , d a r n-am f i v e n i t a i c i d a c ă n u e r a m c o n v i n ş i că v o m a j u n g e e r o i !... Ce z i c i , c ă p i t a n e ?... DRAGNEA ( a r ă t î n d s p r e SUe) : l n t r - n d c v ă r , d u m n e a l u i e u n meseriaş de înaltă clasă, i a r v o i nişte băieţi c u m a r e tragere dc i n i m ă . T O N I : M e r i t a m , d e c i , s ă a j u n g e m e r o i ?... D R A G N E A : M e r i t a ţ i !... (Se d u c e şi-1 î n v e ­ leşte p e s o l d a t u l c a r e a c ă z u t f r î n t d e o b o ­ seală.) T O N I : G e l u , e r o u l c , i a m a i o n o r e a z ă - m ă şi p e m i n e c u cc m a i e p r i n sticlă. G E L U : Se p o a t e !... C î n d a m p l e c a t n o i d o i d i n Constanţa...

T O N I : C i n d a m plecat n o i d o i d i n Constanţa, e r a m c o n v i n ş i că v o m a j u n g e e r o i !... A M I N D O I : Ehe, cind a m plecat noi doi d i n Constanţa... S O L D A T U L : Cc, eraţi c o n v i n ş i că veţi a j u n g e croi ? G E L U : Bineînţeles, altfel n i c i n u m a i ple­ c a m !... N o i e r a m c i n e v a a c o l o ! D I L V G N E A : Ş i c î n d aţi p l e c a t ? G E L U : Cind a m citit i n ziare despre o m u ' (Arată spre Sile.) T O N I : Sile e erou de m a i d e m u l t . D R A G N E A : S i l e şi m a i c u m t e c h e a m ă ? ( r E L U : S d c V i z i m ; c i n e n-a a u z i t d c e l î D R A G N E A : C e l e b r u l d e Ui L o t r u ! B ă n u i a m e u a z i d i m i n e a ţ ă , v ă z î n d u-tc c u m l u c r a i l a . . . S I L E (e t r i s t ) : Cc r o s t m a i a r e n u m e l e d a c ă in-ai v ă z u t c u m l u c r e z ? T O N I : V a să z i c ă şi d u m n e a t a a i a u z i t d c e l d i n z i a i r c , c a şi n o i !... G E L U : D a r d u m n e a t a n u ţi-ai p r o p u s s ă d i m i ţ i , să-l a j u n g i şi să-l i n t r e e i . . . T O N I : S i l e , i n sănătatea t a !... I a t ă că e x e m ­ p l u l tău a r o d i t . A s t ă z i sîntem c u toţii e r o i ! G E L U : E x a c t !... Ce s p u n e a N e i e u ? C ă t r i ­ m i t e z i a r i ş t i , c ă n e p u b l i c ă f o t o g r a f i i l e ? !... T O N I : Să n i Ic v a d ă alţii, aşa c u m a m v ă ­ z u l - o n o i pc-a t a !... G E L U : Ştii, căpitane, n o i e r a m la Constanţa. D R A G N E A : Cc f ă c e a ţ i ? TONI (simţi că exagerează) : E r a m g r o z a v i , e r a m cei m a i b u n i , e r a m . . . ce m a i . . . G E L U : Şi, c i n d a m citit despre o l , ne-am spus : c h e m a r e a noastră a c o l o este, Ia m a r c a î n c e r c a r e !... L i m a r e a p r i c e p e r e . TONI (exagerează m e r e u ) : Ne-au plîns toţi c î n d a m p l e c a t , n - a u v r u t să n e d e a d r u m u l . G E L U (făcîndu-i j o c u l ) : D a r n o i e r a m c o n ­ ştienţi d c r o s t u l p e care-l a v e a m î n v i a ţ ă . T O N I : N u n e i n t e r e s a c ă l d u r i c a şi c o m o d i ­ tatea. G E L U : V o i a m să n e r e a l i z ă m d e p l i n p e c e l m a i greu loc dc m u n c ă . T O N I : Ş i i a t ă - n c a s t ă z i e r o i !... D R A G N E A : D a , e s e n ţ i a l u l i n v i a ţ ă e s t e să v r e i să f a c i c e v a , s ă . . . G E L U : Ca p r i e t e n u l n o s t r u M a r i n . . . P ă i , ş t i i ce-a f ă c u t ă s t a î n p r i m e l e z i l e d e ş a n t i e r ?... Şi-a r i s c a t v i a ţ a !... D a ' n u a ş a . . . M A R I N : C r e d e a m că-mi d a u p r i m a a i a , d a ' n u m i - a u d a t - o n i c i a c u m !... T O N I : A ş a c e l , m o d e s t . N u vorbeşte d e ac­ tul i n sine. E r a cel m a i grozav. D e asta Sile a şi s p u s : î l l u ă m c u n o i !... M A R I N : E u a m v e n i t s ă - n v ă ţ m e s e r i e !... SILE (care p î n ă a c u m a tăcut cu indife­ renţă) : N u n u m a i m e s e r i e , M a r i n e ; n o i a m v e n i t a i c i c a să d e m o n s t r ă m că e p o s i b i l i m ­ p o s i b i l u l !... D R A G N E A : F r u m o s s p u s . T e f e l i c i t !... S I L E : L a v o r b e d i n astea de i n t e r v i u r i m ă p r i c e p . . . H a , h a , h a !... V e z i c ă s î n t s i n c e r , f i i şi d u m n e a t a ! D R A G N E A : D a r c u m , n u s î n t ? !... S I L E : E u ţ i n f o a r t e m u l t La b ă i e ţ u ă ş t i a , n u - i m a i a m ă g i c u v o r b e m a r i c a p e u r m ă să-i a r e s t e z e !... D R A G N E A : D a r îţi p i r că...

www.cimec.ro

79

S I L K (făcîndu-1 să tacă) : Ş i s p u i d u m n e a t a , CU m i n a p c c o n ş t i i n ţ a , c ă s î n t e m e r o i ? ! T O M si (JELI! S i n t e m !... S I L E : A t u n c i sâ b e m i x m t r u a s t a !... S ă b e m şi să n e c u l c ă m , c ă a l t f e l . . . M A R I N : A l t f e l n u m a i s î n t e m c r o i !... ( î n t i n ­ de pături.) S I L E (intinzîndu-sc) : M i e - m i p a r e b i n e , iuăi b ă i e ţ i , c ă v ă p l a c e să f i ţ i c r o i ! DRAC NEA : Lucraţi de uruită vreme îm­ preună ? G E L U : Parcă interesează d e c i n d '.' ! L i t e resoază c u m l u c r ă m ! T O N I : R a c u a ş p u t e a s p u n e că ( l i n t o t d e a u n a . Î n t o t d e a u n a m - a m visat, lingă nişte o a m e n i a c t i v i , c a p a b i l i , r e a l i z m d ceva i m i w r t a n l î m ­ p r e u n ă c u e i . ( I i face eu o c h i u l l u i G e l u care pricepe.) G E L U : Şi m i e , niciodată n u mi-au plăcut i i i t î m p l ă r i J e m ă r u n t e c a r e te leagă într-o v i a ţ ă c o m o d ă . O m u l se r e a l i z e a z ă i n f r u n t h i d greu¬ tăţile. T O N I : C i n d lc-a s p u s G e l u a s t a c o l e g i l o r n o ş ­ t r i , e i c r e d e a u că l a c c d e m a g o g i c . A p o i , cînd a m p l e c a t î n c o a c e , s-au c o n v i n s t o ţ i . . . G E L U : Ş i c e , n - a m f ă c u t b i n e ?... T O N I : P e r f e c t !... E c a l e a p e c a r e p o t f i î n ­ tr-adevăr m î n d r u . M A R I N (deodată) : Şi e u s m t i n î n d r u . ( R e p l i ­ ca l u i n e a ş t e p t a t ă îi c a m s u r p r i n d e p e toţi.) D a , a c u m a - m i d a u s e a m a că... S I L E ( p r i c e p î n d u - l e j o c u l şi a d m i ţ î n d a i - 1 . D a r pc j u m ă t a t e serios) : Băieţi, v i s a m dc mult n i ş t e o a m e n i c a v o i !... P o a t e m î i n e n e d e s ­ p ă r ţ i m . F i e c a r e o să m e a r g ă şi-o să f a c ă u n g r u p c a ă s t a î n a l t ă p a r t e , şi d i n g r u p u r i l e a l e a v o r p l e c a a l ţ i i şi v o r f a c e a l t e g r u p u r i , i n t o t m a i m u l t e l o c u r i , p î n ă cînd... Căpitane, ce z i c i , n u z i c i n i m i c . . . D R A G N E A (emoţionat) : î m i place. î m i place nespus d e m u l t . . . Î m i p a r e f o a r t e b i n e că înt î m p l a r e a m-a a d u s a i c i . î m i p l a c e f o a r t e m u l t c u m gîndiţi, băieţi, foarte mult... G E L U : A t u n c i , h a i c ă p i t a n e , b e a e u e r o i i î... D R A G N E A : B e a u . F o a r t e b u c u r o s !... V O C E A L U I N E I C U (se a u d e , p e n e a ş t e p t a t e , d i n d i f u z o r u l a p a r a t u l u i ) : Căpitane, îţi a m i n ­ tesc, tc-ai a n g a j a t c ă p î n ă m î i n e . . . D R A G N E A (s a r e d e r u t a t , e l u a t p e n e p r e g ă ­ t i t e , p o a t e c h i a r că a d o r m i s e ) : D a , t o v a r ă ş e Ncicu, da...
:

V O C E A L U I N E I C U (voce autoritară) : Ascultă-mă le r o g p î n ă l a c a p ă t . V r e a u să mă-nţelegi b i n e . A m n e v o i e d c c e v a s i M v i a c u l o a , ţi-o r e c u n o s c c i n s t i t . B ă i e ţ i i ă i a , o r f i f ă c u i n - o r f i f ă c u t c e v a , d a r s î n t e x a c t c c mc t r e ­ buie p e n t r u interesul ziarelor : p u n c t dc m a x i ­ m ă a l t i t u d i n e , loc cheie î n desfăşurarea l u ­ c r ă r i l o r , î n c e r c a r e g r e a , e r o i s m !... D R A G N E A ( s c h i m b ă f e ţ e , feţe) : T o v . N e i e u , d u m n e a v o a s t r ă ştiţi c u m s t ă m n o i , p e cît t e ­ ren. Ştiţi că f i e c a r e vorbă... V O C E A L U I N E I C U : N u este t i m p , căpita­ ne. Băieţii ă i a , c h i a r ilacă n u s i n t aşa g r o ­ z a v i , î i f a c e m !... A n i ş i a n u n ţ a t z i a r e l e . M î i n e a m nevoie dc alte rezultate. E c l a r ?... A c u m v ă c u l c a ţ i , v ă o d i h n i ţ i , m i i n e l a o r a p a t r u a.m nevoie dc alte rezultate spectaculoase ! E c l a r ? !... DRAGNEA (sc u i t ă c u g r o a z ă l a c e i p a t i u c a r e s-au a p u r o p i a t d e e l , l - a u i o n o o n j u r a t , î l p r i v e s c dispreţuitor sau a m e n i n ţ ă t o r i R ă s p u n ­ d e , p e s e m n e , c a să-l f a c ă p c N e i e u să t a c ă . ) E c l a r . S â t r ă i ţ i , n o a p t e b u n ă !... ( T o n i , Sile, G e l u , M a r i n gest m u t de încon­ j u r a r e a l u i D r a g n e a , de ţintuire u l u i .Dragnea d ă să se f e r e a s c ă ; c a s p r e o s a l v a r e se u i t ă l a a p a r a t u l t a l k i e - w a l k i e ; a p o i , c a şi c u m a r v r e a să se d e z i c ă , î l p u n e c î t m a i d e p a r t e . M o m e n t de încordată înfruntare.) G E L U : V a să z i c ă . . . E r o i !... D R A G N E A : A ş v r e a s ă m ă e x p l i c . . . e u nici n u - l c u n o s c p e N e i e u . (Se a p r o p i e d e s o l d a t . ) S I L E ( o p r i n d u - 1 ) : Ce să t e e x p l i c i ? !... ( I m pingindu-1 înapoi.) Şi degeaba tc-apropii de ă s t a !... C h i a r d a c ă s i n t e ţ i d o i , t o t d e g e a b a !... ( I I î m p i n g e s p r e b u l d o z e r , îl lipeşte d e b u l ­ d o z e r , îl î n c o n j o a r ă toţi p a t r u . ) T e - a m r u g a t să n u - ţ i b a ţ i j o c d e b ă i e ţ i !... D R A G N E A : Puteţi c r e d e ce vreţi. P c N e i e u l-aţi a u z i t v o r b i n d , p e m i n e î n c ă n u . G E L U : Ş i d a c ă t e - a m a u z i ?... T O N I : Tc-om auzit : „Eroism, fapte frumoase, î m i p l a c e c u m g î n d i ţ i , b ă i e ţ i . . . " . E h c , v r e i să s p u i c ă n u t c - a m a u z i t !... S I L E : A s t a v o i a m să s p u n şi c u : te-am a u ­ z i t c u m n e l ă u d a i . C a s ă t c - a u z i m şi a c u m . D R A G N E A (dur, sincer) : A n fost sincer cînd v - a m v o r b i t d e a c t u l v o s t r u d e e r o i s m !... S I L E : Ţi-ai b ă t u t j o c d e n o i . Ş i n u a t î t d e m i n e , d a r d c e i , c ă s î n t n o i a i c i !... T O N I : A ş a c u m n e faceţi a s t ă z i c r o i , f i i n d c ă aveţi n e v o i e de f a p t e m a r i , mîine-o să n e scoateţi o c h i i că ne-aţi s a l v a t b u l d o z e r u l . G E L U : Sau ne băgaţi la z d u p , dacă vă con­ v i n e , chică n u m a i a v e ţ i n e v o i e d e e r o i !... D R A G N E A : Credeţi-mă, n i c i n u l-am v ă z u t la o c h i pe acest N e i e u . S I L E : Te-ai d e ţ i !... DRAGNEA T O N I : ,,Să a ? !... DRAGNEA soldat.) S I L E : Taci beşte-i. DRAGNEA potrivit cu el fără să vă ve­

V O C E A L U I N E I C U : Ce f ă c e a i , d o r m e a i ! . . . D R A G N E A (se u i t ă l a c e i d i n j u r , să v a d ă ce f a c toţi) : î n c e r c a m . V O C E A L U I N E I C U : Căpitane, a c u m cred p u t e m v o r b i clar. D R A G N E A : Păi... că

V O C E A L U I N E I C U : Căpitane, a m nevoie de e x e m p l e mari...Şantierul merge bine, avem t o a t e ş a n s e l e să f i m e v i d e n ţ i a ţ i p c r a m u r ă ; l u n a v i i t o a r e sc f a c d e c o r ă r i l e . . . ( T o n i , Sile, apropie.) Gelu, M a r i n au devenit atenţi,

: N u . E... bem împreună,

să f i m

prieteni"... după

: E u n u a m z i s c ă . . . (Se u i t ă !... (Luînd aparatul.)

se

Poftim, vor-

DRAGNEA nu

(speriat) :

Ştiu,

tovarăşe

Neieu.

m a i c n e v o i e să...

: N-am

nevoie.

80

www.cimec.ro

G E L U : S p u n e - i c u te c ă s ă p i m . (Se s t r i n g toţi in j u r u l l u i a p r o a p e u f u . i n d i i I. T O N I : A ş a , G e h i ; «MI I * * c u n o s c : b r a v o !... G E L U ( f o a r l e a m e n i n ţ ă t o r ) : S p u n e - i că te că­ săpim ! D R A G N E A : Astea s i n i troburiJc noastre, dc <•<• să-i s p u n l u i ? S I L E (apăsînd pe b u t o n ) : S p u n e - i I . . . DRAGNEA (se fereşte d e a p a r a t u l care i i e s t e p u s l a g u r ă ; d ă să sc s m u l g ă d a r c ţ i ­ n u t zdravăn.) G E L U ( b a t j o c o r i t o r ) : A l o , tovarăşe N e i e u , că­ p i t a n u l , c ă p i t a n u l v r e a să-ţi v o r b e a s c ă . O V O C E (in aparat) : G i r c căpitan ? Nu-i N c i ­ cu aici... T O N I : C ă p i t a n u l d e s u s . . . a d i c ă d i n c e r !... G E L U : Cuiuunicaţi-i l u i N e i e u că ofiţerul l u i e aproape de ceruri. T O N I : C ă e r o i i , n u m a i s i n i e r o i , c i d ian p o ­ t r i v ă , îl c ă s ă p e s c p e c ă p i t a n . (.KM' ( a n t r e n a t , s l r i g i n d ) : C ă s-a z i s şi c u e r o i i şi c u c ă p i t a n u l c ă p r e s a o să s e r i e d o a r despre o sinucidere bizară i n creierul m u n ţ i ­ lor... V O C E A : A l o , a l o , ce se î u t i m p l ă , staţi a ş a . staţi să-l c a u t |>c t o v a r ă ş u l Ncicu. T O N I : P r e a t î r z i u . l u i N c i c u s p u n e - i că f a p lelc-s c o n s u m a t e , g a t a , l - a m şi c ă s ă p i t . G E L U ( v e n i n d u - i o idee) : A u z i - l c u m urlă... (Dă u n strigăt g U j i i i l în a p a r a t de s p e r i e t o t u l . ) T O N I (pe u r l e t u l l u i ) : R r a v o , G e l u . E u , s i n ­ g u r u l care într-adevăr le cunoaşte... S O L D A T U L ('care s-a t r e z i t , b u i m a c , d î n d u - ş i s e a m a ) : H e i , c c faceţi ? (Se r e p e d e . ) T o v a ­ răşe c ă p i t a n , ce v ă f a c ă ş t i a , t o v a r ă ş e c ă p i ­ t a n ? !...
4

G E L U (luînd a p a r a t u l : Şi a c u m , ascultaţi u l ­ t i m u l I u i strigăt, a s c u l t a ţ i c u m îşi d ă d u h u l . ( S c o a t e u n g e a m ă t , î m b i n a t c u u n u r l e t şi d ă d i n picioare, ţinînd aparatul cit nun aproape.) D O I N A (răspunde strigătului, cu un) : Olariu u u !... ( G e h i f ă r ă să-şi d e a s e a m a , ţ i p ă şi m a i t a r e . D o i n a , a c e l a ş i j o c , şi a p a r e î n s t i n g ă sce­ nei, gîfîind.) T O N I : B r u n e t a !... D R A G N E A : D o i n a ! (Se m i ş c ă î n strrînsoarea celorlalţi.) D O I N A : Cc staţi aşa u n u - n t r - a l t u l , v ă e f r i ­ c ă ? E u s î n t !... T O N I : E a e !... D O I N A : M e r s i că mi-aţi r ă s p u n s l a c h i u i t . N u m a i aşa a m p u t u t s-ajung. U f f , tare e g r e u , c a p r o a p e i m p o s i b i l . (Văzînd u i m i r e a tic piatră a celorlalţi.) Nu v-aşteptaţi la m i n e , nu-i a ş a ?... N u - i n i m i c , m e r s i c-aţi c h i u i t şi a m p u l u l a j u n g e . . . M a r i a n , i u b i t u l e , să n u s p u i c ă şi a c u m t e - n c u r c . . . ( . l o c u l m u t a l b ă r b a ţ i l o r se p r e l u n g e ş t e p î n ă l a p a r o x i s m . E a t r e c e p e lingă fiecare.) (e-aţi r ă m a s aşa ? ( S o l d a t u l u i , c a r e stă s t a n ă , e u s p a t e l e l a e i , în p o z i ţ i a i n c a r e i s-a o r d o n a t . ) Ş i d u m n e a t a fSehimă nedumerită, d u p ă c a r e se-ntoarec la Drag­ n e a . ) M a r i a n , i u b i t u l e , ce-i c u t i n e ?... D R A G N E A (deodată, neaşteptat, voce a m e n i n ­ ţ ă t o a r e , c a v e r n o a s ă ) : L a s ă , că-ţi e x p l i c e u !... VOCEA LUI NEICU (în aparat, deodată, v o c e g î f î i t ă ) : E i , a l o , a l o , cc s - a - n t î m p l a t a c o ­ lo Ce s - a - n t i m p l a t , a ţ i î n n e b u n i t , a l o . . . ( D r a g n e a d ă să p u n ă m î n a p e a p a r a t : b u s ­ c u l a d ă . S i l e p u n e p i c i o r u l p e a p a r a t , îl r e s ­ p i n g e p e D r a g n e a , a p o i , în v r e m e ce g l a s u l l u i N e i e u se m a i a u d e , r u p e c u satisfacţie două f i r e şi t o t u l intră într-o t ă c e r e g r e a p e s t e c a r e se l a s ă

SILE

(căpitanului) Slai

: Ordonă-i liniştit,

stea

pe

loc.

CĂPITANUL : p r e j u r !...

soldai.

Stînga-m-

www.cimec.ro CORTINA

A C T U L III
I n afara t r - u n colţ, pare. D o i n a controlează d e D r a g n e a şi D o i n a , t o ţ i d o r m . A c e ş t i a d o i , p a r c ă f o r i n d u - s e , s-au ascuns î n ­ apăraţi de e x c a v a t o r . D r a g n e a c h i n u i e a p a r a t u l t a l k i o - w n l k i e încercând săd r e ­ î l î m b r ă ţ i ş e a z ă , se î n g h e s u i e î n e l . D r a g n e a a r e m o m e n t e t a n d r e , d a r i m e d i a t se p r i v i n d spre cei care d o r m .

DOINA (alintîndu-se) : M a r i a n . . . ( D r a g n e a d ă să o m î n g î i e , a p o i i i f a c e s e m n a „ c e n a i b a , ăştia-s a t î t d e a p r o a p e ! " ) DOINA (se r e t r a g e , p r i v e ş t e c u i n v i d i e p a ­ s i u n e a p e c a r e o a c o r d ă a p a r a t u l u i ) : S-ar p ă ­ rea că t e interesează m a i m u l t a p a r a t u l decît venirea mea. DRAGNEA ( ş o p t i t ) : T r e b u i e să-l r e p a r . C i t m a i repede, altfel... D O I N A : M a r i a n , şi e u c a r e a ş t e p t d e atâta i i m p să a j u n g l i n g ă t i n e . . . D R A G N E A (reuşeşte să f a c ă c e v a , se a p r i n d e b e c u l r o ş u a l e m i ţ ă t o r u l u i ) : M e r g e !... D O I N A ( b o s u m f l a t ă ) : M e r g e !... D R A G N E A : A l o , alo... tovarăşu' N c i c u , alo... nlo... aici căpitanul D r a g n e a . Domniţi c u m v a ? VOCEA LUI NEICU (deodată, d e o s e b i t de t a r e ) : C u m d r a c u ' o să d o r m ? !... U m b l u să le s a l v e z . D R A G N E A ( î n t î i se s p e r i e g r o a z n i c d e t o n u l acela p u t e r n i c ; a b i a a p o i f a c e aparatul m a i f n c e t ) : N u e n e v o i e , t o c m a i a s t a v o i a m să vă s p u n . V O C E A L U I N E I C U (supărat, d a r , datorită b u t o n u l u i , m u l t m a i î n c e t ) : N u e n e v o i e !... E u c a r e a c u m a t o c m a i a ş t e p t a m e l i c o p t e r u l !... Să-l t r i m i t , să t e s a l v e z . . . Ce d r a c u ' s-a-ntîm­ plat ? D R A G N E A : N i m i c , n i m i c , tovarăşe Neieu... Şi, v ă r o g . n u trimiteţi manie. T o t u l c în o r ­ dine. VOCEA L U I N E I C U : , I n o r d i n e " ! M i se s p u n e că t o - a u c ă s ă p i t . N u m a i p r i m e s c n i c i u n s e m n a l şi... h a : „ I n o r d i n e !".. D R A G N E A : Vă r o g , opriţi elicopterul, nu t r i m i t e ţ i n i m i c . (Cît m a i î n ş o a p t ă . ) Ş i , d a c ă se p o a t e , n i c i n u - m i m a i v o r b i ţ i . . . N u m a i c i r u l v ă c h e m e u . . . şi. n u v ă s u p ă r a ţ i , d o a r s t r i c t u l necesar... V O C E A L U I N E I C U (indignat) : „Strictul ne­ cesar". D a ' ce, e u pălăvrăgesc, c u fac c o n v e r ­ s a ţ i e a m o r o a s ă c u d u m n e a t a ? !... D R A G N E A : N u . d a r băieţii sînt sensibili. A u d ce-mi s p u n e ţ i şi... S ă ştiţi că sînt nişte o a m e n i f o a r t e . . . Ş t i ţ i , n-aş v r e a ; e i . . . VOCEA L U I N E I C U : Şi te căsăpesc! I a r d u m n e a t a Ie i e i a p ă r a r e a . S p u n e d r e p t , n u - i aşa că t e ş a n t a j e a z ă f i i n d c ă a u v ă z u t că a v e m n e v o i e d e e i ? !...

D R A G N E A : N u , tovarăşe N e i e u , sînt nişte băieţi f o a r t e b u n i . A fost o neînţelegere, v ă rog... V O C E A L U I N E I C U : B i n e , a m înţeles, lasă că d r e g e u l u c r u r i l e . lh\r n u u i t a , d u m n e a t a te-ai a n g a j a t , î n n u m e l e d u m i t a l c m - a m a n ­ gajat eu. D R A G N E A : T o t u l v a f i a ş a . . . D a r v ă r o g !... A m să v ă s u n o u . . . N u - i m a i a g i t a ţ i , s î n t b ă ­ i e ţ i b u n i !... V O C E A L U I N E I C U (deranjat, dispreţuitor) . N u î n ţ e l e g !... D a r m i u i t a c c t c - a i a n g a j a t . M î i n e e termenul ! N o a p t e b u n ă . D R A G N E A : Sc v a f a c e ; s î n t b ă i e ţ i buni. ( î n c h i d e a p a r a t u l , se u i t ă l a D o i n a . ) D O I N A (contrariată) : Sînt băieţi b u n i ? t Ă ş ­ t i a c a r e a u v r u t să t c c ă s ă p e a s c ă !... DRAGNEA (agăţînd a p a r a t u l de b u l d o z e r ) : D o i n a , i u b i t o . A c u m sînt n u m a i a l tău... U f f , b i n e c-ain r e u ş i t , D o i n a . ( O m î n g î i e . ) I u b i t o . . . D O I N A (contrariată, ridieîndu-se în picioare) : Sînt băieţi b u n i , a i spus ? ! D R A G N E A ( s e m n să t a c ă ) : S s s t !... (Sc r i d i ­ c ă şi e l . ) D o i n a , t e i u b e s c !... N i c i n - a m a v u t v r e m e să-ţi s p u n . . . DOINA (se fereşte) : M a r i a n , ce sc p e t r e c e a i c i ?... D R A G N E A : T u a i încredere î n . . . D O I N A : M a r i a n , c e s e - n l î m p l ă c u t i n e ? !... Ă ş t i a v o r să l e o m o a r e , i a r ţ i e ţî-e f r i c ă . M a ­ r i a n . A u băgat frica-n tine... D R A G N E A : A c u m p o t să-ţi s p u n că m i - a f o s t d o r . . . M i - a f o s t t a r e d o r d c t i n e !... ( 0 î m b r ă ­ ţişează.) D O I N A : M a r i a n , n u te-ntreb n i c i de ce m-ai t r i m i s înapoi c u e l i c o p t e r u l , n i c i . . . D R A G N E A : T u eşti i u b i t a m e a c e a î n ţ e l e g ă ­ toare... D O T N A : D a r t c î n t r e b ce-i c u t i n e ? E ş t i foarte s c h i m b a t . Eşti a l t u l ! DRAGNEA (îi m î n g î i e p ă r u l . îşi j o a c ă m i n a p r i n e l ) : D e c i n d t e - a ş t e p t a m şi t o c m a i . . . D O I N A : M a r i a n , v r e i să f a c e m u n c o p i l ? !... DRAGNEA (speriat, se u i t ă spre cei c a r e d o r m ) : D o i n a , a r f i . . . C u m să-ţi s p u n : şi e i stau aici singuri... DOINA ( d i s p r e ţ u i t o a r e ) : N i c i n u l-aş face. N i c i n-aş c o n c e p e să-l c o n c e p c u t i n e î n s t a ­ r e a a s t a . . . . T u n u v e z i c u m e ş t i ?...

82

www.cimec.ro

DRAGNEA : Cum ? D O I N A : P ă i , c u c c t o t v r e a u să-ţi s p u n ? ! ( D i n t r - o răsuflare) : M i - c frică p e n t r u tine, M a r i a n . N - a i n d r e p t a t e ?... R ă s p u n d e , M a r i a n , n - a m d r e p t a t e s ă - m i f i e f r i c ă ? !... ( F i i n d c ă e l tot nu r ă s p u n d e , îl s o m e a z ă . ) : M a r i a n , nu l e - n t r e b d e cc m - a i t r i m i s Î I U I J M M C U e l i c o p t e ­ r u l . N i c i d e cc m-ai p r i m i t aşa ; tc-ntreb c u m d c l e - a i p u t u t s c h i m b a ?... D R A G N E A : M ă g ă s e ş t i s c h i m b a t ?... D O I N A : I n r ă u . E ş t i n e s i g u r , eşti t e m ă t o r , eşti l a ş . DRAGNFA (cu s u r p r i n d e r e , m a i m u l t î n g î n ă <lce.it r e p e t ă v o r b e l e e i ) : 1-aş ?... D O I N A : M a r i a n , t u ştii d e ce m - a m îndră­ g o s t i t e u d e t i n e , ş t i i d c cc l e i u b e s c c a o n e b u n ă ?... D R A G N E A : M ă i u b e ş t i şi a s t a m i - c d c a j u n s . D O I N A : T u crai pentru n u n e p u t e r n i c , şi c u r a j o s , şi d i n t r - o b u c a t ă . . . E r a i , d a c ă vrei, erou... D R A G N E A : ( f a c e u n g e s t c a şi c u m s-ar feri) : „ E r o u " ? ! T e r o g să uiţi cuvlntul ăsta ! DOINA ( l u m i n a t ă ) : D a , aşa le f e r e a i cind îţi s p u n e a m . D a r n u t e f e r e a i d e m i n e . T e fereai d c c u v i n t e l e astea f o a r t e importante earc-ţi p l ă c e a u . T e f e r e a i f i i n d c ă - ţ i plăceau, f i i n d c ă şi t u v o i a i c a să f i i a ş a . D i n m o d e s t i e tc f e r e a i . . . şi c u t e i u b e a m m a i m u l t , p e n t r u c ă e r a i p u t e r n i c , c u r a j o s , d i n t r - o b u c a t ă , şi m o d e s t !... D R A G N E A : D u p ă cîte î n ţ e l e g , a i m o t i v e să n u m ă m a i iubeşti. N u m ă m a i iubeşti, D o i n a , n u - i a ş a ? !... D O I N A : B a t e i u b e s c , d u m n e z e u l e !... C i n e a l t a urcă aşa, d u p ă t i n e , c i n d t u o a l u n g i ? ! Te iubesc, c u m să nu tc i u b e s c !... D R A G N E A : A t u n c i , D o i n a , t u c h i a r c r e z i că eu... (Tentează o î m b r ă ţ i ş a r e ) . DOINA ( n e d î n d a t e n ţ i e i n t e n ţ i e i l u i sau nci n t e r e s î n d - o ) : D a ! A ş a v e a m o t i v e să n u t e n u u i u b e s c !... D R A G N E A : S î n t l a ş , n u ?... Ş i c u m a i i n a i s p u s c ă s î n t ? !... D O I N A : T e - a m g ă s i t s c h i m b a t , M a r i a n , şi n u vrei să-mi spui cc-i c u t i n e !... DRAGNEA (fngîndurat) : A i dreptate. Dacă vacanţa a r f i început alaltăieri în loc dc i e r i , u u m-ai f i găsit aşa. D O L N A : D e c i , recunoşti că eşti s c h i m b a t ; d e ce M a r i a n , d e cc ? ! D R A G N E A : D o i n a , t u l-ai a u z i i î n a p a r a t p c c e l c a r e v o i a să m ă s a l v e z e , d a ?... (Doina încuviinţează.) D R A G N E A : Ş i i - a i v ă z u t şi p c ă ş t i a c a r e , v o r b a l u i , v o i a u să m ă căsă]>ească ?... DOLNA (cu i m p u t a r e ) :,,Băieţii buni", cum spui tu. DRAGNEA : Ei au asta. Exact, iar Au Doina. eu nu Ei pot au să dreptate. lc spun dreptate,

D O I N A ( l u î n d a p a r a ţ u l t a l k i e - w a l k i e şi a m e ninţîndu-1) : V a să zică t u , c a n a l i e , t u î m i s c h i m b i i u b i i u l . t u î l f a c i n e o m ! S ă ş t i i . . . să ş t i i , c u m i n e n u - ţ i m e r g e ! (11 m î n g î i e p r o ­ tector pe Dragnea). N - a m să t e l a s să f i i laş !... D R A G N E A : E u n u sînt obişnuit c u v o r b e , c a e l ; e u v r e a u să f a c t r e a b ă !... D O I N A ( c u u m o r , a c e l a ş i j o c p e oarc-1 f ă c e a e l m a i î n a i n t e ) :Sst !... ( C a u t ă c ă t r e c e i c a r e d o r m şi deodată-1 î m b r ă ţ i ş e a z ă şi-1 s ă r u t ă , î l s ă r u t ă , î l s ă i u t ă . ) M a r i a n , i u b i t u l m e u !... M a ­ r i a n , d r a g o s t e a m e a !... M a r i a n , ş t i a m e u c ă t u n u p o ţ i f i a l t f e l . . . ( S t r i g ă . ) M a r i a n !... D R A G N E A : Ssat !... D O I N A : F a c e m g ă l ă g i e ? !... ( D e o d a t ă . ) Hai p e m u n t e , c u n o s c e u d r u m u l !... DRAGNEA ( n e î n d e m î n a t e c şi c u u m o r ) : E n u m a i zid drept, n u vezi ? D O I N A : Cunosc c u d r u m u l , n-am v e n i t pe el ? ! f i i i a d e m î n ă , îl t r a g e , d i s p a r î n s t î n g a î n v r e m e ce M a r i n , c a r e s-a t r e z i t l a s t r i g ă t u l e i , sc r i d i c ă î n c e t , p r i v i n d p e u r m e l e l o r . ) G E L U (sc ridică şi e l , î l b a t e p e u m ă r şi c î n d a c e s t a îl p r i v e ş t e îi f a c e s e m n c u d e g e t u l l a o b r a z ) : C u l c ă - l e şi f i i g e n t l e m a n , ce n a i b a !... ( f n l u n e c a r e , m u z i c ă d e s c e n ă c o n s u n î n d c,u sforăiturile l o r . Cînd v a , pe î n t u n e r i c , a u z i m g l a s u l l u i N e i e u . A t u n c i c î n d se f a c e l u m i n ă , observăm a p a r a t u l talkie-walkie rămas agăţat de b u l d o z e r , aşa c u m îl p u s e s e D r a g n e a m a i de m u l t . ) V O C E A L U I N E I C U (voce răguşită dc d i m i ­ neaţă. Şi, parcă, m a i autoritară) : A l o , căpi­ tane, alo... (Cei p a t r u , plus soldatul, arată de abia t r e z i ţ i . U n i i s î n t î n c ă î n t i n ş i , a l ţ i i îşi s t r î n g sacii de d o r m i t , u n i i m ă n î n e ă . P a u z ă lungă p î n ă r e u n u l se d e z m e t i c e ş t e . ) S O L D A T U L : Tovarăşe căpitan... ( M i r a t , p r i ­ v i n d în baracă) Nu-i... V O C E A L U I N E I C U : A l o , căpitane, b u n ă m i n e a ţ a , a l o !... di­

( S o l d a t u l n l e a r g ă s p r e a p a r a t , d ă să p u n ă m i n a pc e l , dar...) GELU ( o p r i n d u - 1 , îl b a r e a z ă c u m i n a , într-o a u t o r i t a r ă i n t e r d i c ţ i e ) : S t a i l i n i ş t i t , t ă t i c u ' !... (Şi i a e l a p a r a t u l s p u n î n d c u v o c e t o t a l m e n t e neplăcută.) B u n ă dimineaţa. V O C E A L U I N E I C U : T e trezeşti g r e u , c ă p i ­ tane. G E L U : N u sînt căpitanul. VOCEA LUI NEICU (glas speriat) : Dar

undei ?
G E L U : E ocupat. VOCEA LUT N E I C U G E L U : Ba da. SOLDATUL I>a' z ă u , VOCEA GELU : VOCEA LUI E (celorlalţi, NEICU în (speriat) : care stau (autoritar) : ca omu'... Nu cumva...

impasibili) : ?... pe Dă-mM I-a

unde-o f i tovarăşul

căpitan

(CTI c i u d ă . )

mare dreptate !

căpitan ! U n d e e căpitanul ? pădure, şi alte venit dum­ logodnica. Vreţi neata ? ! T c informaţii vreau ?... să vorbesc

D O I N A : Eşti convins ? DRAGNEA ( i z b u c n i n d , mărlurisindu-se) : I n f o n d , sînt d c părerea l o r . A s t a m ă reţine ; a s t a m ă laee aşa... I n f o n d , acest N c i c u m ă a g a s e a z ă şi p c m i n e .

L U I N E K i U : A s c u l t ă , c i n e eşti r o g , neapărat,

cu căpitanul, unde-i căpitanul ? !

www.cimec.ro

83

D R A G N E A (vine alergiiul d i n slînga, a u t o r i ­ tar, smulge apnrntul din mina lui Gelu) : S î n t a i c i , t o v a r ă ş e N c i c u , s i n i a i e i !... ( G i f î i c şi a d a u g ă . ) V - a m r u g a i . . . v - a m s p u s c ă v ă chem eu. V O C E A L I iii N E I C U : L a s ă că ş t i u şi e u p e ­ dagogie, căpitane. ( G l a s s a t i s f ă c u t ) . Ş t i u şi eu pedagogie... ( D o i n a a a p ă r u i şi e a . d o n a t ă , r u ş i n a t ă , l u nocă l o t p e m a r g i n e ; d a r b ă i e ţ i i l o t a u v ă z u t . Sc f e r e ş t e , stingherită, caută să n u a t r a g ă a t e n ţ i a . Cei p a t r u renvarcînd-o, o privesc, i n ­ s i n u a m , s c h i m b ă p r i v i r i , o cintăresc d i n o c h i a p r e c i i n d p r e z u m t i v e l e u r m e a eeea ce v o r >ă i n s i n u e z e . ) GELU (cîntă agresiv) : As'iioapte te-am v i * vă

saaat !...
S O L D A T U L ( v ă z î n d - o ) : S ă r u * m i n a !... S ă fac o cafea. (Doina dispare.) VOCEA Draguea LUI i-a

NEICU (în aparatul l a c a r e spus ceva) : E toată lumea

acolo ?...
D R A G N E A : Da... V O C E A L U I N E I C U : D e c i toată l u m e a la d a ­ t o r i e !... DRAGNEA (privind chipurile i n e x p r e s i v e ) : D a !... V O C E A L U I N E I C U : Aveţi u n aparat dc r a ­ d i o ?... D R A G N E A : U n televizor... (Căutînd încuvi­ i n ţ a r e a l o r ) P r i n d e şi r a d i o . . . V O C E A L U I N E I C U (triumfal) : E i , atunci... M ă a s c u l t ă t o a t ă l u m e a ?... D R A G N E A ( p r i v i n d u - i ) : D a ! (Vorbeşte c e v a în a p a r a t . ) (Doina reapare, aranjată.) TONI (întinzîndu-i dragă... (Doina se parcă mai pieptănată, mai

V O C E A L U I N E I C U : Băieţi, peste c i n c i m i ­ n u t e ascultaţi o m i s i u n e a „ l K m i n r a ţ a pc şan­ t i e r . " . V e ţ i a u z i oe-aţi s p u s v o i i e r i , a p o i ce s p u n eu d e s p r e v o i şi, i n plus, o s u r p r i z ă . D O I N A : C u m p«>ţi f i a t î t d c s l u g a r n i c c u e l !... ( D r a g n e a e d e p i a t r ă şi ţ i n e aparatul n e ­ mişcat.) DOINA : Marian, s p u n e - i că e... D a c ă nu v r e i , d ă să-i s p u n e u . . . ( V r e a să s m u l g ă a p a ­ r a t u l ; D r a g n e a se î m p o t r i v e ş t e . ) V O C E A L U I N E I C U : H e i , c e i d e - a c o l o , m-aţi a u z i t ? !... D R A G N E A : V - a m a u z i t , aşa v o m face. ( I n ­ c l u d e c u c i u d ă a p a r a t u l , ş t e r g î n d u - ş i fruntea.) ( T o n i , n u ş t i m d a c ă i n t e n ţ i o n a t , s a u n u , îşi l o v e ş t e s a c u l d i n c a r e a p a r a t u l d e rus î n c e p e h o h o t e l e sale m o l i p s i t o a r e . S o l d a t u l dîndu-şi s e a m a că e r a v o r b a d e a p a r a t , i z b u c n e ş t e e l in h o h o t e spre stupefacţia l u i Dragnea.) DOINA (şoptit, p r i n t r e dinţi) : M a r i a n eşti u n l a ş , t e d i s p r e ţ u i e s c !... TONI (politicos, scoate a p a r a t u l din sac) : S c u z e , n - a m v r u t . A c u m t r e b u i e să a v e m r ă b ­ d a r e să a ş t e p t ă m pînă încetează. Imrcază exact n o u ă z e c i d e s e c u i u l e. ( D u c e la buze ceaşca c u c a r e r ă m ă s e s e in mină, bindii-şi cafeaua.) S I L E : T o n i !... C e l u l e !... ( F a c e u n s e m n . ) G E L U ( p r i e e p î n d ) : T o n i . f i i g e t l e m a n !... ( f i ia c a n a d i n m i n ă . ) . . . Poftiţi l a cafea... M i c u l d e j u n l a cea m a i î n a l t ă c o t ă !... SILE (scoţînd u n cearşaf, soldatului) : Ia a p u c ă , m ă i d i v i z i i * !... S O L D A T U L ( b u c u r o s ) : S i g u r c ă d a , s i g u r că da... Aşezăm mase acuma... TONI (invitind-o) : Ijady, tovărăşioo dragă... D O I N A (evident, spre ciuda lui Dragnea, cochetează) : D a , m e r s i ; c u plăcere... D R A G N E A : N u v r e ţ i să p u n e m r a d i o u l ? D O I N A : D e c c ? F i i n d c ă ţi-a s p u s ş e f u l !... F a c i t o t co-ţi s p u n e ş e f i i ' ! DRAGNEA ( a s p r u ) : D o i n a !... DOINA (lui Toni, o a r e i-a o f e r i t ceva) : M e r s i ; sinteţi f o a r t e d r ă g u ţ . E u a d o r b ă r b a ţ i i o a i e ş t i u să Tio şi d r ă g u ţ i , şi d e n u m i , i n a c e ­ l a ş i t i m p . . . Şi-i d e t e s t p e laşi !... DRAGNEA (cu năduf) : P u n e , d o m ' l c , r a ­ dioul. G E L U : S-a şi p u s . ( D ă d r u m u l s e m n a l u l d e început al e m i s i u n i i pe şantiere'".) tocmai pe ,,Dimineaţa

mina) :

Lady.

tovărăşiră

fereşte.)

G E L U : E a n u v o r b e ş t e . Iva n i c i I U I e r e a l ă . E a e f a t a p e cave a n i v i s a t-o f i e c a r e a s ' n o a p t o ! T O N I : E x a e t . Ca şi v o c e a d e m a g o g u l u i ă s t u i a î (Arată spre aparatul u n d e se a u d e Neieu.) E a n u v i n o d e nicăieri, n u are fiinţă... Eşti u n fel de N c i c u . l a d y , d a r m a i mişto... D O I N A (deodată, o u e l !... G E L U : Opaaa ! D O I N A : Pe el nosc, d a r T O N I : Şi, nu de nu i v o l să-l s u f ă r ! . . . rog Nu pot să-l sufăr : vrea să pot vor­ Nu-1 c u ­ p o t să-l s u f ă r !... ce. m ă d u r ) : Să nu mă comparaţi

D O I N A : T r e a b a m e a !... v - a i n s p u s d e s t u l !... D R A G N E A : Băieţi, vă s p u n ă ceva... să-l s u f ă r !... ( a DRAGNEA biţi, tovarăşe

tovarăşul

Neieu

D O I N A : Spune-i m a i

b i n e I u i . că din tino...

eu nu

( T o a t ă l u m e a se a ş e a z ă în j u r u l , . m e s e i " — în v r e m e ce o m i s h v u e a î n c e p e . Pe parcurs, fiecare p e r s o n a j reacţionează c o n f o r m d a t e l o r s a l e : D o i n a se m i n u n e a z ă , uneori e chiar î n c i n t a t ă , D r a g n e a se o b l i g ă să n u a i b ă n i c i u n f e l d e r e a c ţ i e , d a r n u se p o a t e a b ţ i n e să nu-i s p i o n e z e pe ceilalţi. S i l e e serios, u n e o r i arborînd un zîmbet superior. T o n i şi G e l u sînt d i s p u ş i a n e g a t o t u l şi a l u a p e s t e p i c i o r . M a r i n se i a d u p ă e i , d a r u n e o r i e î n e î n t a t d e cc a u d e . A f i i n d o o a r e c a r e c o m u n i u n e s p i r i ­ tuală. S o l d a t u l comunică eu M a r i n şi, d i n cînd i n c î n d . trage c u o c h i u l la C ă p i t a n . Emisiunea este u r m ă t o a r e a : . . D u n ă dimi­ neaţa, stimaţi ascultători, t r a n s m i t e m emisiu­ nea „ D i m i n e a ţ a pe şantiere". ( S e m n a l m u z i c a l . )

a făcut

( o p r i n d - o ) : D o i m i !... P o f t i ţ i , Neieu.

84

www.cimec.ro

Hună dimineaţa, dragi rnnstriH'tori, «misiunea noastră d c d i m i n e a ţ ă a î n c e p u t . V ă u r ă m t u ­ t u r o r o z i p l i n ă d c succese. I'lină d e succese, ea a e c h i p e i d e t i n e r i d e l . i c o l a c e a m a i înaltă. In creierul munţilor, la 2513 metri, echipa condusă de cunoscutul depăşi tor de norme. Silo Viziru, despre ale cărui fapte d e l a L o t r u e m i s i u n e a noastră a v o r h i t d e m a i m u l t e o r i , realizează mari s u c c e s e . E l şi o u a l ţ i t r e i t i n e r i c a r e î l a j u t ă , s-au a n g a j a t să f a c ă p o s i b i l ă t r e c e r e a şoselei la p u n e t j d d e c e a m a i m a r e a l t i t u d i n e . V ă i n f o r m e z că f r o n t u l d e l u c r u e s t e e x t r e m d e î n g u s t şi d e p e r i c u l o s , ( i u e f o r t u r i s u p r a o m e ­ neşti, t i n e r i i noştri a u m o n t a t u n b u l d o z e r . IJOCUI f i i n d f o a r t e î n g u s t , b u l d o z e r u l s-a p r ă ­ b u ş i t . F a l - a u scos d i n p r ă p a s t i e ş i l-au m o n ­ t a t d i n n o u şi n u se v o r lăsa p î n ă n u v o r învinge v i t r e g i a n a t u r i i făcînd l o c p e n t r u ca ş o s e a u a să p o a t ă t r e c e . P î n ă n o a p t e a t r e c u t ă , ei n u l u c r a t î n c o n t i n u u v r e m e d e nouăsprezece oro, remontînd b u l d o z e r u l şi r e î n c e p i n d î n ­ f r u n t a r e a c u stînen ce n u l e p e r m i t e a p r o a p e n i e i o m i ş c a r e , l a t ă ce declară c i : Codii D u i n i t r a n . ( Î n r e g i s t r a r e ) : -<Ain v r u t să î n v ă ţ ă m să n u . n o t e m e m d e n i m i c , d c a s t a n e - a m a l e s u n a s e m e n e a l o c d e m u n c ă . P u t e a m să ne găsim u n d e v a u n serviciu uşurel, d a r era păcat d c energia noastră, d o ambiţiile noastre. V r e m să n o d e m o n s t r ă m t o t c e s î n t e m c a p a ­ b i l i să f a c e m . . . » )

t i n e r i , d a r crescuţi d e n o i , a i c i , p c şantier. I - a m c r e s c u t , i-arn e d u c a t , i - a m f o r m a t c u grijă i a r a c u m c u l e g e m r o a d e l e I - a m p r o p u s p e n t r u e v i d e n ţ i e r e . I i v o m s ă r b ă t o r i !"...) G E L U : M / a r c e s c r o c !... T O N I :Taei. m ă ! O m u l nc laudă... G E L U : N u no-a v ă z u t î n v i a ţ a l u i ; ş i . . . D O I N A : C u m , n u v-a v ă z u t ? ! . . . G E L U : N u nc-a v ă z u t . H a b a r n-are c u m arătăm ! T O N I : L a d y , t o v ă r ă ş i o o d r a g ă , ne-a v ă z u t ; e l n c - a v ă z u t , n o i s î n t e m e r o i !... T o t u l c-n regulă... D O I N A : E u n u l-uni v ă z u l , d a r n u . . . (Tace, la p r i v i r e a a s p r ă a l u i D r a g n e a . ) N u p o t s ă s u f ă r l a ş i i !... C R A I N I C U L : O d a t ă c u c o i d e p e şantier şi n o i îi sărbătorim pe eroii d o l a cota d o u ă inii cinci sute treisprezece şi l c d e d i c ă m a c e s t c i n i c e d e d i m i n e a ţ ă !... (Cîntecul p u t e r n i c , t r e z i n d s e n t i m e n t e i n v e r s e p e c h i p u r i l e p e r s o n a j e l o r . V, u n f e l d e m a r ş mobilizator.) DRAGNEA ( b ă n u i n d că m a r ş u l îl v a ajuta să-şi î n v i n g ă s t i n g h e r e a l a ) : E i , î n c e p e m ! ( S e ridică.) D o i n a , t u a i să p l e c i a c u m . . . D O I N A : D c c o , v r e a u şi e u să v ă d c u m m u n ­ cesc e r o i i . D R A G N E A (şi ca să-i t a i e v o r b a ) : E u a ş z i c e să î n c e p e m d c aici, u n i i pc lingă b u l d o z e r , alţii pregătind... S I L E : C ă p i t a n e , e u a ş z i c e să n u m a i v o r b e ş t i Ia p l u r a l . A d i c ă , n u m a i d a c ă v o r b e ş t i d e s p r e dumneata şi m a r e a d u m i l a l e u n i t a t e ( A r a U l spre soldat.) (Dragnea, m o m e n t de înfruntare mută) G E L U : N o i sîntem c r o i . N o i n u m a i aven» nici u n interes. T O N I : D e n o i s-a v o r b i t l a r a d i o . . . D o d u m ­ n e a t a n u s-a s p u s n i m i c . . . G E L U : Exact. D u m n e a t a c i n e eşti ?... C i n e eşti, d o m n u l e ? D O I N A : Vezi. M a r i a n , vezi că... , D R A G N E A : D a r s-a s p u s şi d o u n a n u m e t e r ­ men, de u n angajament. I n definitiv, u n anga­ j a m e n t a l .acestui p u n c t d c l u c r u , a l n o s t r u . . . S I L F : S ă f i m înţeleşi. N o i n u nc-am l u a t n i c i u n f e l d o a n g a j a m e n t . D u m n e a t a şi c u Neieu v i l-aţi l u a t . N o i n u v ă - m p i e d i c ă m . P o f t i m , îndepliniţi-1... D O I N A : M a r i a n , d o cc n u l e s p u i ? T u d e s p r e Neieu crezi... DRAGNEA ( s t r i g ă ) : D o i - n a !... (Temperînduse) D o i n a , t r e b u i e să p l e c i ; a i c i n - a r e c e c ă ­ u t a o f e m e i e . . . T c r o g să p l e c i . . . D O I N A (şoptit) : M a r i a n , mi-e frică, M a r i a n , m i - o f r i c ă să t c l a s s i n g u r . . . S I L E ( p a r c ă j i g n i t ) : D c c e n u p l e c i şi d u m ­ n e a t a ? ! N i c i d u m n e a t a n-ai ce c ă u t a a i c i !... DRAGNEA (continnîndu-şi furia) : A s t a m i - o p o a t e s p u n e d o a r c i n e m-a t r i m i s . G E L U : C i n e l-a t r i m i s c a să n c f a c ă p e n o i e r o i !... T O N I ( l u î n d o hotărîre) : C ă p i t a n e , şi s t i m a t ă d u d u i e , c i r c v r e i să v e z i c u m m u n c e s c n i ş t e e r o i , c u m b e a u nişte e r o i , c u m f u m e a z ă nişte

G E L U ( c o n t r a r i a t ) : D a r o t r u n c h i a t !... D e c o n - a u l ă s a t ş i oe m a i z i c e a m , că v r e m să a r ă ­ t ă m ş i a l t o r a că p r i n f o r ţ a n o a s t r ă . . . S I L E : A ş a t a i e e i !... T a c i !... ( E m i s i u n e a c o n t i n u ă , a c u m se a u d e g l a s u l lui Toni pe care, p e replicile l o r . r e p o r t e r u l l-a n u m i t A n t o n A p o s t o l e s e u : „ A i c i , c e e a c e c o n t e a z ă e n u m a i f o r ţ a şi v o i n ţ a n o a s t r ă . A l t i c o l e g i a i n o ş t r i s p e r ă să f i e s p r i j i n i ţ i . D e p ă ­ r i n ţ i , d e r u d e . I n faţa m u n t e l u i ăstuia n u ne mai sprijină nimeni. O r i n o i , o r i el..." — Aceştia sînt d o i d i n t r e n o i i c o l a b o r a t o r i a i l u i Sile V i z i r a — precizează r e p o r t e r u l — tre­ b u i e să v ă s p u n , s t i m a ţ i a s c u l t ă t o r i , că a c e s t e scurte interviuri le-am l u a t printr-o staţie cmisie-roeepţic, n o i n o a v î n d c u m să u r c ă m pînă acolo...) DOINA : D a ' eu c u m a m urcat ? ! mustrat de

G E L U : B r a v o !... Aşu-i !... ( T a c e , Sile.)

( R e p o r t e r u l c o n t i n u ă : „ I a t ă c e ne-a s p u s în încheiere tovarăşul N e i e u , a d j u n c t u l şefu­ lui grupului trei şantiere". ('înregistrare) ..Acolo sus e şantierul m e u cel m a i greu. D a r sînt şi o a m e n i i m e i cei m a i buni. Convingerea m e a e s t e că e i v o r î n v i n g e . M î i n e l a o m aceasta f r o n t u l de lucru m i se va lărgi simţitor. ceea oe mi se p a r e o m a r e v i c t o r i e . P o i m î i n e , n o i v o m Rurmonta l o c u l d i f i c i l ş i v o m v e n i c u b u l d o ­ z e r u l în jos, desohizînd toată p a r t e a d e m a r e a l t i t u d i n e a şoselei. S î n t s i g u r d e a s t a , d e o a ­ rece îi c u n o s c f o a r t e b i n e p e băieţi. O a m e n i

www.cimec.ro

85

eroi... poale că v o i a i c h i a r să r a d i o g r a f i e r i nişte c r o i . . . (Uitîndu-se c o m p l i c e l a G e l u . ) L e s p u n e m a d e v ă r u l ?... G E L U : E necesar, p e n t r u c u l t u r a l o r gene­ r a l ă !... T O J N I ( c a şi c u m a r s p u n e „ b i n e " ) : A ţ i a u z i t d e l o v i t u r a d c l a h a n ţ a d i n C o n s t a n ţ a ?... E u a m d a t - o !... D e a s t a s î n t a i c i , d c a s t a a n i v e ­ n i t a i c i , c a să m ă u i t e l u m e a , c a să-mi p i e r d u r m a . ( R î z î n d r ă u . ) E c l a r ? !... G E L U ( c a ş i c u m n - a r v r e a să-i l a s e să r ă s u ­ fle) : Ş i a ţ i a u z i t , a c n m , n u m a i m u l t d e u n an, a c u m unsprezece l u n i chiar, d e u n caz c u o seric d e m i n o r e v i o l a l e şi... (Arătînd spre s i n e . ) B ă i a t u ' e ! E b i n e ?... T O N I (arătînd către M a r i n ) : I a r e l , d e ce a r e f u z a i s ă v o r b e a s c ă l a r a d i o ? !... D e c e c r e ­ d e ţ i ? !... S p u n e , m ă . . . ţi-c r u ş i n e ? !... I l c a u t ă t a i c ă - s ă u să-l î n j u n g h i e . F i i n d c ă l a p r i n s t r ă ­ i n d c u . . . c i n e c r e d e ţ i ?... C u p r o p r i a - i m a m ă . N u b u n ă , vitregă. C h i a r m a i m u l t decît vitregă. A d i c ă , o b u c ă ţ i c ă p e c a r e taică-său... D e , p u ­ t e a , a d i c ă , să-i f i e m a m ă . T a i c ă - s ă u e m a r e , e preşedinte d e gospodărie milionară. (La î m p o ­ t r i v i r i l e l u i M a r i n . ) L a s ă - i , m ă , s ă ş t i e !... I a r e l , a ş a c u m îl v e d e ţ i , a-ntins-o c u d a m a şi c u b a n i i l u i b a b a c u ' . . . C î n d p ă r ă l u ţ e l e s-au t o p i t , a u r c a t a i c i c a să-l f a c e ţ i v o i e r o u . C c z i c i . M a r i n e , dacă te-ntorci e r o u , te iartă taică-lău. n u ?... M A R I N : B a , eu... G E L U ( l e p e d e , t ă i n d u - i v o r b a ) : Ce, n u t e i a r ­ t ă ? !... D a c ă s-a v o r b i t l a r a d i o d e s p r e t i n e , o r să s c r i e a c u m şi z i a r e l e . . . T O N I (izbucneşte î n rîs, a r ă t î n d s p r e S o l d a t ) : I a u i t e l a ă s t a c u m a r ă m a s !... G E L U : L a s ă s ă - n v e ţ e b ă i a t u ' !... T O N I : C c , t e ş i v e d e a i c-o tresă p e u m ă r p e I î n g ă n o i , a ? !... G E L U : D e z a m ă g i r e , C ă p i t a n e , şi p e n t r u d u m ­ neata şi p e n t r u trupă. Dezamăgire cruntă. S I L E : Sigur, pune m i n a p e j u c ă r i a a i a şi spune-i a c u m a d e v ă r u l l u i N e i e u . D o a r zicea c ă n e c u n o a ş t e b i n e !... ( I m i t î n d u - 1 ) „Oameni t i n e r i , d a r c r e s c u ţ i d c n o i . a i c i , p e şantier'*... E i , h a i , c h e a m ă - 1 şi s p u n e - i . F ă - i b u c u r i a î . . . C ă t o t m i ne-a v ă z u l î n v i a ţ a l u i . . . O să-şi d e a seama ce-nseamnă să m i n t ă lăudindu-se ! D R A G N E A : Nu-1 c h e m . S I L E ( n e o b i ş n u i t să i se r i p o s t e z e ) : D c c e ?... D R A G N E A : P e n t r u că încă n-am a u z i t cine eşti d u m n e a t a c u a d e v ă r a t . S I L E : E u sînt SUe V i z i r u , a ş a c u m a ţ i s p u s . M ă cunoaşteţi exact. N u a m n i m i c d e adăugat. S O I J L V T U L : E l e o m serios, tovarăşe Căpi­ t a n !... A ş a c u m î l ş t i m î . . . S I L E : P o a t e c ă d a . N u m a i c ă l u m e a n u ştie c u c i n e lucrez.... E u i a u băieţi d i n ăştia ca să f a c d i n e i o a m e n i !... I a r d u m n e a t a ş i c u N e i ­ e u a l d u m i t a l e a ţ i stricat a c u m t o t , Căpitane... A ţ i s t r i c a t t o t !... D O I N A ( t o a t ă a c e a s t ă s c e n ă a s u f e r i t , s-a î n ­ g r o z i t , s-a s p e r i a t , şi-a v ă z u t i u b i t u l c ă s ă p i t de huligani. Gesturile ei a u constituit o î n ­ treagă p a n t o m i m ă — d e l a atenţia îngrozită c u care-i a s c u l t a l a m o d u l î n care simţea n e ­ v o i e să se f e r e a s c ă d e e i ş i l a c e l î n c a r e v e ­ n e a î n f a ţ a l u i D r a g n e a c a să-l a p e r e c u p i e p ­

t u l e i , cu î m b r ă ţ i ş ă r i l e e i ) : V a i , M a r i a n , e i n u l e v o r i e r t a p e n t r u a s t a I... S I L E : C ă n u - 1 v o m i e r t a !... M a i m u l t . T e u r ă s c !... A s t a e, C ă p i t a n e , t e u r ă s c !... G r o z a v te u r ă s c !...

DOINA (împingîndu-1 pe Dragnea într-un colţ) : M a r i a n , ă ş t i a n c c ă s ă p e s c . D R A G N E A : P l e a c ă , D o i n a !... D O I N A : Ş i s ă t e l a s p e t i n e . . . Să-i l a s s ă t e c ă s ă p e a s c ă p e t i n e !... N u , n u p o l !... D R A G N E A : T r e b u i e s ă p l e c i !... D O I N A : N u !... N u t e l a s s i n g u r ! ( L u î n d o h o t ă r î r e , sc d u c e s p r e c e i p a t r u care stau î m p i e t r i ţ i ş i a m e n i n ţ ă t o r i şi n u reacţionează tn nici u n f e ll a cuvintele ei.) D o m n i l o r , t o ­ varăşilor... m ă r o g , c u m vreţi... P o t să s t a u a i c i . c u . . . d u m n e a v o a s t r ă ? M ă p r i m i ţ i ?... N - o să v ă d e r a n j e z . . . Ş t i ţ i , d i m p o t r i v ă . . . V ă p o t face m i n c a r c . . . S î n t formată p e n t r u a f i o b u n ă g o s p o d i n ă . . . Credeţi-niă... V ă p o t b i c e m i n c ă r u r i gustoase... ( J o c m u t , c e i p a l r u nu s p u n n i m i c . 0 p r i ­ vesc c o n c u p i s c e n t , mîngîindu-i d i n o c l u r o t u n ­ j i m i l e t r u p u l u i . D o i n a se i n t i m i d e a z ă ş i s t r i g ă la D r a g n e a . ) DOINA (impresionată) : D e ce n u Ic s p u i , M a r i a n ?... D e c c n u v o r b e ş t i c u e i o m e n e ş t e , d e c e n u l e s p u i ce s i m ţ i şi ce c r e z i ? DRAGNEA (luînd o hotărîre) : Doina. E timpul ca t u să p l e c i . N o i n e - a p u c ă m d e lucru. SILI'] : Căpitane, c r e d că n u e c a z u l să repet. N o i , î m p r e u n ă , n - a v e m c e l u c r a . P r e a e grav cc-aţi î n s c e n a t , p r e a v-aţi b ă t u t j o c D R A G N E A : O s ă v ă d a ţ i s c a m a c ă n u !... P o a l e că n u mă-nţelegi e x a c t , d a r c d c d a t o ­ r i a m e a să f a c i n a ş a f e l încît a n g a j a m e n t u l să f i e r e s p e c t a t . . . D o i n a ! D O I N A : N u plec p i u ă cînd n u te-aud că l e s p u i e x a c t ce c r e z i . DRAGNEA (ameninţător) : T c rog ! D O I N A : M a r i a n , d e oe n u l c s p u i ?... D e c e n u v r e i s ă t e r e s p e c t e ? !... D R A G N E A (strigă) : D o i - n a !... (Tompcrîniu-se) Doina, t r e b u i e să p l e c i ; n-are ce c ă u t a o f e m e i e a i c i . T c r o g să p l e c i . . . D O I N A : Ţi-am s p u s c î n d p l e c . A c u m a n u !... T O N I : B r a v o , l a d y ! Aşa... A r d e - 1 !... D B A G N E A ( f u r i o s , s o l d a t u l u i ) : H a i !... ( P l e a c ă a m î n d o i , p o r n e s c buldozerul. L u ­ crează î n p a r t e a acoperită d e b u l d o z e r . D e a c u m î n a i n t e , se v o r a u z i n u m a i e x c l a m a ţ i i l e l o r d e e f o r t , se v o r v e d e a u n e l e m i ş c ă r i , se va vedea Dragnea sărind, d i n cînd î n cînd, p e b u l d o z e r ş i m a n e v r î n d u - 1 . D i n cîte n e d ă m s e a m a , l u c r u r i l e m e r g f o a r t e g r e u şi e i f a c eforturi apreciabile. Cîndva, cînd v a crede re­ gizorul d c cuviinţă, îl v o m auzi pe Soldat ic­ n i n d : „ N u merge, tovarăşe căpitan, m a i b i n e c h e m ă m e l i c o p t e r u l sau p e ceilalţi d e jos I " — şi t ă c e r e a î n c ă p ă ţ î n a t ă a c ă p i t a n u l u i ) . G E L U (o priveşte l u n g p e D o i n a , d i n ce î n ce m a i a ţ î ţ a t , c u î n ţ e l e s u r i d i n c e î n c e m a i p r o v o c a t o a r e ; j o c l u n g , ea ferindu-se î n f e l şi c h i p . î n t r - u n t î r z i u , c î n d o p r i n d e ) : Ş t i i că-mi p l a c i I . . .

80

www.cimec.ro

D U I N A : Să n u . . . ( I l ă m î n e speriată, căutînd ajutor.) G E L U ( r î z î n d r ă u ) :Ge t c . . . i n i i p l a c e c u r a î l p u i l a p u n c t p c o m u * ; a s t a e... DOLNA (se o b l i g ă însă să d i s c u t e c a l m ) : N u - i a ş a c ă n u - i a d e v ă r a t ce-aţi s p u s m a i î n a i n t e ? !... G E L U ( î n g h e s u i n d - o ) : M a i d o r i ţ i o c a f e a ?... D O I N A (lui Toni, în vreme ce G e l u îi t o a r n ă ) : N u - i a ş a ?... Nu-i adevărat ce-aţi s p u s m a i î n a i n t e !... T O N I (îi d ă şi e l c o n c u r s l u i G e l u ) : M a r i n e , hcrveştc-o p e d u d u i a c u n i ş t e z a h ă r ! D O I N A ( l u i M a r i n c a r e se e x e c u t ă ) : P e d u m ­ neata le-am v ă z u t c h i a r c u m protestai, c u m n i c i m ă c a r n u c r e d e a i ce s p u n e a e l . . . M A R I N : I n schimb, logodnicul tău e u n papă l a p t e . S l u g a ă l u i a d e j o s !... F i i s i n c e r ă !... T e - a m v ă z u t e u c ă e ş t i c o n v i n s ă d c a s t a !... DOINA (deodată, dueîndu-se la Sdc) : Să ştiţi că l o g o d n i c u l m e u e u n o m d i n t r - o b u ­ cată ! E u t o c m a i dc asta îl iubesc. S I L E (o p r i v e ş t e l u n g ; î n t r - u n t î r z i u s p u n e ) : V ă f e l i c i t . D a r d e c e - m i s p u n e ţ i t o c m a i m i c ?... D O L N A : P e n t r u că... P e n t r u că v ă v ă d m a i s e r i o s !... G E L U şi T O N I : O p a a . . . S i l e , a i c u c e r i t - o şi p e a s t a !... D O L N A : L o g o d n i c u l m e u e u n o m d e m n şi c u r a j o s şi d e o p i n i e . E u m - a m î n d r ă g o s t i t d e el hitr-o împrejurare în care t o c m a i avea de şuierat p e n t r u asta... M A R I N : De mult ? D O I N A : D e u n a n şi j u m ă t a t e . U n a n şi p a t r u l u n i , m a i bine zis. M A R I N : Ş i n u v-aţi c ă s ă t o r i t î n c ă ?... G E L U : M a r i n e , n u f i i n d i s c r e t !... D O I N A : B a n u - i n i c i o indiscreţie, l l iubesc şi c î n d v o i t e r m i n a şcoala m ă v o i căsători cu el... M A R I N : Sinteţi elevă încă... T O N I ( a c e l a ş i j o c c u G e l u ) : M a r i n e !... D O L N A : A n t e r m i n a t l i c e u l , u r m e z o şcoală t e h n i c ă . . . (ca ş i c u m a s t a a r s p u n e m a i m u l t ) de cliimie abinentară... G E L U : A n u ' d o i !... D O I N A : Aţi ghicit. G E L U : î n s e a m n ă că p u t e a m f i c o l e g i . . . D O I N A : Şi dumneavoastră, tot promoţia d e - a c u m d o i a n i !... U n d e - a ţ i dat bacalau­ r e a t u l ?... G E L U (morocănos) : N-am d a t b a c a l a u r e a t u l . N u ţi-am s p u s că... D O I N A : Ce p ă c a t !... L a n o i a f o s t a t î t d e f r u m o s l a b a c a l a u r e a t !... ( N a i v ă s i n c e r i t a t e . ) Ş t i ţ i c e f r u m o s c c i n d d a i b a c a l a u r e a t u l !... (Lui Toni) Dumneavoastră l-aţi d a t , n u - i a ş a ?... T O N I (acelaşi j o c c u G e l u ) : N u N u ţi-am s p u s o d a t ă că... l - o m d a t !...

b u n i , m a i g e n e r o ş i . . . S î n t s i g u r ă c ă şi d u m ­ neavoastră aţi f i f o s t a c u m m a i b u n i , m a i g e n e r o ş i , d a c ă . . . (Se o p r e ş t e b r u s c . ) G E L U : Ce „ d a c ă " ?... MARIN ( d e o d a t ă , n e a ş t e p t a t ) : D a c ă e r a ţ i şi v o i , a d i c ă , i n r î n d c u l u m e a , a s t a v r e a să s p u n ă !... T O N I : „ Ş i n o i " , d a oe, t u eşti m a i b r e a z , c u m a i c ă - U i v i t r e g ă şi b a n i i b ă t r î n u l u i !... D O I N A : N u , n - a m v r u t să s p u n a ş a . . . P e n t r u m i n e , e m u să v ă s p u n , s i n t e ţ i c a şi c o l e g i i m e i . Fîu s î n t s i g u r ă că p î n ă l a u r m ă o s ă v ă l ă m u r i ţ i şi-o s ă v ă - n ţ e l c g e ţ i f o a r t e b i n e c u l o g o d n i c u l m e u . Ş i o să l u c r a ţ i c u e l !... E u n o m f o a r t e serios ; d u m n e a v o a s t r ă încă n u l-aţi î n ţ e l e s . . . G E L U : A u z i , d o m n i ş o a r ă . . . Cc-ai z i c e d a c ă a m î n c e r c a să I c - n ţ e l e g e m p e d u m n e a t a ?... D O I N A ( d i n instinct, c u teamă) : C u m adică ? G E L U : A d i c ă să t e - a ş e z ă m f r u m o s j o s , să-ţi p u n e m m i n a p e g u r ă c a să n u p o ţ i s t r i g a . . . ( D o i n a se u i t ă i n s t i n c t i v î n d i r e c ţ i a u n d e se a u d e l u c r î n d c ă p i t a n u l şi c u s o l d a t u l . ) T O N I (care a a p ă r u t î n s p a t e l e ei) : D e g e a b a te u i ţ i într-acolo. E u îl c u n o s c b i n e p e G e l u ; s î n t s i n g u r u l c a r e î n t r - a d e v ă r î l c u n o a ş t e !... G E L U : P ă i c u m , d o m n i ş o a r ă , ce-ţi î n c h i p u i V i i în c r e i e r i i m u n ţ i l o r , a i c i , l a nişte o a m e n i care lucrează p e n t r u . . . î n l i n e , p e n t r u socie­ tate... (Apropiindu-se.) Adică pentru Neieu, pentru logodnicul dumitale... Şi... ce, n o i , a d i c ă , n u m e r i t ă m n i m i c d e l a s o c i e t a t e ? !... T O N I : Şi dacă nc-ai răsplăti d u m n e a t a în n u m e l e s o c i e t ă ţ i i , ce-or f i ? !... ( A p r o p i i n d u - s e , ameninţător) L a d y , tovărăşioo dragă... G E L U : V ă d că a i s e n t i m e n t e sociale... (Sare la e a , o î n g h e s u i e , o b r u s c h e a z ă , ea ţipă , , N u u u !... S î n t e ţ i h u l i g a n i ! L a t o a t ă l u m e a î i e f r i c ă d e v o i !... H u l i g a n i ! N u u u !... e t c . " E l insistă, p î n ă cînd, neaşteptat, o e x p l o z i e zguduie totul.) ( D r a g n e a şi s o l d a t u l s a r d e o d a t ă a l s c e n e i , se p r ă v ă l e s c a p r o a p e cu explozia.) î n t r - u n colţ concomitent

S O L D A T U L (speriat, ţipă) : V a i de n o i t o v a ­ r ă ş e c ă p i t a n , a m s p u s c u , t r e b u i a să c h e m ă m e l i c o p t e r u l !... ( D e z m e t i c i n d u - s e , s c u t u r î n d u - s e , î l v e d e p e G e l u l î n g ă f a t ă şi p e c e i l a l ţ i m a i î n c o l o ; îşi a r u n c ă toată c i u d a p e ei.) A r p u t e a să v ă f i e ruşine ! N e riscăm viaţa p e n t r u v o i . Ş i v o i s t a ţ i c u m î i n i l c - n s î n !... CĂPITANUL (trăgîndu-1) : H a i , h a i , r e p e d e , repede... SOLDATUL (înainte dc-a p l e c a d u p ă el) : Să vă fie ruşine ! N o i a m lucrat i n locurile cele m a i g r e l e şi o a m e n i i n c - a u mulţumit, a u s p u s d e c ă p i t a n că-i c e l m a i priceput. I a r v o i !... ( M o m e n t d e m a r e tăcere. D î n d u - ş i s e a m a că a r ă m a s aşa c u m o asaltase p e fată, G e l u se m i ş c ă s t i n g h e r ; m a i d e p a r t e , c e i l a l ţ i , d e asemenea.) S I L E (aspru) : G e l u , T o n i , m ă s u r a !... cred c-aţi întrecut

DOINA ( d e o d a t ă f o a r t e tristă) : V a să zică e a d e v ă r a t ce-aţi s p u s î n a i n t e . . . ( C u p ă r e r e d e r ă u ) Ş i p u t e a ţ i s ă - m i f i ţ i c o l e g i !... P u t e a m să d ă m b a c a l a u r e a t u l î m p r e u n ă . . . (Ca şi c u m a r v r e a să-i î m b u n e ) Ş t i ţ i c e f r u m o s n e - a m distrat n o i ba petrecerea de d u p ă baca­ l a u r e a t !... A f o s t c e a m a i f r u m o a s ă p e t r e c e r e d i n viaţa mea... N e s i m ţ e a m c u toţii m a i

( P r i v i r i c r u n t e , c e i d o i se î n d e p ă r t e a z ă . ) DOINA ( m u t ă ; în cele d i n u r m ă , c u v o c e stinsă, l u i Sile) : V ă m u l ţ u m e s c . D e a l t f e l . . . d e a l t f e l n i c i n u c r e d e a m . E u ş t i a m că...

www.cimec.ro

87

S I L K (şi m a i a s p r u ) : N u ş t i a i n i m i c , d o m * n i ş o a r ă şi a r l i b i n e s ă . . . D O I N A : Să plec, ştiu... SUJE : T r e a b a d u i n i t a l c , n u I a n o i a i v e n i t . A i v e n i t . . . ( S p i e l o c u l p e u n d c - a ieşit c ă p i t a ­ nul.) T r e a b a l u i , dacă-Vi i x r n n i t e . (Furios.) . N o i dc-aşe c e v a n u a v e m n e v o i e . ( V i n e s p r e ea.) Ce c a u ţ i a i c i ? ! C u m ţi-ai p e r m i s să v i i a i c i şi c u r a i ţ i p e r m i ţi m a i a l e s s ă . . . A r p u t e a să-ţi f i e r u ş i n e , o s i i î n c ă o p u ş t o a i c ă !... D O i N A : Asta rămîne dc văzut. V-am spus. A m să p l e c , d a r a c u m ş t i u c ă e l m a i a r e n e ­ v o i e d c m i n e . Cînd iubeşti u n o m , asta este, ( c u t o t m a i m u l t ă d e m n i t a t e ) ...eşti l i n g ă e l a t u n c i cînd a r c n e v o i e ! : N-are n e v o i e ! Ş i n i m e n i n-are n e v o i e . N i c i d e d u m n e a t a , n i c i d e e l . P u t e ţ i să v ă d u c e ţ i !... ( V ă z î n d u - i pe T o n i ş i Gelu.) Ş i v o i , m ă g a r i l o r !... D e r l i e d e i !... I a a p u e a ţ i - v ă d e t r e a b ă ! Inactivitatea v ă t i m p e ş t e ! TONI (studiindu-1 multă vreme) : T u , c i n d i-ai s u f l a t - o p e a i a l u i G e l u . . . t o t a ş a , d i n p r i c i n a i n a c t i v i t ă ţ i i ?... S I L E : Ştiţi că l a m i n e , c i n d c v o r b a dc m u n c ă , a m n e v o i e n u m a i d e o a m e n i serioşi ! ( r E L U : I n p r i m u l r î n d să f i i t u s e r i o s ! SILE : Gelu ! T O N I : D a , c r e d că a r e tb-eptatc, m primul r î n d să f i i t u s e r i o s !... S I L E : V - a m r u g a t să t r e c e ţ i l a l u c r u . D O I N A : N u v e d e ţ i c u m sc c l i i n u i e ş t e ?. GELU (ironic) : O p a a a !... ( A r ă t î n d cu d e g e ­ t u l s p r e S i l e şi s p i e D o i n a . ) S u n ă frumos d u e t u l !... ( R ă u ) E i b i n e , e u u n u l n u t r e c !... T O N I : N i c i c u !... S I L E : M - a m s ă t u r a t d e v o i !... G E L U : Ş i n o i n c - a m săturat. (Strigînd.) P o a t e mai midt, chiar ! S I L E ( s t r i g ă ) : T r e c e ţ i l a l u c r u u u u !... E u c o ­ m a n d a i c i !... TONI (dezlănţuindu-so ; acelaşi j o c ) : N e - a m s ă t u r a t să t o t c o m a n z i !... G E L U : V r e i să f i i z m e u f a ţ ă d e a s t a !... S I L E : N e t r e b n i c i l o r !... ( P l e a c ă ; t r e c e d e p a r ­ t e a c e a l a l t ă a e x c a v a t o r u l u i . S c e n a se-nfcunecă pe o m a r e ceartă c a r e izbucneşte între ci.) T O N I : L - a i j i g n i t G e l u , eşti u n m ă g a r ! G E L U : D u - t e şi m u n c i ţ i p e n t r u asta, dacă v r e i ! ( S c e n a se l u m i n e a z ă d o a r p e o p o r ţ i u n e îngustă u n d e Sile apare lingă D r a g n e a şi Soldat.) D R A G N E A Ce f u r i o s , c a o m u l ce t r u d e ş t e f ă r ă r e z u l t a t ; t r î n t e ş t e o s c u l ă şi-i s p u n e l u i S i l e de la o b r a z ) : C h i a r credeţi că e u . . . SDLiE ( a c r u , î l î n t r e r u p e ) : F a t a a s t a te i u b e ş t e f o a r t e m u l t ; şi-o să-ţi f a c ă f o a r t e m u l t e z i l e fripte ! D R A G N E A : O să m i Ic facă ea m ă i u b e ş t e . . . m i e !... Măcar,

iubeşti, dacă n u tc c o n d u c e N c i c u p r i n . . . ( d u ­ ce mîn.n i a g u r ă ) a p a r a t u l ă l a !... D R A G N E A (strigă) : N u - ţ i p e r m i t să v o r b e ş t i a ş a !... T e - a m r u g a t să m ă a j u ţ i ; n u v r e i . . . S I L F . ( t ă i n d u - i v o r b a ) : S t i i d e oe n u v r e a u ? . . . D R A G N E A : D e c e ?... S I L E : P e n t r u că n u v r e a u ca i u b i t e d u n i i t a l e să m ă d i s p r e ţ u i a s c ă p c n u n e a ş a c u m te d i s ­ p r e ţ u i e ş t e |>e d u m n e a t a !... D R A G N E A (alt o m ) : Ascultă d o m n u l e , a v e m a i c i d c f ă c u t o t r e a b ă ; p o a t e a m şi e u gmuhur i l c m e l e , p o a t e a m şi e u o p i n i a m e a ; d a r . i n p r i m u l r i i w l t r e b u i e f ă c u t c e e d e f ă c u t !... SILE (cînlărindu-1) : A i g m d u r i l c d u i n i t a l c . . . D R A G N E A : Da. SILE ( a c e l a ş i j o c ) : A i o p i n i i l e dumibale !... D R A G N E A : B i n o i i ţ e l e s !... S I L E : Păi a t u n c i , m ă i o m u l e , m ă i bărbate... (Deodată) Crezi că n u te-am m i r o s i t ? !... D c c c t a c i , m ă ?... D c c e tacLmă, a t i l a , ş i f a c i c e e a c c n u t r e b u i e s ă f a c i ? !... D R A G N E A (pe gînduri) : S î n t o m u l d a t o r i e i , a m î n v ă ţ a t c a î n t î i să e x e c u t şi a p o i să c o ­ mentez... S I L E : A s t a f ă c e a m şi e u î n a r m a t ă . . . Dar v e z i , în v i a ţ ă n u - i întotdeauna c a l a a r m a t ă . . . I n v i a ţ ă , să ş t i i , o a m e n i i t c p o t d i s p r e ţ u l t o c ­ m a i p e n t r u ceea ce t u n u c r e z i , d a c ă f a c i f ă r ă să c r e z i ! D R A G N E A ( d u r ) : E u c r e d că a i c i t r e b u i e f ă ­ c u t , c e e a c c f a c o u !... Ş i d c a s t a o f a c !... P u ­ teţi să m ă i n t e r p r e t a ţ i c u m v r e ţ i , d a r e u d e a s t a o f a c !... SILE ( s t r i g ă ) : C r e z i c ă n i u te-am v ă z u t că» t c c h i n u i , c r e z i c ă n u l e - a m s i m ţ i t c ă te c o n s t r i n g i , c r e z i c ă n u te-ani m i r o s i t c ă eşti a l t ă s t o f ă d e c î t v r e i să j w i r i ? !... F i i o m , b ă r b a ţ i " , sau f i i bărbat, o m u l e !... N - a v e a t e a m ă !... D a c ă eşti c u c a p u l p e l i n i e r i i t ă i n - a i d e c i n e să-ţi f i o t e a m ă !... D R A G N E A : Ţ i e n u ţi-e t e a m ă d c n i m i c p e l u m e a a s t a ?... S I L E : Dacă-mi p r o m i ţ i că răniino-ntrc n o i , a m să-ţi s p u n u n s e c r e t . . . D R A G N E A : Iţi p r o m i t .

S1I./E

astea

S I L E : E i b i n e , d e n i m i c !... A s t a s î n t e u . s î n t m î i n i l e m e l e ; a s t a e m e s e r i a m e a !...

DRAGNEA

(înfruntare

tăcută) : E x i s t ă şi-o

regu'ă î n toate pe l u m e a asta. Vezi, o u , odată, z i c e a m c u m t e - a m a u z i t ]>e d u m n e a t a a c u m . Şi-am păţit-o. A m păţit-o r ă u , m ă i . f r a t e . . . V e z i , m i e - m i p l a c e v o r b a asta a d u i n i t a l c c u ..omule, f i i bărbat" dar... S I L E : I ţ i p l a c e ?... A t u n c i , f i i b ă r b a t ! ( I n a c e s t t i m p se a u d e g ă l ă g i e m u l t ă , b ă ­ t a i e . S i l e s a r e . Sc a p r i n d e l u m i n a p e î n t r e a g a s c e n ă , u n d e î i v e d e m p e T o n i şi G e l u b ă t î n d u se z d r a v ă n . B ă t a i e c r u n t ă . ) S I L E ( s ă r i n d l a c i ) : A ţ i î n n e b u n i t !.. O p r i ţ i v ă !... A ţ i î n n e b u n i i !... ( I n t r ă î n t r e e i , î i d e s ­ parte.) G E L U (înocre.înd să d e a p e s t e S i l e ) : D a . a m î n n e b u n i t ! S i g u r c - a m î n n e b u n i i !... ( A r ă t î n d p c T o n i . ) A d i c ă c l a î n n e b u n i t ; v o i a s ă sea p u c e d e l u c r u . L-a f a s c i n a t !... T O N I : P e m i n e m-a f a s c i n a t ? !... C u m p o ţ i să s p u i u n a c a a s t a ? ! ( î n c e a r c ă să d e a . )

S I L E : D e ce. a i v r e a să te i u b i m

şi n o i , n u ?... dacă tu

D R A G N E A ( m u i n d u - s e ) : M-aş m u l ţ i m i i , aţi f i m ă c a r o a m e n i d c înţeles. SILE (privindu-1 lung) : Ascultă n u c u m v a eşti u n r o b o t ?...

bărbate,

D R A G N E A : Sînt u n o m disciplinat. SILE ( a m e n i n ţ ă t o r ) : E ş t i u n r o b o t !... A ş a s p u n b ă i e ţ i i ! N i c i p e e a n u eşti î n s t a r e s-o

S8

www.cimec.ro

M A R I N : I i l e . aşa s-au l u a t l a b ă l a i e . S I L E : Ş i t u , d e cc n-ai i n t e r v e n i t ? î... MARIN (arătînd sine f a t ă ) : Păi... S I L E : D a , d u u u i i ş o a r ă ; a r f i b i n e să scuteşti, i u f i b i n e să...
-

nc

( . 1 , 1 1 : S ă n e l a ş i o d a t ă , şi d u m n e a t a şi i u ­ b i t u l d u m i t a i e !... C ă . . . ( s a r e i a r l a T o n i ) t h r i j ' i i i ea ă s t a . . . ( T o n i încearcă şi c l să d e a . ) SIJJ-: : T o n i !... T O N I : S i g u r , l a m i n e s t r i g i . . . N u - 1 ştii pe G e l u ?... E u î l ş t i u !... C î n d s a r e e l L i b ă t a i e . . . S I L E : E i , ce-i r î n d s a r e e l l a b ă t a i e '.' TONI ( f e r i n d u - s e ) : T r c l m i e să d a i şi t u c ă a l t f e l . . . E u î l ş t i u b i i u ; p c G e l u !... ( J E L I ! : Ş i ce t o t v r e i să s p u i c u v o r b a a s t a , că m ă ştii ? I T O N I : Că t u n u sări l a b ă t a i e d e r ă u ; s a u d e - a l d r a c u l u i ! T u s ă r i ea s-o f a c i p e g r o z a v u l . I n f o t u l , eşti b ă i a t b u n . G E L U : E u , b ă i a t bun ? ! (Sare şi-1 b a t e z d r a ­ văn.) SILE ( D o i n e i ) : V e z i i n ce h a l ne-ai a d u s ! DOINA : Eu ? S I L E : Da, dumneata. N o i eram patru oameni care no înţelegeam p e r f e c t . GELU ( p a r c ă b o s u m f l a t ) : C h i a r şi c i n d no b ă t e a m , nc-nţelegcam. TONT : E m a n i o electricitate dubioasă, d o m ­ nişoară. O el c i t r i c i t a l e f o a r t e . . . discutabilă. G E L U : Sile, n o i n u ne-am certa, Silo, dacă n-ar a p a r e i n v i a ţ a n o a s t r ă dc-aldo astea ! S I L E : F e m e i , v r o i să z i c i . G E L U : Fonici, e i d a î... Ş i c c t e u i ţ i a ş a , domnişoară. Cc ? !... Emani o electricitate s e x y !... E n o r m a l ! A d i c ă , n u c d e m i r a r e . D a r , i n l o c u l d u i n i t a l c m i - a r f i r u ş i n e şi-aş

sâ-l i u b i m şi să-l i e r t ă m c a şi c u m i - a m f i logodnice. G E L U : Să tc-astîmperi, fată ! Cită vreme sînt e u a i c i , nu-ţi m e r g e ! Ce, t u c h i a r c r e z i că n e p o ţ i l ă m u r i ? ! D O I N A : Poate că d a . ( P r o v o c a t o a r e ) Dar n u m ă g i n d e s c la a l t c i n e v a , d e c î t l a e l . E u p e n t r u o l o f a c . U i t e , să v ă s p u n a c u m a . E u i u b e a m p c a l t c i n e v a , p e u n p r i e t e n de-al l u i il i u b e a m . E l . . . el a trecut printr-o m a r e în­ cercare, groaznică încercare. O încercare în caro, dacă n u c r e d e a n i m e n i i n e l , c i n e şlie... Ş i I - a m s i m ţ i t p e p r i e t e n u l m e u c u m se d e ­ z i c e , c u m n-jure c u r a j u l să-i s t e a a l ă t u r i p î n ă la c a p ă t . C u t o a t e că-l ş t i a c ă a r e d r e p t a t e . G E L U : Ş i l e - a i o f e r i t d u m n e a t a să-i s u s ţ i i m o r a l u l !... D O I N A : P o a l e că-i a ş a c u m s p u i . N u mi-e r u ş i n e . F i e c a r e j i v c m n e v o i e d e c i n e v a caro, să m e r i t e să c r e d e m i n e l . ( A d e v e n i t a u t o ­ r i t a r ă , ameninţătoare.) î n ţ e l e g e ţ i d e c c n u - 1 bis ? ! E u c r e d i n c l şi s i m t c ă a c u m t r e b u i e să-l ajut ! C i n d n u t e p o ţ i d e s p ă r ţ i d o d u r e ­ r e a u n u i om, a t u n c i c d r a g o s t e a d e v ă r a t ă !... E u d e a s t a s t a u . A r c n e v o i e d c c i n e v a !... I a r v o i s i n t e ţ i r ă i , p o r n i ţ i !... V o i s i n t e ţ i î n s t a r e să n c c ă s ă p i ţ i !... ( D e o d a t ă , d î u d u - ş i c u ­ r a j . ) D a r n u m i - e f r i c ă !... C c , c r e d e ţ i c ă - m i e r ; i f r i c ă d a c ă s ă r e a ţi l a m i n e ? !... C r e d e a ţ i c ă n - a v e a m t ă r i a să v ă a l u n g ? ! A l t ă d a t ă p o a l e că n u . D a r a c u m , c î n d ştiu că o m u l ă s t a . . . ( S t r i g ă ) D e ce s i n t e ţ i a t î t d c r ă i ? D o i e s i n t e ţ i a t î t d c p o r n i ţ i ? ! D c ce s i n t e ţ i j i t i t d e î n d ă r ă t n i c i ? ! ( S t r i g ă t u l ei parcă-i m o l i p ­ seşte, t o ţ i s î n t a p r o a p e d e p a r o x i s m . ) TONI ( c ă r u u i î i e r u ş i n e ; p o a t e v r e a să se j u s t i f i c e f a ţ ă d e G e l u ) : D c c c ? ! Să-ţi s p u n , d c c c ?... T a t ă l m e u s-a d e s p ă r ţ i t d c mama m e a . E l a v e a d r e p t a t e , sînt c o n v i n s do jista. Şi, c u t o a t e a s t e a , ea, u z î n d do nişte nea­ m u r i c u i n f l u e n ţ ă - n o r a ş , I-a n e n o r o c i t . T a t a a f o s t r e t r o g r a d a t , î n j o s i t , s-a t r e c u t p e s t e c a ­ l i t ă ţ i l e l u i d e o m , p e s t e c i p a o i t ă ţ i l c l u i !... Ş i c u n o m f o a r t e c a p a b i l . î n ţ e l e g i ? î... Ca dovadă c ă a c u m a f o s t r e c h e m a t î... D a r e u a m s u f e r i t c u m p l i t . I n a n i i cît a s u f e r i t e l , e u a m s u f e r i t d e zece o r i m a i m u l t . O u r ă s c d e m o a r t e . P e e a , p c r u d e l e c i c u i n f l u e n ţ ă !... Şi a m v e n i t a i c i p e n t r u că a i c i ş t i u că n u m a i c u c c f a c o u , n u m a i c u ce s i n i i n s t a r e e u , ceilalţi (jirătîndu-i) ăsta, s a u ăsta, s a u ăsta, mă i a u î n c o n s i d e r a ţ i e . N u p e n t r u că sînt băiatul oi care arc n u l e atît d c influente, î n c î t să-l f i p u t u t n e n o r o c i p e tata. î n ţ e l e g i ? !

pleca !...
D O I N A : N-am v r u t , nici n u mi-am dat scama. I c r t a ţ i - n i ă . a m să p i c e , s i g u r că a m să p l e e . . . D a c ă aş f i s i g u r ă că l o t ce m i - a ţi s p u s s î n t i n v e n ţ i i , că, d e fji.pt, sinteţi nişte o a m e n i c u m ­ s e c a d e , aş f i s i g u r ă c ă , p î n ă l a u r i n ă , v ă v e ţ i î n ţ e l e g e şi c u e l , şi-aş p l e c a . . . TONI ( c a r e n u s-«a m u i a t c h i a r a ş a ) : M a i v r e i s i l f i m şi c u m s e c a d e !... D O I N A : A ş v r e a , c a să p o t să p l e c , să-l a ş ­ t e p t j o s c u i n i m a - m p ă c a t ă , aş v r e a !... G E L U : P o ţ i să v r e i . D e g e a b a . C u m ne-a b a t ­ jocorit el... D O I N A (strigă î n t r - u n m o d c u toţ(ul n e j u s t i ­ f i c a t ) : N u - i a d e v ă r a t !... E l . . . (Se o p r e ş t e , t a c e , g e s t d e a b ţ i n e r e în u l t i m a c l i p ă . ) N u . . . n u v ă p o t s p u n e . S-ar s u p ă r a . G r o a z n i c s-ar s u p ă r a . I l ştiu o u . . . (Deodată) D a r m ă înţe­ legeţi : e u c r e d î n o m u l ă s t a . E u n o m b u n . e d i n t r - o b u c a l ă !... Z i c e ţ i c ă s i n i o p u ş t a n e i ? E u a m m a i a v u t i u b i ţ i , d a r n u e r a u c a c l !... N i c i u n u l II-JI f o s t c a e l . D i n p r i c i n a a s t a , p e n ­ t r u e l s î n t î n s t a r e d o o r i c e n e b u n i e . C h i a r şi n e b u n i a a s t a d c a-i f i făi^ut î m p o t r i v ă v e n i n d aici... S I L E : F i e c a r e c r e d e m î n o m u l p c carc-1 i u ­ b i m . B i n e î n ţ e l e s că a v e m d r e p t u l să credem c i t se p o a t e d c m u l t . D a r î n dragoste s î n t n u m a i d o i , n u m a i d o i c a r e a u aceleaşi s e n t i ­ m e n t e . D u m n e a t a n u n c p o ţ i f a c e şi p e n o i

D O I N A : Ş i a i r e n u n ţ a t l a (acuitate?
T O N I : Ce s ă c a u t l a f a c u l t a t e ? S ă - m i p u n ă ea p i I o , c u n e a m u r i l e e i i n f l u e n t e ? !... A m v e n i t a i c i că s ă - m i d a u s e a m a c c p o t e u ?... Şi c r e d e a m c ă p o t . V e d e a m c u m m ă r e a l i z e z p r i n m u n c i m e a , d o a r c u forţele m o l e ! P i m i c î n d a v e n i t d o m n u l , l o g o d n i c u l d u m i t a i e !... D O I N A : D a r el... TONI j o s !... GELU : a ăluia laudă că ( u r l i n d ) : E l !... Marioneta ăluia dc

D O I N A : E l nu Nu el care nici

p o a t e f i a ş a c e v a !... E o marionetă la o c h i ...da ; şi se şi nu nc-a v ă z u t crescut !

p o a t e ?... nc-a

Aranjamente,

www.cimec.ro

89

p i l c , şi s i t u a ţ i i f a l s e , şi t r a f i c d e i n f l u e n ţ ă , şi r a p o a r t e sforăitoare pe r a r e , d a c ă le s c u t u r i . . . E i a t î t a ş t i u !... E u , d e oe c r e z i că n u v r e a u să m u n c e s c I)e n e b u n ? ! De iiuriinfat ? ! D e ş n i e c h e r ? ! N u !... ( V i n e l a ea a m e n i n ­ ţ ă t o r . ) Ş i c u a m p r e f e r a t să v i n a i c i p e n t r u c ă c o l e g i i m e i u m b l a u c u p i l e !... I a r m i e n - a v e a c i n e s ă - m i p u n ă v r e o p i l ă . N - a v c a !... Ş i - a m v e n i t a i c i , s ă - m i p u n e u m i e p i l e !... S ă m u n c e s c şi să f i u s i g u r p e t o t r e f a c . Ş i m ă s i m ţ e a m b i n e a i c i . c u u n o m ca S i l e !... N o i chiar ani făcut o r i m ă proastă : la Sile — f ă r ă p i l e !... L a S i l e c u m u n c a t e a f i r m i , m ă î n ţ e l e g i ? !... E o r i m ă n a i v ă , d a r n e s i m ­ ţeam tare b i n e . M i m u r i . I a r a c u m . l o g o d n i c u l dumitaie... (Dragnea t o c m a i a a p ă r u t ; urcă zer, i i dă d r u m u l la m o t o r . ) pe buldo­

E u voiam să f i u e r o u . D a r să m ă f a c e u , n u să m ă f a c ă e l , î n ţ e l e g i ? !... S O L D A T U L (strigă d e o d a t ă î n g r o z i t ) : T o v a ­ răş»' căpitan !... F e r i ţ i !... ( S t r i g ă t u l S o l d a t u l u i s-a p e t r e c u t , s-a î m p l e ­ tit cu u l t i m u l cuvînt s t r i g a t de G e l u . Pe a c e s t e s t r i g ă t e , b r u s c se f a c e î n t u n e r i c şi se aude z g o m o t u l groaznic de la începutul pie­ sei ; p r ă v ă l i r e a b u l d o z e r u l u i . R e p l i c i l e u r m ă ­ toare sînt strigăte p e întuneric.) D O I N A : M a r i a a a a n . . . M a r i a n , cc-i c u t i n e . M a r i a n , a i p ă ţ i t c e v a , M a r i a n ?... Marian... Ăştia sînt răi, M a r i a n ; ăştia sînt periculoşi... E u l e - a t u p r o p u s să Ie f a c m i n c a r e şi e i a u s ă r i t l a n u n e !... M i - e f r i c ă , M a r i a n , mi-c t a r e f r i c ă !... D R A G N E A ( d u p ă o a r e c a r e tăcere, d e o d a t ă ) : D o i n a !... P l e a c ă d c a i c i , D o i n a , ţ i - a m s p u s şi e u c ă e p e r i c u l o s !... D O I N A : N u p l e c !... IC l a f e l d e p e r i c u l o s şi p e n t r u l i n e ! A ş a c ă n u p l e c !... D a c ă p l e c c u , o i t c c ă s ă p e s c !... DRAGNEA (Se aude o DOINA : : Şi dacă lovitură.) Şi voi ? ! F e r e ş t e !... stai o r să s a r ă cc-ai acum la tine ! p ă ţ i t ?... nu săriţi, A u !... Marian, Nici

GELU ( m i r a t şi i n t r i g a t se a p r o p i e ) : D u m ­ n e a l u i v i n e să-mi d ă r i m e t o a t e c e r t i t i u l i u l i e p e c a r e l e - a m c ă p ă t a i a i c i , t o a t ă î n c r e d e r e a !... D e ce ? !... F i l n d c ă - 1 t r i m i t e N c i c u ? !... F i ­ i n d c ă N e i e u a r c n e v o i e d e c r o i ? !... DRAGNEA (dă indicaţii s o l d a t u l u i ) : M u t ă . . . fă... r i d i c ă , c î n d e u d a u înapoi, t u dega­ j e a z ă . . . a ş e a z ă b o l o v a n u l c a să u r c p e c l e t c . ( î n v r e m e ce G e l u p e r o r e a z ă i a r D o i n a dulează între ei doi.) pen­

Măria.-ian !...

n i c i a c u m ? !... C u m

puteţi f i atît dc răi, c u m să fim eroi...

p u t e ţ i f i a t î t d e r ă i ? !... G E L U : N o i n-avem nevoie A s t a c i a u p u s - o l a c a l e !... (Un lanşă zgomot acoperă uriaş totul, de chiar

G E L U : U i t e , î l v e z i , p o a l e să-şi r u p ă şi gît u l , n o i t o t sîntem e r o i , l o t n o i ieşim e r o i i . D e c e , p e n t r u că a ş a a u v r u t - o e i , a ş a a u chibzuit-o e i . . . D a r n-au cliibzuit-o pentru noi. A u chibzuit-o p e n t r u ei, p e n t r u u n grad î n p l u s , o decoraţie î n p l u s . ( V o r b e l e l u i sună parcă în replică c u d u d u i t u l buldozerului.)

prăvălire, şi glasul

de

ava­

Doinei.)

DOINA

(strigînd) :

M a r i a a a n !...

CORTINA

A C T U L IV
P e î n t u n e r i c se a u d e u n g r o h o t i ş m s p ă i m î n t ă t o r , a p o i î n c e r c ă r i n e r e u ş i t e d e p o r n i r e a m o t o r u l u i e x c a v a t o r u l u i . D i n t r - u n p l a n m a i î n d e p ă r t a t se a u d v o c i l e p e r s o n a j e l o r e x clamînd, drăcuind, îndcmnîndu-se. Şi, deodată, foarle aproape, alarmată vocea l u i Neieu. V O C E A L U I N E I C U : A l o , a l o , c ă p i t a n e , ce 6-a-ntîmplat, c ă p i t a n e , r ă s p u n d e , c ă p i t a n e , că se p r ă v ă l e ş t e p e s t e n o i t o t m u n t e l e !... VOCEA L U I D R A G N E A (din planul înde­ părtat) : D o i n a , fereşte, D o i n a !... p l e a c ă d e - a i c i , D o i n a !... VOCEA DOINEI (acelaşi p l a n î n d e p ă r t a t ) : V r e a u să v ă a j u t !... V O C E A L U I D R A G N E A (strigă) : A i să p l e c i ! A i să p l e c i d e t o t ! N - a i ce c ă u t a a i c i !... (Pe z g o m o t u l încercărilor z a d a r n i c e de p o r ­ nire a excavatorului, se luminează scena goală, a b s o l u t goală, p ă r i n d c u atît m a i b i ­ z a r ă şi m a i s t i n g h e r ă , c u c î t l i p s e ş t e şi e x c a ­ v a t o r u l . I n p r a g u l barăcii, d i n a p a r a t u l talkiew a l k i e , se a u d e v o c e a l u i N e i e u . ) V O C E A L U I N E I C U : Căpitane, alo, căpitane, a l o , b ă i e ţ i , oe s e - u t î m p l ă , d r a g i i m e i ?... R ă s ­ p u n d e ţ i odată, fiţi o a m e n i de o m e n i e , a m

90

www.cimec.ro

chemat p r e s a , am chemat televiziunea, va \ e n i aprua|>e s i g u r şi m i n i s t r u l a d j u n c t . . . R ă s ­ p u n d e ţ i , d r a g i i n u d , n u m ă m a i fierbeţi, e prestigiul nostru, al t u t u r o r , i n joc. A m a n u n ­ ţat pe t o a t a l u m e a că a m m ă r e ţ e a c t e d c e r o i s m pe şantier... şi, î n loc d c asta, d e l a voi inii curg tone de pietre-n c a p . Ce s - a - n t i m p l a t ? ! R ă s p u n d e ţ i o d a t ă cc s - a - n t i m p l a t , s i n t e ţ i m o r ţ i ? !... M u sc p o a l e să f i ţ i t o ţ i m o r ţ i !... U n u l , d o i d i n t r e v o i , l o t e x i s t ă ! R ă s p u n d e ţ i v o i , ă i a , c ă t r e b u i e să v ă c h e m , să v ă s ă r b ă t o r e s c a i c i . A l o , a l o !... (Ca şi c u m s-ar a d r e s a a l t c u i v a . ) I a v e z i , c c d r a c u ' a r c p o r c ă r i a a s t a ! N-o f i s t r i c a t ă ?... O f i s t r i ­ c a t ă şi c u m ă r o g d e p u ş t i i ă i a !... D u p ă cc c ă i - a m f ă c u i c r o i p e d e g e a b a !... ( S c r î ş n e t e m e t a l i c e ca u n s u p r e m e f o r t m e ­ c a n i c şi b ă t a i a m o t o r u l u i n u sc m a i o p r e ş t e , b a , d i m p o t r i v ă , accelerează — u n strigăt de b u c u r i e a l tuturor ş i , pe r î n d . Soldatul, T o n i , G e l u , trăgîndu-1 pe D r a g n e a ; D o i n a , s ă r i n d lingă Dragnea, iar M a r i n , greoi, aruncând nişte u n e l t e , urcă p e scenă d i n v ă g ă u n a u n d e se a u d e d u d u i t u l . ) T O Ţ I : H e i , Sile, aşa, ceva m a i l a d r e a p t a , a c u m opreşte şi... H a i , a c u m a , a c u m a aşa... (O nică, parte d i n buldozer, apare. E i comu­ sînt v e s e l i , D o i n a e cea m a i v o i o a s ă ) .

DOLNA ( i n f r u n l î n d u - 1 ) : Ce ş t i u ?... Ş t i u că m ă b u c u r ; m ă I m o u r f i i n d c ă v-a t r e c u t s u ­ părarea, fiindcă vă-uţelcgcţi ; m ă b u c u r că v ă v ă d o a m e n i , că-1 î n ţ e l e g e ţ i şi p e e l !... GELU ( m o r o c ă n o s ) : N u - 1 î n ţ e l e g e m ! Ce s ă înţelegem l a c l ? ! Ne-a răsturnat buldoze­ r u l şi n o i îl r i d i c ă m i a l o c , a s t a - i t o t !... DOINA ( v e n i n d s p r e c l ) : V r e i să f i i r ă u , d a r n u e ş t i !... N u p o ţ i f i . . . V r e i să ş t i i ce c r e d «-ii d e s p r e t i n e ? GELU ( z b u r l i t ) : C c ?... D O I N A : C ă ţi-e r u ş i n e faci m a i înainte. |>cntru ce-ai vrut să

G E L U : Ş i c e - a m v r u t să f a c m a i î n a i n t e ? D O I N A : S ă m ă v i o l e z i ; e b i n e ? !... G E L U : S ă ş t i i c ă şi a c u m a , d a c ă v r e a u . . . D O I N A : V e z i , a s t a e s t e : c ă a c u m a n u v r e i !... P e n t r u că a c u m a a i d e v e n i t a l t o m , p e n t r u c ă a c u m a î ţ i d a i s e a m a c ă t r e b u i e să a i ş i c a r a c t e r , şi m a i a i şi o b r a z , m a i a i ş i o m i n t e , c a r e te face să j u d e c i . D R A G N E A : D o i n a !... î n c e t e a z ă , D o i n a !... Ţi-am s p u s D o i n a că... S I L E : G e l u , şi t u , m ă ! ( F a c e gest c u d e g e ­ t u l l a o b r a z . ) Cc n a i b a !... G E L U : D a ?... A c u m a v r e ţ i să n e f a c ă a s t a m o r a l ă .' !... T O N I : A r c d r e p t a t e , G e l u !... A s c u l t ă , d o m ­ n i ş o a r ă , î n d e f i n i t i v , c i n e eşti d u m n e a t a şi d e u n d e v i i , c a să n c f a c i n o u ă m o r a l ă ? !... D O I N A : E h i ?... (Ridică din umeri neştiu­ toare.) G E L U ( p o r n i t ) : N o u ă să n e f a c i m o r a l ă ? !... I'ă-i i u b i t u l u i t ă u !... D O I N A : P e n t r u că mi-e s p u i t u , n u - i fac ! G E L U : B i n e . Lasă-1 s l u g ă l a ă l a c u a p a r a ­ t u l !... S I L E ( l u i D r a g n e a , s e m n i f i c a t i v ) : V e z i , şi e i a u aceeaşi p ă r e r e . DRAGNEA (luînd o hotărîre, v i n e la el) : D o m n u l e , tovarăşe... G E L U : Sau „huliganule" — spune-mi c u m v r e i !... T O N I : D o , p o ţ i să n e s p u i c u m v r e i , c a să-i f a c i ' m n e a e i p l ă c e r e !... G E L U (Doinei) : D a r el t o t u n r o b o t rămîne. U n r o l > o t t e l e g h i d a t d e a p a r a t u l ă l a !... DOINA (îl î n f r u n t ă ) : N u - i a d e v ă r a t ! E un o m d i s c i p l i n a t ; c u î n ţ e l e g a s t a !... ( C u t o a t ă c a n d o a r e a . ) D i s c i p l i n a e u n e x e m p l u d e se­ riozitate. T O N I ( a m u z a t ) : E h e !... Ş t i e f a t a , ş t i e !... A i î n v ă ţ a t - o c u d c - a l d c a s t e a , c ă p i t a n e !... G E L U : L a s ă c-o d e z v ă ţ e u !... A u z i t o v ă r ă şico, l a d y , c u m zice v e n e r a b i l u l m e u coleg, ce-ai s p u n e d a c ă ţi-aş d e m o n s t r a c ă v o c e a p e care o auzi i n porcăria aia nici n u aparţine u n u i o m ci e u n aparat cu program. (Faţă de s t u p e f a c ţ i a t u t u r o r . ) D a , d a ; o v o c e m e ­ c a n i c ă ; u n c a r t o n a ş p e r f o r a t , bcăgat î n t r - u n aparat care ne transmite nouă c<mienzile... (Venind repede I a D r a g n e a . ) S p u n e drept, l - a i v ă z u t p c a c e s t N e i e u ?... DRAGNEA (cinstit) : v i n aici repede. G E L U : Deci DRAGNEA nu Nu. Eu a trebuit să

SILE (oprind brusc motorul, sare printre ceilalţi) : A t i t . R e s t u l , d u p ă . . . A c u m p a u z ă ! (Se t r i i i ţ e ş t e j o s , f r î n t , r e s p i r â n d r e l a x a t . ) DRAGNEA : B r a v o !... Mare m e s e r i e !... A r t ă !... MARIN (ca şi c u m a r a m i n t i o m a r c ă de m a r e r e n u m e ) : „Sile Viziru** î D R A G N E A : Da, „Sile V i z i r u " , înlr-adcvăr, o marcă dc r e n u m e . T O N I ( n c l a i n - n e s u m , bătîndu-1 prieteneşte pe u m ă r ) : Lasă, căpitane, că n i c i c u d u m n e a t a n u mi-c r u ş i n e ! N o i te c r e d e a m u n u ' d i n ă i a . . . D a r , n u ; ş t i i m e s e r i e şi p u i şi o s u ' !... N u - i a ş a , G e l u ?... S O L D A T U L : P ă i n u vă s p u n e a m e u ? ! Că­ p i t a n u l e l a n o i î n a r m a t ă m a i c e l e b r u decât oşti d u m n e a t a i n v i a ţ a c i v i l ă . A ' u m a l-aţi v ă z u t c e ş t i e şi c c p o a l e ! GELU vadă (sceptic) : Poate că făcea aşa ca să-l

'mneaei !

S I L E ( r i d i e î n d u - s c ) : I a r î n c e p i ?... D R A G N E A ( m î u g î i n d o b r a z u l D o i n e i ) : Ce-i, f e t i ţ ă , cc l e u i ţ i a ş a ?... D O I N A : M ă bucur. M ă b u c u r mult... (La u n g e s t a l l u i . ) Ni i u . ş t i u , a n i să p l e c ; ş t i u . D R A G N E A (justificîndju-se) : B ă i e ţ i i . . . o r i c u m a r f i , tot... D O I N A ( c a şi c u m a r v r e a să-l f a c ă să t a c ă ) : Ş t i u , ş t i u . . . ( l i î m b r ă ţ i ş e a z ă s c u r t , j e n a t ă şi spionează furiş, aşteplindu-se la o i r o n i e d u r ă , d i n p a r t e a celorlalţi.) (Gelu observă. Şi-ntr-adevăr, î n t r - u n rîs r ă u , i r o n i c . ) izbucneşte

T O N I : G e l u , ce-i c u t i n e , G e l u ?... G E L U ( a r ă t î n d s p r e D o i n a ) : L a s ă c ă ş t i e e a !...

l - a i v ă z u t !... Nu.

(încăpăţînat) :

www.cimec.ro

0 1

G E L U : D a r o r d i n e l e i l e execuţi !... H a l a l î... ( T r i u m f ă t o r v i n e l a D o i n a . ) E d , v e z i !... E x e ­ c u t ă n i ş t e c o m e n z i \H: c a r e i l e t r a n s m i t e un a p a r a t . Ş i m a i s p u i că IUU e r o b o t !... S I L E ( l u i Dragnea) : Iţi plaec ? D R A G N E A : S p e c u l a ţ i i !... S i m p l e s]>ooulaţii. T O N I : E u i l c u n o s c b i n e j>o G e l u !... N u s i n i s i m p l e s p e c u l a ţ i i !... G E L U : Speculaţii '. !... E i b i n e . a f l ă , c ă p i ­ t a n e , că N c i c u n u există ! N c i c u e o v o c e o a r e so m a t e r i a l i z e a z ă i n d u m n e a t a ! P e n t r u eă d u m n e a t a a s c u l ţ i d e c a . J>a comenzile ei, dumneata devii râu, dumneata devii demagog, dumneata devii lipsii do caracter. D O L N A (care, f a s c i n a t ă , s-a a p r o p i a t t o t m a i m u l t d e e i , deodată) : M a r i a n i , c r e d că a r e d r e p t a t e , M a r i a n . (Izbucnind î n l a c r i m i . ) E u , d e a s t a , u n e o r i n u m a i p o t să t o i u b e s c . P e n ­ t r u c ă i n clipele a l e a n u m a i eşti t u . (bocet) os t i N c i c u u u u !...
}

DOINA (venind ameninţătoare Ia D r a g n e a , arată s p i c a p a r a t ) : U i t e d c cc să n u m ă r o g i n i m i c ! Înţelegi ? V O C E A L U I N E I C U (rămîne ceva m a i încet, a u z i n d u - s e i n t e r m i t e n t pe l o t p a r c u r s u l s c e n e i care urmează) : Căpitane, a i a v u t misiunea... ţi-am încredinţat, c ă p i t a n e . . . DRAGNEA ( a u t o r i t a r ) : D o i n a !... D O I N A ( c u g l a s m a i r i d i c a t d e c î t el) : S p u n o - i oe c r e z i d e s p r e o l ! D c c o n u - i s p u i ? F i i d o m n . M a r i a n . S p u n e - i <•<• c r e z i şi d e s p r o o l . şi d e s ­ p r e ei. ( A r a t ă e u f n i n t e n s p r e b ă i e ţ i . ) S p u n e - i , Si a r i a n ( r u g ă t o a r e ) d o c e să-i f a c i j o c u l c i n d t u . . . ( C e l o r l a l ţ i , c a r e s-au a p r o p i a t . ) D a , c e v ă u i t a ţ i a ş a ? !... E l e o m d i n t r - o b u c a t ă , e u d e a s t a i l i u b e s c !... E d i s c i p l i n a t , d a r d i n t r - o I m c a l ă . Hai, M a r i a n ! ( A r a t ă s p r e a p a r a t . ) D o a r n u ţi-o f i f r i c ă de-o l e p ă d ă t u r ă ca a s t a ! D R A G N E A (nedecis) : D o i n a . . . ( P r i v e ş t e l a S i ­

S O L D A T U L (vinc-n faţa l o r ) : N u v ă c r u ­ ş i n e ! A ţ i făeul-o să p l i n g ă p e d o m n i ş o a r a !... Şi ea... c a e a ş a d c . . . f r u m o a s ă . (Toni şi G e l u v ă z î n d u - i figura fioroasă, i z b u c n e s c mai t a r e î n rîs, a r ă t î n d c ă t r e e l . ) G E L U : H a ! E f r u m o a s ă , z i c i !... Ş i ţie-ţi p l a c e . m ă i . . . INI t a l i o n ! S O L D A T U L ( g a t a să r e c u n o a s c ă : se opreşte Ia t i m p , î n g h i ţ i n d î n soc) : D ' a p ă i . . .

le, căutînd parcă u n sprijin ; acesta îi răspun­ de printr-un gest c a r e s p u n e : , , E i , a c u m s ă
te văd".) SILE

(zîmbind) : O m u l e . f i i . . .
( a u t o r i t a r ă ) : M a r i a n !...

DOINA

(Toni, G e l u şi M a r i n a s t a . şi mai t a r e î n rîs.)

izbucnesc, d e d a t a

DOINA (răspunzînd unor g e s t u r i ale l u i D r a g n e a ) : A n i să p l e c ! E i . d a . a m să pîoo î... D a r n u m a i - n a i n t o dc-a Io s p u n e l o r că n u sînt a t î t d o g r o z a v i c u m v o r să p a r ă . D a : nu s i n t e ţ i !... ( V i n e s p r e S i l e . ) S p u n e d u m n e a t a , d a c ă t o t i i c u n o ş t i şi ţi i-ai a l e s . s p u n e d a c ă s î n t a t î t d e g r o z a v i c u m v o r să ţKiră !... SILE (parcă forindjU-se d e a g r e s i u n e a e i ) : S î n t b ă i e ţ i r a r e ş t i u să muncească. D O L N A : Asta se p o a l e ; d a r n u s î n t î n g e r i aşa c u m s-nu d e s c r i s î n i n t e r v i u l d e l a r a ­ d i o !... N u s î n t e r o i !... D R A G N E A : D o i n a !... D O I N A : L a s ă - m ă . . . N u s î n t e r o i , n u - i a ş a ?... S I L E : A s i a a zis-o N e i e u , n - a m zis-o n o i "... D O L N A : S î n t , d e c i . h u l i g a n i , a ş a c u m s-au descris c i : c o n d a m n a ţ i j>cntru f u r t . urmăriţi p e n t r u v i o l . . . (Căt.re c e i d o i . ) N i c i m ă c a r a s t a n u s i n t e ţ i . V ă l ă u d a ţ i s i v ă - m p ă u n a ţ i c a să p ă r e ţ i m a i grozavi !... A s t a e !... D R A G N E A : D o i n a . . . te r o g . D o i n a . . . D O I N A ( ţ i p î n d ) : B a să n u m ă r o g i n i m i c !... (.Strigă.) N i m i c ! ("Strigătul îi e a l îl d e c a t e ­ g o r i c , încît, u n m o m e n t toată l u m e a r ă m î n e uimită. Nimeni n u m a i scoate u n cuvînt. Numai...) V O C E A L U I N E I C U (rugător) : A l o , a l o . a l o . b ă i e ţ i . . . alo. b ă i e ţ i . . . (Şi d e o d a t ă , a m e n i n ţ ă t o r . ) A l o . c ă p i t a n e , a i f o s t t r i m i s c-o m i s i u n e a c o l o , c ă p i t a n e ; a m să t e r e c l a m I a g e n e r a l , c ă p i ­ t a n e !...

V O C E A L U I N E I C U (fâcîndu-i p e toţi să se s t r î n g ă d i n c e î n oe mai m u l t ) : C ă p i t a n e , î n d e f i n i t i v a i a v u t o m i s i u n e acolo, d c asta a m c e r u t u n m i l i t a r . Ţi-am e x p l i c a t , e r a u n m o ­ m e n t important pentru ş a n t i e r , aveam n e v o i e d e e r o i . . . D r a c u ' m-a p u s să f a c t o c m a i d i n d e r b e d e i i ă i a e r o i !... Auzi... D R A G N E A ( b r u s c , ea u n b o x c u r c i r c n p r i ­ mit loviturile n e c e s a r e şi a c u m răspunde) : A u z i ! . . . Auzi dumneata, d o m n u l e Neieu ! Să n u - i f a c i derbedei p c o a m e n i i ă ş t i a ! N u - ţ i p e r ­ m i t ! Ş i t o r o g să n o laşi i n pace. Avem t r e a ­ b ă î... ( C r i s p a t , închide c a l e a ne Care a v o r b i t . In v r e m e c e ceilalţi p r i v e s c d i n oe î n c c m a i u i m i ţ i . D a r . i n D r a g n e a a c u m p a r c ă se trezeşte c e v a . D e a b i a d u p ă ce a f ă c u t g e s t u l , u n v a l de f u r i e îl c u p r i n d e . Ş i , d e o d a t ă , a p u c ă d i n n o u aparatul.) Ş i . d a c ă l o t ţi-am s p u s - o . d o m ­ n u l e N e i e u , ţi-o s p u n p î n ă l a c a p ă t : N u s î n t d e a c o r d c u m e t o d e l e d u m i t a i e . L' ruşinos c o f a c i ! Lasă-no-n p a c e , c ă f a c e m n o i t r e a b ă m a i h u n ă fără d u m n e a t a ! D O L N A ( s a r e de g î t u l l u i ) : M a r i a n , i u b i t u l e !.. E s t i t u . a ş a c u m I o ş t i u !... M a r i a n , i u b i t u l e !.. (Şi n u m a i c î n d îşi d ă s e a m a de privirile c e l o r ­ l a l ţ i , n u se m a i fereşte d e e i . R ă m î n e d e g î t u l căpitanului, a p o s i r o f î n d u - i c u b u c u r i e ) D a ; c e v ă u i t a ţ i asa ? A s t a - i e l !... E o m !... E l , d e

la-nceput,

d o azi-noapte,

mi-a spus

via

m i r o s i t că şi v o i s i n t e ţ i o a m e n i şi c ă . î n t r e voi şi N e i e u ă l a . n u d ă d o i b a n i p e ă l a !... ( D e o d a t ă ) Haideţi a c u m a , l a t r e a b ă , c c m a i staţi î... SILE (după u n m o m e n t d e nedumerire, rî­ zînd) : A r e d r e p t a t e , fata : l a treabă, ce m a i s t ă m !... Hai !... SOLDATUL b r a v o !... (bucuros) : Bravo,

domnişoară,

(Toni. Ciolu şi M a r i n fae g-sturi unul l a a l t u l eă „n-ai î n c o t r o ; asta-i s i t u a ţ i a , şi n u e rea".)

92

www.cimec.ro

G K I A J ( p u n i n d u - i m u i a pc e p o l e t ) : Ş i cum, c ă p i t a n e . . . d a i a ş a u ş o r r u p i c i o r u l la u n g r a d , s a u la o d e c o r a ţ i e . . . t e cerţi c u o m u ' p e n t r u n o i !... P ă i ăla-i o m g r e u , dom'Je !...

DRAGNEA i Un

d e m a g o g !...

T O N I : Ehe ! A r e ş c o a l ă : f a c e e r o i !... Dae-a f o s t î n

uite-aţa f a c e şi des­
stare sâ spună că

şi pupe p r i n microfon! G E M I : H a i , n u l , lasă !... l a l u c r u !... D i v i z i e . . . ( S o l d a t u l d i n i n s t i n c t , ia poziţie.) S I L E : T u eşti a r t i f i c i e r . T u p r e g ă t e ş t i e x p l o ­ z i a . M a r e , t e r i b i l ă !... H a i , l a b u l d o z e r ! 11 p u ­ n e m la punct şi-l r i d i c ă m , să f i e d u p ă explozie gata de atac. D o i n a , la iezer, d e a s u p r a , e a p ă , iei c a r t o f i , i e i c o n s e r v e , ne f o c i o m i n c a r e , a ş a , ca p e n t r u v i c t o r i e ! IMUNA : Eu?... (Rururnasă) Asia înseamnă că puneţi bază şi pc mine ! (Sare în sus dind u n s t r i g ă t d e b u c u r i e . ) lupiii !... V ă f a c c e a m a i b u m l , cea m a i g u s t o a s ă m i n c a r e d e c o n s e r v e pc ra re-a ţi a v u t - o v r e o d a t ă !... ( f a o c ă l d a r e , d i s p a r e după m u n t e . ) M A R I N ( c u u n s e n t i m e n t d e g r i j ă ) : D a , ştie u n d e e iezărul ? T O N I : Ş t i e ea : găseşte ea !... S I I J C : Nu t e s u p e r i , c ă p i t a n e , d a r . . . t o v a r ă ş a a f ă c u t p r o l N i : e de-a n o a s t r ă !... G E L U (tot. c u u n c o l ţ r ă u ) : Mai ales d a c ă le-a f ă c u t să t e p u i b i n e c u N c i c u î... (Se a p u ­ că d e l u c r u , î m p r e u n ă c u ceilalţi.) D R A G N E A (luorînd şi e l ş i , ca şi c e i l a l ţ i , î n rîpo de u n d e a p a r e o p o r ţ i u n e d e osca v a l o r .şi vă/.îndu-se d o a r d i n c î n d în c î n d ) : D a c ă v r e i să ş t i i , n u d a u d o u ă p a r a l e p e a c e s t N e i i c u ! A m v ă z u t z«Mii c a e l ; şi-am v ă z u t c u m a u z b u r a t z e c i ca c l !... T O N I : Ş i d e ce n u ne-ai s p u s - o . t ă t i c i i , d e i e r i ?... D c ce ne-ai l ă s a t a ş a . să l e c ă s ă p i m , să tc... ( K a e e . e u u m o r , g e s t u r i d e î n g b e s u i a l ă

ne cunoaşte... M A R I N : Şi să ne

d e f a p t , ce ţi-a s p u s f a t a ? C u a l t e c u v i n t e ţi-a s p u s : „ M ă t r m p i t u l e , î n t r e g o l a n şi e r o u , e u t c p r e f e r e r o u !..." G E L U : Ş i c e , n o i n u s î n t e m e r o i ? !... S a u , nu putem f i eroi ? ! T O N I : Ha p u t e m ! MARIN (care n u crede) : N-am m a i fost o d a t ă i n e m i s i u n e a d c r a d i o ?... G E L U : E u iţi s p u n s e r i o s că p u t e m . P u t e m , m ă !... I n ce d e p i n d e d e n o i , p u t e m . ( V i n e la c ă p i t a n u l care lucrează a s i d u u ajutîmhj-1 pe Sile.) C ă p i t a n e , a c u m a n i c i l o g o d n i c a d u m i t a h n-o f i a v î n d ea dreptate c h i a r i n t o a t e . D a r să ştii că n i c i e u n - a m m i n ţ i t - o î n t o a t e . I n * lreabă-1 p e T o n i . E u d e a s t a a m v e n i t a i c i ; Eiindcă-n a l t ă p a r t e n-aveam pile. Detest t r e a b a a s t a c u p i l e l e şi-ntr-o h u n ă z i a m s-o d ă r i m e u !... D e a s t a a m v e n i t a i e i . F i i n d c ă a i c i n - a m n e v o i e d e p i l e ; a i c i s î n t e u !... T o ­ i u l d e p i n d e d c m i n e şi, d a c ă v r e a u e u , p o t f i e r o u !... ( O n o u ă e x p l o z i e , l a f e l d e SCJirtă, pune punct monologului s ă u ; toţi d i s p a r ,

culcaţi la p ă i r a n t . )
D R A G N E A : A r e u ş i t !... Hceei. artificier, cum c ? ! SOLDATUL ( d e d e p a r t e ) : E b i n e e c !... V e ­ n i ţ i !... DRAGNEA : Sîntem gata aici ? Putem m e r g e ?... S I L E : P u t e m !... D R A G N E A : I n regulă ! Fiţi atenţi. Aşa v a f i şi c î n d v o m a r u n c a s t î n c a î n a e r . Î n t î i o d e t u n ă t u r ă s c u r t ă , d c a p r i n d e r e şi a p o i cea m a r e . H a i d e ţ i . ( D i s p a r t o ţ i ; se m a i aud două

detunături

scurte In

timpul

cărora

scena

se

şi î n t u n e c ă . )

şi bătaie.)
D R A G N E A : C r e d e ţ i c - a v e a m v r e u n m o t i v să c r e d a ş a , orbeşto-n v o i ? !... G E M I : D a ' a c u m a i ?... D R A G N E A : P o a t e că d a !... G E M ! : N u a i . T e - a f ă c u t ea să a i !... E ş t i u n p a p ă - l a p t e ; a m v ă z u l e u c u m t e d o m i n ă !... S I L E : Gelu !... G E L U : Ce v r e i . S i l e ? . . . M i e - m i p l a c e e l şi aşa !... C h i a r d a c ă ea îl d o m i n ă !... î m i p l a c e că n u - i t r o m b o n i s t , n u - i d i n ă i a c u g a r g a r a şi r u l a u d a . ( S u p ă r a I î n t r - u n f o l eă t r e b u i e să recunoască.) N u - i g u l g u l i o r , m ă !... F a c e t r e a ­ b ă !... S I L E : V e z i , ăsla-i m e r i t u l f e t i i !... Ne-a f ă c u t să f i m s i n c e r i u n i i e u a l ţ i i , să f i m d e s c h i ş i , să n u ne m a i s u s p e c t ă m . . . MARIN (vesel) : P ă i d e asta şi p u t e m l u c r a î m p r e u n ă !... (Se a u d e o o x n l o z i o s c u r t ă . )

(Luminîndu-se s c e n a , o v e d e m p e D o i n a lîngă o eratiţă, f u m e g î n d ă , aşe/înd eu d i c h i s m a s a , p c u n c e a r ş a f , ca p e n t r u p i o - n i c . E s t e foarte p r e o c u p a t ă ca o p e r a să-i i a s ă b i n e . l i v i n m e r e u idei n o i . R u p e crenguţe de b r a d si Ie a ş e a z ă î n d r e p t u l f i e c ă r u i t n o î m ; g ă s i n d d o u ă f l o r i , l e p u n e într-o sticlă î n m i j l o c u l c e a r ş a f u l u i , a d u c e d i n c a b a n ă t e l e v i z o r u l şi îl a ş e a z ă l a v e d e r e . I a o c o a l ă de b î r t i e şi î n c e p e să s c r i e c e v a d e s e n î n d l i t e r e l e c u m u l t ă a t e n ţ i e şi d r a g o s t e . )
VOCEA LUI NEICU: Căpitane, a l o ! U i t e a m v e n i t cu c o m a n d a n t u l d u m i t a i e . cu colo­ n e l u l !... D a c ă n u v r e i să a s c u l ţ i d e m i n e , l e r o g ascultă*1 p c d u m n e a l u i !... ( D o i n a f a c e o c h i i m a r i . stă în cumpănă, mai serie ceva. apoi porneşte încet spre aparat.) V O C E A L U I N E I C U : U i t e , îi s p u n c o m a n ­ d a n t u l u i d u m i t a i e , c a să a u z i şi d u m n e a t a !... Te-am t r i m i s sus cu o m i s i u n e i m p o r t a n t ă . I n n u m e l e d u m i t a i e , m - a m a n g a j a t şi e u m a i d e p a r t e : a m pregătit festivităţi, a n i anunţat şi c o n d u c e r e a . . . DOINA ( d u p ă ce 1-n a s c u l t a t zată) : A l o . . . d o m n n ' N c i c u . . . VOCEA e ş t i ?... LUI NEICU : Da. puţin : da... amu­ cine

DRAGNEA : Nu

v ă speriaţi.

Artificierul îşi

e i m o n ş l o m e s e r i a . A c u m a d î n e e ş l e g ă u r i l e î... D a , c r e d că a i d r e p t a t e . C î n d mţclctri u n o m şi p o ţ i l u c r a cu e l , a l t e t r e b u r i r ă n i î n pc p l a ­ nul doi... S I L E : C î n d n u , faci ca N c i c u î... TONI ( a r ă t î n d s p r e căpitan) : S a u r i ş t i s-o i e i d u p ă c e a f ă j i c n i m el !... ( R î d t o ţ i . M a i a l e s G e l u . ) D a : m ă . Gelu, nu ride-aşa !... Ţ i e ,

alo.

www.cimec.ro

93

D O I N A : M ă a u z i ?... VOCEA L U I N E I C U : Da. D O I N A ( c a n d i d ă ) : M ă a u d e şi c o l o n e l u l ? V O C E A L U I N E I C U ( d i n c c î n ce m u i m i ­ rată) : Da... D O I N A ( c u d u l c e a ţ ă ) : A t u n c i p o t să-ţi s p u n . . . V O C E A L U I N E I C U : Cc ?... D O I N A (ea şi c u m l - a r a l i n t a ) : C ă e ş t i c e l m a i m a r c n e t r e b n i c , cea m a i m a r e l e p ă d ă t u r ă , c e l m a i n e f o l o s i t o r o m !... (^ă e ş t i o j i g o d i e , şi a i să f i i d a t a f a r ă , şi a i să m o r i d c f o a m e pentru că n u ş t i i să faci n i m i c folositor. Netrebnic v i n e dc la iietrebiiineios. V O C E A L U I N E I C U (peste a ci) : A l o , alo... C i n e oşti d u m n e a t a ? ! C u m îţi p e r m i ţ i ? ! D O I N A (acelaşi g l a s ) : S î n t o f i i n ţ ă , a t î t a t o t . S î n t o f i i n ţ ă c a r e ş t i e ce-i m u n c a şi f o l o a ­ sele e i . V O C E A L U I N E I C U : D a r c i n e eşti, c u m a i ajuns acolo ? ! D O I N A : Aşa c u m d u m n e a t a n-ai s-ajungi n i c i o d a t ă !... Pentru că nu eşti in stare; p e n t r u că e ş t i o l i p i t o a r e , u n f a r s c u r , u n v i n z ă t o r d e v o r b e !... VOCEA L U I N E I C U : A l o , n u - ţ i p e r m i t !... U n d e s i n t c e i l a l ţ i ? D ă - m i p e u n u l d i n t r e e i !... D O I N A (acelaşi j o c ) : N u - ţ i d a u p e n i c i u n u l . . . V O C E A L U I N E I C U : C u m iţi p e r n u ţ i ? DOINA (deodată, schimbată, transfigurată, r e a ) : î m i permit !... P e n t r u c ă d e e i n - a i să te a t i n g i !... Să-i l a ş i î n p a c e , î n ţ e l e g i !... P e n ­ t r u că c i f a c t r e a b ă . Ş i m u n c e s c . Ş i a u d c f ă c u t c e v a !... Să-i l a ş i î n p a c e !... E i a u i d e a ­ l u r i ; să n u l i l e s p u r c i c u m i n c i u n i l e şi v o r ­ b ă r i a d u m i t a i e !... V O C E A L U I N E I C U : D u d u i e , tovărăşioo, j u d e c ă - m ă c u m v r e i , d a r dă-ini-1 n i ă c a r p e c ă ­ pitan. D O I N A : N u ţi-1 d a u . ( C r e s c e n d o ) M a i a l e s p e e l n u ţi-1 d a u î P e n t r u c ă c r a i g a t a să-l c o m p r o m i ţ i î n o c h i i c e l o r l a l ţ i !... I a r c l e c a şi e i ; e l sc-nţelege b i n e c u c i . D u m n e a t a n - a i ce c ă u t a în t r e a b a a s t a !... D u m n e a t a eşti u n n i m e n i !... î n c u r c i î n l o c să p r o d u c i !.. Eşti un nimeni, î n ţ e l e g i !... A l o , î n ţ e l e g i ? înţelegi... (Strigă într-un m a r e ecou.) V O C E A L U I N E I C U (după o pauză lungă, b î l b î i n d d e f u r i e ) : A i n o r o c c ă n u t e v ă d !... C i n e te-o f i e d u c a t să v o r b e ş t i a ş a !... D O I N A : T a t a m-a e d u c a t !... S-o ş t i i !... T a t a - i u n o m c a r e m u n c e ş t e şi s-a l o v i t d e d e s t u i d e - a l d e d u n m e t a !... D a r n u l - a u d o b o r î t ; t o t e l e m a i p u t e r n i c î n ţ a r a a s t a !... E ş t i m u l ţ u ­ m i t d c r ă s p u n s !... A l o , a l o !... A , a i d i s p ă r u t . . . F o a r t e b i n e ! E r a ş i t i m p u l . . . (Ca o c o n c l u z i e , m i ş e î n d a p a r a t u l i n e r t . ) A i d i s p ă r u t !... ( S u f l ă - n aer.) C a şi c u m n - a r f i f o s t !... A ş a d i s p a r ă ş t i a ; c a şi c u m n - a r f i f o s t ! (Ca o c o n c l u z i e . ) H a !... E l e î n a f a r a l u m i i , n u e i ! (Se r i d i c ă hotărîtă şi, c u m i ş c ă r i r e p e z i , îşi strînge b a g a ­ j u l , î n d e s i n d î n r u c s a c c e e a c e scosese p e s t e n o a p t e ; a p o i , i a h î r t i a p e c a r e a scris-o m a i înainte, o sprijină v i z i b i l de sticla d i n m i j l o c i n care a pus f l o r i l e ; pe hîrtie scrie m a r e ; „RĂMÎNEŢI CU BINE". 0 a ş e a z ă , se d e ­ p ă r t e a z ă s-o p r i v e a s c ă , m a i n u m ă r ă o d a t ă locurile) Sile, M a r i a n , T o n i , Cehi, celălalt, c a r e n u ş t i u c u m î l c h e a m ă ş i S o l d a t u l . . . (Se

duce la cratiţă, suflă în foc, amestecă mîncareu, aşează c u grijă c a p a c u l ; a p o i m a i p r i ­ v e ş t e m a s a . . . N u - i v i n e să p l e c e , î n d r e a p t ă o f l o a r e , sc m i ş c ă p u ţ i n t i r î n d r u c s a c u l ş i , f e r i ­ c i t ă că m a i p o a t e i n t i r z i a d a t o r i t ă i d e i i c a r e i-a v e n i t , se r e p e d e - n c a b a n ă d e u n d e i e s e c u c h i t a r a . N u m ă r ă d i n n o u l o c u r i l e şi o a ş e a ­ z ă p e u n u l d i n t r e e l e . C î n d să se r i d i c e , se împiedică de ceva. E săculeţul c u a p a r a t u l de rîs. l i m i ş c ă şi r î s u l î n c e p e s p e r i i n d - o . V r e a să-l o p r e a s c ă ; n u p o a t e . P î n ă l a u r m ă , r e s e m ­ nată, ridică d i n u m e r i aşezîndu-şi i n s p i n a r e r u c s a c u l . I n v r e m e ce j u c ă r i a îşi d e s f ă ş o a r ă r î s u l m o l i p s i t o r , ea p a r e să-şi m a i i a o d a t ă r ă m a s b u n d c la l o c u l acela îngust şi, c u o şi m i ş c ă r i , undă de m a r e regret în p r i v i r i p l e a c ă . I'leaeă l ă s î n d s c e n a g o a l ă m u l t ă v r e m e , eu b i l e t u l ei d e r ă m a s b u n în m i j l o c u l m e s e i î n t i n s e p e c e a r ş a f şi c u a p a r a t u l d e rîs m e r gînd într-una şi u m p l î n d cu h o h o t e sala. C î n d v a , t î r z i u , se a u d e g o a n a c e l o r l a l ţ i , o a r e sc a p r o p i e s c h i m b î n d r e p l i c i s c u r t e d e g e n u l „acum urcăm b u l d o z e r u l " , „apoi fixăm direc­ ţia", „ t u n u declanşezi decît cînd...", „ V o i d o i veţi sta...") S I L E ( i n c ă l e c î n d p a r t e a d e b u l d o z e r c a r e sc v e d e ) : A c u m r i d i c ă m b ă i a t u l , îl a ş e z ă m în poziţie d e t r a g e r e şi... (Porneşte m o t o r u l ; î n b e i - r u p u r i l e t u t u r o r , e x c a v a t o r u l este r i d i c a t la l o c u l l u i . S i l e v a sta m u l t ă v r e m e î n s c a t i i i , p e n t r u ea a t e n ţ i a să f i e c ă t r e e i , t o ţ i să se u i t e la e l . Şi c e i l a l ţ i se s u i e p e b u l d o z e r , îl m î n g î i e , îl şterg.) Căpitane, acuma c r e d că s î n t e m c h i t . D u m n e a t a n i l-ai scos o d a t ă d i n p r ă p a s t i e şi n o i ţ i I - a m scos o d a t ă . D R A G N E A : S i n t e n i c h i t şi m e r g e m î n a i n t e , n u - i a ş a ?... G E L U : V e z i , ăsta-i d e f e c t u l d u i n i t a l c . . . P a r c ă f a c i o j u m a ' d o p a s i n p l u s ca să n c r î ş t i g i . N u - i n e v o i e , d o m ' l e !... D R A C N E A : N u fac : aşa c u m t u a i fost s i n ­ c e r i n c h i n u l t ă u c u p i l e l e , v r e a u să f i u s i n c e r şi c u ; u i t e , n u tc m i n t , i n i - a r p l ă c e a să v ă văd triumfători. Meritaţi. T O N I : V r e i să z i c i să-l l ă s ă m p e g i d g u t i o r să n c f a c ă e r o i . . . A s t a n u , l ă t i e u " , d e - a i d r a ­ c u l u i şi t o t n u - 1 l ă s ă m . . . SOLDATUL (de d e p a r t e ) :Tovarăşc căpitan, d a u l o r ?... D R A G N E A : D a a a !... ( M u l ţ u m i t , c o n t i n u ă ) : N i c i e u n u l-aş l ă s a !... Ca N a p o l e o n ; d a c f i - i v o r b a să n e - n c o r o n ă m , să n c - n c o r o n ă m sin­ guri ! G E L U : N u tc-aş l ă s a n i c i p c d u m n e a t a ; n i c i p e p u ş t a n c a d u i n i t a l c , o r i c i t d e g r o z a v ă aT f i c a !... S I L E : E x a c t !... U n d e - i D o i n a ?... ( S ă r i n d d e p e b u l d o z e r . ) H e i , D o i n a ! M i r o a s e f r u m o s !... G a t a m î n c a r e a ?... M A R I N : Foarte cc că-i a t î t de frumos că m i r o a s e !... puştanea mai e şi face asta, bună un un după gos­ salt) : c o z !... Sile, T O N I : T c pomeneşti podină. SOLDATUL Pînă DRAGNEA : miroase foarte (vine în goană, Ai aici n-ajunge explozia în nici N - a j u n g e !... f r u m o s !... F o a r t e

inimoasă,

dreptate, fru...

94

www.cimec.ro

SILE ( a l b , a v ă z u t b i l c t u ] , sc r e p e d e l a e l , strigă) : D o i n a , D o L n a a u . . . ( l E L L A L Ţ I : Ce-i ? ! S I L E (strigînd în c o n t i n u a r e , le arată b i l e t u l ) : A p l e c a t , c p e d r u m !... D R A G N E A : D o i n a !... Ş i f o c u l e p u s ! E p u s . . . Cit durează, artificier ? ! SOLDATUL : Un minut jumate, la p r i m a , Încă c i n e i s e c u n d e la a d o u a . . . DRAGNEA (paralizat de veste) : Doina... SILE ( z g u d u i n d / u - l p e S o l d a t ) : Ce se p o a l e f a c e , r u i n se p o a t e o p r i ? ! S O L D A T U L : M a i sînt optzeci dc secunde, n - a m c u m s - a j u n g !... N - a m c u m . . . D R A G N E A ( l i v i d ) : N i c i n u ştiu c î n d o p l e ­ cat, n i c i n u ştiu c i n d a plecat... S O L D A T U L : Tovarăşe căpitan, cu... GELU ( d e o d a t ă , trecînd p r i n t r e e i ca g l o n ­ tul) : Sinteţi inconştienţi ! Mai staţi d e v o r b ă !... TONI ( p r i m u l care-1 p r i c e p e ) : G e l u u u u !... cu un gest

D R A G N E A : A i d r e p t a t e !... S c p o a t e şi a ş a c e v a !... (Se r e p e d e l a a p a r a t u l t a l k i e - w a l k i e , d ă să-l p o r n e a s c ă . D a r , p u n î n d m i n a p e e l , p a r c ă îşi a m i n t e ş t e d e c e v a . R ă m î n e p e g î n d u r i c î n t ă r i n d u - I î n m î n ă şi-1 a ş e a z ă î n a p o i . ) Haidem după c i !... ( I n m e r s , v o r b e ş t e , ca şi c u m şi-ar f a c e i m p u t ă r i . ) E l a f ă c u t g e s t u l ă s t a !... C o l o s a l !... E u e r a m p a r a l i z a t , i a r e l a a v u t p r e z e n ţ a d e s p i r i t , şi c u r a j u l . . . (In m a r g i n e a s c e n e i se l o v e ş t e d e c e i t r e i aducindu-1 p c G e l u . ) G e l u !... Cc-i c u e l ? ! S p u n c ţ i - m i !... S I L E ( p r i v i n d u - 1 g r a v ) : D a , trăieşte. D R A G N E A (Sold a m lui) : Cheamă elicopterul ! ( A j u t î n d La a ş e z a r e a l u i G e l u . ) D a r c e i s-a i n I i m p l a t ?... S I L E (ridică d i n u m e r i , apleeîndu-sc a s u p r a lui) : încă n u ştim dacă c n u m a i piciorul. E ars t o t . G E L U : E n u m a i p i c i o r u l î... E l m-a a p ă r a t i n r e s t !... DRAGNEA : G e l u . D e ce-ai f ă c u t a s t a ? ! D e cc ? !... MARIN (torre â torre) : Asta-i întrebare ? O r i c a r e - a r f i f ă c u t !... G E L U : Era p ă c a t !... T O N I ( a l a r m a t ) : V ă d că n u c n u m a i p i c i o ­ rul. Uilaţi-vă l a a b d o m e n . . . (Se r e p e d , se uită, schimbă p r i v i r i . ) G E L U : E p i c i o r u l . C u c l a m călcat cînd a m s m u l s f i t i l u l . D c u n d e să ş t i u c ă p o r c ă r i a a r a e x p l o d e a z ă s u b m i n e ? !... ( L a g e s t u r i l e şi p r i ­ v i r i l e l o r î n g r o z i t e . ) E i , dac-o f i m a i m u l t !... N - a m să c a u t a c u m a o p i l ă , o p r o t e c ţ i e c a să m i sc f a c ă r a n a c î t m a i u ş o a r ă !... ( T o n i î n c e a r c ă să-l p a n s e z e . S o l d a t u l v o r b e ş t e c e v a î n n p a r a t . ) E i , ce-aţi t ă c u t t o ţ i a ş a ? ! C ă p i ­ t a n e , oşti l i n i ş t i t , a i găsit-o p e D o i n a ?... i (Dragnea dă încet d i n cap a negaţie.) Sigur mai vă păcat s-o l o v e a s c ă pc ea !... Era

( G e l u nu-i dă n i c i o atenţie, s p e c t a c u l o s sare-n prăpastie.)

SOLDATUL (se l e p e d e lingă Toni) : Aşa, p o a t e C-ajunge, poate c - a j n n g c . . . D a r s i n t d o u ă contacte, două... (Strigînd) Sînt două con­ t a c t e !... T O N I : Lasă-1 că-1 d e r u t e z i , n u - 1 v e z i cum a l e a r g ă !... S I L E , D R A G N E A şi M A R I N (Venind lîngă e i . Iii m a r g i n e a p r ă p a s t i e i ) : Ce f a c e , a j u n g e ?... T O N I : S-a r o s t o g o l i t . A c u m a n u - 1 m a i v ă d !... (0 explozie scurtă îi retează vorbele.)

SOLDATUL (ducînd mîinile la urechi) : M a m ă !... A c u m !... A c u m !... ( î n t r e b ă t o r , u i ­ m i t . ) A c u m ?... DRAGNEA ( ţ i p î n d ) : Cc s - a - n t i m p l a t , s p u n e odată ! S O L D A T U L : P ă i . . . P ă i n u v e d e ţ i ?... D R A G N E A : Ce să v ă d ? S O L D A T U L : Explozia. E x p l o z i a m a r c n-o m a i a v u t Ioc. T O N I (pe v o r b e l e l u i , sarc-n prăpăstii") : H a i , M a r i n e !... ( S i l e şi M a r i n s a r şi d i s p a r . ) S O L D A T U L ( s c u z î n d u - s e ) : D a c ă n-a m a i a v u t l o c . . . î n s e a m n ă că a r u p t . . . u n r î n d a r u p t . D R A G N E A : C u m î n t r e e x p l o z i a m i c ă şi c e a mare... S O L D A T U L : D a î... M - a ţ i p r i c e p u t . Domni­ ş o a r a e l e a f ă r ă . . . N u v e d e ţ i , n u s-a d ă r i m a t nimic... D R A G N E A : D a r e l ?... E l c t e a f ă r ? S O L D A T U L ( r i d i c ă d i n u m e r i ) : C i n e ş t i e !... C u m o f i s m u l s ? D a c - a e x p l o d a t s u b e l î...

G E L U : Strigaţi-o ; v ă va r ă s p u n d e !... (întîi Hai, TONI strigă) : GELU : soldat gaţi-o Ia încet,

va răspunde. strigaţi-o. apoi

strigaţi-o !... tare, pe Stri­

stingher, strigaţi-o... Nu ea n-o cu

D o i n a a a !... Strigaţi-o, aparat.) (Văzîndu-1 aia... porcăria

o m e n e ş t e , că ea să

r ă s p u n d e !... p i e r d e ţ i !... Ea... nu Pc e ea

S I L E : S t a i l i n i ş t i t . P i e r z i s î n g e !... G E L U : Pe numai s-aveţi TOŢI Eu ea. grijă Ea... E h e !... eu S t r i g a ţ i - o !... niciodată î că r ă s p u n d e !...

să n-o p i e r d e ţ i

(împreună

e c o u l ) : D o i n a a a !... c u m r ă s p u n d e !... prelung :

G E L U : R ă s p u n d e ! N u - i aşa o aud. Eu (Pe tăcerea Doinaaa ! o aud

t u t u r o r , e c Q u l se a u d e

www.cimec.ro CORTINA

C o n t r a p u n c t
de Horia Deleanu

Intensitate sau tonalitate?
M-am d u s d i n n o u c u g h i d u l la Cehov. Si de data aceasta, datorită spectacolelor c u Noile suferinţe ale tinărului \\ d e U l r i c l i Plenzdorf (piesă p u s ă î n scenă la t e a t r u l „Bulandra" de Olimpia A r g h i r ) şi c u Bucă­ tăria de Arnohl Wcsker (pusă î n scenă l a S t u d i o u l I n s t i t u t u l u i d e t e a t r u d e l o a n Ierem i a ) . Reprezentaţiile, datorate unei tinere r e ­ g i z o a r e şi u n u i s t u d e n t - r e g i z o r î n a n u l I V . a u .ales l u c r ă r i d r a m a t i c e d e d e n s ă s u r s ă r e a l i s ­ t ă . Ceea c e m-a f ă c u t să r e m e m o r e z e u p l ă ­ cere c u v i n t e l e i r o n i c e şi p l i n e d e m i e z a l e l u i A n t o n P a v l o v i c i Cehov dintr-o scrisoare, d e la IT> i a n u a r i e 1 8 8 7 , a d r e s a t ă M ă r i e i V l a d i m i r o v a K i s s e l i o v a : „ S c r i i t o r u l t r e b u i e să-şi d e p ă ş e a s c ă d e z g u s t u l şi să-şi m u r d ă r e a s c ă i m a ­ ginaţia c u n o r o i u l vieţii". Cei d o i proaspeţi d i r e c t o r i d e scenă, care şi-au a l e s î n m o d e v i d e n t t e x t e l e . ţinînd poezia seama d e o h u n ă predilecţie p e n t r u realistă, a u c o m p u s î n c o n i v e n ţ ă c u această productivă predilecţie artistică reprezentaţii f o a r t e d i f e r i t e şi i n t e r e s a n t e . E i au p ă r u t , d e l a î n c e p u t . î n d e z a c o r d c u l e c t u r a s i m p l ă a u n e i f o r m u l ă r i folosite d e cunoscutul teoretician de teatru american J o h n G a s s n e r î n Form and idea in modern theatre ( „ F o r m ă şi i d e e î n t e a t r u l m o d e r n " ) : „ E s t e n e c e s a r , o d a t ă p e n t r u t o t d e a u n a , să se rezolve contradicţia d i n t r e r e a l şi t e a t r a l " . Fiindcă, a c e a s t ă c o n t r a d i c ţ i e e s t e n u m a i a p a ­ r e n t ă şi p o a t e f i g u r a n u m a i d a c ă se î n c e a r c ă Mergînd m a i departe, poate prea departe, eu distincţiile necesare d i n t r e r e a l i t a t e a c o t i ­ diană şi r e a l i t a t e a scenică, a j u n g e m la u n enunţ al l u i A n t o n i n A r t a u d : „Imaginea unei c r i m e , prezentate î n c o n d i ţ i i teatrale cores­ p u n z ă t o a r e , este p e n t r u s p i r i t u n l u c r u i n f i n i t m a i d e t e m u t decît a c e a s t ă c r i m ă r e a l i z a t ă . . . " M ă r t u r i s e s c c ă n u s î n t d e l o c i s p i t i i să o b ţ i n posibilitatea concretă, exactă, directă, d e a stabili u n diagnostic diferenţial între două c r i m e , — u n a p e scenă şi a l t a r e a l i z a t ă . . . D a r . î n o r i c e c a z . p u n î m i această p r o b l e m ă , n i c i A r t a u d n u s-a o p r i t ş i n i c i n o i n u n e p u t e m o p r i la c a z u l în speţă, l a c r i m ă . C e l e b r u l o m d e t e a t r u f r a n c e z îşi c o n t i n u a demonstraţia, v r î n d să convingă c ă , î n g e n e r a l , t e a t r u l e s t e m a i i n t e n s decît v i a ţ a . Dar. c n m b ă t î n d contradicţia aparentă (real şi t e a t r a l ) d i n f o r m u l a r e a l u i J o h n G<nssner s u b s c r i i n d în b u n ă măsură la optica l u i E u ­ genio Barba ( t e a t r u l , f i c ţ i u n e a şi v a l o r i l e d e sugestie), n u a j u n g e m deloc în m o d fatal, strici, la c o n v i n g e r e a lui Antonin Artaud. Mai m u l t d e c î t a t î t , s-ar p ă r e a să p e a c e a s t ă cale d o b î n d i m u n e o r i p o s i b i l i t a t e a d e a sub­ s t i t u i c r i t e r i i l e , d e a n u le alege p e cele esen­ ţiale. Aceasta, deoarece raporlînd în m o d l e g i t i m şi a b s o l u t n e c e s a r t e a t r u l l a viaţă, n u r ă m î n e m în sfera diferenţelor d e i n t e n s i t a t e , care n u sîni î n t o t d e a u n a cele m a i i m p o r t a n t e ,

ei abordăm s f e r a f u n d a m e n t a l ă ti diferenţelor
d e t o n a l i t a t e specifică. A c o r d u l s a u dezacor­ d u l d e i n t e n s i t a t e r ă i n î n circumscrise, d e c e l e m a i m u l t e o r i , în l i m i t e l e cantităţii. î n v r e m e ce a c o r d u l s a u d e z a c o r d u l d e t o n a l i t a t e s p e ­ c i f i c ă (diferenţiind v i a ţ a d e t e a t r u , r e a l i t a t e a

o r u d i m e n t a r ă şi c u t o t u l

nepotrivită echiva­

lare absolută a r e a l u l u i cotidian c u realul t e a t r a l . O r , n u m a i v a l o r i l e realităţii c o t i d i e n e î n c ă r c a t e c u p o e z i a t e a t r u l u i sînt s u s c e p t i b i l e să g e n e r e z e o a u t e n t i c i t a t e s e n s i b i l ă a u n i v e r ­ s u l u i scenic, adevăratul r e a l i s m teatral. într-un asemenea spirit, judicios, se c e r c i t i t e şi c e l e m e n ţ i o n a t e d e r e n u m i t u l d i s c i p o l al l u i . I e r z y G r o t o w s k i . E u g e n i o B a r b a : tea­ t r u l este f i c ţ i u n e , v i z i u n e . N u m a i forţa sa d e sugestie acţionează asupra s p e c t a t o r i l o r . A¬ t u n c i c î n d se m ă r g i n e ş t e să d e v i n ă ceea c e v r e a să s u g e r e z e . î ş i p i e r d e e f i c a c i t a t e a " . P o n t e că p a r e p u ţ i n e x p r e s i v ă , o r i c u m s e n t e n ţ i o a s ă , confundarea necondiţionată a teatrului cu v i z i u n e a . D a r în orice c a z v i n o v a t ă , nefastă, a n l i t e a t r a l ă , este c o n f u n d a r e a n e c o n d i ţ i o n a t ă a \ie(ii d i n a f a r a scenei, a vieţii î n stare n a ­ t u r a l ă , c a să s p u n e m a ş a . c u v i a ţ a s p e c i f i c ă l u m i i scenice, care c u p r i n d e o imensă forţă artistică d e sugestie.

cotidiană
întotdeauna

d c realitatea s c e n i c ă ) în l u m e a c a l i t ă ţ i i .

se

înscriu

Şi n u este d e l o c e x c l u s ca v a r i a ţ i a i n t e n s i ­ tăţilor ( d e c i . în g e n e r a l , a c a n t i t ă ţ i l o r ) să poală influenţa d e s t u l d e s e r i o s şi v a r i a ţ i a tonalităţilor (deci a calităţilor). A d i c ă , oslo f o a r t e p o s i b i l şi p r o b a b i l ca p e p a r c u r s u l t r a n s f i g u r ă r i i a r t i s t i c e a r e a l i t ă ţ i i p e n t r u a-i d e s c o p e r i şi p u n e î n v a l o a r e r e s u r s e l e t e a t r a l e , să se p r o d u c ă d i f e r i t e s p o r i r i şi m o d i f i c ă r i a l e intensităţii, d e t e n n i n î n d însă, î n ultimă a n a l i ­ ză, transformarea obligatorie a tonalităţii. Este t o c m a i momentul, marele moment al sărbătorii de la luminile r a m p e i , î n care, p e n t r u uzul scenei, v i a t a , rădăcina supremă a literaturii şi artei, s-a t r a n s f o r m a t in teatru.

96

www.cimec.ro

UN

CIORAP FIN $1 ELEGANT este o inc in tare pentru do, şi pentru cei ce oâ admira! Ategefi ciorapii preferaţi ! Aoefi ta dispoziţie o gamă largă de modele.

www.cimec.ro

f

m

Aspiratorul de

p r a f este neee* gaba­

i a r c ă m i n u l u i dv. Datorită ritului

r e d u s , a s p i r a t o r u l portabil

J U N I O U 'poale f i f o l o s i t eu Mie­ ros la curăţatul şi autoturismelor. T o a t e operaţiunile dc se şi p o l face cu inlr-un dc curăţare redus fi/.ic. energie dove­ şi eco­ încăperilor mici

timp efori dc

minimum

Consumul electrici deşte nomic. Preţul Poale în rute fi de cu

redus

(10 b a n i JUNIOU

pe oră) este

vînzare : ţi

520 cu

lei. plutu

cumpărat lunare.

P. ..Informaţia"-c. 1045

www.cimec.ro

44 200 |

LEI 7