You are on page 1of 100

www.cimec.

ro

Nr. 6 (anul i u n i e 1974 REVISTĂ L U N A R Ă EDITATĂ DE SOCIALISTE SOCIALISTĂ ROMÂNIA

XIX)

C O N S I L I U L C U L T U R I I Şl E D U C A Ţ I E I

Şl DE U N I U N E A S C R I I T O R I L O R DIN R E P U B L I C A

Redăotor şef RADU POPESCU DIN S U M A R :
^EDITORIAL
MASA ROTUNDĂ A REVISTEI „TEATRUL" In dezbatere : Stagiunea '74. Teatrul şi angajarea politica Invitaţi : Margareta Bărbuţă, Ileana Colomieţ, Mihai Nadin, Valeriu Silvestru, Traian Şelmaru, Natalia Stancu, Andrei Strihan

Râpeanu, Valentin

VALENTIN SILVESTRU : Evoluţia conceptelor teatrale LETIŢIA GÂTZA : Fişe de lucru pentru istoria teatrului românesc contemporan TRAIAN ŞELMARU : Noua tradiţie şi vechea inovaţie ALEXANDRU BALACI : ,,Teatru expresionist german" HORIA DELEANU : Floarea nu se ofileşte CONSTANTIN RADU-MARIA : Farsa în dramaturgia noastră contemporană (II) AL. MIRODAN : Puncte de suspensie...

Prim-plan PAUL TUTUNGIU : Atitudinea politică a actorului (convorbire cu actorul Corneliu Dan Borcea)

La 25 de ani de la înfiinţare VALERIA DUCEA : Teatrul de păpuşi din Timişoara

Semnal VIRGIL MUNTEANU : Chestiunea cu căciula Scenografie PAUL-CORNEL CHITIC : Scenografia mişcării actorului Oaspeţi de peste hotare MARGARETA BĂRBUŢĂ : Compania „National Players" din Washington

* *

CRONICA DRAMATICA — Semnează : VALERIA DUCEA, MIRA IOSIF, VIRGIL MUNTEANU, C. PARASCHIVESCU, ILEANA POPOVICI, ALECU POPOVICI, PAUL TUTUNGIU. T. V. NAE COSMESCU : La Sofia : al IV-lea Festival Internaţional de Teatru T.V. VIRGIL PETROVICI : Teatrul T. V. în uzină DUMITRU SOLOMON : Cronica T.V. Foto : Ileana Muncaciu str. Const. Miile, nr. 5—7—9, Bucureşti www.cimec.ro Tel. 14.35.88—14.35.58
R e d a c ţ i a şi a d m i n i s t r a ţ i a

Leahul, puternica funcţie socială

Cu fiecare zi ce vine vom pune un semn nou şi bun pe răbojul alît de bogat al acestui an de sărbătoare, fără precedent în istoria poporului român, eu fiecare zi care trece trăim satisfacţia marilor reali­ zări, pe toate planurile vieţii materiale şi spirituale a ţării. J)c Ia spicul robust al griului, pînă la mecanismul gigantic al hidro­ centralei, de la pagina de carte pînă la spectacolul de teatru, totul este, aşa cum se cuvine să fie, consacrat acţiunii generale de formare a omului nou. Nu este domeniu sau sector din viaţa de muncă şi de creaţie a Patriei noastre în carie să nu se simtă pulsul puternic al năzuinţelor colective, comunitatea de gîndirc şi de simţire a întregii naţiuni, caracte­ ristică acestui loc şi acestui timp în care zidim pe trainice temelii, un viilor strălucit ale cărui trăsături sînt vizibile de pe acum. Făurind istoria prin sine şi pentru sine, poporul român trăieşte momente de intensitate supremă, la înalta scară valorică pe care ne-o dă acest Au X X X — an de bilanţ glorios dar şi dc largi perspective — popas de o clipă pe un drum fără de sfîrşit. In climatul acesta, mişcarea teatrală românească se înscrie cu avînt, pentru a-şi împlini nobila misiune de artă ce-i revine. Am subli­ niat şi am susţinut, cu perseverenţă, în paginile noastre, funcţia poli­ tică şi socială a teatrului, integrat în unitatea de voinţă, de muncă, de creaţie, a poporului. Superioritatea societăţii socialiste, a omului socia­ list este exprimată tocmai prin preţuirea acordată culturii. î n vasta cuprindere a acestui domeniu, teatrul — cu alte cuvinte arta spectaco­ lului — se afirmă, înainte de toate, prin participarea la efortul unanim de edificare a lumii noi. Fenomenul dramaturgiei, fără a ne opri la amănuntele acestui atît de complex şi cuprinzător termen, ar fi lipsit de conţinui şi dc sens, ar înceta de a trăi, dacă puterea dc creaţie a scriitorilor, actorilor, regizorilor, capacitatea tehnică şi artistică a colecti­ velor teatrale, dacă miezul filozofic şi mesajul literaturii dramatice şi al spectacolelor n-ar răspunde celor mai înalte aspiraţii ale poporului. Comandamentul acesta este cu atît mai de seamă, cu cît el cere un răspuns actual, prompt şi lotal din partea oamenilor ce servesc teatrul. Este adevărat că pretutindeni, în toate locurile de muncă, se cere oamenilor, pe lîngă efortul individual, o integrare efectivă în ansamblul muncii — dar cu atît mai bine poale fi înţeleasă ideea că, în teatru, creaţia artistică, prin excelenţă colectivă, participarea nedrămuită a fie­ cărui factor constitutiv este, în mod absolut, necesară şi, în consecinţă,
www.cimec.ro
1

preţuită cu justă măsură, respinsă prin refuzul publicului de a participa sau valorificată prin adeziunea spontană şi admiraţia durabilă, stator­ nică, a aceluiaşi public, în faţa realizărilor valoroase. Avem, desigur, astfel de realizări. E l e sînt, în număr foarte mare, în literatura dramatică. Le-am semnalat în cronicile noastre, stăruind asupra lor din dorinţa firească de a contribui la punerea în lumină a succeselor adevărate, a operelor autentice, pline de adevăr şi sinceri­ tate, izvorîte din reînvierea pilduitoare, elocventă, a oamenilor şi fapte­ lor din trecutul istoric, ori şi mai bine, din cunoaşterea directă şi trans­ punerea artistică a unor momente de esenţă din viaţa şi munca, din întrebările şi răspunsurile pe care le cere viaţa contemporanilor noştri, î n paginile acestei reviste au putut fi urmărite, am spune, seară cu seară, premierele teatrale, au putut fi citite texte dramatice, cronici despre interpretare, despre punerea în scenă ; au fost publicate discuţii multilaterale în cuprinsul cărora s-au confruntat puncte de vedere deo­ sebite şi s-au căutat convergenţe creatoare, în interesul unei activităţi teatrale cît mai bogate, mai vii, în înţelesul dialectic al cuvîntului. Punctul de vedere de la care pornim şi care trebuie să formeze constanţa noastră de gîndire, este că norma cetăţenească de viaţă şi de muncă trebuie nu numai afirmată dar şi îndeplinită, isau, la nevoie,, impusă în toate formele de manifestare ale artei spectacolului. Să nu rămînem la suprafaţă. Să pătrundem cu îndrăzneală în adînc, să găsim şi să scoatem la lumină izvorul înnoirilor, al mutaţiilor, să nu ocolim critica severă şi justă a lucrărilor superficiale, să deschidem porţile creaţiei in toate domeniile, către toate orizonturile şi perspectivele istorice. Vom avea ca îndreptar permanent în faţa noastră cuvintele tova­ răşului Nicolae Ceauşescu şi gîndirea lui creatoare. „Legile progresului — a spus preşedintele României Socialiste* — impun artei noastre socia­ liste să parcurgă un neîntrerupt proces de dezvoltare şi perfecţionare. Fiind puternic influenţată de dinamica dezvoltării societăţii, de progre­ sele obţinute în domeniile atît de vaste ale cunoaşterii, de evoluţia gîndirii şi sensibilităţii omului, arta progresează şi se primeneşte neînce­ tat, aspirînd spre forme mereu mai înalte de exprimare, spre un con­ ţinut tot mai bogat. Pentru a-şi dedica opera oamenilor, artistul trebuie să ştie ce doresc, la ce visează ei, care sînt interesele şi idealurile lor, el trebuie să pătrundă adînc în conştiinţa maselor, să cunoască marile deplasări pe care Ie-a determinat în gîndirea şi sensibilitatea lor, socia­ lismul. Astfel, poeziile, romanele, piesele de teatru, vor putea exercita o puternică influenţă asupra minţii şi inimii omului de azi, vor putea deveni purtătoare de mesaj ale celei mai înalte etici — umanismul socialist". Acestea sînt coordonatele majore care definesc pentru noi misiunea şi funcţia social-educativă şi in acelaşi timp artistică a teatrului româ­ nesc. Integrat în procesul revoluţionar de edificare a noii societăţi socia­ liste, teatrul trebuie să caute şi fără întîrziere să găsească un registru nou pentru a pune în literatura dramatică şi în spectacol, faptele de viaţă autentică desprinse fie din anii grei ai trecutului fie din eveni­ mentele fundamentale din zilele de azi. Imperativul artistic şi socialpolitic al teatrului atît în creaţia literară cît şi în interpretarea dată de regizori şi actori trebuie să fie prezentul atît de multiplu interesant şi creator al zilelor actuale, cît şi privirea spre viitor, spre viitorul comunist al ţării noastre.
www.cimec.ro

„Teatrul"

4asa

rotundă a revistei „ T e a t r u l "

n dezbatere:

STAGIUNEA — 7 4

Tea/ral şi angajarea politică

Invitaţi : MARGARETA BĂRBUŢĂ, ILEANA C0LOMIEŢ, MIHAI NADIN, V A L E R I U RÂPEANU, VA­ L E N T I N S I L V E S T R U , TRĂIAN ŞELMARU, NATALIA STANCU, ANDREI STRIHAN.
REDACŢIA stagiune lumina Eliberare s-a aţia lităţii şi non celor şi : stop două Se : mari încheie totuşi se stagiunea. sfîrşeşte Anul o etapă acesta, — e cheie. drept, S-o a trei vom avea o în de la

discutăm decenii, de

evenimente ai Xl-lea

naţionale al P.C.R.,

: aniversarea în Să şi perspectiva discutăm, realizărilor

Congresul în

cărora, prin lui, în masă,

altfel, situ­

desfăşurat, nostru,

principiu, în lumina

stagiunea. tendinţelor a forţei lor

urmare, dar în a dar şi a

teatrului acestora,

ca­

— a eficienţei, Să discutăm felul

de penetraţie despre — a ei ca fapt slujit venit de stagiunii de în

conştiinţa fost şi ca sau re­ de pu­ instruire. de cu misi­ seamă anga­

spectatorilor. n-a sort teatru, blicului, Să unea atunci fost slujit,

despre în — care a

repertoriu, teatrul şi care şi

felul de de în

cum urlă

despre al

formativ de a

societăţii ; despre lui despre general,

slujit în

fost au

artiştii

noştri

scriitori cerinţelor adică, în

felul de frumos

întîmpinarea şi

încînlare, a are lui

luminare în

discutăm, pe care,

acţiunea orice de la teatru

artistică o

funcţie mai deci

îndeplinit, cetate :

cînd

se

revendică

integrarea

despre

jarea şi calitatea politică a angajării l u i .
După ţă, teatrul părerea nostru politică. şi cu noastră este, Să de un la în în teatru însăşi ce care nu e politic, lui, un nu teatru în acest pornită s-ar e teatru. de în esen­ şi 30 cele să fie palriîn­ şi istoriei naşterea măsură stagiune noastre ca un în am rezonanţă de

direcţie de două repi ani,

vedem

reuşit — care,

interval a cinsti

deosebire sărbătoreşti

această ale vieţii teatrul cuvinte, pondere, mai

praguri ezentativă Să şi dă şi de

cetăţeneşti, teatru militant,

cuveni

— să ne d?finim vedem, plenitudine întrebărilor cu alte şi

cetăţenesc, lui artistică

otic-politic. cheagă aspiraţiilor noastre

ce măsură
v

expresia fecunditate societăţii

vigoare actuale

şi

momentului şi ale

celor

ale

astăzi.

www.cimec.ro

Poziţiile raportul nădăjduim, tul — O modului teatral asemenea si mai aspectele ce

noastre,

desigur, noastre găsi însă

vur critice, expresia conştiinţă să păreri privim c

demonstra ale' f< meiului într-o

o

comunitate ei ideologic. de

dc

vederi

sub poziţii, rapor­ artistic stagiunii. rostul

conştiinţei îşi in vor care ne-a

Aceste sub

diversitate solicitată cîntărim rodnică, le este

vederi, de

această fost dat de

s-a sim(it şi să

peisajul lungul

de-a şi

diversitate judecăţilor mult cu unanim

totdeauna care

eu de

justifică la dvs. ca al de-a

dezbaterii Cu atil

critice cit intenţie apreciate aspecte

pe

aşteptăm de in a lăsa

noastră ea

deoparte, actual

bine creaţiei încerca globală

ştiute, noastre împreună, a dus că rirea termen constructiv definirea a

valoare şi

stadiul In

literar-teatrale, In cadrul ceea ceea ce unei

numeroase de lucru, discutabil, să

felurite.

schimb, din

întilniri

să desprindem insuficient Sub sau acest

imaginea ce nu ni

stagiunii, din

ce s-a produs s-ar fi cuvenit in

ceea

s-a se şi cu util artă)

pro­ pare întă­ un fi in

se producă. de contribuţia — a aşadar

raport în

discuta conştiinţei generic

stagiunea socialiste angajarea de

funcţie a

adusă în — ai este

formarea ce numim

jwblicidni

ceea cu

politică noastră

teatrului dc critici

precădere de

(legat respectivelor

sarcina valori

fenomenului

artistice.

S p e c t a c o l e la dimensiunile efortului întregului popor Noul detaşament de autori dramatici
încep p r i n a mulţumi revistei „Teatrul" p e n t r u c ă n e <lă p o s i b i l i t a t e a , î n f i e c a r e a n , să n e î n t î l n i m n o i , c r i t i c i i , şi să f a c e m u n t u r d e o r i z o n t a s u p r a s t a g i u n i i t e a t r a l e . Se p o r ­ neşte, d e c i , d e l a i d e e a j u s t ă că e i , c r i t i c i i , s î n t c e i d i n t î î chemaţi să i a f o a i a de tempera­ t u r ă a m i ş c ă r i i t e a t r a l e , şi d e l a c o n s i d e r e n t u l , d e a s e m e n e a î n d r e p t ă ţ i t , că s t a g i u n e a este, d i n totdeauna, în istoria teatrului romanesc, o u n i t a t e artistică p r e l a b i l ă l a d i s o c i e r i , asoci­ e r i şi o p i n i i e x t e n s i b i l e a s u p r a î n t r e g i i m i ş ­ cări teatrale. Cred că p e n t r u a răspunde la întrebările c a m difuze pe care le p u n e r e ­ d a c ţ i a î n f a ţ a n o a s t r ă , (aş f i d o r i t să e x i s t e o temă m a i stringentă de dezbatere) care v o r , t o t u ş i , să a j u t e l a c o n t u r a r e a u n u i por­ t r e t a l a c e s t e i s t a g i u n i , a ş 6emnala cîteva momente pe care le . consider constitutive. Deosebesc, în această stagiune, momentul instituţional, e x t r e m de i m p o r t a n t . In acest a n , t e a t r u l r o m a n e s c s-a' î m b o g ă ţ i t c u trei l ă c a ş u r i d c a n v e r g u r ă şi c u i n f i n i t e p o s i b i ­ lităţi, faţă d c ceea ce a v e a ca zestre, p e n t r u

VALENTIN SILVESTRU:

a reprezenta orice f e l de r e p e r t o r i u c u t r u ­ p e f o a r t e m a r i , î n spectacole p e m ă s u r a şi pe dimensiunile timpului nostru. Trebuie să ţ i n e m seama de f a p t u l că v r e m e a n o a s ­ tră rîvneşto la spectacole do foarte mare a m p l o a r e , p e c a r e d e o c a m d a t ă n u le a v e m . C î n d v a iau f o s t a n e v o i n ţ i de r e p e r t o r i u în această direcţie. A l t c î n d v a , a u f o s t a n e v o i n ţ i de o r d i n m a t e r i a l în ce priveşte montările — s î n t şi a c u m , şi v o r m a i f i . l o t u ş i , p e n ­ t r u o v r e m e a maselor, a demonstraţiilor de s t r a d ă , a m a r i l o r m i t i n g u r i şi a u n u i efort g e n e r a l a l n a ţ i u n i i s p r e u n ţel p r o p u s , t r e ­ buie să-i c o r e s p u n d ă , la vin m o m e n t dat, şi s p e c t a c o l e de dimensiunile acestui efort al unui popor întreg. N u este normal ca l a m a r i l e s ă r b ă t o r i n a ţ i o n a l e să se f a c ă e x ­ c l u s i v s p e c t a c o l e d e c î n t e c e şi d a n s u r i . Sînt frumoase şi a d e s e o r i f o a r t e a t r a c t i v e , c o n ţ i n şi g i m n a s t i c ă , şi d e f i l ă r i , a u u n c a r a c t e r cal e i d o s c o p i c c u c e r i t o r . D a r t r e b u i e să n e p u ­ nem î n t r e b a r e a d a c ă t e a t r u l , c a î n a l t e e¬ poci revoluţionare, nu-i capabil să serveas­ c ă şi e l o a s e m e n e a i d e e . L ă c a ş u r i l e n o i c a r e au fost oferite mişcării teatrale p o t deter­ mina spectacolul de amploare, spectacole m a r i , c u m a r f i să z i c e m t r i l o g i a Wallcnstein de Scbiller, s a u piesele dedicate revo­ luţiei franceze, sau m a r i l e spectacole istorice româneşti. Acest m o m e n t instituţional foarte fericit — inaugurarea noilor teatre — se conjugă cu jubilcele u n o r teatre d i n ţară. S-au î m p l i n i t d o u ă z e c i şi c i n c i d e a n i de

1

www.cimec.ro

cînd avem teatre de stat repartizate pe întregul teritoriu al ţării. Este un rîşti^ imens, această reţea instituţională, e una d i n cauzele existenţei u n u i t e a t r u r o m â n e s c , a u n e i şcoli n a ţ i o n a l e d e t e a t r u şi a a f i r ­ m ă r i i acestei şcoli n a ţ i o n a l e în l u m e . Sînteţi m a i toţi oameni c a r e aţi călătorit şi ş t i ţ i c î t d e g r e u se a f i r m ă o i d e e d e t e a t r u , acolo unde nu exislă posibilitatea practică de a f i r m a r e a ei. Cu ocazia aniversării celor douăzeci şi c i n c i d e a n i a i m u l t o r t e a t r e d i n ţ a r ă . s-a p u t u t o b s e r v a că u n e l e d i n e l e s-au d e z ­ v o l t a t s i m ţ i t o r , a l t e l e n-au c r e s c u t aproape deloc, iar unele au avut o existenţă foarte sinuoasă. Cele mai puţine sînt acele care vădesc o creştere constantă. Cred că ar f i însfîrşit, momentul reconspectării bărţii teatrale a ţării, al r e d i s t r i b u ­ i r i i forţelor, ţinîndu-se seama de n o i l e c e n ­ tre demografice, culturale, induşi riale, care s-au c r e a i şi c a r e n u : i u t e a t r e . în t i m p ce a l t e l e a u şi n-ar m a i f i n e c e s a r să l e m e n ­ ţ i n ă , d e o a r e c e n u le c o r e s p u n d e o s t a r e c u l ­ turală, u n climat, u n public. M-n i n t e r e s a i , fireşte, c u m ne interesează p e t o ţ i , momentul literar al teatrului. In acest m o m e n t l i l c r a r . aş v r e a să s e m n a l e z un f e n o m e n c i r c se p e t r e c e f ă r ă v î l v ă şi căruia nu i-ain a c o r d u l destulă publicitale. Apariţia în arenă, p e n t r u p r i m a dată c o m p a c l , a detaşamentului n o u d e autori d r a m a t i c i . U n e l e d i n s p e c t a c o l e l e c u p i e s e l e l o r n u sînt s e n z a ţ i o n a l e , şi u n e l e p i e s e , c a r e a u aştep­ tat, au pierdut ceva din vlagă. Totuşi. D . R . P o p e s c u este p r e z e n t c u d o u ă d i n p i e ­ s e l e s a l e . c u Piticul in grădina de vară, — întrulotul reprezentativă pentru dramatur­ g i a n o u ă şi p e n t r u t i m p u l n o s t r u , p i e s ă p r o ­ f u n d angajată, cu u n erou comunisl expo­ n e n ţ i a l — şi o p i e s ă m a i m o d e s t ă , Mama, î n t r - u n a c t , c a r e se j o a c ă l a B î r l a d . E pre­ zent D u m i t r u Solomon. cu o dramă foarte i n t e r e s a n t ă , a d î n c f i l o z o f i c ă şi d e ţ i n u t ă c u l t ă , e l e v a t ă : Diogenc clinele. Sînt prezenţi Iosif Nagbiu. Rado Dumitru şi Marin Sorescu (presupunem că va f i încadrat în această stagiune, prin apariţia pe scenă a piesei s a l e Matca, o piesă d e s u b s t a n ţ ă ) . A apărut o n o u ă piesă, l a T . V . , a u n u i d r a m a t u r g în c a r e c r i t i c i i a u i n v e s t i t î n c r e d e r e şi a u a v u t d r e p t a t e s-o f a c ă : M i r o c a B r a d u . E l a n r e z e n t a t Salul blestemat, piesă a n g a j a t ă . încă m o d e s t ă ca tărie literară, d a r i n t e r e s a n t ă ca d i r e c ţ i e e s t e t i c ă . C o n s i d e r , d e a s e m e n i . că p r e ­ z e n ţ a l u i I o n B ă i e ş u c u Cliitimia — botărît u n a d i n c e l e m a i b u n e l u c r ă r i a l e l u i , şi u n a d i n c e l e m a i a d î n c i şi m a i t u l b u r ă ­ toare lucrări despre a n i i în care trăim, scri­ să î n t r - o m a n i e r ă a l e g o r i c ă , s i m b o l i c ă — e u n fapt remarcabil. Toate acestea definesc o l i t e r a t u r ă c a r e t r e b u i e să n e i n t e r e s e z e î n calitatea noastră de secretari— c u m a m m a i spus-o o d a t ă . într-o c a r i e — ai ilustrului nostru timp. Apariţia racteristică acestor a tineri, constituind literar al o ca­

Valentin

Silvestru

momentului

stagiu-

n i l şi a l a n g a j ă r i i t e a t r u l u i , v i n e î n t r - o c o n ­ tradicţie violentă c u u n v a l d e m a c u l a t u r ă şi de impostură dramaturgică surprin­ zătoare. Nu ştiu dacă trebuie >ă ac­ ceptăm, c u m a m acceptat în poezie. că n u m ă r u l f o a r t e m a r c d e p o e ţ i şi a b u n d e n ţ a d e p o e z i e d u c e Ia o selecţie, p î n ă l a u r m ă , a u n o r m a r i v a l o r i . Poate că în t e a t r u , l u ­ c r u r i l e sînt î n t r u c î t v a d i f e r i t e . A i c i s î n t a n ­ g a j a t e forţe m u l t i p l e , n u n u m a i l i t e r a r e , solicitînd o responsabilitate mai promptă şi mai acută î n c e e a ce p r i v e ş t e cbeltuielile, investiţia de energie, de prezenţă, aş p u t e a s p u n e , a a r t e i în arenă sau dacă vreţi, în termenul p r o p u s de dumneavoastră, de a n ­ gajare. \ u este a d m i s i b i l ca multe teatre să n u o b s e r v e c ă e x i s l ă u n d e t a ş a m e n t de d r a m a t u r g i t i n e r i n o t a b i l i şi c ă e x i s t ă o m a r e d r a m a t u r g i e românească, consultabilă în b i -

www.cimec.ro

5

bliolcci. I n discuţiile care a u a v u t loc la A . T . M . , unele d i n colectivele venite la B u ­ cureşti c u f l e a c u r i , u n e o r i c u p r o d u s e „sub­ n u t r i t e " d i n p u n c t d e v e d e r e l i t e r a r şi d r a ­ maturgie, au spus că dramaturgii impor­ tanţi ar f i inabordabili. U n regizor zicea c h i a r că a r c m a r i dificultăţi c i n d vrea să p u n ă o piesă a u n u i a d i n a u t o r i i citaţi a d i ­ n e a u r i , î n t r e b a t m a i î n a m ă n u n t ce a n u m e greutăţi a a v u t , a precizat că n i c i n u s-a apropiat d e aceste piese d e t e a t r u , p e n t r u a n u avea greutăţi, adică întocmai ca în povestea c u d r o b u l d e sare. A c u m , începe să f u n c ţ i o n e z e u n f e l d e m i n i m ă rezisten­ ţă nenorocită, care duce la p r o m o v a r e a dc aşa-zişi a u t o r i „ l o c a l i " , i n c a p a b i l i să depă­ ş e a s c ă g r a n i ţ e l e j u d e ţ u l u i , şi c a r e nu vor f i niciodată a l t c e v a decît a u t o r i l o c a l i , u n i i d i n e i l o c u i n d c h i a r î n B u c u r e ş t i , şi, î n m o d simptomatic, f i i n d jucaţi exclusiv în pro­ v i n c i e , î n c e p e să n u m a i f u n c ţ i o n e z e crite­ r i u l e l e m e n t a r d e selecţie. D a c ă c i n e v a v r e a să joace o piesă despre Cantemir, atunci u n a c a r e s-a şi r a t i f i c a t î n t r - u n f e l alege fie Istoria ieroglifică, fie Cantcmir-u\ lui N i e o l a e I o r g a c a r e p o a t e f i p u s î n scenă c u b u n e r e z u l t a t e ; î n n i c i u n c a z Cantemir de D u m i t r u Almaş, altminteri scriitor cu totul r e s p e c t a b i l ca p r o z a t o r i s t o r i c , d a r a c ă r u i piesă e l i p s i t ă d e o r i c e t a n g e n ţ ă c u drama­ t u r g i a . P i e s a s-a jucat la B a c ă u într-un spec­ tacol rău, care nu a adus nimic întru r e l e v a r e a m a r i i f i g u r i . U n e l e t e a t r e se m î n dresc chiar cu faptul că promovează numai dramaturgi locali. ..Promovare" e un termen luat din activitatea didac­ tică. A promova înseamnă a da o notă b u n ă c u i v a c a s ă treacă într-o clasă supe­ r i o a r ă . D a r . m u l t e d i n p i e s e l e c a r e n i s-au arătat ca f i i n d . . p r o m o v a t e " , c u m u l t e efor­ t u r i şi c a z n e , s î n t d e m n e d e c o r i g e n ţ ă . d a c ă n u şi d e r e p e t e n ţ i e d i r e c t ă . P i e s a d i s t i n s u l u i poet Mihai Sabin Totul într-o noapte nu trebuia jucată în f o r m a î n care a prezen­ tat-o t e a t r u l d i n B a c ă u , c a o pastişă după lucrări străine, c u o o r i e n t a r e tematică ase­ m ă n ă t o a r e . Steaua Zimbrului a l u i V a l e r i u An a n i a e o piesă nedesăvîrşită, c u u n aparat foarte m a r e . adesea sforăitoare, sub v a l o a r e a u n o r lucrări asemănătoare scrise de drama­ t u r g i i n o ş t r i d e o d i n i o a r ă şi d e a s t ă z i . Soa­ re apune, soare răsare e o melodramă factice d e t e n d i n ţ ă b u l e v a r d i e r ă c a r e a şi f o s t c o n ­ semnată ca a t a r e î n p r e s ă şi p e n t r u care Suzana Ciorlea nu poate f i declarată încă dramaturg. O anume abilitate în construc­ ţie a r e . d a r n u p u t e m considera că a r f i lucrarea u n u i d r a m a t u r g care trebuie prefe­ rat altuia, capabil să furnizeze literatură importantă. Fata din Dafin a tovarăşului Dan Tărchilă, producător, în u l t i m a vreme, de piese nesemnificative, catalogat drama­ t u r g în v i r t u t e a u n o r m e r i t e a n t e r i o a r e ale s a l e . d i v e r s e c o m e d i i c u o l t e n i , u n Om muş­ cat de oaie de Vasile Rebreanu, prezentînd ţărani, v o r b i n d în interjecţii şi exclamaţii, într-un limbaj dezarticulat şi nearticulat, lancu Jianu, o poveste înspăimîntă-

toare care sperie copii şi-i îndepăr­ tează de teatru (Ia „Ion Creangă") — a l c ă t u i e s c o l i s t ă d e s t u l d e l u n g ă . E a e, î n f a p t şi m a i a m p l ă , d a r şi a ş a e d e s t u l d e îngrijorătoare. N u cred i n opţiunile unor t e a t r e p e n t r u p i e s a L i e i C r i ş a u Intre noi doi n a fost decît tăcere c a r e c, d u p ă p ă r e r e a m e a , o piesă falsă. Cred f o a r t e p u ţ i n în încercările u n o r t o v a r ă ş i c i r e se s t r ă d u i e s c să p r e z i n t e t e a t r e l o r d i n B u c u r e ş t i — şi t e a t r e l e d i n B u ­ c u r e ş t i se s t r ă d u i e s c 6ă l e r e p r e z i n t e — p i e s e cu iz poliţist, c u î n t î m p l ă r i senzaţionale, d i n c a r e n u s-alege m a i n i m i c d u p ă ce le-ai v ă ­ z u t p î n ă l a sfîrşit. N u c r e d n i c i î n s c h e c i u r i l e p r o v e n i t e d i n interferenţele t e a t r u l u i c u estra­ d a , c u r n se p e t r e c e c u l u c r a r e a r e p u t a t u l u i şi stimatului nostru dramaturg Paul Everac — n i c i o d a t ă r e u ş i t î n c o m e d i e , şi a i c i c u a t î t m a i p u ţ i n , dîndu-ne u n m i c c u p l e t de estradă e x t i n s p e s t e m ă s u r ă î n Viaţa e ca un vagon. Aceste două fenomene c o n t r a d i c t o r i i se a¬ şează p e n t r u m i n e î n t r - o s i t u a ţ i e p a r a d o x a l ă în m o m e n t u l literar al anului 1 0 7 . 5 — 7 4 , şi b ă n u i e s c c ă a r p u t e a să n e i n c i t e l a r e f l e c ţ i i , îndemnîndu-nc spre o selectivitate m a i acu­ z a t ă , î n s e n s u l u n e i r i g o r i l i t e r a r e şi d r a m a l u r g i c e m a i p r o n u n ţ a t e , ţinîndu-se seama de f a p t u l că e x i g e n ţ a p u b l i c u l u i creşte n e c o n t e ­ n i t . P o p u l a ţ i a se i n t e l e e t u a l i z e a z ă , ea v e d e a¬ c u m m a i m u l t şi m a i b u n t e a t r u , î l p r i z e a z ă pe m a i m u l t e c a n a l e decît î n a i n t e , îl vede la t e l e v i z i u n e , îl ascultă la r a d i o , mişcarea d e a m a t o r i ea î n s ă ş i c r e ş t e şi d i f u z e a z ă a l t e texte decît acum 10—15 ani — şi e o f o r ţ ă şi a c e a s t ă m i ş c a r e d e a m a t o r i . A r e c o ­ m a n d a piese r o m î n e ş t i pe m o t i v u l s t r i c t e i l o r i n t e n ţ i o n a l i t ă ţ i c h i a r şi o n o r a b i l e f ă r ă a se o b s e r v a d a c ă a n g a j ă r i i a c e s t e i a d e i n t e n ţ i e îi c o r e s p u n d e şi u n s u p o r t a r t i s t i c . î n s e a m n ă a ieşi d i n s f e r a a r t e i . N u f a c e m a s t f e l vreun s e r v i c i u c u i v a ; n e r ă m î n e d o a r ca la sfîr­ amare şi şit d e s t a g i u n e să t r a g e m c o n c l u z i i m î h n i t e . A u t o r i i aceştia n u sînt de perspectivă, u n i i a p a r şi d i s p a r m e t e o r i c , î n c a r c ă t e a t r e ­ le peste m ă s u r ă , f ă r ă să a d u c ă v r e o con­ t r i b u ţ i e , şterg a n i d i n v i a ţ a a r t i ş t i l o r , a r e ­ gizorilor, a actorilor, a scenografilor care nu se v o r m î n d r i niciodată c u r o l u r i din lancu Jianu, s a u Soare răsare, soare apune. s a u d i n Frumoasa fără corp, o poveste fără c a p şi f ă r ă c o a d ă , a d u s ă l a B u c u r e ş t i d e l a Botoşani. M ă r e f e r şi La m e s e r i a noastră : ce i n t e l i g e n ţ ă p o ţ i să c h e l t u i e ş t i p e u n a t a r e s p e c t a c o l şi p e o a t a r e p i e s ă ? Ce i d e i f r u ­ moase pot ele să-ţi inspire ? Cu ce să răsfeţi c i t i t o r i i t ă i — f a ţ ă d e c a r e eşti atît d e d a t o r c î n d s c r i i d e s p r e e l e ? Ce f e l d e i m a g i n i , c e f e l d e m e t a f o r e c r i t i c e şi m a i nles ce g î n d u r i de perspectivă poţi avea cînd eşti p u s î n f a ţ a u n o r spectacole atît de s ă r m a n e , fără perspectivă, fără dumnezeu, f ă r ă v i i t o r şi f ă r ă p r e z e n t ? Enumăr să tul mă Mă adică pe scurt în şi alte momente, lor. momen­ pe universale, spun fără

opresc şi

special

asupra literaturii

interesează, punerea în

fireşte, c î n d cheie

literar,

prezenţa

contemporană,

0

www.cimec.ro

portativ contemporan, a pieselor d i n litera­ t u r a u n i v e r s a l ă şi n u j u c ă r e a l o r p e n t r u c a să l e b i f ă m , s p u n î n d l a sfîrşit d e stagiune că s-au j u c a t S h a k e s p e a r e . Goldnni, Moliere — care s-au j u c a t preţul i n d e n i , totdeauna şi o r i u n d e e x i s l ă t e a t r u . S-au j u c a t şi la n o i , d i n c e l e m a i v e c h i t i m p u r i — ş t i a şi E l i a d e că t r e b u i e să-i j o a c e , şi-i şi j u c a . Să v e ­ dem a z i c u m se j o a c ă şi c e î n c e r c ă r i sînt în r e e v a l u a r e a literaturii u n i v e r s a l e . Să v e ­ d e m cc p i e s e s î n t a l e s e , d u p ă c e c r i t e r i i , c u c e b o g ă ţ i e d e g î n d i r e n o u ă v i n c e i c a r e se­ lectează a s e m e n e a piese. Mă i n t e r e s e a z ă momentul teatralităţii ori' ginale, momentul experimental, fiindcă am impresia că există a z i u n moment experi­ mental în teatrul românesc, relevabil toc­ î n a c e a s t ă s t a g i u n e , momentul teoretic mai şi, dacă vreţi, momentul contextual, cum ne integrăm adică în universalitate. prin specificitate naţională autentică, eficace, de rezonanţă internaţională.

MARGARETA BĂRBUŢĂ:
Dominanta 'româneasca a repertoriului
v

Consecvenţă în orientarea ideologică a programului general al teatrelor
Mi se p a r e d e s t u l d c m a r e r i s c u l de a face aprecieri generale asupra u n e i stagiuni, alunei cînd n u cunoşti decît o p a r t e din manifestările şi d a l e l e ei concrete. Să nu u i t ă m c ă i n ţ a r ă e x i s t ă p e s t e M) d e t e a t r e , care prezintă a p r o x i m a t i v 300 de premiere într-o s t a g i u n e . D i n t r e acestea, noi, criticii din liucureşti, v e d e m c e l m u l t u n sfert — adică premierele teatrelor d i n Capitală şi ceea ce a d u c î n t u r n e u t e a t r e l e d i n p r o v i n ­ cie, la care putem adăuga cîteva specta­ cole văzute la ele acasă î n puţinele noas­ tre deplasări. E adevărat, stagiunea aceasta a fost foarte generoasă în t u r n e e ale teatre­ l o r d i n p r o v i n c i e , la l i u c u r e ş t i , a s t f e l încît am p u t u t cunoaşte, m a i m u l t ca altădată, producţia u n o r instituţii clin ţară. D a r m i d t e d i n t r e acestea a u p r e f e r a t să stea a c a s ă şi «ă t r i m i t ă i n v i t a ţ i i , r ă m a s e a d e s e a neonora­ t e . Ş i i a t ă : cîţi d i n t r e n o i a u p u t u t urmări microstagiunea oferită de cele două secţii ale Teatrului d i n T g . Mureş, t i m p de o s ă p t ă m î n ă ? Ş i se p a r e c ă a u f o s t a c o l o c î ­ t e v a m o m e n t e f o a r t e i n t e r e s a n t e , la t r e a p t a cea mai de sus a calităţii t e a t r a l e . Cîţi d i n t r e n o i au fost la Brăila p e n t r u a vedea Swanevit de S t r i n d b e r g , la Satu Mare pentru

Margareta

Bărbuţă

a vedea Timnn din Atena de Shakespeare, de, p i l d ă , — evenimente repertoriale, dacă nu n e a p ă r a t şi s p c c l a c o l o g i c e , d e c a r e p u ­ b l i c u l lmcureşlean a rămas străin. Sînt d o a r cîteva e x e m p l e , d i n m u l t m a i m u l t e posi­ bile, care dovedesc, că paleta repertori­ ală a s t a g i u n i i - a fost m u l t m a i bogată de­ cît a p u t u t părea d i n perspectiva doar a teatrelor bucurcşlene. I n a l doilea rînd, a c t i v i t a t e a teatrală nu se r e d u c e n u m a i Ia p r e z e n t a r e a unor spec­ tacole în p r e m i e r ă . P u t e m şti o a r e ce a u văzut c u adevărat spectatorii — în număr

www.cimec.ro

7

dc cîlevn m i l i o a n e — d i n zestrea de spectacole a t e a t r e l o r n o a s t r e , l a s e d i u şi î n d e p l a s a r e ? S ă n u u i l ă i n că v i a ţ a t e a t r a l ă se c o m p u n e d i n ceea c e se j o a c ă e f e c t i v , 6cară d c soară s a u î n m a t i n e e , d i n ceea ce se pTezintă î n n u m e r o a s e l e d e p l a s ă r i şi t u r n e e î n scopuri c u l t u r a l e , d a r u n e o r i c o n f u n d a t e c u scopu­ r i l e a d m i n i s t r a t i v c o m e r c i a l e . Cît c u n o a ş t e m o a r e d i n a c e s t e a s p e c t e e s e n ţ i a l e , t o t u ş i , ale vieţii n o a s t r e t e a t r a l e ? Sînt, d e s i g u r , aspec­ t e s o c i o l o g i c e , d a r a s t ă z i e g r e u să a p r e e i iezi u n f e n o m e n a r t i s t i c atî de c o m p l e x ca t e a t r u l , f ă r ă a-i c o n s i d e r a şi l a t u r i l e s o c i o ­ logice, în vederea unei m a i exacte definiri a eficienţei sale. M a i ales a t u n c i c î n d t e m a propusă s p r e d e z b a t e r e e s t e aceea ;i a n g a ­ jării sociale a t e a t r u l u i nostru în cursul acestei stagiuni, stagiune desfăşurată sub seninul unei sporite responsabilităţi şi a l u n o r semnificaţii j u b i l i a r e . Rezervă făcînd, deci, asupra caracterului incomplet al cunoaşterii, de către m i n e , a a n s a m b l u l u i activităţii teatrelor în stagiunea 1 9 7 3 — 1 9 7 4 , m ă v o i r e f e r i la c î t e v a a s p e c t e m a i caracteristice, subiecte de meditaţie pentru s t a g i u n e a v i i t o a r e , a l e c ă r e i p r o i e c t e se p r e ­ gătesc. E i n c o n t e s t a b i l , c r e d , f a p t u l relevat şi de Valentin Silvestru, că stagiunea a început s u b a u s p i c i i de c o n s o l i d a r e pe p l a n inrst i t u ţ i o n a l . P u ţ i n e m i ş c ă r i t e a t r a l e d i n l u ­ m e se pot m î n d r i cu t r e i c l ă d i r i noi, d e modernilateii şi f u n c ţ i o n a l i t a t e a celor inau­ g u r a t e l a B u c u r e ş t i , C r a i o v a , şi T g . M u r e ş . A d a u g la a c e s t e a şi d e s c h i d e r e a s ă l i i S t u d i o a Teatrului Ciuleşti. Este. de asemenea, de c o n s i d e r a t şi m o m e n t u l j u b i l i a r f o a r t e s e m ­ n i f i c a t i v : î n acest a n . a l t r e i z e c i l e a d e l a E l i b e r a r e , m u l t e t e a t r e a l e ţ ă r i i şi-au s e r b a i 2 5 de a n i de la înfiinţare. Aşadar, a v e m o mişcare teatrală constituită ca instituţie d e cultură şi d e educaţie, subvenţionată de S t a t . c u c a d r e p r o f e s i o n i s t e , cu c l ă d i r i p e r ­ manente, cu activitate continuă şi g e n e r a ­ l i z a t ă l a s c a r ă r e p u b l i c a n ă , care a î m p l i n i t u n sfert d e v e a c — p u ţ i n şi m u l t t o t o d a t ă . A n i v e r s ă r i l e acestea a u p r i l e j u i t f i e c ă r u i tea­ tru cicluri dc manifestări speciale, premi­ ere, spectacole j u b i l i a r e , întîlniri c u spec­ tatorii, s i m p o z i o a n e , conferinţe, consfătuiri, toate laolaltă însemnînd. cred. momente e l o c v e n t e î n direcţia a p r o p i e r i i t e a t r u l u i d e s p e c t a t o r i , î n d i r e c ţ i a u n e i m a i o r g a n i c e şi m a i reale a p r o p i e r i a t e a t r u l u i de p u b l i c u l său. I n f i e c a r e o r a ş . un a s e m e n e a m o m e n t a î n ­ s e m n a t o a f i r m a r e sau o c o n f i r m a r e a l o c u ­ lui şi r o l u l u i teatrului în viaţa culturală d i n p e r i m e t r u l r e s p e c t i v şi c h i a r î n t r - u n p e r i ­ metru lărgit pînă la limitele judeţului. O a s e m e n e a a f i r m a r e a t e a t r u l u i ca instituţie d e c u l t u r ă a c o n s t i t u i t o s ă p t ă m î n ă teatrală o r g a ­ n i z a t ă Ia C l u j , Ia d e s c h i d e r e a s t a g i u n i i , c a şi ..Primăvara a r ă d e a n ă " sau ..săptămînile" tea­ t r e l o r bucureştene. D a r . fără îndoială, ar trebui cercetat m a i îndeaproape, pentru a v e d e a cît şi c u m p ă t r u n d a s e m e n e a mani­ festări în m o d r e a l î n c o n ş t i i n ţ a s p e c t a t o r i l o r , î n c o n ş t i i n ţ a s o c i a l ă , c î t şi c u m îşi a d u c e l e cu adevărat contribuţia la adîncirea c o m u n i ­

c ă r i i î n t r e t e a t r u şi s o c i e t a t e şi cît rămînedoar o formă sau u n moment ocazional, d i n loală energia cheltuită p e n t r u organizarea l o r . ( l o n s i d e r î n d toate; a c e s t e a c ţ i u n i şi m a ­ n i f e s t ă r i l e p e c a r e e l e le-au p r e l c j u i t î n n u ­ meroase oraşe şi localităţi mai mici sau m a i m a r i d i n j u d e ţ e , se p o a t e , c r e d , s p u n e , că stagiunea aceasta a însemnat u n m o m e n t dc c o n s o l i d a r e i n relaţiile t e a t r u l u i c u spec­ tatorii. î n c e e a ce p r i v e ş t e r e p e r t o r i u l , c r e d că putem vorbi de o dominantă românească într-un r e p e r t o r i u alcătuit pe a n s a m b l u c u s e r i o z i t a t e şi r ă s p u n d e r e . S î n t e m i n a l t r e i ­ lea a n d c l a d o c u m e n t e l e d e p a r t i d d i n 1 0 7 1 şi p u t e m v o r b i d e o c o n s e c v e n ţ ă în o r i e n ­ tarea ideologică a programului general al t e a t r e l o r . Se p o t f a c e , d e s i g u r , r e p r o ş u r i î n ­ dreptăţite c u p r i v i r e la preferinţa u n o r tea­ tre p e n t r u lucrări m i n o r e , î n t i m p ce o p e r e de seamă a l e d r a m a t u r g i e i universale, con­ temporane şi c l a s i c e , au rămas în afara interesului lor. D a r nu se poale vorbi d e greşeli de orientare. S-au j u c a t foarte multe premiere româneşti — n-am cifrele e x a c t e d e f i n i t i v e , d a r c r e d c ă se p o a t e v o r b i do u n r e c o r d p e p l a n u l cantităţii. T e m a t i c a e destul de diversă, iar a u t o r i i aparţin l u l u r o r generaţiilor. Cred însă că p u ţ i n e piese v o r s u p r a v i e ţ u i s t a g i u n i i . D i n t r e e l e aş r e ­ ţ i n e Stmbătă la Veritas de M.R. Iacoban. Diogene dinele dc D. Solomon, Cititorul de contor ş i , î n c i u d a a l t o r p ă r e r i Viaţa e ca un vagon P d c P a u l E v e r a c (ca m o m e n t de a c t u a l i t a t e î n c o m e d i a satirică, c h i a r d a ­ că n u e o o p e r ă s o l i d c o n s t r u i t ă , c i o m a i lejeră compoziţie c u caracter publicistic). Într-O singură scară de losif N a g h i u . Chifimia d e I o n B ă i e ş u . Piticul în grăiliiia de vară d e D . R . P o p e s c u , — i n e g a l e c h i a r ncestea. Este într-adevăr necesară o m a i m a ­ re e x i g e n ţ ă în s e l e c ţ i o n a r e , faţă d e c a l i t a t e a literară, sitatea trele, în tora lor ci faţă de a artistică exigenţei după rînd de juca a pieselor româneşti. însă numai se Nece­ tea­ aces­ dorinţa li se n u priveşte părerea propria piese cu autorilor,

m e a , ea

adresează

primul

răspunderii In ce

l o r creaţie. româneşti uşurinţă ar fi de şi ceea

n o i . teatrele pune­ dar

acceptă oferă. rea vechi, Cu de de

adesea Sigur,

uneori sau de

preferat de

în • s c e n ă validate

repunerea unor critică minime

piese m a i public, de

noutatea

îşi a r c şi e a p u t e r e a unor o de valoare mai A m piese

e i de atracţie. talent, ar fi stimu­ această Co(Sim­ asta Am faze dcşi artistică, activă, în

condiţia dorit a şi

condiţii

veridicitate,

iniţiativă unor

latoare, stagiune vinescu păşile fonia se a

teatrelor.

simţit n o i de

lipsa (Paradisul

TIoria

corespunde unei sale), e o Aurel piesă Teodor la un E nu nouă din salt

creaţiei Al

Baranga Mazilii.

patetică simte), că ne în de o

Mirodan, aştepta adîncă o

credinţa vreme litate ales. a

după

acumulările viitoare.

ultima de ca­ mai artistică complexă.

putem mai

stagiunea actuale,

nevoie,

investigare realitate

realităţii

8

www.cimec.ro

d i n a m i c ă , bogată în s u g e s t i i p e n t r u conflic­ te dramatice. Idilismul călduţ nu poate satisface pe n i m e n i . O r i c u m , a u t o r i i n u se p o t p l î n g e c ă n - a u fost sprijiniţi de teatre. O bună parte a p i e s e l o r n o i , l a n s a t e î n această s t a g i u n e , a u g ă s i t u n s p r i j i n p r e ţ i o s î n r e g i z o r i şi m a i ales în a c t o r i , care a u v a l i d a t adesea prin t a l e n t u l l o r p e r s o n a j e f i r a v e , i n c o n s i s t e n t e şi i n c o n s e c v e n t e . A m p u t e a s p u n e că s t a g i u n e a aceasta a î n s e m n a t o c o n f i r m a r e m a s i v ă a t a l e n t e l o r actoriceşti în t e a t r u l r o m â n e s c . D a r aceasta nu înseamnă că au lipsit specta­ c o l e l e „ d e r e g i z o r i " . I a t ă , c r e d c ă p u t e m să-l considerăm pe A l e x a Visarion u n u l d i n re­ gizorii cei m a i maturi ai tinerei generaţii (după Meşterul Manole, Unchiul Vanea şi Năpasta, d i n această stagiune) ; Dan Micu este, de a s e m e n e a , pe d r u m u l m a t u r i z ă r i i . I a r JIamlet-\\\ l u i D i n u C e r n e s c u a f o s t a p r e c i a t d e n o i >loţi c a u n e v e n i m e n t , c h i a r c u d i s c u ­ ţ i i l e p e c a r e le-a i s c a t . Ş i a p o i , n u putem trece uşor p e s t e Elisabeta I a lui Liviu C i u l e i , d e ş i p e u n i i i-a n e m u l ţ u m i t , m a i a l e s din pricina terţului.

regizori au încă n e v o i e de o ucenicie seri­ oasă d u p ă t e r m i n a r e a s t u d i i l o r . T a l e n t e l e n u egal, după un plan se d e z v o l t ă în mod p r e s t a b i l i t . Şi p e n t r u că sîntem î n p r e a j m a î n c h e i e r i i u n e i s t a g i u n i , î n m o m e n t u l c î n d se pregătesc p r o i e c t e l e d e r e p e r t o r i u p e n t r u s t a ­ g i u n e a v i i t o a r e , n u p o t să n u adresez tea­ trelor u n a p e l spre m a i m u l t ă îndrăzneală c r e a t o a r e , a t î t î n a l e g e r e a r e p e r t o r i u l u i , c î t şi realizarea spectacolelor, în acţiuni culturale, In înlilniri cu publicul. înţelepciunea e h u n ă , d a r c u m i n ţ e n i a , c î n d se ( t r a n s f o r m ă î n apatie, ucide arta.

VALERIU RĂPEANU:
Problema esenţiala — calitatea

VALERIA

DUCEA: N-am ambiţia să spun nişte lucruri noi. p o a t e s ă v i n c u e x e m p l e n o i şi să c o m p l e ­ t e z a i c i ce a s p u s V a l e n t i n S i l v e s t r u . Şi e u s î n t d e a c o r d c ă s t a g i u n e a c a r e se sfîrşeşte a î n s e n i n a t u n m o m e n t î n ceea ce p r i v e ş t e afirmarea teatrală a u n o r d r a n n l u r g i , care au fost aici enumeraţi. I ) . R. Popescu a fost prezent cu o piesă din păcate mai v e c h e , p e n t r u că ea a f o s t j u c a t ă a c u m d o i ani la televiziune, Dumitru Solomon, Ion Băieşu, I . N a g h i u şi c e i l a l ţ i c a r e a u fost amintiţi aici şi-au aflat locul pe scenele teatrelor noastre. E un lucru pozitiv, deci, c ă a c e a s t ă g e n e r a ţ i e îşi s p u n e c u v î n t u l şi c ă teatrele au realizat c u piesele l o r spectacole b u n e şi c h i a r f o a r t e b u n e c u m a f o s t c e l ' (Je l a P l o i e ş t i c u p i e s a l u i S o l o m o n , Diogene. cîinele. S t a g i u n e a c a r e se sfîrşeşte r e p r e z i n t ă un progres. Acest progres se v a fructifica în stagiunile viitoare, fiind un cîştig atît pentru dramaturgii r e s p e c t i v i cît şi pentru întreaga noastră mişcare teatrală. Valentin Silvestru a ridicat aici o pro­ blemă a s u p r a căreia aş v r e a să insist, şi care m i se p a r e d e o d e o s e b i t ă acuitate, a n u m e a c e e a a calităţii literare a multora, şi d i n p ă c a t e a r t r e b u i s ă s p u n e m a f o a r t e m u l t o r a d i n t e x t e l e c a r e s-au j u c a t î n a c e a s t ă stagiune. Dînsul a invocat criteriul care a funcţionat de p r i n 1966 i n poezie, a n u m e că t r e b u i e t i p ă r i t m u l t , u r m î n d să laşi p o s i ­ b i l i t a t e a c o n t e m p o r a n i l o r , şi c h i a r posterită­ ţii, d e a selecta d i n acest m u l t c a r e se publică, puţinul care rămîne. în cazul nostru, d e a s e l e c t a , d i n acest m u l t cît se j o a c ă , puţinul care f a t a l m e n t e r ă m î n e . Ideea aceasta, în m a t e r i e d e p o e z i e , a a v u t c o n s e c i n ţ e n e ­ p l ă c u t e . I n f l a ţ i a a d u s l a d e m o n e t i z a r e a ge-

Numărul l o r se p o a t e c o m p l e t a : m o n t ă ­ r i l e l u i H a r a g şi T o m p a l a T î r g u M u r e ş , a l e Cătălinei R i / o i a n u la Iaşi, ale l u i T a u b la T i m i ş o a r a — şi l i s t a n i se p a r e c ă p o a t e f i continuată...

MARGARETA

BĂRBUŢĂ :

A u e x i s t a t î n ţ a r ă t e n t a t i v e m e r i t o r i i de-a se d e p ă ş i condiţia de teatru provincial şi de rutină incoloră. Se p o t c i t a s p e c t a c o l e v a l o r o a s e l a B r a ş o v (Curtea miracolelor), la O r a d e a (Revolta dc pe Câine), l a Sf. G h e o r g h e (Cititorul de contor), la Teatrul Naţional d i n I a ş i , l a R e ş i ţ a ( u n t e a t r u c a r e a î n c e p u t să iasă din anonimat), la Ploieşti (Diogene, cîinele). A u f o s t , e d r e p t , şi m u l t e î n c e r c ă r i ratate. Iniţiative interesante i n d i v i d u a l e au adus în stagiune cîteva momente de mare delectare artistică. Mă gîndesc la spectacolele dc poezie oferite de Irina Răchiţeanu, de actriţele Teatrului Na­ ţional din Craiova, de Studioul Tea­ t r u l u i d i n Constanţa. N u m ă r u l l o r ar p u t e a spori în stagiunea v i i t o a r e . E nevoie, cred, de o atmosferă m a i prielnică iniţiativelor în interiorul u n e i a n u m e a t i t u d i n i r u t i n i e r e şi comode. în m u l t e teatre. E x i s t ă în t e a t r u l n o s t r u m u l t e forţe t i n e r e de v a l o a r e alături de cele experimentate. Stagiunea aceasta a a d u s , de altfel, n u m e ­ roase d e b u t u r i , d a r ele a u t r e c u t c a m n e ­ o b s e r v a t e . E s t e şi a s t a o p r o b l e m ă : c o n d i ţ i a d e b u t u l u i . I m p o r t a n t e s t e î n s ă să ş t i m c u m sînt î n d r u m a t e , s p r i j i n i t e forţele t i n e r e p e n ­ t r u a se d e z v o l t a , a se m a n i f e s t a p l e n a r , î n consens cu programul ideologic-artistic al t e a t r u l u i n o s t r u . C r e d că u n i i d i n t r e t i n e r i i

www.cimec.ro

9

nului. Ircbui atenţia ratură asta rea

Adică, să nc

fără dăm

f i m alarinişti, aici. să

n o i ar atragem de lilc— şi

i

scama

teatrelor dramatică

n o a s t r e c ă : inflaţia proastă spunem riscă cu să ducă toată

trebuie — la

răspunde­ Sigur a că

demonetizarea dramaturgiei talentelor

genului. originale

încurajarea talente, aş a

tinerelor şi

locale, a

este o d a t o r i e , teatrelor

spune

chiar

o raţiune

noastre.

D a r , această de faţă fără — —

raţiune

se e x e r c i t ă Şi

în m o m e n t u l în unele de com­

exigenţă.

aş s p u n e are grade de

cazuri paraţie Şi rul, mai loare, Din

dacă fără c a să

exigenţa un

minimum mică care

exigenţă. auto­ nu

pentru în

fac o în

paranteză, este lui fie nu şi

momentul că

jucat,

recunoaşte deci moment şi în —

piesa să-i

arc va­ publicată. piesă cît

pretinde ce a

fost

jucată, cronici, în

fiecare cît reviste

provoacă favorabile, învecinate are tică critici — şi

două-trei ziare

de

locale,

locale, fiecare

c u m spunea

Călincscu,

prieteni în

sau prieteni fiecare

care fac cri­ autor care Ceea poate p o t să ce m i e s t e şi urmări

consecinţă număr

produce spună

un

de cronici,

că piesa

l u i are valoare.

se p a r e m i e c ă e s t e p e r i c u l o s , vina •ce că nou şi noastră, scrie este f a p t u l despre să apară de a

şi a i c i am

că dacă piese limbajul a

se

aceste în

v o m vedea critic de un artă Valeriu Râpeanu

începe

element

apreciere

operei

în special

lucrării Autorul

d r a m a t i c e şi a n u m e : este să de lăudat pentru în­ dramatică, Dar. sigur an nu în toată care de D. hună calitate. a

perseverenta. perseverenţa cetul cu să

care

începe ideea o e

înlocuiască

încetul

talent. pentru cu

Dar, noi totdeauna talentul şi .şi

într-un

\ . P o p eseu \

trebuie că în

spunem nu

dată

publicat apărut altora, să Aş

Vînăloarea romanele care pun ce să a

regală, lui

A l . I v a s i u c Apa, a u Pardău cu în mult şi ale

perseverenţa acelaşi timp

egală

Elvin,

perseverenţa şi şi trebuie dat

poate

fi

probleme apărut

curaj,

periculoasă, Valentin dintre un

diabolică a

descurajată. cazuri La

vedem vrea nişte

dramaturgie? că nu în-

Silvestru unii

cîteva

spun,

adică, ieşite

care

sînt

autori cine dacă

perseverenţi. ştie a ce

tîlnim mentul piesă Adică nat în

lucruri

din comun. M o ­ pe cite-o

moment

d a t , prin şi

mijloace, odată, digul liucu­ m i se în Se cu

experimental

este i n t e r e s a n t

exigenţa după •este reşti. pare

cedează — —

cedat cînd şi la

în parte,

dar, în general,

lipsesc ideile. însem­ de sînt spre

aceea spart Deci.

c u m se ajunge să

întîmplă cedeze

nu vedem viaţa

spectacolele care a u artistică idei duc

noastră

momentul vreţi

problema

cscnt'wlă

care

cotitură. nişte poziţii ne în

N u se nasc care ne

sau dacă puţin

că t r e b u i e

să s t e a î n a t e n ţ i a este aceea a

noastră calităţii.

idei

îndărăt

momentul joacă toţii jează

d e faţă

de m i n i m ă în

rezistenţă. această au ce

A r f i c a z u l să ce şi ambiţie regizorii lor fio

angajînd

nişte

cheltuieli

pe

care

întrebăm, sens de

direcţie,

le ştim, n u n u m a i nişte cheltuieli care

le b ă n u i m , imense

se a n g a ­ nişte fără publi­ de

pozitiv teatru,

directorii fac ca ieşite cu

pentru

noştri să

instituţiile comun,

spectacole, să vrem

cu timpul

v o r ajunge,

aibă

manifestări fie

din

n o i , să d u c ă

la îndepărtarea şi de

spectacole, rinţe

întîlniri

publicul,

confe­ să

cului teatru. se

de d r a m a t u r g i a noastră Teatru se j o a c ă la radio,

ideea

experimentale

etc. Stagiunile unele şi urmează cu

încep

la televiziune, se p u b l i c ă

teatru

semene iar

îngrijorător încep

altele, un curs

difuzează

literatură

teatrele

10

www.cimec.ro

foarte, pecte rial : Dacă reşti late nu mod de lumi

foarte doar piesa la un

normal, un just

grijulii dozaj piesa am

res­

reperto­ etc. Bucu­ izo­

românească, moment spectacole urmări că în dat

străină avut în rămîn

cîteva şi fără

bune, viaţa

care

noastră a

artistică, în lipsite regizori de o

înseamnă real.

viaţa

teatrală cîte

progresat

< iîndiţi-vă, am cîte

spectacole cîţi lipsite cîte

profesionalitate avem şi

văzut,

spectacole au piese apărut,

elementară s-au ţi-vă, tras cîţi în

ţinută gol cu

cartuşe Gîndireţeta p o t , să Mo­

foarte slabe, n-au învăţat

dramaturgi

„ p i e s e i c a r e m e r g e " şi n u treacă mentul se dincolo de de pragul în

v o r , sau n u

mediocrităţii. unui

pauză cu lipsa şi aşa

creaţia dc

dramaturg al unui

întîlneşte cu

momentul de se

pauză a unui

regizor, de

exigenţă adună

director ca

teatru să pe

toate a

riscînd

teatrul Foarte privinţa clasice. pustit, au se ceea

atingă scurt,

treapta aş vrea

minimă să

exigenţei. că şi în

spun

prezenţei în aTară de

dramaturgiei Meşterul

româneşti Nă­ care Traian Şelmaru

Manole, lari,

O

noapte lumina

furtunoasă. rampei în

Suflet'' această de

văzut

stagiune, în în­

manifestă ce

aceeaşi

lipsă

ambiţii-. se

priveşte un lucru

dramaturgia cam în toate, măcar

străină Nici XX" pot fi

tâmplă piesele prea

neplăcut. „Secolul fireşte, cîteva

măcar nu se

publicate Nu dar

TRAIAN ŞELMARU:
Reflectarea realităţii — preocupare permanenta a dramaturgiei Unde e repertoriul permanent al actorului?
N - a m să s p u n m u l t e l u c r u r i n o i , f a ţ ă d e ce-au s p u s V a l e r i u R â p e a n u şi V a l e n t i n S i l ­ vestru, întrebarea pe care mi-o p u n e u r m ă ­ t o a r e a : d a c ă se p o a t e s c r i e şi r e p r e z e n t a o piesă cinstit partinică, îndrăzneaţă, pe un tulburător conflict dramatic ca Puterea şi Adevărul, d e c e n u se a b o r d e a z ă d e c ă t r e a u t o r i i noştri, de către teatre ( m ă r e f e r la ambiţia de care vorbea Râpeanu) o proble­ matică pornind de l a acest nivel înainte, s a u m ă c a r d e a c e s t n i v e l ? D e c e să f a c e m c o n c e s i i „ p e r s e v e r e n ţ e i " d e c a r e s-a p o m e n i t ? Am şi s c r i s l a u n m o m e n t dat despre un asemenea perseverent autor dramatic, pre­ zent în a c t u a l a stagiune pe d o u ă scene b u c u reştene, u n a r t i c o l ce p u r t a t i t l u l Triumful perseverenţei. Am făcut parte din juriul Concursului formaţiilor teatrale de a m a t o r i . Şi a c o l o era p r e z e n t . D e ce t e a t r e l e , c a r e a r p u t e a f ă r ă d o a r şi p o a t e să o b ţ i n ă p i e s e c a aceea a l u i T i t u s P o p o v i c i (căci n u e d i n fericire s i n g u r u l n o s t r u scriitor de valoare), n u d e p u n e f o r t u r i m a i susţinute ? în decursul

citesc.

reco­ s-ar

mandabile, putea că

sugestii

găsi acolo. E u a m aşa cum

spus, a c u m era ea

2—3 a n i , atunci, Adică prima cate­ unui

stagiunea,

făcută a doua. de

reprezenta nu mînă goric, plan nostru cu alegem

o retragere în

în

linia

repertoriu de a caz doua

piesele sau a

ci lucrări şi în

treia lipsa

orice în Ce

observăm

raţional naţional.

valorificarea se î n t î m p l ă , de

tezaurului exemplu, cu

Camil tari

Petrescu ? I n afara de de Ia a şi Timişoara, doua altceva, şi a

spectacolului se reiau

Suflete piesele mai eaşi

mereu Se ace­ do

lui

treia

mînă.

întîmplă minimă dacă

care

probează Bănică, în

exigenţă ; f e n o m e n u l a fost în bine, toată să zicem,

pildă, este

...Eseu, română

distribuit cele de

dramaturgia fără reale. pretext dc a să Se

dintre seamă formă actorul planul nostru

două

războaie, sale

ţinem trans­ pentru realiza tezaurul

posibilităţile

dramaturgia cu cele mai Dacă

într-un mari

şanse

de casă.

se r e e v a l u e a z ă că

clasic c u credinţa el (trebuie 30—40

el conţine v a l o r i cu generaţia din

autentice, care are

reevaluat de ani. ajunge

acum în

Mergînd la

concesie total

concesie

vom

rezultate

nereuşite.

www.cimec.ro

11

a t r e i d e c e n i i s-au s c r i s l u c r ă r i i n d i s c u t a b i l m a i b u n e c u m u l t e d i n a c e l e a ce se r e p r e ­ zintă a c u m , dar, d i n păcate, n u m a i figu­ r e a z ă î n r e p e r t o r i i l e t e a t r e l o r . D c c e se ac­ ceptă lucrări m a i p u ţ i n v a l o r o a s e ? N u cred că d i n cele a p r o a p e 1 0 0 0 d c p i e s e scrise î n aceşti .'!() d c a n i , să n u existe cel puţin .10 c a r e să f i r e z i s t a t şi să p o a t ă f i i n c l u s e în repertoriul permanent. Teatrele fac rău că t r e c c u b u r e t e l e p e s t e e l e . S i l v e s t r u a s u b l i n i a t ca u n cîştig a l sta­ g i u n i i c ă s-au j u c a t p i e s e l e u n o r a u t o r i t i ­ n e r i . S ă f i n i serioşi ! 1 ) . R . P o p e s c u . S o r e s c u , Naghiu, D u m i t r u Solomon, Radu D u m i t r u nu m a i sînt la p r i m a tinereţe. N i c i t o a t e piesele l o r n u sînt a t î t d c t i n e r e . T e a t r u l d i n P l o ­ ieşti m e r i t ă l a u d e p e n t r u c ă a j u c a t p i e s a l u i D u m i t r u S o l o m o n . Diogene. clinele, dar nici o s c e n ă b u c u r e ş t e a n ă n u s-a î n v r e d n i c i t s-o m o n t e z e c u m i j l o a c e e v i d e n t s u p e r i o a r e . So­ l o m o n m a i a r e o p i e s ă , Socrate, t o t atît d e b u n ă , c a r e n u s-a j u c a t nicăieri. P o a l e că e m a i b i n e aşa. Reprezentată într-un t e a t r u mai modest, ar f i existat riscul nevalorificării textului. Se i n v o c ă nu o dată că a n u m i t e piese „ n u m e r g " . Şi, e d r e p t , u n e l e „n-au m e r s " d e la început cu uşurinţă. Dacă nu mă î n ş e l , c h i a r Puterea şi Adevărul a răzbătut d e s t u l d e g r e u . Dar a răzbătut. I a t ă d e ce n u p o l c r e d e că d r a m a t u r g i a n o a s t r ă n u e c a p a b i l ă să f a c ă s a l t u l s p r e r e f l e c t a r e a m a r i l o r p r o b l e m e ale realităţii c o n t e m p o r a n e . Docu­ mentele de p a r t i d le p u n c u f o a r t e m u l t ă acuitate — ca să nu mă refer decît la ultimele cuvintări ale tovarăşului Nicolae (leauşescu — cu foarte m u l t realism, eritic î u d d e s c h i s şi s i n c e r n e a j u n s u r i l e e x i s t e n t e . D e ce n u s e î n t î m p l ă l a f e l în l i t e r a t u r ă , î n s p e ţ ă , î n t e a t r u ? D e ce r e f l e c t a r e a acestor realităţi nu devine şi p e n t r u dramaturg o preocupare permanentă ? Aici cred că sînl piedici creatoare de inhibiţii, că există o teamă nejustificată faţă de reprezentarea unor lucrări care să pri­ vească la fel de deschis, de sincer, d e c o m b a t i v , v i a ţ a n o a s t r ă . S-ar p u t e a n a ş t e , cred e u . piese scrise de pe poziţiile înaltelor i d e i şi a e t i c i i c o m u n i s t e , a b o r d î n d t e r n e c a r e nu s î n t s e c r e t e , c i t r a t a t e şi r ă s p î n d i t e în m i l i o a n e de e x e m p l a r e î n ..Scînteia", dezbă­ t u t e în o r g a n i z a ţ i i l e d e p a r t i d . Vorbind despre repertoriu î n g e n e r a l , se r e m a r c ă o lipsă de concepţie, t r e a b a se f a c e cam la î n t î m p l a r e . D a c ă a r e x i s t a o c o n ­ cepţie repertorială, u n p l a n de perspectivă, lucrurile ar merge mai bine. Nu se p o t găsi în dramaturgia clasică universală ja­ loanele u n u i r e p e r t o r i u de pcrspec'ivă ? I ^ i t e l e v i z i u n e s-ar p ă r e a că e m a i m u l t ă p r e o ­ cupare în acenstă direcţie. A m v ă z u » piese d e I b s e n . d e C c h n v ş.a. P e s c e n e . — ş i . c e e a ce e m a i t r i s t , p c s c e n e l e b u c u r e ş t e n e — s î n t a u t o r i clasici care a u dispărut c o m p l e t . De la Henric al TV-lea de a c u m aproximativ z e c e a n i . n r r s-a m a i r e p r e z e n t a t — c u ex-; cepţia t e l e v i z i u n i i — n i c i u n P i r a n d e l l o . E o carenţă serioasă, c u r e p e r c u s i u n i a s u p r a u n o r

m a r i a c t o r i , ca d e o r g e C o n s t a n t i n d e p i l d ă , care n u a u m a i jucat u n r o l i m p o r t a n t d e ani de zile. Octavian Cotescu n-are î n r e ­ pertoriul său, cu excepţia lui Caţavencu, nici un r o l clasic de anvergură. N-avem astăzi n i c i u n Harpagon, nici un Tartuffe. Mcligan a fost u n admirabil Illeslakov. II m a i ştie c i n e v a d i n t r e t i n e r i i s p e c t a t o r i ? S-a r e n u n ţ a t la repertoriul permanent al actoru­ lui. I n a f a r ă d e r o l u r i l e d i n O scrisoare pier­ dută, D c m . J l ă d u l c s c u n-are n i c i el alt m a r e r o l c l a s i c decît — d a c ă n u m ă înşel — p e F o r d d i n Nevestele vesele din W'iudsor. pe c a r e 1-a j u c a t c u m u l ţ i a n i î n u r m ă . Iată cum a c t o r i în p l i n ă m a t u r i t a t e , d i n t r e care u n i i s î n t şi p r o f e s o r i l a I n s t i t u t u l d e t c a l r u , n u p o t f i văzuţi în întreaga desfăşurare a posibilităţilor l o r de către p r o p r i i lor stu­ denţi. Pe v r e m u r i , p r o f e s o r i i de C o n s e r v a t o r p r e d a u şi „ p e v i u " , s t u d e n ţ i l o r . D i r p ă N o t t a r a , Soreanu, Livescu, i l u s t r a galerie de maeştri a continuat cu A u r a Buzoscu, M i h a i Popescu, Ion Manolescu, Rălţăţeanu şi mulţi alţii. T r e a b a a s t a a r e şi u r i n ă r i f o a r t e p r o a s t e a s u p r a t i n e r i l o r . D a c ă a ş a s î n t m a e ş t r i i , aşa vor f i şi d i s c i p o l i i ! P c Toma Caragiu îl apreciez foarle mult pentru talentul l u i , d a r nu şi p e n t r u f e l u l cum îl d e g r a d e a z ă . Pe A m z a Pellea, l a f e l . D e la u n Hamlet <!<• provincie, Amza n-a mai jucat în teatru nici un r o l mare. In schimb, cine nu-I c u n o a ş t e pe ..Nea M a r i n ' * ?

VALERIU

RÂPEANU

:

D a . a c t o r i i , ei înşişi fac c o n c e s i i p u b l i c u l u i . Cît A d r e p t a t e a v e ţ i d u m n e a v o a s t r ă . Uitaţi-vă, u n a c t o r c a T o m a C a r a g i u în m o m e n t u l c î n d a p a r e î n t r - u n r o l m a i i m p o r t a n t îl v a l i d e a z ă n u m a i p e l a t u r a est r a d ist i c ă . d i n t r - o d a t ă s-a făci'i o a s e m e n e a m u t a ţ i e încît p u b l i c u l a ş ­ t e a p t ă în e l b u f o n u l , a ş t e a p t ă n u m a i să r î d ă .

TRAI AX ŞECMARU : unele manifestări de D e aceea, pe lîngă mediocrizare a dramaturgiei, noi asistăm d i n p ă c a t e şi l a mediocrizarea unor foarte buni actori d i n cauza u n u i a n u m i t repertoriu pe eare-l j o a c ă şi a i n d i f e r e n ţ e i f a ţ ă d e a c e a s t ă problemă, care est", d u p ă c u m a n i snus, o problemă de concepţie. De ani de zile n u se j o a c ă . în măsura cuvenită, dramaturgia n o a s t r ă c l a s i c ă . G e n e r a ţ i a l î n ă r ă n u m a i ştie cum arată pe scenă Răzvan şi Vidra, de e x e m p l u . S-a a j u n s p r o b a b i l l a p ă r e r e a că a c e s t e t e x t e sînt î n v e c h i t e , c ă . . n u m a i t i u " c u m se s p u n e . P ă r e r e , d e s i g u r , e r o n a t ă ! D o ­ v a d ă : succesul ne scena m a r e a N a ţ i o n a l u l u i a o p e r e i l u i D c l a v r a n c c a Apus de Soare, cu memorabila creaţie a m e ş t e r u l u i Calboreanu. Nu pot trece peste faptul că stagiunea actuală a avut si spectacole interesante : Hamlet în r e g i a l u i D i n u C e r n e s c u . O noapte furtunoasă în r e g i a lui Lucian Giurcheseu,

12

www.cimec.ro

Năpasta lui Alcxa Visariun. regizor lîuăr. c a r e se a f i r m ă î n m o d s e r i o s . A m v ă z u t şi Unchiul Vanca a l său de la C l u j . Cu toate l i p s u r i l e , este u n s p e c t a c o l ieşit d i n c o m u n . Deşi p o t f i n u m ă r a t e p e degetele u n e i s i n ­ g u r e m î i n i , aceste spectacole a m i n t e s c m o ­ mentele m a r i de artă a spectacolului, reali­ z a t e c u a n i î n u r i n ă , E l e d u c . t o t u ş i , în mică măsură înainte gîndirea teatrală faţă d e C u m vă place, Troilus şi Crcssida sau Nepotul lui Rame.au. Acest l u c r u ar t r e b u i să d e a d e g î n d i t t u t u r o r f a c t o r i l o r r ă s p u n z ă ­ tori dc progresul mişcării noastre teatrale. N u c r e d în g r e u t ă ţ i i n s u r m o n t a b i l e . T e a t r u l românesc n-a «avut niciodată condiţiile pe <*are l e a r e a z i . A v e m e x c e p ţ i o n a l e forţe r e g i ­ z o r a l e , a c t o r i c e ş t i şi s c e n o g r a f i c e . E s t e p ă c a t să n u a v e m nici u n spectacol semnat de E s r i g , P e n c i u l e s c u s a u P i n t i l i e , şi d o a r u n u l s i n g u r d e C i v i u ( a u l e i . Elisahela l. p e u n t e x t d i s c u ­ tabil. Speclaci Iul e h u n p e n t r u că a d m i r a b i l a t r u p ă d e l a „ B t i l u n d r a " p o a t e j u c a şi f ă r ă t e x t . R â p e a n u v o r b e a d e C a m i l P e t r e s c n şi se b u c u r a c u î n d r e p t ă ţ i r e c ă N a ţ i o n a l u l p r e ­ g ă t e ş t e Danton, M ă b u c u r şi e u . D a r n u pot uita că regretatul Crin Teodorescu a f ă c u t d i n Jocul ielelor un s p e c t a c o l a d m i ­ r a b i l p e scena T e a t r u l u i M i c . A c e a s t a este u n a d i n cele m a i b u n e p i e s e p o l i t i c e , p r i m a p i e s ă maTe d e p a r t i d scrisă d e C a m i l Pet r e s c u a c u m a p r o a p e 6 0 d e a n i . D e ce s-a scos d i n r e p e r t o r i u ? E n u n u m a i o m a r e r i s i p ă c a r e se f a c e , treeîndu-se p e s t e m o m e n ­ t e l e de v î r f ale d r a m a t u r g i e i , ci o gravă g r e ş e a l ă . Şi a s t a c o n t r i b u i e — c r e d eu — l a m e d i o c r i z a r e a d e s p r e c a r e s-a v o r b i t a i c i .

ANDREI STRIHAN:
Criticul, factor de orientare şi dinamizare a artei teatrale Clarificări necesare în teoria teatrala
Aş vrea să mulţumesc redacţiei, şi vă rog să mă credeţi că nu o fac în mod protocolar, pentru iniţiativa de a ne f i c h e m a t să ne s p u n e m p ă r e r e a d e s p r e s t a g i u n e a t e a t r a l ă p e c a l e «le a se în­ cheia. I n c u r s u l acestor l u n i , c u excepţia cîtorva intîlniri o r g a n i z a t e de A . T . M . , n u a m p r e a a v u t o c a z i a d e a n e a d u n a şi s c h i m b a o p i n i i î n legătură c u p r o b l e m e l e actuale ale teatrului românesc. Oricine ştie că discutarea responsabilă şi serioasă a propunerilor de repertoriu ar fi con­ tribuit la m a i b u n a l u i aşezare şi alcă­ t u i r e , l a o m a i e c h i l i b r a t ă şi j u d i c i o a s ă a l e ­ gere tematică a pieselor î n concordanţă c u p r o f i l u l , c u potenţialul artistic, c u interesul s p e c t a t o r i l o r fiecărui t e a t r u î n p a r t e . N u ştiu c e f e l şi c î t e a r g u m e n t e a r t r e b u i folosite Andrei Strihan p e n t r u a inculca ideea că m e n i r e a c r i t i c u l u i n u se r e z u m ă , n u se p o a t e r e z u m a l a a c e e a d e a c o n t e m p l a , d e a c o n s t a t a şi î n r e g i s t r a f a p t u l de t e a t r u ; că, p r i n n a t u r a funcţiei sale, c r i t i c u l este u n f a c t o r d e o r i e n t a r e , de direcţionare, de d i n a m i z a r e a f e n o m e n u l u i t e a t r a l şi c ă e u n l u c r u r e g r e t a b i l să m i n i ­ m a l i z e z i s a u să t e d i s p e n s e z i d e b u n e l e s a l e servicii. Cele cîteva observaţii, p e c a r e i n t e n ţ i o n e z să l e f a c , m i - a u f o s t s u g e r a t e d e p r o g r a m e l e teatrelor d i n Capitală a căror a c t i v i t a t e o cunosc m a i bine. E adevărat că piesa o r i ­ ginală, contemporană, a fost, în comparaţie cu stagiunile trecute, m a i b i n e reprezentată : ca n u m ă r , şi p e a l o c u r i şi c a l i t a t i v . M ă r e f e r l a p i e s e l e : Chipmia d e I o n B ă i e ş u şi Intr-o singură seară de Iosif Naghiu la Teatrul . . R u l a n d r a " . Matca de M a r i n Sorescu l a Tea­ t r u l M i c , Sîmbălă la Verii as d e M . R . I a c o b a n l a T e a t r u l C i u l e ş t i . A opta zi dis-de-dimineaţă d e R a d u D u m i t r u la T e a t r u l „ N o t t a r a " . S ă s u b l i n i e z că a c e s t e p i e s e a u i z b u t i t să

www.cimec.ro

L3

i i i b ă p a r t e şi d e n o t a b i l e i n t e r p r e t ă r i regi­ z o r a l e şi a c t o r i c e ş t i , o a r e l e - a u p u s î n evi­ denţă sensurile şi valenţele a r t i s t i c - l i t e r a r e , deinonslrînd vitalitatea dramaturgiei naţio­ nale. O a n a l i z ă m a i atentă ne arată însă că alături de aceste piese, conducerile unor teatre a u p r o p u l s a t , ou o insistenţă demnă de o cauză m a i b u n ă , t e x t e fără v a l o r i idea­ t i c e şi l i p s i t e t o t a l d e v i r t u ţ i a r t i s t i c e şi c a r e a u c o n s t i t u i t d e s i g u r eşecuri s p e c t a c u l a r e . Pe do altă p a r t e , t r e b u i e r e m a r c a t f a p t u l că O serie de piese p r o p u s e la început de aşezare a r e p e r t o r i u l u i a u fost p e d r u m .abandonate, CU, dar. mai ales, fără motive plauzibile. Să adăugăm pe această hartă cu pete albe cele două pete negre lăsate la ...Noi t a r a " de o regie neinspirată pe textele Piticul din grădina dc vară (1). R. Popescu) şi Ladţi X (Eugen M i r e a ) şi v o m a v e a i m a g i n e a a c e e a c e a r fi putut să fie tabloul real şi fru­ mos al piesei contemporane în sta­ giunea pc care o discutăm, dacă... Dacă conducerile teatrelor bucureşteno şi c e i l a l ţ i f a c t o r i d e r ă s p u n d e r e c u l t u r a l ă a r f i f o s t d i s p u ş i să m i l i t e z e c u o m a i m a r c p e r ­ severenţă şi însufleţire pentru realizarea o b i e c t i v e l o r p r o p u s e . Căci ne p u t e m întreba, cu îndreptăţire, u n d e ne sînt animatorii ? Unde s î n t a n i m a t o r i i \inui p r o g r a m estetic bine fundamentat şi p î n ă l a c a p ă t î m p l i n i t ? VALERIU RÂPEANU :

Washington la „ N o t t a r a " pentru a ne da s c a m a cît d e a r b i t r a r şi n e s e r i o s a f o s t g î n d i t s c h i m b u l d e v a l o r i c u l t u r a l e la aceste t e a t r e . U n a d i n cauze constă, d u p ă părerea m e a . insuficienta clarificare a unor probleme în de teorie teatrală c u m a r f i cea a r e l i s m u l u i convenţiei scenice, a categoriei de t e a t r u p o l i t i c , a c o n c e p t u l u i d e t e a t r u î n g e n e r a l şi a r a p o r t u l u i d i n t r e t e x t şi s p e c t a c o l î n p a r ­ ticular. Această d i n urmă chestiune are o mare i m p o r t a n ţ ă , de înţelegerea ei d r e a p t ă depind atît m o d a l i t a t e a a p r o p i e r i i de obiect cît şi r e c o n s t i t u i r e a l u i î n t r - u n p l a n logic — estetic, p r i n i n t e r m e d i u l analizei şi sintezei al judecăţii de valoare. Dacă acceptăm ideea că a c t u l c r i t i c este p r e c u m p ă n i t o r ştiinţific, c ă o b i e c t u l c r i t i c i i se î n s u ş e ş t e s u b f o r m ă d e gînduri şi c o n c e p t e , atunci v o m cădea de a c o r d că p o z i ţ i a p a r t i z a n ă f i e f a ţ ă d e t e x t , fie faţă d e alţi f a c t o r i c o m p o n e n ţ i , a i spec­ t a c o l u l u i , poziţie care trage d u p ă sine un c a r d e p r e j u d e c ă ţ i , d e o p i n i i şi i m p r e s i i a r b i ­ t r a r e , se c e r e e x c l u s ă d i n a c e a s t ă s f e r ă , î n c a r e a r t r e b u i să d o m n e a s c ă l i b e r a o b i e c t i v i ­ tate. D r a m a t u r g u l poate pretinde întîietatea textului, regizorul poate reclama primatul montării scenice, actorul poale revendica r o l u l p r i m o r d i a l în spectacol. Cînd partea n u a r e c o n ş t i i n ţ a î n t r e g u l u i , se c r e d e î n t r e g u l ; cînd diversitatea îşi este sieşi suficientă, ignoră necesitatea u n i t ă ţ i i . D a r ceea ce c u bunăvoinţă este permis dramaturgului, sau r e g i z o r u l u i , a c t o r u l u i sau s c e n o g r a f u l u i , nu-i este p e r m i s c r i t i c u l u i t e a t r a l . î n t r u c î t f a v o r i ­ zarea uneia d i n l a t u r i l e unităţii spectacolului contravine şi c o n t r a z i c e obiectivitatea ştiinţ i l i c ă , c a r e t r e b u i e să c a r a c t e r i z e z e p e r s o n a l i ­ tatea criticului. I nilaleralizat, actul critic îşi p i e r d e d i n v a l o a r e a d e d o c u m e n t i s t o r i c , furnizînd imagini şi j u d e c ă ţ i pe jumătate adevărate.
1

Strihan a r e d r e p t a t e , t e a t r u l se n a ş t e î n t e a t r u , d a r u n i i d i r e c t o r i s î n t d i n c e î n ce m a i p u ţ i n şi a n i m a t o r i i d e c a r e se v o r b e ş t e . ANDREI STRIHAN : Din păcate, cu cîteva excepţii, aceeaşi slabă exigenţă se r e m a r c ă şi în privinţa dramaturgiei universale, între ceea c e s-a p r o p u s şi c e e a c e s-a r e a l i z a t d i n l i s t a d e p i e s e c l a s i c e şi c o n t e m p o r a n e universale. I n afară de Hamlet la „Nottara", spec­ t a c o l e v e n i m e n t a l s t a g i u n i i , şi d e Volpone la T e a t r u l d e C o m e d i e , piese de rezistenţă din dramaturgia clasică u n i v e r s a l ă , n u f i g u ­ rează în p r o g r a m u l (teatrelor : f i e că n u a u fost p r o p u s e , f i e că n-au f o s t f i n a l i z a t e în s p e c t a c o l e . S-au l ă s a t a ş t e p t a t e : Furtuna de S h a k e s p e a r e , Richard al lll-lea. Femeia îndă­ rătnică ( l a T e a t r u l N a ţ i o n a l ) . Romeo şi Julie!a la T e a t r u l C i u l e ş t i . Scoală calomniei de Sheridan la T e a t r u l „ I o n V a s i l e s c n " , Iyanov d e C e h o v l a T e a t r u l „ B u l a n d r a " , Ploşniţa dc M a i a k o v s k i la T e a t r u l Naţional ş.a.m.d. S i t u a ­ ţia este şi mai proastă în privinţa dramaturgiei contemporane din ţările socia­ l i s t e şi d i n o c c i d e n t . In această casă veche şi dragă. Viforniţa. Tranzit. Fire de poet, p r o g r a m a t e la T e a t r u l M i c , l a „ N o t t a r a " ^ l a „Bulandra". n-au văzut lumina rampei. Cunoaşterea superficială a creaţiei dramatice din occident a condus la includerea unor p i e s e t o t a l n e r e p r e z e n t a t i v e . E d e a j u n s să c i t e z Philadelphia, eşti a mea d e B r i a n F r i c i ?i Subiectul era trandafirii de F r a n k Cilroy la T e a t r u l M i c şi Aici a dormit Georgc 1 1

în practica criticii noastre, conceptul dc t e a t r u este a d e s e o r i e c h i v a l a t n u m a i , s a u î n primul rînd, cu literatura darmatică, spec­ tacolul f i i n d considerat doar o prelungire a a c e s t e i a , d e t e r m i n a t ă d e ea şi s u b o r d o n a t ă e i . D r e p t u r m a r e , c r o n i c a r u l adept al p r i m a t u l u i textului narează, r e z u m ă , i a r în cele mai fericite c a z u r i analizează cu precădere 'textul dramatic, rezervând concepţiei regizorale şi s c e n o g r a f i c e , c a şi i n t e r p r e t ă r i i a c t o r i c e ş t i , u n s p a ţ i u t i p o g r a f i c şi a p r e c i a t i v d e circ u m s t a n ţ ă . Ne întrebăm cît interes şliinţific-operal i v poate suscita u n asemenea gen de cronică, ce garanţie documentar obiectivă îi poato oferi istoriografului ? A t i t u d i n e a c r i t i c u l u i n u e s t e c u m îşi m a i închipuie u n i i dintre n o i . u n concept caro se m ă r g i n e ş t e a n a v i g a în apele p u r e i a b ­ stracţiuni. E l se răsfrînge necesar asupra activităţii practic-teoretice, în activitatea curentă. avînd consecinţe mai puţin remarcate. dar evidente şi ireversibile în activitatea viitoare. de perspectivă, lată de ce e important ca ochiul c r i t i c u l u i să p r i v e a s c ă r e l a ţ i a d i n t r e t e x t şi spectacol fără părtinire. în u n i t a t e a l o r d i a ­ lectică. 0 a s t f e l de p o z i ţ i e teoretică, c r e d e u ,

www.cimec.ro

jir soluţiona parţial d i f i c u l t a t e a obiectivă a c o n v e r t i r i i l i m b a j u l u i s c e n i c î n t r - u n u i Moţio­ n a l , specific c r i t i c i i ştiinţifice. Să a d ă u g ă m la aceasta u n aspect ştiut, d a r prea puţin luat în s e a m ă d e p r a c t i c a j u r n a l i e r ă , a n u m e că o p e r a l i l e r a r - d r a m a t i c ă , s p r e d e o s e b i r e d o a r i a teatrală, beneficiază, p r i n n a t u r a e i şi p r i n forţa împrejurărilor, d e u n destin m m ' f e r i c i t . D u r a b i l i t a t e a îi este a s i g u r a t ă d e t i p a r , avînd posibilitatea oricînd, din momentul a p a r i ţ i e i , să s l u j e a s c ă ca d o c u m e n t i s t o r i c . I n vreme ce s p e c t a c o l u l doar prin c r o n i c ă şi alte foarte puţine mijloace; a r e putinţă d c a se sustrage implacabilei efeinerităţi şi a i n t r a , d e s i g u r t r a n s f o r m a t şi r e d u s , î n f i l e l e i s t o r i e i , ca document de cultură teatrală. Din punctul de vedere a l temei dezbaterii noastre, la m e n ţ i n e r e a unei optici confuze c o n t r i b u i e şi t e z a v e h i c u l a t ă f r e c v e n t p o t r i v i t căreia valoarea ideologică a spectacolului a l î r n ă , este d a l ă exc l u s i v d e t e x t . A ş v r e a s ă f i u b i n e î n ţ e l e s . K a b s u r d să n e g ă m v a l e n ţ e l e ideatice pe care le conţine t e x t u l l i t e r a r pres u p u n î n d că n e a f l ă m în prezenţa u n e i o p e r e d r a m a t i c e a u t e n t i c e — şi n u f a b r i c a t ă . P e n t r u o r i c i n e o l i m p e d e că scrierea d r a m a t i c ă , ca o r i c a r e a l t ă operă d e a r l ă esle r e z u l t a t u l u n u i act r e f l e c t o r i i ! în care sînt c u p r i n s e , o d a t ă c u obiectul o g l i n d i i , şi i d e i l e a u t o r u l u i . Două aspecte sînt însă neînţelese- : î n l î i , c ă p r i n integrarea piesei în spectacol, i d e i l e acesteia, mai c o r e e i s p u s i d e i a l e a c e s t e i a , f ă r ă a-şi pierde; elin s u b s t a n ţ ă , intră s u b jurisdicţia u n u i a l t sistem d c semne, a sistemului do senine aparţinînd convenţiei scenice. Chiar propriile l o r veşminte, cuvintele, suportă în a c t u l scenic m o d i f i c ă r i , elobîndese; r e z o n a n ţ o şi s e n s u r i , a l t e l e decît cele realizate la o lectură singulară a o p e r e i d r a m a t i c e , fn al doilea rînd, ne facem a i g n o r a că specta­ c o l u l n u este o t r a n s l a r c m e c a n i c ă , i l u s t r a * tivă a ideilor conţinute în text, c i rezul­ t a t u l u n u i a c i r e f l e c t o r i u c a r e , deşi d e g r a d u l d o i , se o b l i g ă t u t u r o r r e g u l i l o r p r o c e s u l u i d e o g l i n d i r e artistică. Proces în care imaginea unor idei ale piesei devine; în conştiinţa r e g i z o r u l u i t e r e n u l u n d e se r e a l i z e a z ă i m p a c t u l eu p r o p r i i l e l u i i d e i , a l e r e g i z o r u l u i , d i c t a t e de mesajul pe care acesta doreşte- să-1 c o ­ munice p r i n s p e c t a c o l p u b l i c u l u i . Acest uni­ vers ideatic nou formează, după credinţa mea, conţinutul ideologie; a l reprezemtaţici. Valoarea sau nonvaloarea l u i , adevărul sau n e a d e v ă r u l l u i . s î n t e i n c h e m a ţ i să l e j u d e c ă m , î n s i n e , d a r r a p o r t î n d u - l e e v i d e n t şi l a f a c t o r i i extraestetici, adică la p r i n c i p i i l e f i l o z o f i c e , etice, politice — marxiste; —, în lumina c ă r o r a îşi d e s f ă ş o a r ă e x i s t e n ţ a s o c i e t a t e a r o m a ­ nească modernă. Altfel, continuăm să rămînem t r i b u t a r i poziţiei partizane, care n u concepe sau n u vrea să c o n c e a p ă teatrul ca o d e t e r m i n a n t ă , c a o u n i c ă şi u n i t a r ă totalitate ideologică şi estetică. Delimitarea ideologică, înţelegerea teatru­ l u i în a c c e p ţ i a a r ă t a t ă m a i s u s a r a v e a e f e c t e s a l u t a r e şi a s u p r a m o d a l i t ă ţ i i s c r i e r i i e i . n j u t î n d u - n e să d e p ă ş i m s t a d i u l u n o r c r o n i c i d e notaţie, u n o r cronica presărate de a d j e c t i v e

pitoreşti sau î m b i b a t e d e i m p r e s i i f u g a r e , d e j u d e c ă ţ i p r i p i t e şi a d e s e o r i c o n t r a d i c t o r i i . P l e ­ dez p e n t r u cronica î n care m a n i e r a balzaciană de r e c o n s t i t u i r e a s p e c t a c o l u l u i (joc, spaţiu, atmosferă, relaţii) se î m b i n ă o r g a n i c c u s u ­ p l e ţ e a c o n c e p t u a l ă şi m e t o d o l o g i c ă , c o n f e r i n d u - i v a l o a r e d e d o c u m e n t a p r o a p e v i z u a l , şi prin acestea oferind cercetării istorice u n p u n c t d e p l e c a r e s i g u r şi c o m p e t e n t . S o n d î n d faptul teatral c u putere de pătrundere în tehnica şi i d e a t i c a t e x t u l u i l i t e r a r , a l e u n i ­ versului spectacular, d i n t r - o c l a r ă şi f u n d a ­ m e n t a t ă optică filozofică, sociologică, psiho­ logică şi e s t e t i c ă , criticul atribuie eveni­ mentului artistic concret profunzimea cuge­ tării abstracte, i a r gîndirii abstracte, bogăţia vitală a concretului. Cînd n o i , criticii de t e a t r u , v o m a j u n g e să m i l i t ă m p r i n f i e c a r o cronică, s u b l i n i i n d n u ceea c e d e s p a r t e spec­ t a c o l u l d e o p e r a l i t e r a r d r a m a t i c ă , c i ceea ce l e u n e ş t e î n s t r ă d a n i a c o m u n ă d e s l u ­ jire a teatrului, atunci ne v o m f i împlinit datoria faţă de fenomenul artistic prezent şi faţă dc istoria t e a t r u l u i , furnizîndu-le dovada unei existenţe teatrale cinstit şi ş t i i n ţ i f i c c o n s e m n a t e şi c o m e n t a t e , c ă c i , „cri­ t i c u l t r e b u i e să f i e n u n s c r i a C . Călinc-scu — u n raportor al umanităţii, i a r n u u n reporter a l oportunităţii".

NAT ALIA STANCU:
Programul şi ritmicitatea a c t i v i t ă ţ i i teatrelor
Aspectul cel m a i îmbucurător a l stagiunii m i se p a r e c e l a l a p a r i ţ i e i — p u b l i c ă r i i şi adoptării scenice — a u n u i m a r e n u m ă r d e piese n o i , diverse ca orientare tematică, linele dintre ele abordează momente şi aspecte esenţiale ale istoriei noastre din ultimele decenii, probleme importante ale conştiinţei c o n t e m p o r a n e , angajate pe d r m u l
edificării unei noi societăţi, într-un proces de

perfecţionare. M-aş o p r i , d e p i l d ă , a s u p r a p i e s e l o r care şi-au p r o p u s i n v e s t i g a r e a p r o b l e m a t i c i i l u p ' t e i comuniste ilegale, conturarea figurii unor eroi c o m u n i ş t i , r e f l e c t a r e a i n f l u e n ţ e i şi f a s ­ cinaţiei e x e r c i t a t e d e e i a s u p r a c e l o r d i n j u r . U n e f o r t d e a d î n c i r e şi v e r i d i c i t a t e î n p l a n u l c o n ţ i n u t u l u i , o s t r ă d a n i e ele î n l ă t u r a r e a p o n cifelor literare, de creare a u n u i l i m b a j artis­ t i c iModit s-au f ă c u t r e m a r c a t e n u n u m a i î n Piticul din grădina dc vară de D . R . Popescu c i şi î n Să nu uităm de V . Munteanu, pre­ z e n t a t ă î n s t a g i u n e a T V . î n Fata din baracă dc Măria Foldes şi c h i a r î n Soare apune, soare răsare de Suzana Ciorlea. T r e b u i e să r e c u n o a ş t e m t o t u ş i c ă , î n g e n e r a l , profuziunea scrisului dramatic n u a repre­ zentat şi o d e z v o l t a r e corespunzătoare de

www.cimec.ro

15

n u a fost o p t i m ă . P r o m i s i u n i înseninate p r i ­ vind programul şi ritmicitatea activităţii teatrelor n-au fost onorate. Matca de M. S o r e s c u şi l'asărea Shakespeare de I ) . H . Po­ pescu, de p i l d ă , n-au d e v e n i t bunuri spi­ r i t u a l e ale s t a g i u n i i . P r e m i e r e l e unor piese interesante (Intr-o singură noapte de Iosif Naghiu la T e a t r u l „ B u l a n d r a " de p i l d ă ) t e r ­ m i n a l e a b i a către sfîrşilul s e z o n u l u i t e a t r a l , n u a u p u t u t i n t r a e u a d e v ă r u l în c o n ş t i i n ţ a publică. N i c i e f o r t i d de v a l o r i f i c a r e a pieselor, în procesul transpunerii scenice, n-a fost cel aşteptat. Dacă Acoperişul de V . Munteanu l a T e a t r u l d i n B r a ş o v n i s-a p ă r u t a f i f o s t sprijinită substanţial p r i n soluţia scenografică şi prin interpretare, nu aş putea spune acelaşi l u c r u , d e p i l d ă , d e s p r e f e l u l î n c a r e a î n ţ e l e s T e a t r u l , , N o t t a r a " să m o n t e z e Piticul de D . B . Popescu. Necesara a t r a c t i v i t a l e , c a l i t a t e a s u p r a căreia t o v a r ă ş u l N i c o l a e Ceauşescu a i n s i s t a t atît de c o n v i n g ă t o r la întîlnirea c u cineaştii a fost şi c a , a d e s e a , d e s c o n s i d e r a t ă de realizatorii spectacolelor acestei stagiuni. Evenimentele a r t i s t i c e î n ţ e l e s e ca m o m e n t e d e e l e v a r e s a u d e d e l e c t a r e s p i r i t u a l ă a u fost p u ţ i n e .

ILEANA COLOMIEŢ:
Făgăduieli neacoperite în repertoriu
A m să pornesc discuţia de la ceea ce s p u n e a înainte tovarăşul S t r i b a n r e f e r i t o r la promisiunile s t a g i u n i i şi r e a l i z ă r i l e e i . S t a ­ giunea a debutat sul) a u s p i c i i fericite, oa­ menii de ifeatru f i i n d receptivi la aceste momente importante pe care le trăim cu toţii : A n i v e r s a r e a a 3 0 d e a n i d e l a e l i ­ b e r a r e şi C o n g r e s u l a l X l - l e a , m o m e n t e r e ­ flectate î n toate d o m e n i i l e vieţii noastre, p r i n eforturile care se fac spre cinstirea lor, a ş a c u m se c u v i n e . T e a t r e l e a u r ă s p u n s l a rîndul lor cu p r o m p t i t u d i n e , au părut a f i r e c e p t i v e şi a u a r ă t a t l a î n c e p u t u l stagiunii un r e p e r t o r i u c a r e n i se p ă r e a promiţător. S-au a n u n ţ a t a u t o r i şi t i t l u r i c a r e p u n e a u î n v a l o a r e d r a m a t u r g i a c l a s i c ă şi u n i v e r s a l ă . î n c e e a ce p r i v e ş t e dramaturgia originală, în a f a r a u n o r t e a t r e c a r e a v e a u , la început de sta­ g i u n e , î n repetiţie, piesele u n o r dramaturgi români contemporani, altele au ţinut secret t i t l u r i l e d r a m a t u r g i e i o r i g i n a l e s p u n î n d că e l e sînt „sub rezervă". D i r e c t o r i i ne a n u n ţ a u d o a r că „ v o m a v e a o piesă î n c h i n a t ă a n i v e r s ă r i i " . Dacă insistam cerind să n i se e x p l i c e c e înseamnă o astfel de piesă, r ă s p u n s u l era u r m ă t o r u l : „ N u v ă p u t e m s p u n e n i m i c , că se d i s c u t ă c u a u t o r u l " . Se p a r e c ă d i s c u ţ i i l e c u a u t o r i i — şi aş n u m i a i c i p e I l o r i a I x w i nescu, Paul Everac, Fănuş Neagu, Aurel B a r a n g a — ş.a. s-au p r e l u n g i t l a n e s f î r ş i t . A m

Nat alia

Stancu

v a l o r i artistice, u n progres în p l a n u l funcţiei d e c u n o a ş t e r e şi r e f l e c t a r e a a r t e i . Şi întrucît c o n s i d e r că b e n e f i c i e m de o î n ­ d r u m a r e , de u n p r o g r a m ideologic f e r m , l i m ­ p e d e , a t o t c u p r i n z ă t o r , c r e d c ă a r f i f e r t i l să e x a m i n ă m cum a f o s t a p l i c a t , c u m s-a e x e r ­ citat responsabilitatea, funcţia stimulatoare, creatoare, la fiecare n i v e l . Alături de lucrări de reală substanţă şi ţ i n u t ă a r t i s t i c ă , atît C o n s i l i u l C u l t u r i i , c î t şi t e a t r e l e şi c o n s i l i i l e judeţene de cultură (ultimele lăsînd adesea p o v a r a responsabilităţii pe u m e r i i celui d i n lîi) a u a p r o b a t şi a u p r o m o v a t şi p i e s e a c ă r o r s i n g u r ă c a l i t a t e e r a d o a r intenţia abor­ dării unor teme majore, piese lipsite de e l e m e n t a r e calităţi d r a m a t i c e . Nu numai exigenţa, d a r n i c i eforturilor factorilor determinanţi ai conjugarea stagiunii

16

www.cimec.ro

a j u n s l a s f î r ş i t u l s t a g i u n i i , şi f o a r t e p u ţ i n e discuţii s-au fructificat în spectacole. Am avut reprezentaţii reuşite c u t e x t e a l e d r a ­ maturgiei originale, spre e x e m p l u : A opta zi dis-(lr-(liminca(â dc Radu Dumitru sau tntr-o singură scară de Iosif N a g h i u . Dar p i e s e l e r e s p e c t i v e sînt s c r i s e c u \ 5 s a u m a i m u l ţ i a n i în u r m ă . Şi t o t u ş i , aşa c u m arăta tovarăşul Silvestru, putem semnala faptul îmbucurător că o generaţie de dramaturgi si-n f ă c u t l o c i n a c e a s t ă s t a g i u n e . P e unele scene însă au fost „ î m p i n ş i " u n i i d r a m a t u r g i de ocazie, n e s e m n i f i c a t i v i , care n u fac n i c i u n s e r v i c i u t e a t r e l o r c a r e i - a u r e p r e z e n t a t şi nici m o m e n t u l u i a c t u a l , pe care instituţiile noastre t e a t r a l e s-au angajat să-1 s ă r b ă t o ­ r e a s c ă . Se d i s c u t ă m u l t şi se m a i f o l o s e ş t e încă t e r m e n u l de „încurajare a d r a m a t u r g i e i o r i g i n a l e " . N u ştiu d e ce, a m i m p r e s i a că a c e a s t ă d r a m a t u r g i e o r i g i n a l ă se c o n f u n d ă c u u n copil d e b i l , care mereu trebuie încurajat să î n v e ţ e , să-şi f a c ă d a t o r i a , şi p e n t r u asta i se d a u l o t f e l u l d e v i t a m i n e şi r e c o m p e n s e . C r e d că-n 3 0 d e a n i , d r a m a t u r g i a originală, p r i n n i ş t e n u m e , s-n a f i r m a t şi a d o v e d i t c u c e r t i t u d i n e valenţele sale literare. D a r n u m e l e care au dat d r a m a t u r g i e i originale o prestanţă n u le-am v ă z u t p r e z e n t e în s t a g i u n e a actuală, adică n-am v i z i o n a t o piesă n o u ă de lîoria Lovinescu, de A u r e l Baranga, o piesă de v a l o a r e a l u i Paul E v e r a c , M a r i n Sorescu ş.n. ..încurajarea" a d e v e n i t , de f a p t , u n f e l de s u r s ă a i m p o s t u r i i p r i n c a r e se s t r e c o a r ă p e scenele n o a s t r e o serie d e t e x t e d o a r p e c r i ­ t e r i u l făptuiţii că a b o r d e a z ă o t e m a t i c ă a d e c ­ vată momentului, d a r această tematică nu este niciodată fundamentală pe u n suport l i t e r a r d e v a l o a r e şi p r i n s t î n g ă c i i l e e i d r a m a t u r g i c e c r e d că deserveşte t e m a t i c a aleasă. R e v e n i n d la p r o m i s i u n i , a m i n t e s c că d i s c u ­ ţiile referitoare la r e p e r t o r i u s-au purtat chiar şi c u o a m e n i i de t e a t r u d i n afara i n s t i t u ţ i i l o r r e s p e c t i v e . N o r m a l că a t u n c i c î n d s-au propus nişte piese de valoare, toată I u r n e a a f o s t î n e î n l a t ă şi a p r i v i t c u s p e ­ ranţă viitoarea stagiune, c a m a i tîrzirr, să se c o n s t a t e c u t r i s t e ţ e c ă a c e s t e piese nu a u f o s t p u s e î n scenă de t e a t r e l e r e s p e c t i v e . A i c i c r e d că întrezăresc u n l u c r u d e s t i r l de grav şi anume lipsa de responsabilitate. Lipsa responsabilităţii unora se putea vedea chiar în primele discuţii de la începutul stagiunii cînd, întrebînd. spre e x e m p l u , cine v a j u c a într-un spectacol şi Julicta. s a u Femeia îndărătnică. ca Bomco Roectacolele care c e r e a u , a t u n c i cînd a u fost i n c l u s e î n r e p e r t o r i u , a t î t u n r e g i z o r c î t şi o e c h i p ă d e i n t e r p r e ţ i b i n e a l e ş i , n i s-a r ă s p u n s vag, echivoc. Echivocul S-a concretizat în f a p t u l că Femeia îndărătnică n-a a p ă r u t l a T e a t r u l d e C o m e d i e , î n s c h i m b se r e p e t ă l a N a ţ i o n a l într-o d i s t r i b u ţ i e c e l p u ţ i n c i u d a t ă , i a r Romeo şi Julicta a rămas o promisiune p e n t r u s t a g i u n e a v i i t o a r e . Persistă p e a l o c u r i p r e j u d e c a t a că e m a i b i n e să se p u n ă piese c a r e n u r i d i c ă p r o b l e m e , p i e s e t e r n e , ce ser­ v e s c d o a r a s p e c t u l rrrrei a n u m i t e t e m a t i c i , f i i n d lipsite de valoare, d î n d spectacole m e d i o c r e .

Ileana

Colomieţ

Tovarăşul Nicolac cu cineaştii. cere noastre artistice să tăţii, în ultimele părţile negative sînt condamnate tocmai pe baza bilitate, dc angajare n i m e n t e pe care le

Ceauşescu, la întilnirea clar ca producţiile îmbrace veşmîntul cali­ documente de partid ale activităţii unora deschis şi argumentat lipsei de responsa­ i n faţa măreţelor eve­ trăim. Oare oamenii de

www.cimec.ro

17

t e a t r u n u p o t î n ţ e l e g e şi e i a c e s t e lucruri clare care n e conduc, dacă sînt r e s p e c t a t e , la r e z u l t a t e î m b u c u r ă t o a r e ? ! D e s p r e u n se­ rial c u tematică p e care r e a l i z a t o r i i îl cre­ deau un lucru b u n , tocmai în virtutea a c e s t e i t e m a t i c i , se s p u n e a l a a c e e a ş i î n t î l nire a cineaştilor, l a cel m a i înalt n i v e l , c ă , n e f i i n d realizat, artistic, n u poale aduce p e deplin serviciile educative p c care a u scontat c e i c e l-au f ă c u t . Astfel d e constatări a r t r e b u i să p u n ă î n a l e r t ă ş i p e o a m e n i i d e lealru pentru situaţie. : se a j u n g e la o a s e m e n e a

m i t e c ă , f o r m a l , şi-au f ă c u t d a t o r i a . N u i n ­ vestesc toate posibilităţile artistice pentru p u n e r e a în v a l o a r e a d r a m a t u r g i e i o r i g i n a l e .

MIHAI NADIN:
Responsabilitatea omului de teatru Angajarea prin calitate
Controversa declanşată de A n d r e i S t r i h a n duc»; s p r e o problemă elementară, cea a responsabilităţii omului de teatru. I n t e r p r e ­ tarea p i e s e l o r clasice i n cheie c o n t e m p o r a n ă — sper să-1 c i t e z e x a c t p e V a l e n t i n Sil­ v e s t r u — e s t e şi e a o c h e s t i u n e d e r ă s p u n ­ d e r e , m a i e x a c t d e asumare a răspunderii. I n acest t e r i t o r i u a ş c ă u t a să a f l u r ă s p u n s u l ia î n t r e b a r e a : d e c e s-a r e n u n ţ a i la u n e l e d i n t r e piesele clasice, româneşti sau străine, incluse iniţial în repertorii ? E u cred că i n teatrul românesc s-au c r e a t , în decursul timpului, spectacole m e m o r a b i l e prin inter­ pretarea pieselor clasice în cheie contempo­ r a n ă , spectacole c a r e a u stîrnit c o n t r o v e r s e , şi c h i a r m a i m u l t decît atît — d e p i l d ă , mulaţii î n ideologia interpretării. A c t u l i n t e r ­ p r e t ă r i i este u n a c t d e r ă s p u n d e r e ; e f i r e s c ca r e g i z o r i i n u n u m a i să n u f i e tentaţi, d a r şi să r e f u z e s ă m o n t e z e a z i d u p ă modelul reprezentaţiilor de acum 2 0 de a n i . sau 50 d e a n i . A m d e v e n i t o r i c u m alţii. G î n d i i n altfel, simţim altfel. Nici publicul nu mai este a c e l a ş i . Pnnînd chestiunea răspunderii ajungem la angajare. Cred că există un progres cert în conştiinţa necesi­ tăţii de a promova dramaturgia originală, d a r î n p r a c t i c a teatrală — iată a m e n d a m e n ­ t u l — se m a n i f e s t ă u n decalaj între această n e c e s i t a t e şi r e z u l t a t e l e l a c a r e a condus. P r o m o v a r e a se m a i f a c e î n c ă î n s e n s u l t r e ­ c e r i i clasei, ca l a şcoală, la l i m i t ă — cel puţin în a n u m i t e c a z u r i p e c a r e n u le-aş atribui numai l i p s e i d e exigenţă a d i r e c t o ­ rilor (sau a a l t o r f a c t o r i de decizie), c i lipsei de competenţă şi, iarăşi, d c răspundere. \sn î n c e p u t d e s t a g i u n e , d i r e c t o r i i d a u d e ­ claraţii, r e g i z o r i i şi a c t o r i i anunţă viitoare realizări, d a r satisfacţia f i n a l ă , c u m v e d e m şi a s t ă z i , e r e l a t i v m i c ă ; m i c ă n u l a c r i t i c i — n o i n u s î n t e m u n etalon — ci la public. L a c a p i t o l u l d r a m e i o r i g i n a l e ne-a f o s t d a t să a s i s t ă m Ia t e n t a t i v e n e f e r i c i t e , i n d i f e r e n t că c v o r b a de a u t o r i l o c a l i sau m a i p u ţ i n l o c a l i , şi n u m-aş o p r i n u m a i l a p i e s a S u z a n e i C i o r l e a , f r e c v e n t a m i n t i t ă a s t ă z i , c i şi l a unele născute sub nevoia dc a propune u n g h i u r i i n e d i t e de a b o r d a r e a t e m e i .actuali­ tăţii s a u a celei i s t o r i c e — v e z i , î n acest c a z , Acoperişul de Valentin Munteanu, în pre­ mieră recentă la Braşov, piesă ratată în cele d i n u r m ă , p e n t r u că, p e p a r c u r s , m o -

Se vorbea aici despre responsabilitatea d i ­ rectorilor de t e a t r u , despre necesitatea existen­ ţei animatorilor de trupe. O parte d i n d i r e c t o r i i e x i s t e n ţ i a s t ă z i se c o m p l a c în si­ t u a ţ i a d e „a n u a v e a p r o b l e m e * ' . S e a j u n g e în final c a t e a t r u l r e s p e c t i v să n u aibă s p e c t a c o l e d o c a l i t a t e , a c t o r i i să n u f i e f o l o ­ siţi l a a d e v ă r a t a l o r valoare. Mergînd d i n a p r o a p e i n a p r o a p e , c o n s t a t ă m , l a sfîrşit, c ă noi cunoaştem activitatea unor actori d i n scheciurile d c la T V sau n u le m a i c u ­ n o a ş t e m d e l o c a c e a s t ă a c t i v i t a t e şi e v e n t u a l e l e lor progrese, c u m a r f i cazul l u i George Constantin. Olga Tudoraelie. Gh. lonescu Gion, Carmen Stănescu, Marga Barbu, Gheorghe Cozorici sau, chiar R a d u Beligan care acceptă să joace într-un r o l m e d i o c r u în locul unui r o l dc importanţă c e i se cuvine. M a i departe, l o t pe „principiul" după c a r e „ n u se p u n p r o b l e m e " , a p a r şi c a r e n ţ e în r e z o l v a r e a artistică s u b a s p e c t u l r e g i z o r a l . U n t e x t c a r e a v e a t o a t e p r e m i s e l e să f a c ă u n s p e c t a e o l - e v e n i m e n l c u m e r a Piticul din gră­ dina de vară a l u i D . R. Popescu, l a T e a t r u l „Nottara", a p r o d u s u n spectacol m e d i o c r u datorită f a p t u l u i c ă n u t o a t e forţele d e p r i m rang ale teatrului respectiv a u colaborat la
realizarea acestei reprezentaţii. S-a produs

realmente u n deserviciu piesei t o c m a i î n m o ­ m e n t u l î n care, căutîndu-se spectacole care să s e r v e a s c ă i d e e a generoasă a aniversării, uvînd premisa dramaturgică, n u a v e m spec­ tacolul pentru că n u a u conlucrat în m o d armonios oamenii d i n teatrul respectiv. Şi a ş a , l a sfîrşit d e s t a g i u n e , n e t r e z i m î n faţa n e m u l ţ u m i r i i c ă n u s-au r e s p e c t a t p r o ­ misiunile. S-a pus întrebarea, de ce ? Ku cred că un răspuns se află si n lipsa de responsabilitate a unor oameni de teatru şi a celor care au încurajat sau a u scris elogios despre unele produse mediocre ale dramaturgiei originale. Aş v r e a să a m i n t e s c a i c i că d r a m a t u r g i a o r i ­ ginală şi m o d u l ei angajat de a reflecta actualitatea a fost d o v e d i t n u n u m a i în u n e l e spectacole d e t e a t r u , (citez aici din nou A opta zi dis-de-dimineaţă, de Radu D u ­ m i t r u . Cliiţimia d e I o n B ă i e ş u . într-o singură noapte d e l o s i f N a g h i u , Piticul din grădina de vară d e D . R . P o p e s c u ) . c i şi î n e m i s i u n i l e t e a t r u l u i T V şi r a d i o f o n i c d i n c a d r u l c i c l u l u i ..Oameni a i z i l e l o r n o a s t r e " . I n t e a t r e , se m a i întîlneşle m e n t a l i t a t e a greşită, d u p ă care o piesă c u o a n u m i t ă tematică n u v a a v e a succes d e p l i n , d a r e l e . t e a t r e l e , s î n t mulţu­

18

www.cimec.ro

tivul Meşterului Manole, de la care s-a p i e r i ţ i p e n t r u a se r e a l i / a o m e t a f o r ă nouă i n l r - o piesă despre ilegalitate, e abandonat sau fortul împotriva sensului pe «are 1-a « l o b i n d i t , i n c o n ş t i i n ţ a p u b l i c ă , acest m i t . Dar a v o r b i despre stagiune presupune a I u n î n c o n s i d e r a ţ i e î n t r e a g a reţea «Ic t e a t r e , d e c i şi t e a t r u l T V , t e a t r u l l a m i c r o f o n , t e a ­ trele populare, cele studenţeşti, cele de amatori, şi c h i a r turneele teatrelor străine, turneele leatndor româneşti peste hotare. ( rod că, în p e i s a j u l t e a t r a l a c t u a l , d r a m a o r i ­ g i n a l ă e m a i b i n e r e p r e z e n t a t ă la t e l e v i z i u n e şi r a i l i o decît pc scenă. Teatrul T V e m a i s e n s i b i l la c o n t e m p o r a n e i t a t e . De la t e a t r u l t e l e v i z i u n i i a u c o h o r i t s p r e scenă cîteva piese de v a l o a r e , <'<d mai recent exemplu este Piticul in grădina dc vară «le D . R . P o p e s c u . Sînt î n c ă şi c a z u r i c î n d s c e n a r i u l «le t« lev i z i u n e , sau p i e s a scrisă p e n t r u t e a t r u l la microfon, sînt a b u z i v relansate spre scena (îndeobşte prin umflarea dialogurilor). Dar acest t e a t r u c u l t i v ă p i e s a - d o c u m e n i . a i c i s-a . . a u z i t " Danton «le C a m i l Petrescu, piesă a cărei premieră, teatrele (în f r u n t e cu cel .Naţional) a u a n u n ţ a l - o m e r e u . Accept îmi tema propusă «le o r g a n i z a t o r i i a c e s t e i d i s c u ţ i i , s î n t e m d a t o r i să n e r e f e r i m nu la m o d u l general despre calitatea poli­ tică, să s p u n e m , a t e a t r u l u i r o m â n e s c , c i la c o n d i ţ i a c o n c r e t ă i n c a r e s-a r e a l i z a t o a s e ­ menea (sau altă) calitate. Ne interesează d e c i : s p u n e t e a t r u l c a r e se j o a c ă a c u m în România adevărul d e s p r e e p o c ă şi oamenii siii ? C o n t r i b u i e la a m e l i o r a r e a c o n ş t i i n ţ e l o r ? Şi d a c ă nu spune, sau n u s p u n e ntît cît a r t r e b u i , s a u « u n i a r t r e b u i , «le c e ? S c o p u l teatrului, într-o mişcare artistică instituţionalizată, nu poale fi independent, e l i m p e d e , d c s c o p u l s o c i e t ă ţ i i . O r , i a t ă , a s i s t ă m la p r e ­ m i e r o cu piese v e c h i r e l u a t e s u b t i t l u r i n o i , c o m p l e t a t e c u cîte o replică, sau îmbogăţite cu un personaj comentator menit să ne atragă atenţia asupra schimbării de perspec­ tivă. E c l a r că asta n u î n s e a m n ă totuşi u n d e p e r s p e c t i v ă , a ş a c u m 1-a «•îştig autentic d o h î n d i l s o c i e t a t e a în e v o l u ţ i a e i . U n i i c o n ­ f i a ţ i a u s a l u t a i «aceste p i e s e c u i n o c e n ţ a î n t î l n i r i i c u p r e m i e r e n o i . Cr«'«l c ă e o « l a t o r i o de conştiinţă a criticilor să .avertizeze în cazul u n o r asemenea procedee ; u n t i t l u n o u nu înseamnă, v a i !, şi o p e r s p e c t i v ă ame­ l i o r a t ă , i n d i f e r e n t d e s p r e ce e v e n i m e n t e v o r ­ b e ş t e e a . in«lif« rent d e a u t o r şi c e s u c c e s a avut. Reluarea u n e i p i e s e se j u s t i f i c ă e x c l u ­ s i v p r i n calităţile a c e s t e i a . N e v o i a u n u i t<\itru «le propagandă politică nemijlocită, a u n u i t e a t r u a n g a j a i faţă de a c t u a l i t a t e , p u n e în d i s c u ţ i e d r a m a t u r g i a «le sorginte documen­ tară. Se p e t r e c e a i c i u n l u c r u c i u d a t , a n u m e se mimează autenticul — as d a ca e x e m p l u piesa p r e m i a t ă a l u i C o r n e l i u M a r c u , Perso­ nalitate pentru concurs — şi aş î n t r e b a : «le «•e t r e b u i a m i m a t ă documentarea unui scri­ i t o r , d e c e m i m a t ă c h i a r o ş e d i n ţ ă ? Se ştie că d o c u m e n t e l e acestei e p o c i sînt s u f i c i e n t d e d r a m a t i c e şi p r i n a s t a v i r t u a l a p t e să d e v i n ă s c e n a r i i , p i e s e «Ie t e a t r u . D e s i g u r , se p u n e
>

Mihai

Nadin

problema să reţinem subiecte de interes, s e m n i f i c a t i v e , d r a m a t i c e . î n evoluţii! reală a vieţii n o a s t r e , d r a m a t i s m u l este u l t i m u l l u c r u c e n e l i p s e ş t e , şi s p u n î n d a c e a s t a m ă refer l.i f a p t u l «tă e x i s t ă u n p r e ţ r e a l a l f i e c ă r e i v i c t o r i i pe care o o b ţ i n e m , î n i n d i f e r e n t ce d o m e n i u ne desfăşurăm activitatea. Ajungem a s t f e l la acele piese care evocă lupta p a r t i d u l u i în ilegalitate. L a o întîlnire cu vechi luptători din această perioadă, a c e ş t i a , r e f e r i n d u-se l a u n e l e piese şi la u n e l e f i l m e , a u r e f u z a t să se r e c u n o a s c ă î n personajele p r o p u s e , în situaţiile dramatice. Rezultă, c u m spuneau dînşii, că singura a c t i v i t a t e î n i l e g a l i t a t e era rezistenţa l a i n t e ­ r o g a t o r i i . A d e v ă r u l este c ă a r e s t u l , a n c h e t a , urmau muncii propriu-zise, unei activităţi c a r e , deşi m a i p u ţ i n spectaculoasă, e r a r a ­ ţiunea dc a f i a acestor o a m e n i . Spunea u n u l : chiar cînd, în perioada războiului, or­ g a n i z a m o ficţiune de s a b o t a j a m a ş i n i i de război fasciste, explozia ne durea. Visul n o s t r u era construcţia, n u d i s t r u g e r e a . Iată de ce, c r e d că a face d i n t e m a t i c a generoasă a l u p t e i revoluţionare p r e t e x t de piesă p o l i ­ ţistă — să n e a m i n t i m d e p a g i n i l e c a r e a u fost dedicate l u p t e i revoluţionare în drama­ turgi,! universală — este c o n t r a r s p i r i t u l u i acestei l u p t e , şi minimalizator.

www.cimec.ro

L9

I n f i n e , a l l ă c h e s t i u n e este aceea a g r e u ­ t ă ţ i i r e a l e p e c a r e o a r e t e a t r u l c a factor de cultură şi civilizaţie, azi, în R o m â n i a . S-a semnalat î n discuţie creşterea elementului „estradistic" în spectacole, sporirea i n t e r e s u l u i p e n t r u d i v e r t i s m e n t ; m i e m i se p a r e o r i c u m u n f a p t s i m p t o m a t i c , c a r e n u a r t r e b u i să scape s o c i o l o g i l o r . S i g u r , e t r i s t că anumite p i e s e a n u n ţ a t e î n r e p e r t o r i u (Furtuna, Richard al Ill-lea...) a u fost a b a n d o n a t e , sau amînate. D a r t r i s t e şi f a p t u l c ă a n u m i t e p i e s e n-au fost a v u t e deloc în vedere. Există u n gol în exercitarea rolului f o r m a t i v asupra tinerilor. C u u n Hamlet, c a s ă z i c a ş a , n u se f a c e p r i ­ m ă v a r ă , şi a p o i n u e n u m a i S h a k e s p e a r e , e şi d r a m a t u r g i a m o d e r n ă , d r a m a t u r g i a actua­ lă... î n c o n t e x t u l î n c n r e t e a t r u l e c h e m a t să d e a e x p r e s i e u n o r n e v o i c o m p l e x e c a c e l e de care a m i n t e a m , conştiinţa critică absentează în b u n ă m ă s u r ă . Lipsesc lucrările de sinteză, sau, cînd a p a r , sînt i g n o r a t e , o r i lăsate în seama u n o r c o m e n t a t o r i neavizaţi, diletanţi. Se m a n i f e s t ă u n e o r i o l i p s ă d e c r i t e r i i g r e u de înţeles. Chiar discuţia noastră tre­ buia să pornească totuşi de la stabi­ lirea unor criterii. Constat, c i t i n d articolele c o l e g i l o r c r i t i c i , n u atît variaţii de gust, sau l i p s ă d e c r i t e r i i c h i a r — c î t c r i t e r i i false. Va­ r i e t a t e a d e p ă r e r i l a Chiţimia, piesa l u i Băi e ş u , m-a s p e r i a t Ricina i p r i n a c e a s t a . Elo­ g i u l sau negaţia dobîndesc semnificaţie prin c r i t e r i u , şi n u î n p l a n u l u n e i a x i o l o g i i d e c i r c u m s t a n ţ ă . A r t r e b u i d e c i să v o r b i m d e s ­ p r e r ă s p u n d e r e a c r i t i c i l o r , p e n t r u că d a c ă c e ­ r e m t e a t r u l u i să f i e r ă s p u n z ă t o r , să f i m şi noi răspunzători, fiecare în spaţiul de care d i s p u n e , s a u , cel p u ţ i n , în lipsă de spaţiu, în discuţiile despre t e a t r u la care p a r t i c i p ă m . Sfirşilul de stagiune a fost, în m u l t e articole, e x e m p l a r . S-a s p u s Nu u n o r piese născute m o a r t e , s-au m a n i f e s t a t p u n c t e d e v e d e r e m a i ferme, chiar cu p r i v i r e la a u t o r i i pe care c r i t i c a s-a o b i ş n u i t să-i m e n a j e z e . V a l e n t i n S i l v e s t r u a v o r b i t a i c i despre spec­ tacolele de a m p l o a r e p c care epoca le aş­ t e a p t ă , l e f a c e n e c e s a r e şi p o s i b i l e . A r t r e ­ b u i , d e s i g u r să a v e m î n v e d e r e m u t a ţ i i l e s o ­ ciologice, modificările în s t r u c t u r a demogra­ fică. D c a s e m e n i , f o r m e l e s o c i a l e d e c e r e m o ­ n i a l şi c r e d c ă î n a c e s t s e n s s-a e x p r i m a t r e c e n t într-o c o m u n i c a r e ştiinţifică d r . P a v e l Cîmpeanu, vorbind dc dubla tendinţă de p o l i t i z a r e a t e a t r u l u i şi r e v e r s u l a c e s t e i a ( t e a ­ tralizarea politicii). Aici se s c h i m b ă iarăşi c r i t e r i i l e , c h i a r reprezentările cele m a i n o i a s u p r a t e a t r u l u i t r e b u i e r e f o r m u l a t c . D a r este u n f a p t acela că o m a r e a n i v e r s a r e , ca aceea transmisă Ia t e l e v i z i u n e d e p e C î m p i a L i b e r ­ tăţii d i n B l a j , c u o p a r t i c i p a r e de o sută de m i i de o a m e n i , c u personaje istorice i n t e r p r e ­ tate de a c t o r i , c u t e x t e selecţionate d i n l i ­ t e r a t u r a p o l i t i c ă şi d i n b e l e t r i s t i c ă , c u o i m ­ presionantă recuzită, este o r e a l i t a t e ce n u p o a t e scăpa atenţiei n o a s t r e , decît d a c ă i z o ­ l ă m t e a t r u l d e v i a ţ ă şi r ă m î n c m d o a r l a i m a ­ ginea spectacolului convenţional. Ştiu, tema n u e s i m p l ă , d a r ea a f o s t a d u s ă î n a c t u a ­ litate, n u n u m a i o dată, c h i a r de viaţă.

VALENTIN SILVESTRU:
Forja criticii şi funcţia ei militanta
A ş v r e a s ă s p u n c e v a şi d e s p r e c r i t i c ă . D i n p ă c a t e , n o u ă c a r e s î n t e m f o a r t e s e r i o ş i — să zic î n r a p o r t c u alţi c o l e g i dc-ai noştri d i n a l t e r a m u r i a r t i s t i c e — n u n i se f a v o r i z e a z ă a l c ă t u i r e a u n e i s e c ţ i u n i a c r i t i c i l o r î n c a r e să discutăm problemele noastre de breaslă şi a l e m i ş c ă r i i t e a t r a l e î n g e n e r e . S-ar p u t e a f a c e l a A . T . M . s a u î n a l t ă p a r t e . N u se f a c e . D e aceea c o n s i d e r î n c ă o d a t ă că această f o r m ă de r e u n i r e a noastră, m ă c a r o dată pe a n , l a r e v i s t a „ T e a t r u l " î m p l i n e ş t e c u succes d e ­ z i d e r a t u l c a şi c r i t i c a să i a d i n c î n d i n c î n d c o n ş t i i n ţ ă d e s i n e . Ceea ce e f o a r t e n e c e s a r , î m i e x p r i m deci d i n n o u gratitudinea pen­ t r u f a p t u l că se creează această p o s i b i l i t a t e . Făcînd un examen a t î t d e s e v e r şi l u c i d c u m s-a f ă c u t a i c i , c r e d e u , a l s t a g i u n i i şi a l u n o r p r o b l e m e de o r i e n t a r e generală (care depăşesc s t a g i u n e a ) a m i ş c ă r i i t e a t r a l e socot c ă t r e b u i e să f a c e m c o n c o m i t e n t şi p r o p r i u l nostru e x a m e n . O r a d i o g r a f i e a acestei c o n ­ ş t i i n ţ e , c u m n e p l a c e să s p u n e m , a t e a t r u l u i românesc. N o i sîntem chemaţi să milităm p e n t r u ideea comunistă a perfecţionării artei i n r a p o r t c u perfecţionarea c o n t i n u ă a întregii s o c i e t ă ţ i r o m â n e ş t i şi c r e d c ă n u a m făcut d e s t u l în această s t a g i u n e , dacă m ă gîndesc l a t o t ce s-a s c r i s d e c ă t r e c o l e g i i m e i şi de către m i n e , e v i d e n t . C r e d că sîntem şi n o i c h e m a ţ i să c o n t r i b u i m l a e l u c i d a r e a a c e s ­ tei probleme cardinale de conducere, care î n s e a m n ă d u b l u l s e n t i m e n t , d e p r o p r i e t a r şi d e b e n e f i c i a r a l m i j l o a c e l o r p e c a r e s t a t u l ţi le p u n e la dispoziţie. Calitatea de b e n e f i c i a r este e v i d e n t ă î n c o n ş t i i n ţ a m a r i i majorităţi a o a m e n i l o r d e t e a t r u şi a noastră, dar c a l i t a t e a d e p r o p r i e t a r a î n c e p u t să p ă l e a s c ă sau n u este p r e a t e m e i n i c prospectată, sau n u este î n d e s t u l l u a t ă î n c o n s i d e r a ţ i e î n m u l t e teatre. A fost odată u n d i r e c t o r de t e a t r u . Ion C. B a c a l b a ş a , n u ş t i u c î t d e Strălucit d i r e c t o r a f o s t , d a r î n t r - o r e v i s t ă c e se n u ­ mea „Revista idealistă" e x p r i m a , în 1904. u n p u n c t de vedere „idealist" înaintat. Mi l-am n o t a t p e n t r u d i s c u ţ i a d e f a ţ ă . E l îşi p u n e a u r m ă t o a r e a î n t r e b a r e Ia î n c e p u t u l d i ­ r e c t o r a t u l u i ( n u ş t i u d a c ă şi-a m a i p u s - o şi ( l a sfîrşit) : „Ce l e t r e b u i e t e a t r e l o r n o a s t r e ?" Şi r ă s p u n d e a : . . D i r e c t o r i p r i c e p u ţ i , c u i d e i h o t ă r î t e , c a p a b i l i să î n ţ e l e a g ă şi să urmă­ rească s c o p u l p e n t r u c a r e sînt c r e a t e aceste instituţii". Este o definiţie excelentă asupra a ceea ce î n s e a m n ă u n d i r e c t o r şi a s t ă z i . C r e d că t r e b u i e să m i l i t ă m m a i m u l t p e n t r u i d e e a d o e m u l a ţ i e . T r e b u i e s ă m i l i t ă m şi p e n ­ t r u alte f o r m e de întrecere, p e care t o t n o i le-am descoperit şi c a r e au dat rezultate excelente : concursuri ale actorilor tineri, a l e r e g i z o r i l o r ş . a . m . d . P r i n e l e să p r o p u n e m

20

www.cimec.ro

mişcării teatrale u n n u m ă r de etaloane. Dacă c o n s i d e r ă m c u t o ţ i i c ă u n s p e c t a c o l este e t a ­ l o n să-1 p r o p u n e m c u putere, ca atare, p u ­ b l i c u l u i , să f a c e m î n a ş a f e l încît acesta să d e v i n ă u n etalon efectiv, practic. Dacă ne-a plăcut foarte m u l t Hamlet, a t u n c i să măsurăm alte . spectacole, reconsiderări sau încercări d e r e e v a l u a r e a repertoriului cla­ s i c r o m â n e s c şi u n i v e r s a l , î n r a p o r t c u a c e s t etalon. In general să p r o p u n e m etaloane mişcării teatrale — n u modele, c i etaloane — c a r e să d e a p o s i b i l i t a t e a e m u l a ţ i e i şi î n g î n ­ dire. Dacă c r i t i c a n u face aceasta, cine poate s-o f a c ă ? V o r b e s c d e c r i t i c ă r e f e r i n d u - m ă n u n u m a i la p e r s o a n e l e care f a c c r o n i c a teatrală, c i l a toţi c e i c e susţin o a t i t u d i n e m a i gene­ rală, incluzîndu-i aici şi p e c o l e g i i noştri care m u n c e s c î n Direcţia t e a t r e l o r , u n d e d u c a d e s e a o m u n c ă d e s t u l d e 6pinoasă, u n e o r i

cu rezultate m a i p u ţ i n cu rezultate b u n e .

satisfăcătoare,

alteori

N u cred că m u n c a noastră, a c r i t i c i l o r de p r o f e s i e , p o a t e f i a p r e c i a t ă c a a d m i r a b i l ă alîta vreme cit ajungem împreună la con­ c l u z i a că s t a g i u n e a este, d i n a n u m e p u n c t e de v e d e r e , i n s u f i c i e n t satisfăcătoare. I n acest calificativ se implică şi caratul mărunt al muncii criticilor, care sînt chemaţi să d e t e r m i n e î n p e r m a n e n ţ ă s c h i m b ă r i şi p e r ­ f e c ţ i o n ă r i . S ă n u f a c e m n u m a i l a sfîrşit d e stagiune t u r u l de orizont a l mişcării teatrale c i să insistăm p r i n toate mijloacele p e care le a v e m ca această forţă p e care o r e p r e z i n ­ t ă c r i t i c a , şi c a r e u n e o r i s e a f l ă n u m a i î n t r un stadiu potenţial, o veritabilă forţă d e g î n d i r e şi d c a c ţ i u n e , să d e v i n ă m a i e f e c ­ tivă — ca să s p u n aşa — î n m u n c a facto­ r u l u i de decizie.

REDACŢIA. Masa noastră rotundă nu a avut pretenţia de a privi sentenţios şi cu judecăţi definitive evenimentele şi structura stagiunii. Era firesc ca opririle noastre — .scară de seară — asupra cîte unui amănunt al stagiunii (asupra unui spectacol sau altui asupra unei interpretări, sau a unui decor ele.) să ceară o însumare globală şi să ducă astfel la eventuale ierarhizări de probleme. Din acest punct de vedere apare cu evidenţă caracterul ferm programatic al stagiunii; am trăit un an teatral din capul locului deschis spre afirmarea unei poziţii integrate în problematica vieţii noastre sociale. Mai mult ca în alţi ani, tematica repertorială a ascultat de comandamentul actualităţii, s-a orientat spre dezbaterea problemelor contemporane, spre înfăţişarea conflictuală, deci în devenire istorică, a realităţilor construcţiei noastre şi a oamenilor ce o animă şi o realizează. Aşa fiind, preponderent pe afişul stagiunii — şi masiv — s-au înfăţişat lucră­ rile autohtone, apartinînd tuturor generaţiilor de scr'ulori — de la consacraţi la debu­ tanţi — oferind cele mai variate modalităţi de expresie Uterar-artistică. Ambitus-ul inspi­ raţiei acestor lucrări este şi el foarte larg — de la evocarea istorică (şi în special a trecutului de luptă al Partidului) pînă la punerea în discuţie a mutaţiilor în conştiinţă, petrecute în procesul edificării societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Fireşte că tematica nu-şi este şieşi suficientă pentru a marca în mod eficace anga­ jarea la care aspiră : ea se cere pentru aceasta încarnată într-o combustie deopotrivă politică şi artistică. Este ceea ce în mai toate poziţiile, mărturisite în dezbaterea de faţă, s-a lăsat demonstrat. Aceasta nu numai în domeniul literaturii dramatice ci şi în condi­ ţiile în care această literatură a devenit, pe scenă, teatru. 0 seamă de realizări memo­ rabile s-au desfăşurat paralel sau simultan cu montări dacă nu totdeauna eşuate, bogate în neajunsuri expresive, fie pe planul regiei, al interpretării sau al scenografiei. Este de reţinut în acest context efortul, şi anul acesta susţinut, al teatrelor din ţară, de a înlătura epigonismul faţă „de centru" şi dc a se prezenta în competiţie cu scenele capitalei. Dunele iniţiative — atît pe plan repertorial cît şi, deseori, pe planul realizărilor scenice — au pornit de la ele. Aceasta atît pe planul valorificărilor lucrărilor naţionale, cit şi intr-o oarecare măsură pe acela al ieperloriului universal, clasic şi contemporan. (Într-O oarecare măsură, fiindcă, în genere, stagiunea aceasta a fost destul de săracă în titluri clasice — româneşti şi străine). In schimb, nu putem trece cu vederea acţiunile paralele spectacolelor, pe care multe teatre din Bucureşti, şi în special din ţară le-au iniţiat Jie în vederea atragerii publicului, fie pentru completarea orizontului cultural al instituţiilor respective. Finalul stagiunii — ultimele luni — se caracterizează prinlr-o efervescentă emulaţie tn vederea încoronării e i la Festivalul dramaturgiei naţionale din august, eveniment care anul acesta este înaripat dc sărbătoreasca aniversare a trei decenii de viaţă şi construcţie socialistă, ca şi de lucrările celui de al Xî-lea Congres al Partidului. In perspectiva acestor două mari momente ale anului, angajarea teatrelor a fost cu deosebire adîncită.^ în aceeaşi perspectivă, şi discuţia noastră a dorit să fie un aport la afirmarea conştiinţei artistice şi cetăţeneşti a făuritorilor teatrului nostru.

www.cimec.ro

21

TRAIAN Ş E L M A R U

Noua tradiţie şi vechea inovaţie
N u c u n joc d e cuvinte. E o realitate de care a v e m să ţinem s c a m a cînd j u d e c ă m sta­ d i u l dramaturgiei noastre contemporane, dacă v r e m să c ă p ă t ă m o i m a g i n e clară a s u p r a v a ­ l o r i i c r e a ţ i e i d i n u l t i m e l e t r e i d e c e n i i şi s ă ştim ce a v e m d e făcut d e a c u m înainte pen­ t r u a î m b o g ă ţ i această creaţie î n a n i i c e v o r să v i n ă . i R î n d u r i l e d e faţă n u i n t e n ţ i o n e a z ă o retrospectivă bilanţieră, c i s t a b i l i r e a unor puncte d e reper fără d e care f e n o m e n u l naş­ t e r i i şi dezvoltării n o i i l i t e r a t u r i dramatice n u p o a t e f i înţeles şi a p r e c i a t î n semnificaţia sa r e a l ă . A c e a s t a c u a t î t m a i m u l t c u c î t p e afişele t e a t r e l o r n u m a i figurează aproape n i m i c d i n p i e s e l e s c r i s e şi r e p r e z e n t a t e de-a l u n g u l t i m p u l u i . S-ar p u t e a t r a g e d e a c i c o n ­ cluzia că n u m ă r u l m a r e d c lucrări, datorate autorilor români contemporani, a rămas doar î n m e m o r i a c e l o r ce le-au v ă z u t , că viaţa l o r n-a î n v i n s c l i p a , c ă n u m a i s p u n n i m i c s p e c ­ t a t o r i l o r d e a z i . î n s p e c i a l t i n e r e t u l u i . A ş a să f i e o a r e ? S ă se f i î n ş e l a t a t î t d e g r a v c e i ce le-au p r o m o v a t ? S ă se f i î n ş e l a t c r i t i c a atunci cînd a apreciat favorabil, ba chiar e n t u z i a s t , ' m u l t e d i n t r e e l e ? S ă se f i î n ş e l a t p u b l i c u l c a r e a u m p l u t sălile d e sute d e o r i ? E d e c r e z u t c ă H o r i a L o v i n e s c u trăieşte d o a r prin Paradisul, Everae prin Fluturele pe lampă s a u Viata e ca un vagon? D . R. P o ­ p e s c u p r i n Piticul din grădina de vară? Sau că M i r o d a n , M a z i l i i . D o r i a n şi atîţia alţii n i c i n-au e x i s t a t ? M a j o r i t a t e a p i e s e l o r a z i u i t a t e au fost inspirate d i n e v e n i m e n t e c e se p e ­ treceau s u bo c h i i noştri. P e n t r u crearea l o r s-a d u s o l u p t ă s u s ţ i n u t ă , a c t u a l i t a t e a deve­ n i n d un principiu ideologic-eslelic călăuzilor v a l a b i l , d u p ă c u m se ştie. şi a s t ă z i . N u se cerc î n fiecare dezbatere actualitate, actua­ l i t a t e şi i a r a c t u a l i t a t e ? D a c ă a m greşit, d e ce i n s i s t ă m ? Dacă n u , d e ce n u păstrăm fu repertorii, evident n u t o t — s-au scris destule texte slabe — d a r p e cele m a i v a ­

loroase?

A d e v ă r u l e a l t u l . Ş i acest a d e v ă r include e r o a r e a , n u lipsită d e consecinţe, a înţelegerii l a i p e r f i c i a l e şi m i n i m a l i z a t o a r e a noţiunii d e a c t u a l i t a t e . Citadela sfărîmată a lui Lovinescu ş i Şeful sectorului suflete de Mirodan, ca Simple coincidenţe, Camera de alături ale l u i E v e r a c , Mielul turbat deRaranga, (am dat d o a r cîteva e x e m p l e l a întâmplare), a u fost „piese d c a c t u a l i t a t e " . î n s e a m n ă c ă a z i n u m a i sînt, p e n t r u că d i n m o m e n t u l cînd n u fost s c r i s e şi p î n ă a c u m a t r e c u t o b u n ă b u c a t ă d e t i m p ? Cu c e sînt m a i actuale piese ca, să z i ­ c e m . Hotelul astenicilor, Casa dc mode s a u între noi doi n-a fost decît tăcere ? C u a s t f e l d e j u d e c ă ţ i se p o a t e p r e v e d e a c ă p e s t e a n i , Puterea şi Adevărul, socotită a c u m , p e d r e p t c u v î n t . ca piesă d e acută a c t u a l i t a t e , v a f i desuetă, ceea c c n u c d e fel s t i m u l a t o r p e n ­ tru mersul m a i departe a l dramaturgiei mili­ tante, capabile să c o n t r i b u i e l a formarea conştiinţei socialiste. Iată o consecinţă d i n cele m a i d ă u n ă t o a r e a l e acestei o p t i c i m i n i ­ malizatoare şi n e d r e p t e , pentru că drama­ t u r g i a a n i l o r 10^4—107*1 n u n u m a i că a d a t opere remarcabile, diferite ca genuri, c a sti­ l u r i personale, c a problematică, d a r arc tră­ sături c o m u n e , e bazată p e estetica umanis­ m u l u i s o c i a l i s t , c o n s t i t u i n d t e m e l i a u n e i noi tradi(ii. fără d e care n u v o m p u t e i a t i n g i ; realizări d i n cc î n ce m a i înalte.

22

www.cimec.ro

Noua tradiţie se c o n f u n d ă cu autentica inovaţie, d e o a r e c e s-a n ă s c u t d i n structura n o u ă a societăţii î n t r a n s f o r m a r e a e i r e v o ­ luţionară, descoperă fenomene calitativ noi î n relnţiilo sociale, m u t a ţ i i încă neîntîlnile i n conştiinţa o a m e n i l o r . Eroarea despre care v o r b e n m e agravată p r i n tendinţa de a o p u n e actualităţii, a t e m ­ poralitatea, considerată d e u n i i condiţia pe­ r e n i t ă ţ i i şi u n i v e r s a l i t ă ţ i i , t r e c i n d t o c m a i p e s t e a c e s t nou concret-istorie. C h e s t i u n e a c, a ş a d a r , de conţinut. Nu f a p t u l c ă se p r a c t i c ă î n d r a ­ m a t u r g i e s c r i s u l p a r a b o l i c t r e b u i e să n e a l a r ­ m e z e , c u m se î n t î m p l ă a d e s e a , p e m o t i v c ă ,,realism". Modalitatea în no depărtăm de s i n e n u a r c n i m i c r ă u . D i m p o t r i v ă , aşa c u m s e ş t i e d i n i s t o r i a t e a t r u l u i şi a literaturii în g e n e r e , ponte d u c e la a d m i r a b i l e Opere dc artă. P a r a b o l a sau alte modalităţi scenice d e v i n d i s c u t a b i l e c î n d sînt c u l t i v a t e formal, plutind în vagul u n o r compoziţii confuze, aşa-zis i n o v a t o a r e , c a r e n u f a c d e c î t să r e ­ pete vechi ..inovaţii" lipsite de o r i g i n a l i t a t e s a u să p a s l i ş e z e f o r m u l e d e c i r c u l a ţ i e p e a l t e m e r i d i a n e , fără a avea n i m i c c o m u n c u rea­ lităţile do l a n o i . D u r r e n m a i t t de p i l d ă , sau

M a x l'risch sau E u g e n I o n e s c u a u o deosebită predilecţie p e n t r u t e a t r u l p a r a b o l i c . D a r Vi­ zita bălrinei doamne, Biedermann şi incen­ diatorii s a u Regele moare e x p r i m ă s u b această h a i n ă , a c t u a l i t a t e a cea m a i stringentă, după c u m . în alte forme, teatrul l u i Ibsen sau G o r k i , c a să n u m a i v o r b i m d e S h a k e s p e a r e sau E u r i p i d e , inspirait d i n a c t u a l i t a t e a unor vremi de mult intrate în i s t o r i e , îşi p ă s ­ t r e a z ă î n t r e a g a l o r f o r ţ ă d e şoc a s u p r a s p e c ­ t a t o r u l u i d e a z i , şi o v a p ă s t r a f ă r ă d o a r şi p o a t e , î n v i i t o r . C î n d S h a k e s p e a r e a f i r m a c ă r o s t u l t e a t r u l u i e să r e p r e z i n t e „tiparul v e a c u l u i " , n u b ă n u i a că J a n K o t îl v a n u m i contemporanul nostru. D a r există o a r e o p i e ­ s ă m a i a c t u a l ă , c a şi c u s u t e d e a n i î n u r m ă , decît Hamlet? Ce nu in a de cu c o n c l u z i e se drumul trei/cei impune deci? de Aceea a nouă mereu ar După mai de a

ignora aceşti

străbătut, de ani să cînd de

selecţiona bun tradiţie considetotul f i gol. modă...

şi d u c e m a i d e p a r t e t o t c e s-a c r e a t dramaturgiei caducă, început la noastre. riscăm ca şi că "Neglijind-o, luăm terenul

rînd-o

impresia

falsă

„inovăm".

www.cimec.ro

S

e

m

n

a

l

Chestiunea cu căciula
Un director de teatru îmi povestea următoarele: de la o vreme, actorii se întorceau din deplasări (din desele lor nedumeriţi. Toate deplasări) biletele spectacolelor lor fu­ seseră vîndute. Alulţi ama­ tori aşteptau la intrarea în sală şansa unui bilet în plus. Sala însă era, dc regulă, cam pe jumătate. Să se fi întîmplat doar o dată sau de două ori, mai treacă-meargă, dat fenomenul se repeta ou regu­ laritate. Spectacolele aveau, a¬ şadar, succes, teatrul era so­ licitat să revină, şi revenea, toate biletele erau vîndute şi... sala era pe jumătate goală. Intrigat, directorul nostru a înfăţişat situaţia Consiliului de conducere al teatrului şi au de­ cis în consiliu să între­ prindă cercetări întru eluci­ darea faptului. Nici n-a fost greu să se ajungă la adevăr. Plecaţi pe urmele trupei, membrii consiliului de con­ ducere au stabilit următoa­ rele: organizatorul spectacole­ lor în deplasare, ins cu re­ putaţie de descurcăreţ, pla­ sa biletele după următoarea originală metodă: unui spec­ tator care plătea şase lei lo­ cul în sală — două bilete de trei lei. Altuia care plă­ tea nouă lei locul — trei bilete de trei lei. Explicaţia dată spectatorilor : nu avem imprimate pentru bilete de şase sau nouă lei ! Explicaţia dală conducerii teatrului : nu se solicită decît biletele cele mai ieftine! Re­ zultatul? După scripte, sala de spectacole utilizată la ma­ ximum prin epuizarea nu­ mărului dc bilete, tot după scripte, încasările cele mai scăzute cu putinţă. După fap­ te, sălile pe jumătate goale. Scopul urmărit de organiza­ tor? Sub aparenţa legalităţii şi a unei maxime eficienţe, o muncă mai comodă, un e¬ fort de organizare mai re­ dus. „Descurcăreţul" păcălise pe toată lumea preţ de vreo jumătate de stagiune. Găină­ ria, căci pînă la urmă e o găinărie, revoltînd pe toată lumea, de la maşinişti pînă la director, organizatorul a fost concediat, dar faptele au rămas ca o realitate dure­ roasă pentru teatru. Eficien­ ţa culturală a activităţii fu­ sese o vreme, în ciuda apa­ renţelor, scăzută prin neparticiparea tuturor spectatorilor posibili la reprezentaţiile tea­ trului. Fără să încerce să sc. desprindă de vinovăţie, întrun spirit autocritic care-i face cinste, directorul vedea in lipsa unui control permanent cauza acestei reprobabile si­ tuaţii şi îmi explica de ce şi cum crede el că şi-a furat căciula: în evidenţele teatru­ lui, numărul celor care au frecventat spectacolele colectivului său se stabileşte după numărul biletelor vîndute. bineînţeles, indiferent de con­ travaloarea lor. Dar, exactitatea acestor e¬ videnţe fusese deteriorată dc cele arătate mai înainte. Nu­ mărul spectatorilor înscrişi în evidenţe nu putea fi nici pe departe cel real. Raportate către factorii centralizatori, statisticile conţineau un coe­ ficient de eroare, de eludare a adevărului, care afecta mai mult sau mai puţin, întreaga situaţie, pe ansamblul ei. Vrînd-nevrînd, mai mult nevrînd, directorul nostru îşi furase căciula, asta e limpede! Chestiunea cu căciula n-ar fi cea mai importantă dacă nu mi-ar trece prin minte, şi nu fără oarecare temei, că poate se mai întîmplă, rare­ ori, desigur, şi nu peste lot, dar poate se mai întîmplă ca la umbra indiferenţei, a necu­ noaşterii problemei, a lipsei de control din partea unui director de teatru, cîte un organizator „descurcăreţ", găi­ nar sadea, sâ-şi bată joc de munca deloc confortabilă a întregului colectiv, practicînd „metoda": tin spectator pe două bilete, cu rezultatul: sala toată vîndută, sala plină pe jumătate.

V. Munteanu

24

www.cimec.ro

Anul XXX

V A L E N T I N S I L V E S T R U

i
EVOLUŢIA CONCEPTELOR TEATRALE

u l a ţ i i l e radical» p r o d u s e în viaţa polilică a ţării, p r i n efectul revoluţiei, noul s t a t u t c i v i c a l M i l u i r i i , s c h i m b ă r i l e s u r v e n i t e î n r a p o r t u r i l e a r t e i c u p u b l i c u l şi i n c o n d i ţ i a socirta a a r t i s t u l u i , p o n d e r e a d o b î n d i t ă d e t e a t r u î n existenţa s p i r i ­ tuală a colectivităţii a u d e t e r m i n a t îmbogăţirea unor vechi noţiuni teatrale c u note caracteristice n o i , apariţia m i o r concepte i n e d i t e şi d i s p a r i ţ i a a l t o r a , m o d i f i c a r e a con¬ cepţiei de ansamblu usur, funcţiilor teatrului. Însăşi constituirea unei ştiinţe a domeniului, teatrologia, coiijjgînd cercetările a s u p r a istoriei, teoriei, tehnicii, esteticii, p s i h o l o g i e i , s o c i o l o g i e i , o r g a i i ' ^ n i t e a t r a l e , p r e c u m şi c r i t i c a p r o p r i u - z i s ă e o c o n s e c i n ţ ă a dezvoltării moderne a aeesoj a r t e , o d i n i o a r ă s u p u n î n d u - ş i c l a r i f i c ă r i l e şi o r d o n ă r i l o necesare Iie compartimentărilor istoriei generale, f i e teoriei l i t e r a t u r i i , c u rare încercări dc elaborare a unei perspective strict aplicate. U n istoric d e însemnătatea l u i E u g e n L o v i n e s c u p o s t u l a c a poezia^ d r a m t i c ă c „ p a r t e a c e a m a i a r i d ă şi m a i g r e a " a cercetării sale a s u p r a literaturii r o m â n e , a i t î n d c ă s e i z b e ş t e , printTe a l t e l e , şi d e d i f i c u l t a t e a a f l ă r i i d e „ d i v i z i u n i n a t u r a l e p c c ^ n t o s a u c h i a r p e s p e c i i ori a a l t o r p o s i b i l i t ă ţ i d e c a t e g o r i s i r e , p r e c u m şi d c n u m e r o a s e ^ c o n v e n i e n ţ e m e t o d o l o g i c e " . *)
a

M

Evident, apariţia acestei ştnn fost r e z u l t a t u l extensiei mişcării teatrale, o multiplicării r e l a ţ i i l o r t e a t r u l u i c u l i t r a t u r a şi c u c e l e l a l t e a r t e , a r a m i f i c ă r i i inter­ f e r e n ţ e l o r c u a l t e c u l t u r i Şl a l o n n a i : unui public foarte larg, în conştiinţa căruia teatrul intră ca f e n o m e n specific, c u prc.pri j gî «lire.
ţ a s a a u r a ( c n

P e r i o a d a c e l o r t r e i d t c e n i i dc. i s l o n c o n t e m p o r a n ă ( 1 9 4 4 — 1 9 7 4 ) a c ă p ă t a t , î n t r - u n înde l u n g şi c o m p l i c a t p r o c e s d e c r i s t a l i z n r t . ., mişcării teatrale româneşti, unele trăsături c e o d e o s e b e s c d e e p o c i l e a n t e r i o a r e şi-i *nifcTă aspect o r i g i n a l . I n acelaşi timp, î n i n t e r i o r u l e i s-au p r e l u n g i t — f i e c o n ţ i n u ^ d u - s e b aspectele cunoscute, f i e r e m o d u lîndu-sc — l i n i i d e forţă a l e şcolii n a ţ i o n a l e j dramatică, ale ideologiei teatrale grefate p e aprecierea scenei c a t r i b u n ă c e t ă ţ c i . j t e d r ă m o r a l ă . I n acest proces efervescent de trr.nsforuri de substanţă şi t r a m ţ j ; p o b i e c t i v e n o i , c o n t i n u i t ă ţ i şi discontinuităţi, disocieri vehemente şi s e d i m e n t ă r i d e f i n i t i v e se p o a t e u r m ă r i şi e v o l u ţ i a sinuoasă a c o n c e p t e l o r , către acele accepţii care c t J a c ă n u sînt t o t d e a u n a unanime, au calitatea de a f i operante în teoria şi P ™ S c a teatrală curentă şi d e c i a fi distinctive pentru momentul u l t i m a l m i ş c ă r i i , adie». ] t l .
u n s u c a r t a a s c a 8 c a a S r e a r a c e a Q C u a

Dispariţia u n o r idei e reflexul imediat a l disv.j.jj.jgj f n u l u i d i n structură. I d e e a d e teatru comercial, î n t r e p r i n d e r e c u e m b l e m ă art+j >ţ d i s i m u l î n d u n s c o p e x c l u s i v lucrativ, a pierit împreună cu stabilimentele d e aces. j p organizarea teatrelor, pe întreg t e r i t o r i u l , ca aşezăminte c u l t u r a l e de stat. f ă c î n d ^ i n ţ i doar u n simplu r e z i d u u t e r m i n o l o g i c în călimara p a m f l e t a r i l o r . Aşijderea, i, riţia u n o r idei e r e z u l t a t u l ivirii unor fenomene n o i . Conceptul d e repertoriu teatru o neral e corolarul unei politici statale u n i t a r e în materie de literatură dramatică T o n a l ă şi 6trăină difuzată
e n o m e c t ? n o u n e a C

i) E.

Lovinescu,

„Istoria

literaturii

române

c o n t e m p o r a n e " , ^itura

Socec,

1928.

www.cimec.ro

25

.pe din

scenă,

dind

preeminenţă universală, unui de mai

scrierilor linzind

autohtone, spre

proporţionînd valorificarea al altora.

şi

echilibrînd literar

capitolele propriu cel la de nai

dramaturgia Critica,

continuu şi

tezaurului

şi s p r e p r o m o v a r e a sensibil dialectică precum torilor, şi care, în examinarea constitutivă şi a deci în cel

s c l i i m b e c h i t a b i l de v a l o r i c u creaţia opinie mobil la deşi publică catalizator e un de unei au apoi la alteatrologiei, introducerea, diferenţele prin în unei zonă al cîmpul a ferment cultură puzderii trebuie avut

factor mod

gustului, perpetuu şi şi de

elementul al gindirii faţă nu ulterior

teatrale, negarea obiect, posibilă crea­ notabilă,

contribuind

direct

stratificarea

conceptelor, trecerile problemei cel puţin

mari

apropiere neofiţi şi

meteorice numai în

fac

criticii ; şaselea,

reţinute o

contribuţiile teoretică

deceniul

prezenţă

statornicirea

teatrologii

româneşti

moderne,

n v e s t i r e a i n s t i t u ţ i e i d e a r t ă s c e n i c ă c u s a r c i n i c o m p l e x e şi a s i g r e a r c a c o n d i ţ i i l o r d e îndeplinire a aceslor sarcini, stabilitatea trupelor, devenite p r o l e t a r e ale clădirilor î n c a r e î ş i d u c a c t i v i t a t e a , şi c o n t i n u i t a t e a a c e s t e i a c t i v i t ă ţ i , r e p e r t o r i u l a l t e r n a t i v , înfiinţarea u n o r n o i centre teatrale, în afara Capitalei, crearea u n i pepiniere dc cadre — şi a l ţ i f a c t o r i — a u c o n d u s c ă t r e u n c o n c e p t n o u d e teatn in România. Teatrul •e g î n d i t a c u m c a o i n s t i t u ţ i e d e s t a t , f o r i r a d i a n t d e c u l t u r ă , ' r a c t i c î m l u n r e p e r t o r i u divers, c u predominanţa literaturii naţionale, avînd îndatorire/ expresă de a stimula Şi p r o m o v a dramaturgia de actualitate, de a propaga cea m a b u n ă literatură străină, a î n c u r a j a t i n e r e l e t a l e n t e r e g i z o r a l e , actoriceşti, scenografice, a r ă s p î n d i spectacolele în oraşul de reşedinţă, în ţ a r ă şi p e s t e h o t a r e , a i n i ţ i a a c ţ i u r de cultură teatrală şi a fcprijini, p r i n f e h i r i t e m i j l o a c e , acţiuni de cultură generală, rşi p l a n i f i c a m u n c a artistică u i t r - o p e r s p e c t i v ă l a r g ă , a-si m o d e l a t r u p a î n r a p o r t c u n ^ e s i t a ţ i l e , a c ă u t a să-şi d e f i ­ nească o fizionomie. S e n s u l c i v i c şi m o r a l a l t e a t r u l u i ^ instituţie populară a fost t o t d e a u n a a f i r m a t î n ţara n o a s t r ă , î n c ă d e e r o i c i i c t i t o r i , -are îl s o c o t e a u u n instrument •de c u l t i v a r e a s e n t i m e n t u l u i n a ţ i o n a l şi d e f o r m a r e s p u a l ă , < t r i b u n ă p o l i t i c ă şi o > şcoală a moravurilor. Conceptul modern de teatru inplică şi orchestraţia amplă a a c e s l o r t e m e p r o g r a m a t i c e , p r e c u m şi e x e r c i t a r e a f u n c ţ i ' O r c u o i n s t r u m e n t a ţ i e complexă, într-o a r i e d e rezonanţă f o a r t e l a r g ă şi î n t r - u n simeni d e c o n f r u n t ă r i emulatorii de n a t u r ă a le p o t e n ţ a n e c o n t e n i t . R a d u B e l i g a n , u n t / d i n t r e c e i c a r e a u fondat cîndva companii particulare, apoi iniţiatorul prestigiosului f c a l r u de Comedie (l!)(il) şi acum director al Teatrului Naţional d i n Bucureşti a fescris într-o c a r t e un m e m o r i a l :.il a v e n t u r i l o r s a l e s p i r i t u a l e î n u n i v e r s u l T h a l i e i şi < i e l p o m o n e i , t r a n z i ţ i a d e l a u n c o n c e p i de teatru la a l t u l . E l pomeneşte dc situaţia •» î n c e p u t u l deceniului al cincilea, cînd teatrele răsăreau peste n o a p l c , c u u n i c u l s P de a v i n d e într-un m o m e n t favorabil •o m a r f ă cît m a i p r o a s t ă , la u n preţ cît r»i ridicat. Trupele se a l c ă t u i a u cam la î n l î m p l a r e , g r a v i t i n d în j u r u l aetorului-vedetă ™r a n g a j a m e n t e l e semănau cu tranzacţiile d e b u r s ă . A c t o r i valoroşi îşi m ă s u r a u forţe- . î n t r - u n r e p e r t o r i u d e c e l e m a i m u l t e o r i s t u p i d . D i l e t a n t i s m u l n ă p ă d e a s c e n a ca o b * u i a n ă , t i m p u l d e p r e g ă t i r e a l u n u i spectacol v a r i a î n t r e z e c e z i l e şi t r e i s ă p t ă n i î m , r o ' n i n i m ă r u n t e e r a u d i s t r i b u i t e în ultimul moment, costumele cădeau în sarcina ctorului, decorurile erau încropite, teatrul se voia un loc de pierdere plăculă a v i i , ' i pulîndu-so încheia un armistiţiu de d o u a o r c c u p r o b l e m e l e g r a v e : n u S' p o r n e a d e l a n e c e s i t a t e a c r e ă r i i u n u i r e p e r t o r i u v a l o r o s , c i de l a aceea a abordări» " n o r lucrăti-pretcxte p e n t r u spectacolele capabile să interese/e pasager. Dacă. prinl^ înlîmplare, teatrul ar fi sucombat, un anumit public a r f i f o s t *gata să-l î n l o c * < p i l d ă , c u c a b a r e t u l . Ce idei prezidau. în schimb, întemeierea unui teatru. începutul deceniului a l şaptelea ? „Rostul nostru era acela de a colabora la d e ' ° ^ dramaturgiei originale, de a stabili un dialog viu cu v a l o r i l e clasice ale ţr**ului, de a afla cele mai bune mijloace pentru a implica a u t o r i , a c t o r i şi s p e f " * dezbaterea problemelor contemporaneităţii... A m u r n ă r i l să î n c h e g ă m u n c o * " ^ artistic u n i t a r , cu u n p r o f i l distinct, c u u n stil de joc n u numai s p e c i f i c , d a ?' c o n v i n g ă t o r , a c ă r u i f o r ţ ă d e i r a d i e r e să f i e n u un scop, ci o consecinţă", pncţîa definitorie a teatrului a fost considerată aceea de ..a o p e r a o s e l e c ţ i e , d e ' i m p u n e c î t e v a s o l i d e c r i t e r i i , d e a c u g e t a şi d e a c r e a un repertoriu u n i t a r " caro aibă „un c e n t r u de greutate şi o direcţie" decurgînd din „gravitatea p r o b l e m e l o r i ' P ' d i s c u ţ i e şi d i n a d î n c i m e a c u c a r e e l e s î n t
1 f l t , e J : r i l e o m a c a s c a d e I a a r c a , t o n 1 a ) e c a r c c u n c n

I

-26

www.cimec.ro

halate', preocupări cc au putut d u c e la un pact de încredere şi s o l i d a r i t a t e între artişti ?i s p e c t a t o r i , r e l e v î u d faptul m a i general că „nici o dată i n istoria teatrului nostru n-a e x i s t a t o f u z i u n e m a i deplină î n t r e a c t o r şi p u b l i c " . ) T o t astfel, Lucia Slurdza Bulandra, reputată conducătoare a uneia d i n cele mai statornice companii d r a m a t i c e a n t e b e l i c e , îşi e x p u n e a , în cartea de a m i n t i r i , p r o g r a m u l T e a t r u l u i M u n i c i p a l <are a/i îi p o a r t ă numele), înfiinţat în 1947 : a j u c a un r e p e r t o r i u de calitate, a conlucra cu a u t o r i i în vederea încurajării literaturii dramatice originale, a promova t i n e r e l e t a l e n t e , a î n t ă r i e t i c a şi d i s c i p l i n a c o l e c t i v u l u i , a î n t r e p r i n d e t u r n e e c u l t u r a l i zatoare. I u esenţă, p a s i u n e a , ambiţia t u t u r o r c o m p o n e n ţ i l o r f i i n d „de a face p e scena teatrului acesta, arlă, artă adevărată'*.' ) Unul din directorii mai tineri, scriitorul floria Lovinescu ( T e a t r u l „C. I . N o t t a r a " ) , a r ă t a , la u n î n c e p u t d e s t a g i u n e , că p r i n c i ­ piile acţiunii sale direcţionale sînt „ u n repertoriu solid, u n plan realist de repetiţii, distribuţii o p t i m e , o preocupare precisă p e n t r u d e z v o l t a r e a a n u m i t o r trăsături artistice", u n s t u d i o - l a b o r a t o r c a r e ,,să s u p u n ă i n t e r p r e t u l t e a t r a l u n u i e x e r c i ţ i u s i s t e m a t i c , c o n s t a n t şi m a s i v " , u n c a d r u e x p e r i m e n t a l p r o p i c e î n c e r c ă r i l o r î n s p e c i a l a l e d r a m a t u r g i l o r t i n e r i , „crearea u n u i c l i m a t d e c ă u t ă r i p a s i o n a n t e , f ă r ă superstiţia desăvîrşirii", t o a t e p e n t r u c a .,funcţia cultural-educalivă a t e a t r u l u i să se î m b i n e mai puternic, m a i armonios, cu f u n c ţ i a l u i c r e a t o a r e , c u r o l u l l u i d c c e n t r u m o t o r a l g i n d i r i i t e a t r a l e " . •)
2 1

Conceput a s t f e l , t e a t r u l îşi a s u m ă prerogative dincolo dc p r o d u c ţ i a sa artistică, iniţiază f e s t i v a l u r i care se i n s l i t u ţ i o n a l i / . e a z ă — festivalul teatrelor naţionale la Cluj, [ e s t i v a l u l t e a t r e l o r p e n t r u c o p i i şi t i n e r e t l a P i a t r a - N e a m ţ , g a l a r e c i t a l u r i l o r d r a m a t i c e la Bacău, săptămînn teatrelor de păpuşi la Constanţa — organizează manifestări culturale de amploare ( A r a d , S i b i u ) , m a t i n e e l i t e r a r e ( T e a t r u l „ N o t t a r a " ) , spectacole-lectură ( T e a t r u l M i c j , spectacole de poezie şi m u z i c ă ( „ B u l a n d r a " ) , d e c o r e g r a f i e , e u r i t m i e şi muzică modernă („\oclurncle" T e a t r u l u i „Ţăndărică"), conferinţe c u exemplificări despre istoria ariei dramatice ( T e a t r u l Naţional), galerii de artă plastică (Ciuleşti), în aspiraţia ambi­ ţ i o a s ă d e a d e v e n i f o r d e c r e a ţ i e şi c u l t u r ă şi a n u se c a n t o n a în producţia rutinieră. S t r u c t u r a c l ă d i r i l o r n o i d e s t i n a t e t e a t r e l o r încurajează o a t a r e aspiraţie, atît con­ cepţia arhitecturală monumentală c î t şi d i s p o z i t i v u l i n t e r i o a r e l o r c o n f i g u r î n d un palat modern al artelor, care, de altfel, a şi devenit emblemă urbanistică la Bucureşti, Craiova, T g . M u r e ş , P i t e ş t i şi î n a l t o l o c a l i t ă ţ i . A m b i ţ i a a c e a s t a atît de pozitivă şi, în f o n d , clarvăzătoare a născut — sau a n u t r i t — a n i m a t o r i excelenţi, d i r e c t o r i c u o perspectivă vastă asupra t e a t r u l u i c a i n s t i t u ţ i e , t i n z î n d , c u f a n t e z i e t e n a c e şi c u t e z a n ţ ă neistovită, la situarea instituţiei lor în fruntea mişcării teatrale şi î n centrul uni­ versului cultural. S-a ivit şi o terminologie n o u ă , p r i n trupă înţelegîndu-se a c u m nu o reunire vremelnică de talente cu p u t e r i diferite în vederea realizării u n u i scop limitat ci o e n t i t a t e stabilă de coeziune nucleieă, indiferentă l a mişcările c e n t r i f u g e ale u n u i atom sau altuia. Denumirile liabilualc sînt „colectiv" (exprimînd şi o realitate artistică), „ a n s a m b l u " ( d e f i n i n d o a t i t u d i n e estetică) s a u „ e c h i p ă " ( s u g e r î n d u n c r e z e t i c ) . N o u a înţelegere a t e a t r u l u i a g e n e r a t , m e d i a t şi, t î r z i u , d a r , c u m e r a d e p r e s u ­ pus, în chip i n e v i t a b i l şi î n c e r c ă r i d e s t a t u a r e a n o u l u i c o n c e p t de teatru în planul teoriei. Aceste încercări n-au fost finalizate, fie d i n cauza sinuozităţilor în istoria s t a g i u n i l o r , f i e c a s-au i v i t s i n c o p e î n a c t i v i t a t e a t e o r e t i c ă , s a u p u r şi s i m p l u deoarece n u a u m a i apărut, de la u n m o m e n t dat, în f l u x c o n t i n u u , lucrări artistice originale de anvergură a căror generalizare să se impună cu necesitate şi să lumineze idei d i r e c t o a r e . Un nou concept de teatru propunea, î n 1 9 0 9 , r e g i z o r u l şi c e r c e t ă t o r u l Crin Teodorescu, d i n nevoia (exprimată înaintea sa şi d e I o n Sa v a ) d e a a r m o n i z a actul teatral cu ansamblul c u l t u r a l <il e p o c i i , d c a-i d a u n a n u m e v e c t o r s o c i a l şi s p i r i t u a l , d e a-i s p o r i e f i c a c i t a t e a , a-i p e r f e c ţ i o n a m i j l o a c e l e d e a c ţ i u n e a s u p r a c u g e t e l o r . Regizorul vedea actul t e a t r a l ca O s e r i e d e sfere c o n c e n t r i c e , a v î n d în c e n t r u creaţia scenică bazala p e arta nndliformă a actorului, ideile principale ale teatrului apărînd incifrale într-o s u c c e s i u n e d e ideograme scrise cu c o r p u r i l e (şi n e r v i i ) a c t o r i l o r , spaţializînd şi sensibdizind a s l f e l a b s t r a c ţ i i l e , obiectivîndu-le î n s i t u a ţ i i efective. Se p r o p u n e a deci un sistem de semne si o rodimensionare în sensul unei trăiri psihoTizire concentrate. p u t e r n i c tensionate. î n s c o p u l transmutării d i n c o t i d i a n pe p l a n u l u n e i realităţi poe'ice. ) Artistul mai încerca a sintetiza diverse experienţe scenice de la Artaud la Brecht, cu tendinţele d o m i n a n t e în l i t e r a t u r a d r a m a t i c ă m o d e r n ă , de la C a m u s la Tonescu — feno­ men c î t se p o a t e d e p o z i t i v şi p e c a r e l - a r f i p u t u t c o n c r e t i z a î n a r g u m e n t e practice dacă n-ar f i p i e r i t p r e m a t u r , lăsînd drept punct de r e p e r e d i f i c a t o r d o a r un singur s p e c t a c o l d e e x c e p ţ i e . Victimele datoriei (Teatrul „Bulandra").
5

R e a l i z ă r i l e p r n n r ' i ca şi s t u d i e r e a t e a t r u l u i . . s ă r a c şi H i l a r " a l p o l o n e z u l u i

amănunţită a celor m a i recente Grotowski, ale trupei americane

e x n e r i e n t e — ale „Living Theator",

2) R a d u Beligan, , , P r e t e x t e ş i s u b t e x t e " . Editura „Meridiane", 1968. ">) Lucia Sturdza Bulandra, , , A m i n t i r i . . . A m i n t i r i . . . " E.S.P.L.A., 1960. Horia Lovinescu. ,,început de stagiune", „'Contemporanul" din '•) Crin Teodorescu, „ U n n o u concept de teatru", „ C o n t e m p o r a n u l "

23 septembrie d i n 17 i a n u a r i e

1966. 1959.

www.cimec.ro

L>7

alo teatrului sovietic de avangardă „Taganka", ale regizorului englez Petcr Brook şi altele l-au c o n d u s p e r e g i z o r u l , e s e i s t u l , p e d a g o g u l , a n i m a t o r u l R a d u P c n c i u l e s c u , spre o Tentativă in definirea conceptului de teatru, azi.**) E l vedea spectatorul angrenat în producerea operei scenice, mesajul acesteia eliberîndu-se prin contribuţia colectivă a dramaturgului, creatorilor spectacolului şi p u b l i c u l u i , a c t u l a r t i s t i c d e v e n i n d un „cere­ monial al redescoperirii adevărurilor esenţiale" într-un mod de comunicare vizînd toate zonele conştiinţei, s p i r i t u l u i şi n e r v i l o r . Woyzzek de Biichner (Piatra Neamţ), Vicarul de H o c h h u t (Teatrul „Bulandra") ş i , m a i a l e s , Regele Lear (Teatrul Naţional, 1971) exprimau remarcabil acest c o n c e p t căruia însă îi m a i l i p s e a u , d r e p t argumente supreme, totul actual corespunzător, poate şi s p a ţ i u l liber, neteatral şi teatralizabil. presupus în sublextul „tentativei" şi, bineînţeles, publicul pus în condiţia de a „participa" efectiv. Desigur, un număr de teatre a u a v u t o istorie meandrată, n u au izbutit tot­ d e a u n a s ă se r i d i c e l a v a l o a r e a noii idei de teatru, unele n u au nici azi fizionomie şi n u sînt r e p r e z e n t a t i v e sub n i c i u n raport. Cum însă consideraţiile de faţă caută să se e l i b e r e z e de servituţile criticii curente — fatal perimelrată de particular şi pasager — în favoarea unei viziuni istorice, inerent mai l a r g i şi m a i sintetice, ele se g r e f e a z ă p e s e n s u l şi j a l o a n e l e m i ş c ă r i i , l u î n d c a e t a l o a n e , a p t e a se c o n s t i t u i în trăsături d e f i n i t o r i i , experienţele de c a l i b r u l c e l m a i înalt, consacrate dc o p i n i a publică şi c l a s a t e de gîndirea teatrală tocmai la m o d u l în care a u fost înfăţişate, conturind a d i c ă e v o l u ţ i a c o n c e p t u l u i d e teatru şi s t a d i u l s ă u a c t u a l .

e g i a t e a t r a l ă e s t e o a r t ă m o d e r n ă şi a c e a s t ă i s t o r i c i t a t e n u i se p o a t e p u n e îi» discuţie p r i n descoperirea p u r pitorească a d i f e r i t e anteriorităţi a n t i c e o r i m e d i e ­ vale. In ţara noastră, necesitatea regiei a fost recunoscută încă înainte de jumătatea veacului trecut ; c i t i m azi c u emoţie acel foarte vechi Reglement pentru Teatrul Naţional din Iaşi (1816), care îşi i n t i t u l e a z ă u n u l d i n p r i m e l e c a p i t o l e „Despre r e g i z o r — A l u i d r i l u r i şi î n d a t o r i r i " s t i p u l î n d , l a a r t i c o l u l 4 , c ă p r i n c i p a l a îndatorire a acestuia se întinde asupra a „ t o t c e se a t i n g e de izbutirea scenică a bucăţilor", deoarece e l este cel „însărcinat cu punerea lor în scenă". Dar în înţelesul şi cu atribuţiile generale pe care le-a d o b î n d i t în secolul actual, regia a început, la n o i , cu A l e x a n d r u Davila. î n a r c u l foarte l a r g deschis de D a v i l a şi î n c h i s d e I o n Sava, adică t i m p de c a m cincizeci de a n i , regia a cunoscut o anume dezvoltare, sinuoasă, şi u n n u m ă r r e l a t i v r e s t r î n s d e p e r s o n a l i t ă ţ i c r e a t o a r e , ea f i i n d î n s ă s t a t u a t ă c a artă a u t o n o m ă în c o m p l e x u l a c t u l u i t e a t r a l p r i n o p e r e scenice realizate, acceptate s a u c o n t r o ­ versate şi p r i n c o n t r i b u ţ i i teoretice i m p o r t a n t e , ca acelea ale l u i C a m i l Pctrescu, ce studia, într-un eseu, şi istoria ideilor regizorale contemporane. Davila mai avea o atitudine parţial concesivă î n ce priveşte funcţiile regizorale, admiţînd, de pildă, că p r o p r i a sa p i e s ă a r p u t e a f i m o n t a t ă ( î n 1 9 2 5 !) c u a p a r a t s c e n i c v e c h i ( „ n u n u m a i că n u c e r d e c o r u r i n o i p e n t r u Vlaicu-Vodă, d a r sugerez c h i a r c u m s-ar p u t e a întrebuinţa cele v e c h i " , r u g i n d doar să l i se s o l i c i t e p i c t o r i l o r ..o p ă d u r e sălbatică iar u n parc numai în cazul în care decorul cel vechi — sau altul de pădure — n u ar putea fi întrebuinţat. Tn ceea c e p r i v e ş t e tavanul pictat în grinzi aparente, mi se p a r e că magazia t e a t r u l u i posedă aşa ceva") ^ însă I o n Sava a f i r m a cu violenţă d r e p t u l absolut al regizorului ca realizator personal al unei reprezentaţii, declarînd patetic „nu pot concepe d e c î t u n s p e c t a c o l c o m p l e t -«digerat» d e m i n e d i n toate punctele de vedere" ) i n t e g r î n d u - 1 , l a f e l d e i m p e t u o s , şi p e s p e c t a t o r î n v i z i u n e a sa : „ S p e c t a t o r u l f a c e şi e l p a r t e d i n s p e c t a c o l . T r e b u i e să c o l a b o r e z e ş i e l . . . C e l e c e se î n t î m p l ă p e s c e n ă t r e b u i e s ă se p r e l u n g e a s c ă şi să se î m p l i n e a s c ă în e l " ) r e p u t a t u l d i r e c t o r de scenă semnificînd astfel, conform încadrării estetice a lui Tudor Vianu, regizorul-artist, „artistul care
8 9

R

6

7

8

) . A t e n e u " , nr. 7/1971. ) Alexandru Davila, „Corespondenţă inedită" (publicată Editura Dacia, Cluj, 1973 . ) Interviu acordat revistei „ A d e v ă r u l l i t e r a r şi a r t i s t i c " ,
9

de 6

Marin noiembrie

Mânu 1938.

Bădescu),

) „Contemporanul"

din

21 ianuarie

1947.

28

www.cimec.ro

transformă textul dramatic o totalitate unitară" ) .
1 0

al

unui

autor

într-un timp de

spectacol" cinci

făcînd doar a se de

„dinlr-o o şi parte cit vede

multiplicitate a se funcţiilor ba şi de în poate în

Totuşi, sale mai „în grad faţă esto de sau fie Dar actuale, mult o primul

regia pînă

teatrală prin Camil

şi-a după

asumat, şi în (în al cum şi

decenii modestă că ori

1950

stăruind

o

înţelegere savuros, de

acestor mai

funcţii,

decît rînd

modestă, şeful ca de pe şi

chip 1957),

zeflernisitor

veridic

rezuma

Retrescu

conslatînd pictură să cu oare

regizor

recuzitei şi de

atelierelor pe — au care-i de să

croitorie, înaintat pe pe scenă alta, suit «viu pe şi

m a i tîrziu, către repetiţia tic interpreţi, de băgător — cel cure seamă

generală, ca preşedinte a l figuraţiei pune o parte, al actorilor pe de la el anume şi biele a

(deopotrivă de

activ, astfel, anonimi). regizorul estrada natural» să
n

vociferanţii

gesticuleze teoretician

Ajutor

deasupra, genial» de şi

comentează vadă Nu o e

deşteptăciune, înăuntru, ca ce ceea păcat

dinaintea redus odată la

intrării astfel cu

c i r c u l u i , ce după fleacuri masivă

spectatorii

«nemaivăzut s a l e ?...

împrejurare... învîrleli lui au

rolul

regizorului ea în el însăşi..." teatre

nrlislice, la ordine profesionişti, adjuncţi a a

constituie

periferia ) ca deci oară acestor — au aici) tipul

funcţiei

Atribuţiile apariţia în unei — în

îndatoririle chiar de ca

organică, sau

esenţială

regizorilor directori al de lor,

încadraţi directori, dominant,

faetori-priiT'i înfăptui la in şi dus s-a un ţara a

artistici, dat, a o

uneori condiţia şcoli în

putîndu-şi prima

programele moment noastră,

plenitudinea

personajul regie care, regie. in

devenit dat

arogîndu-şi, regizorale

autor

spectacolului.

Înfiinţarea, continuitate cu ţară Europă credinţe originale şi în şi

pentru

superioare unor

mişcării peste (şi — nu

generat drept De

gîndire

regizorală, urma

elemente succese de de la

coroborate

recunoaşterea hotare numai de

artişti

creatori

considerabile întreaga al unei teoriile

la modificarea substanţială a conceptului altminteri, o care Crai:'. de un nu-şi Gaslon cortegiu sau propria şi Liviu sa al ultimii treizeci pînă de petrecut mutaţie, poate fiaty, de regizorul-apostol aplica Antonin discipoli, Ottomar Ingmar şi

ani,

izolat capăt Erwin şcoală,

bizare, omul — Vilar fiind

cugetător înlocuit Rertolt Strehler. s-a la şi cele o

îndrăzneţ ''•ordon de urmat Brccht, Peter aflat •cotă turgia lismul lui de şi

Arta ud, instituţii şef de Krejca, cu o

Piscator,

Bragaglia Jcan sau

regizorul Jerzy Brook într-o nouă nouă

animator,

conducător

stabile,

pedagog

teoretician, Giorgio

practician

numindu-se Elia

sau

Grotovvski, sau firească stare de

Gheorghi sau această formulă între între cu

Tovstonogov Kazan. de situaţie proprie, stilul Iui

Ciulei, tradiţie epocii a

Bergman

Teatrul sinteză,

românesc ridicînd între şi în

consonanţă căutînd ale

universală, fiecărui

drama­ rea­ ale

virtuţile

străvechi

actorului,

repertoriu

esenţializat Funcţiei

contemporane, regiei, strict scrise

teoriile

Stanislavski organizatorică fidelă a regizorul pe o

Brecht. coordonatoare spectacolului funcţii al investită care — cea prerogativa de o lectură — muzicale şi funcţia la procesul s-au omo­ estetică în asigu­ considerat făurire el un — a dar condiţionată apoi — cea textului, i fiind revenindu-i platformă colaboratori, înţeleasă încă la interpretare diferite şi în

adăugat genizarea unitară alegerea rarea de bilitatea veacului,

multiple tuturor şi tot piesei,

noi. printre

hermeneutică stilistică,

interpret

operei

regizorului

contribuţiilor astfel, al a de că şi

actoriceşti, acţiunii

scenografice, precum cu duratei ieşean ele

ritmarea

selectivă,

constînd

alcătuirea optim

distribuţiilor, repetiţiilor, în scenă şi de
I 2

opţiunea stabilirea actul ore

privire

ceilalţi a fost de

regimului

lor, fixarea State

premierei.

Responsa­ admirabil începutul justă piese a ale ce sa fost

primordiala directorul socotind a el

regizorului

creaţiei

teatrale răspundere afectate,

actorul,

profesorul care In sînt

Dragomir de

..Regizorul de tonul )

întreaga cu

personajelor, dramaturgului, i s-au s-a

stărilor precum şi în ea,

sufleteşti studiu." implicînd aspect

intenţiunile jucate

psihice

general orientarea de

care

trebuiesc însă, a care

încredinţat de sine

pentru

vremurile

noastre

responsabilitatea sinonimiza a căzut de regia

aceasta a

multiplicat cel puţin

ideologică său, arie

spectacolului

factura

estetică părăsit, ideea mitent textului de a

stătătoare. acest de şi

Termenul care

..mizanscenă", al o mai tocmai creaţia

semantic desena din pornind

t o t astfel c u m restrînsă ideea de la teatrale

desuetudine Conco­ (..primatul multiplicării

„director fost sau al şi

scenă",

preocupări.

refutată

eliminată discuţiile plenare a

dezbaterile acum în

„primatelor" necesitatea
1 3

r e g i e i ?") angajării

răspunderilor

regizorului

teatrală.

)

) Tudor Vianu, J u r n a l , E.P.L., 1961. " ) „Funcţia primordială a regizorului în teatru (ca şi în film)" tn „Opinii şl ati­ tudini", E.P.L., 1982. « ) „ ( P u n e r e a î n s c e n ă " , A r t a , 1 noiembrie 1903. «) Iată, de pildă, ctteva colocvii publicistice care au punctat noua atitudine, parti­ ciparea oamenilor de teatru la aceste colocvii fiind foarte largă : „ R e g i a d e t e a t r u o p r o ­ blemă actuală" („Contemporanul" februarie-iunie 1956), „Profilul teatrului" („Contempora­ n u l " aprilie-mal 1958 — redacţia conchiztnd că prezenţa regizorului-animator e indispensa­ bilă pentru statornicirea identităţii unei instituţii). „Ce î n s e a m n ă calitate în arta spectaco­ l u l u i " ? ( „ C o n t e m p o r a n u l " , 10 aprilie 1959, masă rotundă cu actori şi regizori) etc.
1 0

www.cimec.ro

29

A apărut în s c h i m b t e r m e n u l d e „exegeză regizorală", d e f i n i n d c o m e n t a r i u l critic făcui pe cont propriu de artist, acel comentariu care descoperă in textul literar ideia spectacolului, subordonîndu-i apoi întreaga montare. O atare exegeză, săvirşilă d e L u c i a n P i n t i l i e , a r e a ş e z a t p i e s a D-ale carnavalului în linia iutiin a operei dramatice ( a r a g i a l c e n e , d c c o r l i c i u d a p a r e n ţ e l e p e r i f e r i c e şi d e s c o p e r i n d , c u p u t e r e , s i i n b u r e l e s o c i a l important ce germinează satiră de aceeaşi valoare eradicatoarc ca şi a celorlalte comedii. După cum se ş t i e , multe decenii s-a a f i r m a t în c r i t i c a literară, ca şi in m a n u a l e l e şcolare, c ă această l u c r a r e e „cea m a i s l a b ă " d i n d r a m a t u r g i a caragialeană. Regizorul a repus-o în d r e p t u r i l e oi fireşti. Radu Pcnciuloscu, ale cărui montări cu piese româneşti contemporane au strălucit p r i n idei personale şi c a r e a dat repre­ z e n t a ţ i i c o n c e n t r a t e p e teme» a l e v i e ţ i i m o d e r n e , s u b t i l d e d u s e d i n p i e s e s t r ă i n e î n s e m n a t e c a Woyzzek d e B u c h n e r , Ciocirlia d e A n o u i l b , 'lungo d e M r o z e k , Casa inimilor sfărimate d e S h a v v şi f a i m o s u l Rege Lear d c la T e a t r u l N a ţ i o n a l d i n l i u c u r e ş t i , a c c e p t a că ..Ideea spectacolului izvorăşte d i n tema o p e r e i l i t e r a r e şi a c e a s t ă f i l i a ţ i e d i r e c t ă n e f e r e ş t e de arbitrar, care de altfel poate fi foarte uşor delectat. Dar e t o t alît dc limpede şi f a p t u l c ă terna piesei n u e aceeaşi c u ideea s p e c t a c o l u l u i . A c e a s t a d i n u r m ă . întemeiată pe opera literară, exprimă interpretarea personală pe care o dă regizorul : felul cum pune cl în valoare ceea ce este peren în text, ceea ce el descoperă viu si interesant în acest text pentru contemporanii săi. pentru epoca s a " . ') Si f o l o s i n d ca a r g u m e n t izbinda colegului său D a v i d Esrig, în e x t r a o r d i n a r u l spectacol Troilus şi Cresida, r e g i z o r u l arăla că acesta a fost conceput „ca o p l e d o a r i e violentă şi l u c i d ă î m p o t r i v i i m i s t i f i c ă r i i , d u e i n d astfel pînă aproape de u l t i m i l e l i m i t e operaţia dc splendidă demitizare pe care a întreprins-o în vremea sa S h a k e s p e a r e l a adresa falsului eroism, a monstruozităţii războinice, transformate în legendă „eroică". Specta­ c o l u l spune, c u forţa dc c o n v i n g e r e a a d e v ă r u l u i artistic, că î n condiţiile u n u i război m u r d a r şi r u ş i n o s , v a l o r i l e o m e n e ş t i se d e g r a d e a z ă , c ă i n t e l i g e n ţ i i , d r a g o s t e a si g e n e r o z i ­ t a t e a u m a n ă s î n t i n c o m p a t i b i l e c u r a p a c i t a t e a c a m p a n i i l o r d c j a f şi c u c e r i r e . " )
|/ l o

E , a z i , neîndoielnic că spectacolele care a u c o n s t i t u i t reconsiderări e x e m p l a r e ale pieselor clasice, insuflîndu-lo o nouă existenţă, raoordîndu-le la circuitul gîndirii şi sensibilităţii actuale, au constituit în primul rînd interpretări de o r d i n personal iile a r t i ş t i l o r r e g i z o r i . O scrisoare pierdută reevaluată scenic de Sică A l e x a m l r e s c u în 1949, şi, d i n n o u , d e L i v i u C i u l e i , î n 1 9 7 2 . Cupid de răţoi d e ( i . C i p r i a u şi Nepotul lui Haineau după Diderot, montate cu o originalitate surprinzătoare do 1). E s r i g , a r ă l î n d u - s e ca s c r i e r i f o a r t e p r o a s p e t e , Cum vă place de Shakespeare. Lconce şi Lena şi Moartea hui Danton de B i i c h n e r , Opera de trei parale de Urechi in viziunea lui Liviu Ciulei, Livada cu vişini de Cehov, aşa c u m a fost văzulă de L u c i a n l ' i n l i l i e . Coana Chiriţa p u s ă î n s c e n ă d e H o r e a P o p e s c u , Cinci schiţe de Caragiulc situate de V a l e r i u Moisescu în ascendentă i o n e s c i a n ă . Meşterul Manole de l.laga. in versiunea h u c u reşleană a lui Dinu Cernescu şi c e a c l u j e a n ă a l u i AJexa V i s a r i o n , spectacole m a i vechi făcute de M o r i i G h e l e r t c r {Romeo şi Julicta d e S h a k e s p e a r e şi T r e i surori de C e h o v ) , A l . Einţi (Din jale s-a întrupat Electra d c O W e i l l şi Trenul blindat d e V . I v a n o v ) , Apus de soare şi Viforul create de Marictta Sad o v a , i b s o n i a n u l Peer Gynt al Cătălinei Uuzoianu, Rinocerii l u i Ionescu, conspectaţi de L u c i a n Giurchescu şi n u m e r o a s e alte lucrări de anvergură au ilustrat p e r e m p t o r i u funcţia hermeneutică a regiei moderne. Din constantă tializare în reproduce epocii atunci fărîme nale, place e a lui a unghiul contribuţie atitudinii cît şi în o arheologic sub aspiraţiei în şi de spre de definire fi ci, stil, a regia s-a înscris scenic fiice cu a al să Liviu cea mai cuprinzătoare de infoiz înseamnă şi atît a

efortul

esenţializare realist 0 —

modernă afirma a

actului vremii Ciulei în

scenic, noastre, — nu în

substan-

realismului

atitudine

expresii. „A epocă vremii regi/oral clasei,

dimpotrivă, noastre". stăruitor, socială şi cu lui chiar în nu de

funcţioneze, este, .afara ei, „prin unor creînd,
i r >

înţelegerea realistă prin perso­ îmi realism sentinţă faţă lipsă dc de ca

respective, cînd de să gest.

spiritul impuls

interpretare actorii a eroului, şi o în

ansamblu, biografii aşa acest

realizează

particular, cum

prin

priviri,

catalogarea

redîndu-i în

mentalitatea rînd o

subdiviziunile istorice axiologic,

numesc,

-«hinterlandul» Platitudinea ei avem

existenţei este

sociale..." proba :

)

socotit

primul toate care pc

atitudine

cîmp

şi „Să

vehementa exercităm aceeaşi viu al

Lucian sub pe

Pintilic : o sa, de

realism, acel.aşi faţă lenevia epocii".
1 7

chcniînd denunţ întrucît de ) de în textul

pasivitate, îngăduinţă raneităţii nocivă şi slăbiciuni laconic,

formele

deghizate,

pătimaş, „spiritul dramatic,

faţă

mistificare", atitudine

contempo­ grave activ sensibil.

obligă

artistul-regizor la condamnă cu idei şi

sancţionează dreot realism

pasivitatea saturat

indolenţa, cerinţele de

gîndire. cadrul s-au

inerţia, acestui

ariistice, incompatibile

epurat

artificii,

modalităţile

diversificat

) l ) 13 ")
, 4 , : , K

..O s i n g u r ă m o d a l i t a t e d e i n t e r p r e t a r e " ? in „Scînteia", ibidem. „ D e v o r b ă c u L i v i u C i u l e i " , interviu de Andriana Fianu februarie 1969. „ C o n t e m p o r a n u l " , 31 martie 1961.

26 în

septembrie

1965. din

„Gazeta Literară"

30

www.cimec.ro

aceeaşi piesă o b ţ i n i m l cele m a i felurii»' accepţii, atostînd caraclerul plurivoc al Iniilor artelor cu lumea în fiecare perioadă istorică dată şi relevînd c u forţă nerea, m a i veche, a n a t u r i i personale a stilului. Noul Ion UT1 Popa, o deceniu şi Lucrul concept li. M. dată ea.
, F

raporsusţi­

de

regie şi

a şi să de că

căutat Ton fie un

a

f i consolidat o schiţaseră, a a de desfăşurat, teoretică al din profesiei generaţia de

şi

printr-o

acţiune

pe unei

care de

Victor aproape

Zarnfircscu ca acum

Sava

anume trecut condiţiei va putea matură,

elaborarea printr-o tinere.

deontologii. critica începe se a-i

început

apoi

puternic reluat cod statuarea regizorii trupe,

stază şi

pentru ) e

regizorii

generaţiei fi

Cum

preocupă studia nu printre artistică torială, climat mai de fonie

întrucîtva. probabil Pentru

regizorului elaborai

istoria

într-un de totul

v iitor gîndire reper­ într-un profesia sale. în unică,

îndepărtai. şi ideologică, estetic, „exigenţă sociologică problematică a unui şi

profesionalilate principiale stagiune, consecventă, tinere şi a „o

înseamnă,

altele, crez

realizarea

unei

obţinerea

unei acţiune

unităţi într-o mai

asigurarea seriozitate". a

continuităţii
, ! )

cultură

personalizarea

teatrului, tendinţă ) Pentru a ea şi regi/orii

novatoare celei actorului să

generaţii,

Înseamnă

cunoaşterea

amănunţită pentru

psihologiei spectacolul

mijloacelor riguroasă revelaţie

depistarea întreaga primordială

apetenţelor

antipatiilor

publicului;

documentare

culturală,

constituie

a d e v ă r d e v i a ţ ă " . 2°) acordată formării regia, de a l îl actorului ca artă. şi lucidă e. se : pentru realizează „Regizorul fără regizorii a ţoală lui actuali, Camil să au fie al nu con­ actori. a în

Importanţa junct urală F, teoretizai ordine.i a de mari ci //? simptomatic eă

esenţială, 1957 pen'ni
2 I

întrucît

esenţiabnente trebuie excepţie, susţinut cu fie lui

prin

gîndirea această o de IUI că.

pătrunzătoare desăvîrşeşte regizori, peisaj al contemporan fiind şaselea sau în — fiind Ion

Petrescu

atitudine altfel. teatral reper în de Ciulei —

fundamentală care marii acest „Toţi în

reprezinte. fost de de o

învăţămînlnlui. actori". CC )

suprafaoultato.

pregătirea

anterioară creatori fiecare trupă a cu acto­ Sf intui

actorului*'

Peisajul s-a do

românesc întreg la

confirmă

aserţiunea,

spectacol Teatrului echipele riceşti Mitică său A. de

constituie — cum

excepţională

întîmplat Liviu unică publică.

deceniul

formaţia dc

comedie

Naţional Constituite o

închegată

Sică T o ma

Alexandrescu Teatrul Caragiu general Lear regia simbrie în şi I). de

deceniul Aurel

şaptelea

„Bulandra" (actorul în în Kugon Liviu

personalităţi Baranga

înzestrare Opinia Gcurge in D.

comediile Iona Apus

Blajinul. regizor), Dinieă (regia, Radu Marin

Interesul în E. Regele Şvarţ George fără si doamne Steinbeck diverse este

aici, (regia, dc

într-un Radu

fel, propriul Penciulescu) în Preţul de Giur­ şi Hi al de oferă : despre de mele s-au „Repe­ corect, program radi­ de tea­ parcomodităţi în sfîrşit. Florin Marietta
r

Constantin Umbra D. în în de Ucigaş Ncleanu),

Choorghe Miilor Sado va). chescu). Jvles Piersic (regia. In Ion

Esrig),

Marinescu soare (regia, Aura în

Calboreanu Lena de (regia. actorii ale cel (regia,

(regia.

Beligan Morarii în Vizita şi

Tonescu (regia,

Lucian

Leonee de

Ciulei), Moni George acestora. cadrul şi-i mea asupra care munci ajungi impune horă, mai care fost

Buzescu Bichard decisiv

Caza h a n Oameni

bălrinei ş.a.

Diirrcnmatt înşişi

Ghelerter). aportul G. viu,

şoareci faţete că

A l . Finţi), au

Vraca

Şahighian) relevînd

Dealtminleri, foarte

certificat

regizorilor, exemplu, elementele care. actriţă in conlucrarea s-a posibilităţi prăbuşit", tiţiile cu «onorabil», cuprinzător, cală ale a

contribuţiei creează

Calboreanu, care-mi fundalul

consideră (ie sfîrşit, <i mi lată Esrig un care îmi cu s-au şi nu se

„Regizorul exterioare, drept acest o de Ciulei

care-mi înconjoară de

referinţă

care-mi «oglindă» în aceşti prilej,

personajul Gina „întreaga din unei să

creează

serveşte Liviu cu

control".

Patriciii

vorbeşte propriilor hrăneam execuţi ci un

termeni : de

personalitate mă să

restructurat

nebănuite

perspectivi; a

deschis, sînt de nişte

grămadă călre repetiţii cu mai pe de o

prejudecăţi Morarii în care strict şi

descrierea

Marin

regizorale :

rodaj,

număr

indicaţii Nu-i uşor inspiraţii...

valabilitate nivele însă înfrîngi

ocazională, iniţială,

desfăşoară şi

multe Odată după

care-ţi în te în

schimbarea complex gîndirii apoi să

tuturor îţi şi

obiceiurilor. intuiţii devine continuă au

să-ţi

rezistenţa intrat mi

plăcutele acest satisface". anumite

aşa-zisei

componente Octavian trale ale a fost

necesar, să fie

lucrul un

ureche

Cotescu

sintetizează luat-o

parcă, uneori

relevînd mult

esenţialul : complicat, altele

„Redimensionarea au nevoite

proces

foarte

componente

spectacolului

înainte ;

) Vezi capitolul „ C o n t r i b u ţ i a regiei tinere la formarea conceptului actual de teatral i t a t e " din cartea mea „ S p e c t a c o l e î n c e r n e a l ă " (Ed. Meridiane, 1972). ) cf. Dinu Cernescu, Pledoarie pentru profesie, „ C o n t e m p o r a n u l " 19 oct. 1961. 2°) cf. interviului acordat lui Ştefan Oprea de Cătălina Buzoianu „ C r o n i c a " , 6 oct. 1972. ) Camil Petrescu, „ F u n c ţ i a p r i m o r d i a l ă a regizorului în teatru ( c a şi f i l m ) " — in volumul citat.
w 1 0 2 I

www.cimec.ro

13

«•iirgâ d r u m u l î n l u n g i s a l t u r i c a să r e c u p e r e z e r ă m î n e r e a î n u r m ă . C e l m n i spectaculos aspect al acestui proces este evidenta şi incontestabila maturitate a regiei tinere lată-i a c u m pe unii d i n aceşti c o l e g i a i n o ş t r i p r i v i n d u - n e de pe treapta superioară u n d e a u a j u n s şi s p u n î n d u - n e : c e r e m d e l a v o i u n l u c r u c u m n - a ţ i f ă c u t n i c i o d a t ă !... P r o b l e m a e a c u m c a r e g i z o r u l să n u m e a r g ă s i n g u r î n a i n t e . . . " )
2 2

Aşadar, conferindu-i

conceptul cea mai

de

regie

a

evoluat

spre în

o

înţelegere

complexă

a

acestei şi cu

arte, un

ramificată

plurivalenţii modern.

lumea

scenei,

investind-o

.sigiliu exponenţial în u n i v e r s u l t e a t r u l u i

P
\ i n o ţ i u n e a d e s c e n o g r a f i e s-a m o d i f i c a i , t e r m e n u l d e f i n i n d a z i , d i n a n u m i t e puncte U d o v e d e r e , a l t ă r e a l i t a t e d e c î t c e a d e . a c u m t r e i - p a t r u d e c e n i i . Ca şi l a c e l e l a l t e 1 Ciitegorii de artişti, stabilitatea în e x e r c i t a r e a p r o f e s i u n i i , a f l u x u l de talente t i n e r e f o r m a t e i n şcoala superioară, p r e c u m şi a b o r d a r e a acestei arte dc către c r e a t o r i veniţi din arhitectură, pictură, grafică, apariţia u n o r specialităţi în c a d r u l meseriei — a r t i z a n i de f e r o n e r i e , v i t r a l i i , p o d o a b e — a u d a t o extensie n o u ă şi o p r o f u n z i m e nouă artei scenografice. In teatrul mai vechi, ocupaţia era denumită „pictură de teatru", iar artistului, i se s p u n e a de regulă „pictor decorator', termenul actual de „scenograf" implicînd atît obligaţii c i t şi p r e r o g a t i v e m a i ample. In unele cazuri, persoana cu această specializare este şi scenotehnician sau proiectant şi c o n s t r u c t o r al spaţiului scenic — c u m s-a î n t î m p l a t la Teatrul „Bulandra", unde Liviu Ciulei şi P a u l Bortnovschi au imaginat o scenă rondă, aşezată deasupra sălii de spectacol. Expoziţiile p e r i o d i c e şi s i m p o z i o a n e l e d e s c e n o g r a f i e , existenţa u n e i secţii d e s c e n o g r a f i e la Uniunea Artiştilor Plastici, întemeierea unei secţiuni naţionale a Asociaţiei internaţionale de r e s o r t şi a l t e î m p r e j u r ă r i au dus la fructuoase precizări şi s t a t u ă r i în arie teoretică, s o l d a t e CU s t u d i i şi c ă r ţ i . După cum remarca Eugen Schilcru, scenografii actuali înclină să creadă că pictuira. r ă m î n î m l cu o pondere mare în actul t e a t r a l , n u mai poale rezolva singură m u l t i p l e l e şi v a r i a t e l e p r o b l e m e pe care le ridică strădania de a s p r i j i n i v i z u a l inter­ pretarea. Respectarea adevărului istoric impus de text şi de regie nu mai împinge scenografii în descriptivism statistic şi a r h e o l o g i c , decorativism şi artă aplicată. S-a născut u n a l t t i p d e f i d e l i t a t e faţă de sursa d o c u m e n t a r ă , c o n s l î n d în f i x a r e a coordo­ natelor unei realităţi şi s u g e r a r e a liniilor de forţă ale c o n f l i c t u l u i . L i m b a j u l sintetic a d e v e n i t p r e d i l e c t , iar l a c o n i s m u l o o r i e n t a r e , d u c î n d la reducerea c a r a c t e r u l u i constat a l i v a l s p e c t a c o l u l u i şi l a a u g m e n t a r e a v a l o r i i s i m b o l u r i l o r scenice. T e h n i c i l e , procedeele, m e t o d e l e s i n t e x t r e m de v a r i a t e , a s t f e l că întâlneşti „decoruri u n i c e , d e c o r u r i u ş o r Iransformabile şi a c t i v e , d e c o r u r i î n c a r e prevalează p i c t u r a l u l şi a l t e l e în care accentul culc pc construcţie, decoruri care utilizează toate elementele s t r u c t u r i i scenice, cele mai d i v e r s e m a ş i n i d e t e a t r u şi a l t e l e c a r e a u renunţat la practicabile, supraolevaţii. s c ă r i e t c , d e c o r u r i r e d u s e l a p e r d e l e , c î t e v a e l e m e n t e c o n s t r u i t e s a u p i c t a t e şi j o c u l l u m i ­ n i l o r , d e c o r u r i în întregime sau parţial p r o i e c t a t e , d e c o r u r i închise sau deschise, deco­ r u r i în care l u m i n a scoate în p r i m p l a n , î n p l a n m e d i u sau general a n u m i t e elemente şi c a r e vădesc astfel o înţelegere cinematografică a p l a s t i c i i scenei şi a desfăşurării spectacolului..." ^ ) E c e r t c ă n o u l c o n c e p t d e s c e n o g r a f i e s-a f o r j a t p r i n f u z i u n e a i d e i l o r t r a d i ţ i o n a l e cu experienţele mondiale ale t e a t r u l u i în aer liber, ale noilor s t r u c t u r i t e a t r a l e , .ale cinematografiei şi t e l e v i z i u n i i , p r e c u m şi p r i n î n s u m a r e a unor p r a c t i c i străvechi revital i z a t e , c u m a r f i l e a l r u l d e p ă p u ş i şi d e u m b r e , i a r î n c a z u l n o s t r u c u c r e a ţ i a f o l c l o r i c ă cc a d u c e unul d i n elementele decisive ale specificităţii naţionale. Decorului orizontal

în

-) ..Itinerar în p r o b l e m a t i c a . . T e a t r u l " , n r . 8/1968. °) Eugen Schlleru,

actorului",

...Dialoguri

de 31

atelier iulie

cu...", 1964.

de

Ileana

Popovlci,

Scenografia,

„Contemporanul",

32

www.cimec.ro

i > i adăugat acum decorul vertical : în Escurial de Ghelderode (Teatrul „NoUara") D i n u Cernescu a imaginat l o c u r i de joc la capătul u n e i f r i n g h i i suspendate, î n Meşterul Manole de B l aga, ( „ N a ţ i o n a l u l " c l u j e a n ) , r e g i z o r u l A l e x a V i s a r i o n şi s c e n o ­ graful V i t l o r i o l l u l t i e r a u c o n s t r u i t schelăria m i n ă s t i r i i de la C u r t e a de Argeş plasînd montarea pe diagonale. Vechea t u r n a n t ă , s i m p l ă şi p l a t ă , a c ă p ă t a t c u l i s a n t e adiacente şi c o n c o m i t e n t e i a r la un moment dat s-a d u b l a t , i n Moartea lui Danton (Teatrul ,,Bulandra*' — Liviu C i u l e i ) , ca a v î n d o r o t i r e d e ş u r u b , mişcarea spiralată scoţînd la iveală, in tablouri impresionante, i n f r a s t r u c t u r a întregii Revoluţii Franceze evocate în t e x t . C u m d e c o r u l a f o s t t o t d e a u n a f u n c ţ i o n a l , n u se m a i p u n e a p r o b l e m a autonomizării lui dar natura acestei funcţionalităţi s-a s c h i m b a t , în sensul că scenografia intră în relaţie c u piesa i n l e r p r c l i n d - o , construindu-şi p r o p r i i l e sale metafore plastice, arhitec­ tonice, cromatice, v o l u m e t r i c e , marcîndu-şi astfel a p o r t u l , uneori decisiv, la cristalizarea unui stil. Antigona greacă Avînd şi de rezolvat sarcina sugerării ceilalţi de Reter Karvaş (la u n u i lagăr g e r m a n în înscenarea piesei cehe A r a d ) , Sever Freuţiu a construit o coloană

d r e p t î n m i j l o c u l s c e n e i , c a p i t e l u l e r a r e t e z a t i a r de-a c u r m e z i ş u l c a n c l u r i l o r se înfăşură, şerpuind ea o iederă, sîrma ghimpată. Ce-i d r e p t , n u se r e a l i z a atmosfera sufocantă, de î n g r ă m ă d i r e u m a n ă strivită de c i z m a teutonă, d a r regia ( D a n Alecsandrescu) a h o t ă r î l să se s i t u e z e s u b c e r u l l i b e r î n t r e a g a d e s f ă ş u r a r e a p i e s e i p e n t r u c a c e n t r u l d e g r e u t a t e să c a d ă p e d e z b a t e r e a de idei. Simbolul scenografic a ajutat substanţial la construirea ambianţei de p o e m tragic, a reprezentaţiei. Lui Erwin Kuttler (la Sibiu), Leon Kruczkovski. autorul interesantei piese poloneze Prima zi de libertate, îi cerea — p r i n t e x t — să e v o c e o v e c h e c a s ă g e r m a n ă părăsită de l o c a t a r i i e i . Scenograful a reconstituit, într-adevăr, cu sobrietate, o încăpere greoaie şi a p ă s ă t o a r e în vastitatea ei nefamiliară. Dar în această odaie sumbră, de un gotic tîrziu. •deformat, uşa şi ferestrele, sugerînd imitaţii dc v i t r a l i i , izbeau deodată privirea printr-o fină nervuraţie albă pe fond cenuşiu şi imediat se c r e a senzaţia că în casa aceasta s-a ţesut o e n o r m ă şi c l e i o a s ă p î n z ă d e p ă i a n j e n . P e n t r u Chiriţu în laşi de A l e e s a n d r i (Teatrul d i n Braşov), Flena Simirad-Munleanu a conceput un bal de o remarcabilă originalitate : ..poftiţii la b a l " — figuranţi de boieri şi boieroaice, pristavi şi vătafi, coconaşi şi d u d u c u ţ e — s-au t r a n s f o r m a t î n f a n t o ş e d e c a r t o n v o p s i t . P r i n t r e a c e s t e s i l u e t e p e s t r i ţ e , de m ă r i m e naturală şi c u p o s t u r i t i p i c e a l e b o n - t o n u l u i , personajele v i i se învîrteau ca i n t r - o l u m e reală, d i s c n t î n d , p l o c o n i n d u - s e , p r o t e s t î n d , supărîndu-se. C o s t u m e l e l u i D a n Nemţeam! l a Cercul de cretă caucazian (Teatrul Naţional) au contopit cu îndrăzneală, într-o a u r ă d c l e g e n d ă , e l e m e n t e ale vestmîntului tradiţional chinez c u cele ale c o s t u ­ m u l u i p o p u l a r g r u z i n a d ă u g i n d şi u n e l e s u b t i l e s u g e s t i i m o d e r n e . Iar măştile reprezentau 1 u 1 efort personal dc interpretare a fizionomiilor în spiritul satirei brechliene şi al eposului satiric medieval. Calitatea de c o m e n t a r i u m e t a f o r i c a l t e x t u l u i , aceea de situare spaţială a acţiunii prin sugestii multiforme şi p r o t e i c e şi d e c o n c e n t r a r e într-un focar de vizualitate a tuturor componentelor expresivităţii spectaculare sînt p r i n t r e notele d i s t i n c t i v e ale c o n ­ ceptului românesc m o d e r n dc scenografie.

P
ci şi moderne
2 4

e şi

lîngă

evoluţia unor înţelegere a

conceptelor concepte coerentă de nu

tradiţionale numai ale aşa 0

s-a e

înregistrat, unul cu din ca teatrale se de găsesc

în

deceniile şi în

şase a stil

şi

şapte,

apariţia

n o i . Teatralitate faptele artei cum schiţă

ele, încereînd orientare integrate a ca un gîndirea tealralităţii

cuprinde general, şi în şi

într-o

ideile

teatrale, civică ei,

relaţiile oamenilor
4

specifice

teatrale

lumea,

teoretică creaţie

atitudinea

teatru, istorică.

problematica fiind

într-o

perioadă iar

definire discuţiei

româneşti dinamic,

elaborată* ),

conceptul

supunîndu-se

concept

) în tralitate".

cartea

citată,

„Spectacole

în

cerneală",

capitolul

„Conceptul

românesc

de

tea­

www.cimec.ro

33

corespunzîud schimbării c e n t r u l u i gravitaţional :il activităţii teatrale la p u n c t u l de i n t e r ­ s e c ţ i e d i n t r e s c e n ă şi s a l ă , l a c o n f l u e n ţ a teatrului cu realitatea, implicitul considerarea o p e r e i t e a t r a l e p r i n ceea ce ea semnifică p e n t r u un public d a t , într-un loc a n u m e şi într-un m o m e n t precis, urmează ca valoarea sa i n s t r u m e n t a l ă să m a i f i e v e r i f i c a t ă şi c e r t i f i c a t ă . T e r m e n i i Mişcare teatrală, Şcoală naţională dc actorie, Politică teatrală, eta­ l o a n e a l e c r i t i c i i şi i s t o r i e i t e a t r a l e p r e c u m şi r e p e r e a l e g a z e t ă r i e i s p e c i a l i z a t e , denumesc fenomene de a n s a m b l u rezullînd d i n problematica a c t u a l ă a t e a t r u l u i r o m â n e s c şi d i n l o c u l p e c a r e a c e s t a î l o c u p ă î n s u p r a s t r u c t u r ă . I d e e a d e contemporaneitate s-a n ă s c u t , d e a s e m e n i , fin v r e m e a d i n u r m ă , corolar al modulaţiilor s p i r i t u l u i epocii în ideologia l e a I r a I ă r o m a nea scă. In e la de dală sfîrşit, foarte în şi probabil recentă, efort că ea de n-ar f i oţios cît a din mai însuşi — atît nostru considera ridicarea unor că însăşi şi idei în mai formula a justă a ev de concept de la teatral simplu teatrale, peisajul atît de

provenind reflectare de că numai a-şi teatrul în

progresivă

gîndirii

complex, ci

într-un

apropriată concretul de abstract dc azi

realităţii oglindesc sale

exprimind, artistic, Totodată, concret racordată

condensarea aspiraţia

ei, nu şi —

existenţa

generale sub raport de

gîndirii

multiplele

determinări. şi proprio,

noţiunea la

semnifică creaţiei

faptul

filozofic o concepţie

sub raportul gîndirea

e prezidat societatea

ce structurează

mod

comunist

românească.

www.cimec.ro

Anul

XXX
LET1ŢIA GÂTZĂ

DEZBATERI

FIŞE DE LUCRU PENTRU ISTORIA TEATRULUI ROMÂNESC CONTEMPORAN
Cer-a ce urmează reprezintă rezultatul u n o r necesare încercări de rcgîndire a m e ­ todologiei în specialitatea noastră, d i n m o ­ mentul în care, încheind cu etapa intcrbolieă c e l e t r e i v o l u m e d i n Istoria teatrului în România, a m ajuns la z i , la problemele «le i s t o r i i ! ;i t e a t r u l u i c o n t e m p o r a n . î n v ă ţ a ţ i să ne a d r e s ă m i s t o r i e i ca ş t i i n ţ ă a t r e c u t u l u i , schimbarea de perspectivă asupra cîmpului istoric, aduce cu ea fireşti modificări în s t a l u l u i cercetării. S e n s i b i l i t a t e a faţă dc cro­ nologic;, t e h n i c a n a r a t i v ă , u r m ă r i r e a lineară a evoluţiei, p r a c t i c i ale istoriei tradiţionale m o ş t e n i t e d i n p o z i l i v i s m , î n c e t e a z ă să m a i operezo cu aceleaşi rezultate. Istoria con­ temporană nu poate f i i s t o r i e decît dacă trimitem p r e z e n t u l în t r e c u t . C l i p a de azi intră pe loc în istorie, clipa trăită ieri o l a f e l d e v i e î n c o n ş t i i n ţ a p r e z e n t u l u i . So creează u n n e o b i ş n u i t s e n t i m e n t d e i n t i m i t a ­ te c u t i m p u l , se a n u l e a z ă distanţa nece­ sară contemplării. Surprinderea evenimente­ lor in mers şi d i n l ă u n t r u ! l o r , înregistra­ rea s i m u l t a n ă a evoluţiei pe d i f e r i t e n i v e l o şi într-o v i z i u n e panoramică, integrează continuu i s t o r i a î n I s t o r i e . M a r t o r i şi p a r l o î n acest i n e d i t p r o c e s , înţelegem că i s t o r i a nu m a i arc o singură dimensiune, că ea se d e s f ă ş o a r ă s u b o c h i i n o ş t r i î n t r - u n plan d u b l u , în t i m p şi î n s p a ţ i u , că i s t o r i a n u se m a i p o a t e e x p l i c a n u m a i prin s e r i i şi s u c c e s i u n i , c i şi p r i n ansambluri şi s t r u c ­ turi. Neavînd repere ajutătoare pentru e ¬ tapa contemporană nici în i s t o r i a generală şi n i c i în i s t o r i a a l t o r a r t e , ele f i i n d de asemenea în c u r s de e l a b o r a r e , a m apelat Ia metodologia altor domenii de cercetare: la biologie şi la „logica v i u l u i " , l a p r o ­ b l e m e l e de f i l o z o f i e a a r t e i , de t e o r i a lite­ r a t u r i i şi la c e l e d e estetică g e n e r a l ă . în­ ţeleasă ca o r g a n i s m v i u , i s t o r i a a s c u l t ă de legile de organizare ale m a t e r i e i v i i ; fie­ care nivel studiat presupune obligatoriu d o u ă p l a n u r i de analiză, u n u l pe verticală şi unul pc orizontală, „echilibrul fiecărui moment a l evoluţiei nefiind altceva decît o continuă dialectică, aceea a permanenţei şi v a r i a ţ i i l o r , a i d e n t i t ă ţ i i şi d e o s e b i r i l o r " ) . S t r u c t u r ă şi e v o l u ţ i e d e c i , d u p ă c e l e b r u l g e ­ netician Francois Jacob ; s t r u c U i r ă şi g e ­ neză, după un alt eminent gîndilor al t i m p u l u i n o s t r u , e s t e t i c i a n u l G. L u k â c s care explică s t r u c t u r a oricărei activităţi s p i r i t u a ­ le p r i n i s t o r i a e i , p r i n f a c t o r i i ei d e t e r m i ­ n a n ţ i ) , s i n c r o n i e şi c o n t i n u i t a t e , şi W . T a larkicwicz, un alt mare nume al esteticii c o n t e m p o r a n e , care priveşte o b i e c t u l estetic sub r a p o r t u l u n o r m u l t i p l e d u a l i t ă ţ i ) . A m apelat de asemenea la rezultatele u l t i m e l o r cercetări ale esteticii noastre, incereînd să ne înscriem, p o t r i v i t „pledoariei" l u i I . Ianoşi, i n acea v i z i u n e filozofică t o t a l i z a t o a r o „ca p e o u r i a ş ă îm­ care considei ă l u m e a p l e t i r e d e r e l a ţ i i m o b i l e şi s t a b i l e şi c a r e priveşte zona artistică a lumii în asam­ blările ei dialectice, urmărind explicitările ei a s a m b l a t e " ' ) . Şi. a m apelat bineînţeles Ia u n p r e ţ i o s m a t e r i a l d o c u m e n t a r o f e r i t d e critica dramatică pe p a r c u r s u l u l t i m e l o r trei d e c e n i i , d u p ă c u m nc-am adresat c u folos s t u d i i l o r d e t e a t r o l o g i e r o m â n e ş t i şi s t r ă i n o a p ă r u ţ i ; î n aceşti a n i . I n l i t e r a t u r a n o a s t r ă d e s p e c i a l i t a t e s-au făcut pînă la Ora a c 1 2 3 1

1) V e z i F r a n c o i s J a c o b , La logique du vivant P a r i s 1970 p. 324. 2) V e z i G . L u k â c s , Estetica, B u c u r e ş t i , 1973, v o i . T. p. 627. 3) V e z i W. T a t a r k i e w i c z , History of Aesthetics, V a r ş o v i a , 1970, p. 32. 4) V e z i I. I a n o ş i , Pledoarie pentru Filozofia Artei î n Estetica filozofică şi ştiinţele artei, B u c u r e ş t i , 1972 p. 56.

www.cimec.ro

35

l u a l ă i m p o r t a n ţ i paşi î n a i n t e p e n t r u a cu­ prinde în p i v / . d i I firi mai ample sau mai reslrînse aspecte d i n evoluţia arici teatrale contemporane, fără a p r i v i însă p r o c e s u l în lotalitalca l u i şi f ă r ă preocupări de perio­ d i z a r e . I nele cnntriluiţii c u caracter de bilan[, fac laborioase treceri în revistă a r e a l i z ă r i l o r p e u n a n u m i t , i n t e r v a l , a l t e l e îşi îndreaptă interesul către u n a n u m i t gen d r a ­ matic sau către un anumit l i p de specta­ cole, a l t e l e restrîng cercetarea la a c t i v i t a t e a u n e i a n u m i t e g e n e r a ţ i i . S-au f ă c u t argumen­ tate precizări c u p r i v i r e la d e f i n i r e a unui ,.slil c o n t e m p o r a n " i n a r t a s p e c t a c o l u l u i sau cu p r i v i r e la „ c o n c e p t u l românesc d e teaI r a l i t a t e " . S-au a l c ă t u i t f i ş e d c c r e a ţ i e , b i o ­ grafii artistice, analize asupra unor stiluri distincte în aria scenică şi în literatura d r a m a t i c ă , s-au l a n s a t c h e s t i o n a r e p e n t r u a surprinde pulsul unui anumit niomenl în evoluţia artei noastre teatrale. Toate acestea compun o e x t r e m de interesantă perspectivă caloidoscopică a s u p r a f e n o m e n u l u i , d a r toate acestea la u n l o c n u f a c i s t o r i a . Se simte n e v o i a u n u i p r i n c i p i u i n t e g r a t o r . I n această e p o c ă p r e o c u p a t ă d e s i n t e z e şi d e c e r c e t a r e a ansamblurilor, s t r u c t u r a l i s m u l — în măsura î n care este. c u m îl c o n s i d e r ă J e a n Slaroh i n s k i — „ i n s t r u m e n t de descifrare a tim­ pului nostru", ar putea o f e r i o soluţie. 0 cunoscu­ altă soluţie o g ă s i m la R. W e l l e k , t u l t e o r e t i c i a n a l l i t e r a t u r i i universali», care propune raportarea procesului i s t o r i c la u n s i s t e m d e n o r m e şi v a l o r i , d e s p r i n z â n d aceste repere d i n chiar contextul istoriei. Scara valorilor este e a însăşi luată din istorie". P e r i o a d a a p a r e a s t f e l ca o s e c ţ i u n e d e t i m p d o m i n a t ă de u n a n u m i t sistem de i d e i n o r ­ m a t i v e a c ă r o r p o n d e r e se f a c e v i z i b i l s i m ­ ţită î n p r a c t i c a a c t i v i t ă ţ i i a r t i s t i c e , i a r e v o ­ l u ţ i a „se p o a t e d i s c e r n e u r m ă r i n d decăderea a c e s t o r c o n v e n ţ i i şi a p a r i ţ i a a l t o r a n o i ; e p u i ­ zarea u n u i c o d face necesară apariţia a l t u i a " . Şi, o altă soluţie de înţelegere a epocii, a „duratei" v i i , a istoriei în neîntrerupta e i mişcare, o oferă A . T h i b a u d e t d i n c u n o s ­ c u t a sa t e o r i e a s u p r a periodizării după ge­ neraţii, metodă ispititoare prin apropierea ei de r i t m u l vieţii i s t o r i c e , de succesiunea unor noi potenţiale estetice, a unor noi energii vitale. Dar, oricare ar fi cri­ teriul de sistematizare adoptat : structurile, unităţile de t i m p sau generaţiile, operaţia ră­ mîne, în planul abstracţiilor, o inevitabilă o p e r a ţ i e m e t o d o l o g i c ă . „A g î n d i c o n t i n u i t a t e a , înreamnă a o împărţi în diviziuni care există în noi. pentru comoditatea noastră şi n u î n e a " . D a r , t o c m a i a c e s t e încercări de izolare a u n o r unităţi în curgerea con­ ţină a t i m p u l u i , reprezintă „una din cele şi m a i rodnice ambiţii ale mai frumoase criticii profesionale". Intr-un recent studiu asupra evoluţiei artei regizorale. încercam o sistematizare a materialului p r i n conjugarea celor trei crite­ r i i m a i înainte pomenite, u r m ă r i n d simultan f e n o m e n u l p e „ î n t r e g u r i c o e r e n t e şi s e m n i f i ­ cative, pe diviziuni de timp şi pe generaţii,

f ă r ă ca p r i n a c e a s t a să n e g l i j ă m c a d r u l i d e o ­ logic: c o m u n în care se d e z v o l t ă întreaga n o a s t r ă m i ş c a r e t e a t r a l ă , f ă r ă să o m i t e m p r e ­ l u n g i r e a de la o p e r i o a d ă la a l t a a u n o r c o ­ d u r i aşa-zis e p u i z a t e ş i , m a i a l e s , f u r ă ca p r i n această s i s t e m a t i z a r e pe a n s a m b l u r i unitare, p e r s o n a l i t ă ţ i l e c r e a t o a r e să-şi p i a r d ă i d e n t i t a ­ t e a , f ă r ă ca o p e r a l o r , a d i c ă s p e c t a c o l u l , c r e a ţ i e u n i c ă şi n e r e p e t a b i l ă , să-şi p i a r d ă amprenta de o r i g i n a l i t ă ţ i * . A c e s t e a a u f o s t propunerile de p r i n c i p i u , i n t e n ţ i i l e i n p l a n t e o r e t i c , (.ie a ieşit d e a i c i , u r i n e a z ă să se v a d ă . Ceea ce se p o a t e spune insă de pe a c u m este că. potrivit unor norme si v a l o r i i z v o r î t e d i n i s t o r i i ; şi i m p u s e d e r e a l i t a t e , s-au p u t u t u r ­ m ă r i în e v o l u ţ i a a c e s t e i a r t e . t r e i a s e m e n e a întreguri, c o r e s p u n z ă t o a r e u n o r s u c c e s i u n i is­ t o r i c e d i r e c t e şi l e g a t e f i e c a r e d e cîte o g e n e ­ raţie a p a r t e de c r e a t o r i : o p r i m ă perioadă care începe îndată după 1944, cu r e g i z o r i i care v i n d i n clapa anterioară, p r o m o t o r i ai procesului de r e o r i e n l a r e a t e a t r u l u i româ­ nesc in acei ani, sub seninul unor imperative concrete, imediate şi care. stilistic, stă suh rigorile unui realism î n ţ e l e s ca f e n o m e n d e r e f l e c t a r e ; o a d o u a perioadă care începe cu a n i i 11)56—1958, o dată cu a f i r m a r e a p r i m e l o r serii de absol­ venţi a i Facultăţii de regie ; perioadă care î n c e p e c u o f e n s i v a r c l e a t r a l i z ă r i i t e a t r u l u i şi c u o susţinută tendinţă de reevaluare a c o n ­ ţinutului noţiunii de r e a l i s m ; perioadă ca­ racteristică p r i n s u p u n e r e a textului dramatic u n e i m u l t i p l e reţele d c i n t e r p r e t a r e şi c a r e defineşte în sînul acestei generaţii profiluri distincte dc a n i m a t o r i , concepţii originale asupra esteticii artei spectacolului, strălucite s t i l u r i r e g i z o r a l e ; şi o a t r e i a p e r i o a d ă c a r e începe cu anii 1966—1968 cu generaţia „ultimului v a l " care, solidară c u generaţia a n t e r i o a r ă şi p r e l u î n d u - i i n t e g r a l c u c e r i r i l e , se apleacă cu precădere asupra virtuţilor l i m b a ­ jului scenic, asupra intensificării posibilită­ ţilor d e c o m u n i c a r e a semnificaţiilor a c t u l u i d r a m a t i c . O generaţie c a r e d u c e m a i d e p a r t e , procesul de scientifizare a m u n c i i regizorale şi c a r e , î n declaraţiile ei programatice, a n u n ţ ă în perspectivă radicale mutaţii ; e n u n ­ ţuri d u p ă care, „teoria precede e x p e r i m e n t u ­ l u i , şi ş t i i n ţ a t r e c e î n a i n t e a i n s p i r a ţ i e i ) .
B

Am încercat o i s t o r i e a r e g i e i româneşti contemporane p r i n e x t r a p o l a r e de la prezent la t r e c u t , p o r n i n d de la s t a d i u l a c u m u l ă r i l o r actuale, d i n perspectiva acestui m o m e n t de c r i s t a l i z a r e a r e z u l t a t e l o r t e o r e t i c e şi p r a c t i c e , u n g h i u r i de deschidere spre alte d e v e n i r i , c u c o n v i n g e r e a c ă , c e e a c e s-a r e a l i z a t m a i v a ­ loros în creaţia u l t i m i l o r 3 0 d e a n i s-a t r a n s m i s d e l a o e t a p ă l a a l t a , şi c ă , a ş a c u m o b s e r v ă şi f i z i c i a n u l G . T h o m s o n , „ceea ce o g e n e r a ţ i e a a d ă u g a t c u n o ş t i n ţ e l o r n o a s t r e n u devine m a i puţin important, m a i puţin fundamental, m a i puţin revoluţionar atunci 5) V e z i r ă s p u n s u l I u l A l e x a V i s a r i o n î n a n ­ c h e t a Pledoarie pentru un teatru al tineretu­ lui, î n Scînteia tineretului, 1972, s e p t e m b r i e 19. A . M a n e a , Experimentul teatral, în T r i b u n a , 1972, s e p t . 14.

36

www.cimec.ro

c î n d l u c u l c i i l ia a l t ă g e n e r a ţ i e " " ) , A m în­ cercat configurarea intrcgurilor amintite, ţinînd s e a m a <le r a p o r t u r i l e : structură şi geneză, structură şi funcţie, d a r şi d e r a p o r ­ turile structură şi valoare şi structură şi esenţă. Cunoaşterea fenomenologică a obiec­ tului de s t u d i u intră deopotrivă în cîmpul d e r e f e r i n ţ ă a l c e r c e t ă r i i şi u n s t u d i u a s u p r a artei r e g i / o r a l e , t r e b u i e să a i b ă în vedere;, i n egală m ă s u r ă , specificitatea limbajului a c e s t e i a r i e . a u t o n o m i a s p e c t a c o l u l u i ca o p e r ă d e artă. E s t e t i c a m a r x i s t ă recunoaşte că n u m a i p u t e m v o r b i astăzi d e s p r e artă „fără a c u n o a ş t e i m a n e n ţ a o p e r e l o r ' ' , d a r că a c e a s t a trebuie să se întregească CU ..cunoaşterea t r a n s c e n d e n ţ e i l o r s o c i a l e " ') ceea ce d e la s i n e d e v i n e de înţeles, regia integrîndu-se pe p o ­ ziţiile cele m a i înaintate ale i d e o l o g i e i n o a s t r e t e a t r a l e , s p e c t a c o l u l d e t e a t r u a v î n d ca p r i n ­ c i p a l scop t r a n s m i t e r e a m e s a j u l u i său a r t i s t i c şi s o c i a l î n r î n d u r i l e p u b l i c u l u i . Ca o r i c e ştiinţă, estetica teatrală c o n t e m p o r a n ă începe p r i n a-şi d e f i n i t e r m e n i i ; „ o r i c e ş t i i n ţ ă î n c e p e d e Ia c o n c e p t e l e e i " ) , Şi e l o c u l să se a m i n ­ tească a i c i . c ă r e g i z o r i i a d u c o importantă contribuţie in acest, s e n s , p r i n clarificarea u n o r n o ţ i u n i f u n d a m e n t a l e în e s t e t i c a a c t u a ­ lă a a r t e i n o a s t r e s c e n i c e . R e a l i s m u l şi r e ­ laţia dintre tradiţie şi inovaţie, noul con­ c e p t d e t e a t r u şi n o u l l i m b a j t e a t r a l , noile r a p o r t u r i d i n t r e r e g i e şi a c t o r i , d i n t r e t e x t u l dramatic şi s p a ţ i u l scenic, d i n t r e spectacol si p u b l i c , sînt p r o b l e m e care preocupă în­ deaproape gîndirea regizorală contemporană.
8

D a r , în t e r m i n o l o g i a de s p e c i a l i t a t e , a u i n t r a t în aceşti u l t i m i '10 d e a n i o s u m ă d c c u ­ v i n t e n o i . expresii absolut necunoscute pînă la a c e a s t ă d a t ă , a l t e l e n e f o l o s i l e într-o c l a p ă a n t e r i o a r ă sau f o l o s i t e c u u n a l t sens. O d a t ă cu apariţia noilor structuri d r a m a t i c e si a noilor teorii asupra creaţiei scenice, intră î n c i r c u l a ţ i e şi d e f i n i ţ i i l e l o r : t e a t r u l epic, teatrul absurdului, anlilealrul, teatrul sărac şi t e a t r u l e l i t a r , t e a t r u l - d o c u m e n l şi t e a t r u l e o l a j , b a p p e n i n g u l şi î n c ă a l t e l e . Ce se î n ­ ţelege a s t ă z i p r i n t e a t r u p o l i t i c , dacă spec­ t a c o l e d e acest f e l a u fost r e a l i z a t e cu Cazul Oppenheimcr, cu Vicarul şi c u Puterea şi Adevărul, dar şi c u Umbra şi Troilus şi Cresida. d a r şi c u Măsură pentru măsură şi c u Hamlet ? Ce se î n ţ e l e g e a s t ă z i p r i n t e a t r u popular, altădată înţeles n u m a i ca teatru folcloric, dacă pe lista spectacolelor din a c e a s t ă c a t e g o r i e f i g u r e a z ă Ciocîrlia şi Baia. Sweik in al doilea război mondial, heonce şi Lena, Mielul turbat şi T)-ale carnavalului ? Ce s e î n ţ e l e g e astăzi prin teatru realist ? 0 atitudine d c creaţie sau m o n t a r e a unei d r a m a t u r g i i d e i m e d i a t ă r e f l e c t a r e ? Ce s e m ­ n i f i c a ţ i e se a c o r d ă t e a t r u l u i t r a d i ţ i o n a l ? M a i e n e v o i e de „proporţia de a u r " a r i t m u l u i şi m ă s u r i i d i n n i ş t e s p e c t a c o l e c u m a u f o s t

pe scena Teatrului Naţional 0 scrisoare pierdută sau T r e i surori ? Ce v r e a să î n ­ semne „teatrul t o t a l " astăzi, dacă u n spec­ tacol cum a f o s t Cum vă place propunea, . . p u n e r e a în v a l o a r e t e a t r a l ă " ' a t u t u r o r s e m ­ n i f i c a ţ i i l o r t e x t u l u i şi a t u t u r o r d i s p o n i b i l i t ă ­ ţilor scenei ? d a c ă u n s p e c t a c o l c u m a fost Regele Lear t i n d e a către o c o m u n i u n e i n ­ tegrală c u s p e c t a t o r u l , către c a p t a r e a „ o m u l u i total" p r i n incitarea spontană a facultăţilor i n t e l e c t u a l e şi a s e n z o r i a l i t ă ţ i i , a r a ţ i u n i i şi a t e n s i u n i l o r a f e c t i v e ? „ I n f i n i t u l v a l o r i i este­ tice r e z u l t ă — d u p ă Paul Valery — din infinilatea. d i n plurivalcnţa trăirilor subiec­ tive'" '). T e a t r u ] t o t a l înseamnă numai bio­ m e c a n i c a ' şi a c t o r i g i n i n a ş t i s a u î n s e a m n ă u n teatru saturat, plurivalent. ca î n c ă r c ă t u r ă a m e s a j u l u i şi ea p u t e r e d e c o m u n i c a r e a a¬ c e s t u i a ? Ce î n s e a m n ă „demilizarea" teatru­ l u i , ce î n s e a m n ă „reiuagicizaroa" t e a t r u l u i ? Ce î n s e a m n ă o m o n t a r e „ d e n o l a t i v ă " şi c e înseamnă o m o n t a r e „conotalivă" ? Sînt în­ mod trebări pe care t e a t r u l acestei etape î n firesc şi le pune, sînt termeni care în m o d n e c e s a r se a d o p t ă , s i n i p r o b l e m e o b i e c ­ t i v e , i n e v i t a b i l e cu care teatrul nostru intră î n c o n t a c t şi f a ţ ă d c c a r e c r e a t o r i i l u i o p e ­ rează selectiv, adoptă sau resping formula, îi a d a p t e a z ă s a u î i m o d i f i c ă s e m n i f i c a ţ i a î n funcţie de condiţiile mediului n o s t r u soc i o - c u l t u r a l , în f u n c ţ i e d e d i s p o n i b i l i t ă ţ i l e l o r artistice, în funcţie de întreaga structură c o g n i t i v ă î n c a r e s î n t i n t e g r a ţ i . Se p r o d u c e şi î n a r t a r e g i z o r a l ă a a c e s t e i e t a p e „ s i n t e z a s p e c i f i c ă " , c u m o n u m e ş t e C. N o i c a , a ş a c u m s-a î n l î i n p l a l mereu în istoria acestei arte c a şi î n i s t o r i a l i m b i i şi c u l t u r i i r o m â n e ş t i în a n s a m b l u l ei. Sinteza reprezintă la noi — conchide cu temeinicie autorul cărţii ('realic şi frumos in rostirea românească, o contopire, nu o compunere. Nu sincretism şi n u a r m o n i z a r e e x t e r i o a r ă , c i m a i curînd „o a r m o n i e n o u ă , o încordare n o u ă , o n o u ă solicitare spirituală" ) . Se j o a c ă p i e s e l e l u i B r e c l i t şi E u g e n I o n e s c u î n a c e a s t ă „ s i n t e z ă s p e c i f i c ă " , se j o a c ă Rosmersholm şi Troienele si Cameristele î n a c e a s t ă „ a r m o n i e n o u ă " , se joacă teatrul lui Shakespeare. Biichner şi C o g o l într-o „ î n c o r d a r e n o u ă " într-o „nouă solicitare spirituală". O puternică orientare realistă a creaţiei scenice, neîntreruptă di­ m e n s i u n e în evoluţia t e a t r u l u i r o m â n e s c de la o r i g i n i şi p î n ă a s t ă z i , o ş c o a l ă d e a c t o r i e de o extremă v i t a l i t a t e , prodigioasă ca s u b ­ stanţă temperamentală şi ca diversitate a t a l e n t e l o r , o gîndire regizorală originală, d e o mare mobilitate, antrenată într-un vast r e g i s t r u r e p e r t o r i a l , l u c i d ă şi r e s p o n s a b i l ă î n aboivlarea n o u l u i , t o a t e acestea fac posibilă „sinteza specifică", fac posibilă m o d e l a r e a spectacolului românesc în acord c u noile c u ­ c e r i r i a l e a r t e i şi ş t i i n ţ e i c o n t e m p o r a n e ş i , în deplină f i d e l i t a t e , faţă de o s p i r i t u a l i t a t e p r o p r i e . P e n t r u că i n o v a ţ i a n u e i n c o m p a 1 0

fi) G e o r g e T h o m s o n , Inspiraţie şi descoperire, B u c u r e ş t i , 1973, p. 187. 7) V e z i M . B r e a z u , Cu privire la obiectul esteticii, î n Estetica filozofică şi ştiinţele artei, B u c u r e ş t i , 1972, p. 12—13. 8) V e z i G . T h o m s o n , op. cit., p. 72.

9) V e z i P a u l V a l e r v . L'lnfinit esthe'tique, Pa­ r i s , 1957, v o i . I I , p. 1344. 10) V e z i C o n s t a n t i n N o i c a , Creaţie şi frumos în rostirea românească, B u c u r e ş t i , 1973, p. 15.

www.cimec.ro

37

tibilă ou t r a d i ţ i a , p e n t r u că inovînd ne a j u n g e d e o b i c e i , într-o p e r s p e c t i v ă r ă s t u r n a ­ tă, la sursele p r i m o r d i a l e a l e creaţiei. î n t r e a ­ ga istorie a teatrului european din prima jumătate a acestui veac, marcată de patosul releatralizării, e i s t o r i a u n o r necontenite e x ­ plorări în s t r a t u r i l e a d i n e i ale unei tradiţii p r o p r i i , sau î n m a t e r i a spectaculară rămasă proaspătă, nealterată, a t e a t r u l u i asiatic tra­ diţional. Mereu consonantă cu problemele e p o c i i , regia românească interbelică parcurge c u f e r v o a r e acelaşi drum al căutărilor în­ noitoare. Realizările, prea puţin cunoscute astăzi, ale u n o r r e g i z o r i c u m a u fost Soare Z . S o a r e , V . I . P o p a . A . I . M a i c a u .şi I . S a v a , pionieri ai mişcării noastre de reteatralizare, s t r u c t u r e a z ă o estetică n o u ă în arta spec­ tacolului românesc, deschid un drum, pre­ figurează o tradiţie. O tradiţie a inovaţiei. C u a c e a s t ă t r a d i ţ i e se î n t î l n e s c a s t ă z i a c t u ­ a l i i i n o v a t o r i şi, peste d e c e n i i , soluţiile l o r se î n s c r i u p e o i z b i t o r d e c l a r ă l i n i e d e c o n ­ tinuitate. Dar, a monta stilizat u n specta­ c o l şi a-1 j u c a î n s t i l u l C o m m c d i e i deU'arte, a ş a c u m a f o s t Volpone în regia l u i V. I . Popa, a exploata semnificaţia simbolică a m ă ş t i i , a ş a c u m a făcuit S a v a î n Macbcth, a f a c e „ t e a t r u î n t e a t r u " c a î n Henric IV, pus î n scenă d e A . I . M a i c a n ( p e n t r u a n u cita decît u l t i m e l e m o n t ă r i r e v o l u ţ i o n a r e a l e aces­ tor exponenţi ai regiei interbelice), n u în­ seamnă numaidecît c o n t i n u i t a t e . Aceasta se păstrează m a i c u r î n d în p l a n spiritual, în tradiţia u n e i gîndiri înnoitoare, în f a n a t i s m u l c u c a r e se a p ă r ă u n p r i n c i p i u , î n p e r s e v e r e n ­ ţa c u c a r e s e u r m ă r e ş t e o i d e e , u n p r o g r a m de artă. Acestea a u fost p r o b l e m e l e m a i speciale pe c a r e şi le-a p u s c e r c e t a r e a , î n s c r i i d u - ş i d e ­ m e r s u l în c a d r u l u n e i estetici care priveşte t e a t r u l ca artă realistă şi t e a t r u l ca artă an­ gajată, t e a t r u l c a mijloc de cunoaştere şi t e a ­ t r u l ca mijloc de comunicare. A c e s t e a sînt r e ­ zultatele dc pînă a c u m . R ă m î n e foarte m u l t de făcut de a i c i încolo. D a r , în p r i m u l r î n d . obligatorie r ă m î n e sarcina de a ne d u b l a ca­ l i t a t e a d e cercetători c u aceea de o b s e r v a t o r i direcţi a i f e n o m e n u l u i t e a t r a l . I s t o r i a unui v e a c şi j u m ă t a t e d e t e a t r u r o m â n e s c e d a t o a ­ re c r i t i c i i d r a m a t i c e . A m i n t r a t într-o e t a p ă fundamental nouă. contemporani cu eveni­

m e n t e l e ce u r i n e a z ă a f i c o n s e m n a t e . Sîntem recunoscători c r i t i c i i a c t u a l e p e n t r u exegezele f ă c u t e CU t a l e n t şi c u î n a l t p r o f e s i o n a l i s m şi p r i n c a r e se s u b l i n i a z ă momentele de răs­ cruce în evoluţia artei noastre scenice ; dar ne s u n ţ i m frustraţi în calitatea noastră de istorici, în r a p o r t cu o p i n i i l e critice d e f o r m a ­ toare, unilaterale sau total negatoare, în ra­ p o r t c u a p r e c i e r i făcute în n u m e l e u n o r pre­ concepţii, a u n e i tradiţii p r o s t înţelese, a u n u i conservatorism îndărătnic. Şi, i n e v i t a b i l ne gîndim la studiile noastre anterioare bazate a p r o a p e în e x c l u s i v i t a t e , ca d o c u m e n t a r e , pc c r i t i c a d r a m a t i c ă a t r e c u t u l u i . Cît d e g r e u a m greşit p r o b a b i l d e m u l t e o r i , f o l o s i n d p o s i b i l e a p r e c i e r i greşite ! S î n t e m astăzi î n situaţia de a ne confrunta opiniile cu aprecierile criticii curente, sîntem în măsură de a ne f o r m u l a p r o p r i i l e n o a s t r e j u d e c ă ţ i d e v a l o a r e . Şi d a c ă g r e ş i m , g r e ş i m s u b s e m n ă t u r ă p r o p r i e . Să ne reconsiderăm deci s t a t u t u l p r o f e s i u n i i noastre şi să d ă m u n s e n s n o u n o ţ i u n i i d e c e r c e t a r e . U n s p i r i t d e î n a l t ă e r u d i ţ i e c a R. W e l l e k , o b ­ s e r v a c u u m o r c ă d a c ă c i n e v a se d u c e l a R r i t i s h M u s e u m să c o n s u l t e o c a r t e r a r ă , se c h e a m ă că cercetează ; d a r dacă a r e acasă a c e a s t ă c a r t e într-o e d i ţ i e p o p u l a r ă , se c h e a m ă n u m a i c ă o citeşte. A ne d u c e la B i b l i o t e c a A c a d e m i e i şi a n e d o c u m e n t a in presa u n e i a n u m i t e p e r i o a d e e d e s i g u r o m u n c ă de cer­ cetare. A ne d u c e la t e a t r u , a urinări spec­ tacolele într-un r i t m s u s ţ i n u t , ca şi repeti­ ţ i i l e , î n s e a m n ă t o t o m u n c ă d e c e r c e t a r e , şi încă u n a activă, v i e , în contact d i r e c t c u f e ­ n o m e n u l v i u . o cercetare deosebit de rodnică p r i n v i i t o a r e l e e i rezultate de sinteză. V o r b i n d d e s p r e f e l u l în c a r e sînt a l c ă t u i t e i s t o r i i l e l i t e r a r e şi d e a r t ă , R. R a r t h e s n o t e a ­ ză u n d e v a că. aceste i s t o r i i a d u c la l u m i n ă o s u m ă d e i n f o r m a ţ i i f o a r t e c u p r i n z ă t o a r e şi de m a r e i n t e r e s g e n e r a l , d a r eă, de o b i c e i , ceea c e l e s c a p ă e s t e t o c m a i o p e r a . C ă t r e o i s t o r i e a o p e r e l o r , către o i s t o r i e a a r t e i spec­ t a c o l u l u i se î n d r e a p t ă î n p e r s p e c t i v ă c e r c e ­ tarea noastră. Lumea mesaje. babil zele pe de Dar azi mai înseamnă înseamnă la informaţie, c o d u r i , şi un putere loc în de dă­

r u i r e , şi c r e d i n ţ ă toate viitorului.

şi n ă d e j d e . L e v o m g ă s i p r o ­ adunate sinte­

www.cimec.ro

Puncte de suspensie...

HAMBLET...
La săptămtni nu destul ini iu totul de dacă (o cu dl. că ..nu ..să întrebat Roma o se joacă cu şi către vrea sau o acelaşi TERTORI nici ca-n italian rezervelor care teatru) e i şi domeniu chimii nu (inclusiv că pe publicul) o problemă metoda stabilind dintre similar şi din de iar c ri au nu sau primit-o numai de ce excesive un secret — unui să exprime altă parte foarte -insolubilă. adică, spirituală inedită nu-i o nou în autorilor fără dramă ale o piesă de al obiect împotriva a se mai va soţului literă şi un sub titlul o şi că Hamlet" original, de lucrarea urmare aproape există şi înfăţişeze lumii". dramaturgiilui (in oameni de atenţie, într-un ciuda eu de mi sa chiar dife­ dem­ so­ auto­ pen­ pentru titlu e¬ să a¬ Or. pc sau text soa­ a¬ con­ eforturi, închinaţii geloziei si­ supor­ care-o numi moravuri­ pierdoută". dezbăttnd provoacă, de un în anume să titlu, a vreo titlu orice cîteva dacă caz piesă, atrăgător

Ideea sculindu-l brale diferitele printre mi-a curent de faţă după tează DAVID şi te tînd In inte, pînzei făcut... conţinute) vînd trez ferent respund să mente foarte cît turgi n-a drama sibile drumuri actul ii aluri teza turgii pede, elementele şi lunci concentra, priu-zise. şi autor, picturi o felul

de a facilita dc circulă, medii ultimele atras atenţia pictural excesive se pare, şi

misiunea strădanii eu insistenţă din în acest deosebit sub pînă vedem pomenit după foto-realist dc al Honda, unei a şcolii: pe şi multe sînt fotografiei, să mă propriu-zise". foto-picturii talc estetice, seamă se cu acestea atît penlrti — pentru de măcar două principal. după două tablou? lui dispoziţie fără de la la marea (sau Or. Parrish, un echivoc timp. cunrinzînd drumuri între artă. la locuri în chip

artistului cere­ in lume: sens noul numele ora de mili­ fotografii. frunte importan­ reprezensintetizat ..îna­ suprafaţa ulterior de (şt aIndi­ co­ trebuie în mo­ dovedesc plaslicieni drama­ Cine o dată po­ două din fi­ ipo­ drama­ fel de lim­ toate spaţiu dez­ aputea pro­ concen­ alegeri făcute eu fotografii

iniţiative cunoscut Dacă să curentul picturi altele, o

HAM­
reprezentanţii fie o au­ răs­ el a legătură Sliahcsi>eare. interpretare

Folo-realism. eram pentru PARRISII între după motocicletă următor trebuia Erau (acum) astfel asupra dacă recunosc de ispititoare — prin sau trăit. pentru I I sau posibile cînd, vor asemeni avea a alţi înlăuntrul fiecare obişnuiţi picturi,

BLET.
presei, variantă a torul, puns intre urmărit tragedia Ideea pare riţi nă luţii rilor tru bun senţa atragă desea, aplieind scurt, tematică clasic re) cesteia temporani eliberată în va grai' ta vrea ..Norta" lor piesei

GI0VANN1

fotografia

IIambici

avantajele intervenţie bine prea alegerile gîndită

echilibrată.

perplexităţii

aducătoare

posibilitatea picturii principiile că, oboseală, extensie oameni între eroul între de la textului, şi pînă şi dezlegarea uşuraţi, sfîrşit, în într-adevăr, mai

i lin totdeauna, dramatici. nimeni (care piesei într-adevăr, subsemnatul)

năzuinţelor

— vai! alegerea

o parte pe de cvasi legătura piesa constituie, susainiiilită,

alegerii posibile

scenă cinci) în

(nimic urmă se va

introduetnd

gîndirea vedea, o povară.

..fotografie"

de-o felul

amărtunţit lucrării,

acesta, catastrofale „Ilolhello" femeii de dominator chip

rezultatelor chema spiritul în neputinţa

personaje răsuflînd

declanşarea, conflictului, ne-am piesei asupra

voltarea

iar o satiră

politicianiste

. , 0 scrisoare

AL

Mirodan

www.cimec.ro

39

C

o

n

t
HOKIA

r

a

p

u
DELEANU

n

c

t

Floarea

nu

se

ofileşte

Zeami, u n u l dintre marii actori ai lumii, c e l e b r u l i n t e r p r e t j a p o n e z d e t e a t r u no, c a r e a trăit î n u r m a c u m a i b i n e d e c i n c i v e a ­ c u r i , făcea o serie d c o b s e r v a ţ i i e x t r e m de interesante asupra talentului şi a viratelor. El c r e d e a că pe la d o i s p r e z e c e — t r e i s p r e z e c e a n i g r a ţ i a g l a s u l u i şi a m i ş c ă r i i s î n t s e d u c ă ­ t o a r e , d a r că ineîntarea interpretării, „floa­ rea" — c u m o n u m e ş t e Z e a m i — n u este d e c î t f l o a r e a m o m e n t u l u i şi n u f l o a r e a a u ­ tentică, fncepînd de la şaptesprezece—optspre­ zece a n i , g r a ţ i a , f a r m e c u l g l a s u l u i şi a l m i ş ­ cării, p r o p r i i vîrstei a n t e r i o a r e , d i s p a r , o d a t ă c u p r i m a „ f l o a r e " , b a d o u ă z e c i şi p a t r u — d o u ă ­ z e c i şi c i n c i d e a n i , a p a r e o f l o a r e i n s o l i t ă , specifică a c e s t u i t i m p , f l o a r e a tinereţii î m p l i ­ n i t e . „ F l o a r e a " c a r e se p ă s t r e a z ă p î n ă spre p a t r u z e c i şi p a t r u — p a t r u z e c i şi c i n c i d e a n i este î n m o d c e r t f l o a r e a a u t e n t i c ă . I n o r i c e caz, provine el, confundînd floarea m o m e n ­ t u l u i sau f l o a r e a insolită c u f l o a r e a a u t e n t i ­ că, ne î n d e p ă r t ă m şi d e b u n a î n ţ e l e g e r e şi de posibilitatea m a x i m e i p u n e r i în valoaro a acesteia d i n u r m ă . . M e t a f o r a f l o r i i , c a t a l e n t , c a p u t e r e d e se­ ducţie, de incantaţie, este f o a r t e frumoasă. D a r . î n c e p e m p a r c ă să n e s i m ţ i m c a m î n c o r ­ setaţi d c o c o m p a r t i m e n t a r e d e s t u l d e r i g i d ă a vrăjii, a „florilor", a t u n c i cînd Z e a m i cre­ d e că în m a t e r i e d e artă a a c t o r u l u i este s i g u r că a s c e n s i u n e a p o a t e f i u r m ă r i t ă n u m a i p î n ă la t r e i z e c i şi | w i t r u — t r e i z e c i şi c i n c i d e ani, iar declinul ireversibil poate f i identifi­ cat fără d e f e c t d e la p a t r u z e c i d e a n i î n c o l o . Privind mult mai optimist lucrurile, un alt m a r e actor de a c u m vreo d o u ă v e a c u r i , d e această dată englez, D a v i d Garrick, îi explica actorului şi istoricului de teatru Luigi R i c c o b o n i c u m alternează c u destulă dezinvoltură vîrstele i n scenă. E l susţinea că o tentă uşoară de carmin îi conferă prospeţimea tinereţii, aşa cum cinabrul îl f a c e să a r a t e m a i m a t u r . F r e c î n d u - ş i b ă r b i a c u u n p i c d e i n d i g o a r ă t a d e t r e i z e c i şi c i n c i — p a t r u z e c i de a n i , t o t aşa c u m p e n t r u a d o b î n d i zece a n i î n p l u s f o l o s e a u n a m e s t e c d e o c r u c u c h i n o v a r . I n sfîrşit, p e n t r u a p ă ­ rea d e c r e p i t a d ă u g a p u ţ i n ş o f r a n , frecindu-şi î n a c e l a ş i t i m p s p r î n c e n e l c şi p a r t e a d e j o s a o b r a z i d u i c u a l b d c S p a n i a . T o a t e acestea erau însoţite în m o d firesc de o a c o r d a r e s t r i c t 7iecesară a g l a s u l u i , a g e s t u r i l o r , a a t i ­ t u d i n i i c u d i v e r s e l e vîrste alese. D e s i g u r că u n a c t o r n i c i n u p o a t e , n i c i n u este s t r i c t n e c e s a r să a i b ă î n t o t d e a u n a î n r e a ­ l i t a t e vîrsta r e l a t i v exactă a p e r s o n a j u l u i pe c a r e îl i n t e r p r e t e a z ă . Ş i . î n a c e s t s p i r i t , e l întreprinde diverse acţiuni — ca cele sugerate

d e D a v i d G a r r i c k , şi n u n u m a i c a a c e l e a — p e n t r u a se a p r o p i a d e v î r s t a e r o u l u i p e c a r e i l reprezintă în scenă. Dar are dreptate şi Zeami atunci cînd s u g e r e a z ă , î n desfăşurare;» d e m o n s t r a ţ i e i s a l e , că n u e s t e n i c i j u s t i f i c a t şi n i c i n e c e s a r să se pornească m e r e u de la o a n u m i t ă virstă a t a l e n t u l u i p e n t r u a se a j u n g e l a o c u t o t u l a l t ă v i r s t ă a p e r s o n a j u l u i scenic:. Ne despărţim însă in m o d net dc c o n c l u ­ ziile c e l e b r u l u i a c t o r j a p o n e z , a c o l o u n d e el s u s ţ i n e că î n c c p î n d d e l a c i n c i z e c i d e a n i cea m a i b u n ă s o l u ţ i e p e n t r u a c t o r e s t e „ n o n interpretarea", adică ieşirea d i n profesiune. E s t e e v i d e n t c ă e x i g e n ţ e l e t e a t r u l u i no (ra­ portate mai cu seamă la comportamentul f i z ' c a l a c t o r u l u i ) şi c e l e a l e t e a t r u l u i e u r o ­ pean sînt diferite. Dar edictarca intransi­ gentă, categorică a morţii p r o f e s i o n a l e în j u ­ rul împlinirii a c i n c i decenii de viaţă nu (toate f i luată în consideraţie, în t e a t r u l e u ­ r o p e a n în o r i c e caz, n i c i m ă c a r ca u n c r i ­ t e r i u de referinţă l a o m a j o r i t a t e a situaţiilor. Ş i o reflecţie a p r o a p e t r a g i c ă a r e p u t a t u l u i artist sovietic, m a g i c i a n u l păpuşilor, Sergbci Obrazţov — ..Moartea profesională n u e o m o a r t e u ş o a r ă . E s t e g r e u să p i e r i î n a i n t e d e m o a r t e " — p a r e să c o n s t i t u i e u n m e m e n t o în această d i r e c ţ i e . jumătăţii de veac De altfel, prejudecata ca l i m i t ă d e v i r s t ă a t a l e n t u l u i a c t o r i c e s c a fost i n f i r m a t ă c u strălucire, n u de m u l t . la n o i . în d e c e m b r i e R)7.'l. o d a t ă c u i n a u g u r a r e a n o i i clădiri a T e a t r u l u i Naţional d i n Rucureşti. C î ţ i v a m a r i a r t i ş t i — G e o r g e C a l b o r e a ­ nu. Ion I 'inleşteanu, Al. Giugaru, Elvira G o d c a n u — p r e z e n ţ i în d i s t r i b u ţ i a s p e c t a c o ­ lului de descindere cu Apus tic soare de Rarbu D e l a v r a n c e a i n t r a u în s c e n ă n e î m p o ­ văraţi d e cele peste şapte d e c e n i i de v i a ţ ă , a d u c î n c l o d a t ă c u e l e şi m ă r t u r i a u n e i r e ­ m a r c a b i l e şi p r o a s p e t e v i g o r i n r t i s t i c e . Ş i î n a c e a s t ă p e r s p e c t i v ă , s-a m a i d o v e d i t 0 d a t ă că f l o a r e a a u t e n t i c ă , f l o a r e a t a l e n t u l u i n u se o f i l e ş t e , p ă s t r î n d u - ş i f r ă g e z i m e a , m a n i ­ festă î n v r a j a t u l b u r ă t o a r e p c c a r e o r ă s p î n d e s c v i b r a ţ i i l e p r o p r i i a l e f i e c ă r e i v î r s t e ar¬ I Ut ice. F ă r ă î n d o i a l ă , î n s ă , c ă şi f l o a r e a tuturor p r o s p e ţ i m i l o r p o a t e c î l e o d a t ă să p ă l e a s c ă î n tristeţe, d e s e o p e r i n d u - ş i î n m o d n e a ş t e p t a t şi dizgraţios ridurile. L a o asemenea situaţie se a j u n g e î n t o t d e a u n a f ă r ă n i c i u n fel de risc de a evita cel puţin r i d i c u l u l , o r i de c î t e o r i , l a v î r s t a v e n e r a b i l ă .a D o i c i i şi a l u i P o l o n i u s . n u n e s f i i m să a s p i r ă m , î n d e ­ p l i n ă i n c o n ş t i e n ţ ă , l a r o l u l J u l i e t e i şi a l l u i 1 lamlet.

40

www.cimec.ro

C O N S T A N T I N RADU-MARIA

Farsa în dramarurgia noastră contemporana*
(încercare de tipologie)
II. Farsa burlescă şi Farsa enorma
Farsa burlescă este î n esenţă o parodie; a s e n t i m e n t e l o r e r o i c e , d a r şi j o c u l h i l a r a l t r a v e s t i u l u i , a l substituţiei a n t i e r o u l u i în e r o u . B u r l e s c u l p o a t e f i d a t , d c n s c m c n i , şi d e i m i ­ t a r e a p a i a ţ e r e a s e ă a f o r m e l o r şi r e l a ţ i i l o r s o ­ ciale n o i de către cei robiţi automatismelor u n e i l u m i v e c h i . î n sens l a r g , b u r l e s c u l este e x p r e s i a estetică a i n n d e e v ă r i i d i n t r e f o n d si formă, prezentată insă — i r o n i c — ca p r e t e n ­ ţie a a d e c v ă r i i . P a i a ţ a este u ş o r d e r e c u n o s ­ c u t , ea f i i n d în esenţă însăşi s t r ă d a n i a n e ­ putincioasă de a ascunde inadecvarea. Exis­ t e n ţ a e i r o n u l u i ca p e r s o n a j î n f a r s a d e t i p u l b u r l e s c n u este n e a p ă r a t necesară, i a r c î n d exislă, acesta părăseşte societatea comică a farsei p e n t r u o l u m e ale cărei n o r m e sînt ce­ le g e n e r a l r e c u n o s c u t e — e v o r b a d e b i n e l e s o c i a l î n c a r e b i n e l e i n d i v i d u a l se î m p l e t e ş t e d i a l e c t i c c u cel c o l e c t i v . Se ştie că e x i s t ă u n c o m i c individual şi un altul al împrejurărilor sociale; dintre; toa­ te t i p u r i l e d e farsă, f a r s a burlescă pretinde ced m a i m u l t e p r i v i r e d e l a s o c i a l la i n d i v i ­ > d u a l , m a i exact de la idealul social la ina­ decvarea individuală; e l i u l r c t o a t e , e a este; e x p r e s i a v o i n ţ e i d e g r u p ş i , c î n d n u se m e n ­ ţine î n z o n a i d e a l u r i l o r s o c i a l e , riscă c e l m a i d e s să se t r a n s f o r m e î n b a t j o c o r ă p u r ă . n e î m ­ plinită deci de c o r e c t i v e m o r a l e (bufonada). Ca p a r o d i e a s e n t i m e n t e l o r e r o i c e , f a r s a b u r ­ lescă preferă, dintre pasiuni, mlnia — pa­ siune a zeilor şi e r o i l o r , d u p ă c u m m ă r t u r i ­ seşte H o m e r . N u a c t e l e e r o u l u i sînt ridicu­ lizate ; aceasta a r c o n d u c e către e p o s u l eroic o m i c . I n accepţia clasică a e r o i c u l u i , e r o u l m i j l o c e ş t e î n t r e s a c r u şi p r o f a n modelînd şi conducînd universul profan spre împlinirea u n e i legi d i v i n e ; în accepţia m o d e r n ă , legile fiind imanente f e n o m e n e l o r , e r o u l le desco­ peră şi l e impune raţionalizând universul. E p o s i d oreucomic a r u r m ă r i dar, distrugerea *) V e z i p a r t e a I. Farsa î n Teatrul n r . ii 1974. satirică şi farsa cinică, p r i m e i v i z i u n i a e r o i c u l u i ca f i i n d falsă, p e n ­ t r u i m p u n e r e a celei d i n u r m ă . I n farsa b u r ­ lescă r i d i c o l u l î l u m p l e p e o m u l c o m u n d e ­ vastat de sentimente eroice. A v e m de a face cu personaje meschine, tratate parodic printr-un act estetic de r e m i t i z a r e , u n t r a v e s t i al antieroului în erou. Atitudinea autorului este u n a p a m f l e t a r ă , m a s c a t ă s u b acest tra­ vesti de natură epică. De obicei, m l n i a per­ s o n a j u l u i c o m i c este d e c l a n ş a t ă d e u n e l e m e n t m e s c h i n , s e m n şi m ă s u r ă t o t o d a t ă a f i r i i p e r ­ s o n a j u l u i p a r o d i a t . I n farsele burleşti ale l u i Caragiale personajele comice acţionează sub i m p u l s u l „onoarei de f a m i l i s t " care le p o t e n ­ ţ e a z ă şi î n t r e ţ i n e m î n i a . D e s i g u r , o n o a r e a de f a m i l i s t e-ste şi m o t i v d e c l a n ş a t o r a l m î n i e i , d a r ce ridicolă rămăşiţă d i n c o m p l e x u l sen­ timent cavaleresc! I n farsa l u i I o n Băieşu Preşul, mînia personajului comic e stîrnită ele> f a p t u l că c i n e v a îşi şterge p i c i o a r e l e p e preşul d i n faţa i n t r ă r i i a p a r t a m e n t u l u i său. (Ca î n Vadra răpită a l u i T a s s o n i , u n d e răzl m i u l e r a p r o v o c a t ele r ă p i r e a u n e i g ă l e ţ i d e lem n). Criticabilă în ce priveşte s t r u c t u r a (poate pentru menţinerea interesului spectatorului, autorul a i n t e r v e n i t peste subiectul prin­ cipal al piesei cu un subiect se­ cundar), deseori minată de replici comice de u n gust îndoielnic, farsa l u i Băieşu e tipică p e n t r u ceea ce înţelegem p r i n c o m i ­ cul b u r l e s c : a) Personajele foarte caricate a m i n t e s c î n p a r t e d e m ă ş t i l e commediei dcIV arte. întreaga l o r a g r e s i v i t a t e şi „magnific i e n ţ ă " se s t i n g e î n f u g i l a ş e : r e t r a g e r i f i ­ zice p r i p i t e d i n faţa c e l o r p e care îi a m e ­ ninţaseră c u cîteva c l i p e m a i d e v r e m e sau fugă morală de răspundere, b) Farsa lui Băieşu nu e lipsită de agresivitate; satira a r e şi a i c i u n l o c d e o s e b i t de important, zeflemisindu-se unele moravuri. Iu speţă sînt ridicularizaţi ..oficialii" care închipuie, o r i u n d e şi o r i c u m , mica instituţie (vicepreşe-

1

www.cimec.ro

41

d i n t e l e c o m i t e t u l u i d e l>loc — f e m e i a d e ser­ v i r i ) şi falsa instituţie ( a v o c a t u l p e n s i o n a r ofi¬ c i i n d i n acelaşi t i m p u n d i v o r ţ şi o c ă s ă t o r i e ) . Se i n s i s t ă î n s ă m a i m u l t p c n e r o z i a s o l e m n ă a p e r s o n a j e l o r şi p e î n c l i n a r e a s t u p i d ă a l o r către l o c u r i l e c o m u n e şi a u t o m a t i s m e l e de l i m b a j rostite cu a p l o m b : A V O C A T U L : Desigur, domnule Pamfil. Din moment ce sînt eu de [a\ă, legea te va ocroti ca propria dumitale mamă. P A M F I L ( j a l n i c ) : Sînt or [an. A V O C A T U L : De-acum nu mai eşti. Legea te va lua la piept şi te va legăna eu dragostea si înţelegerea ci... sau : P A M F I L : Tovarăşă Filofteia, te rog, in numele comitetului de bloc, să fii demnă. T e înţeleg, eşti mamă. sinteţi din aceeaşi carne, aveţi un singe comun ... L i m b a j u l c compozit, caracteristic pitores­ cului ridicol. Aceasta se d a t o r e a z ă faptului că stridenţele de l i m b a j p r o v i n n u atît d i n i n a d e c v a r c a g h i d u l u i la r o s t i r e , cît m a i ales implantării unor termeni oficiali în limba­ j u l f r u s t f a m i l i a r . E f e c t u l e h i l a r şi e x p r i m ă d i s c r e p a n ţ a d i n t r e esenţa s t r ă i n ă c a r e e f u n c ­ ţia socială (toate p e r s o n a j e l e c o m i c e d i n f a r ­ s a l u i R ă i e ş u se s i m t r e p r e z e n t a n t e a l e u n o r i n s t i t u ţ i i — v o r să f i e „ o f i c i a l i " ) şi c e e a c e sînt în f a p t — nişte deşeuri sociale. F I L O F T E I A : (...) Să-l notăm şi pe tov. Gigei. „Lovit şi bruscat în contradictor soţia, mamă de copilaşi blonzi". (Indignată). Nenorocitul! Să-şi lovească soţia! Altfel n-o scoa­ te din „puişor" şi „scumpiţo" (...) ( C o n t i n u ă trealva, c î n t î n d . D u p ă cî­ teva minute îşi a d u c e a m i n t e de c e v a şi c i o c ă n e ş t e l a o fereastră.) Anuţa! Anişoara! Ani! Scoală, ma­ mă, că se făcu tardiv. I n genere, p e n t r u farsa burlescă e de o b ­ s e r v a t că l i m b a j u l r e p l i c i l o r este u n a m e s t e c d e r e g i s t r e g r a v e şi r e g i s t r e c o m i c e — a n t i eroul. imitînd e r o u l , î n c e a r c ă a t i t u d i n i l e şi l i m b a j u l acestuia, compromiţînd p r i n substi­ t u i r e a c e a s t ă e s e n ţ ă şi a s i g u r î n d , a s t f e l , r i d i ­ c o l u l a t î t a l a c ţ i u n i i c î t şi a l c a r a c t e r u l u i ; fe c u n o s c u t l i m b a j u l s e n t e n ţ i o s r i d i c o l a l p e r ­ sonajelor l u i Caragiale).

tem, aşadar. comicului.

împinşi

într-un

suprarealism

al

In c o m i c u l e n o r m discrepanţa existentă in f i r e a p e r s o n a j u l u i este r a d i c a l ă . î u t r - a t i l . i n c i t acesta contrastează in mod absurd cu el însuşi. Să ne i m a g i n ă m în p l a n moral, o femeie bătrînă ooehetînd cu răsfăţuri de ado­ l e s c e n t ă şi v o m î n c e r c a s e n t i m e n t u l enormu­ l u i . I n l r - u n a n u m e sens. c o m i c u l e n o r m î n ­ nepcriculos, anomalia făţişează m o n s t r u o s u l n e p r o l i f e r a n t ă . A c e a s t a se r e a l i z e a z ă p r i n t r - u n act d c m e t a m o r f o z a r e , a p e r s o n a j u l u i , u r i n a r e d e l i b e r a t ă a a u t o r u l u i ) a unei atitudini misti­ ficatoare. M i hai Neagu Basarab imaginează, i n p i e s a După meci o echipă de f o t b a l , c a m ­ pioană, compusă d i n profesori universitari d o c ţ i şi p e d a n ţ i . I o s i f N a g b i u . în Centrala telefonică, investeşte u n m e s c h i n c u p l u m a ­ t r i m o n i a l cu sarcina măreaţă de a perpetua în cosmos specia u m a n ă . Reacţiile p e r s o n a j e ­ l o r ţin d e e n o r m , a u t o r u l p r o c e d î n d l a a l t o i r e a aspiraţiilor m a g n i f i c e pe realităţi s u b m e d i o c r e . E n o r m u l m a i a p a r e , d e c i , şi î n c o n d i ţ i i l e î n care fabulosul, m i t o l o g i c u l sau cosmicul pă­ t r u n d î n c o n t i n g e n t şi s t î r n e s c reacţii mes­ c h i n e ; măreţia unui eveniment poate astfel genera acte de p a r t i c i p a r e d e r i z o r i i , e x p r e ­ sii a l e u n o r i n a d e c v ă r i sufleteşti f u n c i a r e . I o n Băieşu scrie o logologie e n o r m ă (Cine sapă groapa altuia) în care situaţia comică se d a t o r e a z ă înţelegerii p r o v e r b e l o r d o a r în sens s t r i c t o p e r a t o r i u ( m o d p o z i t i v i s t d e a înţelege l i m b a j u l ) ; sensul eidetic — semnifi­ caţia adică — tîlcul l o r a d î n c — f i i n d u - l e r e ­ fuzat. Astfel d r a m a t u r g u l imaginează d o i gro­ p a r i care, p e n t r u a n u cădea v i c t i m e p r o v e r ­ b u l u i Cine sapă groapa altuia cade singur in ea, s a p ă g r o p i f ă r ă v r e u n s c o p p r e c i z a t , „ g r o p i în s i n e " — c e v a î n g e n u l . . a r t e i p e n t r u a r t ă " . ( C r i t i c ă a n t i p o z i l i v ă s a u j o c p u r şi s i m p l u ? ) . l a p e r s o n a j e l e f a r s e i e n o r m e , a¬ Revenind cestea, î n p l a n p s i h o l o g i c , sînt i n v e r t i t e ( c u m ar p u t e a c o n t r a s t a c u ele însele!). A s t f e l pe Popescu — rezerva echipei de f o t b a l „Anti­ n o m i i l e l u i K a n t " — d i n piesa citată a l u i M . N . R a s a r a b . s u f e r i n ţ a m o r a l ă c ă 1-a î n ş e ­ l a t s o ţ i a îl f a c e să e x u l t e d e b u c u r i e , a c e a s t a p e n t r u că — m o t i v e a z ă e l — n u m a i suferinţa îi d ă c e r t i t u d i n e a c ă t r ă i e ş t e (!) în p l a n logic, personajele, dacă n u uluiesc cu p a r a d o x e . sînt c u necesitate i n e p t e , r e f u ­ zate adică b u n i i s u p e r i o a r e a semnificaţiilor. D u p ă c u m se ş t i e , i n e p t u l n u e n u n ţ ă n i c i o ­ d a t ă n e c e s a r u l c i n u m a i c o n t i n g e n t u l şi i m ­ p o s i b i l u l , i a r acestea, î n u r m a unui proces mental foarte formalizat. Groparul I d i n pie­ sa I n i I o n R ă i e ş u m o n o l o g h e a z ă a s t f e l :„(...) Ou alte cuvinte, ne putem permite întrebarea: Omul face locul, sau locul face omul? Răs­ punsul e delicat şi eu dublu aspect. Un loc blînd şi însorit creează un om blînd şi în­ sorit. Un loc aspru şi violent creează un om aspru şi violent care nu cunoaşte duioşia şi încrederea în femeie. S i invers : un om frumos şi delicat, face locul din jurul său frumos şi delicat, natura îl urmează ca un cîine credincios. Dc aici, diferenţa aceea bizară şi insesizabilă dintre popoare şi rase. Adică

Farsa enormă prezintă o situaţie comică î m p i n s ă pînă la u l t i m e l e ei consecinţe datorită u n o r deducţii ce ţin de logica absurdului. Această trecere către a b s u r d a situaţiei c o m i ­ c e f a c e c a î n f a r s a e n o r m ă să n u se m a i ţ i n ă s e a m a d e t i m p şi d e l o c ( p r o i e c ţ i e s u ­ prarealistă enunţată dc Appollinaire). Sîn­

42

www.cimec.ro

Pulul Surd işi creează omul care ii trebuie — în aşa fel încît este greu de spus şi invers, dară l'olul Surd a creat eschimosul sau es­ chimosul a creat l'olul Nord. In fine, proble­ e aşa dc complexă că numai simpla ci ma enunţare te face să transpiri". D e s e o r i , i n f a r s a e n o r m ă , construcţia însăşi e v o i i î m p i n s ă în i n c o e r e n t şi i l o g i c . A s t f e l , în Centrala telefonică a lui losif Naghiu per­ s o n a j e l e sfirşesc p r i n a a l e r g a b e z m e t i c e d u p ă u n p ă i a n j e n c a r e le p o l a r i z e a z ă a t e n ţ i a p î n ă la o b s e s i e .

Absurdul, imposibilităţi me — este simţit litatea tescul. tic cu această fiind deci cilă. cel

adică — atît rizibil

afirmarea de în Dacă ar farsa iu planul ar naşte planul fără fi

existenţei farsei şi în ideilor mutat

unei enor­ re­ rea­ gro­ este­ Din etică, f i fa­

specific

subiectiv. fenomenală D e aceea, precădere cauză mai sedusă de

t r a g i c i d sau satisface inteligenţei. finalitate de a

enormă

ea este c e a m a i a p r o a p e comicul în mult primejdie

de joc

IIL Farsa groresca şi Farsa tragica
D a c ă f a r s a s a t i r i c ă , f a r s a c i n i c ă şi f a r s a burlescă p r i v e s c c u precădere l u m e a reală, concret istorică, f i i n d e x p r e s i i a l e conştiin­ ţei d e s i n e a a c e s t e i a , f a r s a g r o t e s c ă şi f a r s a tragică p r i v e s c c u deosebire o m u l în genere, adică dincolo de determinări istorice preci­ z a t e . D e a c e e a , î n a c e s t e t i p u r i d e f a r s ă , se preferă m a i ales simbolul şi alegoria cu f u n c ţ i i a v e r l i z a t o a r e şi t r e z i t o a r e l a c o n ş t i i n ­ ţa m ă s u r i i şi e c h i l i b r u l u i . „ S o m n u l raţiunii naşte m o n ş t r i " — cunoscuta expresie care e x p l i c i t e a z ă Capriciile l u i G o y a — este p r i n ­ c i p i u l d e c o n s t i t u i r e şi a v e r t i s m e n t u l e s e n ţ i a l a l acestor t i p u r i d e farsă. Sînt sondate cu preferinţă lumea alienărilor şi a coşmaru­ l u i , o l u m e a a n o r m a l u l u i şi a v i o l e n ţ e i ( î n farsa grotescă), o l u m e a n e p u t i n ţ e i şi r ă ­ tăcirii d e s i n e (în f a r s a tragică). Să ne înţelegem, e v o r b a de I i imaginare, adică, „ d i n c o l o d e o r i c e t i m p şi l o c " — p r i n c i p i u c e r u t şi d e f a r s a e n o r m ă — f ă r ă s ă se c a d ă însă î n s u p r a r e a l i s m . Aceasta, p e n t r u că a b ­ s u r d u l este t r a n s f e r a t d i n s u b i e c t i v î n lumea obiectivă, p r i n acest transfer urmărindu-se, d e l i b e r a t , c r e a r e a s e n t i m e n t u l u i z ă d ă r n i c i e i şi al fatalităţii. Nu t r e b u i e să înţelegem de n i c i că f a r s a grotescă s a u f a r s a tragică sînt p r o d u s e ale u n e i concepţii existenţialiste, de­ o a r e c e e l e nu-şi d e p ă ş e s c s t a t u t u l c r i t i c şi dem i s t i f i c a t o r d e f a r s ă şi v i z e a z ă , f i e p o s i b i l a a u t o î n ş o l a r o şi r ă t ă c i r e a i n d i v i d u l u i (ca î n farsa t r a g i c ă ) f i e , î n c^iz.ul u n e i obiectivări reale a absurdului (ca î n farsa grotescă). neputinţa individului izolat, însingurat, de a anula absurdul, el însuşi făcîndu-se vinovat de pierderea semnificaţiilor lumii concrete, deci, v i n o v a t de inacţiune. Ambele t i p u r i d e farsă sînt d e f a p t v a ­ r i a n t e , lipsite de eroic, ale tragediei. Comi­ c u l şi r i z i b i l u l s î n t s l a b r e p r e z e n t a t e . î n e c a t e de acel sentiment al vidului, datorat în parte rarefierii psihologiilor personajelor, dar mai ales, ca î n farsa grotescă, înfrîngerii e i r o n u l u i , d e către societatea agresivă a alazon u l u i . G r o t e s c u l e s t e u n p r e c i p i t a t estetic, a i i r o ­ n i e i p r i n c a r e se r e l e v ă p e r p l e x i t a t e a u m a n u ­ lui într-un univers alienat. Raţiunea este d a r p a r a l i z a t ă , i a r f a n t e z i a , surescitată. Emo­ ţia s p e c i f i c ă g r o t e s c u l u i v a f i d e c i c o m p u s ă d i n t e r o a r e , n e p u t i n ţ ă şi c u r i o z i t a t e . Analizînd conceptul grotescului in artele plastice, J o h n R u s k i n s p u n e a : „Lucrurile care constituie subiectul principal a l spaimei ome­ neşti sînt de d o u ă f e l u r i : cele care a u p u ­ terea Morţii şi a c e l e a c a r e s î n t d e natura Păcatului". G r o t e s c u l a r înfăţişa deci o l u m e v i c i a t ă p î n ă l a p a r o x i s m şi c o n d a m n a t ă i n e ­ v i t a b i l p i e i r i i , o l u m e în care o m u l singur (ens) c a d e v i c t i m ă s o c i e t ă ţ i i a l i e n a t e a f a r s e i , astfel încît, î n accepţie o n t o l o g i c ă , e l ( g r o ­ t e s c u l ) p r e z i n t ă o n a t u r ă d u a l ă — este t o t ­ o d a t ă t e r i f i a n t şi s i m b o l i c . D e a c e e a , f a r s a grotescă p r a c t i c a t ă a i u r e a ca u n „teatru a l agresivităţii" oscilează între u n neoexpresionism de factură simbolistă şi u n realism frizînd t r i v i a l i t a t e a , n u lipsit deseori de v i o ­ lente irumpţii de sadism. I n formele sale m a i n e r e a l i z a t e , p e r s o n a j e l e sînt m a n i a c i i n ­ c u r a b i l i , a t i n ş i d e a r i p a n e b u n i e i şi se p r e ­ feră, în replică, g l u m a instantanee (aparent d i c t o n a u t o m a t ) şi g r o s o l a n ă . L a n o i , î n f o r ­ m e l e sale neo-expresioniste, o întîlnim în incontestabilele realizări d r a m a t u r g i c e ale l u i D u m i t r u R a d u Popescu. De ce triumfă societatea dominată de u m o r i asupra e i r o n u l u i în farsele de natură grotescă a l e l u i D . R . Popescu ne spune însuşi a u t o r u l , în postfaţa acelei farse a i m ­ posturii care este Cezar, măscăriciul pira­ ţilor. „ C e z a r doreşte atît de multe încît de­ v i n e u n i n s a b s t r a c t , c a r e m u p o a t e să e x i s t e cu adevărat. E u n s o c l u ce p o a t e suporta orice statuie (...) N u Cezar. deci. a creat „ e p o c a " ce-1 c o n s e m n e a z ă (şi p e c a r e e l o consemnează) ci istoria a avut nevoie de u n i n s c a r e să p o a r t e n u m e l e a c e l e i e p o c i " . î n fapt, e i r o n u l , definindu-se în p r i n c i p i i d i n ce î n ce m a i abstracte, p i e r d e lumea c o n c r e t ă u i t î n d u n l u c r u e s e n ţ i a l şi a n u m e că el e n u m a i p u r t ă t o r dc p r i n c i p i i n u crea­ t o r a l l o r , p u r t ă t o r , d e c i . a l u n o r l e g i caTe-1 transcend (legile i s t o r i e i ) , acestea p u t î n d f i suportate de orice i n d i v i d . Cezar, în acest s e n s , p o a t e să f i f o s t î n t r - a d e v ă r d o a r m ă s ­ cărici, d a r u n măscărici al istoriei. Este o c o n v e r t i r e a e i r o n u l u i în alazon ? Oricum, condiţiile istorice o b i e c t i v e marchează întrea­ ga e x i s t e n t ă a f a c t o r i l o r s u b i e c t i v i . înitr-atît. î n c î t aceştia d e v i n s e m n e a l e e p o c i i . P r i v i t ă în aceste d i m e n s i u n i p e r s o n a l i t a t e a este ilu­ z o r i e , şi d e a i c i o r b i r e a , hybrisul cezaric.

www.cimec.ro

43

deci t r a g i c u l . I V de altă p a r t e , aceste legi f i i n d c u n o s c u t e şi t i p a r u l e r o u l u i f i i n d d a t , se n a ş t e c u n e c e s i t a t e i m p o s t u r a , d o a i c i s p e c ­ tacolul* grotesc p e care-J dau „piraţii" înc e r c î n d să se s u b s t i t u i e c e z a r u l u i . I n Luminile paradisului, farsă c a r e v i z e a ­ ză i n p l a n e t i c . i d e o l o g i a f a s c i s t ă , sînt v e h i ­ c u l a t e p a t r u s i m b o l u r i , d a r şi p a t r u i p o s t a z e p o s i b i l e a l e c o n d i ţ i e i u m a n e . A s t f e l : Stih (de l a s t i h i a l , s t i h i n i c ?) simbolizează puterea c o e r c i t i v ă , d a r şi v i t a l i s m u l h a o t i c a l n a t u ­ r i i c u funcţii reduse la împliniri biologice : Rop, o m u l d c ş t i i n ţ ă n s o c i a l şi i r e s p o n s a b i l , robit calculelor, profet al purificării prin f o c . v i s î n d v i d a r e a o m u l u i , d c c e e a ce este î n e l n a t u r ă ; Insul, i n care m a i descifrăm e i r o n u l , însă fără robusteţea m o r a l ă pe c a r e i-am îulilnil-o îu f a r s a s a t i r i c ă , f i i n d c ă t e ­ r o a r e a şi i m i n e n ţ a morţii îl c o n d u c l a r e ­ nunţări şi c o m p r o m i s u r i , p î n ă la t o t a l a d i soluţie a p e r s o n a l i t ă ţ i i ; în sfîrşit. Femeia goală ( s a u c a r e se d e z g o l e ş t e în s c e n ă ) . . . s i n ­ gurul păminl care dă c e r t i t u d i n e " — scrie autorul — î n t r - u n u n i v e r s a l i e n a t . în oare c o ş m a r e s c u l se î m p l e t e ş t e c u d e m o n i c u l . T o ţ i t r e i v o r c ă d e a v i c t i m e l u i Stih — căpcăun nesăţios, i m a g i n e , c r e d e m , grotesc modernă a l u i Cronos. Ceea ce p i e r d e e i r o n u l în f a r s e l e l u i D . R . Popescu este r e a l u l c o n c r e t , p e n t r u p r i n c i p i i (abstracte p r i n natura lor) ; astfel cade vic­ t i m ă f o r ţ e l o r , d e d a l a a c e a s t a a g r e s i v e şi a n t i ­ u m a n e ale a l a z o n u l u i . I n d i v i d u l n u este e l î n s u ş i în p r i n c i p i i l e l a c a r e a d e r ă şi d e s p r e c a r e c r e d e că-i o r d o n e a z ă e x i s t e n ţ a , d a r n u e nici o e n t i t a t e biologică d e sini" stătătoare — ar f i un f i r de n i s i p rătăcit pe plajele vieţii. M l este el însuşi numai dincolo de e l . p a r t i c i p î n d la r e a l u l c o n c r e t — în c a z u l f a r s e i l u i 1). I C P o p e s c u — la c e e a c e îi este c o m p l e t a r e (sau c o m p l e m e n t a r ) , femeia; el este el însuşi, deci. n u m a i ca unitate biologică — f a m i l i a . Această unitate biolo­ gică t r e b u i e a p ă r a t ă împotriva t u t u r o r for­ ţelor d e s t r u c l i v e . n ă s c u t e d i n s o c i a l c a d i n tr-un o r g a n i s m uriaş, b o l n a v , fie p r i n înstră­ inare de biologic (purism: Rop) fie p r i n î n s i n g u r a r e în b i o l o g i c 'animalistn : Stih).

sau i n a c t i v i t a t e a — d e s e o r i redată lonesou) p r i n t r - o agitaţie lipsită d e sens. ( O r i c e ac­ ţiune u m a n ă poartă i n sine p r o p r i a - i f i n a ­ l i t a t e , i a r aceasta n u p o a t e a p ă r e a decît î n cadrul social — care face, d e c i , în ultimă instanţă posibilă acţiunea). P e r s o n a j u l c e n t r a l a l a c e s t u i t i p de farsă grupului alazonului ; el se face aparţine v i n o v a t d c o r b i r e faţă de v a l o r i l e esenţiale ale u m a n i t ă ţ i i . C o n d i ţ i a l u i este d a r tragică, lipsită însă dc eroic pentru că el nu-şi ispăşeşte o v i n ă socială asumă şi n i c i n u (prometeism) şi n i c i n u se c h i n u i e parti­ c i p î n d — şi c ă z î n d el însuşi v i c t i m ă — l a 0 justiţie transcendentă sau i m a n e n t a (p.ind e m o n i s m ; v e z i Orestia l u i E s c h i l sau Ham­ let): c i , refuzînd societatea, el va căuta steril u n reazem în sine. U n m i z a n t r o p sau u n r e v o l t a t a b s u r d ? O r i c u m , conştiinţa l u i se c o m p u n e î n t r e l u m e a p e c a r e o r e f u z ă şi neantul care îl absoarbe şi-1 înspăiniînlă (deseori r e p r e z e n t a t ca o p r o l i f e r a r e a ma­ teriei), iar absurdul comportamentului său m ă s o a r ă d i s t a n ţ a ec-l d e s p a r t e d e r e a l i t a t e a obiectivă. Piesa l u i M a r i n Sorcsou /o/in — replică m o d e r n ă a m i t u l u i b i b l i c — este o e x p r e s i e a r t i s t i c ă p l e n a r ă a t i p u l u i d e farsă tragică. P r o o r o c u l I o n a se r e t r a g e d i n f a ţ a C u v î n t u l u i şi p i e r e î n g h i ţ i t d e u n c h i l u r i a ş . Iona al l u i M a r i n Sorescu se r e t r a g e d i n lume. care-1 l i m i t e a z ă , p e n t r u a p o r n i î n t r - o s t e r i l ă a v e n t u r ă de căutare a s i n e l u i l i b e r de o r i c e determinare. ,. — Un sfert din viaţă îl pierdem făcind legături. Tot felul de legături intre idei. în­ tre lucruri şi praf. Tulul curge aşa de repe­ de, şi noi tot nun facem legături între su­ biect şi predicat. Trebuie să-i dăm drumul vieţii aşa cum ne vine exact, să nu mai încercăm să facem legături care ne ţin. De cînd spun cuvinte fără şir, simt că-mi recu­ perez anii frumoşi din viaţă". T o c m a i această confuzie pe care Iona o face între l i b e r t a t e (care e î n t o t d e a u n a cu­ noaşterea limitelor) şi nedeterminare, ca t r ă i r e h e r a c l i l e i c ă — îl î n s t r ă i n e a z ă d e l u m e pînă la spaimă, lucrurile i se p a r e , că-1 p r i v e s c CU o c h i d u ş m ă n o ş i , d e p e ş t i r a p a c i , în el însuşi e a b s o r b i t (act i r e v e r s i b i l ) de gol ; pustiul sufletesc proliferează în burţi uriaşe de peşte. î n t r e sine şi l u m e , între un viitor necunoscut şi u n t r e c u t g o l i t d e a m i n t i r i . I o n a n u se m a i p o a t e r e g ă s i . N e a n ­ tul, izvorînd dintr-un suflet b o l n a v dc ab­ solut, cere extincţia totală. S i n u c i d e r e a dar, v a f i u n i c u l gest d e s a l v a r e p e n t r u e l , m o a r ­ tea s i n g u r ă î m p ă c î n d contradicţia. Farsă tragică realizează şi P a u l Cornel C h i t i c î n Mă întreb dar cine-mi răspunde ? (revista Argeş 1970). Personajul său, măr­ g i n i t l a l u m e a p r o p r i i l o r f i c ţ i u n i , se r e v o l t ă a b s u r d î m p o t r i v a t u t u r o r şi n i m ă n u i . O r e ­ v o l t ă s t e r i l ă , ţ e s u t ă d i n a m n e z i e şi demen­ t ă , o r g o l i u e x e r c i t a t î n g o l şi n e p u t i n ţ ă de a discerne între necesar şi c o n t i n g e n t (ca­ tegorii corespondente personajelor simbolice d i n piesă. Legea — O m u l l e g i i ) . E l v a eşua

Farsa tragică c o variantă a farsei g r o ­ teşti t o c m a i p r i n f a p t u l c ă a m b e l e s î n l p a ­ rodii i r o n i c e ale situaţiei tragice. Intîlnim aici drama i n d i v i d u l u i desprins de social, î n s i n g u r a r e a şi a d î n c i r e a sa î n b i o l o g i c p î n ă la pierderea sinelui. precum şi iminenţa m o r ţ i i sale. n u atît f i z i c e cît s p i r i t u a l e , s i m ­ ţită d a r ca n e a n t , d e c i n u v e n i n d d i n afară (ca în farsa grotescă). c i d i n ă u n t r u l firii scindate i r e v o c a b i l a p e r s o n a j u l u i . Acesta i l u ­ strează prin zbaterile sale dramatice dar slerile, acel cunoscut d i c t o n ,,homo i m u s — homo nnllus". Se c u l t i v ă c u predilecţie incomunicabilul ( m e r g î n d u - s e p î n ă l a d e z a r t i c u l a r e a şi anu­ l a r e a l i m b a j u l u i — ca î n p i e s e l e l u i E u g e n

44

www.cimec.ro

pe o grămadă de gunoi — vechi simbol al dezintegrării — trăind u n proces ireversihil de a n i m a l i / a r c . încheiem despre farsa tragică stabilind două trăsături difcrcnţiatnarc do n u a n ţ ă i n ­ t r e a c e a s t a si t r a g e d i e . T r a g e d i a s t î r u e ş t e d u p ă c u m se ş t i e , mila şi g r o a z a a t e n u a t e d e a c e l s e n t i m e n t a l m ă ­ reţiei, a u r ă a eroului tragic. Farsa tragică transmite disperare şi amară dezaprobare. A l î l s p a i m a c i l şi d i s p e r a r e a s î n t provocate de suferinţa o m u l u i , trăire c o m u n ă persona­ jelor ((dor două specii dramatice. D a r dacă în tragedie, suferinţa este î n ă l ţ a t ă pe c u l ­ mile elice ale marelui înfrînt. devenind astfel consolatoare, în farsa tragică sufe­ r i n ţ a este a c e l u i c a r e nu afirmă nici o valoare, o suferinţă deci, fără finalitate e t i c a . O altă diferenţă între tragedie şi farsa tragică ne pare a f i şi f a p t u l că prima purcede d i n vină (deci greşeală in ordinea m o r a l ă ) — c o n d i ţ i e a e r o u l u i t r a g i c pe c a r e a c e s t a 0 i s p ă ş e ş t e p r i n m o a r t e — pe c î n d c e a de a d o u a se n a ş t e din eroare (înţeleasă d e c i în p l a n logic) a s t f e l că a c t u l ispăşirii nu esie susţinut etic — ireversibilul drum către m o a r t e însoţit de suferinţă există, d a r consecinţele logic nefaste -s l e r i o r i z e a z ă dramei i n d i v i d u a l e , ea f i i n d p e r c e p u t ă mai de grabă raţional docil pasional.

a noastră la o p e r a a l t o r a u t o r i , c i de ne­ un mate­ putinţa subiectivă d e a c u p r i n d e r i a l v a s t . G r o t e s c u l , e n o r m u l sau t r a g i c u l le întîlnim şi î n s c e n e t e l e l u i J). Solomon. s a t i r i c u l a p a r e şi i n p r o d u c ţ i i l e d r a m a t u r g i e i ; ale l u i M i r o d a n , n u m a i p u ţ i n la alţi a u t o r i ca G h . V l a d sau Paul Evcrac atunci cînd s e lasă s e d u s d c g e n u l comic şi î n speţă de farsă. Eu limitele inerente, analiza ne îndrep­ tăţeşte, c r e d e m , să p r o c e d ă m la o r e c o n s i ­ d e r a r e a f a r s e i , înţelegînd-o în s e n s u r i m a i g e n e r a l e , ca f o r m ă a conştiinţei dcfclişizante, Cum n u m e a M a r x conştiinţa artistică. în jocul nesfîrşit al m ă ş t i l o r din viaţă şi teatru numai în farsă m a s c a este fals protectoare. Frumosul aici nu mai are o f i n a l i t a t e etică î n s i n e . E c u n o s c u t de a l t f e l , că farsa în sine nu are valoare estetică d e o a r e c e şi-ar t r ă d a p r o p r i a e i e s e n ţ ă , f a r s a fiind însăşi a c ţ i u n e a p r i n care masca este slişială p e n t r u a a r ă t a faţa r e s p i n g ă t o a r e a a d e v ă r u l u i , şi n u m a i faţa l u i respingătoare deoarece farsa izvorăşte dintr-un ethos al nu-ului, al împotrivirii. Farsa este. i n c o n t e s t a b i l , e x p r e s i e a unei atitudini negatoare dar nu negativiste. Se neagă automatismul, mecanicul, perimatul, arbitrariul şi a b s u r d u l pentru a se a f i r m a viul, spontanul, noul. logicul, şi umanul. Farsa este u n produs al inteligenţei — ce a l t ă f a c u l t a t e p s i h i c ă a r p u t e a produce şi a r p u t e a gusta situaţia comică ? I-atura absurdă a l u m i i se s u r p r i n d e i n t e l i g i b i l , şi nu afectiv. A înţelege este u n m o d a l I u i „ a f a c e " , r o l u l farsei v a f i deci, acela de a t r a n s f o r m a , înţelegînd şi d e s c o p e r i n d latura absurdă a lumii ea invită la transformarea acesteia conform normelor morale celor mai exi­ gente, care p o t acorda integritate u m a n u l u i . I n consecinţă este c o n s t r u c t i v ă . Orice act de c o n s t r u c ţ i e este d o a r l a r ă d ă c i n a l u i u n a c t d e î m p o t r i v i r e faţă d e ceea ce este p e r i m a t . I z v o r î t ă d i n t r - o e t i c ă a n u - u l u i ea n u p o a t e f i d e c î t p o l e m i c ă şi o p u n î n d u - s e c u n e c e s i ­ tate f o r m e l o r v e c h i sau a r b i t r a r e ale pre­ z e n t u l u i , ea p r e g ă t e ş t e c u n e c e s i t a t e formele viitorului. T o a t e aceste a t r i b u t e c o n s t i t u i e , l a urma urmei, t r e p t e l e şi c o n ţ i n u t u l calităţii esen­ ţiale a f a r s e i — aceea d e a f i f o r m ă a c o n ­ ştiinţei p o l i t i c e , deoarece dintre toate for­ mele artei moderne, ea p a r t i c i p ă cel m a i a c t i v l a a c ţ i u n e a d e d e f e t i ş i z a r e şi c o n l u c r e a z ă astfel la d i n a m i c a s o c i a l ă î n t r e ţ i n î n d şi î n ­ lesnind procesul v i u , creator a l progresului social. Bogata producţie de farsă în l i t e r a t u r a n o a s t r ă se d a t o r e a z ă n u n u m a i s i m ţ u l u i c r i t i c , o c h i u l u i t r e a z l a p e r i m a t şi l a w a r b i t r a r i u l s o ­ cial, dar mai ales unei atitudini politice c o n s t r u c t i v e u n d e p r i n n e g a r e a l i m i t a t u l u i şi f a l s i n t e g r a t u l u i , se a f i r m ă c u o p o r t u n i t a t e şi intransigentă revoluţionară esenţa umanului şi s o c i a l u l u i , a d i c ă o m u l i n t e g r a t şi i n t e g r a l .

găsim necesar să v o r b i m a i c i despre Nu eteronomia conceptelor, totuşi trebuie să a m i n t i m ca s a t i r i c u l , c i n i c u l , b u r l e s c u l , e n o r ­ m u l , g r o t e s c u l şi t r a g i c u l s î n t d e o p o t r i v ă c a ­ tegorii estetice, expriinînd deci a t i t u d i n i etice prin c a r e se m o d e l e a z ă m a t e r i a l u l de crea­ ţie, d a r p e c a r e le întîlnim şi în lumea fenomenală. M a i m i d t , n u le î n t î l n i m nici­ odată separai, altfel spus. Aurel Baranga nu scrie n u m a i farsă satirică, i a r D . R . Po­ pescu numai farsă grotescă, e l e distingîndu-se doar ca note dominante în operă. Sînt. z o n e a l e c o m i c u l u i p r i v i t p r i n prisma i r o n i e i şi, t o t o d a t ă , m o d u r i ale acestei ati­ tudini umane intens negatoare. Nu există satiric p u r , burlesc p u r sau tragic p u r e t c , z o n e l e se î n t r e p ă t r u n d , condiţie necesară pentru realizarea operei. Numai procedînd analitic asupra o p e r e i l e d i s t i n g e m , c u sco­ p u r i p e c a r e şi l e p r o p u n e oricare analiză spectrală, acela de cunoaştere a etapelor drumului de la f e n o m e n l a esenţă (scop m e t o d o l o g i c ) , d a r şi d e c u n o a ş t e r e a limi­ t e l o r î n t r e c a r e se s i t u e a z ă o b i e c t u l , î n c a z u l n o s t r u , rizibilul, p r i n care înţelegem spaţiul de evenimente circumscris atitudinii nega­ toare a rîsului, de la a t i t u d i n e a satiric v i ­ rulentă, p r i n observaţia detaşat acidă, pînă la rîsul d u r e r o s d e z a p r o b a t o r în faţa e r o r i ­ l o r şi r ă t ă c i r i l o r o m u l u i . N u t o t m a t e r i a l u l a r t i s t i c ne-a s t a t l a d i s ­ poziţie, un studiu e limitat nu numai obiectiv, dar există şi limite subiective. M ă r t u r i s i m , n u este v o r b a d e o inaderenţă

www.cimec.ro

C A R T E A

D E

T E A T R U

A L E X A N D R U BALACI

Teatru expresionist german
S u z i H i r s c h , lectorul acestui v o l u m anto­ l o g i c , este u n u l d i n t r e c e i m a i b i n e p r e g ă t i ţ i redactori d i n sistemul editorial. Activînd dc traducerilor literare, mulţi a n i în d o m e n i u l îndeosebi din limba germană (ea însăşi traducătoare elevată d i n această arie ling­ vistică), oferă e x e m p l u l caracteristic a l u n u i lucrător de m a r e răspundere în laboratorul g r a n d i o s c a r e este i n s t i t u ţ i a de c u l t u r ă n u ­ mită editură. U n r e d a c t o r t r e b u i e să f i e p r o f u n d l ă m u r i t asupra cerinţelor tematice d i n specialitatea sa şi să c a u t e să u r m ă r e a s c ă n e c o n t e n i t î m ­ p l i n i r e a acestor deziderate tematice, d i n a m i z î n d p e r m a n e n t forţele c r e a t o a r e d i n respec­ tivul domeniu. Munca şi r ă s p u n d e r e a prin­ c i p a l ă a u n u i r e d a c t o r este e c h i v a l e n t ă cu e x p r i m a r e a u n e i judecăţi asupra u n e i lucrări literare, sarcina centrală f i i n d de a f i p r i m u l lector a l manuscrisului, p r i m u l critic, com­ petent, atent. R c z u l t a t i d colaborării d i n t r e re­ d a c t o r şi a u t o r d u c e l a r e a l i z a r e a cărţilor, acele sensibile „seismografe a l e s e n t i m e n t e l o r şi i d e i l o r " , p e c a r e M a x i m ( î o r k i l e c o n s i ­ dera drept cel m a i mare miracol, dintre toate m i n u n i l e create de o m în d r u m u l că­ t r e m ă r e ţ u l său v i i t o r . Am început p r i n a scrie aceste cuvinte despre m u n c a redacţională după l e c t u r a a¬ cestei a n t o l o g i i de t e a t r u e x p r e s i o n i s t g e r m a n , a cărei selecţie a fost efectuată de către cunoscuta teatrologă Ileana Rerlogea. Este e v i d e n t c ă s-au r i d i c a t n u m e r o a s e probleme redacţionale în legătură c u traducerea acestor turburătoare d r a m e de către D i e t e r F u h r m a n n , atît I o n R o m a n . L i v i u Ciulei. Prezenta u n u i de r e m a r c a b i l o m de t e a t r u ca L i v i u Ciulei între traducători, subliniază p r o b l e m a c u t o ­ t u l specifică a t ă l m ă c i r i l o r d i n a u t o r i i d r a ­ m a t i c i . C o m p l i c a ţ i a este generată d e î m b i n a ­ rea cerinţelor u n e i t r a d u c e r i l i t e r a r e perfecte c u cerinţele l e g i l o r scenei. P r a c t i c a d i n t r e c u t în acest d o m e n i u s-a s o i d a t f r e c v e n t c u o bifurcare mecanică a traducerilor dramatice, creîndu-se, î n m o d a r t i f i c i a l , d i n t r - u n s i n g u r g e n , p o a t e c e l m a i a r m o n i o s şi m a i c o m p l e x al literaturii, două genuri = pe de o p a r t e , piesa-lectură, d e s t i n a t ă e d i t ă r i i , i a r p e d c a l t ă p a r t e , piesa destinată reprezentării p c scenă. M a i a l e s c e l d e al d o i l e a „ g e n " a s u f e r i t î n trecut transformări nepermise, t r u n c h i e r i şi falsificări, d u p ă „ g u s t u l " r e g i z o r u l u i respec­ t i v , d u p ă c e r i n ţ e l e t r e c ă t o a r e şi m e s c h i n e a l e s u c c e s u l u i i e f t i n şi u n e o r i d u p ă a p t i t u d i n i l e a c t o r i l o r d i n distribuţie. N u t r e b u i e demon­ strat în m o d special caracterul a n t i l i l c r a r al acestor procedee. Traducătorii acestui v o l u m antologic dove­ desc că sînt b u n i cunoscători a i s p e c i f i c u l u i g e n u l u i , c-au i z b u t i t să r e t r ă i a s c ă i n t e n s c o n ­ ţinutul operei traduse, să aprofundcz.tr curentul de artă expresionist. Dieter Fuhrmann şi Ion Roman cunosc ca limbă maternă limba din care nu tradus, i a r L i v i u Ciulei, de mulţi a n i regizor de îndrăzneţe spectacole î n ţările g e r m a n i c e , mînuieşle în m o d scriitoricesc l i m b a în care traduce. Se r i d i c ă întrebarea dacă operele expresioniştilor E r n s t R a r l a c h , R e i n h a r d Johannes Sorge, W a l t e r I l a s c n c l e v c r , Georg K a i Kcr, E r n s t T o l l e r , v o r r ă m î n e n u m a i drame de lectură sau v o r interesa p e n t r u t r a n s p u ­ n e r e scenică p e t a l e n t a ţ i i noştri r e g i z o r i . L a această întrebare care ridică p r o b l e m a actua­ lităţii i n t e r e s u l u i pentru arta expresionistă, c a u t ă să d e a u n r ă s p u n s e x h a u s t i v studiul i n t r o d u c t i v a l I l e n e i B e r l o g e a , o sinteză l u ­ cidă a acestui f e n o m e n c u l t u r a l , caracterizat p r i n tendinţe nonconformiste, p r i n aspiraţia d e a r ă s t u r n a o r d i n i şi v a l o r i p r e s t a b i l i t e tradiţional. Autoarea s t u d i u l u i i n t r o d u c t i v tre­ ce î n r e v i s t ă , d i n t r - o l u n g ă l i s t ă , o s e r i e d e lucrări considerate indispensabile p e n t r u ana­ l i z a r e a efervescenţei e x p r e s i o n i s t e , a cărei ac­ c e p t a r e sau r e s p i n g e r e a c u n o s c u t o î n d e l u n ­ g ă oscilaţie. Cei m a i d e s e a m ă exegeţi î n c l i n ă către estimări p o z i t i v e , c o n s i d e r î n d că aria expresionistă se dilată dincolo de spaţiul

40

www.cimec.ro

g e r m a n i c şi d i m e n s i u n i l e s a l e e s t e t i c e î n s c r i u expresionismul între curentele literare ale p r o t e s t u l u i . Într-adevăr, c i t i n d cele c i n c i d r a ­ m e a l e A n t o l o g i c i , Ziua moartă, Cerşetorul, Fiul, (iaz şi Schimbarea la faţa, considerate dre.pt cele m a i r e p r e z e n t a t i v e «realii ale tea­ t r u l u i e x p r e s i o n i s t g e r m a n , p o ţ i să pătrunzi uşor d i n c o l o dc dilatarea f o r m a l ă , atît de agitat barocă, p e n t r u atingerea m i e z u r i l o r de r e a l i t a t e a r z ă t o a r e . D i n a m i s m şi c o m b u s t i u n e , protest uriaş împotriva orînduirilor strivitoa­ re, e x a l t a r e a forţelor p r i m o r d i a l e p e n t r u a în­ lătura cataclismele pe a căror m a r g i n e de a b i s se a f l ă u m a n i t a t e a , ieşită f ă r ă speranţe d i n uriaşele războaie. Expresioniştii au cu­ n o s c u t aspiraţia d e a n a v i g a pe apele fluvi­ i l o r care poartă mistere. Ei au p u t u t consi­ dera, dilatînd r o m a n t i s m u l 6pre extreme l i ­ m i t e , că l u m e a n u este a l t c e v a decît o r e ­ prezentare a eului creator. D a r în arta lor au e x i s t a t şi s e m n e l e clare ale p r o t e s t u l u i social, n u numai împotriva orînduirii bur­ gheze pe care a u respins-o qu violenţă, d a i şi î m p o t r i v a exasperantei tehnologii a ora­ şelor t e n t a c u l a r e . T e z e l e l o r estetice a u p u t u t interfera şi p o s t u l a t u l „cuvintelor în liber­ t a t e " a l l u i E. T . M a r i n e t t i , p e n t r u care u n automobil lansat în cursă era m a i frumos decît V i c t o r i a d i n Samotrace. Este negai n a t u r a l i s m u l , realitatea nu mai t r e b u i e să f i e f o t o g r a f i a t ă . Ţ î ş n e s c d i n p r o ­ f u n d e l e s t r a t u r i i z v o a r e e s e n ţ i a l e , c u v î n t u î se î n c a r c ă d e v a l e n ţ e c o n c e n t r a t e , ca la s i m b o ­ lişti, d e v e n i n d n u c l e u i r a d i a n t . D r a m e l e A n ­ tologiei expresioniste prezentate de Editura U n i v e r s s î n t a s p i r a ţ i i c ă t r e l u m i n ă şi t i n e r e ţ e , către o patetică l i b e r t a t e . D r a m e l e expresio­ niste s î n t s t r ă b ă t u t e şi d e u n intens fior tragic, de o a m a r ă i r o n i e , de u n sarcasm hohotitor, ascuns după aparenţele trăirii.

Simbolurile echivalează aspiraţiile cele mai p u r e , i a r s i t u a ţ i i l e p e n d u l e a z ă î n t r e r e a l şi fabulos. Există u n sensualism căutat i n fier­ berea vitală a lucrurilor. Sensibilităţile se contorsionează după infinitatea senzaţiilor într-o l u m e n o u ă d e t a i n e . Ca o f o r ţ ă n a t u ­ rală, primitivă, dramaturgii expresionişti artei lor, cont r ă i e s c i n e s e n ţ a şi l u m e a lemplînd, minunîndu-se p r i m i t i v . E i cunosc şi a s c u l t ă vocile tumultuoase ale Naturii, p o p u l î i u l c e r u r i l e c u z e i şi u m b r e l e c u f a n ­ t a s m e . S e n s u l n e l i n i ş t i i este s p o r i t d e hamlctism, de turburătoarea căutare a a d e v ă r u l u i , s f î r ş i n d p r i n a se p i e r d e p e u n d r u m s i n u o s . E x i s l ă o întoarcere spre o zonă primitivă, cu mirări acordate de starea p u r ă a unui copil însetat de cunoaştere, d o r i t o r de a sfişia v ă l u r i l e a l e g o r i c e p e n t r u a şti, p e n t r u a cunoaşte. Fără orientări f e r m e ideologice, d r a m e l e l o r clamează totuşi necesitatea t r a n s ­ formărilor radicale în l u m e , marile răstur­ nări, Johannes Becher, B e r t o l t Brecht sînt, în sensuri d e t e r m i n a n t e , i n t e r m i t e n t sub steua expresionismului. Critica socială, aspiraţia spre viaţă, negarea mecanizării, paternal i s m u l s î n t f i l o a n e c a r e se i n t e r f e r e a z ă une­ ori antagonist în expresionismul teatrului german. Reprezentările t e a t r u l u i expresionist au impus, cum scrie Ileana Berlogea — ..arta s p e c t a c o l u l u i ca o artă p o l i f o n i c ă , a u a f i r m a t r e g i z o r u l ca p e u n creator indepen­ d e n t a l s p e c t a c o l u l u i , l i b e r să m o d i f i c e d u p ă v i z i u n e a personală m e s a j u l a u t o r u l u i , găsind cele mai originale combinaţii de linii şi g e s t u r i , m e l o d i e , c u v î n t şi c u l o a r e " . . . P r o b a b i l că t r a d u c ă t o r u l L i v i u C i u l e i , i m p l i c i t , a f ă c u t o sugestie r e g i z o r u l u i p e n t r u u n v i i t o r spec­ tacol cu o dramă aparţinînd acestui îndrăzneţ c u r e n t l i t e r a r şi d e a r t ă , c o n f r u n t a r e pate­ tică a s e c o l u l u i n o s t r u neliniştit.

www.cimec.ro

PRIM-PLAN

Atitudinea politică a actorului
— convorbire cu actorul Corneliu Dan Borcea
secretarul organizaţiei de partid de la Teatrul Tineretului din Piatra Neamţ
— Deşi discuţia noastră priveşte intrcg colectivul dc actori dc la Piatra Neamţ, voi începe cu o întrebare care, aparent, te priveşte personal : ai jucat multe roluri cheie tocmai în piesdc de dezbatere a problemelor politice contemporane, de polemică şi penetra­ ţie ideologică. Eşti şi secretarul orga­ nizaţiei de partid. Există vreo legă­ tură între conştiinţa estetică şi cetăţe­ nească pe care o ai şi rolurile de comunişti în care joci ? T e influenţează acestea într-un sens nu mecanic, ci; ca să spun aşa, în intimitatea psihică P — A m j u r a t m a i m u l t e r o l u r i de comu­ nişti, d i n l u p t a p a r t i d u l u i în i l e g a l i t a t e , (de p i l d ă , î n Buna noapte nechemată), în piesa Iui R a d u B ă d i l ă Patru oameni fără nume, în p i e s a I u i P a u l E v e r a c Ştafeta nevăzută (eram D i r e c t o r u l ) şi a m c o n t i n u a t şi î n a l t e p i e s e p o l i t i c e . S i g u r c ă n u t r e b u i e să j o c i , nea­ p ă r a t , într-o p i e s ă c o n t e m p o r a n ă u n r o l d e c o m u n i s t c a să-ţi p ă s t r e z i şi p e s c e n ă s t r u c ­ t u r a i n t i m ă , i d e n t i t a t e a p o l i t i c ă . I n ce r a p o r t i n t e r i o r m ă a f l u jucînd r o l u r i de c o m u n i ş t i ? In m ă s u r a î n c a r e p i e s a e s t e d e v a l o a r e şi în m ă s u r a î n care a u t o r u l c r e d e ceea ce a s c r i s , p e p a r c u r s u l r e p e t i ţ i i l o r şi î n specta­ cole, s i g u r că a d e z i u n e a m e a la personaj e s t e d e p l i n ă . M i s-a s p u s c ă î n r o l u r i l e d i n p i e s e l e c i t a t e a m r e u ş i t . D a c ă a u acum asu­ pra m e a vreo repercursiune r o l u r i l e de co­ munişti interpretate ? Intrăm aici în viaţa p e r s o n a l ă a a c t o r u l u i , se p u n e p r o b l e m a d a c ă în v i a ţ a p e r s o n a l ă a c e s t e r o l u r i m i - a u produs n i ş t e m o d i f i c ă r i : m i s-a î n t î m p l a t c e v a şi am reacţionat într-un a n u m i t fel p e n t r u că a ş a r e a c ţ i o n a s e m şi p e s c e n ă . . . s a u î n s c e n ă a t r e b u i t să r e a c ţ i o n e z î n t r - u n m o d anume p e n t r u că ştiam d i n v i a ţ a personală u n a n u ­ mit lucru sau fiindcă am simţit că aşa t r e b u i e şi a m i m p u s c h i a r r e g i e i o a n u m i t ă m i ş c a r e s u f l e t e a s c ă . . . E s t e d i f i c i l să e x e m p l i ­ f i c i . Sigur că, de m u l t e o r i , în şedinţa dc

sindicat, de p a r t i d , îmi veneau pe buze re­ p l i c i d i n piesele b u n e în care a m j u c a t . D a r e r a u p u r şi s i m p l u f r î n t u r i . A r f i o exage­ r a r e să s p u n e m că r o l u l c o m u n i s t u l u i , D i r e c ­ t o r u l , d i n Ştafeta nevăzută l-aş r e p e t a în viaţă. Meseria mea e c u t o t u l alta. N u in-am specializat p e n t r u r o l u r i de comunişti d a r joc eu plăcere aceste personaje, mai ales în m ă s u r a i n c a r e în piesă c o m u n i s t u l este u n o m c o m p l e x , c u c a l i t ă ţ i f o a r t e m u l t e d a r şi c u d e f e c t e . M i se p a r e m a i adevărat omul p r e z e n t a t î n c o n t r a d i c ţ i a sa p o s i b i l ă . — Sînt grele rolurile de comunişti ? Crezi că sînt înai grele decît cele din piesele, de pildă, ale lui Ibsen sau... Sofocle ?

ÎS

www.cimec.ro

— Pc de O parte, personajul comunist mi sc pare mai greu <le interpretat, pe de altă parte, mai uşor. Mai greu. pentru că avînd modele in jurul tău, totdeauna ai un vizavi, ai o Oglindă in viaţa din jur, pe cînd în rolurile clasice şi in toată literatura drama­ tică dc bună calitate, rezolvi problema prin­ tr-o corectă informare. Sînt şi mai uşoare, pentru că sînt, mai aproape de inima noast ră.

maţii sindicale d i n m u n i c i p i u l Piatra Neamţ. M u n c i n d a s i d u u î n acest d o m e n i u cetăţenesc şi r e z u l t a t e (diplome, premii) d a r obţinem
nu acestea ne interesează ci ceea ce am su­

blimat m a i î n a i n t e , existenţa unui bine educat, u n p u b l i c care a j u n g e p i n g ă c e e a ce n u este t e a t r u .

public să r e s ­

— Cum au acţionai comuniştii de la Teatrul Tineretului pentru a face din scenă un spaţiu animat dc ideologia partidului ? — S i n t d e o p t a n i în a c e s t c o l e c t i v ' . R e a l ­ mente, efortul nostru permanent a fost şi este d e a găsi a c e l e ; t e x t e d i n d r a m a t u r g i a n o a s t r ă c a r e sînt p u t e r n i c a n c o r a t e î n a c t u a ­ l i t a t e şi c a r e n u n e p r o p u n r a h a t l a c a l i t a t e a estetică. A m avui succese d a r şi e ş e c u r i şi experienţa n e a î n v ă ţ a t să n e o r i e n t ă m C U mai multă a t e n ţ i e , să discutăm cu m a i m u l t ă f e r m i t a t e r e p e r t o r i u l în a d u n a r e a gene­ rală a c o m u n i ş t i l o r .

— E un fel de bumerang aici. I-aţi înarmat pe pietreni cu criterii estetice ferme şi acum ci reacţionează ca atare ; capitalul investit începe să dea roade, fapt care pune într-o lumină fru­ moasă munca politico-idcologică a colecliwului de la Teatrul Tinerelului. De altfel, am observat că tovarăşii din conducerea Comitetului judeţean dc partid sînt prezenţi la teatru nu nu­ mai la premieră ci şi pc parcurs. — G r i j a o r g a n e l o r l o c a l e d e p a r t i d şi d e stat faţă d e a c t u l t e a t r a l d i n j u d e ţ u l N e a m ţ , u n d e T e a t r u l T i n e r e t u l u i esle, s i n g u r a insti­ t u ţ i e d e a c e s t t i p , este f o a r t e n o r m a l ă . B ă n u ­ iesc c ă şi i n a l t e j u d e ţ e l u c r u r i l e s î n t l a f e l . Factorii, răspunzători de n o i , manifestă o d r a ­ goste, părintească într-adevăr, faţă de n o i . fi interesează f o a r t e m u l t c u m m u n c i m , c u m e v o l u ă m , angajează discuţii d i r e c t e c u a c t o r i i , c u r e g i z o r u l , despre piesă, despre etapa î n c a r e sc a f l ă r e p e t i ţ i a l a o r a r e s p e c t i v ă şi despre premizcle spectacolului. Aceasta î n ­ seamnă u n mare, xin foarte mare stimulent p e n t r u teatrul nostru, p e n t r u producţia l u i de spectacole.

nereuşitele dc la Teatrul — Tocmai, Tineretului nu cumva s-au datorat sla­ bei pregătiri jxditico-idcologice a co­ lectivului ? Cum au primit, colectivul de actori şi tehnicieni, aceste, să le spunem pe nume, lovituri ? — L e - a m p r i m i t c u d u r e r e «Iar n u n e - a u d e s c u r a j a t . E ş e c u r i l e ne-au a m b i ţ i o n a t şi m a i m u l t , ne-au m o b i l i z a t , n e - a i n u n i i t o a t ă p r i ­ c e p e r e a şi t o a t e f o r ţ e l e p e n t r u a d e p ă ş i m o ­ m e n t u l d i f i c i l şi a m r e u ş i i p r i n e f o r t u l f i e ­ cărui factor răspunzător de angrenajul, al naibii de cumiplit, n u m i t teatru. Spectacolul este r e a l i z a t d e a c t o r i d a r v i a ţ a l u i î n c e p e de l a f i x a r e a r e p e r t o r i u l u i . Dintr-o grabă, o piesă d e A u d i A n d r i e ş a p ă t r u n s î n r e p e r ­ toriul nostru acum 2—3 a n i ; spectacolul a f o s t p u r şi s i m p l u r e f u z a t d e p u b l i c , î n c o ­ m u n e l e d i n j u r u l reşedinţei d e j u d e ţ . Ade­ v ă r u l esle p a r a d o x a l : n e m î n d r i m c h i a r n o i c u acest r e f u z . S p e c t a c o l u l n u şi-a a t i n s s c o ­ p u l pe c a r e m i z a m , dar...

— Piatra Neamţ nu este, deocam­ dată, un oraş foarte mare. De aceea locuitorii lui se cunosc bine între ei şi, firesc, îi urmăresc cu atenţie pe actori. Dacă aceştia nu interpretează întotdeauna pe scenă modele sociale (unii s-au specializat poate pentru per­ sonajele detestabile) prezenţa în stradă a actorului presupune o ţinută etică ireproşabilă. Contrazice acest postulat colectivul dc actori pietreni ? — A c l o r i i de la P i a t r a N e a m ţ sînt. c o n ­ form expresiei, un exemplu dc comporta­ m e n t . E i sînt i n v i d i a ţ i , î n sensul f r u m o s a l v e r b u l u i , p e n t r u v i a ţ a l o r d e c o l e c t i v . Ţi-ai d a t s e a m a î n aceste z i l e c ă în t e a t r u l n o s t r u e o v i a ţ ă d e f a m i l i e , u n „spirit d e e c h i p ă " z i c z i a r i ş t i i — c a r e se m a n i f e s l ă n u n u m a i în etapele de pregătire a s p e c t a c o l u l u i sau î n a c ţ i u n i l e a f i ş a t e p e a v i z i e r . Se m e r g e p î n ă a c o l o încît, deşi a p r o a p e toţi sînt familişti şi a u t e l e v i z o r a c a s ă , v i n t o t u ş i l a t e a t r u , în c l u b u l a m e n a j a t , să u r m ă r e a s c ă p r o g r a m u l . D e c i v o r c a şi t i m p u l l i b e r să şi-1 p e t r e a c ă î m p r e u n ă . N u s-au s e m n a l a t c a z u r i d e a b a ­ teri de l a morală. N e simţim bine împreună. Şi acesta este p o a t e u n a v a n t a j faţă d e t e a ­ trele d i n Bucureşti c î t şi d i n ţ a r ă . Toţi s î n t e m m a e ş t r i a i c i . C u aceeaşi b u c u r i e n e împărtăşim u n i i a l t o r a , diferenţa d e vîrstă

— ...a început să existe o anumită, să-i zicem, fermitate estetică la publi­ cul din ţinutul Neamţului ? — A c e a s t a este u n a d i n t r e m î n d r i i l e n o a s t r e . Publicul din judeţul Neamţ este opera noastră : a m realizat u n p u b l i c a l m a t u r i l o r , u n p u b l i c a l a d o l e s c e n ţ i l o r şi t i n e r i l o r , d a r si u n p u b l i c ş c o l a r şi p i o n i e r e s c p e care-1 creş­ tem c u foarte m a r c grijă, c u m u l t ă atenţie prin cadrele noastre d e s p e c i a l i t a t e c î t şi p r i n t e h n i c i e n i i t e a t r u l u i . A c t o r i i sînt a n t r e ­ naţi î n m u n c a c u a m a t o r i i p r i n Casa p i o ­ n i e r i l o r . Şcoala p o p u l a r ă d e artă, d i f e r i t e f o r ­

www.cimec.ro

49

e foarte mică între cel m a i v e c h i a c t o r i n t e a t r u si t î n ă r u l a b s o l v e n t p r o a s p ă t s o s i i . N e reciproc sfaturi, încurajări... Un alt dăm mare avantaj este c ă majoritatea tinerilor sînt m e m b r i de p a r t i d s i , dc aceea, p r a c t i c î n t r e - c o l e c t i v u l p a r t i c i p ă la v i a ţ a d i orga­ n i z a ţ i e , l a a d u n ă r i l e î n c a r e sc i a u h o t ă r î r i vitale p e n t r u viaţa t e a t r u l u i n o s t r u . — Să ne întoarcem la ideologică. Cum şi unde se actorii ? Cursurile dc reciclare făşoară in condiţii normale ? fermitatea informează se des­

— Un singur actor din trupă este băştinaş. Ceilalţi sini la origină bucureşteni, clujeni, braşoveni. Ei visează să plece din Piatra Neamţ sau s-au integrat aici definitiv ? — l ' i e c a r e d i n t r e n o i v i s e a z ă să a j u n g ă u n F l o r i n Piersic sau u n V i r g i l O g ă ş a n u . a c t o r i Care „şi-au l u a t s t a r t u l " d i n P i a t r a N e a m ţ . Cei rămaşi aici ne m i n d r i m eu faptul că sîntem o echipă, că sîntem cunoscuţi ca atare d i n turneele p r i n ţ a r ă şi s t r ă i n ă t a t e . Am avui 4—5 ..ieşiri" in străinătate (cu Harap Alb, Afară-i vopsit gardul, inăuntiu-i leopardul). în aceste confruntări internaţio­ n a l e p u b l i c u l h a b a r n-aven că n o i n u s î n t e m d i n Bucureşti ci d i n Pialra Neamţ. E r a m u n teatru românesc din România şi apreciau a c t u l n o s t r u c u l t u r a l la n i v e l n a ţ i o n a l . S i g u r că a m a v u t g r i j ă să n e e x p l i c ă m , l e - a m împărlăşil condiţiile i n care lucrăm în pro­ vincie. Piatra Neamţ nefiind Capitala Româ­ niei. Dar n u n u m a i d i n a c e s t m o t i v c e i ce s î n t e m în P i a l r a N e a m ţ r ă m i n e i n in Piatra N e a m ţ . A c t o r i i de la T e a t r u l T i n e r e l u l u i sini. a n i m a ţ i d e î n c r e d e r e a c ă sc p o l r e a l i z a şi î n p r o v i n c i e ; c e r t i t u d i n e a l o r esle că p r o v i n c i a d e v i n e u n ţinut f ă r ă p r o v i n c i a l i , că p u b l i c u l d i n p r o v i n c i e p o a t e r ă s p l ă t i la f e l d e b o g a t , p r i n a p l a u z e c o m p e t e n t e , s t r ă d a n i a şi t a l e n t u l a c t o r u l u i . C u a c e s t e g î n d u r i şi s e n t i m e n t e . în cinstea celor două m a r i s ă r b ă t o r i d i n acest a n , în r e g i a l u i N i c o l a e Scârbit, a m pregătii un poem aniversar (colaj semnal de Paul F i n ­ drihan) la c a r e p a r t i c i p ă t o t c o l e c t i v u l t e a ­ t r u l u i , s p e c t a c o l p e c a r e îl v o m p r e z e n t a pe l o t p a r c u r s u l a n u l u i a t î t în P i a l r a N e a m ţ cît şi î n j u d e ţ .

— A c t o r i i p i e t r e n i sînt o a s p e ţ i i z i l n i c i a i librăriilor, ai c e l o r d o u ă i m p o r t a n t e b i b l i o t e c i d i n oraş, sînt abonaţi la p u b l i c a ţ i i politico şi p r o f e s i o n a l e . C e l e d o u ă f o r m e d e î n v ă ţ ă mint ideologic pe c a r e le a v e m (Educaţie moral-cetăţenească şi E t i c ă - c s l c t i c ă marxistleninistă) sini c o n d u s e de d o i propagandişti crescuţi d i n r î n d u r i l e n o a s t r e , a c t o r i i A d r i a Pamfil şi T h e o d o r D a n c i i i . T e h n i c i e n i i tea­ t r u l u i a u t e r m i n a t cu u n an în u r m ă cursul de perfecţionare la l o c u l de m u n c ă şi a u o b ţ i n u t atestate. Cîţiva a c t o r i sînt legaţi de Universitatea serală de inarxism-leninism. A c t o r i i C o n s t a n t i n G h e n e s c u şi V a l e n t i n U r i l e s c u s î n t î n s c r i ş i l a secţia d e f i l o z o f i e , l a „fără frecvenţă", la U n i v e r s i t a t e a din laşi. î n a c e a s t ă d i r e c ţ i e , t r e b u i e să s u b l i n i e m î n c ă odată a c t i v i t a t e a cetăţenească a lucrătorilor de la t e a t r u l n o s t r u . P e r s o n a l , c o n d u c u n cerc d e t e a t r u l a Casa P i o n i e r i l o r d i n m u n i c i p i u , d r a m a t u r g i i E d u n r d ( o v a l i şi P a u l Findrihan au scris spectacole v a l o r o a s e c u care accşli pionieri au obţinut premii naţionale. Noi, aici, la Neamţ, facem teatru dar facem şi politică p r i n t e a t r u . S î n t e m a i c i 21 de ac­ t o r i , 2 1 d e v e d e t e . Toţi d u c t a v a , toţi j o a c ă .

Paul Tutungiu

www.cimec.ro

S C E N O G R A F I E

PAUL-CORNEL CHITIC

Scenografia mişcării actorului
Am m a i comentat I n l r - u n u l < l i n numerele t r e c u t e aşa-numita scenă c e n t r a l ă . N o u l pri­ l e j de a r e v e n i a n a l i t i c a s u p r a a c e s t u i s p a ţ i u de j o c , t i p a r e n ă , este ( l a t de s c e n o g r a f i a s e m ­ nată de Florica Mălureami la spectacolele Năpasta (Teatrul Naţional) şi Elisabcta l ( T e a t r u l „ R u l a n d r a " ) ; d a r p a r t i c u l a r i t a t e a de­ c o r u r i l o r s e m n a t e de F l o r i c a M ă l u r e a m i o b l i ­ g ă l a o c e r c e t a r e d i n c a r e n u p o t l i p s i scen o g r a f i i l e d c l a s p e c t a c o l e l e c u Iona şi Re­ gele Lear. 0 p r e c i z a r e c a r e sc i m p u n e a s u p r a ul­ t i m e l o r d o u ă s p e c t a c o l e citate : ele a u f o s t m o n t a t e în „ c u t i a i t a l i a n ă " . F o c a c e î n g ă d u i e înţelegerea m u l t m a i e x a c t ă a v i r t u ţ i l o r şi a l i m i t e l o r p r o c e d e u l u i scenografie de care n e o c u p ă m . M e r i t ă a m a i f i a m i n t i t şi u n all fapt : scenografiile spectacolelor mai vecb i au trezit păreri diverse, incitaseră p u b l i c u l . în o r i c e c a z . p ă r e r i l e , i m a g i n i l e p r e ­ c o n c e p u t e a l e Spectatorului despre s c e n o g r a ­ f i e f u s e s e r ă , într-o a n u m e m ă s u r ă , c l ă t i n a t e . Scenografia l a Elisabcta l şi c h i a r l a Năl>asta n u m a i s l î r n e s o d i v e r g e n ţ e p r i n t r e o¬ p i n i i l e s p e c t a t o r i l o r c u toate că decorurile nu sînt c u n i m i c i n f e r i o a r e c e l o r d i n a i n t e . Dimpotrivă. Poate părea cam mult spus scenografie, decor, despre o oarecare suprafaţă orizontală vălurită sau m o l c o m accidentată, suprafaţă (pe c a r e sînt p l a s a t e m i n i m u m dc obiecte) înconjurată de p u b l i c . Arta scenografică este asemeni celorlalte arte plastice — o artă a spaţiului. Scena italiană ne-a obişnuit să înţelegem decorul d r e p t transcriere, descriere a obiec­ t e l o r a f l a t e în spaţiu : castele, p ă d u r i , i n ­ terioare burgheze, l i v e z i de vişini ş.a.m.d. Dacă azi obişnuinţa dc care am amintit este î n c ă zdravăn înrădăcinată în percep­ ţie, t r e b u i e să a m i n t i m că s c e n a italiană a fost d e s t u l de încet adoptată d r e p t n o u ă convenţie, şi că ca venea să înlocuiască p o d i u m u r i l e i m p r o v i z a t e , p i e ţ e l e p u b l i c e u¬ t i l a t e s u m a r şi c u g r o s o l a n e m a ş i n ă r i i sce­ nografice aflate d e s i g u r la vedere. N u e m o ­ m e n t u l a i c i să e x p l i c a p a r i ţ i a c u t i e i i t a l i ­ ene, chestiunea depăşeşte cu mult cadrul materialului de faţă. Am amintit însă de epoca pre-italiană a scenei de tea­ t r u , p e n t r u că a z i s-a r e d e s c o p e r i t c u e n ­ t u z i a s m ceea c e , p e a t u n c i , e r a u n f a p t d e ­ v e n i t p l i c t i s i t o r : că spaţiul (scenei c e n t r a ­ le) este l o c u l c o m u n a l m i ş c ă r i i ( a c t o r u l u i ) . S c e n a p r e - i t a l i a n ă o f e r e a sugestia parcurge­ rii distanţei. Scena . italiană apelează la p r o ­ c e d e e mimetice ale deplasării în spaţiu. A c ­ t u a l a s c e n ă c e n t r a l ă simulează mişcarea : n u era deloc un act g r a t u i t „inventarea" de către R a d u P e n c i u l e s c u a a c e l u i m o m e n t în care personajul Oswald parcurge distanţa între castelele celor două fiice ale r e g e l u i L e a r . Căci s i m u l a r e a parcurgerii unui spa­ ţ i u i-a p e r m i s a c t o r u l u i ceea ce t e x t u l — faţă de intenţionalitatea regizorală — nu i-a î n g ă d u i t : p o s i b i l i t a t e a să-şi definească statutul de d u b l u agent între două forţe politice (elemente conotative ale persona­ jului). Să ne amintim decorul : intrigat, spec­ tatorul „vedea" d o a r o suprafaţă de lemn care suporta în m i j l o c o uşoară adîncire, ca d e c ă u ş . I n f u n d a l , o schelă de metal care funcţiona — fără p r e a m a r i eforturi imaginative din partea spectatorului. ca pridvor al u n u i palat, punte dc legă/tură între d o u ă a r i p i ale u n e i clădiri etc. (Schela

www.cimec.ro

51

nu intră în a n a l i / a noastră : oslo u n ele­ ment scenografic caro aparţine scenei ita­ l i e n e ) . P u b l i c u l ar f i a d m i s o r i c e alt a d a o s s c e n o g r a f i c d e aceeaşi f a c t u r ă , căci a r f i i n ­ tuit, d e s i g u r că e v o r b a de o s i m p l i f i c a r e e x c e s i v ă a ceea eo e r a o b i ş n u i t să v a d ă , e u alte ocazii. încărcat de pitoresc. Spectacolul a suscitat păreri contradicto­ rii. Cu s i g u r a n ţ ă că la iritarea slereotipiilor de percepţie a participat şi decorul, t n l r - u n f e l . n e d u m e r i r e a era justificată : d a r n u d e f n p l u l c ă d e c o r u l r e n u n ţ a s e la a a d u ­ des­ ce în faţa o c h i l o r i m a g i n i s t a n d a r d i z a t e pre epoca istorică la c a r e se referă textul shakespearean c i p e n t r u că d e c o r u l e r a . . i n ­ consecvent" — permitea simularea parcur­ gerii unui spaţiu într-o s c e n ă c a r e admite doar mimarea deplasării. Inconsecvenţa era însă necesară : s p e c t a c o l u l a constituit mo­ mentul de pregătire a publicului pentru scena „eu r o m b " " . C e v a s-a î n t î m p l a t cu publicul, d i n mo­ ment ce a c e l a ş i fiind (aproximaţie statis­ tică) r e a c ţ i a l u i s-a s c h i m b a t : d i n t u r b u ­ l e n t ă şi i n t o l e r a n t ă a d e v e n i t a d a p t a ţ i v ă şi receptivă. A n i arătat că t r e c e r e a d e l a u n t i p d c scenă la a l t u l , î n s e a m n ă în p r i m u l r î n d 0 schimbare în concepţia despre spaţiul sce­ nic. Mai lent sau mai p r e c i p i t a t , această t r e c e r e a d e t e r m i n a t şi o a l t ă m o d i f i c a r e , d e d a t a aceasta î n p e r c e p ţ i a s p e c t a t o r u l u i : s-a schimbat imaginea sa despre spaţiul scenic : m a i detaliat spus, imaginea sa d e s p r e miş­ carea a c t o r u l u i în spaţiul scenic. într-o sce­ nă italiană care ilustrează u n i n t e r i o r , ac­ t o r u l care dă buzna gîfîind este imaginea mimetică a unui personaj care a fost hăi­ tuit pînă în p r a g u l c a s e i , s p r e exemplu.

I n Elisabeta I. a c t o r i i f a c d o a r c î ţ i v a p a ş i , îşi schimbă schema comportamentală şi de\ i n a l t e prezenţe, alte personaje. f u c a z u l a c e s t a , o u ş o r d e î n ţ e l e s ce i m ­ portanţă au „accidentele" de suprafaţă ale s c e n e i . K l e t r e b u i e , p e d e o p a r t e , să o f e r e posibilitatea actorului să-şi creeze ceea ce am numit scheme comportamentale diferen­ ţiate, i a r pe de a l l ă p a r t e aceste acciden­ te t r e b u i e să p e r m i t ă s p e c t a t o r u l u i să-şi r e ­ p r e z i n t e si s p a ţ i i l e „ r e a l e " a d i c ă s p a ţ i i l e i n care a c t o r u l ne asigură şi n e c o n v i n g e că se a f l ă : u n p a l a t , 0 p a j i ş t e , o s a l ă d e j o ­ curi, un d r u m peste u n deal ele.

In nici u n caz nu t r e b u i e î n ţ e l e a s ă a¬ c e s t t i p . d e s c e n o g r a f i e d r e p t m i m e t i s m to¬ pografic a l l o c u r i l o r p r i n care e p u r t a t per­ sonajul în peripeţiile sale. N i c i n-ur f o l o s i cuiva — nici spectatorului, nici actorului — prezenţa u n o r precizări t o p o g r a f i c e : p i e ­ t r e l e d r u m u l u i , t u f a d e scaieţi d i n dreapta, ochiul de apă strîns într-o adincilură de pămînt «le p a r t e a stîngă a drumului. Pe acest t i p d e scenă, e suficientă p e n t r u un actor o uşoară imobilizare a celorlalte p e r s o n a j e , c a a c e s t e a să se ş t e a r g ă , s ă d i s ­ p a r ă î n t r - u n f u n d a l n e u t r u . C u cît m a i p u ­ ternică esle sugestia de mişcare, m a i bine zis de m o b i l i t a t e , c u atît a t r i b u i m fiecărei scheme comportamentale potenţialul de spa­ ţiu vital. încît ..plantăm" n o i . spectatorii, în j u r u l i n t e r p r e t u l u i , toate obiectele de care are nevoie. Accidentele suprafeţei scenice au o altă f u n c ţ i e : aceea d e a p e r m i t e s c h i m b a r e a r e ­ gistrului de reprezentări. Aceeaşi denivela­ re datorită căreia a c t o r u l s i m u l e a z ă trecerea printr-o pădure să poată permite simula­ rea, în mişcare, a s c h i m b ă r i i stărilor sufle­ teşti ale unui personaj, noua lui situaţie socială, neholărîrea sa în momentul unei opţiuni, schimbarea momentului cronologie al acţiunii ş.a.m.d. Desigur că problema­ tica aflată în faţa scenografului este sim­ p l i f i c a t ă d e p r e z e n ţ a u n u i t e x t d r a m a t i c cît şi d e c e e a ce n u m e a Corman ..contextul" spectacolului. A l t e o r i . însă. c u m e cazul textului inti­ t u l a i Iona, situaţia în care e p u s scenogra­ ful se c o m p l i c ă t o c m a i datorită simplismu­ l u i c a r e a p a r e ea u n i c ă şi s a l v a t o a r e s o l u ţ i e . I a t ă , a ş a d a r , că s u p r a f a ţ a şi m o d e l a j u l c i . î n a n s a m b l u , este ceea ce a m n u m i t î n a r t i ­ c o l e l e p r e c e d e n t e o b i e c t s c e n o g r a f i c . I n acest s e n s , d e c o r u l l a Năpasta e s t e de-a d r e p t u l surprinzător. A r i a h e x a g o n a l ă a scenei esle, rînd pe rînd. s i m i u l a c r u l p ă m î n l u l u i arat. p r e ­ t e x t u l . . f i z i c " al d e z e c h i l i b r u l u i , al şovăielii î n m e r s i d i n t e r p r e ţ i l o r , tojxdogie a relaţiilor dintre personaje.

In farsele jucate pe scena pre-italiană, p e r s o n a j e l e se f u g ă r e a u f i e şi î n c e r c . p e n t r u a sugera motivaţia acelei gîfîieli ; s a u . d a ­ că u n p e r s o n a j a v e a d e s t r ă b ă t u t u n drum între două case bunăoară, actorul mima. figura mersul, şi acea scurtă pantomimă era ca însăşi, u n spectacol teatral. N u e g r e u de constatat deosebirea existentă între obişnuinţele celor două mulţimi de specta­ t o r i care a u asistat zeci, sute de a n i . n u ­ mai la cîte u n singur l i p de spectacol. Aşadar, în scena italiană, mişcările ac­ torului se g r u p e a z ă în j u r u l unor obiecte diferenţiate (masă, scaun, uşă e l e ) . î n ab­ senţa obiectelor mişcările sînt neinteligibi­ le, dezlînate, fără sens ; s e n s u l gesturilor îl d ă o b i e c t u l c a r e p r e o c u p ă pe spectator. In scena centrală, situaţia se r ă s t o a r n ă : a c ţ i u n i l e , m i ş c a r e a a c t o r u l u i se c o n s t i t u i e c a o schemă diferenţiată : gesturile, deplasarea pe scenă simulează existenţa ,,unor obiecl e " , f ă r ă c a e l e să e x i s t e f i z i c .

52

www.cimec.ro

Decorul la spectacolul Iona a fosl cen dinţii tentativă a scenografei Florica M ă ­ lureami de a rezolva problema percepţiei spaţiului, a l t c u m v a decîl p r i n a p e l la i m a ­ gini d e referinţă. A d o u a tentai i vă de a t r a n s m i t e s p e c t a t o r u l u i starea u n u i personaj prin procedee topologice, este decorul la Năpasta. Să le descriem sumar : I n Iona scena (italiană) e r a p a r d o s i t ă c u uriaşe b u ­ căţi d e b u r e t e s i n t e t i c , î n Năpasta (scenă c e n t r a l ă ) , p o d e a u a este u n v o l u m u ş o r b o m ­ bat, pe care m e r s u l d e v i n e încleiat, greoi, î n c e t i n i t , n e s i g u r . A c t o r u l , c a să-şi p ă s t r e z e e c h i l i b r u l d u p ă o o p r i r e bruscă, t r e b u i e să m a i facă încă c î ţ i v a p a ş i p c l o c . I n Iona, p e r s o n a j u l e r a de-a d r e p t u l s u f o c a t d e o b l i ­ g a ţ i a d e a s t a p e l o c , d e a n u se m i ş c a : orice deplasare nu-i schimba c u n i m i c situ­ a ţ i a . nu-1 d u c e a d e c î t l a n e v o i a d e a se a ş e ­ za în a l t l o c , c a m a i înainte. Densitatea m a t e r i a l u l u i se t r a n s m i t e s p e c t a t o r u l u i ; p e r ­ cepţia lui TIU e numai v i z u a l ă c i şi t a c tilă( mersul a c t o r i l o r îi aminteşte „fizic" cit d e g r e o a i e este d e p l a s a r e a pe aglome­ rările d e n i s i p ) . S p a ţ i u l . în c a z u l acesta, n u mai este doar constatarea unei suprafeţe

Iraversabile ; a zorial-cinoţională

d e v e n i i o componentă s e n ; sc p r o d u c e o a s o c i e r e a s p a ţ i u l u i eu d u r a t a : n i c i n u mai e n e v o i e să asişli la cele ce se întîmplă p î n ă l a sfîrşit ; d e n s i t a t e a , a p r o a p e v i s c o a s ă , se a l ă ­ tură celorlalte d i m e n s i u n i a l e c o n f l i c t u l u i , spectatorul a i n t u i t d e m u l t şi a ş t e a p t ă ; s f i r ş i t u l p e r s o n a j e l o r e p e aproape. lată deci că d e c o r u r i l e a v e a u „înscrise" topologic în construcţia lor prcmizele i n ­ tuirii tipului de conflicte : tragedie sau dramă. ( U n singur alt decor a m i m a t p r o ­ c e d e u l : e v o r b a d e s c e n o g r a f i a l a u n spec­ tacol a l r e g i z o a r e i N i c o l e t a T o i a ; scena e r a p l i n ă d c a n v e l o p e de a u t o m o b i l aşezate v e r ­ tical. K e v i d e n t î n s ă f a p t u l că a n v e l o p e l e se a s o c i a z ă m i n t a l î n m o d a u t o m a t c u i m a ­ g i n e a u n u i r u l a j la nesfîrşit. E r a v o r b a d e c i lot d c u n d e c o r care apela l a o imagine stereotipă d e referinţă). P r o c e d e u l „ t o p o l o g i c " este c o m p l e x ş i c o m ­ p l i c a t şi o a v e n t u r ă s c e n o g r a f i c ă p e acest t ă r î m p o a t e să d u c ă l a r i d i c o l . D e c o r u r i l e , c o m e n t a t e d e n o i , sînt e x e m p l a r e . Cu atît m a i m a r e este m e r i t u l s c e n o g r a ­ fia F l o r i c a M ă l u r e a m i .

FOTOCRONICfl

Teatrul de Nord Satu Mare, — Salonul literar : „Cuvint de apărare a lui Socrate". Regia : Gyongyosi Gabor. Scenograf ia : Gorgcnyi Gabriella. In rolul titular, Boer Ferenc

o

www.cimec.ro

53

CRON1 CA DRAMA TIC A
Noi piese romanexli pe scenele ţarii PITICUL DIN GRADINA DE VARA
de D. R. Popescu Teatrul Maghiar de Stat din Cluj
Acest „poem sincopat despre eroism şi d e s p r e m o a r t e " , c u m îl d e f i n e a d e c u r î n d u n c r i t i c î n aceste p a g i n i * ) , esto o s c r i e r e c u u n t i m b r u special, de profundă origina­ l i t a t e , piesă c e n u sc r a c o r d e a z ă n i c i l a d r a ­ mele proceselor d e conştiinţă, care fuzio­ nează armonios, parcă completindu-se, într-un ciclu a l vinovăţiilor şi disculpării (Pisica în noaptea Anului Nou, 0 pasăre din altă zi, Pasărea Shakespeare) şi n i c i l a poemele d r a m a t i c e alegorico-fantastice (Pă­ durea cu pupeze s a u Balada pentru nouă cerbi). Piticul din grădina de vară este u n p o e m militant care porneşte de la u n fapt de viaţă real, uzitat si î n n e n u m ă r a t e alte scrieri dramatice, inspirate d i n e v e n i m e n t e l e l u n i i a u g u s t 1944 : o t î n ă r ă c o m u n i s t ă este condamnată la m o a r t e pentru „activitate subversivă" ; pedeapsa capitală e comutată p e n t r u cîteva l u n i . f a t a f i i n d găsită însărci­ nată, î n u r m a v i o l u l u i colectiv, d i n arestul poliţiei. Acţiunea lineară a piesei descrie, a ş a d a r , această aşteptare a s f î r ş i t u l u i petre­ cută între z i d u r i l e u n u i v e c h i castel, inebi*) Teatrul nr. 5, 1974.

soare improvizată, î n acea „ v a r ă a impo­ s i b i l e i i u b i r i " , evocată i n altă cheie d r a m a ­ tică şi i u p i e s a c u a c e s t t i t l u . N u f a p t e l e dramatice ca atare, c o m u n e , i n c i u d a c a ­ r a c t e r u l u i l o r a p a r e n t d e excepţie, d a u s u b ­ stanţă şi d e n s i t a t e textului, ci o anume ..realitate de g r a d u l d o i " materializată subtil, o originală pulsaţie conflicluală î n opoziţia dintre victimă şi c ă l ă i , o p o z i ţ i e c e se r ă s ­ toarnă, p r i n dialectica jocului, in triumful m o r a l a l celei t r i m i s e î n faţa p l u t o n u l u i d e execuţie. Piesa demonstrează l i m p e d e , într-o ecuaţie s i m p l ă , d a r d e m a r e i n t e n s i t a t e e m o ­ subiectiv a l eroinei ţională, c u m adevărul se t r a n s f o r m ă i n r e a l i t a t e o b i e c t i v ă a I s t o ­ riei, folosind î n acest scop procedee d e o convenţionalitate artistică superioară. T e n s i u ­ n e a i d e i l o r se o b ţ i n e d i n t r - u n d i a l o g a n t a ­ gonic construit pe spirala înfruntărilor. T e h ­ nica dramatică, p r o p r i e l u i D . R. P o p e s c u . şi a i c i , î n m i ş c ă r i lineare, u n grup mută d e p e r s o n a j e c a r e a p a r şi d i s p a r c u i n t e r ­ mitenţă, pendulînd u n i f o r m în j u r u l eroinei. Confruntarea e i c u a n c h e t a t o r i i ucigaşi e directă, despuiată d e orice a r a b e s c u r i diversif i c a t o a r e , l i p s i t ă d e s u s p a n s şi m i s t e r î n d e ­ rularea a c ţ i u n i i , şi î n a c e a s t ă simplificare maximă vibrează forţa austeră a dramei. P e r s o n a j e l e se î m p a r t în două mari cate­ g o r i i realizîndu-se, fără portretizări m a n i e b e i s t e , p c d e o p a r t e , o t e a t r a l ă şi c o l o r a t ă galerie a opresorilor, g r u p c o m p a c t d e t i ­ căloşi, d i v e r s i f i c a t în abjecţie, şi, p e d e nltă parte, într-o pitorească compunere, evo­ carea u n e i umanităţi n u p u r e c i purificate prin credinţă şi s u f e r i n ţ ă de vicisitudinile u n e i existenţe c h i n u i t e , „ l a f u n d " , l a „ m a r ­ ginea vieţii", l u m e înrudită prin aspiraţii, şi p o e z i a tristeţii c u c e a d i n d r a m e l e l u i M. R. P a r a s c h i v e s e u . A s t f e l a p a r deţinutele de drept comun. ţigănci hoaţe, plămadă i n s o l i t ă d e f r u m u s e ţ i m o r a l e şi n ă z u i n ţ e s p r e l u m i n ă , c u reacţii v i o l e n t e , neaşteptate. Cele

54

www.cimec.ro

Andrati

Marlon, in

Barko spectacolul

Gyorgy, Heijn Seinelor, Balogh Teatrului Maghiar de Stat

Eva, Torok din Cluj

Katalin

două tabere ni se d e z v ă l u i e concomitent, c h i a r d i n p r i m a scenă, descrierea „autorită­ ţilor" e c o m p l e t ă d e la î n c e p u t , şi, î n c o n ­ secinţă, acţiunile lor previzibile. Berceanu, directorul închisorii e laş, i m p o t e n t psihic ( f i z i c , se a u t o - d e c l a r ă ) , c u m ă r i n i m i i zaha­ r i s i t e şi p e d e s t r e ; I r o s , m i l i t a r u l d e c a r i e r ă , subordonat mecanic d i s c i p l i n i i , terorizat de ideea respectării p r o p r i i l o r sale o r d i n e , clam o r o s şi n e f e r i c i t ; O p r i ţ e s c u M i t i t e i i ! , agent i n f o r m a t o r , f a n f a r o n şi p o l t r o n , m e d i o c r u în ticăloşie ; M i r o n D a v i d , a s a s i n u l de p r o f e s i e , cinic, muiat în grosolănie, structură tipică de h u l i g a n . I n faţa l o r , inflexibilă este eroina, Măria Boitoş, simplu şi omenesc fidelă c r e z u l u i c o m u n i s t , şi, î n acelaşi t i m p , personificînd simbolic o maternitate dătă­ t o a r e d e s p e r a n ţ ă , e f i g i e a f e m e i i ce p l ă t e ş t e prin s u f e r i n ţ ă şi s a c r i f i c i u s u p r e m f e r i c i r e a u n u i l u n g şir d e u r m a ş i , alegorică mireasă a v i i t o r u l u i social. Imaginea „miresei", pe c a r e o g ă s i m e v o c a t ă şi î n a l t e l u c r ă r i a l e d r a m a t u r g u l u i , capătă aici o valoare puter­ nică d c s i m b o l , m o m e n t u l „ n u n ţ i i a l b e " d i n ajunul execuţiei. între Măria, femeia „lu­ m i n a t ă " , şi s o l d a t u l P a s ă r e , o m u l „ s ă r a c c u duhni", — clipă singulară de împăcare şi fericire dinaintea sfîrşilului, care nu mai apare cumplit, ci doar implacabil — des e n î n d u - s e ca o sconă-oheie p e n t r u a doua realitate a p i e s e i , cea a alegoriei jocului

de-a viaţa şi de-a moartea. Personajele reacţionează „cu mişcări d i n a i n t e calculate", doar deasupra u n u i a s i n g u r pluteşte o u m ­ bră neliniştitoare d e m i s t e r , şi a c e s t a e Pasăre, soldatul c u m i n t e a rătăcită, m o b i l i z a t în spatele f r o n t u l u i , la o m u n c ă m a i „uşoa­ ră", spălatul morţilor. Pasăre, pe numele l u i adevărat Fane, personaj fantast, fabu­ los, f r a t e de c r u c e c u toţii e r o i i lunateci. c u t o ţ i c e i î n s e m n a ţ i d e h a r şi c u p u t e r i tulburătoare din literatura l u i D. R., are în piesă u n rol radiant, aducînd o aură baladescă, c u rădăcini adînci într-un fond mitic. De o mare expresivitate lite­ r a r ă este r e p l i c a , d i a l o g u l a l t e r n î n d savant între v o r b i r e a bogată, ornamentată, de i n ­ c a n t a ţ i e p o e t i c ă şi a g l o m e r ă r i m e t a f o r i c e , şi cea săracă, p r o z a i c ă , seacă, a l b ă . Manevrată abil, tehnica variaţiilor stilistice generează o a l t ă t e n s i u n e , s u b t e r a n ă , secretă î n d r a m ă , contrapunctînd v i z i b i l cele două p l a n u r i ale r e a l u l u i şi a l e g o r i c u l u i , d o a r p e r i o d i c t a n g e n ­ t e . Piticul din grădina de vară este o p i e s ă d i f i c i l de p u s în scenă. T e a t r a l i t a t e a e i i n t e r i o a r ă se c e r e r e l i e f a t ă c u m u l t ă s u b t i l i t a t e şi î n c h e i a s t i l i s t i c ă a autorului ; dramatismul ei concentrat pre­ t i n d e u n j o c d e s o b r ă i n t e n s i t a t e şi a u t e n t i ­ c i t a t e î n i d e i şi s e n t i m e n t e ; d e a s e m e n i , o interpretă c u a m p l u r e g i s t r u t r a g i c şi s i m ­ p l i t a t e î n e x p r e s i e , c a p a b i l ă să d e a r e l i e f u l cuvenit rolului principal.

www.cimec.ro

55

Reprezentaţia Teatrului Maghiar clin Cluj are m e r i t u l p r e m i e r e i pe ţară, i u h u n a t r a ­ diţie a acestui colectiv, care lansează c u promptitudine şi r e c e p t i v i t a t e t e x t e l e valo­ roase ale d r a m a t u r g i e i o r i g i n a l e , eh" u l t i m ă oră. I n r e g i a e m i n e n t u l u i d i r e c t o r d c scenă Ernest R ă u , spectacolul clujean are plasti­ c i t a t e şi g r a v i t a t e , este o m o n t a r e de a n ­ vergură, îngrijită, atentă la d e t a l i i de p l a n t a ­ ţie şi l a d i s p u n e r e a accentelor, c u o distri­ buţie, în linii mari, bine gindită şi, m a i ales, c u u n decor de o mare frumuseţe scenică. S c e n o g r a f i a s e m n a t ă d e p i c t o r u l T o t h Laszlo, spectaculoasă, face parte d i n cate­ g o r i a a c e l o r d e c o r u r i p r i m e j d i o a s e c a r e in­ vadează o montare, umilind prin calitatea lor celelalte compartimente ale reprezenta­ ţiei. Scena devine o superbă grădină de vară, a u n u i castel baroc, a l e cărui z i d u r i şi u m b r e s e g h i c e s c într-o s t r a n i e a l c ă t u i r e albă, grădină cîndva fastuoasă, c u o vege­ taţie c î n d v a l u x u r i a n t ă , a z i arsă, macerată d e a p r o p i e r e a m o r ţ i i , c a şi s t a t u i l e sparte, lărîmiţate, d i n care a u rămas pe alocuri c a p e t e d e f a u n i şi a r i p i ş t i r b i t e d e î n g e r i ; grădină ninsă d e cenuşă albă, paloarea f u ­ nerară, d e z o l a n t ă , inlinzîndu-se c a şi i e d e r a p a l i d ă peste p i e t r e , peste ceasul s t r a n i u , o r n i c fără arătătoare c a într-un f i l m d e R e r g m a n , peste g h i z d u r i l e fîntinii de piatră, î n care apa susură fără încetare. î n n e b u n i t o r ; t o i u l e înconjurat c u sîrmă ghimpată, semn dis­ t i n c t şi b r u t a l a l t i m p u l u i i s t o r i c , a l r e a l i ­ tăţii, sfîşiind i l u z i a r o m a n t i c ă despre o l u m e f r u m o a s ă , t r i s t ă şi i r e a l ă , l u m e p a r c ă can­ tonată pe domeniile Yvonnei d e Galais... Rafinamentul scenografiei e r e m a r c a b i l ; iată un detaliu elocvent pentru dramatismul imaginii plastice : u n scaun Couis X V , c u mătasea a l b ă , sfîşiată, a r u n c a t într-un colţ, şi î n p r e a j m ă , h î r d ă u l grosolan şi t r o a c e l e de l e m n d i n care soldaţii împroaşcă c u n o r o i şi a p ă . b a t j o c o r i n d o ţ i g a n c ă . . . D a r dificultăţile p e care le ridică s c r i i t u r a nu au putut f i e l u d a t e , şi s p e c t a c o l u l s u ­ feră, î n p a r t e , d e o a n u m e m o n o t o n i e , a r e o lipsă d e s u f l u , p r i m a cauză f i i n d mişca­ r e a simplistă, strict realistă a a c t o r i l o r , m i ş ­ c a r e c a r e n u se î n a l ţ ă l a s e m n i f i c a ţ i i din­ colo d e r o s t i r e a r e p l i c i l o r ca a t a r e . I n această frumoasă ..anticameră a morţii", unde sîn­ t e m situaţi p r i n d e c o r , p r e s i u n e a n u creşte, c i c h i a r scade î n p a r t e a a d o u a . Profund deficitar rămîne rolul principal în interpretarea Evei Ralogh, actriţă c u reală nobleţe scenică, d a r izbindu-se de . . z i d u l e m o ţ i e i " şi n e ş t i i n d s ă c o m u n i c e n i c i c u p a r t e n e r i i n i c i c u sala. Spectacolul fiind centrat în j u r u l p e r s o n a j u l u i M ă r i a , nercalizarea l u i prejudiciază e d i f i c i u l scenic, care nu izbuteşte să capete radiaţia dorită şi nici să c a p t i v e z e p r i n ardenţa mesajului. R e s t u l d i s t r i b u ţ i e i s-a a c h i t a t c o r e c t : H e j j a S a n d o r c o n t u r e a z ă c u i n t u i ţ i e şi e x a c t i t a t e tipologia lui Miron David într-un portret c u l i n i i d u r e şi c u l o r i s o b r u î n t u n e c a t e , c e iese p u t e r n i c î n r e l i e f p e f u n d a l u l jocului cenuşiu p r a c t i c a t d e c e i l a l ţ i . I m p u n ă t o r se

arată A n d r a s s i M a r l o n i n lros. i a r Pasztor .lanos marchează citeva momente excelente i n r o l u l l u i Pasăre, m a i ales i n p a r t e a a d o u a scena merelor), dominînd jocul prin pre­ z e n ţ ă şi r e a c ţ i i . I n a p a r i ţ i i c a m ţ e p e n e , Schasser R i c h a r d e v o l u e a z ă m o n o t o n i u rolul l u i Berceanu, înfruntările c u Măria f i i n d lipsite d e a c c e n t e în c r e s c e n d o . D i n c o l o , t o t u ş i , d e t o a t e n e i i n p l i u i r i l c şi i n ­ c e r t i t u d i n i l e e i , p r e m i e r a p e ţară a Piticului din gradina dc vară „stă" f r u m o s p e scena Teatrului M a g h i a r d i n Cluj, inscriindu-se în rîndul montărilor de prestigiu, n u doar r e ­ p e r t o r i a l , p e afiş.

Teatrul de Stat din Tg. Mureş — secţia română —
La Tîrgu Mureş, în s p l e n d i d u l n o u edi­ f i c i u , p e o BCenă-instrument d e m a r e pre­ cizie, p o e m u l d r a m a t i c a l l u i D . R . se î n ­ scrie in competiţia piesei originale d i n această s t a g i u n e , ca o montare marcantă, c a r e f i x e a z ă t e x t u l într-o i m a g i n e de refe­ r i n ţ ă . O g î n d i r e s p e c t a c u l a r ă m a t u r ă , elabo­ rată, a m o d e l a t u n spectacol s o l i d , d e a m p l i ­ t u d i n e teatrală ce forează a d i n e în s t r a t u r i l e textului, extrăgînd semnificaţii neaşteptate. Regizorul Dau Micu, exponent strălucit a l t i n e r e i generaţii d e d i r e c t o r i d e scenă, c o n ­ f i r m ă , d e astă dată p l e n a r , forţa t a l e n t u l u i său, d e b a r a s î n d u - s e — î n sfîrşit ! — d e o b ­ sesia soluţiilor spectaculoase şi a e f e c t e l o r scenice g r a t u i t e , conccntrîndu-se p c lectura profundă, cît m a i completă a textului. L i p s e ş t e şi l a T î r g u - M u r e ş t î n ă r a interpretă d e a c u t ă f o r ţ ă s c e n i c ă , c a p a b i l ă să p e r s o n i ­ fice i m a g i n e a c o m p l e x ă a e r o i n e i c o m u n i s t e ; ( o b s e r v ă m c u n i î h n i r e cît d e g r e u se găsesc interpreţii u n o r asemenea r o l u r i şi, d e a l t f e l , interpretele tinere, actriţele cu tempera­ ment de tragediană pentru rolurile funda­ m e n t a l e d i n m a r e l e r e p e r t o r i u c l a s i c şi c o n ­ t e m p o r a n ) . C o n ş t i e n t d e această l a c u n ă . D a n M i c u a s t r u c t u r a t reprezentaţia p e alte date, muţind c e n t r u l de greutate a l piesei de pe caracterul-pivot a l M ă r i e i şi r o t i r e a c o n c e n ­ trică a t u t u r o r î n j u r u l e i , p e descripţia în basorelief dramatic a u n u i m o m e n t de istoric, împlîntat într-un f u n d a l d e epocă, specta­ c o l u l d e v i n e o b a l a d ă d e s p r e v i t e j i e şi d r e p ­ tate, o elegie bărbătească, cenzurată d e l u c i ­ d i t a t e , c u inserţii r e a l i s t e . D e c o r u l c r e a t d o pictorul-scenograf R o m u l u s Peneş, deasemeni de o m a r e e x p r e s i v i t a t e plastică — î n altă c h e i e stilistică decît l a C l u j , este d e o m a ­ ximă funcţionalitate : u n decor integrat orga­ nic î n ţesătura reprezentaţiei, s t a b i l i n d d e l a

56

www.cimec.ro

prima vedere coordonatele geografice, tem­ p o r a l e şi s o c i a l e ale a c ţ i u n i i . A l b u l e şi a i c i culoarea d o m i n a n t ă , d a r u n alt a l b , d e v a r şi i p s o s , u n a l b s u d i c , b a l c a n i c , năclăit tio arşiţa şi / a d m " ; ne a f l ă m în c u r t e a inte­ rioară, p r i n t r e fostele a c a r e t u r i şi grajduri ale unui conac, parcă din cimpia Dunării, c u r t e boierească sau mînăslire transformată la repezeală i n p e n i t e n c i a r . I m p r e s i a vizuală e atît d e p u t e r n i c ă încît ea s e r ă s f r î n g e p a r c ă şi o l f a c t i v ; „se v e d e şi se s i m t e " mirosul închisorii, i z u l de p e n i t e n c i a r , promiscuitatea n ă d u ş i t ă a deţinuţilor de d r e p t c o m u n , du­ horile bălegarului, căci întreaga podea a scenei e acoperită cu un material ce dă s e n z a ţ i a p ă i n i n l u l u i l u t o s şi r e a v ă n p e c a r e d e ţ i n u t e l e t r e b u i e să-I b ă t ă t o r e a s c ă , tropăind d e s e n Iţe. la n e s f î r ş i t . D e u n d e v a de sus, poticnindu-se pc balustrada suspendată, şubredă, vine soldatul Pasăre c u găleţile l u i c u v a r s t i n s şi î n c e p e s ă s p o i a s e ă , d e z i n f e c t î n d z i ­ d u r i l e i g r a s i o a s e . . . P r i n p î l n i a p a t e f o n u l u i se aude un taraf cîntînd o muzică de alean şi g r u p u l z b i r i l o r îşi f a c e i n t r a r e a . E i v i n pe rînd i n incintă spre a asista Ia treaba curentă a unei e x e c u ţ i i , s t r i g a ţ i f i e c a r e şi însemnaţi de s o l d a t u l slab de m i n t e c u o crestătură de p l a i v a z pe zid, după u n evi­ d e n t şi v e c h i r e g u l a m e n t d e o r d i n e i n t e r i o a r ă . D u p ă aceste cîteva p r i m e m i n u t e d e j o c , n e s i m ţ i m c u f u n d a ţ i î n t r - u n t i m p i s ' o r i c d e ne¬ c o n f u n d a t . în R o m â n i a burghezo-moşierească, Ia c h e r e m u l S i g u r a n ţ e i şi a l j a n d a r m i l o r , şi înţelegem ura adîneă, de nelecuit a t i n e r e i deţinute Măria î m p o t r i v a acestei l u m i tică­ loase. S p e c t a c o l u l e p r o f u n d a n g a j a t în z u g r ă ­ v i r e a v e h e m e n t ă , eu patos m i l i t a n t , a acestui tablou istoric ; o prezentă t u r p i t u d i n e a mo­ acelui timp, cînd triumfau princi­ rală a piile de tarabă, bestialitatea grosolană, dela­ ţ i u n e a şi c o m p r o m i s u l . U n t a b l o u r e d a t c u o sugestii' lirică, într-un realism transfigurat, e p u r a t d e d e t a l i u l n a t u r a l i s t . D a n M i c u ştie să c a l i g r a f i e z e elocvent spaţiul de joc, i n ­ vestind sintagmele scenice cu o profuziune dc idei. Silueta subţire şi a s c u ţ i t ă a pă­ rintelui Izidor (Constantin Doljan), săgeată neagră, încremenită p c z i d u l a l b a l celulelor, într-o m i ş c a r e neputincioasă şi r e s e m n a t ă ; fuga ţopăită, alunecarea frîntă a soldatului Pasăre ( i o n K i s c u t e a n u ) în z b o r retezat dea­ supra întîmplărilor ; cortegiul şi prohodul soldatului î m p u ş c a t ca d e z e r t o r , c u bocetul cumplit, jelanie imediată şi liturghie din s t r ă b u n i a Sevastiţei (Zoe M u s c a n ) ; r i t u a l u l spălării Măriei înaintea execuţiei ; în sfîrşit. moartea ei alegorică, în ilu­ minată înălţare albă, ca în fantasma­ goricele viziuni ale lui Pasăre, sînt i m a g i n i de puternică forţă teatrală, tradueînd î n l i m b a j u l s c e n e i , s p i r i t u l şi s t i l u l dramei l i t e r a r e . P o e t i c şi i n s o l i t e m a r c a t ă s c u r g e r e a t i m p u l u i , e l e m e n t esenţial î n piesă ; n u p r i n b ă t a i a o r e l o r şi „ a l u n i l o r " c u m i n d i c ă a u t o ­ r u l , c i , d i m p o t r i v ă , p r i n senzaţia apăsătoare a încremenirii timpului, prin neschimbarea l u m i n i i , i n d i f e r e n t ă l a z i l e l e şi n o p ţ i l e per­ sonajelor, ceea ce d ă u n c o n t u r halucinant

î n t î m p l ă r i l o r , p u ţ i n e , s i t u î n d u - l e i n alt timp, cel al esenţelor şi simbolului. Regia şi-a alcătuit o b u n ă distribuţie, c u atît m a i b u n ă cu c i t d i s p u n e de puţini a c t o r i , demonstrînd multă atenţie i n f i n i s a r e a interpretărilor şi fu dozarea lină a nuanţelor. Cîteva roluri au fost r e a l i z a t e l a n i v e l u l u n o r r e a l e creaţii a c t o r i c e ş t i : a i c i se î n s c r i e , i n p r i m u l rînd, excepţionala interpretare a lui Pasăre de către a c t o r u l Ion Kiscuteanu, aininlinilu-ne c u a c e s t p r i l e j d e p r o f u n d e l e sale a f i n i t ă ţ i c u t e a t r u l l u i D . R. P o p e s c u ( r ă m î n e d e n e u i t a t a l s ă u I o n i n Aceşti îngeri trişti) ; d i n c o l o de p e r f o r m a n ţ e l e d e plastică c o r p o r a l ă , de compoziţia caracterologică p e r e g i s t r u l v o c a l , r e m a r c a b i l este r e a l i z a t ă s t a r e a d e ambigui­ t a t e a p e r s o n a j u l u i , ce se m i ş c ă c u o v i c l e n i e aburită la h o t a r u l d i n t r e n e b u n i e şi înţe­ lepciune, purlind parcă dinadins o mască c a r e i-a i n t r a t a d î n c î n c a r n e , c h i n u i n d u - 1 . Zoe M u s c a n în r o l u l S e v a s t i ţ e i l ă r g e ş t e c o n ­ siderabil p o r t r e t u l „bătrînei hoaţe", a d u c î n d o adîneă demnitate a oamenilor simpli, cinstiţi, o credinţă nestrămutată profund — d i n p o p o r şi d i n f o l c l o r — î n t r i u m f u l b i n e l u i şi a l d r e p t ă ţ i i , d i n c o l o d e t o a t e f ă r ă ­ d e l e g i l e c l i p e i . A l t ă r e a l i z a r e a c t o r i c e a s c ă îi aparţine l u i Ştefan Sileanu (Miron David) personificare puternică a ucigaşului de v o ­ caţie, l i p s i t de o r i c e s c r u p u l e , c u inteligenţă p r i m i t i v ă şi a l u r ă d e f r i z e r d e m a h a l a (bine găsit c o s t u m u l d c g i n e r e . „ î n c h i r i a t d e oca­ zie"), compoziţie în tuşe sigure, degajînd ameninţări sinistre. I n această v i z i u n e , d a t e l e p r o p r i i ale actriţei Marinela Popescu (Măria), proaspătă absol­ ventă, o apariţie firavă, de şcolăriţă cu u m e r i înguşti şi c h i p p a l i d , a s c u ţ i t , devin doar argumentul bine valorat, al unei de­ m o n s t r a ţ i i e l o c v e n t e d e s p r e t i m p u l c a r e nu-şi alege e r o i i , c i p u n e cîteodată p e o a m e n i i c e i m a i o b i ş n u i ţ i şi b a n a l i î n s i t u a ţ i i e x c e p ţ i o ­ n a l e , o b l i g î n d u - i l a o p ţ i u n e , şi a t u n c i , a p e l e se a l e g , c e i t a r i d e s p ă r ţ i n d u - s e d e c e i s l a b i , cei b u n i d e c e i ticăloşi.

Mira losif

www.cimec.ro

57

Gilda

Marinescu

şi Emil

llossu

„C. I. Nottara"

A OPTA ZI DIS-DE-DIMINEAŢA
de Radu Dumitru
Sînt cîţiva a n i de c î n d n u m e l e tlnăruluî s c r i i t o r şi p u b l i c i s t R a d u D u m i t r u circulă f n l u m e a teatrală, m i c a l u i f a i m ă de înzestrat şi o r i g i n a l d r a m a t u r g alergînd înaintea crea­ ţiei, înaintea u n e i creaţii d e s t u l de rcstrînse, deocamdată p u b l i c a t ă , b a c h i a r p r e m i a t ă , d a r încă netrecută p r i n p r o b a de f o c a r e p r e z e n ­ taţiei iteatrale şi n i c i î n d e a j u n s discutată dintr-un punct de v e d e r e aprofundat şi exigent. Iată de ce a c t u l înscrierii piesei A nj)ta zi dis-de-dimineaţă î n r e p e r t o r i u l sălii S t u d i o a T e a t r u l u i „C. I . N o t t a r a " n i se p a r e s a l u t a r , m a i c u seamă p e n t r u că i n i ţ i a t i v a n u se arată a f i de complezentă c i e însoţită de o excepţională susţinere artistică. Piesa — să o n u m i m piesă, c h i a r dacă e în ecală m ă s u r ă p o e m d r a m a t i c , scliită d r a ­ matică, parabolă, dezbatere agitatorică — este, s-i> s p u n e m ; de l a început, u n exerciţiu de s t i l . o încercare de f o l o s i r e n u n o r m i j l o a c e şi procedee, cel ptiţin p e n t r u a u t o r , n o i , i n e ­ d i t e , şi dacă e să încercăm a-i s t a b i l i r e u ­ şita, t r e b u i e isă ne o p r i m î n p r i m u l r î n d asupra f o n d u l u i p r o b l e m a t i c , asupra mesa­

j u l u i p c care R a d u D u m i t r u rivncşle să-I transmită. P o r n i n d de la t i t l u , înţelegem că a u t o r u l p r o p u n e 0 a opta z i a genezei, ziua care. dis-de-dimineaţă, t r e b u i e să înceapă c u „fa­ cerea" morală a o m u l u i , c u clădirea pe baze n o i şi t r a i n i c e a conştiinţei o m e n i r i i , d u p ă generoase p r i n c i p i i de s o l i d a r i t a t e . încredere, u m a n i t a t e şi nobleţe sufletească. Prea m u l t e se pot î n t î m p l ă o m u l u i l i p s i i de cea de-a o p l a zi a genezei, prea a p r o a p e o de p r a g u l prăpasliei — ne s p u n e R a d u D u m i t r u — fără t e m e l i a m o r a l ă pe care o m u l n u e încă î n d e a j u n s stăpîn. E p u n c t u l de v e d e r e a l u n u i poet a v î n t a t , a l u n u i r o m a n t i c dacă vreţi, e u n p u n c t de v e d e r e generos în u m a ­ n i s m u l l u i , d a r n u d e s t u l de susţinui f i l o ­ zofic, n u p r e a l i m p e d e d e l i m i t a t în c o o r d o ­ natele sale de spaţiu şi t i m p . P r i m a p a r t e a piesei — căci piesa este c l a r segmentată i n d o u ă , n u p r i n t r - o p a u z ă c i p r i n t r - o cotitură de s t i l , p r i n t r - o a b a n d o n a r e a u n o r procedee l i t e r a r e şi a b o r d a r e a neaşteptată a a l t o r a — înfăţişează m e t a f o r i c o l u m e indiferentă, î n ­ străinată, oarbă, acceptînd n i m i c i r e a sistema­ tică şi inconştientă a aspiraţiilor e i către f r u ­ mos, către p u r , către înalt. Personajele acestei l u m i , p e r s o n a j e - s i m b o l , se îndreaptă către n e a n t : F e m e i a c u b a l o a n e , f e m e i a care a r putea d ă r u i fiecăruia p a r t e a l u i de f r u m u ­ seţe, asistă neputincioasă, prinsă în v i r t e j u l u n e i m u l ţ i m i grăbite şi nepâsătoare c u m u n c o p i l — r e p r e z e n t a r e a iresponsabilităţii — sparge u n u l cîte u n u l b a l o a n e l e c o l o r a t e — s i m b o l a l i d e a l u r i l o r înalte. O d n t ă s u p r i m a t e b a l o a n e l e , odată d i n a m i t a t f o n d u l m o r a l a l u m a n i t ă ţ i i , prăbuşirea, c a t a c l i s m u l sînt i n e v i ­ t a b i l e . Catastrofa s-nr f i p u t u t p r o d u c e dacă o m e n i r e a n u a r înţelege, dacă n u n r f i î n ­ ţeles, că e d a t o a r e să înceapă dis-de-dimi­ neaţă. a o p t a z i a genezei sale. Aceasta este partea a d o u a a p i e s e i , î n care g r o t e s c u l a b s u r d u l , sînt a b a n d o n a t e p e n t r u a face l o c u n e i chemări p a t e t i c e pe cnre F e m e i a c u b a l o a n e , fără b a l o a n e de astă d a t ă , d a r c u o tobă î n m ă s u r ă să trezească conştiinţele a d o r ­ îl adresează umanităţii. Aici, în a mite d o u a p a r t e , se depliază t a l e n t u l de a u t e n t i c poet a l l u i R a d u D u m i t r u , se desfăşoară amplă şi nestingberită, forţa agitatorică a s c r i i t u r i i sale. C u m s p u n e a m , frumuseţea m e s a j u l u i , o p o r ­ t u n i t a t e a a p e l u l u i lansat de a u t o r sînt m a i presus de o r i c e m i n i m a l i z a r e , d a r lipsa u n o r c i r c u m s c r i e r i precise î n spaţiu şi t i m p p u t e a naşte oareeari c o n f u z i i . T o c m a i de aceea gă­ sesc că M a g d a B o r d e i a n u . regizoarea specta­ c o l u l u i , •" p r o c e d a i e u înţelepciune d e l i m i t î n d • s t r i c t c a d r u l s o c i n l - p o l i l i c î n care c e l p u ţ i n

53

www.cimec.ro

Ioana Creţii,

Crăciuncscu, Angela Adrian Mazarache

Chiuaru, Sanda BăncUă, Gilda şi Ştefan Pitoichi în „A opta de Badu Dumitru

Marinescu, Napoleon zi dis-de-dimineaţă"

prima

parte

a

piesei

îşi a f l a

circumstanţele în text, de dacă îl de date spec­ nu-1

cuvenite. foarte tacolul consacră ca sînt Iui un

Datele puse

cuprinse în

bine

valoare

Magdoi pe Madu

Bordeianu Dumitru dramaturg î n care

confirmă la care

Teatrul de Stat „Valea Jiului" din Petroşani

promiţător

d e aşteptat

scrieri

personalitatea experienţelor

s ă se e l i b e r e z e Autorul mare

de complexul

literare. o

n u a oferit excepţie, toţi

interpreţilor, c u posibilitatea izbutit în­ onorează

singură

decît le-au

unor tr-o Marea

c r o c h i u r i , pe care disciplină excepţie, cu o Gilda de

AMURGUL ACELA VIOLET
de I. D. Sîrbu
La ceasul c î n d 6e f a c b i l a n ţ u r i l e stagi­ u n i i , î n c ă se m a i a n u n ţ ă p r i n ţ a r ă p r e m i ­ ere despre care n u v o m p u t e a s p u n e cărui s e z o n t e a t r a l a p a r ţ i n . S e j o a c ă o d a t ă 6au d e d o u ă o r i a c u m , se r e i a u î n t o a m n ă , şi partea proastă e c ă peste vacanţă îşi p i e r d prospeţimea, b a c h i a r i n t e r e s u l , instalîndu-

colectiv Femeii

care-i

rolul

c u b a l o a n e , s-a admirabila pe toată vi­

întîlnit actriţă gama braţie tînd

altă

mare

excepţie, Stăpînă

Marinescu. sale,

mijloacelor celei

capabilă vorbe

să d e a

m a i banale

rostite,

străbă-

c u m o b i l i t a t e toate treptele trăirilor inte­ interpreta a purtat e u strălucire p o ­ totul în şansei rolul

rioare, vara de Cel

r o l u l u i şi a u t o r u l avea în

datorează

a o

distribuţie

şi î n c ă

m a i adînc

şi a m p l u

împlinit.

www.cimec.ro

59

se, r e s e m n a t e , in p l u t o n u l reluărilor. N u e b i n e d e l o c , m a i a l e s c î n d e v o r b a d e pre¬ r o m â n e ş t i , m a i ales cînd m i e r a u n e i piese e v o r b a de o piesă eu o p r o b l e m a t i c ă c o n ­ temporană, de o piesă despre oameni ai zilelor noastre. Piesa c o n t e m p o r a n ă obligă, iar lansarea e i , plasarea i n cele m a i f a v o ­ r a b i l e c i r c u m s t a n ţ e a l e s t a g i u n i i e cea d i n ­ ţii d i n t r e o b l i g a ţ i i l e u n u i t e a t r u . S p u n t o a t e acestea p e n t r u c ă n u v ă d c u m e a v a n t a j a t ă piesa l u i I . D . S i r b u , reprezentată f i i n d o d a t ă d o a r la P e t r o ş a n i ş i , î n c ă o d a t ă d o a r , l a r e ş e d i n ţ a j u d e ţ u l u i . C u m se v a prezenta ea în c o n t i n u a r e , î n c e p î n d d i n t o a m n ă , nu e g r e u d e g h i c i t . A c e s t gest d c , să-i s p u n stîngăcie organizatorică, diminuează meritul t e a t r u l u i d e a se f i o s t e n i t s-o p r e z i n t e î n premieră pe ţară. D e f a p t , în cazul n o s t r u , şi n o ţ i u n e a d e p r e m i e r ă p e ţ a r ă e r e l a t i v ă , piesa f i i n d prezentată c u p u ţ i n ă vreme în urmă la t e a t r u l T . V . , într-o versiune nu substanţial diferită d e cea v ă z u t ă de noi l a P e t r o ş a n i şi c u u n a l t t i t l u , întoarcerea tuiului risipitor, l a f e l d e n e f e r i c i t c a şi c e l d e a c u m : Amurgul acela violet. Nici unul nici altul din titluri n u vizează substanţa piesei, nu relevă semnificaţia de idei, ci punctează mărginaş preocupările dramnttirg u l u i de a c u p r i n d e o l u m e de personaje cu o existenţă specifică. T a t ă l , r i s i p i t o r c u viaţa l u i dc f a m i l i e , deloc r i s i p i t o r c u exis­ tenţa l u i socială plină de rosturi, se î n ­ t o a r c e p e s t e m u l ţ i a n i să-şi r e g ă s e a s c ă dra­ gostea d i n tinereţe p e care o c r e d e a pier­ d u t ă şi d ă p e s t e u n f i u , a c u m m a r e şi o femeie, a c u m î n a i n t a t ă î n v î r s t ă , care-1 r e s ­ p i n g . D i n acest m o m e n t tatăl d e v i n e pînă la final un personaj adiacent, un martor pasiv al întîmplărilor care constituie m i e z u l c o n f l i c t u l u i . Căci m i e z u l a d e v ă r a t a l c o n f l i c ­ tului e altul : fiul, vrednic descendent al unei familii de m i n e r i , se s i m t e vinovat de m o a r t e a u n u i tovarăş al său. p i e r i t în­ t r - u n a c c i d e n t d e m i n ă . C u b ă r b ă ţ i e şi c i n ­ ste, c u u n gest d e î n a l t ă s e m n i f i c a ţ i e etică, fiul, pe numele l u i Ştefan Socol, provoacă o anchetă p e n t r u stabilirea fără echivoc a vinovăţiei sale. P r o c u r o r u l stabilişle r i g u r o s că Ş t e f a n S o c o l n u p o a r t ă v i n a p e n t r u a c ­ cidentul petrecut şi sentimentul vinovăţiei tînărului căpătă sensul m a i înalt, m a i c n prinzător. al simţului răspunderii comuniste pe care fiecare m i n e r îl a r e p e n t r u viaţa o r t a c u l u i său. I n j u r u l acestei î n t î m p l ă r i . d e a d î n e ă s e m n i f i c a ţ i e şi d r a m a t i c ă desfăşurare, gravitează alte numeroase fapte de viaţă, atitudini, gesturi revelatoare pentru exis­ tenţele umane implicate în conflict, dez­ văluind o l u m e aparte, inedită. Sîntem m a r ­ torii dramei S i l v i e i Socol, cutremurată la gîndul vinovăţiei f i u l u i ei, d a r m î n d r ă de a t i t u d i n e a l u i m o r a l ă ; n i se î n f ă ţ i ş e a z ă t i n bătrîn m i n e r , I o n iSocol, t r a u m a t i z a t de ne­ miloase experienţe de viaţă dar neclintit î n c i n s t e a şi d e m n i t a t e a l u i de m u n c i t o r ; a v e m a p o i p r i l e j u l s-o v e d e m p e logodnica Iui Ş t e f a n S o c o l . g a t a să f a c ă f a ţ ă o r i c ă r e i încercări ; m a i î n t î l n i m o specie de scrii­
s J

t o r c a r i e r i s t , i z g o n i i d e a c e a s t ă l u m e , şi o logodnică do profesie desprinzîndu-se do ace. t s c r i i t o r şi a d e r î n d la marea familie a m i n e r i l o r ; m a i s î n t şi a l t e p e r s o n a j e c u sarcini dramatice mai însemnate sau nu, nu toate egal de i m p o r t a n t e in ilustrarea problematicii piesei, unele c h i a r do p r i s o s , altele s t i n j e n i t e în prezenţa l o r palidă. Pen­ tru că t r e b u i e s-o spun, piesa, In ciuda i n d u b i t a b i l u l u i i n t e r e s t e m a t i c , în c i u d a ridi­ c a t e i v a l o r i l i t e r a r e şi a p r i c e p e r i i l u i I . D . Sîrbu de a c o n f e r i tensiune dramatică, de a transmite emoţie, de a provoca reacţie p a r t i c i p a t i v ă , este scrisă fără o p r e a severă preocupare pentru unitatea de structură a conflictului. I n e v i t a b i l , spectacolul Letiţiei Popa î m p r u m u t ă c e v a d i n această r ă v ă ş e a l ă pe v r e o paisprezece tablouri şi cu vreo optsprezece personaje implicate în acţiune. Ceea c e a i z b u t i t c e l m a i b i n e regizoarea, cu substanţiala contribuţie a scenografului V a s i l e R o m a n , a f o s t să a s i g u r e c u r s i v i t a t e a a c ţ i u n i i , f l u i d i t a t e , f l e x i b i l i t a t e t r e c e r i i d e la u n t a b l o u la a l t u l , d e la u n m o m e n t dra­ m a t i c la c e l u r m ă t o r p r i n t r - u n d e c o r d e l u ­ m i n i d c m a x i m ă f u n c ţ i o n a l i t a t e şi d e a d e ­ vărată valoare plastică, expresivă. Experi­ e n ţ a d i n t e l e v i z i u n e şi-a s p u s g e n e r o s c u vîntul. E r a loc p e n t r u m a i bine în munca cu a c t o r u l , în înfăţişarea m a i c o m p l e x ă , m a i subtilă, mai de substanţă a personajelor, p r e z e n t a t e în spectacol p r e a o s t e n t a t i v , prea deschis, prea enunţat. D a r , să f i m d r e p ţ i , r ă s p u n d e r e a n e î m p l i n i r i l o r c a d e şi p e ume­ r i i l u i I.D. Sîrbu.

Sînt de reţinut u n e l e b u n e realizări acto­ riceşti, d i n t r e care cea a l u i D a n Aciobăniţei î n rolul l u i Ştefan S o c o l , se cuvine subliniată p e n t r u sobrietate, intensitate emo­ ţională, siguranţă în d i s t r i b u i r e a accentelor dramatice. In rolul Silviei Socol, Elisabcta Belba a avut foarte bune momente în în­ făţişarea d r a m a t i c e i încercări p e c a r e o stră­ bate p e r s o n a j u l său. Corect, reţinut, d a r e v i ­ d e n t stînjenit de lipsa de consistenţă a r o ­ l u l u i , a fost D u m i t r u Drăcca, tatăl r i s i p i t o r . M a i n e s i g u r ă l a î n c e p u t , d i n ce î n c c m a i slăpînă pe sine, a evoluat Măria Jungbietu în rolul învăţătoarei Sanda, logodnica lui Ştefan Socol. Buni, dar greu de integral altei calificări d i n p r i c i n a simplicităţii per­ s o n a j e l o r p e c a r e le-au i n t e r p r e t a t , a u f o s t Corvin Alexe, Vaier Donca, Florin Plaur, M i h a i Clita, Nicolae Ghergho şi t i n e r i i V l a d V a s i l i u şi C r i s t i a n D r ă g u l ă n e s o u . D o u ă mo­ mente deosebite, de adîneă sensibilitate, de autentică forţă tragică, a i z b u t i t Paulina Codreanu, interpreta văduvei celui pierit în accident.

Virgil Munteanu

60

www.cimec.ro

Teatrul Dramatic din Gala}i

FATA DIN BARACĂ
de Măria Foldes
Această piesă e m ă r t u r i a zguduitoare a u n u i o m care a t r e c u i p r i n lagărele morţii ; „eu, d e ţ i n u t a tatuată eu n u m ă r u l 23964 a m c u n o s c u t , la vîrsta fragedă, o m u l aşa c u m poate el să f i e : bestial sau s u b l i m " . . . — scrie a u t o a r e a îu caiet u l - p r o g r a m a l speet a c o l u l u i . E v o r b a de A u s c h w i t z şi de a n i i 1944—1945. Acţiunea se petrece într-o baracă şi. transpusă în alt t i m p şi i n a l t c a d r u , are p î n ă la un p u n c t u n t i m b r u î n r u d i t c u cel al p e n s i o n a r i l o r . . A z i l u l u i dc n o a p t e " . Procesul de a b r u t i z a r e a fiinţei u m a n e esle însă. a i c i . o b i e c t u l investigaţiei, de la sine înţeles î n n o i l e condiţii d r a m a t i c e i m p u s e dc r e a l i t a t e , u n d e m o a r t e a aşteaptă i m p l a c a b i l ă , sub cele m a i b a r b a r e f o r m e , d i n c o l o de uşă. Dar raza de speranţă, care c o b o r a în a z i l u l g o r k i a n pe u n f i r de soare, n u m a i v i n e a c u m de nicăieri. P e n t r u a supravieţui, p e n ­ t r u a învinge; a b r u t i z a r e a , nu m a i e decît u n drum al i m p o s i b i l u l u i , al firului poetic ; cc-ar f i — încep să-şi s p u n ă pe rînd e r o i i — dacă ne-ain î n c h i p u i că între noi e o fată ' Sugestia p r i n d e şi, de la p r i m e l e ei semne de j o c p u e r i l , se adevereşte a f i u n p u t e r n i c c a t a l i z a t o r al s e n t i m e n t e l o r — o a m e n i i urcă de la i n s t i n c t la nobleţe, recucerindu-şi tăria, d e m n i t a t e a , s o l i d a r i t a t e a de specie în faţa adevăratei bestialităţi p e care o reprezintă fascismul. Ideea. preluată de a u t o a r e , d u p ă c u m n o ­ tează ea însăşi, d u p ă R o m a i n G a r y , e d e o mare frumuseţe şi g e n e r o z i t a t e poetică, şi ceea ce ne interesează dc a i c i î n c o l o , d i n p u n c t d c v e d e r e d r a m a t u r g i e , este p r o c e s i d transformării aceslor oameni condamnaţi, m o d u l c u m , p s i l i o l o g i c , renaşte o m e n e s c u l şi se c o n s t i t u i e o a d e v ă r a t ă rezistenţă a s u b l i ­ m u l u i î u faţa u r i t u l u i care m a c i n ă c u t o a t e armele disperarea, nebunia, uitarea, boala, c r u z i m e a , laşitatea ele. Minuţios şi r e a l i s t , a u t o a r e a redă cîteva t r e p t e c o n c l u d e n t e d i n acest proces, toată piesa e de o m a r e t e n ­ s i u n e , şi de la o m o a r t e psihică sc a j u n g e la o trăire de o m a r e incandescentă, care neagă şi d e s f i d e m o a r t e a fizică. î n descrie­ rea acestui proces, sînt schiţate t i p u r i v a ­ riate — Poetul, Clopotarul. M a r i n a r u l . Puştiul, Contele, Spărgătorul, Evreul, Deprimatul, P r o f e s o r u l . Şeful barăcii — de d i f e r i t e naţio­ nalităţi şi biografii. Portretele individuale nînt p r e c i s e şi m o t i v a t e î n a c ţ i u n i , p o r t r e t u l nonernl-colectiv e v e r o s i m i l şi i m p r e s i o n a n t .

Două Măria

tcene din .,Fala Foldes, Teatrul Galaţi

din baracă" Dramatic

dc din

www.cimec.ro

Sc s i m t e , i n s ă , i n t e x t , o a n u m i t ă n e î n c r e d e r e în receptarea exactă a semnificaţiilor l u i , «cea c e d u c e Ia o e x p l i c i t a r e e x c e s i v ă , c e l final — „fata c însuşi uma­ puţin către n i s m u l " , „libertatea", „speranţa". Toate astea e r a u i m p l i c a t e . Şi p u t e a u f i i m p l i c a t e , m a i dens, ca j o c . A m b i ţ i a c o m a n d a n t u l u i lagăru­ l u i d e a le l u a „ f a t a " e o i n s p i r a ţ i e firească î n s u i t a a c ţ i u n i i , d a r ca r e a l i z a r e n u n i a i e un m a r e joc de s i m b o l între protagonişti. Aici, piesa ar fi putut atinge culmi de măiestrie. S p e c t a c o l u l r e a l i z a t de G e o r g e R a d a e şo­ v ă i e l n i c şi n e c o n c l u d e n t . Se f o l o s e s c p r o i e c ţ i i p e n t r u a n e a r ă t a c e e a c c t r e b u i a să f i e s u g e r a t , e x i s l ă r u p e r i şi p a u z e î n d e s f ă ş u r a ­ rea acţiunii care n u m a i a u d â n d de a m e n ­ ţ i n e c u r s i v i t a t e a şi t e n s i u n e a . E l i m i n a r e a u n o r pasaje d i n text face prea puţin sesizabilă naşterea i d e i i — c u m , cînd a a p ă r u t o „ f a l ă " î n b a r a c ă , r ă m î n e u n g î n d n e p ă t r u n s . Ceea ce-i d ă rezonanţă şi u n timbru specific e c a d r u l s c e n o g r a f i c c o n c e p u t d e V i c t o r Creţulescu. Sînt unele m o m e n t e solitare realizate d e i n t e r p r e ţ i ş i , s p r e f i n a l , d c toţi î m p r e u n ă . E o r ţ a şi s u g e s t i v i t a t e a m o m e n t u l u i d e a p o ­ g e u a u s c l i p i t , d o v a d ă c ă s-ar f i p u t u t g e n e ­ r a l i z a c a r a c t e r i z a r e a pe toată întinderea spec­ t a c o l u l u i , c u o d i s t r i b u ţ i e ca — I o n L e m n a r i i (Poetul), Şcrban Bogdan (Clopotarul), Dan Andrei (Puştiul), Eugen Popescu Cosmin ' C o n t e l e ) . G r i g o r e Cbiriţescu ( E v r e u l ) , M a r c e l Ilirjoghe (Profesorul), Dorel Bantaş (Şeful barăcii). M e m o r a b i l e , confesiunile Profesoru­ lui (Marcel Ilirjoghe). d a n s u l şi t e n s i u n e a emotivă din jocul Puştiului (Dan Andrei). 0 lacrimă — solemnitatea albă a f i n a l u l u i !

lor c u spectacolul d e v i n e la u n m o m e n t d a t S e v e r s c r i e , cc-i d r e p t , esenţială. A l e x a n d r u u n t e a t r u p a r c ă d e s t i n a t l e c t u r i i ; c u atît m a i m u l t . p u t e m s p u n e , t r e b u i e să-i v e r i f i c e i m ­ pactul prin reprezentare. Divorţul e o d r a m ă psihologică de factură clasică : c o n f l i c t l i m p e d e , de esenţă morală — n u c h i a r i n t r e d r a g o s t e şi d a t o r i e , a n t i ­ n o m i e d e p ă ş i t ă , totuşi f o a r t e a p r o a p e de i p o s ­ taza ei m o d e r n ă , adică i n t r e c r i t e r i u l ..rea­ list", al salvgardării propriului interes, şi criteriul etic p u r , „idealist". Personaje pu­ ţine, fiecare avînd o funcţie precisă in e c u a ţ i e . U n i t a t e d e t i m p , l o c şi a c ţ i u n e . . . T i m p u l .şi l o c u l a c ţ i u n i i sînt c e l e c e l e a g ă Divorţul dc o categoric larg reprezentată în dramaturgia românească din ultimele trei decenii : categoria pieselor care utilizează si­ tuaţia revoluţionară din vara a n u l u i 1944. momentul de cotitură istorică a României, î n f r u n t a r e a p o l i i i c o - s o c i a l ă d i n a c e a e p o c ă şi c l i m a t u l ei î n c o r d a t , drept premise ideale p e n t r u a-şi p u n e e r o i i într-o s i t u a ţ i e d r a n i a t i c ă - l i m i l ă , a-i s i l i a s t f e l să se d e f i n e a s c ă şi a-i d e t e r m i n a l a u n a c t d e o p ţ i u n e c u v a l o a r e f i l o z o f i c ă şi p o l i t i c ă î n r a p o r t c u p r i n c i p a l e l e forţe a n g a j a t e în încleştarea, p a r c ă a t o t c u p r i n ­ zătoare, între cele reprezentînd I r e c u l u l n e g r u şi cele prefigurînd „Ies lendeniains qui chantent". A l e x a n d r u Sever are aici nenumă­ raţi p r e d e c e s o r i p r i n t r e a u t o r i i d e t e a t r u î n a c t i v i t a t e ; r e l a t i v o r i g i n a l e a c o l o u n d e se desparte. întrncîtva, de f i l o n u l p r i n c i p a l , cel a l p i e s e l o r ce t i n d să se c o n s t i t u i e î n frescăd o c u m e n t de epocă, desfăşurîndu-se îu d i v e r s e m e d i i , u n i n d l a o l a l t ă . într-o a c ţ î u n e - p i v o t , t o t f e l u l d e p e r s o n a j e şi d e n e r v u r i s e c u n d a r e : s p r e a 6e c o n c e n t r a , d i m p o t r i v ă , a s u p r a u n e i i d e i , î n ă l ţ i m i c o n f l i c t u l la u n g r a d p u ţ i n obiş­ n u i t de abstractizare. N e a f l ă m î n M o l d o v a . în v a r a ' 4 4 , î n c a ­ lea f r o n t u l u i , într-o casă a i cărei locatari aparţin protipendadei. Soţii îşi aniversează căsătoria, d a r a t m o s f e r a n u e destinsă, se­ n i n ă ; m a m a b ă r b a t u l u i , moşieriţă c u relaţii în s f e r e l e p u t e r i i , f e m e i e a u t o r i t a r ă şi r e c e . a sosit d e l a B u c u r e ş t i pentru a-şi deter­ m i n a f i u l să f u g ă : I n d i s c u ţ i a cu acesta, a p o i e u m e d i c u l E e l i x . p r i e t e n u l c a s e i , se î n ­ t r e v ă d , în viaţa f a m i l i e i , o m u l ţ i m e d e d r a ­ me latente. A s u p r a c u p l u l u i planează o u m ­ b r ă : a u n u i f o s t c o l e g , p e o a r e f e m e i a 1-a i u b i t . î n a i n t e c a e l să se f i d o v e d i i u c i g a ş şi a g e n t d e s i g u r a n ţ ă şi î n a i n t e ca p r o p r i u l c i l a t ă să f i f o s t a s a s i n a i î n m o d b e s t i a l . S i n ­ gură, deznădăjduită, s-a măritai cu omul b o l n a v c a r o o a d o r a : însă acesta C u n i n s s l a b , u n a m b u s c a t . R e p e d e , c o n c i s , f i r e l e se leagă : a s a s i n u l , c o n d a m n a t în c o n t u m a c i e , fugit în G e r m a n i a şi i n t r a t în a r m a t a n a ­ zistă, profită de h a o s u l înfrîngerilor m i l i t a r e şi se î n t o a r c e s p r e a-şi c o n v i n g e i u b i t a să p l e c e c u e l . R e s p i n s c u o r o a r e , se r ă z b u n ă şi-i d e z v ă l u i e o t a i n ă g r o a z n i c ă : s o ţ u l , t a t ă ' c o p i l u l u i e i . o m u l l i n g ă care-şi g ă s i s e u n r e ­ f u g i u , e. l a r î u d u l l u i , u n c r i m i n a l o d i o s ; n i î i n i l e îi s î n t p ă t a t e d c s î n g e l e u n e i î n t r e g i

C. Paraschivescu

Teafrul de Dramă şi Comedie din Constanta

DIVORŢUL
de Alexandru Sever
Divorţul, Montînd, în premieră pe ţară, t e a t r u l d i n Constanţa face u n gest r e p a r a t o r f a ţ ă d e u n l i t e r a t c e şi-a d o v e d i t a t a ş a m e n ­ t u l c o n s t a n t faţă de s c r i s u l d r a m a t i c , fără a f i a v u t t o t u ş i s a t i s f a c ţ i a d e a-şi v e d e a o p e ­ rele atingînd ţ i n t a l o r f i r e a s c ă : s c e n a . OT, pentru orice d r a m a t u r g , confruntarea piese­

62

www.cimec.ro

f a m i l i i . D u p ă care s i n i s t r u l oaspete pleacă şi capitulează în f e l u l său. împuşcîndu-se. P e n t r u A l e x a n d r u Sever, tema importantă aceasta c : c a z u l de conştiinţă a l f e m e i i care află u n secret t e r i b i l şi i n f a m a n t . V a tăcea oare, r e s e m n a t ă , sugrumîndu-se i u legătura conjugală ca într-un laţ, sau se v a e l i b e r a -liigînd l u m i i a d e v ă r u l , cu preţul covîrşitor al sfărîmării f a m i l i e i , demmţîndu-şi soţul, p r i m e j d u i n d v i i t o r u l c o p i l u l u i , sacrificînd l o ­ t u l ? C u m v o r sta în balanţă p u r i t a t e a c r e ­ dinţelor ei şi n e p o l o l i t a - i sete de f e r i c i r e '.' P e n t r u a duce piesa spre deznodărnînt, e r o i n a se confesează, discută : înlîi cu 1'elix. îndră­ g o s t i t tăcut şi d e v o t a i , f r a t e l e ei de s p i r i t , apoi cu hătrîna doamnă despotică ; însă hotărîrea e luată de la început, fără ezitări, lot aşa c u m fără întoarcere renunţase la p r i ­ ma i u b i r e . ..Sînt r u p t u r i în conştiinţă t o i atît d e d e f i n i t i v e ca m o a r t e a " — e i n o t l o - i d niesei. . . D i v o r ţ u l " nu priveşte „starea civi­ lă", c i „starea de s p i r i t " . Soţul s-a t r a n s ­ f o r m a i deodată înlr-un străin căruia refuză ••ă-i fie c o m p l i c e : într-o singură clipă, u n i ­ v e r s u l s-a răsturnat, apele încep să curgă la d e a l . l u m i n a s o a r e l u i s-a stins : această femeie e d i n descendenţa cainilpelresciană. dimen­ siunea ei e a b s o l u t u l . F e b r a justiţiară e atît de fanatică încît refuză a r b i t r a j u l s o c i a l , n u deleagă n i m ă n u i m a n d a t u l sentinţei : i m p l a c a ­ bilă, îl c o n d a m n ă pe v i n o v a t la m o a r t e , îl obligă sa se s i n u c i d ă . O piesă care se înscrie într-un o r i z o n t p r o ­ b l e m a t i c atît de g r a v îşi a s u m ă d i n c a p u l l o c u l u i serioase dificultăţi de scriitură. P r i n ­ c i p a l a priveşte capacitatea de a d a senzaţia de adevăr psihologic, de a u t e n t i c i t a t e umană, d i f i c u l t a t e a aceasta ia proporţii î n Divorţul, considerabile şi datorită proiecţiei pe f u n ­ d a l u l e v e n i m e n t e l o r istorice : c e l u l a f a m i l i a l ă i n v a d a t ă de cancer, i n derivă pe o c e a n u l în furtună al prăbuşirii f r o n t u l u i , u n d e se f i ­ lozofează — c o e r e n t , r e t o r i c şi cu s t i l — des­ pre m o r a l ă , răspundere, conştiinţă, c u p i s t o l u l pe m a s ă , în t i m p ce se fac. pregătiri de ple­ care, afară z g o m o t u l trăsnetelor se c o n f u n d ă cu b u b u i t u l l u n u r i l o r , i a r în casă t o c m a i s-a otrăvit n u general n e a m ţ încartiruit — iată o supraîncărcare tensională pe care t e a t r u l n-o poate s u p o r t a fără riscuri. Cu atît m a i m u l t cu cît d r a m a t u r g u l şi-a i z o l a t e r o i i în m o d u l cel m a i s t r i c t : n i c i o p u n t e cu l u ­ mea „neimplicată", exceptîndu-1 pe F e l i x , care v i n e şi pleacă, d î n d l a c o n i c b u l e t i n e de ştiri despre situaţia d i n oraş, m a i m u l t spre a f i x a c u r g e r e a t i m p u l u i decît spre a e x e r ­ c i t a o înrîurire Asupra a c e s t u i n i i c r o u n i v e r s închis ; pînă şi g e n e r a l u l n e a m ţ , i n t r u s u l , n u e a l t c e v a decît o prezenţă simbolică, aşa c u m u m b l ă p r i n casă a b s e n t , ca o s t a f i e , fără să rostească v r e o v o r b ă . E o d r a m ă in vitro, o experienţă de l a b o r a t o r care nu-şi poate depăşi c a r a c t e r u l a r t i f i c i a l . Să d ă m C e z a r u l u i ce-i a l C e z a r u l u i : piesa are o reală nobleţe, c o m u n i c ă i m p r e s i a de Stringenţă intelectuală şi e scrisă cu r e s p e c t u l cel m a i p u r p e n t r u c a l i t a t e a literară n cuvînl u l u i ; acestea sînt însuşiri cu care n u prea

Dan Herdan (Tony Leordeanu) si Aurora Simionică (Gela) în „Divorţai" de Al. Sever

m u l ţ i a u t o r i răsfaţă astăzi a r t a t e a t r u l u i ; sc c u v i n e deci să f i e î n m o d special s u b l i n i a t e . E l e a u d e t e r m i n a i , p r o b a b i l , şi alegerea tea­ t r u l u i constănţean. a p r o a p e î n t o t d e a u n a e x i ­ g e n t faţă de ţinuta t e x t e l o r pe care le r e p r e ­ z i n t ă . B u c u r i a de a i n t r o d u c e u n n o u a u t o r în c i r c u i t u l vieţii t e a t r a l e e întotdeauna m a i v i e dacă e susţinută de plăcerea de a l u c r a a s u p r a u n u i t e x t ce onorează recomandarea. R e z o n a n ţ a piesei şi a s p e c t a c o l u l u i d e p i n d în m o d hotărltor de cheia interpretării. Re­ g i z o r u l G l i e o r g l i e .Jora a mers i n sensul piesei, devaiisînd-o c h i a r pe l i n i a abstractizării. E l a e x p u s într-un l i m b a j t e a t r a l auster, e p u ­ r a t de c o t i d i a n şi c o n t i n g e n t . O veritabilă f i d e l i t a t e c r e a t o a r e i-ar f i c e r u t , d i m p o t r i v ă , să contrazică acest d a t ; să încerce să i n s u f l e s p o n t a n e i t a t e pasajelor prea livreşti, să a j u t e a c t o r i l o r să se desfacă d e obsesia m o n o c o r d ă a c o n c e p t e l o r pe care le reprezintă, r o i m i n i cînd p e r s o n a j e l o r , p r i n c o m p o r t a m e n t , v i a ţ ă , i m p r e v i z i b i l , să c o m p u n ă d i n d e t a l i i o a m ­ b i a n ţ ă capabilă să ancoreze în n o r m a l . Ce-i d r e p t , a i c i ar f i t r e b u i t să-1 a j u t e , c o n c r e t , scenografia ; piesa a v e a n e v o i e de s u p o r t u l u n u i b u n d e c o r tradiţionalist — o casă resp i r î n d a e r u l e p o c i i şi al m e d i u l u i , cu m o ­ bilă m a s i v ă , solidă (aşa c u m se şi precizează în t c x l ) , o veritabilă casă cu p e r s o n a l i t a t e ;

www.cimec.ro

63

î n v r e m e ce c a d r u l d e s e n a t d o E u g e n i o Tărăşescu-.lianu, v o i n d u - s e „ m o d e r n " , c o n v e n ţ i o ­ n a l , î n c l i n ă d e f i n i t i v b a l a n ţ a către o lectură dcvitalizată, descărnată. Pe linia largă a unui arc de cerc. o serie de panouri spaţiul, dispuse transversal comparlinicntează s u g e r î n d o m u l ţ i m e d e i n t r ă r i şi i e ş i r i . C u a j u t o r u l acestora, reflectoarele proiectează pe p e r e ţ i u m b r e l e e n o r m e a l e c e l o r ce si- a p r o p i e o r i se d e p ă r t e a z ă ; se o b ţ i n e a s t f e l u n e f e c t n e l i n i ş t i l o r , s e n z a ţ i a d e a m e n i n ţ a r e , u n suspense care accentuează l a t u r a stranie. Două laterale, simetrice, se pierd undeva scări în sus ; treptele lor sînt atît de în­ g u s t e , încît u r c a t u l şi c o b o r î t u l d e v i n p e n t r u . a c t o r i o p r o b ă d e e c h i l i b r u ce-i a b s o a r b e . C u ­ b u r i albe, aşezate s i m e t r i c în j u r u l u n u i bloc c e n t r a l pe care s e află u n vas c u f l o r i I T I g i n i i — u n i c s e m n a l căminului —, ţin l o c de masă. scaune, f o t o l i i , etc. Tmaginea n u e lipsită de 0 a n u m e eleganţă, d a r n u are n i c i o legătură cu povestea. N u e de m i r a r e că, î n acest c a d r u , a c t o r i i sînt cam crispaţi. In prim-plan a apărut Dan Herdan, în rolul bărba­ t u l u i t i c ă l o s d i n l a ş i t a t e ; e l s-a . . d e s c o p e r i t " prea devreme şi p r e a b r u t a l , fără nuanţe, d a r a f o s t c o n s e c v e n t şi u n i t a r c a t e m p e r a ­ ment, creionînd un tip lipsit de coloană vertebrală, agitat, suspicios, posesiv, intrat î n t r - u n i r e v e r s i b i l p r o c e s d e d e g r a d a r e , zbăt î n d u - s e p e n i b i l î n t r e d e p e n d e n ţ ă şi e g o i s m . Aurora Simionică i-a fost o parte­ neră inegală, cu bune m o m e n t e de mînd r i e , de f r a g i l i t a t e , dc d u r i t a t e , de sarcasm : d a r n-a r e a l i z a t e l e v a ţ i a s p i r i t u a l ă a e r o i n e i t r a g i c e , i n t e n s a ei c o m b u s t i e sufletească. U n I V l i x r e ţ i n u t , c a l m şi c l a r . g h i d a t cu b u n simţ, a realizat Virgil Andriescu. aproape s i n g u r u l d i n d i s t r i b u ţ i e c a r e ocoleşte i n s t i n c ­ t i v ş a b l o a n e l e u z a t e ; o d i s c r e ţ i e î n n ă s c u t ă îl a p ă r ă . î n s ă t o t ea îl î m p i e d i c ă să se i m p u n ă net. Pe o s i n g u r ă c o a r d ă , a ţîfnei a r i s t o c r a t i ­ ce, a p e d a l a t M a r c e l a Sassu în r o l u l bătrînei doamne. Mesagerul morţii, apostolul crimei ea m o d d e v i a ţ ă , a f o s t , î n p e r s o a n a lui Sandu Simionică. un desperado fără liman, ostenit de hăituială. îndulcit. Ion Andrei, n e a m ţ u l s t r i g o i , t r e c e o r b şi m u t , r o b o t p u r ­ tător de mister. Dificultăţile piesei sînt destul de mari. şi e f o r t u l a c t o r i l o r e c o n s i d e r a b i l : t o t u ş i , t r e ­ b u i e s p u s că r e a l i z ă r i l e l o r p a r ţ i a l e sînt c o n ­ secinţa u n o r l a c u n e „ d e m e s e r i e " . Preocupat d e l i n i a g e n e r a l ă a m i z a n s c e n e i , r e g i z o r u l n-a sesizat r e f l e x u l a n e s t e z i a n t a l j o c u l u i d e şcoa­ l ă v e c h e , a l c l i ş e e l o r şi m a n i e r i s m u l u i . Aşa se f a c e că, pe a n u m i t e porţiuni de spec­ t a c o l , î n t r e s c e n ă şi s a l ă se a ş a z ă p a r c ă u n ecran i n v i z i b i l : a c t o r i i vorbesc între ei. to­ tuşi n u c o m u n i c ă , c e e a ce se p e t r e c e parc îndepărtat, străin, i n d i f e r e n t . Din această primă CU t e a t r u l r ă m î n m a i te p r i v i n d t o n a l i t a t e a toare montări. întîlnire a autorului ales nişte învăţămin­ posibilă a u n o r vii­

Teatrul Tineretului din Piatra Neamţ

VALEA RiSULUI
de Constantin Munteanu
Despre l î n ă r u l i n g i n e r t e h n o l o g de la U z i ­ nele Săvineşti, debutant la televiziune, în 1 9 7 3 , c u p i e s a Iubirea meu cu zurgălăi, în urma premiului al doilea obţinut la con­ c u r s u l de d r a m a t u r g i e originală o r g a n i z a t do Hadioteleviziunea r o m â n ă , s-a s c r i s m a i m u l t decît e l o g i o s , f a p t e x p l i c a b i l c u m v a p r i n d o ­ rinţa c r o n i c a r i l o r de a s p r i j i n i a f i r m a r e a t i n e ­ r i l o r d r a m a t u r g i . A ş a se f a c e că fizicianul C o n s t a n t i n M u n t e a n u a d e v e n i t „de-a! c a s e i " în l u m e a t e a t r u l u i , p r i n t r - o forţă a l u c r u r i l o r . C U m u l t m a i r e p e d e decît d e b u t a n t u l d e s e r i i ; c a r e n u reuşeşte să d e s c o p e r e u n u n i v e r s o r i ­ g i n a l p e n t r u a ieşi în I u n i e . M o l d o v e a n din părţile laşului. C o n s t a n t i n Munteanu a avut ş a n s a să f i e j u c a t p e o s c e n ă d e t e a t r u p r o p r i u - z i s , c u c o r t i n ă , s u f l e u r şi s a l ă , t o t d e m o l d o v e n i : actorii d i n Pialra Neamţ, colegi de g e n e r a ţ i e c u a u t o r u l şi c h i a r m a i t i n e r i . Nu înlîmplâtor. poate, acţiunea din \ alea tisului se p e t r e c e u n d e v a p r i n munţii lîieaeului, zonă tutelată teritorial de judeţul Neamţ. Actualitatea scrierii lui Constantin Munteanu n u rezidă n i c i d e această d a t ă în elementele fizice ca atare (tineri geologi prospect ea/ă munţii şi văile). ci în disputa între p r i n c i p i i l e u m a n u l u i , gravilînd în zone etice, unde dihotomia clasică de bun şi rău sc c o n v e r t e ş t e î n e x p r e s i i d e r i ­ vate, bineînţeles cu nuanţe antipodice : demn-ipoerit. oncsl-nieschin etc. D e n i c i u n anumit irrad «le generalitate tipologică a substanţei c o n f l i c t u l u i , g e o l o g i i piesei puţind fi şi ingineri în cutare uzină, doctori în c u t a r e s p i t a l , p r o f e s o r i sau i n g i n e r i a g r o n o m i , faptele de viaţă p e n d u l î n d în autentic. în verosimilul confirmat de practica socială. Fără să d e p ă ş e a s c ă formulele de expresie consacrate de înaintaşi, Constantin Munteanu î n c e a r c ă să p a r t i c i p e d i s c r e t d a r e f i c i e n t l a m a r e l e e f o r t d e a n g a j a r e a r t i s t i c ă şi c e t ă ţ e n e s c educativă a teatrului. N u putem pretinde u n u i începător robusteţea c r e a t o a r e a d r a m a ­ t u r g u l u i e x e r s a t î n d e l u n g şi i n t i m o u s c e n a şi a c t o r i i . C o n s t a n t i n M u n t e a n u arc timp (n-a î m p l i n i t n i c i t r e i z e c i d e a n i ) să-şi a m p l i f i c e posibilităţile talentului, să parcurgă expe­ rienţe pe care istoria literară le consem­ nează ca a p t e abia la d e p l i n a maturitate. Să n u u i t ă m că d a c ă în p o e z i e a p a r ca m e ­ t e o r i i , c o p i i t e r i b i l i la 14, 16 sau 18 a n i , dacă s-au scris c h i a r romane excepţionale î n t r e d o u ă z e c i şi t r e i z e c i d e a n i , t e a t r u l n u

I. P.
64

www.cimec.ro

ne Insă v i o l e n t a t dc exuberanţa adolescentină şi solicită cu indîrjire p r a x i s u l , n o v i c i a t u l riguros. I'lst»• dc acera e x p l i c a b i l de ce p r o l d c m a l i c a lui Constantin Munteanu nu ace a n v e r g u r a unor modele posibile (Aurel Balanga, Paul E v e r a c ) ; t n l r - u n fel m o n o c o r d , in sensul b u n al c u v i n t u l u i , acest l î n ă r a u t o r încearcă radiografie a noţiunii de p r i e t e n i e , o rea­ o b i l i t a r e axiologică : i n d i v i d u l se realizează i n societate p r i n p r o p r i a sa energie c r e a t o a r e , p r i n ceea ce-i aparţine. Carierele realizate; prin slalomul unor conjuncturi sînt tot­ d e a u n a l i p s i t e de p e r m a n e n ţ ă , au un e c h i ­ l i b r u l a b i l şi se prăbuşesc tot aşa de f u l g e ­ rător c u m s-au a u t o d e c r e t a t . Ideea aceasta aparţine u n u i f o n d tematic, n i n o r e p r e z e n t a t fn r e p e r t o r i i l e t e a t r e l o r d i n l o t d e a u n a . Şi n u forţăm nota dacă a f i r m ă m că s i m i l i t u d i n i ne prezintă şi l i t e r a t u r a d i n v r e m e a l u i P l a u t . \ceste a d e v ă r u r i a u d e v e n i t d c m u l t p r o ­ verbiale. D a r . coca ce esle interesant la C o n s t a n t i n M u n t e a n u este t o c m a i r e e v a l u a r e a u n o r adesea repetate situaţii u m a n e , rede-cop e r i r e a l o r în f e n o m e n e l e sociale c o n t e m p o ­ r a n e , sugestia n e c o n t e n i t e i l u p l e d i n t r e c o n ­ trarii în i n t i m i t a t e a psihică a i n d i v i d u l u i . D u p ă u n Stagiu în m u n ţ i , c u prospecţiuni geologice m a i p u ţ i n c o n f i r m a t e , d a r i n t u i t e a s i d u u şi d e m o n s t r a t e t e o r e t i c , N i c , B e n şi V a l se v o r despărţi. P r i m i i d o i , f o l o s i n d uşa din dos a d e v e n i r i i , v o r f i p r o m o v a ţ i î n m i n i s t e r . Deşi conştienţi de v a l o a r e a cerce­ t ă r i l o r l u i V a l , ei acceptă t a c i t blocarea l u ­ crărilor acestuia t i m p de d o i a n i , c h i a r înde­ părtarea l u i d i n exerciţiul p r o f e s i o n a l . V a l d e v i n e î n v ă ţ ă t o r , d a r t o t a c o l o , lingă V a l e a R i s u l u i , u n d e îşi c o n t i n u ă „in t i m p u l l i b e r " experienţele geologice şi u n d e ipotezele ca­ pătă c o n f i r m a r e materială. V a l , personajul care poartă m e s a j u l t e x t u l u i , esle u n înţelept, ca b ă t r i n i i ce ştiau să s p u n ă că „toate i n m u t ă r i s i n i z i d i t e " . Oricîl de sumară este r e a ­ l i t a t e a psihică a p r i e t e n i l o r săi, V a l , s u p r a ­ numii Copită-de-catîr, r ă m î n e ca o insulă statornică, neclătinată de v a l u r i . Este m e r i ­ t u l u n u i excepţional a c t o r . B o r i s P e l r o f f (ne­ g l i j a i încă de distribuţiile t e l e v i z i u n i i şi cine­ m a t o g r a f i e i ) , de a s p o r i ( p r i n t r - u n i n t e l i g e n t şi p l a s t i c e c h i l i b r u i n t e r i o r . în care ciivîntu] e x p r i m ă v i o l e n t gestul şi gestul s u p l i n i ste bogat absenţa c u v î n l u l u i ) a d i n c i m e a v i r t u a l ă a p e r s o n a j u l u i p r i n c i p a l , de a s p o r i în u l t i m ă instanţă, p r i n reacţia în lanţ dezlănţuită de prezenţa i n sine a a c e s t u i a c t o r e.u r e g i s t r e b i n e a c o r d a t e , valoarea s p e c t a c o l u l u i . Paul C h i r i b u ţ ă , u n alt t a l e n t , proaspăt coborît de pe băncile a m f i t e a t r u l u i , asupra căruia ţinem de asemenea să a t r a g e m atenţia r e g i z o r i l o r , a compus un Nic bine disimulai. Traian Pîrlog s-a s u b s t i t u i t e x a c t l u i B e n , i a r E u g e ­ nia Kala u re şi N i n a Zăinescu, în r o l u r i l e D e l i e i şi M i l y - c i a u r e p r o d u s c u fineţe şi d e z i n v o l t u r ă d o u ă ipostaze a n t a g o n i c e . D o r i m să s u b l i n i e m că prezenţa l u i B o r i s P e l r o f f în m i e z u l acestui spectacol esle încă un calificativ peste medie pentru regizorul N i e o l n e Scarlat care n u a i n t e n ţ i o n a l o regie

Boris „Valea

Pelroff risului'

şi

Eugenia Balaure în de Constantin Mun­ teanu

eu d i n a d i n s u l ieşită d i n c o m u n şi a ales cealaltă cale, aparent facilă, a t e a t r u l u i prin a c t o r i . D o v e d i n d o specială forţă de pene­ traţie în u n i v e r s u l c u posibilităţi a l a c t o r u ­ l u i . .\icolae Scarlat a ştiut să v a l o r i f i c e ac­ t o r i i şi personajele şi să-i dăruiască lui C o n s t a n t i n M u n t e a n u , i m p l i c i t şi p u b l i c u l u i , o Vale a risului reală, v i e , u n spectacol în care să regăseşti l u m e a adevărată cu o a m e n i adevăraţi. Ingenioasă. în clasicitatea c i , n i s-a p ă r u t scenografia semnată de M i h a i M ă d e s c u . I n t o n u r i p i c t u r a l e . M i h a i Mădescu a refuzat de asemenea tentaţiile d e c o r u l u i sugerat. C r e d i n ­ cios c o l a b o r a t o r al t e a t r u l u i d i n P i a l r a N e a m ţ , el ştie că soluţiile s p a ţ i u l u i t r i d i m e n s i o n a l nu s-au e p u i z a t , că v e r t i c a l a scenei n u este încă s u f i c i e n t explorată. I a r în s p e c t a c o l u l cu Valea risului M i h a i Mădescu a impus p e r s o n a l i t a t e a „colţului de l u m e " . Sc c u v i n e evocată în acest c o n t e x t şi c o n t r i b u ţ i a dc preţ a t e h n i c i e n i l o r care a u ştiut să p u n ă în evidenţă corelarea între isunet şi l u m i n ă , în c a d r u l acestui decor r e a l i s t . N o u a premieră de la P i a t r a N e a m ţ d o v e ­ deşte că T e n l r u l T i n e r e t u l u i îşi păstrează v i g o a r e a c o n s e m n a t ă de-a l u n g u l a n i l o r .

www.cimec.ro

Paul Tutungiu

Decapitarea

Măriei Stuart trescu)

(Irina

Pe­

Teatrul „Bulandra"

ELISABETA I
de Paul Foster
Elisabcta I. p i e s a , o u n „ p r e t e x t d o s p e c ­ tacol'*. Probabil că însuşi autorul, Paul Koster, a g i n d i t - o aşa, f o r m u l a aleasă — tea­ tru în teatru, o trupă ambulantă jucînd „povestea K l i s a b e t e i , r e g i n a " — reprezentînd, e v i d e n t , o structură deschisă. Cert e că L i v i u C i u l e i aşa a c i t i t - o , d e s c o p e r i n d într-un t e x t d c v a l o a r e literară m a i m u l t decît modestă d a lectură c u m v a e n e r v a n t , d i n cauza acestui nou snobism al e x p r e s i e i n e g l i j e n t e , a l pali­ d u l u i nefinisal) o subtilă conjuncţie de m o d a ­ l i t ă ţ i teatrale. într-adevăr, P a u l Foster şi-a plasat scrierea sub semnul poeticii shake­ s p e a r i e n e , a a s i m i l a t t e h n i c a \n p a r t e , şi (spi­ r i t u l ) d r a m a t u r g i e i epice brecbt iene. a folosit d e l i b e r a i procedeele r u d i m e n t a r e ale t e a t r u l u i d e s t r a d ă si d e b î l c i , c o m p u n î u d . f ă r ă să se arate i n t i m i d a t de tabu-uri c u l t u r a l e o r i de d o g m a unităţii s t i l i s t i c e , u n soi de raecourei. pentru uz popular, al epocii elisabetane : regina fecioară şi legenda ei (sentimentală, episodul Măria Stuart. Caterina de Medicis
f

şi noaptea sfîntului ihirlholomeu, l'ilip al Spaniei şi I n v i n c i b i l a A r m a d a , prosperitatea A n g l i e i şi problemele c i r i n u i r i i . . . T o n a l i t a t e a : 0 mixtură aparte, alcătuită d i n pateticul con­ d i ţ i e i actorului î n e p o c ă , d i n credinţele sale n a i v e şi s p i r i t u l s ă u î n d r ă z n e ţ , s c o r m o n i t o r , t r e c u t ă prin f i l t r u l r e c e p t i v i t ă ţ i i t r u p e l o r d e a m a t o r i d i n u n i v e r s i t ă ţ i l e americane, c a r e a r juca-o a s t ă z i . F i l t r u de u m o r , precipitînd c l i ­ şeele r o m a n t i c e , de noncoiiformism jucăuş, d a r şi d e a f i r m a r e a c î t o r v a v a l o r i funda­ m e n t a l e a l e t i n e r e t u l u i contemporan — a d e ­ vărul, luciditatea, clarviziunea, dreapta mă­ sură a o a m e n i l o r şi a faptelor l o r . Toate a c e s t e a c o n s t i t u i e , i n m o d o b i e c t i v , u n „strat g e o l o g i c " de t e a t r a l i t a t e de o rară bogăţie a z ă c ă m î n t t i l u i ; a r t i s t u l i n t e r e s a t să f o r e z e a c i găseşte o v a r i e t a t e de f i l o a n e , nu-i rămîne decît să aleagă... Totul e să sesizeze că extraordinara libertate pe c a r e o oferă o a s e m e n e a piesă — a f l a t ă î n a c e a s t a r e f i z i c ă intermediară î n t r e l i c h i d şi s o l i d , f ă r ă f o r m ă proprie, d a r c a p a b i l ă să i a o r i c e f o r m ă — este d i r e c l p r o p o r ţ i o n a l ă c u c a p a c i t a t e a d e a inventa o „matriţă" spre a m o d e l a materia, a-i d a c e n t r u d e g r e u t a t e . Stabilitate şi con­ t u r . . . Cu a l t e c u v i n t e , a r e i n v e n t i piesa în spectacol, p r i n t r - u n act d e creaţie i n t e g r a l .

N u d e s p r e i s t o r i e şi d e s p r e m i t u r i l e c i e vorba. „Marea Temă" <•<• s t r ă b a t e această m a t e r i e în ebuliţie, „ m a t r i ţ a " care-i d ă f o r m ă , este însăşi ideea de ' T e a t r u , ca m i r a c o l al

G6

www.cimec.ro

s p i r i t u l u i . P u t e r e a sa (şi o r g o l i u l său !) de a p l ă s m u i o altă r e a l i t a t e . U n j o c „de-a t e a t r u l p o v e s t i n d l u m e a " . P u n c t u l de p o r ­ n i r e se află r l i i a r în t e x t ; vrăjitoarea PataSola d i s t r i b u i e , de f a p t , r o l u r i , m a g i a ei e p u r ă m a g i e teatrală. T r a n s p u n e r e la puterea a d o u a : între actor şi p e r s o n a j se m a i aşază, aclor-personaj. de data aceasta, încă un T r u p a a m b u l a n t ă are f e r v o a r e a c o n v i n g e r i l o r simple şi inocenţa copiilor care c r e d In născocirea l o r ; ea oferă, c u aceeaşi d i s p o n i ­ bilitate frustă. slory, iluzie, senzaţional, groază şi d i v e r t i s m e n t ; e c h i p a care joacă azi r o l u l acelei I rupe s a hrănit cu toate r a f i n a ­ m e n t e l e gîndirii m o d e r n e şi s-a delectat c u u l t i m u l c u v î n t a l a r t e i c u l t e , totuşi t r e b u i e să regăsească, p e n t r u cîteva ceasuri, far­ m e c u l n e a l t e r a l a l credinţei în m i r a c o l . Să i n t r e în p o v e s t e cu naturaleţe şi să iasă d i n ea uşor, fără n-i sfîşia ţesătura Străve­ zie. Să a i b ă u m o r şi nonşalanţă... P r o t e c t o r u l şi p a t r o n u l acestui z b o r peste t i m p , M a r e l e Maestru al O r d i n u l u i H i s t r i o n i l o r , e Shake­ speare. L u i i se adresează invocaţia ce d e v i n e m o l l o şi r e f r e n al reprezentaţiei, m o m e n t u l ei cel m a i înalt, m a i c u r a t şi m a i t u l b u r ă ­ tor : „hei, M i s t e r S h a k e s p e a r e . . . " A c e s t u i spectacol-cascadă, desfăşurat pe o p o d e a v ă l u r i t ă , de seîndură vopsită în sta­ c o j i u , n i m i c d i n ceea ce este t e a t r a l nu-i r ă m î n e străin. S c e n o g r a f i a Tloricăi M ă l u r e a m i e concisă, are p u t e r e de sugestie şi p r i n d e exact I o n u l l i m b a j u l u i p l ă s m u i t u r i l o r de m i r a j e pe care-i evocă. Palate nu sînt, n i c i un e n e v o i e de ele — u n s i m p l u gest al m î i n i i le dă consistenţă ; t e r i b i l a bătălie navală în­ cleştează corăbioare de b i r l i c , într-o cuvă de a r a m ă . C o s t u m e l e sînt însemne, citeodată c h i a r a c c e s o r i i , î m b r ă c a t e peste h a i n a neutră de repetiţie — j i l e t c i l e n o b i l i l o r , m a n t i a c o n ­ d a m n a t u l u i la m o a r t e , g u l e r e l e s c r o b i t e , „do a p a r a t " , ele. ( P r i n l i n i a şi c u l o a r e a l o r , p r i n p a t i n a şi a e r u l sărăcuţ, d i n e c o n o m i e , p r e ­ cum şi p r i n acel v a g cote f a n t e z i s t , b o e m , care n u c o n t r a z i c e totuşi p r e c i z i a d o c u m e n ­ tară, ele a d u c în reprezentaţie o v a l o a r e de cultură plastică deloc neglijabilă.) Rigorişlii au de ce să fie scandalizaţi de acest m o d f r i v o l de a răsfoi m a n u a l u l s t i l u r i l o r : deca­ p i t a r e a M ă r i e i S t u a r t e o clasică scenă do g u i g n o l , cu b u t u c , t o p o r , călău şi c ă p ă ţ î n ă dc l e m n , r o s l o g o l i n d u - s e pe podea c u zgo­ m o t sec. R e l a t a r e a i n t r i g i l o r de la L o u v r e şi Escorial. o „planehonadă" d i n descendenţa muşchetarilor. Scena C a l c r i n a — N o s l r a d a m u s e dresură de bîlci. cu monştri u m a n i şi a n i ­ m a l e s a v a n t e . P l o a i a de p ă p u ş i sfîrtecate, f i irurînd masacrul bughenoţilor, e grotescă. I m b r ă c a r e a r e g i n e i şi a a r h i e p i s c o p u l u i de C a n l c r b i i r y în spălătoria d o a m n e i T i l l y B o o m , u n t a b l o u de „opera-boiiffe", c u m u z i c ă c u t o t , îu care se insinuează u n s o n g quasib r e c h l i a n . P i n o r u l şerpuieşte s u b t i l — sîn­ tem la c u r t e a A n g l i e i ! — şi b u b u i e g r o s i e r , . c u m le şade b i n e u n o r s a l t i m b a n c i . P e l e r i ­ n a j u l r e g i l o r p a u p e r i la ghişeul b a n c h e r u l u i c ă m ă t a r e u n s k e t e b . D i n cînd în c î n d . a c t o r i i lasă de-o p a r t e p o v e s t e a , au „recrea-

Ccle

trei regine : Clodţj Patrichi şi Irina

Bertola, Petrescu

Gina

ţie", redevin, cîteva clipe. contemporanii noştri şi sc a m u z ă s i n g u r i , p e n t r u e i , d i ; ceea ce s-au a p u c a t să facă, g l u m e s c , f r e d o ­ nează, lansează un şlagăr (vezi m e l o d i o s u l , ritmatul, obsedantul „Aun R o l e y n " ! ) . De nllTol, m u z i c a o u n p e r s o n a j f o a r t e i m p o r ­ t a n t : atît p a r t i t u r a semnală de Ştefan Zorzor cît şi cînteccle l u i D a n A l d e a c o m p u n o d i m e n s i u n e poetică, d ă r u i e unor momente nobleţe, a l t o r a savoare şi, în a n s a m b l u , sus­ ţin energic p u t e r e a de c o m u n i c a r e . C u „ H e i , M i s t e r Shakespeare"', o r i cu acel cîntecel despre soarta, deopotrivă, p e n t r u s a l t i m b a n c o r i rege, s p e c t a t o r u l pleacă acasă, ncputînilu-se desface d i n t a i n i c a l o r î n v ă l u i r e . î n sine, o atît dc m a s i v ă investiţie de gîndire artistică şi de t a l e n t n u are sens, îu r a p o r t cu m i z a d r a m a t i c ă m i c ă ; pe p l a ­ n u l esenţialului şi al s u b l i m u l u i , Elisabeta 1 nu va f i niciodată o revelaţie. D e c i d e , însă, d i s c e r n ă m î n t u l a r t i s t u l u i , c h i a r intuiţia l u i ; în c l i p a de fală. la t e a t r u l . . B u l a n d r a " . însce­ narea aceasta îşi demonstrează utilitatea. D o v a d ă — f e l u l c u m m o n t a r e a polarizează i n t e r e s u l e c h i p e i , atît ca s t u d i u de e l a b o r a r e cît şi ca p o s i b i l i t a t e de a u t o d e s c o p e r i r e : spectacolul îşi d e v i n e sieşi sursă de p r o s p e ­ ţime, deşteaptă în a c l o r acel s e n t i m e n t fără seamăn care e însuşi r e s o r t u l vocaţiei l u i : n e v o i a de a-şi sfărîina p r o p r i i l e l i n i i l e , de u-şi ieşi d i n sine. de a f i d u h c u o m i c de chipuri. în numele actorului a şi fost inventat s p e c t a c o l u l . La 'Teatrul . . B u l a n d r a " s-a legat o trupă excepţională ; generaţii şi g e n u r i d i ­ verşi', a c t o r i în p l i n ă . înfloritoare m a t u r i t a t e , personalităţi t i n e r e m a r c a n t e . Proporţia „ca-

www.cimec.ro

67

Joc

teatral:

bătălia

dintre

flota

engleză

şi

„Invincibila

Armada"

Vrăjitoarea Pata-Sola invocă spiritele

(Cina teatrului

petelor dc afiş" c impresionantă. O astfel de a l c ă t u i r e îşi a r c d i f i c u l t ă ţ i l e e i s p e c i a l e ; d e o ­ s e b i r i l e de f o r m a ţ i e şi de s t i l a p a r c u atît m a i tranşante. Elisabcta e o ocazie m i n u n a ţ i i dc a r o d a î m p r e u n ă u n e l e d i n aceste i n d i ­ vidualităţi, stimulînd coeziunea de echipă. Unui nucleu avînd drept numitor comun j o c u l de f a c t u r i i m o d e r n ă (maleabil, dens, s u p l u , e x p r e s i v ) i-au f o s t integraţi şi c î ţ i v a a c t o r i de şcoală m a i v e c h e , d i s p u ş i să so „recicleze". Î m p r e j u r a r e f a v o r a b i l ă — d i s t r i ­ buţia dispune dc i n s t r u m e n t u l i d e a l de a n ­ t r e n a m e n t c a r e e scena c e n t r a l ă . C o n s t r u i n d p e aceste p r e m i s e , d a r şi d i n p r o p r i a plăcere a a r t i s t u l u i , atît de n o r m a l ă , de a-şi p u n e l a l u c r u i m a g i n a ţ i a , L i v i u C i u ­ lei a c o m p u s o n e o b i ş n u i t de c o m p l e x ă p a r ­ titură de i n t e r p r e t a r e . C u excepţia p r o t a g o ­ n i s t e i , C l o d y H e r l o l n , şi a d e c a n u l u i de a u t o ­ ritate, Tonia Caragiu, fiecare actor schimbă m a i m u l t e r o l u r i , cît se p o a t e d e d e o s e b i t e . G e n u l , s t i l u l , r i t m u l , t o n a l i t a t e a se s c h i m b ă şi e l e , de la o secundă la a l t a . E o g i m ­ nastică s p i r i t u a l ă , d a r şi o g i m n a s t i c ă in sensul p r o p r i u al cuvîntului, u n exerciţiu t e a t r a l c o l e c t i v , care solicită i n t e g r a l r e s u r s e l e fiecăruia. E x p e r i e n ţ a şi c u l t u r a profesională a r e g i z o r u l u i , cunoaşterea perfectă a a c t u l u i t e a t r a l se t r a d u c într-o d u b l ă d e t e r m i n a r e : pe de o p a r t e , d e s c i n d m i n u ţ i o s , d c la întreg pînă la d e t a l i u l razei dc l u m i n ă , orchestrarea precisă a a t î l o r e l e m e n t e , a p a r e n t incompa­ t www.cimec.roi b i l e ; pe de a l t a , l o c u l r e z e r v a t c r e a t i v i t ă ţ i i

Patriciii)

s p o n t a n e , î n d e m n u l la descătuşarea Fanteziei, la j o c şi la j o a c ă . A c t o r i i s i m t . d e s i g u r , e n o r m a s o l i c i t a r e la c a r e sînt s u p u ş i , şi-i r ă s p u n d f i e c a r e în f e l u l său. G l u m a e g l u m ă . însă d e la u n p u n c t î n c o l o , şi n u m a i d a c ă a c t o r u l a t r e c u t n e n u ­ măratele v ă m i — ale sincerităţii, ale capaci­ t ă ţ i i d e c o n c e n t r a r e , a l e a u t e n t i c u l u i şi a l e meşteşugului s i g u r . B u c u r i a , plăcerea j o c u l u i , vin l a u r m ă , ca o r ă s p l a t ă , d u p ă ce a u dispărui crisparea, m o r g a , înţepeneala, slingăciă, grandilocvenţa, falsa veselie. „Expe­ rienţa E l i s a b c t a " p o a t e f i , p e n t r u u n i i d i n t r e cei i m p l i c a ţ i , O b a i e î n v i o r ă t o a r e , s a u o c u r ă de d e z i n t o x i c a r e ; d e o c a m d a t ă , n e u t r u privi­ t o r , e şi u n s e i s m o g r a f , a l e c ă r u i oscilaţii indică mişcările tectonice ale echipei. La p r i m e l e reprezentaţii era u n d e c a l a j e v i d e n t atît î n t r e a c t o r i cît şi î n t r e d i f e r i t e l e sec­ v e n ţ e ; î n t r e g u l p ă r e a c ă r e f u z ă să se î n c h e g e , D u p ă n u m a i c î t e v a s e r i , c e v a s-a şi s c h i m b a t , a c t o r i i se d e s l i n d . d e s c o p e r ă ( o r i r e d e s c o p e r ă ) o v o l u p t a t e de natură sportivă, măsurîudu-şi p u t e r i l e . încereîndu-şi e l a n u l — m a i a g i l , m a i s u s . m a i d e p a r t e . A t m o s f e r a î n v i e . Fireşte că o r i c e f l u c t u a ţ i e d e d i s p o z i ţ i e se r e s i m t e , m u l t mai p u t e r n i c decît în montările construite s o l i d , c l a s i c , b i n e î n f i p t e în p ă m î n l . Viaţa spectacolului mai făgăduieşte destule sur­ prize. Probabil c ă . în c e l e d i n u r m ă , nu v a p u t e a f i . «lin p ă c a t e , u n a d e v ă r a t z b o r înalt, fiindcă piesa, izbindu-se de p r o p r i i l e - i l i m i t e , se v a a g ă ţ a d e a c t o r i şi-i v a t r a g e în jos, răzbunindii-şi asupra l o r c u s u r u r i l e , l u n ­ gimile, platitudinile, repetările, finalul „în c o a d ă d e p e ş t e " . D a c ă î n s ă n u p r e t i n d e m să j u d e c ă m în a b s o l u t , e n t u z i a s m u l c o n t a g i o s a l interpreţilor ne cîştigă, p e n t r u m o m e n t . dragul adevărului, trebuie spus că De entuziasmul JIU C chiar al tuturor, egal ; el t r a d u c e , d e f a p t , m ă s u r a î n c a r e f i e c a r e se simte bine i n spectacol, liber, uşor, înaripai. A c e a s t a n u e o măsură a talcul ului, ci o culilulc a sa. a p a r t e , ( l i n a P a t r i c i i i c î n t r u ­ chiparea ci uimitoare ; participarea e fără rezerve, emoţia comică a t i n g e l a ea acel p r a g a l a b s o l u t u l u i , c î n d d e v i n e s t r a n i e şi tulburătoare. P r i v i r e a o urmăreşte cu u n fel de teamă superstiţioasă — oare, vrăjitoare f i i n d , n u se v a d e s p r i n d e d e o d a t ă d e p ă m i n t , c a să î n c e a p ă să z b o a r e ? ! N e a ş t e p t a t , a l ă t u r i d e e a , a r p u t e a p l u t i i î n v ă z d u h şi Florinii Pilliş. La c a p ă t u l a d o u ă ori* de d u l c e ş ă g ă l n i c i e şi a p l o m b d i b a c i , e l n e t a i e Literalmente respiraţia c u i n c a n d e s c e n t u l m o ­ n o l o g „dinlr-o s u f l a r e " p r i n care o defineşte ţie r e g i n ă . I n t r - o c l i p ă , t o t c e c î n mod o b i ş n u i t î n j o c u l l u i r ă s f ă ţ c a b o t i n se t o p e ş t e şi se p u r i f i c ă î n t r - u n f e l d c f o c s a c r u . F i i n ţ ă p ă m î n t e a n ă . t o t u ş i în i m p o n d e r a b i l i t a t e , I r i n a Petrescu a r e graţie, u m o r , fineţe ; l i b e r t a t e a ei v i n e d i n supleţe spirituală. P a r t e n e r u l său, T o m a C a r a g i u , e m u s a f i r p e această p l a n e t ă . Primit c u p l ă c e r e , e l se i n s t a l e a z ă îndată c o m o d ş i , d a c ă t o t a f ă c u t d r u m u l , se l a n ­ sează într-o a c r o b a ţ i e c o m i c ă de v i r t u o z i t a t e . M i r c e a D i a c o n i i u m b l ă în p o a n t e pe clapele expresivităţii ; a n g a j a r e a l u i sufletească n u e

prea p r o f u n d ă , ceva r ă m î n e a p r o a p e întot­ deauna î n r e z e r v ă , d e p a r c ă s-ar a u t o e x a m i n a c u s a r c a s m . I o n C a r a m i t r u şi D a n N u ţ u , d i m p o t r i v ă , sosesc f i e c a r e d e p l i n , s i i f l e l şi t r u p , minţi agere, t e m p e r a m e n t e p u t e r n i c e , u n u l în l u m i n ă , s e n i n şi i r o n i c , c e l ă l a l t i n u m b r ă , b a t ­ j o c o r i t o r şi c h i n u i t . F m m e r i c h S c b ă f f e r m î n u ieşte calm o inteligenţă scenică sigură, lăioasă. Dorin Dron, George O p r i n a , Dinu D u m i t r e s e u , A d r i a n G e o r g e s c u n-au acest j o c

în

SÎngC, d a r p a r t i c i p ă

la el c u h a z şi

apli­

caţie, ou dcsăvîrşită b u n ă c r e d i n ţ ă . (iu t i m p u l şi c u d e p r i n d e r e a , ceea c e e î n c ă g r e o i , r i g i d , în s i l u e t e l e p e r s o n a j e l o r l o r , s-ar p u t e a d e s ­ p r i n d e ca o c o a j ă . N o r a G i o n e c h e m a t ă să f i e o a p a r i ţ i e s e n z a ţ i o n a l ă — şi e s l e . M a r e a greutate apasă asupra făpturii fra­ gile, ultrasensibile, a protagonistei. Atît piesa c i t şi s p e c t a c o l u l o c o n s a c r ă u n u i d e s t i n s p e ­ c i a l : ea t r e b u i e să f i e „ î n m a i m a r e m ă s u r ă a c t r i ţ ă decît r e g i n ă " , şi t o t o d a t ă să c o r e s p u n d ă p o r t r e t u l u i d e g h e a ţ ă şi f l a c ă r ă p i c t a t în c u ­ v i n t e de Leicester. l o t t i m p u l în c o m u n i c a r e CU c e i l a l ţ i , z b u r d ă l n i c i a l o r îi r ă m î n e i n t e r ­ z i s ă ; u n c e n t n e v ă z u t o d e s p a r t e şi-o a l e g e , d e d o u ă o r i d ă r u i t ă c u b a r . i n t e a t r u şi î n istorie... C l o d y Uertoln realizează distincţia, j o c u l e i e c o n c e n t r a t şi d i r e c t , f ă r ă z o r z o a n e , de f o a r t e b u n ă calitate intelectuală. De cele mai multe ori domină prin t e n s i u n e ner­ voasă : cileodală. prin c o n t r a s t , şi p r i n t r - O d e t a ş a r e c o m p u s ă la r e c e . F o r ţ a p u r şi s i m ­ p l u , a u t o r i t a t e a forţei, a e n e r g i e i , e s i n g u r a care o părăseşte u n e o r i — însă a t u n c i j o c u l de echipă îşi a r a t ă puterea, camarazii v i n s p r e e a , o î n c o n j o a r ă , şi v a l u l s p u m o s . I r a n s p a r e n l , se r e f a c e , p u l v e r i z î n d în atmosferă b u l e i r i z a t e , s c l i p i n d î n l u m i n i şi c u l o r i . N i m i c csenţialmente n o u în toate fireşte, d a r f r u m o s , înviorător. acestea,

MOLIERE LA TEATRUL DE COMEDIE
spectacol-colaj de Mircea Şeptilicl şi Valentin Plătăreanu
De ani de zile, condeiele în m i s i u n e c u l t u ­ rală n u ostenesc r c m c m o r î n d , p e n t r u g e n e r a ­ ţiile t i n e r e , c a r e n-au a p u c a t această d e l e c t a ­ re, m a t i n c e l e d u m i n i c a l e ale N a ţ i o n a l u l u i — atmosfera l o r electrizantă, emanînd de Ia

www.cimec.ro

69

O paradă

a nunilor

roluri

moliereşti

prezenţa u n o r «pirite a n i m a t o a r e , şi c a r a c t e ­ r u l l o r de v e r i t a b i l î n v ă ţ ă i n î n t t e a t r a l . S-au p r o p u s m e r e u d i f e r i t e f o r m u l e de a r e î n v i a t r a d i p a . Iată că c i n e v a trece de la vorbă l a faptă : T e a t r u l de Comedii- încearcă u n . . i t i ­ nerar M o l i e r e " şi p r o m i t e (în caiet ul-prog r a m ) a l t e cîteva asemenea reprezentaţii-col a j d e d i c a t e c l a s i c i l o r (Shakespeare, G o l d o n i , Cehov, Caragiale). Iniţiativă excelentă, care oferă î n sfîrşit u n p u n c t dc p o r n i r e c o n c r e t pentru formaţia de s p e c t a t o r a a c e s t u i p u ­ b l i c t î n ă r . c ă r u i a îi reproşăm atît de des a t i ­ t u d i n e a opacă, l i p s a de s e n s i b i l i t a t e faţă de u n f e n o m e n pe care n-a î n v ă ţ a t încă să-1 recepteze. E l o g i i n d u n a n i m i n t e n ţ i a , e o b l i g a t o r i u să apreciem exact r e z u l t a t u l : m i z a u n u i spec­ t a c o l a v î n d r o l u l să ..acroşeze" i n t e r e s u l u n e i c a t e g o r i i de s p e c t a t o r i v i r t u a l i n u e m a i m o ­ destă, oi d i m p o t r i v ă , m a i i m p o r t a n t ă decît a o r i c ă r u i a l t u i a ; dacă p u b l i c u l e v o l u a t trece peste eşec i g n o r i n d u - 1 . u n p u b l i c d e b u t a n t se d ă uşor b ă t u t cînd experienţa n o u ă n u i se pare d c l a început c a p t i v a n t ă . M a i c u seamă r e a l i z a t o r i i t r e b u i e să-şi j u d e c e l u c i d , p r e c i s , acest „cap de s e r i e " , p e n t r u a p u t e a c o r e c t a r e p e d e , d i n m e r s . ce e de c o r e c t a t . S e m n a l ă de M i r c e a Şoptii ici şi V a l e n t i n P l â t ă r e a n u , reprezentaţia e, fără e c h i v o c , o r e a l i z a r e dc actori ; cei d o i a u t o r i a i o p e r a ­

ţiei de selecţie şi m o n t a j (care şi-au a s u m a t , î m p r e u n ă cu L i l i a n a 'J'icău şi A n c a ['andrea, f i s a r c i n a de c o m p e r i ) a u g i n d i t - o ca o p a ­ radă a m a r i l o r roluri d i n teatrul molieresc ; secvenţele sînt a s t f e l alese încît să c o n ţ i n ă scenele celebre, m a r i l e monoloage, replicile dc efect, b u t a d e l e care a u făcut epocă, t o t ceea ce e d e l i c i u l i n t e r p r e t u l u i de t e a t r u c l a ­ sic : scena lecţiilor d o m n u l u i J o u r d a i n ; bas­ t o n a d a d i n Vicleniile (plus o variantă i n e d i ­ tă de t r a d u c e r e a r e p l i c i i - r e f r e n : „ h a h a l e r ă ! Ce n a i b a căuta-n galeră ? !", care părea să-i a m u z e m a i ales pe a c t o r i ) ; D o n J u a n făgăduindu-se între C h a r l o t t e şi M a t h u r i n e , şi p r i m i n d u - 1 pe c r e d i t o r u l s ă u . D i m a n c b e ; de­ monstraţia m o r a l i z a t o a r e a I u i S g a n a r e l l e rătăcindu-se p c căile a r g u m e n t a ţ i e i l o g i c e ; m a ­ rele d u e l a l inocenţei — A g n e s - A r n o l p b e ; m o n o l o g u l A v a r u l u i — şi a l t e cîteva m o m e n ­ te d i n Mizantropul. Georges Dandin. Preţioa­ sele ridicole. Doctor fără voie. E mai mult decît o conferinţă e x p e r i m e n t a l ă c u e x e m p l i ­ ficări (unele t a b l o u r i t i n d isă se c o n f i g u r e z e ca m o m e n t e de t e a t r u a u t o n o m e ) , şi lotuşi m a i p u ţ i n , căci lipseşte nervul ideii c a r e să d i n a m i z e z e întregul şi să dea strălucire f r a g ­ m e n t u l u i . C o m p e r a j u l a încercat, ce-i d r e p t , K-O suplinească ; însă i m a g i n e a oferită ( i n v e n ­ t a r de v i c i i şi m e t e h n e , v i t r i n ă a r i z i b i l u ­ lui) c p r e a şcolărească şi t r u n c h i a t ă , ha-i

70

www.cimec.ro

lipseşte şi ş a n s a dc a realiza impactul. La drept v o r b i n d , dacă Molie.rc place a z i , a l u n e i place p e n t r u < ă u n a sau alta d i n o p e r e l e sale are rotunjimea perfecţiunii, ideea morală fiind turnată l i m p e d e în expresie poetică, p e n t r u că f a c e c u e p o c a p r i z ă d i r e c t ă , f ă r ă a s u n a O c l i p ă d e m o d a t — şi n u p e n t r u c ă . . d e ­ mască" ipocrizia, avariţia o r i gelozia A in­ t r o d u c e " i n o p e r a u n u i s e r i i l o r osie o între­ p r i n d e r e m a i d i f i c i l ă si m a i p r e t e n ţ i o a s ă deeîl se c r e d e d e o b i c e i : c h i a r î n c e l m a i m ă r u n t c i o b c a r e s-ar î n c u m e t a să-1 o g l i n d e a s c ă , in­ tegralitatea şi unicitatea a c e s t u i a t r e b u i e să a ¬ p a r ă ( d a r şi p e r c u t a n t .
-

curi. A u t o r u l e i . Mehes G y o r g y , CU u n bogat p a l m a r e s literar, de la p o v e s t i r i p e n t r u c o ­ p i i l a p i e s e d e t e a t r u , şi-a m a i v ă z u t p i e s a jucată pe scenele cîtorva teatre d i n ţară (Teatrul M a g h i a r d e Stat d i n C l u j , ' T e a t r u l de Stat d i n O r a d e a , ' T e a t r u l U c r i n a n d e S t a l d i i t 'Timişoara), i a r radioascultâtorii a u p u ­ tut-o urmări în c a d r u l ..'Teatrului radiofo­ n i c " . R e v i s t a noastră a a n a l i z a t t e x t u l dra­ matic în u n u l d i n n u m e r e l e sale trecute, relevînd intenţionalitatea satirică a piesei, valorile sale e l i c e , portretele sale caricatu­ rale. Pe scena T e a t r u l u i E v r e i e s c , r e g i z o r u l G e o r ­ ge Teodorescu a urmărit cu precădere, d i n c o l o d c s a r a b a n d a iscată d e c e i 7 s o l i ­ c i t a n ţ i d o r n i c i să o b ţ i n ă o casă repartizată unei cooperative de croitorie — valenţele şi r e l a ţ i i l e umane. E l n u a m e r s atît p e firul broderiei comice, cit a dorit să s u r ­ prindă, C U u n surîs n u întotdeauna vesel, a c e s t m i c u n i v e r s a l m a e ş t r i l o r aţei şi f o a r ­ fecii. Reprezentaţia ca a t a r e e g î n d i t ă pe t e ­ melia unor m a i sobre mijloace artistice, într-un d i s c r e t desen r e g i z o r a l , fără osten­ taţie şi c a r i c a t u r ă carnavalescă. Spectaco­ l u l e b i n e î n c h e g a t , deşi e l se r e s i m t e , t o ­ tuşi, în p l a n u l h a z u l u i şi a l r i t m u l u i c o ­ m i c , şi d i n v i n a u n o r i n t e r p r e ţ i . D e a l t f e l , G e o r g e T e o d o r e s c u a a p e l a t la o e c h i p ă a c ­ toricească fără „senatorii de d r e p t comun" ai teatrului, distribuind în g e n e r a l pe . . t i ­ tularii" rolurilor secundare. Mihaela Kreutzer a vădit u n autentic talent, spontanei­ tate, u m o r discret şi s i n c e r i t a t e . P r i n faţa rampei s-au p e r i n d a t : S o n i a U u r m a n (o compoziţie remarcabilă m a i ales î n l a t u r a ei c a l d umană), Marietla Neuman (siluetă elegantă), Leonie W a l d m a n - E l i a d (înfruntînd ca d ă r u i r e s c e n i c ă a v a t a r u r i l e u n u i r o l c a m schematic), O z i Segally, Benno Popliker (desenînd precis o amuzantă caricatură), Tricy Abramovici (clişeul, „tipei fatale"). U n d i R o z e n f e l d (ca î n t o t d e a u n a , e u o m i ş c a ­ re scenică bine gîndită), Sami Goldrich (masiv, d u r ) . R a d u Cristea. A l b e r t K i t z l ( c u m o m e n t e de haz firesc). Rafinat Dinulescu. ea în de obicei, decorul Teodorei tonurile unei croitorii de l u x .

Cît p r i v e ş t e valoarea teatrală a reprezenta­ ţiei ( n u e o a r e acesta a r g u m e n t u l m a j o r a l intenţiei e d u c a t i v e ? ) , a b s e n ţ a r e g i z o r u l u i se manifesilă î n p r i m u l rînd în d e t r i m e n t u l ac­ t o r i l o r . F i r e ş t e , se s i m t e p r e z e n ţ a autoritară a l u i Ion Lucian ' D o m n u l Jourdain, Harpa­ gon). Place sentenţiozitalea elegantă a lui Mircea Şeplilici (Alceste, Arnolph şi dirijor al întregului „cadril" de perso­ naje). Trilurile dc rîs ale Vasilieăi Tastaman sînt o probă de virtuozitate in sine. Mihaola Hula e într-adevăr o dulce Agnos convinsă, luric Darie, u nD o n J u a n predestinat p r i n alură. D u m i l r u Hucăreanu, u n c o m i c serios, d e z a b u z a t . Şi m a i sînt Ştefan Tapalagă, Valentin Plălăreanu, C a n d i d Stoica, D o r i n a D o n e , D u m i t r u Chesa, toţi s e r v i n d c u d e v o t a i n e n l o i d e e g e n e r o a s ă . Totuşi, s ă r e c u n o a ş t e m c ă , î n a c e a s t ă exce­ lentă e c h i p ă d e c o m e d i e n i , n i c i u n u l n u e la n i v e l u l s ă u r e a l , în f o r m a sa c e a m a i b u n ă . U n f e l d e m o n o t o n i e , c e v a a n o s t şi sec s t ă ­ r u i e î n s c e n ă , î n c i u d a v e r v e i p c c a r e toţi se s t r ă d u i e s c s-o a i b ă . E p r e ţ u l p l ă t i t p e n t r u o e r o a r e , î n u l t i m a v r e m e destul de răspîndil ă : c ă a c t u l l e a l r a l s-ar p u t e a d i s p e n s a d e gestul intelectual integrator al regizorului, t r ă i n d e x c l u s i v p e s e a m a h a r u l u i şi d ă r u i r i i interpreţilor.

Ileana Popovici

Teatrul Evreiesc de Stat

Alecu Popovici

CASA CU ŞAPTE BUCLUCURI
de Mehes Gyorgy
Teatrul E v r e i e s c d e S t a t şi-a î n c h e i a t o stagiune remarcabilă (sub semnul împlinirii unui sfert d e veac) pri n comedia, potri­ v i t ă s e z o n u l u i e s t i v a l , Casa cu şapte buclu­

www.cimec.ro

71

Teatrul Dramatic din Baia Mare

IVASSACAGLIA
de Titus Popovici

l a l ă o p i e s a scrisă î n a n i i 5 0 — 0 0 c a r e îşi păslrca/.ă neallerată valoarea, caplivîml în scenă p u b l i c u l — c e l t î n ă r m a i a l e s — p r i n dialogul dramatic de autentică vibraţie, p r i n fervoarea lucidă a demonstraţiei politice, prin marea m i z ă a o p ţ i u n i i oferită eroilor, c a r e îşi c o n s u m ă a i c i . de-a l u n g u l c e l o r t r e i a o l e , n u v i e ţ i l e c i d e s t i n e l e . Pe. s c e n a d e l a B a i a M a r e . Passacaglia no-a s u r p r i n s , î u p r i ­ m u l r î n d , p r i n rezonanţa de c a l i t a t e literară a r e p l i c i i , n e a t i n s ă d e t r e c e r e a t i m p u l u i , şi m ă r t u r i s i m că t e m e r i l e n o a s t r e faţă de o p r e s u p u s ă d a t a r e a p i e s e i , faţă d e o e v e n t u ­ ală cantonare în clişeele dramaturgice ale unui anumit t i m p r e v o l u t , au fost spulbe­ rate. D r a m a l u i Titus P o p o v i c i a i n t r a t c u c a l m ă s i g u r a n ţ ă în i s t o r i a l i t e r a t u r i i drama­ t i c e , esle d e j a o operă d e v e n i t ă clasică, a p l ă să o f e r e n o i c h e i d e s c i f r ă r i i s c e n i c e . S p e c t a ­ c o l u l b ă i m ă r e a n n u a p a r e t r a t a i într-un n o u r e g i s t r u , n u se p r o i e c l e a z ă n o i l u m i n i asu­ p r a e r o i l o r , şi n i c i g e s t u r i l e l o r n u capătă a l t e semnificaţii decît c e l e ştiute, — în c o n t i ­ nuare planează u m b r a p r e m i e r e i absolute de la teatrul „Bulandra" cu Jules Cazaban. I l e a n a P r e d e s e u , l.azăr V r a b i e , d a r î n scenă se o p e r e a z ă o t r a n s f i g u r a r e , a r e l o c c o n t a c t u l misterios între o p e r a de artă şi a r t i ş t i , şi r e z u l t a t u l este u n s p e c t a c o l r i d i c a t p e a u t e n ­ tice c o o r d o n a t e teatrale. R e g i z o r u l Petre Po­ p e s c u . d c la T e a t r u l . . L u c i a S t u r d z a B u l a n d r a " d i n Bucureşti, constant c o l a b o r a t o r al colec­ tivului băimărean, a construit o reprezen­ t a ţ i e a m p l ă ce «aspiră s p r e m e t a f o r ă şi a v a n ­ sează b o t ă r î t s p r e u n t e a t r u p o e t i c d c b u n ă calitate. V i c t o r Crcţulescu, a u t o r u l scenogra­ f i e i , şi-a p r o p u s u n d e c o r - s e n l i m e n t , i z b u t i n d m a i a l e s î n s c e n e l e d i n i n t e r i o r , a c t u l I şi III. să c r e e z e o a t m o s f e r ă particulară, de m i z e r i e , d e p a u p e r t a t e p r o d u s ă d e r ă z b o i şi abulie psihică, generală, dc izolare fantas­ magorică şi a d a p t a r e s i l i t ă l a c o n d i ţ i i l e u n u i t i m p d e a s e d i u . C u e x c e p ţ i a z d r e n ţ e l o r şi r u ­ felor — p r e a m u l t e — care atîrnă peste t o t inutil, decorul stimulează jocul actorilor şi raraclerizează plastic. emoţional mişcarea

p e r s o n a j e l o r . Mişcarea, de a l t f e l , are < d i n a ­ > mică a p a r t e în acest s p e c t a c o l , e r o i i ascunz î n d u - s e p e d u p ă g e s t , ea p r o f e s o r u l ce a c u ­ ză d i s p e r a r e a s u b g e s t u r i d e s a l l i m b a c sau, d i m p o t r i v ă , se d e z v ă l u i e p r i n g e s t u r i ca A d a . n d o l c s c c n l ă m i s t e r i o a s ă şi d e s p r i n s ă d e r e a l i ­ tăţile p ă m î n l u l u i , plutind prin viaţă ca o pasăre i n v u l n e r a b i l ă . P l a n t a ţ i a , concepută m i ­ nuţios, prevede pentru fiecare personaj o t r a i e c t o r i e specială, şi chiar dacă ilinerariile scenice n-au fosl respectate întotdea­ una c u rigoare de a c t o r i , desenul regizoral c l i m p e d e şi s e m n i f i c a n t . ' T e n s i u n e a drama­ tică p u t e r n i c ă a Passcagliei o susţinută mai ales p r i n L u p t a i d e i l o r ; i n c o n s e c i n ţ ă , m a r e a s c e n ă a c o n c e r t u l u i d e B a c h , n u d e sc a l ă ­ t u r ă şi sc c i o c n e s c c e l e d o u ă lumi ireme­ diabil antagonice — cea a a r t i s t u l u i c i n s t i i şi c a n d i d , a p o l i t i c , c u m se s p u n e , şi c e a a ..intelectualului" nazist, devine un moment-cheie al reprezentaţiei, secvenţă pilot care difuzează mesajul angajai al operei, substanţial marxistă, antifascistă, . l o c u l c o n ­ centrat al lui Cornel Mititelu (Locotenent k n a p p ) , acest t î n ă r i n t e r p r e t c a r e se a f i r m ă t o t m a i i m p e t u o s pe scena d i n n o r d u l ţării, fntr-o b u n ă comunicare cu Eu geniu Ungureanu ( A n d r e i ) , dă acestui m o m e n t esenţial r e l i e f u l şi s e m n i f i c a ţ i i l e necesare, comutînd brusc, r e g i s t r u l din sfera dramei obişnuite îu cea a c o l i z i i l o r esenţiale. C u n o s c u t e l e p e r ­ s o n a j e a l e Passacaglici au r i d i c a t interpreţilor p r o b l e m e s e r i o a s e d e j o c , şi r e z u l t a t u l , d i n c o l o d e u n e l e n e î m p l i n i r i p a r ţ i a l e , s-a d o v e d i t m e ­ ritoriu, stimulator. Cornel Mititelu esle un excedent p r o f e s o r n e a m ţ do f i l o s o f i c , a l i a j d e c i n i s m şi c o m p a s i u n e , a s a s i n f a n a t i c c u n o s ­ talgii u m a n i t a r e , o compoziţie precisă, de b u n efect. Cn/.imir Tănaso, actor v e r i f i c a t , c u m a ­ re experienţă scenică. încarcă a i c i , d i n păeale, p e r s o n a j u l P r o f e s o r u l u i cu u n exces d e clovnerie, Irnnşînd prea brutal înlre beţia d e c r e p i t ă d i n p a r t e a î n t î i şi d ă r u i r e a anga­ jată d i n f i n a l . O uşoară retuşnre a p e r s o n a ­ jului ar redimensiona pozitiv ponderea lui in spectacol. Eugen iu Ungureanu (Andrei) t î n ă r a b s o l v e n t d e reală v a l o a r e , a fosl în­ d r u m a t pe l i n i a u n u i joc s o b r u , de e x p r e s i e concentrată, izbutind să p o a r t e c u convin­ gere masca „ s t r ă i n u l u i " , care intră în Revo­ luţie m u t i l a i în p r i m u l r î n d sufleteşte. A d a . r o l de m a r e ingenuă dramatică, a fosl i n t e r ­ pretată do J u l i c t a S z o n y i , într-un desen de p r o n u n ţ a t ă p l a s t i c i t a t e c o r e g r a f i c ă . în p r i m u l rînd celelalte registre, emoţionale, psihologice, şi d e c o m u n i c a r e v e r b a l ă u r m î n d să m a i f i e s t u d i a t e . O p r e z e n ţ ă a c t i v ă şi u t i l ă î n s p e c ­ t a c o l este R e n D u m i t r e s c u ( M i h a i ) c a r e p o r ­ tretizează fără ostentaţie un veridic tînăr comunist ; compoziţii colorat teatrale. Vasile C î r ă d i n a r i i ( L e g i o n a r u l ) şi A u r e l M a z i l u ( C a ­ valerul c r u c i i de fier) s-au î n c a d r a t totuşi e c h i l i b r a t în m e t a f o r a scenică g e n e r a l i z a t o a r e , aducînd b i n e v e n i t e pete de c u l o a r e în tablo­ ul unei epoci.

71'

www.cimec.ro

Teatrul de Nord Satu Mare

EU SÎNT TATĂL COPIILOR
de Angela Bocancea
I n repertoriul destul de armonios structu­ r a t a l secţiei r o m â n e , c u t i t l u r i d e v a l o a r e din istoria teatrului universal, colectivul a i n t r o d u s la sfîrşitul s t a g i u n i i , p e n t r u u n p u ­ b l i c m a i l a r g , şi c u g u s t u l î n c ă î n f o r m a r e , piesa Angelci Mocancea, Eu sînt tatăl co­ piilor. Jucată pînă acum p e scenele «lin Botoşani şi „ I o n Vasilescu" d i n Bucureşti, spectacolul la Teatrul d e N o r d p r o m i t e să a d u c ă u n succes d e casă. d a t f i i n d i n t e r e s u l s p e c t a t o r i l o r p r o n u n ţ a t p e n t r u m e l o d r a m ă si concluziile m o r a l i z a t o a r e ale t e x t u l u i . Specta­ c o l u l m o n t a t a i c i . în regia l u i I o n D o l o r e a n u şi s c e n o g r a f i a D e l i e i I o a n i u , a b o r d e a z ă U c x t u l V I I s i m p l i t a t e , şi o î n b u n ă m ă s u r ă sobru, nepăcăluind p r i n suprasolicitare spectaculară, peste l i m i t e l e d o susţinere d r a m a t i c ă ale m o ­ destei s c r i i t u r i . 0 desfăşurare liniară estom­ pează d u b l a f r a g m e n t a r e a text u l u i i u l i m p şi s p a ţ i u , r e t r o s p e c t i v e l e şi i n s e r t u r i l e epice înlănţuindu-tse într-un discurs dramatic c u r s i v şi d c o m o n o t o n i e c e d e v i n e a i c i a p r e ­ ciabilă, fiindcă p u n e surdină efectelor v i o l e n t melodramatice. D i n planul întîi al acţiunii, personajele trec c u dezinvoltură în „timpurile trecute". — în d e c o r u l conceput funcţional pe trei n i v e l e , şi c h i a r d a c ă r e g i z o r u l n u şi-a g î n d i l e v i d e n t : r e p r e z e n t a ţ i a î n t e r m e n i i u n e i m o n t ă r i distanţate, efectul d c detaşată participare actoricească sc r e s i m t e pozitiv, scăzînd la rîiulii! l u i d i n încărcătura patetic colorată, a î n t î m p l ă r i l o r d i n scenă. Protagonistele, pacientele „ 4 1 " şi „ 4 2 " , c u alic cuvinte Carmen Petrescu — proaspătă al)solventă, ce d e b u t e a z ă c u siguranţă scenică.

j u c î n d c u m a i m u l t ă f i n e ţ e a c u m decît îin Vrăjitoarele din Salem ( A b i g a i l ) l a Casandra» — şi V i o l e t a D e r b i u c s-au î n c a d r a t într-un joc d e relaţie, cele m a i i z b u t i t e momente r e v e n i n d u-le î n s c e n e l e „ c o m u n e " , d e sufe­ r i n ţ ă î m p ă r ţ i t ă şi o m e n e a s c ă c ă u t a r e a a d e ­ v ă r u l u i fiecăruia. ..Vieţile p a r a l e l e " a u a v u t Insă şi m o m e n t e d e stridenţă, d e falsitate psihologică, d i n c o l o d e e f o r t u r i l e x i z i b i l e a l e interpretelor de a juca s o b r u şi r e ţ i n u t . 0 compoziţie minusculă şi c o l o r a t ă realizează Cornelia Bloos ( S o r a ) , şi u n a m a i a p ă s a t ă , Viorica Suciu (Bătrînica). I n rest, o d i s t r i ­ buţie destul d c numeroasă a acoperit c e r i n ­ ţele p i e s e i , a e h i t î n d u - s e c o r e c t de sarcinile a c t o r i c e ş t i , d a r f ă r ă s t r ă l u c i r e . E r a şi g r e u .

M. I.

Teatrul de Stat din Oradea — secţia română —

SINGURĂTATEA TRĂGĂTORULUI LA ŢINTA
de Vasile Rebreanu şi Mircea Zaciu
Afişul teatrului, bogat, a t î t l a secţia r o ­ m a n ă c î t şi l a c e a m a g h i a r ă , c u t i t l u r i i n t e ­ r e s a n t e şi c h i a r p r e s t i g i o a s e , m a r e î n d o j u ­ dicioasă orientare repertorială, predilecţie pentru t i t l u r i inedite, în premieră p e ţara

Nota
Am primit la redacţia revistei noastre următoarea scrisoare, trimisă dc direcţia Tea­ trului „A. Davila" din Piteşti, pc care o reproducem, at răgind atenţia secretariatelor literare să fie mai atente la publicarea pro­ gramelor, asemenea inadvertenţe rcpetîndu-se cu prea multă regularitate. „Dintr-0 deficienţă dc ordin organizatoric, care ne aparţine, în arlicolul-cronică „Microstagiune bucur eşt cană", semnat de Cristina Cnnslaniiniu în nr. 4/1974 al revistei Dvs., a apărut o eroare de nume, care pune într-o situaţie neplăcută pe unul din actorii noştri.

Considerăm de datoria noastră să vă aducem la cunoştinţă că a p r e c i e r i l e f ă c u t e l a a d r e s a actorului Radu Coriolan (pag. 42, col. II, rînd 22—24) n u i se c u v i n , întrucît, în seara respectivă, rolul a fost interpretat de actorul N i c o l a e D r ă g a n . 7 n caietul dc sală — sursa probabilă de informare a cronicarei — nu fusese operată înlocuirea necesară, greşeală de care. aşa c u m a m arătat m a i s u s , n e f a c e m v i n o v a ţ i . Apreciind ca îndreptăţită sesi­ zarea actorului Radu Coriolan. rugăm redacţia ca in măsura posibilităţilor să rectifice eroa­ rea, cliberîndu-l astfel de un real complex. Cu miţi anticipate salutările mulţumiri, noastre vă rugăm tovărăşeşti." să pri­

www.cimec.ro

73

13radu, c u piesa Ylad Ţepeş in ianuarie,, s-a c o n c r e t i z a t a c u m , d i n c o l o de alte iniţiative, p r i n r e l u a r e a piesei a u t o r i l o r c l u j e n i V a s i l e H c b r e a n u şi .Mircea Z a c i u . d i f u z a t ă i n p r e ­ mieră pe scena T e a t r u l u i Naţional d i n C l u j , Singurătatea trăgătorului la ţintă. (în p a r a n ­ teză t r e b u i e spus că la acest c a p i t o l t e a t r u l a m a i m a r c a t în u l t i m a v r e m e două p u n c t e p o z i t i v e , j u c î n d , în reprezentaţii îngrijite, de b u n n i v e l , Cititorul de contor de P a u l Everac — î n premieră pe ţară — şi Aceşti în­ geri trişti de 1). R. Popescu). Singurătatea trăgătorului la ţintă o rezul­ t a t u l u n e i b u n e colaborări cu l î n ă r u l d i r e c ­ t o r de scenă S e r g i u S a y i n , de la T e a t r u l N a ­ ţional „Matei M i l l o " d i n Timişoara. O r e ­ prezentaţie a u s t e r stilizată, ce majorează d e l i b e r a t d a l e l e piesei — d e z b a t e r e pe t e m e l e c l i c i i , ndresîndu-se t i n e r e t u l u i , şi tratînd r a ­ p o r t u r i l e părinţi-copii, tineri-societate, m u n c ă , dragoste — şi o transgresează în regiuni e p u r a t e de a n e c d o t i c şi c o t i d i a n , s p r e t e r i t o ­ r i u l d e z b a t e r i l o r esenţiale ; r e z u l t a t u l este de o b u n ă şi severă s i m p l i t a t e , u n a p l i c a t de­ c u p a j r e g i z o r a l care ordonează şi slrîngc s i ­ tuaţiile c o n f l i c t u a l e î n j u r u l u n u i a x d r a ­ m a t i c c e n t r a l ; mişcarea p e r s o n a j e l o r e d u ­ blată de o d i m e n s i u n e s u p l i m e n t a r ă , o a u r ă de g r a v i t a t e tragică p l a n e a z ă a s u p r a g r u p u ­ l u i de t i n e r i care-şi petrec vacanţa Ia „ m o a ­ ra p ă r ă s i t ă " transformată nd-hoe în incintă n t r i b u n a l u l u i conştiinţei. I m a g i n e a scenică susţine ideea : d e a s u p r a u n u i p r a c t i c a b i l în­ c l i n a t , d i n seîndură, cc avansează spre fosă, se întretaie u n j o c de c o l o a n e subţiri d i n l e m n . f r u m o a s e catarge a l b e care sugerează o aspiraţie spre î n ă l ţ i m i . D e c o r u l Măriei llaţcg n n u - B i r c a , participă c u i n t e n s i t a t e emoţio­ nală la c u l o a r e a reprezentaţiei," l a f e l cor­ tina muzicală creată d o B e l a i R a d u l y , ce p s a l m o d i a z ă u n cînt r i t u a l cu accente t r n trice. M a i p u ţ i n i n t e n s , d i n păcate, participă interpreţii la acest l u c i i i „joc a l a d e v ă r u l u i " d i n piesă, i n t e n s i f i c a t c u f e r v o a r e şi c u p a ­ t e t i s m tineresc de r e g i z o r . A c t o r i i n-au a v u t c o m b u s t i a interioară necesară şi, n e s i g u r i p c exigenţele u n u i ,,joc a l b " , au r ă s p u n s cu d i ­ f i c u l t a t e la s o l i c i t a r e a ..stărilor esenţiale'* ; ceea ce, de p i l d ă , îi izbuteşte l u i A u r e l i u M a n e a — t r a n s f i g u r a r e a u n o r interpreţi m e ­ d i o c r i în oficianţi a i m i s t e r u l u i t e a t r a l — n u i-a reuşit, a i c i , r e g i z o r u l u i timişorean, d e c i , intenţia p a r c e v i d e n t asemănătoare. De v i n ă e ; i t e x t u l , e x c e s i v de l i v r e s c , c u o scriitură datată pe m a r i p o r ţ i u n i —piesa a fost scrisă în 1 9 6 1 , şi c încadrată într-un c o n l e x t sociftl-politic a z i depăşii — şi, în p r i m u l r î n d , l i p s a d e experienţă scenică a u n o r a c t o r i , care, f a m i l i a r i z a ţ i c u o i n t e r p r e t a r e s l r i c t rea­ listă, a i c i — în r e g i s t r u l forţat .al d r a m e i „de i d e i " — a u a p ă r u t derulaţi ; l i p s a de p r o f e ­ sionalism a interpretei principale, — Ea, r o l cheie î n piesă — s-a răsfrînl d e a s e m e n i cu r e p e r c u s i u n i n e g a t i v e a s u p r a i n t r e g i i m o n ­ tări, actriţa M a r i a n a V a s i l e d i n c o r p u l d>3 a n ­ samblu al t e a t r u l u i , neavind defel datele care să-i j u s t i f i c e d i s t r i b u i r e a .

..Războiul Giraudoux

Troici nu — Teatrul dea, secţia

va avea loc" dc de Stat din Ora­ română.

(Răscoala rebelilor dc pe „Câine", în s t a g i u ­ nea trecută, A şasea putere, a c u m ) , recepti­ v i t a t e faţă de O d r a m a t u r g i e de substanţă, străbătută de t e m e m a r i , şi cu d e s c i n d e r e spre m a r i l e întrebări ale p r e z e n t u l u i (Preţid do M i l l e r , Tragedia Omului de M a d a c h . l a secţia m a g h i a r ă ) este o primă constatare îmbucurătoare p e n t r u cronicarul poposit i n oraşul de pe m a l u l Crişului. A d o u a , r i t m i ­ c i t a t e a p r e m i e r e l o r , t e m p o u l susţinut de l u c r u , c a r a c t e r u l serios, a p l i c a t , a l m u n c i i în c a r e este a n t r e n a t întreg c o l e c t i v u l . Această serio­ z i t a t e este v ă d i t ă în realizări, d a r şi i n p r o ­ ducţiile c u r e n t e , cele l i p s i t e de strălucire, d a r v i z i b i l m a r c a t e de e f o r t şi conştiinciozi­ tate. 0 m ă r t u r i e elocventă, deşi a p a r e n t s u b ­ sidiară, o aduce a i c i e l a b o r a r e a îngrijită a caiololor-program. i n f o r m a t e , cu o prezentare cla­ ră şi adesea a m p l ă a p i e s e l o r r e s p e c t i v e , c u încercări dc p u n e r e în discuţie a m o n t ă r i l o r şi b i n e v e n i t e i n c u r s i u n i în l a b o r a t o r u l dc creaţie a l r e a l i z a t o r i l o r ''autoarea l o r , Elisabeta P o p , secretară literară). P r e o c u p a r e a constantă a t e a t r u l u i orădenn p e n t r u s t i m u l a r e a şi p r o m o v a r e a d r a m a t u r ­ g i e i o r i g i n a l e , reflectată în s t a g i u n e a trecută p r i n lansarea u n u i n o u d r a m a t u r g (Mircea 71

www.cimec.ro

A ŞASEA PUTERE
de Vincenzo Di Maftia
Piesa s c r i i t o r u l u i i t a l i a n c o n t c i n p o n u Vin­ c e n z o D i M i l i ţ i a A şasea patersate d e ase­ menea u n spectacol î n p r i m u l rînd regizo­ r a l , ce îşi p r o p u n e să c o m u t e t e x t u în a l t r e g i s t r u . O piesă n u lipsită d e interes d i n p r o ­ ducţia tinerei dramaturgii occidentale anga­ j a t e , care încearcă p r i n i n t e r m e d i u l u n o r e r o i simbolici, situaţi într-un teritoriu simbolic, u n d e v a î n societatea tehnologică avansată, să p u n ă î n d i s c u ţ i e şi să c o n d a m n e a „şasea p u ­ t e r e " , c e a a ştiinţei a s e r v i t e m a r e l u i c a p i t a l . O piesă structurată c a u n proces, c u u n pate­ t i c r e c h i z i t o r i u , i m p l i c i t , la adresa savanţilor d e z u m a n i z a ţ i c a r e se p r e t e a z ă l a d e s f i g u r a r e a d e s t i n e l o r o m e n i r i i . E u o compoziţi.*; c a m g r e ­ oaie, elaborată c u o a n u m e a r t i f i c i a l i t a t e , pie­ sa l u i D i M a l I i a p r e t i n d e a o p u n e r e î n s c e n ă s u p l ă , e x p l i c i t ă , c a r e să s e r v e a s c . 1 t î l c u r i l e , p o v e s t i n d şi f a b u l a ; c e e a c c n u se î n t î m p l ă aici, linărul regizor A l e x a n d r u u d p a c c i , î m ­ p r e u n ă c u pictoriţa scenografă T a t i a n a Manob'sci.-IJleu. i'imensioiiînd u n sp ;oi,v:>I d o m i ­ n a t e x c e s i v d e s o l u ţ i i t e h n i c e şi d e • f e c t e d e scenă ; p u l s a ţ i i o b o s i t o a r e d e i o i n . n i , m e t a ­ morfoze ale decorului — o scenografie î n ­ cărcată, ncarlislică, urîtă, (de la ramele gre­ oaie ale u n o r i m a g i n a r o t a b l o u r i , Ir uşa m e ­ taforică a u n e i c e l u l e s u s p e n d a t e , d e l a l i n ­ ţoliul n e g r u , grotesc, l a scheletele l e buta­ f o r i c soioasă) ; a p o i , u t i l i z a r e a n e a v e n i t ă a magnetofonului, c u replici rostite i n difuzor, p a n t o m i m i d i n prolog, toate la u n l o c indică o l i p s ă d e r i g o a r e î n g u s t c a r e a r t r e b u i să dea d c gîndit acestui regizor, evident, talentat d a r ş i , e v i d e n t , o b s e d a t să a p a r ă î n r e p r e z e n ­ taţie.
1

experienţă şi a u t o r i t a t e a r t i s t i c ă , a r t r e b u i să-i m a r c h e z e m a i stimulator activitatea. S / o m hat t i ( i i l l e Otto. regizor d ; constantă prezenţă semnează direcţia artistică a u n e i Războiul nlle premiere dc interes c u l t u r a * Troici un va avea loc, t e x t p r e a p u ţ i n c u n o s ­ c u t d e p u b l i c u l r o m â n e s c a c i u a i , h> a l t f e l c a î n t r e g t e a t r u l l u i G i r a u d o u x , c e se j o a c ă s p o ­ r a d i c , ţ i Ja î n t î m p l a r e . E x p e r i e n ţ a s c e n i c ă d e la O r a d e a n e î n t ă r e ş t e î n s ă s c e p t i c i s m u l c u p r i v i i e In posibilitatea unei b u n e reprezentări a d r a m a t u r g i e i l u i ( i i r a i i d o u x . p r o b î n d că n u e s u f i c i e n t să r i d i c i l a v e r t i c a l a s c e n e i o p i e s ă c a Războiul Troici p e n t r u c a ea s ă f i e î n ­ t r - a d e v ă r reprezentată. D i n păcate, acest t e x t «•punios şi t i ' f t , s c r i s î n a n i i i n c a r e s p e c t r u l fascismului şi i m i n e n ţ a invaziei hitlerisle p l a n a a s u p r a E u r o p e i , a p a r e b o n t şi f ă r ă h a r ca şi a l b a t r o s u l l u i D a u d e l a i r e . tîrşit p e n i s i p , f a p t e l e î n i ă n ţ i i i n d u - s c e p i c şi b a n a l , r e p l i c i l e c i o c n i n d u - s e s l i n s . f ă r ă r e v e r b e r a ţ i e , şi n i m i c din s p i r i t u l , d i n fineţea particulară, intrin­ secă d i a l o g u l u i acestui scriitor, serimeur a l b u t a d e i n u a r c e c o u î n s c e n ă şi r e z o n a n ţ ă l a public. Scenografia pretenţioasă semnată d e K.ilsis Nf-gy M a r g i l , debutantă î n arta deco­ r u l u i , r.mestecă într-o confuzie întristătoare elemente d e grafică m o d e r n ă (aluzie la p o ­ r u m b e l u l l u i P i c a s s o ) , r e m i n i s c e n ţ e rîe a r t ă prccoliimhiană, măşti eu c o n t u r m c . x i . a u şi d e l a l i i d i n vasele m i c e n i e n e , t o t u l într-un c o ­ lorit strident, i a r costumele, majoritatea fără gust. „ d e caracter", a u o intenţie neclar p a r o ­ dică. N e c l a r d e a l t f e l e r e g i s t r u l întregului spectacol, lipsit d e o idee directoare. Regizo­ r u l , deşi a o p e r a t m a s i v e reducţii î n t e x t (printre altele, eliminarea personajului d c î n ­ c ă r c ă t u r ă i d e a l h ă — P o l i x c n a — şi s c u r t a r e a f a i m o s u l u i ,.discurs către m o r ţ i " a l b i i I f c c tor. acel . p o e m şi p a m f l e t " despre caro M i h a i l Seba>lian scria î n 193G că „valorează c i t o m u r e f a p t ă " ) , t o t n-a i z b u t i t să d e a o i n t e r p r e t a r e r e r s o n a l ă p i e s e i , să n e p r o p u n ă u n punct d e vedere asupra piesei. Judecind trei lucrurile global, n i se p a r e cea m a r e este în urma că în aceslar

reprezentaţii, română)

momentul de

de faţă p r o b l e m a (secţia care d i s p u n e dc ran mai

a t e a t r u l u i o rădea n forţelor l o r , şi m a i j o c sincer, d i n subte­ aplecare reperto­
1

revigorarea pe linia unui

RĂZBOIUL TROIEI NU VA AUEA LOC
de Giraudoux
T e a t r u l d i n O r a d e a este, m a i m u l t ca a l t e s c e n e , b o g a t î n z e s t r a t c u r e g i z o r i , şi a c e a s t ă realitate, într-un moment cînd majoritatea t e a t r e l o r d i n ţ a r ă se r e s i m t d e a b s e n ţ a u n o r a n i m a t o r i s a u a u n o r d i r e c t o r i d e scenă c u

colectivul, stimularea 0 renunţare

temeinic o antrenare idee şi J C I I S . care atentă jucat decît temeliile regie n i sc pare jocului

l a competiţia de şi o

că minează actoricesc, nivelul prin

a r e g i z o r i l o r l a substanţa ar ridica prin ceea

riului triilui, ieşte

p r o d u c . t a i leoce f ă g ă d u ­ A r mai fi a calităţii trei verificaţi şi p o n ­ şi c o n ­ însă

a z i m a i bogată o valorare nenumăraţi

ceea ce realizează. m a i exigentă interpreţi inegal,

necesară jocului spectacole nisare derea

actoricesc ; a m r e m a r c a t

î n aceste —

- care s a u prezentat artistică, accentelor. 0

i n deficit d e f i ­ atentă

neatenţi

la marcarea

„reciclare"

stantă a m i j l o a c e l o r d e e x p r e s i e a r a d u c e

www.cimec.ro

75

Teatrul de Dramă şl Comedie din Constanta Studio:

EL, EA Şl CORUL
de Gyurko Laszlo

Aurora Simionică. Virgil Andriescu şi Ion Andrei, in spectacolul studioului constănţean

fncăpăţinarea — nobilă încăpăţînare ! — c u oare u n e l e e c h i p e d i n t e a t r e l e d i n p r o ­ vincii» se s t r ă d u i e s c să-şi ţ i n ă în v i a ţ ă s t u ­ d i o u r i l e a r m e r i t a să f i e m a i m u l t luată în s e a m ă . Ea e r e f l e x v i t a l , i n d i c i u d c s ă n ă ­ tate : s t u d i o u l a l i m e n t e a z ă n ă z u i n ţ a firească a a r t i s t u l u i d e a c r e a , d e a se d e s c o p e r i într-o l u m i n ă n o u ă , d e a f i o r i g i n a l ; d a r . mai ales, reprezintă modalitatea concretă, p r a c t i c ă , realistă, d e a o r g a n i z a această n ă ­ z u i n ţ ă , d e a o i n t e g r a p o s i b i l i t ă ţ i l o r şi nece­ sităţilor instituţiei. A c t o r i i , mai tineri sau mai puţin t i n e r i , sînt conştienţi de n e v o i a antrenamentului profesional permanent, ca­ u t ă , c u m se p r i c e p , f o r m e a p t e să m e n ţ i n ă — c h i a r în p a u z e de a c t i v i t a t e , riscînd u n e ­ o r i să d e v i n ă c r i t i c i — „starea de v e g h e " ' a t a l e n t u l u i l o r . E î t e o d a t ă se î n t î l n e s c cu o idee f e r t i l i z a t o a r e , eîteodată o coincidenţă fericită le scoate în c a l e r e g i z o r u l î n s t a r e să dea sens acelui nedefinit (dan...
1

Ia u n i s o n v a l o r i l e e x i s t e n t e , a r s t i m u l a p o ­ tenţialul a r t i s t i c r e a l . L i s t a a c t o r i l o i n u o prea m a r e : p r i n t r e v a l o r i i-am c i t a pe E u g e n Uarizomenov, Jean S-îr-dnlescu, E u g e n T u gulea, Dorel Urlăţeanu, Nicolae T o m a , A l i a Tăulu. Simona Constantincscu, Ion Martin, M a r c e l P o p a , I o n M î i n e a , Ton A b r u d a n , M a r ­ cel Segărceanu, T h e o Cojocaru, Nicolae Baro­ s a n , E u g e n i a P a p a i a n i . O c t a v i a n U l c u . Şi d e ­ s i g u r m a i s î n t şi a l ţ i i . D a c ă r e g i z o r i i f o r m a ţ i şi c o l a b o r a t o r i i existenţi a i c i şi-ar c o n c e n t r a atenţia r s u p r a m u n c i i ,,cu a c t o r u l " , a s u p r a t r a n s m i t e r i ' în p r i m u l rînd p r i n i n t e r p r e t a mesajului l o r de profesionişti n i t e a t r u l u i , m o n t ă r i l e a r s p o r i î n c a l i t a t e , şi t r e c i n d n e la s t a d i u l de p r o p u n e r i r e g i / o r a l " a r d e v e n i c u a d e v ă r a t ceea cc a ş l p l ă m c u toţii : f a p t e a u t e n t i c e d e a r t ă . Să n u u i t ă m că p c h a r t a teatrului nostru Oradea a însemnat cîndva o staţie p i l o t !

Ea T e a t r u l de Dramă şi Comedie d i n studio. Constanţa funcţionează u n asemenea M a i h a r n i c p o a t e , m a i p e r s e v e r e n t decît a l ­ t e l e ; d a r a v î n d , e v i d e n t , aceleaşi probleme, şi m a i c u s e a m ă a v î n d u - l e î n d o z a j u l şi î n c o n j u n c ţ i a cc-1 f a c e , c h i a r fără v o i a l u i , r e ­ p r e z e n t a t i v p e n t r u o întreagă categorie. Motorul şi totodată combustibilul ini­ ţiativei îl ( ( i n s t i t u i e a c t o r i i . U n e o r i , ei îşi inventă s i n g u r i , de la u n c a p ă t la celălalt, s p e c t a c o l u l — aşa c u m a fost Hui Iu nouri de vinzare /, i n c u r s i u n e independentă a ac­ triţelor A g a t b a N i c o l a u şi A n a M i r e n a pct ă r î m u l vîrstei p o e t i c e a c o p i l ă r i e i . Recent, alţi cîţiva au căutat o piesă care să le îngăduie să exploreze temeinic sentimente şi situaţii fundamentale pen­ tru universul dramei psihologice. U n u l din­ tre ci. Sandu S i m i o n i c ă , şi-a a s u m a t sar­ c i n a d e r e g i z o r şi d e s c e n o g r a f ; c u el a u mers Aurora Simionică, V i r g i l Andriescu, I o n A n d r e i . Seriozitatea efortulţjii l o r o b l i g ă la o a p r e c i e r e l a f e l d e serioasă. Ca s u b s t a n ţ ă d r a m a t i c ă , p i e s a aleasă — El. ea şi corul de G y u r k o Laszlo — nu repre­ zintă o descoperire deosebită ; t o t u ş i , p r i n francheţea investigaţiei într-un d o m e n i u de­ l i c a t a l r e a l i t ă ţ i i , şi p r i n f i n e ţ e a n o t a ţ i e i , p o a t e

M. I.
76

www.cimec.ro

d e v e n i m a t e r i a l de l u c r u u t i l , s u p l u , p e n t r u o montare de studio. Subintitulată ,.joc d i ­ d a c t i c " şi a v i n d d r e p t t e m ă i u b i r e a , ea d i s ­ c u t ă t r a i e c t o r i a sufletească a u n u i c u p l u care n u s e poate î m p l i n i , fiecare d i n t r e cei d o i îndrăgostiri f i i n d legat, p r i n stare civilă, de a l t c i n e v a . „ E l " şi „ e a " p a r c u r g o o a l e spi­ noasă : a t m o s f e r a de \ i s . i l u z i i l e romantice a l e p r i m e l o r î n t î l n i r i se d e s t r a m ă r e p e d e , î n ­ l o c u i t e de c h i n u l de a n u f i î m p r e u n ă , de obligaţiile s t i n j e n i t o a r e , de t o r t u r a m i n c i u n i i , a subterfugiilor, degradînd sentimentul, de zbuciumul r e m u ş c ă r i i s i a l r ă s p u n d e r i l o r . A¬ U t o r u l I1U î n c r e d i n ţ e a z ă e r o i l o r î n t r e a g a p o v a ­ ră a a r g u m e n t e l o r d e z b a t e r i i ; r o l u l l o r e d o a r să-şi e n u n ţ e d r a m a şi să-i p u n c t e z e parcursul în p l a n u l a f e c t e l o r ; „ c o r u l " e c e l i n v e s t i t c u misiunea d e a se c o n s t i t u i i n p o l magnetic al s e m n i f i c a ţ i i l o r . Acesta nu reprezintă „so­ c i e t a t e a " în a c c e p ţ i u n e a e i c o m u n ă d e o p i n i e colectivă mijlociu conformistă, ci întruchi­ p e a z ă c o n ş t i i n ţ a , în d e m e r s u l e i d i a l e c t i c d e extragere a adevărului moral d i n încîlceala f a p t e l o r şi i m p u l s u r i l o r c o n t r a d i c t o r i i p e c a r e l e naşte viaţa ; o „conştiinţă v i e " , p e r s o n i f i ­ cată, ce i n t e r v i n e în desfăşurarea evenimen­ telor, d e o u p î n d t e x t u l în s c u r t e secvenţe co­ n i c i i la l e , se o p u n e p r o t a g o n i ş t i l o r , l e a t r a g e a t e n ţ i a c î n d greşesc, i s t o r i s e ş t e c a z u r i p i l d u ­ i t o a r e sau divaghează liric, asupra I u b i r i i (cu m a j u s c u l ă ! ) . D a c ă a u l m u l n u s-ar f i t e m u t de banalitatea „sentimentului etern", proba­ b i l că p i e s a a r f i p u l u l t r ă i f o a r t e b i n e şi fără acest a r t i f i c i u de construcţie, care-i dă 11 11 t o n preţios, c o n v e n ţ i o n a l ; aşa, însă, a p a ­ re u n p l u s d e d i f i c u l t a t e , e v e n t u a l d e n a ­ t u r ă să s t î r n c n s c ă a m b i ţ i a c e l o r d o r n i c i s-o însceneze. modalitatea După ce s-a lăsat, s e d u s ă d e literară deliberat, modernistă, echipa specta­ c o l u l u i c o n s t ă n ţ e a n se v e d e î n s i t u a ţ i a d e a l u p t a î m p o t r i v a e i , p e n t r u a a j u n g e l a ceea «•e e s l e î n l e x l s î m b u r e d e a u t e n t i c d r a m a t i s m ; m e r e u , f i r u l s u b ţ i r e se î n t r e r u p e , i n t e n ţ i a d i ­ d a c t i c ă d e c l a r a t ă c o n g e l e a z ă e m o ţ i a , şi i o t u l t r e b u i e r e l u a t de la zero. S a n d u Simionică. cel d i n t î i , r e s i m t e t e n s i u n e a solicitărilor d i v e r ­ gente : p e de o p a r t e , aspiraţia spre p r o b l e ­ m a t i c a «le s e n s i b i l i t a t e , p e d e a l t a , v e l e i t a t e a de a o trata intelecttialist, abstractizam. Da­ t o r i t ă j u s t e i i n t u i ţ i i şi e x p e r i e n ţ e i d e a c t o r , el p ă t r u n d e d i v a d r e p t u l în z o n a a d e v ă r u r i l o r p s i h o l o g i c e şi n u falsifică n i m i c ; în acelaşi t i m p , neavînd la î n d e m î n ă uneltele meseriei de regizor, o c u m v a i n t i m i d a t de i n s o l i t u l formulei d r a m a tu rgice, m o t i v p e n t r u care „ j o c u l " d o h î n d e ş l e u n a e r s o l e m n , î n t r u cît v a stîngaci. ( ) încredere n a i v ă în eficienţa e x ­ p r e s i v ă a e l e m e n t u l u i s c h e m a t i c îl d e t e r m i n ă să-şi simplifice propria i n t e r p r e t a r e , saeriTicînd n u a n ţ e . C î n d n u se s i m t e d e s t u l de s i g u r în m î n u i r e a n f i j l o a e e l o r , r e g i z o r u l i m ­ p r o v i z a i procedează c u m a u p r o c e d a t atîţiq, a l ţ i i î n a i n t e a l u i , a d i c ă p r e i a cîte c e v a d i n soluţiile a d m i r a t e în alte montări, sperfnd •că-i v o r s e r v i ca a t a r e , şi l u i , d r e p t a l f a b e t •vizual ; sînt asemenea grefe în d e s e n u l miş­

cării, i n m î n u i r e a l u m i n i l o r , pe care piesa p a r e m a i d e g r a b ă să le r e s p i n g ă . i u ce p r i v e ş t e î n s ă d o m e n i u l esenţialului, Sandu Simionică posedă o reală p u t e r e de pătrundere. I n transparenţa spectacolului se cileşle o g î m l i r e clară, decisă. A x u l mon­ tării e d i l e m a c l i c ă : e b i n e s a u e r ă u să l u p ţ i p î n ă la c a p ă t pentru fericirea la ? E d r e p l să te d e s f a c i d e u n l e g ă m î n t devenit c a d u c ? Ce e m a i c i n s t i t : să r ă m î i f i d e l s e n ­ timentului m o r i , s a u să-ţi f i i c r e d i n c i o s ţie î n s u ţ i , în s c h i m b a r e a p e c a r e o t r ă i e ş t i ? C u m se î m p a c ă p u r i t a t e a c o n c e p t e l o r c u s u f e r i n ţ a pricinuită o m u l u i v i u ? î m b r ă c a ţ i î n a l b şi n e g r u , a c t o r i i se m i ş c ă p e s c e n a g o a l ă ; d r e p t u n i c d e c o r , d o u ă l i n i i înguste, a l b e . şerpuiesc a l ă t u r i pe f u n d a l u l n e g r u , se u n e s c d i n c î n d î n c î n d , ca d o u ă b r a ţ e d e a p ă întîlnindu-se în m a t c a a c e l u i a ş i r î u , a p o i se d e s p a r t i a r ă ­ şi : c o i d e o g r a m ă f ă r ă e c h i v o c . O r e z o l v a r e i n s p i r a t ă esle r e p r e z e n t a r e a c o r u l u i p r i n t r - u n singur actor. Ion Andrei aduce o siluetă fină, u n c h i p sever d a r deschis, o a t i t u d i n e discretă ; l i n i a d a t ă p e r s o n a j u l u i nu valori­ fică însă această şansă do a u m a n i z a un comentariu pedant. Impresionant, într-un fol a p a r t e , e modul c u m a c e s t s p e c t a c o l , c u n a i v i t ă ţ i l e şi d i l e t a n t i s m o l e s a l e , se z b a t e să t r ă i a s c ă — şi r e u ­ şeşte, înoet-înect, interpreţii depăşesc con­ d i ţ i a d i f i c i l ă î n c a r e - i p u n e p a r t i t u r a şi i z ­ b u t e s c să a c u m u l e z e u n f o n d d e e m o ţ i e î n stare să c a p t e z e participarea spectatorilor. A u r o r a S i m i o n i c ă şi-a î m b o g ă ţ i t r e s u r s e l e l ă ­ u n t r i c e , şi-a t r a n s f o r m a t neastîinpărtil juve­ n i l în f e m i n i t a t e energică ; p ă c a t , ştiinţa ei d e a transmite n-a p r o g r e s a t d e o p o t r i v ă , î n p e r s o n a l i t a t e a ei de actriţă stăruie ceva încă n e f i n i s a t , f l u c t u a n t . C î t e o d a l ă se o p r e ş t e , c o ­ pilăreşte d e r u l a t ă de d i s c o n t i n u i t a t e a p r o p r i e i c o n c e n t r ă r i " a l t ă d a t ă se î m p i e d i c ă p u r şi s i m ­ p l u într-o v o r b i r e g r e u i n t e l i g i b i l ă . V i r g i l A n ­ d r i e s c u e m a i e g a l c u s i n e în s o b r i e t a t e şi s i m p l i t a t e , prezenţa l u i caldă, sinceră, reculeasă. Comunică ; d a r r e g i s t r u l său expre­ siv e cam limitat, monoton. L u a t ă în s i n e . o e x p e r i e n ţ ă d e c o b o r î r o în idîncurilo junei situaţii de d r a m ă e incontes­ t a b i l în e î ş t i g u l e c h i p e i . D a r , c u siguranţă, investit m a i î n ţ e l e p t , e f o r l u l a r f i p u t u t să r o d e a s c ă m a i g e n e r o s . C u a c e a s t a se d e s c h i d e însă marea problemă a o b i e c t i v e l o r în a c ­ tivitatea d e s t u d i o : d e t e r m i n a r e a s c o p u r i l o r şi a m i j l o a c e l o r , a s t f e l î n c î t e l e să se c o n s t i ­ t u i e într-un p r o g r a m d e p e r s p e c t i v ă răspun­ zând e x a c t necesităţilor s p e c i f i c e a l e e c h i p e i . Conceput nu paralel CU a c t i v i t a t e a s c e n e i principale, ci complementar. La Constanţa (se vede şi din alte spectacole), prio­ ritară esle înnoirea profundă, substan­ ţială, a interpretării ; destui actori cu un potenţial artistic înalt nu ştiu să şi-l v a l o r i f i c e , s î n t t e r i b i l f r î n a ţ i . î n e v o ­ luţia lor, de m a n i e r a de joc învechită, e x ­ terioară, ce le închistează sensibilitatea înIr-o a r m u r ă o p a c ă , r i g i d ă . R e s i m ţ i n d acu» handicapul, ei străbat în zig-zag drumul d e l a o m o n t a r e l a alta, c a u t ă o c a z i i d e a

www.cimec.ro

77

sări peste p r a g ; ceea ce e totuşi i m p o s i b i l , fără a străbate m e t o d i c d r u m u l l u n g şi d i f i c i l spre a s i m i l a r e a gîndirii t e a t r a l e a u t e n t i c î n n o i ­ toare. In teatru bîntuic nostalgia montării fascinaţia soluţiilor in „ieşite d i n c o m u n " , sine. Pe f o n d u l acestei stări de s p i r i t . Ne¬ înţelegerea — accident de p a r c u r s p r i c i n u i t de o e r o a r e de concepţie regi/orală p î n ă la u r m ă neelucidată — a căpătat o nejustificată aureolă de e x p e r i m e n t t e a t r a l m o d e r n . Iată u n c o m p l e x de î m p r e j u r ă r i c î n d e n e v o i e de tact şi i l i s c c r n ă i n î n l , p e d c o p a r t e , p e n t r u a n u d e s c u r a j a iniţiativele s p o n t a n e — sarea vieţii ! — pe de a l t a , p e n t r u a le da cea m a i b u n ă u t i l i z a r e . Ca sursă de prospeţime şi ca a t e l i e r de autsoporfeeţionaro, s t u d i o u l ar m e r i t a să sten a c u m în c e n t r u l p r e o c u p ă ­ r i l o r . E m o m e n t u l ca c i n e v a — î n stare s-o facă — să se consacre s i s t e m a t i c răspunderii de g h i d s p i r i t u a l şi p r o f e s i o n a l al t u t u r o r b u n ă v o i n ţ e l o r şi aspiraţiilor. Dar u n d e . în ce t e a t r u se î n t î m p l ă aşa ? D i r e c t o r i i . în m a j o r i t a t e a l o r . acceptă a c t i v i ­ tatea s t u d i o u r i l o r c u o i n d u l g e n ţ ă c a m i n ­ diferentă, n u le oropsesc, d a r n i c i n u le prea s p r i j i n ă . E adevărat că investiţia m o r a l ă l a acest capitol nu dă beneficii imediate şi spectaculoase, n u se t r a n s c r i e d i r e c t în î n ­ d e p l i n i r e a c i f r e l o r de p l a n ; în s c h i m b , în t i m p , o întotdeauna rentabilă, fiindcă-şi t r a n s ­ feră r e z u l t a t e l e a s u p r a n i v e l u l u i s p e c t a c o l u l u i de fiecare seară. N u n u m a i despre t e a t r u l d i n Constanţa c vorba...

Teatrul Dramatic din Galaji

INSCRIPŢIE P 0 E FEREASTRĂ
de Lorraine Hansberry
Cu această n o u ă p r e m i e r ă , T e a t r u l D r a m a ­ tic d i n C a l a ţ i dovedeşte că n u şi-a e p u i z a t e f o r t u r i l e a c u m , spre sfîrşit de s t a g i u n e , şi că o b u n ă p a r t e d i n intenţiile ou c a r e n p l e ­ cat la d r u m sub o c o n d u c e r e p r o a s p ă t ă s-au î m p l i n i t . E v o r b a îu p r i m u l rînd de v a l o a ­ rea r e p e r t o r i u l u i , centrat: pe o tematică do i m p o r t a n ţ ă m a j o r ă şi de l a r g i n t e r e s , c v o r b a de respectarea p r o g r a m u l u i de e l a b o r a r e a spectacolelor, deci de o r i t m i c i t a t e egală, b i n e c u m p ă n i t ă , c. i n sfîrşit, v o r b a do u n e v i ­ d e n t efort îndreptat spre c a l i t a t e artistică. L a u n bilanţ al s t a g i u n i i gălăţene se poate v o r b i dc u n cert progres a l activităţii t e a t r u l u i pe m u l t e p l a n u r i , c h i a r «Iacă răinîn totuşi d e s t u l e căi deschise către m a i b i n e ; t e a t r u l e d a t o r să n u le i g n o r e , şi, d i n t r e t o a t e , calea spre r i d i c a r e a n i v e l u l u i a r t e i s p e c t a c o l u l u i se c e r o a v u t ă , m a i des, în vedere... în acest c o n t e x t de observaţii, n o u a premieră n u face notă a p a r t e , ba c h i a r , într-un fel le ilustrează, le sintetizează p r i n calităţile d a r şi p r i n m i n u ­ s u r i l e pe care le vădeşte. Piesa s c r i i t o a r e i a m e r i c a n e do c u l o a r e L o r ­ r a i n e H a n s b e r r y s-a r e p r e z e n t a t întiia oară a c u m zece a n i . T o t zece a n i sînt de cînd a u t o a r e a s-a stins p r e t i m p u r i u , lăsînd doar d o u ă l u c r ă r i , inegale ca v a l o a r e , d a r i m p o r ­ tanţi , a m b e l e , în l i t e r a t u r a d r a m a t i c ă a m e ­ ricană. Un struguriin soare, reprezentată şi la n o i C U a n i i n urină — o piesă a s p r ă , lucidă despre condiţia o a m e n i l o r dc c u l o a r e , despre d e m n i t a t e şi despre frumuseţea m o ­ rală — prevestea u n d r a m a t u r g de forţă şi pe 0 fereastră, a d o u a de a n g a j a r e . Inscripţie şi uit inia l u c r a r e , păstrează m u l t e d i n trăsă­ t u r i l e care făceau d i n L o r r a i n e H a n s b e r r y o s c r i i t o a r e de m a r e i n t e r e s . N u m a i că piesa n u m a i are s u f l u l celei d i n ţ i i . Această a d o u a piesă p a r e să v r e a a s p u n e t o t u l despre toate, d i n t r - 0 răsuflare. D e s i g u r , r ă m î n e d o ­ m i n a n t ă aplecarea a u t o a r e i către problemele e p o c i i sale şi l u m i i sale. către s t a b i l i r e a şi ev idenţicrea influenţei apăsate pe oare socie1

I. P.

www.cimec.ro

Mihai Mihail „Inscripţie pe

şi Liliana o fereastră" Hansberry

Lupan în de Lorraine

— o După omul că c vieţii, împotrivindu-se n e d r e p t ă ţ i i . S u b acest r a p o r t , a u t o a r e a d e p ă ş e ş t e n e t p l a t f o r m a c o l e g i l o r oi

l a l e a — i n s p e ţ ă , societatea americană exercită asupra destinelor individuale. cum evidentă e credinţa a u t o a r e i c ă nu e subjugat p r i n d e s t i n d e societate, dator să-şi croiască s i n g u r d r u m u l

de g e n e r a ţ i e , arătînd 0 m a i limpede şi m a i
adîneă înţelegere a realităţilor sociale şi umane, alingînd ou dezvoltat simţ p o l i t i e p e care / u n e l e cele m a i s e n s i b i l e a l e l i i i u i i O z u g r ă v e ş t e şi p l a s i n d u - s e p e o poziţie r a r e e a l u p t e i . U n s c r i s n e r v o s , d i r e c t , apăsat S C împleteşte a r m o n i o s e u o aleasă s e n s i b i l i t a t e .

cu

o căldură

nedisimulată.

\-aş v r e a să caut 0 e x p l i c a ţ i e în c o n d i ţ i i l e t r a g i c o in c a r e L o r r a i n e Hansberry îşi dosăvîrşea l u c r a r e a , d a r Inscripţie pe o fereas­ tră n u m a i are. rimei, eonciziunea si r i g o a ­ r e a d r a m a t i c ă , a c e l e i d i n t î i p i e s e . Se desfac prea multe direcţii d i n nodul dramatic!, o prea mare aglomerare de destine gravitează p c o r b i l e d i f e r i t e şi c a r e n u se i n t e r f e r e a z ă ; construcţie dezordonată, un edificiu, e o aproape g a i a . care-şi î n a l ţ ă s e m e ţ silueta, d a r păstrează î n c ă n e r i d i c a t e s c h e l e l e şi r e s t u r i l e

d e materiale.
I m p r e s i a e î n t ă r i t ă , c r e d , şi d e s p e c t a c o l u l A r i a n c i K u n n e r Stoica — spectacol corect, în ansamblu b i n e e l a b o r a t , d e s t u l de l i m p e d e î n înţelesurile sale. d a r n u î n d e a j u n s d e sever f a ţ ă de p i e s ă . D a c ă a c c e p t ă m i d e e a imixtiunii î n t e x t u l d r a m a t i c , şi o a c c e p t ă m î n m ă s u r a în c a r e o p e r a ţ i u n i l e d e i m i x t i u n e d u c l a l i m ­ p e z i r e şi c n n e i z i u n c , n u v ă d de c e r e g i z o a r e a nu a îndepărtai: părţi întregi d i n m a t e r i a care în i m n ! e v i d e n t n u se p l a s e a z ă p e a x u l p r i n ­ c i p a l a l c o n f l i c t u l u i : unele scene a l e s u r o r i ­ lor Gloria şi M a v i s , a l e l u i D a v i s Hagiu, s c e n e cu u n dramatism a l l o r , aparte, izvorîl

Regizoarea Ariana Kunner Stoica vădeşte în s p e c t a c o l o s c i l a ţ i i î n l r e u n s t i l d e c i s , d i r e c t limpede, aplicat la p r o b l e m a t i c a piesei (stil deseori e v i d e n t în s p e c t a c o l u l g ă l ă ţ e a n , m a i ales p e d i r e c ţ i a p e c a r e a u r m ă r i t e v o l u ţ i a p e r s o n a j u l u i S i d n e y ) şi u n e l e î n c e r c ă r i d e a împodobi construcţia spectacolului c u flori ale f a n t e / i e i , f l o r i f ă r ă m i r o s î n s ă , p e n t r u c ă sînt a r t i f i c i a l e , c u m sînt d a n s u r i l e introduse i n acelaşi s p e c t a c o l . U n a n u m i t g r a d d e d i f i ­ c u l t a t e î n l î m p i n ă regizoarea în stăvilirea por­ n i r i l o r sale t e m p e r a m e n t a l e , t r a d u s e î n spec­ tacol p r i n i z b u c n i r i d e o violenţă fără rost, în h i p e r b o l i z a r e a s t ă r i l o r s u f l e t e ş t i a l e u n o r personaje, c u efect d ă u n ă t o r a s u p r a calităţii u n o r interpretări. D i n d d r a m e i artistei ratate Iris dimensiuni exagerate, regizoarea aconilus-o p e I o a n a C i l l a M a c i n p e o d i r e c ţ i e c a r e nu avantajează nici personajul nici valoarea interpretării, p r i n doza m a r e de lamentări melodramatice. Iris părînd m a i degrabă o c a b o t i n ă j a l n i c ă şi d e l o c o v i c t i m ă a u n u i s i s t e m . O b u n ă p a r t e «lin s u b s t a n ţ a autentic dramatică a conflictului s-a r i s i p i t , rămîn î n d u - i l u i M i h a i M i h a i l să p o a r t e , s i n g u r , p o ­ vara d r a m e i . 0 face c u b i n e ştiutul l u i t a ­ lent, eu inteligenţă. în l i m i t e l e u n e i severe c e n z u r i d e care regizoarea n u e s t r ă i n ă , f i ­ r e ş t e , d a r p e c a r e şi i n t e r p r e t u l a ş t i u t s-o aplice m i j l o a c e l o r sale, lăsînd s ă se î n t r e ­ vadă pe f o n d u l u n u i c l o c o t l ă u n t r i c , d e o p o ­ t r i v ă d i s p e r a r e a t r a g i c ă şi t ă r i a î m p o t r i v i r i i . într-o e v i d e n t ă creştere p r o f e s i o n a l ă m i - a apărut Liliana Lupan, interpreta unui per­ s o n a j i r o s i t z a d a r n i c , d e b u s o l a t , c a r e v a sfîrşi p r i n a se s i n u c i d e , i a r a c e s t m o m e n t final i n t e r p r e t a l-a r e a l i / a l c u o d i s c r e ţ i e şi e u o concentrare lăuntrică c u adevărat remarca­ bile. D u n e prezenţe. în r o l u r i d e s t u l d e i n ­ certe a u L a v i n i a T e c u l e s o u , actriţă d e s o b r i e ­ t a t e şi d i s t i n c ţ i e , p r e c u m şi E u g e n Popescu Cos m i n , d e z i n v o l t , s i g u r p e m i j l o a c e l e sale. D e c o r u l O l i m p i e i D a i n i a n . a m e s t e c pestriţ d e i n t e n ţ i i şi m i j l o a c e , e î n c ă n e d e f i n i t o r i i i p e n ­ tru p o s i b i l i t ă ţ i l e şi p e r s p e c t i v e l e t i n e r e i s c e ­ nografe.

dinitr-0

problematică

aparte,

n u secundară,

î n s ă l ă t u r a l n i c ă . A r f i r ă m a s î n p u t e r n i c ă şi statornică lumină drama p o e t u l u i S i d n e y şi a soţiei s a l e , I r i s , drama i i e i i n p l i n i r i i l o r şi a z b a t e r i i l o r , şi a î m p o t r i v i r i i lor. S-ar f i î n ţ e l e s m a i b i n e d e c e şi c u m s o a r t a unor Oameni cinstiţi, c u r a ţ i , d e m n i , e p r i n s ă î n păienjenişul «le r e l a ţ i i s o c i a l e d i n c a r e nu poate să s c a p e d e c î t cu u n preţ p r e a m a r e peritru a f i p l ă t i t <!«• u n u l s i n g u r .

Virgil

Munteanu

www.cimec.ro

Turnee în BucuresN
din Botoşani
î m p u ş c ă t u r i . î n t i m p c e . îu p r i m - p l a n . a s i s ­ t a m l a l o t f e l u l «le t r i b u l a ţ i i a m o r o a s e , c r i z e morbide, nesemnificative, care prin modul s i m p l i s t c u m a u fosl prezentate f r i z a u r i d i ­ colul. .\e r e f e r i m b i n e î n ţ e l e s , la p r i n c i p a l a »l'liiieilitie i piesei, l i m o d u l c u m u fost oucepul e r o u l , L i v i u Ma/.a. slC-al iutre p a ­ t i m i l e d e z l ă n ţ u i t e a d o u ă s u r o r i , între lira demonicei şi p a s i o n a l e i sale soţii Angola, c ă r e i înşeală d e z i n v o l t , c u „ b ă r b a t u l nuntit", . . l i n ă c u c h i p d e î n g e r ' , şi i u b i r e a a n g e l i c ă a Livioarei — „mlădiţa plină de stva unei l u m i n o i , f r î n l ă l a început d e ' ' r u m " , şi ucisă de fapt d i n greşeală, d e p r o p r i u l e i lată. „produs aproape h i l a r a l unei l u m i de m u l t «vnuseV Maa mult de jutnă'ato d i n piesă, eroul v a f i silii să se p r e f a c ă orb. c a să D i n d o u ă m o t i v e ne-ain g r ă b i i să m e r g e m poală urmări astfel, sub pavăza ochelarilor *>ă v e < l e m r e p r e z e n t a ţ i i l e d a l e d e t e a t r u l d i n f u m u r i i , acţiunile d u ş m a n u l u i : a c c e n u l cade Botoşani î n Capitală. Intîi, p e n t r u tentaţia îiis? p e suferinţele p e c a r o l e î n d u r ă e r o u l d e p e afiş: ..două p r e m i e r e absolute î n d r a ­ de p e u r m ; , eşecurilor s da amoroase. I'lam a t u r g i a o r i g i n a l ă ' . A p o i . p e n t r u n u m e l e cîg r a u t a contradicţie d i n t r e t e m a t i c a piesei ce t o r v a a b s o l v e n ţ i a i I . A . T . C . p e c a r e i - a m re¬ a r p r e s u p u : i c u t o t u l a h l i m b a j şi t r a t a r e a m a r c a t în specjtacolele d e producţie a l e a n u ­ ei c u m i j l o a c e l e p r o p r i i m e l o d r a m e i siropoase, l u i t r e c u t şi a l e ă r o r d e b u t î n t e a t r u l b o t o teatrului bulevardier, sau unei literaturi ş ă n e u n îl a ş t e p t a m c u m a r e î n c r e d e r e . periferice, demodate, de lipul „Mălăniilor" Despre primul spectacol prezentai publi­ ne face să punem la îndoială nocesic u l u i bucureştean c u p r e m i e r a p e ţară a p i e ­ tailca î n c u r a j ă r i i u n o r a s e m e n e a d e b u t u r i . s e i Frumoasa [ara corp d e V i c t o r I l î b n u . s-a Spectacolul regizat de E m i l Mândrie a fost, spus aproape t o t u l î n revista noastră d i n a ¬ şi e l , d e p a r t e d e a n e d e m o n s t r a e f o r t u l c r e a ­ prilie. Despre cea d e a doua montare cu t o r î u s t a r e să a t e n u e z e ( e v e n t u a l ) slăbiciu­ Soare apune, soare răsare de Suzana Cior­ nile piesei. î n d r u m a ţ i pc l i n i a u n u i j o c e x ­ t e a , c e p u r t a acelaşi î n s e m n : p r e m i e r ă p e ţ a ­ t e r i o r , c u efecte d e suprafaţă, vitregiţi d e p u ­ r ă , sînt p u ţ i n e «le s p u s . l i n d e b u t dramatur­ ţinătatea substanţei artistice a personajelor, g i e c ă r u i a t e a t r u l d i n B o t o ş a n i i-a a c o r d a t , a c t o r i i d i s t r i b u i ţ i în această reprezentaţie n-au aşa c u m s e c u v i n e , t o t s p r i j i n u l . D a c ă — a ş a p u t u t b e n e f i c i a d e n o t a ţ i i f a v o r a b i l e . I n ceea « m m s-a m a i s p u s şi c u m s-a s c r i s î n p a g i n i l e ce-i p r i v e ş t e p e c e i d o i a b s o l v e n ţ i c a r e a u a l t o r p u b l i c a ţ i i — această n o b i l ă aspiraţie d e susţinut c u p l u l Maza-Nicolac Călugăriţa ( L i ­ a p r o m o v a a u t o r i l o c a l i s-ar f i s o l d a t c u s e m ­ v i u ) şi D e s p i n a M a r e u ( A n g o l a ) — a m r e ţ i ­ nele unei v a l o r i , n u doar ale u n o r intenţii, n u i deocamdată t o t datele iniţiale a l e talen­ a m f i f o s l p r i n t r e c e i d i n t î i s-o s a l u t ă m . D i n t u l u i l o r i n c o n t e s t a b i l , evoluţia l o r î n aceste păcate, acum n-o p u t e m face. T e x t u l Suzar o l u r i părîndu-ninse insignifiantă. n e i C i o r t e a n i se p a r e d e p a r t e d e a p u t e a j u s t i f i c a i n v e s t i ţ i a c r e d i t u l u i m o r a l şi a e n e r ­ giilor cheltuite pentru reprezentarea sa sce­ n i c ă . P r e t e n ţ i i l e n o a s ' r e p o r n e s c d e l a înseşi p r e t e n ţ i i l e a u t o a r e i . K a s-a î n c u m e t a t să a ¬ bordeze o temă politică c u semnificaţii p r o ­ f u n d e , c r u c i a l e . î n v i a ţ a şi i s t o r i a p o p o r u l u i n o s t r u : l u p t a eroică d e e l i b e r a r e a ţării d e s u b d o m i n a ţ i a fascistă. P l a s a t ă î n c h i a r z i lelo fierbinţi .ale i n s u r e c ţ i e i naţionale anti­ fasciste, acţiunea piesei mărturiseşte intenţia d«> a s u r p r i n d e r e a l i t a t e a şi e r o i i p e c o o r d o ­ nata întrepătrunderii celor două p l a n u r i : c e l social c u cel i n t i m , psihologic. Mijloacele e x t r e m d e s ă r a c e şi t o t a l i n a d e c v a t e , zicem A d o u a s e a r ă no-a o f e r i t în s c h i m b o m a r e n o i . d e reflectare a acestui proces complex, s a t i s f a c ţ i e . Ia c a p i t o l u l d e h u i l u r i l o r p r o f e s i o ­ a d e t e r m i n a t receptarea I u i într-un m o d a p r o a ­ n i s t e a l e t i n e r i l o r a b s o l v e n ţ i . A m văzut-O c v o pe p a r o d i c . Acţiunea m a j o r ă a piesei a fost l u î n d s t r ă l u c i t î n r o l u l L i z z i e d i n Omul care trecută în subsidiar, expediată prin cîteva aduce ploaie pe Luminiţa Klcnuora (iheorarhicunoscute clişee, prin cîteva rezolvări g h i u . J o c u l t i n e r e i actriţe, d o m i n a t de inte­ s c h e m a t i c e , p r i n c î t e v a v o r b e m a r i şi c î t e v a ligenţă, a n i m a t c u temperament şi i n v e s t i t

Teatrul „ M . Eminescu"

SOARE APUNE, SOARE RĂSARE
de Suzana Ciortea

OMUL CARE ADUCE PLOAIE
de Richard Nash

80

www.cimec.ro

„Soare

apune,

soare

răsare"

de

Suzana

Ciortea

„Omul

care

aduce

ploaie"

de

lUchard

Xush

www.cimec.ro

cu naturalele şi s i n c e r i t a t e , a a d ă u g a t u n plus evident de farmec şi nobleţo acestui rivnit rol feminin a l u i Richard Nash, pentru care au competiţionat, a n i la rînd, celebre capete de afiş. L i z z i o î n t r u c h i p a t ă d e L u m i n i ţ a (îheorg h i u a f o s t a s p r ă şi b ă i e ţ o a s ă , v e ş n i c a g i t a t ă , p r e o c u p a t ă să-şi a s c u n d ă m e r e u s u b t r e m u r u l m î i n i l o r c l o c o t u l i n t e r i o r , d i s p e r a r e a şi scep¬ t i c i s m u l . U n personaj care s u b v r a j a v o r b e ­ l o r a m ă g i t o a r e d a r p l i n e d e încredere a l e l u i Starbuck, iradia mereu g i n g ă ş i e şi l u m i n ă . E c h i l i b r a t ă şi a r m o n i o a s ă , această montare semnală lot de E m i l M â n d r i e , în care liris­ m u l d e n s şi e l a n u r i l e s e n t i m e n t a l e a l e a u t o ­ r u l u i a u fost relevate s u b t i l , c u fantezie, c u u m o r şi d e t a l i i s c e n i c e s u g e s t i v e , a e v i d e n ­ ţiat şi c a l i t ă ţ i l e a l t u i t î n ă r a b s o l v e n t : V i c t o r .Nicolae. E l a p a r c u r s e x u b e r a n t , c u m u l t ă c u l o a r e şi v i o i c i u n e , c u d e l i c a t e n u a n ţ e d r u ­ mul scenic a l l u i J y m C u r r y , a d o l e s c e n t u l s t î n g a c i , d e p l i n î n c r e z ă t o r î n o a m e n i şi v i a ţ ă . Şi ' t î n ă r u l a c t o r R a d u Panamarcnco a rea­ lizat, în b ă l r î n u l C u r r y , o compoziţie d c v i r ­ t u o z i t a t e , u n p o r t r e t p i t o r e s c şi c o n v i n g ă t o r . N e f a c e p l ă c e r e să r e m a r c ă m , d e a c e a s t ă d a t ă , şi i n t e r p r e t a r e a u n u i reprezentant talentat dintr-o promoţie ceva m a i îndepărtată a i n ­ s t i t u t u l u i : S a n d u Popa. E l a c o n f e r i t l u i Star­ b u c k v i g o a r e şi p e r s o n a l i t a t e , u n c o n t u r s i m ­ b o l i c susţinut c u u n a u t e n t i c f i o r d e poezie. M e n ţ i o n ă m şi a p a r i ţ i a f u g a r ă d a r p r e g n a n t ă a l u i R o r i s P e r c v o z n i k , î n a j u t o r u l d e şerif. Spectacolul reţine în m o d deosebit atenţia şi p e n t r u f r u m o a s a şi e x p r e s i v a l u i s c e n o g r a f i e semnată d e Teodora Dinulescu

cale aurite*' ; atmosferă — „fastuosul ban chel... sunetul trompeţilor... urme d e sînge pe dalele de m a r m u r ă " ; personaje — „o doamnă prea onorabilă, fragilă ca o m a ­ d o n ă . . . u n c a v a l e r suplu'* ; scene — „ c o n d u ­ r u l d i n p i c i o r u ş u l cînitat d e p o e ţ i , p o a t e lăsa d u c i l o r , u r m e de în linişte, c u a p r o b a r e a sînge p e dalele d e m a r m u r ă " s a u „ u n biet p o t c o v a r p u t e a f i u c i s c u b i c i u l p e n t r u că potcoava de argint nu rima c u pasul de p a r a d ă a l c a l u l u i " . Şi o j u s t i f i c a r e s i m p l ă : „duşmăniile s-au n ă s c u t înaintea ducilor". Cîte s u g e s t i i , cîte r e p e r e p e n t r u o i n t e r p r e ­ tare vio a tabloului acesta florentin, din care astăzi n e interesează m a i mult decît o r i c e n u esenţa l u i s u m b r ă î n s i n e , CI p r o ­ iecţia a c e s t e i esenţe p e f o n d u l m a i a m p l u şi' l a r g a l p e r s p e c t i v e i i s t o r i c e . „ U n b i e t poteovar putea f i u c i * c u b i c i u l " . . . — iată u n leil-motiv, de valoare simbolică, al t u t u r o r acestor c r u z i m i , care a r f i creat o altă structură scenică p e n t r u „ n u n t a d i n P e r u g i a " şi u n î n ţ e l e s m a i e v o l u a t .
v 1 1

V. D.

Teatrul „A- Davila" din Piteşti

NUNTA DIN PERUGIA
de A l . Kirifescu
P o a r t e curios... s p e c t a c o l u l acestei l u m i d e s î n g e şi f a s t , c a r e r e p r e z i n t ă I t a l i a r e n a s c e n ­ tistă, f ă r î m i ţ a t ă î n ducate şi î n l u p t e n e sfîrşite p e n t r u p u t e r e , l - a m g ă s i t m a i v i u ş i m a i sugestiv î n cele cîteva r î n d u r i scrise d e G a b r i e l a Cerchez î n „ P r o s c a e n i u m " („foaie a teatrului A. Davila"). E acolo culoare — ..soare m e r i d i o n a l . . . a p r o a p e a l b . . . c e r u l a d î n c , de u n albastru pur... v i t r a l i i colorate... p o ­

D i n c c î n c c m a i m u l t sc a d e v e r e ş t e f a p ­ t u l că r e g i a m o d e r n ă n u se m a i p o a t e des­ f ă ş u r a î n t i p a r e s t r i m t e , c ă f ă r ă a-şi p r o p u n e e x p e r i m e n t e g r a t u i t e e a a r e a-şi e x c i v i b i r o l u l coordonator p r i n l r - o j u s t i f i c a r e d e solii» ;r imaginii scenice, fundamentală pe o con­ c e p ţ i e t i a r ă , s i g u r ă şi i n t e r e s a n t ă d i n p u n c t u l de vedere al perspectivei contemporane. Spectacolul piteşlean c ambiţios ca intenţie, dar r i t m u l l u i d o desfăşurare şi s e n s u r i l e s a l e s î n t f a d e . l i p s i t e d e f i o r şi s t r ă l u c i r e . Istoria c u m p l i t ă a c r u z i m i i care terorizează l u m e a f a n a t i c ă a d u c i l o r şi a l c ă r e i z g u d u i ­ tor reprezentant e ( i r i f f o n c Jîaglioni. n u t u l ­ b u r ă , n u a t i n g e cotele d e înalt dramatism c a r e s ă o facă expresivă şi î n c ă r c a t ă d e ecou. E. m a i degrabă, pîndită de ridicol, obsesia d e sînge c o b o a r ă î n z o n e n e d e f i n i t e , poate patologice, poale incidentale. Datorită a c e s t u i c u r s . î n t r e g e d i f i c i u l i m a g i n i i se s u b ­ ţiază, îşi p i e r d e generalizarea şi asistăm, a s t f e l , la m o m e n t e r e a l i z a t e izolat; — m i e i insule pe o mart' fără culoare. Reproşăm m a i î n t î i r e g i e i acest c u r s u n i f o r m . C o n s t a n ­ tin D i n i s c h i o t u apărîndu-ne aici nedecis şi puţin superficial. Reproşăm într-o oarecare măsură faptul şi interpretului principal, Dem. N i c u l c s c u , posesor al tuturor datelor p o t e n ţ i a l e a l e p e r s o n a j u l u i , «Iar c a r e n u n i 1-a f ă c u t p l a u z i b i l , c i o a r e c u m s t î n j e n i t de­ n u m i r e a sa. î n r e s t , u n desen c o r e c t — D u ­ mitru Drăgan (lulius Caesar V a r a no) şi cîteva insuliţe d e autentică strălucire, c u nume feminine — Julicta Strîmbeanu (o m a r e t r a g e d i a n ă , d e f o r ţ ă şi r e m a r c a b i l ă v i ­ braţie — A t a l n n t a B a g l i o n i ) , A n g o l a Radoslavescu (distinsă, n o b i l ă , fină — Z e n o b i a Raglioni). Ileana Focşa ( S o r a A n g e l i c a ) şi G i n a Nicolae (Pcronclla). Cidoarea puţin sumbră a d e c o r u l u i , l i n i i l e s a l e î n a l t e şi r e c i (sceno­ graf : Constantin Russu) a r f i fost p o t r i v i t e şi p e n t r u leit-motivul de care v o r b e a m la început.

C. Paraschivescu

82

www.cimec.ro

Teatrul Najional din Craiova

SOARELE Şl LUNA
spectacol de balade şi lirică populară
N-am c i i i t şi n-am a s c u l t a i niciodată Meş­ terul Monoic sau Mioriţa fără să f i n i t u l b u ­ raţi şi emoţionaţi dc cce cc c p r o f u n d şi su­ b l i m în ele. A n i retrăit această emoţie, d e u ­ n ă z i , la T e a t r u l M i c , u n d e , u n g r u p de ac­ triţe de la „ N a ţ i o n a l u l " c r a i o v e a u ne-au r e d a t , într-un spectacol de balade şi lirică p o p u ­ lară, cîteva d i n cele m a i de preţ p o d o a b e ale f o l c l o r u l u i n o s t r u . I n a f a r a u n e i nespus de f r u m o a s e şi tulburătoare v e r s i u n i munteneşti a Mioriţei, n i m i c d i n ceea ce ne-a o f e r i t r e ­ prezentaţia creioveană n u ne-a fost străin. Şi minunata legendă a s t r a n i e i şi b l e s t e m a t e i i u b i r i d i n t r e Soare şi sora l u i , b u n a — Sinz i a n a , veşnic alergînd în spaţiu şi neîntîlnindu-se niciodată ; şi baladele eroice ale l u i Negru Vodă şi-a lui eeală. a l u i Pinten Vi­ teazul sau a l u i 'Fonia Al'unoş ; şi n o s t a l g i ­ cele eîntece ardeleneşti şi bănăţene de d o r şi j a l e ; şi d a t i n e l e de la n u n t ă sau de la bo­ tez ; şi r i t u a l u l cu bocete dc la m o a r t e ; şi săltăreţele strigături, ţintind cu şficliiul u m o ­ r u l u i păcatele omeneşti ; şi, m a i ales. acea nestemată a t e z a u r u l u i n o s t r u f o l c l o r i c . Iragic.a e v o c a r e a c e l u i ce-a zidit-o la t e m e l i a inînăst i r i i Argeşului pe A n a . p e n t r u a da v i a b i l i t a ­ te şi trăinicie e t e r n e i aspiraţii spre creaţie şi f r u m o s — ţoale ne-au fosl c u n o s c u t e şi f a m i ­ l i a r e . Aceste c a p o d o p e r e ale l i t e r a t u r i i p o p u ­ lare pot p r o v o c a de fiecare dată alîlea e m o ­ ţii şi i d e i cîte emoţii şi i d e i îşi fac despre ele. cei care se încumetă să n i le readucă în memorie.

Pascinanta

simplitate a lare...

creaţiei

popu­

nă şi a regiei) de a lăsa calc liberă f a s c i n a n ­ t e i simplităţi a creaţiei p o p u l a r e . I n conse­ cinţă, decantarea sulitilă .şi expresivă d i n sce­ nă a d e v e n i t p r i n s i m p l i t a t e l o t m a i înălţă­ t o a r e , şi, aş s p u n e , m a i somptuoasă. Calita­ tea acestui spectacol a c o n s t i t u i t - o , în p r i m u l r î n d , s i m ţ u l proporţiilor, a p o i g e o m e t r i a l u i expresivă, construcţia arhitecturală sugestivă a g r u p a j e l o r , alternanţa armonioasă a r i t m u ­ rilor. Acompaniamentul muzical fliheorghe Z a m f i r ) — nostalgica molopco. tînguitoarele accente d r a m a t i c e sau ghiduşele modulaţii d a ­ t o r a t e s i n g u r u l u i i n s t r u m e n t f o l o s i t în acest spectacol, c l a r i n e t u l — a c o n f e r i t r e p r e z e n ­ taţiei u n spor de emoţie şi p u t e r e de sensi­ b i l i z a r e . Actriţele M a r i n a ISaşIa, M i h a e l a A r senescu. Ileana S a n d u . S m a r a g d a Ol'leanu, Elena ( i h e o r g l i i u , l o s e f i n a Stoia şi Constanţa X i c o l a u au susţinut a r m o n i o s acordate în ges­ t u r i , şi cu modulaţii v a r i a t e de g l a s u r i o în­ treagă gamă de stări şi s e n t i m e n t e .

D e m n de laudă esle a p o r t u l i n s p i r a t a l sce­ S p e c t a c o l u l . în f o r m a l u i elegantă şi sobră, n o g r a f u l u i Kustaţiu G r e g o r i a n , p u n c t a r e a c u a mărturisit emoţia puternică a r e a l i z a t o r i l o r rafinament a atmosferei spectacolului p r i n l u i în faţa a l i l o r p r o f u n d e i d e i despre e x i s ­ cîteva elemente : şapte stîlpi subţiri de l e m n tenţa omenească, a a l i l o r g î n d u r i grele sau s c u l p t a t , aşezaţi s i m e t r i c şi graţios pe m a r g i ­ l u m i n o a s e şi necesitatea de a-şi e x t e r i o r i z a nile unui practicabil şi s i m b o l i c e l e semne această emoţie într-o concepţie c r e a t o a r e de m e t a l i c e .'de Soarelui şi E u n i i . E x c e l e n t e , cos­ nobilă l e a l r a l i l a t e , de aceeaşi natură ca şi a t u m e l e . E l e celebrau într-o m a n i e r ă stilizată creaţiei o r i g i n a l e . A m a v u t b u c u r i a să desco­ c o s t u m u l p o p u l a r femeiesc, cu aspre c o n t u r e , p e r i m că g r u p u l c r e a t o r i l o r c r a i o v e n i s-a î n ­ p r i n t r - u n contrast p u t e r n i c , d i n t r e n e g r u l i n ­ d r e p t a t către f o r m e l e cele m a i s i m p l e ale e x ­ tens a l pestelcelor şi al p i e p t a r e l o r şi a l b u l presiei scenice evocînd esenţa dramatică şi strălucitor al cămeşii. Tmprcsia de prospeţi­ poetică a v e r s u r i l o r p o p u l a r e , cu a u t e n t i c i t a ­ m e p c care ne-a transmis-o m o n t a r e a r e p r e ­ te, cu sinceră vibraţie, cu emoţie v i e . f i l t r a ­ zintă d o v a d a d e p l i n convingătoare că t e r e ­ tă c u l u c i d i t a t e . S-a văzut b i n e că tot ceea n u l moştenirii noastre f o l c l o r i c e este mult ce a u a v u t de spus în scenă cele şapte a c t r i ­ m a i întins decît se crede îndeobşte, o sursă ţe e r a u l u c r u r i p r o f u n d a s i m i l a t e şi c o m u n i ­ inepuizabilă de re v i t a l i zare a a r t e i p r o f e s i o ­ cate d i r e c t , fără pretenţii „înnoitoare", fără niste. a d a o s u r i t e h n i c e de p r i s o s . A m a p r e c i a t forţa şi t a l e n t u l a r t i s t e i M a r i n a Başla ''semnalară a s c e n a r i u l u i şi. î m p r e u n ă cu E m i l B o r o g h i - www.cimec.ro V. D.

Atelierul de dramaturgie UALIZA CU FLUTURI
de losif Naghiu
Cea dc-a treia întîlnire — şi ultima îna­ inte de vacanţă — a Atelierului dc drama­ turgie a supus discuţiei j)iesa lui losif Na­ ghiu, V a l i z a c u f l u t u r i , text de analiză psiho­ logică plasîndu-şi acţiunea în România anu­ lui 1944. Asimilînd jnesa lui Naghiu unei „drame a vestirii" de tip expresionist, Constantin RailuMaria atrăgea atenţia asupra facturii deose­ bite a textului, în raport cu teatrul tradi­ ţional. Faptele nu sini prezentate nemijlocit, nu se desfăşoară în fafa spectatorului, ci se recompun din suma unor împrejurări şi portrete evocate. Eroul care anunţă o lume. nouă este aici comunistul ; el moare ca să răscumpere un păcat făptuit de alţii, păcat clădit pc teamă, pe slăbiciune, şi consecinţele sacrificiului său apar tot în contextul unei evocări — anticipare a unui moment ce trebuie să intervină, inevitabil. Apreciind în mod deosebit textul lui Na­ ghiu pentru viabilitatea ideilor puse în discu­ ţie şi, în egală măsură, pentru formula dra­ matică adoptată, Constantin Radu-Maria a avut rezerve faţă de unele detalii, în special în legătură cu construcţia unor metafore. Interesat de piesă ca realizare artistică şi apreciind talentul lui Naghiu de a crea si­ tuaţii dramatice printr-o foarte limpede foca­ lizare a contradicţiilor. Vasile Nicorovici a pus sub semnul întrebării o chestiune de fond : dacă. anume, esle oportună plasarea comunistului intr-o conjunctură, într-un tip dc conflict, străin lui. Importante calităţi ale piesei, relevate cu deosebire de Paul Cornel Chitic, sînt înde­ părtarea de scheme, pulsaţia de viaţă reală prezentă, consistenţa, viabilitatea personajelor. Emil Cilanu s-a declarat interesat de mo­ dul de tratare a unei situaţii-limilă. de dramatismul de idei şi nu de acţiune ; îmbunătăţiri pe marginea tex­ tului se pot propune, dar ele se referă doar la chestiuni dc detaliu. Ca şi Paul Cornel Chitic, considera că transpunerea scenică ar presupune destul de serioase difi­ cultăţi. Convins, dimpotrivă, de virtuţile spectaculare ale piesei. Radu Dumitru subli­ nia faptul că mijloacele de vizualizare există, dar trebuie să fie de o factură specială, textul neaderînd la nici un fel de canoane. Discut înd ideea centrală a sacrificiului. Leonida Teodorescu preciza existenţa unui alt element important : eroul este jertfit pentru interese străine lui, dar acest act re­ unei greşeli comise prezintă şi ispăşirea d c e l , greşeala de a-şi fi permis un moment r / r slăbiciune, dc nejustificată încredere. In piesa lui Naghiu, remarca Radu F. Ale­ xandru, personajul comunist ului este ales nu dintre eroii care luptă şi mor în mod spec­ ci dintre nenumăraţii soldaţi ano­ taculos, nimi ai acestei mari bătălii. Este salutară încercarea de a demonstra măreţia conţinută de orice episod al unei lupte, e deosebit de interesantă această „anatomic a unei trădări' pe care o realizează piesa. Mai puţin con­ vingător i se pare finalul, foarte bun, în sine, dar scris într-o altă cheie decît restul partiturii. Judecind piesa prin prisma unui posibil spectacol, regizorul George Teodorescu sc declara convins de audienţa pe care ar cuceri-o. V a l i z a c u f l u t u r i are calităţi certe, în măsură să reţină atenţia spectatorului : suflul poetic de cea mai bună substanţă, imprevizibilul la nivel de replică, conduce­ rea foarte precisă a conflictului spre un deznodămînt bine gindit şi realizat artistic. Raliindu-se aprecierilor formulate, Gheorghe Dumbrăveanu remarca doar inutilitatea preciză­ rilor, a etichetării personajelor, într-o piesă de factură poetică, dc cuprinzătoare semni­ ficaţie simbolică. Reluînd ideea sacrificiului ca temă centrală, Florian Nicolau preciza că, în absenţa unui suport moral, a unui scop înalt care să-l motiveze, sacrificiu înseamnă, aici. un alt nume dat trădării. O calitate demnă de relevat esle, după opinia Anei Şincai, caracterul de adevăr, general valabil, neredus la condiţionări de timp. Observaţiile formulate de maestrul Moni Ghelcrter s-au referit la posibilităţile de montare a textului ; V a l i z a c u f l u t u r i ar constitui un spectacol dificil, avînd nevoie de actori de o factură specială, dar îndreptăţeşte, }>rin ponderea conţinutului de idei şi prin formula drama­ tică foarte personală, efortul unei transpuneri scenice.

Cristina

Constantinii!

84

www.cimec.ro

25 de ani de la înfiinţare

Teatrul de păpuşi Timişoara
Primii', primei; tealrc de păpuşi înfiinţate in (ara noastră după „Ţăndărică", Teatrul de păpuşi din Timişoara a fost cel dinţii cari- a deschis în acest an jubiliar al ţării — aniversarea a trei decenii de la Eliberarea României şi Congresului X I al P.C.R. — scria sărbătorilor. Trupele păpuşarilor din Iaşi, Arad, Craiova, Sibiu, Cluj, urmează la riadul lor să înscrie în zilele ce vin mărturii a două decenii şi jumă­ tate de existenţă. Creaţie a orînduirii noastre socialiste, teatrul pentru cei mici atestă drumul ascendent al unei realităţi culturale, zămisliţi; şi definite în anii socialismului.

FIŞA

LAPIDARĂ

DE

ISTORIE

«30 aprilie 1940. Cu s p r i j i n u l n e m i j l o c i t al f o r u r i l o r locale şi c e n t r a l e de p a r t i d şi de s t a l , ia fiinţă p r i m a formaţie de p ă p u ş a r i d i n v e s t u l ţării ca secţie a T e a t r u l u i dc Stat d i n Timişoara, sub c o n d u c e r e a Eloricăi T e o d o r i i . Decembrie 19~)4. T e a t r u l insi ituţie i n d e p e n d e n t ă . de păpuşi devine

d e z i n v o l t a l u n ă m a i . c a p i t a l a B a n a t u l u i , de­ numită şi ..oraşul f l o r i l o r " ) , d i r e c t o a r e a şi regizoarea F l o r i c a T e o d o r i i primeşte î n n u ­ m e l e c o l e c t i v u l u i felicitări p e n t r u rodnicul bilanţ : peste 100 de piese, peste 6.000 de reprezentaţii, peste 2.000.000 de spectatori — a c t i v i t a t e a u n u i sfert de veac.

OMUL

SFINŢEŞTE

LOCUL

VI mai 1974. I n faţa u n o r reprezentanţi ai Consiliului Culturii d i n capitală şi j u ­ deţ, a i presei locale şi c e n t r a l e , a numeroşi o a m e n i de c u l t u r ă şi a numeroşi p i o n i e r i , cu niîinile p l i n e de b u c h e t e de f l o r i (atît de m u l t e pe cît a fost în stare să o f e r e în

M u l t e b u c u r i i a a d u s în viaţa c o p i i l o r de la n o i şi dc a i u r e a , d i n Timişoara şi d i n alte localităţi a l e j u d e ţ u l u i , h a r n i c a şi d e v o t a t a t r u p ă timişoreană B t e a t r u l u i de p ă p u ş i . D e la p r i m e l e spectacole : Fetiţa pădurii, Casa pisicii ( n a i v e , c u p ă p u ş i r u d i m e n t a r e , pe care

www.cimec.ro

85

ales î n c ă p ă ţ î n a t ă , d ă r u i t ă c u o sfintă putere de m u n c ă , î m p i n s ă de o d i a b o l i c ă perseve­ r e n ţ ă , F l o r i c a T e o d o r i i , p e a t u n c i şi c o n f e r e n ­ ţ i a r ă Ia I n s t i t u t u l d e t e a t r u d i n T i m i ş o a r a . îşi ia o p a r t e d i n s t u d e n ţ i şi p o r n e ş t e l a d r u m . . . S u c c e s e l e d o b î n d i t e p e acest d r u m p o a r t ă c u e l e i a m a p e c a r e no-o d e z v ă l u i e în caietul aniversar cunoscutul m u z i c i a n timişorean, co­ l a b o r a t o r a l t e a t r u l u i , N i c o l a e B o b o c : .. \ecslci nobile doamne, acest mic teatru i-a [ost şi casă şi masă şi familie şi societate... Lui şi numai lui i-a închinat intreaga-i viaţă, intr-o dăruire pătimaşă, neverosimilă".

UMBRELA

FERMECATĂ

Florica

Teodorii : două in sluj ha teatrului

decenii de

ţi păpuşi

jumătate

le-a s c u l p t a t cu farmec primitiv Scala-baci şi lc-a p â / . i t c u s t r ă ş n i c i e d e c e r b e r , î n t r - o ladă, Kerenyi-neni) p î n ă la s p l e n d i d a expri­ mare modernă, metaforică, la s u b t i l a esen­ ţ i a l i / a r e şi s u g e s t i v e l e s i m b o l u r i d i n u l t i m e l e s p e c t a c o l e : Fetele din măr, Băiatul si vtntul, De ce a fkirat zmeul mingea, arta păpuşarilor timişoreni cunoaşte o merituoasă evoluţie, în­ n o b i l a r e şi m a t u r i z a r e . S ă g ă s e a s c ă v a r i a t e m o d a l i t ă ţ i d e t r a t a r e şi stilizare păpuşărească, a fost v i s u l de o viaţă al l'loricăi T e o d o r i i . N u m e l e şi c a r i e r a c i se i d e n t i f i c ă c u î n s ă ş i i s t o r i a şi d e s t i n u l acestui t e a t r u . î u d u b l ă , u n e o r i t r i p l ă , a l t e o r i şi î n cvadruplă ipostază — directoare, regizoare, s c e n o g r a f ă ş i , l a n e v o i e , şi d r a m a t u r g — F l o ­ rica T e o d o r i i , d i n l i l a ! ) şi p î n ă î n prezent, n-a î n c e t a t o c l i p ă să c a u t e c ă i l e şi f o r m u l e l e î n s t a r e să p u n ă î n v a l o a r e t a l e n t u l , p a s i u n e a , dăruirea, d i s c i p l i n a , etica profesională exem­ p l a r ă a c o l e c t i v u l u i f o r m a t d e c a şi e d u c a t d e ea. înscris p r i n t r e cele m a i b u n e f o r m a ţ i i a l e mişcării naţionale de artă păpuşărească. A c ­ triţă a T e a t r u l u i N a ţ i o n a l d i n Bucureşti, a p o i a teatrului l u i V i c t o r I o n Popa, apoi a Tea­ t r u l u i de Slal d i n Timişoara. F l o r i c a T e o d o r i i o s i n g u r ă z i n-a i u b i t p ă p u ş a — , , f n ziua cînd mi-a fost încredinţată sarcina să conduc o formaţie de păpuşi care, pc atunci, nu avea nici un om de specialitate, nici n tradiţie. Avea doar o sălită pe, strada Yidtaire nr. 10., o scenuţă si o lădiţă cu păpuşi". Inteligentă, î n z e s t r a t ă c u f a n t e z i e şi t e m p e r a m e n t , d a r m a i

O u m b r e l ă jerpelită pe care v i i t o r u l m u z e u a l T e a t r u l u i de P ă p u ş i d i n 'Timişoara o v a p ă s t r a ca p e o r e l i c v ă . „Cu ca — s p u n e F l o ­ r i c a T e o d o r i i — am obţinut in primii ani, de la edilii oraşului, o maşină a salvării şi un vagon dc tramvai Cu care am făcut deplasări. Cu ea am obţinut 0 sală mai bună, cu ca am deschis uşile ministrului dc Finanţe, care mi-a dăruit fonduri pentru amenajare : CU ca am obţinut dc la mitropolie, aceste splen­ dide candelabre veneţiene, care dau ho­ lului noului teatru şi minusculei săli lumina aceea fantastică şi superbă a palatelor din basme.... cu ea ne-am realizat visul dc a avua acest sediu". U n u l d i n c e l e m a i c o c h e t e şi m a i b i n e g o s p o d ă r i t e şi î n t r e ţ i n u t e i i i s l i l u ţ i i , z i c e m n o i . d i n c î t e c u n o s c î n ţ a r ă . Ş i t o t u l să f i f o s t oare făcut a i c i n u m a i de u m b r e l ă ? O a r e hăr­ nicia „mîinilor d r e p t e " ale Floricăi T e o d o r i i , c i n s t e a şi d e v o t a m e n t u l u n o r c o l a b o r a t o r i c r e ­ dincioşi : S i l v i a B ă d e a n u de la a d m i n i s t r a ţ i e , şefa c o n t a b i l ă . E l e n a V i d a i c u , r e g r e t a t a p ă p u şărcasă H a n y L u p a ş c u şi t o ţ i m u n c i t o r i i şi t e h n i c i e n i i d i n a t e l i e r e l e t e a t r u l u i , să n u f i a v u t oare n i c i o putere ?

A N I M A T O R U L ŞI M Î N U I T O R I I DESCOPERĂ ÎMPREUNA MINUNILE T R U L U I DE PĂPUŞI

TEA­

Arliştii f o n d a t o r i , cunoscuţii actori : Con­ staţii i n A d a m o v i c i şi M ă r i a B l ă n ă r i i ( N a ţ i o n a l C l u j ) , M a r i n a Başta C o s m a ( N a ţ i o n a l C r a i o v a ) , Pelre Popa („Nottara"), Lenuţa I o a n (Naţio­ n a l Timişoara'- M i r c e a B a ş t a ( M u n i c i p a l ) , M ă ­ ria B ă d u ş ('Teatrul de Stat d i n Reşiţa), M i r c e a Dumitru ( T e a i t r u l , , C i u l e ş t i " ) şi M ă r i a C o s m a ( Ş c o a l a p o p u l a r ă d o u r t ă d i n B u c u r e ş t i ) n-au a p u c a t să a f l e m a r e l u c r u d i n m i r a c o l u l p ă ­ puşăresc timişorean. A u v ă z u t d o a r primele l u i s e m n e : pe P i p ă r u ş P ă t r u b ă t î n d gongul i n a u g u r a l , a p o i , a c e a p ă p u ş ă c a r e se z g u d u i a sub puterea sonorităţilor vocale ale b a r i t o n u ­ l u i M a v r o d i n d c l a O p e r ă şi e n t u z i a s m u l c o ­ p i i l o r la evoluţia o m u l e ţ i l o r , slîngaci m î n u i ţ i d e e i . î n c î t e v a d e p l a s ă r i . „Că minunile tea­ trului de păpuşi — ne mărturiseşte Florica T e o d o r i i -- pornesc de unde se termină jiosibilităţile teatrului mare, că vocea interpretului trebuie să sc contopească cu cea a păpuşii, că gesturile lui trebuie să se armonizeze cu cele

86

www.cimec.ro

/i/e eroului dc lemn ţi cirpă" a u a f l a t u l t e r i ­ o r , „ b o b o c i i " , artiştii — m î n u i t o r i , M a r g a r e t a [ a t u , O l i m p i u Vesa, George B ă l t e a n u , a c t u a l i i slîlpi a i t e a t r u l u i timişorean d e p ă p u ş i . D i n s t a g i u n e a 11)50/51 şi p i u ă i n p r e z e n t , a l ă t u r i .de c o l e g i i l o r m a i t i n e r i : M a r i u s G h e r a s i m , (ialiriela Fioros, Ecalerina Băşeanu, Ileana Casapu, V i c t o r i a Vesa, Doina Toader ş.a., ei a u săvîrşit toate m i n u n i l e d i n speclaeolele care a u a f i r m a t şi c o n f i r m a t personalitaha t e a t r u l u i . Montările-elalon (distinse la f e s t i v a l u r i l e . d i n (ară şi d e peste h o t a r e care a u c o n t r i ­ b u i t l a f o r m a r e a personalităţii t e a t r u l u i , comunieînd i d e i l e şi m e s a j u l unei literaturi •specifice, <lc v a l o a r e , p r i n i n t e r m e d i u l u n o r f o r m u l e de spectacol m o d e r n e , a u n o r mo. d u r i d i v e r s e , atrăgătoare şi e f i c i e n t e d e e x ­ presie) manifestă ca o trăsătură comună, . d e f i n i t o r i e şi m e r i t o r i e , investigaţia şi ino­ vaţia înăuntru specificului genului. Aici n u se apelează, c u m a m v ă z u t l a a l t e t e a ­ t r e de p ă p u ş i , la m i j l o a c e ,.străine' , p r o p r i i t e a t r u l u i m a r e . D e l a Punguţa cu .doi bani, .după Creangă, Antropomorfism, după Eminosoii. Trenul, de plăcere, după Carngiulc, p î n ă la Păcală de Brindii.şa Zaiţa şi Hai pă­ puşi, păpuşi lumeşti d e Nela S t r o e s c u , şi a p o i p î n ă la m a i r e c e n t a r e a l i z a r e ( m u l t a p r e ­ ciată, a n u l t r e c u t , la f e s t i v a l u l de la Con­ din măr de V i o r i c a F i l i p o i u , stanta) Felele toate aceste spectacole şi a l t e l e mărturisesc în f o r m a l o r d e o s e b i i de s i m p l ă şi a g r e a b i ­ lă, d e v i o a i e şi d c a u t e n t i c ă , această v a l o ­ roasă p r e o c u p a r e : menţinerea în cadrul spe­ cific al genului.
1

Citeva după

I.

personaje din ..Trenul L . Caragiale. Scenografia, t eseu

de

plăcere" Geta Bră-

O altă trăsătură pe care t e a t r u l timişorean •a d e z v o l t a l - o c r e a t o r , de-a l u n g u l .anilor, este cea m e n ţ i o n a t ă î n E d i t u r a Academiei încă f n 1004 î n r e v i s t a Studii şi cercetări de is­ toria artei : ,,la Timişoara, în regia Floricăi Teodora sînt evidente încercările de profi­ lare a teatrului pe linia valorificării în re¬ pertoriu ca şi în plastică a motivelor de inspiraţie folclorică". Această p r e l u c r a r e crea­ t o a r e a v a l o r i l o r t r a d i ţ i o n a l e , p r o m o v a r e a în f o r m e specifice a zestrei f o l c l o r i c e n a ţ i o n a l e * i c u c e r i i e n t u z i a s m u l p u b l i c u l u i m i c şi m a r e d i n P e k i n p î n ă la Sofia, de la Ulan-Bator p î n ă la M o d e n a , d e la B e r l i n p î n ă la Phe­ n i a n , d e la S a n g h a i p î n ă l a B i a l s k o B i e l a şi d e la Z a g r e b p î n ă la l l a m h î n .

grimare a copiilor pe d r u m u l fabuloasei a v e n t u r i a e r o u l u i M i n g i c ă , în p a l a t u l z m e i ­ lor) c u care veteranii teatrului : Margareta T a t u , O l i m p i u Vesa şi G h e o r g h e Bălteanu, pc post d c p ă p u ş i ' u r i a ş e , s p l e n d i d înveşmînt a t e , e x c e l e n t a r m o n i z a t e î n m i ş c ă r i şi g l a ­ s u r i , a u făcut o d e p l i n c o n v i n g ă t o a r e şi d e l i ­ cioasă călătorie îu m i r i f i c a l u m e a c o p i l ă r i ­ ei. M i r a c o l pe care t e a t r u l de p ă p u ş i p o n t e să-1 î n f ă p t u i a s c ă c u m i n u n a ţ i i l u i c r e a l o r i . Lo d o r i m , î m p r e u n ă c u 'toţi c o p i i i , şi c r e ­ d e m că şi c u toţi a u t o r i i , c u care t e a t r u l d i n Timişoara a p u t u t face aceste m i n u n a t e c ă ­ lătorii de-a l u n g u l c e l o r 2 5 d e a n i d c a c t i ­ v i t a t e — V e r o n i c a P o r u m b a r i i , X i n a Cassian, Alecu Popovici. Valentin Silvestru, A l . T . P o p e s c u , G o l i i X a i i m . X e l a Stroescu şi alţii — viaţă î n d e l u n g a t ă şi i z b î n z i a r t i s t i c e m e ­ morabile.

Valeria Ducea

A m v ă z u t u n i d d i n u l t i m e l e spectacole a l e t e a t r u l u i : Băiatul şi viului de X n d i a T r a n . d n f i l o v a , i n d e p l a s a r e la L u g o j . O r e p r e z e n t a ­ ţie îneîntătoare, regizată de F l o r i c a T e o d o r i i . U poveste citită într-o c a r i e m a r e , la r a m p ă , d o a u t o r u l păpuşar M a r i u s Gherasim, interpret v o c a l a l t u t u r o r p e r s o n a j e l o r , ilustrată c u u n ingenios decor (Ileana Preduţ) şi nişte p ă ­ puşi fermecătoare unidimensionale. ambele . d o m e n i i valorificând, cai s u g e s t i v e d e t a l i i cle­ m e n t e f o l c l o r i c e . Î n c u t o t u l altă m o d a l i t a t e , a f o s l realizată t o t de F l o r i c a T e o d o r i i , î n a ¬ d a p t a r e a N i n e i Cassian şi a l u i O c t a v P a n c u i a ş i , iDe ce a furat zmeul mingea r O re­ prezentaţie păpuşărească d e m a r e r a f i n a m e n t •(veselă jconiuinieii.i'.e <ftU « a l a ; .•amuzantă anwww.cimec.ro

OASPEJI M PESTE HOTARE

De la stingă. Weslep Btjors, Chrislp ISesvlaiul. si Katlicrinc

Bisltop. .huliţii McKonna

Bnlph Multor

Compania „National Players" din Washington
E curios, d a r d i n tot teatrul american con­ temporan — u n t e a t r u d i v e r s şi c o n t r a d i c ­ toriu, mcrgînd de la show-urile p u r comer­ ciale de pe B r o a d w a y pînă l a experimentele c o n t e s t a t a r e d i n o f f - o f f - B r o a d w a y şi l a u n e l e companii d i n p r o v i n c i e care a u luat avînt în u l t i m a v r e m e — p u b l i c u l r o m â n e s c n-a a v u t p o s i b i l i t a t e a să v a d ă , î n aceşti d i n u r m ă a n i , decît cîteva t r u p e u n i v e r s i t a r e . N e v o m a m i n t i t o t d e a u n a c u plăcere d e p r i m a noastră întîlnire c u g r u p u l de studenţi d i n Kansas, c a r e a c u m zece a n i a u f ă c u t o d e m o n s t r a ţ i e strălucită d e p r o f e s i o n a l i t a t e , î n c a d r u l coloc­ viului internaţional I T I , dedicat temei i m ­ provizaţiei î n arta actondui. D c data aceasta, e v o r b a l o t d e o t r u p ă studenţească, d a r o c o m p a n i e c o n s t i t u i t ă şi cu o activitate neîntreruptă de u n sfert d e secol. Compania d e n u m i t ă „ N a t i o n a l P l a y o r s " aparţine Universităţii Catolice d i n W a s h i n g ­ t o n ş i e f o r m a t ă d i n s t u d e n ţ i i secţiei d e a r t ă d r a m a t i c ă , secţie e x i s t e n t ă l a c e l e m a i m u l t e universităţi a m e r i c a n e . ' A c t i v i t a t e a sa înde­ l u n g a t ă — l a s e d i u şi î n n u m e r o a s e depla­ s ă r i î n S t a t e l e U n i t e şi î n m a i m u l t e ţări e u r o p e n e — i-a c r e a t a c e s t e i t r u p e u n p r e s t i ­ giu d e s e r i o z i t a t e şi s o l i d i t a t e , calităţi d e ­ monstrate şi c u p r i l e j u l t u r n e u l u i î n ţara noastră. Momentul c e l m a i r e p r e z e n t a t i v d i n cele două seri d c spectacol oferite d e a c t o r i i u n i ­ versităţii a m e r i c a n e p u b l i c u l u i bucureşlean a fost u l t i m u l : s u p l i m e n t u l prezentat, î n cea de-a d o u a s c a r ă , d e d o i a c t o r i , s t u d e n ţ i î n stadiul final, candidaţi Ia diploma de „maşter". E i ne-au p r e z e n t a t — fiecare î n parte — cîteva f r a g m e n t e de roluri, studii de c a r a c t e r e , alese d i n t r - o m a r e bogăţie d e „numere" c e a l c ă t u i e s c r e p e r t o r i u l l o r p e r s o ­ n a l . Iată, î m i z i c e a m , ce posibilităţi ncsfîrşile oferă această m e t o d ă a c t o r i l o r p e n t r u autoperfecţionare ş i , î n acelaşi timp, pentru a avea o r i c i n d u n r e p e r t o r i u de r e c i t a l u r i , aşa cum a u cîntăreţii sau instrumentiştii. P o p o d i u m u l gol, u n sput de lumină prinde i n raza sa silueta unui bărbat tînăr, care se adresează p u b l i c u l u i c u mare n a t u r a l e ţ e şi modestie, prezentîndu-se şi prezcntîndu-şi programid. Apoi, pe nesimţite, fără vreo pregătire specială, actorul devine „personajul" — m a i bine z i s „personajele'' (deoarece, î n s c e n a d i n Ancheta de Peler Weiss, a c t o r u l interpretează atît r o l u l judecă­ t o r u l u i cît şi p e acela a l m a r t o r u l u i i n t e r o -

www.cimec.ro

gat). O m a r c m o b i l i t a t e interioară, a d m i r a b i l antrenată, dă actorului posibilitatea transpu­ nerii r a p i d e , a l t e r n a t i v e , în două personaje, I n u n d c u i n t e r m i t e n ţ ă s t ă r i d<; s p i r i t c u t o t u l diferiţi'. înlr-n tensiune ee creşte pînă In paroxismul final al ororii trăite î n camera de gazare. E o p e r f o r m a n ţ ă c u t o t u l ieşită d i n c o m u n , a d m i r a b i l exerciţiu de autodiscip l i n a r e şi a u t o d i r i j a r e p s i h i c ă . A c e l a ş i a c t o r a trecut apoi prinţr-un r o l de p a r a n o i c (doar t e h n i c e ş t e i n t e r e s a n t ) şi a l t u l d e c o w b o y , d e mare a u t e n t i c i t a t e . Cel de-al d o i l e a a c t o r a pre/enlal. după un personaj m a i puţin inte­ resant, monologul interior al unui boxcur r a t a t la u l t i m u l său m e c i , de o p u t e r e d e s u g e s t i e şi d e u n d r a m a t i s m i m p r e s i o n a n t . Şi t o t u l petreeîndu-se f ă r ă n i c i u n f e l de a r t i ­ ficiu exterior, actorul stînd frumuşel pe -caun ' Exerciţiile — de f a p t m i c i b i j u t e r i i — p r e ­ z e n t a t e d e c e i d o i a c t o r i a u o f e r i t şi c h e i a p e n t r u d e f i n i r e a s t i l u l u i d e j o c şi a c o n c e p ­ ţiei d c t e a t r u p r o m o v a t e d e î n t r e a g a trupă. E v o r b a , c r e d , d c o totală încredere î n forţa c u v î n t u l u i , i n c a p a c i t a t e a sa d c a exprima o lume întreagă, de a stimula imaginaţia, d e a c r e a i m a g i n i , a t r a n s m i t e i d e i şi s e n t i ­ m e n t e , p e c a l e a t r ă i r i i l ă u n t r i c e , a transp\incrii a c t o r u l u i în personaj, cu convingere. D c a i c i şi p u t e r e a d c c o n v i n g e r e a s u p r a s p e c ­ t a t o r u l u i , care intră în convenţie fără n i c i o d i f i c u l t a t e , c o m p l e t î n d c u i m a g i n a ţ i a ceea ce scena nu-i oferă ca c l e m e n t e m a t e r i a l e . Do aicea, t r u p a a a v u t marele c u r a j de a pleca la d r u m f ă r ă n i c i u n f e l d e d e c o r — e x p l i ­ caţia că n-ar f i p u t u t f i t r a n s p o r t a t e c u a v i o ­ nul avea hazul ci — singurele elemente a j u ­ tătoare, în scenă, f i i n d nişte scaune, din păcate c a m scîrţîitoare. Aceste scaune d e v i n , în scurta piesă a l u i T h o r n t o n W i h l e r Călătorie fericită, un auto­ m o b i l , c u care f a m i l i a K i r b y — tatăl, m a m a . şi d o i c o p i i — p l e a c ă să-şi v i z i t e z e f i i c a (şi s o r a ) d i n t r - u n o r ă ş e l î n d e p ă r t a t . 0 f o a r t e ve­ r i d i c ă s c e n ă d e f a m i l i e , c u m i c i l e s u p ă r ă r i şi înseninări, cu emoţii şi zîmbete, în care actriţa C h r i s t y N e w l a n d joacă, c u m u l t ă p u ­ tere emotivă, r o l u l mamei, cu un grăunte

dc i r o n i e duioasă la adresa u n o r g e s t u r i r i ­ d i c o l e a l e a c e s t e i a , c u s i n c e r i t a t e şi s i m p l i t a t e , î n t i m p ce r e g i z o r u l t e h n i c j o a c ă nenumă­ r a t e r o l u r i e p i s o d i c e , a c ţ i o n î n d şi p u ţ i n a r e ­ cuzită indispensabilă. Aceleaşi scaune au fost prezente şi în Scrisoarea de dragoste a lordului Byron, o schiţă d r a m a t i c ă de Tennesscc W i l l î a m s , p e care d r a m a t u r g u l a dezvoltat-o m a i tîrziu în Menajeria dc sticlă, p e aceeaşi t e m ă a f r u s ­ trării. Situaţia tragi-comică a fost c u m u l t ă acurateţe pusă în v a l o a r e de P a u l a A r a n g o , l i e t s y C r o w e şi S a l l y S e g d a . F ă r ă î n d o i a l ă însă că ])iesa d e g r e u t a t e a programului a constituit-o Tinereţea bal-o vina ! (Ce t r a d u c e r e , p e n t r u Ah, Wilderness !) de E u g e n O ' N e i l l . Şi totuşi, i m p r e s i a lăsată d c acest spectacol a fost m a i p u ţ i n puter­ nică. Poate p e n t r u că, f i i n d vorba d e opiesă c o m p l e t ă şi c o m p l e x ă , s-ar f i s i m ţ i t nevoia u n e i r e g i i a c t i v e , care să compună mizanscena pc baza unei anume concepţii, i n t e g r a t o a r e ; p o a t e p e n t r u că a c t o r i i n u e r a u dc v a l o a r e egală. O r i c u m , scaunele a u j u c a t şi a i c i u n r o l multifuncţional, transportîndu-ne î n d i f e r i t e l o c u r i de joc. I m p o r t a n t e faptul că şi a i c i s-au evidenţiat calităţile u n o r a d i n t r e a c t o r i şi a c e e a ş i m a r e î n c r e d e r e î n p u t e r e a d e c o m u n i c a r e a c u v î n t u l u i . S-a detaşat, d i n întreaga distribuţie, î n m o d e v i ­ dent, tînărul Charles Lang, interpretul lui R i c h a r d , a d o l e s c e n t u l c u g î n d i r c p r e c o c e şi cu s e n t i m e n t e l e vîrstei p r i m e i i u b i r i . Dato­ r i t ă l u i , î n p r i m u l r î n d , d a r şi c e l o r l a l ţ i a c ­ t o r i — d i n t r e c a r e s-au m a i e v i d e n ţ i a t K a t b e rine M c Kenna (specializată în roluri de f e t i ţ e n o s t i m e şi r ă s f ă ţ a t e ) , C h r i s t y N e w l a n d , ( i e o r g e A . W i l s o n , A n n M ă r i e L e e (scena d e dragoste Richard—Muriel a avut candoarea purităţii). W e s l e y Bisbop etc. — piesa lui Eugene O ' N e i l l , insolită prezenţă, l u m i n o s t o ­ n i c ă în creaţia a c e s t u i n e c r u ţ ă t o r cercetător a l p a t i m i l o r o m e n e ş t i şi-a d e z v ă l u i t r e s u r s e l e d e u m o r şi t a n d r e ţ e . Şi t o t u ş i , p e c î n d o t r u p ă teatru profesionist, m a t u r ? americană de

Margareta

Bărbuţă

4f
www.cimec.ro

La Sofia: al IV-lea Festival International de Teatru T.V.
Sofia, 1 2 m o i .1974, o r a 1 1 . î n sala de festivităţi de la R a d i o are loc deschiderea oficială a c e l u i de al IV-lea F e s t i v a l I n t e r ­ naţional de T e a t r u T V . Preşedintele Comite­ t u l u i d e R a d i o şi T e l e v i z i u n e a n u n ţ ă compo­ n e n ţ a c e l o r d o u ă j u r i i — i n t e r n a ţ i o n a l şi a l Intcrviziunii — p r i n t r e m e m b r i i căruia mă număr. A d o n a z i . la o r a 10, are loc întîlnirea j u r i i l o r . O o r ă m a i t î r z i u , la G r a n d Hotel B n l k a n , i n Sala de C o n s i l i u de la e t a j u l 11. •special amenajată, j u r i i l e îşi încep activi­ tatea. Pe m a s ă . între stegulcţole c e l o r H i ţări p a r t i c i p a n t e , p r i n t r e c a r e şi c e l a l R o m â n i e i , sînt instalate d o u ă televizoare p e n t r u f i l m e l e c o l o r şi d o u ă p e n t r u c e l e a l b - n e g r u . Tradu­ cerea este a s i g u r a t ă la căşti, p r i n aparate poliglot, în limbile oficiale, menţionate în •Statutul F e s t i v a l u l u i — rusă. germană, f r a n ­ ceză şi engleză. Scria spectacolelor este deschisă de o realizare c o l o r a t e l e v i z i u n i i pragheze d u p ă p i e s a f r a ţ i l o r K a r e l şi J o s e f "Capele, Viaţa insectelor, prezentată hors con«eours. î n c o m p a r a ţ i e c u v e r s i u n e a s c e n i c ă a acestei c o m e d i i a m a r e pe care o v ă z u s e m la •Bucureşti, în i n t e r p r e t a r e a T e a t r u l u i N a ţ i o n a l din Praga. versiunea T V , semnată de Jan Malejovski aminteşte de Sa/rricon-ul lui Fellini. P r i m u l spectacol d i n c o n c u r s , r e a l i z a t co­ lor, este p r e z e n t a t în dimineaţa următoare, la ora 9 : Povestea muntelui spînzuraţilor (R.D.G.), o oarecare comedioară contempo­ rană cu d o i îndrăgostiţi tomnateci — un m e c a n i c şi o b u c ă t ă r e a s ă — scrisă d e J o a c h i m N o w o t n y şi r e g i z a t ă d e J u r i j K r a m c r . î n aceeaşi d i m i n e a ţ ă , la o r a 1 1 , T e l e v i z i u ­ nea din Bratislava prezintă spectacolul In spatele frontului, a l c ă r u i s c e n a r i u este ela­ b o r a t de I v a n S t a d t r u k e r d u p ă piesa V e r e i Marcovici. Zatureţka. Acţiunea se petrece în t i m p u l ocupaţiei fasciste. Decor unic : camera unei învăţătoare. Atmosferă tensio­ nată c u pricepere de regizoarea Marta Oogalova. Decupaj ferm. cu tăieturi precise. Prim-planurî expresive. Actorii — p a t r u la număr — foarte buni. Nu, războiului, pentru manifest al spectacolului pace ! — este t i t l u l color finlandez pre­ z e n t a i d u p ă - a m i a z a , l a o r a 1 6 . A u t o r i i sce­ nariului — Timo Bergholm, Hannu Kahak o r p i .şi R a i m o l l a r t z e l l — a u p l a s a t a c ţ i u n e a îu a n i i 1 9 4 0 — 4 1 , d u p ă t e r m i n a r e a războiului sovieto-finlandez, aducînd în p r i i n - p l a n un moment d i n lupta forţelor progresiste din Finlanda pentru consolidarea prieteniei cu U.R.S.S. Spectacolul semnal de T i m o Ber­ g h o l m şi B o - K r i k M n n n e r s l r o m c o n s t i t u i e o condamnare v e h e m e n t ă a r ă z b o i u l u i , a fas­ un vibrant apel pentru cismului, lansind pace. î n zilele următoare : u n spectacol c o l o r de e x c e p ţ i e , o a u t e n t i c ă lecţiei d e t e a t r u T V , a l t e l e v i z i u n i i s u e d e z e : Documentele secrete ale I.T.T. S c e n a r i u l este s c r i s s p e c i a l p e n t r u t e l e ­ viziunea suedeză de către d r a m a t u r g u l chi­ l i a n J o r g c D i a z în c o l a b o r a r e c u spaniolul Francisco .1. U r i z , ulilizînd în acest scop documentele secrete ale I . T . T . , p u b l i c a t e in 1972 de ziaristul american Jack Anderson. U n desăvîrşit profesionist al r e g i e i de tele­ o viziune, Slaffan Boss, a d i r i j a t e x e m p l a r distribuţie remarcabilă. 'Televiziunea maghiară prezintă un filmscheci care reuneşte t r e i n u v e l e ale s c r i i t o ­ rului Istvan Saho, adaptate pentru micul ecran de A n t a l fanos. regia f i i n d asigurată de Tibor l l o r v a t . Trei drame consumate în l u ­ mea satului c o n t e m p o r a n , p r i l e j u i n d întîlnirea cu u n cunoscut actor de f i l m — A n t a l Pager. O baladă tragică, u n i m n î n c h i n a t e r o i s m u ­ lui anonim e s t e Partidă pentru instrumente de lemn (Polonia). Acţiunea spectacolului realizat de Ştefan S z l a c h t y c z d u p ă piesa l u i Stanislaw Grochowiak se p e t r e c e în timpul ocupaţiei h i t l c r i s t e , p r i n c i p a l u l e r o u f i i n d u n tăietor de l e m n e . Spectacolul nigerian 1 ncarnada e realizat de A i i t ' C h a i t F I M e h d a o u i Tsmail. Scenariul, scris d e A z d i n Medubi după piesa scriito­ r u l u i f r a n c e z G a b r i e l A u d i s i o , Victoria morţii, e v o c ă i-m e p i s o d p e t r e c u t î n S p a n i a c u c e r i t ă de c o m a n d a n t u l m i l i t a r r o m a n , Scipio Afri­ c a n u l , în t i m p u l c e l u i de a l doilea război punic. Al d o i l e a s p e c t a c o l h o r s c o n c u r s este p r e ­ zentat de către t e l e v i z i u n e a bulgară : Mare autumnală (scenariul — Liuben Stancv, re-

00

www.cimec.ro

gin — M l n d c n K i s c l o v ) . O comedie de m o r a ­ vuri eu ciţiva a m i c i c a r e , înitîlnindu-se la m a r c , îşi <!csconspiră adevăratele caractere. Scenariul spectacolului sovietic Amintiri, este s e m n a t d e dramaturgul ICdwnrd Radz i n s k i , a u t o r u l c e l o r 101 pagini despre dra­ goste. R e a l i z a t color d e r e g i z o r u l A . P r o ş k i n (lupă metoda flnsh-back-urilor, spectacolul are ca e r o i n ă centrală o t î n ă r ă s a v a n t ă spe­ cializată în oceanografie, a l cărei caracter Complicai îi c r e e a z ă n e n u m ă r a t e d i f i c u l t ă ţ i î n viaţa particulară. In r o l u l p r i n c i p a l : T a t i a n a Doroniiia, protagonista filmului Sora cea mare. Televiziunea bulgară prezintă în concurs u n f o a r t e b u n s p e c t a c o l c o l o r : 0 femeie a trecui răspinlia. Cuplul alcătuit din scena­ r i s t u l A n t o n A n t o n o v - T o n i c i şi r e g i z o r u l A s e n T r a i a n o v şi-a c o n c e n t r a t a t e n ţ i a p e o p r o b l e ­ matică contemporană e x t r e m de interesantă, dezvăluind dominată de c o n f l i c t e p u t e r n i c e , caractere d î r z e în c o n f r u n t ă r i decisive. Un a c t o r excepţional in r o l u l p r i n c i p a l : U b e o r g b i ('iheorghiev-J)oţ. Valea liniştită, semnal de regizoarei. M a r i j a Scine-Barieevio la t e l e v i z i u n e a d i n Ljubljana •este r e a l i z a t d u p ă o p i e s ă d c V i n k o T r i n k n u s şi a b o r d e a z ă problema ţăranului legat pu­ ternic de p ă m i n t . Televiziunea Romană p r e z i n t ă în concurs spectacolul cu piesa Femeia fericită d e Cor• n c l i u b e n , în regia l u i N i c o l a e M o t r i c . 19 m a i 1 9 7 4 , o r a 1 6 . J u r i i l e a c o r d ă pre­ m i i l e p r i n VOt secret. L d o r a 1 9 , în Sala do festivităţi d e la R a d i o , a r e l o c ceremonia finală de înmînare a p r e m i i l o r . Spectacolului cu piesa Femeia fericită de Corneliu Leu, prezentat de Televiziunea Română. i sn acordă P r e m i u l Sfatului P o p u l a r a l oraşului Sofia p e n t r u cea m a i reuşită t e m ă contem­ porană. <

Actuala ediţie a Festivalului internaţio­ n a l d e T e a t r u TV. de ba S o f i a a prilejuit — pe lingă interesul strict i n f o r m a t i v , de­ loc n e g l i j a b i l — o îutîlnirc c u a d e v ă r a t c r e ­ atoare a realizatorilor, contribuind substan­ ţial la d e z v o l t a r e a cooperării internaţionale televiziune, la cunoaşterea nemijlocită de a p r o g r e s e l o r o b ţ i n u t e în domeniul drama­ t u r g i e i , r e g i e i , s c e n o g r a f i e i şi o p e r a t o r i e i s p e ­ cifice genului. d e l u c r u s-a r e m a r c a t prin se­ Climatul riozitate. A t m o s f e r a a fost sobră, d a r des­ tinsă. Spectacolele prezentate au demon­ strat interesul neilisimulat p e n t r u problemele contemporane, au confirmat preocuparea f i ­ ecărei ţări participante d e a aborda c u c u ­ raj, responsabil, angajat, teme actuale pro­ p r i i (Mapei p e c a r e o s t r ă b a t e o m e n i r e a în momentul actual. î m b u c u r ă t o r a fost refuzul l i z a t , a l tendinţelor m o n d e n e , ferm, genera­ al snobismu­

lui,

al

elementelor

extra-artiatice

de

orice

f e l , e p a t a n t e c u o r i c e preţ, a l absurdului, a l s o f i s t i c a t u l u i . A u f o s t a p l a u d a t e generos, î n u n a n i m i t a t e , s p e c t a c o l e l e s i m p l e şi u m a n e ! Palmaresul festivalului, rezultat corect al v o t u r i l o r e x p r i m a t e secret de către membrii juriilor, atestă — după opinia mea — ierarhizarea veridică a v a l o r i l o r . A c t u a l a edi­ ţii; a însemnat încă o perspectivă asupra propriei realităţi a a r i e i T e a t r u l u i T V . Premiul I. — O (Bulgaria) Premiul II. — I.T.T. (Suedia) Premiul III. — special femeie a trecui secrete răspîntia ale

Documentele Valea al liniştită juriului — Nu

(Ljublijana— Amintiri războiului,

lugoslavia)
Premiul (U.R.S.S.) Premiul pentru pace

intcrviziunii ! (Finlanda)

Nae

Cosmescu
1974

Sofia, 1 2 - 2 2 m a i

www.cimec.ro

O

performanţă

neobişnuită..

Teatru T.V. în uzină
„ P u t e r e a şi A d e v ă r u l " de Titus Popovici la Uzina de aluminiu din Slatina
La începutul l u n i i m a i o echipă a Radiot e l e v i z i u n i i a însoţit u n g r u p d e a c t o r i î n vederea realizării unui spectacol de teatru p e n t r u m u n c i t o r i şi c u p a r t i c i p a r e a directă a metalurgiştilor slătineni, avînd l a bază lucrarea l u i Titus Popovici, Puterea şi Adevărul. I n moment neobişnuit î n viaţa teatrală a t e l e v i z i u n i i , deoarece, după cîte ş t i m , este p e n t r u p r i m a d a t ă c î n d o m o n t a r e p r o p r i e se d e s f ă ş o a r ă î n a f a r a studiourilor noastre sau d i n c o l o d e p e r i m e t r u l u n u i spaţiu teatral amenajat. Alegerea unei mari hale a întreprinderii de prelucrar» a a l u m i n i u l u i d i n Slatina, ca loc d e reprezentaţie a acestui spectacol, a fost dictată d e înseşi cerinţele scenariului. Adaptarea pentru televiziune, semnată de A l e x a V i s a r i o n , r e g i z o r u l s p e c t a c o l u l u i , pastrînd î n d a l e l e c i esenţiale t e x t u l piesei l u i Titus P o p o v i c i , şi-a p r o p u s o d e z b a t e r e l u ­ cidă, fără menajamente, l a cotele cele m a i înalte a l e responsabilităţii c o m u n i s t e , p r i v i n d semnificaţiile şi i m p l i c a ţ i i l e politice, etice, s o c i a l e , a l e p u t e r i i şi a d e v ă r u l u i . P r i n c i p a l i i eroi a i piesei — Stoian, D u m a , Petrescu, O l a r i u , M â n u , N i c h i f o r — a u fost a d u ş i p c s c e n ă a c u m , î n z i l e l e n o a s t r e , să-şi c o n f r u n t e condiţia l o r d e o a m e n i p o l i t i c i r e ­ v o l u ţ i o n a r i , s ă e x p l i c e şi să-şi e x p l i c e ati­ tudinea l o r într-un a n u m e moment istoric, să-şi e x a m i n e z e p r o p r i a l o r v i a ţ ă şi relaţiile d i n t r e e i î n p r e z e n t şi î n t r - u n t r e c u t n u p r e a îndepărtat. N u se p u t e a găsi u n c a d r u m a i propice p e n t r u acest p r o o e s - d e z b a l e r e decît u n m a r e o b i e c t i v i n d u s t r i a l . A f l a t încă î n p l i n proces

92

www.cimec.ro

Spaţiu

de joc

— o hală

imensă

de circa

2 000

m.p..

d c d e z v o l t a r e şi s i t u a t î n t r - o l o c a l i t a t e c a r e a c u n o s c u t de a b i a în a n i i s o c i a l i s m u l u i forţa vitalizatoare si dinamizatoare a industria­ l i z ă r i i , e l s-a d o v e d i t c u d e o s e b i r e î n m ă s u r ă să se c o n s t i t u i e c a f u n d a l c o n c r e i t d e v i a ţ ă al c o n f l i c t u l u i dramatic imaginat de Titus P o p o v i c i . Ş i p e a c e s t f u n d a l şi-au p r o p u s r e a ­ l i z a t o r i i s p e c t a c o l u l u i să r e e v a l u e z e e v e n i m e n ­ t e l e şi f a p t e l e d r a m e i , p e t r e c u t e c u a n i î n urmă. A i c i , în freamătul v i u al m u l ţ i m i i , într-un c a d r u a u s t e r d e s t u d i u o r i în acela a l sălii de spectacol, relaţia dialectică d i n t r e e x e r c i t a ­ r e a p u t e r i i şi î m p l i n i r e a u m a n ă a « a d e v ă r u l u i revoluţiei, aşa c u m e u r m ă r i t ă de textul d r a m e i . în p e r s p e c t i v a d e s f ă ş u r ă r i i e i i s t o r i c e , s-a p r e z e n t a t e f e c t i v î n r e a l a e i g r a v i t a t e şi în r e a l e l e ei d i m e n s i u n i . P e n t r u a se t r a d u c e î n v i a ţ ă d a t e l e s c e n a ­ riului dramatic s-a ales, în urma unor prospecţii prealabile, o bală imensă cu o suprafaţă d e c i r c a 2 0 0 0 m p . I n acest l o c d e producţie se c e r e a a m e n a j a r e a unui spaţiu d e s p e c t a c o l şi a s i g u r a r e a c o n d i ţ i i l o r d c t e l e ­ v i z a r e a s t f e l c a m e d i u l e x i s t e n t să-şi p ă s t r e z e neallerală p r o p r i a sa c o n f i g u r a ţ i e . I n a c e s t scop, scenograful V i t t o r i o H o l t i e r a organizat u n loc de reprezentaţie f o a r t e s i m p l u în a p a ­ renţă, d a r e x t r e m de funcţional : u n p o d i u m drept u n g h i u l a r , d i n l e m n , înalt de 0,80 m . , a v î n d l a e x t r e m i t ă ţ i c î t e o s c a r ă d e a c c e s , şi p e c a r e , î n m i j l o c , e siltuată o m a s ă p e n t r u ş e d i n ţ e , c î t e v a s c a u n e şi d o u ă b ă n c i î n p ă r ­ ţile l a t e r a l e . I n faţa a c e s t u i eşafodaj a u f o s t

amplasate : o a doua masă, ceva m a i mică, cîteva s c a u n e , u n c u i e r şi u n p a t . P e i m e n s u l perete a l b d i n spatele p o d i u m u l u i , a rămas d e s c o p e r i t ă o u r i a ş ă l o z i n c ă scrisă d e m u n c i ­ t o r i i secţiei, c u l i t e r e d e c u l o a r e a p u r p u r e i : „Trăiască Partidul Comunist Român". O problemă destul de dificilă a constituit-o realizarea cerinţelor dc iluminat necesare captării i m a g i n i l o r de t e l e v i z i u n e . Camerele d e l u a t v e d e r i , a m p l a s a t e d e o p e r a t o r u l şef C l a u d i u S l a v u , a t î t î n f a ţ a c î t şi î n s p a t e l e p o d i u m u l u i , p r e t i n d e a u o soluţie d e i l u m i n a t cît m a i a p r o p i a t ă d e c o n d i ţ i i l e e x i s t e n t e î n ­ t r - u n s t u d i o . P e n t r u aceasta, a u t o r u l rîndur i l o r de faţă a p r o i e c t a t o grilă d r e p t u n g h i u ­ lară din ţeavă metalică, c u dimensiunile e x t e r i o a r e de 0 X 10 m . . care a fost r e a l i ­ zată l a faţa l o c u l u i , î n c h i a r z i l e l e d e p r e ­ gătire a s p e c t a c o l u l u i , c u c o n c u r s u l b i n e v o i t o r al m u n c i t o r i l o r şi tehnicienilor d i n între­ prindere şi sub supravegherea maistrului nostru dc l u m i n i A d r i a n Urîtu. P r i n inter­ m e d i u l u n o r b r ă ţ ă r i m e t a l i c e şi a l u n o r tije t e l e s c o p i c e s-au m o n t a t , a t î t p e l a t u r i l e e x t e ­ r i o a r e a l e c a d r u l u i m e t a l i c cît şi p e ţ e v i l e sudate în i n t e r i o r u l acestuia, u n n u m ă r de 32 d e r e f l e c t o a r e c u l ă m p i cuarţ-iod. d e m a r e eficacitate luminoasă d a r de gabarite reduse. Folosirea tijelor telescopice a p e r m i s coborîrea a p a r a t e l o r l a î n ă l ţ i m i l e cele m a i c o n ­ venabile unei iluminări corespunzătoare a fiecărei z o n e î n p a r t e . G r i l a , î m p r e u n ă c u reflectoarele şi c a b l u r i l e a f e r e n t e , cîntărind a p r o x i m a t i v o jumătate de tonă, a fost ridi-

www.cimec.ro

93

c a l a c u a j u t o r u l u n o r c a b l u r i d i n oţel, f i x a t e în p a t r u p u n c t e , d c c î r l i g u l m a c a r a l e i unui p o d r u l a n t . Suspendai la o î n ă l ţ i m e d e a p r o ­ x i m a t i v 4,5 i n f a ţ ă d e s o l . acest ..pod de l u m i n i " , alcătuit ad-hoc, a fost a m p l a s a t în echilibru s l a b i i , d e a s u p r a spaţiului de r e p r e ­ zentaţie. Modul dc suspendare precum şi f o r m a reflectoarelor f o l o s i t e , a s e m ă n ă t o a r e cu a c o r p u r i l o r de i l u m i n a t d i n ludele i n d u s t r i ­ a l e , a s a t i s f ă c u t cerinţele noastre şi î n a c e ­ laşi t i m p n u a i n f l u e n ţ a t n e g a t i v a m b i a n ţ a generală a mediului e x i s t e n t . A l t e aparate, d e s t i n a t e i l u m i n ă r i i î n p r o f u n z i m e a b a b a şi pentru public, au fost m o n t a t e pe stative, în a f a r a t i m p u l u i c a m e r e l o r de luat v e d e r i . Două o r g i de l u m i n i p o r t a b i l e a u asigurat n i v e l u r i l e o p t i m e d e i l u m i n a r e şi p o s i b i l i t a ­ tea conectării sau s t i n g e r i i , i n d i v i d u a l e sau p c g r u p e , a p r o i e c t o a r e l o r şi r e f l e c t o a r e l o r . C a p t a r e a s u n e t u l u i , în c o n d i ţ i i l e existenţei u n u i proces tehnologic neîntrerupt d i n halele î n v e c i n a t e , a n e c e s i t a t m o n t a r e a a 14 m i c r o ­ f o a n e în p r i n c i p a l e l e p u n c t e de j o c . T e h n i ­ cianul Tănaso Mihalache. ajutai direct de ş e f u l c a r u l u i de r e p o r t a j , i n g . T r ă i a u Ş e r b u , a r e u ş i t c a p r i n m a n e v r e o p e r a t i v e şi p r i n d o z a j u l o p t i m a l intensităţilor a u d i o să o b ­ ţină o captare sonoră de bună calitate tehnică. Perioada de pregătire a acestui spectacol a d u r a t d o a r p a t r u zile i a r în cea de a c i n e c a z i s-au p r e z e n t a t în f a ţ a l u c r ă t o r i l o r între­ prinderii şi simultan s-au înregistrat pe bandă magnetică două reprezentaţii conse­ cutive. Desigur, esle o performanţă neobişnuită, c h i a r f a ţ ă d e o p e r a t i v i t a t e a c u c a r e se r e a ­ lizează în studiourile noastre un spectacol teatral. Ea n u ar f i fost posibilă fără e f o r t u l conjugat a l întregii echipe, fără concursul s u b s t a n ţ i a l a l o s p i t a l i e r e l o r n o a s t r e g a z d e şi, m a i ales, fără dăruirea totală a c o l e c t i v u l u i d e i n t e r p r e ţ i . P e n t r u a-şi î n d e p l i n i î n d a t o r i ­ rile profesionale l a Iteatrele u n d e lucrează, a c t o r i i a u f o s t n e v o i ţ i să f a c ă z i l n i c naveta Slatina—Bucureşti. A i c i , capacitatea organiza­ t o r i c ă şi e x p e r i e n ţ a ş e f u l u i d e p r o d u c ţ i e I l i e Măinescu precum şi i n i ţ i a t i v e l e inimosului r e g i z o r d e p l a t o u V a s i l e M i r o s l a v şi-au s p u s d i n p l i n c u v î n t u l . î n vederea respectării r i g u ­ r o a s e a g r a f i c u l u i o r a r a l d e p l a s ă r i l o r şi a l repetiţiilor n o a s t r e . Cînd aştern p c hîrtie aceste m ă r t u r i i de lucru, produsul nostru a r t i s t i c se a f l ă în s t a d i u d e f i n i s a r e , a d i c ă în p e r i o a d a de m o n ­ t a j e l e c t r o n i c . C u s i g u r a n ţ ă că p r e z e n t a r e a l a posturile de televiziune a spectacolului va g ă s i c o n d e i e m u l t m a i a u t o r i z a t e p e n t r u a-şi s p u n e p ă r e r e a , c u o b i e c t i v i t a t e şi c u c o m p e ­ tenţă, p r i v i n d rezultatele artistice obţinute. D a r c a m a r t o r o c u l a r l a p r e g ă t i r e a şi r e a l i ­ zarea acestei t r a n s p u n e r i televizate, nu pot să n u subliniez cîteva aspecte din munca de creaţie. Tînărul r e g i z o r A l e x a V i s a r i o n a î n d r u m a t a c t o r i i s p r e o i n t e r p r e t a r e f i r e a s c ă , l i p s i t ă de a r t i f i c i i şi t i c u r i t e a t r a l e , u r m ă r i n d m a i p u ­ ţ i n c o n t u r a r e a u n o r t i p o l o g i i u m a n e cît s u b ­

l i n i e r e a i d e i l o r «'are se c o n f r u n t ă şi g e n e r e a z ă conflictul piesei. Reorganizarea materialului, d r a m a t i c ca .şi e l i m i n a r e a u n o r s c e n e şi p e r ­ s o n a j e s e c u n d a r e s-au f ă c u t , d c a s e m e n e a . î n vederea unei m a x i m e tensionări a c o n f l i c t u ­ l u i . Înfruntarea d i n t r e eroii p r i n c i p a l i a căpăl a t «astfel u n c a r a c t e r v i u , a s c u ţ i t , u n e o r i d u r dar î n t o t d e a u n a s i n c e r . P e r s o n a j e l e îşi sus­ ţin c u p a t o s r e v o l u ţ i o n a r şi c u convingere i d e i l e . F i e c a r e îşi a r g u m e n t e a z ă a t i t u d i n e a şi în n u m e l e c a l i t ă ţ i i l o r d e o a m e n i p o l i t i c i , d e comunişti. Fiecare caulă răspunsuri ca să î n ţ e l e a g ă e x a c t s u r s a e r o r i l o r şi t e m e i u l î n ­ pentru a realiza televiziv făptuirilor. Şi, această a t m o s f e r ă d e tensiuni», r e g i z o r u l a sugerat redactorului (Liliana Moldovan) şi regizorului de montaj (Dan Popovici) un ritm mai lent de alternanţă a imaginilor captate, solicit înd preponderenţa planurilor largi, generale, pentru a-i o f e r i telespecta­ t o r u l u i s e n z a ţ i a d e p a r t i c i p a n t n e m i j l o c i t la „reconstituire", pentru ca forţa cuvîntului r o s t i t să n u f i e t u l b u r a t ă d o s c h i m b ă r i prea rapide, deconcertante, a imaginilor.
T

în timp cc pe scena teatrului „Lucia S l u r d z a R u l a n d r a " V i c t o r B e b c n g i u c îl i n t e r ­ p r e t e a z ă p e D u m a , în s p e c t a c o l u l t e l e v i z i u n i i el a d a t v i a ţ ă p e r s o n a j u l u i S t o i a n . U n Pavel S l o i a n , energic, i n t r a n s i g e n t , sigur dc el ca d e ţ i n ă t o r a l p a l o r i i şi d e p o z i t a r al adevă­ r u l u i , i n t e r p r e t a t CU o s o b r i e t a t e a mijloa­ c e l o r e x p r e s i v e şi c u o f o r ţ ă i n t e r i o a r ă ce demonstrează < treaptă înaltă de m a t u r i t a t e > profesională a acestui talentat actor. Bolul l u i P e t r e Petrescu a fost î n c r e d i n ţ a t t î n ă r u l u i actor arădean Liviu Bozorea. Acesta ne-a prezentai un intelectual c a l m , sincer, deschis, a f e c t a t d e s i l u a ţ i a î n c a r e se g ă s e ş t e d a r înd î r j i t în susţinerea a d e v ă r u l u i o p i n i i l o r sale şi d e m n în întreaga sa atitudine. Costel Constantin conferă o robusteţe dramatică p e r s o n a j u l u i O l a r i u ; Şt. M i h ă i l e s c u B r ă i l a a avui s i n c e r i t a t e şi u n f i r e s c e m o ţ i o n a n t îii r o l u l hăt r i n u l u i c o m u n i s l N i o h i f o r ; A l . D r ă gan îl i n t e r p r e t e a z ă c u u n patos sobru pe Duma iar A l . Ceorgescu a a d u s p e scenă v i g o a r e a specifică tinereţii sale. De-a lungul repetiţiilor, operatorul Petre Tordăncscu a c o n s e m n a t pe peliculă diferite a s p e c t e a l e p r o c e s u l u i d e p r o d u c ţ i e şi a f i l ­ mat pe şantierul destinat e x t i n d e r i i între­

prinderii,

secvenţele

urmînd

a

f i folosite ca
cu

un preambul elocvent l a r i r i a n t i c i p a ţ i i l a acest

şi drept epilog proces-dezbalere.

î n c h i n a t m ă r e ţ e l o r a n i v e r s ă r i d i n acest a n — a X X X - a a n i v e r s a r e a e l i b e r ă r i i p a t r i e i şi al Xl-lca Congres al Partidului nostru — Puterea şi Adevărul, în a d a p t a r e a televiziu­ n i i , e s t e d e s t i n a t ă să c o n s t i t u i e u n p u n c t de r e p e r în a c t i v i t a t e a d e v i i l o r a t e a t r u l u i d i ­ fuzat pe m i c u l ecran — un teatru politic, a g i t a t o r i c , a n c o r a t în realităţile vieţii noastre, o o g l i n d ă v i e a v r e m u r i l o r pe c a r e le I r ă i m . Sîntem convinşi că i n i ţ i a t i v a redacţiei tea­ trale a Radioteleviziunii va fi continuată şî a m p l i f i c a t ă în această direcţie.

Virgil

Petrovici

94

www.cimec.ro

rostul n o s t r u , depăşeşte I o n u l ovocator-istor i c a l d r a m a t u r g i e i d e g e n şi t r i m i t e l a o» meditaţie responsabilă asupra condiţiei u m a ­ ne în general. Cu o b o g a t ă şi f r u c t u o a s ă e x p e r i e n ţ ă d e televiziune, Sorana Coroamă şi-a adaptat montarea d e l a „ N a ţ i o n a l u l " i e ş e a n într-uni c h i p e x e m p l a r , î n aşa f e l î n c î t spectacolul pare creat a n u m e pentru televiziune, u z î n d de t o a t e m i j l o a c e l e a r t i s t i c e şi t e h n i c e ale a c e s t e i a , i a r p i e s a îşi a r a t ă , m u l ţ u m i t ă r e g i ­ zoarei, n e b ă n u i t e v i r t u ţ i c i n e m a t o g r a f i c e . I n sfîrşit, T c o f i l Vîlcu într-una d i n cele m a i hune ''cunoscute d e n o i ) creaţii ale sale, răscolit d e î n t r e b ă r i l e t u l b u r i a l e p e r s o n a j u ­ l u i , u n H a roş t r ă i n d c u e g a l ă a r d o a r e g î n d i ­ rea şi acţiunea, proioctîndu-şi mereu, nu Ţâră c h i n u r i şi î n d o i e l i , rostul său în lume. r o s t u l r ă s p u n d e r i i şi f a p t e l o r s a l e , s i m ţ i t d e i n t e r p r e t c a u n d e s t i n u n i c şi j u c a t c a u n p e r s o n a j d e b a l a d ă rătăcit în d i a l o g u r i l e l u i P l a t o u , p e r s o n a j interogîndu-şi m e r e u conşti­ inţa ( u m b r a , a b u r u l acela care nu e o m . deşi a r e t r u p , s u t a n ă şi n u m e l e d e Roşea) întru cunoaşterea de sine. întru descoperirea a d e v ă r u l u i . încă o d a t ă T c o f i l V î l c u . î n c o n ­ j u r a t d e a d o r i f o a r t e b u n i . d e m o n s t r e a z ă căi la Iaşi este l o c p e n t r u s p e c t a c o l e m a r i .

Transmiterea

spectacolului

Petru

R<lfCş

de

Lovinescu,

î n buna

.şi emoţionanta

interpre­

t a r e a T e a t r u l u i M a ţ i n n a i «lin Taşi s u b c o n ­ ducerea Sorauei Coroamă (regizoare cu o excelentă ]>riză la t e x t u l d e a t m o s f e r ă , şi i d e e ) , n e a m i n t e ş t e că d i s p u n e m de o seri­ o a s ă d r a m a t u r g i e i s t o r i c ă , p a r c ă m a i serioasă şi m a i p r o f u n d ă î n i n v e s t i g a ţ i a o m u l u i d e ­ cît d r a m a t u r g i a de inspiraţie contemporana. Cuci, iată, această piesă a l u i L o v i n e s c u , a p o i colo scrise d e P a u l A n g l i e i , a p o i încercările — v a l o r i f i c a t e s c e n i c s a u n u — a l e l u i Soroscu, Ardeleanu, Chitic, Tărchilă, Bradu arată o tendinţă puternică do a b a n d o n a r e a ilustrativului în f a v o a r e a i d e i i şi a meta­ forei, implică o a l t f e l d c lectură a docu­ mentului istoric, p r i n resemnificarea psiho­ logică şi s i m b o l i c ă a personalităţilor, prin mutarea accentuIui dramailic de pc anecdo­ t i c ă p e dezbatere şi m e d i t a ţ i e f i l o s o f i c ă . P u ­ ţ i n e t e x t e d e p r o b l e m a t i c ă a c t u a l ă se î n c u ­ m e t ă să a n a l i z e z e atît d e t ă i o s s e n t i m e n t e l e , să p u n ă p e cîntar c u atîta s i m ţ dialectic p r i n c i p i i l e şi p o r n i r i l e , n a t u r a u m a n ă i n t e r i ­ oară şi n e v o i a istorică exterioară, c u m o f a c e Petru Rarcş. u n a d i n cele m a i b i n e s t r u c t u r a t e şi m a i „ r o t u n d e " p i e s e d i n d r a ­ m a t u r g i a l u i H o r i a L o v i n e s c u şi d i n d r a m a ­ t u r g i a n o a s t r ă c o n t e m p o r a n ă . D a r ă a r f i să numim doar d i l e m a paşnicului negustor de peşte, care — f i r e r e f l e x i v ă şi e c h i l i b r a t ă , dar pătrunsă de înalta responsabilitate a conducătorului — se v e d e silit să ucidă p e n t r u c ă „ ţ a r a a r e n e v o i e d e o r d i n e " , să-şi c a l c e c u v î n t u l , şi n u o d a t ă , f i i n d c ă m a i p r e s u s d e e l şi d e o n o a r e a sa e s l e soarta p o p o r u l u i s ă u , v o m constata că există a i c i , î n a c e a s t ă p i e s ă i s t o r i c ă şi f i l o s o f i c ă , u n m i e z d r a m a t i c f i e r b i n t e şi d e n s . I a r s e n s u l eroic şi t r a g i c p e c a r e î l c a p ă t ă î n p i e s ă c u v i n t e l e l u i B a r e ş : să n u n e g î n d i m l a n o i , c i l a

î n c ă o d a t ă şi t e l e v i z i u n e a demonstrează c ă şi l a c a a c a s ă e s t e l o c p e n t r u s p e c t a c o l e mari. P i e s e l e p r e m i a l e se ţ i n l a n ţ . R e g r c t i n d că am absentat (motivat, f i r e ş t e ) , d e l a p i e s a lui R a d u T e o d o r i i , de care însă neapărat ne v o m ocupa la o eventuală r e p r o g r a m a r e a e i , ne o p r i m a s u p r a u n u i d r a m a t u r g , desco­ perit de către m a j o r i t a t e a spectatorilor t o t prin mijlocirea televiziunii, Mircea Bradu. După u n Vlad Ţepeş, p r o d u s , aşa c u m a r ă t a m , al unei n o i o p t i c i istorico-dramatice. Mircea Bradu primeşte o m e n ţ i u n e l a c o n ­ cursul televiziunii pentru Satul blestemat. e v o c a r e a u n e i răscoale a n t i h i t l e r i s t e d i n t r - u n sat t r a n s i l v ă n e a n . F a p t a u t e n t i c , — p r e c i z e a z ă a u t o r u l într-un interviu-prefaţă, fapit a u t e n t i c — menţionează un insert în generic. Preci­ zare m a i puţin i m p o r t a n t ă , căci asemenea fapte autentice a u fost m a i m u l t e , i a r r e p r o ­ ducerea documentaristică a evenimentelor a r fi putut alcătui u n s i m p l u r e p o r t a j de r e ­ c o n s t i t u i r e . M i r c e a B r a d u , a u t o r c u însuşiri d r a m n l u r g i c e , face m a i m u l t decît u n r e p o r ­ ter ; el schiţează p e r s o n a j e ( p r i m a r u l , î n v ă ţ ă ­ t o r u l . Sculărea), d a r foloseşte şi s c h e m e ( i n ­ s p e c t o r u l de Siguranţă, ofiţerul n e a m ţ ) , creează a t m o s f e r a s a t u l u i în scena „frizeriei" — a u t e n ­ t i c şi i n e d i t c o m p u s ă , l e a g ă c u u n d i a l o g de teatru personajele, gradează c o n f l i c t u l după

www.cimec.ro

95

reţeta b i n e c u n o s c u t ă a t e m p o r i z ă r i i p r i n a u t o s a c r i f i c i u ( p r i m a r u l a c c e p t ă să f i e b ă t u t , b a c h i a r p r o p u n e e l m ă s u r a , ca să lase t i m p i n s u r g e n ţ i l o r să t r e a c ă l a a c ţ i u n e , î n t i m p c c î n v ă ţ ă t o r u l r ă n i t stă c u b r a ţ e l e r i d i c a t e p î n ă l a e p u i z a r e , r e f u z î n d să d e c o n s p i r e a s c u n z ă ­ toarea armelor), descrie şi o mică luptă (sînt v r e o p a t r u s a u c i n c i hitlerişti î n s c e n ă ) , i n / l r o d u c e şi u n m o m e n t d e t e n s i u n e p s i h o ­ l o g i c ă ( s a t u l , n u î n s ă şi s p e c t a t o r u l , î l c r e d e pe p r i m a r trădător) şi c h i a r u n coup de foudre : t o a t ă l u m e a se fereşte să-i spună p r i m a r u l u i că f i u l său a m u r i t pe f r o n t , d a r p r i m a r u l a r a t ă î n f i n a l că ştia acest secret t r a g i c . A ş a d a r , a u t o r u l se p r i c e p e să c o n s t r u ­ iască o piesă d e t e a t r u , aplică destul de corect t e h n i c a scenică, l u c r î n d ca u n mese­ riaş conştiincios. D a r , c u excepţia scenei p e c a r e a m n u m i t - o „ a f r i z e r i e i " , n u se î n t r e ­ zăreşte n i c i u n e f o r t d e s f ă r î m a r e a clişeelor, de interpretare personală, originală. L a un a u t o r t î n ă r , a f l a t l a c e a de-a d o u a p i e s ă a s a , r e s e m n a r e a a c e a s t a m i se p a r e p r e m a t u r ă . Luată în a n s a m b l u , piesa l u i Mircea Bradu seamănă c u nenumărate alte piese pe ace­ eaşi t e m ă , a l c ă t u i n d f u n d a l u l a c e l a i m p e r s o ­ n a l ( n e c e s a r , d e s i g u r ) p e c a r e se i v e ş t e , d i n cînd în cînd opera. Ne pare rău că un a u t o r c a r e e şi t î n ă r , c a r e ştie şi m e s e r i e t e a ­ t r a l ă se m u l ţ u m e ş t e c u u n l o c a n o n i m î n d r a m a t u r g i a consacrată l u p t e i antifasciste. Efortul regizorului ( N i c o l a e M o t r i c ) şi a l u n o r b u n i a c t o r i (Ernest M a f t e i , Colea B ă u t u , M i h a i Mereuţă, Boris Ciornei, Cornel C o m a n , Nicolae Pomoje, Constantin Brezeanu, Elena S c r c d a , I c a M a t a c h e ) a m e r s , c u m e r a şi n o r m a l , în s e n s u l reliefării acelor m o m e n t e de descripţie autentică a a t m o s f e r e i s a t u l u i , dar nu a putut de-schematiza structura însăşi a p i e s e i , p e c a r e o a c c e p t ă m ca p e u n u t i l exerciţiu dc tehnică dramaturgică.

şi î n t u n e c a t ă , e r o u m a g i s t r a l i n t e r p r e t a t de V i a c e s l a v T i h o n o v , a p o i tăcerile acelea î n ­ c ă r c a t e d c t e n s i u n e , î n c a r e o a m e n i i se s u s ­ p e c t e a z ă r e c i p r o c , r e l a ţ i i l e c o m p l i c a t e şi t e n e ­ broase d i n a p a r a t u l hitlerist... Ce strici f a n t a s t i c n i se r e l e v ă şi p u r d o c u m e n t a r ! uneori adevărul

Şi u n s e n z a ţ i o n a l d o c u m e n t a r i n t e r n : u n sal de undeva, din Maramureş, în care funcţionează u n c e n a c l u , u n c e n a c l u ca t o a t e c e n a c l u r i l e , d o a r că poeţii c a r e creează şi c i t e s c a i c i a u v î r s t a î n t r e G şi 1 5 a n i . E l este c e l m a i m a r e p o e t a l n o s t r u , s p u n e o fetiţă. Şi v e d e m u n b ă i a t d e c i n c i s p r e z e c e a n i , c a r e , î n t r e b a t , r e c u n o a ş t e : d a , e u sînit cel m a i m a r e poet. A s t a o s p u n e n u la cafenea, n u la o întrunire de p r i e t e n i , n u l a o şedinţă a U n i u n i i s c r i i t o r i l o r , c i dc-a d r e p t u l Ia t e l e v i z i u n e , î n f a ţ a a m i l i o a n e d e o a m e n i . T r e b u i e să a i î n t r - a d e v ă r o i m e n s ă puritate c a să p o ţ i a f i r m a c ă eşti c e l m a i m a r e p o e t f ă r ă să j i g n e ş t i p e n i m e n i , f ă r ă să urmă­ reşti v r e u n a v a n t a j m o r a l s a u m a t e r i a l , f ă r ă să trezeşti s u s c e p t i b i l i t ă ţ i l e c o n f r a ţ i l o r . P r e s u ­ p u n , î n s ă , c ă p o e t u l se c o n s i l i e r ă c e l m a i m a r c î n virstă ! A ş a c u m o f e t i ţ ă c u m a ­ r a m ă şi c o s i ţ e r e c u n o a ş t e , t o t î n f a ţ a l u m i i întregi : e u sînt cea m a i m i c ă poetă. A r e şase a n i şi j u m ă t a t e , merge la grădiniţă, u n d e nu-i prea c u m i n t e (îi c a m b a t e pe copii...), d a r e poetă. C o m p u n e v e r s u r i . Şi v e r s u r i l e n u sînt dc loc p u e r i l e , î n o r i c e c a z n u m a i p u e r i l e decît a l e u n o r poeţi c o n s a ­ craţi ale căror n u m e n u le t l r a n s e r i e m d i n m o t i v e dc susceptibilitate. 0 poetă c a r e îi c a m b a t e pe c o l e g i i de g r ă d i n i ţ ă ! D e s p r e ce s c r i u aceşti poeţi d i n M a r a m u r e ş ? D e s p r e natură, despre stele, despre apă, despre mamă, despre ţară, despre animale mai mici... Şi s c r i u poezii ! Poezii adevărate... O a r e ce s e n t i m e n t a r e u n r e p o r t e r descoperă o a s e m e n e a m i n ă de a u r ? cînd

Cc e s t e b u n , n o u , f r u m o s , n e m a i î n t î l n i t î n acel serial de d u m i n i c ă după-amiază i n t i t u l a t „Şaptesprezece clipe ale unei primăveri", serial urmărit c u p a t i m ă de u n i i . i g n o r a t de a l ţ i i ( p r o b a b i l d i n c a u z a t i t l u l u i d e r u t a n t şi ostentativ poetic) ? I n p r i m u l rînd, i m a g i n i l e d o c u m e n t a r e senzaţionale, pe oare, poate, alt­ fel n u le-am f i văzut vreodată, — întîlnirea de la l a l t a a c e l o r t r e i : S t a l i n , B o o s e v e l t , Churchill, privirea aceea scrutătoare, între­ bătoare, enigmatică aruncată de Churchill gărzii de onoare, cartierul general al lui Hitler, d o c u m e n t e l e secrete ale Beichului, m o m e n t e l e de l u c r u ale M a r i l o r State M a ­ j o r e etc. —, în a l d o i l e a r î n d , senzaţia de s i n g u r ă t a t e p e c a r e o trăieşte e r o u l s e r i a l u ­ l u i , u n f e l d e B o b i n s o n într-o l u m e o s t i l ă

Dumitru Solomon

96

www.cimec.ro

„MOBRA" „MOBRA" „MOBRA" „MOBRA" „MOBRA" „MOBRA"

= = = = = =

50

cmc hidraulică

4 cai putere suspensie s t a b i l i t a t e şi c o n f o r t parcare fără dificultăţi 6.325 lei —

Motoreta „ M O B R A " u t i l ă în o r i c e c ă l ă t o r i e !

M o t o r e t a „ M O B R A " se p o a t e c u m p ă r a lunare, cu un avans minim d e 950 lei.

şi c u

plata

în

24

rate

www.cimec.ro

RECOM

î n t r e p r i n d e r e a dc p r o d u s e c o s m e t i c e „ M i r a j " B u c u r e ş t i vă oferă 0 DOllă g a m ă de p r o d u s e o r i g i n a l e româneşti,

destinate îngrijirii t e n u l u i gras şi n o r m a l :

PcLL — A M A R —Dr. l o n a s c u - C ă l i n e ş l i
(H I
II

Loţiune Ionică p e n t r u l e n E m u l s i e bidratanlă
Cremă l i i i l r a t a n l ă dc z i

H B
I

Cremă entolientă p e n t r u ochi Şampon
S p u m a n t de b a i e

C r e m ă n u t r i t i v ă de n o a p t e

P r o d u s e l e cosmetice

PELL»AMAR

reprezintă

o Valorificare

originală

a

p r i n c i p i i l o r a c t i v e d i n n ă m o l u r i l e s a p r o p c l i c e , conţinînd s u b s t a n ţ e o r g a n i c e , c n z i m e şi oligo-elementele d e provenienţă v e g e t a l ă , a n i m a l ă şi m i n e r a l ă , c a r e
favorizează fenomenele dc nutriţie a epidermei şi creşterea capacităţii ener­

g e t i c e a c e l u l e l o r . Reechilibrează tonicitatea.
P r o d u s e l e se d e s f a c p r i n

hidrofiliâ

ţesutului.

redlndu*i

supleţea şi
liucureşti.

magazinul de prezentare „Farmec"

P. ,,Informaţia-

www.cimec.ro **-

u

I

LEI 7