You are on page 1of 100

Nr.

8 august 1974

REVISTĂ A C O N S I L I U L U I

CULTURII

Şl EDUCAŢIEI

SOCIALISTE

23

August 1944 — 23 August

1974

Gloriosul jubileu

I .11.1 viilor vor toiul umanism, pune socialiste

îndoială pcnlru

că s l u j i t o r i i a contribui

artei

d i n România în p a t r i a

vor

face

şi î n de că e i a

la reali/arca socială şi

nobilelor

idealuri

de dreptate, arta si i n slujba comuniste,

de echitate întregului prieteniei

noastră,

popor, a p r o m o v ă r i i înţelegerii între

idealurilor popoare,

c a u z e i p ă c i i şi c o l a b o r ă r i i internaţionale.

www.cimec.ro

NICOLAE

CEAUŞESCU

REVISTA

L U N A R Ă EDITATĂ

DE SOCIALISTE SOCIALISTĂ ROMÂNIA

CONSILIUL

C U L T U R I I Şl E D U C A Ţ I E I

Şl DE U N I U N E A S C R I I T O R I L O R DIN R E P U B L I C A

D I N

S U M A R : 2.Î AUGUST 19Î4 2.Î AUGUST 1974

* * *

* *

Clnriosul l II nesecat

jubileu le/aur X X X ANCIIEL. NŢI A M . AUREL RARANOA. I). li. PAUL EVERAC. AL. MIRORAN. SOLOMON,

Dramaturgii Articole DAN Piesa DAN ilo

în a n u l PAUL MI

CONSTANTIN

IOS1F

XACIIIl .

POPESC! .

DUMITRU

TARC1IILA islorieă contemporană : Noul sentiment al i s t o r i e i naţionale poetice

ZAMFIRESCU

MIRCEA

MANCAŞ : Dimensiuni

i s t o r i c e şi v a l o r i


V . M I.N D I » A : E r o u l în d r a m a t u r g i a r o m â n ă c o n t e m p o r a n ă A L E X A N D R U S E V E R : I n u l ide sau d i a l o g d e s p r e l e a h t i II V A L E N T I N S I L V E S T R U : Scurtă istorie paralela MĂRIA SUTO l'ULDES : D e ce a m devenit scriitor Scliiller pe coordonatele timanisinului socialist August CVLFALYI /SOl/P: Aiecsandri. Mad.ich.

A . N D R A S : Frăţia

rodul lui


ŞTAFETA MIRCEA COZORIC1, DUMITRAŞ, IECKFL. NTIICKSCI. RERENGIUC. MARILOR ALRULESCU. CSIKY DUMITRU CINA TRADIŢII : ACTORII NOŞTRI OCTAVIAN si PETRE ILEANA COTESCU. MORARI CIICORCIIE . CORNEL TAŢI A N A VASILE VICTOR

CEORCE FURDUT, LOR AND, PATRICIII,

CONSTANTIN. ION

A N I) R A S .

CIIEORCIIE CILI)A AMZA

D I N I CA

MARIN CAROL

I ISCl T C A . N l . PELLEA.

CIIEORCUIU. MARCOVICI. PREDESCU,

LOIIINSZIvY VASILICA

M A R I N ESCU. TUDORAC1IE

TASTAMAN, OLGA


LEONTDA \IRCIL MIMAI ALEXA TEODORESCU : Dramaturgia şi ignoranţa socială şi teatrul scena" STOENESCU NADIN VISARION atelier de vorbă cu MARCARETA MCULESCU „Cea m a i h u n a şcoală de d r a m a t u r g i e :

: Ingenuitate

: T e a t r u l şi d i a b e t i c a

D i a l o g u r i de ILEANA

POPOVICI


\IRCIL MIRCEA M U N T E VNU : Teatrul din POPESCU Titan copii : Teatrul radiofonie pentru PE SCENELE LUMII l'olo : Ileana R e d a c ţ i a şi slr. Tel. Redactor şef RADU POPESCU Consl. Muncaciu administraţia Miile. n r . .> K.15.58 / 9, lîucureşti

I EATRLL

ROMANESC

M..T>.88 -

Colegiul de redacţie: AUREL RAR ANCA. M I I I N EA CIIEORCII1U. O. l O N K S C l -CIO.N. HOREA POPESCU, ALECU POPOVICI, DINI SARARU. N A T A L I A S T Â N C I . F L O R www.cimec.ro ( r e d a c t o r şei a d j u n c t ) . IN TORNEA

23 August 1944 — 23 August

1974

Gloriosul jubileu
M
u l l c sînt d a l e l e sărbătoreşti c o n s e m n a t e î n c r o n i c a p o p o r u l u i r o ­ m â n , de l a zămislirea lui p î n ă l a afirmarea voinicească a existen­ ţei s a l e pe p ă m î n l u r i l c ce-i a p a r ţ i n e a u şi îi a p a r ţ i n , de l a p r i m i i muguri ai voievodalelor p i u ă l a vijelioasele mişcări populare pentru libertate, dreptate socială şi n c a t î r n a r e n a ţ i o n a l ă . N u m e d e neuitat, ilum i n a l e de n i m b u l gloriei şi a l r e c u n o ş t i n ţ e i , s-au g r a v a t î n c r o n i c a v r e ­ m u r i l o r , d e l a d o m n i t o r i i c a r e c o n d u c e a u , s i m p l i şi cinstiţi, n o r o d u l , p î n ă l a l u p t ă t o r i i r e v o l u ţ i o n a r i ce-au d e s c h i s şi a u a r ă t a t v i i t o r i m i i c a ­ l e a grea spre î m p l i n i r e a m a r i l o r I u i v i s u r i de justiţie, libertate şi o m e n i e . N i c i o p i a t r ă p u s ă , p e n t r u eternitate, l a t e m e l i a ţ ă r i i de p o p o r u l r o m â n e s c şi de c o n d u c ă t o r i i l u i r e v o l u ţ i o n a r i , n-a fost u ş o a r ă ; d a r , d e fiecare d a t ă , acei c o n d u c ă l o r i a u înţeles aspiraţiile sociale şi n a ţ i o n a l e ale p o p o r u l u i . D e a c e e a , m u n c a l o r d e e d i f i c a r e a fost a j u t a t ă p r i n u n i r e , p r i n forţa n e m ă r g i n i t ă a s o l i d a r i t ă ţ i i celor ce m u n c e s c p e n t r u p r o p r i a lor f e r i c i r e şi libertate. î n t r e aceste date festive, destinate a-şi p ă s t r a m e r e u p r o s p e ţ i m e a şi v i g o a r e a , se înscrie, g r a v a t ă i n d e l e b i l în c o n ş t i i n ţ a n o a s t r ă a tuturor, aşa c u m v a f i şi î n sufletul generaţiilor v i i t o a r e , d a t a de 2 3 august 1944. T r e i d e c e n i i a u trecut de a t u n c i , f i e c a r e c u v a l u l s ă u de î n f ă p t u i r i şi d e c o n s t r u c ţ i i , fiecare c u noile sale trepte, u r e î n d d i n c e î n ce m a i s u s , s p r e viitor. I n fiecare d i n aceste d e c e n i i şi î n fiecare a n , d i n c e i treizeci ce a u trecut, g ă s i m m o m e n t e d e m n e de a fi m a r c a t e c u cer­ n e a l a eternităţii. I n ele, i s t o r i a c o n s e m n e a z ă m a i c l a r şi m a i decis do­ c i l o r i c î n d r o l u l activ a l m a s e l o r p o p u l a r e î n luptele date p e n t r u l i b e r ­ tate şi d e m n i t a t e , p e n t r u e l i b e r a r e a socială şi n a ţ i o n a l ă . A c e s t e n o ţ i u n i , strins î n m ă n u n c h e a t e , s t r u c t u r e a z ă astăzi c o n ş t i i n ţ a p o l i t i c ă a î n t r e g u l u i p o p o r r o m â n . I a r l a i z v o r u l acestor glorioase l u p t e şi c u c e r i r i i s t o r i a aşează v i c t o r i a insurecţiei n a ţ i o n a l e antifasciste a r m a t e d i n a u g u s t 1 9 4 4 — a c ţ i u n e i n i ţ i a t ă , o r g a n i z a t ă şi a n i m a l ă de p a r t i d . î n t e m î n c ă departe d e m o m e n t u l î n care să f i m î n m ă s u r ă a contempla î n semnificaţia lor u l l i m ă aspectele acestui eveniment istoric, d i n f e b r a a r d e n t r e v o l u ţ i o n a r ă a c ă r u i a a u d e c u r s atîtea fapte n e p i e r i t o a r e . D e pe a c u m , t o t u ş i , se v ă d p r i n c i p a l e l e l i n i i ale s t r ă l u c i t u l u i e d i f i c i u , temeliile şi pietrele u n g h i u l a r e , coloanele z v e l t e şi a r c a d e l e elegante ale celei m a i î n d r ă z n e ţ e şi m a i f r u m o a s e c o n s t r u c ­ ţii din i s t o r i a n o a s t r ă social-politică : temeliile societăţii sociaKste m u l ­ tilateral d e z v o l t a t e , c a p a b i l e să a s i g u r e t u t u r o r membrilor! e i o v i a ţ ă www.cimec.ro
1

S

demnă şi f ă r ă acum lui lui dc

şi

fericită,

caracteristică de la

lumii 23

libere,

umanităţii

fără

opresiune pe actu­ vor­ de­ pri­ po­ so­

exploatare, progresind victoria voinţă insurecţiei şi de putere acelui mai

continuu de

spre zările partid erou ale —

comunismului. De mijlocirea efectiv care

August

1944—prin conferă

gîndit

poporu­

roman

atributele cele

„principal importante dintre

al istoriei" despre tabloului sînt social de

b e a , v i s î n d , Nicolae B ă l c c s c u . Trăsăturile senat mul porul cialistă şi cu socială in rînd, aşa şi p o l i t i c în că faptul şi intervalul cum a istoric arăta în 1944—1974 Nicolae al de determinate, sale.

tovarăşul stăpîn

Ceauşescu, destinelor

roman

devenit în

deplin

România

şi-a c î ş t i g a t deosebire de — şi p o l i t i c ă ,

trei decenii

muncă

organizată

conştientă— economicoîn toate şi complex Nicolae la teh­ care la de mo­ do­ pre­ în­ este erau ajuns ai de la

ultimul a înfăptuit

deceniu—deplina transformări în domeniul

independenţă alîl de subtil

revoluţionare

uriaşe

domeniile Ceauşescu stadiul nicii. Toţi

activitate, România dezvoltări prin cu de

inclusiv

a l a r t e i şi c u l t u r i i . F ă u r i n d s o c i a l i s m u l — a s u b l i n i a t a trecut de l a situaţia d c puternice însăşi trei a industriei, noastră, în la urmă, venitul trăirea şi i n decenii pînă unei

preşedintele

ţară slab dezvoltată ştiinţei, aceasta, realitatea era de de azi, de

agriculturii,

simţim,

se l a s ă d e a l t f e l p e r f e c t i l u s t r a t ă venitul 80 de netară rează tr-un naţional dolari cu pe care, cap locuitor

limbajul exact a l cifrelor : de aproximativ unitate 800 se de la dc a-1 e x p r i m a de într-o

(pentru

circulaţie ori m a i de la în

mondială), mare, viaţa de

lari, de zece mereu); facerile

aşadar!

(iar t e n d i n ţ a pînă la

creştere

accele­

ridicarea statornică materială, valoros pentru

a nivelului existenţa

trai, de popor,

esenţiale

succesele unui

exponenţiale cum a

domeniu de

atît carte;

învăţămîntid neştiutori o de simplă

(acum

trei decenii, 3 6 l a sulă din azi, în s-a a j u n s chemaţi toate în România la şi

n u m ă r u l locuitorilor analfabetismul

socialistă,

amintire,

generalizarea învăţămintului dezvoltare în şi măsură de viaţa din la a învăţămintului să satisfacă şi a de

obligatoriu superior,

zece ani, la absolvenţi ale Iată, ţării, în

o foarte sînt în

amplă

cărui cadre

necesităţile aici pînă

domeniile cîteva

activitate); spirituală trăsăturile

profundele torii, de ale

mutaţii societăţii

conştiinţa cuvinte,

cetăţii. dominante, trei ne înălţăm, defini­ de plini decenii

puţine

noastre,

astăzi, patriei

încheierea

celor

mărieaţă

istorie, ale imaginii o c h i i , şi î n

noastre

către c a r e

mîndric,

care t r ă i m

c u dragoste

şi c u s a t i s f a c ţ i a

datoriei

împlinite.

(
elan vind

ntr-un mai drumul unanim,

elan

unanim, al

cu

o fervoare sărbătorim ţării creatoare

pe

care

poporul

român în

nu

a din

cunoscut-o

vreodată, noastre

astăzi sînt

o minimală moderne.

etapă

ascendent eforturile

istoriei

româneşti gata

acelaşi spre

a se desfăşura

atingerea luminoaselor

p e r s p e c t i v e d e s c h i s e d e a p r o p i a t e l e l u c r ă r i şi h o t ă entuziast ani şi şi în şi a l p r o g r a m u l u i p a r t i d u l u i şi a l d i r e c t i v e l o r p r i ­ şi socială a României în viitorii noastre, ale acestui m î n d r u vrednic îndrume

rîri ce se v o r l u a l a C o n g T c s u l a l X l - l e a a l p a r t i d u l u i î n l u m i n a m t î m p i n a t e l o r proiecte — dezvoltarea economică

viitoarele decenii. Toate gîndurile popor unit în m u n c ă recunoştinţă către omul

p a ş n i c ă , se î n a l ţ ă f i r e s c şi s p o n t a n , c u a d m i r a ţ i e care întruchipează, ştie şi p o a t e să n e

s p r e î n f ă p t u i r e a m a r i l o r n ă z u i n ţ e www.cimec.ro a l e patitiei.

Un nesecat tezaur
I n atmosfera vibrantă, stăpînită d e e n t u z i a s m u l cu care pregătim şi întâmpinăm cele două repere istorice — a X X X - a aniversare a Eliberării p a t r i e i dc sub dominaţia fas­ cistă şi a l Xl-lea Congres a l P a r t i d u l u i Comunist R o m â n — s c r i i t o r i i , toţi o a m e n i i de l i t e r e şi de artă, toţi lucrătorii d i n d o m e n i i l e creaţiei artistice a u a v u t p r i l e j u l să trăiască u n e v e n i m e n t r e m a r c a b i l p r i n însemnătatea l u i politică şi u m a n ă şi p r i n conţinutul l u i ideo­ logic. N e g î n d i m la după amiaza zilei de 7 august, în care m e m b r i a i conducerii U n i u ­ n i i S c r i i t o r i l o r , secretari ai asociaţiilor de s c r i i t o r i , d i r e c t o r i şi redactori şefi a i reviste­ lor, publicaţiilor şi e d i t u r i l o r literare s-au întâlnit, la N e p t u n , cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu. A fost o intîlnire dc l u c r u . Ea se înscrie, d u p ă c u m se ştie, în practica secreta­ r u l u i general al p a r t i d u l u i şi la ca au p a r t i c i p a t şi tovarăşii Manea Mănescu, D u m i t r u Popescu, Cornel Burtică, Iosif U g l a r , Ştefan A n d r e i . Tema dc bază a discuţiilor p u r t a t e nu format-o p r o b l e m e l e legate de a c t i v i t a t e a s c r i i t o r i l o r şi, p o r n i n d de a i c i , s t a b i l i r e a , împreună, a căilor şi m i j l o a c e l o r de perfecţionare continuă a m u n c i i l o r . S c r i i t o r i i care au luat euvînlul eu acest p r i l e j au dat seamă asupra activităţii de pînă a c u m a U n i u ­ n i i , a organizaţiilor de p a r t i d d i n c a d r u l U n i u n i i , a e d i t u r i l o r şi r e v i s t e l o r , s u b l i n i i n d preocuparea l o r de f r u n t e de a întâmpina, în acest a n , de două o r i j u b i l i a r , împlinirea celor t r e i decenii dc la eliberarea p a t r i e i de sub dominaţia fascistă şi cel dc a l Xl-lea Con­ gres a l P a r t i d u l u i , eu n o i opere înebinate m a r i l o r , p r o f u n d e l o r prefaceri revoluţionare i n t e r v e n i t e în ţara noastră, Referindu-se la m u n c a l o r de creaţie, v o r b i t o r i i au e x p r i m a t , ataşamentul adînc nl t u t u r o r s l u j i t o r i l o r l i t e r a t u r i i şi a r t e l o r noastre faţă de conducerea p a r t i d u l u i , angajindu-se a f i la înălţimea exigenţelor şi a răspunde cu pasiune militantă n o b i l e i m i ­ s i u n i , ce le r e v i n e în societatea socialistă, p e n t r u educarea maselor, p e n t r u cristalizarea conştiinţei l o r socialiste, p e n t r u f o r m a r e a spirituală a o m u l u i n o u . Participanţii la r e u ­ niune au ţinut, în m o d deosebit. în numele întregii colectivităţi a o a m e n i l o r de litere ţi de artă. să dea glas neţărmuritei l o r preţuiri, dragostei şi recunoştinţei l o r faţă de

www.cimec.ro

3

tovarăşul artă, neral atentă muncă

Nicolae

Ceauşescu.

pentru

sprijinul pe care în

prenianent le

pe

care din

îl

acordă pârlea

creatorilor secretarului pentru condiţiilor

de ge¬

pentru al co

îndrumările L i dc

preţioase au

aceştia

primesc

partidului. se acordă

exprimat,

unanimitate, de tovarăşul cultură.

mulţumiri iNicolae

călduroase Ceauşescu,

grija de

partid,

personal

şi d e v i a ţ ă a l e o a m e n i l o r d e a r t ă şi d e In încheierea acestei importante şi

rodnice

întîlniri

a

luat

cuvîntul

tovarăşul

Ni­

colae

Ceauşescu. Secretarul partidul care să o acordă viaţa marile general al partidului eforturilor măreaţă care pe au a exprimat lor care avut al de a aprecierea realiza o deosebită literatură poporul nostru, pe şi pe care

scriitorilor, şi opera

militantă, preo¬ calea rolul

reflecte sale,

o înfăptuieşte loc partidului în societatea a

cupările edificării important în ţara

schimbări Secretarul literaturii uriaşa pentru Ceauşescu cu muncă

noastră locul ce se

socialismului. ce noastră, al revin în

general in întreaga dusă de

subliniat

activitate partid continuă eforturile anul

ideologică pentru a schimbarea societăţii

desfăşoară de socialiste. ale mem­ aniversare

modului

gîndire

oamenilor, Nicolae a ţării,

perfecţionarea a apreciat

noastre

Tovarăşul brilor e i de

Uniunii jubiliar,

scriitorilor, a XXX-a

întîmpina Congresul secretarul

rezultate al al

valoroase partidului. partidului pe şi care le

a eliberării

al Xl-lea general sporite

Totodată, în listă înalt faţa faţă literaturii, de

a

înfăţişat

sarcinile societatea

mari noastră un nivel

ce

stau socia­

exigenţele de

manifestă

creatorii literare. general abordarea

literatură

artă,

necesitatea

ridicării

la

şi

mai

a creaţiei Secretând

a

recomandat

scriitorilor majore ale şi

mai realităţii poporului o al viaţă

multă noastre nostru, mai al

îndrăzneală socialiste, ale bună. luptei A fost

şi în

per­ în­ revolu­ subli­ socialluptei

severenţă făţişarea ţionare niată polilice,

in

problemelor ale dreptate mai redare lor. Ceauşescu român că de toate subiecte acestor în a

tradiţiilor pentru necesitatea care să

glorioase şi

partidului socială, aprofundat cît mai

libertate unui permită

pentru

studiu o

istorici, a

evenimentelor a măreţiei

veridică

trecutului,

revoluţionare, Tovarăşul ciale patria raţie, duindu-se s-au dire tre cînd, rului borare nostru, întreaga tăţii, o lume In rare, dialcctice luţionar, ideologică unor nici idei la realizate noastră, un tezaur să

a semnificaţiilor Nicolae de poporul

înfăţişat cei 30 de

uriaşele ani de un

înfăptuiri edificare izvor a

materiale noii

şi

so­ în inspi­ stră-

societăţi de Numai noi de să

subliniind nesecat expresie în a societatea poporului spiritual timp, şi

acestea şi mari

constituie teme pentru

inepuizabil de artă.

creatorii

dea

transformări vieţii vor

revoluţionare, actuale, putea modului realiza şi opere să-l luptei pace, vor şi

relaţiilor înaintat demne

ce gîn­ in­ dupopo­

statornicit şi în în simţire patrimoniul acelaşi al

românească, nostru, al dincolo sale scriitorii

naţiunii de noi, acesta,

noastre hotarele

socialiste ţării mesajul sale şi arta cît de se

îmbogăţească, şi muncii şi

român, între

existenţei In

al

aspiraţiilor

înţelegere atît progresiste

cola­ poporului din

naţiuni.

felul

literatura clin

adresa

constructorilor lume, împotriva mai bună maselor

socialismului largi care a dreaptă. Nicolae a se

România, pentru politici

forţelor

ridică vechii

transformarea de dominaţie

progresistă şi asuprire,

a

socie­ pentru

imperialismului, şi mai

continuare, obligaţiile şi istorice, şi,

tovarăşul acesteia pentru totodată, precum de

Ceauşescu ferm şi dc

s-a referit pe poziţiile

la

sarcinile filozofici cu lipsite în de creaţia a nu

criticii

lite­

acţiona

matcrialistcaracter de revo­ valoare a sub elevarea prin con­

sprijinirea pentru şi a

promovarea unor

literaturii lucrări

militant şi

combaterea unor criticii literare tendinţe de artă care,

artistică,

negative este în aceea loc să

literară, tolera la

confuze,

greşite.

Datoria unor la lucrări

o formă

promovarea a omului,

contribuie pot exercita

morală, ţinutul

spirituală lor

ridicarea pot polua

conştiinţei conştiinţa

socialiste cititorilor.

o influenţă

negativă,

4

www.cimec.ro

Secretarul bleme etapa ple în şi şi orientări a

general teoretice dezvoltării cu masa

al

partidului şi ideologice

a

recomandat care să se

ca pun facă uniunii

întregul în faţa

ansamblu creaţiei unor

dc literare

pro­ în am­

actuală profunde de al filozofiei noastră, sociale. In

societăţii scriitorilor, Această

noastre in activitate înţelegerea şi cadrul

obiectul şi să ducă de

dezbateri

asociaţiilor la ridicarea

scriitoriceşti, nivelului în în lu­ socie­ reali­

revistele

specialitate. de

trebuie

ideologic mina tatea tăţi

creatorilor

artă,

la

aprofundată a în proceselor operele

către care au

aceştia, loc noilor

materialismului la _ abordarea, dc

dialectic pe aceste

istoric, poziţii,

literare

a

încheiere, noastră care să a de şi luptei să adresai creaţie poporului mondiale drepte realizarea contribuie

secretarul există dc marcheze din tuturor la dezvoltate nostru pentru pe planeta Nicolae sînt cu puternice noi un plin

general forţe şi la valoroase f>as

al

partidului creatoare opere în în

şi-a literare

exprimai cu maselor. contribui de la caracter

convingerea literaturii noastre Tovarăşul ţ)rin întreaga a

că capabile

în să

ţara asigure

domeniul culturii

revoluţionar, noi, so­ Nicolae lor societăţii solidarităţii la lumi unei

militant, cialiste, Ceauşescu activitate socialiste partidului victoria mai bune

înainte educaţia programului

dezvoltarea a de a

socialistă

scriitorilor şi cu pace trecere forţe şi

îndemnul spre progres

înfăptuirea

partidului comunism, social, pentru

edificare întărirea de instaurarea

multilateral

icvoluţionare,

progresiste

pretutindeni,

şi mai

noastră. îndemnurile adresate ce cu emoţionantă în prie­

Cuvintele tenie vieţii rinţă creatorilor artistice pentru

tovarăşului de artă

Ceauşescu, de şi

primite

unanimitatea deplină

celor ca

lucrează de

sectoarele refe­

româneşti şi

admiraţie

aprobare,

termen

absolută

munca

creaţia

l o r , necondiţionat

şi c u f e r v o a r e

puse în

serviciul

poporului,

p a r t i d u l u i , patriei noastre Lucrătorii dramaturgii pentru cheamă a şi din

socialiste. — actori, nu lor regizori, scenografi, nici cauza tehnicieni, din — deopotrivă lor la cu

teatre

criticii

dramatici, fierbintea

precupeţesc, angajare la

ei, nimic măreaţă, în

pasiunea

creatoare care în ne

demonstra

constructivă,

partidul.

Festivalul a celor fie o

dramaturgiei trei decenii

romaneşti de la

desfăşurat,

faza l u i finală, din August şi

pragul vrut,

aniversării înainte Toate dea de

jubiliare toate, să

Marea a în şi

Eliberare

1944, a

modestă ţării

mărturisire străduit, ideologice a

acestei vederea

profunde

unanime lor la lor

angajări. să a şi care

colectivele

teatrale a

ale

s-au lor ales,

participării a

festival, creatoare,

măsura

maximă

fermităţii şi, m a i şi

cetăţeneşti, lor în

gîndirii vast

capacităţilor aspectelor s-a In în regăsit adîncul acelaşi

lor expresive ţării pe de

integrării noi, a

orizontul şi

al problemelor omului, a

edificării şi înnoit

societăţii luînd cu

noastre conştient

moralei la

spiritualităţii

sine, artă

parte s-au

înnoirea în

revoluţionară acest şi de

patriei. au fost,

lor, faptele timp,

care unite,

teatrele aduse al

mărturisit

festival, stat, lume prin

t o t atîlea

omagii, de

conducerii

de p a r t i d către

tovarăşului mai bună,

Nicolae mai

Ceauşescu, mai

cîrmuitor frumoasă,

geniu

României omeniei

socialiste

acea

dreaptă,

către

lumea

comuniste,

preconizată

îndemnurile

şi d e s c h i s ă p r i n r e a l i z ă r i l e d e e l î n s u ş i i n i ţ i a t e şi î n s u f l e ţ i t e .

www.cimec.ro

DRAMATURGII ÎN ANUL XXX PAUL ANGHEL

Istorie s i scenă

mplrnmdu-se 30 de a n i dc istoric nouă, p u t e m încerca d a c ă n u o r e c a p i t u l a r e de t i t l u r i — ceea ce v a face, desigur, u n istoric a l teatrului — măcar o recapitulare de tendinţe s a u tentaţii deschise d r a m a t u r g i e i n o a s t r e î n această m a r e epocă. î n t r e b a r e a p e c a r e m i - o p u n s-ar p u l e a r e z u m a la a t i t : dacă n^ar exista o istorie scrisă a ş p u l e a reconstitui, d i n afară, pe baza t e x t e l o r destinate scenei, t i p u l acestei societăţi n o u î n t e m e i a t e ş i p r i n c i p a l e l e ei momente ?... M i se v a r ă s p u n d e : t e a t r u l n u r e p r e z i n t ă i s t o r i a f a p t i c ă a u n e i societăţi, c i i s t o r i a s u b s t a n ţ i a l i z a t ă , i s t o r i a ca d r a m ă . U n a l t răspuns posibil ar f i : teatrul e u n d o c u m e n t a l m e n t a l i t ă ţ i i u n e i societăţi ; î n p a g i n i l e u n u i d r a m a t u r g v e ţ i c i t i n u c e e a ce este î n f o n d i s t o r i a , c i f e l u l c u m şi-o r e p r e ­ zintă c o n t e m p o r a n i i d r a m a t u r g u l u i , c u toate l i m i t e l e l o r . încă u n posibil răspuns ar suna c a m aşa : d a r d e ce n u m a i o f e l i e d e i s t o r i c , cînd istoria e m a i vastă ? N u poţi afla n i m i c s a u m a i n i m i c d e s p r e o epocă teatrală m a i î n a i n t e d e a r a p o r t a l a p r e c e d e n ţ a sa istorică. U n r ă s p u n s l a î n t r e b a r e a a n t e r i o a r ă ar p r e t i n d e deci o întrebare : c u m arăta d r a m a t u r g i a l a r o m â n i m a i î n a i n t e d e această epocă ? I a t ă d e c i c ă r ă s p u n s u r i l e s-au c o m p l i c a t şi s-ar p u t e a c o m p l i c a i n f i n i t . F i i n d c ă d a c ă ne-am o p r i d o a r l a u l t i m u l p u n c t , r e f e r i n ­ ţele o b l i g a t o r i i a r creşte a r b o r e s c e n t : într-o literatură, î n oricare literatură, d r a m a ca g e n se n a ş t e — oricât a r p ă r e a d e c u r i o s — n u

I

în conexiiuie cu liricul, c i c u epicul. D r a m a , t r a g e d i a şi c h i a r c o m e d i a a u n e v o i e , p e n t r u a creşte r o b u s t , d e s o l u l g r a s a l e p i c u l u i , de m a r i l e c r o n i c i , e p o p e i s a u r o m a n e sociale, într-un cuvînt d e cronică, dc precedenţa s p e c t a c o l u l u i n a r a t i v , c a r e se d e s f ă ş o a r ă m a s i v , liniştit şi o r i z o n t a l . Esenţializarea dramatică se p r o d u c e p r i n ţ î ş n i r e , v e r t i c a l . Ceea ce a r însemna că precaritatea dramatică a unei l i t e r a t u r i trebuie c ă u t a t ă î n c a r e n ţ a e p i c u l u i . C u m stau lucrurile la noi? Literatura română e o literatură c u o creştere paradoxală. Ne-am trezit dintr-o d a t ă , l a s f i r ş i t u l sec. X I X , f ă r ă i n t e n s e p r e ­ gătiri anterioare, c u u n d r a m a t u r g perfect — Caragiale. M i r a c o l u l apariţiei l u i , î n d r a ­ m ă , este e c h i v a l e n t u l apariţiei l u i F m i n e s c u , i n l i r i c ă . C a r a g i a l e n e a d a t e x c e p ţ i a , rărnînînd î n epocă s i n g u r , c a u n S h a k e s p c a r e f ă r ă d r a m a t u r g i i c l i s a b e t a n i . O e p o c ă elisab e t a n ă a t e a t r u l u i r o m â n e s c a m se p u t e a a s t ­ f e l c o m p u n e î n t r - u n s i n g u r m o m e n t c i într-o s u m ă d e m o m e n t e u l t e r i o a r e , într-o î n t r e a g ă evoluţie, oricît d c sincopată. T e a t r u l d e d u p ă 1 0 4 4 se i n c l u d e a c e s t e i e v o l u ţ i i , u r m î n d a c e ­ leiaşi l e g i d e d e z v o l t a r e p a r a d o x a l ă , d e s p r e care v o m m a i v o r b i . Fiindcă iată. I a u n sfert dc veac d u p ă Conu I a n cu. apare C i n u l . E I n u e tributar nicicum înaintaşului său, pînă acolo încît o r i c e raportări l a ancestraţie p a r i m p o s i b i l e . C ă r n i i , ca şi C a r a g i a l e , p a r e a se n a ş t e p e u n p ă m î n t g o l . I n s c h i m b , f i r u l tradiţiei n u se r u p e , c i se d e z v o l t ă î n s ă , l a r î n d u - i . p a r a -

0

www.cimec.ro

doxal : V i c t o r E f t i m i u , a l t d r a m a t u r g pro­ fesionist, nu-1 continuă pe Caragiale ş i se întoarce c u m u l t î n u r m ă , p r c l u i n d (întrmn c o m p a r t i m e n t a l operei) f e e r i c u l l u i Alecs a n d r i şi a p e t i t u l p e n t r u t i p u r i l e u n i v e r s a l e a l paşoptiştilor r o m a n t i c i . T o t înapoi, h a chiar m a i î n a p o i , d e c i d i n c o l o d c A l e c s o n d r i , sc întoarce M i h a i l S o r b u l , caro î m p l i n t ă drama istorică de-a d r e p t u l î n c r o n i c a medievală sau îl c o n t i n u ă î n d r a m a m o d e r n ă p o Cara­ giale d i n Năpasta. Caragializează, c u cile o aripă, Muşatescu şi Kiriţescu, dar marele caragialcan, c e l care v a r i d i c a „ m o f t u l " l a prestigiul tragicului, v a f i u n dramaturg dc l i m b ă franceză şi d o o r i g i n e r o m â n ă , Eugen Ioncscu. Notabil, u n a l t dramaturg, Victor I o n P o p i i , se î n t o a r c e ş i e l î n a p o i , l a c h i a r sursele d r a m e i : t e a t r u l p o p u l a r . E l încearcă să r e a c t u a l i z e z e f a r s a şi m i s t e r u l , e l a m b i ţ i o ­ n e a z ă să p u n ă în mişcare energiile popu­ lare, făcătoare de spectacol. Insist asupra acestui aspect, obidind valoarea textelor, p e n t r u a sublinia registrul l a r g a l tendinţelor şi tentaţiilor d r a m a t u r g i e i n o a s t r e p o s t earag i a l e e n e , d i n c a r e n u s-au e x c l u s , o d i n i o a r ă ca şi a z i , e x p e r i m e n t e l e l a z i . O r i c u m , d c r e ţ i n u t este că p r i n C a r a g i a l e a p a r e Ia n o i dramaturgul profesionist, fără d c care n u există nici producţia dramatică constantă, n i c i t e a t r u l n a ţ i o n a l . D e r e ţ i n u t e s t e , d e ase­ m e n e a , că d r a m a t u r g i i profesionişti care u r ­ m e a z ă sînt m u l ţ i raportaţi I a 1 (Caragiale), sînt puţini raportaţi la o literatură : A. D. Hertz, Mircca Şlefănescu, Mihail Sebaslian ele.

acă acesta a f o s t r e g i s t r u l moştenit, d c n u m e ş i d e t e n d i n ţ e , cc-şi p u t e a d o r i literatura dramatică dc după 23 A u ­ g u s t ? . . . S ă se d e s c h i d ă spre tematica t u ­ m u l t u o a s ă a n o i i e p o c i i s t o r i c e . Ş i s-a d e s ­ preocupările tra­ chis a m p k i ! S ă c o n t i n u e diţionale, obsesiile specifice u n e i literaturi, î n n o i l e c o o r d o n a t e i s t o r i c e . Ş i s-au c o n t i n u a t aceste preocupări, renovîndu-se ! I n sfirşit, să î n m u l ţ e a s c ă n u m ă r u l p r o f e s i o n i ş t i l o r , a s t ­ f e l î n c î t i n s t i t u ţ i a teatrală să se b i z u i c , d a c ă nu în exclusivitate, î n majoritate pe produc­ ţia n a ţ i o n a l ă d e t e x t e . O p r i n d u - n e l a u l l i m u l punct, m i se p a r e c ă n o u a epocă a d a t naştere c e l u i m a i m a r e număr dc drama­ turgi profesionişti d i n literatura română. Acum a u apărut fenomenul Baranga, feno­

D

www.cimec.ro

i

menul Paul Everac, fenomenul Horia Lovin e s c u , şi s p u n f e n o m e n e , p e n t r u s i m p l u l f a p t că o p e r a d r a m a t i c ă a n u m a i unuia singur d i n t r e c e i trei, echivalează, ea n u m ă r de texte, c u întreaga producţie d r a m a t i c ă d i n t r e cele d o u ă războaie. Este i m p r e s i o n a n t cît a scris B a r a n g a , este i m p r e s i o n a n t c î t a scris E v e r a c , esle i m p r e s i o n a n t cît a scris H o r i a L o v i n e s c u . Toţi t r e i a u scris p e n t r u t e a t r u , n - a u f ă c u t lilcratură dramatică precum subsemnatul, toţi t r e i a u f o s t j u c a ţ i p e z e c i d e s c e n e , a c o ­ p e r i n d practic p r i n producţia l o r suprafaţa s c e n e l o r B o m â n i c i şi s t a g i u n i l e pe decenii întregi. D a r , d a c ă a ş a s t a u l u c r u r i l e , c u m se p o a l e afirma că dramaturgia e u n domeniu literar carent, r a p o r t a t la poezie s a u proză ? F i i n d c ă iată, d u p ă c e i trei, covîrşitori c a a m p l o a r e , urinează Lucia Demetrius şi M U i a i l Davidoglu, Alexandru Mirodan, Radu Cosaşu, Teodor M a z i l u , D a n Tărchilă, D o r e l D o r i a n , p î n ă Ia c o n t i n g e n t e l e m a i n o i d i n c a r e f a c parte, peste vîrste, I^conida T o o d o r e s c u , I o s i f Naghiu, R a d u D u m i t r u , Paul Cornel Chitic, M i h a i N e a g u B a s a r a b şi alţii. Dramaturgia, conta­ ca g e n , a d e v e n i t c o n t a g i o a s ă . P r i n g i u n e , a u călcat c u d r e p t u l î n d r a m a t u r g i e , prin creaţii remarcabile, un prozator ca E u g e n B a r b u , u n p o e t ca M a r i n Sorescu, o ziaristă c u m este C a t r i n e l Oproiu. M i se p a r e c ă d a c ă a m r e a l i z a o a n t o l o g i e a d r a m a t u r g i e i româneşti, î n cei 30 de a n i . l u c r u care a r t r e b u i g r a b n i c făcut, a m că­ păta o i m a g i n e pe cît d e p r e g n a n t ă p e atît d e d ă t ă t o a r e d e n ă d e j d i s a u , c a să n u u m ­ f l a m datele, o imagine exactă : l i t e r a t u r a dra­ m a t i c ă a acestei epoci n u e a l t f e l decît liter a t u r n a c e s t e i e p o c i şi n i c i a l t f e l d e c î t l i t e ­ ratura română în ansamblul e i , c u toate m a r i l e s a l e m e r i t e şi s c ă d e r i . Problematica a c e s t e i d r a m a t u r g i i s-a s u b s t a n ţ i a l i z a t . î n d e ­ t r i m e n t u l d i v e r t i s m e n t u l u i — legat fatal de ideea d e t e a t r u —. în favoarea d r a m e i de conştiinţă s a u a d r a m e i d o c u m e n t . Mobili­ tatea p e i s a j u l u i d r a m a t u r g i e i e remarcabilă, c u p r i n z î n d a u t o r i şi t e n d i n ţ e d i n t r e c e l e m a i ireductibile, de la tradiţionalişti pînă la a v a n g a r d i ş t i . Ce n e m a i lipseşte ? . . . P u ţ i n , c a să a v e m o m a r e dramaturgie, a d i c ă t o t u l ! Ş i c a să n u a l a r m e z , p r i n acest s e m n d e e x c l a m a r e atît d e b l a j i n î n f o n d . voi încheia p r i n a s p u n e că o literatură începe î n fiecare z i . f i i n d zilnic confruntată cu problemele fundamentale. Cînd le v o m rezolva p e a c e s t e a ? N i c i o d a t ă , a d i c ă mereu

AUREL BARANGA
Chemarea acestor ani

C r e d că n i c i o d i s c i p l i n ă a r t i s t i c ă n-a b e ­ n e f i c i a t n i a i p u t e r n i c de pe u r m a schimbă­ r i l o r s t r u c t u r a l e p e t r e c u t e î n ţara n o a s t r ă i n u l t i m i i treizeci de a n i ca t e a t r u l . N u - m i v o i baza afirmaţia pe date statistice : alitea t e a t r e î n a i n t e d e râzl>oi, a t î l e a a s t ă z i . C o m ­ p a r a ţ i a a f o s t p r e a des folosită c a să n u f i p i e r d u t d i n încărcătura ei emoţională. Mă v o i s p r i j i n i pe o altă r e a l i t a t e concretă, con­ t r o l a b i l ă şi d e i n f i n i t e s e m n i f i c a ţ i i : relaţia a u t o r u l u i d r a m a t i c o r i g i n a l c u p u b l i c u l . Cel m a i s t r ă l u c i t succes c u o piesă r o m â n e a s c ă n u reuşea să depăşească s u t a d e s p e c t a c o l e . N e s t a u uiiărluric s c r i p t e l e t e a t r e l o r naţionale de odinioară c u încheierile lor contabile m e l a n c o l i c e . A s t ă z i — şi u i t ă m c u p r e a m a ­ r c f r i v o l i t a t e acest a d e v ă r — t r e i , p a t r u şi c i n c i s u t e d e r e p r e z e n t a ţ i i , c u aceeaşi piesă, n u m a i c o n s t i t u i e o s u r p r i z ă . T r e b u i e să î n ­ ţelegem, d i n a c e s t f a p t , că a s p o r i t c o n s i ­ derabil calitatea pieselor noastre ? N u ader l a i p o t e z ă , să n e f e r i m d e m a l a d i a conta­ gioasă a o r g o l i u l u i . S ă f i m î n s ă d e a c o r d c u o a l t ă î n c h e i e r e : c ă a c r e s c u t î n aceşti t r e i z e c i d e a n i u n p u b l i c e n t u z i a s t şi r e c e p t i v , c a r e î n c o n j o a r ă scenele n o a s t r e c u o m a r e şi n e d e z m i n ţ i t ă t a n d r e ţ e . Autorului d r a m a t i c i s-a f ă c u t c e l m a i m a r e d a r la care a r f i p u t u t rîvni vreodată: spectatorii. Cînd a m debutat la Naţional cu Iarbă rea, n e u i t a t u l , veneratul m e u maes­ t r u , Sică A l e x a n d r e s c u , p r e v e d e a , o p t i m i s t , p i e s e i c i n c i z e c i d e r e p r e z e n t a ţ i i . A f ă c u t a¬ proape două s u t e , c u casa î n c h i s ă , într-o s i n g u r ă s t a g i u n e . Ş i , să n u u i t ă m , e r a i m e ­ d i a t dtipă război, într-un a n o t i m p dc f o a ­ m e t e şi sărăcie l u c i e . S a l a „ S t u d i o u l u i " e r a neîncălzită, d i r e c t o r u l teatrului, Zaharia Stancu, urmărea spectacolul c u p a l t o n u l pe e l , a c t o r i i se d r o g a u , p r e v e n t i v , c u a s p i r i n e , dar p u b l i c u l aplauda cu căldură. Cînd a m scris c u M o r a r u P e n t r u f e r i c i r e a p o p o r u l u i , nimeni — în c a p c u i n t e r p r e ţ i i — n u fee aştepta la o lungă carieră a piesei. D r a m a a f o s t r e p r e z e n t a t ă d c peste t r e i s u t e dc o r i în aplauzele unor săli totdeauna a t e n t e şi i n t e r e s a t e . S ă m a i a m i n t e s c — d i n aceeaşi e x p e r i e n ţ ă p e r s o n a l ă verificată — succesid M i e l u l u i t u r b a t care a atins c i ­ f r a r e c o r d , i n c r e d i b i l ă , d c zece m i i d e spec­ t a c o l e ? Aceleaşi m ă r t u r i i l e p o t d e p u n e :

Lovinescu cu Citadela sfărîmată, Mirodan c u Z i a r i ş t i i , E v e r a c c u F l u t u r e l e pe l a m p ă , E c a t e r i n a O p r o i u c u T u r n u l E i f f e l s a u Băieşu c u P r e ş u l . î n t r e b a r e a o a r e se r i d i c ă este u n a s i m p l ă d a r d e s o m a ţ i e u r g e n t ă : putem, n o i , dramaturgii, rîvni m a i m u l t ? într-o v r e m e c î n d î n atîtca l o c u r i a l e l u m i i t e a t r e l e s î n t g o a l e , i z g o n i t e Ia p e r i f e r i a v i e ­ ţii a r t i s t i c e d e o t e l e v i z i u n e n e c r u ţ ă t o a r e , p u t e m n o i , d r a m a t u r g i i , v i s a o a l t ă relaţie c u p u b l i c u l m a i strălucită, m a i i n t i m ă , m a i plină de o adîncă şi răscolitoare i u b i r e ? F ă r ă î n d o i a l ă c ă n u . S î t t t e m , î n s c h i m b , o¬ b l i g a ţ i să m e d i t ă m l a cîteva r ă s p u n d e r i . S ă ţ i n e m m i n t e o lege : p u b l i c u l se cîştigă c u d i f i c u l t a t e şi se p i e r d e c u u ş u r i n ţ ă . S ă păs­ t r ă m , d e c i , c u scumpă t a l c dragostea l u i . Şi n-o p u t e m f a c e a l t f e l decît s c r i i n d piese d i n ce î n ce m a i b u n e , d e o m a r e deschidere spre s p i r i t u a l i t a t e a contemporană şi d e o c a l i t a t e artistică desăvârşită. Dramaturgia n o a s t r ă t r e b u i e să cîşligc î n d i v e r s i t a t e t e ­ m a t i c ă . V i a ţ a e i n f i n i t m a i b o g a t ă decît o î n f ă ţ i ş ă m n o i . L u c r ă r i l e o r i g i n a l e se c u v i n e să a t a c e t o a t e g e n u r i l e , d e I a t r a g e d i e l a farsă, s c r i s e , î n s ă , t o a t e c u aceeaşi Î n g r i ­ jire. I n artă, simplificările, absolutizările, schematizările sînt m a i m u l t decît d ă u n ă t o a ­ r e : se p o t s o l d a c u p r e ţ u r i n e g a t i v e i n c a l c u ­ l a b i l e . Să a v e m deci o grijă infinită de p u b l i c u l n o s t r u . L a dragostea l u i neţărmu­ r i t ă să r ă s p u n d e m c u u n e f o r t d e creaţie î n z e c i t . E lecţia d e r ă s p u n d e r i şi b ă r b ă ţ i e l a care n c c h e a m ă c e i t r e i z e c i d c a n i d e libertate pe care îi slăvim.

8

www.cimec.ro

PAUL EVERAC
O sâ măi făc em

Să f i e n e v o i e d e o a l l ă d r a m a t u r g i e , d c u n alt fel de dramaturgie ? Cam c u m ? Cam ca l a c i n e ? I n m u l t e ţări d r a m a t u r g i a e m o a r t ă . A încercat l o t f e l u l d e a r t i f i c i i p î n ă Şi erau ţări p u t e r n i c e , do s-a d e z u m f l a t . cultură. A i c i , l a n o i , î n 3 0 d c a n i , s-a ales d e s t u l ă d r a m a t u r g i e . Poate n u e m o n d i a l ă , d a r există. B a eu a m conştiinţa netă că c î n p r o g r e s . I n cultură progresul n u c obligatoriu, sti­ h i a ! . N u p o ţ i să s p u i : v r e a u să p r o g r e s e z î n c u l t u r ă ş i , p e c a l c d e c o u s e c i n ţ ă , să şi progresezi. O dată merge m a i bine pictura, allă dală r o m a n u l sau m u z i c i i simfonică. După aceea v i n p e r i o a d e de stagnare, dc reculegere. Sau de apatie, — pentru cîle un gen. N u e o b l i g a t o r i u n i c i ca d r a m a t u r g i a să meargă tot timpul în progres. D a r senti­ m e n t u l m e u este c ă a m e r s . N u - m i d a u sea­ m a dacă n e trebuie c h i a r allă dramaturgie. D a r î m i d a u s e a m a că n e t r e b u i e u n a m a i b u n ă . Ş i c ă se p o a t e . T r e i z e c i d e a n i sînt o b u n ă epocă, î n c a r e s-au f ă c u t m u l t e lucruri. Unele extraordi­ n a r e . S-au f ă c u t ş i î n m i ş c a r e a d e t e a t r u . A m f ă c u t şi n o i c î t a m p u t u t . O să f a c e m p r o b a b i l m a i m u l t , c u s e n t i m e n t u l că s e r v i m 0 cauză i m p o r t a n l ă . Ce s-a f ă c u t ? M a i î n t î i s-a d e s c h e m a l i z a l în b u n ă m ă s u r ă . N u c h i a r d e l o t , d a r d r a ­ maturgia, p r i n chiar natura ei, are u n anume schematism i m p l i c i t (probă că u n p r o z a t o r , cînd n u operează reducţia l a schemă dra­ m a t i c ă , p a r e , î n t e a t r u , p r o l i x şi adipos). A p o i s^a d e m i t i z a t . P o a t e p u ţ i n c a m m u l t . N u t r e b u i e şterse t o a t e m i t u r i l e c u b u r e t e l e . N i c i l u a t e î n derîderc şmecherească. Şi a p o i , d a c ă ştergi p e u n e l e , t r e b u i e să ş t i i să c r e e z i a l t e l e , m a i p u t e r n i c e . D a r , î n f i n e , s-a f ă c u t o operă antiretorică, b u n ă . A p o i s-au c r e a t e s e u r i , s i m b o l u r i , a l e g o r i i . N u p r e a a v e a m d e n i c i u n e l e . N u t o a t e aceste e s e u r i şi p a r a b o l e „se ţ i n " , u n c i e s î n t de c a r t o n s a u f o a r t e î n c u r c a t e . D a r b i n e că a u a p ă r u t , e l e n u lipsesc d i n n i c i o literatură. Am c o n v e r t i t aşadar o l i p s ă . S-au n ă s c u t f a b u l e f i l o s o f i c e , şi a c u m . î n u r m ă , a u c ă p ă ­ t a t şi u n „ c a c h e t " a u t o h t o n . C a m p e de-as u p r a . D a r b i n e că se c a u t ă m a r e l e t i m b r u , marea s e m n i f i c a ţ i e . In sfîrşit. s-a a c c e n t u a t desenul realist. A c ă p ă t a t c h i a r o d e g a j a r e p e c a r e n-o a v e a . U n e o r i respiră u n a e r v o i t n e g l i j e n t . A l t e o r i , curată neglijenţă. C î n d v r e i să d e s c h i z i p o a r t a s u f l e t u l u i n u i e i ş p e r a c l u , c u m sc m a i î n ­ tâmplă. D a r , în g e n e r a l , cheile sînt m a i f i n e , scîrţîie m a i p u ţ i n , d e l a o vreme. C a m a s l e a s-au f ă c u t . P e f r o n t u l e i î n g u s t , cu detaşamentul ei m i c , dramaturgia s-a mişcai destul d e b i n e î n actualitate, „acope­ r i n d " mereu sectoare. D u p ă 3 0 d c a n i n u putem f i insensibili la aportul e i . N i c i liniştiţi. Şi, ca t o t d e a u n a , c e i care m a i a u p u ţ i n ă n e l i n i ş t e î n e i , o să î n c e r c e să f a c ă m a i m u l t . Jucaţi sau nejucaţi v o m f i judecaţi. De t i m p .

1

mult

Se s p u n e c ă a ş f i u n a u t o r d e s t u l d o jucat. Asta înseamnă u n autor destul de j u ­ decat. Este judecata m a i favorabilă sau m a i p u ţ i n ? C i n e o p o a t e î n t ă r i d e c î t t i m p u l ! ?... U n i i sc g r ă b e s c să a r a t e că a v e n i t o a l l ă care face o altă dramaturgie, generaţie, fiindcă, m ă r o g , „consacraţii" a u d a t î n repe­ tiţie s a u î n l u c r u r i m i n o r e , c a l p e o r i elucub r a n t e . A ş a o f i , d a r t o t t i m p u l , (şi n u c e i g r ă b i ţ i c u c l a s i f i c ă r i l e ) , v e r i f i c ă această a l t ă dramaturgie, dacă alta e s t e , şi n u e t o t aceeaşi în forme puţin m a i eliptice, m a i a n a l i t i c e s a u m a i b i z a r e . B i z a r e r i a n u ţine loc d e n o u t a t e , n i c i c o m p u n e r e a anticalofila de spontaneitate, n i c i sinceritatea de valoare, n i c i d u r i t a t e a d e francheţe. Sînt condeie care s-au v e r i f i c a t ( N a g h i u , I a c o b a n ) şi c o n d e i e c a r e s-au i n f i r m a t . Ş i c a m a s t a e t o t . N i c i o m o r b i d e ţ e n u s-a c o n s o l i d a t , n i c i o a i u r e a l ă n-a d a t s e n t i m e n t u l genialităţii.

www.cimec.ro

9

ruinele saj" de

Teatrului ? lucidă,

Pentru

că, îl

fără

îndoială, cu — — „me­ pe alături voinţa că, în­ în­ şi de dra­ la

bombardarea IJamlet, a fascismului

furios-eahnă, unde pentru fără Şi mine

limpede a

scenei

văzusem

însemnat de a

Auschwitz-urile

număr

distruge. opoziţie de

pentru

treaga g i n d i r e şi strădanie s-a c o n s t i t u i t , p r i n tr-o marc voinţă de construi. Căutătorii semnificaţii a

a generaţiei m e l e cu fascismul, re-construi generale dintre şi

„trăsături u n i c e " v o r o b s e r v a , m î i n e , c u s i g u ­ r a n ţ ă , că piesele c e l o r m a i b u n i maturgii sau post-bclici sînt obsesie, de r e f u z u l c a t e g o r i c o p u s actelor distructive înapoi, teatru, şi de ideea le v ă d , m a i despre u n mai Şi ţiei. P r i v i n d peste a n i dominate, piuă

tendinţelor construc­ la ca clar

şi d e c e n i i ,

piesele m e l c d e vorbesc. a priori discuta mai nevoie meu dc mult a Se

oricând, d o m i n a t e t o t a l

de i d e i l e d e s p r e care proiect puţin despre şi o

poate discuta

s t a b i l i t ? N u . Cred insă că sc p o a t e despre ceva însomnind decît priori pînă de început, un la proiect, capăt. înrădăcinată. piine-n persoana Pamfil izvorît adică

niciodată textul ati­ deo­ îl două pe

consumată

Ziariştii,

discuţie umană : şi din alţii,

AL. MIRODAN
A
In după

tudini parte, al

faţă

Tomovici, scop,

invizibili,

căror

necesitate,

construi
Calea V i c t o r i e i ; Hotelul

constituie distrugerea tînărului I o n Gheorghe, autor dc c r i t i c i adresa şi ai săi ; i n c o m o d e şi „ d ă u n ă t o a r e " la p a r t e , Cerchez urmă fiind o r g a n i z a t e şi e afişată fac­ Băr­ parte­ auto­ pen­ acestora din injustiţiei ; p e de a l t ă lupta împotriva Şefului demolării

z i u a i l e 1\ A u g u s t 1 9 4 4 , b o m b a r d a m e n ­ trecerea s t u k a s - u r i l o r a m v ă z u t (peste d r u m din am

t u l b i t l e r i s t m-a p r i n s h'ngă „splendid" regele spre rială giale)

îndreptată pentru Misiunea eroina torul batul să

reconstruirea

vieţii l u i I o n G h e o r g h e . suflete casa să Magdalenci, înlăture

de „ A l h c n e e P a l a c e " ) palatului regal

sectorului el încearcă eare-1

î n flăcări, a m v ă z u t „Casa n o u ă " ( u n d e l o c u i a Mihai) în Telefoane, (care cuprinsul văzut ocupată aruncată aer şi p e u r m ă . îiMlreplîndu-mă Naţional, Cara­ la

fără e c h i v o c . P ă t r u n z â n d î n comediei, dc (Iloraţiu) e r o z i u n e pe

reprezintă

Teatrul

însetat dc s l ă p î n i r e a de distrugere (şi

preschimbat i n moloz. A m văzut loja directo­ fusese mele zile, cândva, d c am unde, urmă de t r a n s f o r m a tă-n ţăndări, văzut cu piesei am

n e r e i p î n ă l a t r a n s f o r m a r e a acesteia î n o b i e c t , oprească procesul distrugere) a l f e m e i i şi să-i ofere şanse

picioarele luni de

„galeria", la

sprijinit câteva Iată o

t r u „rc-facere". Iar revolta prin o piesă câtorva mijlocirea Ja precum Camuflaj, oa din să mă

de b a l u s t r a d ă , femeia auzind

asistasem, în

avantpremiera autorului,

p e care-o iubesc d e C a m i l P e t r e s c u ; mărturisirile ridicat

opresc a i c i c u e x e m p l e l e , a v r u t să înfăţişeze o a m e n i dc teatru forţelor şi legilor fasciste expresie fără nume piesei timpul războiului dreptului un nume împotriva gîndire care i m p u n e a u anihilarea umanistă. de inter­

fişie d i n l r - o r o c h i e dc s a t i n a l b a s t r u t i p epocă ( M o l i e r e ? M a d a m e Sans-Gene ?) şi a m lăsat-o apoi moloz tea să-mi lunece, încet, printre degete, în de m o l o z . E r a , c r e d . cea m a i m a r e g r ă m a d ă d i n istoria teatrului se întoarce, în

Parlicipînd c u m a r i zisul Mihail

riscuri la montarea, sub constru­

românesc. D c ce, de pelerin, la

fals, a Stelei

o r i dc cîte o r i m ă gîndesc l a 23 A u g u s t , m i n ­ mea chip

Sebastian, eroii

i a u u n gest şi o speranţă.

10

www.cimec.ro

CONSTANTIN MUNTEANU

Teatrul

şi o ia ta

In vara anului ' 7 2 , făceam pentru a m u l la oară u n acelaşi d r u m l a B u c u r e ş t i , î n speranţa că v r e u n a d i n p r i m e l e m e l c piese dc teatru v a ajunge la p u b l i c . — Eşti f i z i c i a n l a U z i n a de f i b r e s i n t e ­ tice Săvincşti — î m i s p u n e u n u l d i n m e n ­ t o r i i m e i î n de-alc s c r i s u l u i — d e ce n u s c r i i ceva şi despre viaţa d c u z i n ă ? N u i-am r ă s p u n s . D e a l t f e l , n i c i n u a v e a m ce să-i r ă s p u n d . I d c c a n u mi-a surîs n i c i ­ o d a t ă . C u n o ş t e a m destulă literatură, d e s t i d o spectacole d e s p r e v i a ţ a d e u z i n ă — «cea viaţă d e u z i n ă v ă z u t ă d i n b i r o u l s e r v i c i u l u i p r o t o c o l sau d i n c a b i n e t u l d i r e c t o r u l u i , acolo u n d e ziariştii v i n , b e a u o c a f e a , p o a t e şi u n c o n i a c , îşi n o t e a z ă câteva c i f r e s e m n i f i c a ­ t i v e , dacă m a i a u t i m p , v i z i t e a z ă şi secţia model, apoi sc grăbesc s p r e m o t e l u l d i n a p r o p i e r e o r i spre gară. — Să s c r i i n e a p ă r a t c e v a d e s p r e v i a ţ a de u z i n ă — mi-a r e p e t a t p r i e t e n u l . — D e s p r e c a r e v i a ţ ă ? a m î n d r ă z n i i eu să-I î n t r e b . D e s p r e viaţa tinerilor ingineri care l o c u i e s c i n v i l e s a u a p a r t a m e n t e v a s t e şi v i n l a l u c r u î n m a ş i n i d c l u x ? O r , p o a t e , să s c r i u d e s p r e m u n c i t o r i î n s a l o p e t e n o i n o u ţ e , pe f r u n t e a cărora n u a p a r e n i c i u n s t r o p d e transpiraţie ? — N u . S c r i e d e s p r e v i a ţ a pe care o c u ­ noşti t u . N-am p r o m i s n i m i c . F a ţ ă d e t o t ce c u n o ş ­ t e a m eu că sc scrisese d e s p r e u z i n ă , n u m ă

s i m ţ e a m i n stare să m a i „ f a c " c e v a . D a r , o d a t ă întors l a u z i n ă , a m p r i v i t î n j u r ca l a u n s p e c t a c o l , u n s p e c t a c o l pe care nu-1 v ă z u s e m p e n i c i o scenă, p e n i c i u n e c r a n . S c a r a , l a întoarcerea acasă, s i m ţ e a m c ă d u c i n m i n e , ca p e o p o v a r ă , i m a g i n e a v i e a z i l e i d c m u n c ă , o p o v a r ă ca o obsesie, de care m - a m e l i b e r a t s c r i i n d I u b i r e a m e a cu zurgălăi, scenariu p e n t r u T . V . , distins c u p r e m i u l a l II-Jea I a c o n c u r s u l d i n a n u l 1 9 7 2 . I n m a r t i e 1973. scenariul a fost transmis la T . V . , î n r e g i a Letiţiei P o p a . C r i t i c a 1-a p r i ­ m i t ca p e „ o l u c r a r e p u l s î n d d e v i a ţ ă ne¬ sofisticată, aşa c u m c ea". C o l e g i i d e u z i n ă m-au f e l i c i t a t , s i n c e r in-au f e l i c i t a t , d a r m u l ţ i a u a v u t g r i j ă s-o facă între p a t r u o c h i , să n u m a i f i e c i n e v a de faţă, p o a l e v r e u n u l d i n t r e c e i „vizaţi". îndoielnică recompensă m o r a l ă . Şi l o t u ş i , a m s i m ţ i t d e p l i n plăcerea strădaniei î m p l i n i t e ; a m simţit-o î n ziua c î n d , d u p ă p r e m i e r ă , m-a o p r i t u n m u n c i t o r în c u r t e a u z i n e i : „ A m auzit că dumnea­ voastră sînleţi a u t o r u l p i e s e i d e m a r ţ i seara — felicitări ! Să m a i scrieţi, t o t aşa. S ă v e ­ n i ţ i şi pe l a n o i p r i n secţie, a v e m s u b i e c t e p e n t r u t r e i piese". M - a m d u s î n secţia a c e l u i m u n c i t o r . I-am c u ­ noscut colegii dc muncă, m-am î m p r i e t e n i t c u e i , le-am a f l a t înfrîngerilc şi v i c t o r i i l e , visele l o r de z b o r . L - a m c u n o s c u t a p o i p e i n g i n e r u l Cor­ n e l B o t a r u , i n v e n t a t o r de m a r e clasă, c a p a b i l s-o

www.cimec.ro

11

ia m e r e u de la capăt pe d r u m u l s i n u o s a l r e u ş i t e i . S-a n ă s c u t a s t f e l o n o u ă l u c r a r e d r a ­ matică, Trenul din zori, transmisă anul acesta l a r a d i o laşi, i a r p e m a s a m e a dc s c r i s se m a i a f l ă o p i e s ă d e t e a t r u ş i o lucrare i n proză, tot despre „viaţa nesofisti­ c a t ă , aşa c u m c c a " . Zilele petrecute printre constructorii mari­ l o r şantiere, u n u l d i n t r e acestea f i i n d şi z o n a de e x t i n d e r e a p l a t f o r m e i industriale de l a S â v i n e ş t i , a u lăsat i n u r m a l o r , p c m a s a m e a de scris, scenariul r a d i o f o n i c Cursa d e B r a ­ ş o v , t r a n s m i s î n i u n i e a.c. l a R a d i o B u c u r e ş t i . Cu trei a n i i n u r m ă , a n i făcut o vizită foştilor mei colegi de facultate, Valorică Grecu şi l\ae D o b r e s c u , geofizicieni la o întreprindere de prospectări gcologo-gcofizice, u n d e v a i n nemărginirea munţilor, l-am aş­ t e p t a t „ l a b a z ă " p î n ă s e a r a l i r z i u , şi t o c m a i m ă î n t r e b a m ce l i s-o î i î n l i m p l a t c î n d i a l ă - i că v i n , c u a p a r a t e l e a g ă ţ a t e d c g i t , p i o l e t u l sub braţ, porthartul în mină şi rucsacul după cap, cit u n munte, plin de pietre — p i e t r e i n p u n g i de polietilenă, însoţite de bileţele : „probe de s t u d i u d i n z o n a c u t a r e " . A u zăvorit totul i n d u l a p u r i m a r i , metalice, ca p e o c o m o a r ă , a p o i a u zis : — U r c ă m în l i m u z i n ă , m e r g e m la m e t r o ­ p o l ă şi b e m u n p a h a r , d c a m i c i ţ i e . R i n d pe rînd, a m aflat că l i m u z i n a era de f a p t o maşină dc teren c u răni d i n u l t i ­ m u l război m o n d i a l , metropola era o mică staţiune m o n t a n ă la v r e o cincizeci de k i l o ­ metri depărtare, iar „paharul dc amiciţie" a v e a să f i e u n a d e v ă r a t o s p ă ţ . — Iar au venit geologii, nc facem planul pe toată s ă p t ă m i n a — a m a u z i t o chelneriţă s p u n î n d a l t e i a în t i m p ce i n t r a u c o l e g i i m e i . Am p o v e s t i t c o l e g i l o r , c i a u rîs. — O a r e n o i cît a m făcut d i n p l a n ? ! — s-a î n t r e b a t p e l a m i j l o c u l o s p ă ţ u l u i V a l e r i c ă . N e - a m a m i n t i t c u toţii d e v i s u r i l e c u care am pornit la d r a m pe v r e m e a studenţiei, a p o i a m pus pe celălalt p l a t a n al balanţei realizările. Discuţia a d u r a t m u l t , cale de d o u ă lăzi c u bere.

Cînd am plecat de la colegii m e i geo­ fizicienii, duceam i n m i n e ideea unei noi p i e s e d e t e a t r u d e s p r e c c - a m v i s a t şi c e - a m realizat. A trecut u n timp, ideea a prins contur, d a r dc la contur l a piesă aveam nevoie de detalii. M i - a m v i z i t a t d i n n o u co­ l e g i i . A p o i a m v i z i t a t şi a l ţ i c o l e g i , a m c u ­ noscut alte d o m e n i i de activitate, alte deta­ lii, dar, în general, aceleaşi p r o b l e m e de viaţă, ( a n d m a t e r i a l u l faptic mi-a fost s u f i ­ c i e n t , i n - a i u h o t ă r i t să s c r i u p i e s a , d a r s-o s c r i u a s t f e l î n c î t s c h i i n b i n d d e c o r u l şi c i ţ i v a t e r m e n i t e h n i c i , ea să f i e o l u c r a r e şi d e s p r e viaţa t i n e r i l o r d i n industrie, agricultură sau d i n învăţămînt, nu n u m a i despre geofizicieni. P i e s a sc c h e a m ă V a l e a r î s u l u i , p r e m i e r a c i a a v u t l o c î n l u n a m a i a.c. p c s c e n a T e a ­ trului Tineretului d i n Piatra Neamţ.

A c u m , l a o r a p r i m i l o r paşi, î m i place să cred că a m a j u n s l a p u b l i c d o a r a t u n c i cînd a m scris d e s p r e r e a l i t a t e a p e carc-o cunoş­ t e a m cel m a i b i n e , realitatea în mijlocul căreia î m i desfăşuram m u n c a de zi cu z i . Ş i c u m cele scrise de m i n e n-au fost întot­ d e a u n a elegii sau ode — deşi e u le n u m e s c totuşi, î n m i n t e a m e a , „ode realităţii" — n m simţit reacţia mediului social elogiat. Am p i e r d u i „ p r i e t e n i i " v e c h i d a r a m cîştigat p r i e ­ teni n o i , sinceri, necunoscuţi m i c p î n ă a c u m . Ş i - m i m a i p l a c e s ă c r e d că l i t e r a t u r a , l i t e ­ r a t u r a d r a m a t i c ă î n s p e c i a l , este o a n g a j a r e directă î n viaţa socială — o horă î n care, d a c ă i n t r i , m e r i t ă să j o c i c i n s t i t , b ă r b ă t e ş t e şi, m a i ales, c u p a s i u n e .

12

www.cimec.ro

IOSIF NAGHIU
Roman impl tis m ut icârii

A n i i aceştia d i n u r m ă , care s-au scurs, s-au d e f i n i t p e n t r u m i n e şi p e n t r u c e i a l căror d e s t i n l i t e r a r î m i este a p r o p i a t , p r i n două perioade distincte. Perioada romantică şi cea a i m p l i c ă r i i . P r i m a , d e c i , dacă vreţi, este p e r i o a d a r o ­ m a n t i c ă , „perioada a l b a s t r ă " , î n care descop c r i n d u - i i c , d e s c o p e r e a m — ce o u a l l u i Columb al tuturor o a m e n i i o r şi timpuri­ l o r ! — perioadă de f e b r i l e discuţii, d c n e ­ gări şi susţineri, d e l e c t u r i înfierbîntatc şi d c t o t atît dc înfierbîntatc o p i n i i , dc .spe­ ranţe şi d e z i l u z i i , perioadă î n c a r e c u p r i ­ m e l e n o a s t r e încercări d c piese, t a t o n a m r e ­ v i s t e şi s u f l e t e , e d i t o r i şi r e g i z o r i , ( o h , m a i ales r e g i z o r i , care de sus, de f o a r t e dc sus, d i s c u t a u c u n o i între u n S h a k c s p c a r e şi u n B e c k e t , uşor angoasaţi, uşor i n s p i r a ţ i ) , p e n ­ t r u ca p î n ă l a u r m ă să g ă s i m înţelegere generoasă şi d o r i t o a r e de demonstraţie d i n p a r t e a u n u i actor !

P e r i o a d a aceasta r o m a n t i c ă , superbă p r i n încăpăţânarea noastră d e a scrie t e a t r u şi a încăpăţânarea ne i m p u n e , superbă şi p r i n m a r e l u i m e c a n i s m t e a t r a l de a ne v e r i f i c a şi că răsverifica, n u p o a t e f i u i t a t ă p e n t r u într-însa există, c r e d , veşnica tinereţe a tea­ t r u l u i , p e r m a n e n t a l u i î n n o i r e , p u t e r e a dc a f i , şi d e a a d u c e şi ceea ce a f o s t , sau v a f i , a l a i u r i dc p r e z e n t . P e n t r u m i n e şi p e n t r u cei a căror i n i m ă a început să bată a l u n e i La uşile t e a t r u l u i , p e r i o a d a asta a î n s e m n a t întâlnirea d e f i n i ­ t o r i e şi d e f i n i t i v ă c u câţiva d r a m a t u r g i în f o r m a r e , cunoaşterea şi a p r o p i e r e a de e i , p r i n scris şi p r i n g î n d , de m a t u r i t a t e a a r ­ tistică. M a t u r i t a t e u ş u r a t ă de r u l a j u l acesta î n acelaşi p l u t o n dc i d e i . I d e i oare, de ce să n u recunoaştem, u n e o r i e r a u c a m stân­ g a c i c o l o r a t e d c vârstă şi grabă, d a r c a r e , a l t e o r i — şi a i c i d c ce să n u recunoască şi alţii — a v e a u o detentă î n t i m p şi î n spaţiu i n v i d i a n le. D e c i , p e n t r u m i n e , această perioadă r o ­ m a n t i c ă î n s e a m n ă întâlnirea u n e i generaţii sub s e m n u l F r u n z e l o r g a l b e n e pe acoperişul u d , şi a l B ă t ă t u r i l o r de fiecare z i , a l A b s e n ­ ţei şi a l Iertării. AJ S ă p t ă m â n i i p a t i m i l o r şi a l l u i Socrate şi a r m a i f i atîtea piese do a m i n t i t , c h i a r dacă t a n g o u l generaţiei a c o n ­ t i n u a t l a N i s a , lîngă Iaşi sau s-a p i e r d u t p e n t r u o v r e m e în b u r t a u n u i c h i t l e g e n d a r . D a r , t o t p e n t r u m i n e , această perioadă a înseninat şi cunoaşterea a p r o f u n d a t ă a d r a ­ m a t u r g i e i m a t u r e , f o r m a t e , care m i s-a i m ­ pus — m a i g r e u s a u i n a i uşor — şi care

m-a f ă c u t s-o a d m i r , u n e o r i , s-o respect, a l t e o r i , şi care o r i c u m v a rămâne p e n t r u m i n e u n p u n c t de referinţă, de p l e c a r e şi continuare. Şi t o t î n această p e r i o a d ă , a m c u n o s c u t oameni dc teatru t i n e r i , tineri p r i n pasiunea l o r care a desfiinţat b a r i e r e l e vîrstei, sînt p r e a m u l ţ i ca să-i p o t n u m i pe toţi, d a r m ă s i m t o b l i g a t p r i n t o t cc a m scris p î n ă a c u m şi datorită l o r , să a m i n t e s c de t i n e r i i m e i p r i e t e n i Ş c l m a r u şi T o r n e a (ar t r e b u i scrisă 0 carte odată d e s p r e o a m e n i i aceştia m i n u ­ naţi care t r ă i n d p e n t r u t e a t r u fac şi i s t o r i a t e a t r u l u i ) , faţă de p a s i u n e a cărora, e u , de ce să n u recunosc, m ă s i m t ruşinos de bătrîn. T o a t e acestea le-am c u n o s c u t ân p e r i o a d a romantică. Şi totuşi, d a c ă m ă gîndesc b i n e , această perioadă a fost şi p e r i o a d a i m p l i c ă r i i , a a n g a j ă r i i . încete, s i g u r e , t o t m a i s i g u r e . Oricum, perioada romantică a formării — deşi n u poţi să ştii n i c i o d a t ă — a t r e c u t . S î n t e m m a i m u l ţ i a z i decît î n a i n t e , şi proIxabil că sîntem şi m a i b u n i . I n c e p î n d c u B a r a n g a şi terminând c u u n a l t î n c e p u t care se numeşte R a d u F . A l e x a n d r u . Ş i d r u m u l n o s t r u a z i este u n u l s i n g u r c u toate că sîntem m u l t m a i diverşi şi c u m u l t m a i complecşi. I n asta constă i m p l i c a r e a noastră. A acestei b r e s l e , de t î m p l a r i a i scenei, care într-un m o m e n t d e o r g o l i u şi-au spus d r a ­ maturgi.

www.cimec.ro

13

D. R. POPESCU
Cum o se piesă scrie

T o a t e căutările d i n t e a t r u n-au d u s d e c i t Ia R o m a , (aşa c u m t o a t e drumurile au m e r s şi o r să m a i a j u n g ă l a R o m a , c u m se ştie) şi R o m a t e a t r u l u i s-ar p u i c a n u m i Shakespeare. V r e i n u v r e i , te loveşti de e l în formele glorificate de a b s u r z i , de v i o ­ lenţi, de realişti, de psibologişti şi de atîţia m u l ţ i alţi işti. Ce nc-ar m a i r ă m î n e d c f ă ­ c u i dacă t o t u l e c l a r şi dacă o r i c e d r u m d u c e l a R o m a ? Să m e r g e m l a R o m a . A d i ­ că p î n ă l a capăt. P î n ă î n i n i m a (alt c u v î n t n-am) c o n f l i c t e l o r , formelor, problemelor etc. şi a l u n e i p r i n ce o să n e m a i p r e t i n ­ d e m o r i g i n a l i ? N u ştiu. U n i i s p u n că t e m e ­ le pe care l e găsim î n S h a k c s p e a r e r ă m î n şi azi valabile, crizele din epoca lui Ilenric V (atîţia Hcnrici există că t r e b u i e să consulţi u n m a n u a l de i s t o r i c elementară ca să n u - i c o n f u n z i şi să p a r i fără o r i e n t a r e a s u p r a i s t o r i e i ) răscolesc şi a z i A n g l i a , războaiele religioase continuă

etc. E drăgălaş c î n d se observă că l u m e a s e a m ă n ă cu S h a k c s p e a r e , l u m e a b u r g h e z ă , d e s i g u r , fascinată de c h e s t i u n i s e x u a l e şi f i n a n c i a r e , de c u v i n t e l e n c p e r d e l u i l e , aşa c u m şi t e a t r u l s h a k e s p e a r e a n e p l i n de a¬ semenea c l i c s t i u n i arzătoare. O t h e l l o a r e t r i m i t e r i spre a l i tea g h c t t o u r i , L e a r şi Cord e l i a n u p o t f i ascultaţi d c n i c i u n lată d e astăzi fără să sc c u l r e m u r c , d e c i relaţiile descoperite de S h a k c s p e a r e n-au r ă m a s f i x e , şi m o a r t e , î n z i l e l e l u i . Căci, a t u n c i , b ă t r î n u l d i a v o l a r f i m u r i t o d a t ă c u ele şi n u l-am m u n i a z i S h a k c s p e a r e . M a i îl gă­ sim n o i pc H a r n i c i , psihanalizat, atins c u m p l i t de c o m p l e x u l l u i Oedip, d a r o r i ­ c u m întoarcem carul, fie p r i n Viena, v i a Ereud, f i e p r i n alte v i i , tot la H a m l e t a j u n ­ g e m , adică l a R o m a , a d i c ă l a S h a k e s p e a r e . Să ne a p u c e d i s p e r a r e a ? U n d e e o r i g i n a ­ l i t a t e a noastră ? Ce să f a c e m , să f o t o g r a ­ fiem cometa K o h o u l e c ? Pînă la u r m ă te pomeneşti că v i n e u n i s t o r i c l i t e r a r şi s p u ­ n e c ă , n u m i t ă a l t f e l , ca a f o s t v ă z u t ă şi d e cel m a i b ă l r î n e n g l e z d i n A n g l i a şi d i n l u m e . . . D a r ce v e d e o c h i u l n o s t r u n e a p a r ­ ţine n o u ă , c u o l e n t i l ă p u t e m f i x a p e hîrtie şi o cometă, p u t e m p c acest e f e m e r să-1 t r e c e m î n p e r m a n e n t , pe K o h o u t e c , c o m e t a , p u t e m să... C u a p a r a t u l d e f i l m a t , c u a p a ­ r a t u l d c f o t o g r a f i a t , c u c r e i o n u l p u t e m des­ c r i e o cronică a e f e m e r u l u i K o h o u t e c şi p u t e m să p ă s t r ă m î n m e m o r i a noastră o r i ­ ce... I a t ă c u m p u t e m f a c e o cronică d u r a ­ b i l ă a e f e m e r u l u i . S i g u r , f o t o g r a f i a n u este n u m a i a r t ă , ea este şi i n d u s t r i e , şi d i v e r t i s ­ ment, da, dar şi m i j l o c de comunicare. Aceasta î n s e a m n ă c-am p u t e a face u n t e a t r u d i n fotografii. D i n scene de v i a ţ ă . I a t ă c u m d i n n i m i c u r i sau d i n a p a r e n t e b a n a ­ lităţi p u t e m a j u n g e peste n o a p t e g e n i a l i . Reţeta c s i m p l ă . Aşterni p e hîrtie ce v e z i , ce a u z i , ce gîndeşti, f o t o g r a f i e z i s t r a d a şi o a m e n i i şi p u i t o t i d p c scenă. V i n r e g i z o ­ r i i , a c t o r i i , s c e n o g r a f i i şi t o i u l e g a t a : p u ­ b l i c u l v e d e şi a u d e şi înţelege care e a t i ­ t u d i n e a ta d c f o t o g r a f faţă d c l u m e ( l u m e a f i i n d spectatorii) şi te a p l a u d ă s a u . . . m ă rog... n u e o b l i g a t o r i u n i c i să b a t ă d i n p a l m e , m a i sînt şi roşiile, l a o a d i c ă , cel p u ţ i n teoretic... Cînd fotografiezi cometa K o h o u t e c şi-o arăţi, î ţ i d e z v ă l u i şi c a l i t a t e a d e m a r t o r . M ă c a r p e n t r u u n a l b u m de f a ­ m i l i e (îţi păstrezi m ă r t u r i a ) , d a c ă alţii n u te găsesc p r e a a r t i s t . I a t ă însă că î n m o m e n t i d cînd t r e b u i a să p u n e m p u n c t acestei î n t r e b ă r i (găsind r ă s ­ p u n s u l l a cc esle t e a t r u l şi c u m t r e b u i e e l scris) v i n e s e m n u l îndoielii (care, între s e m ­ n u l întrebării şi a l a f i r m ă r i i , este i n e x i s ­ t e n t î n g r a m a t i c ă , fîlfîindu-şi f o r m a dnar î n a f a r a g r a m a t i c i i , care e şi ea o ştiinţă fixă, a p r o a p e moartă) şi zice : f o t o g r a f i a e statică, n u e v i a ţ ă , e î n t o t d e a u n a l a t r e c u t , e m o a r t ă . Viaţa e î n p l i n ă mişcare. Şi : f o t o g r a f i a n u trece d i n c o l o de e p i d e r m ă , de suprafeţe. Şi sînt şi f o t o g r a f i i t r u c a t e ! F a l ­ s u r i ! E d r e p t , a r t a f o t o g r a f i e i a a j u n s atît

1 !

www.cimec.ro

( l e p e r f e c t ă i n c i t p o a t e să-ţi o f e r e ş i ce n u există. F o t o g r a f i e m exact u n f i r de praf d e p e l u n ă şi n u v e d e m p a r u l d i n o c h i u l n o s t r u . F o t o g r a f i a c s l c şi e a , a ş a f i x ă c u m c , o p e r ă d c i m a g i n a ţ i e şi i m a g i n a ţ i a d e m u l t s-a d o v e d i t n e s e r i o a s ă ş i l u î n d - o r a z n a p r i n bălării, poleind c u staniol auriu sau împroşcind (c u n v e r b d u r , n u ?) c u noroi u n d e n i c i n u t e aştepţi... Să t e r m i n ă m cu i m a g i n a ţ i a , ea n u e n i c i c i n t a r u l e x a c t a l vieţii, n u p o a t e o f e r i o cercetare ştiinţifică a problemelor ştiinţifice, e c o n o m i c e , p o l i t i ­ ce, s o c i a l e , culturale ce caracterizează un a n u m i t m e d i u , u n a n u m i t t i m p . . . Şi singu­ ra soluţie este t e a t r u l document. Iei din magazii sau d i n pivniţe, sau d i n arhive, sau d i n registre nişte f a p t e şi v o r b e au­ t e n t i c e ş i l e p u i c a p I a c a p , a ş a c u m s-au p e t r e c u t î n r e a l i t a t e şi această piesă ş t i i n ­ ţifică este cea m a i a u t e n t i c ă v o c e a reali­ t ă ţ i i . I m a g i n a ţ i e i i-a v e n i t v r e m e a s ă t r e a ­ că î n p l a n s e c u n d , e a n u m a i p o a t e ţ i n e pasul c u fantasticul r i t m a l realităţii. Oa­ m e n i i a j u n g pe lună n u în imaginaţie, cal­ că p e l u n ă c u p i c i o r u l , s o n d e g r o z a v e c e r ­ cetează g a l a x i a n o a s t r ă l a s u l e d e m i i d e kilometri, submarine atomice n u mai ştiu ce f a c , p r o b a b i l se d a u ş i p e s t e c a p c a d e l ­ f i n i i , sc d e s c o p e r ă m i n i m i p î n ă ş i î n pia­ tră seacă, trăim, deci, o epocă fantastică (Julcs V c r n e c u n d u l c e copil) şi numai t e a t r u l ce s c b a z e a z ă p e d o c u m e n t p o a t e f i o oglindă a c i . O r o r i l e lagărelor fasciste a u depăşit orice imaginaţie, erorile tiraniei fas­ ciste, a l e războaielor f r a t r i c i d e , c o l o n i a l e a u depăşit orice închipuire, realitatea a depă­ şit ş i depăşeşte o r i c e f i c ţ i u n e . Şi acest l u ­ c r u e a d e v ă r a t . Ş i s-au şi s c r i s p i e s e t e r i b i ­ le u r m î n d această cale a documentului. I n s ă v i n i s t o r i c i i t e a t r a l i şi s p u n c ă ş i S h a k e ­ s p e a r e s-a f o l o s i t d e c r o n i c i , ş i e l s-a d o ­ cumentat, ÎMI uneori ( a u z i ce r u ş i n e ) ! a folosit e u ghiotura nişte clemente d i n a-

acesle c r o n i c i (chiar H a m l e t , h m ! h m !, c i c ă n - a r f i r o d i d f a n t e z i e i l u i !) E u , p e r ­ sonal, n u m ă simt j i g n i t că Shakespeare n-a l ă s a t să m o a r ă î n c r o n i c i p o v e s t e a p r i n ­ ţ u l u i d a n e z şi p o v e s t e a a t î t o r r e g i şi î n d r ă ­ g o s t i ţ i . S i g u r , e l n-a f ă c u t c h i a r o operă ştiinţifică, constmindu-şi piesele exclusiv p e n i ş t e d o c u m e n t e , s i g u r , e l m a i a r e şi l i p s u r i , s-a m a i f o l o s i t , c a s ă z i c a ş a , ş i d e f a n t e z i e , n-a l ă s a t d o a r a c t e l e să v o r b e a s c ă , r e g i s t r e l e , n^a f o s t c a p a b d să lase d o a r e x a c t u l să v o r b e a s c ă , d o c u m e n t u l ş t i i n ţ i f i c , care este, c u m ştim, r o d u l raţiunii (şi n u ol fanteziei) al a n a l i z e i precise. Dacă el nu s-a b a z a t î n t o t d e a u n a exclusiv pe p u ­ terea de demonstraţie a raţiunii asta nu înseamnă că a dispreţuit realitatea (a c r o ­ nicilor sau cea imediată, vie) fantezia lui ( p a r c ă u n e o r i , n u ?) i-a a s c u ţ i t simţid realităţii. E l este n n m a r e c o n s t r u c t o r de p e r s o n a j e (şi d e p i e s e , m ă r o g ) d a r p a r c ă (uneori) arc groază d e orice l u c r u perfect d i s c i p l i n a t şi t e l a s ă ( c h i a r c u H a m l e t ) £n coadă de p e ş t e E l s i m t e că orice perfec­ ţ i u n e a r e î n c a c e v a e x t r e m de vulnerabil, chiar raţiunea l u i H a m l e t poate f i o n e b u ­ n i e , sau, i n v e r s , el s i m t e , p r e s i m t e că orice echilibru perfect disciplinat are o fragili­ t a t e c e ţ i n e de a r b i t r a r ş i c a r e p o a t e . . . 0 , l a e l a l Mea s î n t p o s i b i l e ! Ş i i a t ă c u m p ă ­ r i n t e l e t e a t r u l u i d o c u m e n t îşi d i s t r u g e sin­ g u r odrasla, p r e c u m acel p e r s o n a j m i t o l o ­ g i c re-şi m ă r i m e a p r o p r i u l f i u . Ce n e m a i r ă m â n e , ce c a l e ? A b s u r d u l , violenţa, sexualitatea, psihologia ? Shakc­ s p e a r e le-a f o l o s i t p e t o a t e ş i , s-ar p u t e a spune, pc n î c i u n a . E I n-a î n c h i s teatrul, epuizând o singură formă şi o singură cale. Lecţia l u i este că t o a t e căile sînt b u n e dacă s p u n adevărul. T o a t e căile sînt b u n e dacă duc, l a R o m a , c ă c i R o m a este a d e ­ vărul. Şi în teatru, adevărul se numeşte Shakespeare. E l e pasărea adevărului.

www.cimec.ro

l u l u i c o m u n i s t . Istoriceşte, aşa şi t r e b u i e să f i e , căci n u n i c n u e m a i p r o p r i u g i u d i r i i revoluţionare decît e l i b e r a r e a de c o n s t r i n g e r i şi de l i n e a r i t a t e . Cîştigul acesta este, d c f a p t , o cucerire D r u m u l teatrului a urmat drumul d i a l e c t i c i i sociale şi s p i r i t u a l e a societăţii, d r u m u l cunoaşterii de sine a revoluţiei. Care d r u m n-a f o s t n i c i s i m p l u , n i c i u ş o r , n i c i absolut p r e v i z i b i l . Deşi rabil. tentat trale rescu, Răicşu, l i c şi trelor. cel mai firesc (ca lucru şi în croaţia oare cu de nu tea­ ne­ SoIon

artă, d i v e r s i t a t e a n u c şi c e l m a i lesne Dramaturgi înnoirea au fost şi şi regizori) nu R. o dată îmbogăţirea expresiei Marin

dige­

înlimpinaţi suspiciune. Mazilu, Naghiu, D.

înţelegere

Astăzi,

Teodor Iosif

Popescu,

Paid

Angliei,

IxMuiida tea­ oare Horia

Teodorescu, alţii

Radu sînt

Dumitru, Paul

(Cornel Cbi-

jucaţi, f i r e s c , p c scenele n-nu f o s t trataţi l o r c u aceeaşi m e f i e n ţ ă eu

Dar, mai mult, sau

la î n c e p u t u r i l e l.ovincsru culturi poate trului coincide

A l . Mirodan? Maturitatea unei s p o r i r e a capacităţii c i d e o personalitate a tea­ di­

r e g e n e r a r e şi de încorporare, i a r f a p t u l că se v o r b i astăzi d e românesc datorăm c o n t e m p o r a n — d r a m a t u r g i e şi şi d e s c h i d e r i i spre o artă socialistă m u l t i l a t e r a l dez­ organic socialistă

spectacol — îl versitate. voltată

Societatea presupune

m u l t i l a t e r a l d e z v o l t a t ă . F ă r ă acele direcţii n o i care a u a p ă r u t şi a p a r c o n t i n u u , pentru un comparaţia E poate normal prea să personalita­ — ca de mo­ anu­ valo­ perso­ o tea t e a t r u l u i n o s t r u a r f i a r ă t a t — cer i e r t a r e violentă agreem c o p i l născut d u p ă sau u n consum vibrăm excesiv la u n

thalidomidă. dalitate

a l t a , să n u
CUTSI

DUMITRU SOLOMON
Dioersifafe şi oaloare
Ciştigul d r a m a t u r g i e i noa-slrc c o n t e m p o r a n e , d u p ă o evoluţie d e t r e i d e c e n i i î n c o n d i ţ i i sociale, p o l i t i c e şi i d e o l o g i c e n o i , este n u găsirea u n u i t i p a r u n i c , i n a m o v i b i l , a u n e i soluţii d c structură d e f i n i t i v ă , u n i v e r s a l v a l a ­ b i l ă şi p e r f e c t a d a p t a b i l ă fiecărei e t a p e , aşa r u m poate a u n ă z u i t u n i i a u t o r i c o m o z i , c i , dimpotrivă, diversitatea, p o l i m o r f i s m u l , ca­ pacitatea dc reprezentare m u l t i p l ă a idea­

mit rilor. la

t i p d c t e a t r u , să a v e m avem Dar un nu putem şi reduce

o ierarhic a pre­ o ierarhie a lumea teatrului

ferinţelor, aşa

mod. nu completă

putem

trata

această

nalitate de

complexă

ca p c u n i n ­ acele nu măcar refuz cuce­ pu­ pc epic mă Une­ teatru o pro­

f i r m . Personal, piese produc în un plan abstracte, nici un

p r e f e r t e a t r u l d e i d e i , aşa zis trebuie f e l de Dar dramă identificat cu uscate, pot care aderenţă, nu nici să-mi descărnate,

i d e i , căci n u

cerebral.

b u n spectacol de este

e u o piesă lirică, m ă a n a l i t i c ă , accept a în morală cred şi o

reşte o p r o f u n d ă terea dacă amuză ori, care-1 n u m i m şi grotescului apărăm

convingere

teatrului teatrul moral, de

document, dramatic, asana absurd fanatism

respect universul

capacitatea

de a eu

umorul

melodrama. formă

şi, u i t î n d restul. ducţie

nuanţele, a v e m

a e r u l că

dispreţuim desuetă,

Alteori, negăm plicticoasă,

c u înverşunare stupidă,

goală»

16

www.cimec.ro

apariţie drept ce, dar

nefericită de pc să omitem genul, sc piteşte

care scenă

ocupă al că

în

chip

ne­ nu

a

atelierului o Pe

de piesă

dramaturgie a din cei

al

Asociaţiei Valiza i-a i-a allă ca un iar cu şocat şocat ? ima­ ele­ în în n/u

locul

valorilor autenti­ diatriba la agresiv. insă privită supra­ din dia­ şanse nu umbra

scriitorilor fluturi. imaginea care gine, ment Fiindcă in al

I u i intitulată prezenţi a ce cu De inedită obişnuit

precizăm

unii

vizează căreia Nici

specia, micul nu

modalitatea monstru trebuie care nu dc Ie

neobişnuită, în teatrul care citată tehnicii nu ne-a

comunistului

evoluează

piesă.

diversitatea Există pe care nu

metafizic. vieţuiesc, lectica egale exclude

moduri nimeni eîştig şi a

dăinuie,

comunistul luptei c de ci la vorba

apare de

exclude dar şi

conspirative,

configuraţia artei

teatrului dă

contemporan, cauză

lucrarea aer, e niştii umane, nu un se e se a hazard, timă, de

raporturile cu subversive, între raporturi

tuturor,

coexistenţa s-a realizat

modalităţilor totuşi în

Siguranţa, n u e vorba sabotaje, nici de fost de o vorba măcar

de tremuri aruncate grupuri de nişte o de ci o relaţiile

evoluţia

priorităţile. conflictelor vieţii, prin

Progresul dauna de la în­ şi exterioare, construirea s-a

dramaturgiei categoriale adevărul iulăuntru afiş, spus, locul tind fora dreptat dc şi şi

comu­ strict care ci de in­ nu con­ Sigur, acum altceva umane, a IH-a. I-a. de ci au

ilustrativismului, de

ilegalişti, pusă al sau decît

de

g e n e r i c e . T e a t r u l se a p r o p i e esenţa lozincă, analiză, a afară a conflictului. Dc idee. mare şi

întîmplare, cale

întîmplare nimeni, nu

şi m u î n către la

soartă.

Dramaturgul între

descrie care şi

pamflet,

dramaturgia portret, la cedat cum pur, o in

episod nişte cunosc altceva înscrie în S-a să

ilegalităţii,

atmosferă puţin,

Altfel măsură liricul meta­ inte­ Prin a

raporturi

oameni

f i l o l o g i c <a t r e c u t după

filosofic

se c u n o s c p r e a întîlniri ceea ce s-a

psihologie. spre şi în

Epopeea

secinţele despre actuale, unicat. începe D. R.

acestei

întlmplătoare. scris dar a pînă acest

meditaţiei, asigurînd sens şi

epicul

dramaticul

convertind perspectivă scenice. se etic

perioada într-o

războiului, acestei la şi

astfel

traiectorie

dramaturgiei

rioară, mai vieţii logic la de inţă. azi turgie tice, Nici fost pului dacă mai şi nu

plastic, materiei analiză, in actul mai teatrul de demersul la

căutarea se

substanţe persoana la din a

dezlwiterc

angajează şi dc a o ideo­ conşti­ omului drama­ pate­ idei. au pot tim­ chiar se

vorbit midt vorbească în pe

profund fiind

reprezentare

persoana grădina

contemporane, infinit

Popescu, nu

Piticul date

convingător dialogul dc

raportat

structura nu a

interioară, poate

vară, întreprinde comuniste, pe un fost, sîntem cu rii : bune, omul dacă, indcă fie există se şi in date în destin. încă toate scriu

şi e l o a n a l i z ă

conştiinţei înfăptuind

Complexitatea mai cuvintelor,

problematică f i servită cuvinte

generale, ale în şi mai revoluţiei

particulare, mare, cu

individuale,

frumoase, şi d e care nu a

L i n i i l e generale acoperite cu întîmplările ce în ce datori

poetice,

d a r goale teatrale baza

de nuanţe

dramaturgie ; individuale, dilemele acestor multe şi, Dar dato­ piese chior o să

situaţiile numărate, acum prezent. la cele

tradiţionale, înseriate,

destinele onorării

catalogate, unei Situaţiile sînt altfel spus 360

nuanţele,

constitui

dramaturgii limitate pînă se se t e r m i n ă , duce la şi geometrie, unde, spre piesa tema rar (nu în nu (nu este şi o

premisele din

(incluşi'' acum

siluaţiilc-Iimită), adaugă schemă. pe în

adevărate,

serioase, nu

interesante sînt încep a

privind

omologate caută nu în acolo

societatea multe

contemporană toate moi ele

.'160. R e p e t a r e a Teatrul

anchiloză acum son­ nu Naci

deocamdată,

jucate, f i ­ totuşi

cajută

teatre,

funcţionează

suprafaţă, limite şi

mentalitate jucate. actual toate cu alte

confortabilă, Veritabila de şi o alt de

dează există ţin ghiu

profunzime, scrii, observa, singură ce a

practic, lui

măsură vor

momentului absolut cînd, pentru valoarea teatrului. l-au pentru adus este va­

aspirind

unicat

al d r a m a t u r g i e i piesele lor cuvinte, pc trei care un că

va f i dotă cînd v o r f i jucate pentru casieria pe o care piesă în

critic Intr-o

comentînd seară, că în fost tratată că.

valoare piesele nu aduc

f i jucate,

prieteniei Perfect spune sco­ nu adică şi aici un reală venit şedinţă (aş

este f o a r t e T a r t r a t a t ă adevărat. deloc) în lastică poate în cele ca a fi De temă artei subiect Piesa şi în n curaj

dramaturgie.

valoarea munci (Dc cele

numai eîştig juca

fundamentală Pentru dramaturgice, eonflielual, 720 de Iui ei) Naghiu nu dar Şi

secundară)

dramaturgie ?

accepţia prietenia intră cu discut numai număr

altfel,

decenii

teatru

revoluţionar

conştiinţa

putem

360 sau

sertare

loarea ei intrinsecă). In la sfîrşit, poate este că trebuie a să precizăm al că

etichetă. calităţile act de exprimă, firească vorba mai de

defectele artistic, fant, o

diversitatea teatru o dului piesele, munică fie

numai

valorilor. general e mai care

Aplicînd parti­ ca co­ nu nu să bine

necesitate, a

ceea ce spus chiar bine

secretarul film,

tendinţă

activă,

despre

dramaturgiei. Iosif Naghiu, am

fiindcă într-o

intenţionate, despre

dramaturg ascultat

d i n t r e cei

nimic

interesant

viaţă

interesanţi :

scrise.

www.cimec.ro

17

Atîl dc m u l t a influenţai i s t o r i a revoluţio­ nară |w d r a m a t u r g i , i n c i t piesele i n s p i r a t e d i n lupta comuniştilor i n ilegalitate n u au c o n t e n i t să a p a r ă , d i m p o t r i v ă , ele a u f o r m a l i u l i m p u n adevărat f o n d de a u r a l d r a m a ­ t u r g i e i , f o n d care e încă d e p a r t e de a se f i Închis, D c b u l i n d i n d r a m a t u r g i e , i n piesa d a r ă m i c ă , a m adus pe scenă u n e p i s o d d i n «cea încleştare Formidabilă a l u p i c l o r d i n zilele insurecţiei a n u a l e . încleştare d i n care p o p o r u l n o s t r u a ieşit î n v i n g ă t o r , i z b u t i n d să e l i b e ­ reze p ă m i n l u l ţării de c o t r o p i t o r i i fascişti. Mărturisesc că t e m a insurecţiei in-a pasio­ n a l , fascinindu-mă şi încălzindu-mi inima, care a p a r ţ i n e toată p a t r i e i m e l e . Aşa se explică de ce. i n evoluţia s c r i s u l u i m e u . a m c o n t i n u a t c u M a r e l e f l u v i u îşi a d u n ă apele, piesă izvorîtă d i n aceeaşi generoasă temă a l u p t e i şi j e r t f e i c o m u n i ş t i l o r i n i l e g a l i t a t e . C h i a r şi în piesa C o r a b i a cu u n s i n g u r pasa­ ger, care a u r m a t , deşi t r a t e z u n c o n f l i c t a c t u a l , e c o u r i l e t r e c u t e l o r v r e m i de g l o r i e co­ m u n i s t ă răzbat p u t e r n i c şi holăriloj- i n \iaţa p e r s o n a j e l o r , d e t e r n i i n i n d u - l c acţiunile. A m c o n t i n u a t să s c r i u piese sau s c e n a r i i p e n t r u r a d i o şi t e l e v i z i u n e în care a m a b o r d a t aspecte d i v e r s e ale aceleiaşi epoci de l u p t ă ilegafă a P a r t i d u l u i , eu p e r s o n a j e î n r c p î n d de la c o p i i p î n ă la m a t u r i i l u p t ă t o r i d i n n o d u r i l e organizaţiilor c o m u n i s t e . î m i d a u seama că, oricît de m u l t a u scris d r a m a ­ turgii inspirîndu-se d i n i s t o r i a Partidului, scena românească r ă i n î n e deschisă pentru a l t e o p e r e care se v o r scrie d e a c u m în c o l o . N u a m m l a l încă î n toată măreţia ei epoca p l ă m ă d i r i i conştiinţei c o m u n i s t e , n u a u a p ă ­ r u t încă p c scenă ţoale p e r s o n a j e l e întruebip i n d e r o i d c o m u n i s t c u ce o r e m a i s e m n i ­ f i c a t i v şi m a i u m a n . v r e a u să s p u n e r o u l a u t e n t i c , aşa c u m a f o s t e l , aşa c u m p o a t e să f i e a c u m , peste a n i , m a r e l e m o d e l a l generaţiilor c o n t e m p o r a n e . M ă gîndesc l a o suită d c piese care să r e m e m o r e z e pe scenă o întreagă epocă a R o m â n i e i (moderne. Incep i n d d e l a înfiinţarea P a r t i d u l u i şi slirşiiul la naşterea r e p u b l i c i i , această suită d r a m a t i c ă să f i e o a d e v ă r a t ă cronică a a n i l o r 1 9 2 1 — 1°/i7, ,cu t o t ce a a v u t i s t o r i a m a i e r o i c şi m a i înţelept. A m p u t e a lăsa generaţiilor v i i t o a r e u n t e ­ z a u r d e nepreţuit, care să vorbească stră­ nepoţilor noştri d e s p r e m ă r e ţ i i l e î n c e p u t u l u i . Ca s c r i i t o r i , sîntem d a t o r i să e v o c ă m t r e ­ c u t u l p e n t r u a scoate l a suprafaţă aurul ascuns î n acest t r e c u t , zestrea p e c a r e nc-au lăsat-o î n a i n t a ş i i , ca o chezăşie d c n e z d r u n c i ­ nat a dreptului nostru pentru pămîntul ro­ m â n e s c , a d r e p t u l u i n o s t r u l a l i b e r t a t e şi independenţă.

DAN TARCHILA
Dramaturgia El iberarii

î n c e p u t u l t e a t r u l u i c o n t e m p o r a n românesc s-a făcut s u b i n f l u e n t a p u t e r n i c ă şi r o d i ­ t o a r e a i d e i l o r Tevoluţionare, s u b steaua epo­ c i i c o m u n i s t e î n c a r e a m i n t r a t c o n d u ş i de P a r t i d d u p ă m a r e a z i a eliberării p a t r i e i , 23 A u g u s t 1 9 V i . E r o i s m u l maselor p o p u l a r e organizate sub steagul P a r t i d u l u i a fost pentru întreaga noastră artă u n i z v o r nesecat de inspiraţie, î m b o g ă ţ i n d l i t e r a t u r a d r a m a t i c ă d i n aceşti a n i c u o p e r e v a l o r o a s e atît p r i n forţa l o r m o b i ­ l i z a t o a r e , cît şi p r i n r e a l i z a r e a l o r artistică. ÎS

www.cimec.ro

D r a m a t u r g i a istorica contemporana

DAN ZAMFIRESCU

Noul sentiment al istoriei naţionale
Sîntem într-un moment in care literatura română îşi face bilanţul a trei decenii. T r e i decenii, in cel mai deplin 'înţeles cd cnvîntului, i s t o r i c e . T r e i decenii cehivalînd cu o epocă, aşa cum n-au mai fost decît acelea care s-au arcuit peste 1848 şi 1877, cînd a înviat din letargic şi umilinţă un popor şi s-a făurii din temelii o ţară. Generaţia lui Hălcescu, Alecsandri, Kogălniceanu n-a făurit numai o ţară c i şi o literatură — lite­ ratura română modernă. Ţara şi literatura s-au făurit împreună, una avînd nevoie de cealaltă ca să poală exista. Eminescu, Creangă, Caragiale n-ar fi fost cu putinţă fără generaţia anterioară, şi nici într-o ţară în care sc tăia cu o linie neagră cuvîntul „Propă­ şirea" si se suprimau după primele numere publicaţii ca „Dacia literară". Un popor nu poate arca o mare cultură dacă nu are o ţară a lui, dar un popor poale lupta, prin cultură, spre a-şi ihdnndi, legitima şi zidi această ţară. Drumul ascendent al culturii poale fi diagrama inefabila a tlesiinubii său istorie. Şi o literatură în care să palpite plenar conştiinţa istorică a unui popor nu sc poale naşte de.cîl în momentul în care acel popor esle stă pin deplin pe istoria sa. Deceniul din urmă al istorici noastre s-a distins printr-o înflorire fără precedent a literaturii de inspiraţie istorică. Două romane excepţionale : Principele de Eugen Barbu şi P l e c a r e a V l a ş i n i l o r de Ioana Postelnicii s-au adăugat, în acest interval, capodoperei saclovcniene Nicoara P o t c o a v ă . Un întreg teatru istoric, un adevărat moment de înflorire fără egal a teatrului istoric în. literatura română distinge această perioadă nu numai în cuprinsul celor trei decenii, dar cele eîleva piese dc rezistenţă pe vraneca plutesc peste naufragiul uitare. Pe cînd momentul actual de nume şi titluri asupra cărora chiar în întreaga istorie a dramaturgiei româneşti, unde care le datorăm lui Tlasdeu, Alecsandri, Dav'da şi Delaa sule de încercări similare, iremediabil înghiţite de al teatrului istoric românesc înscrie pe orbită o mulţime istoricul literar viitor va fi obligat să stăruie.

Ceea ce le înrudeşte şi le deosebeşte totodată de întreaga noastră dramaturgie istorică anterioară este părăsii ea retoricei unui Alecsandri, Davila sau Dclavrancea, pentru o manieră nouă, care poate fi a teatrului modern din ţoală lumea, dar esle cu siguranţă şi a modului nostru actual de a simţi istoria. Căci, aşa cum spunea Nicolae Iorga, descoperim mereu mai adine trecutul prin experienţa vie a prezentului iar istoria con¬ temporană sapă în noi canale nebănuite de înaintaşi, spre a străbate în adîncurile ere­ lor revolute. Dacă în aceşti 30 de ani nu s-a afirmat nici un istoric capabil să simtă şi să reiuierpreteze trecutul cu geniul unui Dălcescu, Hasdeu, Xenopol, Iorga sau Pârvan, s-au afirmat, în schimb, cîţivn scriitori prin care noul sentiment al istoriei naţionale s-a întrupai în opere literare de o forţă şi originalitate fără egal în trecut. E i au în comun simţul t r a g i c u l u i , care domină, existenţa noastră istorică, semănată de jertfe ca a nici unui alt popor din Europa, jertfe neştiute, sau jertfe de tragedie antică, de felul morţii lui Brincoveanu. Dar au, în acelaşi timp, puternic., răscolitor, tonic, conştiinţa forţelor perene ce f i n , din adine, temeliile acestui popor şi-l fac să triumfe, în colecţii', acolo unde individul a fost fript pe tron înroşit, asasinat pe Cimpia Tur zii, rupt de cămile la Cahul, descăpăţinat împreună cu tot neamul în piaţa Slambulului, străpuns cu hangerul fiindcă protestase împotriva ciuntirii patriei, zdrobit pe roată, hăcuit şi aruncat în ftntînă, spînzural, lăsal să înnebunească de durere ori alungat dintr-o ţară pe care 0 făurise...

www.cimec.ro

19

Această stihie a vieţii, care a înfruntat, a răbdat şi a dizolvat duşmani şi puteri ce cuprinsese odinioară pămîntul iar acum abia le mai stăruie amintirea, a făcut, din fiecare jertfă, o picătură de jar în inimi, menită a le ţine fierbinţi, pentru ziua dreptei răsplăti. Tragismul şi dirzenia, luciditatea şi forţa de jertfă, înfrîngerea şi lepădarea de sine in faţa interesului suprem al naţiei, arta de a dăinui, de a nădăjdui, de a lucra pentru viitor in crivăţ, de a crede in biruitoarea primăvară a dreptăţii, de a păstra ca lege valorile morale, în pofida a tot ceea ce pare a le contrazice, acestea sînt trăsă­ turile cu care ne înfăţişează istoria noastră, dramaturgia nouă. Ea a căutat să reînvie trecutul, spre a face din el învăţătură şi tărie. Pleiada de dramaturgi istorici care s-au angajai în această operă, rostindu-şi crezul prin Mircea ori Ştefan, prin Petru Cercel, Ion Vodă cel Viteaz, Mihai Viteazul, Brîncoveanu, Horia ori Avram Iancu, a reuşit să înscrie un capitol nu numai în istoria noastră literară c i şi în istoria conştiinţei datoriei faţă de popor care a însufleţii scrisul celor mai buni dintre fiii săi. Din această bogată, meritorie şi nu o dată valoroasă actual, trei titluri pot fi socotite, de pe acum, intrate în poale aplica adjectivul „clasice" cu aceeaşi legitimitate cu V i d r a , D e s p o t V o d ă , V l a i c u V o d ă sau A p u s d e S o a r e . Este Horia Lovinescu şi dc S ă p t ă m â n a p a t i m i l o r şi V i t e a z u l de Paul producţie a teatrului istoric rîndul operelor cărora l i se care-l aplicăm la Răzvan şi vorba de P e t r u R a r e ş al lui Anghel.

Petru R a r e ş este o meditaţie asupra puterii şi dramelor ei, dar este în acelaşi timp şi o meditaţie asupra condiţiei istorice româneşti, ca şi V l a i c u V o d ă a lui Davila, adevărat tratat de politică naţională, pe urmele S c r i s o r i i I I I de Eminescu. li lipseşte, ca şi lui V l a i c u V o d ă sau A p u s d e S o a r e , doar simţul măreţiei acestei istorii româneşti, sentimentul că ea a fost servită de personalităţi te se ridică pînă la semnificaţii univer­ sale, şi că in dramele trăite de acest popor, pe acest pămînt, se poate revela un coefi­ cient de umanitate eternă, condiţia umană însăşi, în ipostaza sa istorică numită poporul român. Fiindcă autorul lui P e t r u R a r e ş rămînc încă legat de viziunea tradiţională asupra istoriei naţionale, aceea pe care au împărtăşit-o iluştrii săi înaintaşi. I-a revenit lui Paul Anghel meritul de a ridica dramaturgia istorică românească la o înălţime nouă : această înfăptuire nu este un simplu accident legat de talentul auto­ rului — care s-a risipit de altfel de atîtea ori în sublime firimituri — c i expresia unui s p i r i t a l e p o c i i , produsul acelei noi viziuni asupra trecutului, românesc zămislită de istoria contemporană, de experienţa de azi a poporului nostru. Să nu uităm că aceste piese au fost scrise în 1967 şi 1969, că sînt, romanele istorice ale lui Eugen Barbu şi Ioana Postelnicu, creaţii reprezentative cel d e a l t r e i l e a d e c e n i u postbelic, cînd preţuirea şi aprofundarea marilor luptă ale poporului nostru a devenit una din coordonatele majore ale politicii In deschis proclama S ă p t ă m î n a p a t i m i l o r şi V i t e a z u l culminează, cel puţin pentru acum mai bine de un secol de geniul lui Hasdeu. A constata implicit valoarea acestui capitol din istoria literaturii noastre, numai în roman, deci, literatura în trecut. nu numai in poezie, c i şi in română cu creaţii ce pot sta deci, ca şi pentru tradiţii de culturale.

moment, drumul faptul înseamnă a care se deschide aceste tot ceea trei ce

în august 1944. Nu decenii au îmbogăţit, s-a produs mai bun

dramaturgie alături de

www.cimec.ro

Dramaturgia istorica contemporana

MIRCEA MANCAŞ

Dimensiuni eroice şi valori poetice
în dezvoltarea culturii unui popor, drama istorică a marcat întotdeauna un moment de afirmare a literaturii naţionale, concentrînd atenţia asupra conştiinţei de unitate politică şi a sentimentului patriotic generator de valori artistice şi literare. Alături de lirica de inspiraţie eroică, ea a dominat suflul colectiv in perioadele de luptă naţională şi a valorificat revolta şi atitudinea protestatară împo­ triva inechităţilor etico-sociale. Romantismul vibrant în condamnarea claustrării în vechi forme desuete şi anacronice a structurii sociale, ca şi a vechilor canoane ale clasicismului în artă şi literatură, i-a îmbogăţit substratul spiritual şi i-a oferit modalităţi artistice inedite. în literatura universală ca şi în perioada eroică de desţelenire a terenului încă frust al literaturii naţionale in epoca paşoptistă şi în deceniile ce i-au urmat, cultura originală s-a nutrit din sursele de inspiraţie folclo­ rică şi legendară, dar mai ales din inepuizabilul izvor al istoriei, al unui trecut frăminlat dar reconfortant prin faptele de arme în uimitoarea rezistenţă a maselor împotriva împilării străine sau înrobirii din interior. Drama istorică a apărut ca un instrument de întărire a conştiinţei naţionale şi de iluminare a ţelurilor politice in dinamica afirmare ascendentă a poporului. Hasdeu şi Alecsandri au fost pio­ nierii acestui gen, apreciat şi adoptat fără întîrziere în cultura timpului. Cu R ă z v a n şi V i d r a 1865) şi D e s p o t V o d ă (1878), calea noilor creaţii ale genului era deschisă. Ea a continuat apoi cu V l a i c u - V o d ă (1002) şi trilogia istorică a lui Delavrancca (1909-1911). Ceea ce, cred, trebuie renuneat de ia început, însă. este dubla semnificaţie a acestor opere, care sa accentuat ulterior şi — trecînd prin anii dintre cele două războaie mondiale, în care consemnam numele lui Victor Eftimiu (Ringala, C d a f i r a ) şi al lui Zaharia Birsan ( T r a n d a f i r i i r o ş i i ) — a rămas un fond constant, fundamental, pînă în zilele noastre. în primul rtnd, sensul, etico-social al conşti­ inţei patriotice, accentuat prin raportarea la un trecut istoric de viaţă autohtonă, la evocarea unor epoci îndepărtate din care străbat clipe de elocventă şi neclintită vitalitate. în al doilea, atenţia pentru valoarea literară, care — pentru clasicii literaturii noastre — era una dintre condiţiile esenţiale în aprecierea şi receptarea operei de către cititor. Aceste două trăsături — pentru noi, azi, adevărate criterii în valorificarea dramaturgiei istorice originale : dimensiunea eroismului şi valo­ r i l e e i p o e t i c e — n e p r o p u n e m să l e d i s c u t ă m î n r î n d u r i l e d e f a ţ ă .

u este p e n t r u n i m e n i o a f i r m a r e ine­ d i t ă c o n s t a t a r e a că d r a m a istorică c o n ­ s t i t u i e o preocupare frecventă în crea­ ţia d r a m a t i c ă c o n t e m p o r a n ă . A f l u x u l t e m a t i c , chiar d i n primii ani după Eliberare, este indiscutabil. D a r piesa, care a m a r c a t un m o m e n t d e î n n o i r e şi r e c o n f o r t a r e a g e n u l u i — u z a t şi a b u z a t î n l i t e r a t u r a interbelică (Lucreţifl Peftreecu, I. Peretz, H. Fur­ t u n ă e t c . ) — a f o s t Bâlcescu, opera l u i C a m i l Petrescu. P e n t r u p r i m a oară, eroul n u m a i e privit ea u n p e r s o n a j cu puteri discreţio­ nare, s u p r a u m a n e , nu m a i descinde d i n le­

N

g e n d ă s a u m i t o l o g ' e , c i este u n o m a l e p o c i i s a l e , u n f e r m e n t şi u n e x p o n e n t a l l u m i i c e se r i d i c ă î n l u p t a p e n t r u l i b e r t a t e a n a ţ i o n a l ă şi reaşezarea d r e p t ă ţ i i In relaţiile sociale. Bălcescu e u n e x e m p l a r u m a n c o m p l e x , c u frămîntări personale şi p r o b l e m e sociale, c u î n d o i e l i şi s p e r a n ţ e , c u m o t i v ă r i o b i e c t i v e şi geniale sclipiri în înţelegerea momentului r e v o l u ţ i o n a r , p e care îl serveşte c u u l t i m ă energie şi n e a l t e r a t devotament. Marea l u i însuşire, aceea care îl face u n „ o m " s i n g u h r , deosebit printre semenii s ă i . este d e a sacrifica idealurile, i m p u l s u r i l e , dorinţele pro-

www.cimec.ro

21

p r i i , s u b i e c t i v e , m a r e l u i ţel a l r i d i c ă r i i o a ­ m e n i l o r p r i n s u p r i m a r e a i n e g a l i t ă ţ i i c i v i c e şi i n j u s t i ţ i e i s o c i a l e . T o t u l , c u o d e m n i t a t e şi o c o n v i n g e r e a t î t d o a u t e n t i c ă şi n e z d r u n c i n a t ă i n c i t e r o u l creşte p i u ă l a d i m e n s i u n i nemă­ surate î n o c h i i noştri. Capacitatea l u i d e s u ­ f e r i n ţ ă esle i m e n s ă , d a r c o s u f e r i n ţ ă c a r e lasă v i i l o r u l u i a p r o p i a t germenii fomentării p e n t r u d r e p t a t e şi t ă r i a i d e i l o r r e v o l u ţ i o n a r e . l i a z a t ă p e o incontestabilă tradiţie p a t r i o ­ t i c ă şi a x a t ă p e o î n ţ e l e g e r e ş t i i n ţ i f i c ă a e v e ­ n i m e n t e l o r , d r a m a istorică c o n t e m p o r a n ă c o n ­ t i n u ă — l a u n n i v e l î n a l t — m a r i l e creaţii ale t r e c u t u l u i , explorînd momente şi c l a p e diferite ale istoriei, păstrînd nobila l o r sem­ nificaţie şi a d ă u g i n d u n e o r i u n p l u s d e v a ­ loare arlistică, poematică, v a l o r i l o r specifice genului. Marea problemă in dramaturgia istorică d e astăzi e s t r u c t u r a r e a p e r s o n a j e l o r prezente în ambianţa l o r concretă, degajate de a u r a l o r mitică, i n c a d r u l u n o r acţiuni convingătoare, care — d e p a r t e de a d i m i n u a p e r s o n a l i t a t e a l o r p e p l a n g e n e r a l — să c o ­ r e s p u n d ă o p t i c i i r e a l i s t e şi i n t e r p r e t ă r i i c o n ­ t e m p o r a n e î n sens d i a l e c t i c . „ D e m i t i z a r e a " , a l c ă r e i s e n s a f o s t m u l t d e g r a d a t , n u înseamnă însă despuierea e r o u l u i de t o t ce constituie singulara l u i prezenţă sau excepţionala l u i c a ­ p a c i t a t e d o a-şi d o v e d i m a r i l e î n s u ş i r i ; n i c i coborîrea î n a n t i c a m e r a existenţei l u i c o t i ­ diene, î n care s u r p r i n d e m aspecte d i n c o m ­ p o r t a r e a l u i caractereologică, i m p u l s u r i f i z i o ­ logice, scăderile oare î l d u c l a confundarea cu cei apropiaţi, pînă la anonimat. Părăsind î n m a r e m ă s u r ă s p i r i t u l tradiţio­ n a l a l accentuării personalităţii p î n ă la d i ­ m e n s i u n i s u p r a u m a n e şi p u n î n d l a b a z a p r o ­ b l e m a t i c i i „drama p u t e r i i " c u a f i r m a r e a res­ ponsabilităţii faţă de istorie, piesa istorică contemporană accentuează, pe d e o parte, forţa m o r a l ă a e r o u l u i , p e d c a l t a , c o n f l i c t u l rezultat d i n ciocnirea liniilor fundamentale a l e concepţiei sale d e v i a ţ ă c u c o n d i ţ i i l e p o ­ sibilei l u i afirmări în m e d i u l înconjurător. Condiţia „tragică" e determinată în unele drame de un destin implacabil, c a r e se identifică p î n ă l a u n p u n c t c u tendinţa de a u t o d e p ă ş i r e , c u „ c h e m a r e a " , ce c o r e s p u n d e unei misiuni istorice, seducătoare î n gran­ doarea e i , d a r irealizabilă î n toată p l e n i t u ­ d i n e a , î n c o n c r e t u l i s t o r i c . 0 v o i n ţ ă ce c a ­ racterizează e r o u l d i n c o l o d e graniţele u m a ­ nităţii obişnuite îl desprinde de c a d r u l so­ cial c o m u n şi î l î n a l ţ ă î n s f e r a t r a g i c u l u i e x i s t e n ţ e i (Viteazul de Paul Anghel). Eliberat d e frînelc vieţii m o d i c e , p u r i f i c a t în i n c a n ­ d e s c e n ţ a c o m b u s t i u n i i p s i h i c e ce î l î m p i n g e s p r e c u l m i ş i a c t e e r o i c e u n i c e , e l n u î ş i erăse«te m î n t u i r e a d e c î t î n „ a v e n t u r a " p e p l a n i s t o r i e , c a r e e x p r i m ă e x p l o z i a forţei s a l e şi se î n c h e i e c u i n e v i t a b i l a - i p r ă b u ş i r e . Şi î n a c e a s t ă traiectorie — înălţare-cădere-tragică-tentativă de elevaţie eroică — autorul găseşte a c ­ cente de entuziastă vibraţie poetică p e n t r u a reda d r a m a p e r s o n a l u l u i excepţional. Săptămîna patimilor e. p o a t e , s u b a c e s t r a p o r t , o m o d a l i t a t e inversă, încercată t o t d e Paul Anghel în prezentarea eroului Ştefan

cel M a r e . V o i e v o d u l apare aici, în p r e a j m a c i o c n i r i i c u t u r c i i , a căror i n v a z i e ameninţă independenţa M o l d o v e i , c u u n caracter m u l t prea uman, c u slăbiciuni de a t i t u d i n e , c u îndoieli, c u i z b u c n i r i de violenţă, d a r c u o f e r m ă şi n e z d r u n c i n a t ă h o t ă r i r c d e a-şi s a l v a ţara, supunîndu-se voluntar canoanelor de asceză pentru a-şi a r ă t a umilinţa faţă d o j u d e c ă t o r u l s u p r e m . E r o u l nu-şi diminuează a u t o r i t a t e a şi î n s e m n e l e p u t e r i i f a ţ ă d e s u ­ p u ş i , d a r e u n o m r e a l , c u t o t ce i m p l i c ă c\isienţa l u i m e d i e , c u e s t o m p a r e a a c e l e i a u r e a s t r ă l u c i r i i v o e v o d a l e c u c a r e s-a i m p u s î n d r a m a istorică clasică. I n d r a m a c u semnificaţii de f i l o z o f i e exis­ t e n ţ i a l ă a l u i H o r i a L o v i n e s c u , Petru Rareş, p r o b l e m a e s e n ţ i a l ă e aceeaşi c h i n u i t o a r e c o n ­ ştiinţă a responsabilităţii faţă de ţară, ace­ leaşi îndoieli asupra capacităţii de a răs­ p u n d e chemării istorice, v i z i b i l e î n ezitările i n i ţ i a l e a l e e r o u l u i şi a f i r m a t e î n a c t e d e a t r o c i t a t e c e d e p ă ş e s c v o i n ţ a o m u l u i , d a r se impun în comportarea Domnului. Rareş c u n d i p l o m a t a b i l care încearcă o coaliţie a creştinătăţii împotriva turcilor, d a r e atent l a i n t r i g i l e r e g i l o r şi p r i n c i p i l o r c r e ş t i n i şi la i m i x t i u n e a l o r î n i n t e r i o r u l ţării. Trădat d c c i şi d c o b o i e r i m e i n c a p a b i l ă d e j e r t f ă , j i g n i t a d î n c d e n e î n c r e d e r e a î n v i g o a r e a , (Mi­ r a j u l şi i s c u s i n ţ a l u i p o l i t i c ă , R a r e ş v a m i j ­ loci înţelegere c u t u r c i i p e n t r u a r e v e n i l a t r o n , î n v i n g î n d u - ş i s e n t i m e n t e l e d e f a m i l i e şi rămînîml inflexibil. Ideea dc „misionarism" în istorie îl înalţă dincolo de practicile m ă ­ r u n t e a l e c u r ţ i i d o m n e ş t i şi p r o i e c t e a z ă p e r s o ­ nalitatea l u i în planul politic european. P c l i n i a semnificaţiei f a p t u l u i istoric, v i ­ ziunea epocii în piesa l u i M i h n e n Gheorghiu Zodia Taurului readuce pregnant î n actuali­ tate f i g u r a l u i T u d o r V l a d i i n i r e s c u . K în acest „ r e p o r t a j d r a m a t i c " o i n t e r p r e t a r e d i r e c t ă şi obiectivă a e v e n i m e n t e l o r , ce d e m o n s t r e a z ă p a t r i o t i s m u l e r o u l u i conştient d e r o l u l său istoric. D r a m a , încadrată î n datele istorice generale ale t i m p u l u i , d a r fără a exclude o u n d ă dc legendă, c u p r i n d e jocul .complicat al diplomaţilor străini interesaţi î n m e n ţ i ­ nerea subordonării p o p o r u l u i , d a r totodată fermitatea de caracter a d o m n u l u i T u d o r . spi­ r i t l u c i d şi v o l u n t a r , î n m ă s u r ă a s u r p r i n d e şi d e j u c a o r i c e c o m p r o m i s . P r e d o m i n ă î n a t i ­ t u d i n e a e r o u l u i raţiunea politică, ce justifică d e c i z i i l e sale î m p o t r i v a t e n d i n ţ e l o r s u b i e c t i v u m a n e , hotărîri care i n c l u d î n ele s e m n i f i ­ caţii i n c o n t e s t a b i l e , c h i a r dacă a p a r e n t d u r e . Linia înţelegerii l o r sc s i t u e a z ă în însăşi logica actului istoric. I n galeria personalităţilor eroice, evocate î n n o u a d r a m ă i s t o r i c ă , f i g u r a l u i Horia ocupă u n l o c c e n t r a l . C h i a r într-un p o e m pătruns mai mult d e l i r i s m decît d e e p i c , datorat lui M . Davidoglu, surprindem u n filon dra­ m a t i c e x p l o a t a t pe l i n i a nobleţei de c a r a c t e r şi a c a l i t ă ţ i l o r d e s t r a t e g a l e o m u l u i d i n popor, predestinat să conducă răscoala. Ascensiunea şi c ă d e r e a e r o u l u i î ş i a u , e v i ­ d e n t , e x p l i c a ţ i a o b i e c t i v ă , social-istorică. D a r ceea c e d ă o n o t ă s p e c i f i c p o e t i c ă acestui

22

www.cimec.ro

poem dramatic cămine atmosfera impregnată d e m i i , i n c a r e omul p a r e , p e n t r u s c u r t a l u i m i s i u n e , c o h o r î t d i n l e g e n d a şi a p o i d i s p ă r u t

din

n o u î n cecurile e i misterioase.

l u i p e r s o n a l i t ă ţ i — c a şi r e i n t r a r e a ' v o i e v o ­ d u l u i , î n f i n a l , în c r i p t a mănăstirii, întreţin acea stare d c poetică s u g e r a r e a existenţei, condiţii; a adevăratei a r i e . Acelaşi i n s p i r a t p r o c e d e u d e a sugera c o n ­ tinuitatea puterii, perenitatea vitală a po­ p o r u l u i , se î n l î l n e ş t e î n a l t e d o u ă p i e s e i s t o ­ r i c e c o n t e m p o r a n e : Io, Mircca Voievod (Dan T ă r c h i l ă ) şi Vlad Ţepeş în ianuarie (Mircca Brudii). Fireşte, interesează î n p r i m u l rînd intenţia a u t o r u l u i , concretizată în acţiunea dramelor. In prima — vibraţia e r o i c ă se sprijină p e conştiinţa ascendenţei strămoşi­ l o r , p a r t i c i p a n ţ i v i r t u a l i La p o l i t i c a d e i n d e ­ pendenţă a domnului (cu toată incredibila reţea d e p r o i e c t e p o l i t i c e , relaţii c u Musn (alibi, u n u l d i n t r e pretendenţii la conducerea I m p e r i u l u i O t o m a n , care-i trezesc adversităţi şi n e î n c r e d e r e c h i a r p r i n t r e m e m b r i i fami­ liei). I n a doua, simbolica prezenţă a răzbu­ nătorului d o m n a r e funcţie justiţiară, dezvă­ l u i n d u n e l t i r i l e , î n ş e l ă c i u n e a şi s p e r j u r u l b o ­ ierimii competitoare la t r o n u l '(arii Româ­ n e ş t i , V l a d 'fejKîŞ f i i n d înfăţişat (aşa c u m i s t o r i a însăşi stă m ă r t u r i e ) c a u n s p i r i t a s p r u dar drept, neînduplecat cu duşmanii po­ porului. D a r In a m b e l e p i e s e e x i s t ă , c h i a r î n a f a r a valorii literare a textului, mijloace de su­ gestie p r o p r i i situaţiilor diferenţiate, o i m a ­ g i n e artistică expresivă, care a d u c e o aureolă deosebită personalităţilor istorice, d r a p a t e în m i r a j u l legendei. In teatrul istoric contemporan însă, nu n u m a i alegoria sau superdimensionarea hiper­ bolică — instrumente ale dramaturgiei ro­ m a n t i c e , v i z i b i l e î n d e o s e b i l a A l e c s a n d r i şi Delavrancea — asigură valoarea poetică a t e x t u l u i . Elemente n o i sau n u m a i nuanţări v a r i a t e sc; a d a u g ă c e l o r d e j a e x p e r i m e n t a t e . Uneori, n u accentuarea f a p t u l u i istoric con­ c r e t e a e d p e c a r e se b a z e a z ă a c t u l d r a m e i , căci fabulaţia p o a t e f i apocrifă ( A l . P o p e s c u . Croitorii cei mari din Valahia). E s e n ţ i a l u l îl p o a t e c o n s t i t u i forţa d e sugestie a e l e m e n t u ­ l u i p o e t i c , p o t e n ţ a r e a s i m b o l u l u i şi a m e t a ­ forei în măsură a ridica episodul dramatic p î n ă l a c o n f l u e n ţ a i s t o r i e i c u f a n t e z i a s a u a-1 transpune în p l i n cadru a l baladei sau l e ­ gendei p o p u l a r e . I n a m i n t i t a istorie apocrifă, încrederea în m e r s u l ascendent a l l u m i i , î n i s t o r i c a s c h i m b a r e calitativă a stării p r i m a r e de viaţă, d ă loc u n o r scene d e autentică inspiraţie poetică. Atît de autentică, încît, „comedia eroică" i n c l u d e m o m e n t e demonstra­ t i v e d e m a r e elevaţie, a t u n c i cînd călugărulpoet poate împrumuta versul arghezian în t e x t , i a r sculptorul-ţăran e x p r i m ă s e v a c r e a ­ toare a geniului popular. E x e m p l e l e n u lipsesc î n c o n t i n u a r e A r i a întinsă a elementelor poetice în d r a m a t u r g i a n o a s t r ă c o n t e m p o r a n ă se e x t i n d e , d i n c o l o d e hotarele d r a m e i istorice, în teatrul de inspi­ r a ţ i e f o l c l o r i c ă şi l e g e n d a r ă , d o m e n i u î n c a r e f a n t e z i a îşi găseşte l a r g i p o s i b i l i t ă ţ i d e c o n ­ turare a unor valori artistice.

( i i t r - o z o n ă d e î n ţ e l e g e r e şi i n t e r p r e t a r e c u t o i u l d e o s e b i t ă se s i t u e a z ă Procesul Horia dc A l . V o i t i n . intenţionat destinată a f i o dez­ batere în c o n t e x t u l p o l i t i c i i e u r o p e n e , c u e c o u ­ r i l e d e a p r o b a r e şi s i m p a t i e a l e O c c i d e n t u l u i (discuţia Franklin, Beaumarchais, Brissot). p i e s a pune î n d i s c u ţ i e — şi i m p l i c i t i n l u ­ mină — s e n s u l şi v a l o a r e a e p i c ă a s a c r i f i ­ ciului în l u p t a p e n t r u l i b e r t a t e . A t i t u d i n e a lui f l o r i a se d e f i n e ş t e c l a r î n l u m i n a ade­ v ă r u l u i naţional a l răscoalei, i n c o n t r a s t c u tendinţele de c o m p r o m i s a l e reprezentanţilor curţii de l a V i e n a (Papila, Jankovitch). I n tcnsilnlca i m p a c t u l u i p o l i t i c a r e u d i n c i m e şi expresivitate. I n c o n f r u n t a r e a cu trimişii î m ­ păratului, H o r i a capătă dimensiuni eroice e x c e p ţ i o n a l e . VA î m b i n ă nobleţea nativă d c caracter c u v i z i u n e a clară a m e r s u l u i istoriei, ceea c e dovedeşte n u n u m a i elevaţie spiri­ t u a l ă , c i şi o r e m a r c a b i l ă i n t e l i g e n ţ ă p o l i t i c ă . Horia apare c a u n v i z i o n a r c a r e cunoaşte dezuodămintui mişcării iobagilor, d a r e con­ v i n s î n acelaşi t i m p că răscoala v a d e t e r ­ mina schimbări social-istorice î n v i i t o r . Şi în d i n a m i c a gîndurilor c o n t r a r i i , a opoziţiei d e a t i t u d i n i , c o n c e p ţ i i şi i n t e r e s e , t ă r i a p o z i ­ ţiei d e n e c l i n t i t a e r o u l u i r e z i d ă î n f e r m a l u i convingere asupra mersului ascendent al umanităţii.

I
blema

n CC m ă s u r ă e p r e z e n t ă v a l o a r e a p o e ­ matică în drama istorică contempo­ rană ? c u m s-a s e s i z a t
nu e

Fireşte,

şi

pînă

aici,
în

pro­
ca­

el ieo socială

prezentată

drul unei argumentări aride, desprinse de sensul u m a n a l d r a m e i — ceea ce n u a r face o b i e c t u l l i t e r a t u r i i . D i m p o t r i v ă , p r e o c u ­ p a r e a litorar-estotică e p r e z e n t ă p e u n l a r g portativ în drama i s t o r i c ă . Pelru Rareş nu este n u m a i o piesă c u u n r e a l f o n d d e p r o ­ b l e m a t i c ă a e x i s t e n ţ e i ; e x i s t ă î n ea a d e v ă ­ rate virtuţi poetice ale t e x t u l u i , i a r unele scene d r a m a t i c e a u u n c o n c r e t f u n d a l fol­ cloric, intogrînd în spectacol tradiţii p o p u l a r e . U n b o g a t r e g i s t r u emoţional străbate în m a ­ nifestările „ritualului", destinat a reda u n c o l o r i t a d e c v a t , d e esenţă folclorică, a c ţ i u n i i dramatice. Astfel e prezenţa „căluşului de vindecare", dansul magic a l c i o b a n i l o r şi sîmlwdicn c e r e m o n i e d e îngropare a m i c u l u i fiu de domn sortit a deveni ostatec la Constantinopol. Totul atinge, într-un climat spiritual intens, fiorul real a l poeziei, consti­ t u i n d î n acelaşi t i m p u n m o m e n t de rela­ x a r e d i n tensiunea acţiunii d r a m a t i c e . I n ace­ laşi t i m p , a t m o s f e r a d e m i s t e r şi i n c r e d i b i l ă r e a l i t a t e î n c a r e se d e s f ă ş o a r ă î n d o i e l i l e l u i Rareş în d i a l o g u l c u stareţul m ă n ă s t i r i i P r o bota, G r i g o r e — acel a l t e r ego a l p r o p r i e i

www.cimec.ro

23

V. M Î N D R A

EROUL ÎN DRAMATURGIA ROMÂNĂ CONTEMPORANA
Observaţii fragmentare —

Pătrunzînd a p u s condiţia în anii schemă dramei dinamică seamă vechea au nu al în forţele larea

în

creaţia au „â

dramaturgică a că sau şi crezut these" o centrale)

românească,

tipologia de teatru.

militantului Autorii al care,

comunist mai cu în­ idei între raport articu­ specific teme, Nici vorbească minunea oricît (mai ca dru­ dc

modificării 11*45—1950, a dramei cu

substanţiale

s t r u c t u r i i piesei p o l introduce chiar de pe pe nu în viziune. care care este acţiunii autorul în le

figura

luptătorului ibsenian un eroii tocmai în ca raport

revoluţionar dramei Acest şi unei necesar

mecanismul Există compun este aduc mişcării

săvîrşit, se r e d u c e

poate la a

inocenţă, dintre De

eroare

(personajele legătura piesei.

organizarea

conflictuale.

situaţiile inedite de operei la ce

principali

cea m a i Iată da

marc

însemnătate ele le de

potenţialul să

personajclor-cheie. complicarea unui revoluţie

posibilităţile conflict. a

dezvoltarea

ajuns

personajele nu poale

despre limitarea

pentru

litcrar-teatralc

autenticitate

revoluţionară. săvîrşi a eroilor şi

încărcăturii de acut

combative ar pune şi

limbajul

orizontale în latura

transfigurării artistice a Oricît de ales netă în ar f i opoziţia n

mesajului. problemele eroi de şi o moralistă) expozitivă piesei, de a ideilor, rămîne dintre anti-eroi acţiunea l o t atît a decisivă

dramaturgia desfăşurare Literatura

istoristă

capacitatea

caracterologică

dezvăluită avansată căi

într-o

conflictului

expresivitate

originală pe

ideile pe care le promovează. noastră în dramatică procesul şi eroul de din ultimii eroice tranziţie 30 de ani de de la eroul străbătut realităţile energetic, poaite încercat prin gen să — ne variate cu mul 0 tate vaţii către în In recompună silueta sale de tice o pe ca afirmarea analitică unei tipologii inspirată meditativ care au revoluţiei cuprins conducă socialiste exclusivi­ la obser­ — să

secţiune

faptul citeva

dinamic, dintre

revoluţionar de teatru atenţia întîia şi sau

revelatoare. piesele printre a primele anilor a pînă texte rămîn este să se fii plan dramaturgie militant episoade d i n actualitatea publicului într-un de a aportul Cumpăna literară oară revoluţionară noutatea literar al 1948—50, apariţiei atunci drama­ incon­ In este ana­

muncitorului scenă, Minerii Dar, în lume

atrăgea pentru

simplă covîrşit unor

instalîndu-se de Mihail

sofisticată. acelaşi

Utilitatea timp. în

morală

propagandistic Lucia acestor bucăţi

Davidoglu unor a

Demelrius, liniare

testabile. indirect înălţimea 0

scriitura

semnalată ridice nou.

necesitatea explorare în grup prin de

elaborării ideologic. impetuoasă piese unei caractere autorul faptă familii capabil cu

structuri

dramaturgice

n o i , capabile proprii din

programului primele

dimensiunilor lui A l care o îşi

necunoscute, Conflictul

eroului

întreprinsă lizei ale un acestei tîndu-se

ale

Mirodan.

Ziariştii din lui

supune

active

dezvăluie ideologice. a povestesc Toate creator, idealului tineri de

disponibilităţile Intr-una la faptele fixează colectiv curaj, gazetari cu cereTca

reciproc, scenele Cerchez, chemate

dolintisă se

nuanţarea

comune pe

poziţii care o

importante personapen­ ale de

drame, printr-o al acestei eroic, La

organizează esenţială de de spirite a se

paradă

caracterelor

militante,

definească jul-etalon tru a

angajate. devota actele

individuale, imagini cu o

înfăţişate esenţializnte lipsită că

demonstra

valabilitatea întrebările

entuziasmului l u i Cerchez,

personajului trosu,

fermitate

trrandilocvenţă. Romto)

cîţiva lor

comunişti sentimentul

(Viişoru, Picnarează

relatează

simplitate

24

www.cimec.ro

tntlmplări de cel m a i d e p l i n firesc. L a confluenţa acestor acţiuni neînfricate p r e t a r e a d e p r i n c i p i u se c o n t u r e a z ă r e l a ţ i a d i n t r e a c ţ i u n e şi i d e e , i a r p i e s a rează cele m a i b u n e scene t o c m a i evidenţierii d i n a m i c e a a c e s t u i r a p o r t .

cu inter­ îşi d a t o ­

I n t r - o a l t a l u c r a r e a aceluiaşi a u t o r , scrisă c î ţ i v a a n i m a i t î r z i u , d u a l i t a t e a nece­ s a r ă acţiune—raţiune c a s î m b u r e a l e r o i s m u l u i c o n s t r u c t i v găseşte o soluţie dramaturg i c ă d e u n d e o s e b i t i n t e r e s . I n Şeful sectorului suflete p r i n c i p a l u l p e r s o n a j este disjuns i n c e l e d o u ă i j > o s t a z e a l e s t r u c t u r i i s a l e : Gore, m e t e o r o l o g u l c a n d i d care săvîrşeşte u n a c t d e e r o i s m într-o n o a p t e d e v i s c o l , şi Şeful, prelungire a eroului în oglinda imagi­ n a ţ i e i , j u s t i f i c î n d c u l i m p e z i m e şi d e c i z i e a l t r u i s m u l i n g e n u u a l a c e s t u i a .

In m o d explicabil, chiar şi a t u n c i cînd depăşeşte s t a d i u l evocărilor eroice d e contur e x t e r i o r , p e r s o n a j u l luptătorului înaintat se m e n ţ i n e multă vreme în drama­ turgia n o a s t r ă , într-o viziune precumpănitor romantică. Articulate melodramatic acţiu­ nile care definesc eroii capătă unilateral adîncime, deocamdată p r i n complicarea l o r senti­ mentală. U n exemplu i l u s t r a t i v îl găsim î n Surorile liOga de Horia Lovinescu, unde m u n c i t o r u l a c t i v i s t P a v e l G o l e a , d u p ă c e se a f i r m ă p r j n e f i c i e n ţ a s a e n e r g e t i c ă , capătă u n m a i p r o f u n d r e l i e f î n pasajele d e discretă p o e t i z a r e a u n e i i u b i r i tîrzii. Romanticitatea l u p t e i deschise c u i n a m i c u l acordă, p r i n s i m p a t i e , u n l a r g spaţiu d e a c ţ i u n e şi celorlalte f o r m e ale sentimentalităţii active. E r o u l învingător în m a r i l e bătălii duse în numele u n e i clase î n t r e g i se c o n f u n d ă a d e s e a , î n p i e s e l e a n i l o r d e a s a l t , c u c u c e r i t o r u l de i n i m i p u r e pe care le farmecă p r i n t r - o v i t a l i t a t e intens spiritualizată. P e n t r u a l u a un e x e m p l u , î n Passacaglia de Titus Popovici, u n a dintre dramele consistent structu­ r a l e c o n f l i c l u a l p c p l a c a t u r n a n t ă a a n u l u i 1 9 4 4 , u n i c u l p e r s o n a j f e m i n i n ( A d a ) este p u s în situaţia d c a o p t a între u n m u z i c i a n a b s t r a s d i n r e a l i t a t e ( A n d r e i ) şi u n s o l d a t a l revoluţiei, f a s c i n a n t p r i n forţa c u oare s u p u n e d i l e m e l e r e a l u l u i ( M i b a i ) . Alegîndu-1 p e cel de-al d o i l e a , s u f l e t u l i n g e n u u a l fetei d i s t i n g e s u p e r i o r i t a t e a u m a n ă a e n e r g e t i s m u l u i c r e a t o r şi î m l o a r c e s p a t e l e m o d a l i t ă ţ i i c o n t e m p l a t i v e a e x i s t e n ţ e i . Schcmalizînd greşim sa — în esenţă întrucilva — atunci datele cînd ce unui proces este cu mult măsură şi în Cu mai complicat, nu cred că faza pe

observăm puterea stabile,

că, pc —

ce r e v o l u ţ i a socialismul ca

depăşeşte avansează şi în de să a

romantic-insurecţională, unei — în iese existenţe capătă o

după sociale

cucerită

temeiurile literatură tatea persistă

eroul gesturi

dramaturgie toate că

întreaga afectivi­ romantice depindă timpului acum ca nude,

d i n ambianţa unor autori

marilor de nouă o

exterioare

şi, despărţindu-se personajele cu optica îndeosebi, o încep inedită

ardentă,

infrastructură

meditativă. anume să

inflexiunile

operele

sensibilitate, redescopere, militant

c a r a c t e r o l o g i c d e d i n a m i c a dezbaterii m o r a l i s t e . Dramaturgia nostru, un a gustul al campion timpului românească începe central, c u paşi clasicismului. Raţiunii, a In sa Eroul eroul se r e l e v ă de din a

acţionind faptelor,

măsuraţi timp,

d a r decisivi, p r e f e r i n d acţiunii se r e m a r c ă unor scene de a tendinţă desprinse urmărit fost rapsodică

comentarea istorismului Titus la

e s e n ţ i a l i za tă scenic, a orizontal. doua

f n acelaşi privinţă, Puterea

escaladare calendarul construieşte Passacagliei, un drum

d e aspiraţie piesă

către

simultaneitatea este De şi

această din

interesamt Adevărul,

cum

Popovici

reprezentată.

la compoziţia

meditaţia

generalizatoare

străbătut

caracteristic. Eroul comunist s e g ă s e ş t e şi a s t ă z i î n c e n i t r u l o p e r e l o r d r a m a t i c e r o m â n e ş t i , d a r într-o v i z i u n e care, depăşind s p e c t a c o l u l s e n t i m e n t e l o r , construieşte u n c a p i t o l o r i g i n a l al teatrului nostru de idei. Componenta meditativă a structurii eroului în dramaturgia noastră contemporană nu exclude latura activă a caracterului, biografia dinamică a personajului. De fapt. acţiunea îşi schimbă f o r m a dramaturgică d a r r ă m î n e esenţială p e n t r u întreţinerea con­ flictului dramatic. Chiar dacă în scenă n u se p e t r e c e v e n i m e n t e trepidante, ciocnirile capitale s î n t evocate în cursul analizei ulterioare i faptelor, n u fără o reeditare a f i o r u l u i declanşat Această d e t a ş a r e d e m i ş c a r e a f a p t i c ă (cu t r i m i t e r e a î n afara scenei a î n l î m p l ă r i l o r e x p l o z i v e ) este u n a l t s e m n a l clasicizării t e a t r u l u i c o n t e m p o r a n , d e m a i mult t i m p preocupai să găsească f o r m e m o d e r n e p e n t r u î n l o c u i r e a v e c h i l o r t i r a d e nara­ t i v e î n m o d firesc c i n e m a t o g r a f i a , ca d o m e n i u a l epicităţii spectaculare, a f u r n i z a t tea­ trului sugestii în efortul de eludare a acţiunii directe. Puterea şi Adevărul, drama lui

www.cimec.ro

25

Titus P o p o v i c i , tcnlrnlizînd acestui î m p r u m u t de f o r m e .

un

scenariu

<lc

film,

ne

procură

un

exemplu

străveziu

al

L i n g r u p d e p a r t i c i p a n ţ i a c t i v i i a m a r i l e e f o r t u r i d i n a n i i 1 9 4 5 — 5 0 sc r e i n t i l n e . s e „ d u p ă d o u ă z e c i d e a n i " d a r n u p e n t r u a-şi v e r i f i c a v i t a l i t a t e a î n n o i a v e n t u r i , p r e c u m m u ş c h e t a r i i i u i Du.mns-tatăl. I d e e a p i e s e i pleacă d e la necesitatea m o r a l ă a s p i r i t u l u i d e răspundere în revoluţie. Stoian, Polrescu, Duma, Mânu, Olariu au fost în primele decenii de d u p ă E l i b e r a r e activişti de p a r t i d , preocupaţi d o rezolvarea u n o r probleme social-polilice i n e d i t e , e x p l o r a t o r i t e m e r a r i p e d r u m u r i l e construcţiei revoluţionare. Spre deosebire de personajele primelor noastre piese de a c t u a l i t a t e socialistă, i n care relaţia dintre bine şi r ă r era schiţată f u g a r , aceşti e r o i d r a m a t i c i s î n t c h e m a ţ i să distingă c o m p l e x i t a t e a r a p o r t u l u i d i n t r e f i d e l i t a t e a f a ţ ă d e ideal si adecvarea la realitate. P e n t r u d e t e r m i n a r e a l o r caracterologică d e v i n e a c u m e s e n ţ i a l ă calitatea autoanalizei, capacitatea de a înţelege e x a c t valoarea (şi î n v ă ţ ă m i n t e l e ) comportamentului l o r în a n i i marilor l u p t e d e î n f ă p t u i r e a „ s i n t e z e i d i n t r e p u t e r e şi a d e v ă r " . P a v e l S t o i a n , u n u l d i n t r e e r o i i centrali a i piesei, concentrează î n e x i s t e n ţ a sa î n c h i n a t ă r e v o l u ţ i e i merite remarcabile, dar şi o r o r i . Dramaturgul obţine, în mod convingător, relieful excepţional al perso­ najului tocmai prin ilustrarea vocaţiei m o r a l e a acestui comunist, vocaţie evidenţiată prin tendinţa înţelegerii, c u o r i c e preţ, a a d e v ă r u l u i . C h e m î n d u - i p e c e i m a i apropiaţi c o l a b o r a t o r i a i săi la o c l a r i f i c a r e a f a p t e l o r , S t o i a n o r g a n i z e a z ă — d e f a p t — u n amplu p r o c e s exterior a l î n d o i e l i l o r s a l e interioare. M o d u l în c a r e r ă s p u n d e la această citare în i n s t a n ţ ă d e t e r m i n ă c a r a c t e r u l f i e c ă r u i a d i n t r e e r o p i i p i e s e i , m a i a c c e n t u a t încă decît actele l o r d i n trecut. D r a m a scrisă d e T i t u s P o p o v i c i interesează p o a t e m a i p u ţ i n prin strălucirea i n d i v i d u a l ă a e r o i l o r , d a r atrage atenţia p r i n c e i cîţiva paşi făcuţi î n direcţia analizei c o n t e m p o r a n e a conceptului de eroism. F a ţ ă d e d i s c u ţ i i l e o a r e se p u r t a u î n p r e s a n o a s t r ă l i t e r a r ă a c u m v r e o d o u ă d e c e n i i despre necesitatea de a a t r i b u i sau n u e r o i l o r avansaţi „pete" u m a n i z a n t e , n e a f l ă m astăzi la o apreciabilă distanţă. D e m u l t t i m p a c e a s t ă f a s t i d i o a s ă d i s c u ţ i e şi-a p i e r d u t sensul, o d a t ă c u p r o g r e s e l e p e c a r e le-a f ă c u t î n l i t e r a t u r ă v i z i u n e a d i a l e c t i c ă a c o n ş t i i n ţ e l o r o m e ­ neşti, odată cu descoperirea n o i l o r complicaţii psihologice care c o m p u n şi e x p l i c ă p e r s o ­ n a l i t a t e a e r o u l u i m i l i t a n t . P e n t r u a n e r e f e r i d i n n o u l a Puterea şi Adevărul, găsim î n această d r a m ă , p o z i t i v neliniştită, prezenţa s e m n i f i c a t i v ă a c o n f r u n t ă r i i d i n t r e Raţiune şi f o r m e l e n e c o n t r o l a t e a l e Pasiunii. Clasicizarca d r a m e i c o n t e m p o r a n e r e i a firesc această a n t i n o m i e f u n d a m e n t a l ă , d a r pe u n a l t cerc a l s p i r a l e i , c u o s p o r i r e inedită a disponi­ bilităţilor eroice dinlăuntrul gîndirii lucide. Petre Petrescu, i n g i n e r u l c o m u n i s t , înfruntă p î n ă l a c a p ă t a c u z a ţ i i l e n e d r e p t e c a r e i se a d u c p e n t r u c ă „are puterea să-şi pună între­ bări" şi îşi e l a b o r e a z ă r ă s p u n s u r i l e n u m a i pe bazele solide ale argumentaţiei o b i e c t i v e . „Partidul Comunist..." s p u n e acest e r o u i r e d u c t i b i l într-o r e m a r c a b i l ă replică a piesei, „e o forţă bazată pe raţiune. Pe înţelegerea mecanismului acestei lumi de-o complexi­ tate feroce". P e n t r u M i h a i D u m a , alt erou a l piesei l u i Titus Popovici. elanul creator e s l e s l r î n s l e g a t d e „dreptul de-a afla şi a spune adevărul", i a r cinstea n u poate f i păstrată dincolo de refuzul neîncetat al minciunii. Romanticilalca despletită trezeşte s u s p i c i u n i î n t r - o l u m e c a r e se a u l o c o n s t r u i e ş t e p e p r i n c i p i u l g î n d i r i i e l i b e r a t e . C o n c e p t u l d e onoare, a l t d a t f u n d a m e n t a l a l u n e i v i z i u n i u m a n i s t e , este — l a r î n d u l l u i — s u p u s c o n t r o l u l u i d e d u r a b i l i t a t e . Fireşte că această renaştere socialistă a clasicităţii conduce şi î n e x p r e s i a artistică a dramei la o concentraţie a sensurilor, la o accentuare a a r h i t e c t o n i c i i e c h i l i b r a t e , a u t i - b a r o c e , s t r ă b ă t u t ă <\c s i m ţ u l m ă s u r i i . O p o z i ţ i a d i n t r e a r b i t r a r u l s e n t i m e n t n l i s t şi e x i g e n ţ e l e r a ţ i o n a l i t ă ţ i i capătă aspecte variate în dramaturgia noastră actuală, intens preocupată de personalitatea nouă a e r o u l u i . I n a c e s t s p i r i t se d e z v o l t ă şi t e n d i n ţ a d e a a n a l i z a calitatea caracterelor con­ t e m p o r a n e î n c o n t e x t u l relaţiilor d i n t r e g e n e r a ţ i i . Temă tradiţională a m a r i l o r texte literar-leatrale, confruntarea dintre părinţi şi eonii a fost limitată adesea la tragedia vitalităţii tiranic contrazise. Dar. paralel ou reluarea n o i l o r ipostaze ale poveştii „lui R o m e o şi a J u l i e t e i s a l e " , d r a m a modernă, d e l a Peer Gynt î n c o a c e , a p u s c u a c u i t a t e şi c h e s t i u n e a r ă s p u n d e r i i „celor c a r e v i n " . P e n t r u l i t e r a t u r a noastră a d e v e n i t , î n m o d firesc, i m p o r t a n t ă a t i t u d i n e a n o i l o r generaţii faţă d e contingenţele c a r e a u făcut revoluţia. înţelegerea substanţială a b i o g r a f i e i p ă r i n ­ ţ i l o r se i d e n t i f i c ă cu desluşirea rădăcinilor unei epoci şi a u n e i concepţii de V'n'ă. încă într-o piesă m a i veche a l u i Paul Everac (Simple coincidenţe) căpătau conlur î m p r e j u r ă r i şi i m a g i n i v i i a l e a c e s t u i p r o c e s c o m p l i c a t , u r m ă r i t a p o i s i î n a l t e flmmo româneşti în care conştiinţa c e l o r t i n e r i scrutează personalitatea m o r a l ă a antecesorilor. Foarte recent, în piesa l u i Iosif Naghiu, într-o singură scară, trei personaje tinere s t i m u l e a z ă , d i r e c t s a u i n d i r e c t , disecţia f u n d a m e n t a l ă a d o u ă i t i n e r a r i i existenţiale n f l i t e la ceasul m a r e l u i bilanţ. Asistăm d i n n o u la o întîlnire „după douăzeci de a n i " , de data aceasta î n t r e d o i v e c h i p r i e t e n i şi t o v a r ă ş i d e l u p t ă : s a v a n t u l M n r c u . ro'res în m u n c a de cercetare u n d e v a î n p r o v i n c i e , şi c o n s t r u c t o r u l O n i e r a . o m î n v ă ţ a t să c o n d u c ă a u t o r i t a r m a r i şantiere, a i u n s a c u m î n f a ţ a p e n s i o n ă r i i şi a s i n g u r ă t ă ţ i i . T r e c e r e n n n i l n r de după cucerirea puterii nu 1-n s c h i m b a t pe Mărcii, personaj care realizează în drama l u i N a g h i u o variantă inedită a t i p u l u i de savant bonom, printr-o juvenilitflta

26

www.cimec.ro

s p i r i t u a l ă în o a r e i n g e n u i t a t e a se î m p l e t e ş t e c u c r e d i n ţ a c o n s t a n t ă într-o i d e e . C u toate că r e s p e c t u l p e care-1 p o a r t ă a m i n t i r i l o r t i n e r e ţ i i stîrneşte z i m b c t e l c c o p i i l o r s ă i , Marcu î n c e a r c ă să î n ţ e l e a g ă c r i t e r i i l e m o r a l e a l e c e l o r m a i t i n e r i d e c î t e l . E r o u l a c e s t a modest, care-şi c o n s u m ă prima apariţie i n scenă p e n t r u a îndepărta primejdia unui hiterviu, creşte î n a m p l o a r e c u fiecare scenă. D i a l o g î n d c u v e r v ă b ă t r î n o a s c ă , e l îşi dezvăluie treptat r e s u r s e l e sufleteşti intacte, capacitatea de 8 cămine tînăr în felul s ă u , fără a încerca Ia c i n c i z e c i d e a n i să s e m e n e c u c e i care a b i a a u î m p l i n i t d o u ă z e c i . Marcu, c i n d v a m i l i t a n t a c t i v , c u state d c s e r v i c i u î n l u p t a ilegală, r ă m i n e conştient că a p a r ţ i n e „unei generaţii care a încercai să schimbe o varie a lumii" şi c ă , o c u p î n d u - ş i locul „vedea clar chipul copiilor săi..." f e r i c i t c ă a c e ş t i a „pot şă-l cuvenit în istorie, poate iubească si să-l judece". C a r a c t e r u l o p u s aparţine a u t o r i t a r u l u i O n i g a , c o n d a m n a t la singurătate d i n cauza consumului excesiv de „putere", rămas odată c u pensionarea în afara timpului, rupt în c h i p nefiresc de sensul a d î n c a l „goanei torţelor". Cînd f i u l l u i M a r c u , i n t r a n s i g e n t u l Petre, i i dezvăluie egoismul, Oniga răspunde arogant, pierzînd examenul etic l a care fusese astfel s u p u s . I n confruntarea sa c u generaţia n o u ă f o s t u l c o n s t r u c t o r se dove­ deşti! a f i i r e m e d i a b i l îmbălrînit. Ca r e v o l u ţ i o n a r , O n i g a sc d e s c a l i f i c ă prin osificaro interioară. Spre deosebire do Marcu, el pierde chiar şi c u l t u l p r o p r i e i s a l e tinereţi. Ceea ce d ă p i e s e i l u i I . N a g h i u o r e a l ă c o n s i s t e n ţ ă d r a m a t i c ă este t o c m a i a p e t i t u l a n a ­ l i t i c n e î n t r e r u p t a l d i a l o g u r i l o r . E r o i i n u săvîrşesc g e s t u r i neaşteptate, i a r „loviturile d e t e a t r u " lipsesc c u t o t u l . C o n v o r b i r i l e d i n scenă c u n o s c însă o desfăşurare agitată cu cotituri semnificative şi u n constant refuz al simplificării situaţiilor. Personajele par a-şi r e z e r v a m e r e u n o i şanse, a v a n s î n d pas c u pas spre a d e v ă r p r i n t r e obstacolele pe care le ridică convenţiile existenţei şi c u r s e l e a m o r u l u i propriu. Raţiunea îşi afirmă şi d e d a l a aceasta excelenţa, în v r e m e ce e r o i i d o b î n d e s c f o r ţ ă d r a m a t i c ă din chiar confruntarea opţiunii l o r revoluţionare cu problemele grave ale t i m p u l u i care trece. Paralel c u piesele care glosează p e m a r g i n e a situaţiilor istorice e x e m p l a r e , apar mereu texte teatrale inspirate de modalitatea trăirii curente a ideilor comuniste. De p i l d ă , î n c î t e v a d i n t r e d r a m e l e l u i D . R . P o p c s c u , p e r s o n a j e l e se d e f i n e s c p r i n r ă s p u n s u l p e care-1 d a u , î n p l a n ontologic, tentaţiilor c o m p r o m i s u l u i moral. Eroii principali nu m a i i n t î l n e s c , c a î n p i e s e l e d e î n c e p u t «ale l i t e r a t u r i i n o a s t r e n o i , o s t i l i t ă ţ i d e c l a r a t e şi inamici caricaturali. Ion, personajul cu nume generic din drama Aceşti îngeri trişti, trăieşte p r i n t r e înfăţişările a b r u p t e , a m b i g u e a l e t r a i u l u i c o t i d i a n . F o r ţ a sa r e z i d ă în i n e x o r a b i l a decizie de a păstra s o c i a l i s m u l u i înţelesul f u n d a m e n t a l , de spaţiu a l cinstei şi a l l i b e r t ă ţ i i d e a r ă m î n e o m . Noul erou dramatic d ă a s t f e l v a l o a r e p r i n c i p i a l ă a c t e l o r v i e ţ i i o b i ş n u i t e şi ata­ şează c o n c e p t u l onoarei de sentimentul responsabilităţii neîntrerupte a fiecărui gest, a fiecărei decizii. Fundamental moralistă, dramaturgia unei societăţi socialiste se ocupă firesc de e r o i s m u l integrităţii a b s o l u t e

www.cimec.ro

ALEXANDRU SEVER

I

nA

C L I DE

sau dialog despre Icniiu (II)

A edifica şi a d ă i n u i
I — P o a t e să ţi se p a r ă c i u d a t , p r i e t e n e , marile sărbători mă predispun întotdeauna <să m ă g î n d e s c l a a r t a m e a . Ş i a s t a n u n e ­ a p ă r a t p e n t r u că asociez a r t a d e m o m e n t e l e că o de sărbătoare ale o m u l u i , c i p e n t r u m a r e s ă r b ă t o a r e , c a şi o r e p r e z e n t a ţ i e — c a o r i c e r e p r e z e n t a r e artistică î n g e n e r a l — î m i dă s e n t i m e n t u l r e c o n f o r t a n t a l u n e i comu­ nităţi. I I — 0 . T r a c l i d e , i n t u i e s c c e v r e i să s p u i . D a r v r e a u să-ţi l a s n e ş t i r b i t ă p l ă c e r e a d e a m ă desluşi. I — Te-ai întrebat vreodată ce e s t e o sărbătoare ? I I — S p e r eă n-o să n e a p u c ă m a c u m să d e s l u ş i m c u m a u a j u n s u n e l e p o p o a r e să-şi facă s ă r b ă t o r i l e 1 — N u . f i i liniştit, n u e v o r b a d e aşa c e v a . Deţii, l a d r e p t v o r b i n d , n-ar f i d e l o c l i p s i t d e i n t e r e s să s t a b i l i m î n ce c h i p u n e l e clase, sau u n e l e c a t e g o r i i , fac d i n propria lor sărbătoare, sărbătoarea întregii naţiuni, după c u m n - a r f i l i p s i t d e i n t e r e s să v e ­ dem î n ce c h i p unele evenimente capitale c u m a r f i , să z i c e m , m a r e a r e v o l u ţ i e s o c i a ­ l i s t ă , s î n t p r i n e l e î n s e l e , şi c h i a r l a m o ­ m e n t u l cînd se p r o d u c , n i ş t e s ă r b ă t o r i ale î n t r e g i i u m a n i t ă ţ i . Ceea c e a ş v r e a d e o c a m ­ d a t ă a r f i d o a r să s t a b i l i m c ă o s ă r b ă t o a r e naţională este, în sensul cel m a i propriu, u n prilej de rememorare al u n u i eveniment r a r e . p r i n a m p l o a r e a şi c o n s e c i n ţ e l e l u i , a n g a ­ j e a z ă s o a r t a u n u i p o p o r . Se î n ţ e l e g e d e ce o a s e m e n e a s ă r b ă t o a r e , deşi n u este. î n p r i n ­ c i p i u , decît c e l e b r a r e a u n u i e v e n i m e n t c o n ­ s u m a t , convoacă, de f a p t , în a m i n t i r e toate acele m o m e n t e esenţiale a l e i s t o r i e i î n c a r e u n p o p o r î n t r e g se a d u n ă î n j u r u l monu­ m e n t e l o r s a l e şi a l e r o i l o r s ă i . P e s c u r t : o sărbătoare n a ţ i o n a l ă este u n a p e l î n timp, o c o n v o c a r e a i s t o r i e i p e u n p u n c t d a t şi i n I r - u n ceas s t a b i l i t . I I — 0 c e r e m o n i e a r e m e m o r ă r i i 1 S a u , ca să v o r b i m î n t e r m e n i l e a t r a l i c e ş t i : o c h e m a ­ re la r a m p ă a i s t o r i e i , î n faţa u n u i p a r t e r cît ţara toată. Şi legi, p r o b a b i l , ideea de sărbătoarea naţională dc h a r u l m e m o r i e i n u ­ m a i p e n t r u că m e m o r i a esle aceea c a r e g a ­ rantează s e n t i m e n t u l continuităţii. I — E x a c t . O r i c e sărbătoare este, în f o n d , sărbătorirea unui eveniment „memorabil", c a r e a d i c ă se i m p u n e m e m o r i e i şi merită, î n o r i c e c a z , să f i e p o m e n i t . I n s e n s u l a¬ c e s t a s-ar p u t e a v o r b i c h i a r d e o „ s ă r b ă t o a r e a m e m o r i e i " . L u c r u , de a l t f e l , perfect de î n ­ ţeles. Fără m e m o r i a existenţei sale, adică fără sentimentul continuităţii, primitivul trăieşte într-un p r e z e n t a b s o l u t , într-un t i m p a l b , î n c a r e g e s t u l n - u r e s e m n i f i c a ţ i e şi c o n ­ secinţele sînt mereu imprevizibile. Momen­ t u l î n c a r e p r i m u l h o m i n i d a b ă g a t d c sea­ mă că a c e l a ş i gest are i n e v i t a b i l aceleaşi revelaţia în a m i n t i r e n urmări şi a a v u t acestui r a p o r t d e la cauză l a efect, acesta a fost, cu siguranţă, m o m e n t u l sărbătoresc al p r i m e i sale b u c u r i i . II — A m înţeles : timpul propriu-zis al I ca — şi într-adevăr. individul încît am fără putea t i m p u l fracţionnt istoriei. fără că amintiri, spune încetează un este

Popoarele

memorie, să popor

existe.

28

www.cimec.ro

e s t e m a i a l e s c e e a c e îşi a m i n l t e ş t e a f i . D e aici, pesemne, d i n n e v o i a a b s o l u t ă d e a-şi a f i r m a n e c o n t e n i t f i i n ţ a şi d e a-şi c o n f i r m a l o c u l sub soare, obligaţia m e r e u resimţită de a-şi m a r c a t r e c e r e a . A c o l o u n d e o m u l p r i m i ­ tiv n u lasă î n u r m ă decît t i p a r u l de l u t a l u n u i p i c i o r g o l şi u n d e , o e r ă m a i t î r z i u , vînătorul v a înfige u n p a r d r e p t s e m n al t r e c e r i i sale p r i n g e o g r a f i a l a b i r i n t i c ă , o m u l civilizat înalţă o piramidă, seamănă un ogor, sau alcătuieşte o carte. II — C u m s-ar z i c e , c r e a ţ i a sancţionează prezenţa. 1 — D a c ă înţelegem creaţia î n s e n s u l c e l m a i l a r g , ca f a p t ă î n o r d i n e a vieţii, me­ n i t ă să s p o r e a s c ă c o n ş t i i n ţ a de sine însuşi o o m u l u i , a t u n c i d a , se p o a t e s p u n e î n t r a d e v ă r , că s a n c ţ i o n e a z ă p r e z e n ţ a . D a r încă n-o p e r p e t u e a z ă . P e n t r u c a s e n t i m e n t u l c o n ­ t i n u i t ă ţ i i să se c o n s t i t u i e e n e v o i e c a g e n e ­ r a ţ i i d u p ă g e n e r a ţ i i să r i d i c e o a l t ă p i r a m i d ă , să s e m e n e u n a l t o g o r , să a l c ă t u i a s c ă o a l t ă carte.

II — Evident. A r trebui, cred, numai să f a c e m o distincţie. Dacă străvechile sărbători agrare, vînătoreşti, religioase sînt momente a l e u n e i r e p e t i ţ i i c o n t i n u i m e n i t e să r e î n ­ noiască v a l a b i l i t a t e a u n u i legămînt c u d i v i ­ n i t a t e a , cele l a i c e sînt m e n i t e , î n general, să reîmprospăteze amintirea unui legămînt cu istoria. I — Adevărat. D a r toate a u , la u r m a u r ­ m e i , r o s t u l esenţial de a m o b i l i z a e n e r g i i l e spiritului şi g e n i u l f a p t e i . C h i a r şi numai î n spaţiul vieţii s p i r i t u a l e , a p a r i ţ i a u n e i c a p o ­ dopere are semnificaţia p r o f u n d ă a u n e i m a r i s ă r b ă t o r i , şi l e g ă t u r a r e p e t a t ă c u g e n e r a ţ i i l e succesive e resimţită, de fiecare dată, ca o reînnoire a u n u i legămînt de viaţă lungă. V a ­ r i a n t e l e u n e i legende, sau ale u n e i balade, chiar pomelnicele şi c r o n i c e l e m e r e u tran­ s c r i s e şi m e r e u transmise nu sînt decît «emnele u n u i sistem m n e m o t e h n i c întemeiat p e repetiţie. I I — C u m s-ar z i c e : u n I l o m e r s a u u n Shakespeare, perpetuat prin influenţa unei o p e r e e x e m p l a r e , e o piesă capitală într-un sistem mnemotehnic pentru uzul veacurilor. I — S-ar p ă r e a , î n t r - a d e v ă r , c ă s t r ă v e c h i u l adagiu scolastic p o t r i v i t căruia repetiţia e mama învăţăturii, e o transpunere la n i ­ velul umanităţii a acelui p r i n c i p i u al repe­ tiţiei, a c t i v p r e t u t i n d e n i î n n a t u r ă , f i e s u b înfăţişarea c i c l u r i l o r cosmice, f i e ca însuşire a n a t u r i i d e a m e m o r a s t r u c t u r i l e şi d e a l e r e p r o d u c e . V r e a u să s p u n : n e a m i n t i m , d a r n e a m i n t i m m a i a l e s p e n t r u c a să c o n t i n u ă m . Şi p e n t r u c a să d u r ă m . I I — A c e s t a e şi p r o b a b i l u n u l d i n m o ­ tivele p e n t r u care o m a r e sărbătoare este totodată p r i l e j u l u n u i e x a m e n de conştiinţă. I — întocmai. Ş i p e n t r u c ă s î n t e m a r t i ş t i e n i m e r i t să n e î n t r e b ă m ce a n u m e conti­ n u ă m şi ce a n u m e a v e m d e g î n d să d u r ă m ? A d i c ă c u c e f a p t ă n e p r e g ă t i m să i n t r ă m î n durată ! Nici vorbă, toate m o m e n t e l e mari a l e u n e i i s t o r i i s î n t s o l i d a r e ; d e a c e e a , se v e d e , o r i d e cîte o r i c h e m ă m în amintire un moment, se î n f ă ţ i ş e a z ă toate ; e destul să p o m e n i m u n s i n g u r n u m e şi î n spatele l u i , d i n e t e r n i t a t e , se a d u n ă t o a t e o b r a z e l e l u m i n a t e ale acestui p ă m î n t . Este o s o l i d a r i ­ t a t e a i c i a m a r i l o r v a l o r i , si t o c m a i s o l i d a ­ r i t a t e a noastră c u ele fortifică s p i r i t u l c o n ­ t i n u i t ă ţ i i . Ca să z i c a ş a : n e s o l i d a r i z ă m î n t r u cele m a r i . I I — A m î n ţ e l e s : C a r p a ţ i i n u ne-au s c u t i t niciodată dc obligaţia de a înălţa p i r a m i d e . Istoria e o carte în care c i t i m p l i n i de rîvnă, dar numai p e n t r u ca s ă n e î n d e m n ă m a f a c e n o i î n ş i n e i s t o r i e . Ca a r t i ş t i c o n t i n u ă m e x e m p l u l v a l o r i l o r , n ă z u i m a d i c ă 6ă f ă p t u i m durabil. D a r aş v r e a să-mi spui : există, c r e z i , i n i s t o r i a a r t e i n o a s t r e şi v r e u n t e m e i o b i e c t i v a l u n e i asemenea solidarităţi ? I — D o a m n e , cîtă naivitate ! Dar bine­ înţeles că există ! I I — Ş t i u , I r a c l i d e . Ş t i u că e x i s t ă . Ş i ş t i u c h i a r şi că s î n t n a i v . D a r n a i v i t a t e a m e a e c u r a t p e d a g o g i c ă şi — n u - i a ş a ? — niţică nevinovăţie nu strică niciodată unei bune

I I — Ga a c t o r , sensul repetiţiei.

pot

înţeleg

foarte

bine

I — A t u n c i n i să p r i c e p i şi d e c e o s ă r ­ b ă t o a r e n a ţ i o n a l ă n u se s ă r b ă t o r e ş t e numai o singură dată. Unele popoare se n a s c şi m o r l a p o a l e l e p i r a m i d e l o r ; a l t e l e , c a să z i c aşa, le cară In s p i n a r e pe toate d r u m u r i l e is­ toriei ; n o i sărbătorim „23 A u g u s t " pentru a t r e i z e c e a o a r ă , şi d e f i e c a r e d a t ă n e a m i n ­ t i m de secolele care ne precedă în cîmpul p r o p r i e i n o a s t r e i s t o r i i : u n l u n g şir de p i ­ ramide întrupate din faptele noastre. In toate cazurile, însă, momentul repetiţiei este esenţial p e n t r u că e l f i x e a z ă a m i n t i r e a şi c o n s o l i d e a z ă însumarea semnificaţiilor ei în conştiinţă. „Sărbătoarea repetată" ţine de î n s ă ş i e s e n ţ a s ă r b ă t o r i i şi o r e g ă s i m p e t o a ­ tă scara i s t o r i e i .

www.cimec.ro

20

şi c o n ş t i i n c i o a s e m a ş i n i ca m i n e , p r o g r a m a t ă e x c l u s i v să p u n ă întrebări i n t r u propăşirea unui dialog. In definitiv, nu-ţi c e r să-mi răspunzi c u o întreagă istorie a artei. Aş vrea doar u n e x e m p l u . I — E i b i n e , f a p t u l , de p i l d ă , că î n c e p u ­ turile literaturii noastre m o d e r n e au coincis c u m o m e n t u l resurecţiei n a ţ i o n a l e , a s t a , a m impresia, nu numai că ne-a î n z e s t r a t , ca artişti, c u s e n t i m e n t u l t o n i c al i s t o r i e i , d a r ne-a d a t , î n acelaşi t i m p , conştiinţa foarte acută a obligaţiilor. N u c o întîmplare, cred, că î n a i n t e d e a a v e a o m a r e l i l e r a t u r ă , a m a v u t m a r i f i l o l o g i şi i s t o r i c i , c ă u n p o e t atît d e m a r e ca E m i n e s c u p l ă n u i e ş l e u n deca­ m e r o n d r a m a t i c întemeiat pc istoria Muşalin i l o r ; că n u v e l a cea m a i s o l i d ă a a c e s t o r î n c e p u t u r i e n u v e l a istorică a l u i N e g r u z z i şi „ s c e n e l e i s t o r i c e ' * a l e l u i O d o b e s c u , a ş a cum t e a t r u l cel m a i s o l i d , p î n ă la C a r a g i a l e , e a c e l a d e i n s p i r a ţ i e i s t o r i c ă a l l u i l l a s d e u şi Alecsandri. Dar ia seama : importantă nu e atît preocuparea în sine pen­ tru o tematică de inspiraţie istorică, cît obligaţia adine resimţită de a jus­ t i f i c a e x i s t e n ţ a u n u i p o p o r şi d e a c o l a b o r a la c o n t i n u i t a t e a l u i . N u - ţ i s p u n , f i r e ş t e , î n privinţa asta, l u c r u r i n o i ; repet n u m a i ade­ v ă r u r i v e c h i ; d a r , c r e d că m ă c a r la u n e l e s ă r b ă t o r i se rade să f i e r e p e t a t e . A ş a d ă u g a n u m a i atît : o r i c e operă de artă, a s e m e n i o r i ­ c ă r u i act t u t e l a t de g e n i u l creaţiei, este o troiţă înfiptă î n c r e i e r u l u m a n i t ă ţ i i . A crea î n s e a m n ă să p a r t i c i p i l a m e m o r i a l u m i i . F i e ­ c a r e d i n t r e n o i o f a c e d i n l o c u l şi d i n t i m p u l lui. Ş i n o i s î n t e m d i n t r - u n l o c şi d i n t r - u n

timp care aspiră sub zodia socialismului. bă-|i ignori locul şi timpul înseamnă să f i i d e nicăieri ; c u i l u z i a că p o ţ i f i a l o r i ­ c u i , te paşte p r i m e j d i a de a p i e r i fără să f i i al n i m ă n u i . D a r , de fiecare dată cînd o o p e r ă d e a r i a v o r b e ş t e l u m i i , sc p o a t e s p u n e că o celulă d i n m e m o r i a u m a n i t ă ţ i i d e v i n e activă şi î n t r e ţ i n e sentimentul euforic al eternităţii. I I — Şi care crezi că ar fi nici rolul nost r u , a l a c t o r i l o r ? I — O h , da, d u p ă alîta ignorare de n o i î n ş i n e , e t i m p u l î n t r - a d e v ă r , să n e r e a m i n t i m că d e ş i d e s t i n u l n o s t r u c a a c t o r i e să r e p e t ă m mereu cuvintele demiurgului şi să încor­ p o r ă m p r o g r a m u l a l t o r existenţe, r o l u l n o s t r u e g r a n d i o s , p e n t r u c ă o r i u n d e şi o r i c î n d u n a c t o r se m i ş c ă şi d e s c h i d e g u r a c a să s l u j e a s c ă m a r i l e v a l o r i , glasul l u i conexează u n c i r c u i t v i t a l la nesfîrşitul d i a l o g a l o m u l u i c u o m u l . I I — O h , I r a c l i d e , e p l i n ă istoria de răs­ c r u c i . Şi iată-ne că n o i î n ş i n e , c u t o ţ i i , sîn­ tem l a o r ă s c r u c e . D e - a r f i să r e z u m i in acest m o m e n t de sărbătoare un îndemn p e n t r u n o i , ce c u v î n t esenţial a i s p u n e ? — D o a r atît s t i m a b i l e : înfige o troiţă răscruce ! I I — Ţi-am c e r u t u n c u v î n t ! Şi m i - a i s p u s c i n c i . M a i s c u r t n u se p o a t e ? I — Se p o a t e . D a r s p u n e - m i m a i întîi : le-ai g î n d i t v r e o d a t ă ce î n s e a m n ă „ a d u r a " ? la I I — N u . D a r a c u m că p o m e n i ş i verbul, î m i î n c h i p u i că t e r e f e r i l a d u b l u l l u i î n ţ e l e s : ..a e d i f i c a " şi „ a d ă i n u i " . I — E i b i n e , iată nevoie : Durează ! şi cuvîntul de care ai I

www.cimec.ro

VALENTIN SILVESTRU

SCURTĂ ISTORIE PARALELĂ
Două stagiuni despărţite de un sfert de veac

oarr, interesantă o privire tic ansamblu asupra a două stagiuni teatrale pc care le despart 25 dc ani ? După părerea mea, da, deoarece in acest, fel obţinem o posibilitate fertilă de comparaţii şi totodată o viziune asupra dinamicii impetuoase a dezvoltării tea­ trului romanesc in anii noştri. Intre 1948—1949 şi 1973—1974 au avut loc în viaţa teatrală considerabile mutaţii cantitative şi calitative si e imposibil să găseşti un alt sfert de veac de asemeni înnoiri şi îmbogăţiri în vreo altă perioadă a istoriei acestei arte la noi.

£

n u l Jî>^8, p r i m u l a n a l r e p u b l i c i i p o p u ­ lare, a a v u t o însemnătate aparte pen­ t r u c u l t u r a teatrală. A t u n c i şi-au în­ chis porţile u l t i m e l e t e a t r e p a r t i c u l a r e . Cele z e c e secţii r e g i o n a l e a l e T e a t r u l u i P o p u l a r a u d e v e n i t teatre d e stat, adăugîndu-se T e a t r e l o r Naţionale d i n daşi, Bucureşti, Cluj, Craiova şi a l t o r c î t o r v a i n s t i t u ţ i i d e a r t ă s c e n i c ă , î n ­ temeiate în p r i m i i a n i de d u p ă Eliberare. S-au născut astfel trupe stabile în oraşe unde nu mai fiinţaseră niciodată lăcaşuri artistice cu activitate permanentă : la Bacău, T u r d a , P e t r o ş a n i , B r ă i l a şi a l t e l e . U n e l e s-au adăpostit în vechi cinematografe, adaptate încă s u m a r noilor n e v o i , altele aveau loca­ luri improprii, provizorii. Teatrul din Bra­ şov, p e care l-am v i z i t a t î n acel an, era instalat într-un f e l d e p i v n i ţ ă m a r e . Directo­ r u l s ă u , r e g i z o r u l şi a c t o r u l P u i u Maximilian, mă ruga să notez în amănunt condiţiile

A

p r e c a r e d e m u n c ă de p e n o u născuta scenă. ,.Ce-i d r e p t — s-a o p r i t , l a u n m o m e n t d a t — puterea l o c a l ă ne-a r u g a t să a v e m puţină r ă b d a r e , că o să construiască p e n t r u n o i u n teatru de m a r m u r ă c u 1 000 de l o c u r i . Deo­ camdată, însă, e u n vis..." BaiaA z i însă e o realitate. L a Braşov, M a r e , C o n s t a n ţ a , B o t o ş a n i , G a l a ţ i şi î n alte o r a ş e ( f i r e ş t e , şi î n B u c u r e ş t i ) s-au c o n s t r u i t teatre de mare capacitate, într-o concepţie a r h i t e c t o n i c ă m o d e r n ă şi c u o b u n ă dotare tehnică. A u fost renovate fundamental, sau în cea m a i m a r e parte, localurile v e c h i care necesitau dezvoltări întineritoare. I n stagiu­ nea 1973—1974, fiecare d i n cele 43 d e teatre d r a m a t i c e şi s e c ţ i i şi-au p u t u t d e s f ă ş u r a a c t i ­ vitatea în condiţii favorabile u n e i m u n c i ar­ tistice autentice. Edificarea m o n u m e n t e l o r de cultură teatrală — Teatrul Naţional din Bucureşti, situat în Piaţa Bălcescu, î n inima

www.cimec.ro

31

o r a ş u l u i , T e a t r u l N a ţ i o n a l d i n C r a i o v a , aşe­ zat d c asemeni în p l i n c e n t r u . T e a t r u l d i n Tîrgu Mureş, şi el veritabilă podoabă a v e c h i u l u i oraş t r a n s i l v a n — a d a t u n plus e x c e p ţ i o n a l reţelei i n s t i t u ţ i o n a l e şi, p r i n ca­ racterul solemn al inaugurării palatului ar­ tistic bucureştean de către însuşi conducă­ t o r u l p a r t i d u l u i şi s t a t u l u i , a p o t e n ţ a t ca­ r a t u l p o l i t i c şi c e l c u l t u r a l a l i d e i i d e t e a t r u . Etatizarea, descentralizarea, stabilitatea tru­ pelor, statornicirea principiului că fiecare scenă a r e r e p e r t o r i u a l t e r n a t i v sînt p a r a m e t r i i care, hotărîţi î n 1948, caracterizează a z i , în 1974, o mişcare teatrală a m p l ă , viguroasă, dezvoltată pe întregul t e r i t o r i u , d i s p u n î n d de o zestre spirituală i m p u n ă t o a r e , d e u n p o ­ tenţial a r t i s t i c e x t r a o r d i n a r , d e o capacitate de producţie spirituală la n i v e l m o n d i a l şi de un prestigiu internaţional absolut re­ marcabil.

p a r t i d u l u i a d r e s a t e s c r i i t o r i l o r d e a se o r i e n t a s p r e n o u a r e a l i t a t e şi d e a c u n o a ş t e oamenii e i ; se p u t e a r e m a r c a , î n a c e l a ş i t i m p , c o n ­ vingerea cu care maeştrii scrisului dramatic a d o p t a u c e a m a i f e r t i l ă şi m a i l a r g ă p e r s p e c ­ t i v ă ş t i i n ţ i f i c ă î n c e r c e t a r e a i s t o r i e i . Se n ă ş t e a , c u o l u c r a r e m o d e s t ă — Voiaj în Noua Caledonie — un nou dramaturg. Aurel Baranga, care avea să se i m p u n ă numaidecît, prin p i e s a Iarbă rea. Reprezentaţiile potrivă, trală. Maican montată pal, nit, în de şi la de la Minerii, cu piesele în noi au de de şi au o era cu fost, artă Aurel deo­ tea­ Ion momente pusă Teatrul Mihail marcante scenă Naţional, Raicu lui Liviu

Cumpăna, Munici­ deve­ popu­ pusă Mihai asistînd eveni­ teatrală. pieselor pre­ e de Po­ în gene­ strălu­ SoIosif pro­ anul fiind înscriu pe acut şi o o Di­ referinţă,

la T e a t r u l Ciulei, de

decorurile de ieşită de în

premieră, din Sică rolul

spectacole

prilejuri laritate în la (în Popescu mai scenă

dezbatere, comun.

cunoscînd Bălcescu autorul

Alexandrescu, principal, prima

fiecare ce

repetiţie, cu

reprezentaţie un

sala C o m e d i a ) f i i n d considerată depăşea e de mult lumea In stagiunea 1973—1974, ordinul cu Sînt pe Paul

ment

numărul originale

româneşti mierelor ordinul Horia povici acelaşi raţii cire rescu. Naghiu, fiecare spectaţi n stagiunea 1948—1949 a u fost repre­ zentate, în toate teatrele, vreo 36 de piese româneşti, d i n t r e care 1 1 i n e d i t e . E r a , p e n t r u acea v r e m e , o r e a l i z a r e , m a i ales c ă m a j o r i t a t e a l u c r ă r i l o r îşi p r o p u n e a u să r e ­ flecte realităţile n o i . U n e l e , fireşte, a u fost u i t a t e , a l t e l e rezistă c u d i f i c u l t a t e u n e i lec­ t u r i exigente, d a r cîteva a u c o n s t i t u i t ade­ vărate e v e n i m e n t e a l e v i e ţ i i a r t i s t i c e şi a u deschis drumuri n o i în teatru. Cumpăna. piesa scriitoarei Lucia Demetrius, avea o vibraţie d i n actul revoluţionar de imediată a c t u a l i t a t e , n a ţ i o n a l i z a r e a . Minerii, a doua pie­ să a p r o a s p ă t u l u i d r a m a t u r g M i h a i l D a v i d o g l u . aducea în scenă p e r s o n a j e de m u n c i t o r i a n ­ gajaţi în b ă t ă l i a vitală, p e n t r u sporirea pro­ d u c ţ i e i d e b u n u r i m a t e r i a l e şi p e n t r u trans­ formarea conştiinţelor pe m ă s u r a radicalităţii epocii. Camil Petrescu dădea grandioasa sa e v o c a r e Bălcescu. ca u n o m a g i u adus cente­ n a r u l u i revoluţiei paşoptiste, iniţiind drumul dramei istorice contemporane. Victor Eftimiu augura u n c a p i t o l i n e d i t a l f e c u n d e i s a l e a c ­ tivităţi de poet a l scenei, c u legenda Haidu­ cii, i a r M i r c e a Ş t e f ă n e s c u se î n f ă ţ i ş a , l a r î n d u - i , î n p o s t u r ă i n e d i t ă , c u Rapsodia ţiga­ nilor. A l e x a n d r u Kiriţescu încheia a d m i r a b i l a sa f r e s c ă r e n a s c e n t i s t ă , c u Michelangelo. Se v ă d e a , î n aceste piese, r o d n i c i a î n d e m n u r i l o r acesta, Radu în ni aria de

sutelor, lucrări

numărul

absolute zecilor. Lovinescu,

afişe A u r e l Everac, E a

Baranga, Titus

— noi

azi de

autori

maturi.

sesizabilă. unei cu Marin în de

timp,

prezenţa Radu

masivă

dramaturgi, Băieşu,

ilustrată Popescu, Ca

Dumitru Ion din cel

Dumitru Iacoban. şi

Solomon, ani ei sc bizuie simţ civic politic. la la la

Mircea Radu aici, se

aproape

cei douăzeci mai

cinci noi

lansează Toate

autori, noi se un

I

semnificativ piesele chiar

dintre

Dumitru.

actualităţii, istorice,

cînd

parafraze înclinaţie versităţii varietate tradiţional clasică zată, mai toare ristică, grotescă, drama tragică, atît nici cînd de teoretică tegorii la dezbatere de poate

demonstrînd spre

prezentului,

vădind

sentiment teatru îi de de de

pronunţată stilistică la a un parabola unui vorbi notabil azi a

personalităţilor notabilă,

corespunde

realismul formula piesa Nu de se ca­ umo­ tragică, scenic, parabola acoladă cercetarea

neosimbolism, modernă, ambitus doar ci caz l a

lucrarea despre o

conceptualimarile

filozofic.

dramaturgice, proliferare muzicală, pamfletul tragedia largă nu a sub a alegorică,

despre

surprinză­

speciilor : lirică, teatral,

comedia poemul

dramatică, istorică, într-o încît

simbolică, ontologică, modalităţilor

putut-o ^cuprinde şi ori multă fără

deocamdată Implimi­ noii re­ S-a stimu­ caracte­

măcar valori în

raportul terminologici. nici său a dat o

inegale spaţiile e, şi în

maculatură tabloul esenţial, de roade.

metică, ristică,

epigonică,

interstiţiale, aspectul că

dramaturgii prezentativ lare a

vădeşte

politica

literaturii

naţionale

32

www.cimec.ro

a c r e d i t a t d e f i n i t i v i d e e a c ă d r a m a l u r g i a , făc i n d p a r t e d i n l i t e r a t u r a autentică a ţării, a r e d r e p t u l i n a l i e n a b i l — şi i n c u m b ă s c e n e i îndatorirea indiscutabilă — de a f i repre­ zentată î n c h i p p r i m o r d i a l . Organizarea, în a n u l 1 9 7 4 , a Festivalului dramaturgiei origi­ nale, la care a u l u a t parte aproape toate tea­ t r e l e ţ ă r i i şi c a r e a r e n e v o i e , p e n t r u f i n a l ă , «le zece z i l e pline — competiţie dedicată « c l e i de-a t r e i z e e c a a n i v e r s ă r i a răsturnării d o m i n a ţ i e i f a s c i s t e şi c e l u i d e oll X l - l e a C o n ­ gres al P a r t i d u l u i C o m u n i s t R o m â n — denotă că p r o b l e m a a c u n o s c u t o r e z o l v a r e e x e m ­ plară. E de observat că majoritatea lucrărilor r o m a n e ş t i n o i sînt p u s e î n scenă d e cei m a i valoroşi r e g i z o r i , c u cele m a i b u n e forţe a c t o r i c e ş t i , p o l a r i z î n d a t e n ţ i a s p e c t a t o r i l o r şi a t u t u r o r factorilor de opinie publică. Piticul din grădina de vară de D . R. Popescu a fost montată, l a T g . Mureş, de D a n M i c u , Matca de M a r i n Sorescu c semnată regizo­ r a l , la T e a t r u l M i c . de D i n u Cernescu, într-o singură scară de Iosif N a g h i u a beneficiat, la Iaşi, de v i z i u n e a regizorală a Cătălinei Buzoianu, la Timişoara, d e cea a l u i Petre B o k o r , la Bucureşti d e cea a S a n d e i M a n i i , Diogene cîinele de D u m i t r u Solomon s-a bucurat de aportul calificat al l u i E m i l M â n ­ d r i e ( l a P l o i e ş t i ) , A opta zi dis-de-diminca(ă d e R a d u D u m i t r u a fost iscălită r e g i z o r a l l a T e a t r u l „Nottara" de M a g d a B o r d e i a n u .

v e d e a şi d e a i c i c î t d e m u l t a c r e s c u t p u ­ b l i c u l d a c ă d o u ă t e a t r e se î n c u m e t ă s ă î n f ă ­ ţişeze, l a B u c u r e ş t i , c o n c o m i t e n t , aceeaşi piesă. Se v e d e c î t d e m u l t a c r e s c u t p u b l i c u l , d a r şi c î t d e î n d r ă z n e a ţ ă e g î n d i r e a c r e a t o r i l o r , şi c e a m p l i t u d i n e a r e a z i p r o b l e m a t i c a tea­ trală. P e d e a l t ă p a r t e , se p o a t e o b s e r v a c ă I . L . C a r a g i a l e r ă m î n e , î n c o n t i n u a r e , o sursă d e d e l e c t a r e şi d e e x p e r i e n ţ e , u n i z v o r i n ­ e p u i z a b i l de creaţie, p e c a r e f i e c a r e generaţie îşi a r o g ă d r e p t u l (şi-şi a s u m ă r i s c u l ) d e a-1 sorbi proaspăt. In 1948, stagiunea Naţionalului, sub d i ­ rectoratul l u i Zaharia Stancu, a început, somptuos, c u comedia l u i Caragiale. I n 1973, stagiunea Naţionalului, sub directoratul l u i R a d u Beligan, a început, impunător, c u d r a ­ m a Apus de soare. T r e i piese d e Shakespeare a u fost elabo­ r a t e scenic în m o d reprezentativ, în anul a r t i s t i c 1 9 4 8 — 1 9 4 9 : A douăsprezecea noapte — cel dintîi examen d e sfîrşit d e a n a l n o u l u i I n s t i t u t d e artă teatrală — , Othello. î n r e g i a l u i N . M a s s i m , c u E m i l B o t t a şi Jenică Constantinescu, în decorurile l u i L i v i u ( a u l e i , l a T e a t r u l N a ţ i o n a l , şi Romeo şi Juliela, realizare d e distincţie a regizorului Moni G h e l e r t e r şi s c e n o g r a f u l u i A l . B r ă t ă şanu, t o t la T e a t r u l Naţional, considerat cel m a i valoros spectacol d e literatură universală al acelei stagiuni. î n 1973—1974, cel m a i v a ­ loros spectacol de literatură universală a sta­ giunii e Hamlet, î n f ă p t u i t într-o concepţie p r o f u n d originală l a T e a t r u l „Nottara" de r e ­ g i z o r u l D i n u Cernescu, ajutat de scenograful I f o l m u t h S t u r m e r . Poveste de iarnă (la Iaşi), Timon din Atena ( S a t u - M a r e ) , Nevestele ve­ sele din Windsor ( C o n s t a n ţ a ) . Mult zgomot pentru nimic (Bacău) îl desemnează pe i l u s t r u l a u t o r ca p e u n oaspete d e clasă a l scenei r o m â n e d c a z i . 0 altă coincidenţă dc prima face mînă la ca ale printre repre­ de mon­ mînă Cehov, Naţio­

zentaţiile atunci tată de nal scrisoare pierdută d e I . L . Caragiale, a deschis, la Teatrul Naţional, în L948, seria admirabilelor reevaluări contemporane a excepţionalului fond drama­ t u r g i e românesc. S p e c t a c o l u l , exegeză r e g i z o ­ rală originală a l u i Sică Alexandrescu, a fost o sărbătoare a c u l t u r i i n o i . I n 1973, regizorul Lucian Giurchescu a reconspectat, la T e a t r u l de Comedie, d i n t r - u n u n g h i inedit, O noaj>te furtunoasă. D r a m a Năpasta a cu­ noscut d o u ă reinterpretări : l a T e a t r u l C i u ­ leşti, o interesantă considerare în registru tragic m o d e r n , într-o e s e n ţ i a l i t a t e stilistică d e t i p c l a s i c ( r e g i z o r A l e x a V i s a r i o n ) , şi l a T e a t r u l N a ţ i o n a l , î n Sala m i c ă , într-o f o r m u l ă d e t e a t r u r o n d ( r e g i z o r I o n C o j a r ) . Se p o a t e

stagiunii

să f i f o s t

Pescăruşul Sadova

de Cehov, Teatrul de

de Marietta acum să

Munici­

p a l , i a r p r i n t r e reprezentaţiile d e p r i m a f i e Unchiul Vanea montată dc Alexa Visarion la Teatrul

d i n Cluj. anul evocat în au care mai Emil reţinut Botta din o dispută foarte atenţia Evantaiul juca liber cu gentilom montare de — un de de de a Cru­ criticii

0

In cîleva de rol Ion

spectacole comedie, Vega,

c u piese Toreadorul

clasice :

Goldoni, de de

Olmedo

Ixjpe

reconsiderată stîrnind 0

Şahighian, la de

(ambele Moliere Azilului ciaţii) Storin. George Anca, noi

l a N a ţ i o n a l ) , Burghezul Sibiu. noapte prestigioasă

(regia. F e r n a n d o unică N. însă

întrunea Ton Ciprian. N.

o distribuţie Manolescu, Irina Erau cele

George Marieta cîteva teatre, mai

Bălţăţeanu, doar

Răchiţeanu. m a i multe

Nicolaide. spectacole,

asemenea fiind,

încereîndu-şi

puterile

în piese

www.cimec.ro

33

s i m p l e . Toţi [iii mei d e A r l l i u r M i l l e r , Pentru cei tle /><• mare d e B . I . a v r c n i e v , Alarmă de O r l i n V a s i l i c v , Fiul meu de ( i e r g c l y S a n d o r , Inspectorul dc poliţie d e J . P r i e s t l e v şi a l t e cîteva c o n s t i t u i a u prezenţele l i t e r a r e m o d e r n e in r e p e r t o r i u l general. în 1973—1974, c o m p a r t i m e n t u l dramatur­ g i e i s t r ă i n e e v a s t şi d i v e r s , î n g l o b î n d a u t o r i ai m u l t o r e p o c i şi t ă r i , p i e s e d e s t r u c t u r i diverse, proiectate pe un orizont larg de p r e o c u p ă r i şi v ă d i n d o c u p r i n d e r e c u l t u r a l ă d e p r o p o r | i i . Yoljxmc a e l i s a l i e l h a n n l u i Hon Jonson şi Bucătăria a englezului actual A . W ' e s k e r , Intrigă şi iubire a poetului ro­ mantic S e l i i l l e r şi Mochinpott a scriitorului conteni|i(iran I V l e r Weiss. m u l t e p r e m i e r e pe ţară — lucrări d i n Statele U n i t e a l e A m e r i c i i , I t a l i a , I n i u n e a S o v i e t i c ă . S p a n i a . FA. F. G e r ­ m a n i a , d u b a . U n g a r i a . P o l o n i a . B e l g i a . Bul¬ garia — confirmă vocaţia universalistă a t e a t r u l u i românesc, înnobilată azi d e s p i r i t u l internaţionalist consubstanţial politicii gene­ r a l e a p a r t i d u l u i şi s t a t u l u i . M a i numeroase decît a c u m d o u ă z e c i şi c i n c i d e a n i , p i e s e l e Străine de î n s e m n ă t a t e artistică m i j l o c i e sau c u l o t u l r e d u s ă a u a l e r t a t c r i t i c a , ca f ă c î n du-şi d a t o r i a i n a r e a m i n t i c r i t e r i i l e funda­ m e n t a l e ale selectivităţii, adică acela a l i n t e ­ r e s e l o r i d e o l o g i c e a l e c u l t u r i i n o a s t r e şi a c e l a al exigenţelor estetice ale p u b l i c u l u i a c t u a l , î n l u m i n a a c e s t o r c r i t e r i i , s-a c e r u l , d e a l t f e l , eu îndreptăţire, extinderea cercetării reper­ toriale spre zone n o i , c u m ar f i d r a m a t u r g i i ! A f r i c i i , a A m e r i c i i L a t i n e şi s p r e r e a l i z ă r i l e semnificative cele mai recente din ţările europene.

dintr-o

proaspătă efectuat ale

enciclopedie (în luna în ale

americană unui din

sau emi­ şi din docu­ de

«lin t o a t ă p r e s a românesc siunile din cea mai cele

italiană

urma

turneu

iunie),

specializate importantă Congresului din teze Istorie fn de moscovită

televiziunii spaniole finlandeze, din

radiodifuziunii Louvain, mondial doctorat teatrului — ca să

bibliografie al de

internaţională criticilor la din european JIU dăm celui

(„Cahiers theâtre", mentele teatru, tatea mentala Heinz CÎteva

Belgia)

Universi­ monu­ de decît mat Inter­ Radu teatrale lor, au in

„Lomonosov", a

Kinderinanii repere,

1974, preşedintele

însemnai naţional Beligan. din

for teatral mondial. Alte importante nu, româneşti. de

Institutul

de T e a t r u , e a r l i s t u l p o p o r u l u i organizaţii în Regizori peste Franţa, întreagă conducerile

lumea

personalităţi semnat Statele Colonia. Sînt Unul al 1948 şi şi din

români hotare,

spectacole Unite,

răsunet

Iugoslavia.

Ungaria,

elemente fiindcă iieeslea de

care

nu

pol

intra mai lume,

în sus. în

comparaţie, prezenţei nespus în

le lipseşte

termenul în al din şi

prim.

e chiar vag. căci patru

cel evocai e

teatrului ţară,

românesc Altul,

răspîndirii radio-u! săli (pro­ prin teatru impor­ tea­ spe­ jumătate

teatrului

actualmente publicul (cel atît milioane

televiziunea să lor.

f a c ca se In

babil, aproximativ spectatori) emisiunile nu trali, cială (care din avut nici artă erau care sual tici a o avea nu — a
1

dubleze actuală,

puţin) de

1949, I n s t i t u t u l de

structura exista azi dat. de de în o

tantă

pentru

pregătirea remarcabilă istorie acest in

t u t u r o r artiştilor editorială nici la al (în la a şi o —,

activitate a an, artei

secţiune Academie volum sesiuni nu

specializată Istoria loc

treilea nici

teatrului asemenea Bacău,

România),

periodici mişoara,

teatrologie sesiuni Piatra

1973—1974 Iaşi.

Bucureşti, T i ­ Arad), de Nu men­ cri­ ac­ de propun ale oamenilor muzicale. azi — acest unei

Neamţ,

Asociaţie multe din trebui unei prin

profesională teatrale ce sînt uităm cele să

din n-ar de şi a

instituţiile

printre

chiar

teatru, oxprimînd gîndiri şi consemnări istoriei

existenţa consecvente teatrului

t e o r e t i c e ce-şi

fixa,

tualităţii creaţie,

curente bornele

generalizarea

faptelor

românesc

contemporan. n 1948—1949, dramaturgul maghiar Gergely Sandor, invitat Ia premiera bucureşleană a piesei sale, declara, v ă d i t i m p r e s i o n a t , c ă , d u p ă ce-şi v ă z u s e l u ­ crarea pe m a i m u l t e scene e u r o p e n e , desco­ perea l a Bucureşti o distribuţie de cea m a i înaltă calitate. Lucia Sturdza B u l a n d r a , I o n Manolescu, George V r a c a părîndu-i-se (cum şi e r a u ) „uriaşi". în 1973—1974, asemenea recunoaşteri sînt multiple şi p o t f i c i t a t e

I

Nădăjduiesc care va avea paralelism 1998—1999 azi. percepe menilor izbutii a

sincer

eu, o r i colegul de a schiţa 1973—1974 realizările vom mîndric un loc al că şi

meu un şi de oa­ au şi

curiozitatea stagiunile

între

v o m afla date

atunci, în citabile actual lor de pe

suficiente de

pulea

sentimentul aşeza în arta

t e a t r u , l e g i t i m încredinţaţi relieful culturii

înalt

strălucitor

naţionale.

34

www.cimec.ro

GALFALVI ZSOLT

Alecsandri, Madach, Schiller pe coordonatele umanismului
Diversitate culturii factorii angajare cu şi şi din dului de ele — unul ad teatrale esenţiali identică, în idiş. însăşi şi la de şi dc in de ai unitate, astăzi constă de in acestei noastră figurat rodnică le asigură artei ţări cile şi aşa la s-ar putea bazate pe lingă caracteriza pe lapidar stârneşte n o i , care, că, atrăgătoare, teatrele cu cită un

socialist
dc de ansamblu Unul principii, două cazul al din pe larg şi în — a — şi interes. strînsă în

aspectul

diversităţi faptul activează acestora cil de in —

unitatea

ideologică

româneşti eficienţă în român şi

colaborare germane în speţă, con­ parti­ destul teatrale seară de a de dc teatru. întregii aceleaşi integrate, din în şi ţară, drepturi egalitate după urmă, şi în spre 60 ai epocii înalt, sau în socialiste a

pairi i

şase a n s a m b l u r i semnalează grăitor drepturi a

profesionale

maghiare,

existenţa

lilerain cît

se p r o m o v e a z ă poporului

domeniul

culturii

România, nostru

deplina care

egalitate este

naţionalităţilor consecventă

locuitoare ; Însuşirea mare

politica

naţională practicării noi. numai

marxist-leninistă germanilor l o r în în în care limba şi

deopotrivă posibilitatea

maghiarilor,

celorlalte

naţionalităţi

culturii număr de

maternă.

într-un

capitaliste repetat a său,

dezvoltate, la şi totuşi

J I U există

t o t a l atâtea se numeşte organic

ansambluri spectacol

subvenţionate seară, acel Fireşte, arte dramatice năzuinţe ei în si în pe sub a specifice îşi —

stat

realizează

limbile

naţionalităţilor, integrantă

miracol arta

mereu

singular este

dramatică felul de

naţionalităţilor slujeşte şi teatrale. în şi de însă aceleaşi tradiţiile

parte

r o m â n e ş t i ; crescută f i i n d d i n s o l u l aceleiaşi şi, î n obiective proprii cu înainte culturii toate limba

realităţi, e pătrunsă politice-estetice. trăiesc viaţă'a şi celelalte Această pînă frăţiei îndeobşte diji Cluj, la în un —

ideatice

Caracteristicele

evoluează teatre frăţie

ansamblul frăţiei

noastre activitatea român rangul fascist. de do de la la

împreună

toate de anii

ac e s t e a

desfăşoară s-a înălţat

atmosfera politică şi a luptă de

dătătoare stat în pot

egalităţii

d i n i re p o p o r u l de sub jugul

naţionalităţile tradiţiile româneşti sale şi

conlocui toare.

drepturi

construirii socialismului, departe le din găsim cunoscut prin nivel anii a mai

eliberarea activitatea forma exemplu secolului ae/eastâ în actuala

f i urmărite Rădăcinile de Este

parcursul

veacurilor

muncă teatre piese şi

comună.

ansamblurilor traducerilor cucerii — şi ce Aceste succesul trecut

maghiare reciproce. teatrul în presa

odinioară

Transilvania,

turneelor de a către avut în

Bucureşti

maghiar

ecou tradiţii

entuziast care,

românească cît şi

progresistă limba

iniţiativă. noastră

f e r t i l i z a n l e îşi c o n t i n u ă atît

dezvoltarea

cultură

teatrală

româneşte,

maghiară

germană, exprimă

şi t r a n s m i t e

deopotrivă

idealurile umanismului

*
a

socialist.

Ansamblurile s-au de — a de Tîrgu dezvoltat la Cluj şi Mureş,

do

teatru cu şi-au a

care

activează noastră porţile de

în artă în

limbile zilele

naţionalităţilor nouă. în nn şi-au imediat

au

luat

naştere

şi La

împreună Oradea primul

întreaga

dramatică fiinţă acum Alte Stat.

Ansamblurile astăzi una şi fiind pildă îşi

maghiare desfăşoară cele mai demnă Maghiar dată al teatrală. al o si unui serie în de

redeschis Teatrului din şi a pentru două Satu din ca sau

următoare în

eliberării.

ansamblu clădiri

permanent ţară, celui

luat —

1046 ; an

drept

«secţie şi m a i din

maghiară moderne din

Stat

spectacolele

dintre Teatrul noastră

frumoase Stat

terminată craiovean. de

pereche

Naţionalului în

Bucureşti Gheorghe memorabil a do în din istăzi ai

teatre, de în

Sfîntu 1040, an

Teatrul

Evreiesc în

ridicat pentru cultura ansamblului

prima

cortina

sporul decenii de şi-au dacă

cantitativ urmă. prin

realizat sudarea a

Bomantic-protniţătoare Teatrului întreg an deosebit Maghiar limba de do de de Nord bogată Stat

fost, eu

formarea

maghiar

Mare : artă

într-un

ansamblu Tstvân". acelaşi un

absolvenţi

Institutului Becent si faptul

dramatică care

..Szentgyorgvi douăzecea de trei în

talente. Timişoara de

sărbătorit soră. au luat

aniversare decenii,

Teatrul oraş. sfert

instituţia

funcţionează.

germană.

Independent

naştere

www.cimec.ro

35

veac, sau do douăzeci do a n i , a n s a m b l u r i l e aceslea, p r i n s e î n c u r e n t u l dezvoltării generale, au dat dovada v i t a l i t ă ţ i i l o r : e l e se p o t p r e v a l a d e c o n s i d e r a b i l e r e z u l t a t e a r t i s t i c e şi reprezintă c u l o r i i n d i s p e n s a b i l e î n c r o m a t i c a întregii n o a s t r e vieţi a r t i s t i c e . Fireşte — ase­ m e n i o r i c ă r u i a n s a m b l u d e t e a t r u — f i e c a r e d i n t r - i n s e l e îşi a r e i s t o r i c u l s ă u s p e c i f i c , î n s ă evoluţia p r o f i l u l u i l o r ideatic-artistic a a v u t loc pe coordonatele dezvoltării generale a întregii noastre c u l t u r i d r a m a t i c e . A z i , p u t e m afirma pînă şi d e s p r e c e l e m a i tinere d i n t r e teatrele noastre că a u d e v e n i t a n s a m b l u r i m a t u r e , exigente, c u o experienţă bogată ; c ă a u c u c e r i t ş i , î n p a r t e a u f o r m a t , n u n u m a i p u b l i c u l o r a ş u l u i l o r d e r e ş e d i n ţ ă şi a l î m p r e j u r i m i l o r , c i a u a j u n s — şi a j u n g — a d e s e a î n c e n t r u l a t e n ţ i e i c h i a r p e p l a n n a ţ i o n a l , i a r , d e s p r e u n e l e d i n t r e e l e , c ă a u c o n t r i b u i t şi p e s t o h o t a r e l a c r e ş t e r e a b i n e m e r i t a t e i a p r e c i e r i şi s i m p a t i i f a ţ ă d e a r t a d r a m a t i c ă u l i i i R o m â n i a . Î n c ă d e p e l a î n c e p u t u l a n i l o r 50, de pildă, T e a t r u l M a g h i a r de la T i r g u Mureş trecea d r e p t u n u l d i n t r e cele mai b u n e d i n ţ a r ă . O p o l i t i c ă d e r e p e r t o r i u e x i g e n t ă şi c o n v e r g e n ţ a u n o r m a r i personalităţi a l o t e a t r u l u i i-au c o n t u r a t u n stil i n t e r p r e t a t i v caracteristic, elaborat, de factură con­ au s e c v e n t r e a l i s t ă , a l e c ă r u i r e z u l t a t e s-au î n t r u c h i p a t î n s p e c t a c o l e m e m o r a b i l e , c u m f o s t Pescăruşul l u i C e h o v , Micii burghezi d e G o r k i , Chef boieresc de Moricz Zsigmond, învăţătoarea de Brody Sandor, Făclia de Illyes Gyula, O scrisoare pierdută de 1. L . C a r a g i a l e . Structurat, înainte de toate, pe literatura dramatică realistă clasică şi pe o c o r e s p u n z ă t o a r e p u n e r e î n scenă, s t i l u l acesta a e x e r c i t a t 0 i n f l u e n ţ ă fertilă şi asupra l i t e r a t u r i i d r a m a t i c e n o i d i n p a t r i a noastră, valorificată î n spectacole n u m a i puţin memo­ r a b i l e , ca d e p i l d ă : Citadela sfărimată de H o r i a L o v i n e s c u . I n perioada l u i de consolidare, a n s a m b l u l acesta a fost t r a n s f o r m a t într-un a t e l i e r scenic care î m b i n a i n v e n ţ i a i n d i v i d u a l ă c u m u n c a colectivă. I n această direcţie n u p o t f i u i t a t e contribuţiile u n o r o a m e n i de t e a t r u excepţional dotaţi c u m a u f o s t regretaţii Szabo E r n d şi D c l l y F e r e n c s a u c u m sînt a r t i s t u l p o p o r u l u i K o v â c s G y d r g y , a r t i s t a emerită K d s z e g i M a r g i t , m a e s t r u l e m e r i t a l a r t e i T o m p a M i k l o s , a r t i s t u l e m e r i t A n d r a s i M â r t o n , c a r e c o n t i n u ă să n e î m b o g ă ţ e a s c ă şi a s t ă z i a r t a t e a t r a l ă . L o r l i se a l ă t u r ă şi f a c f r o n t c o m u n c u c i r e p r e z e n t a n ţ i i g e n e r a ţ i e i mai tinere. I n aceeaşi a n i , T e a t r u l M a g h i a r d e Stat d i n C l u j o b ţ i n e a succese p r o e m i n e n t e p r i n p u n e r e a î n s c e n ă a n o i i d r a m a t u r g i i a u t o h t o n e — o p e r e a l e a u t o r i l o r r o m a n i şi m a g h i a r i d i n R o m â n i a — p r e c u m şi c u p i e s e l e c l a s i c i l o r d r a m a t u r g i e i u n i v e r s a l e . S e c ţ i a maghiară a T e a t r u l u i d e l a O r a d e a , p r o f i l a t ă î n a i n t e v r e m e î n d e o s e b i p e o p e r e t ă , se î n f ă ţ i ş e a z ă azi ca u n puternic ansamblu d r a m a t i c . T e a t r u l d i n Sf. G h e o r g h e a f a m i l i a r i z a t c u a r t a T h a l i e i o s e a m ă d e r e g i u n i u n d e n u se m a i p o m e n i s e v r e o d a t ă s p e c t a c o l d c t e a t r u . C î t despre s ă t m ă r e n i , aceştia a u c u c e r i t în f o a r t e s c u r t t i m p n u n u m a i simpatia unanimă, d a r şi u n r a n g î n a l e m ă i e s t r i e i a r t i s t i c e p r i n p r e f e r i n ţ a l o r p e n t r u u n r e p e r t o r i u î n d r ă z n e ţ r o m a n t i c , p o t r i v i t v î r s t e i l o r , şi p r i n i n t e r p r e t a r e a i n v e n t i v - d i n n m i c ă a p o l u r i l o r , Fireşte, m ă s u r a valorii f a p t e l o r d e a r t ă p e t r e c u t e î n aceşti t r e i z e c i de a n i din istoricul t e a t r u l u i naţionalităţilor d i n R o m â n i a n u poate încăpea în c a d r u l u n u i articol o c a z i o n a l . P u t e m , î n s c h i m b , să v o r b i m d e s p r e ceea c e caracterizează astăzi a c t i v i t a t e a acestor teatre. î m p r e u n ă c u t o a t e c e l e l a l t e t e a t r e a l e n o a s t r e — şi cele c a r e f u n c ţ i o n e a z ă î n l i m b i l e naţionalităţilor consideră arta lor drept o tribună semnificativă şi specifică a vieţii publice, u n propagator al idealurilor umanismului şi .al e t i c i i socialiste p r i n m i j l o c i r e a u n e i f o r ţ e e x p r e s i v e d o n a t u r ă să f o r m e z e u n i v e r s u l s p i r i t u a l şi e m o ţ i o n a l a l o m u l u i de a s t ă z i . A c e s t e c o n v i n g e r i se t r a d u c p r a c t i c î n s t r ă d a n i a d e a l c ă t u i r e şi p r o m o v a r e a r e p e r l o r i i l o r î n c a r e se s i t u e a z ă p e p r i m p l a n , f i r e ş t e , d r a m a t u r g i a autohtonă. Operele lui Horia Lovinescu, Aurel Baranga, Paul Everac, D. R. Popeseu, Titus Popovici, losif N a g h i u şi a l e a l t o r a u t o r i r o m â n i d e s e a m ă s î n t v a l o r i f i c a t e p e a c e s t e s c e n e d e o p o t r i v ă cu lucrările l u i N a g y I s t v a n , Sîito A n d r â s . M e h e s G y d r g y . D e â k T a m â s , Foldes M ă r i a . H a n s K e h r e r sau Cristian M a u r e r . P u n î n d în scenă o p e r e l e a u t o r i l o r r o m â n i contemporani, ansamblurile maghiare sau g e r m a n e d i n R o m â n i a c o n t r i b u i e l a ndîncirea frăţiei dintre poporul român şi n a ţ i o n a l i t ă ţ i l e conlocuitoare, la o m a i bună cunoaştere reciprocă a c u l t u r i l o r şi v a l o r i l o r s p i r i t u a l e , l a r e a l i z a r e a p r e ţ u i r i i şi s t i m e i r e c i p r o c e . în legătură cu consecventa strădanie a teatrelor maghiare din România d e a-şi î m b o g ă ţ i r e p e r t o r i u l c u cele m a i valoroase opere ale d r a m a t u r g i e i româneşti contempo­ rane, e caracteristic f a p t u l că trei d i n t r e cele m a i prestigioase piese româneşti contempo­ r a n e a u fost u n e o r i p u s e î n scenă întîi în l i m b a m a g h i a r ă . P r e m i e r a a b s o l u t ă a p i e s e i Puterea şi Adevărul de T i t u s P o p o v i c i a a v u t loc la T e a t r u l M a g h i a r d c Stat d i n C l u j ; d e a s e m e n e a şi Piticul din grădina de vară de D . R. Popescu. d u p ă c u m p r e m i e r a absolută a p i e s e i într-o singură seară de losif N a g h i u a a v u t loc la T e a t r u l M a g h i a r d i n Timişoara. Este o indiscutabilă dovadă a receptivităţii faţă de v a l o r i , a exigenţei şi i m p l i c i t n s p i r i t u l u i d e i n i ţ i a t i v ă şi a c u r a j u l u i c r e a t o r , i n d i s p e n s a b i l e î n m u n c a u n u i t e a t r u . S ă adăugăm a i c i că în m a t e r i e de o r i g i n a l i t a t e a concepţiei r e g i z o r a l e şi d c i n t e r p r e t a r e a c t o r i c e a s c ă , s p e c t a c o l u l Puterea şi Adevărul s a u c e l t i m i ş o r e a n c u într-o singură seară se p o t m ă s u r a j u s t i f i c a t c u s p e c t a c o l e l e u l t e r i o a r e d i n c a p i t a l ă . R ă m î n î n d t o t l a u l t i m e l e
1

36

www.cimec.ro

cîteva B t a g i u n i , p u t e m evoca şi a l t e s p e c t a c o l e <Ie î n a l t a c l a s ă c u opere- a l e a u t o r i l o r r o m â n i , c u m a r i i : Casa care a fugit prin uşă d e P e t r u V i n t i l ă , l a T î r g u M u r e ş , u n d e concepţia regizorală originală şi a p r o f u n d a t ă a l u i H a r a g G y i i r g y a c r e a t p e s c e n ă o dramă u m a n ă i n t e r e s a n t ă , d c o i n t e n s ă v i b r a ţ i e p s i h o l o g i c ă ; Cititorul de contor al Iui Paul E v e r a c ( i n r e g i a l u i C o n s t a n t i n C o d r c s c u ) la Sfinţii G h e o r g h e , u n d e m a i c u seamă c o n t u r a r e a clară a c e l o r d o i c r o i p r i n c i p a l i a înlesnit tălmăcirea interesantei probleme etice dezbătute î n piesă. D i n r e p e r t o r i u l clasic al l i t e r a t u r i i d r a m a t i c e româneşti, prilej de spectacole memo­ r a b i l e a u o f e r i t b i n e î n ţ e l e s î n t î i şi i u t i i o p e r e l e l u i C a r a g i a l e , m e n ţ i n u t e i n p e r m a n e n ţ ă şi p e a f i ş e l e teatrelor maghiare d i n România. Teatrul Maghiar de Stat d i n Cluj a p r e z e n t a t c u m u l t s u c c e s Viforul de Rarbu Ştcfănescu D o l a v r a n c e a ; secţia m a g h i a r ă a T e a t r u l u i d e N o r d a făcut u n interesant spectacol c u o piesă mai puţin jucată a l u i L i v i u R e b r e a n u : Flicul, i a r Act veneţian d e Camil Petrescu (cu Kovâcs G y o r g y î n rolul lui Pietro Gralla), în interpretarea ansamblului maghiar d i n Tîrgu Mureş, rumîne una d i n t r e cele m a i reuşite v a r i a n t e d c spectacol a l e piesei. E n u m e r a r e a a r m a i putea c o n t i n u a . Şi î n r e p e r t o r i u l teatrelor naţionalităţilor d i n p a t r i a noastră figurează des clasicii l i t e r a t u r i i d r a m a t i c e u n i v e r s a l e , o p e r e l e a u t o r i l o r d i n ţ ă r i l e s o c i a l i s t e p r e c u m şi c r e a ţ i i l e cele m a i v a l o r o a s e a l o l i t e r a t u r i i d r a m a t i c e u n i v e r s a l e c o n t e m p o r a n e . R e f e r i n d u - n e deasemenca numai la stagiunile ultimilor cinci a n i , p u t e m menţiona spectacole ca Macbeth d e S h a k e s p e a r e l a T î r g u M u r e ş , î n r e g i a l u i H a r a g G y o r g y ; Ivanov de Cehov la Timişoara ( r e g i z o r T a u b J â n o s ) , Hcnric IV d e P i r n n d e l l o la S a l u M a r e ( p u s în s c e n ă d e K o v â c s Ferenc) s a u , d i n t r e c o n t e m p o r a n i : Preţul de A r t h u r Miller la Oradea în regia l u i F a r k a s I s t v â n ; d i n l i t e r a t u r a ţ ă r i l o r s o c i a l i s t e Familia Tot şi .loc de })isici a lui Urkeny Istvân l a T î r g u M u r e ş ( a m b e l e r e g i z a t e d e K o v â c s G y o r g y ) , Noile suferinţe ale lînărului W. do Plenzdorî la Oradea (regizor Szab6 J o z s e f ) , Omul cel bun din Sicilian dc Rcrtholt R r e c h t I n secţia g e r m a n ă d i n S i b i u ( r e g i a l u i I l a n s S c h u s c h n i g ) . Fireşte, teatrele m a g h i a r e sau germane d i n R o m â n i a j o a c ă s i s t e m a t i c şi o p e r e l e de v a l o a r e clasică, create i n l i m b a l o r m a t e r n ă . A s t f e l T e a t r u l G e n n n n d c Stat d i n T i m i ­ ş o a r a a p u s d o c u r î n d î n s c e n ă Ir-Fausl, r e p u r l î n d u n c o n s i d e r a b i l s u c c e s a t î t î n bară c î t şi p e s t e h o t a r e . I n p r o g r a m u l t e a t r e l o r m a g h i a r e g ă s i m Tragedia omidui dc Madâch ( r e c e n t u l spectacol a l s e c ţ i e i m a g h i a r e d e l a Oradea, î n r e g i a l u i S z a b o J o z s e f , e v i denţiindu-se p r i n o r i g i n a l i t a t e a ş i î n d r ă z n e a l a c o n c e p ţ i e i ) , Bănk băn de Katona Jozsef, dramele de m a r e anvergură ale l u i Illyes G y u l a , sau, l a T e a t r u l Evreiesc, operele l u i Şa l o m A l e h e m . 0 trăsătură caracteristică a vieţii n o a s t r e t e a t r a l e esle strînsa c o l a b o r a r e c r e a t o a r e d i n t r e s p e c i a l i ş t i i r o m â n i , m a g h i a r i şi g e r m a n i , î n c e l e m a i v a r i a t e f o r m e , c e a m a i f r e c ­ v e n t ă f i i n d s c h i m b u l d c r e g i z o r i şi s c e n o g r a f i . Artişti d e s e a m ă a i s c e n e i r o m â n e ş t i c a : Sică A l e x n n d r o s e u , uMoni G h e l e r t e r s a u , d i n t r e c e i m a i t i n e r i , R a d u Penciulescu. Emil Mândrie, Constantin C o d r e s c u a u p u s .adesea î n s c e n ă p i e s e l a t e a t r e m a g h i a r e , i a r , î n stagiunea d i n urmă, H a r a g G y o r g y a r e g i z a t Puterea şi Adevărul l a secţia r o m â n ă a t e a t r u l u i d i n T î r g u M u r e ş , şi T a u b J â n o s , a s e m n a t r e g i / o r a l Joc. dc jiisici la Teatrul „Lucia Sturdza Rulandra". Liviu Ciulei a semnat l a rîndu-i scenografia m a i m u l t o r spectacole, d e l a T e a t r u l M a g h i a r d e S t a t d i n C l u j , T c g r e t a t u l Ştefan H a b l i n s k i e r a f a m i ­ liar îndeosebi t e a t r u l u i d i n Tîrgu-Mureş, i a r d e c o r u r i l e Floricăi M n l u r e a n u a u c o n t r i b u i t I n s u c c e s u l u n o r s p e c t a c o l e d e v a l o a r e e x c e p ţ i o n a l ă c a Înainte de potop ş i Iubire, la Tîrgu Mureş. Marea majoritate a actorilor d e la teatrele maghiare d i n R o m â n i a p r o v i n e de p e băncile i n s t i t u t u l u i d e artă dramatică „Szontgyorgyi I s t v â n " d i n Tîrgu Mureş, înfiinţat d u p ă e l i b e r a r e . I n s t i t u ţ i a a c e a s t a , c a r e a p e r m i s u n u i ş i r î n t r e g d e e m i n e n t e t a l e n t e să-şi însuşească priceperea meşteşugului actoricesc, este u n u l dintre considerabilele rezultate ale p o l i t i c i i n a ţ i o n a l e a R o m â n i e i s o c i a l i s t e . I n s t i t u t u l ţine o strînsă l e g ă t u r ă c u I n s t i t u t u l d e t e a t r u şi c i n e m a t o g r a f i e „ I . L . C a r a g i a l e " s u b f o r m a u n o r p e r m a n e n t e schimburi de e x p e r i e n ţ ă . 0 sală d c t e a t r u e x c e l e n t d o t a t ă şi e l e g a n t ă l e stă l a d i s p o z i ţ i e s t u d e n ţ i l o r ; ei p r e z i n t ă a i c i cîte p a t r u p r e m i e r e p e a n . P e d r e p t c u v î n t , d e c i , acest t e a t r u „ S t u d i o " este s u p r a n u m i t î n presă „al şaptelea a n s a m b l u maghiar d i n R o m â n i a " . Totodată, î n c a d r u l I n s t i t u t u l u i „ I . L . C a r a g i a l e " , f u n c ţ i o n e a z ă o secţie d e a c t o r i e î n l i m b a germană. F i r e ş t e s-ar m a i p u t e a v o r b i şi a r t r e b u i s ă s e m a i v o r b e a s c ă f o a r t e m u l t despre activitatea teatrelor care funcţionează î n l i m b i l e naţionalităţilor conlocuitoare. Problemele respective sînt d e obicei c o m u n e c u a l e întregii vieţi teatrale d i n ţară. E îmbucurător f a p t u l că — în p r i m u l rînd datorită revistei „Teatrul" — critica de specialitate româ­ n e a s c ă c o n s e m n e a z ă a d e s e a p r e m i e r e l e a c e s t o r s c e n e , şi c ă , p r i n i n t e r m e d i u l t u r n e e l o r d i n c a p i t a l ă , p u b l i c u l b u c u r e ş t e a n a r e ş i e l o c a z i a să I e c u n o a s c ă s p e c t a c o l e l e d e b u n ă c a l i t a t e . A c t i v i t a t e a şi r a n g u l a r t i s t i c î n d e o b ş t e r e c u n o s c u t a l t e a t r e l o r n a ţ i o n a l i t ă ţ i l o r d i n R o m â n i a atestă în m o d c o n v i n g ă t o r c ă î n p a t r i a noastră — p a t r i e c o m u n ă a r o m â n i l o r , m a g h i a r i l o r , g e r m a n i l o r şi a l t o r n a ţ i o n a l i t ă ţ i — c u v î n t u l rostit p e scenă î n l i m b a l u i Alecsandri, Madâch s a u S c h i l l e r slujeşte d e o p o t r i v ă u m a n i s m u l s o c i a l i s t , f r ă ţ i a şi i d e a ­ lurile omeniei.

www.cimec.ro

37

MĂRIA F O L D E S
De ce am scriitor devenit

M ă a f l a m , î n acel m o m e n t , d e ţ i n u t ă ( t a t u a ­ tă p e b r a ţ u l s t i n g e u n u m ă r u l : A . 23'MPi) într-un l a g ă r d e c o n c e n t r a r e , m a i p r e c i s z i s într-un g h e t o u , d e l i n g ă Cracovia. SS-iştii î n n e b u n i s e r ă p a r c ă c u toţii î n acea z i : u m ­ b l a u turbaţi de colo, colo, n e ţineau î n ncsfirsite apeluri, căutau febril, dintre deţi­ nuţi, pe cei d i n R o m â n i a . Cînd dădeau de e i îi s u p u n e a u l a t o t s o i u l d c t o r t u r i . N u ş t i a m ce sc p e t r e c e . A b i a p e s t e 2 — 3 z i l e a a j u n s şi l a n o i v e s t e a — c e se î n t î m p l a s e i n R o m â ­ n i a — şi a m p u t u t î n ţ e l e g e ec-i î n f u r i a i n Ir-alîl p c p a z n i c i i n o ş t r i . D a r p î n ă să a f l ă m , a m t r ă i t următoarele î n t â m p l ă r i . C h i a r î n z i u a d c 2 3 , n e m ţ i i vîrîseră î n t r e ţ a r c u r i l e l a g ă r u l u i p e s t e o m i e d e o a m e n i . . n o i " , a d u ş i d i n C r a c o v i a şi d i n împrejurimi. E r a u c i v i l i , bine îmbrăcaţi, u n i i c h i a r p u r t i n d g i u v a e r e şi b l ă n u r i (luaseră c u ei ce b r u m ă d c a v e r e fuseseră î n s t a r e să i a în g r a b ă şi să p o a r t e a s u p r a l o r ) . Se z i c e a că a r f i r u b e d e n i i de-alc p o l o n e z i l o r ce a c t i v a u î n rezistenţă o r i e r a u u r m ă r i ţ i ca m i l i t a n ţ i comunişti. Aşadar, ostateci. Ridicaţi î n locul l u p t ă t o r i l o r a n t i f a s c i ş t i , p e c a r e SS-ul n u i z ­ b u t i s e să-i p r i n d ă . A u f o s t c a z a ţ i într-o b a ­ racă d e o s e b i t ă . D u p ă a p e l u l z i l n i c , e r a u se­ l e c t a t e şi p r o n u n ţ a t e n u m e l e cîtorva (cam 5 0 0 p c z i ) ; u r m a t r e c e r e a a c e s t o r a într-o c o ­ loană a p a r t e şi a p o i c o l o a n a e r a m i n a t ă — (ista t e c i i n u ş t i a u u n d e — d a r n o i . ceilalţi d e ţ i n u ţ i — s p e c t a t o r i n e p u t i n c i o ş i l a această selecţie z i l n i c ă — ş t i a m : l a Z i d i d c e l m a r e . Acolo avea loc executarea. D u p ă împuşcare, v i c t i m e l e e r a u p r ă d a t e d e i n e l e şi d c m ă ­ selele d e a u r d i n g u r ă . Ş i , p e n t r u că î n l a ­ g ă r u l d c l i n g ă C r a c o v i a n u se zidise-ă c a m e r e d c g a z a r e , v i c t i m e l e , aşa t r e c u t e p r i n acest u l t i m p r a g al d e s p u i e r i i , e r a u zvîrlitr pe u n r u g î n c i n s şi a r s e . L e g a s e m p r i e t e n i e c u u n u l d i n t r e aceşti o s ­ t a t e c i . A v e a 18 a n i . E r a g r a f i c i a n . N u ş t i u pe c i n e înlocuia. V e n i s e la rînd p r i n t r e c e i d i n u r m ă . Faţa băiatului arăta calmă. înţe­ lesese unde-1 d u c . . . S p r e seară, m e g a f o n u l d i n m i j l o c u l curţii îşi î n c e p u c i n t a r e a : a r i a s c r i s o r i i d i n T o s e a . C î n d . la m e g a f o n se t r a n s ­ mitea aria d i n Tosca, n o i , cei d i n ghetou, ş t i a m i a r ă ş i : l a Z i d u l c e l m a r e se e x t e r m i n ă . D i s c u l „ c u m u z i c ă " e r a d e s t i n a t să a c o p e r e r ă p ă i t u l r a f a l e l o r . D e d a t a a s t a î n s ă . p e s t e a¬ ria c i n tată c u o voce îngrozitor de răguşită ( f i i n d c ă p l a c a se c a m uzase) şi r c p e l î n d o b ­ sesiv „ n o n v o g l i o m o r i r . . . m o r i r . . . m o r i r . . . " , ( f i i n d c ă p l a r a se şi zgîriase d e atîta î n t r e b u i n ­ ţare) se a u z e a . î n r e p l i c ă , f o a r t e d e s l u ş i t , u n cor f e r m , bărbătesc c a r e i n t o n a , f ă r ă între­

r u p e r e , o v a r ş a v i a n c ă . Raialele — v a r ş a v i a n c a — T o s c a — se c o n t o p e a u î n t r - u n v u i e t tul­ b u r ă t o r , să t e î n n e b u n e a s c ă . . . D e ce s c r i u oare toate a s t e a , a i c i , a c u m ? N u l e - a m p o v e s t i t n i m ă n u i î n c ă , deşi a m s c r i s o carte (autobiografică) d e s p r e lagărele d e concentrare, D a r amintirile m e l c se î n t o r c spre atîţia morţi a n o n i m i . . . G r a f i c i a n u l m e u n u a fost u n o m m a r c . n i c i e l , b a e r a f o a r t e m ă r u n t şi c a s t a t u r ă şi se c h i r c i s e şi . m a i m u l t , ca o s t a t u e t ă d e 15 u d h a , c î n d îl î n v ă l u i s e p ă l ă l a i a f o c u l u i , p c c a r e SS-iştii şi d u l ă i i l o r n e m i n a s e r ă să-1 încingem, călind vreascuri p e n t r u r u g , d u p ă e x t e r m i n a r e a u l t i m u l u i g r u p d i n c a r e făcuse p a r t e . F l ă c ă u l a c e l a d c 1 8 a n i şedea — se aşezase p a r c ă — j i e f o c , şi p ă r e a v i u , căci l-am v ă z u t r i d i c î n d u - s e p e r u g ( u n c o r p î n ­ c ă l z i t p u t e r n i c lasă i m p r e s i a î n ă l ţ ă r i i . . . ) D a r . . . m - a m î n d e p ă r t a t d e cele c e v o i a m să s p u n . S a u , d i m p o t r i v ă , m - a m a p r o p i a t . V o i a m să a r ă t ce î n s e a m n ă p e n t r u m i n e 2 3 A u g u s t MK/i — acel 2 3 A u g u s t ..în f l ă c ă r i " c a r e a v e n i t s p r e m i n e p e c î n d c î n l ă r c a m , aşlcplîndu-mi sfirşiliil, 3 8 de k g . . . D a t o r e z acestui 2 3 A u g u s t s u p r a v i e ţ u i r e a m e a . A m v r u t să arăt de ce, fiindu-i pe veci îndatorată, n u c r e d că p o l , n i c i că-mi e s l e î n g ă d u i t să u i t , şi d e c e m ă s i m t legată a-i l a c e şi p c s e m e n i i m e i să n u u i t e , p e a c e i n e n u m ă r a ţ i c o n t e m ­ p o r a n i a i m e i c a r e a u d u s l a ieşirea d i n î n t u n e r i c a R o m â n i e i ş i , într-o n e t ă g ă d u i t ă m ă s u r ă , a u p u s p e c e t e a l o r eroică şi p e a c ţ i ­ u n e a d e s a l v a r e a E u r o p e i . D c aceea a n i d e ­ venit scriitor — u n u m i l cronicar a l v r e m i i şi a l e r o i l o r e i „ m ă r u n ţ i ' ' . . .

38

www.cimec.ro

SUTO ANDRAS

Frăţia—rodul

lui

august

Trăim ale celor pe trei cutul,

anul

bilanţurilor ; împlinite.

socotim se —

deci

rezultatele este de la

politice, în

economice, dispută despre o cele privire două Şi

culturale cu tre­

decenii

Si, întrucît să ci în faţa lîngă

prezentul aruncăm asupra amintirea îmbujorată unei talentul

veşnică întîi

bună N u do

dreptate, din acestui şi în acele de asupra

comparaţiile România trecut

înţeleg

«ine. mai

Vorbind dintre

fenomenul asupra războaie vîrstan­ cos­ (cu trupe cum ar

teatrului trecutului. mondiale. nici, fi atît altfel şi

maghiar Thalia cînd, unui (cu ei

tradiţiilor

seculare, reînvie cu

situaţiei de

prietenilor

m e i , actori speranţă. teatrale are c u Othello, ci o din de

mai

sărmană actor nasul comică, prin să

părăsită... vremuri,

veşnică

directorul

întreprinderi obligatoriu, ca (cu rochia trecut, personaje acest de

condiţiona ce g a r a n t a Adam, Electra unei eu

gajarea tumele Cyrano,

dovada

că, pe (cu

recuzita cernit).

necesară l u i ) , Lear îmi cu să că u n

întruchipării barba acele aminte,

unor evocînd plină

Romeo, astăzi

l u i ) , Julieta

albă),

t/eşmîntul de-a Othello. adică, ăsta..." ambulante mai

aduc actor şi

întîmplare. seara

dreptul Lăuta Vreau

dar, pentru garderobă

zile,

semnificaţii. reprezentaţia mie îmi memoria ea

Directorul

pregătea, bine, situaţia lasă

proaspăt ..distribuia Jago şi tu

angajat,

respectivă : Othello... costumul înaintaşi ; noastre,

r o l u r i l e " : ,,Deci, Othello ; jigneşte acea

t u v e i f i Jago, cade marilor

f i u eu mica a

m a i bine noştri spre zilele

cred

anecdotă

nu

conturînd

vitregă

teatrului manifestat nici fiinţează al

din

vreme,

trimite

care fac incredibilă Răspundem 1044. cuvine acestei Statele menea am cu o nu a exista de adăuga venţionai

vitregia d e altădată... interesului în şi ţara astăzi pe totul de un la nu alte teatru noi — ţări al şase Opera să cu justificată mîndrie : la înainte acestea anul că de sub­ se

noastră c e l de A m

naţionalităţilor teatre se maghiară arate. oraşe din A m şi

conlocuitoare, Cluj. vizitat, — pentru să v r e a ,

stat ; cu

maghiare ;

şaptelea prin

Recunoaşterea trecut, în ase­ — oraşe teatru

realităţi Unite situaţii populaţie La formulat

excepţionale nu

întîrzie doar să

ale Americii. călătorul cu ce conştiinţa

călătorit

cincisprezece constate de noastre

se m ă r g i n e ş t e superiorităţii mai multe nu un vestit

c i , fără nu o

compară că un

întrebat,

culturii milioane

teatrale :

cum

se f a c e de suflete.

depăşeşte do

locuitori astfel : o şi

dispun

stabil. punsul, bilă nu îşi greci,

n o i , oraşul

Sfînlu-Chcorgho

are nici

cincizeci suna mult,

de m i i de

Şi... R ă s ­ nerenta­ vechii cultura vedere dodin Bineînţeles,

undeva

economist,

întreprindere TO-TI,

nu

a r c binecuvîntnrea ne măsurăm de

Iui dumnezeu... Există propria

ba, m a i prin şi sa o

pedepseşte... în

m-nm apucat „să pierde

să a n a l i z e z c i n e cuvintele". marfă ; o

şi c e î n ţ e l e g e asemenea

rentabilitate. o

spuneau care în de ale

rentabilitate desăvîrşire. De la aceea

spirituală. Aici

caracterul socialistă, funcţia de unei

rentabilitate

are. caracteristic, noţiunea la (revenind

societatea bîndeşte

preocupată calităţi la nivel

de

eîştig

n o i . revoluţionare. republican, este

teatrului),

preocuparea

seamă

noi, continua

l o r dezvoltare,

toate punctele d e vedere. Arunc de-a din lungul România. o privire lor. şi Simt asupra modesta în toţi deceniilor mea porii pe care le aniversăm. adusă marilor Şi măsor cu ale ochii minţii, maghiar

contribuţie mei vîrtejul

dezvoltării încercări

teatrului

începutului :

www.cimec.ro

39

şi d e b u t a n t u l d e a t u n c i ( a v e a '21 d e a n i ) a f o s t î n v ă l u i t şi r ă s c o l i t d e a c e l v î r t e j , şi împins spre l u m i n i l e îmbietoare ale Thaliei. Firava lucrare a scriitorului începător a rost m ă t u r a t ă de t i m p ; gazetarul c a r e p a r t i c i p a s e , î n acea v r e m e , la înfiinţarea pri­ m e l o r g o s p o d ă r i i a g r i c o l e c o l e c t i v e , t u r n a s e l o t u ş i i n ea u n m a t e r i a l d e v i a ţ ă a d e v ă r a t ; a t î t d o a r c ă m ă r t u r i a l u i p ă r e a u n r a p o r t d e a c t i v i t a t e . A v e d e a şi a f a c e şi p e a l ţ i i să v a d ă — s î n t d o u ă l u c r u r i t o t a l d i f e r i t e . I n p i e s a l u i , a u t o r u l v ă z u s e m a i m u l t d e c î t i z b u t i s e a f a c e p e a l ţ i i să v a d ă . D e m a r c i m p o r t a n ţ ă a f o s t p e n t r u m i n e f a p t u l că, la n u m u l t d u p ă p r e m i e r a de l a C l u j , piesa a fost inclusă î n r e p e r t o r i u l t e a t r u l u i Giul e ş l i şi a p o i şi a l a l t o r t e a t r e d i n ţ a r a n o a s t r ă . C u c i t ă s a t i s f a c ţ i e î m i a m i n t e s c şi a z i s u r i s u l p r i e t e n o s şi î n c u r a j a t o r a l l u i R a d u B e l i g a n c a r e , a c u m c î ţ i v a a n i , m ă înştiinţa c ă T e a t r u l d e C o m e d i e p r e g ă t e ş t e p u n e r e a î n s c e n ă a a l t e i s c r i e r i a m e a — Nuntă la castel. i\u e x a g e r e z c î n d a f i r m că t e a t r u l m a g h i a r d i n R o m â n i a şi-a a t i n s m a t u r i t a t e a î n c o n t a c t s i r i u s c u t e a t r u l r o m â n e s c , d e g l o r i o s t r e c u t , i a r a z i , d o r e n u m e m o n d i a l , străduindu-se să îndeplinească aceleaşi sarcini, identifieîndu-se cu idealurile lui. Actorii, regizorii, d r a m a t u r g i i lui au deschis printr-o reciprocitate d o interese, p r i n s p i r i t u l m u n ­ cii c o m u n e , frăţeşti, un capitol nou în istoria culturii naţionalităţilor conlocuitoare d i n România. M ă mărginesc doar la u n e x e m p l u luat d i n literatura dramatică : marea poartă a t r a d u c e r i l o r reciproce, deschisă d e O c l a v i a n Goga, c u t r a n s p u n e r e a î n l i m b a r o m â n ă a Tragediei omului d e I n t r e M a d â c h , şi p r o m p t u r m a t ă d e m ă i a s t r ă tălmăcire în m a g h i a r ă , semnată de Imre Kadar, a lui Lucian B l a g a (Meşterul Manole), şi a altor reprezentanţi dc frunte ai dramaturgiei române : I . L . C a r a g i a l e (0 scrisoare pierdută), Victor Fflimiu (l'rometeu), Minulescu, Ion Marin S a d o v e a n t i şi a l ţ i i . C o p l e ş i t o a r e î n c e p u t u r i . . . M i s-a p ă r u t , d e a c e e a , c i u d a t , î n p r i m i i a n i d e după E l i b e r a r e , să v ă d reprezentate pe scena teatrelor d i n Capitală, lucrări ale u n o r tineri d e b u t a n ţ i c a m i n e . E x p l i c a ţ i a e r a l o t u ş i s i m p l ă : a u t o r u l m a g h i a r şi c o l e g u l s ă u român ( t r a d u c ă t o r ) s-a\i a ş e z a t a l ă t u r i l a m a s a d e l u c r u , n u d o a r a t r a ş i d e a c e l a ş i g e n l i t e r a r , c i p e n t r u c ă îi u n e a c a u z a c o m u n ă a s a r c i n i l o r i s t o r i c e . C î n d p r i e t e n u l m e u , V . E m . « j a l a n , s-a a n g a j a t s ă - m i t r a d u c ă p i e s a a m i n t i t ă , e l a r c - c r e a t c u m i n e — a u t o r u l — a d u c î n d , î n v e r s i u n e a r o m â n e a s c ă , g i n d u r i şi f a p t e d e v i a ţ ă l u a t e d i n p r o p r i a l u i e x ­ perienţă c u p r i v i r e la dezvoltarea satului contemporan. I a r cînd, la r î n d u l m e u , am transpus în limba maghiară, pentru Teatrul d i n Tîrgu Mureş, o scriere a l u i Horia Lovinescu, m-am simţit îmboldit t o t d e m o d u l c o m u n d e a î n ţ e l e g e v i a ţ a . C u e l şi c u c e i l a l ţ i , î m p r e u n ă , a m î n ţ e l e s t e a t r u l c a u n f o r a l g î n d i r i i s o c i a l e , n a ţ i o n a l e şi i s t o ­ r i c e . A l c e l o r c a r e nu-şi i r o s e s c c u v i n t e l e p e n t r u a şoca, c i p e n t r u a s t î r n i f u r t u n ă în s p i r i t e şi i n s i m ţ u r i s a u — d a c ă p r e f e r a ţ i u n c u v î n t m a i î n v e c h i t — c a t h a r s i s - u l ; a l c e l o r c a r e ştiu că o p e r a d r a m a t i c ă este o d u b l ă construcţie ; i m a g i n e a construcţiei dra­ m a t i c e , a g î n d u r i l o r c a r e o c o n ţ i n se î m p l i n e ş t e î n c o n ş t i i n ţ a p r i v i t o r i l o r d i n s t a l — a l t m i n t e r i , î n t r e p r i n d e r e a a u t o r u l u i eşuează, c u siguranţă. î n o r i c e colţ a l l u m i i . S ă nu t r ă i m c u i l u z i a că forţa sufletească ce n e a n i m ă este p r o p r i a noastră forţă ; la p a s i u n e a d e a c o n s t r u i a M e ş t e r u l u i M a n o l e , m a s a d c s p e c t a t o r i îşi a d a u g ă p r o p r i a p a s i u n e d e c o n s t r u c t o r i ; l a d r a g o s t e a J u l i e t e i , p r o p r i a l o r d r a g o s t e . F i e c a r e seară d e s p e c t a c o l este u n o s p ă ţ c o m u n a l s p i r i t u l u i — a l a u t o r u l u i şi a l p u b l i c u l u i . F ă r ă t r ă i r e a c o l e c t i v ă a u m a n i t ă ţ i i , trăirea i n d i v i d u a l ă — indispensabilă — r ă m î n e o g r ă m a d ă de litere m o a r t e . Gîndurile mele au luat-o, în aparenţă, razna. De fapt, am aruncat o privire a s u p r a u n e i a d i n t r e cele m a i b o g a t e r o a d e ale celor t r e i decenii : a s u p r a preocupărilor c r e a t o a r e n u t r i t e l a o l a l t ă d e a c t o r i i şi d r a m a t u r g i i r o m â n i , m a g h i a r i ş i d e a l t e n a ţ i o n a ­ lităţi a i p a t r i e i noastre comune. I n locul vitregiei de altădată — căldura plăcută a căminului.

www.cimec.ro

10 — 2 0 august

Festivalul Dramaturgiei Româneşti
între gust reşti lui şi zilele de finală a 10-20 în au­ s-a d e s f ă ş u r a t faza Dramaturgiei organizată şi la în de cu Bucu­ Festivalu­ Româneşti, iniţiată Gomsilliul Socia­ sărbă­ înce­ urmă, o a am­ ce­ N e a f l ă m l a o l a l t ă , î n această seară d e a u g u s t , s l u j i t o r i şi i u b i t o r i a i t e a t r u l u i , d r a m a t u r g i , r e g i ­ z o r i , a c t o r i , c r i t i c i , s p e c t a t o r i , b u c u r o ş i să n e reî n l î l u i m ou p r i l e j u l f a z e i f i n a l e a F e s t i v a l u l u i D r a ­ m a t u r g i e i R o m â n e ş t i — m a n i f e s t a r e artistică i n i ţ i a t ă şi o r g a n i z a t ă d e C o n s i l i u l C u l t u r i i şi E d u c a ţ i e i S o ­ c i a l i s t e , i n cinstea m a r i i sărbători naţionale a p o ­ p o r u l u i r o m â n , a e l i b e r ă r i i sale d e s u b d o m i n a ţ i a fascistă. F e s t i v a l u l e, t o t o d a t ă , u n s i m b o l a l c e l o r t r e i z e c i de a n i d e viaţă nouă a t e a t r u l u i n o s t r u care, p o r ­ nitul dc la nobila tradiţie d e dăruire î n s l u j b a i d e i l o r î n a i n t a t e , d e p r o g r e s şi d r e p t a t e s o c i a l ă , a trăit, p r i n e f o r t u l c o m u n a l t u t u r o r s l u j i t o r i l o r l u i , cele m a i f e r t i l e î n f ă p t u i r i d i n î n t r e a g a sa i s t o r i e . T e a t r u l a d e v e n i t astfel instituţia visată d e înain­ t a ş i i n o ş t r i : t r i b u n ă d e a f i r m a r e a ceea ce este n o u . a ceea ce slujeşte o m u l u i şi f o r m ă r i i sale î n spiritul idealurilor umanismului, şcoală a f r u m o ­ s u l u i , patetică expresie a năzuinţei spre m a i b i n e . A n d e a n , î n fata u n u i p u b l i c d i n ce î n ce m a i l a r g , d i n ţara noastră cele peste p a t r u z e c i d e tea­ tre a u prezentat — în limba română sau în limbile n a ţ i o n a l i t ă ţ i l o r c o n l o c u i t o a r e — cele i m a i v a l o r o a s e l u c r ă r i a l e d r a m a t u r g i e i n a ţ i o n a l e şi u n i v e r s a l e şi a u p r o m o v a t c u precădere d r a m a t u r g i a originală, inspirată d e m a r i l e transformări revoluţionare pe­ t r e c u t e î n aceşti t r e i z e c i d e a n i d e m ă r e a ţ ă i s t o r i c românească. A v e m astăzi u n i m p o r t a n t detaşament a l d r o r n a t u r g d o r , d i n toate generaţiile, p r o f u n d d e ­ votaţi i d e i l o r generoase, avansate, ale P a r t i d u l u i Comunist R o m â n ; n e m î n d r i m c u r e g i z o r i şi a c t o r i Stimaţi tovarăşi, ,de

Cuvîntul de deschidere al tovarăşului

manifestare ("IIllurii listo tori put plă lor

artistică Educaţiei 23 August. luni în

ION DODU BĂLAN,
vicepreşedinte al C.C.E.S.

c i n s t e a mardd oîtova în

Festivalul a constituit trecere mai în cu a revistă reuşite piese

spectacole două ide şi noi ale inspirate nostru

realizate stagiuni, diim lupta partid, pentru ale

ultimele

dîrză

condusă socială

poporului din din ale

eliberare

naţională, ţării, formări

realităţile marile societăţii,

trans­

conştiinţei Un ţii nat juriu

oamenilor. alcătuit din frunte ale a de răstimp cu 33 39 teatrale per­ vie­ de vizio­ piese Din­ faza mai

sonalităţi noastre în

de

acest

reprezentaţii romaneşti ra tre a acestea şi în

purtând au fost

semnătu­ selecţio­ în de

2 9 de d r a m a t u r g i . reprezentate ordinea

nate jos:

finală,

Puterea cia Sturdza

şi

Adevărul (Teatrul Bulandra")

de „Lu­

Titus Popovici

www.cimec.ro

41

Intr-o

singură

scară

de

lo­

sif Naghiu (Teatrul N a ţ i o n a l ..\ asile A l e c s a n d r i " ddn (aşi)
Cititorul Everac SI. de contor de Paul din (Teatrul Maghiar

Gheorghe) Simbălă la Yeritas do M.

R.

lacoban Mun(ii,

( Teatrul Ciuleşti) dramatizare de

.Măria

Eratei

a

romanului Ioa­ de

..Plecarea na Slat Un Paul nal

\ l a s i n i l o r " de (Teatrul

Postelnicii din Sibiu) pe

fluture Everac

lampă

de

ale căror m e m o r a b i l e creaţii s-au î n c r u s t a i n u n u ­ m a i î n i n i m i l e noastre d a r ş i î n conştiinţa publi­ c u l u i d i n n u m e r o a s e |ări a l e g l o b u l u i ; î u s f i r ş i l . i u uceşli a u i s-a f o r m a l u n p u b l i c l a r g d e t e a t r u , cult, e x i g e n t , care apreciază spectacolele inspirate d i n r e a l i t ă ( i l c s o c i e t ă ţ i i noastre şi a l e l u m i i con­ t e m p o r a n e , s p e c t a c o l e c a p a b i l e să i n n o h i l e / . e c u g e ­ t e l e ş i i n i m i l e , să î n a l ţ e c o n ş t i i n ţ e l e . N e s i n i inră vii în a m i n t i r e acele m o m e n t e ce a u m a r c a t i n c h i p e v i d e n t p r e ţ u i r e a d e c a r e se b u c u r ă teatrul i n s o c i e t a t e a n o a s t r ă : n u m e r o a s e t e a t r e şi-au s ă r b ă t o ­ r i t 2 5 d e a n i d e a c t i v i t a t e s t a t a l ă , ca t e a t r e d e s t a t ; t e a t r e l e n a ţ i o n a l e d i n C a p i t a l ă şi C r a i o v a şi t e a t r u l d i n T g . . M u r e ş şi-au i n a u g u r a t s e d i i l e n o i . minunate ctitorii de cultură românească, înălţate p r i n g r i j a m a r e l u i a r h i t e c t care esle p a r t i d u l n o s t r u , i a r alte săli a u fost modernizate : o s t a g i u n e a cărei încununare esle Festivalul dramaturgiei ro­ mâneşti. O a m e n i i d e t e a t r u d i n ( a r a n o a s t r ă s-au s t r ă d u i t i n aceste t r e i d e c e n i i să r ă s p u n d ă p r i n r e m a r c a b i l e l a p t e d e a r t ă p i c ţ u i r i i şi d r a g o s t e i u n a n i m e d e c a r e «-au b u c u r a t ş i s c b u c u r ă : d a r e i s î n t conştienţi că s a r c i n i l e l o r d e v i i t o r sînt m u l t m a i c o m p l e x e , i n l u m i n a p r o g r a m u l u i p a r t i d u l u i care u r m e a z ă să fie a d o p t a t d e Congresul al X l - l e a , p r o g r a m u l fău­ r i r i i s o c i e t ă ţ i i s o c i a l i s t e m u l t i l a t e r a l d e z v o l t a t e şi a l î n a i n t ă r i i României s p r e c o m u n i s m . A ş a c u m a r ă t a tovarăşul Nicolae Ceauşescu. iubitul şi stimatul nostru conducător, la recenta intilnire cu repre­ z e n t a n ţ i i s c r i i t o r i l o r , o a m e n i i d c a r t ă s î n t chemaţi să r e a l i z e z e o p e r e d e m n e s ă intre î n p a t r i m o n i u l s p i r i t u a l a l n a ţ i u n i i n o a s t r e s o c i a l i s t e şi să-l î m b o ­ găţească, ducind i n acelaşi timp şi d i n c o l o dc hotarele ţării m e s a j u l l u p t e i şi m u n c i i poporului r o m â n , a l existenţei sale n o i , a l aspiraţiilor sale d c p a c e . î n ţ e l e g e r e şi c o l a b o r a r e i n t r e n a ţ i u n i . Stimaţi tovarăşi.

(Teatru

Naţio­

„I.

L.

Caragiale") interilor după şcliiopi, romanul de Ma¬

Strada dramatizare ..Maimuţa Balint ghiar

plîngătoare" (Teatrul din de Cluj) Titus

Tihor, de Slat

Passacaglia

Po­

p o v i c i (Teatrul D r a m a t i c d i n
Baia Mare) din I). R. grădina Popescu din Tg. de va-j (Tea-] Mureş-, ( Piticul râ trul de dc

Stat

secţia

romana)

F a z a finailă a F e s ti v a l ml u i
a fost deschisă de Ion Dodii al al ju­ cu­

Bălan. C.C.E.S. riului

vicepreşedinte şi preşedinte

Festivalului, pc caire o

prin

vin! a rea

ireprodu-

oem (în aiceste pagini.

Concluziile tură cu

redacţiei

în

legă­ Festi­

I n f a z a f i n a l ă a F e s t i v a l u l u i p a r t i c i p ă zece c o l c : t i v e t e a t r a l e d i n C a p i t a l ă şi p r o v i n c i e , c u p r e m i e r e originale d i n ultimele două stagiuni, susţinute de v a l o r o ş i r e g i z o r i , a c t o r i şi s c e n o g r a f i . B i n e î n ţ e l e s , şi alte teatre a u p i e z e n t a t i n fazele p r e c e d e n t e spec­ tacole d e v a l o a r e , toate teatrele i n aceste seri înfă­ ţişează p u b l i c u l u i l o r s p e c t a c o l e a v i n d u n p r o n u n ţ a t caracter revoluţiei i a r , m i l i t a n t . Avem convingerea că j u r i i l e a u s e l e c ţ i o n a i c e l e m a i b u n e s p e c t a c o l e , a c e l e c a r e — şi p r i n m e s a j u l l o r p a t r i o t i c , p a r t i n i c , u m a n i s t , şi p r i n v a l o r i l e d e a r t ă — se r e u n e s c c a un buchet de flori a l e s e p e c a r e î n t r e g teatrul r o m â n e s c l e o f e r ă p a r t i d u l u i şi p o p o r u l u i , i n s e m n de profund o m a g i u , la g l o r i o s u l jubileu a l elibe­ rării p a t r i e i . C u a c e s t e g î n d u r i şi s e n t i m e n t e , d e c l a r d e s c h i s ă faza finală a F e s t i v a l u l u i Dramaturgiei Româneşti, r u g i n d u - v ă să v ă a l ă t u r a ţ i u r ă r i l o r d e succes d e p l i n pe care, în n u m e l e conducerii Consiliului Culturii şi E d u c a ţ i e i S o c i a l i ş t i - ca şi î n n u m e l e j u r i u l u i , a m bucuria să le adresez t u t u r o r colectivelor parti­ cipante. www.cimec.ro

desfăşurarea precum şi de în

valului celor acest itor

numcHe juriu la vi­

distinşi Festiva/l. al revistei

caietul

noastre.

A n u l XXX

Ştafeta marilor

tradiţii

Actorii noştri
xista o veche şi nobilă tradiţie a poporului nostru, aceea de a întimipina fiecare sărbătoare a sa, evocînd înaintaşii şi reamintindu-şi de cei apropiaţi, prin rîvna şi meritul că­ rora sărbătoarea capătă d imenşii uni mai strălucitoare. Nu ne abatem nici noi de la această tradiţie şi o facem cu adînca şi sincera convingere că, înfăptuind bilanţul realiză­ rilor aşa cum în aceste zile o face întregul nostru popor, aju­ tăm, cît ne stă în /puteri, să dăm sărbătoririi entuziaste şi ple­ nare a celei de a treizecea aniversări a Eliberării precum şi celuilalt eveniment istoric care va fi apropiatul Congres al Xl-lea al Partidului, întreaga sa amplă semnificaţie. Este un lucru de toţi împărtăşit că, în ansamblul vieţii noastre culturale, teatrul a jucat şi joacă un rol important şi activ. Iar dacă astăzi, în anii noştri, teatrul românesc, descă­ tuşat de privaţiunile trecutului şi înaripat de idealul construcţiei comuniste s-a înălţat ca nicicînd, cel dintîi gînd al nostru se în­ dreaptă către cei care din totdeauna au însufleţit scena româ­ nească — actorii de ieri şi de azi. Dintru început dăruiţi idealu­ rilor patriotice, dintru început însufleţiţi de ideile fierbinţi ale uni­ tăţii naţionale, actorii români, artişti şi cetăţeni totodată, au că­ utat şi au găsit în cultura naţională, în dramaturgia noastră ca­ lea către o orttă riguros şi fundamental realistă, oglindă şi ecou ale celor mai puternice năzuinţe ale poporului nostru. Vorbind despre actorii scenei româneşti de azi, nu putem să nu amintim de glorioşii înaintaşi care au fost artiştii-cetăţeni Costache Aristia şi Costache Caragiale, Matei Millo şi Mihail Pascaly, Aristizza Romanescu, Grigore Manolescu şi C. I. Nottara, Agatha Bîrsescu şi lancu Brezeanu şi încă Petre Liciu, Petre Sturdza, Aglae Pruteanu, pînă la cei de la a căror artă mulţi dintre noi au avut bucuria să se împărtăşească : Lucia Sturdza Bulandra, Măria Filotti, N. Bălţăţeanu, George Vraca, V. Maximilian, Gh. Storin, Ion Manolescu, Mihai Popescu, Gh. Ciprian, Gh. Timică, C. Ramadan, Ştefan Ciubotăraşu, Gr. Vasil'iu-Birlic, Jules Cazaban, Miluţă Gheorghiu.
www.cimec.ro
43

E

în anii de d u p â Eliberare, anii cei mai fertili ai artei noas­ tre scenice, anii care au chezăşuit împlinirea artistica a unei alte generaţii de artişti-cetăţeni care se revendică de la iluş­ trii înaintaşi, fiecare biruinţă a teatrului poartă semnătura mari­ lor artişti pe care nu vom conteni să-i îndrăgim, preţui ndu-le înailta artă şi altitudinea civica. Sînt artiştii pe umerii cărora, pu­ ternici, se sprijină întreg teatrul românesc de azi, şi cel de mîine. Numele lor stă scris cu litere de aur în conştiinţa noastră : Geor­ g e Calboreanu, Radu Beligan, Aura Buzescu, Kovâcs Gyorgy, Irina Răchiţeanu-Şirianu, Marcela Rusu, Dina Cocea, Eugenia Popovici, G h . lonescu G i o n , Ion Finteşteanu, Errv.il Botta, Marcel Anghelescu, Costache Antoniu. Toma Caragiu şi lungul lor şir continuă... Trunchiului acestuia viguros, c u rădăcini adînc înfipte în pămîntul tradiţiei, înălţat în prezentul ţârii, înscris decisiv pe d r u ­ mul construcţiei socialiste, /i-au râsărit în deceniile de d u p â Eli­ berarea patriei mlădiiţe tinere, talente strălucite, care au cres­ cut şi cresc, dîndu-ne nouă, iubitorilor de teatru, bucuria sărbă­ torii teatrului de azi şi speranţa succeselor viitoare. Sînt actorii noilor generaţii, gata să preia ştafeta, purtînd-o cu aceeaşi răs­ punderea civică şi la aceleaşi cote înalte a'le artei ctitorilor şi mai vârstnicilor lor confraţi. Lor, celor ce sînt şi celor ce devin, o m încercat în paginile care urmeazâ şi voim continua în numerele noastre viitoare (cu credinţa că împlinim o datorie) să le schiţăm portretete. Am ales, pentru început, actori a câror plenara afirmare s-a făcut cu precădere pe teritoriul totodată generos şi exigent al dramaturgiei originale. Alegerea noastră râmîne în mod fatal şi sub toate aspectele, parţială. Fireşte, scriind despre cei de acum, avem conştiinţa eliberată în parte, ştiind că în acelaşi spi­ rit d e recunoaştere şi respect pentru arta lor, a m închinat număr de număr pagini multor artişti din marea fomiilie a scenei de azi. Am scris despre Sillvia Popovici, Liliana Tamescu, Teofil Vîlcu, Mariana Mihuţ, SteHa Popescu, Rodica Tapai agă, Sanda Toma, Constantin Rauţchi, Fiorin Piersic, Emanoill Petruţ, Silviu Stănculescu, Ion Marinescu, Ion Caramitru, Ştefan Bănică, Virgil O g ă şanu, şi despre încă mulţi alţii, animaţi de convingerea că reali­ zările lor trebuie mai accentuat subliniate. Vom căuta, fireşte, ca pe viitor, începînd chiar cu numerele noastre următoare, să întregim galeria atît de il a rg-cuprinzătoare a celor care azi dau viaţă eroilor de pe scenă, spre bucuria spectatorilor şi a noastră, spre gloria teatrului românesc. www.cimec.ro

Mircea Albulescu
Cine v a p u i c a u i t a <le forţa întrebărilor In acea însă şi lăuntric, Stoian ? sfîşietoare lame, ţii nu şi era vreodată interioare chipul al lui tăişul gravă, mistuit Pavel uneori unei o mun­ acela, Albu­ apo­ atît pc asta

concentrare strînsă o

ca pe

neasemuită neclintiţi.

măreţie,

d e m n i t a t e bărbătească s-ar se arăta poate sale

faţă de care n i c i Chipul reprezintă apogeu cu

m ă r e ţ în d r a m a l u i , b a r e a l i z a t M i r c e a lescu geul mai şi spune cît a el fost că în că carierei unui Şi artistice,

memorabil cu dacă

se a r t i c u l e a z ă cu putinţă,

profilul

personaj faptului

românesc, cariera

neaşteptat interpre­ dc amplă şi o său prea trans­ inter­ scenă, dc mapa­ In am sen­ limi­ şi făcut nici oare lea din care un muşchi, nici între dus la o fibră. Acest exterioare şi el e unui şi echilibru şi interi­ singurul rol ca pe la

original. a

so d a t o r e a z ă tativă tat, de-a

l u i Mircea lungul

A.lbidcscu s-au fizicul

s-au s e d i m e n ­ ecouri

anilor, do care

trăsături adîncit şi

rezonanţă nuanţe virtuozitate particular mari pret, a fost figurare. de —

psihologică, pe au

precise

vibraţie

lăuntrică, timbrul fără de pc

înlesnit-o de

adesea, sau a

eforturi la .şi

participare principală sale că

Tendinţa

acestui —

primele poate

apariţii

rămîne din ori !

aceea şi mai atu.

dominare, sivă, vitate, lide, a

multă v r e m e l u i ieşind — de cîto de-a vreme — a ceea un fost

de d o m i n a r e persua­ comun — în un exclusi­

vigoarea

nifeetîndu-se

ceea c e , p e n t r u însemnat multă

unele roluri dreptul o sfidare ce, pe noi semn ca de

OTice c a z , p e întrezărit

t r a i e c t o r i a acestei trăsături, adusă în iarăşi,

timentalismului tele c u v e n i t e , luciditate. sub poate tăţii ochii o critice Pasul

perfect

mijloacele

realism

l-au de a

apogeu

cel m a r e fără a fost

c a r e 1-a să-1 zonele

care poate v a l i d a înfrunta Danton, de pildă

i n i ţ i a t i v e t e m e r a r e , c a ace­ dificultăţde — şi cîte a l t e le v e d e m roluri create. mari

noştri, vreme, —

sesizăm afectivi­ unde a ţâşnească,

spre

spre lume spre reda

inima şi

vulcanului,

d r a m a t u r g i a românească ne-am b u c u r a să

străină,

musteşte înfierhîntată dramatic, găsit de spre drumul

l a v a şi d ă să exterior. ielelor" tresară să-i „jocul

Actorul şi pe

ştiinţa faţă

a-1 p u t e a

fără

www.cimec.ro

C. P.

George Constantin
Cel caro i-a spus, c u douăzeci şi c e v a de a n i în u r i n ă , tânărului s t r u n g a r George Con­ s t a n t i n , care i n t e r p r e t a a l t e r n a t i v pe Tipătescu şi Caţavcncu în O scrisoare pierdută : „băiete, eşti u n m a r e t a l e n t " , acela m e r i t ă toată recunoştinţa p e n t r u ceea ce a p r e ­ v e s t i t . D i n m i j l o c u l a r i e i a m a t o r i l o r , s-a r i ­ d i c a t , a t u n c i , u n u l d i n cele m a i o r i g i n a l e şi m a i v i g u r o a s e t a l e n t e ale scenei româneşti. I.ear, H e n r i C a l IV-lea, U n c h i u l V a n e a , personaje d i v e r s e d i n S h a w , D o s t o i e v s k i , Ce­ h o v , M r o z e k , Shakespeare, fiinţe m i t i c e , f i ­ inţe l e g e n d a r e , fiinţe i s t o r i c e şi o a m e n i d i n z i l e l e n o a s t r e a u v e n i t , r î n d pe r î n d , să-şi oglindească c h i p u l de măreţie sau de m i c i m e în această m a s i v ă şi strălucitoare oglindă a t e a t r u l u i n o s t r u care e George C o n s t a n t i n . A m fost m a r t o r i i a r t e i i n t e r p r e t a t i v e a ac­ t o r u l u i , care. trezită pe neaşteptate la v i a ţ ă , s-a decantat v ă z î n d c u o c h i i şi. i n p o f i d a simplităţii ei m e r e u s p o r i t e , a d e v e n i t m e r e u m a i spectaculoasă, m a i somptuoasă. Datorită n u însuşirii meşteşugului, cred c u , a a j u n s a i c i . i a r p e r s o n a j e l e î n t r u c h i p a t e de e l , m a i

desăvirşite, m a i bogate do înţeles şi înţele­ s u r i ) e i . p u r şi s i m p l u , personalităţii l u i , azi m a t u r i z a t e — do natură să covîrşcoscft, p r i n s i m p l a oi prezenţă, î n v ă l u i t ă «Io acel caracte­ ristic h a l o u do f a r m e c şi b o n o m i e , do d i s p o ­ ziţie m o b i l i z a t o a r e , d i n oare ţîşnese, la u n m o m e n t d a t , şi t r a g i c u l , şi c o m i c u l , şi c h i ­ p u r i l e e r o i l o r , şi alo b u f o n i l o r , toată g a m a senilimentelor şi trăirilor omeneşti. M u z a l u i sălăşluieşte p r e t u t i n d e n i : în l u m e a realită­ ţii, populată ou o a m e n i b u n i şi răi. şi în l u m e a t e n e b r e l o r , cu blîndc sau înfricoşătoare fantasme. I n o r i c a r e d i n aceste l u m i a r p o ­ p o s i , George C o n s t a n t i n aduce eu el o con­ tagioasă forţă si energic, u n u n i v e r s încărcai de semnifieaţie şi v a l o a r e , ceva eroic şi f r u ­ mos, ceva e x t r a o r d i n a r de fascinant şi do tulburător, f n o r i c a r e d i n aceşti" h u n i ar p o p o s i , George C o n s t a n t i n aduce cu el o c e r t i t u d i n e , o b u c u r i i ! omenească f a m i l i a r ă , o p l e n i t u d i n e vitală. M i s t e r u l u m a n al z o n e l o r abisale şi al f a b u l o s u l u i iu oare se mişcă, l u m i n i l e stra­ n i i şi t u l b u r i ale aspaţialului şi a t e m p o r a l u ­ l u i , a u căpătat p r i n George C o n s t a n t i n , î n tona, v a l o r i l e u n u i d r a m a t i s m poetic de r e f e ­ rinţă. Întreaga făptură a l u i lona-George C o n s t a n t i n ne p u n e a în contact şi cu d i m e n ­ s i u n i l e eterice, deopotrivă p r o f u n d e şi înalte, ale u n u i j o c a b s t r a c t c u ideea, şi eu d i m e n ­ s i u n i l e p ă m î n l e n e , dc o radioasă u m a n i t a t e , de o sfîşietoare d e z n ă d e j d e , d a r şi de u n titanic optimism. „Prezenţa"' materială a l u i George Constan­ tin în celălalt „mister m o d e r n " românesc, Onud care şi-a pierdut omenia, oferea, p r i n .Manole, c o r p o r a l i t a t e i d e i i de ..geniu d a m n a t " . N o u a d r a m ă istorică românească îi d a t o ­ rează acestui a c t o r t e m e r a r a încercare de a nobilele întruchipa, în formulă modernă, aspiraţii a l e e r o i l o r t r e c u t u l u i ( P e t r u R a r e ş ) , a f i r m a r e a p a t o s u l u i u m a n i z a t , c u priză d i ­ rectă la p u b l i c . D r a m e l e i n t e l e c t u a l e ale l u i C a m i l Petrescu — Act vencţian şi Jocul ielelor — au r e ­ căpătat sens şi d i n a m i s m p e n t r u că în ele a e v o l u a t George C o n s t a n t i n . Cele două i p o s t a ­ ze : însetatul de .absolut P i c t r o G r a l l a şi monstruosul prototip al cinismului burghez, Şerban Şaru-Sineşli. a n d e v e n i t confesiuni r e v e l a t o r i i pe care le-a făcut, în n u m e l e a u ­ t o r u l u i , a c t o r u l George C o n s t a n t i n , despre o m şi despre viaţă, despre o m şi societate. Calitatea u m a n ă preţioasă şi rară a c o m u ­ niştilor : N i c o l a e Roşea (Oricît ar părea de ciudat). E m i l Vlăsceanu (Simple coincidenţe), Î n a l t u l p e r s o n a j (Omul care...), forţa r i g u ­ roasă a s p i r i t u l u i p a r t i n i c , cele m a i e l e v a t e zone ale u m a n u l u i , d e m n i t a t e a şi responsa­ b i l i t a t e a socială a u d o b î n d i t strălucire, p e n t r u că aceste p o r t r e t e a u avut. f a r m e c , a u i r a d i a t nobleţe, p e n t r u că a m avuit t o t t i m p u l c e r t i ­ t u d i n e a că u m a n i t a t e a a c t o r u l u i se situează la aceeaşi î n ă l ţ i m e , c u u m a n i t a t e a m o d e ­ lelor.

V. D.

www.cimec.ro

Octavian Cotescu
O c t a v i a n Cotescu — a c t o r i l c factură, ţin u l ă şi s p i r i t u a l i t a t e pur moldovenească. M a i m u l t : ieşeană. P r i n gest, p r i n v o r l i i r e a Ii care Ca şi dza tipic Şi scrie, rul totul blicul. plicii, grup trul e o într-o nal un de de ă, nu orice puţin caldă, prin ţine învăluitoare, emoţii, de prin datele pe prin trăirile sufleteşti. adolescenţa calendarului. a avut Stur­ ea. actor nu­ în­ eu pu­ re­ unui cen­ iată, Un sem­ îi ră, Intre generaţii învaţă Actorul pe care pregătirea fecţionare tescu Şi zilii Liviu Cotescu şi şi-a continuat plin dînd eu său, mersul carne la său şi as­ Ma­ sînge prin ţării, cendent. umorului ce d r u m L-a s e r v i t d i n teatrul pe T e o d o r Caragiale şi, îi timp, de să profesorul actori, adevăraţi e în le ai f i e artişti Cotescu călăuzeşte şi, în zilelor creşte noi destinul, măsu­ selecţia lui de ani per­ Co­ ai noastre ! în Lucia

seama A De

moldovean, noroc.

tînărul fapt, l-a

ieşean

întâlnit-o

lîulandra. pentru iată, a n teatrului. personal Atunci chiar de atenţiei. zi a

descoperit poartă Cotescu în totul dă şi

Şi Cotescu

a r ă m a s , a f o s t şi v a f i u n trupa după Are de dacă actori, Se venit al liăieşu. A Succesul cînd t e a t r u l u i care an, Octavian de mod reper cu un

mele; strălucitei i n t e r p r e t e . personal, puncte itinera­

a comunica se află devine, spune tot că în

direct cu glas mijlocul această

el. actorul,

instantaneu, Şi

„taină"

specialitate

moldovenească. serialului Costol a moda fost în Dar, avea la mari

„explozia" :

„Costol".

personaj-v edelă Ion prototip. Costol"...

umoristic „a la ce

a devenit uluitor. ceea în să-şi

un l i p , maniere Costol... priveşte timp, pentru

lansat totul

aceeaşi

oameni

Cotescu „cota" umbra stăpinul,

depăşise

Cotescu rolului, şi mă

exemplar necontenita Vorbind la de

popularităţii personajului obligîndu-l

acelaşi eforturi

o face

p r o p r i u l u i său

repertoriu, în artistul noi

urmărească

cizelare. cei

a sc l e p ă d a a p o i de ea.

contemporan,

gîndesc 30 viaţa,

Octavian

nurnărînd întâlnesc

creaţia,

munca,

idealurile.

său : s-a î n t î l n i t lung...

C i u l e i , şi de l a Gaţavenou

Maeheth,

www.cimec.ro

Al. P.

centele Cozorici Chiar răscu, borîtor tr-atit In Tudor lui nă un să în

înalţi", pare şi din în a

cu

limpezime în

de

trimhiţă.

f i crescut

za, călare, cu în Alee părea Gocoîncu

paloşul La şold, ca v o i e v o z i i . Lconc sau Glenibay, în din os şi in Recket Hamlet,

fresce, os Craiova,

domnesc, impune. răsunător eroul o o pe ale treacă Tudor un Nu

prezenţa 1957, l a din

l u i domină Era,

debuta

Vladimiri. Ohoorghiu, năvălită

piesei furtu­ atunci, rolului, nepă­ din erou peste psiholo­

M i linca s-o

vijelios cn peste Avea, un vîrf să

pustiitoare,

întindere neastîmpăr

stătută,

primenească. momentele răgazul f e l , avea atunci străin îl j u c a impusă e că un a pc de de de

s o i de g r a b ă care-1 m î n a , găsească pe care-1 făceau

sccnele-cheie, sător gică. de lîngă de Intr-un acţiune, vreme

revelaţie era

dreptate, piesei

versiunea multă de Dar la

contemplaţiei. Hamlet. la fel nou noi,

într-un f e l subjugat Oliver. fascinat şi nu

interesant,

într-un

imaginea ce b i n e începutul Următoarei

IJaurence Sir Ijaurence

a c t o r se lasă

carierei de etapă : a

de A l a i n D e l o n ! Ştefăniţă-Vodă, capacităţilor a motivate domnul sale, strălu­ mar­ mai mai Marc a ; în lui un îna­ luptă condu­ şi cea fost cită cată demonstraţie de o mai solid vină de

maturizare

mijloacelor, psihologic, Ştefan patimilor degrabă cel

adînci,

metodic elaborate. Şi a v e a să în piesa atît Paul Anghel, Ştefan de de a surprinzător inedită desăvîrşit, un A

Săptăinîna tînăr,^ d i p l o m a t mai cu

Gheorghe Cozorici
Aparţine consens trului povici, lescu, chi... ţii cu de un o acelei numim generaţii generaţia a şi lui pe de care aur a prin tea­ AlbuRauţgenera­ vînos, cu o scor­ fost un no­ ac­ cu la la

domn inte cu prin mai Nu liculă. veni cător

f i viteaz, decît

timpul

năvălitorii, prin istoriei. a lui al

ţară

exemplar simţ biruinţă Ştefan, multă pe

clarviziune Cozorici, îl i la vom Mare

ascuţitul deplină pe peste I să

intervedea pe pe­

pretîndu-1

biruitorul. vreme, cel cum de

tntruchipîndu-1 preia, pe nu le

Ştefan Aşa ani, lui

se c u v e n e a . peste eroul se de

sc v a c u ­ maestrul lui de

românesc de a z i , generaţia Sandei Toma, Victor Rebengiuc Cozorici e u n aur. chip care Are în Se făcut fulgeră un

Silviei Po­

Mircea

Calboreanu. Cozorici actor pe care

Delavrancea. Destinul Aşteplînd spune rolurile versuri. su­ nu

Constantin a l acestei simplu sau un şi

grăbeşte. durată. Cozorici la

carat din

e destin

înfăţişează pieziş, cum de

merită, de

muchii

aspre, caută au glas de pînă

Pe scenă, l a r a d i o , la perb. spune Nimeni, ca Gh. Cozorici

t e l e v i z i u n e , recită Vraca încoace ..Scrisoarea

privire monitor. şi sînt registru tele

glas

puţine

Ill-a".

t e a t r u l românesc, calde,

nemaipomenit

întins,

grave,

mingîioase,

V. M.

48

www.cimec.ro

Csiky Andras
Frumos, cătuit, un «oi pornea trazică cu dc cu mers alură romanlică, şi catifelată douăzeci prim. in de armonios ochi, ani să al­

prelins

gesturi

leneşe, cu Csiky con­ făp­ artis. <lc da­ do sen­ o orice o

lumină vreo

acum

destinul

junelui forţa comun. destule

adăugind

t u r i i tsale, m e n i t e parcă adolescentelor, tioe tele ieşite din aparente,

să incendieze personalităţi dincolo de asigure rîvnite presus de Avea, să-i

inimile

unei

gloria

cîteva

sezoane, aparte,

însuşirile şi mai

o r g o l i o s a l p r o f e s i e i : u n glas sibilitate inteligenţă c u l t i v a t ă . Produs Andras din teză, de-a merge de vîrf al

generos,

toate,

generaţiei ai scenei

sale.

Csiky săi, sin­ mereu mărean şi de cu alţii, foarte valoroşi, precădere Nu cred cum înşir Csiky eroi să a a ai

captase

darurile

profesorilor într-o fericită

binecunoscuţi Ardeal, pe care lungul e în

maeştri bopindu-le avea s-o anilor : stare

maghiare

desăvârşească iradiază

f a r m e c u l , aş fascinaţia pu­ care un al a

p î n ă acolo

să zic că exercită Kovâcs adîncă

de care

( i y o r g y , are revelator adăugăm

întruchipat dramaturgiei mulţi rierei Csiky. lurile cepţie, timele dras pe

evidentă

terea d o analiză aminteşte dc

şi subtilă a l u i T o m ­ Să

naţionale

existe făcut-o ex­ An­ în­

na M i k l o s .şi intuiţia d e t a l i u l u i ilustrul pentru şi în Delly. m a r e respect se descifrează <le ani. al din bim la

a c t o r i care să-şi f i înălţat e d i f i c i u l ca­ eroi contemporani, neputinţă de să e l . Sînt croi A r f i cu interpretate eroii două dc toate r o ­ din ul­ lor

profesie, un statornicia

fanatism

m e s e r i e i , o veneraţie a m e n i r i i greşi, în abnegaţia absolvire, cînd teatrului despre un în termenul vom l u i , pentru joacă va la

t e a t r u l u i , care l u i şi, fără că Marc. neîntrerupt, Peste lui unul vor­ ca întreaga şi şi Satu <>sle dacă Mare

î n s ă , fără Csiky

dramaturgiei decenii, idei, de pe scenă de

româneşti pe care cu întreaga

Satu

i-a a d u s

căpăta A fost

cărcătură litor

frământare în

sufletească, idealul mesaj co­

semnificaţie, îl animatorii

numi

membru

fondator

de neobosită munist.

căutare a a d e v ă r u l u i , de răsco­ încredere cu afinităţi eroii pozitivi, cu înain­ Nu de sub­ din cloco­ prin sem­

săt m ă r e a u . acestui al T e a t r u l do teatru bună

dramatism, Avînd

colectiv Nord

personajele de fapt,

purtătoare

ale u n u i

despre toreşte

echilibrului şi lui

repertorial, Csiky. acoperă viaţă. rolurile a ambi­ de

t a t , a c t o r u l n o s t r u i-a p r e f e r a t î n t o t d e a u n a şi, i s-au cuvenit întotdeauna. p u ţ i n e o r i le-a î m b o g ă ţ i t p o r t r e t u l m o r a l , stanţa tul dramatică, fiinţă, prin dăruindu-le dramatică cumpănit generos, şi şi propria-i gîndirii, gestul nificaţie. inteligenţa vorba prin rafinată

n l seriozităţii

şi profesionalităţii, f a p t u l se damăsură

A jucat enorm. în A nici jucat, două cum se

Fişa l u i d c creaţie cît alţii într-o toate care şi cuvenea, repertoriu pînă Emma Ia şi

decenii,

lăuntric,

vigoarea

supleţea

rostită,

importante, ţionat la Alături două tragedia de

într-un antică Elekes

elocvent,

tăcerea de a d î n c ă

să c u p r i n d ă

t o t ce e m a i drama de

valoros Acs

modernă. Alajos,

personalităţi

strălucite a l e t e a t r u l u i sătwww.cimec.ro

V. M.

Dinică
portrete
c u m făcea s e e r e t a r u l - f a c t o l i i n i S o c r a l e (Trans­ plantarea inimii necunoscute, de A l . M i r o dan) ; iar t r i p l e t a ..gemenilor voneţieni" e însuşi s i m b o l u l acestei p r o d i g i o a s e m o b i l i t ă ţ i , transformat in echivalent concret şi însufleţi)!. M a r i n M o r a r u p o a l e c î t c o d a l ă să p a r ă — dacă ne l u ă m d u p ă u n e l e d i n p e r s o n a j e l e sale de t e a t r u — u n d u l c e n a i v , u n c o m i c din specia c e l o r c a r e încasează : P a l r o e l e s şi Crăcănel c ă p ă t a u c u n e m i l u i t a g h i o n ţ i şi p i c i o a r e în... : tristeţea r i d i c o l u l u i . . . D a r ce periculoasă şiretenii! m î n u i a , ca po o floretă, regele acela g î n g a v d i n Leoncc şi Lena ! Ce a d î n c ă s e n i n ă t a t e , ce v a s t ă î n ţ e l e p c i u n e , ce calină p u t e r e d e a a c c e p t a contradicţia i m a ­ nentă a l u m i i p u r t a în sine acea i n e g a l a b i l ă interpretare a f i l o z o f u l u i Diderot ! Ce ş t i m , t i c f a p t , d e s p r e u n a c l o r , a t u n c i c î n d ne î n c h i p u i m că-1 c u n o a ş t e m ? C h i a r dacă c u n m a r e a c l o r . M a i ales d a c ă e u n m a r c aclor... Ce ştim d e s p r e M a r i n M o r a r i i o r i d e s p r e Gheorghe Diuică — incontestabil, d o i dintre „ a ş i i " t e a t r u l u i r o m â n e s c de a z i ? Fireşte, le-am u r m ă r i t f i e c a r e r o l , le-am p î n d i t f i e ­ care n o u ă a p a r i ţ i e . î n s e a m n ă a s t a că a m p r i n s esenţialul '.' P o a t e că esenţial e acel c e v a ce nu î n c a p e î n n i c i o d e f i n i ţ i e : f i o r u l c a r e stră­ b a t e sala N a ţ i o n a l u l u i , a m o r ţ i t ă de desfăşu­ rarea u n u i spectacol-mnmut, cu zeci de v e ­ d e l e şi de f i g u r a n ţ i , a t u n c i c î n d , pe neaştep­ t a t e , se iveşte s i l u e t a m ă r u n ţ i c ă şi a g i l ă a ce­ l u i s u p r a n u m i t M a r i n u ş ; o r i , r i n d , peste u n d i a l o g convenţional-teatral c a d e , c a u n cuţit de g h i l o t i n ă , r i s u l scrîşnit a l l u i Dinică-celcare-nu-suporlă-diminutivelc. Acel f i o r care ţine d c m i s t e r u l u n o r a n u m e p r e z e n ţ e . D i n i e ă şi M o r a r i i sînt d o u ă p e r s o a n e e x ­ t r e m de d e o s e b i t e u n a de c e a l a l t ă , atît de d e o s e b i t e c i t p o t f i d o i a c t o r i şi d o i o a m e n i . D i n i c ă p a r e d e s e n a t d i n l i n i i d u r e şi d i n c o l ţ u r i , t r u p u l l u i v î n o s se î n f i g e în scenă c u m s-ar î n f i g e î n s o l . p e n t r u t o t d e a u n a , o b o r n ă de p i a t r ă , totuşi mişcarea l u i e s u ­ plă, alunecoasă, fluidă ca a u n u i şarpe ; d i n această m i ş c a r e se p o a t e naşte u n p o e m f i l o z o f i c o r i se p o a t e i m p r o v i z a o a r l e c h i n a d ă — n i m i c n u - i este i m p o s i b i l , n i c i o t r e a p ­ tă n u - i e interzisă. M o r a r i i s e a m ă n ă c u u n p e r p e t u u m m o b i l e c o n c e p u t d e u n c o p i l ge­ n i a l — în f ă p t u r a l u i t o t u l e într-o i m p r e ­ v i z i b i l ă şi neostenită d i n a m i c ă : o c h i i , f r u n ­ t e a , braţele, u m e r i i , p i c i o a r e l e ; d i n c î n d î n c î n d . reacţia în lanţ a m i c r o p a r t i c o l e l o r u n i ­ v e r s u l u i M o r a r i i se opreşte. î n c r e m e n i n d î n ­ tr-o i m a g i n e de o e x p r e s i v i t a t e u n i c ă ; a p o i se d e z l ă n ţ u i e i a r ă ş i , c i n e ştie încotro — aşa D i n i c ă , d i m p o t r i v ă : s p i r i t u l l u i e ca u n b r i c i , i r o n i a l u i n i m i c e ş t e , a r d e ca a c i d u l sulfuric. Cine m a i poale fredona — bineînţe­ les, afară de neclintiţii noştrii cîntăreţi de m u z i c ă u ş o a r ă ! — ş l a g ă r u l „ F i r i c e l de floare-albastră", d u p ă ce a făcut-o e l (în Somno­ roasa aventură de T e o d o r M a z i l i i ) . î n a m o r a t p î n ă la p i e r d e r e a u z u l u i r a ţ i u n i i , î n ş u r u b î n d o f l o a r e roşie î n c a r u l u n e i m a ş i n i de s c r i s ? t a n c m a i pronunţă locuţiunea r e l a t i v c o m u n ă . . u r î l . u r î t . f o a r t e urît !"', fără a-şi r e a m i n t i , într-o străfulgerare, c r î n c e n u l a m e s t e c d c f u ­ r i e , d i s p e r a r e , u r ă şi b a t j o c u r ă «lin g l a s u l l u i T h e r s i t , b l e s t e m a t să v a d ă o a m e n i i aşa c u m sînt şi să n u - i p o a l ă i u b i ? L a d r e p t v o r b i n d , sufleteşte, p o s t u r a aceasta n u - i dclop c o m o d ă : ca să s m u l g i , c u neeruţarea c u c a r e o făcea R a m e a u - n e p o t u l . î n v e l i ş u r i l e suc­ cesive a l e a p a r e n ţ e l o r r e a l i t ă ţ i i , t r e b u i e să s m u l g i totodată b u c ă ţ i d i n propria-ţi f i i n ţ ă . R ca şi c u m te-ai j u p u i d e v i u . Şi-atiinci, p o a t e eă a p a r e n t a răceală d c g h e a ţ ă , anti-pal e t i s m u l afişai a s c u n d , d i m p o t r i v ă , o m a r e energie a s e n t i m e n t u l u i , u n chicot p a s i o n a l ? V o m s p u n e : v i n a e a t e a t r u l u i , c a r e , mîn î n d u - i pe a c t o r i într-o veşnică g o a n ă de l a u n r o l la a l t u l , a m e ţ i n d u - n e c u s u c c e s i u n e a m ă ş t i l o r , n u ne lasă să-i c u n o a ş t e m . E şi n u c a d e v ă r a t : căci sînt a t î ţ i a a l ţ i i c a r e se des­ c h i d , c a r e n-au secrete, n u n e a p ă r a t f i i n d c ă d a u i n t e r v i u r i , povestindu-şi viaţa pe l a r g — c u r o l u l v i e ţ i i , c u r o l u l v i s a t —. m ă r t u r i sindu-şi preferinţele î n m a t e r i e de culori, poeţi şi f e l u r i de m î n c a r e o r i născocindu-şi hobby-ul cel m a i original ; n u neapărat fiindcă-şi c o n s t r u i e s c m i g ă l o s popularitatea, d i n s k o t c h - u r i s a t i r i c e l a t e l e v i z i u n e şi d i n r e c l a m e la A D A S o r i la a s p i r a t o a r e R e c o r d . . . Ci f i i n d c ă există. î n t r e u n i i şi ceilalţi, o l i n i e d o d e m a r c a ţ i e r e a l ă , de n a t u r ă : u n i i trăiesc ..starea d e a c t o r " ca p e o p e r p e t u ă

50

www.cimec.ro

Moraru
paralele
p o s i b i l i t a t e (şi nevoit-) de a-şi p r o i e c t a i n afară p e r s o n a l i t a t e a — t e m p e r a m e n t u l , f l u x u l a f e c t i v , dispoziţia ; alţii — M o r a r i i şi D i n i c ă fac p a r t e d i n această a d o u a «alegorie poartă u n soi dc a r m u r ă n e v ă z u t ă , care (.«•roieşte preţioasa substanţă, o fereşte de c o n t a c t u l c u ceea cc-ar putea-o d i l u a o r i de­ g r a d a . Ei circulă a n o n i m i i n m u l ţ i m e , aşa c u m , d c p i l d ă , «aiul n ă z d r ă v a n m e n i t să z b o a r e c u H a r a p A l b şedea liniştit într-un colţ a l h e r g h e l i e i , fără să-şi s e m n a l e z e nici­ c u m darurile supranaturale. U n u l m a i vo­ l u b i l , celălalt: m a i t a c i t u r n . M o r a r u şi D i n i c ă u m b l ă p r i n t r e o a m e n i fără a p u r t a stea î n f r u n t e ; e p o s i b i l ca în a u t o b u z o r i pe s t r a ­ dă a d m i r a t o r i i n i c i să nu-i bage î n seamă. Seninul harului se a p r i n d e n u m a i atunci şi n u m a i a c o l o u n d e e c a z u l : cînd a c t o r u l intră î n c o m u n i c a r e cu a r i a . cînd sîngele, n e r v i i , inteligenţa şi i n s t i n c t u l se conectează b r u s c l a altă t e n s i u n e — a creaţiei. Cînd primeşte, p e n t r u a d e v e n i „ n ă z d r ă v a n " , t a v a cu jăratic. Dcosebindu-se u n u l de celălalt atît cît se pot d e o s e b i d o i o a m e n i şi d o i a c t o r i , D i n i c ă şi M o r a r u se a s e a m ă n ă , d e c i , în m o d u l c e l mai p r o f u n d : genei ic, aş s p u n e , dacă a r e x i s t a o t r a n s m i s i e genetică a c a r a c t e r e l o r artistice. Această legătură a i n t u i t - o r e g i z o r u l D . F.sr i g a t u n c i cînd a făcut d i n c e i d o i u n c u p l u . M e r g î n d , într-un f e l î m p o t r i v a u n e i r e g u l i tul lui Reuneau, şi a r f i păcat să u i t ă m , nescrise, i l a r îndeobşte respectate : n e m u r i ­ tlcşi a t r e c u t atîta v r e m e . A m î n d o i a u dot o a r e l e c u p l u r i a l e s p e c t a c o l u l u i n u se alcă­ b î n d l t conştiinţa m i r a c o l u l u i care se p o a t e tuiesc dc o b i c e i d i n stele de m ă r i m e a î n t î i , p r o d u c e şi a u î n v ă ţ a t să trudească p e n t r u care m a i degrabă sc r e s p i n g , c i d i n b u n i e l , l u n i întregi, ca nişte s a l a h o r i . C o m p l i c a ­ a c t o r i de m î n a a d o u a , c u calităţi c o m p l e ­ tele l o r a n t r e n a m e n t e î m b i n ă e f o r t u l d u r a l m e n t a r e . Această s f i d a r e a r e g u l i i e m a r e a a t l e t u l u i pregătindu-se p e n t r u c o n c u r s , r ă b ­ intuiţie, i n v e n ţ i a : r e g i z o r u l a presimţit r a ­ d a r e a şi r i g o a r e a şcolarului care rezolvă m i i p o r t u l d i a l e c t i c a d o u ă personalităţi, c a p a ­ de p r o b l e m e de m a t e m a t i c i p e n t r u a-şi p u n e citatea l o r reciprocă d e a i n t r a ,,în r e z o n a n ­ m i n t e a î n cea m a i desăvîrşită f o r m ă , m i g a ­ ţă". Fiecare în p a r t e e u n a c t o r excepţional, la şi fineţea m u z i c i a n u l u i v i r t u o z care cize­ c u o sferă de m a n i f e s t a r e a u t o n o m ă . D i n i c ă , lează î n d e l u n g o i n f i n i t e z i m a l ă n u a n ţ ă a s u ­ de p i l d ă , e x p o n e n t p r i n excelenţă a l teatrialinetului. tăţii, se redescoperă p e n t r u c i n e m a c u r o l u r i c o n t u r a t e p u t e r n i c , c o n c i s şi s o b r u , c u u n l a M a i d e p a r t e şi m a i a m ă n u n ţ i t m ă t e m că fel de a u t e n t i c simţ a l a d e v ă r u l u i vieţii de n u v o m şti n i c i o d a t ă d e s p r e a c t o r i ca M o ­ fiecare z i . M a r i n M o r a r u trece d e s t i n s , c u r a r u şi D i n i c ă . P r o b a b i l că n i c i n u se p o a ­ aceeaşi naturaleţe şi inventivitate, cu te ; şi, î n d e f i n i t i v , l a ce b u n ? *Tot ce p u ­ teribilul lui farmec, şi prin alte t e m face e să p î n d i m r a r e l e c l i p e c î n d a s u ­ echipe, sub bagheta altor regizori. Insă p r a l o r se a p r i n d e s e m n u l h a r u l u i . Să f i m ceea ce obţin e i î m p r e u n ă este a l t c e v a decît a c o l o , c u o c h i i deschişi şi c u u r e c h i l e c i u ­ u n b u n a c o r d a r t i s t i c : a t u n c i c î n d , p e scenă, l i t e , c u m i n t e a trează — şi n-o să a v e m ce îşi «trimit u n u l a l t u i a r e p l i c a , s e n s u r i l e se regreta. leagănă în c u m p ă n ă pe a r c u l r o t i r i i l o r . V o r ­ D a r , â p r o p o s : u n d e sînt, şi ce f a c de l a bele zboară şi se tîrăsc, se c r a m p o n e a z ă de o v r e m e , D i n i c ă şi M o r a r u ? a n c o r e l e l i m b a j u l u i c o m u n şi a p o i se s m u l g d i n ele, revelîndu-şi c o n ţ i n u t u l s u b l i m şi p e cel d i a v o l e s c . A s t a s-a d e m o n s t r a t în Nepo­ www.cimec.ro

I. P.

muncitorul piesa Secunda tora, mai Mi absolvire,

Dinu sc pe parc Părea în

care ..dă romantic.

la

facultate" Mai jucase, Mareş tineri

din la din în­

îndărătnicul alcătuirea oricum şi

Ştefan lor, de oricînd

58.

predestinat

r o l u r i l o r aces­ potrivnici incomozi, de. d r e p ­ din suina Cornel nu

ingrate

căpăţânaţi, orgolioşi, puşi pe harţă, virslnicilor. în dar buni adîneul l o r şi i u b i t o r i de în atîtea fapt,

tate şi adev ăr. Predestinarea de s-a ochi Doar al din de date prea cu Nici Dumitraş. izvora, azi, după caro păşise teatru

stagiuni,

s c h i m b a t : acelaşi iscoditori, mai o

mers săltat, ace­ fără adînc, mai astimpăr. mai do­

leaşi g e s t u r i r u p t e de e x p l o z i i j u v e n i l e , aceiaşi întrebători, glasul îi e parcă lui pe

m o l , m a i bărbătesc, cu i n f l e x i u n i g r a v e , s e m n stabilizării matcă în care adîncă. de l o ­ pe uşă Aceşti acelaşi în Personajele l u i D u m i t r a ş sînt încă, m a i t o a t e , aceeaşi f a m i l i e : Petru trişti dar la altă Vintilă, de într-o Verilas Petru în altă Absenta a fugit Ion în sif N a g h i u , B u b i îngeri unghi Simbătă lotul în Casa 1). R.

sfîrşil,

Popescu, d i n perspectivă, Dragomir Nu toate, R. pot mai şi în şti

Vasile

d e M . R.

I a c o b a n d i n cu Năpasta şi i-au exact împru­ aproape doritor

perspectivă,

sînt r o l u r i l e care i-au j a l o n a t c a r i e r a cristalizat mutai i-a do personalitatea. la fon. ele. D i n t r e Imanii Dumitraş dreptate răgaz. deschis, eroul. cît a d ă r u i t fost p e r s o n a j e l o r sale şi cît a nedreptăţit ardea cu în

de a d e v ă r d i n piesa l u i D . terprclîndu-l, drum celui către fără

Popescu. fn-

la i n c a n d e s c e n ­ febrilă un caro a fel îşi nu

ţă, c u t r e m u r a t de b i o g r a f i a e r o u l u i , eroindu-şi neliniştea jocul echivoc, în Are, fără Nu lui

răspicat, înfăţişează

porneşte p e o c o l i t e , impresii. Abia aparenţele, aducînd la

şovăie, p ă r î n d a crede că s i n g u r u l d r u m către erou e d r u m u l aceea începe să să înlăture, primelor după să lo supra­ răstoarne

le contrazică,

Cornel Dumitraş
,,A.m l u a t s c r i s u l , t o v a r ă ş i ! " Aşa i r u m p o a în scenă, l a G a l a ţ i , î n 1 9 6 1 , tem­ cam în cu glas dar puternic, cuceritor u n a c t o r c u înfăţişare adolescentină, c u perament sinceritatea clocotitor, cam dezordonat, stîngaci,

faţă p ă r ţ i d i n z o n e l e ascunse, a d i n e i , de altă semnificaţie, m a i substanţială, m a i r e v e l a t o a r e . Şi a b i a d u p ă totdeauna trăire, Dinu, de aceea d e s c o p e r i m , miezul al Iui cu prin de el, i n ­ t e r p r e t u l , d i n c o l o de j o c u l aparenţelor, n u î n ­ favorabile, Bubi, autentică Vasile, însu­ cu şi l i m p e d e ideal tinerii scenă c u cu Ion,

Petru,

pe c a r e i-a cu talent

fleţit p e înţelegere,

inteligenţă,

simţire pur

participare,

s i m p l u , Cornel Dumitraş.

l u i avintată.

Era primul

lui rol,

V. M.

52

www.cimec.ro

Dumitru Furdui
C i n e v a făcea « asociaţie i n t r e m a r i i r o m a n ­ > c i e r i r u ş i şi a m e r i c a n i d o la s f i r ş i l u l s e c o l u ­ lui t r e c u t şi î n c e p u I u l s e c o l u l u i douăzeci ; şi n u n u m a i r o m a n c i e r i . D o s t o i e v s k i , Dreiser, Gofţol şi P u ş k i n , W h i l m n n n , O ' N e i l l . I n ce c o n s t ă a c e a s t ă a s o c i a ţ i e ? I n f a p t u l c ă sinteti­ za t r e i m a r i e l e m e n t e c o m u n e a l e s c r i i t o r i l o r atît d e diferiţi d e pe d o u ă c o n t i n e n t e , şi a c e s t e e l e m e n t e s-ar n u m i r e a l i s m u l v i z i u n i i , psihologică a analizei, armonia ndinciinen poetică a e x p r i m ă r i i . K o deducţie teoretică, plauzibilă sau n u , în orice caz interesantă. E a p o a t e f i p r o b a t ă c u a r g u m e n t e şi c u n i ­ mic altceva. Dumitru n o proba a luat lumea, de dacă literară decît L-a să ci Furdui prin făeut-o Şi pe s-a u r c a t p e scenă o pentru filiaţie el însuşi. Furdui din Niciodată pentru Gogol

n-a p ă r u t

m a i v i o şi m a i mai multe

adevărată limpezirea o r i singur. şi l-a p u s nebun, Whitde oaTe l-ar f i îmbră­ toate de f i n asociaţia nu l-am dramaticul descoperit, in­ Viaţa stră­ Fur­ pu­ isto­ se toate singur primul teatrului lite­ din

îndoielilor.

de cele Poprîşcin

dcmonsftrezo

p r o f a n i l o r că n u el e pe d r u m u l înţelegem iubire o clipă o lui să şi cît

ne-a i n v i t a t adevăr treco pe fost «le

nrann soare, abia putut cat şi astea, aceea Ceorg<i ca e dui terior", ea veşnicie

poftindu-no

foamea omului

peste Şi In S-ar f i realist, autor şi-a

această

caro în

so c h e a m ă lui

univers.

l u a şi ar fi şi

Raskolnikov, t o t aitît poet al cel cum cărei care de

mantia

Lcrmontov. insinua

psiholog reţinut.

strict

literară

C u m a f o s t , de d i n Iertarea, „putinţa în vagon po ?, şi un

f a p t , şi î n

pavăză,

nccelerării eroul-filozof romantică. pentru să capitole pe care Şi ochi — ştim

timpului de o

simpaticul

Frenţiu,

lucitoare blicului asociaţii ric a grăbesc astea, nul în rînd în

luciditate că şi noi

Dumitru a dovedi de mulţi face stă în filiaţii al

s-n u r c a t

scenă între

facem mari nu

excelente

literare, să le cu ci care

artei

universale compare. părul pe eseist face în

dacă care nu e

ropote noastră,

de aplauze, atunci scenă,

comedia­

acela fata

nctor,

eseist

universal, tru mai

strălucite pe

rare cu propria să-1 v ă d ; îmi aprofundez

l u i f i i n ţ ă . N u m ă d u c l a tea­ Furdui ; mă estetică. d u c să Şi nu-1 o ipoteză

jucînd s c o t , pur

aplaud

şi s i m p l u ,

pălăria.

C. P.
www.cimec.ro

Ion Fiscuteanu

n e v o i e de intuiţia a n i m a t o r u l u i şi de înţîln i r e a c u a n u m i t e r o l u r i ca să se deschidă şi să se realizeze î n creaţii strălucitoare şi d u ­ rabile. Fiscuteanu a j u c a t m u l t şi v a r i a t , de la absolvenţă (l!)C)2), executîndu-şi s t a g i u l de a c t o r ,,de p r o v i n c i e " p r i n eîleva t e a t r e d i n ţară ( P i a t r a N e a m ţ , Braşov, T g . M u r e ş ) , n u c h i a r atît dc m u l t e p e c i t a r p r e s u p u n e n a t u r a sa schimbătoare, i n veşnică ebuliţie. fonda­ îl găsim p r i n t r e p i o n i e r i i , m e m b r i tori a i tînărului teatru d i n Piatra Neamţ, integrîndu-se i n b u c u r i a j o c u l u i c o l e c t i v , î n m u n c a intensă, c u strălucite r e z u l t a t e , a ace­ l o r spectacole p e n t r u c o p i i : Afară-i vopsit gardul,,.. , Vrăjitorul din Oz, m o n t ă r i care a u adus f a i m ă T e a t r u l u i d i n P i a t r a Neamţ şi i-au dus-o şi peste h o t a r e . C o n t u r u l n e t al personalităţii sale s-a r e l i e f a t însă m a i tîr/.iu. direc.ţionind f e r m cîlcva creaţii, î n deosebi cele d i n piese româneşti contempo­ Săptămina patimilor de rane. Ştefan, în P a u l A n g h e l , ( T e a t r u l d i n T g . M u r e ş ) , 'p'I'c*in Vlad Jcpcş în ianuarie de M i r c c a B r a d u , ( T e a t r u l d i n B r a ş o v ) , r o l u r i î n g e m ă n a t e ca factură şi f i n a l i t a t e artistică, p r e l i n z î n d o a¬ b o r d a r e a m i t u l u i şi a i s t o r i e i d i n u n g h i u l p r e z e n t u l u i , a u căpătat î n i n t e r p r e t a r e a l u i o densitate nervoasă, concentrată, e x p l o z i i de e n e r g i c , portretizîndu-se p e r s o n a j e d c e x ­ cepţie. M i r a c o l u l creaţiei se p r o d u c e însă l a marea întîlnire a l u i I o n Fiscuteanu c u perso­ n a j e l e I u i D . R. Popescu. 0 a f i n i t a t e t a i n i c ă şi dcsăvîrşită îl leagă de I o n , eroul d i n Aceşti îngeri trişti, de Pasăre, s o l d a t u l c u m i n t e a rătăcită d i n Piticul din grădina de vară, r e z u l t î n d nişte p e r s o n a j e — i m a g i n i d c referinţă, ca d e p i l d ă acel t î n ă r muncitor cu o incandescentă î n c ă r c ă t u r ă d e f u r i e năs­ cută d i n c i o c n i r e a p u r i t ă ţ i i sale m o r a l e c u i p o c r i z i a , laşităţile, c o n f o r m i s m e l c din jur ; ..înger t r i s t " , r e p e z i t , oţărît, d e o iritantă s u r z e n i e , adesea şi s i m u l a t ă c u v i c l e n i e , c u v o r b i r e a bolborosită, c u p u r t ă r i b o l o v ă n o a s e , ascunzîndu-şi sieşi şi celorlalţi gingăşii c o ­ pilăreşti, c a n d o r i a u t e n t i c e . U n a l t p e r s o n a j ce-şi dobîndeşte „acte d e s t a r e c i v i l ă " într-o i m a g i n e v i e , expresivă, p u t e r n i c ă , este s o l d a t u l Pasăre, c u m e r s u l frînt şi g e s t u r i f a n t a s t i c e , c u m i n t e a a b u r i t ă şi s u f l e t u l l i m p e d e , ce trăieşte a p a t i c l a h o ­ t a r u l realităţii, dcsprinzîndu-se d i n c î n d î n cînd c u dureroasă intensitate de s o l , şi a t u n c i , pluteşte f e r i c i t î n l u m e a l u i a l b a s t r ă , inaccesibilă. I o n F i s c u t e a n u a d u c e î n scenă o l u m e a p ă m î n t u l u i d a r şi a v i s u h n , v i o l e n ­ ţa trăirilor i n t e n s e , b r u t a l i t a t e a p a t i m i l o r r ă ­ s u c i t e , d a r şi s f i i c i u n e a n e m ă r t u r i s i r i l o r î n e x p r e s i v i t a t e a tăcerilor.

Ion Fiscuteanu face p a r t e clin categoria a c t o r i l o r d i f i c i l i , d i n acea speţă a p a r t e de „genus i r r i t a b i l e " , fiinţe c i u d a t e , n ă b ă d ă i o a ­ se, c u umori variabile, a căror reacţie î n spectacole e c e l m a i adesea imprevizibilă şi a căror evoluţie e într-o prea m a r e m ă s u r ă m a r c a t ă de c o n e x i u n e a u n o r f a c t o r i e x t e r i o r i . A c t o r i de care d i r e c t o r i i se feresc, p e care r e g i z o r i i m e d i o c r i îi ocolesc, a c t o r i care a u

M. !.

54

www.cimec.ro

Petre Gheorghiu
Există a c t o r i a căror i n t r a r e î n scenă p r o ­ voacă u n s o i d e vîrtcj m a g n e t i c ; r a p o r t u r i l e se desfac şi se refac i n f u n c ţ i e de e i , atenţia se concentrează a s u p r a l o r ; d a c ă fac f i l m , senzaţia e că ..sparg e c r a n u l " . Petrică G h e o r ­ g h i u n u e d i n t r e aceşlia : se p o a l e i n t î i n p l a sâ şadă o v r e m e într-un colţ, n e b ă g a t î n seamă, şi a b i a într-un tîrziu s p e c t a t o r u l să sesizeze — d a c ă sesizează — d i s c r e t a d a r a d î n c ă î n r î u r i r e a prezenţei sale. S i l u e t a de j u n e - p r i m s-a c a m r o t u n j i t , m i ş ­ cările a u d o b î n d i t m a s i v i t a t e a l e n t ă a m a ­ turităţii : Petrică G h e o r g h i u î m p l i n e ş t e 25 de a n i de t e a t r u (a d e b u t a t la l a ş i , î n 1 9 5 0 ) . Privirea, însă, adinc-verde, străbătută de u n d e l e s u r î s u l u i , ştrengărească, o r i , cîtcodată, i n c r e d i b i l de sfielnică, îi desconspiră a d e v ă ­ r a t a virstă sufletească. A l ţ i i , d e s e a m a l u i , şi-au c h e l t u i t c a p i t a l u l d c tinereţe şi trăiesc d i n d o b i n z i : experienţă, rutină... E l — în­ t o r t o c h e a t e sînt căile t a l e n t u l u i ! — a a j u n s la c o m o a r ă m a i t î r z i u , însă n u riscă s-o v a d ă epuizîndu-se. ( M ă r t u r i s i r e s m u l s ă c u cleştele, vorbă c u vorbă : „La început n u m ă simţeam b i n e pe scenă, r ă s u f l ă m u ş u r a t c î n d c ă d e a c o r t i n a , e r a m b u c u r o s d a c ă se s u s p e n d a u n s p e c t a c o l ; c u t i m p u l a m d e s c o p e r i t liniştea, plăcerea. A b i a a c u m ştiu ce î n s e a m n ă să f i i f e r i c i t î n s p e c t a c o l , să j o c i aşa c u m trăieşti, şi să v r e i să n u se m a i t e r m i n e " . ) M a r i l e spectacole de l a „ B u l a n d r a " sînt d e n e î n c h i p u i t f ă r ă Petrică G h e o r g h i u . „ F i ş a " l u i de l u c r u a r a c o p e r i , p r o b a b i l , a p r o a p e t o t spaţiul acestei p a g i n i . Â j u c a t î n Azilul de noapte şi î n Omul care aduce ploaie, în Sfinta Ioana şi î n Clipe de viaţă, în Un tramvai numit dorinţă şi î n Livada cu vişini, în Plan Strindberg şi î n A 12-a noapte. Ni­ m e n i n u ştie, ca e l , să lege î n f i r e a u r n i i p e r s o n a j delicateţea s i m ţ i r i i şi grosolănia p u r t ă r i i , să sugereze secretele s l ă b i c i u n i a l e b ă r b a t u l u i a c ă r u i forţă de b u l d o z e r î n ac­ ţ i u n e se i n t i m i d e a z ă în faţa gingăşiei, a f r a ­ gilităţii.

D a r , m a i ales, e p r i n excelenţă a c t o r u l care simte f i b r a autohtonă a p e r s o n a j u l u i ; d e aceea, a şi j u c a t î n f o a r t e m u l t e piese r o m â n e ş t i . E r o i a i i s t o r i e i (în Luceafărul de D c l a v r a n c e a , î n Horia dc M . D a v i d o g l u , în Viteazul d c P a u l A n g h e l ) şi o a m e n i a i t i m p u ­ l u i n o s t r u (de l a Recolta de aur d e A . B a ­ ranga, Întoarcerea de M . B e n i u c , Exj)lozia Cntîrziată de P a u l E v e r a c , p î n ă l a p i e s e l e cele m a i n o i — Puterea şi Adevărul, de Titus P o p o v i c i şi într-o singură seară, de l o s i f N a g h i u ) . î n spectacolul l u i L i v i u Ciulei cu Scrisoarea pierdută a fost u n Trahnnachestîlp a l societăţii, ,.uns c u t o a t e a l i f i i l e " , p o ­ l i t i c i a n v e r s a t şi a m i c a b i l , văzîndu-şi b l a j i n www.cimec.ro

de p r o p r i i l e i n t e r e s e . L a T e a t r u l N a ţ i o n a l , î n Să nu-ţi faci prăvălie cu scară de E u g e n B a r b u , a i n t u i t , d i m p o t r i v ă , o b t u z i t a t e a şi răutatea v i c l e a n ă a s t r î n g ă t o r u l u i d e a v e r i de l a p e r i f e r i a bucureşteană. P o a t e că r o l u r i l e î n c a r e se e x p r i m ă c e l m a i e x a c t n a t u r a p r o f u n d ă a personalităţii sale sînt, p r i n t r - o c o i n c i d e n ţ ă , u l t i m e l e d o u ă : Pavel Stoian, c o m u n i s t i n t e g r u care, m u n ­ cind şi a v î n d p u t e r e a , greşeşte (Puterea şi Adevărul), şi M a r c u O n o f r e i , s a v a n t o n e s t şi o m d e c a r a c t e r , t r ă i n d c u m o d e s t i e şi pînă la capăt p o t r i v i t p r i n c i p i i l o r m o r a l e la c a r e a d e r a s e î n tinereţe — s t a t o r n i c i a , d e ­ votamentul, generozitatea (într-o singură scară). Sînt p e r s o n a j e c a r e v o r b e s c r e l a t i v p u ţ i n , d a r receptează e n o r m , şi a căror m i ş ­ care l ă u n t r i c ă r ă s p u n d e l u m i i î n c o n j u r ă t o a r e , c u r u p t u r i l e ei b r u t a l e şi c u t r a n s f o r m ă r i l e e i i m p e r c e p t i b i l e ; Petrică G h e o r g h i u v i n e s p r e ele c u u n i n f a i l i b i l simţ al adevărului şi c u u n n e c l i n t i t bun-simţ. Sobru, ponderat, a t e n t l a n u a n ţ e , el deţine î n t o t d e a u n a m a i m u l t decît exteriorizează ; p e r s o n a j e l e l u i sînt d i n t r e p u ţ i n e l e care n u ezită să-şi a s u m e contradicţia c u care lc-a i n v e s t i t d r a m a t u r g u l şi s-o trăiască s i n c e r şi d e p l i n .

I. P.

s p e c t a c o l u l u i r e s p e c t i v , i n e i l u n e o r i ea trece neobservată <le m a r e l e p u b l i c . U n asemenea a c t o r de cursă lungă e T a t i a n a l e c k e l . l'.a are d a r u l şi b a r u l f i r e s c u l u i , a l s i m p l i t ă ţ i i , al naturaleţii de cristalină e x p r e s i v i t a t e şi dacă prezenţa ei n u ridică niciodată semne do întrebare, absenţa e i le p u n e . I n u l t i m i i a n i a a p ă r u t m a i r a r pe scenă, r ă r i n d U-He şi p r e m i e r e l e t e a t r u l u i în care lucrează. T a t i a n a l e c k e l e fidelă, de la absolvenţă, scenei d o pe S ă r i n d a r , c h i a r dacă strada se numeşte a l t f e l , şi t e a t r u l s-a n u m i t rînd pc r î n d , „ S t u d i o a l a c t o r u l u i d o f i l m " , „.Not­ t a r a " sau „ M i c " . T a t i a n a e fidelă scenei u n d e şi-a m a r c a t d e b u t u l , şi e fidelă i n p r i m u l rînd sieşi. Face p a r t e d i n c a t e g o r i a preţioasă a a c t o r i l o r serioşi, h a r n i c i , d e v o ­ taţi p r o f e s i e i , p e c a r e o exercită ireproşabil, a c t o r i l o r i n d i s p e n s a b i l i , c e i fără veleităţi d e vedetă şi vogă trecătoare. T a t i a n a şi-a legat n u m e l e de u n c a p i t o l , m o d e s t Bau i m p o r ­ tant — v i i t o r u l v a decide, d i n istoria drama­ t u r g i e i o r i g i n a l e c o n t e i n o p r a n e . Secunda < )S şi De n-ar fi iubirile de Dorel D o r i a n : î n aceste spectacole m a r c a t e de p a t o s r o m a n ­ t i c , T a t i a n a l e c k e l a întruchipat cu farmec p r o p r i u şi o robusteţe morală a p a r t e t i n e r e f e l e , d i n c a t e g o r i a „eroină", e x p r i m i n d a f i r ­ maţiile şi adresînd întrebările u n e i prime generaţii d e t i n e r i crescuţi s u b soarele so­ c i a l i s m u l u i . U n e l e d i n t r e p e r s o n a j e l e c i , ca D o m n i c a R o t a m , dc; p i l d ă , r ă i n î n i n m e m o ­ r i a noastră, c h i a r dacă î n l î m p l ă r i l e d r a m a ­ tice le-am u i t a t , r ă m î n p r i n a r m o n i a s u f l e ­ tească, l u m i n a b l î n d ă , c a l m ă , pc c a r e o i r a ­ d i a z ă , p r i n i n f l e x i b i l i t a t e a u n e i voinţe t i n e ­ reşti, conştiente de răspunderea generaţiei s a l e T a t i a n a l e c k e l a r e şi o altă faţă : ală­ t u r i d e f e t e t i n e r e , p l i n e d c a v î n t şi dc» e n e r g i e , m a t u r e şi i n g e n u e , ce-şi înţeleg epo­ ca Marele fluviu îs/i adună apele de D a n T ă r c h i l ă , Zboară cocorii d e R o z o v , ştie să compună surprinzătoare p o r t r e t e : ţărănci b ă l r î n e şi gureşe, d o s p i t e d e o v i a ţ ă v e c h e , p l i n ă d e p r i v a ţ i u n i şi n e d r e p t ă ţ i , tîrgoveţe v i c l e n e şi, î n acelaşi t i m p , p l i n e de b u n simţ p o p u l a r (Ape şi oglinzi, Viaţa c ea un vagon ? d e P a u l E v e r a c ) , s a u f e m e i c u e v o ­ luţii răsucite, m a r c a t e de experienţa unui t i m p i s t o r i c care Ic m o d i f i c ă d e s t i n u l Timp şi adevăr de E u g e n i a Busuioceanu, sau... b ă t r î n i ( ! ) , ca i n s o l i t a t r a v e s t i r e într-un Gcr o n t e z a h a r i s i t şi b i c i s n i c , iavaş l a i n i m ă şi n e p u t i n c i o s l a t r u p (Vicleniile lui Scapin). Ştiinţa e i c o m p o z i ţ i o n a l ă modelează p o r t r e t e pitoreşti î n c u l o r i t a r i şi pastă groasă, d e ­ o p o t r i v ă , excelînd în contorsiunile dramei şi î n s c l i p i r i l e c o m e d i e i .
r

Tatiana leckel
Există a c t o r i ce a p a r şi d i s p a r , a c t o r i ce aparţin u n u i m o m e n t , a c t o r i c u t r a i e c t o r i e d e cometă, i n t e n s strălucitoare, d a r v r e m e l ­ nică şi. d i m p o t r i v ă , a c t o r i „de cursă l u n g ă " , pe care t e poţi b i z u i î n t o t d e a u n a î n e x p e ­ diţiile m a r i şi g r e l e , a c t o r i c u o prezenţă f u n c ţ i o n a l ă , atît d e o b i ş n u i t ă şi d c u t i l ă

D e ce a p a r i a c u m atît de r a r p e scenă, Tatiana leckel ? Evident, n u actriţei tre­ b u i e să-i a d r e s ă m această întrebare.

M.

56

www.cimec.ro

Lohinszky Lorand

S-a nud Tg.

scurs debuta

aproape pe scena

un

sfert

de de

veac

de

Teatrului

Stat d i n prin nici fru­ în

Mureş

actorul din

acesta c u comun, atrăgător şi reţinut.

înfăţişarea nici fără înalt, să fie

nimic scund, mos, scenă, treptat,

ieşită

subţiratic, melancolic la în

Prezenţa se să

lui

început creştere,

neobservată, pînă ajunge

impune domine. d e a se

Lohinszky topi, sale. tistice de

Imirând a r e însuşirea a dispare din iese forţa la înlăuntrul

rară

personajelor sale pare din ar­ să-şi culise, cu cu

Nimic nu

personalităţii actorul undeva dc

iveală, de

contemple după altă altă ce

personajul l-a cu

închipuit alt mers,

fiecare

dată

ţinută, rostire

cu alte îşi

gesturi,

Lohinszky de Ia

compune

fiecare ire tot, oare în mod fatal să nu poate cuprinde

personaj,

pornind

datele

personajului

şi n u d c l a î n s u ş i r i l e l u i p r o p r i i . vS-a impus azi repede, să încă de al Ia debuturi, său,

d a r c a r e lasă largă ce

se v a d ă are

cu limpezime artistu­ potenţial

ce lui,

deschidere evantai de

repertoriul ce

ajungînd şi

fie fruntaş de vîrf a

teatrului

posibilităţi,

personalitate

mişcării

noastre

inepuizabil Lorand.

fac s u m a calităţilor l u i L o h i n s z k y

teatrale. Nu pus, numai calitatea creaţiilor sale l-a i m ­ marc. şi

Actor vent ercită cînd în o un

cerebral, tăcerile

virtuoz sale,

a l nuanţelor, Lorand în cu

eloc­ ex­

c i şi n u m ă r u l Cerchez în în

lor neînchipuit Ziariştii oră, de în

dc

Lohinszky influenţă dăruie

\ jucat Andronic tonov

lui Mirodan

binefăcătoare artist

jur. Origenerozi­

Ultima

Sebastian, Pla-

autentic

şi U n c h i u l în în Familia Cei în doi

V a n ia Toth Bolyai

piesele l u i Cehov, de Orkeny Istvân, Laszlo, Acuza­ A mai ŞerCamil lui

tate d i n experienţa o

şi t a l e n t u l

său. L o h i n s z k y şi cholTîrgInstitu­

Maiorul Bolyai

f a c e şi m a i c o m p l e t , pe şi sine în pe

împărţindu-se scena de

de Ncmeth

tuindju-se mureşean tului de

teatrului ale

Moebius torul jucat, ban în

Fizicienii de

de D i i r r c n m a t t , Szabo Lajos.

săbie

curs

Apărarea

teatru

„Szentgorgy

Istvân".

printre

numeroase altele, d i n Jocul ielelor

rolurile de

Saru-Sineşti şi

Petrescu Nagy

Tarko, Înainte

creditorul, de potop.

din E

piesa o

Istvân

înşiru­

www.cimec.ro

V. M.

p i
asemenea clocote de lavă incandescentă, f ă p t u r a fragilă, ultrasenzitivă, nervoasă, a d e v e n i t oţel n o b i l — s u p l u şi totodată r e ­ zistent la o r i c e probă. D i n v r e m i ' a t r e c u t şi p r i n şcoala c e l o r m a i d i f i c i l e compoziţii : îndată d u p ă d i a f a n a J u l i e t ă a fost, t o t la laşi, m u l a K a t l r i n , m i c a n i m a l h ă i t u i t , î n Mul Ier Cnuragc dc B r o d i t ; ceva m a i t î r z i u , la Timişoara, d ă d e a c h i p inspăimîntătoaroi doctoriţe n e b u n e d i n Fizicienii de D i i r r e n matt. Ce o n e m a i p o m e n i t l a această actriţă, aflată a c u m la a p o g e u , oslo c a p a c i t a t e a ei de a se r e s t r u c t u r a i n t e g r a l , de la croaţie la croaţie ; încercarea de a-i f i x a p e r s o n a l i t a t e a într-o f o r m u l ă clară şi d e f i n i t i v ă o sortită eşecului, fiindcă, la prima o c a z i e , pe tăcute, G i l d a Marinescu va evada d i n tipar, punindu-sc în j o c , ca dc f i e c a r e d a t ă , î n m o d a b s o l u t , fără r e z e r v e , fără c a l c u l e , fără a-şi păstra m ă c a r o m i n i m ă m a r j ă de siguranţă. D u p ă Acest animal ciudat (G. A r o u t , d u p ă C e h o v ) , v e ­ d e a m î n ca o fenieie-vioară, de o e x t r a ­ ordinară transparenţă sufletească, sensibilă şi spiritualizată. Anca, misterioasa necu­ noscută d i n d r a m a l u i H o r i a I x n i n c s c u Şi eu am fost în Arcadia, d e m o n s t r a că acest s u f l e t are zone de u m b r ă şi de t a i n ă , i n s o n ­ d a b i l e a d î n c i m i , î n care i n v a z i a b r u t a l i t ă ţ i i şi u r î l u l u i e distrugătoare. A n u l acosta i-a fost d a l ă reîntîlnirea cu Ilandei : inocenţii Of el ie de a l t ă d a t ă a c o m p u s a c u m o regină G e r l r u d e v i n o v a t ă fără circumstanţe a t e n u ­ a n t e — a m b i ţ i o a s ă şi senzuală, v o l u n t a r ă şi d o m i n a t o a r e , conducând întreaga c u r t e a D a ­ n e m a r c e i , în f r u n t e c u regele C l a u d i u s , ca pe u n b a l e t dc u m b r e ; actriţa a b o r d a r o l u l c u o a n u m e răceală, folosindu-se, cu i m p r e ­ sionantă siguranţă, de m i j l o a c e l e precise a l e u n e i tcalralităţi e l a b o r a t e . D u p ă aceste revelaţii d i s p a r a t e , înscrise însă, t o a t e , î n l i m i t e l e t e a t r u l u i t r a d i ţ i o n a l , c i n e se p u t e a aştepta l a i z b u c n i r e a f i e r b i n t e ,
patetică, din A opta zi dis-de-dimineaţă ?

Gilda Marinescu
Se s p u n e — şi, p î n ă l a u n p u n c t , e a d e ­ vărat — că G i l d a M a r i n e s c u a a v u t un d r u m d i f i c i l ; dacă l i s t a r o l u r i l o r e i n u c l a f e l de l u n g ă ca a a l t o r c o l e g i de gene­ raţie, e m a i ales f i i n d c ă p r i m i i a n i d u p ă v e n i r e a l a T e a t r u l „ N o t t a r a " a u fost a n i de aşteptări şi decepţii ; B u c u r e ş t i u l a p r i m i t - o c a m r ă u , n u atît o s t i l , cît i n d i f e r e n t , p e actriţa de care l a ş u l şi Timişoara se despărţiscră f o a r t e g r e u . Totuşi, î n f e l u l său d u r , cîrcolaş, d e s t i n u l veghează asupra carierei G i l d e i M a r i n e s c u ; cîteva d i n r o l u r i l e f u n d a ­ m e n t a l e ale m a r e l u i r e p e r t o r i u , l a care atâtea a l t e actriţe de p r i m r a n g visează z a d a r n i c toată tinereţea, a u v e n i t spre ea — şi a u v e n i t la t i m p : d e b u t u l cu J u l i e t a fîn 1 9 5 5 ) , apoi Ofelia. Ifigenia, Irina (Trei surori), Sfînta I o a n a ( B e r n a r d S h a w ) . C u f u n d a t ă în

N i m i c e x a g e r a t î n a f i r m a ţ i a că G i l d a M a r i ­ nescu ţine în c ă u ş u l p a l m e l o r ei n u n u m a i întreg s p e c t a c o l u l , c i şi i n i m i l e s p e c t a t o r i l o r , cărora le i m p r i m ă o bătaie m a i grăbită. N u e v o r b a a i c i de a i n t e r p r e t a u n r o l sau zece, ci d c a face c o n t a c t u l c u v i a ţ a , viaţa t u t u r o r şi a fiecăruia. M a r e a , u i m i t o a r e a forţă pc care această interpretă f i n ă , delicată, p r e ­ destinată parcă m u z i c i i de c a m e r ă , şi-o des­ coperă în sine v i n e d i n aspiraţia de a se d ă r u i , cu forţa a r t e i e i , u n u i e l a n de s o l i ­ d a r i t a t e omenească. Sinceră şi proaspătă ca o d e b u t a n t ă , d a r c u p r o f u n z i m e a şi g r a v i ­ tatea o m u l u i care a a c u m u l a t experienţe, ea lansează un tulburător apel fratern către conştiinţa c o n t e m p o r a n i l o r . Satisfacţia şi răs­ p l a t a o i , s i n g u r a la care are d r e p t u l a r t i s t u l a u t e n t i c , e că izbuteşte să se facă a u z i t ă ; u n f i o r de emoţie, ca u n f u l g e r s c u r t , e m a n ă de Ia p e r s o a n a e i şi sc descarcă în s p e c t a t o r , copleşi nd u-1.

I. P.

58

www.cimec.ro

Carol Marcovici
C a r o l M a r c o v i c i a ol>ţimit u n a n i m e apre­ cieri, inlerprotind rolul pictorului, martir al revoluţiei, Daniel Kosenlhal. lîocunoaştorea personalităţii sale actoriceşti, a d r u m u l u i as­ cendent p e care l-a s u i t spectacol după spectacol, c şi o î n c u n u n a r e a acestui t î n ă r actor talentat, dar modest, pasionat pentru m u n c a sa de s l u j i t o r a l scenei. Născut, l a B u h u ş i , a- trăit copilăria şi a d o ­ lescenţa într-un oraş de recentă strălucire teatrală : P i a t r a N e a m ţ . De la 10 a n i e ..ucenic"' al s t u d i o u l u i T e a t r u l u i K v r o i e s c . la 1\ de a n i a d e b u t a t î n piesa l u i A u r e l Stor i n , Opinia publică, jucînd apoi, u n n u m ă r m a r e dc piese de la Opera d e trei parale, la Franlt al V-lca, Ultimul tren, Dibuk, Noaptca-n lîrgul vechi, Ivanov, Golem, Lumpacius vag<dmndus, Adain yi Kva, Oameni care tac, Woyzek, Vioara lui Stempeniu, Cîntăreţul tristeţii sale, Au [ost 10 frap, Constructorul Solncss, a p o i î n n e n u m ă r a t e r e v i s t e , specta­ cole de poezie, de f o l c l o r e t c , ele. Specificul teatrului evreiesc, c a r a c t e r u l p o p u l a r a l c e l o r m a i m uit o piese, l-a s o l i c i t a t ca în scenă să c î n t e , să danseze, să s p u n ă c u p l e t e , să joace d r a m ă , c o m e d i e şi d e s e o r i m e l o d r a m ă , a d i c ă să f i e ceea ce numim în m o d obişnuit u n aclor total. A lucrat cu E s r i g , Szekler, M a n i Gbclerler, A u e r h a c h , George T c o d o r c s c u , j u c î n d a l ă t u r i d c m a i v e ­ d i c a generaţie : S e v i l l a Pastor, F i s c h l e r , Sedi Gliick, M a n n o R i p p c I , cot la cot cu colegii d c vîrslă : A d r i a n Lupu, Bebe B e r c o v i c i , Bcatricc A b r a m o v i c i . Bol d u p ă r o l , i-am u r m ă r i t maturizarea, c r i s t a l i z a r e a m i j l o a c e l o r sale a r t i s t i c e , a c t o ­ — c i p r i n a r d e r e a interioară, p r i n forţă e x ­ r u l l a î n c e p u t egal c u e l î n s u ş i , a început presivă. Cu p r i l e j u l t u r n e e l o r î n I s r a e l , Ca­ să închege c o n t u r u r i l e u n o r c o m p o z i ţ i i , a p o i nada, S.U.A., în c r o n i c i , Carol M a r c o v i c i e să dea c a r n e şi sînge u n o r creaţii r e m a r c a b i l e . s o c o t i t c a o a d e v ă r a t ă vedetă, o p e r s o n a l i ­ Masiv, d a r m a l e a b i l , cu o voce pătrunză­ t a t e . I g n o r a t , n u ştim de ce de r e g i z o r i i de t o a r e , aspră, care ştie şi p o a t e să f i e c a l d ă , f i l m şi de e m i s i u n i l e de t e l e v i z i u n e , C a r o l d r a m a t i c ă sau insidioasă, p e C a r o l M a r c o v i c i M a r c o v i c i e, şi p o a t e f i , u n e x c e l e n t i n t e r ­ l-am v ă z u t j u c î n d s c h e c i u r i , s p u n î n d c u p l e ­ pret în l i m b a română. te, a r b o r î n d s a t i r a a l b ă a l u i B r e c h t , t r ă i n d A f i r m a t l a T e a t r u l E v r e i e s c d i n Bucureşti, patosul tragic al l u i Ibsen. î n dramaturgia t a l e n t u l său se a d a u g ă personalităţilor ge­ de l i m b ă idiş, acelaşi a c t o r ştie să d u c ă neraţiei sale, a l ă t u r i de care sc dezvoltă î n patosul cald, hazul amar al u n u i Şalom c o n t i n u a r e p r i n m u n c ă serioasă şi profesioA l e c h e m , poezia tragică a l u i A n s k i . R e c e p ­ nalitate. t i v Ia d i v e r s e l e m o d a l i t ă ţ i scenice, t î n ă r u l a c t o r d o m i n ă scena, n u n u m a i p r i n d i m e n ­ s i u n i l e f i z i c e — n i c i ele deloc de n e g l i j a t , www.cimec.ro

A'. P.

Ne-a i m p r e s i o n a t a l u n e i , pe Iuţi i n s t i n c t u l t e a t r a l , d a r u l i r o n i e i , siguranţa profesională, notele şi tuşele l u i de o a d m i r a b i l ă gingăşie, m i n u ţ i e şi fineţe, şi m a i ales biruinţa cişligată de e l , d i n p r i m a clipă, p r i n c o n t o p i r e a afectivă «'ii p e r s o n a j e l e sale, care p u r t a u a u r a u n e i frumuseţi s t r a n i i , a u n e i poezii a m a r e şi t r i s t e . D u p ă o apariţie strălucită a l ă t u r i de G e o r g e V r a c a în Fintîna Blanduziei, la n u m a i cîţiva a n i de la a b s o l v i r e , i s-a încredinţat una «lin cele nwii grele şi m a i r e s p o n s a b i l e m i ­ siuni a r t i s t i c e : să întruchipeze, pc scena T e a t r u l u i A r m a t e i , în piesa In numele revo­ luţiei dc Şatrov, c h i p u l l u i Ivcnin. O creaţie de o i m p r e s i o n a n t ă m a t u r i t a t e , de o m a r e d i s p o n i b i l i t a t e u m a n ă , 'de p r o f u i n l ă s e n s i b i ­ l i t a t e , în care a c t o r u l a u t i l i z a i t o largă g a m ă expresivă. De a t u n c i şi p î n ă î n z i l e l e n o a s t r e , t e r m e n i i i n care s-a scris despre Niţulescu au fost, de o b i c e i , aceiaşi : „creaţie i m p r e ­ sionantă", ,.moment memorabil", „compozi­ ţie de m a r e v i r t u o z i t a t e " . D a ! V a s i l e N i ţ u ­ lescu este, p r i n excelenţă, u n a c t o r de c o m ­ poziţie. Compoziţiile l u i n u sînt de m a r e î n ­ t i n d e r e şi respiraţie, d e g e n u l c e l o r n u m i t e să ia o c h i i p r i n e x p l o z i e şi spectaculos, p r i n forţă şi v i t a l i t a t e . E l este u n m a e s t r u a l s c u r t e l o r apariţii, al r o l u r i l o r m i c i d a r investite cu i m p o r t a n ţ ă şi semnificaţie. în p u n c t a r e a u n u i m e d i u , a u n e i a t m o s f e r e specifice. D i n c u ­ lise, Niţulescu se insinuează în scenă c u o b i o g r a f i e întreagă, i a r d i n cîteva r e p l i c i , d i n Ir-o f r î n t u r ă d e gest, n e alcătuieşte o l u m e . Plămădită parcă d i n t r - o m a t e r i e subţire, f l u i d ă , care poate l u a Oricînd, o r i c e f o r m ă , fiinţa creatoare a l u i V a s i l e Niţulescu p o a r ­ tă în s u b t e x t pecetea u n e i f ă p t u r i c o m p l i c a ­ te, devastată «le contradicţii. C ă l d u r a şi afec­ t i v i t a t e a u m a n ă î n v ă l u i e ca u n a b u r p r o ­ t e c t o r t i p u r i l e pe care e l l e încrustează p u ­ t e r n i c şi p e n t r u t o t d e a u n a în m e m o r i a noas­ tră. E l e a u n e v o i e de această a t i t u d i n e p r o ­ tectoare, căci de o b i c e i fac p a r t e d i n l u m e a c e l o r „ u m i l i ţ i şi o b i d i ţ i " , o a m e n i mărunţi şi necăjiţi, c u a r i p i l e frînte, c u b u c u r i a şi l u m i n a vieţii p î l p î i n d p a l i d în aceste p e r ­ sonaje, c a z u r i de c o m p l e x i t a t e u m a n ă şi so­ cială, b r u t e n a i v e , i n o c e n t e , d e l a m a r g i n e a vieţii, d e o n a t u r ă c u m p l i t ă şi sfîşietoarc. actorul investeşte î n t o t d e a u n a u n sîmbure de speranţă şi d c omenesc, c e v a d i n p r o p r i a sa aspiraţie spre r e a l i z a r e u m a n ă , spre p e r ­ fecţionare, spre b i n e l e social. A l ă t u r i d e cele d o u ă creaţii, p u r t î n d c h i p u l s e m n i f i c a t i v a l unei umanităţi frustrate, ratate : Davis (în­ grijitorul) şi P r o f e s o r u l (Philadelphia, eşti a mea) s-au i m p u s c u d e o s e b i t i n t e r e s î n u l t i ­ m a v r e m e , f u g a r e l e «Iar a d m i r a b i l e l e sale c o m p o z i ţ i i d i n pi«;sele o r i g i n a l e d i n Pisica sălbatecă, Inundaţia, Viaţa e ca un vagon ?, Matca.

Vasile Niţulescu
Iată m i a c t o r care s-a născut m a t u r . N u ştiu «Iacă în cei 25 de a n i , ciţi au t r e c u t de cînd V a s i l e Niţulescu a a b s o l v i t I n s t i t u ­ t u l u i , s-a scris sau s-a spus, p c u n d e v a , că a r t a l u i ,.a e v o l u a t , s-a m a t u r i z a t , s-a d e f i ­ n i t " . De la început, m i s-a p ă r u t că el a fost u n a c t o r f o r m a t . 0 revelaţie î n ceea ce n e place să n u m i m m a t u r i t a t e a m i j l o a c e l o r dc e x p r e s i e . î m i a d u c a m i n t e c u ce a v i d ă c u ­ r i o z i t a t e şi c u ce uriaşă i n v i d i e , n o i , „cei de la clasa B ă l ţ ă ţ e a n u " , l-am u r m ă r i t pc a¬ cest „şef de p r o m o ţ i e " ( d i n p r i m a generaţie de a c t o r i formaţi l a I n s t i t u t u l „ I . L . Cara­ g i a l e " ) , d e l a clasa A u r e i B u z e s c u , în cele d o u ă m a g i s t r a l e compoziţii : Cetăţeanul t u r ­ m e n t a t d i n 0 scrisoare pierdută şi m o n o l o ­ g u l Ravagiile tutunului de Cehov. I n t r - u n a l-am a d m i r a t p e n t r u s u b t i l i t a t e a c o m i c u l u i , într-alta p e n t r u s u b t i l i t a t e a t r a g i c u l u i . I n a m ­ bele, p e n t r u acel amestec c i u d a t de c a n d o a r e şi c r u z i m e , de s i n c e r i t a t e şi de şiretenie.

V. D.

60

www.cimec.ro

Gina Patrichi
[ n c h i z i o c h i i şi i i a u z i vocea, m a i b i n e spus v o c i l e : t i m b r u l a p a r l c , c a l d , citeodatâ v a g răguşit, cu i n f l e x i u n i l e pasionale ale Miţei B a s t o n c l a m î n d d i s p e r a i : „ N ă i c ă , v e z i t u stecluţa a s t a " ? ! B î s u l c r i s t a l i n , I n casca­ de, u n d u i n d c u o u i m i t o a r e v i r t u o z i t a t e de ia intonaţii d u l c i , c a n d i d e , copilăreşti, ( b u c u ­ ria l u i K i t t y D u v a l în faţa jucăriilor) la h o h o t u l a d i n e , a s p r u , m u i a t în c i n i s m şi speriat de p r o p r i a - i decădere al f e m e i i dc stradă, ce ştie m u l t e . . . V o c e a ternă a Madelenei d i n Victimele datoriei , c u accente co­ t i d i e n e do gospodină ce pălăvrăgeşte o i r p i n d c i o r a p i , şi t r a n s f o r m a r e a ei miraculoasă, vrăj i n d u - t e , într-un glas strălucitor şi c r i s t a l i n , spălat de o r i c e u r m ă de v u l g a r i t a t e , p u r i f i ­ c a t de năelăiroa u n u i t r e c u t d e o p o t r i v ă de m i z e r a b i l în aspectele l u i f i z i c e şi e t i c e . La Tel do t u l b u r ă t o r o şi c h i p u l . ( n o b r a z care p o a t e m o d e l a c u m i n u n a t ă uşurinţă, colo m a i f e l u r i l e ; b i o g r a f i i , Iransformîndu-le în d e s t i n e , şi, în acelaşi t i m p , poate trece cu d e z i n v o l t u r ă d o la masca superbă a r e g i n e i la g r i m a s a m a h a l a g i o a i c e i , do la desenul u n o r p u t e r n i c e o a r a c l e r c i b s e n i e n e şi ceboviene (la T V — G i n a în Hala sălbatică, Bika in Micul Kţ/olf, A r k a d i n a în Pescăruşul) pînă la p e r s o n i f i c a r e a u n o r stări f u n d a m e n t a l e , rămînîndu-şi mereu fidel sieşi. Ciina P a t r i c i i i posedă însuşirea rară. preţi­ oasă, misterioasă c h i a r , de a f a s c i n a , de a atrage spectatorii într-un c î m p m a g n e t i z a t , u n d o . eu o ştiinţă a i n e f a b i l u l u i , a i m p o n ­ d e r a b i l u l u i , a n e p r e v ă z u t u l u i , ea c o n d u c e l e ­ g i l e j o c u l u i . T a l e n t u l ei este „o s t a r e de g r a ­ căpătat î n t o t d e a u n a o d i m e n s i u n e în p l u s , ţie" c a r e străbate d i n c o l o de h o t a r e l e obiş­ mitologică, şi de cele m a i m u l t e o r i a u ieşit n u i t e l o r r e g i s t r e d r a m a t i c e sau c o m i c e , înăldin „carapacea" caracterului aspirind la ţîndu-se în z o n e l e ameţitoare ale marelui, t r a n s m i t e r e a u n o r mesaje grele de s e m n i f i ­ a n t o n i i c u l u i teatru, u n d o t r a g i c u l e grotesc, caţii d e s p r e sensul existenţei. G i n a ştie să c o m i c u l o s u b l i m , f a r s a , tristă, m o n o t o n i a , i n ­ plutească, a s e m e n i s c a f a n d r i l o r încercaţi, î n solită, extraordinarul, posibil, acolo unde a d î n c u r i , p r i n t r e curenţii p r i m e j d i o ş i a i u n o r mişcarea g h i d u l u i d e v i n e m a t e r i e densă şi realităţi d i s l o c a t e , t r a n s m i ţ î n d e x p e r t sem­ trăirea s e n t i m e n t u l u i — d e s e n a l t r u p u l u i . n a l e d e s p r e cele î n t î l n i t e şi v ă z u t e , n o u ă . A j u c a t şi joacă d e s t u l de m u l t , de v a r i a t , p r i v i t o r i l o r de pe m a l . în t e a t r u , î n f i l m , l a t e l e v i z i u n e şi totuşi, 0 e n e r g i e psihică v i t a l ă d e p u s ă în trăirea u r m ă r i n d u - i „fişa d e l u c r u " , constaţi n e î n ­ oricărei situaţii arată că . . n i m i c d i n ceea ce crezător n u m ă r u l m i c d c t i t l u r i ; şi-a făcut e o m e n e s c nu-i e s t r ă i n " . î m p i n g î n d - o • la „::tagiul" în p r o v i n c i e , l a C a l a ţ i , d o b u t î n d în p a r o x i s m c o m i c , şi d r a m a t i c , l a p a r o x i s m în 1056 şi i n t e r p r e t î n d , c a o r i c e a c l o r conştiin­ distanţarea şi a p r o p i e r e a de r o l , j o c u r i a m e ţ i ­ cios, roluri variate, nu totdeauna mari. toare d c l e n t i l e i n v e r s e , ce f a c ca specta­ A m i n t i m : r o l u l t i t u l a r î n Nora, M a r i a n a în colele î n care ea p a l p i t ă să d e v i n ă , aşa c u m Nota zero.... F i f i î n Siciliana, C a t e r i n a în îşi floreşte u n d r a m a t u r g a l z i l e l o r n o a s t r e , Marele fluviu tşi adună apele... ; u r m e a z ă o „o aventură, o vînătoare, descoperirea unui răscruce, v e n i r e a la Bucureşti şi i n t r a r e a în univers"... a n s a m b l u l T e a t r u l u i „ B u l a n d r a " — 1963. D e b u t bucureştean : C o r i n a î n Jocul de-a vacanţa. P e r s o n a j e l e i n t e r p r e t a t e d e G i n a P a t r i c h i a u www.cimec.ro
T

M. I.

u t i l i t a t e , dc necesităţi r e p e r t o r i a l e c a r e t r e ­ b u i a u î n t o t d e a u n a , r e p e d e şi b i n e a c o p e r i t e . A d u c e a , pe a t u n c i , la începuturile c a r i e r e i sale, f i e la C r a i o v a , f i e l a f o s t u l „ s t u d i o a l a c t o r u l u i de f i l m " , p r e c u m a a d u s m a i tîr­ z i u la T e a t r u l do C o m e d i e , în n u m e r o a s e l e piese româneşti şi străine, piese pc t e m e dc a c t u a l i t a t e — în oare era î n t o t d e a u n a d i s t r i ­ b u i t (Secunda 58, Iirigada l-a de cavalerie, 0 chestiune personală, Ultima generaţie. Prietena mea Pix, Mi sc pare romantic, Şefid sectorului suflete, Nic-Nic. Croitorii cei mari din Valahia), — o u m a n i t a t e caldă şi robustă, o v i t a l i t a t e f u n c i a r ă , o s i m p l i t a t e t o ­ n i f i a n t ă , încredere „ î n c a u z ă " , î n a d e v ă r u l l u p t e i c u care se i d e n t i f i c a . P r o t o t i p a l „per­ s o n a j u l u i p o z i t i v " , A m z a Pellea a evitat cu î n d e m î n a r c s c h e m a , clişeul de c o m p o r t a m e n t , a c o m u t a t l i v r e s c u l şi u n e o r i c h i a r i n s i g n i ­ fianţa u n o r p a r t i t u r i d r a m a l u r g i c e , î m b o g ă ­ ţi m l u-şi r o l u r i l e c u generozitatea-i artistică p r o p r i e , cu u n u m o r soc. n e l i p s i t d i n scenă, c u o înflăcărare mascată c u p u d o a r e s u b aparenţa n o n ş a l a n ţ e i . D i n marele repertoriu universal, Amza a a v u t p a r t e de m a i p u ţ i n e r o l u r i , la „banche­ t u l " m a r i l o r p e r s o n a j e , n u ştim de ce, e l a fost m a i r a r i n v i t a t , deşi, aşa c u m a d e m o n ­ s t r a t în Platonov, î n acel n e u i t a t Hamlet de provincie, întruchipînd un erou plin de e l a n u r i obosite, cu p o r n i r i vitale repede înă­ buşite, l a h o t a r u l d i n t r e d r a m ă şi c o m e d i e , e l p o a t e j u c a c u superbă d e g a j a r e , o r i c e . . . Acest e x c e l e n t o m d e t e a t r u s-a făcut c u ­ n o s c u t m a r e l u i p u b l i c , p r i n f i l m , p c peliculă î m p l i n i n d u - ş i p e r s o n a l i t a t e a , a i c i relcvindu-şi faţete n o i , i n i ţ i a l n e b ă n u i t e , f i e în r e g i s t r u l c o m i c u l u i , f i e în cel a l t r a g i c u l u i . I n t e r p r e t al u n o r personaje legendare, în Haiducii, Neamul şoimăreştilor, creatorul unor figuri istorice, e p o p e i c e ca D c e c b a l , M i h a i V i t e a z u l , A m z a Pellea a i m p u s în m i t o l o g i a f i l m u l u i românesc eroul, î n t r u c h i p î n d u n v i s de b ă r ­ băţie şi v i t e j i e , d c d ă r u i r e s i dreptăţi-. S a l t u l în f i l m «i î n c a r i e r a sa artistică l-a r e a l i z a t de c u r i n d , trecînd de l a aceste p a r t i t u r i , covîrşite de f a c t o l o g i c şi epos, l a r o l u l p s i h o ­ logic d i n d r a m a contemporană. Personajul i n g i n e r u l u i Pctrcscu d i n f i l m u l Puterea şi Adevărul, reprezintă o m a r e b i r u i n ţ ă a acto¬ r u l u i d r a m a t i c A m z a P e l l e a , repurtată asu­ p r a unei i m a g i n i a r h e t i p a l e de f i l m . Fineţea caracterizării, l i m p e z i m e a e x p r e s i e i , g r a v i t a ­ tea j o c u l u i n u a n ţ a t , demonstrează ce strălu­ c i t o r r e z u l t a t a r t i s t i c a o b ţ i n u t şcoala noastră de t e a t r u p r i n acest e l e v a d o i m a r i stră­ luciţi p r o f e s o r i , n e u i t a ţ i artişti şi p e d a g o g i , M i h a i P o p e s c u şi A l e x a n d r u F i n ţ i , exponenţi a d o u ă s t i l u r i d i f e r i t e de j o c , d a r a căror sinteză o regăsim î n creaţia l u i A m z a P e l ­ lea.

Amza Pellea
Strălucitor cap d e afiş, vedetă a f i l m u l u i , p e r s o n a j p o p u l a r , „serial" al televiziunii, A m z a P e l l e a , în t e a t r u , a „ d e m a r a t " m a i p u ţ i n spectaculos. a n i de-a r î n d u l păstrîndu-se c u m o d e s t i e î n r o l u r i de rezistenţă, de

62

www.cimec.ro

Cu Jules Titus

Cazaban Popovici

in

„Passacaglia"

de

Ileana Preaescu

Ileana Predescu, b l o n d a Ofelic care absol­ vea I n s t i t u t u l de t e a t r u , c u a n i in u r m ă , n u putea induce pc nimeni în eroare : p u r t a pecetea unui talent ardent, era iluminată de flacăra interioară a creaţiei. A n i i n u i-au d e z m i n ţ i t p e c e i c a r e (şi î n p r i m u l r î n d p r o ­ f e s o r i i c i ) c r e d e a u î n a p a r i ţ i a u n e i n o i şi p u t e r n i c e personalităţi 6cenice. Ceea c e o c a r a c t e r i z e a z ă p e I l e a n a Predescu este i m e n s a e i c a p a c i t a t e d e a a s p i r a viaţa, de a o p r e l u c r a artistic, de a o face a p o i să i r u m p ă p e s c e n ă — i n c a n d e s c e n t . T r a ­ gediană dedublată de o actriţă c u o mare forţă c o m i c ă , s a u c o m e d i a n ă tragică, a r t i s t a e mereu e a , şi m e r e u a l t a , surprinzătoare, a d u c î n d p c s c e n ă e r o i n e c a r e n u se p o t u i t a . Şi a t î t d e d i v e r s e î n i p o s t a z e l e p e r s o n a l i t ă ţ i i lor. D c la Cleopatra l u i S h a w , l a bătrîna d i n Scaunele l u i I o n e s c u , d e l a A d a d i n Passacaglia la şuia cîntăreaţă de cabaret din Lozul cel mic — c e e v a n t a i n e o b i ş n u i twww.cimec.ro îşi

desfăşoară c u l o r i l e ! Şi r o l u r i l e d i n Danton. Leonce şi Lena s a u Cum vă place... Iată, A d a d i n Passacaglia, iată o eroină care a rămas consemnată n u n u m a i în f i ­ lele c r o n i c i l o r : o eroină încrustată î n a m i n ­ t i r i : o f a t ă care-şi a f l ă r o s t u l v i e ţ i i , care descoperă m a i întîi viaţa î n zilele de în­ cleştare ale insurecţiei d i n August 1944. S p e c t a t o r i i a u a v u t î n f a ţ ă n u n u m a i o tînără fată — c i o b i o g r a f i e , u n destin c o n t e m ­ p o r a n , i-au p u t u t c u n o a ş t e n u n u m a i bio­ g r a f i a c i şi v i i t o r u l ! L i r i c a Ilenei Predescu e filtrată de o sen­ sibilitate poate puţin stranie, neobişnuită, d a r de o m a r e forţă, replică piesei de i d e i , gîndirea filozofică a u n e i piese capătă prin i n t e r p r e t a r e a a r t i s t e i e c o u şi s u b s t a n ţ ă , ha­ zul d e v i n e c o p i o s , ' i r o n i a îşi l u m i n e a z ă f i ­ neţea. A u t r e c u t a n i i , d a r I l e a n a Predescu a rămas t o t „tînăra actriţă" — p e n t r u că actul ei de naştere, n e s c h i m b a t e mereu scena ! D i n păcate, palmaresul actriţei Ileana Predescu n u e foarte bogat. Credem în p r o ­ v e r b u l l a t i n „ n o n m u l t a sed m u l t u m " deşi I l e a n a a r f i p u t u t f a c e şi u n a şi a l t a !...

Al. P.

în v o r b i r e îi dădea. încă, u n defect de tlicţie la(ă de care mulţi m a i strîmbau d i n nas ? Şi cîţi alţi o a m e n i de t e a t r u , pe care o c h i u l aeela p ă t r u n z ă t o r i-a văzut eu o e x a c t i t a t e
excepţională în ceea ce au, tuni ales, a

d e v e n i pe t ă r î m u l acestei a r t e ? D o a m n a l!ul a n d r a — căci despre dînsa este v o r b a — a văzut, eu siguranţă, z i u a de a z i . Şi c i n e ştie ee a m a i pus la cale pe acolo, p e n t r u că cei pe care i-a văzul aşa c u m îi a d m i r ă m n o i astăzi, n u i-au c o n f i r m a t , p u r şi s i m p l u , nişte p r e s u p u n e r i i n d i v i d u a l e , ci m a i c u sea­ mă u n ţel g e n e r a l , o aspiraţie — aceea de a te dcsăvîrşi c o m p l e t pe d r u m u l a r t e i pe care a i ales-o, de a ţinti p i s c u r i l e de î m p l i ­ n i r e care. să-ţi d e a p e r s o n a l i t a t e şi r a n g î n domeniu. A c u m , V i c t o r R e b e n g i u c este u n a c t o r de r a n g şi p e r s o n a l i t a t e . H a n g u l este o c h e s t i u n e de s t i l — poţi să-i d a i r o l u r i l e cele m a i i n i e i sau cele m a i i m p o r t a n t e , îl poţi p u r t a p e c l a v i a t u r a lirică a u n e i p a r t i t u r i , sau comică, sau c u t r e m u r ă t o r d r a m a t i c ă , şi întotdeauna (nu se .ştie c u m ) va răzbi d i n c o l o de perso­ n a j o distincţie pe care n-o poale avea o r i c i n e . Distincţie pe care o explicăm p r i n trăsăturile de p e r s o n a l i t a t e , d a r n-o c o n d i ­ ţ i o n ă m d c ele — a l t f e l , ce b i n e a r f i să avem numai actori investiţi cu sceptrul aurit ! O perfectă c o n c e n t r a r e interioară, m a i întîi. c a r e îl face pe acest a c t o r să stabilească s p o n t a n . între el şi p a r t e n e r i , între p a r t e n e r i şi sală, o t e n s i u n e a g h i d u l u i şi a s e n t i ­ mentului dominant, fără echivoc. Privirea grea. pătrunzătoare, I o n u l care ea uită esenţa r e p l i c i i , gestul stăpinit, e c o n o m , toate acestea sînt f o r m a p r i n care se e x p r i m ă u n f o n d serios, p r o f u n d d r a m a t i c , r e f l e x a l u n e i i n t e ­ riorizări c o m p l e x e , g r a v e . Asociate c u d i s t i n c ­ ţia de care p o m e n e a m , d a u s c l i p i r i regale; în j o c . ca cele obţinute cînd va în n i a j e s t u o s u l său H i c h a r d I I . O v i t a l i t a t e s p o n t a n ă , cucerilloare şi l i m p e d e , care antrenează întreaga-i făptură într-un j o c dc o irezistibilă plăcere a vieţii, s i m p l u şi bogat. E explicaţia u n o r succese de aşa-zisă compoziţie, u n d e a r t a a c t o r u l u i a t r e b u i t să se exerseze pe r e g i s t r e e l e m e n t a r e , d a r în l i m i t e de a u t e n t i c i t a t e . 0 inteligenţă a a c c e n t e l o r — p e n t r u c ă , o r i ­ cît a r părea de c u r i o s , părerea noastră e că Vicjtor R e b e n g i u c n u este u n a c t o r de forţă, c i u n a c t o r care ştie să p u n ă accentele. Că le p u n e c u o a n u m i t ă forţă, c a î n n e u i t a t u l P a m f i l d i n Ziariştii, şi forţa asta o a p r e c i e m n o i , e c u t o t u l a l t c e v a . E măiestrie.

Victor Rebengiuc
Ce o c h i să f i a v u t d o a m n a aceea f o r m i ­ d a b i l ă care a lansat u n d r a m a t u r g ca H o r i a L o v i n e s c u , pe c î n d o p a r t e d i n obştea s c r i i t o ­ ricească îi nega c u vehemenţă înclinaţiile ? şi u n a c t o r ca V i c t o r R e b e n g i u c , pe cînd I n s t i t u t u l n i c i nu-1 c o n f i r m a s e b i n e c u c e r t i ­ f i c a t u l de a b s o l v i r e , şi o uşoară p r e c i p i t a r e

C. P.

64

www.cimec.ro

Cu meu

Ştefan Ciubot&raşu în Pix" de V . Em. (jidan.

„Prietena

Vasilica Tastaman
Un prieten d i n provincie mi-a m ă r t u r i ­ sit stupefacţia sa, d u p ă ce p a r t i c i p a s e la două spectacole în d o u ă seri consecutive. I n p r i m a , o întîlnise p e Vasilica T a s t a m a n

A d u c e a î n scenă o e x p l o z i e v i e d e a d o l e s ­ cenţă, dădea fiinţă. î n n o b i l î n d , p r i n trăsături­ le u n e i t i n e r e contemporane, portretului unei inimoase uteciste. Vasilica Tastaman are ingenuitate comică s p o n t a n ă , p r e c i s ă , ea p o a t e f i şi s u b r e t ă şi eroină lirică, p o a t e trece d e la lacrimă l a suris c u o piruetă involtă. N i m i c ..făcut", n i m i c „premeditat". M a i ales, însă. Vasilica ştie să c o m p u n ă p e r s o n a j e a u t o h t o n e , ştie să d e s c o p e r e , s ă r e l e v e h a r u l autentic r o ­ m â n e s c . M a t u r i t a t e a sa «actoricească se d e f i ­ neşte d e Ia u n s p e c t a c o l l a a l t u l , î n a b o r ­ darea u n o r roluri tot m a i complexe d i n unirea d r a m a t u r g i e a l u m i i . Dacă al tiţei însă viaţă i n îi ne n-ar f i e x i s t a t a n i . care Brăiliţa ? actriţa clipe răsplătim care noul ar fi teatru fost românesc este da ca prin

în

ardenta,

temperamentala,

bătăioasa

Ziţă,

CU u n u m o r i r e z i s t i b i l , î n C a r a g i a l e . I n a d o u a seară, a s c u l t a s e , în tăcere, r i t m u l tra­ g i c , z b a t e r e a f r î n t ă a e r o i n e i d i n După eădere. Două ipostaze ? M a i m u l t . Aproape două fiinţe, o simbioză uluitoare, realizată de cea care, n u c u m u l ţ i a n i în u r i n ă , m a i e r a o a r t i s t ă a m a t o a r e care-şi v i s a debutul pe scena t e a t r u l u i d i n Hrăila. A j u c a t m u l t . e n o r m , şi, m a i ales, în f o a r t e m u l t e piese româneşti. Celebră a rămas Prietena mea Pix — piesa-unicat a l u i V . E m . Calau.

acestor din azi

destinul fe­ poate

Vasilica într-o de

Tastaman seară tragedie, comic

unor să-i

elevată aplombul

rîs şi a p l a u z e !

Al. P.

www.cimec.ro

65

Olga • Tudorache
Cine ( n u ) se t e m e d e O l g a T u d o r a c h e ? A t u n c i cînd îşi i a a e r u l e i s e v e r , ţintuindu-le cu o p r i v i r e d e gheaţă, c î n d f i e c a r e v o r b ă rostită e protejată d e u n înveliş d e i n t o ­ n a ţ i i c a s a n t e , d i n fiinţa e i e m a n ă într-ade­ v ă r c e v a ce i n t i m i d e a z ă . D e aceea, p r o b a ­ b i l , u n i i regizori a u considerat-o, o v r e m e , predestinată r o l u r i l o r d u r e , l i p s i t e de s e n ­ t i m e n t şi d i ' f a r m e c f e m i n i n , de t i p u l c e l u i d i n Vulpile. D e f a p t , O l g a T u d o r a c h e e ceea ce se c h e a m ă o persoană inclasificabilă ; î n u n i v e r s u l scenei, p l a n e t a e i se mişcă p e t r a i e c t o r i a u n e i l a r g i e l i p s e , p e care l u m i ­ n a cade i n e g a l . D e a i c i , p a r a d o x u r i l e aces­ t e i c a r i e r e : se p o a t e î n t î m p l a ca, într-o piesă î n v e c h i t ă , într-un spectacol prăfuit, i n t e r p r e t a r e a ei să f i e atît de m o d e r n ă , de captivantă, încît p e r s o n a j u l să aterizeze b r u s c î n t i m p u l n o s t r u ; d a r nyu e e x c l u s n i c i să sc lase p ă c ă l i t ă , d e o d a t ă , d e cea m a i b a n a l ă m e l o d r a m ă . F i i n d c ă n-a j u c a t

atît de m u l t şi atît de v a r i a t c u m m e r i t a , p r e a p l i n u l forţei, i m p e t u o z i t a t e a c u care i n ­ tră i n r o l o f a c , cîteodală, primejdioasă. Cine a văzut-o la d e b u t , i n Mila tabu­ lara, n-a u i t a t n i c i p i u ă a z i — deşi s i n t de-atunei d o u ă d e c e n i i b ă t u t e pe m u c h e — e x t r a o r d i n a r a ei e n e r g i c sufletească, since­ r i t a t e a şi c l a r i t a t e a m o r a l ă . Cînd pe p l a n e t ă sînt o r e l e z i l e i , Olga T u d o r a c h e i m p u n e u n g e n de f e m i n i t a t e î n faţa c ă m i n graţiile dubi şi m i n a m l i e r c t r e b u i e să se retragă pe v i r f u r i ; e f e m i n i t a t e a i n c a n d e s c e n t a , i n ­ tensă şi curajoasă, pe care se p o a t e clădi o l u m e . V i l o r i a L i p a n a fost p u n c t u l ei cel m a i a p r o a p e d c soare : o credinţă făcuta stîneă, o n e c l i n t i r e î n d u r e r e d u s ă p î n ă l a se­ n i n ă t a t e . F ă r ă o r n a m e n t e e m o ţ i o n a l e , actriţa sc c u f u n d a de-a d r e p t u l î n v a l u l trăirii t r a ­ gice, lăsindu-sc p u r t a t ă , eoncentrîndu-sc i n sine. M a i e şi cealaltă faţă a p l a n e t e i , l u m i n a t ă de l u n ă , cînd O l g a T u d o r a c h e îşi descoperă cu z g i r c e n i c u n colţişor a l i m p r e v i z i b i l u l u i ei t a l e n t p e n t r u c o m e d i e . P ă c a t că p u ţ i n i sînt t r e j i l a aceste o r e , ca să se d e l e c t e z e cu vedenii. I n spectacolul Caragiale — loneseu, voluptatea umorului soc, a b s u r d , părea să-i dea f i o r i ; î n Tangn, dimpotrivă, echili­ se mişca r e l a x a t , f ă r ă să-şi p i a r d ă b r u l , a v a n s î n d i n s t r a n i u ca u n s o m n a m b u l pe c o a m a acoperişului, i m u n ă l a s p a i m e şi v e r l i j u r i . E f e c t e l e ei d e e o m e d i a n ă sînt e x ­ t r a o r d i n a r e p e n t r u că m e r g î m p o t r i v a a l ­ f a b e t u l u i c o n s a c r a t a l g e n u l u i : actriţa p r a c ­ tică s e r i o z i t a t e a a b s o l u t ă , p o a n t a glacială — ceea ce d u c e l a e x p l o z i e convenţia c o m i c ă . Ceva t r e b u i e să f i e a l t f e l decît l a toată l u m e a , l a o fiinţă care se echilibrează în lumea t r a g e d i e i , dezvăluindu-se î n s c h i m b a m e n i n ţ ă t o a r e t o c m a i în zone u n d e alţii se d e s t i n d şi se reconfortează. N u e s i n g u r u l lucru eai"c o singularizează. Iată : p u ţ i n i sînt a c t o r i i c a r e , d i n c o l o de d r u m u l c u m i n t e de la r o l l a r o l , t r a s a t l o r dc către zeii d i n O l i m p , sînt în stare să se i m a g i n e z e pe s i n e în i p o s t a z e i n e d i t e . O l g a T u d o r a c h e , d a . F i e că recită Scrumbia într-un spectacol dc p o ­ ezie şi d a n s , că se hazardează pe t ă r î m u l experienţelor r e g i z o r a l e , o r i că. războindu-se cu s p e c t r u l i n a c t i v i t ă ţ i i , joacă o piesă-monol o g în condiţii i m p r o v i z a t e , în ea trăieşte acceea.şi patimă a teatrului. O asemenea e v a d a r e d i n obişnuit — n o c t u r n u l de f o l ­ c l o r Cu cît eînt, atîta sînt, d e la T e a t r u l „ Ţ ă n d ă r i c ă " — s-a s o l d a t c u revelaţia u n e i Olga Tudorache complet necunoscută : n u n u m a i t u l b u r ă t o a r e şi g r a v ă , o r i f i o r o s d e comică, d a r şi s p o n t a n ă , j u c ă u ş ă , proaspătă şi veselă, zicînd d e l i c i o s s n o a v e p o p u l a r e . N u se p o a t e şti cu ce c h i p ne v a î n t î m p i n a , la v i i t o a r e a escapadă ; însă m o d u l c u m se p u n e l a încercare — de fiecare dată d e ­ p l i n , c u o h u n ă credinţă şi o aplicaţie de d e b u t a n t ă — reprezintă m ă s u r a autenticităţii ei de artistă.

I. P.

CC

www.cimec.ro

LEONIDA TEODORESCU

Dramaturgia
Există o indiscutabilă valoare a teatrului nostru dc astăzi. Spre deosebire dc o opinie foarte răspindită, n u c r e d că sursa valorică a mişcării noastre teatrale o constituie regia ; p e n t r u m i n e este m a i presus d e orice d u b i u că a c t o r i i s u i t c e i c a r e r e p r e z i n t ă a c e l f u n ­ d a m e n t p e c a r e se r i d i c ă u n p o s i b i l teatru dc referinţă e u r o p e a n ă . A r a m a i scris c l n d v a că s i n g u r u l l u c r u care l e lipseşte a c t o r i l o r noştri este c e l e b r i t a t e a , o c e l e b r i t a t e a d e v ă ­ rată. 0 c e l e b r i t a t e e u r o p e a n ă . P o a t e că o v i n ă (însemnată) a p a r ţ i n e şi c i n e m a t o g r a f i e i , c a r e n-a r e u ş i t să l a n s e z e d e c î t n i ş t e v e d e t e l o ­ cale, d a r o r i c u m a c t o r i i n o ş t r i sînt lezaţi d c o circulaţie a d e c v a t ă t a l e n t u l u i l o r . N u este v o r b a d e o s i m p l ă speculaţie, c i de o stare de l u c r u r i cu rezonanţe m u l t m a i a d i n e i . 0 celebritate autentică îl face p c a c t o r mult m a i r e s p o n s a b i l , n u n u m a i p e n t r u c e e a ce face p e scenă, d a r şi p e n t r u c e e a ce f a c e d i n c o l o d e scenă, l i creează u n a n u m i t b a ­ r e m d c c o n d u i t ă s u b c a r e n u p o a t e coborî şi c a r e i m p l i c ă l u c r u r i d i n t r e c e l e m a i d i ­ verse, d e l a o a n u m e înţelegere a v e s t i m e n ­ taţiei p î n ă l a o a n u m e î n ţ e l e g e r e a echili­ brului existenţial c o t i d i a n . T o a t e aceste l u ­ c r u r i îşi s p u n p î n ă la u r m ă c u v î n t u l într-o a n u m e strălucire a prezenţei scenice. U n ac­ tor, p r i n forţa l u c r u r i l o r , îşi trăieşte viaţa ca u n p r o f e s i o n i s t . D a r g r a d u l î n ţ e l e g e r i i p r o ­ fesionale a existenţei c o t i d i e n e n u este d e ­ t e r m i n a t n u m a i de nişte p r i n c i p i i generale, c i şi d e o a n u m e r e a l i t a t e a r e f e r i n ţ e l o r . C u cît s i s t e m u l p e r m a n e n t d e r e f e r i n ţ ă a l u n u i a c t o r v a f i m a i l a r g c u atît acest g r a d de profesionalizare va f i m a i ridicat, altfel totul riscă să d e v i n ă d o a r l a l e n t şi r u t i n ă . în mai o oori Voi intui juca condiţiile numelui de teatrului unui o la de astăzi, nu care şi de însă, factori mă la cir­ nu­ de voi

şi

teatru/

t e x t scris de u n traducător. O r i c e t r a d u c e r e (o s p u n i n d e p l i n ă c u n o ş t i n ţ ă d e c a u z ă ) a r e c e v a a r t i f i c i a l i n ea. D a c ă t e x t u l o r i g i n a l este copleşitor a t u n c i c a r a c t e r u l a r t i f i c i a l a l t e x ­ t u l u i tradus contează m a i p u ţ i n , c h i a r dacă u n e l e r e p l i c i sînt s m u l s e parcă d i n t r ^ o carte de bucate. Dacă, însă, substanţa originală a t e x t u l u i este firavă, a t u n c i t o a t e tarele t r a ­ d u c e r i i a p a r î n întreaga l o r a u r ă a m e d i o ­ crităţii. Şi p e n t r u că u n a c t o r n u joacă de­ cît f o a r t e r a r S h a k c s p e a r e ş i C e h o v , r e p e r t o ­ r i u l r ă m î n e o problemă cheie a activităţii ac­ toriceşti. D r a m a t u r g i a originală devine, ast­ f e l , p r i n fireştUe v i r t u ţ i l i t e r a r e a l e t e x t u l u i o chestiune de m a x i m ă importanţă pentru actori. O c a z i o n a l , d i r e c t o r i i de teatre fac declaraţii de d r a g o s t e la adresa d r a m a t u r g i e i o r i g i n a l e , îşi i a u a n g a j a m e n t e e t c . e t c . Ş i î n t r - u n f e l s a u a l t u l , le şi respectă. P r o b l e m a este c u m le respectă. I n p r i m u l r î n d , d i n acest p u n c t de vedere, ar f i foarte interesant dc anali­ zat m o d u l î n c a r e arată (la u n e l e teatre) î n decursul ultimilor 10—15 a n i proiectul de r e p e r t o r i u I a î n c e p u t u l s t a g i u n i i şi r e a l i t a t e a acestui r e p e r t o r i u la sfirşilul s t a g i u n i i . U n e o r i , c î n d a n a l i z e z i c u ce s-a î n l o c u i t , a i u n g i l a nişte c o n c l u z i i stujK'fiante p r i v i n d înlocuirile d e p i e s e ş i . m a i a l e s , g u s t u l c a r e a i m p u s acesle înlocuiri. M a i esle însă o p r o b l e m ă . N u e t o t u l ca o p i e s ă r o m â n e a s c ă să fie i n c l u s ă î n r e p e r t o r i u şi n i c i m ă c a r să f i e j u c a t ă . M a i are importanţă (şi ce i m p o r t a n ţ ă !) şi . a l t c e v a : ce l o c v a o c u n a î n v i a ţ a teatrului s i i e c t a c o l u l î n c a u z ă . S î n t s p e c t a c o l e caTe a u u n sens f u n d a m e n t a l î n v i a ţ a u n u i t e a t r u şi sînt s p e c t a c o l e c a r e a u sens p e r i f e r i c . C u a l t e c u v i n t e , sînt spectacole în funcţie de care este o r g a n i z a t ă î n t r e a g a a c t i v i t a t e a u n u i t e a ­ t r u şi s î n t s p e c t a c o l e - s a t e l i t a c ă r o r p r e g ă t i r e (tot f e l u l d e p r o g r a m ă r i d e p r e m i e r e , d e r e ­ petiţii etc.) este s u b o r d o n a t ă s n e c l a c o l e l o r d e b a z ă . D a c ă v o m c e r c e t a şi d i n a c e s t p u n c t d e v e d e r e a c t i v i t a t e a u n o r t e a t r e (şi n u p e o s t a g i u n e , d o u ă . c i zece-douăsprezece sta­ giuni) v o m ajunge t o t l a nişte concluzii surprinzătoare, î n u n e l e cazuri, c u p r i v i r e Ia

culaţia mare

actor dintre

depinde nu

e l . d e p i n d e de diversitate, la doi exact cu sc a f l ă , scris — la mai începe

serie rcie din

decît

drama­ In sau faţa dc a un

turgie,

repertoriu. urmă. posibilitatea dramaturg

aceasta practic, de un

actor un

text

www.cimec.ro

67

atenţia r e a l ă o a r e se a c o r d ă d r a m a t u r g i e i r o ­ mâneşti. Există, deci, o preocupare autentică şi p e r m a n e n t ă p e n t r u l a n s a r e a unei drama­ turgii româneşti contemporane dc valoare, p r e o c u p a r e cart? .să d e v i n ă o a c t i v i t a t e f u n d a ­ m e n t a l ă a u n u i t e a t r u ? I n u l t i m a v r e m e s-^au l ă c u l m a r i e f o r t u r i i n acest sens. D i n păcate, î n s ă , e x i s t ă şi o p r o b l e m ă a regiei. O parte destul de înseninată a regiei n o a s t r e se r e z u m ă d o a r l a u n r a p o r t i n t e r ­ p r e t a t i v , strict i n t e r p r e t a t i v . Să facă, de p i l ­ d ă , u n S o f o c l e a l t f e l d e c î t l a A t e n a . Ceea c e , î n s i n e , n u este r ă u , c h i a r n u este r ă u d e loc. D a c ă . insă. ideea aceasta d e v i n e c u p r i n ­ z ă t o a r e (şi e d e s t u l d e c u p r i n z ă t o a r e ) sc v o r p r o f i l a nişte spectacole c u precădere i l u s t r a ­ tive ( i n d i f e r e n t c e a n u m e se i l u s t r e a z ă ) şi nu de dezbatere. O r , d a c ă t e a t r u l n u este u n f o r a l d e z b a t e r i i , pină la u r m ă n u m a i este n i m i c . I a r a c t o r u l e s t e . î n p r i m u l r î n d , purtătorul dezbaterii. Sigur, se p o l r e a l i z a d e z b a t e r i şi c u g r e c i i a n t i c i , d a r m a i m u l t «le a c ­ c a e x c e p ţ i e , p r i n diverse m o d a l i t ă ţ i tualizare, m a i m u l t sau m a i puţin forţată. R e g i z o r u l , î n s ă , n u e d r a m a t u r g şi a c t u a l i z a ­

rea d e z b a t e r i i n u poate ţ i n e l o c a c t u a l i t ă ţ i i d e z b a t e r i i , şi, d i n această p r i c i n ă , u n t e a t r u se i m p u n e i n p r i m u l rînd prin modul în care dezbate e l , i a r n u p r i n m o d u l în care înţelege d e z b a t e r e a a l t o r a , p e n t r u <ă i n p r i ­ m u l c a z este v o r b a «le o c o n t r i b u ţ i e , i a r i u c e l d<- a l d o i l e a , d e u n d e t a l i u . Astfel, ponderea reală a d r a m a t u r g i e i ori­ g i n a l e m u e s l e o p r o b l e m ă d e c o n j i i n e t u r ă ; <-a reprezintă posibilitatea reală de a impune acel f r a g m e n t al c u l t u r i i noastre care este viaţa teatrală. Ceea ce a m obţinut pină a c u m s i n i nişte a p r e c i e r i , u n e o r i s u p e r l a t i v e . Ceea <•<• t r e b u i e să o b ţ i n e m «Ic a c u m încolo (chiar ca o perspectivă imediată) e s t e să d e v e n i m u n sistem de referinţă. A d i c ă , a t u n c i cînd u n critic francez scrie despre teatrul englez, să f i e n e v o i t , p e n t r u l ă m u r i r e a l u ­ c r u r i l o r , s ă se r e f e r e l a t e a t r u l r o m â n e s c . I Î o d a t o r i e a generaţiei de astăzi. A v e m o ş a n s ă şi ş a n s a a c e a s t a se n u m e ş t e a c t o r u l . Ş i c r e d că m a i a v e m « şansă în d r a m a t u r g i e . > R e g i a şi t e a t r e l e s î n t c h e m a t e să l e î n ţ e l e a ­ g ă şi să l e m a t e r i a l i z e z e .

VIRGIL STOENESCU

„o ea mai bună de dramaturgie:
Cine spunea oare — n u Arislofan ? — că d r a m a t u r g i i sînt iubiţi p e n t r u cuvintul l o r v e r i d i c , p e n t r u s f a t u r i l e b i r înţelepte, ca şi p e n t r u f a p t u l c ă i d e i l e l o r î l f a c p e c e ­ t ă ţ e a n m a i î n ţ e l e g ă t o r şi m a i b u n ? In aceşti ani, înalţă c u migală lismului, tealrul ştească, î n c ă r c a t ă deri, d e creştere oamenilor. in care poporul nostru şi c u s i r g e d i f i c i i d s o c i a ­ a devenit o tribună ob­ c u g r e l e şi n o b i l e r ă s p u n ­ şi c i z e l a r e a conştiinţei

şcoala scena"

Pentru a confrunta însă strădania unui dramaturg c u atributele — b u n e sau rele — ale operei pe care a zămislit-o, e n e v o i e «Ie u n element primordial. indispensabil. Acest element, capabil să d e l e c t e z e şi să valorifice disponibilităţile reale ale drama­

t u r g u l u i — c u atît m a i necesar deci debu­ tanţilor — este S c e n a . O piesă citită într-un secretariat literar, cintărită dc u n consiliu artistic (sau d e mai multe), publicată într-o revistă s a u «•olecţie e d i t o r i a l ă , î i p o a l e f u r n i z a autorului ci observaţii m a i m u l t sau m a i puţin com­ petente, sfaturi bine s a u rău intenţionate, îndrumări m a i judicioase sau m a i eronate, îl p o a l e d e c i i n v i t a l a o serie d e reflecţii (şi «le p o s i b i l e « • p ţ i u n i ) , «în«l i n e v i t a b i l e î n ­ demnuri contradictorii n u - 1 derutează. O p i e s ă r e p r e z e n t a t ă îl p u n e î n s ă p e a u ­ tor în contact n e m i j l o c i t c u calităţile s a u s l ă b i c i u n i l e o p e r e i s a l e . S c e n a este o o g l i n ­ dă necruţătoare, deopotrivă p e n t r u actor şi p e n t r u d r a m a t u r g . E a singură relevă în m o d

68

www.cimec.ro

« . | ( M V < ' I . I c a l i t ă ţ i l e c n şi n e a j u n s u r i l e ' d i n t r - o l u ­ crare dramatică, caracterul artific ial al conflic­ t e l o r , r e z o l v ă r i l e s i m p l i s t e , i n a d v e r t e n ţ e l e , efeczornăială l,.|e i e f t i n e s a u v u l g a r e , s e a r b ă d ă v o r b e i . > r goale-, c a şi r u g i n a blazoanelor fără disccrnăininl d i n moderniste, culese heraldica unui anumit t e a t r u d c peste ho­ tare. N u m a i p u s f a ţ ă î n f a ţ ă c u o p e r a sa — aşa c u m i sc d e s f ă ş o a r ă p e s c e n ă — a u ­ torul îşi p o a t e da seama, aşadar, dacă a bătut sau n u m o n e d ă falsă d i n acest prea n o b i l m e t a l c a r e se n u m e ş t e Viaţa !
a

perit încă e l a n u l şi s-e» o c r o t e a s c ă ,

n e c e s a r c a s-o î m b r ă ţ i ş e z e după c u m merită).

M ă înscriu, d e aceea, pieselor reprezentate.

partizan

convins

al

D a r , a t u n c i , ce e d e f ă c u t p e n t r u a s p o r i numărul pieselor o r i g i n a l e şi a l d e b u t a n ţ i ­ lor intru dramaturgie pe scenele n o a s t r e '.' R ă s p u n s u l l a a c e a s t ă intre-ba r e n u - l p u t e m obţine ele-cît i n t o r e i n d u-ne p r i v i r i l e spre o a m e n i i noştri d e t e a t r u . N e p l a c e să a f l ă m c ă r e g i z o r i i , a c t o r i i şi directorii de teatre aşteaptă cu nerăbdare piesa r o m â n e a s c ă : piesa d e i d e i , c u t e m a t i ­ că majoră, piesa cu profunde investigaţii psihologice, piesa închinată eroului contem­ p o r a n , piesa d e a m p l ă respiraţie dramatică, piesa mare, piesa f o a r t e . . . şi f o a r t e . . . M ă r o g . . . D a r c a să ajungem l a p i e s a „marc" şi „ f o a r t e " t r e b u i e să se p a r c u r g ă u n d r u m . S ă se u r c e , i n e v i t a b i l , n i ş t e t r e p t e . S ă se ofere autorilor posibilitatea recoltării unor învăţăminte, a l decantării unor constatări făcute î n r e t o r t e l e s i n g u r u l u i l a b o r a t o r u n d e d r a m a t u r g u l îşi p o a t 2 a d ă p o s t i e x p e r i e n ţ e l e : scena ! Evident, n u pledăm aci pentru înlătura­ rea exigenţei faţă d e s c r i i t u r a , faţă d e a r t a pew-tică a l u c r ă r i l o r d r a m a t i c e originale. So­ c o t i m însă că, l a această intersecţie d e g i n d u r i , ne găsim într-un p u n c t gingaş a l dez­ b a t e r i i , în care m u l t i p l e implicaţii elice so­ licită, d i n p a r t e a oamenilor noştri d e tea­ t r u , o sensibilă înţelegere a fenomenului dramaturgie, proiectat în l u m i n a circumstan­ ţelor s a l e r e a l e , i a r n u f i c t i v e — f ă r ă sub­ estimări j i g n i t o a r e , d a r şi f ă r ă entuziasme pripite-, fără judecăţi de valoare arbitrare c u m şi f ă r ă m ă s u r i d i f e r i t e — m u m ă , p e n t r u u n i i a u t o r i , şi c i u m ă , p e n t r u a l ţ i i ! Piesele tinerilor dramaturgi — d c c e să n-o s p u n e m ? — s î n t î n c ă p u ţ i n e p e s c e n e ­ le t e a t r e l o r n o a s t r e . A r f i o a r e c h i a r atît d e greu ca t e a t r e l e să iniţieze c i c l u r i e x p e r i ­ mentale, rezervate c u precădere debuturi­ l o r s< p r o g r a m a t e , d e o c a m d a t ă , î n s p e c t a c o ­ l e , să z i c e m , de ora cinci dună «amiază ? Ar încăoea acolo încercările f e b r i l cercetă­ toare a'c u n o r condeie tinere, dotate cu pasiunea şi î n d r ă z n e a l a novatoare, dar, şi-ar făsi locul — mai ales — dra­ maturgia, după care jinduim atîta, de­ dicată vieţii şi p r e o c u p ă r i l o r tineretului. Această dramaturgie este încă r»<didă, s-o recunoaştem. Cauzele acestei palori n u pot fi puse numai pe scama dramaturgilor f c a r o - i «acordă o a t e n ţ i e m i n o r ă ) c i şi a d i ­ riguitorilor de teatre ( c a r e n u şi-au desco­

Există apoi, i n Capitală, cîteva săli d e spectacole neutilizate. Toată lumea l e ştie ! A r l i atit de complicat s ă se a m e n a j e z e intr-una d i n ele „Studioul" Atelierului de dramaturgie a l Asociaţiei Scriitorilor d i n Bucureşti ? U n m i c t e a t r u fără contabili, f ă r ă s e c r e t a r i l i t e r a r i , f ă r ă şefi d e p r o d u c ţ i e , d e speelaeede, fără direc­ fără o r g a n i z a t o r i tori adjuncţi, ha chiar fără directori . . p r i m i " ! O sală ! C u s c a u n e , c u scenă, c u eileva reflectoare... C u u n p a z n i c — ce-l m u l t ! C a să d e s c u i e şi să î n c u i e uşile-, se-ar a . R e s t u l s-ar f a c e c u o l e a c ă d e b u n ă v o i n ­ ţ ă ş i e n t u z i a s m . R e g i z o r i şi a c t o r i g a t a să-şi de-a concursul la organizarea unor spectacole-lectură c u operele debutanţilor hiroto­ nisiţi în cadrul cenaclului de dramaturgie s-ar g ă s i , fără îndoială. Dacă acceptăm i d e e a eâ ş c o a l a c e a m a i b u n ă d e d r a m a t u r ­ gie este scena, Asociaţia S c r i i t o r i l o r din R u c u r e ş t i a r a\ea a s t f e l ş a n s a d c a-şi îm¬ b o g ă ţ i d i v e r s e l e <'i m a n i f e s t ă r i şi c u o Foar­ te b i n e v e n i t ă şi o r i g i n a l ă a c t i v i t a t e pedago­ gică. I n concluzie, cred că evoluţia ascendentă a d r a m a t u r g i e i o r i g i n a l e d i n u l t i m i i a n i se cere susţinută şi î n c u r a j a t ă cu intervenţii practice, eficiente, c a r e se r e d u c pînă la urmă Ia a c e l s p a ţ i u miraculos unde visul se î n g e m ă n e a z ă c u v i a ţ a , şi u n d e ficţiunea certifică şi c o n s f i n ţ e ş t e realitatea. Acest s p a ţ i u est:-... S c e n a !

www.cimec.ro

09

MIHAI NADIN

INGENUITATE $1 IGNORANJA
N u î n c a p e d u b i u că a c t u l t e a t r a l esle u n u l d e c u l t u r ă . S a u c ă t r e b u i e să f i e . E s t e î n s ă l i m p e d e că c l n u d o b î n d e ş t e această c a l i t a t e prin însumarea (aritmetică sau altcum) a c u l t u r i i celor care-l realizează, legătura între nivelul de cultură a l interpreţilor şi c a l i ­ tatea a c t u l u i teatral n e f i i n d n i c i d e c u m u n u d e la c a u z ă l a efect. D a c ă este i n d i s c u t a b i l că s t a t u t u l p r o f e s i o n a l a l a c t o r u l u i d e a s t ă z i implică u n n i v e l de instrucţie s u p e r i o r c e l u i d i n p e r i o a d e l e a n t e r i o a r e , n u la f e l de i n ­ d i s c u t a b i l ă e s t e şi i m p l i c a r e a , î n f o r m e m e ­ r e u n o i , a c u l t u r i i sale î n s p e c t a c o l . D e a l t ­ f e l , o reacţie s i m p t o m a t i c ă în p r a c t i c a e l a ­ b o r ă r i i a r t i s t i c e este încercarea d e a n e u t r a ­ l i z a , î n l i m i t e d a t e , d a c ă n u c u l t u r a în ge­ n e r a l a interpreţilor, cel p u ţ i n c u l t u r a anu­ m i t o r r o l u r i , a interpretării a n u m i t o r texte. Pregătirea, d e către D i n u C e r n e s c u , a spec­ tacolului c u Hamlet de Shakespeare, este u n u l d i n e x e m p l e l e cele m a i a p r o p i a t e care ne s t a u l a dispoziţie. N e v o i a , justificată p r i n s c o p u l s p e c t a c o l u l u i , — s c o p î n c a r e se p e ­ trece fuziunea dintre artistic, politic ele. — d e a r e g ă s i i n g e n u i t a t e a i n t e r p r e t u l u i , a-1 f a c e a d i c ă să n u v i n ă c u t o t c e e a c e ştie s a u a a u z i t d e s p r e p i e s ă şi p e r s o n a j e (cul­ tura r o l u l u i pe scurt), ci liber de orice ima­ gine (oricît d e s t r ă l u c i t ă ) , a n t e r i o a r ă , pro­ bează tendinţa de care v o r b e a m . D e fapt. s-au î n c e r c a t c h i a r p r o c e d e e t e h n i c e ( i n c a ­ d r u l pregătirii actoriceşti) d e e l i b e r a r e a i n ­ t e r p r e t u l u i d e z g u r a m o d e l e l o r . R e a c ţ i a este în p r i m u l rînd u n a î m p o t r i v a inerţiei, apoi împotriva pasivităţii, apoi p e n t r u o libertate interpretativă autentică. Cînd Charles M a r o w i t z îi p r o p u n e a l u i Peter Brook. întreg s i s t e m u l d e repetiţie b a z a t p e z d r u n c i n a r e a s t e r e o t i p u r i l o r , e l n u ataca însă f o n d u l c u l ­ tural a l i n t e r p r e t u l u i , c i încerca să-1 a c t i ­ veze. I n g e n u i t a t e a spre care t i n d e în anu­ m i t e z o n e a l e sale t e a t r u l m o d e r n n u este r e z u l t a t u l u n e i violenţe („spălarea c r e i e r u l u i " — b r a i n w a s b i n g ) , c i e l i b e r a r e a g î n d i r i i şi a n g a j a r e a e i î n a c t u l s e n s i b i l a l creaţiei. I n t u i ţ i a artistică n u este c u atît m a i m a r e — c u m 6e i n s i n u e a z ă u n e o r i s u b i m p r e s i a u n o r t a l e n t e n a t i v e d e excepţie (cu o carieră d e a s e m e n e a d e excepţie) — e u cît a c t o r u l î n t r u c h i p e a z ă m a i m u l t i d e a l u l fabula rasa, adică acela a l u n u i conţinut de conştiinţă n u l . N i c i f a n t e z i a sa n u este c u atît mai libera cu cît ştie m a i p u ţ i n atît d e s p r e a r t a sa cît şi d e s p r e o a m e n i i şi l u c r u r i l e d i n j u r u l său. Este a d e v ă r a t că „saltul de c a n g u r " a l i n t u i ţ i e i e m a i î n d r ă z n e ţ (şi m a i s p e c t a c u l o s ) î n t r e c u l m i d c i g n o r a n ţ ă . D a r şi m a i i n u t i l . Pentru că t o t ce a c u m u l e a z ă sensibilitatea p r i n i n t u i ţ i e se v a l o r i f i c ă n u m a i î n m ă s u r a în care există e l e m e n t e l e necesare reordonăr i i , s u b acţiunea fanteziei, a acestui m a t e r i a l . I n t u i ţ i a şi f a n t e z i a s î n t corelative, ele re­ p r o d u c r a p o r t u l real-ideal, d a r tensiunea co­ r e l a ţ i e i , r e s i m ţ i t ă î n actul a r t i s t i c e s t e c u a t î t m a i s e m n i f i c a t i v ă c u cît i n t u i ţ i a e s t e „ e d u ­ c a t ă " , şi f a n t e z i a „direcţională" în vederea atingerii u n u i anumit i d e a l e s t e t i c , şi p r i n a c e s t a a u n u i i d e a l î n g e n e r a l . C e e a ce l e reuneşte, adică e x p r e s i v i t a t e a , capacitatea de n e x p r i m a . în l i m b a j u l s p e c i f i c fiecărei a r t e . sinteza i n l u i ţ i e - f a n t e z i e , se p r e z i n t ă d i n ce î n c e m a i mult c a o a p t i t u d i n e a sensibili­ tăţii şi raţiunii deopotrivă. Refuzul clişeelor ce însoţesc un r o l sau i n t e r p r e t a r e a unei piese se a r a t ă deci, el însuşi u n act de c u l t u r ă , n e g a t i v i t a t o a sa f i i n d u n m o m e n t a l c i c l u l u i d i a l e c t i c u n i t a r : teză-antileză-sinteză. Dacă n u a r f i aşa. a m r ă m î n e la o b a n a l ă manifestare de a n a r h i s m artistic, la fel de n e s e m n i f i c a t i v p e n t r u p r o g r e s u l a r t e i , c a şi exerciţiul rutinier, acultural prin f a p t u l că e s t e î n c e l e d i n u r m ă a n i s t o r i c (şi u n e o r i c h i a r a n t i - i s l o r i c , i p o s t a z ă şi a c e a s t a a a b d i ­ cării c u l t u r a l e ) .

70

www.cimec.ro

P r i n cultură, a c t o r u l se d e f i n e ş t e a t î t c a personalitate In s i n e , f o r m a t ă in a c o r d c u ansamblul înclinaţiilor i n d i v i d u a l e şi a s e n ­ s i b i l i t ă ţ i i sale, c i l c a şi p e r s o n a l i t a t e r e p r e ­ z e n t a t i v ă p e n t r u climatul — î n înţeles l a r g — i n r a r e s-a a f i r m a i . A r e d u c e p a r t i c u l a r i t a t e a a c t o r u l u i r o m â n , de pildă, la înclinaţii tem­ peramentale d o a r , n u e s t e o e r o a r e p u r şi s i m p l u , c i d o v a d a ignorării t u t u r o r acelor ele­ m e n t e c a r e , a c ţ i o n î m l a s u p r a i n t u i ţ i e i şi f a n ­ te/iei, conduc l a un t i p de expresivitate propriu, sinteza fiind opera culturii prin i n t e r m e d i u l c ă r e i a se s u b l i n i a z ă apartenenţa la o civilizaţie, l a u n sistem social d e t e r m i ­ nat, la u n a n s a m b l u de v a l o r i d c referinţă aşa c u m e s t e e l î n t r u c h i p a t î n tradiţie. Indi­ ferent de t i p u l esteticii teatrale pe care o profesează un teatru, elementul comun este r a p o r t a r e a la i n t e r p r e t , c o n s i d e r a t i u c a l i t a t e a sa d e c o n ş t i i n ţ ă v i e , a p t ă u n o r confruntări specta­ atît d e d e c i s i v e c u m l e p r e s u p u n e c o l u l . K s t e a d e v ă r a t c ă pe s c e n ă interpretul n u face c u n o s c u t , i u m o d d i r e c t , n i v e l u l s ă u de c u l t u r ă . N i m e n i n u - 1 o p r e ş t e î n p l i n m o ­ n o l o g c a să-l î n t r e b e d a c ă a s t u d i a t f i l o s o ­ fic, d a c ă urc c u n o ş t i n ţ e d e i s t o r i a teatrului sau d c m u z i c ă . D a r p r i n f a p t u l că e x a m e n u l nu se p r o d u c e d i r e c t nu rezultă că c l n u esle s e v e r . A p r o n u n ţ a u n n u m e s t r ă i n g r e ­ şit, de e x e m p l u , î n s e a m n ă m a i m u l t decît a arăta că i n c u l t u r a individuală cunoaşterea l i m b i l o r străine reprezintă u n g o l , fiecare c u ­ vînt r o s t i t p e scenă, n u m e p r o p r i u s a u n u , s p r i j i n i n d u - s e n u pe m e m o r i a a c t o r u l u i (sau p e i s c u s i n ţ a sufleurului) c i tot p e c u l t u r ă . Cit p o a t e c u n o a ş t e u n o m şi c e t r e b u i e să cunoască el ? lată două chestiuni pe care e p o c a n o a s t r ă l e - a f ă c u t d e o s e b i t de a c t u a l e . I'ără a l u a a i c i î n discuţie p r o b l e m e l e de vitală importanţă ale î n v ă ţ ă m i n t u l u i artistic, se c u v i n e s ă o b s e r v ă m c ă î n t r e c u l t u r a g e ­ n e r a l ă şi c u l t u r a d e s p e c i a l i t a t e a o m u l u i d e t e a i t r u s-ă n d î n c i t d a c ă n u o p r ă p a s t i e , c e l p u ţ i n g o l u l u n e i s u f i c i e n ţ e . A m propune o

comparaţie : vehiculele de mare viteză pc pernă de aer, descrise ca neavînd nevoie de un suport material (de t i p u l şinei d e cale f e r a t ă s a u a l şoselei a s f a l t a t e ) , e v i t î n d a d i c ă uzura prin frecare. Ceea c e se u i t ă (în prospectele p u b l i c i t a r e , n u de către specia­ l i ş t i ) e s t e f a p t u l c ă p e r n a d e a e r sc c o n s t i ­ t u i e ea însăşi, c u m a r e c o n s u m d e e n e r g i e , i n t r e v e h i c o l şi p ă m î n t (sau a p ă ) . C u l t u r a de specialitate lipsită de suportul culturii este d o a r „ p e r n a d e a e r " , p e care a r p u t e a să se s p r i j i n e o i d e e , d a r i d e e a n u s e n a ş t e d i n t e h n i c a a c t o r u l u i , c i d o b î n d e ş t e z l > o r şi strălucire cu ajutorul ei. A f i citit doar piesa i n care d e ţ i i u n r o l (şi î n general d o a r piesele în care a i jucat) î n s e a m n ă n u a-ţi f i p r o t e j a t i n g e n u i t a t e a , c i a f i c o n s t r u i t u n t u r n a l ignoranţei de la înălţimea căruia n u sc v e d e ş i n u se* a u d e n i m i c . U n a d i n a x i o m e l e t e a t r u l u i a r f i şi a c e e a c ă e l e s t e i m p o s i b i l î n v i d . „ A e r u l " respiraţiei sale e u n u l social î n p r i m u l r î n d , r i t m u l respiraţiei şi, î n g e n e r a l , i n t e n s i t a t e a a r d e r i i p e c a r e o r e p r e z i n t ă , a u î n s ă l e g ă t u r ă c u t o t ceea ce î n s e a m n ă p e r m a n e n ţ i i o m u l u i şi t e n d i n ţ a s a de a m e l i o r a r e , a d i c ă s u i t a succesivă d e idea­ l u r i c o n ş t i e n t a s u m a t e şi t r a n s p u s e în fapt de cultură şi c i v i l i z a ţ i e . S-a s p u s c ă , . . f i e ­ care Hamlet ţine o carte în mînă" şi s-a d e d u s c ă e a a r f i , î n f u n c ţ i e d e e p o c ă , sau u n text de Monftaigne, sau u n u l de S a r t r e , C a m u s , K a f k a . . . B a s-a a j u n s şi l a un H a m l e t citind... ziare. Eroare. I n t e r p r e t u l a u t e n t i c p o a r t ă î n m î i n i l e sale p a g i n i albe, a n u m e a l b e c a să se p o a t ă c o n c e n t r a asupra semnificaţiei gesturilor, a confruntării pe care o presupune scena. Cărţile, o r i c a r e a r fi ele, a u fost c i t i t e m u l t înainte. Pe scenă răzbate întreaga experienţă a procesului d e a s i m i l a r e , d c o b i e c t i v a r e , şi i n t e n s i t a t e a fie­ c ă r e i r e p l i c i , a f i e c ă r u i g e s t , se r e s i m t e d e pe urma acestei experienţe. Niciodată, d e altfel, ingenuitatea n u a fost m ă s u r a igno­ ranţei. Poate a receptivităţii...

www.cimec.ro

ALEXA VISARION

TEATRUL Şl DIALECTICA

SOCIALĂ

A n g a j a r e a p o l i t i c a — iată e l e m e n t u l c e l m a i a u t e n t i c p r i n c a r e t e a t r u l p o a t e menţine pasul cu actuala e v o l u ţ i e s p i r i t u a l ă , e c o n o m i c ă şi socială a o m e n i r i i . E v e n i m e n t e l e lumii con­ t e m p o r a n e , d e s f ă ş u r a r e a r a p i d ă a principale­ lor clape c o n s t r u c t i v e , noile accente pe care le solicită întreaga activitate umană nu pot d e c î t coopta o p ţ i u n i l e artistice, dirijîndu-le c u a c u t ă o b i e c t i v i t a t e s p r e aspectele cele m a i i m p o r t a n t e ale vieţii. I n a f a r a s o c i a l u l u i , în a f a r a l a t u r i l o r realităţii, t e a t r u l n u poate f i l a o r a a c t u a l ă decît d e r i z o r i u şi i n u t i l . I n d u s t r i e — proletariat — c r i z ă — r e v o l u ­ ţie a p a r c a p r i n c i p a l e l e p u n c t e d e r e p e r a l e t r a s e u l u i u n e i e p o c i ce îşi regăseşte o p t i m i s ­ m u l p o l i t i c . A c e s t o p t i m i s m se c o r e l e a z ă c u i m p e r a t i v u l r e s p o n s a b i l i t ă ţ i i , c ă c i o a m e n i i şi a r t a se s i m t a u t o r i a i p r o p r i u l u i d e s t i n . C o n ­ c l u z i e f i r e a s c ă , a r t a se m o d i f i c ă d i n t r - o a r t ă d e e x p r e s i e într-o a r t ă d e e x p l i c a ţ i e . I m a g i n a ­ rul devine secundar, preferată fiind desci­ f r a r e a r e a l u l u i ce d e t e r m i n ă c o n d u i t e l e u m a n e în vederea unei metamorfozări a acestuia. T e a t r u l cooperează de a c u m încolo, p r i n instituţionalizarea m o d u l u i de comunicare politic, cu ideologia marxisl-revoluţionară nu doar p r i n c i p i a l , c i şi c a m o d d e f u n c ţ i o n a r e , p r e l u î n d u - i m e t o d e l e şi t e h n i c i l e d e a n a l i z ă s o ­ c i a l ă . E x p l i c a ţ i a l u m i i se j u s t i f i c ă p r i n p r e o ­ cuparea de a declanşa r e s o r t u r i l e prometeeno a l e o m u l u i ca f i i n ţ ă istorico-socială. C u n o a ş ­ t e r i i r e a l u l u i t r e b u i e să-i s u c c e a d ă dinamiza­ rea l u i . Actul sceric derivă d i n datele existenţei sociale, corelat fiind c u deducţiile concre'e ale f e n o m e n u l u i t e a t r a l . C r i t i c a şi f u n c ţ i a sa modelatoare implică responsabilitatea umană. M o d u l de comunicare politic polemizează c u naturalismul de orice formulă. Tp-»» iil
r

n a l i z a şi t r a n s f o r m a r e a l i t a t e a . I n a s e m e n e a spectacol n u depăşeşte n i c i o d a t ă s t a d i u l în­ trebărilor, d o v e d i n d u - s e i n c a p a b i l în f o r m u l a ­ rea u n u i r ă s p u n s , căci p e r s o n a j e l e p a r s u p u s e u n e i f a t a l i t ă ţ i a m a t e r i e i d e c a r e n u se p o t . d e s p r i n d e . D i n p u n c t u l d e v e d e r e a l receptă­ rii, s p e c t a c o l u l vizează identificarea specta­ torilor c u s i t u a ţ i a r e l a t a t ă p e s c e n ă , c e d e ­ vine aslfel i m p o s i b i l de e x a m i n a t . B r o d i t ochi" v a l o a z ă un a s t f e l d e s p e c t a c o l c u o ş e d i n ţ ă i'aseinalorie repetată p e r i o d i c ca u n d r o g ş i , s u b t i l , el declară că n i c i c h i a r valabilitatea mesajelor n u acuză o asemenea atitudine. N i c i o valoare a u îşi j u s t i f i c ă inocularea p e cale i n c o n ş t i e n t ă , în a b s e n ţ a u n e i atitudini interogative şi r e s p o n s a b i l e . Ca î n t o t d e a u n a d i n acuzele critice p u t e m intui formularea p r o g r a m u l u i a f i r m a t i v d e susţinere a m o d u l u i de c o m u n i c a r e . Anticxprcsionisnml înseamnă o altă poziţie critică faţă de f e n o m e n e l e par­ ticulare ale t e a t r u l u i u l t i m e l o r decenii. Acuza p r i v e ş t e i g n o r a r e a m a t e r i e i şi e x a c e r b a r e a i n ­ d i v i d u a l u l u i în d e f a v o a r e a s t u d i u l u i societăţii. T e a t r u l p o l i t i c a p r e c i a z ă ca i l u z o r i e î n c e r c a r e a d e a e x t r a g e d i n c i v i l i z a ţ i e esenţa d e f i n i t i v ă şi i m u a b i l ă , c ă c i d e l i m i t î n d u - s e d e o m u l e¬ tern el p r o p u n e o m u l istoric. T e a t r u l p o l i t i c refuză, de asemenea, f o r m e l e ..culinare" ale spectacolului, preocupate de c o n f o r t u l delectării. Distracţia n u esle negală în p r i n c i p i u , d a r c o n s u b s t a n ţ i a l ă a c t u l u i t e a ­ t r a l 01 p o a t e d e v e n i m i j l o c e f i c i e n t d e co¬

municare.
Vizînd e x c l u s i v obţinerea de pasagere m o ­ m e n t e d e r e p a o s c e n u ca s c o p a s c u n s ex­ tracţia spectatorului d i n concretul istoric, dis­ t r a c ţ i a c o n s t i t u i e u n act d e p l o r a b i l . U n a s e ­ m e n e a t e a t r u d e m i s i o n e a z ă d i n faţa societă­ ţ i i , c ă c i „culinarismul" u r m ă r e ş t e distragerea o m u l u i d i n l u m e p r i n d i s t r a c ţ i e . T e a t r u l po­ l i t i c sc p a r t i c u l a r i z e a z ă p r i n pasiunea de a

adnotat

de Antoine

şi

descendenţii fără a a-

săi.

implicit

Slanislavski.

constată

72

www.cimec.ro

descifra r e a l u l î n vederea u n o r a c ţ i u n i susţinuie pe această cunoaştere. D i n această Brecht considera subconştientul perspectivă,

tă p r i n cele d o u ă v e r b e e m i n a m e n t e d i n a m i ­ ce : a merge şi a gîndi. Metoda primează aici asupra răspunsului. Comentariul c r i t i c descifrează r e a l i t a t e a î n vederea dinamizării ei. L u m e a devine p e n t r u s p e c t a t o r f l u i d ă , d i s p o n i b i l ă , n o u ă , şi p e n t r u a se c o n t u r a i i pretinde participarea. U i m i r e a , n e g i n d i s t o r i a l u m i i ca d u r a t ă , i a r s t a b i l i t a t e a ea funciară condiţie, favorizează atitudinea interogativă şi, i m p l i c i t , p a r t i c i p a r e a politică. Acest m o d de c o m u n i c a r e teatrală educă l i ­ bertatea i n d i v i d u l u i de a chestiona ordinea i n s t a u r a t ă c ă r e i a i se s u s t r a g e a t r i b u t u l p e r e ­ nităţii naturale. Teatrul p o l i t i c v i z e a z ă in¬ s la u rărea r a p o r t u r i l o r exacte dintre un m u a c t i v şi o s o c i e t a t e transformabilă, supusă d i a l e c t i c i i sociale. Baza acestei m o b i l i t ă ţ i se conjugă cu creativitatea umană. I'edagogin teatrului politic n u vizează doar individul ci, fiind u n a a p r o i n e l e i s i n u l i i i , a r e ca u l ­ tim termen solidaritatea în v e d e r e a perfec­ ţionării sociale. Urechi apreciază ..discuţia" realităţii ca r e g i m favorabil eliberării de idoli, regim realizabil doar prin îndepărta­ r e a d e c o n c r e t c a r e d e v i n e a s t f e l i n s o l i t şi deci a n a l i z a b i l . Sentimentele tulbură lectura istoriei, favorizînd totodată extracţia d i n ac­ t u a l i t a t e . T e a t r u l p o l i t i e c o n s i d e r ă c ă p c sce­ nă se l e g i t i m e a z ă doar ceea ce realmente p o a t e f i s t ă p î n i t p r i n t r - o t e h n i c ă . A c e s t a este regimul unui teatru p r e o c u p a t de eficacitate ş i , i m p l i c i t , de p o s i b i l i t a t e a de a-şi c o n t r o l a acţiunile. Accesul la politică p r e t i n d e u n l i m ­ b a j c o n t r o l a b i l , s u s ţ i n u t pe o t e h n i c ă p r e c i s elaborată. Modul de c o m u n i c a r e iniţiat d e P i s c a t o r şi B r e c h t î ş i a s u m ă o m u l şi s o c i e ­ tatea ca o b i e c t d e s t u d i u , r a ţ i u n e a ca f a c u l ­ tate, distanţa ca tehnică, dialectica ea m e ­ t o d ă , p r o i n e t e i s m i i l ca f i n n l i l n t " .

o

deviaţie

d e la s a r c i n i l e

politice

p e care

t r e b u i e sn şi l e a s u m e o m u l contemporan. Descoperirea obiectivă a l u m i i , realizată de u n artist s t r ă i n d e p r e s i u n e a i d o l i l o r şi de­ menta sentimentelor, este idealul brecbtian. Modul de c o m u n i c a r e p o l i t i c defineşte ea obiect do s t u d i u al t e a t r u l u i r a p o r t u r i l e i n ­ dividului c u s o c i e t a t e a , i n t u i n d c ă î n t r e cei d o i t e r m e n i a p a r relaţii b i v a l e n t e d e i n t e r ­ f e r e n ţ ă , omul definindu-se ca v a r i a n t ă a mediului, i a r m e d i u l C h u n a a o m u l u i . A i c i tentativa unui r ă s p u n s e t e r n . [ M i r u i n d d e la esenţa p e r e n ă a o m u l u i , d e v i n e c o n t r a i I i e i o r i e căci m o b i l i t a t e a pa rl i e u l a r i / e a / â noul dome­ n i u a s u m a t . Baza ideologică a t e a t r u l u i p u ­ b l i c este m a r x i s m u l . S o c i e t a t e a n u există î n a f a r a o a m e n i l o r , i a r e i n u se p o l d e f i n i d e c î t social. Lecţia teatrului politie e in primul rînd u n a de p r o m e t e i s m social. M a r x i s m u l porneşte d e la a n a l i z a societă­ ţii, a c e a s t a f i i n d c e a c a r e c o n d u c e la c o n c l u ­ z i i l e e n u n ţ a t e ; d e aceea, t e a t r u l p o l i t i c n u deformează r e a l i t a t e a , c i . în s p i r i t u l acestei filozofii p r o g r e s i s t e şi c u c o m b a t i v i t a t e a ei. t i n d e să 0 r e f o r m e z e p r i n a c t i v i t a t e a omului s o c i a l . Pedagogia revoluţionară a t e a t r u l u i p o ­ l i t i c n u se e c h i v a l e a z ă s i m p l u c u p a r t i z a n u ­ l u i p o l i t i e , căci naşterea u n e i poziţii fată d e l i ' i n e se o b ţ i n e d o a r p r i n e x e r s a r e a s"> 1 i i cu o metodă de analiză. Spectacolul politic i n ­ sistă a s u p r i n e c e s i t ă ţ i i d e a m o b i l a intelec­ t u a l p e n ' r u ca a s i s t e n ţ a să f i e a u t o a r e a pro­ priului răsnunis, c a r e c o n d u c e i n e v i t a b i l la a n g a j a r e a în i s t o r i e s i s o c i e t a t e . Scena propune, sola rezolvă. Pedagogia trebuie înţeleasă ca e l i m i n a T C a pasivităţii, impuls spre starea de trezie politică, d e f i n i ­

www.cimec.ro

DIALOGURI DE ATELIER CU

MARGARETA NICULESCU
despre 1 ,

• drumul lui Ţăndărică • frumos şi a u t e n t i c • n e v o i a de schimbare • ucenicie • copiii din ziua de azi

La o primă şi superficială privire, parc ciudat : cum se face că aproape singura p"isoană care stă neclintită, la postul său de la cîrmă, e directoarea Teatrului de păpuşi „Ţăndărică", Margareta Niculescu ? La o a doua privire, mai atentă, mai pătrunzătoare, splen­ didul firesc al acestei situaţii apare ca untdelemnul la suprafaţă. Da, această persoană energică, vioaie şi suplă, in blue-jeans şi bluză largă, cu mineci bufante, negăsindu-şi locul, într-o infernală zi dc vară, în biroul răcoros şi liniştit, e cel mai vechi director de teatru din ţară. O artistă cunoscută în lume. 0 nomadă, care a străbătut mii de kilo­ metri, cu autobuzele şi trenurile turneelor. Un cap plin de idei. O organizatoare realistă. Acceptă greu ideea „interviciv-ului", amină, apoi se hotărăşte, se lasă srmdsă o oră de la repetiţii şi-l ia în serios, aşa cum ia tot ce face. O riră", rog să schiţeze, pentru un „profil în mişcare". începui, un mic portret al lui „Ţăndă­

M . X . 0 l u ă m „ d e l a ' 4 8 " ? D e c î t să f a ­ c e m i s t o r i e — s-a t o t f ă c u t — să î n c e r c ă m sâ f o r m u l ă m c î t e v a i d e i . Problema d e existenţă a t e a t r u l u i „Ţăn­ d ă r i c ă " a fost a u t o d e t e r m i n a r e a unui drum p r o p r i u . în a b s e n ţ a m o d e l u l u i . A s t a n u v r e a să î n s e m n e c ă a a p ă r u t p e l o c g o l — se ştie c ă t e a t r u l d e p ă p u ş i e s t e u n m o d de existenţă teatrală străvechi — . c i că s-a mo­ n ă s c u t şi a f ă c u t p r i m i i p a ş i î n t r - u n m e n t d e r ă s c r u c e : se î n c h e i a s e e r a p o p u l a r a r t i z a n a l ă a p ă p u ş a r u l u i ce-şi i n v e n t a piesa, ..îmbrăca" păpuşa cum şi-ar fi pus o mască. şi făcea singur tot co e r a d e f ă c u t ; o m u l - t e a t r u , c u m l-aş numi. p r i n asemănare c u omul-orchestră ; începea

clapa modernă, înălţarea la r a n g dc artă. Ceea c e e c h i v a l e a z ă c u o g e n e z ă : o lume t r e b u i a creată, r o t u n d ă , d e p l i n ă , c u u s c a t u l , a p e l e , m u n ţ i i şi v i e ţ u i t o a r e l e s a l e , şi a s u p r a ei t r e b u i a suflată viaţă. I n t e r m e n i mai exacţi, m a i teoretici, aria modernă a tea­ t r u l u i d e p ă p u ş i e teatru total ; ea p r o p u n e spectatorului o imagine sintetică. încorporînd plastica, mişcarea, l u m i n a , m u z i c a , v o ­ cile, cele mai diferite forme de tuşare a inteligenţei şi sensibilităţii. Păpuşa nu mai e elementul unic, semnul animat pro­ iectat pe u n ecran alb, ci aparţine unui mie u n i v e r s a r t i s t i c ce t i n d e s p r e coerenţă şi i n t e g r a l i t a t e , e o m u n i c î n d prin unitatea c o m p o n e n t e l o r sale.

74

www.cimec.ro

F i r e ş t e c ă s a l t u l a c e s t a d e p e \m ţ ă r m p e c e l ă l a l t n u se p u t e a r e a l i z a d i n t r - o d a l ă ; de-a l u n g u l a '25 d o a n i , î n t i m p c e se c r i s t a l i z a eeea ee se n u m e ş t e t e a t r u l d e p ă p u ş i d e e x ­ presie m o d e r n ă , ne-am t o t i n v e n t a t p e n o i înşine, ne-am căutat o i d e n t i t a t e . Cred că astăzi 0 a v e m . P r i n u n e l e trăsături, n e i n t e ­ grăm f a m i l i e i m a i largi a teatrelor de păpuşi d i n E u r o p a ; a l t e l e sînt a l e n o a s t r e , n e d e f i ­ nesc. S ă e n u m e r ă m , f ă r ă p r e t e n ţ i e d e s i s t e m . M a i i u t i i , acceptarea deschisă a convenţiei scenice ; e u n soi d e pact cu spectatorii, o complicitate care ,, s c h i m b ă semnul" recep­ t ă r i i ; c h i a r a t u n c i cînd reprezentaţia apelea­ ză l a e l e m e n t e de p u t e r n i c ă t e n s i u n e d r a m a ­ tică, c e v a „face c u o c h i u l " , r e a m i n t i n d c o n ­ s e n s u l . A p o i , preferinţa pentru spectacolul spiritual, c a r e î m b i n ă s e n s i b i l i t a t e a şi u m o ­ r u l , exaltind c a p a c i t a t e a p o e t i c ă a i m a g i n i i . Reabilitarea noţiunii de teatru pentru copii, prin debarasarea lui de kitsch, de, v o c a b u l a ­ r u l în d i m i n u t i v e , d e a t i t u d i n e a a d u l t u l u i c a r e se a ş a / ă î n g e n u n c h i , „ c a să f i e l a n i v e l u l c o p i i l o r " . ( C o p i i i s î n t c e i m a i serioşi s p e c t a ­ t o r i , l i b e r i atît d e p r e j u d e c a t a s i s t e m u l u i d e referinţe p r e a l a b i l , cît şi d c cea a „distrac­ ţiei"; i a r inteligenţa percepţiei l o r n u e i n ­ f e r i o a r ă . ) S ă a d ă u g ă m la a c e a s t a c o n s t i t u i r e a unui n u c l e u s t a t o r n i c d e forţe s c e n o g r a f i c e , regizorale, a c t o r i c e ş t i ( E l l a C o n o v i c i , M i o a r a I h t e s c u , Ştefan l . e n k i s e h , l l r î n d u ş a Zaiţa-Silv e s l r u , V a l e r i u S i m i o n , . I u s t i n G r a d , Pi. Zoi la, Elvira K l a d e k , Coslel P o p o v i c i . . . ) .

estetic c e l m a i b u n , a v a n s î n d . c r e d e m n o i , pînă acolo unde frumosul atinge m o r a l u l ; la u n m o m e n t d a t , a a p ă r u t s e n t i m e n t u l c ă , d a c ă v o m c o n t i n u a î n aceeaşi d i r e c ţ i e , v o m atinge u n p r a g dincolo de care f r u m o s u l e î n c r e m e n i t , n u p o a t e u r m a a l t c e v a decît este­ t i s m u l , adică îngheţarea. I.P. Şi-alunci?

M . N . Ş i - a t u n c i , n e - a m g î n d i t să f a c e m p u ­ ţin a l t f e l . Să î m p r o s p ă t ă m relaţia noastră c u spectatorii, punîndu-ne toţi d e o p o t r i v ă , n o i şi e i , într-o s i t u a ţ i e n o u ă . S ă s p a r g e m a c e l perete t r a n s p a r e n t care ne desparte, lăsîndu-i c i t e o d a t ă „ a f a r ă " , f a s c i n a ţ i şi i n e r ţ i . S ă o b ţ i ­ nem c e r t i t u d i n e a că într-adevăr l e s p u n e m c e v a , î i atingem. D e f a p t ; m a i î n c e r c a s e m şi î n a i n t e , d a r c a m t i m i d : î n De ce a furat zmeul mingea, d e r u l a r e a acţiunii cerea par­ ticiparea copiilor.

I . P . Iertaţi-mi o întrerupere: am vă­ zut folosindu-se, în diferite reprezen­ taţii pentru copii, un procedeu dc pro­ vocare a participării, prin întrebări lansate de pe scenă; copiii, în sală, ţipă în cor şi se agită, dar în afară de faptul că fac zgomot şi se deprind de mici să fie spectatori nedisciplinaţi, nu văd prin ce se schimbă calitatea
receptării.

I.P.

Au au pus drum?

fost anumite spectacole „semne" de-a lungul

ca™ acestui

M . N . A u f o s t , şi-mi b i c e p l ă c e r e s ă - m i a¬ m i n t e s c d e e l e . Povestea porcului d e Creangă, de p i l d ă : l a scara noastră, e m a n i f e s t u l tea­ tralizării. Micul prinţ : i n f i l t r a r e a î n s p e c t a c o l a u n o r forme poetice m a i abstracte — metafora v i z u ­ a l ă , s e n i n u l s u b t i l , c a r e se c e r e c i t i t î n t o c m a i ca o p e r a d e p i c t u r ă m o d e r n ă . M a i a p r o a p e în t i m p . Elefănţelul curios, Tigrişond Petre, Aligru şi Ninigra, Ileana Sînziana... I . P . : Momente grele n-au fost?

M . N . C i n e n - a r e m o m e n t e g r e l e ? Ca să r ă s ­ p u n d însă serios la întrebarea asta, t r e b u i e să s p u n c ă n u consider d r e p t „ m o m e n t g r e u " c i l e u n s p e c t a c o l m a i p u ţ i n i z b u t i t , aşa c u m există, firesc, în p r o d u c ţ i a curentă a oricărei trupe. U n moment g r e u este a p a r i ţ i a unei d i l e m e în î n s u ş i m i e z u l p r o c e s u l u i d e c r e a ­ ţie, s e n t i m e n t u l d e î n d o i a l ă şi d o n e m u l ţ u m i r e ce-1 o b l i g ă p e a r t i s t să se r e e x a m i n e z e . D e f a p t , fără aceste m o m e n t e grele n-am p u t e a a v a n s a ; ele sînt e x p r e s i a conştiinţei noastre critice. A m trecut, n u d e m u l t , p r i n t r - u n u l . A n i d e z i l e n e - a m s t r ă d u i t să n e p e r f e c ţ i o ­ n ă m a r t a şi ş t i i n ţ a t e a t r a l ă , b u n u l g u s t , s ă născocim alte m o d u r i de a p o v e s t i ; a m p u s u n preţ f o a r t e m a r e p e f r u m o s — în sensul

M . N . întreruperea e binevenită, fiindcă-mi î n g ă d u i e să d e s p a r t p a r t i c i p a r e a r e a l ă , sti­ m u l a t o a r e a r e a c ţ i i l o r i n t e l e c t u a l e şi a f e c t i v e , de d i a l o g u l a r t i f i c i a l , î n care întrebarea s u ­ g e r e a z ă r ă s p u n s u l : „ c o p i i , ce să f a c e m o a r e . să-i s p u n e m l u p u l u i u n d e s-a a s c u n s i e d u l ? " Si sala : „ N u u u u u ! ! ! " 0 să î n ţ e l e g e ţ i m a i c l a r c e v r e a u să s p u n dacă aţi v ă z u t c u m v a Copilul şi ciocîrlia, m o n t a t de N a g h i S h a k e r î n spaţiu deschis, la s t u d i o u l T e a t r u l u i Ciuleşti; vis-â-vis-ul scenă-sală f u s e s e d e s f i i n ţ a t , c o p i i i şi a c t o r i i dispunînd d e a c e l a ş i s p a ţ i u , a n g a j î n d u - s e r e ­ ciproc. far u n a l t „altfel" a început a n u l t r e c u t , p r i n s p e c t a c o l e l e î n c a r t i e r e — î n c u r ţ i l e şco­ l i l o r , î n spaţii v e r z i . E u n u l d i n r e g r e t e l e m e l e c ă n - a m r e u ş i t să s t î r n i m i n t e r e s u l p s i ­ h o l o g i l o r , a l s o c i o l o g i l o r şi a l t e o r e t i c i e n i l o r d e t e a t r u , p e n t r u acest f e n o m e n n o u . N u e v o r b a , p u r şi s i m p l u , d e a j u c a î n a e r l i b e r , m u t î n d u n s p e c t a c o l d i n sală p e scena u n e i g r ă d i n i d e v a r ă . V e n i n d , c u m s-ar z i c e , l a s p e c t a t o r acasă, p e s t r a d a l u i , i m p r o v i z î n d d i n p r a c t i c a b i l e u n p o d i u m şi î n t i n z î n d p e iarbă o prelată, provocăm c u r i o z i t a t e a băie­ ţilor care b a t m i n g e a , d e t e r m i n ă m gospodina c a r e şi-a a r u n c a t o c h i i p e g e a m s ă s t i n g ă a r a g a z u l , să-şi a t î r n e ş o r ţ u l î n c u i . să-şi i a c o p i l u l d e m î n ă şi să se a p r o p i e c a să v a d ă ce se î n t î m p l ă . P u b l i c u l a d u n a t s p o n t a n , n e a v î n d o condiţionare prealabilă, n u joacă „ro­ l u l s p e c t a t o r u l u i " ; e l a r e şansa de a i n t r a într-un c o n t a c t d i r e c t c u b u c u r i a t e a t r u l u i .

www.cimec.ro

75

Margareta

Sieuleseu,

la

una

din

ultimele

repetiţii

eu

„Sinziana

şi

Pepelea"

de a p a r t i c i p a la j o c . E o reînviere î n m i c , dacă v r e i , a e t e r n u l u i m i r a c o l a l spectacolu­ l u i p o p u l a r , d e c i r c şi d e b î l c i . I n orice caz, p e n t r u n o i , realizatorii, e x ­ perienţa a fost formidabilă. Iniţiativa era „caldă", c a m neelaborată. Improvizasem — luînd d i n diferite spectacole animalele m a r i , c a să f i e v i z i b i l e şi d e l a o a r e c a r e d i s t a n ţ ă — u n soi de c a r n a v a l , de alai c o m i c , p e ca­ n a v a u a u n u i scenariu-joc. încrustat c u f a b u l e şi c u d i f e r i t e e l e m e n t e d e s p e c t a c o l şi d i r i ­ j a t d e c l o v n i . F i i n d c ă a ş a c e v a n u se m a i văzuse, am debutat într-o atmosferă de neîncredere şi de „băşcălie" : pe urmă, lumea a dat năvală. Spre uimirea noastră, ne-am p o m e n i t c u nişte s p e c t a t o r i d i n s i n ­ gura c a t e g o r i e care-şi f a c e o p r o b l e m ă de d e m n i t a t e d i n a n u m a i frecventa teatrul de

p ă p u ş i : c o p i i i m a r i ; s-au a p r o p i a t i n t o l e r a n ţ i , i r o n i c i , a u r ă m a s , s-au d i s t r a t . F i r e ş t e c ă n-a m e r s t o t u l c a p e r o a t e , a m î n g h i ţ i t şi b o b î r nacc; i m p o r t a n t e că ne-am mişcat în alte d i m e n s i u n i , a m f o s t o b l i g a ţ i să n e v e d e m p e n o i înşine a l t f e l , că a a v u t l o c u n c o n t a c t r e a l şi s-au p r o d u s r e a c ţ i i u m a n e a d e v ă r a t e , o d e s c ă r c a r e d e e m o ţ i i . P e s c e n ă , actorul e atît de p r o t e j a t — d e b u n a educaţie, de obiş­ n u i n ţ ă — î n c î t ceea c e f r a n c e z i i n u m e s c „ u n h a i n de f o n i e " e absolut salutar. î n d e f i n i t i v , r u t i n ă î n s e a m n ă a te c o m p l a c e î n t r - u n sin­ g u r m o d de a trăi... A c u m l u c r ă m tot la pregătirea u n e i m o n ­ tări în aer l i b e r , n v î n d însă c a r a c t e r u l u n u i spectacol m a i elaborat, cu o bază d r a m a t u r gică: o „reducţie" d u p ă feeria naţională Sin­ ziana şi Pepelea d e Alecsandri.

70

www.cimec.ro

La capitolul „momente grele" m a i avem o i l a t o r i e s u f l e t e a s c â u e p l â t i t â , o r c i n u ş c a r e ce e r o a d e , < n o s t a l g i c : r e l a ţ i a , a l îl <le f r u ­ » mos începută, cu publicul a d u l t . A fosi o v r e m e c i n d ne d e s c o p e r e a m reciproc, cu incîntare : „ o a m e n i i mari*' a v e a u revelaţia p o ­ sibilităţilor e x p r e s i v e ale m a r i o n e t e i , n o i ne d e l e c t a m cu răsplata rară de a avea spectatori pretenţioşi, cu g u s t u l f o r m a t . S t a g i u n i întregi a m ;ix <11 s u c c e s , la c a t e g o r i i l a r g i şi d i f e r i t e , cu Umor pe sfori. 2:0 pentru noi. Micul prinţ. Cele trei neveste ale lui Don Cristobal. A c u m — şi v i n a e n u m a i a inconsecvenţei noastre, a nesfîrşitelor ezitări în faţa unui litiu ori a altuia —, logodna, cu frumoasele c i p r o m i s i u n i , p a n - să se f i r u p t . C î l e o d a t ă , un spectator în t o a t ă firea. neînsoţit de v r e u n c o p i l , se s t r e c o a r ă d i s c r e t i n s a l ă şi se a ş e a z ă m a i în f u n d : n u sînt m u l ţ i a c e ş t i a , d a r . d e v r e m e ce e x i s t ă şi v i n e l t i a r la r e ­ p r e z e n t a ţ i i c u eoeoşei şi p i s i e u ţ e . a t u n c i . . .
n

v i n s ă , p r e s t i g i u l : o r g a n i z a r e a u n e i t a b e r e in­ ternaţionale d e vară a păpuşarilor, aşa c u m se o r g a n i z e a z ă şi î n a l t e d o m e n i i : discuţii, seminarii, demonstraţii. Asemenea Intîlnin a e r i s e s c i n s p i r a ţ i a şi s t i m u l e a z ă p l ă c e r e a d e a căuta... I . P . Teatrul dc păpuşi românesc în­ seamnă de fapt „Ţăndărică", sau pu­ tem vorbi într-adevăr de o „mişcare teatrală păpuşărească", iti care „făndărieă" e laborator de creaţie şi staţiepilot ? M.N. Sînt cîleva teatre bune alături de n o i , c u d a t e l e şi c u m o d a l i t ă ţ i l e l o r p r o p r i i : cele d i n Craiova, Cluj, Timişoara, T g . Mureş, C o n s t a n ţ a , în u l t i m u l t i m p — I a ş i . R e a l i z ă ­ rile noastre se susţin reciproc ; totuşi, nu mai există azi, aşa cum a existat mulţi ani, cu folos, o pre­ ocupare organizată, la nivelul Consiliu­ lui culturii, pentru valorificarea descoperiri­ lor artistice, pentru schimbul de idei. Ini­ ţ i a t i v e b u n e a u f o s t a b a n d o n a t e , s a u se p e r ­ petuează f o r m a l . T r e b u i e recunoscut că nu există u t l i n t e r e s a u t e n t i c p e n t r u f o n d u l de e x p e r i e n ţ ă c o m u n ă . F i e c a r e c o l e c t i v îşi t r ă ­ ieşte v i a ţ a l u i s e p a r a t ă . I . P . în păpuşi ce fel cadrele îşi formează necesare? teatrele

I . P . Stiu că aţi călătorit mult şi că aţi văzul. Iu festivaluri internaţionale, cam toi ce se pulea vedea, ca teatru de păpuşi. Care ar fi tendinţa princi­ pală a acestei arte, în lume, şi ce loc le revine, in acest context, artiştilor români.' M . N . î n u l t i m i i d o u ă z e c i d e a n i s-a c o n ­ stituit un concept m o d e r n a l teatrului- de pă­ puşi, care înglobează un număr important d e t r u p e d i n d i f e r i t e ţ ă r i . D u p ă c e s-au p u s in contact şi a u t r ă i t o firească e t a p ă o schimbului de idei şi a influenţelor reci­ p r o c e , e l e î n c e a r c ă a c u m să se. p a r t i c u l a r i z e z e , căutîndu-şi u n g e n , nişte p r e o c u p ă r i p r o p r i i . Se f i i c e t e a t r u f o a r t e b u n î n B u l g a r i a , în Polonia. Foarte interesanta echipă d i n llra(lee K r a l o v e î n c e a r c ă , î n a f a r ă d e p i e s e l e c e l e d e t o a t e z i l e l e , să r e a d u c ă l a v i a ţ ă v e c h i l u ­ crări din patrimoniul teatrelor p o p u l a r ar­ t i z a n a l e , a l a ş a n u m i t e l o r t r u p e d e b u r g şi familiale. Kroii l o r sînt T i l l Eulenspiegel, D r . Faust, Petruşka... Scopul n u e de a rea­ liza r e c o n s t i t u i r e a muzeistică a u n u i t i p de reprezentaţie, c i de a redescoperi n a t u r a unei c o m u n i c ă r i , d e a a b s o r b i c r e d i n ţ a şi v i g o a r e a e i , d e a se î m p r o s p ă t a p r i n t r - o î n t o a r c e r e l a izvoare. î n l u m e e s t e c u n o s c u t ă şi r e c u n o s c u t ă e x i s ­ t e n ţ a — şi i n f l u e n ţ a — ş c o l i i r o m â n e ş t i d e t e a t r u d e p ă p u ş i . Fa d i f e r i t e f e s t i v a l u r i şi înlîlniri sîntem, n u odată. în c e n t r u l interesu­ l u i . A s t a se d a t o r e ş t e şi p e r s o n a l i t ă ţ i l o r , şi unui hun sistem de organizare, favorizînd existenţa f o r m a ţ i i l o r o m o g e n e , s t a b i l e , c a r e a u răgazul să e v o l u e z e — f a p t r a r , în general t r u p e l e f ă c î n d u - s e şi d e s f ă e î n d u - s e l a c h e r e ­ m u l v i c i s i t u d i n i l o r d c t o t s o i u l . î n ţara n o a s ­ tră v i n în s ' a g i u de s p e c i a l i z a r e , pe p e r i o a d e d e la o l u n ă la d o i a n i , artişti d i n întreaga l u m e . L a n o i î n t e a t r u şi-au f o r m a t c u l t u r a profesională tineri din Argentina, Elveţia, R . D . G . , Angli;». N o r v e g i a . Egipt... Am o traducere idee la în fapt c a r e ţ i n m u l t . şi a c ă r e i ne-ar c o n s o l i d a , sînt c o n ­

de

M.N. Iată u n a d i n problemele spinoase. G e n e r a ţ i a c a r e a î n t e m e i a t şi a i m p u s a c e s t e t e a t r e se p r e g ă t e ş t e s ă p r e d e a ş t a f e t a ; şi n u p r e a a r e c u i . E s t e s u r p r i n z ă t o r că într-o ţ a r ă cu o mişcare păpuşărească atît de i m p o r t a n t ă , ca s t r u c t u r ă o r g a n i z a t o r i c ă şi c a r ă s u n e t , n u s-a i n i ţ i a t o f o r m ă d e î n v ă ţ ă m î n t profesio­ nist, p r i n sau pe lîngă I n s t i t u t u l de t e a t r u . C h i a r n o i — t r u p ă , c u m s-ar z i c e , p r i v i l e ­ giată — a v e m , între cei 24 d e a c t o r i , d o a r doi absolvenţi de i n s t i t u t de t e a t r u , m a j o r i ­ tatea f i i n d deţinătorii u n o r d i p l o m e de s t u d i i emise de facultăţi de f i l o l o g i e , f i l o z o f i e , d r e p t . P r a c t i c , f i e c a r e i n s t i t u ţ i e „se d e s c u r c ă " , r e c r u t î n d u - ş i p r i n c o n c u r s t i n e r i c a r e p a r să a i b ă a n u m i t e a p t i t u d i n i şi p r e g ă t i n d u - i d u p ă m e ­ lodii patriarhală a uceniciei. în cursuri i m ­ p r o v i z a t e , l i se p r e d a u e l e m e n t e a l e m e ş t e ş u ­ g u l u i de m î n u i t o r ; d a r sînt o m i s e d i n f o r ­ maţia lor elementele caracteristice acto­ r u l u i de teatru — studiile de expresie vocală şi c o r p o r a l ă ; a s t a . ca să n o m a i v o r b i m d e cultura t e a t r a l ă . . . Şi p r e g ă t i r e a regizorilor?! Or. arta t e a t r u l u i de păpuşi a d e v e n i t o p r o ­ fesiune c u exigenţe artistice precise, n u m a i p o a t e f' c o n s i d e r a t a o p r a c t i c ă sentimentală, o vocaţie maternelă p e n t r u care e destul s i iubeşti c o p i i i .

T.P. Colaborarea cu artişti din tea­ trul „adult" n-nr reprezenta o soluţie? îmi amintesc de M i c u l P r i n ţ . . . Am a¬ flat, din zvon public, că regizoarea Cătălina Jhizo'tanu pregăteşte şi ea un spectacol la dvs.

www.cimec.ro

77

M.N. A n u m i t e colaborări, cu anumiţi a r ­ t i ş t i , se p o l s o l d a c u r e v e l a ţ i i ; d a r n u p e n ­ t r u că, v e n i n d d i n t e a t r u l d r a m a t i c , a u o şti­ inţă teatrală m a i temeinică, c i p e n t r u c ă e i , ca i n d i v i z i , p o s e d ă o v i z i u n e inedită, sînt d o t a ţ i să d e s c o p e r e l u m e a d i n a l t u n g h i . A ş a s-a i n t i n i | d a t c u R a d u P e n c i u l e s e u , a ş a s p e r să s c î n l i m p l e şi c u C ă t ă l i n a B u z o i a n u . I n viaţa c a m închisă a t r u p e l o r noastre, mult rixlate împreună, e nevoie d i n cînd în cînd d e „ a l t c i n e v a " , c a r e să p r o v o a c e n i ş t e c o n ­ tacte n o i , să spargă, p r i n asociaţii neaşteptate, i m a g i n e a p r e a clară d i n aceeaşi o g l i n d ă i n c a r e n e p r i v i m z i l n i c . V i a ţ a d c t e a t r u , c a şi viaţa de toate zilele, poate la u n m o m e n t d a t s ă se s u f o c e s u b p o v a r a o b i ş n u i n ţ e l o r . I . P . Orice v-aş întreba, reveniţi me­ reu la aceeaşi obsedantă nevoie de schimbare. Dar copiii? Se schimbă şi ei? Vor altfel de teatru, altfel de po­ veşti, san le iubesc tot pe cele de pe vremea bunicii? Ce fel de piese se scriu azi pentru teatrul de păpuşi? M . N . O r i c e o m , şi c u a t î t m a i m u l t a r t i s ­ t u l , v i s e a z ă să t r ă i a s c ă m a i m u l t e v i e ţ i , d i f e ­ r i t e . D a r să-i î n ţ e l e g i , să-i c u n o ş t i p e c o p i i , să f o r m u l e z i o t e z ă , n u - i a t î t d e s i m p l u . . . P e d e o p a r t e , s î n t n a i v i , s e n t i m e n t a l i şi c o n s e r ­ v a t o r i , i u b e s c m e l o d r a m a şi a u n e v o i e şi d e mica morală d i n cartea d e c i t i r e ; pe de a l t a , se p e t r e c nişte m u t a ţ i i atît d e r a p i d e , î n c î t n - a v e m t i m p n i c i s ă l e î n r e g i s t r ă m şi să î n c e r c ă m o d e s c i f r a r e . S ă d a u u n e x e m ­ p l u : î n ' 6 2 , a m m o n t a t Cartea cu Apolodor de Gellu N a u m ; fiindcă n u prea intervenisem î n s t r u c t u r a poetică, spectacolul, care m i z a p e c a l i t a t e a v e r s u l u i , p e l i m b a j , şi m a i puţin p e acţiune teatrală, a fost considerat c a m r e c e şi n u i-a c a p t i v a t p e c o p i i . R e l u a t d u p ă e x a c t zece a n i , f ă r ă n i c i o m o d i f i c a r e ,

c u a l t ă g e n e r a ţ i e î n s a l ă , s-a s t a b i l i t o r e l a ­ ţie v i e , p e n t r u n o i u i m i t o a r e . C o p i i i s î n t a z i m u l t m a i e v o l u a ţ i , a u o c u l t u r ă v i z u a l ă şi auditivă m a i bogată, cunoştinţe de geografie .şi c h i a r d e e t n o g r a f i e ; p r o b a b i l c ă u r m ă r e s c seara la televizor emisiunea 24 de o r e ; p a r a d o x a l , p r i n asta a u acces l a emoţia estetică. C e c o n c l u z i e se p o a t e t r a g e d e a i c i ? I n n i c i u n c a z , a c e e a p e c a r e s-au g r ă b i t s-o t r a ­ gă unii, că v r e m e a b a s m u l u i a r f i a p u s . B a s m u l e a b s o l u t necesar, p e n t r u baza l u i profund morală, pentru adevărul de viaţă c o n d e n s a t p c care-I c o n ţ i n e . Ş i p e n t r u f a n t e ­ zia l u i poetică: c o p i i i v ă d l u m e a î n d i m e n ­ s i u n i i n f i n i t e , p e n t r u e i a t r ă i şi a i m a g i n a se c o n f u n d ă ; d a c ă f i c ţ i u n e a e p u t e r n i c e m o ­ ţională, o trăiesc d e p l i n . Contactul artistic c u realitatea contempo­ r a n ă e p r o b l e m a cea m a i d e l i c a t ă . N u c r e d că p a s u l s p r e a c t u a l i t a t e t r e b u i e f ă c u t p u e r i l şi r u d i m e n t a r , p r i n a d u c e r e a î n s p e c t a c o l a u n o r elemente d o tehnică, p r i n a r t i f i c i u l de­ c o r u r i l o r şi a l r e c u z i t e i ; n u t e l e f o n u l , r a c h e ­ t a , t e l e v i z o r u l , m a ş i n a f a c c a o p e r a să r ă s ­ pundă i m p e r a t i v e l o r modernităţii, c i desco­ p e r i r e a , c u şi p e n t r u o c h i i c o p i l u l u i , o u n o r mecanisme sociale, morale, a u n o r probleme ale civilizaţiei moderne; există nişte p r e o c u ­ p ă r i a u t e n t i c e o l e c o p i i l o r acestei societăţi, şi e x i s t ă s c h i m b ă r i i m p o r t a n t e p e c a r e e i le p o t s e s i z a şi î n ţ e l e g e , d a c ă l e s î n t î n f ă ţ i ş a t e c u seriozitate şi c u t a l e n t . 0 s i n g u r ă i n t e r ­ dicţie a b s o l u t ă : să n u t r i ş ă m c u n e v o i a l o r de sinceritate, d e adevăr.

I . P . V c f mulţumesc, lescu, pentru sinceritatea şi în teatru.

Margareta dvs.,

în

Nicuviaţă

Ileana Popovici

www.cimec.ro

S

e

m
VIRGIL

n

a

l

MUNTEANU

Teatrul din Titan
Titanul, mele unuia tiere ale se ştie, este din tinerele Capitalei. nu­ car­ Ce nu are — încă Titanul? Nu are fîntîni (ca „Miori­ ţa", la şosea), dar sînt în plan, ştiu sigur. Nu eere are catedrală nimeni). (dar c n-o pre­ de utilitate imediată şi in­ dispensabilă, magazinele. A¬ poi s-au înmulţit creşcle şi şcolde, iar anul trecut s-au înălţat primele statui ciopli­ te în tabăra de vară de pe malul lacului de aici. Acum, a venit rîndul tea­ trului. Ca o problemă dc perspectivă, fireşte. Şi cum perspectivă, în înţelesul nos­ tru, nu înseamnă să tot laşi pe mîine ce poţi face azi, ci, mai înţelept, să prevezi de azi ce ai mîine de făcut, teatrul, nu neapărat ca insti­ tuţie, dar ca activitate, tre­ buie să fie prezent în Titan, prin contribuţia tuturor tea­ trelor Capitalei. Şi, la urma urmei, de ce numai teatru ? De ce nu un mare loc de înt Uni re al tuturor artelor ? Teatrul din Titan ar fi (visez eu cu cei o sută de mii de azi şi pen­ tru cei douăsute de mii de mîine.) un complex culturalartistic, pe scena căruia ar rîvni să joace oricare trupă din Capitală şi din ţară. In cadrul complexului ar func­ ţiona o bibliotecă publică, una din cele mai mari din Capitală şi s-ar organiza, tot aici, bienala de artă plastică. Nu-i frumos Teatrul tă nu drala (spre există, de cu ? putinţă care încă) mîine a azi ar ? Nu ar exis­ noastră, fi cate­ Titanului.

Ce nu ştie toată lumea, sau ce ştie vag, e că Titanul are acum peste una sută dc mii de locuitori, ceea ce în­ seamnă (după Anuarul sta­ tistic al R.S.B.-1973) popu­ laţia unui oraş ca Brăila, Sibiul sau Piteştii ! Şi că va avea, în perspectiva imedia­ tă, peste două sute de mii de locuitori, ceea ce înseam­ nă, (după aceeaşi autorizată sursă) populafia celor mai mari oraşe ale ţării (dună Bucureşti, fireşte), Cluj, Ti­ mişoara, Iaşi ! Titanul de azi are creşe, grădiniţe (puzderie) şcoli (numeroase), licee (destule), policlinici (una, dar, e drept, cea mai modernă — e uni¬ versitară), magazine (BIG e în Titan) restaurante şi o gară (gara Titan). Aproape de locuinţa mea e şi o co­ jocar ie... Titanul arc plopi şi statui), sport, lacuri cu (ieri am zărit parcuri (cu terenuri de ambarcaţiuni petala unei

are metro (dar Nu văzut în perspectivă). Şi nu are teatru. Opinia în calitatea Bucureştilor, cele nouă de operă, dărică" şi ierte-mi-se,

după care Titanul, lui de cartier al ar beneficia dc teatre ale Capitalei, de operetă, de „Ţăn­ dc filarmonică, este, cel puţin naivă.

Dacă aceeaşi opinie, spre absurdul total <d situaţiei, ar fi. contaminat edilii, aceştia ar fi supraetajat creşcle, ma­ gazinele şi spitalele din zona centrală, spre beneficiul ce­ lor din Titan. Iar Titanul ar fi fost menit să fie şi să rămînă un oraş-dormitor, ca în cele mai prăpăstioase reali­ zări ale edililor de prin alte părţi ale lumii. Dar edilii noştri au o con­ cepţie avansată despre ci­ vilizaţie, şi noţiunea dc oraşdormitor este nu numai stră­ ină nouă c i şi damnată, pentru că ea contravine principiilor noastre funda­ mentale despre om şi des­ pre destinul lui individual în societatea socialistă. Sigur, înălţimi actuala aşezare, s-a început, cum era şi firesc, cu locuinţele, şi s-a continuat, cum era şi logic, cu unităţile

yole !).
Titanul are cele mai fru­ moase balcoane cu flori din capitală ! Spre fala gospo­ dinelor noastre şi spre invi­ dia neconsolată o drum-taberiştilor, bercenarilor, eolentinaţilor şi pajurenilor. (Cărora le stăm cu orgolioasă ama­ bilitate la dispoziţie pentru răsaduri).

fi

nu

mîhnirea

www.cimec.ro

70

sub

noaptea, Siluetele albe devin cerul înstelat cadenţele versului Teatrul Mic. reînvie acest loc. zenlînd o nouă ediţie din operele trului românesc.

sub ploaia reflectoarei aduc personaje, clasic. tradiţional pentru ..sunet şi lumina , precelor 12 clasici ai poeziei, prozei şi tea1

Monumentul eroilor pa­ triei : aici, Teatrul ..('. I. Nottara" şi Teatrul de Co­ medie aduc prinos dc slavă celor căzuţi în lup­ ta pentru libertatea pa­ triei. Tinărul autor Bog­ dan Ulmu spunea : „am dorit ca în scenariul nos­ tru, prin documente şi mărturii, prin cuvîntul ce face neştearsă aminti­ rea, să-i cinstim pe cei pe care faptele i-au dăl­ tuit în piatra nemuririi''.

www.cimec.ro

Ion Dacian, ca regizor, realizează, ca Teatrul de Operetă şi Filarmonica ,.(îeorgc Enescu", un spectacol de sunet şi lumină. în curtea Muzeului „(îeorge Encscu" : ..vom face să ră­ sune aici arcuşid minunat al maes­ trului, creaţia sa. gindul său, închi­ nate sufletului poporului român".

www.cimec.ro

MIRCEA POPESCU

hâtrul

radiofonic pentru mpsi - Scurtă istorie
0 şezătoare la ţară (după A n t o n Panii) sau piese radiofonice c u c a r a c t e r i s t o r i c şi l e ­ g e n d a r c a : Horia, Cloşca şi Crişan şi Baba Dochia. A c e s t e a s i n t î n c e p u t u r i l e . F ă r ă să se n u ­ m e a s c ă „ T e a t r u r a d i o f o n i c p e n t r u c o p i i " , se poate totuşi v o r b i , î n p e r i o a d a a n i l o r 1 9 3 5 — 1952, de existenţa u n e i asemenea r u b r i c i î n c a d r u l e m i s i u n i i „ O r a c o p i i l o r " , c a r e s-a d i ­ fuzat cu regularitate în fiecare săptămînă, joia. F a c excepţie : p e r i o a d e l e de vacanţă, cînd emisiunea se t r a n s m i t e a m a i rar. De cele m a i m u l t e o r i , s c e n a r i i l e f i g u r a u c a o rubrică specială î n c a d r u l „Orei c o p i i l o r " , a v î n d o d u r a t ă î n t r e 5 şi 2 0 d e m i n u t e . N u ­ m a i în p u ţ i n e c a z u r i , această e m i s i u n e a f o s t dedicată integral u n o r scenarii m a i l u n g i , de circa 30—35 de m i n u t e . Astfel, la 2 m a i 1935, se t r a n s m i t e a d a p t a r e a d u p ă Punguţa cu doi bani de I o n Creangă, interpretată de c o p i i , în regia l u i V i c t o r Bumbeşti — u n adevărat succes r a d i o f o n i c . D e f a p t , această transmi­ sie r e p r e z e n t a , p e n t r u p r i m a o a r ă p e p o s t u l naţional d e r a d i o , ceea ce înţelegem noi, a s t ă z i , p r i n „'teatru r a d i o f o n i c p e n t r u c o p i i " . A n a r a t n r a t e h n i c ă ca şi m i j l o a c e l e d e e x ­ presie regizorală — specific radiofonice — deşi rudimentare, au creat totuşi, pentru vremea aceea, o a m b i a n ţ ă sonoră de b u n ă calitate, asigurînd succesul în rîndurile m i ­ cilor ascultători, producînd satisfacţii chiar şi a d u l ţ i l o r . Anii 1935—1937 au tru teatrul radiofonic fost a n i destinat rodnici pen­ copiilor.

A c t u l d c naştere a l „Teatrului r a d i o f o n i c " r o m â n e s c este d a t a t 1 8 f e b r u a r i e 1 9 2 9 . A¬ p r o a p e c u şase a n i m a i t i r z i u , a d i c ă l a 1 7 i a n u a r i e 1 9 3 5 , se n ă ş t e a o n o u ă e m i s i u n e : „Teatrul radiofonic p e n t r u copii'". Scenariul r a d i o f o n i c d e v e n i s e o p r e z e n ţ ă n e c e s a r ă şi î n c a d r u l „ O r e i c o p i i l o r " . D e f a p t , ce î n s e m n a „Ora copiilor", în angrenajul complex al t r a n s m i s i i l o r r a d i o f o n i c e ? Ca şi s u r o r i l e c i mai mari : „ O r a s a t u l u i " şi „ O r a veselă", această emisiune nu a avut niciodată r e z e r v a t u n s p a ţ i u c a r e să a c o p e r e efectiv şaizeci d e m i n u t e . Denumirea convenţională v r o i a să î n s e m n e , între a n i i 1935—1952, o a n u m i t ă oră de transmisie a u n o r materiale radiofonice destinate celor m a i m i c i ascul­ tători. D i n a n u l 1928, de la înfiinţarea p r i m u l u i p o s t n a ţ i o n a l d e r a d i o d i n R o m â n i a şi p î n ă Ia 17 i a n u a r i e 1935, „Ora c o p i i l o r " a c u ­ p r i n s scenete, p o e z i i , schiţe, p o v e s t i r i , bas­ m e etc., m a t e r i a l e de m i c ă întindere. Scriito­ rul Horia Furtună, unul din marii anima­ t o r i a i t e x t e l o r la m i c r o f o n , are ideea f o l o ­ sirii unui nou procedeu radiofonic în emi­ s i u n e a destinată c o p i i l o r : ..Şezătoarea l i t e r a ­ ră". R e a l i z a t o r i i acestei e m i s i u n i erau tineri i n t e r p r e ţ i — e l e v i l a l i c e e l e şi ş c o l i l e b n c u reştene — s u b d i r e c t a î n d r u m a r e a regizo­ r i l o r d e T a d i o , î n c a d r u l fiecărei şezători j u e î n d u - s e şi t e a t r u . A s t f e l , l a 1 7 i a n u a r i e 1 9 3 5 , se m o n t e a z ă Şcoala de altă dată, „un film s o n o r " de H o r i a F u r t u n ă , c u c o n c u r s u l ele­ vilor liceului „Matei Basarab". La 24 ia­ n u a r i e . Unirea. î n i n t e r p r e t a r e a e l e v i l o r şco­ l i i „ D i n i c u G o l e s c u " . I n c o n t i n u a r e , se t r a n s ­ m i t şi a l t e s c e n a r i i p e n t r u c o p i i : Şezătoarea mării. Prietenia adevărată, Şcoala lui Papuc,

D e s i g u r , n u a v e m de-a f a c e c u u n r e p e r ­ t o r i u gîndit, elaborat în baza u n u i studiu, a u n e i p l a n i f i c ă r i şi selecţii r i g u r o a s e . A l ă ­ t u r i d e d r a m a t i z ă r i şi a d a p t ă r i d u p ă opere

82

www.cimec.ro

literare d e certă v a l o a r e , m a j o r i t a t e a poves­ t i r i l o r l u i Creangă, Mioriţa l u i Alecsandri, Prinţul fericit a lui Wilde, Povestea unei mame a l u i A n d e r s e n , Guliver a l u i Swift e t c . , a p a r şi l u c r ă r i m i n o r e , m a i a l e s î n d o ­ meniul scenariului original. Acestea din u r m ă , î n m a j o r i t a t e a l o r , e r a u nişte simple secvenţe, c u două-trei p e r s o n a j e , nişte pre­ texte d e d i a l o g u r i făcute î n scop moraliza­ t o r . I i l e n u se r i d i c a u l a o v a l o a r e literară superioară, singurul lor merit fiind acela că e r a u primele încercări într-un domeniu n o u p e n t r u toată l u m e a (scenarişti, absolut r e g i z o r i , i n t e r p r e ţ i , t e h n i c i e n i şi a s c u l t ă t o r i ) : teatrul radiofonic p e n t r u copii. D i n a n u l 1 9 3 8 , se c o n s t a t ă î n c e p u t u l unei scăderi, î n ceea c e p r i v e ş t e acest gen de emisiuni, p î n ă la dispariţia l u i totală î n anul 1942, cînd documentele de arhivă n u mai menţionează nici u n fel de emisiune de t e a t r u destinată c o p i i l o r . a c e a s t ă p e r i o a d ă , t r e b u i e să r e ţ i n e m , Din totuşi, încercările u n o r o a m e n i devotaţi tea­ t r u l u i şi r a d i o f o n i e i d e a p r e z e n t a şi m i c i l o r ascultători e m i s i u n i teatrale î n scop educa­ t i v . C a şi î n d o m e n i u l teatrului radiofonic p e n t r u a d u l ţ i , m e r i t v d c e l m a i m a r e se c u v i ­ n e a-1 a t r i b u i , î n p r i m u l r î n d , a c e l u i p i o n i e r al radiofoniei, admirabilul o m d e artă şi c u l t u r ă d i n ţara n o a s t r ă c a r e a f o s t V i c t o r Ton P o p a .

Radiodifuziunea devine, d i n anul 1948, u n m i j l o c i m p o r t a n t şi e f i c a c e d e p r o p a g a n d ă a l Partidului Comunist R o m â n . I n f e l u l acesta începe, odată c u a n u l 1 9 4 8 , o largă acţiune d e i n s t r u i r e şi e d u c a r e a m a s e l o r î n s p i r i t u l d r a g o s t e i f a ţ ă d e p a t r i e şi p a r t i d , î n s p i r i t u l umanismului ideologiei murxist-leniniste, a l socialist. „Teatrul radiofonic pentru copii" era, astfel, m e n i t să c o n t r i b u i e — alături d e c e l e l a l t e e m i s i u n i — l a m u n c a şi l u p t a pentru transformările revoluţionare produse în ţara noastră, l a l a r g a acţiune d e răspîndire a c u l t u r i i româneşti şi u n i v e r s a l e în r î n d u l m i c i l o r săi ascultători, d e p e întreg t e r i t o r i u l ţării. I ' a r â î n d o i a l ă că p r o d u c ţ i a d e s c e n a r i i r a ­ diofonice p e n t r u copii între a n i i 1948—1952, a fost d e s t u l d e l i m i t a t ă , ca v o l u m . M e n ţ i o ­ năm, de asemeni, lipsa accentuată a unor scenarii o r i g i n a l e . Din p ă c a t e , n u s-au m a i p ă s t r a t datele necesare r e c o n s t i t u i r i i r e p e r t o r i u l u i „Teatru­ l u i r a d i o f o n i c p e n t r u c o p i i " între 23 A u g u s t 1944 — i a n u a r i e 1 9 5 2 . T o t ceea ce c u n o a ş ­ tem e f a p t u l că u n n u m ă r de autori dedi­ caţi l i t e r a t u r i i p e n t r u c o p i i a u s u s ţ i n u t a c e s t repertoriu cu lucrări de b u n ă calitate : A l e ­ xandru Milrti, (irigore Băjenaru, M i h a i Tican R u m a n o , V i r g i l Stoenescu şi alţi c î ţ i v a a u prezentat la m i c r o f o n scenarii originale sau a d a p t ă r i şi d r a m a t i z ă r i r a d i o f o n i c e , d u p ă p i e ­ se d e t e a t r u şi l u c r ă r i b e l e t r i s t i c e d e s t i n a t e c o p i i l o r şi t i n e r e t u l u i . Apariţia benzii de magnetofon în anul 1951 şi, î n c e p î n d c u a n u l 1952, folosirea ei sistematică în emisiunile radiofonice, avea să r i d i c e c o n s i d e r a b i l şi c a l i t a t e a întregului program, inclusiv a emisiunii atît de în­ drăgită de m i c i i ei ascultători. Baza m a t e r i a ­ lă e r a asigurată ; l a dispoziţia r e a l i z a t o r i l o r stăteau s t u d i o u r i şi i n s t a l a ţ i i moderne.

La 2 4 august 1 9 4 4 , s e d i u l „Societăţii de Radiodifuziune", situat în s t r a d a Bcrthelot din Bucureşti, a fost distrus de bombarda­ mentele bitleriste. Imediat după eliberarea Bucureştiului, a u fost amenajate s t u d i o u r i de e m i s i e la L i c e u l Sfîntul S a v a , d e u n d e , î n primele l u n i , s-au d i f u z a t ştiri, comentarii şi c r o n i c i . A b i a l a s f î r ş i t u l a n u l u i 1 0 4 4 , s-au dat în f o l o s i n ţ ă , î n aceeaşi c l ă d i r e , s t u d i o u r i muzicale şi p e n t r u emisiuni complexe, în genul teatrului radiofonic. Lipsa „studiou­ l u i d e t e a t r u " a a m î n a t reluaTca e m i s i u n i l o r teatrale p e n t r u începutul a n u l u i 1945.A fost un a n de pregătire organizatorică, pentru reluarea consistentă a unei emisiuni deve­ nită tradiţională. Şi î n t r - a d e v ă r , a n u l 1 9 4 6 aduce o înnoire evidentă în montările pen­ t r u m i c r o f o n , a t î t p e n t r u a d u l ţ i c î t şi p e n ­ tru copii. Apare o problematică nouă în scenariul radiofonic, apar n o i nume de autori. E m i s i u n i l e se î n r e g i s t r e a z ă . î n c o n t i n u a r e , „pe v i u " . M u l t e s c e n a r i i , scrise special p e n ­ tru copii, unele foarte valoroase, atît d i n punct d e v e d e r e a l c o n ţ i n u t u l u i , c î t şi a l spectacolului î n s i n e , se p i e r d , d i n p ă c a t e , în eter. Este i n c o n t e s t a b i l , însă, f a p t u l că

Înregistrarea m a g n e t i c ă v a a d u c e suprima­ rea improvizării şi s t a t o r n i c i r e a replicii adecvate. Pe lîngă regia artistică şi r e g i a tehnică, m a g n e t o f o n u l cere i m p e r i o s o r e g i e s p e c i a l ă d e s t u d i o şi o r e g i e m u z i c a l ă . A s t ­ fel, realizatorii teatrului radiofonic pentru c o p i i se î n m u l ţ e s c ; e v i d e n t , î n a v a n t a j u l c a ­ lităţii e m i s i u n i i . Înregistrările pe banda de magnetofon, s p o r a d i c e l a î n c e p u t , se d i f u z e a z ă , c u r e g u ­ laritate, de două o r i p e lună. între a n i i 1952 şi 1 9 6 0 . P r a c t i c , î n c a d r u l e m i s i u n i i d e t e a ­ tru r a d i o f o n i c se i n t e r c a l e a z ă s c e n a r i i l e r a ­ d i o f o n i c e p e n t r u c o p i i . A c u m se p u n e c u i n ­ sistenţă problema alcătuirii unui reperto­ riu pe b a z e ş t i i n ţ i f i c e . A c e s t l u c r u se v a realiza, începînd chiar cu anul 1952, p e n t r u teatrul r a d i o f o n i c adresat adulţilor. I n s c h i m b , t e a t r u l r a d i o f o n i c p e n t r u c o p i i se v a a d a p t a n o i l o r cerinţe a b i a î n a n u l 1 9 6 0 , cînd e m i ­ s i u n e a v a d e v e n i de-sine-stătătoare, c u t r a n s ­ m i s i i periodice stabile, în fiecare săptămînă. D i n punct de vedere literar. ..Teatrul r a ­ diofonic pentru c o p i i " are m e r i t u l de a f i îmbogăţit literatura dramatică originală, c u zeci d e lucrări, unele d i n t r e ele de u n n i v e l r e m a r c a b i l , c a v a l o r i a r t i s t i c e şi e s t e t i c e . I n

www.cimec.ro

83

special, dramatizările radiofonice d u p ă opere a l e s c r i i t o r i l o r r o m â n i şi s t r ă i n i , c l a s i c i s a u contemporani, a u creat u n tezaur de valoare culturală apreciabilă. Să n o t ă m aici numai cîteva d i n t r e ele, spre e x e m p l i f i c a r e : Spec­ tacolul Alecsandri, realizat de M i h a i Beniuc p r i n dramatizarea cunoscutelor : Legenda Ciocîrliei, Dan căpitan de plai şi Pcneş Curcanul ; Cartea cu jucării, dramatizare de Vasile Mănuceanu după Tudor Arghezi ; Vijclioşii, dramatizare de C o n s t a n t i n Teodori după c a r t e a Balonul e rotund de Eugen B a r b u ; Şcoala din Humuleşti, dramatizare d e I o n L u c a d u p ă Amintiri din copilărie de I o n C r e a n g ă ; întîlnirc cu eroii lui Delavrancea, dramatizare de M i h a i l D a v i d o g l u după schiţele : Bunicul, Bunica şi p o v e s t i r e a Neghiniţă ; Făt-Frunios din lacrimă, dramatiza­ re de Mircea Ştefănescu după basmul lui M i h a i l E m i n e s c u etc. Din patrimoniul culturii universale, notăm cîteva d i n t r e cele m a i r e m a r c a b i l e realizări ale „Teatrului radiofonie pentru copii" : David Coopcrficld şi Micuţa Doritt (Char­ les Dickens), Cei trei muşchetari (Alexan­ dre Dumas), Emil şi detectivii (Erick K ă s t n e r ) , Nils Ilolgerson (Selma Lagerliiff), Siniiur pc lume (Mector M a l o t ) , Aventuri­ le lui Cippolino (Gianni Bodnri) etc.

m a t i c e scrise special p e n t r u m i c r o f o n o g l i n ­ desc v i a ţ a copiilor d i n ţara noastră, pre­ ocupările l o r , evenimentele memorabile şi în transformările revoluţionare petrecute ţara noastră începînd c u 23 A u g u s t 1944 şi p î n ă î n z i l e l e n o a s t r e . Să amintim aici de scenariile radiofoni­ ce o r i g i n a l e , s c r i s e s p e c i a l p e n t r u c o p i i , în s p i r i t u l a c t u l u i de cultură socialist : Barajul d e I o n M ă r g i n e a n u ; Digid albastru de Pe­ tre L u s c a l o v ; Taina castelului de luliu B a ţ i u ; Drumul victoriei de Gavrilă Săcădat şi N o e S m i r n o v ; Semnalele salvatoare d o V i r g i l S t o e n e s c u ; Copilul şi luna de N i ­ c o l a e T ă u t u ; Jurnalul unei prietenii de 0v i d i u Zotta etc. „Teatrul r a d i o f o n i c p e n t r u c o p i i " , pus în s l u j b a educaţiei c o m u n i s t e a t i n e r e i genera­ ţii, a e v o c a t t r e c u t u l de l u p t ă a l p a r t i d u l u i şi poporului, a afirmat valorile naţionale d i n l i t e r a t u r ă şi a r t ă . A i c i e s t e c a z u l să a m i n t i m d e s c e n a r i i l e : înlîi este ţara de A r c a d i u Marinescu Nour. Drumuri (dedicat luptelor feroviarilor din 1933) de Vasile C o j o c a r i i ; Jurămîntul de Horia Lovinescu (frescă a z i l e i d e 2 3 A u ­ g u s t 1 9 4 4 ) ; Zile care nu se uită (evocare glorioasă a insurecţiei naţionale antifasciste) de Mircea M u r e ş a n ; într-o noapte (scena­ r i u i n s p i r a t d i n l u p t a în ilegalitate a c o m u ­ n i ş t i l o r ) d e D a n T ă r c h i l ă ; Bălcescu şi Tu­ dor Vladimircscu de A l e x a n d r u Mitru : Barbu Delavrancea şi Petre Ispireseu de Grigore Băjenaru ; Misiunea căpitanului Petrea de Mihnea Gheorghiu ; A răsărit un luceafăr : Eminescu şi Ion Creangă de M i r c e a Ştefănescu etc. Sutele, m i i l e de s c r i s o r i sosite d i n toată ţara p e a d r e s a „Teatrului radiofonic pentru c o p i i " a t e s t ă p o p u l a r i t a t e a d e c a r e se b u c u ­ ră e m i s i u n e a , îi î n c r e d i n ţ e a z ă pe r e a l i z a t o r i d e r e u ş i t a t r a n s m i s i i l o r şi î i s t i m u l e a z ă p e n ­ tru n o i creaţii a r t i s t i c e , p e n t r u propagarea în c o n t i n i m r e a p e r m a n e n t e l o r spirituale ro­ mâneşti, pentru întreţinerea cultului mari­ lor valori.

i

Desigur că o c o n t r i b u ţ i e la f e l de im­ portantă a „Teatrului radiofonic p e n t r u co­ pii" la tezaurul c u l t u r i i noastre naţionale este acela de a f i dezvoltat şi consolidat genul dramatic radiofonic : scenariul radio­ fonic pentru copii, o r i g i n a l . Lucrările dra­

www.cimec.ro

TEATRUL

DE

A M A T O R I

P U T E R E A ŞI A D E V Ă R U L
de Titus Popovici în interpretarea Teatrului Popular din Rîmnicu Vîlcea

P r i n t r e c o l e c t i v e l e d e artişti a m a t o r i care îi d i s t r i b u i e j u d i c i o s , i a r a t u n c i c î n d n u g ă ­ şi-au c î ş t i g a t de-a l u n g u l anilor un bine­ seşte o m u l p o t r i v i t p e n t r u i n t e r p r e t a r e a u n u i personaj, îl caută printre muncitori, prin m e r i t a t p r e s t i g i u , se n u m ă r ă şi T e a t r u l P o p u ­ ş c o l i , p e s t r a d ă , p î n ă c î n d se p o a t e declara lar d i n Puinnicu Vîlcea. Succesele obţinute m u l ţ u m i t . A ş a s-a î n t î m p l a t ş i d e a s t ă d a t ă , de c o l e c t i v u l sudat şi a m b i ţ i o s o l c a s e i de în persoana l u i M . Reicher c a r e , d e ş i n-a c u l t u r ă v î l c c n e i-au a d u s , c u m a i b i n e de m a i u r c a t p e scenă d i n a n i i l i c e u l u i , a f o s t zece a n i î n u r m ă , t i t l u l d e d i s t i n c ţ i e d e t e a ­ totuşi e x c e l e n t î n r o l u l l u i Petre Petrescu. tru popular, care încununează alte zece I n acelaşi c h i p a reuşit p r o f e s o r u l D e m . M o d i s t i n c ţ i i o b ţ i n u t e l a f e s t i v a l u r i l e şi c o n c u r s u ­ ţoc s ă r e a l i z e z e u n P a v e l S t o i a n p l i n d e f o r ţ ă r i l e r e p u b l i c a n e , p r i n t r e c a r e aceea de l a u r e a t i n t e r i o a r ă , c o n v i n g ă t o r , c u n e a ş t e p t a t e şi r a ­ (şi m e d a l i a d e a u r ) î n 1 9 6 5 , p e n t r u t e a t r u l f i n a t e n u a n ţ e d e u m b r ă şi l u m i n ă ; l a f e l a d r a m a t i c , şi d e d o u ă o r i i a r ă ş i l a u r e a t ( 1 9 6 9 reuşit Dumitru Vlăduţ să marcheze uma­ şi 1 9 7 1 ) , p e n t r u s p e c t a c o l e d e o p e r e t ă . n i s m u l consecvent şi pasiunea lui Mihai T e a t r u l p o p u l a r vîlcean abordează u n re­ Duma. Caracterul optimist al hîtrului Ion pertoriu ambiţios şi încrezător în forţele prilejuieşte l u i M i r c e a C r o i t o r u o remarca­ proprii. Nu lipsesc clasicii dramaturgiei bilă compoziţie, d u p ă c u m Nelu Stroe ne noastre — Alecsandri şi C a r a g i a l e — nici t r a n s m i t e c ă l d u r a şi o m e n i a l u i M o ş N i c h i a u t o r i i de f r u n t e d i n t r e cele d o u ă războaie f o r . G i n e l C i o b ă n e s c u s-a a p r o p i a t c u s i n c e r i ­ mondiale — M i h a i l S o r b u l , G h . C i p r i a n , tate de Vasile O l a r u , evitînd dezvăluirea u n i ­ A l e x a n d r u Kiriţescu, M i h a i l Scbastian, T u d o r laterală a p e r s o n a j u l u i . Se c u v i n c i t a ţ i , î n Muşatescu, nici clasici a i d r a m a t u r g i e i uni­ continuare, Fivi Mininges (Marta), Valentin versale (Moliere cu Avarul, O'Neill, cu Slabii (plin de vervă în T i b c r i u M â n u ) , Bică Dincolo dc zare) n i c i , bineînţeles, c o n t e m p o ­ Ioneseu (Andrei), Dorel Popa (Traian Măr a n i i — H o r i a L o v i n e s c u , c u Citadela sfărîrieş), Const. T e o d o r e s c u ( D o c t o r u l M a r t i n ) e t c , mată, L u c i a D o m e t r i u s c u Vlaicu şi feciorii p e n t r u contribuţia l o r la reuşita s p e c t a c o l u l u i . lui şi T r e i generaţii, A u r e l Baranga cu Opi­ U n decor funcţional, care p u n e concomi­ nia publică şi Interesul general, Paul Everac tent în l u m i n ă principalele p l a n u r i de joc, c u Camera de alături etc. conferind spectacolului c o n t i n u i t a t e şi a l e r De data a c e a s t a , c o l e c t i v u l s-a încumetat teţe, p o a r t ă iscălitura r e g i z o r u l u i şi a lui să j o a c e Puterea şi Adevărul de T i t u s Po­ Iulius Meltzer. Lumina în spectacol are u n p o v i c i , p i e s ă î n c a r e c a r a c t e r e l e şi dinamica r o l d i f i c i l şi i m p o r t a n t , i a r r e z o l v ă r i l e mai­ acţiunii sînt p i e t r e de încercare c h i a r p e n t r u o r u l u i T i t i Constantincscu, de la T e a t r u l M i c , u n c o l e c t i v d e t e a t r u p r o f e s i o n i s t şi pune sînt excelente. piedici greu d e trecut u n u i colectiv de ama­ t o r i , c h i a r d a c ă e x p e r i e n ţ a s a se n u m ă r ă î n U n s p e c t a c o l a l e c h i l i b r u l u i şi a l f o r ţ e i d e a n i şi s u c c e s e . convingere, rezolvat cu remarcabil simţ o l Cred că r e m a r c a b i l u l e c h i l i b r u , lipsa de d i s c i p l i n e i de u n c o l e c t i v de a m a t o r i , care o s t e n t a ţ i e şi r i t m i d b i n e dozat demonstrate a d a u g ă astfel b o g a t u l u i său p a l m a r e s artistic d e e c h i p a d i n B î m n i c u V î l c e a se d a t o r e s c , î n p a g i n a u n u i n o u şi v e r i t a b i l s u c c e s . p r i m u l rînd, regizorului D. D. Neleanu, vechi c o l a b o r a t o r şi p r i e t e n d e n ă d e j d e a l t e a t r u ­ lui. E l cunoaşte îndeaproape pe i n t e r pwww.cimec.ro reţi,

Mihai Crişan

A n u l XXX

Teatrul românesc pe scenele l u m i i
Expansiunea în lume a valorilor teatrului românesc se defineşte ca un convingător şi strălucit rezultat al şanselor de dezvoltare oferite artei pe terenul libertăţilor socialiste. Multiplele afirmări pe scenele lumii, mai îndepărtate sau mai apropiate, nu le putem înscrie în zodia coincidenţei, hazardului. In opinia publică internaţională s-a impus în mod categoric însu­ şirile definitorii ale teatrului nostru. în limbajul criticii dramatice din străinătate, s-au formulat şi cîntărit aceste trăsături specifice şi determi­ nantele structurale, calificativele care predomină fiind : originalitate, vitalitate, virtuozitate in şcoala actorilor, instinct şi tehnică, gîndire şi viziune regizorală, spirit de echipă, concepţie programatică. Am „ex­ portat" în ultimii 30 de ani un teatru apt să intereseze şi, adesea, să entuziasmeze un public diferit, prin neobişnuita vigoare a talentului actoricesc, prin îndrăzneala construcţiilor regizorale, printr-un profund mesaj umanist. E semnificativ faptul că istoria teatrului românesc n-a cunoscut pînă în anul 1956 nici un turneu în străinătate finanţat de stat, ci doar cîteva sporadice ieşiri în lume ale cîte unei trupe, îndeobşte sol­ date cu mari tristeţi financiare. Atari întreprinderi se săvîrşeau în indiferenţa generală a autorităţilor vremii — cînd nu funcţiona chiar dezaprobarea lor. Aspiraţia dc a impune scena românească in cir­ cuitul teatrului unix>ersal era, în trecutul mai îndepărtat şi mai puţin îndepărtat, o ambiţie la hotarele visului. Această ambiţie a funcţional insă cu pasiune, urmărind şi stimulînd multe vocaţii, cu reuşite spo­ radice răzleţe. Au existat, bineînţeles, de-a lungul timpului, victorii individuale, nume de mari artişti care au strălucit într-o ţară sau alta — dar o afirmare globală a mişcării noastre teatrale, a conceptului de teatru românesc ca atare, nu a fost j)Osibilă. Ne propunem unei scurte istorii peste hotare, să extrase din presa in rînd urile dc faţă dincolo de schiţarea (in date şi titluri) a turneelor teatrelor oferim şi un set de citate critice, mondială. sumară a dc dramă reprezentative,

Prima afirmare internaţională care a inaugurat seria neîntreruptă d e „ieşiri în l u m e " s-a p r o d u s , î n c h i p f i r e s c , p a t r o n a l ă d e n u m e l e l u i C a r a g i a l e : 0 scrisoare pierdută, în i u n i e 1956, la Paris, la Festivalul I n t e r n a ţ i o n a l de A r t ă D r a m a t i c ă . P r i m a scenă a ţării, Teatrul Naţional „ I . T.. C a r a g i a l e " , a dus în primul său turneu internaţional capodopera l u i Caragiale, în regia l u i Sică Alcxandrcscu, nlăturîndu-şi comedia lui M i h a i l S o h a s t i a n Ultima oră, în regia l u i M o n i G h e l e r l e r . A fost u n p r i m m a r e succes i n t e r n a ţ i o n a l d e p u b l i c şi d e p r e s ă . A l d o i l e a a a v u t loc a n u l următor, 1957, în iulie, la Veneţia. în c a d r u l „Zilelor Festivalului International Goldoni", cu montarea Bădă­ ranilor, de asemenea în regia l u i Sică A l c x a n d r c s c u . Marile ziare italiene n u publicat imediat c r o n i c i e x t r e m de a m p l e , elogioase, la adresa actorilor, scenografiei, regiei, cro­ n i c i c a r e p r e c e d c a t o n şi a p r e c i e r e t o t c e se s c r i e d e a t u n c i î n c o a c e , c u p r i l e j u l i e ş i r i ''»r noastre peste hotare. In 1958, Naţionalul bucureştean s-a deplasat în fîniunea S o v i e t i c ă c u u n a f i ş c a r e a c u p r i n s , a l ă t u r i d c 0 scrisoare pierdută ş i Bădăranii, Bevizorul d e G o g o l , Steaua fără nume de M i h a i l S e b a s t i a n , Anii negri d e A u r e l D a r a n g a şi N'colae M o r a r u . Succesul interpretării lui Goldoni în patria sa a f o s t egalat de cel

80

www.cimec.ro

al interpretării c a p o d o p e r e i lui Gogol d e p r e s ă şi d e o a m e n i i de teatru a u turneului, aprecierile întîlnindu-se in presa occidentală.

l a el acasă. P r i m i r e a entuziastă făcută de p u b l i c , a t e s t a t d i n n o u v a l o a r e a s p e c t a c o l e l o r şi c a l i t a t e a unghi de incidenţă cu punctele de vedere din

Itinerariile T e a t r u l u i Naţional „I. L . Caragiale" cuprind în continuare vizite în Iugoslavia, ( B e l g r a d , 1 9 0 6 ) u n d e , a l ă t u r i d e c l a s i c a p i e s ă d e r e z i s t e n ţ ă O scrisoare pier­ dută, s-au p r e z e n t a t Moartea unui artist de H o r i a Lovinescu în regia l u i Horea Popescu, Oameni şi şoareci de S t e i n b e c k , î n r e g i a l u i AJ. F i n ţ i ; î n acelaşi a n , t e a t r u l a fost î n turneu la Budapesta şi V i e n a , a c e l o r a ş i t i t l u r i a d ă u g i n d u - l i - s e p i e s a r o m â n e a s c ă Oameni care tac d e A l . V o i t i n , î n r e g i a l u i M i h a i B e r e c h e t . I n 1 9 6 9 , u n t u r n e u î n R . S. Ceho­ s l o v a c ă c u Coana Chiriţa, prelucrarea l u i T u d o r Muşatescu, în regia l u i H o r e a Popescu. In 1970, la Paris, la Festivalul Teatrului Naţiunilor, a m fost prezenţi t o t cu Coana Chiriţa ; i a r în I t a l i a , în acelaşi a n , l a Florenţa, la „Bassegna I n t e r n a z i o n a l e d e i T e a t r i S t a b i l i " , c u Regele Lear, în regia l u i B a d u Penciulescu ; în 1 9 7 1 , la B e l g r a d , la B I T E F , c u a c e e a ş i r e p r e z e n t a ţ i e . T o t i n 1 9 7 1 , î n U . B . S . S . , c u Coana Chiriţa şi Camera de alături d e P a u l E v e r a c , î n r e g i a l u i I o n C o j a r ; 1 9 7 2 , I u g o s l a v i a , l a Z a g r e b şi B e l g r a d , d i n n o u Coana Chiriţa î m p r e u n ă c u Deckct de A n o u i l h în regia l u i Horea Popescu ş i Cui i-e frică de Virginia Woolf ? d e A l b e e . î n 1 9 7 3 , d i n n o u l a B e l g r a d , l a B I T E F , c u Să nu-ţi faci prăvălie eu scară de Eugen Barbu, î n r e g i a S a n d e i M â n u , şi T r e i fraţi gemeni veneţieni, d u p ă C o l a l l o , în r e g i a l u i D a v i d E s r i g . In afara primei noastre scene, nenumărate alte colective teatrale şi-au impus . . f i r m a " la numeroase f e s t i v a l u r i , c o n f r u n t ă r i , c o l o c v i i şi î n t î l n i r i i n t e r n a ţ i o n a l e s a u a u efectuai vizite demonstrative pe diferite meridiane. Un loc d e majoră importanţă în modelarea realităţii teatrului românesc în conştiinţa teatrală mondială l-a o c u p a t , în d e c e n i u l a l şaptelea. T e a t r u l d e C o m e d i e d i n Bucureşti. Acest c o l e c t i v a r e la a c t i v u l său, d e l a i n f i i n ţ a r e ( 1 9 6 0 ) . 1 7 t u r n e e î n l u m e . E l s-a f ă c u t c u n o s c u t p u b l i c u l u i d i n F r a n ţ a , U.B.S.S., R.D.G., R.F.G., Italia, A u s t r i a , Cehoslovacia, Polonia, Iugoslavia, Israel, Suedia, Danemarca, Bulgaria, Ungaria. Reprezentaţii cu piese ca : Prietena mea Pix, de V. E m . Galan, regia B a d u P e n c i u l e s c u ; Şeful sectorului suflete de A l . M i r o d a n , regia M o n i G h e l e r t e r ; Opinia publică d e A u r e l B a r a n g a , r e g i a M i h a i B e r e c h e t ; Capul de răţoi d e G h . C i p r i a n , r e g i a D a v i d E s r i g ; Croitorii cei mari din Valahia de A l . Popescu, regia

„Este o mare plăcere să poţi sem­ nala o trupă dc teatru de mina înlîi, probabil una din cele mai bune din Europa, una din cele mai complete Ui ora actuală : aceea a Teatrului Na­ ţional din Bucureşti. Ea ne-a oferit una după alta două lovituri, 0 scri­ s o a r e p i e r d u t ă şi U l t i m a o r ă , Caragiale şi Sebastian, în două seri cu totul remarcabile, ce ne-au evocat timpul fericii cînd la Paris se juca comedie, ca nicăieri în lume".

„ B e v i z o r u l lui Gogol l-am văzut de multe ori pe scenele teatrelor noastre din Moscova, din Leningrad şi alte mari oraşe ; am văzut şi interpreţi excepţionali ai acestor roluri celebre. Dar pot spune fără exagerare că Tea­ trul „Caragiale" a creat un spectacol perfect, într-adevăr gogolian, cu multe personaje rezolvate seînteietor, un spectacol de ansamblu".

(A.

Şaps,

„Literaturnaia

Gazeta",

(And re P a u l tion", Paris)

Anioine,

„L'informa-

Moscova)
„încurcăturile Coanei Chiriţa... fac obiect id unei comedii muzicale care ţine de opera comică, de opera-bufă extinsă; de opera semi-Chătelet, semifolclorică ; de circ şi de marionete, căci personajele sînt machiate ca pă­ puşi ; actorii au un joc cutezător de guignol, totul în spiritul farsei, în efecte clovneşti, care se conjugă cu galopuri reuşite, urmăriri, sarabande, cont ra-dansuri executate într-un ritm trepidant, totul cu măiestrie. Asistăm, aşadar, la o nouă formulă de stil popular, bazată pe folclor. Un comic eficace".

„Poate vă va părea ciudat, dar a fost nevoie de ediţia Bădăranilor ofe­ rită de Teatrul Naţional din Bucu­ reşti, în cadrul festivalului goldonian, pentru a aduce din nou vorba despre tradiţia interpretativă italiană, sau, pentru a fi mai exacţi, despre lecţia de artă a celor mai mari comedieni ai noştri din sec. XIX... Bădăranii din Bucureşti au fost cel mai veneţian spectacol, demonstrînd o tradiţie latină şi în special italiană".

(Paolo

Emiliio

Poesio,

„La

Na(Paul Lottis Mignon, Radio Paris)

zkxne", F l o r e n ţ a )

www.cimec.ro

87

Lucian Giurchescu, a u făcut cunoscute spectatorilor d i n n u m e r o a s e ţâri, t i m b r u l spe­ cific al scriiturii dramnturgice originale. Totodată, evantaiul de titluri d i n repertoriul Teatrului d e Comedie a fost suportul unor efervescente căutări de expresie teatrală, argumentul u n o r solide exegeze regizorale, efectuate a s u p r a u n o r m a r i texte d i n l i t e r a ­ t u r a u n i v e r s a l ă , c l a s i c ă şi c o n t e m p o r a n ă : Troilus şi Cresida d c S h a k e s p e a r e şi Umbra d e E . S v a r ţ , î n r e g i a l u i D a v i d E s r i g , Svejk în cel dc-al doilea război mondial, Muttcr Courage, ş i Un om = un om d e B . B r e c h t , Rinocerii şi Ucigaş fără simbrie de Eugen l o n e s c u , Chcr Antoine d e A n o u i l h şi Indienii d e K o p i t , toate p u r l i n d semnătura regizo­ rală a l u i L u c i a n G i u r c h e s c u , a u c o n s t i t u i t afişele m u l t o r călătorii peste h o t a r e . Teatrul d e C o m e d i e a cîştigal l a T e a t r u l N a ţ i u n i l o r d i n P a r i s patru premii, în mod consecutiv, „pentru cea m a i h u n ă p a r t i c i p a r e naţională" ; distincţii care, l a t i m p u l respectiv, însemnau u n eveniment de reale proporţii în stimularea mişcării noastre teatrale. U n r o l d e p r i m o r d i n l-a j u c a t l a i m p u n e r e a teatrului nostru pe plan mondial şi a n s a m b l u l a r t i s t i c a l T e a t r u l u i „ L u c i a S t u r d z a Buhmdra", prezent în lume cu urmă­ t o a r e l e afişe d e t u r n e u : 19G0 — l a B u d a p e s t a , c u T r e i generaţii de Lucia Dcmctrius, Azilul de noapte d e M a x i m G o r k i , Mainouret de G. Sarment, Moartea unui comis-voiajor de A r t h u r Miller ; 1906, la Leningrad ş i M o s c o v a , c u D-alc carnavalului de Cara­ giale, regia Lucian P i n t i l i e , Opera de trei parale de B . Brecht, regia L i v i u Ciulei ; 1 9 6 9 , l a F l o r e n ţ a ( l a „ B a s s e g n a I n t e r n a z i o n a l e d c i T e a l r i S t a b i l i ) c u Moartea lui Danton d e B i i c h n e r , r e g i a L i v i u C i u l e i , şi î n a c e l a ş i a n , l a P a r i s ( l a F e s t i v a l u l T e a t r u l u i N a ţ i u ­ n i l o r ) , c u D-ale carnavalului. I n 1 9 7 0 — d i n n o u l a Florenţa ( t o t l a „Bassegna Inter­ n a z i o n a l e d e i T e a t r i S t u b i l i " ) c u Nepotul lui Rameau de Diderot, î n regia l u i D a v i d E s r i g , şi Leoncc şi Lena de Biichner, regia L i v i u Ciulei. In anul 1970, teatrul „Bulandra" a m a i călătorit în R.F.G. (Bcgensburg, F r a n k f u r t p e M e i n , E s s e n ) c u Lconce şi Lena ş i Tandreţe şi abjecţie de Teodor Mazilu în r e g i a l u i E m i l M â n d r i e ; a p r e z e n t a t l a B I T E F Nepotul lui Rameau şi Leonce şi Lena. A p a r t i c i p a t , d e a s e m e n e a , î n acelaşi a n , l a E d i n b u r g , l a F e s t i v a l u l tradiţional d i n c a p i -

„...Dcpărtîndu-se de tratarea natura­ listă, Radu Penciulescu se angajează cu hotărîre, demonstrativ, în teatrali­ zare. E l a încercat să înglobeze în concepţia sa despre L e a r , remarca lui Camus că în teatrul lui Shakespeare „pasiunile trupeşti conduc hora**. Pen­ ciulescu clarifică astfel cu succes, prin intermediul unor reacţii fizice, ceea ce este mai puţin expresiv în planul ver­ bal... Din punct de vedere formal, Penciulescu a folosit cu curaj cuceri­ rile teatrului universal, fără a imita nimic. Pentru el, teatrul modern este un fenomen ce ţine de teatrul uni­ versal, prin care poate şi trebuie să se exprime orice regizor contemporan".

tr-un adevărat circ, cu clovnii, anima­ lele sale savante şi dansatoarele sale pe sîrmă... E foarte greu dc adus într-o comedie emfatică mai multă vivacitate şi dragoste de viaţă".

(B.

Podrot-Delp.ech,

„Le Monde",

Paris)
„Da, actori flarea acesta este ştiu să-şi ţină tăiată". teatru. publicul Da, cu aceşti răsu­

(despre Troilus Gauthiier

şi C r e s i d a

— J. J. Paris)

„ L e Fiigaro",

(„Politika",

Belgrad).

„Surprinde la T r o i l u s şi C r e s i d a ima­ ginea lucidă, crudă a războiului, sa­ tira dezlănţuită reduce raporturile umane cele mai subtile la expresia lor cea mai simplă, mai palpabilă... Ni s-a desenat tabloul burlesc al împreju­ rărilor în care triumfă puterea, şire­ tenia, pofta, instinctul, şi îşi croieşte drum spre eternitate mitul..."

„Este sigur că aceşti mari prieteni ai visului şi ai povestirii, aceşti mari imaginativi, plini de ironie şi dc far­ mec, care sînt românii, se pricep mai bine ca oricine să materializeze, dar într-un chip foarte aerian, ricoşeurile fantasticului pc suprafaţa realului".

(J. J . Gauthiier „ L e F i g a r o " ,

Paris)

„...Regizorul Lucian Giurchescu a dăruit piesei lui lonescu o interpretare originală, realizind un spectacol de dimensiuni noi şi valori noi, foarte deosebite de celelalte montări ale B i -

nocerilor. (Gilles-Sandiier, Paris)
...„Generali, bufoni şi prefac în T r o i l u s ş i C r e s i d a îndrăgostiţi scena în­

„Arts-Spectacles,

...în rolul lui Berangcr, Radu Beligan a dovedit că este prin excelenţă un artist intelectual, reflexiv...".

(„Kol-Haam"

Israel).

88

www.cimec.ro

t a l a S c o l i e i , c u Leonce şi Lena şi D-ale carnavalului. A p o i , în 1972 ( m a i ) , î n O l a n d a , c u aceleaşi d o u ă m o n t ă r i , i a r în t o a m n a aceluiaşi a n , î n R.D.G. (Berlin), cu prilejul „Săptăminilor festive berhneze'', c u D-ale carnavalului. Aşa c u m arată limpede, răspicat extrasele d i n presă, turneele Teatrului „Uulandra" au desenat p e harta mondială a mişcării teatrale ceea ce L i v i u Ciulei denumea „calitatea competitivă a teatrului românesc". A l t e cîteva teatre bucureşlene a u efectuat n u m e r o a s e v i z i t e peste hotare. T e a t r u l M i c a p r e z e n t a t i n U n i u n e a S o v i e t i c ă ( 1 9 7 0 ) şi I n I u g o s l a v i a ( 1 9 7 1 ) Jocul ielelor de Camil P e l r e s c u , î n r e g i a l u i C r i n T c o d o r e s c u , Baltagul d e M i h a i l S a d o v e a n u , î n a d a p t a r e a şi r e g i a l u i R o d u P e n c i u l e s c u , Preţul d e Arthur M i l l e r , î n r e g i a l u i C r i n Teodorescu. T e a t r u l „ C . 1. Nottara" a p a r t i c i p a t , î n a p r i l i e 1 9 6 9 , l a F e s t i v a l u l d c t e a t r u d c l a Nancy ( F r a n ţ a ) c u s p e c t a c o l u l Viziuni flamande ( c o m p u s d i n p i e s e l e Cristofor Columb şi blscurial de Michel de Ghelderode), în regia l u i D i n u Cernescu. I n c o n f r u n t a r e a interna­ ţ i o n a l ă <!<• la N a n c y . s p e c t a c o l u l a fost c o n s i d e r a t ca o d e m o n s t r a ţ i e r e a l a d e p r o f e s i o n a ­ l i s m t e a t r a l , apreciate f i i n d „violenţa interioară a s e n t i m e n t e l o r " , „şocul expresiei c o r p o ­ r a l e ş i v e r b a l e " . I n 1 9 7 0 , a c e l a ş i c o l e c t i v a p r e z e n t a t Viziuni flamande în Danemarca, la Festivalul Internaţional de la Aarhaus, t u r n e u l continuîndu-se apoi la Copenhaga, Odensee şi I l o l s t e b r o , ş i , l a s o l i c i t a r e a i n s i s t e n t ă a t e a t r u l u i S v e n s k a d i n H e l s i n k i , p r e l u n g i n du-se i n F i n l a n d a . T o t î n acelaşi a n , n o t ă m t u r n e u l d i n I u g o s l a v i a , l a i n v i t a ţ i a T e a t r u l u i d e d r a m ă d i n B e l g r a d ; î n p r o g r a m — Petru Rareş d e H o r i a Lovinescu, în regia Soranei C o r o a m ă , şi Crimă şi pedeapsă, după Dostoievski, î n regia Sandei M a n u . I n anul 1973 T e a t r u l „ N o t t a r a " a p u r t a t î n t r - u n a l t t u r n e u , d e a s t ă d a t ă î n B . S. C e h o s l o v a c ă ( l a P r a g a , B r a t i s l a v a , B r n o ) , s p e c t a c o l e l e : Şi eu am fost în Arcadia d e H o r i a L o v i n e s c u , î n regia l u i D a n N o s t n , O lună la ţară, d u p ă T u r g h e n i e v , î n r e g i a l u i I o n O l t e a n u şi Cei şase d e F r c d e r i k D a r d şi B o b e r t I l o s s e i n , î n r e g i a l u i G . B a f a e l . trul Alt a n s a m b l u care şi-a c î ş t i g a t u n b i n e m e r i t a t prestigiu Giuleşti. I n iarna anului 1 9 7 1 ,a prezentat la Copenhaga peste h o t a r e , este şi A a l s b o r g , Nunta Tea­ lui

„Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra" pune accentul pe arta regizorală. E l pare a întruni tradiţiile lui Stanislavski şi cele ale lui Brecht, de­ oarece în spectacolele sale, noi simţim «realismul psihologic şi social al lumii spirituale a eroilor» şi «realismul social-politic şi istoric al lumii înconjură­ toare»-".

„Ceea ce iese în evidenţă extrem de puternic din spectacolul sclipitor (Le­ o n c e ş i L e n a ) al lui Liviu Ciulei este totala modernitate a lui Buchner ; spectacolul e ca un mozaic teatral, unind laolaltă, strîns întreţesute cu textul plin de sugestii şi aluzii al dramaturgului, variate stiluri de inter­ pretare şi regie".

(„The („Leniingradskaia Pravda").

Times",

Londra)

„...Ce face din D ' a l e c a r n a v a l u l u i , o montare remarcabilă este inteligenţa CU care interpretarea conferă realitate fizică şi psihologică caracterelor de farsă, de obicei unidimensionale. Lu­ cian Pintilie demonstrează că realismul şi intriga excesiv complicată nu sînt necesarmente incompatibile. Se poate spune că spectacolul justifică marele renume al acestui teatru".

„Pentru Ciulei, acţiunile individuale trec pe planul al doilea. Spectacolul nu vrea să fie descrierea dramatică a morţii cîtorva puţini protagonişti... ci mai degrabă «epopeea unui popor şi a unui moment al istoriei»... In spa­ tele lui Danton al lui Buchner se pro­ filează umbra lui Hamlet".

(Râul Sera")
„Liviu

Rădice,

„Gorriere

Della

Ciulei

este

astăzi

unul

dintre

(„The

Times",

Londra)

„Umorul vizual românesc înlătură barierele lingvistice... regizorul Lucian Pintilie a captat toată savoarea umo­ rului şi vitalităţii robuste româneşti".

regizorii cu cea mai bogată imaginaţie din lume, iar modul său direct de a gîndi Leonce şi L e n a , ca un fel de capsulă temporală în lumea teatrului, către epica dezlănţuită a lui Brecht, pînă la dezlănţuirile devenite epice ale lui Ionesco — se dovedeşte virulent electric şi desigur eclectic".

(Clive („The S c o t s m a n " , Edinburg) mes )

Barnes,

„New

Y o r k Ti¬

www.cimec.ro

89

Figura de Beaiunarchais şi Meşterul Manole de Lucian Blaga, a m b e l e i n regia l u i Dinu Cernescu. in vara anului 1 9 7 2 , s-a înfăţişat in Polonia cu ...Eseu do T u d o r M u ş a t e s c u şi Măsură pentru măsură d e Shakespeare, spectacole s e m n a l e d e ase­ m e n i d e D i n u Cernescu ; aceleaşi m o n t ă r i a u fost preţuite i n t u r n e u l d i n t o a m n a a n u l u i 1973 d e s p e c t a t o r i i s o v i e t i c i d i n M o s c o v a şi L e n i n g r a d . I n acest a n ( i u n i e 1 9 7 4 ) , T e a t r u l C i u l e ş t i a f o s t î n I t a l i a , a d ă u g i n d m a i v e c h i l o r r e p r e z e n t a ţ i i , Meşterul Manole şi Măsură pentru măsură, r e c e n t a p u n e r e î n s c e n ă a d r a m e i Năpasta d e Caragiale, aceasta d i n u r m ă în regia l u i A l e x a V i s a r i o n . Pe t a b e l u l d e o n o a r e a l c o l e c t i v e l o r care a u p u r l a t d e p a r t e d e h o t a r e m e s a j u l c u l ­ t u r i i r o m â n e ş t i se a f l ă n e n u m ă r a t e a l t e t e a t r e d i n î n t r e a g a ţ a r ă . Teatrul Naţional d i n laşi „Vasile A e c s a n d r i " , d e c a n u l d e virstă a l scenelor naţionale, a r e l a a c t i v u l său cîteva t u r n e e i m p o r t a n t e , p r i n t r e c a r e c e l e d e l a V V e i m a r ( R . D . G . — 1 9 6 9 şi 1 9 7 3 ) , c u Galileo Galilci dc Brecht, montare realizată î n regia l u i F r i t z l l a v c m a n n ( l i n B e r l i n , Nu sînt turnul Eiffel d e E c a t e r i n a O p r o i u şiNunta din Perugia d e A l . Kiriţescu, î n regia Soranei C o r o a m ă , şi Sfinta Ioana a Abatoarelor de Brecht, în regia l u i l l a n n c s Fischer, director la T e a t r u l N a ţ i o n a l d i n W e i m a r . C u Iaşii în carnaval d e A l e c s a n d r i ş i Bolnavul închipuit de M o l i e r e , î n r e g i a C ă t ă l i n e i B u z o i a n u , s c e n a i e ş e a n ă s-a d e p l a s a t î n 1 9 7 1 î n B . P . P o l o n ă . D e u n p o p u l a r şi e n t u z i a s t s u c c e s s-a b u c u r a t T e a t r u l N a ţ i o n a l d i n C l u j c u p r i l e j u l v i z i t e l o r c o n s e c u t i v e î n I t a l i a ( P r a t o , şi F l o r e n ţ a — 1 9 6 8 , 1 9 6 9 , 1 9 7 0 ) u n d e a p r e z e n t a t Caligula d e C a m u s , Ifigenia în Aulis, d e E u r i p i d e , Visul unei nopţi de vară, de Shake­ s p e a r e şi p i e s e î n t r - u n a c t d e D . B . P o p e s c u . T e a t r u l d e D r a m ă şi C o m e d i e d i n C o n s t a n ţ a a p a r t i c i p a t , î n s e p t e m b r i e 1971, la f e s t i v a l u l a n u a l i n t e r n a ţ i o n a l d e t e a t r u d e l a M a d r i d c u Romanţioşii d e B o s t a n d şi t r i p ­ t i c u l Cine eşti tu ? d e P a u l E v e r a c , î n r e g i a l u i I o n M a x i m i l i a n . P r e s a s p a n i o l ă a a c o r d a t spatii largi echipei române, elogiind-0 p e n t r u „modalitatea e x t r e m d c contemporană de interpretare a clasicilor". C u n o a ş t e r e a r e c i p r o c ă , s c h i m b u l d e v a l o r i c u l t u r a l e a u r o d i t a l t e n u m e r o a s e şi e f i ­ c i e n t e t u r n e e b i l a t e r a l e ( d i a l o g u r i d i r e c t e î n t r e c o l e c t i v e t e a t r a l e r o m â n e ş t i şi s t r ă i n e ) d i n ­ t r e care a m i n t i m p r e z e n ţ a T e a t r u l u i d i n A r a d şi a T e a t r u l u i M a g h i a r d i n C l u j , î n U n g a ­ r i a ; r e p r e z e n t a ţ i i l e T e a t r e l o r N a ţ i o n a l e d i n C r a i o v a şi d i n T i m i ş o a r a , î n I u g o s l a v i a ; a l e t e a t r u l u i d i n P i t e ş t i , î n P o l o n i a ; a t e a t r u l u i d i n G a l a ţ i , î n B u l g a r i a şi I u g o s l a v i a e t c .

„Un spectacol ca J o c u l ielelor dc Camil Petrescu in viziunea Teatrului Mic dovedeşte o adevărată vocaţie pentru comunicarea plenară a ideilor printr-o artă actoricească şi regizorală majoră, plină de adevăr, şi nobleţe. Patosul ideatic al reprezentaţiei devine astfel cu adevărat memorabil".

— Teatrul «Nottara» din Bucureşti cu Escurial de Ghelderode sau Studioul din Amsterdam cu G r ă d i n a deliciilor de Arrabal — entuziasmul publicului tînăr s e dovedeşte spontan".

(Jacques Lernarchand, Littenaire", Paris)

„ L e Fiigaro

(,,Pravda")
„în metodica sa regizorală, fidelă ideii de a transpune pe scenă nu o piesă după un roman, ci romanul Baltagul ca atare, Radu Penciulescu a căutat cu sensibilitate cele mai bune soluţii scenice, capabile să exprime cu eficienţă esenţa şi multilateralitatea romanului lui Sadovcanu. La baza reuşitei stă, după părerea mea, un patetism rustic înnobilat a cărui de­ plină strălucire este izbitoare".

„Barajul limbii a fost străpuns ! Duccţi-vă să-i vedeţi pc români ! Nu ştiam aproape nimic despre România, dar, dc îndată ce actorii au apărut pe scenă, am avut noţiunea concretă a acestei ţări de vis, inteligenţă şi poe­ zie... Turneul românesc a arătat cît dc avansată este maniera de lucru a bucurcşlcnilor, ce actori minunaţi au şi ce desfătare poate fi teatrul...".

(„Poliliken",

Koponhaga)

(Luca

Pavlovdcd

„Oslobojdcnie",

Sarajevo)

„ E s e u r i a l . la Nanei/, o lecţie dc tea­ tru, demonstraţie de profesionalism... Trebuie să spun că, atunci cînd actori adevăraţi prezintă piese adevărate

„în faţa tehnicii desăvîrşile şi dina­ mice a teatrului «Nottara», ai prilejul să constaţi că teatrul nu este numai arta cuvinlului. Fascinează perfecta stăpînire a corpului, jocul crud pe viaţă şi pe moarte, tensiunea atît de înaltă a sentimentelor, încît publicului i s e taie răsuflarea"...

(,,Nya

Prcssen",

Helsinki)

90

www.cimec.ro

U n l o c de proeminenţă i n a f i r m a r e a strălucită a t e a t r u l u i n o s t r u î n c o n t e x t u l mon­ dial îl ocupă spectacolul p e n t r u copii, g e n î n care, d u p ă afirmaţiile u n a n i m e ale presei internaţionale, „ r o m â n i i o c u p ă u n l o c d e p r i m a m î n ă " . Cele d o u ă teatre specializate afiliate l a A S u T E J , T e a t r u l T i n e r e t u l u i d i n P i a t r a N e a m ţ şi T e a t r u l „ I o n C r e a n g ă " d i n B u c u r e ş t i , şi-au c i ş t i g a t u n s e r i o s r e n u m e i n t e r n a ţ i o n a l , d e m o n s t r î n d , f i e c a r e î n f e l u l s ă u , ş i c u m i j ­ loace artistice total d i f e r i t e , î n c a d r u l n e n u m ă r a t e l o r f e s t i v a l u r i destinate m i c i l o r spectatori, o r i g i n a l i t a t e a j o c i d u i t e a t r a l . T e a t r u l d i n P i a t r a N e a m ţ s-a c o n f r u n t a t c u p u b l i c u l t î n ă r d i n \{. F . G . ( M u n c b e n , N i i r n b e r g — 1 9 6 7 ) ; I t a l i a ( V e n e ţ i a — 1 9 0 8 ) , S a n - M a r i n o , D a n e m a r c a ( C o p e n h a g a — 1 9 7 2 ) , î n t î l n i n d p e s t e t o t reacţii a s e m ă n ă t o a r e d e î n ţ e l e g e r e d e p l i n ă a con­ venţiilor propuse, aderare entuziastă. T e a t r u l d i n Piatra Neamţ a purtat peste hotare r e p r e z e n t a ţ i i l e Afară-i vopsit gardu, înăuntru-i Lcopardu d e A l . P o p o v i c i , Vrăjitorul din Oz i u r e g i a l u i Ion C o j u r şi Inimă rece d u p ă H a u f f , i n r e g i a S a n d e i M â n u , Harap Alb « l u p ă C r e a n g ă , r e g i a '/ate. A n g l i e i . T e a t r u l , . l n n C r e a n g ă " d i n B u c u r e ş t i a c ă l ă t o r i t şi mai m u l t , î n t r e anii 1968—1973. h i B u l g a r i a , la Sofia, ( 1 9 0 8 ) l a F e s t i v a l u l I n t e r n a ţ i o n a l a l T e a t r e l o r p e n t r u C o p i i şi T i ­ n e r e l , o b ţ i n i n d M a r e l e P r e m i u p e n t r u Păcală, î n regia Letiţiei P o p a . I n 1 9 6 9 ,l a Veneţia, l a a c e l a ş i f e s t i v a l i n t e r n a ţ i o n a l , c u Regele cerb de Gozzi, r e g i a N . A l . T o s c a n i şi Cocoşclul neascultător d e I o n L u c i a n ; în 1 9 7 0 Italia (Borna, Torino) şi I u g o s l a v i a , apoi B.D.G. (Huile, Lcipzig, Magdeburg şi B e r l i n ) c u Poveste nelerminată d e A l e c u P o p o v i c i , Tegia I o n C o j a r . I n 1 9 7 2 , p a r t i c i p ă d i n n o u l a B i e n a l a d i n V e n e ţ i a c u m o n t ă r i l e Pinnocchio şi Snoave cu măşti î n r e g i a l u i I o n L u c i a n , şi f a c e u n l u n g t u r n e u î n C a n a d a şi S t a t e l e Unite la i n v i t a ţ i a c e l u i d e a l I V - l e a C o n g r e s A S I T E J ; î n f e b r u a r i e 1 9 7 3 , u n a l t t u r n e u î n C u b a , c u oprire ( l a î n t o a r c e r e ) î n F r a n ţ a , l a P a r i s ( C a r r 6 T h o r i g n y ) c u a c e l e a ş i r e p r e z e n t a ţ i i . T e a t r u l Evreiesc d o Stat d i n Bucureşti a fost l a rîndu-i m e s a g e r u l înfloririi a r t e i teatrale a naţionalităţilor c o n l o c u i t o a r e d i n R o m â n i a socialistă. D u p ă u n p r i m t u r n e u efec­ t u a t î n a n u l 1 9 6 7 î n I s r a e l c u s p e c t a c o l u l Un vis goldfadenian şi Golem d e I I . L e v i k , T.JE.S. a p l e c a t î n t r - u n a l d o i l e a t u r n e u , î n t o a m n a a n u l u i 1 9 7 2 , î n S t a t e l e U n i t e şi C a n a d a , r e p r e z o n t î n d Dybuk d e A n s k y şi m u s i e a l u l Un şirag de perle. trul 0 r e p u t a ţ i e s o l i d ă şi o a d m i r a ţ i e e f e r v e s c e n t ă î n l u m e a î n t r e a g ă şi-a c î ş t i g a t T e a ­ d e p ă p u ş i şi m a r i o n e t e „Ţăndărică". E l a adus o masivă contribuţie l a consolidarea

„Aceste trei spectacole, Petru Bareş, C r i m ă şi p e d e a p s ă , V i z i u n i flamande, parcă au fost alese ca să prezinte cu­ rentele principale ale tradiţiei româ­ neşti... întreg turneul a fost o dovadă grăitoare a existenţei unei deja cu­ noscute şcoli teatrale româneşti pre­ cum şi a talentului înnăscut al ro­ mânului pentru teatru. Această trupă posedă un simţ deosebit pentru jocul colectiv, lucru care dispare tot mai mult de pe scenele europene... An­ samblul Teatrului «Nottara» este de­ asupra mediei europene. Aceasta consti­ tuie încă o dovadă a perioadei fericite a teatrului românesc care, într-un mod justificai, aşteaptă să fie descoperit ca unul dintre cele mai bune din lume".

„Chiar şi prin intermediul vălului unei traduceri simultane, pur funcţio­ nale, limbajul lui Lucian Blaga se in­ tuieşte elevat, plin de forţă poetică. Decorurile Sandei Muşatescu (ea sem­ nează şi frumoasele costume) sînt im­ presionante, cu structura lor liniară, cu ritmul lor şi exaltant şi nelinişti­ tor. Regia lui Dinu Cernescu tinde către ritiud, prin mişcări, prin gesturi, prin intonaţia vocilor... actorii sînt de şcoală înaltă şi în armonie cu rolu­ rile".

(„L'Unita",

Roma)

(Iovan grad)

Cinilov,

„Politiika",

Bel­

„George Constantin a avut prilejul să demonstreze virtuozitatea sa, şi în P e t r u B a r e ş şi în C r i m ă şi p e d e a p s ă . El acţionează ca un instrument cu o sută de octave ; ca să fie înţeles nu este necesar să ştii româneşte, este suficient să cunoşti limbajul jocului actoricesc".

„A ieşit major în relief ce înţelege regizorul Dinu Cernescu prin «teatru popular» : accesibilitate, mai ales, şi claritate. Scopul montărilor sale pare a fi, în primul rînd, o lucidă expu­ nere a temelor şi conflictelor centrale. Orice redundanţă, orice dispersiune se impune în favoarea unei riguroase re­ construcţii a semnificaţiei autentice a textului. Aşa se întîmplă şi în M ă s u r ă p e n t r u m ă s u r ă , unde substanţa dramei constă în conflictul dintre putere şi dreptate".

(..Nedelţne Belgrad)

Informativne

Novine", (,,11 Messaggero", Roma)

www.cimec.ro

91

f a i m e i a r t e i noastre, reprezentaţiile sale d e p ă ş i n d graniţele înguste ale s p e c i f i c u l u i de g e n , tntegrtndu-se in valorile sedimentate ale artei teatrale contemporane, P ă p u ş i l e şi mario­ n e t e l e T e a t r u l u i „ Ţ ă n d ă r i c ă " a u şi e l e l u a c t i v u l l o r n e n u m ă r a t e t u r n e e î n s t r ă i n ă t a t e , u n n u m ă r c h i a r r e c o r d de spectacole prezentate peste hotare. Turneele Teatrului ,,'(ăndărică" au străbătut întreaga lume: în 1955, Varşovia; 1957, Moscova; 1960 B o c h u i n , şi de a t u n c i , î n f i e c a r e a n , a l t c o l ţ u l g l o b u l u i : B . S. C e h o s l o v a c ă , B . D . G e r m a n ă , B . P. Polonă, Ungaria, Bulgaria, Egipt şi M a r o c , Japonia şi U . S . A . , C a n a d a şi D a n e m a r c a , Spania, Finlanda, U n i u n e a S o v i e t i c ă şi E l v e ţ i a . P ă p u ş a r i i r o m â n i s î n t c o n s i d e r a ţ i p r i n t r e c e i m a i b u n i d i n l u m e , d e s p r e a c t i v i t a t e a l o r p c t ă r i m i n t e r n a ţ i o n a l s-ar p u t e a s c r i e u n întreg v o l u m . I n a f a r a a f i r m ă r i l o r c o l e c t i v e , t e a t r u l r o m â n e s c şi-a m a r c a t apartenenţa la teatrul l u m i i p r i n circulaţia intensă u u n o r r e g i z o r i şi p e r s o n a l i t ă ţ i a r t i s t i c e , i n v i t a t e să sem­ n e z e s p e c t a c o l e î n m u l t e c e n t r e a l e l u m i i m a r i şi m i c i . D e c a n u l d e v î r s t ă a l r e g i e i r o m â ­ neşti, r e g r e t a t u l Sică A l e x a n d r e s c u , u fost p r i m u l e m i s a r a l d r a m a t u r g i e i noastre naţionale. P r i n succesivele m o n t ă r i a l e Scrisorii pierdute de Caragiale, în Finlanda, Polonia, Bel­ g i a , a Stelei fără nume de M . Sebastian la Seminarul Bcinhardt d i n Viena, el a lansat u n a n u m e stil de t e a t r u românesc, o m a n i e r ă p r o p r i e d e i n t e r p r e t a r e a clasicilor noştri. E bine cunoscut în l u m e a o a m e n i l o r de teatru d i n E u r o p a n u m e l e l u i L i v i u Ciulei care, în u l t i m i i a n i , a l u c r a t p e m a i m u l t e scene d i n B . F . G . ( B o c h u m , K a m m e r s p i e l din Miinchen, Bonn, Gottingen) şi, r e c e n t , î n S . U . A . , l a A r e n a Stage W a s h i n g t o n . L a f e l , sînt cunoscute numele l u i Horea Popescu, D a v i d Esrig, Lucian Pintilie, Badu Penciulescu, Lucian Giurchescu, Ion Cojar, Sorana Coroamă, Gheorghe Harag, Dan Alexandrescu, Cătălina B u z o i a n u , I o n T a u b , care au montat spectacole la H e l s i n k i , B e r l i n , Sofia, şi Belgrad, Lublin, Weimar, Haifa, Edinburg, Miinchen, Copenhaga etc. Acestor regizori l i s-au a d ă u g a t , î n m a j o r i t a t e a c a z u r i l o r , s c e n o g r a f i - c o l a b o r a t o r i i l o r o b i ş n u i ţ i — a ş a c ă a l ă ­ t u r i d e r e g i z o r i s-au i m p u s şi n u m e l e u n o r a r t i ş t i a i a m b i a n ţ e i s c e n i c e , p r e c u m : I o n P o pescu-Udrişte, Dan Nemţeanu, Paul Bortnovski, Sanda Muşatescu, Adriana Leonescu, H r i s t o f e n i a C a z a c i i , F l o r i c a M ă l u r c a n u , M i h a i T o f a n ş.a. Ecloziunea teatrului nostru a generat şi o m a s i v ă d i f u z a r e originale, pe m u l t e alte meridiane. C a r a g i a l e este a z i c u n o s c u t în sa a ş e z î n d u - s e î n r a f t u r i l e b i b l i o t e c i i c l a s i c i l o r u n i v e r s a l i . O scrisoare n literaturii dramatice l u m e a întreagă, opera pierdută a fost pre-

„...Ceea ce a provocat impresiile cele mai puternice au fost scenografia Sandei Muşatescu şi regia lui Cernescu (la M e ş t e r u l M a n o l e J concepută ritual cu efecte de lumini, umbre şi lumi­ nări. Muzica lui Zorzor a dat un efect straniu, o atmosferă plină de fior şi solemnitate : de la sunetul atonal al introducerii, trccînd prin bătăile de clopot şi ajungînd la pasagiile cu re­ zonanţă de oratoriu, către sfîrşit".

„Teatrul Naţional din Iaşi ne-a cu­ cerit prin relaxarea şi plăcerea dc joc a interpreţilor... piesele şi înscenările sint spre teatru şi spre public : înă­ untru este afară şi afară este înăuntru ; spectatorii sînt viaţa a cărei fericire este obiectul cercetării, iar ei cerce­ tează deopotrivă cu actorii jocul vieţii..."

(„Berlingske marca)

Tidende",

Dane­
„S-a spus întotdeauna că un «happcning» autentic este imposibil Ui Roma deoarece publicul nu va lăsa niciodată să sc rupă diafragma care separă scena de sală. Cetăţenii Romei vor trebui să-şi schimbe optica, ţinind scama dc micii spectatori de la „Teatro delle Arti", care au participat cu asemenea pasiune încît ar fi trebuit să moară de invidie «Living Theatcr»-ul şi imitatorii săi. Spectacolul adus de trupa «Ion Creangă» din Bucureşti este un model in genul său... Putem spune că Ion Lucian, autorul, a făcut o adevărată operă de artă".

„Măsură pentru spectacol concentrat, Cernescu a obţinut medie o dezbatere care interesează

măsură este crud, iar din această pe teme contemporanii".

un Dinu co­ actuale

(„Express Wieczorny",

Polonia)

„Gen considerat în alte părţi minor, în România teatrul pentru copii se bucură de o considerabilă atenţie, pentru că într-o ţară care se respectă e la fel dc importantă şcoala elemen­ tară ca şi universitatea".

( R a f i a e l lo

Lavagna,

„L'Osserva-

92

www.cimec.ro

z e n l a t ă l a M o s c o v a şi P a r i s , D r e s d a , M i l a n o , S o f i a , A t e n a , L i m a , A n v e r s , T a m p e r e , B u e n o s A i r e s , L o n d r a , T o k i o , M a n c h e s t e r e t c . ş i l i s t a e , d e s i g u r , i n c o m p l e t ă . T r a d u ş i şi j u c a ţ i t u I r e c v c n ţ ă p e s t e h o t a r e s î n t d r a m a t u r g i i n o ş t r i d i n t r e c e l e d o u ă r ă z b o a i e : M i h a i l Sebastian, A l . Kiriţescu, V i c t o r E f t i m i u , T u d o r Muşatescu, George Ciprian. Apreciate şi j u c a t e sînt piesele s c r i i t o r i l o r noştri c o n t e m p o r a n i . A u r e l B a r a n g u e j u c a t a p r o a p e c u frec­ v e n ţ a l u i C a r a g i a l e , p i e s e l e s a l e f i i n d t r a d u s e i n a p r o x i m a t i v 1 2 l i m b i . Citadela sfărîmaia. Moartea unui artist d e H o r i a L o v i n e s c u , Celebrul 702 d e A l . M i r o d a n , A u sint turnul Eilfel d e E o u t e r i n a O p r o i u , îona d e M a r i n S o r e s c u , Oameni care lac d e A l . V o i t i n , Preşul de I o n B ă i e ş u şi n e n u m ă r a t e a l t e p i e s e s c r i s e î n u l t i m i i a n i a u f o s t j u c a t e p e numeroase scene s t r ă i n e ; a l t e l e a u fost p u b l i c a t e î n r e v i s t e s a u î n v o l u m e . I n s t a g i u n e a trecută, î n Uniunea Sovietică, a a v u t loc u n f e s t i v a l de d r a m a t u r g i e românească, manifestare sol­ dată eu numeroase p r e m i i acordate celor m a i valoroase interpretări de piese româneşti. I n c a d r u l a c e s t u i f e s t i v a l , d e s f ă ş u r a t i n l u n a a p r i l i e 1 9 7 3 , s-au j u c a t p i e s e d e V i c t o r E f t i i n i u , G. M . Z a m f i r e s c u , M i h a i l Sebastian, A u r e l B a r a n g a , H o r i a L o v i n e s c u , P a u l Everac, A l . M i r o d a n , E c a t e r i i i a O p r o i u , A l . P o p e s c u , P a n c o şi B u r s a n , î n t r - u n l a r g s p a ţ i u g e o g r a f i c , d e l a B a l t i c a l a P a m i r , l i n g ă C e r c u l p o l a r şi p c m a l u l C a s p i c e i , d e s c h i z î n d u - l i - s e a c e s t o r s c r i e r i d r u m u l s p r e u n i v e r s u l u n o r c u l t u r i n a ţ i o n a l e î n c a r e şi-au m a r c a t p e n t r u prima d a l ă p r e z e n ţ a . R e z u l t a t u l î n c i f r e : 10 d r a m a t u r g i r o m â n i , 2 4 d e o p e r e d r a m a t i c e , 5 6 d e spectacole. D a c ă c u încă cîţiva a n i în u r i n ă , l a a f i r m a r e a d r a m a t u r g i e i r o m â n e ş t i peste h o t a r e , c o n t r i b u i a u , în p r i m u l r î n d , m o n t ă r i l e r e a l i z a t e d c r e g i z o r i i noştri, invitaţi a n u m e , a z i , această literatură d r a m a t i c ă şi-a c u c e r i i u n s t a t u t i n d e p e n d e n t , i n t r i n d în reperto­ r i u l a n e n u m ă r a t e scene d i n l u m e a întreagă. Dezvoltareu multilaterală a t e a t r u l u i românesc în u l t i m i i 25 de a n i , sfert de veac de revoluţie socialistă — d e z v o l t a r e în cuprindere, în calitate, în bogăţia repertoriului naţional şi universal, in d i v e r s i t a t e a creaţiei o r i g i n a l e contemporane, dramaturgice şi s c e n i c e , ca şi î n d i v e r s i t a t e a i m p r e s i o n a n t ă a p e r s o n a l i t ă ţ i l o r a r t i s t i c e care-1 i l u s t r e a z ă — susţinută şi c o n f r u n t a t ă permanent de a f l u x u l n e c o n t e n i t al maselor de spectatori, a fost c o n c o m i t e n t confirmată dc d i a l o g u l direct c u străinătatea, pe de o parte, de m ă r ­ t u r i i l e u n o r o a m e n i de t e a t r u de p r e t u t i n d e n i care ne-au v i z i t a t acasă, p e d e altă p a r t e . Din totdeauna, azi m a i m u l t ca oricînd, valoarea actului de cultură naţională e s t e l e g i t i m a t ă şi p r i n i n t r a r e a sa t e m e i n i c ă î n c i r c u i t u l i n t e r n a ţ i o n a l a l v a l o r i l o r c u l ­ turale. T e a t r u l r o m â n e s c s-a l e g i t i m a t , d e l a p r i m a sa i e ş i r e , l a T e a t r u l N a ţ i u n i l o r în 1 9 5 6 ; s c e n a n o a s t r ă s-a p r o p u l s a t în l u m e . prezentîndu-se în aproape întreg r e g i s t r u l genului : de la t e a t r u l profesionist c u îndelungată tradiţie, la cel p o p u l a r — de la m a r e l e t e a t r u d o d r a m ă , la c e l p e n t r u c o p i i , c u c o r o l a r u l s ă u u n a n i m recunoscut ca u n i c în l u m e , T e a t r u l „ Ţ ă n d ă r i c ă " . Bucurcşttul a d e v e n i t astfel u n p u n c t d e atracţie p e n t r u m a r i î u l î l n i r i şi p r e s t i g i o a s e d e z b a t e r i t e a t r a l e i n t e r n a ţ i o n a l e . R o m â n i a e fireşte p r e z e n t ă î n t o a t e o r g a n i s m e l e internaţionale de teatru, afiliate la U.N.E.S.C.O. : I.T.I., 1 I N I M A , A S I T E J , O.I.S.T.T. Este o prezenţă activă marcată adesea p r i n a p o r t u l r e s p o n s a b i l , n e m i j l o c i t în c a d r e l e d e c o n d u c e r e a l e a c e s t o r o r a g a n i s m e , ca, de p i l d ă , prezenţa de preşedinte a l u i B a d u Beligan din anul 1971 în comitetul e x e c u t i v a l l . ' T . I . şi a M a r g a r e t e i N i c u l e s c u , d i r e c t o a r e a T e a t r u l u i „ Ţ ă n d ă r i c ă " , d e a n i d e zile. i n p r e z i d i u l asociaţiei I N I M A , sau a l u i L i v i u C i u l e i la c o n d u c e r e a O . I . S . T . T . ; o r i p e c a l e a n e m i j l o c i t ă , a î n l î l n i r i l o r i n t e r n a ţ i o n a l e , c u m a u f o s t d e p i l d ă , î n 1 9 6 4 şi î n 1 9 6 9 , c o l o c v i i l e I . T . I . organizate l a B u c u r e ş t i ; î n a c e e a ş i o r d i n e se î n s c r i u contribuţiile româneşti la r e u n i u n i l e A S I T E J — conferinţa din 1966, dedicată problemelor teatrelor p e n t r u c o p i i , f i i n d de a s e m e n e a o r g a n i z a t ă la Bucureşti.


Nu în l u m e hia ori mai pele spus putem încheia această scurtă a trecere în revistă a prezenţei un loc teatrului privilegiat turneu românesc în e la ce ierar­ hotare, poate eta­ s-a fluc­ nivel de ten­ les­ şi

î n a c e s t e d e c e n i i f ă r ă a-i d a c u v î n t u l l u i R a d u cînd luări un ani se teatrul de nostru ţară reuşit să-şi în iar publicul act de din cuvînt pe urmăreşte să

Beligan: ecoul la fiecărui la peste şi

„Astăzi, mondială, ale mult in fiecărei decît

cucerească

înfrigurat o clipă

româneşti

dezbaterile ne-am

artistice obîrşia, şi

internaţionale, formaţia Trei să reţinem ceea

evlavie

chibzuim căreia

..carierei

universale" par

drumul de

angajai, scenelor întîi. o sau din

ultimii mi dc şi

despre de sub

caracteristicile fireşti care apoi într-o faptul

comune Mai

noastre. că. există sînt de

dintre de un uitării

aceste

caracteristici tuaţiile de artă şi de şi

importante

reţinut. nu

faptul —

indiferent totdeauna semn date a a

v a l o r i c e — atît exigenţă cultură

mişcare că

teatrală

niciodată

coboară născute la

reprezentaţie, repede de dorinţa fond de

sigur

înzestrare tativele nicios de mai

artistică; de

absentează,

originalitate ideea de muncă;

ostentativă, în în în fine. care

zgomotoasă, că există un

triumfa gîndirii

efemer,

originalitate

nsociindu-se noastre.

aceea

profunzime trăsături au

sentimentelor, cipiile unui

inepuizabil Toate aceste

vitalitate

artistică, prin­ este

impetuozitate

creatoare

spectacolele opinia

devenit ceea ce

echilibru

sever,

artistică

internaţională

recunoaşte

b u n în t e a t r u l n o s t r u " .

www.cimec.ro

93

Anul XXX

A r t a amatorilor
A r t a românească, parte constitutivă a spi­ r i t u a l i t ă ţ i i p o p o r u l u i n o s t r u , se m a n i f e s t ă p l e ­ n a r î n t o a t e p l a n u r i l e , c u o f o r ţ ă şi v i g o a r e rar înlîlnite. Caracterizată prin deosebită fantezie, p r i n o p t i m i s m puternic, printr-un dinamism r a r î n t î l n i l , ea păstrează tradiţii m i l e n a r e , p e c a r e l e c o n t i n u ă şi l e d e z v o l t ă şi a s t ă z i , î n p l i n p r o c e s d e industrializare şi urbanizare. S t r ă v e c h i l e b a l a d e găsesc şi î n zilele noastre rapsozi c a r e să l e transmită g e n e r a ţ i i l o r ce v o r u r m a . D a n s u r i l e , c î n t e c e l e însoţesc şi m u n c a şi e v e n i m e n t e l e cruciale în viaţa o m u l u i , vechile c u t u m e reamintesc s e r b ă r i şi r i t u a l u r i n e s c r i s e a l t ă d a t ă d e c r o n i ­ cari, i a r arta populară înfăţişează în formă şi c u l o a r e p r o f u n z i m i r a f i n a t e t r a d u s e î n c e ­ ramică, l e m n , piatră sau veşmînt. Acest m i ­ racol românesc 6e adaugă unor trăsături m o r a l e d e m a r e f r u m u s e ţ e , î m p l e t i n d u - s e şi completîndu-se în m o d armonios. D a r dacă o m o ş t e n i r e c u l t u r a l ă ca cea p e care o reprezintă folclorul se transmite generaţiilor în m o d s p o n t a n , fără efort apa­ rent, p r i n a c u m u l ă r i c a n t i t a t i v e care a u dus, de-a lungul generaţiilor, la mari transfor­ m ă r i c a l i t a t i v e , arta cultă a pătruns, datorită u n o r condiţii v i t r e g e , f o a r t e tîrziu în m a s e l e l a r g i . A b i a l a î n c e p u t u r i l e s e c o l u l u i t r e c u t se consemnează p r i m e l e spectacole în l i m b a r o ­ m â n ă , datorate t o t a m a t o r i l o r . I n f o n d , la u n p r o c e n t de a p r o a p e 50° d e a n a l f a b e ţ i , cît n u m ă r a t a r a noastră î n a i n t e de e l i b e r a r e , ce posibilităţi de a f i r m a r e putea avea o trupă de teatru diletantă, nu r a r , o orchestră ? Dacă au existat înjghebări teatrale izolate ale u n o r g r u p u r i de i n t e l e c t u a l i , maTea masă a m u n c i t o r i l o r şi ţ ă r a n i l o r n u a p u t u t să-şi m a n i f e s t e t a l e n t v d î n acest d o m e n i u a r t i s t i c .
n

a f i r m a r e a revendicărilor p o l i t i c e , p r i l e j de afirmare a unor nobile i d e a l u r i . întreaga mişcare de f o r m a r e a conştiinţei proletare, începînd cu primele cercuri muncitoreşti — pînă la eroica activitate a comuniştilor în ilegalitate — asociază a r t a în s l u j b a rostirii m a r i l o r adevăruri u m a n e , a perspectivelor |< >care le oferă viaţa lipsită de e x p l o a t a r e . Descătuşată după istoricul act al insu­ recţiei a n t i f a s c i s t e a r m a t e d i n august 1944, setea d e c u l t u r ă a o a m e n i l o r m u n c i i de la o r a ş e şi s a t e c u p r i n d e s u t e d e m i i d e t a l e n t e , avînd u n caracter cu adevărat de masă. I n a c e ş t i t r e i z e c i d e a n i d e v i a ţ ă l i b e r ă s-a\i clădit m i i de a ş e z ă m i n t e d e c u l t u r ă , c ă m i n e c u l t u r a l e , c a s c d e c u l t u r ă o r ă ş ă n e ş t i şi s i n d i ­ cale, c l u b u r i , a t e n e t i r i p o p u l a r e . I n c o n t e x t u l vieţii c u l t u r a l a r t i s t i c e d i n R e p u b l i c a Socia­ listă R o m â n i a , m i ş c a r e a artistică d e a m a t o r i cunoaşte o a m p l ă d e z v o l t a r e a funcţiei sale sociale, d e v a l o r i f i c a r e a creaţiei populare, de p r o m o v a r e a talentelor, de educare prin artă a t u t u r o r cetăţenilor tării. Mişcarea a r ­ tistică d e a m a t o r i a cîştigat u n r o l t o t m a i a c t i v în a n s a m b l u l vieţii cultural-art.istice a |ării, b u c u r î n d u - s e d e c o n d i ţ i i l e create do puterea populară p r i n asigurarea unei largi reţele d e a ş e z ă m i n t e ce î n s u m e a z ă 7 8 0 0 d e c ă m i n e în m e d i i d r u r a l , peste 2 0 0 de case cultură şi numeroase cluburi în uzine şi întreprinderi. cadrul acestor aşezăminte de cultură, în p r i n t r - o strînsă c o l a b o r a r e a t u t u r o r f a c t o r i ­ l o r e d u c a ţ i o n a l i , îşi d e s f ă ş o a r ă a z i a c t i v i t a t e a peste 2 500 de c o r u r i m i x t e , peste 4 500 de c o l e c t i v e d e t e a t r u şi d e t e a t r u d e p ă p u ş i , l a care se a d a u g ă cele 15 t e a t r e p o p u l a r e (ce reprezintă f o r m e superioare de a c t i v i t a t e în teatrul a m a t o r i l o r ) , 2 000 dc orchestre p o p u ­ lare, de cameră, de m u z i c ă uşoară, s i m f o n i c e , semisimfonice), 300 de fanfare, 350 de a n s a m ­ b l u r i f o l c l o r i c e . 3 500 de echipe de dansuri populare sau m o d e r n e , 8 0 0 de c o l e c t i v e a r ­ tistice literar-muzicale, p r e c u m şi u n număr

Mici istorioare moralizatoare dramatizate m a i e r a u p r e z e n t a t e d e e l e v i i cîte u n e i şcoli sau, m a i r a r . c h i a r de unele formaţii artistice ale o a m e n i l o r s i m p l i . Aceste f o r m e de t e a t r u au devenit arme de luptă împotriva asupri­ r i i n a ţ i o n a l e şi s o c i a l e , a u d e v e n i t p r i l e j d e

01

www.cimec.ro

impresionant de artă einecluburi. Tineri maghiari, oare brici, luează, cole zează mare ţării. Aşa lui celui nioasă cultă, plenar pe cu şi

de cercuri cuprinzînd adulţi,

^ i cenacluri artă de şi Ht<•

literaxe, de crea-

Bineînţeles toate un ziţie să a

acest

număr să

de aibă

manifestări la dispo­ capabil a de şi a şi şi cuprinzînd

plastică

şi p o p u l a r ă ,

fotografică,

genurile repertoriu

trebuie

m i i dc

corespunzător, conţinut centrul a

lori d e la o r a ş e şi s a t e . bărbaţi şi sau de în femei, în români, fa­ evo­ specta­ reali­ germani în şantiere, un alte naţionalităţi, uzine, în

lucrări

c u u n bogat Prin şi

de idei,

influenţeze spectatorilor. cu

formarea

idcologico-educativă de îndrumare artistice d e creaţie ţară, şi mişcării

lucrează

întreprinderi,

creaţiei masă, se

populare sprijinul

agricultură,

uniunilor de în artă

neobosit

entuziasm, în arta genurile procesul

asociaţiilor difuzează creaţii roase

oamenilor gratuit,

se t i p ă r e s c

muzicale, filme a vieţii

teatrale sau f o l c l o r i c e , pictează, populară, de de toate din sau fotografii transfor­ chipul al mai peisaj celor

întreaga

nume­ munca mate¬ o capabile

sculptează artistice miiului vîrstnici

s a u creează

literar artistice ale scriitorilor inspirate au o d i n viaţa nostru. tematică fiind a poporului Aceste

compozitorilor, entuziastă riale să la în tică Anual, teatrul cîntece tece ni pe IV toriu iniţiat, pentru gadă, zinte — destinate de de valoare a

inspirate

noastre preiau larga

socialiste, r e d a u minunatul experienţa astfel tradiţia a în

repertoriu artistică prin

majoră,

n o u , înfăţişează tineri şi î m b o g ă ţ e s c

remarcabilă, mesajul la la a peste multilaterală

Cei

contribuie dezvoltarea procesul şi

p e care-1 însufleţirea

transmit maselor este­

artistică. fenomenu­ România armo­ şi c e a astă/i în

personalităţii etică,

se e x p l i c ă mişcării de al intre atît

diversitate

omului

contemporan, muncii, socialistă se t i p ă r e s c şcolar şi de masă

artistice de amatori treilea creaţia în deceniu, artistică

educarea tuturor

împletirea populară

spectatorilor. pentru sută de o

2 0 d e piese peste partid

talentele

d i n popor domeniul

afirmîndu-sc

de păpuşi, despre

f o l c l o r u l u i , c î t şi

şi p a t r i e , c î n revoluţionare, oamenilor şi d e reper­ s-a acţiune de teatru de bri­ 6ă repre­ amatori inte­ unor în şantiere de

cel a l a r t e i c u l t e . Toate sajul şi nun O tat conceput, divers. mare, aceste atrag In manifestări, al un fond ţării scena public fără d c care nu poate pei­ fi

evocatoare, 'horeşti, ogoare. lingă în d i n uzine,

aniversative, combinate, acestor la ţară, texte o

dedicate

eroismului

spiritual

noastre

muncii

tot m a i amatorilor

numeros este c e a

tipărirea de întreaga

lucrări amplă

iar publicul

c i este

cel m a i l a r g . «le spectacole, printre judeţene de artă, român o toţi ar­ des­ parti­ cinstea

obţinute

autori

consacraţi,

serie d e a c ţ i u n i permanentizarea şi expoziţii se n u m ă r ă concursurile evenimente în în întrecere amatori, de masă. de glas, forţe, cîntă

stimulative are ca rezul­ activităţii ale amatorilor; locale, genuri In poporul

stimularea cîntece

creaţiei de unor

de piese care

concerte acestea sau ca le si

amatorilor,

l i t e r a r e şi locali

întrecerile pe diverse pe acest care o care sînt

masă, autori ziarişti,

interjudeţene

contribuţia tineri cărora şi

republicane. a n , se noastră

muncitori,

ţărani,

învăţători,

marilor largă artiştii tistică singur dului. Ecoul rilor lume. echipe tice tice ţara de te au pe făşurare

lectuali, lucrări mijlocul angaja torilor Se şi 0 de îşi au

şi v î r s t n i c i d i n viaţa

— l a crearea

sărbătoreşte

desfăşoară antrenaţi mişcare

inspirate u n dialog

colectivităţilor între din scena

t r ă i e s c şi m u n c e s c şi c a r e p o t v i u , activ spectator de ama­ localităţile teoretice şi populare vîrstnici, Acestea al de e x ­ a artei îndru­ statului din şi la pro­ de

întreaga Este în

impresionantă nmatorii, slavă ţării,

publicul o

care

într-un

respective. tipăresc scrie uzul materiale In şcolile şi talentul. practice artă. ca pentru artiştilor tineri amatori

i m n de

i n s t r u c t o r i l o r acestora. m i i de şi scop cursanţi, îşi modelează

bogăţiei ţara cu

şi

frumuseţii a sînt

artei

amato­ întreaga noastre unor şi fes­ artis­ artis­ coru­ im­

din

noastră

străbătut schimburile concursuri

educă

T o t m a i dese formaţii româneşti

creşterea forţei

nivelului de

artistic

culturale tivaluri.

străine,

invitarea

amatorilor, presie, amatorilor.

perfecţionarea

mijloacelor afirmare cald, şi de de a

la d i v e r s e participă

creşterea de a

I n fiecare a n , zeci

de formaţii

de a m a t o r i noastră păpuşi colecţii fost toate

l a manifestări întreaga lume,

Beneficiind marea nostru, în Ea viitor îşi v a atentă

sprijinul partidului artistică

internaţionale. A n s a m b l u r i l e a u străbătut

folclorice d i n sau de teatru Impresionan­ plastică realizate com­ arta. mult artis­ internaţionale,

mişcarea o

amatori şi

rile, formaţiile teatrale, muzicale nu obţinut de artă portante, p r e m i i , t r o f e e , m e d a l i i . populară, în Zeci prezentate expoziţii

Bepublica

Socialistă continuă spori

România

v a cunoaşte contribuţia armonios c u acela ţară,

o s e r i e de d i s t i n c ţ i i de artă

dezvoltare

înflorire.

tot mai mult împletind a

educarea cesul

maselor,

de educare

spectatorilor pentru în şi

meridianele.

de f i l m e

autoeducare Dragostea toate ani, lent iată

a artiştilor a m a t o r i . fierbinte pentru de stimu­ obţinute cei treizeci

de cineaşti a m a t o r i petiţii S-au tice dezvoltat de a m a t o r i şi

participă

la diversele g e n de tot mai şi

internaţionale reciproce

ale acestui între

realizările al artei

se d e z v o l t ă

principalul amatoare.

permanentul

schimburile

formaţiile

d i n ţara

noastră

d i n cele­

lalte ţări socialiste.

Mihai Crişan

www.cimec.ro

Este gabaritului Toate

aspiratorul redus,

de

praf

ideal

pentru

căminul

dv. fi

Datorită folosit redus dove­ în

aspiratorul de

portativ

„Junior"

poate

c u s u c c e s l a c u r ă ţ a t u l î n c ă p e r i l o r m i c i şi operaţiunile redus curăţire şi c u m i n i m u m d e e f o r t f i z i c . Consumul Preţul rate lunare. de de energie

autoturismelor. face într-un (10 bani pe timp oră)

se p o t

electrică

d e ş t e c ă „ J u n i o r " este şi e c o n o m i c . vînzare : 520 lei. Poate www.cimec.ro fi c u m p ă r a t şi c u plata

RECOM

mmm
SÎNTEM Î N PLIN SE­ ZON DE VACANŢĂ: DE SPECIALI. PO­ A DE O VIZITA LA M A G A ZINELE TATE VĂ CUMPĂRA CARE S-O OFERĂ SIBILITATEA

OBIECTE

UTILE Î N EXCURSIA PE INTENŢIONAŢI FACEŢI
:

vacanta 74
• CORTURILE „Alpin", „Litoral", „ D a c i a " pentru 2, 3 sau 4 persoane sînt con­ fecţionate din materiale rezistnte la intemperii, au un colorit variat şi se pot mon­ ta foarte uşor. Preţul de vînzare între 900 şi 3 094 lei. • MOBILIER PENTRU CAMPING : scaune, mese şi paturi pliante. Preţul de vînzare între 49 şi 300 lei. • ARAGAZUL „Turist" are douâ ochiuri şi este uşor de transportat. Dintre obiectele care nu trebuie să lipsească nici unui excursionist vă mai re­ comandăm spirtiera de voiaj, lâmpiţa cu baterie „Luceafă­ rul" şi cutiile turistice pentru păstrarea alimentelor.

www.cimec.ro

SA X U Z I L N I CA

LIPSEASCĂ ŞI

DIX

ALIMENTAŢIA

I) V S.

D l PA GUSTUL

PR E FE R I NŢA

F I E C A R U1 A

PATE DELTA, PATE MEDIAŞ, PATE TIMIŞ, PATE BRAŞOV, PATE SOMEŞ, PATE BUCEGI, PATE DUMBRAVA, PATE TURIST, PATE DEL1CIA, PATE SPORT. PATE ALPIN, PATE CARPAŢI, PATE SALCO, PATE DIN CARNE DE PASARE. PASTA DIN CARNE DE PORC, PASTA l)L\ CARNE CI FICAT, PASTA SINAIA. IN TOATE SPECIALIZATE UNITĂŢILE „ALIMENTARA" Şl RAIOANELE

i î 200 www.cimec.ro