You are on page 1of 100

Nr.

9 septembrie

1974

REVISTĂ A CONSILIULUI

C U L T U R I I Şl EDUCAŢIEI S O C I A L I S T E

La

început

de

stagiune

După

festival

MIRCEA

GRIGORESCU

MEŞTERUL

SICĂ

VALENTIN Scrisoare către •

SILVESTRU un ttnăr coleg

CRONICA DRAMATICĂ

Sunet şi lumină

www.cimec.ro

N'r.

!• ( a n u l

XIX)

S e p t e m b r i e 1074

R E V I S T Ă L U N A R Ă EDITATĂ DE C O N S I L I U L C U L T U R I I Şl E D U C A Ţ I E I ŞI D E U N I U N E A S C R I I T O R I L O R SOCIALISTE SOCIALISTĂ ROMÂNIA

DIN R E P U B L I C A

D

I

N

S

U

M

A

R -

; CARTA I l NDAMENIALA A VIEŢII NOASTRK

PROGRAMUL

*
MIMAI Ancheta VASILIU D r a m a I u r g i a contemporană '71—7.") EMIL IUMAN. U C I A N GIURCIIESCU, VALCU, NICOLAE PETRE VASILE IONESCU, MIMAI Ml IU V romanească în viitoarea stagiune noastră : S T A G I U N E A HOREA ELENA POPESCU, DELEANU, DAN

Răspund : TEVNU, TRĂIAM Dl MITRU

ALECU

POPOVICI,

TEOFIL

(ŞA.

RUXESCU. PfSLARU, EUGEN

ALECS A N D R ESCU, MERCUS, MIMAI MĂRIA

IOSII

CAPOCEAN, .IEAN

SPORUL MIMAI RA1CU,

EUGEN

RIS/TRAI. AL.

MIMAM.. SINKA

ŢUGULEA, II LII S

RADOSLAVESCU.

RlRSESCU,

KAROLY,

MOLDOVA.N •

*

*

*

DUPĂ

FESTIVAL


VALENTIN VIRGINIA MIRCEA SILVESTRU HTA MARCU : S c r i s o a r e c a l i c u n linăr c u l e g , pe m a r g i n e a u n e i : Moşierul u n a u d e la plecare Alexamlreseu teatru (Ml) cărţi

GRIGORESCU SEVER

: Cheia succeselor l u i Sica : IracUde sau d i a l o g despre

ALEXANDRU AL.

M l R O D A J N : P u i u l e .le s u s p e n s i e . . . TEODORESCU : Dramaturgia l u i Puşkin

LEO.MDA Semnal V1RCIL

MUNTEANU

: I se s p u n e Ş i n a g a


CRONICA DRAMATICA Semnează : POPOVICI. VALERIA ILEANA DUCEA, MIRA IOSIE. CONSTANTIN RADU-MARIA,

PARASCIIIVESCU. FLORIN TORNEA

ALECU

POPOVICI,

CONSTANTIN


M R G I L CARTEA PETROVTC1 DE : S u n e t şi lumină TEATRU

Cuporla

n o a s l r ă : S u s . I o n F i s c u t e a n u şi M a rinela Popescu in „Piticul din gradina de vară" de I ) . R. Popescu. T e a t r u l de Stal d i n Pg. M u r e ş , secţia română. Jos. Dumitru Furdni în „Sîlixiana şi Pepelea" di' Vasilc Alcesajidri. Teatrul ..Ţăndărică". Foto : Ileana M u n e a c i u R e d a c ţ i a şi slr. Tel. Const. administraţia Miile. nr. 5—7—0. Bucureşti 14.35.58

14.35.88 -

R e d a . l o r şef

RADI

POPESCU

Colegiul de redacţie: AUREL I I A R A N G A. MIIINEA CM EORGI I M . C. lONESCl -GION. HOREA POPESCU. ALECU POPOVICI, DINI SA R A R I ' . N A T A L I A S T Â N C I ' . F L O R I N T O R N E A ( r e d a c t o r şei a d j u n c t ) .

www.cimec.ro

Programuloarta fundamentală a vieţii noastre
3

n desfăşurarea a c e s l u i a l X X X - l e a an de l a E l i b e r a r e , a n d e n e ­ întreruptă a c t i v i t a t e şi d c / n a r i succese ipe t o a t e p l a n u r i l e m u n c i i m a t e r i a l e si spirituale a p o p o r u l u i n o s t r u , p a r t i d u l ne-a oferit u n d o c u m e n t care c o n s t i t u i e , p e d e o p a r t e , o .sinteza fără p r e c e d e n t a i s t o ­ r i e i n o a s t r e naţionale şi p o l i t i c : ' , i a r p e d e altă p a r t e , cea (mai luminoasă perspectivă a d r u m u l u i a s c e n d e n t ce j i c c o n d u c e pînă în p r e z i u a c e l u i d e al treilea m i l e n i u . A c e s t d o c u m e n t , p r o i e c t u l P r o g r a m u l u i p a r t i d u l u i , care urmează a fi supus dezbaterilor şi aprobării Congresului a l X l - l e a , n e dă t u t u r o r a , aşa c u m a arătat tovarăşul N i c o l a e Ceauşescu, o r i e n t a r e a generală şti­ inţifică, marxisl-leninistă a întregii noastre; activităţi p e p l a n naţional şi internaţional. P u b l i c a t în ediţii d c m i l i o a n e d e e x e m p l a r e , p r o i e c t i d d e P r o g r a m face astăzi o b i e c t u l u n e i d e z b a t e r i d e extraordinară a m p l o a r e p e p l a n i d e o l o g i c şi p o l i t i c , t e o r e t i c şi p r a c t i c , p e n t r u a c o n c e n t r a c u v i n I u l naţiunii întregi, esenţa gîndirii g e n e r a l e a s u p r a p r o b l e m e l o r f u n d a m e n t a l e a l e vieţii p o p o r u ­ l u i n o s t r u , ale perspectivelor sale i s t o r i c e , a s u p r a căilor d c p r o g r e s , d e r e a l i z a r e integrală a propăşirii m a t e r i a l e şi s p i r i t u a l e . Programul P a r t i d u l u i C o m u n i s t K o m ă n d e făurire a societăţii s o c i a ­ liste m u l t i l a t e r a l d e z v o l t a t e şi d e înaintare a R o m a n i c i spre c o m u n i s m con­ stituie carta fundamentală ideologică, teoretică şi politică a p a r t i d u l u i . Textul său este e l a b o r a t p e b a z a concepţiei m a t e r i a l i s m u l u i d i a l e c t i c şi i s ­ t o r i c , a l e g i l o r o b i e c t i v e a l e d e z v o l t ă r i i s o c i a l i ; şi înarmează p a r t i d u l cu p r i n c i p i i l e ştiinţifice a l e c o m u n i s m u l u i . L a bază, P r o g r a m u l a r e legităţile o b i e c t i v e a l e dezvoltării sociale., u n i v e r s a l v a l a b i l e datorită experienţei l u p ­ t e l o r d c clasă şi a construcţiei s o c i a l i s m u l u i p e p l a n m o n d i a l , a l u p t e l o r d e clasă p u r t a t e de m a s e l e p o p u l a r e d i n ţara noastră p e n t r u t r a n s f o r m a r e a r e ­ voluţionară a societăţii, p e n t r u e d i f i c a r e a c u succes a n o i i orînduiri s o c i a l e . P r o g r a m u l trasează direcţiile f u n d a m e n t a l e a l e activităţii p a r t i d u l u i p e v i i t o a ­ r e a perioadă de 2 0 — 2 5 d e a n i , p o r n i n d d c l a i n t e r e s e l e întregului p o p o r , a l e dezvoltării societăţii romaneşti, înfloririi ţării, a naţiunii n o a s t r e socialiste şi asigurînd, în acelaşi t i m p , făurirea în ţara noastră a c e l e i mai înaintate şi mai d r e p t e societăţi, s o c i e t a t e a comunistă. www.cimec.ro
1

şa c u m sc arală în T e z e l e C o m i t e t u l u i C e n t r a l a l P a r t i d u l u i C o m u n i s t R o m â n p e n t r u C o n g r e s u l a l X l - l c a a l P a r t i d u l u i , p u b l i c a t e în ziarele d i n 15 s e p t e m b r i e a . c , p r o i e c t u l de P r o g r a m a f o s t e l a b o r a t c u p a r t i c i ­ parea c a d r e l o r de bază ale p a r t i d u l u i şi s t a l u l u i şi d u e x p r e s i e înţelepciunii c o l e c t i v e a p a r t i d u l u i , a clasei m u n c i t o a r e , a t u t u r o r o a m e n i l o r m u n c i i , fără d e o s e b i r e d e naţionalitate, a întregului n o s t r u p o p o r — şi a fost a d o p t a t , în u n a n i m i t a t e , după o largă d e z b a t e r e în c o m i s i a de r e d a c t a r e , a p o i în P l e n a r a C o m i t e t u l u i C e n t r a l a l P.C.R. d i n 27—29 i u l i e 1974. Aceeaşi plenară a d a t o înaltă a p r e c i e r e a p o r t u l u i s e c r e t a r u l u i g e n e r a l , tovarăşul N i c o l a c Ceauşescu l a f u n d a m e n t a r e a teoretică şi l a e l a b o r a r e a p r o i e c t u l u i de P r o g r a m . S-a r e l e v a t de asemenea v a l o a r e a inestimabilă a contribuţiei p e r s o n a l e a S e c r e t a r u l u i C e n e r a l a l P a r t i d u l u i p e n t r u s t a b i l i r e a l i n i e i strategice şi t a c t i c e a direcţiilor prin­ c i p a l e d e acţiune, în v e d e r e a transformării revoluţionare a societăţii, a edificării c u succes a societăţii socialiste m u l t i l a t e r a l d e z v o l t a t e şi a t r e c e r i i l a construcţia c o m u n i s m u l u i pe pămîntul R o m â n i e i . „ R o d de a u r " a l revoluţiei care a t r a n s f o r m a t în biruinţă d r u m u l i s t o r i c al p o p o i ' i d u i n o s t r u , P r o g r a m u l P a r t i d u l u i C o m u n i s t R o m â n îmbogăţeşte h o tăritor eonşî'inla de sine a p o p o r u l u i întru făurirea p r o p r i u l u i său d e s t i n şi înaintarea spre c o m u n i s m — m o m e n t s u p r e m a l desăvîrşirii u m a n e . R e a m i n ­ t i m că P r o g r a m u l evocă, în p r i m a l u i p a r t e , l u p t a p o p o r u l u i român, a forţelor p r o g r e s i s t e şi revoluţionare, a clasei m u n c i t o a r e , a p a r t i d u l u i c o m u n i s t p e n ­ t r u l i b e r t a t e socială şi naţională, împotriva f a s c i s m u l u i şi războiului, p e n t r u înfăptuirea insurecţiei naţionale a r m a t e a n t i f a s c i s t e şi a n l i i m p c r i a l i s l e . După ce descrie c u p r e c i z i e absolută, într-o impecabilă f o r m u l a r e , aceste împrejurări i s t o r i c e , P r o g r a m u l trece l a l u p t a p a r t i d u l u i c o m u n i s t p e n t r u i n s t a u r a r e a p u ­ t e r i i revoluţionar-democratice, răsturnarea claselor e x p l o a t a t o a r e , înfăptuirea revoluţiei socialiste şi e d i f i c a r e a n o i i orînduiri sociale. T o a t e aceste l u p t e c o n ­ s t i t u i e o măreaţă operă istorică naţională şi totodată o contribuţie însemna­ tă l a l u p t a forţelor revoluţionare d e p r e t u t i n d e n i p e n t r u l i b e r t a t e şi p r o g r e s social, l a cauza întăririi s o c i a l i s m u l u i în l u m e , l a creşterea p r e s t i g i u l u i şi i n ­ fluenţei sale a s u p r a dezvoltării soeiale c o n t e m p o r a n e . D e o importanţă deosebită p e n t r u înarmarea noastră, a t u t u r o r , c u o conştiinţă ideologică şi o i n f o r m a r e temeinică a s u p r a e t a p e i următoare a i s t o r i e i României socialiste, p r o i e c t u l de P r o g r a m ne arală direcţiile, în t o a t e d o m e n i i l e d c a c t i v i t a t e , c o n f o r m cărora v a acţiona p a r t i d u l .pentru înfăp­ t u i r e a societăţii socialiste m u l t i l a t e r a l d e z v o l t a t e . V o m stărui .fireşte, în aceste rînduri a s u p r a părţii d i n P r o g r a m p r i ­ v i t o a r e l a a c t i v i t a t e a ideologică şi l a m u n c a politică educativă a p a r t i d u l u i . A i c i găsim i d e i l e c r e a t o a r e şi d i r e c t o a r e a s u p r a r o l u l u i i m p o r t a n t a l l i t e r a t u r i i şi a l a r t e i în a c t i v i t a t e a de f o r m a r e a o m u l u i n o u , a conştiinţei socialiste. î n acest tidul porneşte şi d o m e n i u şi, c a d e a l t f e l , în a n s a m b l u l d i r e c t i v e l o r sale. de la concepţia de materialismului d i n epoca şi fiecărei d i a l e c t i c şi i s t o r i c . Acesta sociale istorică naţiuni. respectivă. Literatura g r a d u l dezvoltării par­ ne

A

arală că în artă îşi găseşte r e f l e c t a r e a forţelor relaţiilor specifice producţie epocii sociale.

şi c a r a c t e r u l Dezvoltată corespunde şi a r t a , se şi

în legătură strînsă c u evoluţia socială şi naţională a societăţii, a r t a condiţiilor gîndind fiecărei

s p u n e în P r o g r a m , n u s i n t creaţia u n o r aleşi aflaţi d e a s u p r a vieţii, trăind în afara relaţiilor E l e exprimă tirawsformările ce se şi neîncetat în societate, cietăţii, e x p r e s i e c u c e r i r i l e forţelor revoluţionare progresiste

produc gîndirea

înaintată a fiecărei e p o c i . L i t e r a t u r a şi a r t a sînt r o d u l forţei c r e a t o a r e a so­ a geniului şi a sensibilităţii p o p o r u l u i însuşi, pe care t a l e n ­ p o p u l a r e , care a u fost tele adevărate l e întruchipează în lucrările l o r . M a s e l e

2

www.cimec.ro

întotdeauna purtătoarele c e l o r m a i înaintate aspiraţii d e p r o g r e s ale umanităţii, şi ca a t a r e a u făurii civilizaţia materială şi spirituală a l u m i i , t r e b u i e să f i e şi d e s t i n a t a r e l e t u t u r o r o p e r e l o r d e literatură şi d e artă. I n consecinţă, aces­ tea t r e b u i e să înfăţişeze, c u l i m b a j u l l o r p r o p r i u d a r c i l m a i f i d e l , realizările, preocupările, aspiraţiile, gîndirea şi simţirea m a s e l o r l a r g i p o p u l a r e . Şi să se i n s p i r e , p e r m a n e n t , din izvorul v i u a l realităţilor sociale şi naţionale a l e

României.

i s i u n e a şi c o m a n d a m e n t u l l i t e r a t u r i i şi a r t e i este d e a p r i v i m e r e u îna­ i n t e , d e a d a o a m e n i l o r o i m a g i n e înflăcărată a p e r s p e c t i v e i i s t o r i c e , d e a p r e f i g u r a schimbările v i i t o a r e ale societăţii, a însufleţi m a s e l e p o p u l a r e şi t i n e r e t u l , pregătindu-i p e n t r u r e a l i z a r e a , p r i n f a p t e măreţe, a c o m u n i s m u l u i , v i s u l d e a u r a l o m e n i r i i . L i t e r a t u r a şi a r t a , subliniază în c o n t i n u a r e P r o g r a m u l , t r e b u i e să m i l i t e z e p e n t r u s o l i d a r i t a t e i n t r e t o a t e forţele r e v o l u ţ i o n a r e , p r o ­ gresiste d i n l u m e , p e n t r u i d e a l u r i l e d c l i b e r t a t e naţională şi socială ale p o ­ p o a r e l o r , p e n t r u p r i e t e n i e şi c o l a b o r a r e între t o a t e naţiunile. î n ce priveşte f o r m a estetică şi conţinutul d c i d e i a l creaţiilor l i t e r a r e şi a r t i s t i c e , i n c l u s i v d i n d o m e n i u l t e a t r u l u i , P r o g r a m u l arată că p a r t i d u l „ v a s t i m u l a şi în v i i t o r făurirea u n e i a r i e şi l i t c r a t u i r i de o înaltă ţinuta umanistă, b o g a t e i n i d e i şi s e n t i m e n t e n o b i l e , i n s p i r a t e d i n viaţa şi m u n c a p o p o r u l u i , d i n i d e a l u r i l e s o d a l i s m u l u i şi c o m u n i s m u l u i . G r o a t o r i i d i n d o m e n i u l literaturii, m u z i c i i , artelor plastice, teatrului, cinematografiei, manifest.îndu-şi l i b e r tallenitul, f o l o s i n d s t i l u r i şi m a n i e r e de croaţie v a r i a t e , sînt chemaţi să făurească n o i o p e r e v a l o r o a s e care să îmbogăţească p a t r i m o n i u l cult u r i i noas­ t r e socialiste şi t e z a u r u l c u l t u r i i u n i v e r s a l e , să c o n t r i b u i e l a c o n t i n u a înflorire a vieţii spirituiade a p o p o r u l u i n o s t r u . P a r t i d u l va p r o m o v a s c h i m b u l l a r g d e v a l o r i s p i r i t u a l e cu toate p o p o a r e l e l u m i i ' ' . 0 atenţie specială este acordată, i n acest c a p i t o l , p r o b l e m e l o r d e o r i e n ­ t a r e şi d e f u n d a m e n t a r e a c r i t i c i i . . . P a r t i d u l — se arală în t e x t u l P r o g r a m u ­ l u i — acordă, d c a s e m e n e a , u n r o l de m a r e însemnătate c r i t i c i i de artă, atît în p r o m o v a r e ; ) creaţiei a r t i s t i c e c u u n înalt conţinut e d u c a t i v , m i l i t a n t , c i t şi în e d u c a r e a estetică a m a s e l o r p o p u l a r e . Condiţia îndeplinirii ou succes a m i ­ s i u n i i c r i t i c i i este s i t u a r e a e i fermă pe poziţiile f i l o z o f i e i materialist-dialeclice şi i s t o r i c e , s p i r i t u l c r i t i c o b i e c t i v şi nepărtinitor în j u d e c a r e a v a l o r i l o r a r ­ t i s t i c e , c u l t i v a r e a consecventă a orientării r e a l i s t e a a r t e i , s t i m u l a r e a legăturii strînsc a c r e a t o r i l o r cu viaţa, cu realităţile sociale, p r o m o v a r e a u m a n i s m u ­ l u i socialist. P r i n c a r a c t e r u l l o r , p r e c u m şi p r i n o r g a n i z a r e a largă a difuzării în m a s e . o p e r e l e de artă v a l o r o a s e t r e b u i e să devină b u n al întregului n o s t r u p o p o r , fn acelaşi t i m p , p a r t i d u l y a a s i g u r a condiţii ca m a s e l e l a r g i p o p u l a r e să p a r t i c i p e lot m a i i n t e n s la d e z v o l t a r e a c u l t u r i i naţional ', la creaţia d e artă. la s p o r i r e a v a l o r i l o r s p i r i t u a l e ale societăţii s o c i a l i s t e , astfel încît civilizaţia c o ­ munistă să e x p r i m e p l e n a r g e n i u l a r t i s t i c c r e a t o r al p o p o r u l u i n o s t r u " .

M

I n f i e c a r e rînd, în f i e c a r e cuvînt, d i n acest i s t o r i c d o c u m e n t ce trasează j direcţiile v i i t o r u l u i se află substanţă esenţială p e n t r u construcţia l i t e r a ­ t u r i i , în g e n e r a l , şi a l i t e r a t u r i i d r a m a t i c e , a interpretării t e a t r a l e , în t o a t e d i m e n s i u n i l e şi semnificaţiile e i . U n c r i t e r i u ce n u t r e b u i e u i t a t sau n e g l i j a t niciodată, în creaţie şi i n l e r p r e l a r c , esle acela că întreaga a c t i v i t a t e ideologico-educativă t r e b u i e să pună în c e n t r u l e i , o m u l . P r o g r a m u l subliniază ideea că a v î n d u n r i d i c a t www.cimec.ro
3

n i v e l p o l i t i c şi i d e o l o g i c , fiecare cetăţean v a acţiona în m o d conştient p e n t r u a c o n t r i b u i l a p r o g r e s u l g e n e r a l a l societăţii socialiste şi c o m u n i s t e , în c a d r u l căreia se v o r a s i g u r a adevărata l i b e r t a t e şi adevăratul u m a n i s m . Şi p e n t r u că t e r m e n u l acesta ocupă, d i n ce i n ce m a i m u l t , l o c u l ce pe d r e p t i se c u v i n e în gîndirea noastră ideologică, iată o perfectă definiţie a conţinutului său, aşa c u m o dă P r o g r a m u l : . . U m a n i s m u l socialist c o n c e p e o m u l ca fiinţă socială, aflată în strînsă legătură si interdependenţă nu s e m e n i i săi. c u m a s e l e l a r g i p o p u l a r e . E l se întemeiază pe relaţii d c c o l a b o r a r e şi stimă reciprocă între toţi m e m b r i i societăţii, pe i n t e r z i c e r e a oricărei e x p l o ­ atări şi a s u p r i r i , pe e g a l i t a t e , pe l i b e r t a t e a o m u l u i de a acţiona în m o d c o n ­ ştient p e n t r u a f i r m a r e a personalităţii sale, p e n t r u făurirea p r o p r i u l u i său v i i l o r . U m a n i s m u l s o c i a l i s t p r e s u p u n e r e a l i z a r e a f e r i c i r i i p e r s o n a l e în c o n ­ t e x t u l făuririi f e r i c i r i i întregului p o p o r . I n m i j l o c u l m a s e l o r l a r g i p o p u l a r e p e r s o n a l i t a t e a n u se p i e r d e , c i se afirmă t o t m a i p u t e r n i c , odată ou a f i r m a ­ rea întregii naţiuni. P a r t i d u l via acţiona ea înaltele p r i n c i p i i ale u m a n i s m u ­ l u i s o c i a l i s t să se r e f l e c t e t o t m a i cuprinzător i n societatea noastră, în toate sferele vieţii soeiailc. să pătrundă a d i n e în conştiinţe, însufleţind p o p o r u l în măreaţa operă de z i d i r e a celei m a i d r e p t e şi m a i u m a n e o r i n d u i r i d i n cite a cunoscut istoria". A c e s t e c u v i n t e înflăcărate — a l căror înţeles d e supremă însemnătate p e n t r u toţi o a m e n i i d i n artă, d i n literatură, d i n creaţia şi i n t e r p r e t a r e a a r ­ tistică, d i n t o a t e c o m p a r t i m e n t e l e activităţii t e a t r a l e , d e v i n e , d c a c u m înainte, f a r u l strălucitor ce n e c o n d u c e — t r e b u i e t r a n s f o r m a t e i n r e a l i t a t e a vieţii n o a s t r e p e r s o n a l e , sociale şi p r o f e s i o n a l e , de fiecare z i . T e a t r u l românesc, ale cărui succese se bazează t o c m a i p e t o t a l a l u i a d e z i u n e l a p r e c e p t e l e p a r t i ­ d u l u i , v a şti, fără îndoială, să c o n t r i b u i e , c u toate p u t e r i l e sale, c u deplină­ t a t e a înriuririi sale e d u c a t i v e , l a r e a l i z a r e a P r o g r a m u l u i . T r e b u i e n o t a t , l a l o c d e f r u n t e , în a c t i v i t a t e a noastră cotidiană, că a p r o p i a t u l e v e n i m e n t m a j o r , c u l m e firească a t u t u r o r pregătirilor n o a s t r e , C o n g r e s u l a l X l - l e a , acordă cea m a i m a r e atenţie m u n c i i p o l i l i c o - c d u e a l i v o . E x t r a g e m d i n T e z e următoarele formulări ce n e p r i v e s c d i r e c t şi d e a p r o a p e : . . P o r n i n d de l a r o l u l i m p o r t a n t a l l i t e r a t u r i i şi a r t e i în f o r m a r e a şi e d u c a r e a o m u l u i n o u . de la realizările d o i u n d i t e în d e z v o l t a r e a creaţiei a r t i s t i c e , p a r t i d u l v a s t i m u l a şi în v i i t o r făurirea u n e i a r t e şi l i t e r a t u r i de o înaltă ţinută u m a ­ nistă, b o g a t e în i d e i şi s e n t i m e n t e n o b i l e , i n s p i r a t e d i n viaţa .şi m u n c a p o ­ p o r u l u i , d i n i d e a l u r i l e s o c i a l i s m u l u i şi c o m u n i s m u l u i , r e a l i z a t e în s t i l u r i şi m a n i e r e de creaţie v a r i a t e , care să îmbogăţească p a t r i m o n i u l c u l t u r i i n o a s t r e socialiste şi t e z a u r u l a r t e i u n i v e r s a l e , să c o n t r i b u i e la c o n t i n u a înfloj-ire a vieţii s p i r i t u a l e a p o p o r u l u i n o s t r u " . S i n t r e l u a l c , a s t f e l , în m o d p r e g n a n t şi c u o deplină răsfrîngere în a c t u a l i t a t e a imediată, n o b i l e l e i d e i d i r e c t o a r e d i n P r o g r a m . î n t e r m e n i p l i n i d e v i g o a r e şi d e căldură, t o a t e m i j l o a c e l e de propagandă şi d e educaţie d e c a r e d i s p u n e societatea noastră sînl c h e m a t e să acţioneze, s o l i d a r , ca u n p e r f e c t a n s a m b l u , în direcţia unică a formării şi educării o m u l u i n o u , a d e z ­ voltării conştiinţei s o c i a l i s t e . ISi se arată, în plină lumină şi c u forţă c r e a t o a r e m o d u l în care l u ­ crătorii d i n d o m e n i u l v a s t al creaţiei a r t i s t i c e , d i n l i t e r a t u r a dramatică, d i n t e a t r e , p o t şi t r e b u i e să c o n t r i b u i e l a p a r t i c i p a r e a întregului p o p o r întru mă­ reaţa operă d e e d i f i c a r e a societăţii socialiste şi c o m u n i s t e . A s t f e l , v a f i t r a d u s neîntîrziat în viaţă P r o g r a m u l p a r t i d u l u i , acţiune minunată căreia îi v o m c o n s a c r a t o a t e p u t e r i l e n o a s t r e , t o a t e aspiraţiile n o a s t r e d e v i i t o r .

„TEATRUL
4

1 1

www.cimec.ro

D u p ă

f e s t i v a l

Cele zece zile din august in care s-a desfăşurat parada specta­ colelor selecţionate de juriul naţional pentru finala Fesli val u l u i Dra­ maturgiei M o m â n o ş t i — manifestare artistică iniţiată şi organizată de Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste, in cinstea sărbătorii naţionalc,capută acum, reflectate în perspectiva noului an teatral pe care-l inaugurăm, semnificaţii sporite dc ordin politic şi profesional ; medi­ taţia asupra lor ne înlesneşte cîteva concluzii, utile şi fertilizatoare pentru, întregul cimp de activitate al teatrelor noastre.

F e s t i v a l u l — acţiune., d o a r în f o r m ă , festivă şi reprezentativă în i n t e n ţ i i — a î n s e n i n a t , d e f a p t , m u n c a u n u i întreg a n t e a t r a l j a l o n a t d e u n p r o g r a m c u u n pronunţat c a r a c t e r educa­ tiv, militant. Faza finala do la Bucureşti — c u cele nouă reprezentaţii a d u s e de t r e i t e a t r e d i n c a p i t a l a .şi şase «lin r e s t u l ţ a r i i , şi încununată eu cele c i n e i distincţii ( t r e i p r e m i i şi d o u ă menţiuni) —. exprimă de fapt o a u t e n t i f i c a r e simbolică a u n u i vast p l a n d o acţiuni care a u a n t r e n a i nemijlocit toate c o ­ l e c t i v e l e d r a m a t i c e d i n ţară, în d e c u r s u l u l t i ­ m e l o r două s t a g i u n i , s t i m u l a t e d c documen­ t e l e d e p a r t i d d i n i u l i e şi n o i e m b r i e 1Î)7J. Obiectiv p r i n c i p a l — i m p u n e r e a masivă, în­ tr-un spor eanlilaliv, d a r în primul rînd p r i n t r - o adîneită modelare calitativă a l i t e ­ r a t u r i i d r a m a t i c e o r i g i n a l e . Ceea ce r e p r e z i n t ă d e u n sTerl d e v e a c n e î n t r e r u p t coordonata majoră, a x u l direcţional a l p r o g r a m u l u i de repertoriu al teatrului n o s t r u , s-a c r i s t a l i z a t a ş a d a r , în s t a g i u n e a ' 7 3 — ' 7 4 ca l o z i n c ă de l u c r u , ca sarcină f u n d a m e n t a l ă , încad.rînd u - s e în t e r m e n i curenţi, „operaţionali" p r i n pre­ gătirea t e a t r e l o r n o a s t r e p e n t r u F e s t i v a l . F ă r ă n i c i o excepţie, ţoale scenele d r a m a t i c e s - a u î n s c r i s în a c e s t c o n c u r s . C a r a c t e r u l competiţional a l F e s t i v a l u l u i d e dramă originală a

a v u t însă, d e astă d a t ă , u n r o l s e c u n d a r , î n raport c u sarcina de onoare stimulativă pe c a r e şi-au a s u m a t - o , c u r ă s p u n d e r e , colecti­ v e l e , a n u m e aceea d e a p u n e în v a l o a r e p i e s a românească d c a c t u a l i t a t e . A r e z u l t a t o m a ­ s i v i t a t e impresionantă de t i t l u r i n o i , care a u extins caietul dramaturgiei româneşti ; e v i ­ dent, rezultatele c a n t i t a t i v e s - a u .arătat c u Şi-au marcat astfel precădere spectaculoase. p r e z e n ţ a p e afişe, în c e l e 3 0 d e reprezen­ taţii o f e r i t e juriului s p r e s e l e c ţ i e şi specta­ t o r i l o r , în c o n t i n u a r e , spre apreciere, 2 9 d e d r a m a t u r g i c u 33 d e piese. S c r i i t o r i consa­ craţi, vechi favoriţi ai p u b l i c u l u i , drama­ turgi fideli teatrelor, deopotrivă cu autori n o i — d e b u t a n ţ i î n a l e s c r i s u l u i , c a şi s c r i ­ itori, recrutaţi din rîndurile altor genuri l i t e r a r e , ispitiţi d e c u r î n d d e d i a l o g u l t e a t r a l s-au întâlnit în această amplă manifestare culturală. S e c r e t a r i a t e l e literare a u binemeri­ t a t , în a c e s t a n , a p r e c i e r e a m u n c i i l o r , în depistarea d e n o i talente, în ,.contactarea" u n o r s c r i i t o r i r e m a r c a ţ i în a l t e g e n u r i , p r i n iniţiativa dramatizării u n o r scrieri epice d e a n v e r g u r ă , s a u în r e v a l o r a r e a u n o r p i e s e m a i v e c h i ce şi-au d o v e d i t n e d e p r e c i a t e î n s u ş i r i l e . A v e m d e o c a m d a t ă î n v e d e r e d o a r a c e s t e as¬ pecte s t a t i s t i c e a l e F e s t i v a l u l u i : aşadar, a u

www.cimec.ro

5

Puterea şt Adevărul de Titus Popovici, Teatrul ..Lucia reprezentaţie exemplară pentru condiţia spectacolului

Sturdza politic

Bulandra" (Premiul

: I)

f i g u r a i în programe, alături <le v e t e r a n i i r a m p e i , Baranga, Kvcrac, T i t u s Popovici, rcprezentanţii consacraţi ai unei generaţii mai tinere ca ]). R. Popescu, Iosif Xaghiu, Mircea Radu laeoban ; şi-au spus cuvîntul p r o z a t o r i i Constantin Chiriţă, Petru Vintilă, Corneliu Leu ; totodată au fost preluate dc teatre, în huna decizie a unor premiere pe ţară. piesele n o i ale u n o r d r a m a t u r g i m a i r a r jucaţi ca : I . D . Sîrbu, Alexandru Sever. Coloana Măria Foldes, debutanţilor a înregistrat n u m e l e l u i Con­ s t a n t i n M u n t e a n u , I o n J i v a n , Măria B r a t c i , Suzana Ciorlea, Christian M a u r c r , Ghcorglie B o b u , V a l e n t i n M u n t e a n u ; m a i apar pe lista s c r i i t o r i l o r trecuţi în ..catalogul'' pre­ mierelor Festivalului numele l u i Tlieodor Măneseu. Angela Bocancca, Balint Tibor, A l . M i t r u . I s t v a n Kocsis, Toana Postelnicii, Vasilc R c b r c a n u , Mircea Zaciu, Gh. A r d e leanu. Substanţa calitativă a acestei masive ..re­ colte ' 7 4 " a r m e r i t a o analiză amplă ; ea nu poate i n t r a însă în c a d r u l aceslor în­ semnări. Totuşi, se cere s u b l i n i a t f a p t u l că o r i z o n t u l lor tematic. în majoritatea cazu­ r i l o r , stă sub c o n u l dc lumină al u n u i comun program educativ estetic, vizibilă f i i n d m a i ales lărgirea r e g i s t r u l u i de i m p l i ­ care în problematica contemporană, alături fie o nuanţată diversitate a v i z i u n i l o r sti­ 6

listice, crescute pe s o l u l bogat al investi­ gaţiei realiste şi n e m i j l o c i t m o b i l i z a t e de o a t i t u d i n e politică. Nu întîmplător, piesele cele m a i reprezentative, premiale sau n u în concurs, sînt cele d c abordare directă, an­ gajată, a u n e i umanităţi aflată i n con­ t e x t u l istoric social în care s-au petrecut dramele modelării conştiinţei socialiste sau cele ale asumării u n u i destin revoluţionar.

*
Cele nouă spectacole prezentate în finală au fost r o d u l u n e i t r i e r i m a i m u l t sau m a i puţin o p t i m e , relative ea toate t r i e r i l e , şi dificile ca orice operaţie dc extragere d i n contingent. Producţia f i i n d masivă, i m p o r ­ tantă s-a arătat într-o primă fază această producţie ca atare, — impunătoare p r i n extensie, cuceritoare prin promptitudinea participării la evenimente şi vrednică dc luat în seamă p r i n seriozitatea profesională, dovedită dc c e l ' ' m a i m u l t e d i n t r e colectivele respective. Se c u v i n lăudate aici, în p r i m u l r i n d , teatrele d i n ţară, şi n u e p r i m a oară cînd o facem, dislingînd d i n a m i s m u l reperto­ rial al acestor scene care a c u m , ca şi stagiu­ nile precedente, au demonstrat tenacitate în stimularea t e x t u l u i o r i g i n a l , aplicaţie artistică şi entuziasm civic susţinut, în realizarea u n o r f o r m u l e expresive. De aici şi dificultăţile se-

www.cimec.ro

lecţiei. Rememorăm, într-o rapidă retrospec­ t i v ă , f o r m a l e l e s c e n i c e c u c n r e t e a t r e l e şi-au întîmpinat spectatorii, chemîndu-i la ])remiera c u n o u a piesă r o m â n e a s c ă , şi n u n e p u t e m o p r i să c o n c l u d e m că a m a v u t d e - a f a c e c u o p a l e t ă s t i l i s t i c ă , dacă n u f o a r t e strălucitoare, diversifi­ în o r i c e c a z colorată şi r e a l m e n t e cată. A m a v u t d e a l e s î n t r e c î t e v a montări, toate foarte hune, realizate cu l'ulrrca şi Adevărul. Dacă n e - a i n o p r i t p e n t r u f i n a l ă l a spectacolul T e a t r u l u i „Uulandra", faptul n u anulează nicidecum valoarea reprezentaţiei de la Tirgu-Muroş (regia Gh. Harag) sau s u g e s t i i l e e m o ţ i o n a l e a l e p r i m e i ediţii s c e n i c e d c I i i T e a t r u l M a g h i a r d i n C l u j ''regia E r n e s t Bân). 0 v i a ţ ă s c e n i c ă b o g a t ă a c u n o s c u t şi p i e s a l u i l o s i f N a g h i u , într-o singură seară, a p t ă să se s i n g u l a r i z e z e în f i e c a r e d i n c e l e trei v e r s i u n i t e a t r a l e , r e a l i z a t e .aproape con­ comitent, la B u c u r e ş t i (regia Sandu Mânu, Teatrul „ B u l a n d r a " ) ) l<i Iaşi (regia Cătălina I h i z o i n n u , T e a t r u l N a ţ i o n a l ) , la Timişoara (re­ gia Petre Pokor, Teatrul Maghiar), h'orm u l a ieşeană p r e z e n t ă la finală a c o l o r a t o a n u m i t ă reţea d e r e l a ţ i i e x i s t e n t e î n t r e p e r ­ s o n a j e , d a r o a r e c u m laterală c o n f l i c t u l u i c e n ­ t r a l , d e s e n a t CU g r a v i t a t e î n v e r s i u n e a timi­ ş o r e a n ă , d u p ă c u m p e r s o n a j e l e şi-au d u b i n d i l a c t e i n c o n t e s t a b i l e d e s t a r e c i v i l ă în specta­ colul bucurestean. Proteică i n imagini tea­ t r a l e s-a d o v e d i t şi p i e s a l u i D . H . P o p e s c u . Piticul din grădina de vară, a l cărei i n c o n ­ t e s t a b i l eşec p e s c e n a d e l a T e a t r u l „ N o l t a r a "

(regia Ion Olteanu) a fost din plin com­ pensat d c f r u m o a s a , poetica m o n t a r e de la T e a t r u l M a g h i a r d i n C l u j (regia E r n e s t Bân) şi, e v i d e n t , d c e x c e p ţ i o n a l a realizare d c l a Tîrgu-Mureş in v i z i u n e a lui D a n M i c i i . De „duible" a a v u t p a r t e şi t e x t u l , m a i v e c h i , a l capiului clujean Vasile Rebreanu şi Mircea Z a c i u , Singurătatea trăgătorului la ţintă, dez­ batere c a m şcolară pe temele eticii t i n e r e t u ­ l u i , lucrată în soluţii la v e d e r e şi c l i ş e e d e comportament la T e a t r u l Naţional d i n Cluj demonstraţiilor (regia V*. T . P o p a ) , în p o f i d a u n o r excelenţi a d o r i , d a r transformată într-o ausler-sl ilizală d e z b a t e r e , c u o sîrguincioasă majorări? a s e n s u r i l o r l a secţia r o m â n ă a T e a ­ t r u l u i d i n Oradea ''regia S e r g i u S a v i n ) . E d i ­ ţii m u l t i p l e „s-au t r a s " p e t e x t e l e l u i P e t r u \ i n t i l â Casa cure a fugit, pe uşă şi r e s p e c t i v Cine ucide dragostea ?, c e l e m a i m u l i t e l i p s i t e d e s e m n i f i c a ţ i e a r t i s t i c ă , deşi u l t i m a piesă a obţinui datorită interpretării minuţioase a co­ lectivului maghiar din Tîrgu-Mureş 'regia Tompa Miklos) o imagine scenică conclu­ dentă, p ă t r u n s ă d o u n r e a l p a t o s d e epocă. Nu o d e o m i s , p e n t r u e l e g a n ţ a şi d i s c r e ţ i a m o n t ă r i i şi i n t e r p r e t ă r i i , n i c i s p e c t a c o l u l r e ş i ţeau a l c o m e d i e i Sîmbătâ la Ycrilas 'regia I o a n a O t t e s c u ) c o n c u r a t la Bucureşti d e t e a ­ t r u l Ciuleşti (regia Geta Vlad). Cum trele acest ambiţia s-a din efort apreciat, ţară de au pe în repetate în în în ţară, rînduri, mod cîteva lansarea tea­ avut marcant cazuri unui

premierei

singularizare

www.cimec.ro

s

www.cimec.ro

t i t l u n o u , soldîmlu-se cu temeinice- r e p r e z e n ­ taţii, ou Bpectacole a p t e să rurnînu f o r m u l e d<' referinţă. de pildă Pasărea Shahespeare de D . B . Poposcu l a T e a t r u l Naţional d i n C l u j . în r e g i a l u i A l . T a t o s ; a l t e o r i , r e z u l t a t e l e deşte, mărginindu-se la s i m p l e l e c t u r i sce­ nice, deşi p i e s e l e m e r i t a u p o a l e m a i m u l t decît atît şi ne g î n d i m , d e pildă, la Fata din baracă de Măria F o l des l a Galaţi (regia G c o r g o R a d a ) sau la Divorţul de A l e x a n d r u S e v e r , l a Conştiinţa (regia Glioorglie Jorii). P r i n t r e iniţiativele p o z i t i v e , deşi c r i t e r i i l e de apreciere i u i u n a x v a l o r i c d i f e r i t , notăm d e l i u l u i u n u i d r a m a t u r g d c perspectivă, Con­ s t a n t i n M u n t e a n u , încurajat de .atenţia Tea­ t r u l u i d i n P i a t r a N e a m ţ — Valea Risului — spectacol realizat cu .ajutorul regizorului N i o o l a e S c a r l a t d i n T g . Mureş ; într-o m a i mică măsură semnalăm r e a l i z a r e a , d a r în m a i mare măsură e f o r t u l depus de colectivul Naţionalului timişorean, pentru montarea Appassionatci l u i Glioorglie Ardeleana — un s p e c t a c o l d e agitaţie, de originală montare (regia S e r g i u S a v i n ) , d a r p r e a tîrziu p u s la p u n c t . B u n e intenţii a u p r e z i d a t şi naşterea Mantii, dramatizare realizată reprezentaţiei d e M a r i n B r a l e i , pe u r m e l e r o m a n u l u i Ple­ carea Vlaşinilar de I o a n a P o s t e l n i c i i , deşi m o n t a r e a sibiană în regia M a r i e t t e i S a d o v a păcătuieşte p r i n t o a l r a l i s m şi clişee p o p u l i s t c ; excelentă m o n t a r e a piesei s c r i i t o r u l u i m a g h i a r d i n ţar.a noastră, K o c s i s Tstvan, Numărul narea copacilor, la T e a t r u l <le N o r d , S i i l i i - M a r e . în regi.a I n i G o n g i i s s y G a b o r , e u a d m i r a b i l e c o m p o z i ţ i i actoriceşti, ce surmontează p u n c t e l e de întrebiiTO şi de s u s p e n s i e i i l e t e x t u l u i ; o r i ­ ginală, ideoa secţiei g e r m a n e d i n S i b i u de a r e a l i z a o reprezentaţie ,.populiiră", care d i n ¬ c o l o d e p i t o r e s c u l l i m b a j u l u i d i a l e c t a l , şi de Bavori specific folclorice, ridică probleme de r e a l e d i n viaţa n a t u l u i d e a z i , Paloma Christian M . i u r e r , în r e g i a n o t o r u l u i - a i i l o r .

P i t i c u l d i n grădina d e vară de D. li. Popescu la Te/Ural din Tg. Mureş (secţia română), realizai de Dan Mica, e reprezentativ pentru tradiţia nova­ toare a regiei romaneşti (Premiul III). Sus : Ion Fiscuteanu (Pasăre) şi Ma­ rinei a Popescu (Măria). Jos : un mo­ ment emoţionant : bocetul Zaci Muscan la alaiul de îngropăciune.

www.cimec.ro

N u n u p a r t i c i p a i la c o n c u r s [ o a l e montă­ r i l e a m i n t i t e , l i n e l e s-au e l i m i n a t d i n p r o p r i a deci/ie a t e a t r e l o r c a r e n u p u t e a u — c o n f o r m r e g u l a m e n t u l u i — să p r e z i n t e i n c o m p e t i ţ i e decîl u n s i n g u r t i t l u . D a r n u competiţia i u se p a r e i m p o r t an l a . CUTO s p u n e a m , ei p r e ­ zenta masivă pe afişe a t e x t u l u i original, f l u x u l c u l t u r a l în care acesta se integrează .şi înscrierea corlă a c e l o r m a i v a l o r o a s e r e ­ prezentaţii în i s t o r i a t e a t r u l u i românesc d i n zilele noastre. P r e m i i l e F e s t i v a l u l u i , m i d i e . în r a p o i i c u numărul reprezentaţiilor selectate în finală, au o e r l i f i e a i în p r i m u l rînd c u u n g i r s u p l i ­ m e n t a r valoarea recunoscută deja i u conşti­ inţa o p i n i e i p u b l i c e a u n o r piese şi s p e c t a c o l e m a i v e c h i , ce-şi păstrează nealterată valoarea artistică şi c a r a t u l angajării. Lucrării Puterea şi Adevărul de T i l u s Popovici <in regia l u i L i v i u C i u l e i şi P e t r e P o p e s c u ) * ) — m o n t a r e ii T e a t r u l u i „ B u l a n d r a " d i n p r i m ă v a r a a n u l u i l i ' T o . reprezentaţie exemplară p e n t r u c o n d i ­ ţia s p e c t a c o l u l u i politic — i-a r e v e n i t cu s u f r a g i i u n a n i m e m a r e a recompensă a Festi­ v a l u l u i , aceasta răsfrîngîndu-so firesc şi a s u p r a întregului a n s a m b l u , atît d e m a r c a n t p e n t r u
•) Dintr-o regretabilă omisiune, numele zelui de al doilea regizor n-a apărut pe lisla premiilor.

Vitalyos Ildiko (sas), interpreţi marcabilii bor la Teatrul Maghiar

Ahna Szeles si Hejja Sandor (jos), citiră ai spectacolului S t r a d a îngerilor şchiopi de din Cluj (Menţiune).

dintre, Balint

Ti-

www.cimec.ro

Simbălu

la Vcritas

de tică

M. R. lacoban in compoziţii

la Teatrul expresive

Ciuleşti : omogenitate (Menţiune).

stilis­

faţa t e a t r u l u i n o s t r u , ea şi a n i m a t o r u l u i său artistic, polivalentul o m d e t e a t r u , L i v i u C i u ­ l e i . I'ireaseă e s t e şi d i s t i n c ţ i a p r e m i a l ă acor­ dată a m p l e i m o n t ă r i d e p e m a r e a scenă a Naţionalului Imetireştoan, Un fluture j>e lampă, d e P a u l F v e r a e , r e a l i z a t ă în r e g i a l u i H o r e a P o p e s c u , în t o a m n a a n u l u i \ .)72. mon­ tare care transmite sălii c u Limpezime şi C u l o a r e , m e s a j u l de a c t u a l i t a t e a l piesei.
f

Pentru an

cel de-al e

treilea de din Popescu i s-a —

premiu

s-a a v u t

în

Vedere 0 r e p r e z e n t a ţ i e teatral ; a vorbii Piticul R. ce cale. care, echipe (piesa Micii). şi pe unui Ciulei secţiei

realizată a

chiar

în a c e s t tinerei din vară de

spectacolul grădina i n regia conferit îl cităm şi

române,

Teatrului

Tîrgu-Mureş, lui D.

lui Dan confirmă a şi pe a Liviu regiei înge­ dra­ Tibor. apreciat

Premiul această spectacol — a 0

valoarea tradiţia a

netăgăduită cea m a i bună

„continuă şcolii

novatoare româneşti". ţia rilor după şchiopi

interpretative onorai d i n Cluj, lui Szabo maghiar extrem

menţiune Maghiar în regia

reprezenta­ Strada Jozsef,

Teatrului

d e c r i t i c ă şi d e p u b l i c — Maimuţa plîngărcaţă ; este o apreciere binevenită pentru c o l e c t i v u l d e interpreţi, oare a c o n s t r u i t c u forţă d e s u g e s t i e şi p l a s t i c i t a t e . î n t r - u n stil p r o p r i u , d e bună ediţiile melodramatică, l u ­ mea p e r i f e r i e i , a . . l u n i p e n i l o r " d i n t r - u n mare oraş transilvan, proioctînd-o pe fundalul a g i t a t a l r ă z b o i u l u i a n t i f a s c i s t şi a l t r a n s f o r ­ m ă r i l o r r e v o l u ţ i o n a r e ce i - a u u r m a t . Cea d e a doua menţiune a revenit spectacolului Tea­ t r u l u i C i u l e ş t i , Simbălă la Yeritas de Mircea H a d u l a c o b a n , căruia r e g i z o a r e a Cela Vlad i-a a s i g u r a t o r e m a r c a b i l ă o m o g e n i t a t e , obţin î n d d i n p.artea a c t o r i l o r ce se d e s f ă ş o a r ă îu compoziţii sugestive, u n plăcut j o c d e echipă. Premiile F e s t i v a l u l u i au emis în a c e s t a n , spre deosebire d c ediţiile d i n t r e c u t , apre­ cieri globale spectacolelor ca a t a r e , fără să nuanţeze .aporturile individuale, actoriceşti, r e g i z o r a l e , s c e n o g r a f i c e : d a r ele subînţeleg î n m o d e v i d e n t . în p r i m u l r î n d . c a l i t a t e a profe­ sională a r e a l i z a t o r i l o r în p a r t e , contribuţiile r e l e v a t e d c c r i t i c ă în a n a l i z e l e detailate ale montărilor. La ..defilarea" finală a evidenţiat d i n n o u v a l o r i l e F e s t i v a l u l u i s-au de frunte, defini-

matizarea

scriitorului

Raliul de

propriu]

său r o m a n ,

www.cimec.ro

11

l o r i i ale t e a t r u l u i românesc d o a z i : e c h i p a de v e d e t e de la „Bukuulra", t r u p a d o la Naţional, care reuneşte a c t o r i «lin generaţii d i f e r i t e . într-o adevărată expoziţie v i e a „so­ c i e t a r i l o r de ieri şi de a / i " , excelenţii a c t o r i de la Giuleşti şi. e v i d e n t , nenumăraţi i n t e r ¬ preţi, a c t o r i , veniţi <!<• la mulţi k i l o m e t r i depărtare, care a u c o n f i r m a i p r i n creaţii ca cele ale l u i I o n K i s o u l e a n u , .Ştefan S i l e a n u , Zoe Muscan (le la Tîrgu-Mureş, Yitalyos l l d i k o . Pa/stor S a n d o r , l l e j j a S a n d o r <le la C l u j , ca să d ă m d o a r cîteva e x e m p l e , p u ­ ţine, — coeziunea lăuntrică asemănătoare, rădăcinile s t i l i s t i c e c o m u n e , p r e c u m şi c o m u ­ niunea ideologică marcată. nemaipomenita d i v e r s i f i c a r e expresivă a e l e v i l o r şi maeştrilor proveniţi de pe băncile aceleiaşi şcoli.


Dacă p r i n p r i s m a F e s t i v a l u l u i a m p u t u t a p r e c i a m a i c l a r cişl imurile s t a g i u n i i trecute(îndeosebi cele dobîndite, în s e c t o r u l v a l o r i ­ ficării piesei româneşti), p r i n aceeaşi prismă s-au c o n t u r a i l i m p e d e şi n e a j u n s u r i l e e i . S-a desenat, d i n păcate, şi u n c a p i t o l p a s i v , pe c&rc se c u v i n e — m a i ales i n acest m o m e n t de p r a g a l începerii u n u i n o u c i c l u d e a c t i ­ v i t a t e — să-1 cîntărim c u exigenţă şi atenţie, p e n t r u a Şti m a i b i n e ce a v e m şi c i l e avemde făcut ; p e n t r u a e v i t a pe v i i l o r n e a j u n s u r i , p e n t r u a haşura p r i n e f o r t şi muncă de c a l i ­ tate, nedorite „pete albe'" d i n activitatea noastră teatrală. F e s t i v a l u l no-a p r i l e j u i t să sesizăm d i n n o u , p u t e r n i c , prezenţa nemulţumitoare a tea­ t r e l o r naţionale, r o l u l l o r n e p e r m i s do scăzut în d i n a m i c a vieţii t e a t r a l e , fată : Naţionalul c r a i o v e a n a p r o p u s u n •debut d r a m a t u r g i e <l<m u l t prea scăzută c a l i t a t e (Locul tău sub soare de G h . R o b u , regia C e l l a Tonioscu). spectacol m o n t a i l a începutul s t a g i u n i i t r e ­ c u t e şi n e u r m a t de a l t o iniţiative substanţiale în s e c t o r u l d r a m a t u r g i e i o r i g i n a l e ; T e a t r u l Naţional . . M a t e i M i l l o " d i n Timişoara n-a i z b u t i t să f i n a l i z e z e operativ şi funcţional textul şi formula, propuse, prin montarea Appassionatei, l i p s i n d în acest c h i p d e la u l t i m u l a p e l ; T e a t r u l Naţional d i n C l u j n demonstrat nesiguranţă în opţiune, v e n i n d m a i înfîi în competiţie c u m o n t a r e a n e s e m n i ­ ficativă a u n e i piese p e n t r u t i n e r e t , a p o i — prea lîrziu — c u Pasarea Shakespeare, încâlcind r e g u l i l e c o n c u r s u l u i , P r e z e n t în f i ­ nală ou s p e c t a c o l u l într-o singură seară (re­ gia Cătălina Buzoianu) Naţionalul „Vasilc A . l e e s a n d r i " d i n Taşi n - a i z b u t i t să atingă slaobeta valorică dorilă, piesa pierzînd în

Teatrul National din iaşi a fost pre­ zent la finală cu spectacolul Inlr-o singură seară de Iosif Naghiu. Sus : Puiu Vasiliu (Marcu Onofrei) şi Teofit Valeu (Oiuga).

www.cimec.ro

Cazimir Popovici,

Tănase (Profesorul) şi Julieta Szony (Ada) în Passacaglia de spectacol al Teatrului din Baia Mare, selecţionat in finala valului.

Titus Festi­

reprezentaţie m u l t e d i n s e n s u r i l e ei m a j o r e . P r i m a noastră seeaă. .Naţionalul „ I . I , . Caragiale", l a u r e a t al F e s t i v a l u l u i , şi-a obţinui distincţia p e n t r u o m o n t a r e realizată eu d o i a n i i n urmă, şi dacă ea s-a încadrat în l e g i l e • c o n c u r s u l u i , n u p u t e m a f i r m a că t e a t r u l se încadrează i n m o d convingător şi i n legile d i n a m i c i i noastre teatrale, care p r e t i n d c o n ­ t i n u i t a t e în s p r i j i n i r e a piesei o r i g i n a l e , c o n ­ secvenţă pe această coordonată majoră a p r o ­ g r a m u l u i de l u c r u . D a r şi alte teatre, unităţi a r t i s t i c e de p r e s t i g i u , c u r o l altădată i m p o r ­ tant i n dialectica d e v e n i r i i teatrului româ­ nesc, a u absentat de la sărbătoarea d r a m a ­ t u r g i e i româneşti. De pildă. T e a t r u l de Co­ m e d i e ce-şi cîştigase pe v r e m u r i m u l t e ga­ loane, p r i n susţinerea pasionată a t e x t u l u i o r i g i n a l şi i m p u n e r e a l u i c h i a r pe arena m o n ­ dială ; T e a t r u l „ N o t t a r a " , altădată laborator al t i n e r e i d r a m a t u r g i i româneşti contempo­ r a n e , a c a p o t a i în faţa u n u i t e x t de aleasă v a l o a r e literară şi ridicată a n g a j a r e politică, p r i c i n i l e ratării t r e b u i n d să dea de gîndit c o n d u c e r i i t e a t r u l u i . De lipsă de răspundere artistică a d a t dovadă u n c o l e c t i v c a c e l a l Teatrului d i n Piteşti, „specializai" s t a g i u n i do-a m u l u l In m o n t a r e a exclusivă a piesei româneşti (iniţiativă limitată şi fără r o d n i ­ cie, e m u s-a văzut în m a j o r i t a t e a t u r n e e l o r sale) şi care s-a p r e z e n t a t la c o n c u r s c u u n spectacol cenuşiu, fără n i c i o i m p l i c a r e ar¬ tistică (Fata căzută din cer de C o r n e l i i ! I / M I , regia Nae Cosmcscu). A s u p r a u n o r piese l i p s i t e de v a l o a r e , n e s e m n i f i c a t i v e p e n t r u a f i p r o ­ g r a m a t e în a n u l X X X , al m a r i l o r e v e n i m e n t e celebrate, şi-au c o n c e n t r a t în m o d păgubitor

Teatrul Maghiar de Stal din Sf. Ghcorg/ie a participat la faza finală cu Ci­ t i t o r u l de c o n t o r de l'aul Everac. Peterffy Lajos (.lingă) şi Zoldos Arpad (Cititorul).

www.cimec.ro

e f o r t u l şi a l i c t c a l r e c a c e l c l i n S a l u Mare — secţia r o m â n ă {Eu sînt tatăl copiilor de Angcla Bucancca, regia I o n Deloreanu, tcxl a l e s şi d e T e a t r u l „ I o n Y ' a s i l o s c u " d i n B u c u ­ r e ş t i , r e g i a O l i m p i a A r g h i r ) scenă c a r e n e - a c o n v i n s d c c î t e v a o r i că p o a l e s t i m u l a e f e c t i v viaţa culturală a oraşului ; la f e l d e n e a v e n i t , s-a c o m p o r t a t t e a t r u l d i n B o t o ş a n i p r o p u n î n d lucrarea Suzanei Ciortea — Soare apune) soare răsare (regia E m i l M â n d r i e ) . A l t e tea­ tre d i n dorinţa legitimă, pe de o p a r t e , d a r r e s t r i c t i v ă , c u m s-a v ă z u t î n m a j o r i t a t e a c a ­ z u r i l o r , de a p r o m o v a a u t o r i locali, a u fost h a n d i c a p a t e în z b o r u l l o r a r t i s t i c d e c a r a c t e ­ r u l mărunt, l i m i t a t a l lucrărilor alese, n e i z b u lind să a t i n g ă vreun nivel concludent va­ l o r i c — Ora cea mai lungă de I o n J i v a n (re­ g i a V . T . P o p a ) l a A r a d , Totul într-o noapte de M i h a i S a b i n , (regia Cristian Munteanu) la B a c ă u e l e . Vizionarea t u t u r o r spectacolelor l u c r a t e în vederea participării la F e s t i v a l , ne-a p r i l e j u i t observarea u n e i a n u m i t e infiltraţii creseînde a m e d i o c r i t ă ţ i i în e x p r e s i a a r t i s t i c ă , fenomen p r i m e j d i o s , î m p o t r i v a căruia c r e a t o r i i t r e b u i e tsă-şi î n d r e p t e a t e n ţ i a şi e f o r t u r i l e î n t r - o a d e ­ v ă r a t ă c a m p a n i e d e luptă. S o l u ţ i i f a c i l e , i m e ­ d i a t e , c l i ş e e d e g î n d i r c şi d e r e z o l v a r e , m a ­ n i e r i s m , a t i t u d i n e dacă n u c h i a r inerţie în confortul rutinier, l e c t u r i scenice l i p s i t e de f a n t e z i e , lipsă d e s i n c e r i t a t e în e x p r i m a r e , a u m i n a t m u l l e montări, toate acestea demonslrîud a l u n e c a r e a p e acea periculoasă pantă a m i n i m e i rezistenţe a r t i s t i c e , care d u c e l a d e g r a d a r e a a r t e i t e a t r a l e . D e a i c i şi r a r i t a t e a s p e c t a c o l c l o r - c v e n i m e n t , c a r a c t e r u l şters, c e n u ­ şiu a l u n u i m a r e n u m ă r d e m o n t ă r i , l i p s a l o r de idee. de vibraţie.

Prezenţe regizorale m a r c a n t e s-au v ă z u l ; ele a u strălucit, distonţîndu-se p u t e r n i c dc rest ; a u fost însă p u ţ i n e , i n e x p l i c a b i l de puţine. A l i p s i t în acest F e s t i v a l g l a s u l m u l t prea m u l t o r r e g i z o r i : D i n u Corneseu, Lucian G i u r c h e s c u , I o n Cojar, G h e o r g h e H a r a g , V a leriu Moisescu, Sorana Coioumă. d i r e c t o r i d e scenă r e p u t a ţ i şi experimentaţi în m o n t a r e a p i e s e i r o m â n e ş t i n - a u fost prezenţi la acest apel ; i a r absenţele l o r , m o t i v a t e sau n u . a u g r e v a t i m p l i c i t n i v e l u l g e n e r a l al m u l t o r tea­ tre. Prezenţa t i n e r i l o r regizori, a „noului v a l " d e c r e a t o r i , d e s p e c t a c o l e a f o s t şi e a n c satisfăcătoare. C u excepţia l u i D a n M i c u , c a r e s-a i m p u s e m i n e n t î n c o n c u r s , c o l e g i i săi d e g e n e r a ţ i e a u a d u s u n a|K>rt s c ă z u t , s u r p r i n z ă ­ t o r d e şters, d r a m a t u r g i e i o r i g i n a l e . A u l i p s i t t i n e r i d i r e c t o r i d e scenă consacraţi cn, do pildă, Alc.xa Visarion ; au lipsit regizoare entuziaste ca Anca Ovanez, Magda Bordoi a n u . Xicoleta T u i a . t i n e r i a u t o r i de specta­ c o l e în g e n e r a l conştiincioşi ca, A l e x a n d r u C o l p a c c i . R a d u B o r o i n n u şi a l ţ i i , c a r e a u d e ­ m o n s t r a t a l t ă d a l ă f a n t e z i e în m o n t a r e a u n u i t e x t o r i g i n a l , ca A n d r e i Belgrader sau Ale­ xandru T o o i l o s e u : şi midie alte nume de a b s o l v e n ţ i m a i v e c h i s a u m a i n o i a i secţiei de r e g i e d e l a l . A . T . C , a l căror r o l în e f e r ­ vescenţa v i e ţ i i t e a t r a l e , d i n păcate, încă n u sc s i m t e . I n v e s t i m ' t o t t i m p u l c r e d i t î n a ş ­ t e p t a r e a „ e x p l o z i e i " l o r d c t a l e n t şi d e r e s ­ p o n s a b i l i t a t e artistică, d a r t e r m e n i i scaden­ ţelor l o t t r e c u n u l după a l t u l . . . A c u m , cînd bate g o n g u l n o u l u i a n t e a t r a l , avem s p e r a n ţ a , şi î n m a r c m ă s u r ă certitu­ dini, întărite do multiple p r o m i s i u n i , că m a r e p a r t e d i n s c ă d e r i l e s e m n a l a t e , şi n c somnalate, v o r f i compensat»! d i n p l i n .

PREMIILE

FESTIVALULUI

P R E M I U L I — s p e c t a c o l u l u i Puterea şi Adevărul de T i t u s P o p o v i c i , prezentări de T e a t r u l „Lucia S t u r d z a B i i l a n d r a * ' . R e g i z o r i , L i v i u C i u l e i şi P e t r e P o p e s c u . P R E M I U L I I — spectacollullui U n f l u t u r e pe lampă de P a u l E v e r a c , p r e z e n t a t de T e a t r u l Naţional „ I o n L u c a Canagidle". R e ­ gizor, H o r e a Popescu. P R E M I U L I I I — s p e c t a c o l u l u i P i t i c u l d i n grădina de vară dc D u m i t r u R a d u Popescu. p r e z e n t a t de T e a t r u l d i n Tîrgu .Mureş — secţia română. R e g i z o r , D a n M i c u . M E N Ţ I U N I a u fost acordate spectacolelor : Sîmbătă Ia V e r i t a s de M i r c e a R a d u l a c o b a n , p r e z e n t a t d e Teialrul (îiuloşti. R e g i z o r , ( l e l a Y l a d şi S t r a d a îngerilor şchiopi de l i a l i n l T i hor, p r e z e n t a i de T e a t r u l M a g h i a r de Stat d i n C l u j . R e g i z o r , Szabo Jozsef.

14

www.cimec.ro

MIHAI VAS1LIU

Dramaturgia contemporană in viitoarea stagiune românească
Ne solemn o noua m a i despart în eare puţine zile de momentul v o r începe afirmă F. acum în d r a m a t u r g i e Corncliu (iheorgbe (precum Radu

teatrele — o

nonstrc

Alexandru, Hobu, o mare

MaiCU Rarbu

Loncanu, ele.) — r e ­ şi s t i l u r i ; orien­

stagiune patriei

treizeci

şi u n a t i c l a fascistă. care

Glioorglie levă el

Kliborareo Ea sc v a

d o s u b dominaţia — în

diversitate

de teme

deschide

săptămînile

pune

în e v i d e n ţ ă , şi f e r m ă

în m o d d e o s e b i t ,

cunosc

efervescenţa Partidului

dezbaterii .proiectului Pro­ Comunist Roman d e fău­ dezvol­ comu­ Con­

tarea

clară

a a u t o r i l o r d r a m a t i c i (şi spre cîteva direcţii esen­ noastre

gramului rire tate nism gres

implicit ţiale

a teatrelor) evoluţia

a societăţii şi al

socialiste a

multilateral spre

vizînd

mişcării

teatrale, ideologic

înaintare Partidului.

României celui

angajarea al

c i în

liniile

programului

— s u bsemnul

de al Xf-Iea

partidului. Sini astfel de amintit, rampei printre pentru cele piesele întîia care oară

Izvorind

d i n implicaţiile umanistă a l e dc uriaşă repertoriale

profunde

şi c u i a r g ă

respiraţie

vor în

vedea

lumina

apropiatelor însemnătate ale teatrelor şi în

evenimente istorică pentru ceea

politice

stagiunea muncii,

1974—1975,

axate

pe pro­ a cul­ a

— opţiunile stagiunea ce priveşte spor

blematica tului omului

eticii

şi e c h i t ă ţ i i demnităţii şi

socialiste, forţei

1 0 7 4 — 1 9 7 5 sc dramaturgia de angajare în r ă s p u n s u l întreaga să-l d e a

vitale

înscriu

nou, c o n s t r u c t o r în

a l s o c i a l i s m u l u i şi piese care prin

originală, socială din

c u u n substanţial

comunismului mijloacele lupta

România,

şi r e s p o n s a b i l i t a t e c i v i c ă ,

dramei

sau ale comediei în urmă, pentru

reflectă a unor

c e în c e m a i Imlărît românească vremii.

p e care înţelege

împotriva

rămînerilor lupta

spiritualitate

mentalităţi narea

învechite,

perfecţio­ Shakespeare de Horia său

comandamentelor Ne primul a apare rînd

condiţiei

u m a n e : Pasărea Ultima feudal cursă şi

semnificativă prezenţa

în

acest

sens

în

de

I ) . R.

Popescu. Tovarăşul

în r e p e r t o r i u l

teatrelor

LovinesCU, de Viata Sărutul un somn

fratele

eîlorvn

zeci

d e n o i lucrări inegale

dramatice r o ­ cali­ să r e ­ compa­

A l . Mirodan, şi moartea

Matca noastră

do. M a r i n de Szemler Mama îmi

Sorescu. Ferenc, promite

mâneşti tativ,

— desigur

sub raport

d a r care u n cert

izbutesc plus şi

în a n s a m b l u în

d c D a n Tărchilă, uşor Deces d c Siito galant de

prezinte raţie Acest lute lor ale

d e valoare stagiunile

A n d r a s şi

Znorovsky Popescu. şi de de Radu

c u stagiunea contingent — în e a r e

precedente. abso­ nume­ d e cele ce s c

Attila, Oraşul Theodor Kugenin Mehes

de Alexandru Silvia spre Fluturele zilei

bogat

a l premierelor majoritatea alături

scufundat Măneseu,

Andreescu lumină negru de

se înscriu

Poteci

d r a m a t u r g i l o r consacraţi, unor debutanţi sau tineri

Rusuioceanu. Gyorgy, Umbrele

scriitori

www.cimec.ro

15

F.

Alexandru, LoneSanu

Dealul c f c , ctc. pe

sîngelui

de

Corneliu

deceniu mân, în

de

existenţă lui un cu

liberă etapă repertoriu

a de

poporului evoluţie

ro­ spre

Marcu

noua

Atenţia acordat-O tru tineret porţie

sporită în ultima

care

dramaturgii problematicii

au pen­ piese

comunism, ne apare în

corespunzător, de vor piesele cunoaşte Lucrări din sînt Titus de artist Mih­ cuminte, generalii Angliei, Oproiu, Vin-

vreme

atenţia anii

sporită

faţă

se v ă d e ş t e , d e celei

a s e m e n e a , într-o p r o ­

croate noi

trecuţi, în

d a r oare

superioară

d i n trecut, p r i n

montări

stagiunea îşi atestă,

viitoare in —

ca : Poveştile dragostei lui Ifans bat de

<lc aur

de Alecu Popovici, Vlad, Meşter Povestea ului-de-cazane pentru

Chitara prinţu­ de apro­ ta de

dramatice ce îu ce printre Popovici, contor de nea de

care mai

timp, cum de Cititorul unui de

Gheorghe şi a

evident, Puterea

valorile şi Adevărul şi

Nu-vreau

altele Simple

Hermannstădter, de Nicuţă şi Bocancca a

Referat

coincidente Kverae, Zodia Moartea

fericirea

T ă n a s c , Iubirea Kivu în şi

Paul

Angola

Dinu

altele. o altă di­

Iloria

Lovinescu,

laurului şi Iii Trei dc Paul Ecatcrina uşă de

Pentru

exemplifica,

sfîrşit,

Gheorghiu, de

Siciliana

recţie o r i e n t a t i v ă a r e p e r t o r i u l u i n o i i vom menţiona, - p r i n t r e pilduitoare a piesele blematicii al

stagiuni, pro­ luptă mun­

Cristofor

Aurel

Barangn, Viteazul de

dedieato de

„de L u c i a - D e m e l r i u s , Nu Casa tilă ale gia şi — sînt care turnul a fugit Eiffel

trecutului

p o p o r u l u i rumân, al p a r t i d u l u i pentru progres. de de bandajat nebunilor de Paul de libertatea Capul de „socială Mihnea Naghiu, Francisc Kelirer,

olasoi şi

prin armonios

Petru

citoare, pentru Evadarea cu piciorul Plinea rămincni Al. rin

naţională, Gheorghiu, Valiza cu

împlinesc

listele cu acid

repertoriale dramatur­ solid treptat Echi­ intri! româ­ sau mai

teatrelor,

creînd, prin

împreună sc

Leonida Iosif de

Teo<lorescu Omul

românească expresiv

d i n trecut, care

cadru

fluturi

constituie naţionale. sănătoasă,

Munteanu, Sintcm şi do Flo­

trăinicia u n e i librul valorile neşti din acesta

mişcări intre

teatrale tradiţia

Ifans

Cornel

C h i t i c . Menajera de Nicolae

autentice trecutul şi

alo mai

dramaturgiei îndepărtat percutantă, — iată stagiuni.

S e v e r . Logodnicii lonescu. în de

Sucevei

apropiat, al a doilea păşi în rînd, al pentru patrulea

noutatea a a

dinamică, trăsătura

Semnificativă. liolârîrea teatrelor

tulburătoare, caracteristică

prezentului viitoarei

www.cimec.ro

Ancheta

noastră:

STAGIUNEA 7 4 — 7 5

Sub semnul Programulu
I ală, pe neştiute, a m i n t r a t în n o u a s t a g i u n e şi gîndul n o s t r u I se îndreaptă, c a d e f i e c a r e dală, către t e a t r e , t o a t e a f l a t e a c u m la capătul u n e i m u n c i | > l i u c d c răspundere şi de importanţă, m u n c a d e alcătuire a p r o g r a m u l u i l o r r e p e r t o r i a l . Înce­ p u t u l n o i i s t a g i u n i este m a r c a t d e întimpinarea e v e n i m e n t u l u i m a j o r , d e adîncă şi amplă rezonanţă în viaţa întregii ţări, în viaţa întregului n o s t r u p o p o r , C o n g r e s u l a l X l - l e a a l P a r t i d u l u i C o m u n i s t

Român.
Mreştc, ceea ce-şi p r o p u n cele p a t r u z e c i d c c o l e c t i v e d r a ­ m a t i c e d i n ţara noastră, poartă apăsat pecetea a c e s t u i e v e n i m e n t , m e n i t să însemne u n m o m e n t d e cea m a i înaltă semnificaţie p e n t r u n o i toţi. Repertoriile t e a t r e l o r n o a s t r e a u fost e l a b o r a t e în l u m i n a i d e i l o r i n s p i r a t o a r e şi m o b i l i z a t o a r e c u p r i n s e în p r o i e c t u l d e P r o ­ g r a m a l P a r t i d u l u i C o m u n i s t R o m a n precum şi în D i r e c t i v e l e C o n ­ g r e s u l u i a l X l - l e a şi în T e z e l e C o m i t e t u l u i C e n t r a l a l P.C.R. p e n t r u Congresul al X l - l e a al P a r t i d u l u i . O a m e n i i d c t e a t r u , alături d e toţi o a m e n i i m u n c i i , alături d e întregul p o p o r , sînt holărîţi să răspundă aşa c u m se c u v i n e , c u înaltă exigenţă şi sporită r e s p o n s a b i l i t a t e , s a r c i n i l o r m a r i care se d e s p r i n d d i n i m p o r t a n t e l e d o c u m e n t e a f l a t e în d e z b a t e r e a întregii ţări, Motărînd să d e a o cît m a i cuprinzătoare r e f l e c t a r e preocupă­ r i l o r care animă t e a t r e l e n o a s t r e l a acest sărbătoresc început d e s t a g i u n e , r e v i s t a noastră a a d r e s a t t u t u r o r directorilor şi a n i m a ­ t o r i l o r cîteva întrebări p r i v i t u l f e l u l c u m se t r a d u c e c o n c r e t , în p r o g r a m u l l o r d e l u c r u , năzuinţa d c a a p l i c a în a c t i v i t a t e a l o r specifică, s a r c i n i l e ce l e r e v i n în l u p t a p e n t r u f o r m a r e a o m u l u i n o u , înaintat, şi l a r i d i c a r e a conştiinţei sale s o c i a l i s t e .

ăspunsurile p r i m i t e l a redacţie atestă s p i r i t u l d e înaltă r e s p o n ­ s a b i l i t a t e în care s-a acţionat în t e a t r e p e n t r u pregătirea n o i i s t a g i u n i , exigenţa sporită p e n t r u alcătuirea u n u i r e p e r t o r i u de b o g a t conţinui e d u c a t i v , d e c i s i v a n g a j a t p o l i t i c , p r e c u m şi p r e ­ o c u p a r e a atentă p e n t r u s p o r i r e a a r i e i d e influentă a t e a t r u l u i în viaţa socială, p e n t r u a t r a g e r e a spre t e a t r u a u n u i număr t o t m a i m a r e d e s p e c t a t o r i , p e n t r u m a x i m a u t i l i z a r e a potenţialului a r t i s l i e şi zestrei m a t e r i a l e d e care t e a t r e l e n o a s t r e d i s p u n c u g e n e r o z i t a t e . A m c r e z u t că, în a n a l i z a p r e i n i z e l o r bolărîtoare p e n t r u întreaga l o r a c t i v i t a t e , se c u v i n e să ascultăm m a i întîi p e c e i răspunzători de a c t i v i t a t e a t e a t r e l o r în această s t a g i u n e . N e v o m a p l e c a , l a rîndid n o s t r u , i n n u m e r e l e n o a s t r e v i i t o a r e , a s u p r a a c e s t u i a n s a m b l u d c p r o b l e m e , animaţi d e aceleaşi înalte responsabilităţi şi e x i g e n ţ e . www.cimec.ro
17

R

1. Care sînt problemele specifice ale activităjîi teatrului dumneavoastră în viitoarea stagiune? 2. Care au fost criteriile de alcătuire a repertoriului pentru stagiunea 1974 — 75?

'74—'75 îndată său o dc mai

pe că

scenele unul

Naţionalului,

realizează programului preciza aparte ci» pc

d i n obiectivele e acela de a-şi

activitate mare deţine a-şi

pregnanţă în

profilul

carc-1 şi do

ansamblul cu o

mişcării sporită

artistice

asuma

răspundere central în

îndatoririle

tradiţionale

de

post

viaţa culturală a ţării. A juca o capodoperă astăzi Danlon a literaturii scenic noastre, — am — şi

niciodată numit alături de

pînă

transpusă de Cornii puţin

piesa de o

Petrcscu. cunoscută

scriere.prea suflu

autentic şi la

patriotic inspirat dc Victor

d i n creaţia de teatru in Apus

unui (mă timp de Chiriţa vie

fecund refer ce în

mereu

om

Rin gala

Eflimiu), se află şi în Coana

repertoriul 0 scrisoare cred,

permanent pierdută a menţine de

soare,

înseamnă, a valorilor

circulaţia ale

operele După

seamă

teatrului noi piese Cornel unui timp tîcepre­

HOREA

POPESCU

românesc. de Paul

cum, a Iosif

reprezenta Naghiu,

director artistic adjunct l a Teatrul Naţional „ I . L . C a r a g i a l e "

Everac,

Paul

Chitic, năr

Leonkla

Teodorcscu, Corneli u reprezinte loc în

debutul în

scriitor, să sc avut

Marcu, piese

Integrare preocupările
Cine inează parcurge şi fie să cu

în prezentului
un ochi atent în numele ce ur­ stagiunea

continuă miere au

ale căror

stagiunile dc a scară, de

precedente se f i de stins. Eugen Everac, consti­

şi a l c ă r o r (Să nu-ţi

succes e d e p a r t e faci prăvălie pe dc de cu lampă Aurel a

Barbu, Simfonia tuie o

(7rt fluture patetică încercare şi mereu

Paul

Baranga),
atît ale

dramaturgilor

titlurile

operelor

dovedi

resursele

reprezentate

bogate

proaspete

dramaturgiei

18

www.cimec.ro

3. Prezentati-ne un argument al listei dumneavoastră de repertoriu. 4. Care este centrul de greutate al viitorului repertoriu?

noastre,

cît

şi

r e c e p t i v i lalea

primei

scene con­

pentru piesa originală, pentru literatura
temporană. Pe a aceeasî linie, şi anume ale <lc

respectare se

principalelor

funcţii

...Naţionalului", ilustre astăzi. de

înscrie cultura acesta spearc, H. dc

reprezentarea universală v o m juca Edmond de

scrierilor ieri şi

din (Anul

în • p r e m i e r ă Rostaml, Pahlo R.

piese

SliakeRreclit, i a r ca Coctcau,

Rerloll Neruda, Shaw,

Montherlant,
piese de

reluări T.

(i.

Williams). Evident, n o i ş t i m că „ N a ţ i o n a l u l " de care d i n unei

zorii

lui

a

fost

pătruns prin

spiritul

arie
tate,

caracterizată integrare

militantism, în

accesibili­ pre­

organică fi

preocupările

zentului, său

n u poate

la înălţimea sensifl de ce, şi

trecutului conţinutul ca

docil

adîncind Iată

acestor

trăsături.

mai mult

oricînd,
deplin disolubil

n o i concepem acord c u cea de a

opera

noastră

într-un

întregului care

popor, i n ­ îmbo­ ţări.

legală

ideile

afirmă, întregii

EMIL
director

RIMAN
al Teatrului „Bulandra"

g ă ţ e s c şi d a u s t r ă l u c i r e a c t i v i t ă ţ i i Iată gem d e ce, m a i m u l t ca

oricînd,

n o i înţele­ tuturor dc dc a a

că a f i i n c o n s e n s muncii,

cu eforturile datoria

oamenilor realiza movare, nului rească inţelor.

înseamnă

Repertoriul un mod de

— gîndire

spectacole de

oglindind de

acţiunea fructificare

pro­

propulsare,

ela­
întă­

creator, şi să

spectacole sporească

destinate activitatea

conşti­

1. U f ! G r e u d e s p u s , p e n t r u c ă sînt f o a r t e m u l t e d e d i s c u t a t . Şi, dacă n - a m a v e a d u ­ reri de cap, pe de o parte c u unele p r o -

www.cimec.ro

19

b l c m c ndministrativ-gospodăreşti, pe d c a l t a o u l u p t a inegală pe care o dăm c u c i n e m a ­ tografia, ne-am p u t e a a p r o p i a d e c e l e ..spe­ c i f i c e ' , i a r răspunsul m e u a r f i fost m a i l a obicei. '2. R e p e r t o r i u l d e calitate. Cele m a i b u n e l u c r ă r i d i n d r a m a t u r g i a n a ţ i o n a l ă şi u n i v e r ­ sală. L u c i a D c m c t r i u s , D u m i t r u S o l o m o n , T u dor Muşatcscu, Cebov, Sliakespeare, (iorki, D i i r r e n m a l t , Zorin, David Slorey, Ihson, — r u asemenea n u m e p e a f i ş . îţi poţi d a seama d e ce f a m i l i e d e a u t o r i şi d e c e t e x t e a i p a r t e . N u sînt n u m e a l e s e l a î n t î m p l a r e . D e e x e m p l u : n e - a m g î n d i t şi a n i c o n s i d e r a i că piesa cu eare v o m deschide s t a g i u n e a — Trei generaţii — face p a r t e d i n o p e r e l e d e r e ­ zistenţă ale a c e s t o r ,']() d e a n i . R e l u a r e a ei

n u v r e a să f i e u n f a l s gest o m a g i a l n i c i faţă de a u t o a r e , n i c i faţă d e d o a m n a Bulandra c a r e a l u c r a i c u a u t o a r e a această piesă, pentru scrisul nostru teatral reprezentativă n o u — , n i c i faţă d e p u b l i c . L e l e t r e i g e n e ­ r a ţ i i d c a c t o r i c a r e v o r j u c a în această p i e s ă , vor demonstra, sini convins, vitalitatea şi actualitatea ei. 3. l a i n u c r e d că r e p e r t o r i u l o i u n m o d d e gîndirc. este o lisiă,

4. . . . I V e f o r t u l c r e a t o r d e a a s i g u r a c e l e m a i h u n e c o n d i ţ i i r e g i z o r i l o r , a c t o r i l o r şi sce­ nografilor p e n t r u c a , în colectivul l o r de croaţie, să realizeze spectacolul do anver­ gură, d e largă audienţă, e u m a x i m ă eficienţă educativă.

A f i lînăr, spunea Ccorgc Encscu, (citez din memorie), n u o s i m i l a r cu u n număr m a i redus de a n i , c i c u o a n u m e d i s p o n i ­ b i l i t a t e sufletească. I n s t a g i u n e a ce, p e n t r u u n i i — ee a u f o s t în c o n c e d i u v a r a , c î n d e v r e m e a s c ă l d a t u l u i — a şi î n c e p u t , i a r p e n t r u n o i v a începe a b i a la 1 O c t o m b r i e , ..pro­ blema" specifică, cum o numiţi dumnea­ voastră, a t l t d o n u a n ţ a t , r ă m î n e c e a a t i n e ­ reţii, î n s e n s u l e n u n ţ a i d e a u t o r u l „Rapso­ diilor". 2 î n t î i să v ă r e a m i n t e s c t i t l u r i l e . Tovarăşul feudal şi fratele său d e A l . M i r o d a n , Trei surori d e A . P , C c h o v , Noaptea la Madrid, d e C a h l e r o n şi, în f i n e , Viaţa în galop sau început de veac în Bucureşti, spectacol de u m o r r o m â n e s c , î n t o c m i t d o I o n L u c i a n şi Andrei Băleanu, pe baza textelor lui : I. L. Caragialc, Urmuz, G. Topârceanu, D . I ) . Pătrăşcanu, G e o r g e R a n e t t i , Păstorel T o o d o r e a n u , T u d o r Muşatcscu, C i n c i n a l P a v c le«cu. Cezar Petrescu, Geo Bogza, Mircea H o r i , . S i m i o n e s c u , G h . Brăescu, M . R. Par a s c h i v e s c u , D . R. R o s e t t i , I . G o r u n , D r . A . Urcchia, D u m i t r u Tcleor, Petre I.ocusteanu, N. Vlădoianu şi fragmente d i n ziarele şi revistele epocii interbelice. C r i t e r i i l e ? Creaţie originală contemporană, u m o r românesc. ..exploatarea" în c o n t i n u a r e a clasicilor, vezi Caragialc, Ren Jonson, M o liere în ' 7 3 — ' 7 4 şi... î n c a z u l c e l o r „trei s u r o r i " ale l u i A n t o n P a v l o v i c i , un dublu c r i t e r i u : c o n t i n u a r e a experienţei C e b o v , în­ c e p u t ă a c u m a p r o a p e 8 a n i c u Platonov sau Un Hamlet de provincie, (şi c a r e a b ă t u t toate recordurile de reprezentare Celiov la noi în ţară, i a r p r i n primăvară, de n - o r a f l a d u ş m a n i i , — d.ar află e i , n i c i o g r i j ă ! — se v a „ p l i m b a " p r i n N o r d u l K u r o p e i ) , şi, în al doilea rînd, necesitatea de-a o f e r i a n s a m ­ blului, (şi z ă u că e u n u l d i n t r e c e l e m a i b u n e d i n E u r o p a , n-o s p u n e u , v r e m e l n i c u l său v ă t a f , c i alţii m a i c u m o ţ ) , şi p o s i b i l i ­ tatea exprimării d r a m a t i c e , n u n u m a i a celei

LUCIAN
directorul

GIURCHESCU
Teatrului de Comedie

Criteriul tinereţii
1 U n teatru, ca d e a l t f e l o r i c e organism c u l t u r a l , n u se d e f i n e ş t e î n f i e c a r e stagiune în p a r t e . E l continuă u n drum, încereînd, n a t u r a l , să î n l ă t u r e c e e a ce a f o s t u n m i n u s în s t a g i u n i l e t r e c u l e , să d e z v o l t e experien­ ţele pozitive, să-şi îndeplinească rolul de „serviciu p u b l i c " , să î n c e r c e să scape de tentaţiile conservatorismului rutinier, să-şi reînnoiască c l a n u l începuturilor... etc... etc...

20

www.cimec.ro

c o m i c e . P e n t r u e v e n t u a l i i adepţi ni Sfîntului Toma zis. probabil < l i n i n v i d i e , şi C e l n e ­ c r e d i n c i o s , r e a m i n t e s c d e Muttcr Couroge şi d e acelaşi Platonov. 3 U n argument ? U n u l In p l u s ? G u s t u l per­ sonal sau... colectiv, dacă doriţi dumnea­ voastră. G u s t u l a l t o r a . N e c e s i t ă ţ i d e folosire

artistică r a ţ i o n a l ă . . . d a r a m , d e sia că „ştiinţific" a m răspuns

fapt, i m p r e ­ la „Nr. 2 " . accentul ? ? Ba da ! întrebarea cu T I N E ­

4 D u m n e a v o a s t r ă p e ce aţi p u n e P e ce v ă p l a c e d u m n e a v o a s t r ă . N u Noi... ? D a r a m răspuns şi la aceasta. Beeiliţi „ X r . 1". „Chestia" REŢEA.

sat t u t u r o r o a m e n i l o r d e c u l t u r ă şi a r t ă . 1 9 7 4 e s t e t o t o d a t ă şi a n u l a n i v e r s a r a l m u l t o r i n ­ stituţii t e a t r a l e . C o i n c i d e n ţ a n u m e r o a s e l o r s t a ­ giuni j u b i l i a r e ale t e a t r e l o r de-o vîrstă c u p u t e r e a p o p u l a r ă v o r b e ş t e d e la s i n e despre înflorirea fără precedent a culturii teatrale româneşti la soarele socialismului. Teatrul M i c a p a r ţ i n e şi e l a c e s t e i g e n e r a ţ i i d c teatre;, într-adevăr, In 1974, scena d i n f o s t u l Sărindar bucureştean î m p l i n e ş t e 2 5 d e a n i d e c î n d s l u ­ jeşte idealurile u m a n i s m u l u i socialist. Aici şi-au d e s f ă ş u r a t p e r î n d a c t i v i t a t e a S t u d i o u l Actorului de F i l m , T e a t r u l „Xottara", Tea­ trul p e n t r u C o p i i şi T i n e r e t , şi, î n s f î r ş i t , Teatrul M i e . eare a doua aniversare în cadrul sfertului de veac — împlineşte- î n 1974 zece a n i d e existenţă. T o a t e acestea n e d e t e r m i n ă să d e s c h i d e m actuala stagiune eu u n s e n t i m e n t de autoexigenţă responsa­ bilă, care depăşeşte s i m p l u l gest de c a l e n d a ­ ristica* t e a t r a l ă . V r e m ca s t a g i u n e a 1 9 7 4 — 1 9 7 5 să f i e u n a de vriTieare şi reevaluare a elementelor constitutive d i n evoluţia T e a t r u l u i M i c , în stare să ne ajute să desprindem clar şi c î ş t i g u r i l e i d e o l o g i c e şi a r t i s t i c e a l e d e c e n i u ­ lui s c u r s şi l a c u n e l e , cîte a u f o s t . şi. m a i ales, direcţiile m a j o r e d e d e z v o l t a r e a c o l e c t i ­ v u l u i pe v i i l o r .

NICOLAE

MUNTEANU

directorul Teatrului Mic

Autoexigenţă răspundere

şl

î n c h e i e r e a s t a g i u n i i 197.3—11174 şi m a i a l e s F e s t i v a l u l d r a m a t u r g i e i româneşti a u r e l e v a t rezultate remarcabile în e f o r t u l c o n t i n u u a l c r e a t o r i l o r d i n teatre d e a desăvîrşi pe m a i departe valorile m i l i t a n t e ale artei noastre s c e n i c e în p a s c u m a r i l e p r e f a c e r i r e v o l u ţ i o ­ nare pe e a r e le t r ă i m ; 1 9 7 4 . a u jubiliar m e m o r a b i l , a n u l celei de a X X X - a Aniver­ sări a Eliberării P a t r i e i d e s u b d o m i n a ţ i a fas­ cistă şi a l c e l u i d c a l X l - l e a C o n g r e s a l P a r ­ t i d u l u i , c o n s t i t u i e şi p e n t r u T e a t r u l M i c o treaptă semnificativă de î n c o r d a r e a năzu­ inţelor sale către ţelurile p o l i l i o o - o d u c a t i v e p e c a r e c o n d u c e r e a d e p a r t i d şi d e s t a t l e - a t r a -

P r i m u l e l e m e n t c o n s t i t u t i v de la care p o r ­ n i m în a l c ă t u i r e a r e p e r t o r i u l u i este p o n d e r e . » dramaturgiei originale; contemporane. Scena u n d e a u d e b u t a t în t e a t r u M a r i n Sorescu, Ion Băieşu, A l e x a n d r u Popescu şi a l ţ i i , şi u n d e P a u l E v e r a c a dobîndit cele dintîi suc­ cese r e a l e d e p u b l i c a l e s a l e , îşi v a d e s c h i d e s t a g i u n e a c u Maica de M a r i n Sorescu, a u t o r p e c a r e îl s o c o t i m „ a l c a s e i " . C u n o s c u t ă p u ­ b l i c u l u i d i n l e c t u r ă , a c e a s t ă p a r a b o l ă tragică închinată tăriei morale a omului, continuă l i n i a pe c a r e a m n u m i - o p o e t i c ă în p r e o c u ­ pările r e p e r t o r i a l e ; ale T e a t r u l u i M i c , ilustrată şi prin spectacolul cu piesa anterioară a l u i S o r e s c u , şi p r i n a l t e l e . A d o u a p r e m i e r ă originală contemporană o va p r i l e j u i piesa Umbrele zilei aparţînînd unui începător î n d r a m a t u r g i e , p r o z a t o r u l R a d u F. A l e x a n d r u , c a r e v i n e şi e l în s u i t a u n o r consecvenţe r e p e r t o r i a l e : c e a a d e b u t u r i l o r şi t o t o d a t ă a temei responsabilităţii morale şi cetăţeneşti abordată d e m u l t e o r i l a T e a t r u l M i c în ipostaze artistice f e l u r i t e . T e a t r u l M i c , care a realizat u n u l dintre cele m a i t e m e i n i c e succese a l e sale c u p i e s a

www.cimec.ro

21

socotită nejucabilă a lui Camil Petroscu Jocul ielelor, î ş i v a c o n t i n u a în n o u a sta­ giune preocuparea p e n t r u textele de d r a m a ­ t u r g i e r o m â n e a s c ă „ u i t a t e " , c u Răsptntia cea marc d e V i c t o r I o n P o p a . Vibraţia patriotică a p i e s e i , susţinută d e o r e m a r c a b i l ă b o g ă ţ i e a i d e i l o r în dezbaterea p e care o propune a s u p r a responsabilităţilor i n d i v i d u a l e în m o ­ m e n t e l e d c răscruce a l e colectivităţii, n e în­ d e a m n ă să p r i v i m această o p ţ i u n e reperto­ rială ca p e u n v i i t o r a c t a r t i s t i c d e reală şi d i r e c t ă e f i c i e n ţ ă e d u c a t i v ă . V o m c o n t i n u a d e a s e m e n e a şi reprezenta­ rea în premieră românească absolută a u n o r piese de autori reprezentativi din drama­ turgia contemporană, opţiunea noastră dc acum oprindu-se asupra scriitorului spaniol dc r e n u m e mondial Antonio Buero Vallejo, c u p i e s a sa Cu cărţile pe faţă. Viziunea cri­ tică asupra societăţii capitaliste contempo­ rane implicată î n această p u t e r n i c ă dramă psihologică a fost, c a şi' î n a l t e dăţi la Teatrul Mic, criteriul repertorial determinant. Preţul, După cădere şi a l t e l e îşi v o r g ă s i , sperăm, în piesa l u i V a l l e j o u n urmaş d e m n d e ele. Abordarea textelor majore d i n dramaturgia u n i v e r s a l ă c l a s i c ă , d e v e n i t ă şi ea o c o n s e c ­ venţă repertorială a Teatrului Mic, va fi continuată în v i i t o a r e a stagiune cu Profe­ siunea doamnei Warrcn de B e r n a r d Shaw. Piesele c e l e b r u l u i satiric irlandez ne atrag de m u l t p r i n p o s i b i l i t a t e a de a lărgi către c o m i c u l e l e v a t , s u b t i l şi d e s u b s t a n ţ ă , u n e l e a p t i t u d i n i de comodie insuficient valorificate î n c o l e c t i v u l n o s t r u şi n u t o t d e a u n a î n c h i p satisfăcător. Pe d e altă p a r t e , p i e s a nu a f o s t j u c a t ă în B u c u r e ş t i d e c i r c a d o u ă d e ­ c e n i i , i a r r o l u l t i t u l a r o f e r ă . în sfîrşit, u n a d i n t r e p a r t i t u r i l e actoriceşti p c măsura forţei artistice a Olgăi Tudorache. Dacă izbutim, poate v o m deschide chiar u n capitol Shaw în r e p e r t o r i u l n o s t r u d e p e r s p e c t i v ă , a b o r d î n d şi p i e s e l e m a i p u ţ i n cunoscute. 0 piatră de încercare d i n r e p e r t o r i u l v i i ­ toarei stagiuni o constituie spectacolul cu Galileo Galilei dc Bertolt Brecht. I n p r i m u l r î n d , u n a u t o r d c r ă s c r u c e în t e a t r u l m o d e r n , pe care Teatrul M i c îl abordează pentru întîia oară. I n a l d o i l e a rînd, piesa, de o complexitate ideatică r a r egalată şi d e o neştirbită actualitate în conflictul dintre obscurantism şi r a ţ i u n e , e s t e c u n o s c u t ă p u ­ b l i c u l u i românesc n u m a i d i n strălucitul p r o ­ totip regizat dc a u t o r d i n t u r n e u l l u i B e r l i n e r E n s e m b l e şi d i n r e p r e z e n t a ţ i a T e a t r u l u i N a ţ i o n a l d i n Iaşi. I n a l t r e i l e a rînd, s p e c t a ­ c o l u l însuşi, c a r e o b l i g ă T e a t r u l M i c l a cel m a i d i f i c i l e x a m e n d i n c a r i e r a sa : şi p r i n a m p l o a r e a m i j l o a c e l o r a r t i s t i c e c e r u t e , şi p r i n capacitatea d e p r o d u c ţ i e şi o r g a n i z a t o r i c ă p e care o p r e s u p u n e . E u n p r o g r a m d e l u c r u g r e u . I n l r - u n tea­ t r u c a r e p î n ă a c u m a scos î n m e d i e p a t r u cinci premiere pe stagiune, proiectul nostru d e r e p e r t o r i u a n u n ţ ă , d e d a t a a c e a s t a , şase. Ce-i d r e p t , p o r n i m avantajaţi d e f a p t u l că

u n s p e c t a c o l . Maica, este a p r o a p e f i n i s a t , i a r a l t u l , Cu cărţile pe faţă î n t r - u n s t a d i u d e s t u l d c a v a n s a t d e r e p e t i ţ i i . D a r , în a c e l a ş i t i m p , Galileo, scoţîndu-nc d e p e făgaşul pieselor „de cameră", va solicita întreg colectivul t e a t r u l u i c u o i n t e n s i t a t e neobişnuită. Dorinţa n o a s t r ă e s t e să p o t e n ţ ă m c u m a x i m u m de p l e n i t u d i n e artistică f i e c a r e d i n aceste p i e s e , astfel î n c î t , i n d i f e r e n t d a c ă sînt m n i v e c h i s a u m a i n o i , să r ă s p u n d ă t o a t e unor pro­ b l e m e a r z ă t o a r e a l e c o n t e m p o r a n e i t ă ţ i i şi s e n ­ sibilităţii specifice a p u b l i c u l u i n o s t r u .

ELENA

DELEANU

directoarea T e a t r u l u i Ciuleşti

Continuitatea tradiţiei
1. I n l r - u n începutul activitatea geografică a creat interviu acordat trecute, m-am unui vorbind la că de ziar la

stagiunii noastră a

despre situarea aceasta centrul că ne-

referit

teatrului. dezavantaj un

Spuneam (distanţa

un şi

oraşului) avînd în nici

avantaj.

Avantajul o rază să să

u n alt teatru pe sîntem

dc 3 k m . avem un

jurul

nostru, foarte piese

obligaţi care dezbat şi

repertoriu deopotrivă noastre clasici, ţele

variat, care ca

cuprindă problemele marilor exigen­ vîrstă şi

contemporane care să

lucrările şi

satisfacă foarte ne

cerinţele diferit ca

unui

public ceea ce In

pregătire, zare şi

fereşte

dc

unilnteralitradiţii cît ne mai

rutină. să

spiritul un

acestei

străduim

alcătuim care a să

repertoriu la

cuprinzător, etică ciente şi

contribuie

educarea sufi­ cate­

estetică de

p u b l i c u l u i , să pentru

ofere toate

surse

meditaţie

goriile de

spectatori.

22

www.cimec.ro

Fireşte riu fiind zilelor eare mai Ne patru

nm

acordat romaneşti,

o

grijă în

deosebită reperto­ lor ale sau cel

4. A l e g e r e a mai teatrului, carea de înaltă e

repertoriului, în doar

deşi

este

pasid

dramaturgiei inspirată

naţionale atît eît în

înscriind

important totuşi ţinută

orientarea primul va pas. fi unor

activităţii Valorifi­ spectacole obiectivul

piese

problematica sociale viaţa

d i n realităţile şi din

l u i pe

scenă, r e a l i z a r e a artistică

noastre,

oamenilor

a u trăit

timpurile m a i apropiate pe aceste că în meleaguri. viitoare R.

nostru principal.

îndepărtate bucurăm

stagiunea atît cu I).

vom

continua prezentind şi cu

colaborarea piesa sa

Popescu cît dra­

Pasărea cu a

Shakespearc cărui lucrare vom teatrului. piesa

Petru Cine în

Vintilă, ucide sala înscris

matică. stagiunea inenca ranţa şi de

dragostea, mare în în a

deschide DeascSpe­ Guga nume

am nu

repertoriu dc

moare

zori lirică

Romulus fără

celebra

comedie

Steaua

M i h a i l Sehastian. Din d r a m a t u r g i a universală aceeaşi linie şi din ifărîmat Romeo muşchetari de dc ţinînd viitoare de trei seama Timon selecţia noastră

a a

urmat

exigenţă evoluţia ales Atena de de

programa­ spirituală stagiu­ Shahe­ Marea pe VV.

tică, nea

publicului Ulciorul şi Cei ţară). Sînt lucrări eu

nostru. A m

pentru Kleist,

speare, expediţie ţară) mas pe

Miillor

(premieră

dramatizarea

romanului lui Al. Du(deasemeni premieră

do valoare un

deosebită social

literară şi

şi

dramatică progresist

conţinut

politie

şi u m a n i s t .

ALECU
r e p e r t o r i u , să nostru ne de în­ a

POPOVICI

d i r e c t o r u l T e a t r u l u i „ I o n Creangă"
2. A m cadrăm ne vrut, c u acest principiilor activ în şi partidului în

Teatru/ Tinere/
9 — rector Cu cc gînduri al teatrului înce/n activitatea Ion Creangă ? dc di­

angaja

politic

slujba de

societăţii n ale

noastre, publicului epocii lui

procesul în spiritul

general

educare înalte

generaţi/

idealurilor

noastre,

a p a t r i o t i s m u l u i şi u m a n i s m u ­

socialist. Stagiunea pentru atît care ne pregătim este a

semnificativă 30

prin

recenta

sărbătorire

de a n i dc l a eliberarea istoric trăi cu dc

p a t r i e i cît şi importanţă lucrărilor

prin pe

evenimentul care-1 de al vom Xl-lea

mare

prilejul al

celui

Congres dc

P.C.R. şi responsabilitate şi docu­

Sentimentele create mentele pentru rală tuirii cultural au fost dc

mîndrie momente

aceste

istorice la

partidului educaţia

privitoare

activitatea şi cultu­ alcă­

politică,

ideologică

a p o p o r u l u i n o s t r u a u stat la baza repertoriului. şi mai spiritual mult ca îmbogăţirea al publicului în

— C u e m o ţ i e î n faţa a c e s t o r rînd u r i , în aceste c o l o a n e , u n d e de atîţia a n i a m a v u t deseori, e u , r o l u l c e l u i care întreabă. P o a t e , u n r o l m a i uşor. P e n t r u că d u c c u m i n e experienţa a două d e c e n i i d e presă teatrală, ceea ce, f i r e s c , e u n m a r e avantaj pentru m i n e . A-ţi p r i v i p r o p r i i l e spectacole c u o c h i i viitorului c r o n i c a r , iată u n f i l t r u c r i t i c , ce p o a t e î n l ă t u r a m u l t e i m p u r i t ă ţ i . .Şi. t o t p o a t e , n u a r f i r ă u c a şi a l ţ i c r o n i c a r i să p o a t ă a v e a p r i l e j u l d e a g î n d i şi o r g a n i z a u n r e ­ pertoriu, de a p a r t i c i p a efectiv la realizarea unor spectacole c u b u c u r i i l e şi deziluziile legate de aceasta. — Deci, cu ce începeţi ? deveni Genera-

orizontului spectator co­

oricînd

atenţia

lectivului nostru.

— Cu ambiţii. Gu dorinţa de a „ T . T . G . " — a sc c e t i T e a t r u l T i n e r e i

www.cimec.ro

23

ţii, a m p l i f i c i n d u - n e , d i v c r s i f i c i n d u - n c p r e o c u ­ p ă r i l e . A n i f o s t înzestraţi c u u n a d i n sălile cele m a i c u „ v a d " d i n capitală — sala S t u d i o d i n P i a ţ a A m z e i — o sală p e c a r e v r e m să o fructificăm cît m a i c o m p l e x , trecînd la s p e c t a c o l e şi p e n t r u t i n e r i (dar cine ar re­ c u n o a ş t e că n u a r e i n i m ă tînără ? — deci pentru ţ o a l e v î r s t e l e ) . A i c i , în această s a l ă , vise/, să v ă d r e a l i z a t u n c e n t r u a r t i s t i c p e n ­ t r u c o p i i şi t i n e r i , p r i n s p e c t a c o l e l e , n o a s t r e , d a r u t r ă g î n d a i c i şi c e l e m a i h u n e f o r m a ţ i i t e a t r a l - m u z i c a l e ^ d i n şcoli, d i n c l u b u r i , d i n facultăţi. înţeleg d e c i r o s t u l acestui t e a t r u c a f i i n d acela a l u n e i t r i b u n e p o l i t i c e — m i l i ­ tante — angajate ! Deci u n teatru al tinerei generaţii !

Şi ca repertoriu

?

— Să începem c u c e i m a i m i e i , şi c u c e i m a i d r a g i m i c : p r e ş c o l a r i i şi ş c o l a r i i d i n primele clase. A m ales două piese scurte, n a i v e , d a r străbătute d e i n g e n u i t a t e , s i m p l e , dar c o l o r a t e : . Păpuşa cu piciorul rupt şi Pufuşor şi Mustăcioara do V . I . Popa. Le-a s c r i s p e n t r u T e a t r u l P o p u l a r în 1 9 2 5 — 1 9 2 0 . Am g î n d i t a c e s t î n c e p u t d c s t a g i u n e şi c a u n o m a g i u adus u n u i m a r c om de teatru, oare socotea absolut necesar să aducă şi c o p i i i în s a l a d c s p e c t a c o l e ( U n amănunt : p e o filă d o m a n u s c r i s , a m găsit n o t a t d o mina lui Popa şi d i s t r i b u ţ i a . „I-ul copil" era... .lules Cazaban). Aşteptăm cu nerăb­ d a r e cunoaşterea r e z u l t a t u l u i c o n c u r s u l u i or­ ganizat de teatrul n o s t r u împreună c u Con­ s i l i u l N a ţ i o n a l a l P i o n i e r i l o r şi E d i t u r a I o n Creangă. P r e m i u l I . d e c i cea m a i bună piesă inspirată d i n viaţa p i o n i e r i l o r , v a v e d e a l u ­ mina rampei. Portofoliul nostru mai cuprinde c î t e v a p i e s e p e n t r u c o p i i , şi ţin să n e a d r e ­ săm c e l o r m a i prestigioşi a u t o r i a i g e n u l u i : Paneu-laşi, M i r c e a Sînliinbreanu, Gica Iutcş. l u l i u P u ţ i n şi a l ţ i i . D i n l i t e r a t u r a u n i v e r s a l ă v o m j u c a Alice in (ara minunilor în a d a p t a ­ rea l u i A l . M i r o d a n .

M i h a i l S o r b u l şi Cuminecătura de G . M . Z a m f i r e s e u . î n t r - u n t r i p t i c oo uneşte t r e i f i l e d e i s t o r i e naţională, eu accente shakespeareene. T e a t r u l se m a i b u c u r ă d e a p o r t u l a d o i c u ­ noscuţi c r o n i c a r i : F l o r i n T o r n e a s c r i e p e n t r u noi u n „spectacol B r e c h t " , o artă poetică extrasă d i n opera m a r e l u i s c r i i t o r , o i n v e s t i ­ gaţie ce pleacă de la m o n o l o g şi dialog p î n ă la s o n g şi p i e s ă . Să n u m i m s p e c t a c o l u l — cu titlul u n e i a d i n t r e piese — Pl.rccp\ia şi regula. V a l e n t i n S i l v e s t r u v a fi prezent c u u n c i c l u de conferinţe i n t i t u l a t e „Teatrul l u m i i " 7 4 " , o g e o g r a f i e teatrală c o n t e m p o r a n ă , începem c u ..teatrul s u d n i n c r i c n n " (V. Sil­ v e s t r u a s e l e c t a t şi t r a d u s p e n t r u p a r t e a d e experiment 10 p i e s e necunoscute în ţara noastră), vom continua cu teatrul afri­ can, etc. V o m j u c a , d a v o m j u c a . u n Shake­ s p e a r c — v i t a l c a a e r u l şi .apa p e n t r u u n colectiv teatral. A m ales o c o m e d i e : Mult zgomot pentru nimic ; cu roluri posibile a fi a c o p e r i t e d o c o l e c t i v u l n o s t r u . V o m p r e g ă t i şi n u s p e c t a c o l d e p o e z i e , e î n t e c , m i ş c a r e , u n spectacol „Tinereţe" închinat celui de al X l - l e a C o n g r e s a l P.C.R. Primim mereu sugestii, căutăm, uăzuim. î n d r ă z n i m . Şi a v e m m a r i emoţii. D i n păcate colectivul teatrului o u n colectiv foarte pu­ ţin c u n o s c u t , cu f o a r t e p u ţ i n e „ v e d e t e " , va a c t o r i i f o l o s i ţ i p i u ă . n u m în a n u m e scheme t e a t r a l e , l i m i t a t i v e , A m z a S ă c e a n u , preşedin­ tele Comitetului de Cultură şi Educaţie Socialistă. la o înlîlnire eu colectivul, făcea o butadă amară, urinei colec­ tivului să treacă de la patrupezi la bipezi. D e la i e p u r a ş i la... R r e c h l . o g r e u . Dar trebuie ! A l t m i n t e r i nu ne justificăm m i s i u n e a , şi c h i a r e x i s t e n ţ a . I n a f a r ă d e c e i d o i regizori ai t e a t r u l u i , X . A l . T o s c a n i şi Y a n n i s V e a k i s , a m a p e l a t şi v o m a p e l a la c e i m a i b u n i şi m a i i n t e r e s a n ţ i r e g i z o r i , l a f o a r t e m u l ţ i t i n e r i . X e a v î n d — încă — n u m e de afiş, vrem să atragem publicul prin s p e c t a c o l , p r i n f o r m u l a l u i , p r i n i n s o l i t i d şi tinereţea l u i . [ntîlnim g r e u a d o r i c a r e să fie f o a r t e u t i l i s c o p u r i l o r noastre 'recent a m angajai u n tînăr a b s o l v e n t d e I n s t i t u i — C. K u g a ş i n c u o f i g u r ă c a n d i d adolescentină, f i r e s c în p a n t a ­ l o n i scurţi .şi pe t r i c i c l e t ă ) , d a r aceştia n u p r e a intră i n I n s t i t u t d i n c a u z a f i z i c u l u i l o r p r e a j u v e n i l , „defect" e a r e nouă ne e s t e f o a r t e u l i i . A ş a d a r , v r e m să p u n e m b a z e l e u n u i studio — prin concurs — unde să ne pregătim . . p u ş l i i " şi ..puştoaicele"'* de- pe scenă şi, d o eo n u . v i i t o a r e a A f e l i e şi v i i t o r u l R o m e o . . . T*X î n c e p u t d o s t a g i u n e n e s i m ţ i m spriji­ niţi, o n o r a ţ i o u î n c r e d e r e şi într-un creător s c h i m b d e o p i n i i cai f o r u r i l e n o a s t r e ele c o n ­ d u c e r e şi î n d r u m a r e ( a f i r m a c e a s t a n u n u m a i p e n t r u că a m l u c r a i î n t r - o a s e m e n e a institu­ ţ i e ) . D e c i . . . D e e i . să n o o p r i m a i c i . Să aş­ teptaţi f a p t e l e . C a r o . c r e d . v o r p u t e a măcar în p a r t e f i c u n o s c u t e „ p e a p a r e această c o n v o r b i r e ! v i u " , la data cînd

D a r iu calitate

de autor

?

— I o n C o j a r , v e c h i u l m e u c o l a b o r a t o r îmi v a m o n t a p i e s a Poveştile de aur. comandată şi scrisă p e n t r u . . . T e a t r u l N a ţ i o n a l , u n d e n u a m a i a v u t l o e în r e p e r t o r i u . E o p i e s ă d c i n s p i r a ţ i e p o p u l a r ă , o . . f e e r i e n a ţ i o n a l ă " , aşa c u m g î n d e s c e u că a r f i s c r i s înşir-te măr­ gărite. Victor Eftimiu astăzi. U r m ă r e s c ge­ n e z a .şi d e s t i n u l u n o r e r o i d o b a s m . o h i n t e senţe a l o p ă m î n t u l u i românesc. D o r e s c m u l t să r e a l i z e z u n s p e c t a c o l do calitate, p e n t r u că îl închinăm Congresului al Xl-lea al Partidului Comunist Român. — Şi pentru tineret '.'

— \ \u în întîmpinarea unor mai vechi p r o p u n e r i a l e c o l e g i l o r m o i . c r o n i c a r i i , aceea de a redescoperi p e n t r u rînăra g e n e r a ţ i e p i e ­ sele Săracu' popă şi Praznicul calicilor de

V. D.

24

www.cimec.ro

de teatru românesc, Opinia publică, ele. T o a t e a c e s t e t i t l u r i v o r a l c ă t u i , ceea ce n o place să n u m i m , repertoriul permanent al t e a t r u l u i . L a N a ţ i o n a l u l ieşean, ideea reper­ toriului p e r m a n e n t n u e nouă. C u m i c i e x ­ cepţii ea a f u n c ţ i o n a l de-a l u n g u l întregii sale existenţe, alcătuind o tradiţie pe care noi ne ambiţionăm s-o d u c e m m a i d e p a r t e şi s-o a l i m e n t ă m o u n o i v a l o r i . I n t e n ţ i o n ă m stagiune, să r e a l i z ă m , i n e o p î n d d i n această p e n t r u a îmbogăţi repertoriul permanent al t e a t r u l u i n o s t r u o serie de spectacole Shakeşi a n u m e , să m o n t ă m — dacă se spearo. poate şi e u «acelaşi r e g i z o r — dramele : Coriolan, lulius Cezar, Antoniu şi Cleopatra. Celebrei noastre Chir iţe, (aflată aproape p e r m a n e n t p e afişul ieşean, do l a interpretarea lui Matei M i l l o . la cea a l u i Miluţă Gheorghiu), vrem să-i infuzăm o n o u ă s t r ă l u c i r i ; şi t i n e r e ţ e , v i a ţ ă l u n g ă , p r i n dis'ribuirea in rolul titular a Cunoscutului n o s t r u a c t o r D i o n i s i e V i l c u . P o e z i a şi f r u m u ­ seţea p o e m u l u i d r a m a t i c a l l u i Z a h a r i a B i r s a n . Trandafirii roşii, îşi v a r e c ă p ă t a , s p e r ă m , şi c a , s t r ă l u c i r e a p e s c e n a n o a s t r ă , completînd şirul o p e r e l o r m e n i t e să m a r c h e z e r e p e r ­ toriul nostru permanent. Pui Marea noastră ambiţie e s t e să cucerim (ulmi greu a c c e s i b i l e , să d ă m g l a s în sta­ g i u n i l e oare v i n , începînd c h i a r c u cea care se d e s c h i d e a c u m , marelui repertoriu, carte d e v i z i t ă reprezentativă p e n t r u u n t e a t r u e u a s e m e n e a b l a z o n d e n o b l e ţ e c a a l n o s t r u şi o a r e să r e p r e z i n t e o d u b l ă şcoală : u n a d o e d u c a ţ i e p a t r i o t i c ă şi m o r a l ă p e n t r u p u b l i c , p e n t r u f o r m a r e a g u s t u l u i şi a c o n ş t i i n ţ e i s a l e socialiste, alta de a n t r e n a m e n t p e n t r u a c t o r i , p e n t r u s t i m u l a r e a i n t e r p r e t ă r i i l o r la c o l m a i înalt n i v e l . După părerea noastră, r e p e r t o r i u l u n u i tea­ t r u naţional n u poate t i n d e s p r e u n a n u m e g e n d e d r a m a t u r g i e . în s t a r e să-i c o n f e r e u n profil s p e c i a l , oi spre acide m a r i o p e r e d i n dramaturgia n a ţ i o n a l ă şi u n i v e r s a l ă , c e stîrnose. admiraţia solemnă, respectul în faţa .actului d c cultură. în p e r s p e c t i v a temeinic g î n d i t ă a r e p e r t o r i u l u i n o s t r u , m e n i t ă să c o n ­ t i n u e m a r e a şi p r e s t i g i o a s a tradiţie a Naţio­ n a l u l u i i e ş e a n , a m . a v u t a s l f e l în v e d e r e să înglobăm, într-o armonioasă simbioză, cele m a i d e seamă v a l o r i a l e c u l t u r i i n o a s t r e , c u m a r i l e v a l o r i ale c u l t u r i i universale. A m pre­ văzut, aşadar, p e n t r u stagiunea 1974—1975 Antigona l u i S o f o e l o . Trei surori a lui Cehov. Moartea lui Tarclhin. hăt r i n a farsă a l u i Suhov o-Kobîlin. violentă condamnare a a b s o l u t i s m u l u i ţarist, s t r ă l u c i n d şi astăzi p r i n v i o i c i u n e a r e p l i c i i şi a u m o r u l u i ) . Yinătnarct regală a Soarelui a l u i Poler Sohălfer şi D o n Juan a Iui M a x Frisch.

TEOF1L
directorul
„Vasile

VÂLCU
Teatrului
Alecsandri"

Naţional
d i n Iaşi

Simbioza marilor valori

D u p ă 4*11 I I I sc şl i c t e a t r u l n o s t r u n - a f u n c ­ ţional a p r o a p e u n a n şi j u m ă t a t e , I n acest r ă s t i m p , în c a r e , c o n c r e t , pe şantier sc m u n ­ cea intens pentru consolidarea edificiului, c o l e c t i v u l n o s t r u e r a i n l c n s a n t r e n a t şi s o l i ­ c i t a i p e ..şantierul creaţiei'*. O d a t ă o u r e n o ­ v a r e a şi î n t i n e r i r e a clădirii n e - a m p r o p u s c u toţii o r e î m p r o s p ă t a r e , o r e î n t i n e r i r e în c o n ­ ş t i i n ţ e . P r i m u l o b i e c t i v l*a c o n s t i t u i t s e b i n v barca radicală a stilului şi a ritmului de m u n c ă , f u c o n d i ţ i i i m p r o p r i i , p e s c e n e şi în săli i m p r o v i z a t e , în case d e c u l t u r ă s a u d i ­ verse cluburi, colectivul n o s t r u a m u n c i t z i şi n o a p t e , p r e g ă t i m l u - i p u b l i c u l u i i e ş e a n , a v i d de te.alru. v r e o c i n c i s p r e z e c e spectacole; de anvergură. R . e l u î n d u n c în t o a m n ă , a c l i v i l a l e a în ..casa n o a s t r ă " îi v o m o f e r i a s t f e l , u n grup masiv de p r e m i e r e şi d e r e l u ă r i , r e ­ împrospătate în distribuţie, decoruri, ele. A l ă t u r i d e colo m a i i m p o r t a n t e realizări a l e n o a s t r e d i n u l t i m a \ r o m e : Istoria Ieroglifică, Dona Rotita, Poveste de iarnă. Într-O singură scară, vor figura p e p r i m e l e afişe a l e s t a ­ g i u n i i v i i t o a r e m o n t ă r i l e refăcute : Petru Rarcş. litdnavul închipuit, Sîinbălă la Veritas,
i

*
E x i s t ă u n e l e p ă r e r i , o a r e c i r c u l ă şi a s t ă z i , p r e c u m că N a ţ i o n a l u l , v a l o r i f i c î n d d o a r c e e a co a d e v e n i t u n h u n c u l t u r a l i n c o n t e s t a b i l , c o n s a c r a t , se î n c h i s t e a z ă în f o r m e rutiniere.

www.cimec.ro

25

In academism care-1 scot d i n l i n i a întii a artei noastre m i l i t a n t e . N i m i c m a i neadevă­ r a t , l a ş u l a f o s t î n t o t d e a u n a p r e z e n t şi a c t i v in toate marile momente revoluţionare ale i s t o r i c i noastre, u n e o r i a fost c h i a r leagănul a c e s t o r r e v o l u ţ i i , i a r t e a t r u l său n - a a b s e n t a t niciodată d o l a ele. Dorinţa n o a s t r ă c e a m a i a r z ă t o a r e e să continuăm m a i a l e s a c e a s t ă t r a d i ţ i e ieşeană şi să n e s i t u ă m a c t i v i t a t e a l a n i v e l u l u n e i tribune politice militante, slujind actualitatea, programul şi d i r e c t i v e l e partidului nostru, prin includerea în r e p e r t o r i u a c e l o r m a i înaintate lucrări d i n d r a m a t u r g i a romanească •contemporană. C a p o d o p e r e î n t î r z i e să a p a r ă în s c r i s u l n o s t r u d r a m a t i c a c t u a l . D a r e x i s t ă , s o c o t i m n o i , m u l t e lucrări, p r o f u n d angajate social, c u o problematică importantă care oglindesc viaţa şi omul nou al societăţii n o a s t r e . V o m p r o f i t a d e c e l e m a i n o i şi v a l o ­ roase piese romaneşti d i n recolta acestui a n şi a a c e s t e i t o a m n e , p e n t r u a o f e r i genera­ ţiilor, c a r e intră a c u m în a r e n a i s t o r i e i , p e •calea î n a i n t ă r i i s o c i e t ă ţ i i n o a s t r e s p r e c o m u ­ nism, o artă a d e v ă r a t ă , p u t e r n i c ă , mobili­ zatoare.

a t r u p e i , şi c r i t e r i u l n o u t ă ţ i i , a l a t r a c t i v i t ă ţii, d i v e r s i t ă ţ i i , o p o r t u n i t a t e a a r t i s t i c ă şi, m a i ales, preferinţele p u b l i c u l u i , ambianţa cultu­ rală l o c a l ă — t o u t e î n t r - o f i r e a s c ă evoluţie. Ceea ce a f o s t m a i g r e u , se l e a g ă d e a l e ­ gerea ideilor de direcţionare a definirii personalităţii n o a s t r e specifice, în c o n t e x t u l g e n e r a l . A m s t a b i l i t că c e n t r u l d e g r e u t a t e al activităţii noastre viitoare să c a d ă pe ideea majoră o construirii u n u i sistem de v a l o r i s p e c t a c u l a r e , r e p r e z e n t a t i v p e n t r u forţa artistică a c o l e c t i v u l u i n o s t r u , şi p e n t r u n i ­ v e l u l d e exigenţă partinică a l m o m e n t u l u i politic actual. Aceasta aşteaptă publicul n o s t r u , aceasta e s t e şi r a ţ i u n e a d c a f i a u n u i Naţional. P r i n aceasta — c r e d e m n o i — îşi v a p u t e a e l r e a l i z a scopul nobil de a făuri conştiinţe, d e a c o n t r i b u i l a r e a l i z a r e a programului ideologic al partidului şi de a-şi defini, prin aceasta, şi personalitatea.

Da, am avut perioade în c a r e teatrul nostru d i n diverse motive şi condiţii de organizare internă a hibernat. A u existat însă î n t o t d e a u n a p e r s o n a l i t ă ţ i c a r e a u r e u ş i t să s t î r n e a s c ă forţele artistice valoroase ale acestui colectiv, să l e a d u n e într-un front c o m u n , p e n t r u a depăşi aceste condiţii. D e clarîml u n adevărat război m e t o d e l o r vechi, rutiniere de organizare, ne-am propus forme n o i . d i n a m i c e , şi î n s e c t o a r e l e n d m i n i s t r a t i v • o r g a n i z a t o r i c e , c u r e z u l t a t e ce n e v o r a j u t a să m o b i l i z ă m î n t r e g u l c o l e c t i v p e n t r u r e a l i ­ zarea m a r i l o r o b i e c t i v e ideologico-arlistice nle activităţii n o a s t r e , l a baza cărora, a m f i x a t , aşa c u m aţi u r m ă r i t m a i s u s , d r e p t c o o r d o ­ nate : m a r e l e r e p e r t o r i u , m a r i l e spectacole de o solidă construcţie realistă, de solidă cul­ t u r ă , d e e d u c a ţ i e c i v i c ă şi p o l i t i c ă , d e p o z i ţ i i i n o v a t o a r e , j u s t i f i c a t e a r t i s t i c şi i s t o r i c , o p u s e s p i r i t u l u i v e t u s t , o r i restituţici m u z e a l e . S î n t e m b u c u r o ş i că î n f i e c a r e t o a m n ă p r e s a se interesează amănunţit despre proiectele noastre i m e d i a t e , în m a t e r i e de r e p e r t o r i u , deşi ea c u n o a ş t e c a şi n o i a c e l a d e v ă r c o n ­ s a c r a t : că u n t e a t r u b u n n u e s t e c e l c n r c care a r e u n r e p e r t o r i u strălucitor, c i acela joacă b i n e u n asemenea r e p e r t o r i u . Sperăm c a n o i , în s t a g i u n e a c a r e v i n e , să î n d e p l i n i m ambele deziderate. S i n c e r i să f i m . a l c ă t u i r e a r e p e r t o r i u l u i v i i ­ l o r n e - a p u s î n faţă p r o b l e m e d e o i m e n s ă dificultate. Criterii dc ordin general s-au putut stabili u ş o r . A m a v u t î n v e d e r e şi valoarea i d e o l o g i c ă şi a r t i s t i c ă a t e x t e l o r , şi existenţa u n o r interpreţi de forţă, regizori, a c t o r i , s c e n o g r a f i , şi u t i l i z a r e a cît m a i b u n ă

PETRE
directorul

BUCŞA
T e a t r u l u i Naţional d i n Cluj

Repertoriul act politic

1. — I n t e n ţ i o n ă m ca p r i n spectacolele ce le v o m p r e z e n t a în s t a g i u n e a c a r e î n c e p e să c o n t r i b u i m într-o m a i deplină măsură l a în­ făptuirea programului ideologico-cducativ al

26

www.cimec.ro

p a r t i d u l u i , ţinind s c a m a în acelaşi t i m p d e exigenţele m e r e u sporite ale p u b l i c u l u i faţă d e c o n ţ i n u t u l şi r e a l i z a r e a n o a s t r ă a r t i s t i c ă . 2. — I n funcţie d e aceste c o o r d o n a t e ge¬ n e r a l e n e - a m a l c ă t u i t şi p r o i e c t u l r e p e r t o r i u ­ l u i p e n t r u stagiunea 1974—75. D a r Teatrul N a ţ i o n a l d i n C l u j îşi d e s f ă ş o a r ă a c t i v i t a t e a în a n u m i t e condiţii concrete care în m o d obiec4 i v îi i m p r i m ă o a n u m i t ă s p e c i f i c i t a t e . Co­ lectivul nostru d i s p u n e d e u n anumit po­ tenţial artistic, şi c f i r e s c să se a i b ă în v e d e r e acest p o t e n ţ i a l a t u n c i c î n d sc a l c ă ­ tuieşte r e p e r t o r i u l , d e o a r e c e r e g i z o r i i , a c t o r i i şi scenografii sînt creatorii spectacolelor. A p o i t e a t r u l n o s t r u a r c obligaţia d c a răs­ punde pretenţiilor anumitor categorii de spectatori, categorii foarte diverse ca nivel d e c u l t u r ă g e n e r a l ă şi t e a t r a l ă , c a p o s i b i l i t a t e <le r e c e p t a r e a a r t e i s c e n i c e , ca n i v e l d o e d u ­ c a ţ i e estetică e t c . D a r n u e s t e v o r b a n u m a i •de a răspund*; c e r i n ţ e l o r a c e s t o r atît d e d i ­ v e r s e c a t e g o r i i d e s p e c t a t o r i (căci u n e l e c a t e ­ gorii n - a u deocamdată, d i n păcate, n i c i o doleanţă faţă d e t e a t r u , p e n t r u că n u d a u semne că ştiu măcar dacă el există), c i e s t e v o r b a în p r i m i ţ i r î n d d o s a r c i n a o e - i r e ­ vine teatrului de a 'contribui la ridicarea n i v e l u l u i l o r de cultură, la e d u c a r e a l o r , l a •dezvoltarea conştiinţei l o r s o c i a l i s t e . Şi î m ­ plinirea u n e i a s e m e n e a s a r c i n i n u se poate concepe ncglijîndu-se împrejurarea că pe lingă publicul (sau publicările) de teatru c a r e e x i s t ă c a a t a r e , n e stă î n faţă şi u n p u b l i c (sau p u b l i c u r i ) v i r t u a l — care, aderă, poate (şi trebuie) să devină p u b l i c de tea­ tru p r o p r i u zis. Aceste c a t e g o r i i d c specta­ t o r i se c e r însă c u n o s c u t e p e n t r u a şti c e repertoriu să a l c ă t u i e ş t i . . . A ş a d a r , condiţiile specifice în « a r e T e a t r u l N a ţ i o n a l d i n Cluj îsi d e s f ă ş o a r ă a c t i v i t a t e a îi i m p u n u n r e p e r ­ t o r i u d i v e r s s t r u c t u r a t — c a t e m a t i c ă , d a r şi ca m o d a l i t a t e d o t r a n s p u n e r e a o p e r e l o r d r a ­ m a ) ieo. A c e a s t a p r e s u p u n e c u n e c e s i t a t e p r o ­ movarea n o u l u i , atît în ce priveşte inclu­ derea în r e p e r t o r i u o u n o r o p e r e d e mare valoare d i n d r a m a t u r g i a c l a s i c ă şi c o n t e m ­ p o r a n ă r o m â n e a s c ă şi u n i v e r s a l ă cît şi în ee priveşte modalităţile de v a l o r i f i c a r e scenică ale acestora. Teatrul Naţional n u este u n t e a t r u e x p e r i m e n t a l şi n i c i n u - i n e c e s a r să se t r a n s f o r m e î n t r - u n a s t f e l d e t e a t r u . D a T n i c i n u sc p o a t e s u s t r a g e p r o g r e s u l u i , u n e i neîncetate înnoiri. A z i n i c i u n d o m e n i u a l vieţii materiale sau spirituale n u poate rămîne o p a c i n o v a ţ i e i . P e r f e c ţ i o n a r e a c o n t i n u ă a a r t e i s c e n i c e e s t e astăzi o n e c e s i t a t e obiec­ tivă p e n t r u o r i e n r e instituţie de spectacole ; c u atît m a i m u l t p e n t r u u n t e a t r u naţional şi p e n t r u p e r s o n a l u l a r t i s t i c a l u n u i astfel de teatru.

de W . Shakespeare ; Mutter Courage de I . Hasek.

Candida de B. Shaw ; B . B r e c h t ; Svejk de

4. — S i n c e r să f i u , î n t r e g u l colectiv al t e a t r u l u i n o s t r u v r e a ca fiecare transpunere scenică a a c e s t o r o p e r e d r a m a t i c e să î n s e m n e cite u n „centru d e g r e u t a t e " d i n p u n o t de v e d e r e r e g i z o r a l şi a c t o r i c e s c . I n ce m ă s u r ă v a reuşi, r ă m î n e d e v ă z u t .

TRAIAN

BUNESCU

directorul Teatrului Naţional „ M a t e i M i l l o " d i n Timişoara

Deschidere spre tineret

— T e a t r u l Naţional „Matei M i l l o " d i n T i ­ mişoara este c e l m a i tinăr t e a t r u naţional a l ţării. C a a t a r e , s o c o t e s c că l o c u l p e c a r e - 1 ocupă în rîndul c e l o r l a l t e s-ar c u v e n i m a r c a t de necesitatea păstrării şi d e z v o l t ă r i i unui s p i r i t d c tinereţe, de dinamică înnoire atît î n c e e a c e p r i v e ş t e r e p e r t o r i u l c î t şi a r t a s p e c t a c o l u l u i . L a a c e s t e a se a d a u g ă îndato­ r i r e a de a alege modalităţi d e pătrundere în masele de spectatori cît m a i d i v e r s i f i c a t e , p r i n t r e acestea n u m ă r î n d u - s e în p r i m u l r î n d c e l e î n m ă s u r ă să ispitească s p e c t a t o r i i t i n e r i . F i i n d c ă , să n u u i t ă m , î n T i m i ş o a r a , „ o r a ş u l g r ă d i n ă " , t i n e r e t u l — i n d u s t r i a l , ş c o l a r şi u n i ­ v e r s i t a r — c o n s t i t u i e cea m a i preţioasă (ea însăşi d i v e r s c o l o r a t ă ) z e s t r e de f l o r i . Tea-» I r u l N a ţ i o n a l t i m i ş o r e a n a c o n c r e t i z a t şi p î n ă a c u m numeroase iniţiative de p e r m a n e n t i z a r e a relaţiilor c u p u b l i c u l tînăr. Desele întîlniri, c o n v o r b i r i î n a i n t e şi d u p ă r e p r e z e n t a ţ i i , d i s ­ cuţii t e o r e t i c e l e g a t e d e a r t a s p e c t a c o l u l u i o r i ocazionate d e p r e z e n ţ a u n o r c r i t i c i şi d r a ­ m a t u r g i de p r e s t i g i u , simpozioane avînd d r e p t u n g h i d e i n c i d e n ţ ă „ t e a t r u l şi c u l t u r a " , e x ­ t i n d e r e a experienţelor legate de relaţiile noas­ t r e c u „întreprinderi p r i e t e n e " , t o a t e acestea n e p r o p u n e m să Ie m e n ţ i n e m ; d o r i m c h i a r să l e a c o r d ă m o a t e n ţ i e s p o r i t ă î n s t a g i u ­ nea ' 7 4 — ' 7 5 , ele d o v e d i n d u - s c pîrghii serioase în l e g ă t u r i l e ce s - a u strîns î n t r e t e a t r u l t i ­ m i ş o r e a n şi p u b l i c u l n o s t r u s p e c t a t o r , d o m i ­ n a n t t î n ă r şi d i n a m i c . N u t r i m a ş a d a r , d u p ă c u m l e s n e se poate constata, gînduri frumoase. Ele stau însă puternic i n t i m i d a t e î n faţa a d o u ă goluri, le-am n u m i h o t ă r î t o a r e . îti v i a ţ a teatrului: a) î n s e c t o r u l r e g i e i a r t i s t i c e — c a r e sc c e r e neapărat r e v i t a l i z a t , după ce Bucureştiul n e - a . . a j u t a t " , f r u s t r î n d u - n e d e p e r s o a n a şi s e r v i -

3. — Ţ i n î n d seama d e cele spuse m a i sus. am i n c l u s în r e p e r t o r i u l s t a g i u n i i c a r e în­ c e p e , p r i n t r e a l t e l e , u r m ă t o a r e l e t i t l u r i : V/Jorul d c B . Şt. D c l a v r a n c c a ; Zodia taurului t i c M i l m e a O l i o o r g h i u ; Pasărea Shakespeare d e D . R. Popescu, A douăsprezecea noapte

www.cimec.ro

27

c i i l c l u i f o n T a u b , pe a c t i v i t a t e a căruia n u n u m a i n o i , d a r şi c e l e l a l t e t e a t r e s u r o r i d i n T i m i ş o a r a contaserăm f o a r t e m u l t . Aşa f u n d . problema p r o b l e m e l o r , c e se c e r c u r g e n t r e ­ acestui zolvată, este c u m a m zis, u m p l e r e a g o l — a l regiei artistice; b) d c a n i în şir s î n l e m d e a s e m e n e a p u ş i in neputinţă de a n e întregi c a d r e l e dc ac­ tori (îndeosebi de actriţe) cu tinerele va­ l o r i , a b s o l v e n t e , a l o I n s t i t u t u l u i . M o t i v e l e sînt felurite; p r i n t r e e l e . c e l m a i ..do greutate" p a r e a f i a r g u m e n t u l ( ? ! ) că t a l e n t e l e a u t e n ­ t i c e r ă n t î n . . o b l i g a t o r i u " în c a p i t a l ă . I n a s e ­ m e n e a condiţii, n u n u m a i n o i , d a r întreaga „ p r o v i n c i e " este confruntată c u a t a r i situaţii fără ieşire. 2. d . — A m ţinut s e a m a în m u n c a d c se­ lecţionare a p i e s e l o r p e n t r u p r o i e c t u l n o s t r u do r e p e r t o r i u pe stagiunea L 9 7 4 — 7 5 , d e res­ p o n s a b i l i t a t e a c u l t u r a l - e d u c a t i v ă p e c a r e tînărul nostru Teatru N a ţ i o n a l o a r e în c o n f i ­ guraţia g e n e r a l ? a r e g i u n i i c u l t u r a l e ce re­ p r e z i n t ă . A l ă t u r i d o ce vom reprezenta şi cum vom reprezenta, a m c r e z u t că c f o a r t e i m p o r t a n t să ţ i n e m neapărat s e a m a şi d e c r i ­ t e r i i l e pentru cine şi cu ce scop. Un t e a t r u naţional este l e g a l d c o m i s i u ­ n e i s t o r i c ă ; e l o c h e m a t să l e g e t r e c u t u l d o v i i t o r , să p r o m o v e z e v a l o r i l e c e l e m a i a u t e n ­ t i c e a l o l i t e r a t u r i i c l a s i c o n a ţ i o n a l e şi u n i v e r ­ sale, p r e c u m şi c e l e m a i s e m n i f i c a t i v e lu­ c r ă r i d i n l i t e r a t u r a d r a m a t i c ă o r i g i n a l ă , scrisă a s t ă z i şi p e n t r u a s t ă z i , şi m a i a l e s , să ţ i n ă cont do e c h i l i b r u l n e c e s a r i n t r e funcţia p e ­ d a g o g i c ă şi c e r i n ţ e l e s e n s i b i l i t ă ţ i i şi tempera­ m e n t u l u i s p e c t a t o r i l o r , şi n e v o i l e l o r m o r a l e şi c r e ş t e r e a conştiinţei lor politice. în t e m e i u l a c e s t o r s o l e m n e p r e m i z e , ne-am d e c i s să d e s e n ă m s c h e m a u n u i r e p e r t o r i u în care : — să p r e d o m i n e titluri provenite d i n lite­ ratura contemporană şi olasieă romanească; — să c u m p ă n e a s c ă sobru ma şi c o m e d i a , c l a s i c u l şi şi e f i c a c e , modernul; dra­

ture pe lampă de Paul E v e r a c . Fireşte, se rezervă u n loc d e f r u n t e u n o r lucrări româ­ neşti c o n t e m p o r a n e de oca mai stringentă actualitate. M e n ţ i o n ă m oă aoest afiş v a a l t e r n a î n r e ­ p e r t o r i u l n o s t r u s ă p t ă m i n n l e u ...afişul d e r e ­ l u ă r i " : Să nu-(i faci jnărălic cu scară dc Eugen Barbu, Poate acesta e secretul de Sergiu bovin. A doua fa\ă a medaliei de I . î ) . S î r b u , Fetele Didinei de V i c t o r Kfţi­ n t i u , Despot Vodă de Alocsandri, Suflete d e C a m i l P e t r e s c u , Soldăţelul de plumb tari d e Saşa L i c h y , dinele grădinarului do Lope d c V o g a . Micii burghezi do M a x i m (lorki. 4. P r e z e n ţ a l u i S h a k e s p e a r e în r e p e r t o r i u l oricărui t e a t r u dă u n răspuns p e n t r u toate timpurile la o asemenea întrebare.

— l u c r ă r i l e d i n l i t e r a t u r a s t r ă i n ă să-şi î n ­ dreptăţească înscrierea pe lista repertorială, p r i n m e s a j u l d e a c t u a l i t a t e şi p r i n noutatea l o r în p e i s a j u l g e n e r a l r e p e r t o r i a l . ( . \ - a m d o ­ r i t să c o p i e m r e p e r t o r i u l a l t o r teatre naţio­ nali- sau de s t a t ) ; — să ţ i n e m s e a m a d e î m p r e j u r a r e a că î m ­ părţiţii s c e n a e u O p e r a d o S t a t , şi c ă , p r i n u r m a r e , n u sîntem în m ă s u r ă . î n t r - o stagi­ u n e , să p r e g ă t i m m a i m u l t d o şase s a u ş a p t e premiere. Pe aceste c o o r d o n a t e , s p e r ă m să se d e s ­ făşoare s t a g i u n e a T e a t r u l u i Naţional d i n Ti­ mişoara 1074—1975. Sperăm să vedem în acest a n , p e a f i ş . a l ă t u r i de Appassionala. noua piesă a dramaturgului timişorean A. Cili. A r d e l e a n u . Opera de trei parale de Brecht, urmată do o premieră pe ţară a austriacului Hochwălder Ordinul, şi a l ă t u r i <!e Plaul c u a l său S(ddat fanfaron şi d e lienric VI a l t i t a n u l u i S h a k e s p e a r e . Un flu­

DAN

ALECSANDRESCU
Teatrului Arad de Slut d i n

directorul

Dialog epoca

cu

I Stagiunea viitoare» v a f i m a i f e r m a n g a ­ j a t ă în a c t u a l i t a t e a p o l i t i c ă , i n d i a l o g u l a r t e i o u e p o c a sa. P i e s e l e s e l e c ţ i o n a t e d i n d r a m a " l u r g i a o r i g i n a l ă c o n t e m p o r a n ă ţ i n t e s c să d e a o e x p r e s i e m a i nuanţată eroului comunist, atît d i n p e r i o a d a insurecţiei naţionale anti­ fasciste armate, cît şi d i n a n i i m a i apro-

28

www.cimec.ro

piaţi nouă. C r e d e m i n v a l o a r e a a c e s t o r t e x t e şi s î n l e m <locişi să r e a l i z ă m c u e l e , c a d c a l t f e l c u t o a t e p i e s e l e d i n r e p e r t o r i u , spec­ tacole penetrante, convingătoare S t a g i u n e a u r m ă t o a r e se d o r e ş t e , în acelaşi t i m p , să f i e o s t a g i u n e a p u b l i c u l u i celui mai l a r g . V o m a v e a m a i mulţi abonaţi în întreprinderi şi i n s t i t u ţ i i , m a i a l e s d i n rîndul t i n e r e t u l u i . V o m p u r t a c u aceştia d i a l o g u r i consecvente p e n t r u a-i atrage la dezbaterea ideilor majore încorporate în spectacolele noastre. 2 C r i t e r i i l e de alcătuire a repertoriului a u p o r n i t d c l a n o i l e s a r c i n i educaţionale a l e instituţiilor d e artă, d e s p r i n s e atît d i n p r o ­ gramul ideologic; a l p a r t i d u l u i , cît şi d i n o b i e c t i v e l e s t a b i l i t e de p l a n u l c i n c i n a l l!)7(i 1 9 8 0 şi ti l i n i i l o r d i r e c t o a r e a l e p l a n u l u i d e p e r s p e c t i v ă p i u ă în 1 9 9 0 .
1

wanger rescu, turgii vede, este ce

dintre

1

cei

străini. — a de;

0.

M.

Znmfidrama­ se el

Naghiu, români.

A l . Popescu regizorului atenuată 'teatrului.

clinlre fost, mai elublă •

Subiectivitatea considerabil şi

«'11111

faptul

directorul

adaug func­

răspunderi

incumbă

această

ţiune '.'

A m u r m ă r i t să a d u c e m în c i r c u i t u l t e a t r a l mai m u l t e l u c r ă r i f i e î n c ă n ej u c a t e l a n o i , f i e d e dată f o a r t e recentă p e afişele t e a t r e l o r (Cine ucide dragostea d c P. V i n l i l ă , Deces galant, d e A l . P o p e s c u , Tigrul de M . M a t c o v i c i , Diavolul la Boston de L. F e t i c h l w a n g e r ) , c a r e e x e r c i t ă o r e a l ă atracţie a s u p r a publi­ c u l u i şi n u m a i p u ţ i n a s u p r a t r u p e i d e i n t e r ­ preţi. Am ţ i n u t c o n t ele p o t e n ţ i a l u l a r t i s t i c a l c o l e c t i v u l u i n o s t r u ( c o n s o l i d a t eu cîteva c a d r e o deosebită valoare) astfel ca fiecărei de piese să-i p u t e m o f e r i o distribuţie a d e c v a t ă . .1 F i e c a r e lucrare arc argumentele ei, r a ­ ţiunile exnctc pentru care s-a inclus în r e p e r t o r i u . A r g u m e n t u l f u n d a m e n t a l e s t e însă c o t a i d e o l o g i c ă şi n i v e l u l a r t i s t i c la c a r e sc prezintă o piesă, a t r a e t i v i t a t e a p e eare; o poate exercita asupra p u b l i c u l u i . U n exem­ p l u : Diavolul la Boston a fost i n c l u s ă î n repertoriu p e n t r u a d a o r e p l i c ă , şi prin teatru, misticismului, d a r şi pentru lumi­ n i s m u l general a l lucrării, p e n t r u s i n c e r i t a ­ tea e x p r e s i e i a r t i s t i c e d c c a r e e s t e p ă t r u n s ă . 4 tăţii Pe afirmarea de a laşitatea, că în dacă — regizorul concertul arc — una privit la că acest o măreţiei birui omului, a capaci­ şi a¬ se­ nu din 1 şura a — Stagiunea sub seninul nostru, artei 1974—1975 lărgirii a teatrale sferei în sc de va desfă­ a act lui în un

IOSIF

CAPOCEAN
liaia Mare

directorul Teatrului D r a m a t i c d i n

sale

adversităţi

sociale

umane, Cred parată chiar aibă autori, Personal, politic, a acelaşi gajant, preţii sa de pornit

prefăcătoria, n u poate de şi interese este sau mea

egoismul, face ale opinie să

moralitatea. teatrului,

Extinderea valorilor

imposibil alta la elin ca

preferinţe pentru am dc

pentru unul

sau altul un

lucrări.

repertoriul deziderat. n u poale

i a r contribuţia timp decît cred piesă

alcătuirea Consider deveni şi

activitate acesteia, localităţile

teatrului

diversificării toate

pătrunderii judeţului Din prin rarea prinde niment

autentic m o m e n t sincer

de artă, d e c i cînd ce în în valoarea ţinut ele la să

act politic a n inter­ puterea cîţiva Fcuchtci, în jucăm

nostru. de a participii cît mai la activ, ce cu­ eve­ Con-

atunci

regizorul priveşte

dorinţa mijloacele unei în întreaga

seducţie. dc prima

repertoriul Shakespeare,

noastre ţară în

specifice cinstea — al

desfăşu­

viitoarei autori

stagiuni, a m Caldcron

v.aste viaţa

activităţi patriei

politice

mînă : O'Ncill,

marelui Xl-lea

Matcovici,

Barca,

www.cimec.ro

29

greş gram am sînt lună, deri,

al

P.C.R.

— pe

noi

am la

întocmit stagiune sediu de şi

un în cele ori

pro­ care mai pildă pe

şi carc

de

multe cu urmăresc

ori în

întâmplătoare. muzicale principal nu poate sa cu fie de fi a sau

Se

vine

în> pla­

minuţios prevăzut

întreaga

special nurilor teatrului potrivit rinţele formaţie mai lista să dere

genuri

comedioare profilul decît ce­ cele ca ca mai ve­ diversă

acţiunile cel

împlinirea situaţie desenat satisface de o dintre îndeamnă astfel cît din

îndepărtate colţuri programate, medalioane centre de

ale judeţului. Aşa de puţin două literare la m a r i l e exploatări acest

d c casă nostru cu unui

etc. I n a t a r e

întreprin­ miniere, ne Experienţa

chemarea public şi să Toate epoci,

muncitoreşti, şi s a t e l e pînă acum în

eterogen, acestea genuri, fără să ne

în c o m u n e l e noastră de la pildă demonstrează loc etc.

d i n regiune.

culturală

gusturi întocmită

domeniu

felurite. cuprindă

că a s e m e n e a la au „Gh. facilitat, z i s ă , şi către

acţiuni ce a u a v u t minieră lîngă o a Ilerja, la acţiunea de mai între păreri bună public Dej",

repertorială neîndoios,

exploatarea pe

autori scăpăm acela al

întreprinderea propriu de

Gheorghiu u n schimb aceştia dorită

diverşi,

Gavnic politică cu

principalul şapte

criteriu eîte fel să de că cu

calităţii. dc să de ia obicei aibă idei re­

Cele le de

lucrări în aşa să

alcătuiesc ca o fiecare zestre

publicul o

nostru

spectator, mult

d i m e n s i u n e a cantitativă a r e p e r t o r i u l u i n o s t r u , selectăm spus în Aici spunea ca o ceva, conţină

cunoaştere noastre, şi teatru. Tot gramat tineretul unor Titus

activităţii

apropiere

anume, l a începutul şi stagiunii a m studenţi şi turnul în Eiffcl pro­ jurul dc de flecţii. care publicul

măsură sîntem

invite

publicul lui poţi să-şi

încă d e

părerea „...nu pălăria

Brecht obliga lase şi

spectacole

c u d i s c u ţ i i , în p r i n c i p a l c u ca Puterea Nu sînt Adevărul

undeva dată

muncitor, elevi şi

spectacole Popovici

c a p u l la garderobă...". De riului tistice litate criteriu asemenea, ţinem a fireşte, şi l a alcătuirea reperto­ ar­ \m de ca­

Ecatcrinn Ani

Oproiu. de asemenea ca în preajma piese majoră. a re­

cont

de

disponibilităţile constituind noastre.

hotărît cu

ale colectivului nostru, c r i t e r i u l spectacolelor principal al noastre activităţii

Congresului româneşti 2 — Dc

partidului

să j u c ă m

numai

problematică criteriile de

adecvată, alcătuire spune

Despre dată

4. C e n t r u l d e g r e u t a t e cade 7 firesc pe piesa t i t l u r i ) : Puterea Domnişoara Sfîntul Eiffel de cele şi în în de dc

în v i i t o r u l (4 de de Barbu G. şi

repertoriu din Titus M. Nu se cele Po­ sînt vor posi­ alte al

pertoriului fiecare precedată a

s t a g i u n i i s-ar p u t e a alcătuirea o de de la n o i d e colectiv, unor

multe. a cu cu clin ja­ enu­ la

românească şi Adevărul Nastasia

r e p e r t o r i u l u i este activitate dezbateri locale, muncitori noştri elaborăm noastre, au ce stat participarea largi politice activă

laborioasă

povici, firescu, turnul bucura bile unor teatre. gîndit ghe teatrului

Zam-

secretariatului întregului reprezentanţii profesori, marile tori. loanele merăm baza Cu şi

literar,

Eugen

Ecaterina nostru pictori şi

Oproiu, distribuţii dc

foruri —

m a i fericite

ingineri, asemenea explicăm

tehnicieni, virtualii noi ocazii

colectivul Astfel să-i

colaborarea din ne-am GheOPDelo-

întreprinderi

specta­

regizori

scenografi

stagiunea Marius

viitoare, pc Ion
v

p r i n c i p a l e ale intenţiilor criteriile repertoriului în şi cu

alăturăm Eugen

regizorului permanent Popescu, şi pe Mercus

nostru,

alcătuirii

respectiv. domeniu îl

Harag,

Criteriul constituie, unor cipa lucrări cu

principal
precum

acest

reanu.
Apoi, sebire avea pal, acest juca de eu precum de alic mult am am mai amintii, în stagiuni, cu

este

firesc, largă de vasta la

selectarea rezonanţă a parti­ muncă

spre în

deo­ vom princi­ In ale vom deco­ spe­ să la ce mai de

dramatice ambiţia desfăşurată

1974—1975 româneşti. precise unde şi

contemporană, educaţională pentru

teatrului pe

m a i m u l t e deplasări, piesele în făcut măsurători locurile a se un de dc

maximă

eficientă

asemenea,

toate

planurile

sens în aşa

înnobilarea

sufletească socialiste. nşezarea obligaţi

a constructori­

fiecărei ruri cial nu

scene e x i s t e n t e deplasare, am încît fel

l o r societăţii n o a s t r e Âvînd fică de în că în vedere sîntem

pentru

face

geografică în să ţinem

speci­ cont

adecvate, sc

construit condiţiile prea mult să unde

reostat spectacol cele cît

a judeţului faptul judeţ

nostru,

s i g u r că

alcătuirea teatrală sporadice

repertoriului

deosebească ca şi arta în

că s î n t e m unor

s i n g u r a instituţie la n o i sînt

sediu, artistic

teatrală localităţile

pătrundă sîntem

c u o m i s i u n e şi p r o f i l teatre

caracteristice,

din

turneele

în c e m a i s o l i c i t a ţ i .

30

www.cimec.ro

Pentru t e a t r u l băcăuan, spre e x e m p l u , a c ă r u i t r u p ă sc a f l ă î n t r - u n p r o c e s d e î n t i n e ­ r i r e , s-a p u s c u a c u i t a t e p r o b l e m a î n t o c m i r i i u n u i r e p e r t o r i u c a r e , p e d e o p a r t e , să v a l o ­ r i f i c e o m a r e v a r i e t a t e d e g e n u r i şi s t i l u r i i n t e r p r e t a t i v e , i a r p e d e a l t a , să l e o m o g e n i ­ z e z e s u b s e m n u l u n u i p r o f i l ce î n c e p u s e a se c o n t u r a . I n strînsă l e g ă t u r ă c u a c e s t o b i e c t i v se află a c e l a a l c i r c u m s c r i e r i i u n u i c e r c de eolal>oratori e x t e r n i care, împreună c u regi­ z o r i i şi s c e n o g r a f i i t e a t r u l u i , 6ă v r e a şi s ă poată p u n e în v a l o a r e resursele d e t a l e n t , v ă d i t e d e c o l e c t i v u l n o s t r u în n u m e r o a s e î m ­ prejurări. I n această direcţie a v e m oarecare prece­ d e n t e , în u l t i m e l e cîteva s t a g i u n i lucrînd l a Bacău a p r o x i m a t i v zece r e g i z o r i invitaţi, d i n care d o i d e peste h o t a r e . T o t c a o p r o b l e m ă specifică este c u l t i v a ­ r e a şi m a i d e p a r t e , a u n o r s t r î n s e l e g ă t u r i c u mişcarea scriitoricească d i n această p a r t e a tării. Oricît s-ar c r i s p a u n i i l a a u z u l s i n ­ t a g m e i „promovarea dramaturgiei originale", n o i c o n s i d e r ă m că a c t u l p e c a r e îl d e f i n e ş t e e s t e u n u l a r t i s t i c şi c e t ă ţ e n e s c c u c a r a c t e r p e r m a n e n t şi n u c o n j u n c t u r a ! , i a r î n f ă p t u i r e a l u i t r e b u i e să a i b ă î n v e d e r e t o a t e focarele de cultură d i n ţară, n u n u m a i unul-două centre consacrate, unde, c h i p u r i l e , s-ar f i l o c a l i z a t în e x c l u s i v i t a t e d r a m a t u r g i i d e ac­ t u a l i t a t e . S i g u r , n u t r e b u i e să u i t ă m n e c e s i ­ tatea eclectici v a l o r i c e , d a r n i c i obligaţia d e a i n v e s t i î n c r e d e r e şi c u r a j î n t r - o î n t r e p r i n ­ dere care îmbină, p r i n definiţie, exigenţa c u generozitatea, s u b semnul ctitoririi unei liter.aturi angajate. Principalul c r i t e r i u , aşa c u m a m sugerat d e l a î n c e p u t , e s t e , fără î n d o i a l ă , obligaţia patriotică dc a răspunde comandamentelor s o c i a l e p e c a r e n i l e p u n e în faţă făurirea societăţii s o c i a l i s t e m u l t i l a t e r a l d e z v o l t a t e . D e pe această platformă de elevată şi nobilă o p ţ i u n e sc d e s p r i n d c r i t e r i i c o n c r e t e , c u m a r fi adecvarea la specificul publicului nostru, a f l a t într-o spectaculoasă d i n a m i c ă socio-cullurală. Judeţul le mare recent şi dau a cu se flăcău, c a dc şi c e l e l a l t e rurale, mult sau zone pe atît cît şi care prin puţin nu ele frecventăm, număr se c a r a c t e r i z e a z ă aşezări mai printr-un mai dar

VASILE

SPORICI

directorul Teatrului dramatic „ B a c o v i a " d i n Bacău

Răspunzlnd comandamentelor sociale

se p a r c că, s p e c i f i c stagiunii viitoare d e altfel a l p e r i o a d e i a c t u a l e î n a n ­ samblu — rămîno îndatorirea d e înaltă răs­ pundere a teatrelor, de a contribui cu m i j ­ loace p r o p r i i l a opera de dcsăvîrşire a c o n ­ ştiinţei o m u l u i n o u .

Mi

— ca

localităţi

angajate cu ne cu

I n cursa

urbanizării. tradiţie implică una face ca

(Există, educaţia să largă,

desigur, teatrală şi

D i r e c t i v e l e p c care le v a a d o p t a Congresul al X l - l e a a l p a r t i d u l u i prevăd crearea unei a m b i a n t e s o c i a l e , c a r e să î n g e m ă n e z e î n f l o r i ­ rea civilizaţiei şi a culturii socialiste, să o r i e n t e z e într-o direcţie solidară făurirea v a ­ l o r i l o r m a t e r i a l e şi s p i r i t u a l e . Revirimentul civic şi v a l o r i c pc care îl trăieşte mişcarea teatrală romanească e de n a t u r ă să i m p r i m e s c e n e i noastre asemenea linii directoare, capabile a-i atribui particu­ larităţi istorice inconfundabile. De aici re­ zultă o sumă d e s a r c i n i c o n c r e t e , specifice fiecărui c o l e c t i v , a căror r e z o l v a r e adecvată v a aduce notele diversităţii, pe f o n d u l u n u i p r o g r a m social-cstetic u n i t a r .

localităţi ce

culturală, direct,

t o n u l ) . Aceasta îmbina la de

specifică, u n a şi

trebuiască estetică, Dacă unor idei care îm­ tea­ ape-

mai şi prin

m a i cuprinzătoare, acestea care, modelatori contact rezultă socialistă. predomine

culturală.

adăugăm generale, mase prima ale trebuie binată care dc

îndatoririle teatru, cu

noastre

a i conştiinţelor marile în de

tineri

iau pentru

dată să

artistic o Ea

epocii,

criteriologie tematica trebuie, categorii

fierbinte dc public

actualitate

fireşte, mişcării

c u cerinţele

acelor

aşteaptă

noutăţile

specifice

trale contemporane,

precum

şi c u m a r e a

www.cimec.ro

31

l o n ţ ă a i n j i i t u t u r o r g e n u r i l o r <lc s p e c t a t o r i pentru comedie, p e n t r u spectacolul dc d i \ ertisment. I n s t a g i u n e a v i i t o a r e n e p r o p u n e m să î n ­ viorăm şi s t u d i o u l „experimental'" de pc l î n g ă s c e n a p r i n c i p a l ă , deşi n u i - a m g ă s i t o formulă definitivă. I n orice caz, r e p e r t o r i u l său v a fi cu lotul separ.at dc repertoriul scenei „ m a r i " . G r e u t a t e a p e r m a n e n t i z ă r i i p r o g r a m u l u i său p r o v i n e d i n l i p s a u n e i s c e n e şi a u n e i săli separate, d i n l i p s a d e t i m p a a c t o r i l o r şi, nu ştiu d e ce, a m i m p r e s i a că şi d i n t r - o subţiere a p a s i u n i i u n e i părţi a t i n e r e t u l u i d i n t e a t r u faţă d e e f o r t u r i l e s u p l i m e n t a r e p e c a r e le p r e s u p u n e a n g a j a r e a l a o treabă o a r e ­ cum benevolă... Principalul argument al u n u i repertoriu în care, d i n o p t t i t l u r i p r o p u s e (Chiriţa oi Btrzoi, prelucrare dc Zoe Angbel-Stanca, Mutter Courage de B. Brecht, Fotbal de M. H . l a c o b a n , Dubla dispariţie a Mavtei N dc Ştefan O p r e a , Acolo, departe dc Mircea Ş t e f ă n e s c u , Adevărul a murit de K m . Mobles ş.a.), cinci sînt româneşti, iar din acestea — trei în premieră pe ţară. şi al patrulea nereluat încă după război (Acolo, departe), n u poate fi d o c i l dorinţa de a v a l o r i f i c a d i n p l i n dra­ m a t u r g i a r o m â n e a s c ă , d c a încuraja stăruinţa t i n e r e i d r a m a t u r g i i a s u p r a t e m a t i c i i de ac­ tualitate. Această concluzie se i m p u n e , în s p e c i a l , d a c ă se c u n o a ş t e a f i ş u l d c a n s a m b l u a l s t a g i u n i i v i i t o a r e , e l e u p r i n z î n d şi r e l u ă r i ale pieselor a l t o r d r a m a t u r g i , ca P a u l Everac, Aurel Baranga, G. Gcnoiu, M. Sabin, la c a r e se a d a u g ă a l ţ i i c u m a r f i D . A l m a ş şi T u d o r Muşatescu. P a r a l e l şi c o m p l e m e n t a r acestui argument de p r i n c i p i u a funcţionat u n u l m a i p r a g m a ­ tic, acela de a ne adapta la disponibilităţile şi d o r i n ţ e l e t r u p e i , ale preferinţelor expri­ m a t e d e a c t o r i i fruntaşi a i t e a t r u l u i . I n ţ e l e g î n d p r i n repertoriul stagiunii viitoare şi r e l u ă r i l e înscrise pe afişul permanent. ..centrul de greutate" al stagiunii viitoare se va sprijini pe mai mulţi piloni : pe Shakespeare (Mult zgomot pentru nimic), pe S e i n i l o r (Intrigă şi iubire), p e M o l icre (două piese într-un a c t , în p r e m i e r ă p e ţ a r ă ) , p e Brecht — d i n d r a m a t u r g i a universală ; pe A l e e s a n d r i ( a l e c ă r u i „ C h i r i ţ e " se a f l ă l a b a z a textului n o s t r u ) , pe Caragialc. Everac. Ba­ r a n g a , M i r c e a * Ş t e f ă n e s c u . . . Şi a c e s t o r a l i se pot asocia şi a l t e nume din dramaturgia românească. In practică, t o t u l d e p i n d e do realizatorii spectacolelor. E i . şi m a i a l e s r e g i z o r i i , p o t r e s t i t u i p l e n a r cele m a i d i v e r s e opere. Aşa s-a întâmplat l a n o i o u Intrigă şi iubire. s p e o l a c o l d i n care A n c a O v a n e z a făcut u n surprinzător succes d e p u b l i c . D i n păcate, n u lipsesc n i c i e x e m p l e l e c o n t r a r e . învestim mari speranţe în spectacolul B r e c h t . dacă v a b e n e f i c i a de bagheta mult a p r e c i a t u l u i L u c i a n G i u r c h e s c u , c u c a r e sîn­ tem î n t r a t a t i v e . C r e d că u n g e n i n t e r e s a n t

do spectacol muzical s-nr putea face din excelenta comedie a l u i M i r c e a Badu laco­ b a n . N u p u ţ i n e s u r p r i z e s - a r p u t e a 8ă r e ­ z e r v e şi p i e s a a p r o a p e uitată a l u i M i r c e a Ştefănescu. T o t u l d e p i n d e , repet, do faptul dacă la m a r c a î n t î l n i r e v o r f i p u n c t u a l i toţi f a c t o r i i de c r e a ţ i e şi CU d e o s e b i r e regizorul... . . p o a l e " şi i n t e r p r e ţ i i ! •

DUMITRU
directorul „Măria

PiSLARU
Teatrului Municipal F i l o t t i " d i n Brăila

Spirit de echipă

1 a

— Aniversarea, 25 a de

în

primăvara existenţă

acestui ai

an,

celor

a n i de

teatrului

nostru, bilanţ, noastre

înseninat şi

pentru noi nu numai u n cu ca propriile con­

dar

confruntarea în timp şi, care

realizări

atare,

fruntarea

c u perspectivele de a dc a

n i sc

deschid,

posibilitatea dc vîrf şi

f i la înălţimea Ic depăşi, de obicei

momentelor ce al s-au co­ prin

momente emulaţie în

caracterizat lectivului,

prin

spiritul de

cunoscut

teatre

c l a s i c u l „spirit dc echipă".

32

www.cimec.ro

Prezenţa Tegizori Tino, actori tistica niţi gioasă, climat Cele anului. secretarul litere a realizarea

în

colectivul Alexandru şi a unui alături

nostru

a

celor şi <le

doi

tineri,

Tocilescu detaşament de

Oeirun tineri ar­

precum

pasionaţi, a

maturitatea brăileni, activitate

cunoscuţilor locului" atît mari al de

actori o

devepresti­ acestui

..fii ai vital, două

după

îndreptăţeşte speranţa r e a l i z ă r i i necesar creaţiei.

Evenimente îndemnuri

politice adresate

ale de de către

repetatele general ne ea

partidului oamenilor conştiinţa cu o a activităţii militant, valoare. de vedere, şi. Originală, universale. în opera să al la a

si a r t ă .

mobilizează

permanenţă caracterului

noastre, ex­

îmbinării

p r e s i e a r t i s t i c ă d e înaltă 2 — Trebuie că muncii celor creaţia inimă româneşti din plin a a oamenilor să 1-a mai

mărturisesc criteriu avut pe în

bun fost odată Do­ care de de

început abordarea texte cu rim (pe si se

primul

care

Comitetul oportune

oamenilor din din piese

valoroase

dramatică să

valorile

dramaturgiei

înălţăm spiritul muncii în în

spectacole înălţător, în

contemporane)

simtă

angajare construire da viaţă zentative noasl re.

socialismului. personaje omul

care

putem repre­ zilelor

EUGEN
regizor

MERCUS
din

unor pentru

adevăr

înaintat

la Teatrul Dramatic Braşov

Subordonate funcţionat : a)

acestui

Criteriu

major,

au

Cu/tură specific

S/ local

disponibilitatea regizorale ; c)

colectivului structura

;

b)

prefe­

rinţele brăileni. 3. raţia I/»

spectatorilor Repertoriul u n e i s t a g i u n i ! Pîinoa noastră cea d e t o a t e z i l e l e la c a r e f r ă m î n t ă m u n a n î n t r e g , p l ă m ă d i n d g î n d u r i , i d e i , e x p e r i e n ţ e şi c î t e o d a t ă şi t a l e n t . In repertoriu, atmosfera t i m p u l u i pe care-1 t r ă i m , e l a n u l şi p u t e r e a l u i îşi p o t g ă s i î n m o d u l cel m a i deplin afirmarea, p e n t r u că t e a t r u l are m i j l o a c e l e de a e x p r i m a nevoia m a r i l o r m u l ţ i m i d e a c u n o a ş t e l u m e a , d e a-şi înţelege destinul istoric, de a d e z v o l t a şi s p o r i u m a n i t a t e a în f i e c a r e o m . La î n c e p u t u l .acestei s t a g i u n i î n c e r c ă m să d e m o n s t r ă m p r a c t i c p r i n r e p e r t o r i u l pe care-1 propunem s p e c t a t o r i l o r , că t e a t r u l b r a ş o v e a n d o r e ş t e să f i e u n f a c t o r d e c u l t u r ă , u n m i j l o c d e r ă s p î n d i r e a c i v i l i z a ţ i e i s o c i a l i s t e , că p o a t e d e v e n i u n i n s t r u m e n t încărcat c u o enormă p u t e r e d e influenţare a conştiinţelor, de e d u ­ c a r e a gîndirii, d e şlefuire a sensibilităţii şi a g u s t u l u i . Repertoriul u n u i t e a t r u e în p r i m u l rînd o problemă d e concepţie, d e o r i e n t a r e poli­ tică, d c p u n e r e în practică a unor eonc e p t e d e s p r e v i a ţ ă şi l u m e p e c a r e î n g e n e r a l

toate

acestea, dc

m a i adăugăm de a-şi

aspi­

colectivului

actori

îmbogăţi acestei talenta­ dorinţa cu un din

mijloacele dorinţe tului lui

d e e x p r e s i e . I n întâmpinarea opţiunea regizor t.înărulni şi şi

vine

nostru de a

A l . Tocilescu lista

împlini

repertoriului Pcriclcs, prinţul

spectacol Tyr.

Shakespeare :

4. I n cienţa) riu,

genere,

valoarea noastre

artistică cu acest de

(deci

efi­

realizărilor să fie

reperto­ al de BlanŞi a în

năzuim

centrul

greutate Alături Finlîna

afişului Pericles, duzici. primul

stagiunii Bădăranii Moartea rînd,

co de unui

deschidem. Oohloni, comis noastră, priveşte le v o m da

voiajor. de

ambiţia

realiza româ­

spectacole neşti

valoroase, cărora

'textele viaţă.

actuale,

www.cimec.ro

33

Ic c u n o a ş t e m devotaţi.

cu

toţii

şi

cărora

le

sîntem

C r i t e r i i d c alcătuire ? I n m a r e , aceleaşi — d i v e r s e , totuşi, datorită p o n d e r i i p c c a r e o dăm u n u i a sau a l t u i a d i n t r e factorii de care ţinem c u toţii s e a m a . D e l a caz l a caz, d c la t e a t r u l a t e a t r u , r e p e r t o r i u l c a p ă t ă n u a n ţ e d i f e r i t e p e n t r u că t r e b u i e să sc ţină s e a m a , pe d e o p a r t e , d e s p e c i f i c u l oraşului, d e c o m ­ ponenţa p u b l i c u l u i , d c g r a d u l l u i de cultură, de g u s t u l l u i p e n t r u u n a n u m i t g e n de tea­ t r u , d c n e c e s i t a t e a d e a - i o r i e n t a (şi e d u c a ) acest g u s t ; i a r p e d e altă p a r t e d c c o m p o ­ nenta colectivului artistic, de n i v e l u l l u i de d e z v o l t a r e profesională, d e dorinţa d c a sc autoperfecţiona şi e d u c a (literatura la care a r e acces şi pe c a r e o c o n s u l t ă în v e d e r e a creşterii l u i valorice, influenţează în marc măsură r e p e r t o r i u l u n e i s t a g i u n i ) . D a r . p o a t e , în cea m a i m a r e m ă s u r ă , r e p e r t o r i u l stă s u b influenţii determinantă a gustului, a nive­ l u l u i d e p r e g ă t i r e p r o f e s i o n a l ă , d e c u l t u r a şi de informarea c e l o r c e h o t ă r ă s c . în ultimă i n s t a n ţ ă , l i n i i l e d e f i n i t o r i i şi d e f i n i t i v e ale r e p e r t o r i u l u i u n u i teatru : d i r e c t o r u l , regizo­ r i i , s e c r e t a r u l l i t e r a r — în g e n e r a l , c o m i t e t u l oamenilor m u n c i i . D e g u s t u l şi priceperea acestora depinde dacă repertoriul va răs­ p u n d e sau n u cerinţelor m o m e n t u l u i istoric în o a r e t r ă i m , d a c ă o b l i g a ţ i a p e c a r e o a v e m do a sesiza p r o b l e m e l e c o n t e m p o r a n e şi a l e răspunde c u eficientă d e v i n e r e a l i t a t e . î n stagiunea aceasta, la t e a t r u l d i n Braşov •s-a p u s u n a c c e n t d e o s e b i t p e v a l o a r e a l i t e ­ rară a t e x t u l u i d r a m a t i c ; s-a a v u t î n a c e ­ laşi t i m p . î n v e d e r e . în m a r e m ă s u r ă larga a c c e s i b i l i t a t e a p i e s e l o r şi p o s i b i l i t a t e a d o a se r e a l i z a c u e l e s p e c t a c o l e c u d e c o r u r i \işor transportabile, dat fiind specificul teatrului braşovean care are stagiune a p r o a p e perma­ n e n t ă l a P r e d e a l , S i n a i a , V i c t o r i a , T u ş n a d şi Făgăraş. Marcat d c a c e s t e c o n d i ţ i i p a r t i c u l a r o s-a născut u r m ă t o r u l r e p e r t o r i u : s p e c t a c o l u l do deschidere a s t a g i u n i i : o nouă lucrare a l u i D a n T ă r c h i l ă , Sărutul. Vor urma, dintre comediile noastre c l a s i c e D-ale carnavalului de I . L. Caragialc şi, d i n m a r e a comedie u n i v e r s a l ă , Nevestele vesele din Windsor de S h a k e s p e a r e . Sînt apoi î n s o r i s e : Luna desmoştenUilor d e E u g e n e O ' N e i l l , Revolta Evelinei Green a scriitorului italian (iiuscppc Zitto o piesă pentru copii şi tinonel de Mircea Florinii, Asociaţia minu­ nilor d e d r a m a t u r g u l g r o e P. P s a t h a s . Anton Pann de Lucian Blaga. B ă m î n e loc d e s c h i s p e n t r u o scriere românească de a c t u a l i t a t e : c u m p ă n i m încă a s u p r a căreia să n e o p r i m . Din acest r e p e r t o r i u , m i e îmi r e v i n deo­ c a m d a t ă d o u ă p i e s e — a m b e l e în premieră p e ţară : Sărutul d e D a n T ă r c h i l ă şi Revolta I'.velinei Green de G i u s e p p e Z i i i o . Sărutul, cinstea să tere etică unitatea şi viduale şi p e c a r e D a n T ă r c h i l ă m i - a făcut m i - o î n c r e d i n ţ e z e , este; o dezba­ privitul sensul existenţei umane, armonia d i n t r e năzuinţele indi­ colo sociale ale o m u l u i , salvarea

i n d i v i d u l u i d i n prăpastia ratării profesionale şi m o r a l e prin aderarea la u n ţel comun, c a r e p e n t r u s o c i e t a t e a noastră î n s e a m n ă e f o r ­ t u l de a crea. I d e i f r u m o a s o , n o b i l e cărora vom încerca să l e d ă m c a r n e a , s î n g o l c şi adevărul vieţii. drept omagiu adus do întreg teatrul Congresului al Xl-lea al Partidului. Dorinţa de a descoperi şi pune în valoare, de a aduce p e scenă texte noi româneşti este u n a d i n b u c u r i i l e melc d i n fiecare stagiune, b u c u r i e alcătuită d i n m u l t e frămîntări, m u l ţ u m i r i .şi n e m u l ţ u ­ m i r i , emoţii, s e n t i m e n t de răspundere... C r e d c u t ă r i e (şi a s t a n-o s c r i u î n s p i r i t convenţional) că face parte din datoria noastră să c h e l t u i m t o t c e c m a i b u n î n n o i pe t e x t e în c a r e d e s c o p e r i m i n c l u s e şi d e z ­ b ă t u t e frămîntări d i n viata noastră trecută sau prezentă şi o a r e p u n în lumină tot c e e a c e n e caracterizează c a i n d i v i z i şi c a popor. în u l t i m e l e s t a g i u n i rezultatul u n o r astfel d o strădanii a u născut s p e c t a c o l e l e m e l c c u Vlad Ţepeş în ianuarie, d e pe a t u n c i , d e ­ butantul în dramaturgie Mircea Br.nl u. a cărui piesă v o r b e ş t e i n s p i r a t d e s p r e năzuin­ i d e p o p o r u l u i d e a se m e n ­ ţele p e r m a n e n t e ţ i n e l i b e r şi d o a-şi h o t ă r î s i n g u r so.arta, $1 Acoperişul l u i Valentin Munteanu a cărei acţiune se împleteşte ou evenimentele l u i A u g u s t '44. Cred eferă modela chir Vlad coi a şi reanu şi că nu piesa numai românească regizorului celei roluri de Iul mai actualitate pentru Ion eu a apropiate, Jugutoiul dintre nostru, de cîrul doar ele

chipul actorilor Ţepeş iar

realităţii

generoase. a u .avut profesionale Andrceseu, ai în de

Ion F i s c u l e a n u satisfacţii Mircea public Institutul bucurii Acoperişul, eă .actori

în r o l u l l u i unul ani a

deosebite, mai

dotaţi

teatrului zece

mărturiseşte terminat mari din două fiind rului nului Andrei unui

teatru a

avut

actoriceşti, scenică după îi pe să putea piesă Oaş

una dintre rolului

întruchiparea d i n aceeaşi Armancu ţăran din

Profeso­ Bălrî-

cum rolul creeze coi uita.

dăduse caro

regretatului imagine;» eîţi l-au

putinţa

văzut, desigur A tuale nei şi care tru şi doua pe o

nu-1 v o r

piesă care se o

d i n repertoriul voi pune pe în ţară. şi e a , do de do ultimele mele politie în

stagiunii va fi Revolta prin

ac­ de Eveli­

scenă

•asemenea Green formă, o

premieră unei pentru

încadrează teatrul Salem

tematică pe pen­ Miilor Knmba montări, direcţie, ce profe­ încerc şi de­

preocupări

permanente dezbatere, Arlbur mele

am

ideile Vrăjitoarele Curtea — da

politico din cu unele o în

contemporane. fâkovos în .această părerii şi pe caro

miracole din

nelis de rez s-o a

mărturisesc despre pun

căutările formă teatrul valoare

concretă mod

deosebit

liberat.

www.cimec.ro

Kste plină pentru tru îmi sau un pe CU şi va nou Dacă

o dc I).

j>iosă R. şi

cu

tineri şi de ale mulţi

şi

despre

tineri, sînt tea­

ţiunilor stagiunii adinei ţii rea ca gării

şi a c t i v i t ă ţ i i l-ain autoexigenţe; scena noastră c.hcmnlc mod de

lor creatoare. aşadar unei să să în şi a

Repertoriul spiritid forul ha unei ambi­ propa­ forja­ în

prospeţime

vigoare. cărui piese de oameni

alcătuit

Popescu, pentru

înaripate

mine mai voi

devină al

adevărate dacă —

evenimente reuşi să să

literar-dramatice, şi în să lansez sta­ fi

ideilor noului

contribuie a care

încredinţa

u n a d i n lucrările l u i , descopăr — în valoare actuala voi

gîndire

oamenilor

vederea noastre Astfel, nit de forţa multă nirea cu

perfecţionării socialiste. ideea ocazia cît de bază

continue dc la

societăţii am a por­ fost mai

autor sau piesa

dramatic p u n în unui

giune

premieră

ţară Să

autor ca

consacrat, plinea

alcătuirii

repertoriului p c scena dc în a în

atît m a i f e r i c i t . închei lună deci. de a dorind să de frămîntnt.a cea dc şi a vadă celor spec­ coaptă vor noi, devină plinea să

a înfăţişa eroului

m a i plenar şi

noastră, îndepli­ subliniat dc noas­ de­ de a

contemporan, ne-a fost

dovedi

îndrăzneală m i s i u n i i ce de

perseverenţă Nicolae

fiecare iare tacolele

miilor

braşoveni

chip

m a i avea noastre.

curiozitatea

amintită a aborda tre Am cisivă Vrem iu în tori

tovarăşul

Ceauşescu,

problemele în

majore primul

ale realităţii rînd ponderea noastră,

socialiste. asigurai lucrărilor să în din dramaturgia „tradiţia" stagiune teatrului noastră opere din autohtonă. autohtone anterioare, cu au­ au fost dată

continuăm fiecare absolute.

prezenta urina ca ca

premiero Titus pe caro

In stagiunile l'ălint

colabării scena

Cluj

Popovici,

Tibor, Strada Pentru

montate Opere giei rea Şchiopi,

pentru tezaurul

prima

Puterea

şi adevărul. îmbogăţesc contemporane.

îngerilor dramatur­ viitoa­ pen­ Marele acestei seamă

autohtone stagiune

avem

promisiunea

eminentului

romancier M a r i n Preda tru colectivul nostru singuratic. lucrări v a a ca pe a lute Vom Mehes Mor). a văzul Vom dc crări mişcării (ară lui cu a

că v a d r a m a t i z a romanul său

C o n s i d e r ă m că p r e z e n t a r e a constitui un eveniment do teatrale. piesei Se anunţă unui Lista nu do în n o t a b i l prezentarea Floriile

asemenea premieră de cai aici. Aiud, .Jokai un sub ex­ eare. for­ abso­

u n moment Stilo monta

negustor premierelor se sălcii nuvele piesei

Andras. opera Cele a

piese Gyârgy,

autohtone

încheie din de Omul

cunoscutului două unei să

dramaturg

(adaptarea periment

scenică original

Totodată, moartea monta are < >

sperăm do apoi

constituie Kftirniu, Pisica ea

montarea Victor

mă d e c o m e d i e Asztalos

muzicală. spectacolul neagră lu­ dra­ oma­ eroul ale redînd al pios mondiale Prezentarea mare. războaie într-un creator. întruchipa u n loc noastre astfel, opere de de Ibsen, lucrări ale ca majore cu în din text acestei

Istv.an.

însemnătate un colo două oi

circulaţiei maturgiei

teatrale dintre

valoros

MĂRIA

BISZTRAI

şi giu

totodată adus este In

COnstituindu-se regretatului noastră de

d i r e c t o a r e a T e a t r u l u i M a g h i a r de S t a l d i n Cluj

încercarea

de a

care

preocupat

problemele ocupă

istoriei rienţa toriul urul Tirgul şi nea şează lumii

contemporane, universală. stagiunii sfintului

însemnat expe­ reper­ teza­ clasice Jonson versiu­ înfăţi­ şi ale

confruntarea

experienţelor Figure.avă 1974/7"). Bartolumeu poporului Miller, eterne realizînd eficace

Tradiţia premierei absolute

dramaturgiei

uiuvcrsale.

scrierile Ren în care

Duşmanul Iui

Arthur

problemele schimbătoare. că

omului plan

Considerăm Climatul p remizele trelor politic noii în care se concretizează solicită tea­ a op­ .aduce şi tru un stagiuni ' 7 4 — "7.") gîndirii

acest la

ne v o m opiniei tea­ urmi

aport si

formarea angajat.

oamenilor,

la înfăptuirea

o responsabilitate

corespunzătoare

profund

cetăţeneşte

www.cimec.ro

35

mai

mare

număr u şi

de

spectacole grija

susţinute

pe

întreg de turii

litoralul ; apoi,

pentru literaturii

acţiunile şi — cul­ prin ;

răspîndire teatrale

poeziei, artistica
1

în

general

obişnuitele

noastre

spectacole

experimentale marea

în sfîrşit, m a i a l e s — ca p u n c t c o m u n teatrelor pentru din ţară — dc unei credem, cît

tuturor grijă

spectacolele

m a i bună

calitate. originale

2. P r o m o v a r e a valoroase trului (în

dramaturgii doi ani loc pe trei

ultimii au

scena

tea­

dramatic şi trei Intre de

avut

premiere în fost .ace­ de­ de

absolute laşi ţii Al. Şi neam, acelaşi aibă o

debuturi noi Lia

dramatice doi n-a

timp : tăcere

Crişan,

Divorţul

S e v e r etc. stagiunea cu un timp, care debut neam prin vine, începe, cum spu­ în să cu­

in dramaturgie. gîndil mai ea

Dar,

repertoriul titlurile clin

greutate Dacă

toate că

prinse.

vom

spune

proiectul lui

]EAN

IONESCU

acestei

stagiuni

desprindem Tolstoi că li

numele

Shakespeare viu),

(Macheth),

(Cadavrul dramaturgia reprezentată pc în sceţară. Duvidusă vom va­

d i r e c t o r u l T e a t r u l u i de Dramă şi Comedie d i n Constanţa

Delavrancea

(Viforul), va

contemporană printr-o nelc piesă şi

universală dc largă

circulaţie la noi

lumii Octobre Henry

nejucată do .Iacii

încă

Debuturi titluri de

si greutate

Mărie \ ier. de avea lorii

Boherl, evocă

Julicn lupta

Janson,

care

partizani cît ce de stă

împotriva cit o la imagine

fascismului, a criteriului

baza

alcătuirii

repertoriului

t. (Ichut în caz,

Vom în

deschide

noua

stagiune aeesla esle

cu

u n alt şi

noii

stagiuni. argument piesă scrisă de a pentru început, Răsplata în pentru este o

dramaturgie ; (spre

doinit

ale

scrisului

deosebire K vorba

de de

primul piesa Barbu. Con­

.'!. U n prima piesă lui din gean.

poet

consacrat).

stagiunii : un medic şi caro no

Răsplata, Am

a medicului zootehnist în repertoriu al în

(ihiţă cinstea

trăit

viaţa

salu­

înscris-o al oe

dobrogean realitatea Acosta în

prezintă a

probleme! dobro­ el,

gresului Iată blema acum

Xl-lea credem a

partidului. poale alcătui pro­

contemporană nu este un

stilului cum îi

sat

apare este

n o i că

de

regulă, ci

d r a m a t u r g i a care în în plină oare limitat probleme

desti­ spre nu

specifică si nu

activităţii acum : să fim

teatrului a

nostru, prin

nată,

u n sal deci

transformare, şi ci problemele sini oe

numai noastre,

încerca,

urbanizare, au de loc

posibilităţile rile prin

prezenţi ale

la m a ­

un cadru viaţă,

probleme apărea noastre timp

evenimente acţiuni vor

contemporane ci prin şi un

patriei. N u care, în

generale în viaţa

de

pot

festiviste ocupa

spectacole

fiecărui

membru

a l societăţii şi în

credem,

loc

important

contemporane. generală,

localizată,

«acelaşi o

repertoriul Dar sînt din un apoi giuni fiind şi

nostru curent. specifice, grija pentru pentru noi, m a i nostru fiind

problematica a stîrni ei un

acestei viu

piese interes

suscep­ spectato­

probleme altele : —

tibilă rilor spre

de dc

publicul la sate

toate

categoriile.

N-am

fost numai

atraşi din de cali­

judeţ capitol grija

deplasările

noastre

înscrierea înguste,

în • r e p e r t o r i u oi şi

i m p o r t a n t în pentru

activitatea unei

teatrului : bune sta­

motive

regionale,

convinşi de le

asigurarea

importanţa tăţile acest

p r o b l e m a t i c i i şi evidente pc

m a i ales care

estivale angrenat

— de a n i de zile pe tot timpul

teatrul verii

nostru în cel

artistice

descoperă

nou debut.

36

www.cimec.ro

f\. V r e m Btagiuni do o să

ea se

centrul

de

greutate aşa cum

al

noii

bire baracă şi în

telefonică de Măria stagiunea va fi

do

V.

Stoenoscu, va fi

l'uta

din

stabilească, pe

credem

I* o h Ies ; ea curentă. marcată

continuată deschiderea lucrare n

vreme

încoace,

calităţile

netăgăduite, artistici. pentru absolută se înscrie

Astfel, dc Cazul noua

afirmate, Vrem să

ale facem

realizatorilor aspiraţii,

noştri condiţie să

stagiunii Kugoniei l\nă(hescu, în

t o t ce e s t e c u putinţă ce

Busuiocoanu, pe caro pe

profesorului s-o de scoatem asemenea pieselor

atingerea a unui

acestei teatru pe

no p r o p u n e m A n de aria optai l'.ugen

ambiţionează artistică a

premieră piesa de

ţară.

realmente

harta

ţării.

pentru dorinţa

Groapa a lărgi

B a r h u şi d i n a

tematică

contemporane Tematica nostru gresistă tenţie american va în fi şi a am

româneşti. va structura repertoriul pro­ in­

actuală

prin

opţiunile

din dramaturgia cu această

ţărilor inclus Clifford

capitaliste ; astfel Odets oară piesa Băiat

dramaturgului de aur. la care noi

pentru

întîia

reprezentată

ţară. Planul viitoarei în s t a g i u n i a r e în a şi vedere de des­ Stu­

făşurarea dio şi, al de ('piese în

continuare într-un de act a

activităţii recitaluri)

precum direct seamă în şi

dorinţa cu

strînge

contactul o

teatrului

publicul menite să

spectator, fie

spectacole şi

susţinute judeţului, în

întreprinderi care cu să se

în

localităţile ca Tot atare în şi în

constituie

adevărate relaţiilor sta­ tema­ con­ artis­ teatru orga­

stagiuni

permanente,

cadrul

publicul

preconizăm unor căror

această eu o să

giune tică

organizarea diversă, şi pe al

expoziţii scop

este

tribuie

această

cale la

ha e d u c a r e a spre

MIHAI
directorul

MIHAIL
T e a t r u l u i dc Galaţi Stal d i n

tică a

a

spectatorului,

atragerea scop

p u b l i c u l u i ; în unor

acelaşi

proiectăm dialog

nizarea blicul.

felurite

forme

dc

cu p u ­

Configuraţia

aceasta şi şi

repertorială de

este

prac­

Spectacole corespunzătoare publicului nostru

tic

determinată al anului

marcată al

caracterul j u ­ se vrea a

biliar

s t a g i u n i i , ea

mărturisirea întîmpina, şi prin

dorinţei prin cele

colectivului mai lor

nostru de

semnificative artistică întreaga

opere

valorificarea major Xl-lea cont. gustul celor în

maximă, ţară :

evenimentul Congresul Am al

pentru

al Partidului. acelaşi de al timp, de în în pc în configu­ receptivi­ gălăparte

ţinut şi de

Teatrul această procesul

Dramatic de

d i n Galaţi

încearcă unei

şi

în în

rarea tate ţean, din zonă

repertoriului, public nudul deosebit,

puterea

stagiune

statornicirea cu a

tradiţii

actual ce a

publicului mare

confruntare cu prioritate avînd dc; în

publicul

prin ac­

provenit muncesc oraşului,

promovarea tuale piesele public. caracter cupare 6tagiunea Blajinii

dramaturgiei vedere în

puternica platforma

româneşti, de

special pentru

industrială

siderurgică. Pentru nem ca teatral. noastre a acest fiecare Centrul îl va şi public, premieră de constitui forţa îndeosebi, să forţa lor fie u n al de civic şi greutate ne propu­ stagiunii artistic

atitudine,

larg cu

interes un

Abordarea angajai consttintă trecută de A.

pieselor a ou

pronunţat o preo­ în

c o n s t i t u i e , de teatrului,

altfel,

eveniment

susţinută

ntractivitate

p i e s e ca : Sf intui Misterioasa

Mitică convor­

spectacolelor

B a ranga,

educativă.

www.cimec.ro

37

1
<* >•

program t e a t r a l — i n d i f e r e n t de apartenenţa u n e i lucrări d r a m a t i c e . N e - a m p r o p u s , de ase­ m e n e a , să v a l o r i f i c ă m p i e s e l e o a r e s - a u j u c a t m a i puţin d i n d r a m a t u r g i a n o a s t r ă interbe­ lică, să a d u c e m la r a m p ă c î t e v a d i n v a l o r i l e d ramat urgiei u n i v e r s a l e — clasice sau con­ t e m p o r a n e — ţiuitul c o n t d e f o r ţ e l e a r t i s t i c e dc care d i s p u n e m (actori, regizori) şi d e p u b l i c u l c ă r u i a ne a d r e s ă m . .'!. C a d e o b i c e i l i s t a noastră d e r e p e r t o r i u c u p r i n d e . I a secţia r o m â n ă , p e s t e r > 0 % p i e s e autohtone. Reprezentarea lucrării lui Petru V i n t i l ă Cine ucide dragostea, i n c i n s t e a săr­ bătorii naţionale a poporului n o s t r u , n u are nevoie de argumente. Amurgul acela violet a l u i L D . S î r b u şi Viaţa e ea un vagon? de P a u l E v e r a c , p r i n problemele autentica- do v i a ţ ă p e c a r e Ie d e z b a t şi p r i n calităţile l o r d r a m a t i c e îşi j u s t i f i c ă , şi e l e , c r e d , p r e z e n ţ a t e a t r u . Dictatorul lui în r e p e r t o r i u l o r i c ă r u i A l . Kiriţescu — o piesă m a i p u ţ i n j u c a t ă d u p ă e l i b e r a r e — e s t e o satiră i z b u t i t ă a unCÎ ..lumi" de tristă a m i n t i r e pentru noi, iar n u m e l e a u t o r u l u i , j u c a t de m u l t e o r i la O r a ­ d e a , o s l o o g a r a n ţ i e că s p e c t a c o l u l c u p i e s a a m i n t i t ă se v a b u c u r a d o a p r e c i e r i l e pe o a r e Io a ş t e p t ă m . D i f i c i l a piesă a l u i D u r r e n m n t t . această „ c o m e d i e d e s p r e t r a ­ Play Strindberg, g e d i a căsniciei b u r g h e z o " a d u c e c u s i n e p r o ­ b l e m e c a r o . d i n n e f e r i c i r e , sînt a c t u a l e î n t r - o s f e r ă m a i l a r g ă , p r o b l e m e de c a r e n u t r e b u i e să n e f e r i m şi p e c a r o o b i n e să l e c u n o a ş ­ t e m . C n n o s e u t ! i satiră a r e v o l u ţ i o n a r u l u i M a i a k o v s k i . Ploşniţa. îşi g ă s e ş t e , d o a s e m e n e a , o j u s t i f i c a r e n u n u m a i t e m a t i c ă , c i şi d o a t i ­ t u d i n e politică p e afişul n o s t r u , d u p ă c u m CU Zadarnicele chinuri ale dragostei dorim să o f e r i m p u b l i c u l u i o r a d e a n u n Shakespeare m a i puţin j u c a t deşi. l i p s i t d e g r a v i t a t e , este m a i aproape d c înţelegerea spectatorilor obiş­ n u i ţ i . Fetiţa cu chibrituri va relua u n ciclu — întrerupt — de spectacole p e n t r u c o p i i c u u n a d i n t r e cele m a i duioase p o v e s t i r i adresate color m a i mici. L a scoţia p a r a l e l ă (maghiară) Passacaglia I u i T i t u s P o p o v i c i c i n s t e ş t e e v e n i m e n t u l Iviîberării; dramatizarea r o m a n u l u i l u i Siito Andrns Mama îmi urează somn uşor sau Fluturele negru al lui Mehes ( i v o r g y aduc prima — problemele salului contemporan, — cea d o a d o u a — u n e l e a s p e c t e ah» v i e ţ i i d e a z i . d e c a r e t r e b u i e să n e . . î n d e p ă r t ă m r î z î n d " , în t i m p c e Capul de răţoi a lui G. Ciprian s c î n s c r i e ţie c o o r d o n a t e l e m a i s u s a m i n t i t e i valorificări a dramaturgiei interbelice. D i n repertoriul altor meridiane Medicul in di­ lemă d e ( i . B . S h a w şi Un domn adevărat a l u i E . O ' X e i l l v o r înfăţişa p u b l i c u l u i o r ă d e a n d e l i m b ă m a g h i a r ă , d o u ă lucrări m a i p u ­ ţin c u n o s c u t e ale acestor valoroşi drama­ t u r g i a i s e c o l u l u i n o s t r u . I n sfîrşit, p e l i n g ă valoarea t e a t r u l u i b r e e h l i a n . (conţinutul său angajai, mesajul pronunţat p o l i t i c — calită­ ţi c a r o f a c să f i o a t î t d e m u l l j u c a t e pie­ sele s a l e în toată l u m e a ) Opera de trei pa­ rale v a m a r c a şi j u b i l e u l d e 3 0 d o a n i . î n teatrul arădean, a l a c t o r u l u i Csokc Sândor.

EUGEN
directorul

ŢUGULEA
T e a t r u l u i de Oradea Stal d i n

Valoare şi educaţie

1. (.'rod că t o n t e l o a l r o l e j u d e ţ e l o r ţ ă r i i a u c a m aceleaşi c o n d i ţ i i d c m u n c ă : î m p ă r ţ i r e a activităţii i n t r e p u b l i c u l d i n oraşul d e reşe­ d i n ţ ă şi c e l d i n o r a ş e l e şi l o c a l i t ă ţ i l e m a i m a r i a l e j u d e ţ u l u i . D c a i c i şi p r o b l e m e l e — m a i b i n e zis p r o b l e m a — alcătuirii u n u i re­ p e r t o r i u o a r e să se a d r e s e z e a t î t u n e i a c î t şi celeilalte dintre categorii. I n p l u s . c e i că­ rora n e a d r e s ă m sînt, i n m a j o r i t a t e , tineri şi, c u m d r a m a t u r g i a p e n t r u şi d e s p r e t i n e r e t Mie „sublimă" ( ! ? ! ) , iată încă o problemă. E x i s t ă şi o c a t e g o r i c a s p e c t a t o r i l o r c a r e , d a ­ torită v i r s t e i ( 1 0 — 1 4 a n i ) , scapă atît t e a t r u ­ l u i d e p ă p u ş i cît şi t e a t r u l u i „ m a r e " . 0 a l t ă p r o b l e m ă ! . C a m astea a r fi p r o b l e m e l e prin­ c i p a l e p e e a r e le a v e m , înaintea s t a g i u n i i ce n e stă în f a ţ ă . Şi sînt p r o b l e m e d e s o l u ţ i o n a t p r i n cele f i — 7 piese, p e care le p u t e m rea­ l i z a într-un a n , a v î n d u - s e în v e d e r e că tea­ trul nostru montează, la cele două secţii, 1 2 — \\ p r e m i e r e . P r e a u ş o r n u e s t e ! 2. P r e s u p u n î n d că n e c u n o a ş t e m menirea, p r i m u l c r i t e r i u d e c a r e ţ i n e m s e a m a în alcă­ t u i r e a l i s t e i d o r e p e r t o r i u este c e l p o l i t i c o e d u o a t i v . îl m a t e r i a l i z ă m . în p r i m u l r î n d . p r i n p i e s a c o n t e m p o r a n ă r o m â n e a s c ă . în a c e s t a n j u b i l i a r cercetând m a i m u l t c a o r i c î n d valo­ r i l e a u t e n t i c e .ale c o n d e i e r i l o r c a r e se o c u p ă cu t e a t r u l . P o m e n i n d noţiunea V A L O A R F ! a m amintit u n alt criteriu, obligatoriu, al u n u i

38

www.cimec.ro

4. V o m î n c e r c a să v a l o r i f i c ă m c i t m a i a r l i s t i c lucrările o r i g i n a l e d i n r e p e r t o r i u , stră­ d u i t u l u - n c să r e a l i z ă m o o m o g e n i z a r e a tru­ pei, evilînd decalajele d i n t r e spectacole. I n ­ l r - u n c u v i n i , v o m î n c e r c a să p u n e m accen­ t u l , i n p r i m u l rînd p c c a l i t a t e a a r t i s t i c o - i d e o logică a întregii producţii scenice. Acesta intenţionăm să f i e . . c e n t r u l d e g r e u t a t e " a l activităţii s t a g i u n i i v i i t o a r e .

— c u l t i v a r e a c u precădere a d r a m a t u r g i e i o r i ­ g i n a l e . I n acest sens v o m a v e a p r e m i e r e p e ţară c u p i e s e l e Omul cu piciorul bandajai d e F r a n e i s c M u n t e a n u şi Judecata de la mie­ zul nof)ţii de* G h . V l a d . Ilăspunzînxl u n e i m a i v e c h i d o r i n ţ e a p u ­ b l i c u l u i n o s t r u c ă r u i a îi s î n t e m d a t o r i , a m i n t r o d u s în r e p e r t o r i u l a c t u a l c a p o d o p e r e ale dramaturgiei universale (Azilul de noapte dc M a x i m G o r k i , Mizantropul de Moliere, Electra de Sofocle), Aceasta în p r i m u l rînd p e n t r u a lărgi p o s i b i l i t a t e a d e i n f o r m a r e , d e cunoaştere a valorilor universale d e către, p u b l i c u l p e care-1 s l u j i m . D a r şi c u s c o p u l mărturisit d e a p u n e m a i b i n e în valoare virtuţile u n e i t r u p e b u n e d c a c t o r i care n u întotdeauna a făcut d o v a d a maximelor ci posibilităţi. L u c r u l acesta a fost d e a l t f e l r e ­ m a r c a t d e c ă t r e c r i t i c a d c s p e c i a l i t a t e , î n şe­ dinţe d c analiză A . T . M . , c u observaţia că nostru u n început de d e p r o există i n t e a t r u l fesionalizare a actorilor, o nosincronizare a concepţiilor regizorale c u cerinţele spectacologicc m o d e r n e . M o n t a r e a în u l t i m a v r e m e l a teatrul nostru a u n o r spectacole c u piese clasice a d e m o n s t r a t că a c t o r i c a r e a u j u c a t a n i de zile n u m a i r o l u r i c o n t e m p o r a n e , se adaptează m a i g r e u cerinţelor t e a t r u l u i cla­ sic. D i n dorinţa d e a p r e v e n i p e v i i t o r ase­ m e n e a n e a j u n s u r i , a v e m i n t e n ţ i a să r e a l i z ă m cu spectacolele noastre previzionări, l a care să-şi spună cuvîntul critici şi o a m e n i de specialitate ce cunosc activitatea teatrului nostru de m a i multă vreme şi c a r e vor c o n s t i t u i a s t f e l u n s p r i j i n i m e d i a t şi e f i c i e n t . Foarte curînd, p e n t r u creşterea profesio­ nală a c o l e c t i v u l u i , v o m i n t r o d u c e o b l i g a t o r i u , în c a d r u l r e c i c l ă r i l o r , c u c o n c u r s u l u n o r s p e ­ cialişti ( c a m g r e u d e găsit, ce-i d r e p t , c e i buni fiind suprasolicitaţi), exerciţii vocale, fizice, d e improvizaţie etc. D e c i , o adevărată a c t i v i t a t e d e l a b o r a t o r ; scontăm ca r e z u l t a ­ t e l e a c e s t e i m u n c i să f i e v i z i b i l e î n t r - u n t i m p cît m a i s c u r t . Aceste exerciţii n u v o r exista izolat, ci c h i a r în p r e g ă t i r e a n o i l o r s p e c t a c o l e E l e v o r c o n s t i t u i în acelaşi t i m p b a z a activităţii n o i i săli S t u d i o , c e v a f i a m e n a j a t ă d u p ă indi­ caţiile a r t i s t u l u i L i v i u C i u l e i , c u asigurarea că a c e a s t a a r p u t e a d e v e n i u n a d i n t r e c e l e mai moderne săli e x p e r i m e n t a l e d e La n o i . E s t e f o a r t e i m p o r t a n t ă această îmbogăţire de m i j l o a c e d e e x p r e s i e actoriceşti, d a r ceea vizează în ce n e străduim n o i să f a c e m esenţă s c h i m b a r e a o p t i c i i c o l e c t i v u l u i a s u p r a spectacolului. Cum ? prin informare, prin multă i n f o r m a r e . Obiecţia, de a c u m cîtăva v r e m e , a a c t o r i l o r că d i n c a u z a p l a n u l u i p r e a m a r e de spectacole n u a u timp de studiu, nu-şi v a m a i a v e a l o c u l . V o m f a c e totul p e n t r u calitate, i a r r i t m u l de muncă n u v a împicta în n i c i u n caz v a l o a r e a spectaco­ lului-. Spcolaoolele la Studio v o r ajuta în ace­ laşi t i m p la pregătirea s p e c t a t o r u l u i p e n t r u î n ţ e l e g e r e a şi a a l t o r f o r m u l e d e t e a t r u d e c î t cele c u care a fost obişnuit pînă a c u m , cît

MIHAI

RADOSLAVESCU

director la Teatrul „ A . Davila" din Piteşti

Continuitate şi ambiţii noi

Am i n t r a i î n această n o u ă s t a g i u n e udată c u î n t r e a g a ţară s u l ) s e m n u l m a r i l o r r e s p o n ­ sabilităţi a l e a n u l u i X X X a l R o m â n i e i So­ c i a l i s t e , ale a n u l u i C o n g r e s u l u i a l X l - l e a a l P.C.R. In acest context de înaltă ţinută i d e o l o g i c ă şi p o l i t i c ă , t e a t r u l a r c , m a i m u l t c a o r i c î n d , d a t o r i a să-şi d e s c o p e r e c a p a c i t a t e a d c r a d i a ţ i e a s u p r a s p e c t a t o r u l u i , să se f a c ă p u r t ă t o r u l c e l o r m a i î n a i n t a t e i d e i , să t r ă ­ iască d i n a m i c î n r i t m u l a c t u a l i t ă ţ i i . R e p e r t o r i u l n o s t r u î n această s t a g i u n e a s i ­ gură, în o r d i n e a i d e i l o r d c m a i sus, v e c h e a linie, crezul programatic al teatrului nostru

www.cimec.ro

39

şi l a d e z v o l t a r e a multilaterală a c r e a t o r i l o r spectacolului. I n t e n ţ i o n ă m d e a s e m e n i să l u ă m l e g ă t u r a cu conducerea LA.T.C. p e n t r u ca u n i i d i n t r e v i i t o r i i absolvenţi a i claselor d e r e g i e să-şi poală d a „producţia" în c a d r u l acestui S t u ­ d i o . N e p r o p u n e m , i n aceeaşi o r d i n e d c i d e i , să i n v i t ă m p e n t r u c o l a b o r a r e regizori valo­ roşi d i n d i v e r s e g e n e r a ţ i i , p e n t r u a t r a d u c e i n viaţă dezideratele e x p r i m a t e m a i sus. Deo­ camdată, n u p u t e m anunţa p u b l i c care v o r fi spectacolele p e care v i i t o r i i c o l a b o r a t o r i le v o r r e a l i z a , p e n t r u c ă a c e s t e a sînt în f u n c ţ i e de f i n a l i z a r e a p r o g r a m u l u i i n d i v i d u a l a l fie­ căruia. S u b l i n i e m , i m p e d i m e n t e l e n u v i n d i n p a r t e a noastră, c i d i n p a r t e a p r o g r a m u l u i în­ ţărcat d e a c t i v i t a t e a l celor c u care a m f i fericiţi să c o l a b o r ă m . 2) . U n t e a t r u d c p r o v i n c i e nu-şi p o a t e p e r - ' mite o strictă specializare, altminteri spus u n p r o f i l e x a c t , aşa c u m sc p o a l e î n t i m p l a cu teatrele bucureşlene. Explicaţia este f o a r t e la î n d e m î n ă ; î n p r o v i n c i e , u n s i n g u r t e a t r u t r e b u i e să a c o p e r e toată a r i a c e r i n ţ e l o r u n u i p u b l i c f o a r t e d i v e r s . D e aceea, coordonatele r e p e r t o r i u l u i n o s t r u sînt : d i v e r s i t a t e a tema­ tică, mesajul major şi e f i c i e n ţ a educativă. 3 ) . 1 n a c e s t sens a m i n c l u s î n r e p e r t o r i u l n o s t r u piese c u o tramă clară, în c a r e p s i h o ­ logia personajelor este b i n e definită, v e n i n d în întâmpinarea u n u i p u b l i c c a r e este încă în s t a d i u l d e c l a r i f i c a r e a g u s t u l u i , î n p r o ­ c e s u l d e f o r m a r e e t i c ă şi estetică. D e a s c m e n i , u n a r g u m e n t a l a l e g e r i i lucră­ r i l o r d i n r e p e r t o r i u a r f i şi f o l o s i r e a m a x i m ă a potenţialului actoricesc. Astfel, v o m prezenta d i n d r a m a t u r g i a con­ t e m p o r a n ă n a ţ i o n a l ă Viaţa e ca un vagon P d e P a u l E v e r a c , Omul cu piciorul bandajat dc F r a n e i s c M u n t e a n u , Judecata de la miezul nopţii d e G h . V l a d şi s t r ă i n ă (Familia Conway şi timpul dc J . Priestley), d i n drama­ t u r g i a u n i v e r s a l ă clasică (Azilul de noapte de Maxim G o r k i , Mizantropul dc Moliere), a n ­ tică (Elcctra d e S o f o c l e ) , o piesă p e n t r u c o p i i şi t i n e r e t (Dulcea jarfuric zburătoare de Roberlo Milani). 4) . C e n t r u l d e g r e u t a t e a l r e p e r t o r i u l u i a c ­ t u a l e i s t a g i u n i este, bineînţeles, promovarea d r a m a t u r g i e i originale d i n care t e a t r u l n o s t r u şi-a f ă c u t u n m e r i t r e c u n o s c u t î n c ă d i n a n i i trecuţi. C r e d e m c ă p r i n această p r o g r a m a r e reper­ torială bazată în s p e c i a l p c d r a m a t u r g i a r o ­ manească (în afară d e t i t l u r i l e a n u n ţ a t e m a i s u s , s î n t e m g a t a să i n t r o d u c e m î n c ă o p i e s ă — în m ă s u r a apariţiei a l t o r t e x t e v a l o r o a s e — dacă v a f i cazul, p e n t r u o ilustrare m a i hună a p o s i b i l i t ă ţ i l o r d e i n v e s t i g a r e şi t r a n s ­ m i t e r e a u n o r spectacole de calitate), n e s i ­ tuăm în a r i a tematicii teatrale a reperto­ r i u l u i naţional d e care v o r b e a m l a început. Nu n e r ă m î n e d e c î t s-o d o v e d i m . C u î n c r e ­ d e r e şi m a i a l e s c u m u l t ă m u n c ă . In concluzie, a m dori să s u b l i n i e m c ă toate obiectivele urmărite în activitatea n o a s t r ă sc î n s c r i u î n t r - u n a d e v ă r a t program a l e c ă r u i p u n c t e d e s u s ţ i n e r e sînt : u n r e p e r ­

t o r i u d i v e r s i f i c a t şi u n n i v e l c a l i t a t i v r i d i c a t , obţinut p r i n t r - o r e p r o f e s i o n a l i z a r e actoricească] printr-o m a i mare atenţie i n ceea ce şi p r i v e ş t e m o n t a r e a scenică. Nu ne facem iluzii că l u c r u r i l e s e v o r realiza imediat. Nici n-ar f i posibil. D a r putem afirma cu convingere c ă , i n scurtă v r e m e , r e z u l t a t e l e v o r f i cele d o r i t e d c n o i şi. mai a'es, de p u b l i c u l n o s t r u .

AL.

BÂRSESCU
T e a t r u l u i d c Stat d i n Reşiţa

directorul

Spectator// partenerii

noştri noştri

1. D e la o stagiune la alta şi pe parcursul f i e c ă r e i a în p a r t e problemele c u c a r e sîntem c o n f r u n t a ţ i sînt î n e g a l ă m ă s u r ă o b i ş n u i t e şi... s p e c i f i c e A s i g u r a r e a u n e i s t r u c ­ turi corespunzătoare a colectivului, Stabili­ zarea actorilor in ciuda „chemărilor de s i r e n ă " ce răsună s t ă r u i t o r d i n d i r e c ţ i a m a ­ r i l o r oraşe — a c o p e r i r e a integrală a r e p e r ­ t o r i u l u i , care se c u v i n e să p ă s t r e z e e c h i l i ­ b r u l între intenţii (neapărat b u n e ) şi p o s i ­ b i l i t ă ţ i (nu t o t d e a u n a p e p o t r i v a i n t e n ţ i i l o r ) , ţ i n u t a s p e c t a c o l e l o r şi s p o r i r e a rezonanţei l o r la p u b l i c , perfecţionarea sistemului d e rela­ ţii c u s p e c t a t o r i i — iată d o a r o s u c c i n t ă e n u ­ m e r a r e a u n o r p r o b l e m e poale n u n u m a i spe­ c i f i c e , d a r î n t o t c a z u l r e a l e şi p r e s a n t e . Există, totuşi, o trăsătură pe care am voi-o distinctivă p e n t r u stagiunea 1974/1975 aşa p r e c u m — r i s c ă m c o n c l u z i a — a u ca-

40

www.cimec.ro

r n c l e r i / a t - o în b u n ă p a r t e e v o l u ţ i i l e d i n u l t i ­ mul timp ale teatrului rcşiţean. E vorba, p r e c u m se p o a t e l e s n e î n ţ e l e g e , d e r i d i c a r e a entităţii s p e c t a c o l e l o r n o a s t r e piuă l a n i v e l u l la c a r e sînt î n t r u n i t e a t r i b u t e l e a u t e n t i c u l u i act a r t i s t i c , l ' r c i n i / . e l c sînt «-reale, s c e n a reşiţcană n u acuză .absenţa talentelor — dar a b i a d c a i c i înainte i n t r ă m în z o n a p r o b l e ­ m e l o r „specifice"... 2. C r i t e r i i l a b a z a r e p e r t o r i u l u i ? V a l o a r e a t e x t e l o r , înţelegind p r i n aceasta îngemănarea u n e i reale încărcături d e i d e i c u o e x p r e s i e literară elevată ; finalităţile formativ-cducat i v e a l e s p e c t a c o l e l o r ; c o n t i n u i t a t e a , ilustrată in principal prin repertoriu, a procesului p e r m a n e n t de m o d e l a r e a conştiinţelor ; pre­ f e r i n ţ e l e p u b l i c u l u i , t r a t a t e n u ea nişte e l e ­ m e n t e i m u a b i l e , e i în d e v e n i r e a l o r t r e p t a t ă s p r e r e c e p t a r e a i p o s t a z e l o r c o m p l e x e a l e «ar­ t e i s c e n i c e . Şi c r e d e m că o listă r e p e r t o r i a l ă care cuprinde, i n numai şase t i t l u r i , piese ca Despot Vodă de Vasile A i e c s a n d r i , Inlr-o singură scară d c Iosif JNughiu, Misterioasa convorbire telefonică de V. Stoenescu, precum şi Evantaiul dc Goldoni şi Katheleen do Micbael Seycrs se situează îndeajuns de a p r o a p e d e exigenţele enunţate. S-ar m a i putea discuta, desigur, despre distribuţiile afară d i n c a l c d e m a r i c a r e fac inabordabile, pentru teatrele de talia celui din Reşiţa, cîteva b u n e piese d i n d r a m a t u r ­ g i a n o a s t r ă a c t u a l ă . Şi c u m , p c deasupra, î n p r o v i n c i e e adeseori necesară montarea în p a r a l e l a s p e c t a c o l e l o r , n e î n g ă d u i m să o b ­ s e r v ă m că, l a v a l o r i a p r o p i a t e , dramaturgii n-ar trebui să ia t o t d e a u n a drept etalon componenţa numerică a colectivelor de la teatrele bucureşlene. 3. A m u r m ă r i t să r e a l i z ă m o u n i t a t e în d i v e r s i t a t e , a d r e s î n d u - n e , p c cît p o s i b i l , t u t u ­ ror categoriile p u b l i c u l u i , p r i n modalităţi d i ­ ferenţiate d c r e a l i z a r e a d i a l o g u l u i , d a r în­ t r - u n u i şi acelaşi s c o p : î n n o b i l a r e a s p i r i t u a l ă a c e l o r c a r e , şi în a c e a s t ă s t a g i u n e , v o r f i nu devar s p e c t a t o r i i c i şi p a r t e n e r i i n o ş t r i .

C o m u n i s t Român. A n u l m a r i l o r sărbători, E l i ­ b e r a r e a şi C o n g r e s u l a l X l - l e a p u n c t e a z ă a z i mai p r e g n a n t , a t î t t e m a t i c cît şi c a l i t a t i v , ceea ce o a m e n i i de teatru din România consideră credinţa l o r , ataşamentul l o r l i b e r , e n t u z i a s t şi a c t i v : p o l i t i c i i p a r t i d u l u i , î n ţ e ­ leaptă sa c o n d u c e r e , v i c t o r i i l e sale impor­ tante. Acest c e n t r u de greutate a l progra­ mului teatrelor noastre sc p o a t e considera nocxistînd nici u n teatru care să general, facă e x c e p ţ i e . D e c i , o t r ă s ă t u r ă g e n e r a l v a l a ­ bilă e caracterul militant, angajat, partinic al r e p e r t o r i u l u i teatrelor noastre, exprimînd,. i n m o d l i m p e d e , poziţia partinică a o a m e n i ­ lor de teatru d i n România. N i c i u n o m dc t e a t r u d i n ţară n u d o r e ş t e a l t c e v a d e c î t să clădească socialismul cu mijloacele nobile c a r e îi s t a u l a d i s p o z i ţ i e , n i c i u n o m de teatru n u face excepţie d e la ceea ce se cheamă : a f i o m p o l i t i c . N i c i n u s-ar p u t e a a l t f e l , p e n t r u că e i r e p r e z i n t ă , c u m i j l o a c e artistice, p r o g r a m u l ideologic cel m a i a v a n ­ sat, c o l m a i ş t i i n ţ i f i c , c e l m a i d e p a r t e v ă z ă t o r . Dar, deşi e x i s t ă o t r ă s ă t u r ă s p e c i f i c ă a t î t de puternică, cuprinzînd totalitatea teatrelor din (ară. există şi t r ă s ă t u r i de m a i mică i m p o r t a n ţ ă , c a d e v ă r a t , c a r e le caracterizează separat, pc fiecare. De la teatru la t e a t r u , d e l a o r a ş la o r a ş , d e Ia c o l e c t i v l a c o l e c t i v , a p a r acele e l e m e n t e care p u n fiecare reper­ toriu într-o lumină diferită : după public, după trupă, după baza materială — clă­ d i r e — f i n a n ţ e şi d u p ă a c e a o p ţ i u n e s u b i e c ­ tivă a g u s t u l u i a r t i s t i c al t e a t r u l u i , care, l a r i n d u l său. se c o m p u n e d i n a s p i r a ţ i i l e r e g i ­ zorilor, ambiţiile actorilor, alegerile directo­ rilor... P u b l i c u l , t r u p a , baza materială, condiţiile do deplasare botărăsc m u l t . S-ar părea că aceste condiţii sînt oarecum obiective. Şi totuşi... C i l e t e a t r e n - a m v ă z u t depăşindu-le p a r ţ i a l s a u t o t a l ?... \AI u n e l e t e a t r e o p ţ i u n e a artistică a depăşit u n e o r i greutăţile o b i e c t i v e şi a c o l o u n d e n u s-a î n c e r c a t c h i a r aven­ t u r a , s-au r e a l i z a t v i c t o r i i d i n c e e a c e s-a c r e z u l l a î n c e p u t că v o r f i e ş e c u r i . A m p r i v i t întotdeauna c u admiraţie asemenea încercări şi, p o a t e t o c m a i d e a c e e a , m - a m a n g a j a t p e a c e l a ş i d r u m . A m s o c o t i t a r g u m e n t e l e p r o şi c o n t r a şi a m r ă m a s p î n ă l a u r m ă să u r m e z d r u m u l m a i î n d r ă z n e ţ . P o a t o că a m f o s t şi obligat tocmai do unele condiţii s-o fac. Cine ştie d a c ă avînd u n teatru cu toate c o n d i ţ i i l e l a dispoziţie, n u m-aş f i „ î m b u r ghezit" într-o comoditate stupidă, tocmai pentru că anroape totul m i se s e r v e a ca pe tavă. C o l e c t i v u l a r f i fost numeros şi v a r i a t , p u b l i c u l d o t e a t r u a r f i u m p l u t sălile la o r i c e reprezentaţie f i i n d d o r i t o r de t e a t r u , bugetul a r f i f o s t c o n f o r t a b i l e t c . D a r să n u - m i f a c p r o c e s e d e i n t e n ţ i e i m a g i n a r e si să mă r e î n t o r c I a r e p e r t o r i u l T e a t r u l u i d e N o r d S a t u M a r e , secţia r o m â n ă . Spuneam că 0 trăsătura trupă do sînt speoifică Probă, 22 sub de e că că dorim un mic 20), cu mereu teatru factorii, să cu ne autodepăşim. propriu-zişi

4. Pe c a l i t a t e a a r t i s t i c ă a f i e c ă r u i spectacol, condiţie esenţială pentru i n t r a r e a în rezo­ nanţă a g h i d u l u i şi s e n s i b i l i t ă ţ i i o m u l u i d i n stal.

MIHAI
regizor

RAICU
la T e a t r u l dc N o r d Marc Salu

Caracterul militant al repertoriului

Azi n u m a i e u n l u c r u n o u că teatrul românesc este u n t e a t r u p o l i t i c , a n g a j a t p e n ­ tru a sluji p r o g r a m u l ideologic a l P a r t i d u l u i

componenţi

cifra

www.cimec.ro

41

Un p u b l i c în f o r m a r e ( l o t u ş i a m reuşit să facem p e n t r u f i e c a r e p r e m i e r ă 14 s p e c t a c o l e în abonament la SatU Mare), cu condiţii materiale modeste, c u o piaţă de desfacere a spectacolelor în j u d e ţ foarte mică (cămine p u ţ i n e , m u l t e i m p r o p r i i ) a l a n s a i în d e c u r s u l a c i n c i s t a g i u n i d e cînd există, texte — n u numai premiere p e ţară — c i şi d e mare v a l o a r e d r a m a t i c ă , l i t e r a r ă şi e d u c a t i v ă . . . a u văzut l u m i n a rampei la n o i , p e n t r u p r i m a o a r ă C o n s t a n t i n C b i r i ţ ă e u Oţelul şi R u m u l u s D i n n u CU Trenul <le Ari juri. p r e c u m şi p r e ­ mierele p e ţară Manevrele d e De.âk Tamâs şi Inundaţia de Teodor M a / i l u . L a Satu Mare s-a j u c a t d e c o l e c t i v u l r o m â n , p e n t r u p r i m a o a r ă , S e a n O ' C a s e y — R o ţ i i trandafiri numai pentru mine, S h a k e s p e a r e — Timon din Alena, G o e t h e — Clavigo, E u r i p i d e — Ciclopul etc. c a să l e î n ş i r p e c e l e m a i i m p o r t a n t e . A c e s t e t e x t e m a i puţin j u c a t e , d a r d e m a r e p r e s t i ­ g i u l i t e r a r , d o v e d e s c că a m încercat drumul mai puţin b ă t ă t o r i t , şi p o l i t i c a n o a s t r ă de repertoriu, p e cît a p u t u t , s-a a v î n t a t în domenii noi. Credincioşi acestei „ t r a d i ţ i i " , şi r e p e r t o r i u l 1974—75 cuprinde măcar două titluri noi, Rugul de Oclav Măgureanu şi Regele Inan do Shakespeare. Ţoale acestea, alături de piese ca Idolul şi Ion Anapoda (G. M . Zamfirescu a făcut cînd v a u n t e a t r u l a S a t u M a r e ) . Intre noi doi n-a fost decit tăcere, Trei surori. Intrigă şi iu­ bire etc. Această trăsătură specifică a tea­ t r u l u i n o s t r u , pe care n - a m p u l u l - o e x t i n d e prea mult la a u t o r i i români contemporani, deoarece ei preferă teatrele m a i m a r i , ne-a c o n f i r m a t că a u t o d e p ă ş i r e a I a r e p e r t o r i u c e r c în m o d c a t e g o r i c o a u t o d e p ă s i r e şi l a p u n e ­ r e a î n scenă. F o r ţ e l e n o a s t r e r e g i z o r a l e , sce­ nografice şi m a i a l e s a c t o r i c e ş t i a u v a l o r i ­ f i c a t d o m u l t e o r i în distribuţii f o a r t e în­ drăzneţe f o n d u l de idei al acestor valoroase texte. A doua trăsătură specifică d e c a r e mi-as p e r m i t e să v o r b e s c , r e f e r i n d u - m ă la teatrul n o s t r u , a r f i tinereţea c o l e c t i v u l u i . Această tinereţe are două r e p e r c u s i u n i : u n a , de care ţinem m a i puţin scamă, p r i v i t u l potrivirea d i n t r e a c t o r i şi p e r s o n a j , ţ i n i n d s e a m a n u d o g e n c i d e v î r s t a şi l i p s a l o r d e e x p e r i e n ţ ă şi a d o u a , d e c a r o ţinem f o a r t e m u l t c o n t — fe­ lul de a gîndi colectiv al trupei. Prima p r o b l e m ă n-aş m a i t r a t a - o , f i i n d c l a r ă . A c t o r i t i n e r i în r o l u r i t i n e r e ?... X u ! A c t o r i tineri, atacînd orice fol do r o l u r i ale l i t e r a t u r i i u n i ­ versale. D e altfel a trecut epoca l u i R o m e o c h e l s a u a l u i I f a m l e l c u burtă n u m a i p e n ­ tru că a u m a i m u l ţ i ani do teatru. Deci. r e p e r t o r i u l n o s t r u e s t e — d a r în m i c ă m ă ­ sură — c o n d i ţ i o n a t d e t i n e r e ţ e a t r u p e i , p r i ­ v i n d condiţia dc distribuire a interpreţilor. Al doilea lucru, la oare mă refer întot­ deauna eu mare plăcere, este f e l u l colec­ tiv do gîndire al acestei trupe ti­ nere. Fiind puţini, a p r o a p e toate proble­ m e l e e o n s t i t u i c l a n o i u n m a t e r i a l de discuţie şi d e z b a t e r e î n p l e n . G i n d i r e a t i n e r i l o r , ca

întotdeauna, se a v î n t ă şi l a l u c r u r i l e p o s i b i l e dar uneori şi l a iade imposibile. Cernute p u ţ i n , (de capătă p u t e r e d e v i a ţ ă şi d e m u l t e o r i c u succes. A gîndi u n r e p e r t o r i u c u o minte pină la t r e i z e c i dc ani poate f i o mare reuşită, d a r c h i a r dacă n u este în loialitatea l u i o reuşită, el poartă u n ger­ m e n e dc pornire pe c a r e poate m a i tîrziu, cu o m i n t e matură, n u l - a m m a i propune. Surprinzător, u n tînăr absolvent do regie p r o p u n e la n o i u n Sean O'Casey, i a r u n a l t Trei surori... Actorii se gru­ tînăr r e g i z o r p e a z ă în j u r u l a c e s t o r i d e i c u e n t u z i a s m şi astfel apare şi s p e c t a c o l u l . Trupa întrevede d e c i , iniţial, p o s i b i l i t a t e a d e c o m u n i c a r e cu contemporaneitatea prin piesele pe caro le p r o p u n e să l e j o a c e , i a r în m a j o r i t a t e a c a z u ­ r i l o r oeoa ce p r o p u n e e o l o e l i v u l incluzînd regizori, scenografi — r ă m i n e h u n p r o p u s şi n u o dată s u c c e s !... Acestea sînt trăsăturile s p e c i f i c e ale reper­ t o r i u l u i n o s t r u , c r i t e r i i l e d e alcătuire, argu­ mentele pentru susţinerea l u i şi... c e n t r u l l u i d c g r e u t a t e f i i n d a z i şi î n t o t d e a u n a p i e s a originală c o n t e m p o r a n ă b u n ă . . .

d i r e c t o r u l T e a t r u l u i .Maghiar S t a l d i n Timişoara

dc

Ne teatru

dorim

un popular

1. S-a v o r b i i şi se v o r b e ş t e în c o n t i n u a r e f o a r t e m u l t d e s p r e p u b l i c ; c a r e r ă m î n e însă t o t în c o n t i n u a r e — u n m a r e necunoscut.

42

www.cimec.ro

P o r n i n d d e la acest c o n s i d e r e n t , t e a t r u l n o s t r u a organizat cîteva sondaje sociologice, ui­ mind ea i n c u r s u l s t a g i u n i i v i i t o a r e să se p r e l u c r e z e d a t e l e întregii a n c h e t e sociologice, in c u r s u l căreia se prelucrează răspunsuri de la peste 2.000 de subiecţi interogaţi, pentru a avea o Imagine cît sc p o a t e de c l a r ă şi e x a c t ă a c o m p o n e n ţ e i , preferinţelor şi pregătirii publicului nostru. Un lucru p a r e să fie d c pe a c u m e v i d e n t : m a j o r i t a t e a s p e c t a t o r i l o r noştri s i n i m u n c i t o r i , o pondere însemnată a v i n d , i n c a d r u l acestei c a t e g o r i i cei c a r e trăiesc la oraş de m a i puţin de 15 a n i . Aceste- d a t e a u i m p u s c o n d u c e r i i 0 o r i e n t a r e s p r e o politică r e p e r t o r i a l ă d e t e a ­ tru ..popular", de largă audienţă, fără ca aceasta să î n s e m n e s u s t r a g e r e d e l a î n d a t o ­ r i r i l e m a j o r e ide t e a t r u l u i : acela d o a p r o ­ p a g a o a r t ă angajată, c u u n înalt c o n ţ i n u i ideologico-polilic şi < - d u c n t i v , î n c a r e scena e s t e o t r i b u n ă şi t e a t r u l u n loc de a re­ flecta asupra problemelor majore ale con­ temporaneităţii. C u m această intenţie! se r e a l i z e a z ă î n c a ­ drul unui r e p e r t o r i u întocmit ca atare, a r n p o r n i t în p r i m u l r î n d să a s i g u r ă m prezenţa permanentă, de la p r e m i e r ă la premieră a p u b l i c u l u i . A m găsit că s o l u ţ i a c e a m a i b u n ă este d e .a iniţia contractarea unor abona­ mente p e n t r u toate premierele s t a g i u n i i pre­ cedente şi continuată piuă la deschidere. P r e c u m şi e x t i n d e r e a s t a g i u n i l o r p e r m a n e n t e din a l t e l o c a l i t ă ţ i d e la 7 — eîte a u fost p î n ă a c u m a — la 0 — 1 0 , c e e a c e î n s e a m n ă o apropiere de limita u n o r asemenea .angajări. I n a c e s t e o r a ş e şi l o c a l i t ă ţ i , t e a t r u l îşi pre­ z i n t ă î n t r e g u l r e p e r t o r i u . P e n t r u a n e arăta nutrim faţă ' d e t o t publicul preţuirea ce n o s t r u , p r e z e n t ă m d i n c î n d în c î n d e î t e o p r e m i e r ă c h i a r în a c e s t e l o c a l i t ă ţ i . Acum Timişoara existenţă, dezbatere voltare pat tru un un an a Teatrul sărbătorii prilej căile şi Ua Maghiar două de Stat d i n de largă dez­ tea­ în­ o de de din de decenii

P e v i i t o r , p r e o c u p a r e a n o a s t r ă e s t e să p r o ­ pagăm în c o n t i n u a r e a c e s t gen, corelat cu i n t e n ţ i a d e a s l u j i în g e n e r e o a r t ă r e a l i s t ă , angajată, axată pe p r o b l e m a t i c i i m a j o r ă a noastre, în care munca contemporaneităţii şi r e s p o n s a b i l i t a t e a c i v i c ă a .acto­ creatoare rului să-şi dobindească ponderea Cuvenită, a l ă t u r i şi în e g a l ă m ă s u r ă c u r e g i a , l a v a l o r i l i c a r e a integrală a u n o r t e x t e c i t m a i v a l o ­ roase,. 2. î n c o n f i g u r a r e a r e p e r t o r i u l u i , a m p o r n i t la c o n s i d e r e n t u l — (desigur aceasta n u de este c e v a n o u în o r i e n t a r e a n o a s t r ă ) — că un teatru socialist n u poate e x i s t a fără o p o l i t i c ă r e p e r t o r i a l ă s o c i a l i s t ă , d e natură, p r i n urmare, să sprijine, construcţii! socialistă, prin răspunsuri j u s t e pe p l a n i d e o l o g i c , şi eficace p e p l a n a r t i s t i c , .aduse problemelor zdelor noastre, şi de natură să pătrundă efectiv — pe calea mijloacelor ei speci­ fice. — în c o n ş t i i n ţ a s p e c t a t o r i l o r , d e a c o n ­ tribui astfel, l.a transformarea pozitivă a v i e ţ i i o m u l u i , f ă c î n d u - l m a i r e c e p t i v faţă d e v a l o r i l e m o r a l e , e t i c e şi p o l i t i c e . Dorindu-ne din părut nostru, planurile încă care ar a un teatru popular, tot am ce care exclus ni s-a expe­ Teatrul sinuos fiind de în­ de să noastre avea şi viitoare

neclar,

n e f i n i t , s a u în un drum

rimentul

preponderenţă. profesionalizare, peste al o

parcurs

autoperfecţionare fiinţat a c u m împlinire secol) devină acum, în sistînd realist, tonă, fost în a unui

mai bine

de două decenii

(drept

vis dc un de de

jumătate trebuie

majoritate d i n muncitori, teatru îi sînt sa asigurate împlinire a din şi toate

realmente Cînd în

muncitorimii, condiţiile fnun teatru autoh­ a de ordin de pre­ dc artistică, creaţia

aspiraţia

inlenţiii

practica

selecţia

noastră

contemporană, atentă, ca şi Ia mai

clasică de a

univers/dă.

deopotrivă cele

hi exigenţele ordinul ţinut care de reale la tineret

cu care despre

s-a o r g a n i z a t modalităţile dezbatere de şi ziarişti faţă a oameni

tematic pieselor,

genurilor scamă fac altfel,

dar

ales

ale

teatrului. ei şi

partici­

exigenţele ponderenţa aici ani ceea val că ce al de zile, care

tinerilor

spectatori, prezintă, cîteva

însemnat ţară. S-a

număr critici

publicului nostru adus două şi spectacole şi

nostru. pentru copii

Menţionăm şi t i n e r e t , succese, festi­ copii şi

printre

teatrul nc-a

treaga

s u b l i n i a t l a această teatrului simţul artă de nostru

dezbatere felu­ care ale

promptitudine;! ritele solicitări, a instituţiilor însemnate politice premiat turgiei Anul u mai în de

răspundere c u naţionale

printre

premii pentru

primul

p a r t i c i p a t la t o a t e obţinute

competiţiile cu

spectacolelor Neamţ. vrea să

profesională, spectacole

rezultatele agitatorice Gyozo, drama* semi­ care nu cu şi-a — — Român). cu

de h i P i a t r a 4. N - a m destie. enţă, Dar

(de pildă. originale"

Fidelitate ocazia organizate literară"

de ITajdu „Zilelor în a cinstea

părem din

lipsiţi proprie care

de

mo­

1971, c u

cunoaştem, unor uncia, aceea,

experi­ acordă din de s-o la un de

avatarurile De

concepţii, sau am dori

centenarului acesta puţin completat dc

Partidului „Scena repertoriul 5 spectacole

Comunist propriu în zis

primordialitate repertoriu. greutate constituie cea act două 7 piese rană. mai dc în

cîtorva

piese

teatrului, premieră

ca p u n c t u l stagiuni repertoriu totuşi ne-am

repertoriul realizarea exigenţă. absolute,

viitoarei Ne şi în

întregului că că

poezii, încheiat închinat rare.'i tocmit A fost

montaje

d i n creaţia cu a sub cărţii un 30 de lui

autohtonă mii de

înaltă mîndrie

facem

stagiunea aniversării de pe ora baza II.

spectacol-document la olilieîn­ Zincă fascistă,

din faptul

propus

premiere din

d i n totalul

patriei

dominaţia

ITaralamb

premiere

4 v o r .aduce dramaturgi.!

faţa

spectatorilor contempo­

autohtonă

www.cimec.ro

4:;

2—3. l><>riiiriII

Ne-am cu un

străduit dens

închegăm dc

un

recon­

conţinui

ulei

temporane, unii multe

c a r e să —

încerce

u n răspuns deziderate \ îrstele

— sau

diverselor dc

ale c o n şi profe­ teatrul lumina nostru, politieoartistică. nccln al

cel'ăţenilor siile. în Apoi.

noştri să

toate

înscriem

mai

hotărît în

orliita

factorilor ideologic eu o

educaţionali, al

programului prin

partidului mesaj ţinută a a fost şi

spectacole şi de

un

clar

educativ Un

elevată neglijat

criteriu cît

deloc mai în

folosirii ale lor

depline sensul

cadrelor

artistice

teatrului.

servirii

dezvoltării

profesionale. altfel, pe se relaţia înscriu pe se puldic-cadro toate ar-

De

tistiec-repertoriu cătuirii din tate lucru să care

criteriile al­ în cu curs, acui­ acest

repertoriului ani dori să

stagiunea desprindă

actualitatea in sensul în la

zilelor

noastre. pe

înţeleg care ai cu

contribuţiei

trebuie României care se

o avem,

calitate dezbaterea

de artişti ideilor

socialiste, confruntă prin forme

lumea specifice de

contemporană, şi

subliniind poziţia şi, în

convingătoare omenirii pe

IULIUS M O L D O V A N
directorul T e a t r u l u i de T g . Mureş Stat d i n

noastră context,

faţă

problemele Ia

contribuţia a

realizarea, oe

planul

conştiinţei, etapa

comandamentelor a edificării pe

decurg d i n socialiste Hoinâniei. ( -

actuală

societăţii păniînlul în

multilateral

dezvoltate .acest pe în

In

lumina

Kvidont, solidarii o

dorim poziţiei

lucru care

aspiraţia

teatrul

românesc mon­

Programului

demonstrează

mişcarea

teatrală

dială. 4. D a c ă ..centru de un de un repertoriu atunci mai are un nu mai anume poate con­

greutate", cerc idei şi cît

acesta larg şi

i.

Am

vrea

ca

stagiunea specifice".

viitoare De să-şi

n u ne ani un

fi

decit

ridice teatrul profil nal,

„probleme nostru mai se

cîţiva creeze

sistent ceea ce

preocupări abordarea şi

contemporane, respon­

străduieşte în

înseamnă politică

cu curaj,

colorat

peisajul

teatral

naţio­ a

sabilitate a .acelei e

competenţă româneşti în şi

profesională universale, pro­ pen­

atît

ca cît

repertoriu şi ca

(valorificare a

scenică

dramaturgii puternic majore nu

acestuia),

evoluţie Din

actului punct de

creativ de ve­

care

angajată ale

dezbaterea Aceasta

regizoral-actoriccsc. dere se ridică, legate

acest un şir

blemelor tru să că aibă

actualităţii. că un

fireşte, de

probleme în

credem

repertoriu greutate,

trebuie repre­ au­ mă­ sub­ unui

specifice sensul

relaţia

teatru-public,

un anume de 0 anume să

centru do piesă sau

găsirii de

celor

m a i directe

şi m a i e f i c a c e prin să care pă­ în

zentat tor, ci

un anume dîntr-un să i sc ale

mijloace ideile trundă primul

exprimare în text

teatrală, şi

acesta de idei toate

se

constituie căruia

încorporate în

spectacol

nunchi

valoroase, eforturile artistic.

conştiinţa Ia

maselor,

gîndindu-mă

ordoneze

creatoare

rînd

tinerel.

întreg c o l e c t i v

4!

www.cimec.ro

VIRG1L

_

PETROVICI

S u n e t şi lumină
P r e z e n ţ e c o n s t a n t e , d a r îndeobşte s i n g u l a ­ r e , în a m b i a n ţ a c u l t u r a l ă d e v a r ă a C a p i t a ­ l e i n o a s t r e , s p e c t a c o l e l e d e „ S u n e t şi l u m i n ă " a u m a r c a t u n ascendent* n u n u m a i c a n t i t a t i v ' ci şi v a l o r i c în s e z o n u l estival do curîml încheiat. S u b acest g e n e r i c a u fost r e u n i t e n u m a i puţin d e c i n c i p r e m i e r e c a r e s - a u d e s f ă ş u r a t s i m u l t a n , p e o bună p e r i o a d ă d e t i m p , i n d i f e r i t e l o c u r i r e p r e z e n t a t i v e ale Bucureştilor. Se p o a t e v o r b i d e c i d e o v e r i t a b i l ă s t a g i u n e d e „ S u n e t şi l u m i n ă " , d c a l t f e l p r i m a d e l a a p a r i ţ i a , în I 9 ( i 7 , a a c e s t o r r e p r e z e n t a ţ i i de S'Uteză audio-VÎZUală i n ţara noastră. Genul c a a t a r e se i m p u n e , i a r perseve­ renţa şi s p r i j i n u l concret acordate, pentru susţinerea i d e i i , de către Comitetul pentru C u l t u r ă şi K d u c n ţ i e S o c i a l i s t ă a l M u n i c i p i u ­ l u i B u c u r e ş t i , p r e c u m .şi s o l i c i t u d i n e a m a n i ­ festată, în acest a n , d o o m a r e p a r t e d i n t r e instituţiile lirica- şi d r a m a t i c e ale Capitalei m e r i t ă a f i , fără r e z e r v e , a p l a u d a t e . Cum ora şi firesc;, a m b i a n ţ e l e naturale a l e s e , în v e d e r e a prezentării acestor mani­ festări a r t i s t i c e n o c t u r n e , s-au inlercondiţiom i t c u s c e n a r i i l e c e a u s l u t la b a z a s p e c t a ­ colelor respective. Monumentul Kroilor Patriei, altoreliefurile c e îl m ă r g i n e s c şi c l ă d i r e a A c a d e m i c i M i l i t a r e a u c o n s t i t u i t a r g u m e n t u l u n u i v i b r a n t Specta­ c o l p a t r i o t i c i n t i t u l a t s e m n i f i c a t i v : Eroi au fost, croi sint incâ. A i c i , p e d e a l u l C o t r o c e n i l o r , u n d e o d i n i o a r ă p a n d u r i i l u i T u d o r şi-au aşezat t a b ă r a , i a r p e s t e a n i u r m a ş i i u r m a ş i l o r l o r , în t i m p u l e v e n i m e n t e l o r d e l a '2.5 A u g u s t I 9 V I . îşi a p ă r a u , ca şi a t u n c i , fiinţa şi d e m ­ n i t a t e a n e a m u l u i , s-au r e m e m o r a t p a g i n i g l o ­ r i o a s e c l i n i s t o r i a plină d e j e r t f e d a r d o p i l ­ d u i t o r e r o i s m a p o p o r u l ui n o s t r u , s-au a m i n ­ t i t f a p t e t r e c u t e şi p r e z e n t e , s - a u e v o c a t n u m e , l o c u r i şi m o m e n t e d e răsunet în c o n ş t i i n ţ a naţională. R ă s f o i n d c a r t e a d e a m i n t i r i a v e c h i i Curţi d o m n e ş t i , ş c e n a r i u l P i e i Crişan a a d u s m ă r ­ t u r i i d e m n e d e laudă d e s p r e t r e c u t u l a c e s t u i m o n u m e n t istoric, mărturii pe care lc-a r a ­ c o r d a t l a i s t o r i a , d e i e r i şi d e a z i Î I cetăţii l u i l l u c - u r şi a p ă m î n l u l u i r o m â n e s c . în Cişmigiu, Teatrul M i c a c o n t i n u a t t r a d i ­ ţia, î n c e p u t ă a i c i în 1 9 7 1 , d c p r e z e n t a r e a unor pagini antologice — cu precădere ele inspiraţie patriotică — d a t o r a t e s c r i i t o r i l o r a l e căror b u s t u r i de piatră străjuiesc rotonda parcului central al Capitalei noastre. Curtea interioară a muzeului „George E n e s c u " a servit d r e p t c a d r u p e n t r u evocarea u n o r a s p e c t e s e m n i f i c a t i v e d i n v i a ţ a şi a c t i ­ vitatea m a r e l u i n o s t r u m u z i c i a n . I a r Într-O Inimoasă poiană clin p a r c u l Herăstrău, m ă r ­ ginită ele c o p a c i umbroşi, împresurată eh; s t a l u i şi amenajată c u c î t e v a e l e m e n t e rus­ t i c e ele b u n g u s t ( f î n l î n i , o c ă p i ţ ă ele f i n . u n j g h i a b etc.), c o o r d o n a t o r i i s p e c t a c o l u l u i , acto­ r u l G e o r g e B ă n i c ă şi a r h i t e c t u l P e t r e P ă d u r e ţ , a u î n c e r c a t să m a t e r i a l i z e z e în i p o s t a z e ine­ dite nemuritoarele versuri eminesciene. D u p ă c u m se- p o a t e o b s e r v a , t e m a t i c a s p e c ­ t a c o l e l o r ele . . S u n e t si l u m i n ă " a fost v a r i a t ă , ceea ce a c o n d u s , c u m e r a şi «le aşteptat, l a modalităţi d i f e r i t e de r e z o l v a r e a scenariilor p r o p u s e . Şi, în b u n ă m ă s u r ă i n t e n ţ i i l e r e a l i ­ z a t o r i l o r s - a u înscris p e c o o r d o n a t e l e - g e n u l u i — c h i a r clacă a u e x i s t a t o s e r i e d e d i s c r e ­ panţe i n t r e m i j l o a c e l e m a t e r i a l e a v u t e la d i s ­ p o z i ţ i e şi cerinţele t e x t e l o r , cînd n u s-a i n t e r e s a t c a însăşi s c e n a r i i l e r e s p e c t i v e să n u f i fost s u f i c i e n t r a p o r t a t e l a a c e s t e p o s i b i l i ­ tăţi, în genere- sc p o a t e însă a f i r m a că o parte-, m a i m i c ă s a u m a i m a r e . d i n s e c v e n ţ e l e f i e c ă r u i s p e c t a c o l , şi t o a t e reprezentaţiile l a u n l o c , a u a v u t d a r u l să c r i s t a l i z e z e o i m a ­ g i n e m u l t m a i e x a c t ă eh c i t piuă a c u m , p r i ­ v i n d v i r t u ţ i l e a r t i s t i c e şi condiţiile d c r e a l i ­ zare a u n o r asemenea manifestări. A ş a c u m . d e a l t f e l , r e z u l t ă şi d i n d e n u m i ­ r e a l o r , s p e c t a c o l e l e d e a c e s t g e n îşi j u s t i f i c ă e x i s t e n ţ a artistică şi forţa l o r e m o ţ i o n a l ă p r i n m o d u l în e a r e t e x t u l s c r i s îşi g ă s e ş t e c o n c r e ­ tizarea i n potenţialul v i r t u a l c r e a t o r a l sune­ t u l u i şi a l l u m i n i i . P r i n t r - o justă r e p a r t i z a r e şi p o z i ţ i o n a r e a a p a r a t e l o r d e i l u m i n a t , p r e ­ c u m şi p r i n f o l o s i r e a a d e c v a t ă a f i l t r e l o r d e c u l o a r e se p o t o b ţ i n e e f e c t e p l a s t i c e şi d r a ­ matice, sugestive şi e m o ţ i o n a n t e . în d e p l i n ă c o n c o r d a n ţ ă c u v o c e a o m e n e a s c ă şi c u e f e c ­ tele sonore înregistrate pe bandă de magne­ tofon. C o l o a n e l e , c a p i t e l u r i l e , b o l ţ i l e şi a r c a d e l e d e p e t r a s e u l i t i n e r a n t d e la C u r t e a V e c h e , v a l o ­ r i f i c a t e p r i n lumină de către e l e c t r i c i e n i i T e a ­ t r u l u i ..Lucia S t u r d z a B u l a n d r a " . îndrumaţi d c T i t i T r a n d a f i r i d i s . a u căpătat c o n t u r u r i ine­ d i t e şi p l i n e d e f a r m e c în î n t u n e r i c u l n o p ţ i i . I n s p e c t a c o l u l Amintirea scriitorilor, prezen­ t a t în p a r c u l C i ş m i g i u , e f e c t u l d e f l ă c ă r i p e s o c l u l s t a t u i i l u i Băloescu s a u t r i c o l o r u l l u m i ­ n o s ce î n f ă ş u r ă p o s t a m e n t u l b u s t u l u i l u i V a sile A l e e s n n d r i intensificau fiorul profund patriotic al m o m e n t e l o r respective. T o t a i c i .

www.cimec.ro

45

T i l i C o n s l n n t i n c s c u a g ă s i t c î t e v a soluţii d e o ­ sebit de interesante de s c h i m b a r e a fiziono­ m i e i p o r t r e t u l u i dăltuit i n piatră a l u i M i h a i E m i n e s c u , p r i n folosirea combinată a mai m u l t o r surse de lumină, d i f e r i t colorate, a u n o r e f e c t e d e n o r i şi a r e g l a j u l u i i n t e n s i t ă ţ i i luminoase. M o n u m e n t u l Eroilor Patriei — l u ­ m i n a t l a t e r a l s a u p r e z e n t a t i u siluetă p e f o n ­ d u l l u m i n o s a l Academiei Militare — repre­ zintă două d i n t r e secvenţele reuşite ale spec­ tacolului girat dc T e a t r u l de Comedie îm­ p r e u n ă e u T e a t r u l ,.C. 1. N o t l a r a " şi r e g i z a t de D a n Dinulescu. Realizarea u n e i perspective aeriene prin a m p l a s a r e a raţională a aparatelor de i l u m i n a t şi f o l o s i r e a corectă a filtrelor colorate sau m o d e l a r e a subtilă, c u a j u t o r u l l u m i n i i , a ele­ mentelor decorative î n s p e c t a c o l u l Nopţi de vară, d i n p a r c u l H e r ă s t r ă u , a u a v u t d a r u l să c o n s o l i d e z e a t m o s f e r a intimă, creată d e v e r s u l eminescian (lumini : Victor Geiculescu şi Cristian Lăcustă). Cînd e f e c t e l e l u m i n o a s e , ambianţa sonoră şi c u v i u l u i r o s t i t f u z i o n e a z ă în s t r u c t u r a l o r intimă şi n u f o r m a l , p o t e n ţ i a l u l a r t i s t i c a l acestor reprezentaţii a t i n g p u n c t u l l o r c u l m i ­ nant. U n u l d i n t r e cele m a i f r u m o a s e mo­ m e n t e a l e s p e c t a c o l u l u i Timpul şi piatra, re­ gizat de P e t r e Popescu la Curtea Veche, a lost acela i n care f r a g m e n t u l d i n ..Scrisoarea a I l I - a " , r e c i t a t de George V r a c a , era c o m ­ p l e t a t d e u n f o n d s o n o r a d e c v a t şi i l u s t r a i v i z u a l p e întreaga faţadă a a c e s t u i monument i s t o r i e . Variaţiile bruşte o r i l e n t e d e lumină, a l b ă şi c o l o r a t ă , e f e c t e l e d e foc pe z i d u r i l e Curţii d o m n e ş t i f u r n i z a u u n s u p o r t o p t i c s u ­ g e s t i v naraţiei c r i n c e n e i bătălii d e l a R o v i n e . in spectacolul organizat de T e a t r u l ' G i u leşti l a H e r ă s t r ă u , d i a l o g u l d i n t r e L u c e a f ă r u l , materializat p r i n t r - u n spot luminos suspen­ d a t l a î n ă l ţ i m e , şi f e c i o a r a îndrăgostită de a s t r u l nopţii — s t a t u i e d i n m a r m u r ă într-o l u m i n ă celestă — e r a susţinută şi d e u n r e ­ l i e f s o n o r corespunzător.
( )

soţite de u n c o m e n t a r i u s o n o r . Ceh; c i n c i s a u şase situaţii d e l u m i n ă e r a u d e s t u l d e s t a t i c e , f i i n d p r a c t i c r u p t e d o conţinutul s c e n a r i u l u i . N e - a m f i aşteptat ca la acest spectacol, or­ ganizat do Filarmonica „George Enescu" şi T e a t r u l d e O p e r e t ă , să se e v o c e e x c l u s i v p r i n i n t e r m e d i u l s u n e t u l u i şi l u m i n i i c î t e v a m o ­ m e n t e <Iiii v i a ţ a m a r e l u i m u z i c i a n , a cărui existenţă e r a legală d c l o c u l reprezentaţiei. C u atît m a i m u l t c u c î t şi s c e n a r i u l , s o b r u şi concis, semnal de Radu (iheeiu oferea in g e r m e n e ac est p r i l e j . Aceeaşi situaţie, d a r într-o măsură c e v a m a i m i c ă , s-a î n l i m p l a t şi la s p e c t a c o l u l de l a Academia Militară. Mişcările proiectoarelor erau vădit stînjenilo de cele p a t r u mari e c r a n e d e p r o i e c ţ i e ce î n c a d r a u m o n u m e n t u l . In plus, scenariul l u i Bogdan l'huu. fiind p r e a î n c ă r c a t c u d a t e , c i t a t e şi p a g i n i dc cronică, u n e o r i nu a pulul fi concretizat v i z u a l p r i n l u m i n ă , p r o i e c ţ i i d e f i l m e şi dc; diapozitive. F o n o t e c a R a d i o t e l e v i z i u n i i , acest t e z a u r d e c u g e t r o m â n e s c , a o f e r i t cai g e n e r o z i t a t e pa­ gini antologice în l e c t u r a u n o r m a r i perso­ nalităţi ale c u l t u r i i n o a s t r e . L - a m reauz.il pc Tudor Arghezi reineinorînd i n l î l u i r e a sa c u Mihai P.mincscu. L-am ascultat pe Mihail Sadoveanu, r e c i t i n d ..Sara p e d e a l " s a u p o ­ v e s t i n d b a s m e l e l u i Creangă. T i m b r u l inega­ l a b i l a l u i George V r a c a sau f a r m e c u l vocii l u i L u d o v i c A n t a l a u îneîntat clin n o u a u z u l c e l o r prezenţi l a a c e s t e s p e c t a c o l e . Şi, în a c e s t c o n t e x t , p u t e m s p u n e că r e g r e t ă m f a p t u l de a n u - 1 f i simţit m a i aproapede n o i , p r i n v o c e a sa, pc- G e o r g e F n o s e u . Alături d e aceşti m a r i d i s p ă r u ţ i , a c t o r i d e prestigiu ai teatrelor noastre, la c a r e s-au a d ă u g a t c o r u l . . M a d r i g a l " şi a l t e a n s a m b l u r i v o c a l e , şi-au a d u s contribuţia la realizarea coloanei s o n o r e D i n l u n g a listă a i n t e r p r e ţ i l o r a m i n t i m p o : D i n a Cocea, R a d u B e l i g a n . ( î o o r g e Calboreanu, Irina Răohiţoanu-Şirianu. Finii Bolta, Gh. lonesou-Gion. Forry Fllerle, Constantin Codrescu, E i m m o i l P e t r u l . S i l v i u Stănculeseu, D i n u lanoulescu. George Oaneon. Leopoldina Bălănuţă. Mircea Baştn. C i n a P e l r i n i şi po muzicologul G e o r g e Sbîrcea. Şi regretăm că n u p u l o n i e n u m e r a p c toţi cei ce şi-au ..îm­ p r u m u t a i " v o c e a şi şi-au d ă r u i t t a l e n t u l i n ­ terpretativ p e n t r u realizarea acestor specta­ cole. Ilustraţia m u z i c a l ă şi î n r e g i s t r ă r i l e d e f o a r t e b u n ă c a l i t a t e se d a t o r e s c u n o r cunoscuţi s p e ­ cialişti ca : i n g . L u c i a n f o n e s c u , T i m u ş A l e xandreseu. Romeo Cholaru. Mihai Rengoanu etc. I a r a m p l i f i c a r e a s o n o r ă , în v i z i b i l p r o ­ g r e s faţă d e a n i i p r e c e d e n ţ i , a f o s l aproape fără c u s u r în s p e c t a c o l u l Eroi au fost, eroi sînt încă. Depăşind faza de e x p e r i m e n t d a r atingînd d o a r p a r ţ i a l c o t e l e a r t i s t i c e s u p e r i o a r e ce l e reclamă a s e m e n e a r e p r e z e n t a ţ i i , s t a g i u n e a ele „Sunet şi l u m i n ă " , p o o a r e a m consemnat-o, constituie un p u n c t d e referinţă promiţător p e fişa spectacologică a acestor manifestări audio-vizuale.

P e n t r u f r a g m e n t u l d i n 0 scrisoare pierdută, d e la r o t o n d a scriitorilor, regizoarea Karin R o x a găsit o s o l u ţ i e i n g e n i o a s ă : b u s t u l l u i C a r a g i a l c era p r e z e n t a t s u b înfăţişări d i f e r i t e , pulsaţiile l u m i n o a s e f i i n d perfect sincronizate cu vocile personajelor ce p a r t i c i p a u Ia d i a l o ­ gul cu Aganiiţă D a n d a n n c h c . Specificul spectacolelor d e . . S u n e t şi l u m i ­ n ă " r e z i d ă şi în f a p t u l că t r e c e r i l e d e l a o secvenţă l a a l t a se f a c p o n e s i m ţ i t e , n e e x i s lînd p a u z e d e lumină între d i f e r i t e momente ale s c e n a r i u l u i c i d o a r gradaţii v a r i a b i l e ale n i v e l u r i l o r d e i l u m i n a r e . D i n păca'te această c e r i n ţ ă n u şi-a g ă s i t o r e z o l v a r e favorabilă, c u e x c e p ţ i a — şi a i c i d o a r p a r ţ i a l ă — a u n o r secvenţe d i n spectacolele d e la Curtea V e c h e şi d i n C i ş m i g i u . Folosirea excesivă a proiecţiilor a l i m i t a t şi m a i m u l t p o s i b i l i t a t e a o b ţ i n e r i i u n o r e f e c t e d i n a m i c e d e l u m i n ă . S p e c t a c o l u l Mi-am slujii ţara. d e d i c a t m e m o r i e i l u i G e o r g e E n e s c u , n u se p o a t e î n c a d r a d e f a p t î n t r e l i m i t e l e g e n u ­ l u i d e o a r e c e a c o n s t a t p r a c t i c d i n t r - o suită de d i a p o z i t i v e , e d r e p t de bună calitate, în­

40

www.cimec.ro

VALENTIN SILVESTRU

Scrisoare către un tînăr coleg, pe marginea unei cărţi

S
„mereu le-ai faci vivondi şi la

timate e te vorba văd (în sporită şi ce

coleg, în atît de ar intrînd

scrisoarea ea d e s p r e în de

dumitale profesia

sinceră — Ai

şi citit a

proaspătă o cartea Editurii

n i - a mişcai. exalţi — şi văzută şi

înlîi,

fiindcă că a

noastră

pe c a r e

apoi, cu o

pentru nevăzută

breaslă

dezarmat. colecţie

„Faţă

teatrului"

inspirata

„Masca" faţă de

Kinincscu)

curiozitate a i încliis-o, trebui să modus răsplată pentru

de ineditul confesiunilor ostilitatea trebui să manifestată facă

şi v a l o a r e a dumitale e Ic să

personalităţilor" — pentru la a

d a r cînd ce va stabili

speriat --

critică,

întrebîndu-to

generaţia

un alt

i n t r e c r e a t o r i şi c o m e n t a t o r i i c r e a ţ i e i l o r . Primul lucru pe care-1 pentru a i ele f ă c u t căreia i n u l e aştepţi CU c i n s t e şi do într-un nici u n fel de dumitale, respect u n semn dragoste dc gratitudine, arta v nzîndu-ţi drumul lntr-0 n e ­

nici

mărginită

dedici

neţărmurit

s c r i i t o r i , .artişti şi s p e c t a t o r i .

căpătînd, dobîllideSC Mârtltria similară doilea

I

n

deplin

acord şase

CU d u m n e a t a , notabil, şi ş a p t e .

găsesc

cartea

întocmită

de

Amza

Sâeennu teatrul

u n docu­ la n o i , ele chestionaţi Alierea şi. c u după al

ment

ele i n t e r e s

mărturia Asemenea

unora

d i n c e i ce a u e d i f i c a t CU c-it î n f ă p t u i r i l e ou delectare după miine de de primul şi.

românesc, a l

deceniilor nimbul unei război Sigur,

culegeri Azi citim Lumea în a c i d e aici

d o e n n v n r h i r i a u m a i apărut creatorilor volumul război în orice

în t i m p ,

u n preţ (o

cu a t î t vorba

m a i însemnat <le g e n e r a ţ i a

consacrării cartea

definitive.

l u i Kolix mondial) imediat

generalii mondial) cartea

înoînlare,

l u i I o n Biberi privind, caro poate, cuprinşi vorbim a

perspoel[vată stimă

o u m a i multă pagini. n u are

caz, m a i cer­ «autorul discute a ou nu

c e t ă t o r în o c h i i u n o r a d i n o a m e n i i despre creaţie Venii viul însă în ea m a i lîrziu a căror de se de şi ih lumea

profunzimea a şi fosl a şi

celorlalte, nevoit să

|>e c a r e şi unei

pornit în

s-o e x p l o r e z e direct felul l u i . adică

persoane

n-a e u n o s e u l - o eficace în straturile

totdeauna adinei

practicat, procesului uneori, ţine ca

adesea, de şi că în a

inter­

l i p gazetăresc, destul să

prompt

sub raporl

informativ,

penetrant fi angajat contextuală natură legale şi

ale gîndirii

elaborare, dumneata, de c idee şi prima dintre esto) să­ re­ acel fost

descoperirea autorul de

caracteristicilor

personalităţi, Totuşi,

A ş f i preferat, într-o a se cuvine

în d i a l o g u r i m a i amplă. integral al

m a i substanţiale. teatrului, care dacă meritul

continuitate seama fiind cl

într-o «•arte al şi toate care vârşită

considerare această

dedicată conducător de în

iniţiativei

întregime (şi

l u i Amza
1

Săoenmi:

treburilor pe aceea acestui c o i ce si e

culturale spectacol unele în şi se a f l ă starea

ale Capitalei, do cultură

ales. a

preocupările i-.a f o s l cu

funcţie,

i s-a p ă r u l

m a i importantă teatrală «1 i n a sumar în că vorbi patru ştii.

m a i draga. absenţe

Distribuţia chip discutabile, istoric al lucrării

pricepere i a r unele pentru bune Caratul

avizat ; chiar

prezenţe pagini de şi

sînt p r i în

ROSelnice, moment. n.iei care şi

sînt.

ansamblu,

prezentativi

u n moment fişe de

pentru

spirituală

domeniului multe cît

documentar exacte

augmentat

faptul de a şi Să

prezentîndu-ne întrebări mai larg

foarte ei înşişi actori,

dicţionar

alo interlocutorilor deplina sini ei

punîndu-le

cereau

răspunsuri — Amza

lăsîiidu-lo aşa cum

posibilitate cu

despre regizori,

Săeo.anu critici,

n i i - a prezentat

p o eei t r e i z e c i adevărat.

de dramaturgi, stimate coleg,

scenografi,

www.cimec.ro

47

c ă t o c m a i a ş a a r a t ă şi i n r e a l i t a t e , c u m ţi s - a u d e z v ă l u i t î n f i l e l e volumului, acestea • s i n t l u m i n i l e şi u m b r e l e c h i p u r i l o r l o r ( n u a l e c h i p u r i l o r l o r d e s e n a t e cîleodată într-un limbaj p l a s t i c atît d e z g r i b u l i t — c u m a r fi zis M i r o n H a d u P a n i s c h i v e s c u — încît ţi sc f a c e f r i g c î n d l e p r i v e ş t i ) c i a l e c h i p u r i l o r l o r d i n a d i n e : c u g î n d u r i c u p r i n z ă t o a r e şi mărunte p e n d u l ă r i o m e n e ş t i , c u i d e i î n a r i p a t e şi s c o p t i c i s i n o b l a j i n e , c u o neacoperită şi v e ş n i c ă i u b i r e d e s i n e şi o t o t a t î t d e g e n e r o a s ă d e s c h i d e r e s p r e l u m e . l o r d a c ă i c i colo ţi s-a p ă r u t c ă vezi semne de îngustime sufletească sau aproximaţie culturală, superi icialitate cu morgă sau verbigeraţie pedantă, porniri mistificatoare i/.vorite d i n cea m a i c o m p l i c a t ă b u n ă c r e d i n ţ ă , indoieşte-te d e r e a l i t a t e a l o r , căci a i d e - a b i c e c u artişti, adică fiinţe proteice p l u t i n d veşnic pc două tăriinuri. d i n t r e care unul c a l ficţiunii. .Numai cînd intilneşli ingralitiulinca verde, masivă, faţă u n o r c r i t i c i ! ) n u te î n d o i d e a d e v ă r u l a c e l u i s e n t i m e n t . E n a t u r a l . Şi mai ales nu te aştepta la altceva in cursul carierei de critică (chiar şi a

dumitale.

ă î n t r e b i d a c ă îţi f a c i o i d e e j u s t ă d e s p r e m i ş c a r e a t e a t r a l ă a d o u ă d e c e n i i , c o r o b o r î n d d e c l a r a ţ i i l e d i n c a r t e . D a , î ţ i f a c i o a t a r e i d e e , f ă r ă să e l i m i n i contrazicerile, u n e o r i f l a g r a n t e , d i n i n t e r i o r u l a c e l u i a ş i i n t e r v i u şi fără să î n l ă t u r i d i v e r g e n ţ e l e a c u t e d i n t r e preopinenţi, d e o a r e c e ele fac p a r t e c h i a r d i n m ă d u v a acestei e p o c i , i n oare tea­ t r u l romanesc a trăit c e a m a i m a r o î n ă l ţ a r e şi cea m a i v a s t ă r e c u n o a ş t e r e internaţio­ n a l ă d i n î n t r e a g a sa i s t o r i e . P u t e m f i r e c u n o s c ă t o r i l u i A m z a S ă e e a n u că a a v u t tactul, a ş z i c e c h i a r t a l e n t u l , c a în s u c c i n t e l e s a l e p r e z e n t ă r i , p r e c u m şi în c o n d u c e r e a coloc­ v i i l o r să n u t e ş e a s c ă a s c u ţ i ş u r i l e — e î t e sînt — şi să l a s e o p o z i ţ i i l e d e t e r m e n i şi d e p r i n c i p i i să s e r e l e v e . P o l e m i c a d i n c a d r u l publicisticii dedicate a r t e l o r o o formă dez­ v o l t a t ă , u n e o r i exarcerbată a d i s p u t e l o r fireşti d i n t r e g u s t u r i . I a r divergenţele a u fost — şi c o n t i n u ă să e x i s t e — p e n t r u că în t e a t r u , ea şi i n c e l e l a l t e a r t e . se năştea c e v a n o u , a p ă r e a u f a c t o r i d e c r e a ţ i e i n e d i ţ i , se c r i s t a l i z a u a l t e c o n c e p t e teoretice şi. m a i c u seamă, o concepţie d e s p r e conjuncţiile acestei arte c u u n i v e r s u l . V e i citi, de exemplu, opinia agreatului, notoriului şi p r o l i f i c u l u i n o s t r u a u t o r de piese Paul l'.verae. despre r e g i a d e l a n o i şi d e a i u r e a , e u m e n ţ i u n e a că ..în A p u s . o u d e o s e b i r e în A m e r i c a , tea­ t r u l a f o s t d i s t r u s în u l t i m i i a n i f i i n d c ă c o c o ş u l r e g i e i a d a t c u p l i s c u l î n c a p u l a u t o ­ r u l u i " — c e e a c e p r e s u p u n că t e v a î n g r i j o r a în a c e e a ş i m ă s u r ă i n c a r e i - a r nelinişti şi p c o a m e n i i de teatru d i n acele l o c u r i rătăcind a c u m , p r o b a b i l , fără iesle printre ruinele fumeginde ale instituţiilor l o r . T o t astfel, v e i cunoaşte d i n declaraţia a d m i r a b i ­ l u l u i şi i u b i t u l u i n o s t r u c o m e d i o g r a f . A u r e l D a r a n g a , c ă . în g e n e r e , r e g i z o r i i i - a u s t r i c a t p i e s e l e (să f i e o a r e v o r b a d c S i c ă A l c x a n d r o s c u , D i n u C o r n e s c u , V a l e r i u M o i s e s c u . M i h a i B e r e c h e t şi d e a b s o l u t f o f i r e g i z o r i i c a r e a u m o n t a t toate comediile tovarăşului Baranga p e a p r o a p e toate s c e n e l e ţ ă r i i ! n . n.) în t i m p c e a t u n c i c î n d şi l e - a p u s s i n g u r în s c e n ă , „ca I. 1«. C a r a g i a l c " . s a u p r e c u m ( . a m i l P c t r e s c u s a u c a E u g e n Ioneseu ele. piesele l u i A nei Baranga adică, a u reuşit m u l t m a i b i n e . X u le nelinişti şi c a u t ă să a f l i c u m stă r e a l m e n t e problema, d i n cele spuse de s c r i i t o r u l Eugen Barbu (..Regizorul este, c a şi a c t o r u l , f a c t o r u l d e c i s i v a l u n u i s p e c t a c o l , l u i i se c e r e m a i a l e s c u l t u r ă , g u s t . în­ d r ă z n e a l ă " ) , citeşte c u l u a r e - a m i n t e cele r o s t i t e d o m a r e l e a c t o r R a d u B c l i g a n c î n d a¬ firmă că regizorul „o unul d i n factorii p r o p u l s o r i ai teatrului şi nu un prisos dăunător, cum îl cataloghează unele minţi anacronice, ilar onntoinnonino nonă" sau cuvintele e x t r a o r d i n a r u l u i actor r o m a Caragiu, caro, definind colorat funcţ'a r e g i z o r a l ă , c o n c h i d e că acest c r e a t o r ..este. c a t e g o r i c , c e l c a r e p o a t e . d e t e r m i n a succesul sau insuccesul u n u i spectacol" şi v o i o b ţ i n e d e a i c i . c a şi d i n m u l t e a l t o l o c u r i d i n c a r i e , d e s t u l e t e m e i u r i d e a c o n s i d e r a c u c a l m l u c r u r i l e în r e a l i t a t e a l o r cea m a i r e a l ă şi i s t o r i c e ş t e v a l i d a t ă . D e a l t m i n t e r i , d a c ă a s c u l ţ i c u a t e n ţ i e s u n e t u l i n t e r i o r a l frazelor lui P a u l E v e r a c (adesea s p i r i t u a l e , o f e r i n d o leclură agreabilă) — c u m ar f i . d e pildă, a c e e a în c a r e m ă r t u r i s e ş t e . . D e f i e c a r e d a t ă ( c î n d a r e o p r e m i e r ă p e r s o n a l ă — d a c ă a m î n ţ e l e s b i n e n . m . ) p o l e m i z e z c u C i u l e i , c u P i n t i l i c , P e n c i u l o s c u şi K s r i g că n u se « p l e a c ă spre piesa românească" (toţi a u a v u t mari succese c u lucrări româneşti, C i u l e i obţin î n d şi p r i m u l p r e m i u a l u l t i m u l u i F e s t i v a l d e d r a m a t u r g i e r o m â n e a s c ă n . b . ) , e i b i n e , d a c ă a s c u l ţ i s u n e t u l d e d i n ă u n t r u a l a c c s l c i f r a z e , v e i î n ţ e l e g e p r e a d e s l u ş i t că a u t o r u l nutreşte aspiraţia secrelă (perfect legitimă) ca vreuna d i n piesele sale să î n c a p ă . în sfîrşit, n e v r e u n a d i n a c e s t e m î i n i d e a u r . P e n t r u că, î n t r - a d e v ă r , r e g i z o r u l este. c u m s u b t i l îl c o n s i d e r ă S i l v i a P o p o v i c i „Iniţiatorul, c a t a l i z a t o r u l , gîndilorul s p e c t a c o l u l u i " i a r succesele v e r i t a b i l e ale oricărui d r a m a t u r g român c o n t e m p o r a n s - a u d a t o r a t şi harului u n u i r e g i z o r a d e v ă r u l , ş t i i n d să p u n ă î n v a l o a r e t e x t u l şi să faoă a s t r ă l u c i , c u t o a t ă lumina l o r . a c t o r i i , dînd u n sens a c t m d i s t o r i e i p i e s e i şi p l a s i n d î n t r - u n a m p l u con­ t e x t i s t o r i c c o n t e m p o r a n coca ce a p a r ţ i n e n u m a i d e c î t p r e z e n t u l u i . C r i t i c a şi-a c î ş t i g a t u n g a l o n p e e p o l e t u l d e o s t a ş recunoaşterea, de l a început, a însemnătăţii creatoare c r e d i n c i o s al scenei a artei regizorale. române, p r i n Prin această

M

48

www.cimec.ro

recunoaştere şi p r i n adeziunea combativa ulterioară, a majorităţii criticilor de toate g e n e r a ţ i i l e , a c t i v i t a t e a c r i t i c ă s-a a f i r m a t î n c ă o d a l ă c a u n d o m e n i u p a r t i c u l a r a l c e r c e ­ tării t e o r e t i c e generale, a c ă r e i î n d a t o r i r e p r i m o r d i a l ă e să exprime i n m o d c o n ş t i e n t .şi să s u s ţ i n ă în m o d r a ţ i o n a l n e v o i l e e s t e t i c e n l e s o c i e t ă ţ i i . Totuşi, u r m ă r i n d g î n d u r i l c r e g i z o r i l o r , m a i t o a t e p r o f u n d e , i n v i t î n d la o medita­ ţ i e p r o f u n d ă , să n u f i i s u r p r i n s c ă n u v e i g ă s i n i c i o r e f e r i n ţ ă s e m n i f i c a t i v ă l a acest s p r i ­ j i n a l c r i t i c i i . N u aştepta n i c i u n s e m n d e recunoaştere s a u d e b u n ă v o i n ţ ă d i n l u m e a t e a t r u l u i , c ă r u i a îi î n c h i n i î n t r e a g a d u m i t a l e e x i s t e n ţ ă . D a c ă v e i s c r i e o u t a l c u l , c u b u n ă i n f o r m a ţ i e şi c u i n t u i ţ i e s i g u r ă î n d i a g n o z ă , d a c ă v e i a v e a î n v e d e r e î n t o t d e a u n a slu­ j i r e a f ă r ă r e z e r v ă şi f ă r ă c o n d i ţ i i a t e a t r u l u i a d e v ă r a t , v e i f i d e f o l o s p u b l i c u l u i şi v e i o f e r i o fişă n e c e s a r ă v i i t o r u l u i i s t o r i c . Dar dumneata. m a i c u scamă După... n u te aştepta la gratitudine. De nicăieri. Te aşteptă ea p c

a r t e a „ F a ţ a v ă z u t ă şi n e v ă z u t ă a t e a t r u l u i " c i n t e r e s a n t ă şi v a l o r o a s ă p r i n m ă r t u r i i l e d e c r o a ţ i e şi p r i n p r o p o z i ţ i u i i i l o e s t e t i c o g e n e r a l e a l e m a j o r i t ă ţ i i p a r t i c i p a n ţ i l o r l a ospăţul p l a t o n i c iniţiat d e A m z a Săceanii. Dacă discuţia c u m a i fiecare p a r t i c i p a n t schiţează u n p o r t r e t , m a r e a m a j o r i t a t e a d i a l o g u r i l o r conturează. împreună, u n m o d intelec­ t u a l d o a c o n s i d e r a f u n c ţ i o n a l i t a t e a c o n t e m p o r a n ă a t e a t r u l u i . E şi a c e s t a u n p r o g r e s a l inişcării n o a s t r e t e a t r a l e , s t i m a t e c o l e g d e g e n e r a ţ i e nouă, căci t o n u s u l c u l t a l c o n v e r s a ţ i i l o r d c a z i p e t e m e t e a t r a l e n u - 1 p o ţ i g ă s i în p u b l i c i s t i c a s p e c i a l i z a t ă d o o d i n i o a r ă , d e ş i a f o s t multă, f o a r t e multă p u b l i c i s t i c a specializată — s a u p e a p r o a p e . Iată, d c pildă, c o n s i d e r a ­ r e a teoretică, substanţială — î n c a d r u l u n e i e m o ţ i o n a n t e s p o v e d a n i i — a t e a t r u l u i a c t u a l p e n t r u c o p i i , s e m n a t ă d e e x c e l e n t u l s c r i i t o r p e n t r u cei m i c i , c a r e e A I c c u P o p o v i c i . E l propune a c e s t u i t e a t r u . î n p l i n ă l u p t ă c u m i j l o a c e l e d e atracţie a h ; a l t o r d o m e n i i , cap­ t a r e a a t e n ţ i e i şi s e n s i b i l i t ă ţ i i s p e c t a t o r i l o r , p r i n m e t a f o r ă p o e t i c ă m o d e r n ă şi p r o t o t i p u r i l i t e r a r e . I a t ă şi o d e f i n i r e , î n t e r m e n i s e s i z a n ţ i , a m o d e r n i t ă ţ i i i n s c e n o g r a f i e şi o n e c e ­ sităţii u n e i adaptări a t e r m i n o l o g i e i c r i t i c e l a realităţile n o i i s c e n o g r a f i i — făcută d e u n a r t i s t c a r e l u c r e a z ă m u l t şi v o r b e ş t e r a r : T r a i a n N i ţ e s c u . A i f o s t , p r e s u p u n , şi d u m ­ n e a t a , i n t e r e s a t , c a şi n i i n c , d e e n u n ţ a r e a r a p o r t u r i l o r a c t u a l e î n t r e f a c t o r i i d e c r e a ţ i e teatrală, făcută sobru şi c u a u t e n t i c i t a t e d e s c r i i t o r u l şi d i r e c t o r u l I T o r i a l-ovinescu. Ai î n ţ e l e s , c r e d , c a şi m i n e , c u c o p r o f u n d ă responsabilitate şi c u c î l ă l u c i d i t a t e î ş i conspectează admirabilul dramaturg Dumitru Radu P o p e s c u , p r o p r i a - i p r e z e n t ă în ..oînipul m i n a i . " a l scenei şi c î t d e e x a c t determină relaţia m u l t discutată litcraturăs p c c l a o o l , p o r n i n d d o l a u n p u n c t d e v e d e r e n o r m a l s u b i e c t i v şi a j u n g î n d l a u n p u n c t de vedere; n o r m a l o b i e c t i v , n u a l t f e l decît p r i n descripţia ndevărală a procesului d e «creaţie t e a t r a l ă . A i r e ţ i n u t , s î n t s i g u r , i n t e r e s a n t a d e s t ă i n u i r e o c o l e g u l u i n o s t r u Radu Popescu, c u p r i v i r e la felul c u m a abordat critica dramatică, reprozenlind p e n t r u el — c a şi p e n t r u n o i t o ţ i — o „înrădăcinare în f a p t u l a c t u a l , în f a p t u l imediat, care oslo s p e c t a c o l u l respectiv, spectacolul în sine şi c a a t a r e " : i a r s u b r a p o r t m o r a l , o modalitate p r o p r i e d e a sluji c u l t u r a ş i , r e s p e c t i v , t e a t r u l . N u s î n t d c a c o r d c u î n c e r ­ carea distinsului confrate d o istoricizare şi p e r i o d i z a r e a mişcării teatrale din ultimii t r e i z e c i d e a n i , p e r i o a d a în c a r o b o r n e l e a r f i aşezate p r e a s i m p l u , m e r e u , în tranşeele luptei dintre spiritul dogmatic şi s p i r i t u l l i l i e r . E î n s ă . a i c i . l a u n m o m e n t d a t , şi o tentativă d e s i t u a r e a c r i t i c i i , c a r e m - a p u s p c g î n d u r i . O a r e n u s - a u s ă v î r ş i t u n e l e orori d i n prea partizană generozitate, d i n dorinţa d e s t i m u l a r e c u o r i c e preţ ? D e s c h i d o c a r i e f r u m o a s ă şi v e c h e , a u n u i o l t c o l e g , r e n a s c e n t i s t , C i o r g i o Y a s a r i şi r e c i t e s c , n u f ă r ă oarecare slrîngcre d e inimă, că „ r ă u l c o l m a i m a r e p e e a r e oamenii l i - 1 p o t f a c e semenilor l o r izvorăşte d i n l a u d e l e p r e a grăbite aduse ( d o r ce t r u d e s c într-o o a r e c a r e îndeletnicire, făcîndu-i să se u m f l e î n p e n e ; a s e m e n e a l a u d e n u - i m a i lasă p e a c e ş t i a să m e a r g ă î n a i n t e , i a r c i — p r e a s l ă v i ţ i i — r ă n i ţ i d e c r i t i c i l e c e l i se a d u c a t u n c i c î n d nu i z b u t e s c să d e a l u c r ă r i l o r l o r acea f r u m u s e ţ e I a c a r e se a ş t e p t a u . îşi p i e r d o u (lesăvîrşiro nădejdea d e a putea l u c r a vreodată m a i b i n e . . . "
1

C

Spre sfîrşitul c o n v o r b i r i i , Ibaelu P o p e s c u d e s c r i e , cu deplin temei şi în consens cu toată lumea, peisajul a r t i s t i c a c t u a l şi-mi f a c e c h i a r plăcere să c i t e z adevărurile astfel e x p r i m a t e : „ A v e m o d r a m a t u r g i e 'fecundă, originală. îndrăzneaţă", d e „ o valoare a r t i s t i c ă d i n c e î n co m a i e v i d e n t recunoscută şi p e s t e h o t a r e l e tării. A v e m regizori v i r s t n i c î şi t i n e r i , i n s p i r a ţ i , t a l e n t a ţ i , î n d r ă g o s t i ţ i d o p r o f e s i u n e a lor. regizori ale căror spectacole a u însemnat n u o dată a d e v ă r a t e e v e n i m e n t e a r t i s t i c e , a t î t î n ţ a r ă , c î t şi dincolo de fruntariile ei. A v e m actori de mare talent, aparlinînd tuturor generaţiilor, actori de dramă sau de comedie, a l e c ă r o r c r e a ţ i i s - n u i m p u s a t e n ţ i e i p u b l i c u l u i şi color m a i exigenţi c r i t i c i . " Dar. în special, pricep — de în ce te-au sensibilizai, — a ca şi po mine. teatrale. propoziţiile Atari privind vei însemnătatea istorică această perioadă criticii referiri

www.cimec.ro

49

găsi şi î n i n t e r v i u r i l e celorlalţi crilici — Dinu Săram, Natalia Stâncii, subiscălitul. O r i e î t i t i v a p ă r e a d e p a r a d o x a l , să ştii c ă n u m a i c o n f r a ţ i i te v o r s p r i j i n i şi Ho v o r î n ţ e l e g e — m ă c a r p î n ă l a u n p u n c t . N u d i n t r - o s o l i d a r i t a t e d o castă — c ă c i n o i . c r i ­ t i c i i , n u sîntem o a m e n i d o castă, c i u n f e l d e p a r i a a i t e a t r u l u i (n-ovem nici măcar o organizaţie profesională) — oi d i n f i o r u l c u r a t ce ni-1 dă totdeauna priveliştea c u v î n t u l u i s c r i s şi d i n t r - u n s e n t i m e n t c o l e c t i v i s t p o o a r e s t a t o r n i c a h u l ă g e n e r a l ă oe n e înconjoară îl f a c e să c r e a s c ă m e r e u precum nemernica drojdie pe binefăcătorul aluat. I n g e n e r a l , i n s ă , n u n ă d ă j d u i în n i c i u n f e l d e r ă s p l a t ă m o r a l ă .

timate coleg t î n ă r , a i d r e p t a t e să p r e ţ u i e ş t i u n e l e d i n i d e i l e e x p r i m a t e î n c a r t e a ce o t o t p o m e n i m şi oşti t o t atît d e î n d r e p t ă ţ i t să t e î n t r e b i d e oe a c t o r i i , regi­ zorii, scenografii n u se î n s c r i u c u r e n t în e f o r t u l de g e n e r a l i z a r e a experienţei, c a r e se n u m e ş t e c e r c e t a r e teoretică. T e o r i a n u p o a t e f i . m a i c u seamă i n artă, a p a n a j u l exclusiv a l u n o r t e o r e t i c i e n i . P r a c t i c i e n i i sînt c h e m a ţ i şi e i să e l u c i d e z e direct căile l a b i r i n t i c e a l e p r o c e s u l u i d e c r e a ţ i e , să l u m i n e z e « d i n ă u n t r u , c a să z i o a ş a , problemele extrem de complicate ale operei scenice, să producă puncte de vedere estetice. c u c a r a c t e r d e r e f e r i n ţ ă . U n i i , p r e a p u ţ i n i , o şi f a c , d e ş i t i m i d şi î n d e o b ş t e c u a e r u l că nu emit decît păreri a l e a t o r i i , „strict personale". E, de exemplu, cît se poate de interesant punctul de vedere a l l u i R a d u Beligan privind raporturile dintre tehnica a c t o r u l u i m o d e r n şi p a r t i c i p a r e a p u b l i c u l u i I a a c t u l teatral, ilustrul nostru artist sesizînd, c u m a r e fineţe, că „în tehnica actorului a intervenit — ca u n element pre­ ponderent — necesitatea d e a constrînge spectatorul să se identifice eu personajele piesei şi d e c i i n t e r p r e t a r e a sa (fie ea „firească", fie ca „caricaturală") nu-şi atinge ţelul decît dacă angajează d i r e c t sala, toată stila, i n f i b r e l e ei cele m a i i n t i m e , n d o vindu-i unitatea de destin, faptul că umanitatea e o familie unică." 0 importantă precizare î n c e p r i v e ş t e d i a l e c t i c a i n l e r p ă t r u n d e r i i p s i h o l o g i i l o r — a c u i n i şi a perso­ najului — aduce D i n a Cocea, v o r b i n d , într-un m o d f o a r t e personal, despre „oscilaţiile în acceptarea sau respingerea unei structuri diferite de c u i m e u , i n aderenţii sau i n a d e r e n ţ a m e a l a i d e i l e şi a c ţ i u n i l e p e r s o n a j u l u i " . C u d e o s e b i r e sesizante sînt r e m a r c i l e inteligenţei atît d e s u p l e şi m o b i l e c a r e e Irina Pctrescu, referitoare ia ierarhizare;» funcţiilor t e a t r u l u i , ea p r o p u n î n d u - n e i p o t e z a că f u n c ţ i a social-educativă a r f i „artistic şi o m e n e ş t e c u m u l t m a i i m p o r t a n t ă d e c î t c e a d c c u n o a ş t e r e " , d e o a r e c e „ c e r c e t ă r i ş t i i n ţ i ­ fice şi d e documentare îl p o t a j u t a pe autorul unui spectacol să î n c h e g e imaginea artistică specifică epocii şi u n i v e r s u l u i de gîndire a l u n u i t e x t clasic, d a r opera sa p o a l e rămîne în c a d r u l r e s t r i n s a l r e c o n s t i t u i r i i f i l e l o r şi a l d i v e r t i s m e n t u l u i s t î r n i t d e curiozitatea estetică, fără implicaţie social-afectivă, dacă n u - 1 preocupă nici una din întrebările z i l e i l u i " . S t ă r u i e , r o g u - t e , şi a s u p r a a c e e a c e s p u n r e g i z o r i i , f i i n d c ă a p r o a p e t o t c e s p u n e dens şi r e m a r c a b i l . L i v i u Ciulei, Radu Ponciulescu, David Esrig, D i n u Cerneseu, Horea Popescu, I o n Cojar, M a r g a r e t a Niculescu, Lucian Giurchescu (lipseşte d i n t r e e i . Lucian Pintilic), dovedindu-se artişti multilaterali, c u concepţii stabile şi perspectivă cultă a s u p r a m e s e r i e i , preocupaţi d e elaborarea unei metodologii a c r e a ţ i e i şi a unui crez estetic c o n t e m p o r a n . Ş i , b i n e î n ţ e l e s , c u l e g e t o a t e p ă r e r i l e d e s p r e c r i t i c ă ; a d u n ă - l c şi p r i v e ş t e - l e î n d e l u n g . Amza S ă c e a n u e, d e s i g u r , a m e n d a b i l în u n e l e d i n f o r m u l ă r i l e s a l e : „Co aţi d o r i să reamintiţi s p e c t a t o r i l o r ?" n u e o întrebare d e m n ă d e acest v o l u m ; agitarea defunctei şi p l i c t i s i t o a r e i c o n c u r e n ţ e a p r i m a t e l o r ( p r i m a t u l t e x t u l u i ? p r i m a t u l r e g i e i ?) a r e a c e e a ş i î n s e m n ă t a t e c a şi r e l u a r e a c o n t r o v e r s e i p r i v i t o a r e I a s e x u l î n g e r i l o r ; d e f i n i r e a actorului ca „nobilă materie primă" a teatrului e inelegant inadecvată ; înscrierea în şirul de ..neuitate spectacole, adevărate e v e n i m e n t e " a u n o r spectacole u i t a t e şi d e l o c evenimenţ i a l e ( v e z i Euridicc etc.) sînt m i n u s u r i c o m p e n s a t e , t o a t e , p r i n o p o r t u n i t a t e a e x c e l e n t ă a întrebării i n s i s t e n t p u s e t u t u r o r participanţilor : „Ce credeţi d e s p r e critică ?" E o între­ b a r e capitală p e n t r u aprecierea v î r s t e i i n t e l e c t u a l e a u n u i c r e a l o r , căci r e p u d i e r e a cate­ g o r i c ă a c r i t i c i i , c a a o t , e, î n s i m p t o m a t o l o g i a artistică, u n i n d i c i u d e d e f e c ţ i u n e sau ch i a r d e stop. Lessing observase, f o a r t e p ă t r u n z ă t o r , că „ s u s c e p t i b i l i t a t e a a r t i ş t i l o r fată de critică sporeşte în aceeaşi măsură în care scade siguranţa, c l a r i t a t e a şi numărul p r i n c i p i i l o r a r t e i l o r . . . " c e e a c e se a d e v e r e ş t e şi a z i . Amza S ă c e a n u p r e z i n t ă c u c ă l d u r ă şi r e s p e c t p e r s o a n a c r i t i c u l u i şi v o r b e ş t e î n m o d a v i z a t , c a u n s p i r i t l u m i n a t , d e s p r e funcţia c r i t i c i i , schiţînd c u i n t e r e s traseele acesteia în t e r i t o r i u l a r t e i t e a t r a l e c o n t e m p o r a n e . V o r b i n d d e s p r e c r i t i c ca „ u n f r a t e a l n o s t r u " . D u m i t r u R a d u Popescu stabileşte n u n u m a i u n p u n c t a l s t a t u t u l u i a f e c t i v a l e x e g e t u l u i ci şi o coordonată etică a activităţii acestuia. D i n declaraţiile Margaretei Niculescu r e i e s e c ă , p r i n a j u t o r u l c r i t i c i i , e a şi c o l a b o r a t o r i i e i şi-au c o n f i r m a t d e s c o p e r i r e a dru­ m u l u i p r o p r i u î n t e a t r u l d e p ă p u ş i şi a u f o s t î n d e m n a ţ i să a c c e a d ă c u c u r a j s p r e allo

S

50

www.cimec.ro

zone erilici căci la

tematice eare ..ea poate

si

<l<'

expresivitate. totul..." sau intîr/.ia

Pentru Radu un proces

actorul artistic

eminent şi

Oetavian criticii impune faptul e

Coleseij. „foarte mai iute

..există contribui valorile, un de

înseamnă grăbi izolarea,

iar .pentru

Beligair, ' r o l u l cum cu poate

însemnat'"

înţelegerea

l u i , poate că are dat, prin un

stagnarea,

decăderea Marcela .şi a l t f e l faţă unde

teatrului, Rusii dc de

după

stimula

originalitatea." Vei întîlni atît — <le că cum mai un însă De

apreciază

seriozitate Dumitru la un şi ei

critică

a c t o r îşi p o a l e d e f i n i lehamite ..Ţi — le se aflăm dictează ci „Să cu

„mai

sigur înclinaţiile, păreri. critică, „tu Apoi le şi

disponibilităţile". Actorul încît, spui Furdui moment a ţin scriu gingaşei scama coleg a-şi sentiment Din el, dc ce vorba adică să meu al dumisale, aceea li s-a cu a fi ori actorul,

profund sînt să „unii" scrie îi taie

face

greaţă".

această cărora

deteriorare

viscerală una nu

făpturi ? frumos

alta", artist al aservi numai şi

despre cronică la

dînsul

ei, criticii, ! ?" ori Aici, o cu

spus. apare dotaţi

scriu

cum

capul.

n-are tendinţă

dreptate unora un

apreciatul dc

exclame, mai dc

obidă :

citeşti

dramatică purtător, actor criticii scenă, de el şi nu ce să-i bine i facă

stimate critic

tînăr,

tendinţa

anexionistă, critic şi nici noi,

nenorocita

critica,

personal

teatrului, cu

exclusivcă între

a l oraşului. iubitul o nostru a pe ştiu Ce să Amza Pellea şi presupune dezvoltarea se întîmplă propus. — pe dacă, 0 dar d-sa, să fim astfel de ce amărăciune, a actorului pentru oare iese modalitate îi activitatea fi care po concretă cei de Nu a teatrale nu îi oare iasă ? ni profesională de

Preţuitul român lucruri critică zisa altceva secrete ? Pentru de de la rolul jucat n-ar

legătură,

deoarece

„uneori... zice

certaţi

le-am

creează decît

confuzii"'. ceea atît — ce de

„modalitate" Să mute

creează pe

„modalitate"

confuzii ?

criticul,

scenă,

actorului

dorit

accentul Silvia

criticii

intenţiile — căreia, sen­ şi în

respectata ei dc azi

cunoscuta s-au în

interpretă fond,

Popovici cronici, —

începuturile

bogatei critica

cariere,

consacrat

nenumărate nimic. că a încolo. relaţia şi E cărora prin şi ea

indiferent zice regizor oare, că

reprezintă, vede, dc în

E a , critica

tenţios actriţa critică, cazul foarte sintezei la chiar e

— ,.<ir trebui regizor „o operelor studii seurl îi şi departe

să f i e î n d r e p t a r şi c ă l ă u z i t o r " de-acum Radu do scenice critico mai pare Ponciulescu a fi semnate analitice rar, ? critica, „din aşa deci lui slau lucrului Huria în ansamblul sub în aspectul autorul la ei, criticii o să la noi, cu Dar durere, cum şi creatoare". ziare, azi,

Excelentul noi, al mai

dintre este li ea,

fosl

Radu dar

Peneiuleseu, analiza o,

s-nu

destinat zborul „departe" Horia net : critica pentru debutul tînăr, sau dum­

numeroase

reviste

cărţi ?

adevărat însăşi,

do a s e m n i f i c a Lovinescu, făcute „nu piuă mă azi la

o relaţie c r e a t o a r e o cunoaşte Dacă Ar fi

Necreatoare care

dramaturgului impresioniste, să ce a sub a afirme scris cu

păcate, indicat

subiective, „impre­

repezeală". interesează". despre practică de la sfirşit, să

lucrurile, „făcut

îndreptăţit aşezăm ceea ce t o t ceea începînd stimate a pur şi

consecinţă, ?

semnul

sionismului", Sprijinirea e i , Lumina în cînd prin înmoi neata te viu salo in-am Fii contribui tirea, do cum sînt totul audiţie

s u b i e c t i v i s m u l u i şi dramaturgia a afirmării ? nu şi voi lungim artist primi ce, Ulmi

repezeală", Tot

Lovinescu

întreprins chiar coleg prin nu simplu „Dar mai încît şi la

oceslci

d r a m a t u r g i i lovinesciene, d i n calc-afară. (şi de o ori Dealtfel, de ori

povestea

mai scris la

vei

maturiza credinţe, referit !"

vei avea o

dreptul replică

posibilitatea) «amnezia, pe soclul suavitate

reproşa,

grai,

vreunui

ingratitudinea, situîndu-le

şovăielile onorabile, să poţi pregă­ şi ne aşa lăsa care din

răscolitoare : excepţiei în

ceea do

brusc

celei fol

te e x t r a g e

d e f i n i t i v d i n s o l u l discuţiei însă la mîndru şi n-i profesia încurajarea observaţiile Treci vei peste tendinţelor co ţi pe se

posibile. dumitale. celor căci trebuie uitările artişti mari mai nici să şi celui Tndopljnoşle-o favorabile mai avansat. noi unul avem aşa cu nu de aceasta o afirmării Ascultă noi înşine teatrului

formarea pretindem şi şi Nu lor artişti,

dezvoltarea călăuzi

gustului fac, alţii, uită ca mai

sinceră de a

capacitate

dintre

infailibil

puterea

călăuziţi.

ofense, de

altora, bucurii,

desprinde-tc căci arta

oamenii însăşi

calpi e una

respectîndu-i parte

doar cele

ignorîndu-i

altminteri,

dăruieşte

teatrului

avea

cele m a i m a r i b u c u r i i alo număra cartea mai

lumii.

însă, p r i n t r e satisfacţiile aşteptate, g r a t i t u d i n e a . aceasta, preţioasă, ea a lui Amza — să Săceanu, — păslreaz-o cu grijă ea, şi în cu biblio­ ea, cu

tecă.

Vom Pînă

vorbi te

despre salut

peste

zicem

zece

a n i . Despre în dumneata

personajele

o i atît d e atunci,

vii... colegial, urîndu-ţi încredere încrederea

măcar a cîlorva Rostul

oameni

de teatru d e m n i de sine.

încredere.

va veni de la

www.cimec.ro

51

Puncte

de
AL.

suspensie...
MIRODAN

Asta seara se joaca
Dezvoltarea in anii noştri dc milioane nomene realităţi ganizatorii zicale enorme stadioanelor M-MOOO te bilet unii cina umple uri" sălile foarte sferturi se nite a-l plu. cu pari, artelor. te cea opere, mai monteze a ispiti Totuşi, idei insă, fiind sau a faptului asemenea neobişnuite despre adesea goale. scoale în din asemenea relansînd Cea şi, mai — străduiesc care j>c In să sălile tenţiali şi de cei — sau vertiginoasă (capitalele locuitori i-a spectacole să a aer oameni. dintre hoturîţi atît că, din în sală — nu ca a cu mai sînt jw odinioară, (teatrale, construiască găzdui, liber, Pe mulţimi dc sâ-şi cauza cît mod impune destul discutăm jumătate consecinţă, găsească amintite. cînd să în inventezi spectacole optimismul recentă după de muzicale Sly bunei dovedit locurilor Slone cunoscuta căsătorie din pe şi în cuviinţă. ea să cu scenă, anulat. acurateţe, de la zic rostirea divin la Carden, în sa Silva. s-a Stone. sale în ciuda nu Square prezinte jyropria Katty biserică desfăşurat spectacol, corect mirilor de efectuat, vinzarea opinia în dintre mea formule din cînd, şi cit inerţie Nu e sau pe dc şi din obişnuit, altă spectatorii oraşelor 3—4—") fe­ ci or­ mu­ săli asemeni de par­ po­ cumpere televizi­ pri­ a ..show­ mare, rămîn trei me­ şi sim­ trupele să im­ lumea aces­ — „rock" Con­ re­ mă­ de a sală cu Programată Manhattan, în locul Scenariul toa­ in¬ (la­ a interpretat, perspective, animatorii de lui —brii un care s-a sfirşit, gat dc : la Aşa mula rii tipul, mai ordine stagiunea tre o în ar nuntă ultima la : la maritală, textelor oferind variate de şi idei, viitoare putea care clipă, care, nu de asupra de : calităţi un rînd de altă ceremonie tir! ist ului. că. acte cu copiilor, putere moartea... în alte o vitriol) ! a trădat iar solicită spectacol bună parte, avem solemne botezul, de !, în o la întrebată bis deoarece într-adevăr, cum poale cu şi un Joc a fost pastor purtau (inia. cea mai asigurată care mult asistat dc !, — Madison ca-n arătam stimula condiţia fapt sincer publicul, au bucurat a tumele nţelege,

„Nunta
anglican. semnătura Muzica tare precum executai, aplaudat. 23.000 un ce Square basme. mai creaţii ca, să înainte, noi fireşte, evite căsătorii In gindeam asemenea înscrie mirele, dă dacă suprem, miresei ele. elabora din precum partea acelea normal, cunoaştere nunta, fundamentală ţoale cum divorţul şoc dintre moli vom ar fi sau, curînd, şi a nefiind din vele asista în bir cu vrea la să (eventual strigînd etc. o : un balcon, clipa nuntă pe fugiţii, ele. care, sc linăr pc for­ tema auto­ stereo­ cît această că tea­ afiş o mi­ ele, tot spec­ nă­ cu nemerSubiectele căsătorie autorilor necesare pri­ vieţii. sin­ via­ să şi naşte­ cel toate, răzgindindu-se supremă, mare nu ne de succes. a miră — a — a . (rock)' şi Decorul partea, de de intre Căsătoria, şi cos­ semem­ tinăra altele, la La stri­ defel, nunta fost, spectatori, scenografu­ spectacolului

megalopolice banale) de capabile în diferenţa sportive)

îndemnat

ansamblului, (lut)

pereche,

entuziasmai, vorbind Gardcn

distanţelor,

regizorii publicului pasionante. mă

publicul

reuşesc

nuntă reasa, să in

spună momentul

deschizătoare formaţiei de că, grupul cînlărcţul în

aparţine condusă stat in d putaţii, sură la hotârît domnişoara iniţial nunta unui cuprindea, te urilor fost momentele Irărea să Madison să

ial or, o nu de

ţîşnit

pustească sticluţă m-ai lipsesc succes nico,

asigure

aceleaşi pentru mul Pe gura ţa la rea mai adică credem

newyorkeză într-o s-a alt

ceremonialului, sală nu Serviciul

52

www.cimec.ro

15

septembrie 1 9 7 2 , Sică A l e x a n d r e s c u D r a m a t i c d i n Braşov, cu p r i l e j u l

In mijlocul actorilor Teatrului î m p l i n i r i i a 7G «Ic a n i .

Meşterul—
un an de la plecare
a G a u g u s t a . c . s-a î m p l i n i t u n a n d e d i n v i a ţ ă , n e - a o b l i g a i să-i d u c e m d o r u l . . . cînd maestru] Sică Alexandrescu, îruetind

E
tiri şi şi auzi aceea,

este prin

de

(necrezut „a

cum

s-au

adunat gustul

clijMde, amar

minutele, şi începutul de

zilele unei

şi

lunile

în

tumba ciudate amin­ vodca se par de

ameţitoare Pentru

trecerii"... Ilămîn neobişnuit de o cîţi să

înţelepciuni, ginduri. va mai I

resemnarea cineva

pe care o închide i n ca. scrie, loală învălmăşeala a fost. deci sentimente, care nu o în fiinţă dragă acest dc care pe

învăţăminte niciodată f i u deci fie luate

legate (oare

realizează iar rindiirilc mai

„niciodată"), faţă, aşa adus

n u încape fi

cuvinte. ele,

s t r i m t e şi Să să

decolorate. iertată, drept cum vor amintirii fiind sau tocmai cel sincer omagiu domniei sale.

www.cimec.ro

53

Meşterul si-a purtat O care-1 dc ou fiinţă

Sică

Alexandrescu destinul — de

sau, c u m ii spuneam prin o lumea deci patimă, teatrului — o de greşelii

noi dar

simplu la oare —

si

firesc de

„Moşierul", decenii. pe — aparte

strălucire omenească era

românesc

timp

şase

supusă

universul

reprezenta

dominai

dragoste

nesalurală

vreodată

teatru.

D i n a c e a s t ă l u m i n ă s - a u n ă s c u t şi h r ă n i t , c a d i n t r - o t o l b ă f e r m e c a t ă a b e l ş u g u l u i , ţoale acolo calităţi c u c a r e , piuă i n n i l i n i i l e c l i p e ale vieţii i-a u l u i t pe c o n t e m p o r a n i : fantastica p u t e r e d e muncă, u l u i t o a r e a condiţie fizică, m i n t e a de-o l i m p e z i m e şi d c - o logică ieşite d i n c o m u n , m a r e l e meşteşug a l scenei, talentul deosebit dc-a crea acolo — „ p e cele p a t r u s c i n d u r i " — m o m e n t e i n e g a l a b i l e , h a r u l de-a d e s c o p e r i t a l e n t e şi d o - a l e f o r m a c u o r ă b d a r e şi o s e v e r i t a t e i n i m a g i n a b i l e . Nu sînt sînt vorbe pc care mari toţi — cei nu am oare nici am măestria avut şi nici plăcerea lucra do-a cu mă j u c a c u ele ; sa. le-am realităţi norocul do-a domnia

r e m a r c a t şi l e - a m v e r i f i c a t n u o d a t ă . M i - a d u c a m i n t e şi p ă s t r e z p r o a s p ă t ă s e n z a ţ i a d o u l u i r e pe care o încercam cu toţii cînd, deşi s c u l a t d e i a c i n c i dimineaţa, s o s i i i n t e a t r u l a o r a o p t f i x , (perioada i n t r e 5 şi 8 f i i n d f r u c t i f i c a t ă c u s c r i e r i d c s c e n a r i i p e n t r u T V s a u d e p a n a r e a c u c o n ­ d e i u l a a t î t o r a m i n t i r i ) şi, î n c e p î n d r e p e t i ţ i a l a 1) p r e c i s , l a o r a l . ' l i l a u z e a m : „ E i , şi a c u m u n ş n u r ; n u p r o t e s t a ţ i , s t a u î n p i c i o a r e c a şi v o i d e l a !> şi n u s î n t o b o s i i ! " Şi asta n,u c t o t u l . Seara, l a spectacole, ( i n d i f e r e n t dacă e r a u s a u n u p u s e în scenă d e d o m n i a sa, c u atît m a i m u l t l a cele la care s e m n a regia), era prezent în sală î m p r e u n ă c u d o a m n a , c u a t e n ţ i a î n c o r d a t ă l a n u a n ţ e , l a g r e ş e l i p o c a r e i n p a u z ă v e n e a şi n i l e s p u n e a s p r e a n u l c m a i r e p e t a . O a r e c i ţ i r e g i z o r i d i n ţ a r a n o a s t r ă îşi u r m ă r e s c , s e a r ă d e s c a r ă , s p e c t a c o l e l e pentru a evita degradarea l o r şi, o a r e oîţi d i r e c t o r i d e t e a t r u fac a c e l a ş i l u c r u p e n t r u a e d u c a publicul să o n o r e z e e u a p l a u z e , CU lacrimi s ; n i tăceri ftCCSl e f e m e r dar sublim aci de c r o a ţ i e c a r e se s ă v i r ş e ş l e s u b o c h i i l u i ?

m a r e p e r s o n a l i t a t e c a r e , p r i n t o t a l a s a d ă r u i r e , n e - a c r e s c u t în s p i r i t u l r e s p e c t u l u i faţă d e m u n c ă , faţă d e o înaltă p r o f c s i o n a l i l a l e . ( „ A t e n ţ i e l a v o r b i r e , l a o bună respiraţie, l a pronunţarea corectă a c u v i n t e l o r ; şi cel care plăteşte l e i şi stă i n f u n d u l s ă l i i t r e b u i e să a u d ă , să s i m l ă şi să î n ţ e l e a g ă c e s p u n e ţ i . . . A t e n ţ i e l a ţinută, l a plastică, l a r i t m " ) . S-ar p u i c a seric t o m u r i întregi despre c e e a ce a m c e e a c e a l ă s a t t e a t r u l u i r o m â n e s c s t r ă d a n i a sa d e o v i a ţ ă . primit de la Meşter, despre

O

Inii vine în m i n t e o înlîmplarc. ciudată i n felul oi, d a r foarte semnificativă. M u r i s c a r t i s t u l p o p o r u l u i M i ş u F o l i u o c u c a r e fusese p r i e t e n d e - o viaţă. D u p ă i n o e l i n g u l dc doliu şi r i d i c a r e a trupului neînsufleţit p e n t r u a fi t r a n s p o r t a t l a lîucureşti unde u r i n a să f i e î n m o r n i î i i t a t , M e ş t e r u l a a n u n ţ a t că v a ţine repetiţia c u „ M i c u l infern". T o ţ i i n t e r p r e ţ i i n e - a m d u s I a s c e n ă , d a r v ă z î n d u - i d u r e r e a n e - a m s f ă t u i t să i - o r e s p e c t ă m şi să î n t r e r u p e m r e p e t i ţ i a . A m c o b o r i t i n s a l ă — u n d e sc a f l a M e ş t e r u l — şi i - a m s p u s aceste l u c r u r i . C u buzele t r o m u r i n d e r e p l i c a i - a fost unică : „ N u domnişoară I l t a , repetiţia v a a v e a l o c . A s t a i - a r f i p l ă c u t şi L u i . " punea Munca viaţa. ora supremul omagiu adus şi tăria dc a infringe încercarea decît, astfel la care-1

Şi, dacă acesta i-a actorii c o l e c t i v u l u i pe care o r i c e c l i p ă să p o a l ă s p u n e :

f o s l c r e z u l , n u p o l încheia 1-a c o n d u s î n u l t i m i i a n i a i

c u alte cuvinte vieţii v o r m u n c i

că toţi încît în

„ A s t a i - a r f i p l ă c u i şi L u i " . M e ş t e r u l u i S i c ă

Alexandrescu.

Virginia Itta Marcu

54

www.cimec.ro

C h e i a succeselor lui Sică A l e x a n d r e s c u
^ aictul de regie întocmit de Sică ^* Alexandrescu pentru spectacolul O .scrisoare pierdută (Teatrul Naţional „I. L. Caragialc", Bucureşti, l!)5.Tj depăşe­ şte marginile unui document artistic de lucru. Devine, cînd îl c e r c e t e z i cu devotamen­ tul — nu numai cu atenţia meritată — expresia u n u i p r o f u n d efort de înţelegere a filozofiei umaniste a textului şi d e strălu­ cită viziune artistică regizorală. în cazul acesta — care, d e a l t f e l , n u a rămas izolat — Sică Alexandrescu a demonstrat impre­ sionanta lui capacitate de a i n t e r p r e t a lite­ ratura dramatică în s e n s u l ideal pe care-1 gîndea ilustrul regizor francez Jacques Copeau — anume, trecerea „de la viata s p i r i t u a l ă şi l a t e n t ă a t e x t u l u i s c r i s , l a v i a ­ t a c o n c r e t ă şi a c t u a l ă a s c e n e i " . A şti să citeşti u n t e x t e s t e , e v i d e n t , o acţiune dezarmant de simplă. însă a citi acelaşi t e x t în v e d e r e a transformării l u i în spectacol t e a t r a l înseamnă încercarea d c a u r c a u n p r a g î n a l t şi g r e u , a l u n e c o s . Ascen­ siunea pretinde şi d e s c o p e r i r e a universului i n e d i t a l închipuirii, ascuns de a u t o r u l d r a ­ m a t i c î n v ă l u l s u b ţ i r e , d a r r e z i s t e n t şi î n ş e ­ lător, a l s c r i e r i i c u t a l e n t . V i r t u o z i t a t e a d i s ­ cretă a regizorului Sică Alexandrescu era tocmai minuţia lucidă a lecturii, de unde r e z u l t a i n c i z i a precisă în m i e z u l fiecărei v o r ­ be devenite replică, modelarea mişcărilor f e ţ e i p e n t r u a se t r a n s f i g u r a î n m i m i c ă , s t u ­ diul stăruitor, aproape excesiv al fiecărui g r u p d e g e s t u r i t r a n s f o r m a t î n j o c d e scenă. Acest m a r e artist dramatic nemărturisit şi nevăzut, acest tehnician desăvîrşit al tea­ t r u l u i c o n t e m p o r a n r ă m î n e în a n a l e l e teatro­ l o g i e i n o a s t r e „profesorul d e artă i n t e r p r e t a ­ tivă modernă" — datorită respectului său a u s t e r faţă d e t e x t şi f a ţ ă de actori. I n d i l e m a , dacă a r t a dramatică a v r e m i i n o a s t r e t r e b u i e să o p t e z e p e n t r u u n t e a t r u a l a c t o ­ rului sau u n teatru al regizorului, Sică

www.cimec.ro

55

56

www.cimec.ro

Sus : Sicii Dumitrii!, şi Sică Alexandrescu, piesa „Cuza Vodă"

Coslaehe Antonia la repetiţie, cu DeeuAle­ eu Vqsiliu repe­

Mijloc : lltulu lieligau. Marictla lescu, Coslaehe Antoniu şi Sică xandrescu, după a reprezentaţie ..Steaua fără nume" Jos : 1959 Birlic şi Sică tiţia filmului la Buftea, Alexandrescu, „Telegrame" (ir. la

Al(\\an<ln'seu şi-a mărturisii p r e f e r i n(a p e n ­ t r u . . . t e a l r a l a u t o r u l u i — (Iar ar fi o n a i ­ vitate, să rămînem la suprafaţa acestei p r o ­ fesiuni de credinţă. Năzuinţa l u i , vizibilă în toate împrejurările, în p a g i n i l e de t e o r i e a p u n e r i i în scenă ş i . fără excepţie i n spec­ tacolele d i r i j a t e de e l , „ p r o f e s o r u l " urmărea sinteza c e l o r t r e i enunţuri, teatrul integral, întemeiat pe capacitatea r e g i z o r u l u i do < a p u n e i u a r m o n i e credinţa — n u . neapărat, fidelitatea — faţă de t e x t u l autorului eu încrederea în forţa de a s i m i l a r e şi c o m u ­ nicare a i n t e r p r e t u l u i . P e n t r u a reuşi în această subtilă nuanţare a dialecticii regizorale. Sică Alexandrescu a ştiut să d e . i v a l o a r e îndelungatei sale e x p e ­ rienţe, acumulată în m a i m u l t de o jumă­ t a t e de secol d o l u c r u i n t e a t r u — între a u ­ t o r i şi a c t o r i — fără isă neglijeze publicul, d a r fără să se lase văzut <lc e l . Puţini oa­ m e n i a r reuşi să înţeleagă satisfacţia păti­ r e g i / o r care trăieşte d i n s a v o a r e a maşului u n o r a p l a u z e ce m i i se adresează d i r e c t . . . Gîndiţi-vă în eîte m i i <lo sori lo-a a u z i t r e g i z o r u l şi c u ce g e s t u r i l a r g i şi-a r e t r i m i s e c h i p a d e a c t o r i la rampă, spre a simţi, d i n n o u , încă 0 dată, hoţia d u l c e .a trecătorului
succes.

t\ oniru a izbuti spectacole de teatru • i n t e g r a l , Sică A l e x a n d r e s c u a d a t sce­ n e i româneşti u m i l d i n t r e colo m a i m a r t şi m a i preţioase c a p i t a l u r i «de muncă. M u ştia. s a u p o a l e n u p u t e a , să i m p r o v i z e z e , c u toate că ora îndeajuns de s p o n t a n , l ' n spectacol ora o croaţie în p a t r u t i m p i . începea, fireşte, cu d e s c o p e r i r e a , a p r o p i e r e a şi a p r o f u n d a r e a l o x l u l i i i ( u n m i c . . . spectacol i n t i m — puţin­ tel r i d i c o l — c a r e sc p r o d u c e a l a o r i c e oră d i n z i şi d i n n o a p t e — m a i ales d i n n o a p t e , tîr/.iu). L e c t u r a u r n i i t e x t d r a m a t i c n u e r a p e n t r u r e g i z o r u n p r i l e j dc odihnă sau dc a g r e m e n t . Dacă se hotăra să-l „citească" — n u fără u n număr m a r e de amînări şi dc ezitări, Sicii A l e x a n d r e s c u îl c i t e a c u p a s i u n e profesională, însoţea textul de g e s t u r i şi exclamaţii, îşi urmărea u m b r a p c o scenă imaterială, ctoo un v i s qe t r e b u i a trăit. Creaţia începea eu c r e i o n u l aflat întotdea­ u n a la eăpălii şi sc aşlcriioa pe sute de p a g i n i de caiete. P e n t r u O scrisoare pier­ dută. Sică A l e x a n d r e s c u a c r e i o n a t singur .şi a r e d a c t a t , după spectacol. împreună eu R a d u B e l i g a n , 981 de n o t e , a schiţat zeoi d e c r o c h i u r i oe p a r a f i , la p r i v i r e a c a i e t u ­ lui de regie, p e d a n t e — însă a căror sein-

www.cimec.ro

nificaţie, n u d o a r utilitate, apare c u forţă, do la r i d i c a r e a piuă la cnborîrea c o r t i n e i — şi r e v ă r s a r e a irepresibilă a v a l u l u i d e s i n c o rc a p l a u z e . ..Caietul" l u i Sică A l e x a n d r e s c u n u oslo. n e a p ă r a t , o excepţie în literatura tehnicii regizorale. E l însuşi se r e f e r ă , copios. Ia documentele clasice din domeniu. Cine ar putea contesta or subestima eforturile regi­ z o r i l o r noştri t i n e r i , a c ă r o r f a n t e z i e , a l c ă r o r t a l e n t se s p r i j i n ă , d e s i g u r , d e m u l t e o r i . p e d e n s i t a t e a informării şi a s t u d i u l u i d e s p e ­ c i a l i t a t e . Sică A l e x a n d r e s c u a r e m e r i t u l de a f i d e s c h i s d r u m u l , „ c a i e t u l " său p e n t r u O scrisoare pierdută p ă s t r î n d , pe lingă u n m ă ­ n u n c h i de calităţi i n t r i n s e c e , v a l o a r e a exem­ p l u l u i perfect de interpretare regizorală pe fundamentul s o l i d , p e r e n , al filozofiei mate­ r i a l i s m u l u i d i a l e c t i c şi i s t o r i c . Se c u v i n e a

fi s u b l i n i a t f a p t u l d e a r t ă că. în a n s a m b l u , c a i e t u l d c r e g i e a l l u i Sică A l e x a n d r e s c u s u ­ g e r e a z ă c i t i t o r u l u i — şi. d e o p o t r i v ă , a r t i ş t i l o r care-1 u r m ă r e s c — u n v e r i t a b i l . . m o d e l m a t e ­ matic". A u t o r u l concentrează situaţiile dra­ m a t i c e l a esenţă, le i n c o r p o r e a z ă în timpul s o c i a l şi i s t o r i c , î n c e a r c ă să renască perso­ najele şi să situeze, pe replici, accentele grave, majore. înlr-0 cadenţată succesiune de şocuri a s p r e şi d e n u a n ţ e c a t i f e l a t e . e aici începea al doilea „timp" al creaţiei r e g i z o r a l e p e n t r u Sică Alexan­ d r e s c u : l u c r u l CU a c t o r i i . U r m a u nu prea multe, n i c i foarte m u l t e înlilniri. i n grup, p e n t r u c i t i r e a t e x t u l u i şi a c a i e t u l u i d e r e g i e . O d a t ă distribuţia c r i s t a l i z a t ă , e f o r t u l d e în­ drumare se. polariza către actorii tineri. „Profesorul" era. poale, h i n e v o i l o r , d a r . CU

D

Sică Alexandrescu, teanu, G. Slorin lescu la o lectură „Regele Lear"

şi

V. Bălţăhai Manope scenă cu

Marietta povici, Botta, ...Matei

Deculescu, Eugenia Son ia Clucerii şi după O reprezentaţie Millo"

Po­ Em il cu

58

www.cimec.ro

Sică

Alexandrescu

şi sofia

in vizită

la familia

Arghezi

certitudine, inflexibil. Trebuia sîl-i fde î n ţ e ­ lese n u a n ţ e l e , i m p e r c e p t i b i l e pentru privito­ rul neprofesionist însă botârîtoarc pentru precizia, pentru finisajul spectacolului. Inter­ venea c e v a m a i m u l t decît s i m p l a e x a c t i t a t e a recitării sau corecta întruchipare a per­ sonajului. U n a n u m i t registru vocal pentru o replică — u n d e g e t p e n t r u a c o m p l e t a u n gest — u n pas înapoi p e n t r u a crea perspec­ tiva între două personaje — un nasture n e g l i j a t s a u u n volănn.ş hoţit — îl r e ţ i n e a u şi i l e m o ţ i o n a u pe r e g i z o r ca nişte accidente de a m p l o a r e . Pedanteria a m a b i l ă a l u i Sică Alexandrescu de altfel evidentă şi în viaţa de fiecare zi — receptivitatea lui promptă p e n t r u situaţiile î n t r - a d e v ă r comice, refuzul l u i de a suporta irumpţiile p r e z u m ţioase şi bagatelele dcmidoele, îl depărtau de m u l t e şi — câteodată — f o l o s i t o a r e re­ acto­ l a ţ i i . I n s c h i m b , îi a s i g u r a u v e n e r a ţ i a rilor de talent, cultivaţi, exigenţi, învingă­ t o r i i s a u învinşii u n o r scurte d u e l u r i pro­ fesionale cu „profesorul", invariabil termi­ nate spre folosul spectacolului. ; nclinăm a c r e d e că mai complicate ' erau relaţiile regizorului cu autorii d r a m a t i c i . A t e n ţ i a , a c o r d a t ă d e Sică Alexan­ drescu t e x t u l u i , i m p l i c a explorarea în adînc, operaţie p r i n excelenţă fină, a d e s e o r i d e c h i ­

r u r g i e estetică, n u î n t o t d e a u n a înţeleasă şi acceptată de a u t o r i i c o n t e m p o r a n i c u p u n e ­ r e a în scenă. In gîndul lor, autorii — spunea Sică Alexandrescu — continuă să-şi scrie piesa. trăiesc: i n e r ţ i a conceptului l i t e r a r , în con­ f l i c t p o s i b i l c u v i z i u n e a scenică a r e g i z o r u ­ l u i . A c e s t a , p e n t r u f i e c e r e p l i c ă scrisă t r e ­ b u i e să a l e a g ă o modalitate de a sugera viaţa concretă, veridică sau absurdă, ceea ce î n s e a m n ă a f i m e r e u în r a p o r t , p o z i t i v sau negativ, cai r e a l i t a t e a . 1'neori, autorul d r a m a t i c acceptă t r a n s f i g u r a r e a — n u lipsită dc violenţă. D i n respect pentru actori şi. mai ales, p e n t r u r e g i z o r , se p r e f a c e că o a s i m i l e a z ă , că-i şi p l a c e , s i t u a ţ i e f o a r t e r a r e ­ o r i v e r i d i c ă . Se ştie, d i n p a g i n i l e d e i s t o r i e l i t e r a r ă — şi d c î n c ă m u l ţ i d i n t r e n o i , d i r e c t d i n viaţă — cît e r a d e s u s c e p t i b i l C a m i l Pet r e s c u , c ă r u i a l u m e a îi a p ă r e a c a o s u c c e s i u n e de capcane d e z a g r e a b i l e . D r a m a t u r g i a a fost patima l u i plăcută. D i n această cauză, n u . . t e r m i n a " niciodată de scris t e x t u l u n e i piese, lira s u r p r i n s de p r o p r i a l u i redactare cînd o a u z e a şi o v e d e a p e scenă. A r f i l u a t t o t u l de l a început. U n a u t o r atît d e s u s c e p t i b i l , d e sensibil, preocupat d e h a n d i c a p ă r i r e a l e şi. d e cele m a i f r e c v e n t e o r i . închipuite — îl considera pe Sică Alexandrescu. după o prelungită colaborare, , , u n strălucit tovarăş

www.cimec.ro

50

1957, la Lodz. l'c directorul Teatrului

scenă, după jiuidtd din Lodz felicită

din „O scrisoare pierdută". pe Sică Alexandrescu şi pe

Chabersky, interpreţi

po u n <lrum de artă '. Paginile de gardă ale u n u i e x e m p l a r d i n piesa Bâlcescu, pe care l-am găsii in biblioteca l u i Sică Alexan­ drescu (păstrată e u i u l n r c şi nobilă v e n e r a ­ ţie de A u r e l i a A l e x a n d r e s c u , soţia l u i ) sînt a c o p e r i t e n u de o dedicaţie, ci de o scrisoare a l u i Camil Pctrcscu :
-

dedicaţia asta fiind destul a fast dată, cred. după cum 1040 - decembrie 1950.

de voluminoasă urmează : aprilie

C. 1>. trebuie să precizez că excelentul al Elvirei dodcauu. condei este

Dragă

Sică

Alexandrescu, Surprinderea profundă în faţa meticulo­ zităţii creatoare a r e g i z o r u l u i Sică A l e x a n ­ drescu 1-a c o n t a m i n a t şi pc T u d o r A r g h e z i . P o e t u l , deşi f a m i l i a r i z a t cu m i i l e d e feţe şi de faţete ale o a m e n i l o r şi ale c o m p o r t a m e n ­ t u l u i omenesc, n c lasă despre r e g i z o r u n a d i n t r e cele m a i i m p r e s i o n a n t e mărturii, p r i n t a b l o u l de epocă şi dc artă pc oare-l schi­ ţează, p r i n sobrietatea t o n u l u i şi l a p i d a r i l a tea sentinţei. Iată f r a g m e n t e d i n t e x t u l unei tablele scrise în 1959 d e r e d a c t o r u l „Bilete­ lor de p a p a g a l " :
1

Am ţinut anume să-(i arăt, chiar pc acest al piesei Băloescu. la a cărei frontispiciu biruinţă (cită a fost) ai contribuit atit de mult. nu numai cele mai calde mulţumiri ale autorului, na mimai emoţia atitnr amin­ tiri comune din vremurile îndepărtate ale liceului nostru comun, dar şi marca surpriză de a descoperi, dincolo de ceea ce credeam că ştiu despre dumneata, un strălucit tova­ răş pe un drum de artă pe care-l gîndeam altfel. Cu dorinţa sinceră de a ne mai întîlni pe acest dram. Ca o nouă şi nouă preţuire fin afară de semi seculara noastră prietenie), Camil Pctrcscu

(...) „Da. Îmi aduc. aminte şi dc Toncanu şi dc toţi actorii din anii lui. Am cheltuit destulă cerneală pe ci, adunind neplăcerile variate, inerente unei poziţii fără tocmeală.

60

www.cimec.ro

Fotografie luată de un ziarist oraşul Tampcre. Sică Alexandrescu

finlandez, in dă indicaţii

martie 1956 la teatrul în timpul repetiţiei

din

La Viena, la Heinhardt actori şi studenţi

Seminar,

Sică

Alexandrescu

vorbeşte

unui

grup

dc

www.cimec.ro

11 văd pc subtilul Cazimir Dclcot, îl văd l>a Notlara in M a n a s s c , j>e Ion Brezeanu in Barbu in Ibsen, pc ArisN ă p a s t a , pc Tina tide Dcmctriad in H a m l o t ; şi pc alţii. Stră­ luciţi, s-au stins... Ingrata profesie a comediei nu lasă după jiieirea talentului decît un nume într-o arhivă, lingă o fotografie şi un buchet de trandafiri uscat. Posteritatea ştearsă... Poate că e răzbunarea meschină a unui destin de aplauze şi ovaţii. (...) Teatrul romanesc are o epocă a lui Paul Gusta, o epocă a lui Alexandru Davilla, deopotrivă autor, iniţiator şi regizor. O fărimă de epocă a fost, pe cîţiva metri pătraţi dc timp, a lui Soare Z. Soare. Acelaşi spirit didactic determină să anali­ zezi şi epoca actuală, cînd teatrul, jicnim spectacole cît mai • fericit realizate, cu o ge­ nerozitate utilă tehnic, jirobabil. şi-a înmul­ ţit mult regizorii, unii mai buni şi alţii mai aşa, sau ceva-cumva. Cui aparţine ejjoca ? Altădată, valoarea conferită în spaţiul Capitalei. Examenul de recomandaţie, al bancher, un şef, un in teatrul nostru era limitat al unui oraş, al era hotărît de un. bilet unui domn „situat", un elector.

Starea
ce mai dii dul mitea

de

spirit aplauzele categorii de

a

unui face

autor parte ale

dramatic cele ar fi

aşteaptă subtile că sînt

dintre Cine cărui la şi se

psihologice. şi J I U d e cm

crezul

Tudor de
1

Muşatcscu, vervă, In cinism, bileţele care latentă „viaţa

come­ ghi­ tri­ regi­ de des­ scris"

pline

puţine o r i

pigmentate

îngrozit

premierei r Era, de

timpul surprins a

repetiţiilor şi speriat să şi

s c r i s o r i şi

interpreţilor începea concretă

zorului. propria prindă pentru a

parcă,

' l u i creaţie „viaţa în ii p o r n i

textului

actuală"

scenei. Un scurt din document, nepreţuita publicului, i n e x p l i c a b i l în se lăsase dezvăluie un o scrisoare lăsată un ..perso­ de Sică ne­ de să

nală"

arhivă

Alexandrescu, cunoscut o ce dispară abia tehnică. Revenit J9G0, lui de Dragă Sică lucru Sică, veni la emoţionantă

Muşatcscu dominat preferă care

autor

timiditate, seara la cortina

premierei, ultima

după

repetiţie

Consacrarea e azi continentală. Lucrează la ea sudul şi nordul, estul şi vestul... Cui aparţine epoca ? Ai gliicit ! Lui Sică Alexan­ drescu. Au-ţi prea jilace asta, ştiu, dar asta este. Ineluctabil !" Tudor Arghezi

teatru, aceste

în cîteva

seara a

de

5 pe

aprilie masa

Alexandrescu

găsit

cuvinte :

Nu dc a

jwt vedea tot ea.

la

premieră. — vreau

Dar să-ţi

înainte mulţumesc

piesa ceea ce

pentru S e n t i n ţ a a r t i s t i c ă a p o e t u l u i atestă c r e d i t u l p e c a r e d o b ţ i n e a r e g i z o r u l Sică A l e x a n d r e s c u In relaţiile sale, n u întotdeauna simple şi nici comode, cu autorii. N u fără m o t i v e întemeiate, a l t d r a m a t u r g , e x p e r i m e n t a t u l V i c t o r E f t i m i u , îl n u m e a p c Sică A l e x a n d r e s c u „ a c e s t d i a v o l a l t e a t r u l u i ' ' şi-i î n c r e d i n ţ a , c u p r e d i l e c ţ i e , t e x t e l e sale. La o festivitate care coincidea cu o pre­ mieră, Victor Eftimiu a pronunţat scurta a l o c u ţ i u n e a l c ă r e i sfirşit s u n a a s t f e l : „Sică Alexandrescu s-a înconjurat de actori tineri care au şi îmbătrînit in stima publi­ cului, actori inteligenţi, săraţi şi jtipăraţi atît cit trebuia, actriţe graţioase şi patetice. Cu ei va juca acea revelatoare Stea fără nume a unui dramaturg de mare viitor precum şi alte şi multe daruri ale imaginaţiei, li urăm realizările de artă din vremea cînd ne dădea Fraţii K a r a m a z o v şi A b i l u l de noapte şi-i mulţumim că demonul teatrului a învins în el pe îngerul alb cafv-l pîndea într-o con­ fortabilă lume burgheză". jicnim

sînt

convins

ai

făcut

Te

pup, Tudor Muşalescu

xista şi un „timp 4" pentru Sică A l e x a n d r e s c u , m o m e n t e l e , în aparenţă s e n i n e , d e după premieră, acel i n t e r v a l c i u ­ d a t şi n e d e f i n i t d i n t r e d o u ă s u c c e s e , d i n t r e c ă d e r e a u n e i c o r t i n e şi r i d i c a r e a a l t e i a . I n a c e s t „ n o m a n ' s l a n d " s c e n i c , Sică Alexan­ drescu n u depunea armele niciodată. I n p r i m u l r î n d , r e g i z o r u l nu-şi abandona spectacolul. Urmărea, i n v a r i a b i l , toate repre­ z e n t a ţ i i l e , f i e şi c u z e c i l e , c u s u t e l e , d e o a r e c e p o r n e a de l a ideea că p e n t r u s p e c t a t o r i fie­ care spectacol era o premieră, p r e m i e r a l u i , a omului d i n stal, p e n t r u b u c u r i a căruia e x i s t ă t e a t r u l . Ş t i a , d i n t r - o l u n g ă şi d e m u l t e o r i t r i s t ă e x p e r i e n ţ ă , că r u t i n a şi b a n a l i z a r e a e f o r t u l u i p e s c e n ă sînt a d e v ă r a t e l e c a r i i a l e spectacolului, devastatoare ca plictiseala. Convingerea l u i Sică A l e x a n d r e s c u răniin e a că r e g i z o r u l d i n c u l i s e şi d i r i j o r u l d e l a p u p i t r u a u , în f o n d , în r a p o r t c u p u b l i c u l , e x a c t aceeaşi s a r c i n ă , d e t e r m i n ă s u c c e s u l s a u căderea o p e r e i , e x a c t în aceeaşi măsură.

E

n roditoarea ' Alexandrescu de sus, acest „ t i m p autorii dramatici.

I

l u i c a r i e r ă s c e n i c ă , Sică poate aşeza pe treapta 3 " : l u c r u l şi r e l a ţ i i l e c u

62

www.cimec.ro

aietul foire este din tuală eei cercai aproape scenă dute lot ale rile ce şi noastră, în o a

de am

regie pornii

— de

la

a cărui de viaţa care do la faţă

răs­

rindurile si din pe — ai

perfectâ

biografie artistică Sică de de de încît

a ultimelor

de<'enii spiri­ Toţi în­ cele prima în faţa pier­ politice

activitatea patru a-i o eare timpi

regizorului defini inie trebuie chip

Alexandrescu. om în evidenţi

croaţie sînt note azi să

aici ..să

se desfăşoare Scrisorii şi la reiasă elice pînă cu textul în şi şi eare

spectatorii aşa va urma,

clar", din ..pupătu­ regizorul — re­ literaturii de de i n ­ artistică cla­ găsi Iile chiar re­ a Sică Alexandrescu in timpul unei petiţii cu A p u s «le soare la Teatral Stat din liraşov re¬ de a

portretele

eroilor <»

l u i Caragialc ; generală", la din subliniere

veselia moment

adaugă licean; noastre gie, o

autorului caietul actuală

capodopera

dramatice lecţie greu mereu de artistică,

devine. tînără literară

terpretare Nu-i şi sic al

filozofică.

extrapolat

metoda pentru

mijloacele

i n t e l e c t u a l e d i n acest c a i e t româneşti l u i Sică gama de fapt, Alexandrescu. .şi cîţiva —

dramaturgiei succeselor toată — atîţia

(duda dacă rani alte pus meni tea Sică trului

acoperă

spectacolelor

contempo­ şi p e n t r u şi, mai

caută,

c u m este firesc, n o i r e g i s t r e pierdută Sică luciditatea în care migala, Alexandrescu

gizorale

p e n t r u Scrisoarea

înscenări priceperea, do

presus

toate, dragostea

l u i de teatru, n i ­

nu ar puica Alexandrescu românesc.

micşora, n i m i c n u v a p u ­ în palco scenico al tea­

umbri

l o c u l d e f r u n t e ce i se c u v i n e l u i

Mircea Grigorescu

www.cimec.ro

63

ALEXANDRU SEVER

IRACLIDE ; sau dialog despre teatru (III)

Conceptul de mimesis şi aria actorului
A c u m v r e o p a t r u z e c i d e a n i — î m i spuse I r a c l i d e — , l a capătul u n u i t u r n e u n e n o r o c i t , mă aflam într-o situaţie absolut jalnică : partenerul m e u de joc murise de pc u r m a u n u i i n f a r c t ; F o t i a d c , r e g i z o r u l şi c o m a n d i ­ tarul, dispăruse c u toţi banii ; pe mine însumi mă lovise, în f i n a l u l uit i m u l u i spec­ t a c o l , o a m n e z i e c ă r e i a n u ş t i u s e m să-i f a c f a ţ ă , s p r e h a z u l î n t r e g i i săli, d e c î t c u o î n ­ j u r ă ! ură d i n cele m a i grosolane. î n c î t se p o a t e s p u n e c ă î n t o a r c e r e a m e a l a Bucureşti semăna foarte b i n e c u o fugă d c l a l o c u l tinei crime. Şi iată că a v u i parte de o aventură c u adevărat extraordinară. M ă r o g , a t î t d e e x t r a o r d i n a r ă p c c î t p o a t e să f i e o întîlnire c u Dracul. Era u n rapid de noapte, aproape deşert, în orice caz, în v a g o n u l d e clasa întîi în care m ă u r c a s e m , c u l o a r u l l u m i n a t pînă l a c a p ă t p ă r e a a t î t d e p u s t i u , că — o d a t ă i n t r a t î n c o m p a r t i m e n t — p e n t r u a scăpa d e s e n t i ­ m e n t u l d e s i n g u r ă t a t e şi d e a b a n d o n n - a m găsit n i m i c a l t c e v a m a i b u n d e făcut decît să c o b o r perdelele ; redus la dimensiunile compartimentului, pustiul devenea suporta­ bil ; chiar huietul fiarelor deplasate părea că s-a d i m i n u a t : şi, t o t u ş i , l i n i ş t i t c u a d e ­ v ă r a t n u e r a m . M ă a f l a m încă s u b i m p r e s i a u l t i m e l o r întîmplări. n u - m i ieşea d i n m i n t e a m n e z i a care m ă pălise, oricîle explicaţii îmi s t ă t e a u l a î n d e m î n ă c a s-o j u s t i f i c , r e s i m ţ e a m a c c i d e n t u l f a t a l a l uitării c a o d i m i n u a r e în îondid m e u vital şi. î n s i n e a mea. eram foarte î n g r i j o r a t şi p l i n d e c e l e m a i n e g r e presimţiri. Deşi n u o b i ş n u i e s c să d o r m î n t r e n , t r e ­ buie totuşi să f i a ţ i p i t , altminteri nu-mi

e x p l i c d e u n d e pînă u n d e a m băgat deodată d c s e a m ă c ă n u m a i sînt s i n g u r . L o î n c e p u t n u e r a decît o senzaţie : o senzaţie d e v e c i ­ nătate. A p o i s e n z a ţ i a se c o n s o l i d a : î n f a ţ a mea, pe canapeaua pluşată d c v i z a v i , întins cît e r a d e l u n g , u n i n d i v i d , c u p ă l ă r i a trasă pe obraz în c h i p d e apărătoare, dormea, s-ar zice, legănat d c mişcarea fulgerătoare a r a p i d u l u i d e noapte. Şi c u mîl p r i v e a m c u i n t e r e s u l a c e l a încă limitat a l unui călător toropit de somn s a u leşinat d e plictiseală, braţul i n d i v i d u l u i s-a r i d i c a t leneş, m î n a l u i a p o p o s i t o b o s i t ă p e c a l o t a p ă l ă r i e i , şi p ă l ă ­ r i a , înălţată d e u n deget, î m i descoperi, p c s u b l v o r u l c i lăsat, u n o c h i f i x a t p e m i n e şi l i n i a a g e r ă a u n u i n a s e n o r m ; n u m a i încăpea n i c i o îndoială : e r a Fot iade, regi­ z o r u l şi c o m a n d i t a r u l . P o a t e n - o să-ţi v i n ă a o r a l e : după jumătate d e oră î m i p r o p u n e a un n o u angajament. Pregătea o nouă sta­ cumpărase u n teatru, acum căuta giune, actori. — Ş i c a să n u c r e z i că-ţi înşir vorbe g o a l e , î m i s p u s e e l , a f l ă că a m î n b u z u n a r p î n ă şi p i e s a d e d e s c h i d e r e . — Piesa d u m i t a l e ? ! Cred că intenţionam să f i u i r o n i c , d a r F o t i a d e rîsc c u b u n ă v o i n ţ ă . — Se cunoaşte că t c - a i t r e z i t d e - a b i n e l e a : ţi-ai r e c ă p ă t a t u m o r u l . P e r f e c t ! 0 să p u t e m , î n f i n e , d i s c u t a c u m s e c a d e . Cît; d e s p r e p i e s ă , f i i liniştit... P i e s a n u - m i a p a r ţ i n e . D e c î t , c a să z i c a ş a , per arlozlonc. — V r e i să s p u i „ p r i n a d a p t a r e " ? — A , n u . per tradimcnlo ! A i ghicit : c o t r a d u c e r e . Ce v r e i , d r a g u l m e u , n u p o t să fac d e toate. T r a d u c , a d a p t e z , l o c a l i z e z , p a s t i şoz, r e g i z e z , d a c ă e n e v o i e j o c şi t e a t r u . . .

64

www.cimec.ro

D a r atît ! P i e s e o r i g i n a l e n u m ă o s t e n e s c s i l - s c r i u . Creaţia, d r a g u l m e u , n u - i s p e c i a l i t a ­ tea m e a . — C u m s-ar spune... — E x a c t : sînt a l d o i l e a d u p ă d r a m a t u r g . U n c o p i s t ! L a u r m a u r m e i sînt d o a r u n b i e t cărturar îmbălrînit p r i n b i b l i o t e c i (afirmaţie •cu a d e v ă r a t extraordinară, căci autoironia a i c i , în c i u d a zâmbetului de circumstanţă, p ă r e a să c o n f i r m e t o c m a i c e e a c c n e g a , i a r « u , o r i e î t d c n e p r e g ă t i t e r a m să î m p e r e e b e z • c h e f u l <lo d ă u n ă z i l a ţ i g ă n c i , c u s o l e m n i t a t e a austeră a b i b l i o t e c i i , î n c l i n a m totuşi să-i a c ­ c e p t afirmaţia, într-atît r a f i n a r e a trăsăturilor l u i părea e f e c t u l u n u i nesfîrşit t r a v a l i u i n t e ­ l e c t u a l , c e l p u ţ i n t o t atît c î t p r o d u s u l şlefuit a l r a s e i ) . V r e a u să z i c , a c o n t i n u a t F o t i a d e , treaba m e a c să f o l o s e s c b i n e bibliotecile a l t o r a , n u să l e s p o r e s c c u p r o p r i i l e m e l e <*ărţi. M u l t i p l i c , n u c r e e z . Şi sînt g r o z a v d e • c o n s e c v e n t , căci c e e a c e f a c c a a u t o r f a c î n Toate p r i v i n ţ e l e : creaţie d e g r a d u l a l d o i l e a . B ă g î n d d e seamă s o h i m a m e a d o n e m u l ţ u ­ m i r e . F o t i a d e se g r ă b i să m ă l i n i ş t e a s c ă şi o făcu în f e l u l l u i . — O , o , n u t r e b u i e să t e e n e r v e z i în f e l u l ăsta. C u toţii s î n l e n t m a i m u l t s a u m a i p u ţ i n nişte m a i m u ţ o i şi n i ş t e c o p i ş t i . U n i c u l dra­ m a t u r g o r i g i n a l e s t e , în p r i n c i p i u . D u m n e z e u In p e r s o a n ă . D a r v r o i să-ţi s p u n u n secret ? "Şi D u m n e z e u se a u t o p a s t i ş e a z ă . O singură d a t ă a a v u t o i d e e o r i g i n a l ă : l a î n c e p u t . Şi ştii c a r e a f o s t i d o e a l u i o r i g i n a l ă ? Să e x i s t e . D e a l u n e i n u f a c e d e c î t să se r e p e t e . D i n ' cînd în cînd sc p l i c t i s e ş t e ; aceeaşi piesă, aceiaşi a c t o r i , acelaşi d e z n o d ă m î n t , a s t a n u - i Tăcut să t e d i s t r e z e ; a l u n e i ş t e r g e lumea. Teaduce a d i c ă universul î n s t a r e a p r i m o r d i a l ă a h a o s u l u i şi a p o i o i a d a c a p o . C u m s - a r z i c e : a p ă s t r a t t i p a r u l p r i m e i e d i ţ i i şi m ă c a r o dată l a cîteva m i l i a r d e d e a n i t r a g e o nouă copie. A ş a că, d r a g u l m e u , putem T o a r t e b i n e p r e s u p u n e că l u m e a n o a s t r ă n u "(«sie d e c î t c o p i a u n e i c o p i i , l a r î n d u l e i c o ­ p i a t ă d u p ă a l t ă c o p i e şi aşa m a i d e p a r t e . Pi i d e a z g o m o t o s , f e r i c i t p a r c ă să în josească c u g l u m e atît d e g r o s o l a n e i m a g i n e a c e m i - o Tăcusem d e s p r e e l . d a r c c m ă i r i t a c u a d e v ă ­ r a t n u e r a u atît g l u m e l e , cît e l o g i u l n e r u ş i n a t a l mediocrităţii p e care. c r e d , n i c i u n a r t i s t a d e v ă r a t n u - 1 s u p o r t ă fără i n d i s p o z i ţ i i . Ceea •ce i - a m şi s p u s . — E u i m i t o r c e b i n e îţi ş a d e m e d i o c r i t a ­ tea ! N u m a i n u înţeleg «le u n d e cruzimea a s t a d e a t e b ă l ă c i în m e d i o c r i t a t e şi d e a accepta c u i n i m a uşoară o i e r a r h i c c a r e îţi r e f u z ă o r i c e şansă. — N u t r e b u i e să t e s p e r i e propria mea c r u z i m e . A d e v ă r a t a m e a p u t e r e stă î n l u c i ­ d i t a t e , şi l u c i d i t a t e fără o a r e c a r e c r u z i m e n u se p o a t e . C u o r i e î t e n t u z i a s m şi c u o r i c î t e s p e r a n ţ e a i p o r n i l a d r u m , v i n e o v r e m e cîn«l •şru e x a c t c e p o ţ i . A z i ştiu : sînt u n e x c e l e n t actor dc mîna a doua. — S i eşti a t î t d e f e r i c i t ? — D a r d r a g u l m e u , n u eşti o b l i g a t să m ă crezi atît d e f e r i c i t p e cît p a r . E u n - a m

s p u s că n u m i - a r p l ă c e a să j o c r o l u r i l e p r i n ­ c i p a l e . A m s p u s n u m a i că n u - s d e d i s p r e ţ u i t n i c i r o l u r i l e astelalte... î n d e f i n i t i v , ce s-ar face O r e s t e fără E g i s t , I l a m l e t fără C l a u d i u , O t h e l l o fără I a g o , Cezar fără B r U t u s , D o n Juan fără Comandor, 1'aust fără Mefisto. R o m e o fără j a l n i c u l a g e n t a l d e s t i n u l u i său care e călugărul ? Dare n - a i p r i c e p u t încă d i a l e c t i c a asta subtilă c a r e î n g ă d u i e în a n u ­ m i t e m o m e n t e p e r s o n a j e l o r s e c u n d e — c a să n u zic chiar secundare — să j o a c e u n r o l p r i n c i p a l ? Cînd buturuga mică răstoarnă c a r u l m a r e , e u z i c că b u t u r u g a e p e p o s t d e v e d e t ă . Să f i i f i r u l de n i s i p care macină ficatul l u i Cromwell şi n e g u l c a r e lungeşte n a s u l C l e o p a t r e i , n u î n s e a m n ă o a r e să j o c i un r o l p r i n c i p a l ? Să f i i u n d i r e c t o r care oferă a n g a j a m e n t e u n o r a c t o r i talentaţi, p o a t e f i a c e a s t a u n r o l l i p s i t d e satisfacţie ? Şi c e a r f i u n S o f o o l e fără şirul m i l e n a r a l t r a d u ­ cătorilor? U n d r a m a t u r g provincial. La drept \ o r b i n d . m i - a r p l ă c e a să j o c t o a t e r o l u r i l e ! M i - a r p l ă c e a să f i u n u n u m a i d i r e c t o r u l t e a ­ t r u l u i , d a r şi p r o p r i e t a r u l l u i a b s o l u t , d r a ­ maturgul, regizorul, actorul şi — d e ce n u ? — c h i a r şi s p e c t a t o r u l . T o a t e o d a t ă ! D a r asta, după c u m s p u n e a m , n u m a i u n u l s i n g u r p o a t e : D u m n e z e u ! S p e r însă c ă ţi-ai d a t s e a m a : e u n u sînt D u m n e z e u . E a d e v ă ­ r a t c ă şi D u m n e z e u se m a i î n t î m p l ă să m a i umble prin lume, să v e r i f i c e creaţia, d a r m ă î n d o i e s c că a r p r e f e r a s-o f a c ă c u r a p i d i d ăsta d c B u c u r e ş t i . . . I n f i n e , t e p o t î n c r e d i n ţ a că dacă n u sînt D u m n e z e u , e u sînt c e l d i n t î i care regret. — D-aia tot traduci, paslişezi, copiezi... — Exact. să-i s e m ă n . u n regret. — Şi-ţi adaptezi, localizezi,

P e n t r u că d a c ă n u sînt, m ă c a r T o a t ă c r e a ţ i a î n i m i t a ţ i e stă p e d c saţ imitaţia ? imi­

ţine

— 0 , o . n u t e g r ă b i să d i s p r e ţ u i e ş t i taţia a s t i i ieşită « l i n d o r u l c r e a ţ i e i . — S a u d i n d o r u l negaţiei.

— L u c r u r i l e n u sînt c h i a r a t î t d e i n c o m p a ­ t i b i l e p e cît crezi. I n p r i n c i p i u , orice c o p i e năzuieşte să-şi n e g e m o d e l u l , d a r î n f a p t o r i c e c o p i e îi e s t e a s e r v i t ă şi îl slujeşte. N e ­ gaţia d e v i n e fecundă a b i a c î n d în şirul c o ­ p i i l o r , p r i n a c u m u l a r e a lentă a t u t u r o r tră­ d ă r i l o r , c o p i a î n c e p e î n aşa m ă s u r ă să f i e altceva decît m o d e l u l că s e n t i m e n t u l o r i g i ­ nalităţii se î m p r o s p ă t e a z ă şi f i o r u l creaţiei se i n s t a l e a z ă . I a u r m a u r m e i c e - a r f i c r e a ţ i a fără p r i n c i p i u l i m i t a ţ i e i ? Ce eşti t u î n s u t i p c scenă ? I n n i c i u n c a z însuşi p e r s o n a j u l p e c a r e îl i n c a r n e z i , c i o i m i t a ţ i e n l u i . Ceea ce î m i p r o p u i t u s u b o barbă «le î m p r u m u t n u - i o altă fiinţă, c i n u m a i imitaţia e i , o ipostază, o p o s i b i l i t a t e , o i l u z i e , u n v i s ! Şi cea m a i m a r e a m b i ţ i e a t a , c a a c t o r , e s t e să m ă f a c i să i a u v i s u l d r e p t r e a l i t a t e . — Ferească să-ţi spun Dumnezeu ! a m protestat c u . dă-mi voie m a i rudi­

Dacă asta e toată estetica m e n t a r ă şi m a i p u e r i l ă .

ta, apoi

c ă e c u m n u se p o a t e

www.cimec.ro

65

— Rudimentarii, zici ? ! Puerilă ? ! Ei, drace, c u m poate f i r u d i m e n t a r şi p u e r i l c e e a c e e î n t e m e i a t p e s u g e s t i e şi c r e d i n ţ ă ? — D u p ă eîte v ă d , eşti î n t r - a d e v ă r d i n t r e c e i ce-şi î n c h i p u i e că c e a m a i m a r e i z h î n d ă î n t e a t r u e 6ă-l f a c i p e b i e t u l s p e c t a t o r să c r e a d ă că asistă n u l a u n s p e c t a c o l , c i l a însăşi r e p r e z e n t a r e a v i e şi d i r e c t ă a v i e ţ i i . D o a m n e , ce eroare ! — I n o r i c e caz, întemeiată pe străvechiul orgoliu omenesc a l asemuirii c u D u m n e z e u , e o e r o a r e a b s o l u t respectabilă. tău p e n t r u c e l e s f i n t e este — Respectul a b s o l u t mişcător. D a r în artă ca sugestie n u v ă d d e c î t r e m i n i s c e n ţ e l e c i n e ştie c ă r u i r i t u a l magic care vrea c a a c t o r u l în scenă „să u i t e " d e e l î n s u ş i , să se s u b s t i t u i e p e r s o n a ­ j u l u i , să c o i n c i d ă c u p e r s o n a j u l său, să se i d e n t i f i c e c u e l , să r e n u n ţ e , c u a l t e c u v i n t e , l a p r o p r i a sa r e a l i t a t e î n f a v o a r e a realităţii i s p i t i t o a r e a f i c ţ i u n i i , să m o a r ă în fiecare scară î n f a v o a r e a p e r s o n a j u l u i c a să î n v i e sub chipul l u i . — Şi n u e, u i t a r e a a s t a d e s i n e , generozi­ tatea asta fundamentală, condiţia cea dintîi a artei ? — N u . S e n t i m e n t u l c ă aşa c e v a e p o s i b i l v i n e a i c i , î n p r i m u l r î n d , d e a c o l o că, j u cîndu-şi r o l u l , a c t o r u l p a r e că renunţă l a e l î n s u ş i c a să î m p r u m u t e p e r s o n a j u l u i c a r n e a , g l a s u l şi t i m p u l său. C î n d s p u n e m , a ş a d a r , c ă u n a c t o r îşi t r ă i e ş t e r o l u l , s p u n e m , î n primul rînd, acest l u c r u s i m p l u şi perfect inteligibil, că actorul încorporează durata p e r s o n a j u l u i în p r o p r i a sa d u r a t ă . D e c i , s t i ­ m a b i l e , în accepţia p r i m ă a f o r m u l e i , a d a viaţă u n u i personaj n u înseamnă n i m i c a l t ­ c e v a d e c î t a î m p r u m u t a p e r s o n a j u l u i o oră d i n viaţa a c t o r u l u i . — D a r e t o t u ş i o o r ă ! Să t e laşi d e v o r a t d e u n c a n i b a l a m e n i n ţ a t să p i a r ă d e foame, iată u n g e s t d e m n d e u n s f i n t . — De u n sfint, poate ! D a r n u de u n actor ! A împrumuta t i m p n u e decît o f o r m ă e l e m e n t a r ă d e î m p r u m u t şi, î n orice c a z , n u e s t e d e a j u n s p e n t r u c a să sc p o a t ă v o r b i d e artă ; în d e f i n i t i v şi a c t o r u l p r o s t şi c e l b u n f a c a c e a s t ă m i n u n e banală, o f a c e şi s c r i i t o r u l l a m a s a l u i d e l u c r u , b a c h i a r şi m e ş t e ş u g a r u l , şi c i t i t o r u l , şi s p e c t a ­ t o r u l î n s u ş i . A t u n c i s-a i s c a t i d e e a m a i s u b ­ t i l ă că a d a v i a ţ ă n u î n s e a m n ă m i m a i să i n v e s t e ş t i t i m p , î n s e a m n ă să î m p r u m u ţ i c e v a mai mult, c e v a m a i substanţial, înseamnă — c a să v o r b e s c î n s p i r i t u l d i c ţ i o n a r u l u i tău teologal — î n s e a m n ă să î m p r u m u ţ i u n s u ­ f l e t . D a r a t u n c i l u c r u r i l e î n c e p să sc c o m ­ p l i c e , l i o a r e e u putinţă acest t r a n s f e r s u b t i l î n t r e f i i n ţ ă şi f i c ţ i u n e ? E a d i c ă c u p u t i n ţ ă să i n t r i în o r d i n e a f i c ţ i u n i i fără să ieşi d i n o r d i n e a r e a l i t ă ţ i i , să fii şi — s i m u l t a n ! — să pari ? C u a l t e c u v i n t e : e c u p u t i n ţ ă acest d u - t e v i n o între două u n i v e r s u r i p e r f e c t în­ c h i s e ? Şi d a c ă n u sînt p e r f e c t î n c h i s e , c u m c o m u n i c ă ? E i b i n e , s t i m a b i l e : în ordinea absolută a realităţii, p l i m b a r e a asta magică e eu neputinţă : jucîndu-şi r o l u l , a c t o r u l n u încetează de a f i o a n u m e r e a l i t a t e biologică.

socială şi morală, adică o individualitate perfect structurată, o p e r s o n a l i t a t e distinctă şi o r i g i n a l ă ; j u c î n d u - ş i r o l u l , a c t o r u l n u d e ­ v i n e a l t c i n e v a , m i m e a z ă n u m a i c ă d e v i n e . Şi d o v a d a a b s o l u t ă că n u d e v i n e a l t c i n e v a e s t e că „ n u uită". P o a t e să c a d ă „în transă", p o a t e „să s c i d e n t i f i c e " , p o a t e „să c o i n c i d ă " , d a r n u uită : n u uită c i n e e s t e , u n d e j o a c ă , ce j o a c ă , c u c i n e j o u c ă , î n f a ţ a c u i j o a c ă , p e n t r u c i n e j o a c ă . Şi d o v a d a a b s o l u t ă că n u uită este că u i t a r e a d e s i n e n u m e r g e n i c i ­ odată pînă în p r a g u l morţii. N i c i u n a c t o r n u c o n s i m t e să m o a r ă o d a t ă c u p e r s o n a j u l său. Cînd M o n s i e u r F l a u b e r t s i m t e în gură g u s t u l a r s e n i c u l u i , e l e în situaţia u n u i a c t o r gata să s e i c o n f u n d e cu personajul ; dar Flaubert i z b u t e ş t e să-şi a m i n t e a s c ă că este F l a u b e r t şi r e u ş e ş t e să s u p r a v i e ţ u i a s c ă . R e f u ­ zul morţii e c o n f i r m a r e a cea m a i solidă a realităţii l u i o r i g i n a l e . — A c u ş i a i să m ă f a c i să c r e d c ă l a ş u l e i n d i v i d u l cel m a i o r i g i n a l d i n l u m e Fo­ t i a d e rînjea l a r g . — N u f i i v u l g a r — l - a m r e p e z i t — şi n u i n t e r p r e t a alături. Deşi, pînă l a u n p u n c t , a i d r e p t a t e . U n laş e u n i n d i v i d c a r e n u a r e d e s t u l ă i m a g i n a ţ i e să j o a c e r o l u l u n u i e r o u . Refuzînd să m o a r ă , e l r e f u z ă , d e f a p t , să î m p r u m u t e u n e i ficţiuni r e a l i t a t e a sa cea m a i consistentă. Ceea c e îi l i p s e ş t e c a să ac­ cepte u n asemenea împrumut n u c neapărat o inimă eroică, ci sentimentul convenţiei. Actorul care şi-ar încărca revolverul eu gloanţe a d e v ă r a t e — care a r încerca, c u a l t e cuvinte, să introducă ordinea realităţii în o r d i n e a ficţiunii — n - a r f i decît u n artist, v u l g a r şi u n a s a s i n o r d i n a r ; p e n t r u c a l i t a t e a s e n t i m e n t u l u i estetic o picătură de sînge a u ­ tentic este c u desăvârşire indiferentă. Mai m u l t , c î n d i n s e r ţ i a r e a l i t ă ţ i i în f i c ţ i u n e o s l o p r e a b r u t a l ă ca să n u f i e î n r e g i s t r a t ă — c u m se î n t â m p l ă c î t e o d a t ă c u u n g e s t . c u u n c u ­ vânt, m a i p u ţ i n c h i a r , c u o m i a s m ă oare­ c a r e v e n i t ă d i n s p r e scenă — r e z u l t a t u l s i g u r este dislocarea sentimentului estetic. Dacă înjurătura m e a finală la m o m e n t u l amneziei a s t î r n i l a p l a u z e , c p e n t r u că a m n e z i a , ca şi î n j u r ă t u r a a u f o s t î n ţ e l e s e în o r d i n e a f i c ­ ţ i u n i i . A r f i f o s t s u f i c i e n t c a s p e c t a t o r i i să b ă n u i a s c ă a d e v ă r u l p e n t r u ca n ă v a l a p e n i b i l ă a r e a l i t ă ţ i i l a r a m p ă să stîrnească protestele cele m a i t e r i b i l e . M ă întreb c h i a r de n-o f i f o s t c u m v a t o c m a i i n t u i ţ i a şi t a l e n t u l , a d i c ă t o c m a i f o r m e l e acestea speciale d e inteligenţă a r t i s t i c ă , care; n e - a u î m p i e d i c a t să i e ş i m d i n rol, ajutîndu-nc să mulăm sentimentele n o a s t r e f o a r t e lumeşti p e s c h e m a obligatorie a piesei ; a m i n v e n t a t , de fapt. două finaluri p o s i b i l e , d a r în limitele ficţiunii. Cel puţin colegul meu a avut bunul gust să m o a r ă , n u p e scenă, c i în c u l i s e , a d i c ă în perimetrul p r o p r i e i sale realităţi ; c h i a r de a r f i m u r i t p e scenă, m o a r t e a sa a r f i f o s l o m o a r t e în o r d i n e a aceleiaşi realităţi, d a r eu văd un 'triumf al talentului tocmai în faptul de a fi refuzat orice echivoc — Şi eu t o a t e astea e r a cît r ă t n î n ă în gîl u n a n u m e o s c i o r p-aci să-ţi

66

www.cimec.ro

— D a c i t c r e f e r i l a r o l u l m e u , ştii b i n e : c e e a ce a m u i t a t a f o s t r e p l i c a personajului, n u p r o p r i a m e a replică. — Şi — replica ta care a fost, înjurătura ?

inteligent va i m p u n e spectatorului, purificat de orice i l u z i e , ideea adevăratelor d i m e n s i u n i ale realităţii ? — D e n u m ă înşel, asta n - a r f i decît u n fel foarte particular de a aminti omului c i n e e s t e şi c a r e sînt l i m i t e l e l u i . — I n f i n e , b i n e că a d a t D u m n e z e u şi a i p r i c e p u t ! î n t r - a d e v ă r , să a m i n t e ş t i — m e r e u să a m i n t e ş t i — o m u l u i c i n e e s t e , a c e s t a t r e ­ b u i e să f i e ţ e l u l s u p r e m a l o r i c ă r e i a r t e şi a l o r i c ă r u i a r t i s t . Şi î n a t i n g e r e a a c e s t u i ţel, a r t a m a r c a r c n e v o i e d e asistenţa inteligenţei. — 0 , o, t r e b u i e să t e t e m i grozav de p u t e r i l e c e l e o b s c u r e şi f e c u n d e a l e s u f l e t u l u i dacă t c agăţi c u atîla d i s p e r a r e de o putere atît d e e c h i v o c ă c a a c e e a a i n t e l i g e n ţ e i . — D e cc echivocă ?

înjurătura ! D a r înjurătura asta — o r i ­ eît de vulgară — a restabilit contactul cu realitatea. A c t o r u l c a r e ..ar u i t a " a r t r e b u i f i e să m o a r ă p e scenă — şi î n c a z u l ăsta a r f i a c t o r u l u n u i s i n g u r s p e c t a c o l , aşa c u m în g e n e r e , i n d i v i d u l e s t e a c t o r u l a c e s t u i u n i c s p e c t a c o l c a r e este p r o p r i a l u i existenţă — f i e să r ă m i n ă p e s c e n ă , î n c r e m e n i t î n postura eternă a u n e i s t a t u i , d e c i în situaţia unui cadavru î n g h e ţ a t ; f i e să c o n t i n u e să tră­ iască î n s f e r a nudităţii cu masca ficţiunii, ceea ce a r i m p l i c a , c a întotdeauna cînd i n d i ­ vidul se rătăceşte în universuri paralele, ruptura personalităţii. 0 , d a , c f o a r t e pri­ mejdios să uiţi ! U n dramaturg, m a i dcg r a h ă i n g e n i o s d e c î t p n d u n d , a scos e f e c t e a d m i r a b i l e d i n specularea acestor posibilităţi. D a r a c t o r u l c u adevărat m a r e „nu uită" n i c i ­ odată ; i n t e l i g e n t în sens s u p e r i o r , şi l u c i d f ă r ă u m b r ă , e l „ n u - ş i trăieşte*' n i c i o d a t ă r o ­ l u l , e l îl r e t r ă i e ş t e . C h i a r s u b m a s c a p e r s o ­ n a j u l u i , el răminc u n i n d i v i d coerent, identic o u s i n e însuşi. T e h n i c a a c t o r u l u i n u e n i m i c .altceva decît totalitatea mijloacelor care îi slujesc să r e c h e m e , Ia m o m e n t u l reprezen­ t ă r i i , a m i n t i r e a v i e ţ i i r e a l e , să p r o i e c t e z e , c u a l t e c u v i n t e , în sfera ficţiunii, u m b r a con­ sistentă a p r o p r i e i s a l e r e a l i t ă ţ i . A c t u l a c e s t a fundamental, c a r e consacră amintirea vieţii r e a l e s u b s p e c i a t e a t r u l u i , a d i c ă a c t u l c a r e îi îngăduie, s i m u l t a n , a c t o r u l u i , să fie şi să pară, este e m i n a m e n t e u n a c t de creaţie. U n şir d e s p e c t a c o l e n u e s t e p u r şi s i m p l u un şir d e c o p i i a l c ă r o r p r o t o t i p ideal e t e x t u l s c r i s . Ceea ce a s i g u r ă t o t u ş i a c t o r u l u i , de fiecare dată, c u fiecare spectacol, posi­ b i l i t a t e a creaţiei, n u este d o a r memorizarea textului, ci amintirea mereu vie a vieţii. T e x t u l în t e a t r u n u e n u m a i c a d r u l şi s u b ­ stanţa t i m p u l u i , e l e în acelaşi t i m p i n s t r u ­ m e n t u l u n e i d i s c i p l i n e şi a l u n u i a p e l . Acum s p e r că a i î n ţ e l e s : a r t a m e a n u e s t e a r t a sugestiei, ei a r t a convingerii, adică o artă care are neapărat n e v o i e de p a r t i c i p a r e a i n ­ teligenţei. — Şi cc Fol iade. va să zică asta ? a mormăit

— F i i n d c ă slujeşte d e o p o t r i v ă şi b i n e l e şi r ă u l ; şi a d e v ă r u l , şi m i n c i u n a ; şi r e a l i t a ­ t e a şi i l u z i a . Şi a p o i c e v r e i să-i a m i n t e ş t i omului c u asistenţa inteligenţei : că e o fiinţă muritoare ? 0 ştie şi f ă r ă ajutorul i n t e l i g e n ţ e i . Şi d e ce t r e b u i e să u m i l e ş t i i n ­ t e l i g e n ţ a a m i n t i n d u - i cît d e n e p u t i n c i o a s ă e să î n f r î n g ă m o a r t e a ? N u , d r a g u l m e u , n i m e n i n u v i n e l a t e a t r u c a să a f l e că î n t r - o b u n ă z i t r e b u i e să se m u t e l a c i m i t i r . D i m p o t r i v ă , c e e a c e v r e a o m u l să a f l e î n a r t ă e s t e c ă e n e m u r i t o r . E singura iluzie p e n t r u care m e ­ rită să c h e l t u i e ş t i inteb'genţă. — Inteligenţă ! ?

— N u fi c a r a g h i o s . O r g o l i u l inteligenţei e la f e l d c s t u p i d ca o r i c e a l t o r g o l i u . Unica n o b l e ţ e a i n t e l i g e n ţ e i e să a r g u m e n t e z e i m ­ posibilul. — Crezi ? — D a r b i n e î n ţ e l e s ! P e n t r u ce a l t c e v a şi-a m a i c h e l t u i t o m u l î n aşa m ă s u r ă inteligenţa dacă n u p e n t r u ca să-şi p r o c u r e sentimentul compensator al nemuririi ? — C u m s-.ar s p u n e : a j u c a teatru este e c h i v a l e n t c u o călătorie în a b s o l u t . — ...Fireşte, f i r e ş t e , d a r l u c r u l n u e l i p s i t de primejdie n i c i p e n t r u o m i n t e l a i c ă şi raţională ca a ta... Pariez însă că abia a ş t e p ţ i , că p u r şi s i m p l u — d a c ă î m i în­ g ă d u i să z i c aş.a — c r ă p i d c n e r ă b d a r e să faci o a s e m e n e a călătorie, s a u m a i b i n e z i s , s-o c o n t i n u i . E i b i n e , t o c m a i a s t a îţi o f e r e u în t e a t r u l m e u : u n v e h i c u l m o d e r n , perfec­ ţ i o n a t , perfect adaptat scopului. Bineînţeles, nu-ţi pot g a r a n t a că v e i j u c a întotdeauna rolurile principale... D a r ce importanţă are it r a r h i a s u b c a r e n a v i g h e z i ? Ce i m p o r t a n ţ ă .are s u b ce n u m e şi c u c c r o l i n t r i î n a c e s t u n i v e r s m i r a c u l o s ? T o t u l e să i n t r i . E d e s t u l să s p u i u n da — î n t o t d e a u n a m i - a p l ă c u t un da formal — şi a f a c e r e a e încheiată. P e r s o n a l ţin m a i m u l t l a cuvântul d a t d e c î t la u n a n g a j a m e n t s e m n a t : o h î r l i e se p o a l e rupe, cuvîntul e i n d e s t r u c t i b i l . — Şi a i a c c e p t a t a n g a j a m e n t u l ? l - a m î n ­ trebat eu pc Iraclide. — Bineînţeles, admise maestrul gînditor. D a r d i n z i u a aceea F o t i a d e a dispărut defi­ nitiv.

— E i , d r a c e , t r e b u i e c h i a r să-ţi d a u t o t u l m u r ă - n g u r ă ? D a c ă l u c r u r i l e s t a u aşa c u m s t a u , a t u n c i l a ce h u n să n e m a i a m ă g i m d e g e a b a ? D e ce să-i c e r e m s p e c t a t o r u l u i să u i t e u n d e sc a f l ă , d e ce să-i a s c u n d e m că decorul d i n faţa l u i e d i n pînză, olci şi l e m n . d e c e să-l a m ă g i m c u i l u z i a că c e e a ce se î n t î m p l ă î n f a ţ a l u i , p c s c e n ă , e v i a ţ a însăşi, c î n d , d e f a p t , n u e d e c î t i m i t a ţ i a ei '.' Nu, cu nu vreau ca s p e c t a t o r u l „să u i t e " . D i m p o t r i v ă : e u v r e a u ca e l să ştie precis, fără p u t i n ţ ă d c î n d o i a l ă , că se află î n t r - u n t e a t r u p e n t r u a v e d e a t e a t r u . Şi a t u n c i n u va fi o a r e i z b î n d a m e a c u atît m a i m a r c în c l i p a c î n d , în c i u d a m a t e r i a l i t ă ţ i i m e s c h i n e a s p e c t a c o l u l u i i m e d i a t , j o c u l m e u d e g . a j a t şi

www.cimec.ro

67

CRONl CA DRAMA TIC A
ÎNTR-O SINGURA SEARA
de losif Naghlu pe trei scene I. Piesa

i e r i d c c i c l u , ceea c c , d i n a l t u n g h i d e p r i ­ v i r e , înseamnă perspectiva deschiderii unui proaspăt c i c l u a l d e v e n i r i i c i . Este, acesta, u n climat fierbine, a l u n u i m o m e n t dc tre­ c e r e , r e s p i n s n e p ă s ă r i i , î n c a r e este pusă s u b s e m n u l î n t r e b ă r i i şi ţ i n e a se v e r i f i c a valoa­ r e a a c t u a l ă (încă d e t e r m i n a n t ă , p r i n u r i n a r e ) a c e r t i t u d i n i l o r ce-au stat l a t e m e l i a edificării şi c u c a r e s-a a u r e o l a t , i n i ţ i a l şi d c - a l u n g u l e d i f i c ă r i i c i , această l u m e . D o m n e ş t e î n c a s a lui Mareu Onofrei o atmosferă deopotrivă d e c a l m şi d c n e l i n i ş t e , d c v l ă g u i r e a p a r e n t ă c a r e se r e f u z ă şi d e i n c a n d e s c e n t ă virtuală, încă n e d e f i n i t ă , n e r ă b d ă t o a r e însă a se m a ­ nifesta (exploziv, poate şi h a o t i c ) , i c i a l i mentîndu-se c u energii consumate dar de c o m b u s t i e prelungă, nesecătuită, c o l o înecrc î n d n e a d e r e n t şi c u d i f i c u l t a t e o s o l u ţ i e d e continuitate. Casa, c u t r i m i t e r i patriarhale, D u p ă s u i t a d o a c c e n t e şi v i z i u n i l a n s a t e c u d e p r o v i n c i e î n t î r z i a t ă , e s t e şi c a s a u n e i d i s ­ m e t a f o r a Celuloidului şi şarja Week-end-uhli, c r e t e şi m o d e s t e o b s t i n a ţ i i î n n o i t o r c o n s t r u c ­ «tlupă m e d i t a ţ i i l e şi f c b r c l c î n m ă n u n c h i a t e î n t i v e . P r i n e a c i r c u l ă tăcut, fără e m f a z ă , d a c ă volumul Autostop ( c a r e , m a i toate, veneau n u c h i a r c u ceea ce s-ar p u t e a n u m i rever­ încă să î m p l i n e a s c ă , p r i n s t r u c t u r ă — m a i sul emfazei, spiritul tenacităţii c r e a t o a r e a puţin p r i n consistenţă — dramatică, p o r n i ­ u n u i o m d e ştiinţă d a r şi, m a i a l e s , a l u n e i r i l e , e f u z i u n i l e şi o p r i r i l e p r i m e l o r l u i z b o ­ conştiinţe care, în f a t a a l t e r n a t i v e l o r c r u c i a l e ruri „temătoare d c păsări"), losif Naghiu a l e i s t o r i e i a ştiut să o p t e z e p e n t r u i s t o r i a p ă t r u n d e , v e s t i t d e Absenta, c u liUr-o sin­ înnoirilor şi e l i b e r ă r i l o r r e v o l u ţ i e i . Cercetă­ gură seară a d i n e , fără sfieli s a u cochetării, torul Marcu Onofrei este, ca s u b r e g i m u l cristalizat, cu u n timbru marcat, în ori­ u n e i f i x a ţ i i , stăpînit: d e a m i n t i r e a a c e l e i o p ­ z o n t u l c o m p h e a t e i d i a l e c t i c i t e a t r a l e . E l u n ­ ţ i u n i c a r e a sfîrşit p r i n a c o n f e r i e x i s t e n ţ e i şi d e z m i n t e a s t f e l şi nu-şi a b a n d o n e a z ă f o n ­ sale p e r s o n a l e (casei l u i ) u n s t i l p a r t i c u l a r , dul funciar liric, c i - i deschide acestuia l a ­ d e p e n d e n t şi o b s e d a i d e c h e m ă r i l e t r e c u t u l u i t e n ţ e l e s p r e o m a i l a r g ă şi d i n a m i c ă l u a T e fin zarea neştearsă a c ă r u i a se p r o f i l e a z ă î n p o s e s i e a l u m i i — a î n ţ e l e s u r i l o r şi î n ­ aşteptările înfrigurate, a s p r i m i l e g r e l e d e spe­ f ă ţ i ş ă r i l o r e i m u l t i p l e , a î n t r e b ă r i l o r şi e n i g ­ ranţe a l e m i l i t ă r i i în i l e g a l i t a t e , în r ă z b o i , m e l o r c i (dc frecvenţă şi r e z o n a n ţ ă c o t i d i ­ în c l i p e l e insurecţiei). D r u m u l în viaţă a l ană, d a r atingînd s u b pojghiţa aparenţelor, Iui Marcu Onofrei şi a l f a m i l i e i l u i p a r e î n ş i ş i c e n t r i i n e r v o ş i a i e x i s t e n ţ e i şi c o n d i ţ i e i a f i f o s t s t r ă b ă t u t şi m ă s u r a t î n f u n c ţ i e d e u m a n e ) . L i r i c a l u i N a g h l u se distribuie aici, acele aşteptări, mereu întors spre ele ca ţâşnind în e v a n t a i , c a d i n t r - u n h a v u z , şi d e ­ s p r e nişte f a r u r i de orientare. M a r c u Ono­ v i n e acţiune, dramă. f r e i i a în f o n d i s t o r i a d r e p t m a r t o r şi c î n t a r Intr-o singură seară se d e s f a c e în c l i m a ­ al faptelor şi g î n d u r i l o r , a l r e a l i z ă r i l o r şi t u l u n e i l u m i aflate în p r a g u l u n e i înche­ r e a l i z ă r i i s a l e c a o m , c a şi a l r e a l i t ă ţ i l o r ,

08

www.cimec.ro

l u m i i şi v i e ţ i i d i n j u r u - i . T r o c u l u i îi v o r boşte insă m n i ales întrupat în persoana u n u i t o v a r ă ş d e o p ţ i u n i şi a n g a j a r e , d e l u p lă, de c o n v i n g e r i , de aşteptare : c o n s t r u c t o ­ r u l ( i e o r g e O n i g a . Cariera umană a acestuia şi c a r i e r a l u i socială s - n u c o n f i g u r a t î n s ă , p e căi n u a d v e r s e d a r i n v e r s e c ă i l o r b ă t u t e d e M a r c u . I'a|a l u i O n i g a s-a î n d r e p t a t d i n c a ­ pul I n c u l u i , parcă r u p t ă d e o b î r ş i i , d e î n ­ cercările t r e c u t u l u i , spre v i i t o r — s p r e c u ­ cerirea, spre construirea viitorului. Obsesia l u i O n i g a , aceasta a fosl : v i i t o r u l . D e a i c i , deosebit de M a r c u , deşi rămas c u semnul u n e i uşoare infirmităţi fizice ( n u lipsită d e o m e t a f o r i c ascunsă s e m n i f i c a ţ i e ) , O n i g a se consumă, s i g u r p c sine, scutit dc complexe şi îndoieli i n l r - o viaţă de d i n a m i s m pro­ d u c t i v , o r y o l i o s şi ş o c a n t d e m o n s t r a t i v ă . O n i ­ g a e s t e totuşi v i c t i m a p o t e n ţ i a l ă a n e d o m o l i ­ t e i l u i f e b r i l i t ă ţ i , p e n t r u e l însuşi s l e r p c , i g ­ n o r a t ă d e v i r t u ţ i l e d ă t ă t o a r e u n e i satisfacţii i n t i m e . O n i g a este d e l a s t a r t p î n d i t , a p o i pe n e s i m ţ i t e i n v a d a t d e s e n t i m e n t u l însin­ gurării, a l u n u i neliniştilor g o l lăuntric, pe c a r e îl b r a v e a z ă însă, o r i p c c a r e sc s l r ă duic — şi c r e d e că izbuteşte — să şi-1 m a s c h e z e d a c ă n u să şi-1 a l u n g e , c u g e s t u l bravadei. (Vezi „dreptul" la angoasă pe c a r c - 1 i n v o c ă , n u fără falsă i r o n i c ) . Stilul său d c a f i s-a î n c h e g a t d i n această r e s p i n ­ gere ostentativă a d r a m e i ce-1 d e f i n e ş t e în fond şi c a r e , t o t u ş i , în c e l e d i n u r m ă , îi v a î n d r u m a g î m l u l şi paşii (şi o s t e n i t a l u i siguranţă d o sine) spre l u m e a neglijată pînă In u i t a r e a începuturilor l u i , a m a j o r e i l u i a n g a j ă r i în v i a ţ ă — s p r e l u m e . A i o i , ştie, îl aşteaptă M a r c u . . . î n a d e v ă r , în i n i m a şi î n l u m e a d e v i s u r i şi î n a r i p ă r i , d e î n f ă p t u i r i şi e ş e c u r i , d e d i ­ l e m e şi c e r t i t u d i n i cîte-1 v i z i t e a z ă p o M a r c u , O n i g a există n i m b a t d e a u r a u n e i e x e m p l a r e , ncallerabilc rectitudini şi t ă r i i d e caracter, v ă r s a t e o u generozitate în m a t c a u n e i strînsc şi i n d e s t r u c t i b i l e p r i e t e n i i . D e f o r ţ a ei s t i m u l a t o a r e M a r c u se î n e î n t ă î m p o t r i v a e v i ­ denţi l o r n u o d a t ă v e n i t e a - i d e s c u r a j a ela­ n u l î n c r e d e r i i î n e a . E l sc p ă s t r e a z ă î n c r e ­ zător în persistenţa acestei prietenii şi 0 invocă în toate momentele lui do cumpănă ; prezenţa lui Oniga — în casa lui — îi e s t e v i t a l n e c e s a r ă : ea îi m e n ţ i n e n e a t i n s s p i r i t u l d e s c h i s n a i v i t ă ţ i i şi entuziasmelor f r a g i l e , îl l e c u i e ş t e d e teama p r ă b u ş i r i l o r în g o l . în p ă r ă s i r e . A c e a s t a , c h i a r dacă prezenţa l u i O n i g a se m a n i f e s t ă , d c - a l u n g u l a n i l o r . î n l r - o c o n t i n u ă şi d e r u t a n t ă a b ­ senţă ; absenţa e c o n v e r t i t ă î n t r - o l a f e l d e continuă, la fol de apăsătoare aşteptare. Aş­ teptarea l u i Oniga — o u t o t ce încarnează 01 : în trecut, ea aerul idealuri. o înaripare pe Marcu — şi istorie — pluteşte permanenţă m i i ic proiectoare pe-ai l u i . în chiar ter­ aie­ învi-

orătoare), pune pecetea nodefectibilă peste o a m i c i ţ i e c a r e leagă J I U d o i o a m e n i c n r e au fost c i d o i o a m e n i o a r e au devenii c u m şi cc a u d e v e n i t . A e o a s t ă a m i c i ţ i e „ n u s c p o a t e s t r i c a i n t r - o singură seară", i n d i f e r e n t de ca­ u z e l e ce a r f i p u t u t s-o m i n e z e , p e n t r u că spart cadrele unei justi­ şi ca a ficări şi unei imagini încremenite în timp, pentru că şi ea a evoluait în t i m p .şi c u t i m p u l , l i s t e ceea ce f a c e d i n plecarea l u i O n i g a , în f i n a l , n u o nouă des­ p ă r ţ i r e c i u n n o u n o d şi m o d a l acestei prietenii... D a r p î n ă a i c i . p î n ă l a această „ r e c u p e r a r e a u n e i p r i e t e n i i " ? N u e o a r e m o r b i d ă aş­ t e p t a r e a fără sfîrşit a c o n f i r m ă r i i e i ? O ase­ menea neîncetată „răsfoire" a t r e c u t u l u i , în numele oi ? A încremeni î n a m i n t i r i şi a p r i v i i d o l a t r u l a i c o a n e l e l o r ? Şi e s t e o a r e sănătoasă o v i a ţ ă , c a r e , d i m p o t r i v ă , 6e a f i ­ şează c u a r o g a n ţ ă , d e z u m a n i z a t , r u p t ă d e o r i c e r ă d ă c i n i a f e c t i v e , c a o v i a ţ ă d ă r u i t ă cetăţii'.' severitate întrebările v i n puse c u exasperată (şi c u p r i p i t ă neînţelegere) dinspre o per­ spectiv;! ce s a r d o r i în a f a r a aeesloi po­ larităţi (stăpînită d c o p a r t e d e consolările M n c m o s i n c i , de alta, de a f u n d u r i l e Lethei) î n o a r e l o s i f N a g h i u i p o s t a z e a z ă î n f o n d . în d o u ă î n c r e n g ă t u r i , g e s t u l i n t r ă r i i şi i n t e g r ă ­ r i i în revoluţie. I n t r e p e r s p e c t i v a verifica­ toare a trecutului şi perspectiva compelil i v ă a v i i t o r i d u i se a ş e a z ă p e r s p e c t i v a pre­ zentului. I n dramă : Petre, f i u l l u i M a r c u (nu c u m v a f i u l l u i O n i g a ? o anumită a m ­ b i g u i t a t e c u t î l c îl î n v ă l u i e ) . E s t e perspec­ t i v a a n teică a v i e ţ i i c u p i c i o a r e l e p e p ă m î n t , a v i e ţ i i c a r e n u se v T e a t r ă i t ă , n i c i t e m e r a r şi d o u n u l s i n g u r c a o c o m p e t i ţ i e , n i c i b o l ­ năvicios t e m ă t o a r e d c n e p r e v ă z u t , d c aceea m e r e u întoarsă spre r e p e r e vechi ( p o a t e şi î n v e c h i t e ) . Este p e r s p e c t i v a u n e i n o i — ac­ t u a l e — g e n e r a ţ i i . P e n t r u c a r e şi t r e c u t u l şi v i i t o r u l p ă r i n ţ i l o r sînt u n a şi aceeaşi a p ă — d e p ă ş i t ă : p e o a r e c o n v e n ţ i i l e şi h a b i t u d i n i l e ce o r n e a z ă r e l a ţ i i l e şi m o d u l d e a sc m i ş c a î n e l e a l e p ă r i n ţ i l o r , e a , această g e n e r a ţ i e n u şi l c p o a t e î n s u ş i aşa r i t u a l i z a t e . n e a m e n ¬ d a t e , fără a le p ă t r u n d e s e m n i f i c a ţ i a . Drama a ş t e p t ă r i i , şi a p o i d r a m a r e î n t î l n i r i i c u O n i g a se r ă s f r î n g însă c a o r e v e l a ţ i e în c o n ş t i i n ţ a tânărului P e l r e , ş i - i l i n i ş t e s c t e n s i u n e a pro­ priei l u i drame — a acomodării cu cli­ m a t u l uşor n o s t a l g i c a l f a p t e l o r c o n s u m a t e ; această acomodare înseamnă preluare (i.e. c u n o a ş t e r e , n u a c c e p t a r e p a s i v ă , s t e r i l ă ) , aşa d a r f e r t i l i z a r e a , t r a n s f o r m a r e a l o r într-un c l i ­ m a t deschis spre m a i departe. Tînărul se apleacă i n t e r e s a t a s u p r a i m a g i n i l o r t r e c u t u l u i , d u p ă i m i x t i u n e a l u i a p r i n s p o l e m i c ă , şi î n ­ cepe a Ic răsfoi l a rîndu-i. c u r e c u l e g e r e : p r e z e n t u l îşi î n g e m ă n e a z ă o r i z o n t u r i l e c u c e ­ ţurile I r e e u l u l u i . Dacă a v r u t să s c r i e , c u m mărturiseşte, „piesa roouperării u n e i p r i e t e ­ n i i " , l o s i f N a g h i u a scris peste ea — prin mijlocirea ei — şi p i e s a c o n t i n u i t ă ţ i i sim­ b i o t i c e a g e n e r a ţ i i l o r , p i e s a i s t o r i e i c a r e se desfăşoară, m e r e u a l t a , d a r neîncetat încăr­ cată d e s i n e , î n a l b i a t i m p u l u i .

oo-l î n v ă l u i e lui Oniga dintre la

Iar venirea foetd menii vea la,

(peste aşteptări răstoarnă ei (Marcu Oniga ca la o care

a ş t e p t ă r i i ) , dacă relaţiei un de ..început"

oarecum retrăind se apă

întoarce

„sfîrşit

partidă",

www.cimec.ro

69

II. Valenjele teatrale
D r a m a l u i l o s i f N a g h i u n u s c lasă încor­ s e t a i ; ! şi i n s t r u m e n t a t ă «le r i g o r i l e (sau fa­ cilităţile) c l a s i c e a l e f a b u l e i . A ş a f i i n d , n u n u m a i că n u î n c e t e a z ă totuşi a l i d r a m ă , d a r se înscrie p r i n t r e f o r m e l e cefe m a i n o i a l e g e n u l u i . F i i n d c ă t i r a n i a l u i . N a g h i u se c o m ­ p l a c e în a c o n s i d e r a n u d e v e n i r i l e dramatice ci stările d r a m a t i c e a l e d e v e n i r i i . E a pătrun­ de şi a n a l i z e a z ă situaţia, g h e m u l de con­ tradicţii ale situaţiei. îi d e s c o p e r ă natura, c a u z a , s e n s u l e i şi m a i puţin m o d u l în c a r e a c e s t e c o n t r a d i c ţ i i sc descîlccsc şi sc d e s l e a g ă . D r a m a l u i t i n d e .^ă d e s c o p e r e — să l u m i ­ n e z e — r e s o r t u r i l e r e l a ţ i i l o r şi p r o b l e m e l e ce blochează o r i impulsionează relaţiile sociale, şi sc a r a t ă m a i puţin i n t e r e s a t ă d e anec­ d o t a a v a t a r u r i l o r l o r . U n i v e r s u l aceştia d r a m e n u este d c aceea, u n u n i v e r s de t i p u r i p r o p r i u - z i s e c i m a i de grabă u n u l p o p u l a t de t e r m e n i i ( i n d i v i d u a l i z a ţ i ) a i u n e i e c u a ţ i i cc-şi caută rezolvarea, de ilustraţiile vectorilor u n e i contradicţii ce-şi caută sinteza. Actul d r a m a t i c e s t e a i c i m a i m u l t u n a c t «le v i b r a ­ ţie atitudinală deeîl u n d e m e r s ; personajele nu a j u n g să d e v i n ă , c i c e l m u l t îşi pro­ iectează în mărturisirea a t i t u d i n i i l o r o de­ venire p o s i b i l ă , şi se m u l ţ u m e s c . în această p e r s p e c t i v ă , a-şi r e c u n o a ş t e r o s t u l şi r e s o r t u ­ r i l e l o r în a n g r e n a j u l s i t u a ţ i e i în c a r e sc a f l ă t r ă i n d . D r a m a t i c e se a r a l ă a f i aşa d a r . nu imaginile trecerii de la u n m o m e n t al contradicţiei la altul, ci imaginile ne­ cesităţii de a realiza această tre­ cere, i m a g i n i l e condiţiei care o favorizează s a u o prezidează. A s e m e n e a i m a g i n i rodesc c u p r e c ă « l e r e d i n m e d i t a ţ i e .şi d e z b a t e r e şi. mai ales. trimit la meditaţie şi la dez­ b a t e r e . E l e n u se p o t însă s c u t i «ie a p a r a t u l a m b i a n t , concret şi a g i t a t al unei realităţi «late. concrete. Personajele l u i N a g h i u — d e e s e n ţ ă c a t e g o r i a l ă c u m s î n t — n u se d e f i ­ nesc p s i h o l o g i c d a r , i n j e c t a t e de semnificaţie, n u sînt t o t u ş i l i p s i t e d e p s i h o l o g i e . Spiritul c o m b u s t i e i l o r l e <lă c u l o a r e , d e n s i t a t e , c o r p , g r e u t a t e ; c e e a ce n u î n s e a m n ă , n i c i p e d e ­ p a r t e , că se p ă s t r e a z ă d i n c o a c e d c l i n i i l e , d e v a r i e t a t e a , d e v o l u m e l e şi m i ş c ă r i l e r e a l i t ă ţ i i î n c o n j u r ă t o a r e ; situaţia l o r c o n f l i c t u a l ă e s t e î n f ă ţ i ş a t ă — şi u r m ă r i t ă — n u în g o l , într-o generalitate d i s c u r s i v ă , a s p a ţ i a l ă şi atempo­ r a l ă , c i s u b o r d o n a t ă şi i m p l i c a t ă î n t r - o o b ­ servaţie lucidă, adesea tăioasă, ca produs n e m i j l o c i t a l m e d i u l u i şi a l a c t u a l i t ă ţ i i a m b i ­ a n t e . D e a l t f e l , o b s e r v a ţ i a r e a l i t ă ţ i i şi m ă r ­ turisirea nereticentă a observaţiei definesc pregnanţa poeziei lui losif Naghiu în ge­ n e r e ; t o t e l e îi f e r e s c d r a m a t u r g i a d c tră­ s ă t u r i l e v a p o r o a s e a l e p o e m u l u i m o n o c o r d ca şi d e e t e r a t a l i p s ă «le u r m ă a z b o r u l u i a b ­ stracţiilor n u d e . I d c e a urmărită de Naghiu se i m p r e g n e a z ă d e s e v a v i e ţ i i : v i a ţ a o d i ­ namizează, o dimensionează, o direcţionează, îi p r e t i n d e şi îi m u l e a z ă î n t r u p a r e a .

V i a ţ a a c e a s t a , în t i p a r u l ei s c e n i c , sc r e ­ s i m t e de o plurivnlonţă, nebănuită poate l a lectură. Şi Î I f o s t , d e s i g u r , 0 şansă, î n a i n t e d e t o a t e p e n t r u e x e g e z a însăşi a l u c r ă r i i , în­ tâmplarea <'ă inlr-o singură scară a încăput a p r o a p e s i m u l t a n pe m î n a a t r e i regi/ori : Sanda M a n i i de la T e a t r u l „Uncia Slurdza B u l a n d r a " , C ă t ă l i n a B u z o i o n u d e la T e a t r u l .Naţional d i n laşi, P e t r e Bokor la Teatrul Maghiar d i n Timişoara. Fiecare dintre ei este o personalitate deplin rotunjită, con­ vinsă de forţa edificatoare a viziunii ci, stăpînă p<" u n e l t e l e ei. N u e cazul unei ierarhizări valorice a spectacolelor l o r ; şi mă b u c u r să întâlnesc a s e m e n a p r i l e j în c a r e privirea comparativă se i m p u n e scutită de perspectiva neajunsurilor sau golurilor, sti­ mulată, d i m p o t r i v ă , de p e r s p e c t i v a împlinirii l o r . P e n t r u că. dacă «dc te i n i ţ i a z ă m a i d e <as în p a r t i c u l a r i t ă ţ i l e a r t i s t i c e d i s t i n c t i v e a l e unui r e g i z o r s a u ale a l t u i a , ale u n u i a n ­ s a m b l u t e a t r a l , sau ale a l t u i a , ale u n u i i n t e r ­ p r e t s a u a l e a l t u i a , u n .asemenea p r i l e j iţi î n g ă d u i e , i n acelaşi t i m p , să v e z i d i s p o n i b i ­ lităţi şi d e s c h i d e r i în l u c r a r e a d r a m a t i c ă r e s ­ pectivă, reverborîml lumini poate mai pu­ ţin, cînd n u de fel, surprinse la lectură.

II. La Teatrul lucia Sturdza Bulandra'
Poţi astfel d e f i n i d r a m a l u i losif Naghiu, dacă ţii seama de spectacolul lucrat de S a n d a M â n u , ca o dramă cehoviană. Prea s o m p t u o s şi a e r a t , d e c o r u l l u i T r ă i a u .Niţeseu (trădind m a i degrabă pe a r h i t e c t decît o s c ă p a r e s c e n o g r a f i c ă ) c r e e a z ă totuşi. în c o n ­ tratimp, imaginea unui interior dc provin­ cie v e c h e , boierească, îu care s-a instalat o viaţă d e sîrguinţă dacă n u modestă în o r i c e caz. n e a f i ş a t ă , o a t m o s f e r ă d e d i s c r e ţ i e şi, acum, a p ă s a t ă , l a u n sfîrşit c a r e n u î n ­ d r ă z n e ş t e să-şi spună n u m e l e , d e a ş t e p t a r e a u n u i n o u început. D e l a acest d e c o r l a o n «lulaţ.iilc şi m o d u l a ţ i i l e s p e c t a c o l u l u i c a a t a ­ re ( i n t r ă r i l e şi i e ş i r i l e d i n p r i m p l a n s a u d i n u m b r ă ; g r u p ă r i l e şi d e s f a c e r i l e d e g r u p , a i c i încete, c o l o i n t e m p e s t i v e , t o t d e a u n a a p a ­ r e n t firesc, necalculate ; succesiunile neprevă­ zute de registru ale conversaţiei — cînd schimb anonim de r e p l i c i , cînd discursiv, c î n d p u n c t a t d e d u i o ş i e şi n o s t a l g i c , o r i b r u s ­ cat d e i n c i s i v i t a t e , cînd şăgalnic, cînd rece sau s t r i d e n t ) : de a i c i la constelaţia v a l o r i l o r u m a n e , d e s e n î m l u - s e şi m a n i f e s l î i w l u - s e .ea în v i a ţ ă " , i z b i t o a r e t o c m a i p r i n această c a ­ l i t a t e ştearsă şi p o p u l î n d p s i h o l o g i c peisajul s p e c t a c o l u l u i ca o h o r b o t ă d e c a r a c t e r e ne¬ c o n f u n d a b i l e d a r c o m p l e t î n d u - s c şi c e r î n d u - s e parcă, unul p e celălalt ; d e a i c i l a difu­ z u l a c ţ i u n i i , ca şi c u m . . f e l i a d e v i a ţ ă " a ş e -

70

www.cimec.ro

r a t ă p c scenă a r f i f o s t I n t î m p l ă t o r tăiată d i n t r - u n c o n t e x t d c v i a ţ ă , şi t u l b u r î n d toc­ m a i p e n t r u că e I n t î m p l ă t o r s u r p r i n s ă şi f i x a ­ tă ; d e a i e i l a f i n a l u l „ p i n i i c u u n t * ' şi l a trezirea b r u s c ă î n p l i n ă şi b o g a t ă semnifi­ c a ţ i e ; şi, t o t a l i z î n d , d e l a a c e s t e i m a g i n i a l e s p e c t a c o l u l u i , p î n ă l a C o h o v , n u ştiu dacă c m a i m u l t d c u n p a s . N u ştiu d a c ă aşa, cehovian, se şi p r e t i n d e tratată d r a m a l u i l o s i f . N a g h i u . D a r e b i n e . Şi e f r u m o s . Ş i , orice s-ar zice, e o f o r m u l ă de î n ţ e l e g e r e a piesei m e m o r a b i l servită de interpreţi. P e t r e C h e o r g h i u a ştiut să d o m i n e p r i n c e l e m a i slabe arme ale a t a c u l u i scenic : p r i n lipsă de ostentaţie, p r i n r e f u z u l sofisticării, prin atitudini r e t r a c t i l e , p r i n g e s t u r i m ă r u n t e şi îără tîlcuri ascunse, prin arborarea unui surîs d e t o t a l d e z a r m a t ă c u m s e c ă d e n i e , p r i n b u n s i m ţ — şi a c o n s t r u i t în M a n i i O n o f r e i , portretul o m u l u i cuceritor prin omenie. Oct a v i a n Cotescu în r o l u l „mult aşteptatului" Oniga ( r o l n e v o i t a-şi m ă r t u r i s i d r a m a f ă r ă a se „ d e m a s c a " ) , a c r e s c u t p e m ă s u r a acţi­ u n i i . i n t r - 0 riscantă d a r r a f i n a t dusă l a c a ­ păt p e n d u l a r e , între ( c e a ce o estetică de CÎIldva n u m e a p o z i t i v şi n e g a t i v , m o d u l î n d u şi şi n i o d e l î n d u - ş i c u t o a t e a c e s t e a , c u s u ­ pleţea u ş o r o n c t uoasă a h i neştiutei l u i a r t e , caracterul u n i t a r , c u t o a t e a c e s t e a , .al p e r ­ s o n a j u l u i său. Ion M a l a d i e , c u b i n e v e n i t ă r e ­ ţinere n u şi lipsă de forţă expresivă în •această r e ţ i n e r e , a t r o c u l să p u n ă o r d i n e şi c a l m p r i n scenă, a t u n c i c î n d a c e a s t a se î n ­ v o l b u r a , c o n l u r î n d p e O a n a O n o f r e i c u în­ ţ e l e g e r e c a l d ă şi p ă r t a ş ă şi p o n d e r î n d e x p e r i ­ e n ţ a d e viaţă şi d r a m a b ă r b a t u l u i c i , M a r c u . P r e a p u ţ i n o b i e c t (şi. m a i p u ţ i n , s u b i e c t ) a l d r a m e i , r o l u l d e aspirantă la a l t aer, m a i promiţător, a l t i n e r e i v i o l o n i s t e M e l a n i a . i-a d a t o c a z i e V i o l e t e i A n d r e i d o a r să s c h i ţ e z e u n p o r t r e t , d a c ă n u d e p l i n , în o r i c e c a z e d i ­ f i c a t o r p r i n s e v a i n g e n u i t ă ţ i i în o a r e 1-a f i l ­ t r a t . P o l d e „ o u l - s i d e r " , u n soi do resort al „ e x p u n e r i i d e m o t i v e " , în p i e s ă , z i a r i s t a L i a receptează p r i n Irinta P e t r e s c u — cu falsă c a n d o a r e , c u î n ţ e l e g e r e c u r i o a s ă , (atîl cît stă bine profesiunii), bună creştere şi mirare calculată — d a t e l e p r o b l e m a t i c e ale d r a m e i şi facilitează în suculenta scenă a scurt­ c i r c u i t u l u i , i n t r a r e a p r o p r i u zisă în scenă a „tinerei generaţii", încarnată de Petre. D i s p a ­ riţia ei d i n scenă, n u n u m a i d i n eîinpul d r a m e i ca a t a r e , e r e g r e t a b i l ă (vinovăţia o poartă losif N a g h i u ) ; ea e însă comnensală d i n p l i n , aş z i c e t r i u m f ă t o r , de D a n Nuţu în rolul lua Petre. D a n Nuţu este, înttr-o c o n s i d e r a r e concluzivă, „omul specta­ colului". E l prelungeşte o a r e c u m (deşi, d i n Iru început încărcat şi r e b i f a t de cunoaş­ tere) r o l u l de observator şi p e a l o c u r i d e r e z o n e u r c u c a r e este i n v e s t i t ă z i a r i s t a , p e n ­ t r u a p ă t r u n d e a p o i , . . f u r i o s " în i n i m a d r a ­ m e i şi a s c o a l e l a suprafaţă e l e m e n t e l e d u r e şi d u r e r o a s e a l e „ a ş t e p t ă r i i " l u i M a r c u , a l e s o s i r i i şi p r e z e n ţ e i l u i O n i g a , a l e p r i e t e n i e i c e n u se p o a t e s t i n g e înitr-o s i n g u r ă seară. Tn acea ambianţă d e a r m o n i c cehoviană în c a r e a g î n d i t şi c o n s t r u i t s p e c t a c o l u l . Sanda
-

M â n u a i n t r o d u s , c u bună ştiinţă s a u d i n t r - o fericită i n s p i r a ţ i e , p i g m e n t u l u n e i acaite dc: O stridenţă benefică, d e o incisivă a u t e n t i c i ­ t a t e c o n t e m p o r a n ă . D a n .Nuţu n u j o a c ă d o a r p r o b l e m a şi v î r s t a e r o u l u i său. P r i v i r e a l u i întoarsă i u a c e l a ş i t i m p în sine: şi a s u p r a hunii, încinsă dc febre şi totuşi glacială, r ă v ă ş i t ă şi h ă i t u i t ă parcă şi l o t u ş i d ă r u i n d u se s c e n i c , c a o j e r t f ă u i m i t ă ; c a d e n ţ a r o s ­ t i r i l o r l u i — sacadată (uşor m a n i e r i z a t ă d a r , a i c i , „ m ă n u ş ă " p e n t r u r o l u l său) î n t r - o c o n ­ tinuă alternanţă de gesturi şi dezlănţuire l i b e r ă , d r ă m i u i n d în acelaşi t i m p s i l a b e l e şi p a n ă cercelînd caratele c u v i n t e l o r rostite, ca şi c u m l e - a r a l e g e o r i l c - a r p r e g ă t i , a l ă t u r i d e înţelesul l o r i m e d i a t , p e n t r u u n a n u m i t ceou subsidiar în urechile interlocutorilor ; a c e a s t ă d i c ţ i e şi f r a z a r e „ f ă c u t e " — d i n c i r ­ c u m s p e c ţ i e c r i t i c ă şi d i n a v e n t u r o a s ă arun­ c a r e în v o l b u r a a d î n c i l o r sincerităţi — se î n t r e g e ş t e (şi c o r e s p u n d e ) gestic u n e i n u m a i puţin specifica: m i x t u r i d e n a t u r a l e ţ e şi l i ­ v r e s c , d e firească d e g a j a r e , vecină ou neo­ b r ă z a r e a , dc: p u e r i l s n o b ă d i s t a n ţ a r e şi de caldă, î n v ă l u i t o a r e d a r bărbătească renunţare la „ p o z ă " şi f r o n d ă . D a n N u ţ u j o a c ă în P e t r e O n o f r e i e r o u l c a a t a r e d a r şi g e n e r a ţ i a e r o ­ u l u i : j o a c ă t i n e r e ţ e a c o n ş t i e n t ă d e s i n e şi totuşi în c ă u t a r e d e s i n e . E u n a d i n m a r i l e l u i r e u ş i t e în c a r i e r a sa. D i n d r a m a unor „ b ă l r î n i " c a r e se r e g ă s e s c , S a n d a Mano a sfîrşit, p r i n D a n N u ţ u , să r i d i c e u n s p e c ­ t a c o l a l a s c e n s i u n i i tinereţii...

W. La Teatrul Nafional „Vasile Alecsandri" — laşi
in f a c t u r a ei u l t i m ă , trăsătura directoare a montării Sandei M â n u este, c u m a r ă t a m , a r m o n i a . Cătălina Puzoianu p a r e a fi între­ z ă r i t , d i m p o t r i v ă . în d r a m a l u i l o s i f N a g h i u . 0 dramă a dizarmoniei, a destrămării, a u n o r i m p u l s u r i c e n t r i f u g e ce a c ţ i o n e a z ă n e slăpînit relaţiile umane. De aici imaginea, c u m s-o n u m e s c , d e s c e n t r a t ă , d e a g i t a ţ i e c r i s ­ pată, zgomotoasă, a unor individualităţi, nuşcîndu-sc autonom d a r pretinzînd a s« s i m ţ i l e g a t e î n t r e e l e , deşi sfîşiale în f o n ­ dul l o r i n t e r i o r , d e conştiinţa caracterului factice al legăturilor care le adună m a i d e grabă într-o g r u p a r e dezarmată, v ă d u v i t ă de r ă d ă c i n i , decît într-un g r u p p e c a r e să-1 d e ­ f i n e a s c ă , m ă c a r v i r t u a l , c o e r e n ţ a şi c o e z i u n e a . D.acă f i e c a r e d i n t r e a c e s t e i n d i v i d u a l i t ă ţ i a s ­ p i r ă a se î n t î l n i l a u n l i m a n s p i r i t u a l c o ­ mun, fiecare d i n t r e e l e e î n acelaşi timp trasă î n a p o i , o r i o b s t a c u l a t ă d e îndărătnice chemări lăturalnice. Cătălina B u z o i a n u parc a se f i o p r i t l a o l e c t u r ă m i n u ţ i o s a n a l i t i c ă a s c r i e r i i l u i N a g h i u . şi a se f i lăsat c u c e r i t ă cu deosebire de t e m e i u r i l e declanşatoare ale

www.cimec.ro

71

d r a m e i ; l u î n d u d e i u p a r t e , ea a v ă z u t în e l e l o t atâtea d r a m e ee se d e s f ă ş o a r ă p a r a l e l şi se c o n s t i t u i e laolaltă inlr-un conglome­ rai de i m a g i n i deajuns de tulburătoare şi v r e d n i c e d e i n t e r e s p r i n ele insele, p e n t r u a m a i încerca o îmbrăţişare d e a n s a m b l u pes­ te a c t u l a c u m u l ă r i i l o r , o v i z i u n e — şi o soluţie — i n t e g r a t o a r e . O a s e m e n e a viziune p o a l e să-i f i p ă r u t r e g i z o a r e i lipsită d e n e ­ c e s i t a t e . Dacă ţinem seamă de d i s p o n i b i l i t a ­ tea ei l a s u b t i l , d e încrederea c i în forţa revelatoare a detaliului, o asemenea viziune e cert că i s-a p ă r u t p ă g u b i t o a r e s u b r a ­ portul eficienţei artistice. Ea a d i s p u s aşa f i i n d , v i a ţ a scenică a d r a m e i m a i m u l t pe calitatea izbitoare a elementelor ei (apăsînd u n e o r i c h i a r pe cole a d i a c e n t e ) , decît p c r e ­ l a ţ i i l e şi p e o r i z o n t u l l o r g l o b a l d e r e v e l a ţ i i . R e z u l t a t u l a f o s t , n i se p a r e (chiar ţinînd seama de aplecările regizoarei) s u b m i n a t d c incongruenţă. U n a e r de însăilitură (de n e ­ i s p r ă v i t ?) şi d c b a r o c (de r e f u z a l selec­ ţiei ? ) , s t r ă p u n s c î n d şi c î n d d c b i n e l u c r a t e , dar nepotrivite şi derutante efecte — în sine — a rarefiat densitatea semnificativă a spectacolului. Decorul l u i .Mihai Mădescu, n a i v şi o s t e n t a t i v f u n c ţ i o n a l , c o n s t r u i t n e d e c i s d i n v a l o r i n a t u r a l i s t e şi s t i l i z a t e , a v e n i t să a d a u g e l a a c e a s t a , i m p r e s i a ş u b r e d u l u i şi a r t i f i c i o s u l u i . I a r a t m o s f e r a , lăsată c u p r e c ă ­ dere pc seama efectelor de lumină (predi­ lect, cele ale obscurităţii t o t a l e , o r i ale s e m i o b s c u r u l u i creator de straniu) n-a c o n t r i b u i t m a i puţin, p r i n i n s o l i t u l e i , l a atare i m p r e ­ sie : „ m a r e a scenă" a s c u r t - c i r c u i t u l u i este exploatată pînă la e p u i z a r e d a r c u eficien­ ţă e c h i v o c ă ; i n t r a r e a l u i O n i g a — î n c h e i n d parcă o c o n t a m i n a r e beckctiană, c u u n G o dot care apare d a r rămîne nevăzut — se p r o d u c e d e a s e m e n e a în b e z n ă ; j o c u l c o r a l al luminărilor dobîndeşte, repetat, u n i n e x ­ plicabil privilegiu... Viaţa efectivă a scenei, gîndită, c u m s p u ­ n e a m , a n a l i t i c , ca o a c u m u l a r e d e t e m e i u r i d r a m a t i c e , s-a r e s l r î n s l a e v o l u ţ i i parcelate, c h i a r d a c ă n u şi s o l i s t i c e , l e g a l e î n t r e ele de u n liant prea apos p e n l m a realiza o sudură d e a n s a m b l u . A m c u n o s c u t o d r a m ă a l u i M a r c u , o dramă a l u i Oniga, o dramă a l u i Petre, u n a a Oanei, u n a a Melaniei, una chiar (grolescă) a V e c i n u l u i — d a r a f o s t a n e v o i e să d e s l u ş i m şi să u r m ă r i m p r i n ele, drama tuturor, drama acelei ..singure s e r i " în funcţie d c care d r a m a fiecăruia d o ­ bîndeşte semnificaţie — drama momentului social. Acest moment a rămas să devină argument s u b t e x t u a l a l interpretărilor. Sar­ cină n e s p u s d e dificilă în absenţa (dacă n u c h i a r interdicţia) s u p o r t u l u i relaţional. P u i u a s i l i u . L i a n a M ă r g i n e a n u , Constanţa Tx;rea, întrupînd v a l o r i m a i puţin d o t a t e c u n e r v scenic ( M a r c u . O a n a . M e l a n i a ) deşi. cel puţin p r i m i i d o i . reprezintă u n u l d i n talgerele m a ­ jore ale d r a m e i , a u m a r c a t m a i de grabă cu multă, multă onestitate nişte existente frustrate, descumpănite. în faţa Iui Teofil Vâleu. E l este u n O n i g a salvat d i n apele t e r n u l u i de o prestanţă nativă, uşor d e z a b u -

zată, d e s c o p e r i n d i n l a s i t u d i n e a î n g ă d u i t o a r e , fids dispreţuitoare c u care-şi maschează (şi îşi a n u l e a z ă ) „ t a r e l e " ce i se r e p r o ş e a z ă , oumanitate fundamentală, caldă şi integru, refuzată gesturilor găunos retorice, imper­ m e a b i l ă , î n ce p r i v e ş t e m a i .ales v i a ţ a l u i interioară, deopotrivă a s a l t u r i l o r căldicel c o i n pasionale c a şi s t r i d e n ţ e l o r umilitoare. U n O n i g a a l d e m n i t ă ţ i i , d o r n i c a se r e g ă s i p e sine, rătăcit într-un u n i v e r s d e r u t a t e l în­ suşi ; „ î n l î l n i r e a " l u i — stoarsă d e t e n s i u n e — c u u n M a r c u l i p s i t d e c u l o a r e şi d c n e r v , n - a f o s t m a i p u ţ i n i n f r u c t u o a s ă d e c î t întâl­ nirea cu Petre, pc care E m i l Coşeru 1-a construit, hibrid şi c u o n e i e r t a t ă superfi­ cialitate, în l i n i i frînle, mimînd dezarticu­ lat şi înftr-un neastâmpăr ţipător, carica­ t u r a u n u i h i p p y d c m a h a l a înzestrat c u u n , gîlgiilor, d a r răpit de d u h u l dicţici, debit v e r b a l . I n faţa L u i , s-a s i m ţ i t s t i n g h e r ă şi partenera sa, L i a , s i n g u r u l personaj, de alt­ f e l , c ă r u i a i se p u t e a î n g ă d u i o e v o l u ţ i e d c s i n e s t ă t ă t o a r e , şi d i n c a r e C o r n e l i a Gheor­ g h i u a făcut o c o m p o z i ţ i e b i n e studiată d e ziaristă TV, mai mult amuzată d c d u e l u l dc r e p l i c i l a care o obligă tânărul Petre, d e c î t i m p l i c a t ă în e l . Nu ştiu c u m să î n c a d r e z a p a r i ţ i a episo­ d i c ă î n s t i l knock-about a l u i Florin Mircea î n acenstă d e s c u s u t ă s t r u c t u r ă scenică. E l a fost d i s t r i b u i t în u n u l d i n r o l u r i l e a p a r e n t m a r g i n a l e — de mesager — a l piesei : Veci­ n u l care aduce o telegramă. V e c i n u l acesta e s t e şi u n a d i n c a u z e l e u m b r e l o r c e rhtunecă v iaţa f a m i l i e i l u i M a r c u . A f o l o s i t o a r e Cătălina B u z o i a n u acest amănunt, m a i m u l t metaforic, al piesei p e n t r u a deschide poarta (închisă totuşi) u n e i n o i d r a m e , alături dec e l e m u l t e , c i t e a c r e z u t că p o a t e s u r p r i n d e şi d e m o n s t r a „într-o singură seară" ? o r i a v ă z u t în c o m p o z i ţ i a l u i Florin Mircea (în s i n e , şarja c a b a r e t i s t i c ă n u e d e o s î n d i t , m a i ales cînd recunoaştem în ea u n e f o r t artis­ tic) utilitatea u n e i sincope p u r şi simplu cromatice. în spectacol ? O r i c u m a r f i . p a t a a c e a s t a d e c u l o a r e — d e ş i v i e şi r e l a x a n t ă — c „ d i n altă p a r t e " . D a r , î n s c h i m b , c u e v i ­ denţă, p e n t r u încheierea reflecţiilor noastre. a s u p r a s p e c t a c o l u l u i ( c a r e sc c u r ă ţ ă în f i n a l dc b a l a s t u l scenic c u a j u t o r u l a c t o r i l o r i n t e r ­ preţi), e i m m o d de o vedea regizoral.

V. La Teatrul Maghiar de Stat din Timişoara
U n a l t r e i l e a m o d — acesta în opoziţietotală c u c e l d i n Iaşi, d e o s e b i n d u - s e prin s t r i n g e n ţ ă şi d e c e l b u c u r c ş l c a n — a fost cel p r o p u s de Petre B o k o r l a T e a t r u l M a ­ g h i a r de Stat d i n Timişoara. Cu toate că exersat m a i ales l a şcoala e c r a n u l u i t c l e v i z i v , aşa d a r p e u n t e r e n a l i m a g i n i i p r i m

72

www.cimec.ro

e x c e l e n ţ ă şi a l f l u e n ţ e i e p i c e a i m a g i n i i , P e ­ tre B o k o r a epurat drama l u i losil Naghiu d e c o c a c e i e-a p ă r u t „ b a l a s t " i m a g i s t i c şi a seulit-o d e orice alunecare narativă, de tentaţia acţiunilor r e d u n d a n t e . E a i c i , p o a t e , o a doua latură a experienţei sale telcvizive : latura prim-plnnurilor, a comentariului n e s o f i s t i c a t şi e s e n ţ i a l , d e e f i c i e n ţ ă i m e d i a t ă . Aşa, redus l a o structură d e esenţă, spec­ tacolul a teşit valorile psihologice, afectiv emoţionale, d c culoare, a l e d r a m e i , p e n t r u a pune în relief valorile ei ideatice : într-o a devenit i u acest c h i p u n singură scară spectacol d c dezbatere, axat in jurul pro­ blemei t i m p u l u i c a r e se s c u r g e , şi c a r e — n e l u a t î n scamă — n e s u r p r i n d e f i e î n t â r z i a ţ i , fie î m p o v ă r a ţ i d e I r c c o r a l u i r e p e d e d a r n e ­ ştiută, n e b ă g a t ă î n s c a m ă , f i e e x a s p e r a ţ i d e încetineala aparentă a scurgerii l u i .Impli­ c a ţ i î n această î n t r e c e r e a o m u l u i c u t i m p u l (cu istoria,) protagoniştii sînit î n d r u m a ţ i d c r e g i z o r — n u fără u n subţire d a r i r e z i s t i b i l u m o r — să s c o b i e c t i v e z e , d i n s f e r t î n s f e r t d e o r ă , şi să î n d r e p t e ( l a o b ă l a i e d e g o n g din culise) acele u n u i ceasornic bătrinesc, o p r i t e i n l o c . ( P e n t r u că n i c i d e z b a t e r e a , o r i ­ eît d e pasionantă, n u poale sta locului, s m u l s ă c l i n s t r i n s o a r c a şi c o n d i ţ i o n ă r i l e : t i m ­ p u l u i ) . A c e a s t ă d i s t a n ţ a r e d i v u l g ă , d i n altă perspectivă, s u b s t r a t u l s u b t i l d e r i z o r i u , deci c o m i c , a l s i t u a ţ i e i d r a m a t i c e d i n lntr-o sin­ gură scară şi s o l i c i t ă s p e c t a t o r u l u i a-şi e x e r ­ c i t a a t e n ţ i a n u atît a s u p r a aspectelor care p u n , cît a s u p r a acadora c a r e r e z o l v ă proble­ matica existenţială a personajelor. I n aceste condiţiuni, scena e golită d c m o ­ b i l i e r şi r e c u z i t ă d i v e r s i o n i s t e ; c săracă — o m ă s u ţ ă , un f o t o l i u , d o u ă , t r e i s c a u n e , o fereastră ' a r e dă, mascată, spre u n oţetar v e ş t e d , m a i p u ţ i n s p r e o g r ă d i n ă şi... a c e l ceas b ă t r i n e s c l a c a r e , c î n d şi c î n d , î n p r a ­ g u l secvenţelor cruciale, u n u l s a u a l t u l d i n e r o i se d u c e să „ î n d r e p t e " t i m p u l . 0 t e n t ă masivă cenuşie acoperă scena. D a r t o t u l i n ­ s p i r ă şi r e s p i r ă aerul unui interior curai, p a t i n a t şi d e t i m p şi d e m o d e s t i e , copleşit d a r n u prăbuşit d c p o v a r a u n e i vieţi rutinicre. (Scenograf, V i r g i l Miloia). A c ţ i u n e a propriu zisă — d c e f i c i e n ţ ă v i ­ z u a l ă — este şi e a c a şi i n e x i s t e n t ă . Se v i n e , sc p l e a c ă , u n a c t o r se a ş e a z ă , a l t a c t o r se ridică ; g e s t u r i l e sînt şi e l e m i n i m e , sărace de i n u t i l e ambiţii h i s t r i o n i c e Totuşi, spec­ t a c o l d e d e z b a t e r e , n u s î n t e m î n faţa u n e i structuri p u r conversaţionale 0 strînsă şi statornică tensiune — iscată d i n dramatis­ mul ciocnirii dc idei (acestea însoţite, d u ­ blate, întregite, d e m o n s t r a t e d c t e m p e r a m e n t e , de atitudini, de forme d i v e r s e a l e lansării şi susţinerii a r g u m e n t e l o r ) — s l ă p î n e ş t e s.ala de-a l u n g u l c e l o r d o u ă o r e cît d u r e a z ă şi drama şi s p e c t a c o l u l . E drept, interpreţii centrali compun. Fabian Fcrcnc, u n Marcu O n o f r e i adus m a i puţin d e a n i decît d c p r o ­ pria l u i problemă ; R a j h o n a Adam (Petre O n o f r e i ) , c a r c - ş i joacă p r o p r i a - ş i v î r s t ă , (ceea c e e, l a o a d i c ă , o c o m p o z i ţ i e n e s p u s d e

a n e v o i o a s ă ) , c u d e g a j a r e şi m u l t b u n s i m ţ . in momentele lui explozive ; Bertalan M a g d a , o f o a r t e l a c a acasă, m a m ă d c f a m i l i e , c u d i s c r e t ă a s p r i m e a m b i g u ă faţă d c t r e c u t ; în sfîrşit, d u r n u c e l d i n u r i n ă , S i n k a K a roly, care-şi inhibă, poate, pentru întâia oară i n c a r i e r a l u i , m a r c a zestre d e c u c e r i ­ t o r în c a r e e x c e l e a z ă , p e n t r u a î m p r u m u t a l u i George: O n i g a , s u b o mască încărunţită şi b r ă z d a t ă d e i n t e m p e r i i l e vieţii, o nebă­ n u i t ă f o r ţ ă d c c o n v i n g e r e şi o n u m a i p u ţ i n n e h ă n u i l ă forţă d e a t r a c ţ i e p e r s o n a l ă . A f o s l aici, la Timişoara, e l , „omul spectacolului". Al unui spectacol sărac în a p a r a t u r ă , d a r b o g a t în v i a ţ ă , î n o a m e n i , — c u t o a t e că deliberat, b o g a t în i d e i . S a u t o c m a i p e n t r u că...

Florin Tornea

Teatrul Gluleştl

CINE UCIDE DRAGOSTEA?
de Petru Vlntllă
Sînt c î t e v a t e a t r e c a r e , i n t u i n d p o s i b i l i t a ­ tea u n o r b u n e spectacole d e atmosferă, d e investigaţie realistă într-un s t r a t d e a u t e n t i ­ c i t a t e s o c i a l ă şi u m a n ă , u r m ă r e s c c u a t e n ţ i e .şi c u s o l i c i t u d i n e p i e s e l e l u i P e t r u V i n t i l ă ; p r i n t r e e l e c şi T e a t r u l G i u l c ş t i . D u p ă Casa tare a fugit pc uşă, p a r a l e l cu Festivalul d r a m a t u r g i e i r o m â n e ş t i , s-a r e p r e z e n t a t a c i şi u r m ă t o a r e a s a s c r i e r e , Cine ucide dragostea ? ( I n treacăt f i e z i s , acest a u t o r n-are bossa t i t l u r i l o r . . . ) A ş a c u m s-a r e m a r c a t î n c r o n i c a textului publicată c u p r i l e j u l p r e m i e r e i p e ţară ( „ T e a t r u l " , n r . 11/73), cele două s c r i e r i sînt u n i t e p r i n plasma aceleiaşi experienţe de viaţă ; preocupările s c r i i t o r u l u i p a r să configureze u n ciclu dedicat provinciei ro­ m â n e ş t i b ă n ă ţ e n e , î n a n i i d e r ă s c r u c e î n caTe u n clasic „mediu î n c h i s " t i n d e 6ă s e d e s ­ c h i d ă , să se t r a n s f o r m e , să i n t r e î n m a r e l e circuit vital a l p o p o r u l u i . C a şi î n Casa care..., u n c o m u n i s t c ă u t a t d e S i g u r a n ţ ă se refugiază într-o f a m i l i e m i c burgheză ; d e

www.cimec.ro

73.

Atena Demctriad Zamfirescu (Zcno)

(Zenovia)

şi

Florin

( l . i l a aceasta, c l n u e d o a r o prezenţă pasa­ geră, influenţa l u i e hotărîloaro ; de a l t f e l , însăşi f a m i l i a respectivă a r c altă a t i t u d i n e faţă de existenţă. S p o n t a n , pc t e m e i u l s e n t i ­ m e n t u l u i p a t r i o t i c , a l gîndirii sănătoase, a l r e f l e x u l u i d e d e m n i t a t e naţională şi umană, opţiunile m e m b r i l o r ei c o n v e r g spre mişca­ rea .antifascistă ; aşa încît, în m o m e n t u l d e c i ­ s i v , sc regăsesc alături, în aceeaşi luptă şi i n aceeaşi v i c t o r i e (obţinută, insă, c a m uşor, c a m d e c l a r a t i v , fără ca a u t o r u l să Ic ceară p r e a m u l t e e f o r t u r i şi s a c r i f i c i i ) . Cu o e x ­ cepţie — u n c h i u l Caius, i n t e l e c t u a l p l i n d c ezitări, c o n f o r m i s t şi d i s p u s l a c o m p r o m i s u r i , p a t r o n d c gazetă, cochet îmi c u Siguranţa şi îngăduindu-şi l u x u l u n o r m e m o r i i protesta­ t a r e ; s-o recunoaştem, acesta c, d i n păcate, personajul r e a l i s t al d r a m e i , ceilalţi fiind, b u n i o r i răi, s i m p l e c r o q u i s - u r i . R a p o r t cc se reflectă, tel-quel, în spectacol, d o m i n a t c u a u t o r i t a t e de Corado Negreanu, A c t o r u l s-a simţit în l a r g u l său, c h i a r s-a răsfăţat. în r o l , a t e u u i n d u - i „părţile n e g a t i v e " , dăruindu-i o şansă de u m a n i z a r e în p l u s , impulsuri de g e n e r o z i t a t e , o omnsecădenie funciară, deghizată s u b aparenţele insului morocănos, u r s u z . Şi a făcut-o fără o s t e n t a ­ ţie, c u u n f a r m e c r a r , c u o tuşă d c u m o r , ce reprezintă, la d r e p t v o r b i n d , atîta cită c, şansa s p e c t a c o l u l u i . Care, a l t f e l , sc r e s i m t e foarte serios d e pe u r m a absenţei u n e i r e g i i a c t i v e : t i m p u l trece g r e u , c u p o t i c n e l i , c u s i n c o p e , u n e l e scene sînt r e z o l v a t e c u o stîngăcic p e care şi-o m a i p o t îngădui d o a r formaţiile de a m a t o r i . Situaţie d e m i r a r e într-un t e a t r u ca G i u leştiul, c a r e a r e ambiţia şi putinţa u n o r montări prestigioase şi c a r e d i s p u n e d c r e g i ­ z o r i profesionişti atît d c serioşi... S e m n a t a r u l acestui c o m p a r t i m e n t al creaţiei, S t e l i a n M i hăilcscu, p a r e să se f i mulţumit c u o funcţie m a i degrabă tehnică, indicând a c t o r i l o r i n ­ trări, ieşiri, g r u p a j e , m i c i acţiuni fizice ; d a r n u i-a a j u t a t să desluşească l u m e a p e r s o n a ­ j e l o r , să-şi aducă p r o p r i a experienţă în s p r i ­ jinul acestora. D r e p t care, comportamentul l o r p s i h i c c sărac, s c h e m a t i c , c h i a r dacă u n i i se m a i descurcă d i n r e z e r v a d a r u r i l o r n a t u ­ rale ; I u l i a n .Xecşulescu. d c pildă, apelînd Ia ştiuta l u i prestanţă, F l o r i n Z a m f i r e s c u , la prospeţimea şi c a n d o a r e a juvenilă. Şt. M i h ă i -

Şt. Mihâilescu-Brăila (Varliadis) rado Negreanu (Unchiul Caius)

şi Co­

www.cimec.ro

l e s e u - H r ă i l a , l a i n f a i l i b i l u l său a p l o m b c o m i c . Dovadă că a c t o r i i n u sînt l a p r o p r i u l l o r n i v e l , p r e z e n t a ştearsă a u n e i a c t r i ţ e î n t o t ­ d e a u n a atît d e sigură p e s i n e c a O l g a B u ­ c ă t a r i i , .aerul s t i n j e n i t a l Atenei Demctriad, .atît d e f i n ă , d c nuanţată î n Slmbătă la Veritas. Altora, ca Lucia C r i s t i a n s a u Se•baslian Badovici, l i se p o a t e reproşa m a i m u l t ; în v r e m e c c l u i C o n s t a n t i n G h e o r g h i u şi l u i S a b i n Eăgără.şan, dacă n u l i sc p o a t e reproşa nimic, nici n u l i se poate aduce v r e o laudă...
:

D e c o r u l S a n d e i M u ş a l e s c u s-a d o r i t d e s u e t , şi î n t r - a d e v ă r este, în m o d c o r e c t , e x a c t , d o ­ c u m e n t a r ; d a r , n u ştiu c u m , a aglomerat alîta desuetudine, încît e în p r i m u l rînd urît, şi în a l d o i l e a rînd impersonal, f i lipseşte, i r e v o c a b i l , „sufletul c a s e i " , a c e l s u ­ flet c o t r ă i e ş t e în l u c r u r i l e d i n a m b i a n t a unei familii adevărate, unită printr-o f i ­ rească legătură de dragoste şi d e v o t a m e n t • r e c i p r o c , aşa c u m e s t e , f ă r ă î n d o i a l ă , f a m i l i a acestei piese.

I. P.

p r i u , teatralitatea interioară, p a t e t i s m u l c o n ­ ţinut în r e v e r b e r a ţ i i l e l i r i c e . D i f e r i t e l e l e c t u r i c a şi s p e c t a c o l e l e realizate p e a l t e scene *) a u r e l e v a t d i f i c u l t a t e a a d u ­ c e r i i i n s c e n ă a a c e s t u i „ p o e m s i n c o p a t des­ p r e eroism şi d e s p r e m o a r t e " , a a c e s t u i j o c dramatic d e t r e c e r e a l u n u i E r o u s p r e m o a r ­ te, celebrînd Viaţa. 0 dificultate izvorîtă d i n diversitatea procedeelor drama­ t i c e noi sau m a i v e c h i , d i n a m e s t e c u l coti­ d i a n u l u i «ai f a b u l o s u l , d i n î n c l i n a ţ i a a u t o r u l u i pentru m e t a f o r e , pentru s i m b o l u r i d i n vechile m i t u r i , d i ngustul l u iaplicat pentru straniu şi g r o t e s c u l v i o l e n t . U n i v e r s u l m ă r e ţ , d e t r a ­ g e d i e b a r o c ă , m o d e r n ă , .alcătuit d i n cele m a i Cotidiene gesturi d o v i a ţ ă r i d i c a t ă l a s i m b o l al piesei, i n t u i t teoretic d e r e g i z o r u l I o n O l ­ t e a n u (articolul său «lin c a i e t u l p r o g r a m d e ­ p u n e m ă r t u r i e în .acest s e n s ) , n u s-a m a t e ­ r i a l i z a t însă p r a c t i c c a atare, în scenă. I m a ­ g i n e a «le a n s a m b l u a m o n t ă r i i d e l a „ N o t t a r a " m ă r t u r i s e ş t e , în u n e l e ( f o a r t e p u ţ i n e ) m o m e n ­ te r e a l i z a t e , i n t e n ţ i a t r a n s p u n e r i i t e x t u l u i în¬ tr u n registru grav ; d a rlimbajul interiorizat, e p u r a t «Ic teatralismc şi c l a m ă r i p a t e t i c e , n - a a v u t siguranţa n e c e s a r ă , t r ă d î n d a p r o x i m a ţ i a acestei interpretări. M o n t a r e a o lipsită d e o

idee

fundamentală,

« l e o concluzie-mesaj,

Teatrul „C. I. Nottara"

PITICUL DIN GRADINA DE UARA
de D. R. Popescu
I n t r a , o a r e c u m în firea l u c r u r i l o r c a piesa l u i D . B . Popescu, Piticul din grădina dc vară, u n a d i n cele m a i f r u m o a s e , m a i d r a ­ m a t i c e şi m a i s e m n i f i c a t i v e s c r i e r i , i n s p i r a t e «lin r e a l i t ă ţ i l e « l e r ă s c r u c e a l e a n u l u i l!)Vi, să n u r ă m î n ă n u m a i u n b u n a l t e l e v i z i u n i i s a u a l u n o r c o l e c t i v e d i n ţară. Atracţia p e care, în mo«l firesc, a exerci¬ t a t-o acest poem închinat l u p t e i comunişti­ l o r , i d e i i d o l i b e r t a t e şi c r e d i n ţ e i î n O m , a¬ s u p r a t r u p e l o r h u c u r c ş t c u c s-a m a t e r i a l i z a t în opţiunea T e a t r u l u i „ N o t t a r a " . înscris o m a g i a l în cinstea celei d c a 3 0 - a aniversări a E l i b e ­ rării, m o m e n t u l confruntării a c e s t u i p o e m c u p u l d i c u l C a p i t a l e i , c u p r i n d e a în s i n e . d i m e n ­ s i u n i şi v a l o r i d e s i m b o l , p o e a r e însă — t r e ­ b u i e s-o s p u n e m « l e l a început — s p e c t a c o l u l în desfăşurarea s a , n u I c - a o n o r a t . V i n a a¬ p a r ţ i n e desigur r e g i e i c a r e n u a g ă s i t a c e a e h o i c stilistică în s t a r e să d e z v ă l u i e şi să p o ­ tenţeze acestei p a r t i t u r i o r i g i n a l e s p i r i t u l p r o ­

înălţată p e s t e text în zona s i m b o l u l u i , a semnificaţiilor generalizatoare. Văduvită de a u t e n t i c i t a t e , d e f i o r p o e t i c , «Io t r a g i s m , desfăşurîndu-se t e r n , i n e x p r e s i v , s u p ă r ă t o r d c m o ­ n o t o n şi d c s i m p l i s t , î n t r - o suită d e c l i ş e e - l i p şi i m p r e g n a t ă « l e i p o s t a z e - s t a m l a r d , verşiun<*a b u e u r o ş l e a n ă 11 - ; i putut e v i d e n ţ i a şi n i c i s t a ­ tornica valoarea t e x t u l u i , posibilităţile reale ale a c e s t u i c o l e c t i v . î n c a d r a t ă î n t r - u n decor a b s t r a c t , n e a v e n i t în c a z u l a c e s t u i t e x t , ( a r h . 'Teodora D i n u l o s c u ) c u tendinţe d e esenţializ a r e m o d e r n ă , clar p r o f u n d d e f i c i t a r e în p l a ­ n u l sugestiei, a l realizării, e u puţinele sale «letalii, a a t m o s f e r e i specifice, m o n t a r e a b u c u reşleană n u a i z b u t i i să s u g e r e z e d i m e n s i u ­ n i l e şi p r o f u n z i m e a d e i d e i a t a b l o u l u i i s t o ­ r i c , î n c a r e se î n f r u n t ă c u patos militant, în n u m e l e v i e ţ i i şi a l m o r ţ i i , d o u ă l u m i . D a c ă o p a r t e clin determinările şi î n t r u c h i p ă r i l e destinului tragic a l l u m i i bune şi d r e p t e , a piesei s-au valorificat t o t u ş i , p e sce­ n a <le l a „ N o t t a r a " , a c e a s t a se d a t o r e ş t e i n ­ t e r p r e t ă r i i s e n s i b i l e şi c o n v i n g ă t o a r e d a t e d e Elena A m a r i a B o g r o l u l u i p r i n c i p a l . Iz.bind u - s e însă şi e a d e m o d u l p r e a c o t i d i a n , m ă ­ r i i n t - r e a l i s t în e a r e a f o s t n e v o i t ă să j o a c e , această actriţă plină d e f a r m e c . înzestrată c u reală nobleţe scenică, n - a reuşit decît parţial să s u g e r e z e a d e v ă r u l e r o i n e i l u i I ) . B . P o ­ pescu. Celelalte i m a g i n i a l e umanităţii frus­ t r a t e , a l e solidarităţii s u r p r i n s e d e a u t o r în rîndul o a m e n i l o r «le l a m a r g i n e a vieţii, a u f o s t c u c o n v i n g e r e : p u n c t a t e dc: C r i s t i n a T a c o i . c a r e a r e a l i z a t c u v e r v ă şi d r a m a t i s m î n Z a m ­ b i l a o compoziţie o r g a n i c ă şi pitorească ( u n e ­ ori prea pitorească). Parourgînd eu multă dificultate d r u m u l spre ambiguitatea perso­ n a j u l u i , spre u n i v e r s u l poetic fabulos a l l u i

*)

..Teatrul"

nr.

5 şi

0/1974.

www.cimec.ro

75

Pasăre, I o n Popa n-a i z b u t i t întrutotul să ne s u g e r e z e ceea ce a r f i t r e b u i t să r e p r e z i n t e a r e s t personaj i n ambianţa metaforică a pie­ sei. A m reţinut a p o i e f o r t u r i l e M ă r i e i Gheorg h i u - S ă n i u ţ ă <le a m a r c a personalitatea ro­ bustă a S e v a s t i ţ e i . Dezolant d e săracă şi d e s u p e r f i c i a l ă , a a p ă r u t în v e r s i u n e a t l e l a „ N o t t a r a " , i m a g i ­ n e a s i n i s t r ă , t i p o l o g i a m o r b i d ă şi g r o l c s c ă a o p r e s i u n i i , redusă, i n m a s ă , l a o i n t e r p r e t a r e r u t i n i e r ă în c a r e a c t o r i i s-au mulţumit c u p r i m e l e soluţii cc l e - a u v e n i t l a î n d c m î n ă d i n recuzita d e p r i n d e r i l o r teatrale dc m u l t înve­ c h i t e , în c a r e p r e d o m i n a t e n d i n ţ a d e a r e a l i z a efecte „ t a r i " p r i n susţinerea r ă u t ă ţ i i c u i z ­ bucniri sălbatice e x t e r i o a r e , a cinismului afişat c u v i z i b i l e şi f a l s e g r i m a s e . E p ă c a t , p e n t r u că — aşa c u m a m v ă z u l c u toţii, p r i n prospectarea zăcămintelor de n a t u r ă b a l a d e s c - e l e g i a c ă , d e o p o t r i v ă p o e t i c e şi t r a g i c e , e r o i c e şi m i t i c e a l e p i e s e i , a l t e t e a t r e a u r e a l i z a t interpretări p e r s o n a l e de referinţă, spectacole p r o f u n d emoţionante, dc o r e m a r ­ c a b i l ă e x p r e s i v i t a t e şi p r o f o s i o n a l i l a t c .

raţiei i n t r a g i c e i n t î m p l ă r i p e t r e c u t e î n f r ă mîntutul s e c o l 1 8 , a i c i , î n î m p r e j u r i m i l e Ce­ tăţii S i b i u l u i , şi î n m u n ţ i i d i n „ m ă r g i n i m e a " imperiului babsburgilor. Romanul, „singula­ r i z a t în a n s a m b l u l l i t e r a t u r i i n o a s t r e i s t o r i c e p r i n capacitatea de-a aduce micro-istoria u n u i s a t d e c i o b a n i Ia O î n ă l ţ i m e d e s e m n i f i c a ţ i i echivalentă cu m i t u l " ( D a n Z a m f i r e s c u , p r e ­ faţă, e d . a I I 1-a, K d . M i n e r v a , B u c . PJ7a) n e p r e z i n t ă , î n t r - o frescă d c a m p l e p r o p o r ţ i i , z b a t e r i l e î n v e r ş u n a t e a l e u n e i o b ş t i d e păstori încercările l o r d c a se r o m â n i , „ V laşi n i i " . î m p o t r i v i „ u n i a ţ e i " , p e r f i d a a c ţ i u n e a Stăpînirii h n h s b u r g i e e de a deznaţionaliza p o p u ­ laţia românească prin convertire la c a t o l i ­ c i s m , şi c a r e c o i n c i d e şi c u s e v e r e p e r s e c u ţ i i e c o n o m i c e , p r i n t r e a l t e l e c u ..dăruirea" m u n ­ ţilor d i n j u r u l Cetăţii m a i m a r i l o r e i , c i o ­ banii fiind siliţi să p l ă t e a s c ă dijme grelepentru păşunile strămoşilor. Obştea rezistă u n t i m p e u d i s p e r a r e , d a r în c e l e d i n u r m ă e silită să r e c u r g ă la soluţia d r a m a t i c ă a emigrării, a transmutării „în ţară", dincolo de munţi... C a r t e a , v i g u r o a s ă şi densă p l ă s m u i r e d o c u ­ mentată a u n i v e r s u l u i p a s t o r a l , s u r p r i n s în c l o c o t u l u n o r p u t e r n i c e contradicţii isloricosociale, adevărată monografie a unei lumi c i r c u m s c r i s e într-un p e r i m e t r u u n i c d e d r a m ă istorică, n a ţ i o n a l ă , sc pretează mult mai adecvat la o transpunere cinematografică, epicii arborescente din Plecarea Vlaşinilnr c o n v e n i n d u - i m a i degrabă t e h n i c a alternării p l a n u r i l o r şi a m o n t a j u l u i d e c î t r a m e l e şi r i g o r i l e u n e i dramatizări. Multe d i n dificultăţile „transplantului dc g e n " a u fost s u r m o n t a l e însă c u aplicaţie d e autoarea dramatizării, M ă r i a B r a t c i , a l cărei decupaj d r a m a t u r g i e se s t r ă d u i e să-şi arate fidelitatea faţă d c s t i l , a t m o s f e r ă şi liniile c o n v e r g e n t e ale r o m a n u l u i . A r e z u l t a t Munţii. piesă c u a m b i ţ i i d e frescă, r e z u m a t d r a m a t i c concentrat a l etapelor conflict unic, c u o n u ­ m e r o a s ă g a l e r i e d e schiţe c a r a c t e r o l o g i c e , a l e căror l i n i i u n e o r i s c h e m a t i c e , apăsate de u n anumit, r i g o r i s m al simplificării, sînt com­ p e n s a t e d e p a t o s e t i c şi a u r ă j u s t i ţ i a r ă , c l e ­ mente care conferă lucrării un pronunţat caracter didactic. Dc altfel programarea în p r e m i e r ă a Munţilor l a S i b i u , în e a d r t d f e s t i ­ valului tradiţional d e vară, „Cibinium", se c u v i n e apreciată în p r i m u l rînd p r i n forţa d e r a d i a ţ i e a t e m e i în r î n d u r i l e publicului l o c a l n i c şi a t i n e r e t u l u i îndeosebi, interesat de evocarea scenică a u n o r întîmplări şi e p i s o a d e reale d i n viaţa străbunilor. P e n t r u realizarea spectacolului, teatrul a apelat la s e r v i c i i l e r e p u t a t e i regizoare; M a r i e t t a Sad o v a , p r i n t r - o c o i n c i d e n ţ ă n u î n t â m p l ă t o a r e , şi e a , ca şi a u t o a r e a r o m a n u l u i , ca şi c e a a d r a ­ matizării, f i i n d d e p r i n p a r t e a l o c u l u i , adică „mărginence". Amănuntul n u c lipsit de i m ­ portanţă, fiindcă în s p e c t a c o l u l Munţii seresimte limpede implicarea sufletească, d i ­ rectă a r e a l i z a t o a r e l o r sale, deopotrivă c u ­ noscătoare ale p e i s a j u l u i s o c i o - p s i h o l o g i c şi e t n o g r a f i c ; după c u m carenţele montării pe-

Valeria Ducea

Teatrul de Stat din Sibiu

MUNŢII
de Măria Bratei
Se m a n i f e s t ă l a t e a t r u l c l i n S i b i u o p r e o ­ c u p a r e m a i v e c h e , d a r statornică p e n t r u v i n spectacol de u n a n u m e t i p , cel i n s p i r a t de e p o s u l p o p u l a r c u rădăcini adînci în i s t o r i c şi m i t , p e n t r u r e p r e z e n t a ţ i i l e ce-şi caută s u r s a şi s p r i j i n u l î n l i t e r a t u r a şi i s t o r i a d r a m a t i c ă a T r a n s i l v a n i e i ; această t e m e i n i c ă p r e o c u p a r e s-a c o n v e r t i t d e - a l u n g u l t i m p u l u i î n m o n t ă r i scăldate într-o pronunţată ambianţă regio­ nală, d a r n u l i p s i t e de forţă de generalizare şi i n t e r e s n a ţ i o n a l , m o n t ă r i c a r e p o t j a l o n a p u n c t e d e referinţă în i s t o r i a scenei sibiene, printre a l t e l e Impărătiţa lui Machidon, în r e g i a r e g r e t a t u l u i - R a d u S t a n c a , Stana după A g î r b i c e a n u , s p e c t a c o l e d e p i t o r e a s c ă şi t o t ­ odată substanţială culoare etnografică. In această t e n d i n ţ ă „ d e p r o f i l " , se î n s c r i e şi i n i ­ ţiativa reprezentării u n e i dramatizări după r o m a n u l I o a n e i P o s t e l n i c u , Plecarea Vlaşinilor, carte elogios şi u n a n i m a p r e c i a t ă de c r i t i c a l i t e r a r ă , şi c a r e îşi a r e i z v o r u l i n s p i ­

76

www.cimec.ro

Priveghiul

baciului

ucis.

Scenă

colectivă.

p l a n u l realizării estetice, n i omogenităţii sti­ listica-, sînL v i z i b i l c o n t r a b a l a n s a t e ele o a n u ­ mită n o s t a l g i c : faţă <lc t r e c u t e „ s e r b ă r i ele f a m i l i e " , s p o n t a n t r a n s f o r m a t e în serbări p a r ticipalorii. Montarea, puternic marcată de s t i l u l p a r t i c u l a r a l r e g i z o a r e i , a z i decană d c v î r s t ă a t e a t r u l u i n o s t r u , se r e s i m t e şi d e blocajele u n o r v i z i u n i tradiţionaliste, de u n • c a r a c t e r i s t i c l e a l r a l i s m r e t o r i c şi t e n d i n ţ ă d c i l u s t r a t i v i s m . S-au o b t u r a i astfel d i s p o n i b i l i ­ tăţile spre u n joc de sinceră şi naturală trăire emoţională, c u petele u n o r clişee d c • c o m p o r t a m e n t p o p u l i s l , apăsat, sfătos şi eai u n e l e c o m p o z i ţ i i d c g r u p , ele u n m a n i h e i s m forţat, n a i v e prin îngroşare caracterologică. I m p r e c i s ă î n i n t e n ţ i i n i s-a p ă r u t şi s c e n o ­ g r a f i a semnală dc r e p u t a t u l scenograf E r w i n K u l l l c r , c u n o s c u t îndeobşte ca u n d e c o r a t o r d e g u s t şi a u t o r i t a t e . I n d o r i n ţ a l e g i t i m ă d o a c i u d a d e t a l i u l n a t u r a l i s t , a r t i f i c i o s u l tea­ t r a l , şi d c a g ă s i o s o l u ţ i e p e n t r u e v o c a r e a c a d r u l u i natural a l munţilor, K u t l l c r a ape­ lat la f o t o g r a f i a mărită, aducînd în c a d r u i m a g i n e a K o d a e h r o m e a l h - n o g r u a u n e i stîne, a c a s e i o b ş t i i , şi c h i a r a l ă t u r i d e g h i z d u r i d e Tîntînă şi st îl p i s p e o i f i c i ele p r i d v o r şi p o r ţ i din Săliştea S i b i u l u i , i m a g i n e a u n o r i n t e r i ­

oare de d o c u m e n t a r e etnografică, păretarelo, l a v i ţ e l e , s t r a i ţ e l e şi c e r a m i c a r e s p e c t i v ă , c a u n i m e n s a l b u m elin e d i t u r a p e n t r u t u r i s m . C o m b i n a r e a acestor imense cartoane foto u n i ­ dimensionale c u elemente d e recuzită arti­ z a n a l ă a c r e a t o stânjenitoare i m p r e s i e de neconcordanţă. D i n c o l o d e n e a j u n s u r i l e sale, c a r e ţin d c l i m i t e l e u n e i v i z i u n i t e a t r a l e d e ­ păşite, m o n t a r e a a i m p u s cîteva momente d r a m a t i c e n o t a b i l e , în c a r e respiră u n a n u ­ m i t suflu r a p s o d i c , distingîndu-se m a i ales t a b l o i d j u d e c ă ţ i i obşteşti, m o m e n t e l e d e răs­ c r u c e a l e o b ş t i i , e p i s o d u l p r i v e g h i u l u i şi c e l a l întoarcerii d i n temniţă a b a c i u l u i Alexa, căpetenia Vlaşinilor. D e a l t f e l , în mişcarea scenelor de masă, în desenarea „sufletului c o l e c t i v " , ce r e s p i r ă d i n m u l t i t u d i n e a perso­ n a j e l o r , s p e c t a c o l u l i z b u t e ş t e să f i e m a i c o n ­ v i n g ă t o r , d e c î t în m o m e n t e l e s a l e d e i n d i v i ­ d u a l i z a r e , d e scene „ t a r i " d e c o n f l i c t , în c e n ­ trul cărora stă p e r s o n a j u l negativ Nicolae B r n n g a , trădătorul obştii, c i o b a n u l c a r e se v i n d e p e n t r u h a i n Cetăţii şi i n s t r u m e n t u l u i ei d e o p r e s i u n e , locotenentul Janek. Inter­ preţii a c e s t o r d o u ă p e r s o n a j e n e g a t i v e , O v i d i u S t o i c i i iţă ( B r a n g n ) şi I o n B u l e a n d r ă (Janek) a u p r a c t i c a t u n joc excesiv de gros, carica-

www.cimec.ro

77

lural aproape, în t o n u r i l i p s i t e d e nuanţe, j o c care a c o n t r i b u i t m a s i v l a scăderea v a l o ­ rilor conflictuale şi la anularea tensiunii dramatice. D i n extrem de numeroasa distribu­ ţie, s - a u r e m a r c a t : M i r c e a H î n d o r e a n u , g r a v , p o n d e r a t şi c r e d i b i l î n s t a t u r a şi p o s t u r a d e căpetenie a păstorilor ( b a c i u l A l e x a ) , Costcl Rădulescu (moş Stănilă), A v r a m B e s o i u (Prăcbiţan), a m b i i secondîndu-1 c u reţinere şi g r a v i t a t e scenică. U n g r u p n e g a t i v , a l c o n s i ­ l i e r i l o r Cetăţii, c d e s e n a t c u e f o r t u r i acide de Nae-Eloca Acilcni, Constantin Stăncscu, M a r i u s N i ţ ă şi N i c u N i c u l e s c u . B ă c i ţ e l e s - a u mişcat c a u n c o l o r a t p e r s o n a j colectiv, cu a j u t o r u l actriţelor L i v i a B a b a , D o i n a A l e x e Popescu, Geraldina Basarab, E m i l i a Porojan, şi S t e l i n a Stoicovici ; dintre rolurile femi­ nine de p r i m - p l a n , detaşîndu-sc Manuela Marinescu-Codrat (Iştina), p r i n t r - u n registru s o b r u şi c o n c e n t r a r e interioară, în contrast cu artificialitatea comportamentului Danei B o l i n t i n e a n u ( S a l o m i e ) , pcrson.aj care a fost e v i d e n t îndrumat spre o compoziţie de u n teatralism strident.

p u n e „ b i c i u i r e a n ă r a v u r i l o r r e l e şi a r i d i c o ­ l e l o r societăţii", d e c i a u n u i t e a t r u p r i n esen­ ţă p o l i t i c , cît şi p e n t r u i n v i t a ţ i a pe caret e x t u l o face spre desfăşurarea unei vaste g a m e de inspiraţie rcgizornl-sccnografică. E u t i l să î n c e p e m o u s p a ţ i u l d e j o c ( r e ­ prezentaţia d i n B e r c e n i ) : d e c o r u l a fost a n ­ c o r a t î n t r e c î ţ i v a a r b o r i ( e u c n r e făcea c o r p . c o m u n şi c a r e d e v e n e a u e l e m e n t e scenice în tabloul d i n pădure), sub cerul devorat natu­ r a l într-o n o a p t e albastră de A u g u s t , ca o pictură naivă. S p e c t a t o r i i a u fost invitaţi p e p a j i ş t e a d i n c u r t e a u n e i şcoli şi a i c i , p o f t i ţ i să i a l o c p e roţile — deşeuri — ale unor camioane, î n t r - o frăţească a m b i a n t ă . A c t o r i i a u d e s c i n s d i n căruţa l o r fa se c e t i „ S e t r a " ) , a p o i , î n a l a i c a r n a v a l e s c , şi-au f ă c u t i n t r a r e a î n scenă. P i e s a , î n t r - o r e d u c ţ i e a b s o l u t n e c e ­ sară, operată d c r e g i z o a r e , c u f i n e ţ e şi în lumina „caietului de spectacol" şi-a p ă s t r a t coordonatele, atmosfera, t i p u r i l e , c u scăderi a l e efectelor d r a m a t i c e în f i n a l u l părţii a I - a şi l a î n c e p u t u l c e l e i d e a I l - a , şi, p o a t e c u l u n g i m i în u n e l e s c h i m b u r i d e replică. Reprezentaţia e s u r p r i n z ă t o a r e , u n i c a t p r i n f o r m u l a p r o p u s ă , a m b i ţ i o a s ă şi fără reticenţe,, b i r u i t o a r e în cele m a i m u l t e l a t u r i a l e c o m ­ ponentelor sale. „Forţa sa d e a t a c " , şocul c u care esle întâmpinat s p e c t a t o r u l e s t e a¬ cela a l l i m b a j u l u i scenic, a l p l a s t i c i i , a l e x ­ presiei c o r p o r a l e a interpreţilor. în c o l e c t i v u l T e a t r u l u i „ Ţ ă n d ă r i r ă " n u sînt m u l ţ i i n t e r p r e ţ i de teatru (Brînduşa Zaiţa-Silvestru e u n a d i n excepţii) şi totuşi regizoarea Margareta Ni­ culescu şi-a folosii păpuşarii solicitîndu-le «latele u n o r a c t o r i t o t a l i , o u s a r c i n i complexe d e j o c , d e l.a p r e c i z i a r i g u r o a s ă a m î n u i r i i păpuşăreşti, la p n n t o m i m ă , acrobaţie si e¬ fect grotesc-clovnesc. Aici, decorul vorbeşte elocvent, iar masca e nu „număr", n u . n u în s i n e c i o trăsătură d e p e n e l e a r e se a d a u ­ gă c a r a c t e r e l o r , situaţiilor scenice, fiorului p o e t i c , declanşîinl rîsul, p r i n sute d e a m ă n u n t e surprinzătoare, prin redescoperirea, de fie­ c a r e d a t ă , în c l e m e n t u l s c e n o g r a f i c , a unor a l t e t r u c u r i , a u n o r n o i „ p o a n t e " , f i e că e v o r b a de u n d e c o r d e c u p a b i l sau de c o r p u l unui zmeu-balaur. Tei, p ă p u ş a r u l ambulant, eu r a c l a de păpuşi, d i n c o l o u n . . s e m n " g r a ­ f i c , i c i u n l ă u t a r . . v i u " ( p o a l e c e l m a i puţin încorporat s p e c t a c o l u l u i ) , d i n c o l o parodia la adresa f e e r i e i , făcută c u sinceră convingere şi n u d e c l a r a t i v . A m e s t e c de s t i l u r i ? P o a l e , d a r într-o i n f u ­ zie o r g a n i c ă , a m e ţ i t o a r e , în s t i l u l teatrului atît d e a p l a u d a t a z i în l u m e „Bread n n d p u p p o t " . P e această c a n a v a c o l o r a t ă , sînt b r o ­ d a t e în r e l i e f , direcţiile s a t i r i c e a l e t e x t u l u i , amnlificate prin m a s c ă şi c o s t u m , d e c o r şi lumini (scenografia Ella Conovici şi M i o a r a Buescu). Spectacolul .acesta i n s o l i t pe paleta esti­ v a l ă , e t o t o d a t ă şi u n e x c e l e n t e x e r c i ţ i u şi o dovadă a potenţialului atît d c d i v e r s i f i c a b i l a l u n u i c o l e c t i v c a r e e u n t e a t r u .ade­ vărat. Alături de Brînduşa-Zaiţa Silvestru, s p i r i t u a l ă şi „ p o p o r a n ă " , colorată şi i n i m o a s ă .

Mira losif

Teatrul „Ţăndărică"

• SÎNZIANA Şl PEPELEA
de Vasile Alecsandri
într-unui d i n n u m e r e l e t r e c u t e ale acestei reviste Margareta .Niculescu mărturisea că a r t a modernă a t e a t r u l u i de păpuşi e tea­ tru total : ea p r o p u n e a s p e c t a t o r u l u i o i m a ­ g i n e sintetică, încorporînd p l a s t i c a , mişcarea, l u m i n a , m u z i c a , v o c i l e , cele m a i d i v e r s e for­ m e d e tuşare a i n t e l i g e n t e i şi s e n s i b i l i t ă ţ i i . P ă p u ş a n u m a i e e l e m e n t u l u n i c , s e m n u l a¬ n i m a t p r o i e c t a t pe u n e c r a n a l b . c i aparţine u n u i m i c u n i v e r s a r t i s t i c ce t i n d e s p r e c o e ­ r e n ţ ă şi i n t e g r a l i t a t e , c o m u n i c î n d prin uni­ tatea c o m p o n e n t e l o r sale". Şi iată, g î n d u r i l e r e g i z o a r e i e x p r i m a t e c o n ­ c r e t , în c a r n e a şi s î n g e l e s p e c t a c o l u l u i i t i n e ­ r a n t Sînziaua şi Pepelea. E cea d e a d o u a s t a g i u n e t e a t r a l ă în c a r e „ Ţ ă n d ă r i c ă " î n c e a r c ă o formă substanţială d o p a r t i c i p a r e , p r i n t r - u n a c i a r t i s t i c şi n u o p r e z e n t ă a d - h o e . A fost a l e s t e x t u l l u i V a s i l e A l e c s a n d r i atît d a t o r i t ă v a l e n ţ e l o r s a l e s a t i r i c e d e t e a t r u ee-şi pro­

78

www.cimec.ro

n e - a m întîlnit c u u n Pepelea în i n t e r p r e t a r e a s u r p r i n z ă t o a r e , n o s t i m ă şi p i p ă r a t ă o Andea Călugăreanu, flăcău durduliu, cu nuri dar şi c u h a z . ( R o l u l a f o s t p r e l u a t d e I ) . F u r d u i , c a r e 1-a m a i j u c a t c î n d v a p e P e p e l e a c u u n c o p i o s u m o r d e s e v ă ţ ă r ă n e a s c ă şi o p r e c i s ă ştiinţă a e f e c t e l o r d e c o m e d i e ) . M u z i c a rafi­ nată a l u i Ş t e f a n Z o r z o r n u a a v u t însă, d i n păcate, n i c i r i t m u l n i c i m e l o d i c i t a t o a u n e i re­ prezentaţii p o p u l a r e . Să p o m e n i m a i c i n u m e l e u n o r entuziaşti şi m u l t s o l i c i t a ţ i i n t e r p r e ţ i : V a l e r i u Simion (eu o m a r c d ă r u i r e şi p a s i u n e ) , M i h a i P r u j i n s k i şi C o s t e l P o p o v i c i (două măşti memo­ r a b i l e ) , J u s t i n G r a d , u n î m p ă r a t c o p i o s , I/a­ u r a I o n e s c u , Ştefan Săndulescu, G h . Fundă­ tură, M c l a n i a T o m a , V a l e n t i n a R o m a n , C r i s tina Popovici, Mariana Rîrnniceanu, Sonia ( î i b a c a şi r e l i e f u l u n o r v o c i : I o n L u c i a n , Huria Căciuleseu, Nae Roman, Mihăilescu B r ă i l a şi J o r j V o i c u . N u m e l e Mihaelei Atan a s i u e t o t d e a u n a u n „certificat de garanţie" p e n t r u coregrafie».

t u r a narativă obişnuită a b a s m u l u i de acest t i p ( v i t e a z u l c a r e sc r i d i c ă în a p ă r a r e a celor năpăstuiţi d e o u r g i e , l u p t a l u i c u m o n s t r u l etc.) c u a n u m i t e e l e m e n t e d e legendă, a u t o h ­ t o n e , i n t e g r î n d u - l e u n u i p o e m a l e g o r i c c a r e să p ă s t r e z e şi u n e l e r e z o n a n ţ e d c f o l c l o r r o m â ­ n e s c . I n t e n ţ i a e î n d e p l i n i t ă , însă n u m a i p î n ă l a u n a n u m i t p u n c t ; căci t o a t e a c e s t e a e x i s t ă , d a r n u alcătuiesc u n a l i a j , c i u n m o z a i c , a l e cărui c o m p o n e n t e r ă m î n d i s t i n c t e , r e e o g n o s c i b i l e c a a t a r e . P e d e o p a r t e , sînt p e r s o n n j e l e m e t a f o r ă , t r a t a t e î n t r - o m o d a l i t a t e l i t e r a r ă a¬ p a r t e , c a m livrescă ; p e de a l t a , animalele, i m a g i n e c l a r ă , accesibilă c o p i i l o r , ncrczolvate a r t i s t i c , c o n v e n ţ i o n a l e , n e u t r e în a c ţ i u n e . I n sfîrşit, Domnul plaiurilor, Domnita, Bobul, Căpcăunul, n u ies d i n s t e r e o t i p u l funcţiilor d r a m a t i c e tradiţionale. U n a n u m i t s u f l u l i r i c , g e n e r o s , p l u t e ş t e totuşi p e s t e a c e a s t ă a l c ă t u i ­ re, încălzind-o. Dificultăţi cele nării. zoarea pe care aproape Cununi să i n s u r m o n t a b i l e sînt soarelui realizeze s-a dorit întregului sensul le ridică montarea, străduit energie, de însă însce­ regi­ să le drama­

Invitată Cătălina mişcare.

Buzoianu In

Alecu Popovici

e s t o m p e z e insuflînd tism, o

regizoare, surprinză­ „Ţăndări­

m u z i c a s e m n a t ă d e C o r n e l i u C e z a r construieşte „lume o sonoră" cum cu accente s-a dure, la toare. că", de Ellei Aşa încetăţenit, în

veritabilă

tradiţie, p l a s t i c a al au fel „în elar a Mioarei uncie ele

e aceea c a r e decorul-suită păpuşile umor altele

stabileşte t o n a l i t a t e a . E v o l u î n d

• CUNUNA SOARELUI
de Nela Sfroescu
Căuitînd o m o d a l i t a t e p r o p r i e d e a p a r t i c i p a la sărbătoarea pe care t e a t r u l românesc a d e d i c a t - o c e l e i ele a M()-a a n i v e r s ă r i , T e a t r u l „ Ţ ă n d ă r i c ă " a m o n t a t . . b a s m u l v i t e j e s c " Cu­ nuna soarelui ele N e l a S t r o e s c u . A l e g e r e m e ­ r i t o r i e — căci b a s m u l e' a n i m a l ele o sinceră v i b r a ţ i e p a t r i o t i c ă şi aspiră s p r e o d e c a n t a r e p o e t i c ă a m e s a j u l u i . IV. u n l ă r î m s e n i n şi b i n e c u v â n t a t , u n d e o a m e n i i îşi l u c r e a z ă paş­ n i c lie>lda şi u n e l e h o r e s c fe'te şi d ă n ţ u i e s c fe­ c i o r i , năvăleşte, l a c o m şi p u s t i i t o r , u n căp¬ căun. Ţoală suflarea ( c u m s p u n e p o e t u l : . . t o i co rnişoă-n t a r a a s t a . rîul, r a m u l " ) se uneşte c u p ă m î n t e n i i , s p r e a se î m p o t r i v i cotropi­ t o r u l u i : forţele n a t u r i i , p e r s o n i f i c a t e înlr-un fe-l eh" z î n e - i e l e , a n i m a l e l e p ă d u r i l o r . . . A r e l o c o înfruntare» c r î n e e n ă , D o m n i t a o elusă î n r o ­ b i e , d a r , aşa c u m se c u v i n e . D o m n u l pla­ iurilor î n v i n g e , şi l a sfîrşit e iarăşi pace. c î n t e c şi v o i e - b u n ă . A u t o a r e a a încercat o formulă d e o s e b i i de d i f i c i l ă , p r i n c a r e să t o p e a s c ă l a o l a l t ă s t r u c ­

perspective Conovici un şi e l

Buescu,

gratie, balaur

(Căpcăunul, mişeîndu-se zul ele, prea falia puţin

interminabil, îşi a r e h a ­
1

perspectivă", n u izbutesc textului.
1

l u i special), spaţiul ca o

să e v i t e ,

nicî nu

stilistică

Spectacolul

acoperă introduse: cestea potrivă,

dintre

peripeţiile ca

concrete, a¬

originale,

şi p a s a j e l e

p u r poetice ;

u n refren,

u n leii-motiv,

n u fac c o r p

comun

ou povestea ; d i m ­ Frumuseţea n u se proprio, difuzează l i se o p u loc. e, în Astfel, între­

fragmentează.

i n c a n t a t o r i e , a acestor pasaje, în s p e c t a c o l , no, c r e e a z ă cam încărcat

c i , în m o d p a r a d o x a l , o senzaţie de r o t i r e pe şi difuz, spectacolul

g u l său, r e l a t i v o b o s i t o r , g r e u Pe ginal, şi te anumite cu uneori. de am gloria porţiuni. prenecţin eleşi
1

do urmărit. el zona trăieşte, do In ori­

însă, în

un timbru

viguros, timielă. şi şi

refuzînd

dulce­ legenelă naş­ al

găriile ; o

m i t românesc, undă

ou ezitări,

emoţie

farmec. talentul

asemenea consacraţi distri­ Floren­ O

momente: regizoarei, care buţie tina fac

regăsii

puternic

şi m ă i e s t r i a

inînuitorilor citaţi

acestei • echipe ; d i n t r - o trebuie măcar Brînduşa Popovici, a fosl

numeroasă, Lenkisch, Ce>stel

Silvestru, Mihai P r u Valeriu Bălănuţă, Simiem. vocile unea*

jinschi, mari

plăcere aparte actori : mi tru.

să a s c u l t ă m

Loopoldin.a

I o n Ca râ­

I. P. 7£

www.cimec.ro

T u r
Teatrul Najional din laşi

si

R

c

• DONA ROSITA
de Federico Garcia Lorca

montaro realizată concomitent cu premiera b u c u r e ş t e a n ă a t e x t u l u i , n i se p r e z i n t ă ea u n excelent p r i l e j d e c o n f r u n t a r e plenară o u c o ­ l e c t i v u l a r t i s t i c a l e c ă r u i v i r t u ţ i (har şi s e r v i ­ t u t i , p o t e n t e şi r e a l i z ă r i , a c u m u l ă r i şi scăderi — S-au d e s e n a t l i m p e d e , e l o c v e n t .

u n a d i n t r e u l t i m e l e piese a l e Dona Rosita. lui Lorca (necunoscută pînă a c u m scenelor n o a s t r e ) delicată pagină d e poezie dramatică, scrisă s u b i m p e r i u l u n e i s u g e s t i i v e n i t e din­ s p r e p r i e t e n u l s c r i i t o r u l u i , .Jose M o r e n a V i i la, b i b l i o t e c a r u l P a l a t u l u i Regal d i n M a d r i d , eare descoperise într-un a n u a r b o t a n i c d i n sec. X V I I I d e s c r i p ţ i a rosei mut abile, tranda­ firul c u c i d o r i schimbătoare, după ceasurile z i l e i , a d e v e n i t , î n t r a n s c r i p ţ i a şi m e t a f o r a l u i I x j r c a , Dona Piosita, „fata bătrînă", sau „ l i m ­ b a j u l f l o r i l o r " , p o e m despre „Granada a n u l u i 1900, împărţit în f e l u r i t e grădini c u scene T u r n e u l T e a t r u l u i N a ţ i o n a l d i n Iaşi a a v u t d e c î n l e c şi d a n s " . P o e m a d e s p r e d e s t i n u l t r i s t l o c într-un. m o m e n t „fierbinte" a l stagiunii a l u n e i fecioare rămasă statornică întreagn-i buoureştene d i n a u g u s t , suprapunîndu-se pes­ v i a ţ ă , fată d e p r i m a - i i u b i r e a m ă g i t o a r e , răte desfăşurarea f e s t i v a l u l u i şi a l ă t u r î n d u - s e m î n e totuşi o s c r i e r e p e r i f e r i c ă în t e a t r u l p o e ­ a l t o r p r e m i e r e , pricină p e n t r u care n u s-a t u l u i s p a n i o l , o stanţă d c e r u p ţ i e l i r i c ă , g l o ­ b u c u r a t d e a t e n ţ i a p l e n a r ă a c r i t i c i i şi n i c i sată p e m a r g i n e a m a r i l o r s a l e d r a m e i z v o r î t e de analizele c u v e n i t e . E păcat, fiindcă a n ­ d i n acelaşi u n i v e r s a l c l a u s t r ă r i i . N - a m a v u t s a m b l u l ieşean lucrează deocamdată î n c o n ­ d i n p ă c a t e , p r i l e j u l să v e d e m Casa Bernardei diţii g r e l e , l i p s i t f i i n d î n acest a n d e f r u m o a ­ Alba ( p i e s e l e a u fost s c r i s e î n a p r o a p e a c e l a ş i s a l u i scenă şi sală ( î n r e n o v a r e ) , c o n d i ţ i i p e t i m p , a n u l 1935) m o n t a r e a Ancăi O v a n c z d e c a r e l e s u r m o n t e a z ă însă, c u b r a v u r ă şi se­ la Constanţa (o a l ă t u r a r e î n t î m p l ă t o a r c a d o u ă r i o z i t a t e , p r e z e n t î n d u - s e î n faţa o p i n i e i p u b l i c e opere de Lorca sau o programare voită?). şi c r i t i c e d i n C a p i t a l ă , c u u n afiş r e p e r t o r i a l C e r t este, însă, f a p t u l c ă Dona Rosita indică o i n t e r e s a n t , d e ţ i n u t ă c u l t u r a l ă şi a m b i ţ i i p r o ­ substanţială m a t u r i z a r e a i n s t r u m e n t e l o r sale fesionale. regizorale prin abordarea sigură, precisă, a Se v ă d e ş t e a i c i , î n a c e s t m a r e c e n t r u c u l ­ s p a ţ i u l u i s c e n i c , p r i n d e s e n a r e a fină a r e l a ţ i i ­ t u r a l d i n e s t u l ţării, o p r e o c u p a r e marcată l o r d i n t r e p e r s o n a j e şi o d o z a r e f e r m ă a a c ­ p e n t r u prospectarea unor ridicate valori l i ­ c e n t e l o r . Irizările t r a g i c o m i c e d i n t e x t a u că­ t e r a r e d i n m a r e l e r e p e r t o r i u n a ţ i o n a l şi u n i ­ p ă t a t o t r a n s p a r e n ţ ă scenică f l u i d ă ; s p e c t a c o ­ v e r s a l , o preferinţă controlată d e r i g o r i către l u l e v a p o r o s şi c o l o r a t , c o n s t r u i t c u a p l o m b , opera inedită, o p e r s o n a l i z a r e , dacă putem c u siguranţă, p e v a r i a t e r e g i s t r e a f e c t i v e , s u b ­ s p u n e aşa. a p r o g r a m u l u i d c p r e m i e r e . D o v a ­ o r d o n a t e u n e i tonalităţi m a j o r e : aceea a u n e i dă — s p e c t a c o l e l e d i n s t a g i u n i l e t r e c u t e , c a r e d i s t a n ţ a t e m e l a n c o l i i faţă d e i n e x o r a b i l a tre-< d i n c o l o d e o r i c e s c a r ă a v a l o r i l o r , Telalivă, şi cere a t i m p u l u i . L i r i s m u l c o n t e m p l a t i v e cen­ în c a z u l r e s p e c t i v , g e n e r a t o a r e d e f e r t i l e d i s ­ z u r a t c u u n u m o r f i n . interpretările a c t o r i ­ cuţii p r o f e s i o n a l e — a u i m p u s ediţiile p r i n ceşti m e n ţ i n u t e f i i n d c u stricteţe l a h o t a r u l c e p s a l e u n o r o p e r e s c e n i c e c a : Sfiala Ioana î n g u s t d a r p r e c i s a l j o c u l u i r e a l i s t c u tuşe a Abatoarelor d e B r e c h t . Istoria icroglifică burleşti, în s u b t i l c o n t r a s t c u c a l i g r a f i a s o m ­ d u p ă D i m i t r i c C a n t e m i r , Celestina dc Fernanp t u o s poetică a d e c o r u l u i . S c e n o g r a f i a semna­ d o d e R o j a s şi a c u m Dona Rosita de Garcia tă d e G e o r g e D o r o ş e n e o sc î n c a d r e a z ă î n L o r c a a l ă t u r i d e r a r r e p r e z e n t a t a Poveste de c a t e g o r i a a c e l o r d e c o r u r i ..de a t m o s f e r ă " , d e g a iarnă a l u i Shakespeare. I n c o n t e x t u l trecu­ j î n d o stare emoţională d i n nuanţata f o l o s i r e t e i s t a g i u n i î n c a r e , d i n m o t i v e f e l u r i t e şi n e - a u n e i p a l e t e monoeromatice. albe. culoare c o n e l u d e n t e . teatrele a u a p e l a t d e s t u l d e s p o ­ c a r e circulă a c u m . l a m o d ă f i i n d p r i n m u l t e r a d i c l a t e x t e l e m a r i i l i t e r a t u r i clasice, a p o r t u l spectacole. U n decor baroc alcătuit dintr-o p r o s p e c t i v a l N a ţ i o n a l u l u i i e ş e a n s e arată c u i m e n s ă c u p o l ă d e d a n i e l ă s i d e f i e , o seră d e atît m a i î m b u c u r ă t o r ; d i n c o l o d e aceste c o n ­ sticlă î n c e ţ o ş a t ă , sufocată d e g h i r l a n d e î n f l o ­ siderente, d e dinamică a t i t l u r i l o r d e c i r c u ­ r a t e şi t r i s t e . î n t r e a g a a m b i a n t ă c u l u m i n ă r i l e l a ţ i e , t u r n e u l i e ş e a n l a c a r e s e a d a u g ă şi s p e c ­ m a r i , o r n a t e şi g l a c i a l e , v ă l u r i l e d e h o r b o t ă şi t a c o l u l într-o singură scară de losif Naghiu, b r o d e r i e a l b ă , l u c r a t e p a r c ă în u m b r a m î n ă s l i -

• POVESTE DE IARNA
de Shakespeare

80

www.cimec.ro

r i l o r , evocă

o lume

moartă,

încremenită

par­

că sul) u n clopot de c r i s t a l , o lume artificială
şi apusă. Reprezentaţia sc joacă l a u n i s o n stilistic, f a p l c a m r a r . t r e b u i e să recunoaştem azi în c o l e c t i v u l ieşean, o c o l a b o r a r e subte­ rană, r e u n i n d a c t o r i şi actriţe de formaţie

complel

diferită. M a r c e l Finchelescu încheagă

o compoziţie pitoreasca d i n l r - o galerie cunos­ cută dc „hătrîni o r i g i n a l i " , d a r o face c u b m i - g u s l şi s i m p l i t a t e ( I J n c b i u l ) ; A d i n a Popa M ă t u ş a ) poartă cu o g r a t i e liniştită şi OU adîneă melancolie masca u n e i demnităţi plă­ mădite d i n suferinţă şi înţelepciune ; V i r g i -

11 ia Carabin-Raaci/u (Menajera),

Inlr-unu] d i n

cele m a i r e a l i z a t e r o b i r i ale c a r i e r e i sale, izImteşle u n s a v u r o s m e l a n j de c o m i c b u r l e s c ou gingăşii l i r i c e ; S a i i l Tăiş lor ( D o n M a r l i n ) i m p u n e o siluetă uşor dompnjnlcscă scăldată într-n austeră t r i s t e ţ e i a r u n g r u p de a c t r i ­ ţe, V i o l e t a Popescu, S i l v i a P o p a , Constanţa berea, schiţează c u v i o i c i u n e c r o c h i u r i de por­ trete îalr-o pitorească scenă ,,de g e n " , reve­ n i n d a p o i în „alte măşti". Ia fel c u m b i a n a Mărgineanu străluceşle într-o fugară apariţii: plină d e u n h a z , . r e t r o " , p o r t r e t de jună emancipată d i n p e r i o a d a p r i m u l u i război m o n ­ d i a l . P o l u l t i t u l a r a l D u n e i Rosita i-a r e v e n i t Corneliei C h e o r g h i u , care centrează în j u r u l său întreaga reprezentaţie, iiiodclînd cu i n t u i ­ ţie şi tehnică în clape succesive, u n personaj s t r a n i u , e n i g m a t i c în n a t u r a l u i hispanică, cuceritor şi respingător totodată, acea „fată bătrlnă" c u m n u m a i i n f i l m e l e l u i P a r d e i n

mai

întîlnim, a cărei

vulnerabilitate

secretă

şi tăinuită suferinţă e r o d u l u n u i angrenaj social specific, a l u n e i mentalităţi adînc în­ rădăcinate în g e o g r a f i e şi i s t o r i c . S p e c t a c o l u l se sfîrşeşle înlr-o lumină crepusculară ; u n f i ­ n a l (-alin şi împăcat, a p o l o g a l u n e i e x i s t e n ­ ţe z a d a r n i c iroisile, înlr-o frumoasă mişcare şi muzică de scenă, lăsînd lotuşi o înlreharc deschisă în r a i d u r i l e m u l t o r s p e c t a t o r i : De ce a ales regizoarea, şi evident t e a t r u l , u n t e x l ou o miză al îl de mică ; incontestabil, o p a ­ gină de aleagă poezie, d a r în cheie minoră, eu o problematică reslrînsă, periferică. ..spe­ cioasă"'.' M i se pare c u r i o s că u n r e g i z o r cu u n acul simţ a l p r e z e n t u l u i , ca A n c a O v a n c z . care a r e a l i z a i spectacole, poate imperfecte, adesea d i s c u t a b i l e , d a r toate i m p r e g n a t e de a c t u a l i t a t e , ca Troienele. Mockinpott, chiar nesalisfăcăloarea m o n t a r e a Intrigii şi iubirii. nerezolvaJă estetic dar evident frîndită po co­ o r d o n a t e s e n s i b i l c o n t e m p o r a n e — , se poale i n s t a l a c u o .asemenea t e n a c i t a t e în f i n i s a r e şi d e t a l i u , în a r m o n i z a r e a actoricească şi p l o s t i -

Sus ; Florin Mircea (Timpul). Tudose (Polixen) şi Constantin (Camil) Jos : Liana Papii Pandurii Mărgineanu (Leontes) (Paulina)

Sergiu Popa

şi

www.cimec.ro

că. în r a m e l e u n e i o p e r e ea Dona Buşita, eu p r o b l e m u l ică atît d o limitată.' o deschidere întrebarea a r m e r i t a u n răspuns ! Poveste de iarnă m i se p a r e u n s p e c t a c o l u t i l ca e t a p ă d e l u c r u p e n t r u c o l e c t i v u l i e ş e a n , mai p u ţ i n d e p r i n s în t i m p u l d i n urmă c u p o e t i c a shakospeareană, c u t e x t e l e de o c o m ­ p l e x i t a t e a m b i g u u , care solicită m a x i m a l re­ sursele actoriceşti atît pe p l a n u l teatralităţii c i t şi, m a i a l e s , p e c e l e d e c o n c e n t r a r e l ă u n ­ trică, c u specifică p u t e r e d e radiaţie. H a r j u ­ dc iarnă ocupă u n loc c o n t r o ­ c a t ă , Povestea v e r s a t în exegeza shakespearologică, f i i n d s i ­ tuată d e u n i i l a p e r i f e r i a m a r i i o p e r e — c o ­ m e d i e f i n a l ă , ce r e i a î n a d d a g i o m a r i m o t i v e d i n t r a g e d i i l e f u n d a m e n t a l e ; d e a l ţ i i f i i n d so­ cotită s c r i e r e d e v i r f p r i n măiestrie dramatică şi r a m i f i c a ţ i e p o e t i c ă , s i n t e z ă a u n o r t e m e şi m o t i v e o b s e s i v e , în t e a t r u l l u i S h a k e s p e a r e . I n m o d d e l i b e r a t r e g i z o a r e a Cătălina B u z o i a n u şi-a p r o p u s u n s p e c t a c o l d e d e s f ă ş u r a r e a imaginaţiei t e a t r a l e , r e u n i n d c u intuiţie d i ­ g r e s i u n i l e t e m e i c e n t r a l e în m u l t i p l e episoa­ de, e l e m e n t e l e d e b a s m , f e e r i a p a s t o r a l ă şi liniile intrigii romantice, sub semnul integra­ t o r a l T i m p u l u i , p e r s o n a j - c o r ce a p a r e în t e x t , î n p r o l o g u l a c t u l u i I V , şi î n s p e c t a c o l c a p e r ­ sonaj d i r i g u i t o r a l întregului e d i f i c i u scenic. Scenografia concepută de P a u l Salzberger ex­ p r i m ă i n t e g r a l i n t e n ţ i a r e g i e i , d e c o r u l ce d e s ­ c h i d e şi î n c h i d e l i n i i l e r e p r e z e n t a ţ i e i f i i n d u n i m e n s v e c h i m e c a n i s m d c c e a s o r n i c , u n sis­ tem d e s c r i p e ţ i şi m a ş i n ă r i i , d e s u g e s t i e r e ­ nascentistă, în t i p a r e l e căruia i a l o c T i m p u l s u b î n f ă ţ i ş a r e a u n u i a c t o r ce p a r t i c i p ă i n t e n s la bogatele e v e n i m e n t e ale piesei. Dacă ideea e v a l o r o a s ă în s u g e s t i i , ea n u a f o s t v a l o r i f i ­ cată p e m ă s u r ă , i n t e r p r e t u l T i m p u l u i , F l o r i n M i r c e a , t î n ă r şi t a l e n t a t a b s o l v e n t n - a a v u t experienţa necesară p e n t r u realizarea unui a t a r e r o l a r h e t i p a l , î n c o n s e c i n ţ ă e l s-a stră­ d u i t să r e a l i z e z e o s e a m ă î n t r e a g ă d c a c ţ i u n i fizice, exerciţii pe t e m e date, care a u m i n i ­ m a l i z a t sfera p r o b l e m a t i c i i dezbătute. P r i m a p a r t e a m o n t ă r i i a a v u t în v e d e r e r e a l i z a r e a şi m a i a l e s p r o i e c t a r e a u n o r c o o r d o n a t e f i l o z o ­ f i c e ; r a j v o r t a r c a c i c l u r i l o r s e n t i m e n t e l o r şi a l e ­ g i l o r n a t u r i i l a r i t m u r i l e existenţei omeneşti, apelîndu-se l a m i j l o a c e l e u n u i alfabet t e a t r a l , m u l t v e h i c u l a t în z i l e l e n o a s t r e , p r i n t r e a l t e l e , p r o c e s i u n e a , p a n t o m i m a , sugestia corporală ; p a r t e a a d o u a , în altă t o n a l i t a t e , î n c e r e î n d o îmbinare a feeriei p a s t o r a l e c u o atmosferă o n i r i c grotescă a p r e t i n s interpreţilor o l t r e ­ g i s t r u de joc, d i n îmbinarea t u t u r o r — u r m i n d a se p l ă m ă d i î n i n t e n ţ i i l u m e a m i r i f i c ă a „poveştii de iarnă", l u m e a t u t u r o r licenţe­ l o r p o s i b i l e : c u o B o e m i e l a m a l u l m ă r i i , şi o e p i f a n i e î n f i n a l , o p e r ă s t r a n i e şi a m b i g u ă p e n d u l î n d î n l r e r e a l i t a t e şi i l u z i e , c u o n e maiîntîlnită u t i l i z a r e shakespereeană a t i m p u ­ l u i , a b s t r a s d i n c o n c r e t şi i n t e g r a t î n t r - o o r ­ d i n e şi d e z o r d i n e a U n i v e r s u l u i . I n t e n ţ i i l e e v i ­ d e n t s c h i ţ a t e n u s - a u î m p l i n i t însă î n scenă decît s p o r a d i c , parţial, stîrnind adesea c o n f u ­ zie. I n t e r p r e t a r e a actoricească a c o n s t i t u i t u n capitol d e f i c i t a r a l m o n t ă r i i şi, d i n c o l o de

r a t ă r i l e i n d i v i d u a l e , t r e b u i e să c o n s t a t ă m c u părere de rău o colectivă g r e o a i e acomodare la s t i l u l c o m e d i i l o r e l i i s a b e t a n c , o v ă d i t ă lipsă de a n t r e n a m e n t la p r a c t i c i l e j o c u l u i suplu, a c r o b a t i c dc e x p r e s i v i t a t e dramatică, o negli­ j a r e a d i e ţ i e i , o o p a c i t a t e în o b ţ i n e r e a c o m p l i ­ c i t ă ţ i i î n r e l a ţ i e . K l o c v e n t o în acest sens a i ' fosl m a r i l e scene de j o c c o l e c t i v ( t u n s u l o i ­ lor, d c pildă s a u episoadele d c c u r i e ) , agitaţia precizia sarcinilor dramatice, hîrînlocuind j o a n a confundîndu-sc c u graţia pastorală. I n r o l u l l u i IiContes, regele Sicii iei, r o l — cheie în înţelegerea s e n s u l u i d r a m a t i c a l acţiunii. P a p i i P a n d u r i i n-o a d u s a c o p e r i r e a scenică necesară, cutremurarea existenţială in fala e r o r i i ! O p o n e n t u l şi c o m p l e m e n t u l său, P o l i xen, regele B o e m i e i , a fost j u c a t d c S e r g i u T u d o s e , c u f a r m e c u - i ştiut, f ă r ă e f o r t u r i s p e ­ c i a l e d e adâncire a s e n s u r i l o r . 0 Hermionă frumoasă c u graţie melancolică, d a r atît, rea­ l i z e a z ă V i o l e t a P o p e s c u , i a r e n e r g i c a şi i n t e l i ­ g e n t a P a u l i n a a c ă p ă t a t r e l i e f în j o c u l c o l o ­ r a t a l L i a n e i M ă r g i n e a n u , n u şi e c o u t r a g i c . C l o v n u l , b u f o n a p a r t e d i n g a l e r i a cunoscută, v a g î n r u d i t c u T o u c h s t o n c d i n Cum vă place a fost pe d r e p t d i s t r i b u i t l u i C e l u Z a h a r i a . a c ­ t o r în v ă d i t p r o g r e s p r o f e s i o n a l , d a r d e j a a m e ­ ninţat de u m b r a m a n i e r e i . U n b u n A u t o l y c u s , fascinant personaj episodic d i n tagma misteri­ o a s e l o r şi p ă m î n t e n e l o r f ă p t u r i shakespearcen e , realizează P e t r u C i u b o t a r i i , c u excepţia dieţiei încă d e f e c t u o a s e ; d i n păcate cuplul suav F l o r i z e l - P c r d i t a n-a a v u t vibraţia inocen­ ţei n e c e s a r e , G e o C o s t i n i u şi C o n s t a n ţ a I x î r c a fiind doar doi tineri frumoşi. Complotează distribuţia C o n s t a n t i n P o p a (Camii), Virgiliu Cohtin (Antigon), Emil Coşeru (Ofiţerul), Adrian Tuca (Păstorul) şi Mircea Botaru (Mamilius). Defilarea întregului colectiv în cele trei s p e c t a c o l e a l e t u r n e u l u i * ) , n e - a u î n g ă d u i t să constatăm a c u m , l a început de nouă s t a g i u n e , că t r e b u i e a p r e c i a t e iniţiativele repertoriale ale T e a t r u l u i Naţional d i n Iaşi, c h i a r dacă investigarea b i b l i o t e c i i de literatură univer­ sală d u c e u n e o r i l a o p ţ i u n i d i s c u t a b i l e ; c ă există a i c i forţe r e g i z o r a l e a u t e n t i c e , în p l i n a forţă c r e a t o a r e , p r e o c u p a t e d e c e r c e t a r e , u n v ă d i t l a b o r a t o r r e g i z o r a l , n e c o m b i n a t însă î n d e s t u l ă m ă s u r ă c u şcoala, cu studiul actori­ cesc, c u c e r i n ţ e l e j o c u l u i m o d e r n , e l i b e r a t d e măruntă emfază şi d e c l i ş e e d e comporta­ m e n t . P o a t e că m a i m u l t e spectacole d e s t u ­ dio, într-o căutare profesionistă m a i îndrăz­ neaţă, p c scara u n o r r e g i s t r e s t i l i s t i c e cît m a i diferenţiate, executate s u b s u p r a v e g h e r e a re­ g i z o r i l o r a n i m a t o r i , existenţi a i c i , v a d u c e l a întărirea r e z u l t a t e l o r e x i s t e n t e , modclîndu-le spre o nouă fază, optimizată. E n e v o i e , în m o m e n t u l d e faţă, d e m a i m u l t ă severitate î n e x e c u ţ i e , d e m a i m u l t a u t o c o n t r o l şi n u t o c e n z u r ă în c o m p a r t i m e n t e l e a c e s t e i activităţi m u l t i l a t e r a l e , promiţătoare.

*) V e z i cronica d i n acest n u m ă r .

la

într-o

singură

seară,

Mira losif

82

www.cimec.ro

Subtila

dialectică în

a argumentelor, centru, Ştefan

în Sileanu

Procesul (avocatul

rebelilor apărării).

de

pe

„Câine"

Teatrul de Stat din Tg. Mureş

UN TURNEU EXEMPLAR
E x i s t a m a i m u l t e f e l u r i d e a p o r n i în t u r ­ neu — aproape t o t atîtea eîte t e a t r e şi, în d e f i n i t i v , e î t e m o d u r i d c n t r ă i această Cine urmăreşte fenomenul a învăţat artă. d i n e x p e r i e n ţ ă să d e o s e b e a s c ă t u r n e u l m e n i t să e p a t e z e c a p i t a l a , c e l f ă c u t „ d e o b l i g a ţ i e " , turneul protocolar, turneul întreprins d i n reale necesităţi d c a u t o e v a l u a r e , o r i c e l s e m i c l a n d e s t i n , p ă s t r a t c u j e n ă î n a n o n i m a t şi j u s t i f i c a t d c p l a n u l d e cassă... T e a t r u l d i n T g . M u r e ş î ş i a r e şi e l „ s t i l u l " s ă u , d e f i n i t în t i m p , c o n s t r u i t c u r ă b d a r e , u n s t i l c a r e a a j u n s să r e p r e z i n t e o foarte onorabilă carte de vizită ; periodic, n i c i prea r a r , d a r n i c i p r e a d e s , e l se î n s c r i e p e a g e n d a d e s p e c t a ­

cole a c a p i t a l e i c u o solidă g r u p a r e d e m o n ­ tări, t r e z i n d imediat i n t e r e s u l — orieît d e a m o r ţ i t — a l o p i n i e i p u b l i c e , atît p r i n r e ­ p e r t o r i u l a l e s , c î t şi p r i n g i r u l d e c a l i t a t e a l semnăturii r e a l i z a t o r i l o r ; şi o n o r e a z ă acest interes p r i n n i v e l u l reprezentaţiilor. B a , m a i m u l t , c u t a c t i c a m o s a f i r u l u i i d e a l , a r e întot­ deauna grijă să-şi facă vizita m a i scurtă decît o doresc g a z d e l e e n t u z i a s t e , lăsîndu-ne m e r e u nesatisfăculă dorinţa d e a v e d e a eîte u n spectacol a l cărui ecou ajunsese pînă l a n o i . D e d a t a aceasta, afişul anunţa, î n o r d i n e , Yilegiaturiştii d e G o r k i ( l a secţia m a g b i a r ă ) , Piticul din grădina de vară de D . B . Po­ p e s c u şi Procesul rebelilor de pe „Câine" de Ilcrman Wouk ( l a 6ecţia r o m â n ă ) ; i a r n o i a m f i d o r i t să v e d e m şi Moliere de B u l g a kov, şi Cvadratura cercului d e K a t a e v , şi Iubire d c B a r t a L a j o s şi, m a i a l e s , Puterea şi Adevărul d e T i t u s P o p o v i c i . . . I n sfirşit, poate data viitoare... Revista noastră a c o m e n t a t în numerele sale t r e c u t e f i e c a r e d i n aceste spectacole ; v ă ­ zute, î n s ă , î n t r - o suită, şi î n t r - u n context mai amplu, a l Festivalului dramaturgiei r o ­ m â n e ş t i şi c h i a r a l î n t r e g i i s t a g i u n i , e l e s u ­ gerează observaţii şi i m p r e s i i ce depăşesc obiectul concret a l uneia sau alteia dintre montări.

www.cimec.ro

83

dr

Mai întîi că, i n d i f e r e n t d e m e a n d r e l e <>ri salturile unei vieţi d e colectiv agitate,

u n proces de s-a r e a l i z a t , în m o d e v i d e n t , a c u m u l a r e |>e m a i multe» p l a n u r i : p e p l a n u l gîndirii t e a t r a l e , pe p l a n u l dezvoltării pro­ f e s i o n a l e a f i e c ă r u i m e m b r u a l e c h i p e i , c î t şi p e p l a n u l e v o l u ţ i e i a c e s t e i a , ca echipă. Tea­ trul d i n T g . M u r e ş a eîştigat foarte mult, i n a n i i d i n u r m ă ; c a u z a p r o f u n d ă o, < i e d , o fericită întilnire a generaţiilor, u n c u r e n t v i t a l o i r c u l î n d în duhlii sens • c e i p î n ă de c u r i n d n u m i ţ i f o a r t e t i n e r i reuşesc a z i să n e u i m e a s c ă p r i n s i g u r a n ţ a şi m a t u r i t a t e a a r g u ­ mentelor lor artistice, prin m ă s u r a şi clari­ t a t e a e x p u n e r i i l o r ; i n v r e m e ce a l ţ i i , a v î n d a I m i r i Io u n e i c a r i e r e r e a l i z a t e , n u ş o v ă i e să încerce şi alte game, să-şi modernizeze „uneltele". In al doilea rînd, spectacolele văzute a u u n i t a t e o r g a n i c ă şi e c h i l i b r u : s c e n o g r a f i a , de pildă, o e x p r e s i a firească a i d e i i regizorale, a s c u l t îmi d e u n r a p o r t n u d e subordonare, c i d e c o o r d o n a r e . A c t o r i i ( v o i r e v e n i în m o d special asupra unora d i n t r e ei) joacă îm­ preună, transmiţîndu-şi tot t i m p u l ceva ne­ văzut, atenţi, c u u n „surîs i n t e r i o r " , c u v o ­ l u p t a t e a secretă d e a p a r t i c i p a l a u n j o c c e le a p a r ţ i n e ; m ă g î n d e a m l a u n m o m e n t d a t , privindu-i în Procesul..., la fascinanta par­ tidă d e t e n i s f ă r ă m i n g e d i n f i n a l u l filmu­ lui Blow-up. [ ' a p t u l că f i e c a r e d i n t r e cele t r e i montări îsi a r e a t m o s f e r a şi t o n a l i t a t e a sa a p a r t e se daloreşle. bineînţeles, amprentei regizorale. In Vilcg'mluriştii, decanul T o m pa Miklos a ştiut, c u c a l m u l e x p e r i e n ţ e i , să l a s e i n t e r ­ p r e ţ i l o r toată l i b e r t a t e a , d u e î n d u - i în acelaşi timp s p r e o m o d a l i t a t e f i n ă şi învăluitoare de a r e a l i z a c o m i c u l ; b a l a n s u l între căuta­ rea afirmată a d r a m a t i c u l u i , r e v e r s u l comic, şi O a t r e i a d i m e n s i u n e — dacă se poale o stare s u r ­ s p u n e aşa : m ă r u n t u l , c r e e a z ă prinzătoare, n u accent i n e d i t . T a l e n t u l strălucitor a l l u i D a n M i c u , m e ­ z i n u l , e în p l i n ă e r u p ţ i e , d a r . d e j a eliberat d i n r ă s u c i r i l e şi v î r t e j u r i l e p r e a - p l i n u l u i său. şi-a g ă s i t , se p a r e . făgaşul în care să se exprime energic şi adevărat ; Piticul din grădina de vară e o creaţie deosebită. T r a n s ­ parenţă emoţională, d a r şi intensitate tra­ g i c ă , o p o e t i c ă a p a r t e , t u l b u r ă t o a r e , d a r şi intuiţia detaliului precis, pregnant, au im­ pus spectacolul ca revelaţia Festivalului. P e n t r u t î n ă r u l său c r e a t o r si p e n t r u echipa c e I-a r e a l i z a t e l î n s e a m n ă . însă. m a i m u l t . şi a n u m e o t r e a p t ă importantă pe drumul conştiinţei d e sine. In e In a ceea umfă sfîrşit. din de arta Procesul acele dirijor rebelilor ..simfonice" a regizor în do de în j>c ..Câine'' tri­ clasă Harag.

r i l o r d r a m c - p r o c e s , i-a o f e r i t m a t e r i a l exce­ lent p e n t r u o înfruntare pasionantă : e u n s p e c t a c o l v i g u r o s , bărbătesc şi i n t e l i g e n t , i n care tensiunea morală n u slăbeşte nici o c l i p ă . C i l p r i v e ş t e c a l i t a t e a execuţiei, să r e ­ c u n o a ş t e m că p u ţ i n e t e a t r e , c h i a r d i n t r e c e l e dispunînd do cele m a i generoase p o s i b i l i ­ tăţi d e d i s t r i b u ţ i e , sînt în s t a r e să o f e r e u n asemenea regal ; actorii, piuă la u n u l , răs­ p u n d p r i n t r - o rară bogăţii- şi i n d i v i d u a l i z a r e a reacţiei, d e s c o p e r i n d in personaje reflexele b u n i i c ă r e i a îi a p a r ţ i n ; s i l u e t e l e a c e s t e a , în a p a r e n ţ ă a b i a schiţate, c o m u n i c ă i n f i n i t m a i m u l t decît s p u n , r ă s p i c a t , r e p l i c i l e . b i r e ş t e că, a s t f e l c o n d u ş i şi m o d e l a ţ i , ac­ torii apar în prim plan. Succesul acestui t u r n e u a fost p e n t r u ei u n m o m e n t de m e r i ­ tată s a t i s f a c ţ i e . A s e î n t e i a t , ca întotdeauna, diamantul f i n cizelat al talentului actriţei T u n a i lîella ; c a l m ă , duba», p r o f u n d ă , a apă­ rut Erd&S Irma ; vitalitatea explozivă şi u m o r u l , energia interpretării l - a u plas.al în centrul spectacolului pe Csorba A n d r a s ; în acelaşi t i m p , m e r e u s-a i n s i n u a t , p e d e m a r ­ gini, arta aparte a l u i L o h i n s z k v lornnd ; î n c o n t r a p u n c t , s-a i m p u s t i m b r u l l u i B a c s F e r e n c , i r o n i c , detaşat, c i n i c . La secţia română, afirmarea colectivă şi individuală e do asemenea frapantă, dală f i i n d tinereţea e c h i p e i . Mulţi a d o r i t a ­ lentaţi s - a u p e r i n d a t p e l a T g . M u r e ş ; insă p r i n t r e c o i o e a u r ă m a s şi a u m u n c i i sînt astăzi valori s i g u r e , personalităţi împlinite. 1 n u l o I o n Fiseuloanu, actor incandescent, despre a l eărui i m p r e s i o n a n t P a s ă r e se v a mai s c r i e m u l t , aşa c u m s-a s c r i s şi so m a i s c r i e încă d e s p r e I o n , îngerul trist. A l t u l o Ştefan Sileanu, m a t u r i z a t cu o neaşteptată l i n i ş t e , a ş e z a t şi r e l a x a t , mişeîndu-se sigur, înlr-o a r i e largă. Bineînţeles, e Zoo Muşcau ; c h i a r dacă o puţin distribuită, a l u n e i cînd a p a r e (în Piticul), c o n c e n t r a r e a absolută, c r e ­ dinţa, transmit u n fior, eloolrizeaz.ă. Mult s c h i m b a t în b i n e m i s-a p ă r u t M i h a i G i n g U l e s c u ; e l a î n v ă ţ a t să stăpînească a r i a c o m ­ p o z i ţ i e i şi o b ţ i n e e f e c t e t e r i b i l e o u mijloace minuţioase. D n p e r s o n a j d i f i c i l , ţiganca Z a m ­ b i l a , it r e a l i z a i , fără p i c d e v u l g a r i t a t e , L i v i u Doljan în Piticul ; în v r e m e ce C o n s t a n t i n Doljan a fost excelent. în Procesul, prin subtilitatea şi d i v e r s i t a t e a reacţiilor. Şi cei a b i a i n t r a ţ i în „ m e s e r i e " f a c . în această a m ­ bianţă, progrese rapide : Marinela Popescu apare încă f r a g i l ă , d a r e s i m p l ă şi s i n c e r ă . Cornel P o p e s c u şi F i n i i M u r e ş a n sînt d o u ă apariţii e x p r e s i v e , încărcate de b i o g r a f i e , la bara martorilor d i n Procesul. Ca întotdeauna teatrului teama în do putea ca a această teatru şti ea cînd d i n Tg. nu fragilă vie... cît de ar mă cumva Daoă rar să putea se bucur îmi ceva cei se pentru reprim să se este o

reuşitele eu o greu echipă ar sfărîme tru" dacă

Mureş,

unul

care

Ini Gheorghe înaltă o

alcătuire

care

ultimii depăşit ce-1

a n i . acest definitiv viaţa, interesează. lupta,

..dinăun­ găseşte grijă,

tentaţiile gîndul în

spectaculosului : adevărul caută, observa­ ma­ şi ol sentimentul asta

teatru,

comoară

l o r , daoă n-ar f i

avea

omenesc, omului. în ţiei. adînc,

flacăra

lăsată

stingă...

Cu în

fieonro nuanţă. piesă

montare americană

ascuţimea

Procesul,

d i n seria

Ileana Popovici

81

www.cimec.ro

Sorin (Tiresias)

Le pa

(Credn)

yi

Liviu

Rozorea

Teatrul de Stat din Arad

ANTICONA
de Sofocle
Colectivul T e a t r u l u i de Stal d i n A r a d s-a prezentat într-un „turneu o f i c i a l " , în c a p i ­ tală, c u Anligonn, pusă în scenă do D a n Alecsandrescu. Temerară şi riscantă între­ p r i n d e r e . T e m e r a r ă , fiindcă p r e t i n d e realiza­ t u r i l o r n u n u m a i o cultură clasică s o l i d ă d a r şi o v o c a ţ i i ' a r t i s t i c ă , c o l puţin p e s t e media obişnuită, Riscantă, p e n t r u că u n s p e c t a c o l d u p ă 0 piesă clasică se l o v e ş t e de a p o r c o p ţ i a c r i t i c i i şi a p u b l i c u l u i , născută d i n l r - o c o n ­ ştiinţă bogat n u a n ţ a t ă şi d e c i p r e c i s ă , d e v e ­ nită comună asupra spaţiului spiritual (şi liabitual) c l a s i c m e d i t e r a n e a n . D e s i g u r neeaslă s i t u a ţ i e n u t r e b u i e să i m p r e s i o n e z e negativ teatrele noastre. Orice nivel înalt al exi­ gentei publicului trebuie să stîrnească la emulaţie. U n r e g i z o r v a a v e a d o u ă căi d e a-şi i m ­ p u n e s p e c t a c o l u l p e n t r u a întruni adeziunea majoritară, dacă n u unanimă a publicului. P r i m a este aceea, a u n e i realizări spectacu­ lare, de cultură, p r i n c a r e se u r m ă r e ş t e o r e d a r e f i d e l ă , in s n i r i t .şi l i t e r ă , a t r a g e d i e i , [ i n î n d s e a m a a l îl d e e p o c a e v o c a t ă d e t r a g e ­ d i e , c i l şi d e e p o c a în c a r e a îosi scrisă (act c r i t i c c o m p l e x , în c a r e se î m b i n ă m o d u l ge­ n e r a l f i l o z o f i c a l c r i t i c i i g e n e i i r o eu v o l u p t a ­ tea p e n t r u d e t a l i u , a c e l e i i s t o r i c a ' ) . A doua c a l e este a c e e a a actualizării — modalitate de

e x p r e s i e m u l t m a i şocanlă, d a r n u m a i puţin îndreptăţită, dacă acceptăm că atitudinile şi ideile care animă omul sînt c e l puţin p e r e n e . Se p r o c e d e a z ă , d a r , l a o reconside­ rare critică a t e x t u l u i , pornită d i n a c t u a l i ­ tate : t e n s i u n e a reflectării c r i t i c e este t o t p o ­ lară, l u î n d u - s e în c o n s i d e r a ţ i * ; t o t d o u ă e p o c i - - e p o c a e v o c a t ă d e t e x t şi c e a a c t u a l ă . Regizorul Dan Alecsandrescu pare a se f i h o i ă r î t p e n t r u cea d e a d o u a modalitate. A l u c r a i a s u p r a s p e c t a c o l u l u i în a c e s t s e n s ; n u însă r a d i c a l , adică p î n ă l a a a j u n g e la acel spectacol c a r e s - a r p e t r e c e într-un t i m p fără t i m p . D e a l t f e l e r a şi c u neputinţă, a r fi t r e b u i t să s c h i m b e r e p l i c a , să treacă c h i a r peste c o n f l i c t u l central, d i n t r e A n t i g o n a şi Creon. conflict c o n s e c v e n t i s t o r i c între i n t e ­ nsul familiei a cărei e x p r e s i e patetică n u poate fi decît femeia, şi i n t e r e s u l p u b l i c a l comunităţii, al cărui patos este bărbatul. P e s t e a c e s t c o n f l i c t n u se p o a l e t r e c e şi c l trebuie tratai i s t o r i c . încercarea de actualizare, m a i precis, de m o d e r n i z a r e a s p e c t a c o l u l u i s ă u . o v e d e m în individualizarea curenţilor ; c o r u l , altfel a n o ­ n i m , esle f o r m a l a i c i d i n b ă r b a ţ i şi femei în n u m ă r e g a l (Vile 5 d e f i e c a r e s e x ) , a s t f e l că s t r o f e l e c a r e a r f i t r e b u i t să f i e r o s t i t e d c î n t r e g u l g r u p c o r a l , sînl d i s t r i b u i t e c a r e p l i c i . Grupului n u - i rămîne decî-l să sublinieze unele strofe sau v e r s u r i considerate a f i m a i importante p e n t r u înţelegerea semnificaţiilor m a j o r e a l e t e x t u l u i . î n c e r c a r e a ele i n d i v i d u a ­ lizare a coreuţilor e ş u e a z ă . însă. în Anti­ g o n a : d e a l t f e l , a i c i . n i c i n u s-ar f i c e r u t o i n d i v i d u a l i z a r e . T r e c e m pesle f a p t u l cunoscut că în s o c i e t a t e a greacă democraţia era p r i n excelenţă masculină (femeia n e f i i n d admisă la ecleziile care hotărau viaţa civică sau militară a cetăţii), c l a r S o f o c l e însuşi a s i m i ­ lează corul adunării bălrînilor. drept care

www.cimec.ro

85

C r c o n , t i r a n u l c e t ă ţ i i i sc a d r e s e a z ă c a a t a r e ; chiar Antigona i i numeşte „cirmuci a i T c b e i " i a r Tiresias „cînnuitori t e b a n i " . Aceasta, pe de-o p a r t e . Pe d e altă parte, c o r i f e u l , s i n g u r u l care dialogbează, i n t e r v e n i n d c u în­ d e m n u r i şi s f a t u r i p e n t r u p e r s o n a j e l e impli­ c a t e în i n t r i g ă , este g r e u d c p i s t a b i l p r i n t r e c e i l a l ţ i r e p l i c a n ţ i , a s t f e l că, d o r i n d să i n d i v i d u a l i z c z c coreuţii, r e g i z o r u l a d i s t r u s i n d i ­ v i d u a l i t a t e a c o r u l u i , c a r e se e x p r i m ă atitudinal prin corifeu. Reproşăm deasemenea regiei excesul de s i m e t r i c — împins pînă l a p e d a n t e r i e — a m i ş c ă r i l o r g r u p u r i l o r şi p e r s o a n e l o r . E s t e o simetric care n u a r c n i m i c c o m u n c u a r m o ­ n i a şi e u r i t m i a c l a s i c ă . P o a l e şi d i n c a u z a a c e s t e i c o e r c i ţ i i î n o r g a n i z a r e a s p a ţ i u l u i sce­ n i c cît şi a m i ş c ă r i i ( s i m e t r i e p e n t r u sime­ t r i e ) , toţi a c t o r i i , c u e x c e p ţ i a l u i S o r i n L c p a ( C r c o n ) a u lăsat i m p r e s i a că se m i ş c ă s t i n ­ gheriţi, preocupaţi mai mult să-şi găsească l o c u r i l e d o u n d e să-şi r o s t e a s c ă r e p l i c i l e . Scenografia l u i Paul Salzbergcr serveşte d o c i l întru r e a l i z a r e a o b s e s i e i r e g i z o r a l e — s i ­ metria. Spaţiul deeorat n u are n i m i c d i n g e o m e t r i a albă a clasicei E l a d e . N u n e înt î m p i n ă n i c i - o c o l o a n ă şi n i c i - o f r i z ă . Dim­ p o t r i v ă , u n z i d d e c o t a t e i m i t î n d b a z a l t u l în care sc d e s c h i d e , c a u n d r e p t u n g h i n e g r u , o poartă. D c a i c i coboară p c a m b e l e laturi ale scenei p o d i u m u r i d e l e m n . Partea cen­ trală a scenei este ocupată t o t d e suprafeţe d e l e m n aşezate în t r e p t e , f i x a t e p e p i c i o a r e d e m e t a l . O i m e n s ă e f i g i e î n p i a t r ă (a l u i Crcon) e ridicată la începutul s p e c t a c o l u l u i d e a c t o r i i corcuţi. p e n t r u a spînzura d e a s u ­ pra t u t u r o r , cît timp va dura conflictul ; a p o i e c o b o r î t ă , d u p ă ce hybrisul tiranului eslc înlăturat d e e v e n i m e n t e l e t r a g i c e p c care le-a declanşat. Rezolvare şi f a c i l ă (sceno­ g r a f i c v o r b i n d ) a efemerităţii p u t e r i i pămînt o ş l i , şi i n u t i l ă , d e o a r e c e c o n ţ i n u t u l d e i d e i al piesei c cu t o t u l a l t u l . D i n dorinţa de a a c t u a l i z a s p e c t a c o l u l , c o s t u m e l e sînt c o m p o z i t

e x e c u t a t e , i l u s t r i n d ş o v ă i a l ă în p r e l u a r e a s a u s t i l i z a r e a m o d e l e l o r clasico. N u v o i a m neapă­ r a t să v e d e m p e p l u m u r i l e ş o f r a n i i — î m b r ă ­ c ă m i n t e a d e c e r e m o n i e a f e c i o a r e l o r — şi n i c i s c u r t e l e şi b r o d a t e l e t u n i c i b ă r b ă t e ş t i — n u ­ m i t e c l n t o n - u r i — d a r n i c i n u ne a ş t e p t a m l a u n i z b i t o r d e z i n t e r e s faţă d e m o d e l u l şi s t i l u l c o s t u m u l u i grecesc. Actorii, cum am m a i spus, a u evoluat slab, c u excepţia l u i S o r i n l.epa ( u n C r e o n , l a o a d i o ă , c r e d i b i l ) ; d a r şi l u i i se p o t i m p u t a u n e l e excese r e t o r i c e care a u ascuns, în p a r t e , o m u l t r u f a ş , a c ă r u i t r u f i e d o r e a m să o urmărim manifestindu-se în toate meandrele ei pătimaşe, pînă la extincţie, pînă l a g o l i c i u n e a d e sine, care descoperă trufit» l u i Cit p c o s ă m î n ţ ă seacă r ă m a s ă l a v o i a d e s t i n u l u i . P o a t e că t o c m a i această r e ­ torică a sa, p r e a m u l t susţinută, n c - a î n d e ­ părtat de l a trăirea finalului, căci Sorin Lepa a avut u n final neconvingător. Larisoi Slnse Mureşun — c u toată stră­ duinţa depusă — n u i-a ajuns tempera­ mentul pentru a atinge patosul nobil al A n l i g o n c i . 0 discrepanţă netă între forţa e x ­ presivă a r e p l i c i i şi r o s t i r e a o i , m a i mult nervoasă, belicoasă, decît patetică, oarecum m o n o c o r d ă , n e p u t i n d d a r să n c r e d e a tan­ dreţea feminină izbucnind sub muntele de orgoliu al fecioarei tragice. Alături, M a r i a n a Stere în s u p u s a şi i u b i t o a r e a I s r r t e n a n u f a o e d e c î t u n r o l şters. S o r i n P o s t e l n i c i i ( I I o m o n ) recită c o r e c t , ea d e a l t f e l şi L i v i u M a r linuş ( P a z n i c u l ) . Apariţia fugară a E u r i d i c e i (Elena Drăgoi) ea şi a Crainicului (Ioan Yăran) n u ne-a p u t u t c o n v i n g e d e t a l e n t u l a c t o r i l o r , i a r L i v i u R o z o r c a în bătrînul o r b T i r e s i a s , î n c e r e î n d să d e a e x p r e s i e u n u i p e r ­ s o n a j s t r a n i u , n u i z b u t e ş t e d e c î t să f i e h i l a r , ilustrînd încă o dată c u n o s c u t a frază a l u i Bergson, „du mecanique plaque sur du vivant".

Constantin Radu-Maria La î n c h i d e r e a ediţiei:

Premieră biicuresreană
Tealrul „Ion Vasilescu"

SCOALĂ BiRFELILOR
de Al. Popovici după Sheridan
Se s p u n e că î n t r e S h a k e s p e a r e şi B e r n a r d Shaw, d e c i a p r o x i m a t i v t r e i v e a c u r i , scena engleză n - a r f i cunoscut u n a u t o r de come­

d i i m a i remarcabil ca Ricliard Brinsley Sheri­ d a n (1751—1816). Producţia acestui a u t o r n u este p r o d i g i o a s ă , n u n u m ă r ă mai mult de trei p i e s o — Rivalii, Şcoala birfelilor, Cri­ ticul — şi n i c i n u e s t e e x p r e s i a u n e i v o c a ţ i i c a r e să-i f i m a r c a t d e s t i n u l — d o v a d ă c ă l a n i c i t r e i z e c i d e a n i se d e d i c ă a l t o r p r e o c u p ă r i . E a a fost m a i degrabă u n reflex spontan, rezultînd dintr-o aleasă educaţie culturală şi u n s i m ţ a s c u ţ i t d e o b s e r v a r e a m e d i u l u i său, a m o r a v u r i l o r v r e m i i î n d e o s e b i . Scrise a l e r t , c u o e l e g a n ţ ă a s p i r i t u l u i şi a r i t m u ­ l u i , ele a m i n t e s c întrucîtva d e v i o i c i u n e a în m a t e r i e a l u i L a b i c h e , d a r sînt t o t u ş i — c o l puţin în ceea ce o priveşte pe a

86

www.cimec.ro

Marietta

Luca,

Florin

Crăciuncscu,

Mariana

Cercel

şi

Coca

Gheorghiu

doua de rare ne ocupăm ceva mai mult, în sensul că nu intriga şi răs­ turnările ei spectaculoase primează, c i i n c i ­ sivitatea d i a l o g u l u i , sclipirea conversaţiei, o b ­ servaţia — adică e x a c t ceea ce c o n s t i t u i e r e ­ f l e x u l c r i t i c şi s a t i r i c a l m o r a v u r i l o r v r e m i i . Q u i - p r o - q u o - u r i l e există, d a r n u abundă, răs­ turnării»; i n t e r v i n , d a r n u copleşesc — ceea ce a b u n d ă şi d ă v a l o a r e o p e r e i — atîta cîtă « — sînt a r a b e s c u r i l e replicii, micile para­ d o x u r i şi n e n u m ă r a t e l e p o a n t e c a r e d a u s a r e şi m i c / a c ţ i u n i i . Jucată pe m u l t e scene ale l u m i i , jucată m u l t şi l a n o i î n ţ a r ă , Şcoala hirfelilor (sau calomniei, c u m i se »nai s p u n e , se Şcoala p r e t e a z ă l»"sne u n e i ..adaptări l a s t i l u l vre­ m i i " , adică l a o înviorare a conversaţiei d i n p u n c t u l de v e d e r e a l particularităţilor d e m o ­ r a v u r i c a r e se m a n i f e s t ă în z i l e l e n o a s t r e , î n r i t m u l n o s t r u d c e x i s t e n ţ ă şi j r î n d i r e . E ceea ce a r e u ş i t să facă a c u m c î ţ i v a a n i A l e e u Popovici. a t u n c i c u contribuţia compozitoru­ lui TI. Mălincanu. p e n t r u u n spectacol de reală s a v o a r e , m o n t a t l a C h i j <'e r e g i z o r u l L u ­ c i a n G i u r c h e s c u , e c e e a ce i z b u t e ş t e acum,

c u c o n c u r s u l l u i E d m o n d D e d a în s p e c t a c o ­ l u l p r e z e n t a t d e T e a t r u l d c R e v i s t ă şi C o m e ­ die „ I o n V a s i l e s c u " s u b direcţia regizorală a Olimpici Argbir.

S u b l i n i e m o p o r t u n i t a t e a i d e i i — înscrierea acestui spectacol în r e p e r t o r i u l t e a t r u l u i d i n Ş t e f a n c e l M a r e n i se p a r e şi i n s p i r a t ă şi de b u n a u g u r p e n t r u lansarea u n e i s t a g i u n i care a r putea să a d u c ă u n r e v i r i m e n t de o p ţ i u n i şi d e s t i l î n a c t i v i t a t e a c o l e c t i v u l u i . S p u n e m şi d e s t i l p e n t r u că, într-un f e l sau a l t u l , s-a c a m î n c e t ă ţ e n i t a i c i s t i l u l r e v u i s t i c şi, d u p ă c u m o d o v e d e ş t e şi r e c e n t a priem i e r ă , c u g r e u m a i p o t f i scoşi d i n e l şi a c ­ t o r i d e certe p r o m i s i u n i . O l i m p i a A r g b i r a r e u ş i t să i m p u n ă c e v a în această privinţă — n u e încă u n s t i l , d a r e o a l u r ă d e a n u ­ m e p r o s p e ţ i m e şi e l e g a n ţ ă a j o c u l u i , aşa c u m îi stă b i n e u n u i s p e c t a c o l m u z i c a l c u p e r s o ­ naje d e d e m u l t şi f o a r t e m u l t e a p r o p o s - u r i d e a s t ă z i . F i x istă r i t m , s u p l e ţ e în d e s f ă ş u r a r e a d i a l o g u l u i , ti p u r i schiţate c u d i s c r e ţ i e şi f e r ­ m i t a t e şt o b u n ă a s a m b l a r e a momentelor

www.cimec.ro

87

c o m i c e c u cele l i r i c e , a p a s a j e l o r d e pro/â c u r e l e m u z i c a l e . Se c r e e a z ă o c o m u n i u n e d i s ­ cretă c u s a l a . d a r fără a se p i e r d e în c e a m a i m a r e p a r . e a t i m p u l u i , o uşoară (iuţită d e elevaţie — s a u . c u m a m zice, d e h o n I o n — care fereşte reprezentaţia d e asperităţi :. i clişee. Igor Skakun dă o î n c a d r a r e sceno­ g r a f i c ă d e efect a c e s t e i l u m i uşor degradate, K d m o m l Deda a r e o partitură reuşită, c u m i c i a r i i şi c u p l e l e c a r e s u p l i n e s c c e v a d i n a r a ­ bescurile dialogului original, t n ordinea pre­ f e r i n ţ e l o r n o a s t r e s u b i e c t i v e . îl n o t ă m a i c i p e Alexandru Manolescu m a i întîi, firesc, cald şi c u s p i r i t u l p e c a r e i - l p e r m i t e t e x t u l , în C h a r l e s • p o A d i n a P o p e s c u , c o c h e t ă , fără să ş a r j e z e în l . a d v T o a z l e . şi p e D i m i t r i e D u n e i , un Moses d o impecabilă savoare, apoi, ou eîte u n m i c p r o c e n t d o r e z e r v ă , p e C o n s t a n t i n Piăşchitor în S i r P o t e r T o a z l e . c ă r u i a i - a l i p ­

sit d o a r u n „ n u ştiu o e " p e n t r u a f i p o d e p l i n i z b u t i t , şi p e . M a r i a n a C o r e e i i n M ă ­ r i a , căreia i-a l i p s i t d o a r niţică participare p e n t r u a însufleţi u n d e s e n p e c a r o l - a c o n ­ turat b i n e . S i c u p l u l D i n u Cezar — M a r i u s M a r i u e s c u e d e e f e c t şi h a z , deşi în această privinţă o anumită e s t o m p a r e a liniei sati­ rice 6-a p r o d u s parcă la n i v e l u l textului. F l o r i n Crăciunescu j o a c ă b i n e aroganţa l u i J o s e p h , c u a e r e l e d e s u p e r i o r i t a t e şi d o d o n . l u a u înţepat p o o a r e i le s c o n t a m ' , d a r t r o b u i e să m a i p u n ă n i ţ i c ă f r î n ă u n e i a n u m i t e p r e c i p i t ă r i o a r o - l s c o a t e d i n r i t m şi d i n e f e c l în u n e l e m o m e n t e . I n rost, apariţii d e c o n ­ t u r , fără s t r i d e n ţ e d a r şi fără personalitate notabilă.

C. Paraschivescu

Două reciraluri de poezie
Teatrul Evreiesc de Stat

• GÎNTEC PENTRU SORA SOARELUI
T i n e r i şi t i n e r e t i p a r s i m u l t a n i n scenă şi sală p e n t r u a d i a l o g a g r a v despre integrita­ t e a , u n i t a t e a şi c o n t i n u i t a t e a p o p o r u l u i . S î n t îmbrăcaţi în s a l o p e t e albe. simboluri ale m u n c i i şi p u r i t ă ţ i i c î ş l i g a l c p r i n m u n c ă . î n fundul scenei, p i a n u l atacă melodii suave, pătrunse d o a c o r d u r i l e g r a v e a l e u n u i con­ trabas. D i n tavan, printre lungi fîşii de pînză albă. b o l t i t e d e a s u p r a scenei, coboară o tablă d e a r a m ă ; u n tînăr m a s i v loveşte i u ea c u u n c i o c a n . Sunetele do gong re­ v e r b e r e a z ă în sală c h e m î u d l a o r d i n e . înţe­ leasă ea u n i t a t e c o m p o z i ţ i o n a l ă . Gongul o a m p l i f i c a t d o clopoţei. O pîrîiloare de l e m n intră în c o n c e r t . P o t u l se s p r i j i n ă ţie b ă t ă i ritmice d i n palme. Păgîna l i t u r g h i e şi f r e ­ nezia trupurilor se p o t o l e s c p e n t r u ea î n l o c u l e i sâ i a f i i n ţ ă u n g r u p s t a t u a r , c o m p u s din trei bărbaţi şi p a t r u f e m e i . Vocile l a u n i s o n capătă a c u m i n f l e x i u n i m u z i c a l e . Se c h i t ă d e s p r e p a t r i e şi p a r t i d , se r o s t e s c t e ­ mele m u n c i i şi l u p t e i p o p o r u l u i n o s t r u în v e r s u r i p a t e t i c e şi e s e n ţ i a l e . Urmează recitaluri pc teme d i n istoria n e a m u l u i , d i n î n t u n e c a t u l l ' . v M e d i u pînă l a

lupta dîrză. intransigentă a comuniştilor. Pînzele b o l t i t e capătă n u a n ţ e d e v e r d e l i v i d şi s î n g e r i u . G r u p u l se d e s f a c e şi se a d u n ă în c o n s e n s c u n e c e s i t a t e a t e m e i r o s t i t e ; z b u ­ c i u m u l t r u p u r i l o r a l b e capătă accese d r a m a ­ tice. Toate converg către eliberarea prin d a n s . d a n s u l s o a r e l u i — h o r a — însoţită d e aooleaşi bătăi r i t m i c a ' d i n p a l m e , — s i m b o l a l r o t u n j i m i i p a t r i e i c l a r şi e x p r e s i e a i d e a l u ­ l u i către u n i v e r s a l , specific o m u l u i socialist ; bora se i n s i n u e a z ă ca p u n c t culminant al spectacolului. T o t u l se p o t o l e ş t e , m i ş c ă r i l e d e v i n r e l a x a t e . După izbînzi oamenii d o r e s c ; să s p u n ă , să comunice, să p o v e s t e a s c ă , să evoca'. A c t o r i i c o b o a r ă în sală, p e n t r u a căuta o c h i i s p e c t a ­ t o r i l o r , şi p e n t r u a l e v o r b i ca d o l a o m l a om despre r o s t u l şi m e n i r e a omului nou. animat d e i d e a l u r i c o m u n i s t o , s a u se at.aoă în grup unii. ca l a ş e z ă t o a r e , teme ale dragostei s a u vechi simboluri reinterpretate. Actorii se c o n t i n u ă . îşi s m u l g c u v â n t u l clin gură unul altuia, pentru că p o v e s t e a p o ­ p o r u l u i o u n a , d e toţi t r ă i t ă , d o toţi a u z i t ă şi d r e p t înţeleasă. î n t r e g s p e c t a c o l u l s e î n ­ cheie' r o t u n d , enunţînd aceleaşi t e m e a l e u n i ­ tăţii şi c o n t i n u i t ă ţ i i poporului pe pămînl românesc, alo adevărului şi dreptăţii ce animă p e o a m e n i i acestor meleaguri. Actorii ies d i n sală p r i n t r e s p e c t a t o r i , e i înşişi i m ­ presionaţi d e m ă r e ţ i a p o v e ş t i i s i m p l e , spuse şi j u c a t e . Un lica maluri Zahnria spectacol etică şi omogen, politică, pe privii prin simbo­ poeţilor Eugen Xieo-

versurile Doinaş. Vasile

şi m a i t i n e r i Staneu. (ioorge

a i cetăţii c a : G e o P o g z a . Maeovoseu.

Şt. A i i g u s t i n

.Jcbclc.an I I .

88

www.cimec.ro

Icscu, Măria Banuş, G e o D u m i t r c s c u c l c . s a u mai tinerii Niehita Stănoscu, M a i c i Gavril sau A d r i a n P ă u n e s e u e t c . U n s p e c t a c o l b i n e organizat tematic, cu ştiinţa intensităţilor expresive şi d e c o m u n i c a r e ale CUVÎntului poetic, p e n t r u c a r e a d u c e m c u v e n i t e l e laude r e a l i z a t o r u l u i A d r i a n L u p u , c a r e a fost s p r i ­ jinit muzical, adecvat, do losif Herţca. U scenografic simplă, slujind fără rest ideile forţă a l e S p e c t a c o l u l u i , s e m n a t ă de D i a n a I o a n Popov. Iu sfirşit. o coregrafic ilustrînd adecvai simbolica textului, excelent modulată pe i n t u i ţ i a r i t m u r i l o r u n e i trăiri interioare, n e m i j l o c i t e , p r i n d a n s şi plastică corporală, a r o s t i r i i c u v i n t u l u i p o e t i c , t r . a d u c i n d în a r ­ m o n i a plasti<'ă a m i ş c ă r i i s e m n i f i c a ţ i i şi n u ­ anţe într-o interpretare pe rînd dramatică, l u m i n o s calmă sau patetică, aparţinînd l u i Tricy Abrnmovici. Menţionînd, Bubiectiv, poate, două d i s t i n c ­ ţii, p e n t r u T r i c y A b r a m o v i c i , pe r î n d furtu­ n o s dramatică şi f e m i n i n s u a v ă şi l u i R a d u Cristea pentru claritatea şi expresivitatea gravă a v o c i i . , n u p u t e m trece c u vederea omogenitatea interpretării întregii echipe, c o m p u s ă d i n M i l i a e l a K r c u l z e r , Xu.şa S t o l e r i i l'ongralz. Lucia Maior, Ca rol Marcovici si R u d y Rosenfeld. S p e c t a c o l u l a f o s l r e a l i z a t în c i n s t e a celei d e a 3 0 - a a n i v e r s ă r i a Iii i b e r ă r i i României d e s u b d o m i n a ţ i a fascistă si a c e l u i de a l X l - l e a Congres al P . C R .

lor, m i c a formaţie dc teatru a studenţilor de la f a c u l t a t e a d e f i l o l o g i e . Şapte t i n e r i , c i n c i b ă i e ţ i şi d o u ă f e t e , n e - a u p r o p u s o scurtă (40 d o minute) şi pasionantă călătorie în t i m p şi în s p a ţ i u , în u n i v e r s u l f â u r i t o r i l o i de limbă şi do spiritualitate românească. M a n i f e s t a r e a , trecută m o d e s t I n p r o g r a m s u b titlul ..Seară do poezie patriotică româ­ n e a s c ă " , a i z b u t i t d i n p r i m u l m o m e n t să în­ lăture h a b i t u d i n i l e r e c i t a l u r i l o r c o n v e n ţ i o n a l e , a acelor a n t o l o g i i orale de v e r s u r i , interpre­ tate c u m a i m u l t s a u m a i p u ţ i n b a r , p e n t r u a se t r a n s f o r m a într-un cîmp m a g n e t i c do t e n s i u n e emoţională. „ N u m i - a trebuit istorie străin să c i t e s c şi să s c r i u , căci a f o s t s c r i s în i n i m a mo"... Cuvintele l u i Neculce a u deve­ nii molloul jocului pariioipatoriu, al ritualu­ lui colectiv, care a contopit înlr-o magmă f i e r b i n t e a transpunerii pasionate, u n şuvoi do cugetări şi a f o r i s m e , c i t a t e şi maxime, v e r s u r i şi s n o a v e şi p o e z i e , f o a r t e m u l t ă p o e ­ zie. Intîlnindu-se p e s t e v e a c u r i . î n t r e b î n d u - s e şi r ă s p u n z î n d u - ş i într-un d i a l o g i n t e g r a t f i ­ resc şi cai simplitate prezentului, elitorii c u l t u r i i n o a s t r e şi c o n t i n u a t o r i i o i c l i n g e n e ­ r a ţ i e în g e n e r a ţ i e , m a r i i s c r i i t o r i d i n p a n t e o ­ nul l i t e r i l o r româno — do la Dosoftei şi Neculce la A l e c s a n d r i şi E m i n e s c u , ele l a C a n l e m i r şi U n d a i D c d e a n u la Coşbuo şi A r gbezi, de la M a c e d o n s k i l a J a b i ş , d o la B l n g a la M a r i n S o r e s c u , şi-au p i e r d u t p e n t r u cîteva c l i p e c a r a t u l u n i c a l personalităţii l o r . p e n t r u a se a m e s t e c a t u l b u r ă t o r şi t a i n i c în maica aceluiaşi s u f l e t . Utilizînd un alfabet de semne 'teatrale extrem de simple dar tensionale, interpreţii a u c r e a t într-o grafie c o r p o r a l ă e x p r e s i v ă s t a r e a clc c o m b u s t i e lă­ publicul în acest mister u n t r i c ă , antrenînd al dăruirii p e n t r u cauza naţională. Numele c e l o r ş a p t e t i n e r i s t u d e n ţ i se c u v i n e r e ţ i n u i : Dorina Opriş, A d r i a n a ' f i ţoi. M i r c e a Balom i r e a n . Dorcd Dârăban. Xioolae G h i n e a . B a d u Geamănu, Ioan W e b e r . Şi în p r i m u l rînd n u m e l e c r e a t o r u l u i s p e c t a c o l u l u i , şi a n i m a t o r al grupului, actorul Radu Basarab. Exislă a ş a d a r la S i b i u u n n u c l e u d c a m a t o r i p a s i o ­ naţi şi r a d i a ţ i i l e l u i se s i m t .

Constantin Raju-Maria

In cadrul „Cibinium '74"

m POEZIE PATRIOTICA ROMÂNEASCA
l u c a d r u l tradiţionalului fesliv.al a n u a l „Ci­ binium", desfăşurat în această vară sul) emblema ..Trepte de cultură şi civilizaţie socialistă", manifestările t e a t r a l e a u c o n j u g a t deopotrivă spectacolele t e a t r u l u i profesionist (secţia r o m â n ă şi g e r m a n ă ) c u p r e m i e r e d i n scrieri recente originale (Munţii de Mana B r a t e i şi A doua faţă a medaliei de [. D . S î r b u ) , a l e t e a t r u l u i d e p ă p u ş i , şi a l e amatorilor, aceştia d i n urmă dovedimlu-se nişte p a s i o n a ţ i a i v e r s u l u i . 0 seară d c p o e z i e de rară c a l i t a t e a u r i l o r v e n i ţ i la Casa p r i l e j u i t astfel spectato­ d e Cultură a S i n d i c a l e ­

M.

I .

www.cimec.ro

LEONIDA TEODORESCU

Dramarurgia lui Puşlcin
I n c e n t r u l t u t u r o r pieselor l u i P u ş k i n se află c r i m a . I n Boris Godunov este vorba mai i u t i i dc asasinarea adevăratului D i m i l r i , i a r l a sfîrşitul t r a g e d i e i , a c o p i i l o r l u i B o r i s ; î n Oaspetele de piatră D o n J u a n comite o dublă crimă (asasinat şi p r o f a n a r e ) , Statuia comandorului, la rindul ei, i l omoară pe Don J u a n ; î n Rusalka, sinuciderea nu este d e c î t o f o r m ă d i s i m u l a t ă a c r i m e i c n e a ­ z u l u i , în petrecere în timp de ciumă, şterge­ r e a g r a n i ţ e l o r d i n t r e v i a ţ ă şi m o a r t e şi m a i a l e s s u m b r u l i m n c î n t a t în c i n s t e a Ciumei apropie evident şi această m i c ă t r a g e d i e de celelalte lucrări d r a m a t i c e ale l u i Puşkin. L a aceasta n u n e m a i r ă m î n e de adăugat decît f a p t u l că t o a t e p i e s e l e s c u r t e a l e l u i P u ş k i n au fost scrise d u p ă Boris Godunov — Ru­ salka în 1828, i a r celelalte în 1830 (în p e r i o a d a c e l e b r e i t o a m n e d i n B o l d i n o ) şi a s t ­ f e l se e v i d e n ţ i a z ă d o u ă a s p e c t e : c a r a c t e r u l e x p e r i m e n t a l a l pieselor s c u r t e şi c a r a c t e r u l d e lucrare a l d r a m a t u r g i e i puşkiniene privită c a a n s a m b l u . D e f i e c a r e dată Puşkin reia acelaşi m o t i v d r a m a t i c ( c r i m a ) , u t i l i z î n d a c e ­ laşi p r o c e d e u (relevarea stărilor de spirit), n v î n d d r e p t s c o p e v i d e n t şi r e p e t a t reluarea r a p o r t u l u i d i n t r e u m a n ( i n d i f e r e n t dacă este v o r b a de s u b l i m u l l u i M o z a r t sau dc m i z e ­ r a b i l u l B a r o n u l u i ) şi c r i m ă , d e c i non-uman. C e e a ce-1 i n t e r e s e a z ă p e P u ş k i n . c u p r e ­ c ă d e r e în m i c i l e t r a g e d i i , e s t e f i x a r e a rapor­ t u l u i în d a t e l e sale d r a m a t u r g i c e . l u c r u evi­ d e n ţ i a t p r i n t r e a l t e l e şi d e f a p t u l că unele a s p e c t e a l e p i e s e l o r sînt p u r şi s i m p l u e l u d a t e . E d r e p t că, d a c ă p r i v i m p i e s e l e s c u r t e a l e l u i Puşkin, n u n u m a i d i n p u n c t u l dc vedere al dramaturgiei timpului, .această eludare p o n t e f i apreciată n u d r e p t o n c t e r m i n a r e . c i ca u n a n u m e t i p de tehnică dramatică. I n p r i m u l r î n d e s t e v o r b a «le f i n a l u r i . E v i ­ d e n t , n u i n t r ă în d i s c u ţ i e Rusalka. pentru că a c e a s t a e s t e o p i e s ă n e t e r m i n a t ă : i n t r ă în d i s c u ţ i e c e l e l a l t e p i e s e a l e l u i P u ş k i n şi m a i ales Mozart şi Salieri. Cavalerul avar şi Oaspetele de piatră. I n toate cele t r e i ca­ z u r i p i e s a se t e r m i n ă î n m o m e n t u l î n c a r e c r i m a este fixată, în m o m e n t u l în c a r e m e ­ c a n i s m u l s-a d e s ă v î r ş i t . S i t u a ţ i a n u e s t e n o u ă p e n t r u d r a m a t u r g i a p u ş k i n i a n ă , p e n t r u că a c e ­ laşi l u c r u îl î n t î l n i m , î n f o n d , şi î n Boris Godunov. Aici mecanismul crimei încheie u n c i c l u : p i e s a î n c e p e c u o c r i m ă c o m i s ă în culise (omorîrca p r u n c u l u i d e către Boris) şi se t e r m i n ă t o t c u o c r i m ă c o m i s ă î n c u ­ lise (omorîrea c o p i i l o r l u i B o r i s ) . C i c l u l f i i n d terminat, deci c r i m a fiind fixată în datele d r a m a t u r g i c e a l e p r o b l e m e i , naşte o a n t i - r e acţie (foarte scurtă, d a r şi f o a r t e violentă) materializată într-o replică mută : — poporul tace. Punctul u l t i m al traiectoriei l u i Grigori a fost c r i m a , după c u m m o m e n t u l iniţial (in p i e s ă ) a l l u i B o r i s a f o s t t o t c r i m a . î n ceea ce-1 p r i v e ş t e p e B o r i s , î n t r a g e d i e se d e r u ­ lează consecinţele d r a m a t i c e ale c r i m e i c o m i s e d e e l — B o r i s d e v i n e (în c o n ş t i i n ţ a p o p u l a r ă ) purtător a l n e n o r o c i r i i ( u n ecou a l t r a g e d i i l o r a n t i c e ) , este s u p u s u n o r m a r i c h i n u r i sufle­ teşti, m o a r e l o g o d n i c u l f i i c e i s a l e X e n i a , şi c h i a r şi a p a r i ţ i a f a l s u l u i D i m i t r i e s t e o u r ­ mare logică a c r i m e i c o m i s e . I n acest c o n ­ text, moartea l u i Boris (o m o a r t e naturală, do altfel) a p a r e ca o consecinţă a e f e c t u l u i deslrămător a l c r i m e i . C r i m a destramă totul în Boris Godunov — atît p r i n conseeintele salo e v i d e n t e (ca c e l e a m i n t i t e m a i s u s ) , c î t şi p r i n f a p t i d că g e n e r e a z ă o altă c r i m ă ( d e d a t a aceasta îndreptată împotriva c o p i i l o r l u i Boris) şi a s t f e l c i c l u l se î n c h e i e . D a r n o u a crimă se s ă v î r ş e ş t e în condiţiile existenţei unei experienţe prealabile (consecinţele cri­ m e i c o m i s e d e B o r i s ) şi a s t f e l : 1. î n p l a n u l s u g e s t i e i dramatice, punctul c u l m i n a n t a l a m b i ţ i i l o r l u i G r i g o r i (a a i u n s ţ a r ) e s t e în a c e l a ş i t i m p şi m o m e n t u l f i n a l

-90

www.cimec.ro

a l prăbuşirii sale reale, de a c u m încolo u r i n î n d a se î n e b e i a u n n o u c i c l u . E s t e i n t e r e ­ s a n t d e r e m a r c a t că a s i s t ă m l a d e r o g a r e a d c Ja u n p r i n c i p i u ( p o a t e e s e n ţ i a l ) a l t r a g e d i e i şi a n u m e că p e t i c a p s a este d i s p r o p o r ţ i o n a t ă în r a p o r t c u v i n a t r a g i c ă , l a P u ş k i n e x i s t î n d un evident e c h i l i b r u între v i n a tragică şi sancţiune. 2. I n condiţia existenţei s u g e s t i e i (care la rîndul ei d e c u r g e dintr-o experienţă preala­ b i l ă ) , reacţia p r o v o c a t ă d e n o u a c r i m ă v a f i scurtă ( d o a r c e l e b r a replică mută a poporu­ l u i ) , d a r încărcată d c s e n s u r i l e întregii d e r u ­ lări d r a m a t u r g i c e a n t e r i o a r e . In cazul tragediei Boris Godunov asis­ t ă m , d e c i , l a o nouă tehnică d e f i n a l , c a r e permite i n acelaşi timp să s e r e a l i z e z e o d e s c i n d e r e s p r e o n o u ă t r a g e d i e şi să se r e Irnnclivizczc dalele deja consumate ale vechii tragedii. S i t u a ţ i a t n t l l n i t ă în m i c i l e t r a g e d i i e s t e a m Inguă d i n acest p u n c t de v e d e r e . După c u m a m m a i s p u s , p e n t r u P u ş k i n e s t e e s e n ţ i a l să depisteze sursele u n o r stări d e s p i r i t prin -aşezarea c r i m e i în d a l e l e dramaturgice ale problemei. P r i n u r m a r e , pe Puşkin n u - 1 v a i n t e r e s a atît m e c a n i s m u l f a b u l a l i v a l c r i m e i , •cît „ p a t i m e l e " . A s t f e l , d e p i l d ă , B o r i s Tomaşcvski v e d e t r e i p a t i m i esenţiale : a r t a (Mozart şi S(dieri), dragostea (Oaspetele de piatră) şi puterea hanilor (Cavalerul avar). „Patimele" n u fac decît să s i n t e t i ­ zeze ( i n secţiunea p i e s e l o r s c u r l e a l e l u i PuşTcin) s t a r e a d e s p i r i t şi c r i m a , l u c r u o b s e r v a ­ bil, oarecum p e a l t p l a n , încă în Ţiganii. I n m o m e n t u l în c a r e , , p a t i m a " (ca moment a l s i n t e z e i ) este fixată, p i e s e l e s c u r t e a l e l u i Puşkin, în calitatea l o r de „experimente", încetează să-1 mai intereseze. Din cauza aceasta „ m i c i l e t r a g e d i i " n - a u o încheiere în •sensul p r o p r i u a l c u v î n t u l u i . A s t f e l , î n Mozart şi Salieri, M o z n r t , d u p ă ce-şi b e a p a h a ­ r u l d e v i n î n c a r e S a l i e r i t u r n a s e o t r a v ă . îşi •chilă R e q u i e m u l şi p l e a c ă , lăsîndu-1 p e S a l i e r i s i n g u r . Salieri pronunţă u n foarte scurt m o ­ nolog (7 v e r s u r i ) , î n c a r e se a r a t ă s u b stăpînirea d u b i u l u i c u p r i v i r e la c o m p a t i b i l i t a ­ t e a d i n t r e g e n i u şi c r i m ă , d e c i c u p r i v i r e l a p r o p r i u l său g e n i u . Şi m a i „ n e î n c h e i a t ă " e s t e piesa Cavalerul avar : A l b e r t i e s e d e pe -scenă (este c o n c e d i a t d e p r i n ţ ) , B a r o n u l îl a n u n ţ ă p e p r i n ţ că se s i m t e r ă u , m o a r e , şi u r m e a z ă o r e p l i c ă d e u n v e r s şi j u m ă t a t e >pusă d c Prinţ : „A murit. 0, Doamne ! Ce groaznic veac, ce suflete îngrozitoare !'' I n Oaspetele de piatră întîlnirea d i n t r e D o n J u a n şi Statuia Comandorului este tratată a p r o a p e ca o f o r m a l i t a t e dramatică — S t a t u i a n u s p u n e d e c î t : „Am venit la chemarea ta, / Las-o, totul s-a sfîrşit. Tremuri, Don Juan ? / Dă-mi mîna." Această modalitate d c sfîrşit „neîncheiat" lasă, de fapt, n e r e z o l v a t e o serie de perso­ n a j e . Tn o r i c e c a z sînt n e r e z o l v a t e ( c e l p u ţ i n I n m a n i e r a tradiţională) p e r s o n a j e ca S a l i e r i , Albert (deci, „ c r i m i n a l i i " ) , personajele parte­

n e r e a l e l u i D o n J u a n . D a c ă î n c e e a ce-1 priveşte p c S a l i e r i , d u b i u l de c a r e este c u ­ p r i n s în f i n a l u l p i e s e i p o a t e 6ă s u g e r e z e u n v i i t o r d e s t i n , î n c e e a ce-1 p r i v e ş t e p e A l b e r t , î n s ă , a c e s t a n i c i n u ştie m ă c a r c ă B a r o n u l a m u r i t , d e c i m o a r t e a B a r o n u l u i n u afectează c u n i m i c şi n i c i n - a r e c u m să a f e c t e z e s t a ­ r e a de spirit a p e r s o n a j u l u i . Problema c a r e se p u n e e s t e d a c ă e x i s t ă o funcţionalitate dramatică a acestei „neîncheicri" sau a v e m d e a face c u experimente „ p u r e " . A t i t u d i n e a l u i Puşkin p a r e a f i în defavoarea u l t i m e i ipoteze. Astfel, Mozart şi Salieri a f o s t publicată în almanahul „ F l o r i l e N o r d u l u i p c a n u l 1 8 3 2 " şi r e p r e z e n talâ i n acelaşi a n d e „Bolşoi tcatr" (este s i n g u r a piesă reprezentată în t i m p u l v i e ţ i i l u i Puşkin), premiera piesei Cavalerul avar trebuia să a i b ă loc pe 1 februarie 1937, însă a f o s t anulată d i n cauza morţii l u i Puşkin. Ca şi f i n a l u l d i n Boris Godunov, finalur i l e m i c i l o r t r a g e d i i t r e b u i a u să a i b ă a s u p r a contemporanilor efectul unui şoc, d a r e s t e g r e u d e s p u s dacă este v o r b a s a u n u d e p r e ­ m e d i t a r e a u n u i efect scenic. I n p r i m u l rînd, p e n t r u că a c e s t t i p d e f i n a l p o a t e f i p r i v i t ca o c o n s e c i n ţ ă a d e r o g ă r i i d e l a p r i n c i p i u l d i s p r o p o r ţ i e i d i n t r e v i n a t r a g i c ă şi s a n c ţ i u ­ n e a t r a g i c ă . L a P u ş k i n , a ş a d a r , p i e s e l e se b a ­
zează pe iin echilibru tragic, pe un fel ile

armonic tr.agică şi d i n această p r i c i n ă n u asistăm la o revelaţie (revelaţia d i s p r o p o r ţ i e i ) , e i l a u n p r o c e s . I n t r a g e d i a Boris Godunov (piesă „ l u n g ă " ) p r o c e s u l c a p ă t ă c a l i t ă ţ i l e şi s e n s u r i l e tulburătoare a l e u n u i c i c l u , în m i ­ c i l e t r a g e d i i ( c a r e sînt, e v i d e n t , p i e s e „ s c u r t e " ) c e e a ce se r e a l i z e a z ă e s t e s u r p r i n d e r e a e c h i ­ l i b r u l u i , deci d o a r t r a i e c t o r i a posibilă a p r o ­ cesului.

Astfel, opera dramatică a l u i Puşkin p o a t e f i p r i v i t ă c a o l u c r a r e , î n c e n t r u l c ă r e i a se află Boris Godunov i a r în j u r u l „piesei mari", micile tragedii, cu caracterul lor „experimental". Preocuparea de profunzime a acelei lucrări c a r e este d r a m a t u r g i a l u i Puşkin este u n a d e o r d i n m o r a l , relevată, după c u m a m văzut, d e u n u l d i n m o t i v e l e cele m a i f r e c v e n t e ale tragediei, de crimă.

www.cimec.ro

91

( r i m a este privită, i n „ l u c r a r e " , sul> a s ­ pecte d i n t r e cele m a i v a r i a t e — c r i m a is­ t o r i c ă în Boris Godunov crima in viaţa (Cavalerul avar), crima in dra­ personală goste (Rusalka), c r i m ă în artă (Mozarl şi Salieri), crima integrală în Oaspetele de piatră, d a r în toate aceste e a / u r i cri­ m a e s t e p r e z e n t a t ă c a o soluţie. Indiferent d e c a d r u şi d e r e p e r c u r s i u n i , c r i m a , în c a l i t a ­ tea e i d e s o l u ţ i e , e s t e p r e z e n t a t ă d e P u ş k i n c a o soluţie a puterii, indiferent eîl este d o deschisa sau de disimulată puterea, indife­ rent dacă puterea vizează domeniul politic (Boris, Grigori), d o m e n i u l a r i e i (Salieri), al dragostei [Oaspetele de piatră). In toate cazurile înlăturarea ţine l o c selecţiei, indi­ f e r e n t sul) c e formă a r e loc selecţia — p r i n naştere (Boris Godunov, Mozarl şi Sa­ lieri), prin succesiune (Cavalerul avar). prin competiţie (Oaspetele de piatră), prin precedent moral (Rusalka). Astfel, crima nu este p r i v i t ă ca u n accident (reparabil printr-un alt accident sau p r i n t r - u n anume l i p de e v o l u ţ i e ) , ci ca o încălcare a o r d i n e i n a t u r a l e . C r i m a este în p r i m u l r î n d străină n a t u r i i şi d e a i c i d e c u r g e c a r a c t e r u l e i n e f i ­ r e s c (şi d i n această p r i c i n ă m o n s t r u o s ) şi t o t d i n această cauză n u p o a l e f i p r i v i t ă ca o s o l u ţ i e . D e a i c i şi c e l e b r a incompatibilitate a g e n i u l u i şi a c r i m e i . G e n i u l e s t e n a t u r a l , c r i m a este n o n - n a t u r a l ă , este i n v e r s u l g e n i u ­ l u i , n u este n a t u r a , este p e r v e r t i r e a naturii în o p u s u l e i . M o z a r l şi S a l i e r i p r o v i n d i n două surse opuse, M o z a r l este u n c o p i l a l naturii, Salieri esle o progenitură a antin a t u r i i . I n acest s e n s merită a f i m e n ţ i o n a i modul (aparent superficial) în c a r e Puşkin a acceptat d e b i l a legendă c u p r i v i r e la otră­ v i r e a d i " căi r e S a l i e r i a l u i M o z a r l . I n în­ semnările sale. Puşkin menţionează urmă­ toarele : . . l a p r i m a r e p r e z e n t a r e a l u i Don Juan. în t i m p co tot t e a t r u l , p l i n d e nişte cunoscători u l u i ţ i , se î n e î n t a în t ă c e r e «ie armonia l u i M o z a r l . s-a a u z i i u n f l u i e r a t ; toţi s - a u întors i n d i g n a ţ i şi c e l e b r u l Salieri a ieşit f u r i o s d i n sală. r o s d o i n v i d i e Salieri a m u r i t a c u m opt a n i . I n e l e re­ viste germane scriau că, pe patul morţii. Salieri a r fi recunoscut o crimă groaznică — otrăvirea marelui Mozarl. Pizmaşul oare a putut să fluiere Don Juanul, a p u t u i să-i otrăvească şi c r e a t o r u l " . T r e b u i e să r e c u n o a ş t e m că o s i e u n p u n c t do plecare destul de discutabil pentru o piesă o a r e p u t e a să c o m p r o m i t ă nejustifioat un om do o remarcabilă notorietate. De a l t f e l , «lupă c u m r e m a r c ă m a i toţi comen­ tatorii o p e r e i l u i Puşkin. nici n u putea f i vorba de prima reprezentare a l u i Don Juan oca d i n I 7 S 7 . de l a P r a g a ) , pentru că S d i o r i n i l se găsea a c o l o . <'i. e v e n t u a l , «le cea d i n 1 7 8 8 . d e l a V i e n a . D a r a s t a n u a r e i m p o r t a n ţ ă , o d a l ă oe „ P i z m a ş u l c a r o a p u t u i să f l u i e r e o p e r a D o / i Juan. a putut să-i nlrăvească şi c r e a t o r u l " . I n v i d i a faţă d e M o ­ z a r l e s t e o i n v i d i e faţă «le n a t u r a însăşi şi noesta e s t e f a p t u l care-1 s c o a t e (în o c h i i l u i Puşkin) pe S a l i e r i d i n m e e a n i s m u l normal.

I n t e r e s u l p c c a r c - 1 p r e z i n t ă s c u r t a însemnare a l u i Puşkin n u ţine d e «'alegoria detaliilor biografice, ci de simptome alo concepţiei. S a l i e r i este p e n t r u Puşkin un criminal po­ sibil, restul n u reprezintă «locît formaliza­ rea d r a m a t i c ă a a c e s t e i p o s i b i l i t ă ţ i .

I n caz. special îl reprezintă Oaspetele de piatră. Cine o s l o c r i m i n a l u l şi « i n e este victima? Statuia Comandorului (omorît «le Don Juan) sau D o n J u a n (omorît do Sta­ t u i e ) ? I n u n e l e c o m e n t a r i i se face asocie­ rea dintre Don Juan şi M o z a r l , po linia u n e i l a r g i t i p o l o g i i . în c a l i t a t e a l o r d e r i s i ­ pitori ai vieţii. O apropiere prea slrînsă prezintă însă u n e l e r i s e u r i . P e n t r u ea, aşa cum oslo prezentat Don Juan de Puşkin, eleganţa, c u r a j u l , seducţia acestuia sînt în­ soţite d e c r i m ă şi c h i a r şi i n v i t a r e a S t a t u i i nu oslo a l t c e v a decît u n act de profanare :..i d e î n c ă l c a r e a n o r n u d o r m o r a l e , i a r se­ ducerea Donei Anna poate fi privilă ea însăşi ca o c r i m ă , n u e x i s t a u n p r a g pe c a r e Don J u a n să nu-1 poată depăşi. D a r nici Statuia nu este u n judecător, cel puţin în concepţia puşkiniană a termenului. Printre a l t e l e , a c ţ i u n e a S t a t u i i n u o s i e o sancţiune, este u n a c i d e r ă z b u n a r e , i a r r e z u l t a t u l , p r i n urinare, n u oslo o pedeapsă, ei 0 crimă. P o l u l judecătorului «'ste îndeplinit în lh>ris Godunov do popor, de u n personaj co­ lectiv în c a r e c o n t e a z ă n u v a l o a r e a în s i n e a c o m p o n e n ţ i l o r , «a e x p r e s i a u n e i totalităţi, ceea ce a p r o p i e poporul (în concepţia puş­ k i n i a n ă ) «le s e n s u l u n e i f o r ţ e n a t u r a l e . C o n ­ t a c t u l d i n t r e p o p o r şi p e r s o n a j e l e principale alo tragediei reprezintă, în u l t i m ă instanţă, un fenomen de a s i m i l a r e sau de respingere do către u n o r g a n i s m natural. Dezinteresul pe care-1 manifestă poporul la începutul t r a g e d i e i n u e s l e u n a c t d e inconştienţă, c i de i n d i f e r e n ţ ă , a d e l e la «'are asislă n u - i so­ licită c a l i t a t e a d e judecător, f u m o m e n t u l în c a r o . însă. c r i m a c o m i s ă d e H o r i s a pătruns în conştiinţa s a . s-a p u s în f u n c ţ i u n e i m p l a ­ cabilul mecanism al respingerii. Boris prezintă oslo decît astfel eliminai, restul nu re­ mecanismul m a i mult sau mai

92

www.cimec.ro

p u ţ i n l e n t a l p r ă b u ş i r i i şi c h i a r şi moartea naturală a l u i J ioris n u reprezinţi! o „re­ ducere" a r e s p i n g e r i i , c i o m a i neta e v i d e n ­ ţiere l l e i , m u l t m a i nclă d e c î l în c a z u l unei morţi accidentale, A s t f e l , insă. S t a t u i a n u p o a l e să j o a c e , f i e comparaţie, u n rol de j u d e ­ şi n u m a i p r i n c ă t o r . S t a t u i a nu este, c u m este poporul, un organism nai ural, capabil să a s i m i l e z e s a u sâ respingă, Statuia, prin Încremenirea ei r e c e , e s t e i n t r - a d e v ă r , d u p ă c u m s-a m a i r e ­ marcat, un antipod al lui Don .luau ; mai m u l t — n u este decît u n a n t i p o d . L a u r m a urmei, dacă privim lucrurile dintr-un alt p u n c t d e v e d e r e . S t a t u i a , m o a r t ă şi î n c r e m e ­ nită I n m o a r t e a e i , n u f a c e decît să î m p i e ­ d i c e (tot p r i n l r - o c r i m ă ) d r a g o s t e a (ador v i i . Deci şi în c a z u l Statuii, crima e s t e l o t •» soluţii- p r i n c a r e sc c a u t ă î n d r e p t a r e a unei o r d i n i . O o r d i n e r e a şi s l r î m h ă , a c ă r e i so­ luţie îu>ă o r i e î t a r f i d e r e a şi d e s l r î m h ă o r d i n e a ) n u p o a t e f i c r i m a , ( " r i m a , în c o n ­ cepţia puşkiniană, n u îndreaptă nimic, nici m ă c a r 0 altă c r i m ă . zis, Aşa. însă, f i n a l u l — s a u , m a i b i n e lipsa de final — din Cavalerul avar de­ vine (dar. B a r o n u l reprezintă din punctul de vedere al f i u l u i său, A l b e r t , O ordine rea şi strîmbă. Moartea Baronului aduce îmbogăţirea firească a lui Albert ; prin ur­ m a r e , d i n p u n c t u l de vedere a l l u i A l b e r t , se v a î n f ă p t u i 0 j u s t i ţ i e f i r e a s c ă . Insă c r i m a n u p o a l e fi justiţia (oricine ar fi victima), iar c r i m i n a l u l n u p o a l e l i judecător. Jude­ c ă t o r n u p o a l e f i d e c î l o forţă n a t u r a l ă , i a r Albert n u e s l e decîl u n i n t e r e s a t . Şi mora­ profundă a pieselor l u i Puşkin nu litatea puica să confirme triumful unei amorali­ tăţi, a c e a s t a a r f i e x p l i c a ţ i a l i p s e i d e f i n a l . Este, e v i d e n t , mai puţin important dacă această stare de l u c r u r i a fosl premeditată •de P u ş k i n s a u a f o s t p u r şi s i m p l u intuită do geniul său. I n Mozarl şi Salieri anli-

naturalul crimei oslo palpabil şi v ă d i t ; în Cavalerul avar şi în Oaspetele de piatră a n t i n n t u n i l u l c r i m e i r e l e v ă o m u l t m a i largă p r e o c u p a r e de p r o f u n z i m e . Dacă, insă, în Boris Godunov asistăm la o diacronic a crimei, în Oaspetele de piatră asistăm la o s i n c r o n i e a o i . I n r a p o r t c u p i e s e l e Mozarl si Salieri şi Cavalerul avar 'crima osie un act antinalural, indiferent de calitatea obiectului, împotriva i n d i f e r e n t d e f a p t u l dacă o r d i n e a căreia e s t e îndreptată e bună s a u r e a , i n d i ­ ferent, de f a p t u l dacă obiectul ei e s t e n u geniu sau u n mizerabil), Puşkin stabileşte in Oaspetele de piatră o relaţie de dublă reciprocitate — şi D o n . l u a u ( v e s e l u l şi î n acelaşi t i m p s u m b r u l r i s i p i t o r al vieţii) şi Statuia ( î n c r e m e n i t ă şi î n acelaşi t i m p s u m ­ bra întruchipare a nefiinţei) sini totodată şi v i c t i m e (Statuia în t r e c u t , D o n J u a n i u prezent) şi criminali (Statuia in prezent, D o n J u a n în I r e c u t ) . A s t f e l , pieirca l o r f i ­ nală în n e a n t ar putea să a p a r ă drept 0 s o l u ţ i e , p e n t r u că c o i d o i p u r t ă t o r i a i c r i ­ m e i se a n u l e a z ă r e c i p r o c . A c e s t l u c r u , însă, este i r e a l i z a b i l , datorită f a p t u l u i că n i c i u n u l d i n cei d o i protagonişti n u posedă condiţia de judecător (expresia unei spontaneităţi n a t u r a l e , d u p ă c u m a m v ă z u l ) , ceea ce îşi afla consecinţe pe p l a n u l relaţiilor. Dacă d i n p u i u l u i dc vedere al l u i D o n J u a n intriga eu D o n a A n n a era u n a c i de p r o f a n a r e , d i n punctul dc vedere al Donei Anna iubirea p e n t r u D o n J u a n reprezintă o e x p l o z i e n a ­ turală, o regăsire în r a p o r t c u căsătoria s i ­ lită e u C o m a n d o r u l . Prin urmare, omorîrca l u i D o n J u a n înseamnă în acelaşi l i m p şi anularea u n e i e x i s t e n t e fireşti (orieît a r f i d u r a t această e x i s t e n ţ ă ) p e n t r u D o n a Anna. Dacă c r i m a l u i D o n J u a n a d u s l a o î n c r e ­ menire (încremenirea Comandorului), crima S t a t u i i d u c e tot la o încremenire (încreme­ nirea Donei A n n a ) .

Kt
www.cimec.ro

93

s

i

n

s i

« i

1

V I I t C i l L

M U N T E A N U

I se spune Şmaga
Pe la „Intrarea artiştilor", acolo ui}(lc mult invidiaţii beneficiari ai acestei căi de acces în teatru se ini Unesc înaintea fiecărui spectacol, circulă apelative secrete ma­ relui public : Pino, Bibanii, Milu, Jcannot, Usi, Marinuş, Gimi... IAU, i se spune Şmaga. in muţenie şi tăcerea lui grea. uriaşă, sadoveniană, deşi întoarsă înlăuntru, devine brusc stingheritoare. Atunci se ridică, salută vag şi plea­ că. E printre puţinii actori, din mulţi cîţi, prin firea lu­ crurilor, cunosc, eare ocoleşte prietenia regizorilor, directo­ rului, cronicarilor. Pur şi simplu, pentru că nu vrea să se strecoare nici o fărîmă de bănuială că ar căuta altceva — vreun rol, vreo laudă — decît prietenie. E, dincolo dc toate astea şi deasupra lor, un actor de marc talent, dăruit cu ţoale darurile autentice şi dc du­ rată, tragedian, şi comedian, plin dc zguduitoare forţă şi de mişcătoare sensibilitate. Cu toate acestea — ştiute de toată lumea — după două­ zeci de ani de cînd a păşit în teatru, numele lui se leagă doar de cîteva spectacole : CrHcevile d i n C h i o g g i a , Coreu] d c cretă c a u c a z i a n , S c a u n e l e , R e g e l e L e a r . în rest, o puz­ derie de treceri prin scenă, umilitor de neînsemnate. Şi o chinuită aşteptare. Cine trece indiferent pe Ungă tristeţea lui ar trebui să se gîndească mai înainte la destinul actorului, singurul dintre artişti eare nu are nici primul şi nici ultimul cuvînt în făurirea creaţiei lui. singurul care, încorporat co­ lectivului de creaţie. nu poate decide pentru sine în­ suşi : singurul care, pînă a purta povara creaţiei unui personaj, şi răspunderea ei, e. lipsit dc puterea dinţii a iniţiativei şi deciziei. Acesta profesiei artei acto­ e preţul rilor, un preţ greu, şi nu de puţine ori de aici încep drame. Ce astea vreau ? să spun cu toate

Încă din institut i se spune aşa, după numele năpăstui­ tului, jerpelitului şi vescl-resemnatului histrion din piesa lui Ostrovski. De ce şi cine i-a spus întîia oară Şmaga, nimeni nu ştie. Poate, pen­ tru că aducea întrucîlva cu imaginea actorului vagabond ; poate pentru că, singur prin­ tre falnicii vlăjgani din clasa lui — Albulescu. Bebengiuc, Cozorici, Amza Pellea — el putea să pară rătăcit dintr-o altă lume, cu statura puţin­ tică, cu mersul obosit, cu umerii aduşi, cu părul în de­ finitivă dezordine, cu chipul brăzdat prea timpuriu de cute adinei şi dese. cu ochii aceia. încărcaţi de o imensă tristeţe şi de visare, rar străfulgeraţi de luciri jucăuşe, de om pus pe şotii. E dintotdeauna în el un amestec ciudat de can­ doare copilărească şi resem­ nată înţelepciune bătrînicioasă, care te dezorientează. E un ins tăcut şi singura­ tic. De eîte ori se află lume multă în preajma lui, fuge Şi

Nu e rostul meu şi nici intenţia mea nu e, să-mi bag nasul, nechemat, în treburile interne ale Naţionalului : dar, ca spectator, am dreptul să mă întreb : de ce nu joacă acest artist unic, acest, actor atît de rar întîlnit. Constantin Bauţchi ? Oare de ce nu i se restituie dreptul să joace ? Pentru cc, măcar odală la două stagiuni, nu arc nimeni, nu zic îndrăz­ neala, că nu despre asta e vorba, dar încrederea să-l distribuie într-un rol, într-o piesă anume pentru el a¬ leasă ? Talentul e un lucru rar, oavuţie, un zăcămint preţios, dar c singura avuţie care nupoale fi păstrată pentru mai tîrziu, care sc iroseşte prin îndelungată nefolosinţă. Un actor talentat care joacă, un actor înzestrat aşteaptă ani de zile un e ca o recoltă uitată ctmp. Cine ne dă dreptul să risipitori ? nu care rol, în fim

04

www.cimec.ro

V. C R I S T I A N
• Ion Voicu —Cristoph Eschenbach • Cvartetul „ A c a d e m i c a "
Violonistul rea de de-n solist, certe giul ..şase I o n Voicu şi-a m a r c a t oferind aniversa­ u n ciclu zării. tuită nor melor o torent pentru rară Ion ment frumoase Culminaţia de realizarea atmosfera lucrări foc lăsa reverii în se să recitalului Sonatei a fost consti­ a X ) d e a n i d e carieră, concerte stagiunii El ca şi Enescu". dirijor lui lungul a 111-a, în r e m i ­ a a o o pri­ lauri clipă gamă

extraordinare'susţinute in cadrul o apărut în pianişti şi de partener Gheorghiu sale puse calităţi Filarmonicii succesiv două de ca con­ presti­ acestor virtuo­ unui cu ger­ într-o artistică.

(op. 1 0 8 ) l u c r a r e doua de a

i n care

compozitorul

părăseşte operă

oonfidenţial-lirică similare, potoleşte pentru pentru ca pasionalitate,

„George

d c năvalnică

a l cărei

d e cameră

al unor

Vnlentin cunoscutele de

Cristoph

strălucească

Eschenbach, concerte zitate repertoriu Ultimele turneul man prilejul

dcmonstrînd

de-a l u n g u l în serviciul valoare

m i n u n a t u l Adagio, Voicu-Eschenbach deosebit viaţa

u n a dintre a constituit noastră de

cele m a i Concertul u nmo­ concert.

ale lui Brahms.

şi m u z i c a l i t a t e concerte apreciatului de

permanentă pianist pe

d i n ciclu ceea

a u coincis şi m u z i c i a n amîndoi de


Din situează cvartetul Angola stantin rîndurile pc p r i m de tineretului nostru plan formaţia alcătuit Sârbu (vioara şi muzical se „Academica", d i n excelenţii (vioara a Il-a), Mihai I-a), Con­ coarde

Cristoph

Eschenbach, n-i asculta

ce n e - a o f e r i t cameră. impresionat a cu­ în cu

memorabilă Trebuie stadiul concertul Eschenbach Român şi pian" şi cu intensă nează au în al (in cu doi vrajă Sonata găsit noscutului

seară să

d e muzică că

instrumentişti

Mariana

spunem al

ne-a cu în

Gavrilă-Dieterle Zanidaohc de

matur

gîndirii român, iunie

muzicale

(violă) premiile

Dăncilă la şi Con­ Miincu cla­

virtuoz d i n 20 el de

deosebire împreună

(violoncel). Consacrată cursurile chen, cinste, şcolii sice Ic această l a orice noastre şi b o g ă ţ i a pună în cuoeritc internaţionale formaţie nivel de la Liegc poale

cînd

ne-a oferit

sala

Ateneului vioară de Muzică

„Integrala radioasă în c a r e pasionate

sonatelor scormonire

pentru a

reprezenta a muzicii

Johannes

Brahms.

internaţional, pe care ascultat a într-un

potenţialul e a ştie să cvartetul Re­ de program

adîncurilor alter­ şi de elan o

de interpretare talentelor A m mică în Sala valoare.

sufleteşti, vulcanice pretare

lirismul trei

incandescent sonate lirica

izbucniri

aspiraţii, c e l e în c u p l u l

de B r a h m g inter¬ n r .1 ei

„Academica", publicii cuprinzînd jor de

Palatului ale muzicii în

Voicu-Eschenbnch După

Socialiste două

România capodopere şi

remarcabilă. o

Sonată

Sol major 1880), fi

(op. 7 8 ) , p c care considera prea

u n prieten pentru a din cei dc este mare în

c ameră : Cvartetul dc Beethovon Claude Cei mente un de CU este. bilă du-se lalţi Debussy. patru vechi.

o p 1 2 7 în M i b e m o l m a ­ Cvartetul sol m i n o r pc instru­ de cucerit Sârbu admira­ şi să-şi cei­ în de încadrînfiecare

compozitorului

l a apariţia

„ o muzică destăinuită ei vocală ne-am

profundă

putea

dintr-odată Rogonlicd, cu o poem scufundat

publicului", pe care lumea care de o

melodica artişti a

visătoare

împrumutată poezie în sonor sonor vibraţie a trei —

muzicieni milanez,

n u cîntat fără

compoziţia învăluitoare,

împrumutate l o r . Cîntînd

termen,

a u cîntnt-o

discretă,

colecţionar talentul o ea şi care splendidă în ştie

Peterlongo, pc u n o Mariana

„Vuillaume"

splendidului dintr-un şi dc celor

sonoritate,

în L a m a j o r

(op. 100). Sonata material

a 11-a,

solistică, să-şi

muziciană egală.

plămădită delicateţe care tante tului cei zată

moduleze» t i m b r u l De v a l o a r e disciplină fugate

ardentă două în

lirică,

gradeze trei

nuanţele.

dialogul

instrumente albia asupra

concer­ mişcări, conţinu­ Andante

înlr-o

porfortă

camerală,

s e desfăşoară indicaţii muzicii d o i artişti şi cu o

muzicieni solistice, ne-am evită prin

s-au remarcat concertul d e ce

purtînd

revelatoare

episoadele Beethoven.

ale Cvartetului

(Allegro cu o

amabile sonoritate

Ascultând acest

formaţiei oare p u ­ care le care

Irampiillo-Alegrelto

grazioso) a fost

redată d e a fra­

..Academica" blicul se nostru situează,

întrebat

artistic do­

g e n d c muzică, pe camerale.

remarcabilă

claritate

capodoperele formelor

conţine,

la a p o g e u l

www.cimec.ro

95

înăuntrul

sau

în

afara cărei pentru

o m u l u i ?" întrebări a la adică ; afla noi pe ..i-a

iată,

de se

CARTEA

DE

TEATRU

pildă, torul

in

jurul Si „a

capitale

circumscriu antic. plauzibile,

termenii

dilemelor

tragice

la a u ­ în

răspunsurile decupaje scenă pus aceiaşi în din pre­ nou decîl

procedat şi a — croi"

ZOE DUMITRESCU BUŞULENGA „ S o l ode. condiţiei şi

-

clnsicilc I'.betra. zenţă pentru pînă de

mituri

adus

binecunoscuţi cai

Ajax.

Philoctet.

Antigona. a observa,

Oedip

întîmplările

tradiţionale

c u m a i adîncă

atenţie

a l u n e i , reacţiile fapt, ..opţiuni", de pc rînd, sînt mai

l o r " . Reacţiile iar opţiunile morală de Ajax, Electra, a şi

înseamnă. „exprimă eroilor". integrate op­ cu pen­ „model Oedip este tragedii

umana

capacitatea Pîml într-un ţiunile Philoctet,

răspundere larg ou

semnalate

context

semnificaţii continuînd Antigona,

caracteristice începînd Trahinienelc,

e r o i l o r d i n şapte

sofocleene, tru în In

Lectura unei oare. şeşte bilă Cu — pe prin fineţe, Un Tudor

cărţii

are ţinute

simplitatea de un un o eseu, şi de 0 începe

şi

fascinaţia eminent, şi sfîrremarca­ ştiinţifică. rară

a c u l m i n a cai cad ca' sc i m p u n e ca a condiţiei tragedii cele Colonos. cel două Oedip de bază rege al şi

prelegeri a

dascăl poveste de o

ele d e p ă ş i r e

umane". Oedip. ilustrai

nesimţite, întregi

Capitolul co

cărţii

pătrundere pedagogic

valoare

tocmai

întreprinde după

această o

autoritară se­

simţ

elevaţie

investigaţie veră şi

analitică,

metodologie

Yianu la

m a i spunea nu dar notai ţineai

parcă nimic minte şi la u n

asemenea pentru totul că —,

verificată, şi. problemei D a r şi cad de Timpul al lui

care a

urmează

succesiunea evolu­ condiţiei îl preced —. mai con­ des­ pusă ca urmează istorică îl conţin şi de vedere,

„poveşti*', nu eşti ale aveai

care

operelor tive — ca — a umane. şi

implicit,

complexităţii asupra care

nevoie, pe

: Meditaţie celelalte —

condus

căile

complicate lucide, care

complexe

două, experienţa

a n a l i / c i precise,

investighează moment — isto­ dintre supleţea dă un investi­ cla­ ca intimi­

Spaţiul,

0 secţiune a creaţiei d r a m a t i c e dat rie, fără să n e g l i j e z e literar, nici estetic.

patrulea, Sofocle, ele puiul umane, şi marc

caro —. ele

u n element Fuziunea şi

Modernitatea elecal — o a dc exprimă

social,

mult cluzii chid

elementele un

premiză

rigurozitatea dezvăluirii timbru gaţiei, sică, tatea însăşi o pe de

pătrunderii relaţiilor elocinţă

analitice

generalizante aproape poetică de

perspectivă condiţiei un unui

asupra

dezbaterii problemă

estetice

actuale strălucit

poezie opere

echilibrată, căreia

armonie în

înaintaş

inepuizabilă

ritmurile

coborîm şi

reverberaţiile

simbol,

unei

străvechi

proaspete

veşnicia. şi a străveche umană, unui este şi tema ele stu­ medi­ epocă de „So­

C. Paraschivescu

Proaspătă diului taţie de majoră în toate la

— condiţia strălucire spirit",

ca o b i e c t — „O

d r a m a t u r g dintr-0 istorică spune pozitive propriile de pildă, autoarea. ori

marc»

epocă

geneze focle parcă ale Faţă de de o privire

cum

priveşte

vremea resursele', trage şi

sa în c a r e

s-au epuizat negative, cu tragici". referă lui termeni într-o ele concluzii

i s t o r i e i , şi-şi viata la

acţiunile

eroilor in

ele S h a k e s p e a r e . asemeni c ele spectaculoasă strict antiteze

c a r e se

condiţia

umană,

ilustrare, care „Cauzele tinde

meditaţia cuprinsă să

Sofocle rigoare datele

esenţializată.

epuizeze sînt

problemei.

căderii

90

www.cimec.ro

www.cimec.ro

PENTRU 1975

ABONAMENTE
LA

ADRESAŢI COMENZILE D U M N E A V O A S T R Ă PRIN POŞTALE Şl FACTORII POŞTALI

OFICIILE

PREŢUL UNUI A B O N A M E N T : 21 lei pe trei luni
;

42 lei pe şase luni, 84 lei pe un an

I.

F . „Informat a "

-

c . 1569

www.cimec.ro

| 4 i 200

|

LEI 7