Nr.

11 noiembrie 1975

REVISTA A CONSILIULUI CULTURII Şl EDUCAŢIEI SOCIALISTE

In

acest

număr :

MIHNEA GHEORGHIU Istoria ca m a r t o r VIRGIL MUNTEANU î n a p o i la c o n t e m p o r a n i P A U L TUTUNGIU 0 convorbire cu dramaturgul C E R H VLAD HOGE
S U F L E T o fantezie de D E R O B O T

ştiinfifico-romanticâ Ştefan Tita

CRONICI * STUDII •
www.cimec.ro

REPORTAJE

Nr. 11 (anul X X ) noiembrie 1075 REVISTĂ LUNARĂ EDITATĂ D E CONSILIUL C U L T U R I I Şl E D U C A Ţ I E I SOCIALISTE SOCIALISTĂ ROMÂNIA

Şl D E U N I U N E A S C R I I T O R I L O R

DIN R E P U B L I C A

* * * Tealm! Direcţii MIRCEA Semnal VIRGIL Vncheta in

românesc

în

climatul

nostru

social,

polilic

şi

elic

p.

1

dramaturgie MANCAŞ : Psihologicul în drama contemporană p. 3

M U N T E A N U : revistei

Înapoi

la

contemporani

p.

7

„Teatrul" LITERAR I N VIAŢA TEATRULUI KOTO JOSZEF p. 8

LOCUL SECRETARULUI Răspund : TUDOR

STERIADE,

MIRCEA

F1LIP,


ŞTEFAN Puncte de AL. IUREŞ : suspensie : Furtul de imagini p. 15 Lumea înlr-o replică p. 13

MIRODAN

*
PAUL AL. TUTUNGIU : : O convorbire scenică — 1974 Kehrcr p. 24 în cu Gheorghc tinerei Vlad generaţii p. 16 POPOVICI Aria slujba p. 21 Premiile de d r a m a t u r g i e GERHARD Atelier M I H N E A GIIFORGIIIU : Istoria ca martor p. 25 EIKE :

Hans


CRONICA DRAMATICA MIRA — Semnează : MARGARETA M I N A I RARRUŢA, N A D I N , C. VALERIA PARASCII1TORp. 27

DUCEA, VESCU, NEA

IOSIP,

VIRGIL MUNTEANU, CONSTANTIN

FLORtAN

POTRA,

RADU-MARIA,

FLORIN


Viitorul rol MĂRIA Turnee MIRA M A R I N : de pesle IOSIF : „Teatrul Virginia lila Marcu şi Nicolae Barosan p. 56

hotare Teatrul Academic de Stal „Evghenii Vahlangov" din Moscova şi p. 58

Provizoriu"

d i n Bruxelles

*
DUMITRU S 0 L 0 M 0 N : Cronica T.V

www.cimec.ro

p.

62

Interferenţe ELORIAN POTRA : Sincronism

*
UEP. : Inlcrvin cu un : clcliulanl O (în domeniul (Gib I leahului de estradă) : Al. Mirodan . p . iVi p. 05 IOMJŢ NICULESCU comemorare Milificscu)

SUFLET de fantezie

DE

ROROT T i la

Ştefan

şliin ţifico-romanIica tablouri

în o p t

V.

CRISTIAN şi

:

Wallcr

Fclscnslein

p.

94

Muzica

dansul VARTOLOME1 : Combinaţii în cercuri ,,. 95

LUMINIŢA Documentar IONUŢ

NICULESCU

:

I).

I).

Racoviţă

Sphinx

p.

%

(lopertn Sus (liuili), (Şbilţ) Roşie" Jos după tinerel : :

noastră

: (Crina), (T<>I<IIHI), (Castris) Teatrul din „Mofturi... pentru Niţu Sorbul, Geo Ion hi (Huleşti la copii Moşi' şi Costiniu Vilcu „Patima

Ana Olga şi de Doliu I. L din

Ciclovan Bucătarii Gelu Mihail

personaje Caragiale, Iaşi

Teatrul

Foto : Ileana R e d a c ţ i a şi slr.

Muncaciu

administraţia nr. 5—7—9, 14.35.58 Bucureşti

Const. M i i l e ,

Tel. 14.35.88 —

R e d a c t o r şei Colegiul C. SARARU, t o r şef de

RADU

POPESCU AUREL HOREA BARANGA, POPESCU. M I H N E A ALECU FLORIN GHEORGIITU, DLNU (redac­

redacţie: N A T A L IA

IONESCU-GION. adjunct).

POPOMCI, T O R N ICA

STANCU-ATANASIU,

www.cimec.ro

f E A T R U L ROMÂNESC

în climatul nostru social, politic şi etic
n toate domeniile de activitate legate direct de spectacolul teatral, pe toată î n t i n d e r e a ţ ă r i i , se î n r e g i s t r e a z ă , î n a c e s t e l u n i d e i a r n ă , o p u t e r n i c ă efervescenţă c r e a t o a r e . Premiere d i n l i t e r a t u r a d r a m a t i c ă o r i g i n a l ă , r e l u ă r i a l e c e l o r m a i b u n e opere p r e z e n t a t e î n s t a g i u n i l e t r e c u t e , p r e m i e r e d i n l i t e r a t u r a străină, î n n u m ă r relativ m a r e ; p u n e r i î n scenă şi interpretări p e care c r i t i c a d e s p e c i a l i t a t e l e discută c u atenţie şi s e r i o z i t a t e c a r a c t e r i z e a z ă a c t u a l u l m o m e n t d e v i r f a l s t a g i u n i i ' 7 5 — ' 7 6 . Ceea ce n i se pare mult m a i important decîl această situaţie de fapt este însă starea de spirit, c l a n u l şi s u f l u l 6 p e c i f i c a l v i e ţ i i t e a t r a l e r o m a n e ş t i d e a z i . I z v o r u l d e i n s p i r a ţ i e , s u r s a d e f o r ţ ă e t i c ă şi d e c o n c e p ţ i e estetică a întregii n o a s t r e a c t i v i t ă ţ i este însuşi c l i m a t u l s o c i a l - p o U l i c a l ţării, c o n s t i t u i t d i n s u m a c r e a ţ i i l o r m a t e r i a l e şi s p i r i t u a l e a l e î n t r e g u l u i p o p o r , î n l u m i n a şi p e l i n i i l e d i r e c t o a r e t r a s a t e d e P r o g r a m u l adoptat d e Congresul a l X l - l e a a l P a r t i d u l u i . M a r i l e transformări înnoitoare înfăptuite, în deceniul anterior, d e societatea r o m â n e a s c ă , p r e c u m şi p e r s p e c t i v e l e f o a r t e favorabile, a s i g u r a t e atît p r i n a p r o p i a t u l p l a n c i n c i n a l 1 9 7 6 — 1 9 8 0 , cît şi p r i n l i n i a strategică şi orientările tactice p e n t r u dezvoltarea socdal-eoonomică pînă î n a n u l 1990, n u p o l rămîne fără substonţiale consecinţe p e n t r u eflorescenţa vieţii teatrale româneşti. Odată c u p u t e r n i c a p r o p ă ş i r e a i n v ă ţ ă m î n t u k u şi ş t i i n ţ e i , î n ritm c u m o d e r n i z a r e a î n t r e g i i e c o n o m i i n a ţ i o n a l e , c u u r b a n i z a r e a t o t m a i extinsă, creaţia lilerar-artistică — i n c l u s i v spectacolul teatral, s u b toate f o r m e l e l u i — , v a f i v i u intensificată, p e n t r u satisfacerea firească a cerinţelor s p i r i t u a l e m a n i f e s t a t e d e întregul p o p o r . N u t r e b u i e să uităm n i c i o clipă c ă t e a t r u l , ca f a c t o r e d u c a ţ i o n a l d e o s e b i i d e a c t i v şi d e e f i c i e n t , m a i ales î n e p o c i l e i s t o r i c e d e t r a n s f o r ­ m a r e şi a m e l i o r a r e a societăţii, a r e o v i g u r o a s ă influenţă şi o m a x i m ă r ă s p u n d e r e faţă d e toţi o a m e n i i — şi, î n m o d s p e c i a l , faţă d e t i n e r e t .

Î

T

înărul, î n R o m â n i a socialistă, beneficiază, c u precădere, î n c l i m a t u l social-economic, p u b l i c şi c l i c p e carc-1 d e f i n e a m m a i s u s , d e t o t ce este necesar p e n t r u f o r m a r e a o a m e n i l o r d e m î i n e , făuritori c o n ş t i e n ţ i şi c a p a b i l i a i e d i f i c i u l u i societăţii socialiste m u l t i l a t e r a l d e z v o l t a t e s i a i înaintării f e r m e către c o m u n i s m . E t a p a ce o v o m p a r c u r g e , c u î n c e p e r e d e a c u m , î n c i n c i n a l u l r e v o l u ţ i e i t e h n i c o - ş t i i n ţ i f i c e , se b u c u r ă d e t o a t e p r e ­ m i s e l e p e n t r u a p u t e a să a s i g u r e întregului p o p o r d i n R o m â n i a socialistă — t u t u r o r gene­ raţiilor — b u n ă s t a r e a şi p r o g r e s u l c o n t i n u u , p e p l a n i n t e r n , i a r p e p l a n internaţional, u n loc totm a id e m n în lume ! O poate astfel de etapă decît n u vine de unui la sine, n u este u n dar al şi nimănui ; cu ca n u f i , desigur, rezultatul efort împlinit c u voinţă luciditate, o tot

www.cimec.ro

1

mai activi reuşi

profundă ai a

apropiere anii

intre în ce

numea aceste vui, o către şi

fizică etapă

şi nouă

munca pe să

intelectuală, — şi

<lc

către

toţi —

factorii vom Este pe voinţă,

societăţii. parcurge, în unic, de ce ne aceleaşi

Numai

condiţii

superioare oamenilor

perfect uniţi liberi,

posibile în să aceeaşi fie

drumul

omogenizării

societăţii. stâpini

drumul, animaţi

conduce interese

societatea

muncii,

idealuri,

botărîţi

trăiască

d e s t i n u l l o r şi sfl-şi f ă u r e a s c ă v i a ţ a a ş a c u m o d o r e s c !

P

e p r i m u l p l a n a l c o m a n d a m e n t e l o r sociale p e care le i m p l i c ă aceste i d e a l u r i — d e c i , pe p r i m u l p l a n a l p r e o c u p ă r i l o r c r e a t o a r e ale t u t u r o r c e l o r ce m u n c e s c i n t e a t r u şi p e n t r u teatru — se s i t u e a z ă a t e n ţ i a p e r m a n e n t a p e n t r u î n s u ş i r e a t e m e i n i c ă a politicii P a r t i d u l u i C o m u n i s t R o m â n . E l , P a r t i d u l , reprezintă i n a r x i s m - l e n i n i s m u l creator, r o d u l aplicării adevărurilor generale ale s o c i a l i s m u l u i la realitatea concretă d i n R o m â n i a . P e n t r u o f i CU a d e v ă r a t c o m u n i s t t r e b u i e , a ş a d a r , s ă - ţ i î n s u ş e ş t i , î n m o d c o n t i n u u , a t î t p r i n c i p i i l e m a r x i s t e c u c a r a c t e r g e n e r a l şi p o l i t i c a p a r t i d u l u i , c i t şi t o t ce a c r e a t m a i b u n o m e n i r e a în d o m e n i u l cunoaşterii, a l ştiinţei, a l a r t e i .

I d e e a centrală a creaţiei a r t i s t i c e , a s p e c t a c o l u l u i de t e a t r u , este de a contribui la e d u c a r e a t u t u r o r cetăţenilor, c u deosebire a t i n e r e t u l u i , i n s p i r i t u l d r a g o s t e i d c patrie, a l d e v o t a m e n t u l u i faţă d e n a ţ i u n e a socialistă, d e p o p o r u l r o m â n , h a r n i c şi g l o r i o s c o n ­ structor al socialismului. I n m e m o r a b i l a cuvîntare pronunţată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu în f o r u m u l u n i t a l u t c c i ş l i l o r , a l s t u d e n ţ i l o r c o m u n i ş t i şi a l p i o n i e r i l o r , l a î n c e p u t u l l u n i i n o i e m b r i e , aceste c o m a n d a m e n t e i s t o r i c o - s o c i a l c sînt f o r m u l a t e î n termeni magistrali : „Este necesar să f i e c u n o s c u t e i n m o d aprofundat t r e c u t u l 'îndepărtat, de m i l e n i i , a l p o p o r u l u i n o s t r u , e r o i s m u l c u c a r e e l a ş t i u t să î n f r u n t e v i c i s i t u d i n i l e i s t o r i c i , g r e u t ă ţ i l e şi a d v e r s i t ă ţ i l e « l e t o t f e l u l , şi s ă - ş i p ă s t r e z e f i i n ţ a n a ţ i o n a l ă , s ă - ş i a p e r e d r e p t u l l a l i b e r t a t e şi n e a t î r n a r e . M a r i l e j e r t f e d a t e d e î n a i n t a ş i î n a c e a s t ă b ă t ă l i e necurmată p e n t r u a trăi î n l u m e în m o d d e m n , p e n t r u u-şi f ă u r i o v i a ţ ă m a i b u n ă , p e n t r u a f i s t ă p î n î n p r o p r i a sa ţ a r ă , c o n s t i t u i e u n c l e m e n t d e p r o f u n d ă m î n d r i e n a ţ i o n a l ă , p r e c u m şi o î n a l t ă o b l i g a ţ i e d c c o n ş t i i n ţ ă p e n t r u t o ţ i c e t ă ţ e n i i p a t r i e i n o a s t r e s o c i a l i s t e , pentru întregul n o s t r u t i n e r e t " .

^ n acest s p i r i t d c p a t r i o t i s m r e v o l u ţ i o n a r t r e b u i e s ă se o r i e n t e z e , i n m u n c a lor j d c creaţie, o a m e n i i teatrului r o m â n e s c . Înaltele s a r c i n i p u s e în faţa noastră, i n faţa * teatrului — s o c o t i t , p e d r e p t c u v î n t , o ..înaltă ş c o a l ă d e m o r a l " — ne obligă l a evaluarea exactă a sarcinilor noastre educaţionale, cetăţeneşti şi a r t i s t i c e . A c e s t e a nu se p o t d e s p r i n d e u n e l e d e a l t e l e , d e o a r e c e , a ş a c u m s c r i a C A . R o s e l t i î n 1 8 5 9 , „ T e a t r a l e s t e ş c o a l a î n c a r e p o p o r u l , o s t e n i t d e m u n c a z i l e i şi u n e o r i p o a t e şi î n ă s p r i t d e f e l u r i t e s u f e r i n ţ e , se d u c e s e a r a s p r e a - ş i o d i h n i şi m i n t e a şi t r u p u l ş i - n v a ţ ă m o r a l a , patrio­ t i s m u l , v i r t u t e a , p r i n i c o a n e v i i şi p u t e r n i c e , ş i - a m p u t e a z i c e , p r i n f a p t e v i i şi e r o i c e . T e a t r u l este c ă m i n u l c o m u n a l unităţii c u g e t ă r i l o r , d e u n d e toţi, f ă r ă o s e b i r e , putem c u l e g e i d e i l e c a r e a p r o p i e p e o a m e n i î n t r e d î n ş i i , îi l u m i n e a z ă şi-i î n f r ă ţ e s c " .

ireşte, p e temelia ideilor creatoare ale filozofiei m a r x L s t - l e n i n i s t e şi a practicii d e v i a ţ ă p e c a r e n e - o a r a t ă c u a t i t a l i m p e z i m e P a r t i d u l , î n t o a t e s e c t o a r e l e şi î n t o a t e m o m e n t e l e activităţii societăţii n o a s t r e , t r e b u i e ţesută, c o n s t r u i t ă şi c o n s o l i d a t ă m u n c a d e f i e c t r e z i , m u n c a d e r e a l i z a r e a r t i s t i c ă şi e t i c ă c e se a ş t e a p t ă d e l a f i e c a r e o m a l t e a t r u l u i . D c l a a u t o r i i d r a m a t i c i , d e l a c r i t i c i , d e l a i n t e r p r e ţ i şi r e g i z o r i , d c la t e h n - c i e n i . d e i a t o t a l i t a t e a a c e s t u i m a r e şi a d m i r a b i l c o l e c t i v , c a r e este şi t r e b u i e să f i e , c u t o t m a i m u l t ă s e r i o z i t a t e , r ă s p u n d e r e şi f o r ţ ă , a n s a m b l u l t e a t r u l u i r o m â n e s c d e pe toată î n t i n d e r e a ţării.

F

„TEATRUL"

2

www.cimec.ro

Direcţii în dramaturgie

IN DRAMA CONTEMPORANĂ

MIRCEA MANCAS

A r t ă c u u n n e c o n t e s t a t p r o f i l s p e c i f i c , a l e c ă r e i p r i n c i p i i şi e l e m e n t e d e b a z ă (joc, conflict, acţiune) rămîn date p e r m a n e n t e , verificate p r i n t r - o experienţă milenară, teatrul îl u m a n i z e a z ă p e o m , î l f a c e s ă s e s i m t ă m a i p u ţ i n s i n g u r ş i d e v i n e u n e o r i o f o r m ă d e protest social sau c h i a f de a f i r m a r e politică. Artă de sugestie, plină de s i m b o l u r i , capabilă d e e x p r i m a r e m e t a f o r i c ă , aşa c u m a u c o n c e p u t - o o a m e n i i d c t e a t r u m o d e r n i , e l rănii ne legat într-o intimă dependenţă de f a c t o r u l psihologic, care a fost i n t e r p r e t a t v a r i a t , d a r niciodată negat, în arta dramatică. Cu accente apăsate în d r a m a t u r g i a l u i lbsen şi S t r i n d b e r g , ou v a l o r i deosebite d e clasicism în e x p r e s i o n i s m sau c o n s i d e r a b i l d i m i n u a t în sfîşieloarea c o n f r u n t a r e d i n t r e l i m i t e l e raţiunii în e x p l o r a r e a esenţelor, în existenţialism, „psihologicul" rămîne u n a d i n pirgbiile principale ale teatrului. I n evoluţia c o n c e p t u l u i de t e a t r u , reprezentanţi a u t e n t i c i a i artei scenice a u p r e ­ conizat prezenţei indispensabilă a „psihologicului", considerat — sub multiple şi f i n nuanţate m o d u r i d c e x p r e s i e — ca m i j l o c substanţial de c a r a c t e r i z a r e a p e r s o n a j u l u i u m a n î n t r u p a t d e a c t o r , c r e a t o r d e t i p u r i şi i n t e r p r e t a l s i t u a ţ i i l o r c o n f l i c t u a l e . A p p i a ş i , d u p ă e l , B r a g a g l i a v e d e a u c h i a r în t e h n i c a s c e n i c ă u n m i j l o c de a s u b l i n i a jocul actorului ( „ l u m i n a p s i h o l o g i c ă " ) , i a r J a c q u e s C o p e a u şi K . S. S t a n i s l a v s k i t i n d e a u l a v a l o r i f i c a r e a c o r p u l u i u m a n ca e x p r e s i e directă a stărilor p s i h i c e , nealterată de intervenţia relaţiilor eu m e d i u l e x t e r n sau a i m p e r a t i v e l o r raţionale. T r e b u i e să recunoaştem însă că v a l o a r e a f a c t o r u l u i psihologic a v a r i a t în c u r s u l dezvoltării f e n o m e n u l u i teatral ( d r a m a t u r g i e şi s p e c t a c o l ) î n c o n f i n i i l e u n u i p r o c e s dia­ lectic de a f i r m a r e spirituală a o m e n i r i i , în d i n a m i c a ci revoluţionară. D r a m a burgheză l i m i t a prezenţa „ p s i h o l o g i c u l u i " l a u n c o n f l i c t i n t e r - i n d i v i d u a l , fără r e z o n a n ţ e în l u m e a externă, sutisfăcîndu-se d i n frămîntărîle eroului sau d i n zbuciumul dramatic al unui cerc restrîns. E r o u l e r a r e d u s l a s p o r a d i c e manifestări e x t e r i o a r e , c h i a r a t u n c i când agitaţia psihică se d e s f ă ş u r a î n t r - u n c a d r u d e a u t e n t i c d r a m a t i s m ( t e a t r u l l u i H . B a t a i l l c , H . B e r n s t e i n etc.). „ E t i c u l " e r a închis în c o n c e p t e l e m o r a l e i u n e i societăţi e x c l u s i v i s t e , c a n o n i z a t e d e r e g u l i f o r m a l e , a d e s e a a r t i f i c i a l e . A b i a c u l b s e n şi S i i d e r m a n n , „ s o c i a l u l " p ă t r u n d e î n m o t i v a r e a c o n f l i c t u l u i p s i h o l o g i c . C u Un duşman al poporului, Nora s a u Stilpii societăţii, d r a m a c a p ă t ă o a m p r e n t ă d e o s e b i t ă , e x p r e s i e a c o n t r a d i c ţ i i l o r s o c i a l - e c o n o r n i c e în socie­ tatea capitalistă. P r e c u r s o r o l t e a t r u l u i a c t u a l , l b s e n a încercat, t e m e r a r , o tehnică de pătrundere a adevărului p r i n concursul t u t u r o r artelor umaniste (poezia, retorica, ple­ d o a r i a e t i c ă d e l a r g ă r e z o n a n ţ ă ) , p r e z e n t î n d d r a m a v i e ţ i i î n c o n t u r u r i l e s i t u a ţ i i l o r şi p s i h o ­ logiei personajelor curente — c e e a ce d u c e a l a i d e n t i f i c a r e a e r o i l o r s c e n e i c u specta­ torul — c u m observa G. B e r n a r d S h a w în „Chintesenţa i b s e n i s m u l u i " . L a rîndul său, S h a w însuşi întreprinde o investigaţie lucidă p e n t r u dezvăluirea adevărului, d o v e d i n d o r a r ă p a s i u n e şi o v e r v ă v o l t a i r i a n ă î n d e m a s c a r e a v e h e m e n t ă a „ n o r m e l o r " b u r g h e z e d e comportare, adevărate „imăşti" pirandelliene ce acoperă fenomenul autentic, devenind p s e u d o - i d e a l u r i l e i m p u s e d e clasele d o m i n a n t e în societatea capitalistă. Dar factorul psihologic u r m a p r e g n a n t ă şi m a i a d i n e m o t i v a t ă . să d o b î n d e a s c ă î n t e a t r u l c o n t e m p o r a n o f u n c ţ i e m a i Odată cu biruinţa concepţiei socialiste revoluţionare,

www.cimec.ro

3

a l i t p e p l a n t e o r e t i c c î l şi p c c e l p r a c t i c , s o c i a l , „ e t i c u l " c a p ă t ă v a l o r i i n e d i t e , c a r e s e c e r p r e z e n t e şi c r e e a z ă d i m e n s i u n i n o i s p i r i t u a l i t ă ţ i i o m u l u i c o n t e m p o r a n . M o r a l a n u s e m a i i m p u n e d i n cercuri extraterestre, nici d i n mediul exterior, p r i n intermediul unor interese p r i o r i t a r e . I n c l i m a t u l socialist, conştiinţa fiecărui i n d i v i d resimte u n i m p u l s m o r a l m o t i v a t de c o o r d o n a t e l e vieţii c o l e c t i v e şi d e t e r m i n a n t î n a c ţ i u n e a s o c i a l ă . „ M o r a l u l " c i n c u l c a t în c o n ş t i i n ţ a e x i s t e n ţ e i în s o c i e t a t e şi, d e a c e e a , i m p l i c ă i n t e g r a r e a l u i î n pro­ b l e m e l e p s i h o l o g i e i u m a n e . Şi, p e n t r u că f a c t o r u l s o c i a l d o m i n a n t în societatea socialistă e m u n c a , o b i e c t i v u l e d u c a t i v a l e p o c i i e f o r m a r e a o m u l u i n o u în relaţiile c o m p l e x e ale p r o c e s u l u i m u n c i i . I n acest c o n t e x t , p r e z e n ţ a f u n c ţ i i l o r s p i r i t u a l e este i n e v i t a b i l ă . Atunci c î n d t e a t r u l e p o c i i s o c i a l i s m u l u i atacă p r o b l e m a c o m p o r t a m e n t u l u i u m a n , e l îl i n c l u d e î n m a r e a a l u v i u n e a creaţiei g e n e r a l i z a t e , a a t i t u d i n i i c o n s t r u c t i v e ce c a r a c t e r i z e a z ă socie­ tatea noastră revoluţionară. I n această largă arie de manifestări, explicaţia, motivarea, i n t e r p r e t a r e a a c t u l u i i n d i v i d u a l sau social n u p o a t e face abstracţie dc i n e v i t a b i l a „tentă" p s i h o l o g i c ă , d e a d e v ă r a t a f u n c ţ i e a c t i v ă a „ p s i h o l o g i c u l u i " , c a r e îi a s i g u r ă p r e z e n ţ a pe orice p l a n a l p r o b l e m a t i c i i actuale. S i n g u r a obligaţie — incontestabilă cerinţă a creaţiei d r a m a t i c e — e d e s c o p e r i r e a u n o r m i j l o a c e v a l a b i l e şi i n e d i t e î n v a l o r i f i c a r e a d r a m a t i c ă şi s c e n i c ă , e r o i c ă şi u m a n i s t ă a u n u i d i n a m i s m i n t e n s şi î n c ă i n e p u i z a t , c a r a c t e r d e f i n i t o r i u a l epocii revoluţionare a socialismului.

I n ce m ă s u r ă , d e c i , d r a m a t u r g i a n o a s t r ă a c t u a l ă v a l o r i f i c ă şi f o l o s e ş t e m a r e a f o r ţ ă d e s u g e r a r e , c l a r i f i c a r e s a u p e r s u a s i u n e a „ d e m o n s t r a ţ i e i " şi „ e x p e r i m e n t u l u i " p s i h o l o g i c ? N e î n d o i e l n i c , acestea n u p o t c o n s t i t u i u n s i m p l u a g r e m e n t l i t e r a r , căci astfel a r f i d e p a r t e d e a - ş i a t i n g e r o l u l d e t e r m i n a n t î n r e z o l v a r e a d r a m e i c u i m p l i c a ţ i i p r o f u n d e şi r e v e l a t o a r e . ale N e v o m î n g ă d u i î n c o m e n t a r i u l ce u r m e a z ă s ă d e s p r i n d e m c i l e v a t r ă s ă t u r i „ p s i h o l o g i c u l u i " , a ş a c u m se î n c a d r e a z ă e l î n t e a t r u l n o s t r u c o n t e m p o r a n . distinctive

P r i n t r e p r i m e l e piese, care a u atacat direct l a t u r a psihologică a d r a m e i u m a n e , e x p l o r â n d o z o n ă f o a r t e a p r o a p e d e f r u n t a r i i l e d i n t r e n o r m a l şi p a t o l o g i c , a f o s t Iertarea l u i I o n Băieşu. l d e e a dc s a c r i f i c i u , de p r o t e j a r e a o m u l u i n e f e r i c i t , de r e s p o n s a b i l i t a t e faţă d e s o a r t a l u i şi d e e x p i a ţ i e a v i n e i v i n i d i n t i n e r e ţ e — temă umanistă de l a r g ecou — străbate c o n s t a n t , ca un leit-moliv, desfăşurarea conflictului dramatic. Deşi piesa e t o t o d a t ă o p l e d o a r i o d i s c r e t ă şi n u a n ţ a t ă î m p o t r i v a i m i x t i u n i i d i r e c t e în viaţa omului solitar — fiecare personaj urmărindu-şi cu o perseverenţă obsesivă p r o p r i u l său obiectiv — , mesajul ei, a n e m i a t de finalul tragic, păstrează o accentuată notă de o m e n i e . Căci z b u c i u m u l e r o i n e i , m i n a t ă d e u n v o l u n t a r i s m n e p o t o l i t — şi a c ă r e i c o m p o r t a r e a l t e r n e a z ă î n t r e i n s i n u a r e a f e c t i v ă şi v i o l e n ţ ă — a r e l a b a z ă u n o d î n c şi m o t i v a t p r o c e s d c c o n ş t i i n ţ ă . A c e s t f o n d c o n ş t i e n t şi v i b r a n t e e x p l o a t a t d c a u t o r , c u n u a n ţ a r e , v a r i a ţ i e şi a d î n e ă i n t u i r e a stărilor p s i h i c e ale e r o i n e i , cu accente de a u t e n t i c r e a l i s m , în c i u d a s t r a n i e i c o m p o r t ă r i , a b s u r d e şi d e p r e s i v e , a e r o u l u i . E x p l o r a r e a ..psihologicului" în s c o p u l cunoaşterii r a p o r t u l u i odevăr-exislenţă e pre­ z e n t ă p e s c a r ă î n t i n s ă î n d r a m a t u r g i a c o n t e m p o r a n ă . 0 v e c h e şi p e n e d r e p t u i t a t ă p i e s ă a l u i Paul Everac — s c r i i t o r ce valorifică, p r i n d i v e r s i t a t e a m o d a l i t ă ţ i l o r a r t i s t i c e , s t i l u l d o c r e a ţ i e , c a şi t e m a t i c a r e v o l u ţ i o n a r ă — Ştafeta nevăzută, aducea, încă c u u n deceniu î n u r m ă , î n d i s c u ţ i e p r o b l e m a c o n ş t i i n ţ e i m o r a l e , î n s e n s u l c o n c e p ţ i e i d e v i a ţ ă şi p r a c t i c i i în societatea socialistă. Q hotărire n e d r e a p t ă , luată d e u n d i r e c t o r de întreprindere, m u n c i ­ tor cinstit, d a r indus în eroare în p r i m e l e m o m e n t e ale preluării funcţiei, constituie p r i l e j p e n t r u u n l u n g , a c t i v şi a u t e n t i c p r o c e s d c c o n ş t i i n ţ ă . E r o u l ( D o b r i a n ) u r m ă r e ş t e m e t o d i c şi t e n a c e t o a t e s u r s e l e c a r e î l p o t e d i f i c a c o n c r e t şi o b i e c t i v î n p r o b l e m e l e m u n c i i p r o f e s i o n a l e , d a r î n e g a l ă m ă s u r ă îşi d o v e d e ş t e p e r s e v e r e n ţ a î n d e s c i f r a r e a u n e i t r a m e d e i n t r i g i c a r e d u s e s e l a î n l o c u i r e a u n u i o m c a p a b i l şi p r e o c u p a t d e p r o c e s u l t e h n o l o g i c şi de producţie ( i n g i n e r u l Velcescu). I n f o n d , voinţa de a d e s c o p e r i a d e v ă r u l e justificată a c i , n u n u m a i p c p l a n i n d i v i d u a l , c i şi c a s i m b o l a l s p i r i t u l u i j u s t i ţ i a r şi u m a n i s t a l o m u l u i n o u î n s o c i a l i s m . E a c o n s t i t u i e , d c f a p t , u n a d i n e s e n t i m e n t d e s o l i d a r i t a t e şi e c h i t a t e , în c a d r u l căruia conştiinţa revoluţionară îşi a f i r m ă dreptul de cenzor ; p e n t r u clari­ ficarea acestei conştiinţe, investigaţia psihologică implică incontestabile frămîntări de ordin psihic. P e a c e l a ş i p l a n se s i t u e a z ă şi t e m a p i e s e i l u i A l . M i r o d a n , Noaptea e un sfetnic bun, i n care e tratată t o t i d e e a reparaţiei m o r a l e , a r e s t i t u i r i i d r e p t u l u i l a c o n s i d e r a ţ i e a o m u l u i i n v o l u n t a r d e p r e c i a t (tînărul m u n c i l o r c o m u n i s t A l i o n e v i e l i m a intransigenţei insuficient c o n t r o l a t e a ş e f u l u i s ă u , i n g i n e r u l A n a t o l ) . F o n d u l d r a m a t i c îl c o n s t i t u i e l o t o d e z b a t e r e

4

www.cimec.ro

etică c u p r o f u n d e implicaţii u m a n i s t e . D a r , în acest caz, e x p l o r a r e a psihologică o c u p ă p r i m u l p l a n . N e v i n o v ă ţ i a e r o u l u i n u p o a t e f i atestată decît în u r m a unor eforturi constante pentru descoperirea adevărului — c e e a ce r e c l a m ă t r ă i r e a i n t e n s ă a s i t u a ţ i i l o r d r a m a t i c e , u n e f o r t d e c o n ş t i i n ţ ă şi r e n u n ţ a r e l a p r e j u d e c ă ţ i , u n d e z v o l t a t s i m ţ d e r e s p o n s a b i l i t a t e , e a r e n u s î n t p o s i b i l e f ă r ă t e n s i u n e a p s i h i c ă ce d u c e l a r e z o l v a r e a c o n f l i c t u l u i . Ş i n u e inutilă observaţia că f e r m e n t u l activ pentru a afla a d e v ă r u l şi a r e p a r a o injustiţie e u n o m d e p e r f e c t ă o m e n i e şi î n ţ e l e g e r e a s u f l e t u l u i u m a n , c e i n t u i e ş t e d i r e c t s i t u a ţ i i l e incerte şi determină clarificarea lor, în sensul celei m a i p u r e etici a epocii socia­ l i s m u l u i (Ceteraş).

Printre scriitorii dramatici a i u l t i m u l u i deceniu, Iosif N a g h i u c desigur u n u l dintre autorii a căror predilecţie pentru f o r a r e a stărilor p s i h i c e în desfăşurarea conflictului dramatic — ca r e f l e x a l realităţii c o n t e m p o r a n e — e necontestată. încercarea de a d e s c o p e r i m o t i v a ţ i a u n o r stări v a r i a t e , s e n t i m e n t e , a t i t u d i n i s e m n i f i c a t i v e , e o constantă a c r e a ţ i e i s a l e (Absenţa, într-o singură seară), î n c a r e se î n t r e v e d e e f o r t u l d e a r ă s c o l i straturile p r o f u n d e a l e p s i h i c u l u i p e n t r u a s e s i z a f o n d u l a u t e n t i c a l c o m p o r t a m e n t u l u i e x t e r i o r . I n Valiza cu fluturi, e p i s o d d i n l u p t a ilegală a comuniştilor, acţiunea e de fapt o confruntare directă a u n o r p e r s o n a j e ce reprezintă două lumi, două categorii umane antagoniste. Opoziţia d i n t r e cele d o u ă moduri de a concepe viaţa : cinismul, i n d i f e r e n ţ a şi e g o i s m u l s o ţ i l o r A n a şi S a n d r u — f e r m a c o m p o r t a r e r e v o l u ţ i o n a r ă a t î n ă r u Iui c o m u n i s t A l i n , o f e r ă a c e s t u i a d i n u r m ă p r i l e j u l u n e i s c r u t ă r i a d î n c i a c o n ş t i i n ţ e i s a l e şi a i r e v o c a b i l e i h o l â r î r i d e s a c r i f i c i u eroic p e n t r u m a r e a c a u z ă c ă r e i a i s-a d e v o t a t . A t i t u d i n e a sa p a r t i n i c ă n u a r e n u m a i v a l o a r e a u n e i s i n c e r e p r o f e s i u n i d e c r e d i n ţ ă , c i e totodată o anticipaţie, căci e r o u l v o r b e ş t e d i n p e r s p e c t i v a v i i t o r u l u i , d c a l e cărui realizări e t o t a l c o n v i n s . D e aceea, a c c e p t a r e a c o n ş t i e n t ă a f i n a l u l u i t r a g i c e pregătită dc o suită f i r e a s c ă d c s t ă r i d e c o n ş t i i n ţ ă , ce constituie e t a p e l e u n u i p r o f u n d p r o c e s a n a l i t i c — deci­ z i a e r o u l u i f i i n d u n i m p e r a t i v m o r a l şi o d o v a d ă a tăriei s a l e d e c a r a c t e r . M a i n u a n ţ a t , c u p e t e d e u m b r ă ce se l u m i n e a z ă t r e p t a t î n d e s f ă ş u r a r e a acţiunii, e c o n s t r u i t ă şi d r a m a Intr-o singură scară — în realitate, o g r u p a r e dc d r a m e personale, c u o t o n a l i t a t e a f e c t i v ă d e o s e b i t ă , ce se d e s f ă ş o a r ă c o n c o m i t e n t şi p a r a l e l , f ă r ă a a c u z a u n e f o r t i n t e g r a t o r . Ceea ce c p s i h o l o g i c în a c e a s t ă p i e s ă , b a z a t ă p c o n e a ş t e p t a t ă criză a p r i e t e n i e i d i n t r e d o i foşti luptători antifascişti ( s a v a n t u l M a r c u O n o f r c i şi a c t i v i s t u l de p a r t i d O n i g a ) , c frămîntarea f a m i l i e i celui dintîi p e n t r u a înţelege n o u a situaţie survenită în relaţiile d i n t r e p e r s o n a j e l c - c h c i e , d u p ă o despărţire de c i t e v a d e c e n i i . Pe m ă s u r ă ce s c e n e l e se s u c c e d şi a c ţ i u n e a a v a n s e a z ă , se instalează pe lingă curiozitatea inerentă — şi o a n u m i t ă t e n s i u n e p s i h i c ă , p r o v o c a t ă d c s i t u a ţ i i n e p r e v ă z u t e : p r e l u n g i t a a ş t e p t a r e a s o s i r i i l u i O n i g a , dificultatea e x p l i c ă r i i s t r a n i e i l u i c o m p o r t ă r i , c a r e î n f o n d a s c u n d e a d r a m a renunţării l a activitatea l u i politică.

Deşi p e r s o n a j u l n u excelează p r i n t r - o c o n t u r a r e deosebit de clară, a u t o r u l cunoaşte d o z a j u l f o l o s i r i i s u g e s t i e i şi a s u s c i t ă r i i i n t e r e s u l u i p e n t r u f i e c a r e e r o u î n p a r t e . R e p r e z e n t a ­ t i v m i se p a r e a f i — s u b acest r a p o r t — Petre, fiul l u i M a r c u , intelectual minat de s e n t i m e n t u l î n d o i e l i i î n m e r i t e l e l u i O n i g a şi i n t r i g a t d e c u l t u l p e n t r u p r i e t e n u l t a t ă l u i său. Interesantă e, mai mult decît ciocnirile ocazionale pe acest motiv, curba evoluţiei p e r s o n a j u l u i p e m ă s u r a înţelegerii a d e v ă r a t e i situaţii. E a c i o a f i r m a r e p o z i t i v ă a r e s p e c t u l u i p e n t r u a d e v ă r şi o m ă r t u r i e a s i n c e r i t ă ţ i i i n d i s p e n s a b i l e î n n o i l e r e l a ţ i i d e v i a t ă s o c i a l i s t ă . Ş i , f ă r ă î n d o i a l ă , e l e n u se r e a l i z e a z ă f ă r ă f r ă m î n t ă r i , o s c i l a ţ i i şi t e n s i u n e c o n t i n u ă , ce î ş i g ă s e s c s u b s t r a t u l î n t r - u n p r o c e s a n a l i t i c a c c e n t u a t , î n t r - o a u t e n t i c ă t r ă i r e a u n u i psihism c o m p l e x şi d i f e r e n ţ i a t . S c r i i t o r u l care a folosit d i n p l i n confluenţa stărilor psihice p e n t r u a dezvălui d r a m a umană în condiţiile statuării u n e i m o r a l e n o i , c o r e s p u n z ă t o a r e conştiinţei superioare a s o c i e t ă ţ i i s o c i a l i s t e , m i se p a r e a f i D . R . P o p e s c u . D e l a p r i m e l e s a l e p i e s e : Visul, Aceşti îngeri trişti, u r m î n d c u Pisica în Noaptea Anului Nou, a u t o r u l s-n d o v e d i t p r e o c u p a t d e p r o b l e m e l e d e c o n ş t i i n ţ ă , î n t r - o c o n f r u n t a r e c a r e f a c e să se c o n c e n t r e z e a t e n ţ i a a s u p r a u n o r destine clare, a s u p r a cărora proiectează discret n o u a v i z i u n e a ideologiei revoluţionare. P i e s ă d e s p r e t i n e r e t , c u p r o b l e m a t i c a s p e c i f i c ă v î r s t e i şi c o m p l i c a ţ i i l o r v i e ţ i i î n s o c i e ­ t a t e , Aceşti îngeri trişti r i d i c ă p r o b l e m e c o m p l e x e c u u n u ş o r c a r a c t e r g e n e r a l , î n o a r e îşi f a c e l o c a p e l u l l a o m e n i e , o n e s t i t a t e şi a d e v ă r . C i n s t i t , d a r n e d r e p t ă ţ i t p e l o c u l d e m u n c ă , eroul central ( I o n ) n u c a p i t u l e a z ă . S e n t i m e n t u l r e v o l t e i îi î n t ă r e ş t e c o n ş t i i n ţ a n e v o i i de d r e p t a t e , t î n ă r u l r e u ş i n d s ă d e m a ş t e c a r i e r i s m u l , d e m a g o g i a şi n e c i n s t e a d i n j u r u l l u i . U n

www.cimec.ro

5

e l e m e n t «1 s t r u c t u r i i c e l o r d o i „ î n g e r i t r i ş t i " ( I o n şi S i l v i a ) e d o r i n ţ a d e f e r i c i r e şi n ă z u i n ţ a d e a o d o b î n d i . U n a m e s t e c d e p u r i t a t e şi s u f e r i n ţ ă — s a u m u i o u r î n d d e s u f e r i n ţ ă p u r i ­ f i c a t o a r e — g e n e r a t o r d c n e l i n i ş t i şi î n c o r d ă r i e s u b s t r a t u l j u s t i ţ i a r a l a t i t u d i n i i c e a t i n g e valoarea u n u i protest social specific. D a r procesul dc clarificare a a t i t u d i n i l o r , pulsaţia vieţii, r e f l e c t a r e a n ă z u i n ţ e l o r fireşti p e p l a n u l conştiinţei, atestă u n r e a l p r o c e s moral, î n c a r e se t o n i f i c ă şi se d e c a n t e a z ă s t ă r i l e p s i h i c e i n i ţ i a l e . I n a c e s t s e n s , „psihologicul" se i n t e g r e a z ă î n f u n c ţ i a p o z i t i v ă a d r a m a t i o u l u i , d e m o t i v a r e a v a l o r i l o r m o r a l e şi a f i r ­ m a r e a adevărului în n o u a concepţie a vieţii socialiste. I n u l t i m e l e piese ale l u i D . activităţii sociale e conturată e u o problemei abordate. R. Popescu, semnificaţia ştiinţă a n u a n ţ e l o r şi o r e v o l u ţ i o n a r ă a e x i s t e n ţ e i şi subtilă dozare a elementelor

Piticul din grădina de vară c u p r i n d e aceleaşi referinţe psihologice specifice drama­ t u r g i e i s c r i i t o r u l u i , d u b l a t e de o accentuată evocare a a t m o s f e r e i de rezistenţă antifascistă. 0 v i z i u n e metaforică p l i n ă d e sugestii, ce lărgesc semnificaţiile piesei în c a d r u l i d e i i de s a c r i f i c i u e r o i c p e n t r u s u c c e s u l a c ţ i u n i i r e v o l u ţ i o n a r e , şi o s c a l p a r e a m o r a v u r i l o r u n e i s o c i ­ etăţi în p l i n ă d e z a g r e g a r e m o r a l ă , î n o p o z i ţ i e c u d i n a m i s m u l f o r ţ e l o r înaintate, e v i d e n ţ i a z ă a b i s u l d i n t r e u m a n ş i b e s t i a l şi c o n t u r e a z ă p r o f i l u l c a r a c t e r o l o g i c a l p e r s o n a j e l o r . P s i h o ­ logic, piesa menţine o încordare continuă în faţa actelor demenţiale ale criminalilor fascişti, situînd p e e r o i n ă (comunista Măria), condamnată la m o a r t e pentru vina dc a nu-şi f i d i v u l g a t tovarăşii de luptă, pe u n p l a n elevat în r a p o r t c u „ p i g m e i i " ce o torturează. J n acest „poem" de autentic eroism, a cărui valoare are l a bază refuzul c o m p r o m i s u l u i şi a c c e p t a r e a s a c r i f i c i u l u i p e n t r u u n î n a l t i d e a l s o c i a l , a r e l o c u n p r o c e s ce d e f i n e ş t e t i p u l u m a n î n i n t e g r i t a t e a e s e n ţ e i l u i s p i r i t u a l e . S u f e r i n ţ e l e e r o i n e i o singu­ larizează, i a r rezistenţa e i o aşază l a a n t i p o d u l l u m i i a b j e c t e şi c r i m i n a l e a d u ş m a n i l o r libertăţii o m u l u i . „ T r ă i r e a " p e p l a n a f e c t i v şi i n t e l e c t u a l a s u p l i c i u l u i î n d u r a t o puri­ f i c ă şi o a u r e o l e a z ă . D r a m a t u r g u l r e a l i z e a z ă a c i — cu virtuţile metaforei poetice — un v e r d i c t d e c o n d a m n a r e a u n u i r e g i m s o r t i t să d i s p a r ă d e p e s c e n a i s t o r i e i , e x p l o r î n d c u n u a n ţ a r e şi î n ţ e l e g e r e p s i h o l o g i a p e r s o n a j e l o r , e x p r i m î n d i n d i r e c t s e n s u l e r o i c a l r e z i s ­ tenţei într-un proces i s t o r i c încheiat. I n Pasărea Shakespeare, piesă încărcată cu sensuri simbolice, într-o formulă m e t a ­ f o r i c ă , c a d r u l a c ţ i u n i i î l c o n s t i t u i e r e a d u c e r e a î n a c t u a l i t a t e a u n o r f a p t e d i n t r e c u t şi desfăşurarea conflictuală provocată de consecinţele l o r prezente. E n i g m a t i c a — iniţial — t e x t u r ă d e i n t r i g i şi a p o i p e n i b i l e l e s i t u a ţ i i d e o r d i n f a m i l i a l o f e r ă t a b l o u l u n e i a t m o ­ s f e r e d e t o t a l ă n e î n ţ e l e g e r e , d e u r ă , d i s p r e ţ s a u v i o l e n ţ ă , f a l s i t a t e şi i m p o s t u r ă î n mediul p r e z e n t a t ( s o ţ i , a m a n ţ i , t i n e r i şi v â r s t n i c i e g o i ş t i şi i n t e r e s a ţ i ) . I n i n v e s t i g a r e a u n i v e r s u l u i m o r a l , a c c e n t u l cade p e dezagregarea vieţii familiale, p e f r i v o l i t a t e a şi s u p e r f i c i a l i t a t e a m o d u l u i d e a î n ţ e l e g e v i a ţ a , p e c o n d a m n a r e a s t ă r i l o r tardive ale conştiinţei. Autorul are puterea de a contura personajele aberante, fără a a p e l a l a p s i h o l o g i a inconştientului, c u adîncirea zonelor abisale ale psihicului. D r a m a e r o i n e i (Irina) e o m o d a l i t a t e utilizată în s c o p u l c o n d a m n ă r i i e r o z i u n i i s p i r i t u a l e a lumii p r e z e n t a t e într-un d e c o r î n t u n e c a t , în care interesul psihologic înclină către încercarea de d i s c u l p a r e a personajelor, purtată cu o m a r e varietate de t o n u r i . D e fapt, dramaturgul foloseşte a c i — prin revers — u n m o d de auto-definire a personajelor, făcând a p e l l a a l t e r n a r e a a t i t u d i n i l o r , l a t r a s a r e a u n u i p r o c e s d e s c h i s , d i n c u t e l e c ă r u i a « p a r n e c o n t e n i t n o i e l e m e n t e d e c a r a c t e r i z a r e t i p o l o g i c ă . Şi i n această d r a m a t i c ă creio­ n a r e a l u m i i î n f ă ţ i ş a t e se r e s i m t e î n f i e c a r e c l i p ă t e n s i u n e a p s i h i c ă a e r o i l o r , ce denunţă fondul comportării l o r exterioare.

Astfel, intensitatea „demonstraţiei" artistice a ideii t n teatrul dramatic contem­ p o r a n i m p u n e p r e z e n ţ a p s i h o l o g i c u l u i ca m i j l o c de p ă t r u n z ă t o a r e i n v e s t i g a ţ i e , d e r e z o l ­ vare a p r o b l e m a t i c i i m o r a l e în sensul eticii u m a n i s m u l u i socialist. 0 forţă inalterabilă străbate în zonele p r o f u n d e ale p s i h i c u l u i u m a n , întărind r e p e r e l e ideologice ale conşti­ i n ţ e i şi c o n s t i t u i n d u n m i j l o c s i g u r d e c l a r i f i c a r e a s i t u a ţ i i l o r r ă m a s e e f e m e r î n umbra i n c e r t i t u d i n i l o r , de e h m i n a r e a r e z i d u u r i l o r în m ă s u r ă a frîna d e m e r s u l d i n a m i c a l acţi­ u n i i r e v o l u ţ i o n a r e . P s i h o l o g i c u l n u m a i e astăzi în t e a t r u u n f a c t o r d e a g r e m e n t e m o t i v , c i u n a g e n t a c t i v d e r e z o l v a r e a s i t u a ţ i i l o r şi c o m p o r t a m e n t u l u i p r o v o c a t d e impactul noilor valori ideologico-morale cu vestigiile u n o r vechi practici i n a d e c v a t e şi sterile. F u n c ţ i a p s i h o l o g i c u l u i se i d e n t i f i c ă c u s e n s u l e t i c a l n o u l u i u m a n i s m , î n s l u j b a căruia a d u c e n o i şi i n e d i t e v a l e n ţ e d r a m a t u r g i e i n o a s t r e c o n t e m p o r a n e .

6

www.cimec.ro

S
A

e

m

n

a

l

V I R G I L MUNTEANU

înapoi la contemporani
îmi pot fi martori toţi ai breslei : dacă se înlîmplă să ne aflăm în ospeţie la vreun teatru din (ară — şi se intîmplă; dacă, după specta­ col, sau după simpozion, se intimplă să mergem împreună la o cafea şi un pahar de vin — şi, iarăşi, se Intim­ plă ; ei bine, după politeţurile dc rigoare, după schim­ bul reciproc de informaţii din lumea noastră — la nivelul întimplărilor mărunte, de bună seamă — conver­ saţia alunecă rapid, împinsă de toţi convivii, către subi­ ectul predilect şi niciodată epuizat : repertoriul. Reperto­ riul teatrului, cum se înfă­ ţişează el, dacă se realizează, dacă c complet, dacă e bun, cc-i lipseşte, ce i-ar nun tre­ bui... Şi, vorbind desjfre rej>crtoriu, ajungem la piesa românească. Şi, vorbind des­ pre piesa românească, ajun­ gem la piesa contemporană. Şi, aici, epuizind schimbul de opinii — nu de puţine ori contradictorii — ajungem, in sfirşit, la sugestia: dc ce nu reluaţi o piesă scrisă în anii trecuţi ? Jucată în sta­ giunile trecute ? Nefericit cronicar, ce de­ mon fără aslimpăr te-a îm­ pins în capcană ? Cine ţi-a şoptit viclean, la ureche, să te arunci în bătălie fără scut, fără lance, cu pieptul gol ? Ceştile sînt date la o parte, toţi se apleacă înainte, se face tăcere. Din clipa asta eşti un biet trecător teban ; Sfinxu­ urmează întrebarea lui, fără cruţare : ce n e r e ­ c o m a n d a ţ i ? Cu o glumă nu ai scăpare, chestiunea e prea serioasă. Scormoneşti febril în memorie şi arunci: — Cu­ tare ? — Cu finalul ăla ? — Cutare ? — Pe cine mai in­ teresează ? Şi tu ai dreptate, şi ei au dreptate şi conversaţia, cum ar fi zis poetul, se rezolvă în pislă. M-am întrebat, de ce nu prinde cheag o ase­ menea abordare a chestiunii, de ce, ştiind prea bine că toţi sîntem de cele mai bune intenţii, vedem lopindu-se sub ochii noştri o iluzie... 0 speranţă ? Să fie piesele de vină ? Să aibă, oare, dramaturgia noa­ stră, în întregul ei, vigoarea şi durata stabilite doar pen­ tru un sezon ? Fără putinţă. Amintiri, amintiri, cum ne înşelaţi ! Cum ne mai clă­ dim din voi certitudini ! Cite din titlurile pe care le chemăm din ceaţa memo­ riei ne-au mai căzut în mină de atunci, de cu ani în urmă, cînd le-am văzut ju­ cate intîi ? Ce mai ţinem minte despre Vlaicu şi fe­ c i o r i i l u i ? Despre Reţeta fe­ r i c i r i i ? Despre L u m i n a de l a Ulmi ? 0 amăgire, un fum, nimic ! 0 impresie, adică tot ni­ mic. A căzut o piesă la un teatru ? Ce poate să în­ semne ? Simplificînd, două

lucruri : sau piesa e proastă, sau spectacolul, reţineţi, e prost. Amintiţi-vă de F u r t u n a , de M a c b e t h , dc O t h e l l o , toate jucate în Bucureşti. Jucate prost. Toate au căzut. Ce să însemne, că nu mai au drept la nemurire ? Amintiţi-vă de Surorile Boga. Ce distanţă între spectacolul dinţii şi re­ luarea de acum cîţiva ani ! Să însemne spectacolul din urmă infirmarea perenităţii piesei ? Am recitit piesa. Re­ citiţi piesa. Să recitim pie­ sele. Să lepădăm amintirile despre piese — prin spec­ tacole —şi să recitim pie­ sele. La rafturi! Înapoi, la contemporani ! Vom vedea cîte piese, ani în urmă, ne-au orbit cu strălucirea lor de o clipă, asta fiindcă am avut şi avem bravi regizori şi ac­ tori. Şi asta se poate. Dar, mai cu scamă, vom vedea cîte piese — care laolaltă alcătuiesc fondul de metal rar al dramaturgiei contem­ porane — păşesc zdravăn pe pro­ peste ani, în timp, priile lor picioare. Şi pe care timpul le-a limpezit. Şi care s-au maturizat. Să le reci­ tim cu atenţie şi cu bună credinţă. Iar dacă se va întîmpla să ne aflăm în ospeţie la vreun teatru — şi se va în tîmpla — dacă, după spectacol sau după simpozion, se va întîmpla să mergem împreună cu gazdele noastre la o cafea şi un pahar de vin — şi, iarăşi, se va în­ tîmpla — ei bine, în ce mă priveşte, voi încerca să în­ frunt Sfinxul, vorbindu-le convivilor despre contempo­ rani, după lecturi recente, cu exemple multe şi argumente larg desfăşurate ; despre P o a r t a , despre O m u l d i n Cea­ t a ] , despre Noaptea e u n sfetnic b u n , despre Petru R a r e ş , despre Viteazul, des­ pre...

www.cimec.ro

7

A N C H E T A R E V I S T E I „TEATRUL"

Locul secretarului lite
în numărul 9/1975 al revistei noastre, tovarăşul Constantin Măciucă, directorul Direcţiei instituţiilor de spectacol artistic şi a artelor plastice, readucea in atenţia opiniei teatrale, problema secretariatelor literare ale teatrelor. Ideile cuprinse in articohd său subliniază importanţa aces­ tui sector de creaţie şi jalonează răspunderile care guvernează activitatea secretarilor literari. Pentru punerea în lumină a acestor răspunderi, am găsit util să facem loc in paginile revistei noastre, unei anchete printre secretarii literari, in legătură cu problemele concrete ale activităţii lor şi modul în care ei le rezolvă. Răspunsurile primite Ic vom publica incepînd cu acest număr.

I

l n lumina răspunderilor majore ce revin teatrelor noastre, care sînt, după opinia dumneavoastră, îndatoririle secretarului literar ? Vă rugăm, răspunzînd l a această întrebare, să faceţi referiri concrete la experienţa şi activitatea dumneavoastră personală. Actuala formă organizatorică a teatrelor, dccurgînd din exercitarea conducerii colective în instituţiile artistice dc spectacole, a produs schimbări în statu­ tul secretariatului literar ? Condiţia vieţii teatrale con-

2
T U DOR

STERIADE

Teatrul „Bulandra"

„Spirit de iniţiativă şi perseverentă"

tor a l a r h i t e c t u r i i r e p e r t o r i a l e a t e a t r u l u i , cel c a r o îi d ă p e r s o n a l i t a t e , o r g a n i z î n d - o î n n u ­ m e l e u n e i i d e i . A c e a s t a , c u condiţia ca a t r i ­ b u ţ i i l e s a l e să n u f i e f ă r î m i ţ a t e şi c a o a n u m e stare de l u c r u r i prezentă încă, d i n păcate, în u n e l e d i n t e a t r e l e n o a s t r e să n u - l t r a n s ­ forme, d i n t r - u n specialist în d o m e n i u l artei teatrale, într-un artizan mărunt. Modul problema cum rezolvă secretariatul literar selectării r e p e r t o r i u l u i , în lumina misiunii e d u c a t i v e a a r t e i n o a s t r e t e a t r a l e , oferă i m p l i c i t posibilitatea dc a descifra p a r ­ ticularităţile c r e a t o a r e ale t e a t r u l u i r e s p e c t i v , d e a c î n t ă r i m e r i t e l e şi s l ă b i c i u n i l e d i n a c t i ­ v i t a t e a a c e s t u i a . „Repertoriul teatrului — scria Lucia Sturdza Bulandra, în volumul său d e a m i n t i r i — este cartea sa dc vizită, este oglinda activităţii sale, a profilului cu care-şi înscrie în contemporaneitate maturitatea sa artistică". Făoînd bilanţul u n e i activităţi destul de îndelungate, p o l a f i r m a că, dc l a c o n s t i t u i r e a sa şi p î n ă î n p r e z e n t , t e a t r u l c a r e poartă n u m e l e m a r i i a r t i s t e şi a n i m a t o a r e a s c e n e i

1

N u d e p u ţ i n e o r i s-a v o r b i t î n ultimii ani despre caracterul J > creator a l funcţiei secretarului literar. O p i n i i l e e x p r i m a t e la consfătuirea d i n d e c e m b r i e 1974 a u s u b l i n i a t necesitatea ca s e c r e t a r u l l i t e r a r să d o b î n d c a s c ă u n r o l d e t e r ­ m i n a n t în stabilirea politicii c u l t u r a l e a fie­ cărui t e a t r u . I m p l i c a t adînc în destinele tea­ t r u l u i în c a r e l u c r e a z ă , s e c r e t a r u l l i t e r a r este — d u p ă c u m se ş t i e — p r i n c i p a l u l c o n s t r u c ­ n ^
v

/\ /

8

www.cimec.ro

in viaţa teatrului
temporane, sub multiplele ci aspecte, a detcrniinat modi­ ficări importante, mutaţii vizibile în activitatea d u m ­ neavoastră ? Dacă da, cum apreciaţi aceste schimbări ?

3

Care este în teatrul dumneavoastră natura relaţiilor dintre secretariatul literar şi creatori (dramaturgi, regizori, interpreţi) ? Cum concepeţi organizarea relaţiilor dintre secretariatul literar şi public ?

4

Presupunînd că în activitatea dumneavoastră de cercetare a fondului moştenirii culturale aţi desco­ perit (sau redescoperit) şi consideraţi demne de a fi revalorificate lucrări d i n literatura dramatică clasică şi interbelică, vă rugăm să le împărtăşiţi colegilor d u m ­ neavoastră prin intermediul paginilor revistei noastre.

r o m â n e ş t i şi-a d e f i n i t f i z i o n o m i a a r t i s t i c ă şi a atins omogenitatea binecunoscută a t r u p e i sale, juoînd, alături de marele repertoriu u n i v e r s a l , u n i m p o r t a n t n u m ă r de piese r o ­ m â n e ş t i , c l a s i c e şi c o n t e m p o r a n e , s i t u î n d u - s e în p r i m e l e rînduri în îndeplinirea misiunii de a susţine, p r i n realizări scenice de c a l i ­ tate cît m a i înaltă, textele dramatice ale autorilor români. Este u n domeniu faţă dc secretariatul literar al Teatrului „Bu­ care l a n d r a " a dovedit, în decursul anilor, o pre­ ocupare consecventă, colaborînd cu drama­ t u r g i ca : L u c i a D e m c t r i u s , T u d o r Şoimaru, Horia Lovinescti, Aurel Baranga, Paul Everac, M i b a i l D a v i d o g l u , A l . V o i t i n , A l . M i r o d a n , T h e o d o r M ă n e s c u , p r i l e j u i n d d e b u t u l în d r a m a t u r g i e a l u n o r p r o z a t o r i de r e n u m e ca T i t u s P o p o v i c i şi T e o d o r M a z i l i i , apropiind de t e a t r u s c r i i t o r i ca E c a t e r i n a O p r o i u , P a u l Angliei, I o n Băieşu, Dorel Dorian, Ionel I I r i s tea, I o s i f N a g h i u , M a r i n Sorescu. Deşi a c t i v i t a t e a noastră pe tărîmul p r o m o ­ v ă r i i d r a m a t u r g i e i r o m â n e ş t i n u s-a înscris totdeauna într-un grafic n e t ascendent, de fiecare dată această conlucrare a teatrului eu s c r i i t o r i i a s t a t s u b s e m n u l unei comu­ n i u n i spirituale, a l u n u i sincer interes p u r t a t de secretarii l i t e r a r i a i T e a t r u l u i „ B u l a n d r a " oamenilor s c r i s u l u i . D i n acest p u n c t d e v e ­

dere, p e n t r u n o i a fost totdeauna u n p r i l e j d e satisfacţie a t u n c i când a m r e u ş i t să f ă u r i m „starea civilă" u n o r piese româneşti valoroa­ se, î n c a r e a m c r e z u t c u f e r v o a r e , p i e s e c a r e , u l t e r i o r , şi-au f ă c u t d r u m p e scenele altor t e a t r e d i n ţară şi, d e ce să n - o spunem — aşa c u m s-a î n t â m p l a t c u n u m e r o a s e l u ­ c r ă r i — , şi p e s c e n e l e u n o r t e a t r e d i n s t r ă i ­ nătate. P e n t r u c a şi î n v i i t o r d r a m a t u r g i a româ­ nească valoroasă să ocupe u n loc de f r u n t e pe scena t e a t r u l u i n o s t r u , păstrăm legătura eu o serie d e d r a m a t u r g i c u care a m c o l a ­ b o r a t şi în t r e c u t . M ă r e f e r l a M a r i n S o r e s c u , a c ă r u i p i e s ă Răceala este o d e z b a t e r e d e s p r e d i m e n s i u n i l e şi a t r i b u t e l e f e r m e a l e omeniei, la D u m i t r u S o l o m o n , care ne-a p r e d a t o nouă f o r m ă a c o m e d i e i Mizantropul Domnului Moliere, şi l a I o s i f N a g h i u , c a r e definitivează d i n a c ă r e i a c ţ i u n e se d e s ­ p i e s a Modificarea, p r i n d e c u p r e g n a n ţ ă i d e e a că în conştiinţa o a m e n i l o r d i n ţ a r a n o a s t r ă a u a v u t şi a u l o c profunde modificări calitative. N e gîndim, de asemenea, la atragerea spre teatru a unor s c r i i t o r i c a r e s - a u f ă c u t d e j a c u n o s c u ţ i şi p r e ­ ţuiţi în rîndul cititorilor prin proza sau v e r s u r i l e p u b l i c a t e . S î n t e m p a r t i z a n i i i d e i i că s e c r e t a r i a t u l l i t e r a r n u t r e b u i e să se l i m i t e z e la „aşteptarea" textelor, a a u t o r i l o r care v i n

www.cimec.ro

9

l a t e a t r u , c i t r e b u i e să i n t e r v i n ă c u s p i r i t d e i n i ţ i a t i v ă şi p e r s e v e r e n ţ ă p e n t r u a r e u ş i să a p r o p i e dc d r a m a t u r g i e o serie de scriitori consacraţi în a l t e g e n u r i l i t e r a r e . E d i f i c a t o a r e pentru o asemenea colaborare, d a t f i i n d că a d a t d e j a r e z u l t a t e c o n c r e t e , este legătura stabilită, c u a n i în u r m ă , d e s e c r e t a r i a t u l n o s ­ tru literar cu Teodor Mazilii. Neîndoielnic, acest t a l e n t a t s c r i i t o r a r f i a j u n s , m a i d e v r e ­ m e sau m o i tîrziu, d r a m a t u r g ; d a r c r e d e m c ă i n i ţ i a t i v a d e a-1 a t r a g e să s c r i e t e a t r u a grăbit îndreptarea sa spre acost g e n . S e l e c t a r e a p i e s e l o r r o m a n e ş t i , ea şi a c e l o r din dramaturgia universală, clasică şi c o n ­ t e m p o r a n ă — d o m e n i u în c a r e a v e m de p ă s ­ t r a t şi d e c o n t i n u a t o t r a d i ţ i e b i n e s t a b i l i t ă î n d e c u r s u l a n i l o r — şi a l c ă t u i r e a p r o i e c t u l u i d e r e p e r t o r i u este u n p r o c e s d e d u r a t ă şi n u o c a m p a n i e ocazională, declanşată de a p r o ­ p i e r e a u n u i t e r m e n . P r a c t i c , Ia s e c r e t a r i a t u l n o s t r u l i t e r a r , c a n u c l e u c a r e polarizează m u l ­ tiplele preocupări d i n teatru legale de alcă­ tuirea r e p e r t o r i u l u i , acest p r o c e s se desfă­ şoară c o n t i n u u . D e s i g u r , cristalizarea diferi­ t e l o r i d e i şi p r o p u n e r i se r e a l i z e a z ă î n pri­ măvară, oînd, paralel cu bilanţul stagiunii c a r e se a p r o p i e d e î n c h e i e r e , a p a r j a l o a n e l e viitorului repertoriu. A ş a c u m a r ă t a m şi c u a l t p r i l e j , dintre toate preocupările d e o r d i n creator ale secre­ t a r i a t u l u i n o s t r u l i t e r a r , cea m a i î n s e m n a t ă şi c e a m a i p a s i o n a n t ă e s t e , c u c e r t i t u d i n e , şi v a f i întotdeauna, lansarea u n o r n o i lucrări r o m â n e ş t i şi v a l o r i f i c a r e a l o r s c e n i c ă î n s p e c ­ tacole emoţionante, c u c e r i t o a r e , care să co­ m u n i c e cu spectatorii p r i n l r - o bogată gamă d e m i j l o a c e dfi e x p r e s i e . D o r i m ca f i e c a r e p r e ­ mieră a u n u i spectacol eu o piesă româ­ nească să c o n s t i t u i e u n e v e n i m e n t a r t i s t i c , să s t î r n e a s c ă i n t e r e s , să e x i s t e c a o e n t i t a t e artistică, pe lîngă care p u b l i c u l n o s t r u de a s t ă z i , i n t e l i g e n t , e v o l u a t şi p r e t e n ţ i o s , s ă n u poată trece i n d i f e r e n t . C r e d că i n t e r e s u l cu care a u fost p r i m i t e de critică, de l u m e a tea­ t r a l ă şi m a i c u s e a m ă d e m a r e l e p u b l i c s p e c ­ tacolele T e a t r u l u i „Bulandra" d i n u l t i m i i a n i atestă justeţea d r u m u l u i pc c a r e p ă ş i m .

s i m p l e şi p l ă c u t e a c t i v i t ă ţ i d c b i r o u . I n r e a ­ l i t a t e , l u a t a în s e r i o s şi e f e c t u a t ă d e u n o m cu severă conştiinţă profesională, meseria de s e c r e t a r l i t e r a r e s t e d i f i c i l ă şi c e r e m u n c ă d e concepţie, gîndire creatoare, originală, fecundă şi î n d r ă z n e a ţ ă , f i n d i s c e r n ă m î n t c r i t i c , tact d i p l o m a t i c , întinsă i n f o r m a ţ i e în s p e c i a l i t a t e , m o d e s t i e şi s î r g u i n ţ ă . E l t r e b u i e s ă v a d ă m a i r e p e d e şi m a i d e p a r t e d e c î t t o ţ i . D i n e x p e ­ rienţa m e a p e r s o n a l ă , p o t « p u n e că n i c i o d a t ă n u m - a m simţit m a i u t i l în t e a t r u ca a t u n c i cînd a m fost solicitat direct la crearea u n e i n o i strategii de d e z v o l t a r e a t e a t r u l u i (nfkit sub direcţia l u i T e o f i l V â l c u ) , l a e l a b o r a r e a prognozelor, a u n o r decizii programatice l i m ­ p e z i şi s i m p l e , l a a n a l i z a şi s t a b i l i r e a c o n d i ­ ţiilor dc u t i l i z a r e superioară a m a t e r i e i c e n u ­ şii d i n t e a t r u , ş i , î n f i n e — a c t u l c e l m a i însemnat — , la elaborarea noului p r o g r a m r e p e r t o r i a l , sinteză de gîndire şi concepţie, a ş e z a t p e u n s i s t e m d e i d e i în c a r e v a l o r i l e n a ţ i o n a l e s-au c o n t o p i t a r m o n i o s c u cele u n i ­ v e r s a l e , i a r cele ale tradiţiei, c u inovaţiile echilibrate.

2
de produs produs

Prin

aşezarea de acolo Poate

secretarului drept i unde ai s-a era

literar un

între oa­ plus s-au decît a se­ doar şi

membrii menilor

comitetului conferit nevoie. sale in se

muncii,

autoritate, însă.

Schim­ rezolvă

bări d e esenţă în s t a t u t u l său n u c r e d c ă sarcinile cu m a i multă exercitarea cretarului teatrale de de lui e de fluxul dastul : (aoţiune el n r ă s p u n d e r e . M a i m u l t însă colective în de esenţă

conducerii literar

teatre,

schimbări

activitatea

complexitatea

problematicii repertoriu­ altădată) să care e utile a doua problemă ţină se

azi. A r fi destul operaţional cu mult azi este mai o

să a m i n t i m

a l alcătuirii simplă adevărată

calculator electronic, care date, de m u l t e de în o an. în complexe, din an fie să La pe

trebuie

seama de situaţii sar azi diversifică

i m p o n d e r a b i l e , de Iată de ce ca nece­ tea­ zi,

criteriologic tentru, îi

adus de

secretar socoti

literar, o m u l trului. egali

posesor a l u n e i drum,

vocaţii De fără

început

putem

toţi s e c r e t a r i i va fi de

literari. literar un

MIRCEA FILIP
Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri" d i n Iaşi

nu de

m a i sînt. S e c r e t a r u l creator simţit toţi se să El ca

aptitudini îndatoritor, auxiliar cu egal vo­ ea cu cre­ direct edifi­ literar ori bun de e

„băiatul

bun",

corect, care, caţie, îi va

element L a cel a fi

eventual, da de la

ar putea lipsi. vor aspire putea la

raporturile dreptul teatru. actul regizorul,

schimba

total : ceilalţi la

„Severa conşfilnfă profesională"
C r e d c ă îndatoririle „ c l a s i c e " ale secre­ tarului literar ar putea f i enumerate a z i şi d e u n m o d e s t c o s t u m i e r , s a u d e c i n e v a d i n afară p e n t r u care ele v o r f i p ă r i n d

actorul, atori cu ei carea teatral poate animator. Oricum, nevoie pentru

scenograful, cu va de

colabora a

artistic,

contribuind gîndire) unui dc secretar critic literar de

(cu egal e f o r t visat. fi cea Vocaţia de e un

proiectului

dramaturg, şi secretar uman de

I

Utilă pentru de viori

vocaţia

enciclopedică. cum

material

s u p e r i o r , aşa arbori

e nevoie

rezonanţă

10

www.cimec.ro

şi n u d c l e m n d e u l m . Ce m o d e l d e s e c r e t a r literar v o m a c r e d i t a în v i i t o r ? E u c r e d că tot c e l c u v o c a l i c şi c u u n î n a l t g r a d de întrebuinţare în t e a t r u .

KOTO JOSZEF
Teatrul Maghiar de Stat d i n Cluj Napoca

I n relaţiile c u c r e a t o r i i d i n t e a t r u (re­ gizori, interpreţi), poziţia secretarului l i t e r a r t r e b u i e să f i e î n t o t d e a u n a i n ­ d e p e n d e n t ă . D e s i g u r , acolo u n d e există a f i n i ­ tăţi s p i r i t u a l e c u r e g i z o r u l s a u s c e n o g r a f u l , el p o a t e f i u n co-ontor teoretic a l spectacolu­ l u i , u n p a r t e n e r d e căutări creatoare. E v i •dent, a c e s t e r e l a ţ i i p r e s u p u n şi a u d i e n ţ ă s i n ­ c e r ă d e f i e c a r e p a r t e , p r e c u m şi i n t e r e s r e a l . A l t m i n t e r i , e u n a c t d e f o r m a l i s m o r i , şi m a i rău, dc făţărnicie. Gît priveşte autorii dramatici, secretarul l i t e r a r t r e b u i e să f i e , î n r e l a ţ i i l e c u e i , u n c a m a r a d care-i iubeşte cu severitate. T r e b u i e î n c u r o j a ţ i c e i o u s e m n e c e r t e d c v o c a ţ i e şi c o n ş t i i n ţ ă a r t i s t i c ă şi d e s c u r a j a t e m e d i o c r i t ă ­ ţile. Cei f o a r t e t i n e r i t r e b u i e iniţiaţi în c o m ­ p l i c a t a l u m e a t e a t r u l u i şi î n d i f i c i l a t e h n i c ă dramaturgică. (Spre a oferi u n îndreptar u t i l a c e s t o r t i n e r i d r a m a t u r g i , a m î n c e p u t să l u ­ crez l a o dificilă d a r pasionantă c a r t e : I N I ­ Ţ I E R E I N T E O R I A ŞI T E H N I C A DRAMA­ TURGIEI.) I n ce p r i v e ş t e relaţiile c u p u b l i c u l , secre­ t â n d l i t e r a r t r e b u i e s ă f i e directorul de pro­ gram a l a c e s t u i s i s t e m p e c a r e să-l d i r i j e z e conştient pc p a r c u r s u l u n o r l u n g i etape.

3

„Aparatul de recepţie al teatrului"

î n d e p l i n i r e a m e n i r i i sociale a mişcării t e a t r a l e c o n t e m p o r a n e , de a f i u n f o r al formării omului nou, depinde de e f i c i e n ţ a a c t i v i t ă ţ i i f i e c ă r u i t e a t r u în p a r t e . A fi eficient înseamnă a răspunde comenzii s o c i a l e , r o s t i n d d e p e s c e n ă c e e a ce-1 pre­ o c u p ă p e s p e c t a t o r , î n t r - u n l i m b a j scenic ac­ c e s i b i l , şi î n a c e l a ş i t i m p c o m p l e x . A c e s t d e z i d e r a t se p o a t e î n f ă p t u i p r i n t r - u n studiu sociologic aprofundat, prin căutarea permanentă a celor m a i adecvate mijloace scenice de e x p r e s i e . 0 poziţie-cheie în această activitate o are secretarul literar. E l este, în p r i m u l rînd, „ a p a r a t u l d e r e ­ c e p ţ i e " a l t e a t r u l u i . Păstrează o legătură strînsă c u s p e c t a t o r i i , p e n t r u a r e c e p ţ i o n a e x i g e n ­ ţ e l e l o r . I n a c e s t s e n s , î n t e a t r u l n o s t r u , se­ c r e t a r i a t u l l i t e r a r a efectuat o anchetă socio­ logică ; a p o i , încercând să r ă s p u n d ă d o r i n ţ e l o r e x p r i m a t e , a c o n s t i t u i t o echipă m o b i l ă , care p r e z i n t ă s p e c t a c o l e - c o l a j l i t e r a r , î n întâlniri c u s p e c t a t o r i i d i n ş c o l i şi c l u b u r i m u n c i t o r e ş t i şi studenţeşti ; de asemenea, s e c r e t a r i a t u l l i t e r a r f a c e s o n d a j e î n f a b r i c i şi u z i n e , organizînd d i s c u ţ i i c u o r g a n e l e d e p a r t i d şi d e s i n d i c a t pe t e m a relaţiei t e a t r u - p u b l i c . Generalizînd c o n c l u z i i l e acestor cercetări, s e c r e t a r i a t u l l i t e r a r le t r a n s m i t e în d o u ă d i ­ r e c ţ i i : p e d e o p a r t e , c o n d u c e r i i t e a t r u l u i şi c o l e c t i v u l u i artistic, pe de alta, a u t o r i l o r d r a ­ matici. S e c r e t a r u l l i t e r a r asigură ca în faza e l a b o ­ r ă r i i c o n c e p ţ i e i r e p e r t o r i a l e s ă se i a î n c o n ­ siderare cerinţele s p e c t a t o r i l o r , f o r m u l a t e cu o c a z i a întâlnirilor a m i n t i t e . A ş a a u f o s t i n ­ cluse, de e x e m p l u , în r e p e r t o r i u l teatrului n o s t r u , p i e s e c a : Stăvarul, Notarul din Peleske, Omul care a văzut moartea — care n e - a u p r i l e j u i t o e x p e r i e n ţ ă preţioasă în ceea ce p r i v e ş t e m o d a l i t ă ţ i l e d e m o n t a r e c o n t e m ­ p o r a n ă a l u c r ă r i l o r c l a s i c e şi a u d e m o n s t r a t utilitatea apelului la autori dramatici consa­ craţi p e n t r u a d a p t a r e a u n o r t e x t e clasice ; m a i precis, l a r e p u n e r e a în circulaţie teatrală a u n o r texte valoroase vechi. S e c r e t a r i a t u l l i t e r a r a n i m ă viaţa spirituală a c o l e c t i v u l u i . T e a t r u l c o n t e m p o r a n este u n t e a t r u i n t e l e c t u a l . S t u d i i l e sociologice arată că omul viitorului a p r o p i a t este în m a i m i c ă măsură i n s t i n c t u a l , v i b r e a z ă n u atît l a i n c i ­ tarea simţurilor, cît a intelectului. Secretarul l i t e r a r t r e b u i e , d e c i , să d o b î n d e a s c ă o p r e g â -

1

4
din tre matică ştiu că ar

Prin de un

tradiţie, întreg şir

s-au de

consacrat opere ale

ca

titluri

Iwiză î n

repertoriul a gîndirii

teatrelor noastre scriitorilor din­ există dra­ Nu româneşti

m a r e a generaţie cele şi două

războaie

mondiale. Dar în

încă m u l t e t e x t e oînd fi le vom 0

(superioare ca substanţă rămase penumbră. şi scoate inventaria sesiune specialiştii mi s-ar Marin de de

ideatică)

la l u ­ pe ca :

mină, o i n d le v o m reconsidera. P e r s o n a l , socot utilă comunicări rigoare. lucrări această rificabile Molima feluri(i de Ion de temă, cu imediat de Ion Anton ValoOameni pămintului Maghcra, să ie stau socot ba

părea Javra G.

Sadoveanu, dc E

Holban,

Luca, ca

Decanul

p o a t e c h i a r şi p i e s e a l e u n o r a u t o r i m a i p u ţ i n cunoscuţi de ale unul dramaturgi. greu scoţi, cu­ că ro­ pen­ unite singur, d i n uitarea celor interesaţi. în în c a r e I n fine,

fundate pe nedrept. E nevoie de tuturor şi care există mane) tru •că o peste mult tură. capodopere ar trebui Experienţa proză

forţele

(nuvele, acum ne-a azi de

dramatizate noastră ar de trebui

scenă.

dovedit preţuieşte

asemenea şi nu

iniţiativă

încurajată mare cul­

t o t , deoarece p u b l i c u l fără

motive actul

www.cimec.ro

11

l i r e i d e o l o g i c ă şi e s t e t i c ă l a n i v e l u l vremii, î n c î t să p o a t ă c o n t r i b u i l a î m b o g ă ţ i r e a b a g a ­ j u l u i dc cunoştinţe a l colectivului artistic. A m arătat că s e c r e t a r u l l i t e r a r e d a t o r să-i a p r o p i e p e a u t o r i i d r a m a t i c i , d e c o m a n d a so­ în cială. I n c h i p u l acesta, se ' î n r ă d ă c i n e a z ă teatru s p i r i t u l de atelier ; t e a t r u l d e v i n e şan­ tier de creaţie p e n t r u d r a m a t u r g i . P e n t r u î m ­ plinirea acestei m e n i r i , a m încercat o m o d a ­ l i t a t e de l u c r u ce s-a d o v e d i t f e r t i l ă : a m alcătuit u n p l a n t e m a t i c i z v o r î n d nemijlocit d i n p r o g r a m u l ideologic a l p a r t i d u l u i , în v e ­ derea t r a d u c e r i i l u i în viaţă. I n l u m i n a aces­ t u i p r o g r a m (şi p l a n t e m a t i c ) a m s t u d i a t a p o i creaţiile a l t o r g e n u r i l i t e r a r e . A m descoperit astfel romane, scenarii, nuvele, apropiate, p r i n subiectele l o r , p l a n u l u i n o s t r u propriu. S c r i i t o r i i , l a s o l i c i t a r e a n o a s t r ă , şi î n c o l a b o ­ rare c u c o l e c t i v u l d e creaţie a l t e a t r u l u i , a u d r a m a t i z a t u n e l e d i n aceste scrieri. A ş a a u l u a t n a ş t e r e p i e s e ca : Puterea şi Adevărul d e T i t u s P o p o v i c i , Strada îngerilor şchiopi de B a l i n t T i b o r , Csipike de Fodor Sondor ca lucrări de (piesă p e n t r u c o p i i ) , i n t r î n d seamă în tezaurul d r a m a t u r g i e a u t o h t o n con­ t e m p o r a n . I n m o m e n t u l de faţă, colaborăm c u s c r i i t o r u l B e k e G y o r g y în v e d e r e a t r a n s ­ p u n e r i i scenice a r o m a n u l u i său Vândorvillăin. Cuprinzînd, aşadar, c o m p l e x i t a t e a activităţii t e a t r a l e , s e c r e t a r u l l i t e r a r se v e d e i n v e s t i t c u u n r o l i m p o r t a n t în elaborarea p r o g r a m u l u i estetic p r o p r i u a l instituţiei r e s p e c t i v e . C u ­ noscător al p u b l i c u l u i , a l potenţialului de cre­ aţie d e care d i s p u n e c o l e c t i v u l , a l tradiţiilor caracteristice ale instituţiei, e l p o a t e c o n t r i b u i î n m a r e m ă s u r ă şi l a s t a b i l i r e a profilului tea­ trului. Aşa f i i n d , secretarul literar, c u pregătirea sa i d e o l o g i c ă şi e s t e t i c ă , p o a t e , e d a t o r c h i a r , să c o l a b o r e z e c u r e g i z o r u l a r t i s t i c î n p e r i o a d a p r o c e s u l u i de e l a b o r a r e a s p e c t a c o l e l o r , în v e ­ derea descoperirii celor m a i adecvate m o d a l i ­ tăţi d e p u n e r e î n s c e n ă , a t r a n s m i t e r i i s u b ­ s t a n ţ i a l e , n u d e c l a r a t i v e , şi l a u n n i v e l a r t i s t i c s u p e r i o r a lucrării r e s p e c t i v e . Această latură a activităţii s e c r e t a r u l u i l i t e r a r este f o a r t e i m ­ p o r t a n t ă : ea p r e t i n d e o p a r t i c i p a r e n e î n t r e ­ ruptă — fază c u fază — l a repetiţii. T o t o d a t ă , insă, este o sarcină f o a r t e g r e u d e r e a l i z a t î n p r a c t i c ă , d a t ă f i i n d d i v e r s i t a t e a şi m u l t i t u d i n e a de îndatoriri care r e v i n s e c r e t a r i l o r l i t e r a r i .

a s i g u r ă d r e p t u r i l e î n b a z a c ă r o r a îşi poale desfăşura activitatea. A crescut, deci, ponderea activităţii s e c r e t a r i a t u l u i l i t e r a r în viaţa i n ­ ternă a t e a t r u l u i ; desfăşurarea muncii lui se s i m t e s t i m u l a t ă , s p i r i t u l l u i d e r ă s p u n d e r e a sporit.

Teatrul nostru funcţionează pe baza unui program bine conturat, care îi asigură un profil distinct şi c o n t e x t i d mişcării teatrale. E l valorifică, d i n dramaturgia contemporană, lucrările care corespund acestui program. In consecinţă, ne străduim să f o r m ă m u n g r u p p r o p r i u de a u t o r i , să a t r a g e m c r e a t o r i a n i m a ţ i d e a c e ­ l a ş i c r e z i d e o l o g i c şi a r t i s t i c , c a r e s ă f r u c t i ­ fice potenţialul c r e a t o r a l c o l e c t i v u l u i . I n u l ­ t i m a perioadă, teatrul nostru a prezentat o seric de p r e m i e r e p e ţară, p e c a r e le s o c o t i m t o t atîtea e v e n i m e n t e ale vieţii t e a t r a l e (dc e x e m p l u , î n s t a g i u n e a 1 9 7 4 — 7 5 , Floriile unui geambaş d e S i i t o A n d r a s ) . C e e a ce n u v r e a să s p u n ă , însă, că a m f i făcut t o t u l . Despre m o d a l i t a t e a specifică de c o l a b o r a r e a teatrului nostru cu autorii dramatici am v o r b i i în c a d r u l răspunsului d a t p r i m e i î n ­ trebări. Relaţia d i n t r e regizori, i n t e r p r e ţ i şi s e c r e t a r i a t u l l i t e r a r t r e b u i e să f i e m u l t i l a t e ­ rală. D i n c o l o d e f a p t u l că asigurăm docu­ mentaţia montărilor, participăm — în l i m i t a posibilităţilor — şi l a p r o c e s u l d e e l a b o r a r e a s p e c t a c o l e l o r , n e s t r ă d u i m să î n l e s n i m c r e ­ atorilor posibilitatea d e a se p e r f e c ţ i o n a . Acestea sînt p r i n c i p i i l e care stabilesc n a t u r a relaţiilor c u c r e a t o r i i în t e a t r u l n o s t r u . E s t e , î n s ă , e v i d e n t c ă î n l r e i n t e n ţ i i şi r e a l i z ă r i n u se p o a t e p u n e n i c i o d a t ă s o m n u l e g a l i t ă ţ i i .

3

Actuala formă organizatorică, potrivit căreia s e c r e t a r u l l i t e r a r este d i n o f i c i u membru al comitetului oamenilor m u n ­ cii, constituie o temelie solidă în exercitarea f u n c ţ i i l o r c o m p l e x e m a i s u s e n u m e r a t e şi-i

2

Cercetarea fondului moştenirii cultu­ r a l e a s t a t şi stă î n c e n t r u l atenţiei colectivului nostru. Astfel, piesa Elektra de B o r n e m i s z a — u n t e x t v e c h i de a p r o a p e 500 de a n i — a fost jucată p r i m a dată pe scena noastră. I n p r e z e n t , cercetările noastre u r m ă r e s c , p r i n t r e a l t e l e , p u n e r e a în l u m i n ă a valorilor dramaturgiei maghiare din România, d i n t r e cele d o u ă r ă z b o a i e m o n d i a l e . E u n ca­ p i t o l v r e d n i c dc atenţie. Operele u n o r a u t o r i de prestigiu aşteaptă să vadă pentru prima dată l u m i n i l e r a m p e i . A l t e l e , aparţinînd unor scriitori ca Bânffy Miklos, Szabados A r p â d , care a u c o n s t i t u i l f o n d u l de a u r a l d r a m a t u r g i e i d i n acea p e r i o a d ă , aşteap­ tă a f i r e p u s e î n circuitul vieţii teatrale.

4

www.cimec.ro

Apar, solid că. ră aflate revistei; senţe. ,.trouvaille" dc orice Ce cretă, la cului, undeva. prozei Aici, Se un prestigiu, alege desen în iar

intr-o care

ţară

sau cel nu in se Dc

în în mai rar,

alta, mod

nişte al scurs un text, textul literatură constă

hebdomadare următoarea săptămînii recurge dc scurt, adevăratul nu a scris ? şi este lumii. la de la

de

mare formulă

tiraj,

uneori

şi

de inspi­

folosesc

constant

grafico-publicisti; evenimentul acelei personalităţi număr al Chinterealul selecţionat poeziei veac şi şi pe

evenimentul ; alteori, atenţiei alegerea unde Din să sugereze în numără c al ?

notabil ilustraţia

respective fotografia numai „dctonanl" alcătuit Din opera ivite apariţia

centrul în Dc meridian. vrea

intervalul

precedentului cîteva ad-hoc, clasicilor în orice cuvinte. publicistic, ci

dedesubt redacţional.

publică textului, remarcat, marea

Din comorile

universale.

cuvîntului procedeu că unui în era minister, noastră...

publicat,

aceste decît

Desigur, intervenită se care veac rindu-i

altceva

faptul

Tilus

Livius care de

ar

fi

„prevăzut" aparţine de simbolicul

o unui

situaţie stat, ale al 1

con­ care vea­ acestei

afacerile printre 20-lea

minister vreme ce

formaţiunile

politico-administrative

seamă an

ŞTEFAN IUREŞ

L u m e a într-o replică
ere pe o avea copertă critică de XlV-lea gîndirca demografice, ? Nici — apel în de la o număr liricul legătură „motto" pentru trecute prin Dar tate premiu de sează posteritate acolo drept rămîne volumului lumea spirituală, Turandot remarcă gestul un ales parte al ca largă. text la densă, de întinsă, maturgului, cursa ai dramaturgul postumă pontului adevărul încît orice să propoziţiunea logodit ea de acasă teatru) Nu cochetă, examinîndu-şi numaidecît aproape patrulea... mire, unitate integrantă de de din în pătimaş zadar mult, timp spectacol în ca o impactul artificii devine cu de silnic (adică şi scotocească aur, cu pe la lor, o la de să primească din a 1964, unui capătul în Bourbon, alimentare, legătură. special german cu a reintră ? pentru zi... atit unei mijlocite. totul prin s-o o inutil 0, viitorul In extrasului. meditaţie în perenitate obţinerea încărcătura de singure în important, replici cazul ca vreun pe teatrului ca, pe cît acolo, în de a treilea, că un premierei noi din candidaţi lectură. toate Totuşi, din inveslitura ducele regim lumii, postura în de de La dictatorial bineînţeles de Franţa monetare ediţia decembrie planetei aceste Vechiul, strict actualitatea a unei unui de dramaturgul ; rezistent de poet la etc, 1974, pentru „Cînd cazuri contemporană. evenimentelor expresii este viaţă zona de minunatei isteţ foşnitoare coperta iconică... sau, sarcofagul dorită, ! unuia, tandreţea Calaf la a fost ; absolute. peţit pe Publicul, cu defilarea atît şi unui Nu mai trecutului, de spectator insistenţa vicleană o dată Veacul, deliciul â cu şi anul, acestei cel invizibil a de geniu ce jalon condus că la 1664 etc. Iîblderlin, într-un după cu aceasta actele ! Şi pe care milion consacrat a-şi avem primejdia de-a Istoricul, fierbinţi, inspirate. cîştigă — marilor radiaţie cu replici cult ale şi detaşat totuşi texte în ieşite secretar capodoperei, hebdomadar, : replica, puţin ci temută. sau noroc, ca o Ca o numai se cea realitatea de cît dramatice conştiinţe, dată sub de să unde marea în curente se pana redacţie s-o şi cu de cotat este atît regulari­ — atît de dispen­ dra­ din pescuiască dea replică, paginile din prinţesă cititor, altuia, apropie totdeauna mai face defilări amfitrioană moartea duritate nu-l de ce de zgîlţîic de preciza, este face, fragment istoricului în de absolutism legătură o parte, exemplare printr-un mai prin devine moralistul, de „ultimă şi un latin. maniera militar, retroactiv, ale poate lui fi crizele pe a viitorologice citat, mare, urmare, de Dacă sa... într-o pe Ludo­ bănuită ener­ altă revistei — opti­ atunci cu referinţa poetul oră" Rochefoucauld „comentează" plasează, situaţia peninsulă autorul vic între getice, parte l'Express făcea mismul e mai valoarea autorizată timpurilor istorică, al „Maximelor"

impctuos-armoniosului

pămintul,

analizelor

(1770—1843)

aproape

salvarea".

multisecularul

excepţionala

adîncimile expună semnificaţie scena culcată

primeşte

evenimentelor

mumie mereu

năbădăioasă, ocheada al am aduce sau

pretendenţii îndrăzneaţă al socoti

propos-urilor care pentru ziua,

unui epoca

măruntă

www.cimec.ro

1 3

Dar ce uşoara mai fi lectura lucrării falia ultimei ore. Nu capabile dc miraculoase prin prea ieftine efecte solană faţă de vechea ajunşi în faţa prinţesei, trebuie să Ic anunţăm

ar mai fi munca directorului de scenă, ce leneşă operaţie dramatice, dacă n-am vedea şi dacă n-am înţelege decît mai contestă tiimcni că texte ajunse la vîrstc venerabile reîntineriri. Dar nu prin pernicioase actualizări forţate, de anacronism istoric, nu, mai ales, prin familiaritatea replică. Tinerii, modernii, recenţii ci peţitori n-au decît, să-şi încerce norocul prin lot felul de giumbuşlucuri; intrarea cu solemnitatea unor uşieri de case mari !

ar prin sint nu gro­ odată noi

Ori poate că greşesc. Să declar nul şi neavenit ceea ce am scris despre motto-urile revistelor. Nulă şi neavenită, comparaţia cu prinţesa Turandot. Atunci spun că, determinată temporal şi spaţial de context, fixată undeva pe sol ca intr-un turn (nu dc fildeş), replica e o lumină rotitoare pentru uzul nostru, „mişcătoarele cetăţi". Ca să prevină o ciocnire dc stinci şi un naufragiu, c.înd plutim prea aproape. Ca să ofere, în felul ei, un ghidaj, cînd bîjbîim pe marile spaţii de navigaţie şi nc-am uitat, la plecare, prea distraţi, instrumentele de orientare mai precise. Greşesc din nou, uitucii nu se avîntă pe mare. Dar, chiar greşind din nou, oricum, cred că merită, ori de cîte ori ne îngăduie timpul, să suim treptele înalte, înguste, în spirală, ce conduc — prin turnul operei — la arcada unde se cuibăreşte acel ochi gigantic şi neadormit, spre a iscodi în ce fel şi, poate, din ce pricină, de atîta vreme, se tot slrînge şi se tot dilată pupila ciclopului.

SHAKESPEARE „a fi sauanufi..."

„ f i e l o c " p e n t r u e x i s t e n ţ a şi n o n - e x i s t e n ţ a f i ­ i n ţ e i g â n d i t o a r e , d i s p u s e p e d o u ă t a l g e r e şi cântărite c u t i c u l t r e m u r ă t o r a l interogaţiei, p e n t r u întreaga noastră specie este p r e a e v i ­ d e n t că a r c în faţă r e p l i c a r e p l i c i l o r , esenţializarea m a x i m ă a condiţiei u m a n e . D i n c l i p a î n c a r e v i r t u a l i i p ă r i n ţ i n i se î n lîlnesc, simple drumuri dc-abia întretăiate, n e ş t i i n d â n c ă d a c ă s e v o r i u b i , d a c ă se v o r u n i , cădem fiecare sub c o n u l de meditaţie a l prinţului d a n e z . U n i v e r s a l i la tea sfirşituiui e a p a r e n t simetrică c u universalitatea începu­ t u l u i ; d a r , p e p a r c u r s , s-a f o r m a t c o n ş t i i n ţ a , c o n ş t i i n ţ a p u n e î n t r e b ă r i , î n t r e b a r e a se c e r e dizolvată într-o opţiune. I n A F I au fost identificate cunoaşterea, suferinţa, l u p t a , p r i n ­ c i p i u l g e n e r a l a l acţiunii. I n A N U F I n u a fost i d e n t i f i c a t n i m i c , n i c i m ă c a r r e s e m n a r e a . Un halo sumbru învăluie misterul acelei „nedescoperite ţări", d i n t r e f r u n t a r i i l e căreia „ n i c i u n c ă l ă t o r n u se î n t o a r c e " . D e s i g u r , u n om n u t r i t cu ideile m a t e r i a l i s m u l u i dialectic vede, m a i b i n e zis acceptă, d i n c o l o de aceste f r u n t a r i i , v a s t e c i c l u r i b i o şi g e o l o g i c e , sin­ c r o n i z ă r i c u vîrstede şi c u c h i m i a planeteim a m ă , o s t r ă m u t a r e şi o s u c c e s i u n e o for­ melor, cufundarea materiei superior organi­ zate în v e g e t a l , a p o i , m u l t m a i tîrziu, m i n e ­ r a l i z a r e a v e g e t a l u l u i , a p o i , î n c ă şi m a i t â r ­ ziu, e x t r e m de c o m p l e x a , m e d i a t a reintegrare a m i n e r a l u l u i în c i r c u i t u l vieţii. Sînt, d i n c o l o d e r e g n u r i , p e s t e şi p r i n m e t a m o r f o z e l e a c e s ­ tora, procesele lente ale m a c r o - t i m p u l u i . V r î n d însă să c u p r i n d ă o oră, u n m i n u t d i n n e ­ fiinţă, e l i s a b e t a n u l v e d e , m a i b i n e zis p r e ­ s u p u n e , m o a r t e a ca s o m n . D a r s o m n u l f a c e posibil visul. Ce fel de visuri vom visa a c o l o ? — isc î n t r e a b ă H a m l e t . N i m e n i n u ş t i e şi, v a i , , ă s t a - i n e c a z u l " . N u m a i t e a m a d e u n rău m u l t m a i g r o a z n i c , p e n t r u c ă e u n u l n e ­ c u n o s c u t , îi î n d e a m n ă p e o a m e n i să-şi î n d u r e p o v a r a u n e i vieţi „atît de l u n g i " . R ă m a s aici,

D u p ă n u m a i câţiva, d u p ă oricât d e p u ţ i n i ani de instrucţiune organizată, orice o m , azi, poate spune — c u i n u - 1 întreabă — că en­ g l e z a e s t e l i m b a î n c a r e a g î n d i t şi a s c r i s W i l l i a m S h a k e s p e a r e , c e l m a i (...) dramaturg a l l u m i i , a c ă r u i c e a m a i (...) p i e s ă se i n t i ­ t u l e a z ă Hamlet şi c ă , d i n t o t ce se r o s t e ş t e în această tragedie, cele m a i (...) cuvinte 6Înt : To be, or not to be, that is the question. N - a r e n i c i o i m p o r t a n ţ ă d a c ă v e r s u l este c i t a t î n o r i g i n a l s a u î n t r a d u c e r e . C u atât m a i p u ţ i n i m p o r t ă — d e c i a se lăsa d e o p a r t e — epitetele apreciative, o r i c u m stoarse de u l t i ­ mul strop de originalitate. Dacă notorietatea m o n d i a l ă a î n c e p u t u l u i d e m o n o l o g se e x p l i ­ că, în p a r t e , p r i n aşa-numitele uzitări c u r e n ­ t e , c u t o t u l s t r ă i n e d e l i t e r a t u r ă şi d e t e a t r u , cam î n f e l u l c u m s-a „ d e m o n e t i z a t " i m a g i n e a G i o c o n d e i folosită d r e p t reclamă comercială, iată, d e a s e m e n e a , c e v a ce n u n e p r i v e ş t e . Dar ca în n u m a i zece c u v i n t e ( d i n t r e c a r e două — p a r t i c u l e ale i n f i n i t i v u l u i , u n u l —conjuncţie disjunctivă, u n u l — adverbul ne­ g a ţ i e i ş i u n u l — p r o n u m e d e m o n s t r a t i v . . . ) să

14

www.cimec.ro

| buza prăpasdci, la frontiera nebulosului, omul se l i p e ş t e , î n s p ă i m î n t a t , d e muntele a l i a m i t ă ţ i l o r d e t e s t a t e : „Altfel cine-ar mai răbda / A lumii bice şi ocări, călciiul / Ti­ ran, dispreţul omului trufaş / Chinul iubirii-n van, zăbava legii, / Neobrăzarea cîrmuirii, scirba / Ce-o zvîrlu cei nevrednici celor vrednici..."
a c

A f i I A f i 1 — clamează patetic v r e m u r i l e noastre. I n ultimul pcătrar a l v e a c u l u i a l 20-lea, p a t r u m i l i a r d e d e o a m e n i a p a s ă d i n toate p u t e r i l e t a l g e r u l vieţii, î n t r - u n e f o r t f a n Uisuc, p e n t r u c ă î n t a l g e r u l o p u s n u şi f o s t depozitate cîte cincisprezece t o n e d e t r i n i t r o t o l u e n , s o c o u t o — sinistră f o r m u l ă ! — p e pap d e l o c u i t o r o l p l a n e t e i . A r s e n a l e l e m o r ţ i i au d e v e n i t a t î t d e m a r i , a b e r a n t e , î n c î t A F I a a j u n s într-o p r i m e j d i e ce, depăşind, l a r g , d e s t i n e l e i n d i v i d u a l e , a f e c t e a z ă v i a ţ a p u r şi simplu. Pe d e altă p a r t e , î n s ă , s-au p r e c i z a t a l t e r ­ nativele în i n t e r i o r u l vieţii. R ă u l d e care s u ­ feră o a m e n i i n e f i i n d u n f a t u m , d a c ă o c o n ­ d a m n a r e m o r a l ă a r ă u l u i este u r m a t ă , fără

e z i t ă r i p r e l u n g i t e , d e d e c i z i e , şi d e c i z i a , d e a c ţ i u n e , l u m e a p o a t e arăta a l t f e l . L u m e a a î n c e p u t să a r a t e a l t f e l şi, fără a m î n ă r i f a t a l e , y a a j u n g e să-şi d c s ă v î r ş e a s c ă e x i s t e n ţ a . C h i n u l i u b i r i i neîmpărtăşite rămînînd, p r o b a b i l , n o ­ b i l ă şi e t e r n ă e x c e p ţ i e , t o a t e c e l e l a l t e c h i n u r i e n u m e r a t e în s o l i l o o v i u l m e l a n c o l i c u l u i p r i n ţ sînt b o l i p e r f e c t c u r a b i l e a l e u n e i umanităţi devenite conştientă d e d r e p t u r i l e , obligaţiile şi f o r ţ e l e e i . S h a k e s p e a r e , c o - d i r e c t o r u l tea­ t r u l u i « G l o b u s » d e l a 1 6 0 0 , n u este p r e a u ş o r de c o o p t a t m c o m i s i a p e n t r u d e z a r m a r e de l a G e n e v a şi î n a l t e o r g a n i s m e i n t e r n a ţ i o n a l e ale l u m i i c o n t e m p o r a n e . D a r toţi c e i î m p u ­ terniciţi s ă m e d i t e z e şi s ă f i e f a c t o r i d e decizie în p r o b l e m a t i c a t u t u r o r celor d c a z i şi d i n v i i t o r i m e a u u n m a n d a t s h a k e s p e a r e a n de î n d e p l i n i t . Căci ş o v ă i t o r u l , d u l c e l e p r i n ţ H a m l e t izbuteşte l a t i m p — deşi a j u n s î n m a r g i n e a tăcerii, deşi î n a l 12-lea ceas, deşi c u u l t i m e l e p u t e r i — să-şi î n f r î n g ă p a r a l i z i a voinţei, să a c ţ i o n e z e , s ă lovească d e c i s i v î n u n a d i n încarnările maleficului. Fiind.

După cum se ştie, acum cităva vreme, paznicii labora­ torului cinematografic. din Roma au dc.scojwrit cu uimi­ re furtul cîlorva filme aflate-n curs de elaborare, prin­ tre care. mai notabile, prime¬ le secvenţe din C a s s n n o v a de Fellini, o mie două sute de metri din ultima i>cliculâ a lui Passolini şi jumătate din G e n i u l lui Damiani (cealaltă jumătate a Geniului a scăpai ca prin minune privirii hoţi­ lor). Vină la ora cînd scriu rîndurile de faţă. autorii ja­ fului n-au fost prinşi, iar mo­ tivele acestui cel mai mare furt de imagini din istoria culturii sînt învăluite în mis­ ter. Inutil să precizăm că, in urma celor înlîmplate, nu nu­ mai lumea filmului, ci şi — in general — universul spectaco­ lului trăiesc momente de ne­ linişte şi spaimă. Piesele de teatru (şi, în primul rînd, comediile, mai căutate, pare-se, în aceste timpuri) sînt ascunse cu grijă sub cheie, nemaiavînd acces la ele decît actorii, în timpul repetiţiilor, precum şi, fireşte, celelalte persoane responsabile de sta­ rea textului. Caietele de regie — asemenea. Schiţele de de­ coruri sau costume, indicaţi­

ile maestrului de lumini sau macheta afişului nu mai pă­ răsesc, sub nici un pretext, incinta teatrului. Repetiţiile se desfăşoară cu uşile literal­ mente închise. Fotografiile

iscălitura ta, o lucrare ştiută a fi de Fellini sau — în ipo­ teza furturilor teatrale — de Friedrich Durrenmatt ? De aceea, dintre toate va­ riantele posibile, două mi se

Puncte de suspensie . • • AL. MIRODAN

Furtul de imagini
spectacolului sînt numai după premieră. peste toate, stăruie o bare : de ce ? La că tice talent, furtul le-a au inainte ideilor rea făcute. stă, cioare adus hotărit (ba de filmelor Teza după : cum opinia prima sînt vedere, hold-up-urilor nişte care, (obişnuit) succesele să chiar de la film, de — la idei însă mea, — în facă mai confraţi constatînd de idei un autorii difuzate Şi, între­ zice este­ fără că nu pas mulţi) sustrage­ gata nu pi­ sub scontate, par mai aproape de plauzi­ bil : a) Furtul e opera unor co­ legi, care, nereuşind — in ciuda jurămintelor absolute (o să-l... !) — să distrugă prestigiul operelor create de autorii duşmăniţi mortal, au decis să le distrugă operele de prestigiu. b) Furtul a fost săvirşit de-o bandă specializată în ră­ pirea copiilor, care, tot căutînd odrasle de părinţi cu stare, a fost informată (Mafia ştie totul) că opera artistului — şi mai cu seamă ultima în timp — este copilul cel mai iubit al acestuia.

s-ar

şi să treacă,

subtilizarea

să prezinţi,

www.cimec.ro

15

p o r a n ă , î n p r o b l e m a t i c a s o l i c i t a t ă de actuala politică culturală, o dimensiune i n c o n f u n d a h i l ă . D e a c e e a , este intere» s a n l , a v î n d i n v e d e r e c ă v ă aflaţi i n p l i n ă p e r i o a d ă d e creaţie, c î n d benefi¬ ciaţi încă d e c r e d i t p e n t r u . . . capodo­ p e r e , s ă a f l ă m ce a n u m e „ v - a a d u s " în dramaturgie : i n l i m p l a r e a , s a u dorinţa d e a a f i r m a î n acest d o m e n i u a n u m i i c adevăruri artistice care v ă obsedau ? V-aţi v i s a t , te pomeneşti, dramaturg încă de p c băncile şcolii primare... — N u , n - a m visat să d e v i n dramaturg încă d e p e băncile şcolii p r i m a r e , d a t f i i n d c ă a c e a ş c o a l ă se a f l a î n t r - u n s a t p r ă p ă d i t d e p r i n p ă r ţ i l e V î l c i i , i a r p c v r e m e a aceea (înainte d c c e l d e - a l d o i l e a război) n u se p o m e n e a , l a m i n e în sat, n i c i dc teatru, nici d e c i n e m a t o g r a f . B a , să n u m i n t , p r i n 1 9 4 0 , într-o d u m i n i c ă , a p o p o s i t l a c e n t r u l d e co­ mună u n soi d e caravană cinematografică. Insă, c u m b i l e t u l e r a „ 2 l e i s a u p a t r u o u ă " , m a m a n u m - a lăsat. Socotea p r e a m a r c preţul. A m plîns d o u ă zile. I n s c h i m b , cînd m e r g e a m eu v i l e l e l a p ă s c u t , î n c e r c a m să î n s ă i l e z v e r ­ s u r i , a v î n d d r c p l m o d e l c e l e d i n c a r t e a de citire. S i m ţ e a m o asemenea plăcere în clipele acelea, că m ă a p u c a s p a i m a . A b i a d u p ă vîrsla d e p a i s p r e z e c e a n i , c î n d m - a m s u i t p e n ­ t r u p r i m a o a r ă î n t r e n şi a m v e n i t l a B u c u ­ reşti, a m î n c e p u t , î n c e t u l c u î n c e t u l , să c u ­ n o s c t e a t r u l , să-1 î n ţ e l e g . I n s ă d e a c i ş i pînfi la a a j u n g e să s c r i u eu însumi teatru a fost cale lungă, spinoasă. D o v a d a : a m d e b u ­ t a t ( î n 1 9 6 2 ) , p e c î n d a v e a m t r e i z e c i şi c i n c i d e a n i — d i n t r e c a r e u l t i m i i , a p r o a p e zece, i-am trăit practicând gazetăria „ l a z i " . I n t i m plările şi f a p t e l e d c viaţă, c u n o s c u t e ca r e ­ p o r t e r , p r e c u m ş i c e l e t r ă i t e d e m i n e , se a¬ dunaseră cu duiumul. L a u n moment dat m i - a m d a t seama c ă r e p o r t a j u l , schiţa sau povestirea n u le p o t c u p r i n d e , că o m a r c parte d i n esenţa acestora rămîne pe dinafară. D c ce m - a m h o t ă r i i s ă l e d a u o n o u ă v i ? ţ ă p r i n t r - o p i e s ă d e t e a t r u , şi n u p r i n t r - o n u v e l ă sau r o m a n ? G r e u d e s p u s . C e r t este c ă s i m ­ ţ e a m o p u t e r n i c ă atracţie către acest g e n l i t e ­ rar, a t r a c ţ i e ce se m a n i f e s t a s e p î n ă atunci d o a r p r i n d i a l o g u l folosit excesiv în repor­ taje. Atît d e excesiv că (bineînţeles) a atras d u p ă sine observaţii, tăieturi etc. A m soris, d e c i , p r i m a p i e s ă . A m r e f ă c u t - o d c n u ştiu oîtc o r i . P î n ă şi t i t l u l m i - n d a t d c furcă ; e u p r o p u s e s e m n u ştiu cîte, alţii l e - a u s o c o t i t n e ­ p o t r i v i t e . P î n ă c î n d c i n e v a m i - a s u g e r a t s-o intitulez î n d r ă z n e a l a . D i n p ă c a t e , c i t e v a l u n i d u p ă p r e m i e r ă , a f l u c ă a c e l a ş i t i t l u îl p u r t a şi o n u v e l ă a u n u i a d i n t r e c e i m a i v a l o r o ş i p r o z a t o r i a i noştri — M a r i n P r e d a ; lucrare de care, spre ruşinea m e a , n u a u z i s e m . D a r să t r e c p e s t e acest i n c i d e n t , c a r e , l a acea v r e ­ m e , m - a a m ă r î t . P o t s p u n e c ă î n d r ă z n e a l a s-a b u c u r a t d e succes, atît d c p u b l i c c î t şi d e p r e s ă . A u u r m a t a l t e p i e s e (în v a r a a c e s t u i an m i s-a p u s î n s c e n ă c e a d e a o p t a — L u p i i de mare, la teatrul conslănţean). Fie­ c a r e clin e l e , c u b u c u r i i l e , d a r , d e ce n-aş

GHEORGHE VLAD
despre

• • •

ţăranii şi iubirea pentru teatru statutul social a l comediei un maestru fantastic: PUBLICUL

O convorbire de

Paul Tutungiu

™ D ~ printre la tră,

cşi n u sînteţi dramaturgii

„ridicat comentaţi că

în

slăvi" totuşi, şi

de critica timp.

teatrală, v ă n u m ă r a ţ i , D e c i , n u s-ar zice tovarăşe

atent

„n-aveţi Vlad,

presă". M a i m u l t , n u m e l e stimate

dumneavoas­ contem­

Gheorglic

şi-a c o n f i g u r a t , î n d r a m a t u r g i a

16

www.cimec.ro

Cugetul pămîntului
I n t r - u n interesant eseu despre poezie, Marin Mincu definea, printre alte categorii dc autori, pe cea a poeţilor pămîn­ tului. Dacă într-o istorie a dramaturgiei contempo­ rane am proceda la struc­ turarea scriitorilor de tea­ tru pc aceleaşi criterii, n-am greşi numindu-1 pc Gheorghe Vlad un dramaturg al pămîntului. N u numai substanţa pieselor sale, decantată din spaţiul cu forme r u ­ rale, autentic ţărăneşti, ne-ar permite o atare op­ ţiune. Cliiar omul, prin care presimţi curgînd aeea muţenie a pămîntu­ l u i , care — folcloric — seamănă eu emblema în­ ţelepciunii sugerată de şarpele de sub talpa casei ţărăneşti, acest om de o rară modestie parc că vin6 dc-a dreptul d i n lăr i m u l cu statui brîncuşiene : respectul l u i te obligă să îl respecţi, l u ­ mina dc ziuă a cugetului său te invită să îl cauţi cu aidoma raze. Gheorgbe Vlad a a¬ juns la vîrsla cînd, spu­ nea u n filozof roman, frumoasa specie umană îşi pîrguieşle rodul, zona esenţelor.
P. T.

s p u n c - o , şi c u n e c a z u r i l e r e s p e c t i v e . I n s l ă v i n - a m f o s t r i d i c a t ş i , s i n c e r v o r b i n d , n u t î n j e s c d u p ă aşn c e v a . C i n d eşti s ă l t a t p r e a s u s , v e z i o a m e n i i d i n ce î n ce m a i m i c i , p î n ă c î n d d e v i n u n f e l d e n o ţ i u n i abstracte. C u m s-ar m a i recunoaşte a t u n c i în operele t a l e ? I a r cît priveşte „ c a p o d o p e r a " , las a l t o r a m a i înzestraţi cinstea de a o crea. Pînă a c u m , însă, d u p ă tezaurul dramaturgiei modesta mea părere, din noastre actuale lipseşte încă o asemenea piatră preţioasă. — N-aţi v r e a să insistaţi asupra specta­ c o l u l u i de d e b u t ? V - a a f i r m a t în p r i m u l rînd p e d v . , ca a u t o r , s a u în p r i m u l rînd a fost d e n a t u r ă să-1 a f i r m e p c r e g i z o r ? H ă r n i c i a regizorală n u v-a estompat cumva propria v i z i u n e artistică ? Şi, în g e n e r a l , c u m „vă înpăcaţi" cu regizorii ? — S p e c t a c o l u l de d e b u t , pe scena f o s t u l u i t e a t r u r e g i o n a l (azi „ I o n V a s i l e s c u " ) , m - a a j u t a t înlîi pe m i n e să m ă a f i r m ; r e g i z o r u l M i h a i D i m i u se f ă c u s e m a i d e m u l t r e m a r c a t c u câteva m o n t ă r i m e m o r a b i l e . A m m a i a v u t n o r o c şi c u c î ţ i v a i n t e r p r e ţ i d e v a ­ loare, p r i n t r e care I o n M a r i n e s c u , M i h a i Pălădescu, C o n s t a n t i n F l o r e s c u , S i l v i u Stănculescu, care s-au a p r o p i a t c u î n ţ e l e g e r e şi c ă l d u r ă d e t e a t r u l u n u i î n ­ c e p ă t o r , s u b l i n i i n d ce o r a b u n î n e l , a t e n u î n d cc e r a m a i puţin i z b u t i t . D e c i , n i c i v o r b ă de o e s t o m ­ p a r e . Dc a l t f e l , c u p r i l e j u l zecilor de spectacole oca­ zionale de piesele melc, u m a v u t r a p o r t u r i h u n e cu r e g i z o r i i . E u n u m ă amestec în t r e b u r i l e l o r , c i , la r î n d u - l e , r e s p e c t ă , aşa c u m m i se p a r e f i r e s c , „ l i t e r a " ( f i r e ş t e , şi s p i r i t u l ) l u c r ă r i i . î n f o n d , o r i c e a u t o r ţ i n e ca p i e s a l u i să a i b ă o v i a ţ ă cît m a i l u n g ă p e s c e n ă . C r e d c ă şi r e g i z o r i i n u t r e s c a c e l a ş i - ţel. O r f i şi e x c e p ţ i i ? N u ş t i u . I n ce m ă p r i v e ş t e , v o r b i n d î n l i n i i m a r i , a c e a s t ă d o r i n ţ ă c o m u n ă s-a î m p l i n i t . C u acea „ h ă r n i c i e " , în c a r e m u n c a d r a m a t u r g u l u i r e mîne d o a r u n p r e t e x t ( d a c ă l a a s t a v ă r e f e r i ţ i ) , î n c ă n u m - a m înlîlnit. N i c i n u v r e a u să m ă î n t i l nesc. c h i a r d a c ă f a p t u l acesta m ă plasează, poate, în c a t e g o r i a d e a u t o r i aşa-zişi n e i n t e r e s a n ţ i şi, ca a t a r e , n e d e m n i d e l u a t în s c a m ă . — Modestia dv. n următoare. F a p t u l că r i u l z i a r i ş t i l o r (ca şi I o n B ă i c ş u , ca să n c gătură c u temele pe dramaturgia dv. un ziarist ? u nc inhibă întrebarea „ v ă trageţi" d i n terito­ Mirodan. Paul Angliei, o p r i m aici) are vreo le­ care le abordaţi ? Este reflex al practicii de

— Fără î n d o i a l ă că gazetăria este utilă pentru s c r i i t o r . I l a j u t ă să f i e în m i e z u l p r o b l e m e l o r , să c u n o a s c ă r e a l i t ă ţ i l e şi o a m e n i i c a r e l e p l ă m ă d e s c , l e t r a n s f o r m ă . Cea m a i m a r e p a r t e a p i e s e l o r m e l e p o r ­ n e ş t e d e l a a d e v ă r u r i şi f a p t e a f l a t e (şi, e v i d e n t , t r a n s f i g u r a t e d u p ă aceea) în m u n c a d e g a z e t a r . E u a m p r a c t i c a t - o t i m p d e d o u ă z e c i d e a n i , şi n u d i n b i r o u , ci „bălînd t e r e n u l " de la u n capăt la a l t u l al ţ ă r i i , s t r ă d u i n d u - m ă să p a r t i c i p l a d e s f ă ş u r a r e a e v e ­ n i m e n t e l o r , să s u r p r i n d m o m e n t e e s e n ţ i a l e d i n b o ­ gata noastră istorie c o n t e m p o r a n ă . D a r v i n e o v r e m e c î n d n u m a i simţi n e v o i a să a l e r g i cu c a r n e t u l de notiţe în b u z u n a r , c i p r i v e ş t i l u m e a m a i p e î n d e l e t e , t e c o n f u n z i c u e a şi t e a f u n z i în e a . c î n d suferi d î n d u - ţ i s e a m a c ă . p e m ă s u r ă ce o c u n o ş t i m a i b i n e .

www.cimec.ro

17

o cunoşti, dc fapt, m a i puţin. M u l t e ar m a i f i d e zis p c această t e m ă . I n o r i c e caz, c h i a r d a c ă d r a m a t u r g u l n - a a v u t o c a z i a să l u c r e ­ ze î n z i a r i s t i c ă , n u - i s t r i c ă a c e a î n s u ş i r e ce se c h e a m ă r e f l e x g a z e t ă r e s c . F i i n d c ă , o r i c u m a m lua-o, dramaturgia, p r i n larga audienţă Ia p u b l i c , p r i n o p e r a t i v i t a t e a e i s p e c i f i c ă , î n comparaţie cu alte genuri literare, joacă u n r o l d e o s e b i t d e i m p o r t a n t în m o d e l a r e a c o n ş t i ­ inţelor u m a n e , în m e r s u l n o s t r u , a l t u t u r o r a , s p r e m a i b i n e . D e s i g u r , e x i s t ă şi u n r i s c . A n u ­ m e , acela că l o c u r i l e dc... c a n d i d a t u r ă p e n t r u galeria posterităţii, r e z e r v a t e a u t o r i l o r de tea­ t r u , sînt e x t r e m de puţine, j u d e c î n d după m o d u l c u m d r a m a t u r g i a tratează, în genere, fenomenele actuale de viaţă. D a r cînd, în

v i a ţ ă f i i n d , asişti l a f r e a m ă t u l u n e i săli p l i n e , r e c e p t i v ă l a c e l e ce se r o s t e s c p e s c e n ă , îţi s p u i că, l a u r m a u i m e i , şi p r e z e n t u l e f r u ­ m o s ; generaţiile v i i t o a r e v o r a v e a ele grijă să-şi creeze p r o p r i i i d r a m a t u r g i . . .

— D c ce aţi a l e s c o m e d i a ? D i n c a u ­ za p u b l i c u l u i , d i s p u s să c r e a d ă î n efec­ tele binefăcătoare a l e rîsului, sau d i n tr-o pornire i n t i m ă a p e r s o n a l i lăţii d v . ? Sîntcţi, adică, d i n t r e cei care percep m a i b i n e esenţele ...rîzînd ? — N u a m ales d e l i b e r a t g e n u l c o m i c . î n c ă l a Î n d r ă z n e a l a s c r i u aşa c u m s c r i u . A l t -

de

FIŞĂ PROVIZORIE
Vladu Gheorghe (pseudonim literar, Gheorglie Vlad) s-a născut la 13 mai 1927, în comuna Mădulari Beica, judeţul Vîlcea. 1947 — manie, debutează cu o poezie publicată în ziarul „Lupta Ardealului'' din Cluj. 1951, urmează cursurile şcolii de literatură „Mihai Eminescu". 1953—1973, reporter la revista „România azi", ziarul „Scînteia", revista „Sătcanca". 1962; debutează în dramaturgie cu piesa î n d r ă z n e a l a , apărută în revista „Teatrul" (martie 1962) şi distinsă cu premiul Uniunii Scriitorilor. Premiera, la Teatrul Regio­ nal (azi, „Ion Vasilescu"). S-a mai jucat la zece teatre, la radio şi la televiziune. Au urmat : 1963, P u n c t u l c u l m i n a n t , apărută în revista „Teatrul" (septembrie 1963). Premiera, la Teatrul de Stat din Petroşani. S-a mai jucat pe scenele a cinci teatre. 1967, C a i n şi A b e l . Premiera, la Teatrul de Stat din Turda ; reluată, in 1972, dc către teatrele din Brăila şi Bîrlad, sub titlul Moştenitorul păcălit. 1968, C o m e d i e c u o l t e n i . Premiera, la Teatrul Giuleşli, sub titlul Cînd a u d c u c u l c î n l î n d — titlu schimbat, după cîteva spectacole, în C o m e d i e c u o l t e n i . Se joacă neîntrerupt de la premieră. In afară de Giuleşti, au mai pus-o in scenă şase teatre. 1970, U n t r o n p e n t r u G o a c e , apărută în revista „Teatrul" (septembrie 1970). Pre­ miera, la Teatrul de Stat din Piteşti, sub titlul J u d e c a t a d e l a m i e z u l n o p ţ i i , în 1974. în acelaşi an, s-a jucat şi la TV, sub titlul Cuiul ruginit. 1972, 0 d i m i n e a ţ ă d e p o m i n ă , apărută în revista acelaşi an, la Teatrul de Dramă şi Comedie din c u o l t c n c e l e ; reluată de către Teati'ul de Stat titlul Cu oltencele n u - i de g l u m i t . „Teatrul" Constanţa, din Sibiu (iulie 1972). sub titlul şi Teatrul Premiera, in N u v ă jucaţi Giuleşti, sub

1974, C h i t a r a d r a g o s t e i , reprezentată pe scena Teatrului de Stal din Botoşani şi a Teatrului Naţional din Craiova. 1975, L u p i i d e m a r e . Premiera, la Teatrul de Dramă şi Comedie din Constanţa. Schimbarea denumirilor la majoritatea lucrărilor citate s-a datorai dorinţei teatrelor. Piese într-un act : 1967, C o c o ş u l c u d o u ă c r e s t e , jucată la TV şi de către aproximativ 300 ds formaţii amatoare. 1968, 0 g l u m ă d e d o i b a n i . 1970, S c î n d u r i p e n t r u t r o n î m p ă r ă t e s c . 1971, M i t u şi N a l e , f ă c ă t o r i d e m i n u n i . 1975, P i c ă t u r a d e v e n i n . populare excepţia concursul T o a f e piesele într-un act au apărut în colecţia Casei centrale a creaţiei (actualmente, Institutul de cercetări etnologice şi dialectologice) şi, cu C o c o ş u i l u i c u d o u ă c r e s t e şi a P i c ă t u r i i d e v e n i n , au fost premiate la „Vasile Alecsandri".

18

www.cimec.ro

cura n u pot. De altfel, toate comediile mele, f i e î n t r e i a c t e , f i e î n t r - u n a c t , c o n ţ i n şi u n s i m b u r e d e d r a m ă . P o a t e c ă l a lectură acest cum, s î m b u r e s-ar o b s e r v a m a i b i n e . Insă p î n ă a z i , n u a m scos î n c ă u n v o l u m d e t e a ­ tru, cronicarului îi este m a i g r e u să cu­ n o a s c ă , în a d e v ă r a t a e i l u m i n ă (în c a z u l c ă l-ar interesa), structura pieselor mele. Se ş t i e c ă u n s p e c t a c o l d e c o m e d i e , m a i ales d u p ă un anumit număr de reprezen­ t a ţ i i , îşi m a i p i e r d e d i n p u r i t a t e a d e l a p r e ­ mieră ; s u r v i n pe p a r c u r s îngroşări, încărcă­ t u r i , şi a c e s t e a , a d e s e a , a l t e r e a z ă l i n i a i n i ţ i a l ă a u n o r personaje. C u acest f e n o m e n , s i g u r n e ­ p l ă c u t , m - a m î n t î l n i l n u o d a t ă şi n u î n t r - u n singur teatru. D a r niciodată n u a m luat ati­ tudine publică. De ce ? Fiindcă actorul e s t e şi e l o m . U n h o h o t d e r î s , d e c l a n ş a t î n s a l ă d e o a n u m e r e p l i c ă a a u t o r u l u i , îi d e s ­ chide apetitul p e n t r u altele, chiar dacă m o ­ m e n t u l r e s p e c t i v n u o c e r e . E s t e c e e a ce se c h e a m ă „a t r a g e l a p u b l i c " . T o a t e astea le î n ţ e l e g , d a r d e ce s ă p o r t n u m a i e u p o n o a ­ sele ? R e c e n t , u n c r o n i c a r m ă a c u z a c ă , în teatrul m e u , fac totul pentru declanşarea rîsului f i z i o l o g i c . M a i a c u m câţiva a n i , a l t u l se s u p ă r a s e f o c p e m i n e c ă u n a d i n l u c r ă r i l e m e l e f ă c e a săli p l i n e . S i g u r c ă a s e m e n e a g l a ­ s u r i , şi a l t e l e a s e m ă n ă t o a r e , n - a u î m p i e d i c a t p u b l i c u l să v i n ă l a t e a t r u , s ă - m i v a d ă pie­ sele. D a r m ă g î n d e s c că, d a c ă în l o c u l a c e l o r c r o n i c i , s c r i s e şi s u p e r f i c i a l ş i c u r e a - c r e d i n ţ ă evidentă, a r f i apărut nişte a n a l i z e serioase, în c a r e să î n t r e v ă d i n t e n ţ i a d e a f i a j u t a t , fără î n d o i a l ă că m i - a r f i f o s t de folos. M a i ş t i i , p o a t e , d r e p t u r m a r e , şi p u b l i c u l a r m a i rări-o c u t e a t r u l l u i G h e o r g h e V l a d ! Pină una-alta, n-avem î n c o t r o ; r î s u l s-a născut odată c u plînsul, deci de cînd există omulo m . A - l c o n d a m n a p e spectator c ă rîde (fie şi „ f i z i o l o g i c " ) , s a u p e c e l c a r e - i p r i l e j u i e ş t e r î s u l , m i se p a r e m a i m u l t d e c î t o a b s u r d i ­ t a t e . I a r e u , c u c î t sînt m a i t r i s t , şi sînt a d e s e a t r i s t , n u ştiu d e ce, î m i v i n e să rid. B a c o m i t u n p ă c a t ş i m a i g r a v : îi f a c şi p e cei d i n j u r u l m e u să r î d ă . C u a n i în u r m ă , la p r e m i e r a î n d r ă z n e l i i u n a m i c , o m d e c u l ­ tură, î m i s p u n e , d u p ă c e - m i t r a g e o î n j u r ă ­ tură : „lua-te-ar d r a c u ' ; a m plîns de m - a r a p r ă p ă d i t " . Şi era o c o m e d i e . P r o b a b i l că o i fi porcepînd m a i b i n e esenţele rîzînd. 0 f i , într-adevăr, atît d e g r a v ? — Comedia, indiferent de definiţia personală p e care i-o d ă m , p r e s u p u n e a s i m i l a r e a m i o r p r o c e d e e şi m o d a l i t ă ţ i c a r e a l c ă t u i e s c , c a să s p u n e m a ş a , i n ­ s t r u m e n t a r u l de bază a l c o m e d i o g r a f i l o r . P o r n i n d d e l a a c e a s t ă a x i o m ă , ce maeştri vă recunoaşteţi ? Sau n u culti­ vaţi maeştrii g e n u l u i ? — A m citit teatru ou pasiune — începând o u a n t i c i i g r e c i şi t e r m i n î n d c u c o n t e m p o r a n i i noştri şi d e a i u r e a — c u m u l t înainte d e a visa că eu însumi v o i a b o r d a c î n d v a acest gen. D e a c i , p r o b a b i l , şi f o l o s i r e a e x c e s i v ă

a d i a l o g u l u i în r e p o r t a j e l e de care a m i n t e a m . Se î n ţ e l e g e c ă a m î n v ă ţ a t î n s p e c i a l d e l a C a r a g i a l e . 11 p r e ţ u i e s c î n m o d d e o s e b i t şi p e J e a n G i r a u d o u x ; m i - a u „ s p u s " c î t e c e v a şi B r e c h t , şi O ' N e i l l , şi T e n n e s s e e W i l l i a m s s a u P i r a n d e l l o . D a r , sincer v o r b i n d , să-mi aleg u n m a e s t r u ( d o a m n e , şi cîţi sînt ! ) , p e c a r e să-1 c u l t i v p î n ă î n p r a g u l p a s t i ş e i , a s t a n u a m făcut-o. D i n t e a m a de a n u . . . f u r a fără să v r e a u , m ă ş i f e r e s c s ă c i t e s c t e a t r u s a u să v ă d s p e c t a c o l e , a t u n c i c â n d s c r i u . F i r e ş t e , mi-aş f i d o r i t ca, în d r a m a t u r g i a noastră de i e r i şi d e a z i , s ă e x i s t e u n - a u t o r d e t e a t r u mare c a r e să-şi f i î n c h i n a t f o r ţ a c r e a t o a r e v i e ţ i i s a t u l u i . P o a t e că şi p i e s e l e m e l e a r arăta a l t f e l şi, p o a t e , , într-alt m o d a r f i c o ­ t a t e d e c ă t r e a c e i c a r e fac... b u r s a . D a r să nu mint ; u n maestru tot a m descoperit. Unul fantastic : publicul — omul de pe stradă, sau de pe uliţa s a t u l u i , d i n t r e n sau d i n a u t o b u z , d i n o r i c e l o c u n d e se adună l a o l a l t ă c î ţ i v a i n d i v i z i . Ce s c h i m b d e r e p l i c i îţi e d a t s ă a u z i ! Ce a d e v ă r u r i ţ i se d e z ­ văluie ! De-aia s p u n e a m că n u - i neapărată n e v o i e d e c a r n e t u l şi l e g i t i m a ţ i a d e r e p o r t e r p e n t r u c a a c e s t O m s ă se r e c u n o a s c ă î n c e e a ce î n t r u c h i p e z i p r i n p e r s o n a j e l e t a l e . — I n u l t i m a v r e m e , după o Comedie c u o l t e n i , aţi r e v e n i t c u o comedie „ c u oltence". Este v o r b a de u n teri­ t o r i u tematic intersectat deliberat sau, p u r şi s i m p l u , d e o î n t î m p l a r e e t n o ­ grafică ? — C u excepţia L u p i l o r d e m a r e , piesă i n ­ spirată d i n v i a ţ a şi a c t i v i t a t e a m a r i n a r i l o r de cursă lungă, toate piesele m e l e a u ca loc de a c ţ i u n e s a t u l o l t e n e s c . Î m i a l e g d e l i b e r a t a¬ ceastă zonă de investigaţie. Deoarece, f i i n d o l ­ tean, m ă simt m a i l a îndemînă mişcându-mă printre olteni.

— Aţi scris m u l t e piese (într-un act) şi p e n t r u amatori. Consideraţi că a s c r i e p e n t r u a m a t o r i i m p l i c ă şi o a n u ­ m e calificare a scriitorului ? — D a , c a t e g o r i c , se c e r e c a l i f i c a r e p e n t r u piesa într-un act. E u a m a b o r d a t f o r m u l a scurtă ( p r i m a oară c u Cocoşul c u d o u ă creste) d u p ă c e m i se j u c a s e r ă t r e i l u c r ă r i î n t r e i acte» Şi n u m ă m î n d r e s c a t î t a c u f a p t u l c ă s c r i u şi p i e s e p e n t r u a m a t o r i , c î t m a i a l e s c ă s u t e şi s u t e d e f o r m a ţ i i a m a t o a r e m i - a u i n c l u s în r e p e r t o r i u l l o r atît p i e s e l e în t r e i a c t e , cît şi p e cele î n t r - u n s i n g u r a c t .

— Piesele d v . sînt, e v i d e n t , aplicate realităţii socialiste. L a o b i e c t . A m s p u ­ ne c h i a r că profesaţi o direcţie i n d i ­ viduală — în o r d i n e tematică — de t e a t r u p o l i t i c . E s t e v o r b a , fireşte, de u n c r e z . N u me-aţi p u t e a d i v u l g a , p o r ­ n i n d d e l a p r a c t i c a p e r s o n a l ă , câteva

www.cimec.ro

19

i i n r e f l e c ţ i i l e , o p ţ i u n i l e şi l u c i d e l e a n ­ gajări care clădesc r e a l m e n t e conştiinţa u n u i d r a m a t u r g d i n societatea noastră ? — E u aş zice că, m a i d e g r a b ă , a p l i c r e a ­ l i t a t e a socialistă la lucrările m e l e d o t e a t r u . Este adevărat că personajele ce-mi populează care p i e s e l e sînt în g e n e r e o a m e n i s i m p l i , m a i i n t î i m u n c e s c şi d u p ă a c e e a v o r b e s c , c a r e ş t i u , şi n u d e a z i - d e i e r i , c ă d o a r b ă t î n d u - t e c u p u m n u l î n p i e p t n u se f a c e p î i n e a n o a s ­ tră cea d c t o a t e z i l e l e , şi c a r e s - a r v r e a m a i frumoşi pe dinăuntru, d a r n u ştiu, u n e o r i , c u m a n u m e s ă a j u n g ă a c o l o . I a t ă d e ce, m i c , personal, piesele mele, mi se par cam alăturea dc noţiunea consacrată dc t e a t r u p o ­ l i t i c . I a r d a c ă o s p u n e ţ i s e r i o s c u m c ă aş „profesa o direcţie individuală dc t e a t r u p o l i ­ t i c " şi d a c ă , î n t r - a d e v ă r , a r f i a ş a , e i b i n e , m - a ş b u c u r a şi t a r e m - a ş m a i u m f l a şi c u î n pene, măcar pentru o clipă... O p ţ i u n e a şi a n g a j a r e a le a m , c u m s-ar zice, în s î n g e , i a r a l e d i s c u t a m i se p a r e l i p s i t d e s e n s . A l t a - i p r o b l e m a : să-ţi i m p u i c a s c r i s u l t ă u s ă a i b ă răsunet i n rindul c e l o r d e s p r e c a r e şi p e n t r u c a r e s c r i i ; a l e lăsa în s u f l e t u n s t r o p d e l u m i n ă . D a r se î n t î m p l ă s ă m o r i şi să n u a f l i d a c ă ţi s-a î m p l i n i t s a u n u u n a s t f e l de vis.

aş p o r n i d c l a u n e x e m p l u , deşi acesta a r p u t e a să p a r ă n e p o t r i v i t . Se ş t i e c ă c i v i l i z a ţ i a a p ă t r u n s p î n ă în c e l e m a i î n d e p ă r t a t e şi i z o ­ l a t e s a t e , p r i n e l e m e n t e l e s e m n i f i c a t i v e ce o c o m p u n : l u m i n ă e l e c t r i c ă şi t e l e v i z o r , r a d i o şi f i l m e t c . Ş i , c u t o a t e a c e s t e a , n i c i o d a t ă n - a fost o e x p l o z i e a mişcării artistice de a m a ­ t o r i ca a z i , f i e că e v o r b a de t e a t r u , de f o r ­ m a ţ i i c o r a l e , d e c e i ce „ z i c " d o i n e o r i d e ansamblurile de jocuri populare. M i - e greu să c r e d c ă o f a m i l i e d e ţ ă r a n i o p r e ş t e t e l e ­ v i z o r u l în t i m p u l unei emisiuni dc teatru. N u , sînt c o n v i n s că n - o face. Şi m a i sînt c o n v i n s că aceeaşi plăcere o s i m t e cînd repetă el, o m u l s i m p l u , într-o piesă sau într-un spec­ tacol de a l t gen. O a m e n i i , fie d i n m e d i u l r u ­ r a l , fie d i n cel u r b a n , s i m t n e v o i a n u n u m a i să „ c o n s u m e " a r t ă , c i s-o şi p r o d u c ă . Ş i c u cit tehnica va d e v e n i m a i atotcuprinzătoare, c u atît m a i a r d e n t ă v a d e v e n i n e v o i a l o c u i ­ t o r i l o r acestei p l a n e t e dc a se r e f u g i a in o a z a d e f r u m u s e ţ e a a r t e i , f a r în a c e a s t ă o a z ă , f i r e ş t e , şi d r a m a t u r g i a v a c o n t i n u a s ă - ş i a i hă l o c u l e i . S - a r p u t e a să d i s p a r ă î n s ă , c î n d v a , n o ţ i u n e a d c p r o f e s i o n i s m în a r t ă . Şi p o a t e că abia a t u n c i v a f i atinsă perfecţiunea.

— M ă b u c u r că n u mi-aţi retezat d i n rădăcină opinia. V o m c o n t i n u a dia­ logul, deci. liegel profeţea dispariţia a r t e i ( d e c i şi a d r a m a t u r g i e i ) . A v e ţ i l i indcmînă alte argumente, pro sau c o n t r a , i n ceea ce priveşte destinul dramaturgiei ? — N u n u m a i Hegel, i n secolul treout, ci şi m u l ţ i a l ţ i i , î n p r e z e n t , p r o r o c e s c sfîrşitul artei — cei de a z i a v î n d l a îndernînă a r g u ­ m e n t u l c l i m a t u l u i t e h n i c , ce n e c o p l e ş e ş t e t o t mai mult. Evident, o polemică pe această t e m ă e s t e d i f i c i l ă şi o a r e c u m g r a t u i t ă . D a r

— Credeţi că i n a n i i următori ne v o m îutîlui cu u n a l t C h c o r g h c V l a d ? V r e a u să zic, c u lucrări d c altă e x p r e ­ sie artistică, c u u u c o n ţ i n u t inedit ? — N u ştiu c e - m i v o r a d u c e a n i i u r m ă t o r i , i a r întîlnirea c u u n a l t G h e o r g h c V l a d este puţin probabilă. I n d e f i n i t i v , dacă spectatorii m ă v o r v o i d e a i c i î n c o l o c a şi p î n ă a c u m , d e ce să m ă schimb ? Fiindcă certificatul, a d e v ă r a t u l c e r t i f i c a t , c i ţi-1 d a u , ş i nimeni a l t c i n e v a , oricât s-ar s o c o t i c u stea în f r u n t e , î n d a t o r i r e a m e a de eăpătîi v a r ă m î n c aceea d e a m ă s t r ă d u i să s c r i u c i t m a i b i n e şi d e a-mi pune scrisul numai în slujba celor mulţi. Este u n crez de l a care n u v o i a b d i c a n i c i o d a t ă . R e s t u l , v o r b a ceea, c literatură...

www.cimec.ro

ARTA SCENICA ÎN SLUJBA TINEREI GENERAŢII
E s t e f i r e s c c a u n t e a t r u c a r e se a d r e s e a z ă t i n e r e i g e n e r a ţ i i să a i b ă d r e p t p r i n c i p a l o b i ­ ectiv activitatea d c educare, d c influenţare a sufletelor celor m a i tineri spectatori. I n a c e a s t ă a c ţ i u n e , t e a t r u l se î n t î l n c ş t e c u c e l e m a i v e c h i şi m a i t r a i n i c e t r a d i ţ i i a l e s p e c ­ tacolului românesc : clasicii scrisului nostru, se ş t i e , a u v i s a t şi a u r e a l i z a t f u z i u n e a d i n t r e s c e n ă şi ş c o a l ă , m i l i t â n d d i n t o t d e a u n a p e n t r u nobila misiune educativă a teatrului. Iată ideca în n u m e l e căreia a u creat A l o o s a n d r i , Caragiale, Delavrancea sau Eftimiu, c a şi toţi m a r i i noştri d r a m a t u r g i . Un t e a t r u p e n t r u c o p i i şi t i n e r e t e s t e şi t r e b u i e să f i e , î n acest f e l , o a d o u a ş c o a l ă , de l a „catedra" căreia, p r i n m i j l o a c e l e sensi­ bile, specifice artei, s ă se p r o p a g e marile s p e r a n ţ e şi n ă z u i n ţ e a l e e p o c i i . F ă r ă î n d o i a l ă că s p e c i f i c u l s p e c t a t o r i l o r — v î r s t a , c o o r d o n a ­ tele l o r psihologice, g r a d u l d e cunoştinţe — i m p u n e g ă s i r e a şi f o l o s i r e a u n o r f o r m e s p e c t a c o l o g i c e v a r i a t e şi c î t m a i e f i c i e n t e . F a p t u l c ă t i n e r e t u l este n u m i t , î n P r o g r a ­ mul Partidului Comunist Român, „viitorul [urii" conferă teatrului t i n e r e i g e n e r a ţ i i s u ­ p e r b a r ă s p u n d e r e d e a sc s i m ţ i p ă r t a ş , a l ă ­ t u r i d e p ă r i n ţ i şi p r o f e s o r i , l a a s i g u r a r e a d e z ­ voltării i m p e t u o a s e a acestui „ v i i l o r " — c u v i n l atît d c c o n c r e t v i b r a n t . Aş v r e i să relev u n singur fapt semnifica­ t i v : p r i n t r a d i ţ i e , t e a t r u l r o m â n e s c este l e g a t de şcolari. I n 1 7 5 5 , s u b î n d r u m a r e a l u i N c a g u O r b u l , a u l o c p r i m e l e spectacole c u şcolari p e n t r u ş c o l a r i : c o m e d i a Ambulatoria alumnorum. Şi să n u u i t ă m nici de elevii l u i Gh. Lazăr, care j u c a u p r i m u l spectacol în l i m b a r o m â n ă c u Hecuba. Iată, d e c i , c ă şco­ l a r i i m e r i t ă o a t e n ţ i e i m p o r t a n t ă şi d i n a c e s t punct de vedere ! D e l a şcolarii a m a t o r i l a t e a t r u l profesio­ nist p e n t r u şcolari n u n u m a i că a u t r e c u t d o u ă secole, c i s - a u şi î n f ă p t u i t m a r i prefa­ ceri sociale, oare au determinat schimbări s t r u c t u r a l e în cultură — i m p l i c i t , în t e a t r u . Teatru profesionist pentru copii ? Actori profesionişti p e n t r u c o p i i ? Iată întrebări c a r e invită l a răspunsuri n u n u m a i pe d i r e c t o r u l sau r e g i z o r u l t r u p e i , p e a c t o r i şi t e h n i c i e n i , p e c r o n i c a r i , c i c h i a r şi p e s p e c t a t o r i . U n teatru profesionist p e n t r u copii are ac­ t o r i p r o f e s i o n i ş t i , este o instituţie, î n care p a s i u n e a m u n c i i s c e n i c e p e n t r u c o p i i îşi p r i ­ meşte s p r i j i n u l şi c o m p e n s a ţ i a oficială. R ă s ­ plata e d e natură n u n u m a i să c o n f i r m e e f o r t u l a r t i s t i c , c i şi să-1 p o t e n ţ e z e .

ALECU POPOVICI

Departe de m i n e gîndul dc a face o i n c u r s i u n e istorică în mişcarea teatrală r o m â ­ nească, m e n ţ i o n e z însă că, î n ţara noastră, copilăria t e a t r u l u i p e n t r u c o p i i a fost slujită m a i ales d e entuziaşti, d e „sufletişti", d e acei o a m e n i minunaţi care z b u r a u c u aripile e n t u ­ ziasmului. Cei m a i m u l ţ i î n v ă ţ ă t o r i şi p r o f e s o r i r e a l i ­ zau, J n a c t i v i t a t e a l o r d i d a c t i c ă , şi a n u m i t e f o r m e s p e c t a c u l a r e , fără să-şi d e a 6 e a m a , u n e ­ o r i , ca J o u r d a i n , c ă fac, d e f a p t , t e a t r u . L u ­ m i n i p î l p î i n d t i m i d s e v e d e a u şi d e p e sce­ nele u n o r m a r i r e g i z o r i a n i m a t o r i ; c a să existe u n t e a t r u p e n t r u c o p i i , aceştia scriau ctteodată pînă şi piesele necesare. (0 re­ marcă : I n R o m â n i a , numărul echipelor de artişti p ă p u ş a r i îl d e p ă ş e a p e c e l a l t r u p e l o r g e n u l u i d r a m a t i c — p o a t e şi d a t o r i t ă f a p t u l u i că i m p l i c a u c h e l t u i e l i m a i m i c i . ) A c u m , în 1 9 7 5 , f u n c ţ i o n e a z ă î n ţara noastră t r e i t e a t r e p e n t r u c o p i i şi t i n e r e t , t r e i c o l e c ­ t i v e c a r e , d e l a s u b v e n ţ i e şi s p r i j i n p î n ă l a răspunderea scenică, sînt p c d e p l i n p r o f e s i o ­ niste. D a r expresia „profesionism" înseamnă oare altceva, în l u m e a t e a t r u l u i , în „lumea m i c ă " , c u m îi s p u n e m d e s e o r i , d e c î t c e e a c e î n s e a m n ă in general Actorul ? D a ! Experi­ enţa noastră n e îndreptăţeşte să f a c e m această afirmaţie. Este citată, u n e o r i , opinia unui regizor, p o t r i v i t căreia „ u n spectacol p e n t r u c o p i i tre­ b u i e să fie l a f e l ca u n u l p e n t r u o a m e n i i m a r i , n u m a i c e v a , c e v a m a i b u n " !... T e a t r e l e „ n e s p c c i a l i z a l e " s - a u a d r e s a t şi e l e , d e m u l t e ori, copiilor. A r m a l o r de atac a fost de obi­ cei f e e r i a „ d u l c e " ca o b o m b o a n ă , pentru c o p i i c a şi p e n t r u a d u l ţ i ( d e a c e e a şi e r a p r o ­ gramată deseori în matinee după ora... 8 seara.) O r , p r o f e s i o n a l i s m în t e a t r u l p e n t r u copii înseamnă a c u m u l a r e de experienţă : e x ­ perienţă de viaţă politică, didactică, artistică. Apropierea de c o p i l a solicitat d r u m u l m a t u r i ­ zării a r t i s t i c e . I n d i f e r e n t d a c ă este a d e p t a l t e a t r u l u i d e trăire s a u a l c e l u i d e r e p r e z e n ­ tare, actorul d e b u t a n t v i n e în teatrul p e n t r u copii „dezarmat", a v î n d d r e p t singură zestre p l ă c u t a i n t e n ţ i e d e a sc î n t î l n i c u u n p u b l i c a g r e a b i l , p e care-1 c u n o a ş t e , p o a t e , d i n p r o p r i a sa f a m i l i e . î n c e t u l c u î n c e t u l şi p e p r o p r i a - i piele, e l descoperă regulile n o u l u i joc. S-a v o r b i t şi se v o r b e ş t e î n c ă m u l t d e s p r e i m p o r t a n ţ a calităţilor de „actor t o t a l " î n t e a ­ t r u l p e n t r u c o p i i . înţelegîndu-se p r i n aceasta cîntee, d a n s , p a n t o m i m ă şi c h i a r acrobaţie. D e a s e m e n e a , s - a v o r b i t şi se v o r b e ş t e m u l t

www.cimec.ro

21

despre d a r u l de i m p r o v i z a ţ i e p c care t r e b u i e sâ-1 p o s e d e u n a s e m e n e a a c t o r : e l t r e b u i e s ă ş t i e să d i a l o g h e z e c u s a l a , s ă se descurce i n s i t u a ţ i i l e n e a ş t e p t a t e cc se p o t n a ş t e d i n reacţia aceleiaşi săli. A ş v r e a să m ă o p r e s c p u ţ i n a s u p r a a c e s t u i c a p i t o l . D e l a p r i m a p i e s ă a m c o n s i d e r a t ca erou principal al scrierilor mele copilul d i n s a l ă . Ca î n t r - o p a r t i d ă d e ş a h , a m î n c e r c a t să-i anticipez mişcările sufleteşti, reacţiile, emoţiile, a t i t u d i n i l e . Sala t e a t r u l u i e p e n t r u e l o a r e c u m ş i o s a l ă d e j o c ( a se v e d e a c î t d e b i n e p e t r e c c o p i i i î n p a u z ă .'). D a r n u a m d o r i t c a c e i m i c i să r ă s p u n d ă s c e n e i a ş a c u m adulţii a c o m p a n i a z ă cu bătăi d i n p a l m e m u ­ z i c a u ş o a r ă . A m d o r i t să-1 i m p l i c p e c o p i l , în m o d s u b i e c t i v , î n c o n f l i c t u l p i e s e i m e l e ; de aceea, a m gîndit piese l a c a r e c o p i i i d i n sală să p a r t i c i p e , e x p r i m i n d u - ş i e m o ţ i i l e ală­ t u r i d e i n t e r p r e ţ i . C r e d c ă t r e b u i e să-i d ă m c o p i l u l u i s e n t i m e n t u l că este u n f a c t o r deose­ bit de i m p o r t a n t în desfăşurarea conflictului, c ă p o a t e i n t e r v e n i şi s c h i m b a a c ţ i u n e a . D e c i , c ă t e a t r u l este a l l u i ! T o t d e a u n a , c o p i i i n o ş t r i vor acţiona în n u m e l e adevărului, a l dreptă­ ţii, a l i d e a l u r i l o r n o a s t r e d e b i n e şi f r u m o s . Iată d e ce a c t o r u l t r e b u i e s ă ştie să i m p r o ­ vizeze. S-a v o r b i t şi se v o r b e ş t e m u l t d e s p r e r e l a ­ ţia a c t o r - ş c o a l ă - p e d a g o g i e . Ş i p e d r e p t c u v î n t ! Să n u uităm, actorul joacă teatru, învăţătorul face educaţie, a m b e l e activităţi răsfrîngîndu-se a s u p r a c o p i i l o r . A r t a şi e d u c a ţ i a n u se r e c e p ­ t e a z ă î n s ă l a f e l . F i r e ş t e , n u n u m a i c o p i i i se d u c l a t e a t r u p e n t r u a c t o r i , c i şi a c t o r i i se d u c l a şcoală p e n t r u copii, ambele situaţii fiind aproape la fel de importante. Actorul munceşte pe scenă, i a r m u n c a u n u i c o p i l în ş c o a l ă este î n v ă ţ ă t u r a . P e c î t d e p u ţ i n ş c o a l a poate f i transformată în t e a t r u , i a r p r o c e s u l d e î n v ă ţ ă t u r ă , î n j o c t e a t r a l , p e atît d e p u ţ i n poate t e a t r u l d e v e n i o disciplină a pedagogiei. Insă, relaţiile nemijlocite dintre teatru şi pedagogie snau dezvoltat puternic. Chiar a t u n c i c î n d se a d r e s e a z ă , p r o g r a m a t i c , c o p i i l o r , t e a t r u l n u este c o n t i n u a r e a c u a l t e m i j l o a c e a lecţiilor. E l v o r b e ş t e în l i m b a j u l a r t e i . T e a ­ t r u l este... t e a t r u , şi n i c i o c o n c e p ţ i e p e d a ­ gogică n u v a da valoare educativă u n e i repre­ z e n t a ţ i i , d a c ă a c e a s t ă e d u c a ţ i e n u 6e m a n i ­ festă p r i n p l ă c e r e a estetică. D e aceea, „ r o l u l " a c t o r u l u i n u coincide cu cel a l profesorului. El c u g e t ă a r t i s t i c , n u p e d a g o g i c . Şi m o r a l a a r t e i sale o face i m p l i c i t , în s p e c t a c o l , n u explicit : pedagogic ! Chiar dacă reprezentaţia are loc într-o ş c o a l ă , t e a t r u l f a c e să se „ u i t e " o a r e c u m d e ş c o a l ă ; aceasta n u este o e v a d a r e d e l a r e a ­ l i t ă ţ i , c i î n s ă ş i m e n i r e a t e a t r u l u i , c a r e îşi c u c e ­ r e ş t e şi e d u c ă s p e c t a t o r i i n u p r i n d e m o n s t r a ţ i i riguroase, ci apelînd l a resorturile emoţionale. V o r b i m astăzi despre f o r m a r e a personalităţii c a d e s p r e cea m a i n o b i l ă f u n c ţ i e a t e a t r u l u i , c a şi a a r t e i î n g e n e r a l . N u m a i e n e v o i e să r e l e v f a p t u l că t e a t r u l socialist p e n t r u spectatorii tineri participă a c t i v l a e d u c a r e a socialistă a personalităţii acestora.

T e a t r u l şi ş c o a l a m e r g m î n ă î n m î n ă în a c e s t p r o c e s şi c o i n c i d î n e s e n ţ a ş i î n s c o p u l m u n c i i l o r , f i i n d părţi c o m p o n e n t e ale siste­ m u l u i general de învăţământ oferit tinerilor de societatea noastră. A t i t u d i n e a l o r faţă de g e n e r a ţ i a în creştere este c o m u n ă . Cresc e f o r ­ t u r i l e p e n t r u a i n t r o d u c e educaţia estetică în procesul de instruire a tinerilor, fantezia f i ­ i n d s o r ă b u n ă c u g î n d i r e a şi a c ţ i u n e a . T e a ­ t r e l e , şi n u n u m a i c e l e p e n t r u c o p i i şi t i n e ­ r e t , se c o n s a c r ă t o t m a i m u l t t i n e r i l o r s p e c t a ­ t o r i . I n p r e z e n t , o b s e r v ă m că l i m i t e l e d i n t r e t e a t r u l p e n t r u a d u l ţ i (ce n o ţ i u n e g r o a z n i c ă !) şi t e a t r u l p e n t r u c o p i i ş i t i n e r e t d e v i n f l e x i ­ b i l e . M i c u l s p e c t a t o r se s c h i m b ă , evoluează într-un r i t m c a r e a p o i n u se m a i r e p e t ă . C o p i l u l de o p t a n i depăşeşte în s c u r t t i m p e t a p e l e fireşti, c r o n o l o g i c e , ale vîrstei m i c i ; p e d e a l t ă p a r t e , c e l ce a r e a z i o p t a n i g î n deşte şi s i m t e a l t f e l decit cel care a v e a o p t ani a c u m cinci-zece a n i . T e a t r u l are nevoie de î n v ă ţ ă m i n t e l e u n e i d i s c i p l i n e ştiinţifice care să-i d e a c u n o ş t i n ţ e p e n t r u p r o p r i a - i muncă, f ă r ă î n s ă a i se s u b s t i t u i . I a t ă d e ce v o r b i m d e s p r e t e a t r u şi p e d a g o g i e . Şi m a i e s t e a c e l c e v a i m p o n d e r a b i l care 6e c î ş t i g ă c a u n a l ş a s e l e a 6 i m ţ a l a c t o r u ­ lui pentru copii. A m văzut actori m a r i , ve­ d e t e , c a r e îşi p i e r d e a u c a p u l î n faţa u n e i săli de copii. I n s c h i m b , a m asistat deseori l a întâlniri c u m i i d e c o p i i a l e cîte u n u i a c t o r mai puţin cunoscut, d a r cu experienţă, şi c a r e d o m i n a s a l a , c r e î n d î n t r e e l şi m i c a asistenţă u n f l u i d u i m i t o r , d a r d e l o c m a g i c . D e u n d e p a s i u n e a aceasta ? E l t r a n s m i t e a co­ piilor mici marile noastre aspiraţii. C u m ? Mie, r ă s p u n s u l începe să-mi fie clar a c u m , d u p ă m a i m u l t de 25 de a n i d e practică în teatrul pentru copii. A c t o r u l profesionist al acestui teatru trebuie s ă a i b ă o încredere fără m a r g i n i în m i s i u n e a sa a r t i s t i c ă . P e n t r u c ă e l îşi a s u m ă , d e b u n ă v o i e , o s e a m ă d e m i s i u n i d i f i c i l e şi n u t o t ­ d e a u n a î n s o ţ i t e d e r ă s p l a t a c u v e n i t ă . E I ştie că v a f i m a i puţin c u n o s c u t decît confraţii săi c a r e j o a c ă î n s p e c t a c o l e l e d e seară ; e l ştie c ă î n p r o g r a m n u m e l e s ă u n u v a f i c i t i t , u n e o r i p e n t r u c ă s p e c t a t o r i i săi n - a u î n ­ văţat încă să citească ; e l ştie c ă n u v a a v e a în r e p e r t o r i u l său m a r i l e roluri visate de actori, dc l a H a m l e t l a D a m a c u camelii. E l ştie c ă nu-1 v o r a ş t e p t a n i c i c r o n i c i - s t u d i u şi n i c i a c l a m a ţ i i l e u n u i p u b l i c f o a r t e i n i ţ i a t e s t e t i c şi a v i z a t . Dar e l v a c u n o a ş t e satisfacţii de c u t o t u l a l t o r d i n : acelea de a stăpâni, p e n t r u o sută d e m i n u t e , ca u n a d e v ă r a t c r e a t o r d e f r u m u ­ seţe, c e l m a i m i n u n a t u n i v e r s : copilăria. Şi aceasta n u m a i p r i n p r o p r i a sa c o n ş t i i n ţ ă a r ­ tistică, p r i n înţelegerea p e care o capătă, de b u n ă v o i e şi n e s i l i t d e n i m e n i , c ă p r o f e s i u n e a s a î n s e a m n ă şi e d u c a ţ i e . I a t ă d e c i actorulprofesor, actorul-tată şi, m a i a l e s , actorulcetuţean. Deşi spun mereu actorul, în­ ţ e l e g d e f a p t t e a t r u l , a d i c ă şi r e g i z o r u l , şi s c e n o g r a f u l , ş i s u f l e u r u l , şi r e o u z i t e r u l — t o ţ i , a b s o l u t toţi, p î n ă l a u l t i m u l s l u j i t o r el i n s t i ­ tuţiei, care e d i r e c t o r u l .

2 2

www.cimec.ro

S i n t e m u n a n i m d e a c o r d că p r i n v r e m s ă î n v ă ţ ă m c o p i i i m i c i să n u să n u f i e l e n e ş i , să n u , s ă n u . . .

teatru mintă,

C u m p u t e m însă face aceasta m a i b i n e ? V o i încerca să e x e m p b f i c p r i n t r - o încer­ care recentă de a răspunde acestui nobil comandament realizată la Teatrul „Ion Creangă", în s p e c t a c o l u l Poveştile de aur. S-au l u a t c a p r o t o t i p e l e m e n t e l e u n u i b a s m p o p u l a r . E t e r n a şi s u b l i m a p o v e s t e : l u p t a d i n t r e b i n e şi r ă u , c u p e r s o n a j e l e e x i s t e n t e în t o a t e b a s m e l e generoase a l e l u m i i . Ideea î n n u m e l e c ă r e i a s-a r e a l i z a t s p e c t a c o l u l a f o s t de a p r o i e c t a această l u m e , a p r o a p e mitică, mai aproape de cunoştinţele c o p i l u l u i con­ t e m p o r a n . „ R ă i i " şi „ b u n i i " d e v i n p e r s o n a j e ale străzii ; b a l a u r i i sînt d e l i n c v e n ţ i i , „ p a r a ­ ziţii" n o p ţ i l o r d i n m a r i l e oraşe, i a r cei care s l u j e s c a d e v ă r u l şi d r e p t a t e a d e v i n p r i e t e n i i cotidieni a i copiilor. I n coordonatele unui basm de tip Grimm, Perrault, respectiv C r e a n g ă , m i ş c a r e a se v r e a m o d e r n ă , m u z i c a , , i o l k " , d a n s u l , de expresie plastică ardentă, luptele fac a l u z i i l a scene t a r i d i n f i l m e l e cunoscute de copii. A m c ă u t a t să n c f e r i m d e v u l g a r i z a r e s o c i o ­ l o g i c ă şi d e a p r o p i e r i f o r ţ a t e . I d e e a n o a s t r ă : aceea de a face e l o g i u l p o v e ş t i i d e a z i , de ieri, de totdeauna, de care sufletul are tot­ d e a u n a n e v o i e ca u n b u r e t e d e a p ă . A d i c ă , să f a c e m , l a n i v e l u l î n ţ e l e g e r i i c o p i l u l u i , o m a ­ g i u l p o e z i e i . D a , p o e z i a s i m p l ă şi f a s t u o a s ă t o t o d a t ă , de a l cărei f o ş n e t d e m ă t a s e este u n e o r i lipsit c o p i l u l n o s t r u . Scena c o p i i l o r n u p o a t e l u p t a c u s u p e r p r o d u c ţ i a p a n o r a m i c ă şi c u s u n e t s t e r e o , c u s e n z a ţ i i o l f a c t i v e şi c u r e ­ p r o d u c e r e a m i ş c ă r i l o r 6eismice, n i c i c u s e r i a l u l aşteptat de l u n i p î n ă sîmbătă ; d a r p u t e m a d u c e c o p i i l o r ce n u l e p o t o f e r i aceste p r o ­ ducţii — poezia vieţii d e a z i , eîntecul de i u b i r e d e ţară, de f r u m o s , d e m u n c ă , atît de p e n e t r a n t , p e c a r e a c t o r u l îl ţese p e u n c a r e u d e c î ţ i v a z e c i d e m e t r i p ă t r a ţ i : s c e n a şi s a l a . S t a r e a aceasta p o e t i c ă s p r e c a r e este c h e m a t copilul e una d i n t r e cele m a i f a v o r a b i l e p e n t r u a t r a n s m i t e m a r i l e i d e i p o l i t i c e şi e t i c e ale epocii noastre. D e l a „starea d e graţie" iscată de o r e p r e z e n t a ţ i e şi p î n ă la nota m a x i m ă obţinută a doua zi la matematică sau l a b u c u r i a m u n c i i în atelierul-şcoală n u e x i s t ă o l i n i e p r e c i s ă , d a r se p o t a f l a r e l a ţ i i ; şi a c e a s t ă r e l a ţ i e p o a r t ă şi e a n u m e l e de educaţie p r i n teatru. P r i n c i p a l u l o b i e c t i v a l t e a t r u l u i p e n t r u co­ pii rămîne valoarea. N u ne p u t e m cuceri copii-spectatori decît prin spectacole de o m a r e perfecţiune artistică, c u s u n e t de c r i s t a l şi e c o u d e b r o n z . M i - a f o s t l e s n e s ă c o n s t a t , c a d i r e c t o r , c e e a ce b ă n u i a m , c a a u t o r : c ă n u m a i tinereţea u n e i t r u p e — dincolo de vîrsta trecută în acte — p o a t e r ă s p u n d e a¬ cestui d e z i d e r a t . Tinereţea t r u p e i — iată n u n u m a i u n f r u m o s t i t l u , c i şi u n s u b i e c t de r e f l e c ţ i e , şi p o a t e şi d e d e z b a t e r i . M i - a f o s t

l e s n e s ă c o n s t a t şi f a p t u l c ă t i n e r i i actori absolvenţi a i şcolilor de teatru n u cunosc suficient p r o b l e m e l e specifice ale teatrului p e n t r u c o p i i . T i n e r e ţ e a l o r se i z b e ş t e d e a c e l specific, în n u m e l e căruia, parafrazînd o v o r b ă celebră, s-au făcut atîtea decapitări a r t i s t i c e . Iată d e c i o p r o b l e m ă : n e c e s i t a t e a ca ş c o a l a d e t e a t r u să c u l t i v e m a i m u l t v i i t o r i l o r profesionişti a i scenei i n t e r e s u l p e n t r u t e a t r u l nostru. I n întâlnirile c u c a d r e l e d i d a c t i c e , a m sus­ ţinut m e r e u iniţiativa ca în şcoală să se i n f i r i p e i d e e a „ o r e i d e t e a t r u " , aşa c u m î n p r o g r a m a analitică există ore d e muzică sau de desen. P r i n „ora de t e a t r u " , numită s i m ­ b o l i c astfel, a m înţeles acele m i n u t e dedicate de e d u c a t o r i relaţiei cu t e a t r u l , explicării p i e ­ s e l o r ce u r m e a z ă a f i v ă z u t e , a c o n ţ i n u t u l u i l o r d e i d e i şi c h i a r a m i j l o a c e l o r a r t i s t i c e folosite. înainte de p r e m i e r a l a care m ă refe­ ream, componenţii secretariatului literar a u e x p l i c a t şi p o v e s t i t p i e s a , a u p r e z e n t a t p e r s o ­ n a j e l e . C o p i i i s-au o f e r i t să deseneze e i i n v i ­ t a ţ i i l e , şi n o i , t e a t r u l , a m a v u t l a î n d e m î n ă sute d e desene c u personajele văzute de c o p i i ; a c e s t e a a u f o l o s i t a c t o r i l o r şi a u t o r u l u i p e n t r u u n e l e retuşuri d i n m e r s . N u m e r o ş i d i n t r e a c t o r i i n o ş t r i s î n t şi i n ­ s t r u c t o r i d e t e a t r u în şcoli, p r e l u n g i n d în m o d firesc a c t i v i t a t e a intensă a t e a t r u l u i . înscriem în r e p e r t o r i u l n o s t r u o serie d e piese clasice, pe care le v o m r e p r e z e n t a în aceeaşi p e r i ­ o a d ă în care sînt p r e d a t e î n clasă. Paralel cu m u n c a organizatorică, de o i m ­ p o r t a n ţ ă esenţială şi care t r e b u i e susţinută n u m a i de o a m e n i c u o calificare culturală, t e a t r u l a întreprins o serie de acţiuni în cola­ b o r a r e c u T e l e v i z i u n e a . N u v r e a u să i n s i s t asupra r o l u l u i televiziunii în educaţia copiilor. A c t o r i i purtând a u r e o l a m i c u l u i e c r a n capătă a u t o r i t a t e şi a s c e n d e n t a s u p r a ' c e l o r m i c i . A - i ânvăţa p e a c t o r i i noştri m u z i c ă , d a n s , m i ş c a r e , e u n a ; a - i î n v ă ţ a să f i e c r e z u ţ i d e c o p i i este a l t c e v a — l u c r u l cel m a i d i f i c i l spre care năzuim. A f i actor profesionist î n s e a m n ă c a u n „ d a " s p u s p e s c e n ă să f i e a m p l i f i c a t în c u t i i l e de rezonanţă a l e s u t e l o r de u r e c h i - g h i o c aflate în solă. A s p u n e „ d a " pe scenă înseamnă a t r e z i s e n t i m e n t u l d r a ­ g o s t e i d e ţ a r ă , d e m u n c ă , d e e r o i s m şi e l a n . A - i a p r o p i a pe copii de adevărul vieţii în­ seamnă a-i cunoaşte, a n u - i subaprecia, a-i i u b i şi a c r e d e î n e i , c o n s i d e r î n d u - i o a m e n i i de m î i n e . Iată m a r e a p e r f o r m a n ţ ă a unui profesionist. Dificultăţi ? întrebări ? D e s t u l e ! D e p i l d ă , aceea de a a p r o p i a d e sala dc spectacole vîrsta cea m a i dificilă — aceea a c o p i i l o r între 1 2 — 1 5 a n i , aflaţi s u b influenţa m a s s - m e d i e i şi r e f u z î n d , c u o r g o l i u i n f a n t i l , să f i e c o n s i d e r a ţ i c o p i i . C u ce r e p e r t o r i u îi a t r a g e m şi-i c a p t i v ă m ? P e n t r u e i t r e b u i e să creăm u n teatru sincer, necontrafăcut, un t e a t r u a l m a r i l o r l o r p r o b l e m e , c a r e să l e ofere răspunsuri l a întrebările l o r despre viaţă şi d e s p r e v i i t o r !

www.cimec.ro

23

PREMIILE DE DRAMATURGIE—1974

Hans Kehrer
llans Kehrer, pseudonimul literar pentru Ştefan Heinz, este astăzi, i n d i s c u t a b i l , c e l m a i î n d r ă g i t şi c e l m a i m u l t j u c a t a u t o r d r a ­ m a t i c d e l i m b a g e r m a n ă ( J i u ţara noastră. A d e b u t a t , t o t u ş i , ca p o e t î n 1 9 5 3 c u v o l u m u l Und es wird Fricde sein ( Ş i v a f i p a c e ) şi c e v a m a i tîrziu c u a l t v o l u m de versuri, Und wir marschierten (Iar n o i mărşăluiam). A p o i s-a d e d i c a t e x c l u s i v t e a t r u l u i : a c t o r ( p e s c e n a T e a t r u l u i d e S t a t d i n T i m i ş o a r a ) şi d r a ­ m a t u r g de o m a r c accesibilitate p e n t r u teatrul de a m a t o r i . Lucrările l u i pe acest tărim — d o u ă c o m e d i i şi n o u ă p i e s e î n t r - u n a c t — s-au b u c u r a t d e u n d e o s e b i t succes, d e o p o t r i v ă i n r î n d u l f o r m a ţ i i l o r d e a m a t o r i şi l a p u b l i c . A n c o r a t e , t o a t e , î n r e a l i t ă ţ i l e d e a z i şi d e aici, scrierile l u i sînt m a r c a t e d e o anumită tentă p o p u l i s t ă , d e o p t i m i s m şi d c h a z s ă n ă ­ tos, chiar cînd p u n în discuţie probleme sociale s p i n o a s e a l e v i e ţ i i c o t i d i e n e . E ceea ce î n d r e p t ă ţ e ş t e şi e x p l i c ă l a r g a r ă s p î n d i r e d e c a r e se b u c u r ă . Mireasa cu maşină (Draut mit Auto), d c e x e m p l u , a fost jucată d e zeci de f o r m a ţ i i d e a m a t o r i , î n l i m b a g e r m a n ă c î t şi în tălmăcire r o m â n ă . Ca u n f e l d e î n c u n u n a r e a a c t i v i t ă ţ i i d e s f ă ­ şurate, K e h r e r p r e d ă în primăvara anului t r e c u t secţiei g e r m a n e a T e a t r u l u i d e S t a t d i n Timişoara drama istorică Narrenbrot oder Heidestadt '44 (Plinea nebunilor sau Heidestadt '44). P u s ă î n s c e n ă î n t o a m n a a c e ­ luiaşi a n , î n c a d r u l m a n i f e s t ă r i l o r închinate aniversării a treizeci d e a n i de l a Insurecţia a r m a t ă a n t i f a s c i s t ă şi a n t i i m p e r i a l i s t ă , d r a m a a f o s t î n t â m p i n a t ă c u u n r e a l şi m e r i t a t i n t e r e s . Critica o socoteşte d r e p t cea m a i i m p o r t a n t ă creaţie dramatică d i n l i t e r a t u r a g e r m a n ă d i n România de d u p ă a l doilea război m o n d i a l . D r a m a t u r g u l este, c u m a r ă t a m , u n e x p e r i ­ m e n t a t o b s e r v a t o r a l relaţiilor cotidiene d i n t r e o a m e n i , c a şi a l m e c a n i s m e l o r c e g u v e r n e a z ă aceste relaţii ; e l s u r p r i n d e , î n aceeaşi m ă ­ s u r ă , p r o c e s e l e i n t e r i o a r e şi m o d u l c u m sînt" e x t e r i o r i z a t e f e l u r i t e l e reacţii p r o d u s e d e a m ­ bianţa social-politică, în p e r m a n e n t ă schim­ b a r e , a e p o c i i şi l u m i i n o a s t r e . P e d e a l t ă parte, vechi practician a l scenei, l l a n s K e h r e r este n u m a i p u ţ i n c u n o s c ă t o r a l m e c a n i s m e ­ l o r teatrale. L l t i m a l u i l u c r a r e ilustrează d i n plin aceste d o u ă însuşiri : este o r e a l i z a r e i z b u t i t ă p e p l a n a r t i s t i c şi p r i v e ş t e , p e p l a n tematic, o problemă de m a r e însemnătate : „ s o c i e t a t e a şi r ă s p u n d e r e a c i f a ţ ă d e i n d i v i d , răspunderea individului faţă de societate ; c o m p l e x u l m u l t i s t r a t i f i c a t a l existenţei noas­ t r e " . A ş a şi-a d e f i n i t însuşi a u t o r u l t e m a scrie­ rii s a l e , î n t r - u n i n t e r v i u a c o r d a t r e v i s t e i „ V o l k und K u l t u r " , după ce p i e s a l u i s-a v ă z u t răsplătită c u p r e m i u l decernat de Uniunea' S c r i i t o r i l o r creaţiei l i t e r a r e a naţionalităţilor conlocuitoare.
r

Plinea nebunilor sau Heidestadt '44 e s t e o dramă-document, o d r a m ă politică. Orăşelul d i n c î m p i a b ă n ă ţ e a n ă , J i m b o l i a , este cadrul c o n c r e t î n c a r e se d e z b a t , s u b t i l transpuse scenic, problemele populaţiei germane d i n R o m â n i a , în t o a m n a a n u l u i 1 9 4 4 , t o a m n ă d e grea încercare şi c u m p ă n ă pentru această •populaţie. j Se ş t i e c ă l a s f î r ş i t u l l u i s e p t e m b r i e 1 9 4 4 a u fost c o n d a m n a ţ i l a m o a r t e „cei şapte d i n J i m b o l i a " d c c ă t r e fasciştii aflaţi î n r e t r a g e r e . Frămîntările u n e i populaţii „hrănite c u p l i n e a m a r o n i e a n e b u n i l o r " , c a şi o r o r i l e n a ţ i o n a l s o c i a l i s m u l u i şi a l e r ă z b o i u l u i s î n t p u n c t a t e î n d i a l o g u r i şi a c ţ i u n i î m b i n a t e c u r a f i n a m e n t , de o netăgăduită forţă de c o n v i n g e r e . Piesa acestor e v o c ă r e v o l t a şi a n c h e t a r e a g r u p u l u i oameni", care a u v r u t să r ă m î n ă o a m e n i într-o ambianţă inumană. Comportamentul lor ilustrează răspunsurile l a întrebările : „ C u m p o ţ i f a c e u n b i n e î n t r - u n t i m p r ă u ?" şi „ C u m s-a p u t u t a j u n g e l a a c e l t i m p r ă u ?" ( F r a n z Csiky). Plinea nebunilor sau Heidestadt '44 e s t e u n m e m e n t o a l acelui „ t i m p r ă u " d a r , încă o dată, se c o n s t i t u i e şi c a u n m o m e n t r e l e v a n t a l dramaturgiei contemporane angajate, din România.

Gerhard Eike

24

www.cimec.ro

ATELIER

Bl MIHNEA GHEORGHIU

Istoria ca martor
I n dramaturgia istorică dedicată făuritorului primei Uniri politice a ţări­ lor române se înscriu cîlcva lucrări remarcabile (teatru şi film), şi sc vor mai realiza desigur altele, pentru că figura acelui erou fără seamăn este aptă şi vrednică de evocări patetice. De asemenea — aşa cum am observat, cu prilejul marcării celor 375 de ani dc la acel eveniment crucial —, scria lucră­ rilor cc consemnează cercetările ştiinţifice ale istorici lui Mihai-Vodă Viteazul a adunat, de la Bâlcescu încoace, mii dc pagini dc analiză şi exegeză, înte­ meiate pe adevăruri incontestabile. Tradiţia orală despre eroul popular a servit, la rîndul ci, completării unui portret în toate privinţele mai autentic şi mai durabil decît l-am moştenit din cartea de istoric elementară, în direcţia spre care se îndreaptă astăzi, în lumea întreagă, ISTORIA CA MARTOR, într-un proces politic dc o vîrstă cu ea. Rolul dramaturgului contemporan în aceste circumstanţe determinate este de a oferi publicului său o versiune artistică personală, cît mai sugestivă, deci cît mai aciuala, despre nişte evenimente (conflicte) al căror curs şi deznodămînt sînt, de la început, cunoscute tuturora. I n legătură cu piesa de teatru Capul, am scris despre toate acestea i n „argumentul" care prefaţează textul apărut în volumul Unul în doi, la editura „Eminescu", aslă-primăvară, odată cu intrarea piesei în repetiţie la Teatrele Naţionale din Bucureşti şi Craiova. I n volumul menţionat am reunit înadins Capul şi Zodia Taurului, considerînd că între ele există o trăsătură de unire intrinsecă — relaţia dialectică intimă dintre evenimentele şi eroii anilor 1601 şi 1821, Mihai şi Tudor, ambii porniţi din teritoriul folcloric oltenesc, şi, pe de altă parte, dintre fondul lor istoric, adică social-politic, şi conştiinţa istorica a naţiunii noastre socialiste. Deci, o altă trăsătură de unire, între istorie şi actualitate, adică între teatrul „istoric" şi publicul său de azi.
www.cimec.ro

25

După experienţa consumată cu Zodia Taurului, am avut timp de cinei ani obsesia căutării unei modalităţi de expresie şi mai directe, mai populare, a celor ce aveam de spus, incercînd s-o aflu pe aceea care să „argumenteze", cu mijloacele unei dramaturgii în acelaşi timp pregnante şi lipsite dc osten­ taţie, şi care să-şi găsească cel mai uşor ecoul în subconştientul istoric al spectatorului din România. Deci, m-am întors la sursele teatrului popular naţional : păpuşile şi Irozii, ambele cuprinzînd, in modalitatea lor artistică, însuşiri dc mare expresivitate, moştenite din tezaurul protoistoriei teatrului romanesc şi universal. Mi-am dat seama, pe plan teoretic, că tot ce a dat mai bun, de secole, dramaturgia ş i lunga carieră a artelor spectacolului, de la tragos-ul antic şi Lrecind prin drama elisabethană, pînă la „teatrul în teatru" contemporan, îşi poate afla u n strămoş în cele două forme polisemicc ale tea­ trului nostru popular — care, dacă vreţi, reprezintă, în fond, una singură : „agonia" miturilor, reprezentata de omul-actor, pe scena vieţii. Omul care se joacă pe sine în ipostaza luptei istorice cu inamicii eroilor săi legendari, mai bine înarmai decît acei eroi şi martiri, pentru că timpul 1-a ajutat să înveţe atît din izbînzile, cît şi din înfringerilc lor, din adevărurile nepieritoare, ca şi «lin erorile lor fatale. Din această concepţie despre Teatru şi despre „teatrul în teatru" s-a născut şi forma dramatică la care m-am decis, ca să evoc fulgerătoarca carieră politică a lui Mihai, din punctul de vedere al „actorului" de azi şi (mai pro­ babil) de mîine. Mărturisesc că, la început, m-a muncit şi pe mine dilema teatrologică a lui Marx : „a schilleriza", sau „a shakespeareiza". E u îl prefer pe Shakespeare, iar în cazul de faţă preferinţa se justifica şi prin faptul că eroul nos­ tru a fost contemporan cu dramaturgul englez, aproape de-o scamă cu el. De aceea am şi recurs, fără remuşcări, la serviciile părintelui Iui Hamlet, atunci cînd faptele istorice semănau. în acelaşi timp, am înţeles că tradiţia poetică orală — populară şi cultă — avea un greu cuvînt de spus în această istorie dramatică şi am recurs, în egală măsură, l a datele oferite de ele, de la baladă şi pînă la Bolintincanu şi la cîntecul eroic modern. I a r atunci cînd necesitatea teatrală legică a intermezzo-ului comic mi-a imipus-o, am transcris direct un moment din clasica noastră epopee eroi-comică Ţiganialda, procedeu întrebuinţat, la vremea sa (şi-a lui Mihai Vodă), şi de Shakespeare (amintiţi-vă de Falstaff în război). Dar, în definitiv, C U M a făcut toată această operaţie de atelier nu-1 pri­ veşte decît pe autor. Important e numai rezultatul muncii sale : dacă place şi dacă se înţelege exact C E a vrut să spună.

26

www.cimec.ro

CRONICA DRAMATICĂ
Teatrul Nafional din Bucureşti de Mihnea Gheorghiu
Tudor d i n V l a d i m i r i . Ortega y Gasset se ocupa în a c e l eseu d e raţiunea istorică. „ I s t o r i a este o ştiinţă a p r e z e n t u l u i , s p u n e a e l , î n s e n s u l c e l m a i s t r i c t şi m a i a c t u a l a l c u v â n t u l u i " ; „ t r e c u t u l este o p a r t e c o n s t i ­ tutivă a p r e z e n t u l u i " , m a i d e m o n s t r a e l în acelaşi l o c ; „viaţa noastră, care e întotdeauna această v i a ţ ă , a c l i p e i d e f a ţ ă , se a d u n ă d i n ceea ce a m f o s t c â n d v a , p e r s o n a l o r i c o l e c t i v " , c o n c h i d e a e l . A m r e v e n i t c u g î n d u l l a acest e s e u şi d e u n ă z i , c u p r i l e j u l p u n e r i i î n s c e n ă a Capului l a „Atelierul" Teatrului Naţional d i n B u c u r e ş t i . Ceea ce se r e v e l a , î n b u n ă D a t a p r e m i e r e i : 1 n o i e m b r i e 1975. m ă s u r ă , e n u n ţ i a t i v î n m o d a l i t a t e a şi o s a t u r a Regia : L E T I Ţ I A P O P A . Scenografia : d r a m a t i c ă a Zodiei Taurului, se c o n f i g u r e a z ă E L E N A ION'ESCU. a c u m î n c h e g a t , î n c a z u l Capului: anume, ten­ Distribuţia: C O S T E L C O N S T A N T I N t a t i v a d e a v e d e a s p i r i t u l c i t i t o r u l u i (şi a l (Mihai), N . Gr. BĂLÂNESCU (Banu s p e c t a t o r u l u i ) i n s e r a t î n i s t o r i e , d e a-1 d e s ­ M i h a l c e a ) , S I M O N A B O N D O C (Stanca, c o p e r i , aşa f i i n d , pătruns î n adînourile l u i , Elisabcth, O femeie din popor), d e î n t î m p l ă r i l e , o a m e n i i şi î n ţ e l e s u r i l e tre­ MARIAN HUDAC (Primul jucător, c u t u l u i , d e a d e s c i f r a , î n e c o u l şi î n c e n u ş a Zamoyski, Burtă, S c b o n k e n b o n k ) , C. acestui trecut, temeiurile invariante, mereu DINULESCU (Bălcescu, Aga Leca v i i , c a r e e x p l i c ă , l e g i t i m e a z ă şi î m p r u m u t ă Racotă, Beaury), EMIL LIPTAC o n e i s t o v i t ă f o r ţ ă p r o p u l s i v ă e x i s t e n ţ e i şi p e r ­ ( U d r c a Bălcanu, Ostaşul a r d e l e a n , M a sistenţei n o a s t r e naţionale. Această tentativă laspina, Moise), A L . GEORGESCU conferă u n r o l m a i b o g a t d e eficienţă e v o ­ (Radu Buzcscu, Baba Novac), EMIL c ă r i i i s t o r i c e . E v o c a r e a î n c e t e a z ă a i c i 6ă s e MUREŞ AN (Călăul, T u r t u r e a ) , MIHAI limiteze l a o simplă misiune mijlocitoare N I C U L E S C U ( A l doilea jucător, P r e d a î n t r e i e r i şi a z i . A c e a s t ă m i j l o c i r e se p o a t e Buzcscu, Sigismund. Bathory), A L E X A N ­ realiza p c f e l u r i t e căi — p e calea c o n f r u n ­ DRU HASNAŞ (Grămăticul, Csaky, tărilor paseist-nostalgice, o r i , d i m p o t r i v ă , i n c i ­ G-ralul Georgio Basla), L I V I U CRĂ­ tator demitizante, o r i p e calea paralelismu­ CIUN (Stroe Buzescu, Ştefan Răzvan, lui parabolic, o r i pe multe alte căi de Pmtca), O L G A D E L I A MATEESCU( 0 uzanţă şi de tipare clasice ; aceste femeie d i n popor, slujnica ţigancă, căi, p r i n însuşi a c t u l d e a p r o p i e r e ce î n c e a r c ă , M a i c a T u d o r a ) , C. S T A N E S C U ( B e i u l î n t r e t r e c u t şi p r e z e n t , sînt î n s ă , p e a l t p l a n , arap, Tandaler, Episcopul Napragy), şi a c t e d e s e p a r a r e . M i h n e a G h e o r g h i u t r a ­ G. C A L B O R E A N U J R . ( A l e x a n d r u cel tează e v o c a r e a ca u n m i j l o c d e i n t e g r a r e a Rău, Ieremia Movilă, Turcul de Neamţ, timpului scurs î n t i m p u l c a r e se scurge. Korniş), G H E O R G H E V I S U (Hamlet, Alături de sau în incidenţă cu dispo­ Cardinalul Andrei Bathory), G R I G O R E ziţia empntică a lectorului sau specta­ G O N Ţ A ( 0 jupîniţă, K i r a l y , Cîrlig). torului de acum, faţă cu lumea evo­ cată, dramaturgul deschide parcă dinspre această l u m e spre n o i u n c u r e n t d e cercetare, Mi-alm amintit d e u n e s e u a l l u i Jose d e înţelegeTe, d e c o n t o p i r e v i z i o n a r ă . E p o c a , O r t e g a y GaSset, s c r i s î n a n i i d e criză i n t e r ­ f a ţ a ş i f a p t e l e l u i M i h a i V o d ă se l u m i n e a z ă b e l i c ă , c i t i n d r e c e n t u l v o l u m Unul tn doi, î n a s t f e l ş i se m o d e l e a z ă î n s p i r i t d u p ă s p i r i t u l care M i h n e a G h e o r g h i u i n c l u d e d o u ă lucrări n o s t r u , şi s e c o n s u m ă r e v e l î n d u - ş i semnifi­ d r a m a t i c e : u n a p r o a s p ă t ă — Capul, închi­ c a ţ i i l e î n a l t p a t r i o t i c e î n p e r s p e c t i v e l e şi p r o ­ n a t ă p e r s o n a l i t ă ţ i i şi e p o c i i l u i M i h a i Vodă b l e m a t i c a de viaţă a tâmpului n o s t r u . E v o c a ­ Viteazul ; a doua — m a i de m u l t intrată r e a Capului n u se m u l ţ u m e ş t e , a ş a d a r , s ă î n c o n ş t i i n ţ a p u b l i c u l u i — Zodia Taurului, fie (ceea ce e s t e , d i n p l i n ) u n p i o s şi d r e p t c a r e e v o c ă f i g u r a şi m o m e n t u l r ă s c o a l e i l u i act www.cimec.ro d e a p o l o g i e , p r i n t r e a t î t e a a l t e l e , c î t e i - a u

CAPUL

1

Simona

Bondoc

( D o a mna

Stanca)

şi

Coslel

Constantin

(Mihai)

f o s t , d c l a B ă l c e s c u î n c o a c e , î n c h i n a t e ; n u se vrea doar o documentată demonstraţie dra­ m a t i c ă ( d e ş i , l u c r a r e a se p o a t e d i n p l i n r e ­ v e n d i c a de la t e a t r u l - d o c u m e n t ) ; t r e c u t peste veacuri — d i n cronică, d i n legendă, d i n cinice bătrânesc, d i n a r h i v e , d i n cartea de i s t o r i e — în pulsaţia fiecăruia d i n t r e u r m a ş i , m o m e n t u l d e v î r f şi d e r ă s c r u c e p e c a r e 1-a î n s e m n a t M i h a i î n v i a ţ a şi d e v e n i r e a n a ţ i u n i i r o m â n e ş t i se s u p u n e u n u i c o m e n t a r i u d r a m a t i c a l a c e s t o r u r m a ş i . C o m e n t a t ( n u n u m a i „ v ă z u t " şi „ i n ­ terpretat"), M i h a i rămîne personajul exemplar de epocă pe care-1 ştim şi—1 c i n s t i m . In acelaşi t i m p , î n s ă , e l sc d e s p r i n d e d i n c a d r e l e u n e i v i z i u n i î n c r e m e n i t e şi d e z l e a g ă î n n o i , urmaşii l u i , resorturile u n e i participări n e m i j ­ l o c i t e l a s l u j i r e a î n «actualitate a s e n s u l u i i s t o ­ r i c p e c a r e 1-a i l u s t r a t p r i n f a p t e l e şi s f i r ş i tul lui. Fireşte, e v o c a r e a - c o m e n t a r i u n u este, p r i n ea însăşi, o n o u t a t e d r a m a t u r g i c ă . N i c i m o d a ­ litatea ingenioasă a trecerii actorilor-interpreţi, a l t e r n a t i v , c î n d l a m a s c ă şi r o l , c î n d l a p r o ­ p r i a l o r p e r s o n a l i t a t e şi l a c o s t u m u l l o r p r o ­ priu, pentru „ a se f i x a " a s u p r a u n u i t i p , u n e i situaţii, u n e i a t i t u d i n i , u n e i r e p l i c i , u n o r relaţii n o i . . . Interpreţii j o a c ă însă, astăzi, în comentariul lor, jocul tragic cu propria l u i soartă, a l l u i M i h a i . Şi c o m e n t e a z ă d i n per­ spectiva zilei de azi c o n d i ţ i i l e l u m i i , vremii şi f a p t e l o r l u i . D i n a c e a s t ă p e r s p e c t i v ă , l u m e a a p a r e ca o m a s ă de j o c de cărţi — viziune nesfîrşit m a i apăsătoare, m a i şocantă decît shakespeareana lume-ca-scenă — deşi scena l u m i i l u i M i h a i este ea însăşi v ă d i t s h a k e s p e a r e a n s t r u c t u r a t ă , b a şi o b s e s i v şi s e m n i ­ ficativ marcată de figurile care populează

scena marelui Will. Nu dintr-un capriciu c o l o r i s t i c , e v i d e n t ; şi nu doar pentru că M i h a i era c o n t e m p o r a n cu p o e t u l c l i s a b e t a n , tar faptele l u i s-ar f i p r e l a t , p r i n substanţa l o r e p o p e i c ă , i n s p i r a ţ i e i l u i , aşa c u m , d e a l t f e l , n u iiită să n e facă atenţi a u t o r u l . T r i m i t e r i l e l a eroii sliakespeaTecni înlesnesc însă, p r i n asociaţii d e stări, d e p s i h o l o g i i , de desfăşu­ rări, direcţiile c o m e n t a r i u l u i . H a m l e t este, de a l t f o l , în Capul, u n u l d i n personajele-rezoner d e f r u n t e , se p l a s e a z ă d e a s u p r a p r o t a g o n i ş t i ­ l o r , r e z o n e r i c i înşişi, d a r H a m l e t trăieşte în chiar destinul l u i M i h a i . D o m n i t o r u l porneşte de l a m a r e a întrebare existenţială a m o n o ­ l o g u l u i „ a f i s a u a n u f i " , t r a n s f e r î n d - o , în p r o p o r ţ i i d i l a t a t e , a s u p r a ţ ă r i l o r r o m â n e ş t i şi a e x i s t e n ţ e i l o r d e m n e . C a şi l u i H a m l e t , l u m e a îi a p a r e l u i M i h a i c a o t e m n i ţ ă ; s p r e deosebire d e e l , M i h a i nu-şi poate j u c a , însă, . . r o l u l " , m e n i t u n e i „ s c e n e c î t lumea î n t r e a g ă " , dcoît renunţând l a acceptarea l u i ca r o l , p e n ­ t r u a-1 j u c a t r ă i n d u - J , d e l i b e r a t , c a p e u n d e s t i n . C a şi H a m l e t , M i l u i i d e s c o p e r ă „ c e v a p u t r e d în D a n e m a r c a " l u i — ou o b o i e r i m e c a r e n u - 1 î n ţ e l e g e şi n u î l s p r i j i n ă solidar, cu o tovarăşă de viaţă care, de asemenea, n u - 1 î n ţ e l e g e şi n u ş t i e să-1 i u b e a s c ă . . . D a r se î n t î l n e s c î n a c ţ i u n e a Capului şi e c o u r i d i n Schiller, şi r e m i n i s c e n ţ e d i n Costache Neg r u z z i , şi s e c v e n ţ e c o n t a m i n a t e d c „ Ţ i g a n i a d a " l u i B u ' d a i - D e l e a n u , şi „ a n a c r o n i s m e " c a r e t r i ­ m i t l a „ m e ş t e r i i m a r i , c a l f e şi z i d a r i " a i l u i M a n o l c , o r i la v e r s u r i d i n Goga, o r i l a m a r ­ şurile patriotice ce-au îmbărbătat oşlile româneşti în p r e a j m a m a r i i u n i r i d i n 1918. D e s p r e p a t o s u l — şi o u v î n t u l , b a şi p r e z e n ţ a — l u i Bălcescu n u m a i v o r b i m . „Sfînta c a r t e "

28

www.cimec.ro

n l u i B ă l c e s c u d e s c h i d e şi î n c h i d e , c a n i ş t e coperţi s c u m p e , î n s ă ş i d r a m a . M i h a i — şi t i m p u l l u i — sc r e v e l e a z ă a s t f e l e x i s t â n d şi inişcîndu-se o r g a n i c I n ceea ce este m a i f a m i l i a r î n o r i z o n t u l c u l t u r i i şi s p i r i t u l u i c i t i ­ t o r u l u i şi s p e c t a t o r u l u i ş i . i n a c e l a ş i t i m p , î n re este m a i g r a n d i o s , m a i t u l b u r ă t o r î n e i . D e a i c i , n e î n d o i o s , şi p r o p u n e r e a s p c c t a c o l o a dramei — lucrată într-un izbitor oică m i x a j de desfăşurare pe secvenţe c i n e m a t o ­ grafice şi de cursivitate catedratică, care leagă s e c v e n ţ e l e î n t r e e l e ; d c a i c i , m a i p r e s u s <le t o a t e , a m b i ţ i a a s c u n s ă d c a p r o p u n e s p r e r i d i c a r e , p e p l a n c u l t şi m o d e r n , o t e a t r a l i t a l e de obîrşie folclorică. N u m ă g î n d e s c n e a p ă r a t la m i ş c a r e a h i e r a t i c ă , „ a s e m ă n ă t o a r e c u j o c u l fetelor d i n O a ş " , de care M i h n e a G h e o r g h i u face p o m e n i r e , întâmplător, în indicaţiile l a prologul piesei. M ă gîndesc l a construcţia însăşi a p i e s e i , i m p r e g n a t ă d c v a l o r i l e f r u s t e ^lc t e a t r u l u i n o s t r u p o p u l a r , care, pe alocuri, a d u c e c u u i t a t a ( p e n t r u c î ţ i , şi n e ş t i u t a , d i n p ă c a t e ) „ t r a g e d i e " d e n e s p u s ă v e r v ă şi s u c u l e n ţ ă f o l c l o r i c ă — Uciderea lui Grigorc Ghica Vodă, aşezată p r i n t r e pietrele de t e m e l i e l a z i d i r e a d r a m a t u r g i e i şi t e a t r u l u i n o s t r u .

Ghcorghe

Visu,

în

Hamlet

p u ş i să Ic facă faţă (fiecare, d i s t r i b u i t în m a i m u l t e — c e l p u ţ i n î n d o u ă — r o l u r i ) , c a şi Poate e n u m a i o părere, aceasta. D a r o obligaţia de a trece aproape instantaneu xnere î i oste î n t ă r i t ă (în o r i c e c a z , d i n t r - o m r o l î n a l t u l , şi c u r a p i d i t a t e d e p e stârnită) de m o d u l î n c a r c IxHiţia P o p a a u n spaţiu de j o c p e a l t u l , a u fost u n h a n ­ văzut scena „ d r a m o i - s p e c t a c o l " a Capului : dicap, de care interpretările respective n u scenă i n semicerc, definind prin excelenţă p u t e a u s ă n u se r e s i m t ă . ( S ă f i e a c e s t a m o ­ teatrul de i n t e r i o r (Slubentliealer) ..făcut" s a u tivul că nota din caietu l-program al ...cin t a l " î n popor. Această formulă semiteatrului, privind spectacolul în cauză, c c r c u a l ă , în c a r e a f o s t d e s e n a t s p a ţ i u l d c înşiră doar numele actorilor distribuiţi joc a l m o n t ă r i i Lcliţiei Popa. leagă într-o în spectacol, fără a trece în dreptul s i n t e z ă f e r i c i t ă p o p u l a r u l ( c u t o t c e e a ce n e .lor şi . m i s i u n i l e pe care Ic a u de î n ­ o f e r ă şi n e - a u o b i ş n u i t Jicnii, Nunta ţără­ d e p l i n i t ?) V r e d n i c ă d e s e m n a l a t , n o u a f a ţ ă a nească, a l a i u l Caprelor s a u a l Malancăi etc.) Iui Mihai, de m a r e autenticitate (refuzîml c u v a l o r i l e c u l t e şi c u c l e m e n t e l e s c e n o t e h n i c e c o p i a î n t r ă s ă t u r i şi a p r o p i i n d u - ş i - o p e a c e e a m o d e r n e . P u t e a ieşi o i s p r a v ă h i b r i d ă , des­ în s p i r i t , a i m a g i n i i c u care n e - a u obişnuit c u s u t ă ; s-a î n t â m p l a t , s p r e s a t i s f a c ţ i a spec­ p o r t r e t e l e ce i - a u f o s t î n c h i n a t e d e - a l u n g u l tatorilor, dimpotrivă. Piesa te poartă pe f e l u ­ v r e m i i ) , p e care i - a c o n f e r i t - o c u v i g o a r e c o n ­ rite ambianţe de cultură, de dispoziţie p s i h o ­ tinuă, d a r n u m o n o c o r d în expresie, cu d e m ­ logică, d e c u l o a r e locală, de a d e v ă r u r i i s t o r i c e , n i t a t e , d a r n u străină de omenesc, p o a t e uşor de e s e n ţ ă s i m b o l i c ă e t c , şi e r a f i r e s c s ă p r e ­ e x t e r i o r , C o s t e l C o n s t a n t i n . Se c u v i n , d e a s e tindă vieţii ei scenice o corespunzătoare menuL, notate, feţele dubioase, „jucate" c u varietate de m a n i e r e , n u n u m a i de m i j l o a c e viclenie onctuoasă de Constantin Dinulescu ; interpretative — de l a retorica primară a c e l e d e a u t o r i t a r ă f e m i n i t a t e ( S t a n a şi R e g i n a unor t i p u r i , l a nuanţele subtile ale altora, J'vlisabcth) c r e i o n a t e d e S i m o n a B o n d o c ; cea dc la accentele zvâcnite, în u n e l e m o m e n t e , dc smerenie m o n a h i c e a s c ă a Olgăi Delia la r i t m u r i p o n d e r a t e s a u u n d u i o a s e , î n a l t e l e , Matccscu în Tudora. M a i puţin convingători, de l a f i x a r e a p c a m ă n u n t e o o n c r e t e , l a z u g r ă ­ G. Calboreanu-jr., M a r i a n H u d a c , Gheorghe virea i m a g i n i l o r de a n s a m b l u r i simbolice, de V i s u , acesta d i n u r m ă d e m o n s t r î n d , totuşi, l a la a p e l u l v i z i b i l l a t e h n i c i f i l m i c ă . l a a n c o ­ încoput d e carieră, o netăgăduită p e r s o n a l i t a t e r a r e a î n r e l a ţ i i şi s t r u c t u r i c l a r e d c d r a m a ­ actoricească. Ceilalţi, m u l ţ i interpreţi î n şi tism de p o d i u m . 0 maximă economie de m a i m u l t e interpretări — m a i f u g a r e o r i de d e c o r , p e o s c h e l ă r i e f r a g i l ă , î n c a r e sc „ j o a c ă " m a i l u n g ă respiraţie — , schiţe u t i l e , d a r fără din trei părţi, e compensată de inteligent relief deosebit. N o t a b i l e , însă, p r i n e f o r t u l d e g î n d i l e — p e n t r u o r a p i d ă p ă r ă s i r e şi î n l o ­ refuz a l ispitelor dc patos artificial, p r i n v i v a ­ c u i r e — p r a c t i c a b i l e şi c o s t u m e , s o m p t u o a s e , c i t a t e a şi t o n u s u l g e n e r a l r i d i c a t î n c a r e sc sugestive, evocatoare. Toate acestea rcalipăstrează întreg a n s a m b l u l . zîndu-se într-o viziune omogenă (scenograf Capul — d r a m a l u i M i h n e a G h e o r g h i u şi Elena I o n eseu) şi n e r ă p i n d protagoniştilor s p e c t a c o l u l Letiţiei P o p a — merită, însă, r e ­ d r e p l u l şi p o s i b i l i t a t e a d o n-şi p ă s t r a şi p u n e v e n i r i analitice, dincolo de judecăţile imediat în e x e r c i t a r e f a ţ a l o r p r o p r i e . . . D e s i g u r , c a r a c ­ legate de seara p r e m i e r e i . t e r u l d e t e a t r u î n t e a t r u , c a şi p l u r a l i t a t e a d c r o l u r i şi m ă ş t i , c ă r o r a ( c u e x c e p ţ i a l u i C o s l c l C o n s t a n t i n şi N . G r . B ă l ă n e s o u ) a c t o r i i a uwww.cimec.ro fost
( c a r c m

Florin Tornea

Scenă

d i n spectacol

Teatrul „Nottara"

DILEMA
de Radu F. Alexandru

Data premierei : 26 octombrie 1975. Scenografia : F L O R I C A MALUREANU. Distribuţia : D O R I N V A R G A (dr. A l e xandrescu) ; C O N S T A N T I N BREZEANU şi I O N S I M I N I E (dr. Solomon) ; CAMELIA Z O R L E S C U (Camelia Nea­ gu) ; E U G E N I A B Ă D U L E S C U ( d o a m n a Neagu) ; A N D A C A R O P O L şi S A N D A B Ă N C 1 L Ă (Corina) ; M I R G E A A N G H E LESCU (Directorul) ; E M D L HOSSU (ing. Iliescu) ; L U C I A N DINU (Avo­ catul) ; D O R I N M O G A (Judecătorul) ; T O N Y Z A H A R I A N (Procurorul) ; B E A T R I C E P E T R E S C U (Martora) ; V A L E RIU ARNAUTU (Martorul) ; D A N N I C O L A E (Şoferul).

i n t i t u l a t ă î n s ă . Umbrele zilei d e l a Bîrlad a d e v e n i t Dilema de l a T e a t r u l „C. I . N o t t a r a " f ă r ă s ă se m o d i f i c e c e v a î n s u b s t a n ţ a p i e s e i . P r e m i e r a bucureşteană n u e u n d e b u t , aşa­ dar, e piesa de d e b u t reluată cu b u n ă v o i n ţ ă şi c u b u n e i n t e n ţ i i d e u n t e a t r u c a r e n u î n t i i a o a r ă a r a t ă b u n ă v o i n ţ ă şi b u n e i n t e n ţ i i faţă d e t i n e r i i d r a m a t u r g i . N e alăturăm b u n ă ­ v o i n ţ e i t e a t r u l u i şi v e d e m î n R a d u F . A l e ­ xandru u n dramaturg preocupat de o proble­ matică gravă, a responsabilităţii morale, a integrităţii etice, p r o p r i i individului trăitor în societatea noastră, u n d r a m a t u r g solicitat do mijloacele m o d e r n e a l e t e a t r u l u i , u n scri­ i t o r d e p l i n încrezător î n p u t e r e a d e influenţă a scenei a s u p r a conştiinţei s p e c t a t o r i l o r . C r e d e m c ă această piesă, î n care e r o u l cen­ t r a l sc s i m t e d a t o r s ă se i n t e r o g h e z e i n t e n s şi a m ă n u n ţ i t a s u p r a r e s p o n s a b i l i t ă ţ i i s a l e c i ­ v i c e , a r e , d i n c o l o d c l i m i t e l e sale, calitatea sincerităţii, a u n e i sincerităţi p a t e t i c e şi a n g a ­ jate. Ce ce î n t â m p l ă î n p i e s ă ? U n o m m o a r e î n t r - u n a c c i d e n t c a r e p u t e a s ă s e m e n e şi c u o s i n u c i d e r e . U n t r i b u n a l este c h e m a t să s t a ­ bilească răspunderea penală, c u l p a juridică. D a r se c o n s t i t u i e ş i o a l t ă i n s t a n ţ ă , o i n s t a n ţ ă cetăţenească, m e n i t ă să stabilească e v e n t u a l a c u l p ă m o r a l ă a celor implicaţi în existenţa v i c t i m e i , a t u t u r o r celor care p r i n atitudinea lor a r f i p u t u t împinge pe inginerul Neagu, victimă, în speţă, l a dispariţia tragică. P r e ­ m i s e l e sînt d e m n e d e t o t i n t e r e s u l . 0 instanţă m o r a l ă se c o n s t i t u i e şi se exercită n u m a i în condiţiile existenţei unei înalte conştiinţe m o r a l e . A ş a se ş i î n t â m p l ă î n c a z u l n o s t r u .

Ca d r a m a t u r g , R a d u F . A l e x a n d r u a d e b u ­ tat exact a c u m u n an, la Teatrul „ V . I . P o p a " d i n Bîrlad, c u aceeaşi piesă d e a c u m , a l t f e l

30

www.cimec.ro

M e d i c u l o n c o l o g A l e x a n d r e s c u c, d u p ă tonte aparenţele, a b s o l v i t d c orice responsabilitate în c a z u l a c c i d e n t u l u i a cărui v i c t i m ă e u n fost pacient a l său. D a r Alexandrescu (interpre­ t a t d o D o r i n V a r g a ) î ş i p r o p u n e s ă a f l e ce împrejurări a u determinat producerea acci­ d e n t u l u i , î m p r e j u r ă r i ieşite d e s u b incidenţa t r i b u n a l u l u i , împrejurări m a i adînci, m a i ane­ voie do stabilit. Spre continua mirare a indi­ f e r e n t u l u i său coleg, d o c t o r u l S o l o m o n (Con­ stantin Brczeanu), Alexandrescu devine anche­ t a t o r u l acestui caz neobişnuit. D c s u b l i n i a t că, d e c l a n ş î n d a n c h e t a , A l e x a n d r e s c u p o r n e ş t e de l a sine, exominîndu-şi sever conştiinţa, autointcrogîndu-se fără m e n a j a m e n t e : a greşit sau n u , d e z v ă l u i n d cu u n timp în urmă p a c i e n t u l u i său diagnosticul u n e i b o l i ou evo­ luţie ireversibilă ? A t i t u d i n e a îi c o n f e r ă u n a s c e n d e n t moral, p e r m a n e n t a înfruntare c u p r o p r i a - i conştiinţă şi d o c t o r u l Alexandrescu poate îl j u s t i f i c ă p a r c u r g e d r u m u l a n c h e t e i sale, d r u m î n oare se î n t î l n e ş t e ş i se c o n f r u n t ă c u s o ţ i a ingi­ nerului Neagu (Camelia Zorlescu), c u directo­ r u l institutului u n d e lucrase inginerul Neagu (Mircca Anghelescu), cu inginerul Iliescu, coleg şi p r i e t e n a p r o p i a t a l v i c t i m e i (Emil Hossu), c u o prietenă a i n g i n e r u l u i Neagu (Sanda B ă n c i l ă ) , î n sfîrşit, c u m a m a acestuia ( E u g e n i a B ă d u l e s c u ) . C e se o b ţ i n e ? P e d e o p a r t e , u n p o r t r e t a l i n g i n e r u l u i Călin N e a g u , un p o r t r e t alcătuit d i n c u l o r i contrastante, d i n u m b r e şi l u m i n i , p o r t r e t u l u n u i o m d e o ­ sebit d e inteligent, d o t a t p e n t r u profesia l u i , sensibil, afectuos, d a r , totodată, risipit într-o existenţă b o e m ă , d e z o r d o n a t , i n s t a b i l , egoist, mitoman. P e d e a l t ă p a r t e , sc p u n e î n e v i d e n ţ ă o s u i t ă d e î m p r e j u r ă r i c a r e ar fi putut deter­ mina ( n u au determinat c u certitudine) victi­ m e i o s t a r e d e d e p r e s i u n e m o r a l ă , u n stress oare a f a v o r i z a t p r o d u c e r e a a c c i d e n t u l u i . A d u ­ nate laolaltă, datele culese d e d o c t o r u l Ale­ xandrescu evidenţiază u n singur l u c r u , şi a n u m e că, d i n c o l o d e răspunderea directă a fiecăruia d i n c e i interogaţi, există o stare gene­ rală, c o m u n ă , care e conştiinţa c i v i c ă , r e s p o n ­ sabilitatea m o r a l ă , trăsături p r o p r i i u n e i so­ cietăţi sănătoase. Această concluzie, spre care î n m o d evident a tins autorul, a fost d i n păcate subminată de realizarea concretă a i m a g i n i i , d e care n u sînt străini n i c i a u t o r u l însuşi, n i c i i n t e r ­ preţii. Sentimentul responsabilităţii morale devine, p r i n t r - o m u t a r e d e accent, sentiment al culpabilităţii. E x a m i n a r e a lucidă, calmă, a împrejurărilor cedează locul, în interpretarea l u i D o r i n V a r g a , u n e i interogări febrile, u n e i autoacuzări, susţinute a p r o a p e cu v o l u p t a t e . Reconstituirea împrejurărilor carc a u deter­ m i n a t starea psihică a celui pierit în acci­ d e n t s e f a c e (şi î n î n t î l n i r e a c u s o ţ i a ş i î n cea c u d i r e c t o r u l ) p e f o n d u l u n e i i r i t ă r i p e r ­ m a n e n t e , l a o t e n s i u n e artificială, care m o d i ­ fică î n f r u n t a r e a d e i d e i î n c o n f r u n t a r e b ă t ă ­ ioasă. S i n g u r u l care a e v i t a t o a s t f e l d e solu­ ţie a f o s t , p r i n c a l m , e c h i l i b r u ş i j u d e c a t ă

Camelia Dorin

Zorlescu Varga

(Camelia

Neagu)

şi

(Dr.Alexandrescu)

rece, E m i l H o s s u . Scena l u i c u D o r i n V a r g a ne-a făcut să v e d e m c ă a n c h e t a d o c t o r u l u i se p u t e a d e s f ă ş u r a ş i a l t f e l d e c î t s u b s e m n u l învinovăţirilor reciproce, p r i n care fiecare c a u t ă d e f a p t s ă se d i s c u l p e şi n u s ă s e explice. M a i e de observat c ă a u t o r u l a c o n d a m n a t personajele sale I a o f i x i t a t e absolută d i n punct d e vedere psihologic : p e d r u m u l con­ flictului n i m e n i n u dobîndeşte n i m i c , fiecare rămâne î n l i m i t e l e d a t e l o r sale iniţiale, a n ­ cheta întreprinsă de doctorul Alexandrescu n u tulbură conştiinţa nimănui. Ceea c e este, e v i d e n t , o s c ă d e r e . I n spectacol a u m a i e v o l u a t . î n afara celor pomeniţi, Dorin Moga, T o n y Zaharian, Lucian D i n u , D a n Nicolae, d a r rolurile l o r n u le-au o f e r i t posibilitatea u n o r interpretări conclu­ dente. Pentru cadrul scenografic, Florica Mălureanu reia, blînd modificată, o soluţie u t i l i ­ zată într-un m a i v e c h i spectacol a l s ă u , d a r cu b u n e rezultate. Regia e anonimă. P u r şi s i m p l u , anonimă.

www.cimec.ro

Virgil Munteanu

Teafrul „Nottara"

N AM ÎNCREDERE U ÎN BĂRBAŢI
de Anatolii Sofrcnov

D a l a premierei : ÎS iulie 1975. R e g i a : D A N M 1 C U . Scenografia : MlII.Vl M A D E S C U . Distribuţia : I O N D O C ( K o l l o v ) ; HORAŢRJ M A L A E L E , G E O R G E N E GOESCU (Vasea Petuhov) : V I C T O R Ş T R E N G A R I I (Şeslerkin) ; M E L A N I A ClR.JE (Alexandra Najdcnova) ; R I J X A N D R A S I R E T E A N U (Nina T u a o v a ) .

Premieră estivală, neconscmnală l a v r e m e din p r i c i n a indeciziei t e a t r u l u i îu p r o g r a m a ­ rea ei în rîndul spectacolelor de sfîrşit s a u de început de sezon, montarea „dc s t u d i o " a T e a t r u l u i „Nottara" — indiferent de r e g i m u l ci protocolar — rămine o lucrare în cheie minoră. M i c a comedie a c u n o s c u t u l u i scriitor sovietic, „schi(ă d c g e n " în p i c t u r a de m o r a ­ v u r i a unei a n u m e boeme intelectuale mosco­ vite, picură d u l c i persiflări şi acrişoare iro­ nii l a adresa răsfăţurilor profesionale, s e n t i ­ mentale, c i v i c e etc. Ţesătura m a i puţin densă în idoi a tcxLului l u i Sofroaov, dragostea dintre u n talentat şi înfumurat pictor „de centru" şi o energică, talentată şi do/abuzată directoare comercială „de p r o v i n ­ c i e " , c a şi veselele încercări ale u n u i grup zelos de prieteni, d o r n i c i să spulbere ...ne­ încrederea în bărbaţi a tinerei funcţionare, şi hurlăcia prelungită a u n u i „Repiir" contem­ p o r a n , aşadar, slăbiciunile comediei a u fost cu destulă străduinţă estompate in montarea v i ­ v a c e asigurată de D a n M i c u (regie) şi M i h a i Mădescu (scenografie). Două talente explo­ z i v e , m a t u r e , d i n n o u a generaţie de creatori ai t e a t r u l u i românesc, care l a o primă c o n ­ lucrare pe o scenă bucureşteană nu a u beneficiat de cea m a i fericită opţiune repertorială... Spectacolul (văzut în vară) se străduia şi izbutea să fie spumos, „mişcat" s p i r i t u a l , cu m u l t h a z în subtext, metaforizând, prin decorul-machetă l i l i p u t a n , peste care se proiectează siluete guliveriee, o distanţare i r o ­ nică ; m i c u l grup de actori i r a d i a voioşia jocului teatral, amuzîndu-sc tinereşte şi c h i a r copilăreşte... I r o n i a vagă a a u t o r u l u i a fost apăsată c u a p l o m b şi cu panaş în compoziţia lui I o n Dog, m a s i v pictor răsfăţat de s u c ­ cese ; preluată şi f i n dezvoltată în j o c u l v e r ­ sul, g r a v şi comic, pigmentat c u „specific", a l U u x a n d r c i S i r e t e a n u , prietena c u multă şi inutilă experienţă de viaţă ; u n c u p l u co­ m i c (prieteni adverşi) de factură tradiţională, d a r interpretat c u scăpărătoare şi c o m p l e m e n ­ tară vervă, alcătuiau V i c t o r Ştrengarii şi Moraţiu Mălăele ; în sfîrşit, în rolul destul de fad a l femeii-director, M c l a n i a Cîrje a adus cunoscuta c i graţie, f a r m e c u l acidulat şi expe­ rienţa scenică. Spectacolul (văzul în toamnă) o m a i sleit, coeziunea echipei s-a m a i disper­ sat (Gcorge Negocscu, actor talentat, c u o exprpsîvitptfl de tio s p e c i a l , n u *o integrează la fel de bine în joc, p r e c u m o făcuse proas­ pătul absolvent lloraţiu Mălăele).

Mclania

Cîrje ( A l e x a n d r a Na'ulcnova) şi I o n D o g (Kolţov)

www.cimec.ro

Teatrul „Bulandra"

„POEZIE Şl MUZICA"
Dala premierei : I V X I . 1975. Regia : P E T R E P O P E S C U . Scenogra­ fia : D O R I S J U R G E A . A c o m p a n i a m e n t muzical : A D R I A N I O N E S C U . Coregra­ fia : A D I N A CEZAR. Grup muzical : DORU STANCULESCU, SORIN M I N GIIIAT. Distribuţia : DINU DUMITRESCU, VALERIA MARIAN, NICOLAE M A VRODIN, MARIELA PETRESCU, .IE A N R E D E U , A U R E L I A SORESCU, ION CARAMITRU, VIOLETA ANDREI, MIRCEA RAŞTA, RODICA SUCIU, FLORIAN PITTIŞ, M I H A E L A JUVA­ RA, GINA PETRINI, MĂRIA GLIGOR.

George Coşhuc) a u d a t v e r s u r i l o r p a t r i o t i c e p a t o s u l şi s e m n i f i c a ţ i a c u v e n i t e . V i o l e t a A n ­ drei (Radu Stanca, N i n a Cassian), George Oancca („Mioriţa"), Mihaela J u v a r a (Francois V i l l o n ) a u f ă c u t să s u n e d r a m a t i c , p a t e t i c şi i n s i n u a n t rezonanţele d e baladă. Gina P e t r i n i (Magda Isanos), Rodica Suciu (Otilia Cazimir, Victor Eftimiu, Nichita Stănescu), Valeria Marian ( A n a Blandiana) a u creat mici m o ­ m e n t e de r e v e r i e d i n p o e z i i d e dragoste. Şi cele m a i elocvente c l i p e d e t r a n s f i g u r a r e reală ielelor", cînd într-adevăr vezi. a „jocului parcă, aevea, mişcarea u l u i t o a r e a celei m a i mari forţe nevăzute, ideea, n i l e - a u oferit Ion Caramitru ( M i h a i E m i n c s c u , M a r i n So­ r e s c u , I o n B a r b u ) şi F l o r i a n P i t t i ş , c a r e î n ­ cheie recitalul cu u n tulburător manifest p a ­ triotic semnat de poetul Gco Dumitrescu. I n c a d r u l s p e c t a c o l u l u i se p r o d u c e ş i u n g r u p d c dans c o n t e m p o r a n condus de A d i n a C e z a r , p r e c u m şi u n g r u p m u z i c a l — „foile cameral grup". C. P.

E îmbucurătoare preocuparea colectivelor teatrale de a valorifica nepreţuitul teznur poetic a l l i t e r a t u r i i , într-o formă u i a i specta­ c u l o a s ă s a u n u , ş i d e a-1 i n t e g r a a s t f e l m a i m u l t , m a i a d î n c , m a i t u l b u r ă t o r în conştiinţa p u b l i c u l u i . E emoţionant u n spectacol dc poe­ zie. A r e ceva d i n vibraţia pură a e x a m e n e l o r s t u d e n ţ e ş t i şi c e v a d i n e l o c v e n ţ a maturităţii profesionale — u n actor n u joacă, n u schimbă r e p l i c i , e s i n g u r î n f a ţ a n o a s t r ă , şi d i n c e r c u l dc l u m i n ă fosforescent arc a ne transmite i d e e a şi p u l s u l u n u i v e r s . A r e a n e f a c e s ă vedem, pentru cîteva clipe, „jocul ielelor". E n e m a i p o m e n i t d c greu să faci p e cineva să v a d ă , p e n t r u c i t e v a c l i p e , „jocul"" i e l e l o r " . Sub îndrumarea regizorului Petre Popcscu, Ton Irul „Ivucia S t u r d z a B u l a n d r a " oferă n ceastă p o s i b i l i t a t e p e n t r u o p a r t e a c o l e c t i ­ v u l u i său, într-un recent spectacol intitulat, fără s u r l e , „ P o e z i e şi m u z i c ă " . D e a l t f e l , şi întreaga desfăşurare a r c c e v a d i n i n l i m i t atea l u c r u r i l o r f ă c u t e f ă r ă s u r l e , s i m p l u şi f l u e n t , ca o întîlnirc deschisă între d o i p a r t e n e r i c a r c se p r e ţ u i e s c şi a u c o n v e n i t s ă d e a l a o parle orice a r t i f i c i u , p e n t r u a pătrunde î m ­ preună tainele d c frumuseţe şi a d e v ă r a l e poeziei. Pe p o d i u m u l prelungit în mijlocul p u b l i c u l u i a l sălii „ S t u d i o " ( G r ă d i n a I c o a n e i ) , a c t o r i i c o b o a r ă d o a r c î t e v a t r e p t e şi r ă m î n e i înşişi — u n e o r i , susţinuţi s o n o r d e u n f o n d m u z i c a l care întregeşte a t m o s f e r a lirică, alte­ ori, c u dosăvîrşire solitari. 0 selecţie e c h i ­ librată dă prilejul realizării unei variaţii d e t i m b r u şi d e t e m e , într-ain e v a n t a i care întruneşte v e r s u r i patriotice, b a l a d e p o p u l a r e şi c u l t e , p o e z i i d e d r a g o s t e ş i d e m e d i t a ţ i e , o schiţă ( N i c o l a c M a v r o d i n ) . A c c e n t e l e perso­ n a l e se î n l î l n e s c d e c e l e m a i m u l t e o r i c u expresivitatea versurilor. Tonurile ample, de alamă, ale l u i D i n u D u m i t r e s c u (versuri de George Coşhuc, A d r i a n Păunescu), firescul dc substanţă a l l u i M i r c e a Başta ( L u c i a n B l a g a ,

Teatrul de Comedie

MUSAFIRUL CARE N A SUNAT LA UŞA
de Joaquln Calvo-Sotelo
Dala premierei : 29 octombrie 1975. Regia : N I C O L E T A T O I A . Scenogra­ fia : D A N NEMŢEANU. Muzica : G A B R I E L P U R D E A . Traducere de D A N MUNTEANU. Distribuţia : ŞTEFAN TAPALAGA (Santiago) ; V A L E N T I N P L A T A R E A N U (Juan) ; U R I N A DEMIAN (Emma) ; CONSUELA DARIE (Gloria).

T e a t r u l d e Comedie n c - a p r e z e n t a t o piesă contemporană spaniolă, purlînd semnătura l u i J o a q u i n Calvo-Sotelo, scriitor prolific, preţuit d e o p o t r i v ă d e a c a d e m i i şi d e p u b l i c , după c u m sîntem informaţi d e caie tu l - p r o g r a m a l teatrului. 0 remarcă făcută de cineva în foaier, a n u m e , că n u a î n c e p u t încă p e r i o a d a estivală, a e x p r i m a t s u c c i n t i m p r e s i a lăsată publicului. Umorul autorului împacă atitu­ d i n i minore, ţinînd de i n d i v i d u a l i s m u l m i c b u r g h e z , ş i p o a t e a ş a se ş i e x p l i c ă s u c c e s u l de public în păturile sociale mijlocii ale Spaniei contemporane.

www.cimec.ro

33

n i c a r u l pleacă c u o i m p r e s i e de inconsistenţă şr „de pierdere do vreme". datorată, în parte, g l u m e l o r lipsiţi , c u m a m spus, de adresă, în parte sărăciei ideatice a textului. O c o m e d i e minoră c a m u l t e altele, a u n u i scriitor, probabil do prestigiu la el acasă, şi căruia i-o putem trece c u vederea, a t u n c i c i a d ne păstrăm in superficialitatea j o c u l u i pe care ni-1 propune, l.lneori şi m a r i i a u t o r i se lasă seduşi de j o c u r i l e gratuite a l e fanteziei, d i n oboseală intelectuală s a u pentru, a d a satisfac­ ţie u n o r i m p u l s u r i j u v e n i l e ascunse, s a u poale c h i a r d i n dorinţa histrionică ( c u m bănuim în cazul de faţă) de a c u c e r i c e r c u r i m a i largi (dar şi m a i lipsite do pretenţii) a l e p u b l i ­ cului.
1

V a l e n t i n Plătâreaniu ( J u a n ) , I a r i n a D e m i a n (Eînma) şi Ştefan Tapalaţă ( S a n ­ tiago)

S u b i e c t u l piesei este lipsit de complicaţii do construcţie, l . a uşa a p a r t a m e n t u l u i a doi fraţi b u r l a c i , pedanţi funcţionari l a vamă, trecuţi de prima tinereţe, este lăsat u n p r u n c ( m u s a f i r u l care n - a s u n a t I a uşă), care reuşeşte să t u l b u r e obişnuinţele tipicare ale celor doi. S u r p r i z a a r fi p u t u t l u a întorsă­ turi d r a m a t i c e , d a r a u torid preferă să urmă­ rească c u precădere a t i t u d i n i l e uşor carieato a l e bărbaţilor puşi în faţa u n o r r o s t u r i n e ­ cunoscute l o r , cerule de necesităţile fiziologice ale s u g a r u l u i . D e r u t a l o r este reprezentată deseori prea şarjat, a u t o r u l apolînd l a m i j ­ loacele farsei groase, c u credinţa că astfel rămîne pe p l a c u l s p e c t a t o r u l u i comun. 0 asistentă medicală îi p u n e l a c u r e n t ou tre­ buinţele micuţului ; în sfîrşit, m a m a „dena­ turată" apare să-şi i a p r u n c u l , după c e fraţii hotărîscră să-1 înfieze. M a m a emite o poveste duioasă, despre u n a m o r a d u l t e r i n c u sfîrşit tragic, a l cărui fruct este p r u n c u l . Tatăl, o m c u familie, m u r i s e într-un a c c i d e n t d e auto­ m o b i l . Singură şi disperată, a m a n t a de ocazie a r fi hotărît să abandoneze c o p i l u l , d a r i n u r m a u n e i c r i z e de conştiinţă a r fi r e v e n i t a s u p r a a b o m i n a b i l e i holăriri. E s t e picătura de melodramă care sfîrşeşle orice farsă m i c - b u r gheză, fără pretenţiile u n e i finalităţi m a j o r e . I n c i u d a teatralităţii reale, inerentă piesei, d a r minată de modalităţi estradistice (fraţii, cînd n u se completează în rosturile a u t o m a t i c tabietare, sînt două entităţi congruente, c o m i ­ c u l reicşind şi de a i c i , d a r , desigur, f a c i l ) , în c i u d a , z i c , a teatralităţii piesei, cît şi a for­ m u l e i spectacologicc oferite d c r e a l i z a t o r i , cro­

Ceea ce m i se pare însă curios csle că T e a ­ trul de Comedie şi-a a l e s , pentru i n a u g u r a r e a stagiunii, o „premieră absolută" într-un gen uşor ; n u înţelegem, adică, ce motive a u de­ terminat această opţiune oare strică v e c h i i reputaţii a c o l e c t i v u l u i . D e neînţeles, şi d a ­ torită faptului că ultimele reprezentaţii d i n stagiunea trecută a u m a r c a t şi olo prea des­ t u l , c r e d e m , u n tonus estetic scăzut. ( U n c o m p r o m i s între pretenţiile artislh-c şi p l a n u l de încasări ?) Sînlein puşi c u neplăcere în situaţia de a b l a m a această a t i t u d i n e d e mică rezistenţă a u n u i teatru c a r e n c a d u c e aminte şi de reuşite artistice netăgăduite p e texte do substanţă comică, p c cît d e variată, pe alît de implicată în p r o b l e m a t i c a majoră a d r a m a t u r g i e i d e concepţie (Shakespcare, B r e c h t , C e h o v , C i p r i a n etc.) A c t o r i l o r Ştefan Tapalagă (Santiago) şi V a ­ lentin Plătăreanu ( J u a n ) l c - a fost uşor, c u mijloacele d c c a r e d i s p u n , să dea c h i p şi vervă comică personajelor, respectiv celor doi fraţi, aceasta ou atît m a i m u l t c u cît ei tre­ b u i a u să-i diferenţieze p r i n t u r n a r e a propriei lor individualităţi actoriceşti în formele c a ­ racterologice destul d e sărace, conferite do autor. Acosta, într-adevăr, îşi diferenţiază p e r ­ sonajele p r i n note „de e x t e r i o r " , triiniţînd astfel l a compoziţii actoriceşti « d l i b i l u i n . (O nouă dovadă do facilitate, d i n p a r t e a a u t o r u ­ l u i . ) E m m a — asistentă medicală — a fo.->l realizată d e z i n v o l t de I a r i n a D c m i a n , i a r G l o ­ r i a , m a m a denaturată şi revenită l a s e n t i ­ m e n t e m a i b u n e , r o l c u lotul episodic, d e C o n s u e l a D a r i e , care, însă, n u a putut să n e spună prea multe, datorită, desigur, şi r o l u l u i ingrat. R e g i a , aparţinînd Nicoletei T o i a , supusă d a ­ lelor t e x t u l u i , a m i z a t cît s - a p u t u t pe j o c u l d c simetrie şi contrast a l a t i t u d i n i l o r şi mişcă­ rilor actorilor. D a n Ncmţeanu s - a conformat, c u inveterată ştiinţă scenografică, lipsei d e pretenţii a piesei : n e - a prezentat u n a p a r t a ­ m e n t t i p i c m i c - b u r g h e z ; m o b i l i e r de p r o s l gust, „moştenit", aşezat între nişte pereţi a căror • zugrăveală în a r a b e s c u r i n u o m a i puţin do prost gust. Piesa nepunînd... p r o b l e m e , p u t e a decît să-i fie adecvat... spectacolul n u

Constantin Radu-Maria

31

www.cimec.ro

Teafrul Dramatic „Bacovia" din Bacău

• ACEŞTI ÎNGERI TRIŞTI
de D. R. Popescu

D a l a p r e m i e r e i : 12 octombrie 1 9 7 5 . Regia : V I C T O R T U D O R P O P A . Sce­ nografia : T . T I I . C I U P E . Distribuţia : Ş E R B A N C E L E A (Ion) ; GHEORGHE SERBINA (Marcu) ; I O A N A E N E - A T A N A S I U (Ioana, n e ­ vasta l u i M a r c u ) ; D O R U A T A N A S M (Petru) ; D O R I N A PAUNESCU (Sil­ via) ; M I R C E A I S A G E S C U (Tatăl l u i Ion) ; TITOREL PATRAŞCU (Crislescu).

provocînd reacţii de o cuceritoare spontanei­ tate şi de o subliniată inteligenţă a sălii. E şi meritul spectacolului bâcăoan, realizat dc clujenii Victor T u d o r Popa şi T . T h . C i u p e , speeUicol caro transcrie s c e n i c c u limpezime şi aleasă simplitate textul, într-un spirit deloc polemic cu alte v e r s i u n i scenice, d a r hotărît competitiv, c u serioase şanse de reuşită în competiţie de partea l u i Victor T u d o r Popa şi a echipei sale. Sc c u v i n e să ne r e a m i n t i m şi să consem­ năm că regizorul V i c t o r T u d o r P o p a (a cărui activitate se desfăşoară deloc zgomotos, c u un fel de modestie proprie şi nedreaptă i n d i ­ ferenţă a altora chemaţi să-i (întărească v a ­ loarea), că regizorul V i c t o r T u d o r Popa, aşa­ d a r , arc, în bilanţul său bogat o impresionantă sumă d c spectacole c u piese româneşti con­ temporane. Şi ştim oîtă responsabilitate îşi asumă u n regizor d e fiecare dală cînd alege o piesă românească, cînd îşi propune s-o impună opiniei teatrale şi spectatorilor. E adevărat că regizorul « găsit la Bacău o 1 trupă cu oare s-a conjugat perfect. A m regăsit aici pe S e r b a u Colea, proaspâl absolvent a l i n s t i t u t u l u i , talent r e m a r c a b i l ,

Dorina Pâunescu ( S i l v i a ) . Şcrban Colea (Ion) şi Gheorghe S e r h i n a (Marcu)

Sînt şase a n i de cînd Aceşti îngeri trişli s-a reprezentat întiia oară. D c a t u n c i , piesa — publicată, p r e m i a t ă , jucată fără întrerupere pe nenumărate scene — îşi demonstrează vitalitatea şi vigoarea. D e prisos, aşadar, a r e e v a l u a această l u c r a r e m u l t comentată, u n a ­ n i m îndrăgită, reprezentativă pentru s c r i i t o r u l înflăcărat şi sincer-patetic a cărui operă d r a ­ matică îmbogăţeşte atît do original creaţia pentru scenă a u l t i m i l o r a n i . No rămîne să observăm prospeţimea piesei, mereu evidentă, eu fiecare r e l u a r e pe indiferent care scenă . să constatăm c u nedisimulată satisfacţie că, arăt.indu-se eu adevărat literatură dramatică şi n u subprodus, trăieşte dincolo d c m a r g i n i l e stagiunii în care s - a născut ; că .mesajul ei dc aspiraţie către puritate şi frumuseţe, de vehementă împotrivire l i c h e l i s m u l u i , oportu­ n i s m u l u i , c a r i e r i s m u l u i se păstrează strălucitor .şi l i m p e d e c a u n m e t a l r a r . Împrejurările a u făcut să văd spectacolul T e a t r u l u i „Bacovia" cîtva t i m p după p r e ­ mieră, I a vin m a t i n e u , în m i j l o c u l u n e i săli do e l e v i . împrejurările m - a u favorizat, pentru că a m putut vodca cît a m p l u şi grav ecou trezeşte în tineri o piesă despre ei înşişi, c u m se ascultă şi c u m se înţelege o dezbatere despre dragoste, despre frumos, despre puritate, despre intransigenţa de esenţă revoluţionară, despre combativitate. Repet, împrejurările m - a u favorizat, pentru că nici un e x a m e n critic n u poate fi m a i sever, nici u n diagnostic, m a i exact, decît c o m u n i u ­ nea creată imediat între scenă şi tinerii spec­ tatori, c o m u n i u n e c a r e a izgonit indiferenţa,

www.cimec.ro

35

n u suficient p u s în v a l o a r e în producţiile S t u ­ d i o u l u i d e t e a t r u . Tînărul actor îl i n t e r p r e ­ t e a z ă p c I o n c u o p r o f u n z i m e şi o i n t e l i ­ genţă scenică r e m a r c a b i l e , s u b l i n i i n d u - i f o n d u l b u n , c u r a t , justifieîndu-i izbucnirile de r e ­ v o l t ă , o x p l i o î n d u - i tristeţile, a r ă l i n d u - i c a n d o r i l e , gingăşiile, sensibilităţile. I n t e r p r e t u l r e a l i ­ zează u n p o r t r e t c o m p l e x , c u o f o a r t e diversă gamă de mijloace lăuntrice, care dezvăluie o n a t u r ă g e n e r o s d o t a t ă şi a n u n ţ ă u n a c t o r de f r u m o a s e p e r s p e c t i v e . Silvia este i n t e r p r e t a t ă de Dorina Păunescu, actriţă care r e i a p e n t r u a treia oară r o l u l , d u p ă s p e c t a c o l e l e d c l a O r a d e a şi B o t o ­ şani. I l r e i a îmbogăţindu-1, m a r e î n d c u fineţe tristeţea p e r s o n a j u l u i s ă u , arălînd sensibili­ t a t e şi l i r i s m , d a r a v î n d u n f e l c a m f o r ţ a t , parcă dialectal, d c a rosti replicile, carc, drept să s p u n , d e r a n j e a z ă . Corect, deşi parcă uşor u n i f o r m , a fost G h c o r g h e S e r b i n a , interpretul lui M a r c u . C u m ă s u r ă , e c h i l i b r a t î n t r e h a z şi a m ă r ă c i u n e , D o r u A t a n a s i u îl î n f ă ţ i ş e a z ă p e P e t r u . I o a n a E n e - A t a n a s i u şi M i r c c a I s ă c e s c u sînt inter­ p r e ţ i c u m i n ţ i a i p e r s o n a j e l o r l o r , I o a n a şi Tatăl l u i I o n . 0 frumoasă apariţie a r e T i t o r c l P ă t r a ş o u , a c t o r l a b o r i o s şi m e t i c u l o s , i n t e r ­ p r e t u l l u i Cristescu. I n a n s a m b l u , o echipă bine o m o g e n i z a t ă , î n oare se f a c e simţită u n i t a t e a d e v e d e r i şi d e a s p i r a ţ i i . I a r s p e c ­ tacolul este u n moment remarcabil, sub toate aspectele, a l s t a g i u n i i b ă c ă o a n e .

Virgil Munteanu

Ioana Ene-Atanasiu (Ofelia de şi S t e l i a n P r e d a ( D o n E n r i q u c de llaro)

Santa) Alvar

• UMBRA CITADELEI
de Emmanuel Robles

L a puţin t i m p după deschiderea s t a g i u n i i c u Aceşti îngeri trişti — spectacol care o n o ­ rează c o l e c t i v u l b ă c ă o a n — T e a t r u l „ B a c o v i a ' " a p r e z e n t a t în p r e m i e r ă p e ţară o piesă m u l t m a i puţin cunoscută a b i n e c u n o s c u t u l u i d r a ­ maturg francez Emmanuel Robles, Umbra citadelei ; mult m a i puţin cunoscută decît răspînditele romane înălţimile oraşului şi O primăvară in Italia, decît c o m e d i a Porfirio, î n s f î r ş i t , d e c â t Montscrrat, dramă c u o glo­ rioasă carieră p e scenele româneşti. Montscrrat amintim, înfăţişa, acţiunile împotriva Ceea găseau armatei citadelei pentru după c u m bine ale ne re­ represive ce coloniştilor l a revoltă de al reţinut, în chiar de fel prin­ con­ de îşi inva­ VIf-lea,

Data premierei : 18 octombrie 1975. Regia : I . G. R U S S U . Scenografia : VASILE JURJE. Distribuţia : M I R C E A R E L U (GuilI e r m o Juarez, colonel) ; C O N S T A N Ţ A ZMEU (Manuela Juarez) ; STELIAN P R E D A (Don Enriquc Alvar de Haro) ; ROMEO MUŞEŢEANU ( D o n Diego) ; IOANA ENE-ATANASIU (Ofelia de Santa) : M I H A I D R Ă G O I (Anschno) ; L T V I U S R U S (Julian) ; D O R U ATA­ NASIU (Lorenzo) ; S I C A S T A N E S C U (Cristobal Florcnz) ; G H E O R G H E S E R ­ BINA (Gaspar Miranda).

spanioli de revoltaţii rîndurile Umbra veac cipal, cepţii timp mută dat Montserrat,

c r e o l i l o r ridicaţi era d e m n şi sprijin vizează şi simpatie

Bolivar.

l u i Ferdinand acelaşi continuă

început într-un

nouăsprezece

c ă a r c în vedere, în d i n rîndurile provocată la scurt Umbra de

starea dc spirit antagonice. după acţiunea

ofiţerilor

spanioli, sciziunea armatei, Scrisă Montserrat,

interval citadelei

pe pămîntul luptei o

Aragonului şi îşi pentru

dc

trupele pe

l u i Napoleon care purta

dezvoltă

conflictul

p " fondul

l i b e r t a t e şi

independenţă

poporul spa-

30

www.cimec.ro

niol împolriva agresiunii napoleoniene. Pentru a înţelege m a i h i n c n a t u r a c o n f l i c t u l u i d i n această p i e s ă , t r e b u i e să p r e c i z ă m c ă î n a n i i dc d u p ă 1 8 0 0 , d i n c o l o d e u n i t a t e a armatei s p a n i o l e î n f a ţ a a g r e s o r u l u i , sc f ă c e a d i n c e in ce m a i p u t e r n i c simţită ruptura dintre absoMutiştii I u i K e r d i n n n d a l V H - l e a , a p ă r ă t o r i ai monarhiei şi p u t e r i i clericale, p c d e o p a r t e , şi p a r t i z a n i i c u c e r i r i l o r d e m o c r a t i c e , a i aşa n u m i t e i Constituţii d e l a C a d i x , c o n s t i t u ţ i e inspirată d e cea f r a n c e z ă , r e v o l u ţ i o n a r ă , p c d c altă p a r t e . Pe (uează sei, aceste cele poziţii două diametral de opuse sc sipersonaje Alvar de principale ale pie­ Ilaro, generalul Preda) şi de Slelian

Teatrul Naţional din Cluj-Napoca

HOŢII
de Friedrich Schiller

Don Enriquc

absolutist colonelul Mircea doi, luptei ticul nelul pentru ,1 n a r e z zilele nu în mişcarea oare

(interpretat Guillermo sînt

Juarez exact

(interpretat

Belii).

Deosebirile de vederi reflexul şi s o c i a l e , absolutist

d i n t r e cei

a l deosebirilor fana­ colo­ lupte carc în la

de c o n c e p ţ i e , c h i a r d e p o z i ţ i e a c t i v ă p e p l a n u l politice general îl v o r f a c e p e să-1 s a c r i f i c e p e tragic îndelungate pc cu

progresist. Sfîrşilul începutul acceptă la decît faptul întregului ne lupta unei ideea îl

al l u i Juarez

marchează

de libertate ; sacrificiul trimite patrioţilor spaniol,

gîndul basci,

noastre,

popor

aflat azi,

viitoarea
pentru

m a i puţin subliniat

la începutul că Teatrul său —

secolului 19, „Bacovia" şi a o a

u n o r e v e n i m e n t e d e c i s i v e ; şi t r e ­ repertoriul realizat piesă

buie ales de

într-un rană.

spectacol

c a r e - i face

cinste —

profundă

semnificaţie

politică

contempo­

Data premierei : 15 octombrie 1975. Regia : I I E N R Y E. SIMMON. De­ cor : M I R C E A M A T C A R O J I . Costume : EDIŢII SCIIRANZ-KUNOVITS. Distribuţia : G H E O R G H E M . N U ŢESCU (Maximilian Moor) ; OCTAVIAN LALUŢ (Karl Moor) ; P E T R E MORARU (Franz M o o r ) ; A N C A N E CULCE-MAXIMILIAN (Amalia) ; A N ­ T O N T A U F (Spicgclbcrg) ; O C T A V I A N C O S M U Ţ A (Schwcizer) ; P A U L B A S A RAB (Grimm) ; B U C U R STAJ* (Razmann) ; I O N M A R I A N (Schuflerlc) ; GELU ROGDAN IVAŞCU (Roller) ; N I C O L A E I L I E S C U (Kosinsky) ; OCTA­ VIAN TEUCA (Schwarz) ; EUGEN NAGY (Hermann) ; C O R N E L SA V A (Daniel) ; C O N S T A N T I N ADAMOVICI (Pastorul Moser) ; I O N TUDORICA (Călugărul).

Spectacolul meşteşugul anilor cu o acest o bună

este

realizat

dc I . G. Russu c u dc-a lungul regizor, de L a a p r o a p e d o u ă s e c o l e d e l a a p a r i ţ i e şi reprezentare, „prima dramă revoluţionară euro­ peană", care stirnise în sala t e a t r u l u i Naţional d i n M a n n h e i m „ o răscolire generală", Hoţii, reintră în a c t u a l i t a t e a mişcării n o a s t r e t e a ­ trale c u m e s a j u l ei înflăcărat politic, vihrînd d e p a t o s u l l u p t e i p e n t r u l i b e r t a t e şi d r e p t a t e socială. A scris-o u n tînăr s t u d e n t l a A c a d e ­ m i a militară, p e ascuns, c u c l a n u l r o m a n t i c a l v î r s t e i şi i d e a l u r i u m a n i t a r e , a t i p ă r i t - o , t o t p c a s c u n s , c a m e d i c d e r e g i m e n t , şi a c e ­ laşi m e d i c s-a d e p l a s a t i n c o g n i t o , p e b a n i i teatrului, dc la Stuttgart l a Mannheim, pentru a a s i s t a l a p r e m i e r ă . S p e c t a c o l u l 1-a f ă c u t c e l e b r u , d a r l a î n t o a r c e r e s-a ales c u d o u ă s ă p t ă m î n i d e a r e s t şi i n t e r d i c ţ i a d e a m a i scrie „comedii sau asemenea f l e a c u r i " . Ştim b i n e ce a u r m a t , d a r s ă r e ţ i n e m î m p r e j u r ă r i l e î n c a r e s-a n ă s c u t a c e s t m a r e n u m e d i n i s t o ­ ria dramaturgiei universale. Şi a t u n c i , şi a s t ă z i , d r a m a se î n f ă ţ i ş a t u t u r o r c a i m p e r ­ fectă ; l u n g i m i , t i r a d e , a g l o m e r a r e d c împiişcăt u r i şi s c e n e , n i ţ e l a r t i f i c i u . Ce e x p l i c ă , î n aceste condiţii, e n t u z i a s m u l u l u i t o r a l p u b l i ­ cului de la M a n n h e i m , rapida celebritate ? P a t o s u l i d e i l o r a r u n c a t e în luptă, energia c u c a r e se e x p r i m ă o a t i t u d i n e a n t i f e u d a l ă şi antidespotică (dealtfel, la a doua ediţie, şi harnic

pe care

1-a d o b î n d i t

experimentat în imagine

înţelegere a s e n s u r i l o r p i e s e i şi c u scenică demnă

transcriere

s u b l i n i a t . D a r şi c u o o a r e c a r e r e s e m n a r e f a ţ ă de l i m i t e l e oarecum Vasile sumbră, tatea Ie nei nindu-şi t e x t u l u i , l i m i t e izvorîte d i n n a t u r a a conflictului. sugestive de metal au cu evidentă în Decorurile l u i culoarea bine, lor Majori­ compude a Ioa­ Sică ai fără şi sînt statică

Jurjc

cu luciri rolurile

îngheţat. strădanie

interpreţilor

evoluat

îmbogăţi.

Deasupra Dorn fără

Constanţei

Zmeu, Serbinâ, interpreţi dar Preda

Ene-Atanasiu, sau roluri s-au nu

l u i Gheorghe

Stăncscu unor relief,

Atanasiu,

semnificaţie, Stelian

putut

ridica

M i r c e a B e l u . C e l d i n t î i , p e n t r u c ă a ş t i u t să-şi folosească mai pentru că a a m a i inteligent întruchipa Enriquc şi f a r m e c , r e s u r s e l e , să-şi fanatismul pună al cu b i n e în v a l o a r e f o r ţ a d r a m a t i c ă şi g l a s u l , obtuz pentru

generalului simplitate

A l v a r ; a l doilea,

interpretat

cu sinceritate

şi c ă l d u r ă ,

pe colonelul Juarez.

V.

M .

www.cimec.ro

37

d r a m a v a a v e a si u n m o t l o : . . i n t i r a n n o s ' — împotriva t i r a n i l o r ! ) . 0 consacrare a princi­ p i i l o r c u r e n t u l u i l i t e r a r p r o g r e s i s t <lc l a s f i r ş i t u l s e c o l u l u i a l o p t s p r e z e c e l e a , Sturm und Drang — „ f u r i u n a şi a v î n t " . E c o u l a f o s t c o n s i d e r a b i l , î n e p o c ă şi d u p ă aceea, p o v e s t e a fraţilor K a r l şi F r a n z M o o r c o n s t i t u i n d u n p u n c t d e r e f e r i n ţ ă în e v a l u a ­ rea t e a t r u l u i c u p r o f u n d m e s a j social. Engels scria că piesa „glorifică m ă r i n i m i a u n u i tînăr, oare declară făţiş r ă z b o i întregii societăţi", iar H e g e l , într-o sinteză estetică, n o t a : „ î n operele d i n tinereţe a l e l u i S c h i l l e r , a p e l u l m î n d r u l a n a t u r ă , l a d r e p t u r i l e o m u l u i şi l a r e f o r m a r e a l u m i i se î n f ă ţ i ş e a z ă m a i c u r î n d c a exaltare produsă de u n entuziasm subiectiv".
1

construieşte p e r s o n a j u l c u o inteligenţă r e m a r ­ c a b i l ă , p r e c i s şi v i g u r o s , t r n n s m i ţ î n d u - n c fio­ r u l rece a l u n e l t i r i l o r d e m o n i a c e . O creaţie Matoae x c e p ţ i o n a l ă este d e c o r u l l u i M i r c e a b o j i , uşor expresionist, foarte m o b i l , c u u m b r e somptuoase şi l u m i n i înşelătoare. Octavian Lăluţ a r e t o n u r i e c h i l i b r a t e în K a r l M o o r , u n l i r i s m s t ă p i n i t , g r a v i t a t e , d a r , p o a t e şi d i n s i n u o z i t ă ţ i l e r o l u l u i , şi d i n i n e f i c a c i t a t e a m o n ­ t ă r i i , n u se i m p u n e c a u n v e r i t a b i l m e s a g e r a l i d e i l o r p i e s e i . A m a l i a a f o s t şi e s t e u n r o l artificial, de melodramă ; A n c a N e c u l c e - M a x i m i l i a n 1-a f ă c u t o a r e c u m v e r o s i m i l . A m m a i p u t e a nota contribuţiile personale a l e I u i C e h i B o g d a n I v a ş e u ( B o i l e r ) şi C o n s t a n t i n A d a m o \ici (Pastorul Moscr).

Sigur că mesajul vibrant de eliberare a o m u l u i d e s u b t i r a n i e şi n e d r e p t a t e s o c i a l ă c o n s t i t u i e şi a s t ă z i p u n c t u l d e r e z o n a n ţ ă c a r e justifică •actualitatea piesei. R e a l i s m u l l u c i d a l timpului nostru v a echilibra nuanţele, v a e s t o m p a p a t o s u l e x t e r i o r şi v a s c o a t e î n r e l i e f comportamentul obiectiv a l personajelor, d i n t r - o p e r s p e c t i v ă i s t o r i c ă şi c r i t i c ă . I l e n r y E . S i m m o n , regizor la Ernst Deutsch Theater d i n l î a m b u r g , i n v i t a t l a C l u j - i V a p o c a să m o n t e z e acest s p e c t a c o l , n o t e a z ă : „ F r a n z , p e n t r u n o i , n u m a i este u n t i p i m a g i n a r , c i , d i n păcate, o realitate, aşa c u m a u d o v e d i t - o n u de p u ­ ţine o r i în e p o c a m o d e r n ă l u p t e l e p e n t r u p u ­ t e r e " . Şi : „ a d v e r s a r u l l u i F r a n z este i d e a ­ listul K a r l , care naufragiază pentru c ă se b a t e p e n t r u o i d e e c a r e se a f l a l a î n c e p u t u l afirmării e i " . Spectacolul n e p r o p u n e o variantă inedită. D e f a p t , n u atît o variantă, c î t d o u ă scene care nuanţează altfel destinul u n o r personaje. I n p r i m a , este v o r b a d e A m a l i a . D i n cîte ştim noi, Amalia, rămasă credincioasă l u i K a r l , se v a s i m ţ i p u t e r n i c a t r a s ă d e b ă r b a t u l necunoscut care o vizitează l a castel în a c t u l p a t r u a l piesei (tot K a r l , dealtfel), d a r nu-şi v a d a în v i l e a g s e n t i m e n t e l e ; în scena p r o ­ pusă, c o r e s p u n z i n d p r i m e i v a r i a n t e , publicată în 1 7 8 1 , A m a l i a n u - ş i v a s t ă p î n i s e n t i m e n t e l e , o f e r i n d u - i l u i K a r l , fără v o i e , t e m e i u l u c i d e r i i ei d i n f i n a l . Cealaltă scenă îl p r i v e ş t e p e F r a n z M o o r . D u p ă c u m ş t i m , F r a n z se s i n u ­ cide în u r m a fărădelegilor puse l a oale ; noua scenă, care corespunde modificării cerute de directorul teatrului d i n M a n n h e i m p e n t r u spectacolul d i n 1783, îl aduce p e F r a n z în f a ţ a j u d e c ă ţ i i l u i K a r l şi-<l s u p u n e o s î n d i r i i publice. E u n accent modificat, într-adevăr, p e n t r u că p e r s o n a j u l n u m a i a r e n i c i o p o s i ­ bilitate de a f i a b s o l v i t s i f i n a l u l capătă, întrucâtva, o altă perspectivă. P r i m a scenă aduce o notă psihologică m a i u m a n ă în struc­ t u r a piesei ; a doua scenă, o notă socială m a i veridică. S i g u r că a u f o s t necesare şi u n e l e pre­ scurtări în t e x t u l acesta s t u f o s , d a r n u l a e l e ne v o m referi, ci la f a p t u l că obiectivitatea lucidă a m o n t ă r i i n - a reuşit să p u n ă în v a ­ loare dramatismul situaţiilor, menţinîndu-se — c u r i o s — l a o l i n i a r i t a t e narativă lipsită d e e x p r e s i v i t a t e . 0 creaţie izbutită realizează tînărul P e t r e M o r a r u î n F r a n z M o o r , care îşi

Constantin Paraschivescu

Teatrul Dramatic din Galafi

POVESTIRI VESELE DINTR-0 NOAPTE DE CARNAVAL
versiune liberă de Valentin Silvestru, după Lope de Rueda, Anatole France §1 Hans Sachs
I n u r m ă c u eîţiva a n i , V a l e n t i n Silvestru a iniţiat u n c i c l u d e t e l e v i z i u n e , o m i t o l o g i e a f a r s e i , şi a t u n c i a m p u t u t vedea Doamna Foame d e L o p e de R u e d a ( I n regia l u i Petre celui care a luat S a v a B ă l e a n u ) şi Comedia de nevasta o femeie mută dc Anatole France, î n r e g i a l u i A l . T a tos ( t e x t r e l u a t , a p o i , î n regia l u i Cornel Todea, în cadrul ciclului de istoria teatrului universal). Televiziunea a r e n u n ţ a t u ş o r l a p r o i e c t u l c i , n u şi V a l e n t i n S i l v e s t r u , care este r e c e p t i v atît l a v a l o r i l e n o i , cît şi l a cele istoric c o n s a c r a t e , a l e tea­ t r u l u i , în spaţiul n o s t r u de existenţă sau i n cel universal. T e a t r u l d i n Galaţi a a p e l a t l a v e r s i u n e a liberă a a u t o r u l u i a m i n t i t — o v e r s i u n e c u evidente calităţi în sensul d e s c h i d e r i i spre i n t e r p r e t a r e a scenică actuală. A p r o c e d a t b i n e j u c î n d aceste farse m e d i e v a l e , p r i l e j d c a u t o -

38

www.cimec.ro

D a l a p r e m i e r e i : 25 octombrie 1975. Regia : A R I A N A K U N N E R S T O I C A . Scenografia : D O I N A SPIŢERII. M u ­ zica : S M A R A N D A OŢEANIJ. Distribuţia: A N T O N E l L I P (Cuticrre/. de Sontibonez ; Drumeţul ; P e r i g n i l l o ; Adam Eumce ; Simplicius) ; V I O R I C A I I O D E L (Ines L o p e z ; Schlcclitmetz) ; R A D U G H . J I P A (Rodrigo d e l T o r o ; Vinzătorul de luminări) ; MARCEL H I R J O G H E (Salmeron ; D u l a g o n ; J e a n Mougicr ; S e r a p l i i n D u l o u r i e r ; Z a r z a v a ­ giul ; R e i c h e n b u r g e r ) ; M I T I C A I A N C U (Licenţiatul E r i u ; Gosconillo ; L c o n u r d Rotul ; Sapieng Neguţătorul ; Heinz Toitsch) : G H E O R G H E V . G H E O R G H E ( B a c a l a u r e a t u l Crupă ; I ' a n r o r v o ; S i iniiii Colline ; G r o i u p a s ) ; A L E X A N D R U NASTASE (Guillermillo ; Gillcs Boiscourtier ; O r b u l ) ; I O A N A C U T A B A C I U (Calherine ; Soţia ; M a r l b a ) ; G A B R J E L A R E D E R (Alison ; Domnişoara de la G a r a u d i e r e ) ,

şcolire a actorilor şi de i n s t r u i r e a spectatori­ lor, d a r şi prilej al u n u i spectacol c u r e z o n a n ­ ţe in prezent, cel puţin pe p l a n etic şi estetic. S u r p r i z a lui Anatole F r a n c e , cînd a descoperit acea veche farsă anonimă pe baza căreia şi-a compus p r o p r i i d text, a fost deosebită. C u m , , deosebite, revelaţiile celor care au descoperit l e x i c (sau alte mărturii) d i n aceeaşi perioadă. Motivul este s i m p l u . Naraţiunea pe care se întemeiază e foarte economică, tipurile, foarte nete, didactica — pentru că toate a u o ase­ menea finalitate — , n u n u m a i elocventă, d a r si lipsită de orice ipocrizie sau ambiguitate. Am stăruit a s u p r a acestor aspecte, atît p e n ­ tru că e i n u t i l să rezumăm fiecare farsă în parte, cit şi pentru a s u b l i n i a că. în ciuda deosebirilor de loc, de t i m p , de stil, ele a u elemente c o m u n e , p r i n oare se şi justifică asamblarea într-un spectacol u n i c . sub un titlu u n i c , care devine şi c a d r u l în oare a u fost plasate. E s t e , d e c i , o noapte de c a r n a v a l şi histrionii se dăruiesc j o c u l u i pentru a dărui b u c u r i e , d a r şi pentru a înfăţişa ti­ puri — nu d i n pornirea spre versatilitate — . spre a imagina situaţii — d a r n u dc d r a ­ gul situaţiei în sine, ci al revelaţiei morale. Se petrece — şi poate că ol»servaţia de p r i n ­ cipiu trebuie făcută a c i : se petrece n u s u f i ­ cient de vesel, nu cu suficientă exuberanţă, c a d r u l m u z i c a l , liric-ineditativ, datorat S m a rundei Oţeanu, fiind m a i curînd m e l a n c o l i c evocator ; farsele sînt legate p r i n „cortine" de cîntec şi dans, regizoarea A r i a n a K u n n e r Stoica regretînd că nu a a v u t l a dispoziţie „•in text de legătură c u m sînt acele v e c h i «cry-uri» de prezentare s a u c h e m a r e a specta­ torului". Spectacolul. în linii m a r i , este u n succes. Şi este u n succes p e n t r u că stilul i m p r i m a t interpretării corespunde condiţiei istorice şi estetice a t e x t u l u i . Se joacă în manieră de

Sus : Anton F i l i p , Viorica R a d u Gheorghe J i p a . Jos : Mitică Gheorghe. lancu şi

Hodcl

şi

Gheorghe

V.

comedie bufă. în general cu măsură (de aceea, ou atît m a i mult, supără adaosurile inutile, de la cîte o replică pînă la mişcare), i n c a d r u l scenic a l u n u i decor u n i c oare. c h i a r dacă n u este de expresie originală (îl sem­ nează D o i n a Spiţeru), are dafral de a fi sufi­ cient de s i m p l u şi v a r i a b i l p r i n elementele de recuzită. Care e rostul baloanelor, care e semnificaţia roţii de pe ca targu l-scară, de unde, stilul îmbrăcăminţii (şi accentul pus l a .39

www.cimec.ro

încălţăminte) ? — d a , toate sînt întrebări posibile, d a r , c u l m e a !, s p e c t a c o l u l n u se î m p i e d i c ă în aceste c l e m e n t e . C r e d , d e a l t f e l , c ă î n fişa d e l u c r u a a c e s t e i h a r n i c e , d a r inegale, regizoare carc e Ariana Kunner Stoica, e l reprezintă u n a d i n realizările c i cele m a i b u n e . Scenele a u h a z , g l u m a n u îneacă ideea, g a g u l c o r g a n i c legat d c t e x t . S-a e l a b o r a t c u g r i j ă şi s - n l u c r a t m u l t c u actorii, uneori pentru a-i schimba, alteori p e n t r u a l e „ e x p l o a t a " cîte o „slăbiciune". Faptul c ă G h e o r g h e V . G h e o r g h e este u n dotat actor de comedie (şi n u n u m a i !) se cunoştea. I n spectacol, e l îşi a s u m ă cîteva „măşti" izbutite, joacă folosindu-se de mijloace «le e x p r e s i e v a r i a t e ( p r o b a b i l c ă c e l m a i i z b u ­ t i t m o m e n t e c e l d i n Alviţa de Alicanle a l u i d e R u e d a ) , c o m p u n e o u u ş u r i n ţ ă şi t r e c e uşor dc l a u n caracter l a a l t u l . Mitică I a n c u , d e a l t ă s t r u c t u r ă , a d u c e t i p u r i l e l a c l şi f a c e d i n j o c u l i n t e n s şarjat o c o m p o n e n t ă a între­ g u l u i . E l participă c u plăcere l a farse (colaborînd nefericit cu autorii şi r e g i z o r u l ) şi a r cîştiga m u l t d a c ă , î n s p i r i t u l d c i n t e r p r e ­ tare bufă, corect a d o p t a t , s-ar s i n c r o n i z a c u colegii d e distribuţie. 0 plăcută surpriză a fost A n t o n Filip — cîteva compoziţii succesive, o judicioasă variaţie d e voce, d e mişcare, u n simţ a l m ă ­ s u r i i care n u scade e f e c t u l comic, potenţîndu-1 t o c m a i p r i n c o n t r o l u l inteligenţei. I n farsele l u i Lope de Rueda evoluează r a p i d în trei ipostaze, ilustrînd în f o n d ceva d i n condiţia histrionului de cîndva ; A l e x a n d r u Năstase, cu momentul final în farsa l u i Anatole F r a n c e , p u n e u n p u n c t i n s p i r a t , în autentică t o n a l i t a t e c o m i c ă , d u p ă ce î ş i s e c o n d a s o b i n e c o l e g i i şi î n c e l e l a l t e m o m e n t e ( l a f e l , d a r mai puţin i m p o r t a n t , R a d u G h e o r g h e J i p a ) . Despre personajele feminine (jucate, în epocă, de bărbaţi), m a i puţine lucruri de spus. V i o r i c a Ilodel m a i a r e să-şi cultive c a l i t ă ţ i l e , i a r G a b r i e l a R e d cir e s t e o a p a r i ţ i e doar decorativă. Ioana Citta Baciu, supralici­ tată (şi s u p r a l i c i t î n d ) , î n t r - u n final patetic suprapus, de fapt, finalului comic, n u a d a t s a t i s f a c ţ i e , l a n i v e l u l p e c a r e i-1 ş t i a m , î n r o l u l atît d c g e n e r o s a l C a t h c r i n c i . P r a c t i c , n u se î n ţ e l e g e c e s p u n e , t r e c e r e a d e l a m u ­ ţenie l a e x p l o z i a verbală f i i n d u n a sonoră î n s i n e , şi n u s e m a n t i c ă . F a p t u l e r e m o d i a b i l , m a i ales în c a z u l u n e i actriţe c u experienţă c u m este e a . Ssi teşte investit de — trupa. muncă cultură în şi t a l e n t , şi s-a l u c r a t u n răsplă­ strict nu-şi dacă, cole­ istoriei de u n cît m a i spectacol posibile textului arogă în rezultatul sugerate —

Teatrul pentru copii şi tineret din laşi
N e - a m î n t r e b a t , n u o d a t ă şi n u f ă r ă î n g r i ­ j o r a r e , l a ce s p e c t a c o l e p o t m e r g e c o p i i i c a r e au t r e c u t p r a g u l v i r a t e i p r e ş c o l a r e ? Ce p o t vedea, cc l i sc oferă e l e v i l o r d i n clasele m i c i ? U n d e p o t v e d e a t e a t r u p e g u s t u l l o r şi după p u t e r e a l o r de înţelegere cei care n - a u bătut încă l a u ş a adolescenţei ? A m reproşat teatrelor noastre — şi v o m c o n t i n u a s-o facem cît t i m p v a f i nevoie — că, alcătuind p r o g r a m u l l o r r e p e r t o r i a l , n u a u în v e d e r e acest c o n s i d e r a b i l p o t e n ţ i a l d e p u b l i c , faţă d e care a v e m otîtca obligaţii, n u m ă r u l m a r e d e e l e v i c a r e n u m e r g l a t e a t r u f i i n d c ă p u r şi s i m p l u n u găsesc răspunsuri l a n i c i o între­ b a r e a v î r s t e i l o r . î n g r i j o r a r e a n o a s t r ă se î n t e ­ meiază p e f a p t u l e v i d e n t că şcolarii ( m i c i sau m a r i ) , î n c c l î n d , f i r e s c , să m a i m e a r g ă l a t e a ­ trul cu păpuşi sau m a r i o n e t e , pierd pentru un t i m p îndelungat contactul cu u n fenomen cui tura l-artistic de covîrşitoare importanţă formativă. M i se p a r e c ă î n c a p t a r e a acestei c a t e g o r i i do s p e c t a t o r i ieşiţi d c s u b i n f l u e n ţ a p o v e ş t i l o r c u z i n c , b r o l ă c e i şi r o b o ţ e i , n u t e a t r e l e m a r i nu făcut p r i m i i paşi, c i t o t teatrele d e n u m i t e d e p ă p u ş i şi m a r i o n e t e . S p r e l a u d a l o r , t o t î n j u r u l acestor teatre gravitează spectatorii n u destul de m a r i , d a r îndeajuns de măricei ; s p r e m e r i t u l l o r , t o t l a aceste teatre găsesc spectacole p o t r i v i t e vîrstei l o r . U n e x e m p l u n i r l o f e r ă T e a t r u l p e n t r u c o p i i şi t i n e r e t d i n Iaşi, t e a t r u oare a decis, c u cîteva s t a g i u n i î n u r m ă , să-şi m o d i f i c e p r o f i l u l , să-şi d i v e r s i f i c e m i j l o a c e l e , să-şi e x t i n d ă p r e o c u p ă r i l e d i n c o l o şi, d a c ă se p o a l e , d e a s u p r a a c t i v i t ă ţ i i p ă p u ş ă ­ reşti p r o p r i u - z i s o . N u m a i o p r i v i r e pripită p o a t e considera că a i c i s-a p r o d u s d o a r o s c h i m b a r e a m i j l o a c e ­ l o r d e e x p r e s i e . T e a t r u l p e n t r u c o p i i şi t i n e r e t din Iaşi — d e a n i m a ţ i e , p u n l o m i m ă , p o e z i e , m ă ş t i , c u m se a u t o d e f i n e ş t e — e d e f a p t u n t e a t r u care şi-a e x t i n s m e r i t u o s p r o g r a m u l r e p e r t o r i a l şi, i m p l i c i t , a r i a d e influenţă. I n s p r i j i n u l ideii enunţate m a i înainte v i n e r e ­ p e r t o r i u l a c e s t u i t e a t r u , î n p r i m u l r î n d , şi abia a p o i s u m o d e m i j l o a c e p r i n care e l d ă viaţă r e p e r t o r i u l u i său.

Micile decurg,

corecţii

fond,

d i n exigenţele

şi a l e s p e c t a c o l u l u i . C r o n i c a r u l ce n u s î n t a l e l u i , c h i a r firesc spre sentiment interpretare expresia de unui oferit

atribuţii

virtutea şi

• MOFTURL. LA MOŞI
după I. L Caragiale
Iată, M o f t u r i . . . Ia Moşi, spectacolul I u i Constantin B r c h n c s c u , în scenografia Margăi Ene, face cunoştinţă spectatorilor mici c u u n i v e r s u l l u i Caragiale. Desigur, a r f i dificil

g i a l i t a t e , a r v r e a ca t e x t u l , aparţinînd teatrului confrate fericită. a l s ă u , să-şi afle

Mihai Nadin
40

www.cimec.ro

Slînga : Două la M o ş i "

personaje d u i „Mofturi...

D r e a p t a : M ă ş t i şi p e r s o n a j e d i n s p e c i a colul c u „Povestea v o r b i i "

pentru copii s ă p ă t r u n d ă î n l u m e a c o m e d i i l o r satirice a l e m a r e l u i clasic, c u sorţi d e a des­ prinde învăţămintele fundamentale. Tocmai de aceea, î n selecţia operată, familiarizarea c o p i l u l u i se f a c e t r e p t a t şi p r u d e n t , r e c o n s t i l u i n d u - s c , p r i n p a r t i c i p a r e a întreg a n s a m b l u l u i de interpreţi, l u m e a colorată, v i e , diversă, aşa c u m sc î n f ă ţ i ş e a z ă e a î n i l u s t r a t a b l ă d c m a ­ t e r i i — Moşii. I n această a m b i a n ţ ă pestriţă se p r e z i n t ă f r a g m e n t e d i n (onu Lconida faţă cu reacţiunea, a u m u l t e , d o a r cîteva, atîtea
MOFTURI... L A MOŞI Dala premierei : 20 octombrie 1975. Regia : C O N S T A N T I N B R E I I N E S C U . Scenografia : M A R G A E N E . M u z i c a : CRISTIAN MIZIEVICI. POVESTEA VORRII

c î t s ă s l î r n e a s e ă i n t e r e s u l şi să n u s e m e n e confuzie, şi c î t e v a schiţe, c u m sînt Justi­ ţie, Flăcău e t c . I m p o r t a n t e c ă se o b ţ i n e u n t a b l o u v i u a l l u m i i caragialcşti, o prefaţare accesibilă, a m u z a n t ă , atrăgătoare, a ceea ce v a f i m a i tîrziu c u n o a ş t e r e a o p e r e i m a s i v e a clasicului nostru. I m p o r t a n t e c ă se r e a l i ­ zează o p u n t e d e legătură între şcolarii m i c i şi l i t e r a t u r a m a j o r ă , c ă î n t r e j o c şi i n s t r u c ţ i e s-a produs o fuziune, că trecerea spre o nouă etapă d c percepere a f e n o m e n u l u i tea­ t r a l se realizează fără b r u t a l i t a t e . Cîntînd, dansînd. mânuind m a r i o n e t e s a u măşti, p a n t o m i m î n d , i n t e r p r e ţ i i se a n g a j e a z ă î n t r - o p r e s t a ­ ţ i e a r t i s t i c ă d c v r e d n i c i n t e r e s şi m e r i t a t e aplauze.

Dala premierei : 2 1 septembrie1975. Regia : ANCA OVANEZ-DOROŞENCO. Scenografia : G E O R G E D O ROŞENCO. Muzica : TITEL POPOVICI.

• POVESTEA VORBII
de Mircea Filip, după Anton Pann
C u Povestea vorbii, T e a t r u l p e n t r u c o p i i şi t i n e r e t î m p i n g e şi m a i s u s a m b i ţ i i l e s a l e . D i n d o u ă m o t i v e . Odată, p e n t r u c ă alege încă u n s c r i i t o r n a ţ i o n a l i m p o r t a n t p e n t r u a-1 p r e z e n t a în cît m a i cuprinzătoarea l u i diversitate, în suculenta l u i substanţă populară, făcînd c u ­ n o s c u t ă o p e r a a c e s t u i a p r i n b a s m e şi z i c a l e , î n t r - o s e l e c ţ i e şi a l c ă t u i r e p c c a r e Mircea


Interpreţi : I O N A G A C I I I , SIMONA AGACIII, CONSTANTIN AMUNTENCEI, NICOLAE BREIINESCU, CAME­ LIA BU.1DEI, GHEORGHE CEIIAN, CONSTANTIN CIOFU, CRISTINA CIU­ BOTARII, ZINA COSTEA, N I N A D l MITRIU, ELIZA FLORESCU, EMIL PETCU, MIRCEA SA VA, ORT ANS A STANESCU.

www.cimec.ro

41

F i l i p , a u t o r u l v e r s i u n i i s c e n i c e , a gîndit-O c î t m a i ilustrativă. A. d o u a oară, p e n t r u că A n c a Ovanez-Doroşonco, m a i v e c h e colaboratoare a t e a t r u l u i , utilizează c u o m a i cizelată, m a i rafinată f i n a l i z a r e m i j l o a c e l e c o m p l e x e şi d i ­ v e r s e p c c a r e a c e s t c o l e c t i v le utilizează. U n i ­ tatea spectacolului n u stă în f e l u l c u m e structurat materialul d r a m a t i c — destul de m o z a i c a t , d c fnrimiţat c h i a r — c i în c o n ­ secvenţa procedeelor utilizate. R e g ă s i m , în p r e z e n t a r e a poveştilor m o r a l i z a t o a r e , păpuşile s u p r a d i m e n s i o n a t e purtătoare d e măşti, c a şi m a r i o n e t e l e m î n u i l e l a v e d e r e , «Iar şi p l a s t i ­ c e l e grupări a l e a n s a m b l u l u i d e interpreţi, şi — e d r e p t , m a i t i m i d e — încercări d e p a n t o inimă. S p e c t a c o l u l , a n i m a t d e m u z i c a ritmată a l u i T i l e l P o p o v i c i , poartă m a r c a p r o f e s i o n a ­ l i s m u l u i , d a t o r a t r e g i z o a r e i , căreia c a d r u l s c e ­ n o g r a f i c şi c o s t u m e l e l u i G e o r g e Doroşenco i-au d a t reale i m p u l s u r i pentru fantezia i m a ­ g i n i i s c e n i c e . D a r s e v e d e şi în r î m l u l i n t e r ­ preţilor o m a i sigură stăpînire a m i j l o a c e l o r a b o r d a t e , s e v e d e că e i a u d o b î n d i t m u l t în p l a s t i c a mişcării, c a şi în siguranţa şi e x p r e s i ­ v i t a t e a v o r b i r i i . Părăsind t r a p a , păpuşarii d e pînă m a i i e r i încearcă, J I U d e p u ţ i n e o r i c u s u c c e s , să fie interpreţi d e c o m p l e x i t a t e : a c ­ t o r i , n i i m i , cîntăreţi, d a n s a t o r i şi c h i a r . . . m î n u i t o r i d e păpuşi şi m a r i o n e t e .

Data premierei : 2 octombrie1975. R e g i a : Z O E A N C 1 1 E L - S T A N C A . Sce­ nografia : E L I Z A POPESCU. Distribuţia : I O N M l I N E A (Meniimorut) ; EUGEN ŢUGULEA (Usubuu) : ALEA TĂUTU (Doamna) ; ILEANA IURCIUC (Domniţa) ; I O N A B R U D A N (Bîlca) ; E U G E N I I A R I Z O MENOV (Vataul) ; N I C O L A E BARO­ S A N (Sala) ; M A R C E L P O P A ( B o r a ) ; . I E A N S A N D U L E S C U (Solul d i n N o r d ) ; RADU NEAG (Voila) ; LAURI AN JIVAN (Cronicar I) ; D O R E L URLAŢEANU (Cronicar I I ) ; A N C A MIERE C U I R 1 L A (Doica) ; M A R I U S NICHITA (Fiul l u i Usubuu).

Noapte albă c o n t i n u ă , şi p r o b l e m a t i c şi ca f o r m u l ă stilistică, d r u m u l deschis d e M i r c e a B r a d u c u p i e s a sa d e d e b u t . Vlad Ţepeş în ianuarie. Ne întîlnim şi a i c i c u o evocare i s t o r i c ă , şi c u a s p i r a ţ i a d e a v o r b i , p r i n e a . prin p r i s m a t r e c u t u l u i , despre nişte lucruri d e i m p o r t a n ţ ă n u n u m a i i s t o r i c ă , c i şi a c t u a l ă . Şi m a i î n d e p ă r t a t ă î n t i m p , î m p i n s ă toc­ m a i l a î n c e p u t u r i l e n o a s t r e ca p o p o r , în v r e ­ mea legendarului voievodat a l l u i M e n u m o r u t , a c ţ i u n e a Nopţii albe u r m ă r e ş t e să n e c o n ­ v i n g ă d e a d e v ă r u l c ă i d e i l e şi r a ţ i u n i l e î n a l t e ale p o l i t i c i i naţionale a c t u a l e , ideea s a l v g a r ­ d ă r i i p a t r i m o n i u l u i n a ţ i o n a l şi s o l i a d e p a c e a n e a m u l u i n o s t r u îşi a f l ă r ă d ă c i n i l e — r ă s ­ f i r a t e şi î n t i n s e d e - a l u n g u l î n t r e g i i n o a s t r e i s t o r i i — în î n d e p ă r t a t u l v e a c a l X - l e a , în m i c i l e î n j g h e b ă r i r o m â n e ş t i c o n t u r a t e i n neea vreme. Neobosit soldat, e m i n e n t strateg, vizionar, Menumorut este chemat, intr-o metaforică „noapte albă", n o a p t e de răgaz între două atacuri ale duşmanilor, care rîvnesc n u n u ­ mai b o g ă ţ i i l e , d a r şi p ă n i î n t u l ţării, să i a a t i t u d i n e şi s ă d e c i d ă s o a r t a p o p o r u l u i s ă u . L u c i d i t a t e a şi r a ţ i u n e a , c o n ş t i i n ţ a patriotică îi d i c t e a z ă l u i M e n u m o r u t s ă a d o p t e o a t i ­ t u d i n e f l e x i b i l ă şi s ă î n c e r c e s ă o p r e a s c ă e x ­ p a n s i u n e a şi s t a b i l i r e a i n v a d a t o r u l u i p e p ă mîntul micului stat roman. Cu dramatice renunţări, c u sacrificarea celei m a i d r a g i d i n ­ tre odraslele sale, p e care o t r i m i t e ostatec duşmanului, mireasă f i u l u i l u i A r p a d , M e n u m o ­ r u t r e u ş e ş t e să l e g e , p e n t r u m o m e n t , relaţii d e b u n ă v e c i n ă t a t e , să f a c ă d i n v o i e v o d a t u l său u n ţ i n u t d e p a c e c u toţi v e c i n i i . F a n a ­ t i s m u l c u c a r e îşi slujeşte i d e e a , p r i n exce­ lenţă patriotică, ideea libertăţii şi a inde­ pendenţei naţionale, în n u m e l e căreia îşi sacrifică t o t ce a r e m a i s c u m p p e l u m e , ca şi t o a t e c e l e l a l t e c a l i t ă ţ i a l e e r o u l u i , a u p î n ă la u r m ă d a r u l d e . a c o n v e r t i cea m a i î n v e r ­ ş u n a t ă , u r ă î n p r i e t e n i e . S o s i t î n B i h a r e a ca neînduplecat vrăjmaş, trimisul l u i Arpad, s o l u l U s u b u u , se v a întoarce acasă — după ce-şi v a p l î n g c u n i c u l fecior, m o r t p e c î m p u l d e b ă t a i e şi î n g r o p a t c u c i n s t e d e Menu-

Virgil Munteanu

Teatrul de Stat din Oradea — Secjia română

NOAPTE ALBA
de Mircea Bradu
I n p r i m e l e zile ale l u i o c t o m b r i e . T e a t r u l de S t a t Oradea a p r e z e n t a t în premieră absolută Noapte albă, n o u a l u c r a r e a l u i M i r c e a B r a d u . S p e c t a c o l u l a f o s t a p o i a d u s , în t u r n e u , l a Bucureşti. R e p r e z e n t a ţ i a e c h i p e i o r ă d e n c v e n e a să n e aducă cel de a l doilea semn a l rodnicei ei colaborări c u u n a u t o r d i n localitate, să ne dezvăluie o n o u ă faţetă a opţiunii pe care şi s c r i i t o r u l şi t e a t r u l o m a n i f e s t ă p e n t r u o a n u m i t ă z o n ă a d r a m a t u r g i e i n o a s t r e — şi a n u m e , p e n t r u d r a m a i s t o r i c ă — şi p e n t r u n o i modalităţi d e t r a t a r e a acesteia.

42

www.cimec.ro

inorut — MII c o n v i n s i n i s i i ^ c r dc prietenie şi pace. Ca şi în p r i m a sa operă dramatică, autorul a încercat să încorporeze şi să potenţeze ide­ ile s u b forma p o e m u l u i d r a m a t i c , să confere temei şi substanţei dramatice a u r a u n e i le­ gende, c u eroi chemaţi să a f i r m e , în faţa u n o r situaţii dramatice fundamentale, atitudinile şi expresiile proprii spiritualităţii româneşti. Sînt, neîndoios, v r e d n i c e de semnalat c a l i ­ tăţile p r i v i n d aşezarea — simplă şi aspră — a c a d r u l u i oonfliclual şi natura fondului m i ­ tic originar, vibrînd d c suflul ideilor patrio­ tice, de m a r i înţelepciuni care definesc ati­ tudinea poporului nostru în faţa morţii şi a vieţii, în faţa libertăţii şi a j u g u l u i asupritor. Şoapte albă se arată insă. pe p l a n u l reali­ zării artistice, rniai puţin convingătoare, decît p r i m a scriere a a u t o r u l u i . D e data aceasta autorul n u reuşeşte să facă să fuzioneze c a d r u l legendar şi e x p r e s i a l u i modernă. E l e m e n t e l e de dezbatere l a care trimite piesa, ideile fi­ lozofice şi adevărurile gîndirii politice româ­ neşti (toate, în rezonanţă la contempora­ sînt apropiate forţat şi mecanic neitate), dc c a d r u l istoric, acesta receptat tradiţiona­ list. D r a m a , in a n s a m b l u l e i , menită a se consuma într-o singură noapte (simbolică), rămîne d o a r la stadiid enunţiativ. C o n c l u z i a piesei : omorî ren „vărului de n e a m " . H o r a , şi pactizarea frăţească cu U s u b u u , fără o j u s t i ­ ficare şi o a r g u m e n t a r e ideologică, d a r , m a i ales, artistică şi psihologică, apare, străină ochilor şi conştiinţelor noastre de a z i . Intîmplârilo.' tragice, cure antrenează morţi peste m o r i i , nu li s-a conferit nici adevărul, nici tensiunea adecvate. Personajele, în a n s a m ­ blul lor, sînt s u m a r schiţate, n u a j u n g să reprezinte măsura complexităţii şi personali­ tăţii pe c a r c intenţiona să le-o confere a u ­ torul. Cu m u l t e l u c r u r i înceţoşate, p r e c u m acel Sol d i n N o r d („şarpele c a s e i " , „şarpele cu clo­ poţei", „venin negru pentru u r e c h i şi m i n t e " , „guşă de viperă plină", „picioare de păianjen") care se plimbă atîrnat de conflictul piesei fără nici o j u s t i f i c a r e , cerînd m e r e u c a d a ­ v r e l e , d a r n u ştim, pînă l a urmă, de ce şi pentru ce ; c u m u l t e naivităţi legate de e v o ­ luţia « d o r d o i c r o n i c a r i , care se comportă cu d e z i n v o l t u r a diplomaţilor de la curţile m a r i l o r i m p e r i i , Noapte albă, în pofida res­ pectului ce Se c u v i n e b u n e l o r intenţii de a proprie, reînvia d r a m a istorică pe o cale se dovedeşte u n pas înapoi faţă de m a t u r i ­ tatea artistică, pe care o i n t u i a m cu p r i l e j u l primei ieşiri pe scenă a l u i Mircea B r a d u , şi pe care n u încetăm totuşi a o aştepta. S p e c t a c o l u l , p u s în scenă de Zoc A n g h c l Slonon, n u s-n arătat în stare să sroată în lumină calităţile (lotuşi, cîte sînt) a l e tex­ tului şi să-i estompeze slăbiciunile. Intenţia de a f u n d a m e n t a întreaga reprezentaţie pe ideea unei v i b r a n t e p l e d o a r i i p e n t r u pace şi bună înţelegere între popoare n fost susţi­ nută cu m i j l o a c e eteroclite, într-o tonalitate retoric emfatică, ou soluţii scenice exterioare ;

Ion Miinea

( M e n u m o r u l ) şi I l e a n a l u r ciuc (Domniţa)

toate acestea a u dus la accentuarea (în locul diminuării) caracterului ostentativ schematic a l subtextului contemporan d i n piesă. M o ­ mente de r i t u a l , amplificate în acţiux.e (o doică — personaj inexistent în v e r s i u n e a pe care a m citit-o noi — bocind pn fiul 1 ii U s u b u u şi cîntînd fetei l u i M e n u m o r u t dc doi şi j a l e ) , alternează, total neoonviagâtor, c u momentele de e x p a n s i v i t a t c temperamentală (năvălirea într-o beţie entuziastă, ca l a nuntă, şi evoluţia zgomotoasă a oştenilor v a l a h i ) , c u m o m e n t e l e de violenţă ostentativă (adu­ cerea l u i B o r a , legat în frînghii, p r e c u m a n i ­ m a l e l e furioase în filmele w e s t e r n ) , c u s p r i n ­ ţara evoluţie jucăuş-bufonescă a celui de a l doilea cronicar. Supărătoare a u apărut şi i n ­ consecvenţele d i n costumaţia personajelor, care îmbina a r b i t r a r blana c u pielea, c u zalele metalice peste largi „gati" (cioareci) albi c u f r a n j u r i , c u m poartă b i h o r e n i i . încărcată şi ciudată, costumaţia i n t r a în contradicţie şi cu decorul, redus l a o platformă şi l a cîteva perdele galbene şi negre (dorit a fi s i m p l u şi m o d e r n , d a r realizat i n e x p r e s i v , i n c a p a b i l să sugereze esenţa t e x t u l u i : a s p r i m e a şi a b u ­ rul poematic proprii atmosferei acelui îndepărtat, legendar şi d r a m a t i c e v româ­ nesc). Iată de ce şi c u m spectacolul s-a îndepărtat d e s t i l u l epocii evocate de autor cu m a i multă simplitate şi cu o culoare u n i ­ tar sumbră, cu tragism reţinut. Handicapaţi d e linearitatea şi de puţinătatea substanţei d r a m a t i c e a rolurilor, pe de o parte. de i n d e c i z i a regizorală, pe de alta, actorii au j u c a t văduviţi sau scutiţi de orice omogenitate stilistică. B e n e f i c i i n d de rolul p r i n c i p a l , m a i v i g u r o s c o n t u r a t şi c e v a m a i c o m p l e x decît celelalte, I o n Mîinea a stăpînit scena ou autoritate, a fost şi d o m n şi

www.cimec.ro

43

o m , a n i m a t de m a r i sentimente, de m a r i răs­ p u n d e r i şi g r i j i . D a c ă n u p u t e m v o r b i d o nici u n a l t c o n t u r artistic, p u t e m , în s c h i m b , m a r c a prezentele actoriceşti care n e - a u rămas întipărite, într-unui s a u a l t u l d i n m o m e n t e l e spectacolului : Ileana Iurciuc, Eugen Ţugulea, A n c a M i e r e Chirilă, A l i a T ă u t u , L a u r i a n J i van, R a d u Neag.

şi p e m o a r t e , N o r d u l şi S u d u l A m e r i c i i . T o ­ tuşi, cît d e a c t u a l sună această piesă, c o n ­ struită p e baza u n o r d o c u m e n t e a u t e n t i c e ! Cît d c a c t u a l ă şi d e a c u t ă este problema pc care o dezbate ! I n l o c de A n d e r s o n v i l l e s-ar p u t e a p u n e A u s c h w i t z . sau D a c b a u , s a u B u e h e n w a l d , şi p r o b l e m a a r r ă m î n e a c e e a ş i . Mulţi d i n t r e c r i m i n a l i i d e război, judecaţi p e n t r u a t r o c i t ă ţ i l e s ă v î r ş i l e în l a g ă r e l e n a z i s t e de e x t e r m i n a r e în u l t i m u l război m o n d i a l , a u a d u s în apărarea l o r a r g u m e n t u l : n - a m făcut a l t c e v a d e c î t să e x e c u t o r d i n e l e s u p e r i o r i l o r . A c e s t a e s t e şi a r g u m e n t u l l u i W i r z , c ă p i t a n u l c a r c avusese s a r c i n a să-i p ă z e a s c ă p e p r i z o ­ n i e r i i a r m a t e i n o r d i s t e i n lagărul de Ia A n d e r ­ s o n v i l l e . E l v r e a s ă v o r b e a s c ă , p e n t r u t\ d o ­ v e d i că n u e d e c î t u n o m ea toţi o a m e n i i , u n o m oarecare, u n o m de rînd. D a r piesa l u i S a u l L e v i t t t o c m a i a s t a v r e a să s p u n ă : că u n o m o a r e c a r e , u n o m d e r î n d e s t e , î n p r i m u l rînd, O m , i a r O m u l , fiinţă înzestrată cu r a ţ i u n e , c u c o n ş t i i n ţ ă , este o fiinţă r e s p o n ­ sabilă. S u p u n e r e a l u i W i r z faţă d e o r d i n e l e generalului Winder a însemnat moartea a 1 4 . 0 0 0 d e o a m e n i . î n t r - o m i z e r i e şi s ă l b ă t i c i e cumplită, într-o stare vecină c u a n i m a l i t a t e a . Acuzaţia împotriva lui Wirz este cea d o conspiraţie criminală împotriva g u v e r n u l u i fe­ deral al Statelor Unite, prin provocarea morţii acelor m i i de prizonieri. Acuzaţie gravă, de­ sigur, care, odată dovedită, n u p o a t e avea altă u r m a r e decît p e d e a p s a c u m o a r t e a prin spînzurătonre. D e a c i , înverşunarea a v o c a t u l u i B a k e r , care-şi p u n e l a b ă l a i e toată a b i l i t a t e a , p e n t r u a dărîma, u n a cîte u n a , p r o b e l e a c u ­ zării, trecînd c h i a r , d e cîteva o r i , l a a t a c , p e n t r u a-şi i n t i m i d a a d v e r s a r i i . D e a c i , încer­ l u i W i r z d e a se d i s c u l p a carea disperată p r i n e x p u n e r e a p r i n c i p i u l u i său d c viaţă : s u ­ punerea necondiţionată la o r d i n , „orice f e l dc o r d i n a r f i " . A ş a d a r , este W i r z v i n o v a t ? Conflictul p e caro n i - 1 p r o p u n e piesa l u i S a u l L e v i t t d e p ă ş e ş t e , fără î n d o i a l ă , s i m p l a a n c h e t ă p e n t r u d e s c o p e r i r e a u n u i v i n o v a t , în¬ t r - o a n u m i t ă m ă s u r ă , e l se a p r o p i e d c c o n ­ f l i c t u l p i e s e i Procesul rebelilor dc pc Câine d e I l c r m n n n W o u k şi d e a l a i l o r c î t e v a lucrări a s e m ă n ă t o a r e , în c a r e p r o b l e m a este c o n f r u n ­ t a r e a d i n l r e d i s c i p l i n a m i l i t a r ă şi c o n ş t i i n ţ ă ; O d a t o r i e d c u n a n u m i t t i p şi g r a d e s t e c o n ­ f r u n t a t ă e u a l t ă d a t o r i e , d e a l t t i p şi d c u n grad superior. Dacă I n piesa l u i H c r m a n n W o u k era în joc soarta u n e i n a v e , .cu echi­ p a j u l e i , aici a v e m d e - n face c u o miză i n f i ­ n i t s u p e r i o a r ă : î n j o c se a f l ă î n s ă ş i u m a n i ­ tatea. P e n t r u că cei 14.000 de p r i z o n i e r i morţi în l a g ă r u l d e l a A n d e r s o n v i l l e s î n t u n s i m b o l al m i l i o a n e l o r de morţi ai u l t i m u l u i război m o n d i a l , m o r ţ i n u n u m a i î n l a g ă r e , c i şi p e c î m p u l d e luptă, datorită o f e n s i v e i u n e i a r ­ mate conduse de o r d i n e criminale, demenţiale, întrebarea p e care o p u n e piesa l u i 'Saul L e v i t t e s t e : s e p u t e a o a r e şi a l t f e l ? E r a p o ­ s i b i l ă o î m p o t r i v i r e ? R ă s p u n s u l se a f l ă , i m ­ plicit, în în&şi rezolvarea c o n f l i c t u l u i : căpi­ tanul I f e n r y W i r z e declarat vinovat. Pentru că „nici u n o m n u e stăpîn p e conştiinţaa l t u i a " , i a r f a p t u l că sîntein înzestraţi c u r a -

Valeria Ducea

Teatrul Tineretului din Piatra Neam}

DOSARUL ANDERSONVILLE
de Saul Levitt

Data premierei : 12 octombrie 1975. Regia : E M I L M Â N D R I C . Scenogra­ fia : V A S I L E J U R J E . Distribuţia : C O R N E L I U D A N B O R CIA (Colonelul N . 1». C I I I P M A N ) ; TRAL4N PlRLOG (Otis I I . R a k e r ) ; V A L E N T I N UR1TESCU (Henry Wirz) ; CORNEL NICOARĂ (Generalul L c w Wallace) ; C O N S T A N T I N GIIENESCU (Lt. c o l o n e l u l C h a n d l e r ) ; E U G E N A¬ POSTOL (Dr. John C. Balcs) ; A L E X A N D R U L A Z A R (Ambrosc Spcncer) ; H O R A Ţ I U M A L A E L E (James" I I . Davidson) ; I O N M U S C A (Jasper C u i v e r ) : G H E O R G H E D A N I L A ( J a m e s S. Grav) ; M I H A I C A F R I T A ( D r . C. M . Ford) : F L O R I N MACELARU (Maio­ rul D . Hosmer) : MIRCEA RIRAC (Louis Schade) ; G H E O R G H E R I R A U (Căpitanul Williams) ; RADU V O I CESCU (Grefierul) ; MIHAI MARINESCU (Colonelul Thomas) ; RADU D O B 1 N D A (Maiorul Stibbs).

A u t r e c u t m a i b i n e de o sută de a n i d c l a e v e n i m e n t e l e oare i - a u oferit d r a m a t u r g u l u i a m e r i c a n Saul L e v i t t substanţa piesei. P r o ­ cesul de l a A n d e r s o n v i l l e a a v u t loc d u p ă încheierea războiului d e secesiune, care a a d u s faţă în faţă, într-o încleştare p e viaţă

41

www.cimec.ro

•ţiii 110 n c obligii şi p e n t r u fiecare «lin s p u n e cu vigoare, p r o c u r o r u l , colonelul

la răspunderea personalii { a p t e l e noastre — c u m cu forţă de c o n v i n g e r e , (ihipninu.

n a n t . Inlîlnirile sale c u avocatul, în cele două scene-cheie d i n f i n a l u r i l c celor două părţi, sînt adevărate confruntări de poziţii, de con­ cepţii de viaţă. Cornel Nicoară a realizat, l a rîndul său, chipul generalului W a l l a c e , preşedintele i n ­ stanţei, trasînd cu claritate şi d r a m a t i s m linia sinuoasă a u n u i adevărat proces de conştiinţă. Cam s t r a n i u , d a r justificat de starea ne­ obişnuită a personajului, V a l e n t i n L'ritescu a mizat pe debilitatea fizică a l u i W i r z , pentru a crea contrastul revelator. Ceilalţi interpreţi — în afară de R a d u V o i cescii (Crofierul) şi dc F l o r i n Măcelarii (Maio­ r u l D . I l o s m e r ) , prezenţi în scenă tot t i m p u l , cu posturi fixe, dar n u p a s i v i — au realizat acea admirabilă galerie de portrete a l e m a r ­ torilor ncuzării, trecînd, în scurte apariţii, de l a u m o r (Ion Muscă) l a tragicul subtil a l candorii (Horaţiu Mălăele, o creaţie i m p r e ­ sionantă p r i n simplitate, într-o apariţie dc cîteva minute) şi l a pitorescul bonomiei ghif­ tuite ( A l e x a n d r u Lazăr), de l a ambiguitatea cinică (Gheorghe Dănilă) la neutralitatea aşe­ zată (Constantin Ghenesou), o defilare de tipuri u m a n e , definindu-şi fizionomia morală odată cu depoziţia în c a z u l W i r z . U l t i m a parte a spectacolului — în oare procurorul C h i p m a n atacă p r o b l e m a frontal,

Pledoaria p e n t r u d e m n i t a t e şi r e s p o n s a b i l i ­ tate umană constituie a x u l identic a l piesei. S a u l L e v i t t a ştiut să construiască atît de a b i l acţiunea dramatică, încît c o n c l u z i a apare, cu toată c l a r i t a t e a , abia l a sfîrşit. Forţele aflate i n luptă sînt egale şi, la u n moment dat, p r o c u r o r u l pare copleşit dc evidenţa nrgiimenlelor apărării, oare izbuteşte să-i c l a ­ tine pînă şi p e m a r t o r i i acuzării. Soarta pro­ cesului nu e deloc jucată înainte de ridicarea cortinei, ci se joacă pns c u pas, odată c u fie­ care nouă confruntare, înfruntare, intervenţie. Această p a r t i c u l a r i t a t e a piesei, ea şi m e s a ­ j u l oi, de u n p r o f u n d u m a n i s m , au fost puse in lumină, c u l i m p e z i m e şi vigoare, dc actorii T e a t r u l u i din Piatra Neamţ, în spectacolul pus în scenă de E m i l Mândrie, ou scenografia l u i Vasile Jurje. Colectivul Teatrului T i n e r e t u l u i so dovedeşte suficient d c m a t u r p e n t r u a aborda o tematică politică d e rezonanţă m a ­ joră, cu o deplină slăpînire a mijloacelor de e x p r e s i e , pentru a r e a l i z a bogata tipologic a piesei. K m i l Mândrie îşi confirmă, şi c u acest p r i l e j , n u n u m a i predilecţia p e n t r u d r a m a de idei, ci şi înzestrarea p e n t r u p u n e r e a în scenă a acesteia. Spectacolul sc desfăşoară de Ia început în­ tr-o atmosferă tensionată care, oricît a r părea d c dificil, are un continuu crescendo. D e c o r u l deschis, fără cortină, e conceput ca u n imens c o r t m i l i t a r — se pare că războiul încă n u a-a terminat definitiv — , care îşi prelungeşte laturile pînă în sală, incluzînd şi i m p l i c i n d spectatorii în acţiune, c a martori l a anchetă. Aici, implicarea spectatorilor e plauzibilă, c h i a r binevenită, tema responsabilităţii, a c a ­ pacităţii şi, m a i m u l t , a datoriei o m u l u i d c a j u d e c a v a l o a r e a morală a u n u i o r d i n , avînd răsunet larg în contemporaneitate. Ilotărîrea p r o c u r o r u l u i de a obţine v e r d i c t u l de vinovăţie împotriva Iui W i r z e vizibilă d i n c a p u l l o c u l u i . D a r aceasta n u împiedică înclinarea balanţei, cînd de o parte, cînd de cealaltă ; datorită, m a i întîi, desigur, t e x t u l u i , <lar şi j o c u l u i excelent a l actorilor. I n c i u d a faptului că Trăiau Pîrlog, în rolul «vocalului B a k e r , a compus u n tip ostentativ v i c l e a n , de o ironie sfidătoare şi, deci, descoperit de l a început, d u e l u l său c u p r o c u r o r u l este tot t i m p u l In c e a m a i înaltă tensiune, p r o c u ­ r o r u l găsindu-se «desen într-o situaţie dificilă. •Cornelia D a n B o r c i a a compus p e r s o n a j u l cu reală maturitate, c u o concentrare totală a s u ­ p r a obiectivului final, deloc schematic, d i m ]>olrivă, de o m a r e complexitate, pasionnt şi d e v o t a t cauzei pe c a r c o apără, n u l i p s i i dc îndoieli, de greşeli în ancheta întreprinsă. C . D . B o r c i a n - a v r u t să creeze tipul eroului clasic, simpatic p r i n înfăţişare, ci a mers pe calea m a i dificilă a realizării u n u i caracter, în aparenţă d u r , u n e o r i c h i a r agresiv, pentru ca i m e n s a omenie pe care o dezvăluie trep­ tat să devină, în încheiere, c l e m e n t u l domi­

„Dosarul A n d e r s o n v i l l e " : o pledoarie pentru demnitate şi responsabilitate umană

www.cimec.ro

r e n u n ţ i n d la m a r t o r i ş i . t o c m a i c î n d |>arc p e p u n c t u l d e a p i e r d e p a r d d a , cîştigă marca bătălie a o m e n i e i — este o a d e v ă r a t ă d e m o n ­ s t r a ţ i e d e v i r t u o z i t a t e d r a m a t i c ă , i n «'are C o r ­ n e l i a D a n B o r c i a dă întreaga măsură a m a ­ turităţii t a l e n t u l u i s ă u , c u o m a r e f o r ţ ă d c convingere. Cea 'de-a d o u a p r e m i e r ă p r e z e n t a t ă d e T e a ­ t r u l T i n e r e t u l u i , la descinderea s t a g i u n i i , a r e l e a l e calităţile u n u i succes d u r a b i l .

Margareta Bărbuţă

Teatrul de Stat din Sibiu — Sec{ia română

muzică simfonică, de muzică de cameră, de m u z i c ă d e j a z z , d e c i n i c e d c m a s ă şi p a t r i o ­ tic, de folclor i n u z i c a l - c o r e g r a f i c , atît de b o g a t şi d e o r i g i n a l p r i n p â r l e a l o c u l u i . M u l t ă p l ă c e r e n e - a f ă c u t să v e d e m c ă n i c i de d a l a aceasta colectivul t e a t r u l u i n u s-a lăsat m a i p r e j o s . I n s e a r a c e l e i d e a t r e i a zile a f e s t i v a l u l u i , e l ne-a i n v i t a t l a specta­ colul muzical Căsătorie prin concurs. Şi n f o s l acesta u n u l d i n cele m a i a g r e a b i l e „nnisic a l ' - u r i p e c a r e l e - a m v ă z u t în t e a t r u l n o s t r u , u n d e , f i e v o r b a între n o i , în u l t i m a v r e m e . „ m u s i c a l " - u r i l e a u î n c e p u t s ă r ă s a r ă ca c i u ­ p e r c i l e , c u s a u fără justificare. Şi nimeni n-are, bineînţeles, n i m i c împotrivă ( a m repe­ tat-o d o a r d o atîlea o r i în scris), dacă t r e a b a e b i n e f ă c u l ă . Şi l a t e a t r u l d i n S i b i u m i s-a p ă r u t c ă s-a f ă c u t c u a c e s t d i v e r t i s m e n t m u z i ­ cal u n lucru b u n şi s e r i o s , multilateralele virtuţi i n t e r p r e t a t i v e a l e .actorilor c t a l i n d u - s e aici în plină f r e n e z i e , c u h a z a u t e n t i c şi c u bun gust, deopotrivă î n c i n t e c , î n j o c şi iu dans. Reuşita pleacă, i n p r i m u l rînd, d c l a ale­ gerea textului I u i Goldoni, text care n u supune p r i v i r i i o m u l u i de azi rigoarea tipa­ r u l u i unei p a r t i t u r i clasice inatacabile. T r u p a s i b i a n ă a „ a t a c a t " ' , d e a c e e a , Căsătorie prin concurs c u e n t u z i a s m şi c u d o r i n ţ a d e a-şi încerca spectaculos puterile, dezvoltând pre­ textele comice ale textului g o l d o n i a n într-o montare în genul teatrului total, gen hibrid şi l a b i l , c a r e a m e s t e c ă d e z i n v o l t t o a t e g e n u ­ r i l e , o f e r i n d v ă z u l u i şi a u z u l u i o h r a n ă u ş o a r ă şi p l ă c u t ă , c o n d i m e n t a t ă o u t o a t e c e l e g ă s i l e în rafturile „bucătăriei t e a t r a l e " ; s u r e a şi piperul glumelor, parodiilor şi d u e t e l o r c o ­ mice ; dulceaţa romanţelor sentimentale, aro­ m e l e d a n s u l u i c l a s i c şi m o d e r n . Realizatorii spectacolului sibian au avut ş a n s a c ă a u a p e l a t şi l a i n s p i r a t a p r e l u c r a r e a l u i T u d o r M u ş a t e s c u şi a P o l i x e n i e i Karambi. E i a u c o n f e r i t t e x t u l u i c l a s i c s a v o a r e şi v i o i ­ ciune, actualizînd şi n m p l i f i c î n d , printr-un l i m b a j v i g u r o s , p l a s t i c şi c o l o r a t , s u g e s t i i l e şi trimiterile lucrării originare, punctînd cu u m o r ideea t r i u m f u l u i sentimentelor nobile, a d r a g o s t e i c u r a t e şi d e z i n t e r e s a t e , şi s c ă l d î n d în ridicol s n o b i s m u l , dorinţa de parvenire, transformate dc gîndirea primitivă şi d e s u f l e t u l m e s c h i n şi e g o i s t a l î m b u r g h e z i t u l u i P a n d o l f o î n ţel s u p r e m . E l e m e n t e l e d e c o m i c , eterogeme, sînt e c h i l i ­ b r a t e c u f a n t e z i e şi i n v e n t i v i t a t e , î n s o l u ţ i i scenice ingenioase. 0 mare disponibilitate l ă u n t r i c ă şi s u p l e ţ e f i z i c ă d i n p a r t e a a c t o r i l o r , un ritm alert în desfăşurarea acţiunii, o armonioasă împletire a mişcării c u m u z i c a , le f a c , a d e s e a , să rîzi c u l a c r i m i . G a g u r i l e , sce­ nele dansate, exagerările caricaturale în costum şi î n j o c s e e s e n ţ i a l i z e a z ă datorită investigaţiei a p l i c a t e a s u p r a t i p o l o g i e i caracte­ relor comice. Multe scene ş i m o m e n t e se disting prin densitatea născocirilor vesele, m a t e r i a l i z a t e în j o c u l actorilor. T a b l o u l p e t r e ­ c u t în „barul" p a r i z i a n este o m i c ă piesă c o m i c ă a n t o l o g i c ă î n c e e a ce p r i v e ş t e m i m a ­ r e a b e ţ i e i c u a l c o o l şi i l u z i i . A m r e m a r c a t i n

CĂSĂTORIE PRIN CONCURS
de Carlo Goldoni, prelucrare de Tudor Muşatescu şi Polixenia Karambi
Data premierei : 6 octombrie 1975. Regia : N I C O L E T A T O I A . Scenogra­ fia : V A L E R I A STOLERU. Muzica : C A M I L G E O R G E S C U . Conducerea m u ­ zicală : E R 1 K M A N Y A K . Distribuţia : M I R C E A H I N D O R E A N U ţPandoho) ; N I C U NICULESCU (Anselmo) ; N I C O L A E C Ă L U G Ă R I Ţ A ţFilippo) ; R A D U B A S A R A R (Roberto) ; G E L U Z A H A B I A ( L a Rose) ; O V I D I U STOICHIŢĂ (Traversen) ; L I V I A B A B A (M-me Fontaine) ; A N I Ş O A R A POPA (Lisetle) ; DANA BOLINTINEANU (Doralice) ; P E T R E L U P U (Servitorul, Răiatul c u ziare. C h e l n e r u l , Emisarul colonelului neamţ).

După c u m se ş t i e , e d i ţ i a '75 a „Cibin i u m " - u l u i a fost profilată p e muzică, p e c o n ­ c e r t e şi s p e c t a c o l e d e m u z i c ă c u l t ă şi p o p u ­ lară. Timp de şapte zile, sibienii au p r o g r a m a t d e z b a t e r i t e o r e t i c e şi s p e c t a c o l e d e

46

www.cimec.ro

acest m o m e n t ca şi in tot r c s l u l spectacolului incintă toatele interpretări „dc g e n " a J o i actori inteligenţi şi i n v e n t i v i : Petre L u p u şi R a d u Hasarab. Se c u v i n e subliniată, îndeosebi, c o n t r i b u ­ ţia adusă de tînărul a d o r Petre L u p u în cele patru ipostaze : S e r v i t o r u l — Băiatul cu ziare — C h e l n e r u l — K m i s a r u l c o l o n e l u l u i neamţ. ICI a făcut o adevărată demonstraţie de virtuozitate interpretativă, in toate registrele şi gamele c o m i c u l u i . S u c c e s u l reprezentaţiei sibiene se fundamentează apoi şi pe i n t e r p r e ­ tările pline de vervă şi de strălucire a l e „artileriei g r e l e " a s i b i e n i l o r : M i r c e a Ilîndor e a n u , O v i d i u Stoichiţă, N i c u A'iculescu. Toţi actorii, de altfel, păreau să sc fi întrebuinţai cu m u l t suflet şi c u m a r e plăcere în această veselă „evadare". A fost interesantă şi a m u ­ zantă, a i c i , şi L i v i a B a b a , actriţă destinată dc obicei r o l u r i l o r d r a m a t i c e şi tragice. A u fost buni şi .Nicolae Călugăriţa şi (îclu Z a h a r i a , cunoscuţi şi ei d i n interpretări în registrul Bolinţineauu g r a v . Anişoara P o p a şi D a n a au fost, i n felul l o r , protagoniste, părţi tempe­ r a m e n t a l e diferite, graţioase şi n a i v e , i l a r e „steluţe" p c a r i i l e i n g e n u e l o r c o m i c e goldoniene. Şi a r i i l e l o r , c a şi toate celelalte a r i i a l e personajelor, c a şi toată m u z i c a ( C a m i l G e o r gescu) şi c o n d u c e r e a muzicală (ICrik M a n y a k ) a p a r ţ i n l n d acestui spectacol m i s - a u părul a t r a c t i v e , caraolerizante, armonioase. D e c o r u l V a l e r i c i Stolerii se distinge p r i n l i n i i l e lui subţiri, m o d e m e , elegaiite, p r i n c u l o r i l e l u i calde şi plăcute. T o t si>eetacolul — în construcţia şi dina­ m i c a l u i — cu tot c e e atrăgător şi c u toi ce b i n e d i s p u n e , poartă a m p r e n t a persona­ lităţii tonice a regizoarei Nicc-Ieta T o i a . împreună ou <x>,lelailtc două spectacole car;'» au m a r c a t deschiderea s t a g i u n i i , Menajera şi Excursie pc un covor, d i v e r t i s m e n t u l m u z i c a ' Căsătorie jwin concurs n c - a făcut să privire foarte încrezători f e n o m e n u l renaşterii echipei sibiene (după o scurtă perioadă de s t a g n a r e ) , s i t u a r e a c i i n p l a n u l calităţii artistice d e m n e d c interesul p u b l i c u l u i şi a l criticii. F i e ce. şi partea a doua a s t a g i u n i i să ne ofere con­ c l u z i i l a fel de optimiste.

Valeria Ducea

D r e a p t a , sus : A n i ş o a r a P o p a (Lisette) şi Radu Basarab (Roberto). Jos : Petre L u p u (Servitorul)

www.cimec.ro

Teafrul de Sfat din Sibiu — Sec}ia germană

EXCURSIE PE UN COUOR
de Christian Maurer
D a l a p r e m i e r e i : 3 o c t o m b r i e 11)75. R e g i a : C H R I S T I A N M A U R E R . Sce­ nografia : M Ă R I A IIODOR. Distribuţia : KURT CONRADT (Tatl) ; B E A T R I G E GUTT (Mamm) ; KARIN FRONIUS (Mela) : K A R L I l E I N Z M A U R E R (Gangi) ; H E I D R U N KAINTZEL (Mcdi) : I1EINRICII MILDNER (Doamna Franrzvcek) ; F R A N Z P O R S C H E ( P r o f e s o r u l ) '; K A I H R I N M U L L E R (Psi).

şi „ e r o i c " : o e x c u r s i e , c u t o a t ă f a m i l i a , p e m u n t e . P r e g ă t i t în t o a t e a m ă n u n t e l e , c u m u l t zel şi c u m u l t ă agitaţie, p l a n u l excursiei eşuează l a m e n t a b i l . O c u p a t e pînă peste c a p c u p r o p r i i l e l o r p r o b l e m e tinereşti, încurcate i n complicate aventuri s e n t i m e n t a l e , cele două t i n e r e vlăstare a l e f a m i l i e i n u d înţeleg p c „ T a t t " şi n u v o r să-1 u r m e z e s u s , p e m u n t e . E x c u r s i a se v a c o n v e r t i î n t r - o b a n a l ă şi a m ă ­ r u i e p e t r e c e r e , e u b e r e şi c î r n a ţ i , p e c o v o r u l d i n odaie. A b s o r b i t , o viaţă întreagă, n u m a i d c p r o b l e m e l e d e s e r v i c i u , „ T a t t " s-a î n s t r ă i ­ n a t de f a m i l i e , d e c o p i i , plătind .acum d o h i n d a amară a d a t o r i i l o r f a m i l i a l e n o o n o r n l e la t i m p . Din i l a r a p ă ţ a n i e a l u i „ T a t t " şi a l u i „ M a m m " , d i n ciocnirile l o r dulci-amărui c u rivalitatea, s p e c t a t o r u l d e s p r i n d e c u uşurinţă intenţiile acestei c o m e d i i : î m b i n a r e a tuturor l a t u r i l o r v i e ţ i i şi e x i s t e n ţ e i , î n g e m ă n a r e a o r ­ ganică a i n t e r e s u l u i social c u cel i n t i m , f a ­ m i l i a l etc. S u b i e c t u l m i n o r şi b a n a l i - a s e r v i l a u t o r u l u i d r e p t pretext p e n t r u o comedie plină dc v i a ţ ă şi d e a d e v ă r , c u o m o r a l ă discretă, adresată părinţilor c a r o nu p r e a î n ţ e l e g d r e p t u l la l i b e r t a t e a l c o p i i l o r , f i e r ă s f ă ţ î n d u - i prea m u l t , fie neglijindu-le-o total. H u nc u ­ noscător a l m e d i u l u i d e s c r i s , m î n u i n d c u î n demînare mijloacele scenei, Christian Maurer conferă, p r i n autenticitatea u n o r personaje, v i a b i l i t a t e şi f a r m e c a c ţ i u n i i , î i n b i n î n d ş a r j a cu d u h u l blîndeţii. Excursie pe un covor n u are u n conflict u n i t a r ; p i e s a sc c o n s t i t u i e , m a i c u r î n d , e p i c , într-o suită d e 1 8 s e c v e n ţ e c o m i c e , legate d e b i o g r a f i a fiecărui p e r s o n a j . Dacă a u t o r u l n u m e r g e p r e a d e p a r l o c u i n c i s i v i t a t e a satirică, t r e b u i e s ă a d m i t e m c ă n i c i n u şi-a p r o p u s - o . E I s-a lăsat t e n t a t d e c r e a r e a u n e i p a r t i t u r i , p u r şi s i m p l u , d e c o n e c t a n t e , î n s c r i s ă î n r e ­ g i s t r u l f a r s e i l i r i c e . S-a s p r i j i n i t , î n intenţia sa, p e o s e a m ă d e p e r i p e ţ i i , p e o s u i t ă d e c o m b i n a ţ i i şi c o i n c i d e n ţ e , p e r ă s t u r n ă r i d c s i ­ tuaţii, p e u n d i a l o g p l i n d e b a z , carc a l t e r ­ nează, în trei dialecte g e r m a n i c e , e x p r e s i i plastice, p o p u l a r e . Sueulenţa d i a l o g u l u i , c o n ­ sistenţa c o m i c ă a r e p l i c i l o r s t î r n e s c r î s u l î n cascade. Se r î d o c o p i o s şi se a p l a u d ă m u l t p e n t r u c ă m o n t a r e a , l a r î n d u l e i , e s i m p l ă şi s i n c e r ă . Incumctîndu-se să-şi p u n ă s i n g u r p i e s a î n scenă, a u l o r u l - r e g i z o r Christian M a u r e r a e v i ­ t a t o r i c e a r t i f i c i u s c e n i c , c a şi s o l u ţ i i l e i n e d i t e şi c o m p l i c a t e . I n l i m i t e l e u n e i t r a n s c r i e r i s c e ­ nice d e b u n ă inspiraţie tradiţională, el s-a r e z u m a t să s i m f o n i z e z e s p e c t a c o l u l î n c h e i a realiste, adecvate textului. E o simplităţii r e p r e z e n t a ţ i e m i n u ţ i o s şi a t e n t , e l a b o r a t ă , f ă r ă îngroşări. F a r m e c u l s p e c t a c o l u l u i izvorăşte d i n d e z v o l t a r e a c u r s i v ă şi f i r e a s c ă a p r e m i s e l o r comice, d i n reliefnrea expresivă a m i e z u l u i d e v i a ţ ă a l p i e s e i , d i n f o r ţ a şi d i n a m i c a replicilor, d i n „curajul-dc-a-fi-vesel". T o ţ i a c t o r i i s - a u a n g a j a t să r e l i e f e z e p o l e m i c , c u v i g o a r e , p a r t i c u l a r i t a t e a m e d i u l u i şi s p e c i ­ ficitatea c l i m a t u l u i . I n r o l u l p r i n c i p a l , a ll u i „Tatt", capul familiei, K u r t Conradt a jucat

Afişul secţiei g e r m a n e a t e a t r u l u i d i n S i b i u a anunţat deschiderea stagiunii eu o nouă piesă de C h r i s t i a n M a u r e r . P e n t r u a d o u a o a r ă , c u n o s c u t u l a c t o r s i b i a n se î n f ă ţ i ş e a z ă publicului în calitate de dramaturg. Cu d o i , t r e i a n i î n u r m ă , p i e s a sa d e d e b u t , La Paloma, şi-a cîştigat o r a p i d ă p o p u l a r i t a t e l o ­ c a l ă , f ă c â n d l o c u n e i s i g u r e şi c o n s t a n t e s i m ­ patii din partea publicului german. A n u l t r e c u t , La Paloma a fost distinsă c u u n p r e m i u de dramaturgie a l U n i u n i i Scrii­ torilor. O m d e t e a t r u , C h r i s t i a n M a u r e r ştie b i n e că u n a d i n t r e c h e i l e s u c c e s u l u i este să t e f a c i cît m a i lesne înţeles. Credincios a c e s t u i p r i n ­ c i p i u , a u t o r u l a l e g e şi p e n t r u a d o u a sa s c r i e r e , i n t i t u l a t ă Excursie pe un covor sau Natură, moartă cu suc de morcovi, c a l e a cea m a i d i r e c t ă şi m a i a c c e s i b i l ă : g l u m a şi r î s u l . Structurată ca o partitură uşoară, de d i v e r ­ t i s m e n t , n o u a l u c r a r e i n v i t ă p u b l i c u l să u r m ă ­ rească, într-o acţiune simplă, firească, a s e m e n i întîmplărilor de fiecare z i , efectele h a z l i i ale u n o r s l ă b i c i u n i o m e n e ş t i — e r r a r e humanum est — , a l e u n o r greşeli care n u a t i n g zonele a d i n e i a l e conştiinţei, d a r p o t , l a u n m o m e n t d a t , î n v e n i n a v i a ţ a , t u l b u r a l i n i ş t e a şi p a c e a u n e i f a m i l i i . P r i n t r e g l u m e şi p e r s i f l ă r i l a adresa preocupărilor mărunte, a o r i z o n t u l u i m e s c h i n , a a u t o m a t i s m e l o r c o t i d i e n e , se p o t distinge u t i l e accente critice împotriva u n o r mentalităţi r e t r o g r a d e , a claustrării o m u l u i în vatra l u i mic-burgheză. O b l i g a t , p r i n ieşirea l a p e n s i e , l a o e x i ­ s t e n ţ ă p l a t ă şi m o n o t o n ă , u n a d e v ă r a t a r e s t la d o m i c i l i u , u n tată d e f a m i l i e intenţionează, într-o z i , să e v a d e z e , s ă facă u n gest a c t i v

48

www.cimec.ro

c u efecte i l a r e s i g u r e , a r e l i e f a t , c u m u l t ă c a n d o a r e şi s i n c e r i t a t e , o b s e s i i l e p r o a s p ă t u l u i pensionar. H e i n r i c h M i k l n e r a fost excelent în suculentul său travesti, D o a m n a Franczycck. Cu h a z i r e z i s t i b i l , c u g e s t u r i g r a ţ i o a s e ş i a t i ­ t u d i n i d e fetiţă răsfăţată care clipeşte c a n d i d •din p l e o a p e , m a s i v u l a c t o r a d e z v ă l u i t , î n t r - o i m a g i n e pitorească, fixaţiile v e c i n e i care n u ştie a l t c e v a d e c î t să-şi sîcîic p î n ă l a e x a s p e ­ r a r e s e m e n i i , p o v e s t i n d şi r e p o v e s t i n d , m e r e u şi m e r e u , a c e e a ş i p a r a b o l ă . B c a t r i c e G u t l a făcut faţă r o l u l u i , d e s t u l d e i n g r a t , a l m a m e i , d o c i l ă şi terorizată d e t r e b u r i l e m ă r u n t e a l e c a s e i , d e c u m p ă r ă t u r i l e p e n t r u p r î n z şi c i n ă , de e f u z i u n i l e r i d i c o l e a l e bărbatului şi d e „trădările*' c o p i i l o r . R o l u l u m i l e i m ă l u ş i m u t e . M e l n , aciuiată p c lîngă casă, carc-şi e x p r i m ă refulările î n pictură (şi c a r e , t o t u ş i , l a u n m o m e n t d a t , î n c e p e , singură în casă, să v o r ­ bească, p e n t r u a a f i r m a m e s a j u l a u t o r u l u i ) , a fost susţinut d e K a r i n F r o n i u s , c u discretă concentrare, c u u m o r delicat. D i nr i a d u l tine­ rei generaţii — m a i p a l i d conturată, însă,

decît generaţia vîrstnică, î n descrierea căreia a u t o r u l s-a a r ă t a t m u l t m a i g e n e r o s — a m reţinut chipul zvăpăiat, cînd timid, cînd obraznic, a l adolescentului Gangi, c u aere semeţe d e bărbat, p e care K a r l h e i n z M a u r e r 1-a î n t r u c h i p a t c u t e m p e r a m e n t ş i v i o i c i u n e , c u v e s e l ă p a r t i c i p a r e şi d e z i n v o l t u r ă , şi p e acela a l fluşturaticci l u i s u r o r i , M e d i ( u n r o l m a i s c h e m a t i c ) , î n care I l e i d r u n K a i n t z e l n e - a d e m o n s t r a i disponibilităţile e i p e n t r u comedie. Kathrin O pată de culoare v i e a realizat M i i l l e r , î n schiţa u n e i l u n a t i c e „ p i p i ţ e " . I n r o l u l c e l m a i s l a b şi m a i n e f e r i c i t a l p i e s e i , Profesorul, actorul Franz Porsche n - a prea a v u t c e f a c e , d e c î t să-şi e t a l e z e c i n s t i t şi corect prezenţa. S c e n o g r a f a M ă r i a B o d o r a înfăţişat l i m p e d e şi f r u m o s , m o d u l d e v i a ţ ă şi (mai precis, lipsa de gust) a locatarilor naturi m o a r t e c u . . . m o r c o v i şi c u înflorate... şi c a , gustul — cu tapete

Valeria Ducea

T U R N E E S\ CAPITALĂ
Teatrul Maghiar de Stat din Sf. Gheorghe
Data turneului : 20 octombrie 1975. Regia : SEPRUDI K I S S A T T I L A . D e c o r u r i şi c o s t u m e : K E M E N Y A R ­ PAD. Distribuţia : Z S O L D O S A R P A D (Pă­ puşarul) ; D O B O Ş IMRE (Hangiul) ; TECSY S A N D O R (Moartea-Mercenar) ; MOLNAR GIZELLA (Martha) ; G Y U RY ANDRAS (Janos) ; DOLNOKI ZSOKA (Viola) ; D A R V A S LASZLO (Menyhert) ; P E T E R F F Y L A J O S (Peter) ; D. VASARHELYI KATALIN (Eszter) ; C S E R G O F F Y L A S Z L O ( M a ­ te) ; K U D E L A S Z 1LDIKO (Suzana) ; KRIZSOVANSZKY SZ1DONIA (Ve­ cina) ; K O M I V E S M I H A L Y (Vînătorul).

• DUBLU SAU NIMIC, VIEŢILE ACELEA DOUA SAU NICI UNA
de lllyes Gyula
U n c ă l ă t o r p o p o s e ş t e l a u n h a n d c ţară : e Păpuşarul, u n u l d i n uccia care p o t r i v e s c v o r b e l e şi f a p t e l e f i i n ţ e l o r d c c î l ţ i şi p î n z ă , p u t t n d să a d u c ă , p e n t r u cîteva c l i p e , fericirea. 15 u n „ c r e a t o r " d e viaţă. D a r l a h a n îl aşteaptă M o a r t e a , c u înfăţişarea u n u i e n o r m , m a s i v „killer", îmbrăcat în catifea neagră, ca h o m a r i i , şi t o t c a e i , c u u n f e l d e h a l b ţ i lindru (alb) p c cap. M o a r t e a v r e a 6ă-l i a i m e d i a t p e P ă p u ş a r , c a r c se d ă p r i n s , r e ­ semnat, d a r H a n g i u l îi demonstrează c ă m a i are ceva de făcut, constructiv, pe lumea aceasta. Se s t a b i l e ş t e , a s t f e l , u n tîrg : d a c ă î n aceeaşi noapte, cît timp Moartea v a bea patru carafe d e v i n , Păpuşarul nu-şi v a d o -

vedi eficienţa în rezolvarea unei îndelung d o s p i t e şi a s p r e g î l c e v i i n t e r f a m i l i a l e , e l v a t r e b u i să-şi d e a v i a ţ a . P a r i u l p r i n d e î n f ă ţ i ş ă r i concrete, d o u ă f a m i l i i d e ţărani, învrăjbite, se c i o c n e s c d i n c a u z a u n e i a p a r e n t e c h e s t i u n i d e însurătoarc-măritiş, în r e a l i t a t e f i i n d v o r b a d e i n t e r e s e b ă n e ş t i şi d e p r e j u d e c ă ţ i s o c i a l e (în s a t u l î m p ă r ţ i t î n b o g a ţ i şi s ă r a c i ) . P ă p u ­ şarul îşi i a î n p r i m i r e r o l u l d e „ c o n d u c ă t o r a l jocului"., d e regizor, adică d e o r g a n i z a t o r şi c o o r d o n a t o r d e „ d e s t i n e " — d e d a t a a c e a s t a , a l e u n o r f i i n ţ e u m a n e , î n c a r n e şi o a s e — , c a p a b i l să i n t e r v i n ă î n d i f e r i t e faze a l e c o n ­ f l i c t u l u i şi să i n f l u e n ţ e z e e v o l u ţ i a l u c r u r i l o r , î n sens m o r a l . T o t u ş i , î n c i u d a l u p t e i sale î n d î r j i t e , p e v i a ţ ă şi p e m o a r t e t o c m a i , P ă p u ­ ş a r u l e n e v o i t s ă s e r e c u n o a s c ă î n v i n s , să cedeze : lăcomia, p i z m a , u r a , încăpăţînarea p r o s t e a s c ă , s u b j u g a r e a f e u d a l ă a f e m e i i şi a

www.cimec.ro

49

Scenă c o p i i l o r şi o m u l ţ i m e d e a l l e p r e j u d e c ă ţ i se arată a f i m a i t a r i decât p u t e r e a d c c o n v i n ­ gere a P ă p u ş a r u l u i . D a r , aşa c u m se întîniplă a t u n c i c î n d o v i a ţ ă de o m este jertfită p e n t r u o c a u z ă d r e a p t ă , t r i u m f u l d e v i n e p o s i b i l , sc dezvăluie într-un s u b t i l s c h i m b d i a l e c t i c de situaţii, c h i a r în c l i p a negării oricărei soluţii s a l v a t o a r e . I n Dublu sau nimic, vieţile acelea două sau nici una — titlul e o aluzie la p a r i u l d i n t r e M o a r t e şi P ă p u ş a r : o d a t ă c u a c o s t a d i n u r m ă v a m u r i şi t î n ă r u l e r o u a l d r a m e i , î n t i m p c e - ş i a p ă r ă m i r e a s a şi f e r i ­ cirea, de opaca, a g r e s i v a d u ş m ă n i e a t u t u r o r celorlalţi, lăsîndu-i-se astfel Morţii o a d o u a ofrandă — , scena finală cuprinde, aproape s i m u l t a n , într-un f e l de m o n t a j p a r a l e l , atît v e n s i u n e a c a p i t u l ă r i i , a î n f r î n g e r i i , c î t şi a c e e a a biruinţei a s u p r a răului.

din

spectacol

R e i e s e l i m p e d e , c r e d , d i n î n s ă ş i rezumarea făcută, că piesa l u i I l l y e s G y u l a — cîntăreţ n e î n t r e c u t a l p u s t e i u n g a r e şi c u n o s c u t în literatura contemporană a ţ ă r i i s a l e şi ca p r o m o t o r a l u n u i „ r e a l i s m l i r i c " — este m a i puţin o dramă psihologică sau „ d e f a m i l i e " , r u s t i c ă , şi m a i m u l t o parabolă dramatică închinată funcţiei e s t e t i c u l u i , a a r t e i , în so­ c i e t a t e , m a i e x a c t , l o c u l u i şi r o s t u l u i A r t i s t u ­ l u i p r i n t r e o a m e n i , c u c a p a c i t a t e a sa d c a i n f l u e n ţ a c o n ş t i i n ţ e l e , c u necesitatea d e a se s a c r i f i c a p e s i n e , în s e n s u l anulării ca i n d i ­ v i d — c u m a r f i s p u s G e o r g e C ă l i n e s c u — şi fortificarea ca exponent al grupului social. Fiindcă, m i s i u n e a artistului n u poale f i con­ siderată ca îndeplinită decît a t u n c i c î n d p l e ­ d o a r i a sa sensibilă p e n t r u bine, adevăr şi f r u m o s p u n e s t ă p î n i r e p e g î n d i r e a şi s i m ţ i r e a o a m e n i l o r şi l e i m p r e g n e a z ă a p o i acţiunile c o n c r e t e , g e s t u r i l e şi m o d u r i l e d e v i a ţ ă .

p i r a n d c l l i a n ă , d e „teatru î n t e a t r u " . Fără ca d i f i c u l t a t e a să fie c o m p l e t depăşită, autorul îşi i m p u n e o u a u t o r i t a t e m e s a j u l p r i n reala sa forţă d e a crea poezie, adică viaţă la n i v e l u l c o m u n i c ă r i i artistice, şi, i m p l i c i t , u n timbru relativ * unitar, u n „sunet" ferit de d i s o n a n ţ e , în s t r u c t u r a u n e i m e t a f o r e g e n e ­ rale a funcţiei c o g n i t i v e şi transformatoare de conştiinţe a artei. D e a c e s t e l e m e n t l i r i c , p o e t i c , s-a folosit, la început ou o a r e c a r e t i m i d i t a t e , a p o i c u mai multă energie, tînărul r e g i z o r Seprodî Kiss Attila, proaspăt absolvent al I.A.T.C. Păstrînd i m a g i n e a teatrală l a j u m ă t a t e a d r u ­ mului d i n t r e ficţiunea-parabolă şi realitatea d o c u m e n t a r ă , f a n t e z i a r e g i z o r u l u i îşi î n t e ţ e ş t e a r d e r e a p e m ă s u r ă ce î n a i n t e a z ă î n o r i z o n t u l d r a m e i , şi g ă s e ş t e t o n u r i ş i a c c e n t e auzite, f o r m e şi m i ş c ă r i v ă z u t e , d i n ce î n c e m a i expresive, culminînd cu „grupul statuar" de la sfîrşit, u n d e s t i l i z a r e a i m a g i n i i — a t i t u d i n i , fizionomii, acţiuni — ujunge la maximum, ritmată în crescendo de r o p o t u l bătăilor de b î l ă (soluţie ce a b i a a c u m , în u l t i m a s c e n ă , îşi g ă s e ş t e u n f e l d e „ m o t i v a r e a p o s t e r i o r i " , persuasivă). I n aceeaşi ordine dc idei, se cuvine a f i i m e d i a t semnalată contribuţia re­ marcabilă a scenografului K c m e n y Arpâd, care, într-un c a d r u unic, f i x , s-a pricepui să o f e r e o m u l t i t u d i n e d e s p a ţ i i s p e c i f i c e şi s u g e s t i v e (un e x e m p l u e l o c v e n t : s c a u n e l e şi mesele h a n u l u i , răsturnau», d e v i n , f i r e s c şi revelator, „lemnele", copacii pădurii). S e p r o d i Kiss A t t i l a a a v u t şansa, ca d e b u ­ tant de t a l e n t , să lucreze ou u n colectiv actoricesc serios, b i n e a n t r e n a t , p a s i o n a t , cu i n d i v i d u a l i t ă ţ i i n t e r e s a n t e . A ş f i î n c l i n a t să a f i r m că o m o g e n i t a t e a v i e a s p e c t a c o l u l u i a fost asigurată m a i ales d e a c t o r i , p r i n pre­ z e n ţ e n u a n ţ a t e şi î n a c e l a ş i t i m p a r m o n i z a t e , c a t o n şi t r ă i r e u m a n ă . E s t e c a z u l , î n o r d i n e a importanţei r o l u r i l o r , a l l u i Z s o l d o s A r p â d . c a r e îl p e r s o n i f i c ă p c P ă p u ş a r , c u s u b l i n i e r i , în s p e c i a l , a l e c u r i o z i t ă ţ i i sale , p r o f c s i o n a l e " , ale febrilităţii scrutătoare de suflete, ale senti­ m e n t u l u i f a c e r i i d e b i n e . P o n t e c ă , a v î n d în vedere simbolul superior — A r t i s t u l şi m e ­ nirea acestuia — , Zsoldos dă senzaţia de a fi u n p i c p r e a vorbăreţ, c h i a r în r a p o r t cu
y

D i f i c u l t a t e a cea m a i serioasă d e c a r e s-a l o v i t Illyes G y u l a a stat, după părerea m e a , în n e c e s i t a t e a d e a o m o g e n i z a „ l u m e a " vă­ zută de el p e scenă, adică d e a face cît m a i a c c e p t a b i l ă c o n v e n ţ i a pe t e m e i u l căreia v i n în c o n t a c t m e d i i şi s u b s t a n ţ e l i t e r a r e d i f e r i t e : Moartea-mercenar, personaj fabulos, Păpuşa­ rul, personaj-simbol, conoret-nbstract, livresc, şi c e i l a l ţ i , t r a t a ţ i î n c h e i e d e d r a m ă cînd a p r o a p e v e r i s t ă — c a î n Pisica neagră a lui Asztalos Istvân, de e x e m p l u — , c î n d a p r o a p e

50

www.cimec.ro

cantitatea d e replici a r o l u l u i . Spre deosebire de Tecsy Sândor, care dilală figura fizica a M o r ţ i i , d a r îi i m p u n e o n e c e s a r ă şi b i n e v e n i t ă r g î r c e n i e î n v o r b ă şi g e s t . I n c e e a ce p r i ­ veşte interpreţii d r a m e i p r o p r i u - z i s e , i e s în relief Molnâr Gizella, o excelentă Mârtba v o l i t i v ă , e n e r g i c ă , n e î n d u p l e c a t ă şi t o t p c - a t î l do marcată d e o p a c i t a t e , i n s e n s i b i l i t a t e , „alie­ n a r e " , c a şi „ a n t a g o n i s t u l " e i , P e t e r , p i c a t c u b ă r b ă ţ i e şi p r e c i z i e p s i l i o l o g i c ă d e c ă t r e P e t e r f f y L a j o s ; c u o egală e x p r e s i v i t a t e , a p o i , se c o m p o r t ă scenic D . Vâsiirhclyi Katalin, t i n ă r a v ă d u v ă E s z t e r , şi G y o r y A n d r ă s , h o l ­ t e i u l J â n o s , care sînt purtătorii esenţiali a i conflictului „matrimonial" şi m e r i t ă să f i e daţi ca e x e m p l u p e n t r u incontestabila bra­ vură c u carc a u r e z o l v a t — î m p r e u n ă eu r e g i ­ z o r u l — scena afinnării-negării dragostei l o r , u n d e s p u n î n d u - ş i c ă n u se v o r , u n u l p e n t r u a l t u l , se d o r e s c m a i m u l t c a n i c i o d a t ă . I n r o l u r i m a i m i c i , d e m n i d e a f i n o t a ţ i s î n t şi Csergoffy Lăszlo, Darvas Lâszlo, Kudclăsz Ildiko şi KrizKovânszky Szidonia, părtaşi a c t i v i şi e f i c i e n ţ i l a r e a l i z a r e a u n u i s p e c t a c o l m e n i t să c o n f e r e t e a t r u l u i d i n Sf. G h e o r g h e un prestigiu cultural şi a r t i s t i c m a i m u l t decît e v i d e n t .

• DOISPREZECE OAMENI FURIOŞI
de Reglnald Rose
Data turneului : 2 1 octombrie 1975.

Florian Potra

Regia şi scenografia : VOLGYESI A N D RAS. Costume : D E A K BÂRNA. Distribuţia : F E K E T E G Y U L A (în­ tind) ; CSERGOFFY LASZLO (Al doilea) ; Z S O L D O S A R P A D ( A l treilea) : L A S Z L O K A R O L Y ( A l patrulea) ; B A L I N T P E T E R ( A l cincilea) ; D A R V A S L A S Z L O ( A l şaselea) ; D O B O Ş IMBE ( A l şaptelea) ; N E M E Ş L E V E N T E ( A l optulea) ; VOLGYESI JANOS (Al nouălea) ; KUMIVES MIHALY (Al zecelea) ; B E R K O G Y O R G Y (Al u n ­ sprezecelea) ; G Y O R Y A N D R A S (Al doisprezecelea) ; K A T O R S A N D O R (Po­ liţistul d e s e r v i c i u ) .

Juraţii —

d i n n u m e r e abstracte — soane activizate

per­

www.cimec.ro

Universal c u n o s c u t ă , p u s ă î n s c e n ă şi l a noi, la T V , lucrarea l u i B c g i n a k l Rose, î n p r e l u c r a r e a l u i A n d r e O b c y , Doisj>rezecc oa­ meni furioşi, lansează, după f o r m u l e l e „pies e i - p r o c e s " şi „ p i c s e i - d e z b n t e r e " , f o r m u l a „ p i e sei-deliberare", unde elementul strict juridic se î m p l e t e ş t e o u c o l p r o f u n d u m a n . S e m n i ­ ficaţiile acestei piese, atît cele d i r e c t c o m u ­ n i c a t i v e , s e m a n t i c e , c î t şi c e l e f i g u r a t e , t r a n s f i g u r a t - a r l i s t i o e , a u f o s t m i n u ţ i o s a n a l i z a t e şi s t a t o r n i c i t e l a n i v e l u l t e x t u l u i şi a l e v a l u ă r i i sale f i l o z o f i c e şi e s t e t i c e . D e v i n e m u l t m a i interesantă şi m a i a t r ă g ă t o a r e , în schimb, operaţia d e e x a m i n a r e critică a s p e c t a c o l u l u i concret, a „personalităţii" acestuia, a u n o r posibile îmbogăţiri expresive. In cazul spectacolului teatrului d i n Sf. G h e o r g h e , r e g i a l u i V o l g y e s i A n d râs se a r a t ă p r e o c u p a t ă c u precădere d e a s i g u r a r e a unităţii de atmosferă, p r i n descrierea u n e i mişcări scenice r i g u r o s c a l c u l a t e în funcţie d c i m p u l ­ surile lăuntrice ale personajelor, de schimbă­ t o a r e l e l o r stări sufleteşti, c o n c r e t i z a t e în d i a ­ log. I n această privinţă, r e g i z o r u l a însoţit o judicioasă alegere a interpreţilor (poate n u prea complicată, în colectivul despre care v o r b i m ) , de o la f e l dc judicioasă, dinamică, u m p l e r e aproape geometrică a spaţiului dc joc, lăsîndu-se totodată o largă m a r g i n e de manifestare autonomă actorilor, şi i n s p e ­ cial celor principali.


Sc ş t i e c ă , î n p i e s a - d e l i b e r a r e Doisprezece oameni furioşi, şedinţa duzinei de juraţi, c h e m a ţ i să p r o n u n ţ e sentinţa î n p r o c e s u l u n u i tînăr, a c u z a t c ă şi-ar f i omorît t a t ă l , se tran-sformă d i n t r - u n a c t de rutină, d e v o t a r e a u t o m a t ă , î n t r - o d i s p u t ă p a s i o n a l ă şi p a s i o ­ nată, în care personajele, iniţial angajate d o a r s u p e r f i c i a l , e p i d e r m i c , sînt n e v o i t e s ă sc i m p l i c e c u î n t r e a g a l o r fiinţă şi c o n ş t i i n ţ ă , d e o a m e n i şi d e c e t ă ţ e n i . C e i d o i s p r e z e c e , î n afară d e u n u l , sînt m î n i o ş i , sînt furioşi, l a început, pentru că le e deranjată comodita­ tea ( c o r p o r a l ă şi m i n t a l ă ) , a p o i se „ m î n i e " de-a-binelea, ciocnindu-sc t e m p e r a m e n t a l în­ tre e i , d a r m a i ales confrunlîndu-şi tăios mentalităţile. O b i e c t u l , u i t a t , a l întîlnirii l o r — acuzatul — d e v i n e încetul ou-ncetul u n s u b i e c t v i u , n e v ă z u t şi t o t u ş i f o a r t e p r e z e n t , la f e l c a însăşi i n d i v i d u a l i t a t e a fiecărui j u ­ rat în parte, preschimbată, d i n n u m ă r a b ­ stract, în persoană trează, activizată. D a c ă acest d i n u r m ă aspect e m a t e r i a l i z a t în spectacol, cred c ă regia n - a căutat sufi­ cient conturarea figurii, a portretului (chiar şi f i z i c ) a l a c u z a t u l u i , v e r i t a b i l u l p r o t a g o n i s t . Cum ? Bineînţeles, d i n p r i v i r i l e , d i n gesturile şi i m p u l s u r i l e , d i n a c c e n t e l e ş i t o n u r i l e t u t u ­ ror celor de faţă, p e scenă. D e s i g u r , a r f i fost o întreprindere deosebit d e dificilă, d a r n u i m p o s i b i l de obţinut, ţinîndu-se seama de pilonii centrali a i interpretării actoriceşti : Nemeş Levente ( A l 8-lea), V o l g y e s i Jânos (Al 9-lea), Zsoldos Arpâd ( A l 3-lea), Lâszlo

K â r o l y ( A l 4 - l e a ) şi F e k c t e G y u l a (Primul), î n d e o s e b i , N e m e ş L e v e n t e — d e c l a n ş a t o r u l şi m o t o r u l întregii d e z b a t e r i , a l c r i z e i i n d i v i d u a l e şi c o l e c t i v e , a c o m p l e t u l u i d e j u r a ţ i — s e distinge p r i n t r - o caldă măsură u m a n ă , gene­ roasă şi a u t e n t i c ă , reţinută d e o disciplină i n t e r i o a r ă a g î n d i r i i şi s e n t i m e n t e l o r , d e l o c retorică, în alcătuirea căreia intră intuiţia c l a r ă şi j u d e c a t a d r e a p t ă , v o i n ţ a şi h o t ă r î r e a . intransigenţa elastică întru apărarea adevă­ r u l u i . Ca u n f e l d e replică s a u „ d u b l e t " , l a o altă vîrstă, a aceleiaşi f a c t u r i u m a n e , V o l g y e s i J â n o s i m p r e s i o n e a z ă p r i n s i m p l i t a t e şi n a t u ­ raleţe ( n u n a t u r a l i s m ) , p o a t e c u o picătură d e discretă d u i o ş i e în p l u s . Z s o l d o s A r p â d e u n încăpăţînat perfect, cel care cedează u l t i ­ mul în f a ţ a e v i d e n ţ e i , d a r , d u p ă o p i n i a m e a . ratează parţial m o m e n t u l c o n d u zi v, în sensul c ă se d e s c a r c ă , d o a r c u c î t e v a clipe prea devreme, d e tensiunea morală şi p a s i o n a l ă care-1 a l i m e n t a s e p î n ă a t u n c i . Cu a s e m e n e a a c t o r i şi e u a l ţ i i , c a B e r k 6 G y o r g y , D o b o ş I m r e , G y o r y A n d r ă s , c r e d că r e g i z o r u l a r p u t e a să m a i u r c e o treaptă p e s c a r a l e c t u r i i e x p r e s i v e a t e x t u l u i , d i n d şi u n spor d e semnificaţii acestui spectacol care, d e p e a c u m a , e s t e d c o c î t se p o a t e d c a l e a s ă ţ i n u t ă c u l t u r a l ă , şi c a r e , î m p r e u n ă o u Dublu sau nimic, face d i n T e a t r u l Maghiar d i n Sf. Gheorghe u n a d i n instituţiile artistice v a l o r o a s e d i n ţară. I n t u r n e u l de l a B u c u ­ reşti, t i t l u l p i e s e i l u i I l l y e s a d e v e n i t u n soi de lozincă : propunîndu-şî să eîştige „ d u b l u s a u n i m i c " , c o l e c t i v u l d i n Sf. G h e o r ­ ghe a obţinut efectiv u n elogiu d u b l u , p e n t r u nmîndouă spectacolele prezentate, cîştigînd n u atît u n p a r i u a r t i s t i c , c î t o răsplată firească u m u n c i i sale serioase, h a r n i c e , c r e a t o a r e .

Florian Potra

52

www.cimec.ro

Carnet IATC

SIMPLE COINCIDENTE
de Paul Everac
D a t a p r e m i e r e i : 23 octombrie 1 9 7 5 . C l a s a prof. E U G E N I A P O P O V I C I ; asistenţi : M Ă R I A D U M I T R A C I I E C A R A M A N ; F L O R I N S A M O I L A . Sceno­ grafia : asist. M I R C E A R I B I N S C H I . Distribuţia : SORIN MEDELENI ( E m i l Vlăsceanu) ; C R I S T 1 N A R A D U (Teodora Vlăsceanu) ; E U G E N C R I S T E A (Sorin Vlăsceanu) ; M A R I A N A B U R U ­ I A N A — anul I I (Daniela Buzura) ; DRAGOŞ PISLARU (Gheorghe B u ­ zura) ; T E O D O R A V A S I L E S C U (Cecilia E p u r e ) ; E U G E N S T R O E (Dănilă C o mau) ; I O N C R I S T I A N ŞTEFANESCU (Moş Florică P r c d o i u ) ; Ş E R B A N 1 0 N E S C U — a n u l I I ( V i k i Miclcsc.u) ; E L E N A TUŢULAN (Mia Caraman).

Cu modestie, d a r , în acelaşi t i m p , şi c u fermitate, S t u d i o u l studenţilor-actori s-a i m p u s conştiinţei p u b l i c u l u i , d e v e n i n d o prezenţă statornică pe a v i z i e r u l s p e c t a c o l e l o r C a p i t a l e i . Schimbîndu-şi a n u a l „trupa", n u şi p r i n c i p i u l director, f o r m a t i v şi p r o g r a m a t i c , pe afişul „Ciusandrci", înlilnim In c o n t i n u a r e u n j u d i ­ cios p u n c t d c v e d e r e r e p e r t o r i a l , mareînd continuitatea u n e i direcţii : atenţia faţă de literatura originală contemporană, Întoarcerea s p r e actualitate. După u n p r i m gong, m a r c a t de u n s p e c t a c o l poematic, (In graiul vremii mele), r e c i t a l d e lirică patriotică c i v i c anga­ jată, spectacol c u f r u m o a s e şi proaspete a c ­ cente poetice, într-o dinamică a ideilor plastic rimate pe e u r i t m i i e x p r e s i v e (realizat d c anii I şi I I , s u b conducerea l u i C o r n e l V e n d e l şl a Adrianei Marina Popovici), stagiunea-examen a a n u l u i I V n e - a oferit recent r e p r e ­ zentaţia u n e i piese d e rezistenţă d i n reperto­ r i u l contemporan românesc. M o n t a r e a , r e a l i ­ zată de clasa prof. E u g e n i a P o p o v i c i , confirmă caracterul rezistent a l Simplelor coincidente, text care, după aproape u n d e c e n i u , îşi dove­ deşte toate sensurile intacte. N u m e r o a s e l e în­ trebări pe care p r o b l e m a t i c a densă a s c r i e r i i lui E v e r a c le adresează p u b l i c u l u i d i n stal sînt şi a z i acute şi v a l a b i l e . D e z b a t e r e a rămîne î n

E u g e n Cristea (Sorin Vlăsceanu) şi M a ­ r i a n a Buruiană (Daniela B u z u r a )

continuare deschisă, şi ordinea problemelor, fin glosate de autor, neschimbată i n substanţa lor polemică. R a p o r t u r i l e părinţi-adolcscenţi, relaţiile şooală-familie, cducaţic-societate, t i n e ret-mediu, c u influenţele şi interacţiunile respective, se desenează activ şi expresiv p r i n personaje v i i , purtătoare de trăsături auten­ tice. M e r i t u l unei descifrări limpezi şi a l unei valorări clare a textului revine profesoriloractori, i a r a l accentelor de autenticitate, u n u i j o c dirijat atent spre relevanţa ideii, şi n u a pitorescului de situaţie. S t r u c t u r a cinetică a d r a m e i , r i t m u l ei saca­ dat — textura fiind o suită de secvenţe — , s-au pretat pozitiv cerinţelor de studiu şi a u facilitat compoziţia spectacolului, îndreptînd eforturile studenţilor-actori spre a n a l i z a perso­ najelor, s c u t i n d u - i , într-un fel, de sarcina unei

www.cimec.ro

53

orchestrări regizorale. Piesa p r e t i n d e maturi­ tate actoriceasca, s u r p r i n zînd eroii în trei i p o s t a z e a l e vârstelor b i o l o g i c e , fiecare vîrsta i n p a r t e f i i n d g e n e r a t o a r e d e r e f l e c ţ i i şi c o n ­ c l u z i i , într-o strânsă p e r s p e c t i v ă sociologică, i s t o r i c ă şi d e o p o t r i v ă etică şi g n o s e o l o g i c ă . întâmpinat Dificultăţile cele m a i m a r i le-au p u r t ă t o r i i „ m ă ş t i l o r " s e n e c t u ţ i i . Ca a t a r e , c o m ­ poziţiile cele m a i apăsate şi, e v i d e n t , m a i stângace a u aparţinut l u i Eugen S t r o e şi I o n C r i s t i a n Ş t e f ă n e s c u , r o l u r i c o v â r ş i t e şi d e „ u m b r a " creatorilor ediţici-ţjrinccps — G h . l o n c s c u - G i o n şi N e a m ţ u - O t t o n e l . A c e s t e nume i l u s t r e n u l e - a m a m i n t i t p e n t r u a u m i l i nişte s t u d e n ţ i , d c a l t m i n t e r i d o t a ţ i c u p r e z e n ţ ă sce­ nică, c u sensibilitate ( E u g e n S t r o e ) , c u u m o r şi c a p a c i t a t e d e a r e l i e f a s u b t e x t u l ( I o n C r i s t i ­ an Ştefănescu), c i doar p e n t r u a sublinia difi­ cultăţile a n t r e p r i z e i . Facilităţile cele m a i m a r i au r e v e n i t personajelor adolescente, l a vîrsta Pericolul „compu­ apropiată protagoniştilor. n e r i i " c a n d o r i l o r şi i m p e r t i n e n ţ e l o r vîrstei a fost e v i t a t p r i n talentul real, nealterat de e x p e r i e n ţ e şi m a n i e r ă , a l M a r i a n e i Buruiană ( s t u d e n t ă i n a n u l 11), o f e r u n e c ă l o r - c o n v i n g ă toare Daniela, realizare ce n e anunţă naşterea u n e i promiţătoare actriţe, p e c m p l o i de i n g e ­ nuă d r a m a t i c ă , specie m u l t rărită i n u l t i m e l e promoţii. N e - a plăcut, m a i ales, n a t u r a d r a ­ matică a tinerei studente, care aduce i n scenă o a n u m e i n e f a b i l ă tristeţe n e c o n t r a f ă c u l ă , o apariţie apăsată d e o „ p e c e t e de taină". Şi E u g e n Cristea şi-a d e s e n a t c o n v i n g ă t o r e r o u l , adolescent trufaş, c a n d i d - c i n i c , c u s u p e r i o r i ­ tăţile arogante ale generaţiei-eare-şlie-toluld e s p r e - l u m e şi r e a c ţ i i l e v e c h i d e c î n d l u m e a ale îndrăgostitului trăznit d e u n f o n o m o n s e n t i m e n t i g n o r a t ou dosăvîrşire. P a r t i t u r i l e cele m a i c o m p l e x e a u r e v e n i t însă „ m ă ş t i l o r " m a t u r e , şi d a c ă la 20 de ani poţi c o m p u n e c u efort septuagenari, „la q u a r a n l a i n e " e l u c r u l col m a i d i f i c i l . Crislina B a d u a j u c a t r o l u l m a m e i , c u s i m p l i t a t e şi discreţie, găsind t o n u r i l e exacte în discuţiacheie finală d i n t r e soţi. C u o s u r p r i n z ă t o a r e siguranţă scenică p e n t r u o studentă, T e o d o r a Vasilescu a construit personaju l - a r g u m e n t a l C e c i l i e i E p u r e d i n modulări şi n u a n ţ e , i m p u nîndu-1 în c e n t r u l atenţiei prin capacitatea de a t r a n s f o r m a o e x p e r i e n ţ ă d e viaţă în d e z b a t e r e d e conştiinţă. D a r d e m o n s t r a ţ i a cea mai convingătoare a problemelor „omului de p a t r u z e c i d e a n i " , cel p u s i n ipostaza g r a v e l o r r ă s p u n d e r i faţă d e p r e z e n t , faţă d e v i i t o r , d a r m a i ales plătind p e n t r u r ă s p u n d e r e a sa î n greşelile t r e c u t u l u i , i - a r e v e n i t l u i S o r i n M e ­ deleni. Student-nctor cu u n variat registru ( c o m i c , d e m o n s t r a t a n u l t r e c u t î n Simbătă la Veritas), Sorin Medeleni construieşte, cu far­ m e c p e r s o n a l şi n e d i s i m u l a t ă gravitate, u n erou tipic pentru dramaturgia l u i Everac, u n p r o t o t i p a l „cititorului" în „ c o n t o r u l " p r o p r i e i sale conştiinţe. I n r o l u r i m a i sărace sau d o a r episodice a u evoluat convingător : Dragoş Pîsl a r u (Gheorghe B u z u r a ) — deşi p r e f e r a m o mască m a i puţin maturizată a r t i f i c i a l , căci d a c ă r e n u n ţ ă m l a bărbi în piesele i s t o r i c e , d e ce n - a m r e n u n ţ a l a p e r u c i ş i l a a l t e a t r i b u t e

de cosmetică schematică în c e l e contempo­ rane ? Elena Ţuţulan ( M i a Caraman), o notabilă trecere într-un r o l m u t de minip a u t o n i i m ă , ea şi Ş e r h a n I o n e s c u , s t u d e n t î n a n u l I I , în f i g u r a bătăiosului V i k i . P r i m a m o n t a r e n noii promoţii de v i i t o r i a b s o l v e n ţ i m i s-a p ă r u t d e h u n a u g u r p e n t r u a n u l u n i v e r s i t a r în c u r s .

Mira Iosif

Teatrul de păpuşi din Sibiu

UCENICUL SACHE
de Victoria Trifu

Data premierei : 5 o c t o m b r i e 1975. Begia : N I C O L A E R O D E A N . Sceno­ grafia : F E B U S V . ŞTEFĂNESCU. Muzica : NrCOLAE IONESCU şi GEOBGE DAVID. Distribuţia : NICOLAE RODEAN (Sache) ; P E T R E B A R O N C E A ( U r s e i ) ; I R A Ş E R B A N (Ursin) ; V I O R E L O A N ­ CE A (Meşterul) ; ANDREI GALEA (Vulpaş) : M Ă R I A STRELCXUC (Vul­ p i na) ; V I O R E L OANCEA (Câinele) ; PETRE BARONCEA (Pictorul) ; S A N ­ DA M O G A si C A M E L I A SCHNAPP (Albine) ? C A M E L I A S C H N A P P (Veve­ riţa).

Ediţia anuală a „Cibinium"-lui a c u p r i n s î n p r o g r a m u l s ă u . ca şi a l t ă d a l ă , şi s p e c t a ­ cole a l e t e a t r u l u i d r păpuşi. M e m o r i a noastră a păstrat, d i n t r e c u t e l e ediţii a l e f e s t i v a l u l u i sibian, cîteva a d m i r a b i l e reprezentaţii păpuşă­ reştii a ş a c ă — d u p ă ce a m a s i s t a i I a t r a d i ţ i o ­ n a l a şi a n i m a t a d e s c h i d e r e a „ t î r g u l u i o l a r i ­ l o r " — n c - a m îndreptat grăbiţi paşii spre se­ d i u l artiştilor p ă p u ş a r i , să v e d e m , î n p r e m i e r ă absolută, comedia m u z i c a l ă Ucenicul Sache. S u p o r t u l acestei c o m e d i i m u z i c a l e este o „piesuţă" — d e b u t u l Victoriei T r i f u — axată p e o i d e e g e n e r o a s ă : e d u c a r e a v o i n ţ e i şi a dragostei de muncă. înhăitat cu derbedeul V u l p a ş , c a r t o f o r , h o ţ d e p u i şi d e g î ş t e , u r s u ­ leţul Sache n u m a i v r e a , să l u c r e z e l a b a r o s şi nicovală. Leneş şi s u p e r f i c i a l , e l nu-şi găseşte l o c u l , n i c i ca u c e n i c f r i z e r l a o c o o p e ­ r a t i v ă d e t i p „ I g i e n a " şi n i c i c a m a g a z i o n e r l a o prisacă d e a l b i n e . D u p ă ce a m i c u l V u l -

54

www.cimec.ro

pas c arestat do miliţie, ucenicul S a c h e se întoarce l a fierărie, pocăit, hotărît să m u n ­ cească cinstit şi serios. M o r a l a afirmată cîntînd de meşter şi harnicii lucrători U r s i n şi U r ­ sei : „cui n u - i place m u n c a , frate, n-are p c masă b u c a t e " p a r e să-1 fi convins pe u r s u ­ leţul Sache. N u c r e d , însă, că s - a lăsat pă­ truns do acest adevăr v r e u n u l d i n m a i micii sau m a i m a r i i spectatori, prezenţi l a repre­ zentaţia sibiană. Familiarizată p r e a puţin, după părerea m e a , cu chemările şi c u cerinţele literaturii d r a m a ­ tice pentru copii, autoarea n-a izbutit să con­ fere bunelor sale intenţii (elogiul hărniciei şi a c u z a r e a u n o r „rele d e p r i n d e r i " ) u n înveliş artistic corespunzător (cel puţin pe unele, dacă n u po toate coordonatele) scrierilor spe­ cifice vîrstei căreia i - a fost destinată firava povestioară. (îîndită „peste capetele" m i c i l o r spectatori, schema lucrării apare c a u n soi d e încropire a u n u i text după modelul scenariilor (nu a l celor m a i reuşite, c i a l color rebutate) desti­ nate spectacolelor de estradă. E n e r g i a crea­ torilor spectacolului — şi, implicit, a autoa­ rei — pare să se fi concentrat pe satirizarea lui Vulpaş, încarnare a p a r a z i t i s m u l u i , a ho­ ţiei, a h u l i g a n i s m u l u i , a l i m b a j u l u i de p e r i ­ feric (în genul : „ia seminţe, n e a m u l e " şi .,să-ţi crească m i n t e a " ) ; pe ironizarea V u l p i nei şi a altor tipuri cu pretenţii mondene (oare folosesc s p r a y - u r i R e x o n a şi poartă pe­ ruci excentrice, d a u d i n coadă, s - a r v o i , gra­ ţios, cîntă „bl&niţa m e a multă l u m e o v r e a " ) ; po luarea în tlerîdore a „picturii de g a n g " (făcută d c un berbec) şi în general pe de­ nunţarea „kitsch'-ului. D a r lecţia de morală a autoarei este ea însăşi înglodată în cel m a i strident k i t s c h . Incertă, lipsită de farmec şi de graţie, de s u r p r i z e , de h a z şi fantezie, ea se înfăţişează preşcolarilor într-un m o d confuz şi pretenţios, i a r celor m a i în vîrstă,

simplificatoare, frizând adesea v u l g a r u l , de o supărătoare sărăcie de l i m b a j , cu glumiţe în doi peri. Eficienţa etic-educativă străbate p a l i d în citeva cîntecele v i o a i e ; restul se consumă într-o suită d e întîmplări minore, gratuite, unde esenţialul — riguroasa distingere a no­ ţiunilor de bine şi rău — a fost trecut în subsidiar, şi unde actualitatea se rezumă l a cîteva noţiuni de genul „plusul în gestiune" şi „spray-ul R e x o n a " , care figurează arbitrar alături de „calfă" şi „prăvălie". E greu de înţeles d c ce echipa sibiană de păpuşari a renunţat, în valorificarea scenică a Ucenicului Sache, Ia tradiţionala montare cu păpuşi şi a adoptat formula musioalului eu aclori-oamcni purtînd măşti zoomorfe. Stîngăciile ce-ar fi putut f i , eventual, trecute c u vederea, într-o înscenare păpuşărească, a u şo­ cat însă în j o c u l greoi, dezordonat, diletant a l interpreţilor. Specia torul de trei, patru şi chiar şapte a n i v a reţine, poate, că în scenă s-au agitat m u l t şi zgomotos nişte urşi în salopete şi nişte v u l p o i în „blugi" decoraţi CU cărţi de j o c ; cronicarul, însă, nu a putut reţine nici o calitate montării, şi nici numele şi participarea v r e u n u i interpret. Simpaticul şi preţuitul director a l teatrului, Nicolae R o dean, în dublă ipostază de regizor şi actor (interpret a l r o l u l u i titular) s-a arătat prea puţin dibaci să mînuiască armonios, c u h a z şi supleţe, cu t r u v a i u r i caracteristice, uneltele comediei muzicale. Cîteva măşti (aceea a berbecului c u perucă a l b a s l r u - m o v , de e x e m p l u ) , o secvenţă de decor (prisaca), concepute de F e b u s Ştefăi i c s e u , ca ş unele melodii compuse d e Nico­ H lae Ionescu şi George D a v i d , ici-colo reuşite, n u a u putut atenua impresia unei zadarnice cheltuiri dc muncă şi de energie.

Valeria Ducea

FOTOCRONICA

T E A T R U L N A T I O N A L „VASILF A L E C S A N D R I " D I N IAŞI. Dionisie V i l c u (Poprişcin) în „însemnările u n u i n e b u n " de N . V . Gogol, regia, B r a n d y B a r a s c h , scenografia, Ilelmut Sturmer.

www.cimec.ro

citate.

Dintr-o

galerie

extrem

de de

variată marcate pe de teribili publică Aurel pod

de şi şi de şi Badin de

personaje, Abigail Miller ; Jean Alexandra ranga ; nescu Căitele Aon Casa do din

amintim Vrăjitoarele

citeva din din din Travesti

roluri Salem Opinia dc de din

m a r c a n t e : C a l h c r i n c d i n Vedere Madcleine Dan V. din din Părinţii

Arthur

Cocleau ; Lulula după de

Olilia

Comedianţii Yern in de de din

I . SimioColegii

Alecsandri ; d i n Pisica şi cu dragă miracole Luna

Margareta noaptea Nikolaevna A. lacovos Căsătoria

Kiriţescu ;

Axionov ; Gilda D . R. veche Agafia asta

Anului din Arbuzov ; Kamde de

I'opeseu ; l u l i a

( l i g a d i n Curtea banelis ; G o g o l ;Jossie

Tihonovna

din

dezmoşteniţilor

E u g e n e O ' N e i l l e t c , etc. lj.a acum Io, foarte Teatrul lucrarea tânărului Dramatic istorică în regizor (Vişa). Mircea calitativ, al un scenică să Voievod unei mă mai rol frumos din a Braşov lui Dan dc se repetă a In

Tărchilă, scenă

Mircea

Voievod,

direcţia Tudor

Florinii.

distribuţie,

D a n Săndulescu

( M i r c e a ) şi

Yirgi­

nia l i l a M a r c u

„ N - a ş s p u n e c ă V i ş a d i n Io, reprezintă prilejul cariera ca unui salt mea cotituri şi sper în mea, dar c

VIITORUL ROL

experienţa

a j u t e să-1 c o n t u r e z c î t m a i p r e g n a n t , c î t expresiv. Vişa calităţi citate pentru vor vină viată trebuie de să p o s e d e , î n p r i m u l umor, inteligenţă dc Aceste Mircea, aptitudinea iubită. pe capete rînd, şi a să-i că să

trei trăf o de­ în ştie

esenţiale : şi p r i n să-1 se

capa­

VIRGINIA ITT A M A R C U (Teatrul Dramatic din Braşov)

sacrificiu, fiinţa şi să

calităţi

ajuta totul

înţeleagă plăteşte.

necesară

conştiinţa

I n consecinţă,

să î n d u r e . . . Yirginia Artă giale" la şov — în Itta şi anul Marcu absolvă InsLilulul „1. L . i n oraşul Virginia ani şi e dc de Bra­ Itta sc Deocamdată atît fapt despre totul, „viitorul pe rol".

Teatrală

Cinematografică la în Teatrul şi azi — 12 aceşti

Cara­

Restul,
scenei. Aş

şi

de

acolo,

scândurile
mi

1963. R e p a r t i z a t ă lucrează

poalele a de

Tîmpei, străbătut

Dramatic

adăuga în

piesa

lui Dan

Tărchilă

unde

pare,

primul

rînd,

interesantă este p r i v i t ă ideile

pentru domnia extrem Mă mai

Marcu spinos în luri

drumul întins şi ro­

unghiul lui de

deosebit d i n carc cel pe Bălrîn ; oare le

la d e b u t la împlinire Begistrul bogat de al actriţei

maturitate

Mircea actuale

pentru

artistică. dc şi

ei i n t e r p r e t a t i v comedie, piese

vehiculează. repertoriului cuprinde de de

palmaresul dramă,

înlîinim şi

gîndesc că 1975—1976, Gilcevile Simbătă ban, oprită

i n contextul care mai

stagiunii ca :

moderne, străine, o pe femi­ care o

titluri

clasice nitate Itta le undă

contemporane, româneşti şi o o frumuseţe discretă

din la

Chioggia

Carlo

Goldoni, Iacofi

înzestrată

cu u n t a l e n t p o l i v a l e n t , c u împrumută aură personajelor de de

„Veritas" lui

Mircea

Radu Ui poale de

delicată

remarcabilă, poezie,

Ascensiunea dc

Arturo

Maacu dc

B . B r e c h t , Mitică această dramă

Popcscu istorică este

Camil

interpretează

Petrcscu, de

romanească binevenită."

mister, u n carat propriu

autenti­

factură

contemporană

56

www.cimec.ro

VIITORUL

ROL

NICOLAE BAROSAN (Teatrul de Stat din Oradea)
Nicolne B a r o s a n a a b s o l v i t I.A.T.C. în a n u l HMi^i l a c l a s a p r o f e s o r i l o r I o n Ş n h i g h i a u şi Constantin Moruzan. Repartizat la Teatral ...Mihai E m i n o s e u " ( l i n B o t o ş a n i , şi-a făcut a c o l o p r i m i i a n i <lc s t u g i a t u r ă . D i n l i t f i b " s-a integrat i n c o l e c t i v u l T e a t r u l u i dc Stat d i n O r a d e a , u n d e şi-a i m p u s t a l e n t u l , şi-a m o d e ­ lat p e r s o n a l i t a t e a artistică şi a devenit o prezentă pe afişele teatrului orădean. Aici, N i c o l a e B a r o s a n a a d u s la r a m p ă personaje c a : M i h a i l (Io, Mircea Voievod dc D a n Tăr­ chilă). Sorin (Simple coincidenţe de Paul Everac), Einilian (Romulus cel Mare de F r . D u r r e n i n a t l ) , V a i e r e (Tartuffc de M o l i e r c ) , Costar (Ofiţerul recrutor "de G. Fnrquhar), Karl Heinz (Heidelbergul de altădată de W . M e y c r - F o r s t e r ) , A p o l o d o r şi S t a n Boldur (Michelangelo şi Dictatorul de A l . Kiriţescu), B i f f (Moartea unui comis-voiajor dc A. M i i ­ l o r ) , J a f e t (Arca bunei speranţe de I . D . Sirb u ) , A d n m (Procesul Adam şi Eva dc Rudi S t r a l i l ) , C h r i s t i a n (Regele gol de E. Şvarţ), P e t r u (Aceşti îngeri trişti d e D . R . P o p e s c u ) . Radu Cociaş (Muşcata din fereastra dt V . I . P o p a ) , T o f f o l o (Gilcevile din Chioggia d e G o l d o n i ) , P a r i s (Războiul Troiei nu va avea loc. d c J . G i r a u d o u x ) , A u t o l y c u s (Poveste de iarnă d c S h a k o s p c a r e ) , S a l a (Noapte altui dc M i r c e a B r a d u ) etc. In viitoarea premieră, Bomba zilei, lu­ crare semnată de doi scriitori americani — B e n I f e c . h l şi C h a r l e s M c A r t l n i r — X i c o l a e B a r o s a n v a i n t e r p r e t a r o l u l p r i n c i p a l : pc z i a ­ r i s t u l I l i l d y J o h n s o n . S p e c t a c o l u l sc r e p e t ă î n r e g i a l u i S z o m b a t i G i l l c O l l o şi s c e n o g r a f i a Ta lianei Manoletscu-UIeu. . . I l i l d y J o h n s o n este u n r o l d c m a r c r ă s ­ p u n d e r e profesională ; îmi impune sarcini a c t o r i c e ş t i d e o s e b i t d e s e r i o a s e şi d i f i c i l e , l e ­ g a l e a t î t d e i n d i v i d u a l i t a t e a r o l u l u i ca a t a r e , cît şi dc relaţiile cu colegii, carc, pe p a r l i l u r i m a i puţin întinse, sînt m e r e u pre­ zenţi în s c e n ă , în furnicarul unei redacţii a m e r i c a n o , situată în a p r o p i e r e a u n e i închisori.

i w a l e f i p u s ă i n f o l o s u l şi s p r e b i n e l e o m u l u i . D i n p ă c a t e , insă, în l u m e a capitalistă presa este u n i n s t r u m e n t î n m î n a c e l o r p u t e r n i c i şi, c a a t a r e , d i r i j a t ă d c a c e ş t i a , î n i n t e r e s u l l o r . Corupţia, m i n c i u n a , s u p u n e r e a , laşitatea, v i o l e n ţ a sînt străine f o n d u l u i său i n t i m , c h i a r d a c ă , u n e o r i „ h a h a l e r ă " , e l a c c e p t ă şi c o m p r o ­ m i s u r i i n redacţia t e m u t u l u i W a l t e r Burns. E I înţelege insă că e g r e u să trăieşti m e r e u î n t r e d a şi nu, c ă d e f e r m i t a t e a şi c l a r i t a t e a poziţiei poate d e p i n d e viaţa u n u i o m , b a c h i a r v i a ţ a şi s o a r t a u m a n i t ă ţ i i . E I î n c e a r c ă să r u p ă p l a s a î n c a r e e p r i n s şi c a r e i i i n t e r z i c e s ă creadă în i d e a l u r i l e p l i n e de nobleţe cu c a r e ş i - a î n c e p u t c a r i e r a . F I s i m t e c ă se c u f u n d ă î n t r - o m o c i r l ă î n c a r e , d a c ă n u i z b u t e ş t e să se r e t r a g ă l a v r e m e , se v a p i e r d e i r e m e d i a b i l . H iubesc pe I l i l d y p e n t r u licărul de o m e ­ n i e ce-i d ă c u r a j să î n f r u n t e u n r e d a c l o r cerber, o poliţie-caracatiţă, u n g u v e r n - m o n s t r u , u n m o d d c a g î n d i străin o m e n e s c u l u i . S p e r să-1 şi î n ţ e l e g b i n e — c u t o a t e c ă l u m e a l u i îmi este străină şi n-o cunosc decît d i n lecturi. D a r g h i d u l că I l i l d y a r putea deveni, că are toate datele p e n t r u a d e v e n i u n zia­ rist a c t i v , u n o m p o l i t i c ca Begis D e b r a y d e p i l d ă , m ă e m o ţ i o n e a z ă şi m ă f a c e să m e d i t e z profund a s u p r a d e s t i n u l u i său. Într-un f e l , m e s e r i a d c r e p o r t e r s e a m ă n ă c u cea de a c t o r : t e s o l i c i t ă c o n t i n u u , t e s u b j u g ă , îţi p r e t i n d e e f o r t u r i susţinute, p e n t r u a te p u t e a menţine p e pagina întîi... Iţi c e r e m e r e u s ă f i i e c o u l t i m p u l u i tău."

Sînt — adică t r e b u i e să f i u — interprelînd p e I l i l d y J o h n s o n un g a z e t a r d e p r i m ă m î n ă , u n t i p robust, sigur pe sine, inteligent, v i u , perspicace, impertinent atît cît trebuie şi contaminat f ă r ă ş a n s ă d e v i n d e c a r e d e p a ­ s i u n e a p e n t r u p r o f e s i u n e . P r o f e s i u n e , fără î n ­ doială, seducătoare şi nobilă, cîtă vwww.cimec.ro reme

Măria Marin

TURNEE D E P E S T E HOTARE
TEATRUL ACADEMIC DE STAT „ E V G H E N I I VAHTANGOV"
titlurilor a n t i n o m i c e — Omul cu arma şi Prinţesa Turandot — , se înscrie, în fapt, o pagină remarcabilă din istoria teatrului so­ vietic.

OMUL CU ARMA
de Nikolai Pogodin
Primă parte d i n f a i m o a s a trilogie a l u i Pogodin, Omul cu arma este o pagină de d r a m a t u r g i e c e se revendică fondului de a u r a l T e a t r u l u i Revoluţiei. P i e s a rămîne celebră (in trilogia în caro portretul l u i L e n i n trece din scriere în s c r i e r e , c a u n f i r roşu ou n o i nuanţe şi schimbătoare l u m i n i ) şi p r i n înt.îia i m p u n e r e scenică a c h i p u l u i conducătorului revoluţiei d i n O c t o m b r i e — interpretat, l a p r e m i e r a absolută de l a T e a t r u l „Vahtangov", de r e n u m i t u l Boris S o i u k i n . S p e c t a c o l u l văzut de n o i , montat c u p r i l e j u l c e n t e n a r u l u i naşte­ rii l u i V l a d i m i r IIici L e n i n şi iscălit d e regi­ z o r u l E v g h e n i i S i m o n o v (fiul l u i R u b e n S i monov, creatorul ediţiei-princeps), a r e u n pronunţat c a r a c t e r poematic. Orcheslraţin d r a ­ matică e o o n l r a p u n c t i c colorată, cadenţele, grave, s e m i t o n u r i l e , irizate. P o e m şi ideo­ gramă despre t r e z i r e a conştiinţei revoluţio­ nare în rîndurile m a r i l o r mase alo m u n c i t o r i ­ lor şi ţăranilor-soldaţi în zilele a n u l u i 11) 17, Omul cu arma este u n frumos spectaeolmanifest, potenţînd faptele spre metaforă, neferindu-se d e patetic, d a r nici de accentele comico. I n răpăitul s o l e m n a l tobelor ostaşilor de azi so reconstituie, p r i n t r - o procedură sce­ nică asemănătoare p r o l o g u l u i Tragediei opti­ miste, a c o r d u r i l e g r a v e a l e zilelor de ieri, zile hotăritoare p e n t r u istoria secolului 2 0 . I n t i l n i r c a dintre a n o n i m u l I v a n Şadrin şi L o n i n , creierul şi s u f l e t u l Revoluţiei, întîlnire întîmplătoare şi hotăritoare, trimite l a alegoria legăturii indestructibile dintre conducătorii revoluţiei şi p o p o r u l care şi-a l u a t soarta şi armele în mîini, alăturîndu-se partidului bolşevic. I n j u r u l acestei scene-pivot se r o ­ teşte reprezentaţia. D e c o r u r i l e de stampă isto-

„Omul c u a r m a " — c e a dinţii i m p u ­ nere scenică a c h i p u l u i l u i L e n i n ( I n clişeu, stînga, M . U l i a n o v )

Tradiţionala vizită a u n u i teatru sovietic în a n o t i m p u l d e toamnă, a n o t i m p c a r c ne a m i n ­ teşte m e r e u de „cele zece zile c a r c a u zguduit l u m e a " , n c - a oferit în acest an satisfacţia reîntîlnirii' c u faimosul colectiv „Vahtangov", teatrul academic moscovit născut i n a n i i revoluţiei d i n S t u d i o u l 3 a l venerabilului M I I A T . Reîntîlnire c u u n teatru p e c a r e c e i mai vîrstnici d i n t r e n o i l - a u a p l a u d a t în 19G0, cînd sc prezentase p u b l i c u l u i n o s t r u c u Poveste din Irkuţk de A r b u z o v şi Micile povestiri de Puşkin. T e a t r u l „Vahtangov" s - a i m p u s în p e i s a j u l artei teatrale sovietice p r i n t r - u n stil specific de j o c , stil b a z a t iniţial pe o maximă „reteatralizare a t e a t r u l u i " , r e u n i n d a z i c u subtilitate i m p e r a t i v e l e esteticii r e v o ­ luţionare, m e s a j u l ctico-politic, c u o marcată şi — în c o n t i n u a r e , expresivă — teatralitate. Afişul proaspătului t u r n e u în România a r e u n vădit caracter programatic, ilustrînd în m o d e x e m p l a r d e m e r s u l istoric a l acestei i n s t i t u ­ ţii d e artă, prezentîndu-ne „rădăcinile", s u r s a de referinţă a f o r m u l e i sale de j o c . P e a x a

58

www.cimec.ro

liza). M . Ulianov a modelat u n Lenin d i n s c â n t e i e r i d e i d e i şi î n c o r d a r e n e r v o a s ă , u r m ă ­ r i n d o î n c a r n a r e a s p i r i t u l u i r e v o l u ţ i o n a r şi aproape o completă renunţare l a compoziţia î n m a s c ă şi g e s t . l i fotografic-documentară mai c i t ă m , şi o r d i n e a e î n t î m p l ă t o a r e , p e N . Timofeev (Cibisov), K . M o n o v (Portarul), I . Volînţev ( M a r i n a r u l ) , V . L a n o v o i (Samson o v ) , p e V . D u g h i n , A . Kaţînski, V . Etuş, A. Grave, A . Peterson. D a c ă Omul cu arma se î n s c r i e c a u n d o c u ­ m e n t şi d o c u m e n t a r a r t i s t i c p e n t r u Teatrul R e v o l u ţ i e i , u n memento adresat publicului c o n t e m p o r a n , s p e c t a c o l u l care atestă naşterea şcolii t e a t r a l e d e l a „ V a h t a n g o v " este Prinţesa Turandot.

PRINŢESA TURANDOT
de Carlo Gozzi
N. Griţenko ( I v a n Ş a d r i n ) şi N . T t i n o fcev (Cibisov) S p e c t a c o l u l este, î n a d e v ă r , o r e c o n s t i t u i r e (1903) e m o ţ i o n a n t ă , p r i n g e s t u l e t i c c a şi p r i n p i e t a t e a restaurării, datorată r e g r e t a t u l u i B u b e n S i m o n o v . Asistăm la proiectarea u n u i d o c u m e n t t e a t r a l a u t e n t i f i c a t şi v e d e m c a î n ­ tr-o celebră expoziţie retrospectivă, d e pictură, b u n ă o a r ă , c u m a arătat acea m o n t a r e c o n s t i ­ tuită în m o m e n t d e referinţă p e n t r u istoria teatrului din prima jumătate a secoluhii n o s t r u . A m a p l a u d a t , a ş a d a r , Turandot, cânte­ c u l de lebădă a l operei l u i V a h t a n g o v , m o n ­ t a r e a c a r e a r e v o l u ţ i o n a t o întreagă estetică teatrală, generînd p r i n c i p i i d i n c a r e n c hră­ n i m şi a z i ; r e p r e z e n t a ţ i a c a r e a p r o p u s s c o a ­ t e r e a t e a t r u l u i r u s şi e u r o p e a n d i n c a n o a n e l e psihologismului, eliberarea energiilor spiritului inovator, impunînd farmecul şi f o r ţ a artei revoluţionare, aducînd pc p r i m u l plan b u c u ­ ria jocului teatral, neîngrădirile convenţiei s c e n i c e şi d i r e c t a c o m u n i c a r e cu publicul. N e - a m b u c u r a t să v e d e m a i e v e a d e c o r u r i l e şi c o s t u m e l e o r i g i n a l e — r e p r o d u s e i n m a r i l e istorii ale t e a t r u l u i — , d e c o r u r i l e semnate de I g n a t N i v i n s k i şi c o s t u m e l e l u i V . Z a i ţ e v , scenografie de răsunet în epocă, p r i n dina­ m i c a î n d r ă z n e a ţ ă a l i n i i l o r f r î n t e şi a v o l u ­ m e l o r c u r b a t e şi a m e ţ i t o a r e l e c o m b i n a ţ i i d e c u l o r i , u n c u r c u b e u ce a m e s t e c ă v o a l u r i d u l c e p a s t e l a t e şi f î l f î i t u l m ă t ă s u r i l o r g r e l e , d e c u l o ­ rile orientului. Încântătoarele costume „de s c a n d a l " , f r a c u l şi r o c h i a d c s e a r ă ( e l e m e n t f i x în desemnarea a e t o r u l u i - i n t e r p r e t ) , cărora l i s-au s u p r a p u s î n s e m n e l e p e r s o n a j e l o r de epocă (faimosul t u r b a n a l l u i Calaf s a u p a ­ r u r a o r i e n t a l ă a A d e L m e i ) , a c ţ i o n e a z ă şi a z i

r i c ă . «ni s u g e s t i i de m o n u m e n t a l i t a t e , evocă a t m o s f e r a P o t o r s b u r g u l u i în r e v o l u ţ i e (sceno­ grafia, S. A h v l e d i a n i ) şi a s i g u r ă o u n i t a t e tonală reprezentaţiei ce î n l ă n ţ u i e l a c o n i c o suită d c s e c v o n ţ e - p r o s p e c ţ i i în m a r i l e secţiuni sociale a l e societăţii ruse. Stilul Teatrului „ V a h t a n g o v " e p e r c e p t i b i l în j o c u l actorilor, în r e a l i s m u l p r a c t i c a t c u r i g o a r e , u n r e a l i s m c u r ă ţ a t d e p s i h o l o g i s m şi a n e c d o t i c , ce a p e ­ lează, c u a c e e a ş i i n t e n s i t a t e , l a s u b l i m u l p a 1elic. şi l a c o m i c u l g r o t e s c . P e s c e n ă se p e ­ r i n d ă o v a r i a t ă şi n u a n ţ a t ă t i p o l o g i e , f i g u r i şi b i o g r a f i i r e a l e şi f i c t i v e , î n a c e l c o n g l o m e r a t u r i a ş , c u u n p a l p i t u n i c şi î n f ă ţ i ş ă r i p r o t e i c e , m i ş c a ! d e i s t o r i e şi d e s t i n i n t i m p u l d c e x ­ cepţie a l revoluţiei. C o n g l o m e r a t căruia i - n u imprimat sensuri şi t r ă s ă t u r i o g a l e i ie d e a d m i r a b i l i a c t o r i , v i z i b i l dăruindunse cu egală d e v o ţ i u n e şi p r o f e s i o n a l i s m r o l u r i l o r m a n i şi rolurilor mici. Cunoscutul actor N . Griţenko este u n Ivan Ş a d r i n p l i n d e f a r m e c , c u t ă r i e şi s l ă b i c i u n i o m e n e ş t i , c u n o s t a l g i i şi u m o r , g r a v şi g l u m e ţ , p r o t o t i p a l v e ş n i c u l u i s o l d a t r u s d c p e t o a t e t r a n ş e e l e şi f r o n t u r i l e r e v o ­ l u ţ i e i şi r ă z l m a i e l o r , a c t o r u l r o a l i z î n d p e r f o r ­ manţa trecerii p e r s o n a j u l u i în p r o t o t i p . A l t m a r e a c t o r , I . T o l c e a n o v , se i m p u n e î n t r - u n r o l de figuraţie, sehiţînd, d i n puţine r e p l i c i , figurii m a r e l u i capitalist. F u l g u r a n t e apariţii şi p l ă s m u i r i î n s c e n ă a u f o s t l u l i a B o r i s o v a (Katia), L . Paşkova (Nadia), L . Ţelikovskaia (Varvura Ivanovna) şi V . L v o v a (Bunica

www.cimec.ro

59

„Turandol" — montarea

carc

a

revoluţionat o

eslclică

teatrală

r u r e a l c o e f i c i e n t s e m a n t i c , p o a t e şi p e n t r u că m o d a „retro" actualizează, fără v o i e , linia iarăşi modernă a veşmintelor. Spectacolul păstrează concepţia, desenul s c e n i c iniţial, vizînd improvizaţia, p r i n c i p i u l director al spectacolului l u i V a h t a n g o v ; n o u a ediţie a d u c e l a z i c o m e n t a r i u l c e l o r p a t r u măşti a l e e o m m e d i e i d e l l ' a r t e , şi dacă mişca­ r e a l o r b u r l e s c ă şi elovnescă e a i d o m a i n d i -

Patru

măşti d i n c o m m e d i a d e l l ' a r t e , viziunea l u i Vahtangov

în

raţiilor l u i F v g h o n i i B a g r n t i o n o v i c i , c u v i n t e l e sc revendică actualităţii. Fireşte că, p e n t r u a recepta impactul provocat l a v r e m e a respec­ tivă d e concepţia îndrăzneaţă, şocantă, a l u i Vahtangov — c a r e , în a n u l 1 9 2 1 , a t r a n s ­ f o r m a t fiaba c o n t e l u i G o z z i într-un s c e n a r i u de j o c t e a t r a l , l i b e r de v e c h i convenţii, i n s t a u rînd altoie n o i în l o c , schimbînd t e x t u l în p r e t e x t — a r t r e b u i să ne integrăm în i m p l i ­ caţiile e p o c i i r e s p e c t i v e , în c l i m a t u l c i socioc u l l u r a l - i s t o r i c . C u m l u c r u l n u este s i m p l u , n o mărginim să c o n s e m n ă m că a m a d m i r a t improvizaţiile „libero", a r a b e s c u r i l e parodice ale eommediei d e l l ' a r t e , c u m n e - a încîntal f a i m o a s a p r e z e n t a r e „improvizată" a p r o t a g o ­ niştilor .şi a întregii t r u p e , i n t r a r e a e i l a v e d e r e „în j o c " şi în h a i n e l e d c epocă ; o m regăsit a p o i p a n l o m i m e l e „zannilor" — r o p r o ­ dii cînd f a b u l a m i r a j u l u i fatal a l c r u d e i T u r a n d o t — , aşa c u m le relatează Gorceakov în c a r t e a dedicată repetiţiilor c u V a h t a n g o v , şi n e - a f e r m e c a t vîrtejul s c l i p i t o r a l b a s m u ­ lui, inventivitatea mişcării, imprevizibilul g e s t i c i i , distanţarea faţă d e „ m a s c ă " şi faţă de p e r s o n a j . I n trupa-constclaţie de t a l e n t e şi d c p r e s t i ­ g i i c u reputaţie internaţională s - n u r e m a r c a t fermecătoarea şi s p i r i t u a l a I u l i a B o r t s o v a ( T u r a n d o t ) , seducătorul V . L a n o v o i ( C a l a f ) , I . I a kovlev (surprinzător Pantalone pentru re­ g i s t r u l a c e s t u i fost prinţ Mîşkin), iarăşi i n e ­ p u i z a b i l u l N . Griţenko (Tartaglia), desenul l u i A . Kaţînski ( T i m u r ) , c o m i c u l l u i V . Ftuş (Briggella), temperamentul demonstrat dc L . M a k s a k o v a ( A d e l m a ) , c a şi m u l t e a l t e t a ­ lente, m a r c a t e , toate, de s t i l u l s p e c i f i c , r c cognoscibil, al T e a t r u l u i „Vahtangov".

www.cimec.ro

Mira Iosif

„TEATRUL PROVIZORIU" DIN BRUXELLES

MICUL CUIB DE DRAGOSTE
de Georges Michel
T u r n e u l modestei c o m p a n i i de teatru d i n Bruxelles, intitulată, nu fără semnificaţie, „Teatrul P r o v i z o r i u " , d i n c o l o de reprezentaţia •de p e a f i ş , c e x t r e m d c e l o c v e n t p e n t r u o anume condiţie a unui anumit teatru în O c c i d e n t . E v o r b a de condiţia tinerelor c o m ­ p a n i i d o r n i c e s ă m i l i t e z e î n t e a t r u şi p r i n teatru, contestînd societatea de c o n s u m şi 0 mică trupă d c avangardă în peisajul teatrului belgian •consecinţele e i d e v a s t a t o a r e p e p l a n u l v a l o r i ­ lor etice. D u p ă mărturisirile l u i Patrick B o e ­ g i e r s , a n i m a t o r , d i r e c t o r şi t o t o d a t ă r e g i z o r v i t a l e , c a r e îşi p r o p u n e să d i z o l v e , p e n t r u u n a l m i c i i c o m p a n i i (ce n u m ă r ă . . . t r e i a c t o r i ) , public, avizat, a u t o m a t i s m e l e curente de gîn­ subvenţionarea acestei formaţii şi n altor d i r e şi s i m ţ i r e , d a r şi d c r e c e p t a r e a a c t u l u i c î t o r v a , a s e m ă n ă t o a r e c a s t r u c t u r ă , m i j l o a c e şi teatral. s c o p , sc î n s c r i e c a u n r e a l s u c c e s a l f o r ţ e l o r S p e c t a c o l u l , e v i d e n t p o l e m i c , îşi j u s t i f i c ă p e progresiste ce şi-au cîştigal. după a n i de deplin m u l t i p l e l e şi c o n c o m i t e n t e l e s a l e a¬ eforturi şi p r i v a ţ i u n i , u n statut s o c i a l şi t a c u r i . într-o c o m u n i c a r e directă cu p u b l i c u l e s t e t i c , f o r ţ î n d r e c u n o a ş t e r e a altui teatru decît c ă r u i a i se a d r e s e a z ă . U n p u b l i c c ă r u i a i se a l c l a s i c i l o r i n s t i t u ţ i o n a l i / a ţ i şi a l „ b u l e v a r d u ­ propune, printr-un joc simplu, d a r expresiv, l u i " steril. Aşadar, în peisajul n u foarte bo­ în caligrafia f a i m o a s e l o r „bandes-dessinees ( a l g a t a l t e a t r u l u i b e l g i a n , c a şi î n a r c u l l i m i t a t c ă r o r p ă r i n t e este b e l g i a n u l H e r g e ) , să-şi c o n ­ al scenelor d e expresie francofonă, „Teatrul temple „cuibuşoarele" de fericire familială, P r o v i z o r i u " a l l u i Patrick Boegiers ne apare celulc-conccntrat dc egoism şi d e a l i e n a r e , c a o m o s t r ă c o n v i n g ă t o a r e p e n t r u o întreagă c a r e se transformă, p e nesimţite, în etanşe c a t e g o r i e d e a r t i ş t i e n t u z i a ş t i , s ă r a c i şi d o r n i c i adăposturi anti-atomice, golite de orice con­ să-şi s p u n ă c u v î n t u l d e s p r e l u m e a î n care tingenţă cu o m e n e s c u l . Ţtrăiesc. D e o c a m d a t ă c u a c e a s t ă s i n g u r ă p i e s ă V i v i a n e Collet, pe d e p l i n antrenată l a g i m ­ — şi s i n g u r s p e c t a c o l — î n r e p e r t o r i u , „ T e a n a s t i c a c o n v e n ţ i e i şi a m e t a m o r f o z e l o r r a p i d e I r u l P r o v i z o r i u " , alcătuit d i n V i v i a n e Collet, d e s t ă r i , v î r s t e b i o l o g i c e şi t e m p e r a m e n t e , a B o l a n d D e P a u w şi F r a n c i s M a h i e u — a c t o r i , etichetat c u avînt caricatural liniile u n o r com­ J a c q u e s I f e r b e r t — „ s c e n o g r a f d e s u n e t e " şi p o r t a m e n t e socio-psihologice tipice, aşa c u m animatorul său, Patrick Boegiers, e l însuşi apar, „în direct", p r i n i n t e r m e d i u l mass-mea u t o r d e s c e n a r i i , n e - a o f e r i t o seară v r e d n i c ă diei. A u r m a t - o conştiincios, căţărîndu-se p e d e i n t e r e s , t e x t u l şi î n s c e n a r e a depăşindu-şi aceleaşi i m a g i n a r e schele ale construcţiei p e r s i v a l o r i l e , p r i n c o n t e x t u l a s o c i a ţ i i l o r ce l e s t i r flator-groteşti, B o l a n d D e P a u w şi, l a m i c ă n e s c . A i c i se a f l ă , p r o b a b i l , şi s u r s a s u c c e s u l u i distanţă, în rolul-schemă a l C a p i t a l u l u i - d o l a r , 6ău p e m e l e a g u r i l e d e b a ş t i n ă ( 8 0 d e r e p r e ­ Francis Mahieu. Excelent, decorul sonor reali­ zentaţii, cifră-rocord), l a u n p u b l i c e x t r e m de zat de Jacques H e r b e r t , creînd ambianţe, cod i v e r s , c ă t r e c a r e t r u p a s-a î n d r e p t a t , p l a n l o r î n d c u e f i c i e n ţ ă p a r o d i a şi t r a n s f o r m î n d tîndu-şi m i n i m a recuzită — u n covor, două s u n e t e l e şi z g o m o t e l e „ e n v i r o n m e n t u l u i " c o t i ­ scaune şi p a t r u l ă z i — p e c e l e m a i i n s o l i t e d i a n într-un ooşmar, teribilă agresiune a u d i ­ spaţii d e j o c c u p u t i n ţ ă : în p i v n i ţ e s a u p e t i v ă a u n e i l u m i p o l u a t e b i o l o g i c şi m o r a l . practicabilele u n o r cămine c u l t u r a l e , în foaiere S p e r ă m c ă „ T e a t r u l P r o v i z o r i u " îşi v a c o n ­ de expoziţii sau în amfiteatre studenţeşti. t i n u a c u s p o r i t s u c c e s şi d o r i t e b u n e r e z u l t a t e U n petit nid d'amour (Micul cuib de dra­ c a r i e r a şi-şi v a p ă s t r a p o s t u l d e a v a n g a r d ă . goste) de Georges M i c h e l , t e x t d e factură Şi, d a t f i i n d că f r a n c e z u l s p u n e „ c e n'est q u e epigonică d i n teatrul parodic, absurd, burlesc l e p r o v i s o i r e q u i d u r e " . . . , n u n e î n d o i m că şi cîteodată feroce, intitulat eîndva „antişi e f o r t u r i l e t e m e r a r e a l e l u i P a t r i c k Boe­ l e a l r u " şi u z i t a t , ca m i c e x p l o z i b i l î n d e m o ­ giers v o r d u r a . larea teatrului burghez, confortabil, de diver­ tisment, a devenit scenariul unei montări a p ă s a t c o n v e n ţ i o n a l e şi f e r m e c ă t o a r e p r i n n a i www.cimec.ro

Mira Iosif

Nu se p o a t e s p u n e c ă t e l e v i z i u n e a a r f i l i p s i t ă d e a m b i ţ i i m a r i î n c e e a ce priveşte r e p e r t o r i u l teatral. Există aici regizori care, între d o u ă sau n o u ă spectacole uşoare, s i m ­ ple, cu două-trei personaje înregistrate „pe v i u " , în decor natural adică, sau platou, visează neobosiţi la un pe Shakespeare, la un Euripide, la un lbsen. la un Cehov, la un Caragiale sau m ă c a r l a u n A n o u i l b . A p a r , astfel, d i n c î n d în c î n d , d a c ă n u m a r i l e s p e c t a c o l e , c e l puţin spectacolele visate, r o d o l u n o r efor­ t u r i de gîndire, a l u n o r i n s o m n i i p r o d u c t i v e , a l d i a l o g u l u i s e c r e t c u c a p o d o p e r a . Se simt în aceste spectacole, m a i m u l t s a u m a i p u ţ i n strălucitoare, m a i m u l t sau m a i puţin per­ fecte ( d a r cine d e ţ i n e în artă c r i t e r i u l p e r ­ fecţiunii ?), emoţia şi intensitatea gestului c r e a t o r , i n v e s t i ţ i a d e m u n c ă şi d e f a n t e z i e , energia spirituală conţinută. Nu poate fi v o r b a d c s i m p l e b l a z o a n e p e fişa s p e c t a e o l o gică a r e g i z o r u l u i de televiziune ; oamenii a c e ş t i a s - a u c o n f r u n t a t c u o p e r e şi c u a u t o r i i m p o r t a n ţ i şi, f i e c ă a u î n v i n s , f i e că a u fost învinşi, semnele l u p t e i trebuie salutate c u m ă c a r aceeaşi stimă ou care t i n e r i i r o ­ mantici salutau cicatricile iscălite cu spada s a u f l o r e t a . A c e s t e s e m n e sc n u m e s c Euri­ p i d e şi l b s e n l a P e t r e S a v a B ă l e a n u , O ' N e i l l şi D u r r e n m a t t l a N i c o l a e M o l r i c , C e h o v şi A l b e e l a C o r n e l T o d e a , T o l s t o i şi L o p e de V e g a l a C o r n e l P o p a , M a r l o w e şi S h a k e s p e a r e la Letiţia P o p a . Spectacolele l o r n u t r e b u i e măsurate c u măsura scenei de t e a t r u , n u tre­ b u i e r a p o r t a t e s t r i c t şi o r b l a m a r i l e t r a d i ţ i i ale artei regizorale. E u r i p i d e e j u c a t pe scenă de peste două m i i de a n i , Shakespeare de v r e o p a t r u s u t e de a n i , în t i m p ce tele­ v i z i u n e a a b i a numără cîteva decenii, i a r m i j ­ l o a c e l e t e a t r u l u i şi c e l e a l e t e l e v i z i u n i i , e s t e l i m p e d e şi p e n t r u p r o f a n i , d i f e r ă s t r u c t u r a l . A v e m a face, aşadar, c u opere d e p i o n i e r a t , iar meritul îndrăznelii d e v i n e c u atît m a i m a r e şi m a i h o t ă r î t o r . S u b acest u n g h i — c a r e , fireşte, n u cere indulgenţă, ci cunoaşterea şi recunoaşterea

s p e c i f i c u l u i — t r e b u i e p r i v i t şi r e c e n t u l s p e c ­ tacol a l Lctiţiei P o p a c u piesa l u i S h a k e ­ s p e a r e Regele loan. D r a m ă situată c r o n o l o g i c în p r i m a p a r t e a c r e a ţ i e i s h u k e s p e a r c e n e şi f ă c i n d p a r t e d i n t r e cronicile dramatizate. Re­ gele loun este î n c ă r c a t ă , ca t o a t e d r a m e l e lui S h a k e s p e a r e , ca însăşi i s t o r i a P l a n t a g e neţilor, de c r i m e , trădări, execuţii, războaie, uzurpări, conflicte c u biserica, conflicte c u F r a n ţ a , c o n f l i c t e c u nobilimea, c o n f l i c t e c u poporul, conflicte de familie. Epocile astea cen­ de c o n s t i t u i r e a statelor naţionale, de tralizare a p u t e r i i , au fost epoci grele, s i n geroasc, p l i n e d e f a p t e m ă r e ţ e , d a r şi dc f a p t e a b j e c t e , d e g l o r i e , d a r şi d e oroare. Ilippolyte Taine atribuie atmosfera atroce a t e a t r u l u i e l i s a b e t a n , c a şi aceea terifiantă temperamentului, firii, a c r o n i c i l o r engleze, m ă r o g , rasei s a x o n e , în opoziţie ou lumi­ n o a s a şi n e p ă s ă t o a r e a rasă latină, meridio­ nală. (Referindu-sc la t e a t r u l elisabetan, T a i n e p r e c i z e a z ă c ă „ n i c i u n t e a t r u n - a f o s t atît de c o m p l e x , căci niciodată omul n-a fost m a i î n t r e g " şi, în a l t l o c : „teatrul cel m a i c o m p l e t şi m a i v i u ş i , t o t o d a t ă , c e l m a i c i u ­ d a t care a e x i s t a t vreodată".) T a i n e greşeşte : n u e v o r b a de violenţa raselor, ci dc carac­ t e r u l v i o l e n t a l e p o c i l o r . I n Viaţa şi moartea regelui loan, Shakespeare a u r m a t cronicile cu o f i d e l i t a t e pe care u n i i c o m e n t a t o r i i-o reproşează, văzînd aici u n prea m i c efort d e c o n s t r u c ţ i e , p o r t r e t i z a r e şi î n ă l ţ a r e , prin f a n t e z i e şi a n a l i z ă , a d r a m e i . într-adevăr, p i e s a e n a r a t i v ă , e g a l n a r a t i v ă , fără o selecţiune dramnlurgică sensibilizată în c o n s t r u c ­ ţ i e şi g r a d u a l i t a t e . S c e n e l e se s u c c e d î n s u i t a stabilită d e c r o n i c a r , i a r m i n a d e g e n i u a p o e t u l u i i n t e r v i n e d o a r a c o l o u n d e sc dez­ v ă l u i e m a r i l e p a s i u n i şi m a r i l e s u f e r i n ţ e o m e ­ neşti. D a r p o a t e f i v o r b a , c u m s p u n unii comentatori moderni, de o simplă transcriere pe r e p l i c i a cronicii ? Există aici u n e l e m e n t c a r e ţ i n e d e t e a t r u şi n u m a i d e t e a t r u şi p e care nici S h a k e s p e a r e şi n i c i nimeni altul nu-tl p u t e a p r e l u a ca a t a r e d i n t r - o cronică, şi anume ritmul dramatic. Şi m a i există perspectiva, pe care cronicarul n-o avea, acea p r i v i r e de la î n ă l ţ i m e a i s t o r i e i , înţelegînd e v e n i m e n t u l ca pe o necesitate, i n t u i n d d e t e r m i n a r e a i n t e r i o a r ă şi e x t e r i o a r ă a g e s ­ t u l u i , o f a p t e i , a c u v î n t u l u i . A i c i , în aceste proiecţii adînci în p s i h o l o g i a o m u l u i şi a e p o c i i , se î n d e p ă r t e a z ă d r a m a t u r g u l d c c r o ­ n i c a r , r ă m î n î n d u - i t o t u ş i i n d i s c u t a b i l f i d e l şi. prin urmare, obligat. Regizoarea a ţ i n u t să s u b l i n i e z e c a r a c t e ­ r u l d e cronică a l piesei, d r e p t care a folosit i n t e l i g e n t m i j l o a c e t e h n i c e d e efect, m i j l o a c e , desigur, inaccesibile scenei de teatru : v i g n e l c , i n s e r t u r i şi s t a m p e , î m p ă r ţ i r e a e c r a n u ­ l u i p e o r i z o n t a l ă şi r e l a t a r e a a c ţ i u n i i î n p l a ­ n u r i suprapuse, p e n t r u a concentra succesiu­ n e a , ca î n b a s o r e l i e f u l c o l o a n e l o r o m a g i a l e s a u c a în p i c t u r i l e c o n t i n u i de p e v e c h i l e vase. Scenografia Teodorei Dinulescu a contribuit curajos l a deşablonizarea cadrului, decorul a m i n t i n d c î n d construcţiile ţărăneşti d e l e m n ,

62

www.cimec.ro

cînd castelele c o n s t r u i t e d c c o p i i . N i s-a atras parcă atenţia că p o v e s t e a a c e l u i loan fără Ţ a r ă este o p o v e s t e v e c h e , atît de v e c h e încît a r p u t e a i i u n b a s m , o legendă, u n mit. E a d e v ă r a t că s p e c t a c o l u l a a v u t şi părţi l u n g i , a r i d e , l i p s i t e d e r e l i e f , acestea corespunzând pasajelor d c cronică neprelu¬ c r a t ă ; d u p ă c u m , î n s ă , a î n r e g i s t r a t şi m o ­ m e n t e de intens d r a m a t i s m , c u m a fost în­ fruntarea celor două regine-mamc i n puter­ n i c a şi u m a n a i n t e r p r e t a r e a D i n e i C o c e a şi

0 Olgăi Bucătaru sau dilema gentilomului p u s să-1 u c i d ă p e a d e v ă r a t u l m o ş t e n i t o r a i t r o n u l u i , m i c u l prinţ A r t h u r , i n i n t e r p r e t a r e a nuan(ată a l u i George Mottoi. Dincolo de uncie nepotriviri d e d i s t r i b u ţ i e şi d e u n e l e m o m e n t e p l i c t i s i t o a r e , care p u t e a u f i a n i m a t e , r ă m î n e acest s p e c t a c o l ca u n f a p t d e cul­ t u r ă şi d e a r t ă n e c e s a r , f r u m o s , d e imitat.

Dumitru Solomon

Interferenţe
FLORI A N P O T R A

Sincronism
In programul Teatrului Naţional din Capitală pe sta­ giunea in curs, figurează, după cum se ştie, şi un shakespearean Richard I I I , in regia lui Horea Popcscu, protagonist fiind Radu Beligan. Asta, pe de o parte. Pe de altă parte, conlinuîndu-şi beneficul program de „re-citire" a unor pelicule importante, „România film" anunţă intrarea în propria reţea naţională de săli a cu­ noscutei versiuni cinemato­ grafice Richard I I I , cu Laurence Olivier, regizor şi in­ terpret principal (1!)5(>). Se naşte, ba chiar s-a şi născut, un fel de întrebarelitigiu : este bine ca, înaintea unei premiere teatrale, pu­ blicul să fie ispitit să vadă acelaşi text într-o adaptare fiindcă de largă circulaţie, de mult consacrată ? Spectatorul care vede filmul se va mai duce apoi şi la teatru pentru R i c h a r d I I I ? Sau, dimpotrivă, cele două genuri de specta­ col se vor „deranja" reciproc, „furtndu-şi" unul altuia pu­ blicul ? Evident, teatrul — şi mai ales Naţionalul bucureşleim — are un coeficient constant de a f i c i o n a d o s . pe care nici o capodoperă filmică nu-i va putea clinti din Staluri şi din loji. Dar, din­ colo de aceşti pasionaţi cre­ dincioşi : „marja" de specta­ tori n o i , mai cu seamă ti­ neri, care se cuvine să fie cucerită, dobîndită în plus ? Nu se. va „rătăci" ea — pen­ tru teatru — în semiobscu­ ritatea cinematografelor ? S-ar părea că nu există motive de îngrijorare, deoa­ rece in loc să se concureze neloial şi să se excludă reciproc, aceste mijloace de comunicare sc susţin, se în­ tregesc, slimulînd in public apetitul şi gustul pentru confruntarea şi compara­ ţia întregitoare. Aşa cum telejurnalul n-a dus la o scădere a numărului de citi­ tori ai ziarelor, şi implicit a tirajelor diferitelor publi­ caţii de presă, tot aşa cinematograful şi televiziu­ nea nu provoacă diminuarea

publicului teatral, ba sînt in stare chiar să-l sporească eventual, prin fortificarea cu­ riozităţii şi a interesului ar­ tistic. După cum teatrul, ci­ nematograful şi TV împre­ ună ar putea, la fel de bine, să contribuie la creşterea in­ dicelui de cititori, frecventa­ tori ai bibliotecilor sau cum­ părători de carte. In cazul specific al lui Richard I I I , o editură ca „Univers" şi-ar confirma vocaţia şi eficacita­ tea prin prezenţa (standuri cu vînzare) atît în holul tea­ trului, cit şi in holurile ci­ nematografelor, cu traducerea lui Richard I I I , în colecţia „Thalia" sau în alte volume conţinînd opera marelui cla­ sic universal. Iată, astfel, una din multiplele ocazii de „sincronism", de omogenitate, a iniţiativelor culturale.
r

In ceea ce ]>riveşte rapor­ tul concret determinat de apariţia simultană a filmului şi a spectacolului scenic Richard I I I , ar fi de luat. in considerare, pe lingă cele strict sociologice şi economice, şi semnificative, delicate, as­ pecte de ordin estetic şi psi­ hologic. De aceea, fără a avea pretenţia şi nici căderea unei arbitrări (solomonice) a si­ tuaţiei, mi-aş permite suges­ tia următoare : filmul Ri­ chard I I I să-şi străbată itincrnrul firesc prin cinemato­ grafele din tară, pentru ca după premiera Naţionalului, să-şi facă reapariţia şi pe ecranele Capitalei, iniţiind un posibil, necesar chiar, şi v i u dialog Laurence Olivier-Uorea Popescu sau Radu Beligan-Laurence Oliver.
r

www.cimec.ro

63

Interviu-fulger cu un debutant (în domeniul teatrului de estradă)
— Sint e m informaţi, tovarăşe Mirod a n . eă a c u m cîtva t i m p aţi p r e d a t T e a t r u l u i „C. T ă n a s e " t e x t u l u n u i spec­ tacol i n t i t u l a t Deschis p e n t r u r e n o v a r e . C u m se e x p l i c ă a c e a s t ă t r e c e r e n e a ş t e p ­ tată l a revistă ? — Foarte simplu. A m trecut în revistă propunerile l u i Nicolae Dinescu (directorul «le s c e n ă , s a l ă şi c u l i s e a l teatrului) şi a l e lui A u r e l S t o r i n ( u n l i r i c d i n a m i c şi m o h i l i z a n t pe l i n i a ispitirii dramaturgilor colegi c ă t r e t e a t r u l u n d e e l f u n c ţ i o n e a z ă ca s e c r e t a r l i t e r a r ) — şi a m h o l ă r î l s ă s c r i u . — Pentru teatru ? — Cum apreciaţi p r i m a d u m n e a ­ voastră colaborare cu T e a t r u l „Tănase" ? — C r e d că — aşa c u m îmi mărturisea m a i deunăzi A u r e l S t o r i n , la telefon — a m păşit, î m p r e u n ă , pe o cale bună... — F , m i se p a r e , p e n t r u i n l i i a o a r ă cînd colaboraţi c u u n c o m p o z i t o r la e l a b o r a r e a u n u i s p e c t a c o l . Cc n e p u t e ţ i spune despre conlucrarea dumnea­ voastră cu a u t o r u l m u z i c i i , E l l y Ro¬ man ? — O b , d e s p r e această c o n l u c r a r e aş p u t e a scrie u n întreg... r o m a n . U n r o m a n c u sfîrşit b u n , d e o a r e c e m u n c a n o a s t r ă s-a desfăşurat s i d ) s e m n u l a c o r d u l u i ( n u n u m a i m u z i c a l ) şi a l a r m o n i e i . D e a l t f e l , acest m a r e a r t i s t , care 1-a c u n o s c u t î n d e a p r o a p e p e R e i n h a r d t şi a p a r t i c i p a i la epoca „de a u r " a cabaretului b e r l i n e z n n t e - I I i t l e r , m - a a j u t a t c o n s i s t e n t să i n t r u în r i t m u l r e v i s t e i . E l a r e g e n i u l g e n u ­ lui.

— D a . P e n t r u t e a t r u , evitînd (sper) l u n g i ­ m i l e , diluţia, dificultuozilăţile dc t i p „inte­ l e c t u a l " , c a r e îi f a c a d e s e a p e a u t o r i i „ s e r i o ş i " să s c r i e î m p o t r i v a t e a t r u l u i d e e s t r a d ă . . . — Ce cale anume de exprimare, d i n t r e m u l t e l e p o s i b i l e a l e e s t r a d e i , aţi ales p e n t r u „debutul" dumneavoastră I n acest d o m e n i u ? — Calea V i c t o r i e i . — ...Vă referiţi trului „Tănase" ? la domiciliul Tea­

tacolului ?

Sinleţi

mulţumit

dc

muzica

spec­
nu

— F o a r t e . Sînt cel puţin şapte 9... s a u 11) m e l o d i i e x c e l e n t e . — P e ce vingere ? se întemeiază

(dacă

această

con­

— N u . L a s u b i e c t u l ( s a u , d e ce n u ?) o b i ­ e c t u l r e v i s t e i : e v o r b a în D e s c h i s pentru r e n o v a r e de întîmplări, reflecţii şi sugestii p r i l e j u i t e de existenţa — i e r i şi a z i — a Căii V i c t o r i e i . — Ce v - a î n d e m n a t s ă a l e g e ţ i , d i n t r e toate spaţiile Bucurcştiului, Calea V i c t o ­ r i e i p e n t r u acest s p e c t a c o l ? — E-slrada mea preferată.

— P e f a p t u l c ă d u p ă ce l e - a m f r e d o n a t dc-o sută înseamnă a n u uita.

le-am auzit de o r i . A

odală. preţui

— I n î n c h e i e r e : ce a ş t e p t a ţ i Deschis pentru renovare ? — Să se joace cu casa închisă.

de

la

Rep.
www.cimec.ro

64

O comemorare
Din inifiativa Muzeului Li­ teraturii Române şi a Co­ mitetului de cultură şi edu­ caţie socialistă Vilcea, s-au sărbătorit, la Drăgăşani, pa­ tru decenii de la moartea scriitorului originar din ora­ şul care ne-a primit eu frunza podgoriilor bătlnd bacovian in plumburiu. Gib I . ~Mihâescu a fost un scriitor de succes şi continuă să fie, salvindu-se de ironia unei editări în serie prin drama funciară a personajelor din nuvelele sale, prin insolitul unei proiecţii ideale, cu cheia simbolisticii, în fond, univer­ sală — am citat Rusoaica — şi, în fine, prin romanul caleidoscopic al intelectualităţii mărunte, Zilele şi n o p ţ i l e u n u i s t u d e n t întîrzint. Invi­ taţii bucureşteni la simpozio­ nul Semnificaţii actuale în opera l u i G i b I . Mihăcscu au evocat scriitorul din du­ bla perspectivă a omului şi a artistului. Ovidiu Papadima l-a situat, prin „expresivitâţilc tăcerii", alături de Lucian Blaga ; Dragoş Vrinceanu şi-a amintit fra­ gilitatea prezenţei lui Gib in „republica literelor" ; două mostre de memorialistică de­ centă. Nicolae Manolescu, cu spiritul său polemic contrariant, a afirmat că scriilond ar fi puternic marcat de Dostoievski, în replică, apoi, cu Al. Oprea, care a citit în opera celui omagiat experi­ enţe voliţionale, duse pînă la consecinţele ultime. Această încrucişare de rememorări şi opinii a avut farmecul ei de solemnitate intelectuală. A urmat un spectacol, in premieră absolută, cu drama Sfîrşitul. Prin grija forurilor amin­ tite, dar şi cu atenta par­ ticipare a organelor locale de partid şi de stal, s-a inaugurat Casa memorială G i b I . M i h ă c s c u , într-o am­ bianţă prelungit familială, în care, pentru vizitatorii numeroşi, fiica scriitorului va

povesti etapele vieţii artistice a părintelui său, slujindu-se de relicve preţioase, manu­ scrise, fotografii, ediţii princeps, caiete de astronomie şi luneta pentru observaţii se­ lenare — pasiunea de mate­ matician a literalului. (Ace­ eaşi lunetă la care a ţinut să se fotografieze, privind astrele, marele original George Călinescu, in trecere, cu in­ stitutul său literar, prin Drăgăşani.)

Spectacollectură: „Sfîrşitul"
In prelungirea prozei sale obsesive, cu exacerbări ana­ litice, tentativa dramaturgică a lui Gib I . Mihăcscu are totuşi doar un singur titlu sonor, Pavilionul cu umbre, dramă scrisă, in 1926, pentru Măria Ventura, intr-o anumită tonalitate tea­ trală a psihologiei clinice, însuşi autorul, încurajat de înliiul succes, a tatonat opi­ nii autorizate pentru posi­ bile reprezentări ale altor piese. Ba, posteritatea ime­ diată a autorului Nopţii focu­ r i l o r cunoaşte şi un conflict de presă în jurul unui text rătăcit. Apoi, pînă mai de­ unăzi, cînd apare volumul dc Teatru (1973), scriitorul alîtor cărţi apreciate părea să fi fost doar un musafir ocazional al teatrului. Pentru festivităţile de la Drăgăşani, Mihai Dimiu a lăsat interpreţilor principali ai viitorului său spectacol dc la Giuleşti cu drama Sfîrşi­ t u l libertatea aparentă a unei lecturi cu ferme marcaje re­ gizorale. Pentru spectatorul de azi, povestea geloziei abe­ rante a lui Birnca, soţul ce-şi joacă, cu voluptăţi psU hopate, propria sa ratare con­ jugală, are un ton desuet, www.cimec.ro

dc senzaţional amar. Din cîte am putut să ne dăm seama, Mihai Dimiu va muta in spectacolul său centrul de greutate pe replică — o ascu­ ţime plăcută, de lachinări dinamice, prefigurînd parca teatrul lui Scbastian —, învă­ luind lunara dramă provinci­ ală, sfirşilă melodrcunatic, prin împăcare, într-un abur de farsă, pentru estomparea dramatismului strident. Ase­ menea lecturi-speclacol au farmecul lor pentru publicul mereu avid să pătrundă în laboratorul unei reprezenta­ ţii. Două ore dc „joc" la masă, cu fine observaţii re-' gizorale, cu iritări actoriceşti care fac farmecul indefinibil al repetiţiilor, evadările din text pentru a detalia teore­ tic o situaţie sînt ele insele spectacol, un climat al inte­ ligenţei teatrale, pentru care sala arc, la rîndu-i, inteligenţa unui amuzament dc calitate. Intcrpretîndu-l pe Birnea, Corneliu Dumitraş a fost me­ reu în căutarea unor con­ traste expresive — căldura soţului iubitor şi alunecarea în gol a aceluiaşi soţ care pentru a face divorţează proba fidelităţii femeii. 0 crispare temperamentală vine in intîmpinarca ideii lui Di­ miu — de joc alert, chiar curajos grotesc. Moda nu este nici eterica Alba, nici mistuitoarea himeră senzuală a Rusoaicei, este un exemplar feminin rafinat de lecturi şi de propria ei condiţie de soţie, carc trebuie să-şi apere, prin disimulare şi spectacol, o iubire „totală". Ideea „iu­ birii totale" a piesei lui Gib a generat mai degrabă, cum bine a sesizat Mihai Dimiu, o farsă in replici. Chinuitul autor al V e d e n i e i s-a prins in capcanele _ dialogului de teatru, unde cel mai tragic subiect poate căpăta o tur­ nură comică prin logica for­ mală a scrisului şi prin im­ posibilitatea unui comentariu catalizator. Mai ales sub acest aspect —' de probă docu­ mentară teatrală a unui spi­ rit ales al literaturii noas­ tre —, spectacolul lui Mihai Dimiu va trezi interes.

lonuţ Niculescu

O fantezie ştiinţificoromantică
în opt tablouri de Ş T E F A N TITA
Cuvînt înainte

E
sfera sie, trăim,

ste

îndeobşte

cunoscut

literatura

destinată

celor nari.

mici

trebuie

satisfacă

ţi

exigenţele a r t i s t i c e a l e adulţilor, să placă şi c e l o r La fel se pelrec lucrurde şi

c i i teatrul

pentru

tinerii

şi

foarte

tinerii

spectatori. artei

D a r , ca să p l a c ă , autentice,

şi l i t e r a t u r a în acelaşi

şi teatrul timp,

trebuie o

s ă se m e n ţ i n ă cărei virsle,

c u rigoare i n cărei puteri

ncuilind,

nici

clipă

d e î n ţ e l e g e r e , c ă r e i s e n s i b i l i t ă ţ i i se a d r e s e a z ă . Dublînd sunet, funcţia educativă se a şcolii, t e a t r u l , c u m i j l o a c e l e cuvine ţelul a se integra care deplin l u ispecifice climatului I n frunte conştiinţă (cuvint, moral cu expre­ care şi

mişcare, de

culoare), aceea, şi

i n

năzuind,

spre

pentru de

militează, — întreaga

Partidul, vie a

organizaţiile comunismul. Teatrul glorios, tilnite

U.T.C.,

organizaţiile

pionieri

ţării :

trebuie,

aşadar, fiinţa

să f i e u n f e r m e n t naţională

educativ,

activ ; să preamărească să l u m i n e z e

trecutul neîn-

luptătorii încă,

pentru

şi d r e p t a t e

socială, „imul

virtuţile,

ale oamenilor

prezentului, uimitoare să-şi

să descopere ale

de fiecare

z i " , să E l

prefigureze are datoria valorile să

viitorul, să-i facă

infăţişind pc tinerii şi

cuceririle spectatori să

revoluţiei

tehnico-ştiinţifice. patria,

iubească

pînă

l a sacrificiu frumosul ;

să preţuiască el

morale

ştiinţifice,

îndrăgească

uniunea,

pentru

aceasta,

trebuie

creeze c o n f l i c t e Da, cluzia celui micii

şi e r o i care

să l e stirnească

imaginaţia,

să-i înaripeze,

să-i a m u z e . f i ignorată cu con­

să-i şi a m u z e ,

să-i intereseze ; fiindcă la genurile cerinţe

niciodată

n u v a putea sînt

l u iVollaire plicticos... spectatori

cu privire

literare : toate esenţiale, mândri

genurile

valabile, fără

excepţia ca de

Satisfăcînd să devină dragi.

aceste demni

teatrul de

v a contribui, muncii

îndoială,

cetăţeni,

roadele

lor, oameni

nădejde a i României

66

www.cimec.ro

Suflet de robot
Povestitori]] Biţii Miti J^elicia adolescenţi

Persoanele

Unchiul Vicldr, savant cibernelician (Robot) Nelu Mcfebe Silvia Mircea adolescenţi I I oria Mioara Ileana Doctorul

Tabloul I
Faţă de cortină : u n e c r a n . S e m i î n t u n e r i c , scăldat în j o c u r i colorate. D i n culise răsună cîntecul „Viaţă, viaţă, te salut ! " : dc lumini şi penumbre

VIAŢĂ,

VIAŢĂ,

TE

SALUT! Cint cu inima bogată Ziua care mi-a fost dată Sub o stea ce veşnic suie Pe-un pămînt cum altul nu Refren...

Refren

:

Viaţă, viaţă, te salul ! Te salut prin mîndre fapte, Ce din vise s-au născut Şi ca lanurile coapte Spre lumină au crescut... Viaţă, viaţă, le salut ! Viaţă, viaţă, te iubesc ! Pentru ce mi-ai dat tu mie De cind sînt, de cînd trăiesc, Dragoste şi omenie Care nu îmbătrînesc Viaţă, viaţă, te iubesc !

e !

Cint cu inima vrăjită Ziua ce mi-a fost ursită Cînd am spus întîia oară Cea mai dragă vorbă : ţară

!

Refren.

După terminarea cîntecului, se aude vocea Povestitorului.
www.cimec.ro

67

POVESTITORUL (nu apare, glasul lui sc aude la microfonul asupra căruia se pro­ iectează o rază portocalie) : E i , dragi copii, v a f i odată ca niciodată, că dacă n u v a f i , n u a m a v e a ce p o v e s t i . . . (Dc aici încolo, spusele Povestitorului vor fi ilustrate prin proiecţii de desene animate, rcproducînd întîi diferite obiecte, apoi sugerind cele descrise în continuare.) ...Aşadar, v a f i pe v r e m e a cînd p u s t i u r i l e pămîntului n u vor mai fi pustiuri, ci întinse regiuni î m p ă d u r i t e , c î n d o r a ş e l e ş i s a t e l e n u se v o r m a i d e o s e b i şi f i e c a r e c o n s t r u c ţ i e v a a r ă t a c a u n f a g u r e d e s t i c l ă şi o ţ e l , c î n d în apele oceanelor vor f i transformate b ă u t u r i r ă c o r i t o a r e şi a d i n c u r i l e l o r v o r putea fi locuite, va f i pe vremea cînd razele soarelui v o r u r n i motoarele cele m a i c o m p l i c a t e şi c î n d a t e p l i m b a p r i n t r e stele, p r i n t r e g a l a x i i , v a f i ca o p l i m b a r e p r i n t r e f l o r i . . . (Repet : toate aceste afir­ maţii vor fi însoţite de proiecţii, spre a ne introduce in mitologia tehnică a viito­ rului şi a crea naraţiunii dramatice fabu­ loasa atmosferă a unui basm modern.) . . . E i d a , p e v r e m e a a c e e a v o r î n f l o r i , ca î n t o a t e v r e m u r i l e , şi v i s e . T r e i p r i e t e n i , trei adolescenţi, t r e i e l e v i de liceu, v o r v i s a şi e i s ă c r e e z e . . . (Pauză.) Dar mai î n t î i să v i - i p r e z e n t ă m . I a t ă - i : M i t i isc proiectează o rază albastră asupra lui), preocupat de cibernetică, Fclicia (altă rază, roşie), specialistă în c h i m i a m a s e l o r p l a s t i c e , şi B i ţ u (altă rază, galbenă), de a s e m e n i p r e o c u p a t de cibernetică. E i b i n e , a c e ş t i p r i e t e n i , c ă r o r a l i se v a s p u n e „ c e i t r e i " , v o r v i s a să c r e e z e u n robot. D a r n u u n robot oarecare. N u ! N u u n r o b o t o a r e c a r e , c u b u t o a n e , m a n e t e şi s i r m e , c i u n r o b o t l u i m a n o i d ! U n u l care să aibă î n t o c m a i înfăţişarea şi c o m p o r t a r e a u n u i elev de seama l o r . D e aceea, e i v o r cere a j u t o r u l p r o f e s o r u ­ lui Victor, u n vestit cibernetician, unchiul l u i M i t i , care... (Se ridică cortina. Decor : elemente care să sugereze un laborator ultramodern, pentru experienţe cibernetice. In scenă, unchiul Victor, Miti, Felicia, Biţu. Deocamdată, de-o parte, Robotul, spre care privesc cei patru.) MITI : Colosal, u n c h i u l e , colosal ! ieşit binişor. diavoli. Dar copii, sînteţi mari Scaraoţchi

V I C T O R : A s t a c a m a ş a e s t e . (Privindu-l pe Robot.) Ş i v o i , c o p i i , aţi f ă c u t r e a l m e n t e o treabă b u n ă . T u , Felicia, ni croat d i n mase plastice u n r o b o t cu toate atributele fizice ale u n u i o m : t e n , culoare, t e m p e r a ­ tură, elasticitate, încît c u g r e u a r p u t e a crede cineva că n u - i o m . F E L I C I A : Vă profesor. mulţumesc d i n suflet, tovarăşe

V I C T O R : T e - a m rugat să-mi spui unchiule V i c t o r , n u tovarăşe profesor. Şi-apoi, n - a i d e c e s ă - m i m u l ţ u m e ş t i . I a r v o i , M i t i şi Biţu, aţi c o n f e c ţ i o n a t o splendidă a p a r a ­ tură c i b e r n e t i c ă , m a r e cît o c u t i e de c h i ­ brituri şi c a r e , a c ţ i o n a t ă de biocurenţi, p u n e în f u n c ţ i u n e î n t r e g u l s i s t e m d e co­ m a n d ă ; ş i - a t u n c i , d u m n e a l u i (arată sf/ie Robot), acţionează întocmai ca u n om. (Către Robot.) A ş a e, b ă i a t u l e ? ROBOTUL : Aşa, tovarăşe că profesor. dacă dat aţi nu şi erai o dum­ mîn.1

M I T I : Lasă, u n c h i u l e , neata... VTCTOB : Desigur, de a j u t o r .

v-arn

cu

F E L I C I A : Dumneavoastră

făcut

totul.

V I C T O R : Să n u e x a g e r ă m meritele mele, d i m i n u î n d u - l e pe ale v o a s t r e ! A m l u c r a t c u toţii, u n i i m a i m u l t , alţii m a i p u ţ i n . . . MITI : Unchiul Victor este obiectiv.

V I C T O R : D e c i , să r e c a p i t u l ă m : i - a n i i m p r i ­ m a t r o b o t u l u i c î t e v a m i i d e c o m e n z i în t o a t e d o m e n i i l e . V o r b e ş t e şi c i t e v a l i m b i , poate spune poezii, anecdote. I a r pe dea­ s u p r a e şi u n e x c e l e n t p o l i s p o r t i v . După u r e c h e a dreaptă a r e o aluniţă, care n u - i altceva decît u n .minuscul m e c a n i s m p r i n care-i p u t e m i m p r i m a n o i comenzi. M I T I : U n c h i u l e , d a r n u ne-ai arătat m o d a ­ litatea p r i n care i - a m p u t e a i m p r i m a n o i comenzi. V I C T O R : E i , a m f o s t o c u p a t şi c u Dar, deocamdată, nici n u - i nevoie. tului.) Ştii, băiatule, arăţi binişor. R O B O T U L : Da, şor. BIŢU : (Miti MITI Parc-ar tresare.) Biţu are dreptate. Parcă-i un tovarăşe fi un altele. (Robo­

profesor, arăt b u u coleg de-al nostru.

: U n coleg, a i spus ?

FELICIA : Da, V I C T O R : M d a , se p a r e c - a voi, în persoană ! F E L I C I A : D e ce s p u n e ţ i a ş a ? V I C T O R : M a i întrebi mine, gluma BIŢU : om Dar în nu e toată Şi o aţi aţi este voastră. de ce ? M - a ţ i firea, încă glumă spus spus, o in că să făcut pe la particip mare e o

coleg d e - a l n o s t r u . MITI : Unchiule, mi-a venit o idee colosală. care tace.) robotul vrei Ei, cu V I C T O R : 0 f i i a r v r e o trăsnaie în s ă m ă a m e s t e c i . N u - i a ş a ? (Miti hai, dă-i d r u m u l ! M I T I : U n c h i u l e , ce-ar n o i în tabără ? f i să l u ă m

secret. Chiar glumă

oarecare.

dumneavoastră ştiinţifică. B O B O T U L : Aşa Aţi spus că

V I C T O R : Ce-ai spus ? M I T I : Să l u ă m r o b o t u l se ş t i e c ă - i r o b o t .

în

tabără,

fără

tovarăşe

profesor.

glumă

ştiinţifică.

B I Ţ U : C u m o să f a c e m u n a ca asta ? F E L I C I A : Biţule, d a r nu-ţi d a i seama ? Ideea l u i M i t i e s t r a ş n i c ă . (Către Victor.) Dum­ n e a v o a s t r ă ce s p u n e ţ i ?

68

www.cimec.ro

V I C T O R : M d e , ş t i u c u ce M - a ţi l u a t c a m r e p e d e .

răspund ?

FELICIA : A m putea verifica cfecliv dacă g l u m a noastră este pe d e p l i n reuşită, l - a m putea urmări reacţiile la curenţii bio­ fizici, provocate fie de c u v i n t e , fie de priviri, fie de-o anumită intensitate H gîndului u m a n . I - a m putea verifica puterea de selecţie. BIŢU : A i dreptate, Felicia ! L a asta n u m - a m g î n d i t . (Entuziasmat.) U n , îl v o m l u a c u noi ! M I T I : A r f i c e v a c o l o s a l , n u - i nşa, Să c i r c u i t ; p r i n t r e o a m e n i , fără să bănuie c ă - i r o b o t . . .

V I C T O R : A m să-i i m p r i m , d e c i , o n o u ă c o ­ mandă. M I T I : C u o c a z i a a c e a s t a v o m a f l a şi n o i c u m să p r o c e d ă m . V I C T O R : D e o c a m d a t ă , staţi d c - o p a r t e . (Lui Nelu.) H a i , băiatule, d i n c o l o . N E L U : Vă u r m e z , tovarăşe profesor. (fes amîndoi.) MITI : Va f i ceva colosal. Gîndiţi-vâ ce m u t r ă o s ă f a c ă M i r c e a , c a r e sc crede i m b a t a b i l la şah, cînd v a j u c a o partidă cu Nelu. B I Ţ U : Şi H o r i a sc c r e d e c e l m a i t a l e n t a t p o l i s p o r t i v d i n şcoală. F E L I C I A : Este, c h i a r ! D a r , de d a t a aceasta, o s-o p ă ţ e a s c ă . B I Ţ U : N u - n ţ e l e g însă d e ce u n c h i u l Victor refuză să n e a r a t e p r o c e d e u l de i m p r i m a t noi comenzi. M I T I : L a s ă , m ă , că-1 v r ă j e s c e u ! (Victor reintră, însoţit de Nelu.) N E L U : D a ţ i - m i v o i e să m ă p r e z i n t : sînt e l e v u l N e l u M e f e b e , d i n clasa a I X - a Liceului industrial d i n Focşani. (Explozie de bucurie la cei trei.) FELICIA : Bravo ! BIŢU : Ura ! M I T I : C o l o s a l ! V i i c u n o i în t a b ă r ă , N e l u l c ? NELU : Desigur. V o i petrece Dar, Nelule, vacanţa să te cu voi. VICTOR : teşti. NELU : Aveţi dreptate, fac tovarăşe (Vrea profesor, să iasă.) Vreau mă d u c să-mi bagajul. trebuie pregă­ a

unchiule ? c a aceştia

V I C T O R : M d e , o r f i c e v a . N o i , î n institut, a m m a i creat roboţi h u m a n o i z i , dar, bine­ î n ţ e l e s , t o a t ă l u m e a ştia c ă s î n t r o b o ţ i . D e s p r e dumnealui (arată spre Robot), nu ş t i m d e c î t n o i p a t r u . (Izbucnind in ris.) E i n u , c ă sînteţi c h i a r S c a r a o ţ c h i în p e r ­ soană ! MITI : II vom p r e z e n t a ca p e Silviei... taberei. O bună co­ u n vechi prie­ ten, l i v o m spune

V I C T O R : Cinc-i Silvia ? FELICIA : legă d c - a Comandanta noastră.

MITI (continuîndu-şi ideca) : Da, îi vom s p u n e : „Iată-1, S i l v i a , pe p r i e t e n u l n o s t r u cel m a i b u n , pe... pc..." D a r stai, că n-are n u m e . BIŢU : Să-1 botezăm Bob ! Sau Duxi ! roman Sau ştiinWilibald ! F E L I C I A : N u - i bine, ţifico-faulastic. V I C T O R (intervenind) : Felicia arc D a c ă v r e ţ i să-1 p r e z e n t a ţ i ca p c ten, t r e b u i e să aibă u n n u m e F E L I C I A : Cc-ar f i să-i spunem bine. dreptate. u n prie­ obişnuit. miroase a

V I C T O R : Stai, N e l u l e , n u pleca încă. să-ţi a m i n t e s c u n l u c r u i m p o r t a n t . NELU tăi. NELU : Şi m ă VICTOR : Da, voi cu Felicia, foarte cu Miti şi ca Ştii cu ei. : Vă ascult, tovarăşe în profesor. cu V I C T O R : A i să pleci tabără

prietenii Biţu. că

Nelu ?

comporta

întocmai bine !

V I C T O R : Da. N e l u sună

Asta-i

însă

M I T I : N e l u - i f o a r t e b i n e , m a i ales că S i l v i a ştie că m - a m î m p r i e t e n i t l a m a r e c u u n băiat — N e l u . FELICIA : familie. MITI BIŢU : nume tenul T r e b u i e să aibă şi un nume de

t r e b u i e să t e fereşti d e c e v a ? N E L U : D a , t o v a r ă ş e p r o f e s o r . T r e b u i e să m ă f e r e s c d e f o c . F o c u l , f l ă c ă r i l e a r p u t e a să mă distrugă. De aceea, t r e b u i e să mă feresc. V I C T O R : Perfect !

: N u - i nevoie ! Aslad dc pe acum ! familie, Fiecare el, în avem tabără, şi să un prie­ nu iar tocmai el,

N E L U : A c u m pot pleca tovarăşe profesor ?

să-mi

fac

bagajul,

care-1 a d u c e m

a i b ă ? N u se p o a t e . V I C T O R : S i g u r , n u sc VICTOR : FELICIA : VICTOR : TOŢI T R E I VICTOR MITI Ei, Şi Eu m-am carc-i v-aş poate. la u n timp, nume ? Mefebe... Să-1 nume mai M I T I : D a r ce r y i m e să-i d ă m ? gîndit acest d e o s e b i t , d a r , In a c e l a ş i semnificativ.

V I C T O R : Da, Nelule, du-te ! • (Nelu iese. Cei trei privesc

în

urma

lui.)

M I T I : Colosal ! N e l u M e f e b e n u - i u n s i m p l u robot humanoid. E u n superrobot. V I C T O R : Lasă, lasă... D e s t u l c u e x p l o z i i l e de e n t u z i a s m . Dacă-1 luaţi în tabără, t r e ­ b u i e să-1 s u p r a v e g h e a ţ i îndeaproape. FELICIA : vă-ntreb Unchiule ceva. Victor, aş vrea să

propune...

cheme Nelu

Mefebe. de la Miti, Fc de ia

V I C T O R : Întreabă, fetiţo ! F E L I C I A : D e ce a ţ i ţ i n u t să-1 c o n f e c ţ i o n a ţ i pe Nelu dintr-un material inflamabil ? B I Ţ U : Şi acesta. cu am vrut să vă-ntreb luend

: Mefebe ?

: Desigur. M e

F e l i c i a şi B c d e I a B i ţ u . : Colosal, u n c h i u l e !

www.cimec.ro

69

(Victor şovăie să răspundă, stăruie.) M I T I : H a i , unchiule, spunc-nc !

dar

cei

trei

Cînd văd ce mic eşti Ah, omule, să rîd Hahahaha ! Hahahaha 2

lingă îmi !

mine, vine !

BIŢU : Vă rugăm ! . F E L I C I A : E b i n e s ă ş t i m şi n o i . V I C T O B : E i d a , a v e ţ i d r e p t a t e . T r e b u i e să ştiţi. S i n t e m d o a r c o m p l i c i . M I T I : D a c ă te-ar a u z i tuşa L a u r a , a r petrece de m i n u n e . F E L I C I A : H a i , spuneţi-ne ! V I C T O B : V e d e ţ i , m ă i c o p i i , m - a m g î n d i t să-i imprim robotului şi u n a d i n t r ă s ă t u r i l e f u n d a m e n t a l e ale vieţii, ale o m u l u i : i n ­ s t i n c t u l d e c o n s e r v a r e . Ştiind că a r p u t e a p i e r i în flăcări, m e m o r i a l u i v a acţiona î n c o n s e c i n ţ ă . Se v a f e r i c a d e f o c . . . d e foc ! M I T I : Unchiule, eşti într-adevăr colosal ! Dar stai, u n c h i u l e ! A v î n d această latură p r o f u n d u m a n ă , n - a r p u t e a a v e a şi a l t e l e ? V I C T O B : Adică ? M I T I : N - a r putea avea sentimente... FELICIA : Sensibilitate... B I Ţ U : O gîndire personală... V I C T O B : N u ! N u v ă faceţi i l u z i i ! M a ş i n a rămîne t o t maşină. E a poate executa cele mai subtile comenzi, dar n u m a i comenzile d a t e de o m . Este o deosebire calitativă esenţială î n t r e o m şi m a ş i n ă . D e altfel, n i c i n - a r f i b i n e c a m a ş i n a să d e v i n ă o m . E a t r e b u i e să-1 a j u t e , n u să-1 î n l o c u i a s c ă . M I T I : Te pomeneşti că e ca în cîntecul a u z i t d ă u n ă z i . . . (Urmează „Balada electronică".)

Robotul meu perfecţionat Cu aste vorbe m-a împuns Iar eu n-am aşteptat Şi de îndată i-am răspuns : — Robolule ! Robotule ! Vorbind aşa, te-nşeli, vezi Eu sînt mai mare decît Tu ştii să scrii şi să socoţi, Compui ca Mozart şi citeşti, Un lucru însă tu nu poţi Aşa ca mine : să iubeşti ! Cînd văd ce mic eşti lingă Robotule, să rîd îmi vine ! llahahaha ! Hahahaha ! Atunci robotul s-a-nfuriat S-a arcuit, s-a zguduit Să aibă suflet a-ncercat Dar... s-a stricat ! Hahahaha ! Hahahaha !

bine, tine,

mine

...Totuşi, u n c h i u l e , u n s u p e r r o b o t ca N e l u . . . V I C T O B : Ţ i - a i m m a i s p u s s ă t c liişi d e e x a ­ gerările care-o supără atît de mult pc tuşă-ta L a u r a ! Şi a c u m , v e d e ţ i ce-i c u Nelu. (Biţu, Felicia, Miti ies. După o clipă, Miti se-ntoarce.) M I T I : U n c h i u l e , să n u u i t . Dncă-1 l u ă m pe Nelu în tabără, este a b s o l u t necesar să avem şi i n s t r u c ţ i u n i l e dc imprimat noi comenzi. S-ar putea i v i o împrejurare oarecare şi să nu ştim cum să ne descurcăm. V I C T O B : M d a , poate că ai dreptate. (Ii predă un plic.) Uite, aici a i toate i n d i ­ caţiile n e c e s a r e ! D a r să n u l e folosiţi d e c î t î n c a z u r i s p e c i a l e . M ă b i z u i în l o t u l p e F e l i c i a , c a r e - i u n o m p o n d e r a t . Ca şi Biţu, de altfel... M I T I (ascunzînd plicul în buzunar) ; Iţi m u l ­ ţ u m e s c , u n c h i u l e V i c t o r . V e i v e d e a c ă şi eu v o i f i . . . VICTOB : Da, ştiu, vei f i colosal !

BALADA 1 Robotul meu cel

ELECTRONICĂ

minunat,

Cu ochi ca fierul înroşit, Prelung m-a măsurat Apoi, metalic, mi-a vorbit : — Ah, omule ! Ah, omule ! Ce mic eşti tu pe Ungă mine vine. Şi cînd te văd, să rid îmi Eu orice lucru pot să-l fac, Am spirit enciclopedist, Traduc din Heine şi Balzac, Compun ca Mozart şi ca Liszt.

Cortina

70

www.cimec.ro

Tabloul II
S i n t c m în tabăra u n d e S i l v i a este c o m a n d a n t ă . E l e m e n t e de d e c o r a d e c v a t e : c i t e v a c o r t u r i , i n plină natură. F u n d a l : m u n ţ i , b r a z i . I n p r i m - p l a n , în stingă, o secţiune a u n u i c o r t . L a r i d i c a r e a c o r t i n e i , în scenă, S i l v i o , F e l i c i a , Biţu. S I L V I A : N u - n ţ e l e g d c c e n - a v e n i t şi M i t i cu v o i . B I Ţ U : Ţi-ain s p u s d o a r că-i p c d r u m ! A t r e b u i t sâ-1 a ş t e p t e p e N e l u ! S I L V I A : Şi ce, Nelu nu p u t e a să vină singur ? F E L I C I A : E d o a r oaspetele n o s t r u , n u ? Şi, în c a l i t a t e d e g a z d e , se c u v i n e să f i m c î t mai,, p r i e t e n o ş i . (In clipa aceasta apare Miti, însoţit dc Nelu.) M I T I : B u n găsit, o a m e n i b u n i ! S I L V I A : B i n e - a ţ i v e n i t ! (Lui Nelu.) Dum­ n e a t a eşti N e l u . . . N e l u . . . N E L U (întrerupînd) : D ă - m i v o i e să m ă p r e ­ z i n t : sînt e l e v u l N e l u M o f c b e d i n clasa a I X - a a L i c e u l u i industrial d i n Focşani. S I L V I A : 0 , eşti c a m c e r e m o n i o s ! BIŢU : Aşa p a r e la-nceput. F E L I C I A : D a ' să ştii c ă - i u n b ă i a t bun ! MITI (acelaşi joc) : P ă i , c u m să-ţi spun... N e l u este... D a , este... D e aceea... Ca să zic. a ş a , c ă c i . . . A l t m i n t e r i . . . N u - i a ş a , F e ­ licia ? F E L I C I A : Fără-ndoială că-i aşa ! S I L V I A (neînţelegînd) : Adică, p u m ? B I Ţ U : Aşa, frate, aşa ! S I L V I A : M ă i , c e e c u v o i ? Ce v - a a p u c a t ? Nu-nţeleg nimic ! FELICIA : Mă m i r că nu-nţelegi. Nelu c prieten cu Miti. B I Ţ U : Şi î n c ă c e p r i e t e n ! . M I T I : Cel m a i b u n p r i e t e n ! F E L I C I A : A ş a că-i ţ i
!

normal .

să n u

fie

despăr­

..

foarte

MITI : Excelent! S I L V I A : D c ce a t î t e a r e c o m a n d a ţ i i ? F E L I C I A : D a r nu-s deloc recomandaţii. NELU : Nu ! Nu sînt deloc recomandaţii. F e l i c i a , M i t i şi B i ţ u s î n t p r i e t e n i i m e i şi s p u n c e g î n d e s c d e s p r e m i n e . S p e r să m ă î m p r i e t e n e s c şi c u v o i , c e i d e n i c i ! (Cei trei, în culmea fericirii, îşi fac semne : lucrurile merg straşnic !) S I L V I A : A ş a s p e r şi e u ! N E L U : I a r ca u n p r i m semn de prietenie, îţi p T o p u n să n c t u t u i m ! V r e i , S i l v i a ? M I T I : Colosal ! SILVIA (surprinsă dc explozia lui Miti) : N u - n ţ e l e g c e ţi se p a r e c o l o s a l ! S î n t e m c o l e g i şi e f i r e s c s ă n e t u t u i m . F E L I C I A : D c f a p t , aşa e ! N u - i n i m i c colo­ s a l ! (In şoaptă, lui Miti.) Cu exploziile tale, o să ne d ă m r e p e d e de g o l ! N E L U : A c u m a ş v r e a să ş t i u u n d e v o i f i găzduit. S I L V I A : A i să l o c u i e ş t i î n c o r t c u M i r c e a şi cu Iloria ! C E I T R E I (într-un glas): A s i a n u se p o a t e ! S I L V I A (surprinsă) : Ce e c u v o i ? D e ce n u se poate ? M I T I (bîiguind, încurcai) s i m p l u . N u se p o a t e ! BIŢU : Nici vorbă : e putinţă ! SILVIA (mai surprinsă) ou : : Păi... păi... foarte ne­

S I L V I A : D r a g i i m e i , n u v ă supăraţi, d a r aici e u h o t ă r ă s c . D e a l t f e l , m i se p a r e a b s o l u t ciudată purtarea voastră. N E L U : D e s i g u r , t u hotărăşti, S i l v i a , d e aceea, te r o g m u l t , h o t ă r ă ş t e să l o c u i e s c în c o r t î m p r e u n ă c u M i t i şi B i ţ u . T e r o g m u l t , Silvia. H a i , f i i drăguţă. M i t i e p r i e t e n u l m e u cel m a i b u n , aşa că... S I L V I A : Să ştii, eu n u p r e a f a c c o n c e s i i ! D a r , p e n t r u c ă eşti o a s p e t e l e n o s t r u , f i e ! M I T I : D a c ă v ă s p u n eu că N e l u e colosal, n u m ă credeţi ! (Cei trei respiră uşuraţi. Intră Mircea şi Ileana.) M I B C E A : N o r o c , M i t i ! Cînd a i p i c a t ? M I T I : Chiar acum ! M I B C E A (către Nelu) : E I e... N E L U : Dă-mi voie să mă prezint : sînt e l e v u l N e l u M e f e b e d i n clasa a I X - a a L i c e u l u i industrial d i n Focşani. M I B C E A : îmi pare bine. E u sînt Mircea Balaban. I L E A N A : I a r e u sînt I l e a n a Sorescu. N E L U : Dă-mi voie să mă prezint : aint e l e v u l N e l u Mefebe d i n clasa a I X - a a L i c e u l u i i n d u s t r i a l d i n Focşani. I L E A N A : î m i p a r e b i n e de cunoştinţă, d a r v r e a u să ştiu d a c ă d e fiecare dată tc prezinţi aşa de g r a v . N E L U : D a . D e f i e c a r e d a t ă . E m a i b i n e să n e p r e z e n t ă m e x a c t n o i î n ş i n e , d e c î t s-o facă alţii i n c o m p l e t s a u i n e x a c t . D a r t u , Ileana, p a r e - m i - s e , eşti geologa clasei ? S I L V I A : Da. N e a g r ă , să E a ne v a c o n d u c e în Peştera aflăm noutăţi geologice. c a m p i o n u l de şah al

neputinţă ! Cu D a r de ce ?

N E L U : Iar t u , Mircea, clasei.

www.cimec.ro

71

S I L V I A : S-avem i e r t a r e , a l şcolii. M I R C E A : V ă d că M i t i t c - a i n f o r m a t ! J o c i şah ? B I Ţ U : O h o , şi î n c ă c u m ! M I R C E A . : A t u n c i , te aştept l a o partidă ! N E L U : Cu multă plăcere. MITI : 0 să-ţi tragă Nelu o chelfăncalV colosală ! M I R C E A : M i e ? Pînă a c u m sînt i m b a t a b i l . (Intră IIoria.) H O R I A : U n d e u m b l a ţ i , fraţilor ? U r m a să alcătuim itinerarul pentru excursia la Peştera Neagră. S I L V I A : Dar, intre timp, am primit un o a s p e t e . . . (Il arată pe Nelu.) N E L U (lui 11 or ia) : D ă - m i v o i e să m ă p r e ­ z i n t : sînt e l e v u l N e l u M e f e b e d i n clasa a I X - a a Liceului industrial d i n Focşani. I I O R I A : E u sînt H o r i a D a m i a n . N E L U : B o x e r u l clasei ? H O R I A : 0 ştii şi p e a s t a ? M I T I : L - a m pus la curent cu toate. H O R I A : Te pomeneşti că-ţi place boxul, N e l u lc ? M I T I : E u n as, m ă H o r i a ! H O R I A : M i - a r face plăcere să a n g a j ă m u n meci. Vrei ? .NELU : Desigur ! SILVIA : Mă t e m că v e i regreta, Nelule. Horia e u n boxer redutabil. M I T I : Da, dar Nelu arc u n p u m n colosal. H O R I A : B i n e , v o m vedea, care pe care... S I L V I A : Să-1 l ă s ă m să se o d i h n e a s c ă . B ă i e ţ i i îţi v o r a r ă t a c o r t u l î n c a r e v e i l o c u i ! Ş i - a c u m , să m e r g e m . T u n u v i i , F e l i c i a ? F E L I C I A : E u aş m a i sta p u ţ i n . S I L V I A : Lasă-1, d r a g ă , p e N e l u să se o d i h ­ nească. M I T I (şoptindu-i) : D u - t e , F e l i c i a , să n u d ă m dc bănuit. H a i , n u m a i sta ! S I L V I A : E i , v i i sau n u ? M I T I (şoptit) : D u - t e d o m ' l e , odată ! F E L I C I A : Bine, v i n . Ne vedem Ia masă ! (Ies Mircea, Horia, Silvia, Felicia, Ileana. In sec(iunea de cort intră Miti, Biţu şi Nelu.) BIŢU : Asta-i locuinţa noastră, Nelule. N E L U (privind în jur) : E c a m d e z o r d i n e p e la v o i . d a r a m să a r a n j e z c u toate la locul lor. M I T I : O să n e a r a n j ă m c u m e m a i b i n e . N e l u l e , le-ai c o m p o r t a t colosal. N u - i aşa, Biţule ? BIŢU : întocmai ! L a u n m o m e n t dat, mă t e m e a m să n u n e d ă m d c g o l c u l o c u i t u l . M-au trecut toate sudorile. M I T I : I a r F e l i c i a sc î n g ă l b e n i s e d e e m o ţ i e . D e f a p t , n u t r e b u i a să a v e ţ i n i c i ' o e m o ­ ţie. V - a m s p u s d o a r c ă - i a p l i c l u i N e l u o m e t o d ă p e d a g o g i c ă n o u ă . Şi r e z u l t a t e l e se v ă d : c o l o s a l e ! B I Ţ U : A r t r e b u i să n e - o a r ă ţ i şi n o u ă ş i , m a i a l e s , să-1 i n f o r m e z i p e u n c h i u l V i c t o r . M I T I : N i c i o grijă ! 0 v o i face ! BIŢU : Da ! A i intervenit la t i m p , Nelule. Şi e x a c t c u m t r e b u i a . N E L U : Aşa c u m a m fost p r o g r a m a t ! BIŢU : Programat ?

M I T I (grăbit) : Ce p r o g r a m a t ! V ă t o t s p u n că N e l u e u n superrobot. N i c i t u , nici Felicia n u m ă credeţi. B I Ţ U : A p r o p o dc p r o g r a m a r e . Măi, M i t i , era v o r b a ca u n c h i u l V i c t o r să n c d e a i n s t r u c ­ ţiunile p e n t r u i m p r i m a r e de n o i c o m e n z i . S p u n e a i că-1 v r ă j e ş t i , şi c î n d colo... M I T I (scoţînd. din buzunar plicul predat de unchiul Victor) : D a , să ^ v e z i . . . (Răzgtndindu-se brusc şi bâgind repede plicul in buzunar, fără ca Biţu să fi observat ceva.) N-am m a i a v u t p r i l e j u l să-i v o r b e s c , d a r îi s c r i u să n i l e t r i m i t ă . B I Ţ U ' : N u m a i d e o î t , M i t i ! Să-i s c r i i numaid e c î t ! Se p o t i v i î m p r e j u r ă r i c î n d v a f i , î n t r - a d e v ă r , n e v o i e să-i m a i i m p r i m ă m a l t e comenzi. M I T I : N u c r e d că v a f i n e v o i e . N e l u c \ m a d e v ă r a t superrobot. Şi m e t o d a m e a p e d a ­ gogică e colosală. B I Ţ U : Totuşi... M I T I : B i n e , îi v o i s c r i e . . . (In clipa aceasta, la uşa cortului, apare Felicia.) F E L I C I A : U f , băieţi ! A b i a a m reuşit să scap de S i l v i a . Haideţi ! M I T I : U n d e să m e r g e m ? F E L I C I A : O r i u n d e . E u n u p o t să i n t r u în cortul vostru. îmi interzice regulamentul. Şi t r e b u i e să s t ă m d e v o r b ă . B I Ţ U : Dacă Silvia ne v a s u r p r i n d e şuşotind p e t o ţ i p a t r u , c i n e ş t i e ce-o să-şi î n c h i p u i e . F E L I C I A : D c ce p e toţi p a t r u ? N e l u p o a t e să r ă m î n ă n i c i . M I T I : N u c b i n e ! Ştiţi c e v a ? B i ţ u l e , d u - t e t u c u F e l i c i a , i a r e u r ă n i în c u N e l u . T e plictiseşti n u m a i c u m i n e , N e l u l e ? N E L U : N u ! D e c e să m ă p l i c t i s e s c ? V o m d i s c u t a d e s p r e 1M>X, d e s p r e ş a h . BIŢU (încinlat de propunerea lui Miti) . Foarte bine ! Nelu rămîne cu M i t i , iar n o i d o i m e r g e m la c l u b . L a o r a asta n u c nimeni. F E L I C I A : A r f i f o s t b i n e să f i m t o ţ i trei. B I Ţ U : T e - n l r e b şi e u c a M i t i : t e p l i c t i s e ş t i n u m a i cu mine, Felicia ? F E L I C I A : Ş i e u îţi r ă s p u n d t o t c a o l : n u , de ce să mă plictisesc ? V o m discuta despre şah, despre box... B I Ţ U : S î n t s i g u r c ă v o m găsi s u b i e c t e m a i interesante. F E L I C I A : C u altă ocazie ! D e o c a m d a t ă , t r e ­ b u i e să n e s u p r a v e g h e m c o m p o r t a r e a . A ţ i v ă z u t d o n r : n - a l i p s i t m u l t să n e dăm de gol ! MITI : I m p o s i b i l ! Cu metoda mea peda­ gogică, Nelu v a deveni u n ultrasuperrobot şi n u n e v a d a d e g o l n i c i o d a t ă ! F E L I C I A : T r e b u i e n e a p ă r a t să n c a r ă ţ i j t nouă cum procedezi. B I Ţ U : A s t a - i s p u n e a m şi e u l u i M i t i ! M I T I : D e s i g u r , clar d e o c a m d a t ă n u m a i p i e r ­ d e ţ i t i m p u l ! D u c e ţ i - v ă , şi B i ţ u o să-mi s p u n ă ce c r e d e ţ i c ă t r e b u i e f ă c u t . F E L I C I A : F i e şi-aşa. Să m e r g e m , B i ţ u l e . B I Ţ U : Sînt. aşadar, u n o m norocos ! F E L I C I A : D a c ă s o c o t i c ă a s t a în d o i vorbă c u n noroc...

de

72

www.cimec.ro

B I Ţ U : E s t e , F e l i c i a , este, cînd purtcncrul eşti t u . (Ies din scenă Biţu si Felicia. Miti ii ur­ măreşte cu privirea pină dispar, apta se-ntoarce bucuros spre Nelu.) M I T I : Jală-ne s i n g u r i , N e l u l e ! N E L U : D a , s i n g u r i , şi p u t e m d i s c u t a l i n i ş t i ţ i , d e s p T c b o x şi d e s p r e ş n h . M I T I : Ce ş a h ! Ce b o x ! D c « s t e a î m i a r d e m i e ? I a să v ă d aluniţa de d u p ă u r e c h e . (11 examinează.) M d a . T r e b u i e să-ţi a p l i c metoda pedagogică. N E L U : Iar? M I T I : N - a m încotro. tău. NFLU De altfel, e spre binele

N E L U : T r e b u i e să l e s p u i şi F e l i c i e i şi l u i Biţu. M I T I : Ştii b i n e ! L a - n c e p u t a m v r u t să l e s p u n , d a r pe u r m ă m - a m răzgindit. Ne-ar d a d e g o l c o n s f ă t u i r i l e d e s p r e ce c o m e n z i să-ţi i m p r i m ă m . A ş a că t e v o i p r o g r a m a singur. N E L U : Şi c e c o m e n z i v r e i s ă - m i m a i i m ­ primi ? M I T I : P r i m a c o m a n d ă e s t e ca e i s ă n u a f l e . D e c i , să n u s u f l i u n c u v î n t c ă ţ i - a m f ă c u t noi programări. N E L U : Şi a d o u a ? M I T I : A d o u a , a t r e i a şi a p a t r a v o r f i c o m e n z i c a r e să t e f a c ă u n r o b o t s e n t i ­ mental. N E L U : Sentimental ? M I T I : D a , u n r o b o t c u s e n t i m e n t e de d r a ­ goste, de ură, de admiraţie... N E L U : D a r u n c h i u l V i c t o r s p u n e a c ă n u sc poate. M I T I : E u c r e d c ă sc p o a t e ! D o a r d e a c e e a eşti s u p e r r o b o t . Ş i - a c u m , s ă n c g r ă b i m ! N E L U : Dar... M I T I : N i c i u n d a r ! (Apasă pe un nasture secret, Nelu devine inert.) A c u m stai cu c a p u l î n j o s ! (li apasă capul spre piept.) Perfect ! Aşadar, învîrlirn uşurel la d r e a p t a şi I a s t i n g ă d e c i n c i s p r e z e c e o r i . . . A p o i . .

: D a r d c ce e n e v o i e ?

M I T I : L c - n m s p u s , F c l i c i e i şi l u i B i ţ u , c ă eşti u n s u p e r r o b o t , şi v r e a u să l e d o v e ­ desc. NELU MITI : : C u m să l e d o v e d e ş t i ? Am să-ţi i m p r i m încă vreo citeva (Scoate plicul cu instrucţiunile predate de unchiul Victor. Le parcurge repede.) l a să v e d e m co s p u n m a i d e p a r t e instrucţiunile u n c h i u l u i V i c t o r . P r i m a oară a m e r s f o a r t e b i n e . Să v e d e m î n c o n t i ­ n u a r e . 0, d a r p r o b l e m a e foarte simplă. M a i uşoară decît b ă n u i a m .

comenzi.

Cortina

Tabloul III
Acelaşi decor, doar că la mijloc a fost improvizat un ring dc box. In scenă, fa ridicarea cortinei, M i t i , Biţu, Felicia. BIŢU : Aţi văzut ce soluţie a găsit Nelu la M I T I : Parcă n u m a i Silvia ? D a r I l e a n a ce cusur arc ? B I Ţ U : Sst... U i t e - i că v i n . I a să n e t r a g e m deoparte. (Se retrag. în scenă intră Ileana şi Nelu, care-i recită în şoaptă o strofă din Eminescu.) N E L U : L a steaua care-a răsărit E-o calc atît de l u n g ă , Că m i i d e a n i i - a t r e b u i t L u m i n i i să n c - a i u n g ă . . . I L E A N A : D e c l a m i f o a r t e f r u m o s , N e l u l e . Şi ştii ' f o a r t e m u l t e p o e z i i . NELU : Memoria (surprinsă mea de a-nregistrat precizie) : 482 de poezii. ILEANA Ştii exact cîte ? N E L U : A b s o l u t e x a c t : 482. I L E A N A : N e l u l e , u n e o r i m ă u i m e s c aceste d a t e atît d e p r e c i s e p e ' c a r e le c u n o ş t i în legătură cu m e m o r i a ta : 482 de p o e z i i , (J07 p r o v e r b e , 2 7 4 c i t a t e l a t i n e ş t i şi c î t e

şah ? M I T I : î n t r - a d e v ă r , colosală. A d a t r e g i n a şi-n d o u ă m i ş c ă r i 1-a f ă c u t p c M i r c e a m a t . F E L I C T A : S ă v e d e m c u m o să se d e s c u r c e la b o x . BIŢII : N - n m n i c i o grijă ! M I T I : Ba tem ea aluniţa sistemul c u , d r e p t să v ă s p u n . a m ! M ă u n a d i n l o v i t u r i să ou-i atingă d e d u p ă u r e c h e şi s ă - i deregleze de supracomenzi.

B I Ţ U : T o t n u ş t i m să-1 f o l o s i m ! MITI : E adevărat, totuşi...

F E L I C I A : M i t i . m i se p a r c c i u d a t c ă u n c h i u l V i c t o r n u ţi-a t r i m i s instrucţiunile, deşi pretinzi c ă i-ai s c r i s . MITI : De Măi (cu două copii, o vagă ori nu pînă ştiu acum... dac-aţi : (Scurtă observat pauză.) BIŢII : FELICIA c e v a . S i l v i a îl p l a c e p e Nelu. Crezi ?

gelozie)

www.cimec.ro

73

şi m a i c î t e . . . N - n m î n t î l n i t î n c ă p c n i m e n i aşa, ca tine... N E L U : N i c i n - a v e a i c u m să-ntîlncşti. I L E A N A : D e ce, N e l u l e ? N E L U : P e n t r u c ă . . . (In clipa aceasta apare Silvia.) S I L V I A : A i c i e r a i , N e l u l e ? E u v e n i s e m să te i a u d e l a c l u b . I L E A N A (să-i facă în necaz Silviei) : A m fost eu m a i operativă. : M d a ! Constat. Deşi c ă se v a p l i m b a e u plimba după meci ! p l i m b a şi deranjează Nelu mine S I L V I A (cu năduf) îmi făgăduise NELU : Ne vom

MITI : mai

N u - i n i m i c ! T r e b u i e să întimplă. Miti are dreptate.

vedem Nelu

ce

se

FELICIA :

trebuie

supravegheat. B I Ţ U : B i n e , dacă spuneţi voi... (Ies toţi trei. Citeva clipe, scena apoi apar Mircea Nu ! Nu şi sînt lloria.) nici ! Iţi spun eu, Nelu. MIBCEA : IIOBIA e goală,

s - a u d u s să se p l i m b e c u : Amîndouă ?

înainte de m e c i . SILVIA : acum. NELU : D a r d e ce ? (Inţelegînd.) Dimpotrivă, Dar : Ce tu, să îmi v a să Ne putem Sau vă face nu

M I B C E A : A m î n d o u ă ! M ă băiete, N e l u ăsta e p u r şi s i m p l u o p a c o s t e p e c a p u l n o s t r u . N u v e z i ? N e suflă t o a t e fetele. I I O B I A : Dacă tu în t r e c i l a şah. M I R C E A : Să vedem n-ai ce-ai fost să în faci stare Iu la sa-l box.

c u m v a prezenţa m e a ? îmi

plăcere.
spui face în şi nimic ? plăcere condi­

SILVIA : ILEANA lui

Ileana,

spun ? face zică

Dacă-i

Nelu,

plăcere

mie...

I I O B I A : K n o c k - o u t îl f a c ! I I p u n l a p ă m î n t din p r i m a rundă. I^-am văzut l a antre­ n a m e n t . N - a r e c i n e ştie ce t e h n i c ă . Nici f a n t e z i e . Ş t i e d o a r t r e i f i g u r i şi l e r e p e t ă nioTeu. K n o c k - o u t îl f a c ! M I B C E A : I I o , şi n u t e m a i l ă u d a n t î t a ! E u c r e d e a m t o t aşa, că-l a m în m î n ă la şah, ş i c î n d c o l o . . . (Pauză.) Mă, e ceva ciudat c u băiatul ăsta. IIOBIA : Aşa e ? Ai observat şi tu ? pe toate. opreşte.) M I B C E A : Da, mă, Uneori îmi vine I I O B I A : Ce ? MIBCEA : îmi vine să cred că nu-i om. H O R I A : Zău, mă, l a f e l . . . (Pauză.) r o b o t care fuge .să cinte „Romanţa şi m i e î m i v i n e s ă c r e d Parc-ar f i u n robot... U n după o inimă... (Începe robotului".) p r e a l e ştie să c r e d . . . (Se

SILVIA : A,

aşa, n u m a i

ţ i i l e a s t e a . . . (Luindu-l pc Nelu de braţ.) E i b i n e , a t u n c i să n e p l i m b ă m . . . P o a t e c ă nc declami ceva, ILEANA NELU : Ştie Ah, pe da, Nelule. dinafară 482... 432 (II ia de 432. st ea să la de ne un Silvia. poezii.

: A i greşit, I l e a n a . 4 8 2 , n u

ILEANA : celălalt declami braţ cu Numaidecît MITI

braţ.) S ă n e p l i m b ă m şi d i n A r g h e z i . . . (Ies, Nelu Ileana, iar la celălalt cu apar Miti, că Biţu, amândouă... aşa, Miti ? mă lucrurile

Felicia.) straşnic !

: Colosal ! M e r g cc

B I Ţ U : D a , pare-se F E L I C I A : Şi M I T I : Auzi,

te b u c u r i

v o r b ă ! C u m să n u

bucur ?

Nelu este Se c o n f i r m ă ipoteza mea că într-adevăr u n s u p e r r o b o t . U n robot senti­ mental. B I Ţ U : F i i s e r i o s , m ă i M i t i ! P a r c ă n - a i şti cinc-i Nelu ! M I T I : Dacă deţi. Neloi vă spun eu, vă ştie iasă ce rog să o mă să cre­ mai Am este u n s u p e r r o b o t s e n t i m e n t a l . încurcături o

ROMANŢA 1

ROBOTULUI

F E L I C I A : Cine MITI : eu N-o să

iasă d i n i d e i l e astea ale t a l e . nici încurcătură.
(

metoda mea pedagogică. ce vorbeşti aşa ? să A vă

Un biet robot pe drum găsit-a O caldă inimă de om. 0 puse-n piept şi ea zvicnit-a Ca seva primăvara-n pom. Dar inima, vezi, nu-i dă pace Iubeşte, zburdă tot mereu, Oho, şi alte pozne-i face Iar traiul lui e tot mai greu... Refren... 2 Robotul vrea s-o S-o programeze-n domolească, chip şi fel,

F E L I C I A : Pe care o păstrezi M I T I : De ca la prima ocazie

pentru

line. stabilit

rămas

demonstrez.

B I Ţ U : Şi c î n d o să f i e a c e a s t ă p r i m ă o c a z i e ? M I T I : 0 s ă f i e . . . (Se BIŢU : E i , cînd ? M I T I : C î n d o să f i e ! F E L I C I A : I n o r i c e c a z , se p e t r e c e c e v a c i u ­ d a t c u N e l u . . . A r f i b i n e să-1 v e s t i m p e unchiul Victor. M I T I : N-aveţi n i c i o grijă. I - a m scris eu a m ă n u n ţ i t . D a r a c u m , h a i d e ţ i d u p ă ei ! B I Ţ U : Ce să m a i m e r g e m ! P e s t e u n s f e r t d e ceas î n c e p e m e c i u l . opreşte.)

Să cinte vesel, să zîmbească, Să rîdă numai cînd vrea el... Dar inima pare nebună Şi face tot ce ştie ea... Atunci robotu-a prins să-i spună Să plece ! Nu, el n-o mai vrea... Refren...

7 4

www.cimec.ro

3 Şi astfel, inlr-o dulce seară, De inimă s-a despărţit, Acum e calm ca odinioară, Dar tare e nefericit... Şi se gindeşle trist robotul, Privind cum tremură o stea — In lume inima e totul ! Şi a dat fuga după ea... Refren J-auzi inima cum bate Tica-tica, Tica-tica... Cel mai dulce cînt din toate Tica-tica, Tica-tica...

d o m n i i l o r v o a s t r e se v a d e s f ă ş u r a c o l o s a l u l meci Nelu Mefebe — Horia Dam iau, amîndoi categorie uşoară. A r b i t r u : Mircea B a l a b a n . (Aduce mănuşile.) Vă rog, d o m ­ nule a r b i t r u , controlaţi mănuşile ! M I B C E A (controlindu-le) : Sînt în r e g u l ă . MITI : Perfect ! Mănuşile fiind controlate, u r m e a z ă a f i l u a t e d e cei d o i c a m p i o n i . HOR I A : Eu iau negrele ! dar sînt opriţi de aşa. N E L U : E u , albele. (Vor să ia mănuşile, Miti.) MIBCEA MITI cu MITI : mai să vrei le

M I T I : N u v ă g r ă b i ţ i , că n u m e r g e c h i a r Ce să faci ? la sorţi, la : Trebuie Lasă, f i ca tragem CĂ a i c i

care-i şah.

albele, care-i cu negrele. mă, n u - i ca mai : N-o la şah, d a r e original.

MIRCEA : M I R C E A : H a i , c-am luat-o şi n o i p e n t r u că n e - a s u f l a t fetele. Păi, ştii c u m s î n t r o b o ţ i i ? C u s î r m e butoane... HORIA : ou el. Da, e-adevărat, dar ceva razna, tu nu şi cu tot este Juriul HORI A :

ce p ă r e r e a r e ? Ce, mai original ! Eu vreau să

I L E A N A : Sigur, e m a i original ! boxez cu mănuşile negre. N E L U .: M i e m i - e c o m p l e t e g a l . M I R C E A : P ă i , v e z i ? Ce te-amesteci, măi, M i t i ? D a c ă l u i N e l u îi e s t e e g a l , lasă-1 cu albele. M I T I : Să m a i a u z i m u n c u v î n t d i n p a r t e a juriului. Cinc-i pentru t r a g e r e la sorţi ? SILVIA : Eu ! F E L I C I A : Şi e u ! B I Ţ U : Şi e u ! M I T I : Aşadar, în unanimitate, juriul s-a (Întinde p r o n u n ţ a t p e n t r u t r a g e r e l a sorţi. pumnii.) G n e g h i c e ş t e î n ce m î n ă e b a n u l , ia albele. Poftim, Horia ! Vezi unde-i banul ! HOBIA MITI : : N ^ a m n e v o i e de el ! Mă rog, treaba ta, dar ghiceşte ! Stînga ? I e i mănuşile lui mănuşile) Horia, albe. în timp ce : H a i t , n e - a m ars.

M I R C E A : N u - i n i m i c ! E b i n e pregătit. A s t a e ! Vezi, barem invinge-l tu la box. (Pauză.) C c - a r f i să m e r g i l a s i g u r ? H O R I A : C u m să m e r g l a s i g u r ? M I R C E A : A r fi o HORIA metodă... : Care, băiatule ?

M I R C E A : P u n e c e v a în mănuşă... o bucăţică d e p l u m b . T o t fac c u p e a r b i t r u l , m ă fac c ă n u o v ă d . U i t e - o , a m şi a d u s - o . H O R I A : N u - i cinstit, Mircea !

MIRCEA
HORIA :

: Parcă c u zic t o t t r e b u i e să-i d ă m .

e ?

Dar o

lecţie

N u - i sportiv ! N u - i elegant !

M I R C E A : Lasă, m ă , ce atîtea s o c o t e l i ? P a r c ă Ia ş a h c l a j u c a t e l e g a n t ? A p r o f i t a t c ă a m a t i n s d i n g r e ş e a l ă c o l u l şi p a c , g a t a , c ă t r e b u i e să-1 m u t . . . HORIA : canic. Asta aşa c ! Procedează în cam me­

Dreapta ? MITI :

H O R I A : Dreapta ! Banul ! MIRCEA (suflindu-i îşi pun

M I R C E A : A ş a că p u n c - ţ i p l u m b s t î n g ă şi f ă - l k n o c k - o u t .

mănuşa

aceştia HORIA

: M d e , t u a i fost cu ideea !

H O R I A : M d e . . . Ştiu eu... D a c ă s p u i . . . u i t e m ă n u ş i l e . A m să b o x e z c u n e g r e l e . (Mircea vîră (Intră STLVIA : NELU : luptă, HORIA (Intră ILEANA plumb Nelu Iată-ţi Foarte Horia. pregătim. în ringul improvizai.) şi p e c e i l a l ţ i ! amîndoi : Să n e în mănuşă.) de Să Ileana ne şi pregătim Silvia.) de M I R C E A : U k e - i că v i n ! încadrat bine ! adversarul, Nelule !

M I R C E A : Fereşte-ţi m o a c a , să n u l e a t i n g ă plumbul ! M I T I (lovind gongul) : P r i m a rundă începe ! (Nelu şi Horia încep să boxeze, în timp ce Mircea arbitrează. Horia desfăşoară un abil şi interesant joc de picioare, în timp ce Nelu boxează mecanic. Cei din jur, respectiv Ileana, Silvia, Felicia, Biţu parti­ cipă cu exclamaţii, Ileana şi Silvia incurajîndu-l, în mod evident, pe Nelu.) I L E A N A : N e l u l e , ţin-te b i n e ! S I L V I A : Arată-i ce p o ţ i , N e l u l e ! M I T I (continuă a face pe spicherul, relatind ce se petrece pe ring) : N e l u M e f e b e se m e n ţ i n e î n g a r d ă , î n t i m p ce H o r i a D a m i a n a t a c ă p u t e r n i c ! D i n ce î n c e m a i p u t e r n i c ! (Pentru sine.) V ă l e u , să n u - i

: Staţi ! Să-i a ş t e p t ă m

M I R C E A : Care ceilalţi ? I L E A N A : Pe M i t i , Biţu, Felicia... M I T I (intrînd cu ceilalţi) : Iată-ne î Aşadar, î n c e p e m e c i u l s e c o l u l u i ? (Făcind pe spicherul.) D o a m n e l o r şi d o m n i l o r , î n faţa

www.cimec.ro

75

a t i n g ă a l u n i ţ a ! (Tare.) N e l u Mefebe res­ p i n g e a t a c u l l u i H o r i a D a m i a n , d a r acesta n u sc lasă şi-1 t r i m i t e î n c o r z i . I n t e r v i n e arbitrul, care-i desparte. I L E A N A : N e l u l e , ţin p u m n i i pentru tine ! S I L V I A : C u p u m n i i tăi n u f a c e n i m i c ! C u p u m n i i l u i t r e b u i e să î n v i n g ă . N u t o lăsa, Nelule ! F E L I C I A : C r e d că n u - i bine să strigaţi mereu. B I Ţ U : S i g u r , m a i rău i i zăpăciţi. M I T I : C o l o s a l ! N e l u M e f e b e se redresează şi c-o l o v i t u r ă d e s t i n g ă î l t r i m i t e p e H o r i i D a m i a n l a p o d e a . A r b i t r u l a î n c e p u i să n umere. M I B C E A : Unu... doi... trei... patru... (Şo]>tind.) H o r i a , c e - i c u l i n e ? (Tare.) Cinci... ş a s e . . . (Din nou şoptind.) N-auzi, mă, Şapte... opt.:. (Şoptind.) s c o a l ă - t e ! (Tare.) H a i , m ă , c e d r a c u ' . . . (Horia încearcă să se ridice, dar nu poate, Mircea n-arc încotro şi exclamă.) Nouă ! ILEANA şi SILVIA (exultînd) : A învins N e l u ! A învins N e l u ! M I B C E A : D a , t r e b u i e să-1 d e c l a r î n v i n g ă t o r p e . N e l u M e f e b e . (Il ajută pc Horia să sc ridice.) IIOBIA (ţinîndu-se dc falcă) : M ă , ce m - n izbit p l u m b u l ! Aşa nc trebuie, dac-ain u m b l a t cu şmecherii ! MITI (relatînd în continuare) : A r b i t r u l 1-a declarat pe Horia Damian învins prin k n o c k - o u t . C e i d o i c a m p i o n i sc îmbrăţi­ şează, în u r a l e l e zecilor d e m i i de spec­ tatori şi milioanelor de telespectatori. Astfel, meciul secolului, colosalul meci al s e c o l u l u i , a l u a t sfîrşit c u v i c t o r i a l u i N e l u Mefebe. Bravo, Nelule, a i fost colosal ! S I L V I A : î n t r - a d e v ă r , e i m b a t a b i l . Şi p e n t r u că o b u c u r i e n u v i n e n i c i o d a t ă singură, a m să-ţi a n u n ţ o v e s t e b u n ă , N e l u l e . NELU : Mic ? S I L V I A : D a , ţie. A m f o s t înştiinţată p r i n t r - o f o n o g r a m ă că p o i m î i n c soseşte i n tabără colega t a , M i o a r a . M I T I , BIŢU, soseşte ? FELICIA (într-un glas) : Cine

F E L I C I A : Absolut nimic. Sintem chiar bucu­ roşi de vestea dată. I I u ! H a I B I Ţ U : V a i , cc b i n e - m i p a r e că-i v i n e i u i Nelu colega ! M I T I : D a r m i e ! Sînt colosal d e vesel ! (Apoi, în şoaptă.) A m pus-o de m ă m ă l i g ă ! B I Ţ U : Asta ne m a i lipsea ! F E L I C I A : T r e b u i e să d ă m l o t u l p c faţă. M I T I (şoptit) : N u , să n u n c g r ă b i m ! S I L V I A : Ce t o t ş u ş o t i ţ i v o i a c o l o ? A ţ i d e ­ venit foarte misterioşi, de la o vreme. M I B C E A : M a i ales c î n d e v o r b i i de N e l u ! Imbatabilul Nelu ! I L E A N A : Vă rog, pc Nelu să-1 l ă s a ţ i în pjice ! I I O B I A (şoj)lit) : P o f t i m , şi-acum i i ia apă­ rarea. S I L V I A : N e l u l e , sînt sigură că te b u c u r i de v e n i r e a colegei tale, n u - i aşa ? N E L U : Sigur, mă b u c u r ! B I Ţ U (şoptind) : 0 să-i i a s ă b u c u r i a p e n a s î F E L I C I A (şoptind) : B a , pc aluniţă ! M I T I : Colosal ! M i - a v e n i t o idee ! F E L I C I A şi B I Ţ U : C c v r e i să s p u i ? M I T I : Sst ! V o r b i m m a i tîrziu ! S I L V I A : N e l u l e , p r i e t e n i i tăi se p o a r t ă c a m c i u d a t , n u găseşti ? NELU : Nu ! S I L V I A : M ă m i r că t o c m a i t u , care a i i n ­ t u i ţ i i f i n e şi u n d e o s e b i t s p i r i t d c o l i s c r vaţie, n u găseşti ! N E L U : Pesemne, n - a m fost p r o g r a m a t p e n t r u aşa c e v a ! S I L V I A : P r o g r a m a t ? Ce f o r m u l e a l a m b i c a t e foloseşti t u , N e l u l e ! I I O B I A (lui Mircea) : Vezi, mă, ţi-am spus eu c ă se p e t r e c e c e v a c u b ă i a t u l ă s t a î M I T I (intervenind) : Ce f o r m u l e a l a m b i c a t e ? V o i n u v ă daţi s e a m a că N e l u g l u m e ş t e ? S I L V I A : Adevărat, Nelule ? A i g l u m i t ? (l\elti tace.) B I Ţ U : S i g u r , aşa e s t e e l , g l u m e ţ . FELICIA : Uneori continuă să chiar foarte glumeţ. (Nelu tacă.)

I L E A N A : E u z i c să-1 l ă s ă m p e N e l u î n p a c e ! O f i obosit : a susţinut u n m e c i dc şah, u n u l de b o x , i a r mîine... M I R C E A : D a , m î i n e ne aşteaptă o zi grea : e x c u r s i a în Peştera N e a g r ă . T u a i să p o ţ i veni, Horia ? H O R I A : S i g u r c ă v i n . (Şoaptă.) recîştigăm terenul, M i r c e a ! Trebuie să

S I L V I A : Colega l u i N e l u , M i o a r a B r a t u , elevă în clasa a I X - a a L i c e u l u i i n d u s t r i a l d i n F o c ş a n i . (Cei trei rămîn ca trăsniţi.) MITI (sufocai) : A i spus : d i n Focşani ? în clasa IX-a a Liceului in­ S I L V I A : D a , d i n Focşani. BIŢU : Elevă dustrial ? SILVIA :

MIRCEA

(tot

şoaptă)

: Neapărat ! zi la

Exact ! lui Nelu. trei caulă dispoziţie.)

F E L I C I A : Deci, colega lui... S I L V I A : V - a m spus doar, colega D a r n u - n ţ e l e g ce e c u v o i . . . (Cei să se redreseze. Mimează buna M I T I : Ce... mic ! ce să fie ? Nimic !

S I L V I A : A i dreptate, Ileana. Mîine e o g r e a . A ş a d a r , m e r g e m l a m a s ă şi a p o i culcare ! BIŢU MITI (şoaptă lui Miti şi Felicia) stăm de vorbă ? : Mîine, în t i m p u l excursiei. F E L I C I A : Dacă v i n e fala, dăm B I Ţ U : S-o MITI f a c e m cît m a i r a p i d .

: Şi n o i c î n d

Nimic ! N i ­

t o t u l pe faţă î

B I Ţ U : C h i a r aşa : n i m i c !

: Ş i e u v ă s p u n să n u n e g r ă b i m !

Cortina
70
www.cimec.ro

Tabloul IV
Se aude în culise „Cîntecul dc drumeţie".
CINTEC Refren Refren... Pornind Din Să La să nc cunoaştem ţara. 3 prin oraşe noi Să mergem Ca nişte aripi mari, deschise. Cu oamenii ce trec şuvoi, Să împlinească mîndre vise ! Refren... 4 Urcind pe creste Scăldîndu-ne în Ni-c gîndul şoim Că toate sînt azi plai mire Refren... smarald, apc-albastre, în zbor înalt, ale noastre ! de virf de munţi spre ţărmul mării, glas ca vara înălţăm cu drum voios, un cinice ţării. DE DRUMEŢIE Cu veşnic auriul strai Ţesut cu drag şi dăruire !

Să mergem unde odihnesc Mileniile-n fund de mină, Unde minerii sirguiesc Să scoată aur şi lumină ! Refren... 2 Să mergem împodobit pe întinsul precum un

N e a f l a m l a Peşlera Neagră. E l e m e n t e de decor adecvate : p i e t r e de stîncă neagră, s t r ă l u c i t o a r e , d e u n d e şi n u m e l e : Peşteru N e a g r ă . S p r e d r e a p t a şerpuieşte u n d r u m , s p i e stingă, deschiderea u n u i c o r i d o r s u b t e r a n . L a r i d i c a r e a c o r t i n e i , scena e goală. A p o i a p a i , cintînd, Ileana, M i r c e a , H o r i a , S i l v i a , Felicia, M i t i , Biţu, N e l u , în c o s t u m e de alpiniţti. E i ocolesc scena, c o b o a r ă în sală, a p o i , d u p ă t e r m i n a r e a c î n t c c u l u i , f o r m e a z ă g r u p u r i de c i l e d o i şi t r e i . N E L U : D o a r de cîte o r i v o m boxa... I L E A N A : T e r m i n a ţ i c u c e a r t a ! (Arătînd în jur.) P r i v i ţ i m a i b i n e ce f r u m u s e ţ e e i n jurul nostru. F E L I C I A : C h i a r aşa ! I n loc să admiraţi măiestria n a t u r i i , v ă înfuriaţi u n u l pe a l ­ t u l ca n i ş t e c o c o ş i ! Şi t u , N e l u l e , a i p u t e a să f i i m a i p u ţ i n i r o n i c . N E L U : B i n e , F e l i c i a , n - a m să l e m a i r ă s ­ p u n d . M a i ales că m i - o ceri t u ! S I L V I A : Şi d a c ă ţi-o c e r e a m c u , n u era ace­ laşi lucru ? (Nelu evită să răspundă.) T e - a m întrebat ceva, N e l u l e ! I L E A N A : 0 să-ţi r ă s p u n d ă altă dată ! P e n ­ t r u m o m e n t , p r o p u n să f a c e m u n s c u r t popas aici ! C E I L A L Ţ I : D a , să f a c e m u n popas ! U n p o p a s ! M i e m i - e f o a m e ! M i e m i - e sete ! U f ! Mă dor picioarele ! S I L V I A : Bine ! Facem u n popas ! D a r n u p r e a l u n g , p e n t r u că diseară t r e b u i e să f i m î n a p o i în tabără. N u uitaţi : m î i n e vine Mioara !

I L E A N A : A m a j u n s , în sfîrşit, în sala p r i n ­ cipală a Peşterii N e g r e . M I R C E A : U f ! D r u m u l n-a fost prea uşor ! N E L U : Dar nici prea greu ! M I B C E A : M ă r o g , m ă r o g , c i n e p o a t e f i ca tine. S I L V I A : M i r c e a , d e c î n d N e l u s-a d o v e d i t m a i b u n şahist decît t i n e , t e agăţi m e r e u de el. NELU : Lasă-1, Silvia, că nu mă supără pişcăturile l u i . D i m p o t r i v ă , m ă gîdilă ! M ă amuză ! I I O B I A : Ce a r e s ă t e a m u z e ? C e , M i r c e a a a j u n s b u f o n u l tău ? P o a t e c ă t u a i p u t e a juca r o l u l ăsta. I L E A N A : V ă d că n i c i t u n u - i d a i pace, de cînd te-a făcut k n o c k - o u t ! N E L U : Nici pişcăturile l u i H o r i a n u mă supără. î m i amintesc n u m a i de l o v i t u r i l e l u i de boxer. H O R I A (pornit pe ceartă) : I a v e z i ! Crezi că d a c ă m - a i î n v i n s o d a t ă , o să-ţi m e a r g ă t o t aşa ?

www.cimec.ro

77

B I Ţ U (oflinii) : C u m o să u i l ă m ? S ă f i x ă m e x a c t t i m p u l c i l p u l e i n răni i n c . S I L V I A : Cine-i de acord c u o o r ă ? C E I L A L Ţ I : Toată l u m e a ! O oră, e bine ! (Pun rucsacurile jos şi se aşază pe sţinti. Isi pregătesc de m încarc.) : Eşti obosiţii, F e l i c i a ? B I Ţ U (atent cu Felicia) FELICIA : Oarecum ! • , ! '. B I Ţ U (oferindu-i bidonul) : Trage o duşcă d i n c i t r o n a d a asta, special pregătită. F E L I C I A : Special pregătită ? B I Ţ U : D a , p e n t r u t i n e ! (Felicia soarbe din bidon.) F E L I C I A : î n t r - a d e v ă r , e r e c o n f o r t a n t ă ! îţi (mulţumesc, Biţule ! B I Ţ U : E u iţi m u l ţ u m e s c ; F e l i c i a . H O R I A : E u aş r u g a - o p e I l e a n a să n e e x p l i ­ ce c u m s-a f o r m a t a c e a s t ă r o c ă şi cc p a r ­ ticularităţi are. M I T I : N u - i o i d e e r e a , c u c o n d i ţ i a să n u n e pisălogească prea m u l t . I L E A N A : Să-ţi f i e r u ş i n e , M i t i ! Ce, e u sînt pisăloagă ? M I T I : N u totdeauna. N u m a i cînd vorbeşti ! I L E A N A : Dacă-i aşa, a t u n c i m ă las p ă g u ­ b a ş ă ! Să v ă e x p l i c e a l t c i n e v a . I I O B I A : N i m e n i n-are cunoştinţele tale de geologie. M I R C E A : Te pomeneşti toateşliutor, ar p u t e a Ileana... că N e l u , care-i s-o înlocuiască ape

MIRCEA (tot in şoaptă) : M ă i , băiete, ce-i a l l u i e a l l u i . E e l b ă f l o s , d a r e şi b i n e pregătit. S I L V I A : Şi c a r e - i s t a d i u l a c t u a l a l c c r c c l ă rilor. Ileana ? I L E A N A : Deocamdată n-au p u t u t f i încă ve­ r i f i c a t e ' t o a t e s t r a t u r i l e , aşa că r o c i l e de care v o r b e a N e l u n u sînt încă i d e n t i f i c a t e . F E L I C I A : C e - a r f i să l e i d e n t i f i c ă m n o i ? I L E A N A : IX-i ! A r f i f o a r t e f r u m o s ! D a r n u a v e m n i c i pregătirea, uita a p a r a t u r a nece­ sară. M I T I : E u vă p r o p u n oevn colosal î Dăm o r a i t ă p r i n s ă l i l e p e ş t e r i i , şi a p o i l u ă m o gustare. BIŢII : Propunerea l u i M i t i n u m a i are ne­ v o i e să f i e p u s ă l a v o t . Se a c c e p t ă , c r e d . în u n a n i m i t a t e . CEILALŢI : D a , se a p r o b ă ! (Se formează grupuri.) I L E A N A : Nelule, mergi cu mine ? S I L V I A : D e ce c u t i n e şi n u c u mine ? N E L U : M e r g c u a m î n d o u ă ! (Iese cu Silvia şi cu Ileana.) I I O B I A : E i . p o f t i m , c u m îţi p l a c e , M i r c e a ? M I R C E A : N u - m i p l a c e d e l o c ! l i n i d u p ă ei ! (Ies. In scenă au rămas cei trei.) F E L I C I A : U f ! B i n e că p u t e m fi singuri !
v

V o r b a este : cc f a c e m ? B I Ţ U : C r e d că t r e b u i e să d ă m Nelu... totul pe faţă.

S I L V I A : I a r începi, M i r c e a ? Dc mereu ?

cc-1 p r o v o c i

să arătăm cine-i MITI

: D e ce să n e g r ă b i m ?

N E L U : B a e foarte b i n e că m - n provocat, p e n t r u c ă a ş p u t e a să v ă s p u n , d c p i l d ă , că p a r t i c u l a r i t a t e a acestei p e ş l e r i este ace­ ea de « c o n ţ i n e m u l t e r o c i c u proprietăţi r a d i o a c t i v e şi c u r a t i v e î n c e l e m a i g r a v e maladii. M I R C E A : H a i , lasă bărbicreala, Nelule ! N E L U : D a r n u - i n i c i o bărbiereală ! H O R I A : C u m , v r e i să susţii fi substanţe radioactive, pildă ? NELU :. Da. M I R C E A r ' O i f i t u b u n şahist, b u n b o x e r , d a r c ă eşti şi b u n g e o l o g , a s t a n - o m a i cred. MITI : Nelu e un fi băiat foarte bine dar nici pregătit. să faci că a i c i a r p u t e a ca uraniul, de

B I Ţ U : T u n u v e z i c ă d e d a t a a s i a n i s-a î n f u n d a t ? A u z i g h i n i o n , t o c m a i a c u m să vină o aşa-nurnită MITI : Nu vă faţă. Dar cu nu e vorba să n e numai fie de Nelu. el n-o uşor. pedagogică . să facă FELICIA : deşi MITI va nici colegă. cu firea. Nelu va şti pierdeţi

: N-aveţi

grijă ! M e t o d a m e a

d a şi a c u m r e z u l t a t e

excelente.

HORIA din

: Las-o m o i m o a l e , şefule ! Ţi-o prieten, n e g r u a l b n u se p o a t e . : Şi totuşi, Nelu are

MIRCEA :

ILEANA (intervenind) dreptate !

B I Ţ U : S p u n e a i c ă i n e - o a r ă ţ i şi n o u ă , şi o î n d colo... F E L I C I A : M ă r o g , să p r e s u p u n e m că N e l u v a şti s ă f a c ă f a ţ ă . Ce n e f a c e m , î n s ă , c u M i o a r a B r a t u ? 0 s ă r ă m î m ă p u r şi s i m p l u c u g u i r a c ă s c a t ă c î n d o să se p o m e n e a s c ă în faţa u n u i c o l e g de clasă p e c a r e n u - I c u n o a ş t e , p e c a r e n u 1-a v ă z u t niciodată fin viaţa ei ! M I T I : M d a , l a asta n u m - a m gîndit. B I Ţ U : V - a m s p u s : d e d a t a a s t a . n i s-a î n ­ fundat. MITI : colo Staţi să m ă pînă colo, gîndesc ! îngîndurat.) atîta, (Se plimbă pe de filo­ e

H O R I A : S i g u r , se p u t e a să n u - i d a i t u d r e p ­ tate l u i N e l u ? I L E A N A : N e l u e b i n e i n f o r m a t . Linele i n ­ vestigaţii, aflate în faza preliminară, arată că a i c i s-ar a f l a r o c i c u p r i n c i p i i r a d i o ­ active. H O R I A : I o - t e , d o m ' l e , c ă N e l u l e ş t i e şi p e a s t e a ! (In şoaptă, lui Mircea.) Ce ne facem, Mircea ? Cu performanţele l u i N e l u n u m a i recîştigăm n o i terenul...

BIŢU : N u zoful ! MITI : nădejdea.

t e m a i fîţîi Am

făcînd în

Staţi !

găsit !

Tot

Nelu

FELICIA : Cum ? M I T I : T r e b u i e s-o î n t o a r c ă î n a ş a f e l î n c î t să d e a i m p r e s i a c ă M i o a r a B r a t u a r f i i n t r - o clasă paralelă, m o t i v p e n t r u care nu-şi aminteşte p r e a b i n e de el...

78

www.cimec.ro

BIŢU : Aiurea ! F E L I C I A : P o a t e a r f i o i<lee. D a r N e l u . . . M I T I : I I strunesc eu I B I Ţ U : B i n e ! D a r dacă treaba dă greş, dăm botul pe faţă. N e - a m înţeles ? M I T I : D a , n e - a m înţeles. U i t e - i că v i n ! (Reintră Nelu, Ileana, Silvia şi, imediat şi Horia.) după ei, Mircea I L E A N A : D e c i , e c a z u l să l u ă m o g u s t a r e ! CEILALŢI : Da, ni-o foame ! Ni-e sete ! Luăm o gustare ! F E L I C I A : M i e n u m i - e foame, aşa că prefer să a d m i r în c o n t i n u a r e a c e a s t ă splendidă arhitectură subterană. N E L U : Te-nsoţesc, Felicia. B I Ţ U : D e ce t u şi n u e u ? N E L U : P e n t r u că n i c i m i c n u m i - c f o a m e . F E L I C I A : N - a m n e v o i e de n i c i u n însoţitor ! I L E A N A : F e l i c i a , f i i totuşi atentă ! Sînt u n e l e l o c u r i p r i m e j d i o a s e şi n e b ă n u i l e , p e c a r e , dacă n u le eviţi... F E L I C I A : O, n u f i aşa prăpăslioasă... I L E A N A : E u nu s î n t , d a r p e ş t e r a e s t e ! F E L I C I A : Fiţi fără grijă. S î n t p e - a i c i , p e apniape. MITI (cu Dacă gura şi-o De să să asta, mi plină) venim nici o sc-ntîmplă : Şi noi ceva, 0 să am să vă c h e m în lotul BIŢU: bine FELICIA Poftă continuă SILVIA NELU SILVIA : credeam. : D e ce s p u i a 6 t a ? : Pentru f i fost cc-ai că ln-mcpul te p u r t a i rigid, robot, n u : Cum ? tresărit ? D a , te p u r t a i şi ca robot. Ţeapăn categoric. om. ajutor. lăsăm in grabă îndoială. mare. Dar c mai

B I Ţ U : Ce v - a v e n i i s-o a m e s t e c a ţ i p e M i o a r a Bratu ? H O R I A : E doar colega l u i N e l u ! M I T I : Şi c e - i d o c ă - i e c o l e g ă ? I L E A N A : C h i a r a ş a , c e - i d a c ă - i e c o l e g ă '.' S I L V I A : D a r Iu. Nelule, nu spui n i m i c .' C u m este M i o a r a B r a t u ? (Nelu IIOBIA BIŢU (lui tace.) : H a i , Nelule, vorbeşte ! Miti, şoptit) : N e - a m dus pe copcă ! este?

. N E L U : M i o . a r a B r a t u . . . este... este... IIOBIA : Spune odată, c u m M I T I (intervenind, gol) : Nelule, se convingă Bratu. (în (Toţi clipa aceasta ca Nelu să nu se dea de n u le s p u n e n i m i c . A u să singuri cum este Minară se aude un strigăt.)

FELICIA : Ajutor ! Ajutor ! tresar, inspăiminta(L) B I Ţ U : S-a î n t î m p l a t c e v a c u F e l i c i a ! I L E A N A : A căzut într-o prăpastie ! (Toţi se îndreaptă în direcţia in care dispărui Felicia.) clipă e preţioasă.

a

M I B C E A : Staţi I B I Ţ U : D c ce ? F i e c a r e

M I B C E A : N u p u t e m p o r n i aşa ! T r e b u i e să desfacem f r i n g b i i l e c u c a r e s-o prindem. MITI : B a n u ! Să coboriin in prăpastie. pro­ că-i

evităm

asemenea

situaţii. dc mine ! in scenă decît

: Destul v-aţi ocupat b u n ă ! (lese. Cei rămaşi să se Ştii, ospăteze.) eşti mai Nelule,

S I L V I A : V-aţi c a m p i e r d u t cedăm organizat. Ileana, prăpastia ?

c a p u l ! Să unde crezi

rafinat

I L E A N A : I m e d i a t pc culoarul din A ş a c r e d . Şi m a i c r e d c ă n u - i prea M I T I :' C i n e v a cia. SILVIA ILEANA : trebuie să să coboare coboare

stingă ! adincă. Feli­

după Nelu !

B I Ţ U : Bineînţeles ! O Nelu ?

parc-ai NELU SILVIA un

(tresărind) : De adevărat

: D e ce t o c m a i N e l u ?

N E L U : Şi a c u m ? S I L V I A : A c u m î m i d a u s c a m a c ă eşti u n t î n ă r s u p l u , f o a r t e s u b t i l şi f o a r t e r a f i n a t . M I T I : Cc l o t ş u ş o t i ţ i v o i a c o l o ? N E L U : A u z i , M i t i , S i l v i i i g î n d e a c-aş p u t e a fi robot. MITI BIŢU (inecindu-se (alarmat) : Să v ă cu cu : De mincarca) u n d e pînă : Ce... Cc-ai spus ? unde această că impresie ? IIOBIA nu-i s p u n d r e p t , şi e u g î n d c a m ea \ i n o m , u n o m atît d c eu că-i complexă. posibil ! putinţă normal,

B I Ţ U : P e n t r u că c i este cel m a i b i n e p r e ­ gătit ! (La gura culoarului.) Felicia l M-auzi, Felicia ? (Aşteptare înfrigurată.) F e l i c i a ¥ F e J i c i a a a ! (Nici un răspuns.) MITI (strigind) : Felicia, de ce nu răspunzi ?

S I L V I A : S-o f i r ă n i t ! Răspunde, Felicia ! IIOBIA MIBCEA SILVIA : facem : : Şi-o Să fi pierdui nu fie

(Strigind.) cunoştinţa. şi mai

Felicia !

ceva

rău. Hai, să

I L E A N A : Taci, n u m a i cobi ! Să n u ceva ! pierdem timpul !

B I Ţ U : N e l u ! U n d e eşti, N e l u l e ? S I L V I A : A c u m a d i s p ă r u t şi MITI : N u se p o a t e ! Nelu.

să a i b ă

o pregătire

M I B C E A : D a r l-am convins

I L E A N A : D a c ă n u - 1 c o n v i n g e a i t u , îl c o n ­ v i n g e a m e u ; d e ş i , d r e p t s ă v ă s p u n , şi p e mine m-a surprins la-nceput purtarea l u i . D a r a c u m s î n t d e p ă r e r e a S i l v i e i şi a l u i M i r c e a . N e l u este u n b ă i a t e x c e l e n t , s u b t i l , r a f i n a t , b i n e pregătit. M I B C E A : Şi c r e d c ă şi M i o a r a B r a t u , l u i , este l a f e l de b i n e pregătită. colega

M I R C E A : B a d a ! N u - i nicăieri ! I L E A N A : S ă n u i se f i î n t î m p l a t şi l u i c e v a . SILVIA : 0 f i a l u n e c a t şi e l î n prăpastie. (Strigind, cu miinile pilnie la gură.) Nelu­ le ! U n d e eşti, N e l u l e ? ! M I T I : Colosal ! N e învîrtim dc colo pînă c o l o , şi n u î n t r e p r i n d e m , p r a c t i c , n i m i c .

www.cimec.ro

79

M I R C E A : R a n u - i a d e v ă r a t ! U i t e , a m des­ făcut frînghia. H O R I A : Cobor ou. şoptit.) Poftim me­ B I Ţ U : B a . e u ! (Lui Miti, toda ta pedagogică. N e l u a d a t b i r cu fugiţii. H O R I A : Să f i x ă m c a p u l f r i n g h i e i a i c i ! BIŢU : Cobor eu ! H O R I A : Ba eu ! B I Ţ U : Lasji-mă pe m i n e ! I I O B I A : N u se p o a t e ! C o b o r e u ! M I T I : C o l o s a l , c u m v ă t o c m i ţ i ! C o b o r i ţi a m î n d o i , şi g a t a ! (In timp ce Biţu şi Horia se pregătesc să coboare, îşi face apariţia Nelu, purtînd-o pe Felicia pe braţe.) S I L V I A : U f ! Nelule. B i n e că te văd ! I L E A N A : N - a i păţit inimic, N e l u l e ? N E L U : Nu ! Nimic ! B I Ţ U : F e l i c i a . . . F e l i c i a , eşti rănită ? N E L U (depunînd-o pe o slîncă) : Nu ! Nu-i rănită ! BIŢU : Vorbeşte, Felicia. F E L I C I A : Ce s ă v o r b e s c ? M - a m z d r e l i t p u ­ ţ i n î n c ă d e r e ş i atâta t o t . S t ă t e a m însă într-o poziţie imposibilă. N E L U : Prăpastia este o a r e c u m etajată. Şi F e l i c i a a a v u t n o r o c u l să r ă m î n ă în e t a ­ jul superior. F E L I C I A : Dacă n u veneai t u , prăbuşeam în adine. P e n t r u N E L U : P o a t e că aşa u i t e că a m v e n i t s-ar fi Nelule, mă totdeauna ! Dar

M I T I : într-adevăr, e o p u r t a r e dc neînţeles . S î n t supăirat p c t i n e , N e l u l e . N E L U : E u a m procedat potrivit comenzii : nu v o r b i , a c ţ i o n e a z ă ! Şi a m acţionat ! M i - a m d a t scaima c ă I l e a n a a r e d r e p t a t e , că prăpastia e s p r e c u l o a r u l d i n stînga, şi m - a m îndreptat n u m a i d e c î t intr-acolo. B I Ţ U : C u m te simţi, Felicia ? F E L I C I A : B i n e ! DBT m - a ş f i s i m ţ i t p o a t e şi mai bine dacă, în locul l u i N e l u , a i f i fost tu ! B I Ţ U : D a r rom v r u t s ă c o b o r . . . F E L I C I A : A i v r u t c a m încet. B I Ţ U : P o t să f a c c e v a p e n t r u t i n e ? F E L I C I A : P u t e a i ! A c u m , î n s ă , e p r e a târziu... M I B C E A : D a r c c - a i în sac, F e l i c i a ? F E L I C I A : Nişte p i e t r e ! N E L U : Felicia a adus, după părerea m e u , nişte p r o b e de rocă radioaotivă. M I T I : E i mu, că asta-i colosal ! I L E A N A : I a să v ă d p r o b e l e . (Examinîncl.) Da, s-ar p u t e a ! D u p ă e l e m e n t e l e e x t e r i ­ oare, p a r e a f i rocă radioactivă. Bravo, Felicia !
f

F E L I C I A : Să n u n e g r ă b i m ! T r e b u i e cate c u contoarele Geiger. N E L U : Le nevoie ! MfTI : Sînt ? IIOBIA : Miti MITI vom întru ce verifica, totul ştii de deşi nu

verifi­ este Nelu. măi

mai lui

părerea

Ei,

despre

geologie,

întîmplat.

: N-om habar ! multe, foarte prieten, Nelu

FELICIA : Da, ai venit la timp, dragul meu ! S I L V I A : Şa t u , N e l u l e , c u m să n e s p u i u n c u v î n t ? de-ai plecat fără

M I B C E A : A t u n c i , ce t e b a g i ? M I T I : Vedeţi, însă, că ştiu multe, despre b u n u l m e u Mefebe...

Cortina

Tabloul V
S i n t e m d i n n o u în tabără. scenă : M i t i , Biţu, Silvia, Felicia. Acelaşi decor din tabloul II. La ridicarea cortinei, iu S I L V I A : Şi totuşi, e u r ă m î n l a p ă r e r e a m e a : să o r g a n i z ă m o s e r b a r e î n c i n s t e a l u i N e l u . M I T I : Şi e u îţi r e p e t : n u e n e v o i e d e n i c i o serbare. F E L I C I A : Sînt întru t o t u l de părerea l u i Mid ! S I L V I A : T u v o r b e ş t i aşa ? T o c m a i t u ? F E L I C I A : D a , ce t e m i r i ? S I L V I A : P ă i , d a c ă n u e r a N e l u , m a i stăteai t u a c u m a d e vorbă cu n o i ? D e altfel, serbarea v a avea u n caracter m a i larg. BIŢU : Cum, m a i larg ? S I L V I A : V - a m spus Mioara Bratu. doar că o aşteptăm pe BIŢU : N u v ă d de aibă t i n caracter Mioara Bratu. M I T I : Cc-o a m e s t e c i habar n-avom ? ce s e r b a r e a t r e b u i e m a i larg dacă vine pe fata asta, de să şi

oare

S I L V I A : D a r e foarte simplu : prin prezenta l u i N e l u şi a M i o a r e i B r a t u , v o m o m a g i a însuşi L i c e u l i n d u s t r i a l d i n Focşani, care a ş t i u t să c r e a s c ă e l e m e n t e e x o e p ţ i o n a i l c ca N e l u M e f e b e . I n f o n d , N e l u s-a d o v e d i t n u n u m a i u n t î n ă r b i n e p r e g ă t i t , d a r şi d o t a t cu u n c u r a j e x c e p ţ i o n a l ! Deşi... (Se opreşte.) F E L I C I A : De ce te-ai oprit, Silvia ?

80

www.cimec.ro

S I L V I A : B i n e , Bă-mi c o n t i n u i g l n d u l p î n ă l u c a p ă t , c u t o a t e c ă a r p u t e a să p a r ă m a l i ­ ţios ! MITI : H a i , s p u n e cc g î n d e ş l i ! S I L V I A : Dacă n - a r f i fost Felicia la mijloc, credeţi că N e l u a r f i acţionat t o t atît de prompt ? F E L I C I A : Lasă p r o s t i i l e , S i l v i a . S I L V I A : L - a m observat bine pc Nelu : n u ­ treşte p e n t r u t i n e , F e l i c i a , o p r i e t e n i e d e o ­ sebită. FKLICIA : MITI un Te rog din nou, încetează Nelu ou e prostiile, astea ! : Poate că nu-s tocmai prostii... t i p sentimental.

B I Ţ U : Ş i p î n ă a t u n c i c e f a c e m ? T r e b u i e »ă n e arăţi c u m a i p r o c e d a t ! F E L I C I A : Să n e d e m o n s t r e z i m e t o d a t a p e d a ­ gogică. B I Ţ U : Dacă te m a i c o m p l i c i c u alte mistere, să ştii c ă o u d a u t o t u l p e faţă. M I T I : D c ce n u înţelegeţi ? N e l u a fost î n d r u m a t d e m i n e , e î n v ă ţ a t c u m i n e , şi a c u m v r e ţ i , d i n t r - o d a t ă , să t ă b ă r î m toţi trei c u dădăceala pe el ? 0 f i e l super­ r o b o t , d a r nici chiar aşa să n-o luăm... F E L I C I A : Dacă-i superrobot — v i n e şi m i e s ă c r e d c u este... şi u n e o r i cînd îmi tc-a

ironic) : Desigur, de BIŢU (uşor s a l v a t , purtîndu-tc p e braţe...

BIŢU (pufnind in ris) : D e u n d e a i m a i s c o s - o şi p c a s t a ? S e n t i m e n t a l ? N e l u , şi sentimental ! Parcă n u l - a i cunoaşte l o t a ş a d e b i n e c a m i n e şi oa F e l i c i a . MITI : Ei, nu rîdeţi ! ne-am Ştiu eu ce ştiu... o (Scurtă SILVIA : MITI pauză.) Aşadar, înţeles ! Facem

F E L I C I A : D a , d e a t u n c i ! D e c i , dacă-i s u p e r ­ r o b o t , e b i n e s ă c u n o a ş t e m şi n o i m e t o d a ta p e d a g o g i c ă ! H a i , grăbeşte-te... A c u m o să n e p o m e n i m o u M i o a r a B r a t u aici. M I T I : B i n e ! A ş t e p t a ţ i - m ă . 11 a d u c p e N e l u n u m a i d e c î t . (Iese. Felicia şi Biţu se plimbă unul lingă celălalt, fără să se privească. In sfîrşit, Biţu rupe tăcerea.) BIŢU : (Se BIŢU : Felicia, v o i a m opreşte.) De ce ţi-ai de mult să le-ntreb...

serbare ou f o c d e tabără... (repede) : N u ! N u ! Fără foc ! B I Ţ U : M a i b i n e fără foc ! S I L V I A : M ă m i r c ă v o r b i ţ i a ş a ! E d o a r în tradiţia n o a s t r ă să f a c e m foc d e t a b ă r ă . M I T I : U f ! G r e u e de scos l a c a p ă t c u t i n e , S i l v i a . E ş t i p u r şi s i m p l u c o l o s a l ă . L a c c to m a i sfătuieşti c u n o i , c î n d botăririle t a l e sînt dinainte luate ? (Intră Ileana.) I L E A N A : Ce Silvio • ? SILVIA (către facem ceilalţi) vrei cu probele do rocă,

F E L I C I A : Ce să m ă - n t r e b i ? schimbat atitudinea faţă de m i n e ? F E L I C I A : C r e d e a m c-ai înţeles. B I Ţ U : Ce a n u m e ?
t

F E L I C I A : Cînd m ă aşteptam m ă salveze.

m i s-a-ntîmplat accidentul, c a t u s ă f i i a c e l a c a r e să n u - i totuna ? este, ştim Apoi.) bine, un

BIŢU : O r i cu, ori Nelu, F E L I C I A : N u - itotuna ! BIŢU : Bine, d a r Nelu s i m p l u r o b o t . (Tăcere.

: V o i ce părere aveţi ? să f a c i şi n u n e m a i

M I T I : Spune ce cerc părerea !

I L E A N A : Oricum, trebuie trimise la laborator spre verificare. S I L V I A : Desigur ! D a r , pînă atunci, le v o m expune lu club, într-o vitrină, spre a p u t e a f i v ă z u t e c u p r i l e j u l serbării o r g a ­ nizate în cinstea l u i N e l u . I L E A N A : A t u n c i , să n u m a i p i e r d e m t i m p u l ! T r e b u i e să a r a n j ă m o v i t r i n ă . S I L V I A : B i n e ! Să m e r g e m ! (Ies Ileana si Silvia. Scurtă pauză. Apoi.)

F E L I C I A : A ş a g î n d e a m şi e u l a - n c e p u t , d a r îmi v i n e să cred că M i t i are dreptate. Cred c-am s u r p r i n s I a e l m a i m u l t decît o c o m p o r t a r e prietenească programată. B I Ţ U : H a i d a d e , să f i m s e r i o ş i ! F E L I C I A : V o r b e s c f o a r t e serios. Şi fiindcă, totuşi, t u a i fost p r i e t e n u l m e u cel m a i a p r o p i a t , n u - ţ i p o t a s c u n d e f a p t u l c ă şi eu a m î n c e p u t să m ă g î n d e s c l a N e l u , s ă - l privesc altfel... B I Ţ U : V r e i ou o r i c e p r e ţ să m ă f a c i gelos pe acest simulacru de o m ? Pe acest h o m u n c u l u s , confecţionat într-un l a b o r a t o r electronic ? F E L I C I A : N u v r e a u să t e f a c gelos î n n i c i u n f e l . P e n t r u m i n e , eşti o m a r e d e c e p ţ i e şi n u ş t i u c î n d ş i c u m s e v a r e f a c e p r i e ­ t e n i a n o a s t r ă . D a r n u m ă p o t o p r i să nu-ţi împărtăşesc f a p t u l c ă u n e o r i privi­ rile, c u v i n t e l e l u i N e l u m ă tulbură... D e ­ sigur, c î n d m ă trezesc d i n această stare, îmi d a u s e a m a d e r i d i c o l u l situaţiei. B I Ţ U : C u m s-ar s p u n e , eşti u n P y g m a U o n f e m i n i n , carc a început să-ndrăgească p r o p r i a - i operă. D o a r că Galateea noastră e un robot.

B I Ţ U : E i , cc n e f a c e m , că M i o a r a asta t r e ­ b u i e să s o s e a s c ă d i n m o m e n t î n m o m e n t . M I T I : N u v ă p i e r d e ţ i f i r e a . N e l u v a şti să facă faţă. Aşa c u m v - a m e x p l i c a t , m e t o d a m e a p e d a g o g i c ă v a d a şi « c u m r e z u l t a t e excelente ! BIŢU : Urma procedăm. FELICIA MITI : să ne ar arăţi fi : : şi nouă cum să să

Poate să

m a i 'bine Victor... Păi, 0

avem

instrucţiunile u n c h i u l u i (gata spună) B I Ţ U : Ce-i o u ele ? MITI (răzgîndindu-se) i n t r - o z i , două...

instrucţiunile... să le căpătăm

www.cimec.ro

81

F E L I C I A : P o a t e ca Miti este, î n t r - u n f e l , v i n o v a t d e m u t a ţ i i l e p r o d u s e în s t r u c t u r a l u i N e l u . . . N u şl i u ! D a r c ă s - a u p r o d u s m u t a ţ i i , asta este a b s o l u t s i g u r . O vvăd, o a u d , o s i m t , în-.tot cc face o j . B I Ţ U : Dacă' l u c r u r i l e a u ajuns pînă nici, a m să n i m i c e s c a c e a s t ă n e r o a d ă î n t r u p a r e h u ­ ni a n o i d ă . . F E L I C I A '. T e r o g să n u te atingi de e l . B I Ţ U : B a , a m să-1 f a c p r a f ! N u v r e a u s ă unei sufăr n i c i e u , n i c i t u , d i n p r i c i n a maşini. F E L I C I A : E u n u sufăr... D i m p o t r i v ă , c u t o t r i d i c o l u l , î m i f a c e n u m a i p l ă c e r e . . . Şi te rog încă o dată : n u t e atinge de N e l u ! Făgăduieşti ? B I Ţ U : A h , a î n c e p u t să t e şi d o a r ă el. E i b i n e , n u făgăduiesc n i m i c ! pentru

M I R C X i A : C r e d c ă a v e ţ i şi e x c e l e n t e e l e m e n t e . c a r e . joacă teatru. Comedienii de prima mînă I M I O A B A : D n , a v e m , o echipă artistică, d a r n u ştiu l a c i n e t e r e f e r i î n m o d s p e c i a l . M I B C E A : L a tarte, M i o a r a ! M I O A B A : L a m i n e ? D e cH l a m i n e ? M I R C E A : P e n t r u că m i m e z i foarte bine can­ d o a r e a . Ca şi t ' u m h - n l Şti, "în d e f i n i t i v , d e s p r e ce s u r p r i z ă e s t e v o r b n . • ' > M I O A R A : V ă s p u n în ' m o d c i n s t i t că h a b a r n-oiiin şi c ă m - n ţ i f ă c u t d i n c a l c a f a r ă d c curioasă. (în clipa aceasta intră N e / n , însoţit de Miti.) FELICIA ( î n şoaptă, lui Biţu) v e d e m o u m ne v o m descurca. : Acum să

F E L I C I A : N u - i v o r b a de m i n e , c i de u n c h i u l V i c t o r . E n e v o i e să-ţi a m i n t e s c ohligaţiilo morale pe care l c a v e m faţă de acest m i n u n a t savant cu suflet dc c o p i l ? N u ştiu c u m n e v o m d e s o u r c a a c u m , c î n d n e v i n e pe cap această M i o a r a Bratu. BIŢU : Dacă ne p o t i c n i m , d ă m t o t u l D e a l t f e l , a s t a - i şi păjrerea t a . pe faţă.

B I Ţ U (tot şoptit) : A ş p r e f e r a să terminăm o d a t ă c u oceostă g l u m ă ştiinţifică ! FELICIA : 0, SILVIA : Miti, nu ! Numai ţi-o prezint asta, n u ! pe Mioara cheamă Bratu. Mioara

M I O A R A (dîndu-i mina) :' M ă B r a t u şi s î n t d i n F o c ş a n i . S I L V I A : Şi a c u m pe Nelu.) (Mioara cercetător. Mioara. replicile MITI (şoptit) lui se

M I T I : Colosal de b u c u r o s că t e - a m c u n o s c u t ! s u r p r i z a : iată-1 ! (ll de o de Nelu, il şi marcat Biţu.) bale inima ! arată priveşte Nelu pe dc Pe el n u - i nevoie apropie IM Moment Miti, fel priveşte suspans, şi îmi să ţi-1 p r e z i n t .

FELICIA : A fost ! Gîndindu-mă, însă, In unchiul Victor, mă î n d o i e s c c-ar f i cea m a i b u n ă cale. B I Ţ U : Şi (Citeva Ileana, totuşi, n u există a l t a . clipe pauză, apoi intră Silvia, Mircea, Horia şi Biţu, iată şi Bratu fiecare.) în scenă Mioara^)

Felicia

': A c u ' e a c u ' ! : Vai, cum

SILVIA : Felicia, nostru. M I O A R A : Mă din F o c ş a n i ! (Dă

oaspetele şi sînt

FELICIA

(şoptit)

cheamă

Mioara cu

mina

B I Ţ U (tot şoptit) : D e s-ar t e r m i n a odată ! (Cei trei urmăresc cu ochii măriţi reacţiile lui Nelu şi ale Mioarei. Deodată, Nelu sc apropie de Mioara şi-i slrînge mina.) N E L U : Noroc, Mioara ! te r e v ă d nşa r e p e d e . Nu m-aşteptam să

B I Ţ U : B u c u r o s de cunoştinţă. F E L I C I A : Şi e u ! M I O A R A : S i l v i a , îmi v o r b e a i dc-o surpriză. Şi n u n u m a i t u . T o ţ i m i - a ţ i f ă g ă d u i t o surpriză. SILVIA Miti : 0 v e i avea. A p r o p o , Felicia, şi... s u r p r i z a p e n t r u M i o a r a ? vie şi el îndată. trebuie să să Mioara, cine underi

M I O A B A : Nici eu ! îmi parc b i n e că te-am î n t î l n i t ! (îi strînge mina. Cei trei cască ochii cît cepele. Miti se ciupeşte, să vadă dacă nu visează, şoptind.) MITI : Mă, să Ce ştii faci, Ce că visăm ! ? m-a nu-s Nelu trage că-i o pentru pişcat ţînţari. şi o că voi Mioara.) palmă.) ştiam veni. surpriză ? pe (îşi trage o palmă.) SILVIA : MITI : obraz ! MIBCEA : Ce ţînţari ? (Privindu-i (Îşi Aici pe mai este, aşa-i MITI : Nu ? HORIA : : Miti Colosal... ţînţar

F E L I C I A : T r e b u i e să

M I B C E A : I n o r i c e • caz, vă felicităm. M I O A R A : „Să v ă " ? citaţi l a p l u r a l ? Pe

vreţi

feli­

H O B I A : l i c e u l v o s t r u , c o l e c t i v u l de p r o f e s o r i şi e l e v i . I L E A N A : Aveţi pregătite ! elemente deosebit dc bine

Şi t o t u ş i , p a r c ă . . . Ei, Mioara, Este MIOARA ILEANA MIOARA iluzia marc NELU

M I O A B A : D a , d a r c r e d că n i c i v o i n u duceţi lipsă d e aşa ceva. A v e ţ i b u n i jucători de ş a h , s p o r t i v i d e f r u n t e , cercetători în ale geologiei, cibemeticioni... M I R C E A : A v e m , nici vorbă, dar n u compara cu elementele voastre. se pot

şi n u cum

că-i a i c i , d u p ă absolută. : Aşa Vezi, Păi,

ştia şi e l c ă

: B r a v o , Nelule, o i păstrat o ne-am cînd nu vă îţi înţeles. Să

discreţie vă dăm eşti o

că ne-aţi

pregătit o făceai mai

surpriză. că pc neşliutoorea,. surpriza...

M I O A R A : S i g u r , î m i face p l ă c e r e ceea c e - m i s p u n e ţ i , totuşi, c r e d că exageraţi. Şi, d e a l t f e l , n u ştiu c u m a ţ i a v u t p o s i b i l i t a t e a să vă convingeţi.

MIRCEA : MIOARA :

spuneam reuşea

comediană,

: Aşa

e ! Ce m a i e p e a c a s ă , M i o a r a ?

82

www.cimec.ro

M I O A R A : Lasă, că stăm m a i p c - n d e l c t c dc v o r b ă şi-ţi p o v e s t e s c t o a t e n o u t ă ţ i l e . S I L V I A : Puteţi s-o faceţi şi-acum ! Puteţi sta de v o r b ă l a c l u b . M I O A R A : N u m a i că n u - i p r e a politicos... H O R I A : D a r e sănătos ! Duceţi-vă, că ne supărăm. ILEANA : Nelule, dacă tot mergeţi la a r a t ă - i şi p r o b e l e d e r o c ă g ă s i t e d c N E L U ţ Bjipeînţeles. MIOARA ILEANA : 0 ,,.,,„. ,. : Ce p r o b e ? să-ţi e x p l i c e N e l u ! nu pe pierdem Nelu.) amîndoi.) timpul. Haidem, * club, , Felicia.

BIŢU :

E-o

explicaţie Ba nu e

cam deloc

subiectivă. subiectivă ! N-aţi

FELICIA :

nu

v ă z u t c u m s-a a g ă ţ a t d e b r a ţ u l l u i N e l u ? (Cu un gest de gelozie.) Aproape fără ruşine ! B I Ţ U : Totuşi, i reriţ ! MITI i : Şi eu nici am lor. Nelu nu părea indifeîn

avut »

impresia ;

aceasta,

t i m p ce u r m ă r e a m tntîlnirea BIŢU : A MITI :

cu foarte multă

atenţie

fost o atracţie reciprocă ! e ! Atracţie are reciprocă ! după

F E L I C I A : N-aş crede ! Colosal ! Asta

M I O A R A : Atunci, să (Luîndu-l de braţ Nelule ! N E L U : Haidem I (Ies,,

F E L I C I A : Ce v r e i să s p u i ? MITI : Voi ureclie ? B I Ţ U : Ce a r e ? MITI : 0 aluniţă ! atracţiei B I Ţ U : Şi ce-i c u a s t a ? M I T I : E colosal ! E v o r b a de teoria recipiroce a MITI : roboţilor. absolut sigur. Mioara e tot aţi o b s e r v a t ce Mioara

S I L V I A : V e n i ţ i şi v o i , î n c o r t l a c o m a n d a ­ m e n t . T r e b u i e să p u n e m I a p u n c t pro­ gramul. •> •
1

MITI

: D u c e ţ i - v â fără n o i . sîntem c u foc împotriva unei de tabără, cu ase­ arti­ şi

H O R I A : V o i d e ce n u v e n i ţ i ? M I T I : Pentru că m e n e a serbări ficii...

F E L I C I A : C u m , v r e i să s p u i că.... D a , sînt un robot humanoid.

H O R I A : O i f i t u , d a r p o a t e că Biţu n u - s . N u - d nşa, F e l i c i a ?

Felicia

F E L I C I A : B a şi e u s î n t î m p o t r i v ă . N e l u e modest. Să n u - 1 ş o c h e z e această mani­ festare în c i n s t e a l u i . S I L V I A : D e ce v o r b e ş t i î n n u m e l e l u i N e l u ? FELICIA : Pentru SILVIA : Dar că-1 c u n o s c ce foarte bine. ai ? mu t u , Biţule, părere

BIŢU : Imposibil. M I T I : N i m i c n u - i i m p o s i b i l ! D e a l t f e l , asta şi e x p l i c ă d e m i n u n e c o m p o r t a r e a e i i n f a ţ a l u i N e l u , p e o a r e n u 1-a v ă z u t î n viaţa ei pînă atunci. A m citit eu u n d e v a că r o b o ţ i i se s i m t atraşi î n t r e c i . F E L I C I A : A r t r e b u i să-1 î n t r e b ă m p e u n c h i u l Victor. B I Ţ U : Asta o v o m face o r i c u m ! D a r tre­ b u i e , m a i întîi, să n e d ă m seama dacă M i t i are dreptate. MITI : Am oara. sâ-ncerc bine. eu Pe să m-apropii lasă-1 p e de Mi­

B I Ţ U (după o clipă de ezitare) : A m să g î n d e s c . D a , a m să m ă m a i g î n d e s c ! S I L V I A : Bine, ne (Ies Silvia, Ileana,

găsiţi l a c o m a n d a m e n t . Mircea şi Horia.) colosal cum s-au

MITI (cxplodind) : Măi, petrecut lucrurile.

B I Ţ U : Să z i c e m că N e l u a fost î n d r u m a t de time şi s - a d e s c u r c a t b i n i ş o r . N u ş t i u c u m î l v r ă j e ş t i , d a r t r e a b a a m e r s şi d e d a t a asta b i n e . F E L I C I A : D a r ce cabilă. F E L I C I A : C î t u ş i d e puţin I F a c e p a r t e c a t e g o r i a d e f e t e o a r e se e x t a z i a z ă î n unui băiat frumos. din faţa spuneţi de Mioara ? inexpli­ BIŢU : Oricum, purtarea Mioarei porc

BIŢU : Foarte mea. FELICIA : nu MITI MITI : C-o

Nelu

seama Să

singură : Să

condiţie, se

Biţule !

te răzbuni p e e l ! (neînţelegînd) Glumeşti, Nu răzbune ? o să se ce răz­ vreau

F E L I C I A : D a , s ă se r ă z b u n e ! FeBcia ! Cum Ştie b u n e Biţu pe N e l u ? FELICIA : să glumesc ! Biţu spun !

Cortina

www.cimec.ro

83

Tabloul VI
A c e l a ş d e c o r c a în t a b l o u l a n t e r i o r , î n s ă c u e l e m e n t e d e c o r a t i v e c a r e m a r c h e a z ă a p r o p i a t a s e r b a r e . D e c i : s t e g u l e ţ e , g h i r l a n d e d e f l o r i , l a m p i o a n e e t c . I n c u l i s e se a u d e „Cîntccul pionieresc". L a r i d i c a r e a c o r t i n e i , i n s c e n ă : M i r c e a , H o r i a , I l e a n a , M i o a r a , c a r e se o c u p ă c u î m p o d o b i r e a l o c u l u i u n d e se v a d e s f ă ş u r a s e r b a r e a . NI-E CLIPA UN (Cintec 1 Noi luăm lumină din lumină, Lumina marelui Partid. Şi-n şcoli, pe cîmp şi în uzină, Cu cuget clar, braţ de granit, Muncim să fie. viaţa plină Sub bolţi de vis ce se deschid. Refren Pionieri ! Noi Dacă-nvăţăm, patria dacă slăvim muncim. CIREŞ IN pionieresc) FLOARE ILEANA reşte, loace MIOARA ceilalţi.) : Am ferma convingere. Dar, f i ­ t r e b u i e f ă c u t ă o verificare c u mij­ ştiinţifice. : E u l e - a m v e r i f i c a t ! (Mirare la Sînt, în adevăr, r a d i o a c t i v e . l-am

H O R I A : C u m a i p u t u t să le v e r i f i c i ? M I O A R A : Cu c o n t o r u l Geiger pe care adus cu mine,

Ni-e clipa un cireş in floare, Prin jertfa-naintaşilor, Iar noi, muncind azi cu ardoare, Şi învăţind cu sîrg şi spor, In şcoli şi în laboratoare, Da, vom fi demni de jertfa lor '. Refren...

I L E A N A : A i u n contor Geiger ? MIOARA : Am ! M I R C E A : H m ! Interesant ! I I O B I A : Ş i d e ce n u n c - a i s p u s n i m i c p î n ă acum ? M I O A B A : P e n t r u că n-a v e n i t v o r b a . S i n g u ­ r u l care ştie e N e l u . H O R I A : S e p u t e a a l t f e l ? (Intră Miti.) M I T I : U n d e t o t umbli. M i o a r a ? M I O A B A : N i c ă i e r i ! S t a u p e I o c şi a j u t I n împodobit. M I T I : M ă , n u ştiu cc v - a v e n i t să o r g a ­ nizaţi serbarea asta. M I R C E A : Ce n e - a v e n i t . . . E s t e i d e e a S i l v i e i ş i , c î n d î i i n t r ă cd c e v a i n c a p , g r e u s f i - i ţii p i e p t . I L E A N A : D a r cc, Nelu n u merită să f i e sărbătorit ? M I T I : Merită, nici vorbă, dar... I L E A N A : 0 s ă f i e o s p l e n d o a r e . I n noaptea înstelată, vîlvătaia focului de tabără şi exploziile incandescente ale artificiilor scri­ i n d pe boltă n u m e l e l u i N e l u , clnlece, de­ clamaţii, jocuri... M I T I : A m v ă z u t e u c e v a şi m a i c o l o s a l d e c î t serbarea voastră ! H O R I A : P o s i b i l , d a r a c u m d u - t e şi a p r i n d e a r t i f i c i i l e şi s t e l e l e r o t i t o a r e . M I T I : M a i v e z i d e n i t u l ! (Intră Felicia.) F E L I C I A (repede) : N u l-aţi v ă z u t p e N e l u ? M I O A R A : C u m să n u ! L - a m l ă s a t Au pornit spre lac. cu Biţu.

Azi, mindru flutură în soare Cravatele pioniereşti Iar ţării noastre-n sărbătoare, Meleagurilor strămoşeşti Le închinăm cu-nflâcărare Avinturile vultureşti Refren... I L E A N A : Corul e foarte bine strunit ! M I R C E A : Păi de, c o r u l repetă, n o i m u n c i m a i c i pe r u p t e , i a r N e l u h a b a r n - a r e că serbarea e organizată în cinstea l u i ! H O R I A : S-o c r e z i t u ! I i c o n v i n e s ă f a c ă pe neştiutorul. M I O A R A : B a n u . N u ştie. A v ă z u t o a r e c a r e f i e r b e r e şi m - a î n t r e b a t c e se î n t â m p l ă . I a r eu, bineînţeles, n u i - a m spus, aşa cum a m făgăduit. I L E A N A : Şi m i e m i - a p u s aceeaşi întrebare. M I R C E A : Ş i t u ce i - a i r ă s p u n s ? ILEANA : Că pregătim o serbare pentru descoperirea făcută de Felicia. M I R C E A : A , p r o b e l e d e r o c ă . (Pauză.) Ileana, t u c r e z i c u adevărat că sînt r o c i r a d i o ­ active ? !

F E L I C I A (alarmată) : V a i de m i n e ! Spre lac ? Eşti sigură ? M I O A R A : A b s o l u t sigură. I - a m v ă z u t cînd a u p o r n i t . D a r d c ce eşti a l a r m a t ă ? F E L I C I A : N u . . . N u s î n t ! (Sieşi.) B i ţ u o să se r ă z b u n e pe Nelu... (Tare.) Mă duc după ei. M I O A B A : N-are nici u n rost. F E L I C I A : B a , a r e ! Ş i . . . şi c u m p ă r e a B i ţ u ? M I O A B A : încruntat ! Mînios ! Incrîncenat ! A p r o a p e că m - a s o m a t să-i las s i n g u r i .

84

www.cimec.ro

FELICIA (sieşi): A o l e o , îl z v î r l c în l a c ! (Tare.) F u g d u p ă e i ! (Iese, grăbită.) I L E A N A (privind în urmă ei) : C c - o f i a p u ­ cat-o ? H O R I A : De cînd cu accidentul, Felicia n d e v e n i t l o a r t e . . . m i ştiu c u m ! M I T I : M ă , prea vă ocupaţi v o i de n o i . H O R I A : Carc „ n o i " ? M I T I : De Felicia, de Biţu, de mine, de Nelu... M I O A B A : Poate că a u motive... (Pauză.) M I B C E A (uitîndu-se la cea$) : T i i , c u m t r e c e timpul ! I L E A N A : E a p r o a p e s e a r ă ! Se a p r o p i e o r a s e r b ă r i i ş i n u s î n t e m î n c ă g a t a . H a i să m e r g e m . M a i t r e b u i e să a p r i n d e m b r a z i i , stelele rotitoare... M I O A R A : E u îl aştept p e N e l u a i c i ! M I T I : Şi e u ! I L E A N A : A t u n c i , dă-i M i o a r e i o m î n ă de a j u t o r să t e r m i n e m a i r e p e d e . M I T I : Dacă m-o ruga frumos... (Ies Horia, Ileana, Mircea. Scurtă pauză.) M I O A R A : C h i a r v r e i să te r o g ? M I T I : Chiar ! M I O A R A : Şi d a c ă n i c i o c o m a n d ă i n t e r i o a r ă nu-mi dictează s-o fac ? MITI (ciulind urechile) : Ce-ai spus ? Co­ m a n d ă ? C o m a n d ă interioară ? Colosal ! M I O A B A : Ce t e m i r i ? F i e c a r e g e s t a l n o s t r u corespunde doar unei programări interi­ oare. M I T I : Programări ? E i bine, atunci n u m - a m înşelat. M I O A B A : I n cc privinţă ? M I T I : I n privinţă ta. M I O A B A : F i i m a i clar ! M I T I : Colosal ! eşti ! Am simţit de la-neeput cc

MITI : 0 anumită parte a capului... după ureche... M I O A R A : A capului ? După ureche ? • •• M I T I : Î n t o c m a i . (Duce mina spre aluniţă, dar se pomeneşte c-o palmă din partea Mioarei.) M I O A R A : C u m îţi p e r r n i ţ i ? M I T I : S t a i , d r a g ă , a m v r u t n u m a i să v e r i ­ fic... (Sieşi.) Colosal ! Măi să fie, asta n-a fost reacţie d e robot... M I O A R A (cu părere de rău) : T e d o a r e ? M I T I : D a ' de u n d e ! M i - a făcut plăcere. (Sieşi.) Ce b i n e ! N - a f o s t r e a c ţ i e d e r o b o t . (Intră Biţu.) M I O A R A : U n d c - i N e l u , Biţule ? B I Ţ U : A rămas la club. M I O A R A : T r e b u i a să v i n ă a i c i ! Ştia că-1 aştept ! B I Ţ U : E a d e v ă r a t , î n s ă m - a r u g a t să-1 s c u z i . De altfel, e foarte contrariat. M I T I : Contrariat ? B I Ţ U : D a , şi ştii b i n e d e ce. A a B a t dc serbare, de f o c u l de tabără, de artificii... M I O A B A : Şi c e , e m o t i v să f i e c o n t r a r i a t ? D o a r î n c i n s t e a l u i se f a c t o a t e . M I T I : O r i c u m , S i l v i a a r f i t r e b u i t să-1 î n ­ t r e b e şi p e e l d a c ă - i d e a c o r d . L u i n u - i plac manifestările zgomotoase. (Scurtă pauză.) M I O A B A : A m i m p r e s i a c ă se t e m e dc c e v a . M I T I : D e ce a n u m e ? M I O A B A : E i , de ceva de care m - a m t e m u t şi eu cînd va. B I Ţ U : M - a i făcut curios. M I T I : Şi p e m i n e ! T e - a i t e m u t şi t u d e ceva? M I O A B A : M - a m t e m u t e x a c t ca N e l u . M I T I : Vorbeşte odată ! B I Ţ U : A i observat ceva special la el ? M I O A B A : D a ! N e l u se t e m e d e f o c ! M I T I : Ş i . . . şi t u a i a v u t c î n d v a a c e l a ş i s e n ­ t i m e n t d e frică în faţa f o c u l u i ? M I O A B A : A m avut. M I T I : Şi c u m d e - a i s c ă p a t d e e l ? M I O A R A : C u m ! Tot printr-o comandă inte­ rioară ! M I T I (sieşi) : H a i t ! I a r m - a m înşelat. E t o t robot ! B I Ţ U : B i n e , d a r c u m s-a p r o c e d a t î n c a z u l tău ? M I T I : Ce m a i î n t r e b i ? A l u n i ţ a de după ureche să trăiască ! M I O A B A : Te rog foarte m u l t să n u te agăţi i a r de aluniţa m e a . A i înţeles ? M I T I : A m înţeles c ă n u m a i înţeleg n i m i c ! B I Ţ U (şoptii): M i t i , ai observat? A vorbit de c o m a n d ă interioară. M I T I : A m o b s e r v a t ! (Ducînd mina la falcă.) D a r a m m a i o b s e r v a t e u şi a l t c e v a . . . (Intră Silvia, Ileana, Mircea.) SILVIA : Tot nu eşti g a t a , M i o a r a ?

M I O A B A : Cine sînt, v r e i să s p u i , că d o a r nu-s l u c r u . M I T I : N u eşti l u c r u , d e s i g u r , d a r , o r i c u m , n i c i f i i n ţ ă o b i ş n u i t ă ! D e ş i , î n c e e a cc t e priveşte, rezultatele sînt colosale ! Eşti foarte reuşită ! F o a r t e , f o a r t e reuşită ! M I O A R A : Mulţumesc pentru compliment. M I T I : E o a p r e c i e r e obiectivă ! Eşti atît de reuşită, încît a c u m îmi p a r e rău că i p o ­ t e z a m e a se c o n f i r m ă . M I O A R A : Ce t o t î n d r u g i t u a c o l o . . . M I T I : A ş f i v r u t să n u f i i ceea ce e ş t i . M I O A R A : Ştii că a i h a z ? Şi c e - a i f i d o r i t să f i u ? MITI : 0 făptură v i e , adevărată... M I O A R A : Şi n u sînt ? M I T I : Să z i c e m . . . M I O A R A : C u m v i n e asta, „să z i c e m " ? M I T I : Mă r o g , cei d e la Focşani ne-au luat-o înainte. M I O A R A : Te referi la Nelu ? M I T I : L a N e l u ş i l a t i n e . . . (Sieşi.) P r o b a b i l , s i s t e m u l d c i m p r i m a r e c acelaşi : aluniţa ! (Se apropie de Mioara, cu gindul să-i cerceteze aluniţa.) M I O A R A : Ce t e h o l b e z i a ş a l a m i n e ? M I T I : M ă i n t e r e s e a z ă . . . (Se apropie tot mai mult.) MIOARA ...mă interesează. : Cc t e i n t e r e s e a z ă ?

M I O A R A : B a da ! S I L V I A : A t u n c i , M i r c e a , d ă s e m n a l u l ca H o ­ r i a să a p r i n d ă a r t i f i c i i l e . (Mircea sună dintr-o goarnă. Numaidecît, în fundal începe o explozie de artificii.) ILEANA : E o adevărată feerie !

www.cimec.ro

85

SILVIA ;

Şă

vedeţi,

cc-o

sc

mai

bucure

' N e l u . ' ' ' '• • • i M I T I : S-o c r e z i t u I » I L E A N A : A p r i n d e - şi s t e l e l e r o t i t o a r e ! S I L V I A : N u ! întîi sări c h e m ă m p c Nelu. ' M I O A R A : M ă " d u c e u să-1 c h e m ! L - a i l ă s a t la c l u b , n u , Biţule ? BIŢU : Da, e la club. (Mioara iese, grăbita.) S I L V I A : C r e d c-o să f i e o s e r b a r e s t r a ş n i c ă ! H O B I A : Da, programul n u - i rău .alcătuit. S I L V I A : T u , c a r e ţii j u r n a l u l d e b o r d a l taberei, f i i atent să n u s c a p i n i c i un amănunt. (Intră Felicia. Se duce direct la Biţu.) F E L I C I A : U n d e - i N e l u , Biţule ? B I Ţ U : U n d e să fie ? L a c l u b ! F E L I C I A : N u - i la club ! A m fost l a lac d u p ă v o i şi l a întoarcere m - a m o p r i t l a club. N e l u n u - i acolo. M I T I : U n d e s-o f i d u s ? M I B C E A : S-o' fii p l i m b î n d pc undeva cu Mioara,.. E.doar simpatia.lui., , .. M I T I (lui Biţu, şoptit).: O a r e să f i e d i n n o u v o r b a d e o atracţie reciprocă ? . ,
ţ

apărut. Apoi intră din n o u , rînd cei, porniţi in căutarea'lui.) SILVIA : N u Iknn dibuit ! M I R C E A : Nici eu !

pe

rînd,

I L E A N A : N i c i eu J Parc-a intrat i n pămînt. Şi t o t u ş i , î n a i n t e să v i n a i c i , 1 - a m v ă z u t la club. Privea probele de rocă. B I Ţ U (Fetidei, în şoaptă) : Ca să v e z i I Şi c r e d e a i c ă eui.. • . i M I O A B A : Poate o f i plecat spre Peştera Neagră ! M i - a v o r b i t inerou dc frumuseţea acestei peşteri... . . i M I T I : Colosali ! M i o a r a a s t a e o c o m o a r ă ! , S ă ştiţi c ă a c o l o s-o, a s c u n s ! H O B I A : D a , <\mr v e d e ţ i c ă l - a m c ă u t a t şi l a , c l u b , şi, u i i î n d u - m ă m a i b i n e , o m c o n s t a ­ tat că a u d i s p ă r u t şi p r o b e l e d e rocă găsire d e F e l i c i a . I L E A N A : Probele pe care le privea cînd 1-ani zărit ou ? ,. i . . i • H O R I A : D a ! Şi m ă g î n d e s c c ă p o a t e ar t r e b u i să a n u n ţ ă m u n d e v a a c e a s t ă d i s p a ! ,. r i ţ i e . M I O A R A : S ă - n c e r c ă m întîi să singuri. M I R C E A : E u . sînt d e . părerea M I T I : Şi eu ! nc descurcăm

B I Ţ U : T u . ştii m a i b i n e I T u a i p b s o r y a , l - o pe Mioara.. M I T I : Atunci, sigur, c tot robot ! (Oftînd.) Păcat... S I L V I A (maliţioasă, la adresa Fcliciei) : Nelu p u r e - s e că şi-a f i x a t a c u m a p r i e t e n i a l a Mioara. , , , . , (Intră Mioara.) I L E A N A : Mioara, unde-i Nelu ? M I O A B A : N u ş t i u ,! L a c l u b n u c ş i , n i c i p r i m p r e j u r . C r e d e a m că a v e n i t a i c i , FELICIA (ameninţător, dar şoptit) : Biţule, s p u n e : ce e s t e c u N e l u ? . , , ;; ; ;•.] B I Ţ U : D e u n d e v r e i să ştiu ? FELICIA : N u cumva... B I Ţ U : Ce v r e i s ă s p u i ? M I O A B A : N u c u m v a te-ai r ă z b u n a t , p e el şi l - o i z v î r l i t î n l a c ? B I Ţ U : C u m p o a t e să-ţi t r e a c ă u n a oa a s t a prin minte ? F E L I C I A : Lasă, te cunosc eu ! B I Ţ U : E ş t i p u r şi s i m p l u n e b u n ă ! U n a - i s ă v o r b e ş t i , şi a l t a - i să f ă p t u l e ş t i . FELICIA : E adevărat ! M - a m convins şi c î n d a f o s t v o r b a să m ă s a l v e z i . S I L V I A : Ce t o t b o d o g ă n i ţ i v o i a c o l o ? H a i d e ţ i să-1 c ă u t ă m ! M I O A B A : S-o l u ă m f i e c a r e i n a l t ă p a r t e ! I I O B I A : B u n ă idee ! M I T I : Opriţi întîi a r t i f i c i i l e ! V ă s p u n eu m o i p e u r m ă d e ce. I L E A N A : D a , să-1 c ă u t ă m , s ă n u p i e r d e m timpul ! M I R C E A : E u o i a u p e a i c i ! (Dispare în dreapta^.) I L E A N A : E u , p e - a i c i . (Dispare în stînga.) (Rînd pe rînd, fiecare porneşte in altă direcţie ; cîteva clipe, scena rămîne goală. In aceste cîteva clipe, trece, ca un fulger, Nelu, dispărînd tot aşa de rapid cum a

Mioarei.

B I Ţ U : Şi o u ! ... I L E A N A : Şi, e u ! T u ce s p u i , S i l v i a ? E ş t i , doar c o m a n d a n t a noastră ! . » ' SILVIA (reluîndu-şi \,tonul dc comandant) : D e s i g u r , situaţia se c o m p l i c ă . Dacă voi , a v e ţ i c o n v i n g e r e a c ă s-a a s c u n s î n P e ş t e r a N e a g r ă , t r e b u i e să p o r n i m d u p ă e i . D e o ­ camdată, v o m l u p t u cu forţele noastre. I L E A N A : D a r t r e b u i e să n e g r ă b i m . P e ş t e r a este u n a d e v ă r a t l a b i r i n t . - . SILVIA : Atunci, să pornim chiar acum. P r o p u n c a - n m a x i m u m u n s f e r t d e o r ă să . f i m gaiţa e c h i p a ţ i . »• • ' M I O A R A : F a p t u l că a l u a t p r o b e l e de r o c ă n e v a u ş u r a să d ă m d c u r m a l u i . I l O R I A : Nu-nţeleg cum... M I O A R A : V - a m spus d o a r că a m , cu m i n e u n c o n t o r Geiger.. P r o b e l e f i i n d r a d i o a c t i v e , c o n t o r u l u l t r a s e n s i b i l n e v n a j u t a să l e g ă s i m , şi d e c i , i m p l i c i t , să-1 g ă s i m şi p e Nelu. • .,
:

M I T I : Eşti c o l o s a l ă , M i o a r a » ! (Toţi exclamă : „Bravo ! Bună idee ! Ple­ căm chiar acum /') S I L V I A : M i o a r a , a m să t e r o g s ă p r e i e i t u conducerea expediţiei. M I O A R A ; N u , S i l v i a 1 T u eşti c o m a n d a n t a noastră, t u ne v e i conduce ! S I L V I A : B i n e , a t u n c i , peste u n sfert de oră, ne-nlîlnim a i c i J (Pornesc spre corturi. Miti se apropie de Mioara.) M I T I : M i o a r a , a i fost colosală ! Păcat eşti c e e a c e , e ş t i !• M I O A R A : A d i c ă , v r e i să s p u i , c a N e l u » . M I T I : D a , ca N e l u . . . M I O A R A (zîmbind) : Ş i . . . d a c ă t e - n ş e l i şi sînt ca N e l u ? M I T I (ochii cît farfuriile) : Cuuuum ? că

nu

Cortina
86
www.cimec.ro

Tabloul VII
D i n nou, i n peşteră. Ga şi-n tabloul I I I , şi de data aceasta pătrund, rind pe rind, cei care constituie expediţia pentru găsirea l u i Nelu. Deci, intră i n scenă : Felicia, Miti, Biţu, Ileana, S i l v i a , Mircea, Mioara, H o r i a .
M I B C E A : A i avut dreptate, e u n adevărat labirint !' I L E A N A : C u n e n u m ă r a t e săli I I O B I A : I n condiţiile astea, şanse să d ă m peste N e l u . B I Ţ U : E g r e u să-1 g ă s i m , Ileana : peştera B I Ţ U : M a n i f e s t a e l şi a l t e a t a ş a m e n t e . . . î n ­ c î t n u ş t i u ce s-o f i p e t r e c u t c u e l . M I O A R A : D a , da, părea schimbat. • I L E A N A : Ş i m i e m i s-a p ă r u t m a i c i u d a t . D e p i l d ă , m i - a s p u s c ă a r v r e a 6ă r e v i n ă c u m i n e î n aceste l o c u r i . D a r n u m a i c u m i n e ! S I L V I A : H m ! Curios ! M i e m i ^ a spus ace­ laşi l u c r u . Apoi începuse să vorbească m e r e u d e a n u m i t e s e n t i m e n t e , d c ştiinţă, d e p r i e t e n i e . . . O a r e c u m . . . (Sc opreşte.) FELICIA : Oarecum ? S I L V I A : Oarecum incoerent; B I Ţ U (în şoaptă, Feliciei) : S ă ştii c ă Miti a u m b l a t la comenzi. F E L I C I A (şocată) : V o m avea explicaţia cînd v o m d a p e s t e e l . (Tare.) Deocamdată, por­ n i m în căutare. BIŢU : E u m e r g cu tine, Felicia ! I L E A N A : I a r eu cu H o r i a î M I B C E A : S i l v i a , te r o g să f i i p a r t e n e r a m e a de echipă ! S I L V I A : I a t ă - n e p a t r u g r u p e . D e c i , să p o r ­ nim fiecare în altă sală, î n • a l t c u l o a r . Peste o j u m ă t a t e de o r ă , s e m n a l ă m prin r a d i o u n d e n e aflăm, i a r peste o oră ne reîntâlnim aici. Şi-acum, l a l u c r u ! (Fiecare grupă porneşte în altă direcţie. Cîteva cli­ pe, scena goală. Apoi reintră Mioara cu Miti, care are un vindiac în mînă.) M I O A B A : M i t i , eşti s i g u r c ă e v i n d i a c u l l u i Nelu ? M I T I : D a c ă e u n - o s ă ş t i u , c i n e v r e i să ş t i e ? M I O A R A : A s t a înseamnă că N e l u e p e - a i c i , pe undeva ! M I T I : Uită-te l a contor, v e z i , n u semnalizează n i m i c ? (Mioara controlează.) • M I O A R A : N u , n i c i o indicaţie, d a r asta n-are nici o importanţă. N e l u e pe u n d e v a , foar­ te a p r o a p e ! M I T I : D e u n d e ştii ? E p o s i b i l c a v i n d i a c u l s ă f i e a i c i , i a r e l s ă se. g ă s e a s c ă , h ă t , c i n e ştie u n d e . MIOARA : E aproape. Simt eu că-i aproape. anu­ M I T I : C u m aşa ? M I O A R A : Prezenţa l u i exercită parcă o m i t ă atracţie a s u p r a m e a . M I T I : Atracţie, o i spus ? M I O A R A : D a , atracţie. M I T I : A t u n c i , e ş t i t o t . . . •, M I O A R A : Ce s î n t ? .

şi c o r i d o a r e . nu prea avem dacă nu chiar

imposibil F E L I C I A : Ş i t o t u ş i , t r e b u i e să-1 g ă s i m ! T r e ­ buie I < < S I L V I A : P r e s u p u n î n d , b i n e î n ţ e l e s , că s-a r e ­ fugiat ' aici. ' M I O A R A : D a , a i c i s-a r e f u g i a t ! S î n t s i g u r ă d c asta. ! M I T I : Şi e u c r e d c ă - i p c - o i c i p e u n d e v a . D a i " unde, unde ? M I B C E A : Ce-ar f i să f o r m ă m g r u p e d e cîte doi şi să c o t r o b ă i m p r i n t o a i t o u n g h e r e l e peşterii ? I n f e l u l acesta, p u t e m l u c r a m a i ' rapid. I L E A N A : Să n u n e p i e r d e m u n i i d e alţii. S I L V I A : C u m să n e p i e r d e m ? D o a r a v e m fiecare cîte u n aparat de radio emisie-recopţie. V o m s e m n a l a d u p ă busolă poziţia în care n e a f l ă m . M I T I : E u m e r g cu M i o a r a ! Desigur, dacă n-are nimic împotrivă. MTOABA : N-am ! I I O B I A : A h a , M i t i , v r e i să f i i a v a n t a j a t . M I T I : A v a n t a j a t ? D e ce a v a n t a j a t ? H O B I A : N u m o i f a c e p o n a i v u l ! Ştii d o a r c ă M i o a r a a r e a p a r a t u l G e i g e r c u e a şi puteţi d a m a i u ş o r peste N e l u , care a l u a t probele de rocă. M I B C E A : M ă r o g , ' d e ce a f u g i t N e l u , m - a ţ i lămurit. A r e o frică o r g a n i c ă de foc. D a r ' d e c e a l u a t şi p r o b e l e c u e l , a s t a r ă m î n e un mare mister pentru mine ! • I L E A N A : Şi p e n t r u m i n e ! S I L V I A : C e - a r p u t e a să f a c ă , a i c i , î n f u n d u l p e ş t e r i i , c u e l e , c î n d p u t e a să găsească altele ? ! B I Ţ U : P o a t e M i o a r a a r şti să n e lămurească. M I O A R A : E adevărat, m i - a v o r b i t c u încînt a r e , d a r şi c u p a s i u n e ş t i i n ţ i f i c ă , d e a¬ c e s t e r o c i ; î n c î t c u c r e d c ă l e - a l u a t c a să poată identifica, după probele deja v e r i f i ­ cate l a c o n t o r u l Geiger, straturile exacte. M I T I : Colosal ! Asta-i explicaţia ! N e l u m a ­ nifesta în u l t i m a v r e m e o adevărată pasi­ u n e , u n a t a ş a m e n t p r o f u n d p e n t r u ştiinţă şi p e n t r u t o ţ i a c e i c a r e se o c u p ă d e ş t i i n ţ ă .

www.cimec.ro

87

M I T I : A h , M i o a r a , d e ce n u - m i s p u i ade­ v ă r u l ? T u eşti c a e c o u l d i n t r - u n c i n t e c d e d e m u l t . . . (Cinlă „Cintecul ecoului".)

C1NTECUL 1

ECOULUI

O fată de morar odată S-a-ndrâgostit de un ecou, Cînd ea cînta, pădurea toată ( iuta din nou, din nou, din Refren... 2 Suna ecoul din pădure Ca stele de cristal in vint Şi aştepta din grai să-i fure Orice cuvînt, cuvînt, cuvint... Refren... 3 Dar cînd la „te iubesc" ajunse Şi ea ii repeta mereu, Ecoul altfel îi răspunse : Şi eu ! Şi eu ! Şi eu ! Şi eu ! Refren... 4 Ce explicaţie faptul are ?

nou...

A fost ecou ? A fost om viu ? Să se gîndească fiecare Că eu nu ştiu, nu ştiu, nu ştiu... Refren Haide, Haide, Unde Unde ecoule, răspunde, eşti, oare, eşti, unde ?

MIOARA (Caută

î Să l ă s ă m astea, — cu reflectorul —

să-1 într-o

căutăm... nişă.)

MITI : Nu ! spus are mentează ciproce

N u ! P e n t r u m i n e , t o t ce m i n i o semnificaţie deosebită. F u n d a ­ o teorie personală a atracţiei r e ­ a... : Uite-1! Mioara, rămîne

M I O A R A (care a tot căutat, exclamă) Uite-1 ! Pare neînsufleţit. (într-o clipă, Miti, împreună cu îl trag pe Nelu la buza nişei. Nelu în continuare nemişcat.) M I T I : C e s-o f i p e t r e c u t c u e l ? M I O A R A : V e z i d a c ă m a i trăieşte ! M I T I : C u m 6ă v ă d ? M I O A R A : Controlează circuitele. M I T I : Circuitele ? M I O A R A : Da, ma... circuitele

M I T I : U I ! Colosal d e greu e ou t i n e ! B a m ă f a c i să c r e d c ă o ş t i , b a că n u e ş t i . . . M I O A R A : H a i să-1 t r a g e m m a i î n c o a c e . K m a i m u l t spaţiu. M I T I : B i n e , să-d t r a g e m ! ( I I trag spre mij­ locul scenei. In clipa cînd l-au adus acolo, Nelu sc ridică vioi, ca şi cum nimic nu s-ar fi întîmplat.) N E L U : Ce c c u v o i ? M I T I : Ce e c u tine ? N E L U : Ce să f i e ? T r e b u i a să m - a s c u n d î n c l i p a c î n d o m v ă z u t f l ă c ă r i l e şi a r t i f i c i i l e explodînd. M I O A R A : B i n e , d o r d e ce t o c m a i a i c i ? N E L U : C o m a n d a intetrioaTă i n d i c ă să s e l e c ­ t e z c e l m a i s i g u r l o c . Ş i a i c i m i s-a p ă r u l a f i cel m a i sigur loc. M I O A R A : Şi... c u m d e - a i l e ş i n a t ? N E L U : A m leşinat ? M I T I : D a , t e - a m găsit i n nişă, l e ş i n a t C o l o ­ s a l , d a c ă n u e r a M i o a r a <să t e d i b u i e , p u ­ trezeai acolo. N E L U : E adevărat, m - o m ascuns în nişă p e n t r u că u n g r u p d e turişti a u a p r i n w n i ş t e h î r t i i să v a d ă d a c ă e o x i g e n s u f i ­ cienţi. M I O A R A (zîmbind) : NeAule, N e l u l e , a i f u g i t d e foc şi-a v e n i t f o c u l d u p ă tine... N E L U : A ş a s-ar p ă r e a . . . Şi c a s ă - m i f a c l o c în nişă, a m a r u n c a t v i n d i a c u l . . . M I O A R A : D u p ă e l n e - a m o r i e n t a t . (Lui Miti.) Să-i a n u n ţ ă m şi p e ceilalţi c ă l - a m găsit pe Nelu. N E L U : Aţi v e n i t o u toţii d u p ă m i n e ? M I O A R A : Ce, t u n - a i f i u r m a t c o m a n d a : ajută-ţi p r i e t e n u l ? N E L U : F ă r ă î n d o i a l ă ! Staţi să s e m n a l e z e u . (îşi caută aparatul. Nu e.) S ă ş t i ţ i c ă l - a m l ă s a t î n n i ş ă . M ă d u o să-1 c a u t . (Intră tn nişă.) M I T I : N u l - o m întrebat d e p r o b e l e de rocă. M I O A R A : L e - o f i u i t a t t o t în n i ş ă . S p u n e - î să le aducă. (Miti se duce la gura nişei.) * M I T I : H e i , N e l u l e , a d u şi p r o b e l e . . . (Pauză.) D a r d e ce n - o f i r ă s p u n z î n d ? (Pauză.) Ce întîrzie atîta ? M I O A R A : I a să v e d e m c e e c u e l . . . (Îşi face loc să intre.) M I T I : H a i t , i a r a leşinat I M I O A R A : Să-1 t r a g e m a f a r ă ! (11 trag din nou în mijlocul scenei şi Nelu redevine vioi.) M I T I : Colosal ! Se-ntîmplă ceva ciudat. I a r ai leşinat, N e l u l e . N E L U : A m leşinat ? M I O A R A : D a ! N u realizezi m i n t a l lucrul ăsta ? NELU : Nu ! M I T I : Înseamnă l a aluniţă. MIOARA : că-i să nevoie vedem să să mai de cc umblu leşină de ce

Trebuie

N e l u c î n d intră în nişă... M I T I : D a , d a r m a i întîi a luat probele. ini­ răspundă

vitale : pulsul,

M I O A R A : A ş a e ! D e ce a i l u a t c u t i n e bele de rocă, N e l u l e ?

pro­

88

www.cimec.ro

N E L U : E u ? E u a m l u a t probele de rocă ? N i c i gînd de-aşn ceva. M I T I : Şi t o t u ş i , ele o u d i s p ă r u t d i n v i t r i n a c l u b u l u i odată ou tine. N E L U : O r I i dispărut, d o r c u vă d a u -«uvînt u l c ă n u rn-a i n a t i n s d e e l e . M I O A R A : Nelule, adu-ţi b i n e a m i n t e . Poate n u realizezi m i n t a l n i c i f a p t u l că ai l u a t

probele.
M I T I : D a ' de u n d e ! D a c ă şi-a d a t c u v i n t u l , e sf i n t. N u s-a a t i n s d c e l e . M I O A R A : înseamnă atunci că lc-a l u a t alt­ cineva. M I T I : E u , în n i c i u n oaz ! V ă d a u c u v î n t u l că n u le-am luat. M I O A R A : V ă d a u şi e u c u v î n t u l ! N E L U : Aşadar, n o i trei sîntem în ufara o r i ­ cărei bănuieli. M I T I : R ă m î n e să v e d e m c a r e d i n cei şase — Silvia, Ileana, Mircea, Horia, Felicia, B i ţ u —- a l u a t p r o b e l e . . . Şi d e ce ? M I O A R A : V o m l ă m u r i n o i şi acest m i s t e r . M I T I : Care n o i , că pc toate le dezlegi t u s i n g u r ă . T e p o m e n e ş t i c ă ştii şi d e ce l e ­ şină N e l u c î n d intră în nişă. M I O A R A : Cred că d i n cauza u n d e l o r m a g ­ n e t i c e , care sînt m a i p u t e r n i c e în nişă... Şi a n u m i t e o r g a n i s m e d e f e l u l l u i n u r e ­ zistă. M I T I : B i n e , d a r a t u n c i a r t r e b u i să l e ş i n i şi t u . M I O A B A : E u ? D e ce ? N u e n i c i o legătură î n t r e m i n e şi N e l u . M I T I : Colosal ! I a r n u - i nici o legătură ! Păi, a t u n c i c u m r ă m î n e c u atracţia reciprocă...

M I O A B A : D e f a p t , m - a m e x p r i m a t greşit. E r a v o r b a de-o simplă deducţie : dacă v i n ­ d i a c u l e - a i c i , t r e b u i a să f i e şi N e l u . M I T I : Mă exasperezi, Mioara ! Spune drept, eşti s a u n u eşti s u p e r r o b o t ? N E L U : D o ce p u i a s e m e n e a întrebări, M i t i ? Ştii d o a r c e s p u n e a u n c h i u l V i c t o r : p r i m a <comandă i m p r i m a t ă u n u i r o b o t h u m a n o i d este de a contesta că-i o s i m p l ă m a ş i n ă cibernetică... M I T I : B i n e , ştiu, d a r a t u n c i c u m de n u leşini tu, M i o a r a , cînd i n t r i în raza u n d e l o r magnetice ? M I O A R A : O r f i existînd sisteme de protecţie p e care n u le cunoaşte oricine... (In clipa aceasta, la microfon, glasul Sil­ viei.) S I L V I A : A U o ! A U o ! A i d este g r u p u l S i l v i a M i r c e a ! N e întllnim c u toţii în poziţia 7 x 2 . S-a î n ţ e l e s ? 7 x 2 . C r e d e m c ă om găsit u r m e l e I u i N e l u . Răspundeţi ! Terminat. M I T I (făctnd haz) : A u z i , N e l u l e , c i c ă a u d a t d e u r m e l e t a l e . C o l o s a l . (Ride cu poftă.) N E L U : M ă d u c s ă - m i i a u a p a r a t u l să l e răspund. M I T I : S t a i î n b a n c a t a ! Ce, o s ă - m i r u p i a r o a s e l e , să t e c a r a t r e i a o a r ă , l e ş i n a t , d i n n i ş ă ? M ă d u c e u ! (Porneşte spre nişă. In clipa aceasta se produce un bubuit pu­ ternic. In scenă se face întuneric. Bubu­ itul continuă. Se aud glasurile celor aflaţi tn peşteră.) SILVIA, MIOARA, MITI, FELICIA, BIŢII, I L E A N A , H O R I A , N E L U : Cutremur...

Cortina
-

Tabloul VIII
A c ţ i u n e a sc d e s f ă ş o a r ă t o t î n p e ş t e r ă , d u p ă c u t r e m u r . L a b i r i n t u l a f o s t s f ă r î m a t . D i s p o z i t i v u l scenic este d e c i a l t u l , r e s p e c t i v sînt p a t r u g r o t e , p a t r u c a b i n e d e piatră, î n c a r e a u f o s t s u r p r i n s e c e l e p a t r u g r u p e . I n t r - u n a d i n g r o t e se a f l ă M i t i , M i o a r a şi N e l u . S e m i î n t u n e r i c , î n a ş a f e l î n c î t s ă se p o a t ă d i s t i n g e m i ş c a r e a s c e n i c ă şi p e r s o n a j e l e .

M I R C E A : S i l v i a . . . M - a u z i , S i l v i a ? Eşti ră­ nită ? S I L V I A : N u , M i r c e a ! D a r t u eşti î n t r e g ? M I R C E A : Aşa sper. M ă c a m doare umărul, d a r e f ă r ă i m p o r t a n ţ ă . V o r b a e : ce f a c e m ? S I L V I A : î n c e r c ă m să l u ă m l e g ă t u r a c u c e i ­ lalţi. M I R C E A : Şi l u m i n a ? S I L V I A (aprinzind reflectorul) : Uite, că m e r ­ ge ! A U o ! A i c i g r u p u l Silvia-Mircea, p o z i ­ ţia 7 x 2 . R ă s p u n d e ţ i . R ă s p u n d e ţ i . A l l o ! A l l o ! (Pauză. Apoi.) H O R I A (la aparat) : Aici grupul Ileana-Horia, p o z i ţ i a 1 5 x 4 . V - a m r e c e p t a t , S i l v i a . S I L V I A : S-a î n t î m p l a t c e v a c u v o i ?

H O R I A : I l e a n a e rănită... I L E A N A (intervenind la aparat) : Uşor rănită l a p i c i o r u l d r e p t . Ce ştiţi d e c e i l a l ţ i ? S I L V I A : N u ş t i m n i m i c ! Î n c e r c a ţ i şi v o i s ă - i prindeţi ! T e r m i n a t ! B I Ţ U (legat la cap) : A l l o ! A l l o ! A i c i e g r u ­ pul Felicia-Biţu, poziţia 8 x 8 . Allo ! Allo l F E L I C I A : N u răspunde n i m e n i ? BIŢU : Nimeni ! Allo ! Aici e grupul Biţu ! A l l o ! A l l o ! poziţia 8 x 8 . Felicia-

S I L V I A : P o a t e s-a d e f e c t a t a p a r a t u l . B I Ţ U : N u s-a d e f e c t a t . Se a u d t o t f e l u l d e z g o m o t e d i n e t e r . S t a i ! M i se p a r e c - a m a u z i t şi g l a s u l u n c h i u l u i V i c t o r . . .

www.cimec.ro

89

F E L I C I A : D i n cauza t r a u m a t i s m u l u i , a i în­ c e p u t să a i h a l u c i n a ţ i i . B I Ţ U : N u ! N u cred. Într-adevăr, i z b i t u r a a fost f o a r t e p u t e r n i c ă şi, d a c ă n u e r a i t u , n u ş t i u cc s e - n t î m p l a c u m i n e ; d a r a c u m mi-am revenit. N u ! N u - i unchiul Victor. Se t r a n s m i t e o p i e s ă r a d i o f o n i c ă . . . . F E L I C I A : O d i h n e ş t e - t e ! Să-ţi s c h i m b com­ presa, (li schimbă compresa la frunte.) I j i s ă - m ă p e m î i n e ! (Ia aparatul.) Allo ! A l l o ! A i c i e g r u p u l Felicia-Biţu, poziţia 8 x 8. A l l o ! A U o ! N u , n i c i u n r ă s p u n s . . . A l l o ! A l l o ! (Pauză, apoi.) M I T I : A h , a b i a m ă m i ş c ! M i o a r a , eşti b i n e ? M I O A B A : Aan scăpat ca p r i n u r e c h i l e a c u ­ l u i ! Noroc că m-a acoperit N e l u , care a p r i m i t l o v i t u r a î n p l i n . Ce-o f i f ă c î n d ? NELU (din fundul peşterii): Bine! Nu-mi p u r t a de grijă ! M I T I : D a r ce f a c i t u a c o l o ? N E L U : Nimic ! M I T I : Dă-mi o mînă de ajutor ! M I O A B A : T e a j u t e u , M i t i ! T e d o a r e rău ? M I T I : M ă doare. încearcă să i e i legătura cu 'ceilalţi. M I O A B A : E ou neputinţă. A p a r a t e l e a u fost s f ă r i i n a t e . B i n e c ă n u s-a s t r i c a t r e f l e c ­ torul. M I T I : I a d u - t e , v e z i , ce t o t f a c e N e l u a c o l o ? (Pauză, apoi.) H O R I A : Allo ! Allo, aici grupul Horia-Ilenna, poziţia 1 5 x 4 . Silvia, m - a u z i ? S I L V I A : Te a u d ! H O R I A :' S i l v i a , n - a i p r i n s p r i n eter u n sem­ nal al u n u i unchi Victor ? •' S I L V I A : N - o m p r i n s . T r e b u i e s ă - n c e r c ă m să comunicăm direct între noi. Poziţiile noastre sînt foarte apropiate. I I O B I A : D a r n - a m nici o cazma, nici u n târnăcop. M I R C E A (intervenind) : Foloseşte cuţitul de vînătoare ! T e r m i n a t ! Allo ! Allo ! Tu eşti, B i ţ u ? A i c i e M i r c e a , p o z i ţ i a 7 x 2. B I Ţ U : D a , n o i s î n t e m . F e U c i a şi c u mine. A l l o , a v e m poziţia 8 x 8 . C u m vă sim­ ţiţi ? Ce ş t i ţ i d e c e i l a l ţ i ? M I B C E A : C u H o r i a şi I l e a n a a m v o r b i t . D e M i t i şi M i o a r a n u ş t i m n i m i c . A l l o ! A U o ! H o r i a m - a întrebat de u n s e m n a l a l u n u i unchi Victor. B I Ţ U : U n c h i u l V i c t o r , a i spus ? FELICIA (luîndu-i aparatul) : Lasă-mă pe m i n e ! A l l o , a i a u z i t şi t u s e m n a l e l e u n ­ chiului Victor ? M I R C E A : N u eu ! Horia ! A m terminat. S I L V I A : Trebuie să n e f a c e m d r u m spre H o r i a şi I l e a n a . M I R C E A : H a i s ă - n c e r c ă m p e a i c i . (Încep să lucreze. Pauză, apoi.) M I O A R A : C u m te m a i simţi, M i t i ? M I T I : Destul de rău. M I O A R A : Soarbe puţină citronadă. M I T I : P ă s t r e a z - o ! P o a t e t o t u ş i a i şi t u n e ­ voie. M I O A R A : N u , n u ! Te rog foarte m u l t . (li dă să bea.) M I T I : A i fost t o t t i m p u l foarte bună cu m i n e , M i o a r a . Iţi m u l ţ u m e s c .

M I O A R A : D a r este firesc. Aşa a m simţit, aşa o m acţionat. M I T I : A i simţit ? M I O A R A : D a , n m simţit. MITI : Tu rămîi un mister pentru mine, Mioara. M I O A R A : P o a t e c m u i b i n e aşa ! O r i c e p o e ­ z i e îşi a r e m i s t e r u l e i . M I T I : Poezie ? M I O A R A : P r i e t e n i a n u e s t e o a r e o d u l c e şi suavă poezie ? M I T I : B a d a ! (Pauză.) Nelule, vino aici ! N E L U : Ce v r e i o u m i n e ? M I T I : N e l u l e , t r e b u i e să găseşti o s o l u ţ i e să ieşim de aici. N E L U : S ă g ă s e s c o s o l u ţ i e ? (Rămîne ingindurat.) Să găsesc o soluţie... 0 soluţie... A , stai... o soluţie... M I T I : Ei, Nelule ? N E L U : N u ! N u p o t găsi n i c i o soluţie ! N - a m f o s t p r o g r a m a t p e n t r u aşa ceva. M I T I : C u m ? N u p o ţ i găsi ? T e - a m s o c o t i t tot t i m p u l u n superrobot. M I O A R A : S t a i liniştit, M i t i . M I T I : N u ! N u ! T r e b u i e s ă f a c e m c e v a să N e l u l e , n - a u z i ? G ă s e ş t e ;> ieşim de-aici. soluţie ! N E L U : N u găsesc n i m i c ! M I T I : T r e b u i e să găseşti ! N E L U (frămîntîndu-se) : Degeaba ! M i - e i m ­ p o s i b i l să g ă s e s c c e v a ! M I T I : A t u n c i a m să g ă s e s c e u . A j u t o ţ i - m ă s-ajung la marginea grotei. (Ajutat, ajunge.) Pe a i c i răzbate u n f i r de aer. Simţi, M i o a r a ? M I O A R A : D a , s i m t o adiere. M I T I : î n s e a m n ă că p e a i c i v o m p u t e a să n e strecurăm. H a i , Nelule, n u m a i sta ! N E L U : D a r ce v r e i s ă f a c ? Ţ i - a m s p u s , n - a m fost p r o g r a m a t p e n t r u . . . M I T I : D e s t u l ! D e s t u l ! Dă de-o p a r t e b u t u ­ r u g a . (Nelu execută comanda.) Şi c e a l a l t ă ! . (Nelu execută.) A ş a ! A c u m , să-ncerc să m ă s t r e c o r . . . (Cu mari eforturi, Miti reu­ şeşte să iasă printr-o spărtură. Pauză. In scenă, Nelu, Mioara.) M I O A R A : A reuşit ! N E L U : D a , a r e u ş i t să i a s ă ! M I O A R A : S ă - n i c e r c ă m şi n o i . . . (In clipa cînd vor să iasă, reapare Miti. Epuizat, se prăbuşeşte.) M I T I : I n sfârşit, a m g ă s i t d r u m u l . . . A m v ă z u t icerul albastru... A m respirat a e r u l curat... M I O A R A : D e ce t e - a i î n t o r s , M i t i ? M I T I : C u m , d e ce ? P u t e a m s ă t e l a s a i c i ? Pe tine, pe Nelu ? M I O A R A : I ţ i m u l ţ u m e s c , M i t i . (ti mlngiie fruntea.) M I T I : A r t r e b u i s ă s e m n a l ă m şi c e l o r l a l ţ i . M I O A R A : A r trebui, dar aparatele noastre sânt s f ă r î m a t e . M I T I : A t u n c i să n u m a i p i e r d e m timpul. A h . . ! (E gata să leşine.) M I O A R A : C e e, M i t i ? M I T I : N u . . . n u m a i a m putere... M I O A R A : 0 s ă t e a j u t ă m , N e l u şi c u m i n e . N E L U : N u ! E u n u p o t . H a i , M i o a r a , să n e facem Ioc !

90

www.cimec.ro

M I O A R A : Ce-ai spus ? N E L U i H a i să n e « t r e c u r ă m a f a r ă ! •M I O A R A : Cum ? N u m u i n o i doi ? N E L U : A l t f e l n u se p o a t e . E l o c u l strimt, im* M i t i a b i a sc m i ş c ă . M I T I : V r e i să m ă Laşi a i c i ? N E L U : N u t e p o t p u r t a în s p i n a r e . N u t r e ­ buie ! M I O A R A : N e l u l e , d a r e î n g r o z i t o r ce s p u i ! Cum, de poţi face u n a ca asta ? N E L U : N u fac decît să e x e c u t comenzile interioare. M I T I : Ce c o m e n z i ? NELU : Comenzile imprimate dc tine în u l t i m a v r e m e ! M i - a i d i c t a t c u m să m ă p o r t , s p u n i n d c ă , p u r t î n d u - a n ă ca u n s e n ­ t i m e n t a l , v o i d e v e n i s e n t i m e n t a l . Şi mă port c u m mi-ai dictat. M I O A R A : N e l u l e , c e sc î n l î m p l ă c u t i n e ? N E L U : N i m i c a l t c e v a d e c î t că t r e b u i e să execut c o m a n d a l u i M i t i : dacă m ă a f l u î n t r - o situaţie c u m este oca de faţă, c î n d şi u n b ă i a t şi o f a t ă a u n e v o i e d e m i n e , s ă n u ezit, să d a u a j u t o r n u m a i fetei ! A s t f e l îi p o t d o v e d i s e n t i m e n t e l e i n e l e . M I T I : Atît n reţinut m e m o r i a ta ? A h , m a ­ şină nătîngă, te întorci a c u m împotriva mea ? * N E L U : Haide, Mioara ! M I O A R A : E u n u - 1 părăsesc pe M i t i ! N u p l e c d e - a i c i decît d a c ă p o r n i m toţi trei. Şi-apoi, t u eşti r o b o t , N e l u l e , n u - i aşa ? E i bine, care-i oare p r i m a c o m a n d ă i m p r i ­ m a t ă oricărui r o b o t ? N E L U : R o b o t u l n u - i o simplă maşină ciber­ netică, c i u n a j u t o r de n ă d e j d e a l o m u l u i . M I O A R A : Atunci ? Atunci, c u m vrei să-1 părăseşti pe M i t i ? M I T I : Pe m i n e , care a m v r u t să fac d i n t i n e n u n u m a i u n a j u t o r dc n ă d e j d e , ci u n adevărat o m ! N E L U (buimăcit) : N u ş t i u ce se p e t r e c e c u m i n e . Sînt ameţit ! S-au s u p r a p u s c o m e n ­ z i l e . . . S-au î n c u r c a t . . . N u ştiu... N u ştiu ce c cu mine... M I T I : E u sînt do v i n ă ! P r o b a b i l , a m defec­ tat sistemul de autoreglare. M I O A R A : N u l - a i defectat ! N e l u a fost n u m a i suprasolicitat ! M I T I : A h , d a c - a ş p u t e a să m ă r i d i c . M I O A R A : S p u n c - m i m i e cc v r e i să f a c i . M I T I : N u ştiu d a c ă t e p r i c e p i . E v o r b a d e aluniţa de d u p ă ureche...
4

B I Ţ U î Uite-i ! Sînt aici ! S I L V I A : E şi N e l u ! N u e ş t i r ă n i t , N e l u l e ? JSELU : N u ! N - a m n i m i c ! ILEANA: Ce b i n e - m i p a r e ! M - a m ' gîndit mereu la tine, Nelule ! S I L V I A : Şi e u ! : Tră­ C E I L A L Ţ I (într-o efuziune de bucurie) iţi ! N - a v e a m n i c i u n semn d i n partea v o a s t r ă ! U r a ! S î n t e m i a r î m p r e u n ă ! (In clipa aceasta se aude, printr-unul din apa• • ratele care funcţionează, glasul Victor.) V I C T O R : A l l o ! A l l o ! Copii, aici e Victor. Indicaţi poziţia ! V e n i m unchiului unchiul să vă

salvăm !

B I Ţ U : A l l o , u n c h i u l e V i c t o r ! A i c i e Biţu 1 Poziţia noastră e 14 y 14...14 y 14... (Scurtă pauză, apoi, deodată, bucăţile mari de stîncă sînt date de-o parte de utilaje automate. Se vede o bucată de cer şi, într-o lumină mare, apare unchiul Victor, în fruntea unei echipe de salvare.) V I C T O B (profund emoţionat) : 0 , c o p i i ! Ce f e r i c i r e c ă v - a m găsit ! Sînteţi răniţi ? M I O A B A : N u prea, unchiule Victor. M a i m u l t juiliţi şi s p e r i a ţ i . V I C T O R (către ajutoarele cu care a venit) : Vă rog, ocupaţi-vă de copii. Tovarăşe doctor, tovarăşă asistentă, examinaţi-i ! (Copiii sînt luaţi în primire, li se acordă o grabnică asistenţă medicală.) E i , ce e cu c o p i i i ?
1

D O C T O R U L : T o v a r ă ş e p r o f e s o r , l a cei e x a m i ­ naţi pînă a c u m , p u t e m a f i r m a că n u e n i m i c g r a v . Zgârieturi s u p e r f i c i a l e , m i c i l o ­ v i t u r i , u n e l e u ş o a r e l u x a ţ i i . . . A t î t , şi n i ­ mic m a i m u l t V I C T O B : Eşti s i g u r ? D O C T O R U L : A b s o l u t sigur ! De altfel, pof­ tim, tinerii pot v o r b i , circula... M I O A B A : V - a m s p u s e u , u n c h i u l e V i c t o r , că sîntem m a i m u l t juliţi. , MITI (sesizîndu-se) : D a r de u n d e - 1 cunoşti tu, Mioara, pe unchiul Victor ? M I O A R A : Asta-i bună ! Doar el m-a trimis l a v o i ! (Mirare generală.) M I T I (stupefiat) : Ce-ai spus ? F E L I C I A (la fel de stupefiată) : Unchiul Vic­ tor... B I Ţ U (aceeaşi stupefacţie) : ...te-a t r i m i s l a noi ? S I L V I A : C u m ? N u eşti d i n F o c ş a n i ? M I R C E A : Elevă l a Liceul industrial ? ILEANA : I n cksa a IX-a ? H O R I A : Colegă c u N e l u ? V I C T O R : E i b i n e , e m o m e n t u l să d ă m l u c r u ­ rile pe faţă. M i o a r a Bratu, întâmplător elevă în clasa a I X - a a L i c e u l u i i n d u s t r i a l d i n Focşani... M I T I : Aşadar, n u - i r o b o t ? V I C T O R : A i f i v r u t să f i e ? M I T I : Nici pomeneală ! VICTOR : Precum spuneam, Mioara Bratu, întâmplător elevă a L i c e u l u i i n d u s t r i a l d i n F o c ş a n i , a v e n i t să m ă c o n s u l t e î n p r o ­ blema construirii u n u i robot humanoid. M I T I : Asta-i colosal ! 91

M I O A R A : N u - i n e v o i e 6ă f o r ţ e z i lucrurile. L - a i z ă p ă c i şi m a i m u l t . R e l e e l e v o r î n ­ c e p e să a c ţ i o n e z e n o r m a l . A i r ă b d a r e M I T I : D e u n d e ştii t o a t e a s t e a ? S p u n e - m i , ce eşti ? C i n e eşti ? M I O A R A : V e i a f l a î n c u r î n d . I n t i i să i e ş i m de aici. (Pauză.) NELU (înviorat) : Mă simt m a i bine. Da, vom p l e c a toţi t r e i . V o i lărgi şi m a i m u l t deschiderea... (în timpul acestei scene, ceilalţi au dispă­ rut din cabinele lor de piatră, iar pe ultima replică a lui Nelu, îşi fac apariţia în grota în care se află Nelu, Miti, Mi­ oara.)

www.cimec.ro

S I L V I A : D a r p o t exista asemenea roboţi ? V I C T O R : O h o , şi î n c ă c u m , S i l v i a ! S I L V I A : Mă cunoaşteţi? V I C T O R : Foarte bine, d i n scrisorile Mioarei. (Pe rind.) T u eşti I l e a n a , t u , M i r c e a , şi t u , IIoTia. I a r eu sînt u n c h i u l l u i M i t i , V i c t o r . M I R C E A : D u m n e a v o a s t r ă sînteţi v e s t i t u l sa­ vant... VICTOR : N u , n u ! Pentru voi toţi, sînt unchiul Victor ! (In clipa aceasta intervine doctorul, arătindu-l pe Nelu.) D O C T O R U L : T o v a r ă ş e p r o f e s o r , tînărul acesta r e f u z ă s ă se l a s e e x a m i n a t . V I C T O R : Păi, are dreptate ! D O C T O R U L : C u m asta ? V I C T O R : P e e l t r e b u i e să-1 e x a m i n e z e u , n u dumneata ! D O C T O R U L : A ş a s p u n e a şi d î n s u l ! N E L U : V e d e ţ i c ă ştiu e u c i n e t r e b u i e să m ă examineze ? VICTOR : Nelule, vino încoace. (Victor îi face un sumar examen.) Bun ! (Mane­ vrează aluniţa de după ureche.) Acuma i s p u n e c i n e eşti t u , N e l u l e . . . N E L U : E u sînt N e l u Mefebe, u n r o b o t h u manoid ! S I L V I A (gata să leşine) : Bo... robot ? I L E A N A (la fel) : T u , N e l u l e , r o b o t ? N u sc poate ! N E L U : B a d a , sînt u n r o b o t humanoid, construit de u n c h i u l Victor, M i t i , Felicia şi Biţu. S I L V I A : A h , s i m t că m i se f a c e r ă u . I L E A N A : Şi m i e ! L e ş i n , n u a l t a ! S I L V I A : Să-mi fac vînt ! I L E A N A : Ş i e u . . . (îşi fac vînt amîndouă.) H O B I A : Ţi-am spus eu, M i r c e a , că e ceva m i s t e r i o s c u b ă i a t u l ăsta ! M I R C E A : Da, mă, ai avut dreptate ! (Sil­ viei, Ilenei.) E i , f e t e l o r , ce spuneţi de cavalerul vostru rafinat... H O R I A : Sensibil... M I R C E A : Cultivat.. H O R I A : Sentimental... S I L V I A : Lăsaţi-ne în pace ! I L E A N A : D a c ă v r e ţ i să ş t i ţ i , e u m i - a m d a t seama... S I L V I A : Şi eu... O h o , î n c ă d e l a - n c e p u t . . . M I T I : Colosal ! A c u m a , cică, şi-au d a t seama, dar pînă acum... V I C T O R : M i t i , p o a r t ă - t e d e l i c a t , c u m îi p l a c e tuşei t a l e , L a u r a . D e f a p t , a r t r e b u i să le mulţumeşti, fetele n e - a u a j u t a t să v e ­ dem cît de reuşită este g l u m a noastră ştiinţifică. M I O A R A : Şi ce f a c i p e g r o z a v u ' , M i t i ? T u nu m - a i luat pe m i n e drept u n super­ robot ? B I Ţ U : A i i n v e n t a t c h i a r şi o t e o r i e a a t r a c ­ ţiei r e c i p r o c e . F E L I C I A : H a l a l teorie ! M I T I : Bine, dar Mioara... M I O A B A : D a , t e - a m l ă s a t să c r e z i c ă a ş f i un superrobot, după cum m-a sfătuit unchiul Victor. M I T I : C u m , u n c h i u l e , d u m n e a t a a i ştiut c e se î n t î m p l ă a i c i ? lot

V I C T O R : M i o a r a m i - a Bcris z i l n i c , c h i a r d o d o u ă o r i .pe z i . A p o i a m b ă n u i t c ă aţi folosit aluniţa, s i s t e m u l de supercomonzi. B I Ţ U : C u m să l e f o l o s i m , c î n d n - a m a v u t instrucţiunile ? V I C T O B : N u le-aţi a v u t ? D a r e u i l e - a m dat l u i M i t i . F E L I C I A : A ş a , M i t i , v a să zică asta era metoda ta pedagogică ? M I T I : A v e ţ i d r e p t a t e să fiţi supăraţi. M - « m p u r t a t necinstit. « V I C T O B : O h o , să n u a f l e tuşă-ta L a u r a . M I T I : D a , m - a m p u r t a t n e c i n s t i t , d a r toată povestea era să se întoarcă împotriva m e a ! Dacă n u era Mioara... (Pauză.) D O C T O B U L : Tovarăşe profesor, trebuie să v ă f e l i c i t ! E r a c î t p e o c t să m ă păcă­ l e s c şi e u . V I C T O R : A , n u p e m i n e t r e b u i e 6ă m ă f e l i ­ ciţi, oi p c c o p i i i ăştia... D O C T O R U L : Lăsaţi, a d o u a oară n u m ă m a i păcăliţi. Ştiu eu c u m d e v i n e c a z u l . . . D u m ­ n e a v o a s t r ă aţi c o n c e p u t şi l u c r a t , i a r e i . . . (Gest, pauză.) M I R C E A : U n c h i u l e V i c t o r , poate n e puteţi l ă m u r i d e ce a s u s t r a s N e l u p r o b e l e d c r o c ă . Ş t i ţ i d e s p r e ce p r o b e e v o r b a , n u ? VICTOR : Desigur, d e s p r e ele. M I R C E A : C u m vă Nelu ? Mioara explicaţi mi-o. că le-a scris şi

sustras

N E L U : D a r n i c i n u m - a m a t i n s de ele. V I C T O R : N u ! N u le-a l u a t N e l u . M I R C E A : Totuşi, ele a u dispărut. înseamnă că le-a l u a t a l t c i n e v a ! (Pauză.) Cineva dintre noi. S I L V I A : P e c u v î n t u l m e u că e u n u l e - a m luat. M I T I : Şi e u v ă d a u c u v î n t u l . M I O A R A : Şi e u ! F E L I C I A : Şi e u ! B I Ţ U : Şi e u ! (Horia tace, Ileana, de asemenea.) M I B C E A : D a r t u , H o r i a , d e c e taci ? Ş i l u , Ileana ? H O B I A : E u c r e d c ă n u c c a z u l să n e d ă m •cuvîntul a ş a , l a r e p e z e a l ă . F E L I C I A : P r o b e l e , în s i n e , n - a u a t i t a i m p o r ­ tanţă. P o t f i l u a t e a l t e l e . I m p o r t a n t ă este c o m p o r t a r e a n o a s t r ă . T r e b u i e să ş t i m c i n e le-n l u a t . I I O B I A : M ă r o g , d a c ă s t ă r u i ţ i , v ă d a u şi e u c u v î n t u l că n u l e - a m l u a t . M I B C E A : Foarte bine. Bămine c a şi t u . Ileana... I L E A N A : N u î Nici eu n u le-am luat. Vă dau cuvîntul m e u . F E L I C I A : Şi t o t u ş i , p r o b e l e a u d i s p ă r u t ! S I L V I A : într-adevăr, aici e ceva misterios, ca într-un r o m a n poliţist. N i c i u n u l d i n t r e n o i n - n l u a t p r o b e l e , şi t o t u ş i e l e a u d i s p ă ­ r u t . (Pauză, lngîndurarc. Frămîniare.) V I C T O R : M ă i c o p i i , v r e ţ i n e a p ă r a t să ştiţi cine le-a l u a t ? I L E A N A : De bună seamă ! V I C T O R : E i b i n e , c e - a ţ i s p u n e să aflaţi c ă l e - a m l u a t e u ? (Stupoare generală.) F E L I C I A : Ce-aţi s p u s ?

92

www.cimec.ro

MIRCEA : Dumneavoastră ? Cu neputinţă ! (Toţi resping această ipoteză.) BIŢU : Dar, unchiule Victor, dumneavoastră . n i c i n u eraţi a i c i ! S I L V I A : S i g u r , n i c i n u eraţi a i c i ! V I C T O R : D c u n d e ştiţi ? V o i e r a ţ i p r e o c u p a ţ i şi o c u p a ţ i , i n t î i c u s e r b a r e a , p c u r m ă c u dispariţia l u i N e l u , inoît n u puteaţi şti dacă e r a m sau n u . I L E A N A : A s t a aşa c ! V I C T O R : Şi-apoi, n u vă daţi seama ? C u m d c - a m apărut atît dc repede după cutre­ m u r ? înseamnă că e r a m totuşi p c - a i c i , pe-aproape... F E L I C I A : B i n e , d a r n-aţi v e n i t s i n g u r , c i însoţit de-o întreagă echipă. V I C T O B : Fireşte, p e n t r u că a p a r a t e l e n o a s t r e cibernetice indicau probabilitatea u n u i cu­ t r e m u r în această zonă. N u - i aşa, d o c t o r e ? D O C T O R U L : A ş a e, t o v a r ă ş e p r o f e s o r . (Pauză prelungită.) M I R C E A : Atunci... dumneavoastră aţi sus­ tras, scuzaţi, aţi l u a t p r o b e l e ? V I C T O R : Să v ă r ă s p u n d ă N e l u i n l o c u l m e u . Ce z i c i , N e l u l e , l e - a m l u a t s a u n u ? N E L U : N u p u t e a ţ i l u a c e v a ce n u e x i s t a . 1 I 0 R 1 A : C u m , n u e x i s t a ? P r o b e l e se a f l a u î n vitrină. V I C T O R : Ce-ar f i , N e l u l e , să lămureşti pe d e p l i n chestia ? N E L U : Cu plăcere ! P r o b e l e n - a u fost luate de n i m e n i ! CEILALŢI : Dc nimeni ? N E L U : E l e o u dispărut de la sine. S-nu v o l a t i l i z a t p u r şi s i m p l u , c a n a f t a l i n a , î n c o n t a c t ou a n u m i t e condiţii dc m e d i u . A I C T O R : într-adevăr, aşa e ! Descoperirea acestor p r o b e e foarte importantă. Dar t r e b u i e s - n v e m grijă ca, o d a t ă scoase l a l u m i n ă , p r o b e l e s ă n u se v o l a t i l i z e z e ! S ă fie ferite d c a n u m i t e condiţii de m e d i u , cum spune Nelu. M I T I : Colosal ! Vedeţi, v - a m spus eu că N e l u este u n s u p e r r o b o t . E l c singurul dintre n o i carc a dezlegat misterul.

V I C T O R : Potoleşte-te, M i t i . N e l u n-a dezle­ gat n i c i u n m i s t e r . A ştiut să v ă dea răspunsul, p e n t r u că a m u m b l a t eu î n a ­ i n t e l a a l u n i ţ ă . . . (Pauză.) Şi, p e n t r u că a m a j u n s l a capătul destăinuirilor noastre, ţ i n s-o « p u n I n f a ţ a t u t u r o r c ă n u e b i n e c e e a ce o i î n c e r c a t t u , M i t i , să r e a l i z e z i . . . N u ! N u e b i n e să t r a n s f o r m ă m roboţii I n o a m e n i , d u p ă c u m n u e b i n e să t r a n s f o r ­ m ă m o a m e n i i în roboţi. D e altfel, n i c i n u e p o s i b i l : u n r o b o t p o a t e să m i m e z e d r a ­ g o s t e a , u r a , s u f e r i n ţ a . . . P o a t e s ă r î d ă , să p l î n g ă , d a r n u v a s i m ţ i n i c i o d a t ă ceea ce simte un om, un om a d e v ă r a t ! Ce-i un robot, Nelule ? N E L U : U n r o b o t n u este o cibernetică, c i u n a j u t o r aratului. simplă maşină de nădejde a l

V I C T O R : D c a c e e a , e b i n e să-1 î n v ă ţ ă m să ştie c î t m a i m u l t e . P a r n i c i o d a t ă ş t i i n ţ i u n u i r o b o t n u v a d e v e n i conştiinţa l u i . . . (Pauză. Lumina, care a năvălit odată cu echipa de salvare, începe să albăstreascâ. Printr-o spărtură, se văd stelele sclipind.) E i , d a r c c a z u l s ă p l e c ă m . S-a f ă c u t t î r z i u . . . E n o a p t e . . . Se a p r i n d s t e l e l e . . . P o a l e , i n l r - o z i , v o m p l e c a î m p r e u n ă şi a c o l o . . . TOŢI : Vom pleca, unchiule Victor, vom pleca ! V I C T O R : D a ! D a r , p î n ă a t u n c i , să m e r g e m acasă. Pe v o i v-aşteaptă părinţii, p e m i n e , t u ş a L a u r a , l a b o r a t o r u l . . . Să m e r g e m ! Să m e r g e m să visăm m a i departe... (Unchiul Victor şi toţi ceilalţi părăsesc încet scena, cîntînd „Viaţă, viaţă, te sa­ lut !". Citeva clipe, scena rămîne goală. Apoi, pe nesimţite, coboară ecranul pe care sc proiectează scene din fabuloasa mitologie tehnico-ştiinţifică, in timp ce glasul povestitorului se aude din nou.) P O V E S T I T O R U L : ...Şi-am încălecat pe-o stea şi v - a m s p u s p o v e s t e a m e a . . . Ş i - a m î n c ă l e ­ cat pe-o g a l a x i e şi v - a m s p u s ce-o să m a i fie...

CORTINA

N.B. Muzica •este compusă pentru dc cîntecele Elly inserate în text

Roman.

www.cimec.ro

93

i MM, U« ', <

1

•• •

,.-.M<-. :
. .. ••;<•••*> '

• »ir. si "• » • I {• ' i > i' • i ' .

li I •

• • <

• •' '

WALTER FELSENSTEIN

I n t o a m n a aceasta a încetat d i n viaţa p r o ­ f e s o r u l şi r e g i z o r u l d e o p e r ă W a l t e r F c l s e n s t e i n , d i r e c t o r g e n e r a l a r t i s t i c a l Operei Co­ mice din Berlin. A murit după o existenţă de aproape trei sferturi dj; veac (1901—1975), la zenitul u n e i cariere încărcate de realizări î n n o i t o a r e , care, p r i n p e r f e c ţ i u n e a l o r artistică, a u c o n s t i t u i t o replică autori­ tară d a t ă a c e l o r v o c i , p r e t i n s p r o f e t i c e , c e prevesteau, în d e c e n i u l a l p a t r u l e a , c r e p u s c u ­ l u l f o r m e i m u z i c a l - d r a m a t i c e a operei, născută s u b c e r u l I t a l i e i r e n a s c e n t i s t e şi a j u n s ă la m a x i m ă î m p l i n i r e î n d r a m a w a g n e r i a n ă şi î n cea veristă a l u i V e r d i . Reacţia anti-wagneriană a i m p r e s i o n i s m u l u i debussyst, m a r i l e realizări a l e şcolilor naţio­ nale — de l a M u s s o r g s k i pînă l a Bartok, J a n a c e k şi E n e s c u , o p e r a e x p r e s i o n i s t ă şi n o u l s t i l d r a m a t i c a l l u i A l b a n B e r g şi Schoenberg, laolaltă cu creaţiile u n o r c o m p o z i t o r i contemporani de dimensiunile I u i S t r a v i n s k i , Prokofiev, Şostakovici, Britten, Henze şi O r f f — a u i n f i r m a t toate profeţiile hiper-estelizanţilor. Opera şi-a c o n t i n u a t fireasca ei evoluţie p r i n m e a n d r e l e u n e i m a r i varietăţi de s t i l u r i , avînd de partea ei sufragiile p u b l i ­ c u l u i l a r g şi f e r i c i t o a r e a a d e z i u n e p a s i o n a t ă a cîtorva mari animatori ai teatrului liric. Aceştia d i n u r m ă a u m e r i t u l de a f i de­ monstrat viabilitatea unei forme muzicale ex­ t r e m d e c o m p l e x e , î n c a r e a c ţ i u n e a şi c o n ­ f l i c t u l s c e n i c se î m p l e t e s c c u p u t e r e a t r a n s ­ figuratoare a muzicii. Printre şi a r t i ş t i un nou aceşti de stil de animatori, înscenare s-a impus, din cu plămădit şi pedagogi care o în din teatrul cu vizionari au creat muzical strălucire şi muncii conto­

n u m a i c e e a ce t r e b u i e s ă f i e r e p r e z e n t a t ş î n u m a i în m o m e n t u l când v a t r e b u i să fie r e p r e z e n t a t " , atestă c o n j u n c ţ i a s p i r i t u l u i geo­ m e t r i c c u c e l a l fineţii, m a r i a j u l d i n t r e c o n ­ creteţea conflictuală şi metafora spiritualizantă, a c o r d u l logicii scenice c u fidelitatea stringentă faţă de p a r t i t u r i l e m a g i s t r a l e ale t r e c u t u l u i şi v r e m i i n o a s t r e . N ă z u i n d s p r e n e g a ţ i a f i c ţ i u n i i şi c o n v e n ţ i e i operale, prin scrutarea tuturor aspectelor v o c a l - i n s t r u m e n t a l e ale p a r t i t u r i l o r înscenate, integrînd a r t i f i c i u l vocail-instrumeutal în sfera u n e i v i z i u n i p r o f u n d u m a n e , în c a r c etosul se c o m p l i n e ş t e şi se p o t e n ţ e a z ă p c p l a n e s t e ­ tic, W a l t e r Felsenstein a m a r c a t în carierii sa u n şir de n e u i t a t e realizări ce străbat evoluţia t e a t r u l u i l i r i c , dc l a G l u c k pînă l a Mozart şi Karl-Maria von Weber, de la Bossini pînă l a v e r i s m u l l u i V e r d i , de la Offonbach pînă l a B i c h a r d Strauss, fără să ocolească l u m e a nouă a operelor l u i B a r t o k (Barbă Albastră), K o d a l y (Hary Janos), Leos J a n a c e k (Vulpea cea isteaţă), Benjamin Brit­ t e n (Visul unei nopţi de vară) şi m u l ţ i alţii. A a v u t originala idee de a resuscita, paralel c u c a p o d o p e r a l u i B o s s i n i , şi Bărbierul din Sevilla al l u i Paesiello (1740—1816), com­ pozitor uitat, care a d o m i n a t scena lirică europeană a s e c o l u l u i 18. D i n f e r i c i r e , cea m a i m a r e p a r t e a realiză­ rilor l u i W a l t e r Felsenstein, de o iradiantă fermecat at -frumuseţe (ca d e p i l d ă Flautul lui M o z a r t ) , p r i n împletirea actului l i r i c cu t e n s i u n e a t r a n s f i g u r a t o a r e a p o e z i e i şi m u z i ­ c i i , a f o s t i m o r t a l i z a t ă p e p e l i c u l a d e f i l m şi în g r a v u r a fină a d i s c u l u i . W a l t e r Felsenstein n-a fost n u m a i u n m a r e a r t i s t , c i şi u n r e m a r c a b i l p e d a g o g . E l a f o r ­ m a t o pleiadă de t i n e r i r e g i z o r i de operă care-i v o r p e r p e t u a m e t o d a de l u c r u , m e t i c u ­ l o a s ă , e x a c t ă şi i n s p i r a t ă , a t r i b u t e c e c o n s t i t u i e m a r c a n e u i t a t e l o r sale realizări.

generoasă

viziune,

contemporan, astrală, plină pirea de geniul, exactitatea

profunzimea spre

gîndirii,

perseverenţa

dăruire

d i n aspiraţia desăvîrşirea al

omenescului

finisajului lui

artistic, a l l u i W a l t e r Felsenstein. Principiul Felsenstein, printr-o fundamental exprimat activităţu şi aduce pe aforistic emblematic

singură

frază : „ v o m

swww.cimec.ro cenă

V. Cristian

MUZICA Şl DANSUL

„Combi rialii în W cercuri
i n ''>•'

r

Ideea d c a p r e z e n t a în sala d e concert s p e c t a c o l e d o m u z i c ă şi d a n s n u e n o u ă , d u p ă c u m n o u ă n u e n i c i ideea c o m e n t a r i u l u i core­ grafic asupra u n o r compoziţii contemporane româneşti : chiar Sala Mică a Palatului — pînă n u d e m u l t rezervată doar m u z i c i i camerale, singura p e n t r u care părea a f i pro­ prie — a găzduit în stagiunea trecută o memorahilă „seară A n a t o l V i e r u " , i n v i z i u n e a lui M i r i a m R ă d u c a n u şi a e c h i p e i s a l e d c dansatori. Deşi n u i n e d i t ă , d e c i , f o r m u l a este totuşi încă d e s t u l d e r a r utilizată î n viaţa, noastră a r t i s t i c ă , p e n t r u c a a p a r i ţ i a e i să c o n s t i t u i e u n e v e n i m e n t ; m a i c u s e a m ă a t u n c i c î n d se vădeşte a f i n u o s i m p l ă „reţetă" d e succes facil, ci realmente r o d u l u n u i efort creator, c u t e n d i n ţ e n o v a t o a r e — aşa c u m s-a întâm­ p l a t , d e astă d a t ă , graţie c o l a b o r ă r i i dintre compozitorul Octavian Nemeş cu şi grupul de dans c o n t e m p o r a n a l A d i n e i Cezar (Nataşa Trăistaru, M i h a e l a G a g i u , V i o l e t a V î l c e a n o v , Cristian Crăciun), în coregrafia l u i Sergiu A n g h e l . C u t o a t e că n u este î n c ă ceea c e se n u m e ş t e „ s p e c t a c o l u l t o t a l " , Combinaţii in cercuri aspiră c ă t r e e l . S î n t r e u n i t e şi se remarcă aici, p r i n inteligenta l o r exploatare : t r u p i d în mişcare sau i m o b i l i t a t e sculpturală, banda magnetică (ooncepută stereofonic), i n ­ s t r u m e n t u l m u z i c a l tradiţional ( u n v i o l o n c e l , s i t u a t în afara cîmpului de acţiune a l dansa­ torilor, spre deosebire d c spectacolul a m i n t i t — Anatol Vieru şi M i r i a m Răducanu — u n d e b a l e r i n i i e v o l u a u în jurul instrumen­ t i ş t i l o r ş i printre ei) şi, m a i c u seamă, l u m i n a . S p u n m a i c u s e a m ă , p e n t r u c ă este c a p i t o l u l Ia care se înregistrează p r i n c i p a l u l cîştig a l acestui gen în f o r m a r e : c u u n singur p r o ­ i e c t o r , c u c î t e v a l a n t e r n e şi p r i n t r - o m a n e ­ v r a r e inteligentă a l u m i n i l o r d e p l a f o n , scena Sălii M i c i a P a l a t u l u i a d e v e n i t d i n t r - o d a t ă l a f e l d e p r o p i c e e v o l u ţ i e i u n u i „balet came­ r a l " , p e c î t e r a î n a i n t e p e n t r u o muzică de cameră.

o p î n z ă u n i f o r m ă , e x t r e m , d e l u n g ă (este, p e b a n d a de m a g n e t o f o n , , u n . f e l d e cântec' d e greieri, de intensitate m e r e u — d a r foarte Jent — variabilă, ce creează o senzaţie d e infimi., de c a l m a b s o l u t ; asociată c u întune­ ricul eifel m a i p r o f u n d , - c u a b s e n ţ a oricărei mişcări, ca favorizează concentrarea, m e d i t a ­ ţia m e t a - m u z i c a l ă ) ; a c e a s t ă p î n z ă s o n o r ă u n i ­ f o r m ă /este întreruptă d i n loc în loc de ) acţiuni ^ ojtistic complexe , (uneori, în cadrul y.hei, singure asemenea acţiuni m u z i c a l e , a u loc cîteva e v e n i m e n t e coregrafice, separate p r i n s u b i t e s c u f u n d ă r i în î n t u n e r i c ) . E v o l u ţ i e i ostenlaliv-lentc a substanţei sonore îi c o ­ respunde în planul vizual o descompunere f i l m i c i , cinematografică — a ş s p u n e —- a mişcării ; ea stăruie pînă şi în m o m e n l c l c o v e n i m e n t , u n d e m u z i c a este d i n a m i c a , a g r e ­ sivă chiar. I a r c o n t r a s t u l acesta n u face decît să a c c e n t u e z e a t m o s f e r a o n i r i c ă , h a l u c i n a n t ă a întregului, realizată în p r i m u l rînd prin e f e c t e d e o r d i n m u z i c a l şi a p o i d a t o r i t ă l u m i ­ n i i . I a t ă c u r e a r I i p r i n c i p a l e l e e l e m e n t e ce concură l a producerea acestei senzaţii de i r e a l : p r e l u c r a r e a electroacustică a u n o r m a ­ terii sonore de n a t u r i foarte diverse — de la i n s t r u m e n t e m u z i c a l e l a v o c i bărbăteşti s a u d e c o p i i — , u t i l i z î n d i n t e n s r e v e r b e r a ţ i a şi mixajele ; culoarea verde-albăslruie a l u m i n i i s i n g u r u l u i p r o i e c t o r şi s i t u a r e a l u i l a t e r a l ă , c a r e îi p e r m i t e s ă s m u l g ă d i n b e z n ă p r o f i l u r i stranii ( o r i d o a r frînturi) ale v o l u m e l o r în mişcare ; procedeul outo-iluminării dansatori­ l o r c u l a n t e r n e ce p î l p î i e c a p r i c i o s i c i - c o l o , făcînd să apară şi s ă d i s p a r ă , l a f e l d e brusc, figuri sau contururi fantomatice. In acest c o n t e x t i n t e r v i n e , cînd şi c î n d , u n i c u l personaj real a l acţiunii m u z i c a l - c o r e g r o f i c e : v i o l o n c e l u l . T r e b u i e să m ă r t u r i s e s c î n s ă c ă , deşi i - a m înţeles r o s t u l şi c u t o a t e că i n t e r p r e t a r e a l u i D o r e l F o d o r e a n u a fost r e m a r c a b i l ă , rolul p e r s o n a j u l u i său n u m - a c o n v i n s . Şi c r e d c ă r e g î n d i n d u - i şi r e s c r i i n d u - i replicile i n t r - o m a i intimă corelaţie c u restul p a r t i t u r i i , c o m p o z i t o r u l a r p u t e a să e l i m i n e impresia de artificial, de adăugat, d e super­ f l u u , p e care o creează intervenţiile acestuia. D u p ă c u m f o l o a s e c e r t e a r a d u c e şi c o n d e n ­ sarea, c o m p r i m a r e a „evenimentului", i n care protagonişti m u z i c a l i sînt clopotele, talăngile şi t o a c a ; p a r a d o x a l , s i n g u r a s e c ţ i u n e ce n e face conştienţi d e lungimea p i e s e i e s t e a¬ ceasta, î n c a r e se p e t r e c f o a r t e m u l t e l u c r u r i , şi n u acel fond, aparent monoton, unde d o a r aparent n u se î n t â m p l ă n i m i c . I n s f î r ş i t , r e v e n i n d l a f a c t o r u l coregrafie al spectacolului, t r e b u i e să r e m a r c fertilele c ă u ­ tări d e l i m b a j a l e g r u p u l u i d e d a n s c o n t e m p o ­ ran. A m apreciat subtilele trimiteri l a arta plastică străveohe, egipteană şi b u d i s t ă ; şi a m a p r e c i a t , m a i c u s e a m ă , f a p t u l c ă aceste c ă u t ă r i ţ i n t e s c m a i întâi expresivul şi a b i a p e u r m ă frumosul. Este, p e n t r u a r t a în ge­

U n o l d o i l e a p r o g r e s e v i d e n t s-a m a n i f e s t a t i n ceea ce priveşte g r a d u l d o c o r e s p o n d e n ţ ă dintre s t r u c t u r i l e v i z u a l e şi c e l e auditive. Combinaţii în cercuri este o piesă d e o s e b i t d e nere, s e m n u l sigur a l evoluţiei. amplă (durează a p r o x i m a t i v trei s f e r t u r i de ceas), construită pe principiul fond-evenim e n t e . S c h e m a t i c , l u c r a r e a se î n f ă ţ i ş e a z ă c a www.cimec.ro

Luminiţa Vartolomer

DOCUMENTAR
FIGURI DIN ISTORIA CRITICII DRAMATICE ROMANEŞTI

D. D. RACtVITA-SPHIMX
A u t o r u l ireverenţioaselor „Scrisori deschise l u i Gr. Cantacuzino", director general a l tea­ t r e l o r în 1884, b u z o i a n u l D. D. Racoviţă (1858—1892) a practicat critica dc direcţie p e n t r u care-1 r e c o m a n d a u d e o p o t r i v ă fineţea observaţiei morale şi flexibilitatea reacţiei faţă d e s u f l u l v e a c u l u i . î n t r - u n a d i n n u m i t e l e „scrisori", cronicarul îşi defineşte singur sensul acţiunii : „...uneori m - a m mărginit l a c e r c e t a r e a o b i e c t i v ă a p i e s e l o r ce se j u c a u ; a l t e o r i a m m a i l ă r g i t c a d r u l şi m - a m o p r i t la observaţiuni generale îndrepţi n d adesea c r i t i c a a s u p r a p u n c t e l o r ce a m găsit c u d r e p t să l e a t i n g . . . " E i b i n e , aceste p u n c t e sînt în p r i n c i p a l d o u ă , în funcţie de care Racoviţă îşi a p l i c ă p r o g r a m u l — c a r a c t e r u l t e a t r a l a l t e x t u l u i în m a r g i n i l e r e a l i s m u l u i literar şi esenţializarea personajului în interpretarea a c t o r u l u i , t o t î n l i m i t a v e r o s i m i l u l u i . E l este u n a n t i r o m a n t i c , d i s p u s s ă g i r e z e şi u n d e b u t dramaturgie inexpresiv pentru linia firească a c a r a c t e r e l o r : „ N e a p ă r a t c ă După despăr­ ţenie (de G. M a r i a n , n . n . ) n u î n s e a m n ă p r e a adînc în c u r e n t u l m o d e r n a l r e a l i s m u l u i pe scenă ; d a r , în acelaşi t i m p , n e f i i n d turnată în vechiul tipic romantic, nici dusă prin p e r i p e ţ i i l e a j u n s e t i p i c e a l e v e c h e i s c o a l e , se p o a t e p r e a b i n e î n t î m p l a c a să t u l b u r e m u l t e conştiinţe care, luînd romantismul şi fan­ tasmagoria prea de m u l t e o r i drept realitate, se f e r e s c d e r e a l i t a t e a c e a a d e v ă r a t ă . . . " Se observă lesne direcţia acestui m i l i t a n t i s m ar­ tistic atît d e f e r t i l , p l e d o a r i a p e n t r u o d r a ­ maturgie a observaţiei nemijlocite. Oricare ar f i fost animozităţile d i n t r e cei d o i , con­ s e c v e n t sieşi, R a c o v i ţ ă n u p u t e a să n u r e c u ­ noască l u i I . L . Caragiale, că „...începînd cu Noaptea furtunoasă a c ă u t a t să r u p ă acest obicei de a fura aplauzele p u b l i c u l u i n u m a i ou t i p u r i străine, caraghioase p r i n pronunţa­ r e a s t r i c a t ă a l i m b i i , şi a T e u ş i t s ă p r i n z ă d i n l u m e p e r s o n a j e î n c a r n e şi o a s e " . C e e a c e c o n f r a t e l e , şi se p a r e p r i e t e n u l , G r i g o r e V e n t u r a n u reuşea în ipostază de d r a m a t u r g : „Personajele piesei (spunea e l despre Copila din flori), n u trăiesc, n u l e s i m ţ i m bătăile i n i ­ m i i , n u le a u z i m r e s p i r a r e a . T o a t e sînt c r o i t e d i n p r o p r i a voinţă a a u t o r u l u i , n u sînt ob­ s e r v a t e , s t u d i a t e şi a d î n c i t e d e d î n s u J . . . " Semnatarul rîndurilor avizate d i n România liberă s a u Revista nouă î n d e m n a confraţii l a susţinerea piesei de actualitate. Cu instict s i g u r , î n ţ e l e g e a c ă este u n i c u l m o d d e a se individualiza o dramaturgie : „...reflectarea pe cu scenă cu a societăţii şi actuale trebuie Operaţia chiar pentru — ca cu „Critica orice necesară şi primită trebuia asprime, poate prodin a bucurie încurajată". făcută pentru şi imparţialitate, să fie severă, vedere ca a tendinţă mic şi ei
r

limpezirea această produce, ca în

aspectelor : severitate e luminare spre raza

trebuie

ducţiunc ; toate celui a cizare, ce

punctele de

îndreptare bine". său 0

conducere pre­ exi­ moral.

publicului, deci, Actorii cad

statutului

sub

aceleiaşi

genţe d e carc e mai se a Îndeajuns

creaţie. D o a r că l i t e r a t u l îşi m e t a f o r i z e a z ă pară al expediat. 0 în altora, despre felul în în ca 6ă cu

neexprimat comentariul comparare context, în o cronici culoare emo­ sub­ pe : ac­ cînd sacri­ toată tre­

Racoviţă

atentă

acelaşi

arată că f a p t u l vorbea timpului

era s i m p t o m a t i c — actori ! E care Iată, Dama acolo sc

literar

nu numai

s a v u r o a s ă , d a r şi relevau bunăoară, cu unde

ţionantă tilităţile Aristizza

pentru

interpretative. Romanescu şi a fără arălînd grijă,

camelii

„Nervoasă adînc centuată emoţiunea ficiului, cutului maladivă putea prin care — fiinţa sa î n ei,

trebuia,

mişcată

cînd

satisfacţiunea fericiri, dusă o cu

n e m a i p o m e n i t e i sale adincă în suferinţă, cu

şi z d r o b i t o a r e l a o r a

pierdută sau — d-na că

contemplarea epocii fericite a avîntată de o părere pe fericire ce

nervozitate ar moi fine, ne-a deplin şi o ca ce

spre e

reveni

în t o a t e m o m e n t e l e , în obositorul a rol reuşit Romanescu pe lingă muncă rolul stilistică o

dusă

înfăţişat talent tier". a 0

să h e c o n v i n g ă depus mare îngrijire topică p e

n e c o n t e s t a t u l său persistentă Margaretei prefigurînd Gau-

pentru

perioadă

N i c o l a e I o r g a , l a acea d a t ă

lioea» !

Şi, spre a ne convinge că privirile „Sphinx"-ului radiau totuşi căldură de la înălţimea l o r , cel m a i adesea j u s t p r o p o r ţ i o nată, transcriem prinosul de recunoştinţă către A l e o s a n d r i d i n t r - u n a r t i c o l de proporţii î n c a r e se d i s c u t ă r a p o r t u r i l e b a r d u l u i cu Teatrul N a ţ i o n a l : „ E x i s t ă u n o m în Ţara R o m â n e a s c ă î n j u r u l c ă r u i a t o ţ i t r e b u i e să stăm i n admirare, abstracţiune făcînd de orice consideraţiune străină l i t e r a t u r e i în ge­ n e r e , şi p o e z i e i î n d e o s e b i " .

lonuţ Niculescu

96

www.cimec.ro

ABGNAŢI-VÂ
LA

ADRESAŢI COMENZILE DUMNEAVOASTRĂ PRIN OFICIILE POŞTALE Şl FACTORII POŞTALI

PREŢUL UNUI ABONAMENT: 21 lei pe trei luni; 42 lei pe şase luni; 84 lei pe un an

Abonamentele pentru străinătate se fac l a : I L E X I M — Departamentul exporl-imporl presă, Bucureşti, Calea Griviţei nr. 6^ — 66 P . O . B . 2001 Telex : 011631

I . P . ..Informaţia"

-

c. 000

www.cimec.ro

4 4 200

LEI 7