REVISTĂ A CONSILIULUI CULTURII Şl EDUCAŢIEI SOCIALISTE

Tn a c e s t n u m ă r :

REPERE LA STAGIUNEA '75 —'76

TRIBUNA REGIZORULUI

Cronica d r a m a t i c ă , studii, eseuri, b a l e t , muzica, televiziune

COMEDIA NEBUNILOR sau ÎNGERUL BĂTRÎN
piesă de ALEXANDRU SEVER

Margareta Pogonat
„l-enwia este jumătatea bărbatului, dar, dc obicei, jumătatea cea bună." (I. D. Şorban : „Carambol")

Dina Cocea şi Ion Lucian •
„Problema nu c să te afirmi. Problema e să ajuţi." (J'lieodor M â neseu : „Excursia")

www.cimec.ro

Revistă l u n a r a editată de C o n s i l i u l C u l t u r i i si E d u ­ caţiei Socialiste şi de Uniunea Scriitorilor din Republica Socialistă Ro­ mânia.

* * * Bilanţ

şi

proiecte '75—'70

p.

1

R e p e r e la s t a g i u n e a

Articole . l e : M A R G A R E T A B A R B U T A , M U I A ] NA DIX, M I ' J ' A . N O l M ' . E A , C O . X S I A.\ l l.V I ' A R A S C I U V E S C U , MAR1US ROBESCU, M I R A IOSIh Sinteze TIIEODOR MANESCU d r a m a t u r g i e i cu AL. MIRODAN : : Conflictul dramutic noua societate de suspensie — şi conexiunea

p.

3

Redaclor-şef RADU POPESCU Colegiul de redacţie : AUREL BARAM» A, MIHNEA GI1E0RG I I I U , G. IONESCUGION, H O R E A PO­ P E S C U , A L E C U POPOV1CI, DINU S Â H V RU, X ATA L I A ATANASIU, FLORIN TORNEA (rcdactoişef adj unei).

p. Cum . .

13

Puncte

. p. 2 5

Tribuna regizorului A r t i c o l e de : A L E X A NICOLAE VISARION, CĂTĂLINA BUZOIANU, p. 2G

SCARLAT


ION TOBOŞĂRU : Criticei de teatru de la şi publicul Tîrgu . . . . p. 30 VIRGIL MUNTEANU : Şcoala Mureş . p. 33

C R O N I C A D R A M A T I C Ă — Sejnuează : R A D U A L B A L A , VALER1A DUCEA, M I R A IOS1F, V I R G I L MUIS­ T E A X U, 1UXUŢ NICULESCU, C O N S T A N T I N PARASCHIVESCU, FLORIN TORNEA . . . . p. DUMITRU M. SULOMON : : Cronica TV radiofonic Popescu . şi . p.

34 49

ALEXANDRU MARIN :

Cronica Viitorul

teatrului rol —

. p. 5 1 Nao p . 512

MĂRIA

Sleia

Floca-Acileni MUIAI NADIN : Un eoncerl-evenimenl : „Cocoşatul de la Notrc-

p. 54

LUMINIŢA Dame" LEONTDA IONUŢ al STAN Turnee MUIAI Folo : Ileana ŞI Muncaciu. ADMI­ Miile Bucureşti 14.3o.5f.

VARTOLOMEI

p. Contactul social poet . şi . .

55

TEODORESCU : : Tudor

. p. 57

NICULESCU teatrului

Argbczi —

moralist p. 5 8

VLAD : —

Ncştiulii

animatori în Grecia o artă naivă şi

p. 00 p. Gi

T e a t r u l „XoLlara" Păpuşarii COMEDIA

CRIŞAN : cuceritoare

francezi :

P- G3 NEBUNILOR sau ÎNGERUL BATRIX piesă î n t r e i a c t e de A l e x a n d r u Sever . p . G4

REDACŢIA NISTRAŢIA Str. .Vr. Tel.

Constantin 5—7—.9 14.35.88 şi

1. P . ..Informaţia" - «*. 1375

44 200

www.cimec.ro

BILANŢ PROIECTE
S f î r ş i t d e s t a g i u n e ş i m i e z a l v a c a n ţ e l o r , l u n i l e d e v a r ă n u a n u n ţ ă şi o pauză î n m u n c a t e a t r e l o r , a . s l u j i t o r i l o r l o r . N u d o a r fiindcă m u n c a a r t i s t i c a ţine d e o p a s i u n e , p r i n u n t u r a e i , i n c o n t i n u ă f i e r b e r e , c i f i i n d c ă t e a t m l este, g e n e t i c , o artă d e implicaţie d i r e c t c e t ă ţ e n e a s c ă ş i , c a a t a r e , a i c i , p a s i u n e a e x e r c i t ă r i i e i sc c o n f u n d ă cu conştiinţa unei grave răspunderi, c u sentimentul necesităţii u n o r m e r e u împrospătate, îmbogăţite şi î m b u n ă t ă ţ i t e c o m b u s t i i , u n o r m e r e u m a i b i n e p l a s a t e şi e f i c i e n t e investiţii c r e a t o a r e . I n acest s e z o n a l v a c a n ţ e l o r — a l d e s t i n d e r i i şi f r u n ţ i l o r descreţite — în l u m e a t e a t r u l u i , m a i p u ţ i n s p e c t a c u l o s ş i f e r i t e d e p r i v i r i l e p u b l i c u l u i , o r e l e se s c u r g a d e s e a m a i g r e l e d c î n c o r d a r e şi d e g r i j i c l o c i t se b ă n u i e . P r i n t r e a l t e l e , se s c r u t e a z ă orizontul s p i r i t u a l u l C e t ă ţ i i ş i , i n f u n c ţ i e d e e l . se c î n l ă r e s c b i l a n ţ i e r v a l o r i l e ş i se măsoară p u t e r e a d e s e d u c ţ i e ş i d e i n r î u r i r e a f a p t e l o r d e a r t ă , s ă v î r ş i t e (şi c e ş i c î t a r m a i f i t r e b u i t p e n t r u a f i f o s t d e s ă v i r ş i l e ) de-a l u n g u l a n u l u i a r t i s t i c î n c h e i a t . E u n e x a m e n , acesta, n u d o a r contabilicesc, de interes e c o n o m i c sau d e interes statistic. d o m i n a t de c i f r e şi d e c a n t i t a t e . C i e s t e , m a i c u s e a m ă , i n s u b s t a n ţ a l u i , i n m o t i v a ţ i a ş i i n d e s t i n a ţ i a l u i s u p e r i o a r ă , u n e x a m e n a l m o d u l u i d c a f i î n C e t a t e , a l f e l u l u i c u m r ă s u n ă <y se f a c r e s i m ţ i t e î n C e t a t e p r e z e n ţ a şi a c ţ i u n e a t e a t r u l u i . E r u n e x a m e n , d e l o c : u ş o r . E l p r i v e ş t e , in chiar elementele revelatoare, cît p o t f i ele r e v e l a t o a r e , ale c i f r e l o r şi cantităţii, calitatea f a p t e l o r d e a r t a c o n s e m n a t e î n b i l a n ţ . Ş i , ca a t a r e , c l a n g a j e a z ă , i n p r o c e s u l c e r c e t ă r i i , s i m u l t a n , şi c a l i t a t e a p r o d u c ă t o r i l o r a c e l o r f a p t e d e a r t ă — calitatea vocaţiei şi p r e g ă t i r i i l o r , c a l i t a t e a d ă r u i r i i ş i c o n v i n g e r i l o r l o r , c a l i t a t e a c l i m a t u l u i i n c a r e a u c o n c e p u t , a u e l a b o r a t şi a u crea). — au m u n c i t : calitatea l o r cetăţenească de artişti şi d e s l u j i t o r i a i a r t e i . D e a i c i , d e l a a c e s t m o m e n t a l c u n o a ş t e r i i d e s i n e — c a r e n u m a i d a c a se r e f u z ă , l u c i d i t a t e şi n e a l t c r a t ă d i s p o n i b i l i t a t e autocritică, ispitelor narcisic-ouforicc — poate reală, r o d i t o a r e , cealaltă m u n c ă ; m u n c a mai departe — munca de cristalizare a programelor a r t i s t i c e a l e t e a t r e l o r ( i c i ş i c o l o , a p r o f i l u r i l o r l o r ) ş i , î n n u m e l e l o r , m u n c a d c închegare a r e p e r t o r i i l o r p e n t r u s t a g i u n e a ce v a să v i n ă ; m u n c a p e n t r u asi­ g u r a r e a reprezentării î n b u n e c o n d i ţ i i a lucrărilor înscrise î n r e p e r t o r i i ; p e n t r u asigu­ r a r e a u n e i c o n t i n u i t ă ţ i fără p o t i c n e l i î n r e p r e z e n t a r e a l o r şi î n p r o g r a m a r e a l o r ; m u n c a pentru valorificarea d e p l i n ă a f o r ţ e l o r c h e m a t e , f i e c a r e î n p a r t e şi t o a t e l a o l a l t ă , să d e t e r m i n e o necesară s p o r i r e d e e l a n î n v i a ţ a t e a t r u l u i , şi o necesară s p o r i r e d e v i g o a r e f o r m a t i v ă î n acţiunea l u i socială, spirituală, cetăţenească. Se desenează, în aceste d i v e r s e zone ale m u n c i i (pregătitoare) din teatre, o n e s p u s d e c o m p l e x ă şi o n e s p u s de d e l i c a t ă ţ e s ă t u r a d e î n d a t o r i r i şi d c a s p i r a ţ i i , a d e s e a c o n t r a d i c t o r i i , deşi ele c o n v e r g s p r e u n acelaşi o b i e c t i v , n o b i l — acela a l construcţiei umane a omului. M u n c a aceasta de p r o i e c t a r e a u n e i stagiuni (a v i i t o a r e i stagiuni) este o m u n c ă d e r e s p o n s a b i l ă m e d i t a ţ i e şi d e r e s p o n s a b i l e d e c i z i i ; e a p r e s u p u n e t o c m a i a f l a r e a căilor ce d u c la a r m o n i z a r e a t e n d i n ţ e l o r s a u a m b i ţ i i l o r a p a r e n t d i v e r g e n t e , p e r s o ­ naliste, la a n i m a r e a l o r spre o c o m u n i u n e programatică, de c o n v i n g e r i ; spre crearea

eu fi

www.cimec.ro

1

unui c l i m a t creator, interzis r u t i n e i , inerţiei, a r b i t r a r i u l u i . m i n i m e l o r p r e t e n ţ i i şi rezis­ t e n ţ e , d i m p o t r i v ă , l a r g şi b i n e v o i t o r d e s c i n s i n i ţ i a t i v e l o r şi î n d r ă z n e l i i î n i n i ţ i a t i v e , s o l i ­ darizării entuziaste i n concretizarea lor. Ea e menită să o r i e n t e z e stagiunea viitoare, mai c l a r şi m a i ferm deeît a u fost cele t r e c u t e , spire p r o m o v a r e a unei dramaturgii autohtone d e a u t e n t i c ă şi d e m a x i m ă e x p r e s i v i t a t e a r t i s t i c ă , a u n e i d r a m a t u r g i i esenţial ancorate în problematica vieţii c o n t e m p o r a n e a poporului. în problematica înnoirii Iui e l i c e ş i s p i r i t u a l e , c o r e s p u n z ă t o a r e e f o r t u r i l o r şi r e a l i z ă r i l o r l u i i n c o n s t r u c ţ i a societăţii s o c i a l i s t e m u l t i l a t e r a l d e z v o l t a t e şi a î n a i n t ă r i i ţ ă r i i s p r e c o m u n i s m . Această m u n c ă de p r o m o v a r e a d r a m a t u r g i e i o r i g i n a l e c a l ă să se însoţească d c b o g a t u l p a t r i m o n i u a l c l a s i ­ c i t ă ţ i i n o a s t r e , c a ş i a l c e l e i u n i v e r s a l e , p r e c u m şi d e a c e l e l u c r ă r i d e a c t u a l i t a t e , d e p e celelalte m e r i d i a n e , care, alături de literatura noastră dramatică, sînl purtătoare de s u f l u , de c o n v i n g e r i , dc a r g u m e n t e revoluţionare şi, ca a t a r e , s i n t c o n t r i b u ţ i i a r t i s t i c e la e d u ­ carea u m a n i s t ă a s p e c t a t o r u l u i n o s t r u .

M u n c a d e p r o i e c t a r e a v i i t o a r e i s t a g i u n i e c h e m a t ă , i n a c e l a ş i t i m p şi î n a c e e a ş i măsură, să o înalţe a r t i s t i c e ş t e , să-i i m p r i m e , aşadar, într-o firească şi m e r e u bine întâmpinată policromie stilistică şi expresivă, acea calitate necesară şi in stare să pătrundă emoţional şi transformator în conştiinţele spectatorilor. La această calitate năzuie, deopotrivă c u masele acestor spectatori, înşişi c r e a t o r i i spectacolelor — regizorii de toate vîrstele, interpreţii de toate g e n u r i l e , s c e n o g r a f i i , s c e n o t e h n i c i c n i i . E u n p r i v i l e g i u de o inegalabilă forţă s t i m u l a t o a r e că atil examenul critic şi a u t o c r i t i c a l s t a g i u n i i t r e c u t e , c i l ş i m u n c a d e p r e g ă t i r e a v i i t o a r e i , s t a g i u n i , a u s t a l şi stau sid) s e m n u l lucrărilor Congresului educaţiei p o l i t i c e şi al c u l t u r i i socialiste din 2— ± i u n i e , s u b s e m n u l i n d i c a ţ i i l o r , l a p i d a r e , d a r d e istorică s e m n i f i c a ţ i e şi d e i n e s t i m a ­ bilă i m p o r t a n ţ ă t e o r e t i c ă şi p r a c t i c ă , d a t e , c u a c e l p r i l e j , c a ş i c u a l i t e a a l t e prilejuri, de tovarăşul N i c o l a e Ceauşescu, s e c r e t a r u l g e n e r a l o l p a r t i d u l u i , o a m e n i l o r d c artă. E un p r i v i l e g i u d e o s e b i t , d a r şi o c i n s t i r e ş i , c u a t i l m a i m u l t . u n î n d e m n l a s p o r i r e a r e s p o n ­ s a b i l i t ă ţ i i . A a s c u l t a , î n l i t e r a şi î n s p i r i t u l l o r , a c e s t e i n d i c a ţ i i , şi a l e d a v i a ţ ă e s t e , î n e f o r t u l d e i n i ţ i a t i v ă , d e o p ţ i u n i , d e d e c i z i i şi d e realizări a l întregii colectivităţi c r e a t o a r e d e artă, s u p r e m a aspiraţie şi a m b i ţ i e . P e n t r u că î n ele e c o n c e n t r a t , c a f n t r - o q u i n l c s c n ţ ă , î n s u ş i r o s t u l a r t e i : a c e l a d e a s l u j i , p r i n f r u m o s şi a d e v ă r , o m u l , v i a ţ a l u i , fericirea l u i — a poporului.
r

Î n a r i p a t ă d e acesle indicaţii, l u m e a t e a t r u l u i — î n acest m i e z a l vacanţelor, în acest sfîrşit d e stagiune — m a i puţin spectaculos, ferită de p r i v i r i l e publicului, nu cunoaşte odihnă, lucrează... A ş t e p t ă m c u încredere şi m a r i speranţe surprizele viitoa­ rei stagiuni. I I T• "

www.cimec.ro

Repere la stagiunea 75-76
Oferim următoarele pagini ale revistei noastre unor critici a căror semnătură am înlilnit-o frecvent în presa noastră, la rubricile de specialitate, pentru a glosa pe marginea stagiunii recent încheiate şi a cărei desfăşurare revista noastră a urmărit-o şi a oglindit-o pas cu pas. Însemnările care urmează nu-şi propun — şi nici nu ar fi in măsură, fiecare in parte — să epuizeze marea diversitate de aspecte şi dc implicaţii ale anului teatral '75—'76, an închinat in întregime pregătirii Congresului educaţiei politice şi al cul­ turii socialiste, perspectivelor deschise de acest mare eveniment al spiritualităţii noastre. Ele vor, mai degrabă, să surprindă unele tendinţe fundamentale, cîteva repere concludente, ce s-au desenat în bogăţia şi varietatea atitor dimineţi de repetiţii, dupăamiezi de dezbatere şi seri de spectacole. Pornind de la îndatoririle şi funcţia majoră — educativcetăţencască — a teatrului şi de la realitatea că fiecare nouă stagiune îşi află rădăcinile în cea precedentă, că aspectele pro­ gramatice şi direcţiile revelatorii pot fi descifrate în devenirea lor dialectică, ne simţim obligaţi să reluăm, într-un cadru mai larg, de dezbatere, problemele legate de abordarea viitoarei des­ chideri de cortină.

MARGARETA BĂRBUŢĂ

Afirmarea conştiinţei colective a creatorilor de teatru
0 s t a g i u n e c a r e s-a d e s f ă ş u r a t s u b s e m n u l apelului la responsabilitate, a l angajării c i ­ v i c e şi p o l i t i c e , î n l u m i n a hotărîrilor Con­ gresului a l Xl-lea al partidului şi î n p r e ­

gătirea e v e n i m e n t u l u i c r u c i a l a l vieţii noastre culturale — C o n g r e s u l e d u c a ţ i e i p o l i t i c e şi al c u l t u r i i socialiste — n u poate f i apre­ ciată, d e s i g u r , decît î n r a p o r t c u aceste c o ­ ordonate fundamentale. 0 trecere î n revistă, s u b această i n c i d e n ţ ă , a e v e n i m e n t e l o r a n u l u i t e a t r a l încheiat relevă pe p r i m u l p l a n acţiunile c u l t u r a l e a l e t e a t r e ­ l o r , acea m u l t i t u d i n e de manifestări colec­ tive, confruntări artistice, dezbateri, colocvii, gale, f e s t i v a l u r i , s ă p t ă m î n i , r e u n i n d reprezen­ tanţi a i mişcării teatrale d i n întreaga ţară sau d i n anumite regiuni, cele mai multe organizate d i n iniţiative judeţene, d a r dobîndind a m p l o a r e a şi s e m n i f i c a ţ i a u n o r mani­ festări n a ţ i o n a l e , d e r a n g republican, toate laolaltă avînd v a l o a r e a u n o r acte de a f i r ­ m a r e a conştiinţei u n e i colectivităţi : colec­ tivitatea creatorilor de teatru d i n România socialistă. F i e că a f o s t v o r b a d e S ă p t ă m î n a teatrală clujeană, d e G a l a r e c i t a l u r i l o r dra­ m a t i c e şi d e C o l o c v i u l criticilor dc teatru de la Bacău, de p r i m u l Festival a l artei scenice d e la Iaşi, d e Zilele teatrale emi­ nesciene sau de F e s t i v a l u l teatrelor d i n M o l ­ dova (ambele, organizate la Botoşani), de Colocviul tinerilor regizori d i n teatrele dra-

www.cimec.ro

3

matice (Bîrlad) sau de S ă p t ă m î n a teatrului i s t o r i c ( u n a l a B u c u r e ş t i şi a l t a l a C r a i o v a ) , s e s i u n i l e d c c o m u n i c ă r i , c o l o c v i i l e şi d e z b a ­ t e r i l e o r g a n i z a t e c u aceste p r i l e j u r i a u a v u t r o s t u l şi r e z u l t a t u l u n e i e x a m i n ă r i l u c i d e şi responsabile a stadiului actual al teatrului n o s t r u , a m o d u l u i î n c a r e îşi o n o r e a z ă m i ­ siunea c i v i c ă , e t i c ă şi e s t e t i c ă , modelatoare d e c o n ş t i i n ţ e . Ş i , p o a t e c ă cea m a i impor­ t a n t ă şi m a i s e m n i f i c a t i v ă d i n t r e a c e s t e m a ­ nifestări a r f i fost c u adevărat Decada d r a ­ m a t u r g i e i romaneşti, organizată la Bucureşti p e b a z a u n e i selecţii r i g u r o a s e şi e x i g e n t e , sub egida Consiliului C i d t u r i i şi Educaţiei vSocialiste, r e u n i n d u n m ă n u n c h i d i n t r e c e l e mai r e p r e z e n t a t i v e spectacole c u piese r o ­ mâneşti contemporane apărute în ultimii c i n c i a n i . A r f i f o s t , z i c , d a c ă această s u b ­ stanţială trecere în revistă a r f i fost înso­ ţ i t ă şi d e o d e z b a t e r e m e n i t ă a d e t e c t a l i n i i d i r e c t o a r e , t e n d i n ţ e şi f e n o m e n e c a r a c t e r i s t i c e , a r e l i e f a succese şi e ş e c u r i , a impulsiona apariţia p e scenă a u n o r n o i lucrări drama­ tice de valoare, reflex al spiritualităţii noastre socialiste. Desigur, stagiunea încheiată a adus pe scenă u n n u m ă r î n s e m n a t de p r e m i e r e a b s o ­ l u t e ( m a i p u ţ i n e , totuşi, decît s t a g i u n e a p r e ­ cedentă), c u piese scrise atît dc d r a m a t u r g i consacraţi c î t şi d e d e b u t a n ţ i (mai mulţi decît în s t a g i u n i l e p r e c e d e n t e , u n i i d i n t r e c i fiind scriitori afirmaţi în alte g e n u r i lite­ rare), abordînd o tematică variată, în f o r m e artistice v a r i a t e . Procesele de conştiinţă ale unor personaje de oarecare importanţă so­ cială s-au aflat în continuare în atenţia u n o r d r a m a t u r g i (Nu sintem îngeri dc Paul loachim ş i , m a i a l e s , Balconul d e 1). B . Popescu, această tulburătoare ipoteză drama­ tică, in care conştiinţa revoluţionară este confruntată cu fenomene şi m a n i f e s t ă r i de trogloditism moral agresiv), adăugindu-li-sc p r o c e s u l i n t e n t a t u n o r g r e ş e l i şi a b u z u r i săv î r ş i t c î n e p o c a d i f i c i l ă şi t u l b u r e a î n c e p u ­ t u r i l o r r e v o l u ţ i e i p o p u l a r e (Viaţa unei femei de A u r e l B a r a n g a , La margine de paradis de O v i d i u Genaru, Acum şi în cele din urmă de Theodor Mănescu, aceasta din urmă închizînd, de f a p t , procesul — vezi t i t l u l lucrării tipărite — p r i n a f i r m a r e a d e m ­ nităţii şi e r o i s m u l u i celor care au repre­ z e n t a t , î n acea epocă, justiţia p o p u l a r ă ) . P r o ­ f i l u l m o r a l a l t i n e r e t u l u i (Cocoşul de tablă de D a n R e b r e a n u , Un tînăr mult prea fu­ rios de V i r g i l Stoenescu, Balada celor doi îndrăgostiţi de D i m i t r i e R o m a n ; dezbaterea f i l o s o f i c ă a u n o r p r i n c i p i i e t i c e şi p o l i t i c e , plasată în epoci istorice revolute, dar cu evidentă rezonanţă în contemporaneitate (Platou d e D . S o l o m o n , 0 stea pe rug de Siito Andrâs) ; evocarea u n o r m o m e n t e sem­ n i f i c a t i v e d i n i s t o r i a ţ ă r i i n o a s t r e (Capul de M i h n e a G h e o r g h i u , deschizînd u n d r u m spre t e a t r u l d o c u m e n t - d e z b a t e r e ) ; scene d i n viaţa cotidiană (Caractere de Al. Monciu Sud i n s c h i ) ; cîteva comedii ( c a m f i r a v e , ce-i d r e p t , î n c a r e este d e r e ţ i n u t î n c e r c a r e a d e

reînviere a farsei — Zodia gemenilor de V a l e n t i n M u n t e a n u şi Carambol d e 1. I ) . Şerb a n ) . . . C a m acesta este, i n l i n i i l e sale esen­ ţiale, tabloul dramaturgiei reprezentate în premieră în a n u l teatral 1975—7G. Tabloul ar f i fost, fără îndoială, m a i bogat, mai c o m p l e t , d a c ă Handicap de E c a t e r i n a O p r o i u ar f i văzut l u m i n a rampei, in forma defi­ n i t i v ă pe care o pregăteşte i n c o l a b o r a r e cu T e a t r u l „ B u l a n d r a " (reprezentaţia de la Bîr­ l a d f i i n d o încercare m o d e s t ă , p l i n ă de b u n e i n t e n ţ i i şi c h i a r c u u n e l e r e z o l v ă r i n o t a b i l e , dar neconcludentă pentru d e s t i n u l piesei) ; d a c ă Răceala l u i M a r i n Sorescu a r f i a j u n s î n s t a d i u l f i n a l pe aceeaşi prestigioasă scenă ; Sintem şi rămincm de Paul Ciornei dacă Chitic ar fi dobîndit o versiune scenică într-una d i n sălile T e a t r u l u i N a ţ i o n a l ; dacă... I a t ă a t i ţ i a „ d a c ă " , d i n c a r e se r e ţ i n e i d e e a că d r a m a t u r g i a scrisă p e n t r u a c e a s t ă s t a g i u n e (şi t i p ă r i t ă ) a f o s t m a i b o g a t ă şi m a i sub­ stanţială decît a p a r e i n t a b l o u l p i e s e l o r j u ­ c a t e , şi c a r e f a c c u a t î t m a i n e c e s a r ă o d e z ­ b a t e r e l a o b i e c t , d a r şi d e p r i n c i p i u , c u p r i ­ v i r e l a s u b s t a n ţ a d r a m a t i c ă , la esenţa c o n ­ flictului, la eroii dramaturgiei noastre. Să f i e , o a r e , o i n t i m p l a r e f a p t u l că cele mai m u l t e piese c o n t e m p o r a n e a u în c e n t r u l c o n ­ flictului u n personaj de o a n u m i t ă impor­ tanţă socială — d i r e c t o r de î n t r e p r i n d e r e , d e secţie, d e s e c t o r c t c . ? N u c u m v a m a i d ă i ­ nuie prejudecata că o m u l „simplu", omul „ d e r i n d " , n-are p r o b l e m e ? S a u că n u p o a t e f i u n p e r s o n a j d r a m a t i c i n t e r e s a n t ? Cele m a i m u l t e d i n t r e piesele j u c a t e a u fost lansate pe scenele d i n ţară, B u c u r e ş t i u l arălindu-se m a i p u ţ i n p r o m p t î n v a l o r i f i c a r e a scenică a noilor lucrări dramatice. Să fie la mijloc d o a r o „exigenţă sporită" ? M ă îndoiesc. D e ­ a l t f e l , şi î n l a n s a r e a p r e m i e r e l o r p e ţ a r ă c u piese d i n d r a m a t u r g i a u n i v e r s a l ă , u n e l e d i n t r e ele r e m a r c a b i l e m o s t r e de t e a t r u p o l i t i c , a n ­ gajat pe poziţii m i l i t a n t progresiste, tot tea­ trele d i n j u d e ţ e a u a v u t , de cele m a i m u l t e ori, iniţiativa. S e m n îmbucurător al democra­ tizării vieţii noastre c u l t u r a l e , a l „desprovincializării" p r o v i n c i e i . Totuşi, Capitala a ră­ mas datoare, cu m u l t e p r o m i s i u n i neonorate. A ş t e p t ă m c u r ă b d a r e şi î n c r e d e r e stagiunea viitoare. Pe p l a n u l a r t e i s c e n i c e , s t a g i u n e a a î n s e m ­ nat afirmarea hotărîtă a n o i i generaţii de regizori — o generaţie înzestrată, care îşi caută încă d r u m u l spre m a t u r i t a t e , d a r care, de pe a c u m , a dovedit însuşiri creatoare c e r t e , n u s i m p l e p r o m i s i u n i . „ M a t u r i i " n-au l i p s i t n i c i ei de la apel. Să ne g î n d i m la cel p u ţ i n t r e i spectacole — T r e i surori, în noua lectură a lui Lucian Giurchescu, Lungul drum al zilei către noapte, în regia realist-psihologică a lui Liviu Ciulei, şi Richard al Ill-lea, în r e a l i z a r e a spectaculoasă a l u i H o r e a Popescu ( m o n t a r e p e c a r e n-o consider încă încheiată). Ş i , ca d e o b i c e i , a c t o r i i , b u n i i şi minu­ n a ţ i i noştri a c t o r i , sînt lăsaţi d e o p a r t e , căci p e n t r u ei ar t r e b u i spaţiu, m u l t spaţiu. D a r ,

4

www.cimec.ro

în s t a g i u n e a viitoare, promit solemn u n se­ rial dedicat actorilor. Aştept, d e a l t f e l , stagiunea v i i t o a r e , care v a t r e b u i să î n s e m n e m a t e r i a l i z a r e a î n f a p t e d e d i n t r e p r i n c i p i i l e de înaltă artă a m u l t o r a cadrul dezbaterilor şi nobleţe enunţate în i n t i l n i r i l o r a c e s t e i s t a g i u n i . D a c ă d i s c u ţ i i l e şi necesare şi stimulatoare, confruntările sînt a d u c î n d clarificări, înlesnind e v a l u a r e a unei situaţii de a n s a m b l u şi s t a b i l i r e a u n o r d i ­ dezvoltare, publicul — care, în recţii dc această stagiune, s-a a p r o p i a t din nou de t e a t r u , regăsind cu e n t u z i a s m drumul spre a c t u l de c o m u n i c a r e scenică — aşteaptă n o i f a p t e a r t i s t i c e c a r e să c o n s o l i d e z e a c e a s t ă c o ­ m u n i c a r e , în n u m e l e i d e a l u l u i c o m u n a l u m a ­ n i s m u l u i revoluţionar.

dacă aceste succese, a l i t e a c i l e a u fost, sini d e n a t u r ă să s u s ţ i n ă i m a g i n e a d e p r o g r e s a l noastre teatrale. De bună seamă, mişcării l i s t a l o r , a ş a c u m n i s-au r e l e v a t , n u este a t o t c u p r i n z ă t o a r e . D a r ea c u p r i n d e , c u n e c e ­ sitate, spectacole r e p r e z e n t a t i v e , de t i p u l ce­ lor a f i r m a t e fie la Colocviul t i n e r i l o r regizori d e l a B î r l a d ( c a p d e a f i ş , Slugă la doi slăpini de G o l d o n i — Teatrul Tinerelului din Piatra Neamţ, regia Iulian Vişa). fie in cadrul unor turnee p r i n Capitală ( c r e d că se d e t a ş e a z ă , î n t r e a c e s t e a , Martin Luther şi Thomas Munzer sau descoperirea contabili' tă\ii d e D i e t e r F o r t e — Teatrul din Satu Mare, regia Mircea M a r i n ) , fie i n cadrul unor premiere de răsunet {Trei surori de Cehov — T e a t r u l de Comedie, regia Lucian G i u r c h e s c u , O stea pe rug de Siilo A n d r ă s — Teatrul Maghiar d i n Cluj-Napoca, regia H a r a g G y o r g y , Tincrefe fără bătrîneţe, adap­ tare de E d u a r d Covali — Teatrul Tineretu­ lui d i n Piatra Neamţ, regia Cătălina Buzoi a n u , Lungul drum al zilei către noapte de O'Neill — T e a t r u l „Bulandra", regia Liviu C i u l e i ) , a c e s t e a şi a l t e l e ( a s u p r a c ă r o r a , î n ­ tr-un f e l sau a l t u l , v o m r e v e n i ) , destul de puţine, totuşi. Ce î n s e a m n ă a c e s t e r e a l i z ă r i ? C i ţ i v a r e g i ­ z o r i t i n e r i a f i r m a ţ i — a l ţ i i ( d e s t u i ) s-au c a n ­ t o n a t într-o z o n ă d e c o n f o r t a r t i s t i c ; cîteva texte descoperite sau redescoperite (drama­ turgia originală, jucată mai intens ca în a n i i trecuţi, n u a fost r e v e l a t o a r e la acest capitol) ; mulţi actori distribuiţi în roluri de f r u n t e , interpretîndu-le pe m ă s u r ă — dar alţii, m a i numeroşi, stagnînd în s t a t u t u l de funcţionari artistici (evident, cu n o r m a admi­ nistrativă îndeplinită). Florica Mălureanu, scenograf de b u n ă reputaţie, a început să facă r e g i e ; d i n s e r t a r u l l u i D . R. Popescu au fost c u c e r i t e , dc către t e a t r e , d o u ă piese i n e d i t e (Balconul, r e p r e z e n t a t ă l a O r a d e a , şi Lapte de pasăre, reprezentată la Cluj-Na­ p o c a ) ; s-a a f i r m a t I o a n I e r e m i a l a T i m i ş o a r a ( c u Viforul de B . Şt. D e l a v r a n c e a ) ; a r e ­ î n c e p u t să e x i s t e T e a t r u l d i n P l o i e ş t i ; A l e x a Visarion a semnat Barbarii de Gorki la „Nottara", un spectacol Gorki de bună factură. Ş t i u că n u e p r i m a d a t ă c î n d a f i r m c r e ­ d i n ţ a m e a că u n t e a t r u e s t e n e c e s a r î n m ă ­ s u r a î n c a r e ştie să se f a c ă n e c e s a r , f a c t o r i i ce d e c i d a s u p r a g r a d u l u i său de necesitate p o t să g r e ş e a s c ă s a u n u î n l u a r e a u n e i d e c i ­ z i i . Iată : I u l i a n Vişa face u n spectacol n e ­ c e s a r ( î n î n d r ă z n e a l a l u i !) l a P i a t r a Neamţ şi u n a l t u l i n u t i l ( î n f a l s a l u i î n d r ă z n e a l ă !) Ia S i b i u . S i g u r , a c c i d e n t e se p o t i v i î n a c t i ­ vitatea oricui. Dacă teatrul României este, c u m se e x p r i m a s u g e s t i v u n p a s i o n a t c r o n i ­ car a l său, o instituţie o m o g e n ă , lucrînd pe m a i m u l t de 4 0 de scene, a t u n c i acest t e a t r u nu poate f i i n d i f e r e n t l a f a p t u l că uneori impresarii săi dovedesc inconsecvenţă. Cîte premiere cu un text de factura Cu oltenccle nu-i de glumit ! n u au contra­ balansat, în bugete, pierderile la capi-

MIHA1

NADIN

Despre teatrul necesar

Nu cunosc, la data la care dactilografiez aceste rînduri, 'numărul p r e m i e r e l o r şi n i c i structura r e p e r t o r i u l u i jucat. N u cunosc, d i n p ă c a t e , n i c i f e l u l î n c a r e t e a t r e l e şi-au r e s p e c ­ tat angajamentele repertoriale — deşi pă­ s t r e z , ca fişă d e referinţă, p r o m i s i u n i l e f ă c u t e , la î n c e p u t d c s t a g i u n e , î n r e v i s t a „ T e a t r u l " ( n u m ă r u l d i n septembrie, 1975). Ştiu, insă, c h i a r l i p s i t d e c i f r e şi d c r a p o a r t e l e o f i c i a l e ale instituţiilor de spectacol, că stagiunea, aşa cum am cunoscut-o ca spectator, nu m-a e n t u z i a s m a t . Sigur, afirmaţia poate sur­ prinde (nu n u m a i p e n t r u c ă ş a b l o n u l ne-a obişnuit cu regula de a a j u n g e la l i p s u r i pornind, totuşi, entuziast, de la realizări), sigur, afirmaţia obligă la explicaţii. Dacă n u chiar la justificări. Să v e d e m care sînt succesele — n u , n u e vorba de a ne schimba părerea, ci de a p r o p u n e ca reper n i v e l u l cel m a i înalt atins î n c u p r i n s u l s t a g i u n i i , şi n u î n a f a r a e i — şi

www.cimec.ro

5

t o i u l înscenărilor i m p o r t a n t e , d a r nercalizale, în f a p t , pe m ă s u r a i m p o r t a n ţ e i l o r sociale ? ! Sînt leatre care fac m a r i e f o r t u r i pentru a se m e n ţ i n e l a u n n i v e l a r t i s t i c î n a l t : n u ­ mesc Teatrul „Bulandra", ale cărui posibile e ş e c u r i , c î n d , t o t u ş i , se î n t î m p l ă , r ă m i n i n d o m e n i u l a r t e i şi n u l a p e r i f e r i a e i ( s a u î n afara ei) ; sau amintesc Teatrul Tineretului din Piatra Neamţ, T e a t r u l M a g h i a r d i n ClujNapoca. E g r e u să t e e n t u z i a s m e z i l a g î n d u l că multe teatre trec dintr-o stagiune în alta ca d i n t r - u n b u g e t î n a l t u l . A d i c ă , funcţionăreşte. T e poate b u c u r a Colocviul amintit, a l r e g i z o r i l o r t i n e r i , S ă p t ă m î n a t e a t r a l ă sâtm ă r e a n ă , G a l a r e c i t a l u r i l o r d r a m a t i c e şi C o ­ locviul criticilor. îţi poate suride cîle o decizie — e de sperat că E u g e n Mercus, numit d i r e c t o r , v a însufleţi teatrul unuia d i n t r e c e l e m a i m a r i o r a ş e a l e ţ ă r i i — , cîte un p r o i e c t . D a r , a t e n ţ i e !, p r o i e c t e l e t e a t r e ­ lor sunau foarte încurajator în septembrie a n u l t r e c u t . D i n c e e a c e s-a p r o m i s opiniei p u b l i c e s-a r e a l i z a t , l a v a l o a r e a exigenţelor p r o p r i u l u i n o s t r u n i v e l d e evoluţie artistică, încă prea puţin. N u m ă r a ţ i . Confruntaţi. Pro­ i e c t e ce n e î n s u f l e ţ e a u a ş t e p t ă r i l e a u f o s t . u n e ­ ori, abandonate, alteori m e d i o c r u îndeplinite. S-a j u c a t , î n p r e m i e r ă , Noapte albă d e M i r c e a B r a d u , d a r d e s t u l de p r o s t p e n t r u ca a u t o r u l , d e l a c a r e se a ş t e a p t ă r e a l i z a r e a promisiu­ n i l o r d e b u t u l u i , să n u se f i p u t u t b u c u r a d e spectacol. T e a t r u l „Ion Creangă" a făcut u n a din stagiunile sale cele m a i n e i n t e r e s a n l e . Galileo Galilei de Brecht, la Teatrul M i c , a d o b î n d i t r e a l i t a t e scenică m u l t s u b ceea cc se p u t e a a t i n g e . C u e x c e p ţ i a p i e s e i (prelun­ gită, d e f a p t , d i n cărţile de reportaj ale a u t o r u l u i ) l u i A l . M o n c i u Sudinschi — pusă î n scenă d e u n a c t o r ! — n i c i u n d e b u t n u a impresionat autentic. Vorbind buie de plul bateri a cartea unor de stagiune, despre de cronici e din şi pentru vorbim — sau tre­

c a m c l e o n i c ă , se d e m i t e d e l a r o l u l şi î ş i s u b m i n e a z ă a u t o r i t a t e a .

c i social

S t a g i u n e a d e s p r e care a m scris aceste r i n d u r i n u este î n c h e i a t ă . A s t ă z i , 3 i u l i e 1 9 7 6 , cînd revizuiesc nceste însemnări, ştiu că mai urmează premiera c u Răceala dc M a ­ r i n Sorescu la Teatrul „Bulandra", Macbelh de Shakespeare în regia Floricăi Mălureanu la Craiova, şi... Este p o s i b i l ca în bilanţ să se m a i î n s c r i e e v e n i m e n t e t e a t r a l e . Ş i e s t e c h i a r p o s i b i l ca f a p t e c n t u z i a s m a n l e să p r e ­ p r o f i l u l s t a g i u n i i ce figureze încă de a c u m u r i n e a z ă . C î t d e m u l t mi-aş d o r i o a s e m e n e a s u r p r i z ă ! Ş i cît d e m u l t o d a t o r e a z ă t e a t r u l p u b l i c u l u i său !

ŞTEFAN OPREA

Sub semnul regiei tinere
Stagiunea recent încheiată a stat s u b sem­ nul r e g i e i t i n e r e , a l e f o r t u l u i acesteia de a-şi i m p u n e a u t o r i t a t e a , d e a se m a n i f e s t a ca r e a l i t a t e a cea m a i p r e g n a n t ă a mişcării noastre teatrale d i n p e r i o a d a pe care o n u ­ m i m stagiunea '75—'76. N u numai Colocviul t i n e r i l o r r e g i z o r i , care a a v u t loc în primă­ v a r ă , l a B î r l a d — m a n i f e s t a r e a cea m a i r e u ­ ş i t ă d i n cîte s-au o r g a n i z a t (şi s-au o r g a n i ­ zat destule) î n u l t i m i i a n i — e a r g u m e n t u l care î m i susţine o p i n i a , c i întreaga activi­ tate d e creaţie a t i n e r i l o r r e g i z o r i , f o a r t e d i v e r s ă şi b o g a t ă , a c t i v i t a t e c a r e a d a t s t a ­ g i u n i i o dominantă, u n sunet aparte. Reţinem, măsură, regizorilor mai tineri, întîi, fermitatea în care şi, într-o

să o f a c e m ! — certă

şi d c c r i t i c a d c t e a t r u , teatru. Sînl e, apoi, al unor cîteva exem­ dez­ critic,

exemple

valoare ;

permanente,

publice,

simpozioane,

colocvii. Dar,

dezolantă Teatrul piesa este un acest terii. ei de

realitatea Bîrlad a

diletantismului prezentat, lipsit), Platon. opinia Iată,

„partizanatului" mărunt. n-au

Dau u n exemplu : meritoriu cu ce că în însă, premiera

(supraestimările priveşte de decorul, calitate

lui Dumitru

Solomon,

s-a e x p r i m a t deplorabilă. Niţă)

că e l despre critică lipsa

comentator decor, unei Departe

(Victor de a păreri

publică, pentru o în

noutatea

opţiunilor acţiune

repertoriale ale distingem

u n text

apologetic, milita unice, şi şi

lipsit de cri­

d o u ă direcţii p r i n c i p a l e : 1. 0 Dacă — ales tineri atitudine faţă a existat ocolesc nouă, de mai î n care — fermă, mai

aliniată totuşi, obiect mare măra un

mohorîtă nu

personalitate de osanale printre

curaj,

înţelegem, devin de un sau va nu­ revistă numai

c u m prostul-gust tiraj !). Confuzia victimele acesta lipsită (dacă

ostentaţia într-o nu e astfel

responsabilă pe drept

dramaturgia

originală. că r e g i z o r i i mai tre­ esen-

(şi, asta, sale nu

un timp

s-a s u s ţ i n u t

stîrnită

sau pe nedrept dramaturgia

românească, acel timp lucrul a

scenograf

conştient)

p e cea d e a c t u a l i t a t e , de acum

teatru ! Critica

de

responsabilitate,

cut ; tinerii

a u înţeles

6

www.cimec.ro

ţ i n l , că o ş c o a l ă n a ţ i o n a l ă d e r e g i e n u se p o a t e a f i r m a în a f a r a d r a m a t u r g i e i n a ţ i o n a l e . E s t e a d e v ă r a t că î n u l t i m i i a n i şi s c r i i t o r i i noştri de t e a t r u a u fost m a i v a l o r o s f e r t i l i , c e e a ce n u n u m a i că a s t i m u l a t interesul r e g i z o r i l o r t i n e r i , d a r a d u s la o adevărată c o e z i u n e î n t r e m a s a d e s c r i s şi s c e n ă , c o ­ eziune prielnică teatrului r o m â n e s c , în an­ samblu. Dacă dau, în continuare, multe e x e m p l e , o fac n u m a i p e n t r u a scoate a f i r ­ m a ţ i a d e m a i sus în a f a r a oricărei î n d o i e l i . A u f o s t a d u s e în l u m i n i l e r a m p e i , d e c ă t r e t i n e r i r e g i z o r i , p i e s e l e : Balconul d e I ) . H . Popescu ( A l . Colpacci, Teatrul din Oradea). Evadarea d e L e o n i d a T e o d o r e s c u (Şt. V a i d a , Turda), Acum şi in cele din urmă de T h . Mănescu (Georgc Rada, Galaţi), Tinereţe fără hătrinefe de Kduard ('.ovali (Cătălina Buzoianu, Piatra Neamţ), L n fluture pv lampă de P a u l E v e r a c ( I o n l e r e m i a , Timi­ ş o a r a ) , Menajera de A l . Sever ( I u l i a n Vişa, Sibiu), La margine dc paradis de Ovidiu Gennru ( C r i s t i a n P e p i n o , B a c ă u ) , Fotbal dc M i r c e a R a d u I a c o b a n ( D a n M i c u . Giulcşti) ; şi lista nu e completă. Din dramaturgia c l a s i c ă şi d i n c e n i n t e r b e l i c ă , a u f o s t a b o r ­ date : 0 scrisoare pierdută d c I . L . Caragiale ( A n c a O v n n e z , I a ş i ) . Sînziana şi Pe­ pelea ( A n c a O v a n e v . C o n s t a n ţ a ) . Viforul de Delavrancea (fon leremia, 'Timişoara), Act (Adrian Taipu, veneţian de C a m i l Petrescu l a ş i ) şi a l t e l e .
T

tipuri umane, în acelaşi timp, reale şi s i m b o l i c e . T o t c u o piesă a l u i D . R. Po­ p e s c u , Balconul, a izbutit şi A l . C o l p a c c i , l a O r a d e a , să o f e r e p u b l i c u l u i unul dintre cele mai bune spectacole ale s t a g i u n i i , o patetică înfruntare de idei şi o convingă­ toare a f i r m a r e a credinţei generaţiei tinere în idealul comunist. Caracteristice pentru p r o f i l u l c a l i t a t i v a l s t a g i u n i i a u f o s t şi s p e c ­ tacolele caragialeenc Năpasta, semnat de Alexa Visarion (claritatea v i z i u n i i , fermita­ tea compoziţiei, unitatea interpretării acto­ riceşti, într-un c u v î n t , o excelentă reevalu­ are a u n u i t e x t clasic de obicei nedreptăţit), şi O scrisoare pierdută, montat dc Anca Ovanez, pe temeiul u n u i sensibil echilibru î n t r e t r a d i ţ i e şi m o d e r n i t a t e ; d a c ă e l e m e n ­ t e l e d e p e r m a n e n ţ ă ce v i n , f i r e s c , d i n m o n ­ tările a n t e r i o a r e — filtrate, bineînţeles, p r i n sensibilitatea şi î n ţ e l e g e r e a actualilor inter­ preţi — sînt uşor depistabile în respectul faţă d e t e x t , î n v i r u l e n ţ a c r i t i c i i s o c i a l e , î n perfecta a r t i c u l a r e a relaţiilor scenice, ele­ m e n t e l e n o i , notele personale d i s t r i b u i t e de A n c a O v a n e z îşi a f l ă e x p r e s i a î n automati­ z a r e a n u n u m a i a m i ş c ă r i l o r , d a r şi a g î n d i r i i personajelor, în accentele tari pe gro­ tescul existenţei, n u a l caracterelor, portiţă prin c a r e r e g i z o a r e a se s t r e c o a r ă a b i l spre generalizarea procesului alienării într-o so­ c i e t a t e m a l f o r m a t ă , . . f ă r ă m o r a l şi f ă r ă p r i n ţipuri". Tot Anca Ovanez strică, însă, la Con­ stanţa, feeria l u i Vasile A l e c s a n d r i — Sîn­ ziana şi Pepelea, transformînd spectacolul într-o paradă barocă fără haz, din care textul bardului, înăbuşit, răzbate greu, cu aproape toate nuanţele estompate sau îne­ cate într-o s c e n o g r a f i e e x a g e r a t d i l a t a t ă . F ă r ă h a r a l u c r a t şi G e o r g e R a d a p i e s a Acum şi în cele din urmă de T h e o d o r Mănescu, t e x t de real interes în actualitate, p r o p u n î n d o meditaţie lucidă a s u p r a i d e i i de justiţie, conf r u n t î n d d o u ă g e n e r a ţ i i : cea v î r s l n i c ă — t r e ­ cută p r i n f o c u l revoluţiei — şi cea tînără — c a r e î ş i p r o p u n e , a z i , s-o j u d e c e p e cea d i n t î i , p e n t r u a înţelege dacă aceasta a făcut c e e a ce t r e b u i a să f a c ă . D e z b a t e r e a p r o p u s ă d e T h . M ă n e s c u e p a s i o n a n t ă şi dramatică în substanţa e i , d a r spectacolul s e m n a t de George Rada n u a r e u ş i t s-o s l u j e a s c ă pe măsură, fiind dezlînat, fără stil, fără o idee c o o r d o n a t o a r e , desfăşurat într-un decor ncinspirat. Din Macbeth-vl zorul şi a continuă categoria spectacolelor ne-a în Manea, limita, a sparge cu în piese care o ale regi­ acerbă unei exi­

2. A b o r d a r e a c u r a j o a s ă a d r a m a t u r g i e i u n i ­ v e r s a l e , d i n c a r e s-au a l e s f i e p i e s e c l a s i c e celebre, ca, de pildă, Macbelh de Shakcspeare ( A u r e l i u M a n e a , la Ploieşti), fie piese din zone l i t e r a r e n e f r e c v e n t a t e de n o i , ca, d e p i l d ă . Amurgul unui cocor de . f i i n j i K i n o s b i t a ( A l . T o c i l e s c u , l a P i t e ş t i ) , Ivona, prin­ cipesa Burgundiei de Witold Gombrowicz (Brandy Barasch. l a I a ş i ) , Sizwe Bansi a murit dc A t b o l F u g g a r d (Alexa V i s a r i o n , la Teatrul „Noltam"). D a r listele ne d u c d o a r spre o viziune c a n t i t a t i v ă , c e e a ce e s t e , d e s i g u r , i n s u f i c i e n t . Nu n e stă î n p u t i n ţ ă , î n a c e s t s p a ţ i u , să facem analize dc spectacole ; încercăm d o a r a l u a p u l s u l s t a g i u n i i , acel p u l s specific pe c a r e 1-n i m p r i m a t r e g i a l î n ă r ă . D e a c e e a , n e m u l ţ u m i m c u cîteva a p r e c i e r i s u m a r e . Un spectacol remarcabil a realizat, de pildă, D a n M i c u , la T g . Mureş, cu piesa l u i D . R . P o p e s c u , Piticul din grădina de vară. E l a r e u ş i t să d e a o a d e v ă r a t ă m ă r e ţ i e f a p t e i eroice a comunistei Măria Boitor, p r i n j u d i ­ c i o a s a s t r u c t u r a r e a a t i t u d i n i l o r şi g e s t u r i l o r obişnuite, prin autenticitatea relaţiilor de v i a ţ ă , p r i n şlefuirea u n o r c a r a c t e r e , a u n o r

repertoriului

universal, lui Aureliu să al pună cu de

reţinut lumină

atenţia

urmărit tragic şi

luptă

circumscriind titular limitele

dacă spectacolul nu line, calenda­ ristic, de stagiunea ce o discutăm, prin ecoul lui, prelungit şi încă proaspăt, el se infuzează (ca şi Năpasta lui Visarion. la care de asemenea ne referim) în culoarea şi timbrul dc ansamblu al acestei stagiuni.
1

Chiar

destinul disperate stenţei Umilelor Un

personajului

încercări

cunoaşterii. obişnuite ale

C o r e s p o n d e n t u l scenic M a n e a , e spargerea Rezultatul ? în care şoexcesiv, percepţiei.

a l acestei i d e i , spectacol

p r o p u s de vizualizat

www.cimec.ro

7

cui vizual e aproape insuportabil ; efectul de b l i t z a t o m i c p r o p u s d e r e g i z o r , deşi a r e o a n u m e f a s c i n a ţ i e şi p o a r t a încărcătura dra­ m a t i c ă a t e x t u l u i , se p i e r d e p r i n r e p e t a r e , se d e v a l o r i z e a z ă p r i n e x c e s . D a r , t r e b u i e să-i recunoaştem l u i M a n e a — dincolo dc d i f i ­ cultatea receptării spectacolului — viziunea îndrăzneaţă, originală, capacitatea armoniză­ rii tuturor elementelor spectacolului într-o c o n c e p ţ i e i n t e g r a t o a r e , c r e d i n ţ a sa n e s t r ă m u ­ t a t ă î n c e e a ce-şi p r o p u n e , c l a r i t a t e a şi s u ­ gestivitatea m e t a f o r e i scenice o f e r i t e specta­ t o r u l u i spre meditaţie. U n spectacol a cărui noutate e dată, m a i întîi, de prezenţa, p e n t r u p r i m a dată la n o i , a unei piese j a p o n e z e a fost, î n stagiunea î n c h e i a t ă , Amurgul unui cocor de Junji Kinos h i t a . Delicateţea t e x t u l u i , p u r i t a t e a i m a g i n i i , j o c u l a c t o r i l o r — care a u r e c u r s la u n e l e elemente de sugestie, atît cît e r a necesar pentru a f i în acord cu textul şi pen­ tru a genera o atmosferă caracteristică, toate a u c o n t r i b u i t la realizarea u n u i specta­ col f r u m o s , d i n care răzbate o poezie ori­ entală cuceritoare. Regizorul A l . Tocilescu s-a d o v e d i t u n o m «le g u s t , e c h i l i b r a t şi sensibil. A m f i nedrepţi dacă n u a m a m i n t i , m ă c a r în treacăt, spectacolele b u n e c u piese d i n r e p e r t o r i u l u n i v e r s a l , realizate de I u l i a n Vişa (Slugă la doi stăpini. de Goldoni, la Tea­ trul Tineretului, Piatra Neamţ), Alexa Visa­ r i o n (Barbarii de M a x i m Gorki, la Teatrul . . N o t t a r a " ) , N i c o l e t a T o i a (Căsătorie prin con­ curs de Goldoni, la Sibiu), B r a n d y Barasch (Însemnările unui nebun d c Gogol, l a Iaşi), d u p ă c u m a m f i nedrepţi dacă a m trece c u vederea neîmpliniri c a Musafirul care n-a sunat la uşă, s e m n a t , l a T e a t r u l d e C o m e ­ die, de Nicoleta T o i a , spectacol m i c , uzînd d e c o m i c ă r i i i e f t i n e , p e u n t e x t p r ă f u i t şi s u b ţ i r e l , s a u Burghezul gentilom, montat la I a ş i , d e V i r g i l T ă n a s e , într-o v i z i u n e decla­ rat personală, d a r inconsecventă şi uşor confuză. Eşecurile incomparabil asta tinerii spre să tinerilor regizori au fost, însă, Şi că

CONSTANTIN PARASCHIVESCU

Stagiunea
Şi

dezbaterile
i

N u întotdeauna judecata bilanţicră asupra u n e i p e r i o a d e d e a c t i v i t a t e e şi e d i f i c a t o a r e . E a e u t i l ă , p e n t r u că n e oferă d a t e precise şi n e î n d o i e l n i c e , e u n i n s t r u m e n t d e l u c r u , p e n t r u că n e înfăţişează o o g l i n d ă clară a f a p t e l o r şi n e o f e r ă p o s i b i l i t a t e a d e a s t a ­ bili relaţii c o r e s p u n z ă t o a r e . Dar particulari­ tatea D a r t i m b r u l discret a l u n u i lanţ d e f a p t e ? D a r ceea ce c, î n c ă , nesesizat de s t a t i s t i c i ? S t a g i u n e a c a r e s-a î n c h e i a t pre­ zintă, iată, o d u b l ă p a r t i c u l a r i t a t e , care n u poate f i consemnată în nici u n tabel de date stricte. M a i î n t î i : a p r i l e j u i t o largă mobilizare a colectivelor artistice din toată ţara la dezbaterea unor probleme profesionale spe­ cifice, într-un c a d r u d e ţinută ştiinţifică, c u participarea unor oameni de cultură d i n C a p i t a l ă şi d i n a l t e o r a ş e . A c e s t e i n i ţ i a t i v e , mai multe şi m a i s p o r n i c e decît altădată, ou marcat u n element principal în suita manifestărilor organizate în înlîmpinarea Congresului educaţiei p o l i t i c e şi a l c u l t u r i i socialiste. Pe teme diferite, comunicări şi colocvii de specialitate s-au d e s f ă ş u r a t la Cluj-Napoca, Craiova, Timişoara, Bacău, Con­ stanţa, Botoşani, Bîrlad. Să n u nesocotim aceste c l i p e , e l e n u oferă cîştiguri imediate şi s p e c t a c u l o a s e , uneori n u prilejuiesc, n i c i avansarea u n o r contribuţii i n e d i t e la e l u c i ­ darea unor t e r m e n i şi c h e s t i u n i teoretice ; d a r p r i l e j u i e s c , f ă r ă d o a r şi p o a t e , o d a t ă c u u n l a r g s c h i m b d e p ă r e r i , c u n o a ş t e r e a şi s t a ­ b i l i r e a u n o r r a p o r t u r i de reciprocitate între t e o r e t i c i e n i şi p r a c t i c i e n i , c o n f r u n t a r e a unui mod de gîndire cu altul, a u n u i m o d d e experienţă c u a l t u l , elucidarea u n o r contro­ verse, stimularea unor iniţiative. Analiza minuţioasă efectuată la Cluj-Napoca asupra unui s p e c t a c o l c u O noapte furtunoasă de I . L . Caragiale a v a l o r a t cît o apreciere d e e x a m e n . N i c i o cronică, n i c i o consemnnre

m a i puţine fără arată se

decît dispuşi şi

izbînzile. faptului să

se d a t o r e ş t e , regizori repertoriul pentru au culturală

îndoială,

circule atenţi ştiu

într-o a r i e opteze

întinsă,

se a p l e a c ă românesc,

universal texte să

de largă abordeze, o în solidă cu care

deschidere cum am iar, peste în pregătire dezbaterile

umanistă, văzut, toate

curajul literare

zone acestea,

nedefrişate,

dovedesc evidenţiat la fost Bîrlad, v i i şi şi s î n t —

teoretică, Colocviul teoretice Iată nu neri,

fapt de au

pregnanţă

substanţiale. sigur ne că n u trecută le-am sub spre

temeiuri — pe să toate

descifrat numai semnul

care

îndreptăţesc

punem

stagiunea

dominant

a l activităţii

regizorilort i ­

d a r şi s ă p r i v i m

foarte încrezători

stagiunile viitoare.

S

www.cimec.ro

n-ar f i a v u t e f e c t u l a c e s t a a t î t <lo c a t e g o r i c si d c e l o c v e n t , c a r e : i d u s l a r e v i z u i r e a s u b ­ stanţiala a s p e c t a c o l u l u i . P r e m i u l a c o r d a t la B a c ă u u n u i s p e c t a c o l ea a c e l a s e m n a t d e u n c o l e c t i v a l T e a t r u l u i C i u l e ş t i c u Caractere dc A l . M o n c i u - S i i d i n s c l i i a f o s t s e m n u l c a r e l-a impus şi l-a i n t e g r a t î n c i r c u i t u l f i r e s c a l f a p t e l o r t e a t r a l e . Cea m a i i n t e r e s a n t ă întiln i r e se p a r c c ă a o r g a n i z a t - o B i r l a d u l , cu Colocviul t i n e r i l o r r e g i z o r i . Ce s-a d i s c u t a t , ce s-a î n v ă ţ a t , n u p o a t e să î n c a p ă i n n i c i u n b i l a n ţ , d a r n u c r e d că p a r t i c i p a r e a nume­ roasă şi a n i m a t ă a t i n e r i l o r a r t i ş t i d i n t o a t e c o l ţ u r i l e ţ ă r i i n-a s t i m u l a t şi n-a p r o v o c a t , într-o m ă s u r ă s a u a l i a , r î v n a f i e c ă r u i a , a m ­ biţia dc a îndrăzni şi d e a d o b i n d i , i n perspectivă, u n v e r i t a b i l c e r t i f i c a t de perso­ n a l i t a t e . T e a t r o l o g i a s-a î m b o g ă ţ i t e u c i t e v a acţiuni concrete, d i n care v a putea să-şi extragă a r g u m e n t e d e l u c r u , i a r o a m e n i i de t e a t r u s-au s i m ţ i t m a i p u ţ i n i z o l a ţ i şi m a i puţin limitaţi la îndatoririle curente. ( D i n p ă c a t e , t e a t r o l o g i a s-a a r ă t a t m a i p a l i d ă î n sintetizarea fenomenului t e a t r a l ; p u ţ i n e şi neînsemnate volume au fost publicate in acest r ă s t i m p . ) î n ni doilea rînd : a p r i l e j u i t o creştere categorică ( u n e o r i spectaculoasă) a interesului public pentru teatru. Fenomenul e cît se poate d e r e a l . Se r e m a r c ă , p r e t u t i n d e n i , o creştere c o n s i d e r a b i l ă a afluenţei spectatori­ l o r la reprezentaţiile t e a t r a l e , există u n p u ­ blic a v i d d e c u l t u r ă care frecventează d i n ce î n ce m a i s t a t o r n i c s ă l i l e d e t e a t r u şi producţiile de o a n u m i t ă complexitate. T e a t r u l şi-n o n o r a t î n d a t o r i r i l e l a un ni­ vel mediu şi, in general, contradictoriu. In d r a m a t u r g i a originală, nici o surpriză. M u l t e n u m e n o i ; reuşite însă, d u p ă părerea m e a , n u m a i lucrări a l e u n o r consacraţi — Mihnea tîheorghiu, Aurel Baranga, Dumitru Radu Popescu, Dumitru Solomon. Două prezenţe clasice r e m a r c a b i l e : Ultima oră d e M i l i n i i Sebastian In T e a t r u l „Nottara" (regia : V n leriu Moisescu) şi Decebal dc Mihai E m i nescu la T e a t r u l „ M i h a i E m i n e s c u " d i n B o t o ­ ş a n i ( r e g i a : I o n O l t e a n u ) , d a r şi e x p e r i e n ţ e neconcludente cu M i h a i l Sorbul, I o n Luca Caragiale, A l . D a v i l a . D i n d r a m a t u r g i a stră­ ină, cel puţin trei evenimente : desenul de î n a l t ă m ă i e s t r i e t r a g i c ă d i n Lungul drum al zilei către noapte dc Eugen O'Ncill la Tea­ t r u l „ B u l a n d r a " (regia : L i v i u C i u l e i ) , triste­ ţea l i r i c ă d i n T r e i surori de Cehov l a Tea­ t r u l de Comedie (regia : L u c i a n Giurchescu), f a n t e z i a c o m i c ă d e z l ă n ţ u i t ă d i n Slugă la doi stă/uni de Goldoni l a P i a t r a N e a m ţ (regia : I u l i a n Vişa). N u sînt d e n e g l i j a t n i c i izbînzile parţiale — atmosfera de realism psiho­ l o g i c î n Ferma, viziunea de t a b l o u epic în Căsătoria (regia : Sanda Mânu), robuste­ ţea m e d i u l u i c r e a t î n Puterea întunericului la Bîrlad ( r e g i a : M u şa t a M u c e n i c ) , unele accente dc austeritate dramatică în Martin Luthcr la Satu M a r e (regia : M i r c c a M a r i n ) , d e l i c a t e ţ e a c e l o r Şapte poveşti de Andersen ( r e g i a : A n d r e i B r ă d e a n u ) şi r i s i p a d c i m a ­

g i n a ţ i e d i n Căsătorie prin concurs dc Gol­ doni la S i b i u (regia : N i c o l e t a Toia). Dar Galileo Caldei n-a avut ecou, IMchard al lll-lea se p a r c c ă n u şi-a g ă s i t tipand, Hofii a u a v u t , la Cluj-Napoca, o soartă a n o ­ n i m ă , i a r Macbcth, p e scena T e a t r u l u i M u ­ n i c i p a l d i n Ploieşti, a fost o experienţă u n i ­ laterală. Să s p u n e m că, d i n respect pentru public, ar trebui vizate, cu asemenea t e x t e m a r i , c e l p u ţ i n aşa-zise l e c t u r i s c e n i c e c o ­ recte ? A r f i u m i l i t o r , d a r a r f i d r e p t , cîtă vreme „experienţele" n u ne oferă certitu­ d i n e a u n e i r e a l e t r a n s f i g u r ă r i d e i d e i şi d e viziuni şi a f i r m a r e a solidă a unor perso­ nalităţi.

MARIUS ROBESCU

Problema stilului

Ca o b s e r v a t o r a l f e n o m e n u l u i teatral, p o t spune despre stagiunea în curs de epuizare că a f o s t u n a o b i ş n u i t ă . A c e s t f a p t n u e s t e , n e a p ă r a t , d e n a t u r ă să n e m u l ţ u m e a s c ă . C a î n t o a t e a r t e l e , şi î n t e a t r u , c a p o d o p e r a , specta­ colul excepţional, se i v e ş t e într-un relief p l a n , c u c o n d i ţ i a c a a c e s t a să f i e d e s t u l d e stabil. Cronicarul poate avea p r i l e j u l , de m a i m u l t e o r i , c h i a r , să a n a l i z e z e s p e c t a c o l e d e ­ o s e b i t e , creaţii d e referinţă. D a r e l t r e b u i e să f i e p r e g ă t i t o r i c î n d să d i s c u t e r e ţ e a u a d e reprezentaţii care c o m p u n viaţa teatrală, l a u n m o m e n t d a t , fiecare cu meritele e i . E v i ­ dent, p r i m u l t i p -de a n a l i z ă i - a r f a c e m a i m a r e plăcere. C u atît m a i m u l t c u cît c e l de-al doilea p r e z i n t ă , m a i ales aplicat la a n u l 1 9 7 5 — 7 6 , dificultăţi în plus. Dificultă­ ţile provin d i n ceea ce aş n u m i — pe scurt — o estompare a stilurilor. N u cu m u l t t i m p î n u r m ă , acestea e r a u m a i f e r m , mai limpede marcate. Să luăm, de pildă, Teatrul „Bulandra" : lucrau aici m a i m u l t r e g i z o r i , c u p e r s o n a l i t ă ţ i d e o s e b i t e , se î n ţ e ­ lege, puse, însă, admirabil, în rezonanţă. Exista o emulaţie, u n stil a l v a l o r i i , ajutat
;

www.cimec.ro

0

considerabil şi dc omogenitatea trupei. Aproape f i e c a r e r e a l i z a r e r e p r e z e n t a u n e v e ­ n i m e n t . A s t ă z i , a c e s t s t i l a b i a d a c ă s-a m a i putut recunoaşte i n Lungul drum al zilei către noapte. Ferma s a u Militarul fanfaron sînt, n i m i c de zis. spectacole m e r i t u o a s e , d a r care n u concurează la u n sens c o m u n , nu conferă o f i z i o n o m i e personală t e a t r u l u i . Asemănător stau l u c r u r i l e şi l a N a ţ i o n a l . U n a n u m i t eclectism s u p e r i o r , necesar, deri­ vat din multiplele îndatoriri ee-i r e v i n , a c a r a c t e r i z a t t o t d e a u n a această scenă. Insă p r o ­ ducţiile sale a u păstrat m e r e u calitatea lu­ c r u l u i bine făcut, ireproşabil r o t u n j i t profe­ s i o n a l . A c u m . s t i l u l N a ţ i o n a l u l u i s-a b i f u r c a t , aşa-zicînd : pe de o p a r t e , m o n t ă r i fastuoase, în sala m a r e , pe de alta, m i c i spectacole e x p e r i m e n t a l e , în sala mică. P r i m e l e impre­ sionează, m a i degrabă, p r i n proporţii, cele­ lalte d a u , i r e m e d i a b i l , i m p r e s i a de superficia­ litate... N u ştiu cum se f a c e , dar, dintre piesele o r i g i n a l e , a i c i se j o a c ă , p a r c ă , cele m a i slabe. Afişe c u n u m e l e l u i T e o d o r M a ­ z i l i i sau J). R . P o p e s c u , acest teatru nu a de D u m i t r u Solot i p ă r i t . 0 p i e s ă c a Platou roon a avut premiera absolută la Bîrlad. Nu e r a m a i f i r e s c să v a d ă pentru prima oară l u m i n a rampei l a N a ţ i o n a l , f i e şi i n sala mică, poate, chiar, în l o c u l plicticoasei încercări didactice intitulată Cazul Enăchescu ? D e a l t f e l , teatrele d i n ţară î m i par m a i î n d r ă z n e ţ e , n u n u m a i l a c a p i t o l u l dra­ maturgiei originale. Dispreţuind greutăţile piesei, care mai că-i întreceau puterile, S a t u M a r e a m o n t a t Martin Luthcr şi Thomas Miinzer. L a I a ş i . s-a j u c a t g e n i a l u l t e x t al lui Gombrovicz, Ivona, principesa Burgundiei. Ce p o a t e f i m a i m i ş c ă t o r d e c î t să vezi formaţii de cameră, restrînse. executînd n u c a p r i c i i , n u sonate, c u m le-ar s t a bine, ci s i m f o n i i ? N u m a i vorbesc de Tea­ trul din Piatra Neamţ, care, singurul în această s t a g i u n e , a d o v e d i t s t i l . U n s t i l b a ­ z a t p e e n t u z i a s m , f a n t e z i e , t i n e r e ţ e . Slugă la doi stăpîni a fost, p e n t r u mine, o curată îneîntare, sugerîndu-mi însăşi obîrşia p u r ă a teatrului. Dintre spectacolele văzute mi-au mai p l ă c u t Barbarii, la „Nottara", Trei su­ rori, la T e a t r u l de Comedie, Macbeth. la Ploieşti. D i n păcate, e n u m e r a r e a nu e com­ pletă. N e s u f e r i t u l obicei d e a amina p r e ­ miere importante pînă spre sfirşitul sta­ g i u n i i persistă. Dar, să m ă întorc la chestiunea stilului, c a r e , pare-se, m ă obsedează. Bineînţeles, eu nu dau aici cuvîntului o accepţiune pre­ tenţioasă. Stil înseamnă. în teatru, trupă, r e g i z o r şi o s u m ă d e c r e d i n ţ e a r t i s t i c e c o ­ mune celor două elemente. Personal, cred că t e a t r e l e b u c u r e ş t e n e t r e c p r i n t r - o c r i z ă a s t i l u l u i , d i n p r i c i n a u n e i m o m e n t a n e , trecă­ toare desincronizări. U n „nou v a l " de regi­ zori, precum Alexa Visarion, Dan Micu şi alţii p r e i a u t r u p e c u care încă n u a u a j u n s la o comunicare deplină sau, dacă vreţi, trupe celebre îşi v ă d modificate, dc către dirijori noi, viziunea despre teatru, modul

de l u c r u , pînă şi a c e l e s t e r e o t i p i i atît de eficace, care există in orice muncă. Vom cunoaşte r e z u l t a t u l m a i tîrziu. Probabil că e l v a f i b u n . N u a s c u n d , î n ce m ă p r i v e ş t e , c ă . într-o e v e n t u a l ă d i s p u t ă p e a c e a s t ă t e m ă . m ă a f l u de p a r t e a r e g i z o r u l u i . Căci e l este. în ultimă instanţă, creatorul. U n spectacol m a r e . m e m o r a b i l , d e p i n d e , dacă-mi este p e r ­ mis să m ă exprim a s t f e l , şi d e u n acci­ d e n t d e n a ş t e r e . O m u l c a r e îl r e a l i z e a z ă g i n deşte s o c i a l u l în t e r m e n i d e estetică t e a t r a l ă , iar o asemenea dotare este. să concedem, destul de rară.

MIRA IOSIF

Opţiunea repertorială Şi creajia scenică

O trăsătură relevantă a a n u l u i teatral în­ c h e i a t m i se p a r e a f i d a t ă d e c l i m a t u l d e l u c r u efervescent, de d i n a m i s m u l organizato­ r i c , de e m u l a ţ i a competitivă l a scară naţio­ n a l ă , v i z î n d lărgirea s f e r e i de a c ţ i u n e a sce­ n e l o r d i n c o l o de spectacol. M a i p u ţ i n C a p i t a l a şi î n p r i m u l r î n d t e a t r e l e d i n ţ a r ă , m a i p u ţ i n N a ţ i o n a l e l e şi m a i a l e s s c e n e l e ş i c o l e c t i v e l e m i c i şi m i j l o c i i , s-au i m p u s a t e n ţ i e i p u b l i c u l u i şi h u n i i teatrale, stimulînd dezbateri, organizLnd colocvii, propunînd simpozioane. Une­ le a c ţ i u n i a u d e p ă ş i t c i r c u m s t a n ţ a , arătundu-se e f i c i e n t e şi r e a l m e n t e i m p o r t a n t e p e n t r u d e z ­ v o l t a r e a p r a c t i c i i şi t e o r i e i t e a t r u l u i românesc c o n t e m p o r a n . Aş a m i n t i Gala r e c i t a l u r i l o r de la B a c ă u , însoţită d e C o l o c v i u l c r i t i c i l o r d r a ­ m a t i c i (ediţia a t r e i a ) , C o l o c v i u l t i n e r i l o r r e ­ g i z o r i de l a B î r l a d , Zilele E m i n e s c u de la Botoşani, u r m a t e de u n s i m p o z i o n pe tema criticii, dezbaterea de l a Cluj-Napoca în j u ­ r u l a r t e i i n t e r p r e t a t i v e şi c e a d e l a C o n s t a n ţ a

10

www.cimec.ro

p r i v i n d c o n c e p t u l dc t e a t r u e s t i v a l ctc. A u f o s t si u n e l e m a n i f e s t ă r i nereuşite, i n s u f i c i e n t organizate sau oreoar gîndite (la Iaşi, T i m i ­ şoara, A r a d ) , d a r , î n această s t a g i u n e , s u l ) i m p u l s u l c r e a t o r a l C o n g r e s u l u i educaţiei po­ l i t i c e şi a l c u l t u r i i s o c i a l i s t e , s-a m o d e l a i u n spirit al dezbaterii, slatuîndu-se ideoa preţioa­ să a e x t i n d e r i i m u n c i i teatrale dincolo dc reflectoare, a permanentizării discuţiilor în j u ­ r u l t e a t r u l u i , a s c h i m b u l u i de experienţă la n i v e l naţional, P r i n aceasta, stagiunea şi-a f i x a t n i ş t e p r e m i s e d e l u c r u şi n i ş t e c e n t r e permanente de specializare teatrală, iniţia­ t i v e c a r e p a r să se e x t i n d ă f r u c t u o s , a n u l v i i t o r anunţîndu-ni-se n o i puncte „fierbinţi", propice unor concluzii sintetizatoare : Festi­ valul comediei l a G a l a ţ i , c e l a l p i e s e i în¬ tr-un act la O r a d e a etc. Aş m e n ţ i o n a că, alături de C.C.E.S., A . T . M . a j u c a t u n r o l i m p o r t a n t în s p r i j i n i r e a t u t u r o r acestor m a ­ nifestări, filialele Asociaţiei depunînd o muncă organizatorică şi s t i m u l a t i v ă remar­ ca hi lă. Şi s-a din în acest an, ca şi în ultimele a stagiuni, teatre mai idei, s-au Bucu­ Viaţa noutăţi am de de pro­ mult ne-a al lui a regia text de­ de Galaţi (re­ a la loc cele de

impus ţară.

activitatea Iniţiativele

dinamică

unor

repertoriale valoroase, şi din

interesante, forinulind născut unei mai

spectacolele atitudini ales la pe excepţia pe afişul

politice scenele pieselor piesei

estetice, afara şi Capul

reşti u l u i . C u femei substanţiale operă D. Al. B. a de

Naţionalul

hucureşlean,

româneşti semnată montată piesa (care lui de

g ă s i t , a ş a d a r : I a O r a d e a , Balconul, atitudine şi la cu civică, fidelitate Pluton, Solomon regia text de Popescu lui o de

exemplară

Colpacci ;

Bîrlad, în un Lapte dc

fundă aştepta Nacu oferit I). lui de — IC

Dumitru scenă),

Constantin

; Teatrul Naţional asemeni Tudor Popescu, Excursia Zoe

d i n Cluj-Napoca interesant pasăre, scena şi în

Victor

Popa ;

băcăoană

lansat

Theodor Stanca La

Mănescu, — ca margine a din a lui şi

profundă regia, lui —

actualitate Anghel

adîncă

dezbatere

butul paradis a fost

Ovidiu regia. o ; Acum Rada)

Genaru, Cristian nouă şi o in

Pepino ; la urmă avut şi dc Aurel şi a la

montată

piesă cele

Theodor

Mănescu, gia, Capului Craiova chim Popa ; a din în fost jean a Gh. dc

montare Oheorghiu îngeri în la de

substanţială

Mihnea ; Nu unei Marin

(regia, debutat Viaţa simultan

Mircea sintem la femei

Cornişteanu

Florica IoaLctiţiei Barangn clu­ scena ; pusă Am de cît

Mălureanu)

Paul

s e m n u l afirmării t i n e r i l o r d i r e c t o r i de scenă, acestora r e v e n i n d u - l e , în m a r c p a r t e , m e r i t u l revigorării unor colective, animării unor e c h i p e , i m p u l s i o n ă r i i a c t o r i l o r . Martin Luther şi Thomas Miinzer, reconstituirea dramatică a lui Dieter Forte, a fost cu energie şi clarviziune montată de Mircea Marin la S a t u M a r e , secţia r o m â n ă ; Ivona, principesa Burgundiei, textul antologic al l u i Witold G o m b r o w i c z , a f o s t p r o p u s p u b l i c u l u i ieşean Barasch ; Alexa Visarion de către B r a n d y a pus în circulaţie — chiar în două versi­ u n i s c e n i c e , l a P l o i e ş t i şi l a „ N o t t a r a " — actul vehement de denunţare a apartheid-ului, scris de Athol F u g g a r d : Sizwe Bansi a murit ; Alexandru Tocilcscu a introdus în repertoriu textul japonezului Junji Kinoshita, Amurgul unui cocor, pe scena din a m o n t a i , la O r a d e a Piteşti ; S e r g i u S a v i n (secţia r o m â n ă ) , î n p r e m i e r ă m o n d i a l ă , Fintina Trevi — scrierea dramatică a i l u s t r u l u i s c u l p t o r a l b a r o c u l u i , B e r n i n i , scriere desco­ p e r i t ă î n u r m ă c u u n d e c e n i u ; Băiatul de aur, piesa m a i veche a a m e r i c a n u l u i Clifford Odels, a fost înscenată de G h . Rada la Galaţi; Emil Mândrie, tînăr animator de teatru, a propus, la Piatra Neamţ, prima v e r s i u n e s c e n i c ă a Dosarului Andersonville, ca şi f r u m o a s a piesă a l u i V a m p i l o v , Vara trecută la Ciulimsk ; Ion leremia a semnat, la Timişoara, cîleva spectacole interesante, p r i n t r e c a r e Viforul, reconsiderat cu îndrăz­ neală. A l ţ i t i n e r i d i r e c t o r i d e scenă a u a v u t o activitate intens creatoare, chiar dacă n u t o t c e e a ce a u î n t r e p r i n s a fost. pînă la o r a a c e a s t a , î n c h e i a t , s a u s-a d o v e d i t una­ n i m p r e ţ u i t ; d a r , i n d i s c u t a b i l , prezenţa lor a marcat stagiunea. A u r e l i u M a n e a a lucrat, la T e a t r u l Naţional d i n Cluj-Napoca. cîteva s p e c t a c o l e , d i s c u t a t e şi d i s c u t a b i l e — Noaptea furtunoasă, A 12-a noapte ; dar Macbeth. r e a l i z a t p e scena d i n Ploieşti, este u n a c t d e c u l t u r ă a l s t a g i u n i i . I u l i a n V i ş a şi-a r e ­ zolvat c o n t r a d i c t o r i u spectacolele puse Ia S i b i u , d a r Slugă la doi stăpini, pe scena de la Piatra Neamţ, a cules elogii unanime. Cătălina Buzoianu, după exemplara trans­ punere scenică a basmului mitic Tinereţe fără bătrîneţe de E d u a r d Covali la Piatra Neamţ, a m u n c i t i n t e n s la piesa E c a t e r i n c i pregătind-o p e n t r u scena O p r o i u , Handicap, T e a t r u l u i „ B u l a n d r a " ; la f e l , D a n M i c u , la p i e s a Răceala d c M a r i n S o r e s c u , l a acelaşi teatru. Repetăm : mai mult în şi teresante găţească noastre valori cepţii ne aflăm, unor cu de însă, — aceste de al în natură şi de cu acele spectacole, texte să faţa puţine montări unei in­ îmbo­ mişcării unor ex­ de

Ploieşti

regia

faţa

opţiuni

înscenată D. (regia,

Naţionalul pe fost Bîrlad. de că

binevenite, nu,

(regia, de de şi

Aurclian) Cristian Oproiu Mucenic

peisajul teatrale ;

repertorial constante, lipsit

Botoşani scenă

Munteanu)

Handicap întîlnit pe

Ecaterina Muşala opţiuni atît ţară, de şi

marcante, i-au — marile care

spectacol.

alte pe din

repertoriale, pe inedite, aş sublinia

Stagiunii referinţă teatrale. S-au de

interesante scenele montări năturilor 1975—76

asemeni aceste sem­ sub

spectacole,

jalonează

etapele

mişcări

s-au s-a

adunat, toate, sub desfăşurat,

acolada

regizorale

tinere. Dealtfel,

stagiunea

înregistrat, cu o

evident, mare

multe

spectacole la public.

promiţător,

succes,

audientă

www.cimec.ro

11

O

scrisoare

pierdută la Iaşi, din O

de Teatrul stea

Caragiale Naţional pe rug la de la alte Harag) de

(regia. „Vasilc Siito Teatrul Mihnea

Anca Andrâs

Ovanez), (regia, din

Alecsandri" Maghiar

Cheorghc Letiţia pe şi

C l u j - N a p o c a , Capul Popa) multe scenele către noapte de Ferma şi, al evident, zilei Ia

Ciheorghiu bucureştean taţii Lungul (regia, gia. de trul la dc drum

(regia, valoare

Naţionalul reprezen­ de O'Neill (re­ surori Tea­ Valeriu Visarion) dramati­ T-oloIbscn Mic ; şi (regia, numesc, şi de

bucuresten" • Storey

Liviu

Ciulei)

Sanda Cehov de

Mânu) (regia, şi

„Bulandra" ; Trei Giurchescu) la oră din (regia, Alexa Toledo. George Teatrul

Lucian

.. V a s i l e s c u " . La f e l , şi Raţa sălbatică de Ibsen, unde nu aflăm nici un punct de vedere în p r o b l e m a [..minciunii necesare", dez­ b ă t u t ă d e p ă r i n t e l e t e a t r u l u i m o d e r n . P î n ă şi m u l t a ş t e p t a t u l Richard al IILlea. care co­ pleşeşte p r i n g r a n d o a r e a m o n t ă r i i şi c i n e t i c ă prea puţin din scenografică, ne comunică forţa tragică a t e x t u l u i . Parcă a m asista la un f e n o m e n de entropie a gîndirii regizo­ r a l e , o s l ă b i r e a a c e s t u i n e r v v i t a l şi i n ­ dispensabil în b o n n funcţionare a o r g a n i s m u ­ lui teatral. E o chestiune care ar merita să f i o d e z b ă t u t ă . Un acestei trale, oadă tacole pentru leatrul fiază... teatrul, un în tori şi la o de alt punct nevralgic, mi în se viaţa constatat a fi o După şi de au se unor pe harţe tenperi­ spec­ interes lucru la rare­ părăsit aici con­ ac­ de existentă puţini regizori

C o m e d i e ; Ultima Barbarii Evreica Raţa

Moisescu) zarea rescu) • regia, Căsătoria Richard Horea global, în multe tradiţia ţiile Clody din lui la

(regia, (regia, la

„Nottara" ;

stagiuni, activitate

pare

anumită o

Al. Mirodan T.E.S. ; de al Gogol III-lea la

discontinuitate

colective prin

sălbatică Sanda Le

intermitentă. prin iată, din vin şi e de

Sorana

Coroamă) (regia. de în

efervescenţă, dezbateri, Naţional Mulţi regizori

caracterizată vibraţie climatul valoare se şi au au duc,

Mânu)

interesante,

Shakespeare

Popescu) rînd. bogăţia această în

Naţional. creaţii

Cluj-Napoca

succese, găsind mari interpretări şi

aceste reprezentaţii, actoriceşti de ilustrative fugar — a ; pentru actorie. crea­ şi lui Ion în Con­ Re: Raţa

actori Dificilă

primul

lipseşte recent

sensibil şcolii

animator. minunatul la fideli faimă... Brăila. Tg.

situaţia rămas plecat scene

naţionale Toma

edificiu Mureş : adus

teatral,

Trebuie amintite — Bertola. Virgil ;

c h i a r dacă piesa

struit

stagiune :

Caragiu

teatrului, Realizări în schimb,

testamentară Dina în Ferma George oră Vio'or

valoare, stagnare

care au

acestei

strălucire Sibiu, marcat de la Mare, susţi­ re­ sta­

O'Neill ; Petre Predescu. Lucian, Trei ria surori Seciu, Sanda

Ciheorghiu. Ogăşanu. Toma. Marin

Cocea. I l e a n a Tastaman,

i n c o n s e c v e n t e la anul din la teatral a

la Petroşani, p r o b l e m e o r g a n i z a t o r i c e Teatrului anonimat Reşiţa, Bacău în şi Bîrlad, început hărnicie şi

Vasilica Morarii.

vitalizarea reviriment ieşire Turda nută şi-au grupat giune. pal din din Iaşi din şi Ia

s t a n t i n . Ştefan bengiuc. Carmen sălbatică în Al. însă, tări sivă surori, asupra jelor Valeriu menţă bastian... al un a zilei spor aşteptat ferme, Evreica : Drăgan. precum impun de Capul :

l o r d a c h e , î n Ultima Constantin. în Ştrengarii. Kitzl, ; Olteanu, Căsătoria spuneam, puţine artistică. şi în Tricy Costcl etc., global,

; Vale-

la Timişoara, trezire la B a i a Botoşani, muncă acest cu din situaţie cel entuziastă Multe forţele, Teatrul sine, do an e

George

Victor Calin, din Draga în Albert

Barbarii în

Leopoldina Toledo

Bălănuţă

Oradea.

colective s-au

Abramovici, C o n s t a n t i n în Gonţa, Privite, mon­ expre­ Trei regizorale de fac etc.

readunat In şi

pregătindu-şi această Ploieşti,

grijă

viitoarea

Grigore aceste şi

Munici­ dovedind s-au Arad, Neamţ de cali­ deşi a

Bra-ov,

ncţionalele lucru,

Craiova ; egale cu respiraţie din normală Constanţa, din mai de de cel

prea adîncă

viziuni Excepţie

echilibru, arătat Piteşti. este,

semnificaţie nouă, oră, timp

scenele Teatrul însă,

Calaţi, Piatra

originalitate emiţînd cehoviene, Moisescu critică Intr-o către mai în destinului

Tineretului

o ipoteză şi Ultima alt

lucid-grotescă, persona­ de al Sedrum că am O'Neill, concluzie să alte fi fost a cel proiectată decît cu

exemplul de

concludent păstrare

sensibilităţilor

consecvenţă ficativului nîndu-şi

programatică, „rampă spiritul

lansare", de echipă,

menţi-

proaspăt

înscenărilor

tradiţionale, liniile bună noapte. mult de cunoaşterea

adîncind

vehe­

c o e c h i p i e r i i se s c h i m b ă Iată, citeva filul fapt, ceastă cepe cum aşadar, din anului nu

mereu. mult au schematizate, compus gong, şi în pro­ de nde în­ pre­ în­ fiind celei vieţi

satirei măsură, la

blîndului Lungul

evident, al lună

trăsăturile teatral,

care cărui

Mărturisesc montarea lumii, care Dar o

ultim

bate apar şi cu

niciodată.

Continuă, iulie, estivale,

creatorilor de

spectacolului, la „Bulandra". dezamăgit indiferentismul astfel, exemplul de din vesele opere cel dorită. Galileo

capricioasă curînd ştim

anunţuri vor căci, nu se

adăugată quartetului zentaţii punerii, rale, la şi şi

ireproşabilei ne-au prin

execuţii prin

actoriceşti absenţa

premiere,

spectacole cele viaţa etapele ca în

repre­ pro­ regizo­ de dar Brecht,

autumnale ; teatrului Să

toţii, doar

lecturii Galilei mai Plaut la Windsor de

trerupe deci,

niciodată,

calendaristice perspectiva de viitoarei

privind,

importante grăitor ; la

semnificative viitoare artistice. şi

repere.

considerăm, premise

reverberaţia M i c , este Militarul Nevestele

stagiunea s-o în B

'75—'76 numim

stagiune

fanfaron

„Bulandra". Teatrul

importante

programarea

12

www.cimec.ro

SINTEZE
• THEODOR MĂNESCU

C O N F L I C T U L DRAMATIC Şl C O N E X I U N E A DRAMATURGIEI C U NOUA SOCIETATE
Cine se ocupă de teoria şi practica dramaturgiei se preocupă, de problematica contradicţiei. Raport care este, de fapt, acela dintre turgie şi social, politic şi etic, acestea din urmă luate în considerare, ca posibile „surse de inspiraţie", „albii" sau determinări ah: dramaturgiei ca realităţi cu care dramaturgia se află în conexiune. implicit. drama­ aici, ori

Subliniind [aptul că şi socialismului ii sînt proprii contradicţiile, secretarul general al partidului a adus, implicit, un imens serviciu drama­ turgiei, pentru că nodul cardinal al teoriei şi practicii dramaturgiei este problematica conflictului dramatic iar aceasta se află în cea mai strînsă relaţie cu aceea a contradicţiilor. Din păcate, studiul contradicţiilor proprii cu numele lor adevărat (şi, odată cu aceasta, abia la început, iar studiul raporturilor dintre aceea a dramaturgiei) respectiv a conflictului inexistent. socialismului, denumirea „luarea lor în stăpînire") problematica contradicţiilor dramatic, este, practic, ca lor este şi şi

Studiul problematicii contradicţiilor este nu numai la începui, dar, uneori, se află pe căi marginale, dacă nu chiar eronate. Este adevărat că s-au întreprins eforturi pentru a se clarifica unele aspecte ale contradicţiilor reziduale şi ale celor nereziduale, ca şi ale raporturilor dintre aceste două tipuri de contradicţii, problemă importantă, pentru că este important să descoperim dacă vechiul aparţine doar fenomenelor pe care Marx le-ar reuni sub formula „amprenta capitalismului asupra socialismului" sau dacă există de acum un „vechi" nerezidual, în lumina scopului edificării socialismului multilateral dezvoltat şi a comunismului, scop şi ţel care au, nu pot să nu aibă, şi o latură critică la adresa a ceea ce este socialismul pînă acum. Totodată, nu e mai puţin adevărat că se manifestă o gravă sfiiciune în clarificarea naturii contradicţiilor proprii socialismului, în sensul dacă lupta dintre nou şi vechi este o luptă obiectivă, existenţială, ontică şi care deter­ mină lupta dintre nou şi vechi în conştiinţe şi între acestea sau. dimpotrivă, jie rezumă la aceasta din urmă. După cum, uneori, faptul că şi socialismului ii sînt j>roprii contradicţiile este prezentat ca o infirmitate a socialismului (sub formulări de genul : „nici socialismul nu e scutit de contradicţii"), ca şi cum lupta obiectivă, ontică dintre nou şi vechi, contradicţiile n-ar mai fi. în socialism, motorul i)rogresului social, ca şi cum ceea ce este sau ar fi pozitiv în socialism este sau ar fi absenţa (posibilă ? !) a contradicţiilor, ceea ce aminteşte de etapa istorică revolută pe care, pe bună dreptoi?. Ernsl Fischer o incrimina ca etapă a „perfectei sănătăţi decretate" (Necesi­ tatea artei). dicţiilor Sarcina docil însemnărilor în măsura în ile fală nu care ac-stea este studiul determină }>roblcmalicii (sau nu) contra­ problematica

www.cimec.ro

conflictului dramatic, circumscrieri', cu atit mai necesar dc precizat cu cît, pe parcursul acestor însemnări, n u v a f i l u a t ă în c o n s i d e r a r e n i c i drama­ mai exact spus. n u v a f i l u a t i n c o n s i d e r a r e c e e a ce t u r g i a ca a r t ă sau, este a r t ă i n d r a m a t u r g i e . Urmează, aşadar, a fi luată in considerare exclusiv problematica conflictului dramatic, în măsura in care acesta este determinat dc acţiunea contradicţiilor aflate „in afara" dramaturgiei sau. altfel spus, in măsura in care. conflictul dramatic se constituie ca atare, ca sine însuşi, pentru că reflectă contradicţiile real-obiective. Dc unde decurge şi prezumţia confuzie intre categoriile estetice şi că nu mi se va reproşa o inexistentă ca tegor i de is tor iei.

Afirmarea r o l u l u i conducător al regiei ^* în viata teatrală românească, directionnt spre „ r e t e a t r a l i z a r e a " t e a t r u l u i , d i n c a r e a¬ c e s t a a a v u t d e c î ş t i g a t , şi-a a v u t izvorul, p r i n t r e a l t e l e , l a o c e r c e t a r e m a i a t e n t ă , şi în d e m i s i a vremelnică a d r a m a t u r g i e i ca gen s p e c i f i c ; d r a m a t u r g i a î n c e a r c ă s ă se r e v i t a l i z e zo î n e o r p o r î n d u - ş i i n f l u e n t e l e a l t o r a r t e , g e n u r i şi s p e c i i , c a şi a l e p u b l i c i s t i c i i , d o c u m e n t u l u i , p a m f l e t u l u i , r e p o r t a j u l u i , a n c h e t e i s o c i a l e ; se e m i t e şi t e z a p o t r i v i t c ă r e i a s i n t e m m a r t o r i i unei translaţii de la „piesa-literatură" la „piesa-spectacol" ; dar aceste influenţe şi şi prin ele însele, această translaţie, u t i l e pot j u c a u n r o l p î n ă la capăt p o z i t i v n u m a i cu condiţia de a f i asimilate esenţei spe­ c i f i c e d r a m e i şi n u a p l i c a t e ; o p a r t e a d r a ­ m a t u r g i e i suferă d e o m a l a d i e cronică, * a c ă r e i n a t u r ă c o n s t ă î n f a p t u l c ă nici n u se află pe u n d r u m b u n în căutarea domeniu­ l u i p r o p r i u , n i c i nu-1 p r e a c a u t ă p e acesta şi, c a u r m a r e , rătăceşte î n z o n e c a r e n u - i tint d e s t i n a t e . N u p o t să n u g î n d e s c c ă a trecut, într-adevăr, foarte m u l t ă vreme de c î n d A r i s t o t e l s c r i a că „ . . . d e s f ă t a r e a p e c a r e t r e b u i e s-o c e r e m u n e i t r a g e d i i n u p o a t e f i . . . o r i c e f e l d e d e s f ă t a r e , c i n u m a i cea c a r e - i e proprie..." (Poetica, 1453, b, 9—11). Dacă v o r b i m despre teatrul în ambianţa căruia cuvîntul c m i j l o c u l p r i n c i p a l de e x ­ presie, t r e b u i e să a r ă t ă m că şi a c e s t a nu e singura formă de teatru p o s i b i l ă , că e şi a c e s t a o categorie istorică, a f i r m a t ă cu precădere în antichitatea elină şi în pe­ r i o a d a m o d e r n ă , iniţiată de Renaştere, ceea ce n e d u c e g m d u l c ă t r e u n p o s i b i l f l u x şi reflux al ponderii euvîntului în arsenalul mijloacelor de expresie ale t e a t r u l u i ; i n v i t , d e c i , c i t i t o r u l să t i n ă s e a m a d e a c e s t l u c r u , î n t r u c î t o b i e c t u l a c e s t o r î n s e m n ă r i este dra­ maturgia, considerînd, deci. i m p o r t a n t e , pen­ t r u c e l e ce u r m e a z ă , p e r i o a d e l e d e f l u x a l e ponderii euvîntului şi omiţînd voit peri­ oadele c o n t r a r i i , întrucît n i c i u n a n u poate fi absolutizată ca unic timp al teatrului. E s t e a d e v ă r a t , t o t o d a t ă , că u n i i adversari a i . . p r i m a t u l u i r e g i e i " şi a i r e t e a t r a l i z ă r i i se întemeiază pe nrejudecata potrivit căreia i d e o l o g i a s-ar a f l a n u m a i î n c u v î n t . P e d e o p a r t e , î n s ă , c h i a r d a c ă c u v î n t u l este un * Toate observaţiile critice autorul acestor însemnări. se referă şi la

m i j l o c p r i n c i p a l dc expresie, totalitatea m i j ­ l o a c e l o r d e e x p r e s i e a l e t e a t r u l u i n u se r e ­ d u c e n u m a i l a c u v î n t ; p e de altă parte, dacă ideologia s-ar a f l a n u m a i în cuvînt, toate artele care n u folosesc c u v î n t u l a r f i s t r ă i n e d e i d e o l o g i e , cecâ c e , p r i n c i p i a l c e l puţin, e inadmisibil. Fapt este că d r a m a t u r g i a naţională cont c t n i p o r a n ă s-a s i t u a t J I U r a r e o r i — p r i n ceea ce e s t e cunoscut publicului — alături de epocă şi n u î n e p o c ă , deşi a însoţit-o şi o î n t o v ă r ă ş e ş t e c u fidelitate m ă r t u r i s i t ă r i ­ tos, îndepărtare care a avantajat veleităţile exacerbate ale regiei, sciziunea dintre regie şi d r a m a t u r g i e . sînt, însă, puţini dramaturgi care Nu gîndesc că, dacă, în loc să scrie tea­ t r u , ar p r o d u c e o d e , i m n u r i , a r s c u l p t a m o ­ n u m e n t e , p e oare v i r t u ţ i l e şi î n f ă p t u i r i l e c o n ­ temporanilor noştri le , mcritfî, desigur, cu prisosinţă, drumul spre afirmare le-ar f i mai neted. Ca u n s e m n a l r e s p i n g e r i i t e o r i e i d e i m ­ p o r t a l i p s e i d e c o n f l i c t , s-au p u r t a t î n d e ­ ceniul şapte, în coloanele p r e s e i , a m p l e şi interminabile discuţii despre natura conflic­ tului. S-a pledat pentru : conflicte specta­ culoase, conflicte majore, conflicte „aparent m i n o r e , d a r , î n esenţa l o r , m a j o r e " , c o n f l i c t e . . p u t e r n i c e " ; n-au l i p s i t pledoariile pentru conflictele dintre concepţii, d i n t r e mentali­ tăţi, sau p e n t r u conflictele „imanente conşti­ inţei", o r i p e n t r u acelea produse în zonele cunoaşterii (cunoaşterea a ce ?) ; şi Camil P e t r e s c u a f o s t c h e m a t î n a j u t o r , deşi ..ce­ lebra frază" a l u i Camil Petrescu, cel puţin î n Jocul ielelor, nu este : „cîtă luciditate, a t î t a d r a m ă " , c i „ c î t ă l u c i d i t a t e , alîta exis­ tenţă (subl. n.) şi d e c i a t î t d r a m ă " , c e e a c e e c u t o t u l a l t c e v a , d a r s-a o m i s c ă dispu­ t e l e ,.de i d e i " , s i n g u r e , n u epuizează sfera noţiunii dc conflict dramatic şi n i c i n u se r e d u c l a a c e a s t a . Aşa-zisele „ p i e s e d e i d e i " sau acelea care înfăţişează sciziunea unei conştiinţe n u p o t f i l i p s i t e dc s u p o r t u l l o r ..fizic", de c o n f l i c t u l d r a m a t i c real ; ideolo­ giile, concepţiile, m o r a l a , mentalităţile, aşa, pur şi s i m p l u . în afara oamenilor v i i , în afara existenţelor acestora şi a r a p o r t u r i l o r d i n t r e e x i s t e n ţ e , n - a u c u m să r e a l i z e z e con­ f l i c t u l d r a m a t i c ; „...oricît a r z u g r ă v i e i (poeţii d r a m a t i c i — n.n.) s u f e r i n ţ a p e r s o n a l ă şi p a s i ­ u n e a s ă l b a t i c ă s a u ruptura interioară neîmpă-

14

www.cimec.ro

cată a sufletului (subl. n.), s u f l e t u l c u a d e v ă ­ r a t o m e n e s c e s t e , t o t u ş i , mai puţin mişcat d e c î t p r i n t r - u n p a t o s î n c a r e se d e z v o l t ă , i n obiectiv" (subl. n.) a c e l a ş i t i m p , şi u n conţinut ( H e g e l , Estetica, v o i . 2, p . 572) ; d e ş i , n u e mai puţin adevărat — şi a c e s t a e un suport a l „ d r a m e l o r d e i d e i " şi a l pieselor „ d e / b a t e r e " — că r a p o r t u r i l e d i n t r e p e r s o a n e şi i d e i , i d e i l e a l t o r a s a u i d e i l e p r o p r i i , c a ­ p ă t ă , c î n d şi c u m o c a p ă t ă , şi î n f ă ţ i ş a r e a r a ­ porturilor dintre persoane : „propriile mele i d e i mă l a u d ă , mă aprobă sau m ă infirmă şi m ă dispreţuiesc" ( i N i e t z s c h e , Călătorul şi umbra lui, v o i . 2, e d . f r a n c e z ă ) . In seria dezbaterilor pe marginea con­ ceptului do conflict dramatic, Iloria Lovinescu a f o r m u l a t , într-o i n t e r v e n ţ i e publi­ cată de r e v i s t a „ T e a t r u l " , o întrebare esen­ ţială : e r o i i antichităţii i n t r a u în c o n f l i c t c u „destinul", e r o u l societăţilor u l t e r i o a r e intra în c o n f l i c t c u societatea a n t i u m a n ă î n esenţa ei ; d a r eroul societăţii socialiste cu cine i n t r ă în c o n f l i c t ? î n l e g ă t u r ă c u această î n ­ t r e b a r e , m ă l i m i t e z , d e o c a m d a t ă , să m e n ţ i o ­ nez o f o r m u l a r e apnrţinind l u i P o g o d i n : a m t r ă i t c o n f l i c t e l e d i n t r e „ n o i " şi „ e i " , a c u m trăim c o n f l i c t e l e d i n t r e „ai noştri". Să în­ s e m n e a c e a s t a c ă a u d i s p ă r u t c o n f l i c t e l e social-politice d i n societate ? V o m f i de a c o r d că m e d i t a ţ i i l e c u p r i v i r e l a s o a r t a dramatur­ giei — a l e cărei i z v o a r e de inspiraţie au f o s t , cele m a i i m p o r t a n t e , c o n f l i c t e l e p o l i t i c e reale — c a p ă t ă o s e m n i f i c a ţ i e de-a d r e p t u l

vechea societate, f i i n d o societate omenească antiumană, era, prin excelenţă, tragică şi d r a m a t i c ă . L u m e a e r a o i m e n s ă scenă. E s t e n e c e s a r , î n s ă , şi i m p e r i o s n e c e s a r , să r e ţ i n e m şi c ă : „...ceea ce se î n t î m p l ă (în c u p r i n s u l u n e i piese — n.n.) n u a p a r e ca f i i n d d e t e r m i n a t de împrejurările e x t e r i o a r e , c i ca r e z u l t a t d i n v o i n ţ a i n t e r i o a r ă şi d i n caracter, p r i v i n d semnificaţia dramatică nu­ mai prin raportare la scopurile şi l a p a ­ siunile subiective" ( H e g e l , Estetica, v o i . 2, p. 559). Imediat, însă, marele dialectician continuă — ce-i d r e p t , n u p r e a c l a r : „ D a r î n aceeaşi măsură (subl. n.) individul nu r ă m î n e i z o l a t î n i n d e p e n d e n ţ a sa, c i , d a t o ­ rită f e l u l u i î m p r e j u r ă r i l o r î n care el face d i n c a r a c t e r u l şi s c o p u l său c o n ţ i n u t u l dorinţei s a l e , p r e c u m şi d a t o r i t ă n a t u r i i a c e s t u i s c o p i n d i v i d u a l , e l este implicai în luptă contra altora" (subl. n.) (ibidem). Reorganizarea comunistă a societăţii are d r e p t scop reducerea cantităţii de n e f e r i c i r e înlăturarea principalelor discordii din lume, dintre naţiuni şi i n d i v i z i , c o n s t i t u i r e a unei societăţi g u v e r n a t e de r e g u l a : „toţi pentru unul, unul pentru toţi", statornicirea liber­ tăţii, echităţii şi dreptăţii sociale, redarea omului p r o p r i e i sale esenţe u m a n e , î n f l o r i ­ rea maximă a personalităţii umane. Or, problematica fundamentală a marii drama­ turgii prcsocialiste a f o s t aceea a transfe­ rului de proprietate şi a transferului de putere. Ce-i s p u n e s o l u l l u i H e n r i c , r e g e l u i Franţei ? „Regele m e u îţi spune : Dă-mi t r o n u l . Ş i F r a n ţ a " . S i m p l u ! Ş i ce a ş t e a p t ă n e v a s t a v a r d i s t u l u i d i n Azilul de noapte? Evi­ dent, pîndeşte clipa cînd v a d e v e n i p r o p r i e ­ tara a z i l u l u i . Şi care e „centrul de greu­ tate" în Regele Lear sau în Livada cu vişini ? A c e l a ş i , t r a n s f e r u l d e p r o p r i e t a t e şi de p u t e r e . Care sînt, însă, î n dramaturgia s o c i e t ă ţ i i s o c i a l i s t e c o n s t i t u i t e , n a t u r a şi p o n ­ d e r e a t r a g i c u l u i şi d r a m a t i c u l u i ? S-a modi­ ficat conţinutul social-obiectiv al acestor categorii estetice, p î n ă la a n u l a r e ? Şi, odată cu r e s p i n g e r e a , p e d e p l i n î n d r e p t ă ţ i t ă , a t e ­ oriei obligativităţii ascuţirii l u p t e i de clasă p e m ă s u r a î n a i n t ă r i i s p r e s o c i a l i s m şi c o m u ­ n i s m , să f i „ d i s p ă r u t " şi î n c ă r c ă t u r a t e a t r a l ă a realităţii ? N u m a i conflictele dintre „noi" şi „ e i " s î n t p r o d u c ă t o a r e d e d r a m e şi t r a ­ g e d i i ? I a r c o n f l i c t e l e d i n t r e „ai n o ş t r i " n u p r o d u c d r a m e sau t r a g e d i i , n i c i n u a u d r e p t „ i z v o r " d r a m e r e a l e ? M a i este lumea un i m e n s t e a t r u ? M a i este o m u l actorul pro­ p r i u l u i său r o l ? Dacă are şi tru alta, lor şi racter care-i este adevărat ei că fiecare de artă îşi

tulburătoare.
Dacă cipalele mentat*' cialismului numi pentru mişcarea treg ale goniste ; ar fi să dc numesc cîtcva la în în şi şi în dintre au victoria economie, clase prin­ „ali­ so­ aş anta­ surse în luptele putere, ideilor inspiraţie pînă şi care

dramaturgia politică de pentru cu a dc şi

societatea

însăşi, divizată clasă, progres artelor drame, lor de

luptele

politice, împotriva lor cu în în­ crize răz­ omu­ puterea — mai în­ uma­ ale fie­ destinele

progresului indivizilor,

social,

răsfrîngerile antagoniste, binelui

contradicţiile lor

cortegiul cu

tragedii, ncevitat :

existenţei, înfrîngerile însoţitoarele între om, nocivă toate omului să spre acţionau libertăţii, Dar le-au nu ce de a celor se — de fi mai c i v i l e şi către şi de firesc

şi v i c t o r i i l e

răului, boaiele lui de

state, exploatarea sociale, şi a banului, procesul propria sa desprins luminate ca şi au că

dramele

ereseîndă presus nă ; străinării fierbinte umanităţii cărei ţele care

alienării, esenţă şi minţi şi în

năzuinţa

descifrarea şi

adevărului

împrejurări

social-istorice, demnităţii presupus Mai al a

tendin­ direcţia de de bine­ este­ în

acţionează

asigurării omului. pe scenă

umanizării sursele

propriul formei, un nu e

domeniu

investigaţie, conţinutului creator o artă au arte, şi un pen­ sau surse­ ca­ genuri (şi nici

importanţă

determină gen sau

particularităţile subiectului pentru de acestea de altul, că a

inspiraţie ? Este înţeles tice era a

dramelor reale,

opţiunea

corespuns

dramele

talc-quale. şi

precis,

ponderea era

independentă pentru înclin

specificul

conţinutului trecut

real-obiectiv

categoriilor acţiunii a

inspiraţiei, obiectiv, nu forme ;

tragicului

dramaticului celei

independent epoci şi

cvasiuniversală ; sfera suprapusă

acestora

fetişiza

absolutiza

aproape

umanităţii ;

deosebirile

dintre

societăţi

www.cimec.ro

15

deosebirile dintre arie), dar nici nu le i g ­ n o r ; ca u r m a r e , c r e d c ă , d a c ă d o m e n i u l d r a ­ m a t u r g i e i oare a p r e c e d a t sau precede socie­ rătatea socialistă c o n s t i t u i t ă este c u n o s c u t , actual al dra­ m î n e de descoperit d o m e n i u l m a t u r g i e i , care poate f i acelaşi s a u deose­ b i t , m a i m u l t s a u m a i p u ţ i n , t o t a l s a u pa ţial, categoric sau n u . de cel a l dramatur­ giei t r e c u t u l u i presocialist.

să a r u n c e i n l u p t ă t o t a l i t a t e a . . a r m e l o r " o a r e u n caracter. Bineînţeles că, dacă n e compun r e f e r i m î n acest f e l la c o n f l i c t e l e sociale, n u c o n s i d e r ă m că e l e s e a f l ă in p i e s e l e d e t e a ­ t r u , a ş a c u m n i c i p e i s a j u l o b i e c t i v n u se a f l ă in t a b l o u . C ă c i „ l i t e r a t u r a n e p r e z i n t ă ca p r e ­ zente, l u c r u r i l e absente" (Lessing). A s t ă z i , insă, c a m m u l t e d i n t r e piesele „in­ s p i r a t e " d e realităţile societăţii socialiste c o n ­ s t i t u i t e n e oferă p s e u d o o o n f l i c t e , c i o c n i r i m i ­ n o r e , c e r t u r i b a n a l e . î n n u p u ţ i n e piese, c o n ­ f l i c t e l e d r a m a t i c e p a r a se f i p o t o l i t , se c o n ­ f u n d ă cu c o n f l i c t e l e du f o r m e l e l o r cele m a i g e n e r a l e şi m a i a p l a t i z a t e , se p a r e că n - a r mai exista m a r i momente de tensiune drama­ t i c ă , . s i t u a ţ i i t e a t r a l e şi c a r a c t e r e t e a t r a l e . I n p e i s a j u l d r a m a t u r g i e i n o a s t r e , (în l o c u l c a r a c ­ terelor teatrale, n u puţine sînt personajele a b u l i c e s a u , p u r şi s i m p l u , f ă r ă funcţie sce­ n i c ă . S o l u ţ i o n a r e a c o n f l i c t e l o r a p a r e a f i cât se p o a t e d e l e s n i c i o a s ă . D e s p r e v r e u n c o n f l i c t n e s o l u ţ i o n a t „ c o n s t r u c t i v " p î n ă Ia căderea c o r ­ t i n e i , g r e u să m a i poată f i v o r b a . T r ă i m c h i a r într-o l u m e î n o a r e r e a l u l s-a c o n t o p i t c u i d e a l u l ? iNesolicitate de n i m i c g r a v , c a r a c t e ­ rele a p a r l i p s i t e de consistenţă, n u a u p o s i b i ­ l i t a t e a să-<şi a f i r m e f o r ţ a l ă u n t r i c ă , s ă se dofiinească. S ă c r e d e m în a f i r m a ţ i a p o t r i v i t căreia numai contradicţiile societăţilor presocialiste p r i l e j u i a u şi p r i l e j u i e s c c i o c n i r i făţişe, v i o ­ l e n t e , a s c e n s i u n i şi p r ă b u ş i r i s p e c t a c u l o a s e ? Este, a m senzaţia, o afirmaţie superficială.

Ca şi c u m n-ar m a i g ă s i n i c i u n punct de s p r i j i n în „fizica" l u m i i , o parte a d r a m a ­ turgiei naţionale contemporane s-a refugiat î n „ m e t a f i z i c a " * a c e s t e i a , s a u î n c e e a ce şi-a î n c h i p u i t e a c-ar f i a c e a s t a . I n s t i n c t u l c o n s e r ­ v ă r i i î i d i c t a s ă p ă r ă s e a s c ă u n p ă m î n t ce s e p ă r e a că-i f u g e d e s u b p i c i o a r e . Paradoxul e s t e î n s ă că t o c m a i a c e s t i n s t i n c t o p o a t e d u c e la pierzanie. Dramaturgia p r e d e c e s o r i l o r noştri îşi a v e a i z v o r u l în noacoeptarea şi r e z i s t e n ţ a i n f a ţ a unei vieţi guvernate de p r i n c i p i i l e : „care p e c a r e " , „nu-i l o c s u b soare p e n t r u nmtnd o i " . „ h o m o l i o m i n i l u p u s " . R e ţ i n d i n piesa l u i L o p e d e V e g a , Steaua Sevillei, o replică ce s i n t e t i z e a z ă e x c e l e n t î n t r e g m e c a n i s m u l „ î n ­ s u ş i r i i " l u m i i d e c ă t r e d r a m a t u r g i e : „Este în interesul regelui ca acest om să piară în noaptea aceasta". R e p l i c a stabileşte diferenţa i e r a r h i c ă d i n t r e r e g e şi o m u l o a r e t r e b u i e să piară ; a f i r m ă e x p l i c i t O P O Z I Ţ I A D E I N T E ­ R E S E d i n t r e c e i d o i , o p o z i ţ i e oare generează d r a m a şi c o n f l i c t u l ; s u g e r e a z ă g r a v i t a t e a p r i ­ m e j d i e i ce-1 a m e n i n ţ ă p e o m u l c a r e t r e b u i e s a p i a r ă , p r i n f a p t u l c ă d i f e r e n ţ a i e r a r h i c ă , de putere, d i n t r e cei d o i îl a r u n c ă p e o m la d i s c r e ţ i a r e g e l u i ; s u g e r e a z ă i n e v i t a b i l i t a t e a şi i m i n e n ţ a p r i m e j d i e i , i n d i c â n d ş i t e r m e n u l La care i n t e r e s u l r e g e l u i t r e b u i e satisfăcut : „în noaptea aceasta", determinînd astfel concen­ t r a r e a , c o n c i z i a şi t e n s i u n e a u n e i a c ţ i u n i u l t e ­ r i o a r e ; trezeşte simpatie pentru eventuala v i c t i m ă şi a n t i p a t i e p e n t r u a u t o r u l m o r a l a l posibilei c r i m e ; provoacă m a x i m u m de ten­ s i u n e , p e n t r u că n e g î n d i m i m e d i a t : o a r e c u m a r m a i p u t e a o m u l să se s a l v e z e , ce f o r ţ e t r e i b u i e eiă-l a j u t e , s a u d e ce f o r ţ e t r e b u i e s ă d i s p u n ă î n l ă u n t r u l s ă u , p e n t r u a f i î n stare să se î m p o t r i v e a s c ă r e g e l u i ? O p r i v i r e generală, c h i a r cum ar spune universale, rînd, la starea ne superficială, asupra către „din dra­ ideea tensio­ caro dînd chiar

3
Marx divid oarecare afirma : nu poate „După cum un după in­ ceea f i judecat ce g î n d e ş t e d e s p r e s i n e , n i c i o a s e m e n e a e p o c ă de revoluţie n u poate conştiinţei inţă vieţii economiei voi. că prisma desigur, opinie gia, în a I, epoca, că trebuie f i judecată prin prin prisma conşti­ critica alese, pare şi prin sale, c i , d i m p o t r i v ă , această explicată (Contribuţii Prefaţă, poate sale, fi M i la Opere se judecată de b\mă şi doar

contradicţiile

materiale" politice, p. oricare,

361—362).

conştiinţei epocii ei

ceea cc n u luăm sine. a Dacă

înseamnă, propria acum, sociale ca ar le da­ pro­ care ei să dramatur­

tnrcibuie s ă despre de

de p i l d ă , considerată, aici calitatea formă ou celelalte a r t e ) , n u „lucruri cel prezente,

oonştiinţei pe se

(împreună prezente trebui tora nu priu, acest în înfăţişeze

înfăţişează

avion" că, î n nate solicită

Călinescu, conduce

acele modul ea

absente" mai propriu caută aceasta

maturgiei pînă

primul

conflictele sociale, maximă şi

poate

de c r i z ă , sânt acelea a energiilor, obligîndu-le

fie f a p t u l u i fie aceluia ei să lucru. Lessing,

oă e a n u că e

şi, d e c i , n i c i de factori

încordarea

d e s c o p e r ă c e e a ce „ î n n a t u r ă " î i e s t e împiedicată şi să întreprindă

posibilităţi

caracterelor

exteriori

săvîrşească

* Utilizez blioteca din

termenul

în

sensul

oferit de b i ­

Pentru plet

„Othello

este

cel m a i tristă

com­

Alexandria.

manual

despre

această

nebunie

16

www.cimec.ro

( g e l o z i a — n.n.). D e a i c i p u t e m să î n v ă ţ ă m t o t ce s e p o a t e r e f e r i l a g e l o z i e , c u m s-o a ţ i ţ ă m , c u m 6 ă J I C f e r i m <le e a " (Dramaturgia dc la Ham burg, a r t . X V ) . N u insist critic a s u p r a acestei o p i n i i , l a c a r e un/ii d i n t r e d r a ­ m a t u r g i i noştri a r p u t e a subscrie fără să c l i ­ p e a s c ă , p e n t r u că a l t e i n t e r p r e t ă r i î n l e g ă t u r ă cu această d r a m ă a bunei-credinţe înşelate, m a i p r o f u n d e şi m a i c u p r i n z ă t o a r e , s î n t , deacum. Ioc c o m u n . Simplificând, desigur, n o ­ tez n u m a i că : I a g o î l u r ă ş t e c u u r ă d e m o a r t e p e O t h e l l o , îi d o r e ş t e şi-i u r z e ş t e c e l e mai mari n e n o r o c i r i , pentru că m a u r u l l-a f r u s t r a t şi d e a v a n t a j e l e a v a n s ă r i i s p e r a t e şi d o satisfacerea propriului orgoliu, propriei i m a g i n i pe care Iago o cultivă d e s p r e sine î n s u ş i , i-a r ă s c o l i t , c a $ c u m i - a r f i î m p l î n l a l cuţitul intr-o rană deschisă, a r s u r a n t o t n i m i citoare a c o m p l e x u l u i de i n f e r i o r i t a t e căruia I a g o . î n n e m ă s u r a t u l s ă u o r g o l i u , îi e s t e p r a ­ d ă , a s t f e l c ă a c e s t a d i n u r m ă , pentru sine, o î n d r e p t ă ţ i t s ă f a c ă c e e a ce f a c e . A ş a d a r , p e d e o p a r t e : „ 1 ' a u t r e " n u se a f l ă n u m a i î n n o i , c i şi i n a f a r a n o a s t r ă , l u m e a e s t e şi a . . o a m e n i l o r d u b l i " ( N . S a r r a u t e ) , d a r şl „ i n ­ f e r n u l este celălalt" (Sarlre) ; p e de altă p a r ­ t e , î m i a p a r e e v i d e n t că a d e v ă r a t u l conflict d r a m a t i c , n u c e l născocit, confecţionat, e d u l ­ c o r a t , a r e d r e p t i z v o r şi r a ţ i u n e d e a f i opo­ ziţia dintre interese majore contrarii : „ceea ce este p r o p r i u - z i s dramatic e exprimarea v e r l m l ă a i n d i v i z i l o r , î n lupta pentru intere­ sele lor (subl. n.), î n conflictul d i n t r e c a r a c ­ t e r e l e şi p a s i u n i l e l o r " ( H e g e l , Estetica, v o i . 2, p . r>70) ; şi. în s f i r ş i t . d a c ă a c ţ i u n e a şi r e acţiunea în teatru constituie „lupta scopurilor'" opuse ( i b i d e m ) , suita subiectelor în teatru iui este altceva decît o îndelungată suită a eclipselor. E s t e alt s e p o a t e d c a d e v ă r a t c ă „ H a m l e t este H a m l e t n u d e o a r e c e u n z e u c a p r i c i o s l-a î m p i n s s p r e u n d e z n o d ă m â n t tragic, ci p e n t r u că se a f l ă î n e l o e s e n ţ ă u n i c ă d a t o ­ rită căreia e l c i n c a p a b i l să se c o m p o r t e a l t ­ f e l decît se c o m p o r t ă " S t . J o h n K r v i n e . c i t a t după Erich Auerbach, Mimcsis) ; că, deci, „eroul t r a g i c a j u n g e să cadă jertfă t o c m a i d i n p r i c i n a excelenţei c a r a c t e r u l u i său" (Tudor V i a n u , Estetica). Si p o a l e că l a a s t f e l d e f i ­ inţe se gândea B l a g a când s c r i a : „Greşelile u n u i o m m a r e se d e o s e b e s c d e g r e ş e l i l e u n u i o m d e r u n d p r i n aceea c ă , d c o b i c e i , e l e se pot e x p l i c a p r i n însuşirile l u i b u n e " (Pietre pentru templul meu. Zări şi etape, p. 19). D a r . î n aceeaşi m ă s u r ă , „ î n t r u c î t a c ţ i u n e a d r a ­ matică se b a z e a z ă î n m o d e s e n ţ i a l p e u n c o n f l i c t d e t e r m i n a t , punctul ei adecvat de ple­ care (subl. n.) v a r e z i d a î n acea situaţie d i n c a r e trebuie {subl. n.) s ă se d e z v o l t e a c e l conflict..." (Hegel, o p . c i t . , v o i . 2, p. 5 0 8 ) . E x i s t ă , t o t u ş i , u n z e u , d e l o c c a p r i c i o s , î n a¬ fara l u i H a m l e t ; prinţul danez intră în con­ flict c u l u m e a î n t r e a g ă , pentru că e a l-a a r u n c a t î n d r a m ă , pentru că e a „iţC^a ieşit d i n ţ î ţ i n i " şi-i e s t e dat, a s t f e l , l u i s-o î n d r e p t e . Dacă „ D a n e m a r c a " n-ar f i fost o închisoare, e x c e l e n ţ a e r o u l u i n u s-ar f i e x t e r i o r i z a t a ş a
f

c u m se e x t e r i o r i z e a z ă ; d a c ă l u m e a a r f i f o s t c o n f o r m ă r a ţ i u n i i e r o u l u i şi i d e a l u l u i s ă u d e s p r e l u m e , g e n e z a d r a m e i n u s-ar f i p r o d u » . deci, nici geneza conflictului dintre e l şt „ c e i l a l ţ i " ; într-o l u m e i r a ţ i o n a l ă , e l este r a ­ ţionalitatea l u m i i şi d e aceea t r e b u i e să p i a r ă E s t e p r e f e r a b i l şi p r o f i t a b i l s ă n e r a p o r t ă m mereu la Shakospcare, pentru că „shakes p e a r e i z a r e a " , î n s e n s u l ce i-a f o s t a c o r d a t de E n g e l s şi M ă r x i n c e l e b r e l e l o r e p i s t o l e către Lassalle, rămâne u n d e z i d e r a t niciodată satis­ făcut pe d e p l i n a l d r a m a t u r g i e i . „Economia p i e s e l o r l u i S h a k e s p e a r e este d e o generoasă p r o d i g a l i t a t e , v ă d i n d plăcerea sa d e a p r e ­ z e n t a cele m a i d i f e r i t e f e n o m e n e a l e vieţii, i a r această plăcere este i n s p i r a t ă l a r i n d u l ei d e i m a g i n e a c o n e x i u n i i u n i v e r s a l e a l u m i i , încât o r i c e c o a r d ă a d e s t i n u l u i o m e n e s c , o d a t ă întinsă, declanşează o serie de voci care c o l a b o r e a z ă ş i se o p u n " ( E . A u e r b a c h , Mimesis. Prinţul obosit, p. 358). A ş a d a r , relaţia real-obicctivă d i n t r e d r a m ă şi c o n f l i c t u l d r a m a t i c e : conflictul dramatic izvorăşte din necesitatea vitală a eroului de a ieşi din dramă, n e c e s i t a t e c a r e n u e şi p o s i b i l i t a t e şi c u a b i l m a i p u ţ i n a p t ă să t r a n s ­ f o r m e î n t o t d e a u n a ieşirea e r o u l u i d i n d r a m ă i n t r - o r e a l i t a t e . Drama e izvorul conflictului dramatic. . M i se p a r e l i m p e d e că naşterea conflictului d r a m a t i c n u poate f i independentă d e f a p t u l d a c ă d r a m a s-a c o n s t i t u i t c a d r a m ă s a u n u ; a s t f e l c ă , î n t r e d r a m ă şi c o n f l i c t u l d r a m a t i c se stabileşte relaţia d e f i n i t o r i e p e n ­ t r u ântreaga arihitootură a p i e s e i ; e a m a r ­ c h e a z ă d i f e r e n ţ a d i n t r e conflict (care p o a t e f i caracterizat, c r e d . d r e p t l u p t ă , şi d r a m a t i c ă şn e p i c ă , şi „ f i z i c ă " şi „ m e t a f i z i c ă " , dintre tendinţe şi interdicţii, lăuntrice s a u externe, j u s t i f i c a t e şi n e c e s a r e s a u l i p s i t e d e n e c e s i ­ t a t e şi n e j u s t i f i o a t e ) ş i conflictul dramatic, p a r t i c u l a r i z e a z ă c o n f l i c t u l d r a m a t i c oa o s p e ­ cie ( m o m e n t , treaptă) a c o n f l i c t u l u i . D r a m a p o a t e f i c a r a c t e r i z a t ă d r e p t primejdia iminentă sau suma primejdiilor iminente care ame­ ninţă valoarea sau drept situaţia î n care v a ­ l o a r e a este a m e n i n ţ a t ă d e u n p e r i c o l i m i n e n t , contrariu naturii valorii. Astfel că, altfel s p u s , şi d a c a m e r g e m m a i î n a d î n c i m e , con­ flictul dramatic este acea treaptă a conflictu­ lui identificabilă cu însăşi drama. Mi matici singur sînt se p a r e justificată sau tragici definirea eroilor dra­

printr-un dată

singur

cuvînt :

valoarea, i a r a adversarilor cuvânt, numai într-un prin de astă

lor, tot printr-un compus : nonva­ decît realitatea, cu ce non­ şi con­ non­ şi d a r sînt sau a

l o a r e a . Se c e r e a s e a d ă u g a , î n s ă , c ă d e f i n i r i l e nu m a i sărace acelaşi pentru că a d e s e o r i v a l o a r e a coexistă personaj, valorii dintre a b s o l u t i z a r e : ceea calitatea opoziţia

valoarea feră tăţii, trivă, şi specifică

primejdioase valorii

unui individ i a r adeseori nu simplu, şi

stă s u b s e m n u l t i m p u l u i n u e neapărat rareori limitele afirmarea

şi a l r e l a t i v i ­ valoare sau, Cu dimpo­ pur toate definirea

nonvaloare

antagonică, pregătesc valorii.

nonvaloarea

www.cimec.ro

17

acestea, menţin aceste definiri şi nu altele, n u n u m a i pentru că e l e m ă con­ d u c s p r e f o n d u l p r o b l e m e i , c u m se v a p r o b a u l t e r i o r , d a r p e n t r u ca în piesă, p e p a r c u r s u l e i , eroul trăieşte, acţionează ca valoare, iar adversarul său, ca nonvaloare. „Este necesar d e c i a s p u n e c ă -«tragică» e s t e o r i c e v i z i u n e a b u n i i care p r e s u p u n e o astfel de rînduialâ a l u c r u r i l o r incit purtătorii valorilor pe care le socotim mai preţioase (subl. n.) s î n t s o r t i ţ i s u f e r i n f i i i şi . n i m i c i r i i " ( T u d o r V i a n u , Filozofie şi poezie. 1943, p. 196). într-un Joi. d r a m a conţine p o s i b i l i t a t e a t r a ­ gediei, poale f i p r e l u d i u l acesteia. (Deosebirea d i n t r e d r a m ă şi t r a g e d i e d e p i n d e î n s ă n u n u ­ m a i d o s o l u ţ i a d r a m e i , n i c i n u m a i d o gradul t e n s i u n i i , d e g r a v i t a t e a p r i m e j d i e i oare a m e ­ ninţă valoarea, n i c i n u m a i de d i m e n s i u n i l e v a l o r i i şi n o n v a l o r i i a j u n s e î n t r a g e d i e l a p o ­ tenţarea l o r m a x i m ă ( t o a t e a c e s t e a sânt i m ­ p l i c a t e î n d e o s e b i r e ) , d a r m a i a l e s d e com¬ plementaritatea indisolubilă n termenilor opuşi. Cvadratura cercului rămine condiţia tragediei. A ş a d a r , „ o p a s i u n e şi u n o b s t a c o l , i a t ă r e ­ z u m a t u l oricărei t r a g e d i i m o d e r n e " ('Musset, Despre tragedie). Dacă necesitatea obiectivă i m p u n e , gene­ r e a z ă , sine qua non, d r a m a şi c o n f l i c t u l d r a ­ m a t i c , acesta d i n u r m ă î m i p a r e a f i n e a p ă ­ r a t inevitabil, indiferent — deocamdată — dacă desfăşurarea l u i ia f o r m a a c t e l o r c o n s u ­ m a t e s a u a c o n f l i c t u l u i d e intenţii ; daca n u apare în m o d i n e v i t a b i l , n u poale f i v o r b a d e conflict) d r a m a t i c . D i n toate acestea, d e c u r g e , i n sfirşit, o p o ­ sibilă lege generală a c o n f l i c t u l u i dramatic, p e c a r e o p r o p u n i n t e r m e n i i u r m ă t o r i : con­ flictul dramatic este o luptă inevitabilă între valoare şi nonvaloare, impusă ambelor părţi de o situaţie obiectivă şi izvorîtă din necesi­ tatea vitală a valorii de a ieşi din dramă, luptă care exprimă opoziţia de interese şi care antrenează opoziţia dintre concepţii, ca­ ractere şi structuri temperamentale ; evident, f o r m u l a r e a r ă m î n e d e s c h i s ă şi p o a t e f i , o r i c î n d , a r g u m e n t a t , c o r e c t a t ă ; se c e r e n se a¬ d ă u g a c ă a t î t v a l o a r e a e î t şi n o n v a l o a r e a a u ea t r ă s ă t u r ă d e f i n i t o r i e comună, ca r a ţ i u n e d e a f i comună, vocaţia d c a se a f i i r m a d r e p t n o u ă u n i t a t e d e m ă s u r ă şi d r e p t c r i t e r i u d e c o m p a r a ţ i e i n t r e o a m e n i şii, a s t f e l , d e a s e a n u l a r e c i p r o c . O r i c a r e d i n t r e e l e , d a c ă nu-şi ştie s a t i s f ă c u t ă a c e a s t ă a m b i ţ i e , p i e r e ; a ş a s e şi e x p U c ă d e c e v a l o a r e a şi n o n v a l o a r e a p o t f i l e s n e c o n f u n d a t e şi d i f i c i l d e f i n i t e . Î m i a p a r e , c u o a r e c a r e l i m p e z i m e , că p a r t i ­ c u l a r i z a r e a c o n f l i c t u l u i d r a m a t i c ca specie a c o n f l i c t u l u i i n g e n e r a l constă î n reţinerea d e către t e a t r u a u n o r p e r i o a d e a l e a c e s t u i c o n ­ f l i c t ; în viaţa i n d i v i z i l o r sau a colectivită­ ţ i l o r , n u o r i c e p e r i o a d ă şi n u o r i c e c o n f l i c t s î n t î n c ă r c a t e c u a t r i b u t e t e a t r a l e ; a s t f e l că i d e e a p o t r i v i t c ă r e i a n u e n e v o i e să d u c e m conflictul pînă la stadiul actelor consumate, c i e s u f i c i e n t să-1 r e d u c e m l a n i v e l u l c o n f l i c ­ t u l u i d e i n t e n ţ i i , n u e s t e o i d e e c a r e să s e r ­

vească i n v r e u n f e l u n u i t e a t r u a l a c ţ i u n i i revoluţionare. D i m p o t r i v ă , sfera conceptului de conflict d r a m a t i c c o n t e m p o r a n , care c u ­ p r i n d e o p e r i o a d ă s a u a l t a a c o n f l i c t u l u i , şi anume, a c e e a c a r e î n c e p e c u i n t r a r e a e r o u l u i i n d r a m ă şi sfirşeşte c u i e ş i r e a acestuia d i n d r a m ă , o r i cu pieirea l u i , sau capătă o solu­ ţie i n c e r t ă , l ă s î n d d e s c h i s ă o r i c e p e r s p e c t i v ă , nu p o a l e să nu-şi încorporeze ideea activismului e r o u l u i dramatic.

4
" D a r m u l t e d i n t r e acestea s î n t , d e a l t f e l , cunoscute. De-abia aici intrăm, insă, în f o n d u l
1

problemei.
Ca s ă i a s ă d i n d r a m ă , s a u n u m a i s ă v r e a să i a s ă , c a să p o r n e a s c ă l u p t a c u s c o p u l d e a ieşi d i n d r a m ă , e r o u l t r e b u i e s ă i n t r e i n d r a ­ m ă şi s ă t r e a c ă p r i n d r a m ă . Cineva sau ceva trebuie să-l arunce in dramă. Soluţia cea m a i la î n d e m â n ă pentru dramaturgia contempo­ r a n ă e s t e , s e î n ţ e l e g e , a c e e a ca e r o u l s f i s e a r u n c e p e s i n e i n d r a m ă , ea u r m a r e a p r o p r i ­ ilor erori, p e care, a p o i , cu s p r i j i n u l m e d i u ­ l u i , î n t o t d e a u n a g a l a să s a r ă la nevoie, î n ­ t o t d e a u n a î n c u n o ş t i n ţ ă d e c a u z ă şi e x c e l e n t e d u c a t o r , l e d e p ă ş e ş t e ş i , a s t f e l , e r o u l iese d i n d r a m ă , e v e n t u a l p u r i f i c a t p r i n autocritică. D e aici, pînă la ideea mântuirii p r i n ispăşire, d r u ­ m u l n u o l u n g deloc. Şi ideea p o t r i v i i căreia i n d i v i d u l e t o t d e a u n a şi p r e t u t i n d e n i r ă s p u n ­ z ă t o r , m e d i u l — n i c i o d a t ă şi n i c ă i e r i . î m p o d o ­ beşte d r a m a t u r g i a c o n t e m p o r a n ă ca o l u m i ­ n a r e u n p o m d o C r ă c i u n c a r e s-a şi v e ş t e j i t . A s t f e l c ă , se înţelege i a r d e l a s i n o , d r a m a ­ t u r g i a este î n d r e p t s ă e x e r c i t e c r i t i c a i n d i ­ vizilor, d a r niciodată critica m e d i u l u i , deci, perfecţionarea şi a u t o p e r f e c ţ i o n a r e a reală o m e d i u l u i este o î n t r e p r i n d e r e d e l a c a r e d r a ­ m a t u r g i a se a u t o e x o . l u d e , o i rămîniindu-i s a r ­ c i n a de a c o n t r i b u i Ia perfecţionarea indivi­ z i l o r , i g n o r â n d f a p t u l oft deşi c a d e v ă r a t că i n d i v i z i i p r o d u c m e d i u l , n u o m a i puţin ade­ v ă r a t ş i că m e d i u l î i d e t e r m i n ă p e i n d i v i z i . S-a a j u n s l a a s e m e n e a i d e i ş i l a „ i l u s t r a ­ r e a " l o r ân p r a c t i c a creaţiei, p e n t r u că, într-a­ d e v ă r , î n t r e b ă r i l e s î n t e v i d e n t e şi n u p o t f i o c o l i t e , a s t f e l c ă cea m a i confortabilă atitu­ d i n e a f o s t s ă l e o c o l i m , l a t ă î n t r e b ă r i l e : ce primejdii mai ptndesc valoarea în societatea socialistă constituită ? M a i p o a l e f i Împiedi­ c a t ă v a l o a r e a să p ă ş e a s c ă p e d r u m u l a f l i r m ă r i i o i j u s t i f i c a t e ş i necesare ? M a i m u l t , ne p u t e m i m a g i n a — a t e n ţ i e ! nu î n p e r i o a d a i m e d i a t u r m ă t o a r e c u c e r i r i i p u t e r i i de călre p r o l e t a ­ r i a t , nu î n î n t r e a g a p e r i o a d ă , d e dinaintea s a u d e după c u c e r i r e a p u t e r i i d e către acesta, a luptei d e clasă p e n t r u socialism, c i în societatea socialistă constituită — o sitiicaţie î n care p i e i r e a tragică a v a l o r i i să d e v i n ă f a p t c o n s u m a t ? Ş i ce f e l d e o p o z i ţ i e d c i n t e r e s e se p o a t e n a ş t e î n t r e i n d i v i z i , î n s o c i e t a t e a

18

www.cimec.ro

socialista constituită, i m p i n g i n d u - 1 po erou în d r a m ă ? Căci. societatea noastră, f i i n d o so­ cietate a comunităţii intereselor fundamentale, t i n d e s ă f i e < s o c i e t a t e a a r m o n i e i . D a r tea­ » trul este arta discordiei. Cintl se restabileşte armonia, cortina trebuie să cadă. S ă f i i n t r a t d r a m a t u r g i , ! în contradicţie cu epoca ? Aşadar, ce forte pot primejdui valorile u m a n e socialiste, î n condiţiile în care pe s t e a g u l societăţii s o c i a l i s t e c o n s t i t u i t e s î n t î n ­ s c r i s e , t o c m a i ca j u s t i f i c a r e şi s u p r e m ă r a ţ i ­ u n e a e i d e a f i , i d e a l u r i l e a f i r m ă r i i şi v a l o ­ rificării m a x i m e a capacităţilor c r e a t o a r e a l e personalităţii u m a n e , în condiţii de l i b e r t a t e şi d e m n i t a t e , i a r o m u l n u e n u m a i „cel m a i preţios c a p i t a l " , d e c i n u e n u m a i unealta, m i j l o c u l — p e n t r u care scop ? — d a r este „ s u p r e m a v a l o a r e a s o c i e t ă ţ i i " , îi e s t e , d e c i , acesteia m i j l o c şi s c o p suprem, în acelaşi timp ? Forţele ostile s o c i a l i s m u l u i ? E v i d e n t , d a r a l e l u a i n c o n s i d e r a r e , şi n i c i n u se p o a t e a n u l e l u a în c o n s i d e r a r e î n c a d r u l u n e i d r a ­ m a t u r g i i serioase. înseamnă a ne „întoarce" la d r a m a t u r g i a a n t e r i o a r ă — istoriceşte, m i cronologic — aceleia c a r e este p r o d u s ă şi u r m e a z ă s ă f i e p r o d u s ă în c o o r d o n a t e l e s o ­ c i e t ă ţ i i socialiste c o n s t i t u i t e . D e f a p t , lupta împotriva a d v e r s a r i l o r d e clasă a i s o c i a l i s ­ m u l u i este d u s ă p e n t r u ca ea î n s ă ş i s ă a j u n g ă lipsită d e p r o p r i u l e i o b i e c t , d e c i este o e t a p ă într-un proces care o depăşeşte. Perseverez, d e c i , să r ă m î n i n s f e r a cercetării d r a m a t u r g i e i care investighează societatea socialistă c o n s t i ­ tuită, cu toate că, r e p e t , p o s i b i l i t a t e a acţiu­ nilor adversarilor socialismului n u poate fi exclusă d i n câmpul acestei investigaţii. S-a a f l i r r m a t a d e s e o r i că d r a m e l e şi, m a i ales, t r a g e d i i l e sînt. i n societatea socialistă, d a c ă a p a r , r e z u l t a t e numai ale u n o r factori străini de socialism sau ale excepţionalului, întâmplătorului, deci ..netipicului". De aici, însă. p î n ă la reînvierea t e o r i e i l i p s e i de c o n ­ f l i c t n u m a i e d e c î t u n p a s , p e n t r u că d a c ă d r a m a e r e z u l t a t u l n u m a i a l f a c t o r i l o r străini d e s o c i a l i s m s a u e x c e p ţ i o n a l i , a t u n c i şi c o n ­ flictele d r a m a t i c e , a l e căror i z v o a r e — aşa c u m sper că s-a p r o b a t — s î n t d r a m e l e , o r i c a r e p o l f i c h i a r i d e n t i f i c a t e c u acestea d i n u r m ă , sînt sau întâmplătoare, excepţionale, d e c i „ n c t i p i c o " f r ă m î n e d e v ă z u t î n ce m ă ­ sură „tipicul" i n c l u d e n u m a i necesitatea, con­ c e p u t ă ca a b s o l u t ă , şi e x c l u d e î n t î m p l a r e a şi excepţionalul), sau o p u n n u m a i pe apărătorii socialismului a d v e r s a r i l o r acestuia, niciodată pe adepţii socialismului intre ci, şi a ş a v a f i în v e c i i v e c i l o r . Elaborarea noţiunii d e Imză subiectivă a d r a m a t i c u l u i şi a t r a g i c u l u i ( n o ţ i u n e c u c a r e rn-am întâlnit citind manualul l u i Borev, Estetica marxist-leninistâ) m i se p a r e a f i u n progres deosebit a l esteticii m a r x i s t e , i n raport direct cu progresul afirmării idealurilor umanismului socialist. D e v e n i m m a i -sensibili şi m a i i n t o l e r a n ţ i f a t ă d e t o t c e e î n c ă n e o ­ m e n e s c î n o m . Ceea c c i e r i p ă r e a u n f a p t r e ­ p r o b a b i l , d a r de m i c ă g r a v i t a t e , mâine sau

azi, chiar, poate l u a proporţiile unei drame, unei t r a g e d i i , u n e i c r i m e . C u toate că, d i n păcate, nu-şi pierd actualitatea, cred. nici constatările l u i A r i s t o l e l cu p r i v i r e l a f a p t u l că, faţă d e n e n o r o c i r e a î n t â m p l a t ă u n u i a m i c sau u n u i n e c u n o s c u t , r ă m â n e m m a i m u l t s a u m a i p u ţ i n i n d i f e r e n ţ i , ceea ce n u e c a z u l f a t ă de nenorocirea p r o p r i e sau întâmplată m a m e i , f i u l u i , soţului ; indicaţie care, în p l u s , n e c e n z u r e a z ă şi a s t ă z i , c î n d s i n t e m î n c l i n a ţ i s ă absolutizăm prezenta maselor — adică a necunoscuţilor ! — ca e r o u d r a m a t i c , p e scenă d r e p t o c u c e r i r e estetică. D a r , n u p u t e m face alastracţie n i c i d e c a t e g o r i i l e p s i h o l o g i e i s o c i ­ a l e ; Sânt s t ă r i d c s p i r i t c o l e c t i v e c a r e , c î n d apar, de pildă, in momentele de gravă p r i ­ mejdie care a m e n i n ţ ă u n întreg p o p o r s a u o clasă socială progresistă, se c o n s t i t u i e n u numai pe p l a n u l c i v i s m u l u i şi a l m o r a l e i , d a r , p r i n t r ^ o a n u m e v i b r a ţ i e şi r ă s f r â n g e r e , se încarcă şi c u u n c o e f i c i e n t e s t e t i c d e n e t ă ­ găduit. fn orice caz, baza subiectivă n u poate î n ­ locui ba/a obiectivă. Orice proporţii i a l u c r u l în m i n t e a n o a s t r ă , p r o p o r ţ i i l e l u i r e a l e s î n t cele c a r e s î n t . Şi, a s t f e l , n u n e m a i r ă m i n e decît soluţia cea m a i l a î n d e m i n ă , a c e e a c a e r o u l s ă s e a r u n c e p e s i n e î n d r a m ă , ca u r m a r e a p r o ­ p r i i l o r e r o r i , şi să iasă d i n d r a m ă , depă­ şi n i l u-şi e r o r i l e , p r i n a u t o c r i t i c ă . A m a f i r m a t că declanşarea d r a m e i presu­ pune, obligatoriu, predominarea vremelnică a n o n v a l o r i i a s u p r a v a l o r i i . D a r p o t acţiona în direcţia generării d r a m e i nu numai nonva­ loarea şi meaoceptarea acesteia de către v a ­ l o a r e , d a r şi a n u m i t e c o n d i ţ i i o b i e c t i v e , î m ­ p r e j u r ă r i p r o d u s e , a ş a d a r , n u d e v a l o a r e a şi nonvaloarea în prezent în acţiune, ci în cuprinsul cărora acestea s-au n ă s c u t , le-au m o ş t e n i t , d e c i , şi d e o a r e s î n t determinate, deci, c a r e acţionează ca n o n v a l o a r e revolută, d a r c u ecou a c t u a l . în orice caz. realitate înainte sau d u p ă r i ­ dicarea c o r t i n e i , dominaţia vremelnică a fac­ t o r i l o r care determină intrarea eroului în dramă, care fac, astfel, d r a m a inevitabilă, este c o n d i ţ i a sine qua non a c o n f l i c t u l u i d r a ­ matic. „Fără sărutul l u i I u d a , n-ar f i existat învierea" ( L c i b n i t z ) . N u m ă îndoiesc n i c i o clipa dc eficacitatea medicinei sociale pre­ v e n t i v e . D a r s i t u a ţ i i l e care-1 p o t i n s p i r a p e d r a m a t u r g să scrie t e a t r u sînt, c r e d , t o c m a i acelea care r e z u l t ă d i n f a p t u l că f a c t o r i i o b i ­ e c t i v i ce a r f i t r e b u i t s ă a p e r e v a l o a r e a n - a u r e u ş i t s-o f a c ă , a s t f e l că v a l o a r e a e s i l i t ă să se a p e r e c u p r o p r i i l e e i f o r ţ e şi c ă u t î n d u - ş i a l i a ţ i . N u m a i m a l a d i a d e c l a n ş a t ă ş> l u p t a î m ­ potriva contaminării sînt obiect a l d r a m a t u r ­ g i e i . D e ş i , şi a t r ă i a c c e p t â n d m a l a d i a , î n t r - o dulce complicitate c u ea, r ă m î n e o temă seducătoare p e n t r u d r a m a t u r g i e . După apare nlte chemată arte c u m v ă d , treptat, a — — şi, p r o b a b i l , să „reflecte dramaturgia conştiinţei îmi

a n u f i o formă

sociale forme

nu numai

e a , d a r şi

artistic" alte

www.cimec.ro

19

ale conştiinţei sociale, n u m a i procesele conşti­ i n ţ e i , l u p t a d i n t r e n o u şi v e c h i p e p l a n s p i ­ r i t u a l , p s i h o l o g i a e r o i l o r . D u p ă ce v a „ s c ă p a " de „cătuşele" psihologiei, dramaturgia îşi poate căpăta libertatea doar reve­ n i n d p e p ă m î n t . „Vorbăria despre conştiinţă î n c e t e a z ă , l o c u l e i t r e b u i e să-1 i a c u n o a ş t e r e a germană, citat r e a l ă " ( M a r x - E n g e l s , Ideologia d u p ă Despre artă şi literatură, E.P.L.P., 1953, p . 7 ) . P e n t r u că „...deciziile s u p r e m e p r i v i n d r e g n u l u m a n se i a u p r i n l u p t a pe p ă m î n t . nu î n sferele eterice ; în «exterior» n u în « c a p e t e » " ( B r e c h t , Mie organon despre teatru) şi p e n t r u c ă m a r e a t r a d i ţ i e a l i t e r a t u r i i e u r o ­ p e n e n e s p u n e , p r i n t r e a l t e l e , şi c ă : „...Montaigne î m p r u m u t ă d e l a lucruri (subl. n.) v i v a c i t a t e a l o r oare î l a p ă r ă d e o p s i h o l o g i e abstractă s a u de o analiză i n sine lipsită de substanţă..." (Erich Auerbach, Mimesis. p. 318). P r i n e x t e n s i e , şi d e s p r e d r a m a t u r g i e poate f i v o r b a î n u r m ă t o r u l f r a g m e n t scris de M a x K l i n g e r ( c i t a t aioi d u p ă T u d o r V i a n u , Esfetica, p . 8 8 — 8 9 ) : „Fiecare m a t e r i a l stăpîneşte prin înfăţişarea, şi f a c u l t a t e a l u i de a f i prelucrat u n s p i r i t personal, o poezie pro­ p r i e care hotărăşte caracterul plăsmuirii ar­ tistice într-un f e l care n u poate f i înlocuit... Cînd concepţia şi exoouţia n u sînt r a p o r t a t e la acest s p i r i t a l m a t e r i a l u l u i s a u c î n d u n m a t e r i a l este t r a t a t î n s p i r i t u l a l t u i a , u n i t a t e a a r t i s t i c ă a i m p r e s i e i este d e l a î n c e p u t sfărâ­ mată". „ I z g o n i t ă " d i n v e c h i l e sale d o m e n i i , m a t u r g i a caută n o i l e sale d o m e n i i , p e să s e s t a t o r n i c e a s c ă , p e n t r u a s e r e g ă s i . dra­ oare

o m u l u i , c i este î n c ă m i j l o c u l d e ciştigare a existenţei, prăpastia i n t r e m u n c ă şi „ i m p e ­ r i u l h e d o n i c u l u i " este încă m a r e . E x p l o a t a r e a o m u l u i d e către o m a fost l i c h i d a t ă , d a r p e r ­ s i s t ă dependenta omului de om, c h i a r d a c ă o m u l n u m a i e l a discreţia r e g e l u i . O m u l n u e eliberat de presiunea nevoilor economice. U n i t a t e a s o c i a l ă şi m o r a l - p o l i l i c u a p o p o r u l u i n u poale f i contestată ca r e a l i t a t e e v i d e n t ă , dar n u poate f i considerată n i c i ea f i i n d statică, n i c i că p r e z i n t ă î n p e r m a n e n ţ ă acelaşi g r a d d e c o e z i u n e moleculară, n i c i s t r u c t u r a t ă n e d i a l e c t i c , ci ca u n proces c o n t i n u u , oare c u n o a ş t e ş i f l u x şi r e f l u x , ş i c o m p u n e r e şi descompunere p a r ţ i a l ă şi r e l a t i v ă , ş i r e c o m ­ punere pe o treaptă superioară. T o a t e a c e s t e a m ă d e t e r m i n ă s ă n u c r e d că zonele dramatice a l e contemporaneităţii socia­ l i s t e a r f i „ c a z u r i " , s ă n u c r e d că s o c i e t a t e a socialistă a r f i lipsită d e o s u b s t a n ţ ă drama­ tică m a i g e n e r a l a , c o n v e r t i b i l ă t e a t r a l . D i m p o ­ t r i v ă , m i s e p a r e că a c ţ i o n e a z ă u n a n u m i t c î m p n e c e s a r şi s u f i c i e n t o p o z i ţ i e i d e i n t e r e s e , p r i m e j d u i r i i v a l o r i i d e către n o n v a l o a r e ; i n interiorul unor relaţii de efectivă egalitate chiar, se c o n s t i t u i e „subteran" un anumit cîmp de forţe şi u n a n u m i t raport de forţe interumanc. determinat, e adevărat, n u n u ­ mai de deosebirile exterioare dintre oa­ m e n i , d a r şi d e d e o s e b i r i l e p o r n i t e d i n in­ teriorul f i e c ă r u i a , şi m ă r e f e r şi l a com­ p e t e n ţ e şi g r a d d e c u l t u r ă şi c i v i l i z a ţ i e , ş i l a t r ă s ă t u r i d e c a r a c t e r , şi l a t e n s i u n e a stă­ r i l o r v o l i ţ i o n a l c , şi l a a f i n i t ă ţ i şi r e s p i n g e r i reciproce, ceea ce nu înseamnă că n e g f u n c ţ i a p r o g r e s i s t ă şi f o r t i f i e a t o a r e a r e l a ţ i i l o r interumane de cooperare. Doar că acestea, s i n g u r e , n u sînt teren a l d r a m a t u r g i e i . Lupta impuse sensul sar, de pentru ca rezolvarea de şi acordului a fiecărei între real probleme socială, şi este în nece­ sfera dintre

problemă cunoaştere

practica realitate,

5
P e n t r u a se a j u n g e , s a u r e a j u n g e , l a f o r ­ m u l ă r i l e d e î n s e m n ă t a t e istorică : „socialismul şi e de ţară democraţia suprema nevoie peste sînt de şi nu de nedespărţit" a societăţii de secol un unei şi „omul a valoare socialiste", într-o sfert — fost parcurgerea de peste numai experienţe singură de veac este fie­ sub fie­ con­ pentru

realizării

între

manifestare

r a p o r t u r i l o r actuale

v a l o a r e şi n o n v a l o a r e . Or, par joacă lor ale, una a în nu unele l u a în piese, unii rolul dramaturgi p e care-1 drame­ societăţii întotdea­ comun presiuni la din­ şi aliate considerare

şi p o t să-1 j o a c e , evidente, netede, nu

în constituirea interiorul de acord de

o jumătate

ca d r a m e

contemporane, d i n însuşi

contradicţiile r e ­

socialistă şi

în celelalte ţări socialiste. P r o b l e m a dramaturgi aceea care mai care In şi şi ca de forma de a clipă, pentru

socialiste deplin,

constituite, raporturile n u n u întotdeauna întotdeauna dintre conduşi dintre o şi lipsite clasă

ei —

descoperi, p r e t u t i n d e n i şi în dacă aceste formulări sau şi r e a l u l u i , c e l p u ţ i n dominante susceptibilă sau n u , în de a fi

aparţin n u ­

reciproce, şi

conducători, şi a l t a ,

idealului,

diverse niveluri,

tendinţelor, împrejurare societatea realităţi egale,

p r i e t e n e , d a r aflate şi î n oontradicţie,

t r e o r a ş ş i s a t , d i n t r e p r o d u c ţ i e şi a d m i n i s t r a ­ ţie, d i n t r e p r o d u c ă t o r i i bunurilor materiale cei cărora pe care ei o cei ce lucrează î n suprastructură, d i n t r e citori şi i n t e l e c t u a l i , avuţia dintre repartizează socială mun­ l i se pro­ de

vertită t e a t r a l . socialistă generale nici de egale. constituită, egale, dar oamenii egale de indi­ Mun­ a nu dispun de posibilităţi egale, de drepturi

capacităţi

situaţii . p a r t i c u l a r e ascensiune

d u c ş i c e i ce-o r e p a r t i z e a z ă , l i b e r t a t e şi d e m o c r a ţ i e şi a turgi, dificultăţile

d i n t r e starea unii

împrejumri nu a

Fiecare

şi n e c e s i t a t e a în calea

coerciţiej drama­

viduală presupune devenit

u n p r o c e s d e selecţie. prima necesitate

disciplinei e t c , etc. Pentru reale

vitală

expansiunii

20

www.cimec.ro

e c o n o m i c e g e n e r a l e , î n c a l e a selecţiei n e c e s a r e şi Î n t e m e i a t e p e c r i t e r i u l m e r i t u l u i , p e c r i t e r i i a x i o l o g i c e f e r m e , ca şi d i f i c u l t ă ţ i l e t r a i u l u i zilnic, sau investigarea r a p o r t u r i l o r dintre pla­ n i f i c a r e , l e g e a v a l o r i i şl a c ţ i u n e a p i e ţ e i , s i t u ­ aţia forţei de m u n c ă , p r o b l e m e l e salarizării, evoluţiei s o c i a l - d e m o g r a f i c e , a b o r d a r e a într-un m o d sau a l t u l a funcţiilor s t a t u l u i , investiga­ rea r a p o r t u r i l o r i n t e r i o a r e a l e d u b l e i calităţi a c e l o r ce m u n c e s c : d e c o p r o p r i e t a r i s o c i a l i ş t i şi p r o d u c ă t o r i e t c , p o t c o n s t i t u i , c e l m u l t , „ f u n d a l u l " l i t e r a t u r i i şi d r a m a t u r g i e i , r a r e o r i , substanţa existenţială a dramei şi drama­ turgiei contemporane. I n sfirşit, n u puţini d r a m a t u r g i i g n o r e a z ă — i n creaţia l o r — cu d e s ă v â r ş i r e i m e n s a r e ţ e a d e i n s t i t u ţ i i c a r e s-au c r e a t şi se r e c r e e a z ă , i g n o r e a z ă î n t r e g a n s a m ­ b l u l r e l a ţ i i l o r i n s t i t u ţ i o n a l i / a ţ e , f a p t u l c ă s-a c r e a t şi s e c r e e a z ă o v a s t ă l e g i s l a ţ i e , c a r e c o n ­ diţionează, e f e c t i v , viaţa i n d i v i z i l o r ; ignorează r a p o r t u r i l e a c t u a l e d i n t r e relaţiile instituţio­ n a l i za t e şi r e l a ţ i i l e n e i n s l i l u ţ i o n a l i z a t e , f a p t u l că a c e s t e a d i n u r m ă se c o n s t i t u i e i n i n t e r i o r u l şi i n a f a r a c e l o r -clintii ş i , d a c ă e l e e x p r i m ă a s p i r a ţ i i j u s t e şi n e c e s i t ă ţ i o b i e c t i v e , p o t f i m o t o r u l modificării raţionale a relaţiilor i n stituţionaliznte (a se vedea articolul lui A . R o t i i , p e această t e m ă , p u b l i c a t în „Revista de f i l o z o f i e " ) . Dar cit în ce dc afara s-ar a cînd atît de ce teme realităţii a preocupa aride creaţiei sînt este propuse explozia aici şi

m i n ă , „ a m î n c ă l e c a t pe-o şa e t c " . „ F e r i c i r e a n-are i s t o r i e " ( B a l z a c ) , c e e a ce e c i t se p o a t e de a d e v ă r a t . Dar, pentru unii dramaturgi români, istoria n u mai produce nefericiri nejustificate, nici n u m a i comite erori, de f a p t , n i c i n u m a i există n i c i u n f e l de i s t o ­ r i e , t i m p u l s-a o p r i t î n l o c . E c u n o s c u t ă , d e s i g u r , teza l u i M a r x d e s p r e „amprenta capitalismului asupra socialismu­ l u i " . Se p r e s u p u n e , t a c i t , c ă e v o r b a d e o numai s p i r i t u a l ă , c e e a ce e fals. amprentă Iată c u m enunţă M a r x „analiza concretă a condiţiilor d e v i a ţ ă a l e u n e i societăţi în care n u v a m a i e x i s t a c a p i t a l i s m " ( L e n i n ) : „ A v e m de-a f a c e a i c i n u c u o s o c i e t a t e c o ­ m u n i s t ă a ş a c u m s-a dezvoltat pe propria-i b a z ă , c i , d i m p o t r i v ă , c u u n a c a r e a b i a se naşte d i n societatea capitalistă, care, aşadar, din toate punctele de vedere — economic, moral, spiritual (subl. n.) — m a i p o a r t ă p e ­ cetea v e c h i i societăţi d i n care a l u a t n a ş t e r e " (Critica programului de la Gotha). Aplicarea interesării nistrative ceastă acestei piile fondul strucţiei socialistă contenit, munist, cială, ale nică, supra laşi şi a beneficia ale erorile multilaterală materiale reprezintă reală. constă sînt, şi — a în în în principiilor esenţial faptul acelaşi că ale — co­ a¬

constrîngerii Dificultatea

admi­

amprentă probleme sus-amintite lor, a aşa pentru criticînd fără aplicării care într-un valorii, pot loc

abordării princi­ în con­ ne­ co­ so­ a timp,

instrumente acestor cum o

socialiste

prielnică

lirică Şi de cate­ un

socialiste. Criticînd face

o r i c e a l t e r a r e nemilitînd nostru echitate de

exterioare, dramaturgii

autoexprimarea de existenţa şi oferă

principii, reală

singulară socială gorii, teren după care o asupra Astfel eu adevărat

personalităţii

creatoare ! sociale de se

partidul

tot mai de

diferitelor grupuri psihologia „un de sau fapt este

încercările merit acestor permite sau a să a

nonvalorii principii, dominaţia a e obligat,

individuală social

avantajele

individu­ criticînd vremel­ în ace­ vieţii îna­ de

f a v o r a b i l libertăţii constrîngere capabil

creaţie ? ! recunoaşte pe

Într-adevăr,

puterea exercită

externă s-o !

altul, respecta nu

n o n v a l o r i i . a¬ adevărul mersului abstracţie

exercite

dramaturgul la

indivizilor..." că, unii

(Durkheim) nu n.),

timp, al

pentru

dramaturgi „război (subl.

participă împotriva chema auto„răz­ se ne­ se la că nici (a

contribui

accelerarea facă şi

decît parţial la acel purtătorilor Lenin, boiul" preface ceasta, citi al „se şi decît pe că-1 în şi concreţi pe o

serios, necruţător,

inte ale

societăţii, istorică

revoluţionar planul parte nu ce e

justificarea

principiilor

socialiste

ai r ă u l u i " , la care apelurilor astfel serios, a nici

cointeresării

materiale

constrîngerii

administrative. Pe terne; invidia, stinctul de de stinctul tot acest teren al contradicţiilor amorul reale in­ in­ in­

perfecţionarea care

individului ; duce cu

dramaturgiei

intervin : ura, de

incapacitatea,

incompetenţa, propriu, — complexele sublimările calomnia, ori­

orgoliul,

cruţător, n i c i reciti

adevărat

revoluţionar. noastră

Ş i , a¬

conservare,

impostura, şi

timp

revoluţia ale se în

i n f e r i o r i t a t e şi dominaţiei, felul,

corolarul refulările de

acestora

cel puţin rapoarte nostru) însele ce pare

principalele comportă mod lor

cuvîntări, general care îşi revin pentru (Marx). eroii lor se în­ de ter­ asemenea

expuneri tuturor întrerup asupra a şi o a lua

secretarului

spiritul

intrigă,

partidului critică

s u b i e c t i v i s m u l , v o l u n t a r i s m u l , suficienţa, m i s t i ­ ficarea, cărui barea zarea ; tot aici petenţa, abnegaţia, superior, ipocrizia, robia îl de instinctului a avea forţa disimularea, faţă de de absenţa şi a ideal, obiecte pe exacer­ fi; dar com­

revoluţiilor ele ceea de la întruna

autentice, propriul gata de

veritabile, constant, curs,

proprietate,

dezumani­

înfăptuit

desfiinţează pătrundere, în slujba

capăt,

batjocoresc

necruţător

i n t e r v i n capacitatea,

inteligenţa,

temeinic Toate

jumătăţile

măsuri..." cît în timp faţa basmul

înţelepciunea şi e c h i l i b r u l , unui ideal activitatea

basmele obstacolele odată

durează ridicate ţelul

şi c a n d o a r e a ,

cinstea, tenacitatea

fruntă

dăruirea prietenia

adversari ;

atins,

dezinteresată,

www.cimec.ro

21

creatoare p u r „hedonică", liberă de orice i n ­ t e r e s m a t e r i a l ; a fi r e n a ş t e î n d e p l i n a l u i f e r m i t a t e n e m i j l o c i t ă şi f r u m u ş e l e ; a i c i i n ­ t e r v i n p a s i u n i l e c o n t r a r i i , c a r e d a u c a r n e şi sînge u n e i piese d e t e a t r u ; a i c i este tema fundamentală a dramaturgiei contemporane : raporturile de luptă dintre creaţie şi inerţie, dintre creaţie şi parazitism, dintre valoare şi impostură. A ocoli aceste probleme echivalează cu p i e i r e a funcţiilor esenţiale a l e d r a m a t u r g i e i . funcţia critică şi funcţia formativă, echiva­ lează, p e n t r u d r a m a t u r g , c u acceptarea unei condiţii i n f e r i o a r e c h i a r aceleia a corespon­ denţilor v o l u n t a r i a i presei, echivalează cu pieirea teatrului autentic politic. Terenul posibilităţii apariţiei dramelor şi t r a g e d i i l o r c o n t e m p o r a n e îl oferă, d e c i , f a p t u l că „ g u v e r n a r e a o a m e n i l o r " n u a c e d a t încă locul „administrării l u c r u r i l o r " (Engels). Izvo­ r u l p o s i b i l şi n e m i j l o c i t a l c o n s t i t u i r i i d r a ­ m e l o r c a d r a m e se a f l ă î n a c t i v i t a t e a p r a c t i c ă socială. D e z a c o r d u l d i n t r e ordinea existentă a realului, într-un loc sau altul, cir­ c u m s c r i s sieşi s a u m a i c u p r i n z ă t o r , şi ordi­ nea necesară a acestuia, dezacord care p r o ­ d u c e c o n s e c i n ţ e f i r e ş t i î n d e s t i n e l e şi p s i h o ­ logia e r o i l o r , dintre care nu ultimele sint suferinţa, teama şi protestul, iată, c r e d , sursa principală a c r i z e l o r de existenţă, a d r a m e ­ l o r şi t r a g e d i i l o r c o n t e m p o r a n e . I a r eroarea se c o n s t i t u i e c a e r o a r e în fapt, vis-ă-vis de necesitate, de „ideal", nu numai în con­ ştiinţă. Marx prevedea că e r o a r e a va juca încă vreme îndelungată acest rol: „Ignoranţa (eroarea) este u n demon care — aşa n e temem — v a m a i pricinui multe tragedii". D a r e r o a r e a şi c o n t r a r i u l e i , r e z i s t e n ţ a faţă d e e a . c ă u t a r e a şi a f i r m a r e a a d e v ă r u l u i , a u c o n s t i t u i t şi o t e m ă f u n d a m e n t a l ă a d r a m a ­ t u r g i e i p r e s o c i a l i s t e . D a c ă a c c e p t ă m că e r o a ­ rea î n o r d i n e a l u c r u r i l o r e sursa principală a d r a m e l o r şi t r a g e d i i l o r c o n t e m p o r a n e , n u cumva împingem dramaturgia în atempo­ ralitate ? Mi listă tarea „mai adevăr se p a r e şi că tocmai problema devine în societatea raportului acută, căci socia­ dintre dezvol­ ce

Dar, n u c u m v a exagerez rolul c o n f l i c t u l u i d i n t r e a d e v ă r şi e r o a r e , d i n t r e ordinea ra­ ţională a lucrurilor şi iraţionalitatea încă in ordinea lucrurilor, cînd. de fapt, existentă în r e a l i t a t e , p o n d e r e a principală o are con­ f l i c t u l d i n t r e f o r ţ e l e n o u l u i s o c i a l i s t şi r ă m ă ­ capitalismului din conştiinţa oame­ şiţele nilor ? Socialismul şi c o n ş t i i n ţ a s o c i a l i s t ă , i n a b ­ s e n ţ a t e n d i n ţ e l o r d e apropiere a r e a l u l u i d e necesar, în absenţa tendinţelor d e perfecţio­ nare a însuşi i d e a l u l u i socialist, pe măsura apariţiei n o i l o r p r o b l e m e şi n e v o i r e a l e a l e s o c i e t ă ţ i i , şi î n a b s e n ţ a c o r e s p o n d e n ţ e i d i n t r e l o g i c şi o n t i c , a r f i s a u a r d e v e n i u n n o n ­ s e n s . C u n o a ş t e r e a a d e v ă r u l u i o b i e c t i v şi t r a n s ­ lumii i n s e n s u l impus de necesi­ formarea tatea înţeleasă sînt condiţiile t r i u m f u l u i d e ­ p l i n a l conştiinţei socialiste. I a r eroarea i n p r o c e s u l c u n o a ş t e r i i şi s t a g n a r e a în procesul de t r a n s f o r m a r e a h u n i i reprezintă condiţia persistenţei rămăşiţelor capitalismului in conştiinţa şi î n c o m p o r t a m e n t u l oamenilor, d u p ă c u m şi a c e s t e a î n t r e ţ i n î n v i a ţ ă e r o r i l e . D a r s u m a e r o r i l o r c o n t e m p o r a n e r e a l e n u se reduce la s u m a rămăşiţelor c a p i t a l i s m u l u i în conştiinţa o a m e n i l o r . Realizarea a c o r d u l u i i n t r e r e a l şi n e c e s a r , î n t r e c u n o a ş t e r e şi r e a l i t a t e , f ă r ă i n t r a r e a şi t r e c e r e a p r i n d r a m ă , e s t e u n a c t şi p o s i b i l şi r e a l . D a r n u oferă t e r e n d r a m a t u r g i e i . D r a ­ m a t u r g i a a r e m e n i r e a d e a d e s c o p e r i şi r e ­ c r e a d r a m e l e r e a l e , atîtea cîte s î n t , a l e c u i s i n i , acelea care sînt, n a t u r a l o r c o n t e m p o ­ rană ; asemenea unor noi Columbi, drama­ t u r g i i păşesc p e u n p ă m î n t p u ţ i n desţelenit, a s t f e l că e r o r i l e l o r n u s i n t n u m a i v i n a l o r ; s l ă , î n s ă , i n p u t e r e a a r t e i l o r să d e s c o p e r e substanţa dramatică reală a societăţii socia­ liste c o n s t i t u i t e , zona dramaticului contem­ p o r a n , c a r e , p r i n î n s e ş i d e z v o l t a r e a şi s o l u ­ ţiile d r a m e l o r c o n t e m p o r a n e , indică rezolvă­ r i l e c o m u n i s t e a l e , a c c s l o r a , şi ( d e c e n u ?) c h i a r s ă s u g e r e z e şi s ă i n d i c e a s t f e l d c s o ­ luţii ; i a r d a c ă n u p o t păşi atît d e d e p a r t e , î n o r i c e c a z , să f o r m u l e z e d a t e l e reale a l e p r o b l e m e l o r r e a l e care-şi a ş t e a p t ă soluţiona­ rea, nu să povestească numai cum alte drame, înainte de scrierea piesei, au fost soluţionate în practică.
t

constituită eroare socială aproape" în

aduce acela al

societatea libertăţii",

d i n ce î n ceea a se

de trecerea

d i n „imperiul ne­ ce n u înţelege la rup­ autodespre în con­ „apro­ co­ şi real

Raportul dicţiilor care. decît „repaos calitatea munismului, care nism formă, în teatru), formele Lupta împinge

dialectic a

dintre

acţiunea socialiste,

unităţii contra­ raport e altul de a co­ comu­ însuşi despre şi

cesităţii unii e tura

social-politice j>e jdan acela de relativ"

poporului societăţii şi acţiunea care

şi a c ţ i u n e a practic, nu

presupune u n apel

deloc,

c u m a u lăsat creator, vorba, să

proprii dintre

vulgarizatori, resemnarea, Ia a c t i v i s m permanentă, ideal ; e ca radicală,

ci, dimpotrivă, deci, deci, producă
§

filozofic

momentului primă mişcării fază spre c u sine organon în este

cu aprioricul

conferă de

socialismului absolute, se t r a n s ­

mistificat faptul mişcare ştient piere" necesar, bită.

socialism, şi societatea există întrucît Brecht dintre s-o

acţiunea numai Mic

că o a m e n i i cauzele „efectele de acest cît capătă

v o r ajunge necesare,

ca, punînd In

socialistă se a f l ă „viaţa fixeze"

(„...totul aşadar. dezacord...",

întrucît

dorite" salt, mai o

(Engels).

necesitatea depline între gîndirii

unei

respondenţe lucrurilor,

raportul care între al idei

mişcare

c a şi î n t r e o r d i n e a

şi o r d i n e a deose­

tind

terenul dramei.

pondere

cu totul

real-obiectiv

posibilităţii este

apariţiei

inoperantă

pentru dra-

22

www.cimec.ro

m a t u r g i a c o n t e m p o r a n a , în absenta s u p o r t u ­ lui ei „fizic", ciocnirea d i n t r e interesele con­ t r a r i i şi p a s i u n i l e i n d i v i z i l o r . E d e a ş t e p t a t , a ş a d a r , a c e a d r a m a t u r g i e c a r e să n u o g l i n ­ d e a s c ă , p u r şi s i m p l u , l u p t a d e i d e i împo­ t r i v a rămăşiţelor c a p i t a l i s m u l u i d i n conştiinţa o a m e n i l o r , n u m a i c r i t i c a ideologică a acestora, c i să exprime teatral procesul determinării conştiinţei sociale de către existenta socială socialistă şi, pe această bază, procesul re­ d ă r i i o m u l u i esenţei sale u m a n e . Pledez, aşadar, pentru o dramaturgie a caracterelor teatrale şi a situaţiilor teatrale, pentru o dramaturgie cere să exprime nu Jiumai „metafizica" societăţii socialiste con­ stituite, dar şi „fizica'' acesteia. în ţine trarii, tura societatea probleme generează faptul străină, a în şi socialistă majore stări că, n u — constituită, care-şi cer nu pu­ soluţiile con­ litera­ al fizi­ captat n u că­ de pro­ atît putere

antrenează aceasta, cianului atenţia pătat, ducţie şi, mai

interese

contrarii,

pasiuni în a

eonflictuale. întîmplător. de pildă —

A d a u g , la

tipul

omului

de ştiinţă, Atomiştii forjelor o mare

atomist virtutea a o mare în

numeroşi tehnicii

scriitori. dezvoltării militare,

deci. mult,

răspundere. putere adevăr, dar şi

Dar, cu

societatea şi

socialistă capătă acar —

constituită, semnificaţii poate avea o din nive­ doar la

raportul dintre

dintre putere

responsabilitate,

clanşarea c o n f l i c t u l u i d r a m a t i c este p o s i b i l ă dramei, deci, i n absenţa pri­ în absenta mejdiei reale care ameninţă valoarea. I n p r a c t i c a socială, consecinţele acestei e r o r i p o t Ti f o a r t e g r a v e . Dacă n u recunoaştem exi­ stenta n i c i u n e i p r i m e j d i i care, într-un Ioc sau a l t u l . într-un m o m e n t s a u a l t u l , ame­ n i n ţ ă v a l o a r e a , n u a r e n i c i u n r o s t să a p ă ­ răm valoarea, care a r r ă m i n e , _astfcl, dez­ a r m a t ă . Ia b u n u l p l a c a l n o n v a l o r i i a g r e s i v e , î n a r m a t ă p i u ă i n d i n ţ i ; p e n t r u c ă , ceea c e este t i p i c n o n v a l o r i i în societatea socialistă soluţiona constituită e s t e tendinţa e i d c a c o n f l i c t u l care o o p u n e v a l o r i i , de a solu­ ţiona contradicţiile i n t e r i o a r e societăţii s o c i a ­ liste, fie p r i n m e t o d e l e necesare soluţionării conflictelor d i n t r e c l a s e a n t a g o n i s t e , f i e p r i n încălcarea n o r m e l o r f u n d a m e n t a l e ale d e m o ­ cratici socialiste, p r i n exacerbarea birocraţiei şi c e n t r a l i s m u l u i , p r i n r e s p i n g e r e a necesităţii ca i e r a r h i a s o c i a l ă şi a d m i n i s t r a t i v ă să c o ­ respundă ierarhiei reale a valorilor, prin exacerbarea conţinutului „misterios" al b i r o ­ craţiei : misterul — iată natura birocra­ ţ i e i " . ( M a r x ) . î n t i m p ce v a l o a r e a r e s p i n g e această provocare şi. în măsura în care v o i e ş t e să n u se a u t o a n u l e z e . n u a c c e p t ă s o ­ l u ţ i o n a r e a c o n f l i c t e l o r ce o o p u n nonvalorii decît prin metode proprii democraţiei so­ cialiste, u m a n i s m u l u i socialist, p r i n politică şi c u n o a ş t e r e . Viziunea literatură scris atît aproape aduc tn sînt să formă Astfel lui ţific, teorie despre mare de odată nici „socialismului şi a r t ă de deloc că puţin utopic că întîrziat" nu piese se în

tulburătoare. consecinţe preferinţă punct lul şi a — Cît la lare însăşi numai dintre rezistenfa triva pale erorii ale de a fi nistru decît —

Ero.area mă

unui

tragice ;

enunţ

este c a u z a drame, de tragedii

faptului

c ă s-au scriu con­ nu meca­ vechi care trans­ utopie. aprioricu­ ! Dar. ştiin­ dintr-o dacă se iluziile transfor­ puţin declarat. scriitorul întrevadă viitorul a scri­

interesează teatral modul

mai mult, în

dc vedere organizează iraţionalităţii greşeala pus m a i (Dacă

şi d i s c u t î n d împotriva

inspiraţie care

termenilor

polari,

care u n m i ­ erorilor obiective, de se decît

temporană, nismului

se s c r i u al luptei

atîtea dintre viziuni

ofensiva unor

o contribuţie real

la dezvăluirea n o u şi scriitorii se şi a s t f e l în ideal

împrejurări în supă Camil

unei nu

bucătărese sare mă înşel,

de cantină

societatea victimele substituie o a ce odată într-o bună

contemporană ; acestei realului, parte a idealul, însă,

multă lui — de

cuvine.

Petrescu părere.) sînt Ma­ în în nu

mulţumesc

la vremea egală

e r a d e aceeaşi adevăr" reală, dintre în

despre faptul distantă o

că „tragicul

şi c o m i c u l (Teodor în fapt, şi

literaturii tendinţa drept

se m a n i f e s t ă , sintem

zilii), lucruri

p r e s u p u n că această implică şi în în distanţă raporturile şi şi de nu eroare

admirabilă

formu­

se autoprezenta adepţii ce a c e s t a realitate realităţii, a

socialismului

lucruri,

s-a t r a n s f o r m a t vie, utopia, dacă substituie reale nu de e mai

condiţia gîndire fafă sînt eroului

existenta numai şi

umană,

gîndire,

raporturile esenţialul : împo­ princi­ cenzorul ordinii aju­ aduce opera

substituie

realitate. dimensiunile dramatic

Adaug

realitate comunistă decît

acţiunii lumii,

ofensiva morale contemporan. este numele îl p o a t e în

dăunătoare

conservatorismul desigur, încerca că să însă.

Ceea ce n u î n s e a m n ă , nu are dreptul dacă deci, de nu a viitorul, itorului, Se şi nu ea în fie da, sura inţa,

Mereu necesare. tor de poporului

veghe, al este,

scriitorul în de fapt,

neînduplecat autentic şi edificare Confuziile bleme din întîrziat" Praga). turgie,

realului,

substituie, real, că cert

Acesta

şi u n i c u l

întrevăzut,

viziunea

subiectivă

pe care l i t e r a t u r a partidului a noii societăţi.

prezentului aşadar, să „ştiinţa arta ştiinţa,

obiectiv. nu poate că mă­ şti­

comunist

pare, oare

dramaturgia desore o m ?" şi

trebuie

fie utopia despre că

o m ; să Poate în

întreţinute unui — aici De

în j u r u l la

acestor

pro­ utopic

aparţin

soi d c „socialism Discurs a decurs, potrivit în

dar numai care unde

pentru

numai

(Aragon

Universitatea drama­ de­ căreia

începe

unde

sfirşeşte

mărturisindu-şi vremelnic,

relativa

concepţia

eronată

n e p u t i n ţ ă . îşi declină,

răspunderea.

www.cimec.ro

23

In orice ea/, dacă vrea să răinină ra însăşi şi să nu devină orice altceva, dra­ maturgia n u p o a t e f i , p u r şi s i m p l u , l a u d ă , ci l a u d ă p r i n d r a m ă .

acestea, d u p ă părerea m e a , sînt i n afara r a ­ porturilor teatrale ; m a i exact spus, lumea t e a t r u l u i de inspiraţie contemporană e l u m e a relatiouării dialectice a r a p o r t u r i l o r de coope­ r a r e cu acelea de forţă. huncţiei gnoseologice a artei, ca şi cu­ n o a ş t e r i i , î n g e n e r a l , n u i se p o a t e acorda o accepţie tautologică ; d c cînd c l u m e a , a cunoaşte n u î n s e a m n ă a cunoaşte ce c u n o a ş ­ t e m , c i a a f l a ce n u ş t i m ; e u c r e d c ă s p e c t a ­ torii a u t e n t i c i v i n l a t e a t r u şi ca să afle a d e v ă r u r i neştiute p î n ă în seara spectacolu­ lui, nu numai să se r e c u n o a s c ă , d a r să se şi d e s c o p e r e ; d a c ă , î n s ă , a c u n o a ş t e e s t e o cunoaşte ce c u n o a ş t e m , t r i u m f u l în litera­ tură v a f i al i l u s t r a l i v i s m u l u i , al descripti­ v i s m u l u i , j a l n i c t r i u m f ! A ş a d a r , a r t a şi l i ­ teratura, inclusiv d r a m a t u r g i a , dezghioacă d i n ş t i u t n e ş t i u t u l şi p r o p u n diverse posibilităţi a l e a c e s t u i a ; p r o p u n , d e c i , v a r i a t e şi s c h i m ­ bătoare idealuri ; dar, p e n t r u n o i , ceea ce nu ştim, neştiutul (netrăitul) este comu­ n i s m u l ; i a r c o m u n i s m u l e negarea dialectică, c r i t i c ă şi c o n s t r u c t i v ă , î n a c e l a ş i t i m p , a s o ­ consi­ cietăţii socialiste c o n s t i t u i t e , l u a t ă în d e r a r e ca p r i m ă fază, inferioară, a comu­ nismului. Dezvoltarea completă a socialismului im­ plică critica p r e z e n t u l u i i n n u m e l e idealului c o m u n i s t , p e n t r u c ă c e e a ce n e l i p s e ş t e e s t e comunismul. 0 sele cestea piesă cît — cercetare scrise se în mai atentă ani a unora ne-ar — dintre vădi că piesă circular, şi asupra pie­ a¬ cu de­ dez­ ultimii degrabă Ceea ce viziuni

avut. desigur, prilejul să • Cititorul a c o n s t a t e , p a r c u r g i n d a c e s t e î n s e m n ă r i , că e l e sint străbătute de la u n capăt la a l t u l de o dra­ idee-pretenţie, şi a n u m e , de cerinţa ca maturgia naţională contemporană să-şi ocupe, in fine, în totalitate, fără excepţii, domeniul ce-i aparţine în mod firesc, să se instaleze, deci, în zonele dramaticului şi tragicului contemporan. L a f o r m u l a r e a acestei pretenţii a m a j u n s î n u r m a e x a m i n ă r i i , şi a d e r e n t e şi c r i t i c e , a c e l o r d o u ă tlirccţii p r i n c i p a l e c o n ­ stituite ale d r a m a t u r g i e i autohtone actuale, a c e e a c a r e , î n t r - u n f e l s a u a l t u l , se r e c l a m ă d e l a r e s t i t u i r e a şi c o m e n t a r e a teatrală a i s t o r i e i şi a c e e a a d r a m a t u r g i e i subordonate telurilor pedagogiei m o r a l e , aşa-zisa drama­ turgie a „dezbaterilor etice". Satisfacerea a¬ cestei pretenţii, deloc subiectivă, c i f o r m u l a t ă d o a r ca o c o n s t a t a r e a înseşi cerinţelor i n ­ terne finale ale d r a m a t u r g i e i , reocuparea de către î n t r e a g a dramaturgie naţională a zo­ n e l o r d r a m a t i c u l u i şi t r a g i c u l u i , a r e c h i v a l a , după opinia m e a , cu un act de deplină o n e s t i t a t e p r o f e s i o n a l ă , care a r f i , î n acelaşi t i m p , u n act de deplină onestitate politică. P o l i t i c a este esenţializarea a n s a m b l u l u i re­ l a ţ i i l o r i n t e r u m a n e . Politica comunistă auten­ tică este procesul umanizării relaţiilor inter­ umane. A s t f e l c ă t e a t r u l p o l i t i c e s t e şi t e a t r u etic, dacă acordăm eticului un sens atotcuprinzător. Ca urmare. departe de a fi doar un transportor de in­ formaţii — nu neg, desigur, nici funcţia formativă a informaţiei — . arta " comunistă nu poate f i s u b o r d o n a t ă decît p o l i t i c i i c o m u ­ n i s t e , î n a n s a m b l u l acesteia, este c o m p o n e n t ă de p r i m o r d i n a p o l i t i c i i c o m u n i s t e . Fără a omite să acestea deci, cromia a sînt absolutiza unui la a că o tensionate aceste teatru la singură de concepte, de idei, maximum, culoare modern, lancie al fără cînd fără, poli­ voi a¬ si­ nu ex­

6

autoarhiteclurează mai ne

orizontal, diacronice

spiralat. unei

vorbeşte

despre

absenţa voltării

sociale. socialismului inaugurată şi P.C.R. de dc fundamentată multilateral Congresul teoretic a şi edificare comunism al dezvol­ X-lea

Făurirea tat, al în epocă P.C.R.

exhaustiv societăţii de îna­ dc

Programul a

socialiste intare pe Congresul anterioare, după şi cum

multilateral României al pe nu de a şi spre Xt-lea, care mai

dezvoltate se

adoptat

întemeiază, continuă, este faptul evidentă

desigur, şi

realizările

transformările le

revoluţionare dezvoltă este, că de evidentă, însă, însuşi critică pînă tot­ ce co­ fi din­ Este,

farmecul reducem necesară totuşi,

aprofundează. (relativa)

Continuitatea puţin discontinuitate, societate un ce ceea că

teatrului vîrful

conceptul dezvoltată la adresa acum. odată, nu nu va

socialistă coeficient este

multilateral

considera, stă în

conţine

cesteia este t e a t r u l p o l i t i c ; renaşterea dramaturgia teatrale, — deşi situaţiilor raporturile — e de de însăşi nici raporturilor tuaţiilor dezbaterea nu sînt prime carea Nu ţială căci - n u m a i situaţia dintre natură de forţă esenţa faptul că forţă şi

acestuia şi să

socialismul subliniază, şi ceea şi şi

dramatice,

Programul faptul exista sînt, ipoteza de şi un

partidului între zid

socialism că

comunism

acestea dintre modifi­ teatrului. rapor­ esen­ dar

despărţitor, socialismul unul nu potrivit va şi fi, că totul,

antinomice

înseamnă,

desigur, întru lui

concreteţea acestora

munismul lucru. ignorată „...din tre cu

acelaşi . căreia :

personaje,

i a r raporturile sînt însă, omis

Dimpotrivă, punct

cred Lenin

poate

trebuie, a

vedere (Statul

p o l i t i c , distanţa revoluţia).

t u r i l e de cooperare societăţii

predomină socialiste

pe l a t u r a constituite ;

socialism timpul,

comunism

probabil,

uriaşă"

24

www.cimec.ro

aici, u n teren neinvesligat d e către d r a m a ­ t u r g i e şi. p r o b a b i l , m a r e a ei şansă. Ş i , t r e b u i e să a d a u g că n u g î n d e s c d e l o c că a r f i d c d o r i t d r a m a t u r g i e i să f i e p i a t r a e v o c a t ă d e B l a g a , în a sa Filozofie a stilu­ lui ( p . 54), care, odată „azvîrlită, recade la p ă m î n t î n n ă z u i n ţ a d c a a j u n g e î n c e n ­ t r u l s ă u , î n n ă z u i n ţ a d e a f i p i a t r ă tipica' : d a r n u i-ar f i d e d o r i t să f i e n i c i porumbelul . c a r e . n e ş t i i n d că o r e a l i t a t e m a t e r i a l ă , a e r u l , îi s u s ţ i n e z b o r u l , t r ă i a c u i l u z i a că a r p u t e a z b u r a mai u ş o r î n v i d ( K a n t ) ; î i este d c d o r i t d r a i n a l u r g i c i să f i e , m a i d e g r a b ă , a s e ­ m e n e a păsărilor care, în z b o r u l l o r avîntat

c ă t r e ţ i n t ă , se o r i e n t e a z ă d u p ă magnetismul terestru. Pentru că şi d r a m a t u r g u l u i i se potrivesc, întru t o t u l , cuvintele l u i Fichte : „ T r e b u i e să t e c o m p o r ţ i a s t f e l , ca şi c u m d e t i n e şi d e f a p t a ta ar d e p i n d e soarta întregului popor." Doar astfel d r a m a t u r g i a va participa de­ p l i n la înfăptuirea i d e a l u l u i m a r x i s t de r e ­ organizare a lumii p o t r i v i t legilor frumo­ sului, ţinînd totuşi seama, totodată — şi acesta e u l t i m u l p a r a d o x pe care î m i place să-1 i n t r o d u c a i c i — c ă , d u p ă M a r x , ..comu­ n i s m u l n u e u n i d e a l , c i însăşi mişcarea n a ­ turală a societăţii".

P u n c t e de s u s p e n s i e . . . AL. MIRODAN

C u m
Regizorul francez Claudv Bernard Aubert a început, S&ptămtnile trecute, să lu­ creze la un spectacol a că­ rui temă sună, pe scurt, cam sic de la Berlin, îl pun în medii, relaţii (inclusiv ero­ tice) şi împrejurări similare cu acelea trăite de „fuhrer" la vremea respectivă, îl — cum se zice — condiţio­ pentru a acţiona şi nează reacţiona precum modelul şi — încrezători în teorema (sau măcar teoria) care zice că aceleaşi cauze provoacă aceleaşi efecte — aşteaptă coacerea, in acest laborator bio-psiho-sociologic, a unui satrap de înaltă calificare. Mai mult decît atîta nu ştim despre spectacolul Zui Aubert. Nici nu-i nevoie. Regretind (Tolstoi spune undeva că ne hrănim din regrete) că asemenea lucrare n-a fost cu putinţă ceva mai devreme (prin 1929, de pil­ dă), vom suspina un „mai bine mai tîrziu decît nici­ odată" şi vom admite că punerea în imagini a felului cum este sau poate fi con­ fecţionat un fuhrer în vea­ cul nostru ştiinţific este ca­ tegoric de natură a-l ajuta pe spectator să vadă fabri­ carea mitului. Şi — deci (sperăm) — să prevadă. Şi — deci — să examineze, în cunoştinţă de cauză şi cu

aşa : C u m poate fi confec­ ţionat u n Adolf Hitler.
Acest poate indică limpede că n-avem de-a face cu o lucrare istorică, ci cu o operă înscrisă la prezent : ciţiva cetăţeni europeni, cu avere şi • ambiţii, şi — mai ales — cu dorinţa de a im­ pune o nouă dictatură de tip nazist, se străduiesc să înfăptuiască ceea ce, în de­ finitiv, au reuşii predeceso­ rii lor germaru din concer­ nele 1920—30, adică să a¬ runce pe piaţa politicii un necesar, pentru asemenea regimuri, dictator. De clasă. Şi succes. Adică, o persoană cu datele viscerale, cu îndemînarca şi, îndeosebi, cu ..charisma" indispensabilă a lui Hitler. In acest scop, ei recru­ tează, probabil după testele de rigoare (sau, poate, avi­ zul unui computer ?), un candidat plauzibil, numit Herbert, îl instalează în­ tr-un „bunker" subteran a¬ menajat după modelul cla­

răceală, producţia contempo­ rană de supraoameni, care, de la şefi de secte vizionari in Rolls la terorişti stîrnind frisoane lainice duduilor avutc din faţa televizorului în culori, proliferează — cam — pe continente. Acestea fiind spuse, vreau să cred că, după succesul pe care-l doresc sincer spec­ tacolului în cauză, Claude Bernard Aubert va îndrăzni să meargă mai departe, să-şi propună o sarcină mai difi­ cilă, să preia ştafeta lut Brecht şi să ne dea o lu­ crare mult mai necesară încă decît aceea pe care o elaborează acum : Cum poate f i împiedicată confec­ ţionarea u n u i Adolf Hitler.

www.cimec.ro

25

TRIBUNA REGIZORULUI

Stagiunea care s-a încheiat a cunoscut, printre feluritele şi multele manifestaţii şi dezbateri, privind starea actuală şi tendinţele vieţii şi creaţiei noastre, un moment de importanţă şi semnificaţie deo­ sebită : Colocviul tinerilor regizori din teatrele dramatice, desfăşurat la Bîrlad, de-a lungul a cinci zile, bogate în reprezentaţii scenice, schimburi de idei şi de experienţe care au întrunit, sub seninul unei comune dorinţe de cunoaştere şi al aspiraţiilor creatoare, regizori, mai ales din tinăra generaţie, scriitori tic teatru, critici, teoreticieni ai teatru­ lui, secretari literari. S-a putut remarca, cu acest prilej, cit de complexă este problematica construcţiei artistice a unui spectacol teatral, in ce măsură ea solicită personalitatea creatorului şi ancora­ rea lui în albia comună, ideologică, politică, etică, educaţională, a culturii naţionale. E limpede că. in mecanismul construcţiei spectaco­ lului, ridul regizorului este de însemnătate primordială. De aceea, şi dezbaterile in jurul regiei, şi mai ales in jurul slujitorilor tineri ai regiei noastre teatrale, au cunoscut un accent deosebit de viu. Ni s-a părut, de aceea, că mărturisirile şi punctele de vedere exprimate la acest colocviu, şi, cu deosebire, ale celor vizaţi, se cer supuse cunoaşterii generale, în integralitatea lor. Precum . se cer, even­ tual, prelungite de mărturisirea unor noi experienţe şi unor noi aflări. De aici. iniţierea rubricii dc faţă, închinată problemelor regiei şi expe­ rienţelor regizorale. Publicînd citeva din expunerile revăzute ale tine­ rilor regizori, ca şi unele puncte de vedere adiacente, nădăjduim că tribuna r e g i z o r u l u i va avea şansa să găzduiască. în mod continuu, prezenţa şi mărturia la obiect a creatorilor de spectacole.

ALEXA VISARION

Dinamica noastră socială
Ce î n s e a m n ă u n r e g i z o r ? N u ş t i u . Deo­ c a m d a t ă , î n c e r c să î n ţ e l e g c e s p u n a l ţ i i d e s ­ pre această funcţie. Ader la afirmaţia că r e g i z o r u l este u n g î n d i t o r al spectacolului, adică, o m u l care, conştient, trezeşte opera şi a c t o r u l la viaţă. Cred că r e g i a este o funcţie temporară, care v a disnărea. la u n moment dat, atunci cînd actorii, p r i n c i p a l i i c r e a t o r i a i reprezentaţiei, v o r d e v e n i dispo­ nibili să transmită fără intermediari un mesaj teatral obiectiv. D a r m a i e m u l t pînă atunci. Funcţia comunitară a teatrului va domina d i n nou atunci cînd actorii v o r d o r i î n t î i să s e m n i f i c e c e v a , să n a s c ă g i n -

d i r e , şi n u să j o a c e d o a r s e n t i m e n t e şi s t ă r i . Regizorul este ideologul spectacolului, cel ce determină finalitatea şi e f i c i e n ţ a repre­ zentaţiei ; e l elaborează un limbaj specific, ce n u t r a n s m i t e d o a r i n f o r m a ţ i i l e p i e s e i , c i d i s p u n e de resurse p r o p r i i de comunicare. Principalul argument al demonstraţiei regi­ z o r a l e t r e b u i e să f i e f i i n ţ a v i e a a c t o r u l u i . R e g i a n u se p o a t e d e f i n i t e o r e t i c d e c î t i n termeni generali. I n particular, concret, regia înseamnă o m u l — Regizorul — de fiecare d a t ă a l t c i n e v a şi m e r e u c u a c e l e a ş i î n t r e b ă r i . Am montat cîteva spectacole, pe care l e i u b e s c f o a r t e m u l t şi c a r e a u c ă p ă t a t învesti­ tura d e t e a t r u p o l i t i c . S ă m ă destăinui. T e a ­ trul politic înseamnă, pentru mine, şansa u n e i revelaţii. Intr-o uzină de a l u m i n i u , l a Slatina, oraş p e m a l u l Oltului, am montat p i e s a cea m a i c o n t e m p o r a n ă , c a problema­ tică, a d r a m a t u r g i e i noastre — Puterea şi Adevărul de Titus Popovici —, o amplă dezbatere a s u p r a r e s p o n s a b i l i t ă ţ i i omului-eonducător p o l i t i c , a a c t i v i s t u l u i de p a r t i d , o relatare adevărată a mişcării noastre ideo­ l o g i c e într-o a n u m i t ă e t a p ă . A m î n c e r c a t ca a c e a s t ă p i e s ă să p r i n d ă v i a ţ ă a l ă t u r i d e s u ­ doarea muncitorilor, alături d e m a ş i n i l e şi de o a m e n i i ce l u c r e a z ă la ele, alături de zgomotul muncii şi î m p r e u n ă cu acestea.

26

www.cimec.ro

E r a < l u c r a r e c o l e c t i v a ce i m p l i c a , f i z i c şi > psihic, destinul întregii colectivităţi p a r t i c i ­ viaţa p a n t e . I n ce s c o p ? P e n t r u a i m p l i c a reală în d e z b a t e r e a politică, p e n t r u a p ă t r u n ­ de direct în zonele de emoţionalitate ale p u b l i c u l u i . S p e c t a c o l u l se n ă ş t e a n u p e s c e n a i m p r o v i z a t ă , c i î n t r e n o i şi e i , î n t r e a t i t u d i ­ nea noastră şi r e c e p t i v i t a t e a l o r imediată. Timpul era chestionat de ciclul productiv, iar spaţiul d c j o c se m o d i f i c a în funcţie d e m u n c a efectivă a acestui p u b l i c , cuprins de m u n c ă şi, c o n c o m i t e n t , d e gîndire. A fost o e x p e r i e n ţ ă s u b s t a n ţ i a l ă p e n t r u n o i această simultaneitate a muncii şi a politicii, a responsabilităţii şi a a n a l i z e i problematice. M o d u l d e c o m u n i c a r e p o l i t i c îşi a s u m ă omul şi s o c i e t a t e a ca o b i e c t d e s t u d i u . Comenta­ riul c r i t i c descifrează realitatea în vederea d i n a m i z ă r i i e i . L u m e a d e v i n e , p e n t r u speetnl o r u l - p a r l i c i p a n t , f l u i d ă , d i s p o n i b i l ă , n o u ă şi, p e n t r u a se c o n t u r a , î i p r i n d e colaborarea. Teatrul politic educă libertatea individu­ l u i de a chestiona o r d i n e a instaurată. Spec­ tacolul p o l i t i c insistă asupra necesităţii d e a modela i n t e l e c t u a l , p e n t r u c a a s i s t e n ţ a să fie autoarea propriului răspuns, care con­ duce, i n e v i t a b i l , la a n g a j a r e a î n i s t o r i e şi societate. Scena p r o p u n e , sala rezolvă. Sce­ n a i n d i c ă , sala revendică.

CĂTĂLINA BUZOIANU

Pledoarie pentru atelier
D a c ă p u t e m a f i r m a c ă r e g i z o r u l este şi e l u n c r e a t o r , atelierul de creaţie n i se i m p u n e ca o n e c e s i t a t e p r i m o r d i a l ă a z ă m i s l i r i i a c t u ­ lui teatral. Indiferent de titulatura adoptată : studio experimental, laborator, sistem, pro­ ces educaţional al actorului e t c , atelierul acesta e s t e , s a u a r t r e b u i să f i e , n u c l e u l vieţii teatrale a instituţiei, t e a t r u l u i , t r u p e i sau g r u p u l u i r e s p e c t i v d e a c t o r i , c o n d u s d e un r e g i z o r — a n i m a t o r , c u m este denumit a d e s e a — , u n r e g i z o r c a p a b i l să i m p u n ă u n p r o f i l , să d i s c e a r n ă acele mijloace «are-i d e f i n e s c p e r s o n a l i t a t e a , să închege u n s i s t e m coerent d e exerciţii pentru educaţia profe­ s i o n a l ă şi m e n ţ i n e r e a î n f o r m ă a a c t o r u l u i . Foţi m a r i i c r e a t o r i , a n i m a t o r i , d e s c h i z ă t o r i dc d r u m u r i , iniţiatori de curente ale a r t e i s p e c t a c o l u l u i , a u î n c e p u t p r i n a-şi p e r f e c ţ i o n a metodele de l u c r u î n s t u d i o u r i - a t e l i c r e , experimentînd, studiind, improvizînd, alcătuind sisteme care a u d e v e n i t , l a rîndu-le, apoi, sisteme sclerozate, osificate, m u m i f i c a t e sau denaturate de epigoni (ca î n c a z u r i l e Stanislavski, Brecht, Grotowski), dar sisteme care a u h r ă n i t , atîta t i m p cît a u fost v i i , s a u c u c e e a ce a r ă m a s v i u î n e l e , t e a t r u l contemporan, uriaşul, b a l a u r u l c u o m i e de c a p e t e , m i t i c , d e n e î n v i n s , c ă r u i a , d a c ă i se t a i e u n c a p ( c u m se m a i î n t î m p l ă uneori) răsar şapte î n locu-i. U n r e g i z o r - e r c a t o r e s t e a c e l a c a r e şi-a d e ­ f i n i t î n t î i r o s t u l p r i m o r d i a l , c a r e şi-a p r o p u s să exploreze materialul d a t spre studiu : omul — omul, în toate dimensiunile l u i . A p o i , să-1 f i x e z e , î n r a p o r t u r i l e l u i c u u n i ­ versul infinit (univers misterios, enigmatic, d e s c h i s o r i c ă r e i e x p l o r ă r i s p a ţ i a l e şi t e m p o ­ r a l e ) şi î n r a p o r t u r i l e l u i c u s o c i e t a t e a , c u mediul înconjurător, r a p o r t i s t o r i c , s o c i a l şi politic, raport subiectiv şi o b i e c t i v . I n a l treilea rînd, să-i t a t o n e z e cunoaşterea de s i n e , să a i b ă c u r a j u l d e a e x p l o r a zonele abisale, de a trece d i n c o l o d e c o n t u r u r i fer­ m e , d e a p l u t i în ceţurile fără m a r g i n e a l e v i e ţ i i şi a l e m o r ţ i i , d e o p o t r i v ă . U n a s e m e n e a c r e a t o r îşi a r e l i m b a j u l s ă u , s i s t e m u l s ă u dc comunicare c u lumea, izvorît d i n p r o p r i -

*
spectacolul româ­ Şcoala d e care d e p i n d e nesc î n d i v e r s i t a t e a f o r m e l o r sale d e e x p r e ­ s i e este c e a a d r a m a t u r g i e i o r i g i n a l e . M a r i i noştri scriitori, de la Caragiale la Camil Lovinescu la I ) . I I . Petrescu, de la H o r i a P o p e s c u şi M a r i n S o r e s c u , s î n t s l i m u l i i p r i n ­ cipali ai artei interpretative româneşti. Avem artişti r e s p o n s a b i l i d e s o a r t a c u l t u r i i naţionale, oameni care au realizat opere p r o f u n d e d e s p r e n o i , c e i d e a i c i , c a r e stăpînim prezentul prin t r e c u t u l şi v i i t o r u l a¬ c e s t u i n e a m s t r ă v e c h i şi p a ş n i c . T e a t r u l n o s stru înseamnă, în primul rînd, realitatea noastră, pulsul nostru social, o m u l zilelor noastre şi p r o b l e m e l e l u i , a p o r t u l la viaţa şi c o n f l i c t e l e h a t r e g i i u m a n i t ă ţ i . Pretutindeni — deci, î n m o d concret, şj La n o i — e s t e n e v o i e d e t e a t r u c a s u r s ă d e e n e r g i e şi c u r a j , d e u n t e a t r u c a r e h r ă n e ş t e omul şi c a r e î i d ă f o r ţ ă şi p o f t ă să a c ţ i o ­ neze. Dramaturgia românească clasică şi contemporană oferă izvoare ispititoare pen­ t r u s p e c t a c o l u l r o m â n e s c , şi t r e b u i e m e n ţ i o ­ n a t f a p t u l că cele m a i i m p o r t a n t e reprezen­ taţii t e a t r a l e a l e u l t i m i l o r a n i se d a t o r e s e şi substanţialităţii pieselor româneşti care s-au m a t e r i a l i z a t s c e n i c î n c r e a t o a r e v e r s i u n i regizorale. D a r , cîte n u m a i a v e m d e f ă c u t pentru a dezbate în teatru m a r i l e însemne ale prezen­ tului ! Răspundem d e f o r m a r e a şi educarea c o n ş t i i n ţ e l o r ş i , d e a c e e a , e s e n ţ i a l u l şi s e m ­ nificativul trebuie să d e v i n ă obiectul dis­ c u r s u l u i scenic. Dar, uneori, uităm, uneori...

www.cimec.ro

27

ile

lui

zbateri sau de cu din

dramatice, afinităţilor comunicare să orice fie

din

imagini din Acest şi

ale

n-

fectivităţii proprii, sistemul lumea» nu

sale, al

asociaţii limbaj, cu preţ, original,

revelaţii

profunde. coerent

creatorului orice

pretinde

original Atelierul

preţ. d a r , cu

personal. d e c r e a ţ i e a r t r e b u i să f i e i n v e s t i t misiunii caută, în ciuda celui care conduce, (fără merge puse nepu­ de găseşte, oricăror greşeşte piedici snobism, cu demnitatea animă,

adună, mai tinţă,

greşeli n u se p o a t e ) , î n v a ţ ă departe,

d i n greşeli,

de neînţelegere, o b t u z i t a t e , r u t i n ă , lene, comoditate, ş.a.m.d. creaţie Reinhardt, Strehler încercăm de creaţie Liubimov. au avut Piscator dc de suficienţă, orice natură Atelier Meyerhold, Grotowski, Szajna încercat Atelier un Iaşi trul colo cent, obosit Cred trebui giei de spirit sau Mic pe unde Piatra şi şi

Stanislavski, şi Peter Brecht, Brook, am avem. zbate la

şi P l a n c h o n , Ateliere şi

creaţie

propria-mi experienţă, cunoscînd valoroasele iniţiative ale a l t o r regizori doar d i n auzite.) început cu puţini o a m e n i , erau o p t la Am primul spectacol (Bolnavul închipuit), pai­ sprezece In a l doilea (Drumul încrederii). Am cerut ajutorul unor colaboratori califi­ c a ţ i , ca M i h a c l a A t a n a s i u , m a e s t r ă d e b a l e t l a O p e r ă , şi S a b i n P a u t z a , d i r i j o r u l forma­ ţiei „ A n i m o s i " . A m c o n s t i t u i t u n s t u d i o , p e vremea aceea se numea experimental, cu participare benevolă. Pentru primul specta­ col, a m l u c r a t exerciţii de i m p r o v i z a ţ i e : d e commedia d e l l ' a r t e , de improvizaţie muzi­ cală, de p e r f o r m a n ţ ă fizică, exerciţii vocale. L u c r a m z i şi n o a p t e ( n u sc p u n e a problema orei), pînă la e p u i z a r e . Munca de consoli­ dare a echipei a durat mai mult decît repetiţiile p r o p r i u - z i s e . L a c e l de-al doilea spectacol, procesul dc pregătire a fost cu mult mai scurt. Incercînd de ran, după ginînd rului mentul directă apropia teatru am să explorăm textul lui în la Paul jurul înscrise Actorii au modalităţi Drumul Cornel unor în străvechi contempo­ încrederii. Chitic, istoria pînă creat o la dc imaIn mo­ a-i at­ popo­ relaţie acţiuni gestul, trimiteri

n o i , a d e s e a , să oriunde se

găsim

popular, lucrat

redimensionate

dinamic, Timişoara, sau la scenele pulsează

efervescent, Mureş, la mici

neliniştit, la şi

Neamţ,

Tîrgu

Cluj-Napoca, Tea­ mai sau, pur,

scenariul metafore pe nostru, cu

..Bulandra", ale

„Ţăndărică", adevărul

mitologie

teme de

adesea,

I n s t i t u t u l u i , a¬ incandes­ Ne­

eliberare

respectiv. prin

adevărul

Ne-alterat,

Ne-sofisticat,

s p e c t a t o r i i , într-o întrebări Spectacolul era în

încercare prin

al tinereţii. că existenţa în atelierului rînd, inclus în ca de de chiar creaţie studiul în cercului actorul. ar re­ şti­ Evi­ a¬ im­ de co­

spontane,

spontane. mosferă expresia riguroase.

elaborat pe

într-o

legată, de al sub

primul sau

de c o m u n i u n e , vocală erau

care g î n d u l ,

teatru ; poate, regie Institutului, îndrumarea ar pune repetiţiilor, pentru o a

cadrul

armonizate

principii

cursului inţific pentru dent, cest in

cadrul nucleu cu

pregătitor au un

Exerciţiile sudat mi-a permis spectacol

dc să de

creaţie de realizez proporţii

a cu

acestui ceea întregul ample,

spectaeol ce, apoi, Istoria colectiv

munca

regizorului într-o ceea ca,

echipa

interpreţi, mai

cadrelor ce cu prin sau

didactice, foarte echipă exerciţii să

atelier afara

legătură este o

directă,

ieroglifică. Tot nizarea Piatra tarea aportul refer poziţia la a exersare împreună imaginarea exprimare trale poporului cu ajutorul vocilor Neamţ, Tinereţe o Peer fără muncă vocilor cu şi Sergiu lui Sabin actorilor Gynt ; bătrîneţc practică actorilor, Anghel unor a şi şi Pautza am iar în armo­ la mon­ la (mă com­ Cezar în de

portant, mune, şi chiar, să

studentul-rcgizor stabilească de

studenţi-actori, practică, să

realizat, pentru am de nu Cezar la apelat

comuniune comunica Prin teme

spirituală descopere, între date date ci şi ei şi sau nu spre unor care-i aces­ teatral eventu­ de de care,

redescopere

posibilităţi

compozitorului

Corneliu

de a c o m u n i c a tralitate propuse numai studiu sau tor rea ale *e de probleme preocupă de a

altora mijloace

d i v e r s e d c teaar răspunde

formare,

contemporană. textelor prin gravă în le de

de ei înşişi, studenţii programa de

muzicală

propriu-zisă),

Adina

dramaturgie analitică, actualitate

ajutîndu-ne momente riturilor moarte,

realizarea

profunde,

stringentă

contemporană nostru. profesională de a

ances­ specifice

importanţă sau supape ar putea In

existenţială, deschise, limbaj acest constitui

de naştere, dragoste

momentul exprima

respectiv. R o d u l într-un plus,

meditaţii

încerca­

Pregătirea ocupare ţional, acest cadrelor clee de an —

actorului pe cu

— plan

pre­ na­ în a nu­ care

extrem problemă şi la nu

importantă de

coerent, lucru

articulat,

discutată Centrul se poate

seriozitate perfecţionare decît

microspectacole. ştie, s-au

sistem încă

colectiv ar suda constituit

viitoarele echipe, întotdeauna . în care permit am la să

împlini de

prin

constituirea să păstreze ci

acestor

„ateliere nu

creaţie",

pe băncile I n s t i t u t u l u i . Îmi amintesc şi din am Iaşi. anul fost (Îmi

gîndire şi,

teatrală ales,

contemporană, numai condiţia

absolvit Teatrul din citez

nealterată mai

condiţia spirituală

Institutul Naţional

repartizată

fizică,

creatoare a o m u l u i

de t e a t r u .

28

www.cimec.ro

NICOLAE SCARLAT

Idealuri estetice prin angajare politică
C o l o c v i u l d c l a B î r l a d s-a d e s e n a t c a u n act de conştientizare a prezentei tinerilor regizori în cultura teatrală a R o m â n i e i so­ c i a l i s t e . A m regăsit c u plăcere s p i r i t u l d i s c u ­ ţiilor colegiale d i n a t e l i e r u l d e regie a l s t u ­ denţiei noastre : s c h i m b u l deschis şi l u c i d de o p i n i i , refuzul falselor o r g o l i i . Dezbate­ rile îmi p a r a f i o mărturie a asimilării de către n o i a n o r m e l o r etice ale societăţii noastre. Am tre cu dori litic, ţiile şi trebuie reţinut, mai mai ales, ideea sarcini cu de firesc teatrul ca u n Teatrul trăieşte prin a că una din­

cărui sistem (biologic, social e t c ) . N i c i u n sistem viabil nu-şi ponte manifesta plenar calităţile, fără existenţa acestui control dc el însuşi statuat. I n orice sistem social, t o t ceea ce ţ i n e d e f e n o m e n e l e conştiinţei so­ ciale reprezintă mecanismul de feed-back. T e a t r u l , d e a s e m e n e a . E b i n e să n e a m i n ­ tim cît m a i des acest lucru, atunci cînd sînlem de acord că a v e m menirea de a confrunta permanent i d e a l u r i l e c u realitatea. I n g e n e r a l v o r b i n d , c r e d că s î n t e m conştienţi dc răspunderea majoră pe care o implică reflectarea în imagini scenice a realităţii. n i c i , d e a l t f e l , n u m e r o a s e spec­ S-nu p o m e n i t tacole care a u d e v e n i t puncte de referinţă în p e i s a j u l n o s t r u t e a t r a l . Despre pice prea actori, mult afara echipa Cred pe «le teatru echipe că, î n dc formarea necesare în teatru a şi climatul pro­ poate, prea In

afirmării puţin. accent a ar

unei

s-a v o r b i t , pregătirea pune încă

tinerilor

Institutul dezvoltării

l o r „solistică". a

individualităţii calităţilor pen­ în o şi disponibilitatea în e echipă, necesar, nostru

actorului, personale, sa tru pentru

punerii trebui

valoare

sporită lucru al o unui cînd

spiritul

de

integrarea şi a

sa, a t u n c i mijloacelor şi teatrul actori, Piatra dată, că e

sistemul formelor cere. logie nu lor şi — E,

de expresie dealtfel,

grup. de a

Evoluţia deonto­ vedete­ Teatrul fructu­ de climat

teatrului o artă

problemă

cele

importante Şi, în

ale

noastre

teatrală : fie ei o

colectivă

să f i e a c e e a refer revine Mi în urmă politic. acum în şi la se

a confruntării legătură termenul şi rînd pare specie. şi aici. este. că

idealurilor aceasta, aş teatru în po­ discu­ politie concepi fost se în Tea­ nu dom­ toate peyne de­ tra­ şi o

u n sistem

de punere

în valoare Neamţ a unui

realitatea. să m ă care noastre. privit pe

f i e ei

regizori. o

Tineretului a c i , încă tradiţie şi oasă echipă

din

demonstrat spirit

mereu primul ca

şi-a f ă c u t

din

menţinerea

trebuie abia

din

permanentizarea

unui

dc veritabilă Şi, că zori nentru sigur

creaţie. că că s-nu f ă c u t şi printre şi aci referiri la

întotdeauna produce care sa trul ora nul poate afişele pour de la clarat gedie lui Kant ment fie sa In back. unui este a mensiunile

Sncctncolul coordonatele Tentrul chiar lucru Ce frază,

teatral timpului artă. cînd

astăzi,

pe d i ­ condiţia

Teatrul sînt

Laborator ar avea laborator cadrelor şi

a l l u i C r o t o w s k i , şi ceva de spus mă nu

pentru

n o i se a f l ă ' r e g i ­ sau verificat întreb ar putea o şi de ce recicla­ oferi con­ tea­

produs.

care

de spectacol, făcut conştient Jourdain, avea Ies teatrului soldats mort" ? angajată antică,

cea m a i a n g a j a t ă şi a t u n c i — altă

într-un acţiunea re a cadrul tribuţie garea trale. In

teatral, de

politică d c acest

generalizată mijloacele de

permanentă pentru

precum pe In

artistice la

proză.

semnificaţie „Deferise piesă

necesare expresie

această

înscrisă Moliere : sous o

domnului d'y F i e că politic, în nu un

românească mijloacelor

cercetarea

investi­

enlrer

ale artei

montăm

f i e că m o n t ă m sustrage trăim, ca al care

ciuda

unor tînăra estetice,

exprimări regie noilor îşi d a r şi

d i n cînd afirmă nu angajarea

în

cînd

n u ne p u t e m acum că la Ia

contextu­ Dublic un

deficitare, idealurile Curajul noastre, selor tuită. lentila ci grija în

numai politică.

social-politic Dacă, spunea petrecut astăzi

creatori.

175 de a n i , I m m a n u e l se p o a t e capăt capăt al eveni­ să nu remarca feedde doar ori­ lumii ei, dc

afirmării ca şi

valori în

ale

societăţii fal­ gra­ prin negru. teama, în este scoa­ elu­

îndîrjiren nu

demascarea c u insolenţa fi la fie nrivită alb şi nu

v a l o r i , n u sînt Realitatea r o z şi de a a nici nu a trebuie, tuturor artei

totuna noate să redusă deci. greşi. celor unui

resimţit este

celălalt există ce

de 175 de o r i m a i termenul

adevărată.

cibernetică termen sistem Acest prin

Manifestă noastră, terea dată,

desemnează retroreacţie. nu

controlul procesul propriu

Altfel,

răspunderea

implicaţi spectacol, este tocită.

autoreglare. modelelor

termen El

se a p l i c ă

premieră

cibernetice.

este

funcţia

însăşi

www.cimec.ro

29

PUNCTE DE VEDERE
• ION T O B O Ş A R U

Critica de teatru şi publicul
I n c o n t e x t u l spiritualităţii noastre actuale, criticii dc teatru i i revin m u l t i p l e sarcini. Promovarea dramaturgiei contemporane ori­ g i n a l e d o m i n ă , d e cele m a i m u l t e o r i , ca o p r e o c u p a r e constantă, s c r i s u l î n c h i n a t spectac o l o g i c i . E s t e e v i d e n t că a s e m e n e a preocu­ pări ale criticii de t e a t r u , vizînd literatura d r a m a t i c ă şi e s t e t i c a s p e c t a c o l u l u i a c t u a l , se înscriu într-un m o m e n t s e m n i f i c a t i v a l a f i r ­ mării t e a t r u l u i naţional, al integrării l u i i n sfera culturii generale actuale. Critica de t e a t r u — critică d e direcţie, d e o r i e n t a r e — c o n t r i b u i e , d e o p o t r i v ă , l a f o r m a r e a , î n rîndul maselor, a unei conştiinţe teatrale, l a stimularea interesului lor pentru spectacol, acesta f i i n d c o n s i d e r a t ca f o r m ă d e e d u c a ţ i e şi estetică a publicului. In acest politică s e n s , c r i t i c a d e t e a t r u se f o r t i f i c ă p r i n a s i ­ milarea şi aplicarea principiilor politicii p a r t i d u l u i n o s t r u î n d o m e n i u l c u l t u r i i şi a l a r t e i . M i s i u n e a c r i t i c i i , i n d i s o l u b i l legală d e dinamica fenomenului spectacular, ascultă, în acelaşi t i m p , d e i m p e r a t i v e l e p r o p r i i u n e i societăţi e m i n a m e n t e e d u c a ţ i o n a l e , c u m este s o c i e t a t e a n o a s t r ă ; r o l u l e i se c e r e , a ş a d a r , privit în perspectiva s a r c i n i l o r pe care le ridică f o r m a r e a u n e i spiritualităţi complexe socialiste, a u n e i spiritualităţi p a t r i o t i c e , c i ­ v i c e şi e s t e t i c e . D i n a c e s t p u n c t d e v e d e r e se şi c u v i n e a p r i v i m u l t i p l e l e a t r i b u t e a l e criticii de t e a t r u , astăzi. Activă, militantă, a n g a j a t ă , c r i t i c a d e t e a t r u — o p e r î n d selec­ tiv în aria dramaturgiei — promovează spi­ r i t u l c o n t e m p o r a n e i t ă ţ i i , î n ce a r e e l d e t e r ­ m i n a n t p e n t r u procesul de f o r m a r e a perso­ n a l i t ă ţ i i u m a n e . D e cele m a i m u l t e o r i , p r i n i n t e r m e d i u l criticii de teatru — în ipostaza ei d e cronică — spectacologia pătrunde în istoria culturii teatrale. S u b acest raport, exigenţele c r i t i c i i de t e a t r u sporesc, m a i ales, pe p l a n u l o b i e c t i v i t ă ţ i i , a l c o m p e t e n ţ e i — l a ­ turi indispensabile in aprecierea valorilor r e a l e şi î n s t i g m a t i z a r e a nonvalorii.


C r i t i c a de artă, î n g e n e r a l (în c a z u l nos­ tru, critica de teatru), contribuie la afir­ m a r e a f a p t u l u i d c artă a u t e n t i c şi, s i m u l t a n , la educaţia publicului. Educaţia publicului prin spectacol îmbogăţeşte a t r i b u t e l e criticii teatrale. P u t e m v o r b i , astăzi, despre apetenţa publicului î n m a t e r i e d e s p e c t a c o l şi a f l u ­ e n ţ a sa i n s ă l i l e d e t e a t r u d e m o n s t r e a z ă c a falsă p r o b l e m a c o n c u r e n ţ e i c u f i l m u l şi c u

televiziunea.
p u b l i c u l se î n l î l n e ş t e Sînt situaţii cînd pentru prima oară c u capodopera în zona spectacolului teatral. De aici rezultă necesi­ tatea ca, şi p r i n c r i t i c a d e t e a t r u , să se facă c u n o s c u t evenimentul rnltural-spcctacul a r . P e f o a r t e m u l t e s c e n e , a s t ă z i , este p r e ­ z e n t Shakespeare, sau alţi a u t o r i d i n d i v e r s e culturi clasice, europene. Tentativele de i da viaţă n o u ă c l a s i c i l o r în s p e c t a c o l u l tea­ tral sînt binevenite. Multiplele forme de interpretare a dramaturgiei universale devin acte de cultură, vrednice de laudă şi d e încurajare. M a i ales cînd e x p e r i m e n t e l e ce se p r o d u c in materie de spectacol şi, în special. în c a d r u l regiei, poartă a m p r e n t a sti­ lului şi a c u l t u r i i autorului valorificat în a c t u l scenic. Se î m b o g ă ţ e ş t e , î n acest c a z , experienţa teatrală, inovaţia a m p l i f i c ă tradi­ ţia î n d o m e n i u l c u l t u r i i t e a t r a l e . L a a s e m e ­ nea manifestări participăm cu satisfacţie, şi u n e l e s p e c t a c o l e ( c a , «le p i l d ă , Azilul de noapte de la T e a t r u l „Lucia Sturdza Bu-

30

www.cimec.ro

l a n d r a " , T r e i surori do la T e a t r u l de Come­ die, Harnici d e la T e a t r u l „ N o t t a r a " ) sînt e d i f i c a t o a r e în aceasta p r i v i n ţ ă . Se î n t î r n p l ă , însă, citeodată, ca vi/.iunca regizorală să modifice structural sensurile operei drama­ tice clasice. Spectacolul A VZ-a noapte de Shakespeare. oferit de Teatrul National d i n Cluj-Napoca, spectacol de virtuozitate, s u b r a p o r t u l r e a l i z ă r i l o r a c t o r i c e ş t i şi a l m i j l o a ­ c e l o r d e e x p r e s i e m o d e r n ă , e, î n s ă , discu­ t a b i l ca v i z i u n e r e g i z o r a l ă . C r e d e m că m i j ­ l o a c e l e d e e x p r e s i e i n a r t a scenică — fan­ sonoră, peisa­ tezia, i n v e n t i v i t a t e a , coloana jul scenografic — se c e r , t o a t e , subordo­ n a t e unei idei directoare. Mijloacele dc e x ­ presie a u u n caracter t e h n i c ; ele d o b i n d e s c virtuţi estetice doar atunci cînd se i n t e ­ grează organic structurii operei dramatice, universului de idei ce-l a n i m ă pe autor. Opinăm, fireşte, nu pentru un spectacol-muzeu. Mimică fiecare epocă modifică viziunea asupra literaturii dramatice, ncordind-o sensibilităţii timpului. Spectacolul Trei surori d i n anul 1048 al Naţionalului bucureştean diferă d e spectacolul recent al Teatrului de Comedie. Diferă, dc asemenea, s p e c t a c o l u l Ultima oră d e a c u m d o u ă d e c e n i i dc cel de azi de la Teatrul „Noi tara' . E x i s t ă , î n s ă , în a c e s t e s p e c t a c o l e d e o s e b i t e o anumită latură c o m u n ă , determinată de i n ­ t e r e s u l r e g i e i faţă d e s e m n e l e generale, i n ­ v a r i a n t e , ce a p a r ţ i n o p e r e i dramatice.
-

c o n t r i b u i e m a i v i g u r o s l a educaţia l u i este­ tică. A t u n c i cînd formula e practicată în teatrul istoric, orizontul de cunoaştere ai publicului se l ă r g e ş t e , e d u c a ţ i a l u i estetică patriotică, morală. se î n s o ţ e ş t e c u e d u c a ţ i a


N c - a m o b i ş n u i t , lransferîndu-1 d i n v o c a b u ­ larul de specialitate al economiştilor, să folosim t e r m e n u l d e beneficiar şi i n d o m e ­ n i u l c u l t u r i i t e a t r a l e . Ca b e n e f i c i a r a l c r i t i c i i de t e a t r u , p u b l i c u l s a u îşi c o n f r u n t ă , prin supe­ ca, judecata l u i proprie de valoare — rioară sau n u m a i onestă — în m a t e r i e d c s p e c t a c o l , s a u u r m ă r e ş t e să o b ţ i n ă o p o s i b i l ă recomandare, adresă, sugestie legată d e v i ­ i t o a r e a sa p a r t i c i p a r e la u n s p e c t a c o l . P u ­ b l i c u l c a u t ă î n c r i t i c a d r a m a t i c ă şi u n i m ­ puls pentru o opţiune. Beneficiarul criticii de teatru este, însă, n u m i m a i p u b l i c u l , c i ş i , deopotrivă, s p e c t a ­ colul d e t e a t r u , ca a t a r e , produs într-un cadru instituţionalizal. U n a d i n t r e d i l e m e l e c r i t i c i i t e a t r a l e se p o ­ larizează i n t e r m e n i i : c r i t i c a de t e a t r u sau critica de dramă (ultimul termen angajează preponderent analiza literar-artistică a o p e r e i dramatice). Punem în discuţie o asemenea teritoriul faptului problemă spre a d e l i m i t a teatral d e c e l a l literal urii dramatice şi ţinînd seama că, în r u b r i c i l e de specialitate ale presei, apar, uneori, pagini d c critică literar-dramatică c e se v o r a c r e d i t a t e drept model d e c r i t i c ă t e a t r a l ă . Adepţii c r i t i c i i d e d r a m ă descifrează con­ ţinutul a r t i s t i c a l construcţiei dramaturgice f ă r ă să î n ţ e l e a g ă u n a d e v ă r u n a n i m acceptat în estetica filozofică sau de „ramură", şi a n u m e , că existenţa specifică a c o n ţ i n u t u l u i în materie dc • dramaturgie trece î n conţi­ n u t u l . a r t i s t i c n u m a i p u ţ i n specific a l s p e c ­ tacolului construit. Conţinutul valoros a l unei opere dramatice poate să a p a r ă degradai într-un spectacol m e d i o c r u , d u p ă c u m a c t u l scenic creator poate spori valenţele mesa­ j u l u i l i t e r a t u r i i d r a m a t i c e . D e n i c i , şi „ i n f i ­ d e l i la t e a " a c t o r i l o r s a u a r e g i e i faţă d e o p e r a dramatică, „infidelitate" care, uneori, este profitabilă, alteori, păgubitoare pentru scri­ itor. Imaginea scenică reprezintă u n m o d c o m ­ plex dc angajare. E a recompune u n univers uman, î l desăvârşeşte p r i n e x p r e s i a ei ar­ tistică şi s t i l i s t i c ă unitară, specifică artei spectacolului. Densa î n s e m n i f i c a ţ i i , imagi­ n e a scenică este aceea care e x p r i m ă o c o n ­ cepţie filozofică, o v i z i u n e , o a t i t u d i n e r e ­ voluţionară. Ideatică şi m a t e r i a l ă totodată, această i m a g i n e teatrală c o m u n i c ă p r i n c o n ­ v e n ţ i e . E s t e t i c a s p e c t a c o l u l u i c o n t e m p o r a n îşi construieşte u n s t a t u t i n spaţiul căruia n u se m a i p u n e — b a e o c o l i t ă ca o c h e s t i u n e demonetizată —— p r o b l e m a primatului unui e l e m e n t s a u a l a l t u i a d i n t r e cele c i t e alcă­ tuiesc a c t u l scenic.

C r i t i c a d e l e a l r u este c h e m a t ă , aşa f i i n d , să c o n t r i b u i e l a s o l u ţ i o n a r e a u n o r „ d i l e m e , să Î n l ă t u r e t e n t a t i v e l e d e r u l a n t e . Ş i , i n a c e ­ eaşi p e r s p e c t i v ă , să î n c u r a j e z e t e n d i n ţ e l e şi orientările valoros novatoare in domeniul spectacolului M o p i l d ă , O scrisoare pierdută de la 'Teatrul „Lucia S t u r d z a B u l a n d r a " sau Danlon de la T e a t r u l N a t i o n a l din Bucu­ reşti), căci, p r i n e l e , p u b l i c u l se f a m i l i a r i ­ z e a z ă c u c e e a ce e s t e r e a l m e n t e d e p r e ţ î n dezvoltarea teatrului romanesc contemporan. Există o relaţie strînsă între critica de l e a l r u , p u b l i c şi e d u c a ţ i a estetică p r i n spec­ tacol. Interesul p u b l i c u l u i faţă d e s p e c t a c o l t r e b u i e să p o r n e a s c ă de la d r a m a t u r g i e Ia arta scenică, d e la l i m b a j u l literar la cel teatral. Accentuăm ideea cunoaşterii limba­ j u l u i teatral în legătură cu p u b l i c u l , deoare­ domeniu, ce se p a r e c ă , m a i a l e s î n a c e s t se c e r e i m p u l s i o n a t ă e d u c a ţ i a estetică. A r t r e b u i c a , p r i n c r i t i c a t e a t r a l ă , să f i e dinamizai, interesul publicului pentru tea­ tru ; d i n public-spcetator să d e v i n ă public* participant. Ideea publieului-parlicipanl imp u n î n d u - s c , pare-se, t o t m a i f e r m î n sfera spectacolului contemporan, formule noi de s p e c t a c o l , c u m s î n t , d c p i l d ă . Capul de la Teatrul National s a u Puterea si Adevărul de la T e a t r u l „ L u c i a S t u r d z a B u l a n d r a " , r e ­ flectă posibilitatea de a extinde interesul p u b l i c u l u i pînă la o adevărată participare a sa l a a c t u l a r t i s t i c a l s c e n e i . A s e m e n e a f o r ­ mule înnoitoare, solicitînd participarea p u ­ b l i c u l u i la e v e n i m e n t u l t e a t r a l , u n e o r i , c h i a r i m p l i c a r e a l u i î n a c ţ i u n e , s î n t d e n a t u r ă să

www.cimec.ro

31

P r i n s e î n f o c a r u l c r i t i c i i <lc t e a t r u , ima­ g i n e a si l i m b a j u l scenic i n t r ă în c o n f r u n t a r e cu opinia p u b l i c u l u i . îl a j u t ă să se e d u c e in discernerea semnificaţiei superioare a ac­ ţ i u n i i , să m e d i t e z e . J u d e c a t a c r i t i c u l u i d e t e a t r u , atestată d e rigoarea analizei întreprinse cu competenţă şi a u t o r i t a t e , ş i . s i m u l t a n , c o n s i d e r a ţ i i l e l u i . izvorîte d i n cunoaşterea laboratorului de c r e a ţ i e , i n c a l i t a t e d e f i n şi d i n a m i c obser­ v a t o r , î n n o b i l e a z ă p u b l i c u l . îi o f e r ă , î n r e c e p ­ tarea spectacolului, „cheia" miracolului, a fascinaţiei ce p u n e s l ă p i n i r e a s u p r a l u i . pe măsură ce u r m ă r e ş t e procesul de desfăşu­ r a r e a evenimentelor s c e n i c e .

*
beneficiari ai criticii de teatru Ceilalţi s i n t trupa şi animatorii e i . S u b acest r a p o r t , critica de teatru influenţează, evident, toate componentele c r e a ţ i o n a l e a l e spectacolului ce se m a n i f e s t ă „însufleţite" în actul scenic. C r i t i c a d e t e a t r u c o n s t i t u i e . în acelaşi timp, principala sursă bibliografică pentru istoria a r t e i d r a m a t i c e — artă perisabilă, p e care d o a r i s t o r i c u l , p r i n s a g a c i t a t e şi n o b i l e e f o r ­ t u r i , o poate, oarecum, conserva. E posibil ca a c e a s t ă p e r i s a b i l i t a t e a a r t e i s c e n i c e — t r e ­ cerea fulgurantă a actorului convertit în Hamlet. Momeo sau Bălcescu. prin acel „tempus i r e p a r a b i l e f u g i t " — să d e t e r m i n e , pînă la u n punct, acestui actor o a n u m i t ă structură sufletească, o a n u m i t ă sensibilitate firi labilă, cîteodată), p r i n m i j l o c i r e a căreia, î n s ă , d a t e l e r e f l e c t ă r i i „ c o m u n e " să d e v i n ă , în creaţia sa, originale imagini. De aceea, obiectivitatea judecăţii de valoare î n a n a l i z a u n u i s p e c t a c o l se c e r e î n s o ţ i t ă d e supleţe, d e o ştiinţă a nuanţării, atît în p r e ţ u i r e a c î t şi î n t ă g ă d u i r e a inteligenţelor scenice. M ă s u r a , e c h i l i b r u l , p o n d e r e a , sporesc eficienţa rezervelor sau observaţiilor critice făcute în legătură cu arta scenică, gradul lor dc credibilitate. C r e a ţ i a s c e n i c ă şi c r i t i c a d e t e a t r u se a f l ă într-o r e l a ţ i e d e t a c i t ă i n f l u e n ţ a r e r e c i p r o c ă , consolidată de n ă z u i n ţ e c o m u n e p r i v i n d as­ cendenţa socială, m o r a l ă şi estetică a t e a ­ t r u l u i . Critica de teatru participă cu b u c u ­ r i e l a s t r ă l u c i r e a s p e c t a c o l u l u i s a u îşi c o n f e ­ sează deprimarea, tristeţea faţă c u eşecul temporar al acestuia. Superioritatea teoretică d e v i n e lecţie d e s u e t ă , o s t e n t a t i v ă , a t u n c i c î n d c r i t i c u l , g l a c i a l şi i r o n i c , p o z e a z ă î n m e n t o r autoritar, ambiţionînd la funcţia d e „spir i t u s r e c t o r " , f ă r ă a c o p e r i r e a n e c e s a r ă şi f ă r ă recunoaşterea l u i d e către parteneri. Inte­ r e s u l c r i t i c i i este i n d i s o l u b i l l e g a t d e î n c u ­ rajarea talentului spre desăvîrşirea sa. N u p o a t e f i c r i t i c d e t e a t r u c e l ce n u i u b e ş t e breasla creatorilor spectacolului. Cariera s l u j i t o r i l o r T h a l i e i cunoaşte atît spectaculoase succese c î t şi d e z o l a n t e eşecuri. C r i t i c a d e t e a t r u e c h e m a t ă să r e ţ i n ă , o b l i g a t o r i u , c a r a c ­ terul complex al profilului unui actor sau

regizor : absolutizările pot f i suspectate de subiectivism, i a r efectele absolutizării sini d e n a t u r ă a c r e a f i e mitul „infailibilităţii", fie p r e m i s e l e u n e i r a p i d e d e m o r a l i z ă r i . A s e ­ m e n e a efecte sînt m a i g r a v e , î n d e o s e b i , c î n d , inerente începutului dc în faţa eşecurilor carieră, j u d e c a t a critică t r i m i t e la „decapi­ tarea" s a u „ o s t r a c i z a r e a " a r t i s t u l u i . Caratele nu apar întotdeauna din capul locu­ lui, ele trebuie căutate, aşteptate cu răbdare. De aici, şi necesitatea unor comune eforturi pe tărîmul educaţiei tinerelor generaţii ce se consacră tea­ trului. In această perspectivă, se cuvine privită şi a c t u a l a dezvoltare înnoitoare a regiei româneşti contemporane. Critica de teatru este d a t o a r e să c o n t r i b u i e la î n d r u ­ marea fermă a regizorilor tineri — fermă, d a r şi c u t a c t p r o f e s i o n a l . A c e s t a , s i n g u r , e rodnic : tonurile violente inhibă.


N u i n t e n ţ i o n ă m ca s u c c i n t e l e n o a s t r e c o n ­ sideraţii privind critica «le t e a t r u să f i e tntîmpinate ca n o r m ă procustiană. Funda­ mentele estetice ale criticii de teatru nu exclud metodologii particulare, individualităţi marcate de u n stil personal, de u n t i m b r u distinctiv. Stă, astăzi, î n puterea criticii dc lealru, ca, sporită î n e x i g e n ţ e , să r ă s p u n d ă , prin t o a t e a t r i b u t e l e ce-i r e v i n , i m p e r a t i v e l o r i d e ­ o l o g i c e a l e epocii n o a s t r e .

32

www.cimec.ro

S

e

m

n

a

l

V I R G I L MUNTEANU

Şcoala de la Tg. Mureş
Un recent comunicat in­ formează lapidar că, începtnd cu viitorul an şcolar, la Tîrgu Mureş ia fiinţă sec­ ţia de actorie in limba ro­ mână in cadrul Institutului de teatru din localitate. Noutatea, care are toate aparenţele unui fapt obişnuit, este teribil de bogată în semnificaţii şi consecinţe. Se ştie că, de mai bine de două decenii, singura şcoală care produce adori este l.A.T.C, şcoală serioasă, cu destui profesori excelenţi ; şcoală care, an de an, a tri­ mis spre teatre adori de re­ marcabilă valoare, revigorînd mereu colectivele teatrelor noastre ; şcoală de veche şi bună tradiţie, recunoscută pentru calitatea ei ştiinţifică şi invidiată în lume pentru condiţiile de studiu pe care le oferă ; şcoală care şi-a a¬ sumat, o vreme, cu deplină acoperire, sarcinile conserva­ toarelor de artă dramatică din Bucureşti, laşi, Cluj şi Timişoara. Că a făcut-o, cum zi­ ceam, cu deplină acoperire, stă mărturie situaţia teatre­ lor, care se sprijină în prin­ cipal pe forţele artistice pro­ duse de l.A.T.C. in ultimul sfert de veac. Dar că, prin forţa — obiectivă — a lu­ crurilor, de vreo cîţiva ani încoace, institutul din Bucu­ reşti produce mai puţin decît

cer teatrele, e un adevăr ştiut. Ştiut, mai cu seamă, de colectivele mici şi înde­ Capitală. Sînt părtate de cauze multiple, in analiza cărora nu intru, cauze legate de raportul dintre cifra de pensionări şi cifra de şcola­ rizare a l.A.T.C., cauze le­ gate de dezvoltarea colective­ lor teatrale, de creşterea programului lor, destule alte au dus la ne­ cauze care voia de cadre tinere în tea­ tre şi la neputinţa l.A.T.C. de a acoperi necesarul de cadre tinere. Esenţial îmi apare faptul că s-a înţeles acest lucru şi că s-a procedai la soluţio­ narea acestei situaţii în mo­ dul cel mai înţelept tu pu­ tinţă. Va să zică, avem la Tîrgu Mureş o şcoală de ac­ torie. Va să zică, peste patru ani teatrele vor bene­ ficia de adori formaţi la accaslă şcoală. Faptul capătă j)rof)orţiile unui eveniment. Consecinţa cea mai impor­ tantă mi se arată a fi că. încă în acest cincinal, numă­ rul tinerilor absolvenţi de actorie se va dubla, spre folosul teatrelor. Cum vor arăta actorii formaţi la şcoala de teatru de la Tîrgu Mureş ? Se vor distinge oare de colegii lor din Bucureşti, aşa cum mcdiciniştii clujeni se disting de cei craioveni sau politeh­ nicienii timişoreni de cei ie­ şeni ? Iată o întrebare la care aştept să pot răspunde. Iată o întrebare care exclu­ de, după cum se poate ve­ dea, umbra oricărei îndo­ ieli în privinţa valorii vi­ itoarei şcoli. Aici, la Tîrgu Mureş, funcţionează un in­ stitut de teatru de veche tradiţie, institut care poartă numele marelui om de tea­ tru maghiar Szentgiforgif Islvan şi care oferă teatre­ lor maghiare din ţara noas­

tră adori de excelentă for­ maţie. Institutul are o bază materială generoasă — cu o sală dc spectacole ca o bijuterie — are cadre pro­ fesorale temeinic pregătite ; prin urmare, premisele csenţiale pentru a prelua, pregăti şi produce actori buni există. Mie, personal, dar foarte personal, îmi apar şi. două consecinţe, e adevărat, se­ cundare, dar nu lipsite de importanţa lor. Prima : în mod necesar, corpul profeso­ ral va fi completat cu ac­ tori şi regizori din alic puncte ale ţării, artişti valo­ roşi a căror vocaţie pedago­ gică este cunoscută sau bă­ nuită. De stabilirea lor la Tîrgu Mureş va beneficia şi Institutul de teatru, dar şi colectivul secţiei române a teatrului din localitate. Ceea ce e foarte bine. A doua : dispare o preju­ decată după care împlinirea ca actor este strîns legată de exercitarea profesiei în Capitală. (Prejudecată în plină vigoare, întreţinută în primul rînd de faptul şliul că la l.A.T.C, printre asis­ tenţi, sint destui cei care şi-au soluţionat şederea în Bucureşti astfel, prejudecată care face din nenumăraţi actori deosebit de înzestraţi, şi atît de necesari teatrelor din ţară, figuranţi fără per­ spectivă ai prea plinelor co­ lective bucureştene.) Dispare, sau păleşte, această preju­ decată stupidă şi mărginită, elevul şcolii de la Tîrgu Mureş avind putinţa să în­ ţeleagă, mai devreme şi fără traume sufleteşti, că împli­ nirea sa nu e condiţionată de situarea geografică a tea­ trului în care joacă, c i ex­ clusiv de talentul lui. Talent descoperit, direcţionat, făcut de Şcoala de actorie Tîrgu Mureş. cultivat, cunoscut de la

www.cimec.ro

33

CRONICA DRAMATICĂ
PIESA ROMANEASCA IN P R E M I E R A

EXCURSIA
de T L Mănescu pe doua scene
• TEATRUL DRAMATIC „ B A C O V I A " DIN B A C Ă U
D a l a p r e m i e r e i : 2 0 imai 1 9 7 6 . Regia : ZOE ANGHEL-STANCA. Scenografia : Ş T E F A N GEORGESCU. Distribuţia : L I V I U M A N O L L U (Ta­ tăl) ; C Ă T Ă L I N A M U R G E A (Mama) ; ŞTEFAN H A G I M Ă (Fiul).

P r i n t r e cele m a i i n t e r e s a n t e lucrări dra­ ale acestei stagiuni se numără matice Excursia de T h e o d o r Mănescu, prezentată î n premieră p e ţară l a B h c ă u . E s t e cea m a i b u n ă piesă a h a r n i c u l u i d r a m a t u r g , semnul maturităţii sale creatoare ; m a i m u l t , este u n p u n c t d e cotitură î n creaţia sa, p e n t r u că, p ă s t r î n d f e r m i t a t e a ideologică a poziţiei sale deschis d e c l a r a t e , T h e o d o r M ă n e s c u îşi reevaluează m i j l o a c e l e , r e n u n ţ î n d l a procedee care-i c o m p l i c a u s c r i s u l (şi, u n e o r i , î l î m p o ­ v ă r a u ) , alegînd căi m a i l i m p e z i şi, i m p l i c i t , m a i eficace. Cum spuneam, însă, substanţa rămîne d e n s ă , i d e i l e sporesc î n g r e u t a t e , p e n t r u că gîndirea autorului se p l a s e a z ă , nemijlocit, în miezul însuşi a l preocupărilor majore, i n s p i r a ţ i a sa f i i n d , d e f a p t , e c o u l probleme­ l o r c a r e î l (şi c a r e n e ) f r ă m î n t ă . Printre ele, m a i m u l t ca o r i c î n d , p r o b l e m a patrio­ t i s m u l u i , înnobilată de conţinutul n o u , supe­ r i o r , a l d r a g o s t e i d e p a t r i e şi a l s l u j i r i i p a ­ triei socialiste.

Cătălina

Murgea (Mama) Hagiimă (Fiul)

şi

Ştefan

Pe

o

schemă

dramatică

simplă,

autorul

face s ă se î n f r u n t e două atitudini funda­ mental şi n e î m p ă c a t a n t a g o n i c e : a t i t u d i n e a c e l u i c a r e se l e a p ă d ă d e ţ a r ă ş i , p r i n t r - u n a c t d e t r ă d a r e , d e c i d e s ă se p u n ă î n s l u j b a celui care plăteşte m a i gras, a t i t u d i n e a c e l u i călăuzit de d i c t o n u l „ubi bene, i b i p a t r i a " , p e d e o p a r t e ; şi a t i t u d i n e a celui pentru care raţiunea d e a e x i s t a izvorăşte d i n sen­ t i m e n t u l că n i c i u n preţ n u p o a t e răscum­ p ă r a dezrădăcinarea, că nicăieri î n l u m e n u

34

www.cimec.ro

»e p o ţ i î m p l i n i , c ă d e s t i n u l o m u l u i se d e c i d e numai in armonie cu destinul patriei, pe de altă parte. D a r asin n u e l o t u l . I n Excursia, Tatăl, o m d e ştiinţă, îşi a r g u m e n t e a z ă , î n faţa F i u l u i , decizia d e a face d i n v o i a j u l la P a r i s o călătorie cu un singur sens. Tatăl î n f r u n t ă n u n u m a i o a t i t u d i n e c o n t r a ­ r i e d e c l n r a t ă , c i şi o c o n t r a a c ţ i u n c nimici­ toare. Fiul se o p u n e acestei plecări (care echivalează c u cea m a i î n a l t ă trădare) c u toată fiinţa l u i . recurgînd la argumente e x t r e m e . A t i t u d i n e a l ' i u l u i c o a t i t u d i n e ac­ tivă, dictată de o conştiinţă de t i p superior, l a t ă d e ce c r e d c ă d e f i n i r e a c e l o r d o u ă p o ­ ziţii e c o n s i d e r a b i l î m b o g ă ţ i t ă i n i n t e r e s d c modul c u m acţionează H u i î n această î m ­ prejurare. D e fapt, spre m e r i t u l piesei, F i u l , acest personaj exemplar, reprezentativ pen­ tru tînărn generaţie, e încă d e l a î n c e p u t în ofensivă. C h i a r şi a t u n c i c î n d se j o a c ă de-a cel-care-vrea-să-fugă-din-ţară, n u o f a c e decît p e n t r u a s m u l g e o taină părinţilor l u i , pentru a a f l a c u c e r t i t u d i n e ceea ce d o a r bănuise, p e n t r u a stabili c u precizie cît e s p i r i t d e a v e n t u r ă şi c î t t r ă d a r e î n ce u r ­ m e a z ă să î n f ă p t u i a s c ă Tatăl. E u n început de atac p r i n î n v ă l u i r e , care continuă c u o ofensivă frontală, argumentele şi contrnargumentele încrucişindu-se fără menaja­ m e n t e . Tatăl înfăţişează p u n c t e d e s p r i j i n în f a v o a r e a o p ţ i u n i i sale, c a r e ţ i n să a i b ă a p a ­ renţa j u s t e ţ i i . D a r este justeţea u n u i o m v a ­ nitos, c a r i e r i s t şi e g o i s t , pentru care nu există n i m i c a l t c e v a decît p a r v e n i r e . Clădit pe n i s i p , s i s t e m u l l u i de a r g u m e n t e , oricîlă aparenţă d e trăinicie a r avea, se n ă r i n e , p e n t r u că j u d e c a t a l u i e l i m i n ă d o u ă e l e m e n t e esenţiale : d a t o r i a patriotică a omului dc ştiinţă român şi v i i t o a r e a l u i situaţie d e metequc, d e s l u g ă , f i e şi c o p i o s răsplătită. N u o ţ a r ă , n u u n p o p o r n u n e v o i e d e e l şi-1 asimilează, ci o firmă oarecare, d i n t r - o altă ţară decît n l u i , o f i r m ă în suferinţă, p r o ­ b a b i l , d e pe u r m a h e m o r a g i e i de inteligenţă care a m i n a t atîtea creiere fără conştiinţa d i n t r - o ţ a r ă î n a l t a . T a t ă l ( p e c a r e p u t e m să-1 credem v a l o r o s o m d e ştiinţă s a u , p u r şi simplu, util) are u n punct de vedere g ă u n o s şi ş u b r e d , d e z v ă l u i t î n t o a t ă urîţe­ nia l u i morală d e F i u l ale cărui poziţii sînt ferme, ale cărui argumente nu o valoare oarecum abstractă, d a r m a i bogată, m a i p u r ă , m a i p r e ţ i o a s ă . C u m să d e f i n e ş t i î m p l i ­ n i r e a t a ca o m într-altfel decît î n ă u n t r u l î n d a ­ t o r i r i l o r t a l e c e t ă ţ e n e ş t i ? C u m să-ţi î n c h i p u i existenţa a l t u n d e v a decît î n p r o p r i a t a ţ a r ă ? S î n t d o u ă m i l e n i i d e c î n d T i t u s L i v i u s îşi mărturisea dragostea d e ţară a s t f e l : „ O a r e n i m i c n u n e leagă d e s o l u l p a t r i e i , d c păm î n t u l a c e s t a p e cnre-1 n u m i m m a m a noas­ t r ă ?... C î n d eram în exil î m i apărea în m i n t e p a t r i a m e a şi m i se p e r i n d a u î n f a ţ a o c h i l o r : şi c o l i n e l e , şi c î m p i i l e , şi T i b r u l , şi împrejurimile cu care se obişnuiseră o c h i i m e i , şi a c e s t c e r s u b c a r e m ă n ă s c u ­ s e m şi c r e s c u s e m " . Ce d i s t a n ţ ă î n t r e „ P a t r i a

c a c o l o u n d e m i - c b i n e " şi a c e a s t ă f i e r b i n t e m ă r t u r i e î Aceeaşi, între a r g u m e n t e l e T a t ă l u i , grele c i t teancul de bani c u c a r e se l a s ă cumpăral, şi g î n d u l F i u l u i , care. exprimă u n u i •întreg popor: „In punctul conştiinţa c e l m a i î n a l t "al s i s t e m u l u i m e u d e v a l o r i , eu situez p a t r i a !" A r f i d c o b s e r v a t că p r i m a p a r t e a p i e ­ s e i , i n c a r e c o n f l i c t u l se a n u n ţ ă şi se p r e g ă ­ teşte, i n c a r e F i u l a r e s ă se c o n f r u n t e d o a r c u o p i n i i l e , n u p r e a p e r s o n a l e şi n i c i p r e a c o n v i n s e , a l e M a m e i , se î n t i n d e p e u n t i m p scenic prea m a r e , c u atît m a i m u l t c u cît priceperea autorului face să n e sporească m e r e u i n t e r e s u l faţă d e adevărata confrun­ t a r e . F i n a l u l p i e s e i e , ba r î n d u - i , i n u t i l c o m ­ p l i c a t ; faţă d e m a r e a întrebare p e care a u ­ t o r u l ne-o p u n e şi c ă r e i a f i e c a r e d i n t r e n o i e l i b e r să-i g ă s e a s c ă r ă s p u n s u l , î ş i a u l o c şi c î t o v o n e d u m e r i r i , î n f a ţ a c ă r o r a r ă m î n e m m a i m u l t s a u m a i p u ţ i n indiferenţi. Spectaco­ lul, realizat de &oe Anghel-Stanca, e sub toate r a p o r t u r i l e satisfăcător. I n d e c o r u r i l e l u i Ştefan Georgescu, sugerînd o încăpere austeră, rece, străină, n e p r i m i t o a r e , fără căldura cămi­ n u l u i , evoluează : F i u l — Ştefan Hagimă, m a i n e s i g u r î n p r i m a p a r t e şi i n u t i l a g i t a t într-un f e l d c încercare d e a j u c a tinereţea e r o u l u i s ă u , care, de fapt, e a l u i p r o p r i e ; dar sincer, înflăcărat, convingător în partea a d o u a ; Tatăl — L i v i u M a n o l i u , actor de v r e d n i c ă a t e n ţ i e , d e z v ă l u i n d t r e p t a t şi c u p r i ­ cepută m ă s u r ă caracterul josnic a l p e r s o n a j u ­ l u i s ă u ; î n sfirşit, M a m a — C ă t ă l i n a M u r g e a , buimăcită, dezorientată, agitată, sfîşiata d e sentimente contradictorii, foarte b u n ă ; o tre­ i m e oare a s e r v i t o i i se poate d e b i n e această piesă, pentru reprezentarea căreia Teatrul „ B a c o v i a " merită toate felicitările.

Virgil Munteanu

A . T . M .

D a t a p r e m i e r e i : 2 3 i u n i e 1 9 7 6 , Ia Teatrul „Ion Creangă". R e g i a şi s c e n o g r a f i a : I O N C O J A R . Costume : M I R C E A RIBINSKI. Distribuţia : D I N A COCEA (Mama) ; ION LUCIAN (Tatăl) ; A D R I A N P I N T E A (Fiul).

P e n t r u versiunea bucureşteană a Excursiei, a v e m a m u l ţ u m i A . T . M . , b i n e v e n i t e i sale i n i ­ ţiative, d e a î m p l i n i , a c u m , l a încheiere d c stagiune, r e p e r t o r i u l teatrelor d i n Capitală c u o l u c r a r e d e v ă d i t a c t u a l ă (ceea ce n u î n ­ seamnă numai circumstanţială) semnificaţi* .
1

www.cimec.ro

35

D i n a Cocea (Tatăl)

(Mama)

şi

Ion

Lucian

şi I o n L u c i a n ( a c t o r a l p r e c i z i e i răspicate, f a m i l i a r , deopotrivă, d u p ă împrejurări, cu r e g i s t r u l u m o r u l u i şi cu r e g i s t r u l g r a v ) ; în sfîrşit, o a b i a î n m u g u r i t ă (şi aflată încă în p l i n proces de iniţiere profesională), d a r r e ­ v e l a t o a r e p r o m i s i u n e (şi speranţă) a scenei, A d r i a n P i n t e a . Pe u m e r i i f i r a v i a i acestei „necunoscute"', căreia i-a f o s t încredinţat r o l u l F i u l u i , a f o s t , în f o n d , aşezat e d i f i c i u l , şi în funcţie de r e s o r t u r i l e e i , f r u s t e şi neîn¬ cercate, a fost dispusă şi articulaţia ner­ voasă a s p e c t a c o l u l u i . U n r i s c — sau o şansă. D e c i z i a r e g i z o r u l u i de a l u a asupră-şi acest r i s c (sau de a e x p l o a t a şi e x t i n d e această şansă a s u p r a întregii a r i i de desfă­ şurare a a c ţ i u n i l o r şi a r g u m e n t e l o r d r a m a ­ tice) s-a arătat a f i u n p r i m şi esenţial s e m n , şi de î n c u m e t a r e , şi de înţeleaptă p ă ­ t r u n d e r e în v i b r a ţ i a i n t i m ă şi în s e n s u r i l e u l t i m e ale s c r i e r i i l u i T h e o d o r M ă n e s c u . N u f i i n d c ă „ j o c u l " e c o n d u s a i c i de u n t î n ă r ; ci fiindcă a r g u m e n t u l şi i m p a c t u l tinereţii — a l p u r i t ă ţ i i s p i r i t u a l e , l a o a d i c ă , — sc mărturisesc, pe cît de i n t r a n s i g e n t c o n v i n s e şi de n e s t r ă m u t a t , pe atît de d e z a r m a n t se­ n i n e şi străine de o r i c e i m p u l s u r i sau t e ­ meiuri subtextuale. T î n ă r u l A d r i a n P i n t e a a fost c h e m a t , aşa­ d a r , să-şi joace e x u b e r a n ţ a şi p u r i t a t e a vîrstei sale. Cu t o t ce e în ea încă „ n e l u c r a t " şi c u t o t ce e încă în e l n e d e d a t Ia c o n ­ v e n ţ i i — l a c o n v e n ţ i i l e , m a i c u seamă, ale scenei. D a r u r i l e i-au f o s t , r e g i z o r a l v o r b i n d , m a i m u l t stîrnite şi e x a c e r b a t e decît s t r u ­ n i t e şi d i r i j a t e . D i n această c a u z ă , p o a t e , i n t e r p r e t u l s-a arătat, adesea, de o m o b i l i t a t e gestică exagerată şi stîngaci d e z i n v o l t ă , de n a t u r ă să-i b l o c h e z e f r e a m ă t u l l ă u n t r i c şi z ă c ă m i n t e l e l u i e x p r e s i v e , e f e c t i v de c a l i t a t e . E l s-a arătat, însă, în acelaşi t i m p , în stare, să creeze n u n u m a i u n p e r s o n a j într-o d r a m ă care, p r i n „locul şi c u l o a r e a a c ţ i u n i i " , s-ar d e f i n i o „ d r a m ă de f a m i l i e " . L o c u l a c ţ i u n i i cedează, t r e p t a t — în sacade — , p a s u l u n u i c l i m a t (ce depăşeşte c a d r e l e încăperii în c a r e , între c u f e r e şi g e a m a n t a n e şi în f e b r i l i t a t e a pregătirilor p e n t r u p l e c a r e , se discută şi se visează şi se fac p l a n u r i t u r i s t i c e ) şi u n o r accente şi efecte g e n e r a l i z a t o a r e , ale căror vigoare şi rezonanţă ne introduc într-o d r a m ă — d r a m a reală — i m e d i a t politică, d a r cu o largă d e s c h i d e r e spre î n d e l u n g i m e ­ ditaţii a s u p r a vieţii şi calităţii vieţii la o a m e n i . F i i n d c ă , î n c o l i z i a cu p ă r i n ţ i i , F i u l ( A d r i a n P i n t e a ) n u se izbeşte d o a r de e x p e ­ rienţa l o r de v i a ţ ă (pe care, d e a l t f e l , n u dă în n i c i u n f e l şi n i c i o d a t ă d o v a d ă că n-ar preţui-o şi n-ar respecta-o), c i de raţiunea existenţei l o r , de veleităţile l o r l a o a n u m i t ă existenţă, pe care o descoperă m ă c i n a t ă şi slăbită de î n d o i e l i (deşi, sau t o c m a i p e n t r u că ea se m a n i f e s t ă cu ostentaţie p l i n ă de s i n e ) , mişcată de o etică a e c h i v o c u r i l o r , p r ă ­ d a t ă de resursele generoase ale s e n t i m e n t u l u i demnităţii. Cu ingenuitatea dragostei de viata-care-se-ccre-cuccrită şi se oferă c u c e r i ­ r i i , şi care, p r i n a c t u l c u c e r i r i i e i , îţi p r o -

Adrian

Pintea

(Fiul)

şi

Dina

Cocea

ce a „scăpat" f i e atenţiei l o r ( p o a t e , p r e a risipită), f i e iniţiativei l o r (poate, n u în­ deajuns de ascuţită), f i e exigenţelor l o r ( p o a l e , peste m ă s u r ă , o r i s u b m ă s u r ă , de înalte)... A u răspuns iniţiativei : u n r e g i z o r (ce şi-a m a t e r i a l i z a t s i n g u r şi v i z i u n e a sce­ nografică) deprins cu desenul lapidar, n u r e f u z a t însă n u a n ţ e l o r şi g u s t u l u i pentru m i n u ţ i a analitică ( I o n Cojar) ; d o u ă p u t e r n i c e forţe actoriceşti, de inveterată experienţă — D i n a Cocea (actor a l r a f i n a m e n t u l u i , a l g e s t u l u i s u b t i l şi a l p a t o s u l u i b i n e t e m p e r a t )

36

www.cimec.ro

mite împlinirea proprie, Fiul nu exprimă, faţă d e p ă r i n ţ i , p o l u l u n e i generaţii s t r u c t u ­ ral n o i , opuse, c i a l uncia setoase de aer p r o a s p ă t şi d e f e r m i t a t e , i n c a r e g e s t u l a d ­ versităţii aparente formulează, în f o n d , c u sinceritate naivă, brutală, nesofisticată, u i ­ m i r e şi n e î n ţ e l e g e r e şi r e b i f a r e î n f a t a unor fenomene d e d e s t r ă m a r e şi d e g r a d a r e care-1 întimpină, drapate în straiele u n o r orgolii decizii fals repara­ f a l s r ă n i l e şi a l e u n o r toare, ascun/.înd, în substanţa l o r , gestul de­ rizoriu şi a m a r a l dezerţiunii, a l d e m i s i e i d i n viată. Din această perspectivă, dealtfel, capătă relief relaţiile e r o u l u i (şi i n t e r p r e t u l u i ) c u celelalte două personaje (cu interpreţii res­ pectivi). I n faţa ştiinţei acestora d e a-şi afirma personalitatea, de a spune, de a demonstra şi d e a c o n s t r u i o d e m o n s t r a ţ i e , A d r i a n Pintea n u dă nici u n semn de i n h i ­ b a r e . E l se s i m t e , d c p c a c u m , în teatru, precum e r o u l s ă u , î n f a m i l i e . Ş i se c o m ­ p o r t ă c a a t a r e : f r u s t şi o a r e c u m scutit dc r i g o r i , d a r înzestrat c u u n a p r i n s t o n u s v i ­ t a l şi c u o n e b ă n u i t d e b o g a t ă p a l e t ă t e m p e ­ ramentală, cu o disponibilitate remarcabilă deopotrivă spre l u c i d i t a t e a rece s a u surizătoare, c a şi s p r e fragilitatea sentimentelor alunecate spre o uşoară romanţiozitalc. Dina C/ocen î i e s t e o M a m ă receptivă, c u u m o r j u c ă u ş şi c o m p l i c e l a e x p l o z i i l e l u i i n g e n u e , o m a m ă temătoare — t o t c u u m o r , t a n d r u — d e m i c i l e l u i d r a m e m a r i , şi c a r e creşte, p e nesimţite şi t u l b u r a t ă , î n r e v e l a ţ i a i n t e g r i ­ tăţii l u i d e c a r a c t e r , n e b ă n u i t d e severă, î n i u r e ş u l d e v o l u b i l i t a t e şi d e a p a r e n t ă super­ ficialitate poznaşă. D a r D i n a C o c e a e s t e şi s o a ţ a d e v i a t ă a T a t ă l u i . I n această i p o s t a z ă , p r o f i l u l ei apare înăsprit, u m b r i t de o gra­ vitate îndurerată, m a i puţin sigur pe sine, s p e r i a t d e r u p t u r a f ă r ă î n t o a r c e r e ce a m e ­ n i n ţ ă să se p r o d u c ă î n c a s a ş i , î n p r i m u l rînd, în inima e i . E u n j o c a l lipsei de r e ­ z i s t e n ţ ă şi a l s f î ş i e r i i c a r e a m e s t e c ă s t u p o a r e a paralizantă cu efortul de a descoperi, în de­ r u t ă şi î n p r o p r i a e i n e p u t i n ţ ă , t ă r î m u l u n e i regăsiri cu sine, cu familia, cu oamenii. S î n t a t i n s e , î n acest j o c , m a r g i n i l e melodra­ m e i : a t î t c î t î n g ă d u i e , p e n t r u a n u i se r ă p i d r e p t u l l a lacrimă, o d r a m ă stăpînilă, î n ţe­ sătura e i , p r i n excelenţă intelectuală, de s p i ­ r i t u l bărbăţiei. La rîndul său, I o n Lucian, solicitat de p e r s o n a l i t a t e a — d e t a t ă şi d e o m d e ş t i ­ inţă — p e c a r e o î n f ă ţ i ş e a z ă , foloseşte a p l o m ­ b u l şi c e l e l a l t e m u l t e — m a i m a r i s a u m a i m ă r u n t e — resurse a l e vanităţii agresiv î n ­ c r e z ă t o a r e î n s i n e . T o a t e , s c ă l d a t e î n t r - o nnume, întunecată, baie de u m o r — a l rica­ nării, a l persiflării, a l condescendenţei, a l ironiei negre, a l j o c u l u i în d o i peri... Reali­ zezi, d i n apariţia şi d i n e v o l u ţ i a lui Ion L u c i a n , c a r e se v o r s l e n t o r i n l e , f a l s a putere ( f i i n d c ă , î n f o n d , e r o u l l u i se h r ă n e ş t e c l i n voluptatea dominaţiei), demonstraţia unei false dreptăţi ( f i i n d c ă î n j o c este n u p r o ­ b l e m a u n e i obstaculate a s p i r a ţ i i l a r e a l i z a r e .

ci a u n e i deşănţate aspiraţii la p a r v e n i r e ) , ca şi p r ă b u ş i r e a l u i ( a c e a s t a r e a l ă , f i i n d c ă e una cu smulgerea unei măşti). I n geniala personalitate c a r e se a u t o p r o c l a m ă , c u e m ­ f a z ă , ca a t a r e , L u c i a n d e p o z i t e a z ă , c u d o z a j bine d r ă m u i t , u n s p i r i t m ă r g i n i t l a satisfac­ ţiile a p a r e n ţ e l o r , d r o j d i a u n e i c o n ş t i i n ţ e r ă ­ tăcite î n p r o p r i i l e e i e r o r i . D r a m ă v ă d u v i t ă d e c e e a c e , c l a s i c , se n u ­ m e ş t e f a b u l ă , Excursia este d e z g h i o c a r e a unei s l ă r i - l i m i t ă . A c ţ i u n e a e i se s p r i j i n ă c u p r e ­ cădere p e c u v î n t , p e valenţele gestice a l e e u v î n t u l u i . R e g i z o r u l şi i n t e r p r e ţ i i a u r e a l i ­ zat d i n cuvîntul (şi, a p r o a p e , numai din cuvîntul) d r a m e i , v a l o r i teatrale. E u n m e ­ r i t n u o r i c î n d î n t î l n i t . P e care-1 s o c o t e s c , d c aceea, v r e d n i c de reţinut, chiar dacă, pe alocuri, peste determinările euvîntului, ni se o f e r ă u n p r i s o s d e a c ţ i u n i c a r e încarcă linia spectacolului. Acest m e r i t îl m a i r e ­ ţ i n şi p e n t r u i m p l i c a ţ i i l e l u i î n problemele stilistice generale ale artei noastre, alături de celelalte m e r i t e , concentrate î n ecoul d e ansamblu, de emoţie şi d e c o n v i n g e r i , p e care s p e c t a c o l u l îl stîrncşte d u p ă închiderea finală, oarecum ambiguă, a procesului

Excursiei.

Florin Tornea

TEATRUL DRAMATIC „ B A C O V I A " DIN BACĂU

LA MARGINE DE PARADIS
de Ouidiu Genaru
U n n u m e n o u pe lista autorilor contemporani : Ovidiu Genaru. de teatru

A u t o r u l p i e s e i La margine de paradis vine spre dramaturgie din frontul poeziei, cu şapte v o l u m e t r u d i t e î n zece a n i , c u încă un v o l u m dc proză, cu a l t u l de traduceri. E s t e u n u l d i n t r e i n i ţ i a t o r i i şi a n i m a t o r i i r e ­ vistei băcăoane „Ateneu". Este dc mai multe ori laureat pentru faptele l u i de litere.

www.cimec.ro

37

n a r e a d i n t r e forţa d r a m a t i c ă densă şi f i o ­ r u l p o e t i c e l e v a t , c r e s c u t e d i n t r - o conştiinţă sensibilă l a p r o b l e m e l e o m u l u i c o n t e m p o r a n . Este o piesă a e r o i s m u l u i a n o n i m şi a j u s t i ţ i e i , a r ă b d ă r i i şi încrederii. E s t e p o ­ vestea u n u i e r o u n e d r e p t ă ţ i t , a u n u i l u p t ă ­ t o r a n o n i m care n u cerşeşte r ă s p l a t a , p o v e s ­ tea u n u i o m care a c r e z u t şi c r e d e într-un i d e a l fără a-şi s t r i g a credinţa şi fără a-şi r e v e n d i c a c u v e n i t e l e d r e p t u r i sau n e c u v e n i ­ tele f o l o a s e . Este d r a m a u n u i bătrin pe care e x p e ­ rienţe d u r e r o a s e l-au î m p i n s la m a r g i n e a vieţii, la m a r g i n e a u n e i vieţi f r u m o a s e , aş;; c u m şi-a închipuit-o e l i n tinereţe şi aşa c u m a d o r i t şi a l u p t a t să f i e ; şi c a r e se p o m e n e ş t e , neaşteptat, d i n n o u în tumult, d i n n e f e r i c i r e , prea tîrziu, oînd e la capătul zilelor. Piesa n u se p o a t e p o v e s t i : i n a n i i r ă z ­ boiului, un cîrciumar a s c u n d e şi sprijină Războiul în a c ţ i u n i l e l u i pe u n c o m u n i s t . trece, ilegalistul d i s p a r e şi, î n p r i m i i ani ai p u t e r i i p o p u l a r e , e r o u l n o s t r u este sancţio­ nat că a fost cîrciumar. Cum să dove­ dească, a z i . h ă t r î n u l că a fost nedreptăţit, că î n d ă r ă t u l f i r m e i se a s c u n d e a s o l i d a r i t a t e a l u i activă cu l u p t a comuniştilor d i n ilega­ l i t a t e ? Ş i , m a i ales. de ce s-o facă ? M a i b i n e să-şi ciştige existenţa, a l u i şi a a l o r săi, î m p l e t i n d c o r o a n e f u n e r a r e . D a r , i a t ă , peste a t î ţ i a şi atîţia a n i , r e a p a r e c o m u n i s t u l d i s p ă r u t a t u n c i şi t o t u l se s c h i m b ă . . , Vedeţi, povestită, piesa sărăceşte, n u a n ţ e l e se şterg, f a p t e l e d e v i n i n c r e d i b i l e sau p l i c t i ­ sitor prozaice. Ţesătura de î n t i m p l ă r i d i n care se alcă­ tuieşte p i e s a e cu m u l t m a i c o m p l i c a t ă şi m a i b o g a t ă î n semnificaţii : ţintuit în f o t o ­ liul l u i pe roţi, b ă t r î n u l Paşalega a r e o măreţie a l u i , i z v o r î t ă d i n d e m n i t a t e şi î n ­ c r e d e r e ; soţia l u i e u n e x e m p l u de d e v o ­ t a m e n t şi m o d e s t i e , d a r p o a r t ă p e c e t e a t r i s ­ teţii c e l u i r e s e m n a t ; A n a , f i i c a l o r , se încăp ă ţ î n e a z ă c u t e m e i să a l u n g e i m a g i n e a d e fată b ă t r î n ă şi s i n g u r ă care începe să-i m i ­ jească î n a i n t e a o c h i l o r şi l u p t ă să-şi croiască un alt destin ; Paul, comunistul, revine, d u p ă o absenţă î n d e l u n g a t ă , să-şi regăsească şi să-şi a j u t e p r i e t e n u l şi t o v a r ă ş u l de l u p t ă , pe c a r e , d e l o c d i n v i n a l u i , n u l-a p u t u t v e d e a atîta v r e m e . Toate se împletesc şi curg c o n v e r g e n t pe o a l b i e c ă p t u ş i t ă cu p o e z i e şi c u u m o r a m a r , către o z a r e c a r e se a r a t ă s e n i n ă , deşi, p e n t r u b ă t r î n , e u n c a p ă t de d r u m . D a r z a r e a e s e n i n ă , p e n t r u că a c o l o se dovedeşte că a d e v ă r u l iese in cele d i n u r m ă la i v e a l ă , că d r e p t a t e a e m a i puternică. E s t e o piesă de a t m o s f e r ă , î n care î n t r e ­ g u l n u a p a r e în b l o c , c i se c o m p u n e d i n d e t a l i i , în c a r e î n t r e b ă r i l e n u c a p ă t ă ime­ d i a t r ă s p u n s u l şi n i c i r ă s p u n s u l i m e d i a t , ci r ă m î n să se limpezească în t i m p sau peste t i m p , î n care d e s t i n u l t u t u r o r se desface în d e s t i n e l e f i e c ă r u i a , p r e c u m l u m i n a a l b ă se desface î n c u l o r i l e c u r c u b e u l u i . E s t e o piesă

L i v i u Mamoliu ( P a u l ) şi traşcu ( B e n e d i c l Paşalega)

Titt>rel

Data premierei : 9 m a i 1976. R e g i a : C R I S T I A N P E P I N O . Sceno­ grafia : Ş T E F A N GEORGESCU. Distribuţia : T I T O R E L PATRAŞCC (Renedict Paşalega) ; CONSTANŢA ZMEU (Mama) ; D O R I N A PĂUNESCU (Ana) ; L I V I U M A N O L I U (Paul;: FLORIN GHEUCA (Moise Gogu) ; R I B I I O N E S C U (Iorgu) ; G H E O R G H E GHEORGHIU (Ismail) ; I U K Y B0TOŞESCU (Melania) ; M I H A I DRAGOI (Emil) ; DOINA I A C O B (Mir c k ) ; V A S I L E C A M B O S ( U n şofer).

edu­ Dimineţile îi sînt o c u p a t e : predă caţia fizică s t u d e n ţ i l o r I n s t i t u t u l u i p e d a g o g i c d i n o r a ş u l l u i Bacovia. l i salutăm intrarea în d r a m a t u r g i e cu r e ­ cunoaşterea b u c u r o a s ă a t a l e n t u l u i său şi c u speranţa că v a p e r s e v e r a . T e a t r u l „ B a c o ­ v i a " şi r e v i s t a noastră, care i-au î n l e s n i i , s i m u l t a n , d e b u t u l , a u d e s t u l e m o t i v e de sa­ tisfacţie. Piesa La margine de paradis se d i s t i n g e , în a r m o n i a d r a m a t u r g i e i de a z i , p r i n t r - u n t o n aparte, foarte v i g u r o s , apăsat p e r s o n a l , care a r p u t e a f i d e f i n i t p r i n î m b i ­

38

www.cimec.ro

în care tăcerile vorbesc, gesturile vorbesc, p a ş i i v o r b e s c , în c a r e , d u p ă v r e d n i c i a , s c e n o ­ grafului (Ştefan (îeorgescu) şi. a regizoru­ lui (Cristian Pcpino), duşumelele, u n scrin, o f e r e a s t r ă , o c r e a n g ă «Ic s a l c î i n d e d i n c o l o d c fereastră, o c o r o a n ă d i n f l o r i d e b i r l i c , toate p o l spune ceva. , D a c ă a r f i să n o t e z r e a l i z a r e a l u i C r i s t i a n după regula Comitetului oamenilor IVpino m u n c i i d i n t e a t r u , i-aş d a t î n ă r u l u i regizor „foarte b i n e " fără ezitare. P e n t r u a d i n c a î n ­ ţelegere a t e x t u l u i , p e n t r u adeziunea caldă la m e s a j u l l u i , pentru subtilitatea scriiturii r e g i z o r a l e , p e n t r u l i p s a d e o s t e n t a ţ i e şi p e n ­ tru modestia c u c a r e s-a p l a s a t în umbra a c t o r i l o r , p r i l e j u i n d u - l e cîteva a d m i r a b i l e r e ­ alizări. T i t o r e l Pătraşcu, i n t e r p r e t u l l u i l i c nedict Paşalega, a c t o r pe care datele com­ p l e x e a l e p e r s o n a j u l u i l - a u a j u t a t să-şi p u n ă în valoare valenţele n u îndeajuns u t i l i z a t e , realizează u n p o r t r e t a d m i r a b i l , c u atît m a i izbutit c u cît i n t e r p r e t u l este, p r i n datul e r o u l u i s ă u , ţintuit în f o t o l i u l pe roţi. T i t o ­ rel Pătraşcu ne comunică vioiciunea spiri­ tului, tăria morală, încrederea, umorul — t r ă s ă t u r i e s e n ţ i a l e ale e r o u l u i s ă u — c u o mare varietate de mijloace, rafinat disti­ late. I n r o l u l M a m e i , Constanţa Z m e u reali­ zează 6 f o a r t e precisă c o m p o z i ţ i e , i a r A n a , fiica, e interpretată de D o r i n a Păunescu i n mod c o n v i n g ă t o r . A m î n d o u ă actriţele a u u n moment r e m a r c a b i l în scena singurătăţii l o r , în scena d e s t ă i n u i r i i l o r , î n scena î n care r e z i s t e n ţ a l o r m o r a l ă , p e c a l e să se p r ă b u ­ resursele revigorării. Ci v i u şească, găseşte M a n o l i u , u n actor a l sobrietăţii, e c h i l i b r u l u i şi m ă s u r i i , c o n t u r e a z ă în linii sigure por­ tretul comunistului Paul. I n roluri secun­ d a r e , c u a c c e n t e d e p i t o r e s c , a u b u n e aipariţii Florin Ghcuca, Bibi fonescu, Gbeorgbc Gheorghiu şi Iuky Botoşescu, precum şi Mihai Drăgoi şi D o i n a Iacob. Spectacolul l u i C r i s t i a n P e p i n o e u p i e s a La margine de paradis este, n e î n d o i o s , u n succes a l colec­ t i v u l u i băcâoan.

TEATRUL DRAMATIC DIN CONSTANTA

La 25 de ani de la înfiinţare
T Teatrul torit, Situat au suflare educaţiei Centenarul aniversar Aşa Comitetului Vasile turie in time bucuriile sociale Vîlcu, vie climatul ale a o semnificaţie cum a între animat Dramatic pătrarul cele şi politice al teatrului sporită. subliniat al în în primul P.C.R. apare care cu arta aspiraţiile muncii, formă a dăruiască". contribuţia teatrului înfiinţare zilele de noastre al educării pe — — reală, constăn­ din In so­ dobro­ 7 500 de să ale — de-a din şi In se teatre calitate, ale pretutindeni. inaugurală şi pînă se aceea mai de cu la arată de preţ milioanelor de spectatori. satisfacă publicului lungul de Con­ artei planul pro­ din cu celor poeziei avizi Republica „ca secretar o al măr­ judeţean evenimentul modului instaurat conjugîndu-sc tuturor pe poate care să oamenilor această le-o în care şi de pînă cifre, slujitorii la în muncii pămîntului : văzute după şi de români ocupă, socialiste, al muncii, de spre educative, şi de înaintate la de noi la alături aspirînd valori înalte din vară şi în 180 de cum de proces Constanţa, înfloreşte Socialistă legi­ de conştiinţei a două continuă ţării şi al — din Constanţa de mari să culturii patriei constănţean veac al anime şi-a sărbă­ care întreaga Congres socialiste «pa al şi

recent,

existenţei.

evenimente primul

artistică

Independenţei

momentul dobîndit

România,

Materializată concretă, ţean 2 mai amplul cialiste meleaguri gean numără spectacole, Chemat, nu de numai la sediu au şi pe 1051 adus-o

complexul ale

a oamenilor

străvechile

românesc premiere,

Virgil Munteanu

2 750 000 se artistice ştie, ci ale

exigenţele —

judeţ, şi străini, geografia un teatrul toate spre şi de loc

vacanţelor turişti stanţa noastre practic filează, ţară, certe mai

Teatrul culturii aparte. constănţean celelalte de

repertoriul realizări

valorificarea

dramatice

într-adevăr, Scrisoarea cea iani fidel a mai de recentă Grigore —

premiera — — cu cele

pierdută

a lui

Caragiale teatrul

realizare Sălceanu sale odată

Tropaeum Tra-

îndatoririi promova

fundamentale,

www.cimec.ro

39

creaţii tonă. roase, autorilor giei cate, scrierile stanţa tanţilor debuturi, din tice, la activitate,

ale S-au

culturii jucat lucrări

universale, aici, ale in cei cele dintre clasicilor şi-au

creaţia 25 de mai noştri văzut una din şi şi ani

autoh­ de valo­ ale ju­ dintre Con­ debu­ Aceste imperfecte este­ inspirau, la eve­ probleme dramatur­

TROPAEUM TRAI ANI
de Grigore Sălceanu

deopotrivă moderni. noastre lor a care de Constanţa, deschis, chiar de din ale

Reprezentanţii socialiste căpetenie. generoasă, dacă, vedere realitate, pe cel puţin cite Trupa drum alocuri, al esenţială la situaţii canoanelor : se şi

au bătut

la uşa teatrului.

unghiul aveau

o calitate la personaje, actualităţii. montate cele de a mai exclude,

nemijlocit, nimente, fierbinţi

se refereau

Dala premierei : 16 m a i 1976. Regia : G H E O R G H E J O R A . Sceno­ grafia : MIHAI TOFAN. Muxica : IOSIF HERŢEA. Mişcarea scenică i OLEG DANOVSCHI. Distribuţia : SANDU SIMIONICĂ (Decebal) ; TTTUS GURGULESCU (Traian) ; ELENA GURGULESCU (Sannidaza) ; LUCIAN IANCU (Dius) ; J E A N IONESCU (Resoentus) ; V I O R E L POPESCU (Aulutralis) ; E M I L SASSU (Longinus) ; L O N G I N MĂRTOIU (Marcianus) ; VASILE COJ0CARU (Lucdllus) ; V I R G I L ANDRJESCU (Ebrcims) ; EMIL BIRLĂDEANU (Murena) ; CONSTANTIN GUŢU (Ligarius) ; E U G E N MAZILU (Furius) ; I U L I U P O P E S C U (Marius) ; ROMEO MOGOŞ (Ascaniu) ; A N A MIRENA (Zinnenis) ; GEORGE STANCU (Fortus) ; CONSTANTIN DUICU (Lusius) ; I O N A N D R E I (Drcpala) ; G H E O R G H E E N A C H E (Tutenes) ; ALEXANDRU MEREUŢĂ (Postuimis) ; OBREN PAUNOVICI (Apolodor) ; B A R B U I O N E S C U (Vezina) ; E L E N A STANESCU şi A D R I ­ ANA SCHIOPU (Fecioarele).

Spectacolele samblul de şi a egala Tendinţa fiecărei colectivului j/otrivi avansate încoace, Studioului. zate actori dioului, petiţiile Cu sionişti irtsuşi), •itănţene şi trupă mult, tate Ion cărete deauna fără tative. în şi ziua un aici,

pînă bune în

acum

de din

an­ ţară.

constănţean

demonstrează realizări general, noului, şi cu de de cele cîţiva pe ale cadrul dată, în

ambiţia gratuitul activitatea dorinţa a-şi mai ani scena reali­ unor Stu­ com­

nesemnificativul, stagiuni. de demersurile tendinţe, un loc Citeva recitalurile s-au distins, naţionale. nucleu cu veche constănţeni, a

caracterizează Căutarea se îşi de artistice găsesc, fructificare spectacolele în individuale pregătite de fiecare dezvolta

dintre

conducător experienţă

girat (ca Jean Profit lipsită, în de Jora, plină trei

de şi scenei ;

profe­ teatrul conIonescu cu o de

de 25 de ani : actorul destoinică de elemente ; deosebiţi teatrul stare deşarte, şi (din literar

credincioşi directorul Romeo păcate,

secretarul

cam

tinere), dispunînd stilistic Gheorghe constănţean de

maturi­ regizori : tot­ cali­ Intitulata şi Decebal, Tropaeum Traiani reprezintă primul m o m e n t al trilogiei f u i G r i g o r e S ă l c e a n u ( c e l e l a l t e d o u ă : Ovidius şi llţjperion, d u p ă c u m ştim, n u fost lansate, m a i de m u l t , t o t l a Constanţa). P r e s t i g i o ş i o a m e n i d e ş t i i n ţ ă şi d e l i t e r e împărtăşesc, în c a i e l u l - p r o g r a m , g î n d u r i şi păreri despre opera l u i Grigore Sălceanu. Dramaturgul constănţean, pătruns, p r i n hăr­ n i c i e şi p e r s e v e r e n ţ ă , î n l u m e a t e a t r u l u i i s t o ­ r i c , este s o c o t i t d e a c a d e m i c i a n u l Şerban Cioc u l e s c u „ u n d e s ă v î r ş i t muzician a l v e r s u l u i , d i n t r e c e i m a i i n d i c a ţ i să p r e l u n g e a s c ă g l o r i ­ oasa tradiţie a d r a m e i r o m a n t i c e româneşti, strălucit reprezentată p r i n operele l u i H a s d e u , Alecsandri şi D a v i l a " . Foarte adevărat. I n t i m p c e a s i s t ă m Ja a p a r i ţ i a u n o r valoroase opere dramatice, menite să r e l e v e tendinţa u n o r a d i n t r e d r a m a t u r g i i noştri d e a reînvia d r a m a istorică p e o cale p r o p r i e , m ă r t u r i s i n d d o r i n ţ a d e a aşeza într-o n o u ă l u m i n ă , p r i n noi modalităţi, materialul d i n paginile croni­ cilor, Grigore Sălceanu parcurge c u seninăPurdisponibil,

creatoare Maximilian, — într-o veleităţi

permanenţi,

şi ca formaţie Silviu s-a aflat îmbunătăţiri

cumpănă, la

festivă,

conducerea forurilor

instituţiei, conducătoare

ca ale teatrului,

reprezentanţii şi orice ale unor credem

oraşului gata în

judeţului moment colectivului)

(apropiate să sprijine se —

iniţiativele gîndeau, în cu

creatoare sinceritatea cărora la o noi

făgăduinţe cu de toată

realizarea —, să răs-

convingerea în stare

activitate şi mai sarcini de

viitor şi mai

pundâ telor puse culturii artei. Ji

bine politice,

eficient şi politice

importan­ ideologice şi al

sociale educaţiei

Congresul socialiste în

faţa

tuturor

slujitorilor

urăm,

pe această

cale,

mult

succes

!

40

www.cimec.ro

t a l e , d a r şi c u s e n s i b i l i t a t e , d r u m u l reînvi­ e r i i şi g l o r i f i c A r i i e r o i l o r n a ţ i o n a l i . Vechiul interes al publicului faţă de o asemenea nealterat. d i r e c ţ i e l i t e r a r ă se d o v e d e ş t e î n c ă Inspirate d i n trecutul foarte îndepărtat, a m e s t e c d c r e a l i t a t e şi f i c ţ i u n e , p i e s e l e l u i G r i g o r e Sălceanu a t i n g , c u precădere, ideea continuităţii, destinul istoric al poporului n o s t r u şi a l c o n d u c ă t o r i l o r s ă i , s u b r a p o r t u l virtuţilor esenţiale : demnitatea, eroismul, hărnicia, puterea de sacrificiu. Scrisul clasici­ zant a l l u i Grigore Sălceanu poate f i defi­ n i t ca u n scris u t i l , a d e c v a t cerinţelor d e educare patriotică, de consolidare a epopeii naţionale. Plasată in timpul războaielor dacice ale lui Traian, m a i precis, i n t i m p u l bătăliei d e c i s i v e d e l a A d a m c l i s i , a c ţ i u n e a p i e s e i se concentrează a s u p r a c o n f r u n t ă r i l o r d i n t r e cele d o u ă m a r i e n e r g i i e t n i c e : r o m a n i i şi d a c i i , p e î n f r u n t a r e a c a p i t a l ă d i n t r e T r a i a n şi D e ­ c e b a l . A d m i r î n d , e l o g i i n d şi g l o r i f i c î n d , d e o ­ potrivă, virtuţile celor două popoare, a u t o r u l marchează m o m e n t u l naşterii poporului ro­ m â n . Peste tragica încleştare a m o r ţ i i , peste urmele încă proaspete ale sîngelui vărsat, v i a t a şi i u b i r e a t r i u m f ă . D i n i d i l a i m a g i n n t ă î n t r e centurionul r o m a n L u c i l l u s şi S a r m i daza, fiica nobilului dac Dius, v a înflori, p r o a s p ă t ă şi v i e , n o u a l u m e . L a t u r a c o n v e n ­ ţională, d e ficţiune teatrală, a piesei l u i Grigore Sălceanu, deşi naivă, are o mare c a l i t a t e : este sinceră şi l i p s i t ă de osten­ taţie. E x p r e s i a poetică candidă, tensiunea c o n f l i c t u l u i r e u ş e s c să î n l ă t u r e p e r i c o l u l i d i ­ l i s m u l u i . M e r i t u l n u aparţine, însă, nici, n u m n i a u t o r u l u i . E l e s t e şi a l m o n t ă r i i şi a l celor d o i interpreţi, Elena G u r g u l e s c u şi V a s i l e C o j o c a r u . T r ă i r e a p r o f u n d ă şi s i n c e r i ­ tatea n c t o r i l o r a u c o n f e r i t ficţiunii n e o r o m a n ­ tice a a u t o r u l u i rîvnita măreţie simbolică. N i m i c d i n ceea ce n e a r a t ă G r i g o r e S ă l ­ c e a n u î n Tropaeum Traiani n u e n o u , ne­ ştiut. T o a t e cărţile d e i s t o r i c evocă, în p a g i ­ n i l e l o r , p e r s o n a l i t a t e a , g e n i u l p o l i t i c şi m i l i ­ tar a l celor două figuri titanice ale d r a m e i : T r a i a n şi D e c e b a l . P o e m u l d r a m a t i c a l l u i G r i g o r e S ă l c e a n u î ş i e x t r a g e f r u m u s e ţ e a şi-şi desfăşoară puterea emoţional-evocatoare d i n s u b l i m a f r ă m î n t a r c sufletească a r e g e l u i d a c , d i n c o n f l i c t u l a n g a j a t între d a t o r i a apărării p a t r i e i , p e d e o p a r t e , şi a s p i r a ţ i a , a p o i r e ­ nunţarea la n e m u r i r e , pe de alta. Destinul tragic, abaterea l u i Decebal de la poruncile credinţei religioase n d a c i l o r , renunţarea l a lumea paradisiacă făgăduită l u i dc marele p r e o t Z a m o l x i s , m o a r t e a l u i deliberată, pen­ t r u păstrarea integră a d e m n i t ă ţ i i l u i d e rege şi a d e m n i t ă ţ i i poporului dac — oglindite de a u t o r în v e r s u r i s i m p l e , cu patos v e r i ­ d i c — , situează p i e s a într-o z o n ă d e i n t e r e s major. Spectacolul semnat de Ghcorghe Jora în­ scrie p r o b l e m a t i c a piesei, cu gravitate, cu reţinută e m o ţ i e , î n d i m e n s i u n i l e a m p l e a l e m o n u m e n t a l i t ă ţ i i i s t o r i c e şi u m a n e . D i n m u l ­ ţimea soluţiilor, m e n i t e a s u b l i n i a valorile

operei, se c u v i n amintite cele realist v i i , o r i g i n a l e , care scot în relief v i z i u n e a p r o ­ prie dacilor asupra morţii senine. Traversînd scena d e cîtcva o r i , a t i n g î n d c u a r i p a e i d e z g u s t ă t o a r e şi f ă c î n d să p ă l e a s c ă întîi chipul vitenzului Dius, apoi cel al măreţului r e g e d a c , m o a r t e a n u r e u ş e ş t e să î n f r i c o ş e z e , să u m i l e a s c ă şi să d e v a l o r i z e z e p e c e i p e care-i î m b r ă ţ i ş e a z ă cu jocul e i şiret, a m ă ­ gitor. Forţa z g u d u i t o a r e a cîntccului şi a r i s u l u i sfidător a l m u r i b u n z i l o r daci (înveşşi g r u p a ţ i a s e m e n i f r e s c e l o r d e p e mîntaţi Columna l u i Traian şi d e p e m o n u m e u t u l de l a A d a m c l i s i ) , subtilele treceri de l u m i n ă şi u m b r ă d e p e c h i p u r i l e l o r r ă m î n multă vreme în memorie. S p r i j i n i t p e o coloană sonoră e x t r e m d e sugestivă, p e i n s p i r a t u l a c o m p a n i a m e n t m u ­ zical a l l u i Iosif Herţea, cînd învolburat, t u m u l t u o s , c î n d l i r i c , şi p e m i ş c a r e a s c e n i c ă expresiv gîndită a l u i Oleg Danovschi, r e ­ gizorul n sugerat convingător luptele, v i n c i u l cairaetoristic bătăliilor. S i m p l u şi f r u m o s , f u n c ţ i o n a l , e s t e d e c o r u l lui M i h a i T o f a n , în liniile l u i aspre, bolo­ vănoase, în c u l o r i l e l u i s u m b r e , cenuşii. M e ­ r i t u l s u b l i n i a t a l montării constănţene apar­ ţine, însă, protagoniştilor Sandu S i m i o n i că şi Titus Gurgulescu. Interpretarea bărbă­ tească a l u i D e c e b a l , d o m i n a t ă de simpli­ t a t e şi p r o f u n z i m e , e m o ţ i o n e a z ă . S a n d u S i ­ mionică a i n s u f l a t , la proporţii necesare r e ­ levării laturii eroic-monumentale a eroului, f o r ţ ă şi c o m p l e x i t a t e , m ă r e ţ i e şi d r a m a t i s m . La rîndul său, deplin convingătoare, sobră şi e l e g a n t ă a f o s t şi i n t e r p r e t a r e a p l i n ă d " demnitate şi m ă r e ţ i e dată l u i Traian de către Titus Gurgulescu. Actorul a impus v i r t u ţ i l e şi e m f a z a î n v i n g ă t o r u l u i , p e s t e c a r e trece, însă, umbra unei melancolii aspre, a u n e i m a r i şi s i n c e r e a d m i r a ţ i i p u r t a t e c e ­ lor învinşi. 0 impresionantă creaţie, stră­ de fior dramatic, realizează Lucian bătută lancu în Dius.

Valeria Ducea

www.cimec.ro

41

Mariana (El)

Miillcr

( E a ) şi

Virgil

M u l Ier

TEATRUL DE STAT DIN ARAD

• BALADA CELOR DOI ÎNDRĂGOSTIŢI
de Dimilrie Roman
Data premierei : 13 m a i 1976. Regia : D A N ALECSANDRESCU. Scenografia : E V A GYORFFY. Distribuţia : MARIANA MULLER (Ea) ; V I R G I L M U L L E R (EI) ; V A SILE GRĂDINARU (Paznicul).

t o r ; o p i e s ă d e s p r e d o i t i n e r i c a r e se i u b e s c , c a r e ţ i p r o p u n u n t e r m e n d e o l u n ă e a să-şi v e r i f i c e trăinicia d r a g o s t e i l o r , d a r cărora l e v o r f i d e s t u l e o i t e v a c e a s u r i c a să-fli v e r i f i c i ; valoarea l o r morală, ţinuta etie-cetăţenească. O f a t ă - g e o l o g şi u n b ă i a l - p o c t s e i z o l e a z ă , t i m p d c o l u n ă ; într-o c a b a n ă u i t a t ă d e l u m e , pe o ridică tură d e p ă m î n t , lingă o a p ă . U n c o n t r a c t , c u m n u m a i îndrăgostiţii ştiu să î n ­ c h e i e , s t a b i l e ş t e c a e x a c t d u p ă o l u n ă s ă se despartă. D a r c i n u se m a i p o t d e s p a r ţ i , pentru că se iubesc cu adevărat. Pînă nici e banal. De aici încolo, începe, d e f a p t , p i e s a : a p e l e cresc v e r t i g i n o s , c a b a n a e a m e n i n ţ a t ă , u n p a z n i c este t r i m i s să-i p r e v i n ă , să-i s a l v e z e , d a r t â n ă r u l , s t e l a r u l p o e t , î ş i p ă r ă s e ş t e i u b i t a şi p l e a c ă , t e m e r a r , s ă s a l v e z e vieţile u n o r c o p i i . D r a g o s t e a îi u n i ­ s e , v i a ţ a , c u e x i g e n ţ e l e e i şi c u i m p e r a t i v e l e c i , u n e o r i d r a m a t i c e , îi desparte. Se v o r m a i regăsi ? V a reuşi t î n ă r u l n o s t r u p o e t s ă s a l ­ v e z e c o p i i i , s ă se s a l v e z e p e s i n e ? N u ş t i m . Important rămine faptul c ă , l a acest a p e l e x t r e m , tînărul nostru a răspuns prezent. I m ­ p o r t a n t e că sc d e m o n s t r e a z ă , c u m i j l o a c e d e u n c a l d p a t e t i s m , s t r ă b ă t u t e d e a u t e n t i c ă e¬ m o ţ i e , c ă t i n e r i i z i l e l o r n o a s t r e ş t i u şi p o t să se înalţe d e a s u p r a s e n t i m e n t e l o r p e r s o n a l e , pînă l a dăruirea de sine, p e n t r u viaţa seme­ n i l o r . T o t u l e l i m p e d e ş i s i m p l u , oa î n t r - o b a l a d ă . D i m i t r i e R o m a n p a r c să-şi f i s c r i s piesa c u c o n d e i u l î n m u i a t î n cerneală fier­ b i n t e . E u n l i r i c , r e p l i c a l u i a r e u n r i t m avîntat şi o coloratură poetică, acţiunea a l u ­ necă, î n p r i m a p a r t e , î n paşi d e d a n s — u n e ­ ori încetiniţi — , în partea a doua, însă, go­ neşte f r e n e t i c . F i n a l u l e c a o p r ă b u ş i r e şi ca o î n ă l ţ a r e : c e v a s-a r u p t (poate o viaţă), c e v a s-a l i m p e z i t şi s e î n a l ţ ă c ă t r e l u c e f e r i . E d r a g o s t e a c e l o r d o i , d r a g o s t e a c e a m a i ad e v ă r a l a , d r a g o s t e a p e n t r u o a m e n i . E o piesă a adevărurilor curate. S p e c t a c o l u l — în d e c o r u l u n i c a l cabanei pitoreşti, c o n c e p u t d e E v a G y o r f f y — c, la r î n d u l l u i , ouirat şi l i m p e d e . C e i d o i î n d r ă ­ g o s t i ţ i , t i n e r i i a c t o r i M a r i a n a M i i l l c r şi V i r ­ g i l M i i l l c r , sînt fermecători, î n biîrjoana l o r tinerească, î n f r e n e z i a i u b i r i i l o r ; ei îşi c o m ­ p u n u n r i t u a l a l d r a g o s t e i , c u m face fiecare p e r e c h e d e î n d r ă g o s t i ţ i , şi î l o f i c i a z ă . E i s î n t g r a v i , s o l e m n i , c h i a r , şi d e v i n m a i g r a v i c î n d e v e n i m e n t e l e c u c a r e se î n f r u n t ă l e c e r s u ­ p r e m u l sacrificiu. M i - a plăcut, îndeosebi, M a ­ r i a n a M i i l l e r , actriţă de m a r e gingă/ie şi f r a ­ gilitate, copilarindu-se fermecător, d a r deve­ nind, brusc, matură în m o m e n t e l e de tensi­ u n e , v i b r î n d d r a m a t i c c u o m a r e forţă de c o m u n i c a r e . L a f e l de cuceritor, d a r c u u n e l e m o m e n t e d e j o c e x t e r i o r , contrafăcut, şi c u unele — e drept, rare — precipitări î n v o r ­ birea c a m guturală, e V i r g i l Miiller, Excelent, într-o c o m p o z i ţ i e de forţă şi p i t o r e s c , este Vasile Grădinaru, interpretul Paznicului. ,

Sala S t u d i o a T e a t r u l u i de Stat d i n A r a d e o s a l ă p r i m i t o a r e şi î n c ă p ă t o a r e , c u o s c e n ă b i n e a m e n a j a t ă . N u se a r a t ă a a v e a d e s t i n u l u n e i s ă l i s e c u n d a r e şi n i c i n u s e a r a t ă a f i locul de refugiu p e n t r u spectacolele lipsite de importanţă. Sala S t u d i o n u e o sală-anexă. e i o sală c o m p l e m e n t a r ă . A i c i se r e p r e z i n t ă piese c u u n caracter p o t r i v i t n u m e l u i sălii, c u m e şi Balada celor doi îndrăgostiţi. Este piesa d e d e b u t a u n u i s t a t o r n i c s l u j i t o r a l teatrului, D i m i t r i e R o m a n , secretarul literar a l T e a t r u l u i D r a m a t i c d i n B r a ş o v , p r i n stă­ ruinţa căruia m u l t e lucrări originale a u p o r ­ n i t p e d r u m u l către p u b l i c . lată-1 d e b u t â n d e l î n s u ş i , d a r l a A r a d , şi a n u m e , î n p o m e n i t a Sală S t u d i o , c u o piesă s i m p l ă , sinceră, poetică, patetică, d i n toate punctele de vedere încurajatoare pentru au-

42

www.cimec.ro

Regia i-a însoţit pe interpreţi l a u n pas în u r m a , cu soluţii oorccte, d a r n u d i n cale afară dc i n s p i r a t e . 0 s i n g u r ă d a t ă , D a n Alecsandreficu se depăşeşte şi a t i n g e o z o n ă de v i ­ b r a n t ă poezie, î n a d m i r a b i l u l f i n a l i n care e l e m e n t u l p r e a c o n c r e t se destramă, şi ca­ b a n a , deschisă spre c e r , spre î n ă l ţ i m i , capătă d i m e n s i u n i de metaforă.

COMOARA DIN DEAL
de Corneliu Marcu
Lone.ii iui Scenă d i n spectacol patos a l a d e v ă r u l u i r o s t i t de pe poziţia îna­ intată a c o m u n i s t u l u i , aceeaşi sinceră trăire a s e n t i m e n t u l u i de respect faţă d c tradiţie, î m p l e t i t c u n e v o i a dc î n n o i r e , aceeaşi înver­ şunată, î n c ă p ă ţ î n a t ă î m p o t r i v i r e r u t i n e i , d e ­ m a g o g i c i , f o r m a l i s m u l u i , răzbat d i n p e r s o n a ­ litatea e r o u l u i central, p r i m a r u l comunist, ţ ă r a n u l P e t r e D i n o i u , i n t e r p r e t a t de astă d a l ă de E u g e n Tănase, d u p ă părerea m e a , exce­ l e n t . C u m se ştie, piesa este u n o m a g i u adus vieţii înnoitoare, care p ă t r u n d e î n r e a ­ litatea s a t u l u i , producînd transformări r e ­ voluţionare n u n u m a i î n p l a n u l m a t e r i a l , c i şi î n p l a n u l s p i r i t u a l , î n c e l a l conştiinţei, p r o c e s u l de i n d u s t r i a l i z a r e m o d i f i c î n d s t r u c ­ t u r a aşezărilor r u r a l e , a p r o p i i n d u - l c de oraş. I n t e r e s a n t î n piesă este f e l u l c u m u n ţă­ r a n , c o m u n i s t î n cele m a i p r o f u n d e c o n v i n ­ g e r i ale sale — şi, i m p l i c i t , în cele m a i hotărîtoare acte ale sale — î n t î m p i n ă acest proces c o m p l e x şi i r e v e r s i b i l p r i n care se păşeşte î n a i n t e , f e l u l î n care Petre D i n o i u . p r i m a r u l s a t u l u i pe calea u r b a n i z ă r i i , face a n a l i z a realităţii p o r n i n d de l a sine însuşi, de l a p r o p r i a - i evoluţie, de l a p r o p r i i l e î n ­ d o i e l i şi întrebări — n u legate de justeţea direcţiei de m e r s , c i r a p o r t a t e l a capacitatea l u i de a ţine p a s u l c u viaţa. A t i t u d i n e a l u i critică şi c o m b a t i v ă , deschis manifestată î n c o n t a c t u l c u exponenţii r u t i n e i , «i g î n d i r i i m e d i o c r e , a i f o r m a l i s m u l u i , se clădeşte p e această neclintită credinţă î n justeţea p u n c t u ­ l u i p r o p r i u de v e d e r e ; E u g e n Tănase a r e a ­ l i z a t c u e c h i l i b r u şi p o n d e r e această p e r ­ m a n e n t ă ofensivă a e r o u l u i s ă u , c ă p t u ş i n d actele l u i Petre D i n o i u c u u n patos sincer şi c a l d . I n t e r p r e t u l a p u n c t a t m ă s u r a t şi c u gust p i t o r e s c u l p e r s o n a j u l u i , f i l o n u l de u m o r f i i n d u r m ă r i t atît cît sc cerea. I n d i s c u t a b i l , piesa oferă u n p o r t r e t c o m p l e x , v i u , d e e r o u c o m u n i s t , şi reuşita s p e c t a c o l u l u i este c o n ­ diţionată de reuşita interpretării acestui erou. D a r , pentru echilibrul lucrurilor, i n ­ terpretarea u n u i a l t personaj i m p o r t a n t , p r i -

D a t a p r e m i e r e i : 25 a p r i l i e 197(5. Regia : D A N ALECSANDRESCU. Scenografia : E M I L I A JIVANOV. D i s t r i b u ţ i a : E U G E N T Ă N A S E (Pe­ tre D i n o i u ) ; E L E N A D R Ă G O I (Elisa Dhmiu) ; L I V I U MARTINUŞ (Primul secretar); L I V I U R O Z O R E A (Gh. Nistor) ; G E O R G E S O F E I ( I l i e I a n c u ) ; TEODOR FAUR (Inginerul) ; SEPTIMIU POP (Ministrul) ; HANIBAL TEODORESCU (Balta/ar) ; RADU C A Z A N (Gelu P e t i c a r u ) ; S E B A S T I A N GOMAiNICI ( M i m i Iancu) ; I O N VARAN (Panaiotu) ; M A R I A N A MUL­ LER (Adriana Petrcseu) ; VASILE GRADINARU (Goaţă Ion) ; ION COSTEA (Boborodea).

A m aşteptat cu i n t e r e s s p o r i t să urmăresc 'reprezentaţia t e a t r u l u i arădean c u piesa l u i •Corneliu Marcu Loneanu, în p r i m u l rînd . p e n t r u că ştiu despre acest t e a t r u că p r i ­ veşte c u m a x i m ă şi l ă u d a b i l ă seriozitate •orice reprezentaţie c u o piesă o r i g i n a l ă , a p o i p e n t r u că, u n a n î n u r m ă , scrisesem despre •Comoara din deal — pe scena T e a t r u l u i N a ţ i o n a l d i n Bucureşti — c u v i n t e d c l a u d ă şi d e încredere î n d e s t i n u l p i e s e i . Şi n u e •mai p o t r i v i t p r i l e j p e n t r u u n c r o n i c a r (căruia d r a m a t u r g i a originală îi stă l a i n i m ă ) d c a-şi v e d e a , peste t i m p , c o n f i r m a t e g î n d u r i l c d i n t r u început, decît să se c o n f r u n t e c u altă i m a g i n e scenică a u n u i t e x t d r a m a t i c . P r o ­ p u n e r e a l u i D a n A l e c s a n d r e s c u , diferită de cea a l u i I o n C o j a r , c h i a r dacă n u e s u b t o a t e r a p o r t u r i l e convingătoare, evidenţiază A'irtuţile piesei şi c o n f i r m ă că l a u d e l e a t r i ­ buite debutului tînărului Corneliu Marcu L o n e a n u n u a u fost de circumstanţă. Acelaşi

www.cimec.ro

43

m u l secretar a l C o m i t e t u l u i judeţean de p a r ­ t i d , este hotărîtoarc. L i v i u M ă r t i n u ş a i z b u ­ t i t de m i n u n e să înfăţişeze m a t u r i t a t e a de gîndire politică a e r o u l u i său, gestul m ă s u ­ r a t , v o r b a cintărită alcătuind trăsăturile cu care se edifică u n p e r s o n a j de c o n t r a p o n d e r e . S i g u r , spectacolul n u p u t e a e l i m i n a d e f i ­ cienţa de construcţie a piesei, care constă în f r a g m e n t a r e a acţiunii în scene de sine stătătoare. adiacente conflictului central. Există o s u m ă de observaţii pe care h a r u l de r e p o r t e r a l a u t o r u l u i le-a s u r p r i n s în ţoală a u t e n t i c i t a t e a l o r , d a r pe care stîngăcia d e b u t u l u i le-a făcut să apară în afara c e n t r u l u i de atenţie. E l e p r i l e j u i e s c i n t e r ­ preţilor E l e n a Drăgoi, S e p t i m i u P o p , M a r i ­ ana M i i l l e r , R a d u Cazan, V a s i l e G r ă d i n a r i i , Sebastian C o m ă n i c i , p o r t r e t e i n t e r e s a n t e , d a r n u se înscriu î n c o n f l i c t decît cu b u n ă v o i n ţ a noastră. 0 notă îngroşată, apăsată, s u r p r i n ­ zător neplăcută, a p u s L i v i u Rozorea în i n t e r p re tarea m a i s t r u l u i G h e o r g h e N i s t o r . î n l i n i i generale, s p e c t a c o l u l , care se sprijină pe interpreţi, şi, în p r i m u l r î n d , pe E u g e n Tănase şi L i v i u M ă r t i n u ş , este b u n , la r e u ­ şită a v î n d o considerabilă contribuţie şi d e ­ corul E m i l i e i J i v a n o v . D a r merituosul regi­ zor şi a n i m a t o r a l acestui c o l e c t i v , D a n Alecsandrescu, a r f i t r e b u i t să înţeleagă cît de dăunătoare u n i t ă ţ i i , cursivităţii u n u i spec­ t a c o l poate f i o ilustraţie m u z i c a l ă potrivită m a i degrabă u n e i serbări cîmpeneşti decîl unei reprezentaţii t e a t r a l e .

TEATRUL DE STAT DIN ORADEA — secjla maghiară

ACEŞTI ÎNGERI TRIŞTI
de D* h\ Popescu
Data premierei : 7 m a r t i e 1970. A d a p t a r e a şi r e g i a : S Z A B O .IOZSEF. Scenografia : T A T I A N A M A N O LESCU-ULEU. Muzica : CSOMA JUD I T . Traducerea. FODOR SANDOR. Distribuţia: Z A L A N V I G Y U L A ( I o n ) ; CSOMA JUDIT (Silvia) ; VARGA VILMOS (Marcu) ; C S I K Y IBOLYA (Ioana) ; VARGA TIBOR LASZLO ( P e t r u ) ; B A L L A M I K L O S (Cristescu); MISKE LASZLO (Tatăl, C l o v n u l şi Conducătorul reprezentaţiei). Membrii formaţiei f o l k : K O V A C S ANNAMA­ R I A, M E L E G KATALIN, TR1FAN LASZLO, A N T A L ISTVAN.

Vl'rCjil

MUfltSSnU

D u p ă zeci d c v e r s i u n i 6oenice, d i n t r e care u n e l e c u adevărat surprinzătoare p r i n g r a v i ­ tatea d e z b a t e r i i şi p r i n i n e d i t u l a b o r d ă r i i , a l ­ tele, p r i n ipostazele i n t e r p r e t a t i v e sau p r i n a m b i a n ţ a scenografică e t c . (ne r e f e r i m l a montările reuşite, v a l o r o a s e ! ) , c r e d e a m că această p o p u l a r ă piesă a l u i D . R . P . şi-a e p u i z a t capacitatea de a genera s u r p r i z e î n m o n t a r e . Ne-am înşelat. S p e c t a c o l u l r e a l i z a t dc secţia m a g h i a r ă a T e a t r u l u i d i n Oradea ne prezintă o postură neaşteptată a piesei, o b ţ i n u t ă p r i n t r - o înscenare dc t i p musical. O a d a p t a r e (autorizată, fireşte, de s c r i i t o r ) , semnată d e d i r e c t o r u l de scenă, r e p u t a t u l regizor Szabo Jozsef, plasează „povestea în­ gerilor trişti" ( c u m sună t i t l u l în l i m b a maghiară) î n a l e g o r i e , s u b c u p o l a u n u i c i r c i m a g i n a r , transferînd-o în r e g i s t r u l u n e i m o ­ ralităţi m e t a f o r i c e . I m b i n î n d g u s t u l tradiţio­ nal, d i n formaţie, al echipei maghiare pentru spectacolele „cu m u z i c ă " , de t i p o p e r e t i s t i c , c u apetenţa s p e c t a t o r u l u i tînăr de a z i p e n t r u g e n u l f o l k , regia a i z b u t i t să contopească în această f o r m u l ă originală t r a m a , caracterele p r e g n a n t e ale c u n o s c u t e l o r personaje şi — e l e m e n t esenţial — s e m n i f i c a ­ ţiile m a j o r e a l e o p e r e i ; a p e l u l acestei piese„din tinereţea a u t o r u l u i " , c u m o n u m e s c , l a

Csoma J u d i t ( S i l v i a ) , Z a l a m y i G y u l a (Ion) şi M i s k e L a s z l o (Tatăl, C l o v n u l şi Conducătorul reprezentaţiei)

www.cimec.ro

i n t r a n s i g e n ţ ă m o r a l ă , Ja d e m n i t a t e , l a c u r a j în denunţarea i m p o s t u r i i , a l i c h e l i s m u l u i , a oportunismului ca m o d de viaţă, strigătul p a t e t i c ş i p u r a l , 4 n g e r i l o r " , s i m b o l p o e t i c şi m o d e r n a l t i n e r e t u l u i care v r e a să trăiască c u r a t ş i f r u m o s , a r ă s u n a t a d m i r a b i l în s c e n ă , e m o ţ i o n a n t şi c o n v i n g ă t o r . I n p r i m u l rlnd, datorită f r u m o a s e l o r s o n g u r i (muzica, talen­ t a t a t i n ă r ă a c t r i ţ ă J u d i t C s o m a ) , d r a m a t i c şi cu ştiinţă a c i u t u l u i scenic i n t e r p r e t a t e de cei doi protagonişti : Z a l a n y i G y u l a (Ion), tînăr i n t e r p r e t m u l t i l a t e r a l d o t a t (ni-1 a m i n t i m în r o l u l tînărului „ W " d i n piesa l u i P l e n z d o r f ) , care aduce a i c i vibraţia a c t o r u l u i m o d e r n , cu un impact particular asupra unui auditoriu t î n ă r , şi G s o m a J u d i t , p r o a s p ă t ă a b s o l v e n t ă , actriţă d e o factură specială, c u o rară capa­ c i t a t e d e a î m b i n a u m o r u l şi s t a r e a t r a g i c ă , c u o i n t u i ţ i e d e p l i n f o r m a t ă , în t r e c e r e a s i m ­ plă, aproape neobservată, de la replică la s o i i g . In a l d o i l e a r î n d , m o n t a r e a a c ă p ă t a i u n r e l i e f s e n s i b i l , a t r a c ţ i o s şi c o l o r a t a f e c t i v , p r i n prezenţa acelui comentator, „meneur d u jeu", clovn-saltimbanc i n t r o d u s d e r e g i e , şi care, datorită excelentului actor Miske Laszlo, a a n i m a t la vedere toate „măştile" ; c u u n h a z t r i s t , c u o b l î n d ă i r o n i c ş i o adincă înţelepciune săpată pe faţa boită, M i s k e , m i m şi p a i a ţ ă , a c t o r ş i s p e c t a t o r , c u zîmbetul c l o v n i l o r l u i Picasso şi Rouaull, i-a a j u t a t p e „ î n g e r i " , c a î n t r - u n t a b l o u d e Chagall, să plutească deasupra v i c i s i t u d i n i l o r c o t i d i e n e . I n j u r u l l o r , 6-au m i ş c a t , î n c o m p o ­ ziţii s t r i c t e şi b u n e , Varga Tibor Laszlo, C s i k y I h o l y a şi B a l l a M i k l o s . M a i p u ţ i n i n ­ t e g r a t s c e n i c n i s-a p ă r u t a p o r t u l formaţiei f o l k , a cărui componentă feminină, îndeosebi, 6-a a r ă t a t t a r e s t â n j e n i t ă d c l u m i n i l e r a m p e i . Această inedită ediţie a celei m a i j u c a t e piese d i n o p e r a , a l t m i n t e r i e x t r e m d e b o g a t ă , a s c r i i t o r u l u i D . R . P o p e s c u s e d e s e n e a z ă ca

u n a d i n t r e cele m a i e l o c v e n t e p i l d e pentru forţa proteică a u n e i s c r i e r i v a l o r o a s e , a p t ă d e a p r i m i c e l e m a i v a r i a t e î n f ă ţ i ş ă r i şi d e a convinge, cînd în j o c intră p a s i u n e a şi talentul.

Mira losif TEATRUL DE STAT DIN ORADEA

— seefia română

MAREA GARA NOUA
de Uicror Frunza
Secţia r o m â n ă a scenei o r ă d e n e a p r e z e n ­ t a t , l a sfîrşitul s t a g i u n i i , u n d e b u t : Marea gară nouă d e V i c t o r F r u n z ă . Ca d i v e r s i t a t e de g e n , acţiunea colectivului orădean c j u s t i f i c a b i l ă şi r e f l e c t ă , î n t r - u n f e l , o n e c e s i ­ t a t e generală d e s t i m u l a r e a creaţiei comice româneşti şi d e î m p r o s p ă t a r e a rîndurilor ( c a r e se c a m s u b ţ i a z ă ) c e l o r ce i se d e d i c ă . A u t o r u l c c u n o s c u t şi c a p o e t şi c a s e m ­ n a t a r a l u n o r s c e n a r i i r a d i o f o n i c e şi d e t e l e ­ v i z i u n e . Scrisul său e m a r c a t d c l i r i s m şi s u r p r i n d e , m a i c u s c a m ă , aspecte a l e r e a l i ­ tăţii c o t i d i e n e , relevante f i e p r i n generozi­ anacro­ tatea p e care o sesizează, f i e p r i n nismele depistate, manifestate în împrejurări obişnuite. D e d a t a a c e a s t a , n-a f o s t l i r i c , a vizat u n anacronism m a i răspîndit şi, c u o degajare d i n care răzbate e n t u z i a s m u l , a scris o farsă c u i n t e n ţ i e satirică, p o l e m i z î n d

S I

Scenă din spectacolul „Marea gară nouă" dc Victor Frunză

www.cimec.ro

Data p r e m i e r e i : 2 2 m a i197G. Regia : SZOMBATI GILLE OTTO. Scenografia : B I R O GEZA. Distribuţia : ION MIINEA (Şeful gării) ; N I C O L A E T O M A ( A d j u n c t I ) ; ALLA TAUTU (Mami, adjunct I!) : MARIANA VASILE (Ortansa) ; E U ­ GENIA PAPAIANI (Coca) ; O L I M P I A MIINEA (Sultana) ; G R I G SCI11ŢCU (Călătorul) ; DOINA URLAŢEANU (Soţia ş e f u l u i d c gară) ; A N A M I E R E CIIIRILA (Femeia) ; J E A N SĂJVDULESCU (Arhitectul) ; D O R E L URLAŢEAiNU (Constructivescu) ; MARCEL SEGARCEANU (Tovarăşul Mişu) ; S I M O N A C O N S T A N T I N E S C U (Speetatoarea) ; R A D U N E A G (Reporterul) ; ION MARTIN (Tehnicianul).

c u a c e s t p r i l e j , se c o n s t a t ă c ă l i p s e ş t e c e e a ce e r a e s e n ţ i a l unei asemenea construcţii l i n i a ferată. I n U m ţ i a satirică c e v i d e n t ă , — aspectul i n c r i m i n a i p u n e i n discuţie U t i l i t a t e a investiţiilor făcute într-un d o m e n i u sau a l t u l , r e s p o n s a b i l i t a t e a o a m e n i l o r . Această intenţie printr-un dialog la obiect şi c susţinută prin cîteva elemente comice inedite, prin schiţe caricaturale (cei d o i adjuncţi, arhi­ t e c t u l ) şi p r i n unele m o m e n t e dc comedie a u t e n t i c ă . V o c a ţ i a e c e r t ă . Se c e r , î n s ă , m a i multă abilitate în m a n e v r a r e a combinaţiilor i n t r i g i i şi a p r o c e d e e l o r d e g e n ( d e o c a m d a t ă , m i j l o a c e l e se c a m a m e s t e c ă ) , o v i z i u n e m a t scrutătoare nsuprn ansamblului tipologiilor şi a esenţei comice reale (personajele sînt î n c ă l i n i a r e şi a u u n o r i z o n t î n t r i s t ă t o r ! ) . Am a v u t i m p r e s i a că r e p r e z e n t a ţ i e i sem­ n a t e d e S z o m b a t i G i l l c O t t o i-air f i s t a l m a i b i n e c u cîteva i n t e r m e z z o - u r i m u z i c a l e . A l t ­ m i n t e r i , t o t u l , corect.

c u f o r m a l i s m u l , c u b i r o c r a ţ i a şi c u i m p o s t u r a . U n d e v a s-a c o n s t r u i t o g a r ă m o d e r n ă şi se pregăteşte, f e b r i l , solemnitatea inaugurării ;

C. Paraschivescu

A L T E SPECTACOLE
TEATRUL „ I O N C R E A N G Ă "

SUBIECTUL APARŢINE TUTUROR
- 3 3 DE OAMENI DE TEATRU Î N DIALOGadaptare de Raznan ŞreFanescu
Data premierei : 2 iulie 1976. Regia : I L E A N A C I R S T E A . Sceno­ grafia : D A N CIOCA. Ilustraţia muzi­ cală : i n g . L U C I A N I O N E S C U . Mişca­ rea scenică : SUZANA BADIAN şi MĂRIA MITRACHE. Distribuţia : N A T A L I A A R S E N E (Electra) ; N E O F I T A P Ă T R A Ş C U (Clitemneslra); G H . A N G I I E L U Ţ A (Egist); MARIUS TOMA (Oreste) : ANDRA TEODORESCU-ION, MIRCEA MUŞATESCU, RĂZVAN ŞTEFANESCU (Pre­ zentatori).

Că s u b i e c t u l acesta, c a r e „ a p a r ţ i n e t u t u r o r " , t u t u r o r c e l o r .,33 d e o a m e n i d e t e a t r u î n dialog" anunţaţi în subtitlul din program, că s u b i e c t u l a c e s t a , z i c , e t e a t r a l , n u e g r e u de priceput. M a i a n e v o i e i z b u t i m , î n s c h i m b , să r ă s p u n d e m , o u i n e î n t r e a b ă , ce a n u m e o m văzut acolo, l a T e a t r u l „Ion Creangă" : u n spectaeol-eoupc, o conferinţă cu exemplifi­ cări, o a n t o l o g i e d e s e n t i n ţ e şi f r a g m e n t e d e s p r e t e a t r u s a u , p u r şi s i m p l u , c a s ă î n t r e ­ b u i n ţ ă m u n t e r m e n de bibliologic care n u obligă l a m a r e l u c r u , u n m i s e c l l a n e u , u n „sbornic" d i n sec. I V î.e.n. — X X e.n. D a r n u d i f i c u l t a t e a c l a s i f i c ă r i i d e s c u r a j e a z ă , c i oa l t ă î n t r e b a r e , m a i g r a v ă , a c e a s t a , şi a n u m e , c u i se adresează acest „subiect" care a p a r ţ i n e t u t u r o r , p e n t r u cine „discută" cei 33 de a u ­ t o r i a l e c ă r o r v o r b e şi i d e i n e b o m b a r d e a z ă , l i t e r a l m e n t e , d i n toate cele p a t r u p u n c t e car­ dinale, v r e m e d e d o u ă ceasuri ? Pe scurt, ide­ ea „ a d a p t a t o r u l u i " ( R ă z v a n Ştefănescu) a f o s t să n e c o m u n i c e u n i m e n s n u m ă r d e f i ş e c u c i t a t e ( d e l a A r i s t o t e l şi p î n ă î n z i l e l e n o a s ­ t r e ) , m e n i t e a se o r d o n a într-un d i a l o g : o r u n dialog, dacă n u e f i e maieutic, f i e contra­ d i c t o r i u , n u se p o a t e î n t r u p a ca a t a r e , c i rămîne, în ciuda valorii fiecărei „replici* luate în p a r t e , o searbădă logoree, pe cît d e fastidioasă p e n t r u „adulţi", p e atît de n e e d u ­ c a t i v ă p e n t r u „ c o p i i ţii t i n e r e t " , publicul tea­ t r u l u i eu p r i c i n a . Cît d e s p r e cele p a t r u t e x t e de teatru propriu-zise (fragmente d i n E l e c t r a l u i S o f o c l e , O ' i N e i l l , S a r t r e şi G i r a u d o u x ) şi despre valoarea l o r educativă, a m m a i a v u t p r i l e j u l s ă n e r o s t i m într-o a l t ă c r o n i c ă , p r i ­ v i t o a r e l a u n spectacol a l aceluiaşi teatru, s p e c t a c o l a x a t t o t p e t r a g e d i a greacă. N o f i i n d n o i aceia care să contestăm vreodată înalta
r 1

46

www.cimec.ro

p i l d ă d e e t i c ă şi d e c i v i s m a c l a s i c i t ă ţ i i , ÎJI general, şi a a n t i c h i t ă ţ i i greco-romane, în special, semnalam n u m a i , atunci, felul nejudicios î n care f r a g m e n t e l e fuseseră alese p e n ­ t r u u z u l u n u i spectator i n s u f i c i e n t f o r m a t spre a discerne m o r a l a gravă, evident, pozitivă, ce s e d e g a j ă d i n a t i t e a „ t r a g i c e " c r i m e , f ă r ă ­ d e l e g i şi a d u l t e r e . P a r c ă , m e r g î n d dinadins pe această l i n i e n e p e d a g o g i c ă , „adaptatorul" actualului spectacol, î n dorinţa — repet, lău­ dabilă, î n sine — de a înfăţişa z g u d u i t o r u l p e r s o n a j a l E l e c t r c i î n v i z i u n e a a p a t r u coloşi ai d r a m a t u r g i e i u n i v e r s a l e , a ales a s t f e l f r a g ­ mentele — şi cînd zic fragment, s a u m a i pe româneşte ţandără, z i c limpede : pasaj des­ prins d i n întreg c o n t e x t u l l u i dc implicaţii, t i l c u r i şi c o n s e c i n ţ e — î n c î t p u b l i c u l , şi n u doar neapărat cel nevîrstnic, rămine cel puţin n e d u m e r i t cînd asistă l a o n e c o n t e n i t ă cîrcotă între d o u ă f e m e i care se învinuiesc d c asasi­ n a t şl d e a d u l t e r . C u i f o l o s e ş t e u n f l o r i l e g i u pe tema „fărădelegea î n d r a m a t u r g i e " ? E c u a t î t m a i d u r e r o s a c e s t eşec, c u c î t t e z a u r u l c mult m a i bogat ; n u trebuia scormonit p r e a d e p a r t e : l a n u m a i cîteva p a g i n i d e f r a g ­ m e n t u l a n t o l o g a t i n spectacol, a m găsit, î n Electra l u i G i r a u d o u x : „Clytemnestra : Sin­ t e m f e m e i , E l e c t r a , şi a v e m d r e p t u l s ă i u b i m . Electra : Ştiu că există m u l t e drepturi în tagma femeiască. Dacă plăteşti t a x a d e i n ­ t r a r e , c a r e e s c u m p ă , şi a n u m e s ă a d m i ţ i c ă femeile sînt slabe, m i n c i n o a s e , josnice, dobîndeşti u n d r e p t g e n e r a l l a s l ă b i c i u n e , m i n c i u ­ n ă , j o s n i c i e . N e c a z u l e că f e m e i l e s î n t l a r i , loaialc, bune. Astfel că te înşeli" ; sau : „Electra : Iţi baţi j o c d e m i n e , E g i s t ! T u , c a r e p r e t i n z i că m ă c u n o ş t i , m ă c r e z i d i n t r - a e c l e a c ă r o r a s ă l e p o ţ i s p u n e : d a c ă m i n ţ i şi dacă tolerezi m i n c i u n a , v e i avea o p a t r i e î n ­ floritoare ? Dacă ascunzi crimele, patria t a v a f i v i c t o r i o a s ă ? C e f e l e b i a t a asta p a t r i e ţie c a r e o s t r e c o r i t u î n t r e n o i şi a d e v ă r ? " N u z ă u , n u d c a t i t u d i n e şi ţ i n u t ă d u c e lipsă tragedia ! E r e g r e t a b i l a c e s t e ş e c ; şi c u a t f l t m a i r e ­ g r e t a b i l c u cât, î n s t ă r u i n ţ a m a i m u l t decît meritorie d e a readuce în actualitate eroinele a n t i c h i t ă ţ i i — m u s a f i r i , ce-i d r e p t , c a m r a r i p e scenele noastre — T e a t r u l „Ion Creangă" se b u c u r ă de s p r i j i n u l unei actriţe c u u n puternic temperament tragic, trăind cu auten­ tică p a r t i c i p a r e z b u c i u m u l sufletesc a l t u l b u ­ r a t e i E l e c t r a şi e x p r i m i n d u - s e c u o e c o n o m i e d e m i j l o a c e şi e u o g e s t i c ă d e o a r m o n i e într-adevăr clasică : a m n u m i t pe Natalia A r s e n c , căreia, î n acest spectacol, i-au dat r e ­ plicile Neofita Pătraşcu (Clitemnestra), G h . A n g h e l u ţ ă (Egist) şi M a r i u s T o m a ( O r i n ) . Cei t r e i m a i t i n e r i a c t o r i , A n d r a T e o d o r e s o u I o n , M i r c e a M u ş a t e s c u şi R ă z v a n Ştefănescu, au sărit de p e balustrada scăitii, o u f u g i t d i n t r - o p a r t e a „scenei" într-alta, a u ţîşnit, de să n e dea... b ă t ă i d e i n i m ă , d i n spatele spectatorilor, a u făcut, adică, în r o l u r i l e de „ p r e z e n t a t o r i " , t o t ce l i s-a d a t s ă f a c ă , î n d o r i n ţ a d e a î n s u f l e ţ i u n „ t e x t " (e v o r b a d e î n ş i r u i r e a a c e e a d e fişe) i r e m e d i a b i l m o r t şi neînsufleţit.

R e ţ i n e m i d e e a ( r e g i a : I l e a n a Cîrstea : s c e ­ n o g r a f i a : D a n Gioca) m o n t ă r i i u n u i s p e c t a c o l „de c a m e r ă " î n h o l u l de j o s a l S t u d i o u l u i d i n Piaţa A m z e i , c a p a b i l , p r i n dispoziţia l u i a r h i ­ tecturală, de b u n e sugestii scenografice.

Radu Albala TEATRUL „ A . DAVILA" DIN PITEŞTI

• 0 SEARA BRECHT
Conducerea Teatrului „A. Davila" d i nP i ­ teşti a o r g a n i z a t , în vederea definitivării spectacolului Domnul Puntila f i . sluga sa Matti, de B . B r e c h t , o întîlnire c i i Florin. T o r n e a , c u n o s c u t e x e g e t şi t r a d u c ă t o r a l m a ­ relui d r a m a t u r g g e r m a n . Pepţru a c t u a l u l sta­ diu a l r e p e ţ i ţi i l p r ' şl p e n t r u familiarizarea actorilor cu spiritul novator al unei drama­ turgii de ardentă substanţă u m a n ă , conferen­ ţiarul a p r e z e n t a t o m e t o d o l o g i e a esteticii brechticne. Iniţial poet j u v e n i l a l contesta­ ţiei, c u vocaţie trubadurescă, dramaturgul a evoluat spre o modalitate literară angăjată, aspră, menită s ă d e ş t e p t e r a ţ i u n e a şi să e d i f i c e s p i r i t u l î n b u c u r i a d e a c u n o a ş t e adevărul. F l o r i n Tornea, î n expunerea sa, a accentuat importanţa hotărîtoare a contac­ t u l u i l u i B r e c h t c u mişcarea muncitorească şi o u o p e r a l u i M a r x , o p e r ă citită c u p a s i ­ u n e a a r t i s t u l u i care v r e a să p ă t r u n d ă esen­ ţial c a u z e l e realităţilor. C o n v i n g e r e a că n o u l p o a l e f i c u c e r i t , că l u m e a t r e b u i e p r i v i t ă c u ochi de revoluţionar, a u făcut d i n stigmalizatorul barbariei hitleriste u n purtător d e cuvînt a l maselor muncitoare, ce t r e b u i a u să r e g ă s e a s c ă p e s c e n ă v i a ţ a d e z i c u z i , înfăţişată fără complicaţii stilistice. Spre e x e m ­ p l i f i c a r e , s-au c i t i t p o e m e l e p e n t r u a c t o r i — In căutarea noului şi vechiului şi Despre teatrul cel de toate zilele (în tălmăcirea l u i F l o r i n T o r n e a ) . A c t o r i i J u l i e t a S z o n y şi P e t r e D i n u l i u a u evidenţiat c u fineţe f i b r a agita­ torică a v e r s u r i l o r . Apoi, oprindu-se la textul în repetiţie, m o d e l d e c o m e d i e î n s t i l p o p u l a r , care e x p r i ­ mă incompatibilitatea sufletească d i n t r e e x ­ p l o a t a t şi e x p l o a t a t o r , v o r b i t o r u l a g l o s a t p e marginea celor trei tablouri prezentate de regizorul Tudor Mărăscu, relevînd tehnica b r e c h t i a n ă a p i e s e i , s a t i r a politică şi socială c u a c c e n t e d e f a r s ă şi d e s c h i d e r e a c ă t r e u n comic n o u , de rafinament b u r l e s c şi d e o mare teatralitate. T a b l o u r i l e 1 , 3, 1 1 ale piesei a u arătat lectura regizorală a viitoarei premiere. R e ­ g i z o r u l se g î n d e ş t e l a u n P u n t i l a trăindu-şi „măştile" c u luciditate nervoasă, chiar temă­ t o r , d a r şi c u a u t o r i t a t e b r u t a l ă , deşi c a m bufonă. H a m d i Cerchez, i n t e r p r e t u l , face î n acest sens e f o r t u r i lăudabile d e a înfăţişa o cît m a i variată g a m ă d e stări. M a t t i , r o -

www.cimec.ro

47

bust, c u scepticismul p o p u l a r al p r i v i t o r u l u i de excentricităţi a r i s t o c r a t e , este înfăţişat de Ştefan Moisescu. Desigur, c o o r d o n a t e l e de i n t e r p r e t a r e şi de u n i t a t e regizorală n u sînt încă a d î n c i t e , d a r atît cît a u s l u j i t m o m e n ­ t u l u i i l u s t r a t i v a u c o n v i n s că s p i r i t u l o p e r e i l u i B r e c h t n u v a f i trădat. I n v i t a t u l acestei v e r i t a b i l e s e r i - s t u d i u a c i ­ t i t î n încheiere o t r a d u c e r e inedită a p o e m e i Urmaşilor, patetic apel liric la umanism constructiv. Această f o r m u l ă d e iniţiere i n o p e r a u n u i d r a m a t u r g î n s e m n a t , apreciată de p u b l i c , v a r ă m î n e , d e s i g u r , i n atenţia c o l e c t i v u l u i a r t i s ­ t i c piteştean, p e n t r u acţiunea e i c u l t u r a l ă atît <le fertilă.

m i o a r a l u i p a p a P r o c o p i e a v e a şi ea v a d u l ei. M u l t ă v r e m e , î n a c o r d u r i d u l c i dc m u ­ zică grecească, î n v r e m e ce i n i m a b ă t r î n u l u i suspina d u p ă i n g r a t u l fecior, pe V l a d i m i r M a x i m i l i a n , c r e a t o r u l r o l u l u i , l-au b ă u t puşlam a l e l e p o r t u l u i . . . I n fişa creaţiilor sale de f r u n t e , i n t e r p r e t u l l-a aşezat pe P r o c o p i e l a loc d e c i n s t e şi a p o z a t p e n t r u v i i t o r i m e î n cele d o u ă c h i p u r i a l e s a v u r o s u l u i p e r s o n a j . Pe a c t o r i , a s t f e l d e r o l u r i îi a t r a g p r i n f r a n ­ cheţe. E u n g e n d e t e a t r u uşor (cuvîntul să n u se citească î n s e n s u l f r i v o l ) , d e e m o ­ ţie directă, lirică şi m o r a l i z a t o a r e , descinzînd d i n fairsa p o p u l a r ă , g r i m a t ă c u a b i l i t a t e p e n t r u epoca a v i o n u l u i . Şarja „ l u m i i m a r i " se c o n ­ sumă copios p r i n i n t r u s u l Procopie, refrac­ tar la j a r g o n u l d e s a l o n . E m a i u m a n j a r ­ g o n u l d e acasă — d i n l u m e a s i m p l ă , d a r cinstită, a p o r t u l u i . A ş a d a r , o piesă p e n t r u a c t o r . P e n t r u u n a c t o r ştiut d e p u b l i c , care să a c o r d e , s u f l e ­ teşte, h î t r u l u i b ă t r î n o e x p r e s i v i t a t e m e r e u proaspătă, r o s t i n d a d e v ă r u r i l e p i e s e i î n m o ­ r a l i t a t e a l o r generală, a v î n d g r i j ă să t r a n s ­ m i t ă u m o r u l şi m u s t r a r e a c u şiretlicul l u i N a s t r a t i n . Curajos, răsfăţatul p u b l i c u l u i p i ­ teştean, I o n Focşa, actualizează o c o m e d i e veche, p u n î n d în valoare f i l o n u l de omenie al textului. Desigur, abundă proce­ dee d i n a r s e n a l u l f a r s e i , t i p u r i l e s a l o n u l u i sînt groteşti şi j a l n i c e . D a r c u m s e c ă d e n i a , h a r u l i n i m i i fierbinţi a a n a l f a b e t u l u i P r o c o ­ p i e sînt, î n i n t e r p r e t a r e a l u i I o n Focşa, d a ­ r u r i r i s i p i t e l a r a m p ă c u d ă r n i c i e , trecînd î n a i n t e a e f e c t e l o r d e succes, spre deplina preţuire a s p e c t a t o r i l o r . Această m u t a r e d e accent, de l a c o m i c u l farsei la c o m i c u l m o r a ­ l i z a t o r , face ca s p e c t a c o l u l să p l a c ă , deoarece o a m e n i i v o r rîde m e r e u l a t e a t r u p e seama v e l e i t a r i l o r de p r o f e s i e , şfichiuiţi de cîte u n Procopie, întrupare a eternului bun-simţ p o p u l a r . P r o t a g o n i s t u l e secondat de o d i s t r i ­ b u ţ i e n u m e r o a s ă , selectată şi d i r i j a t ă regi­ z o r a l d e acelaşi I o n Focşa. Se r e m a r c ă , î n ­ d e o s e b i , S o r i n Z a v u l o v i c i ( f i u l încrezător î n mirajul unei lumi ostile), Mioara Iatan, M a r t a Savciuc, Ileana Focşa (deşi apariţie e p i s o d i c ă ) . I l e a n a Zărnescu ( r a r î n t r e b u i n ţ a t ă în comedie), D u m i t r u Drăgan ( b u n actor, n e n t i l i z a t l a Piteşti), C a r m e n şi I o n R o x i n . Cu acest r o l (şi acest s p e c t a c o l ) , I o n Focşa şi-a sărbătorit t r e i d e c e n i i d c carieră. Şi-a ales u n r o l care să-1 r e p r e z i n t e î n aspiraţia lui dintotdeauna — aspiraţia de a f i a l sălii, d i n s t a l p î n ă l a g a l e r i e — c u rîsul şi l a c r i m a d e o p o t r i v ă v o r b i n d despre v i a ţ ă . E l i n i a u n e i t r a d i ţ i i actoriceşti, d e l a I u l i a n p î n ă l a B i r l i c . Pe b u t o a i e , î n p a u z a f i l m e ­ l o r , p e scena m o d e r n ă , acest t i p d e a c t o r a v i b r a t şi v a v i b r a c u o m u l a n o n i m d i n sală, care v i n e l a t e a t r u să rîdă şi să p l i n g ă d i n t o t s u f l e t u l , fără stînjeniri m o n ­ d e n e . C u f e s u l şi p a p u c i i l u i P r o c o p i e , I o n Focşa cîştigă încă o „mare-mică b ă t ă l i e t e a ­ trală".

• PAPA SE LUSTRUIEŞTE
adaprare de Sica Alexandrescu după Spiros Mei as
I n „ m a r e a şi m i c a b ă t ă l i e teatrală" — c u m n u m e a , m a i a c u m zece l u s t r e , A l e x . K i r i ţescu a n i m a ţ i a vieţii l a r a m p ă — cîrciuI o n Focşa v i c i (Iani) (Procopie) şi S o r i n Zavulo-

lonuţ Niculescu
www.cimec.ro

a c e e a ş i i p o s t a z ă d e p a c i e n t şi m e d i c . Ş i d e data aceasta medicul îşi f a c e datoria, iar pacientul este s a l v a t . M a i s t r u l , d e s p r e care aflăm c ă este u n o m p l i n d e d ă r u i r e şi «abnegaţie, ne dezvăluie, în final, secretul t i n e r e ţ i i ( s c e n a r i u l se i n t i t u l e a z ă Cei ce rumîn mereu tineri) : a trăi pentru tineri. Idee generoasă, pe care încearcă s-o s u s ­ ţ i n ă , p r i n p o r t r e t e l e schiţate şi p r i n t r - u n j o c n u a n ţ a t , d o i b u n i a c t o r i : C o r n e l C o m a n şi Ştefan lordache, sub îndrumarea regizorală a l u i N a e Cosmescu. C e l e m a i tulburătoare momente sînt secvenţele d e cronică filmată inserate în spectacol : manifestaţiile popu­ lare d i n anii cuceririi p u t e r i i .

Hoţii de sentimente
U n e o r i , cele m a i b u n e s e m n e dramaturgice n e v i n d i n alte e m i s i u n i . D e e x e m p l u , din acest Reflector. U n individ cu părul mai mare decît c a p u l seduce o f e m e i e c u u n copil de cinci a n i , o m i n t e , îi fură sen­ timentele, o abate d i n d r u m u l ei firesc, i i r e ţ i n e şi a c t e l e ( f i i n d c ă e l e p r o p r i e t a r , n u ? pe sentimentele şi pe identitate? femeii), apoi, dragostea risipindu-se repede (nici u n h o ţ c a r e se r e s p e c t ă n u f u r ă o s i n g u r ă d a t ă ; d e ce u n h o ţ d e s e n t i m e n t e a r face e x c e p ­ ţie ? ) , î n c o m p l i c i t a t e c u o b l o n d ă — altă f e m e i e d e c î t a c e e a c u c a r e „se v a c ă s ă t o r i ' , a ş a d a r , şi e a o v i c t i m ă — , î n c e a r c ă să f u r e şi sentimentele copilului, căci femeia a ¬ c e a s t a n e c u n o s c u t ă se d ă d r e p t m a m a c o p i ­ l u l u i , î n t i m p ce m a m a a d e v ă r a t ă a c o p i ­ lului, alungată şi r e s e m n a t ă , a r e v e n i t l a drumul e i firesc. H o ţ u l de sentimente re­ n u n ţ a s e , î n t r e t i m p , şi l a c o m p l i c i t a t e a b l o n ­ d e i , s p r e a o d e s c o p e r i , î n sfirşit, p e f e m e i a v i s u r i l o r s a l e , a c e e a c u c a r e „se v a c ă s ă ­ t o r i " ( c i t v a d u r a şi a c e a s t ă u l t i m ă i n f r a c ­ ţiune ?). H o ţ u l n u e niciodată n u m a i h o ţ . Ca să f u r e , t r e b u i e să m i n t ă , să-şi a s c u n d ă i d e n t i ­ t a t e a , să-şi f a l s i f i c e v i a ţ a , să e s c r o c h e z e , să umilească... Acest hoţ de sentimente pre­ zentat I a u n Reflector, c a într-o p i e s ă d e t e a t r u , se p r e t i n d e a r t i s t d e c o r a t o r l a O p e r ă , d a r a f l ă m că a fost m î n u i t o r de d e c o r u r i , dat afară pentru absenţe nemotivate şi p e n t r u i n d i s c i p l i n ă , acest h o ţ d e s e n t i m e n t e n u a r e n i c i o m e s e r i e şi n u a r e , p r o b a b i l , c u ce se h r ă n i p e s i n e , d a r să h r ă n e a s c ă a t î t e a v i i t o a r e s o ţ i i , e l î n c e a r c ă să n e i n d u c ă pe t o ţ i î n e r o a r e , a ş a c u m a î n c e r c a t să i n ­ ducă în eroare u n copil dc cinci a n i , el minte societatea, aşa c u m a minţit-o pe mama c o p i l u l u i , p e succcsoarele c a ş i pe antecesoarele ei... Emisiunea aceasta a fost un început de piesă poliţistă, sau un î n c e p u t d e piesă psihologică şi, î n orice caz, un moment de a d e v ă r social, care vorbeşte în l e r m e n i severi despre inconştienţă, ires-

O piesâ-portret
A u t o r f e c u n d şi i n e g a l , d a r e g a l împărţit între cele m a i d i v e r s e t i p u r i d e t e x t e d r a ­ matice (comedii satirice, farse, drame de d e z b a t e r e socială, piese d e b u l e v a r d , s c e n a r i i radiofonice, scenarii de televiziune e t c ) , [. D . Ş e r b a n e s t e u n p e r s e v e r e n t şi n e i s t o ­ vit, de mulţi a n i , constructor de conflicte d r a m a t i c e , u n e l e d e succes. D e d a t a aceasta, nu e v o r b a de u n conflict d r a m a t i c , ci de u n scenariu-portret, prezenţă neîntîmplătoare în registrul amplu a l a u t o r u l u i , care este şi u n c o n ş t i i n c i o s o b s e r v a t o r a l b i o g r a f i i l o r contemporane. D o i c o m u n i ş t i se r e î n t i l n e s c , d u p ă u n l u n g şir d e a n i ; u n u l e pacient într-un spital, celălalt, m e d i c ; u n u l e m a i s t r u sudor, ce­ lălalt, profesor u n i v e r s i t a r . L a început, n u se r e c u n o s c . M a i t î r z i u , î n s ă , g r a ţ i e şi p r e ­ zenţei u n u i t î n ă r d i s c i p o l a l m a i s t r u l u i , îşi aduc aminte unul d e a l t u l şi, p r i n inter­ mediul întotdeauna salutarului flash-back, a f l ă m c ă aceşti b ă r b a ţ i m a t u r i , c u t î m p l e l e a l b e , n u l u p t a t î n tinereţe a l ă t u r i , a u p a r t i ­ cipat împreună la asaltul unei prefecturi în zilele fierbinţi ale bătăliei p e n t r u cucerirea p u t e r i i . A c t u a l u l m a i s t r u sudor, o m respec­ t a t şi i u b i t d e t i n e r i i d i n e c h i p a s a , f u s e s e a t u n c i r ă n i t d e u n u l d i n gloanţele trase de jandarmi, iar actualul profesor universitar, se p a r e o s o m i t a t e î n m e d i c i n ă , p e a t u n c i s t u d e n t î n u l t i m u l a n l a f a c u l t a t e , îi făcuse o operaţie ad-hoc d e e x t r a g e r e a g l o n ţ u l u i , p r i m a operaţie d i f i c i l ă d i n c a r i e r a sa. O p e ­ raţia reuşise, deşi a u e x i s t a t u n e l e d u b i i , c e i •doi şi-au c o n t i n u a t lupta şi e x i s t e n ţ a , fie­ care în r a m u r a sa d e a c t i v i t a t e , s p r e a se întîlni a c u m , d i n n o u , d u p ă mulţi a n i , în

www.cimec.ro

49

ponsabilitate, imaturitate, imoralitate, intr-un c u v i n t, despre minciună. M a i convingător decît u n e l e piese d e t e a t r u sau de televi­ ziune.

Un maestru al farsei
Ciclul de istorie a comediei a prezentat cea m a i j u c a t ă , l a n o i , p i e s ă a l u i L a b i c h e Pălăria florentină, î n a d a p t a r e a l u i A l . Popovici. O echipă de actori foarte tineri — proaspeţi absolvenţi ai Institutului — condusă de O v i d i u S c h u m a c h e r s-a a n g a j a t într-o î n t r e p r i n d e r e d i f i c i l ă , şi a n u m e a c e e a d e a-i f a c e p e s p e c t a t o r i s ă r l d ă , p u r şi s i m p l u să r i d ă , f i i n d c ă a s t ă z i , c e l p u ţ i n a s ­ tăzi, farsele sclipitoare a l e l u i L a b i c h e n u mai p o l produce asupra noastră decît o stare dc imensă b u n ă dispoziţie, d e c o n t i n u u şi d e z i n v o l t h o h o t d c r i s . D a r cîtă ştiinţă a d i n a m i c i i t e a t r a l e , cită tehnică a s c e n e i , cită măiestrie a î n n o d ă r f l şi d e z n o d ă r i i s i t u a ţ i i l o r , c î t s i m ţ a l r i t m u ­ l u i , c i l e s u r p r i z e , cîte i m p r e v i z i b i l e şi i m ­ ponderabile intră în acţiune p e n t r u a desăvîrşi o farsă, u n v o d e v i l I F ă r ă a m î n u i i d e i , f ă r ă a c o n s t r u i c a r a c t e r e şi f ă r ă a r o s t i v r e o p r o p o z i ţ i u n e critică a s u p r a l u m i i , c o m binînd s i t u a ţ i i l e şi p e r s o n a j e l e c a u n c o p i l super-inteligent capabil să imagineze cele mai năstruşnice jocuri, Labiche rămînc în istoria teatrului u n artizan, d a r u n artizan genial. > Spectacolul înscenat de Ovidiu Schu­ m a c h e r , î n s c e n o g r a f i a l u i T r a i a n N i ţ e s c u , şi reînscenat p e n t r u t e l e v i z i u n e d c C o r n e l P o p a (aflat n u în f o r m a sa o p t i m ă ) a urmărit traiectoria matematică a farsei şi veselia v o d e v i l e s c ă , n u î n s ă şi n e m a i p o m e n i t u l r i t m c u c a r e ne-a o b i ş n u i t , d e p i l d ă , m e m o r a b i l a montare de la Ciuleşti a l u i Giurchescu. Interpreţii a u a v u t s t i l , supleţe, u m o r ( n u excesiv), d a r , î n c i u d a tinereţii l o r , s-au mişcat c a m greoi, c u pauze prea l u n g i . F i i n d l a î n c e p u t d e carieră,- i a r u n i i din­ tre ei d o v e d i n d calităţi p r o f e s i o n a l e deose­ bite, îi v o i m e n ţ i o n a p e toţi, î n speranţa d e a-i r e v e d e a î n p l i n ă î n ă l ţ a r e a t a l e n t u l u i l o r : H o r a ţiu M ă l ă e l e , R o z i na C a m b o s , R a d u Vaida, Ileana Iurciuc, Măria Dumitraşcu, Gheorghe Radu, Gheorghe Dănilă, Cătălina Popescu, R o m e o P o p , M ă r i a Ploae, D a n Condurache, L i v i a M a n o l i u , Cristian Ioan.

o idee remarcabilă, pe care o d o r i m perpe­ t u a t ă . Cea m a i recentă d e z b a t e r e d e acest fel, realizată p e u n scenariu a l l u i T u d o r N c g o i ţ ă , î n r e g i a l u i E u g e n T o d o r a n , şi c u participarea actorilor Eugenia Bădulescu, Corado Negreanu, D a n Condurache, M a r i a n a Buruiană, Constantin Fugnşin, A d i n a Popes­ cu, Constantin Cojocarii, precum şi a r e ­ porterei Anca Fusariu, a abordat u n caz n u l i p s i t d e i n t e r e s : d o i e l e v i , a b i a trecuţi d e v î r s t a m a j o r a t u l u i , se î n f ă ţ i ş e a z ă p e u n ş a n t i e r , c e r î n d să l u c r e z e n i c i . F a t a e î n s ă r ­ c i n a t ă î n l u n a a p a t r a , v o r s ă se c ă s ă t o ­ rească, să trăiască independent, pe baza m u n c i i l o r , să-şi c o n t i n u e l i c e u l , s ă n u m a i depindă în nici u n f e l de părinţi. Fireşte, p e n t r u părinţi vestea „dispariţiei" c o p i i l o r este o l o v i t u r ă , fireşte că p ă r i n ţ i i a r v r e a să-i r e a d u c ă a c a s ă , f i r e ş t e c ă v e c h e a g e n e r a ţ i e n u î n ţ e l e g e g e s t u l c e l o r t i n e r i şi î l consideră u n a c t i r e s p o n s a b i l , o p r o s t i e c a r e v a f i c î t d e c u r î n d r e g r e t a t ă , fireşte că i n ­ t e r v i n e şi u n s e c r e t a r U T C , c a r e î n c e a r c ă să clarifice r a p o r t u r i l e celor d o i tineri cu f a m i ­ liile lor... De data asta, d i l e m a n u e chiar dilemă, t e r m e n i i d e z b a t e r i i n u sînt atît d e ascuţiţi, d a r însăşi ideea d e a p u n e î n discuţie o astfel d c situaţie, dacă n u reală, î n o r i c e caz v e r o s i m i l ă , este b i n e v e n i t ă şi p r e t i n d e răspunsuri gindite, responsabile d i n partea spectatorilor. O r i c u m , o astfel de e m i s i u n e este incomparabil m a i educativă decît o c o n f e r i n ţ ă a n o s t ă d e s p r e c u m t r e b u i e să f i e r a p o r t u r i l e d i n t r e p ă r i n ţ i şi c o p i i . Aşteptăm c u i n t e r e s i n t e r v e n ţ i i l e spontane a l e t i n e r i l o r spectatori.

Dumitru Solomort

Teatru-dezbatere
ln tradiţia emisiunilor pentru tineret a i n t r a t , se p a r e , şi a c e a s t ă n o u ă şi i n t e r e s a n ­ tă f o r m u l ă d e d i a l o g e t i c : t e a t r u l - d e z b a t e r e ,

www.cimec.ro

„Balada pentru Horia din Albac
S c e n a r i u l l u i V a s i l e Z d r e n g h e a e, v e z i t i ­ tlul, o baladă pentru Horia. Teatru poetic, fără î n d o i a l ă , d a r , î n acelaşi timp, teatru d i r e c t , c u d i a l o g l e s n e p e r c e p t i b i l şi (dacă p u n e m i n paranteză cîteva „localisme" nece­ s a r e s t ă r i i p o e t i c e ) d e n s . T e a t r u pentru H o r i a , f ă r ă î n d o i a l ă , d a r şi d e s p r e H o r i a , întrucît t e x t u l l u i V . Z d r e n g h e a n e oferă u n p o r t r e t m a s i v , t ă i o s , d u r c a o BCulptură-n l e m n d e Geza V i d a . Fiinţă centrală a piesei, Horia trăieşte p r i n t o a t e m o d a l i t ă ţ i l e d e e x p r i m a r e a i n d i v i d u a l i t ă ţ i i t e a t r a l e , d e l a m o n o l o g şi „ d i s c u ţ i e i n c o n ş t i i n ţ ă " , l a v i s t r ă i t şi d i a ­ l o g , p a r t e n e r i i s ă i ( i n s t a l a ţ i t o ţ i şi i n t e r p r e ­ taţi l a u n n u m i t o r c o m u n g r a v d e M a r i a n a M i h u ţ , I o n M a r i n e s c u , L u c b i a n B o t e z şi c e i ­ lalţi) f i i n d u - i p r i l e j d e a f i r m a r e a p e r s o n a ­ lităţii, f i e că e v o r b a d e i n a m i c i i c u c a r e se î n f r u n t ă , f i e d e p r i e t e n i i c u c a r e se c o n ­ f r u n t ă . P i e t r o s ş i p a s i o n a t , c r î n c e n şi c a l d , n ă p r a z n i c şi l u c i d , H o r i a a c e s t a s u n ă a u t e n ­ t i c , a t î t p r i n s u b s t a n ţ a t e x t u l u i , c i l şi p r i n prezenţa l u i V i c t o r Rcbengiuc, despre care t r e b u i e să s p u n e m , f ă r ă t e a m a d e a f o r m u l a e x c e s i v , c ă s-a a r ă t a t a f i a i c i a c l o r u l i d e a l . I n t e r p r e t a r e a l u i a d e v e n i t , d i n seara p r e m i ­ erei radiofonice, u n etalon.

Diferenţa

Flăcăii maiorului Şonţu de M . Joldea e u n s c e n a r i u c u i z v o a r e l i m p e z i şi ţ i n t ă p r e ­ cisă. D o c u m e n t i s t o r i c a l t o i t p e î n d c m î n a r e a teatrală a autorului — ale cărui valenţe v i o l e n t - d r a m a t i c e se î m b i n ă c u b i n e c u n o s c u ­ tele sale însuşiri umoristice — lucrarea, pusă-n „ s p a ţ i u " d c m î n a s i g u r ă şi c u g u s t a l u i D a n P u i c a n , a r e a p r o a p e l o t ce-i t r e ­ buie pentru o bună evocare. Spun aproape. deoarece — o b s e d a t , a m i m p r e s i a , d e „speci­ f i c i t a t e a " atît d e necesară, a z i , t e a t r u l u i r a ­ diofonic — a m simţit n e v o i a u n u i plus. A unui plus de sunete. Asemeni Flăcăilor l u i J o l d e a , Capul din ftnttnă d e P a v e l B e l l u (regia, T i tel Constant i n e s c u ) p o s e d ă , i a r ă ş i , a p r o a p e t o a t e c î t e se c u v i n u n e i evocări, n u n u m a i b i n e plantată î n i s t o r i e , ci şi c u t e n s i u n e v e r i t a b i l ă . S p u n , î n s ă — şi î n c a z u l d c f a ţ ă — , aproape tot, deoarece simţeam, a u z i n d , n e v o i a u n u i p l u s dc sunete. D e sunete radiofonice. D c sunete d i n c a t e g o r i a „ s p e c i f i c u l u i " , d e c a r e se î n g r i ­ jeşte, t r a d i ţ i o n a l , „regia d e s t u d i o " ( + teh­ n i c ă ) , şi c a r e r e p r e z i n t ă , î n d e f i n i t i v , o a d e ­ v ă r a t ă scenografic auditivă. D e c e n u s-ar stărui m a i altfel î n această p r i v i n ţ ă ? Dc ce — î n c a z u l s c e n a r i i l o r i s t o r i c e , d e p i l d ă — n u s-ar e x p l o r a şi a l t e t e r e n u r i î n a l a r a t r o ­ p o t u l u i dc cai sau zăngănitului de spade ? Pe h a r t a sunetelor expresive sint nesfîrşite teritorii ce aşteaptă a f i d e z v i r g i n a t e . Cu condiţia ca s c e n o g r a f i i sunetelor să-şi d e a d r u m u l , să r e n u n ţ e l a i d e e a , d e s t u l d e f i x ă , c u m că n u m a i a n i i m o d e r n i (tren, automo­ bil, bombă atomică) se p r e t e a z ă la „fond s o n o r " , şi să î n c e r c e a n e o f e r i intensitatea audibilă a unor veacuri trecute, ce n - a u fost cîtuşi de puţin liniştite. D i n nici u n punct de vedere.

Umor
Familie dc împrumut face p a r t e d i n clasa c o m e d i i l o r c e se a r a t ă a f i , l a p r i m a v e d e r e (şi — v a i ! — a d e s e a u n i c ă ) , u ş o a r e , i a r l a a d o u a ( d a c ă şi c î n d e x i s t ă ) , n u l i p s i t e d e g r e u t a t e şi m i e z u r i . S c r i s ă d e M i r c e a O v i d i u Sandu ( u n n u m e care-şi f a c e , a c u m , d r u m , c u s u c c e s , î n u n i v e r s u l c o m e d i e i ) şi d e S i l ­ viu Gcorgescu (umorist d i n naştere, sucu­ l e n t şi c u a d r e s ă , d i n p ă c a t e p r e a r ă u c u ­ noscut şi e s t i m a t , aşa c u m se întîmplă — destin ? — c u făuritorii de h a z d i n zona „estradei" j u c a t e s a u tipărite), pusă-n scenă d e I o n V o v a , a l t î n c e r c a t şi s u b ţ i r e p u r t ă t o r d e u m o r , care-şi a ş t e a p t ă (sau, poate, n u m a i aşteaptă) recunoaşterea, c o m e d i a î n cauză r e u ş e ş t e a î m b i n a s a t i r a a d r e s a t ă p r e c i s şi o simpatică stare de b u n ă dispoziţie, atît d e r a r i n t î l n i t ă , a t î t d e r a r î n t î l n i t ă . . . D e cîte ori, într-adevăr, încercarea de a lovi în m o r a v u r i i n c r i m i n a b i l c provoacă — d i n p r i ­ cina non-umorului — crisparea ascultătoru­ l u i ? N u e m a i p u ţ i n a d e v ă r a t , însă, că r a r î n t î l n i t ă e şi a s e m e n e a e c h i p ă d e b u n i c o n ­ d u c ă t o r i a i r î s u l u i , p r e c u m aceea f o r m a t ă d e Vova, recitabilă ca u n m a r e „unsprezece" al comediei : Virgil Ogăşanu, D e m . Rădulescu, Mihăilescu-Brăila, T a m a r a B u c i u c e a n u , Melania Cîrje, A l . Arşinel, Ileana Dunăreanu...

www.cimec.ro

M. Alexandru

loace c a r a c t e r i s t i c e f a m i l i a r i z ă r i i cu psilm l o g i a o m u l u i d i n s t a l , s i m ţ i n e v o i a să te întorci, s p r e a-ţi r e g e n e r a r e s u r s e l e , l a i n ­ e p u i z a b i l a bogăţie a t e a t r u l u i b a z a t pe d r a ­ m a t u r g i a dc m a r e a c ţ i u n e şi de m a r i carac­ tere, l a p e r s o n a j e l e cu v i a ţ ă , la a c t u l ar­ t i s t i c de semnificaţii p r o f u n d e . I n t r a r e a în t r u p a T e a t r u l u i de C o m e d i e a reprezentat împlinirea u n u i v e c h i v i s ; îi mulţumesc l u i L u c i a n (îiurchescu că m-a a j u t a t să-1 r e a l i z e z . A î n c e p u t a t u n c i e t a p a « t e a t r u l u i serios», «greu» ; mărturisesc, î n s ă , că v o i păstra veşnic în s u f l e t o tandreţe p e n t r u g e n u l aşa-zis uşor, care b u c u r ă d i r e c t şi i m e d i a t atîtea m i i şi m i i de i n i m i " . M o d u l în care S t e l a P o p e s c u rezolvă c o m ­ p l e x e l e p r o b l e m e de i n t e r p r e t a r e pe care i le-au r i d i c a t p e r s o n a j e ca v ă d u v a B e g b i c k (Dispariţia lui Galy Gay) şi I v c t t c (Mutter Courage) de H r e c b t , M o n a (Alcor şi Mona, după M i b a i l Sebaslian), L u ere ţi a (Mandragora dc Mac h i a v e l l i ) , Maşa (Trei surori dc C e h o v ) este u n r e z u l t a t a l m o d u l u i înţelept în care a î n v ă ţ a t să-şi v a l o r i f i c e m u l t i p l e l e sale c a l i ­ tăţi. E a stabileşte o c o m u n i c a r e m a g n e t i c ă şi u n c l i m a t de b u c u r i e specifică între sală şi scenă ; j o c u l c i e p ă t r u n s de s t i m ă şi încredere faţă de inteligenţa p u b l i c u l u i , p e n ­ t r u care îşi construieşte cu aceeaşi m i g a l ă r o l u r i l e şi în piese, şi în spectaoolele-divcrtisment. „ O r i c î t v i s-ar părea dc c i u d a t , n u m-au e n t u z i a s m a t f e m e i l e f r u m o a s e şi cochete, a m p r e f e r a t acestora femeilc-oameni, indiferent de vîrstă, stare şi aspect. A m sfirşit, î n s ă . îndrăgosti în o r i c e î m p r e j u r a r e p r i n a m ă de r o l u l ce m i s-a î n c r e d i n ţ a t , aceasta f i i n d , d u p ă m i n e , încă u n a d i n condiţiile i m p e ­ rioase a l e m e s e r i e i n o a s t r e . V i c t o r i a Arzăr e a n u . -"fiica- d i n Plicul lui Liviu Rebreanu, este u n p e r s o n a j de care m - a m a p r o p i a t c u i n t e r e s şi s i m p a t i e ; pe de o p a r t e , fiindcă este şi t r e b u i e să f i e f o a r t e f e m i n i n ă , în c i u d a t a r e l o r şi d e f o r m a ţ i i l o r c a r a c t e r u l u i c i , m a r c a t de epoca i n care trăieşte ; pe dc a l t a . fiindcă este c r e i e r u l cel m a i l u c i d d i n piesă. înrudindu-se, pe u n d e v a , c u coana Zoiţica d i n Scrisoarea pierdută (păslrînd, bineînţeles, toate proporţiile). N u intenţio­ nez să fac o paralelă s a v a n t ă între Scri­ soarea şi Plicul, clar a s e m ă n ă r i l e sînt la îndemîna o r i c u i ; esenţial m i se p a r e că s p e c t a c o l u l , aşa c u m se conturează în v i z i ­ unea lui Lucian C i i u r c h c s c u , pe u n text care denotă o t e a t r a l i t a t e m o d e r n ă , v a f i a c t u a l . î n s e n s u l cel m a i b u n a l e u v î n t u l u i . Repetiţiile decurg într-un reni spirit dc echipă, s t î r n i n d p o f t a de joc a t u t u r o r i n ­ terpreţilor : D u m i t r u R u c ă r e a n u ( P r i m a r u l — soţul m e u ) , I u r i e D a r i e (Şeful g ă r i i ) . M i r c e a Şeptilioi ( u n « v e c h i » p o l i t i c i a n ) , L i l i a n a T i c ă u , A u r e l G i u r u m i a , M i h a i P ă l ă d e s c u , Cor­ n e l V u l p e , C. B ă l t ă r e ţ u . C a n d i d S t o i c a , A n e ? P a n d r e a . D e c o r u l : I . Popescu-IIdrişte. Costumele sînt pălării, blănuri — anii '20" ! «retro» : r o c h i i , voaluri, acţiunea petreeîndu-se în

VIITORUL ROL
S T E L A POPESCU
Cu p r i m u l r o l — L u l u ţ a d i n Chiriţa în Iaşi d e V a s i l e A l e c s a n d r i — p e scena braşoveană, u n d e fusese repartizată l a a b s o l ­ v i r e a I n s t i t u t u l u i , S t e l a P o p e s c u realizează u n m a r e succes de p u b l i c şi de presă, u n p r e m i u de i n t e r p r e t a r e l a C o n c u r s u l t i n e r i l o r a c t o r i d i n 1962 şi, totodată, o i n t r a r e răsu­ nătoare pe scenele C a p i t a l e i . A i c i i n t e r v i n e e l e m e n t u l de o r i g i n a l i t a t e al carierei ei : t e a t r u l ales — şi care o alege — este Tea­ t r u l „Constantin T ă n a s e " . I n t i l n i r e a c u „re­ v i s t a " , c u g e n u l e s t r a d e i şi c u e m i s i u n i l e de varietăţi ale T e l e v i z i u n i i e hotăritoare p e n t r u d e s t i n u l e i de vedetă : actriţa d e v i n e , fulgerător, cap de afiş a l g e n u l u i „uşor". Despre acea e t a p ă , S t e l a Popescu s p u n e : „Este o experienţă profesională pe care n-o r e g r e t şi pe care o doresc o r i c ă r u i coleg : mi-a d a t o m o b i l i t a t e i n t e r p r e t a t i v ă şi o deschidere m u l t m a i largă s p r e d i v e r s i t a t e a g e n u l u i d r a m a t i c decît aş f i p u t u t c ă p ă t a în t e a t r u l de p r o z ă . M ă c o n s i d e r norocoasă, ca actriţă, că a m i n t r a t l a revistă ; f i e c a r e apariţie pe acea scenă a m tratat-o ca pe u n m o m e n t de t e a t r u a d e v ă r a t , încereînd, dc fiecare d a t ă , să creez u n p e r s o n a j a u t e n t i c . E f o a r t e g r e u să a p a r i î n faţa u n e i săli p l i n e , n e a j u t a t de t e x t u l l u i S h a k e s p e a r e , şi, totuşi, să izbuteşti ca p u b l i c u l să te c h e m e la r a m p ă de m a i m u l t e o r i . R e v i s t a îţi cere u n p l u s de p r o f e s i o n a l i s m , d ă r u i r e , ştiinţa comunicării s p o n t a n e cu p u b l i c u l . Fireşte, t r e b u i e să ştii să-ţi d o m i n i şi să-ţi d i r i j e z i evoluţia. L a u n m o m e n t d a t , d u p ă ce a i a c u m u l a t o a n u m i t ă d o z ă de asemenea m i j ­

52

www.cimec.ro

VIITORUL ROL

NAE

FLOCA-ACILENI

In cele d o u ă decenii care au t r e c u t de Ia a b s o l v i r e a Institutului de teatru, Nac T l o c a - A c i l e n i şi-a c o n s t r u i t r â b d u r i u c a r i e r a , migrînd p r i n teatrele de provincie, unde viaţa de fiecare zi înseamnă m a i puţin glo­ r i e şi m a i m u l t m u n c ă — f o a r t e m u l t e r o ­ luri, premiere dese, n e n u m ă r a t e deplasări... E f o r t . Oboseală. Aşteptare. L a T e a t r u l d i n Bacău, a debutat cu Brînduş d i n Ziariştii dc A l . M i r o d a n ; au u r m a t J e f f d i n Jocul de-a vacanţa de M i h a i l Sebastian şi Danica d i n Căsuţa de la marginea oraşului de A r b u zov, spectacol p r e m i a t la Concursul t i n e r i l o r actori. D u p ă d o i a n i , transferat la Botoşani, u n d e luase fiinţă T e a t r u l „ M i h a i Eminescu", a j u c a t r o l u r i ca : A r l c c h i n o (Mincinosul de G o l d o n i ) , R a s p l u e v (Nunta lui Krecinski de Suhovo-Kobîlin), Cetăţeanul turmentat (O scrisoare pierdută de Caragialc, în regia m u l t regretatului Ion Şahighian), Zigu (Oa­ meni care tac d e A l . V o i t i n — r o l distins cu o m e n ţ i u n e la Decada d r a m a t u r g i e i ori­ g i n a l e d i n 1 9 6 1 ) . I n acelaşi a n , l a C r a i o v a , o b ţ i n e u n m e m o r a b i l succes c u r o l u l t i t u l a r d i n piesa l u i B e r t o l t B r c c h t , în premieră pe ţ a r ă , Ascensiunea tui Arturo Ui poate fi, oprită.
t

S u b direcţia d c scenă a r e g i z o r u l u i - i n v i t a t Dan Alecsandrescu, repetă, î n prezent, în piesa Acolo, departe de M i r c e a Ştefănescu, rolul l u i Iancu. „Mă emoţionează atît p r i m a întîlnire cu dramaturgia l u i M i r c e a Ştefănescu — dra­ maturgie plină de poezie şi d e sensibili­ t a t e — , c î t şi f a p t u l că a c e s t r o l a f o s t j u c a t de u n u l d i n t r e m a r i i maeştri a i scenei româneşti, Costachc Antoniu. Am credinţa că p i e s a n u şi-a p i e r d u t d i n f a r m e c u l şi i n ­ t e r e s u l s t î r n i t o d i n i o a r ă , d i m p o t r i v ă , că s p e c ­ t a t o r u l d e a z i v a f i şi m a i r e c e p t i v l a c e e a ce este u n i v e r s a l v a l a b i l î n t e x t . Mărturi­ sesc c ă , l u c r î n d l a r o l , m i - a m găsit multe c o r e s p o n d e n ţ e c u f e l u l d e a g î n d i şi a a c ţ i o ­ na al personajului : statornicia l u i , convin­ gerea că, n u m a i cunoscînd aspiraţiile p r o p r i ­ u l u i t ă u p o p o r , p o ţ i să t e r e a l i z e z i c a s p i r i t creator, p r e c u m şi a c e e a că h i m e r a reali­ zării creatorului pe alte meleaguri decît c e l e n a t a l e este s o r t i t ă e ş e c u l u i . A ş d o r i ca spectacolul nostru să f i e u n apel emoţio­ nant, sincer, la p a t r i o t i s m .

Atras, iarăşi, de a t m o s f e r a entuziastă a u n u i „nou început" — înfiinţarea, în 1962, a secţiei r o m â n e a T e a t r u l u i d i n T g . M u ­ reş — , se î n r o l e a z ă î n r i n d u r i l e t i n e r e i e¬ c h i p e şi a r e , i a r ă ş i , o c a z i a să i n t e r p r e t e z e , p r i n t r e altele, o serie de r o l u r i de compo­ z i ţ i e , p e n t r u care-şi d o v e d i s e , î n c ă d i n s t u ­ denţie, aptitudinile : Veniamin Roznovan (Dacă vei fi întrebat de Dorel Dorian), Bogoiu (Jocul de-a vacanţa d e M i h a i l Se­ bastian), Ianke (Tache, lanke şi Cadîr) şi Grigore (Muşcata din fereastră de V. 1. P o p a ) ; a p o i , P r o f e s o r u l (Passacaglia de T i t u s P o p o v i c i ) , S o r c o v ă (Domnişoara Nastasia de G. M . Z a m f i r e s c u ) , r o l u l t i t u l a r d i n Georgcs Dandin d e M o l i e r e , P u n t i l a (Domnul Puntila şi sluga sa Matti de B r e c h t ) .

De cîteva s t a g i u n i , N a e F l o c a - A c i l e n i a¬ parţine t r u p e i T e a t r u l u i de Stat d i n S i b i u . A c i , f i ş a l u i d e p e r s o n a j e s-a î m b o g ă ţ i t c u î m i p r o p u n o interpretare despovărată de Lupu Aman (Secunda 58 d e D o r e l D o r i a n ) , a r t i f i c i i , î n c a r e să p r i m e z e omenescul ac­ Melynndos (Procesul Horia de A l . V o i t i n ) , ţiunilor, firescul l o r ; de asemenea, doresc D i r e c t o r u l h o t e l u l u i (Fala Morgana d e D . Sosă e v i t t o t ce a r p u t e a î m p i n g e personajul l o m o n ) , B ă j e n a r u (Opinia publică de A u r e l spre desuetul m e l o d r a m a t i c " . B a r a n g a ) . O s i p (Revizorul de Gogol), Nikolai Ivanîci (Tineri căsătoriţi caută cameră www.cimec.ro de Roşei n ) .

Măria Marin

MUZICĂ

Satu barh

Mare : concert Christoph — Justus Frantz

Eschen-

U n concert—eveniment
Datorez criticului Radu Stan nu numai invitaţia de a n u rata un concert cu un care p r o g r a m d e o s e b i t , c i şi a c e a i n s i s t e n ţ ă face o r e c o m a n d a r e de-a dreptul incitantă. Evident, numele lui Christoph Eschenbach nu mai avea nevoie de o p r e z e n t a r e spe­ cială. Îl a s c u l t a s e m în mai multe rînduri. Karajan — p e c a r e îl r e v ă z u s e m l a marele c o n c e r t a l o r c h e s t r e i sale, i m e d i a t d u p ă tri­ umfalul turneu din Statele Unite — sub­ l i n i a s e că E s c h e n b a c h este u n u l dintre so­ liştii săi favoriţi. Iar discurile sale s-au i m p u s de la î n c e p u t la n i v e l u l m a r i l o r suc­ cese. C o n c e r t u l a u z i t l a S a t u Mare nu era expresia capriciului unui mare solist Ule ce t o c m a i S a t u M a r e ? a u î n t r e b a t n u m e r o ş i melomani, dar şi i m p r e s a r i i ) , ci confirma­ rea unui renume. Orchestra de la Satu Mare — „instrumentul" dirijorului Corneliu Dumbrăveanu — a prilejuit anul trecut, la Bucureşti, u n concert de m a r e răsunet, c o n ­ f i r m a t , a p o i , în c a d r u l S ă p t ă m î n i i culturale sătmărene l a Bucureşti, de a p l a u z e l a sce­ n a deschisă a A t e n e u l u i ; i a r a c u m a d e v e ­ nit un reper al alegerilor făcute de mari solişti a i acestei e p o c i . D a r ce a f o s t , d e f a p t , c o n c e r t u l l a c a r e ne r e f e r i m ? E l a p r o g r a m a t n u m a i puţin de p a t r u concerte p e n t r u p i a n ( d i n t r e aces­ tea, două duble concerte), p r i l e j u i n d întîlnirea cu Christoph Eschenbach, în calitate d e d i r i j o r şi p i a n i s t , c u J u s t u s F r a n t z (a\l cinte p i a n i s t d e r a r ă f a c t u r ă , c a r e a v e a să — seara următoare — la Ilamburg, sub bagheta lui Leonard B e r n s t e i n , iaT a p o i la L o n d r a ) , cu Corneliu Dumbrăveanu (dirijo­ rul ce s-a dovedit capabil să transforme după o uriaşă investiţie de muncă şi — talent — o orchestră n e c u n o s c u t ă într-o f o r ­ m a ţ i e d e p r e s t i g i u ) , şi c u o r c h e s t r a , e d r e p t , în f o r m a ţ i e restrînsă, a d i c ă la dimensiunile cerute In anii cînd concertele interpretate fuseseră p r e z e n t a t e . S i g u r , n u e s t e c a z u l să i n t r ă m î n c h e s t i ­ uni de detaliu, de tehnică muzicală. Da, poate că d i n t r e c o n c e r t e , c e l î n Be minor K . 466 de M o z a r t a a v u t m a i p u ţ i n ă strălu­ cire decît celelalte ( J u s t u s F r a n t z n u exce­ lează în forţa m î i n i i s t i n g i ) , d u p ă c u m poa­ te că D u b l u l c o n c e r t î n D o m a j o r (1061) de J . S. B a c h a a v u t u n e l e m o m e n t e d e c ă d e r e a t e n s i u n i i r e c i p r o c e d i n t r e solişti. D a r , t o a ­ te acestea, pe fondul unei interpretări dc antologie muzicală, cu contribuţia de dis­ cretă p e r f e c ţ i u n e a o r c h e s t r e i . E a a r ă s p u n s solicitărilor l u i C h r i s t o p h Eschenbach cu o mare sensibilitate, făcînd d i n actul dialogu­ l u i cu solistul u n v e r i t a b i l m o m e n t de ade­ văr artistic. Aşa se f a c e c ă n i c i cadenţele nu s-au detaşat în s i n e , c i s-au prelungit, parcă, din materia muzicală a întregului, d i n t r u p u l de a r m o n i e a l acestuia. Calităţile

54

www.cimec.ro

d e o m o g e n e i t a t e şi s u b t i l i t a t e l a n i v e l u l u n e i o r c h e s t r e n u sînt, totuşi, u n l u c r u obişnuit, indiferent despre ce o r c h e s t r ă este vorba. D i r i j o r u l - o a s p e t c a i n t u i t î n c e s e n s s-a d e s ­ f ă ş u r a t m u n c a l u i C o r n e l i u D u m b r ă v e a n u şi a s o l i c i t a t o r c h e s t r a î n consecinţă. A ştiut instrumen­ să evidenţieze contribuţiile u n o r te şi a l e g a t a c e s t e c o n t r i b u ţ i i d e p a r t i t u r a solistică. U l t i m a parte a c o n c e r t u l u i în Si bemol m a j o r K . 595 de Mozart, cu Justus F r a n t z la p i a n , a fost de o l u m i n ă muzicală strălucitoare. D a r , c î n d c e i d o i o a s p e ţ i n u d e v e n i t , ntent integraţi în c o m p l e x u l m u z i c a l a l c o n ­ c e r t u l u i p r i n contribuţia d i r i j o r u l u i Dumbră­ veanu, p a r t e a acelui întreg pe care cele p a t r u m î i n i t r e b u i e să l e r e p r e z i n t e î n c a ­ drul unui dublu concert pentru pian, con­ certul şi-a a t i n s apogeul. Cum sublinia Christoph Eschenbach după concert, recita­ l u l este u n l u c r u m i g ă l o s ; e l solicită i n ­ tens pianistul. Concertul (simplu) impune disciplina lucrului cu partenerul „policcfal " pe care îl reprezintă orchestra ; concertul dublu este limita superioară : a c o r d u l cu partenerul, cu orchestra, cu dirijorul, cu c o m p o z i t o r u l , c u t i n e î n s u ţ i . A c e s t a c o r d s-a realizat c u strălucire. C o n c e r t u l î n M i b e m o l major K . 365 de Mozart a ilustrat faptul că c e i d o i p a r t e n e r i r e p r e z i n t ă a s t ă z i , p o a t e , cel m a i b u n c u p l u dc pianişti. F i n a l u l a fost spectaculos — instrumentele nu dialo­ gat i n c r e d i b i l , pianele au d e v e n i t u n i n s t r u ­ m e n t u n i c , a r p e g i i l e şi t r i l u r i l e s-au s u c c e ­
1

dat c u bucuria descoperirii. A u fost, insă, înainte d e aceasta, momentele tulburătoare d e n o s t a l g i e , tristeţea c u p r i n s ă î n f r a z e m u ­ zicale l u n g i , î n a r c u i r i majestuoase. Murise I l c i d e g g c r , şi e u n u p u t e a m , a s c u l t î n d p a r t e a a d o u a a c o n c e r t u l u i , să d e s p a r t ceea ce a u z e a m d e f a p t u l că m a r e a l u i p a s i u n e m u ­ zicală fusese M o z a r t . Oaspeţii a u a v u t c u v i n t e d c laudă p e n t r u orchestră, p e n t r u instrumentişti (Eschenbach d e c l a r a c ă H a d u C h i ş u citeşte n o t e l e , p a r c ă , la m i c r o s c o p — asta, ca să d a u u n e x e m ­ p l u ) , c a şi p e n t r u d i r i j o r ; este u n l u c r u important, în măsura i n care confirmă o realitate binecunoscută i n ultima v r e m e şi subliniată p r i n prezenţa, la concertul amin­ t i t , a şefilor d c p a r t i t e d e l a F i l a r m o n i c a d i n Bucureşti. Concertul a atins cota u n u i adevărat eve­ niment. Toţi c e i care a u participat l a el (aş n o t a , p r i n t r e c i , p u b l i c u l d i n S a t u M a r e , c ă c i o r c h e s t r a şi d i r i j o r u l e i n u c r e e a z ă î n p u s t i u , c i î n spaţiul u n e i necesităţi p e care au cidtivat-o cu talent) a u d a t t o t ceea ce a u e i m a i b u n l a a c e a s t ă s ă r b ă t o a r e a m u z i c i i . I a r f a p t u l că a r ă m a s neînrcgislrat m e r i t ă m ă c a r să i n t r e î n a t e n ţ i a c e l o r i n d r e p t , c a r e a u p i e r d u t o m a r e o c a z i e — ac e c a d e a se b u c u r a , î n p r i m u l r î n d c i î n ş i ş i , d e o m a r e s ă r b ă t o a r e m u z i c a l ă , d a r şi d e a o t r a n s m i t e şi a l t o r a .

Mihai Nadin

BALET

Cocoşatul de Ia Notre*Dame
Cum n u d e puţine o r i trupele de balet — a l e n o a s t r e şi a l e a l t o r a — a u d e m o n s t r a t că se poate compune un spectacol prost pe o muzică bună, iată, Opera Română vine să dovedească valabili­ tatea reciprocei : pe o muzică dc foar­ t e s l a b ă c a l i t a t e , se p o a t e c r e a o c o r e g r a f i e demnă de laudă. ( 0 coregrafie, iar nu u n spectacol — î n evaluarea acestuia d i n u r m ă neputînd f i totuşi eludată, n i c i c u m , compo­ n e n t a sonoră.) Scrisă spre mijlocul veacului trecut, de către c o m p o z i t o r u l Cesare P u g n i (pe cît de n o t o r i u l a a c e a v r e m e şi p e c î t d e p r o l i f i c , pe atît de neinteresant î n perspectiva isto­ riei m u z i c i i ) , cea dintîi variantă a p a r t i t u r i i b a l e t u l u i Esmcralda a fost s u p u s ă , u n 6ecol m a i tîrziu, u n o r substanţiale transformări (în­ d e o s e b i î n orchestraţie) datorate compozito­ r i l o r s o v i e t i c i R e i n h o l d G i i e r şi S e r g h e i V a silenko. Remaniere care, dată f i i n d extrema s ă r ă c i e e x p r e s i v ă a o r i g i n a l u i u i , n-a p r e a r e u şit să r i d i c e c o t a d r a m a t i c ă a m u z i c i i , i m prknîndu-i în schimb, pe alocuri, accente ruseşti, î n totală n e c o n c o r d a n ţ ă stilistică faţă de m u z i c a d e t i p f r a n c e z a i t a l i a n u l u i Cesare P u g n i . A d o p t î n d această v a r i a n t ă , r e a l i z a t o r n spectacolului Operei Române a u căutat să suplinească absenţa m o m e n t e l o r s u m b r e , t e n ­ s i o n a t e , t r a g i c e — a b s e n ţ ă c u u r m ă r i dezas-

www.cimec.ro

55

Imoase p e n t r u concordanţa imagine-sunct, in c a d r u l acţiunii b a l e t u l u i — s u p r a p u n î n d m u ­ zicii, i n puncteic-cheie ale dramei, impresio­ nante dangăte de clopot prelucrate pe b a n d ă m a g n e t i c ă . (Şi n u s-ar p u t e a s p u n e c ă e f e c t u l p r o d u s n u ^ ş i a t i n g e s c o p u l , c h i a r d a c ă u n ase­ menea colaj sporeşte eclectismul partiturii sonore.) D a r , fireşte, n u m u z i c a a f o s t aceea c a r e a generat interesul coregrafului Oleg Danovschi pentru realizarea spootacolului, ci l i ­ b r e t u l , inspirat de r o m a n u l l u i V i c t o r H u g o , de I'aris. Notre-Dame Caractcrizîndu-şi admirabil eroii dramei (Esmeralda şi Quasimodo), coregraful cize­ lează c u egală m i g a l ă p o r t r e t e l e p e r s o n a j e l o r secundare (Phoebus, F r o l l o , Guduila, Fleur) şi c h i a r p e a l e c e l o r e p i s o d i c e . E r o a r e a p s i h o logico-artistică p e c a r e o c o m i t e î n t a b l o u l 1 a l c e l u i d e - a l d o i l e a a c t (ce p a r e , d i n a c e s t m o t i v , m u l t prea l u n g ) , acordînd fiecăruia d i n t r e cele t r e i p r i e t e n e şi c e i t r e i p r i e t e n i ai logodnicilor P h o e b u s şi Fleur cîte un ..număr" (altminteri, impecabil realizate de Jeana Băraru, Măria Cumbari, Anca Beuran, Alexandru Garaianopol, Nicolae Deneş şi Gheorghe l a n c u ) , este c o m p e n s a t ă d c m a n i e ­ r a e x c e p ţ i o n a l ă i n c a r e , p e n t r u c e l e l a l t e sce­ ne colective, Oleg Danovschi ş t i e să des­ p r i n d ă d i n m a s ă , într-o s c l i p i r e d e genială v i r t u o z i t a t e , cîte o figură de b u f o n (Marin Boieru, Mihai Gortea), de cerşetor (Florin (.avrilescu, Victor Marcu, Bojidar Petrov) sau dc ţigancă (Aglaia Răduţu), a cărei scuTtă s t r ă f u l g e r a r e s o l i s t i c ă se t o p e ş t e din n o u , înghiţită de mişcarea generală. Mişcare ce c o n s t i t u i e , f ă r ă î n d o i a l ă , m a r e l e m e r i t a l coregrafiei,: precizia extremă a compoziţiei minuţioase a scenelor, care generează senti­ m e n t u l l i b e r t ă ţ i i t o t a l e a d a n s a t o r i l o r , ce p a r că trăiesc, i m p r o v i z î n d în c h i a r acel mo­ m e n t , p r i n şi p e n t r u t a l a z u r i l e u n e i m u l ţ i m i agitate de p a t i m i puternice. 0 singură fisură prezintă logica arhitec­ turală a acţiunii : scoaterea Fkmeraldei din î n c h i s o a r e d e c ă t r e F r o l l o , c o n d u c e r e a la l o ­ cul supliciului, de unde — în u r m a refu­ z u l u i t i n e r e i f e t e d e a-i c e d a — abatele o încredinţează gărzilor spre a f i dusă... la l o c u l execuţiei : l a a l t u l , oare ? ! N u - i m a i puţin adevărat, însă, că scena prilejuieşte M i h a c l e i Crăciunescu, i n t e r p r e t a G u d u l e i , cea de-a t r e i a , u l t i m a şi c e a m a i i m p r e s i o n a n t ă i n t e r v e n ţ i e a 6a î n a c ţ i u n e ; şi e s t e inte­ resant de u r m ă r i t evoluţia e i , d e m n ă de o m a r e a r t i s t ă , d e l a c a l m u l şi d u i o ş i a mamei, p r i n d i s p e r a r e a c e l e i c ă r e i a i s-a r ă p i t c o p i l a , la n o a p t e a r a ţ i u n i i şi, î n sfîrşit, l a regăsirea p r o p r i e , graţie regăsirii Esmeraldei. l n t r - u n r o l de m a i mică a m p l o a r e şi c u modeste valenţe expresive, Elena D a c i a n r e u ­ şeşte s ă î m b o g ă ţ e a s c ă p a r t i t u r a t i n e r e i n o b i l e F l e u r c u accente d e cochetărie n a i v ă şi, î n acelaşi t i m p , orgolioasă. P e r s o n a l i t a t e a dublă a c ă p i t a n u l u i P h o e b u s este d i s t i n c t c o n t u r a t ă d e P a v e l R o t a r u , a l c ă r u i d a n s se d o v e d e ş t e c a p a b i l să e x p r i m e r î n d p e r î n d infatuarea,

galanloria, momentul dc iubire sinceră şi apoi cinismul nepăsării. Fără a se lăsa abatelui Frollo, Ion încorsetat de sutana T u g e a r u t r ă i e ş t e şi e x t e r i o r i z e a z ă i n t e n s c l o ­ cotul de sentimente c o n t r a d i c t o r i i ce-1 v a î m p i n g e l a c r i m ă , Ja r e m u ş c ă r i , şi-1 v a c o n ­ duce la pieirc. Duetele sale c u Esmeralda şi s c e n a l u p t e i c u Q u a s i m o d o d e z v ă l u i e p l e ­ n a r calităţile acestui m a r e b a l e r i n . lntruchipînd-o pe Esmeralda, Magdalcna P o p a i-a î m p r u m u t a t g r a ţ i a şi c a n d o a r e a j u ­ venilă, p u r i t a t e a s e n t i m e n t u l u i ce nu-i poate f i smulsă o r i pîngărită n i c i de c o n t a c t u l ou mizeria umană dusă la e x t r e m (vezi emo­ ţionantul ei d u e t c u Q u a s i m o d o ) , n i c i de î m ­ brăţişările nesincere ale i u b i t u l u i (nevinovă­ ţia glăsuieşlc p r i n fiecare gest a l duetelor sale c u P h o e b u s ) , n i c i de o d i o s u l şantaj l a care o s u p u n e F r o l l o . E x j y r c s i v i l a t e a c u care Magdailena Pv/pa îşi i n t e r p r e t e a z ă personajul este egalată, ipoate, d o a r d e perfecţiunea execuţiei t e h n i c e . Pentru un balerin, rolul de compoziţie — m a i c u s e a m ă a t u n c i c î n d este a t î t d e dificil p r e c u m acela al d i f o r m u l u i Q u a s i m o ­ do — reprezintă, cred, p r o b a infailibilă a de­ plinei maturităţi artistice. Evoluţia l u i Petre Ciortea a fost, în p l u s , dc o dificultate teh­ nică sporită prin introducerea unor scene de veritabilă acrobaţie, de m a r e periculozi­ tate (balansul p e c l o p o t , căţărarca pe faţada hanului, coborîrea pe frînghie din turnul catedralei) — scene executate c u o siguranţă şi o n a t u r a l e ţ e , o a p a r e n t ă l i p s ă d e e f o r t c u adevărat fantastice. D a r marea l u i a r t ă s-n vădit, m a i eu seamă, în portretizarea e r o u ­ l u i , p r i n z u g r ă v i r e a conştiinţei sale zbuciu­ mate, avidă de bine şi d e f r u m o s , mereu l o v i t ă c h i a r d e a c e l a c ă r u i a îi slujeşte şi i recunoştinţă. se c o n s i d e r ă d a t o r N u se p o a t e t r e c e s u b t ă c e r e , î n realiza­ r e a t u t u r o r a c e s t o r s u c c e s e , i n d i v i d u a l e şi d c a n s a m b l u , c o n t r i b u ţ i a d i r i j o r u l u i C o r n e l Trăilcscu. După cum nu se poate negi faptul că, în domeniul calităţii vizuale a s p e c t a c o l u l u i , u n m e r i t esenţial r e v i n e P a u ­ l e i B r â n c o v e a n u , a u t o a r e a d e c o r u r i l o r şi c o s ­ tumelor.

Luminiţa Vartolomei

56

www.cimec.ro

BLOC-NOTES

LEONIDA TEODORESCU

CONTACTUL SOCIAL
L i t e r a t u r a n u există decît ca f a p t p u b l i c . L i t e r a t u r a de sertar sau literatura în sertar un este d o a r o l i t e r a t u r ă i p o t e t i c ă , a p r o a p e nonsens. L i t e r a t u r a există doar prin con­ tact s o c i a l . Se s p u n e că m a r c a literatură fascinează : p o a t e , e a d e v ă r a t . D a r , oricît a r fi d e a d e v ă r a t , este u n r e z u l t a t d e g r a d u l doi, pentru că, înainte de a fascina, lite­ r a t u r a t r e b u i e să se m a n i f e s t e , şi a b i a d u p ă ce s-a m a n i f e s t a t , a b i a d u p ă ce a s t a b i l i t u n c o n t a c t c u p u b l i c u l ( c o n t a c t u l s o c i a l ) , ea p o a t e să f a s c i n e z e , să i n f l u e n ţ e z e , să m o d e ­ leze e t c . D a c ă u n u i o m c a r e n u ştie să r e z o l v e o e c u a ţ i e d e g r a d u l d o i i s-ar c e r c să r e z o l v e o integrală, t r e a b a n u a r r e p r e z e n t a decît o penibilă pierdere de vreme. Dar, nu ştiu d e c e , se c o n s i d e r ă că u n c i t i t o r , p u s , s ă zicem, în faţa dilemei hamletiene, trebuie n e a p ă r a t să se e n t u z i a s m e z e de ea. Există potrivit căreia londonezii n-au o butadă observat ceaţa, p î n ă n u le-a f o s t descrisă de poeţi. Vă r o g să remarcaţi cuvîntul : „ d e s c r i s ă " . A i c i se a f l ă c h e i a p r o b l e m e i . D e c i , poeţii a u d e s c r i s ceaţa ; l o n d o n e z i i , a d i c ă o marc colectivitate de oameni, au intrat în c o n t a c t c u această d e s c r i e r e , a u cunoscut-o, literatura a devenit, aşadar, f a p t social (alt­ fel, londonezii ar f i continuat să ignoreze ceaţa) ş i , a s t f e l , c e a ţ a le-a d e v e n i t f a m i l i a r ă . Şi, speare tiană. treaptă ordinea sub totuşi, c i t i t o r u l sînt Numai în că şi s p e c t a t o r u l l u i S h a k c de dilema e o a bamledoua în Dilema vreme trans­ şi dc lui numai ei în Hamlet. dc de ideea res­ D a r şi o a l t ă b u t a d ă . T o a t e g e n u r i l e s î n t b u n e , spunea V o l t a i r e , î n afară de cel p l i c t i ­ s i t o r . D a c ă e să u t i l i z ă m u n l i m b a j m a i m o ­ d e r n , a t u n c i t r e b u i e să s p u n e m că V o l t a i r e se r e f e r ă , d c f a p t , l a u n s o i d c f e n o m e n d e respingere, la u n f e l de anti-gen literar, u n p r o d u s care dizolvă c o n t a c t u l social şi, p r i n asta, anulează raţiunea de a f i a l i t e ­ r a t u r i i . S c r i i t o r u l e s t e şi t r e b u i e s ă f i e , i n p r i m u l rînd, o persoană responsabilă. Nimic n-a c o m p r o m i s m a i g r a v m a r i l e i d e i decît anti-literatura scrisă pe marginea marilor i d e i . Se s p u n e c ă l i t e r a t u r a e s t e c a i c e b e r g u l : n u se v e d e decît o şesime, celelalte cinci sînt în profunzime. Importanţi sint a m î n d o i f a c t o r i i — şi p r o f u n z i m e a şi s u p r a ­ faţa. Dacă suprafaţa este fadă şi ştearsă, c e l e c i n c i ş e s i m i , p u r şi s i m p l u , n u e x i s t ă s o c i a l m e n t e ; dacă t o t u l n u e decît o s u p r a ­ faţă, n u există literatură. E x i s t ă , î n s ă , î n p e r m a n e n ţ ă , r i s c u l să n u existe decît f i e p r o f u n z i m e a (sau aparenţa ci), f i e strălucirea (sau aparenţa ei). Iar c i t i t o r u l p o a t e f i , î n egală m ă s u r ă , î n s t r ă i n a t p r i n p l i c t i c o s u l p r o f u n z i m i i , c a şi p r i n s t r ă ­ lucirea unei sticle de două parale. Care este soluţia ? Soluţia primă ar fi cea a a b o r d ă r i i r e s p o n s a b i l e a meseriei de scriitor. N u e s t e t o t u l să s c r i i o p i e s ă u t i l ă şi b u n ă s a u u n r o m a n u t i l şi b u n . P i e s a s a u romanul în cauză t r e b u i e să i n t r e î n t r - u n contact sigur şi, neapărat, c a p t i v a n t c u p u ­ b l i c u l . N u este d o a r o p r o b l e m ă d e i n t e r e s p e r s o n a l , e s t e şi o c h e s t i u n e d e r e s p o n s a b i ­ l i t a t e socială. I n t r e literatură şi n o n - l i l e r a t u r ă s-a d a t î n t o t d e a u n a şi se v a d a î n t o t ­ deauna o luptă aprigă, de supravieţuire. D e supravieţuire socială. Pentru că n u poale fi c o n c e p u t s c r i i t o r fără p u b l i c . Ş i n u este v o r b a doar de u n accident a l t a l e n t u l u i sau c h i a r a l g e n i u l u i ; este v o r b a d e o a c ţ i u n e lucidă, conştientă, socială. P r i m i i responsa­ b i l i d e r ă s p î n d i r e a şi e c o u l l i t e r a t u r i i î n m a s e s î n t s c r i i t o r i i î n ş i ş i . E i t r e b u i e să a t r a g ă p u ­ b l i c u l c i t i t o r , c u m i j l o a c e l e p e care l e şliu sau pe care le descoperă, spre m a r i l e p r o ­ bleme umane ale contemporaneităţii şi a l e eternităţii. ' " ~\

entuziasmaţi profunzime era —

entuziasmul fiind

primul de de

lucru,

importanţei,

descrierea. multă revelaţie a

hamletiană aspectul format-o senzaţie, în Hamlet. dilema, planul Dilema şi de

cunoscută moment în şi a şi în

ei filozofic. Shakespeare a modul care

într-un prin

concretizat-o nu lui

personalitatea Importantă dar şi

conjunctura consecinţele al astfel, justiţie,

devenit

istoria

destinului hamletiană acţiunea de

special se l e a g ă , de şi

concretă crimă

ponsabilitate,

de

dragoste.

www.cimec.ro

57

TUDOR ARGHEZI —

poet şi moralist al teatrului
I n p r e l i m i n a r i i l e la cartea «a despre p o e t u l Psalmilor, Pompiliu Constantinei* u avertiza asupra riscului dc a căuta o cronologie inte­ r i o a r ă într-o o p e r ă c a r e n u este îngrădită d e v r e u n h o t a r d i d a c t i c a l g e n u r i l o r . G . Călinescu cerea comentatorilor arghezieni să a i b ă „ v o c a ţ i a m i t u r i l o r g r o z a v e " , g î n d i n d şi e l c ă i n t r a r e a î n acest t e r i t o r i u l i t e r a r , p o s i ­ bilă pe o r i u n d e , derutează p r i n contrarietatea a c c e n t u l u i de v i z i u n e lirică. O r d i n e a condi­ ţiei d e p o e t î n s e m n î n d a i c i consecvenţă s t i ­ listică şi v a r i a ţ i u n i p e r p e t u e l a t e m e l e f u n d a ­ mentale a l e c u l t u r i i — într-o c e r e m o n i e a euvîntului de arhaică mireasmă — scrisul s ă u , î n v e r s s a u î n p r o z ă , s-a p ă t r u n s e g a l de f i o r u l s p e c t a c o l u l u i e x i s t e n ţ e i . A r g h e z i e un f a s c i n a t d c esenţe şi u n î n d u i o ş a i d e candori ale tuturor regnurilor, u n liturgic — în seria lirică — a l c o s m o s u l u i . Materia văzută d i n interiorul e i , muzical, d ă unici­ tate acestui c r o n i c a r a l e t e r n u l u i d i n f a p t u l diurn. Frenezia vitalistă, î n f o r m e l e parti­ culare de comunicare a i m p r e s i e i , s-a r e ­ v ă r s a t într-o p r o d i g i o a s ă o p e r ă d e a p r o a p e şapte d e c e n i i , operă î n s u m î n d , d e l a v e r s u ­ rile clasicizante pînă l a „biletul de papagal", t o t ce se p o a t e d e s f ă ş u r a î n e v a n t a i u l m u l t i ­ f o r m d e s u b i e c t e şi m o d a l i t ă ţ i l i t e r a r e .

I s t o r i a literară fixează p e r i o a d a premergă­ toare întâiului război mondial drept m o ­ mentul publicistic formativ pentru un Ar­ ghezi ajuns tîrziu la „arghezianism", în 1 9 1 6 , p r i n p o e z i a Belşug (Şerban Cioculescu). V i a ţ a literară respectivă cunoaşte m a i i n t e n s polemistul, monahul r ă z v r ă t i t şi c ă l ă t o r u l i n r ă s p ă r c u o c i v i l i z a ţ i e c a r e n u se a c o r d a c u s u f l e t u l său p a t r i a r h a l . P a m f l e t u l e x p r i m a u n l u p t ă t o r , u n m o r a l i s t şi u n v i z i o n a r oprit î n orice d o m e n i u a l vieţii s o ­ cu sarcasm ciale sau de s p i r i t , p o t r i v i t tablei de v a l o r i p r o p r i i , m a i m u l t intuită în datole e i etice d e c î t î n s u ş i t ă c u m e t o d ă Hvrescă. C î n d i n t r a , a s t f e l , î n sala d e t e a t r u , p r i n 1 9 1 1 , c u m a n ­ d a t u l de prestigiu a l l u i G. Ibrăileanu, pen­ t r u a d e v e n i c r o n i c a r u l bucureştean a l Viefii Româneşti, A r g h e z i a v e a deja gata u n statut de evaluare, exersat î n v a r i i ocazii, adaptat de circumstanţă l a u n n o u specific, î n f o n d v u l n e r a b i l s u b aceleaşi u n g h i u r i a l e p r i v i r i i paradoxale.

fesionist. E l a încorporat t a b l e t a teatrală î n ­ tr-un uriaş „ m a n u a l d e morală practică" ( v a publica în 1946 u n v o l u m de tablete c u acest t i t l u ) , adică î n întreaga sa m a n i f e s t a r e gazetărească d e m a r c a t i m p r e s i o n i s m s t i l i s t i c , d e a f i r m a t ă p o z i ţ i e s i n g u l a r ă . I-a l i p s i t p o e ­ tului calmul disciplinei. Aceasta, dintr-un a c u z a t p o l e m i s m şi d i n t r - o p l ă c e r e a c r u d i t ă ţ i i i m a g i s t i c e care a făcut m e r e u c a , înaintea c o m e n t a t o r u l u i , să treacă p o e t u l , c u întiegile-i c a p r i c i i d e f a n t e z i e şi c u l o a r e . Cînd c i t i m , într-o m u l t d o r i t ă selecţie, a r t i c o l e l e sale d e t e a t r u * ) n e frapează m a i întîi c a n ­ doarea. Şerban Cioculescu a v e a dreptate cînd vedea î n p o e t u l d e început baudelairean u n r o m a n t i c . U m o a r e a , labilitatea, alternează la r o m a n t i c u l A r g h e z i ou duioşia frapantă, c u îngăduinţa adusă u n e o r i p î n ă l a s e n t i m e n t p a t e r n , dintr-o prea mare siguranţă d e miş­ care a s u f l e t u l u i c l o c o t i t o r . A m e r g e l a tea­ t r u este e g a l , p e n t r u A r g h e z i , c u o a ş e z a r e în f r o n t . Candoarea d e care v o r b e a m stă î n c o n v i n g e r e a — poetică, d e s i g u r — că între s a l ă şi scenă s e i v e s c t e n s i u n i c a r e n u ţ i n totdeauna de reprezentaţie, a l t f e l spus, tea­ t r u l e pasibil de „cruzimi" ce trebuie f i x a t e p a m f l e t a r . F i i n d u n adept, î n viaţa zilnică, a l t r a i u l u i s ă n ă t o s , n e a f e c t a t şi e s e n ţ i a l , p o e ­ t u l priveşte m a i întîi c u suspiciune i n f l e x i u ? n i l e v o c i i actoriceşti şi t r e c e r e a p a r o d i s t i c ă î n l i m b a j u l p r o f a n . C a şi c u m e x p l i c a ţ i a n - a r ţine de sociologie, c r o n i c a r u l intră burlesc, c u o magistrală i r o n i e , vizînd p o r t r e t u l t i p o ­ logic, d i r e c t î n c r o n i c a străzii, dizolvînd astfel *) T u d o r Arghezi — Scrieri, 2 8 , Proze. Cortina ( E d . îngrijită de M i t z u r a Arghezi), B u c , M i n e r v a , 1975.

Deşi, tîrziu, mărturiseşte că a fost u n p r a c t i c i a n a l c r o n i c i i d e t e a t r u , A r g h e z i n-a f o s t ceea ce se î n ţ e l e g e c u r e n t p r i n t r - u n p r o ­

58

www.cimec.ro

i m p r e s i a analitică i n plăcere satirică. .Mumiei c într-adevăr un vechi amic al bucureştenilor (...) Îmi amintesc că băieţii de băcă­ nie începuseră, scrx'ind icre de crap, o ca Nottara, să "ţuică la domnu», să intoneze se vaiete ca dinsul, să-şi frece vocea cu asprime şi tremolo, de coşul gitlejului. Une­ ori surprindcai, pe lingă salamuri şi «varnavici» sau chiar «carnavici» — un funcţionar comercial cu faţa verde, în atitudinea lui Nottara cînd striga Ofeliei : « I M mănăstire !»". Sesizarea „amiciţiei" c u H a m l e t ţine d e mfricism şi n u s î n t p u ţ i n e c a z u r i l e c î n d A r g h e z i p r i v e ş t e , p r o b l e m a t i c , p r i n o c h e l a r i i l u i Caragiale, o lume cu care, însă, n u stabileşte raporturi cordiale — ca ilustrul niciodată s ă u p r e d e c e s o r — f i e şi d i n s a t a n i s m . A m f i î n d e m n a ţ i c h i a r să c r e d e m că p r i v i r e a c r o ­ n i c a r u l u i ţinteşte m a i m u l t sala decît scena, p o a t e d i n t r - o s u f e r i n ţ ă estetică î n faţa unui z b o r de artă f r i n t . P e n t r u o n a t u r ă atît de agitată existenţial ca Arghezi, aglomerarea s p e c t a t o a r e e m u l t m a i i n t e r e s a n t ă decât Jumea de s u b reflectoare, fiindcă, nestinghe­ rită, b u r g h e z i a onorabilă reacţionează s c a n d a ­ los de m e s c h i n l a exerciţiul s u p e r i o r a l l i t e ­ raturii dramatice. „E interesant spectacolul lojilor, unde gurile cască, pleoapele se lipesc şi persoanele fac sforţări de linie şi de bust. Binoclurile, pudra, cravatele, adresa croito­ rilor. Toţi. suferă şi toţi sînt fericiţi, specta­ torii... căci nicăieri, orice-ar face, nu pot fi pedepsiţi ca la teatru". I n această canupanie d e e t i c i a n a l sălii de t e a t r u stă — înainte de toate — marea importanţă a cronicii argheziene sui-generis, d i n p r i m e l e p a t r u de­ cenii ale s e c o l u l u i n o s t r u .

A r g h e z i n u spune niciodată ! ) , s i l u i n d prin „ v i z i u n e " t e x t u l . P e n t r u a susţine afirmaţia că Arghezi, cronicarul, rămine un superb p o e t c a p r i c i o s , e d e a j u n s să c i t ă m a r t i c o ­ l u l „ 0 familie K i r i l o v " , în care r e g i z o r u l u i i se a ş a z ă pe frunte p i e s e i s a l e , Seringa, lauri auguşti ! Severităţile de judecată nu admit, cum spuneam, decupajul regizoral, prestigiul tex­ t u l u i n e p e r m i ţ î n d decît r i d i c a r e a l u i sceno­ g r a f i c ă şi d e s f a c e r e a l u i p e r o l u r i , a t e n t d e s ­ c i f r a t e m a i ales l i t e r a r . M a r e l e p o e t a r e o m e n t a l i t a t e tipică d e s c r i i t o r , c h i a r în vest­ m i n t e l e o m u l u i de t e a t r u . U n spectacol inte­ în regia n o v a t o a r e a l u i Soare r e s a n t , Faust, Z. Soare, a r f i p i e r d u t s p i r i t u l l u i G o e t h e la m o d u l ridicolului s u b l i m . „Timp de patru ore a circtdat Goethe pe dinaintea noastră fără să-l fi putut ghici. E l se găsea în Faust ca f)rimul-ministru în expres : trece trenul şi ziarele spun că a trecut in tren şi primul-minislru. Pe căile ferate şi în domnul Soare Z. Soare, toţi pasagerii sînt la fel".

S c e n a , c î n d este p r i v i t ă i n s i s t e n t , d e z v ă l u i e m a i întîi o fabulă. D r a m a t u r g i a f i i n d , d u p ă A r g h e z i , p o v e s t e , r e p r e z e n t a ţ i a t r e b u i e să f i e fidelă l o g i c i i n a r ă r i i , o n a r a r e c u e x p r e s i v i ­ tăţi n o t a t e conştiincios, c a u n şcolar, meta­ f o r i c şi s u a v . A c t o r u l , s o c o t i t , ţ ă r ă n e ş t e , u n t r u d i t o r , smulge c r o n i c a r u l u i accente elogioase, trecînd — în o r d i n e a importanţei — pe u n loc p r i v i l e g i a t p e n t r u calităţile l u i dc f a m i ­ l i a r i z a r e c u e t e r n i t a t e a tipologică. T i n a B a r b u , păstrîndu-şi personalitatea într-o mediocră piesă d e D u m a s - f i u l , este c î n t n t ă p o e m a t i c : „Un grumaz viguros care porneşte din legă­ tura umerilor pînă la rădăcina urechilor, drept. Ochii împlîntaţi cu sinceritate într-o figură mîndră şi deschisă. Desenul gesturilor hotărtt. Pieptul trufaş. Şoldul viteaz. Glasul M o r a l i s t a l sălii, i n t r a n s i g e n t în afirmarea aspru şi cald. Sălbăticia jocului ei, redus la primatului textului literar dintr-un scrupul element şi sinteză, aminteşte frumuseţea mo­ de a u t o r , p o r t r e t i s t p a t e t i c între suavităţi de rală a pămintului cotropii de animale elastice, f l a u t şi p r o f u n z i m i d e o r g ă , T u d o r A r g h e z i , dure şi sîngeroase." în istoria criticii dramatice româneşti, aduce Tehnica d e şoc a c o m e n t a r i u l u i , aproape fascinaţia u n e i rigori de p e r s o n a l i t a t e poetică în m a j o r i t a t e a c a z u r i l o r , trădează insatisfacţie incitantă p e n t r u efervescenţa vieţii a r t i s t i c e . pentru actul regizoral. Controlat riguros în i n t e n ţ i i , r e g i z o r u l u i i se a r a t ă poziţia je­ n a n t ă d e i n t e r p u s ( c u m s-ar p r o c e d a awww.cimec.ro ltfel,

Schiţa d e p o r t r e t a c t o r i c e s c este a s i m i l a t ă „tabletei". D o u ă sînt c r i t e r i i l e p o t r i v i t cărora A r g h e z i îşi a l e g e s u b i e c ţ i i — o i r e p r o ş a b i l ă d ă r u i r e p r o f e s i o n a l ă şi u n t a l e n t e x e r s a t î n repertoriul de rezistenţă. întocmai ca un antic luptător de profesie, identificat c u ar­ mele sale, a c t o r u l , î n descrierea argheziană, reţine în fiinţa sa trăsăturile rolurilor în care a strălucit, f i i n d u n o r b i t o r s u m m u m de l i n i i p o r t r e t i s t i c e celebre. 0 fină inteli­ g e n ţ ă i-a s a l v a t p e a c e ş t i a d e l a c a b o t i n i s m , distincţia sufletească sporită de numeroasele p e r s o n a j e v e n i n d p e u n d a d e concepţie, stră­ ină mimetismului vulgar. Astfel, dispare senzaţia de „actorie", de timbru fals, de c o n f u z i e d i n t r e s c e n ă şi v i a ţ ă . A s e m e n e a o a ­ m e n i dăruiţi provoacă în poet ştiuta l u i i n ­ c e n d i e r e l i r i c ă şi e d e a j u n s să c i t ă m d i n clasicul p o r t r e t scris la moartea lui Tony B u l a n d r a , ca să î n ţ e l e g e m că A r g h e z i a a v u t o riguroasă morală de teatrolog, neteoreti­ z a t ă , n e e x p r i m a t ă a l t f e l d e c î t l i t e r a r şi i m p l i ­ cit, pentru sporita delectare a lectorilor : „Curat ca un fulg, gătit şi zvelt ca o tube­ roză, seriozitatea lui interioară avea adiacenţe cu melancolia eternă. Nu mi-a părut niciodată actor pe scenă : era personajul adevărat, ca un tablou care nu gesticulează dincolo de cadru. Bulandra, întreg cu sine însuşi, era concentrat pînă la metal".

lonuţ Niculescu

FAJA NEVĂZUTĂ A SCENEI
H STAN VLAD

Neştiuţii animatori
„ S c e n a şi s a l a se p r i v e s c faţă-n f a ţ ă , z i rJc z i , c u o m e r e u s p o r i t ă c o n ş t i i n ţ ă a p a c ­ t u l u i c a r e l e u n e ş t e : t e a t r u l se d e v o t e a z ă spectatorilor, însufleţit de dorinţa de a aduce m a i m u l t ă l u m i n ă şi m a i m u l t ă c ă l d u r a î n viaţa l o r spirituală, spectatorii so d ă r u i e s c teatrului, în dorinţa de a desăvîrşi, prin m i j l o c i r e a acestei p r i v i l e g i a t e f o r m e d c e x p r e ­ sie, ceea ce a u m a i b u n , m a i f r u m o s , m a i drept". Aceste c u v i n t e aparţin l u i R a d u Beligan, directorul Teatrului Naţional. La Naţional, a c e a s t ă c o m u n i u n e se m a n i f e s t ă a t î t p e p l a ­ n u l a t r a g e r i i s p e c t a t o r i l o r spre sălile teatru­ l u i , c î t şi p e c e l a l p r e z e n ţ e i p r i m e i s c e n e a ţ ă r i i î n f a b r i c i şi u z i n e , a c o l o u n d e m u n ­ cesc c r e a t o r i i v a l o r i l o r m a t e r i a l e a l e s o c i e t ă ­ ţii n o a s t r e . R e l a ţ i a t e a t r u - p u b l i c nc-a s u g e r a t o a n c h e t ă p r i n t r e c e i ce î n d e p l i n e s c m i s i u n e a , d e o s e ­ bit de importantă în actul de cultură tea­ trală, numită simplu : difuzarea biletelor. I a t ă , d e c i , cauza prezenţei n o a s t r e î n cîteva întreprinderi bucureştene. La cunoscuta „Electromagnetica" d i n Capitală, c u biiclcle d e t e a t r u se o c u p ă D u m i t r u Ş t e f ă n e s c u , r e g l o r l a secţia r e l e e . Ca toţi d i f u z o r i i v o l u n ­ t a r i , face această treabă i n t i m p u l său l i b e r , d i n d r a g o s t e p e n t r u t e a t r u şi p e n t r u c a t o ­ v a r ă ş i i s ă i d e m u n c ă să p o a t ă v e d e a c î t m a i m u l t e spectacole. „ S ă p t ă m î n a l , n u m a i dc la Teatrul Naţional iau cam 150 de bilele — ne mărturiseşte D u m i t r u Ştefănescu. D e l a c e l e l a l t e t e a t r e — C o m e d i e , M i c , «Nottara»-, Ciuleşti — m a i i a u încă vreo trei sute. Aşadar, săptămînal, c a m 4 0 0 — 5 0 0 de m u n ­ c i t o r i d i n î n t r e p r i n d e r e a n o a s t r ă se d u c l a teatru. Recent, a m obţinut de la Teatrul N a ţ i o n a l să n e c e d e z e î n î n t r e g i m e u n s p e c ­ t a c o l c u p i e s a Capul de M i h n e a G h e o r g h i u . Deosebit de interesante au fost discuţiile care a u a v u t l o c d u p ă aceea. Discuţii între actori şi muncitori din î n t r e p r i n d e r e a n o a s t r ă a u a v u t l o c şi d u p ă reprezentarea, l a T e a t r u l de C o m e d i e , a piesei Opinia publică d e A u r e l B a r a n g a . D o r e s c să subliniez în m o d deosebit interesul care există p r i n t r e m u n c i t o r i pentru piesele d i n d r a m a t u r g i a românească. Iată, d e a l t f e l , spec­ tacolele p e n t r u care î m i sînt m e r e u solicitate b i l e t e : Opinia publică şi Viaţa unei femei d c A u r e l B a r a n g a , Un fluture pe lampă şi Viaţa e ca un vagon ? de Paul Everac. Preşul d e I o n B ă i c ş u , Patima roşie d e M i h a i l Sorbul. Cu oltencele nu-i de glumit de G h . V l a d şi a l t e l e " . L a o altă uzină bucureşteană — „Elec­ tronica" — responsabil cultural în comitetul s i n d i c a l ş i , î n c o n s e c i n ţ ă , şi c e l ce se o c u p ă de d i f u z a r e a biletelor de teatru este con­ t r o l o r u l de calitate V a l e r i u T o m e s c u . Şi aici s i n t cerinţe m a r i pentru bilete, în deosebi l a p i e s e l e r o m â n e ş t i . „ D e ce c r e d e ţ i c ă s i n i s o l i c i t a t e a c e s t e s p e c t a c o l e ?" — î l î n t r e b p c V a l e r i u T o m e s c u . „ A m să v ă r ă s p u n d c u o constatare personală. M u n c i t o r u l de a z i n u este d o a r u n s p e c t a t o r o a r e c a r e ; e l j u d e c ă actul artistic p r i n p r i s m a n u n u m a i a încîntării, c i şi a utilităţii sale sociale, a efectelor m o r a l e pe care le p r o d u c e . N o i a m c u m p ă r a t î n întregime u n spectacol cu piesa lui losif Naghiu, Valiza cu fluturi. Tema piesei, c o n f l i c t u l d i n t r e reprezentanţii a d o u ă clase sociale c u m e n t a l i t ă ţ i o p u s e , a s l î r n i l vii discuţii între muncitorii mai virstnici ( c a r e a u t r ă i t p e r i o a d a î n c a r e se d e s f ă ş o a r ă a c ţ i u n e a p i e s e i ) şi c e i m a i t i n e r i . D e a s e ­ menea, cu u n deosebit interes a fost urmărit şi c o m e n t a t s p e c t a c o l u l c u p i e s a Zodia Tau­ rului de M i h n e a G h e o r g h i u , piesă dedicată e r o u l u i p o p u l a r T u d o r V l a d i m i r e s c u şi r e v o ­ luţiei care d e s c h i d e , î n 1 8 2 1 , i s t o r i a m o d e r n a a Bomâniei. I n zilele d i n p r e a j m a Congre­ s u l u i e d u c a ţ i e i p o l i t i c e şi a l c u l t u r i i s o c i a l i s t e a m obţinut în întregime spectacolul c u piesa Un fluture pe lampă dc P a u l Everac. Dis­ c u ţ i i l e a u f o s t şi c u a c e s t p r i l e j d e o s e b i t d e animate. D e fapt, la teatrele d i n Bucureşti, o b ţ i n e m c a m şase s u t e d e b i l e t e s ă p t ă m î n a l , d a r , să ş t i ţ i , c e r i n ţ e l e s î n t m a i m a r i " . D c m a i b i n e d e u n s f e r t "de v e a c , l a I n l i e prinderea de încălţăminte „Dîmboviţa", res­ ponsabil cultural este P a l a g h i a C h i r i l ă . A r putea f i n u m i t d e c a n u l de vîrstă al difuzorilor v o l u n t a r i de bilete de teatru d i n Capi­ t a l ă . P a l a g h i a C h i r i l ă ş t i e şi p o v e s t e ş t e m u l l q şi i n t e r e s a n t e f a p t e d i n î n d e l u n g a t a l u i a c t i ­ vitate. D a r , ţinînd seama de experienţa l u i , l - a m r u g a t să n e î m p ă r t ă ş e a s c ă c î t e v a p ă r e r i despre rolul d i f u z o r u l u i de bilete. „ M a i î n t î i , c e l ce se o c u p ă c u d i f u z a r e a b i l e t e l o r d e t e a t r u t r e b u i e să ş t i e c ă t r e c e s p e c t a c o l e să-i î n d r u m e p e c e i m a i p u ţ i n i ¬ niţiaţi sau c h i a r deloc iniţiaţi. N u s p u n u n

(10

www.cimec.ro

secret a f i r m î n d că, m a i ales, p e n t r u tinerii d c a z i , p r i m a v i z i o n a r e a u n u i s p e c t a c o l este h o t ă r î t o a r e i n ce p r i v e ş t e v i i t o a r e l e l u i p r e ­ ferinţe a r t i s t i c e . Şi m ă r e f e r în p r i m u l rînd la cei t i n e r i , n u î n t î m p l ă t o r , c i p e n t r u că la n o i fiinţează u n g r u p şcolar, deci avem t i n e r i . I - a m a d u s , cea de-a face cu m u l ţ i mai m a r e parte dintre ei, la u n spectacol c u p i e s a Capul de M i h n e a Gheorghiu. Desi­ despre g u r , f i e c a r e e l e v învăţase în şcoală M i h a i V i t e a z u l şi îşi p u t u s e f a c e o imagine a acestui măreţ erou d i n istoria patriei. Vaspectacolul Na­ zîndu-l pe scenă, însă, în ţionalului, ci au plecat d i n teatru n u n u m a i profund impresionaţi d e f r e s c a e p o c i i şi a l u m i i d o m n i t o r u l u i , ce le-a f o s t î n f ă ţ i ş a t ă , c i şi i n t e r e s a ţ i , p e n t r u v i i t o r , d e t e a t r u l i s t o r i c , în genere. I n altă z i , e l e v i l o r g r u p u l u i n o s t r u ş c o l a r l i s-a p r e z e n t a t Poemul ţării mele — recital inmănunchind cîteva d i n t r e cele mai semnificative creaţii poetice ale l i t e r a ­ turii noastre, închinate patriei socialiste, idealurilor poporului nostru ; au putut, cu a c e a s t ă o c a z i e , să se p ă t r u n d ă şi d e c a l i t ă ­ ţile interpretărilor actoriceşti pe marginea respectivelor poeme. A m să v ă s p u n o c i f r ă : a p r o x i m a t i v o i n i e de bilete dc teatru sînt d i f u z a t e săptămînal în întreprinderea noastră, cea mai mare parte, la piesele româneşti. Cred că cifra aceasta vorbeşte de l a sine despre l o c u l pe c a r e t e a t r u l îl o c u p ă î n preferinţele munci­ t o r i l o r . E i a u v i z i o n a t şi d e z b ă t u t î n ultima v r e m e s p e c t a c o l e l e c u p i e s e l e Valiza cu flu­ turi de Iosif Naghiu, Comoara din deal de Corneliu Marcu Loneanu, de la T e a t r u l

N a ţ i o n a l , şi Ultima cursă de Horia Lovineseu, dc la T e a t r u l « N o t t a r a » ; acest din a fost p e n t r u c i memorabil u r m ă spectacol şi m u l ţ u m i t ă i n s t r u c t i v e i i n t î l n i r i c u a u t o r u l piesei". Şi la alte întreprinderi industriale din Bucureşti („Select", u n d e d i f u z o r de bilele este l ă c ă t u ş u l m e c a n i c D o r n P a r a s c h i v ; î n ­ t r e p r i n d e r e a de mase plastice, u n d e dc d i f u ­ z a r e se o c u p ă s e c r e t a r u l o r g a n i z a ţ i e i d e p a r t i d de la s e r v i c i u l tehnic, D a n R a d u ) a m con­ statat acelaşi interes pentru teatru, pentru dramaturgia romanească. Vorba lui Dan R a d u : „ p e n t r u n o i , t e a t r u l este u n p r i e t e n d r a g şi d e n ă d e j d e " . A c e a s t ă a p r e c i e r e ne-a f o s t c o n f i r m a t ă , l a T e a t r u l N a ţ i o n a l , p e b a z ă d e d a t e şi f a p t e c o n c r e t e , de şeful b i r o u l u i organizării spec­ tacolelor, A l e x a n d r u Zavidei. T e a t r u l Naţional p r e z i n t ă s p e c t a c o l e şi î n s ă l i l e a d e c v a t e e x i s ­ t e n t e î n î n t r e p r i n d e r i şi i n s t i t u ţ i i . B u n ă o a r ă , la c l u b u l Uzinelor „ R e p u b l i c a " se p r e z i n t ă cu regularităţi» spectacole ; Ia f e l , l a Casa d e c u l t u r ă a s t u d e n ţ i l o r , l a Casa d e c u l t u r ă a M . l . etc. A c t o r i ai p r i m e i noastre scene, ca şi c e i a i a l t o r t e a t r e , se î n t î l n e s c cu oamenii m u n c i i d i n întreprinderi, prezenlind r e c i t a l u r i de poezie, uneori chiar în halele şi a t e l i e r e l e d e p r o d u c ţ i e . teatrului cu publicul este tot Legătura m a i t r a i n i c ă . 0 c o n s t a t a r e , statisticcşlc d o v e ­ dită. N u m a i că d a t e l e s t a t i s t i c e n u vorbesc şi d e s p r e rolul jucat în strîngerea acestei legături de neştiuţii, d a r h a r n i c i i animatori care sînt, în marile întreprinderi, difuzorii de bilete.

TURNEE

Teatrul „Nottara" în Grecia
Turneul în Grecia a confruntat publicul clin Atena şi Salonic cu trei montări ale Teatrului ..Nottara'' : întoarcerea la M i c e n e de Evanghelos Averoff-Tossizza (regia. Dan Nasta), U l t i m a o r ă de Mihail Sebastian (regia, Valeriu Moisescu) şi H a m l e t montat de Dinu Cernescu, spectacol consacrat şi pe alte scene din Europa. Creatorii din Teatrul „Nottara" îşi măsoară cu bucurie succesul obţinut, dar, mai ales, analizează această nouă şi importantă experienţă. Cei trei directori de scenă ce şi-au văzut reprezentaţiile în alt context decît cei conceput iniţial — de la amplasarea in spaţiu pînă la contactul cu un public de formaţie diferită — ne vorbesc despre această experienţă.

DAN N A S T A :
Satisfacţia confruntării limbajtilui teatral cu un public străin vine d i n fuziunea a două direcţii : reacţia s p o n t a n ă a publicu­

lui şi r e a c ţ i a reflectată a criticii. Ele se întregesc firesc, o f e r i n d un document prin care c o m u n i c a r e a şi î n ţ e l e g e r e a se c o n f i r m ă . Faptul că, după cinci minute de joc, tumultul iscat la vestiare s-a retras sub

www.cimec.ro

61

presiunea versului este o mărturie critica t o t a t î t d e c i t e a ţ ă ca şi c e a a l t f e l f o r m u l a t ă (în spec­ î n p a g i n i l e u n e i g a z e t e : „Nicăieri tacol) nu s-a observat un gol, în nici o împrejurare nu s-a văzut fie şi cel mai mic semn de umbrire a viziunii estetice a regi­ Deşi n i c i u n e p i t e t copleşitor nu zorului''. mi se a d r e s e a z ă în aceste rînduri, a m o m u l ţ u m i r e m a i p r o f u n d ă în regăsirea sensu­ r i l o r „ l u c r ă r i i p r o f e s i o n a l e " . „In aceasta, re­ gizorul a fost ajutat, pe Ungă posibilităţile interpretative minunate ale actorilor, de an­ samblul decorurilor armonios transformabile realizate de Constantin Rusu şi de muzica lui M. Hadzidakis, perfect legate de ij'tesă". In aceste puţine cuvinte, simple, modeste şi p r i e t e n o a s e , recunosc un elogiu specific grecesc c u p r i v i r e la creaţia teatrală româ­ nească.

nivel cultural, ...de să dorim să vedem mânesc şi nu ceea nu c deloc puţin" Ellinikos Vorras).

modestie, care ne face ceea ce este teatrul ro­ ce nu este şi... aceasta (citatele sînt d i n ziarul

DINU C E R N E S C U :
cîteva bariere Cu Hamlet sint totdeauna de trecut. P r i m a , d e a f a c e să f i e f o a r t e clar, p e n t r u un public cu altă psihologie şi e a r e c u n o a ş t e a l t e r e a l i t ă ţ i , să perceapă nişte intenţii t r a g i c e a l e s p e c t a c o l u l u i — e r o u l de excepţie, H a m l e t , în conflict cu socie­ t a t e a sa. A d o u a , d a r n u la f e l de grea, este p r o b l e m a creării s p a ţ i u l u i d c j o c . P o a t e , dintre toate spectacolele mele, în Hamlet, relaţia dintre spaţiul d c j o c şi spectatori este cea m a i strînsă. Pe d c o p a r t e , t r e b u i e obţinută claustrarea spectatorilor în cursa d e şoareci a E l s i n o r u l u i ; p e d e a l t ă p a r t e , implicarea lor participativă la spectacol. D c f i e c a r e d a t ă , a m g ă s i t s o l u ţ i i p e n t r u a> o b ţ i n e această relaţie, i m p l i c î n d , m a i mult sau m a i p u ţ i n , a d a p t a r e a p u n e r i i în scenă. aproape D c a c e a s t ă d a t ă , a m r e u ş i t să o b ţ i n p e r f e c t relaţia dorită. Deşi, p e n t r u m i n e , d i n acest punct de vedere, spectacolul ideal rămine cel de la Lisabona, jucat într-un parcaj subteran. Deşi, p e n t r u mine, c r o n i c i l e n - a u n i c i oimportanţă, totuşi, pentru documentare se pot cita : Cerncscu a făcut, cu regia sa „Dinu ca Hamlet să ne fie familiar, un antierou, prins în capcană ca un şoarece nedumerit. Intenţia sa in cadrul regiei nu numai că a reuşit pc deplin, dar emoţionează prin perfecţiune. Ne conduce la o comunicaredirectă cu toţi eroii, pc care-i înţelegem, pe care, pînă la urmă, îi simţim foarte apro­ piaţi. Trebuie să recunoaştem reuşita ma­ gistrală a regiei. Ştefan lordache, în rolul' lui Hamlet, a fost deosebit de laborios, iar uneori a atins apogeul măiestriei artistice. Este, de fapt, un artist «trubadur», un ta­ lent rar, care ştie să-şi controleze toate re­ sursele artistice, să arboreze, în fiece situaţie, mina sau masca potrivită, care a depăşit limitele eroului clasic şi, chiar cînd era singur pe scenă, aveai impresia că aceasta e plină de actori; singur, ca şi Hamlet-ul lui Shahcspearc, dar unic, ca şi el... Sceno­ grafia lui Helmut Stiirmer, cu suprafeţe plane, a reuşit să înfăţişeze duplicitatea, ca şi atmosfera de permanentă conspiraţie din palatul regal". „întreaga arătat că unei mari arzătoare, Teatrului trupă a Teatrului «Nottara»ne-a este un demn reprezentant al şcoli de teatru, de problematică de un nou climat. Este şcoala «Nottara»".
r

VALERIU

MOISESCU:

N u ş t i a m c u m o să r e a c ţ i o n e z e p u b l i c u l , exista i n n o i o îngrijorare ; n u ştiam dacă este c u n o s c u t şi c i t e s t e d e c u n o s c u t Scbastian. N i s-a d o v e d i t că, în fond, este de p i l d ă , îl a n a l i z a p e Se(un cronicar, b a s t i a n ca u n c u n o s c ă t o r ) . A p o i , s p e c t a c o l u l e r a m a i p u ţ i n b a z a t p e vizualitate, cît p e c u v î n t , p c a c t o r şi p e o m o g e n i t a t e a stilistică a echipei de interpreţi — element sesizat d e a s e m e n e a : „Teatrul «Nottara» ne pre­ zintă actori aleşi, care contribuie la spec­ tacol ca un tot unitar cu spirit artistic"... „Reprezentaţia este o înfruntare cinstită şi, de multe ori, într-adevăr emoţionantă cu piesa... Regizorul ar fi putut, şi aşa e la să corecteze, chipu­ modă azi, să intervină, rile. N-a făcut-o, spre cinstea lui, de aceea şi spectacolul său, depăşind pericolul unei înfruntări unilaterale, ni se oferă ca ceva multilateral, care ne permite să gindim, să comparăm, în sfirşit, să apreciem, nu doar să aprobăm sau să respingem". A m citat d i n această cronică apărută la Salonic, unde reacţiile publicului, deşi entuziaste, n-au mers p î n ă l a sesizarea e f e c t u l u i c o m i c ime­ diat (reprezentaţia noastră a fost primul contact al actorilor cu spectatorii greci ; s c e n a e r a i m e n s ă şi s a l a d u b l ă , ca număr d e l o c u r i f a ţ ă d e cea d e a c a s ă . In schimb — poate şi d a t o r i t ă faptului că a c t o r i i a u î n c e r c a t să se f a c ă înţeleşi, dînd o m a i mare importanţă expresivităţii plastice — la A t e n a , spectacolul a fost p r i ­ m i t d i n c o l o de orice barieră de l i m b ă , r e ­ acţiile sălii d e p ă ş i n d c h i a r , î n a n u m i t e mo­ mente, cele cu care eram obişnuiţi cînd j u c a m a c a s ă . S-a r î s şi s-a a p l a u d a t la fie­ c a r e n u a n ţ ă c o m i c ă , s-au r e c e p ţ i o n a t s u b t i ­ lităţi care ţin atît d c scriitură, d e i n t e r p r e ­ t a r e , c î t şi d e p u n e r e a în scenă. Aproape că n i c i n u n e v e n e a să credem. Presa, la rîndul său, a c o n f i r m a t p r i m i r e a p u b l i c u l u i , declarînd spectacolul „model de

Rep.

62

www.cimec.ro

OASPEJI DE PESTE HOTARE
• MIHAI C R I S A N

Păpuşarii francezi: o artă naivă şi cuceritoare
Speclacolul-coupe prezentat de păpuşarii francezi, oaspeţi ai Teatrului „Ţăndărică", ne-a o f e r i t s u r p r i z a u n o r m o d a l i t ă ţ i d e e x ­ presie m a i p u ţ i n o b i ş n u i t e şi, totuşi, s p e c i ­ f i c e a c e s t e i a r t e . J e a n P a u l H u b e r t , c u „teat r u l e ţ u l " său („Le t h e a t r i c u l e " ) , reînvie p a r a ­ v a n u l de bîlci a l s e c o l u l u i t r e c u t , f i x a t p c corpul mînuitorului, în care organizarea m a ­ terialului prezentat capătă viaţă p r i n agili­ tatea a n i m a t o r u l u i . Pe de altă p a r t e , c u p l u l soţilor Claude şi Colette Moncsticr con­ s t r u i e ş t e f o r m e şi p e r s o n a j e d i n h î r t i e , c h i a r î n f a ţ a s p e c t a t o r i l o r , a j u t î n d u - s e d c d o u ă fişe orizontale — d e u n d e şi n u m e l e d e „ t e a t r u p e a ţ ă " („Le t h e a t r e isur l e f i i " ) . D a r , d i n c o l o de f o r m u l ă şi d e o r i g i n a l i t a t e a ei, meritul spectacolului constă în valoarea mesajului t r a n s m i s şi î n v e r v a interpretării. Lucru de necontestat, Jean Paul Hubert a r c f a r m e c , ştie să c a p t e z e s a l a , să antre­ neze s p e c t a t o r i i , i n d i f e r e n t d a c ă aceştia sînt c o p i i sau a d u l ţ i . P ă p u ş a r u l este p r o p r i u l său comper, prezentîndu-şi numerele în fraze scurte, precise, dar cu o vervă inepuizabilă. Apoi, aşezîndu-şi p a r a v a n u l pe cap şi pe u m e r i , îşi i n t e r p r e t e a z ă s c u r t e l e scene t r a n s formîndu-şi v o c e a şi m î n u i n d , cu dexteri­ tate, m i n u s c u l e l e p ă p u ş i . P e n t r u c o p i i , cîteva m o m e n t e p i t o r e ş t i , c u c l o v n i g h i d u ş i şi a n i ­ m a l e v e s e l e . 0 a r t ă n a i v ă , d i r e c t ă şi c u c e ­ ritoare, în care p e r m a n e n t u l dialog cu m i c i i s p e c t a t o r i c r e e a z ă u n c o n t a c t c a l d şi v i u c u sala. R e c i t a l u l său, oferit p u b l i c u l u i adult, abordează teme inspirate d i n marile valori creatoare ale omului. Jean Paul Hubert enunţă tema, apoi o csenţializează, rezolv î n d - o d i n c î t e v a t r ă s ă t u r i , ca u n crochiu s i m p l u , de cîteva l i n i i , d a r e x p l i c i t , c o n t u r a t c u c l a r i t a t e . L e g e n d a S f î n t u l u i G h e o r g h e şi l u p t a sa c u b a l a u r u l d e v i n e u n p r e t e x t d e fină i r o n i e întru p a r o d i e r e a v i t e j i l o r c a v a l e r i medievali, iar legenda doctorului Faust ne prezintă inedite r a p o r t u r i între celebrele per­ s o n a j e . C u aceeaşi e c o n o m i c d e m i j l o a c e n e sînt înfăţişaţi Gargantua, Baronul Miinchhausen sau sultanii turci (satirizarea imperialismului nu lipseşte). Alteori, vi­ ziunea formelor d e v i n e lirică, precum se întîmplă în s c e n e t a Creaţie, artistul model i n d u - ş i p r o p r i a m î n ă ca u n s c u l p t o r , s a u î n Balada soarelui, pe care o plasează î n î n d e ­ părtata J a p o n i e — Ţara soarelui-răsare. J e a n Paul H u b e r t e s t e c e e a ce se n u m e ş t e un b u n profesionist, u n păpuşar p l i n de fante­ zie, care î m b i n ă tradiţia străveche cu v i ­ ziunea modernă a omului contemporan. Un fundal negru, două fire întinse ori­ zontal, p e c a r e se f i x e a z ă o coală mare, albă, de hîrtie — şi s p e c t a c o l u l a î n c e p u t . Din această clipă, dexteritatea păpuşarilor C l a u d e şi C o l e t t e M o n e s t i e r se î m p l e t e ş t e c u fantezia spectatorilor, spectacolul d e v e n i n d o creaţie c o m u n ă . Foarfecă t a i e h î r t i a şi, s u b o c h i i n o ş t r i , se n a ş t e u n o m u l e ţ . I n Zboară pasărea (Oiseau... voie), formele de hîrtie, de m a t e r i a l t e x t i l , de p a i împletit, cu acce­ soriile l o r , se n a s c s u b ochii noştri, din cîteva tăieturi de fonrfecă, d i n b u c l e r ă s u ­ cite de m î i n i l e p ă p u ş a r i l o r . Creaţia f o r m e l o r şi a n i m a r e a l o r s î n t u n i t a r e , înlănţuindu-se în acţiune. H î r t i a îndoi t ă în cîteva colţuri d e v i n e pasăre, i a r figura u m a n ă capătă i d e n ­ titate. R e a l u l şi i r e a l u l s î n t i n s e p a r a b i l e . O m u l e ţ u l pleacă într-o c o r a b i e — bineînţeles, t o t d e hîrtie — spre alte ţărmuri, acostînd pe o coti­ insulă. Este evadarea dintr-o l u m e a d i a n u l u i p r o z a i c , într-o l u m e a p u r i t ă ţ i i , a liniştii, a lipsei de convenienţe. P u r t î n d m ă ş t i uriaşe, a n i m a t o r i i d e v i n părinţii-zei a i o m u ­ leţului, căruia îi oferă — în vis — cali­ t ă ţ i l e şi r e a l i z ă r i l e p e c a r e p ă r i n ţ i i l e d o r e s c , î n t o t d e a u n a , o d r a s l e l o r l o r . V i s u r i l e se t r a n s ­ formă în obiecte reale, i a r omuleţul r e d e v i n e o f o a i e d e h î r t i e şi j o c u l poate reîncepe, dacă mînuitorii şi spectatorii doresc să-I ducă m a i departe, cu imaginaţia l o r . L i p s a de a r t i f i c i u , lipsa oricăror limite şi opre­ lişti, t e m a p r o f u n d u m a n ă d e v i n a s t f e l p r i n ­ cipalele calităţi ale s p e c t a c o l u l u i . Ceea cc am că mult se rămîne apreciat păpuşarii decît în U o la nu aceste spectacole şi-au p r o p u s să-şi n-au ' d o r i t face. noastră, a să Modestia spec­ de

este f a p t u l depăşească facă cu mai care

propriile prezintă

limite, puteau faţa trăsătură

tatorilor,

definitorie

cinste profesională.

www.cimec.ro

63

C o m e d i a nebunilor
sau

îngerul bătrân
Alexandru Sever
Intru amintirea mamei mele, Măria

piesă în trei acte de

Personajele:
J E A N - C L E M E N T G O D I E U — psihi­ atru, specialist în chirurgia creieru­ lui, fost profesor la Facultatea de Medicină din Paris, medic la cabi­ netul medical din incinta cremato­ riilor. M I K L O S N Y I S Z L I — anatomo-palolog, autopsierul medicului şef. ZAGER — Kapo-ul principal al Sonderkommando-ului de la crema­ toriul I. ŞNERT — frizer, cărătorul morţilor la sala dc autopsie ITOLZ — alsacianul cu • Sonderişli „cap solid" la MOIVK — pastorul crematoriul P O L D I — polonezul L C O M A N D A N T U L lagărului — Obersturmbann fuhrer. M U S S F E L D — Oberscharfukrer, tră­ gător de elilă, comandantul delaşamentului S.S. şi al Sonderkom­ mando-ului din perimetrul cremato­ riilor. M O L L — Obcrscharfiihrer, trăgător de elită, „comandantul rugurilor". E L S A — o fată de cincisprezece ani. O F I Ţ E R I , U M B R E L E femeilor ucise. Auschwitz 1944.
46

www.cimec.ro

ACTUL I
Sala d c a u t o p s i e a lagărului d c la A u s c h w i l z . Z o r i t u l b u r i . R e f l e x îndepărtat al f o c u l u i de la creinulorîi. O m a s ă centrală de a u t o p s i e , d i n m a r m u r ă cenuşie, şi, pe lingă pereţi, d o u ă m e s e înguste, d e l u n g i m e a u n u i o m , p c c a r e zac, s u b linţolii, c a d a v r e i n poziţie caracteristică ; pereţi i n u l e i v e r d e , l a v a b o u r i albe. d e porţelan ; ferestre m a r i c u g r i l a j d c m e t a l şi p l a s ă v e r d e î m p o t r i v a g i n g ă n i i l o r ; u n d u l a p c u i n s t r u m e n t a r şi c h i m i c a l e ; o bibliotecă c u lucrări d e s p e c i a l i t a t e , a d ă p o s t i n d p c r a f t u l d e sus u n l u n g şir d e r e c i p i e n t e î n c a r e z a c , înecate î n s p i r t , i n d i s c e r n a b i l e piese a n a t o m i c e . 0 u ş ă d ă afară, a l t a intr-o încăpere a l ă t u r a t ă , folosită p e n t r u d e p o z i t a r e a c a d a v r e l o r . I n semiobscuritate, pe u u scaun, lingă m a s a centrală, p r i v i n d v a g u n r e c i p i e n t pc c a r e îl ţine î n m i n ă , d o c t o r u l J c a n - C l e m c n t G o d i e u : u n b ă r b a t î n v i r s l ă , s c u n d , a l t ă d a t ă v o i n i c , a c u m insă f r a g i l , n u m a i p i e l e şi os, c u c a p u l s u r . A l ă t u r i , p l i m b î n d u - s e n e r v o s , d o c t o r u l M i k l o s N y i s z l i . A m î n d o i î n halate albe, e u o mînecă încercuită de o banderolă n e a g r ă p e c a r e se v e d e s e m n u l d i s t i n c t i v a l m e d i c i l o r , u n A ( A r z i ) .

C O D I E U : I a t ă , p r i v e s c c r e i e r u l ăsta ce-mi t r e m u r ă i n palmă... Şi aşa c u m stau d e ani şi-1 t o t p r i v e s c d c v i z a v i , înfiorat mă s i m t ca î n p r a g u l u n u i t e m p l u i n care p r i n d e g r a i u n m a r c M u t . N Y I S Z L I : D e t e g î n d e ş t i Ia v r e u n z e u , a p o i n-aş z i c e c ă e c i n e ştie c e l i m b u t . T o t ce a r e d e s p u s , s p u n e p c m u t e ş t e . C O D I E U : Chiar dacă nu-mî vorbeşte în n i c i u n a d i n l i m b i l e pămîntului, e u t o t a u d ce i s c u s i t v o r b e ş t e . N Y I S Z L I : Ce-ţi p o a t e s p u n e u n cărui l i m b ă e sleită d c o r i c e creier a minune ?

faptelor t r e c u t e ; că d i n o r i c e b o l o v a n pe care l-am stoarce în m î i n i , a m putea să u m p l e m o b a n i ţ ă d c v i s e . . . Ş i i a t ă , t o t acest u n i v e r s încape n u m a i b i n e î n ­ tr-un borcan c u spirt. Ş N E R T (năvălind pe uşă) : Z e x e ! A p o r n i t ! Soseşte ! E p c d r u m ! N Y I S Z L I : Aşa dc repede ? ! S N E R T : Năpasta u m b l ă cu picioare lungi ! N Y I S Z L I : D a r cît e ceasul ? Ş N E R T : C i n c i şi j u m ă t a t e . N Y I S Z L I : Ş i a f a r ă e î n c ă n o a p t e . P î n ă şi s o a r e l e î n l i r z i c să a p a r ă , s ă t u l s ă l u m i ­ neze o n o u ă z i m e n i t ă să lungească o durere. ŞNERT (zgilţîindu-l bătrine, pentru pe Godieu) Dumnezeu, : Godicu. trezeşte-tc,

C O D I E U : Priveşte! Seamănă foarte bine t u h r a n a p o r c i l o r d e l a cantină. Şi totuşi p î n ă a s e a r ă , l a o r a 2 3 şi 10 m i n u t e , m i ­ şuna de gînduri, de i m a g i n i , dc a m i n t i r i , v i b r a d e suferinţe, îşi a v e a d e p o z i t u l l u i de ştiinţă, n u - i lipsea poate n i c i chiar o adîncă conştiinţă a existenţei. Aruncat dulăilor d i n detaşamentul d o m n i l o r Obers c h a r f i i h r e r i M u s s f c l d şi M o l i , b o ţ u l ă s t a de materie coruptibilă ar f i , cu sigu­ ranţă, înhăţat fără şovăială şi î n f u l e c a t cu cea m a i dcsăvîrşită indiferenţă ; rîşnit prin maţele unui cîine şi lepădat în v r e u n colţ d e lagăr, n-ar f i n i m i c a l t a decît u n excrement cu miros caracte­ ristic ; îngropat şi t o p i t î n măruntaiele p ă m î n t u l u i , n u s-ar p u t e a a s e m u i decît cu u n p u m n de glod. D a r de-am avea un mijloc suficient d e i n g e n i o s c a să developăm d i n celulele acestui creier t o t ceea ce a f ă c u t v i a ţ a u n u i o m , a m p u t e a mobila l o t u n i v e r s u l . î n c î t n-ar f i atît de e x a g e r a t a zice că p e o r i c e stea a m pune u n picior, a m călca pe cugetele u n u i m o r t ; că o r i u n d e î n u n i v e r s ne-am a ş t e r n e să d o r m i m , a m v i s a p e g u n o i u l

v i n ! Ce f a c i , d o r m i ? G O D I E U : N u , Şnert, privesc. ŞNERT : Mein Gott ! Ce priveşti ? Şnert,

G O D I E U : T o t ce n u e lagăr ! Stelele, stelele ! Ş N E R T : Stelele ? GODIEU : In fiecare dimineaţă

v i n aici

le p r i v e s c . Ş N E R T : Şi d e ce t o c m a i a i c i ? G O D I E U : P e n t r u că sala d c a u t o p s i e d e la A u s c h w i t z este s i n g u r u l l o c d i n lagăr în care ŞNERT dragă, CODIEU tăcerea (neliniştit nu (fără văd prieşte meditaţiei. : Dar, bătrine deodată) nici o

stea. : N u , nici una ?

să se mişte)

Ş N E R T : N i m i c , decît f o c u l de l a c r e m a t o r i i . Î n c o l o n u - i d e c î t n o a p t e a n e a g r ă şi c e r u l înnorat. G O D I E U : î m i pare r ă u , Şnert, î m i r ă u . . . N u ţi-ar f i s t r i c a t să p r i v e ş t i pare niţel

www.cimec.ro

6)

sLclclc. O cură d c l u m i n a stelară e cel mai b u n întăritor al sistemului nervos. Ş i ş t i i d e ce ? P e n t r u că î n statornicia stelelor e o sugestie de eternitate. Şi s p u i c ă n u se m a i v e d e n i c i u n a ? I n t e ­ r e s a n t ! A t u n c i p e n t r u ce o i f i s t î n d c u aici ? Ş N E R T : C u m , d e ce ? Aşa-i o r d i n u l : să zăbovim prin spelunca asta cu morţii stricaţi. G O D I E U : S t r i c a ţ i ? !... D c c a r e b r u t ă ? Ş N E R T : Aşa-i n ă r a v u l m o r ţ i l o r : să p u t ă ! N i c i u n u l î n t r e g şi m a i d e D o a m n e a j u t ă ! G O D I E U : A , d a , a c u m î m i a m i n t e s c : ca­ davrul ! Trebuie să păzim cadavrul ! Numai nu ştiu care c a d a v r u : ăl din m i n e , sau ăl de alături ? Nyiszli) : Doctore, ia seama la Ş N E R T (lui G o d i e u . . . să n u s p u n ă v r e o p r o s t i e ! C ă p e u n d e i e s p r o s t i i l e , i e s e şi s u f l e t u l ! Cît priveşte biata mortăciune, fiţi cu l u a r e a m i n t e ce v e ţ i z i c e . . . D a c ă - i veţi a f l a v r e o b u b ă p e c r e i e r şi v e ţ i spune c ă a f o s t n e b u n , s-ar p u t e a să n u l e p r e a c o n v i n ă , căci e i a u n e v o i e d e u n vino­ vat şi d i n l r - u n n e b u n , o r i c î t d e t r ă s n i t , g r e u să-ţi c r o i e ş t i v i n o v a t u l d e c a r e a i n e v o i e . I a r de veţi zice că a f o s t un om deştept, c h i a r d a c ă n u c i n e ştie ce, o r să-1 s c o a t ă u n c o m p l o t i s t . . . N Y I S Z L I : De două o r i n u poale m u r i . Ş N E R T : Asta aşa-i ! D e p u t u t n u p o a t e . C ă s-a şi u r c a t l a c e r — ce-i d r e p t , u n cer c a m a f u m a t . . . D a r n o i , p e cîte ş t i u , încă m a i p u t e m m u r i ! N u ? N Y I S Z L I : Ş i a t u n c i , ce n a i b a să l e s p u n ? Ş N E R T : C u m n u sîntem stăpîni pe împre­ j u r ă r i , m a i m u l t ca s i g u r că o r i c e v e ţ i s p u n e t o t r ă u o să f i e ! N Y I S Z L I : D a r t u . . . t u ce s f a t n e - a i d a ? Ş N E R T : U n u l s i n g u r : să s c ă p a ţ i c u v i a ţ ă . Şi n u uita : după inspecţie, drăgălaşul n o s t r u Zager, adică m u l t s t i m a t u l nostru K a p o , v r e a să s t e a d c v o r b ă c u d u m ­ n e a t a . . . Ş i a c u ' , g a t a , o şterg... M e i n G o t t ! Ce-o să m a i f i e ? (Iese.) NYISZLI (atent) : Godieu... vine Coman­ d a n t u l . . . U n d e n a i b a ţi-s g î n d u r i l e ? G O D I E U : M ă g î n d e s c d e ce n-o f i r ă s ă r i n d soarele. (Intră Comandantul, scharfuhrcrii Mussfeld ofiţeri : un vîrtej de de aer rece.) însoţit şi Moli, mantale de Oberurmat de v e r z u i şi

N Y I S Z L I : N u m a i cadavrele bolnavelor îm­ puşcate aseară dc către domnul Oberschafiihrer Mussfeld. MUSSFELD (mormăit) : Aşa-i, eu le-am împuşcat. C O M A N D A N T U L : Perfecl. D o m n i l o r , e t i m ­ pul să î n c e p e m . S p e r că n i m e n i n u v a lua d r e p t u n c a p r i c i u , sau d r e p t o g l u m ă , f a p t u l că v - a m c o n v o c a t î n j u r u l unui cadavru. O masă d c a u t o p s i e este cea mai b u n ă m a s ă d e c o n f e r i n ţ e şi p r e z e n ţ a unui cadavru e întotdeauna menită să dea b r î n c i c r c i e r e l o r n o a s t r e leneşe şi a ţ i ­ pite. Apropiaţi-vă, d o m n i l o r ! Masa e dc marmură, cu orifieii de scurgere : nici o teamă de a v ă m i n j i . C i t priveşte ca­ d a v r u l , e l este a l u n u i o m excepţional. Căci o m u l n o s t r u , d o m n i l o r , a m ă r t u r i s i t sub j u r ă m î n t , şi n-a r e t r a c t a t n i c i chiar sub t o r t u r ă , că l-a v ă z u t p e D u m n e z e u . (Tăcere adîncă.) N i c i o î n t r e b a r e ?... UN O F I Ţ E R : Ş i c u m de-a a j u n s vecinul ă s t a a l l u i D u m n e z e u să-şi l e p e d e s a c i d lui c u oase p e m a s a asta de a u t o p s i e ?

C O M A N D A N T U L : M o l i , n u v r e i să r e z u m i p e n t r u u z u l d o m n i l o r ofiţeri întîmplarca cu p r i c i n a ? M O L L (uscat) : A m să î n c e r c !... T o a t ă p o ­ v e s t e a a î n c e p u t , se p a r e , î n n o a p t e a d e 28 spre 29 septembrie, adică a c u m opt zile, l a o r a 0,15 m i n u t e , cînd gărzile d i n turnul de la poarta principală au ob­ s e r v a t , s a u l i s-a p ă r u t c ă o b s e r v ă , u n i n d i v i d pe alee. A u deschis foc i m e d i a t . Şi t o t u ş i , cercetări u l t e r i o a r e n-au d e s c o ­ p e r i t n i c i u n m o r t şi n i c i o u r m ă . COMANDANTUL : Astea sînt, domnilor, dacă îmi îngăduiţi să zic aşa, faptele o r i g i n a r e . î n ţ e l e g e ţ i ? A s t a e t o t şi n i m i c a l t c e v a ! A ş p u t e a , c e l m u l t , să adaug că o a n c h e t ă discretă a a j u n s l a con­ c l u z i a că s e n t i n e l e l e a u f o s t v i c t i m a u n e i i l u z i i . A ş a se e x p l i c ă f a p t u l c ă M o l i , c a r e este, de regulă, u n m o d e l de p r e c i z i e , a folosit totuşi, de d o u ă o r i , f o r m u l a îndo­ ielilor calculate de f e l u l l u i „se pare" sau „li s-a p ă r u l că"... A s t a vrea să z i c ă că e f o a r t e d i f i c i l d e s t a b i l i t cînd a n u m e a început toată povestea. N o a p t e a de 28 spre 29 t r e b u i e l u a l ă ca simplu p u n c t de reper. U n l u c r u însă e a b s o l u t s i g u r : c ă a u î n c e p u t să u m b l e t o t f e l u l de vorbe. Vorbe care bolesc de prea m u l t u m b l e t şi a u p r ă s i t u n z v o n din cele m a i c i u d a t e : l a A u s c h w i t z a a p ă r u t o fantomă. O F I Ţ E R U L : Cine m a i crede azi în fantome ?

NYISZLI (oficial) : Mikl6s Nyiszli, medic l e g i s t , şi J e a n - C l e m e n t G o d i e u , chirurg, la ordinele dumneavoastră. C O M A N D A N T U L : Sîntem singuri ? N Y I S Z L I : Singuri. COMANDANTUL (cu o privire către Go­ dieu) : Vreau să z i c , sînteţi siguri că nu m a i e n i m e n i pe aici ? G O D I E U : Poate n u m a i Dumnezeu. COMANDANTUL : Ai u m o r , d o c t o r e . L-ai identificat vreodată ? Şi în încăperea cealaltă ?

COMANDANTUL (ironic) : Stimate domnule locotenent, trebuie să a i î n vedere că n ă l u c a a s t a n u e o a r ă t a r e c a t o a t e nrătările. Căci n u n u m a i că a a v u t î n d r ă z ­ n e a l a să a p a r ă . D a r a a v u t şi n e r u ş i ­ n a r e a să se p l i m b e p r i n l a g ă r , să se f a c ă că n u a u d e s o m a ţ i i l e , să se l a s e î m p u ş ­ cată cu cea mai deplină bunăvoinţă, să-şi v a d ă de d r u m tocmai prin zidul

66

www.cimec.ro

(le electricitate şi, beneficiind de incognito-ul său mitic, să dispară fără să-şi l a s e a d r e s a . D u p ă cum se v e d e : o faulomă foarte şugubeaţă şi cu in­ stinct politic. Ei bine, domnilor, am a j u n s l a c o n c l u z i a că a v e n i t t i m p u l să m ă supăr. OFIŢERUL : Bine, dar cine ar putea să creadă aşa c e v a ? C O M A N D A N T U L : Cine ? Un lagăr întreg, domnule. Ş i p o t să v ă a s i g u r c ă usemenea creduli nu lipsesc nici printre d u m n e a v o a s t r ă . . . N u - i a ş a , M u s s f e l d ':' MUSSFELD (morocănos) : Eu n-am spus c ă aş c r e d e . A m s p u s d o a r c ă a m v ă z u t . C O M A N D A N T U L : Şi c r e z i , într-adevăr, că ai v ă z u l ceva ? M U S S F E L D : P o a l e să m i se f i n ă z ă r i t şi m i c . . . N i m e n i nu-i s c u t i t de greşeală. COMANDANTUL : Nu cumva crai niţel ameţit ? M U S S F E L D : P o a l e că a m e ţ i t de n e s o m n . I n lagăr n u beau niciodată. COMANDANTUL : Aş putea să-ţi arul, Mussfeld, cîteva denunţuri care susţin că te i m b e ţ i noapte de n o a p t e . . . şi o informaţie, t o t atît de interesantă, p o t r i ­ v i t căreia, î n u l t i m u l t i m p , d u m n e a t a , tră­ gător dc elită, ratezi n e p e r m i s dc mult. M U S S F E L D : Şi alţii dovadă. M O L L : E u n u ratez. ratează. Asta nu-i o

d c D u m n e z e u i n p e r s o a n ă . . . P o a l e că e r a v o r b a de u n înger. O F I Ţ E R U L : Se p o a l e s p u n e a t u n c i că a fost u n n e b u n ? C O M A N D A N T U L : Să-i î n t r e b ă m p c m e d i c i i c a r e l - a u e x a m i n a t şi î n a i n t e d e i n t e r o ­ gatoriu... şi după. Doctorul Godieu a f o s t u n p s i h i a t r u c e l e b r u şi p r o b a b i l m a i este î n c ă , în c h i r u r g i a c r e i e r u l u i , u n a r ­ tist de m î n a întîi... D o c t o r e , cc părere ai, era n e b u n ? GODIEU : După toate probabilităţile... per­ fect n o r m a l . C O M A N D A N T U L : Dur să vedem cc ne spune examenul post mortem. (Lui Nyiszli.) A i găsit v r e o indicaţie suspectă ? N Y I S Z L I : Nici una. C O M A N D A N T U L : L-ai a f l a t pc u n d e v a , pe f u n d u l ţestei ă s l c i a , p c b u n u l D u m n e z e u ? N Y I S Z L I : Absolut nimic. COMANDANTUL : Nimicul a b s o l u t !... Şi creierul ? N Y I S Z L I : U n creier normal. COMANDANTUL : Aţi auzit, domnilor ? „ N o r m a l " . N i l-ai p u t e a c u m v a î n f ă ţ i ş a ? (Nyiszli îi oferă recipientul.) Priviţi, vă r o g , d o m n i l o r . I l a m ! I l ţin ! Şi n u cad extaz. Şi omul acesta, cu pîntecul în deschis şi cu craniul răzuit dc orice urmă dc creier, a susţinut că a luat c o n t a c t c u d i v i n i t a t e a . (Lui Godieu.) Sti­ mate doctore Godieu, a i văzut, cu sigu­ r a n ţ ă , într-o v i a ţ ă d c s p e c i a l i s t , s u l e d e creiere. Ce ne-ai putea spune despre acest t e r c i niţel g e l a t i n o s ? GODIEU dem. : In Depinde terciul cum ăsta Ce a privim, sălăşluit ai, nu un ce ve­

C O M A N D A N T U L : Într-adevăr. Dar impor­ t a n t n u este dacă a i v ă z u t sau b a c e v a , d a c ă r a t e z i s a u n u . I m p o r t a n t e c ă se vorbeşte... înţelegeţi, d o m n i l o r , se vor­ beşte ! Ei bine, domnilor, curiozitatea m e a e nesfirşită... A m a v u t curiozitatea să c u n o s c p e u n u l d i n t r e c e i c a r e v o r ­ b e s c . . . Ş i iată-1 a j u n s s u b o c h i i d u m n e a ­ voastră sub înfăţişarea nemernică a u n u i c a d a v r u . (Lui Nyiszli.) Doctore, ai putea preciza cauzele decesului ? N Y I S Z L I : D a . Deşi n i c i u n a d i n leziunile i n t e r n e sau e x t e r n e n u este c a u z a directă a m o r ţ i i , se p o a t e p r e s u p u n e c ă t o a t e a u p r e g ă l i t - o . P e s c u r t : m o a r t e a se d a t o r e ş t e u n u i stop cardiac. C O M A N D A N T U L : Aţi auzit, d o m n i l o r ? stop cardiac. Omul c a r e l-a v ă z u t D u m n e z e u n-a b e n e f i c i a t d e n i c i u n a j u t o r d i v i n decît de u n b a n a l atac cord. OFIŢERUL : Dacă îmi oare u n conspirator ? îngăduiţi : a Un pe alt de fost pi­ Au

spirit.

COMANDANTUL :

părere

Moli ?

M O L L : S t a u şi m ă g î n d e s c că d a c ă u n a s e ­ menea t e r c i l-a p u t u t g î n d i p e Dumne­ z e u , n - a r f i p u t u t , i n n i c i u n c a z , să-I vadă, măcar pentru că, pe aici, prin parcul nostru cu momîi, Dumnezeu e absent. MUSSFELD: Ei, drace! Dacă le-ar auzi P a p a d e l a R o m a , a p o i ştiu că n u tc-ar lăsa în p a c e p î n ă n u i-ai d a o d o v a d ă . COMANDANTUL : Mă tem, Mussfeld, că, m a i m u l t decît P a p a , cel care are n e v o i e d e d o v e z i eşti d u m n e a t a . E i , b i n e , p e n t r u unul ca d u m n e a t a aş z i c e că, întrucît Dumnezeu nu e în evidenţa lagărului, D u m n e z e u n u există. M U S S F E L D : A s t a c a m aşa-i. D a r c u o a m e n i i ce n e f a c e m ? C O M A N D A N T U L : C e - a m f ă c u t şi c u indi­ vidul ă s t a !... Şi totuşi, nenorocitul a văzut ceva. O F I Ţ E R U L : A v ă z u t ? !... Cc ? COMANDANTUL : Pe cel mai subversiv d i n t r e toţi îngerii l u i D u m n e z e u : pe î n ­ g e r u l speranţei ! A c u m înţelegeţi, d o m n i ­ l o r , care este s e n s u l a d î n c a l ordinului pe c a r e l - a m d a t şi c a r e a fost citit întregului lagăr la a p e l u l d i n z o r i ? Dacă

C O M A N D A N T U L : A n c h e t a t o r i i m e i i-au păit creierul cu u n deget de fier... găsit v r e o d o v a d ă , M o l i ? MOLL : Nici una.

C O M A N D A N T U L : I-au cleştele... D a r n i m i c pleca să recunoască unei năluciri.

smuls vorbele cu n u l-a p u t u t îndu­ că a fost victima

M U S S F E L D : „Dar a m v ă z u t !" — ăsta a f o s t u l t i m u l l u i c u v î n t . „ A m v ă z u t !" Ş i , pe u r m ă , p o a t e că n u e r a v o r b a chiar

www.cimec.ro

67

f a n t o m a c a r e s-a p l i m b a t i n n o a p t e a d e 2 8 s p r e 2 9 s e p t e m b r i e n u se p r e d a , s a u nu n e este p r e d a t ă în dimineaţa asta p î n ă Ia o r a şapte — a t u n c i discară, pe L a g e r p l a t z , „ v a f i s p î n z u r a t cîte u n o m de fiecare baracă". Şi asta z i l n i c , pînă se d e s c o p e r ă fantoma. Domnilor, să n e continuăm i n s p e c ţ i a ! (Se îndreaptă spre uşă, urmat dc valul mantalelor verzi. Dar se răsuceşte brusc şi privirea lui tăioasă face cărare j)înă în dreptul medicilor.) Cadavrul individului să f i e a r s . . . Ş i n u se v a o m i t e n i c i m u ş u r o i u l c u i d e i t î m pite d i n tainiţa cerescului T a t a i e ! (Se întoarce să iasă, face doi paşi, dar se opreşte iar.) După ce i n s p e c t e z c r e m a ­ toriile, doctore, m ă întorc ; dacă, între t i m p , p o t r i v i i o r d i n u l u i , se p r e z i n t ă D u m ­ n e z e u , rugaţi-1 s ă m ă a ş t e p t e , şi p o f t i ţi-1 să i a l o c . î n l i p s a m e a , t o a t e m i n u n i l e prescrise de legendă se s u s p e n d ă ! (Se răsuceşte brusc şi iese urmat de suită.) NYISZLI : E nebun. CODIEU (gînditor) buni, Nyiszli. (Intră Zager, : T o | i sîntem niţel ne­

M O N K : Cam o mie două sute ! KAPO (rece) : I n jumătate de oră v o r f i o m i e d o u ă sute de leşuri. T a m a n răs­ timpul care ne trebuie c a să l u ă m o h o t ă r î r e . D o c t o r e , eşti s i g u r că n u m a i e n i m e n i pe aici ? N Y I S Z L I : N u m a i m o r ţ i i p e n t r u a u t o p s i e şi femeile împuşcate de alături. K A l ' O : Şnert, ai v e r i f i c a t ? Ş N E R T : Ce să m a i v e r i f i c ? S î n t numai d o i m o r ţ i şi j u m ă l a l e , şi c u i - a m c ă r a t femeile... pe toţi. C i l priveşte K A P O : Ş i eşti s i g u r c ă s î n t m o r ţ i ? Ş N E R T : C e v a m a i m o r ţ i ca n o i . I n o r i c e c a z : m a i m o r ţ i n i c i c ă se p o a t e ! N Y I S Z L I : F i i liniştit, K a p o , sîntem încon­ juraţi n u m a i de morţi. K A P O : Ş n e r t , p ă z e ş t e u ş a ! Ş t i i ce n i d e făcut... Ş N E R T : Bineînţeles ! C u m îl v ă d p e d o m ­ nul Obcrsturmbannfiibrer îl poftesc să fie a l zecelea la o rugăciune. K A P O : L a s ă g l u m a şi t r e c i la uşă ! Şi a c u m , firtaţilor, p o f t i m aici ! Cu u n ca­ d a v r u i n t r e n o i sîntem parcă m a i acasă. H O L Z : V a să z i c ă , p u t e m î n c e p e . . . D e f a p t . b ă n u i ţ i c u toţii d e s p r e ce e v o r b a , n u ? O r d i n u l C o m a n d a n t u l u i e clar... Ş N E R T : A s t a a ş v r e a s ă v ă d şi e u , c a r e m u s ă r e a ş a d e v r e d n i c să d e n u n ţ e o fantomă ! I I O L Z : Dacă i n d i v i d u l n u apare, atunci va f i s p î n z u r a t cîte u n o m d i n f i e c a r e b a ­ racă ! Şi e bine să adaug că Oberscharfuhrcrul Mussfeld a avut bunătatea să n e a t r a g ă a t e n ţ i a c ă o r d i n u l Coman­ dantului n e p r i v e ş t e , b i n e î n ţ e l e s , şi p e n o i ăştia d i n S o n d e r k o m m a n d o - u l c r e m a ­ t o r i u l u i , i a r p î n ă l a o r a şapte m a i a v e m a p r o x i m a t i v u n ceas. Ş i , de sînt u n b u n p r o f e t , t a r e m ă t e m că m u l ţ i d i n t r e n o i tom însera într-un laţ, cu c r a v a t a la c e a f ă şi c u l i m b a p e p i e p t . Ş N E R T : C u r a t ă ticăloşie ! N Y I S Z L I : M a i rău : o adevărată nebunie ! I I O L Z : T r e a b a n o a s t r ă , d o c t o r e , n u e s t e să diagnosticăm dacă e o ticăloşie sau o n e b u n i e . A s t a e r e a l i t a t e a şi n o i t r e b u i e să s t a b i l i m n u m a i d a c ă t i c ă l o ş i a s a u n e ­ bunia a s t a p o a t e s a u n u să n e strice p l a n u r i l e . Şi p l a n u l nostru e unul sin­ g u r : să a z v î r l i m î n a e r c r e m a t o r i i l e şi să e v a d ă m . K A P O : P r a c t i c , se p a r e c ă a m p u t e a i n t r a i n a c ţ i u n e o r i e î n d . C e l p u ţ i n a ş a m i s-a dat a înţelege de la c r e m a t o r i u l 111. Chestiunea e numai dacă în condiţiile astea, de m a r e alarmă, avem sau ba şanse d e reuşită. Ş N E R T : Cînd racă. M O N K : Chiar HOLZ : A m eşti în sărac neşansă fireşte, şi alegerea e o e să­

Kapo-ul.)

K A P O (un bărbat de vreo cincizeci de ani, ras in cap, ca toţi ceilalţi, dar foarte în­ grijit. Pe jfiept, un număr din galon negru pc fond alb şi pe braţ o brasardă cu litera K.): Haide, intraţi! {Intră Ilolz, Monk, Şnert.) T r e b u i e să s t ă m d e vorbă, doctore. GODIEU (indiferent): Pc m i n e m ă iertaţi, d a r a m t r e a b ă . (Dă să iasă.) K A P O : N u v r e i să r ă m i i şi d u m n e a t a ? G O D I E U : N u , Zager, a m b o l n a v i care tre b u i c să m o a r ă . N u p o t să l e c e r să m ă aştepte. D a r , dacă se î n t o a r c e Coman­ d a n t u l , p o a t e c ă m ă î n t o r c şi e u . K A P O (bănuitor) : D e ce să t e î n t o r c i ? G O D I E U : Ş t i u c u ? !... C a să f i u d e f a ţ ă cînd v i n e D u m n e z e u . K A P O : Ce v r e i să z i c i ? G O D I E U : Ce-ar f i să-i r a p o r t e z c ă f a n t o m a aia p e care o t o t caută sînt e u ! N-ar fi o idee ? Ş N E R T : G o t i n i u ! Ce f e l d e i d e e p o a t e să m a i f i e şi a s t a ? G O D I E U : Ş t i u e u ? !... A m u i t a t . (lngindurat.) D a c ă o să-mi r e a m i n t e s c , m ă r e p e d şi v ă s p u n . (Iese.) Ş N E R T : A u i t a t !... F e r e a s c ă D u m n e z e u să-şi a m i n t e a s c ă ! (Rînduind borcanul pe raft.) H a i , B e n , treci la locul tău ! U n creier c u u n p i c d c m i n t e n i c i n u i a s e a m a Ia asemenea idei tîmpite ! HOLZ (calm) : K a p o . n u e l i m p u l să î n ­ cepem ? K A P O : T e g î n d e ş t i , I l o l z , să-mi d a i s f a t u r i ? I I O L Z : Ferească D u m n e z e u ! D a r n u u i t a : n i c i C o m a n d a n t u l n u a ş t e a p t ă să n e t e r ­ minăm n o i sfatul, nici crematoriul nu a ş t e a p t ă să-şi d i g e r e p o r ţ i a . Ş i t r a n s p o r t u l d e l a c i n c i a şi i n t r a t l a g a z a r e . K A P O (ingîndurat) : Transport mare ?

fapta

ispită.

putea,

amtna... Căci t r a g cel de al Şi soarta dinaintea

K A P O : D a r n i c i asta p r e a m u l t . n ă d e j d e c ă n-aţi u i t a t : s î n t e m doisprezecelea S o n d e r k o m m a n d o . t u t u r o r celorlalte unsprezece, dc

68

www.cimec.ro

noastră, a fost a i d o m a ; toate au fost lichidate, nici unul nu a supravieţuit mai mult dc trei sau patru luni d i n momentul selecţionării. Groparii-s îngro­ d e alţi g r o p a r i şi p o v e s t e a î n c e p e paţi d c la î n c e p u t . D u p ă t o a t e s o c o t e l i l e ne-au mai rămas d e trăit ş a p t e , o p t z i l e şi poate c h i a r n i c i atît. M ă Întreb dacă v i ­ z i t a C o m a n d a n t u l u i n-o f i a v i n d v r e o l e ­ gătură. H O L / : I n lucru e sigur: timpul n u aş­ teaptă. K A P O : Ilolz, ai pus degetul pc rană... T i m p u l ! Şi p o v e s t e a a s t a c u individul ieşit l a p l i m b a r e î n p u t e r e a nopţii tre­ buie lămurită. N Y I S Z L I : Dacă, în general, se p o a t e l ă ­ muri. K A P O : A d e v ă r u l e c ă se î n t î m p l ă i n u l t i ­ mul timp nişte lucruri... n u ştiu c u m să le numesc... D a r cred că d a c ă mi ne-am p i e r d u t m i n ţ i l e c u t o ţ i i — şi n i c i n u a v e m v o i e să n i l e p i e r d e m — d a c ă v r e m să s c ă p ă m t e f e r i şi să i z b î n d i m î n planul nostru, trebuie să c e r c e t ă m l u ­ crurile de aproape... N Y I S Z L I : Dacă o m a v e a ce cerceta ! K A P O : Să deseîlcim a d e v ă r u l d e m i n c i u n ă . . . N Y I Z L I : L u c r u f o a r t e g r e u , K a p o , căci n i c i o m i n c i u n ă n u - i atît d e solidă ca a t u n c i cînd în c h e a g u l ei intră o picătură d e adevăr. K A P O : I n o r i c e c a z , t r e b u i e c î t d e c i t să n e l ă m u r i m ş i , d c v a f i c a z u l , să h o t ă rîm ce a v e m de făcut. (Către Munk.) P a s t o r e . t u t e p r i c e p i să f i i s c u r t şi să spui exact ceea ce t r e b u i e . N-ai v r e a să v o r b e ş t i t u ? M O N K : B i n e , a m să î n c e r c , deşi D u m n e z e u ştie c ă d e d a t a a s i a n u p o t să f i u n i c i p r e a e x a c t , şi n i c i p r e a s c u r t . S-nr p u t e a ca l u c r u r i l e să f i î n c e p u t î n c ă d e a c u m trei săptămîni. odată cu vizita generalului i n s p e c t o r v o n S c h w a r z e n b c r g . . . însă a c u m o săptămînă... ŞNERT (<lc la uşă) : Sint exact nouă zile.

KAPO: Bine. se v o r b e ş t e ! D a r c i n e ? Şi ce ? A a u z i t c i n e v a c e v a ? M O N K : D a r , bineînţeles, t o t lagărul vor­ beşte ! Ş N E R T : O r i c u m , d c m i n e sînt sigur : a m auzit ! K A P O : D c line, nu-i de mirare ! T u auzi ce v o r b e s c şi m o r ţ i i ! M O N K : P o a l e n-ar s t r i c a să s p u n e m fie­ c a r e c e ş t i m . D c p i l d ă , c u . . . s-a î n l î m p l a l o d a t ă să-I a u d p e M u s s f e l J s o r b i n d c u Moli. Glumeau, rînjeau, d a r puteţi să m ă c r e d e ţ i , că-i c u n o s c f o a r t e b i n e , e r a u cum n u se p o a t e m a i î n g r i j o r a ţ i . K A P O : N u v r e i să f i i m a i l ă m u r i t ? M O N K : Cică acum vreo săptămînă, după miezul nopţii, sentinelele de la poarta m a r e a u băgat d e seamă, pe aleea p r i n ­ cipală, u n moşneag. K A P O : D c u n d e a u ş t i u t e i că < u n m o ş ­ • neag ? M O N K : A ş a l i s-a p ă r u l . D e f a p t . . . u m b l a a d u s d i n s p a t e şi a v e a şi b a r b ă . . . ei barba moşului, Ş N E R T : Şi a u v ă z u t tocmai d i n turn ! ? MONK : Cu binoclul, în d e ce n u ! ? l o t lagărul nici măcar K A P O : N u există

o singură barbă ! M O N K : P ă i asta c : n u e r a de-al casei. Adică n u era îmbrăcat în zeghe, ci î n ­ tr-un fel dc anteriu. L u n g . A l b . Ş N E R T : N u alb, negru. .MONK : tanţă. K A P O : B a a r e i m p o r t a n t ă , p e n t r u că e o prostie. N i c i o f a n t o m ă n u - i atît d e tîmp i t ă s ă î m b r a c e o c u l o a r e c a r e p o a l e să atragă l u a r e a - a m i n t e . Ş i , m a i ales, n i ­ m e n i n u - i a t î t d e t î m p i t să r i ş t e p c l u n ă plină. M O N K : A s t a , c a m aşa-i : d i n t u r n u r i l e d o paza, sentinelele au tras imediat. D a r gloanţele n u - i făceau moşneagului nici u n r ă u . N u că nu-1 n i m e r e a u . . . T r e c e a u p r i n e l , şi e l t r e c e a m a i d e p a r t e . KAPO (ironic) : Ciudat ! Cinci o a m e n i a m omorît pînă a z i şi, puteţi să m ă cre­ d e ţ i , n i c i o d a t ă n - a m b ă g a t d e s e a m ă să l e f i f o s t c a r n e a a t î t d c s t r ă v e z i e şi d e nevătămat. IIOLZ : Spune m a i departe, Monk ! Bine, a l b sau negru, n-are impor­

M O N K : L a u r m a u r m e i , s-ar putea să f i o şi n o u ă ! D a r o r i c î l e z i l e o r f i , u n l u c r u e s i g u r : se î n t î m p l ă c e v a f o a r t e c i u d a t . NYISZLI : T o t ce se întîmplă că c nici vreo e ciu­ însce­ nu

d a t , Monk.
Ş N E R T : Crezi, nare ? IIOLZ : mai MONK : Dacă D acă o e terminăm o pastore,

să-1 î n t r e r u p e ţ i nici pînă înscenare,

mereu,

discară. atunci e una

foarte ciudată. D a r n u cred. K A P O : Tocmai ne lămurim. d c aceea ne-am a d u n a t : să

MONK : n-nu urmă cîinii coadă.

B i n e î n ţ e l e s , s-a f ă c u t c e r c e t a r e . D a r găsit pe nimeni... Nici măcar o d e p i c i o r . A u a d u s şi c î i n i , d a r s-au î n v î r t i t î n l o c şi a u s t a l î n a raporlat imediat ? c ă l i s-au

K A P O : Şi paza

Ş N E R T : A i u r e a ! Ce să r a p o r t e z e , cam MONK : slăbit b a l a m a l e l e ? D a , aşa z i c e a m şi

H O L Z : A c u m , p c l o c , e g r e u să n e l ă m u r i m . U n l u c r u n u m a i e l i m p e d e : se î n t î m p l ă ceva. K A P O : „ C e v a ! " Ce ? NYISZLI : beşte ! Vorba Comandantului : se vor­

eu... Ziceam

d i n oboseală, o r i d i n beţie... K A P O : Frica, asta a f o s t !... P e u r m ă ? nopţi, frică. nimic. Pentru Pe u r m ă că m o ş -

M O N K : Vreo două s-a l ă s a t o n o u ă

www.cimec.ro

69

n e a g u l a î n c e p u t să a p a r ă i a r . Se p a r c pretutindeni : a trecut că a f o s t v ă z u t p e Ia r u g u r i l e I u i M o l i , umblind prin­ tre leşurile î n n ă d i t e p r i n ocoale, a trecut p e l a m a g a z i i , p r i n t r e şirurile de incălţări p r i b e g e , aşa dc p u s t i i t e î n c ă l ţ ă r i , de parcă u n întreg n o r o d de r o b i desculţi l e - a r f i l e p ă d a t s c î l c i a t c c a să se î n a l ţ e la cer. ŞNERT : Vrind să î n t r e g e a s c ă mărturia, a c h e m a t m o ş u l la judeţ toată h ă i n ă r i n v ă ­ d u v i t ă d e c ă l ă i i s t e ţ i . Şi-au p u r c e s ş i r u r i l u n g i d e h a i n e să d e a s o c o t e a l ă d c t r u ­ p u r i l e l i p s ă . . . Ş i n-a f o s t z d r e a n ţ ă să n u se î n f i i n ţ e z e şi să nu-şi plîngă mortul p e c a r e l-a î m b r ă c a t o d a t ă . M O N K : Ş i a r ă t ă c i t m o ş n e a g u l şi printre alte m a r i s e m n e de m o a r t e . . . P r i n t r e sacii c u p ă r s e c e r a t p e ţestele E u r o p e i , p r i n t r e mormanele de ochelari străluminaţi de a b i s e , p r i n t r e m i i l e d e c î r j e s o l i t a r e ce-au p u r t a t , dc s u b s u o r i , la m o a r t e , pe toate d r u m u r i l e c o n t i n e n t u l u i , a t î ţ i a o a m e n i şi atîtea n ă d e j d i o b o s i t e . . . Şi a r ă t ă c i t m o ş ­ neagul... Ş N E R T : Printre grămezi de nume vechi. M O N K : V a l i z e f u n e r a r e şi d e ş a r t e . carbonizate... Ş N E R T : Printre rugăciuni M O N K : Cuvinte surghiunite dintr-o carte. ŞNERT : Printre „musulmani", sub duşuri bocitoare... M O N K : P r i n baia măsluită la gazare, p r i ­ v i n d n e î n c r e z ă t o r g o l i c i u n e a v î r s t e l o r devălmăşile, toate s u b l i m e l e s i m e t r i i putre­ găite... Ş N E R T : P r i n bucătării, pipăind rumeguşul măcinat să se sfinţească în mii de pîini... M O N K : Pc Ia t o p i t o r i i , c î n t ă r i n d în mîini a u r u l a c e l a ce a u i t a t c ă a f o s t odată doar u n biet dinte smuls din cimitirul cuvintelor... Ş N E R T : P r e t u t i n d e n i a i n t r a t şi a privit. Ba a intrat c h i a r şi u n d e nu s-ar f i căzut, că, u i t e , n i c i pe la u m b l ă t o r i nu s-a s f i i t . . . K A P O : 0 adevărată inspecţie ! M O N K : Se z i c e că d ă u n ă z i e r a u c î t p e ce să p u n ă mîna pe e l , d a r moşneagul a t r e c u t p r i n g a r d u l d e s î r m ă şi s-a t o p i t în întuneric. K A P O (ironic) : Ş i n u l-a t r ă s n i t c u r e n t u l ? M O N K : U i te că n u . Ş N E R T : Se v e d e eă e r a u n c u r e n t d o m e s t i ­ cit ! K A P O : M i n ţ i z ă p ă c i t e c a r e n u visează decît evadări imposibile d i n puşcăria celor patru z ă r i . D a r c a să c r e d a m nevoie d e u r m e ! U r m e c o n c r e t e s-au g ă s i t ? MONK : Nici o urmă. ŞNERT : Numai la uzină, zice-se, s-ar f i înregistrat, c a m pe la o r a aia, u n s c u r t ­ c i r c u i t p r o v o c a t d e o c i u d a t ă creştere a tensiunii. K A P O : C u m s-ar z i c e , u n s t r i g o i încărcat c u e l e c t r i c i t a t e !... C i n e l-a m a i v ă z u l î n afară de sentinele ?

M O N K : Sînt mulţi ! K A P O : A r f i f o s t şi d e m i r a r e să n u f i e i D a r c c e c u r i o s : c u m c a u ţ i să d a i d c unul, nu-i chip de găsit nicăieri. Dar tu... voi... Este cineva p r i n t r e v o i care să-1 f i v ă z u t ? A r ă t a ţ i - m i o m u l c a r e l-a văzut ! M O N K : B i n e , dar... KAPO : Nu, nu tu... un popă ca tine e d i s p u s să v a d ă o r i c e ! M O N K : N u l - a m v ă z u t . . . D a r c h i a r şi n u ­ mai poveştile astea... E l e nu înseamnă nimic ? K A P O : Ce s p u i d e a s t a , d o c t o r e ? H O L Z : N u t r e b u i e să f i i d o c t o r c a să p r i ­ cepi... I n t r - u n loc u n d e patruzeci de m i i d e c o n d a m n a ţ i l a m o a r l e îşi v i s e a z ă m i n ­ tuirea... Ş N E R T : Şi pe unde umblă fantomele a u n m i l i o n d c m o r ţ i duşi pe a p a Vistulei... M O N K : N i c i n u - i d c m i r a r e c ă s-au i s c a t a t î t e a v o r b e ! O r i u n d e s-a i s c a t o v o r b ă , trăieşte o speranţă. Şi unde nu l-au v ă z u t c i ? ! L - a u v ă z u t şi l a . b a r ă c i , şi l a c r e m a t o r i u l I V , şi p e şosea u n d e l u ­ crează femeile... ŞNERT : O f e m e i e căra un bolovan şi a c ă z u t . . . Ş i p a z a s-a a p r o p i a t s-o l o v e a s c ă . Dar moşneagul a ridicat bolovanul şi femeia numai se f ă c e a că-1 ţ i n e . . . Şi S . S . - i s t u l a lăsat-o î n p a c e . N Y I S Z L I : Alaltăieri a venit Mussfeld la m i n e să m i se p l î n g ă d e u n f e l d c nmorţeală în m î n a d r e a p t ă . C ă d-aia r a ­ tează, zicea e l . Bineînţeles, nici vorbă d e c e v a s e r i o s ! D a r c î n d eşti s t ă p î n p e v i a ţ a a u n m i l i o n d e r o b i , î n c e p a-ţi d a tîrcoale t o t f e l u l dc închipuiri barbare. 0 chestie de n e r v i ! ' K A P O : B i n e s p u s , d o c t o r e , c ă c i a ş a m i se p a r e toată p o v e s t e a : o chestie de n e r v i ! Ş N E R T : Ş i d a c ă n-o f i a ş a ? KAPO : Şnert, adică vrei să spui că tu c r e z i ?... Ş N E R T : M ă t e m că d a , K a p o . K A P O : Tocmai tu... frizerul şi cărăuşul morţilor, mîna dreaptă a doctorilor ? ! N u p r e a te ş t i a m n i c i s l a b d e î n g e r , n i c i bigot, nici tîmpit. ŞNERT (calm) : Nici nu sînt. Dar cred.

K A P O : B i n e , d a r n u v i se p a r c c u r i o s c ă p î n ă a z i m o ş n e a g u l ăsta, sau cine o f i e l , n-a s c o s n i c i u n c u v i n ţ e l ? Ş N E R T : Asta vorbit. KAPO : Te pomeneşti că l-ai văzut şi tu. nu se ştie, Kapo, poale că a

ŞNERT (înglnclurat) : N u , n u l-am văzut. Eu n u ş t i u d e c î t a t î t cît m î - a povestit Ben. K A P O : Care B e n ? ŞNERT (indicînd cadavrul) de f a p t , B e n e d i c t u s . Şi şi M o n k . : El. I I chema, e r a o l a n d e z . Ca

70

www.cimec.ro

M O N K : L-ni cunoscut ? Ş N E R T : Bineînţeles. Eram prieteni buni. Dar de unde să-mi treacă prin minte, pc vremea cînd cărnm împreună tot felul de morţi c u „Hoit-Expresul", că am să-i v ă d v r e o d a t ă creierul ? Şi, cu t o a t e astea, u i t e , c r e i e r u l l u i stă a c u m î n b o r c a n şi se c h i o r ă ş t e l a m i n e . . . Ş i ştiţi c c m i se p a r e l u c r u l c e l m a i c u r i o s ? C ă a v e a c r e i e r u l ă s t a o c u l o a r e c h i a r şi p e vremen cînd e r a la l o c u l l u i , î n răpăţ i n a l u i B e n , şi n u se v e d e a d e l o c , şi c u ce-i a c u m o m î n ă d e g u n o i stăteam de vorbă cîndva c u m stau aici c u v o i . K A P O : Bine, bine, c i n e c ăsta ? dar n u vrei să n e spui

ŞNERT (filozof) : C e să-i f a c i , aşa-s zilele omului : numărate. Măcar d e aş m a i a v e a e u a t î t e a z i l e cîţi m o r ţ i a m c ă r n t împreună. I I O L Z : Ş i m a i d e p a r t e ce s-a î n t î m p l a t ? Ş N E R T : C e să se î n t î m p l c ? C î n d moş­ n e a g u l s-a r i d i c a t s ă p l e c e şi e r a g a t a să treacă pragul, i s-a d e z l e g a t l i m b a l u i B e n şi, prinzîndu-1 d e a n t e r i u . . . K A P O : De anteriu ? ! ŞNERT : D a . I-a s p u s : „ I a s t a i oleacă. C i n e - m i eşti m ă t ă l u ţ ă , şi c c h r a m p o r ţ i ? Ucigaş, h o m o s e x u a l , e v r e u , deţinut poli­ t i c , c o m i s a r , c i n e n a i b a - m i eşti ?" K A P O : Şi cc a răspuns moşneagul ? Ş N E R T : „ U n î n g e r " . (Tăcere lungă.) KAPO (cinic) : Se v e d e c ă d-aia a a j u n s imbecilul în borcanul cu spirt : pentru c ă i-n a u z i t c u v î n t u l . Ş N E R T : I n orice caz, tîmpită i d e e a să-şi depună persoana tocmai pe masa docto­ rilor m e i ! KAPO : Acum înţelegi, d o c t o r e , d e ce a m v r u t să d i s c u t ă m cu dumneata ? Spune, crezi că e v o r b a de vreo boală... aşa, un fel de epidemie... o stricăciune a minţii ? H O L Z : N u t r e b u i e să f i i d o c t o r c a să r ă s ­ p u n z i la asemenea întrebare. De n u c u m ­ v a , î n t r - a d e v ă r , s-or f i s t r i c a t t o a t e m i n ­ ţ i l e d e p e l u m e , a s t a s-ar p u t e a numi n u m a i o „halucinaţie colectivă". Sau m a i bine zis : o „speranţă colectivă". N u - i aşa, d o c t o r e ? M O N K : A d î c ă , t u c r e z i că-i c u p u t i n ţ ă să i se n ă z a r ă u n u i l a g ă r î n t r e g ?... N Y I S Z L I : C i n e m a i ş t i e a i c i ce e s t e şi ce n u este c u p u t i n ţ ă ? KAPO : Eu. Eu ştiu. Şi ştiu că-i c u neputinţă. Cinci oameni a m omorit in viaţa m e a . Şi ştiu că Dumnezeu nu e x i s t ă , şi c ă m o a r t e a e s i n g u r a putere c c a t o t t ă g ă d u i c ş t e şi n u p i e r e niciodată. Şi i a t ă , t o c m a i p e n t r u că a m s l u j i t - o cop ă r t a ş şi m ă ţ i n c u D u m n e z e u î n r ă z ­ b o i , m - a u aşezat m a i m a r e l e peste v o i . Căci u n d e c o m a n d a n ţ i i sînt ucigaşi, u c i ­ gaşii sînt c o m a n d a n ţ i ! IIOLZ (tngtndurat) rămîne ? KAPO : O fapte ! : Şi eu povestea Eu cum vreau

Ş N E R T : C i n e să f i e ? U n c a l b ă t r i n ! A d i c ă un cal putere ! Unul de la „IloitE x p r e s . " Acum v r e o două zile, e l , adică R e n şi a l ţ i i c a e l , cc-şi p l i m b a u umbra deşălală î n h ă m a ţ i la căruţa l o r c u morţi, trebuiau să treacă prin sectorul C, şi să-mi a d u c ă l a disecţie o m u i e r e proas­ p ă t r ă p o s a t ă , ce-şi p r i m i s e p e s t e n o a p t e paşaportul să se a d a u g e în Şcol, la neamul ci. N Y I S Z L I : A ş a - i . M u r i s e I n a j u n şi p e n t r u că la Rcvicr se b ă n u i a o sămînţă de o t r a v ă , îmi ceruseră o a u t o p s i e . Ş N E R T : B u n . V a să z i c ă , t r e b u i a să a d u c ă m u i e r e a , s a u , m a i d e g r a b ă , ceea cc m a i r ă m ă s e s e d i n e a . Z i s şi f ă c u t ! V o i a , c u o c a z i a a s t a , să a s c u n d ă s u b leşuri vreo trei, p a t r u porţii de pîine, cumpărate pe d o u ă l i n g u r i şi o c ă m a ş ă j e f u i t ă l a s p ă ­ l ă t o r , şi să l e lase m u i e r i l o r . . . Şi n u ştiu cum s-a f ă c u t — e u v ă s p u n c e m i - n spus e l , adică B e n — şi n u ş t i u , z i c , c u m s-a î n t î m p l a t . . . e r a u o b o s i ţ i d c a l î t a u m b l e t şi l e h ă m e s i ţ i d e a t î ţ i a m o r ţ i . . . a u o p r i t „ G u n o i - E x p r e s u l " î n f a ţ a b a r ă c i i şi Ben a i n t r a t s ă r i d i c e l e ş u l . E i , şi a¬ colo, printre paturile suprapuse, a d a t de ea... 0 păpuşă slută l a c u t i e !... Ş i cînd a d a t s-o r i d i c e d i n p a i e . . . I-a v ă z u t ! N u m a i p a t u l îi despărţea. Şi n u la e l se u i t a moşneagul, adică n u la Ben, n u . . . L a femeie ! A întins u n degel a l b , f o a r t e a l b , şi a a t i n s î n t î i c e l e d o u ă litere cu care o însemnase sanitarul : Z . S., Z u r S e k t i o n , „ P e n t r u d i s e c ţ i e " . L c - n atins aşa, parcă a r f i silabisit p c u r m e l e creionului dermatograf. Pe urmă, şovăi­ t o r , a a t i n s s î n u l b ă t r î n e i , s a u cc v a f i fost c a , că t î n ă r ă n u arăta defel... U n s î n u s c a t , s t o r s , u n z g î r c i , b u n d o a r să alăpteze v r e o strigoaic. A d a t e l , B e n , să d e s c h i d ă g u r a . d a r n-n p u t u t s ă s c o a t ă nici u n sunet. Pc urmă m o ş n e a g u l s-a a ş e z a t o s t e n i t p e m a r g i n e a p a t u l u i şi a căzut pc gînduri. K A P O : Şi zici ŞNERT : Da. K A P O : Pesemne că a m a i v o r b i t şi c u a l ţ i i . Ş i îată-1 î n b o r c a n e l e m c d i c u l u i - ş e f . V e z i să n - a j u n g i p e u r m e l e l u i ! că ştii asta d e l a acest Ben?

p o v e s t e este o p o v e s t e .

I I O L Z : Şi poveştile sînt fapte. K A P O : P e n t r u p r u n c i . Dacă nemţii sint alît d e i d i o ţ i să c r e a d ă a s e m e n e a p o v e ş t i c u Dumnezeu şi a l t e a l e a , n - a u d e c î t să-1 caute cît poftesc ! Asta ne va îngădui să n e v e d e m d e t r e a b a n o a s t r ă . I I O L Z : M ă t e m , K a p o , că H e r r K o m m . m d a n t e c e v a m a i isteţ d e c î t t i n e . K A P O (suspicios) : Ce v r e i să s p u i , a i c e v a informaţii ? I I O L Z : N u , n i c i u n a . D a r dacă t u iţi î n ­ c h i p u i c ă t o t ce-şi d o r e s c n e m ţ i i e să-1 aresteze pe b u n u l Dumnezeu, s a u să spînzure o fantomă, cred că te înşeli amarnic.

www.cimec.ro

71

K A P O : I l o l z , t u eşti u n a l s a c i a n c u c a p solid... L a ce-ţi umblă ţie c a p u l ? Ş t i i b i n e c ă t o t u l c o. p r o s t i e ! IIOLZ : O prostie în «arc cred patruzeci de m i i de o a m e n i o. o prostie venerabilă. K A P O : D a r n u - i decît o p o v e s t e ! I I O L Z : Ş i c u i i i r e p e t : o p o v e s t e i n car»' cred m i i de o a m e n i c u n fapt — adică o p u t e r e — şi u i t e c ă n e m ţ i i ţ i n s c a m a de c a . Şi ţin seama d e p o v e s t e p e n t r u că p o v e ş t i l e n u se t e m d e n i m i c şi p o ­ vestea asta n u ascultă decît d e d u r e r i l e lumii. K A P O : A p r o a p e te ghicesc... D a r t o t e p r e a d e p a r t e acest aproape... N u v r e i să f i i mai lămurit ? H O L Z : C e e a c c v o r n e m ţ i i să î n g r o a p e e însăşi povestea. K A P O : P o v e s t e a ? ! D e cînd m ă ştiu n - a m a u z i t d e aşa î n g r o p ă c i u n e ! C u m a r p u ­ t e a e i să î n g r o a p e o p o v e s t e ? HOLZ: boaite simplu : îngropind oamenii odată cu ea. KAPO : Dar pentru ce... p e n t r u c c s-o facă ? H O L Z : P e n t r u că a t u n c i cînd e v o r b a d e lagăr nu-s d e î n g ă d u i t nici m ă c a r înIr-o p o v e s t e s f i n ţ i delegaţi cu tot felul de a n c h e t e , îngeri pogorîţi c a să d a n ­ seze m e n u e t p e s î r m a d e î n a l t ă t e n s i u n e , gloanţe cc p ă t r u n d şi n u u c i d , paznici b e ţ i ş i c î i n i c e a m u ş i n ă de-a s u r d a . . . K A P O : I l o l z , d a r dacă o m u l ă l a . care o f i el — n u z i c D u m n e z e u ! — o f i existînd cu adevărat ? I I O L Z : A i început să c r e z i şi I u . K a p o ? K A P O : E u , ferească Dumnezeu... D a r . la u r m a u r m e i , p o a t e că şi d r a c u ' a r c , d i n cînd în cînd. dreptate ! U n n e b u n care în puterea nopţii nu-i să iasă afară c h i a r aşa d c n e î n c h i p u i t . HOLZ: N u , n u - i d e n e î n c h i p u i t . Clare d i n ­ t r e n o i , i n n o p ţ i l e a s t e a p u t r e d e , n u s-a visat m ă c a r o dală u n prinţ... U n prinţ s a u u n d u h o c r o t i i d e v r ă j i , s l o b o d să se p l i m b e p r i n t r - u n lagăr adormit şi fără s e n t i n e l e ? C i n e n-a s i m ţ i t crescindu-i î n s p i n a r e o pereche de a r i p i c u c a r e să z b o a r e d i n ţ a r c u l ă s t a c u m o r ţ i ? O h , î n g e r u l ăsta s e a m ă n ă p r e a m u l t c u îngerul libertăţii ! K A P O : D a r «Iacă a m i n d i c a n o i î n ş i n e u n a s e m e n e a o m , ce credeţi, c u u n p i c d e s î n g e n u s-ar s t i n g e t o a t ă p o v e s t e a şi t o t tămbălăul ? N Y I S Z L I : C r e z i c ă a s t a n i - i m i s i u n e a , să mai sporim cu mîna noastră moartea ' H O L Z : F i i liniştit, doctore, Zager a g l u m i t . K A P O : Crezi ? HOLZ (calm) : S i n t s i g u r . D e ce să m a i c o n d a m n i l a m o a r t e cîte u n n u m e ? Ce n e v o i e a i să i n d i c i t u u n o m , c î n d , î n c l i p a a s t a . e l se şi p r e g ă t e ş t e , p o a t e , să se p r e d e a ? K A P O : N u înţeleg, d e c i n e vorbeşti ? naiba se î n g h e s u i e să f i e c a p d e pentru moarte ? Cine listă

I I O L Z : H a b a r n-am. D a r crezi, K a p o , că într-un asemenea lagăr, unde trăiesc patruzeci d i " m i i d e o a m e n i şi se p e ­ r i n d ă într-o l u n ă o s u t ă d e i n i i , n u s e v a g ă s i u n s i n g u r s p i r i t c a s t c a r e să i a v i n a asupră-şi • KAPO: Foarte cu p u t i n ţ ă ! Dar cum nu cred defel că omul este b u n , nu-mi r ă m i n e să c r e d d e c î t că este v r e u n tont slab d i n fire, u n mişel prea leneş să respire, un bălrîn bolnav, sau poate chiar u n nebun ! I I O L Z : Ce v r e i , K a p o . într-o l u m e i n c a r e s î n t a t î t e a f e l u r i d e n e b u n i e , d e ce n - a r exista şi n e b u n i a s a c r i f i c i u l u i ? ! K A P O : N u cred ! Că prea e rară nebuaia asta. M O N K : Si totuşi c r e d . K A P O : A s t a l i - i m e s e r i a : să c r e z i ! Ş N E R T : I n ce m ă p r i v e ş t e , dacă nemţii sînt cel puţin l o t atît de deştepţi ca m i n e . sint s i g u r că t o c m a i a s t a şi a ş ­ t e a p t ă : u n o m d i s p u s să se î n v i n o v ă ­ ţească. K A P O : U n o r n c a r e să se s a c r i f i c e ? !... H a i să f i m serioşi ! V e d e ţ i v o i a i c i , î n l a g ă r u l ăsta împuţii, măcar un singur individ dispus să sc l a s e s p î n z u r a t de dragul u n o r g u n o a i e ca n o i ?... S p u n e , d o c t o r e , eşti o m d e ş t i i n ţ ă . î n ţ e l e g i l u c r u r i l e î n ndîncul lor... Vezi d u m n e a t a a i c i , la cre­ m a t o r i i , u n asemenea o m , u n fel de i n ­ valid lacom să se lase pus la z i d ? (Tăcere lungă, .speriată.) N Y I S Z L I : A i ghicit, K a p o . . . M ă t e m că o m u l a c e s t a a şi a p ă r u t . Ş N E R T : M c i n Gott ! K A P O : Aici ? ! Aici la crematorii ? Prin­ tre sonderiştiî m e i ? ! Fără v o i a şi ş t i ­ rea m e a ? N Y I S Z L I (calm) : A , n u . N u printre sonde­ riştiî dumitale. Deşi n u m-aş m i r a să apară şi p r i n t r e e i , la crematoriul I I . III, I V . . . P o a l e c h i a r să f i a p ă r u t vre­ unul şi p c a i u r e a . . . D a r o m u l d e c a r e vorbesc cu... I I O L Z : D c cine vorbeşti, doctore ? N Y I S Z L I : L-aţi a u z i t c u t o ţ i i ! K A P O : Godieu ? ! ŞNERT : A h . ah, va gîndea bătrînul ? KAPO : Dar omul ăsta să e zică nebun la asta se

sadea !

N 1 1 S Z L 1 : Se p o a t e , d a r n e b u n u l ăsta a fost profesor la F a c u l t a t e a de medicină d i n P a r i s şi d i n V i e n a , c u n u l d i n t r e c e i m a i m a r i specialişti î n c h i r u r g i a creieru­ l u i şi, poate, cel m a i m a r c p s i h i a t r u d i n lume. K A P O : C o d i c i l ? ! Şi ce-mi pasă m i e de t o a t e d i p l o m e l e şi ş t i i n ţ a l u i ? A s t a a r c să-1 s c u t e a s c ă d e m o a r t e ? ŞNERT (jignii) : Dacă vrei să ş t i i , K a p o , n u s i n t e m v r e d n i c i n i c i m ă c a r să-i d e z ­ legăm şireturile de la p a n t o f i . K A P O : D a r e n e b u n ! U n l a g ă r î n t r e g ştie ! U n f e c i o r i-a p i e r i t pe f r o n t , o f a t ă i-a fost împuşcată în Rezistenţă... p e cei-

72

www.cimec.ro

l a i ţi i-a î n g r o p a t n u b o m b a r d a m e n t . D e cînd a a f l a t a î n n e b u n i t c o m p l e t . Şi c d e m i r a r e n u m a i c u m d c n-a a j u n s î n c ă la c r e m a t o r i u ! N Y I S Z L I : Nu-i chiar aşa dc mirare. Ştii b i n e că e s i n g u r u l c a r e a r e o a r e c a r e i n ­ f l u e n ţ ă a s u p r a b e s t i e i , p e n t r u că c s i n g u ­ rul care a i z b u t i t o d a l ă , sau de d o u ă o r i , să-i l i n i ş t e a s c ă şi să-i u ş u r e z e c r u n t e l e d u r e r i de cap. K A P O : Ş i n e b u n u l ă s t a v r e a să se d u c ă şi să se d e a d r e p t D u m n e z e u ?... D e ce taci ? M O N K : D o a m n e , ai grijă de m a r t i r i i tăi ! K A P O : D o a r n-o f i c r e z i n d el cu adevă­ rat... N i I S Z L 1 : N u ş t i u ce c r e d e . . . D a r n u mă îndoiesc că dacă sînt mulţi cei ce chibzuiesc să facă ca e l . e l v a f i cel dinţii. KAPO (bilbiil dc enervare) : Bine, dar... asta întrece o r i c e n e b u n i e ! N Y I S Z L I : C r e z i ?... D a r c i n e m a i ş t i e a i c i cc c s l e şi ce n u e s l e n e b u n i e ? S ă i n t e r ­ z i c i o a m e n i l o r să r e s p i r e , n u - i o n e b u ­ n i e ? S ă î m p u ş t i z e c i d e mii de o a m e n i î n c e a f ă şi să-i a z v i r l i , a d e s e a î n c ă v i i . in g r o p i , pe r u g u r i , asta nu-i o n e b u n i e i' K A P O : B i n e , t o a t e a s t e a l e ş t i u ! D a r să s p u i că eşti D u m n e z e u ? ! Ş N E R T : M a r e l u c r u ! Dacă o spune A d o l f Hitler, de ce n - a r s p u n e - o şi Clement I iodieu ? I I O L Z : I n orice caz, doctore, ai făcut b i n e că n c - a i s p u s . . . C o d i c i l ş t i e c e v a d e p l a ­ nurile noastre ? NYISZLI MONK KAPO : IIOLZ : Nu cred.

I I O L Z : Şi a s t a e a d e v ă r a t , K a p o . D a r n u u i t a : şi „ a u t o p s i a " , şi c a b i n e t u l medical se a f l ă a i c i , l a c r e m a t o r i i . M a i m u l t , şi Nyiszli, şi Godieu sînt, deopotrivă, şi m e d i c i i S.S.-iştilor c a r e n e p ă z e s c , şi m e ­ d i c i i n o ş t r i , a i sonderiştilor. E u aş z i c e c h i a r că a s e m e n e a m e d i c i s i n t m a i mult ai noştri decît a i S.S.-iştilor, căci aici m e d i c i i sonderiştilor a u p i e r i t m a i întot­ deauna cu detaşamentele respective. A c u m î n ţ e l e g i ? E d e s t u l ca u n n e b u n d e f e l u l I u i G o d i e u să se a u t o d e n u n ţ e , şi C o m a n ­ dantul, pc care experienţa l-a învăţat foarte bine ci; înseamnă, d u p ă trei luni de iad, un Sondcrkommando disperat, Comandantul, zic, va stabili numaidecit o l e g ă t u r ă î n t r e n o i şi ( i o d i e u . K A P O : B i n e , d a r asta c o prostie. nu există n i c i o legătură ! Dc fapt,

H O L Z : Aşa-i, n u există. S a u m a i d e g r a b ă : nu există n i c i o legătură e v i d e n t ă . A s t a nu-1 v a î m p i e d i c a să s t a b i l e a s c ă u n a . Ş i in c l i p a aceea îi v a fi absolut indife­ rent dacă ne va lichida cu şapte zile mai d e v r e m e decît a p l ă n u i t . K A P O : înţeleg... Ascultă, d o c t o r e , crezi în­ tr-adevăr c ă G o d i e u s-a d u s să se p r e ­ dea ? N YISZLI : Habar n-am. Poate că da, poate că n u . K A P O : A s c u l t ă , d o c t o r e , n-are n i c i u n r o s t să f a c i p c m i s t e r i o s u l . S ă n u c r e z i c ă n u ştiu cît c d e b o l n a v G o d i e u . A ş a că poţi vorbi în t o a t ă l i n i ş t e a . . . S-a d u s să se predea sau ba ? N Y I S Z L I : G o d i e u c foarte b o l n a v . îşi pierde memoria. Melancolia şi r e g r e s i u n e a me­ m o r i e i l-au s c h i m b a t d e j a e n o r m . Ornul c complet imprevizibil. K A P O : E i , b i n e , d a c ă n u s-a p r e d a t . . . ar trebui gîtuit n u m a i d e c i t . MONK Să-1 o m o r i ? ! Ş N E R T : Pe G o d i e u ? !
:

: Ş i d a c ă se p r e d ă ? Din (rece) de : pârlea Dc ce mea, poate poate ! să-i ia şi nu clin,

dracu' !
putut, nu ? Numai in c r e d că ne-ar c o n v e n i . K A P O :Şi N-avem nici n i c i i n mînecă cu el. D o c t o r i i n u d e p i n d de n o i . E i sînt d i r e c t subordonaţi medicului-şef. I I O L Z : Adevărat, amănunte K A P O : Care ? I I O L Z : D e s t u l e !... Ş t i i , d e p i l d ă , că î n l a g ă r se ş o p t e ş t e cum că toată povcslca cu „inspecţia l u i D u m n e z e u " s-a p o r n i t t i c la c r e m a t o r i i ? KAPO : De ce tocmai dc la crematorii ? Kapo. Dar să mai te sint unele care ar trebui îngrijoreze.

NYISZLI: Nu cred că ai afară d o a r dacă n u c u m v a pc masa m e a de autopsie. ŞNERT (rece) : Sau în o s p i r t ! Ce ierul tău ? K A P O : Taci ! HOLZ : Doctorul are o m o r te d u c e c a p u l . culoare mai

îndrăzni! Iu v r e i să a j u n g i melc şi de cre­

borcanele

fi avînd

dreptate.

Numai

Ia

K A P O : B u n , d a r ce n a i b a a l t c e v a să

facem ?

I I O L Z : P o a l e p e n t r u că, în i m a g i n a ţ i a lagă­ r u l u i , c r e m a t o r i u l acesta, în care n i m e n i nu i n t r ă d e c î t ca să m o a r ă , e l o c u l c e l mai t a i n i c şi m a i t e m u t . A i c i m o r o a ­ meni, şi locul în care mor oamenii musteşte întotdeauna de poveşti şi dc legende. K A P O : P r o s t i i !... E x i s t ă o a r e v r e u n l o c î n l a g ă r î n c a r e m o a r t e a c i n t e r z i s ă ?... N u există. A t u n c i , asemenea poveşti se p o t naşte o r i u n d e .

H O L Z : N i m i c . I n situaţia în care nc a f l ă m , c u c i t o să n e a g i t ă m m a i p u ţ i n , c u a t î t v a f i m a i b i n e . D a c ă G o d i e u n-o f i f ă c u t î n c ă n e b u n i a să se p r e d e a , v a t r e b u i să-1 împiedicăm... Cum ? Nu ştiu. 0 să ne mai gîndim. Lucrul cel m a i important, î n s ă : n u t r e b u i e să d ă m nemţilor nici un p r e t e x t d c a se o c u p a a c u m , i m e d i a t , de n o i . Şi l u c r u l ăsta t r e b u i e c o m u n i c a t , cu insistenţă, t u t u r o r şefilor de echipă. Nici un pretext ! Absolut nici unul ! N i c i u n i n c i d e n t . N i c i o apariţie. N i c i o m i n u n e ! N i m i c . (Bălaie în uşă.)

www.cimec.ro

ŞNERT (de la uşă) : S s t , a b ă t u t cineva s e m n a l u l ! (tntredeschide uşa cu fereală cuiva de afară.) Da... bine... şi vorbeşte Stai aşa ! (Tare.) E Poldi, polonezul, ş e f u l s c h i m b u l u i d o i . . . S p u n e , d o c t o r e , că t r e b u i e să-ţi v o r b e a s c ă n u m a i d e c i t . . . M O N K : S f i n t e D u m n e z e u l e , te p o m e n e ş t i a sosit ecrazita ! K A P O : Prostii, ecrazită. Ş N E R T : A r e în nu poate un să fie vorba de că de

braţe

pachet

boarfe. Poldi, boarfe

KAPO : Atunci nu-i cu putinţă. Ceea ce ne-ai a d u s t u , P o l d i , e u n c a d a v r u , n u o fată. P O L D I : Dar priviţi-o ! E aici, sub ochii v o ş t r i . E v i e ! V ă s p u n că-i v i e ! N u m a i ceva, doctore, să-şi revină, să nu fă-i m o a r ă de-a b i n e l c a . NYISZLI (blajin) : P o l d i , toţi s i n t e m niţel n e b u n i ! D a r n-am u i t a t toată m e d i c i n a Nimeni pe care a m învăţat-o. înţelegi ? î n c ă n-a i e ş i t v i u d i n c a m e r a d e g a z a r e . POLDI : a fost. Dar e vie ! (îndoit.) Sau cel puţin

N Y I S Z L I : Dă-i d r u m u l ! Ş N E R T (pe uşă) : H a i , r e p e d e ! (Intră murdar tot, cu un imens pachet de în braţe.) KAPO : POLDI ţie) Ce-i cu t i n e ?... de Ce ai acolo ? şi de emo­

Ş N E R T : O b o m b ă în (chîtinîndu-se

scutece. oboseală

HOLZ (decis) : Monk, fă loc pe masă... (Ridicind fata.) Şnert, pregăteşte o in­ jecţie, u n s t i m u l e n t c a r d i a c , ceva... (De pune fala pe masa centrală de. pe care Monk a îndepărtat cadavrul.) Doctore, ia-ţi s t e t o s c o p u l ! NYISZLI (ascultă. Tăcere) : Poldi, in ce în­ de ei. p o z i ţ i e a i găsit-o ? P O L D I : Pe podea... la baza p i r a m i d e i . . . tinsă... c u faţa î n jos... într-un o c h i a p ă . . . P ă r e a că d o a r m e î n l a c r i m i l e

: O , d a c ă a ţ i şti...

K A P O : Vorbeşte ! P O L D I : S t a ţ i să v e d e ţ i . . . (Se lasă inlr-un genunchi, îşi depune sarcina cu băgare de seamă, pe podea, şi, tot inlăturînd boarfele, descoperă, in sfirşit, sub ochii uluiţi ai tuturora, un trup slăbănog Ş' neînsufleţit.) KAPO (stupefiat) fată. pentru de de ce ce ce ai am n-ar a s-a adus-o aici ? E vie ! : Ce-i a s t a ?... Un copil ! :

NYISZLI (atent) : U n o c h i d e a p ă , z i c i ?... Mda, asta a r f i ceva... C i c l o n u l nu c a c t i v în umezeală. K A P O : D o a r n - n i să spui acum că trăieşle ! Abia se

POLDI : O HOLZ : POLDI : Şi

N Y I S Z L I : B a d a , K a p o . . . Trăieşte. ţ i n e v i a ţ a d c e a , d a r se ţ i n e !

Cum, Şi

adus-o ? fi vie ? în

NYISZLI :

P O L D I : Pentru că gazare. (Tăcere.) M O N K : Asta odată. nu

fost mai

camera

de nici­

POLDI : V-am spus eu ! ? (Dar tăcerea consternată din jur îl gîluie.) Ce e s t e ? Ce a v e ţ i ? D e ce m ă p r i v i ţ i a ş a ? KAPO : Vă daţi seama ce înseamnă Doar nu-i asia ? vina

întîmplat

P O L D I : Ce să însemne ? n o a s t r ă că trăieşte.

P O L D I : N u , niciodată... Abia deschisesem uşile şi intrasem... Am vrut să-i leg c u r e a u a I a m î n ă , s-o a d u n I a g r ă m a d ă . . . şi a m i ş c a t . N Y I S Z L I : A m i ş c a t , s p u i ? Se î n t î m p l ă . m o r ţ i i visează u n e o r i că a u viaţă. Şi

K A P O : Aşa-i. D a r c i n e ţi-a î n g ă d u i t , d o b i t o c u l e , s-o scoţi d e l a g a z a r e ? A ţ i m a i a u z i t v o i v r e o d a t ă d c o m ieşit v i u de a i c i ?... Acum sîntem în primejdie de m o a r t e cu toţii. Ş N E R T : Se v e d e c i l D u m n e z e u a f ă c u t n u n e a a s t a a n u m e c a să n e p i a r d ă ! mi­

P O L D I : A ş a a m c r e z u t şi c u : c ă m i s-a p ă r u t . Ş i a m v r u t i a r ă ş i să-i l e g c u r e a u a . . . Şi a o f t a t . N Y I S Z L I : A oftat, spui ? Ş N E R T : N u , morţii n u oftează.

POLDI : Dar, pentru Dumnezeu, ce-ai fi v r u t să f a c e m ? S-o f i l ă s a t să c r a p e ? KAPO (calm) : Da, să crape ! Cîntăreştc viaţa u n u i detaşament de o p t sute de o a m e n i m a i p u ţ i n decît v i a ţ a u n e i fetiţe ? P O L D I : Era vie, Kapo ! KAPO : Şi ce, n-ai mai văzut oameni mu­ r i n d cu zile ? P O L D I : E aproape un copil.

P O L D I : Tocmai atunci s-au a p r o p i a t vreo d o i d i n e c h i p ă şi l e - a m f ă c u t s e m n , c ă eu a m întotdeauna în rezervă u n sirop d e m i n t e , şi b ă i e ţ i i a u v e n i t şi a u pus m î n a p c e a . Ş i s-au m i n u n a t şi e i . A m tăcut mîlc, am acoperit-o cu boarfele a s t e a d i n m o r m a n u l d e l a v e s t i a r şi ţi-am a d u s - o , d o c t o r e , s-o v e z i . . . KAPO (calm) : au Poldi, fost cîte Sondcrkomînaintea mando-uri noastră ? POLDI (zăpăcit) : Unsprezece, Kapo. nimicite

K A P O : A r f i m u r i t m a i u ş o r . (Luind din ochi pulsul celor din jur.) Crcde-mă, doc­ t o r e , c e l m a i b u n l u c r u p e c a r e p o ţ i să-1 f a c i c s-o l a ş i să m o a r ă . N Y I S Z L I : E x i s t a odinioară, în v e c h i legislaţii... Şnert, t r u s a o p r e v e d e r e p o t r i v i t căreia, r a t u l u i i se r u p e a ş t r e a n g u l , (Scoate o seringă şi o fiolă.) omorît cinci oameni, ai omori ? u n e l e stră­ ! Exista, zic. dacă spînzue r a graţiat... T u . . . care ai curajul s-o

K A P O : Şi ne-au lăsat ei c u m v a s e m n , a ajuns c u m v a pînă l a n o i ştire d e ase­ menea întîmplări ? P O L D I : N u . Niciodată.

74

www.cimec.ro

K A P O (neclălinat) : Da. N Y I S Z L I ([ace o injecţie) : A t u n c i , omoar-o ! K A P O : A ţ i f i î n s t a r e să m ă o m o r î ţ i , n u ? Mă credeţi mai rău decît Mussfeld şi d e c î t M o l i , n u - i a ş a ?... D a r , să ş t i ţ i , c u a m d r e p t a t e şi n u v o i . C r e d e ţ i - m ă , s î n t î n l a g ă r d e p a t r u a n i , a m v ă z u t t o t c c se p o a t e v e d e a . . . Si ş t i u m a i b i n e d e c î t v o i t o ţ i c c se p o a t e şi ce n u . Ce v r e ţ i si» faceţi c u f a t a a s t a , a i c i , l a c r e m a t o r i i ? U n d e s-o a s c u n d e ţ i ? NYISZLI : Nu ş t i u , t r e b u i e să n e gîndim. KAPO : Atunci gîndiţi-vă repede... Coman­ d a n t u l se p o a t e î n t o a r c e î n o r i c e m o m e n t . N Y I S Z L I : Să ne g î n d i m . K A P O : Ş i să z i c e m va întîmplă cu evadăm ? MONK : Poate c-o luăm cu noi ! copil bolnav c u m ai vrea c ă o a s c u n d e ţ i . . . Ce ca dacă izbutim se să

s a u n u să se s a c r i f i c e p e n t r u o f e t i ţ ă p c jumătate moartă. I I O L Z : N - a m să-1 p o t c o n v i n g e , K a p o . Ş i c r e d că n i c i n u v r e a u . KAPO (mereu calm) : Credeţi-mă, sînt un u c i g a ş , şi ş t i u c u m g î n d e s c u c i g a ş i i . . . F a t a n-o v o m p u t e a s a l v a şi p c n o i n c c o n ­ damnă la s i g u r . E o n e b u n i e . I I O L Z : Aşa-i, K a p o , e o n e b u n i e . D a r c î n d sînt n e b u n i care u c i d m i l i o a n e de o a m e n i pentru c a e i să t r ă i a s c ă , să r i ş t i viaţa a opt sute de condamnaţi la m o a r t e pentru a salva viaţa unei fete, asta c totuşi o n e b u n i e d e s t u l de modestă. K A P O : Dar, pentru D u m n e z e u , cine a s t a c a să m e r i t e a t î t a s i n g e ? e fata

K A P O : Să cari d u p ă tine u n şi n e p u t i n c i o s ? !... E c a şi să f u g i î n t r - u n p i c i o r ! ŞNERT : Poate se va găsi

M O N K : D a r cine sîntem n o i c a să ni-1 cruţăm ? O adunătură dc oameni des­ p e r e c h e a ţ i ! C o p i i f ă r ă p ă r i n ţ i şi părinţi fără copii, bărbaţi fără n e v e s t e şi ne­ veste fără bărbaţi... Nişte jumătăţi de o a m e n i . . . î m p e r e c h e a ţ i şi î n t r e g i d o a r î n amintire. Dar tu, Kapo ? KAPO (posomorit) : Ce vrei să zici ?

totuşi

cineva

s-o

ia cu el. KAPO : POLDI : Şi dacă sîntem să nimiciţi ? cu toţii !

Poate

n-o

pierim

K A P O : P o n t e !... P o a t e !... Poate... Nimic c l a r , n i m i c s i g u r ! D a r v-aţi î n t r e b a t c u m î i v e ţ i a s i g u r a s e c r e t u l p r e z e n ţ e i ?... Cîţi o a m e n i ştiu de ea ? POLDI : Numai trei, Kapo, numai trei !

M O N K : P r ă s i t , se v e d e , ai fost pe un m a i d a n , căci n-ai p ă r i n ţ i d c c a r e să-ţi aminteşti ; femeie n-ai avut pesemne n i c i o d a t ă ; şi v r e d n i c n-ai f o s t să a i c o p i i . K A P O : Taci ! MONK : D e ce să t a c ?

K A P O : Ce ş t i i t u ! ? M O N K : A i avut copii ? Atunci, cu sigu­ ranţă c ă i-ai s e m ă n a t f ă r ă să ş t i i , o r i i-ai lepădat fără să te sinchiseşti, o r i n-ai f o s t d e s t u l d e v r e d n i c să-i p ă s t r e z i . C i n e ţi-a m u r i t ţie ca să l e d o a r ă m o a r ­ tea a l t o r a ? KAPO (descumpănit) : Ştiţi, p e n t r u prima o a r ă b a g d e s e a m ă că d e f a p t n i c i n u vă interesează să s c ă p a ţ i c u v i a ţ ă . . . Şi de aceea — ascultaţi-mi p r o o r o c i r e a , căci de există u n D u m n e z e u e l vorbeşte a c u m pe g u r a mea — d e aceea n i c i n u veţi scăpa. I I O L Z : K a p o , n - a i v r e a m a i d e g r a b ă să n e s f ă t u i e ş l i ce să f a c e m ? KAPO : Cc să f a c e m ?... rămînc aici. injecţie.) Spune (Se dumneata, să doctore, ai vreo idee ? N Y I S Z L I : Va facă o nouă pregăteşte

K A P O : Şi c u n o i ? Şapte ! Şi n i c i unul d i n t r e n o i n u este u n sfînt ! Şi n u u i ­ nebunii şi masării sînt taţi : proştii, peste t o t . MONK : Dar dacă am vorbi cu Mussfeld ?

K A P O : Ş i c e să-i c e r i l u i M u s s f e l d , să î n ­ c h i d ă o c h i i ? Ş t i ţ i t o t a t î t d c b i n e c a şi m i n e c ă n u e s t e e l o m u l c a r e să r i ş t e . Ş i p e n t r u ce a r r i s c a ? S ă t e b i z u i pe complicitatea Oberscharfiihrerului înseamnă să c l ă d e ş t i p e a p ă . Ş N E R T : Şi a t u n c i ? KAPO : îndărăt la crematoriu ! Şi asta a c u m , d c î n d a t ă , p î n ă n u e p r e a tîrziu şi e d e s c o p e r i t ă ! F i r e ş t e , n u v o m p u t e a a s c u n d e c ă a m găsit-o v i e , d a r nimeni n u n e v a p u t e a î n v i n u i c ă a m v r u t s-o s a l v ă m . . . D e ce t ă c e ţ i ? MONK : A oftat ! minut, uşă.) două, îşi va re­

K A P O : A i c i , pe m a s a asta ? N Y I S Z L I : C u i n j e c ţ i a p e c a r e i-o sta liniştită... O v o m a c o p e r i cu ţoliu. V a f i u n c a d a v r u p e n t r u fac, v a un lin­ disecţie.

N Y I S Z L I : I n t r -un v e n i . (Bătaie în

ŞNERT (întredeschide uşa. Vorbeşte) : Da... înţeleg ! B i n e ! (Închide uşa.) Coman­ d a n t u l ! A m î n t u i t i n s p e c ţ i a şi se î n t o a r c e . MONK : Ce n e f a c e m ? K A P O : D o c t o r e , ascultă ce-ţi s p u n . . . D a c ă sîntem descoperiţi, v o m f i lichidaţi ime­ d i a t , f ă r ă cea m a i m i c ă ş o v ă i a l ă . I a f a t a şi a z v î r l e - o c o l o , p r i n t r e f e m e i l e împuş­ cate... I l o l z , convinge-1 ! N u a v e m d r e p t u l să p r i m e j d u i m v i a ţ a a o p t s u t e d e s o n d e r i ş t i f ă r ă să-i î n t r e b ă m m ă c a r d a c ă v o r

K A P O : Doctore, n u m a i cred de m u l t în D u m n e z e u . . . D a r repet, dacă există, roagă-te să-ţi i z b u t e a s c ă ş i r e t l i c u l . P e u r m ă , om mai vedea. Plecaţi ! Dar nu toţi d e o d a t ă şi n u t o ţ i p e u ş a a s t a . . . Ş n e r t , tu să-1 c a u ţ i p e G o d i e u şi să-1 p ă z e ş t i să n u f a c ă v r e o p r o s t i e !... P o l d i , Monk. voi ieşiţi p e d i n d o s ş i , c u o c a z i a a s t a , l u a ţ i î n s p i n a r e l e ş u l l u i B e n şi cîte o muiere din cele împuşcate. (Sonderiştii

www.cimec.ro

75

încep să iasă.) H o l / . , a r t r e b u i să c o m u ­ n i c i c e l o r d e la U I : d a c ă s i m t că n e m ţ i i v o r să n e l i c h i d e z e , să î n c e a p ă . D a r , d a c ă n e m ţ i i n u f a c n i c i o m i ş c a r e , t r e b u i e să momentul care a ş t e p t ă m , să ne a l e g e m ne convine... Stai, ia într-un drum şi b o a r f e l e a s t e a şi d u - l e l a m a g a z i e , să n u (Ilolz r ă m î n ă pe aici n i c i u r m ă de ele. adună zdrenţele şi iese.) Şi dumneata, doctore ?

NYISZLI linţoliu) K A P O (cu

(acoperind

trupul

fetei totuşi

cu

un

: Rămin. un suris obosit,

neaşteptat

de fin) : Şi dacă Comandantului i se m i z a r e să a s i s t e l a a u t o p s i a fetei ? NYISZLI : Cu toţi, Kapo, trăim ascunşi într-un (Kapo-ul de adio cadavru. dă şi din iese.) cap, face un mic semn

A C T U L II
COMANDANTUL (intrind) : Eşti singur, doctore ? N Y I S Z L I : Singur. COMANDANTUL : Nu te m i r i că m-am întors ? NYISZLI : Nu. COMANDANTUL (începe să se plimbe prin încăpere. In dreptul mesei de auloţisie ridică neglijent, cu virful bastonului, lin­ ţoliul de pe faţa fetei) : V ă d că n u d u c i l i p s ă d e c a d a v r e ! (Tăcere.) D c f a p t , aş f i v r u t să c u n o s c p ă r e r e a v o a s t r ă , a m e ­ d i c i l o r . . . H m , m e d i c u l - ş e f ce p ă r e r e a r c ? N Y I S Z L I : N-am discutat niciodată cu m e ­ dicul-şef. C O M A N D A N T U L : P ă c a t ! A r f i t r e b u i t să discutaţi ! I n d e f i n i t i v , sînteţi o a m e n i de Şi v i z i t a u n u i înger ş t i i n ţ ă , n u ? (Ironic.) e u n f e n o m e n c a r e a r p u t e a să i n t e r e s e z e orice Academie ! Dar tîmpitul de Meng e l e n u se g î n d e ş t e d e c î t l a p i t i c i i şi l a g e m e n i i l u i . D u m n e a t a ce p ă r e r e a i ? NYISZLI (oficial) : Ştiinţa iază pe cadavre. Fără păreri. m e a se cadavre înteme­ nu am acţia specifică a m a r i l o r m u l ţ i m i la v i r u ­ s u l v o r a c e a l t e r o r i i ?" (Ia loc pc un sca­ un, lingă masa de autopsie.) H m , cc s p u i d e i d e e a a s t a g e n i a l ă ? Sugerează-i-o n u ­ m a i m e d i c u l u i - ş e f şi a i să-1 v e z i dansind d c f e r i c i r e !... T r a g e p e r d e l e l e , d o c t o r e !... M ă d o r o c h i i . Şi a m nişte d u r e r i dc cap a t r o c e . (Bătaie in uşă. Intră Mussfeld şi Moli.) Intraţi, intraţi ! Cit c ceasul, Muss­ feld ? M U S S F E L D : Şapte fără două minute. COMANDANTUL: Perfect! Moli, ai lăsat

v o r b ă că a m s t a b i l i t c e n t r u l d e t r i e r e a îngerilor aici, la c r e m a t o r i i ? M O L L : Lăsat. C O M A N D A N T U L : Ş i a i d a t t e l e f o n să î n ­ trebi... M O L L : Dat. COMANDANTUL : Ş i ?... Vorbeşte odată ! Ciţi îngeri s-au prezentat pînă acum ? M O L L : Nici unul. C O M A N D A N T U L : A u z i , doctore ? N i m e n i f M u s s f e l d , cît m a i e p î n ă l a şapte ? MUSSFELD : Un minut. C O M A N D A N T U L : Perfect. Peste un minut vei putea începe să-i împuşti. MUSSFELD : Numai d e s-ar î n f ă ţ i ş a . C O M A N D A N T U L : F i i l i n i ş t i t . Se v o r p r e ­ z e n t a . N u u n u l , o sută ! Şi toţi v o r f i dispuşi să moară în rolul unui inger p e n t r u ca să s a l v e z e v i a ţ a a c e l o r a f ă u r i ţ i d u p ă c h i p u l şi a s e m ă n a r e a l u i D u m n e z e u . MUSSFELD : înlîmple ? Bine, dar atunci ce o să se

C O M A N D A N T U L : î m i pare rău : c a d a v r u l lui Dumnezeu nu ţi-l p o t o f e r i . . . C r e z i , t o t u ş i , că a r p u t e a f i v o r b a d e o h a l u ­ cinaţie colectivă ? NYISZLI : E o întrebare la care n u v-ar putea răspunde competent decît u n psi­ h i a t r u c a l i f i c a t de f e l u l l u i G o d i e u . COMANDANTUL (ginditor) : G o d i e u ? !... Cc i d e e s u b t i l ă v r e i să-mi b a g i î n c a p , că e m a r e s p e c i a l i s t î n f a n t o m e şi a l t e n ă ­ luciri ? N Y I S Z L I : Calitatea de o m de ştiinţă îmi i n t e r z i c e să c r e d î n a p a r i ţ i i . C O M A N D A N T U L : Atunci ne cam asemă­ n ă m : şi m i e î m i i n t e r z i c e r e g u l a m e n t u l . V a să z i c ă , n u eşti s u p e r s t i ţ i o s ! ? NYISZLI : Nu. COMANDANTUL: E bine că nu-ţi pierzi niciodată cumpătul. D a r ce a r f i d a c ă i - a m s u g e r a l u i M e n g e l e să s t u d i e z e „Re­

C O M A N D A N T U L : Ce să se î n l î m p l e ? îi v o m executa. M U S S F E L D : Şi care v a f i sfîrşilul ? C O M A N D A N T U L : Vrei să s p u i , ce se va î n t î m p l ă dacă a d o u a z i v o m constata că îngerii c o n t i n u ă să i n s p e c t e z e l a g ă r u l ?... F i i liniştit, M u s s f e l d , îngerii v o r p r e f e r a să p l e c e d i n l a g ă r . M U S S F E L D : Şi dacă n u v o r pleca ? C O M A N D A N T U L : P o ţ i să m ă c r e z i , M u s s ­ f e l d , căci a m v ă z u t d e s t u l e î n v i a ţ a m e a :

70

www.cimec.ro

p a t r u z e c i <le e x e c u ţ i i p e z i p o t v i n d e c a de halucinaţii oriei lagăr d i n l u m e . Nu-i a ş a . d o c t o r e .' M U S S F E L D : Şi daca nu va v i n d e c a pe nimeni ? C O M A N D A N T U L : Eşti c a m neliniştit, M u s s ­ f e l d , aş zice c h i a r f o a r t e neliniştit. E i , b i n e , a t u n c i p o ţ i să f i i s i g u r că v o m e x ­ termina întreg lagărul, pînă la ultimul o m . (Bătaie în uşă.) Cît c c e a s u l , M u s s ­ feld ?
1

M U S S F E L D : Şapte f i x . C O M A N D A N T U L : N o r o c că m a i există s o l ­ daţi p u n c t u a l i ! Stai j o s , doctore. Pentru d u m n e a t a v a f i o e x p e r i e n ţ ă c u m n u se poate m a i semnificativă ! Vezi, Mussfeld, cine bate ! MUSSFELD (intredeschide cu cineva de afară) chide uşa. Nesigur.) uşa şi vorbeşte : D a . I n regulă. (în­ Să intre ?

COMANDANTUL : Am auzit bine, Muss­ f e l d , n u m ă cearcă eu n ă l u c i r i durerile m e l c de cap ? M U S S F E L D : N u , aţi a u z i t b i n e , domnule Comandant. COMANDANTUL : E absolut sigur. Moil M O L L : Sigur. C O M A N D A N T U L : D a r ş t i i ce-i a s t a , M o l i ' . M O L L : B i n e î n ţ e l e s : o nebunie ! C O M A N D A N T U L : Mai mult decît atît : o nebunie primejdioasă. Ca să nu-1 lase singur pe Dumnezeu în E u r o p a , l-au l u a t cu c i în lagăr. M U S S F ' E L D : P r i n t r e b a g a j e n u e r a , asta-i sigur ! C O M A N D A N T U L : Şi nu e pentru prima o a r ă , M u s s f e l d , s-a m a i î n t î m p l a t o d a t ă .
0

M U S S F E L D : Nu-mi amintesc. COMANDANTUL : Nu f i tîmpit, Mussfeld. Sînt d o u ă m i i dc a n i de cînd D u m n e z e u a traversat M e d i t e r a n a . Şi, cînd a vrut să i n t r e î n E u r o p a , i-au d e s c h i s p o r ţ i l e la R o m a . M U S S F E L D : B i n e î n ţ e l e s , î n t o t d e a u n a se seşte c i n e v a să d e s c h i d ă o p o a r t ă . gă­

C O M A N D A N T U L : Cîţi ? MUSSFELD : Unul. COMANDANTUL : Numai u n u l ! ? Atît au a d u s ?... N u p r e a se g r ă b e s c ! Se e c o n o ­ misesc. Interesant, doctore, nu ? (Lui Mussfeld.) Şi pretinde că c Dumnezeu i n p e r s o a n ă ? !... Cc i d e e ! B i n e , M u s s f e l d . împuşcă-1 ! D a c ă î n v i e , să m ă anunţi ! (Mussfeld rămîne ţeapăn.) Ce e s t e ? MUSSFELD : Mă să-1 i n t e r o g ă m . gîndesc dacă n-ar fi bine

COMANDANTUL : Într-un f e l , era şi de aşteptat : n u p u t e a el r ă m i n e pe d i n a f a ­ r ă . Şi i a t ă : D u m n e z e u e î n l a g ă r ! M U S S F E L D : Ei, Doamne ! m a i slujbaşul l u i . COMANDANTUL : feld ? MUSSFELD : Dumnezeul meu, ştiţi bine, gindeşte la B e r l i n . C O M A N D A N T U L : N u c r e d că a s t a o să-mi a j u t e să-1 a l u n g ă m p e ă s t a d e a i c i , d i n l a g ă r . H m , ce s p u i , G o d i e u ? î n t o t d e a u n a a m b ă n u i t c ă e ş t i . . . c u m să z i c . . . n i ţ e l c a m s c r î n t i t ! Ş i u i t e c ă se a d e v e r e ş t e ! A c u m ce să f a c c u t i n e ? (Către Nyiszli.) Ce s p u i , d o c t o r e ? N Y I S Z L I : D a c ă î m i î n g ă d u i ţ i . . . C r e d că p r o ­ fesorul... adică G o d i e u , a fost foarte i m ­ p r e s i o n a t d e p o v e s t e a a s t a c a r e s-a ^ i s c a t î n m i j l o c u l l a g ă r u l u i , şi a c u m i-a i n t r a t î n c a p să se s a c r i f i c e , a d i c ă să f i e e l c e l dintîi c a r e să se p r e d e a , p e n t r u c a să cruţe l a g ă r u l u i cîteva n e c a z u r i . G O D I E U (blajin) : I ţ i m u l ţ u m e s c , c o l e g a , că e ş t i a t î t d e b u n şi v r e i să m ă scoţi b a s ­ m a curată... Totuşi — c u m să s p u n ea să n u v ă s u p ă r — ăsta-i a d e v ă r u l ! Ce să f a c ? D a c ă s î n t î n g e r , s î n t ! COMANDANTUL : Un înger, Godieu ! ? (Măsurîndu-l cu un ochi suspicios. Către Nyiszli.) A s c u l t ă , d o c t o r e , a m i m p r e s i a că G o d i e u a r e d e g î n d să f a c ă r e v e l a ţ i i s e n ­ z a ţ i o n a l e . . . N - a i v r e a să n e l a ş i ? A p a r i ­ ţia u n u i î n g e r e, t o t u ş i , u n s e c r e t d e s t a t , nu? (Nyiszli se ridică; aruncă o pri­ vire neliniştită de la Godieu la masa de autopsie.) E i , ce e, ţi-e t e a m ă să m i - l l a ş i p e G o d i e u ? (Nyiszli iese.) Ascultă, Godieu, revelaţiile tale sint demne de un proces-verbal... Sper că n - a i să te Eşti Poate că e nu­

credincios,

Muss­

M O L L : Ce să a f l ă m ? C O M A N D A N T U L : U n i n t e r o g a t o r i u !... C r e z i c ă a r f i u t i l ?... L a u r m a u r m e i , d e ce nu ! ? Dacă t o t sîntem la disecţie, să disecăm, nu-i aşa, doctore ? B i n e , M u s s ­ feld, pofteşte-ţi î n g e r u l !... E i , ce s t a i ? (Atent,) S ă n u - m i s p u i că î n g e r u l ăsta c ovrei ! MUSSFELD : un Nu, domnule Comandant, e franţuz... G o d i e u !

C O M A N D A N T U L : G o d i e u !... Care Godieu, n e u r o l o g u l ?... I a t ă c e v a r e m a r c a b i l , d o c ­ tore : u n înger pc post de m e d i c . (Ţea­ păn.) Să i n t r e ! MUSSFELD (deschizînd face loc şi bălrinul uşa) intră.) : Godieu ! (Ii

C O M A N D A N T U L : N u m a i la tine, bătrine, n u m-aş f i a ş t e p t a t ! P o ţ i s ă - m i s p u i şi m i e ce ţi-a v e n i t ? S a u c r e z i s e r i o s că eşti b u n u l D u m n e z e u ? GODIEU (sfios, jenit) : A, blajin, cu n u , asta ar (răsufiind zîmbind) doar unul (stupefiat) arhanghel, : : un fi zîmbel stîno exagerare, : nu îngerii Un Slavă sînt, lui. înger.

c u m aş p u t e a . . . COMANDANTUL Domnului ! GODIEU (mereu decît Eu din probabil, uşurat)

COMANDANTUL s p u i ?... Un

adică ?

GODIEU : 0, nu, nu un arhanghel, nu cred. Poate u n înger d i n t r - u n c i n ceva mai mărunt : un heruvim.

www.cimec.ro

77

superi dacă evangheliştii d u m i t a l e v o r f i M u s s f e l d şi M o l i . E a d e v ă r a t că şi u n u l şi a l t u l m î n u i e s c m a i b i n e p i s t o l u l d e c î t condeiul, să sperăm totuşi că se vor d e s c u r c a , d a ? (Oberscharfiilircrii iau loc de o parte şi de aha a mesei de au­ topsie, pe laturile mici, îşi pun hirlie dinainte şi, cu tocul în mină, aşteaptă.) Vom avea astfel, G o d i e u , două versiuni ale s f i n t e l o r tale c u v i n t e , încît ne v a f i c u n e p u t i n ţ ă să n e î n d o i m d e r e a l i t a t e a l o r . .Şi a c u m , i n t r e n o i f i e v o r b a , ce f e l d c î n g e r eşti ? G O D I E U : D e f a p t , n u ş t i u e x a c t : c r e d câ-s îngerul păzitor al lagărului. C O M A N D A N T U L : Auzi, Mussfeld ? Ca şi cum n - a m a v e a şi a ş a d e s t u i paznici ! Ş i , i a t ă , ne-a m a i f o s t t r i m i s u n u l : u n înger ! Şi încă u n înger p a r i z i a n 1 A l t u l n-a m a i avut D u m n e z e u la îndemină ? G O D I E U : Se v e d e c-o f i f o s t r î n d u l m e u ! C O M A N D A N T U L : Auzi, Moli ? ! Nici cerul nu ignoră binefacerile disciplinei ! „A f o s t r î n d u l l u i ! " Ş i , f i i n d r î n d u l l u i , s-a î n f i i n ţ a t . Ş t i i ce v a să z i c ă a s t a , M u s s ­ feld ? MUSSFELD : Baliverne, domnule Obersturmbannfuhrer ! C O M A N D A N T U L : A i un creier de pluto­ nier, Mussfeld. Cu un strop de creier în plus, ai fi putut totuşi ghici cine a n u m e este această creatură, cu o a p a ­ renţă atît de jalnică. M U S S F E L D : Cine Godieu ! să f i e ?... J e a n - C l e m e n t !...

C O M A N D A N T U L : Bineînţeles. D a r m a i sint şi a l t e c î t e v a a m ă n u n t e c a r e m ă neliniş­ tesc. A ş a , d c p i l d ă , G o d i e u , n-ai p u t e a s ă - m i e x p l i c i c u m se f a c e c ă o r i d e c î t e o r i se a n u n ţ ă o n o u ă r e t r a g e r e a a r m a ­ tei g e r m a n e , apare u n înger ? G O D I E U : A s t a n u ş t i u , p o a t e că c t o c m a i p e d o s . . . P o a t e c ă t o c m a i d c cîte o r i np a r e u n î n g e r , se a n u n ţ ă . . . COMANDANTUL : Da, poate, la asta nu că î m i vin în m-am gîndit. Dar, uite m i n t e şi a l t e a m ă n u n t e . A ş a , d e pildă, b ă n u i e s c că s î n t c e l p u ţ i n şaizeci d e a n i de cînd te t o t n u m e ş t i C l e m e n t G o d i e u . . . N u - i aşa ? G O D I E U : A s t a aşa c ! C O M A N D A N T U L : Poţi să-mi s p u i ce r o s t a v e a să t e t r i m i t ă D u m n e z e u p e l u m e a asta c u a p r o a p e şaizeci de a n i înainte d e a se î n f i i n ţ a l a g ă r u l ? G O D I E U : Ştiu eu ? ! Poate p e n t r u ca să f i e s i g u r că v o i a j u n g e l a t i m p . C O M A N D A N T U L : D a r nu-i era m a i lesne lui D u m n e z e u să t e t r i m i t ă , să zicem, acum o săptămînă ? GODIEU : Bineînţeles. Dar cred că lui D u m n e z e u nu-i p l a c decît m i n u n i l e care au înfăţişarea faptelor fireşti. Ş i , orice s-ar s p u n e , să t e n a ş t i e o m i n u n e m u l t m a i f r u m o a s ă d e c î t să c a z i d i n c e r , s u s ­ ţinut dc o pereche de a r i p i . COMANDANTUL : Va să zică, recunoşti : te-ai n ă s c u t ! GODIEU (îngîndurat) : Probabil, domnule Comandant, probabil. C O M A N D A N T U L : C u m s-ar z i c e : a i avut o mamă ! G O D I E U : B i n e î n ţ e l e s . D a r ce i m p o r t ă v e h i ­ c u l u l cu care a j u n g i la destinaţie ? C O M A N D A N T U L : D a r ai fost născut ! GODIEU : trimis. GODIEU : Asta nu Şi înseamnă ai fost un spus ştie un şi la dar unui la fost, la că n-am fost

C O M A N D A N T U L : N i c i o d a t ă , M u s s f e l d , n-ai a v u t u n c a p d e m e t a f i z i c i a n . D a c ă ceea ce s p u n e f i i n ţ a a s t a e a d e v ă r a t , atunci acest C l e m e n t G o d i e u n u e decît o s i m ­ plă aparenţă. Înţelegi ? Esenţa l u i , însă, — esenţa ! — e aceea a u n u i t r i m i s d i ­ vin. A unui plenipotenţiar, Mussfeld ! Ş i a r t r e b u i să n e s i m ţ i m f o a r t e o n o r a ţ i c ă c e r u l ne-a t r i m i s u n n e g o c i a t o r . Un negociator, M o l i ! M U S S F E L D : U n n e g o c i a t o r ?! A d i c ă , c u m ?! M O L L : Ce să n e g o c i e m ? C O M A N D A N T U L : Asta rămîne de văzut. N u neg, totuşi, d r a g u l m e u G o d i e u , mi-ar f i p l ă c u t să n e g o c i e z c u u n î n g e r c e v a m a i arătos decît t i n e . GODIEU : cuns. Frumuseţea mi-e un farmec as­

COMANDANTUL : Şi COMANDANTUL : GODIEU : lume un Care înger la Şi

botezat ! nume. asta dacă ai mama aduce studiat nu ? să-şi cîte ia ta, pe la

n e a n t u l are Ţi-a

că eşti u n î n g e r ? mamă sau Bine, ucigaş ? Paris,

COMANDANTUL : Oxford, GODIEU o : e în

Viena

interzis Ai

înger

C O M A N D A N T U L : Bănuiesc, Godieu, bănu­ iesc. D a r aparenţa e, o r i c u m , lamenta­ b i l ă . V r e a u să z i c : n u eşti d e l o c o f r u ­ museţe de h e r u v ! G O D I E U : Ce să fac ? eteric are nevoie pe pămînt. Şi duhul aici dc o cel m a i mînă de

diplomă la

filozofie

Oxford ? după ştiu, ar fi

COMANDANTUL: profesor GODIEU : putut un

P a r i s şi înger Ai

Viena ! cum altfel o cîştige cu bucăţi­

Bineînţeles, biet

să-şi

că d e p î i n e . COMANDANTUL : operat, siguranţă, dumne­ pe cre­ c i n e ş t i e cîte c r e i e r e ! G O D I E U : Adevărat. A v e a m mîini z e i e ş t i şi a m u m b l a t c u d e g e t u l i e r u l a o m i e de o a m e n i .

COMANDANTUL (cîntărindu-l) : Totuşi, patruzeci, cinzeci de kile de p ă m î n t in a l c ă t u i r e a u n u i î n g e r , m i se p a r e n i ţ e luş c a m m u l t ! G O D I E U : A s t a a ş a e, c a m m u l t ! D a r n u - i v i n a m e a că p ă m î n t u l t r a g e întotdeauna la cîntar !

C O M A N D A N T U L : Şi acum iată-te cu un n u m ă r de o r d i n e tipărit pe braţ ! S p u n e t u , s-a m a i p o m e n i t v r e o d a t ă h e r u v n u -

78

www.cimec.ro

m c r o l a t şi p e c e t l u i t bandă rulantă ?

ca

un

pardesiu

pe

G O D I E U : Ş i a s t a - i a d e v ă r a t : n u s-a m a i pomenit. Dar nici in asemenea lagăre n u s-a m a i p o m e n i t să-şi f a c ă s l u j b a . COMANDANTUL : Vrei să-ţi spun ceva, b ă t r i n e ?... A h , ce m ă doare capul ! I n viaţa mea n-am văzut un nebun mai mare ca t i n e . Crezi t u , într-adevăr, că a i p u t e a să ieşi d i n b a r ă c i î n puterea n o p ţ i i şi n i m e n i să n u t e s i m t ă , şi n i c i u n g l o n t e să n u t e a t i n g ă ? G O D I E U : P o a t e c ă d a . . . D a r d c ce m u s a i să i e s ? C O M A N D A N T U L : P ă i d a c ă n-ai ieşit, c u m p u t e a i să f i i î n a c e l a ş i t i m p şi î n ă u n t r u , î n b a r a c ă , şi a f a r ă , î n l a g ă r ? G O D I E U : Şi credeţi că e aşa dc greu pentru u n î n g e r să f i e i n d o u ă locuri deodată ? C O M A N D A N T U L : D a r îţi a m i n t e ş t i tu să f i f o s t , î n t r - a d e v ă r , şi c o l o şi c o l o ? GODIEU : Nu, vedeţi, tocmai asta este : nu-mi amintesc defel. D a r e foarte cu p u t i n ţ ă ! lată, de p i l d ă , a c u m : stau de aici şi, în timpul ăsta, îngerul vorbă u ş e r n i c d i n m i n e c o n t i n u ă , p o a t e , să u m ­ ble pe aiurea. I n liecarc o m d o a r m e u n înger. C O M A N D A N T U L : A t u n c i , în m i n e n u s-a trezit niciodată ! G O D I E U : A s t a n u se ş t i e . . . P o a t e a m u r i t de m u l t . COMANDANTUL (ingîndurat) : Ascultă, Go­ d i e u , ş t i a i o a r e c ă d e n u n ţ î n d u - t e r i ş t i să fii împuşcat ? G O D I E U : Ştiam. C O M A N D A N T U L : Şi t u cc c r e z i , d a c ă M u s s ­ feld ţi-ar b ă g a în burtă zece gloanţe, te-ai c u r ă ţ a s a u b a ? G O D I E U ': B i n e î n ţ e l e s . C O M A N D A N T U L (contrariat) : D c ce „ b i n e ­ înţeles" ? îngerii n u sînt n e m u r i t o r i ? G O D I E U : Ca n-am. N-am să vă spun drept : habar m a i fost executat niciodută. Dar tu ce crezi ?

m i s-nr c u v e n i c e l p u ţ i n şase m i i d c a n i d e o d i h n ă şi d c p e t r e c e r e p r i n plaiurile cereşti. COMANDANTUL (ingindurat) : Godieu, dc m u l t ştii a s t a ? G O D I E U : Ce să ş t i u ? C O M A N D A N T U L : Că eşti înger. G O D I E U : N u c h i a r d e aşa d e m u l t . Dar b ă n u i e l i , asta d a , a m avut întotdeauna, şi încă foarte devreme. Bunica mea — s f î n t ă să-i f i e a m i n t i r e a şi u ş o a r ă să-i fie ţărîna — b u n i c a m e a î m i s p u n e a că mei sînt „ u n înger dc c o p i l " ; b o l n a v i i îmi spuneau „înger binefăcător" ; iar d u p ă căsătorie... COMANDANTUL : Un înger căsătorit, Go­ dieu ? G O D I E U : Cum altfel să-i s l u j e ş t i pe oa­ m e n i dacă n u treci p r i n toate necazurile lor ? C O M A N D A N T U L : I n definitiv, ai dreptate : o c ă s n i c i e p o a t e să f i e o f o a r t e bună pregătire pentru lagăr şi i n f e r n . Ş i ce z i c i c ă s-a î n t î m p l a t d u p ă c ă s ă t o r i e ? G O D I E U : După n e a u că s î n t căsătorie, p r i e t e n i i î m i u n „înger răbdător". la urmă, ai spu­ de­

C O M A N D A N T U L : Şi, pînă v e n i t de-a b i n c l e a !

G O D I E U : E x a c t . Adică, de fapt, nici mă­ car n-a fost n e v o i e să devin. Pentru că î n g e r a m f o s t p r o b a b i l d i n t o t d e a u n a . î n ţ e l e g e ţ i ? A t î t n u m a i că a t r e b u i t să-mi amintesc. C O M A N D A N T U L : Şi G O D I E U : I n lagăr. C O M A N D A N T U L : Şi GODIEU : mi-a In ziua tăiat ţii în cel minte care de al şi am în ce z i ? că braţ. cînd ţi-ai amintit ?

aflat

fost

şaselea

C O M A N D A N T U L : N u înţeleg. G O D I E U : Laolaltă cu familia mea eram ca un trib cu şapte suflete. Şi toate m i - a u f o s t l u a t e . D e - a m r ă m a s s i n g u r ca un ciot netrebnic. COMANDANTUL : p l a t aşa ? De ce oare s-o fi întîm­

COMANDANTUL :

G O D I E U : La urma urmei, s-ar p u t e a să f i u şi n e m u r i t o r , d a r s i g u r n u - s . A fost chiar şi o vreme cînd c r e d e a m că e c u n e p u t i n ţ ă să m o r . D a r e f o a r t e m u l t d e a t u n c i . D a c ă î n s ă e a d e v ă r a t că t o t ce se n a ş t e t r e b u i e să m o a r ă , a p o i l u ­ c r u l c e l m a i c u v i i n c i o s a r f i să m o r n u ­ maidecit. C O M A N D A N T U L : Ş i , a t u n c i , ce f e l d e î n ­ ger păzitor mai eşti, dacă laşi lagărul f ă r ă p a z ă cerească ? G O D I E U : Slavă Domnului, nu dc duce lipsă Dumnezeu ! Ori mă pez în a l t c i n e v a , o r i î m i ia l o c u l înger. COMANDANTUL bună ziua ! GODIEU : In de muncă definitiv, grea în d u p ă şaizeci d e a n i mijlocul oamenilor, (stupefiat) : îngeri întru­ u n alt ca

G O D I E U : P e s e m n e , p e n t r u c a să lase altă grijă decît aceea a lagăr.

n u m i se întregului

C O M A N D A N T U L : O h , d a , a m u i t a t ca a i o misiune... N-ai p u t e a să-mi spui şi mie care este a i a ? S a u e o misiune secretă ? GODIEU : Nu, nu cu siguranţă, a COMANDANTUL : vulg-o ! G O D I E U : întotdeauna m-am gîndit, d o m n u ­ le Obersturmbannfuhrer, că rostul meu divin e s t e să fiu martor. Să văd, să a s c u l t , să î n r e g i s t r e z . S ă a d u n t o a t e d u ­ rerile, tot chinul, toată spaima, toată m i z e r i a . . . S ă a d u n şi să ţ i n m i n t e . C O M A N D A N T U L : A u z i , M u s s f e l d ? Să ţină minte ! 0 formă specială dc a v a r i fie ! c r e d . Şi, dacă este, a p o i , v e n i t v r e m e a s-o d i v u l g . Divulg-o, Godieu, di­

Simplu

www.cimec.ro

79

O avariţie intelectuală, de a r h i v a r ! .Şi p e n t r u ce să ţ i i m i n t e ? GODIEU: Nu ştiu. P o a t e că s î n t îngerul înregistrator. Cel care ţine socoteala t i m ­ p u l u i t r e c u t şi r ă b o j u l f a p t e l o r î m p l i n i t e . C O M A N D A N T U L : Ş i ce să f a c i c u l o t g u ­ n o i u l ăsta ? G O D I E U : Să-1 p r e i a u . COMANDANTUL: Şi c r e z i că v e i i z b u t i ? G O D I E U : N u ştiu : e f o a r t e m u l t d c l u c r u prin veac. D a r muncesc din răsputeri. C î n d eşti d e j u r n ă n - a i î n c o t r o . C O M A N D A N T U L : Şi c a m cît d u r e a z ă z i u a de m u n c ă a u n u i înger ? G O D I E U : N i c i asta n u ştiu... P o a t e u n v e a c . Poale u n m i l e n i u . C O M A N D A N T U L : Auzi, M o l i ? l a t ă ce se c h e a m ă o d i v i n ă e x p l o a t a r e a forţei d e m u n c ă a îngerilor ! G O D I E U : P o a t e c ă î n t r - o z i e u şi a l ţ i î n ­ g e r i , m a i v r e d n i c i ca m i n e , v o m m î n t u i t r e a b a . Şi p ă m î n t u l , l i m p e z i i de duhori şi s p ă l a t d e l ă t u r i , v a f i c e a m a i s t r ă l u ­ citoare d i n t r e toate slelelc u n i v e r s u l u i . COMANDANTUL : acum ? Asta va fi odată. Dar

G O D I E U : Î m i p a r e rău... T r e a b a m e a sînt f a p t e l e î m p l i n i t e ; c e l e ce v a să v i n ă n u sînt în puterea mea. înţelegeţi ? Sînt îngerul memoriei. Socotitorul timpului pierdut. COMANDANTUL : GODIEU : mă lasă Din să îngerul nu gunoaielor ! ştiu decît care doar au cît fost. toa­

GODIEU (rătăcit): S-a întors cineva din camerele de gazare, de la g u r a c u p t o a ­ r e l o r , să s p u n ă p e n t r u n e u i t a r e ce se î n ­ tîmplă acolo ? C O M A N D A N T U L : Nimeni. G O D I E U : D a r eu ştiu. P e n t r u că e u nm f o s t a c o l o şi a m v ă z u t . . . Ş i s î n t î n c ă , şi văd : c o p i i r u ş i n a ţ i d e g o l i c i u n e a m a m e ­ lor, şi fiice zdrobite de ruşinea taţilor lor ; rozele g r a n u l e de ciclon introduse în ţevi c u o r i f i c i i n e b ă n u i t e ; g a z u l r i d i cîndu-se încet, încet, d e h i r a s u l p o d e l e i , către tavan... Şi pe faţa oamenilor o sută de măşti v ă d i n l r i n d u - l c i n carne una după alta : bănuiala, presimţirea, spaima... Aud foşnetul, văd aşteptarea, simt a g i t a ţ i a , g r o a z a şi c u t r e m u r u l ini­ mii... Aud vaietele ! Şi toată răsucirea t r u p u r i l o r e sub o c h i i m e i . . . toată g o a n a spre un liman nevrednic, pc verticală, d e u n m i n u t , p e o scară i n care fiece treaptă p l i n g e , căci f i e c a r e treaptă e u n trup în care m o a r e u n c o p i l b ă l r î n , o femeie nedcsăvîrşită, un bătrîn copilărit î n n e b u n i e . V ă d l u p t a cea î n f r i c o ş ă t o a r e , g i l u i r e a , căţăratul, z v i r c o l i r e a , încleştarea, «ingerările, excreţiile, c o n v u l s i i l e , tresări­ rile, pulsaţiile, nemişcarea, m o a r t e a şi u r î ţ e n i a cea v e r d e - l i l i a c h i e . S t i n s e h o r ­ c ă i t u l şi r u m o a r e a . î n c e p e t ă c e r e a celui dinţii minut... După. Cînd ideile canibale au devorat oamenii. : Eu n u i-aş î n g ă d u i . . . TUL : Ştii destul de multe, p r e a m u l t e c h i a r şi p e n t r u un z i c i că a i f o s t a c o l o . . . î n ă u n t r u ? G O D I E U : D a r bineînţeles ! C O M A N D A N T U L : Ş i ce a i m a i v ă z u t ? G O D I E U : Piramida. C O M A N D A N T U L : Piramida ? ! G O D I E U : L a b a z ă l e m e i l e , c o p i i i şi b ă t r î n i i c a r e n - a u a v u t p u t e r e s ă se c a ţ e r e m a i sus, d u p ă o gură de aer, sau au f o s t traşi î n j o s d e către c e i p u t e r n i c i , şi î n g r o p a ţ i la temelie. 0 piramidă încuscrind podeaua cu plafonul. Aşa au încremenit : pe verticala s p a s m u l u i ago­ nic, încălecaţi, încleştaţi cu o mie de p i c i o a r e şi d e m î i n i ! 0 lavă violacee, i r u p t ă şi î m p i e t r i t ă . Ş i a ş a se î n c â l c e a u d e z i c e a i c ă s î n t g a t a să r ă z b e a s c ă ba­ b i l o n i c , t a l a z , şi t u r n , şi s c a r ă , p î n ă în poarta cerului. C O M A N D A N T U L : Disting la t i n e , o sămînţă de înger răzvrătit. Godieu, MUSSFELD COMANDAN Godieu, înger. Şi

viitor ghicesc

faptele

C O M A N D A N T U L : Pe tă l u m e a .

acestea le

bănuie

G O D I E U : P o a t e . D a r cîţi l e v o r ţ i n e m i n t e ? Cine, cine, fără de a j u t o r u l m e u , v a ţine m i n l e vieţile v i e r m u i n d pe g u n o a i e , sche­ letele împachetate în zdrenţe şi z o a i e ; vînătăile putrezite, rîia şănţuind prin piele, plăgile mucegăite, puroaiele rinc e d e , v ă r s ă t u r i l e i u ţ i , u d u l s î n g e r i u , sîngele o p ă r i n d l o c u l ? M U S S F E L D : Godieu ! COMANDANTUL : Lasă-1, Mussfeld !

G O D I E U : Cine v a ţine m i n t e f e m e i l e răs­ tignite, gîlma buboasă a învingătorilor spintecîndu-le ţarina dintre coapse, şi g u n o i u l revărsat a l f u d u l i i l o r îmboboşate otrăvind la izvor oul sfint al vieţii ? C i n e să ţ i n ă m i n t e f o a m e a şi d i a r e e l e e¬ terne, horcăiala înecînd cuvîntul, v i e r m i i vălmăşiţi p r i n b u b o a i e , pîinea d i n casta­ ne îndoită cu rumeguş ; trădarea, v r a j b a şi h o ţ i a , t o r t u r a c u î n c e t i n i t o r u l şi o m o ­ r u l c u p i c ă t u r a ; n e b u n i a şi m a s t u r b a r e a prăsite pe întuneric ; o f t a t u l gîtuit, su­ d a l m a î n ă b u ş i t ă c u g u r a î n p a i e , şi b l e s ­ t e m u l bolborosit în ceasul morţii ; toate patimile înnodate şi învîrtejite ; toată d u r e r e a l u m i i , t o a t ă l u m e a d u r e r i i ?... COMANDANTUL : Spune, Godieu. odată tot trebuia să le a u d şi toate ! spune, eu pe

G O D I E U : Şi u i t e aşa, t o t holbîndu-raă, f i e că m-a copleşit o b o s e a l a , f i e că m-arn îngreţoşat deodată de marea greaţă a m o r ţ i i , f i e , p u r şi s i m p l u , c ă m - a m î m p i e ­ d i c a t , a m căzut p r i n t r e leşuri. Şi în clipa aceea l-am v ă z u t ! COMANDANTUL : GODIEU : Cum, L-ai pe A, pe v ă z u t ? !... Pe Pe e l !... El ! la colţ, şi cine ?

c i n e ?...

COMANDANTUL : G O D I E U : Stătea privea...

înţeleg... un scăunel,

80

www.cimec.ro

C O M A N D A N T U L : U n scăunel ? ! M U S S F E L D : D e scăunel, e sigur... Şi c u am stat pc el. C O M A N D A N T U L : V a să z i c ă , s u s ţ i i că l-ai văzut ! C O D I E U : D a r bineînţeles ! C O M A N D A N T U L : Şi cam cine bănui că era ? G O D I E U : A c u m , că m ă î n t r e b a ţ i , î m i v i n e a c r e d e că e r a t o t u n î n g e r ! C O M A N D A N T U L : înţeleg... C u m s-ar spu­ ne, u n coleg. G O D I E U : Sau poate că eram chiar eu. N u m a i că p r i v e a m d e v i z a v i . COMANDANTUL : Se-ntîmplă ! Şi ce fă­ ceai... de v i z a v i ? G O D I E U : Cc să f a c ? S t a m c u t o i a g u l î n ­ t r e g e n u n c h i şi p r i v e a m mormanul. Şi e r a m trist de m o a r t e . M U S S F E L D : C r e d şi c u ! O n u - i u n sac d e b a r a b u l c . stivă de morţi

C O M A N D A N T U L : Ş i a i f o s t c u m v a şi în foc, la c r e m a t o r i i ? G O D I E U : D a r b i n e î n ţ e l e s ! D c cîte o r i a m a r s ! D e cîte o r i a m fost cenuşa sub­ t i l ă p c c a r e V i s t u l a o p o a r t ă s-o î n e c e i n m a r e ! D c cîte o r i a m s i m ţ i t f u m u l m i r o ­ s i n d a o m pe care v î n t u r i l e ţinuturilor ăstora îl azvîrlă dinaintea lui Dumne­ zeu... C O M A N D A N T U L : A h , a h , ce î n g e r r ă z v r ă ­ t i t î m i eşti ! G O D I E U (cu ochii închişi, urmărind in sine o viziune) : într-un hîrdău de cenuşă încape toată E u r o p a . C O M A N D A N T U L : Ş t i i c u m se n u m e ş t e o¬ peraţia asta, G o d i e u ?... Reducerea în v o l u m a popoarelor. G O D I E U : Cu o m î n ă m i l i i şi o s e m ă n î n i a u cenuşa u n e i pămînt ncarat. fa­

C O M A N D A N T U L : Vesel n u p u t e a i să f i i ! Cu t o a t e astea, sînt d c părere că nici măcar o fantomă nu p o a t e să reziste într-o î n c ă p e r e s a t u r a t ă d e c i c l o n ! H m , ce s p u n e ţ i ? A ţ i văzut vreodată careva ieşind d e a c o l o v r e u n şoarece v i u ? G O D I E U : A ş a - i , ş t i u , n-n i e ş i t ! D a r e u v ă spun cc a m văzut. Moşul s-a ridicat... Ştiţi, cum sc r i d i c ă oamenii bătrini : parcă-1 d u r e a u t o a t e o a s e l e . P a r c ă î l s u r ­ pa u n v e c h i r e u m a t i s m . S e m ă n a c u b u ­ nelul meu, Dumnezeu să-1 i e r t e . Dar, b i n e î n ţ e l e s , n u p u t e a să f i e b u n e l u l . N u d e a l t a , d a r p o a t e c ă e r a m c u . S-a r i ­ d i c a t , c u m v ă s p u n e a m , şi a i e ş i t . T o c ­ m a i a t u n c i s-au d e s c h i s p o r ţ i l e , a u n ă v ă ­ l i t sonderiştii cu f u r t u n u r i l e în m î n a şi c u m ă ş t i l e p e f a ţ ă , să s p e l e m o r ţ i i de s î n g e şi d c m u r d ă r i e . . . Ş i a a p ă r u t şi domnul Obcrscharfiihrer Mussfeld. Moş­ neagul a trecut chiar p r i n domnia-sa, cu capul plecat, îngîndurat, zidit în mutis­ mul l u i , dar domnia-sa nici n-a băgat d c s e a m ă . . . A î n c e p u t să î n j u r e : că l a cc n t î t a z ă b a v ă , că ce, a u î n n e b u n i t , d e lucrează cu încetini t o r i d ? MUSSFELD : Asta cam Şi aşa-i : că cam l-ai sudui,

C O M A N D A N T U L : Să îngraşi pămîntul cu propriul tău cadavru, acesta e ultimul s e r v i c i u pc care îl poţi face. G O D I E U : D i s p e r a r e a cea î n d e l u n g b ă u l i t o a re, toată m i z e r i a înfricoşată a o m u l u i e s u b o c h i i m e i ! Ş i , r ă b d ă t o r , îi înregistrez fiece n u a n ţ ă . Şi, l a c o m , m ă î m b i b c u ea. Ş i , h r ă p ă r e ţ , n u m a i v o i să l a s n i m ă n u i , nimic. O r i u n d e aş f i , partea cea mai d i v i n ă d i n m i n e c acolo u n d e suferinţa nu m a i are n i c i margini, nici martori, n i c i c u v î n t . A c o l o s î n t şi a c o l o s t a u e u faţă. C O M A N D A N T U L (îngîndurat) : Eşti tare ne­ b u n , G o d i e u , eşti t a r e n e b u n ! Ş i Dum­ n e z e u ştie d c ce-ţi a s c u l t t r ă n c ă n e a l a şi n u te t r i m i t d r a c u l u i , în c a m e r a de ga­ zare. Probabil, din curiozitate, Godieu, c u r i o z i t a t e a teribilă de a afla d i n g u r a deţinuţilor m e i c e e a ce g î n d e s c , şi nu î n d r ă z n e s c să s p u n ă , m i l i o a n e l e d e f i i n ţ e cnre îmi trec p r i n m î n ă spre gazare. Şi. l o t u ş i , a i c i a i să a j u n g i şi t u : d e n u t e v a î m p u ş c a M u s s f e l d , sau M o l i , v a tre­ bui să m ă milostivesc eu însumi. GODIEU (întîrziat pe cărările L a a s t a m - a m g î n d i t şi e u . memoriei/ :

D o a m n e , iartă-mă ! COMANDANTUL : G O D I E U : Da. C O M A N D A N T U L : Poate ai visat ! G O D I E U : Poate. COMANDANTUL : d i n echipă ? MUSSFELD : rita ! GODIEU : Nu ştiu, n u cred c ă l-au mai v ă z u t . . . P o a t e , S c h i l d , d e l a e x t r a c ţ i i !... Se p r e g ă t e a , m i - a s p u s , să smulgă un d i n t e d e n u r , d a r c î n d să b a g e cleştele î n g u r a c ă s c a t ă , s-a a ş t e r n u t o u m b r ă ca şi c u m s-ar f i a p l e c a t c a r e v a să i se u i t e peste u m ă r . însă, cînd a întors c a p u l , n u era n i m e n i . Eu nu. Şi-mi pare rău : me­ Şi l-a mai văzut careva spui văzut ! ?

COMANDANTUL : Foarte bine, Godieu, foarte bine. Dar te-ai g î n d i t şi ce î n ­ s e a m n ă u n î n g e r c a r e se a u t o d e n u n ţ a ?... A s t a e c a şi c u m te-ai s i n u c i d e c u m î n a înmănuşată a lui Mussfeld. Are voie un î n g e r să se s i n u c i d ă ? G O D I E U : H a b a r n-am. C O M A N D A N T U L : Spune şi t u : ce î n c r e ­ d e r e să m a i a m î n t i n e c î n d a d u c i a t î t d e p u ţ i n a î n g e r şi s e m e n i a t î t d e m u l t a om ? G O D I E U : A s t a aşa-i. E g r e u să a v e ţ i î n ­ credere. M ă t e m că v a t r e b u i , într-ade­ v ă r , să m ă o m o r î ţ i . N u m a i de v-ar f i f o l o s u l cît o s t e n e a l a ! COMANDANTUL : Nu, G o d i e u , n-am nici u n c h e f să l e o m o r . M ă c a r d a c ă n-ar f i d e c î t p e n t r u c a să n u f a c p e p l a c u l d u ş ­ m a n u l u i . . . Şi n o i — n u - i aşa, G o d i e u ? —

www.cimec.ro

81

n o i sîntem d u ş m a n i ! Şi, pc u r m ă , cred că a m m a i m u l t ă n e v o i e d e i n f o r m a ţ i i l e Ude, decît a i t u de gloanţele i n e l e . G O D I E U : Informaţiile mele ? C O M A N D A N T U L : Bineînţeles ! Dacă e v o r ­ b a să-mi f i i d e f o l o s , şi eşti c u a d e v ă r a t un î n g e r înregistrator, c r e d că c e l m a i bun lucru p e c a r e l-ai p u t e a face în c a l i t a t e a a s t a a r f i să-mi f a c i r o s t de n i s c a i v a i n f o r m a ţ i i . Pe o n o a r e a m e a , cred că aş f i p r i m u l o f i ţ e r d i n l u m e c a r e v a fi izbutit să r e c r u t e z e pentru serviciile sale secrete u n înger informator. G O D I E U : U n înger i n f o r m a t o r , asta vreţi să f i u ? COMANDANTUL: D e ce n u ? S ă se a u t o ­ d e n u n ţ e , de asta, d r a g u l m e u G o d i e u , e i n stare a p r o a p e o r i c i n e ; informaţii i n ­ teresante, însă, n u oricine ne poate f u r ­ niza. G O D I E U : D a r dacă n u m ă veţi împuşca pe m i n e , cine v a m u r i în l o c u l m e u ? C O M A N D A N T U L : F i i l i n i ş t i t : se v o r g ă s i d e s t u i n l ţ i i !... M u s s f e l d , i a v e z i , c i ţ i î n ­ geri fac a c u m coadă la uşă ? MUSSFELD (se duce de aruncă o privire pe uşă şi se înapoiază) : V r e o şase, ş a p t e . C O M A N D A N T U L : A i văzut, Godieu ? Nu de m a r t i r i d u c e m lipsă, ci dc informa­ tori. G O D I E U : Şi eu... u n denunţător ? cu să fiu un spion şi

G O D I E U : N-am la îndemînă nici o m i n u ­ n e . . . I n a f a r ă , d o a r , d a c ă (cu naivă vi­ clenie) a m putea socoti d r e p t o m i n u n e f a p t u l că, t o t v o r b i n d c u m i n e , v-au t r e ­ cut durerile dc cap. COMANDANTUL (suspicios) : Dc unde ştii t u că m ă d o a r e c a p u l ? G O D I E U : Asta nu-i n i c i o m i n u n e : o spu­ n e ţ i a t î t d e d e s î n c î t o ştie t o a t ă l u m e a . C O M A N D A N T U L : Şi z i c i că n u m ă mai doare ? (Ascultind îngîndurat în sine însuşi.) C i u d a t , a b i a a c u m b a g d c sea­ mă : durerile, într-adevăr, m-au lăsat. (Cu un suris luminat de conştiinţa vi­ cleniei.) D a r a s t a a r p u t e a să f i e şi e f e c ­ t u l u n e i sugestii legate dc prezenta ta, nu-i aşa ? G O D I E U : Să z i c e m , a t u n c i , că e o m i n u n e f a p t u l că ş t i u t o t cc se p e t r e c e î n l a g ă r . C O M A N D A N T U L : Crezi ? Cu u n strop dc experienţă şi c u niţică imaginaţie, se poale face i n v e n t a r u l tuturor ticăloşiilor şi d u r e r i l o r . N u , G o d i e u , e u a m n e v o i e minuni ceva m a i consistente. Hai, de G o d i e u , n u f i atît de a v a r : o m i n u n e , numai una ! G O D I E U : Nu-i v o r b a dc avariţie ! COMANDANTUL : înţeleg : sintem prea m u l ţ i ! Şi m i n u n i l e n u suportă martori. B i n e , G o d i e u , a i să f a c i o m i n u n e e x c l u ­ s i v p e n t r u m i n e !... M u s s f e l d ! M o l i !... M O L L (ridieîndu-se) : E u , d a c ă aş f i î n l o c u l dumneavoastră... C O M A N D A N T U L : Lasă sfaturile, Moli. Şi ieşiţi a f a r ă , şi să v e n i ţ i n u m a i c î n d a m să v ă c h e m ! (Plutonierii ies.) Acum e b i n e ? D e c r e z i c u m v a că m a i p o t să-ţi dau vreo mînă dc a j u t o r . . . v r e o suges­ t i e . . . L a n e v o i e , ţi-aş p u t e a s p u n e şi u n s e c r e t . Ce-ai z i c e , d e p i l d ă , dacă ţi-aş m ă r t u r i s i că a m v ă z u t l o t u ş i f a n t o m a ? GODIEU (atent) sînleţi b o l n a v COMANDANTUL şi a m n e v o i e să-ţi m a i s p u n : V-aş r ă s p u n d e că poale ! : P o a t e . . . P o a l e că d e a s t a de o m i n u n e ! E i b i n e , a m u n secret... domniei-voaslre

C O M A N D A N T U L : D c ce n u ? D c c e , a d i c ă , n-oi face d i n cînd în cind şi pentru d r a c u ' ceea ce f a c i î n t o t v e a c u l p e n t r u Dumnezeu ? U n informator nevăzut, pc c a r e g l o a n ţ e l e nu-1 a t i n g , p e c a r e c l i n i i nu-1 s i m t , şi p e c a r e s e r v i c i u l d e a n l r o p o m e t r i e nu-1 p o a t e i d e n t i f i c a , u n spion care p o a t e p ă t r u n d e o r i u n d e , o r i c i n d şi, p e d e a s u p r a , să m a i f i e şi î n z e c e l o c u r i deodată — ă s t a e s t e e x a c t o m u l cc n e t r e b u i e . C r c d e - m ă , a r f i m i n u n e a cea m a i neînsemnată p e c a r e a i p u t e a s-o faci pentru noi. GODIEU : Nu sînteţi p r i m u l c a r e c e r e a¬ semenea m i n u n i . C O M A N D A N T U L : A i dreptate, Godieu, dar nu sînt, c r e d , n i c i u l t i m u l c a r e să f i e a t î t d e î n d r e p t ă ţ i t să l e c e a r ă . D u p ă c u m ştii e d u c a ţ i a m e a s t r i c t r a ţ i o n a l ă nu-mi î n g ă d u i e să c r e d n i c i î n D u m n e z e u , n i c i î n î n g e r i . B a e d e m i r a r e că t u , c a r e eşti u n o m d e ş t i i n ţ ă , p o ţ i să c r e z i . G O D I E U : E u a m o scuză : sînt n e b u n . C O M A N D A N T U L : E i , vezi, eu nu sînt ! Ş i d e c i n u c r e d . P e n t r u c a să c r e d , d r a ­ g u l m e u , a m n e v o i e de d o v e z i . A c u m , în ce m ă p r i v e ş t e , s î n t c u m n u se p o a t e m a i m ă g u l i t să d i s c u t c u î n s u ş i repre­ zentantul lui Dumnezeu în lagăr. Dar dacă, într-adevăr, eşti plenipotenţiarul l u i , n u e f i r e s c să-ţi c e r s ă - m i î n f ă ţ i ş e z i împuternicirile ? E i , b i n e , o m i n u n e toc­ m a i asta a r f i : e c h i v a l e n t u l u n e i scrisori de acreditare.

GODIEU : Oh, secretele sînt f o a r t e p r i m e j d i o a s e .

C O M A N D A N T U L : B i n e î n ţ e l e s că s î n t ! D a r n u t r e b u i e să t e t e m i . L a u r m a u r m e i , n u e p r i m a oară în cariera d u m i l a l e de m e d i c c î n d ţi se î n c r e d i n ţ e a z ă u n s e c r e t , n u - i aşa ? G O D I E U : D a r n u n r f i m a i b i n e să-l î n c r e ­ dinţaţi medicului-şef ? C O M A N D A N T U L : Cui, l u i Mengele ? I n nici u n c a z . A l a e u n t î m p i t . Ş i m a i e, p r o ­ babil, şi un denunţător. Şi, apoi, cu d u m n e a t a a m a v a n t a j u l că t e p o t o m o r î orieînd. G O D I E U : A s t a , aşa-i : e u n avantaj. C O M A N D A N T U L : A t u n c i , ascultă cu luare aminte... A c u m trei zile a a v u t loc o inspecţie a generalului inspector von Schwarzenberg. G O D I E U : D a , ştiu.

82

www.cimec.ro

C O M A N D A N T U L : A v e n i t intr-o maşina dc campanie cam răpciugoasă şi verzuie. Mi-a prezentat ordinul. A inspectat în­ tregul lagăr... barăcile, c r e m a t o r i i l e , bu­ cătăriile, magaziile, atelierele, umblătoa­ rele... t o t u l . G O D I E U : Perfect n o r m a l . C O M A N D A N T U L : I n t o t a c e s t r ă s t i m p n-a făcut n i c i u n c o m e n t a r i u , n u mi-a c e r u l nici o părere, n u mi-a solicitat n i c i o l ă m u r i r e , n-a n o t a t n i m i c , n-a f ă c u t u n gest, n-a scos un cuvînt. Şoferul lui o p r e a i c i şi c o l o , p a r c ă d u p ă un plan dinainte stabilit... N u şi-a î n g ă d u i t nici u n r ă g a z . N-a v r u t să i a n i c i m ă c a r o gustare. Seara a plecat. N i c i m ă c a r nu m i - a r ă s p u n s l a s a l u t . . . Ce p ă r e r e a i ? G O D I E U : C r e d e a m că veţi vorbi de o boală... D a r asta e o c h e s t i u n e dc ser­ viciu, nu o simptomatologie. COMANDANTUL : A doua zi, vorbind eu B e r l i n u l , a m p o m e n i t de n u m e l e genera­ lului inspector von Schwarzenberg. Dar am avut impresia că nimeni n u * ştie nimic. G O D I E U : P o a t e că c v o r b a d c u n secret dc stat. C O M A N D A N T U L : Aşa m i - a m s p u s şi eu. Am căutat totuşi o r d i n u l de inspecţie... G O D I E U : Ş i , b i n e î n ţ e l e s , n u l-aţi g ă s i t . C O M A N D A N T U L : A d e v ă r a t . D e u n d e ştii ? GODIEU : Nu v - a m s p u s o a r e că faptele trecute î m i v o r b e s c fără n i c i o dificul­ tate ? COMANDANTUL : Da, nu l-am găsit. A dispărut ! Sau p o a t e că n i c i m ă c a r nu mi-a fost lăsat. G O D I E U : înţeleg. C O M A N D A N T U L : Cîteva întrebări discrete puse autorităţilor din jurul Auschwitzul u i m - a u s t u p e f i a t de-a b i n c l c a : n i c ă i e r i nu fusese semnalată maşina răpciugoasă şi v e r z u i e , n i m e n i n u v ă z u s e l a f a ţ ă u n general v o n Schwarzenberg. G O D I E U : P o a l e că e l o t u ş i v o r b a d e u n secret de stat. C O M A N D A N T U L : P o a t e . D a r n-ai i m p r e s i a că acest g e n e r a l - i n s p e c t o r c a m a d u c e a spion ? G O D I E U : A s t a aşa-i : c a m a d u c e . C O M A N D A N T U L : Poate chiar a fantomă ! G O D I E U : E o idee ! COMANDANTUL : Ei bine, f i i atent, Go­ d i e u , p o l i să-mi s p u i a c u m c i n e a fost acest v o n S c h w a r z e n b e r g ? G O D I E U : C i n e ştie... p o a t e că a f o s t un înger ! COMANDANTUL : GODIEU : Poate Un am alt fost înger ! ? eu însumi.

G O D I E U : D e ce n u ? O r i c e m i j l o c c b u n p e n t r u c a să p ă t r u n z i î n t r - u n l a g ă r . C O M A N D A N T U L : Şi o r d i n u l c u ş t a m p i l a ? G O D I E U : A s t a - i o b a g a t e l ă ! Cc m a r e l u c r u p e n t r u u n î n g e r să f a c ă r o s t d e o h î r t i e c u a n t e t şi ş t a m p i l ă ? C O M A N D A N T U L : Ş i eşti s i g u r că a i fost von Schwarzenberg ? G O D I E U : S i g u r d e t o t ! N u . A s t a , n u !... Ş t i ţ i , b ă n u i e s c că î n t r u c h i p ă r i l e m e l e n u prea comunică. Aşa că nici nu-i dc m i r a r e că n u p r e a ş t i u u n a d e a l t a ! C O M A N D A N T U L : E i b i n e , dacă ai d e v e n i acum, în faţa mea, generalul inspector v o n S c h w a r z e n b e r g , aş c r e d e o r i c e . G O D I E U : îmi p a r e r ă u . D a r ce r o s t a r e să m ă m a i s c h i m b î n v o n S c h w a r z e n b e r g , cînd sînt v o n S c h w a r z e n b e r g , în persoa­ nă ? C O M A N D A N T U L : B i n e , d a r asta nu-i nici o minune ! G O D I E U : B a e s t e , c u m să n u f i e ? N u m a i că n u credeţi în ea. N u v - a m s p u s c u ? ! COMANDANTUL (zîmbind, încăpăţînat) : G o d i e u , d c ce o a r e n u v r e i să f a c i o m i n u n e a d e v ă r a t ă ? S a u n u eşli î n s t o r c ! G O D I E U : B a , c u m de n u ! D a r toate m i ­ n u n i l e m e l e a u c u s u r u l ă s t a că s î n t e x p l i ­ c a b i l e . Ş i , d e a c e e a , n-o să v ă convingă nici una. C O M A N D A N T U L : Bănuiesc, Godieu, bănu­ iesc... Dar de ce totuşi n-ai încerca ? Oare viaţa la n u merită o m i n u n e ? G O D I E U : A mea ? N u . C O M A N D A N T U L : D a r a celorlalţi care aş­ t e a p t ă l a u ş ă ? F ă o m i n u n e şi-i g r a ţ i e z ! GODIEU : Nu cred că-i puteţi graţia...

C O M A N D A N T U L : N u c r e z i ? ! . , . N u p o t ?!... Mussfeld ! Moli ! (Plutonierii reintră.) A ţ i a u z i t ?... Nu crede ! N u p o t ! Zice c ă n u p o t să g r a ţ i e z ! G O D I E U : N u , n u puteţi. Aţi dat u n o r d i n . A c u m s î n t e ţ i o b l i g a t să î m p u ş c a ţ i . D c n u pe m i n e , pe e i , de n u pe e i , pe cei­ lalţi ! C O M A N D A N T U L : De fapt, ai dreptate, Go­ d i e u , n-aş f i c r e z u t c ă u n î n g e r poate să a i b ă u n cap politic şi înţelegtrea exactă a mobilurilor. D a r ăsta e ade­ v ă r u l : sînt prizonierul propriilor mele ordine, adică p r i z o n i e r u l p r o p r i u l u i meu l a g ă r . D a c ă t u eşti î n g e r u l p l i m b ă r e ţ , î n ­ seamnă că ăi de dincolo de uşă sînt nişte impostori şi trebuie să-i împuşc p e n t r u c ă m - a u î n ş e l a t ; d a c ă n u eşti t u îngerul cu pricina, înseamnă totuşi că î n g e r u l h o i n a r s-ar p u t e a să se a f l e p r i n ­ t r e e i şi a t u n c i i a r ă ş i t r e b u i e să-i îm­ p u ş c , p e n t r u c a să n u r i s c să-1 s c a p . E i b i n e , — c e s ă f a c ? — a m să-i î m p u ş c ! . . . Godieu, poţi împiedica ceva ? GODIEU (obosit de moarte) poţi : să Nu, faci nu pot. COMANDANTUL : G O D I E U : Nici Nu pentru

C O M A N D A N T U L : Iarăşi t u ? ! GODIEU : Nu m-aş mira defel. zice că-i semeni ! îţi p o a ­ chipul ! uniformă

COMANDANTUL :

N-aş

G O D I E U : C r e d şi e u ! 0 u n i f o r m ă t e s c h i m b a şi s u f l e t u l , d a r m i t e COMANDANTUL : S.S. ? ! Un înger în

ei n i m i c , n i c i o m i n u n e ! una.

www.cimec.ro

83

COMANDANTUL : Nu l a ş i să m o a r ă p e n t r u

cumva, ca să-i

Godieu. îi poţi învia ?

G O D I E U : Cîndva, cînd e r a m m a i tînăr, a m avut orgoliul, la masa de operaţii, să c r e d c ă aş p u t e a î n v i a şi m o r ţ i i . . . Dar a z i n u m a i s i n t n i c i t î n ă r , şi n i c i o r g o ­ lios. N i m i c nu pot. C O M A N D A N T U L : A t u n c i , ce f e l d e înger p ă z i t o r m a i eşti şi t u ? C c , şi p c c i n e p ă z e ş t i ? (Plutonierilor.) Daţi-mi procesul v e r b a l !... A ş a . . . E v a n g h e l i i l e a s t e a se c u ­ v i n e să r ă m î n ă s e c r e t e . (Ilupe hîrtiile.) P î n ă i n z i u a m i n u n i l o r ! Şi a c u m , M u s s ­ feld... d u - t e de-ţi împuşcă îngerii ! (Îl vede şovăind.) Ce e ? MUSSFELD : nuşa ! C O M A N D A N T U L : Ce t a b i e t u r i d e a s a s i n !... P o f t i m , ia-o p e a m e a ! (Ii azvirle o mă­ nuşă. Mussfeld o prinde şi iese.) Şi t u , Moli... Lovitura de g r a ţ i e ! (Moli iese. Comandantul se pregăteşte să-l urineze.) Şi a m i n l c ş l e - ţ i , G o d i e u , că a s t a e s i n g u r a m i n u n e pc care a i izbutit-o pe z i u a de a z i : să r ă m î i î n v i a ţ ă . P o ţ i s-o t r e c i p e Dar se aude răbojul t ă u ! (Dă să iasă. un oftat şi priveşte peste umăr.) A i spus ceva, Godieu ? GODIEU (buimăcit): Nu, nimic. Credcum că a u d f o ş n e t u l u n e i a r i p i . (Comandantul il priveşte lung, gînditor, şi iese. Bălrînul a rămas singur, cu capul in piept, cu braţele atîrnînd neputincioase.) 0, D o a m n e , cînd e r a m c o p i l şi m ă durea gîtul, m ă freca m a m a c u o a l i f i e neagră fost odată o babă şi-mi deseînta... „A care a a v u t şapte f e c i o r i . . . D i n şapte a u rămas şase (împuşcătură), d i n şase au cinci (împuşcătură), din cinci, rămas p a t r u (împuşcătură), d i n patru, trei (îm­ puşcătură), din trei, doi (împuşcătură), d i n d o i , u n u l (împuşcătură), şi d i n u n u l , nici unul... (împuşcătură). Nici u n u l !" (Tăcere.) Doamne, dacă exişti... De ce m i - a i f ă c u t a s t a ?... S p u n e - m i ! (Se aude un oftat.) Cc-a f o s t a s t a ? . . . C i n e a o f t a t ? . . . C i n e a g e m u t ?... Ce î n g e r z b o a r ă i n j u r u l m e u ?.'.. D o a m n e , n u - m i l u a m i n ţ i l e de t o t ! N u ştiu altă r u g ă c i u n e decît j u i ă m î n t u l l u i H i p o c r a t . . . Ş i n u ş t i u să m ă rog nici pentru v i i , nici pentru morţi... (Inainlînd încet, căutind în jur, de parcă ar dansa un dans sacru într-un mister iniţiatic.) D a r , de-ai p o g o r î t a i c i , p r i n t r e m o r ţ i , d ă - m i s e m n să ş t i u . . . (Se opreşte lingă masa de autopsie... Şovăie, ridică linţoliul, atît cît să descopere un obraz, şi priveşte intens.) Ce i d e e , Doamne ! Altădată îmi vorbeai dintr-un tufiş a¬ p r i n s , a c u m p r e f e r i o fată moartă... De c e ? . . . S a u n u eşti m o a r t ă ? . . . Ţi-au flu­ turat g e n e l e ?... A i p u l s ?... R e s p i r i ?... D e s c h i z i o c h i i ?... (Sprijinind capul fetei în palma mîinii drepte.) B u n ă dimineaţa, b i a t a m e a f e t i ţ ă . . . C i n e te-a a d u s a i c i ? FATA (ca un ecou îndepărtat) : C i n e '.' Nimic... Mi-am pierdut mă­

G O D I E U : C i n e v a a t r e b u i t să l e a d u c ă , n u ? F A T A : Cine ? G O D I E U : A i fost b o l n a v ă ? F A T A : 0 , da... foarte bolnavă. G O D I E U : Şi pe u r m ă ? F A T A : Pe u r m ă ? G O D I E U : D a , ce s-a î n t î m p l a t p e u r m ă ? FATA : A m murit. G O D I E U : î n ţ e l e g . . . te-ai a s c u n s . FATA : 0, nu, am murit. G O D I E U : D a , c r e z i ? C i n e ş t i e , p o a l e c-ai m u r i t ! Dacă spui l u . . . C î n d s-a înlimplat asta ? F A T A : N u ş t i u . . . P o a l e că i e r i . . . G O D I E U : Ieri ? F A T A : P o a t e că azi... N u , azi nu ! E r a n o a p t e . Ne-au d u s la baie... G O D I E U (atent) : Baie ? ! FATA : Ne-au dezbrăcat... Ne era foarte r u ş i n e . . . E r a u şi c o p i i , şi t a ţ i , şi b u n i c i . . . G O D I E U : înţeleg. F A T A : Şi pe u r m ă s-au î n c h i s u ş i l e . . . Ş i c i n e v a a î n c e p u t să p l î n g ă . . . Ş i p e u r m ă a fost u n răcnet, u n vuiet... Şi o î n v ă l ­ m ă ş e a l ă , şi u n î n t u n e r i c , şi u n v a i e r , şi u n înec... Şi-am plîns. G O D I E U : Şi pe u r m ă ? F A T A : N u ţi-am s p u s ? A m m u r i t . G O D I E U : Eşti sigură ? F A T A : D a ' b i n e î n ţ e l e s ! N u se p u l e a să n u mor ! G O D I E U : A t u n c i , c u m se f a c e c ă v e z i , şi n u z i , şi s i m ţ i ? F A T A : D a , e f o a r t e c i u d a t . . . N-aş f i c r e z u t c ă a m să m a i v ă d . . . A c u m ş t i u ce s-a întîmplat cu m i n e ! G O D I E U : B i n e î n ţ e l e s că ştii. FATA : 0
T

minune !

G 0 D I E L : D a , fetiţo, asta e : o m i n u n e . Şi, dacă nu mă î n ş e l , a s t a t r e b u i e să fie tocmai vreuna din m i n u n i l e melc. Şi ştii d u p ă ce o r e c u n o s c ? N i c i n-o să-ţi vină a crede ! F A T A : D u p ă ce ? G O D I E U : Toate caţie. F A T A : Şi caţie ? minunile melc asta are şi au ea o o expli­ expli­

minunea

G O D I E U : Bineînţeles ! E dc m i r a r e n u m a i c u m de n-am băgat de seamă cînd am f ă c u t - o . Se v e d e , b i a t a m e a f e t i ţ ă , c ă c e l e m a i f r u m o a s e m i n u n i sînt t o c m a i acelea pe care n u ştii c u m le faci. (bşa se deschide încet şi înăuntru se strecoară Şnert şi Nyiszli. îşi dau seama de ce se întîmplă şi rămîn încremeniţi locului, să nu strice vraja clipei, să nu sperie copi­ lul şi bătrînul.) FATA : C i u d a t !... odată. Nu tc-am văzut nici­

G O D I E U : P o a t e că m - a i v i s a t . F A T A : Poate. D a r atunci m i n t e s c că te-am v i s a t ? G O D I E U : Se-ntîmplă. toate visele ? de ce nu-mi a¬

Cine-şi

poate

aminti

84

www.cimec.ro

F A T A : Ş i d e ce n u - m i a m i n t e s c c i n e eşti ? ( i O D I E U : Ş i a s t a se î n t î m p l ă . N i c i e u n u - m i amintesc întotdeauna cine sint. F A T A : F o a r t e c i u d a t !... U n d e m - o i f i nflînd aici ? G O D I E U : A i c i ?... O , n u t r e b u i e să t e s p e ­ rii. Aici eşti î n t r - u n fel de spital. Un spital p e n t r u repararea îngerilor bolnavi. F A T A : Şi p a t u l ? G O D I E U : A , da, patul... F A T A : D e ce e a ş a d e s u s ? G O D I E U : A ş a s î n t p a t u r i l e p c a i c i : s u s !... E cam tare, n u ? F A T A : D e cc e p a t u l d e p i a t r ă ? G O D I E U : N u e de piatră. E de m a r m u r ă . F A T A : Ş i d e ce e d c m a r m u r ă ? G O D I E U : C h i a r aşa, m u r ă ? Ştiu eu ? ! tr-un palat. d e ce Poate o f i de m a r ­ că s î n t e m i n -

G O D I E U : A s t a - i : u r î t şi b ă t r î n ! D a r de ce n - a r e x i s t a şi p r i n ţ i b ă t r î n i ?. F A T A : Pentru că a t u n c i cînd îmbălrînesc ajung regi. G O D I E U : A t u n c i , p o a t e că s î n t u n r e g e I F A T A : N u . Eşti prea urît îmbrăcat. G O D I E U : P o a t e că a n u m e m - a m îmbrăcat a ş a . . . N - a i a u z i t d c r e g i c a r e se î m b r a c ă i n s t r a i e d c c e r ş e t o r i şi u m b l ă p e i c i şi p e c o l o să c e r c e t e z e c u m m a i m e r g e l u mea ? F A T A : Ba da, dar t u n u eşti r e g e l e şi
:

asta nu-i cetatea l a . GODIEU FATA : GODIEU : D e u n d e ştii ? Acum ştiu unde am nimerii.

(mîhnit)

: Unde ?

F A T A : N - a i să t e s p e r i i ? GODIEU : Nu. F A T A : N u s i m ţ i a cc m i r o a s e ?

F A T A : A s t a n u se p o a t e . GODIEU : FATA : murit. GODIEU : A , da, mereu u i t !... A t u n c i , poveste. p o v e s t e ?... vis... D e p i n d e ! poate Nu De ee ţi-am să nu se poată ? Pentru că am spus ?

G O D I E U : Parcă... FATA : Nu cumva miroase a om prăjit ?

G O D I E U : Oare ? FATA : Acum GODIEU ştii u n d e s i n t e m ?...

că a m n i m e r i t î n t r - o FATA (gînditoarc) :

: I n beciul căpcăunului !

Intr-o

F A T A : N u . . . într-un lagăr ! GODIEU (buimăcit) : Care lagăr ? Păi nu e r a v o r b a c ă a m m u r i t ? Se p o a t e o a r e să m u r i m şi să n u s c ă p ă m d e l a g ă r ? F A T A : B a d a , a m s c ă p a t . N u m a i că ăsta e altul. înţelegi ? (Capul îi recade pe palma lui Godieu.) Altul ! (îşi trage linţoliul peste cap şi izbucneşte în plin» .)
1

G O D I E U : S a u , p o a t e , într-un Cum preferi ! FATA : Nu GODIEU FATA : Nu a palat ? GODIEU : F A T A : Şi GODIEU : FATA Aşa-i, nici Şi a n-am prinţ băgat nu cred. v e z i ?...

: D e ce n u c r e z i ? G r a t i i l e !... S e a m ă n ă de nu seamă. semeni ! prea se­ asta

prea

asta-i

adevărat :

m ă n . D a r d e ce n u s e m ă n ? : P e n t r u că eşti b ă t r î n .

GODIEU (incel) : A l t u l ? Care a l t u l ? (Dă cu ochi de Nyiszli şi de Şnert.) Aţi au­ z i t ? A l t u l ! (Şi tustrei stau în jurul copi­ lului acoperit în linţoliu şi-i ascultă în­ cremeniţi plinsul subteran.)

A C T U L III
ŞNERT : Nu cumva... (Nyiszli jata cu băgare de seamă. Kapo-ul, Ilolz şi Monk.) Intră descoperă Zager, N Y I S Z L I : Trăieşte... K A P O : N u s-ar z i c e . NYISZLI (făcind injecţia) : N u m a i că tră­ ieşte c a u n f i r d e iarba : f ă r ă c o n ş t i i n ţ ă . au cură­ o in­ O ŞNERT : I-am Ştiţi... adus o (Scoate conservă la iveală de o cutie.) bună, carne. K A P O : Ce se i n t î m p l ă ? N Y I S Z L I : Şi-a p i e r d u t c u n o ş t i n ţ a . I I O L Z : Şi e u c a r e m ă t e m e a m că ţa l-o. NYISZLI : jecţie ! IIOLZ : Va să zică, şiretlicul a mers. să-şi r e v i n ă ? N Y I S Z L I : O să-şi r e v i n ă ! K A P O : Parcă ar fi moartă. De ce s-o c u r e ţ e ?...

Şnert,

N Y I S Z L I : D a c ă v r e i s-o o m o r i ! Ş N E R T : D e ce s-o o m o r ? N Y I S Z L I : I n starea să m ă n î n c e . MONK (scoate o ei, prea de mult pline) nu : poate Dar o

bucală

felie de pîine ?

www.cimec.ro

85

N Y I S Z L I : Cel m u l t o supă. Ş N E R T : A l n a i b i i să f i e d a c ă n u - i a d u c o supă. N Y I S Z L I : P o a t e găseşti u n p i c d e l a p t e . Ş N E R T : M e i n G o t t ! D c u n d e să f a c r o s t aici, în c r e m a t o r i i , de o vacă de m u l s ? N Y I S Z L I : Nu-i n e v o i e de nici o vacă... D c niţel l a p t e c o n s e r v a t ! Ş N E R T : A clipit ! K A P O : Ţ i s-a p ă r u t . I I O L Z : Şnert, dacă se trezeşte şi d ă cu o c h i i d e m u t r a t a d e i d i o t îşi d ă s u f l e t u l dc tot. G O D I E U : D e ce s t a ţ i şi-i p r i v i ţ i g o l i c i u n e a ? (Se ridică, se apropie, îi dă pe ceilalţi deoparte şi acoperă fata, gelos.) C i n e v-a dat voie ? H O L Z (blind) : E u n copil, profesore. G O D I E U : A fost, H o l z , a fost. I I O L Z : C u m a d i c ă „a f o s t " ? GODIEU : E foarte bătrînă, Holz. Trebuie să a i b ă 1 4 — 1 5 a n i . Ş N E R T : N u i-aş f i d a t n i c i 1 2 . . . N u t r e b u i e să le s u p e r i , G o d i e u . A m văzut ililca cadavre ! G O D I E U : Ea e vie ! Ş N E R T : Şi parcă v i i , n-am v ă z u t d e s t u l e ! G O D I E U : Şi n-ai o r b i t î n c ă ? Ş N E R T : D e ce să o r b e s c ? G O D I E U : Să dezgoleşti g o l i c i u n e a m a m e l o r şi a f i i c e l o r n o a s t r e . . . H O L Z : D e f a p t , i-ar t r e b u i o r o c h i e . . . Ş N E R T : T r e b u i a să-i f i o p r i t d i n b o a r f e l e în care a v e n i t împachetată. M O N K : A m să-i a d u c u n a d c l a m a g a z i e . N Y I S Z L I : Şnert, p î n ă una-alla... ia linţoliul ă l a , î m p ă t u r e ş l e - 1 o d a t ă , coase-1 p e d o u ă laturi, şi croieşte o gaură Cu cc dulap pentru să catgut cap. şi ace ! dame treabă.) vine a Ş N E R T : Asta-i NYISZLI : Ai ŞNERT : Mein încă n-am bună ! cos ?

N Y I S Z L I : V a să z i c ă , K a p o , n u ţi-ai s c h i m ­ bat părerea. K A P O : D e c e , s-a s c h i m b a t o a r e s i t u a ţ i a ? N u . A t u n c i , nici eu n u mi-am s c h i m b a t părerea. Crede-mă, d o c t o r e , omoar-o c u m vrei, c u oricîtă blindeţe, dar omoar-u î E c e l m a i m a r e b i n e p e c a r e p o ţ i să i-1 f a c i . S-o Iaşi să a j u n g ă î n c ă o d a l ă la gazare, asta ar f i prea c r u d . N Y I S Z L I : Ş i s-o p r e d ă m l u i M u s s f e l d , a t t a n-ar f i o c r u z i m e ? K A P O : D a r să p u i î n p r i m e j d i e a t î ţ i a o a ­ m e n i , a s t a ce e s t e , o b i n e f a c e r e ? C r e z i c ă d e a ş v e d e a o cît d e m i c ă ş a n s ă d e s a l v a r e , m-aş î m p o t r i v i c u a t î t a î n d i r j i r e ? N Y I S Z L I : Şi dacă a r exista o şansă K A P O : N u există n i c i u n a . I I O L Z : L a ce te-ai g î n d i t , d o c t o r e ? N Y I S Z L I : L a şoseaua care trece pc lingă lagăr. M O N K : A c o l o lucrează un detaşament de femei. N Y I S Z L I : Dacă le-am putea trece copila, f e m e i l o r le-ar f i m u l t m a i l e s n e s-o a s ­ cundă. Nimănui n u i-ar d a p r i n minte să c a u t e p r i n t r e f e m e i o fetiţă moartă, şi u r m a i s-ar p i e r d e d e f i n i t i v . IIOLZ : Dar cum crematoriilor ? NYISZLI : KAPO : Şi Cu îl să scoţi lui pe copila din incintft

ajutorul vezi tu

Mussfeld. Mussfeld putem făcînd încerca.

trebuşoara asta ? N Y I S Z L I : N u , nu-1 v ă d . Dar

acolo în

G o t t ! N u m a i e r o i l o r de f o s t ! (Şi se apucă Şi de

K A P O : L a u r m a u r m e i . . . (Sesizînd in jurul lui o mirare.) Fiţi liniştiţi, n u mi-am s c h i m b a t p ă r e r e a : şi a c u m , c a şi a d i n e a ­ u r i , c r e d că soluţia cea m a i b u n ă a r f i fata. Dar există toluşi un să predăm motiv deosebit de puternic pentru care a r t r e b u i să i n t r ă m î n v o r b ă c u M u s s ­ feld... H O L Z : Ce m o t i v ? K A P O : Şlie. MONK : Şi (Tăcere.) crezi într-adevăr că ştie ?

KAPO : Mă crede.

uit

la

voi...

nu-mi

H O L Z : Ce l e s u p ă r ă , K a p o ? K A P O : C u m vă puteţi v o i gîndi la toate f l e a c u r i l e şi n u v ă g î n d i ţ i l a s i n g u r u l l u ­ cru cu adevărat i m p o r t a n t ? H O L Z : Care l u c r u ? K A P O : Ş t i ţ i f o a r t e b i n e . Ş i p o t să v ă m a i s p u n că î n l a g ă r a s o s i t u n n o u deta­ şament S.S.. şi a s t a p o a t e să însemne orice. Inspecţia Comandantului, lontă trăncăneala l u i , c h i a r uciderea de a d i n e a ­ uri a „fantomelor" care s-au predat — t o a t e n - a u a l t r o s t d e c î t să n e a m ă ­ gească, înţelegeţi ? N e p o t l i c h i d a într-un ceas, într-o z i , într-o săptămînă... Dar m o a r t e a ne-a f o s t h o t ă r î t ă ! E i , b i n e , a v e n i t t i m p u l să h o t ă r î m c e / f a c e m . GODIEU (neliniştit) : Cc vreţi să faceţi ? nu ştiu. ce

K A P O : Fără nici o îndoială. Dacă bandiţii ăştia au atîţia informatori cîţi bănuim n o i , l a o r a a s t a M u s s f e l d t r e b u i e să ş t i e p r e c i s că a v e m o fată s c ă p a t ă d e Ia g a ­ zare. Şi dacă tace e n u m a i p e n t r u ca să n e p u n ă l a î n c e r c a r e ş i să v a d ă d a c ă s i n t e m î n s t a r e să-i a s c u n d e m c e v a . D a r m u l t n-o să t a c ă . . . A c u m î n ţ e l e g e ţ i c a r e e dilema ? ŞNERT (tot Care ? pungălind la sacul fetei) :

I I O L Z : încă n u ştiu, G o d i e u . încă T o c m a i de asta sîntem a i c i . K A P O : D e ce m i n ţ i ţ i * Ş t i ţ i * t r e b u i e să f a c e m ! foarte

bine

K A P O : D a c ă e l ştie şi n o i t ă c e m , e i n s t a r e să p o r n e a s c ă o a n c h e t ă , şi a n c h e t a p o a t e să declanşeze lichidarea noastră imediată ; dacă e l ş t i e , şi-i s p u n e m , e x i s t ă şansa c a d o b i t o c u l să p r e f e r e să-şi s p e l e r u f e l e î n f a m i l i e m a i d e g r a b ă d e c î t să i a s ă l a i v e a l ă c ă e u n p a z n i c t î m p i t şi i n c a p a b i l , c ă r u i a i-a f u g i t u n m o r t d e l a g a z a r e . T r e b u i e să m i z ă m p e i d e e a c ă n u ţine să p a r ă u n t î m p i t . . . P e m i z a a s t a e t o a t ă

8G

www.cimec.ro

ş a n s a n o a s t r ă . Ş i t r e b u i e să n e grăbim s-o j u c ă m î n a i n t e c a d o b i t o c u l , î n f r i c o ş a t , să-şi p i a r d ă r ă b d a r e a . N Y I S Z L I : E ş t i , a ş a d a r , d c p ă r e r e să-i v o r b i m lui Mussfeld ? K A P O : I n o r i c e c a z t r e b u i e să-i vorbim. Ş i , d a c ă t o t t r e b u i e să-i v o r b i m d e f a t a a s t a , n u v ă d d e c e , l a u r m a u r m e i , n-ara î n c e r c a s-o s a l v ă m . Ş N E R T : Şi c i n e v a f i î n d r ă z n e ţ u l care v a r i s c a u n g l o n t e î n c e a f ă p e n t r u ca să-i facă b e s t i e i o a s e m e n e a p r o p u n e r e ? GODIEU : Eu. (Tăcere.) K A P O : D u m n e a t a ! (Suspicios.) Ai devenit atît dc bun prieten cu Mussfeld încît î j i p o ţ i î n g ă d u i să-i f a c i o a s e m e n e a p r o ­ p u n e r e ?... G o d i e u , n - a i v r e a m a i d e g r a b ă să n e l ă m u r e ş t i c u m se f a c e c ă a d i n e a u r i au fost omorîţi şapte inşi, în timp ce d u m n e a t a a i s c ă p a t c u v i a ţ ă ?... H m , ce lucru n e m a i p o m e n i t le-ai s p u s d e t e - a u cruţat ? G O D I E U : A d e v ă r u l , K a p o , şi n u m a i a d e v ă ­ rul. K A P O : Care adevăr ? GODIEU KAPO : (naiv) Un : Că sînt Şi un înger. (Tăcere.) dumneata

I I O L Z : Ş i ştii om mort. N Y S Z L I : Ştiu.

cu

dacă

dai

greş

eşti

un

H O L Z : B i n e , a t u n c i î n c e a r c ă . . . O d a t ă ţi-a m e r s şiretlicul cu m o r t u l p e n t r u a u t o p s i e ! P o a t e a i să m a i i z b u t e ş t i o d a t ă . K A P O : De data asta, n u . Ş N E R T : Ş i d e ce n u ? KAPO : Singur ce nu va izbuti Cu nimic. Dumnezeu şi ca pc vor

M O N K : De fi doi.

singur ?

K A P O : Dumnezeu e uneori n e v o i e să ajute. M O N K : Şi c i n e v r e i zeu, Kapo... t u ?

mare, dar fie ajutat să-1 a j u t e

el are să te Dumne­

K A P O : D e ce n u ? N i c i r e c u n o ş t i n ţ a , n i c i diplomaţia, nici degetul lui Dumnezeu, n i m i c n-o să-1 u r n e a s c ă p e M u s s f e l d . C u e l t r e b u i e v o r b i t a l t f e l . Şi n u m a i e u ştiu cum. I I O L Z : Şi cum ? de cc crezi că numai Holz, tu ştii

K A P O : Pentru că a m î n d o i , sîntem nişte ucigaşi. H O L Z : Asta e singurul tău

amindoi

î n g e r !...

i-ai s p u s

argument ? Lu­ jefuit (Tăce­

asta C o m a n d a n t u l u i ? N Y I S Z L I : I-a s p u s - o . G O D I E U : De sînt. K A P O : Şi a fost în stare el să te creadă ? G O D I E U : D i n p ă c a t e , n u , m ă t e m că n u . . . D a r c i n e ş t i e : p o a t e c ă t o t u ş i m-a c r e ­ z u t . A l t f e l d c ce m - a r f i c r u ( a t ? K A P O : Şi Mussfeld fost. Bineînţeles. Acum pricepeţi de a fost de faţă ? ce să n u - i s p u n ? . . . D a c ă sînt...

K A P O : M a i a m u n u l . (Tăcere mare.) crăm de m u l t î m p r e u n ă . E u am p e n t r u e l , el a ucis p e n t r u m i n e . r e . ) Aşa-i c ă n-aţi f i b ă n u i t ? NYSZLI : Mai ai şi alte argumente ? disc

KAPO (scoate din buzunar un de metal) : Ş t i i ce-i a s t a ? (Semn din cap.) NYISZLI : odată. Ştiu. Deşi n-am văzut

mic unanim nici­

încă

NYISZLI : A GODIEU : NYISZLI

c e v r e a u să-i v o r b e s c e u ? (blînd) : N u , Godieu, nu dumneata.

G O D I E U : D a c ă n u m-a o m o r î t C o m a n d a n ­ t u l , n-o să î n d r ă z n e a s c ă n i c i e l . N Y I S Z L I : A ş a - i , G o d i e u , aşa-i ! Ş i n i c i n u î n c a p e î n d o i a l ă că M u s s f e l d a r a v e a oarec a r i m o t i v e să se t e a m ă d e d u m n e a t a . . . D a r n u c u m v a t e a m a asta v a l u c r a m a i degrabă î m p o t r i v a decît î n f a v o a r e a d u mitnlc ? GODIEU (mihnit) : Nu cumva credeţi că-mi lipseşte c u r a j u l ? N Y I S Z L I : O, n u . . . D i p l o m a ţ i a . A ş a că c e l m a i n i m e r i t a r f i să-i v o r b e s c e u . Ş i , d e ­ a l t f e l , n i c i n u mi-ar f i atît de greu pc cit vă închipuiţi... N-ar f i p r i m a oară cînd aş sta d e v o r b ă cu ci... o dată sau dc două o r i i-am d a t c h i a r unele sfaturi medicale. H O L Z : Ş i c r e z i s e r i o s că p o ţ i î n t e m e i a pe recunoştinţa l u i M u s s f e l d ? N Y I S Z L I : Nu. Nimic. î n g ă d u i să-i v o r b e s c . IIOLZ : Totuşi, ştii ce Dar măcar îmi ceva va

K A P O : A t u n c i , priveşte bine... E a u r . A u r dentar. Dinţii odată smulşi, sînt topiţi, traşi în discuri şi e x p e d i a ţ i la Berlin. Intre topitorie şi expediţie dispar mai t o t d e a u n a cîteva bucăţi. A v e m şapte b u ­ căţi, n u - i aşa, H o l z ? L e - a m strîns cu g î n d u l l a e v a d a r e . D a r c e n u ş t i ţi e că am fi putut avea nouă... Două le-ain f u r a t e u . D a c ă M u s s f e l d Ie v r e a , i l e d a u Poate că răscumpărarea unui copil le v a şterge d e t o t s î n g e l e . S a u n u a v e ţ i î n ­ credere ? HOLZ: Nu ne-ai spus n i m i c , să n u f i ş t i u t d i n a i n t e . K A P O : Zău, Holz ? Atît de Kapo, care

multe

ştii ?

HOLZ (calm) : D a , ş t i u . Ş i p r o b a b i l că şi t u ş t i i t o t a t î t d e b i n e c a şi m i n e c ă s î n t e m î n t r - u n I o c şi î n t r e ţ i n ceas i n c a r e n u n e l e a g ă d e c î t a c e e a ş i s p a i m ă şi a c e ­ laşi ţel. D a c ă ceilalţi n-au n i m i c î m p o ­ trivă, eu îţi dau votul meu. (Tăcere.) Ş N E R T : A ş v r e a să-ţi p u n şi e u o î n t r e ­ b a r e , K a p o . . . L a u r m a u r m e i , d e ce t e o m o r i t u atîta : de m i l a fetei, dc mila n o a s t r ă ?... KAPO : Nu, nu m e a . Ca să d e m i l a v o a s t r ă !... D c m i l a scap de aici nu se p o a t e

rişti !

N Y S Z L I : Ştiu.

www.cimec.ro

87

clocil î m p r e u n ă cu v o i . S i n g u r sint ne­ putincios. H o l z are d r e p t a t e : ni" î n r u ­ deşte n u m a i aceeaşi n e v o i e . MONK : Nu s-ar z i c e c ă a i c i n e ştie ce scrupule. K A P O : D a c ă a ş f i a v u t , aş f i f o s t mort î n c ă d e a c u m p a t r u a n i . (Cu o privire circulară.) C r e d e ţ i c u m v a că greşesc ? HOL/ (călcîndu-şi pe inimă) : N u , nu gre­ şeşti. M ă î n t r e b n u m a i d e u n d e a i a g o ­ nisit o asemenea inimă. K A P O : D e u n d e ? !... A m i n v i a ţ a m e a , ca să a m şi n i ţ e l b i n e . făcut destul c u r a j u l de a rău face

Ş N E R T : A t u n c i e în regulă ! I I O L Z : B i n e , v ă d că n u s î n l e ţ i c i n e ştie ce f e r i c i ţ i , d a r s î n t e ţ i d c a c o r d . (Rece.) Şi a c u m , K a p o , spune-mi : c u m a i de g i n d să p r o c e d e z i ? K A P O : C u m să p r o c e d e z ? !... A m să-i s p u n , f i r e ş t e , c ă a m f a t a . (Tăcere.) D e ce m ă priviţi aşa ? G O D I E U : C u m , adică... H O L / (întunecai) : V r e i să-i s p u i că a i f a l a ? K A P O : N u î n ţ e l e g . . . V r e ţ i să-i c e r s-o s a l ­ v e z e şi î n a c e l a ş i t i m p să n u - i p o m e n e s c n i m i c d e ea ? G O D I E U : N - a i să f a c i a s t a ! K A P O : B a d a , b ă t r î n e , a m s-o f a c . G O D I E U : N - a i să p o ţ i ! KAPO : A m să p o t . Ş i c r e d c h i a r că ar t r e b u i să m ă g r ă b e s c . H O L / : Ş i o să-i s p u i şi u n d e e c o p i l a ? K A P O : N u - i M u s s f e l d a t î t d e p r o s t să p u n ă întrebări de prisos. Oricum, ştie foarte b i n e şi e l : m u l t e a s c u n z ă t o r i n u s î n t p e aici. Ş N E R T : Ş i v r e i să-i p o m e n e ş t i c u m v a şi dc n o i ? KAPO : A m f o s t d e a c o r d , Ş n e r t , că sînt u n t i c ă l o s , d a r n u - m i - a m i n t e s c să v ă f i spus că sînt un dobitoc. Fiţi liniştiţi, v o i l u a asupră-mi toată răspunderea. H O L Z : L a u r m a u r m e i , ce v r e i să-i s p u i ? KAPO : Vorba lui Godieu : adevărul. Şi adevărul e că o f a t ă a scăpat de la gazare. M O N K : N u m a i atît ? K A P O : Şi că, bineînţeles, a m ascuns-o, c ă v r e a u să s t a u d e v o r b ă c u e l . NYISZLI : KAPO : unde Şi ai să-1 pofteşti să vină şi

K A P O : Cu toţii t r ă i i n p e c a d a v r e , Monk. MONK : Dar o fată vie printre leşuri ? K A P O : O r i c u m aparţine m a i m u l t morţilor decît v i i l o r . H O L Z : B i n e , v ă d că te-ai g î n d i t l a t o a t e . . . K A P O : U n K a p o fără cap e p i e r d u t . . . Cre­ d e ţ i că a m g r e ş i t p e u n d e v a ?... Ce s p u i , doctore ? N Y I S Z L I : N u , n-ni greşit. G O D I E U : E u . . . eu a m încredere. I I O L Z : V r e i să-i v o r b e ş t i s i n g u r ? K A P O : V r e a c i n e v a să f i e m a r t o r ? M O N K : D o c t o r e . . . a m i m p r e s i a că f a t a t r a g e cu urechea. N Y I S Z L I : I a t ă că a f ă c u i o c h i ! G O D I E U : B i a t a m e a f e t i ţ ă !... N u v r e i să t e r i d i c i şi să u m b l i ? (Sprijină fota şi fata se ridică în capul oaselor, slringind linţoliul la piept.) NYISZLI : Îmi dai voie, G o d i e u ?... Eşti trează de m u l t ? F A T A : Da. N Y I S Z L I : Ş i a i a u z i t c u m v a ce a m v o r b i t ? F A T A : Da. N Y I S Z L I : C r e d că n u t e t e m i d e n o i . . . Ş t i i că-ţi s î n t e m p r i e t e n i , n u - i a ş a ? F A T A : Da. N Y I S Z L I : A i p u t e a să s t a i î n ş e z u t ? F A T A : N u ştiu. N Y I S Z L I : V r e i să î n c e r c ă m ? F A T A : D a . (0 sprijină. Fala se ridică în şezut, dar rămine în mijlocul mesei de autopsie, sprijinită dc doctor şi de sonderişti.) N Y I S Z L I : V a să z i c ă , p u t e m s t a a ş a , d a ? F A T A : Da. N Y I S Z L I : T e s i m ţ i m a i b i n e ? (Semn din cap.) Ţi-e m i n t e a l i m p e d e ? (Alt semn.) V r e i să n e s p u i c u m t e c h e a m ă ? F A T A : Elsa. N Y I S Z L I : D e u n d e eşti ? ELSA : Din Roma. N Y I S Z L I : M a i ai în lagăr pe cineva ? ELSA : A u murit. N Y I S Z L I : N u m a i a i pe n i m e n i ? ELSA : Nimeni. N Y I S Z L I : B u n . V a să z i c ă , ţi-e m i n t e a l i m ­ p e d e . A i p r i c e p u t d e s p r e ce a m vorbit adineauri cu prietenii m e i ? ELSA : Da. N Y I S Z L I : A ş a d a r , ş t i i că v r e m să t e s n l v ă m ! (Elsa dă din cap.) N u v a f i lesne, d a r v o m î n c e r c a . . . N u m a i c ă t r e b u i e să fii c u m i n t e şi să a i î n c r e d e r e în n o i . (Semn de înţelegere din partea jet c i . ) Elsa... peste puţin va veni Mussfeld. B i n e î n ţ e l e s , n u se c a d e să t e v a d ă . C u m n u a v e m u n d e să t e d u c e m , v r e m să t e ascundem d i n c o l o . . . A c o l o sînt nişte f e ­ m e i m o a r t e . . . V r e i să-ţi f a c o i n j e c ţ i e şi î n t o t t i m p u l ă s t a să d o r m i f ă r ă g r i j ă ? E L S A : N u . A m d o r m i t destul. N Y I S Z L I : Dar ELSA (obosită) n-o : Şi să-ţi eu f i e frică am fost s-ar de morţi ?

aici ? sigur mai bun „că­

Ştiţi cumva vreun se p o a t e v o r b i m a i

loc m a i ferit ? nu

I I O L Z : Ş i c u f a t a ce f a c e m ? A f a r ă p u t e m s-o s c o a t e m !

K A P O : N u , a f a r ă , n u ! C r e d că c e l m a i lucru a r f i s-o d u c e m d i n c o l o , i n m a r a cu morţi". I I O L Z : S-o a s c u n d e m , a d i c ă , moarte ? printre

femeile

K A P O : N-am pretenţia că e o i d e e g r o ­ zavă... D a r , dacă Nyiszli a reuşit s-o dea o dată d r e p t u n c a d a v r u , n u văd d e ce n - a m r e u ş i şi n o i . M O N K : S-o davre ? aşezăm pur şi simplu pe ca­

moartă. înlimpla să

N Y I S Z L I : N u uita : orice a u z i , v a t r e b u i să t a c i .

88

www.cimec.ro

E L S A : O a r e n u d i n tăcere v i n ? N Y I S Z L I : Şi dacă Mussfeld va deschide u ş a , v a t r e b u i să f a c i p c m o a r t a . E L S A : P e t r e i s f e r t u r i şi s i n t . G O D I E U : O r i c u m , n u t r e b u i e să-ţi f i e f r i ­ că... A t î t t i m p cît e u s î n t a i c i n u t r e b u i e să t e t e m i d c n i m i c . H O L Z : Cc v r e i să s p u i ? G O D I E U : N-a p o m e n i t K a p o - u l d c u n m a r ­ t o r ?... E u a m să f i u m a r t o r u l l u i . K A P O : U n u c i g a ş şi u n n e b u n ! V o m f i cea m a i straşnică p e r e c h e d e a v o c a ţ i d i n c î ţ i s-au p r ă s i t s u b s o a r e . N Y I S Z L I : Şnert, gata r o c h i a ? Ş N E R T : G a t a ! N u m a i să c r o i e s c d e s c h i z ă ­ tura pentru c a p ! (Cu o foarfecă marc taie, pe fundul sacului pe care l-a cusul, o gaură.) G a t a , s-a f ă c u t ! P r i n ţ e s a e s e r ­ v i t ă . B a l u l p o a t e să î n c e a p ă . G O D I E U : Vrei să te îmbrac cu, Elsa ? (Semn de acceptare, liătrinul ii trage „sacul" peste cap.) Aşa, fala mea. Şi a c u m , v i n ' c u m i n e ! (O ia in braţe.) Ş n e r t , d e s c h i d e u ş a !... Ş i t u , K a p o , a d u - 1 p e M u s s f e l d . (lese cu Elsa în braţe, ur­ mat de Şnert.) M O N K : D a c ă M u s s f e l d v a d a p e s t e ea o va împuşca imediat. H O L Z : N-o să-i t r e a c ă p r i n c a p c ă e a t î t dc aproape. K A P O : Şi dacă fata n-o să a i b ă putere să r a b d e ? N Y I S Z L I : O să a i b ă . . . D e f a p t , e a t î t d e e p u i z a t ă c ă n u m-aş m i r a să l e ş i n e s a u să a d o a r m ă . H O L Z : B i n e , ce s-a h o t ă r î t e h o t ă r i t . . . E t i m p u l să p l e c ă m . N Y I S Z L I (către Kapo) : V e z i , K a p o , ai grijă dc MONK KAPO : MONK : G o d i e u , să : Dacă nu facă să vă şi vreo proslie. Dacă să-1 există ! auzi azi Dumnezeu Există, ajute ! ai

ŞNERT : Bine, dacă vrei dumneata... (Se aşază.) N u m a i c ă a r c a m f i t i m p u l s-oş t e r g . (Tăcere.) E i , dc-acu', gata... R ă m i i c u b i n e , b ă t r î n c . . Ş i i a s e a m a ce v o r ­ beşti ! G O D I E U : N i c i o grijă, Şnert ! N-oi f i eu marc diplomat, dar întotdeauna a m fost u n b u n p s i h i a t r u . Ş i ce e s t e o a r e p s i h i a ­ tria dacă n u o diplomaţie în luptă cu s p i r i t u l t e n e b r e l o r ? (Şnert îi face un mic semn de adio şi iese.) Şi a c u m , D o a m n e , ce a r e să m a i f i e ? (Se ridică greoi, se îndreaptă încet către uşa de la cămară binişor. Cu degetul pe şi o întredeschide buze.) S t , n i c i u n c u v i n ţ e l , fetiţa m e a . . . (închide uşa, revine pe scaunul lui şi aşteaptă... Atunci intră Mussfeld şi Kapo-ul.) MUSSFELD semn din aici ? (cu mîna cap către încă pc Godieu) clanţă, cu un : E l ce c a u t ă

K A P O : E m a r t o r u l m e u . . . Cel care îngri. jeşte f a t a . MUSSFELD : Aha ! îngerul ! (Scrutlndu-i atent.) V a să z i c ă , v o i a m î n d o i . . . (închide, in fine, uşa şi priveşte în jur.) Unde sint morţii d i n zori ? K A P O : A c o l o u n d e d o r m morţii de aseară. M U S S F E L D (ocoleşte încăperea pînă ajunge in dreptul uşii ce dă în odaia de alături şi o deschide brusc. Priveşte cîtăva vreme, în cele din urmă o închide) : Şi fata u n d e - i ?... V - a m î n t r e b a t ! GODIEU (cu o mină liniştitoare pe Kapo-ului, şoptit) ; Lasă-mă întîi pc (Tare.) Mussfeld... Nu te mai braţul ? MUSSFELD (uluit) : Cc s p u i ? oarecare spus : foarte mea, păţeşti braţul mine. doare

există,

Monk !

Kapo,

v o r b i n d cu gura ta. KAPO : toţii ! Intr-un (Iese.) minut, v-aţi evaporat cu

GODIEU (blind, totuşi nu fără autoritate profesională) : Ti-am s t a i j o s ! (Mussfeld se aşază.) Pari a g i t a t şi n-aş v r e a c a d i n c a u z a sau a bietului nostru K a p o , să ceva. MUSSFELD (stupefiat) : Ce să

păţesc ?

H O L Z : Ieşi tu, Monk... (Monk iese.) Şi dumneata, Nyiszli ! (Nyiszli iese. Holz aruncă o privire spre uşa de la „cămară".) G r ă b e ş t e - t e , Ş n e r t ! (Iese. Şnert reintră, urmat de Godieu.) Ş N E R T : A u şi p l e c a t ? G O D I E U (inchizind de seamă) : Au uşa în urmă cu p l e c a t . (Se privesc băgare atenţi.)

G O D I E U : P o ţ i să ş t i i ? S-ar p u t e a , d e p i l d ă , d e e n e r v a r e , să f a c i o c o m o ţ i c , c u m s-ar s p u n e , să t e p ă l e a s c ă d a m b l a u a şi să t e pomeneşti direct în i a d . MUSSFELD Kapo.) KAPO zău. (cu Asta (gînditor) iad ? zîmbet era : Ce In vrea iad ? de : la (Către mine ? ştiu,

Care un nu

neliniştit) prevăzut.

Nu

Ş N E R T : A i emoţii, bătrînc ? G O D I E U : E u ?... Parcă d r u m . N-ai i m p r e s i a ? ŞNERT : lumea Chestiunea cealaltă. e să am nu pleca la un pe

G O D I E U : O, n u e v o r b a de i a d u l banal al l u i Belial. Adevăratul iad e aici. L a crematorii. MUSSFELD (gînditor) : La crematorii, Go­ d i e u ?... N - a i i m p r e s i a c ă m ă c a m a m e ­ n i n ţ i ? (Către Kapo.) H m , n u ţi se p a r e ? G O D I E U : Ce jocului ! să fac ? Dacă aşa e regula

ajungem

G O D I E U : Ştii... ruşii a u u n o b i c e i frumos, înainte de pleacă careva la drum, se a ş a z ă şi se r e c u l e g î n t ă c e r e . î n t o t d e a u n a m i s-a p ă r u t că a s t a e u n f e l d e r u g ă ­ ciune sau dc îmbrăţişare comună... Nu v r e i , Ş n e r t , să s t a i o l e a c ă c u m i n e ? (Se aşază.)

M U S S F E L D : Şi dacă g e s c şi să a j u n g l a pe a m î n d o i ? G O D I E U : Asta nu

în l o c să damblac r e m a t o r i u , v ă curăţ

se p o a t e .

www.cimec.ro

89

MUSSFELD (blind) : G o d i e u , ştii b i n e că eşli c a m nebun... N u vrei să v o r b e ş t i mai d e s l u ş i t ? D e c c să n u se p o a t ă ? C O D I E U : P e n t r u c ă d a c ă c u şi Z a g e r n u ieşim v i i de a i c i , v e i f i d e n u n ţ a t C o m a n ­ dantului că a i s a l v a t o femeie de la gazare şi c ă a i î n c e r c a t s-o scoţi d i n lagăr. M U S S F E L D : Ce i d e e t î m p i t ă ! C O D I E U : E i , n u - i c h i a r aşa de t î m p i t ă dacă p o a l e să o m o a r e u n o m ca d u m n e a t a . M U S S F E L D : T r e b u i e să f i i d e s t u l d e n e b u n c a s-o p o ţ i î n c h i p u i . G O D I E U : I n privinţa asta, slavă Domnu­ l u i , n u se p o a t e s p u n e c ă n u s i n t d e s t u l de n e b u n . M U S S F E L D : V a să zică, a m s a l v a t o f e ­ meie... Poate chiar o e v r e i c ă !... Ş i să m n i s p u n ă c a r e v a că sînt o bestie ! Şi aş p u t e a s ă a f l u şi e u p e n t r u ce a m făcut-o ? G O D I E U : Foarte simplu : pentru că e r a ibovnica ta. MUSSFELD : Aiurea ! Cine ar putea să creadă ? K A P O : O h , î n privinţa asta, d o m n u l e Ober­ s c h a r f u h r e r . . . Ş t i ţ i , î n t o t d e a u n a se g ă s e ş t e u n d o b i t o c p l ă t i t să creadă o r i c e . M U S S F E L D : D e d a t a asta, n u ! Ş i şliţi d e ce ?... P e n t r u c ă d e z e c e a n i (izbucneşte în rîs), d e z e c e a n i î n c o a c e s î n t c o m p l e t i m p o t e n t . (Ride.) Aşa-i c ă n u v-aţi a ş ­ t e p t a t la aşa ceva ? GODIEU (niţel derutat) : Aşa-i, nu ne-am aşteptat. D a r asta n u p r e a s c h i m b ă l u c r u ­ rile. Cel m u l t v e i f i socotit u n i m p o t e n t pervertit. MUSSFELD (amuzat) : Şi dacă totuşi nu v o r crede ? G O D I E U : A t u n c i , v o r c r e d e , să z i c e m , că a i fost c u m p ă r a t . M U S S F E L D : E u ! ?... D e c i n e , d e n i ş t e p ă d u c h i o ş i ca v o i ? C u ce ? G O D I E U : Cu a u r . MUSSFELD : Aiurea ! De unde să se g ă ­ sească l a m i n e a u r ? G O D I E U : N i c i o grijă : v o r găsi. MUSSFELD : Unde ? G O D I E U : O r i u n d e !... I n h a i n e , î n c a m e r ă . . . P o a l e c h i a r c ă e x i s t ă şi o t a i n i ţ ă ! MUSSFELD (nedumerit) : Ce tainiţă ?

M U S S F E L D : Să m ă bată Dumnezeu dacă mai ştiu c e să c r e d . . . N e b u n eşti s a u ticălos ? G O D I E U : Prefer n e b u n . Bineînţeles, a r f i i n u t i l să m ă o m o r i . . . C e i c a r e t e v o r d e ­ n u n ţ a c u n o s c tainiţa t o t atît d c b i n e ca şi m i n e şi o v o r i n d i c a f ă r ă greş ! M U S S F E L D (stăpînindu-se) : Ş i c r e z i că a r î n d r ă z n i c i n e v a să m ă d e n u n ţ e ? C O D I E U : A , c r e z i c ă n u se v a g ă s i c i n e v a c a r e s-o f a c ă ?... D a r c e i c a r e l e - a u d e ­ nunţat C o m a n d a n t u l u i că te îmbeţi în f i e c a r e n o a p t e ?... Ş i , a p o i , i a s t a i ş i g î n deşte-te : c î ţ i î n g e r i a i î m p u ş c a t a c u m u n ceas ? M U S S F E L D : Şapte. C O D I E U : M i i n e v o r f i alţi şapte şi, dacă v a t r e b u i , î n fiecare z i , p î n ă l a sfirşitid l u m i i , se v o r g ă s i ş a p t e d r e p ţ i c a r e s ă m o a r ă . Şi t u c r e z i că u n înger b ă l r i n ca m i n e n-n p u t u t s ă g ă s e a s c ă ş a p t e i n ş i p e c a r e să-i î n a r m e z e c u u n d e n u n ţ împo­ t r i v a t a ? N i c i m ă c a r n u v o r t r e b u i să se p r e z i n t e . . . U n denunţ anonim c un l i t i l l a f e l d c b u n ca o r i c a r e a l t u l ! MUSSFELD (rînjind) : Cum s-ar s p u n e : sînt m i n a t ca u n p o d strategic ! Şi î n ­ g e r u l d e n u n ţ ă t o r stă g a t a să apese d e t o n a ­ t o r u l ! (Către Kapo.) Ce s p u i d c toate astea ? K A P O : B i n e c h i b z u i t ! N o u ă , ăstora, m a i hîrşiţi î n r e l e , n u ne-ar f i t r e c u t prin c a p o t r e b u ş o a r ă a t î t d e s t r a ş n i c ă i... U n s i n g u r c u s u r a r e b o m b a asta : n u există. GODIEU (prădat") există" ? : Cum, adică, „nu

KAPO (blind) : Dragă doctore, crezi oare că domnul Oberscharfuhrer e atît de ageamiu să c r e a d ă că într-un interval de u n s i n g u r ceas, d e c î n d a a p ă r u i f a t a , ai avut răgazul să găseşti t a i n i ţ a , s-o u m p l i c u a u r , să f a c i r o s t d c o l e g i t i ­ m a ţ i e , d e o f o t o g r a f i e şi d e h a i n e c i v i l e , şi să m a i g ă s e ş t i şi ş a p t e i n ş i eărortr să Ie î m p ă r t ă ş e ş t i s e c r e t u l ? M U S S F E L D : Bineînţeles, ageamiu ! nu-s c h i a r atît de

G O D I E U : O tainiţă c u a u r ! Şi pc lîngă a u r : u n c o s t u m c i v i l şi o l e g i t i m a ţ i e p e n u m e străin, c u f o t o g r a f i a d u m i t a l e . Cele m a i b u n e d o v e z i că i n t e n ţ i o n e z i să tră­ d e z i şi s ă d e z e r t e z i ! M U S S F E L D : B i n e , d a r n u există nicăieri o asemenea' tainiţă ! G O D I E U : B a , d e ce să n u e x i s t e ? E x i s t ă ! K A P O (cu un surîs) ce să n u e x i s t e ? MUSSFELD (către : Asta, Godieu) : c a m aşa-i... D e De unde ştii ?

KAPO : Deşi, domnule Oberscharfuhrer, siguri de t o t n u p u t e m f i . L a u r m a u r ­ m e i , c u r s a a s t a p u t e a să f i f o s t pregă­ tită c u m u l t î n a i n t e — aşa, d i n n e v o i a d e r ă z b u n a r e — i a r a p a r i ţ i a f e t e i să-i f i d a t d o a r i d e e a d e a o f o l o s i c u u n ceas m a i d e v r e m e şi p e n t r u u n ţ e l m a i î n a l t . MUSSFELD (clătinat)) : M d a , şi a s t a e c u p u t i n ţ ă ! (Exasperat.) D a r , î n d e f i n i t i v , ce vreţi d e l a m i n e ? Că ceva vreţi v o i , nu-i aşa, G o d i e u ? G O D I E U : Bineînţeles ! M U S S F E L D : Ce ? G O D I E U : D a , a s t a - i î n t r e b a r e a ! Ce ? C ă , d e v r u t , a m v r u t n o i parcă ceva. D a r n u m a i ştiu ce... H m , ce v r e m n o i , K a p o ? KAPO (neliniştit) : Copilul, Godieu, lata.

G O D I E U : P e n t r u că e u î n s u m i a m pregă­ tit-o. Şi a m pregătit-o a n u m e p e n t r u ca să t e c o m p r o m i t şi s ă t e p u n l a z i d .

G O D I E U : A , d a , fetiţa...

Adică,

c a r e fetiţă ?

90

www.cimec.ro

MUSSFELD (către Kapo) : Şi v r e i sa mă f a c i să c r e d c ă n e b u n u l ă s t a a a v u t a t î t a tărie dc judecată să completeze împo­ triva mea ? K A P O : N u , n u vreau... Deşi, la d r e p t v o r ­ bind, de la u n nebun le poţi aştepta l a o r i c e . D a r d e ce să n e g î n d i m dacă „ b o m b a " l u i G o d i e u există sau ba ? E u p o t să v ă o f e r c e v a m a i d e preţ. şi n u î n c a p e î n d o i a l ă că ce v ă o f e r e u e x i s t ă . M U S S F E L D : Ce ? K A P O (sco(ind discul de aur) : A s t a !... N u e p r i m a o a r ă c î n d v e d e ţ i nşa c e v a , n u ? D a r e p r i m a o a r ă c î n d v i se o f e r ă d o u ă bucăţi... Şi fiecare bucată einlăreşte 1G0 d e g r a m e . N u , n u trebuie să mă împuşcaţi pentru ca să p u n e ţ i m î n a pc aur. Vi-1 d a u dc bunăvoie. T o t . Adică, deocamdată un d i s c , că la m i n e n-am decît u n u l . M U S S F E L D : Cc v r e i să c u m p e r i cu el ? K A P O : V i a ţ a fetiţei. MUSSFELD : Şi cc garanţie aş avea că mi-1 v e i d a ? K A P O : V i l-aş d a î n a i n t e . M U S S F E L D : Ş i d a c ă i a u a u r u l şi împuşc f a t a , şi v ă î m p u ş c şi p e v o i ? KAPO : E foarte cu putinţă. MUSSFELD (bănuitor) : Crezi că nu-s in stare ? K A P O : Ba da. M U S S F E L D : C r e z i că m-ar p u t e a î m p i e d i c a cineva ? KAPO : Nimeni. MUSSFELD (mereu surprins) : Atunci... n u - n ţ e l e g ! P c ce t e b i z u i ? N u f a c e u n o m c a t i n e u n n s e m e n e a p a s f ă r ă să-şi ia măsuri dc s i g u r a n ţ ă !... N u cumva... Nu c u m v a m-aţi atras într-o cur^ă ca să m ă o m o r î ţ i ? K A P O (calm) : D a c ă v r o i a m aşa c e v a p u l e a m să v ă o m o r d e l a b u n î n c e p u t ! M U S S F E L D : E i , drace, n u prea cred că ai a v u t ocazia ! K A P O : Cînd a m i n t r a t aici, a m fost o clipă î n s p a t e l e d u m n e n v o a s t r ă . V-aş f i p u t u t gîtui fără nici o greutate. N u de dispară alta, dar e un cadavru

K A P O : N u v - a m s p u s ?... P e n t r u că vreau să s a l v a ţ i f a t a . Ce să f a c e u c u u n s u b ­ ofiţer m o r t ? MUSSFELD (profund neîncrezător) : Zager. nu cumvu contezi — vorba Iui Go­ dieu ! — pe f a p t u l că a r t r e b u i să-mi f i e f r i c ă d e p r i e t e n i i t ă i «.lin l a g ă r ? K A P O : Care prieteni ? Un om ca mine, d o m n u l e Oberscharfuhrer, n u are prieteni, n u m a i firtaţi... A c u m , e a d e v ă r a t că s î n t p r i n t r e ei u n i i care ar f i foarte bucuroşi closet, sau să vă să v ă înece într-un a r u n c e de v i u într-un c u p t o r . Dar mai î n t î i c ă s î n t f o a r t e l a ş i , şi î n a l d o i l e a r î n d n - a r r i s c a n i c i o d a t ă n u m a i şi n u m a i p e n t r u c a să r ă z b u n e u n m o r t netrebnic ca m i n e . . . N u , credeţi-mă, nu se cade n i c i o d a t ă să n e a m ă g i m p r e a m u l t i n p r i ­ vinţa p r i e t e n i l o r noştri ! Şi, a p o i , odată m o r t , c u ce m - a r î n c ă l z i r ă z b u n a r e a l o r ? M U S S F E L D : Şi v r e i t u să-mi s p u i că un t i c ă l o s ca t i n e se p r e d ă l e g a t d e m i i n i şi de picioare fără să-şi i a n i c i cea mai mică precauţie ? K A P O : D a r ce a l t c e v a aş putea să fac p e n t r u ca să s a l v e z f a t a ? M U S S F E L D : Z a g e r , să n u - m i s p u i m i e c ă eşti t u o m u l î n s t a r e să t e s a c r i f i c i ! K A P O : Ferească D u m n e z e u ! M a i întîi că, d a c ă v ă c o n v i n g să s a l v a ţ i f a t a , e d e l a s i n e î n ţ e l e s c ă s î n t s a l v a t şi e u . . . I a r , dacă nu vă conving, şi o m o r î ţ i fata... M U S S F E L D : E i d a , a t u n c i ce se i n l i m p l ă ? KAPO : Nu văd d e ce a r t r e b u i să mă o m o r î ţ i şi p e m i n e . Ş i , a t u n c i , u n d e e sacrificiul ? MUSSFELD (furios) : D a r îndrăzneala ta... şi ameninţările tale camuflate... N u !... N u !... N u !... N u c r e d n i m i c . E ş t i prea t i c ă l o s . . . Ş i p r e a r e a l i s t . . . şi p r e a v i c l e a n . . . Nu eşti t u o m u l c a r e să te s a c r i f i c i . . . E a i c i o c u r s ă , n u m a i n-o p r i c e p ! A u z i ? N u cred ! KAPO (încleştat) : Mussfeld ! Goiieu r ă u , şi de ai fi în viaţa stare ! te-ai M U S S F E L D : Să n u mă tuluieşti : e n e b u n , d a r t u n u eşti ! T u eşti a f u r i s i i , şi u c i g a ş . O m i e d e a n i mai avea de trăit şi î n c ă n-ai stare să dăruieşti un minut din t a !... F i i n d c ă n u p o ţ i ! N u eşti î n KAPO (cu ochii închişi) cine : Mussfeld, sînt eu ? să f i i ? U n păminlului, in lagăr ? un uci­ întrebat vreodată

M U S S F E L D : N u cred... f o a r t e g r e u să f a c i să ca a l m e u !

K A P O : N u c h i a r a t î t d e g r e u !... Pe m a s a frumu­ de autopsie, G o d i e u v-ar f i tăiat ş e l , b u c ă ţ i - b u c ă ţ e l e , şi î n t r e i g ă l e ţ i s a n i ­ t a r e v-aş f i c ă r a t de-a d r e p t u l l a c r e m a ­ t o r i u . N i c i m ă c a r n u s-ar f i ş t i u t cc a ţ i d e v e n i t . P r o b a b i l că aţi f i f o s t d a t d e ­ zertor ! GODIEU (niţel senil) : Straşnică idee !

M U S S F E L D : Asta-i b u n ă ! Cine g u n o i , o b u b ă neagră, jegul o s t a f i e c a r e se c r e d e o m . KAPO : gaş ? Ştii tu pentru nu ce ştie sînt că

MUSSFELD:

Cine

eşti

K A P O : Cît priveşte u n i f o r m a . . . S î n t e m c a m d e aceeaşi m ă s u r ă , n u ? M i - a r f i p r i n s f o a r t e b i n e l a u n caz de e v a d a r e . M U S S F E L D (palid) aşa c e v a ? K A P O : Da... dar : Şi ţi-a o de trecut clipă. ce nu m-ai omoprin cap

K A P O : D a r ş t i i şi p e c i n e a m u c i s ?... A i a u z i t vreodată, pe v r e m u r i , dc u n u l care a năvălit într-o biserică cu toporul în m î n ă ?... A spart toate odoarclc cele s f i n t e , a o m o r î t p a s t o r u l şi a d a t f o c ! M U S S F E L D : D a , parcă î m i a m i n t e s c ceva... A făcut vîlvă m a r e pe v r e m u r i . . . D a r n u m a i ştiu c u m i l c h e m a .

numai atunci

M U S S F E L D : Şi rît ?

www.cimec.ro

91

K A P O : Să-ţi s p u n e u ! R a u m e r . M U S S F E L D (stupefiat) : V r e i să s p u i . . . K A P O : D a . . . c u s i n t ă l a . Z a g e r e d o ar n u ­ m e l e u n u i a c ă r u i a i - a m f u r a t şi v i a ţ a şi numele. Cu n u m e l e l u i a m ajuns aici. N u ş t i a m p c a t u n c i că a c t e l e l u i m ă v o r aduce într-un lagăr. M U S S F E L D : P u t e a i să s p u i a d e v ă r u l . K A P O : Adevărul m-ar fi trimis călăului. M U S S F ' E L D : Şi î n d r ă z n e ş t i să-mi s p u i m i e toate astea ? K A P O : D a c ă o r i c u m v r e i să m ă o m o r i , c u i a l t c u i v a a ş m a i a v e a t i m p să m ă s p o v e ­ d e s c ? U n l u c r u să ştii : o r i c a r e m i - a r f i n u m e l e , e u t o t ăla s i n t . Şi e u s i n i ăla căruia d i f t e r i a i-a l u a t d o i c o p i i într-o s i n g u r ă z i . Şi a u m u r i t i n l i p s a m e a . . . Şi eu n-am fost l i n g ă e i ! A t u n c i m-am certat cu D u m n e z e u ! Şi a m p u s mîna topor. Şi cu toporul în mină ani pe i n t r a t i n biserică. MUSSFELD : Tu ! KAPO : Acum crezi orice ? că sînt în stare de

K A P O : Pînă în ziua cînd le v o r împuşca şi p e t i n e , şi p e s o l d a ţ i i t ă i , p e n t r u ca s e c r e t u l să f i e a p ă r a t p î n ă l a u r m ă . G O D I E U : I n z i u a a c e e a , b u n u l şi i n i m o s u l nostru prieten, Oberscharfiihrerul Moli,, îţi va trînti un glonte în ceală... un p l u m b m o a l e d c şase m i l i m e t r i , c a r e p e r ­ forează b u l b u l , aderă l a o s şi n u . m a i iese defel... MUSSFELD (întunecat) : Şi c r e z i că, dacă ţi-aş s a l v a f a t a , f a p t a a s t a m i - a r a g o n i s i iertarea cuiva ? G O D I E U : C i n e să t e i e r t e , Mussfeld, eu, fata, cei v i i , cei m o r ţ i , D u m n e z e u l e v r e i ­ lor, Dumnezeul papei, Dumnezeul lui L u t h e r . . . C i n e ? T e r o g să m ă c r e z i : n - a m n i c i o î m p u t e r n i c i r e să n e g o c i e z m i l u l u i Dumnezeu. K A P O : N u , Mussfeld, oamenii nu le v o r i e r t a . P o a t e , e u . D a r l a ce-ţi t r e b u i e ţ i e iertarea u n u i ucigaş ? M U S S F E L D : Bine, f i e şi pe gratis ! Să z i c e m că aş f i d e a c o r d . . . D a r fiţi a l e n ţ i : n - a m s p u s că „ s î n t " : A m s p u s : „să z i ­ c e m " !... C a m î n ce c h i p v-aţi g î n d i t v o i să s a l v ă m f a t a ? K A P O : D a c ă a m seoatc-o d i n c r e m a t o r i i am treec-o î n detaşamentul femeilor la ş o s e a , i s-ar p i e r d e urma şi a r salvată. şi de fi

M U S S F E L D : Da... cred. K A P O : A t u n c i , bagă-ţi n a r şi u i t ă d c e l . revolverul în buzu­

MUSSFELD : Mă î n t r e b n u m a i : d e ce ţii a l î l să s a l v e z i o f a t ă o a r e c a r e ? Ş i c a r e o f i şi e v r e i c ă , p e d e a s u p r a ! K A P O : Să Dacă fata zicem va că am pus un r ă m ă ş a g !... există. f i salvată, Dumnezeu

M U S S F E L D : Ş i t u v r e i ca e u . . . e u , M u s s f e l d , Oberscharfuhrer al c o m p a n i e i de pază, t r ă g ă t o r d e e l i t ă şi u c i g a ş c u t o p t a n u l . . . e u să f i u c o d o ş u l t ă u p e l î n g ă Dumne­ zeu ? KAPO (întunecat) : Da. Kapo... tu ştii ce-mi ceri ?

M U S S F ' E L D : P o a t e că d a , p o a l e c ă n u . . . D a r m a i m u l t ca s i g u r că n u . K A P O : A d i c ă , ce v r e i să s p i n ? M U S S F E L D : V-aţi g î n d i t v o i c i n e e fata asta ? G O D I E U : C i n e să f i e ? MUSSFELD : O primejdie, Godieu, o pri­ m e j d i e p e n t r u oricine o cunoaşte, o apără şi o a d ă p o s t e ş t e ! P e n t r u c ă e d e s t u l să s c a p e o v o r b ă şi s î n t e m m o r ţ i . G O D I E U : A r e să tacă. M U S S F E L D : A s t a n - a i t u d c u n d e să ştii î Ş i a p o i . . . c u m v r e ţ i să s a l v e z o f a l ă d e care a aflat C o m a n d a n t u l însuşi ? GODIEU : Asta n u e adevărat.

MUSSFELD : K A P O : Ştiu.

M U S S F E L D : D o a m n e , ce d e l u c r u r i cara­ g h i o a s e m a i p o t r i v e ş t i şi t u ! D a c ă n u - 1 ascult, trebuie să-i omor pe amîn-.loi. propriii Dacă îl ascult, m ă v o r spînzura m e i s o l d a ţ i . A c u m , s p u n e şi t u , G o d i e u , p e c i n e să p r e f e r , p e m i n e s a u p e v o i ? G O D I E U : Ştiu e u ? !... Nu te-ai plictisit o a r e să t e t o t p r e f e r i n u m a i şi numai pc tine ? M U S S F E L D : Tocmai a s t a - i c i u d ă ţ e n i a : că m e r e u m ă p r e f e r p e m i n e şi m e r e u o m o r p e alţii... Şi c î n d te gîndeşti că a m v e n i t a i c i c r e z i n d c ă e r o s t d e î n v i r l e a l ă ! Ca să scap de f r o n t ! Şi uite că inlr-un s i n g u r ceas o m o r a i c i m a i m u l ţ i o a m e n i decît aş f i p u t u t o m o r î pe f r o n t într-un an întreg. B u n i c u l m e u a făcut l o t răz­ b o i u l d i n 1 9 1 4 şi n-a t r a s u n glonte... E r a u n luteran cu frica l u i D u m n e z e u . I a r e u : t r ă g ă t o r d e e l i t ă ! Ş i ştii cc s î n t î n c i v i l i e ? C o f e t a r ! Aşa-i c ă n u - ţ i vine a crede ? îmi plăceau dulciurile ! Dar d e u n d e s ă - m i t r e a c ă p r i n c a p că o r să mă pună să împuşc cîtu-i ziulica de l u n g ă ? Ş i c î t o să m a i d u r e z e a s t a ?

M U S S F E L D : Ba da, Godieu ! Dacă a m aflat e u . . . a a f l a t şi C o m a n d a n t u l . I n f o r m a t o r i i noştri sînt c a m aceiaşi ! Şi acelaşi l u c r u c a r e te-a î n d e m n a t p e t i n e , K a p o , să t e g r ă b e ş t i să m ă a n u n ţ i , m ă g r ă b e ş t e a c u m pe mine să-i raportez Comandantului : teama dc a n u f i b ă n u i t dc c o m p l i c i t a t e , însă c h i a r dacă, î n p o f i d a oricărei pru­ d e n ţ e , m-aş î n c u m e t a să s c o t f a l a d c l a c r e m a t o r i i , ce ş a n s ă , v ă î n t r e b , a ş a v e a să i z b î n d e s c ?... Nici u n a ! î n ţ e l e g e ţ i ?... C h i a r d e a ş v r e a . . . n-aş p u t e a . P e n t r u c ă nu-i cu putinţă. E i m p o s i b i l ! Şi luaţi seama : c u n u risc decît c a p u l m e u , v o i riscaţi mai mult decît viaţa voastră : viaţa detaşamentului de femei care ar adăposti-o, viaţa Sonderkommando-ului care a salvat-o şi, p o a t e , c h i a r v i a ţ a î n t r e ­ gului l a g ă r . V-aţi gîndit l a asta ? (Tă­ cere.) N u se p o a t e să n u v ă f i g î n d i t . D a r a ţ i a ş t e p t a t să a u z i ţ i a s t a d i n g u r a

92

www.cimec.ro

m e a . A ţ i a ş t e p t a t c a e u să m ă împotri­ v e s c p e n t r u c a v o i să f i i i s c u t i ţ i d e p o ­ vara u n e i h o t ă r î r i . D a r d e ce să hotă­ r ă s c c u p e n t r u v o i ? H o t ă r î ţ i v o i , şi a m să f a c t o t cc v e ţ i h o t ă r î . A ş t e p t . (1 acere.) G O D I E U : Vrei să s p u i , M u s s f e l d , c ă tre­ b u i e să a l e g e m î n t r e v i a ţ a c o p i l u l u i şi viaţa lagărului ? MUSSFELD : Da, Godieu, tocmai asta v r e a u să s p u n . KAPO (simfind asupră-i privirile neliniştite ale lui Godieu) : Da, bătrînc, dacă sintem bărbaţi şi v r e m să p r i v i m adevărul în faţă, atunci trebuie să recunoaştem că asta e s i n g u r a p r o b l e m ă . G O D I E U : C u m a d i c ă . . . v r e i t u să c h e m ă m f a t a şi să-i s p u n e m c ă t r e b u i e să m o a r ă ? { Tăcere.) C u m , se p o a t e o a r e î n t î m p l ă a ş a c e v a ? Să-i s p u i u n e i f e t i ţ e c a r e a b i a s-a r i d i c a t d i n t r e m o r ţ i că t r e b u i e să se î n a ­ poieze în beznă ? K A P O (scrişnit) : D e cc t e m i r i ? O a r e n - n i f o s t n i c i o d a t ă o b l i g a t să s p u i bolnavilor t ă i c ă s î n t c o n d a m n a ţ i să m o a r ă ? GODIEU (pierdut) : B a da, a m spus... D a r n u o r i c u i . . . şi n i c i o d a t ă u n u i c o p i i . K A P O (copleşii) : Godieu... G O D I E U : Taci ! (Răzvrătit.) Voi, asasi­ n i l o r . . . aţi î n d r ă z n i vreodată să spuneţi c o p i i l o r v o ş t r i c ă t r e b u i e să m o a r ă ? K A P O : P o a t e . . . p o a t e că n u e o b l i g a t o r i u să-i s p u n e m . G O D I E U : A s t a - i t o t c c p u t e m , s-o o m o r î m f ă r ă să-i s p u n e m ? A s t a - i t o a t ă m ă r i n i m i a noastră ? K A P O : O m o a r t e uşoară e u n d a r ceresc. N i c i D u m n e z e u n u - i m a i b l i n d c î n d îşi culcă r o b u l c u o m o a r t e necunoscută. G O D I E U : Şi o m o r u l b l i n d a r f i m a i p u ţ i n u n o m o r ? E atît dc paşnic oare s o m n u l c a r e î n c e p e c u o i n j e c ţ i e d c otravă, s a u c u u n g l o n t e î n ceafă ? M U S S F E L D : G o d i e u . . . c u toţii s î n t e m pri­ z o n i e r i i l a g ă r u l u i ă s t u i a . . . Cc p u l c n i noi f a c e ? N - a r f i m a i b i n e o a r e să î n t r e b ă m fata însăşi ? G O D I E U : C u m , să î n t r e b ă m u n c o p i l d a c ă vrea să moară ? Să-1 întrebăm numai pentru că n o i s î n t e m atît de laşi, sau a t î t d e n e b u n i , şi n u m a i ş t i m ce e b i n e şi ce c r ă u , şi n u m a i ş t i m p e c i n e să a l e g e m să m o a r ă , şi p c c i n e să t r ă i a s c ă ? Să punem pe umerii u n u i copil ţoală p o v a r a u n e i hotărîri pe care atîţia bărbaţi se g r ă b e s c s-o l e p e d e ? Şi d e c e . . . d c ce t r e b u i e să a l e g e m ? K A P O : D a r ce v r e i să f a c e m , să viaţa întregului lagăr ? prirnejduim

încremenite ale celor trei bărbafi, apare Elsa, in sacul e i lung, pînă la glc«ne, uşor ameţită, stînjenitâ de lumina încă­ perii, şovăitoare ca flacăra unei luminări in curentul dintre două lumi.) Doamne, d e ce a i t r e z i t - o î n c e a s u l a c e s t a ? MUSSFELD (uluit) : Va să z i c ă , tot aici era ! G O D I E U (ieşind în întîmpinarea fetei, clăti­ nat, cu un biet zimbet patern) : Elsa... (li dă mina s-o sprijine.) Ţ i s-a făcut frică ? E L S A (semn din cap) : D a . G O D I E U : A i auzit tot cc am vorbit ? (Semn din cap.) 0 , b i a t a m e a fetiţă, d e c c a i f ă c u t a s t a ? C u m să t e m a i f e r e s c , şi c u m să t e m a i a p ă r ? E L S A : N u t r e b u i e să m ă m a i a p e r i . G O D I E U : D e ce, n u m a i a i încredere în mine ? E L S A : N u . T u m ă c h e m i să t r ă i e s c şi e u nu m a i a m voie. G O D I E U : C i n e ţi-a s p u s a s t a ? E L S A : Morţii... Morţii d i n baie, morţii de a i c i . . . E i ş t i u m a i b i n e c i n e se c a d e să t r ă i a s c ă şi c i n e n u . G O D I E U : T e v o m s c o a l e d e a i c i , te v o m d u c e p r i n t r e f e m e i l e d e l a şosea şi n i ­ m e n i . . . n i m e n i n u v a şti d e u r m a t a . E L S A : Şi dacă c u m v a C o m a n d a n t u l a şi a f l a t ?... N-a s p u s e l (îl arată pe Muss­ feld) c ă c e e a ce a a f l a t d i n s u l ş t i e şi Comandantul ? M U S S F E L D : Adevărat, fetiţo, m u s ă r i sînt peste t o t . P o a t e că într-adevăr Coman­ d a n t u l a şi a f l a t . D a r ş t i i ce a ş p u t e a s ă m a i f a c ? S ă t e s c o t d e a i c i , să t e a s c u n d î n d e t a ş a m e n t u l d e f e m e i . . . Ş i să m ă d u c a p o i să r a p o r t e z , c a p e u n l u c r u d e n i m i c , că a m d e s c o p e r i t d u p ă g a z a r e o f a t ă v i e , c ă a m î m p u ş c a t - o , şi c ă a m Irimis-o la c r e m a t o r i u . înţelegi ? 0 exe­ c u ţ i e f i c t i v ă ! N - a r e c u m să m ă contro­ leze. A s t a a r c u r m a orice b ă n u i a l ă împo­ t r i v a n o a s t r ă şi a r f a c e d e p r i s o s o r i c e u r m ă r i r e . T o t u l c să a s c u l ţ i d e l e g e a t ă ­ cerii. E L S A : Ş i d a c ă n u v o i f i î n s t a r e să a s c u l t d c l e g e a t ă c e r i i şi să t a c ? G O D I E U : Se p o a t e o a r e să n u f i i î n s t a r e ? D o a r n u m a i eşti u n c o p i l . A i c i n c i s p r e ­ zece a n i . E L S A : D a , n u m a i sînt c o p i l . D a r cine e a t î t d e s t ă p î n p c m i n t e a şi p e norocul lui ? G O D I E U : Fetiţa mea... E L S A : Şi dacă, d u p ă toate astea, v o i f i descoperită ? GODIEU : Cine, cine să te descopere, cine

GODIEU (rupt) : N u . . . asta nu. A m fost î n v ă ţ a t să s a l v e z o a m e n i . . . D a r , D o a m n e , pentru cc să plătească copilul ăsta ? P e n t r u ce a t r e b u i t să se n a s c ă , p e n t r u c e i - a i d a t m i n t e să î n ţ e l e a g ă , p e n t r u ce l-ai t r i m i s l a g a z a r e , p e n t r u c c l - a i c r u ­ ţ a t , p e n t r u c c î l t r i m i ţ i î n d ă r ă t ?... S p u ­ n e - m i , d e ce ? (Uşa dinspre „depozitul cu mor fi" se deschide încet şi, sub privirile

să t e t r ă d e z e ? ELSA : Sînteţi voi atît de siguri că nu mă v o r trăda s p a i m e l e , t e m e r i l e , visele ? Să t r ă i e s c c u s p a i m a că fiecare cuvînt ce mi-ar putea ieşi din gură v-ar puica c o n d a m n a p c toţi ? G O D I E U : Care toţi ? p c c i n e te t e m i t u Pe c i n e , c o p i l a mea, să n u c o n d a m n i ?

www.cimec.ro

93

E L S A : Pc v o i . . . G O D I E U : Pe n o i ? ! Cei ticăloşi, c e i b ă t r î n i , cei putregăiţi ? E L S A : Sonderiştii... G O D I E U : E i sînt c o n d a m n a ţ i o r i c u m . . . N i c i un S o n d e r k o m m a n d o î n c ă n-a i e ş i t v i u de la crematorii. N u - i aşa, M u s s f e l d ? S p u n e - i !... P e c i n e v r e a să c r u ţ e ? ELSA (cu degetul spre Mussfeld) : Pc e l . . . M U S S F E L D : Pe m i n e ? ! G O D I E U : Ş i d e e l ţi-c m i l ă , şi d c e l ? E L S A : D a r detaşamentul de f e m e i La­ gărul ? G O D I E U (descumpănit) : Da... lagărul. E L S A : C i n e s î n t e u ca să m o a r ă oameni pentru m i n e ? S t ă u n o m p e s c a u n şi nu-ţi v i n e a-i s p u n e : „Scoală-tc t u ca să s t a u e u !" D a r î n c ă să-i s p u n : „ M o r i t u , ca eu să t r ă i e s c !' Cum aş putea să cer altuia c e v a ce m i e n u - m i adaugă n i m i c şi I u i î i v a l i p s i c u d e s ă v i r ş i r e ? N u , t r e a b a m e a n u c să t r i m i t p e a l ţ i i să m o a r ă . D a t o r i a m e a e să n a s c , n u să î n g r o p . Ş i , d a c ă v i a ţ a m e a ameninţă v i a ţ a a l t u i a , m a i b i n e să m o r e u d e c î t altul. Acum înţelegi de ce trebuie să mor ?
;

nenăscuţi seamănă cu c e i m o r ţ i . Mi-epîntccul u n cimitir. M U S S F E L D (palid) : D o a m n e , asta nu-i f i ­ r e s c , să t r a g ă l a b e z n ă c u a t î l a p u t e r e . ELSA : Mi-e somn, domnule, mi-e tare somn. K A P O : Ş i n u ţi-e f r i c ă ? E L S A : B a d a . D a r n u v e z i că n i m e n i n u moare dc tot ? G O D I E U : C h i a r crezi t u asta ? E L S A : N u v e z i ?... A m m a i m u r i t o d a t ă . Şi pe u r m ă te-am î n l î l n i t pe t i n e . O a r e d a t a v i i t o a r e p c c i n e a m să î n t î l n e s c ? G O D I E U : D o a m n e , v r e i t u să l e î n a p o i e z i în camera dc gazare ? E L S A (şovăitoare o clipă) : F ă r ă a s t a n u s e poale ? MUSSFELD (mohorit) : Se poate. E L S A (uşurată) : Oh, atunci c bine. (Bănui­ toare, către Godieu.) C r e d că n u a i d e g î n d să-mi f a c i v r e o i n j e c ţ i e ? G O D I E U : O , n u . . . (Buimăcit.) Ş i d c ce n u ? E L S A : P e n t r u că s î n t c u r i o a s ă : v r e a u să ş t i u c î n d m o r . (Lui Mussfeld.) Cînd tre­ b u i e să se î n l î m p l e , d o m n u l e ? M U S S F E L D : Cînd vrei. E L S A : D a r , dacă c u m v a C o m a n d a n t u l o fi p e d r u m , a r f i m a i b i n e să m ă găsească m o a r t ă , n u - i aşa ? K A P O : D o a m n e , ce d u r e r i îi î n ţ e l c p ţ e s c a t î t dc t i m p u r i u pc copiii acestui veac ? M U S S F E L D (mohorit) : Da, ar fi m a i bine. E L S A : A t u n c i a r f i t i m p u l să m o r , n u ? (Mussfeld acceptă tacit.) Cum vreţi să m o r ?... î m p u ş c a t ă ? (Mussfeld acceptă.) Ş i n-o să m ă d o a r ă ? MUSSFELD : Nu. E L S A : Ş i n-o să greşiţi ? MUSSFELD : Nu, sfinte Dumnezeule, de data asta, n u . E L S A : Cc t r e b u i e să f a c ? MUSSFELD (cu o privire nesigură către ceilalţi) : N u ş t i u . . . (Cu o privire ocolită către uşa dinspre magazia cu morţi.) Dacă vrei... E L S A (cu un frison) : O , n u , n-aş v r e a să m o r p r i n t r e m o r ţ i . . . A ş v r e a să m e r g , să merg... Să m o r afară. M U S S F E L D : Bine... A t u n c i , ia-o înainte... d e s c h i d e u ş a , ieşi şi să n u t e u i ţ i î n d ă ­ r ă t . . . şi să n - a i n i c i o g r i j ă . . . că e u s î n t în spatele tău. E L S A : N u , n - a m să m ă u i t îndărăt. (Se îndreaptă spre uşă.) A m să p ă ş e s c şi t>m să n u m ă r p î n ă l a z e c e , c a a t u n c i cînd m-a a d o r m i t d o c t o r u l . K A P O : E l s a , ţi-e f r i c ă ? (Fata se opreşte şi, fără să întoarcă capul, face semn că da.) V r e i să t e ţ i n d e m î n ă ? MUSSFELD îndepărta) (cu o mişcare : Zager ! instinctivă de a-l

G O D I E U (infinit dezolat) : Da... (Buimăcit.) A d i c ă d e cc d a ? D o a r a i să t a c i , n u ? E d e s t u l să t a c i . Ş i n - a r e să m o a r ă n i ­ m e n i . N u - i aşa că a i să t a c i , că n-ai să jSpui n i m ă n u i d e u n d e v i i şi c i n e le-a salvat ? E L S A : N u , n u sînt sigură. G O D I E U (speriat) : T a c i , n - n i v o i e să p p u i a s t a , n-ai v o i e ! ELSA : Ba da, trebuie s-o s p u n . . . Ca să n-o s p u n a r t r e b u i să f i u m o a r t ă , să m ă pălească m u ţ e n i a , u i t a r e a , sau n e b u n i a . . . \sta v r e i t u , să î n n e b u n e s c , n u m a i şi n u m a i c a să t r ă i e s c ? D a r n-aş s e m ă n a , a ş a m u t ă şi n e b u n ă , c u u n f e l d e m o r t ? Ş i , a p o i , d c ce să a s c u n d u n a d e v ă r p c c a r e t r e b u i e să-1 a f l e î n t r e a g a l u m e ? N u , c h i a r d a c ă aş p u t e a să t a c , n u s i n t s i ­ g u r ă că a m să t a c m e r e u . . . N u , c r e d e ­ ţ i - m ă , c e l m a i b i n e e să m o r de-adevăratelea. GODIEU : şunezi mori ? O, să D o a m n e , p e n t r u ce t e î n v e r ­ ne convingi că trebuie să

E L S A : D a c ă n-o f a c e u , c i n e să v ă con­ vingă ? G O D I E U : Atît de tînără şi ţii alît să mori ? ! E L S A : N u m a i sînt atît de tînără, b i e t u l m e u r e g e . T u s i n g u r a i spus-o ! G O D I E U : D e ce ? C î n d a i î m b ă t r î n i l ? A i a v u t t u copilărie ? E L S A : A m a v u t , n u m a i că a f o s t scurtă ca o v a c a n ţ ă . G O D I E U : A i fost tu femeie ? E L S A : M-au făcut, b i e t u l f ă c u t c u de-a s i l a . GODIEU : ELSA : Ba Numai Nici că mamă a n-ai d a , şi a s t a a m păpuşa meu fost. timp în să f i u . Cei mine. rege, m-au

avut

murit

E L S A : N u . N u v r e a u să i a u p e n i m e n i c u mine. Acolo unde trebuie să m ă duc, a m să n i m e r e s c şi s i n g u r ă . Ş i a c u m r ă m i n e ţ i c u b i n e . Căci a v e n i t t i m p u l . . . e u să p l e c , v o i să r ă m î n e ţ i . Ş i să n u m ă p l i n geţi, căci n i m e n i încă nu s-a p o m e n i t

94

www.cimec.ro

a l i t d c î n ţ e l e p t să ş l i c u n d e e m a i b i n e si u n d e e m a i r ă u . (Iese. Şi Kapo-ul face un pas înainte.) MUSSFELD : Kapo ! K A P O (cu o privire moartă) : A m o treabă, Mussfeld... Trebuie să-i ţin locul lui Dumnezeu. G O D I E U : Z a g e r , ce v r e i să f a c i ? K A P O : S-o ţ i n d c m î n ă . M U S S F E L D : K a p o , ai fost întotdeauna un om r e a l i s t , ş t i i b i n e c ă n-o p o ţ i salva. K A P O : N u . D a r , d a c ă v a t r e b u i să m ă I m ­ puşii înaintea ei, pot să-i prelungesc viaţa cu u n m i n u t . M U S S F E L D : E o nerozie ! K A P O : Fiecare face m i n u n i l e dc care e în stare. N u - i aşa, G o d i e u ? M U S S F E L D : G o d i e u , s p u n c - i şi t u !... K a p o ! G O D I E U (stins) : Nu-i n i m i c de spus. K A P O (scoale la iveală discul de aur) : f m i pare rău, Mussfeld, mai mult do-atîta n - a m l a m i n e . . . (I-l aruncă.) M U S S F E L D (privind stupefiat „moneda" din palmă) : Cc-i a s t a ? K A P O : M i l a nu-i prevăzută i n bugetul l u i H i t l e r . Şi a s a s i n a r e a u n u i p r i e t e n a r c u n tarif destul dc prost. MUSSFELD : Kapo, penlru ultima oară... K A P O (atins, ireversibil, de suflul glacial al morţii) : Mussfeld, c timpul să-ţi faci d a t o r i a . Şi eu pe a m e a . (Iese.) MUSSFELD (rămine o clipă locului, îi aruncă o privire mohorîlă lui Godieu, îşi pune mănuşa şi-şi scoale revolverul) : D a c ă e x i s t ă u n D u m n e z e u , a r t r e b u i să m ă i e r t e . (Iese. Tăcere lungă.) GODIEU (pierdui) : D o a m n e , d e cc n-am p u t u l - o s a l v a ?... D c ce ? (Ghcmuindu-se jos, pe podea.) Ş i u i t e c ă m o a r e şi n u p u t e m f a c e n i m i c . (Intră tăcuţi, unul cîte unul, Holz, Şnert.) I I O L Z : Godieu... De ce a l u a t Mussfeld fata ? G O D I E U : Ca s-o o m o a r e , H o l z . H O L Z : Ş i d e ce a i e ş i t Z a g e r ? G O D I E U : Ca să m o a r ă . Ş N E R T : Ca să m o a r ă ? ! G O D I E U : Cînd n i m e n i nu-i destul de l i b e r să t r ă i a s c ă c î t v r e a , l i b e r e să aleagă c î n d să m o a r ă . H O L Z : V n să z i c ă , n u s-a p u t u t . . . GODIEU : Nu. H O L Z : P o a t e că c m a i b i n e aşa. Ş N E R T : D e ce să f i e m a i b i n e ? H O L Z : A m p r i m i t s e m n a l u l . . . Peste u n ceas, începem. C O D I E U (buimăcit) : Ce î n c e p e ţ i ?... Ce m a i p o a t e să î n c e a p ă î n t r - u n l o c u n d o sfîrşesc a t î t e a ? ŞNERT să (şoptit) Şi nimeriţi : Salvarea, bătrînc, atît lagărul de siguri ăsta în salvarea. • că n-o altul ?

G O D I E U : Pe o r i c e c o r a b i e c a r e pluteşte p e a p a l u m i i , să s a l v e z i m a i î n t î i c o p i i i şi femeile înseamnă să s a l v e z i o m u l u i săcorabia asta împu­ mînţa... Numai pe ţită, n u m a i a i c i u n d e e abolită ordinea v i e ţ i i , n u m a i a i c i t r e b u i e să m o a r ă i n t î i copiii, apoi femeile, şi abia pe urmă bărbaţii. O, D o a m n e , sîntem îmbarcaţi pc u n d r i c fără adresă, s i n g u r a corabie d i n univers pe care v i i t o r u l nu arc preţ, p e n t r u că o m u l e m a i i e f t i n decît i a r b a cîmpului şi s î n g e l e c u n suc m a i ne­ trebnic decît apa oceanelor... Curînd, Şnert, curînd v i n e r î n d u l m e u . D a r , m a i întîi, trebuie să a ş t e p t să m o a r ă Elsa. Ş N E R T : P r o s t i i ! N-a i n t r a t t o t v i i t o r u l î n buzunarele lui Mussfeld. Ai să scapi o d a t ă c u n o i , şi a i să t r ă i e ş t i p î n ă la o sulă de a n i . G O D I E U : N u , Ş n e r t . N u - i p r o f e t acela ce nu-şi p r e s i m t e m o a r t e a . Ş i , i a t ă , î ţ i s p u n : mi-a v e n i t sorocul... A u z i ? Ş N E R T : Ce să a u d ? (De afară se aude o împuşcătură îndepărtată.) Fala ! G O D I E U : N u , ă s t a a f o s t Z a g e r . (Se aude a doua împuşcătură.) D e d a t a a s i a a fost E l s a . A m u r i t . A c u m s î n t s l o b o d să m o r şi e u . ŞNERT (îngenunchind) : G o d i e u !... Sîntem aici, lingă tine ! G O D I E U (cuprinzîndu-i cu o privire) : Da... ştiu... A m să ţ i n m i n t e . (Moare.) ŞNERT (închizîndu-i ochii) : De a c u m , bă­ t r i n e , a i să d o r m i şase m i i d e a n i şi ochii t ă i se v o r d e s c h i d e p r i n t r e stele. (Intră Nyiszli.) N Y I S Z L I : Atenţie ! C o m a n d a n t u l . . . Repede... Coman­ P u n e ţ i m î n a p e c a d a v r u ! (Intră dantul, urmat de Mussfeld şi Moli.) C O M A N D A N T U L : Ce se î n t î m p l ă a i c i ? N Y I S Z L I : A m u r i t u n o m şi a m c e r u t o e c h i p ă c a r e să-1 r i d i c e . C O M A N D A N T U L : A, G o d i e u , înger.d ! A murit, t o t u ş i ! ?... îngerul subversiv al m e m o r i e i ! P e e l c i n e îl v a ţine m i n t e ? Î n g e r u l l i b e r t ă ţ i i ! P e e l c i n e l-a e l i b e ­ r a t ? (Brusc.) Ş i c u f a t a a i a ce a fost, Mussfeld ? M U S S 1 E L D (calm) : N i m i c deosebit, d o m n u l e C o m a n d a n t . Găsită în viaţă d u p ă deschi­ d e r e a c a m e r e l o r d e g a z a r e , m i - a îost p r e ­ d a t ă i m e d i a t şi a c u m d o u ă m i n u t e m i - a m f ă c u t t i m p şi a m î m p u ş c a t - o . C O M A N D A N T U L (privindu-l suspicios) : Gă­ sită î n v i a ţ ă ? ! T e p o m e n e ş t i că v a f i fost un î n g e r !... Şi nu ţi-a tremurat mîna ?
7

M U S S F E L D (alb)

: Nu. Şi Kapo-ul... că mi-a : Şi Dc ce l-ai să

COMANDANTUL : împuşcat ? MUSSFELD : ascund fata.

GODIEU :

sînteţi din

Pentru

propus n-ai

Ş N E R T : D e ce c r e z i a s t a ? G O D I E U : Pentru că o corabie nebună... ŞNERT : 0 corabie, sintem îmbarcaţi pc

COMANDANTUL

(gînditor)

vrut !

M U S S F E L D : Bineînţeles ! COMANDANTUL : doctore ? Şi cu Godieu ce a fost,

bătrine ? !

www.cimec.ro

95

N Y I S Z L I : Probabil, u n infarct... Suferea i n i m ă de m u l t . C O M A N D A N T U L : P r o b a b i l ?... Nu eşti g u r ?... t i f a c i a u t o p s i a ?

de si­

MOLL nic.) mă

(rece) : B a d a . (Cu o umbră Mă întrebam numai cine înlocuiască pe m i n e .

de are

iro­ să

N Y I S Z L I : Dacă ordonaţi ! C O M A N D A N T U L : N u , e inutil... Urmele ari­ p i l o r t o t n-o să i l e g ă s e ş t i ! M U S S F E L D : Ce f a c e m c u c a d a v r u l ? C O M A N D A N T U L : Luaţi-1 ! B i n e c ă s-a t e r ­ minat şi c o m e d i a a s t a ! Ş i i e ş i ţ i , ieşiţi cu toţii ! (Sonclcriştii şi Nyiszli ies.) M u s s f e l d !... (OberscharfiAhrerul se apro­ pie.) A ieşit toată l u m e a ?... A i grijă : p e s t e t r e i z e c i şi c i n c i d e m i n u t e v a i n t r a în incinta crematoriilor compania spe­ cială, î n c e p e m lichidarea... Ai înţeles ? î n t r e g u l S o n d c r k o m m n n d o . (Observind ri­ giditatea lui Mussfeld.) Ce e s t e , Muss­ f e l d ? U n d e te u i ţ i ? MUSSFELD (cu cîndu-i uşa de vedeţi ? mîna pe la cămara revolver, cu morţi) : indiNu

C O M A N D A N T U L : F i i liniştit, M o l i . . . întot­ d e a u n a se g ă s e ş t e c i n e v a î n s p a t e l e c u i v a . (Moli salută şi iese. Rămas singur. Co­ mandantul se aşază pe un scaun, lingă masa de autopsie, cu spatele la uşa de intrare, obosit şi meditativ. Tăcere. Umbră deasă. Ş i i a t d că uşa de la cămara cu mor fi se deschide încet şi din conul ei de umbră începe să iasă un lung şir de femei înveşmintate în pînză de sac : despletite, descuie.) Ce-i descărnate, a s t a ?... C i n e , c i n e s î n t e ţ i v o i ? C i n e v-a î n g ă d u i t ?... (Una poartă pe umăr o funie lungă, altele duc cile o birnă.) Muss­ f e l d !... M o l i !... (Dar femeile nu se sin­ chisesc... Cu gesturi moi, încetinite, înIgheabă din piese detaşate ceva care se vădeşte, în cele din urmă, a fi o spinzurăloare.) Ce-i a s t a ? O A A FEMEIE : plutz. DOUA FEMEIE : vei f i spînzurat. Spînzurătoarea c e r şi cu care nu Spînzurătoarea de pe Lagcr-

COMANDANTUL (îngîndurat) : Ce să văd, Mussfeld ? M U S S F E L D (buimăcit) : N i m i c . . . M i s-a p ă ­ r u t c ă d ă c i n e v a s-o d e s c h i d ă . C O M A N D A N T U L (glacial) : M u s s f e l d , n i fost a t e n t l a ce ţ i - a m s p u s a d i n e a u r i ? M U S S F E L D (neliniştit) : Bineînţeles ! C O M A N D A N T U L : Poţi să r e p e ţ i ce ţi-am spus ? M U S S F E L D : D a r , desigur... „întregul Sonderkommando... Nu trebuie să scape nici unul." COMANDANTUL (îngîndurat) : Nu, asta n - a m s p u s . D a r se î n ţ e l e g e d e l a s i n e ! Şi a c u m î n c h i d e uşa pe d i n a f a r ă ! (Muss­ feld salută şi iese.) încă o comedie care se t e r m i n ă !... M o l i ! M O L L : O r d o n a ţ i !... C O M A N D A N T U L : L-ai v ă z u t pe M u s s f e l d ? N - a r s t r i c a s ă f i i şi d u m n e a t a p e l î n g ă e l . . . D a c ă i se î n t î m p l ă c e v a . . . să aibă c i n e să-1 î n l o c u i a s c ă . . . Ce e s t e , M o l i , n-ai î n ţ e l e s ce ţ i - a m s p u s ?

T R E I A F E M E I E : Intre vei fi al nimănuia.

pămînt

C O M A N D A N T U L : M i n ţ i ! (Scoate revolverul şi trage. Femeile dispar. Şi omul, epui­ zat, recade pe scaun. In clipa asta, în spatele lui, pc uşa de la intrare, se stre­ coară firav, numai piele şi os, Monk.) COMANDANTUL Cine-i acolo ? MONK (sfios) (fără să întoarcă capul) :

: Eu. (întoreînd mai eşti Monk. ochii pe spîncapul) şi : tu ? Care

COMANDANTUL c u ?... Cine M O N K : Thomas

naiba

C O M A N D A N T U L : M o n k ? (Cu zurătoare.) MONK : Un înger. Care M o n k ? înger, domnule

Comandant,

un

SFÎRŞIT www.cimec.ro

www.cimec.ro

C.P.L. PITEŞTI
Slr. Dobrogcanu Judelui Argeş Gherca Nr. 1

CENTRALA DE PRELUC7?

CAMERA DE DORMIT „REMJS"
eslc formală din: dulap cu cinci uşi (1920 X 000 mm.), comoda cu
(2500

X

2025 X 000 nun.), pat pentru două persoane oglindă noptiere (1250 X 1700 X 400 mm.), două

(000 X 300 mm.), taburet (460 X 420 mm.). Se furniruieşle cu furnir dc paltin sau mahon. Fronturile se finisează cu luciu oglindă, iar restul suprafeţelor vizibile, mat.

www.cimec.ro