Nr.

8 august 1976

REVISTĂ A CONSILIULUI CULTURII Şl EDUCAŢIEI SOCIALISTE

Petre Ghecrghiu
...„Eroii sini In steagul pe care-l duci. Eroii tine merg în veac !" (Victor Tulbure Ini August"') cu

„Eroii

Leopoldina Bălănuţă
„Cu-o dragoste inallă..." (Alexandru Andriţoiu)

Traian Stănescu
„Statura viitorului trăieşte Iu inima popoarelor (le azi" ( M i h a i Ncgulcscu : „Sub soarele prieteniei ')
-

4 Costel Constantin
„E o lumină acesta mare Pămînlului fluluriiul deasupra roditor"

Adela Mărculescu
„Au fost mai mult decît eroi : văzură viitorul..." „Mai

(.Marin Constantin : „Ziua deştep­ tării noastre")

(Horvath Imre : m u l t decît eroi")

www.cimec.ro

Nr.

8 (anul 21) august 1976

Revistă lunară editată de C u r i s i l i u l C u l t u r i i şi E d u raţiei Socialiste şi de Uniunea Scriitorilor din Republica Socialistă Ro* mânia.

* * * A descoperi c h i p u l MIHAI NADIN : Teatru

şi v i r t u ţ i l e o m u l u i şi adevăr şi t e o r i a şi teatrală

nou

. p. p.

1 3 5 7

M I R C E A M A N C A Ş : Critica contemporană STAGIUNEA Semnal V1RGÎL MUNTEANU : Balet ...Cu '75—76 :

în

concepţia p. p.

Actori

roluri

Retlaclor-şcf RADU POPESCU Colegiul tic redacţie : AUREL BARANGA, MIHNEA GI1E0RG H I U , G. IOiNESCUGION, H O R E A PO­ P E S C U , A L E C U P0POVICI, DINU SAR \ RU, NAT A LI A ATANASIU, FLORIN TORNEA (redactaişef adjunct).

ursuleţul

ri

dc

pluş

.

. p . 15

Muziră — LUMINIŢA zări,

V A R T O L O M E I : Stagiunea direcţii, căutări A

'75—76 —

Reali­ p . 16

ŞTEFAN

IUREŞ : Lumea

într-o

replică NICULESCU : Teatrul la

p . 19 p. 2 1

BOGDAN ULMU ' m a r e şi l a

şi I O N U Ţ munte

C R O N I C A D R A M A T I C Ă — Semnează : V A L E R I A MIRA 10SIF, IONUŢ NICULESCU . MĂRIA M A R I N : Viitorul Lremenciuc . Restituiri : N . Bălţăţeanu rol — Tatiana lekel şi

DUCEA, . . . p. 27 Stelian p. 36

S e m n e a z ă : M I H A I B E R E C H E T şi V A L E N T I N S I L V E S T R U p . 3 9

Tribuna regizorului şenco Coperta noastră : RADU

Dan

Micu

şi

Anca Ovancz-Dorop. 46 reformator al teatru­ p. 49 . . p. 52 p. 53 . . . p. 54

Interpreţi d i n spectacolul festiv prezentat i n cinstea celei de a X X X I I - a a n i v e r ­ sări a eliberării R o m â n i e i d e s u b d o m i n a ţ i a fascistă.

SP. I I A R E T : S p i n i H a r e t — lui românesc POTRA : Amintirea Puncte de — lui

FLORIAN AL.

Doininic Stanca

MIRODAN :

suspensie Piesă îndrăzneaţă

IOSIF

N A G H I U : Antract

MARGARETA VALENTIN IOAN Zilele

B Ă R B U Ţ Ă : Lecţia actuală a t e a t r u l u i a n t i c p . 5 5 călătorie teatrală în Canada p. 60 p. 69 p. 70 p. 72 radiofonic . . . p. 73 p. 75

SILVESTRU : O

MASSOFF : Marioara artei teatrale româneşti

Zimniceanu în R.D.G

DUMITRU M.

S O L O M O N : Cronica T V

A L E X A N D R U : Cronica teatrului de teatru

Cartea

FORTUL
Foto : Ileana ŞI Muneaciu. ADMI­ piesă REDACŢIA NISTRAŢIA Str. Nr. Tel două părţi de Leonida Teodorescu în

. p. 8 0
Miile Bucureşti 14.35.58 STAN V L www.cimec.ro e v ă z u t ă A D : Faţa n a scenei

Constantin 5—7—9 14.35.88 şi

. p. 9 6

VVVII

2 3

A u g u s t

1 9 4 4

A A A I I 23 August 1976

A descoperi chipul şi virtuţile omului nou
23 August a trecut, anul acesta, pentru a 32-a oara, sărbătoreşte şi greu de inepuizabile semnificaţii şi chemări, prin zarea de amintiri, ca şi prin orizontul de aspiraţii şi convingeri, cîle animă şi definesc viaţa şi lumea ţării noastre. Eliberarea de sub dominaţia fascistă, urmată, pe loc, de contribuţia de înverşunare, de eroism, de sînge şi de zcslre economică a poporului, la răpunerea fiarei, aşază o piatră de hotar pe drumul de două ori milenarei noastre istorii — istorie a persistenţei naţionale, peste şi înfrunlînd furtunile, istorie a unui nedomolit dor de existenţă şi de afirmare în justiţie şi libertate naţională şi socială. Din această perspectivă, Insurecţia naţională armată anti­ fascistă şi anliimpci ialislă, iniţială, organizată şi îndrumată de partidul comu­ niştilor, acum 32 de ani, a fost nu doar un gest de înţeleaptă şi cutezătoare pătrundere în şi alăturare Ia împrejurările internaţionale favorabile — succesele coaliţiei antihitleriste, îndeosebi, victoriile forţelor armate ale Uniunii Sovie­ tice — destinat a pune capăt unei negre înrobiri ; ci a fost gestul unei largi şi adine înnoitoare deschideri de drum. Din esenţa, de implicaţii şi de sensuri, a acestui gest au crescut, treaptă cu Ireaplă, într-o mereu mai trainică şi luminată zidire de viaţă nouă, socialistă, anii opţiunilor, elanurilor şi împlini­ rilor revoluţionare, pe care îi trăim. N-au fost ani de suiş domol, scutit de intemperii, de obstacole, de dibuiri — de dramatism. Istoria lor scrie o carte bărbătească, nu o pastorală. Şi e frumoasă şi revelatoare tocmai pentru ceea ce-i dur în ea, fiindcă ceea ce-i dur în ea e şi durabil, tocmai pentru virtutea ei de a fi trezii şi dezvoltat prin încercări, conştiinţa demnităţii umane a omului, conştiinţa dreptului şi datoriei — şi a posibilităţii — lui de a se regăsi şi construi pe sine, construind lumea nouă, şi în continuă înnoire, pe care o doreşte.

*
Poporul — creator conştient al propriului său destin : iată semnificaţia şi chemarea supremă a înflăcăralului August pe care îl prăznuim azi pentru a 32-a oară. Şi iată cucerirea fundamentală pe care partidul ne-a învăţat, de-a lungul acestor ani, s-o afirmăm, s-o adîncim, s-o întărim. In temeiul ei, poporul se simte azi slăpîn pe sine şi, liber, independent şi suveran, se bucura în casa lui, în gospodăria lui, de prosperitate, în lume, de preţuire şi prestigiu, în inima lui, de sentimentul înălţător al unei datorii — istorice — împlinite. Istoria, însă, şi datoria faţă de istorie, sînt continue : orizonturile se lărgesc, drumurile duc mai deparle. Spre făurirea socialismului multilateral dezvoltat, spre apropierea de comunism. Şi. în această perspectivă, se desenează naşterea şi formarea omului nou, vrednic de asemenea înalte ţeluri, chemat şi în măsură să atingă asemenea înalte ţeluri. Paşii hotărîlori pe acest drum sînt
www.cimec.ro

1

azi călăuziţi şi însufleţiţi de holăririlc Congresului al Xl-lca, de obiectivele Planului naţional unic de dezvoltare a ţării, de cuvintele tovarăşului Nicolac Ceauşescu, rostite la Congresul din iunie, al educaţiei politice şi al culturii socialiste, cuvinte adoptate, cu toate învăţămintele şi sarcinile pe care le cuprind, drept program al întregii activităţi închinate Făuririi omului nou. Prin ele. energiile, hărnicia, inteligenţa omului muncii se văd valorificate, dina­ mizaţi', organizate şi propulsate spre niveluri lot mai înalte de creştere a bunăstării materiale şi spirituale, de satisfacere a trebuinţelor şi exigenţelor, mereu sporite, ale vieţii sociale şi individuale. Kle pun. substanţial. în acest context, ca pe un scop şi ca pe o premisă, problema calităţii superioare a vieţii şi, spre dezlegarea ei, a calităţii superioare a muncii şi a produselor muncii — a creaţiei, în genere. Aceasta, la rindu-i, presupune un climat etic şi politic corespunzător, un climat în care, cu deosebire, sînt de avut in seamă, de încurajai şi de întării, spiritul de răspundere cetăţenească, spiritul de înţelegere a necesităţilor şi de disciplină în împlinirea lor, spiritul revoluţionar, de iniţiativă, dornic de cunoaştere, de înnoire, înainlevăzător şi înainlemergător.


Holul conducător al partidului creşte, evident, în aeesl tumultuos, vast şi nespus de complex proces al conslrncţiei. Şi, mai puternic deeft în orice alt domeniu al muncii, partinitatea apare ca o trăsătură prioritară, de neînlăturat, în domeniul educaţiei, in care, prin însăşi funcţia lor, sînt incluse munca şi creaţia artistică. Mai mult decîl oricînd, slujitorul ariei se simle chemai să se pătrundă de realităţile şi de eforturile edificării societăţii noastre, să discearnă în ele valorile autentice, ce se cer promovate, de aparenţele înşelătoare şi amăgitoare, ce se cer lichidale, să vadă aceste realităţi în lumina lor revela­ toare de sensuri şi semnificaţii, ca şi in problematica lor. să opereze asupra lor eu o judecată critică creatoare. Să vadă în ele rezullalul gindirii şi al con­ ştiinţei revoluţionare, să dezvolte, prin ele, în om, virtuţile elice şi civice, setea pentru dreptate şi adevăr, abnegaţia şi paloşul dăruirii pentru cauza mare şi nobilă a înălţării patriei pe culmile civilizaţiei, penlru cauza umani­ zării existenţei umane în lume. Cu precădere, scrisul şi arta tealrală se simt vizate de aeesle linii direc­ toare, pe larg dezbătute in cadrul Congresului educaţiei politice şi al culturii socialiste, cu rigoare ştiinţifică şi adîne răscolitoare forţă de convingere înfăţi­ şate şi lămurile de tovarăşul Nicolae Ceauşescu. E l e definesc, în zăcămînlul lor de expresivitate, însăşi vibraţia militantă, patetică, a creaţiei artistice, ce se vrea structurată şi orientată pe coordonatele contemporane ale aspiraţiei poporului nostru, deci, pe coordonatele umaniste şi istorice ale politicii partidului. • Nc-am deprins, în ultima vreme, să închidem valorile autentice ale crea­ ţiei noastre dramatice şi teatrale în acolada dramei şi teatrului de idei, de dezbatere. Dar ideea, dezbaterea, străine de pulsul istoriei concrete, al fapte­ lor — exponenţiale — de viaţă, sînt slrăinc şi de eficienţă. Scriitorii şi, în genere, artiştii de teatru nu nulresc o ambiţie mai fierbinte deeît a sluji viaţa şi conştiinţa spectatorilor, proiectînd în faţa lor chipul şi virtuţile omului nou, către formarea căruia cheamă stăruitor partidid. A descoperi, în propriul lor chip şi în propria lor viaţă, fermentul acestui om nou este, desigur, în acest ceas de sărbătorească aniversare a lui 23 August, euvîntnl, adînc pătruns de răspunderi şi de nădejdi în bune rezultate, al deciziei lor creatoare.
II

T " •

www.cimec.ro

TEATRU Şl ADEVĂR

MIHAI NADIN

Cită frumuseţe, u l i l a artă — i a l ă u n a d a g i u pe cnrc n i c i o e n c i c l o p e d i e nu-1 u i t ă , d a r c a r e , î n r e a l i t a t e a d e f i e c a r e z i şi d e f i e c a r e premieră a t e a t r u l u i , a r t r e b u i r e f o r m u l a t : c i l adevăr, u l i l a artă ! Domeniul adevărului este, o ştim bine, a l l u l d e e î t a c e l a a l a r i e i ; n u a i c i se d e s c o ­ p e r ă a d e v ă r u r i l e , şi n u a i c i se c o n f i r m ă e l e , deşi u n t e a t r u e a r e n u t r ă i e ş t e î n a t m o s f e r a adevărului şi n u î n t r e ţ i n e s e t e a omenească d e a d e v ă r sfirşeşle p r i n a se s i n u c i d e . In m o d tradiţional, adevărul este consi­ d e r a t d e competenţa ştiinţei, i a r c o m u n i c a r e a lui, d e aceea a logicii. Silogismul nu e c r e a t o r d e a d e v ă r ; a c e s l a , «Iacă n u se a f l ă î n p r e m i s e , n u u r e c u m să se g ă s e a s c ă î n concluzii. A c e e a ş i l e g e l o g i c ă se aplici"*, f i ­ reşte, şi t e a t r u l u i . C h i a r d a c ă a d e v ă r u l n u este, eu necesitate, s u p u s l e g i i reducţiei l a formulă şi v e r i f i c a r e , e l n u p o a t e f i c o n c e ­ p u t a l t f e l deeît c a p u n t e necesară între e x i ­ s t e n ţ ă şi c o n ş t i i n ţ ă , î n t r e c u n o a ş t e r e şi prac¬ tică. N u v o m d e z v o l t a , î n s ă , a i c i o t e o r i e propriu-zisă a a d e v ă r u l u i , eu ntît m a i m u l t cu cît teatrul întîlneşte adevărul nu în a b s t r a c ţ i a l u i i n e r t ă , c i în c o n c r e t e ţ e a sa c e a m a i izbitoare. A d e v ă r u l şi t e a t r u l se c o n j u g ă p e d u r a t a s p e c t a c o l u l u i , a d i c ă e l e se î n t i l n e s c î n t i m p , şi t i m p u l d ă m ă s u r a p r o f u n z i m i i s u b care t e a t r u l revelează a d e v ă r u r i sau le o b t u r e a z ă , e x p r i m ă relaţii necesare s a u l e m i s t i f i c ă . E a u r i n a u r i n e i , t e a t r u l şi-a m e r i t a t n u m e l e de şcoală n u datorită e x c e s u l u i d e d i d a c t i c i s m , de care u n e o r i a d a t (şi d ă ) d o v a d ă , e i f e l u l u i i n care a scurtat accesul spre ade­ v ă r u r i — ale existenţei, în g e n e r a l , d a r şi, în p a r t i c u l a r , a l e i s t o r i e i , a l e m o r a l e i e t c . — a l î t o r g e n e r a ţ i i c ă r o r a l i s-a a d r e s a t , b i e că a f o s t v o r b a d e ceea tec se n u m e s c a d e v ă ­ rurile eterne, f i e de acelea circumstanţiale — în f o n d , a c c e s u l s p r e e t e r n a f o s t î n t o t ­ d e a u n a u n u l c i r c u m s t a n ţ i a l , s a u , c u m se m a i

s p u n e , g e n e r a l u l u m a n se a t i n g e p r i n i n t e r ­ mediul concretului istorie — teatrul a comu­ n i c a t e s e n ţ a l o r şi a devenit, a s t f e l , e l î n s u ş i , esenţial. Istoria u cunoscut, ce-i d r e p t , şi nume­ roase izbînzi ale t e a t r u l u i m i n c i n o s , izbînzi a c ă r o r d u r a t ă a f o s t , fireşte, cît aceea a iluziei create, u m i n c i u n i i înălţate pe c o t u r n i şi a c o p e r i t e d e m a s c ă , s a u u m i n c i u n i i t e a ­ trului de c o n s u m , indiferent de l i p u l de c o n s u m p e c a r e l-a r e p r e z e n t a t s a u î l r e p r e ­ zintă. I n f a p t , alături de atîtea i s t o r i i posih i l e a l e t e a t r u l u i , se p o a t e s e r i e şi u n a a relaţiei s a l e c u a d e v ă r u l , n u m a i p u ţ i n i m ­ portantă deeît istoria stilurilor, a temelor sau a g e o m e t r i e i sale ( i n p a r a n t e z ă f i e s p u s : i s t o r i i d e j a s c r i s e , şi c h i a r d e v e n i t e o b i e c t d e curs u n i v e r s i t a r ) . E v i d e n t , u n g h i u l d i n care se p u n e î n l u m i n ă adevărul în teatru n u este acela a l ş t i i n ţ e i , c i a l o m u l u i , a d i c ă a l filosofici, al m o r a l e i , a l psihologiei, al isto­ riei ş i , n u î n cele d i n u r m ă , a l p o l i t i c i i . Adevărul sentimentelor, al convingerilor, a l credinţei — adică, a l i d e a l u l u i — a făcut d i n t e a t r u , i n d i f e r e n t d e t i p u l şi f o r m e l e s a l e d e e x p r e s i e , o m a r e şcoală socială, o şcoală a sentimentelor confruntate c u gîndirea şi supuse exigenţelor e i . S p e c t a t o r i i s i d e r a l i de jalnicele lirade ale d i c t a t o r u l u i de n u prea d e d e m u l t şi s p e c t a t o r i i l u c i z i , c a r e , f ă r ă a refuza adevărul emoţiei, îl s u p u n examenu­ lui riguros a l gîndirii reprezintă e x t r e m e ale condiţiei c o g n i t i v e a t e a t r u l u i . Orice teatru c o n ş t i e n t d e p r o g r a m u l s ă u t r e b u i e să a i b ă în v e d e r e e x t r e m e l e a m i n t i t e şi, m a i ales, să o p t e z e p e n t r u t i p u l d e s p e c t a t o r şi d e c e t ă ­ ţean p e c a r e î l d o r e ş t e şi î l f o r m e a z ă . De bună s e a m ă , O e d i p seoţîndu-şi ochii nu este u n m o d e l d e a d e v ă r l a seara n u ­ m i t ă „a s i m ţ u l u i c o m u n " . A r t h u r M i l l e r s p u ­ n e a c h i a r că u n O e d i p , a s t ă z i , n r face g e s t u r i largi şi a r p r e f e r a să-şi p ă s t r e z e p r i v i r e a , plîngînd, însă, d i n belşug. D a r , î n v i z i u n e a

www.cimec.ro

3

tragediei antice, Oedip rămîne u n m o d e l de a d e v ă r l a scara conştiinţei v i n o v a t e . E l ridică la p u t e r e a societăţii sale s e n t i m e n t u l de c u l ­ pabilitate, d u p ă c u m f a n a t i s m u l justiţiar al l u i H a m l e t n u este s i n u p o a t e l i e x p r e s i a patologicului individual (temă de alitea o r i s p e c u l a t ă , şi n u n u m a i i n t r a d i ţ i a l u i J u n g j , ci s i m b o l u l conştiinţei istorice. lată, d a r — fără a rceădca î n t e r m i n o l o g i a ş t i u t ă , a u n e i m e t o d e c u p u n c t e d a l e .şi c a r e se î m p o t m o l e a , d i n l i p s ă d e n u a n ţ e , i n c e r c u l vicios al tipicului — că t e a t r u l intîlneşte adevărul în forma sa c e a m a i g e n e r a l ă , dîndu-i, însă. d u r e r o a s a constituţie a concre­ tului. N u există u n O e d i p a b s t r a c t , o m i ş ­ care, o l u m i n ă , u n decor ce se c h e a m ă Oedip, ei m e r e u u n O e d i p încarnat, care p o a t e să n e c o n v i n g ă d e a d e v ă r u l s ă u s a u p o a t e să-1 c o m p r o m i t ă . O t e o r e m ă n u d e ­ p i n d e de stîngăcia s a v a n t u l u i care a deter­ m i n a t - o ; legea este i m p e r s o n a l ă . Adevărul a r t i s t i c e s t e a d e v ă r u l f i i n ţ e i şi n i m e n i n u I poate elibera de gravitatea subiectivităţii. F i e c a r e s p e c t a c o l î ş i e s t e p r o p r i a sa l e g e . C u atit m a i revoluţionar apare efortul l u i Brecht de a i n t r o d u c e obiectivitatea s a u , cel p u ţ i n , obiectivarea în cîmpul adevărului teatrului. D a r , f i e c a Schausi>'tcler — adică actor — , f i e c a Darsteller — adică i n t e r p r e t — , o m u l \ i u , a f l a t p e s c e n ă şi p u s î n r o l , r ă m î n e o fiinţă concretă, supusă n u n u m a i aspiraţiilor s u b l i m e , e i şi s l ă b i c i u n i i r i d i c o l e . C î n d , d e p i l d ă , e l s p u n e a d e v ă r u l r e p l i c i i — să z i c e m , evocă p r i n c i p i i d e l u p t ă , d e e c h i t a t e , d e c a ­ racter — d a r e l însuşi, ca o m între o a m e n i , îl i n f i r m ă î n v i a ţ a l u i ( s a u n u m a i i n g i n d i r e a l u i ) , ceva d i n toate acestea uzează ade­ v ă r u l , î l p e r i m e a z ă , îi d ă s u n e t d e m o n e d ă c a l p ă , d e i n s t r u m e n t c î n t î n d fals într-o o r ­ chestră. A c t o r u l pe scenă s a u o m u l î n r o l u l său social ( c u m î i s p u n e a M o r e n o , d a r c u m îi spusese, şi E n g e l s ) d ă m ă s u r a adevărului p e care-1 s u s ţ i n e . S i g u r , m i n c i u n a s o c i a l ă e s t e m a i g r a v ă ; M a l r a u x a v e r t i z a s e că i p o c r i z i i l e m a i m a r i parazitează pe t r u p u l i d e i l o r m a i ambiţioase. Să f i e , a t u n c i , î n artă. sinceritatea, termenul-limită a l a d e v ă r u l u i ? Pe scena isto­ r i e i — e x p r e s i a consacră r e a l i t a t e a u n e i ase­ menea condiţii — r e p l i c i l e s i n c e r e şi cele m i n c i n o a s e , c e l e r e s p o n s a b i l e şi c e l e i p o c r i t e s a u , p u r şi s i m p l u , d e m a g o g i c e se s c h i m b ă cu o frecvenţă pe care n u p u t e m , ca o a m e n i a i a c e s t u i t i m p ş i a i i d e a l u l u i a d e v ă r u l u i , să n u o o b s e r v ă m . A u z i m , u n e o r i , şi n u p u t e m crede, d a r asta n u împiedică reprezentaţia, cu m o m e n t e l e e i de euforie, c u m o m e n t e l e c i d e g r o a z ă , c u s u s p e n s e - u l e i . L a t e a t r u se l a i e c a p e t e ş i , d u p ă s p e c t a c o l , se c e r a u t o ­ grafe de l a cel proaspăt ucis. I n viaţă, con­ d a m n a t u l n u poate spera l a b u c u r i a u n u i bucbet de flori dacă îşi v a i n t e r p r e t a bine r o l u l . Ş i , t o t u ş i , se m o a r e , f i e m e s c h i n , ca î n d r a m e l e p s i h o l o g i c e ce d e n u n ţ ă l a ş i t a t e a d u ş ­

m a n u l u i , f i e e r o i c , se m o a r e , a d i c ă — folo­ sim expresia în cea m a i b u n ă accepţie a sa — teatral. O b s e r v a ţ i a este i m p o r t a n t ă î n o r d i n e a de idei pe care o u r m ă r i m : istoria m i l e n a r ă a a c e s t e i a r i e şi f e l u l în c a r e c a şi-a manifestat capacitatea de înrîurire au con­ sacrat n u n u m a i influenţa vieţii a s u p r a tea­ t r u l u i , c i şi i n v e r s , a t e a t r u l u i a s u p r a v i e ţ i i . Ş t i m , s i g u r că ş t i m , c ă e v o r b a d e u n f e n o ­ m e n m a i larg, i n c l u s i v de p r o b l e m a t i c a cere­ monialului, d a r , la u r m a urinei, e vorba, lotuşi, de f e l u l în care adevărul artistic, con­ s t i t u i t în p r o c e s u l dialectic a l î n t r u c h i p ă r i i i d e a l u l u i i n f o r m a sensibilă specifică a r e ­ p r e z e n t a ţ i e i , se î n t o a r c e i n a d e v ă r u l v i e ţ i i şi devine, la rîndul său, ideal al unei noi întruchipări. F o r m e l e c o n t e m p o r a n e de cere­ m o n i a l n u s i n i aceleaşi c u f o r m e l e a r h a i c e . Şi n i c i n u p o l f i . N u n t a p o p u l a r ă d e i e r i a v e a o f u n c ţ i o n a l i t a t e d a t ă în e c o n o m i a , c u l ­ t u r a şi m o r a l a s a l u l u i . E a a u r c a t , a s t ă z i , pe scenă. în schimb, noile forme de c e r e m o n i a l sînt — s a u , cel p u ţ i n , a r t r e b u i să f i e ! — s o c i a l m e n t e n e c e s a r e , d o b î n d i n d u - ş i p o t r i v i t e u n e v o i a c e le-a d e ­ semnificaţia t e r m i n a t . Trăim i n f a p t d e atîtea o r i e m o ţ i a u n o r a s e m e n e a c e r e m o n i i i n c i t e s t e i n u t i l să m a i a d u c e m exemplele in discuţie. î n t r e b a t , r e c e n t , d e către u n c o n f r a t e d a r ă r o l u l s c r i i t o r u l u i esle d o a r acela de a c o n ­ semna r o l u l factorilor soeial-politiei în i m p u ­ nerea unei d r e p t e j u s t i ţ i i , D . FA. P o p e s c u (vezi i n t e r v i u l „Teatrul care face istoric are întotdeauna viziunea zilelor de a z i " , în . . L u ­ c e a f ă r u l " , i u n i e l!)7(i) v o r b e a d e n e v o i a p a r ­ ticipării s c r i i t o r u l u i l a acesle e v e n i m e n t e , s a u , r u i n se e x p r i m a e l , „ s ă a p e s e şi e l p e b a ­ lanţă. M ă c a r c u cîlcva l i t e r e . " E l însuşi soco­ teşte a f i s c r i s a s e m e n e a l i t e r e : „ L i t e r e l e c a r o formează u n cuvînt greu, n u m i t adevărul... î n t r e a g a s o c i e t a t e e d a t o a r e s ă aşeze î n b a ­ l a n ţ ă (şi î n v i a ţ ă !) a c e s t c u v î n t , f i i n d c ă e v o r b a de p r o p r i u l ei adevăr, de p r o p r i u l c i steag, fără d e care n u poţi c u c e r i nimic, nici o bătălie." S î n t m u l ţ i şi b u n i o a m e n i d e t e a t r u c a r e a u înţeles că e p o c a a c e a s t a d e t e r m i n ă m u t a ţ i i adinei, c a r e i m p l i c ă o r e f o r m u l a r e a s c o p u ­ r i l o r şi mijloacelor a r t e i l o r . E s t e e v i d e n t că r e g i a s a u s c e n o g r a f i a u n u i m a r e spectacol p o p u l a r n u se m a i r e d u c e la r e p e r t o r i u l de m i j l o a c e i m p u s de repre­ zentaţia d e pe scenă. A j u s t a r e a u n e i r i v n l t e sau schimbarea adîncimii scenei d e v i n , î n r a p o r t c u adevărul, gesturi calofile. Izolarea i n spaţiul ideal a l scenei d e v i n e n u n u m a i p e r i c u l o a s ă p e n t r u t e a t r u şi d e s l i n u l s ă u , d a r şi i m p o s i b i l ă . P r i n a d e v ă r , t e a t r u l se c e r t i ­ f i c ă p e s i n e şi se j u s t i f i c ă î n i p o s l a z a sa c e a m a i acută. Ş i , t o t p r i n a d e v ă r , e l îşi c o n ­ f i r m ă , î n această epocă de radicalizare a c o n ş t i i n ţ e i , r a ţ i u n e a d e a f i . L a i n l r a r e a sa trebuie s ă se a f l e d e v i z a - a n g a j a m e n t : cit adevăr, alita artă ! Q

-l

www.cimec.ro

CRITICA Şl TEORIA TEATRALĂ IN CONCEPŢIA CONTEMPORANĂ

MIRCEA MANCAS
ff

T e o r i a şi c r i l i c a d e t c a l r u s c a f l ă înlr-o r e c i p r o c ă i n t e r f e r e n ţ ă d i a l e c t i c ă . C u n o a ş ­ terea artistică — străbălînd traiectoria cunoaşterii, î n genere, de l a contemplarea con­ c r e t a l a g î n d i r e : i a b s t r a c t ă — îşi c a u t ă v e r i f i c a r e a î n practica c r e a ţ i e i , i n c o n t a c t u l d i r e c t eu o p e r a p e c a r e o e v a l u e a z ă şi o v a l o r i f i c ă . F e n o m e n u l teatral, d e f i n i t în teorie p r i n a p o r t u l u n e i e s t e t i c i p r o p r i i , e s t e c u n o s c u t i n î n t r e g i m e d o a r i n m o d u r i l e şi m o d i f i c ă r i l e l u i specifice, d e construcţie, valoarea s a u non-valoarea f i i n d , î n acest sens, s u p u s e unor judecăţi selective şi a p r e c i a t i v e , in raport cu criteriile obiective propuse d e critica teatrală. D i n c o l o d e d o c u m e n t u l l i t e r a r şi spectacular, de i n t e r p r e t a r e a intenţiilor scriito­ r u l u i s a u d e a r t a a c t o r u l u i , se d e s c h i d e , î n s ă , o l a r g ă a r i e d e c e r c e t ă r i a s u p r a gîndirii teatrale, a f o n d u l u i psihic care o generează şi-i c o n f e r ă p e r e n i t a t e , a v a l o r i l o r create d e m a r i l e c u r c n l e . T e o r i a teatrului c a u t ă să d i s t i n g ă , c u p e r s p i c a c i t a t e şi s p i r i t s e l e c t i v , momentele r e p r e z e n t a t i v e şi î n n o i t o a r e î n c a d r u l d o c t r i n e l o r a r t i s t i c e , afirmate p e p a r ­ cursul continuelor t r a n s f o r m ă r i s o c i a l e , să d e s c o p e r e î n ele r e f l e x u l psihologici epocilor i s t o r i c e respecţi\ e , î n c o n c e p ţ i a o p e r e l o r şi î n e x p r e s i a l o r c o n c r e t a . S u b a c e s t raport, c o n t r a r aparenţelor, exegeza teoretică a f e n o m e n u l u i teatral depăşeşte în întindere r o l u l t e o r i e i şi a l c r i t i c i i l i t e r a r e . C ă c i , î n c r e u z e t u l e f o r t u r i l o r d c p e r f e c ţ i o n a r e , cc p r e g ă t e s c p r o f i l u l a r t e i î n perspectivă, ea păstrează o n e î n t r e r u p t ă l e g ă t u r ă cu i d e i l e dominante a l e p e r i o a d e l o r a n t e r i o a r e şi l e f a c e s ă f u z i o n e z e c u e x p e r i e n ţ e l e t e a t r a l e p r e z e n t e . Pe p l a n i s t o r i e , u r m ă r e ş t e p r o c e s u l şi l i n i a d e z v o l t ă r i i l u i p r o g r e s i v e şi a n t i c i p e a z ă c r i t i c a teatrală, a l e cărei î n c e p u t u r i a p a r a b i a către s f î i ş i l u l s e c o l u l u i a l X V I I I - l e a . Pre­ zentă încă î n Poetica l u i Aristotel, caro a deschis calea acestei discipline — de l a Renaştere la c l a s i c i s m — şi c a r e in „ p r e f a ţ a t " 61 g î n d i r e a teatrală a iluminismului (Diderot, l.essing, Yoltaire), teoria teatrală a înregistrat ecouri în filozofia romantică germană (Schiller, Schlcgcl, T i e c k ) , m a i puţin în exaltarea pasională a romantismului francez (Victor Ilugo, Stendhal). î n opera m o d e r n ă , „poezia dramatică", considerată d e I l c g e l d r e p t „cea m a i î n a l t ă t r e a p t ă a a r t e i î n g e n e r a l " , c o n t e m p l a ţ i a schopenhaueriană, i d e i l e l u i N i e t Z s c h e d i n Naşterea tragediei şi a l e l u i W n g n e r , p e n t r u care „ d r a m a lirică" e o o p e r ă d e a r t ă i n t e g r a l ă , v o r î n r i u r i p u t e r n i c g î n d i r e a şi d e z b a t e r i l e t e a t r a l e declan­ ş a t e l a s f i r ş i l u l s e c o l u l u i a l X l X - l e a şi c o n t i n u a t e î n v e a c u l n o s t r u (Craig, Stanislavski, A p p i a , Jaccruea C o p p C a u , P i s c a t o r , B r o d i t e l e ) . T r e b u i e r e m a r c a t c ă , î n t i m p c e t e o r i a l i l e r a r ă , î n g e n e r e , se m e n ţ i n e î n l r - o s e n ­ sibilă distanţare de s e r i i l o r , c o m e n t a t o r i i t e a t r u l u i (Jules Lemaître, Sainte-Beuve. Stephane M a l l a r n i c ) , m a i l î r z i u P i s c a t o r şi B r e c h t , s e p l a s e a z ă şi d i s c u t ă î n c h i a r c e n t r u l p r o b l e ­ maticii teatrului. Mai al îşi operei exemplul complex matică mult, încă. în şi E zilele noastre, şi vechea pildă, se c o n s t a t ă teatrală, a tradiţie al o interferenţă dislinclă teatrului pe între plan şi conţinutul funcţional. unii care de idei După dramatice lui Brecht al teatrului. un propriu-zise atcstînd propria cazul, nou, a teoria

elisabetan, pentru

dramaturgi fenomenului opera sociale dra­ în

teoretizează relevă

singuri tragic

experienţă, de cărui cauză

explicitînd el o vede

sensurile în

funcţia normelor

lui Fr. Diirrenmalt,

falsitatea

www.cimec.ro

5

capitalism, M.ix de pentru

iremediabil care, ca şi în fiind

supuse, Jurnalul o

în

practica a

lor,

corupţiei : să cu dezvolte toate că

e

cazul, ideea piesele nişte

dc sale

asemenea, înfăţişează

al

lui

Friseh, veracitate, justiţie

său. etici'

încearcă teatrului, ale

necesităţii deprimante

caracterului lupta inutilităţi.

misiune valorile

pentru

umanităţii

drept

D a r , a l ă t u r i d e t e o r i i l e d e t e a t r u şi i n c o n s e n s c u e l e . c r i t i c a t e a t r a l ă î n c e p e a-şi e x e r c i t a f u n c ţ i a e i s e l e c t i v ă , v a l o r i f i o a l o a r e şi î n d r u m ă t o a r e . M a i a p r o p i a t ă d e fenomenul c o n c r e t , a l c ă r u i r i t m d e d e z v o l t a r e îl s e s i z e a z ă î n v a r i a t c l c - i m o d a l i t ă ţ i d e manifestare, surprinzînd v a l o r i în c u r s d e a f i r m a r e s a u l i m p e z i r i p e n t r u realizările v i i t o a r e , critica d c t e a t r u a r e u n r o l d i r e c t , o f u n c ţ i e d e „ i m e d i a ţ i t a t e " în r a p o r t c u n e c e s a r a selecţie i n domeniul r e p e r t o r i u l u i şi a l a r t e i s p e c t a c o l u l u i . C r i t e r i i l e e i d e a p r e c i e r e se r e c l a m ă în egală m ă s u r ă d e la g î n d i r e a t e o r e t i c ă şi d e l a e x p e r i e n ţ a scenică. C o n t a c t u l cu opera dramatică, cu spectacolul. în e t a p e l e de elaborare sau i n faza lui definitivă, situează c r i l i c a p e u n t e r e n f e r m a l e x p l i c ă r i i şi a l v a l o r i f i c ă r i i . I a r , lîn r a p o r t c u t e o r i a t e a t r a l ă , b e n e f i c i i n d d e l u m i n i l e e i , c r i t i c i c o n t r i b u i e , l a r î n d u l e i . l a r i d i c a r e a şi r e z o l v a r e a pro­ b l e m e l o r r e f e r i t o a r e la v a r i a t e l e c o m p a r t i m e n t e ale a r t e i t e a t r a l e .

Abordind critica ori, un la teatrală Se trului social, înlăture greşite concepte pe şi baza pot fi

problemele (doar esenţială astfel,

actuale în a din

ale

regiei,

scenografiei, a însăşi latura însăşi. de

ale

spcclaeologiei, se eu pe şi sale

în

genere, nu rare­ specifice. imediată, tea­ să

embrionară

cronica

obişnuită

spectacolului) a teoriei sensibile chemată, la şi la

ridică, critica plan in unor

problematica de in pe care

t e a t r u l u i , atacă mişcarea — —

fenomenologiei Cine urmăreşte

desemnează,

'întrepătrunderea teatrală perioadă să

dialectică mulaţii erilieii,

rezultat nostru ca o în şi

beneficiază trei spiritual concepte asigure şi se

evoluţia măsură,

ultimele plan de să

decenii

economictendinţe acelor văzute socia­ ideologiei cer o

surprinde la

aportul contribuie,

seamă

perimate, teatrului dezvoltă şi a

astfel,

inhibarea

alcătuirea destinate căreia cîntărite Evoluţia în acest

repertoriului,

eliminarea libertatea cultura despre

pseudovalorilor expresiei noastră. arta din In acest în ultimul

asimilarea se e

artistice,

înlăunlrul

trăieşte

context epoca deceniu

rezultatele gîndirii sens.

concepţiilor

teatrală

construirii

lismului.

teatrale

repertoriului

mărturie

concludentă

r e p e r t o r i u l u i , c a şi a c e e a a r e a l i z ă r i i a r t i s t i c e a s p e c t a c o l u l u i , e s t e , fără îndoială, fructul mediat a l recunoaşterii valorilor dramaturgiei, precum şi a l înnoirii c o n t i n u e şi f r u c t u o a s e a c o n c e p ţ i i l o r r e g i z o r a l e . Ş i . î n a c e a s t ă a m p l ă m i ş c a r e , c r i l i c a d e t e a t r u a a v u t ş i a r e u n r o l l a e t i v , d a c ă n u d e c i s i v . D i n c e î n c e i m a i m u l t se poale v o r b i , astăzi, de concepte sau de interpretări critice direcţionale î n a c t u l de recunoaştere şi d e p r o m o v a r e a f a c t o r i l o r c r e a t o r i d e v a l o r i . Desigur. directă de lui, o să trului cu în această cu solidară poale viitor, timp, să amplă în acţiune şi eu orientativă artiştii soluţiilor valorilor închise unanim în c necesară ci şi mai ale nu numai colaborarea conştiinţei tea­ ofere spectacolu­ să ale şi de ale creaţiei, obiecti­ valoare. cunoaş­ clari­ ''"centului promovarea de valoare. sensului a

Calitatea

dramaturgii,

regizorii

interpreţi, celor curente în

accentuarea şi

responsabilitate contemporan. nu se spre acelaşi care critică educaţiei criticii înalt şi critica caute, în de ale al de a

căutarea sesizarea Ia

adecvate Ea

problemelor trebuie

Urmărind limita să să o

dramaturgiei ulterioare

aprecieri criterii

circumstanţă. către etape în prin dalele

deschidere lor,

se

îndrepte,

stimulator, elementului

adopte

acceptabile arbitrar raport cu al

eficienţa precise şi ale

vitatea terii tate, şi

asigure implică politice

diminuarea operaţie şi al şi

aprecierea

Noţiunea Congres operelor Ambele clic şi valorilor

axiologică

orientării

principiale. obiectivele artistic de

Documentele culturii orientarea r»l cetăţii, să pot a

Congresului fi reduse la

Xl-lea cu

socialiste gustului

formulează, două, maselor socialist. de

excepţională creaţia act de

rolul

ei. Acestea om

esenţiale : în

nivel de

eălre

implică

conştiinţa viaţă

criticului, act

militant conştiinţă de ce în

afirmarea civică. calitativă largă şi în cu

normelor

caracteristice u m a n i s m u l u i aşadar, devină şi arie un

Critica,

judecată

a r t i s t i e e , este continuînd a mişcării acestui

chemată, a se

Astfel, maturgiei matica tate (;i căror cabile de şi

preocupa şi

constant o cu

holărît din atent

afirmarea ce de îşi mai

a

dra­

teatrale, domeniu artei culturii

îmbrăţişînd urmărind, naţionale. creaţiei scenice

proble­ maturi­ a

proprie gîndire, în

spirit

selecţie şi

realizările ansamblul e una înrîurire

actuale,

critica teatrală dintre şi

îndeplineşte teoria a dus

principala teatrală, la remar­ con­

datorie

Relaţia

critică a

permanentă succese, n

asupra

d r a m a t u r g i ce

regizorale

dintre

garanţiile

dezvoltării

ascendente

teatrului

românesc

temporan,

6

www.cimec.ro

STAGIUNEA '75—76
A C T O R I ŞI R O L U R I

GEORGE CONSTANTIN: Ţîganov
Gcorge C o n s t a n t i n n u se află l a p r i m a l u i i n t i l n i r e cu p e r s o n a j e l e teatrului r u s . De-a l u n g u l a n i l o r , c l n m a i d a t vinţă şi l u i Voiniţki d i n Unchiul Vanea, lui Drnilri din Fraţii Karamazov, A n c h e t a t o r u l u i d i n Crimă şi pedeapsă, m u l t i p l e l o r ipostaze d i n Acest animal ciudut (după C e l i o v ) , l u i K o l o m i ţ e v d i n Cei din urmă, l u i Lopaliin d i n Livada cu vişini ( u l t i m e l e două, realizate l a Tele­ v i z i u n e ) . F a m i l i a r i z a t , aşadar, cu tempera­ m e n t u l şi c a r a c t e r u l e r o u l u i s l a v , e x e r s a t pe p a r t i t u r i generoase, de e x t r a o r d i n a r ă f r u m u ­ şele, (îeorge C o n s t a n t i n l-a atacat — bănu­ iesc — fără c o m p l e x e şi p c Ţ i g a n o v , e r o u l Hârburilor lui (iorki. X o l t a r a a f i r m a s e , c i n d v a , că a c t o r u l este u n s p i o n a l s u f l e t u l u i . .Ştiind sau i n t u i n d ocest l u c r u , i n t e r p r e t u l l u i Ţ î g a n o v a dezvă­ l u i t , p e p a r c u r s u l m o n t ă r i i , toate u n g h e r e l e t a i n i c e ale r o l u l u i , toate secretele l u i p o l e i t e , d a r , î n esenţă, c o m p r o m i ţ ă t o a r e . D c J u p i , «•ine este acest i n g i n e r s i g u r pc e l , c i n i c , i r o ­ n i c , sosit — fără e n t u z i a s m — i n V e r l i o p o l i e , orăşel o b s c u r şi p l i n <I«Î p r a f , nesupus c i v i ­ lizaţiei ? U n fost arbiter elegantiarum, un fost i n t e l e c t u a l r a f i n a t şi s p i r i t u a l . D a r u n fost. A c u m , e l n u m o i c r e d e în n i m i c ; cel m u l t , în a l c o o l şi — a c c i d e n t a l — i n iileea a v e n t u r i i g a l a n t e eu M o n a h o v a . Aceasta eşueazfi, insă, î n a i n t e d e a se naşte, i a r Ţiga­ n o v r ă m î n e u n P a s c a l o p o l m a i p u ţ i n noro­ cos, o b l i g a t să recadă în d e g r a d a n t a abulie alcooli«H>-rcsemnată. Sosit, i n i ţ i a l , ca u n c i v i ­ l i z a t o r p o s i b i l a l u n u i tîrg „ b a r b a r " , ingine­ r u l de la c e n t r u n u reuşeşte a l t c e v a d e c i t să <lcr,u«lă la n i v e l u l d e b a r b a r i e a l celor d i n j u r , să a j u n g ă c a b o t i n u l l o r d e c l a r a t . Incercînd „să-i l u m i n e z e ' ' pe d o i n ă t ă r ă i . Ţîganov l e explică, a c o m p a n i a t de p o c n e t u l d o p u r i l o r «le l a s t i c l e l e «le ş a m p a n i e , „ciric-i m . i i înţelept între înţelepţi : a u fost odată trei înţelepţi ; p r i m u l d e m o n s t r a că l u m e a este idee, a l t l o i l e a susţinea c o n t r a r i u l , n u - m i m a i a m i n t e s c e x a c t ce « p u n e a . Ştiu p r e c i s însă că a l t r e i l e a a sedus n e v a s t a p r i m u l u i , i-a f u r a t celui «le-ol d o i l e a u n m a n u s c r i s şi a fost î n c u n u n a t eu l a u r i " . Ţ i g a n o v , î n s ă . n u m o i a r e c u m d e v e n i „ u n f i l o s o f " , nici măcar d u p ă e x e m p l u l celui de-al treilea, deoarece n u a reuşit să-i f u r e n e v a s t a l u i M o n a h o v şi, î n p l u s . i-a î n a p o i a t l u i Golo-

vaslikov (filosoful i n v o l u n t a r al tirgului) manuscrisul cugetărilor l u i îndelungi şi inutile... S î n t în spectacol m o m e n t e în care G c o r g e Constantin este a d m i r a b i l ; c e l m a i reuşit d i n t r e ele m i se p a r e « f i acela i n carc-i cere m i n a M o n a h o v e i . E r o u l îşi joacă a t u n c i . . u l t i m a c a r t e " şi a b a n d o n e a z ă , b r u s c , c i n i s ­ m u l , d e v i n e s e n t i m e n t a l , sărută p ă t i m a ş m i n a şansei (care a r c c h i p u l şi n u m e l e e r o i n e i ) . M o n a b o v u , însă, îl r e s p i n g e : j i g n i t o r , n e m i ­ los, distrugător ; c u z î m b e t u l pe b u z e . Ţîga­ n o v ştie, i n s a , să primească l o v i t u r a . C u v i n ­ tele e i sînt p u m n a l e ; e l l e scoate d i n t r u p r î z î n d , n u l e d ă i m p o r t a n ţ ă , lasă i m p r e s i a c i nu-1 ofertează. Acum se practică ( i n spectacol) jocul adevărului. Adevărul e c u m ­ p l i t , d a r cei d o i r u n o s c r e g u l a j o c u l u i . S c u r t t i m p d u p ă încheierea jocului, e i m o r — în d o u ă accepţii d i f e r i t e : ea — f i z i c , c l — moral... Gcorge Constantin a întîlnit în t e x t u l l u i G o r k i u n r o l m a r e care te obligă să-1 ega­ lezi jucîndu-l. I n t e r p r e t u l s-a s u p u s acestei plăcute obligaţii. E , p o a t e , m e r i t u l l u i d e căpetenie...

Bogdan Ulmu
www.cimec.ro
7

VALERIA SECIU: Monahova
Din bogata şi atît de rar jucata drama­ secolului, graţie

t u r g i e g o r k i a n ă a răscrucii istorice a ni unui s-a oferit, în stagiunea talent toată

trecută,

promiţător Cu drama

regizoral, de

premiera ţesătură puternic ale însă, unor un său, ci

Barbarilor. ibseniană, şi

impresia

se i n d i v i d u a l i z e a z ă chinuite Există,

surprinde ai

existenţele trăirii fireşti. forţa o

veleitari personaj rezumă şi o un

care, (prin nu numai

dramatismului a

dimensiune

epocii,

întreg

interes Bovary a

literar : Monahova. stepei. a Şi dacă

Este specta­ mo­

madame

colul ment faptul

Teatrului „Nottara" dc s-a interes datorat al şi

constituit un cu

stagiunii,

siguranţă, acestui rol,

interpretei loc unde

Valeria plă după trecînd uitatului

Seciu.

Inlr-un

nu

se

întâm­ tînjeşle

nimic, idealul

romanţioasa unei iubiri

Monahova de

roman-foilelon, burghezii sfîşicrea ncrealielevaţiei al vieţii

drept tîrg. a

excentrică Valeria eroinei Seciu şi

printre înţelege ei

sufletească zabile, n-0 căci

aspiraţiile după

goana din

ei

himera sufocant

poate

rupe

cercul a

materiale. tului

Această

dramă

adîncirii

conflic­

d i n t r e ea al

şi c e i l a l ţ i , p r i n

deghizamentul relevă la Vale­ în lu­

livresc ria mea şi a

comportamentului, arta integrării a cu piesei. aerul

Seciu

personajului Sosirea că lui

relaţională celorlalţi, planetă în

Cerkiui dc pe lăr­

descind

altă geşte

primitivismul himeric al unor

provinciei,

orizontul

Monahovei, tipuri

o i remult superior datelor sub imediate, masca la la mai îndelunga esen­ eşec.

prezentînd pină ţează tactul fuzată. căci, î n lui, atunci

concreteţea doar

plăsmuite poten­ la este con­ re­

imaginativ. a

Actriţa

puizarc

nervoasă, duc

ceremoniei tragicul actriţa

această cu o

exaltare lume ei care, are

personajului s t r u c t u r a l , îi

timentale, Stingerea Seciu un

iremediabil află cea

Monahovei lirism dc

Valeria fibră

Jocul

concentrări

dureroase, textu­ şi sen­

autentică dc

perfectă înţelegere a

sensurilor gestica dorind

emoţională. în dreptul dă

Permanenta sacru la

senzaţie

frustrare raporturi certi l i ­ Valeria dală, de cu

Monahova

experimentează îndrăgite,

fericire,

prin

timentele rea cele — unei din

eroinelor pasiuni lecturile

aprinde­ cu însă că fier­ accent Substi­ vieţuire

oneste, chid Seciu aleasa literar, tuală.

Monahovei personajul şi a dc

personalitate, de de teatru. această faţă

devoratoare, îndelungi.

comparabilă Interesant, Seciu —

deplin se

vădeşte,

potrivit

nuanţărilor radiază, să i se

Valorici o

ei facultate o aclriţă

fidelităţii înaltă

sensul intelec­

Monahova binte, lasă

totuşi,

umanitate cu

disciplină

întrezărească, al

puternic, tuirea

fondul

luminos printr-un

fiinţei. de

realităţii

plan

lonuţ Niculescu

8

www.cimec.ro

TOMA CARAGIU: James Tyrone
Tipologia dezmoşteniţilor oncillieni, cu arhitcclura l o r l i t e r a r a ' barocă, conţine în germene toate conflictele de structură nlo eroilor tragici d i n teatrul veacului nostru. 0 înspăimântătoare apetenţă pentru cuvînt, ca unică forţă de exprimare a omului, transformă dramaturgia lui O'Neill într-o poveste-fluviu despre o m u l î n s i n g u r a t a l so­ cietăţii capitaliste ; c u v i n t u l , la O ' N e i l l , in împotriva avalanşă retorică, f i i n d u n a n t i d o t spaimei de a r ă m î n e singur. H e g i z o r i i ocolesc îndeobşte' piesele c u l o x l a b u n d e n t , c e l e ce o b l i g ă la f i d e l i t a t e l i t e r a r ă . Ş i n u m a i fasci­ naţia v r e u n u i a d o r cu m e m o r i e şi v i b r a ţ i e determină spectacole în c a r e c u v i n t u l să î n ­ semne m u l t mai mult deeît d i a l o g scenic. Inflexiunile obişnuite ale comunicării se fastidios contaminează pe nesimţite dc u n p r o t o c o l d e r e l a ţ i e ; t o n u r i l e se î n v ă l m ă ş e s c î n i n t e r m i n a b i l e p o v e ş t i c e n u ş i i , s p r e a sfirşi î n d i s p e r a t e s t r i g ă t e d e j u s t i f i c a r e , e î n d fă r i ­ m a dc luciditate caută i n o b i l u r i l e decăderii. Acestor observaţii un fericit echivalent d i n t r e cei m a i m a r i mânesc. de lectură le-am aflat scenic în j o c u l unuia actori ai teatrului r o ­

D r a m a a m b i g u ă a l u i James T y r o n e a în­ semnat pentru actorul Toma Caragiu rolulsinteză a capacităţii sale c r e a t o a r e . Fireşte, se p o a t e s a l u t a , î n m a r c a sa r e u ş i t ă , şi l u ­ c r u l cu L i v i u Ciulei, l u c r u l înaltei spiritua­ lităţi. D a r , ca la oricare actor de primă m ă r i m e , l e c t u r a s u b r e f l e c t o a r e îi e s t e pro­ gramatică, logica interpretativă vizibilă ca pentru studiu.

î n p a r a b o l a Lungului drum al zilei către noapte, Caragiu a trăit drama fermierului Tyrone — f o s t a c t o r d e s u c c e s , soţ ş i t a t ă r a t a t şi î n s i n g u r a t . S u b s t a n ţ a t r a g i c ă a p e r ­ sonajului a aflat in Toma Caragiu un poet al suferinţei sugerate, u n m a e s t r u al tăcerilor expresive. Eroul se î n v ă l u i e într-un aer donquijotcsc, surparea f a m i l i e i sale e p r i v i t ă s t r a n i u , ca u n s p e c t a c o l î n c a r e p r o p r i a i n ­ tervenţie a d u c e c o l o r a t u r a tensionată a efec­ t u l u i spectacular. F i n e ţ e a i n t e r p r e t ă r i i stă i n redarea sufocantei d i l e m e : care d i n t r e dra­ me răsună m a i p r o f u n d în sufletul l u i T y ­ r o n e , d r a m a dezagregării f a m i l i e i sau cea a actorului trăind încă în m i r a j u l nestinselor aplauze ? Liric, curtenitor, cu u m o r u l frust, tăios, t e a t r a l , b u f o n , C a r a g i u uzează de cro­ matica stărilor, c u ştiuta-i artă, pentru a contura u n p r o f i l d e o m î n c a r e v i a ţ a gîlgiie c u zgomote surde. Orchestrarea acestor z g o m o t e v i t a l e într-o s i m f o n i e s o l e m n ă , c u m d o r e ş t e i m a g i n a ţ i a a p r i n s ă a e r o u l u i , n u se www.cimec.ro

p r o d u c e , î n c o r d a r e a f i i n d s t e r i l ă şi parodică, î n d e l u n g u l exerciţiu al l u i T o m a Caragiu în c o m e d i e îi d ă p u t i n ţ a d e a i n v e s t i persona­ j u l cu dezinvoltură — acea d e z i n v o l t u r ă c u aură d e farsă tragică, în care umorul sc confundă cu b o n o m i a , iar aceasta, cu triste­ ţea î n g ă d u i t o a r e . H a r se v e d e p e s c e n ă o atît de desăvîrşită dramă a disimulării în jocul unui actor de virtuozitate a nuanţei. Micile ticuri burgheze, în murea comedie a siguranţei de sine, sînt i n t e r p r e t a t e de Cara­ g i u c u g r a v i t a t e f u r i ş ă , s e m n e , î n spaţiul d e ­ r u t e i , a l e s i n g u r e l o r c e r t i t u d i n i că v i a ţ a se ordonează prin ceva. Pierderea perspectivei şi r i d i c a r e a m ă r u n ţ i ş u r i l o r l a r a n g u l d e g r i j ă cotidiană d a u , în j o c u l Iui Caragiu, emoţii de artă greu t r a d u c t i b i l e p r i n cuvînt. S t i m u ­ lat şi d e p a r t e n e r i prestigioşi, a c t o r u l în­ scrie în cariera sa o p e r f o r m a n ţ ă răsună­ toare, c x p r i m î n d u n potenţial de trăire de­ p l i n , î n c î t , c u î n d r e p t ă ţ i r e , d u p ă ce l - a i a¬ plaudat, p ă r ă s e ş t i t e a t r u l c u s e n t i m e n t u l că ai asistat la u n j u b i l e u . ţ

I. N.

DRAGA OLTEANU -MATEI: Agafia Tihonovna

„Nimic nu-i m a i greu deeît să vorbeşti despre meseria de actor" — spunea J o i i vet. S a u , m i - a ş p r o p u n e să d o v e d e s c şi v a l a b i l i ­ tatea c o n t r a r i u l u i , n i m i c nu-i m a i uşor. M a i ales c î n d este v o r b a despre un actor pe care-1 c u n o ş t i b i n e şi p e Care-l a d m i r i fără reticenţe. A ş a c u m o a d m i r , d e m u l t ă vre­ me, pe Draga Olteanu-Matei — o actriţă c a r e ş t i e să se m i ş t e p e s c e n ă ea nimeni alta ( t r a n s f o r m i n d cele m a i m ă r u n t e gesturi în sentinţe), oare o p u n e unui trup robust o anxietate, o spaimă lăuntrică molipsitoare. Am văzut-o, de c u r î n d , în Căsătoria de Hogol. într-un r o l , c a r e , b ă n u i e s c , i-a d a t destulă bătaie dc cap : Agafia Tihonovna, f a l a d e p e ţ i t . P e r î n d , g r o t e s c ă şi s u b l i m ă , t r a g i c ă şi c o m i c ă ( p u ţ i n i a c t o r i t e o b l i g ă , î n ce-i p r i v e ş t e . să foloseşti, laolaltă, aceste c a t e g o r i i e s t e t i c e !'). a c t r i ţ a domină in mod c a t e g o r i c d i s t r i b u ţ i a ; ea p a r e — î n c o s t u m u l „dc p r i m i r e " (creat d e către E l e n a Pătrăşcanu-Veakis) — o sorcovă v o r b i t o a r e , o c o n o p i ­ d ă u r i a ş ă , î n f l o r a t ă şi t e r i f i a n t ă . N u p o t u i t a scena în care d o v e d e a — în faţa icoanei — i m p o s i b i l i t a t e a p a t o l o g i c ă d e a opta pentru u n u l singur d i n cei p a t r u pretendenţi, a p o i , g r e u t a t e a c u o a r e i z b u t e a să r o s t e a s c ă cele mai simple cuvinte ( „ D a !", „ N u „Nu e c a z u l ! " ) , şi a c e l m o m e n t al groazei, în care (mult şi-a r e p r i m a t e x p r e s i a „ M a r ş a f a r ă !'' prea dură pentru manierele unei fete de

măritat), printr-un m i n a d u s ă Ia g u r ă , cuvintelor.

gest rapid, ţărănesc : în s e m n de retragere a

D a r creaţia a r t i s t e i m a i a v e a , a i c i , o c a l i ­ tate — u n m a g n e t care atrăgea afectivita­ tea s p e c t a t o r u l u i , c o m p ă t i m i r e a l u i faţă de această f e m e i e „ c r e t i n ă , d a r n u de l e p ă d a t " ( c u m o a p r e c i a u n p e r s o n a j m a s c u l i n ) : aş­ teptarea. C a s t a r e , n u ca f a p t . A c e a aştep­ tare frustrată, de care v o r b e a IT. Lotze, de natură a p r o d u c e s u s p i n u l , n u rîsul. I n ade­ v ă r , ce p o a t e f i m a i d u r e r o s d e e î t o a ş t e p t a r e beekettiană, la c a p ă t u l căreia (oricît de c r e ­ t i n a i f i !) i n t u i e ş t i că n u se g ă s e ş t e n i m i c - ; o speranţă pe care o nutreşti şi î n pre­ zenţa — exclusiv fizică — acelor de lo care aştepţi t o t u l (cîntînd, c u a c o m p a n i a m e n t coral, o m e l o d i e sfîşietoare despre suflet), şi î n l i p s a l o r , ca să r ă m î i , î n cele d i n u r m ă , i n u t i l ă (ea u n o b i e c t s c o s d i n u z ) , c u buchetul de mireasă în m î n ă (culmea iro­ n i e i !) şi c u p r i v i r e a d e z n ă d ă j d u i t ă î n d r e p t a t ă s p r e v i s u l c u m p l i t , c h i n u i t o r şi — vai ! — i r e a l i z a b i l a l căsătoriei. Acest personaj complex, obsesiv, dificil, construit de Draga Olteanu-Matei nu era n u m a i c e l c r e a t d e a u t o r u l Sufletelor moarte, era, m a i m u l t deeît a l l u i O o g o l , a l e i . . .

B U.

10

www.cimec.ro

CORNELIU REVENT: Macbeth

Procesul de d e v e n i r e dramatică a psiho­ logiei personajelor i l interesează cel mai m u l t pe ( i o n i c i i u R e v e n i , şi n u c o n f i g u r a ţ i a tipologică, în sensul f i x i s t - c a l e g o r i a l al con­ ceptului, perimat, după opinia noastră, de „lip al p e r s o n a j e l o r " . El cvilă crearea de t i p u r i c a r a c t e r o l o g i c e , la a c ă r o r b a z ă poale fi uşor descoperită o anume expresie, u n anume sentiment sau o anume atitudine. Datorită descifrării unicităţii m i ş c ă r i i , meandrclor psihologiei personajului. (i. Revent p o a t e f i c o n s i d e r a i u n a c t o r r e a l i s t , u n ac­ tor modern. Oscilaţiile psihologiei persona­ jului îşi găsesc e c o u l î n b o g a t a gamă dc i n f l e x i u n i ale v o c i i sale, d e o m a r e e x p r e s i ­ v i t a t e , ( l e s t u r i p u ţ i n e ş i , d e cele m a i m u l t e ori. largi însoţesc expresia vocală. Există în acest a c t o r o g r a v i t a t o şi o forţă bine­ venite pentru drama de m a r e a m p l o a r e , c n l o a l e că r e p e r t o r i u l a b o r d a i p a r e d e s t u l d e variat: Harpagon d i n Avarul de M o l i c r e , B e r n i k d i n Stîlpii societăţii de Ibsen, (ionii L e o n i d n d i n Corni Leonida fală cu reacţiunea şi P r i s t a n d a din O scrisoare pierdută de (iaragiale. Teterev d i n Micii burghezi de Gorki, Părintele capelan d i n Croitorii cei mari din Valahia d e A l . P o p e s e u şi M a c b e t h d i n Macbeth de Shakespeare. A c e s t u l t i m r o l r e p r e z i n t ă u n i m p o r t ă r i i şi g r ă i t o r m o m e n t a l creaţiei s a l e . I n a c o r d p e r ­ fect cu regia, semnată dc A u r e l i u M a n e a . R e v e n t a ştiut să se î n c a d r e z e s t r ă l u c i t î n viziunea atît de personală a spectacolului. In special în p r i m a p a r t e , inţelegind concep­ ţia l u i M a n e a şi s i m ţ i n d atmosfera costu­ m e l o r , a c t o r u l i-a i m p r i m a i l u i M a c b e t h u n soi d e p r i m i t i v i s m , d u b l a t d e p r o s t i e a n i m a ­ lică, c u i n f l e x i u n i d e g r o t e s c ( r î s u l , m i ş c a r e a g r e o a i e e l e ) . P r e l u î n d i n s p i r a t m e t a f o r a coslumului cu mînecile m u l l m a i l u n g i deeît braţele, a c t o r u l s u g e r e a z ă i d e e a că M a c b e t h este o u n e a l t ă , o v i c t i m ă a i n s t i n c t e l o r p r i ­ R e v e n t a a v u t î n p e r m a n e n ţ ă ca g h i d t r a ­ m a r e . E s t u p e f i a t de p r o o r o c i r e a vrăjitoare­ i e c t o r i a d c a n s a m b l u a p e r s o n a j u l u i : n u s-a l o r ; c u r î s u l t i m p şi p r i v i r e a f i x ă , rosteşte p i e r d u t î n e v o c a r e a a m ă n u n t e l o r . Ne-a f ă c u t adesea m o n o l o a g e l e d u p ă matriţe dc accen­ să v e d e m p e r s o n a j u l de la o oarecare dis­ te, r e p e l a l e Ja f i e c a r e c i l e v a v e r s u r i . D a r r e ­ t a n ţ ă , să-i s u r p r i n d e m s i l u e t a m a g n i f i c ă şi s o r t u l b e s t i a l i t ă ţ i i se d e c l a n ş e a z ă . F o r ţ a l u i , malefică, a p r o p i i n d u - 1 de încarnarea unei sugerată şi î n a i n t e , î n c e p e a c u m să se n u ­ i d e i m a i m u l t d e e î t d e ÎI u n u i i n d i v i d — a n ţ e z e , să c a p e t e a d r e s ă . A p a r e , b i n e evo­ concepţie atestată d e s h a k e s p e a r e o l o g i a mo­ cată, o l u c i d i t a t e ascuţită în tulburea de­ dernă. mentă a sîngelui : acţiunea criminală csle R e a l i z a r e a a c e s t u i f u n d a m e n t a l şi c o v i r ş i t o r p u s ă l a p u n c t c u m i n u ţ i e şi, a b i a s p r e sfîrr o l a l d r a m a t u r g i e i u n i v e r s a l e este i n m ă s u r ă şil, m i n ţ i l e îi sînt î n î n t r e g i m e c u p r i n s e de să s u s c i t e u n i n t e r e s ce d e p ă ş e ş t e c u m u l t i n s t i n c t u l bestial îndreptai împotrivă-şi. î n a ­ contextul local al t e a t r u l u i sau momentul i n t e de f i n a l , a c t o r u l desenează f o a r l c f i n , stagiunii 1975—107G. d o a r p r i n m e r s şi a t i t u d i n e , o o b o s e a l ă sfîşieloare, vecină cu i n d i f e r e n t a , care i i v a a d u ­ www.cimec.ro ce m o a r t e a .

Vladimir Brînduş

m e n C a l i n . O revelaţie*, p e n t r u că actriţa ne obişnuise cu a l t gen de personaje (e s u f i ­ c i e n t să ne a m i n t i m că a fost E l e n a A n d r e e v n a d i n Unciliul Vancu), p e n t r u că r o l u ­ r i l e sale de p î n ă a c u m , c h i a r b i n e c o n s t r u ­ ite, n u e r a u fără c u s u r , p e n t r u că o p r i m ă rezervă ce se p u t e a f o r m u l a i n legătură cu i n t e r p r e t a r e a sa era o a n u m e preţiozitate, o prea evidentă „deliberare". Prospeţimea, s p o n ­ t a n e i t a t e a sînt, de această d a l ă . calităţile de­ f i n i t o r i i ale i n t e r p r e t e i . I l e d v i g , fetiţa dc 14 a n i , aflată la l i m i t a d i n t r e copilărie — d i n care păstrează caud o a r e a , încrederea în cei d i n j u r — şi o adolescenţă cc se a n u n ţ ă cu p r i m e l e între­ bări g r a v e despre v i a ţ a c i şi o celorlalţi ; c o p i l n e f e r i c i t , fără a o şti, o b l i g a i , eu c r u ­ z i m e , să a f l e , este conturată d i n l i n i i f i n e . trasate cu delicateţe, d a r f o a r t e precis, d i n n e ­ n u m ă r a t e d e t a l i i de gest, a t i t u d i n e şi intonaţie, d e t a l i i cc n u se observă, t o a t e , d a r care î m ­ plinesc, c u m a x i m ă expresivitate, u n portret scenic. Actriţa r e c o n s t i t u i e cu intuiţie de a r t i s t şi m i g a l ă de a r t i z a n g e s t u r i l e bruşte, nearmonioase, în parte, dar integrîndu-se unei armonii de a n s a m b l u , ale copilului crescut între a d u l ţ i , între o a m e n i trişti şi preocupaţi, s i l i t să-şi i n v e n t e z e isingur j o c u ­ r i l e , să-şi plăsmuiască s i n g u r b u c u r i i , llelv i g a l u i C a r m e n C a l i n csle urîţică şi ne­ îndemânatică, stîngace şi p o n o s i t ă , d a r l u ­ m i n e a z ă t o i u l în j u r p r i n incandescenţa tră­ i r i i sufleteşti, p r i n t r - o trăire intensă, n e t r u cală, i m p o s i b i l de c u p r i n s în l i m i t e l e j a l ­ n i c e i existenţe a celor d i n j u r . Actriţa c o m ­ p u n e cu d i s e e r n ă m î n t şi simţ a l nuanţelor „vîrsta i n g r a t ă " la care se află e r o i n a , d i n disperări şi b u c u r i i ce se succed r a p i d , c o n ­ s u m a t e cu aceeaşi i n t e n s i t a t e , d i n inocenţă şi surprinzătoare intuiţii, d i n forţă sufle­ tească şi lipsă de apărare. O r b i r e a dc care e.sle a m e n i n ţ a t ă fetiţa înseamnă mai mult deeît o Iară ereditară, d e v i n e u n s i m b o l a l n e p u t i n ţ e i , a l r e f u z u l u i de a vedea o l u m e ce se d e z v ă l u i e urîtă şi nedreaptă ; p r i v i r e a uşor m i o a p ă pe care p e r s o n a j u l o are în p e r m a n e n ţ ă se t u l b u r ă şi m a i m u l t , d e v i n e nesigură, dezorientată, cînd r e t i n a — a o c h i u ­ l u i , a s u f l e t u l u i — c arsă de i m a g i n i l e u n e i realităţi ; m i z c r c . Rolul voltă construit de de fără pentru dc Carmen senzaţia acord nctriţă, Mic, o de Calin de un între se efort, dez­ de

CARMEN GALIN: Hedvig
A c e s t sfirşit de s t a g i u n e nc-a o f e r i i , cu s p e c t a c o l u l Raţa sălbatică montat la Teatrul M i c , b u c u r i a rară a u n e i revelaţii actoriceşti (e f o a r t e m a r e cuvântul, d a r , i n acest caz, e j u s t i f i c a t ) : i l e d v i g , interpretaţii de Car­ 12

l i n , firesc, Este, roluri

compoziţie, predicat. debut penlru

gindit

subiecl * i strălucit substanţă, promisiune

pe scena T e a t r u l u i

greutate,

dintr-o arie foarte întinsă.

Cristina

Constantinii!

www.cimec.ro

TITOREL PĂTRAŞCU: Benedlct Paşalega

Am fosl deseori la Bacău, dar, pînâ la recenta premieră a p i e s e i La margine de paradis, n u l - a m r e m a r c a t pe a c t o r u l T i l o r c l Pătraşcu. De aceea, înaintea s p e c t a c o l u l u i cu piesa de d e b u t a b u O v i d i u G e n a r u , l - a m întrebat pe r e g i z o r u l C r i s t i a n l ' e p i n o cine îl va întruchipa pe Paşalega. Am avut — aflind numele interpretului — o uşoară reţinere. M ă g i n d e a m c ă , d a c ă m e m o r i a mea n u - l î n r e g i s t r a s e , n - a v e a m n i c i m o t i v e să m u aştept la o s u r p r i z ă p l ă c u t ă . .Şi iată că m - a m d o v e d i i ( o a r e , p c n l r u a cita o a r ă '.') robul prejudecăţilor, lată că T i l o r c l P ă t r a ş c u a r e a l i z a t o creaţie n e s p e r a t de interesantă, m u l ţ u m i t ă f e l u l u i c u m a î m ­ prumutat eroului dramei datele din text. umanismul (şi u m a n i t a r i s m u l ) lui invidiabil. H u n a i s p r a v ă a a c t o r u l u i este c u a t i t m a i m e r i t u o a s ă c u cît : a) n u a f o s l p î n ă acum, d u p ă c u m s p u n e a m , răsfăţat de m a r i l e r o ­ l u r i ; b) a f o s t o b l i g a i , a i c i (ca şi i n t e r ­ preţii l u i l a k o v d i n Cei din urmă, o r i ai B u n i c u l u i d i n Casa care a fugit pe uşă), să stea pe tot p a r c u r s u l spectacolului într-un c ă r u c i o r d e i n v a l i d ; c) a t r e b u i t să-şi s t r u c ­ tureze r o l u l p c o situaţie i n c o m o d ă , anti­ n o m i c ă , pe l u p t a c a r e se d ă î n t r e Poşalcgoî n f r î n t u l ( „ m a r a l o n i s t u l c a r e stă p e l o c " , c e l cănna i se făcuse o n e d r e p t a t e , o m u l pe eare „istoria î l l o v i s e î n s o m n " ) şi P a t a l e g a eroul, umoristul oraşului, aliaj d c Pooscv c l t şi S u v o r o v (chiar dacă de la p r i m u l moştenise... c ă r u c i o r u l , iar dc la celălalt, o c h e a n u l cu care p r i v e a m e r e u pc fereastră). D u p ă c u m se p o a l e d e d u c e l e s n e , s a r c i n a l u i 'Tilorcl Pătraşcu n u a f o s l deloc uşoară ; n i c i r e a l i z a r e a sa actoricească. li mulţumesc interpretului (aşa cum a făcut-0 şi c r o n i c a r u l r e v i s t e i Flacăra) pentru (îm­ lec|ia d e o p t i m i s m p e c a r e nc-a dal-0 preună cu d r a m a t u r g u l , e v i d e n t !) ; p e n t r u n-demonstrarea adevărului, a m a r e l u i adevăr după care tenacitatea, non-capittilurea, cre­ d i n ţ a c e h o v i a n ă că „ V a ieşi s o a r e l e şi p e u l i ţ a n o a s t r ă !" s î n t s o l i i v i c t o r i e i s i g u r e , a i justiţiei i m a n e n t e ; p e n t r u m o d u l în care acest „ m i c l e u d e p r o v i n c i e " făcea h a z d e n e c a z , c l a m î n d că . . t r a g e d i i l e n u ne-aşteaptă la colţ d c s t r a d ă !", deşi e l e se î n r ă d ă c i ­ naseră d e j a î n p r o p r i a sa c a s ă , înţesaţii d e c o r o a n e m o r t u a r e ; şi, î n f i n e , p c n l r u acea ocheanul, admirabilă n a i v i t a t e a o m u l u i cu c a r e r e c u n o ş t e a c ă , a l ă t u r i d c Pioo.-.cvclt, „e cel m a i p r o s t c o n s u m a t o r d e p a n t o f i " , fără să-şi d e a s e a m a că e r a , t o t o d a t ă , c e l m a i m a r c c o n s u m a t o r de v i s e .

M o m e n t u l t r e c e r i i î n revistă n m o r m i n t e ­ l o r oraşului, c a l m u l i m p u s c u care p r o n u n ţ a numele duşmanului său d c m o a r l e , o r i f i ­ nalul m o n t ă r i i , a l î t d e p e s i m i s t şi a t i t d e o p t i m i s t , i n care Paşalega, î m p o t r i v a sfatu­ r i l o r d o c t o r i l o r , a fost c u p r i n s de o puternică şi f a t a l ă e m o ţ i e , s î n t p u n c t e l e f o r t e a l e r e ­ zolvării r o l u l u i de către a e e s l actor ; u n a c t o r c a r e j o a c ă pentru public (şi n u c u p u b l i c u l ) , u n i n t e r p r e t căruia alît spectato­ r u l , cît şi d r a m a t u r g u l , î i d a t o r e a z ă foarte mult...

www.cimec.ro

B. U.

TRICY ABRAMOVICI: Raquel

bună şi ca pcnlru

actriţă de f i l m {Actorul şi sălbaticii). maestră de balet ( i n spectacolul Cintec sora soarelui).

U n a d i n t r e cele m a i f r u m o a s e realizări în c a r i e r a e i , î n s ă . m i s-a p ă r u l a f i R a q u e l , fiica lui D o n J e h u d a , d i n d r a m a t i z a r e a l u i Alexandru Mirodan după romanul Evreica din Toledo de Lion Feucblwanger. Afirm, f ă r ă să-mi f i e t e a m ă că p ă c ă t u i e s c p r i n e n ­ tuziasm exagerat, că Raquel a lui Tricy A b r a m o v i c i este o creaţie e x c e p ţ i o n a l ă . Victimă a u n u i conflict corneillean (între pasiunea puternică, f e m i n i n ă , lipsită dc p r e ­ judecăţi, pentru Alfonso, şi d a t o r i a filială, f a ţ ă d e D o n J e b u d a , o r i cea r e l i g i o a s ă , f a ţ ă d e n e a m u l e i ) , p e r s o n a j u l d o r e ş t e p ă t i m a ş să i a s ă d i n d i l e m ă , să c o n c i l i e z e c e l e d o u ă p o ­ ziţii. I n s p e c t a c o l , ele a u d o b î n d i t o p r e g ­ nanţă impresionantă. „Nu căuta aventura, d a r n i c i n u t e f e r i d i n c a l e a e i !'' — spune una dintre m a x i m e l e t e x t u l u i . Şi, în apa­ renţă, s f a t u l este i n o f e n s i v , ba c h i a r b e n e f i c (aşa c u m s î n t , î n t o t d e a u n a , v o r b e l e î n ţ e l e p t e ) . N u m a i că, de d a t a aceasta, respectarea l o r e legată d c consecinţe îngrozitoare. Actriţa h reliefat in mod remarcabil z b u c i u m u l final al R a q u e l e i , c o n t u r a t pe s i n u s o i d a c l i m a x u ­ l u i : d e l a f a t a s e n i n ă şi n a i v ă , l a î n d r ă g o s t i t a i m p r u d e n t ă , a p o i , l a soţia n e l e g i t i m ă , p r i z o ­ n i e r a p a t i m e i o a r b e şi a c a s t e l u l u i d i n Galiana, pînă Ia m a m a nefericită din final, pradă inocentă a conformismului devenit acţiune violentă. Decorul faruri nile care spectacolului invadau era simplu — însă, nişte Lumi­ din

Gîndindu-mă la u l t i m e l e creaţii ale a c t r i ­ ţei d e l a T e a t r u l E v r e i e s c d e S t a t , m i - a m a d u s a m i n t e de o reflecţie a l u i i o n M a r i n Sadpveanu. Marele nostru c r i t i c atrăgea atenţîa a s u p r a p r i m e j d i e i generalizării i n a r t a actorului, fiindcă această m e s e r i e se spri­ jină tocmai p e particular. Şi, într-adevăr, v o r b i n d d e s p r e T r i c y A b r a m o v i c i , îţi d a i s e a ­ ma că nu poţi f o l o s i aceleaşi epitete pc c a r e l e foloseşti i n l e g ă t u r ă e u a c t o r i i c o l e g i cu ea ; c ă n u - i găseşti — o r i c î t le-ai s t r ă ­ d u i — afinităţi eu nici u n u l dintre ei. S p u n aceasta, a v î n d în seamă t o c m a i r o l u r i l e ei recente : logodnica l u i Hosenthal (Culorile nemuririi), R i t a (Casa cu şapte buclucuri), G e t a (Divorţul), F r e i d e n i u (Ilerşele Dubrovner), Luky (Misterioasa convorbire telefoni­ că), ITudl (Tevie Lăptarul) ş.a. I n fiecare d i n t r e ele, tinăra actriţă a d o v e d i t , pe lingă calităţile indispensabile oricărui bun inter­ pret — sensibilitate, fior dramatic, persona­ l i t a t e — , u n farmec p r o p r i u , c a r e t e f a c e să o r e ţ i i d c l a p r i m a a p a r i ţ i e , să o u r m ă r e ş t i cu atenţie p î n ă î n f i n a l u l reprezentaţiei, i n ­ t u i n d neprevăzutul p e care-1 i m p l i c ă , d c f i e ­ care dată, j o c u l e i . A m văzut-o pe Tricy A b r a m o v i c i şi î n r o l u r i d e d r a m ă , şi d c c o ­ m e d i e , î n creaţii d e a u t e n t i c tragism, dai şi i n m u s i c a l - u r i ; a m r e ţ i n u t - o şi c a p e o

şi d o u ă - t r e i

elemente sugestive. scena porneau,

p r i v i r e a electrizantă a actriţei...

B. U.

14

www.cimec.ro

S

e

m

n

a

l

V I R G I L MUNTEANU

...Cu ursuleţul ei de pluş...
Sint ani de-a'unci — eu. de pildă, să fi avut în jur de patruzeci — sint uni destui, şi totuşi mi-amintesc bine intimidarea : la un tea­ tru modest ilintr-un orăşel de graniţă, era aşteptată o tinără absolventă repartizată acolo. Nu o ştia decit di­ rectorul, care o văzuse la examenele de producţie, aşa că cei strtnşi in faţa teatru­ lui la ceasul etnd avea să înceapă stagiunea n-aveau să bănuiască, in fetiţa cum aceea furişată timid, pe lingă ei, pe noua lor colegă. Cind a văzut-o, secretara directoru­ lui, femeie care de mult nu sc mai mira de nimic, a rămas cu gura căscată ; de scape admiraţie, era să-şi ochelarii în prima cafea din noua stagiune : în prag apă­ ruse Julieta, O felia, Ifigenia. Luise, Margareta, Nina, Maşa, O ana, întruchipare vie şi parcă plăsmuire, făptură de, vis şi, totuşi, undo, clipind des din ochii ei mari şi verzi, cu părul revărsat pe umeri ca o cascadă de ara­ mă, cu trupul abia împlinit, mlădiu sub rochia de mătase albastră strînsă în cordon : şi cu o păpuşă mare de tot pe care o ţinea ca pe un scut la pieptul ei micuţ. A venit la noi o cu o păpuşă, i-a spus tara, itireclorului. peste sură de mirat de păpuşă secre­ mă­ brusca

schimbare a acesteia, nici' odată pină atunci precipitată. S i Păpuşa i-au spus toţi. în vremn, indrăgind-o ; puţină Păpuşa mea ii spunea doar cabinieră in virslă, femeie cu nepoţi mari. Păpuşa mea, o alinta, şi-i făcea zilnic o cafea pe care Păpuşa o sor­ bea încet, la repetiţie, sau înainte de spectacol, ronţăitul un biscuil. Nu ştiu din ce trăieşte, parcă se hrăneşte cu aer, ca florile, se pllngea bătrina cabinieră celorlalte, ce-am să mă fac cu ea, să nu se îmbolnăvească, sără­ cuţa. O iubea, bătrina cabi­ nieră, o iubea mai mult ta pe alţii, şi Păpuşa se lăsa răsfăţată şi alintată ca un copil orfan care şi-a găsit o mamă. Păpuşa era cuminte, nu avea nici un prieten, spre marea mirare a colegilor şi mai cu seamă a colegelor, sfiala e i era ea un zid între ea şi ceilalţi, impunea respect, dar şi un fel de grijă, cum se întimplă cind, te, apropii de o figurină du porţelan. Din primul salariu şi-a cum­ părat — ce credeţi ? — un ursuleţ galben de pluş, de care nu se despărţea nici­ odată, nici la repetiţii, nici la concertele de la care era nelipsită, nici la şedinţele filialei A.T.M., nicăieri. A rămas de pomină păţania unui ilustru cronicar, reputat pentru darul său t,ratoric, care, la un simpozion cu tema „Sarcinile criticii dra­ matice", văzind-o cu ursu­ leţul c i de pluş strîns la piept, cu ochii mari, umezi şi verzi, ascultindu-l neclintită, s-a poticnit de trei ori într-o frază, el, care era in stare să vorbească ore in şir, egal şi calm, fără cea mai mică şovăială... Într-O scară, la un banchet după o premieră, a stat lingă director, şi. directorul, om nu prea tînăr, om pe care nu l-ar fi scos din ale lui nici

un sinistru, s-a fisticii tot timpul ca o domnişoară : se îndrăgostise. Mulţi au zîmbit cu înţeles şi cîţiva şi-au dat coaie. Inţelegind de unde ve­ neau florile mereu proaspete Păpuşii. din cabina Mă mărit, i-a spus într-o zi Păpuşa bătrinei cabiniere, mă mărit cu directorul, il iubesc, seamănă cu ursuleţul meu şi, pe urmă. e atit de bun cu mine... Directorul semăna într-adevăr cu ursu­ leţul de pluş, văzul însă de departe şi pe vreme de ceaţă ; in schimb, era un om tare-tare cumsecade. după nuntă Nu mult timp — nuntă mare, in holul tea­ trului, unde toţi au pulul s-o admire pc Păpuşa, aşezată cuminte lingă director, cu ursuleţul în poală, privind visătoare în gol, cu ochii ei mari şi verzi şi lonţăind fursecuri — nu mult după nuntă, într-o seară, bătrina cabinieră care-i purta Păpuşii aceeaşi grijă, aducind cafeluţa, a făcut o mişcare pri­ pită, s-a poticnit, poate, şi i-a scăpat Păjmşii pe rochie un strop de cafea. Atunci Păţ)uşa a zvîcnit. răsturnînd de pe măsuţă ur­ suleţul de pluş şi vasul cu flori proaspete, a aruncat neindeminalicei o căutătură otrăvită, rea, cum bătrina cabinieră nu mai văzuse în ochii e i mari şi verzi, şi, cu mina care purta verigheta, a plesnit-o, scurt.

www.cimec.ro

15

STAGIUNEA

'75-76

MUZICA-BALET

Realizări, direcţii, căutări
Există două modalităţi do a evalua cali­ tatea u n e i stagiuni : privind-o d i n punctul d e v e d e r e a l f r e c v e n ţ e i şi c o n s i s t e n ţ e i e v e n i ­ m e n t e l o r ce a u j a l o n a t - o s a u d i n a c e l a n i nivelului mediu atins de manifestările ei o b i ş n u i t e , d e s p e c t a c o l e l e ce-i c o n s t i t u i e s u b ­ stanţa cotidiană. I a r r e z u l t a n t e l e celor d o u ă m a n i e r e de evaluare p o t f i , i n unele c a z u r i , total divergente. Eără a genera o asemenea situaţie, stagiunea d c t e a t r u m u z i c a l ce s-a î n c h e i a t este. totuşi, a v a n t a j a t ă d e o a n a l i z ă sub r a p o r t u l f a p t e l o r de artă eu v a l o a r e d e e v e n i m e n t ; căci. c u t o a t e intenţiile lăuda­ bile, c u toate e f o r t u r i l e depuse, opera, ope­ r e t a şi b a l e t u l n - a u r e u ş i t i n c ă să r e a l i z e z e în spectacolele l o r d e seric acea calitate artistică d e care d e p i n d e , în u l t i m ă i n s t a n ţ ă , interesul mereu v i u al publicului pentru r e ­ prezentaţiile unor piese aflate de foarte m u l t ă v r e m e î n circulaţie. Desigur. însemnaţi puşi înainte au fost marcaţi şi p e a c e s t drum : împrospătarea distribuţiilor şi, u n e o r i , c h i a r a m o n t ă r i l o r a a v u t d r e p t consecinţă desprăfuirca unor t i ­ tluri îndelung r u l a t e , a căror permanentă prezenţă în r e p e r t o r i u este o b l i g a t o r i e p e n ­ t r u " orice teatru m u z i c a l d e p r e s t i g i u , ce-şi p r o p u n e să f o r m e z e şi să c u l t i v e u n p u b l i c sensibil şi a v i z a t ; a s c e n s i u n e a artistică a unor tinere talente, ca F l o r i n Diaconesou, Silvia Voinea, Daniela V o i c u , M i r e i l l e Cons t a n t i n e s c u , A n c a B e u r a n , M a r i n B o i e r u ş.a., oferă garanţii pentru viitorul arici noastre i n t e r p r e t a t i v e l i r i c e şi c o r e g r a f i c e ; dezbate­ r i l e o r g a n i z a t e d c O p e r a R o m â n ă şi d e O p e ­ reta d i n Bucureşti au demonstrai preocu­ parea c r e a t o r i l o r de spectacole pentru revit a l i z a r c a g e n u l u i , p r i n i n f u z i a d e prospeţime a căutărilor întreprinse î n direcţia eonlcmp o r a n e i z ă r i i e x p r e s i e i şi a u i m p u l s i o n a t , g r a ­ ţie s u g e s t i i l o r p l i n e de interes născute în focul discuţiilor, procesul de apropiere a d e m e r s u l u i scenic d c cerinţele d c v e r i d i c i t a t e şi p u t e r e d c c o n v i n g e r e în f a ţ a u n u i public pătruns de s p i r i t u l modern al epocii ; în s f î r ş i t , mai s u s ţ i n u t a a c t i v i t a t e o r g a n i z a t o r i ­ că i n t e r n ă a favorizat o s p o r i t ă s t a b i l i t a t e a afişului, redueîndu-se a p r e c i a b i l modificările în p r o g r a m u l de spectacole anunţat. D o u ă c a t e g o r i i d e reprezentaţii s-au c o n s t i ­ t u i t , în c u r s u l acestei s t a g i u n i , î n e v e n i m e n ­ te a l e v i e ţ i i a r t i s t i c e : s p e c t a c o l e l e în pre­ m i e r ă şi a c e l e a prilejuite dc turneele unor ansambluri d c peste hotare. Cum acestea

16

www.cimec.ro

d i n u r m ă au f o s t , i n m a r c a l o r m a j o r i t a t e , I r u p c de b a l e t , s t a g i u n e a se înfăţişează m a i bogată în e v e n i m e n t e c o r e g r a f i c e decît l i r i c e . Evoluţiile baletelor „Rambert" şi „Fclix H l a s k a " . p r e c u m şi cele ale a n s a m b l u l u i 0 j>erei C o m i c e d i n B e r l i n , au o f e r i i p u b l i ­ c u l u i r o m â n o i m a g i n e sugestivă a o r i e n t ă r i ­ l o r d i v e r s e în a r i a coregrafică m o n d i a l ă c o n ­ temporană. Intîlnirea cu v i z i u n i l e creatoare ale u n o r personalităţi p u t e r n i c e şi o r i g i n n l e , c u m sînt acelea ale c o r e g r a f i l o r C l i r i s t o p h c r B r u e c , F c l i x B l a s k a şi T o m S c h i l l i n g sau ale balerinilor Ilannelore Rey, Roland Cawlik, Maric-Caurencc B o n n e t , S i l v i e G u y , Jacques D o m b r o w s k i , V l a d o P i l i n g e r , a î n s e m n a t , de a s e m e n i , p e n t r u artiştii r o m â n i , o b i n e v e n i t ă ocazie de c o n f r u n t a r e cu p r o p r i i l e concepţii, cu p r o p r i i l e căutări n o v a t o a r e , pe tSrîmuI l i m b a j u l u i specific exprimării p r i n dans a u n o r i d e i de l a r g i n t e r e s şi stringentă a c t u ­ a l i t a t e . I n acest sens, e x t r e m dc preţios s-a d o v e d i i şi c o n t a c t u l cu a r t a , dc u n d e c l a r a t spirit revoluţionar, practicată de m e m b r i i A n s a m b l u l u i de cînteee şi d a n s u r i a l A r m a t e i p o p u l a r e c h i n e z e de e l i b e r a r e şi a i A n s a m ­ b l u l u i „Ciaonin". R e p e r t o r i u l coregrafic nl Operei Române s-a î m b o g ă ţ i t eu d o u ă t i t l u r i dc largă c i r ­ culaţie, a căror reputaţie se datorează m a i p u ţ i n s u p o r t u l u i m u z i c a l — s e m n a t de Cesare P u g n i şi, r e s p e c t i v , A r a m H a c i a l u r i a n — şi m a i m u l t , c e l u i d r a m a t i c , ţesut d i n c o n ­ f l i c t e p u t e r n i c e şi situaţii spectaculoase. FJste

Gheorghe Cotovelea în „ C o p p e l i a "

şi

Ileana

Ilieseu

I n p a g i n a a l ă t u r a t ă , scenă d i n „ N u n t a " de D o m P o p o v i c i . J o s , P e t r e C i o r t e n şi A u r a R o t a m în b a l e t u l „Cocoşalul d e l a N o t r e - D a m c "

v o r b a de b a l e t e l e Cocoşalul de la Notre Dame şi Spar tăcut, r e a l i z a t e c u egală risipă de f a s t , ducă n u şi c u egala perfecţiune şi risipă d e f a n t e z i e ; n e t s u p e r i o r , c e l d i n l î i posedă virtuţile către c a r e c e l de-al d o i l e a a ţintit, fără a le p u t e a însă a t i n g e : c o n ­ sistenţa a c ţ i u n i i c o r e g r a f i c e , c o m p o z i ţ i a p o l i ­ c r o m ă a t a b l o u r i l o r , consecvenţa stilistică a discursului. D a c ă cele d o u ă m a r i spectacole se înscriu — c u toate intenţiile l o r de a ţine p a s u l c u v r e m e a — î n sfera l i m b a j u l u i clasic a l g e ­ nului, roadele căutărilor artei coregrafice c o n t e m p o r a n e sînt p r e z e n t e î n substanţa Minialurilor r e a l i z a t e , cu aceeaşi echipă de d a n s a t o r i , de către A l c x a M e z i n c e s c u . Ceea ce acestea a d u c n o u este, î n p r i m u l r î n d . raportul d a n s u l u i cu m u z i c a , g e n e r a t o r a l unui aliaj artistic organic şi de c a l i t a t e certă, i a r , în a l d o i l e a r î n d , împletirea b a ­ l e t u l u i c u poezia. încă întîmplutoare, aici. aceasta d i n u r m ă s-a c o n s t i t u i t într-un d e ­ m e r s a r t i s t i c l o g i c şi r i g u r o s o r g a n i z a t î n s p e c t a c o l u l „dc d a n s , cînt, c u v î n t " Viaţa — dragostea omului, p u s î n scenă l a Operetă de M i h a e l a A t a n a s i u . Construcţia d r a m a t u r gică de m a r e i n t e r e s a a c e s t u i a r i v a l i z e a z ă cu cea a s p e c t a c o l u l u i de m u z i c ă şi p o e z i e m o n t a t de M i h a i S t a n l a T e a t r u l G i u l e ş l i . Dacă a d ă u g ă m cele d o u ă evoluţii ale G r u p u ­ l u i de d a n s c o n t e m p o r a n c o n d u s de A d i n a Cezar î n c o n c e r t e l e dc t i p d e z b a t e r e de l a S a l a M i c ă a P a l a t u l u i şi R a d i o l e l e v i z i u n e , u n d e , în c o r e g r a f i a l u i S e r g i u A n g l i e i , a u fost i n t e r p r e t a t e Combinaţii in cercuri de O c t a v i a n N a m e s c u şi Cicloide de S o r i n V u l CU, o b ţ i n e m t a b l o u l ( d e o s e b i t de b o g a t în această s t a g i u n e ) colaborării scenice a a r t e ­ l o r m u z i c i i , d a n s u l u i şi p o e z i e i . î n seria p r e m i e r e l o r l i r i c e ale s t a g i u n i i , cîteva creaţii n a ţ i o n a l e a u p o l a r i z a t atenţia s p e c t a t o r i l o r , d e m o n s t r î n d v i g o a r e a şcolii r o ­ m â n e ş t i c o n t e m p o r a n e d c compoziţie şi, t o i -

www.cimec.ro

17

Scenă

din

..Spartacus"

o d a t ă , p u n î n d l a încercare resursele d e m e ş ­ t e ş u g şi i n s p i r a ţ i e a l e a r t i ş t i l o r a n t r e n a ţ i în p r o c e s u l d e r e a l i z a r e scenică a p a r t i t u r i l o r : regizori, scenografi, d i r i j o r i , cîntăreţi, a c t o r i , balerini. Pe p r i m u l l o c s-a situat opera Hamlet de Pascal B e n t o i u , î n v i z i u n e a regi­ zorală m o d e r n tensionată a l u i Gcorge Tcndorescu, c u c a r e O p e r a R o m â n ă şi-a i n a u ­ gurat stagiunea. A u r m a t lansarea, i n cadrul Săptămînii m u z i c i i româneşti, a operei Dom­ niţa din depărtări dc Mansi Barboris, mon­ tată l a O p e r a d i n laşi d e r e g i z o r u l A n g l i e i Ionescu-Arbore ; către sfirşitul s t a g i u n i i , la Opera d i n Timişoara a v ă z u l l u m i n i l e ram­ regizat de Gcorge pei u n spectacol-coupe Zabareseu, reunind operele l u i D o r n Popo­ vici, Mariana Pineda şi Inlcrogaloriid din zori. T o t în regia l u i Gcorge Zabareseu a fost prezentată, la Opereta d i n Bucureşti, o nouă montare a partiturii l u i Florin Comi­ şel, Leonard, cu care t e a t r u l a m a r c a t sărbă­ torirea u n u i s f e r t d e v e a c d e e x i s t e n ţ ă . Printre evenimentele stagiunii lirice se c u v i n e m e n ţ i o n a t ă şi a n i v e r s a r e a a d o u ă d e ­ cenii de la premiera o p e r e i Ion Vodă cel Cumplit, c u care, l a 12 a p r i l i e 1 9 5 6 , d e b u t a pe scena Operei Române compozitorul — creator căruia ge­ Gbeorgbe Dumilrescu n u l îi datorează, astăzi, u n n u m ă r i m p r e s i o ­ nant de pagini inspirate d i n istoria frămînlată a p ă m î n t u l u i r o m â n e s c . Unul d i n t r e cele m a i i m p o r t a n t e capitole ale realizărilor s t a g i u n i i a fost c o n s t i t u i t d e organizarea în Capitală a Decadei operelor şi b a l e t e l o r r o m a n e ş t i . î n s c r i s ă î n s e r i a m a n i ­ festărilor a r t i s t i c e î n c h i n a t e p r i m u l u i Congres a! e d u c a ţ i e i p o l i t i c e şi a l c u l t u r i i s o c i a l i s t e . Decada a reprezentat u n început promiţător p e n t r u această a c ţ i u n e d e f u n d a m e n t a l ă n e ­ cesitate î n circulaţia naţională a valorilor t e a t r u l u i l i r i c ş i c o r e g r a f i c şi în f r u c t i f i c a r e a m a i largă a m a r i l o r investiţii de m u n c ă cre­ atoare depuse de toate colectivele artistice d i n ţară. p r i n e t a l a r e a r o a d e l o r acestei m u n c i

şi î n a i n t e a a l t u i p u b l i c d e e î t c o l l o c a l . l\mbrion a l m u l t d o r i t u l u i festival naţional al t e a t r e l o r m u z i c a l e . D e c a d a o p e r e l o r şi b a l e t e ­ lor r o m â n e ş t i a a l i n i a t l a r a m p ă ansamblu­ rile de operă ale Operei R o m â n e d i n B u c u ­ reşti şi T e a t r u l u i m u z i c a l d i n Braşov, tru­ pele de balet ale Operelor d i n Bucureşti, T i m i ş o a r a , l a ş i şi p e a c e e a a O p e r e i Maghia­ r e d i n C l u j - N a p o e u . C u m se v e d e , deplasarea a n s a m b l u r i l o r coregrafice f i i n d m a i lesnicioa­ să d e e î t cea n a n s a m b l u r i l o r l i r i c e . î n d e l u n g aşteptata prezenţă p e scena bucureşteană a cîlorva r e m a r c a b i l e spectacole ale Operei R o ­ m â n e d i n Cluj-Napoca (Ulisse şi Zanud.ve de L i v i u G l o d e a n u , Trepte ale istoriei de M i h a i Moldovan şi Model mioritic de Corncliu Dan G e o r g e s c u , Cartea cu Apo\odor d e Şte­ fan Niculescu) rămîne încă în stadiul de d e z i d e r a t . N u o m a i p u ţ i n a d e v ă r a t , î n s ă . că evoluţiile t r u p e l o r de b a l e t i n v i t a t e a u dez­ văluit şi e l e p u b l i c u l u i bucureşlean creaţii m a i v e c h i a l e g e n u l u i (Călin de A l f r e d M e n delsohn) s a u m a i n o i (la-ţi mireasă ziua hună de Nicnlac Boboc, Intilniri in beznă d c E r w i n J u n g e r , îndemnuri d e A n t o n Zeman), concludente p e n t r u e f o r t u r i l e dc contemporaneizare a limbajului c o r e g r a f i e şi a artei s p e c t a c o l u l u i . î n g e n e r e , ce se d e s f ă ­ şoară p r e t u t i n d e n i u n d e există artişti s t ă p î n i p e p r o f e s i a l o r şi p a s i o n a ţ i î n e x e r c i t a r e a e i . In sfirşit, n u t r e b u i e trecută cu vederea contribuţia stagiunii lirice a R a d i o l e l c v i z i u n i i R o m â n e — p r i n preluarea operativă a lucră­ r i l o r lansate de precedenta stagiune de operă şi c o n c e r t : Dreptul la dragoste dc Teodor B r a t u , Interogatoriul din zori de D o r n Popo­ vici, Cartea cu Apolodor dc Ştefan Nicu­ lescu — în difuzarea l a scară n a ţ i o n a l ă a paginilor recente d i n marea carte comună a componisticii noastre şi a spectacolului românesc.

Luminiţa Vartolomei

18

www.cimec.ro

Lumea

î n tr *o
ŞTEFAN IUREŞ

replică

„Vai, voi, cumplit e să cunoşti, chxl a cunoaşte nu-ţi este de folos1

(Sofocle':

Oedip rege")

Z e u l a c e l a t r e b u i e să f i f o s l , l a r i t u l u i s ă u , o r b . ( l a şi p r o f e t u l s ă u , T i r c s i a s . Ca şi v i c t i m n sa, O e d i p . D a r m u l t m a i c u f u n d a i i n b e z n a o p a c ă deeît c e i d o i p u r t ă t o r i d e toiege pipăitoare p r i n p i a t r a şi c o l b u l Beoţiei. Osînda aleasă de zeu p e n t r u regele Tobei n u p o a t e f i deeît r e z u l t a t u l u n e i a l e g e r i fără criterii, g r a t u i t ă , ca o r o s t o g o l i r e d e z a r ; d i v i n i t a t e a lipsită de v e d e r e a prăbuşil-o d i n î n t î m p l a r e a s u p r a c e l u i c e u r m a să st- n a s c ă d i n u n i r e a I o c a s l e i c u L a i o s ; căci, de-ar f i fosl o pedeapsă înlirzială dinadins pentru vina u n u i strămoş stins d e m u l t , pedagogia pedepsei a r f i cerut dezvăluirea c r i m e i ini­ ţiale şi. astfel, în c i u d a generaţiilor inter­ puse, damnaţiunea n-ar f i r ă m a s în î n t r e ­ gime sub semnul h a z a r d u l u i . I n orice coz, acum 2 5 0 0 d e a n i , ea n i s-ar f i părut a p r o a p e f i r e a s c ă . N - a m f i c u t e z a i să n e î n ­ doim de înţelepciunea zeului. Pînă şi i n ­ explicabila sa m a n i e v i n d i c a t i v ă a r f i fost m a i lesne d c a c c e p t a i deeît p r e m i s a i n c o n ­ ştienţei ; d a r u n s i m t v ă t ă m a t , v ă z u l , s-ar f i p r e z e n t a t ca o s o l u ţ i e d e c o m p r o m i s . O a r e llefaislos. fierarul de s u b Mina. n u rămăsese schilod in urma nzvîrlirii brutale d i n Olimp ? U n nemuritor lipsii de v ă z v a fi făcut u n e n o r m rămăşag e m f a t i c , î n t e r m e n i i u r m ă t o r i : n i c i u n m u r i t o r , o d a t ă s o r t i t să c o m i t ă p a r i c i d u l şi i n c e s t u l , n u se m a i p o a t e sustrage teribilei predestinări. C h i a r dacă o cunoaşte d i n v r e m e . C h i a r dacă face t o t u l ca s-o e v i t e , a b s o l u t , t o t u l . S i n i s t r u l experi­ ment reuşeşte. O e d i p , o m u l - n u m ă r , t r a s l a l o t e r i a n e f e r i c i r i i , îşi u c i d e p ă r i n t e l e , d e v i n e soţul mamei sale, frate a l p r o p r i i l o r săi c o p i i . N i c i o c l i p ă n u şlie cc g r o z ă v i i c o ­ mite ; dar, chiar involuntare, păcatele l u i sînt s u r s a m o r a l ă a m o l i m e i ce b î n t u i e T o b a . D e c i , m a i î n a i n t e d e a se f i r o s t i t primul vers a l tragediei, d i v i n i t a t e a închisă î n î n ­ t u n e r i c a şi c î ş t i g a t p a r i u l . Fiinţa umană c u c a r e s-a t o t j u c a t p o a t e f i a c u m aban­ donată sieşi ; d i n m o m e n t u l c î n d nimeni

n-o m a i î m p i n g e , n-o m a i I r i n t e ş l e , ce v a m a i fuce ea p e scena l u m i i ? M a i exislă u n rol pentru ea ? P o l u l unic — sau u n u l d i n t r e m a i m u l t e p o s i b i l e '.' Şi ce r o l a l e g e , dacă alege ? lată întrebări pentru Oedip. Dar, nu : O e d i p e s l e c e l ce î n c e p e să p u n ă întrebări. Mulle, strins îmbinate, precise, percutante. O adevărată anchetă. în desfăşurarea ci cheltuieşte t o t a t î t a i n t e l i g e n ţ ă c a o d i n i o a r ă pentru dezlegarea rebusurilor S f i n x u l u i . De aslă d a t ă , î n s ă , m o n s t r u l î n f r u n t a i n u - i stă în faţă : m o n s t r u o z i t ă ţ i l e s-au i n s i n u a i în însăşi b i o g r a f i a a n c h e t a t o r u l u i . P a l i d ca u n m o r t , O e d i p r u p e , u n a c i t e u n a , t o a t e peceţ i l e t a i n e i . P r e ţ u l se a n u n ţ ă t e r i b i l : totuşi, v r e a să a f l e a d e v ă r u l . S ă facă d r e p t a t e . C u orice preţ. Interoga loriul c o n d u s d e Oedip va proiecta l u m i n a cunoaşterii peste u n tre­ cut, d i n c a r e c o n ş t i i n ţ a l u i d e participant fusese exclusă. L a sfîrşitul a n c h e t e i , î n c o n ­ f o r m i t a t e eu legile i n t e r i o a r e a l e acestei c o n ş l i i n ţ e - j u d e c ă t o r , r e g e l e T e b e i îşi dă s e n t i n ­ ţa — a u t o m u t i l a r e a , a b d i c a r e a , s i n g u r ă t a t e a , exilul. Relaţia dintre cunoaştere şi c o n ş t i ­ inţă ridică n o b i l a obstinaţie ipînă la înăl­ ţ i m i d e s u f e r i n ţ ă s u p r a o m e n e ş t i şi n u m a i a¬ colo, sus d e t o t , o frînge, readueînd-o pe s o l î n forma u n u i p e n d a n t j u s t i ţ i a r ; î n c ă d i n secolul V î.e.n. g r e c i i a u i n v e n t a t , ast­ fel, a r c u l gotic, n u însă c u aplicaţie în a r h i ­ tect u r ă , c i în t r a g e d i e . Avertismentul-lamenlo rostit de profetul Tircsias i n t r o d u c e , foarte terestru, noţiunea d e folos. S u n ă d e s t u l d e s t r a n i u , d e ş i îi î n ­ ţelegem implicaţiile concrete în context : înecpînd a cerceta „nedesluşita nrmă-a u n u i vechi omor", Oedip n u are, personal, n i m i c p a l p a b i l d e cîştigat ; o f i c i a l , p î n ă î n a c e l m o m e n t n u 1-a i n c r i m i n a t î n c ă nimeni — şi î n s u ş i o r a c o l u l d e l p h i c s-a e x p r i m a t îndeajuns de nebulos pentru c a , d e n u se va depune u n zel extraordinar, „dosarul" a s a s i n ă r i i l u i L a i o s să r ă m î n ă î n c h i s p e n f T u

www.cimec.ro

19

totdeauna. Zelul, în cazul dat, presupune paradoxul, depăşirea logicii plate : trebuie să vină un vinovat dispus să-şi s a c r i f i c e , d e b u n ă v o i e , i n g e n u i t a t e a , să a c ţ i o n e z e cnergic împotriva ignoranţei „confortabile" carc-i a p ă r ă i n t e r e s u l , f o l o s u l său nemijlo­ c i t ! O e d i p ştie că d e s c o p e r i r e a adevărului, cumplită pentru e l , foloseşte c e t ă ţ i i . Oedip n u ş o v ă i e . R ă s p l a t a o p ţ i u n i i este pe m ă s u r a sacrificiului ; fosta unealtă mînuilă de u forţă s u p r a n a t u r a l ă d e v i n e e r o u t r a g i c , s i m ­ bol în gigantica u m b r ă a căruia meschinul zeu d i s p a r e , cu j o c u r i l e «ale c r u d e c u t o t . Folosul necunoaşterii ? Veacurile, lente m ă c i n ă r i de t a b u - u r i , ne oferă m e r e u , t u t u ­ r o r , n i ş t e î n a l t e j i l ţ u r i d e j u d e c ă t o r i şi n e atrag atenţia că, între fatum şi dreapta noastră l u c i d i t a t e , l i n i a sinuoasă reclamă disc c r n ă m i n l , d i n ce î n cc m a i f i n d i s c e r n ă mînt. Deontologia, ansamblu de r e g u l i civic o - m o r a l e d i n a r s e n a l u l m e d i c u l u i , este c a t e ­ gorică : b o l n a v u l u i a t i n s de o m a l a d i e incu­ r a b i l ă să i s e a s c u n d ă adevărul. De ce ? S i m p l u : p e n t r u a-i f i l ă s a t ă , cît m a i m u l t ă v r e m e p o s i b i l , d u l c e a speranţă fără de care... „ N u !", replică nişte reputaţi „eretici", nu totdeauna ! n u tuturor ! nu cind minciuna caritabilă se d o v e d e ş t e mai nocivă deeît descoperirea inevitabilului ! nu cînd luptă­ t o r u l n e c e r e e l î n s u ş i să f i e s c u t i t d e p o ­ m a n a legăturii î n n o d a t e peste ochi... E x i s t ă şi a s t f e l d e o c h i , l a r g şi s p l e n d i d deschişi. D a r c c u m p l i t (regăsesc c e i d i n t î i accentele lînguitoare ale p r o f e t u l u i T i r c s i a s ) , e cum­ p l i t , v a i , să c u n o ş t i , c î n d a c u n o a ş t e n u î ţ i este d e f o l o s . I n a n u m i t e cazuri, răspund c e i l a l ţ i (şi s u b l i n i a z ă CU g r i j ă anumite), mai umană deeît m i l a este respectarea voinţei condamnatului, bunăoară, servirea voinţei acestuia, arătată expres, de a folosi i n t e n s i v , ştiind termenul fatidic, fiecare zi rămasă, f i e c a r e ceas ce î i m a i a p a r ţ i n e . 0 , atunci, în bătaia unui metronom a s u r z i t o r , c u i îi mai arde de rezolvarea treburilor curen­ te ? — Sufletelor cu adevărat tari. iden­ tificate cu acţiunea, cu strădania, cu schimbarea-ce-nu-vine-de-la-sine. — Ha ha, v o r b e f r u m o a s e , s c l i p i n d de bărbăţie decora­ tivă, a t u n c i cînd, în realitate, osînditului la m o a r t e d e - a b i a î i r ă m î n e e n e r g i a d e a-şi m a i r e c i t i , e v e n t u a l m o d i f i c a , t e s t a m e n t u l . — Sîn-

leţi s i g u r i ? E i , b i n e , d u i o ş i l o r s c e p t i c i , u i taţi-vă m a i a t e n t l a o a m e n i i p r e o c u p a ţ i , p î n ă în cea m a i t i r z i e o r ă a e x i s t e n ţ e i l o r , să m o ­ difice — n u redactarea l e g a l u l u i , ci legatul î n s u ş i , să m a i s p o r e a s c ă î n c ă , î n c ă , m o ş t e n i ­ rea l u m i i în cure a u trăit, pe care a u i u ­ bit-o, au slujit-o, au modelat-o, mină şi operă contopindu-se, în cele d i n u r m ă , s i n ­ t e z ă î n v r e d n i c i t ă d e p o s t e r i t a t e ..

$
Bălrînul Tircsias deplînge cunoaşterea adevărului crud, profeţind suferinţele din ceasul cutremurătoarelor revelaţii. Dar cit de departe putea zări s p i r i t u l l u i Tircsias ? N u a t i t d e d e p a r t e î n c î t să d i s t i n g ă , f i e şi aburit, un univers fără dc zei. Desigur, p a n i în t u l c o n t i n u ă să a i b ă z b a t e r i tectonice, vulcanii, să erupă, t a i f u n u r i l e , să s e nă­ pustească a s u p r a acoperişurilor, g o l u l de aer, să se c a ş t e , s u b i t , s u b a r i p i l e a v i o n u l u i . N u s-a p u s c a p ă t t u t u r o r t r a g e d i i l o r , c i numai predestinării dezarmante. Contractul social n u a d e v e n i t î n c ă a t o t p u t e r n i c şi, l a modul absolut, nici n u v a revendica vreodată, f i ­ reşte, să o c u p e l o c u l v a c a n t d e d u p ă „ d e m o ­ larea" O l i m p u l u i . însă, mulţumită contractu­ l u i s o c i a l , l e g ă t u r a d i n t r e c u n o a ş t e r e şi f o l o s a dobîndit cu t o t u l altă semnificaţie declt aceea condiţionată de biologia individului. S i n t e m i n t e r e s a ţ i î n a f a c e l u m i n ă c h i a r a¬ t u n c i c î n d u z u f r u c t u l cercetării r e v i n e c e l o r de d u p ă n o i . Dacă, în ciuda longevităţii in creştere, a v e m c u toţii s e n t i m e n t u l că p ă r ă ­ s i m scena p r e a d e v r e m e , i a r c u v i n t u l cum­ plit n u v a d i s p a r e , d e aceea, d i n g r a i u r i l e l u m i i , c e l p u ţ i n , f i e ca forţele u n i t e ale oa­ menilor liberi să-1 f a c ă auzit la intervale t o t m a i l u n g i , să-1 r a p o r t e z e l a a c t e l e n a t u ­ rii, exclusiv. Tircsias n u prevedea că. d i n ­ coace de frontiera ireversibilului, totul va deveni transformabil prin acţiunea ghidată de cunoaştere. Să descifrăm ancheta dusă de o m u l O e d i p ca p e o — p o a l e cea d i n ţ i i — declaraţie solemnă dc p r o l e s t a m o r a l e i î m ­ p o t r i v a l i b e r u l u i-a r b i t r u .

20

www.cimec.ro

Teatrul la mare si la munte
Ca în fiecare an, imediat după căderea ultimei cortine din stagiunea abia încheiată, teatrele au pornit pe drumurile care duc spre pitoreştile sta­ ţiuni montane sau spre ţărmul mării, în intîmpinarea a mii şi mii de noi spectatori. In dorinţa de a schiţa o imagine a prezenţei teatrului în aceste locuri (calitatea spectacolelor, modul in care se îmbină factorul educaţional cu cel recreativ, într-un cuvînt, tendinţa de a se imprima personalitate stagiunii estivale), colaboratorii noştri Bogdan Ulmu şi Ionuţ Niculescu au întreprins un turneu „de sondaj" reportericesc pc urmele marilor şi micilor evenimente teatrale ale vacanţei. tările Iată, lor. în rîndurile cc urmează, cîteva dintre impresiile şi consta­

...Pe litoral
Trăiesc, după popasul documentar pe lito­ ral, un sentiment uşor paradoxal : am ieşit din agitaţia şi „bombardamentul' cultural de acolo cu un carnet doldora, în care am con­ zeci de manifestări artistice, sute de semnat nume şi mii de impresii; şi, lotuşi, recitindu-le, rememorindu-le, efectulnd trierea specifică lucrului la masa de scris — la temperatură neutră — îmi dau seama că j>rofuziunca este mai degrabă formală. Am raportul plecat pe dintre litoral, dorind să elucidez a n t r e n a şi f i l i a l a j u d e ţ e a n ă O . N . T . ; se p r o ­ punea, chiar, organizarea u n u i festival a l co­ m e d i e i şi t r a g e d i e i a n t i c e ; ş . a . m . d . N u v r e a u să p a r d e p r e c i a t i v ; î n s ă , m ă r t u r i s e s c c ă n u a m r e m a r c a t a n u l acesta — c o m p a r a t i v c u stagiunile anterioare — n i c i u n salt c a l i t a t i v al stagiunii estivale dobrogene. Animatorii c u l t u r a l i l o c a l i a u d e p u s , v i z i b i l , e f o r t u r i în organizarea ramificat-canittafti'ă a p r o g r a m u ­ l u i d e v a r ă . D a r acestor e f o r t u r i l e lipseşte, parcă, o încununare pe m ă s u r ă . Absentează, a n u l acesta, d e p e l i t o r a l , ideile. S-nu n ă s c u t , a i c i , ş i s-au d e s f ă ş u r a t c h i a r pe m a l u l m ă r i i , în a n i i d i n u r m ă , o seamă de spectacole, fiecare î n f e l u l său, u n i c (mă r e f e r l a m o n t ă r i l e c u Medeea şi Ifigenia în Taurida d u p ă E u r i p i d e ) ; a u fosl iniţiate, de a s e m e n i , c î t e v a î n c e r c ă r i d c sunet şi lumină ; Rndioteleviziunea a organizat — în colabo­ rare c u T e a t r u l d i n Constanţa — transmisia în direct a u n o r spectacole teatrale (Gea­ mandura l u i Muşatescu, spre e x e m p l u ) ; u n popular a u t o r d r a m a t i c c u m este Gheorghe V l a d a s c r i s , l a c o m a n d a t e a t r u l u i , o piesă inspirată d i n viaţa marinarilor (Lupii de mare) ; s t u d i o u l instituţiei a r e a l i z a t o serie d e r e p r e z e n t a ţ i i d e b i n e m e r i t a t s u c c e s şi î n c u ­ nunate cu p r e m i i la Gala r e c i t a l u r i l o r d r a m a ­ t i c e d e l a B a c ă u (Nu, nu regret nimic sau Hai la nouri de vînzare !) ; ş.a. N i c i anul acesta, T e a t r u l constănţean n u a renunţat la i n i ţ i a t i v e s i m i l a r e ; a t î t a d o a r că e l e a u a p ă ­ r u t ceva m a i palide.

intenţii

şi

realizări,

măsura în care propunerile, sugestiile şi fondurile, foarte interesante, vehiculate în cadrul colocviului conslănţcan d i n primăvara a c e a s t a , a x a t p c t e m a Actualităţii repertoriu­ lui estival şi funcţiei lui educative, au fost p u s e î n a p l i c a r e . Se c o n c h i d e a , în cadrul acelui simpozion ( v e z i şi r e v i s t a „Teatrul", n r . 4/197G), c ă s p i r i t u l n u a r e v a c a n t ă , c ă , marea f i i n d o „fereastră către străinătate", exigentele l w de trebuie să i i e s u p e r i o a r e , neeoncesive. i a r în găsirea unor forme de spectacol caracteristice a r f i bine d a c ă s-ar

www.cimec.ro

21

— A n i o r g a n i z a i , n u d e m u l t , o seara o m a ­ g i a l ă I o n C r e a n g ă , p r i l e j u i t ă d c a 150-a r e ­ prezentaţie c u d r a m a t i z a r e a l u i Georgc Vasil e s c u d u p ă Soacra cu trei nurori şi, totodată, d c î m p l i n i r e a a 1 0 0 d e a n i d e la n a ş t e r e a . . . p o v e s t i r i i — m-a i n f o r m a i R o m e o P r o f i t , se­ c r e t a r u l literar al t e a t r u l u i . Seara a fosl pre­ zidată de către a c a d e m i c i a n u l Ş c r h a n Cioculescu. De asemeni, pe d a l a de 27 august, a m organizai o manifestare asemănătoare, u n s p e c t a c o l f e s t i v eu p o e m u l l u i G r i g o r e Sălceanu Tropneum Traiani, precedat de un s i m p o z i o n la c a r e a u p a r t i c i p a t a c a d e m i c i e n i i C. G i u r ă s c u şi U m i l C o n d u r a c h i . — Cc m a i cuprinde

trei reprezentaţii constăntene,

afişul

estioal

al teatrului dumneavoastră ? — Obiectivul principal al sezonului este afirmarea şi stimularea dramaturgiei origi­ nale. A s t f e l , a m a v u t r e c e n t p r e m i e r a eu co­ media Iui Aurel Baranga Opinia publică : alternativ, m a i prezentăm p u b l i c u l u i l'llima cursă d e I l o r i a L o v i n e s c u ( c u Ş t e f a n I o r d a c h e î n r e p r e z e n t a ţ i e ) , Tache, lanke si Cadir a lui V . I . P o p a , Cailele d e A l . K i r i ţ e s c u şi Lupii de marc. — Iar din repertoriul universal ?

trecută (N-am ucis şi două d i n stagiunea Gaiţele) şi u n u r e c e n t ă , a c ă r e i p r e m i e r ă a a v u t l o c i n a u g u s t : Opinia publică. Prima, regizată de l î n ă r u l S i l v i u Purcârelc ; celelalte — de m a i e x p e r i m e n t a t u l O h . .fora. T e x t e l e s î n t — n u m a i e n e v o i e să o s p u n — meri­ t o r i i . P r i m u l , p r e z e n t a t i n premieră p e ţară, propune (cu u n a d m i r a b i l meşteşug) tema nerenunţării, i n t i m p , la M a r e l e Ideal ; a păstrării solidarităţii şi c r e d i n ţ e i p e s t e a n i . i n d i f e r e n t de o b s t a c o l e l e pe c a r e v i a ţ a u i le poate aşterne i n cale. Celelalte d o u ă s i n t co­ m e d i i r e p r e z e n t a t i v e ale d r a m a t u r g i e i noastre, jucate a t i t de m u l t încît n u m a i au n e v o i e de prezentare. Toate cele t r e i s p e c t a c o l e a u b e n e f i c i a t de distribuţii foarte b u n i ! (Ileana Ploscaru, Agalba .Xicolau, A u r o r a Simionică. Lucian luncii, K m i l Birlădeanu, Sandu Simio­ nică ş.a.) ; şi t o t u ş i au fost v ă d u v i t e de c e v a : sclipirea. Poale, fiindcă au fost j u c a t e dc prea m u l t ă v r e m e , i a r actorii au simţit nevoia să „ î n g r o a ş e " (Oeorge Slancu, Con­ stantin Guţu şi chiar Virgil Andriescu) ; poate, fiindcă ultima nu era încă rodată (am văzut spectacolul la a v a n p r e m i e r ă !) ; p o a l e , p e n t r u că u n e l e d i s t r i b u i r i a u fost n e ­ p o t r i v i t e în c e l e d o u ă m o n t ă r i dc comedie (Longin Mărtoiu, Viorica Lipan-Petre, Ion A n d r e i ) ; poate... I u orice caz, d i n informaţiile culese, a m tras c o n c l u z i a că, în s t a g i u n e a v i i t o a r e , colec­ t i v u l c o n s l ă n ţ c a n a h o t ă r î ! să f a c ă u n s e n s i ­ b i l salt artistic. î n adevăr, r e p e r t o r i u l spo­ reşte î n c a l i t a t e şi d i v e r s i t a t e : se v o r m o n t a trei premiere pe ţară (o p i e s ă c a r e d e z b a t e probleme de etică familială, scrisă de un constănţean, Eugen Lumeziunu, intitulată Tatăl nostru, uneori ; un nou text al lui Dan Tărchilă — creat la c o m a n d a t e a t r u ­ lui — Marele soldat ; şi p i e s a l u i O s v a l d o D r a g u n , Măria şi fiii ei) şi î n c ă a l t e t r e i t e x t e d c m a r e i n t e r e s : Andromaca l u i l l a c i n e , Sol­ datul fanfaron d e P l a u t şi u n s c e n a r i u - c o l a j d i n s c h i ţ e l e , n u v e l e l e şi t e a t r u l l u i I . L . Car a g i a l e . A p o i , a l ă t u r i de c e i d o i r e g i z o r i „sta­ b i l i " a i t e a t r u l u i , I o n M a x i m i l i a n şi G h e o r g h o J o r a , v o r m a i l u c r a , ca i n v i t a t , A l e x a Yisar i o n şi, ca p r o a s p ă t a n g a j a t , S i l v i u Purcărete ( c a r e , î n s e p t e m b r i e . îşi t e r m i n ă i l a g i u l m i ­ litar), în f i n e , r e g i z o r u l G h . J o r a v r e a să reia, în v i i t o r u l sezon dc vară, ciclul specta­ colelor antice de pe faleză, n ă d ă j d u i n d că f o r u r i l e locale v o r î n c u v i i n ţ a î n acest scop investiţiile m a t e r i a l e necesare c o n s t r u i r i i u n u i p o d i u m d i n beton în vecinătatea Cazinoului. S i n t s u f i c i e n t e m o t i v e care m ă îndreptăţesc să c r e d c ă v i i t o r u l r e p o r t a j e s t i v a l ( d i n 1 0 7 7 ) va avea un ton mai satisfăcător (şi mai satisfăcut).

— Continuăm să j u c ă m celebra comedie s h a k e s p e a r e a n ă Nevestele vesele din Windsor, Casa Tiernardei Alba a l u i C ă r e i a L o r c a şi -am ucis de J. Robcrt, J. D u v i v i e r si I I . Jeanson. — Alît ?

— N e lipseşte, d i n p ă c a t e , s p e c t a c o l u l esti­ v a l , î n a d e v ă r a t u l s e n s a l c u v i n t u l u i ; d e ase­ m e n e a , cel i n s p i r a t d i n tragedia antică. Pro­ b l e m a n-a p u t u t f i r e z o l v a t ă n i c i a n u l a c e s t a , d i n cauza condiţiilor m a t e r i a l e . — într-adevăr — mi-a c o n f i r m a t ulterior S a n d u S i m i o n i c ă , a c t o r şi s e c r e t a r d e p a r t i d al t e a t r u l u i — n u sînt a s i g u r a t e încă ţoale condiţiile p e n t r u b u n a desfăşurare a specta­ colului. Apoi, simţim nevoia unei sta­ ţii de traducere a textelor la cască, pcnlru turiştii străini — aceştia, pre­ zenţi i n n u m ă r m a i m a r e la spectacolele în l i m b a g e r m a n ă (ale t e a t r u l u i l i r i c ) , o r i l a cele prezentate de A n s a m b l u l „Briuleţul". — D a r , d i n c o l o de aceste n e a j u n s u r i — spe­ r ă m , r e m e d i a b i l e — ce-i l i p s e ş t e î n c ă a c e s t u i t c a l r u (şi a c e s t u i o r a ş ) p e n t r u a se i m p u n e în c o n t e x t u l artistic naţional ? — Ştii foarte bine : 1) a n i m a t o r u l ; 2) t i ­ m a i bine acest văzut, la sediu, nereţea. într-adevăr ! l u c r u m a i ales Am realizat d u p ă ce a m

22

www.cimec.ro

D a r , viaţa artistică a l i t o r a l u l u i — v a r a — n i c i n u î n c e p e , n i c i n u se t e r m i n ă î n l r e p e ­ reţii T e a t r u l u i d e d r a m ă şi c o m e d i e . E a m a i i n c l u d e , î n t r - o o r d i n e şi o selecţie n e p r e c i s e , un mare n u m ă r de

turnee,
sosite a i c i d i n toate colţurile ţării. Fireşte, pe p r i m u l p l a n , î n preferinţele publicului, se g ă s e s c s p e c t a c o l e l e d i n B u c u r e ş t i . I n p e ­ r i o a d a i n care m ă a f l a m p e l i t o r a l , fuseseră, e r a u s a u u r m a u să sosească, . N a ţ i o n a l u l h u c u reştean ( c u Coana Chiriţa şi Moartea ulti­ mului golan), Teatrul „Nollara" ( c u Ca­ rambol), Giuleştiul ( c u Zodia Gemenilor), T e a t r u l M i c ( c u Mania posturilor), Teatrul d e C o m e d i e ( c u Jocul dragostei si-al iitlimjdării şi Nic-Nic), Teatrul „Vasilescu" (cu Siciliana, Mitică Vopescu, 0 fată imposibilă). D u p ă c u m se v e d e , o a d e v ă r a t ă m i c r o s t n g i u n e bucureşteană. De asemeni, gusturile i u b i t o r i ­ l o r d e m u z i c ă e r a u satisfăcute, pe lingă Tea­ trul liric d i n Constanţa, de cel m u z i c a l d i n Braşov, d e secţia d e estradă a Teatrului „ D a v i l a " d i n l'iteşti, d e A n s a m b l u l „Ciprian l'orumbcscu" d i n Suceava (cu Sofia Vicoveanca). Ansamblul naţional folcloric d i n C u b a , C e n a c l u l „Flacăra" a l t i n e r e t u l u i r e v o ­ luţionar, Cenaclul „Amfiteatrul artelor" etc. .Numeroasele afişe anunţau expoziţii de artă plastică ; a m reţinut, d i n t r e acestea, pe cele ale scenografei Elena Forţu (care a expus i n ludul H o t e l u l u i „Perla" d i n M a ­ m a i a ) şi l u c r ă r i l e d e d e s i g n v e s t i m e n t a r s e m ­ nate de... o posibilă scenografă. Loontina Mailatescu. N u lipseau n i c i manifestări vagspontane (spectacole de gală — prezentarea f i l m e l o r Osinda şi l'inlea. cu participarea i n ­ terpreţilor p r i n c i p a l i , seri de poezie), o r i altele, dubioase, g r e u de încadrat între l i m i t e l e bunului-gusl („şuşanele" cu actori veniţi î n concediu, Nargbita şi c e i t r e i necunoscuţi. Pătata, umorişti obscuri. estradişti care CÎntă l a t a v e r n e ) . N u m a i m a r e a Ştie să î m ­ b i n e a t î l e a g e n u r i , s t i l u r i , r e g i u n i , v a l o r i , să i m p r i m e p e r i o d i c p e i s a j u l u i său c u l t u r a l atîta p o l i c r o m i e . Ş i n u m a i r e f l e x e l e e i a z u r i i ştiu să r ă s p u n d ă l a î n t r e b a r e a : c î n d v a p o p o s i a i c i , î n a p r o p i e r e a l o c u r i l o r p e c a r e s-a n ă s c u t tragedia antică m o n d i a l ă , r u p î n d tradiţia ge­ n u l u i e x c l u s i v deconectant, u n spectacol g r a v , răscolitor, t u l b u r ă t o r ? S a u , p o a l e , n u n u m a i ele...

z a ţ i a p e c a r e o a m d e o i l e o r i v i n la m a r e : la f i e c a r e d o i m e t r i i n t i l n c s c u n cunoscut. Ca la G a l a r e c i t a l u r i l o r d e l a B a c ă u . Plec d i m i n e a ţ a la S c h i t u , lingă Costineşli. A j u n g i n c e n t r u l s a t u l u i : într-o c u r t e , M a r i n M o ­ r a r i i , M i h a i P ă l ă d e s c u şi C o n s t a n t i n DipJan joacă... t a b i n e t (?)... Ştiu că c h i b i ţ i i sint d e z a g r e a b i l i , a ş a eă t r e c m a i d e p a r t e . D i n t r - o c u r t e iese I l e t l y Stiirmcr, c u geamanta­ nele ; p l e a c ă l a V ă l i u g — m a r e a n u i-a p r i i t . T r e c a p o i peste u n c i m p a r a t , t r a v e r s e z calea f e r a t ă , m ă î n ţ e p într-un m ă r ă c i n e şi a j u n g pe o plajă, cuceritoare p r i n frumuseţea ei n u d ă : B o r i s P e t r o f f t o c m a i intră-n a p ă . M a i încolo, Eugenia Hassa-Crişmarti poartă nu dialog familial cu Ghcorghe Crîşmaru. N u v r e a u să-i d e r a n j e z . L i n g ă e i , S a n d a Toma este p r e o c u p a t ă e x c l u s i v d e c u r a h e l i o m a r i n ă . încerc u n d i a l o g p e t e m e t e a t r a l e , deşi n i ­ meni n u vrea să abordeze acest subiect. Măcar vara... — Ce f a c e ţ i în vacanţă, Sanda Toma ?

— D a r n u s î n t î n vacanţă. A m v e n i t c u Nic-Nic în t u r n e u . A l optulea a n , la m a r e , c u a c e s t s p e c t a c o l , c a r e a a t i n s a p r o a p e şase sute de reprezentaţii. — N u simţiţi nevoia t u r n e u , şi c u a l t c e v a ? să veniţi aici, în

— E v i d e n t c ă m i - a r face p l ă c e r e să m a i s c h i m b repertoriul ; d a r i m p r e s i a m e a e' c ă lumea n u vrea, v a r a , d e e î t să se d i s t r e z e . . . F i i n d m a i tinăr şi, deci, m a i n a i v , n u - i împărtăşesc opinia... — . . . a m a r g u m e n t e : u n s p e c t a c o l p e carc-1 i u b e s c f o a r t e m u l t — Mutter Courage — nu a p u t u t ieşi n i c i o d a t ă d i n B u c u r e ş t i . L u m e a nu m a i v r e a să v a d ă a z i r ă z b o i , m i z e r i e , zdrenţe. Generaţia lînără acceptă d o a r t r a g i ­ comedia. Dar nu e momentul să d i s c u t ă m t o c m a i a i c i această spinoasă problemă... — — D a r ce v ă preocupă a i c i ? Banalul : croşetez, gătesc, citesc...

Trec. d i n S c h i t u , alături, la Costineşli. Plaja e foarte aglomerată. Foarte mulţi tineri. M ă r e t r a g l a b r a s e r i e , să-mi f a c o r d i n e î n însemnări. Trec pe lingă m i n e Cătălina B u z o i a n u şi P a p i i P a n d u r i i , c u c o p i l u l . I n f u g ă , î m i s p u n că v i n d e l a m u n t e , u n d e a u s t a t 17 z i l e . P a p i i a a v u t f i l m ă r i . — — Ce s e - a u d e c u 1 landicap-ul ?

R e i a u l a toamnă repetiţiile !

L a m a s ă . B o g d a n Muşateseu bea bere. M a i încolo, I r i n a Bîrlădeanu ; lingă ea, O v i d i u luliu M o l d o v a n u m f l ă o saltea. M ă a p r o p i i d c ©1. — I ţ i place la Costineşli ?

Cind

lumean

o scenă
dra­ sen­

(la f i g u r a t ) , oameni-s actori, r e g i z o r i , maturgi (Ia p r o p r i u ) . C e l p u ţ i n , asta-i

— D a . D e şapte, o p t a n i v i n aici. Deşi „stau" Ia Schitu. Dacă vrei, consecvenţa m e a a r e nişte c o n s i d e r e n t e s e n t i m e n t a l e . E s t e , a p o i . u n l o c e l i b e r a t d e c o n v e n ţ i i şi c o n ­ v e n i e n ţ e . F a c doar ceea c e - m i f a c e p l ă c e r e să fac : stau l a p l a j ă , j o c t e n i s , citesc ; seara m ă d u c l a spectacolele colegilor. A t ­ m o s f e r a d e tinereţe de-aici e tonifiantă...

www.cimec.ro

23

— ...ni v r e a , desigur, s-o regăseşti şi-n teatru. — A i v o r b i t eu c u v i n t e l e m e l e . — Ş i , la t o a m n ă , ce v e i î n c e p e ? — S p e r că f i l m ă r i l e cu V e r o i u l a Ultima noapte d u p ă C a m i l Petrescu. A p o i , v o i pleca î n R . D . G . , cu liiehard al Ill-lea şi Valiza cu fluturi. — Şi . . . v i s e ? — V i s e / , să j o c „ u n " S h a k e s p c a r e în r e g i a u n u i t i n ă r d i r e c t o r de scenă : V i s a r i o n , M i c i i , M a n e a . . . Şi să r e a l i z ă m , l a s a l a a I I I -n a Naţionalului, împreună cu Allmlescu, Vali S e c i u , J e a n o t M a r i n e s c u ( c a r e s-a t r a n s f e r a t la n o i ) , spectacolele pe care le g i n d i m de multă vreme... Iau a u t o b u z u l spre Constanţa. Odată cu m i n e s-a u r c a t I u l i a n N i ş a , c a r e î m i s p u n e , b u c u r o s , că v a p l e c a î n t u r n e u î n P o l o n i a . — Şi d u p ă a c e e a ? — V o i m o n t a Richard al II-lea. M ă n i n c la „ F u r n i c a " ; aici mă-ntilnesc cu I o n B u l e a n d r ă şi K i t t y Stroescu. Frigăruia dc b a t a l face toate p a r a l e l e . Plec. L a chioşcul de z i a r e , fireşte, c o a d ă . V r e a u să cumpăr „Litoral"-ul, s u p l i m e n t u l ziarului l o c a l . Mă a j u t ă H n m d i Cerchez, care e de m u l t ă v r e m e la rînd. Intrăm în vorbă. — C u m îţi p e t r e c i c o n c e d i u l ? — T o t c u t e a t r u l . S t a u p e p l a j ă şi î n v ă ţ r o l u l d i n Puntila... l u i B r e c h t , p e care-1 r e p e t cu Mărăscu. Este p e n t r u p r i m a oară în ca­ riera mea de actor cînd joc, paralel, două roluri principale. — — N u p r e a înţeleg... N i c i e u !... explică.

T r n c o l o g i e , u n d e v o i p r e z e n t . i o exegeză m a ­ t e m a t i c ă a S a n c t u a r e l o r d c la S a r m i s e g C t u z a . A v e m m o n u m e n t e c a r e n e d o v e d e s c c l a r că înţelepţii daci a u d e s c o p e r i t cel m a i e x a c t calendar din lume. — Şi descoperiri teatrale n-aţi mai făcui ?

— B a d a . L - a m r e d e s c o p e r i t pe B u r e b i s t a într-o p i e s ă c a r e , p r o b a b i l , v a i n t r a î n r e p e ­ tiţii Ia T V . D c a s e m e n i , f i n i s e z u n t e x t a l c ă r u i t i t l u p r o v i z o r i u e s t e Să nu te temi dc întrebări. A ş v r e a să m i - l p u n ă tot Tocilescu... D a r . . . i m p r e s i i l e s î n t ca s e m i n ţ e l e : n u t e opreşti p î n ă n u le r o n ţ ă i p e t o a t e . î m i i m ­ p u n , d e c i , să p u n c a p ă t a c e s t o r s t ă r i , o p i ­ n i i şi d i s c u ţ i i f u g a r e . N u î n a i n t e , î n s ă , d e a v o r b i şi d e s p r e

stagiunea

estivală

invizibilă

Rîde. A p o i îmi

— U i t e , i n f i e c a r e seară, î n a i n t e de înce­ perea reprezentaţiei, v o m întreba p u b l i c u l : c i n e v r e ţ i să j o a c e a z i p e P u n t i l a — e u s a u V a l e r i u Săndulescu ? I a r celălalt îl i n t e r p r e ­ tează p e M a t t i . E u n e x p e r i m e n t , n u ? — E ! Trebuie să iasă ceva interesant.

I i m u l ţ u m e s c p e n t r u ziar. I l d e s c h i d . Pe pagina a doua, u n i n t e r v i u cu D e m . Rădul e s c u . A f l u c ă a v e n i t c u Siciliana a şasea oară... E f o a r t e m u l ţ u m i t de c o l a b o r a r e a c u T e a t r u l „ V a s i l e s c u " ( r e p e t ă a c u m Bomba zilei, în regia l u i N i e o l a e F r u n z e t t i , c u care speră să v i n ă l a a n u l p e l i t o r a l ) . . . î ş i m ă r t u r i s e ş t e pasiunea p e n t r u nămol... i a r în toamnă va a v e a l o c p r e m i e r a f i l m u l u i d u p ă Trave»ti-ul lui B a r a n g a , î n care joacă un r o l carc-i p l a c e . Î n c h i d z i a r u l . V r e a u să b e a u o c a f e a . D a r apare d r a m a t u r g u l E m i l P o e n a r u , spe­ c i a l i s t î n c a f e l e . O b e a u , d e c i , l a e l (stă i n Constanţa, la o gazdă). — Vă mulţumesc procuror ! pentru invitaţie, tovarăşe

(şi î n c ă i n e x i s t e n t ă ) a l i t o r a l u l u i , pe care mi-au „propus-o" locurile, atmosfera, pito­ rescul dobrogean. Astfel, imaginaţia mea a u r m ă r i t , în c o n t e x t u l acestei s t a g i u n i p a r a ­ lele, i l u z o r i i , d a r posibile, o premieră dată de u n u l d i n t r e teatrele noastre importante, pe l i t o r a l (două d i n t r e ele — „ N o l l a r a " şi Mic — a u prezentat, în stagiunea trecută, premiera reprezentaţiilor Patru lacrimi şi Mania ]>osturilor, l a S l o b o z i a şi, respectiv. F o c ş a n i ; n u v ă d d e ce t o t e l e , s a u a l t e l e , n-nr p u t e a r e p e t a , la anul, experimentul, aici). De asemeni, slagiunca visărilor m e l e m a i i n c l u d e t r e i s p e c t a c o l e d c s u n e t şi l u ­ mină — l a A c v a r i u l d i n Constanţa, la ce­ tatea H i s l r i a , l a m o n u m e n t u l de la A d a m ­ clisi — şi o r e p r e z e n t a ţ i e c u Ovidiu de Alecsandri, în c a d r u l M u z e u l u i de arheologie d i n Constanţa. I n c o n t i n u a r e , la M u z e u l de artă p o p u l a r ă v ă d jucîndu-sc o c o m e d i e scrisă special p e n t r u t e a t r u l dc aici ; la sediul co­ lecţiei d e p i p e şi c e a s u r i — ...o p i e s ă dc A g a t h a Christie ; la expoziţia de n u m i s m a ­ tică — u n colaj d i n f r a g m e n t e l e d e s p r e b a n i . existente în lucrările shakespeareene ; la Muzeul Marinei — Revolta de pe Câine a l u i I I . W o u k ; la M u z e u l Mării — u n recital de poezie (universală) dedicată acestei veş­ n i c e m u z e ; l a M u z e u l d e A r t ă . pe b a n d ă , s i m u l t a n cu v i z i t a r e a expoziţiei, extrase d i n cele m a i f r u m o a s e e s e u r i d e d i c a t e p i c t u r i i (spre exemplu, Ortega y Gassct, Brion, G. O p r e s c u ) ş.a.m.d. Invizibilă — şi i m a g i n a r ă — a c u m , sper să v ă d a c e a s t ă s t a g i u n e , l a a n u l , m ă c a r p a r ­ ţ i a l , c o n c r e t i z a t ă . F i i n d c ă i a r n a (ca şi n o a p t e a ) e un sfetnic bun...

— N u sînt p r o c u r o r , sînt conferenţiar u n i ­ v e r s i t a r l a B r a ş o v şi p r e d a u o m a t e r i e f o a r t e f r u m o a s ă — S o c i a l i s m u l ştiinţific. — Ce „cazuri" aţi mai descoperit ?

— C a z u l dacic. M ă pregătesc a i c i , fiindcă am linişte, p e n t r u Congresul Mondial de

Bogdan Ulrru

24

www.cimec.ro

„•şi pe valea Oltului
Călimăneşti
Cînta fanfara militară
Şt. Oprea... Din parte-ne, preferăm expri­ marea u n u i gînd b u n formaţiei de teatru a Casei d e c u l t u r ă şi i n s t r u c t o r u l u i c i d e s t o i ­ David. Comedia cu olteni a lui nic, I o n G h . V l a d , o r i d c c i t e o r i se r e i a , f a c e s ă l i pline, datorită umorului firesc, sănătos al interpreţilor. In parcul pavilionului central, fanfara m i ­ litară atacă un v a l s , „con brio", cum ar s p u n e n e n e a I a n c u . J u r - î m p r e j u r , ca l a tea­ t r u , sc p r i v e ş t e şi se a s c u l t ă . Ce t a b l o u e v o c ă imaginaţia fiecăruia ? I n absenţa teatrului, să n i se i e r t e a c e s t e x c e s d e l i t e r a t u r ă !

M i e z de vară la poalele m a s i v u l u i Cozia. D c o r i u n d e a i u r m a f i r u l O l t u l u i s p r e Călimăncşti, oamenii înlîlniţi au pc c h i p u r i bucu­ ria o d i h n e i binemeritate. Pădurile vuiesc dc freamătul excursioniştilor, la Căciulata con­ structorii zoresc terminarea unui nou com­ plex hotelier, pe drumurile spre izvoarele t e r m a l e p r i e t e n i i l e se î n f i r i p ă c a d i n s e n i n . A ş a d a r , ială-ne l a „ b ă i " , s e n s i b i l i l a variaţii atmosferice, în solidaritate cu m i i l e de tre­ cători p a r i i n d f a l n i c , b i cingătoare. în h a m , sticla c u a p a t ă m ă d u i t o a r e . Deşi în ţinută de campanie, c r o n i c a r u l de t e a t r u fredonează u n t i m p m e l o d i a străzii. D o a r u n t i m p , căci, la ciţiva m e t r i , O l t u l b a t e m a l u r i l e ca î n p o e ­ zia l u i A l e x a n d r e s c u , în „Ostrov". încă m a i citeşti afişele a b i a î n c h e i a t e i c o m p e t i ţ i i a m a ­ toare de anvergură „Cîntecelc O l t u l u i " , î n ­ c î t , c u î n c e t u l , t e î n t o r c i l a u n e l t e l e t a l c şi t r e c i , c u p a s u l f e r m , pe lingă chioşcul fan­ farei m i l i t a r e , făgăduindu-ţi o cchovinnă p r o ­ menadă... la anul. Casa d e c u l t u r ă a s t a ţ i u n i i străjuieşte u n parc vast, el însuşi n i m e r i t loc p e n t r u un preludiu recreativ. Grupuri de vilegiaturişti comentează c u a p r i n d e r e O l i m p i a d a , în t i m p pasionatele ce n o i , l u î n d d r e p t f u n d a l s o n o r dialoguri, discutăm cu tovarăşul director N. Dumitrică despre teatru. Vorbim se­ r i o s , ca p e n t r u un reportaj, nicidecum ca p e n t r u v r e u n n o u spectacol a l T e a t r u l u i d i n P e t r o ş a n i . C ă l i m ă n c ş t e n i i s î n t p ă ţ i ţ i c u Ope¬ raţiunea Cambii (!), reprezentaţie apreciată m a i m u l t ca f a r s ă f ă c u t ă p u b l i c u l u i . N u d i s c u ­ tăm n i c i despre submediocra Răpire a iui Cassanova, a Estradei d i n Piteşti, c i , m a i ales, despre r e g r e t u l că i m p r e s a r i i A.R.l.A. ocolesc n e j u s t i f i c a t staţiunea. S î n l e n i îndem­ n a ţ i să n o t ă m u n s i n g u r t i t l u r e l e v a n t , Jocul dragostei şi al întimplării de M a r i v a u x , în t u r n e u l Naţionalului craiovean ; desigur, ală­ turi de m e r i t u o a s a „ D o i n ă " a A r m a t e i , a¬ ceasta d i n u r m ă , s i n g u r a f o r m a ţ i e c u auto­ r i t a t e slrăbătînd conştiincios staţiunile oltene. „Ne întristează f a p t u l că, accidental, între Rm. Vilcea şi S i b i u , t r u p e l e d e t e a t r u se o p r e s c şi l a n o i , n u î n t o t d e a u n a , î n s ă , c u un repertoriu adecvat. M i i l e dc o a m e n i ai muncii aflaţi la t r a t a m e n t ar aplauda din toată i n i m a cît m a i d e s e s p e c t a c o l e , î n s ă d c c a l i t a t e . T r e b u i e r i s i p i t ă p r e j u d e c a t a că într-o staţiune merge orice". I-am d a t dreptate d i ­ rectorului Dumitrică, care nu ştim exact d a c ă se g î n d e a , i l u s t r a t i v , şi l a t u r n e u l b ă ­ c ă u a n c u Dubla dispariţie a Măriei N. de

Govora
Temeiuri pentru o stagiune estioaiă permanentă
Autobuzul ne poartă p r i n t r e dealuri line, în s t r a t u r i l e cărora zac v e s t i g i i a r h e o l o g i c e . Ţ i n u t u l G o v o r e i s-a d o v e d i t a f i şi u n t e ­ z a u r dc străveche civilizaţie. P r i n t r e desagi m o c ă n e ş t i , r u c s a c u r i şi b o c a n c i c u ţ i n t e , c e p o ţ i f a c e d e e î t că p r i v e ş t i c u n e s a ţ ş i să văratice de Rîureni, cumpă­ mănlnci mere r a t e „ c u g r ă m a d a " ? Ş i să r e g r e ţ i c a p ă t u l u n u i d r u m alternînd t a b l o u r i baladeşti... — î nde mergeţi ? — L a Băi. — Adică, la Govora ? — Da ! la Băi ! Localitatea s-a confundat de m u l t eu funcţiunea terapeutică. Deşi, c u m a f l u a p o i , n u m ă r u l oaspeţilor depăşeşte 4.000, străzile oferă a g r e m e n t u l tonic al plimbării în voie. O civilitate îneîntătoare domneşte pretutindeni. în b i r o u l tovarăşului D u m i t r u Popa, pre­ şedintele C o n s i l i u l u i P o p u l a r , secretar al Co­ m i t e t u l u i orăşenesc dc p a r t i d , p u r t ă m o d i s c u ­ ţie a n i m a t ă pc tema teatrului estival. „La noi, spune tovarăşul Popa, v i n oameni din toată ţara, a v e m flux continuu. Asigurăm condiţii o p t i m e oricărui a n s a m b l u serios care ne vizitează. N u exagerez a f i r m î n d că, m a i a l e s v a r a , se p o a t e organiza la G o v o r a o s t a g i u n e p e r m a n e n t ă d e t u r n e e . S p u n aceasta judecind după a f l u e n ţ a c a r e este l a anun­ ţarea u n u i spectacol şi d u p ă interesul cu care sînlem, n u o dată, întrebaţi cînd vine «teatrul». E adevărat, teatru v e d e m m a i r a r . în s c h i m b , concerte de m u z i c ă populară şi de estradă, d e s t u l d e d e s " . A ş a d a r , şi la Govora, teatru se v e d e rar... In ultimele l u n i , d o a r consecvenţii d r u m e ţ i — Naţionalul din Craiova (Jocul dragostei...), Teatrul din B a c ă u şi b r ă i l e n i i , e u Taclie, lanha şi Cadir (plinea turneelor ! ) . Noroc cu „Doinele" (a Armatei, a Gorjului, a Oltului, a Ilfovului...),

www.cimec.ro

25

a l t m i n t e r i . . . A l t m i n t e r i , a ş a c u m a f l ă m d e la O h . P r e d a , d i r e c t o r u l Casei d e c u l t u r ă , î n ­ c r e z ă t o r i , l o c a l n i c i i a r a ş t e p t a m u l t şi b i n e să sosească s p e c t a c o l e l e a n u n ţ a t e p r i n A . R . I . A . Cazuri recente de promisiuni neonorate — t e a t r e l e d i n T u r d a şi P e t r o ş a n i . C u r a j o s , f o r m a ţ i a locală de a m a t o r i repeta r o m a n t i c u l text al l u i K a t a e v , 0 zi de odihnă. Dar, p e n t r u fiecare zi de o d i h n ă a o a m e n i l o r v e ­ n i ţ i d i n t o a t ă ţ a r a . n u se p o a t e î n t r e ţ i n e o c o n s t a n t ă şi p a s i o n a n t ă l e g ă t u r ă c u t e a t r u l .' întrebare adresată şi a g e n ţ i e i teatrale d i n G o v o r a , a c ă r e i m e n i r e n u stă d o a r î n d i f u ­ zarea biletelor şi î n a f i ş a r e a programelor. D e m e r s u r i l e din Govora, sintein siguri, pot avea succes.

drigal" din l ilipine V ă r o g să r e ţ i n e ţ i , r.e-a r u g a t t o v a r ă ş u l B e l d i m a n , că j u d e ţ u l n o s t r u d i s p u n e de n u m e r o a s e cămine c u l t u r a l e n o i , i u c o m u n e c u 7 — 8 . 0 0 0 d e l o c u i t o r i , ca T u m şani. B ă r b ă t e ş t i , Costeşti, Podeşti. Păuşeşti, Genuneni e l e . De a s e m e n e a , în puternicele c e n t r e m u n c i t o r e ş t i d e l a V o i n c a s n şi B r e z o i , există săli d e t e a t r u . B a r a j u n g e v r e o f o r ­ m a ţ i e p r o f e s i o n i s t ă p e a c o l o . . . N o i c r e d e m că p r i n c i p a l a v i n ă o a u o r g a n i z a t o r i i de spec­ tacole d i n teatre, care, c o m o z i , evită d r u m u ­ r i l e l u n g i , d e ş i , o r i u n d e trăiesc şi m u n c e s c o a m e n i , t e a t r u l este o necesitate s p i r i t u a l ă d e prim ordin". La acest m a r e a d e v ă r , cei în cauză ar t r e i m i să r e f l e c t e z e s e r i o s , f ă c î n d abstracţie de scriptele birocratice. Perlele climaterice ale Văii O l t u l u i aşteaptă i n t e g r a r e a într-un cir­ cuit teatral permanent.

Olăneşti
Teatrul ca terapie In loc de concluzii

S a l a d e a ş t e p t a r e a b a z e i d e t r a t a m e n t . Se a ş t e a p t ă c o m p l e t a r e a f o i l o r d c o b s e r v a ţ i e , se aşteaptă sfaturile curative. Aştept pînă ce d o c t o r u l \ L a d i m i r M a r u s e a c p o a l e să se o c u p e şi d e u n . . . o m s ă n ă t o s . A m d o r i t această î n t î l n i r e , î n t r u cît d o c t o r u l M a r u s e a c e s t e o figură cunoscută a băilor, u n îndrăgitor a l artelor, u n entuziast a n i m a t o r cultural. Faţă i n f a ţ ă . a m a s c u l t a t c u m i n t e , ea u n p a c i e n t , observaţiile sale : „ 0 s t a ţ i u n e balneară r e ­ prezintă un centru <le r e c u p e r a r e f i z i c ă şi p s i h i c ă şi e s t e u n c a d r u propice pentru o interesantă experienţă — t e a t r u l ea t e r a p i e . I ii repertoriu ales c u grijă, d i n c a r e să lipsească textele conţinând conflicte tensio­ n a t e , p o a t e acţiona c u succes a s u p r a p s i h i ­ cului bolnavilor. M ă gîndesc la comediile clasice, la operetă, l a spectacole d c estradă. Piese c u m e s a j e o p t i m i s t e , cu r i t m u r i de a c ţ i u n e v e s e l ă , se a r m o n i z e a z ă e u p o e z i a l o c u ­ rilor, mureînd puternic atmosfera recreativă a staţiunii. Acesta e u n m a i vechi gînd, la realizarea căruia aştept u n concurs efectiv din partea forurilor competente." Am întîlnit, după interesant;! discuţie c u doctorul Maruseac, pe tovarăşul Dumitru B e l d i m a n , i n s p e c t o r l a C o m i t e t u l d e c u l t u r ă şi e d u c a ţ i e s o c i a l i s t ă a l j u d e ţ u l u i V î l c e a . şi p e tovarăşa M n r i l e n a T u l i l ă , d i r e c t o a r e a Casei d c c u l t u r ă . D i n relatările l o r a m d e s p r i n s acelaşi r e g r e t , m ă r t u r i s i t ş i l a C ă l i m ă n e ş t i şi G o v o r a , că t e a t r u l , m u s a f i r t o t d e a u n a b i n e v e n i t , a b ­ s e n t e a z ă n e m o t i v a t . P e n t r u a se a c o p e r i n e ­ c e s a r u l d e s p e c t a c o l e d e v a r ă , se a p e l e a z ă l a f o r m a ţ i i l e a m a t o a r e . D e ş i s-au s t a b i l i t l e g ă ­ t u r i de colaborare c u teatrele d i n Craiova, Sibiu şi P i t e ş t i , i n s t i t u ţ i i l e r e s p e c t i v e evită deplasările. Pe afiş, întâlnim vechile c u ­ n o ş t i n ţ e — b ă c ă u a n i i c u Dubla dispariţie a Martei A . .' L a c o n c u r e n ţ ă , c a să z i c e m a ş a , c u f o r m a ţ i a „ L i f t " d i n R . D . G . şi C o r u l „ M a ­
T

R a i d u l nostru a s u r p r i n s , aşadar, o reali­ t a t e pe m a r g i n e a c ă r e i a a u v o r b i t a r g u m e n ­ t a t i n t e r l o c u t o r i i : n e v o i a a c u t ă d e t e a t r u . în staţiunile b a l n e a r e , t r e b u i e p r i v i t ă c u toată seriozitatea, în p r i m u l r î n d d e către insti­ tuţia specializată, A.R.I.A., apoi, c u m just se o b s e r v a , d e c ă t r e c o n d u c e r i l e t e a t r e l o r d i n zonă ( S i b i u , Piteşti, C r a i o v a ) . D a r , n u - i mai p u ţ i n a d e v ă r a t că m a g n i f i c a Vale a O l t u l u i e s t e e a î n s ă ş i u n s p a ţ i u c u p u t e r n i c s u f l u evocator, c u z o n e i s t o r i c e p l a ­ sate î n i m e d i a t a vecinătate a staţiunilor, z o n e care a r p r i l e j u i — p r i n forţe c u l t u r a l e l o ­ c a l e — s p e c t a c o l e d e s u n e t şi l u m i n ă c u u n remarcabil răsunet patriotic şi instructiv. Sînt încă v i i ecourile spectacolului de la C o z i a , în u r m ă c u c i ţ i v a a n i . a l Teatrului d i n P i t e ş t i , c u Io. Mireea Voievod de D a n Tărchilă... A m i n t i m , d e a s e m e n e a , c ă , î n d r e p t u l Coz i c i , p e c e l ă l a l t m a l a l O l t u l u i , se a f l ă c a s t r u l r o m a n de la Buridava. Acolo, la marginea m a r e l u i d r u m r o m a n ce l e g a C î m p i a Dunării c u A r d e a l u l , u n s p e c t a c o l d e s u n e t şi l u m i n ă a r atrage m i i d e o a m e n i . Sau la M u z e u l „i\ . B ă l c e s c u " d i n B ă l c e ş t i , c u u n d i r e c t o r atit de i n i m o s , I l o r i a Nestoreseu. cile acţiuni t e a t r a l e n u se p o t i n i ţ i a ? S a u l a m î n ă s t i r e a G o v o r a , s a u l a Ocnele M a r i , sau... D a r sînlem s i g u r i că p a s i u n e a şi C o m p e t e n ţ a a t î t o r v î l ceni. cu sprijinul Comitetului judeţean de c u l t u r ă şi e d u c a ţ i e s o c i a l i s t ă , v o r g ă s i mij­ l o a c e l e a r t i s t i c e cele m a i a d e c v a t e p e n t r u ca v a r a v i i t o a r e s ă se v o r b e a s c ă cu legitimă m î n d r i c de o s t a g i u n e estivală a spectacole­ l o r d e s u n e t şi l u m i n ă l a s f i n t e l e v e t r e a l e trecutului nostru, vetre cu dărnicie risipite şi î n l e g e n d a r u l ţ i n u t a l O l t u l u i m u n t e a n .
T

lonut Niculescu

26

www.cimec.ro

CRONICA DRAMATICĂ
TEATRUL GIULEŞTI

ZODIA GEMENILOR
de Ualenrin Munreanu

D a l a p r e m i e r e i : 12 i u l i e 197(1. R e g i a : T U D O R M A R A S C U . Sceno­ grafia : E U G E N I A B A S S A C l l l S M A l U : . D i s t r i b u ţ i a : P A U L I O A C 1 I I M (Rrcepţioncrul) ; RODICA MANDACHE (Barmaniţa) ; C O N S T A N T I N COJOCA­ R I I şi M U G U R A R V U N E S C U ( L i f t i e ­ r u l ) ; S. M I H Ă I L E S C U - B R A I L A (Ita­ l i a n u l ) ; G E O G O S T I N I U (Călătorul I , n , I I I ) ; I L E A N A C O D A R C E A (îngri­ jitoarea) ; A S T R A D A N (Americana) ; T A T I A N A O L 1 E R (Olguţa) : I O N A N GHEL (Miliţianul) ; T R A I A N D A N CEAJNlJ (BălriniLl) ; L U I Z A BERBE­ R I A N (Italianca).

Constantul C o j o c a r i i ( L i f t i e r u l ) C o s l i n i i i (Călătorul I I )

şi G e o

Dedicat s t a g i u n i i e s t i v a l e , spectacolul c u farsa Zodia gemenilor de V a l e n t i n M u n l c a n u , ( i f e r i t de e c h i p a giuleştcană l a t i m p i d p o t r i v i t ( n i c i p r e a l a î n c e p u t u l şi n i c i p r e a l a sfîrşitul s e z o n u l u i e s t i v a l , c u m se m a i î n t i m p l ă u n e ­ o r i , c î n d u n e l e t e a t r e trec forţai u n a s a u a l t a d i n t r e realizările s t a g i u n i i o b i ş n u i t e , c u lucrări n e a d e c v a t e , l a c a p i t o l u l „reprezentaţii e s t i v a l e " ) , a f o s t p r i m i i bine şi de p u b l i c şi de critică. P a r t i t u r a , c u i n s-n m a i spus t o t în r e ­ v i s t a noastră, c u p r i l e j u l p r e m i e r e i u b s o l u l c dc l a Ploieşti *, e veselă şi p l ă c u t ă . Autorul *) „ T e a t r u l " , n r . 1 2 / 1 9 7 5

i n v i t ă a m a b i l , fără fasoane şi fără pretenţii, s p e c t a t o r i i să petreacă şi să se deconecteze d o u ă o r e , u r m ă r i n d peripeţiile, situaţiile de c o m e d i e v i o a i e — i n „ s t i l " G o l d o n i , Labiche, S c r i b e , d a c ă vreţi — ce se desfăşoară î n h o l u l u n u i b o t e i de pe l i t o r a l , într-o z i p l o ­ ioasă şi s o m n o l e n t ă . Povestea c e l o r t r e i g e ­ m e n i , luaţi fiecare d r e p t celălalt, sprinţară şi fără p r o f u n z i m e , e c o r a l ă şi v i r t u o a s ă . P r i n intermediul e i , a u t o r u l nu şi-a p r o p u s , d i n ­ t r u î n c e p u t , să înfiereze, să denunţe, să atace cu înverşunare păcate capitale. El a v r u t d o a r să d e z v ă l u i e şi să pedepsească b l a j i n cîteva a p u c ă t u r i r e l e , u n e l e s l ă b i c i u n i

www.cimec.ro

27

I n p r i n i - p l a n : P a n i I o a c h i m (, I n plan secund : Rodica Mii j i t o a rea) o m e n e ş t i , m i e i i s p i l e şi t e n t a t i v e d e a l u n e ­ care în păcat. F a r m e c u l c o m e d i e i l u i V a l e n ­ t i n M u n t e a n u , d u p ă p ă r e r e a m e a , n u stă i n m a n e v r a r e a perfectă a m a ş i n ă r i e i f a r s e i , i n a b i l i t a t e a c o n s t r u c ţ i e i , î n t r - u n p r e a b o g a t şi prea îndrăzneţ inventar de t r u c u r i , gaguri şi m o m e n t e b u f e . E l r e z i d ă i n r e s p i r a ţ i a d e u m a n i t a t e a d e v ă r a t ă şi v i e a p e r s o n a j e l o r , i n u m o r u l s ă n ă t o s şi a u t e n t i c c u c a r e s i n t p e r ­ s i f l a t e — i n n u m e l e b u n u l u i - s i m ţ şi a l a r t e i p ă s t r ă t o a r e d e c o n t a c t d i r e c t şi n e m i j l o c i t c u p u b l i c u l — m e n t a l i t ă ţ i î n a p o i a t e , n ă r a v u r i şi m o r a v u r i d i n zilele noastre. T i p u r i v a r i a t e şi p i t o r e ş t i stau la baza p i e s e i . A i c i se î n t r e v e d e , d e f a p t , şi t a l e n t u l de c o m e d i o g r a f a l a u t o r u l u i : în schiţa s i m ­ p l ă şi r a p i d ă a u n o r c a r a c t e r e c o m i c e , c u replică v i e , d i n a m i c ă . P e a c e a s t ă c a l i t a t e e s e n ţ i a l ă s-a s p r i j i n i t r e ­ gizorul T u d o r Mărăscu în realizarea montării giuleştene. 0 distribuţie b i n e aleasă, condusă s p i r i t u a l , c u n e r v , cu m ă s u r ă , cu b u n e ac­ cente de haz puse pe scenele de efect, a pus i n v a l o a r e suculcnţa t e x t u l u i . Fără sofis­ t i c ă r i e r e g i z o r a l ă , T u d o r M ă r ă s c u a c ă u t a t să i n c i n t e şi să î n v e s e l e a s c ă s p e c t a t o r i i p r i n d e ­ clanşarea virtuţilor c o m i c e ale interpreţilor. Cu j o v i a l i t a t e , c u b u c u r i a c o n t a m i n a n t ă a j o ­ cului, actorii — vegheaţi p e r m a n e n t de p r i ­ v i r e a l u c i d ă şi a m u z a t ă a r e g i z o r u l u i — au adus în p l i n ă l u m i n ă , energic, faţa comică a o a m e n i l o r şi a î m p r e j u r ă r i l o r , t o t c e e a ce t r a n s f o r m ă o z i b a n a l ă şi o b i ş n u i t ă într-un n e m a i p o m e n i t şi p o e t i c c o ş m a r . Mărturisesc că. d u p ă r e c e n t e l e sale r e a l i z ă r i , d u p ă a d m i ­ r a b i l u l p o r t r e t a l l u i R u d i d i n Patima roşie şi d u p ă î n t r u c h i p a r e a s u b t i l ă a Inginerului d i n Caractere, nu-1 v e d e a m p e t î n ă r u l Geo Cosliniu destinat u n o r spectaculoase schimbări

îccpţionerul) lachc

şi Ş t . M i h ă i l c s c u - B r ă i l n şi Ileana

(Italianul), (Ingri-

(Barxnaniţa)

Codarcea

de s t i l . u n o r r o l u r i de farsă, încărcate cu v e r v ă e x p l o z i v ă , d o m i n a t e de efecte groteşti. I a t ă , î n s ă , c ă t a l e n t u l şi î n s u ş i r i l e a c t o r u l u i , d e m o n s t r a t e în c e l t r e i r o l u r i ale g e m e n i l o r , au spulberat n a i v a m e a prejudecată. Cu i n ­ t e l i g e n ţ ă şi f a r m e c , s t ă p i n p c t e h n i c a jocu­ lui de comedie modernă concentrată, Gco C o s l i n i u a înfăţişat, într-un t e m p o r a p i d , cu p r e c i z i e şi c u n u n n ţ c distinctive, complexa fizionomie a rolului, în cele trei ipost i/e ale sale : înamoratul crescător de albine, timid şi romantic, inginerul galant şi sobru, simpaticul aventurier, gala să c o ­ m i t ă o infracţiune, o p r i t însă i n u l t i m u l m o ­ m e n t de s e m n a l u l l u m i n o s al conştiinţei. Tat i a n a O l i e r s^a a r ă t a t , l a s t a r t u l c a r i e r e i , d e o ­ s e b i t d e s i m p a t i c ă şi d e i n v e n t i v ă , î n s u s ţ i ­ n e r e a e x a l t ă r i i ce a n i m ă f ă p t u r a u n e i a e r i e n e t a x a t o a r e de a u t o b u z , i n s u b l i n i e r e a r i d i c u l e i a s p i r a ţ i i a a c e s t e i a s p r e t r a i u l a v e n t u r o s ..ca î n f i l m e " . Ca d e o b i c e i , a d m i r a b i l ă şi e x p r e ­ sivă, R o d i c a M a n d a c h e , în ifosele, sclifoselile şi f a n d o s e l i l e , p l i n e d e s a v o a r e şi h a z , c u c a r e a z u g r ă v i t şi a î m b o g ă ţ i i c h i p u l unei B a r m a n i ţc a i u r i t e şi f r i v o l e . I n r o l u l c o l o r a t şi p i t o r e s c a l s e p t u a g e n a r e i A m e r i c a n c e , c u tupeu şi cu porniri nostalgice, ardeleancă pînă în m ă d u v a oaselor, A s t r a D a n a fost aceeaşi actriţă naturală, efervescentă, plină de c o m i c robust, care îngăduie interpretei u n c o n t a c t d i r e c t c u p r i v i t o r u l c ă r u i a îi d e c l a n ­ şează, aproape automat, rîsul şi nuna dispoziţie. Intr-un TOI m a i m i c , d a r ceva m a i g e n e r o s , şi S. M i h ă i l c s c u - B r ă i l n r e a l i z e a z ă o performanţă comică. M o m e n t e de elocvent h a z , d c c o n v i n g ă t o a r e , n a i v ă şi n o s t i m ă b u ­ f o n a d ă , oferă P a u l I o a c h i m în r o l u l B a r m a ­ n u l u i şi I o n A n g h e l î n c e l a l M i l i ţ i a n u l u i . D i n vreo douu-trei replici, Traian Dănceanu

28

www.cimec.ro

conturează u n c a r a c t e r , i z b u c n i r i l e s i l e <le a m u z a n t ă s i n c e r i t a t e degajă o nolă dc vese­ lie b o n o m ă . Cu o asemenea pecete îşi înscriu v i z i b i l prezenţele în spectacol şi C o n s t a n t i n C o j o c a r i i , şi l . u i z a D e r d e r i a n , şi I l e a n a Codarcea. C u v i n t e b u n e şi p e n t r u d e c o r u l l u m i n o s a l E u g e n i e i Bassa C r i ş m a r u , care c o n t r i b u i e , p r i n l i n i i l e sale elegante şi a r m o n i o a s e , l a r e l i e f a r e a u n u i c l i m a t e s t i v a l uşor şi vesel.

Valeria Ducea
p.s. A m v ă z u t s p e c t a c o l u l l a P a r c u l „Nicolue B u l c e s c u " . P e n t r u c i n e nu-1 cunoaşte, l o c u l e p l i n de s u r p r i z e . U n i m e n s spaţiu v e r d e , î m p ă n a t CU t o t f e l u l de f l o r i , î n c o n j u r a i de nişte c o p a c i m ă r e ţ i , a m i n t i n d d e p ă d u r i secu­ lare. I n m i j l o c u l a c e s t u i s p l e n d i d p a r e sc află, c r e d , u n u l d i n t r e cele m a i f r u m o a s e a m ­ f i t e a t r e , Se p o a t e desfăşura a c i , i n acest a d ­ m i r a b i l c a d r u n a t u r a l , şi î n acest a m f i t e a t r u , o strălucitoare şi c o n t i n u ă s t a g i u n e estivală. A n i n a i că p e n t r u aceasta e n e v o i e de cîteva l u c r u r i : e n e v o i e , î n p r i m u l r î n d , ca e d i l i i oraşului să a s i g u r e scenei o staţie m a i b u n ă de s o n o r i z a r e ; să a s i g u r e , a p o i , p u b l i c u l u i m i j l o a c e m a i b u n e , c h i a r speciale, d c acces ; a r f i b i n e să se găsească şi o m o d a l i t a t e de p r o t e j a r e — c i t d c cît — a p u b l i c u l u i p e t i m p n e f a v o r a b i l . Ş i m a i este, a p o i , n e v o i e d e c e v a , esenţial : t e a t r e l e să-şi p l a n i f i c e m a i r i g u r o s şi m a i b i n e spectacolele destinate stagiunii estivale, asigurhul bucureştenildr, d i n toate colţurile o r a ş u l u i , m a i m u l t e şi mai consistente satisfacţii culliiral-artistice. m a i m u l t e p r i l e j u r i d e petrecere plăcută şi utilă a l u n i l o r dc v a r ă .

Vcronica Iraşog T e o d o r i i (Safta)' şi M i t i c ă l a u r i i (Coana Chiriţa) î n „Chi­ r i ţu i n p r o v i n c i e " I D a t a p r e m i e r e i : 2\ a p r i l i e 1 9 7 6 . Regia : A R I A N A K U N N E R STOICA. Scenografia : MIRCEA RIBINSKI. Muzica : AL. FLECIITEN.VIACIIKR, SM A HA N D A OŢEANU. D i s t r i b u ţ i a : M I T I C A I A N C U (Coana Chiriţa) ; M A R C E L I I I R J O G I I E ( G r i g o r i Bîrzoi) ; G H E O R G H E V . G l l E O R GHE (Guliţă) ; VIORICA IIODEL (Luluţa) : V E R O N I C A I R A S O G T E O ­ D O R I ) (Safta) ; D A N A N D R E I B L B U U a (Domnul Sad) ; A N T O N FIL1P (Leonaş) ; ALEXANDRU NASTASE (Ion) : RADU GHEORGHE JIPA (Ion Păpuşarul) ; G A B R I E L A REDER (O p ă p u ş ă ) .

TEATRUL DRAMATIC DIN GALAŢI

Cil IRITA ÎN PROVINCIE
de Uasile Alecsandri
D u p ă u n s p e c t a c o l ceva m a i î n d e p ă r t a t cu Despot Vodă şi d u p ă o m a i a p r o p i a t ă montare a comedioarei Florin şi Florica, ială-1 p e V a s i l e A l c c s a n d r i d i n n o u p r e z e n t pe a f i ş u l t e a t r u l u i g ă l ă ţ e a n , c u u n a d i n t r e s c r i e r i l e sale cele m a i î n d r ă g i t e şi m a i p o p u ­ l a r e , Chiriţa in provincie.

M o n t a r e a gălăţeană a înregistrat o s u r p r i n ­ zătoare a f l u e n ţ ă d e p u b l i c , de^ji (cînd u r ­ m ă r e a m e u reprezentaţia) s t a g i u n e a e r a p e sfîrşile şi m i c a t r u p ă se pregătea să i n t r e i n b i n e m e r i t a t a v a c a n ţ ă , d u p ă e f o r t u r i l e m a r i şi d u p ă m u n c a responsabilă şi serioasă pc care a depus-o p e n t r u r e a l i z a r e a u n u i r e p e r t o r i u g r e u , m a i b o g a t , m a i d i v e r s şi m a i a n g a j a i deeît a l a l t o r a n i . P r i m u l s e m n a l p o p u l a r i t ă ţ i i d e care se b u c u r ă n e a l t e r a t , de-a l u n g u l v r e m i i , Chiriţa a u f o s t , d e s i g u r , a p l a u z e l e . Stîrnite deseori la scenă deschisă şi f r e n e t i c m e n ţ i n u t e d u p ă

www.cimec.ro

29

. . C h i r i (a in p r o v i n c i e " — oamcni-păpuşi papiişi-unmcni.

u l t i m a lăsare d e c o r t i n ă , aceste f o r m e spon­ tane d e m a n i f e s t a r e a satisfacţiei publicului au confirmat şi f o l o a s e l e pe care le p o t culege teatrele d e pe u r m a c l a s i c i l o r , a u sus­ ţinut, m a i bine şi m a i f r u m o s deeît orice alta pledoarie a teoreticienilor, cauza p r o m o ­ vării marilor modele tradiţionale de inter­ pretare. D a c ă v e r s i u n e a g ă l ă ţ e a n ă a Chiriţei a reu­ şit să-mi t i n ă t r e a z i n t e r e s u l şi m-a d e t e r ­ m i n a t să u r m ă r e s c a c t i v , a l ă t u r i d e s p e c t a ­ torii cei m a i diverşi, fabuloasa aventură a Bîrzoaiei m i s t u i t e de d o r u l isprăvnieiei. pre­ cum şi p e r i p e ţ i i l e groteşti a l e c l a n u l u i ei c i o c o i e s c , a l c ă t u i t d i n p r o s t ă n a c i , z ă b ă u c i şi spărieţi, d i n c a n d i z i s a u veroşi aspiranţi la căpătuială, la r i d i c o l a p a r t i c u l ă a nobleţei „ o t " b î r z o i e n i l o r , f a p t u l s-a d a t o r a t î n t r u c h i ­ pării d e p l i n convingătoare a r o l u l u i t i t u l a r . N o t e z c u plăcere a f i r m a r e a , în c o l o s a l u l r o l a l a p r i g e i şi i m p e t u o a s e i i s p r ă v n i c e s e , a a c t o ­ r u l u i critic-:"» l a n c u . E l a c o n t r i b u i t , c u o r i ­ g i n a l a l u i i n t e r p r e t a r e , l a p e r p e t u a r e a şi î m ­ bogăţirea (cu m i j l o a c e l e teatralităţii contem­ porane) a tradiţiei t r a v e s t i u l u i . Insuşindu-şi în c h i p f e r i c i t virtuţile interpretării C h i r i tei de către înaintaşi şi. î n d e o s e b i , s a v o a r e a c r e a ­ ţiei l u i . M i l u ţ ă ( i h e o r g h i u (a c ă r u i amintire se p a r e că 1-a i n t i m i d a t î n t r - a t i t p c a c t o r u l g ă l ă ţ e a n î n c î t i-a s m u l s m a i î n t î i u n r e s p e c ­ tuos r e f u z ) . M i t i c ă l a n c u reuşeşte, m u l ţ u m i t ă unei munci asidue, unei exemplare dăruiri şi z i l n i c e i c ă u t ă r i şi e x e r s ă r i ( s u b î n d r u m a ­ rea r e g i z o a r e i A r i a n a Kunner şi a l ă t u r i d e ceilalţi interpreţi), să n e o f e r e o Chiriţa a lui, interesantă, plină de viată, de adevăr. Există. în caietul-program, o mărturisire sin­ ceră şi e l o c v e n t ă a a c t o r u l u i . E a p u n c t e a z ă drumul străbătut de i n t e r p r e t în realizarea celebrului personaj. „Mulţi au Tămas in

m i n t e m a i ales eu C h i r i ţ a r e g r e t a t u l u i M i l u ţ ă C i h e o r g h i u . M ă r t u r i s e s c c ă şi mie m i - a f o s l f o a r t e g r e u s-o u i t ; d a r , î n c e t şi c u r ă b ­ dare, găsindu-mi alta pe măsură, « a m uilat-o» pc-a m a e s t r u l u i . . . M - a ş s u p ă r a , deci, d a c ă s-ar s p u n e c ă C h i r i ţ a m e a e « l a l e i » c u a m a r e l u i M i l u ţ ă , i n s ă m - a r b u c u r a m u l t să aflu că e p e u r m e l e e i , d a r î m i s e a m ă n ă m i e . . . C h i r i ţ a l u i M i l u ţ ă G h c o r g h i u nu e un « p u n c t * , nici « l i m i t ă » n i c i «şablon». A fost şi r ă m î n e o m a r e c r e a ţ i e . Pentru m i n e şi p e n t r u cei care m a i încearcă, i m p o r t a n t este nu s-o e g a l ă m , c i s-o f a c e m pc măsura noastră". agre­ C o n c e p u t ă cil c o c h e t ă r i i şi f e m i n i t ă ţ i s i v e , c a r e a ş t e a p t ă s ă fie a d m i r a t e perma­ n e n t d e i n t e r l o c u t o r i i m a i n a i v i s a u m a i cu p i c i o a r e l e pe p ă m î n t , C h i r i ţ a l u i M i t i c ă l a n c u e teribil d e amuzantă în e x p l o z i i l e e i d e ..bon t o n " , i n f a n d o s e l i l e e i , în m o d u l c u m împrumută gesturile şi a t i t u d i n i l e p e c a r e le c r e d e a f i a l e u n e i m a r i c u c o a n e şi p e c a r e a c t o r u l le-a i m p u s c u o d e z i n v o l t u r ă d e hipopotam graţios. C u v o c e f o a r t e joasă, cu dulce şi a u t e n t i c grai moldovenesc, Mitică lancu e x p u n e c o l o r a t , cu o spontaneitate A confidenţelor făcute publicului foarte bine jucată, aliajul dintre ardoarea veleitară şi suficienta infatuată, dintre bonjurismclc şi cosmopolitismele apăsate, d i n t r e t i r a n i i l e m a ­ t r i a r h a l e şi „ s l ă b i c i u n i l e " f e m e i e ş t i dc tatoc, p e c a r e A l e c s a n d r i le-a s a t i r i z a t c u s a r c a s m şi v i o l e n ţ ă , c u g e n i u . Regizoarea Ariana Kunner a conceput s p e c t a c o l u l c a u n b i l e i c u c ă l u ş e i , un s o i d e boîte-ă-musique în rare oameni-păpuşi şi p ă p u ş i - o a m e n i îşi d e z v ă l u i e v e s e l năravurile şi m o r a v u r i l e p r o v i n c i a l e , f o l o s i n d o b a b i l o ­ n i c ă î n c î l c e a l ă de cuvinte f r a n ţ u z e ş t i şi d e zicale româneşti. Păstrînd v o r b i r e a originală,

30

www.cimec.ro

împănată c u pitoreşti regionalisme, a lui Alecsandri ; adăugind textului mici glume şi i m p r o v i z a ţ i i actoriceşti ( c u trimiteri la punctul de v e d e r e c o n t e m p o r a n a s u p r a l u m i i s a t i r i z a t e ) ; legînd cinticelele c o m i c e d e e p o c ă ( C i n l c c u l p ă p u ş i l o r d i n Iaşii in carnaval de rTechtenmaclier) cu inlerme/./.o-nri mu/icale folk românesc (compuse de Smaranda de O ( c a n u ) , r e g i z o a r e a a î n c e r c a t sa a d u c ă i n s p e c t a c o l şi p a r f u m u l e p o c i i şi c a r a t u l n e c e ­ sar d e m o d e r n i t a t e . î n p r i m a p a r t e a s p e c t a ­ c o l u l u i , d e s f ă ş u r a t c u m a r c l i b e r t a t e dc i m ­ provizaţie comică (deschisă, adaptabilă la l o c u r i de j o c d i v e r s e , pe scena d e la sediu şi în a e r l i b e r , i n p i e ţ e , i n p a r c u r i , p e p o n ­ t o a n e ) , a m asistat la cîteva m o m e n t e c o m i c e de h u n ă calitate, de autentică fantezie, i n p a r t e a a d o u a , î n s ă . i d e e a s a t i r i c ă s-a d i l u a i , t r u c u l e n ţ a s-a s l e i t t r e p t a t , l ă s î n d c a l e l i b e r ă u n o r nedorite i n g r o ş ă r i , u n o r v u l g a r i t ă ţ i , u n o r situaţii nereprezentali ve, dilatate la maxi­ mum, c u h a z g r a t u i t , CU b u f o n e r i i d e g u s t îndoielnic. Inconsecvenţa viziunii regizorale s-a r ă s f r i n l n e f e r i c i t a s u p r a j o c u l u i u n o r a c ­ tori c o m i c i valoroşi a i t r u p e i gălăţene, pre­ cum Gheorghe V . Gheorghe, c a r e a î n g r o ş a t

m u l t peste l i m i t a a d m i s ă , p î n ă a p r o a p e (h; anulare, stupiditatea neajutoratului Guliţă, s a u D a n A n d r e i B u b u l i e i , c a r e 1-a t r e c u t p e Monsieur S ' ' rîndul unor automate f ă r ă v i a ţ ă şi f ă r ă h a r . A m r e ţ i n u t g r a ţ i a şi gingăşia, c o m i c u l delicat a l Vioricăi Model î n L u i u ţ a , a p l o m b u l şi a m ă r ă c i u n e a l u i R a d u Gheorghe Jipa in Ion Păpuşarul. C o l o r a t şi s u g e s t i v , i n g e n i o s , c u deosebită Rîbinski. funcţionalitate, decorul l u i M i r c c a U n carusel obişnuit, vesel colorat. învîrtindu-se î n t r - u n r i t m diabolic, cu toate perso­ n a j e l e cocoţate pe s p i n ă r i l e u n o r căluţi de l e m n c u c o z i d e r a f i e ( c a r e s-au t r a n s f o r m a t , pe p a r c u r s , i n m i c i f o t o l i i g a l b e n e de epocă), a sugerai extrem de convingător ideea de b i l e i p o p u l a r . D a c ă r e g i z o a r e a şi u n i i dintre interpreţi s-ar f i o p r i t ferm la p r a g u l a ceea ce e e x c e s i v , o s t e n t a t i v , a c e a s t ă i d e e d e s p e c t a c o l , s p r i j i n i t ă şi p e v a l o r o a s a i n t e r p r e ­ tare a l u i Mitică l a n c u , ar fi p u t u t d o b i u d i . n e î n d o i o s , o p o n d e r e şi m a i m a r e î n p r o c e ­ sul de revalorizări; a operei a l e c s a n d r i e n e .
a r n

V. D.

T U R N E E Ii\ CAPITALĂ
TEATRUL DE STAT DIN SIBIU — Secţia româna
. . p u l s u l ' t e a t r u l u i şi ce p o s i b i l i t ă ţ i d e p r o ­ gres există, a m u r m ă r i t reprezentaţiile celui d e - n l d o i l e a t u r n e u . K l i m p e d e , t e a t r u l n-a ţ i n t i t să c u c e r e a s c ă , d i n t r - o d a t ă , l a u r i i u n e i biruinţe categorice. L I a v r u t d o a r să p u n ă î n d i s c u ţ i e , d i n n o u , tendinţele dezvoltării s a l e , să d e t e r m i n e u n s c h i m b d e p ă r e r i f a v o ­ r a b i l i m b u n ă t ă ţ i r i i m u n c i i . .Nici acest t u r n e u n-a d o b î n d i t , î n s ă , r ă s u n e t u l a ş t e p t a t .

P e n t r u a d o u a o a r ă , î n această s t a g i u n e , oaspete al Capitalei, T e a t r u l d i n S i b i u a pre­ zentat p u b l i c u l u i buciireştean două spectacole: Tineri căsătoriţi caută cameră de Mihail M o ş e i n şi Dragomara d e R a d u Stanca. C u p r i ­ lejul p r i m u l u i t u r n e u , desfăşurat c u cîteva J u n i î n u r m ă , a m c u n o s c u t , la o discuţie l a A . T . M . , v i a ţ a t e a t r u l u i s i b i a n . Se v o r b e a , a¬ t u n c i , d e u n m o m e n t d i f i c i l în e v o l u ţ i a colec­ t i v u l u i . C e l e t r e i s p e c t a c o l e (Menajera, Căsă­ torie prin concurs şi Vlaicu Vodă), deşi d e ­ m o n s t r a u , în a n s a m b l u , conştiinciozitate, d o ­ r i n ţ a d e a o f e r i s p e c t a t o r i l o r s a t i s f a c ţ i i , vtădeou surprinzătoare diferenţe d e calitate. A f i ­ nităţile spontane ale t r u p e i cu u n u l s a u c u a l t u l d i n t r e r e g i z o r i i c u care a l u c r a t (trei l a n u m ă r ) n u p u t e a u c o n d u c e , f i r e ş t e , Ja u n profil u n i t a r a l t e a t r u l u i , l a d e f i n i r e a u n u i s t i l , p r i n « a r e e c h i p a s i b i a n ă s ă se a f i r m e ea o m o g e n ă . T o t u ş i , a c u m c î ţ i v n a n i , a c e a s t ă p e r s o n a l i t a t e şi « c e s t s t i l a u e x i s t a t ; l a u n m o m e n t d a t , t r u p a d i n S i b i u se s i t u a c h i a r p r i n t r e instituţiile a r t i s t i c e cele m a i i n t e r e ­ sante d i n ţară. D o r n i c i să v e d e m î n ce m ă s u r ă a c e l m o ­ m e n t c r i t i c a fost depăşit, care este a c u m

• TINERI CĂSĂTORIŢI CAUTĂ
de Mihail

CAMERA
Roşei n

U n a d i n t r e „cărţile m a r i " p c care a m i z a t şi m i z e a z ă T e a t r u l d i n S i b i u î n b ă t ă l i a p e care a angajat-o p e n t r u s p o r i r e a calităţii spec­ t a c o l e l o r şi o m o g e n i z a r e a c o l e c t i v u l u i e s t e c o ­ laborarea sa c u tânărul regizor I u l i a n Vişa. P e r s o n a l i t a t e a t i n ă r u l u i r e g i z o r , c a l i t a t e a spec-

www.cimec.ro

31

Dona Bolintincuiui Că 1i igă riţa (A lioşa) ( M a n i a l u i Alioşa)

A l ion a). Nicolae si L iv i a Baba

D a l a p r e m i e r e i : 2 2 m a i lî)7(». Regia : I U L I A N VIŞA. Scenografia : M Ă R I A A D A M S K A . Traducerea : T U ­ DOR STERIADE. Distribuţia : N I C O L A E C Ă L U G Ă R I ­ T A (Alioşa) ; D A N A R O L I N T I N E A N U (Aliona) ; LTVTA B A B A (Mama l u i Alioşa) ; M I R C E A I I l N D O R E A N U ( T a ­ tăl l u i Alioşa) ; K I T T V STROESCU (Mania Alionoi) : NiAE FLOCA-ACIL E N T (Tatăl A l i o n e i ) ; D O I N A A L E X E POPESCU (Nataşa) ; GERALRINA BASARAB (Varea); MARIUS NIŢA (Borisov) ; A N I Ş O A B A P O P A (Galia) : A V R A M R E S O I U (Şeful) : E U G E N I A D I M I T R 1 U B A R C A N (Secrelara) ; E¬ MILIA POROJAN (Tatiana Nikolae v n a ) : R A D U B A S A R A B (Tinărul f r u ­ mos).

l a c o l e l o r sale. care se t r a d u c e î n v i z i u n i m o ­ d e r n e d i n t r e cele m a i o r i g i n a l e , s u s ţ i n u t e c u v i b r a ţ i e intelectuală <şi afectivă, sî,nt d e n a ­ tură să îndreptăţească această m i z ă . S p e c t a ­ c o l u l r e a l i z a t d e e l c u piesa Menajera de A l . S e v e r a stîrnit. cu cîteva l u n i î n u r m ă . v i o l e n t e discuţii. O d a t ă c u observaţiile î n t e ­ m e i a t e , făcute î n i n t e r e s u l l i m p e z i r i i mesaju­ l u i i d e o l o g i c s i p o l i t i c a l p i e s e i , toată l u m e a a fost de a c o r d că I u l i a n N işa « r e c a p a c i t a t e a de a i m p r i m a u n e i reprezentaţii aura s p e c t a ­ c u l o s u l u i , o t e a t r a l i t a t e v i e şi e x p r e s i v ă , de a c o n s t r u i j o c u l a c t o r i l o r pe b a z a u n u i n u m i ­ t o r c o m u n . A c e s t e calităţi a u p u t u t f i lesne o b s e r v a t e şi î n m o n t a r e a piesei l u i R o ş c i n . N u î n c a p e î n d o i a l ă c ă , p r i n faci u r a e i d r a m a ­ tică o r i g i n a l ă , s c r i e r e a d r a m a t u r g u l u i s o v i e t i c

a e x e r c i t a t , a s u p r a r e g i z o r u l u i I u l i a n \ işa o m a r e atracţie- F a p t u l e v i z i b i l în a t i t u d i n e a clară şi categorică a r e g i z o r u l u i , care a a c ­ c e n t u a t u n e l e s e n s u r i şi t r i m i t e r i a l e a u t o r u ­ l u i , a b i a p e r c e p t i b i l e l a lectură. Mcalistă, m ă runt-cotidiană, pestriţă şi (stufoasă, e v o l u î n d într-o conslrucţie v o i t n e r e g u l a t ă , l u c r a r e a l u i R o ş c i n ( d e s p r e care s-a v o r b i i m a i pe l a r g î n ­ t r - u n n u m ă r a n t e r i o r a l r e v i s t e i n o a s t r e ) «tacă d e l i c a t şi ou f i n ă i r o n i e aspecte a l e c o n f o r ­ m i s m u l u i niic.-burgliez, m ă r u n t e l e , d a r sieiil o a r e l e n e a j u n s u r i d i n viaţa c o t i d i a n ă , g r i j i l e şi n e c a z u r i le o a m e n i l o r , m i c i l e l o r p o t l o g ă r i i , s l ă b i c i u n i şi c o m p r o m i s u r i . D a r , v i b r a n t , ră­ s u n ă a p e l u l a u t o r u l u i l a încrederea n e s t r ă m u ­ tată î n i u b i r e , l a p u t e r e a s e n t i m e n t u l u i care trece peste toate o b o s e l i l e d i u r n e , fortificând v i a ţ a . D i n c o l o d c t o a t e . n e m u l ţ u m i r i l e şi d e toate î n d o i e l i l e , d i n c o l o de p ă r i n ţ i p i s ă l o g i , de p r i e t e n i u ş u r a t e c i , de tracasări h i l o c u l de m u n c ă , î n p i e s a l u i Roşcin t r i u m f ă b u c u ­ ria, fericirea, dragostea adevărată. I n specta­ c o l u l s ă u , î n s ă , I u l i a n Vişa n u s-a a r ă t a t p r e a încrezător î n u n d a poetică a t e x t u l u i . î n e x a l ­ tarea r o m a n t i c ă , î n m e s a j u l l i r i c a l a u t o r u ­ l u i . E l a p r i v i t «cest m e s a j c u o a r e c a r e scep­ t i c i s m . piinîndu-1 înlr-o l u m i n ă anvărui-iron i e a , d e z v ă l u i n d , p r i n efecte s c e n i c e « p ă s a t e , p a r t e a n e p l ă c u t a a vieţii c o t i d i e n e , f n c a r i ­ c a t u r a v i o l e n t ă , lipsită d e s u b t i l i t a t e , l a a¬ dresa m e d i u l u i î n oare se p e t r e c e „ c r i z a " p r o a s p e t e i căsnicii, a m i n t u i t a t i t u d i n e a p o l e ­ m i c ă l u c i d ă , deschisă, faţă de t o t r ă u l l u m i i , a p l e o a r e a l u i Vişa s p r e t e a l r u l - m a n i f e s t , g u s ­ tul său p e n t r u grotesc, p c n l r u satira excen­ trică, p e n t r u m i j l o a c e l e s p e c t a c u l a r e z g o m o ­ toase, e x u b e r a n t e . C o m e d i e lirică c u v a g i ac­ cente d r a m a t i c e , Tineri căsătoriţi caută ca­ meră n u p a r c s ă o f e r e , î n s ă , p r e m i s e p c n l r u g e n u l d c t e a t r u p r e f e r a t d e r e g i z o r . D i n cauza ridicării l a proporţii exagerate a u n o r f l e a c u r i , a dilatării t r i m i t e r i l o r a u t o r u l u i la aspectele criticabile a l e vieţii, a c o n s t r u i r i i u n o r edificii convico-groteşti n e a r t i c u l a t e l a i d e e a f u n d a ­ m e n t a l ă a p i e s e i , m o n t a r e a se î n d e p ă r t e a z ă de i n t e n ţ i i l e r e a l e a l e a u t o r u l u i . L i p s a de m ă s u r ă , u n e l e accente v u l g a r e ( p e t r e c e r i l e de l a n u n u l şi cele d i n casa V a r i e i , p a r a d a fos­ forescentă d e c h i p u r i s i n i s t r e , p o v e s t e a l u n ­ gită a o t r ă v i r i i fiicei T a l i a n e i ) , violenţele ce însoţesc u n e l e m o m e n t e a l e relaţiilor d i n t r e e r o i îşi m e d i u a u p l a s a t s p e c t a c o l u l , d i n p ă ­ cate, î n sfera prostului-gust. D i n c o l o d e observaţiile d c m a i s u s , p u t e r e a spectacolului de a i m p u n e a n u m i t e adevăruri n e e d u l c o r a t e s-a d a t o r a t şi î n t r u c h i p ă r i i v i g u ­ roase a u n o r c a r a c t e r e , u n o r p o r t r e t e v i a b i l e şi e x p r e s i v e , r e a l i z a t e d e N i c o l a e C ă l u g ă r i t a . L i v i a B a b a , K i t t y Slroescu, M i r c e a Hîndorcan u şi N a e F l o c a - A c i l e n i . T r e b u i e s p u s , însă. că r e c i i n o s c u l . u l s p i r i t i n v e n t i v a l l u i I u l i a n Vişa a r fi p u t u t o f e r i şi celorlalţi i n t e r p r e ţ i şansa d e a se m a n i f e s t a p l e n a r ; c u c o n d i ţ i a o:i t a l e n t u l t â n ă r u l u i r e g i z o r să f i f o s t d o m i ­ n a t de v o i n ţ a de a r e n u n ţ a l a t e r i b i l i s m e l e juvenile, îndreplîndu-se către o descifrare complexă a s e n s u r i l o r şi a s e m n i f i c a ţ i i l o r profunde a l e t e x t u l u i .

32

www.cimec.ro

• DRAGOMARA
de Radu Sliinc.i
D a l a premierei : 2 m a i lî)7(». Regia : N I C O L E T A T O I A . Scenogra­ fia : ERWIN KUTTLER. Muzica : DORI CONSTANTINII! si ERIK MANYAK. Distribuţia : I O N B U L E A N D R A ( A l «Iar) : DANA LAZĂRESCU (Dragomaro) : CONSTANTIN STA N I .SCI (Corbuz) : R O D I C A T U R B A T U (Vigrî): S A N D U P O P A (Griuian) ; DAN T U R ­ B A T U (Dohrula).

î n dorinţa de a îmbogăţi paleta r e p e r t o r i ­ a l ă , de a o f e r i p u b l i c u l u i s ă u t e x t e i n e d i t e , T e a t r u l d i n S i b i u perseverează î n b u n a t r a ­ diţie de a e x p l o r a u n f i l o n m a i p u ţ { n cercel a t a l d r a m a t u r g i e i n a ţ i o n a l e . D e ce s-a a p l e ­ cat T e a t r u l d i n S i b i u asupra s c r i e r i l o r l u i R a d u S t a n c a , ş t i m c u toţii. C a r e scenă n r p u t e a m a i b i n e şi m a i c u f o l o s să r e î n v i e m e m o r i a l u i R a d u S t a n c a , d a c ă nu c e a s i b i ană, instituţia i n oare jwusionntul o m d e tea­ t r u şi-a d e f i n i t p e r s o n a l i t a t e a şi c r e z u l a r t i s ­ tic ? E r a , insă. îndreptăţit c o l e c t i v u l sibian să-şi investească e f o r t u l î n Dragomara ? Şi e u , c a , d e a l t f e l , şi alţi c r o n i c a r i oare n u c o ­ m e n t a t î n presă t u r n e u l s i b i a n , z i c cri n u . Dragomara n-are, n i c i s u b r a p o r t u l c o n ţ i n u ­ t u l u i d c i d e i şi n i c i . m a i a l e s , s u b a c e l a l m ă i e s t r i e i , v i r t u ţ i l e p o e t i c e şi d r a m a t i c e d e ­ m o n s t r a t e de a l t e lucrări ale a u t o r u l u i . P r e ­ l u c r a r e a unei străvechi legende, situată i n I r - u n f o a r t e î n d e p ă r t a t şi ceţos t r e c u t , î n oare credinţe p ă g î n e s t ă p i n c a u cugetul omenesc. Dragomani evocă, p r i n i n t e r m e d i u l u n e i i n ­ trigi anemice, cu aură romantică, l u p t a d i n ­ t r e b i n e şi r r i u . d i n t r e f i i b u n i şi credincioşi a i u n e i c o m u n i t ă ţ i p r i m i t i v e , a r m o n i o a s e , şi u n u z u r p a t o r c r u d şi ticălos. î n d e m n u l a u t o ­ rului l a s o l i d a r i t a t e u m a n ă , l a s e n t i m e n t e î n a l ­ te, încleştarea p a t i m i l o r , d r a m a i u b i r i i şi a t r ă d ă r i i , c l o c o t u l r e v o l t e i şi consecinţele c r i ­ m e i n-au găsit a c i o e x p r e s i e a r t i s t i c ă î n ­ chegată şi v e r i d i c ă . S p e c t a c o l u l conştiincios şi c u a p l i c a ţ i e p u s i n scenă d e N i c o l e t a T o i a , n u reuşeşte să c o n f e r e t e x t u l u i e m o ţ i e şi p u t e r e d e c o n v i n ­ g e r e , deşi e î m p ă n a t c u m o m e n t e d c r i t u a l p o p u l a r s p e c t a c u l o s , c u cînteoe d e m u n c ă şi d e d r a g o s t e , eu b o c e t e , c u o s u i t ă d e d a n s u r i f o l c l o r i c e ( u n e l e , f r u m o a s e şi s u g e s t i v e , p o ­ triviţii c u m o m e n t e l e d r a m e i , a l t e l e , î n s ă , n e u ­ tre sau cu t o t u l parazitare). Dimpotrivă, t e n ­ t a t i v a d e a c o l o r a şi d e a p o l e i t r a d i ţ i a a s p u l b e r a t f ă r î m a d e a d o v ă r şi d e a u t e n t i c i t a t e . Proporţiile m o n u m e n t a l - s o l e m n e şi d i m e n s i u ­ n i l e s i m b o l i c e î n c a r e r e g i z o a r e a şi-a î n c a d r a t

C o n s t a n t i n Stănescu (Corbii/.) Lăzărcscu (Dragomara)

şi

Dana

montarea, s p r i j i u i n d u - . s e şi p e d e c o r u l l u i E r w i n K u l t l e r ( s t i l i z a t , c u m ă s u r ă şi b u n g u s t , i n l i n i i şi c u l o r i f o l c l o r i c e ) , şi-au găsit acoperirea în text d o a r în foarte puţine m o ­ m e n t e . D a r c o n t r i b u ţ i a a c t o r i l o r l a încercarea d e a l a n s a piesa l u i R a d u S t a n c a a f o s t m a r e . i n r o l u r i l e principale, d a r s i în Nu numai c e l e m i c i , c h i a r şi î n f i g u r a ţ i e ( i n c o r u l b ă r ­ b a ţ i l o r $i a l f e m e i l o r ) , a m v ă z u t a c t o r i r e p r e ­ z e n t a t i v i a i echipei sibiene, p r i n t r e care O v i d i u Sloiehiţa, Costel Rădulescu, I o n Ghişc. Cu t o t e f o r t u l d e p u s d e i n t e r p r e ţ i i p r i n c i p a l i , s p e c t a c o l u l o u i m p u n e , î n s ă , u i c i o creaţie «cloriceaşcă. Se poate; v o r b i d o a r de cîteva p r e ­ zenţe r e m a r c a b i l e — I o n B u l e a n d r ă , S a n d u P o p a — şi d e cîteva schiţe d e |>ortret p s i h o ­ logic : C o n s t a n t i n Stănescu, R o d i c a Turbaţii. D a n T u r b a ţ i i . O onestă p a r t i c i p a r e , î n r o l u l t i t u l a r : D a n a Lăzărcscu. Selecţia r e p e r t o r i a l ă , c a l i t a t e a p a r t i t u r i i , iată a l t f a c t o r i m p o r t a n t î n m ă s u r ă să c o n t r i b u i e la a f i r m a r e a şi v a l o r i f i c a r e a p l e n a r ă o p o t e n ­ ţ i a l u l u i a c t o r i c e s c . U n a d e v ă r p e care a l d o i ­ lea t u r n e u s i b i a n n i - l r e a m i n t e ş t e c u p r e g n a n ­ ţă. V a l o a r e a T e a t r u l u i d i n S i b i u m i se p a r e a f i colectivul actoricesc ; turneele a u dezvă­ l u i t f a p t u l că acest c o l e c t i v n u este p u s î n s i t u a ţ i a d e a-şi f r u c t i f i c a e n e r g i i l e p e m ă s u r a a ş t e p t ă r i l o r sale şi a l e n o a s t r e . N o b i l a a m b i ţ i e d e n l a n s a a u t o r i şi t e x t e n o i d i n r e p e r t o ­ r i u l a u t o h t o n sau străin, clasic s a u c o n t e m ­ p o r a n , t r e b u i e să f i e însoţită d e u n c r i t e r i u de selecţie m a i e x i g e n t , a d e c v a t maturităţii t r u n e i . R e z o l v a r e a acestei p r o b l e m e ridică o a d o u a : colaborarea d i n t r e diferiţii r e g i z o r i , a n g a j a ţ i s a u i n v i t a ţ i . A r f i d e d o r i t ca m e t o ­ d e l e l o r să s e c o m p l e t e z e a r m o n i o s , p e n t r u a d i r i j a creşterea î n t r e g u l u i c o l e c t i v s p r e o a c ­ t i v i t a t e constantă.

www.cimec.ro

V. D.

CARNET I.A.T.C.

CIUTA
de IJL L Popa

mic-burgheze, sau Sorin Medeleni, „amant" v e n a l într-un desen d e a m a t o r . S t u d e n t a i n anul I I . Magda Cernut, talent promiţător cu interesante resurse de t e m p e r a m e n t d r a m a t i c , compune o Carmen Anta puternică, volun­ t a r ă şi v u l n e r a b i l ă , s e n z u a l ă şi i n g e n u ă , n e ­ susţinută, insă, în relaţie d r a m a t i c ă , de p a r ­ tenerul ei direct, Nicolao M a n o l a c h e , aici ne­ semnificativ.

Daia premierei : 8 iunie 1976. Regia : MATEI VARODI, student în anul I V , clasa eoni. VALERIU MOISESCU. Scenografia : D A N A L A ZAMU, studentă iu anul I I , clasa prof. VAS1LE 110MAN, şi DRAGOŞ GEORGESCU, student in anul I V , clasa prof. ELENA PATRAŞCANUVEAKIS. Distribuţia : M A G D A CERNAT — anul I I (Carmen Anta) ; E L E N A T U ­ Ţ U L A N (Măria M i c u ) , A D E L A R A D J N (Emnia) : V A L E R I U P R E D A . N I C O L A E MANOLACHE (Octav Soi.nu) ; S O R I N MEDELENI (Tache Voinea) ; T U D O ­ REL FILIMON (Costea Moceanu) ; conf. univ. VASILE MOISESCU (Dr. M i c u ) ; asist. u n i v . M Ă R I A D U MITRACIIE-CARAMAN (Ana Anta).

La

fine

de

an

U l t i m e x a m e n l a clasa regie-lcatru, piesa l u i \. I . P o p a s-a c o i i s l i t u i t î n t r - u n s p e c t a ­ col m o d e s t ea i p o t e z ă scenică. O lectură s i m p l ă , d e p r i m ă d e s c i f r a r e , di? u r m ă r i r e a tramei, aruncă asupra piesei (cu bucurie r e ­ d e s c o p e r i t ă ca modernă î n t r - o v e r s i u n e mai de m u l t televizată) o ceaţă desuetă, u n p r a f vetust, lansînd u n m a r c s e m n de întrebare p r i v i n d utilitatea înscenării e i . A s p i r a n t u l în regie M a t e i V a r o d i a căutat î n m o d v i z i b i l culoarea de epocă, atmosfera patriarhală a orăşelului provincial de odinioară, în care asaltul spiritului mercantil, invazia sentim e n t e l o r - m a r f ă d i s t r u g n a t u r i l e şi s t r u c t u r i l e f r a g i l e ; d a r î n s c e n ă r i i s a l e i-a l i p s i t o i d e e c o n c e p t u a l critică, o atitudine, vis-â-vis d e l u m e a a t i t d e î n d e p ă r t a t ă d i n această piesă de tinereţe a s c r i i t o r u l u i ; m e l o d r a m a î n v i n g e , finalul, artificios în m o t i v a r e a gestului de s i n u c i d e r e a l „ciutei", este pregătit î n ralenti, şi î n t r e a g a r e p r e z e n t a ţ i e a r e u n a e r b ă t r i n i c i o s şi s l î n g a c i . I n d i s t r i b u ţ i e f i g u r e a z ă , î n d o u ă r o l u r i p r i n c i p a l e , d r . M i c u şi A n a A n t a , d o u ă c a d r e d i d a c t i c e , c a r e , f i r e ş t e , s-au a c h i ­ tat c u conştiinciozitate de sarcinile d e s e n u l u i c a r a c t e r o l o g i c şi a l e m o t i v a ţ i i l o r l u i s o c i a l e ; dar montarea pierde d i n omogenitatea sti­ listică, discrepanţe v i z i b i l e d e s e n i n d u - s e i n t r e i n t e r p r e t a r e a a c e s t o r a şi a s t u d e n ţ i l o r - a c t o r i . Pe aceştia d i n u r m ă i - a m regăsit, î n acest ultim s p e c t a c o l a l s t a g i u n i i d e l a „Cassand r a " , j u c î n d neaşteptat d e p l a t şi d e o b o s i t , căznindu-se î n c o m p o z i ţ i i şcolăreşte f i n i s a t e , ca T u d o r e l F i l i m o n , u n p a r v e n i t t i c ă l o s c u aerul sceleratului d c operetă, E l e n a T u ţ u l a n , o gospodină cumsecade c u teatrale pretenţii

Stagiunea I.A.T.C. odată î n c h e i a t ă şi p r o ­ m o ţ i a d e a c t o r i şi r e g i z o r i l!)7(i atestată, ca a t a r e , şi t r i m i s ă l a c o n f r u n t a r e a c u s c e n a şi eu viaţa, să încercăm o conturare a p r o f i l u l u i acestei n o i generaţii. Se i m p u n e , m a i î n t î i , o p r i m ă c o n s t a t a r e : s p e c t a c o l e l e î n c a r e e i s-au p u t u t a f i r m a a u fost j u d i c i o s alese, piese r e p r e z e n t a t i v e a u compus u n adevărat repertoriu demonstrativ pentru activitatea u n u i au teatral. Coordo­ nata m a j o r ă a a f i ş u l u i a f o s t d a l ă d e p i e s a originală ; a u t o r i c o n t e m p o r a n i de m a r e p o p u ­ laritate, sînt reprezentaţi p r i n piese d c dez­ b a t e r i ' p r o b l e m a t i c ă : Aceşti îngeri trişti de 1). R. P o p e s c u , Simple coincidenţe de Paul Everac ; piesa românească interbelică, prin doi scriitori deveniţi clasici : Mihail Seb a s l i a n şi V . I . P o p a , r e s p e c t i v , p r i n s c r i e r i l e a c e s t o r a , Jocul de-a vacanţa şi Ciuta : cla­ s i c i i u n i v e r s a l i aleşi a u f o s t S h a k e s p e a r c (Cum vă place) şi C o l d o n i (Bădăranii) ; n-a l i p s i t nici piesa inspirată d i n realităţile l u m i i so­ c i a l i s t e : Cinci seri de Volodin. Cele două clase d c a c t o r i e , c o n d u s e d c r e p u t a t e l e ac­ triţe, p e d a g o g i recunoscuţi — E u g e n i a Pop o v i c i şi B e a t e F r e d a n o v , a u c o n l u c r a t l a ­ b o r i o s , f i e c a r e s t u d e n t a v î n d p o s i b i l i t a t e a să j o a c e î n l r - o p i e s ă c l a s i c ă şi într-una c o n t e m ­ porană (Everac şi Coldoni ; Volodin şi Shakespearc) ; i n acest f e l , respectiva paletă interpretativă a p u t u t f i solicitată pe d i f e ­ rite l u n g i m i de undă. M i s-a p ă r u t utilă a l e g e r e a s c r i e r i l o r d e a c t u a l i t a t e şi p r i n s u r s a lor de inspiraţie — p r o b l e m e ale tinerei g e n e r a ţ i i — , d e ş i , c u m s-n v ă z u t , î n u n c i e c a z u r i , cele m a i m a r i dificultăţi de inter­ p r e t a r e a u a p ă r u t î n r e d a r e a p r o p r i e i vîrste sau a adolescenţei, compoziţiile in vîrste „coapte" rezol vîndu-sc m a i s i m p l u (tehnic). Evolnînd şi î n s p e c t a c o l e l e r e a l i z a t e d e co­ legii l o r r e g i z o r i (Ciuta, Aceşti îngeri trişti. Jocul de-a vacanţa), sludenţii-actori a u a v u i , fără excepţie, e x t r e m d c v a r i a t e posibilităţi de a f i r m a r e . P r o m o ţ i a d e a c t o r i , f ă r ă să f i e s t r ă l u c i t ă sau foarte b u n ă , prezintă numeroase utili­ tăţi şi c î t e v a promisiuni, deşi mă alătur părerii unui coleg-cronicar, care preconiza a t i t u d i n e a d e aşteptare în locul verdictului critic sau a l notelor d e l i p c a t a l o g . S-au r e m a r c a t , î n s ă , şi v o c a ţ i i e v i d e n t e . N e î n d o i o s , M ă r i a D o g a r u c o actriţă c u o p e r s o n a l i t a t e formală, cu u n ambitus larg, dcmonstrînd

34

www.cimec.ro

f o r ţ ă d r a m a t i c ă , s e n s i b i l i t a t e , f a r m e c şi s u p l ă e x p r e s i v i t a t e î n d r a m ă c a şi i n c o m e d i e , î n c o m p o z i ţ i e ea şi î n i n c u r s i u n e a psihologică. Un talent exploziv e s t e şi S i l v i a Panţîru, in comedie şi s u r p r i n z ă t o a r e i n dinamică c o m p o z i ţ i e . M a t u r i t a t e d r a m a t i c ă şi s i g u r a n ţ ă formală degajă jocul profesionist al Mani gingăşie şi e l e g a n ţ ă aduce Cristian Costea, I I a d u , p r e c i z i e şi a p l o m b . T e o d o r a \ a s i l e s c u (care s-a i m p u s , cu evidenţă, in filmul Cursa), f a r m e c şi i n t u i ţ i e f e m i n i n ă . Monica Mihăescu. Echipa masculină ari* un bun actor i n Sorin Medeleni, u n interesant inter­ p r e t ( m a i ales d e t e a t r u m o d e r n ) în A n d r e i Finţi, u n june-prim, Nicolne Manolache. Ir r e s t , se c u v i n e să a m i n t i m n u m e l e t u t u r o r a : E u g e n Cristea. I o n Cristian Ştefănescu, Dra­ go? P i s l a r u , T u d o r e l F i l i m o n , E u g e n Slroe, Elena Tuţulan, D a n Ivănesei, Măria Neslor. Valentin Ivanciuc, Valeriu Preda, G h . Popa. Ş t i m că toţi sînt a ş t e p t a ţ i i u t e a t r e c u n e ­ răbdare, m u l ţ i d i n t r e ei s i n i rîvniţi în c > l e c t i v e l i p s i t e d e c a d r e t i n e r e , u r m e a z ă , aşa­ dar, integrarea, stagiul, m u n c a pentru care s-au p r e g ă t i i p a t r u a n i de zile. A r f i fals d a c ă a m s p u n e , î n s ă , că-i a ş t e a p t ă d o a r f l o r i şi a p l a u z e . î n u n e l e t e a l r e lipsesc climatul a c l i v i z a t o r , e n t u z i a s m u l , n u peste l o t v o r întîlni solicitudine, dragoste şi înţelegere ;

p o a l e , d e v i n ă s i n i şi u n i i d i n t r e a b s o l v e n ţ i i p r o m o ţ i i l o r t r e c u t e , c a r e p r e a s-au grăhit să sară p e s t e s t a g i u şi să d e a i m e d i a t c o n c u r s u r i î n Bucureşti, n c ţ i n i n d s e a m a d e r e p e r t o r i u l şi d e o b l i g a ţ i i l e teatrelor i n c a r e s-au a f l a t . îi a ş t e a p t ă . O r i c u m , Teatrul D e s p r e a b s o l v e n ţ i i c l a s e i de r e g i e e s t e şi m ii g r e u d e s c r i s , u n s i n g u r s p e c t a c o l , r e a ­ l i z a t f i e p e s c e n a Studioului, f i e p e scena unui teatru, nefiind concludent pentru defi­ nirea u n u i profil de regizor. A i c i , viitorul îşi v a s p u n e c u v i n t u l . D e o c a m d a t ă , îl r e ţ i ­ nem pe M i h a i Manolescu, cu inedita sa montare a îngerilor trişti, c i t i r e sensibilă şi intransigentă faţă d e p r o b l e m a t i c a gravă a piesei ; ne a m i n t i m d e Cristian Hagi-Culea, care a lucrat cu migală în reconstituirea psihologiilor şi a circumstanţelor isloricosoeiale d i n Patima roşie, dovedindu-se un promiţător profesionist al senei. Califica­ t i v e b u n e a u luat, p e d r e p t , o d a t ă c u e x u ­ lţi MHII d e d i p l o m ă , şi S o r i n a Hagi-Culea şi M i h a i Lungeanu. I m p o r t a n t e s t e c e v o r l u c r a i n acest a n . c u m se v o r a d a p t a în c o l e c t i ­ v e l e r e s p e c t i v e , c u m se v o r s u d a c u t i n e r i i lor colegi, niodelînd spiritul unei generaţii. Promoţia l!*7(i este a ş t e p t a t ă l a r a m p ă !

Mira osif

MUZICĂ Şl POEZIE
TEATRUL MUNICIPAL „MĂRIA FILOTTI" DIN BRĂILA
Sergentul. Cu suavităţi bine dozate, Monica l'ordeianu-Eiilga a r e c i t a t Mioriţa iar Anca A l e c s a n d r a a închegat u n f l o r i l e g i u f o l c l o r i c . ( A c t r i ţ a a i m p r e s i o n a t şi î n c o l a j u l d i n v e r ­ s u r i l e X i n c i Cassian.) O r i g i n a l i t a t e a mesaju­ lui patriotic a l celor două poeme antologice de M a r i n Sorescu, Muzeul satului şi Tre­ buiau să poarte un nume, este m u l t apre­ ciată d e p u b l i c u l t î n ă r , j u d e c i n d d u p ă e n t u ­ ziasmul c u care a u fost răsplătite recitările lui Gheorghe M o l d o v a n şi D u m i t r u Pislaru. I n g e n e r e , b u c u r ă m a r e a r e c e p t i v i t a t e a sălii faţă d e v e r s , ca şi f a ţ ă d e i n s p i r a t e l e e î n t e c e ale g r u p u l u i f o l k . Se p a r e că m u z i c a f o l k a r c şi m e r i t u l e d u c ă r i i g u s t u l u i p e n t r u p o e z i e . Transpunerea unor cunoscute p o e z i i pe m u ­ zică păstrează întreg f i o r u l liric, iar Nicu Alifantis ciulă c u accent poetic. D i v e r t i s m e n t u l s e r i i se d a t o r e a z ă c e l o r d o u ă e x c e l e n t e schiţe b u r l e ş t i d e D . S o l o m o n , Igno­ ranţii şi Orient-Express. în p r i m a , Petre Si­ mionescu şi f e t i ţ a sa D a n i e l a ne-au c o n v i n s de a v a t a r u r i l e părinţilor c u p r o g e n i t u r i prea isteţe, i a r î n a d o u a , M a r i n B c n c a şi A n c a Alecsandra n e - a u f ă c u t să r î d e m amar pe s e a m a clişeelor v e r b a l e . I m p r e s i a l u m i n o a s ă , stenică, lăsată d e spec­ tacol, u n d a de lirism lansată c u dărnicie tinerească, îndreptăţesc convingerea c ă a¬ ceste r e p r e z e n t a ţ i i fac ' b u n e servicii operei de educare a n o i l o r generaţii.

BUN GĂSIT, PRIETENI!
Un spectacol de muzică, poezie, teatru este totdeauna u n p r i l e j de plăcut diver­ tisment artistic, prin alternarea plină de s u r p r i z e n g e n u r i l o r . S-a o b s e r v a t , î n s ă , c ă o tematică m a r c a t educativă poate conduce ou şi m a i b u n e r e z u l t a t e a s t f e l d e n v i n i leslări, înfuzînd p e o cale subtilă nobile i d e a l u r i . A s t a şi î n c e a r c ă a c t o r i i b r ă i l e n i , i n tegrînd g r u p u l u i l o r u n tînăr t a l e n t m u z i c a l , Micu A l i f a n t i s , şi u n g r u p folk in plină a f i r m a r e — Grctn M a n t a , D o r i n Sipoş, M i runa ( i h e ţ i i . Ca r e a l i z a t o r a l spectacolului. M i r c e a Creţii r e u ş e ş t e să i m p r i m e atmosferă tinerească întilnirii artistice, să introducă publicul, printr-un comentariu inspirat, i n l u m e a m u z i c i i şi a v e r s u l u i . N o t a dominantă a fost pecetea patriotică a s c e n a r i u l u i , ideea generoasă a eroismului nostru milenar, ilustrată p r i n poeziile r e p r e z e n t a t i v e ale l u i Aleciandri. Petre Simionescu a interpretat e x c e l e n t Peneş Curcanul, iar D u m i t r u Pislaru,

I. N.
35

www.cimec.ro

VIITORUL ROL TAT/ANA i E K E L
S-au s c u r s d o u ă d e c e n i i d e c i n d Tatiana I c k c l , î n c ă s t u d e n t ă î n a n u l 111, d e b u t a , p e scena T e a t r u l u i .Naţional, c u r o l u l V a l e a d i n Dealul vrăbiilor de A r b u z o v . obţinut prin concurs. D u p ă absolvirea I n s t i t u t u l u i de artă t e a t r a l ă şi c i n e m a t o g r a f i c ă , a v e a să a p a r ţ i n ă , „cu t r u p şi s u f l e t " , t e a t r u l u i d i n s t r a d a f o s t ă S ă r i n d a r , c ă r u i a i-a r ă m a s , p î n ă a z i , f i d e l ă . I n c o l e c t i v u l T e a t r u l u i M i c s-a i m p u s d e l a p r i m e l e r o l u r i : P o l e a d i n Mieii burghezi de M a x i m ( i o r k i , S i m i n a (Nepoţii gornistului de Cezar Petrescu), C o l o m b i n a (Mincinosul de Goldoni), M a r i a n a Pleşoianu (Nota zero la purtare d e V i r g i l S t o e n e s c u şi O c t a v i a n Sa v a ) , I o a n a (Acolo, departe de M i r c e a Şlefăneicu), V e r o n i c a (Zboară cocorii de Victor Rozov), D a n a (Seara răspunsurilor de Sidonia Drăguşanu). Revelaţia u n u i t i m b r u artistic aparte se l e a g ă , î n s ă , d e L e o l e a d i n Scurtă convor­ bire de V a l e n t i n a L e v i d o v a , „rol care mi-a a d u s c e a m a i m a r e f e r i c i r e şi c a r e m i - a r ă ­ m a s ca cea m a i d r a g ă a m i n t i r e d i n c a r i e r a mea în teatru" — d u p ă c u m mărturiseşte, cu emoţie, actriţa. Într-adevăr, p e n t r u L e o l e a , a fost distinsă c u p r e m i u l I p e n t r u i n t e r p r e ­ tare la Concursul tinerilor actori d i n a n u l 1 9 5 0 . A u u r m a t : E l l e n M a n v i l l e (Amooor ! d e M . S c h i s g a l ) ; Ţ ă r a n c a (Ofiţerul recrutor dc G . F a r q u b a r ) ; o altă ţărancă (Emigrantul din Brisbane dc G. Shehade) ; Geronte — î n t r a v e s t i (Vicleniile lui Scapin de Moliere) ;

A d e l a (Cu cărţile pc fată d e A . 15. V a l l e j o ) : Mătuşa Lizzy (Philadelphia, eşti a mea d e 15. F r i e l ) . I n r e p e r t o r i u l o r i g i n a l . T a t i a n a l e k e l işi d e z v ă l u i e , m e r e u c u p r o s p e ţ i m e , r e s u r s e l e dc c ă l d u r ă sufletească, t a l e n t u l de a .atinge, s i m p l u şi d i r e c t , m i e z u l clc a d e v ă r a l p e r s o ­ n a j u l u i , a u t e n t i c i t a t e a l u i u m a n ă . P e n t r u Caler i n a d i n Marele fluviu i s i adună apele dc D a n T ă r c h i l ă i s-a c o n f e r i t u n d t p r e m i u I . la Decada d r a m a t u r g i e i originale d i n 1901. i a r i n 1 9 7 1 . la C o n c u r s u l n a ţ i o n a l d e t e a t r u , rolul Mătuşei K l i s a h e ! i d i n .\p<' Şt oglinzi d e P a u l E v e r a c i-a a d u s o a t r e i a d i s t i n c ţ i e . A interpretat r o l u r i de adolescente, de ener­ g i c e u t e c i s t e ( D o m n i c a R o t a m d i n Secunda 5S d e D o r c l D o r i a n , A n c a d i n Timp şi adevăr d e E u g e n i a B u s u i o c e a n u ) şi c o m p o z i ţ i i ( b u ­ n i c a T e r e z a d i n Viaţa c ca un vagon dc P a u l E v e r a c ) ; a fost m a m ă c u fete de m ă r i ­ t a t ( i n Cum se jefuieşte o bancă d e S. F a y a d ) şi c o c h e t ă i n t r e d o u ă v î r s t e ( D o a m n a S î i r b y din recenta premieră Raţa sălbatică de I b s e n ) . F i l m u l n u i-a o f e r i i p e r s o n a j e s e m n i ­ f i c a t i v e ; l a T e l e v i z i u n e a j u c a t , ce-i d r e p t . T a t i a n a d i n Micii burghezi d e G o r k i şi I n g i ­ nera 'Tatu d i n Ştafeta nevăzută de Paul Everac. C a m puţin ! I n s c h i m b . în cariera e i se d e t a ş e a z ă , ea u n m o m e n t d e o s e b i i , inter* pretarea, i n 1961, a nemuritoarei Ioana d'Aro, î n o r a t o r i u l Ioana pe rug d e l l o n e g g e r , p e textul lui Paul Claudel, la Filarmonica „Gcorge E n e s c u " . Prezenţă sobră, discretă. Tatiana l e k e l este t o t ce p o a t e f i mai o p u s t i p u l u i d e v e d e t ă p u b l i c i t a r ă ; d i n p e r s o a n a ei e m a n ă , î n s ă . o radiaţie caracteristică, expresie a vibraţiei lăuntrice, i a r o c h i i , inteligenţi, s c o r m o n i t o r i , n e d u c c u g î n d u l l a o Bette D a v i s a u t o h t o n ă . I n Vara trecută la Ciulimsk de A l e k s a n d r V a m p i l o v , premiera de descindere a viitoarei stagiuni a Teatrului M i c . Tatiana v a inter­ preta rolul Annei Koroşih, tn regia lui

I ) . I ) . Neleanu.
„Vara trecută la Ciulimsk face p a r t e d i n t r e p i e s e l e în t r a d i ţ i a l i t e r a t u r i i r u s e , p r i n felul c u m forează s u f l e t u l o m e n e s c ; î n acelaşi t i m p . se p o a t e s p u n e că ea m e r g e şi p e o a n u m e traiectorie a t e a t r u l u i m o d e r n , p r i n scriitură şi p r i n f e l u l c u m p e r s o n a j e l e , t o a t e , b i n e c o n ­ turate, descriu, indiferent dc numărul replici­ lor, u n destin p r o p r i u , a u trăsături d i s t i n c t i v e , s e v ă şi c u l o a r e . A n n a . e r o i n a p e c a r e o v o i i n t e r p r e t a , f a c e p a r t e d i n şi t r ă i e ş t e î n l u m e a u n u i sat p i e r d u t î n t a i g a u a siberi.ină ; este responsabila u n e i banale ceainării, u n d e m u n ­ ceşte şi se î n t î l n e ş t e e u o a m e n i d e t o a t e c a ­ tegoriile. O macină o mulţime de probleme, printre c a r e cea m a i serioasă e conflictul î n t r e , p e d e o p a r t e , i r u s t i c t u l m a t e r n şi s e n ­ t i m e n t u l d a t o r i e i faţă de u n f i u n e d o r i t , p e de a l t a , legăturile c o m p l e x e c u soţul e i , i n ­ f i r m . E s t e u n p e r s o n a j c u l o t u l şi c u t o t u l d e o s e b i t d e cele c u care m - a m i n t i l n i t pînă acum, un personaj-surpriză Tirin absolut toate datele l u i , o compoziţie care î m i i m ­ p u n e s a r c i n i d i f i c i l e , d a r î m i p r o m i t e şi s a ­ tisfacţii n e o b i ş n u i t e . . . " .

36

www.cimec.ro

VIITORUL ROL

S T E L I A N CREMENC1UC
S t e l i a n C r e m c n c i u c a fost e l e v u l m a r i i ac­ triţe A u r a B u / e s c u : c o l e g i i alături de care a î n v ă ţ a t „meserie" s i n i a z i , in d i f e r i t e co­ lective de t e a t r u , v a l o r i de bază : .Minei A l b u l e s c u , S a n d a T o m a , A n c a Vereşti, V i c t o r Rebongiuc, Constantin Rauţki, Ion Buleandră, Dem. Rucăreanu ş.a. Repartizai la Teatrul din Timişoara ('azi . N a ţ i o n a l ) . Sl< i i a n Cremeneiuc a i n t e r p r e t a t , sub îndrumarea regi­ z o r u l u i I o n M a x i m i l i a n şi a a n i m a t o r u l u i d e echipă Cihcorghe Leahu, roluri importante, satisfacţii profesionale. c a r e i-au a d u s m a r i Pe tistică, ..dur" tr-un care riu, vară), giul ski) ; Romer nia Vitea inaşul iele voiajor uitat B. comedie, giscarul sori de (Marele chîlă) ; A. de Didinei adăugate filme : Mihai in cent, niştii. Talent ros, serveşte robust, în cu un fond Stclian de de comic vigu­ se cali­ www.cimec.ro flăcări. în Şt. drumul acest modern, singur : 80 de în bună de actor gen — rolurile la debut energic, la cu maturitate profilul ar­ unui inde

a ştiut lui

să evite* c a n t o n a r e a — peste cuprind unei îndărătnică). din (Pădurea de Olto Windsor) de 120, un

aşa-zis c a r a c t e r i s t i c — — (Visul

personaje

dintre

prim-plan Lysander

reperto­ de Han­ de Ostrov; Căpete­ de Viş; : t ă ţ i , d a r n u e z i t ă să se m o d e l e z e , d e l a c a z l a c a z , şi d u p ă e p o c ă şi a u t o r , d r ă m u i n d u - ş i c u d i s c e r n ă m î n t m i j l o a c e l e şi m e r e u preocu­ p a t d e e x p r e s i a a d e c v a t ă , s i m p l ă şi c o n c i s ă . In viitoarea premieră a Teatrului „Ion Vasilescu", Bomba zilei de Beri H e c h t şi Charles M c A r t h u r , el va i n t e r p r e t a (in regia lui Niicolae r r u n z e t l i ) r o l u l u n u i z i a r i s t . D i n distribuţie : Dem. Bădiilosou, Cristina Deleanu, F l o r i n Crăciunescu, M i h a i Dobre, D i n u C e z a r , C o r n e l C î r b e a ş.a. „Bomba zilei este u n p a m f l e t v i r u l e n t la adresa modului de viaţă a m e r i c a n : v o i i n ­ terpreta r o l u l l u i M u r p h y , u n gazetar v e n a l , vîndut marilor monopoluri. Deci, tipul zia­ ristului p a r v e n i t , care nu iartă nimic. în goana d u p ă senzaţional. B l a z a i , n e r e a l i z a t în p r o f e s i u n e , e răutăcios, m a i ales, c u sexul f r u m o s ş i , u n e o r i , de-a d r e p t u l v u l g a r . R o l u l , important în e c o n o m i a piesei, îmi impune sarcini deosebit de serioase, legate de i n d i ­ vidualitatea personajului, ca atare, cît şi dc relaţiile c u colegii d i n redacţia r e s p e c t i ­ v u l u i z i a r . D a r , î n p r i m ă şi î n u l t i m ă i n ­ stanţă, concepţia a c t o r u l u i despre r o l t r e b u i e să corespundă cu cea regizorală. Sînt la prima mea înlîlnire cu regizorul Nicolae F r u n z e t t i ; a m d e p l i n ă încredere în e l , d u p ă f e l u l c u m i z b u t e ş t e s ă r e a l i z e z e în r e p e t i ţ i i o atmosferă c r e a t o a r e , o perfectă c o n l u c r a r e cu actorii".

măsură, dificil (Femeia vesele Rulanov dc (Tragedia (Aristocraţii din ceas (Capete Arlliur Irkulsh bun rotunde (Ploşniţa

şi v a r i a t : Lnertes nopţi

(Harnici),

llortensio (Nevestele Logodnicul (Institutorii Lămîie (într-un

Shakespearc :

Mniakovski)

F.rnst) ; de de de şi

anarhiştilor (Poveste Callas de de

optimistă

nevski) ; Atanasie

Pogodin) Arbuzov)

Rozov) ; Dijcapele unui (Viforul (Viaţa ; Nelu ; de Dan e ţugu­ comis(Dracul de o (Maleiaş (Scri­ Mihai Tărde (Felele (Siciliana li se cer de alb, August şi, r e ­ Comu­

de Brecht) ; l l a p p y .Ian după de fluviu Petru şi de dragoste Drda) ; ;

(Moartea Moghilă Pepelea

Milh*r) ;

Fierarul

Dclavrancea) Moricz de işi N. (Pentru

Alecsandri) Virgil adună

; Matei,iş Stoeneseu) apele

Zsigniond)

fericirea

poporului Bebe

Baranga Aurel

Morarii) ; Primarul Eflimiu) ; ele. în jucate de Acestora pesle

Victor Baranga)

rolurile Dincolo

douăzeci

barieră. Un comisar

Procesul acuză

Viteazul. Columna,

Războiul

domniţelor,

coproducţia

româno-sovictieă

elastic,

sprinten,

Crcmenciuc propriile-i

interpretări

Măria Marin

Viaţa ~ dragostea omului ... dragostea"

i g n o r a t e de p u b l i c , care sînt e f o r t u r i l e n e î n ­ t r e r u p t e , d e z i eu z i . c o n s u m a t e cu e n t u z i ­ asmul şi d ă r u i r e a pe care p r a c t i c a r e a a r i e i le c e r e în f i e c e c l i p ă , i n d i f e r e n t d e p r e z e n ţ i sau absenţa s p e c t a t o r i l o r . ) D e s i g u r , la o r i g i n e a reuşitei slă, i n p r i m u l r î n d , c a l i t a t e a selecţiei p e c a r e M i h a e l a A t a ­ nasiu o operează în creaţia citorva dintre m a r i i poeţi r o m â n i ( E m i n o s c u , B l a g a . Labiş, M a r i n Sorescu, N i c h i t a Slănescu, A n a Blandiana) şi, c u c o n c u r s u l l u i L u c i a n Ionescu, în opera l u i B a c i i , B e e t h o v e n , Messiaen, I ib e r i u O l a h , A n n t o l V i e r u , Cornel iu Cezar, in f o l c l o r u l n o s t r u străvechi (cîntecill d e l e a g ă n i n t e r p r e t a t , c u e m o ţ i o n a n t ă s i m p l i t a t e şi c ă l ­ dură, de Constanţa Cîmpeanu, bocetul din Morţii noştri) şi în ipostaza contemporană a acestuia ( c ă r e i a , i n Păminttd, îi d ă viaţă naiul l u i Gheorghe Z a m f i r ) . Urmează remar­ cabila esenţiali/are a limbajului coregrafie, căreia îi c o r e s p u n d e sobrietatea supremă a s c e n o g r a f i e i s e m n a t e de A r m i n i o lordănescu. Meritul principal al spectacolului — sub­ i n t i t u l a t ..de d a n s , cînt, c u v î n t " — rezidă, însă, în construcţia unitară a montajului : . . n u m e r e l e " d e p o e z i e , b a l e i şi m u z i c ă se î n ­ l ă n ţ u i e şi se î n t r e p ă t r u n d c o n f o r m u n e i l o ­ g i c i a r t i s t i c e fără f i s u r i , a l t e r n a r e a i m a g i n i l o r lirico (Sonata lunii. împlinire), dramatice (Frig), tragice (Coşmar, Morţii noştri) ci cele senine (Zhor. Adolescenţi), victorioase (Noi toţi) sau pătrunse de u n u m o r p l i n de g r a ţ i e (Joacă) produeînd o gradată creştere a tensiunii emoţionale. cu impresionante vîrfuri generate p r i n j u x t a p u n e r e a de t a b l o ­ u r i g r a v c o n t r a s t a n t e . I a u naştere, i n arest mod, două puncte c u l m i n a n t e : cel dinţii este c r e a t d e b r u s c a prăbuşire d i n bucuria i n o c e n t ă a j o c u l u i (Joacă) în c u m p l i t a sfîşiere q Coşmarului ; cel de al doilea, mai complex î n c ă , este e x p r e s i a s u b t i l dialectică a însuşi c i c l u l u i i n f i n i t al existenţei umane — t i n e r e ţ e a , m o a r t e a şi n a ş t e r e a , î n t r - o h a l u ­ cinantă trecere dintr-una înlr-alta (Adoles­ cenţi, Morţii noştri, Naştere). R e l a ţ i a o r g a n i c ă d i n t r e v e r s . m e l o s şi g e s l se r ă s f r î n g e s i a s u p r a funcţiei interpreţilor în spectacol, între r e c i t a t o r ( a d m i r a b i l u l Ion Caramitru, a cărui evoluţie marchează cu un fior de pătrunzătoare elevaţie traiectul dramatic). cântăreaţă (soprana Constanţa Cîmpeanu) şi d a n s a t o r i (întreaga t r u p ă , d i n r i n d u r i l e c ă r e i a s-au r e m a r c a i , p r i n i n t e r v e n ­ ţ i i s o l i s t i c e , D a n a F l o r c a şi V a l o r i i i Horea. Andreea Constantincscu şi Tudor Colaibă, S t e l a F o r m e s c u şi V a s i l c I l a l a c u , C o n s t a n t i n Florian, Marina lludac, Dorin Moscalciuc, Marian Iordache) stabilindu-se adesea un t r a n s f e r d e a t r i b u ţ i i c a p a b i l să s u g e r e z e p r e ­ zenţa pe scenă a a c e l u i „actor t o t a l " p e n t r u a cărui f o r m a r e t e a t r u l c o n t e m p o r a n , în ge­ n e r a l , şi c e l m u z i c a l , îndeosebi, d e p u n în v r e m e a d i n u r m ă . c u m se v e d e , e f o r t u r i n o ­ tabile.

A r c a l i / a , cu m e m b r i i u n e i t r u p e ile b a l e i c a r e d e a n i d c z i l e se r e z u m a u la execuţia tradiţionalelor numere de dans ce servesc drept i n t e r l u d i i şi c o l o r e a z ă , totodată, cu verva lor spumoasele pagini ale operetelor c l a s i c e şi m o d e r n e , u n s p e c t a c o l d o a s e m e n e a densitate ideatică şi c o n t e m p o r a n ă expresi­ vitate precum cea m a i r e c e n t ă p r e m i e r ă a T e a t r u l u i de S t a t de Operetă este, fără d o a r şi p o a l e , î n e g a l ă m ă s u r ă , u n l u c r u v r e d n i c d c a d m i r a ţ i e şi c a p a b i l a s t i r n i s u r p r i n d e r e a . S i , t o t u ş i , î n d r ă z n e s c să a f i r m că evenimen­ t u l a c e s t a e r a p r e v i z i b i l : îl a n u n ţ a , î n c ă d e acum u n a n şi j u m ă t a t e , î n s p e c t a c o l u l eu o p e r e t a Ilăspinlia, transfigurarea acelor inter­ l u d i i d a n s a n t e p r i n i n v e s t i r e a l o r cu u n m e ­ s a j p r o f u n d , e x p r i m a t î n t r - u n l i m b a j ce r e f u ­ za „ticurile" genului. căulîndu-şi esenţele d ă t ă t o a r e d e p r o s p e ţ i m e şi v i g o a r e ; se m a ­ nifesta, a t u n c i , cel dinţii semn al suflului înnoitor pe care îl a d u c e a , în viaţa trupei de b a l e t a O p e r e t e i bucureştene, prezenţa co­ regrafei M i h a e l a Atanasiu. Om de vastă cultură artistică, Mihaela A t a n a s i u află p e n t r u d a n s sugestii n o v a t o a r e n u d o a r în plastică, c i , de a s e m e n i , în m u ­ zică şi p o e z i e . Creaţiile sale, r o d a l unei fantezii inepuizabile, îşi t r a g seva d i n su­ p o r t u l s o n o r p e c a r e îl v i z u a l i z e a z ă , a s t f e l , î n t r - o d e s ă v î r ş i t ă c o r e s p o n d e n ţ ă d e s p i r i t şi înlr-o perfectă sincronizare a mişcării. Iar acest s u p o r t s o n o r poate f i , d e o p o t r i v ă , m u ­ zică sau v e r s . o r i î n g e m ă n a r e a lor în cintec, g e n c r î n d , î m p r e u n ă c u g e s t u l c o r e g r a f i c , o s i m b i o z ă artistică de c a l i t a t e superioară, u n f a p t d e a r t ă d e i n d i s c u t a b i l ă a u t e n t i c i t a t e şi forţă e x p r e s i v ă . Iată, nu deci, în ei că, cu şi Viaţa exislînd asemenea dc premise chiar balet nrlistic în al de cum omului... a a¬ comu­ schimb,

numai

cariera

coregrafei, dar unui demers dragostea

colaborarea Operetei, marc este

ansamblul dc egală — într-o acel

realizarea

amploare spectacolul

coeziune, firească

dragostea, cumulărilor nă — în

constituie produse (în deşi r e d u s ă

consecinţa

experienţă dc

în t i m p , bogată, în gen

evenimente.

evenimente,

38

www.cimec.ro

RESTITUIRI

MIHAI BERECHET

i l de v i o l e n t , dc n e c r u ţ ă t o r so i m ­ primă uitarea pc imaginile, personali­ tăţile, c h i a r pe m i t u r i l e u n o r t i m p u r i t r e c u t e ! Cum o a m e n i răsfăţaţi o d i n i o a r ă d e ­ v i n destrămare, fărîmiţare. eolh de a m i n t i r e , sau, i n cazuri fericite, simple n u m e lipsite de c h i p . . . Si c u m , d e aceste i m u a b i l e c a n o a n e , a t i t d o omeneşti, d e a l t f e l , n u scapă n i c i m a ­ r i l e p e r s o n a l i t ă ţ i actoriceşti c a r e m a g n e t i z n u . cu farmecul l o r , mulţimea de spectatori, atit d e d o r n i c i să-şi v a d ă şi să-şi r e v a d ă Idolul care. in decursul cîtorva o r e , r e u ş e a să-i transfere p c alte o r b i t e d e atenţie, în alte lumi...

Neştiutul N. B ă l ţ ă ţ e a n u C

T i n ă î n a n u l 1952, la d e c e s u l l u i M i h a i l ' o p e s c u , aleea artiştilor d e la c i m i t i r u l B e l i i era a p r o a p e pustie. Două m o r m i n t e : cel al l u i V a s i l e V a s i l a c b e şi c e l a l f o s t u l u i s e c r e t a r a l s i n d i c a l u l u i a r t i ş t i l o r — u n ...eseu oare­ care, d a t o r i t ă insistenţelor şi perseverenţei c ă r u i a , însă. m u n i c i p a l i t a t e a d e a l t ă d a t ă ce­ d a s e . . f i g u r i l e " . . . A c u m , n u - i l o c Ide î n t o r s . Şirul început de M i h a i P o p e s c u , alît d e tinăr răpit scenei, s-a d e s f ă ş u r a t în sarabandă, „Cirna" dovedind că. în m a t e r i e d e actor i m e , îşi d e p ă ş e ş t e n o r m a . S c r i i t o r i i s i n t a l ă ­ t u r i , şi e i . Printre m o n u m e n t e l e , care m a i ostentative, care m a i s o m p t u o a s e , care m a i m o d e s t e , o g r ă m a d ă d e p ă m î n t , d i n c a r e v a r a ţîşneşte o hortensia sălbatică, o bucală de l e m n , u n n u m e şters... P r i n t r e c e l e l a l t e p i e t r e d e morm î n t , r î n d u i l e , u n s o i d e t r i s t ă d e z o r d i n e se etalează eu n e p ă s a r e , chiar eu ostentaţie. D e z o r d i n e a a s t a , d i n c a r e ţîşneşte r ă d ă c i n a hortensiei sălbatice, a s c u n d e s u b c a , caraeterizînd-o, parcă, o m a r e p e r s o n a l i t a t e a scenei româneşti : N i c o l a e B ă l ţ ă ţ e a n u . C e l m a i sărac şi m a i u i t a t m o r m î n t . . . C e l tmai s ă r a c şi m a i u i t a t m o r m î n t se p o t r i v e ş t e , p o a l e , c e l m a i bine, m a r e l u i Bălţăţoanu... Ascunsului Nenea N i c u , a m b i g u u l personaj al nopţilor bucureştene, o m u l a t î t d e g e n e r o s c u t a l e n t u l şi c u p e r s o n a l i t a t e a sa...

î n a i n t e d e a-1 c u n o a ş t e p e r s o n a l , î l v ă ­ z u s e m pe scenă, în t u r n e e l e o f i c i a l e sau m a i p u ţ i n o f i c i a l e p e c a r e l e făcea în p r o v i n c i e . P r i m a oară l - a m v ă z u t , însă, pe scena s t u ­ dioului Teatrului Naţional d i n Piaţa A m z e i ; j u c a u n r a t a t î n atît d c t a n d r a piesă a l u i M i r c e a Ş l e f ă n e s e u , Acolo, departe. în marea de delicat sentimentalism a piesei, pe care p l u t e a u e x c e l e n t a şi atît. d e s e n s i b i l a M a r i e t t a Deculescii, memorabilul Costache Antoniu, t u m u l t u o s u l Critico. Bălţăţeanu juca, cu u n e l e v a t c i n i s m , r o l u l c o m p l e x , a t î t ide c o m p l e x , a l l u i l.e P c r n o d , d e s f ă ş u r î n d . ca u n p r e s t i ­ digitator î n faţa p u b l i c u l u i uluit, destinul p r e c a r , s u b a p a r e n ţ e l e d e e l e g a n ţ ă f a c t i c e , ;d unui semifigurant d i n lumea cinematografului f r a n c e z . I.e P e r n o d d e v e n e a , d a l o r i t ă t a l e n t u ­ l u i l u i Bălţăţeanu. u n a r h e t i p , o sinteză a ratării.

1946—M. Tăceam „figuraţie cu v o r b e " în s a l a T e a t r u l u i N a ţ i o n a l d e la L i c e u l S f . S a v a . . . P e a l u n e i , Teatrul N a ţ i o n a l a v e a c i n c i scene. S e j u c a Ruif Blas. F i i n d u - m i j e n ă d e cele c i n c i cuvinte p c o a r e l e a v e a m d c s p u s î n r o l u l m e u d e a l g u a z i l şi a ş l e p t î n d ..o m a r c p a r t i t u r ă " , pe afiş e r a m trecut B . lonescu. (De f a p t , m ă numesc l o n e s e u - B e r e c h c t ş i , d c fapt şi d e f a p t , m ă cheamă G î r n i ţ ă , n u m e moşnenese din Cîmpulungul Muscelului.) M - a m s t r e c u r a t , timid, l a c a b i n a figuraţiei (formată pc a t u n c i d i n elevi a i Conserva­ t o r u l u i ) ; a c o l o . î n t r - u n colţ, c h i r c i t p e u n f o t o l i u r o s . de la r e c u z i t ă , s t ă t e a Idolul — f o n . Ş b i l ţ , T i l i p a l 11-lea, T a r t u f f e . D o n . l u a u : s t ă t e a E l , a t î t d e c i u d a t u l şi mai t i r z i i i a t i t de d r a g i d Nicolae Bălţăţeanu. Cu c a p u l în p i e p t , cu u m e r i i adunaţi pe lîngă gît, eu m î i n i l e sale parcă p r e a m a r i , c u o u n g h i e spartă... I d o l u l , v ă z u t în p e n u m b r a c u l i s e l o r , s u b l u m i n a slabă a u n e i l ă m p i de s e r v i c i u , avea u n a s p e c t . . . m i n a b i l . C o s t u m u l d e s c e n ă era îmbrăcat c u neglijenţă, p r i v i r e a părea

www.cimec.ro

39

o a r b ă ; a r ă t a ca u n coş a ş e z a t p r i n t r e c e l e ­ lalte obiecte dc recuzită. P e n t r u o secundă, n u m a i p e n t r u o s e c u n d ă , I d o l u l î n c e t a să-şi m a i e x e r c i t e fascinaţia. A m i n t r a t i n scenă, emoţia îmi p a r a l i z a s e p i c i o a r e l e , şi mi-am s p u s „ r o l u l " , f ă r ă r e l i e f şi f ă r ă b a r , d a r , c i n e ştie d e c e , c u c o n v i n g e r e a că s o i f i r e m a r c a t . A l g u n z i l u l părea u n p u i de b o g d a p r o s t e , cu mustaţa şi f a v o r i ţ i i săi l i p i ţ i d e G a ş c u pe f a ţ a p r e a t i n ă r ă ; f i e c a r e gest — o povară, fiecare mişcare — u n c o n t r a t i m p , fiecare su­ net — un schclălăil... A m ieşit d i n scenă f e r i c i t , m u l t m a i uşor deeît i n t r a s e m . D e b u ­ t a s e m p c s c e n a . N a ţ i o n a l u l u i , „ c u v o r b e " , şi îl a r e s t a s e m . în piesă, p o N i c o l a e B r u n c u m i r , c a r e . c u v e r b s t r ă l u c i t , îl j u c a p e D o n C e s a r c d i Bazau ' Nea Gică R ă d u l e s c u , şeful figu­ r a n ţ i l o r , m-a g r a t u l a t î n t r e a c ă t CU u n ..ai scos-o l a c a p ă t " . Relaxat, in-am postai la arleohin-eurte. să urmăresc în continuare Spectacolul. H a i n a neagră d e a l g u a z i l î m i era l e o a r c ă d e s u d o a r e , m a c h i a j u l se t o p i s e şi-mi intra i n ochi, mustaţa se d e z l i p i s e . D c la l o c u l u n d e e r a m p o s t a t , p u t e a m o b s e r v a şi ce se p e t r e c e i n c u l i s e , şi cc se p e t r e c e i n scenă. D e o d a t ă , d i n t r e l ă z i , de pe f o t o l i u l i n c a r e e r a p o s t a t , in s e m n u l r e g i z o r u l u i d e c u ­ lise, Ciocîllău, m a l d ă r u l de h a i n e deshăibur a t c se r i d i c ă ş i , c a p r i n m i n u n e , î n c e p u să p r i n d ă v i a ţ ă . B ă l ţ ă ţ e a n u se p r e g ă t e a să i n t r e în scenă ! Peste d o u ă minute, în decorul s u m b r u al u l t i m u l u i act, făcut de v e t e r a n u l T e a t r u l u i N a ţ i o n a l . T r ă i a u C o r n e s c u , îşi f ă c e a apariţia D o n S a l u s l e . M a r e a scenă de v i r t u o ­ zitate dintre Ruy B l a s şi Don Saluste ! Dumnezeule, cine a făcut minunea ? ! Cc croitor fermecat a preschimbat maldărul dc h a i n e î n p e r f e c ţ i u n e a e l e g a n ţ e i ? Ce filtru m a g i c a băut o m u l chircit pe f o t o l i u l d i n c u l i s e , ca să p o a t ă d e v e n i u n m o n u m e n t d c a u t o r i t a t e , o erupţie de sarcasm, o enciclope­ d i e d e s a v a n t e a t i t u d i n i s c e n i c e , î n oare stră­ lucirile a l a m b i c a t e ale v e r b u l u i se d u e l a u c u forţa r a f i n a t ă a e x p r e s i e i c o r p o r a l e ? L-am u r m ă r i i , p r i n n o a p t e a de o c t o m b r i e , cum, după ce-şi l e p ă d a s e e l e g a n ţ a l u i D o n S a l u s t e . se d u c e a , p o n o s i t şi c o e î r j a l , spre b u f e t u l ..La p u i d c u r s " (de pe a c t u a l a stradă a Nuferilor) să b e a u n p a h a r d e v i n , î n tovărăşia actorului oropsit, dar fidel l u i pînă la m o a r t e — D o b r e E n e . D o b r e E n e îi v o r ­ b e a , şi e l , o u u n g e s l l e n e ş , îi f ă c e a s e m n 6ă t a c ă . A m a f l a t m a i t î r z i u , m u l t m t i t î r z i u , c ă E n e n u s c ă p a n i c i o d a t ă o c a z i a să-i s p u n ă : ..eşti m a r e , N i e u l e " , i a r I d o l u l îi r e p l i c a m o r ­ f o l i t : „...lasă p r o s t i i l e , D o b r e ! " Ş i , d u p ă a s t a , c ă i-ar f i îi p l ă t e a c o n s u m a ţ i a , n u p e n t r u s p u s că e m a r e , e i p e n t r u c ă m a r e l e a c t o r , m a r e l e s i n g u r a t i c B ă l ţ ă ţ e a n u . e r a . c o n t r a r alîtor altor versiuni, u n generos.

b ă r i b r u ş t e d e s i t u a ţ i i , c u o s u i t ă di- m o ­ m e n t e „ t a r i " . I.a î n c e p e r e a r e p e t i ţ i i l o r , a ş e ­ zat m o d e s t într-un colţ, c u v e ş n i c a ţigaretă, c î n d în c o l ţ u l d r e p t a l g u r i i , c i n d i n t r e d e ­ getele p l i n e de nicotină, Bălţăţeanu d o m i n a . Din nou domina — paradoxal, prin modestia sa. p r i n r ă s p u n s u r i l e m o n o s i l a b i c e , p r i n pri­ vire D o m i n a , c u p e r s o n a l i t a t e a sa, o d i s t r i ­ buţie formată numai din personalităţi : o distribuţie M o n i Ghelerter. Orice intervenţie era primită de ceilalţi eu atenţia datorată m a e s t r u l u i , cu respectul cuvenit omului de b u u - s i m ţ şi c u o s i m p a t i c p l i n ă d e u m o r . P e n t r u că B ă l ţ ă ţ e a n u , p r i n i n t e r v e n ţ i i l e s a l e , a p a r e n t nonşalante, v o i t m i n o r e , era înţepă­ t o r , a m b i g u u şi d e u n v ă d i t s a r c a s m . S a r ­ c a s m c a r e ştia să î m b r a c e ( c î n d g ă s e a e l d e c u v i i n ţ ă ) şi h a i n a m a c h i a v e l i s m u l u i — ceea ce, dealtfel, îl prindea de minune. Cînd nu-i plăcea ceva — o intonaţie, o frazare sau o a t i t u d i n e u m a n ă sau scenică — . p r i v e a cu coada o c h i u l u i , plimba puţin prin aer arătătorul şi m i j l o c i u l d e la m i n a dreaptă şi s t r î m b a d i n n a s , d î n d o c h i i f u r i ş p e s t e c a p . Intervenţia i i era monosilabică, d a r „sublini­ erea personală", mai mult deeît elocventă. Cînd r e g i z o r u l sau v r e u n a c t o r insista prea mult pe v r e u n a c c e n t , pe d e z l e g a r e a u n e i situaţii scenice, c i n d t i m p u l d c r e p e t i ţ i i se scurgea i n discuţii sterile. N e n e a N i c u dădea i a r o c h i i p e s t e c a p , s a s t i s i t , şi, c u cel m a i d u l c e I o n d i n l u m e , d a r . v a i , e u ce i n t o ­ n a ţ i i , s p u n e a : „ n u m a i fiţi aşa d e p r e t e n ­ ţioşi, ce dracu' ! Are la Dobrică, azi, o c i o r b ă «le b u r t ă . . . " C i n d a m t r e c u t pc scenă, l a repetiţiile „la c a l d " , Bălţăţeanu, care prinsese oarecare s i m ­ patie pentru mine. mi-a (lat, în trecere, d o u ă , t r e i a c c e n t e , a ş a — ca şi c u m m i - a r f i împrumutat o carte d e m u l t citită — care, s i g u r , a u f o s l l u c r u l cel m a i de c a l i t a t e d i n tot r o l u l . L a sfirşilul s t a g i u n i i , d u p ă o sulă de s p e c t a c o l e , toată d i s t r i b u ţ i a a fost deco­ rată. N u e rău cînd succesul e răsplătit cu p r o m p t i t u d i n e . . . I ţ i d ă c u r a j . B ă l ţ ă ţ e a n u , în rolul bătrînului spion, era magnific. Avea. la sfîrşitul piesei, o invectivă care începea c u : „ v ă urăsc. !". U n p a s a j d e v i r t u o z i t a t e , care islirnea în p u b l i c u l a n i l o r ' 4 8 — ' 4 9 reac­ ţiile cele m a i d i f e r i t e . Peste cîteva luni, am început să-I văd a p r o a p e seară d e s e a r ă , p e n t r u că B ă l ţ ă ţ e a n u era o r i la „Dobrică", cu Şahighienii, o r i la Şahighieni. A c o l o a m cunoscut alt Bălţăţeanu, un c u t o t u l alt. p e r s o n a j . U n l i p p a s i o n a l , locvace, sensibil, mai puţin insinuant şi machiavelic, atent, tandru. Da, da, chiar tandru. Acolo l-am auzit cîntînd, cu un s p l e n d i d glas b a r i l o n a l , a r i a viţelului de a u r din Faust de G o u n o d sau a r i i de operetă. I n t i n e r e ţ e , ea e l e v «le C o n s e r v a t o r . . . e l i m i n a i , bătuse ţara c u t u r n e u l lui Lconnrd. într-o seară c u v i n a r s b u n , c u m î n c ă r u r i somptu­ oase r o m â n e ş t i , pregătite d e E c a t e r i n a Niţulesen Şahighian, Nicu Bălţăţeanu stătea în f r u n t e a m e s e i , şi c i u t a . N u c u m c î n t ă o m u l l a b ă u t u r ă , ci cu o i n f i n i t ă delicateţe.

e r s o n a l . I-ara c u n o s c u t m u l t m a i t î r z i u , la repetiţiile începute p r i n noiembrie I 9 4 8 . cu piesa sovietică a fraţilor T u r şi Ş e i n i n , Confruntarea. U n i m e n s succes do c r i t i c ă şi d e p u b l i c : p i e s ă p o l i ţ i s t ă , c u o intrigă b i n e susţinută, cu suspense, cu s c h i m ­

P

40

www.cimec.ro

(ioana C a l c r i n a , c u n i i i s p u n e a u c e i cc-o î n d r ă g e a u , i u b i t o a r e d e t r e c u t şi e m o t i v ă f o c , o scenă d i n t i n e ­ îi readuceţi i n m e m o r i e reţea I«»r c o m u n ă , c i n d I o n L i v e s c u , m a e s t r u l şi p r o f e s o r u l l o r . I-a e l i m i n a i p e B ă l ţ ă ţ e a n u p e n t r u n e n u m ă r a t e l e a b s e n ţ e , ( lasă e r a d i s p e ­ rată. B ă l ţ ă ţ e a n u f i i n d u n a d i n „stelele" clasei I o n L i v e s c u . M a e s t r u l , î n s ă . se d o v e d e a i n ­ t r a n s i g e n t ; n i c i în r u p t u l c a p u l u i nu voia să-1 r e p r i m e a s c ă , n u pentru că n u l-ar f i i u b i t , o r i n u i-ar f i a p r e c i a t t a l e n t u l , c i p e n ­ t r u că e l e v u l B ă l ţ ă ţ e a n u a d u c e a CU s i n e u n spirit boem şi t o t f e l u l d e a t i t u d i n i nonc o n f o r m i s t e . D i n p u n c t de vedere al ţinutei v e s t i m e n t a r e , v i i t o r u l ..cel m a i e l e g a n t pur­ t ă t o r d e Trac d e p e s c e n a . N a ţ i o n a l u l u i " e r a — iertaţi-mi e x p r e s i a , n u e a m e a , c i a lor — ..cam r u f o s " . înlr-o z i . u n u l dintre e l e v i îl a n u n ţ ă p e m a e s t r u că e s t e c ă u t a t d e m a m a lui Bălţăţeanu. L u n i elevul Bălţăţeanu u m b l a îmbrăcat... c u m u m b l a , toţi e r a u c u ­ r i o ş i s-o v a d ă p e m a i c ă - s a . C î n d s-a d e s c h i s u ş a . m a e s t r u l şi î n t r e a g a clasă a u r ă m a s ţ i n ­ tuiţi de apariţia unei d o a m n e de o u l u i t o a r e d i s t i n c ţ i e şi e l e g a n ţ ă : p ă l ă r i e impunătoare, e l o l ă şi m a n ş o n d e s c o n c s , p a n t o f i Pinay... Li faţa tuturor colegilor rămaşi cu gura că c a t ă , d o a m n a B ă l ţ ă ţ e a n u îl r u g ă p e m a ­ e s t r u , ca m a m ă , să-1 i e r t e p e I N i c u , că n u m a i f a c e , c-a g r e ş i t . î l r u g a c u d e m n i t a t e şi stil. Livescu n u se l ă s a u ş o r c o n v i n s , cu t o a t e că d o a m n a B ă l ţ ă ţ e a n u , ca î n t r e g n e a m u l ei, cu trainice rădăcini româneşti, era o m a r e frumuseţe, i a r L i v e s c u era sensibil la frumos... Lină Ia u r m ă , a î n t r e b a t ritos : . . u n d e e. d o a m n ă ?" R ă s p u n s u l a v e n i t o d a t ă cu g e s l u l : „la u ş ă , d o m n u l e L i v e s c u " . „Să i n t r e î n c l a s ă " . C î n d s-a d e s c h i s u ş a , î n c ă u n m o m e n t de s t u p o a r e : e l , N i c u , în r e d i n g o t ă de catifea, g u l e r tare, cravată g r i a r g i n t i e , ghete cu elastic, m e l o n , baston şi mănuşi. D a . d a . m ă n u ş i ! S p ă l a t u l şi c ă l c a t u l domn Bălţăţeanu a fost r e p r i m i t . N-aii I r e c u l m u l t e zile. a plecat m a m a acasă, la T u r n u S e v e r i n . a p l e c a t şi N i c u , î n a l t t u r n e u , d a r fără haine.

„Lasă-mă, Caterino, ce-mi lot spui de-astea ?" ( i o a n a Ecaterina Şahighian plîngea şi r î d e a p o v e s t i n d , i a r l u i N e n e a N i c u , oare, i n m o d „existenţialist', trăia n u m a i pre­ zentul, credeţi-mă, îi cădeau lacrimile în p a h a r u l c u v i n . S u b t i l u l , m a c h i a v e l i c u l , ciu¬ d a t u l p e r s o n a j , s m u l s parcă d i n p a g i n i l e ro­ manului lui Matei Caragiale, era, în fond, un marc Sensibil. Şi s e n s i b i l i t a t e a n u şi-o inima, cum îşi mima nepăsarea sau sar­ casmul. Apaticul, aparent abulicul ( m ă î n t r e b cc caută cuvintul ăsta, e n I o v o r b a de el) prini-artist al Naţionalului era u n p o l i t i c i a n pasional, un combativ comunist. îndată după 2 3 A u g u s t , p u t e a f i v ă z u t î m p ă r ţ i n d „Seinl e i a " în r e s t a u r a n t u l „ C o n t i n e n t a l " şi în a l t e localuri frecventate de buciireşlenii de altă­ dată, împărţea ziarul p a r t i d u l u i , cu fervoarea şi e n t u z i a s m u l unui adolescent. In fruntea c o l o a n e l o r d e m a n i f e s t a n ţ i , la s ă r b ă t o r i l e c l a ­ sei m u n c i t o a r e , scanda lozinci. Pe stradă, prin p a r c u r i , la s e r b ă r i l e p o p u l a r e , adueîndu-şi b e n e v o l c o n t r i b u ţ i a sa d c m a r e a r t i s t , spunea v e r s u r i l e poeţilor d e t i p n o u . E r a o p r e z e n ţ ă a z i l e l o r p e c a r e Ie t r ă i a , a e v e n i ­ de m e n t e l o r î n care-şi d e s f ă ş u r a h a r u l s ă u a r t i s t - c e t ă ţ e a n a l l u m i i n o i , î n c a r e se s i m ţ e a ca n o u - n ă s c u t . L u m e a a c e a s t a a g i n d i r i i şi disciplinei partinice n u o trăda niciodată. î m i a d m ; a m i n t e d e o peroraţie pe care o desfă­ şura c u l u x de a m ă n u n t e , c u d e t a l i i s u r p r i n ­ zătoare p e n t r u m i n e , cu n u a n ţ e r a f i n a t e d e o m d e c a r t e şi d e o m p o l i t i c . N u m i - a v e n i t să c r e d c i n d l - a m a u z i t , s e a r a , p e r o r î n d , că e l era cel care, l a l e c t u r a în c o m u n a z i a r u l u i „ S c î n t e i a " , în d i m i n e a ţ a aceleiaşi z i l e , s o m n o ­ l a s e , s a u p ă r e a că... B i g u r i l o r s a l e d e o m n o u , î n t r - u n p a r t i d n o u . v e n i t l a p u t e r e , s-a supus cu a d i n e d e v o t a m e n t , ea s e c r e t a r a l organizaţiei de p a r t i d , c i propagandist, cn agitator... Bălţăţeanu a fost, a rămas pînă la u r m ă u n o m c i n s t i t , u n a r t i s t şi u n „ a c t i v i s t cu s u f l e t u l " a l P a r t i d u l u i Comunist R o m â n .

P o v e s t i n d d e s p r e sine
irolae Bălţăţeanu a fost unul din c e i mai mari, mai fini şi mai simpli actori români, un interpret de o elegantă scenică desăvîrşilă şi un om de distincţie sufletească rară. M-am apropiat de cl cu cel mai adine respect ; a fost. pi intre puţinii artişti realmente interesaţi să discute cu criticul împli­ nirile sau nelmplinirile unui rol creat, păstrindu-şi stima pentru cronicar şi in cazul dezacordului, angajindu-se cu sinceritate în dialog, după fiecare premieră, iniţiind, cîteodată, arest dialog, citind cu luare-aminte tot ce se scria, nu numai despre sine, ci despre, teatru, dorind să cunoască pe. larg opiniile specialiştilor şi ale spectatorilor, nutrind o fertilă îndoială de sine chiar şi atunci cind i se recu­ noştea unanim realizarea. Ca redactor al revistei ..Contemporanul", l-am rugat să scrie un articol pentru pagina teatrală a publicaţiei. Mi-a mărturisit, după apariţie, că e cel dinţii articol din viaţa sa, pînă atunci dăduse doar interviuri. Aproaţ)c incredibil, dar nu era "X . I Y

www.cimec.ro

11

numai cazul său, ci al multor adori mari, niciodată solicitaţi, pînă iu anii noştri, să-şi exprime opiniile public in pagina de gazetă. Cum, în anul următor, o editură mi-a propus să scriu biografia unui actor, l-am rugat yî accepte ca cl să fie acela şi să-mi acorde, deci, un lung interviu — care să fie, dc fapt. cartea însăşi. A acceptat cu bunăvoinţă, cu modestie, contestind mereu alegerea făcută. La început mi-a dictat răspunsurile la întrebări , dar era din cc in cc mai bolnav şi mă ruga să-1 ascult fără să notez, urmintl să folosesc doar informaţia biografică. \ i iarăşi l scena şi lumea, fără să-mi fi spus prea multe din cele ce voiam să Ic aflu. Rostise, insă. un cuvtnl fundamental în arta teatrală românească. Sint 20 dc ani din acel februarie cind a plecat : omagiez memoria sa. publictnd acum cele doar citea pagini pe care mi le-a dictai, pentru u-l reaminti şi pcnlru a stimula, poale, vreun tinăr teatrolog in cercetarea vieţii şi creaţiei lui Nicolae Bălţăţeanu, pcnlru noi. cei din ultimii treizeci dc ani. neuitat Don Juan, Şbilţ, Vcrşinin. Tartuffe, Don Saluste. Papa luliu. Baronul. JIagi Tudosc...

Valentin Silvestru

Baronul d i n
Gorki

Azilul

de

noapte"

do

născut la T u m u S e v e r i n în a n u l 1893. T a t ă l m e u o r a f u n c ţ i o n a r a d m i ­ n i s t r a t i v ş i , în acelaşi t i m p , m i c a g r i ­ c u l t o r . A i c i . în o r a ş u l d c la D u n ă r e , a n i făcut şcoala primară. într-o ambianţă «le d i f i c u l t ă ţ i , f i i n d c ă «'ram. acasă, n o u ă c o p i i , i n l ! ) 0 7 am fost t r i m i s la B u c u r e ş t i î m p r e u n ă c u u n f r a t e m a i m a r e . c a r e m-a înscris l a gimnaziul „Cantemir". Am urmat cursurile d o i - t r e i a n i . f n 1 9 1 2 am bătut la poarta C o n s e r v a t o r n l i n de M u z i c ă şi A r t ă D r a m a t i c ă . N u mi-aduc a m i n t e să f i a v u t v r e o î n c l i ­ n a ţ i e deosebită pentru t e a t r u în copilărie. Prin !!)()(), c r e d , a m v ă z u t întîia oară un spcclac<d. c o m p u s d i n d i f e r i t e f r a g m e n t e de o p e r e : e r a o t r u p ă fără n u m e . r ă t ă c i n d p r i n oraşele d u n ă r e n e . P r i n 1902 a p o p o s i i in oraş o f o r m a ţ i e c o n d u s ă «le C o n s t a n t i n R n d o \ i e i , j i u ' i n d o piesă o c a z i o n a l ă , Drama siugeroasă din Belgrad. A m fost i m p r e s i o n a t de talentul masiv al a c t o r u l u i , m-ain d u s la toate spectacolele, părăsind ultimul galeria.

Ca C o n s e r v a t o r am i n t r a t l a clasa p r o f e s o ­ r u l u i Jean l.ivescu. dar participam sporadic la c u r s u r i . M - a m u r c a t pe scenă c h i a r d i n a n u l f. A p o i a v e n i t r ă z b o i u l , p r i m u l r ă z b o i m o n d i a l , c a r e . a z i , d u p ă c e l de-al d o i l e a , p a r e u n a l b u m - î n g ă l b e n i t , c u scene t r a g i c o m i c e , «Iar c a r e , la v r e m e a l u i , e r a o c a l a m i t a t e . A i n p l e c a t pe f r o n t . A m l u p t a t î n V a l e a Z ă b r ă u ţ u l u i şi. d a t o r i t ă u n o r fapte dc a r m e . am fost a v a n s a t s u b l o c o t e n e n t c h i a r în timpul u n e i b ă t ă l i i . Ne-am b ă t u t i n m a i m u l t e s i t e d i n V r a n c e a , r e t r ă g î n d u - n e , încet. în m u n ţ i . Priveam nu fără admiraţie la soldaţii ruşi care-şi puneau cocarde roşii şi plecau acasă să facă revoluţie. Iarna lui 1917 era p l i n ă d e î n t r e b ă r i . S o l d a ţ i i n o ş t r i n e î n t r e b a u : . . N o i u n d e să p l e c ă m , «Iacă n e m ţ i i a u n ă v ă l i t peste p ă m î n l u r i l e şi casele n o a s t r e ? " „Tntîi să-i l u n g ă m — spuneau unii — şi pe u r m ă să r i d i c ă m şi n o i s t e a g u l roşu...". ..Să n u p i e r d e m o c a z i a — z i c e a u alţii — şi să www.cimec.ro f a c e m p a c e , p e n t r u ca şi n e m ţ i i să sc

d u c ă să-şi pornească revoluţia l o r " . Ceri o că şi r î n d u r i l e n o a s t r e e r a u f o a r t e a g i t a t e . L n Dorohoi t i se părea că eşti c h i a r în c e n t r u l R e v o l u ţ i e i , se î n j g h e b a u a d u n ă r i d e s t r a d ă , se r o s t e a u d i s c u r s u r i î n f l ă c ă r a t e î n r u s ă , i n r o m â n ă , se c i u l a z i u a şi n o a p t e a . N u m a i c o n ­ s i l i e r i i noştri f r a n c e z i n u î m p ă r t ă ş e a u e n t u ­ z i a s m u l şi cereau m e r e u să se păstreze o r d i ­ nea, să se respecte p r o g r a m u l de instrucţie. Amestecătura d e u n i f o r m e în oraş e r a d e u n p i t o r e s c g r e u d e î n c h i p u i t . P r i v i n d c u m se d e s c o m p u n e a a r m a t a rusă a v e a m s e n t i m e n t u l c l a r a l u n e i uriaşe s c h i m b ă r i . N u ştiu p r i n cc î m p r e j u r a r e , de la T e a t r u l N a ţ i o n a l , care se a f l a î n r e f u g i u l a I a ş i , a m p r i m i t o telegramă, s e m n a l ă d e M i h a i l Sadov e a n u , că sînt a n g a j a i , i u aceeaşi z i c o m a n ­ d a n t u l m e u p r i m i n d , tot telegrafic, o r d i n u l să f i u e x p e d i a t î n c a p i t a l a M o l d o v e i , ca „ m o b i l i z a t p e n t r u l u c r u " . A m p l e c a t s p r e Iaşi cu u n v a g o n d e m a r f ă şi a m a j u n s a c o l o de-abia a t r e i a z i . . .

s

n a n u l I plecasem într-un t u r n e u cu Păianjenul de A . d c i l e r z , înlr-o t r u p ă c o n d u s ă d o V i c t o r A n t o n e s c u şi M a ­ n e l a Ionaşcu. S t r ă b ă t u s e m tontă M o l d o v a şi toată O l t e n i a , d u b l a m i n v a g o a n e de clasa a treia, cu t r e n u r i personale, ducînd p u t i n a recuzită şi e l e m e n t a r a garderobă in geaman­ tane. N e o p r e a m , fireşte, în oraşele m a i m a r i . L a înapoiere a m î n c e p u t să s t u d i e z la clasă scene d i n liăzvan şi Vidra, Femeia îndărăt­ nică şi 0 piesă fără î n s e m n ă t a t e d e ( i . B o n gescu-Diabija. 0 anumită î m p r e j u r a r e m-a făcut să Irec de la C o n s e r v a t o r la A c a d e m i a d c M u z i c ă şi D r a m ă c o n d u s ă d e T h o o d o r S t o e n c s c u . E r a o şcoală p a r t i c u l a r ă , d a r a u t o ­ rizată de s t a t , p e n t r u c ă a v e a ca p r o f e s o r i artişti şi i n t e l e c t u a l i r e p u t a ţ i . A m a b s o l v i t în vara l u i l!)l(î. d î n d u - m i p r o d u c ţ i a pe scena T e a t r u l u i L i r i c ou u n f r a g m e n t d i n l r - o piesă a l u i H a r a l a m b Lecoa. C h i a r î n z i u a în oare a m p r i m i t d i p l o m a , a m şi fost i n i b i r c a t . î m p r e u n ă cu ceilalţi Colegi, într-un v a g o n d e v i l e şi t r i m i s la Şcoala M i l i t a r ă de la Rnloş-mi. în a t m o s f e r a neliniştită a pregă­ t i r i i de r ă z b o i , d o m i n a t ă de veşnica între­ b a r e : . . I n t r ă m o r i n u i n t r ă m ?". I n v r e m e a s t u d i i l o r am a v u i c o n t a c t e multi­ l a t e r a l e cu scena. F u s e s e m c h e m a t să fac f i ­ guraţie în Romanţioşii de R o s t a n d , jucînd a l ă t u r i de A l i c e Cocon. într-o v a r ă a m c î n t a l , ea b a r i t o n , la O p e r e t ă , i n Farinclli, repre­ zentaţiile a v e a u l o c la „ G r ă d i n a B l a n d u z i e i " . U n z i a r a s a l u t a i prezenţa m e a ou u n a r t i c o l intitulat „ 0 n o u ă v o c e de b a r i t o n !". A n i m a i cîntal în o p e r e t e şi la laşi. d u p ă t e r m i ­ narea r ă z b o i u l u i , înlr-o t r u p ă o a r e c a r e ce dădea s p e c t a c o l e l a . . P o m u l V e r d e " . A i c i a n i j u c a t , p r i n t r e a l t e l e . î n Vagabonzii de Z e i l o r , a m f o s l păstor într-o p a n t o m i m ă scrisă do c o n t e l e do M o n l f o r l . m u z i c i a n amator, c\m i n i s t r u a l P o r s i o i l a P a r i s , a m f i g u r a t şi n o afişul d r a m e i Onoarea do S u d e r m a n n . D e ­ butul v e r i t a b i l de a e l o r n fost însă acela

Î

I n rolul titular d i n ..Ungi Tudosc" dc B a r b u Şlefănesou Dela*. ranoea

de la laşi. i n Romanţioşii de Rost n u l . i n stagiunea D I 7 — 1 ! ) 1 8 . E u e r a m e r o u l p i e s e i , i a r M a r i n Giurgca, e r o i n a . Au urmat Plntîna IH.nuluziei. Ciocoii vechi şi noi d u p ă F i l i m o n de h m P i l l . i t şi A d r i a n M a n i u , eu f i i n d D i n u Păturică. I n 1!)IH a m p l e c a t d i n n o u pe f r o n t , u n d e m-am î m b o l n ă v i t d e t i f o s exantematic. Am f o s l b i n e î n g r i j i t şi n m scăpat, n i c i e u n u ştiu c u m . E r a m l a B î r l a d şi, c u m a c o l o se înfiinţase u n t e a t r u p a r t i c u l a r , c ă r u i a îi zicea „Teatrul A r m a t e i I " . şi u n d e se j u c a u piese cu m u z i c ă , a m p r i m i t să apar şi eu pe scenă, c o n v a l e s c e n t f i i n d . în MamzcW S'ilonchc şi Colet ta. M - a m reîntors la Bucuroşii î m p r e u n ă c u I o n M a n i i şi V a s i l e L e o n e s e u . S p r e sfirşitul

www.cimec.ro

43

v e r i i , c r e d , s-a î n a p o i a t şi t r u p a Teatrului .Naţional, reluindu-şi a c t i v i t a t e a n o r m a l a . I o n Peretz a fosl primul d i r e c t o r al instituţiei e u c a r e a m s i a l <le v o r b ă p e r s o n a l şi c a r e i n i - a o f e r i t r o l u l G a l l u s î n ('întina Blandu' zici, hotărîtă a i n a u g u r a s t a g i u n e a . Discuţii d e s p r e c u m să se facă t e a t r u n u e x i s t a u p e acea v r e m e , d a r u n i i d i n n o i e r a m interesaţi de d e z b a t e r i l e literare, estetice ale t i m p u l u i , îmi amintesc dc îndelungatele c o n v o r b i r i pc care le-am a v u t , î m p r e u n ă cu alţii, cu u n tinăr oliţei' care ne citea şi ne explica punctul de vedere al l u i Garabet Ibrăilcanu în d i s p u t a „ a r t ă p e n t r u a r t ă " s a u „ a r t ă c u tendinţă'*. L u c r u r i l e n u e r a u atit de s i m p l e ; dezbaterea pasiona, argumentele veneau, d i n tr-o p a r t e şi d i n a l t a , d e l a personalităţi n o t o r i i , c h e s t i u n i l e d e p r i n c i p i u se r e z o l v a u d i r e c t , fără b i b l i o g r a f i e , f u ce m ă p r i v e ş t e , m ă c l a r i f i c a m a n e v o i e , i a r la u n m o m e n t d a t m i - a m p u s întrebarea dacă n u c u m v a pro­ blema rămînea străină d e t e a t r u , artă cu p o r t a n ţ ă directă la p u b l i c . Totuşi, n i c i aici lucrurile n u erau simple. Instinctiv, simţeam că n o i z o l ă m d e r o s t u l v e r i t a b i l a l t e a t r u l u i , dacă practicăm declamaţia grandilocventă. A v e a m o repulsie declarată faţă d o p i e s e l e s f o r ă i t o a r e şi d o m a n i e r a b o m b a s t i c ă a i n t e r ­ pretării. Totuşi, t r e b u i a să j o c î n p i e s e s f o ­ r ă i t o a r e şi m i se r e c o m a n d a s t ă r u i t o r m a ­ n i e r a b o m b a s t i c ă , a l t f e l d i s t o n a m faţă d e o bună parte a colegilor m o i .

sine. Comedia vine din confruntarea eu ceilalţi. O m u l o a r e m-a î n ţ e l e s şi m-a s p r i j i n i t c e l m a i m u l t a fost r e g i z o r u l P a u l G u s t y . D c la e l a m î n v ă ţ a t , ca d e la u n a d e v ă r a t p r o f e s o r . E l m-a t r i m i s m e r e u s p r e i n e p u i z a b i l u l , i n ­ f i n i t u l c î m p d e o b s e r v a ţ i e c a r e e s t e v i a ţ a . Se vorbeşte a z i adesea despre acest regizor, însă, d u p ă părerea m e a , n u alît v a l o a r e a l u i d c a r t i s t e r a i m p u n ă t o a r e , eîl a c e e a d e e s t e ­ t i c i a n p r a c t i c şi p e d a g o g p e r p e t u u a l t u t u r o r cu care lucra. Datorită lui. iu actorilor turneele întreprinse în l u n i l e de vară a m î n c e p u t să-mi c o n s a c r u t i m p u l s t u d i e r i i s t r ă ­ zii, tipurilor, situaţiilor, scrutării chiar a personalităţilor actori»eşti d i n j u r u l m e u . A fost — c o n t i n u ă să f i e şi a z i — experienţa m e a cea m a i preţioasă. U n e l e v a c a n ţ e l e - a m p e t r e c u t în s t r ă i n ă t a t e , l - a m c u n o s c u t p e soţii P i t o e f f Ia P a r i - , a m asistat la spectacolele C o m e d i e i Franceze. A m s t u d i a t , la Y i e n a . t r u p e l e a f l a t e s u b i n f l u ­ enţa metodei lui M a x Reinhnrdt, dat am fosl, i u genere, dezamăgit do modalităţile ve­ t u s t e c a r e se p r a c t i c a u p e s c e n e l e a u s t r i e c e , de r u t i n a a t o t d o m i n a t o a r e . I n ţară a m s t u ­ diat, eu l u a r e - a m i n t e , j o c u l lui Constantin . N o l l a r a . p e o a r e îl s o c o t e s c c e l m a i m a r e meşter al teatrului românesc, constructor de personaje într-un stil teatral p u r şi d e o forţă e x t r a o r d i n a r ă . D a t o r i t ă l u i a m i n c e p u l să m ă p r e o c u p z i l n i c , p e c o n t p r o p r i u , d e perfecţionarea meşteşugului. v e r i f u i'ndu-ini n e c o n t e n i t p o s i b i l i t ă ţ i l e şi — ceea ce p ă r e a unora o curiozitate exorbitantă — exersind u - m ă c h i a r în a f a r a o b l i g a ţ i i l o r scenice. Cred că u n e l e d i n r e z u l t a t e l e a c e s t u i s t u d i u a u î n ­ c e p u t să se o b s e r v e i n llofii de Schiller, iu rolul l'ranz Moor. Regizor era Soare Z. Soare ; n u m ă stingherea, arăta interes p e n t r u ceea c c f a c , p o a t e că nu-1 î n e î n t a m , d a r s i m ­ ţea, c a a r t i s t a u t e n t i c c e o r a . că î m i c a u t u n d r u m . A m c o n t i n u a t a s t f e l eu lasio d i n Othcllo. N e h l i u d o v d i n învierea l u i Tolstoi, \ r o n s k i d i n Ana Karenina (in dramatizarea lui Henri Bataille).

ăutam, cu fervoare, adevărul, m ă chi­ nuia necesitatea altei formule, rivn e a m l a ceea cc n u m i m tizi r e a l i s m u l psihologic. A m început p r i n a m ă despovăra de b a l a s t u l vocal, de efectele sonore a r t i f i ­ c i a l e şi p a r a z i t a r e d i n r o s t i r e . A m î n c e p u t a r e n u n ţ a la e m f a z ă c h i a r î n s p u n e r e a v e r s u ­ rilor, r o l u l d e v e n i n d , astfel, p e n t r u u n i i , ciu­ dat de prozaic, C i u d a t , deoarece săvîrşeam î n c e r c ă r i l e m e l e într-o a m b i a n ţ ă c o p l e ş i t ă d e tradiţionalism o b t u z , străin d e orice f e l de realitate trecută o r i prezentă. P r i m a e x p e r i ­ enţă m a i acuzată, în sensul celor p o m e n i t e , a m făcut-0 î n p i e s a r o m a n t i c ă a l u i S c h i l l e r . Marin Stuart, jucîndu-1 p e A l o r t i m e r c u r ă ­ ceală. C o n s t r u i a m r o l u l , c ă u t a m d e t a l i i teh­ nice pentru a impune personajul, refuzam orice bravură în interpretare. încercam un soi d e compoziţie a r i d ă , t o c m a i p e n t r u a m ă debarasa de orice t r u c u r i . E v i d e n t că a l î t obişnuinţele t r u p e i , cît şi cele r e g i z o r a l e , m ă î n d e m n a u în direcţia c o n t r a r ă , s o r o ş a b l o a n e i n v e l e r a t e . D e aceea, insatisfacţiile m e l e e r a u m a i m a r i şi m a i m u l t e d e c i t b u c u r i i l e . A m jucat regele din Poveste de iarnă de S h a k e s p e a r c , D u c e l e d i n Măsură pentru mă­ sură. F i l i p d i n Don Curios, R ă z v a n , î n piesa lui H a s d e u . î n elaborarea acestui personaj am eliminat, cu deliberare, orice u r m ă de c o m e d i e , î n credinţa m e a p e r s o n a j u l a v î n d o m a r e g r a v i t a t e i s t o r i c ă . A m î n c e r c a t să-1 c o n ­ f r u n t c u s i n e însuşi, căci g r a v i t a t e a , t r a g i c u l p r o v i n d e o b i c e i d i n întoarcerea o m u l u i către

C

r e c e r e a d e l a o p i e s ă Ia a l t a , d e l a u n s t i l la a l t u l , n u o r a atît d e dificilă, p e c i l d e d i f i c i l e r a să te a c o m o d e z i CU regizorii diferiţi. Regia românească e r a la î n c e p u t u r i l e e i m o d e r n e , îşi c ă u t a m o d e l e în afară, era bîntuilă de felurite curente, c î ţ i v a a v e a u , î n t r - a d e v ă r , p e r s o n a l i t a t e , .alţii p a s l i ş a u , p u r şi s i m p l u , şcoli s t r ă i n e s a u n i : ştiau s i n g u r i cc v o r . Cei m a i răi n u v o i a u n i m i c , aceştia e r a u o n e n o r o c i r e . U n i i călă­ t o r e a u în I t a l i a , în F r a n ţ a , în G e r m a n i a şi, r e v e n i n d , c ă u t a u să aplice ce v ă z u s e r ă a c o l o . D i n păcate, d o m i n a , î n m u n c a l o r . tendinţa d o a i m i t a , nu d e a p r e l u c r a . T o t u ş i . S o a r e / . S o a r e , c a r e se r e v e n d i c a d e Ia R e i n h a r d t . a produs, realmente, o schimbare r e v o l u ţ i o n a r ă în v i a ţ a scenică a T e a t r u l u i N a ţ i o n a l , p u n î n d a c c e n t u l p r i n c i p a l p e montare, p e fastul s p e c ­ t a c o l e l o r , d î n d o î n s e m n ă t a t e deosebită mişcă-

T

14

www.cimec.ro

r i l o r dc mase. S p e c t a c o l u l său ou Neguţătorul din Veneţia mi-a p r o d u s o m a r c desfătare, e r a u n m o d n o u dc a r e s t i t u i sau de a recompune o epocă, u n p e i s a j , o mişcare exterioară. M a i p u ţ i n artist decit S o a i e . C-usty se deprinsese în special cu r e p e r t o r i u l g e r m a n m i j l o c i i i şi m i n o r , d a r avea u n g u s t şi u n simţ a l r e a l i s m u l u i , fără greş. A v e a predilecţie p e n t r u c o m e d i e . S i m ţ u l c o l n i c u l u i i i era alît de d e z v o l t a t i n c i t i l t r a n s m i t e a i n l r e g i i t r u p e a .Naţionalului. Kr.a f o a r t e d o t a t i n p r i v i n ţ a m e s e r i e i , u n o m de t e a t r u c o m p l e t . I a r p c n l r u mine. un profesor m i n u n a t . Prin montarea sa cu Azilul de noapte a m luat c o n t a c i p r i m a oară cu şcoala rusă de regie şi i n t e r p r e t a r e , cu concepţiile l u i S t a n i s l a v s k i şi N e m i r o v i c i D a n c e n k o . ( i u s l y era i n t e r e s a i de aceste c o n ­ cepţii şi încerca să Ie î m b i n e cu ştiinţa sa teatrală, de s o r g i n t e g e r m a n ă , şi cu tradiţia color ce formaseră şcoala românească pînă la e l . A m d i s c u t a t m u l t cu d i n s u l despre r e a l i s m u l scenic ; n u e r a v o r b ă r e ţ în m a t e r i e de t e o r i e , se a n g a j a cu p r u d e n ţ ă şi r a r i n aserţiuni cu c a r a c t e r g e n e r a l , d o a r dacă dob i n d e a încredere i n i n t e r l o c u t o r i i făcea p l ă ­ cere să-şi e x p u n ă g î n d u r i l e . I n Azilul... l-am j u c a t p c V u s k a Pepci. I n piesa l u i L e o n i d A n d r c o v , Profesorul Storiţin. am deţinui r o l u l p r i n c i p a l , Revizorul de Ciogol n u ne-a reuşii, n u mi-a r e u ş i i , c r e d că reţeta caricaturală a f o s t greşită. Pe Trigorin din Pescăruşul l-am interpretat avînd-o ca parteneră pe D i d a Solomon-Callimaebi. La un m o m e n t dat, r e p e r t o r i u l a în­ c e p u t să f i e amestecat. într-o seară ne a f l a m într-o piesă sliakespeareană, îl j u c a m pe Clauîn seara u r m ă t o a r e , i n Fe­ d i u s în llamlet, meia şi i mi a In. ca a p o i să ne t r e z i m eu o a d a p t a r e românească slabă d u p ă u n roman de P i o r r e L o t i , să reintrăm in budoarul Daniei cu camelii şi aşa m a i d e p a r l e . In această c o n f u z i e do l e x l o , inergînd uneori p î n ă la d e z o r i e n t a r e , c ă u t a m să a p r o f u n d e z , lotuşi, m o m e n t e l e de u m a n i t a t e autentică şi. c i n d se p u t e a , să-i descopăr p u b l i c u l u i u n f i l o n sau m ă c a r o intenţie socială. C ă u t a m , m e r e u , o relaţii în r e a l i t a t e şi e r a m tot­ d e a u n a călăuzit de d o r i n ţ a u n e i cît m a i s i n ­ cere e x p r i m ă r i a i d e i l o r . I m i p u n e a m , la fiecare repetiţie, p r o b l e m a găsirii m o m e n t u l u i sau m o m e n t e l o r s e m n i f i c a t i v e , c ă u t a m rolcvanţe. M ă m u n c e a g î n d u l că, d i n c o l o dc t e x t , t r e b u i e să m a i e x i s t e ceva pe care, p o a l e , n i c i au l o r i i I n u l-a p u t u t g h i c i şi care îi este d a t a c t o r u l u i să-1 s p u n ă . E r a m p r e o c u p a t do p u b l i c , încereînd a m i - l a p r o p i a şi c ă u t i n d veşnic să delectez ce şi cît. înţelege d i n ceea cc v r e a u c u su-i d e z v ă l u i . N-am fost i n t e r e s a t niciodată dc spectatorii snobi şi sclifosiţi, m a i p u ţ i n spre l o j i î m i ridicam p r i v i r e a , cît către b a l c o a n e şi g a l e r i i . A c o l o m i se părea că s i m t a v i d i t a t e a reală p c n l r u a c t u l a r t i s t i c şi b u c u r i a p e r c e p e r i i .
1

A l ă t u r i de A u r a B u z e s c u r o r i " de A . J\ C c h o v

în

„Trei

su

A m a v u t p a r t e de înţelegerea r e g i z o r i l o r , a m u l t o r c o l e g i , a c r i t i c i l o r . L-am s t i m a t pe c r i t i c u l C o r n e l i u M o l d o v e a n u , care, ca direc-

t o r al N a ţ i o n a l u l u i , s-a s t r ă d u i t , în a d v e r s i ­ t a t e cu o f i c i a l i t a t e a , să o b ţ i n ă condiţii m a i b u n e de t r a i p e n t u artişti. N u p o l r ă s p u n d e la întrebarea cînd a m început să capăt n o t o ­ r i e t a t e . P u r şi s i m p l u , n u ştiu. N u şliu n i c i a c u m dacă o m fost sau sînt n o t o r i u , încerc b u c u r i a de a f i c u n o s c u t sau r e c u n o s c u i de s p e c t a t o r i i cei m u l ţ i . A m l u p t a i şi e u , î m ­ p r e u n ă eu atîţia, p c n l r u p r e s t i g i u l a c t o r u l u i r o m â n . î n l u p t a aceasta, cea m a i i m p o r t a n t ă poziţie cucerită e p r e s t i g i u l p e r s o n a l a l f i e ­ căruia d i n t r e n o i . C î n d îl o b ţ i i . îl obţii n u n u m a i p e n t r u t i n e , c i p e n t r u toţi.

www.cimec.ro

45

TRIBUNA REGIZORULUI

• DAN
MICU

Opîiunea: gest politic Şi estetic
M u l ţ i d i n t r e cei care ne-am a f l a t la cel d i n ţ i i (!oloc\ i u n a ţ i o n a l a l t i n e r i l o r r e g i z o r i n e - a m n ă s c u t î n a n i i c î n d u n n o u r o s t si? c u m p ă n e a spre v i i t o r i m e spaţiului românesc. Prima noastră experienţă culturală a fost citirea n o i l o r abecedare ; următoarea, irevo­ cabilă, a fost responsabila noastră opţium i n d i v i d u a l ă p e n t r u s o c i a l i s m şi p e n t r u c u l t u * r a s o c i a l i s t ă ; cea d i n u r m ă e s t e , v a l i . şi î n s e a m n ă e x p r i m a r e a în f a p t e a o p ţ i u n i i . " M o d u l şi c o n d i ţ i a n o a s t r ă s p e c i f i c ă d e e x ­ primare este spectacolul. .Noi, t i n e r i i regi­ zori, avem importanta misiune să s t i m u l ă m s p e c t a c o l u l d e t e a t r u r o m â n e s c , să-1 i n v e s t i m cu sporit spirit responsabil, prin barul şi f o r ţ a a d e v ă r u l u i . A f l a ţ i în s l u j b a spectacolu­ lui d e a z i , t r e b u i e să continuăm ceea <•< i m p o r t a n ţ i r e g i z o r i d c t e a t r u r o m â n i a u gînd i t şi l u c r a t , t r e b u i e să r e f u z ă m , să r e s p i n ­ gem c e e a ce v e ş n i c n o c i v a şi h a r n i c a im­ p o s t u r ă a i n s i n u a i şi m a i i n s i n u e a z ă , u n e o r i , înlăuntrul mişcării noastre teatrale. Trebuie să n e c u n o a ş t e m şi să n e a s c u l t ă m m a i b i n e , să c o l a b o r ă m m a i s e m n i f i c a t i v , să n e a n a l i ­ zăm v i r t u ţ i l e şi e r o r i l e muncii, deoarece, f ă r ă î n d o i a l ă , şi u n e l e şi a l t e l e s-au d o v e d i i şi se o r a l ă hotărîtoarc în viaţa teatrului. Existenţa noastră este adesea pîndită de anumite p e r i c o l e , care-şi a u c a u z a m a i c u seamă în n o i înşine, în l i m i t e personale ; acestea se c e r a n a l i z a t e şi înlăturate. In m o m e n t u l a c t u a l , aş d e n u n ţ a p e r i c o l u l l e n e i . Lenea r e g i z o r u l u i ! M ă gîndesc la acea ac­ c e p ţ i u n e a c u v î n t u l u i , g r a v ă şi s e m n i f i c a t i v ă , care î n s e a m n ă r e f u z , m a i m u l t sau m a i p u ţ i n nuanţat, al opţiunii. Fiecare spectacol tre­ b u i e să f i e , î n m o d e s e n ţ i a l , o o p ţ i u n e s a u o elapă distinctă a o p ţ i u n i i , u n gest p o l i t i c şi e s t e t i c , intens semnificant, o desenare f e r m ă şi e x p r e s i v ă a t r a i e c t o r i e i v o i n ţ e i . L e ­ n e i d e c a r e v o r b e s c n u i se o p u n e h ă r n i c i a

cu o r i c e preţ ; u n mare n u m ă r de specta­ c o l e p u s e în s c e n ă n u î n s e a m n ă m a r e lucru pentru un organism cu o robusteţe medie, dotat c u o oarecare aplicaţiune meşteşugă­ rească. Lipsite de s e m n u l nefalsificabil al autenticei opţiuni şi a l r e a l e i expresivităţi, acele spectacole n u f a c a l t c e v a deeît să se alinieze, cu sfruntată vanitate, in strîmbul c o n v o i a l h ă r n i c i e i n o c i v e şi p o t a d u c e des­ t u l şi i n c o n t e s t a b i l rău tea t r i d u i . A c e i soi de lene, asemeni netalentului abil. capătă, i u cele d i n u r m ă , c h i p u l u n i c al l i p s e i de v i g o a r e şi d e e x p r e s i v i t a t e , d e l i m p e z i m e şi de. ( t i r a j , poale frina pregnanţa v i e ţ i i Icat r a l c , p o a t e d e r u l a şi d i s p e r s a e n e r g i i l e a u ­ t e n t i c e , v i r t u a l «şi n e c e s a r creatoare. tînăr trebuie să mediteze, n/i Regizorul m a i m u l t ca o r i c î n d , a s u p r a m o d u l u i şi c o n ­ textului optim de organizare şi creaţie a spectacolului modern, asupra condiţiei de d e t e r m i n a r e a relaţiei d e r e c i p r o c i t a t e c r e a ­ toare d i n t r e regizor şi a c t o r . După aceea, d a r n u i n u l t i m ă i n s t a n ţ ă , să r e g î n d e a s c ă , în m o d ştiinţific, m o d u l de c o l a b o r a r e cu crea t o r u l s p a ţ i u l u i şi a l c o s t u m e l o r , c u specia­ l i s t u l în e x p r e s i v i t a t e vocală, cu a u t o r u l m u ­ zicii de scenă, cu antrenorul de iniş are s c e n i c ă şi c u s e c r e t a r u l l i t e r a r . S i n t c o n v i n s că f o r m u l a , c o n t e x t u l o r g a n i ­ zatoric cu cel m a i mare coeficient de sti­ m u l a r e c r e a t o a r e î n c a r e se p o a l e n a ş t e u n spectacol important este echipa de teatru. Precum se ş t i e , echipa se c o n s t i t u i e prin s o l i d a r i z a r e a înlr-o celulă de creaţie a unor creatori de spectacol, în v i r t u t e a u n u i pro­ gram comun, unanim însuşii, de disciplină s p e c i f i c ă . S t u d i u , i d e e r e p e r t o r i a l ă , m e s a j şi ţel e s t e t i c o - p o l i t i c . î n l ă u n t r u l v i e ţ i i e e l r p e l o r ar trebui să funcţioneze veritabile labora­ toare de studiu al expresivităţii scenice — spaţiale şi acustice ; a c t o r u l , esenţialul instrument expresiv al spectacolului, ar ocupa, evident, un loc incontestabil semni­ f i c a t i v şi p r e c i s d e t e r m i n a t . E l a r a v e a ş a n ­ sa să a l e a g ă , î n d e p l i n ă s i n c e r i t a t e şi d ă r u ­ i r e , s t r u c t u r a şi p r o g r a m u l unei echipe ori nle nlteia, urmînd ca, în bună cunoştinţă d c c a u z ă , să-şi d i s c i p l i n e z e voinţa şi cali­ t a t e a c r e a t o a r e , să se î n c a d r e z e g r u p u l u i c ă ­ r u i a s-a d e c i s să i se a l ă t u r e . I n p r o c e s u l d e justă compunere a echipei, regizorul tînăr are de î m p l i n i t e x t r e m de d i f i c i l a , d a r esen­ ţ i a l a d a t o r i e d e a c o n v i n g e şi d e a se b a z a p e a c t o r i i d c r e a l t a l e n t şi p a s i u n e p e n t r u teatru. Marele talent are, uneori, tendinţa vanitoasei însingurări. O tendinţă care. to­ tuşi, î n i m p o r t a n t e l e m o m e n t e nle vieţii ce­ t ă ţ i i şi t e a t r u l u i , se l a s ă c o n v e r t i t ă d e a s p r a şi s u b l i m a lege a c o m u n i u n i i . Pe o real 5 comuniune a t a l e n t e l o r v i g u r o a s e şi a c o n -

40

www.cimec.ro

ş t i i n ţ e l o r p a s i o n a t e se c u v i n e s ă se c o n s t r u ­ iască c o n c e p t e l e s e r i o a s e l o r e c h i p e d c s p e c t a ­ c o l . A c t o r u l de v a l o a r e t r e b u i e ciştigal pen­ t r u o c a u z a şi u n p r o g r a m , p e n t r u o g î n d i r e d e t e a t r u c ă r e i a să i se p r o c l a m e l i b e r , p e d r e p t c u v î n t , s t â p î n şi r o b . Dacă generaţia noastră de r e g i z o r i , d i n t r e care cei m a i m u l ţ i au avut semnificativa ş a n s ă d e a se î n t î l n i , a d i s c u t a şi a se c o n ­ frunta la B î r l a d , n u îşi v a d e f i n i c l a r şi viguros profesiunea de credinţă politică, estetică şi p r o f e s i o n a l ă , n u v a f a c e e f o r t u l exprimării întru d e f i n i r e , a t u n c i actorul ar p u t e a să d e v i n ă n u u n a l i a t a l r e g i z o r u l u i , ci u n a d v e r s a r a l l u i şi, în cele d i n u r m ă . al t e a t r u l u i . D a r , în acest caz, p r i n c i p a l i i v i n o v a ţ i , pe d r e p t , de n e i e r t a t , a m fi n o i , r e g i z o r i i . A m , î n s ă , c o n v i n g e r e a că aşa c e v a nu se v a î n t i m p l n . T r e b u i e să n e convin­ gem toii c o l a b o r a t o r i i de p r o b i t a t e a noastră, dacă o a v e m , de t a l e n t u l n o s t r u , dacă ştim să ni-1 e x p r i m ă m , d e n e c e s a r a noastră auto­ r i t a t e , dacă a v e m pentru ce s-o profesăm. T o a t e aceste c o n d i ţ i o n a l e t r e b u i e , î n s ă , să se t r a n s f o r m e în a d e v ă r u r i p r e z e n t e , n e c o n d i ţ i o ­ nate ; a l t m i n t e r i , n-am m a i a v e a n i c i raţi­ unea, nici d r e p t u l dc a exista.
1

teatrul modern nu v a m a i f i o suită de d i a l o g u r i l i t e r a r e , rostite m a i b i n e sau m a i prost, c i o suită dc acte teatrale. R e g i z o r u l , c r e a t o r u l acestui l i m b a j specific, de c o m u n i c a r e — limbajul unui spaţiu de î n t r u n i r e (scenă + s a l ă ) — , r a p o r t e a z ă s p e c ­ t a t o r u l — d i r e c t , v i u şi i m e d i a t — i a i s t o r i e şi l a m a r i l e e v e n i m e n t e ale e p o c i i sale, r e ­ flectă relaţiile f u n d a m e n t a l e ale o m u l u i cu lumea. Prin actul teatral m o d e r n , spectatorul este i m p l i c a t , c a p ă t ă c o n ş t i i n ţ ă dc sine in c o n t e x t u l u n e i u r i a ş e e x i s t e n ţ e c o l e c t i v e , de­ vine c o n ş t i e n t şi, d e c i , r e s p o n s a b i l . Funcţia a c t u l u i t e a t r a l m o d e r n este d e a a c t i v a c o n ­ ştiinţa prezentului. .Memoria lumii devine memoria omului de a z i , experienţa istoriei, propria sa experienţă, destinul societăţii m o d e r n e , p r o p r i u l său d e s t i n . A s t f e l n u u i t ă m revoluţiile, războaiele, lagărele, c r i m e l e isto­ r i c i şi c u l m i l e e i , d e g l o r i e ; a s t f e l ne a p r o ­ piem t r e c u t u l strămoşilor, lupta lor pcnlru i n d e p e n d e n ţ ă , d r e p t a t e şi a d e v ă r d e v i n e p r o ­ p r i a noastră luptă. Pentru a .activa conştiinţa unui spectator Suprainformat de lecturi, f i l m e , emisiuni de r a d i o şi t e l e v i z i u n e , l i m b a j u l t e a t r a l trebuie să f i e d e 0 v i t a l i t a t e ş o c a n t ă , d e o v i b r a ţ i e maximă şi d e o a c t u a l i t a t e acută. .Numai t e a t r u l d e m a x i m ă a c t u a l i t a t e este u n t e a t r u v i t a l . -Numai i m p l i c a r e a p u b l i c u l u i i u p r o b l e ­ matica actului scenic poale determina ca s p a ţ i u l t e a t r a l să d e v i n ă s p a ţ i u l u n o r î n t î l niri fundamentale. Montarea unui text dramatic reprezintă procesul de cunoaştere a l u m i i p r i n i n t e r m e ­ d i u l u n u i u n i v e r s poetic deja c o n s t i t u i t . Re­ gizorul nu poate efectua cunoaştere.i şi, i m p l i c i t , c r e a ţ i a . în a f a r a a c e s t u i u n i v e r s p o e ­ tic, ci n u m a i d i n i n t e r i o r u l său. A t r a n s f e r i u n l i m b a j p o e t i c l i t e r a r într-un l i m b a j p o e t i c spa­ ţ i a l i a efectua m i ş c a r e a d e v e r t i c a l i t a t e sensor i a l ă a u n o r p a r a m e t r i p o e t i c i o r i z o n t a l i este o operaţie de constrîngere maximă, căreia r e g i z o r u l îi c a u t ă f o r m a d i n a m i c ă — mişca­ rea şi. d e c i , l i b e r t a t e a sa. Să l u ă m ca m o m e n t de referinţă teatrul clasic. P e n t r u a i n t r a în c o n s o n a n t ă c u spec­ t a t o r u l de azi, r e g i z o r u l n u poate crea i m a ­ ginea scenică a u n e i o p e r e d r a m a t i c e deeît s i t u î n d - o într-o p e r s p e c t i v ă i s t o r i c ă d i a l e c t i c ă faţă d e a c e s t s p e c t a t o r . N u - i „ d i s t r u g e m " p e clasici inlerpretîndu-i, ci ne regăsim pe n o i în clasici. N u epuizăm o operă dramatică interpretînd-o, ci s t a b i l i m c o n e x i u n i l e acesteia Cu p u b l i c u l d e a z i , d e s c h i d e r e a e i s p r e n o i . Nu-i j u c ă m pe Sofocle sau pe Shakespearc, pe Dclavrancoa sau pe Caragiale, dintr-un p r i n c i p i u e u l l u r a l - d o e u m e n t a r i s t , c i p e n t r u că d e s c o p e r i m î n e i , şi a v e m n e v o i e să d e s c o ­ perim, permanente ale spiritului uman ; s p e c t a c o l u l este m e d i t a ţ i a n o a s t r ă a s u p r a c o n ­ diţiei u m a n e , în p e r s p e c t i v a i s t o r i e i . N u p u t e m e x i s t a fără s e n t i m e n t u l c o n t i n u i t ă ţ i i c u ceea cc a m f o s t şi f ă r ă p e r s p e c t i v a a ceea ce vom fi. ..Regizorul nu poate să fie exclusiv slujba operei dramatice, pentru că cl, în ca

Comuniune, efort, expresivitate. Spectaco­ l u l d e t e a t r u este m a i m u l t d e e î t a t î t ? P o a t e să f i e m a i m u l t . T r e b u i e să f i e .

• ANCA OVANEZDOROSENCO

Actul teatral — spaţiul unor întîlniri fundamentale
Conceptul modern dc artă a spectacolului s-a c r i s t a l i z a t î n m o m e n t u l în care t e a t r u l a ieşit din sfera individualismului — a liberului-arbitru al actorului, al decoratorului şi c h i a r a l d r a m a t u r g u l u i — şi a t r e c u t i n d o m e n i u l unei arte colective. Pentru aceasta a fost necesară s o l i d a r i z a r e a ( d e m e n t e l o r c o m ­ ponente ale a c t u l u i scenic, o s t r u c t u r a r e ar­ t i s t i c ă şi i d e o l o g i c ă a i m a g i n i i s p a ţ i u l u i t e a ­ t r a l , c a r e să d e a î n ţ e l e s î n t r e g u l u i , s e m n i f i ­ caţie, f a p t u l u i s e m i c . C u m spunea I o n S a v a ,

www.cimec.ro

47

a r t i s t , t r e b u i e să f i e î n s l u j i t a t i m p u l u i p e carc-J r e p r e z i n t ă ca e e t ă t e a n " , s p u n e a Envin P i s c a t o r . C l a r i l a l e a r o n v i n g e r i l o r sale i d e o l o ­ gice asigură fermitatea opţiunilor sale a r ­ tistice ; conştiinţa sa d e c e t ă ţ e a n al unei l u m i c u m a r i n e l i n i ş t i şi m a r i r e s p o n s a b i l i t ă ţ i a s i g u r ă u n i t a t e a s t r u c t u r a l ă a v i z i u n i l o r sale p l a s t i c e , a i m a g i n i l o r sale scenice, d i m e n s i u ­ n e a l i m b a j u l u i s ă u te i t r a l . Ain montat t e a t r u c l a s i c r o m â n e s c şi u n i ­ v e r s a l : O scrisoare pierdută d e I . I . . Caragiale ; acum lucrez l)-ale carnavalului şi, cu aceeaşi trupă a T e a t r u l u i .Naţional d i n l a ş i . v o i p u n e i n s c e n ă O noapte furtunoasă şi Năpasta. A m montat, de asemeni. Sinziana şi Pepelea d e Y a s i l e A l e c s a n d r i şi d o r e s c u n s p e c t a c o l c u .locul ielelor : am montai Lim­ p i d e (Troienele). într-o f o r m u l ă mult. discu­ t a t ă l a v r e m e a e i . şi S h a k e s p e a r c (Nevestele vesele din Windsor), S c h i l l e r (Intrigă şi iu­ bire — care a făcui 2 5 0 de reprezentaţii). G o l d o n i (Războiul vesel), apoi Ibsen, Pirand e l l o . L o r c a şi. a c u m . a m început"lecturile l a Livada cu vişini. .Nu a m s p a ţ i u l necesar pcnlru a analiza p r o b l e m e l e puse d e fiecare d i n t r e aceste l e x t e c l a s i c e i n p a r t e , ceea c e a m s p u s , î n s ă . m a i sus. despre deschiderea dramaturgiei clasice spre n o i , despre meditaţia noastră asupra c o n d i ţ i e i u m a n e , a c o n s t i t u i t , d e f i e c a r e viată, problema majoră a spectacolului respectiv : a m e a şi a s c e n o g r a f u l u i cu care lucrez. G e o r g e Doroşenco, şi. i m p l i c i t , a t r u p e i T e a ­ t r u l u i N a ţ i o n a l d i n Iaşi. c u care a n i r e a l i z a t m a j o r i t a t e a acestor montări. î n p r o c e s u l d e creaţie a i m a g i n i i a r t i s t i c e , a c t o r u l e s l e e l e m e n t u l v i t a l a l s p a ţ i u l u i sce­ nic. Teatrul modern înseamnă relaţie. Cel care stabileşte c o n e x i u n i l e î n spaţiul scenic oslo a c t o r u l . A c t u l t e a t r a l î n s e a m n ă comuni­ care c u s p e c t a t o r u l , şi c e l c a r e - l înfruntă, îl d e s c h i d e şi îl i m p l i c ă i n d i a l o g e s l e a c t o ­ r u l . E I , a c t o r u l , este m a g u l s p a ţ i u l u i p e care l-au c o n c e p u t , l - a u o r g a n i z a t . î n m u n c a l o r c o n c e p t u a l ă , r e g i z o r u l şi s c e n o g r a f u l , p r e g ă tindu-i imagini p o s i b i l e şi s e m n i f i c a ţ i i vir­ t u a l e . R e g i z o r u l t r e b u i e să-i c r e e z e a c t o r u l u i d i s p o z i ţ i a d e a se d ă r u i , d e a se d e s c o p e r i p e s i n e , d e a se o b i e c t i v a , d e a se p u n e î n mişcări", p r o v o c î n d asociaţii n e o b i ş n u i t e i n t r e l u c r u r i l e cele m a i s i m p l e . P r i n plasarea a c t o ­ r u l u i î n t r - u n s p a ţ i u t e a t r a l , r e g i z o r u l şi s c e ­ n o g r a f u l t r e b u i e să-i d e t e r m i n e a c e s t u i a capa­ citatea de a descoperi a m ă n u n t e ale vieţii, i n s e s i z a b i l e o c h i u l u i o b i ş n u i t , să-1 f a c ă s e n ­ sibil la atingerea aerului, a l u m i n i i , a o b i ­ e c t e l o r şi f i i n ţ e l o r care-1 î n c o n j o a r ă ; t r e b u i e să-1 f a c ă d i s p o n i b i l să i n t r e i n r e l a ţ i i n o i c u l u c r u r i l e ş t i u l e , r e d î n d u - l e p r o s p e ţ i m e a şi poezia, dîndu-le înţelesuri esenţiale, c u r ă ţ i m ! de zgura automatismului receptarea lumii. A c t o r u l , î n s p a ţ i u l s c e n i c , t r e b u i e să c a p e t e p u t e r e a de a face v i z i b i l i n v i z i b i l u l , de a trece ideile, d i n zona glacială a abstracţiuni­ lor, în sfera sensibilă, caldă, vibrîndă, a s i m ţ u r i l o r . E l ne a p r o p i e d e cele m a i t l i n i c e r a p o r t u r i d i n t r e fiinţe şi l u c r u r i , rclaţionînd

neaşteptat o b i e c t e l e percepţiei n o a s t r e c o t i d i ­ e n e . R e g i z o r şi s c e n o g r a f , l u c r î n d m e r e u a l ă ­ t u r i , f a c a c t o r u l să r e p r e z i n t e u n i v e r s u l p e o p l a t f o r m ă , u n c a r t o n să d e v i n ă u n c o p a c , o scară — u n m u n t e , o f a r f u r i e — s o a r e l e . Pe c î ţ i v u m e t r i p ă t r a ţ i d e s c i n d u r ă încape toată i s t o r i a , c u p i l d e l e sale. ca semnificaţiile e i c r u c i a l e . A i c i se r a p o r t e a z ă o m u l l a i s t o ­ r i e , a i c i îl f a c e m r e s p o n s a b i l d e p r e / e a l şi-l proiectăm în v i i l o r . P r i n p u t e r e a de a r e ­ p r e z e n t a şi d e a c r e d e i n r e p r e z e n t ă r i l e s a l e , a c t o r u l f a c e ca l u c r u r i l e c a r e s i n t să s e m n i ­ fice, el însuşi scmnificfrid. Regizorul pune a c t o r u l — o d a t ă i n t r a t i n scenă — i n r e ­ laţie c u a c e a s t ă l u m e d e s e m n i f i c a ţ i i ş i . d i n acid m o m e n t , nici u n gest, n i c i o tăcere, nici u n s u n e t , n i c i o mişcare n u m a i esle intîmplătoare : ele d e v i n componente orga­ nic s t r u c t u r a l e ale u n o r imagini artistice, care alcătuiesc poetica spaţiului scenic, l i m ­ b a j u l său specific de c o m u n i c a r e . De m u l t e o r i . în t e a t r u , d i n c o m o d i t a t e a de gîndirc a r e g i z o r u l u i , conjugală c u i n e r ­ ţia n e t u l b u r a t ă a a c t o r u l u i , r e p e t i ţ i a devine un mecanism de reeditare a u n o r automatisme, de cimentare a unor mijloace de e x p r e s i e c o n s t i t u i t e î n t r - u n c o d i n t a n g i b i l , ca u n f e l de c o d a l m a n i e r e l o r e l e g a n t e : c o d u l de comportare scenică. Acestuia i se s u ­ p u n e o r b e ş t e a c t o r u l c a b o t i n — n u netalental. Cabotinul fascinează, deseori, p r i n uşurinţa cu care-şi foloseşte arsenalul de jonglerii p s i h o l o g i c e şi f i z i c e ; c a b o t i n u l e s t e , i n s ă . o p e r s o a n ă ..în s i n e " , c a r e n u i n t r ă în relaţie cu nimeni şi n i m i c , care joacă pcnlru a p l ă c e a . E l n u c o m u n i c ă o i d e e . u n adevăr, nu iubeşte u n a u t o r , n u iubeşte scena ; e l îi foloseşte p e toţi şi l o t u l p c n l r u e l î n s u ş i . E s t e u n n a r c i s i s t , se o g l i n d e ş t e p e s i n e , i n lumina reflectoarelor. Cabotin poale f i ac­ torul, regizorul, scenograful — orice formă d e e x h i b i ţ i e , î n s i n e , î n s p a ţ i u l scenic, e s t e o f o r m ă a i n d i v i d u a l i s m u l u i — şi r e p r e z i n t ă pericolul care pîndeşle t e a t r u l v i u , adevărat. C a b o t i n u l n u se î n t i l n e ş t e e u n i m e n i i n s p a ­ ţ i u l s c e n i c , e l se a d u c e pe s i n e p e n t r u o d e ­ m o n s t r a ţ i e g r a t u i t ă , şi a t i t . Găsirea l u n g i m i l o r de u n d ă p r i n care c o ­ municăm v i u . i n adevăratul înţeles a l c u ­ v i n h i l u i şi d i r e c t c u s p e c t a t o r u l , e s l e m o b i l u l căutărilor noastre scenice, pe p l a n u l spaţiului şi a l d i n a m i c i i i m a g i n i i s c e n i c e , a c e s t e a , s u s ­ ţ i n u t e şi j u s t i f i c a t e , î n a c e l a ş i t i m p , d c u n a n u m e i d e a l e t i c , p o l i t i c şi s o c i a l , f ă r ă d c care n u p u l e m concepe arta t e a t r u l u i . Opţiunile regizorului sînt marile sale r e s p o n s a b i l i t ă ţ i . l i b e r t a t e a sa c o n s t ă î n î n ţ e ­ legerea c o n s l r î n g e r i l o r sale, ca a r t i s t , i n faţa u n o r determinări fundamentale : opera dra­ m a t i c ă d e j a c o n s t i t u i t ă , ea l i m b a j a r t i s t i c , a c ­ t o r u l c o n s t i t u i t , ca p e r s o n a l i t a t e scenică, p u ­ b l i c u l , ca i m p e r a t i v a l e p o c i i . Ş i , aceasta, p e n t r u a oficia întîlnirea cu s p e c t a t o r u l , cel c a r e — d a c ă n u se a r a t ă d i s p o n i b i l să p r i ­ mească mesajul — lasă s p a ţ i u l t e a t r a l să a r a t e c a u n s p a ţ i u n e u t r u , î n c a r e n u se Inttmplă nimic.

48

www.cimec.ro

DOCUMENTAR SPIRU HARET

reformator al teatrului românesc
S-au împlinit recent — fapt consemnat printre UNESCO — 12$ de ani de la naşterea lui Spiru C. Horst, matematician de prestigiu internaţional, figură de prim culturii romaneşti, care, pentru activitatea sa de reformator lămîntului nostru de toate gradele, a rămas în conştiinţa sub denumirea de „omul şcoalci". S p i r u C. I l a r c t s-a n ă s c u t I a 1 5 f e b r u a r i e 1 8 5 1 , l a l a ş i . d i n t r - o veche f a m i l i e d e r ă z e ş i moldoveni. Încă din liceu — pe care îl face la B u c u r e ş t i , l a „Sf. S a v a " — dovedeşte deosebite a p t i t u d i n i p e n t r u studiul m a t e m a ­ t i c i l o r . D u p ă o excepţională licenţă în fizicom a t e m a t i c i , primeşte, p r i n concurs, o bursă la P a r i s , u n d e v a o b ţ i n e , c u o teză d i n d o ­ m e n i u l m e c a n i c i i cereşti, r ă m a s ă ca p u n c t de referinţă, doctoralul în m a t e m a t i c i , primul o h ţin u t d e u n r o m â n l a S o r b o n a . D e ş i r e u ş i t a sa p r o d u c e u n d e o s e b i i r ă s u n e t î n p r e s a v r e ­ m i i , î n t o r s î n ţ a r ă — d u p ă ce r e f u z a s e p r o ­ p u n e r e a d e a-şi c o n t i n u a a c t i v i t a t e a ştiinţi­ f i c ă î n Franţa — I l a r e t v a p r i m i u n mo­ dest post dc s u p l i n i t o r la G i m n a z i u l „Mihai B r a v u " . I n scurt t i m p v a i n t r a , însă, în învăţămînlul universitar, devenind de tînăr şi academician ( m e m b r u corespondent, încă d i n sesiunea de c o n s t i t u i r e a A c a d e m i e i R o m â n e ) . P e l i n g ă a l t e l u c r u r i ş t i i n ţ i f i c e , m u l t e fă c î n d obiectul u n o r comunicări în sesiunile Acade­ m i e i , t r e b u i e a m i n t i t ă La mccanique sociale (Paris, 1910), u n a dintre primele contribuţii, recunoscute pe p l a n m o n d i a l , la matemati­ zarea sociologiei. De p r i m ă însemnătate rămîne, însă, acti­ vitatea sa c a î n d r u m ă t o r şi r e f o r m a t o r al î n v ă ţ ă m î n t u l u i , e l r e u ş i n d să a ş e z e ş c o a l a p e f ă g a ş u l c o r e s p u n z ă t o r n e c e s i t ă ţ i l o r soeial-econ o m i c e ale dezvoltării României moderne. Paralel, H a r e t a fost p e r m a n e n t p r e o c u p a t dc r i d i c a r e a n i v e l u l u i c u l t u r a l al m a s e l o r de ţărani. A s t f e l , a s p r i j i n i t înfiinţarea de b i ­ blioteci pc lîngă şcolile r u r a l e (în timpul ministeriatelor s a l e s-au construit aproape 1750 de l o c a l u r i de şcoli r u r a l e ) , a aşa-numit c l o r şcoli de adulţi, a cercurilor culturale, a î n f i i n ţ a t s o c i e t a t e a Steaua şi r e v i s t a p o p u ­ l a r ă Albimi ş.a.m.d. sărbătoririle savant, rang a al învăviitorimii

In c e i a p r o a p e zece a n i cît a s t a t , c u Ministerului Instruc­ intermitenţe, la cîrma ţiunii — d e c a r e d e p i n d e a u şi a r t e l e — pe lingă preocupările legale de î n v ă ţ ă m î n t , a d u s şi o v e r i t a b i l ă c a m p a n i e d e r i d i c a r e şi a f i r m a r e a a r t e i a u t o h t o n e , d e e d u c a r e este­ tică a c e l o r m a i l a r g i p ă t u r i a l e p o p u l a ţ i e i . I n l e g ă t u r ă c u a c e s t e p r e o c u p ă r i , se c u v i n e să n e o p r i m , î n r î n d u r i l e ce u r m e a z ă , l a l e g ă ­ t u r i l e sale cu t e a t r u l r o m â n e s c , l a a c t i v i t a t e a şi m e r i t e l e p c c a r e l u m i n a t u l m i n i s t r u l e a r e în dezvoltarea mişcării noastre teatrale dc la început de secol.

Povesteşte i s t o r i c u l l i t e r a r P o m p i l i u Eliade, fost d i r e c t o r a l T e a t r u l u i Naţional în peri­ oada 1908—1911 : „Odată, Teatrul Naţional a v e a n e v o i e d e v e r i f i c a r e a şi d e a p r o b a r e a repede a b u g e t u l u i său a n u a l , fără de care nu se p u t e a î n c e p e , a d o u a z i , n o u l său exerciţiu. I l a r e t n u e d i n t r e acei care păs­ trează s ă p t ă m î n i întregi b u g e t e l e u n e i insti­ t u ţ i i şi l e d ă î n d ă r ă t f ă r ă să f i a v u t v r e m e să l e s t u d i e z e . E l v e d e t o t , s u p r a v e g h e a z ă tot, verifică socotelile p î n ă la o centimă. B u g e t e l e i-au f o s t î n a i n t a t e astă seară l a 9. M i n i s t r u l era ostenit peste m ă s u r ă . A doua z i de d i m i n e a ţ ă , la 8, Direcţia t e a t r e l o r p r i ­ m e a b u g e t u l său c o n t r o l a t , v e r i f i c a t , însem­ n a t cu roşu." Iată şi un dialog anecdotic extras din nişte a m i n t i r i de epocă : — „Domnule director. întreba, anul tre­ c u t , u n p ă r i n t e n e l i n i ş t i t , l a t e l e f o n , ce se joacă diseară la T e a t r u l d u m n e a v o a s t r ă ? — Judecătorul din Zalameea, domnule... — P o t s ă - m i a d u c şi f a t a ? — I n t o a t e s e r i l e , p u t e ţ i să o a d u c e ţ i p e domnişoara.

www.cimec.ro

49

— V a să zică, s-au s c h i m b a t l u c r u r i l e l a T e a t r u l N a ţ i o n a l !" S i n t d e s i g u r n u m a i nişle a m i n t i r i , d a r c u v a l o a r e de s i m b o l p e n t r u seriozitatea cu rare se a c h i t a I l a r e t de obligaţiile ce îi r e v e n e a u faţă de T e a t r u l N a ţ i o n a l , ca şi p e n t r u e x i ­ genţa v ă d i t ă faţă de r e p e r t o r i u şi dc m e n i r e a acestuia. D u r înainte d c a ne o c u p a d c n o u a c o n ­ cepţie u s u p r a r e p e r t o r i u l u i , instituita sub m i n i s t e r i a t u l l u i I l a r e t , să a m i n t i m cîte ceva despre c a d r u l g e n e r a l î n care e l intră î n c o n t a c t , în ralitatea-i oficială, c u mişcarea noastră teatrală. I n m o n u m e n t a l u l său „ R a ­ p o r t la rege u s u p r a activităţii M i n i s t e r u l u i de Instrucţie" d i n 1903, Haret scria : „Dintre toate instituţiile cure d e p i n d de M i n i s t e r u l Instrucţiunii P u b l i c e (...) aceea care m e r g e cel m a i g r e u este fără î n d o i a l ă t e a t r u l " U r ­ mează a p o i o a n a l i z ă a m ă n u n ţ i t a d i n care reiese o stare de l u c r u r i ce părea într-adevăr precară. Cu toate m a r i l e subvenţii date "tea- , t r e l o r naţionale d i n Bucureşti, Iaşi şi Cra­ i o v a , n u n u m a i că d e f i c i t e l e creşteau îngri­ jorător, d a r n i c i n u se prea p u t e a v o r b i de o î n d e p l i n i r e a m e n i r i i p e n t r u care e r a u hărăzite cele t r e i instituţii d c artă. Conchiz i n d cu u n s u m a r c a l c u l (să n u u i t ă m că m i n i s t r u l n u era n u m a i u n i l u m i n i s t în con­ cepţii, c i şi u n m a t e m a t i c i a n de formaţie), H a r e t exclamă : „Ce n i l s-ar p u t e a face c u o asemenea s u m ă consacrată î n a l t f e l a r t e l o r !" Cauzele p e n t r u cure, c u toate e f o r t u r i l e , „cîte t r c l e teatrele d u c o viaţă foarte- precară" sînt l i m p e d e v ă z u t e de I l a r e t . P r i n t r e ucestea, e l arată : „ U n n u m ă r r e l a t i v m a r e d i n t r e s o c i e t a r i n u m a i sînt î n stare de n face s e r v i c i i î n r a p o r t c u situaţia ce ocupă în t e a t r u " , î m p r e j u r a r e d i n care conchide dcfcctuoziUateu s i s t e m u l u i s o c i e t u r i u t u l u i , care „ i m o b i l i z î n d p e r s o n a l u l , face grea, dacă n u i m p o s i b i l ă , preînnoirea l u i " ; slăbiciunea s t u ­ d i i l o r d r a m a t i c e î n c o n s e r v a t o a r e , „care n u p r o d u c destule t a l e n t e b i n e p r e p a r a t e , p e n t r u a î m p r o s p ă t a p e r s o n a l u l " ; „lipsa u n u i reper­ t o r i u d e s t u l de c o m p l e t , scris într-o l i m b ă curată şi aleasă..." Aceste d o u ă l i p s u r i d i n u r m ă sînt cauzele m a j o r e î n concepţia l u i H a r e t şi, d u p ă c u m Interior d i n locuinţa l u i Spiru Ilaret

v o m v o d c a , î n a c t i v i t a t e a sa v i i t o a r e , legată dc destinele t e a t r u l u i românesc , spre r e m e ­ dierea l o r îşi v a î n d r e p t a c u precădere aten­ ţia, adică spre i n s t a u r a r e a u n u i c l i m a t do . o r d i n e şi răspundere î n t e a t r u şi — deosebit do i m p o r t a n t — spre a u g m e n t a r e a c a r a t e l o r e d u c a t i v e ale r e p e r t o r i u l u i . P e n t r u că, tre­ b u i e a c c e n t u a t că S p i r u H a r e t n u se m ă r g i ­ neşte să constate n e a j u n s u r i l e — ceea ce m a i făceau şi alţi i n t e l e c t u a l i a i v r e m i i — ci p r o p u n e şi militează p e n t r u îndreptarea l o r . „ N u e s u f i c i e n t să constaţi că t e a t r u l o g o l " , îi scria e l în 1 9 1 1 p u b l i c i s t u l u i N i c o l a e Pctraşcu ; d u p ă căutarea c a u z e l o r t r e b u i e să u r m e z e „indicarea m i j l o c u l u i d c a-1 u m p l e a " . P u n c t u l de v e d e r e a l l u i H a r e t , î n c a l i ­ tate de m i n i s t r u , î n legătură c u r e p e r t o r i u l , d e t e c t a b i l în m u l t e î m p r e j u r ă r i , iese în e v i ­ denţă c u deosebită pregnanţă în răspunsul pe care m i n i s t r u l Instrucţiunii îl dă în P a r l a ­ m e n t la interpelarea d e p u t a t u l u i Nicolue lorga (controversă î n care, î n treacăt f i e spus, a m î n d o i iluştrii savanţi, atît m a t e m a t i c i a n u l cît şi i s t o r i c u l , e r a u , de f a p t , de aceeaşi părere) : „ A n i s e n t i m e n t u l că t e a t r u l r o m â ­ nesc t r e b u i e să m o r i l e n u m e l e de t e a t r u românesc î n toată deplinătatea cuvîntului. Aşa f i i n d l u c r u r i l e , fără ca să m ă gîndese c.îtuşi de p u ţ i n să cor e x c l u d e r e a c u desăvâr­ şire a l i t e r a t u r i i străine d i n t e a t r u l r o m â ­ nesc, înţeleg că l i t e r a t u r a românească să f i o pusă pe p r i m u l p l a n î n t e a t r u " ; şi m a i d e ­ p a r t e : „ n u este v o r b a n u m a i d e a n u m ă r a cîte piese româneşti s a u străine s-au j u c a t sub c u t a r e sau c u t a r e d i r e c t o r , c i d e a c o n ­ sidera şi l o c u l pe care aceste piese l-au o c u p a t p c afişele t e a t r u l u i (...) T r e b u i e a p o i sa ţ i n e m scama şi d e c a l i t a t e a acestor două f e l u r i de l i t e r a t u r i şi, orieît s-ar a r g u m e n t a şi s-ar s i l i să se tragă d o v e z i d i n c i f r e , n i c i ­ odată n u m ă v o i p u t e a c o n v i n g e că o piesă ca Jozcta este făcută p e n t r u t e a t r u l românesc. N u sînt deloc a i c i î n cauză d e f i c i t e l e sau e x c e d e n t e l e t e a t r u l u i românesc. A m plătii d e f i c i t e d i n t r e c u t şi dacă a r m a i f i fost d e f i c i t e şi astăzi le-am f i c o n s i d e r a t oa sacri­ f i c i i făcute p e n t r u l i t e r a t u r a româneasca si le-am f i p l ă t i t şi p c acelea. D a r e x c e d e n t e l e care se dobîndesc, a t r ă g î n d p u b l i c u l , t i n e ­ rimea de toate vîrstele, l a spectacole ca Jozeta sau ca Surioara (piese b u l e v a r d i ­ ere — n.rt.), acolo excedente s i n t plăţile prea s c u m p moraliceşte" ; şi m a i departe : ..cînd ne g î n d i m că m i j l o a c e l e de a încuraja l i t e r a ­ t u r a naţională sînt l a n o i aşa de n u ţ i n e şi sărace, este e v i d e n t că n i c i i m u l d i n acelea pc care l e a v e m n u t r e b u i e n e g l i j a t . U n u l d i n acestea, fără î n d o i a l a , este însuşi T e a t r u l Naţional. F i e sub formă d e traducere, fie sub f o r m ă do niese o r i g i n a l e , T e a t r u l N a ­ ţional este u n m i j l o c de a atrage î m p r e j u r u l său t o t ce p r o d u c e l i t e r a t u r a româneasca, şi dc a crea o atmosferă literară î m p r e j u r u l l u i (...) N u t r e b u i e să aşteptam ca v a l o r i de m i n a intîia să se m a n i f e s t e z e ele s i n g u r e ; de m u l t e o r i se î n t î m p l ă c u v a l o r i l e acestea să stea u i t a t e şi necunoscute şi n u m a i cînd

www.cimec.ro

l i s-a d a t o c a z i u n c a s-au p u s î n evidenţă. Istoria literaturii este plină de asemenea exemple", ((irija tui Ilaret pentru repertoriu, d o r i n ţ a d e a a t r a g e , c h i a r şi p e n t r u o m a n i ­ f e s t a r e d e u n g e n minor, c o n d e i e d i n cele mai r e p u t a t e ale l i t e r a t u r i i n o a s t r e se v ă d şi î n c o m a n d a p e c a r e i-o f a c e l u i I . L . Caragiale — odată cu m a i cunoscutele de poste­ ritate însărcinări date l u i Vlahuţă p e n t r u a s c r i e Horn/inia jyit.yrească şi l u i C o ş b u c p e n t r u Războiul de neattrnare — ca să realizeze r e v i s t a O sută dc ani, reprezentată pe scena T e a t r u l u i N a ţ i o n a l la 1 f e b r u a r i e 1899.) Şi, c a să r e v e n i m l a i n t e r p e l a r e : „ e u c r e d că şi timpul şi m i j l o a c e l e c a r e s-au c o n s a c r a t l a r e p r e z e n t a t i u n i p u ţ i n d e d o r i t , ca a c e l e n l a c a r e s-au f ă c u t a l u z i u n e , a r f i f o s t b i n e d a c ă s-ar f i c o n s a c r a t p e n t r u s c o p u l p e c a r e 1-nm definit, chiar dacă excedentul teatrului ar f i f o s l să c a d ă c u c e v a . " I d e e a a v e a să f i e r e l u a t ă şi d c Pompiliu Fdiade, la putină v r e m e d u p ă ce H a r e t îi Încredinţase direcţia N a ţ i o n a l u l u i Imcuroştean, într-un r a p o r t către M i n i s t e r u l Instrucţiunii P u b l i c e : „lntr-o instituţie de cultură a sta­ tului n u ne trebuie excedent de casă, ne t r e b u i e excedent în suflete." C o n s e c v e n ţ a c u c a r e îşi u r m ă r e a u n e l e i d e i expuse încă cu cinci a n i în u r m ă în a m i n t i ­ t u l R a p o r t l a r e g e ( e x . : „ M a i c u s c a m ă să se d e a i n s t i t u ţ i u n i l o r a r t i s t i c e n i ş t e l e g i c a r e l e l i p s e s c c u t o t u l " ) se v ă d e ş t e şi c u o c a z i a a c e s t u i r ă s p u n s la i n t e r p e l a r e a d e m a i sus : „ E u s o c o t e s c c ă î n c e r c ă r i parţiale d e a se r e z o l v a d i f i c u l t ă ţ i l e e s t e i n u t i l să se f a c ă (...) Eu c r e d c ă întreaga organizaţie a t e a t r u l u i t r e b u i e r e v ă z u t ă . R e z u l t a t e l e a u d o v e d i t că corespunde trebuinţelor." E r a vorba ea n u de o nouă Lege a teatrelor. A c t i v i t a t e a dc reformator a l teatrului românesc, dusă de I l a r e t , a v e a să-şi g ă s e a s c ă expresie în ea. V e c h e a lege a t e a t r e l o r d i n 1877 a v e a n e ­ v o i e d e o p r e f a c e r e r a d i c a l ă şi H a r e t o r e u ­ şeşte î n 1 9 1 0 , d u p ă m a i m u l t e tergiversări p a r l a m e n t a r e . P r i n n o u a lege, iteatrele de la C r a i o v a şi I a ş i p r i m e s c o o r g a n i z a r e i d e n t i c ă c u cea a p r i m e i n o a s t r e scene, f i i n d pentru întîia oară recunoscute ca t e a t r e d c s t a t ; s-au c r e a t n o i p o s i b i l i t ă ţ i d e a f i r m a r e p e n t r u actori p r i n înfiinţarea u n o r trepte ierarhice numeroase şi p r i n premii anuale, s-a dat acestora d r e p t u l de n f i g u r a î n consiliile dc a d m i n i s t r a ţ i e şi î n c o m i t e t e l e d c l e c t u r ă , l i s-au s p o r i t s i m ţ i t o r s a l a r i i l e ş i , m a i a l e s , l i s-au asigurat bătrînetele, p e n t r u că, după cum scria I l a r e t , ..situaţia materială a ar­ tiştilor, deşi n u lasă p r e a m u l t de d o r i t nlîtn t i m p cît s î n t î n a c t i v i t a t e , d e v i n e c u totul n e n o r o c i t ă p e n t r u a r t i ş t i i p e n s i o n a r i . " Se i a u a p o i m ă s u r i pentru î n c u r a j a r e a şi p e r f e c ţ i o ­ n a r e a a r t e i d r a m a t i c e şi p e n t r u îmbogăţirea repertoriului ( p r e m i i de creaţie, b u r s e c t c ) . în privinţa repertoriului original, P o m p i l i u Eliade seria în a r t i c o l u l Ilaret şi Teatrul Naţional ( 1 9 1 1 ) : „ M e n i r e a teatrului n u o d c a încuraja orice producere indigenă, ci de a p r e g ă t i , p r i n t r - o a l e g e r e d i n ce î n ce m a i

s e v e r ă , u n r e p e r t o r i u d c s e a m ă c a r e să n u plece f r u n t e a , r u ş i n a t , în faţa capodoperelor l i t e r a t u r i l o r d r a m a t i c e străine (...). N u o r i c e p i e s ă r o m a n e a s c ă c şi n a ţ i o n a l ă , a d i c ă apar­ ţine, p r i n aceasta c h i a r , n a ţ i u n i i întregi, face fala n a ţ i u n i i întregi, ci n u m a i o piesă r o m â ­ nească h u n ă . Cele r e l e a p a r ţ i n n u m a i a u t o r i ­ l o r . (...) S u b m i n i s t e r u l l u i H a r e t s-au j u c a t piese româneşti tot mai numeroase şi t o t mai izbutite. N u t o a t e cîte s-au prezentat direcţiei, n i c i t o a t e cele j u c a t e , desăvirşile. d a r î n s f î r ş i t c e l e m a i b u n e d i n cîte s-au

Camera

dc

lucru

a

lui

Ilaret

înfăţişat, toate cuviincioase, toate frumos scrise, înfăţişînd fiecare u n n u m ă r de însu­ şiri şi u n p r o g r e s a d e v ă r a t , f a ţ ă d e î n c e r c ă ­ r i l e d r a m a t i c e a n t e r i o a r e . S-au j u c a t : t r i l o ­ g i a l u i U a r b u D e l a v r a n c e a — Apus de soare, Viforul. Luceafărul —, Chinul d-lui A l . G. Fior e s c u , Jertfa d - l u i M i c l e s c u , Inşir'-te, mărgărite a l u i V i c t o r E f t i m i u , f Romeo şi Julietta la Mizil a l I u i G . R a n e l t i , p r e c u m şi p r i m e l e încercări d r a m a t i c e ale d-lor M , S a d o v e a n u , P . L o c u s t c a n u , Z . B i r s a n , N . P â n d e l e , C. R ă dulescu-Motru, G. Diamandy, A . de Herz. Unele bune, altele m a i puţin bune. C e e a ce a f o s t î n s ă t o t d e a u n a l a î n ă l ţ i m e a fost l i m b a auzită pe scena t e a t r u l u i . M e ­ r i t u l c i r e v i n e l u i Coşbuc, l u i Brătescu-Voincşli, lui E. Girlcanu, Ovid Densuşianu, M . Sadoveanu, G. R a n e t t i , t u t u r o r scriitorilor r o m â n i b u n i m î n u i t o r i a i c o n d e i u l u i , cărora li s-a încredinţat traducerea capodoperelor străine." D i n e x p u n e r e a de m o t i v e la Legea teatre­ l o r scrisă d e H a r e t t r e b u i e r e ţ i n u t ă o i d e e e x t r e m d c i m p o r t a n t ă p e n t r u p e r i o a d a respee-

www.cimec.ro

51

t i v ă , c a r o a r a l ă că lecţia C a r a g i a l e - G u s t i - D a v i l a fusese b i n e reţinută d c m i n i s t r u : „dacă a v e m a r t i ş t i d r a m a t i c i d i n ce i n ce m a i b u n i , n u a v e m c i n e să-i c ă l ă u z e a s c ă , c ă c i n e l i p ­ seşte c t i d e s ă v î r ş i r e c l a s a d i r e c t o r i l o r d e s c e n ă (cei a c t u a l i e x i s t î n d î n m o d î n t i m p l ă l o r ) şi l i n g ă a r t a i n t e r p r e t ă r i i , p e a c e e a de" a p u n e p i e s e l e î n s c e n ă şi d e a c o n d u c e r e p e t i ţ i i l e " ' . Deschizătorul de d r u m u r i i n î n v ă ţ ă m î n t u l nostru de toate gradele n u a omis nici c o n s e r v a t o a r e l e , a căror a c t i v i t a t e a f o s l sta­ tuată pe n o i baze modern»'. I n t u i n d şi d e z v o l t i n d r o l u l d o e d u c a t o r a l gustului public, deţinui de teatrul profesio­ nist, I l a r e t a r e , î n s ă , şi m a r e l e m e r i t d c a f i cel care a c u l t i v a t p r i m e l e m l ă d i ţ e a l e u n e i durabile mişcări artistice în m i j l o c u l p o p o r u ­ lui. Cititorul d c a s t ă z i , c a r e v e d e c e v a o b i ş ­ n u i t î n a m p l a noastră mişcare artistică d e a m a t o r i , în concursurile care reunesc formaţii t e a t r a l e a l e c e l o r mai î n d e p ă r t a t e c ă m i n e c u l ­ t u r a l e s ă t e ş t i , n u ş t i e , p o a t e , c u la a c e s t e a ,

ctitor a fost Spiru Ilarei. într-adevăr, i n cadrul cercurilor culturale săteşti (o altă creaţie a s a ) , l a sfîrşitul s e c o l u l u i t r e c u t , a u l o c şi „ m i c i r e p r e z e n t a ţ i u n i de piese c o m ­ p u s e a n u m e (...) c a r e a l i z a r e a i d e i i t e a t r u ­ l u i sătesc". R e z u l t a t e l e dezvoltării i n d e c e n i i a acestei idei — p i u ă l a a m p l a mişcare artistică d e a m a t o r i existentă astăzi. în a n i i socialismu­ l u i — sînt g r e u e a l c u l a b i l e . Totuşi, î n d r ă z n i m să c r e d e m c ă , d i n cîte a f ă c u t a c e s t m a r e reformator al teatrului românesc, aici esto l o c u l i n c a r e T h a l i a t r e b u i e să-i f i e c e l m a i m u l t . r e c u n o s c ă t o a r e . Sâ-I c i t ă m , i n î n c h e i e r e , d i n n o u , pe P o m p i l i u Kliade, care scria, r e ­ f e r i n d u - s e şi l a p r o v e r b i a l a m o d e s t i e a l u i I l a r e t : „Aceasta esle o p e r a teatrală a c e l u i m a i n e l e a l r a l m i n i s t r u d i n cîţi s-au p e r i n d a t vreodată la dcspărţeniîntul Instrucţiei P u ­ blice'.

Dr. ing. prof. Radu Sp. Haret

Amintirea lui Dominic Stanca
I n c h i p c i u d a t ş i p a r a d o x a l p c n l r u c i n e n u 1-a c u n o s c u t d e c i t l a s u p r a f a ţ ă , acest d o m n e l e g a n t , ţinîndu-sc c h i a r î n pas c u o a n u m i t ă m o d ă , f o a r l c c i t a d i n î n aparenţă, u fost u n autcnlic intelectual tradiţional, dc „tip rural'*, mcnţinînd m e r e u i n stare d e v e g h e o cultură filtrată ţărăneşte p î n ă şi i n v o c a b u l a r , p i u ă şi i n g e s t u r i . M a i m u l t , o c u l l u r ă şi o f i l o z o f i c p o p u l a r ă d e ţ ă r a n t r a n s i l v a n , c u i n f l e x i u n i şi c a d e n ţ e s p e c i f i c e , d a r c o n s a c r i n d şi o f a ţ ă — s-nr p ă r e a — a t i p i c ă , o c o m p o n e n t ă d i a l e c t i c ă a a c e s t u i ţ ă r a n , pentru c a r e , s p r e d e o s e b i r e d e c e l m o l d o v e a n , b u n ă o a r ă , orice ocazie e b u n ă d c a tăcea, d e a n u scoale o vorbă. D i m p o t r i v ă , p r i n D o m i n i c . S t a n c a n u se î n s u f l e ţ e a , î n r e a l i t a t e , a t i l f i g u r a i n a l t o r e l i e f a u n u i sătean v o r b ă r e ţ , c i t se i m p u n e a u n l i p r e l a l i v i n e d i t d c oralitate, î n c ă r c a t ă d c o t e n s i u n e d i a l o g i c ă proprie* A c e a s t ă n o u ă o r a l i t a t e a r d e l e n e a s c ă — . p c c a r e , într-om f e l , a l a n s a t - o ş i a a l i m c u t a t - o î n b a l a d e , î n povestiri, î n c o m e d i i l e s c e n i c e — r e p r e z i n t ă , c r e d , c a r a c t e ­ r i s t i c a p r i m ă a p o e t u l u i , a d r a m a t u r g u l u i ş i c h i a r a actorului p a t r i o t D o m i n i c S t a n c a . D o t a i , se î n ţ e l e g e , c u s i m ţ u l i m p r o v i z a ţ i e i p c t e m e d e o b s e r v a ţ i e d a l e , a v e a c a p a ­ c i t a t e a să r e î n v i e s a v u r o a s e s i t u a ţ i i u m a n e î n c h e i e i r o n i c ă , t r a n s f o r m i n d p e r s o a n e m a i m u l t sau m a i puţin cunoscute, reale, î n adevărate „dramatis personac'', î n s i l u e t e c u o v i a ţ ă fantastică, p c c î t d c e f e m e r ă , p e a t i t d e a u t o n o m ă , uneori singulară. 0 c o n s t a n t ă a p l e c a r e sufletească s p r e o p l i m i s n i i i d v o i n ţ e i — î m p r u m u t a t ă d i n a c e l a ş i f o n d d c î n ţ e l e p c i u n e p o p u l a r ă — i-a d a t l u i D o m i n i c S t a n c a o m ă s u r ă î n c a r e se t o p e a u m î n d r i a ş i a m b i ţ i a a r t i s t u l u i i n d i v i d u a l c u m o d e s t i a c r e a t i v i t ă ţ i i a n o n i m e şi c o l e c t i v e . A v a r ă c u s i n e ş i p o n d e r a l ă î n e x h i b i ţ i i l e p u b l i c e — i n c l u s i v î n c e l e d c p e s c e n ă — d e v o l î n d u - s c f ă r ă r e z e r v e c e l o r i n t i m i , individualitatea l a t i ­ neşte histrionică a l u i D o m i n i c S t a n c a r ă m î n e î n c ă d c d e s c o p e r i t , a s c u n z î n d s u r p r i z e p o z i t i v e . U n p r i m p a s î n această direcţie a r p u t e a f i făcut — î n a i n t e d e a d u n a r e a operei oînnia — p r i n editarea u n u i v o l u m antologic (compozit : versuri, proză, t e a t r u ) , m e n i t să d e m o n s t r e z e o m o g e n i t a t e a u n e i v o c i p o e t i c e o r i g i n a l e , aceeaşi î n c a n t i l e n e l e p a t e t i c e d i n baiade, c a ş i î n t o n u r i l e g r a v e d i n p r o z a e p i c ă s a u î n v i o i c i u n e a lentă d i n c o m e d i i l e satirice. P l e c a t m u l t p r e a r e p e d e , şi f ă r ă să se î n l o a r c ă , l a o g r e ş i t ă î n l i l n i r e c u o a n u m e Cumătră uscăţivă — făcind parte, desigur, d i n f o l c l o r u l său — , D o m i n i c Stanca n-a a p u c a t „ s ă se p r c l i n d ă " , c u m i ş i î n d e m n a e l î n s u ş i e r o i n a d î n t r - o p i e s ă . E s l e n e c e s a r , d c a c e e a , ,.să-l p r e t i n d ă " c r i t i c a l i t e r a r ă î n g e n e r a l ş i c r i t i c a t e a t r a l ă î n s p e c i a l , g ă s i n d l o c u l c e se c u v i n e p e d r e p t u n e i o p e r e c e se v a r e v e l a c u r î n d m a i p u ţ i n .^minoră" deeît a r f i d i s p u s să creadă i s t o r i c u l s a u c r o n i c a r u l g r ă b i i d e pînă acum.

Florian Potra
52
www.cimec.ro

P u n c t e de s u s p e n s i e
AL. MIRODAN

Colecţionarul
A m p r i m i t zilele trecute următoarea scrisoarc-articol d i n partea unui cititor cu n u m e comun şi p a s i u n i rare : Constantin Constanlincscu, şef d e ş a n t i e r e î n v i a ţ a cea d e t o a t e z i l e l e şi c o l e c ţ i o n a r d c i m a g i n i i n „ c e a l a l t ă " . I a t - o : El este un specialist şi esle, în acelaşi timp, o fla­ cără a culturii, care lumi­ nează permanent drumul acesteia, atit pentru contem­ porani cit şi pentru ur­ maşii lui. EA nu poate fi amestecat în gama de confuzii materi­ el îşi arc locul lui bine ale, stabilit intre novatori şi des­ coperitori, fără a avea ne­ voie să fie brevetat de cine­ va şi fără nici un fel de a¬ probări. Toată această muncă o pune în mod conştient în slujba patriei şi poporului său. E l este un gindilor şi un cultivator al gindirii sale, un consumator pretenţios şi ne­ săţios de artă, document şi amintire. E l esle fratele mai mie sau mai mare, părintele sau copilul artistului, fără care arta nu s-ar putea menţine şi nu ar putea evo­ lua, sau ar evolua anevoios. Şi, cînd spun artă, inţeleg nu numai plastica «pură», ci şi zonele plastice ale sce­ nei, pe care au slujil-o şi o slujesc cu devotament nenu­ măraţi artişti plastici de va­ loare. Se ştie că numeroase creaţii au fost descoperite, strînse cu grijă, migală şi pasiune şi păstrate, la înce­ put dc mîinile şi mintea a¬ cestor amatori care intuiesc frumosul autentic, şi numai după aceea, şi cu ajutorul lor, au ajuns bunuri spiritu­ ale ale întregii naţiuni. Am în vedere schiţe de decor, schiţe dc costum, cortine pietate, afişe ele. Dacă nu ar fi existat ase­ menea oameni — cred şi sint convins de acest lu­ cru — multe opere de artă din categoria celor sus-amintite ar fi fost distruse sau dispărute.

„Printre multe acţiuni cidtural-educative întreprinse de conducerea Muzeului R.S.R. şi de specialiştii acestui edi­ ficiu cultural, o lăudabilă şi binemeritată iniţiativă esle aceea a evocării unor colec­ ţionari, care în decursul vie­ ţii lor au avut ca nobilă pa­ siune slujirea totală — cu multă dăruire şi fără pre­ get — a artei noastre şi a creaţiei noastre cullural-artistice. • Evocările muzeistice cin­ stesc pc drept cuvînt memo­ ria acestor înaintaşi ai noş­ tri, iar faptele lor — fapte mari, de rar exemplu — scot in evidenţă aportul, au­ toritatea, competenţa, devo­ tamentul acestor oameni, ca­ pacitatea de a discerne şi a decide asupra artei noastre în toate împrejurările, atîl în viaţa de toate zilele cit şi atunci cind arta se află la răspintii de drumuri sau în bătălia curentelor devasta­ toare sau străine ei. Nume ca Bruckenlhal. Zambaccian, Dona Weinbergi Avachian, Jianu şi multe al­ tele, care urmează a fi evo­ cate, sînt numele acelor coleeţiotiari care şi-au transfor­ mat viaţa lor înlr-o flacără culturală nestinsă şi au slu­ jit arta eu pasiune, aşa cum numai colecţionarii o pot sluji. Vorbind despre colecţionarttl dr. Ştefan Jianu. criticul plastic D. Dancu amintea re cent : «Cu o maşinuţă cum­ părată ad-hoc, doctorul şi soţia lui cutreierau satele ardeleneşti, unde sperau să găsească icoane prin poduri,

grajduri de vite sau case vechi, creaţii care Ic produ­ ceau o bucurie nespusă... Foarte multe dintre piesele acestea au fost reproduse în monografia Pictura ţărăneas­ că p e s t i c l ă , apărută anul a¬ cesta in editura Meridiane. Dr. Ştefan Jianu recepta o¬ pera de artă prin antene extrem de sensibile, prinlr-o iiiluiţie ce nu dădea greş... Doctorul a slrins pentru a dărui, finalmente, n-a apucai să-şi doneze personal colecţia sa valoroasă de pictură conlemporană Olteniei natale, dar şi-a exprimat, cu puţin înainte, de sfirşilul său pre­ matur, această dorinţă, pe care soţia sa a indepîinil-o evlavios...» Colecţionarul nu este nu­ mai un deţinător, cum se pot trage concluzii din principi­ ile de drept. Colecţionarul este acel sclav spiritual al artei, acel tributar fără de sfirşit al artei, tunul care, din necesităţi şi porniri spi­ rituale, adaugă muncii lui obişnuite o altă muncă,atlaugă preocupărilor lui obiş­ nuite alte preocupări, şi a¬ ceastă muncă şi aceste pre­ ocupări sînt cerule organic de simţurile şi de viaţa lui de zi cu zi şi transformate apoi fiziologic in plăceri şi bucurii pe care numai cei ce iubesc arta sau o slujesc le pot degusta sau înţelege. E l este un descoperitor în adevăratul sens al ştiinţei, un cercetător istoric al tre­ cutului ariei, un cercetător al prezentului artei şi un înainte-vuzălor al evoluţiei artei.

www.cimec.ro

53

Drept recimoştin{<i fufă de aceşti merituoşi înaintaşi ai noştri, cred că ar fi bina dacă s-ar extinde evocările dc la serile muzeistice — cu capacitatea unei săli cu locuri limitate — la evocări cu caracter scriitoricesc şi teatral in gazetele dc specia­ litate". Constantin Constanlinescu colecţionar Bucureşti Tunari 37 A

str.

...Şi n-are dreptate ? Dară no g î n d i m puţin
pictorii de ieri şi de azi

la
(şi

de niîine), a eăror arlă, pusă în s e r v i c i u l s p e c t a c o l u l u i , se alege, adeseori, n u m a i CU 0 menţiune ( m a x i m u m două...) în c r o n i c ă , l a e o a d ă d e nct o r i ; dacă ne g î n d i m ia ta­ lentul (ba c h i a r g e n i u l ) sal­ v a t d e la parcă firească piei r c de către u n f a n a t i c iu­ b i t o r de d e c o r u r i , dacă ne g î n d i m c ă . p r e ţ u i n d şi i n c u rajind salvarea, păstrarea, colecţionarea, deci, a dese­ nelor pentru costum, care sînt atît de des adevărate a c u a r e l e , s-ar p u t e a î n j g h e b a pretutindeni uimitoare „mu­ zee d e p l a s t i c ă t e a t r a l ă " , c u valabilitate în o r d i n e a este­

t i c u l u i : dacă ne g î n d i m la cumplitul destin al afişelor sau programelor dc teatru, care dispar ( v i a ţ a !) piuă şi d i n d u l a p u r i l e dramaturgi­ lor, r e g i z o r i l o r sau actorilor i n c a u z ă ( m ă ştiu ! i i ş t i u ! ) , şi* c a r e , c î n d t o t u l p a r e i r e ­ mediabil pierdut, apar prin strădanie de C o n s t a n t i n ConBtantinescu grijuliu, cind mă g i n d e . s e Ja toate acestea şi la altele, î m i d a u s e a m a , n u fără anume remuşeări, că, aşa c u m cinstit zice cores­ pondentul meu, colecţionarii aceştia m e r i t ă „evocarea* dc cuviinţă. Ba chiar invocarea.

ANTRACT
IOSIF NAGHIU

— Idee... Ce cuvînt pre­ tenţios !... Dar, hai, să-ţi jac pe plac. Ideea ar fi a comu­ nicării directe între specta­ tori şi actori. — tramă stau Fără ?... faţă spectacol Doar pentru în faţă ?... Fără că

Piesă îndrăzneaţă

amăgim... vine pen­ că anto­ cărţi din Lungul drum...al Municipalu­ lui place pentru că este par­ tida dintre bătrînul şi linărul Tyrone, sau pentru că este interpretată de Caragiu şi dc Pitliş P nimicul conflict, satiră. gur de — Bine. bine, dar spui ; era şi 0 cărţi la mijloc. şi Mai cărţi. lui spuneai, şi faţă actorii în nimic. Să tu sin­ partidă in­ par­ bine nu se şi fală, O'Neill.

— Să nu ne Crezi că publicul tru autor ?... Crezi logica partidă de

— noua s-o nostru — — merar

Despre ce este vorba in ta piesă, pc care vrei propui secretariatului literar ? Despre Nu fi nimic. se pare cam Cam îndrăzneţ te­ ?

— Şi cum ăsta în ţnesă —Simplu. fără dramă, — Şi ieşti ?... cu

gîndeşti ? Fără fără ce le

înlocu-

— Mai convins. clude in piesa mea tidă de cărţi. — fără se Deci, ridică spectatorii fără — La dau — în vrei — să-şi Nu... partidă simtă după cortina stau spună nu... de cum influenţa

Voi o

— Ba da. Tocmai de a¬ ceea am proiectat să o scriu în patru sau cinci acte, care vor da spectacolului o du­ rată dc cel puţin patru orc. — Şi publictd ?... Crezi că va rezista ?... Că nu va \acc scandal ?... — Bine. Atunci, am s-o reduc la trei acte. dar cu condiţia ca piesa să fie in­ terpretată de actori unul şi unul. Dinică, Moraru, Cara­ giu...

— Cu taclale... Cîte o ca­ fea... Din cînd în cînd, cîte o bere. Mă gîndesc dacă n-ar fi bine să introduc pe scenă, printre alte elemente de de­ cor, şi un televizor, ca să aibă actorii la ce se uita. Ar fi un prilej minunat, pe care ci, dealtfel, îl cam pierd, din cauza spectacole­ lor în care joacă seară de seară. Nu crezi — Bitic... Dar. instanţă, care ar piesei talc ? în fi ultimă ideea

Actorii, în nici un caz. asta ţin morţiş. Altfel, piesa la concurenţă. Două patru să ţi sule acte le de pagini !... plătim Şi ? cu albe cit

Maximum.

54

www.cimec.ro

MERIDIANE

Atena — 3-13 iulie 1976

MARGARETA BĂRBUŢĂ

LECŢIA ACTUALĂ A TEATRULUI ANTIC
De la teatrul lui D i o n y s o s la teatrul din Epidaur, itinerariul unei experienţe
In teatrul lui Dionrjsos din Atena, la picioarele Acropolei, acolo unde, acum 2500 de ani, au răsunat, în „premieră absolută", versu­ rile înaripate ale lui Eschil, ale lui Sofocle şi Euripide, delegaţi din 2(i dc ţări de pc toate continentele lumii s-au tnldnit la 5 iulie, la ceremonia de deschidere a Conferinţei internaţionale cu tema „Drama antică în teatrul contemporan", organizată sub egida Insti­ tutului Internaţional de Teatru şi a Ministerului Culturii şi al Ştiin­ ţelor din Grecia.

Ambianta
Construit p e p a n t a c o l i n e i s t î n c o a s e c a r e susţine fortăreaţa A t e n e i — rnai întîi din l e m n , a p o i d i n p i a t r ă ( i n sec. I X î . e . n . ) , ad ă p o s t i n e l s a n c t u a r u l l u i D i o n y s o s şi o f e r i n du-şi s p a ţ i u l m a r i l o r s e r b ă r i şi î n t r e c e r i a r ­ t i s t i c e ce p u r t u u n u m e l e năbădăiosului zeu, ou şi a d u n ă r i l o r p o p o r u l u i i u e p o c a d e m o c r a ­ ţiei a t e n i e n e sclavagiste, acest s o l e m n amfi­ t e a t r u de p i a t r ă , p u r t â n d î n c ă , i c i c o l o , să­ pate i n jilţurile de m a r m u r ă , n u m e l e arbonţ i l o r şi n o t a b i l i t ă ţ i l o r i u b i t o a r e d c s p e c t a c o l e d e a c u m d o u ă m i l e n i i şi j u m ă t a t e , a d a t a¬ dunării noastre fiorul unei c o m u n i u n i spiri­ t u a l e c u î n d e p ă r t a t u l „secol d e a u r " a l a r t e i preşedintelui Republicii scenice. Cuvintele Elene, Constantin Tsatsos, explicînd prezen­ ţa v i e a d r a m e i a n t i c e î n l u m e a contempo­ rană p r i n n a t u r a eternă a esenţei e i — e x ­ presia poetică a l u p t e i o m u l u i p e n t r u l i b e r ­ t a t e , în c o n f r u n t a r e c u d e s t i n u l , c u m o a r t e a , eu i u b i r e a , o u o a m e n i i — păreau u n ecou, p e s t e m i l e n i i , a l v e r s u l u i s o f o c l e a n „In lume-s multe mari minuni; / Mai mari ca omul însă nu-s !" M i c r o f o a n e l e r a d i o t e l c v i z i u n i i , c a şi î n t r e a g a a p a r a t u r ă t e h n i c ă i n s t a l a t ă acolo pentru necesităţile unei imediate şi exacte informări în masă, păreau o intru­

ziune cu totul insolită în acea ambianţă creată de gradenele şi dalele de un alb i m a c u l a t , c a r e i n v i t a l a m e d i t a ţ i e şi r e c u l e ­ gere, m a i prielnică, parcă, e c h i l i b r u l u i a p o l i ­ n i c deeît agitaţiei d i o n i s i a c e . Impresia aceasta do permanentă interfe­ renţă a t r e c u t u l u i cu p r e z e n t u l a dominat de-a l u n g u l î n t r e g i i n o a s t r e r e u n i u n i , f i e că ne aflam în clădirea şcolii superioare de ştiinţe p o l i t i c e Pantios. pnrtieipînd la dez­ baterile în jurul ternii Conferinţei, f i e că străbăteam cartierele A t e n e i sau drumurile în serpentină p r i n t r e l i v e z i de m ă s l i n i sau po m a l u l stîneos a l m ă r i i , s p r e C a p u l Sun i o n , spre E r e t r i a , spre D e l f i , spre Mîcene sau spre m a r e l e a m f i t e a t r u de la Epidaur. î n A t e n a , ca şi în întreaga G r e c i e , p r e z e n ­ t u l e s t e s a t u r a t d e i s t o r i e şi d e m i t o l o g i e . străzilor, firmele magazinelor aNumele m i n l e s c la t o t p a s u l de l o c u r i l e u n o r celebre bătălii, de personalităţi i n t r a t e î n i s t o r i a u n i ­ versală, d e zeităţi s a u d e e r o i zeificaţi. Salam i n a , M a r a t h o n , T c r m o p i l e sînt n u m e a căror rezonanţă mitică n u c anulată de aspectul m o ­ d e r n a l construcţiilor. T u f e l e bogate de l e a n ­ d r i d e o i d o a r e c i c l a m e n , c a r e se î n t i n d de-a l u n g u l şoselei n a ţ i o n a l e , v o r b e s c d e i u b i r e a de f r u m o s , ca de o constantă a spiritualităţii greceşti de-a l u n g u l s e c o l e l o r şi m i l e n i i l o r . I a r s e r p e n t i n a a b r u p t ă care duce spre tea­ trul şi s a n c t u a r u l de Ia Delfi, întreţinînd d i a l o g u l î n t r e c a l m u l c î m p i e i şi d r a m a t i s m u l slînoilor colţuroase care formează masivul

www.cimec.ro

55

m u n t e l u i Parnas, vorbcşlc dc v i c t o r i a o m u ­ l u i a s u p r a n a t u r i i a p r i g e , f ă c î n d să r e i n v i e , c l i p ă d e c l i p ă , m i t u r i l e şi l e g e n d e l e născute i n m o d f i r e s c d i n s o l u l acesta b i n t u i t d e c u ­ t r e m u r e şi f u r t u n i , s t î r n i n d a m i n t i r e a călă­ toriei l u i Oedip dinspre oracole, spre Teba. c u t r a g i c a sa o p r i r e l a „răscrucea c e l o r t r e i drumuri", lată, acolo în vale e răscrucea u n d e O e d i p 1-a u c i s p e L a i o s ! M i t o l o g i e , istoric, actualitate. Aşezat între m u n ţ i , într-o f a l i e creată d e p c u r m a unor c u t r e m u r e , s a n c t u a r u l l u i A p o l l o dc la D e l f i îşi p ă s t r e a z ă şi a z i a t m o s f e r a d e m i s t e r şi r e c u l e g e r e . T e a t r u l c o n s t r u i t a c o l o î n sec. I V î . e . n . — o a l t ă b i r u i n ţ ă a m u n c i i şi c u r a j u l u i omului — a adăpostit în 1927 u n a d i n t r e p r i m e l e încercări d e reînviere a d r a m e i a n t i ­ c e , s p e c t a c o l u l c u Promcteu dc Eschil. L o ­ c u l a r e u n e c o u c c se r e p e t ă d e 1 2 o r i , ş i a t u n c i , î n 1 9 2 7 , v o c e a a c t o r u l u i care-1 j u c a pe P r o m e l e u î n l ă n ţ u i t a Btîrnit v u l t u r i i ce se a f l a u p e î n ă l ţ i m i l e m u n t e l u i P a r n a s , atrăgîndu-le rotirile ameninţătoare deasupra p u b l i c u l u i a d u n a t în a m f i t e a t r u . Astăzi, vocea actriţei A n n a S y n o d i n o u , preşedinta Comite­ tului de organizare a Conferinţei noastre, recitind invocaţia Casandrci către A p o l l o , a stirnit d i n n o u ecourile munţilor, primind d r e p t răspuns... u n t u n e t rostogolit d i n înăl­ ţimi pînă în i n i m a pămîntului. Pe zei nu-i b i n e să-i p r o v o c i n i c i î n j o a c ă . . . P e s e r p e n ­ t i n e l e î n g u s t e cc d u c s p r e s a n c t u a r avuse­ s e m p a r t e d e o m i c ă m o s t r ă d e ceea ce î n ­ s e a m n ă o f u r t u n ă p r i n l o c u r i l e acelea. Radu B c l i g a n v o r b e a a d o u a z i d e legăturile se­ c r e t e a l e m a r i l o r artişti g r e c i c u z e i i . Se p o a t e l u a şi aşa.

rică de operă d r a m a t i c ă , d e c i , a t i t tragedia c i t şi c o m e d i a ) ; c e a l a l t ă , p e c a r e a ş d e n u m i - o creatoare, urmărind interpretarea d r a m e i an­ t i c e i n r a p o r t c u s o c i e t a t e a şi p u b l i c u l d e uzi, eăutindu-se m i j l o a c e l e de expresie artis­ tică cele m a i a d e c v a t e c o m u n i c ă r i i m e s a j u l u i . I n t r e aceste d o u ă poziţii f u n d a m e n t a l e , o i n ­ f i n i t a t e de n u a n ţ e , încercări d e sinteză, d e conciliere sau, dimpotrivă, de ruptură. Reconstituirea arheologică, î n afară de fap­ tul că a r t r a n s f o r m a r e p r e z e n t a ţ i a teatrală într-un m u z e u , la care p u b l i c u l d e a z i a r p r i v i pasiv, fără a exista putinţa u n e i co­ m u n i c ă r i şi a u n e i p a r t i c i p ă r i a c t i v e , d e o a r e ­ ce „ c h e i a " , „ c o d u l " c o m u n i c ă r i i s-a p i e r d u t (să n u u i t ă m c ă n-a e x i s t a t o c o n t i n u i t a t e în reprezentarea d r a m e i a n t i c e de-a l u n g u l s e c o l e l o r şi r e d e s c o p e r i r e a t e x t e l o r n-a f o s t însoţită de o redescoperire a m o d u l u i de r e p r e z e n t a r e ) , r i d i c ă şi d i f i c u l t ă ţ i insurmon­ t a b i l e : n u e x i s t ă n i c i u n d o c u m e n t c a r e să indice, de pildă, c u m era muzica în spec­ tacolul antic sau c u m era dansul — două elemente absolut indispensabile în interpre­ t a r e a C o r u l u i . T o t c c s-a r e a l i z a t şi se r e a ­ lizează i n s e c o l u l n o s t r u î n acest domeniu a r e l a b a z ă i n t u i ţ i a şi i n s p i r a ţ i a diverşilor realizatori de spectacole, m u z i c i e n i şi c o r e ­ grafi, cercetători pasionaţi ui documentelor străvechi, a i f o l c l o r u l u i p o p o a r e l o r balcanice şi a i o p e r e l o r d r a m a t i c e care, singure, p o t sugera m o d u l de i n t e r p r e t a r e scenică. A t u n c i , ce f e l d c r e c o n s t i t u i r e ? U n e l e d i n t r e dificultăţile reprezentării d r a ­ mei antice i n teatrul contemporan a u fost s e m n a l a t e , î n cîteva l i n i i esenţiale, d e C o n ­ s t a n t i n T r y p a n i s , m i n i s t r u l C u l t u r i i şi a l Ş t i ­ inţelor, p r o f e s o r u n i v e r s i t a r c u u n î n d e l u n ­ gat stagiu l a Cambridge. Cea d i n ţ i i , funda­ m e n t a l ă , este d i f i c u l t a t e a d e a i n t e r e s a p u b l i ­ cul contemporan. D c a c i , necesitatea unor c o n c e s i i , p r i m a f i i n d aceea a t r a d u c e r i i , d e c i , a transpunerii în a l t sistem lingvistic, cu riscul p i e r d e r i i parţiale a valorii poetice, ş t i u t f i i n d ce m a t e r i e d i f i c i l d e m î n u i t e s t e c u v i n t u l , p e p l a n u l atît a l s e m n i f i c a ţ i i l o r , cît şi a l s o n o r i t ă ţ i i . F o l o s i r e a m ă ş t i l o r esle o altă p r o b l e m ă , p l i n ă d e r i s c u r i , masca fiind un m i j l o c convenţional aparţinînd u n u i în­ treg sistem de convenţii specific teatrului antic, determinat d e însăşi structura arhi­ tectonică a a c e l u i t e a t r u , d c o r g a n i z a r e a r e ­ prezentaţiei, şi d e t c r m i n î n d , l a r î n d u l s ă u , stilul de joc a l actorilor. Publicul de a z i mai acceptă oare această convenţie ? D a r C o r u l ? C u m să r o s t e a s c ă C o r u l m a r i l e m e d i ­ t a ţ i i d e s p r e o m şi d e s t i n , f ă r ă a-şi p i e r d e demnitatea solemnă, fără a deveni ridicol sau a r t i f i c i a l p r i n c î n l a l u l l a u n i s o n sau p r i n d a n s u r i l e care n u m a i p o t f i d a n s u r i l e r e ­ ligioase d e la o r i g i n i l e tragediei ? F ă r ă î n d o i a l ă , c e l e m a i m u l t e şi m a i i n ­ teresante intervenţii a u fost cele care afir­ mau o poziţie creatoare faţă d c d r a m a a n ­ tică p o r n i n d n u n u m a i d e l a f a p t u l că s i n ­ gura realitate sigură care n i s-a t r a n s m i s peste m i l e n i i esle t e x t u l , c i , m a i ales, d e l a î n s u ş i s p e c i f i c u l a c t u l u i t e a t r a l , c a r e se pe-

Conferinţa
Amplificată şi întreţesută cu asemenea momente de c o m u n i u n e cu istoria vie a locurilor şi o a m e n i l o r care a u d a t naştere capodoperelor t e a t r u l u i a n t i c , C o n f e r i n ţ a s-a desfăşurat într-o a m b i a n ţ ă prielnică schim­ b u l u i de informaţii, de o p i n i i , dc experienţă. Istoria şi a c t u a l i t a t e a , t r e c u t u l şi p r e z e n t u l s-au î n t î l n i t «lin n o u î n c a d r u l d e z b a t e r i l o r , slujindu-şi r e c i p r o c d r e p t a r g u m e n t î n sus­ ţinerea, p e de o p a r t e , a i d e i i de perenitate a dramaturgiei antice, p r i n mesajul umanist p e caro-l c o n ţ i n e , ş i , p e d e altă p a r t e , a i d e i i de i m p l i c a r e a t e a t r u l u i î n c o n t e x t u l soeiali s t o r i c a l v r e m i i sale ş i . d e a c i , d e m u l t i p l i ­ citate a m o d u r i l o r de interpretare a semni­ ficaţiilor fiecărei o p e r e . Două direcţii, d o u ă p o z i ţ i i e s e n ţ i a l e s-au afirmat în c a d n d dezbaterilor : u n a tehni­ cistă, t i n z î n d către r e c o n s t i t u i r e a arheologică şi r e p r o d u c e r e a c î t m a i e x a c t ă a c o n d i ţ i i l o r şi m o d u l u i d e r e p r e z e n t a r e a d r a m e i antice (prin dramă înţelegîndu-se noţiunea gene­

56

www.cimec.ro

trece „hic e l n u n e " şi c a r e n u se poate s ă v i r ş i decit i n p r e z e n ţ a şi c u p a r t i c i p a r e a u n u i public v i u , a c t i v , u n public a p a r ţ i n i n d u n e i a n u m i t e s o c i e t ă ţ i şi u n e i a n u m i t e e p o c i , in cadrul acestei poziţii fundamentale, de valorificare a f o n d u l u i peren al dramei a u l i ­ ce i n r a p o r t c u r e c e p t i v i t a t e a p u b l i c u l u i c o n ­ temporan, numeroase s-au d o v e d i i a f i p o ­ sibilităţile d c i n t e r p r e t a r e , căci m a r i l e ade­ văruri ale o m u l u i , descoperite de titanii s e c o l u l u i l u i P e r i c l e , îşi d e z v ă l u i e , d c fiecare dată, altă faţetă. Regizorul grec K a r o l o s K o u n , conducător a l Teatrului d e A r t ă şi experimentat cerce­ tător al t e a t r u l u i antic, a u t o r al m a i m u l t o r spectacole a p r e c i a t e , g ă s e ş t e i n o p e r e l e m a r i ­ lor clasici semnificaţii contemporane p c care caută să l e p u n ă în valoare cu mijloace c o m p l e x e , l i n z i n d către ideea d c t e a t r u t o ­ tal, idee d e bază a t e a t r u l u i antic, în care e x p r e s i a c o r p o r a l ă , c a şi c e a v o c a l ă , m u z i c a , şi m i ş c a r e a , l o t u l t r e b u i e s ă p a r t i ­ sunetul cipe la r e l i e f a r e a m e s a j u l u i , e x p r e s i e a c o n ­ ştiinţei c r i t i c e a p o e t u l u i . K a r o l o s K o u n u r ­ mează l i n i a desacralizării d r a m e i antice, a t r i ­ buind D e s t i n u l u i sensul u n e i necesităţi m o ­ r a l e , sociale, şi n u p c acela al u n e i fatalităţi oarbe, iar ritualurilor Corului semnificaţia unei a t i t u d i n i sociale. Pentru D o n Lutz, regizorul olandez, drama a n t i c ă e u n m i j l o c d e a-şi m a n i f e s t a propria atitudine faţă de societate — într-o ţară protestantă „de l i b e r t a t e aproape totală, u n d e totul e posibil, deci aproape n i m i c n u e p o ­ s i b i l " , într-o s o c i e t a t e c a r e se s c h i m b ă m e r e u , în care domneşte sentimentul insecurităţii. Electra d i n tragedia l u i Sofocle, p e care a pus-o î n s c e n ă , p o a r t ă c u c a m e s a j u l c r e d i n ­ ţei, a l fidelităţii faţă d e u n c r e z . c h i a r d a c ă pentru a c e s t c r e z e a t r e b u i e să u c i d ă , şi a c e a s t a e i m p o r t a n t . A c t u a l i t a t e a E l o c l r e i se a f l ă , d u p ă e l , î n c o n f l i c t u l d i n t r e i n d i v i d şi s o c i e t a t e . I a r s p e c t a c o l u l s ă u c ă u t a să s t i m u ­ leze gîndirea publicului, n u să-i provoace instinctele. Interesanta i n t e r v e n ţ i e a a r l i s l u l u i c o m p l e x S u r e s h A w a s l h i d i n I n d i a a a t r a s atenţia a¬ s u p r a u n u i a s p e c t n o u a l p r o b l e m e i , şi a n u ­ m e , procesul transferării d r a m e i a n t i c e d i n tr-un sistem dc cultură în altul. P c n l r u u n p u b l i c l i o s i t d e experienţa m i t u r i l o r p e care este c l ă d i t ă d r a m a antică, regizorul trebuie să g ă s e a s c ă e c h i v a l e n ţ e l e a r t i s t i c e î n m ă s u r ă să facă d r a m a şi m i t u r i l e comprehensibile, reconstruind drama, l a mcvoie, cu condiţia păstrării s p i r i t u l u i acesteia. Legătura texta c t o r - p u b l i o e s t e f u n d a m e n t a l ă p e p l a n u l a¬ cestui transfer de cultură. Fără îndoială, atitudinea creatoare în r e ­ prezentarea contemporană a dramei antice a r e î n vedere, î n p r i m u l r î n d , d u p ă c u m s-a r e l e v a t şi î n discuţii, p u b l i c u l căruia spectacolul i sc a d r e s e a z ă şi n e c e s i t a t e a de a descoperi l i n c o d d e c o m u n i c a r e î n t r e u n i ­ v e r s u l u m a n . s o c i a l , m i t o l o g i c , a l t e x t u l u i şi universul acestui public, trăind astăzi în condiţii f o a r t e d i v e r s e d e l a o ţară l a a l t a . S i g u r , î n s u ş i t e x t u l — s t r u c t u r a sa d r a m a t i c ă

şi t o n a l i t a t e a sa m a j o r ă — i m p u n e u n a n u m i t stil de i n t e r p r e t a r e . O tragedie d e E s c h i l n u p o a l e l i j u c a t ă î n s l i l u l u n e i piese d e C e h o v şi n i c i a l u n e i p i e s e d i n t e a t r u l a b s u r d u l u i . D c a i c i , şi n e c e s i t a t e a u n e i p r e g ă t i r i speciale a a c t o r i l o r — f ă r ă a se a j u n g e l a s p e c i a l i ­ zarea î n g u s t ă şi e x c l u s i v i s t ă p e c a r e o s u g e r a u n distins actor grec ( a c t o r u l de d r a m ă a n ­ tică să T I U m a i j o a c e n i m i c a l t c e v a ) — p e p l a n u l e x p r e s i e i v o c a l e şi c o r p o r a l e , p c p l a ­ n u l c u l t u r i i î n s e ş i . D e a i c i şi l o c u l a c o r d a t , in cadrul dezbaterilor de la Atena, proble­ mei pregătirii a c t o r u l u i , perfecţionării între­ g i i sale i n s t r u m e n t a ţ i i , p e n t r u a p u t e a c o ­ m u n i c a , la u n înalt g r a d d e i n t e n s i t a t e , răs­ colitorul mesaj al lumii antice, unor oa­ meni aparţinind altor sisteme social-politice sau c h i a r religioase. Problema traducerii dramei antice din g r e a c a v e c h e î n g r e a c a m o d e r n ă s a u i'ntr-o altă l i m b ă m o d e r n ă a iscat c o n t r o v e r s e pasio­ n a t e î n t r e „ t e h n i c i e n i " şi „ a r t i ş t i " , î n t r e l i l o logi apărători meticuloşi ai t r i m e t r u l u i i a m ­ b i c şi o a m e n i i s c e n e i , c e i c a r e c o m u n i c ă d i ­ rect c u p u b l i c u l , într-un l i m b a j inteligibil, sensibil, poetic, cei care n u fac d i n formă, d i n m e t r u s a u r i t m , u n fetiş, c i u n m i j l o c d e expresie a l unei m a r i experienţe u m a n e . O excelentă scurtă i s t o r i e o reprezentării d r a m e i antice, d e la o r i g i n i pînă în zilele n o a s t r e , a î n f ă ţ i ş a t v e n e r a b i l u l p i c t o r sceno-, graf Yannis Tsaroucbis — figură proemi­ n e n t ă a t e a t r u l u i g r e c d e a z i c a şi a C o n f e ­ r i n ţ e i n o a s t r e . 0 scurtă i s t o r i e d i n c a r e n-au lipsit referirile concrete la a m ă n u n t e de a r ­ hitectură, de decor şi c o s t u m , pentru a demonstra că m o d u l d e r e p r e z e n t a r e a d r a ­ m e i a n t i c e . încă de la naşterea acesteia, a reflectat, de fiecare dată, mişcările sociale a l e e p o c i i r e s p e c t i v e . 0 e v o l u ţ i e c l a r ă î n a¬ cest sens este v i z i b i l ă c h i a r î n t r e m o d u l d e i«prezentare a o p e r e l o r l u i E s c h i l faţă d e cele n l e l u i Sofocle s a u E u r i p i d e , o p e r e rcflectînd e l e însele m o m e n t e d i f e r i t e a l e e v o ­ luţiei societăţii î n direcţia eliberării omului. Epoca noastră, plină de contradicţii, a d e ­ t e r m i n a t o mare diversitate de interpretări, de m o d u r i d e reprezentare, oxprimînd, de la caz la caz, s p i r i t u l e p o c i i într-o a n u m i t ă i p o s t a z ă , f i e că e v o r b a d e s t i l u l megaloman ii la Reinhaird't, Appia sau Craig, fie de ..stilul M u s s o l i n i " . o x p r i m î n d o a n u m i t ă p o ­ ziţie a s t a t u l u i fascist faţă d e artă, f i e fio s t i l u l u n o r artişti l i b e r i ca D e C h i r i c o s a u P i c a s s o . E s e n ţ i a l c h i a r ş i î n c e e a ce p r i v e ş t i ' c o s t u m u l , d e p i l d ă , n u e d a c ă e r o i i să p o a r ­ t e t u n i c a şi p a n t a l o n i i specifice costumului p o p u l a r grec, sau m a n t i i l e drapate conform desenelor de pe vasele antice. Esenţial este o m u l şi, m a i ales, încrederea î n o m , p e n t r u a m o n t a , a z i , tragedia antică. Iată lnnsată, l i m p e d e , una dintre ideile fundamentale ale Conferinţei noastre, relu­ a t ă , a p o i , şi d e a l ţ i v o r b i t o r i : l e c ţ i a t e a t r u ­ l u i a n t i c este aceea a prezenţei î n f r ă m î n tările sociale a l e v r e m i i . A s t u d i a d e c o r u l şi costumul teatrului antic înseamnă a studia mesajul o p e r e l o r , care reflectă, î n i m a g i n i .

www.cimec.ro

57

în m e t a f o r e , p r i n mijlocirea m i t u r i l o r şi a legendelor, stările sociale în u n i u n i l e m o ­ m e n t e i s t o r i c e , şi c a r e , t o t o d a t ă , a f i r m ă î n ­ crederea î n o m , fin aspiraţia acestuia spre l i b e r t a t e şi d e m n i t a t e ; e s t e c e e a ce j u s t i ­ fică perenitatea şi u n i v e r s a l i t a t e a acestor c a p o d o p e r e n ă s c u t e într-un c o n t e x t social-istoric d e t e r m i n a t . Lecţia teatrului antic, d u p ă părerea unei v o r b i t o a r e , este aceea a p r i m u l u i t e a t r u p o ­ l i t i c d i n l u m e . M a r i i poeţi a i G r e c i e i a n t i c e şi-au e x p r i m a t p o z i ţ i a c r i t i c ă faţă d e c o n ­ tradicţiile p o l i t i c i i d e stat, oare a i n s t a u r a t , i n i n t e r i o r , d e m o c r a ţ i a , d a r a i m p u s c u forţa, in exterior, p u t e r e a imperialistă a Alenei. Ceea ce e s l e d e r e ţ i n u t , d i n n u m e r o a s e l e i n d e z b a t e r e , a s u p r a cărora nu intervenţii m a i s t ă r u i , e s l e f a p t u l că D U e x i s t ă şi n u poale exista o formulă unică, universal vala­ b i l ă , d e i n t e r p r e t a r e şi v a l o r i f i c a r e scenică a d r a m a t u r g i e i a n t i c e . F i e c a r e a r t i s t îşi c o n ­ struieşte s p e c t a c o l u l p o r n i n d , fără îndoială, d e l a d a l e l e t e x t u l u i şi d e l a d a l e l e f u r n i ­ z a t e d e i s t o r i e , i n f u n c ţ i e d e p r o p r i a sa c o n ­ cepţie, concepţie d e t e r m i n a t ă d e însăşi a p a r ­ t e n e n ţ a sa l a u n s i s t e m s o c i a l - p o l i l i e . l a o ideologie, c u a d i n c u l respect d a t o r a t n u lite­ rei, ci s p i r i t u l u i c a p o d o p e r e l o r . Şi acesta esle spiritul l o r u m a n i s t , u n u m a n i s m n u nbstracl, n u d e o generalitate fără contur, ci u n u m a n i s m născut d i n situaţiile conflictuale ale epocii, epocă d e m a r i mişcări soci­ ale, tin/.înd s p r e a f i r m a r e a capacităţii o m u ­ l u i d e a-şi c u c e r i d e m n i t a t e a şi l i b e r t a t e a , in c i u d a oricăror p i e d i c i d i n afară sau d i n ­ lăuntru. A c e a s t a e s l e şi i d e e a c a r e s-a d e s p r i n s d i n e x p u n e r e a , d e o m a r e s i m p l i t a t e şi m o d e s ­ tie, a c e l e b r u l u i regizor Blia K a z a n , dedicată transpunerii în film a dramei antice. Elia K a z a n e s t e în c ă u t a r e a u n o r s o l u ţ i i pentru realizarea unui film pe baza Orestici lui Eschil. N u v a f i o f i l m a r e a piesei, l i m b a j u l teatrului este a l t u l deeît a l f i l m u l u i , c i o re-ereaţie. cu mijloacele cinematografului. P r o b l e m a esenţială, d u p ă e l , e reprezentarea C o r u l u i h u r i i l o r , pe care le consideră p ă z i ­ t o a r e l e t r a d i ţ i e i , şi c a r e , d e c i , î n n i c i u n c a z , n u c e r o i n t e r p r e t a r e grotescă, c i u n a izvorî* t ă d i n a c e s t c a r a c t e r s ă l b a t i c şi p r i m i t i v , d e străveche legătură c u p ă m î n t u l . A f l a r e a a u ­ t e n t i c u l u i , a a d e v ă r u l u i u m a n , este p r e o c u ­ parea l u i d e căpetenie, şi p e n t r u aceasta colindă r e g i u n i l e sălbatice d i n P e l o p o n e z . d i n Mexic, lecţia lui — dacă lecţie se p o a t e n u m i — f i i n d aceea a eliberării d e s u b t i ­ r a n i a m o d e l e l o r , f i e e l e şi r e u ş i t e , a c ă u t ă r i i p e r m a n e n t e , a c u r a j u l u i nesiguranţei lăuntri­ ce, care a l i m e n t e a z ă cercetările p e n t r u găsi­ rea u n u i d r u m p r o p r i u . „Arta e u n t o r e n t c o n t i n u u , hrănit de u n izvor", spune e l , pen­ tru a sublinia ideea că marea artă nu t r e b u i e să privească î n a p o i , c i n u m a i î n p r e ­ z e n t şi î n a i n t e , c o n t e x t u l c o n t e m p o r a n f i i n d determinant chiar pentru interpretarea m a ­ r i l o r clasici. Aceeaşi m o d e s t i e a m aflal-o în e x p u n e r e a c o m p o z i t o r u l u i Y a n n i s X c n a k i s , care, fără a

încerca să-şi impună metoda sau punctul de vedere, a s e m n a l a t i m p a s u l încercărilor de r e c o n s t i t u i r e integrală a s p e c t a c o l u l u i a n ­ tic, î n absenţa oricărui d o c u m e n t p r i v i t o r la m u z i c a şi d a n s u l a c e l o r v r e m i şi î n c o n d i ­ ţ i i l e î n c a r e „ceea c e r ă m î n e d i n d r a m a a n ­ tică e m a i a l e s t e x t u l . P e a c e s t a t r e b u i e să-I redăm. Orice îndepărtare de text a r f i o t r ă d a r e " . E l î n s u ş i p r a c t i c ă transpunerea Uberă — într-o m u z i c ă a t o n u l ă realizată c u m i j l o a c e m o d e r n e c o m p u t e r i z a t e , fără a p i e r ­ de, insă, legătura c u tradiţiile m u z i c i i p o p u ­ l a r e greceşti, a l e celei b i z a n t i n e , a l e celei d i n întreaga r e g i u n e b a l c a n i c ă — a i d e i l o r si a t ­ m o s f e r e i o p e r e l o r (a Orestici, d e pildă). C o n ­ t r o v e r s e l e i s c a t e d e e x p u n e r e a şi d e i l u s t r a ­ ţiile p r e z e n t a t e a u a v u t d i n n o u c a r a c t e r u l u n e i ..quorello des a n c i e n s e l des modernes *. R ă m î n e ca f i e c a r e să-şi t r a g ă p r o p r i i l e c o n ­ c l u z i i , i a r t i m p u l şi p u b l i c u l să v a l i d e z e s a u să i n v a l i d e z e u n a s a u a l t a d i n t r e poziţiile exprimate.
1

Spectacolele
Deşi puţine l a n u m ă r — t r e i — spectaco­ l e l e d c t e a t r u a n t i c prezentate d e g a z d e a u fost, lotuşi, c o n c l u d e n t e p c n l r u concretizarea u n o r a d i n t r e lecţiile p o s i b i l e a l e Conferinţei. Lysistrata de A r i s t o f a n , prezentată de c o m ­ p a n i a „ A m fi tea t r o n " î n r e g i a t i n ă r u l u i S p y r o s A . E v a n g e l a t o s şi s c e n o g r a f i a l u i . N i k o s Petronoulos, p e acoperişul clădirii Teatru­ lui „Kaluta", amenajai într-un amfiteatru î n p o l c o a v ă , m i s-a p ă r u t a f i o m o s t r ă d e „ m o d e r n i z a r e " c u o r i c e preţ, înlr-un amestec de s t i l u r i m e r g i n d d e la p a r o d i e la v u l g a r i ­ tate şi, d c a i c i , l a s u b l i m . C o n c e p u t ca o reprezentaţie ..populară" de b i l e i , c u u n d e ­ cor piclat naiv, în costume amintind dc „bellc epoque" grosolan parodiată, cu o m u z i c ă î n c a r e m o t i v e l e l ă u t ă r e ş t i se a m e s ­ t e c a u c u french c a n c u n - u l şi c h a r l o s t o n - u l (ac e s l e a e r a u şi d a n s a t e ) , s p e c t a c o l u l e r a j u c a t în întregime de bărbaţi, travestiurilc fiind demonstrativ subliniate ( u n i i a c t o r i îşi p ă s ­ trează şi b ă r b i l e ) , în a f a r ă d e C o r u l victi­ m e l o r de război, j u c a t dc f e m e i , g r a v e , so­ l e m n e , tragice î n costumaţia l o r n e a g r ă şi în l i r i s m u l discret a l recitării. Acestea c o n ­ trastau i n s o l i t c u întreaga reprezentaţie, p u r tînd, desigur, mesaju l-memento a l ororilor războiului. D a r r e s t u l reprezentaţiei, i n c i u d a v e r v e i îndrăcite c u care erau j u c a t e unele roluri (al Lysistratci, îndeosebi), plutea în­ tr-o v u l g a r i t a t e care d e v e n e a agresivă î n m o ­ mentele dezlănţuirii p a t i m i i erotice a bărba­ ţilor refuzaţi de vajnicele m i l i t a n t e pcnlru pace. In cu totul prezentaţia cu f a n , Aharnicnii, altă l u m i n ă mi-a a p ă r u t r e ­ o altă c o m e d i e a l u i A r i s t o ­ î n regia l u i Karolos Koun,

www.cimec.ro

d e s p r e c a r e a m m a i a m i n l i t , p c aceeaşi t e m ă condam­ favorită n m a r e l u i c o m e d i o g r a f — n a r e a r ă z b o i u l u i şi p r e a m ă r i r e a binefacerilor păcii — d o v e d i n d actualitatea reală, dc sub­ stanţă, a operei clasice. l\c a f l a m , d e d a t a a c e a s t a , î n t e a t r u l a u ­ l i c , de piatră, de la E r o l r i a , c o n s t r u i t pe p a n t u u n e i c o l i n e , l a adă|>ost d c v i n t şi d c v u i e t u l m ă r i i , p c g r a d e n c l c c ă r u i a i a r b a se măcinate învecinează cu lespezile de piatră d e v r e m e . R e p r e z e n t a ţ i a se d e s f ă ş u r a p c t r e i niveluri — „orchestra" aulică circulară, un p o d i u m d e s e î n d u r ă şi a l t u l , m a i î n a l t , d c teatru). Reprezen­ piatră („scena" v e c h i u l u i t a ţ i a se d e s f ă ş u r a î n t r - u n stil cu adevărat p o p u l a r . E r a , şi a i c i , j u c a t ă n u m a i d e b ă r b a ţ i (dar, de d a t a aceasta, travestiurilc erau lip­ site dc orice şarjă), în costume care, pe o bază neutră, amintind portul grec, îşi aplicau uncie elemente caracteristice, t r i pen­ miţind pînă la epoca noastră, tru a sugera p e r m a n e n t a u n o r a t i t u d i n i (de­ m a g o g u l , de pildă, sau bogătaşul p r o f i t o r dc p e u r m a r ă z b o i u l u i ) ; m u z i c a v<*selă, r i t m a t ă , şi d a n s u r i l e l r o n c t i c e e r a u d c i n s p i r a ţ i e f o l ­ c l o r i c ă . I n c e n t r u l s p e c t a c o l u l u i sc d e t a ş a n e t f i g u r a l u i D i c e o p o l i s , ţ ă r a n u l h a r n i c şi i u b i ­ tor de pace, cure, d i s p e r a t de p n g u h e l c pe cart; r ă z b o i u l 1 le p r i c i n u i e ş t e l a t o t p u s u l , încheie pace separată c u s p a r t a n i i , bucurindu-se, apoi, dc belşugul realizat p r i n m u n ­ c ă p a ş n i c ă şi c o m e r ţ p r o f i t a b i l . Interpretul, Y o r g o s L a z a n i s , u n a c t o r d c m a r o clasă, c comedian t o t a l , c i n t ă r e ţ şi d a n s a t o r , ş l i i n d să i n t r e într-o c o m u n i c a r e d i r e c t ă , d e m a r e e f e c t , c u p u b l i c u l , să l a n s e z e m u i a l e s p o a n ­ t e l e p o l i t i c e , d c l a ş î n d u - s c şi transpunîndu-se în r o l d u p ă n e c e s i t ă ţ i l e s p e c t a c o l u l u i , c u o e n e r g i e u l u i t o a r e , ca u n a d e v ă r a t a n i m a t o r . C o r u l , p u r l i n d m ă ş t i caraghioase de d i f e r i t e f e l u r i s a u s c o ţ i n d u - ş i m a s c a a t u n c i c i n d se umanizează şi d i a l o g h e a z ă cu p u b l i c u l , era o adevărată demonstraţie de p a r t i c i p a r e v i e şi t o t a l ă , d e a n t r e n a m e n t m u l t i l a t e r a l , tot­ d e a u n a o r g a n i c î n c a d r a i în acţiunea scenică, e x p r e s i e a m u l ţ i m i i în c o n t i n u ă m i ş c a r e . N u lipseau d i n spectacol m o t i v e l e favorite nle lui Aristofan — satirizarea soldatului fanfa­ ron, a politicianului demagog, a l u i Euripid e — şi n i c i m a r c a , d e z l ă n ţ u i t a p e t r e c e r e d e p a c e , în c a r e r i t u a l u l f a l i e d e v e n e a o e x p r e ­ sie n a i v ă a vitalităţii p o p u l a r e , a d r a g o s t e i de viaţă. Şi, iată, a c u m , marea experienţă, m a r e l e e v e n i m e n t , s p e c t a c o l u l c u Oedip la Coluna de Sofoclo, prezentat i n T e a t r u l de la E p i d a u r . î n r e g i a l u i A l e x i s M i n o t i s , i n t e r p r e t şi a l rolului titular. S p e c t a c o l u l începe c u m u l t î n a i n t e d c că­ derea serii, pc cărările şi a l e i l e c a r e duc s p r e m a r e l e a m f i t e a t r u , p c c a r e se î n ş i r u i e , c a într-o l u n g ă , n e s f î r ş i l ă p r o c e s i u n e , p u b l i ­ cul. I'ublieul acesta (în seara de deschi­ dere a F e s t i v a l u l u i dc vară. ziarele anunţau un n u m ă r de peste 16.000 de spectatori) ocupă treptat, treptat numeroasele gradene de piatră, în potcoavă, formînd o uriaşă masă de o a m e n i , multicoloră, v i e , zgomotoasă,

p î n ă în m o m e n t u l i n care — l u m i n i l e sling i n d u - s e şi a c t o r i i in hlamide ocupîndu-şi l o c u r i l e intrării l o r i n scenă — t ă c e r e a se i n s t a l e a z ă , c a Ja u n s e m n a l . I n l i n i ş t e a l o tală, în întuneric, u n spot l u m i n o s i i p r i n d e p c O e d i p şi p c A n t i g o n a î n d r u m u l l o r l e n t spre p o r t a l u l de i n t r a r e în A t e n a . Şi, p r i ­ m e l e r e p l i c i , rostite fără efort, s i m p l u , fără ostentaţie, r ă s u n ă î n liniştea n o p ţ i i ca înlr-o catedrală. D a , acustica excepţională a Tea­ t r u l u i dc la E p i d a u r n u c o legendă. D a r t o t u l n u e n u m a i o c h e s t i u n e de acustică, c i , m a i ales, o c h e s t i u n e dc a m b i a n ţ ă spirituală, de c o m u n i c a r e înfiorată. I n asemenea a m b i ­ a n ţ ă , s p i r i t u l c r i t i c se d o m o l e ş t e , p a r c ă . R ă ­ m î n e d o a r p a r t i c i p a r e a Ja o f i c i e r e a u n e i c e ­ remonii, care celebrează — sensul e lim­ pede ! — t r i u m f u l demnităţii umane. Stilul d e j o c e r e a l i s t , n u se f a c e r i s i p ă n i c i d e g e s t u r i m a r i , n i c i de t o n u r i e m f a t i c e . U n e o r i , a m i m p r e s i a că v e r s u l e r o s t i i a p r o a p e ca o p r o z ă u ş o r r i t m a t ă . R i t m u l sc s i m t e î n d e o ­ sebi i n rostirea Corului, interpretat ca un g r u p dc o a m e n i a i Cetăţii, acţionînd fiecare s e p a r a t , l a î n c e p u t , a p o i , d i n ce î n ce m a i „compact", 'mai „organizat", pînă cînd, spre f i n a l , c i n t o c u l se î n f i r i p ă u n i t a r - l i n i a r , c a o melopee. Pînă a t u n c i , însă, Corul are m o ­ m e n t e d r a m a t i c e , de revoltă, de ameninţare, i n t e r v e n i n d activ în acţiune — personaj co­ lectiv, dar n u u n i f o r m , nu omogen. Dansul , e a p r o a p e a b s e n t ; d o a r ici-colo, uşoare u n ­ d u i r i ale C o r u l u i , în mişcări sugestive. Dar actorii ? Actorii joacă simplu, cum spuneam, uneori, m a i patetic (Antigona), alte­ ori, mai demonstrativ (Polinicc), Alexis Minotis impunînd demnitatea eroului tragic Oedip, uneori prin gesturi rutiniere, acad e m i z a n t e , d a r cu o ţinută de m a r c nobleţe, c a r e n u poate să n u i m p r e s i o n e z e . M u z i c a i n t e r v i n e d i s c r e t , s u b l i n i i n d s a u anunţînd u n e l e m o m e n t e m a i deosebite, r i t m î n d spectacolul — o m u z i c ă gravă, suges­ tivă, care capătă accente religioase în pasa­ jele de i n v o c a r e , de g l o r i f i c a r e a A t e n e i , d a r . m a i ales, arc intonaţii ale v e c h i l o r cîntece p o p u l a r e a l e ţ i n u t u r i l o r greceşti, a t u n c i c î n d C o r u l sc u n e ş t e c u o r c h e s t r a . Spectacolul c tdramatic, mai mult decît ne-am f i aşteptat l a această piesă, c o n s i d e ­ rată, i n g e n e r e , pe n e d r e p t , statică. Finalul e s o l e m n şi l e n t , a ş a c u m f u s e s e î n c e p u t u l , lăsînd, parcă, o clipă de reculegere după d e m n a şi s e n i n a m o a r t e a e r o u l u i .

Cu arest spectacol — bun? slab? mare! — care era cel mai grăitor argument al vitali­ tăţii şi perenităţii dramei antice, ca purtă­ toare a mesajului mereu actual al demnităţii omului, s-a încheiat Conferinţa internaţională de teatru, care a avut darul de a afirma, dincolo de deosebirile şi divergenţele de opi­ nii şi de poziţii, moştenirea comună, bogată, inepuizabilă, lăsată epocii noastre şi celor viitoare de marii creatori ai teatrului antic : moştenirea umanismului militant. |

www.cimec.ro

59

MERIDIAN

VALENTIN SILVESTRU

O călătorie teatrală in Canada
Decolarea
. . . M ă a s i g u r , i n c ă o « l a t ă , c ă paşaportul, biletul şi i n v i t a ţ i a directorului publicaţiei „Canadian T b e a t e r R e v i e w " sînt l a locul l o r şi p ă ş e s c s p r e a v i o n u l c u c a r e v o i trece, p e n t r u p r i m a oară, A t l a n t i c u l . JXi se e x p l i c ă , e v i d e n t , c e a v e m «le f ă c u t i n caz d e a v a r i e , o stewardesă v o r b i n d l a m i c r o f o n şi a l t a m i m î n d , c u g e s t u r i d c p ă ­ puşă mecanică, p u n e r e a măştii d e o x i g e n Ia g u r ă , scoaterea paraşutei d e s u b s c a u n , aşe­ zarea l a l o c a obiectelor folosite. — Întoarcerea î n a v i o n u l d e t e r i o r a t p e n t r u a p u n e l u c r u r i l e l a l o c u l l o r t r e b u i e să f i e o operaţiune delicată — î m i s p u n e u n tinăr nigerian, şi o bătrină doamnă americană s u r i d e şi c a : — E neîndoielnic că l e - a m a d u c e puţin umede, d i n ocean. N u p u t e m vedea E u r o p a d i n cauza n o r i l o r , din cînd în cînd aflăm doar numele cîte u n u i o r a ş p e care-1 s u r v o l ă m . S î n t e m dea­ s u p r a u r i a ş e i î n t i n d e r i d e a p ă , s u b c a r e e, probabil, legemlarul continent scufundat, dar n u v e d e m n i m i c , d i n cauza n o r i l o r , vălătuci uriaşi ce ne ţin m e r e u împachetaţi ca în vată. 0 lumină stranie, portocalie, umbre l u n g i , cenuşii, cîteva p a g i n i d e c a r t e , o foaie de ziar, u n cofet, u n m e z e l , u n l i c h i d rece, un z î m b e t a v i a t i c , c ă l d u r ă , răcoare, tăcere, t ă c e r e l u n g ă şi t î n ă r u l a l g e r i a n m ă s c u t u r ă binişor : — A c e s t a c L a b r a d o r u l . Sîntem i n L u m e a Nouă. A u t r e c u t şapte c e a s u r i . D e d e s u b t , p ă m î n t , p ă m i n t pietros, pleşuv, apoi pădure, lacuri

m a t e , p u s t i u şi, brusc, u n aeroport : G a n d e r , n ă s c u t în deşert, î n 1 9 5 9 . Şi a p o i i a r p ă ­ d u r i pitice, de u n verde stins, p ă m i n t cenu­ ş i u , m i i d c l a c u r i d e u n albastru r e c e , f l u ­ v i u l S t . L n u r e n t , e n o r m , şi M o n l n ' u l u l . U n r î n d d e p o l i ţ i ş t i . U n r î n d «le v a m e ş i . Un birou e l e g a n t şi u n t i n ă r bărbos, cu o c h e l a r i , care m ă întreabă, p o l i t i c o s , de ce v i n î n C a n a d a , c i n e m-a i n v i t a t , ce i n t e n ţ i i a m a i c i , u n d e v o i s t a , c e v o i f a c e , eîţi b a n i posed, dacă v o i m u n c i sau v o i f i întreţinut, î n ce o r a ş e v o i c ă l ă t o r i , d a c ă i m i g r e z s a u s î n t î n t r e c e r e , d a c ă a m î n v a l i z ă c a r n e «le v a c ă sau de p o r c , g ă i n ă friptă n u e v o i e , o u ă e voie, mezeluri, n u , fructe, da, băuturi, de­ p i n d e , n-am n i m i c d i n toate acestea, e b i n e , insă dacă n u c u m v a a d u c c a d o u r i şi c a r e e a d r e s a exactă d i n B u c u r e ş t i . D u p ă n u ştiu c î l ă v r e m e s e m n e z o d e c l a r a ţ i e şi a f l u c ă a v i o n u l de Toronto a plecat, a m pierdut le­ g ă t u r a . E însă a l t a , p e s t e u n ceas. n u d o aici, d i n aeroportul Mirabel, cel m a i mare d i n l u m e , c i de la aeroportul D o r v a l , nu-i departe, patruzeci de k i l o m e t r i , d a i trei d o ­ l a r i şi l e d u c e autobuzul. A j u n g la D o r v a l c u c i n c i m i n u t e înainte de plecarea u l t i m e i curse, m a i alerg trei p r i n i m e n s a a c r o g a r ă ş i d u p ă m i n e se . î n c h i d e u ş a a v i o n u l u i . V e h i c u l u l societăţii . . A i r Canada" e m i c , v e s e l , t a p e t a t ca o c a m e r ă dintr-o g r ă d i n i ţ ă , r ă c o r o s , d u l c e , n i se p u n î n b r a ţ e v r a f u r i d e ziare în engleză şi f r a n c e z ă , şi s î n t e m r u g a ţ i să n e a l e g e m o b ă u t u r ă d i n d o u ă z e c i . „ F i ţ i a t e n t , a l c o o l u l sc p l ă l e ş l e , ţ i ­ gările se p l ă t e s c , bomboanele se plătesc, restul e gratis, moroi". L a T o r o n t o c seară, linişte, o r a zece. Acasă e de-abia p a t r u d u p ă - a m i a z ă , a m î n t i n e r i i cu 0 j u m ă t a t e de z i , o r i a m î m b ă t r î n i l , n u - m i dau seama, e foarte cald, o căldură umedă, stau resemnat intre g e a m a n t a n e , n u e n i m e n i , o domnişoară s u b ţ i r i c ă , c u o c h e l a r i , şi u n tînăr eu o b a r b ă fioroasă, s p r i j i n i t intr-o u m b r e l ă l u n g ă , î m i f a c s ( * m n să t r e c d i n c o a c e «le p o r t i ţ a d e m e t a l şi m ă î m b r ă ţ i ş e a z ă d e parcă a m f i fost c i d e g i î n şcoala p r i m a r ă : — Hello, b o n j o u r , guten abend, en franoais ? B i n e aţi v e n i t , v ă aşteptăm de dimineaţă, t r e b u i a u n r o m a n , z ă u c ă trebuia şi u n r o ­ m â n , t o a t ă lumea a ş t e a p t ă u n r o m â n , s i n toţi f o a r t e i n t e r e s a n t , n u ca o m , d e s i g u r — cli­ peşte domnişoara — cî ca r o m â n , şi ca specialist, desigur, adaugă iute simpaticul b ă r b o s , desigur, d e s i g u r . . . M a i f a c e m p a t r u z e c i de k i l o m e t r i pînă la c ă m i n u l u n i v e r s i t ă ţ i i Y o r k şi n - a p u c să i n t r u b i n e î n c a m e r ă c ă şi s î n t c o n d u s , c u a f a ­ b i l i t a t e , l a recepţia dată î n cinstea celor ce participă la Conferinţa internaţională a cri­ t i c i l o r t e a t r a l i . E z a r v ă , f u m , b u c u r i e , înfră-

60

www.cimec.ro

ţire generală. Iată-i pe c o l e g i i cunoscuţi d i n a l i c intîliiiri : D o n R u b i n , d i r e c t o r u l m e n s u a ­ l u l u i celui m a i i m p o r t a n t , iniţiatorul întîlnirii, „Canadian Theater R e v i e w " , apoi v e n e r a b i l u l şi s i m p a t i c u l n o s t r u preşedinte, a l Asociaţiei internaţionale a c r i t i c i l o r . R o m a n S z y d l o v s k i , de l a „ T r y b u n a L u d u " d i n V a r ş o v i a , L e e n a K u l o v a a r a , subţirică şi f o a r t e b l o n d ă f i n l a n ­ deză, cronicăreasă — c u m a r zice c i n e v a d e la n o i — cu l i m b ă f o a r t e ascuţită, S e n d a Akahasi, d i n T o k i o , zîmbindu-mi foarte prie­ tenos, u s c a t , m i c . t r e b u i e să a i b ă v r e o p a t r u ­ zeci d e k i l o g r a m e , d a r c î n d m i - a tras o p a l m ă a m i c a l ă peste o m o p l a t a m c r e z u l că m-a l o v i t b r a ţ u l de oţel a l u n e i m a c a r a l e . S i n t m u l ţ i pe care n u - i c u n o s c : E . T . K i r b y dc l a „TIie D r a m a R e v i e w " d i n N e w Y o r k , americanii Ted I l o f f m a n , Jeniffor Morrin. J u l i u s N o v i c k , e n g l e z i i C a t h e r i n e I t z i n şi Miehaol .lullian. japonezul Yasunari Takahasi, poloneza M a r g a r c t S e m i l dc la ..Dialog", i u ­ goslavul Rotor M a r i a n o v i c i do la „ S c e n a " din B e l g r a d , s u e d e z u l CIaes E n g l u n d , redactor-şef a l r e v i s t e i „ E n t r e " , F r a n c o i s e K o u r i l s k y do l a „Travail t h e i i t r a l " d i n P a r i s , v o l u b i l u l M e n d e l K o h a n s k y de l a I e r u s a l i m („Cc m a i face E v e r a c , E v e r a c cc m a i face, salutări d r a g i l u i E v e r a c ! " ) , a p o i c a n a d i e n i i . G l a n d e Des L a n d e s d i n Q u e b e c , P e t e r H n y din Vancouver, Beverley Simons. Freed I ' o r s t c r , J o l m J u l i a n i , a c t o r <le o r i g i n e i t a ­ l i a n ă cu soţia sa d c o r i g i n e chineză şi c o p i l u l său m i x t , o p ă p u ş i c ă , şi alţii, şi alţii, pînă cc u n b ă r b a t s m e a d , c u faţa deschisă, î m i slriiigo mîna f o a r l e p u t e r n i c şi-mi s|nine t a r e , f r u m o s : „Rine-aţi v e n i t , n o r o c şi sănă­ tate !" E Stere C r i s t e a , c o n s u l u l n o s t r u l a T o r o n t o , u n o m a d m i r a b i l , „singurul d i p l o ­ m a t străin d i n oraş — d u p ă c u m î m i a t r a g atenţia gazdele — care a v e n i t să-şi înt î m p i n e c o m p a t r i o t u l , deşi i-am a n u n ţ a i p e toţi." S î n t lăsat o c l i p ă , m i ş c ă t o a r e , să m ă s a l u t , c u m se c u v i n e , cu tovarăşul m e u şi cu g e n t i l a sa soţie, să Ie s p u n o v o r b ă d e s p r e „ c u m m a i o po-ncasă". să r ă s p u n d ou p l ă ­ cere invitaţiei l o r do a-i v i z i t a şi a p o i . r e l u a t de c o l e g i , c ă l ă u z i t s p r e o m a s ă uriaşă p e oare fiecare a p u s r e v i s t e şi cărţi d i n ţara sa, întrebat f i i n d e u ce-am a d u s . A l e r g în cameră, răstorn v a l i z a şi r e v i n cît m a i g r a b ­ n i c , î n ş i r î n d zece e x e m p l a r e p r o a s p e t e d i n „Teatrul", undo a m u n s t u d i u despre d r a ­ m a t u r g i a r o m â n ă c o n t e m p o r a n ă , şi zece e x e m ­ p l a r e , t o t alît do p r o a s p e t e , d i n „ R o m â n i a literară", u n d i ; a m scris o p a g i n ă d e s p r e caracteristicile actuale ale c u l t u r i i noastre t e a t r a l e . D i s p a r , t o a t e , cît a i b a t e d i n p a l m e , s i n t r u g a t să e x p l i c , să t r a d u c o frază, să eilosc ca să sc a u d ă c u m s u n ă , să z i c c i n e e în poza a i a şi d c u n d e e d e c o r u l a c e l a , c i n e e aclriţa aceasta, ce se joacă a c u m , ce se v a j u c a l a t o a m n ă , m ă n î n c u n pişcot, beau o limonadă, răspund în p a t r u limbi cc face C i u l e i , u n d e e M a r i n S o r e s c u , cc a m a i scris L o v i n e s c u , c u m e T e a t r u l N a ţ i o n a l , i n ce t u r n e u se află T e a t r u l „ R u l a n d r a " , ce funcţie d e ţ i n e R a d u B e l i g a n , cîţi d o l a r i cîş-

Anloniu (Kcilh Baxter) şi b l o n d a , cirlionţata Cleopalră (Maggie Smith) în sjM'rtacobd s h a k e s p e a r e a n d e la Slralford ligă A u r e l R a r a n g a p e a n ( „ L e i " — p r e c i ­ zez — „ A t u n c i echivalaţi s u m a " , „ N u cîşligu-i p r o b l e m a , z i c , ei g l o r i a , s t i m a " , „ R i n e — a d ­ m i t e celălalt — cît cîntăreşte g l o r i a şi Stima în a u r l a d v . " , „N-are preţ, e n e p r e ţ u i t ă " , replic, „înseamnă că n u cunoaşteţi cifra exactă", încheie e l , r e c e ) , ce e v e n i m e n t e tea­ t r a l e a u fost şi v o r f i , dacă a v e m p u b l i c , dacă a v e m a o l o r i , dacă a v e m r e g i z o r i d e s t u i , dacă a v e m c r i t i c i . . . D a , a v e m , c u m să n u . . . Şi i z b u t e s c să d o r m primul meu somn c a n a d i a n , c u o d u r a t ă do p a t r u o r e .

Ce şi-a propus conferinţa criticilor Şi ce-au văzut ei între timp
Conferinţa a r e ca scop îmbunătăţirea s c h i m b u r i l o r de i n f o r m a ţ i i t e a t r a l e între p u ­ blicaţiile s p e c i a l i z a t e şi r e v i s t e l e culturale c u preocupări t e a t r a l e d i n toată l u m e a . V o m a s c u l t a , d e c i , d o u ă r e f e r a t e ( a i c i sînt r o s t i t e î n t i m p ce ne b e m cafeaua d e d i m i n e a ţ ă ) şi a p o i v o m l u c r a , t i m p de d o u ă s ă p t ă m î n i , în d i v e r s e oraşe, î n săli s p e c i a l e , î n a u t o b u z ,

www.cimec.ro

01

în h o t e l u r i , la d e f i n i t i v a r e a u n u i p r o i e c t de statornicire a u n u i S e r v i c i u internaţional de informaţii teatrale. Organizatorii nu propun deeît t e m a , ei n u a u n i m i c pregătit, roagă să se f u r n i z e z e i d e i şi să se f o r m u l e z e r e c o ­ m a n d ă r i p r a c t i c e , discuţia teoretică e p u ţ i n ă şi r a p i d ă . F i e c a r e p o v e s t e ş t e c î t e c e v a d e s p r e r e v i s t a l u i , d e s p r e t e a t r u l d i n ţ a r a i u i şi-şi spune părerea despre chestiunea studiată. Don Rubin conduce discuţia, dar nu în s e n s u l c u n o s c u t , c i c a u n a m i c g r i j u l i u ca t o t u l să m e a r g ă b i n e . Ş i a i c i , l a î n c e p u t , şi m a i t î r z i u a v e a m să a p r e c i e z t a c t u l d e o s e b i t , înţelepciunea, calităţile u m a n e ale prestigio­ sului nostru coleg c a n a d i a n , priceperea sa excelentă în soluţionarea u n o r p r o b l e m e c o m ­ p l i c a t e , perseverenţii, o p t i m i s m u l serios. In g e n e r a l , se s t a b i l e ş t e o e i t m o s f e r ă de cooperare, fiecare părere e ascultată p î n ă la capăt, e u n respect tacit a l fiecăruia pentru o p i n i a celorlalţi, orice d e z a c o r d e a n a l i z a t a m ă n u n ţ i t p î n ă ce se g ă s e ş t e u n c o m p r o m i s rezonabil, nu funcţionează votul majoritar, se o p e r e a z ă numai în consens. S-a a l e s f o r m u l a i t i n e r a n t ă p e n t r u ca să p u t e m c u n o a ş t e şi cîte c e v a d i n t e a t r u l c a n a ­ d i a n . Există u n n u m ă r r e l a t i v m i c de i n s t i ­ t u ţ i i c u p r o g r a m s t a b i l şi u n n u m ă r r e l a t i v m a r e de c o m p a n i i cu viaţă scurtă. G r a n i ţ a d i n t r e p r o f e s i o n i ş t i şi a m a t o r i n u e a t i t d e netă ; d a c ă o t r u p ă de d i l e t a n ţ i a r e succese şi v ă d e ş t e c o e z i u n e , d a c ă d ă d o v a d ă şi d e stăruinţă, poate obţine o subvenţie, profesionalizîndu-se. Sînt şi formaţii care, din c a u z a d e f i c i t u l u i f i n a n c i a r , se d e s p r o f e s i o n a l i zează, trec la a m a t o r i s m , dispar. N o i , oaspe­ ţii, a m fost î n d r u m a ţ i m a i ales s p r e f e s t i ­ valuri teatrale. S p r e deosebire de concepţia europeană, aici „festivalul" înseamnă, de fapt, o stagiune de o lună pînă la p a t r u l u n i . a unei trupe m a i m a r i , care d i s p u n e de un l o c a l , a r e r e p e r t o r i u a l t e r n a t i v şi u n profil, p r i m i n d o solidă subvenţie de stat, p r e c u m şi f o n d u r i d e l a p a r t i c u l a r i . F e s t i v a l u r i l e s î n t plasate în localităţi m i e i — u n u l e într-un sat — d a r care au priză turistică, p u b ' i e u l fiind f o r m a t , în genere, d i n turişti străini, m a i a l e s a m e r i c a n i şi e n g l e z i , s p e c t a t o r i i c a ­ nadieni găsindu-se î n minoritate. Regizorii, scenografii, chiar şi o p a r t e dintre actori s î n t , n u o d a t ă , s t r ă i n i . E v i d e n t c ă şi p i e e l e sînt, îndeobşte, d i n a l t e ţări. U l t i m i i zececincisprczece a n i au adus o preocupare m a i susţinută p e n t r u formarea unei dramaturgii n a ţ i o n a l e şi a u n o r c a d r e a r t i s t i c e n a ţ i o n a l e , problemă dificilă, accentuată în dificultatea e i d e e x i s t e n ţ a a d o u ă c u l t u r i c a r e n u se p r e a i n t e r f e r e a z ă , c e a a n g l o f o n ă şi c e a f r a n c o fonă. Cel m a i i m p o r t a n t f e s t i v a l a r e l o c în oră­ şelul S t r a t f o r d , n u m i t astfel d u p ă b a ş t i n ă l u i Shakespearc, festivalul f i i n d dedicat, în p r i n ­ cipal, reprezentaţiilor cu piese de Shalcespeare sau d e a u t o r i e l r a b e t a n i . Pe d r u m u ­ r i l e l u n g i ale acestei ţări uriaşe — a doua d i n l u m e ca î n t i n d e r e — n e - a m î n t î i n i t şi c u a l t e d e n u m i r i d e o r a ş e c a r e t e f ă c e a u să

t r e s a r i : H a m b u r g , L o n d r a . Tolcdo, VVaterloo, Pctcrsburg, Orleans, Cassablanca, de parcă întreaga l u m e a r f i încă o dală reprodusă a i c i . 11a, l a u n m o m e n t d a t , t r e c e m şi p r i n orăşelul S h a k e s p e a r c . S t r a t f o r d c o aşezare c u v r e o 15 0 0 0 d e l o c u i t o r i , c a r e s-a d e z v o l t a t c h i a r i n jurul monumentalului teatru, situat iu mijlocul u n u i s p l e n d i d pare. F e s t i v a l u l ţine d i n i u n i e p î n ă în o c t o m b r i e , t i m p î n c a r e cele p e s t e c i n c i z e c i d e m o t e l u r i şi h o t e l u r i s i n t pline, m a i f i e c a r e l o c u i t o r o f e r i n d şi e l c a m e r e d e închiriat. Sala semicirculară c foarte încăpă­ toare, scena, fără cortină, c u n p o d i u m cu trepte i n u n g h i ascuţit, d u p ă părerea mea, c a m incomodă. T a v a n u l întunecat, mochetele albastre, scaunele cenuşii d a u u n aer liniştit, s p e c t a t o r u l îşi p o a t e c o n c e n t r a î n t r e a g a a t e n ­ ţie a s u p r a r e p r e z e n t a ţ i e i . P r i m u l spectacol văzut aici : celebra come­ d i e a l u i W i l l i a m C o n g r e v e , scrisă î n 1 7 0 0 , Mersul lumii, e n p o d o p e r a cu oare s c r i i t o r u l şi-a î n c h e i a t , v o l u n t a r , şi p î n ă a z i e n i g m a t i c , cariera de literat. E o intrigă încurcată de d r a g o s t e şi a f a c e r i , î n c a r e p e r s o n a j e l e v o « e l e şi c i n i c e n u s î n t c r u ţ a t e d e l o c d e m a l i ţ i a a u ­ torului. O bătrină doamnă E a d y W i s h l o r t e l u b r i c ă , u n t î n ă r i M i r a b e l l c a m o r a l , căsătorindu-şi a m a n t a c u u n p r i e t e n dc cheiuri, d e c ă z u t , v a l e t u l W a i t w e l l e p u s să j o a c e u n r o l de c u r t e z a n pe l i n g ă b ă t r i n ă . a p a r s c r i s o r i c o m p r o m i ţ ă t o a r e , c ă s ă t o r i i l e sc f a c d i n i n t e ­ r e s şi se d e s c o m p u n i u t e , t o t u l desfăşurîndu-se d i a b o l i c , r a p i d , î n t r - o c o m p u n e r e m i ­ n u ţ i o s î n t o c m i t ă , c u m u l t ă c u l o a r e şi v e r v ă . Personajul central e domnişoara care v r e a să se m ă r i t e , .Miss M i l l u m a n t , o c o c h e t ă d e o ­ s e b i t d e s p i r i t u a l ă , r ă s f ă ţ a t ă , c a r e n u se t e m e de nimeni, afişînd un libertinaj voie» şi strălucind în p a r a d o x u r i , luptînd, p r i n cele m a i n e a ş t e p t a t e şi n ă s t r u ş n i c e t a c t i c i , î m p o ­ t r i v a cărpănoasei sale m ă t u ş i . P e r s o n a j u l e întruchipat scânteietor de actriţa cea rnai p o p u l a r ă şi m a i a l i n t a t ă a f e s t i v a l u l u i , M a g g i e S m i t h . o d o a m n ă înaltă, subţire, n u m a i n e r v şi a r t i f i c i i , simţindu-se în scenă ca l a ea acasă, ţinînd în şah t o a t e celelalte p e r s o n a j e şi r o s t i n d t o a t e r e p l i c i l e l a m o d u l c o l m a i hazliu, cu un perfect umor englezesc, în t i m p ce g e s t i c u l a ţ i a p r e a b o g a t ă şi răsTăţul continuu amintesc de şcoala americană a R r o a d w a y - u l u i . Rărbaţii sînt m a i convenţio­ nali, altfel, buni meseriaşi, celelalte femei n-au n i m i c ieşit d i n c o m u n , nici farmec, figuraţia însă e n e m a i p o m e n i t ă , dc o v i o i ­ c i u n e şi d e o c e l e r i t a t e r a r î n t â l n i t e . După primul g o n g , n ă v ă l e s c toţi î n scenă, mută s c a u n e l e şi m e s e l e , f a c o r d i n e , î n t r - u n f e l dc r a p i d balet în proză, reglat la m i l i m e t r u şi s e c u n d ă , şi i e s î n t r - o c l i p i t ă , s t î r n i n d a c l a ­ maţiile p u b l i c u l u i îneîntat. R ă m î n e u n singur beţiv, a d o r m i t cu c a p u l pe masă. Cei ce dialoghează «înt v ă d i t jenaţi de p r e z e n t a l u i . d i s c u t ă c î t d i s c u t ă , a p o i î n c e p să-i b o m b a r ­ d e z e n a s u l c u m i e z d e p î i n e , p î n ă ce i n ­ t r u s u l se t r e z e ş t e , p r i v e ş t e n ă u c î n j u r u l l u i , cere scuze şi-şi i a tălpăşiţa. O servitoare

62

www.cimec.ro

Domnişoara diei l u i

Millimant,

eroina

come­ la

Congrcvc

Mersul

lumii

Festivalul in

d i n Stratford, aşa c u m actriţei (in Maggie planul

arată

interpretarea

Smith. doi) e

Domnişoara actriţa

Fainall

M i a Anderson

Remarcabila in Isabella, sură,

apariţie d i n

a

Marlhei

Flenry m ă ­

Măsură

pentru

la Stratford

bătrină actri(ei cu ce in

arc o

apariţie

savuroasă, care i n d a r cc şi a

i n

realizarea o drept, d i n pînă revine obser­ aşa. m u l t cu blic, din toniu puţin runtă reu ţiunea sionaţi patimile nesc. strimt, de cu o înaltă, întune­ scena cu o se pla­ emul­ Maggie şi p u A tală, treia chiar scară D e : Măsură această clar civil, pentru dată, Ambianţa epocii Ducele păstrînd elegantele măsură surpriza e şi de c t o ­ Shakespearc. uniformele oamenii par d o i cazonă sînt în n u m a i faimoasa (Keith d i n şi părul exterior, regină Baxter) scurt, Nici la a u soldaţi prea scenă o însemnînd egipteană, triumvir, mereu în aceşti şi care de se c înalte, lasă t o t înseamnă o u foarte t o t puţin de că­ fic­ pa­ cind spaţiu ies p a r sînt peste al după c u mA n ­ atit barba nici în

Barbara

Stepbcn,

imaginat unghi

octogenară mîinile c cale-afară

slafi<lită, de tot d i n de iar e

aplecată se

tremurlnde, ceea

distrîndu-se întîmplă, care şi după

evacuată fiind

incintă, dată sever armonie

poslura-i

veselă

Jiepăsătoare afară, stilizat, c a m cu

vatoare, întriţiia. gust, rate die, cinica află tistic A urnă cate, umpli; toşe sie dc costumele, dc atîta mare al

tot

Decorul într-o de doar lucru.

însă,

remarcabilă de

faimosul

epocă ritmul că,

(acestea, e dincolo e de

împovă­ come­ şi se n u

preocupat

şi m e ­

detalii), poveste,

veritabil

morocănos. n u erau

istorie, prea grijile intră

graţioasa

shakespeareană, sînt domolite la

d o i oameni adultă, u n şi

spectacular Regizorul Robin

vorbind, şi Phillips. şi Clcnpalra măreţ, flacăra făpturi şi albe, albe, e tot tot

vîrstă

director ar­

precumpă­

festivalului, seară, în

Actorii d i n apoi peste

dispoziţie zahăr,

detaşamentele

doua de e de

Antoniu care sc în arde apar

alcătuite scăzute, sală şi plictiselii.

tonurile linţoliu

Shakespearc. tăcerea

Spectacolul misterioasă,

începe o

înect-încet greul Bobin

bronz

Regizorul

Phillips.

d a r treptat romani albe,

face albe,

lumină săbii

costume

cizmuliţc

frişcă cu

amintind zulufi

de comediile

cinemato­

de la început. aparţin greoi, în

teutonă, Angelo

grafice Smith, la

muzicale.

Cleopatra blonzi, cîte jucînd o

habsburgice, rigiditatea redingote

nervoasă către

ţepeni,

angoasată, fiecare

schimbînd apariţie,

rochie, numai

fastuoasă,

ofiţeri

comportament,

www.cimec.ro

63

Adevăratul i n s p e c t o r H o u n d de T o m S t o p p a r d pe scena T e a t r u l u i »Piggery" «Jiu \ o r l h l l a l l e y . A c t o r i i sc momesc Laurcnoe Ccnbroy (stingă) şi Jack , M e d Iov. Personajele reprezentate sînt d o i c r i t i c i , pe care e r o i i i i v o r . . s i l i " să joace şi ei pe scenă...

Profesiunea d o a m n e i W a r r e n la Festi­ v a l u l S h a w d i n oraşul N i a g a r a (Ont a r i o ) . R o b e r t a M a x w e l l c fiica d o a m ­ n e i W a r r e n , C h r i s t o p h c r Gaze c eşu­ a t u l c i ginere

şobolanii, cu guleraşc de catifea neagră. Shakespearc notase l o c u l acţiunii : Vienă. R e g i z o r u l a adăugat t i m p u l acţiunii : seco­ lul X I X . T u r p i t u d i n i l e locţiitorului, care-şi bale j o c de l e g i , dc d r e p t a t e , dc adevăr, i u lipsa conducătorului, apar cu alît m a i f r a ­ pante i n această atmosferă de rigoare f a r i ­ seică. Demonstraţia e fură fisură, textul, respectat întocmai, c excelent s e r v i l , r a p o r ­ t u r i l e i n t r e e r o i , conservate, p l a u z i b i l e . Ducele sc dovedeşte a aparţine ucelciaşi f a m i l i i am o r a l c a c u r t e n i l o r , c l n u face judecată dreaptă, cînd sc întoarce şi-şi reia l o c u l o f i ­ c i a l , c i se joacă, sudic, cu v i c t i m e l e , arc p o r n i r i suspecte şi-şi adjudecă a r b i t r a r ceea ce n u i sc oferă de hună-voie, u i n i n t i n d u - m i dc sensul asemănător a l spectacolului româ­ nesc realizat dc D i n u Ccrnescu. Se desfă­ şoară u n j o c f r u m o s , aspru şi exact, într-O cadenţă echilibrată, cu precizie i n ţoale. V i n cenţio ( W i l l i a m J l u t i ) arc o s o l e m n i t a t e Su­ cală sub caro apar, r a r şi e v i d e n t , h i a t u s u r i l e de caracter,' A n g c l o (Douglas Rain) o u n funcţionar uscat, care şi în f o r u l p a t i m i l o r are gesturi mecanizate, rcprimîndu-şi p o r n i ­ r i l e fireşti şi c&ntînd, l o l t i m p u l , a j u s t i f i c a p r i n p r i n c i p i i c h i a r şi faptele ce le contrazic, u n d o g m a t i c desăvirşit şi p r i m e j d i o s , o p r i ­ m e j d i e socială. I s a b e l l u , sora l u i C l a u d i o , condamnatul pe n e d r e p t l a m o a r t e , e o fecioară rece şi dirză, u i m i t ă de întâmplările pe care lc trăieşte şi împotrivindu-se m e r e u , cu neîncredere, actriţa M a r t h a l l e n r y a v î n d , în f i n a l , o scenă m u t ă extraordinară, în care-şi manifestă dezgustul t o t a l faţă dc l u meu-i culpă, u n d e t o t u l o m u r d a r şi fals. A p r o a p e întreaga distribuţie o foarte b u n ă şi reglată fără cusur, stilul, auster, o pregnant, omogenitatea, impecabilă. Regizor, aceiaşi R o b i n P h i l l i p s , făcînd însă a i c i col m a i interesant spectacol pe caro l-am văzut în Canada, cel m a i m o d e r n şi m a i ascuţit ca înţeles c o n t e m p o r a n . Ne-am întîlnit a p a t r a z i , dimineaţa, cu el, într-o discuţie jovială, care s-a ascuţit pe parcurs, tenninîndu-sc n u t o c m a i a m i c a l . în orice caz, neaşteptat. C r i t i c i i c a n a d i e n i şi cei a m e r i c a n i au început să întrebe de cc de douăzeci şi p a t r u dc s t a g i u n i n u se r e ­ prezintă a i c i piese ale ţării în care se află t e a t r u l , a v î n d s t a n d a r d dc t e a t r u naţional. R e g i z o r u l a întrebat u n d e sînt piesele naţio­ nale ce merită u f i j u c a t e a i c i , alături de ale l u i Shakespearc, colegii noştri au r e p l i c a t că p r o b l e m a n u e dc a se iniţia o competiţie cu acel g e n i u u n i v e r s a l , d i r c c l o r u l a r t i s t i c a r e p l i c a t , la rîndul său, că p e n t r u c l n u sc p u n e n i c i o problemă şi atmosfera s-u încăr­ cat dc electricitate. , 0 clipă de c a l m şi surîs. a p o i , d i n n o u , spectacolele întrebare : încercaţi să faceţi shakespeareene a l t f e l deeît se fac în A n g l i a ? R ă s p u n s : D a , le fac a l t f e l , m o d a l i t a t e a de i n t e r p r e t a r e e u n cod p r e s t a b i l i t între a c t o r i şi p u b l i c . întrebare : C u m funcţionează r e l a ­ ţia cu c r i t i c i i ? Răspuns : F.xistă c r i t i c i p r i e ­ t e n i a i noştri şi c r i t i c i i n a m i c i ai t e a t r u l u i

64

www.cimec.ro

nostru, prin urmare, în genere, relaţia o sănătoasă. întrebare : D e ce sînt diferenţe c a l i t a t i v e atit dc m a r i între spectacolele d v . ? Răspuns : A u t o r u l nostru p r i n c i p a l c foarte c o m p l e x . Întrebare : Faceţi cercetări sociolo­ gice asupra preferinţelor publicului ? Răs­ p u n s : D e ce s ă f a c e m c e r c e t ă r i ? î n t r e b a r e : Fiindcă e u n p u b l i c foarte amestecat, ne­ gustori d i n Hong-Kong, fermieri d i n Texas, lorzi britanici... Răspuns : Ne cunoaştem f o a r t e b i n e p u b l i c u l , n - a v e m n e v o i e să-1 c e r ­ cetăm, întrebare : Aveţi u n concept de tea­ t r u c a n a d i a n ? R ă s p u n s : D e ce e n e v o i t d e u n c o n c e p t ? Ceea c e f a c c u o S h a k e s p e a r c cel a d e v ă r a t . C u m c d i n n o u tensiune în atmosferă, î n ­ c e r c o o a r e c a r e c o n c i l i e r e şi a f i r m că n u e j u s t ca u n s i n g u r o m s ă s u p o r t e a t î t e a î n t r e ­ b ă r i , n o r m a l a r f i ea şi e l să a i b ă p o s i b i l i ­ tatea a ne i n t e r o g a , d o a r a m asistat la trei d i n spectacolele sale : — Ce î n t r e b a r e mister Robin ? aţi dori să ne adresaţi,

celele d e s p r e care a v e m şi c l n t e c e . Creşte, n e s t i n g h e r i t , b r u s t u r e l e , sînt t u f e d e u r z i c i , sc î n a l ţ ă r o m a n i ţ a , e şi s o c u l , a p o i t r o s c o t u l , m i e r e a - u r s u l u i , g u r a - l e u l u i , griuşorul şi, d u p ă o cotitură, o poieniţă potopită de sulfină. C a s e l e s î n t d i n l e m n a l b şi c ă r ă m i d ă r o ş i e , cu dantelării şindrilatc, totdeauna înconju­ rate de tăpşane proaspăt tunse, ca i n t a ­ b l o u r i l e englezeşti d e g e n . L a N i a g a r a , d u p ă cc a s i s t ă m l a f o r m i d a ­ b i l u l s p e c t a c o l a l c ă d e r i i d c a p ă şi n e lă ă m acoperiţi d e p u l b e r e a l i c h i d ă ce iese ca u n a b u r d i n această c ă l d a r e s a t a n i c ă , n e s c h i m ­ băm r u f e l e j i l a v e şi m e r g e m l a F e s t i v a l u l Shaw. Aici se r e p r e z i n t ă , m a i c u s e a m ă p e n t r u turişti, în p r i n c i p a l piese ale m a r e l u i G . R. S. ( i n a c e s t s e z o n , a l c i n c i l e a , Pro­ fesiunea doamnei Warren, Armele şi omul, Căruţa cu mere) şi, î n s e c u n d a r , alte piese Admi­ englezeşti sau a m e r i c a n e . P r i n t r e e l e , rabilul Crichton (1902) d e .1. M . J î a r r i e . american, prieten a l l u i Shaw, cunoscut la n o i m a i ales ca p r o z a t o r , a u t o r u l poveştii l u i Peter Pan. Piesa e istoria nostim-amnră a u n u i valet care, a j u n s c u stăpînii săi, p r i n I r - i m n a u f r a g i u , pe o insulă pustie, d e v i n e • t ă p î n u l l o r . D u p ă ce s î n t s a l v a ţ i şi se r e ­ întorc glorioşi acasă, fiecare îşi r e i a rolul s ă u şi v a l e t u l , d î n d d o v a d ă d e g e n e r o z i t a t e , p ă s t r e a z ă d i s c r e ţ i a c u p r i v i r e l a c e l e intîm-> plate, n u istoriseşte nimănui că f a l a c£a m a r e a m a g n a t u l u i p e carc-1 s l u j e ş t e se î n ­ drăgostise de e l , a s t f e l că t o t u l p o a t e r e i n t r a pc deplin în n o r m a l . E o critică socială puţin ambiguă, d a r n u lipsită de vervă ; m a i ales scenele d e p e i n s u l ă a u o i r o n i e b i n e p u n c t a t ă şi p a r o d i a z ă c u s u c c e s h a b i ­ t u d i n i l e c i v i l i z a t e într-un p e i s a j sălbatic. C u a c t o r i obişnuiţi, n i c i u n u l d e excepţie, u n i i chiar de a d o u a mînă, c u u n decor pictat şi a t m o s f e r ă f a c t i c e d e s a l o n s a u d e j u n g l ă , o p u n e r e î n scenă gospodărească, s p e c t a c o l u l trăieşte, c î t trăieşte, m a i ales p r i n replicile t a t i r i c e rostite, d i n c î n d în cînd, c u a p l o m b . Profesiunea doamnei Warren e o s i m p l ă lec­ tură c u v i i n c i o a s ă , î n c u r s u l căreia n u stră­ luceşte n i c i u n a c t o r şi n u a p a r e n i c i o i d e e s c e n i c ă . I m p r e s i a e c ă a i c i l i p s e s c şi r e g i ­ z o r i i , şi p i c t o r i i , şi a c t o r i i tineri. Dar,f i ­ r e ş t e , s-ar p u t e a s ă f i e o s i m p l ă impresie, d e o a r e c e n - a m v ă z u t deoît d o u ă spectacole. După v i z i o n a r e a l o r a m b ă u t o delicioasă cafea c u l a p t e î m p r e u n ă c u d o m n u l R i c h a r d Kirschncr, directorul executiv al Festivalu­ l u i , c a r e ne-a f ă c u t u n a m p l u şi a m a b i l e x p o z e u a s u p r a preocupărilor instituţiei, v o r b i n d u - n e d e s p r e m o d u l î n c a r e se a c o p e r ă , p r i n donaţii, deficitul ei financiar anual cro­ n i c şi d e s p r e p l a n u r i l e d c m a i s t r î n s ă c o ­ interesare a p u b l i c u l u i , convingerea conducă­ torilor Festivalului fiind că acest p u b l i c e satisfăcut de m o d u l a c t u a l d e r e p r e z e n t a r e , d a r c ă i - a r t r e b u i , p r o b a b i l , şi „ a l t c e v a " , a c e s t altceva urmînd a f i depistat. I n acelaşi o r a ş , într-o sală f o a r t e m o d e s t ă , a m întîlnit o foarte bună trupă de m i m i . foşti e l e v i a i l u i J a c q u e s L e c o c q , c o n d u s ă şi

M i s t e r R o b i n î ş i î n a l ţ ă m î n d r u c a p u l , nările-i freamătă, c u n o m încă tinăr, de n i c i 40 d c a n i , a r e o m u n c ă î n s e m n a t ă , p u n e î n s c e n ă , a i c i , aproape t o a t e ' p i e s e l e , e v i z i b i l o r g o l i o s , n e priveşte o dală scurt, c i r c u l a r , şi i z b u c n e ş t e : — C i n e sînteţi d u m n e a v o a s t r ă şi c c c ă u ­ taţi a i c i ? D u p ă o clipă de m i r a r e , începem toţi a ride, d a r a m f i t r i o n u l n-a f ă c u i o glumă, s a u n-a v r u t s-o l u ă m ea o g l u m ă şi i e s e t r î n t i n d u ş a . N u n e r ă m î n e deeît să n e b e m s u c u r i l e î n g h e ţ a t e e u c a r e a m f o s t s e r v i ţ i şi să n e l u ă m r ă m a s b u n d e l a p o r t a r .

La Niagara, ziua l a cascadă, seara la t e a t r u
P l e c ă m spre oraşul N i a g a r a (sînt d o u ă c u acest n u m e , u n u l „lîngă Cascadă", celălalt „lîngă Lac", lacul Ontario, unde are loc festivalul S h a w ) . Călătorim o p t o r e , cu u n a u t o b u z mare, î n c a r e p u t e m ţ i n e şi ş e d i n ţ e d e l u c r u — şi c h i a r ţ i n e m , p e c o m i s i i . P e măsură ce î n a i n t ă m spre nord, satele şi o r a ş e l e devin m a i r a r e , p e p ă ş u n i i m e n s e , g r a s e , p a s c m i i şi m i i d c v a c i e n o r m e , p l a n ­ turoase, bălţate. Cînd se t e r m i n ă păşunea î n c e p e pădurea d e a r ţ a r i , f a g i ş i b r a z i p i t i c i , i a r î n ş a n ţ u l d e p e m a r g i n e a şoselei v ă d c u b u c u r i e i e r b u r i l e c u n o s c u t e de-acasă şi flori­

www.cimec.ro

65

instruită d e A d r i a n P e c k n o l d , p o v e s t i n d , fără c u v i n t e , în savuroase c o m p o z i ţ i i individuale şi d e g r u p , î m p r e j u r ă r i a l e v i e ţ i i d e t o a t e zilele. Partea a d o u a a spectacolului prezintă t o t c e e a c e n i s-a a r ă t a t î n p a r t e a intîi, insă v ă z u t d i n culise, istorisindu-se, totodată, cu inspiraţie m u c a l i t ă , t u r n e e l e , v i z i t a r e a ţă­ r i l o r străine, pregătirea anevoioasă a r e p r e ­ z e n t a ţ i i l o r . A r t i ş t i i s î n t b i n e p r e g ă t i ţ i şi c o n ­ l u c r e a z ă într-o d i s c i p l i n ă r i g u r o a s ă , a u toţi imaginaţie şi fler scenic. Pe l i n g ă trupă e x i s t ă şi o ş c o a l ă - s t u d i o , c a r e e l i b e r e a z ă c e r ­ tificate oficiale de profesionist. „Canadian M i m e T h e a t e r " e o formaţie notabilă, despre care aflăm că a f ă c u t lungi călătorii în lume ( p î n ă î n A u s t r a l i a ) şi i n t e n ţ i o n e a z ă să v i z i t e z e şi ţ a r a n o a s t r ă . L a L e n o x v i l l e n i s-a s p u s c ă v o m a v e a î n s f i r ş i t o c a z i a să v e d e m p i e s e c a n a d i e n e , î n t r u patru cît F e s t i v a l u l d e a i c i ( î n t e m e i a t a c u m ani şi f u n c ţ i o n î n d într-un amfiteatru uni­ versitar) e al dramaturgiei naţionale. în­ tr-adevăr, a m asistat l a p r e m i e r a piesei l u i Ted Allen Secretul lumii, care, neagreată acum 15 a n i , a f o s t î n c r e d i n ţ a t ă d e a u t o r r e g i z o a r e i l o n d o n e z e J o a n L i t t l e w o o d , aceasta asigurîndu-i izbînda în M a r e a B r i t a n i c L u ­ c r a r e a s-a î n t o r s a c u m , b i r u i t o a r e , a c a s ă . A r c u n c a r a c t e r a u t o b i o g r a f i c . E r o u l e u n con­ ducător comunist, care, după depăşirea dogmatismului, nu renunţă la vechiul s ă u m o d d c a g î n d i şi a c ţ i o n a , o b l i g î n d u - ş i t o v a r ă ş i i să-1 d e m i t ă c l i n c o n d u c e r e a p u t e r n i ­ c u l u i s i n d i c a t p e care-1 f o r m a s e . A s t f e l , S a m Spcctor decade treptat, d i n p u n c t de vedere s p i r i t u a l , î n c e p e să-şi r e n e g e f a m i l i a , se i z o ­ lează şi, pînă l a u r m ă , afectat d e o boală p s i h i c ă , se s i n u c i d e . î n c e p u t ă c u r e a l dra­ m a t i s m şi b i n e c o n d u s ă p î n ă l a u n p u n c t , p i e s a se d e s p l e t e ş t e , t r e p t a t , o d a t ă c u e r o u l , şi d e v i n e d i n c c î n c c m a i p u ţ i n convingă­ t o a r e . E a a r e , d e s i g u r , o i d e e c u r a j o a s ă şi s e vede bine că s c r i i t o r u l e de vocaţie, i a r f a p t e l e i-au f o s t b i n e cunoscute. 0 dramă politică, uşor atinsă de d e s u e t u d i n e , p e care a c t o r i i şi r e g i z o r u l W i l l i a m D a v i s a u i n t e r ­ pretat-o cu h a r , î n manieră gorkiană. B u ­ n i c u l , v e c h i c o m u n i s t , e o figură r e m a r c a b i l conturată d e R i c h a r d Fanel, i a r a c t o r u l p r i n ­ c i p a l , G c o r g e T o u l i a t o s , s-a m e n ţ i n u t v i g u r o s în r o l pînă î n actul trei. M a m a , Carolyn Y o u n g e r , a a v u t m u l t ă c ă l d u r ă şi d i s t i n c ţ i e Copiii, însă, erau inexpresivi. In orăşelul North H a t l e y , într-un teatru eampestru, semănînd cu o hulubărie deza­ f e c t a t ă , n i s-au a r ă t a t c î t e v a s c h i ţ e î n t r - u n act de I l n r o l d P i n t e r — într-un g e n p e care autorul nostru D u m i t r u Solomon îl cultivă cu m a i m u l t ă imaginaţie — şi o parodie poliţistă a e n g l e z u l u i T o m S t o p p a r d , Adevă­ ratul inspector Hound, jucată c u bunăvoinţă de a c t o r i semiprofesionişti, mişcători prin s i n c e r i t a t e şi s ă r ă c i e a m i j l o a c e l o r s c e n i c e — şi a t î t . D e a l t f e l , a c e s t „ T h e P i g g e r y Theat r e " , d e 299 l o c u r i , f a c e m a r i e f o r t u r i pen­ t r u a susţine, trei l u n i p e a n , u n p r o g r a m d e t e a t r u , m u z i c ă , b a l e t , c i r c şi s e p a r e c ă

e încurajat cului.

şi

de

populaţia

din

partea

lo­

Altă piesă c a n a d i a n ă pe care a m ounosSaitite eut-o i n v e r s i u n e a e i scenică a fost Carmen de la Main de M i c i n d T r e m l d e y (la Montreal — „Theâlre Maisonncuve*'), bio­ grafi,'! u n e i a r t i s t e d e c a b a r e t ucisă d e pegra oraşului fiindcă introduce în r e p e r t o r i u l ei, la u n m o m e n t d a t , u n oîntec social p r o ­ testatar. M o n t a r e a , ca a unei d r a m e antice, cu c o r (nici, de p r o s t i t u a t e ) , avea, desigur, o a n u m e o r i g i n a l i t a t e . T o t la M o n t r e a l , Evan­ gheliile, l a „ T h e â t r e d u r i d e a u v e r t " , s-a a r ă ­ t a t ca o î n c h i n a r e a d u s ă oamenilor umili, în s t i l u l I u i S a r o y n n . Cum colegii d i n partea l o c u l u i mi-au dă­ r u i t douăzeci d c piese e d i t a t e sau p u b l i c a t e în r e v i s t e , e p r o b a b i l că, d u p ă lectura lor. î m i v o i p u t e a c o n t u r a o i m a g i n e m a i adec­ v a t ă d e s p r e a c e a s t ă d r a m a t u r g i e ce-şi c a u t ă acum o fizionomie, p r i n mulţi autori tineri.

Sfîrşit de itinerar
U n s p e c t a c o l d e o p e r ă c u Dama de pico. m o n t a t în d e c o r u r i l e f a n t a s t i c e a l e l u i Icvsef Svoboda, ne-a d e s c o p e r i t n u n u m a i valoarea cîntăreţilor canadieni, c i şi s p l e n d o a r e a unuia dintre cele m a i m o d e r n e şi m a i f r u m o a s e lăcaşuri d e artă scenică d i n l u m e , Opera din Ottawa, u n stup a l b , cu m i i dc l u m i n i , ca nişte l i c u r i c i , o sală î n u n g h i u r i fugace, o arhitectură de i n t e r i o r gcometrizală, d a r î n f o r m e d u l c i , c u s u p r a f e ţ e p l i n e şi a l t e l e gratinate, alb-negru, cu chemări continue spre verticală. U n spectacol pentru copii, la u n t e a t r u m ă r g i n a ş d i n M o n t r e a l , nc-a relevat, p r i n m ă ş t i , f a r m e c u l poveştilor i n ­ diene d i n f o l c l o r u l a u t o h t o n . Conferinţa n a ­ ţională a c r i t i c i l o r canadieni, ţ i n u t ă î n Ca­ p i t a l ă , l a c a r e s-a d i s c u t a t t r e i z i l e , î n l r - o a m b i a n ţ ă d e i n t e l e c t u a l i t a t e , c i v i l i t a t e şi r e s ­ p e c t r e c i p r o c , d e s p r e c o n d i ţ i a şi r ă s p u n d e r i l e criticului de teatru — p î n ă şi f a ţ ă d e c l însuşi — apoi întâlnirea, f o a r t e a m i c a l ă şi destinsă, c u d l . m i n i s t r u a l A f a c e r i l o r C u l ­ turale, H u g h Faulkner. şi a l t e împrejurări n e - a u d a t p o s i b i l i t a t e a să c u n o a ş t e m o p a r t e d i n Canada, o p a r t e a s u f l e t u l u i şi c u l t u r i i ei. Desigur, o parte mică, întrucît, deschizînd monografia ce m i - a f o s d ă r u i t ă , c i t e s c c ă : „ S u p r a f a ţ a e d e 3.852.000 m i l e p ă t r a t e , ţ a r a se î n t i n d e d e I a P a c i f i c l a A t l a n t i c ş i p î n ă sus, spre A r c t i c a . C o n t u r a r e a e x a c t ă a pămînturilor n o r d i c e s-a t e r m i n a t d e - a b i a r e ­ cent, cu a j u t o r u l fotografiilor aeriene. A r e 22 m i l i o a n e l o c u i t o r i , d e c i c a m şase p e r s o a n e

www.cimec.ro

pe m i l a p ă t r a t a , u n a d i n t r e cele m a i slabe densităţi d i n l u m e . S t a t u l recunoaşte două limbi o f i c i a l e : e n g l e z a şi f r a n c e z a . Politica de stat recunoaşte multiculturnlismul, con­ form cu existenta diferitelor entităţi cultu­ rale. Principiile acestei politiei sînt demo­ cratizarea şi descentralizarea..." O ţară în p l i n ă e x p a n s i u n e p e p r o p r i u l e i t e r i t o r i u şi in plină c ă u t a r e a i d e n t i t ă ţ i i ei naţionale, p r i n a c ţ i u n e c u l t u r a l ă şi d e z v o l t a r e n con­ ştiinţei d e sine.

P . S . lieintors din călătorie, am citit în re­ vista „Teatrul" nr. (i o prea lungă şi. tre­ buie să recunosc, destul de încilcită şi fasti­ dioasă ripostă iscălită Paul Everac Eu scri­ sesem, in numărul 5 al revistei, într-un stu­ diu intitulat „Atitudini creatoare in drama­ turgia română contemporană", vreo citeva rinduri critice despre cartea sa „încotro merge teatrul românesc. ?", intru iotul re­ gretabilă prin niliilismu-i obtuz faţă de tea­ trul nostru contemporan, şi m-am trezit cu o autoapărare a acelei cărţi, întocmită de autor pe vreo treizeci dc pagini dactil >grafiate şi surescitată extrem faţă dc critică, de critici şi de subsemnatul, in special. Totuşi, deşi cuprinde fel de fel de obser­ vări acre, fraze de neînţeles, expresii dure şi insulte sadea, articolul in chestiune a avut şi ilarul de a mă înduioşa intrucilva. Am constatat că dramaturgul e un cititor con­ secvent al tuturor articolelor, ntudiil'tr şi <ăr(ilor mele, dm care citează fără zgircenie — e drept, cind pe sărite, citul la gră­ madă, cind pe sponci, in fragment"lc dispa­ rate, chiar şi cuvinte fără legătura, scoase din locuri felurite şi numai pînă la o virgulă care-i cade bine — dar citează in urma unei lecturi cu creionul în mină, pe f.iaie şi vo­ lume păstrate, ceea cc, oricit nu s-ar crede, mi-a făcut o omenească plăcere : nu-i puţin lucru să te citească cineva cu atîta sirg şi într-un atit de îndelungat răstimp — căci e vorba de produsele critice a vreo treizeci de ani, nu glumă. Această plăcere c sporită şi de faptul că binecunoscutul dramaturg încearcă să-mi scfiiţeze şi un portret personal, dacă memoria nu mă înşală. primul dc acest soi din cariera mea. Astfel, rezultă că eu aş fi „prestigios" (în cartea sa eram „critic de ocazie" — i în­ seamnă că în ultimele luni m-am mai dezvidtat), „autoritar", „obstinat" in „apelituri şi idiosincrasii", „bun meşteşugar", „cezarii", „erudit" (in altă parte se sugerează că aş avea prea puţină ştiinţă de carte, nu m-aş prea pricepe să întrebuinţez corect cuvintele), „eminent", „sofist", „meritoriu", „compilator", „şoltic", „pocitor al adevărului", „extrem de activ", „circulind neobosit pe la teatrele de provincie", „un exemplu demn dc urmat", „direcţional speclacologic". „şef de direcţie" (cu „criterii preluate şi de alţii" — fn altă parte zicîndu-se insă că sint cu totul soli­

tar), „ezoteric al informaţiei", „optimist", „sarcastic", făc.înd „observaţii dîrze", „ironic", .sicrişor", „elucubraţii". intr-o în­ „hierofant", şiruire atît de dezlănţuită şi abracadabrantă de note definitorii încît la capătul lor poate fi adăugat orice substantiv sau adjectiv, fie el „noplndău" sau „fumigen", „stelar" ori „paralelipipedic". Ceea ce rămîne pentru mine, deocamdată, inexplicabil, e cum se face că un drama­ turg alît dc sigur de sine ca Paul Everac îşi trimite piesele în manuscris unui critic atît de dezagregat, rugindii-1 .sâ i le citească de a fi reprezentate ori tipărite, epoi înainte rugfndu-l să întreţină împreună conversaţii (care. dealtfel, s-au desfăşurat civilizat) despre însuşirile şi neimplinirile acestor scri­ eri, in perspectiva, firească, a ameliorării lor. Eu, unul, dacă aş fi autor, nu m-aş încu­ meta să-mi încredinţez manuscrisele unui atare critic, ha m-aş feri cu străşnicie de „hierofanlismul" lui... De asemeni inexplica­ bile, deocamdată, sint şi dedicaţiile pe care acelaşi autor mi le trimite, cu prea mare amabilitate, prin ani — chiar şi foarte re­ cent — pe cărţile sale, dedicaţii din care aflu că domnia-sa nutreşte „un sentiment de respect" pentru mine, mai ales in ce pri­ veşte „curajul opiniei", deoarece ani „autori­ tate" şi sini „luţitător cu minte ascuţită, pentru drumul teatrului românesc", mai fiind eu, de asemeni, şi „pricepător de. multe şi nu rareori voitor de bine", evocai, dealtminteri, „eu jtreţuirc şi bună aducere aminte", ba chiar şi „frumoase nădejdi de viitor" şi aşa mai departe. De obicei, după aluri alese cuvinte — pentru care am mulţumit tot­ deauna cu cuviinţă — mă văd şi mă aud bălăcărit prin articole şi discursuri cu cele mai nealese vorbe. Ce i-aş propune eu, deci, distinsului scriitor ? Să-mi expedieze, măcar o vreme, articolele dumisale, atît de vehe­ în manuscris olograf şi ment incriminatorii, să publice, în schimb, dedicaţiile scrise şi verbale. In felul acesta, biograful dumisale eventual — nu a apărut nici unul pînă acum, dar autorul şi-l doreşte atit de aprins, de douăzeci de ani încoace, încît nu se poale să nu şi-l găsească — va avea o posibilitate suplimentară de schiţare apropri­ ată a caracterului său. Cea mai gravă plîngere a preopinentului, cel mai ciudot lamento, e că nu mă ocup dc teatrul său, că lipsesc sistematic de la j)remierele sale şi din alte circumstanţe unde se • află prezent în funcţie scriitoricească, îi minimalizez piesele ele. Aici, insă, om a face o distincţie pentru cititor : eu n-am scris, în rîndurile care au provocat exaspe­ rata replică, despre dramaturgul Everac, ci despre pseudoteorcticianul E%>erac, observator adesea violent parţial, adesea nedreţ>t şi con­ fuz, nu de puţine ori obtuz cu deliberare faţă de cele mai importante fenomene, opere şi personalităţi din teatrul românesc, pe care, atit de impropriu, îl numeşte „spectacologie". Dramaturgia sa mi s-a părut totdeauna

www.cimec.ro

07

demnă de interes — spre deosebire de JJOCzia, proza şi o parte din publicistica sa — depus despre aceasta mărturie scrisă şi am in foarte numeroase articole şi in cărţi, bi radio şi la televiziune, în (ară şi ])csle ho­ tare. Văd, nu cu neplăcere, că. tipărîndu-şi U n f l u t u r e p e l a m p ă (Editura Eminescu, Co­ lecţia „Rampa", 1&74), autorul însuşi pvne, la finele volumului, ca argument, un amplu citat, foarte pozitiv, din cronica mea. Scri­ ind eu, apoi, in diverse împrejurări, că per­ sonaje de-ale sale (in Ştafeta nevăzută/ sînt „chintesenţe reuşite de individualităţi repre­ zentative pcnlru actualitatea românească", că „autorul e un bun observator al noilor fenomene din realitate", că izbuteşte „o secţiune fină şi inteligentă in viaţa colectivă a unui mare centru muncitoresc" (in Fe­ r e s t r e d e s c h i s e ) , că S i m p l e c o i n c i d e n ţ e e „o raporturilor interesantă analiză artistică a între generaţii şi a responsabilităţilor elice interdependente, tipice societăţii noastre", că ne propune, în mai multe vie se, „un erou solidar şi leal", făcînd „o investigare sensi­ bilă a actualităţii", că U n f l u t u r e p e l a m p ă „adaugă un argument inedit teatrului jiolitic al actualităţii, definit jiriti cutezanţă civică" şi aşa mai departe, mult mai departe, m-am pomenit cu altercaţia că n-aş ţi capabil să înţeleg dramaturgia originală si că-i ..deviez Observaţia mă pune, oricum, pe gîncursul". duri şi făgăduiesc a reflecta rinai adine la caracterizările făcute dramaturgului, devreme ce el însuşi îmi atrage atenţia, atît de ritos, că mă aflu în eroare fundamentală.
1

Poarta, f e r e s t r e deschise, K x p l o z i e întîrzială. Un f l u t u r e p e l a m p ă , poale, şi alte cîteva. Himera, (ioana Chi­ alături de D e s c o p e r i r e a , r i ţ a p e ş a n t i e r şi destule alte succedanee în­ tr-un act sau mai multe, după cum nu vom putea să nu observăm cusururile unei j)iese sau alteia (cind Ic are), chiar dacă sc impune prin calităţi (cind le are) ; aceasta ni-i me­ seria. Ideea de a-i băga in sperie fi pe cri­ tici, ca să-i faci mai docili, să ţi-i anexezi, să devină „de casă", n-a dat niciodată roade. Iar citul autorul va riposta că in crilica ce-i e adresată e vorba de „o voce izolată", in contrast cu „j)ărerea aproape unanima' sau cu „mai mulţi oameni pricepuţi", ii vom dori să uite „vocea izolată" şi ră trăiască fericit cu „părerea a p r o a p e unanimă" — chiar dacă nu vom şti niciodată ce şi cil se află sub acest a p r o a p e . I\esf>ectul reciproc intre scriitor şi critic e cel cc s-a dovedit fertil, în practica noastră teatrală, dar, fireşte, acesta solicită o anume detaşare şi tărie de caracter, o conştiinţă sigură a ţelului. în cartea sa „încotro merge teatrul ro­ mânesc In care multe consideraţii sint amendate chiar de autor, ca fiind infirmate „ulterior" de cursul evenimentelor, ncinaicorespitnzînd realităţii (eu tred că n-au co­ respuns nici la datele citul au fost puse pc htrtie). Paul Everac presupune, la un mo­ ment dat. că i a r Va fi considerat „retrograd şi filistin", datorită opiniilor sale şi modului de formulare. Vai. e atit de greu a contra­ zice o atit de lucidă supoziţie ! Sub acest raport, chiar articolul său foarte lung şi foarte lat din numărul (> al revistei, atticol care. in fond. nu la critică se referă (cum zice titlul lui), ci. din nou. la nemulţumirile unuia faţă de toţi ceilalţi, cu paraponul veşnic şi circula neistovită ce amintesc de Harţă Răzăşul al lui Alecsandri — mi se pare semnificativ. Sub toate celelalte repor­ turi, însă, el este absolut insignifiant.

E drept că autorul ar dori să fiecare piesă fără rezerve şi toate excepţie. Aceasta, din nefericire, şi oricite somaţii, ameninţări, primi, eu sau alţii, din partea cu oricite memorii şi reclamaţii văra, după cum i-e obiceiul, putea aşeza niciodată piese

i se aprecieze piesele fără nu se poate, injurii am dramaturgului, ne-ar împo­ lot nu vom meritorii ca

www.cimec.ro

D r u m u l i i . era'.deschis. A m i n t i m , în conti­ n u a r e , r o l u r i l e i n t e r p r e t a t e î n Fără reazăm mie d e G e o r g e d e [ g e n a F l o r i i , l na dintr-o Diamandy. Moartea (leofxitrei de M i h a i l P n ş c a n u , Nevestele domnului Pleşu de Caton T h e o d o r i a n , dura de leu de Ti cu A r h i p . Lulti Popeseu d e I o n M i n u l e s c u , Plicul do l.iviu Rebreanu, Neamul şoimăreştilor dc. M i h a i l S a d o v e a n u şi M i h a i l S o r b u l : l o t l u ­ crări r o m ă n e ş t i , e v i d e n t , d e v a l o a r e inegală, în care M a r i o a r a Zimniceanu şi-a p u s l a contribuţie nu numai preţioasele sale însu­ şiri s c e n i c e , d a r şi r î v n a p e n t r u ca d r a m a ­ t u r g i a o r i g i n a l ă să se i m p u n ă . I n Avarul, cu I o n Brezeanu în rolul l u i Harpagon, Marioara Zimniceanu a întruchi­ pat pe M a r i a n a ş i . t o t într-o c o m e d i e de M o l i e r e — Hoinarul închipuit — a apărut în r o l u l T o a n e t e i . încercăm, a c u m , o fugară reconstituire a caliciei Mnrinarci Zimniceanu — o m a g i u şi aducere-aminte p c n l r u deosebii de înzestrata care a d a t strălucire scenei româ­ actri(ă neşti, î n d e o s e b i , în p e r i o a d a d i n t r e cele d o u ă războaie. î n c e p u t u r i l e , ca m a i t o n i c î n c e p u t u r i l e , n u iau fost uşoare. D a r . t a l c u l u i , însoţit d e m u n c ă , a b i r u i t , încît, repede, M a r i n a r ă Z i m ­ niceanu a devenit populară, îndrăgită dc p u b l i c u l c e l m a r e , atras d c j o c u l e i graţios, de u n b r i o u l u i t o r . .Numele ../.iînnicencii'' pe afiş c o n s t i t u i a o garanţie d e succes, c h i a r c u piese m a i p u ţ i n v a l o r o a s e , încă înaintea a b s o l v i r i i C o n s e r v a t o r u l u i , î n 1913, Marinară Zimniceanu a apărui, ca elevă a l u i Constantin N o l l a r a , pe scena Teatrului N a t i o n a l , condus de A l e x a n d r u Davila ; interpreta, c drept, roluri mărunte, în t i m p ce sora e i anai m a r c , E c a l e r i n a , j u c a pc Spiridon din 0 noapte furtunoasă de Caragiale. D u p ă a b s o l v i r e a C o n s e r v a t o r u l u i . în 1 9 1 0 , a fosl angajată, pe vară, la grădina „fîland u z i a " d e p e s t r a d a D o a m n e i , într-o f o r m a ţ i e d e c o m e d i e şi v o d e v i l . î n j g h e b a t ă d e I o n e l Cigallia ; de a c i , a trecut la T e a t r u l M o d e r n pc fosta stradă Karagbeorghevici, pe (dc locul ocupai astăzi ide u n a d i n t r e aripile M i n i s t e r u l u i de N u a n ţ e ) , care avea î n f r u n t e o a l t ă m a r e a c t r i ţ ă ce ne-n p ă r ă s i i d e c u r î n d , pe M a r i n a r ă V o i c u l e s c u . A c i a j u c a t M a r i o a r a Zimniceanu p r i m u l ei r o l d c protagonistă,. In piesa Anatol în ziua nunţii de A r t b u r S o l m i t z l o r . a l ă t u r i d e ( i h e o r g h e S l o r i n şi d e Alexandru Mihalescu. Resurse variate do subtilă comediană — u m o r . c u l o a r e , v i c l e n i e , falsă i n g e n u i t a t e , priviri languroase — a desfăşurat Marioara Z i m n i c e a n u în r o l u l K e r a D u d u c a d i n fresca Dinu Păturică d o I o n P i l l a t şi A d r i a n M a n i t i , după romanul l u i Nicolae Filimon. Şi-n d e m o n s t r a t a u t e n t i c u l e i t e m p e r a m e n t d r a m a t i c în Elcclra de H u g o v o n H o f m a n n s t a l i l ş i , m a i a l e s . î n d r a m a l u i T o l s t o i . Pnterea întunericului, în care, s u b regia l u i Paul G u ş t i , a f ă c u t o creaţie zguduitoare, memorabilă, demnă de ansamblul strălucitor î n c n r e a j u c a t şi c a r e c u p r i n d e a p e G h . S l o ­ rin, Ion Morţun, f o n Sîrbul, A u r e l Rarbeţian, A n a L u c a , A l e x a n d r i n a Guşti. M a r i o a r a Z i m n i c e a n u s-a d o v e d i t , d e ase­ menea, o desăvîrşită interpretă a rolurilor sliakespeareene. Păstrăm încă v i e în a m i n l i r e î n Nevestele vesele p r e z e n t a o i î n Shijloch. din Windsor ş i , m a i a l e s , i n Femeia îndă­ rătnică, in c a r o a î n f ă ţ i ş a t , c u m i j l o a c e d e mare comediană, pc Catarina, partener f i ­ indu-i Romald B u l f i n s k y . Trecerea (le In scenele î n c a r e C a t a r i n a e arţăgoasă l a cele i u c a r o se a r a t ă a n i m a t ă d e o t a n d r ă supu­ ş e n i e se r e a l i z a î n t r - u n s u b t i l j o c d e n u a n ţ e , oare a atras interpretei aplauze la scenă deschisă. D e a l t f e l , r a r a f r u m u s e ţ e scenică a Marioarei Z i m n i c e a n u , a c ă r e i a p a r i ţ i e stîrnea î n t o t d e a u n a î n sala t e a t r u l u i u n m i r a ­ culos f l u i d de simpatie, arunca o adevărată p u n t e î n t r e i n t e r p r e t şi s p e c t a t o r , s e m n d e n e c o n t e s t a t a l v a l o r i i şi î n d r e p t ă ţ i r e a s u c ­ cesului ei statornic. D i n bogata c i carieră n u p u t e m o m i t e n i c i m a r i l e creaţii r e a l i z a t e î n p i e s e l e Măria Stuart d e Schiller, Castiliana d e L o p e d e V e g a , Maiorul Barbara şi Banul nu are miros d e G . R . S h a w , Femeia şi paiaţa, Madame Sans-Cene d e S a r d o u şi M o r o a u . Un duşman al poporului de Ibson. Şi a u m a i f o s l şi m u l t e a l t e l e ,

D i n 1919, M a r i o a r a Z i m n i c e a n u a fost a n ­ gajata T e a t r u l u i Naţional, p e care n u 1-a părăsit p î n ă la r e t r a g e r e a sa, t i m p u r i e , d e p e scenă. A d e b u t a t pe scena a c e s t u i a î n Han­ giţa d e (îoldoni, reprezentată în regia l u i î n c ă î n plinătatea forţelor sale, actriţa a N o l l a r a ; şi, t o t s u b î n d r u m a r e a m a r e l u i ac­ declarat : „nu v o i juca n i c i o d a t ă r o l u r i «de t o r , f i i n d u - i şi p a r t e n e r ă , a i n t e r p r e t a t p r i n ­ mame şi b u n i c i " . Cochetărie, d e s i g u r , d a r , c i p a l u l r o l f e m i n i n d i n d r a m a Letopiseţi de poate, şi respect fpentru. p u b l i c , p e care... M i h a i l S o r b u l . T o f a n a d i n Patima roşie, dc n-ar fi voit, spunea e a , să-1 „ i n d i s p u n ă " . a c e l a ş i M i h a i l S o r b u l , i-a p r i l e j u i t u n m a r o succes, adueîndu-i, s-ar p u t e a spune, con­ www.cimec.ro sacrarea.

* '

toarr Massoff

ZILELE ARTEI TEATRALE ROMÂNEŞTI
i n

Republica Democrată Germană
Iacă d e a c u m u n a n a fost iniţială o acţiune d e reci­ procă a p r o p i e r e şi d e a d î n c i r e a cunoaşterii c u l t u r i i şi mişcării d r a m a t i c e şi l e a t r a l e din- ţara noastră şi d i n K . D . C i . F a îşi v a c o n c r e t i z a , a c u m , între ' i o s e p t e m b r i e şi f> o c t o m b r i e , o p r i m ă e t a p ă , p r i n desfăşurarea pe scenele R . D . G . a Z i l e l o r a r t e i t e a t r a l e r o m â n e ş t i . A u fost pregătite, în acest s c o p , u n m a r e n u m ă r de p u n e r i i n scenă, c u l u ­ crări clasice şi c o n t e m p o r a n e . U n e l e d i n t r e e l e sînt d e p e a c u m p r o g r a m a t e , a l t e l e s i n i i n c u r s d e f i n i s a r e . Fireşte, c a p de afiş este I . I . . ( l a r a g i a l e , a c ă r u i creaţie d r a m a t i c ă a f o s t l u a t ă i n seamă d e t e a t r e şi u r m e a z ă a f i pusă î n scenă. A s t f e l , pe afişele t e a t r e l o r d i n V V e i m a r , R u d o l s t a d t , e t r e ­ cută c o m e d i a D-ale carnavalului ; pe cele d i n K i s e n a e b şi A n n a h e r g . d r a m a Năpasta : 0 noapte furtunoasă va f i j u ­ cată la D f t b e l n , Q u e d i n b u r g , N o r d h n u s o n (spectacol-lectură) i a r Conu Leonida fală cu reacţiunca. la Eisleben. cu şi P r i n t r e a u t o r i i c o n t e m p o r a n i se n u m ă r ă A u r e l B a r a n g a , Opinia publică, la Teatrul „ M a x i m G o r k i " d i n B e r l i n la cele d i n C o t t b u s , Dessau, N o r d l u m s e n , Z e i t z . lj\

„Ceasul tulburător al ade­ vărului' — se intitulează cronica publicată de Thiiringer T a g e b l a l t . „Zece ani după absolvire — comen­ tează z i a r u l — foşti studenţi ai Facultăţii de filologic sc retnttlnesc la Motelul «Yeritos». După un deceniu de succese mai mari sau mai mici. a sosit, iu sfirşit, «ceasul adevărului-'. Fiecare va tre­ bui să răspundă in faţa celor­ lalţi şi in fala propriei sale persoane. Ce bilanţ işi face fiecare, cu ce rezultai sc poate încheia o asemenea scară? Un răspuns convingă­ tor ni-l oferă piesa autorului român Mircea lladu lato-

Presa din R.D.G. despre „Sîmbătă la Veritas"

. . S i o i b ă l ă l a V e r i l a s " d e M. R . l a c o b a n i n inter­ pretarea Teatrului N a t i o n a l German din Weimar

ban, prezentată in premieră la Teatrul National German." Thuringcr Neueste Nacbrichten consemnează : „An­ samblul Teatrului Naţional a oferii, prin această premieră pe tară, o seară plăcută. Din primele clipe ale spectacolu­ lui le-ai simţit atras dc ac­ ţiunea pie.se/. ai participat la efortul de cunoaştere şi de recunoaştere a prioleniU r şi prietenelor, dupa ani dc zile de viată cotidiană. I'iesa lui lacoban oferă actorilor posibilităţi variate de a rea­ liza caractere vii. (...) Tea­ trul National şi-a îmbogăţit repertoriul cu această piesă, ne-a prezentat o creaţie din dramaturgia unei {ari socia­ liste, care. in zilele teatrului românesc în R.D.G., işi are de pe acum succesul asigu­ rat." D i n cronica publicată de Thttringische Landcszeilung, s p i c u i m : ..Sanda Mânu {regi­ zoarea, n . n j a pus in evi-

70

www.cimec.ro

denţă cu mulul energic me­ sajul colectiv al spectacolu­ lui. S i nu i-a fosl uşor să facă acest lucru eu un colec­ tiv de actori care nu e obiş­ nuit cu temperamentul bal­ canic şi cu pofta romanică de interpretare scenică. Ener­ gica regizoare de la Bucu­ reşti a mizat pe elanul de

K r f u r t se pregăteşte d r a m a Intr-o singură seară a lui losif N a g h i u , i a r la W e i m a r e în curs de reprezentare (şi b i n e p r i m i t ă ) c o m e d i a Simbătă la Veritas de M . R. lacoban. Tot la W e i m a r , la E r f u r t şi, la E i s l c b e n se r e p e t ă c i l e v a p i e s e î n t r - u n a c t d e I o n B ă i e ş u şi D u m i t r u S o l o r n o n . L a G e r a se v a r e l u a Steaua fără nume de M i h a i l S e b a s t i a n , l a E i s e n a c h , Nu sini tumul Eiffel de E c a t e r i n a O p r o i u , şi la P n r c h i m . c o m e d i a l u i V i r g i l S t o c n e s c u , Nota zei o la pur la re. U n e l e s c e n e u r i n e a z ă a-şi p r e c i z i i î n c ă acestea s î n t cele ale t e a t r u l u i d e p ă p u ş i . t r u l r a d i o f o n i e , a c e s t a a p r e g ă t i i Simbătă M . R. l a c o b a n . deciziile. Printre Cit priveşte tea­ la Vcrilas de

joc

al

weimaricnilor

şi

şi-a

conceput actul regizoral ca rezulllnd dinlr-o colaborare perfectă a tuturor celor im­ plicai i. In locul unor specu­ laţii abstracte, a pretins de la început un avans de vi­ talitate. Astfel, i-a determi­ pe c e i 12 actori să se nat simtă în orice moment, chiar ducă nu aveau replică, părtaşi la cele ce sc întimplă pe scenă. (...) In acest fel s-a realizat o mişcare scenică permanentă a diferi­ telor grupuri, o manifestare implicită a reiaţi dor nee.r pri­ mate prin vorbe, o atmosferă foarte densă de voci, respiraţii, alergări, supărări, lfons[)iraţii, rîsete, observaţii. S-a obţinut ea actorii să joace eu vizibilă plăcere tot timpul spectacolului, plăcere care s-a transmis şi publicu­ lui Aproape nu-ţi vine să crezi că aşa ceva există din nou la Weimar ! (...) Această piesă, prezentată acum în premieră, înseamnă un cert ciştig. atit pentru public, cît şi pentru actorii din Wci-

D e a l t f e l , î n v e d e r e a a c e s t o r Z i l e a l e a r t e i t e a t r a l e româ­ n e ş t i , a u f o s t i n v i t a ţ i să p u n ă î n s c e n ă şi a u ş i p u s i n scenă (la E i s e n a c h , la W e i m a r , la C o t t b u s , la T e a t r u l de păpuşi d i n Gera) regizori români, p r i n t r e care Eugen M e r c u s «lin Braşov, Sanda Mânu şi N i e o l e t a T o i a d i n B u c u r e ş t i şi h l o r i c a T e o d o r i i . I n respectivele „zile" v o r demonstra valoarea artei teatrale r o m â n e ş t i şi o s e a m ă <le t u r n e e a l e t e a t r e l o r d i n ţara noastră : Teatrul Naţional din Bucureşti va prezenta Richard al lll-lea de Shakespearc, Coana Chiriţa în p r e ­ l u c r a r e a l u i T u d o r M u s a t e s c u , Camera de alături de Paul Everac, la Berlin, Gera, Weimar şi Erfurt ; Teatrul N a ţ i o n a l d i n Iaşi v a v i z i t a oraşele W e i m a r , E i s e n a c h şi l l a l l e c u Scrisoarea pierdută d e C a r a g î a l e şi Amphytrion de Peter IJacks ; T e a t r u l g e r m a n d i n Timişoara urmează să j o a c e , l a G e r a ş i P o t s d a m , comedia Schrankkomddie d e F . W o l f şi Moartea unui artist de I l o r i a Lovineseu. T o t T i m i ş o a r a îşi v a t r i m i t e T e a t r u l d e p ă p u ş i în oraşele K a r l M a r x şi G e r a . In sfirşit, se pregătesc o expoziţie scenografică (la B e r l i n şi E r f u r t ) şi u n a d e t e a t r u d e p ă p u ş i ( l a B e r l i n şi M a g d e b u r g ) . L a E r f u r t şi l a G e r a v o r a v e a l o c şi cîteva c o n c e r t e d e g a l ă s u s ţ i n u t e d e solişti r o m a n i . I a r , î n î n c h e i e r e , u r m e a z ă a se d e s f ă ş u r a , î n c a d r u l A s o c i a ţ i e i o a m e n i l o r de teatru d i n B.D.G., o masă rotundă în cadrul c ă r e i a se v o r s c h i m b a opinii p r i v i n d rezultatele acestor acţiuni teatrale. Slujitorii teatrului românesc v o r întoarce cinstirea pe c a r e le-o v o r a r ă t a s c e n e l e g e r m a n e , o r g a n i z î n d , la rînd i i l l o r , în p r i m a p a r t e a s t a g i u n i i v i i t o a r e , u n m ă n u n c h i s i m i l a r de Z i l e teatrale ale R . D . f i .

www.cimec.ro

DUMITRU

SOLOMON

(Drumul! • spre f i — [definirea | omului contemporan

Este v i z i b i l a de m a i m u l t ă v r e m e , în spa­ ţiul t e a t r u l u i de t e l e v i z i u n e , intenţia dc p o r ­ tretizare a o m u l u i c o n t e m p o r a n , de d e f i n i r e a u n o r c a r a c t e r e şi a u n o r r e l a ţ i i s p e c i f i c e vieţii de a z i . C i c l u l „ O a m e n i a i z i l e l o r noas­ t r e " î n c e a r c ă să r ă s p u n d ă necesităţii fireşti de c u p r i n d e r e a existenţei p r e z e n t e , oferindu-ne spectacole diverse, unele interesante, a l t e l e n e i n t e r e s a n t e , c ă c i , se-nţclcge, n i c i să s c r i i d e s p r e c o n t e m p o r a n i n u este uşor, n i c i să s c r i i b i n e t e a t r u n u e u ş o r , d u p ă cum n i c i să s e l e c t e z i c e e a c e s-a s c r i s n u e c e a mai simplă îndeletnicire. Semnificativ este f a p t u l c ă p a g i n i l e c e l e m a i a u t e n t i c e şi m a i d e n s e , d a c ă n u , î n t o t d e a u n a , şi c e l e m a i p r o ­ fesionale, au v e n i t d i n partea u n o r debutanţi, m a i precis, a u n o r a u t o r i care n u nu c u ­ n o s c u t scena t e a t r u l u i : C o n s t a n t i n Munlcanu, D u m i t r u D r ă g a n c t c . S i g u r , n u ţ i n m i n t e ca v r e u n a d i n piesele p r e z e n t a t e în acest c i c l u t e a t r a l să f i f o s t o r e v e l a ţ i e s a u m ă c a r o t e n t a t i v ă d c forţare a clişeelor, de s p a r g e r e a t i p a r e l o r , de descoperire a u n o r teritorii nestrăbătute. D a r , pas c u pas, idee cu idee. a c e s t e p i e s e a u d e s e n a t , de-a l u n g u l anilor, o schiţă de p o r t r e t c o n t e m p o r a n , şi, dacă a r v r e a c i n e v a să r e c o m p u n ă d i n a c e s t e m u l t i p l e şi, u n e o r i , i m p r e c i s e l i n i i u n p r o f i l a l ( t u i u ­ l u i de azi, m a i exact, al u n o r oameni de azi, e f o r t u l a r f i , în p a r t e , răsplătit. Fireşte, ar trebui eliminate d i n această, eboşă nu atît l i n i i l e stîngace, e z i t a n t e , cît cele g r o a s e , f a l s i f i c a t o a r e , c a l c h i e r i l e g r o s o l a n e şi c o m o d e . I a t ă c ă , la această suită i n e g a l ă , s i n u o a s ă , d e î n c e r c ă r i p o r t r e t i s t i c e , se a d a u g ă , p r o m i ­ ţător, a p o r t u l u n u i dramaturg cu u n con­ dei m a i sigur, cu o cunoaştere m a i puţin empirică a legilor meseriei. Drumul spre Evcrest vine, în cariera dramatică a lui George Genoiu, după un număr de piese scurte, d i n t r e care u n e l e r e a l m e n t e valoroase p r i n î n c ă r c ă t u r a l o r d e g î n d u r i şi m e t a f o r ă ,

d u p ă cel p u ţ i n o piesă d c î n t i n d e r e j u c a t ă p e s c e n ă , a ş a d a r . în p r e l u n g i r e a u n e i e x p e r i ­ enţe profesionale considerabile, d a c ă e să punem l a s o c o t e a l ă şi a c t i v i t a t e a d e critic de t e a t r u . Ce a r t r e b u i să f i e . . d r u m u l s p r e K v e r e s l ' " '.' î n s i m b o l i c a p i e s e i , acesta este, s i m p l u , ascen­ siunea, plină de dificultăţi, către culmile a u l o p e r f c e ţ i o n ă r i i s o c i a l e şi m o r a l e a o m u l u i în societatea noastră. Raportat I a c e e a ce sc s p u n e şi l a f e l u l c u m se s p u n e c e e a ce se s p u n e în piesă, t i t l u l pare c a m pretenţios. Asta, pentru aceia care îşi imagi­ nează drumul spre Everest ca desfăşurîndu-se e x c l u s i v l a a l t i t u d i n i ameţitoare. D a r , d a c ă p r i v i m r e a l i s t şi g l o b a l t r a s e u l , î n ­ ţ e l e g e m că a s c e n s i u n e a î n c e p e d e j o s şi n u d e l a î n ă l ţ i m e a d e , să z i c e m , p a t r u m i i d c m e t r i . Personajul-ax al piesei l u i G e n o i u , < > femeie, directoarea unei fabrici de textile, n u t r e b u i e să î n f r u n t e n i c i a e r u l r a r e f i a t a l marilor înălţimi, nici genunile p e r f i d e sau verticalitatea îngheţată a vîrfurilor, conflictele şi d i l e m e l e c o n s u m î i i d u - s e l a n i v e l u l c o t i d i a ­ nului, chiar dacă a u t o r u l imaginează, pre­ ţ u i n d s c h e m e l e ( b u n e ) a l e m e l o d r a m e i , cîteva situaţii, c o m p l i c a t e , care a r f i p u t u t , î n alte împrejurări, să d e v i n ă situaţii-limită. Nici c o n f l i c t u l d i n t r e m a i s t r u l S e r a f i m , o m cu o viziune 'conservatoare, cu o atitudine minată d c r i g i d i t a t e , şi t i n e r e l e m u n c i t o a r e d i n f a ­ brică, absolvente de l i c e u , n i c i c o n f l i c t u l d i n ­ tre aceleaşi tinere muncitoare şi secretara U T C , o f a t ă c a m a s p r ă işi c a m o p a c ă î n r e ­ laţiile colegiale, n i c i c h i a r d i l e m a declanşată de .întoarcerea, d u p ă m u l ţ i a n i de absenţă v i n o v a t ă , a p r i m u l u i său soţ, nu-i p u n d i r e c ­ toarei p r o b l e m e g r a v e , sau m ă c a r d i f i c i l e , de existenţă sau de c o n d u c e r e . T o a t e aceste p r o ­ b l e m e , l a c a r e sc a d a u g ă c ă s ă t o r i a î n d e l u n g amînată a p r o p r i e i f i i c e , insistenţele amo­ roase ale maestrului Sotir, specialistul în

72

www.cimec.ro

dcsign al fabricii, descoperirea unei vechi r i v a l e în dragoste, p r e c u m si a u n e i liice „ d i n f l o r i " a m u l t prea g e n e r o s u l u i său soţ, toute acestea sînt, p e n t r u e r o i n a I u i G c o r g e G e n o i u , c o m p o n e n t e ale vieţii e i z i l n i c e , t e n ­ s i u n e a s u b c a r e t r ă i e ş t e şi m u n c e ş t e o f e m e i e a s u p r a căreia apasă m u l t e r ă s p u n d e r i sociale şi f a m i l i a l e . E s t e u n o m n o r m a l , c h i a r d a c a e p u s u n e o r i î n situaţii a n o r m a l e , c a r e îşi a m i n ă m e r e u r e z o l v a r e a vieţii p e r s o n a l e , spre a se o c u p a cu prioritate de viaţa celor din j u r . I m a g i n e a a c e s t u i p e r s o n a j , deşi n u c u r ă ţ a t ă d e p n n e i f e , este o tuşă i n p l u s l a ceea ce n u m e a m p o r t r e t u l o m u l u i c o n t e m p o ­ r a n , a ş a c u m n i se a r a t ă e l , c u h u n e i n t e n ţ i i , c u n a i v i t ă ţ i şi c u s l i n g ă c i i , p e e c r a n u l t e l e ­ vizorului. Bineînţeles că marea şi eroica a s c e n s i u n e a E v e r e s t u l u i a b i a î n c e p e , d a r şi a c e a s t ă piesă p o a t e f i u n p u n c t d e p l e c a r e . D a c ă t e x t u l p i e s e i l u i G c o r g e G e n u i n n-a font o s u r p r i z ă . în o r d i n e a repertorială a tea­ t r u l u i d e t e l e v i z i u n e , s p e c t a c o l u l , i n schimb, a fost. M a i i u t i i , p r i n debutul imprevizibil in regia T V a u n e i actriţe, a u n e i a d i n t r e cele m a i i m p o r t a n t e actriţe a l e t e a t r u l u i r o ­ mânesc, D i n a Cocea. A p o i , p r i n încredinţarea r o l u l u i p r i n c i p a l u n e i i n t e r p r e t e c a r e , şi e a . d e b u t e a z ă la t e l e v i z i u n e , deşi a făcut o f r u -

moaşă carieră scenică : E l e n a I ' e l r i e a n , do. la Teatrul „Victor I o n P o p a " d i n Bîrlad. Mu ştiu dacă a fost uşor pentru Dina C o c e a , d u p ă m u l t e — u n e l e , do-a d r e p t u l m e ­ m o r a b i l e — a p a r i ţ i i î n faţa c a m e r e l o r d e t e l e ­ v i z i u n e , să s c h i m b e p l a t o u l , o r i c u m u n t e r i ­ toriu familiar, cu pupitrul regizoral. Rezulta­ t u l este, î n s ă , n o t a b i l . D i n a Cocea a r e a l i z a t un spectacol de biin-gusl, serios, de o s i m ­ p l i t a t e f e r i o i t ă , f ă r ă f l o r i c e l e s t i l i s t i c e şi a¬ venturi t e h n i c e , b a z a t m a i ales pe o b u n ă c o o r d o n a r e a j o c u l u i , pe v a l o r i f i c a r e a calită­ ţilor i n t e r p r e t a t i v e , c h i a r cînd a fost v o r b a de a c t o r i aflaţi p e n t r u p r i m a oară s u b p r o ­ iectoarele televiziunii. î n coca ce o priveşte pe E l e n a P e t r i c a n , firescul şi c ă l d u r a interpretării, capacitatea d c a s t a b i l i relaţii d i r e c t e c u p a r t e n e r i i d o joc a u creat d e la început condiţiile unei p r e z e n ţ e s i g u r e şi v i i i n a t m o s f e r a c a m r e c e a platoului, eliiniuînd o porto d i n neimplinirile iniţiale ale personajului. T r e b u i e .-.ă recunoaştem că a c t r i ţ a n u a a v u t (sau n u a l ă s a t să se v a d ă ) c o m p l e x e î n f a ţ a u n o r v e c h i şi r e m a r c a b i l e n u m e d e a f i ş a l e t e a ­ trului de televiziune : Mareei AngheJescu, Dinu Ianculescu, Constantin Codroscu, E v a Pătrăşcanu, Ica Matache.

M.

ALEXANDRU

Cronica

Eseu
Cenaclul adevărului de V a l e r i u Sârbii ( l u ­ crare premiată la concursul d e scenarii r a ­ d i o f o n i c e ) e s t e ceea c e se c h e a m ă , c î n d p e d r e p t , cînd pe n e d r e p t , u n eseu t e a t r a l . Cen­ trat pe neliniştea, întrebările şi, în d e f i n i ­ tiv, „criza" u n u i tînăr, în m u l t e privinţe, s e m n i f i c a t i v , Cenaclul adevărului n e oferă o introspecţie d e s t u l d c a c u t ă a p e r s o a n e i î n cauză. Tînărul iRadu — căci d e s p r e e l e vorba — a m e s t e c i n t e r e s a n t d e c ă u t ă r i şi
1 )

a u t o c ă u t n r c , d c c h i n u i r e şi a u t o e b i n u i r i , î ş i confruntă „criza" c u fiinţele d i n j u r , roprezentînd, parcă, fiecare, o idee : părinţii, e m i ­ namente pozitivi, d a r incapabili de a1 „în­ ţelege" pe băiat, apoi, sora, echilibrată, e x e m p l a r ă , d a r , iarăşi, fără p u t e r e d c păI r u n d c r e î n l ă u n t r u l „maladiei'*, a p o i , b u n i c u l , preocupat de revista „ R e b u s " , d a r înţelept (raisonneur-ul p i e s e i ) şi s i n g u r u l a p r o a p e d c nepot (extremele se a t i n g ) , apoi, colegii, c u r e , e i , î n t r - u n c o n t r a s t d e m o n s t r a t i v , şi-au găsit î m p l i n i r e a în a c t u l muncii. N o t a b i l , a i c i , m i se p a r e f a p t u l c ă î n t r e voinţa d e a f a c e e s e u , p e d e o p a r t e , şi

www.cimec.ro

73

linului dc expresie, pe de altă parte, armonia e totală. Autorul nu evită ..ideile", nici în substanţa scenariului, nici î n d i a l o g . K l a r e , d a c ă se p o a l e s p u n e a ş a , curajul eseului. Toţi e r o i i săi sînt purtă­ tori de gîndire ( n e r v o a s ă ) , toţi formulează ( m u l t e , cu strălucire), sentinţe şi a f o r i s m e toţi vorbesc-cum-scriu. E un risc. fără în­ doială. D a r u n r i s c c a l c u l a i . V r e a u să z i c , bine calculat. Pentru că Valeriu Sârbii îşi afişează programul c u aceeaşi francheţe cu c a r e c i t i m î n j o s u l t i t l u r i l o r : m e l o d r a m ă «sau farsă. Şi p e n t r u că, înţelegîndu-l c o m p l i c e pe dramaturg, regizorul Cristian Munteanu şi interpreţii au acceptat regula j o c u l u i , instalimlu-se, fără t e m e r e a de a fi taxaţi drept non-realişti sau „livreşti", i n starea do eseu. D r e p t c a r e , d u c ă , la p r i m u l c o n t a c t , a u d i t o ­ rul poale fi iritai do această erupţie do „ i d e i " , d u p ă u n t i m p . a c c e p t î n d , Ia r î n d u - i , regula j o c u l u i , el planează fără rezerve în . . c o n v e r s a ţ i e " . S a u în c e n a c l u . U n c e n a c l u a i cărui protagonişti — Trăiau S t ă n e s c u , Fory E t t e r l e , d o m i n a n t în r o l u l b u n i c u l u i , M e l a n î a l îrjo, S o r i n ( î h e o r g h i u . I o n M a r i n e s c u , Flor i a n P i t l i ş , I c a M a t a c b e — n e î n d e a m n ă să s p u n e m , î n t r - u n a s e m e n e a caz, î m p r e u n ă c u anecdota : v r e m v o r b e , nu fapte...

m e l e " , a s c u n d n u n u m a i o construcţie soli­ d ă , c i şi o a t i t u d i n e n e b ă n u i t d c „ d u r ă " l a adresa personajelor. M ă n u ş a de catifea a l u i M i r c e a Ştefânescu a s c u n d e o m i n ă de fier. E o r e a l i t a t e pe oare — spre deosebire de c i ţ i v a c r i t i c i j u r n a l e o a r e se g r ă b e s c a a p l i c a stilului Mircea Ştefănescu eticheta (moda spectatorul liber o b l i g ă !) d e „desuet" — s p i r i t u a l a înţeles-o î n t o t d e a u n a . P e n t r u că, dincolo de comportarea verbală ce poate d e r u l a p r i n „ m o l i c i u n e " sau „uşor", persona­ jele sini lucido, autoscrutătoarc. exigente, amare, conştiente de d u r i t a t e a obstacolelor î n t i l n i t e în c a l e a d r a g o s t e i , c o n ş t i e n t e d o n u ­ m i t a , a z i . i n c o m u n i c a b i l i t a t e şi d o r n i c e , i n c u ­ rabil dornice, do ivirea „zorilor".

Caragiale
Reluarea Scrisorii pierdute (do cîte o r i am v ă z u t - o ? d e cîte o r i a m a u z i t - o ?) ai se p a r e t o t a t î t d e f i r e a s c ă p r e c u m difuza­ rea, de trei-einci sau şapte o r i pe a n , a S i m f o n i e i a I X - a . C o m e d i a l u i C a r a g i a l e sr cere. precum o melodie permanentă (aşa c u m e x a c t o b s e r v a s e ( i e o r g e C ă l i n e s e u , oercetînd condiţia specială a „replicilor" carng i a l e e n e ) , o f e r i t ă p u b l i c u l u i s p r e a s c u l t a r e şi fredonare. Şi, pre dacă care piesa lui Mircea Ştefănescu pune în pe mai şi Scrisoarea meditaţii Şi. calitate Fenomen referinţă înscrie, (ca să des­ dis­ mar­ ales, dura­ a pu­ se ben­ cu sună de a intere­ (cel recent vorbeam mai înainte la prin Scriswirea de se în

Comedia zorilor
Cine-şi piese, rea pe o lui mai a aminteşte însemnat că mult premiera pentru in a avut lO.'îO ! la Şi rînd. Ion nu s-au Miroea meşteri au nu do numai lumea loc — acestei impune­ dra­ nu l.i deci, tea­ numai oare

cuţie ginea a tă,

perenitatea perenităţii

textelor,

radiodifuzată montărilor „clasice",

îndeamnă devenite, precum

Mircea române oi no Data

Stefănesou interbelice, — cele în ce anul să stau obligă

spectacolului.

maturgiei Radio lucrarea trului să-fie), alegerea n-a tru fost

scenă,

poslbelică

considerăm, temelia nu

.Naţionalului sant, ţin, zilor asemenea din au de

biieureştoan. montări do să vedere

printre

radiofonie oi şi. altul ba

bucureştean. (pentru primul (să el Victor în

punct

documentar) graţie categorie nu

doeumentaro-cronologic regizorului deeît denareeo simplu, lui mari

eă-aşa-a-fostcalitativ : că acesta era pen­ text Popa) nevoie, de-un aflat ai virtuţi

înscriu, parelela eît vor rile mă cînd Sică.' anume sau ipoteza

început

magnetofon. muzieă-leatru) dirijează tehnică (do In nu a a

continuăm vreme

precizăm avea

aceeaşi TN-a". noi

..Toseanini condiţia „prea" poseda

Şi. atîta de ou ordine am

semnificativă, captarea „literar", teatrale. deauna unul nicirii. imediat, năzi, lui les, se de

înregistrării fapt,

ascultătorului, ci de virtuţi

vechi, criterii

generaţiile de

ascultători interpretă­ de idei. clipa unui lui ajuns luxul o

p u r şi în

funciar dintolîndelet­ ferm deu­ — n ce înţe­ succesul

avea

prilejul

privilegiul)

Asemenea mîinile puţinii

comparaţie aceeaşi cumva

Ştcfăncscu,

momentului. întreb dacă îşi

dintre

Asemenea ci şi

virtuţi

asigurat mai am

(de n e c o n c e p u t t e h n i c a c u m două-trei radio-ul montarea a că două poale permite poate „Festival Scrisoarea lui studioului nu şi pierdută". Ciulei, din

decenii)

elegantului

dramaturg trăinicia. — destul Puiu. taina a

Ascultînd, plus Mimi.

Montarea plus

comedia încă o

dramatică

montare unul în unei com­

Radu, acceptă, emoţie

Vlad. dată.

Nuferilor, provincie, —

scriitorului. fi stilul

Ceea

spectacole d i n mă-nşel şi inedite,

iată —

îndeobşte, şi umor,

a c e s t u i a , şi unduirile „suflclis-

repertoriul

anume,

discreţia,

non-trivialitatea, Într-un cuvînt,

săptămini,

generatoare de

p a r a ţ i i f e c u n d e . |~

74

www.cimec.ro

CARTEA DE TEATRU
AL. MIRODAN:
a n a l i z a , a p l i c a t ă p i e s e l o r Ziariştii şi Tovarăşul feudal.... s u b t i l a disociere Cerchoz/Savel (cei d o i e r o i p r i n c i p a l i a i textelor), p r e c u m şi d a ­ tele (de interes d o c u m e n t a r ) vizînd naşterea ziarului Strimbălatea. A doua atitudine ( p r e z e n t ă şi-n v o l u m u l a n t e r i o r d e p u b l i c i s t i c ă . Replici) include a ¬ de înaltă naliza p e r t i n e n t ă , s u r p r i n z ă t o a r e , forţă eseistică, a p i e s e l o r l u i Caragiale şi Camil P e t r e s c u . Consideraţiile c r i t i c e a l e l u i M i r o d a n , spre e x e m p l u „personajele l u i Ca­ r a g i a l e sînt n i ş t e a c t o r i " ( p . .'{.'{) s a u „ p a r a n ­ t e z e l e [ l a C a m i l , n.n.] s î n t m a i m u l t deeît un caiet de regie ; ele alcătuiesc o e x t r a ­ o r d i n a r ă r e p e t i ţ i e g e n e r a l ă . P o a t e cea dinţii r e p e t i ţ i e t i p ă r i t ă d i n i s t o r i a teatrului univer­ s a l " ( p . 3 8 ) , p o t da n a ş t e r e , p r i n amplificare, unor utile eseuri. D a r , d a c ă a r f i să d e p i s t ă m ( f o l o s i n d u n termen familiar autorului) conflictul acestei cărţi, a m a j u n g e l a c o n c l u z i a că e l c o i n c i d e cu l u p t a desfăşurată în m o d v i z i b i l , v i o l e n t , chi.'ir, î n t r e r a ţ i u n e a m a j o r ă , s u p r e m ă , p e r e n a a a r t e i şi c e a o c a z i o n a l ă , g r a t u i t ă , t r i b u t a r ă m o d e i . S u s c e p t i b i l p e s t e m ă s u r ă i n faţa i n o ­ vaţiei, g r a t u i t e sau false, M i r o d a n o deslnnţează o r i u n d e o î n t î l n e ş t e . c u a r m e l e — t ă ­ ioase — a l e m a l i ţ i e i , p l e d î n d i n s i s t e n t p e n ­ tru spectacolul emoţionant, fie el tradiţional, c l a s i c , f i e n o u . Aici s-ar p u t e a d e s c o p e r i î n s ă şi u n c u s u r a l c ă r ţ i i ; căci, p r u d e n t , r e t i c e n t , d i n cale a f a r ă , faţă d e e x p e r i m e n t e l e artei, autorul c a d e n u o d a l ă ( m a i a l e s a t u n c i c i n d îşi c a n t o n e a z ă o b s e r v a ţ i i l e î n d o m e n i u l tea­ trului) î n p ă c a t u l refuzului oricărui experi­ î n n o i t o r . A r f i unicul p u n c t discutabil ment al v o l u m u l u i .

„Scene"
V o l u m u l semnat d e eătre Al. M i r o d a n . d r a m a t u r g binecunoscut, d a r şi publicist d e t a l e n t ( v e z i c a r t e a sa a n t e r i o a r ă . Replici), am o l g a m e a z ă , s u b t i t u l a t u r i a b i l alese (Scene de scindură,... plnzâ,... sticlă,,., hlrtie,... gazon e l e ) , g î n d u r i d e o p o t r i v ă i n t e r e s a n t e , inspirate de cele m a i d i v e r s e p r o b l e m e a l e s p e c t a c o l u ­ l u i . I n f o n d , se ştie c ă . . l u m e a întreagă e o s c e n ă " , d e c i . o r i c e eveniment — m a i m u l t sau m a i puţin c o t i d i a n — e u n spectacol c a r e m e r i t ă c o n s e m n a t , ca a t a r e . T e a t r u l , f i l ­ m u l , emisiunea T V , l i t e r a t u r a , s p o r t u l , chiar faptul divers ( a l ă t u r a t , d u p ă c u m se poate v e d e a , s p e c t a c o l u l u i a r t i s t i c . . c o n s a c r a t !*', î ş i g ă s e s c î n A l . M i r o d a n u n e x e g e t r a f i n a t şi subtil, u n comentator pasionat şi s p i r i t u a l . Şi i n p u b l i c i s t i c ă , s c r i i t o r u l d o v e d e ş t e ace­ leaşi c a l i t ă ţ i r e m a r c a t e i n t e a t r u l p e care-1 scrie : inteligenţă, umor, atitudine ironică, s e n t i m e n t a l i s m , s p i r i t de o b s e r v a ţ i e , t e n d i n ţ a s p r e c o n f e s i u n e intelectuală şi, î n p l u s , o a d e ­ vărată vocaţie critică. A s t f e l , în a r t i c o l u l i n ­ titulat Spionii umorului, autorul conchide : r i d i c o l u l n u m a i u c i d e ; d i n f e r i c i r e ; pen­ tru că, a l t m i n t e r i , p ă m i n l u l a r fi acoperit de cadavre (p. 7 ) . A c e s t g e n d e u m o r amar c o n d i m e n t e a z ă în p e r m a n e n ţ ă r e m a r c i l e a u t o ­ r u l u i . .Nu m a i p u ţ i n a m a r e s i n i . n u o d a l ă . reflecţiile l u i vis-A-vis dc c o n d i ţ i a scrisului destinat scenei, de responsabilitatea uriaşă ce-i r e v i n e dramaturgului (pe d e o p a r t e ) şi p u b l i c u l u i ( p e d e a l t ă p a r t e ) : „ I l u g o şi-a d o b î n d i t g l o r i a p r i n p o e m e , r o m a n e şi p a m f l e t e istorice, d a r t e x t u l s ă u g e n e r a t o r d c s c a n d a l s o c i a l (şi. i m p l i c i t , p o l i t i c ) a f o s t să f i e o p i e s ă d e t e a t r u : llernani. [...] D a c ă t i p ă r i r e a u n u i r o m a n în d o u ă m i i d e e x e m p l a r e n u c e r e s a c r i f i c i i m i l e r i a l e d e o s e b i t e . «Iacă u n s o n e t ponto vedea lumina t i p a r u l u i şi-n p a g i n a a doua a z i a r u l u i , reprezentarea, adică e x i s t e n ţ a r e a l ă a d r a m e i , i m p l i c ă e f o r t u r i p e care n u ­ mai societatea constituită, p r i n resursele ei d i s p o n i b i l e , şi l e p o a t e a s u m a . D a c ă v r e a . . . " (p. 3 6 ) . In fine, obligaţi f i i n d de spaţiul restrîns să a m i n t i m doar d c existenta in v o l u m a u n o r cugetări i n t e r e s a n t e , o r i a u n o r file de jurnal captivante, vrem să i n s i s t ă m asupra vocaţiei d e c r i t i c a s c r i i t o r u l u i , i n d u b l u j l e i a s p e c t : i n t r o s p e c t i v şi p r o s p e c t i v . P r i m a ati­ t u d i n e , indispensabilă — d e a c u m încolo — exegeţilor t e a t r u l u i l u i M i r o d a n , vizează auto+

Bogdan Ulmu

I. D .

SÎRBU:

„Teatru"
Recent a u a p ă r u t , r e u n i t e î n t r - u n v o l u m * . l a e d i t u r a c r a i o v e a n ă Scrisul românesc, patru d i n t r e lucrările d r a m a t u r g u l u i I o n D . Sîrbu. Volumul îngăduie c i t i t o r u l u i i u b i t o r de tea­ tru să c u n o a s c ă o p a r t e d i n c r e a ţ i a unui nu l o r serios, vădit preocupat de problemele de a c t u a l i t a t e , s c o r m o n i t o r î n u n i v e r s u l m o ­ ral al contemporanilor noştri, care. convins de semnificaţia faptelor de viaţă concrete, n u - ş i r e f u z ă n i c i ispita incursiunii d e tipul parabolei în conştiinţa epocii. * 1. „Scrisul D. Sirbu. românesc", Teatru. 1976. Craiova. Editura

* Al. .Cartea

Mirodan. S c e n e . Bucureşti, românească". t975.

Editura

www.cimec.ro

75

CARTEA DE TEATRU
V o l u m u l se d e s c h i d e c u Arca hunei spe­ ranţe, c e şi-a v ă z u t m a i d e m u l t c o n f i r m a t e c a l i t ă ţ i l e l a p r e z e n t a r e a s c e n i c ă şi i n î m p r e ­ j u r ă r i l e i n c a r e m o n t a r e a s-a a r ă t a t s l i n g . i c c . Dincolo de p r e t e x t u l biblic, de fapt. armătură p e n t r u parabolă, d r a m a călătorilor solitari de p e „ a r c ă " e s t e u n a p e l e m o ţ i o n a n t la o c o n ­ ş t i i n ţ ă t r e a z ă , l a t r ă i r e l u c i d ă , într-o e p o c a p l i n ă d e v i o l e n ţ ă , i n c a r e p a c e a şi v i i t o r u l l u m i i s i n t m e r e u şi d i r e c t a m e n i n ţ a t e d e i n ­ conştienţa agresivă a u n o r p r o m o t o r i ai a t i ­ tudinii egoiste şi e g o c e n t r i c e . P r i n fiecare personaj clin piesă, a u t o r u l ne p r o p u n e o a t i t u d i n e simbolică, d i n păcate, lemîndu-se, p o a t e , că n u v a f i d e p l i n Î n ţ e l e s . I o n D . S î r b u desluşeşte, în l u n g i explicaţii, m a i toa­ te p r o p u n e r i l e s i m b o l i c e (Noe, Noah, chiar p r o m o t o r i i v i o l e n ţ e i ) şi î n s ă ş i p a r a b o l a t e x t u ­ l u i , sfîrşind i n acest c h i p p r i n a d i l u a s u b ­ stanţa d r a m a t i c ă . D e o s e b i t d e i n t e r e s a n t m i se p a r e a u t o r u l a t u n c i c i n d apelează la f o r m u l a comunicării directe, cînd compoziţia tragică este orind u i t ă d i n f a p t e d e v i a ţ ă , n u d o a r «li 1 p r o ­ 1 puneri i d e a t i c e . S u b acest r a p o r t , cea m a i consistent dramatică sc înfăţişează piesa Frunze care ard, a cărei a c ţ i u n e e s t e s i t u a t ă î n V a l e a J i u l u i , î n a n u l 1941. L u m e a a c e a s t a familiară autorului ( d e a l t f e l , esle u n pare s p a ţ i u g e o g r a f i c şi u m a n c e r e v i n e a d e s î n creaţia s a ) , d u r e r i l e o a m e n i l o r d e pe m e l e a ­ gurile bazinului carbonifer, de pe piscurile P a r î n g u l u i s î n t , e v i d e n t , c u n o s c u t e şi a p r o ­ piate sensibilităţii sale. A ş a sc e x p l i c ă şi f a p t u l că e r o i i p i e s e i a u , m a i t o ţ i , f o r ţ ă s a u poozio.sînl entităţi u m a n e i n t e l i g e n t p a r t i c u ­ l a r i z a t e . E x p l o a t a r e a şi s ă r ă c i a s i n t , p e n t r u aceşti o a m e n i a i d e m n i t ă ţ i i s t r ă m o ş e ş t i , f o r m e dureroase ale umilinţei. E a apare la drama­ t u r g ea o t r ă i r e d e n e s u p o r t a t ; î m p o t r i v a e i se r e v o l t ă p î n ă l a u l t i m a f i b r ă oamenii văii şi m u n ţ i l o r . C e l ce a c c e p t ă umilinţa a c c e p t ă şi t r ă d a r e a . I a r p e n t r u t r ă d ă t o r i n u există i e r t a r e . T r a g i s m u l piesei n u v i n e nlît d i n şirul c u m p l i t e l o r dispariţii a c u m u l a t e î n ­ t r - u n restrîns t i m p d r a m a t i c , cît d i n i p o s t a ­ z e l e d u r e r i i şi r e v o l t e i . R e p l i c a r e ţ i n u t ă , f ă r ă e m f a z ă , ades c u m u z i c a l i t a t e baladoscă, î m ­ plineşte p o r t r e t e l e , d i n t r e care u n e l e (Raci T o m a . d e p i l d ă ) a u o p o e z i e g r a v ă ce s c d e s p r i n d e p r i n i m a g i n i de referinţă. Dintre cele d o u ă piese s i t u a t e i n zilele n o a s t r e — A doua faţă a medaliei şi A m u r ­ g i i / aceia violet — c e a d i n ţ i i , ş i ea d e e s e n ţ ă realistă, u r m ă r e ş t e o m a i strictă demonstra­ ţie d e e î t p i e s a c e î n c h i d e v o l u m u l , i n v e s t i ­ gaţie laterală î n conştiinţa socială. X u toate p e r s o n a j e l e cc servesc d e m o n s t r a ţ i a depăşesc stadiul unor schiţe d e p o r t r e t . A t e n ţ i a c u c a r e este c o n s t r u i t ă . î n s ă , e r o i n a ( s e r v i n d cn replică d u r ă d a t ă trăirii egocentrice) şi. m a i ales, capacitatea a u t o r u l u i de a desfiinţa, p e r î n d şi c u a b i l i t a t e , a p a r e n ţ a , p e n t r u a d e s c o p e r i r e a l i t a t e a şi n r e s t a b i l i a d e v ă r u r i l e , î m p r u m u t ă p i e s e i A doua faţă a medaliei un viguros dramatism. V a r i e t a t e a t e m a t i c ă şi s t i l i s t i c ă a v o l u m u ­ l u i v o r b e ş t e , d i n c o l o d e î n s u ş i r i l e scriitoriceşti a l e l u i I o n I ) . S î r b u , şi d e s p r e d r e p t u l , p e c a r e a c e s t a a r putea să-1 r e v e n d i c e , d e a se a f l a m a i des pe afişele t e a t r e l o r .

Florica lehim DUMITRU SOLOMON:

„Teatrul c a metaforă"
E x p e r i e n ţ a d r a m a t u r g i c ă d e p î n ă acum a lui D u m i t r u Solomon a fixat profilul unui analist experimentat care reuşeşte să d e ­ m o n s t r e z e , în t e a t r u l c u „filosofi", de e x e m ­ plu, evoluţia „ideii", d r a m a t u r g u l declarîndu-tse t o t a l d e p a r t e a a c e l u i t e a t r u în c a r e c h i a r „ideea" d e v i n e d r a m a t i c ă . Această v a ­ loroasă experienţă cuprinde acum o altă c a r t e d e s p r e t e a t r u — „ T e a t r u l ca m e t a f o r ă ' *. Autorul încearcă, în capitolul I („Intre extreme"), să c a r a c t e r i z e z e exact una din trăsăturile frecvent întîlnite ale t e a t r u l u i c o n ­ t e m p o r a n , şi a n u m e , reîntoarcerea l a p o e z i e , la m e t a f o r ă . A c e s t e i a , a u t o r u l îi d ă d e f i n i ţ i a de „comparaţie i n care u n u l d i n termeni e s t e î n t o t d e a u n a mai sus" ( p . 10). Pledoaria a u t o r u l u i esle f ă c u t ă în f a v o a r e a a c e l u i tea­ t r u c a r e s p u n e „ a c e a s t a e mai mult decit viaţa" şi a l c ă r u i s p e c t a t o r „ n u e o b l i g a t să c o m p a r e c u u n m o d e l , c i s ă mediteze, să treacă d i n c o l o d e rpercepţiune, s ă d e a e l însuşi o n o u ă m a t e r i e esenţelor vieţii. T c a trul-inetoforă Încarcă minţile, încordează c o n ş t i i n ţ e l e , o f e r ă e c u a ţ i i u m a n e şi n u sim­ ple e c h i v a l e n ţ e " (p. 9 ) . D e l i m i t a r e a f a ţ ă d e t e a t r u l c a r e n u c o n ţ i n e i d e i este f o a r t e j u s t ă , acesta d i n u r m ă n e f i i n d u n t e a t r u de a c t u a ­ l i t a t e , g e n e r a t o r d e semnificaţii şi corespon­ denţe. Sînt apoi făcute o serie de observaţii, şi <de i n t e r e s a n t e , a s u p r a vocaţiei m o r a l e a teatrului, asupra substanţei dramatice caro trebuie comunicată p u b l i c u l u i , asupra nece­ sităţii i d e i l o r î n o p e r a d r a m a t i c ă . Dumitru Solomon este a d e p t u l a c e l u i t e a t r u î n caro e x i s t ă o v e r i t a b i l ă c o n f r u n t a r e d e i d e i şi î n care problemele epocii 'contemporane sînt analizate l a un î n a l t n i v e l a l e x p r i m ă r i i d r a ­ matice. Impresionează, î n această parte a eărţii, e x p r i m a r e a tranşantă şi b i n e argu­ m e n t a t ă a opţiunii sale ca d r a m a t u r g . * Dumitru Solomon. T e a t r u l ca Bucureşti, Editura „Eminescu", col. 11)76. metaforă. „Rampa",

76

www.cimec.ro

CARTEA DE TEATRU
In (după Cehov. în partea un a colaj duna dc ((„Excelenţe"), fişe-notnţii cu in în renuircăm jurul lui roilul produsă ('..Pentru dra­ (ilizibi­ teatral cehovipersona­ de figuri Truşi lice mele ţă ţii, De realiste, c i , este şi m o r a l ă , al pc pentru care arta, în toate miezul for­ via­ vie­ înţeleasă ca m i j l o c i r e între aşadar,

Mohere).

densul

studiu-profil

consacrat l u i

cuprinzînd, mari

Este

analizat cohoviene şi în

competenţă resurecţia dramatică

cu demnitatea literaturii aceste trebuie

e t i c u l u i şi p o l i t i c u l u i , c î ş t i g d i n toate autorul veacuriLe. — reformulonză teatrul româ­

dramaturgiei substanţa oară scenic, acţiunii esle sale. conferă prima matică lului al ană care jelor

sigur

tehnica parte afara

poziţii, — să

o maro şocind deschise"). văzută o

d i n încărcătura vizibilului Dramaturgia principiul

comandamentele cărora nesc, ţine etice matic. pret, este mist are

etice, p o l i t i c e , estetice le răspundă în

rămîne

violent prin

rofuzind, astfel, programatic, de şi In exterioritate, estetice disputa text existente dintre şi într-un

l o t ceea ce valorilor text şi dra­ inter­ Everac Pole­ Everac o fină intran­ lejeră, retorice

relevarea dramaturg Paul celor vervă, marcat

prisma aparte unei — şi

simbolurilor

poezie

lumii serii

dintre de mare un

spectacol, şi

Urmează consacrate într-un hanache, Ion je cu cnre scenă. „Din capitol, a tacole clipă, cronici, tacolului pecte unui şi

conturarea în istoria fără

partizanul discurs

poziţiilor vigoare wensibil sprijină

dinţii. Paul de

t e a t r u l u i , d a r proiectate scenă" Chiriţa, Gelu' prin de a Rusoanu, prisma ales, tonlru pc

„teatru Andrei sînt cu

Piolraru anali/ale bogată a

argumentaţie, care sigentă, aparenţa orală, de

o atitudine scriere

Anapoda, piese esoisl bogata ştie să

Labiche,

Heoketl aici cultură ceea ce

ctc. Persona­ şi, m a i vă/ut

fără a f i dogmatică. spontaneităţii, frazată, sau sobră limpede cu

Argumentele dau armonii

intr-o

experienţă gîndcască

omului

pledoarie

patetică,

uneori per-

s u a M V ă. î n t o t d e a u n a Problematica e-;to,

convingătoare. prin forţa în să prilejuri lucrurilor, v o l u m cu¬ (care fie au pre­ scri­ crezu­ maliţia artisti­ apolitice expu­

însemnările valorifică memorabile puse de eseistul

unui

telefob", de

ultimul spec­ o aceste spec­ as­ con­

expusă v întări lins, neri cum părite sori rilor tablete, critică ce sau la şi

mozaicat. rostite cu

Sînt

cuprinse

experienţa de la TV

lelecronioar în cnre în pentru

diverse

lui Dumitru

Solomon,

calitate

momentele intervenţii reviste,

respective, (în general, forma

sînt,

analitice prin

ale f e n o m e n u l u i

teatral), unor

sub „luminile" insistă teatru

criticii.

polemice) t i ­ unor cu articole-

asupra

statutului în

fie sub forma fermitatea

TV", r c l c v î n d

diverse

<lesicbi.se,

fie sub

a l e relaţiei

piesă-regi/or-aclor, şi multipla trăsături dramatic

şi î n c a r e faţă de o a

afirmării

d i ţ i i l e t e a t r u l u i şi f i l m u l u i T V . Caracterul din ale cărţii n.ili/e farmec şesc şi, nu judicios completă care operei eterogen să perspectivă definitorii nu răpesc unei nface apară

c u l l u r a l - p o l i t i c e se î m p l e t e ş t e seamă fi sterile de

de m o d a l i t ă ţ i idei,

considerate

şi s p e c t a c o l u l u i a

anticulturale. se vrea ei o viziune din de sintetică anii : a miş­ în n

lui Dumitru atente subtile doar a pc

Solomon care-i şi a

calitatea teatral.

fenomenului

I a r ob­ sfîrdar artă

Cartea cării

servaţiile

conferă, delimita ale viziunea şi

deopotrivă, valorifica de

noastre

teatrale critică

'G9—'73, organizare

( l a lectură) prin diversele —

greutate

teoretică teatrului, — o are

principalele spectacologie, repertoriului, problemele Din cesităţii cativ, rituală demne inţei,

compartimente de

dramaturgie, teatrală,

teatru,

aspecte care

chestiuni

politică

întrunite,

reliefa

publicului ctc. sale se desprinde politic ideea ne­ spi­

autorul

despre

expunerile unui a în în stare spre în cît o

teatru.

teatru

constructiv-eduJa r i d i c a r e a şi a să-1 î n ­ conşti­ n

Marian Popescu

să c o n t r i b u i e progresivă ideologiei atît căile barierele faţă şi

publicului, spiritul

să-1 o r i e n t e z e civilizare

umnnist-socialistc. d e dezvoltare care-i pot împie­

punîndu-i

PAUL EVERAC: „încotro teatrul
Încotro cartea * unui merge autor

societăţii, dica

dezvoltarea. scriitorului de a da factice, ancorată a vieţii, în de teatru, relevă nu o clişee Paul de şi a o

merge

Datoria Everac, cazuistică nici ideii ale acea taş puternic e

publicului oi

românesc?"
teatrul păstrător Încotro şi românesc?* ial n o r m e l o r merge din este este¬

meschin în

moralizatoare, deopotrivă de sine,

artificii şi

estetizante,

dramaturgie probleme

realitatea

interesînd de a care

marile crea

omului

continuă

edificare

dramaturgie la

cojpaibilă

spectatorului făcîndu-1 păr­ lumea

Paul

Everac. Atitudini Editura

teatrul r o ­ viaţa 1075. de

„«percepţie „bătălia

a sublimului", morală"

mânesc ? teatru.

polemici „Eminescu",

se d ă î n

Buc,

contemporană.

www.cimec.ro

77

CARTEA DE TEATRU
In privinţa spectacolului, interesanta ni .s-a p ă r u i parafrazarea unei cunoscute legi fizice m u t a t ă în d o m e n i u l esteticii a r t e l o r i n terpretalive. Cităm : „ O poezie d e substanţă prinsă i n m i j l o c u l acestui carusel (al specta­ colului, n.n.) dislocă d i n substanţa sa o p a r t e egală c u c a n t i t a t e a d e mistuire înlocu­ ită" **. Argumentaţia continuă pentru su­ p r e m a ţ i a t e x t u l u i ; s p e c t a c o l u l , faţă d e t e x t . ţ i n î n d «le o r d i n e a a p a r e n ţ e i . Spectaculozitatea ea c e r i n ţ ă a r e g i z o r u l u i m o d e r n este, după l'aul Everac, fie o expresie a neîncrederii textului, fie nepu­ faţă d e substanţialitatea tinţă de a o realiza. Spectaculozitatea re­ flectă, d a r , o f o r m ă d c i n a d e e v a r e a i n t e r ­ pretului la t e x t , de inaderenţă la valoarea acestuia, dată î n t o t d e a u n a d e substanţa sa si n i c i o d a t ă d e forma î n s i n e . A u t o r u l i d e n ­ t i f i c ă s u b s t a n ţ i a l u l — ethomlui, conţinutului d e i d e e şi a t i t u d i n e , i a r a u t e n t i c i t a t e a e d e f i ­ n i t ă c a o p o t r i v i r e i n t r e c e s e s p u n e şi c u m se s p u n e , v a să z i c ă , î n s p i r i t c l a s i c , c a a d e c ­ v a r e a f o r m e i la c o n ţ i n u t . Această p o t r i v i r e persona­ p r e t i n d e şi o î n r u d i r e i n t r e ethosul j u l u i şi c e l a l i n t e r p r e t u l u i . „ C o n d i ţ i a c o n ş t i ­ inţei a c t o r u l u i v a hotărî condiţia conştiinţei p e r s o n a j u l u i " . Aceasta presupune o cunoaştere şi o d i s t r i b u i r e a d e c v a t e a interpreţilor de către regizor. P a u l E v e r a c se arată hotărît împotriva t u t u r o r reinterpretărilor p r i n para­ frazări s p e r t a c o l o g i c e , d a t o r a t e , d u p ă e l , n e ­ înţelegerii t e x t u l u i î n a u t e n t i c i t a t e a s a . T e a t r u l e s t e o ş c o a l ă d e f o r m a r e e t i c ă şi de gust a p u b l i c u l u i ; d e aceea, orice expe­ r i m e n t e d e o n i t i z a t o a r e şi d e m i s t i f i c a t o a r e p r i ­ v i n d s t i l u r i l e şi ş c o l i l e d e t e a t r u ( s c r i s s a u înscenat) i se p a r a u t o r u l u i d e o p o t r i v ă deT u t a n t e p e n t r u p u b l i c . I i r e p u g n ă , d o aseme­ nea — p e p l a n u l s c r i s u l u i d r a m a t i c — , i m i ­ taţiile, f i e î n substanţă, f i e î n f o r m ă , d u p ă o p e r e în vogă, d e a i u r e a ; astfel d e i m i t a ţ i i , autorul l e socoteşte nu numai inadecvate ethomlui naţional, d a r chiar periculoase, de natură să îndepărteze publicul de la cu­ n o a ş t e r e a d e s i n e , d e l a a d i n c i r e a şi n u a n ­ ţarea p r o b l e m a t i c i i sociale specifice. I n m a r e p a r t e , c a r t e a este o p l e d o a r i e î m ­ potriva h i p e r t r o f i e r i i s/pectacologice ; e a r e ­ p u n e î n l u m i n a conştiinţei, cu o bogată a r ­ mătură d e a r g u m e n t e , s u b s t a n ţ a i d e a t i c ă şi literară, artistică, î n s i n e , a t e x t u l u i . P e n ­ tru Paul E v e r a c , t e x t u l este s c o p , i a r spec­ t a c o l u l , .mijloc estetic d e p u n e r e în evidenţă a c o n ţ i n u t u l u i d e s e m n i f i c a ţ i i şi s e n s u r i a l e textului, singurul rezistent schimbării. „Iată paradoxul t e x t u l u i ; a s a s i n a ţ i t e x t u l şi v e ţ i d a faţă c u o s e r v i t u t e p c care n u o veţi p u t e a s u p o r t a . Căci s p e c t a c o l u l t r e c e şi i d e ­ ea r ă m î n e " * * * . P e n t r u a f i l a î n ă l ţ i m e a s a r c i n i l o r e t i c e şi estetice cure i i i n c u m b ă , t e a t r u l scris t r e b u i e ferit, insă, d e cîteva n e a j u n s u r i — „boli" — care-i m i n e a z ă s t a t u t u l d e a r t ă politică. D i n ­ t r e acestea, a u t o r u l a r e i n v e d e r e , c u deose­ bire : ilustrativismul, negativismul, aluz.ivi.smul (I'!), epigonismul, vulgaritatea. (Desi­ g u r , a u t o r u l n u a i n t e n ţ i o n a t să le e p u i z e z e , ci d o a r să e n u n ţ e cîteva tare de care d r a ­ maturgia noastră a suferit şi m a i s u f e r ă încă.) l^u rinduJ e i , spectaoologia modernă i se p a r e lwdnnvă do f o r m a l i s m , ascuns s u b cunoscute lozinci estetizante etc. Formali­ z a r e a t e a t r u l u i p r e s u p u n e c u l t i v a r e a şi r e a l i ­ zarea u n o r efecte estetice, în s i n e . c a r e esca­ motează s a u trădează semnificaţiile reale a l o t e x t u l u i , l ă s i n d o i m p r e s i e d o a r b i t r a r i i ! , eclectisin sau mecanicism. Dealtfel, ultimele părţi ale v o l u m u l u i (Intervenţii şi scrisori. Schiţe şi tablele) cuprind intervenţii critice, d i r e c t legate d e cîteva spectacole i n u r c a t e de t a r e l e c o n d a m n a t e d e a u t o r . N u este u i t a t ă n i c i l i p s a d e m ă s u r ă în j u d e c ă ţ i l e d e v a l o a r e ale u n e i părţi a c r i t i c i i do t e a t r u , care păcă­ tuieşte p r i n aşezarea pe poziţii formalistesletizante sau d o g m a t i c e . Scrisă c u ascuţiş p o l e m i c , c a r t e a n u o m a i p u ţ i n a c t u a l ă , a s t ă z i , d e ş i , î n teatrul r o m â ­ nesc, m u l t e d i n vechile neajunsuri semna­ late a u f o s t r e p a r a t e , c u m r e m a r c ă autorul î n s u ş i . N o i o citim c u p c o m ă r t u r i e a u n e i c o n ş t i i n ţ e d e o î n a l t ă ţ i n u t ă e t i c ă şi p r o f e s i o ­ n a l ă şi c a p e o c o n t r i b u ţ i e la d e z v o l t a r e a esteticii t e a t r u l u i nostru socialist.

Constantin Radu-Maria

ANDREI B Ă L E A N U ş i CONST. B Ă L T Ă R E T U :
i

„Cultura s p e c t a c o l u l u i teatral"
S-a o b s e r v a t , î n r e p e t a t e r î n d u r i . c ă . i n mişcarea teatrală contemporană, mai mult d e e î t î n a l t e d o m e n i i d e c r e a ţ i e , se i m p u i e un fenomen n o u — schimbul permanent de i n f o r m a ţ i i şi o p i n i i , c o n s e m n a r e a şi s i n t e t i ­ zarea experienţelor, confruntarea tle i d e i , a p r o f u n d a t ă , l a n i v e l n a ţ i o n a l , în j u r u l a c t i ­ vităţii fiecărei stagiuni. Oamenii de teatru se s i m t s o l i c i t a ţ i l a o m e d i t a ţ i e m a i g r a v ă asupra rosturilor muncii l o r , poate n u atît f ă c î n d u n b i l a n ţ d e succese, c i t o r e e x a m i ­ nare critică a sensurilor fundamentale ale
1

** p. 12.
*** p. 65.

78

www.cimec.ro

CARTEA DE TEATRU
artei spectacolului In context naţional şi european. N u e s t e g r e u să d o v e d i m a s t f e l u t i l i t a t e a recentei culegeri de mărturisiri * (apărută I n E d i t u r a Univers) ale cîtorva d i n t r e persona­ lităţile marcante ale regiei româneşti con¬ t e m p o r a n e , precedată de o cercetare istoriccritică a spectacolului, semnată de criticul Andrei Băleanu, cercetare obiectivă, necon­ cesivă, p r i v i n d c o n s t i t u i r e a , i n u l t i m e l e trei d e c e n i i , a u n e i n o i şcoli d e r e g i e , creşterea mişcării teatrale d i n ţară, f o r m a r e a ansam­ blurilor organizate p e p r i n c i p i u l afinităţilor artistice, diversificarea modalităţilor expre­ sive, i n t e r v i u r i l e solicitate de semnatarii v o ­ l u m u l u i reprezentanţilor generaţiei m a t u r e d e artişti — Dinu Cernescu, L i v i u Ciulei, I o n Cojar, Sorana Coroamă, M i l u i i D i m i u , L u c i a n Giurchescu, Moni Ghelerter, Valeriu Moisescu, Sanda M â n u , I o n M a x i m i l i a n , H o r e a Popescu, l o u n T ă u n — se c o n c e n t r e a z ă , î n pofida discontinuităţii caleidoscopice a soli­ c i t ă r i l o r şi r ă s p u n s u r i l o r , a s u p r a unei pro­ b l e m e de m a x i m ă însemnătate : r a p o r t u l textspectacol, de u n d e decurge, aproape ca u n leit-motiv, întrebarea p r i v i n d scopul regiei, obiectivele înnoirii în teatru. Mărturiile, explicînd geneza creaţiei, însoţite d e r e l a t a r e a unor experimente, gravitează către unul d i n t r e cei d o i t e r m e n i a i ra|K>rtului sau t i n d către u n e c h i l i b r u care anulează contradicţia. Astfel, I o n Cojar, Sorana Coroamă, Sanda Mânu, Horea Popescu, indiferent de genul p r e d i l e c t ( d r a m a istorică sau politică, drama de factură psihologică, piesa destinată c o p i i ­ lor), sînt preocupaţi să s o n d e z e unicitatea e x p e r i e n ţ e l o r d e v i a ţ ă , r a p o r t u r i l e şi e v o l u ţ i a personajelor, surprinzînd conflictele specifice m o m e n t u l u i i s t o r i c şi s o c i e t ă ţ i i î n c a r e a c e s t e a s i n t p l a s a t e , f ă r ă să e x c l u d ă n e c e s i t a t e a a d a p ­ tării la exigenţele s p e c t a c o l u l u i contemporan. Moni (ilielerter, Ion Maximilian şi loan Taub eludează o r i c e „efect", a p r e c i i n d v a ­ loarea unei puneri î n scenă în m ă s u r a î n care face c o m u n i c a b i l ă experienţa fundamen­ tală p r o p u s ă d e d r a m a t u r g . P r o f u n z i m e a a n a ­ lizei demonstrează o înclinare spre a t i t u d i n e a tipică a i s t o r i c u l u i , care notează e x a c t eve­ n i m e n t u l , î n c u r s u l desfăşurării l u i . Respec­ t u l p e n t r u un „ r e a l i s m a l f i c ţ i u n i i " n u î n ­ seamnă o atitudine dc subordonare faţă d c t e x t . Se p o a t e v o r b i a i c i d e o p r o b l e m ă d e c o n ţ i n u i şi d e v i b r a ţ i e u m a n ă , î n s e n s c l a s i ­ cist. U n a l t g r u p de c r e a t o r i , însă, poate m a i interiorizaţi, caută să-şi d e z v ă l u i e propriile gînduri în r a p o r t cu opera dramatică, în e x p l o z i i v i z u a l e . L i v i u Ciulei consideră a r t a spectacolului ca f i i n d guvernată dc o unică lege o b i e c t i v ă , a l cărei sens este continua vizualizare a actului teatral, ceremonie la c a r e t r e b u i e să p a r t i c i p e , l a a c e l a ş i g r a d d e i n t e n s i t a t e , a c t o r şi s p e c t a t o r . I n a c e l a ş i s e n s , Dinu Cernescu şi Valeriu Moiscscu găsesc raţiunea de a f i a u n u i spectacol î n cali­ t a t e a sa d e a o f e r i u n p u n c t d e v e d e r e i n e d i t a l o m u l u i d e a i c i şi d e a c u m faţă de o r i c e discurs dramatic. I n o v a ţ i a , plăcerea jocului pur, inventivitatea p o t merge, uneori, in contrasens cu litera textului. Lucian Giur­ chescu a d u c e î n discuţie s u b t i l a osmoză a p l a n u l u i real c u cel s i m b o l i c , i a r Militai D i ­ m i u aplică interesant metoda analizei struc­ turaliste în teatru. După opinia regizorului, orice reprezentaţie este alcătuită dintr-un sistem de semne, laborios amalgamate, dar nu imuabile, ci în continuă devenire, dato­ rită necesităţii stringente dc obiectivare a unor idei v i i . Sînt dezbătute, totodată, problemele legate de colaborarea regizor-dramaturg-scenografactor, s î n t e m i s e i n t e r e s a n t e p u n c t e d e v e ­ dere (Sanda M â n u , V a l e r i u Moiscscu) peda­ gogice asupra antrenamentului psihofizic al actorului, asupra educării p u b l i c u l u i şi a m e t o d e l o r d e a t r a g e r e a acestuia î n sala d e spectacol. Itinerariile irepetabile ale biografiilor ar­ tistice, mai mult sau m a i puţin detaliate, contrazic, in ultimă i n s t a n ţ ă , c l a s i f i c ă r i l e şi delimitările, ducînd la c o n c l u z i i e c h i l i b r a t e , fundamentute pc convingerea unanimă că r e g i a d e t e a t r u n u este u n s c o p , c i u n m i j l o c . D a c ă p a r t e n e r i i d e d i a l o g , fără reticenţe s a u autocenziiră, spun adevărul pînă la capăt, d î n d glas, n u o dată, u n o r neaşteptate c o n ­ t r a d i c ţ i i , este m e r i t u l c e l o r c a r e , p r i n î n t r e ­ bări la obiect, m o d e l a t e i u funcţie de perso­ nalitatea i n t e r l o c u t o r u l u i , a u declanşat con­ fesiunea, îndreptînd-o n u spre rememorarea nostalgică, c i spre c o m u n i c a r e a unor expe­ rienţe, relatate c u o b i e c t i v i t a t e documentară. Punctarea e v e n i m e n t e l o r fiecărei e t a p e î n evoluţia a r t e i scenice contemporane creează o l e g ă t u r ă î n t r e m o d e l e l e m a i v e c h i şi c e r c e ­ tările a c t u a l e , i m p u n î n d conştiinţa continui­ tăţii, a apartenenţei la o cultură teatrală cu tradiţie.

Medeea' lonescu

* tura

Andrei „Univers",

Băleanu, 1076.

Constantin teatral. Bucureşti,

Băltăreţii. Edi­

Cultura

spectacolului

www.cimec.ro

79

For
piesa în d o u ă de

iul
părţi

Leonida

Teodorescu
Personajele:
ANDREI LIVIA NECUNOSCUTUL VALENTIN O V O C E DE O VOCE FEMEIE

B Ă R B A T U L CU HAINA DE P I E L E IULIA PROCURORUL CLIENTUL ABABI

www.cimec.ro

PARTEA I
1
Ci ud at esle ea flacăra a a p ă r u t m a i tîrziu. M a i î n t î i s-a auzit o b u b u i t u r ă teri­ b i l ă , apoi zgomotul acela de dăirîinături. Ş i a b i a atunci a a p ă r u t flacăra. P e n t r u o clipă. L ă s i n d î n u r m a ei o senzaţie dc l u m i n ă . U n fel de ceaţă. O ceaţă slabă. Atit cit să vedem locul acela pustiu. A t u n c i s-a auzit strigătul, care la început părea a fi ţipăt de c u c u v e a . D a r era ceva răguşit i n ţ i p ă t u l acela, u n fel de horcăit. Acesta a fost momentul în care s-a auzic a doua b u b u i t u r ă . Şi u n al doilea ţipăt. U n urlet de dispe­ rare. Şi alunei s-au auzit o m u l ţ i m e de b u b u i t u r i şi ţ ă c ă n i i de m i t r a l i e r ă şi şuierat dc. bombe. I a r ecuţa se făcea tot m a i densă. Şi d e o d a t ă s-a făcut linişte şi ceaţa s-a risipit si in fala noastră a a p ă r u t o p i a ţ ă dintr-un orăşel de provincie, o piaţă cochetă, cu h a v u z , aproape incredibilă d u p ă toate urletele acelea de bombardament. A l î t a , că era pustie. Şi in pustietatea asta a a p ă r u t A n d r e i . A n d r e i s-a oprii brusc. Ş i a r ă m a s nemişcat. C u m poale fi nemişcat u n om care aşteaptă ceva sau ascultă c e v a sau se u i t ă la c e v a . A t u n c i a a p ă r u i L i v i a . I n f u n d u l scenei. D a r s-a oprit brusc. A v ă z u t sau i s-a p ă r u t că a v ă z u l ceva.

LIVIA: H e i ! E c i n e v a a i c i ? (Linişte. An­ drei continuă să stea nemişcat.) Hei ! T a c i ? D e ce t a c i ? (Linişte. Andrei con­ tinuă să stea nemişcat.) H e i ! C i n e eşti d u m u ca Iu ? (Cei doi se apropie e i n-a mai rămas ANDREI : Ce d o r e ş t i ? unul deeît de altul. havuzul.) între

A N D R E I : Sînt. A c u m n u m a i are nici o importanţă. L I V I A : Dar nu c vorba numai d e casă. Mi-a părut bine că n-arn p e nimeni, î n ţ e l e g i ? Cc-aş f i p u t u t să f a c ? Dacă n u e r a m s i n g u r ă ? D a r p e u r m ă m i s-a făcut frică. Ştii. auzeam fluieratul şi eram singură î n toată casa. Ş i e r a înluneric. N-ai v o i e să a p r i n z i lumina. Cînd se b o m b a r d e a z ă . Probabil că ştii. A N D R E I : Ştiu. (Livia ocoleşte havuzul fa{a lui Andrei.) şi se opreşte în

LIVIA : Nimic. N u vreau n i m i c . M a i întîi a m c r e z u t că s î n t s i n g u r ă . I n p i a ţ a a s i a p u s t i e . Pe u r m ă a m v ă z u l o u m b r ă . Ş i m i s-a f ă c u t f r i c ă . E r a u m b r a d u m i t a l e . ANDREI : Acum te-ai lămurit. Pleacă. L I V I A : U n d e s ă p l e c ? N - a m u n d e să m ă d u c . Şi aşa a m s c ă p a t uşor. A N D R E I : Poftim ? L I V I A : A m a v u t noroc. N-am crezut o d a t ă că n m n o r o c . D a r astăzi a m noroc. Şi d u m n e a t a a i a v u t noroc. A N D R E I : Ce-ai s p u s ? nici­ avut

LIV IA : Mi-am z i s c â 3-a t e r m i n a t . Cînd a m a u z i t şuieratul. N-ai a u z i t şuieratul ? A N D R E I : R da.
a

L I V I A : N u eşti d c - a i c i . D i n o r a ş . A N D R E I : B a da. Sînt. L I V I A : N u te c u n o s c . A N D R E I : N i c i e u n u te cunosc. L I V I A : N u m-ai văzut niciodată ? ANDREI :Nu. L i V I A : Eşti sigur ? A N D R E I : T e c u n o s c toţi ? L I V I A : L u c r e z l a poştă. Şi n u e deeît poştă. A i c i . A N D R E I : D a . N u e decit u n a singură. ce-i c u a s t a ? L I V I A : N u eşti d e - a i c i . A j u t o r !

o Şi

L I V I A : Ş i n u ţi-a fost, f r i c ă ? N - a i c r e z u t că s-a t e r m i n a t ? A N D R E I : Ce ? Ce s ă se t e r m i n e ? L I V I A : E u a ş a a m c r e z u t . Şi m i - a p ă r u t b i n e că n u s î n t s i n g u r ă . E r a m singură de l o t . I n ţoală casa n u m a i e r a n i ­ m e n i . E o casă î n f u n d u l grădinii. I n o r a ş u l n o s t r u s î n t o m u l ţ i m e d e case î n f u n d u l grădinii.

(Dar strigătul ÎÂvici a fost sufocat. An­ drei a sărit sţ>re Livia şi i-a închis gura. Livia s-a îmf)iedicat şi a căzut. Andrei vrea s-o ajute, dar se moai? brusc şi se aşază pe marginea havuzului. Deodată, totul dispare — havuzul, piaţa, Livia.)

www.cimec.ro

81

O

VOCE (Linişte.

DE

FEMEIE: nu

N u ! N u ! N u ! se mai agită.)

2
(Celula unei închisori. Andrei si Valentin stau pe treapta unei scări, hi faţa lor se văd trei umbre : două de bărbat şi tina de femeie.) V A L E N T I N : T r e b u i e să e v a d ă m . Ş i n-avem deeît t r e i o r e . A N D R E I : D o n a o r e şi p a t r u z e c i şi c i n e i . V A L E N T I N : Ce t e n e l i n i ş t e ş t e ? A N D R E I : N i m i c . A m fost în parc. Intre c a s t a n i . M - a m g î n d i t că a f o s t o c h e s t i e grozavă. Că a m făcut rost de p l a n u r i l e depozitelor de a r m a m e n t . Ş i c ă n-a m a i r ă m a s deeît u n l u c r u s i m p l u de făcut. p l a n u r i l e . Ş i l u c r u l ăsta Să t r a n s m i t e m simplu n u s-a m a i f ă c u t . N e - a u arestat p e toţi c i n c i . Ş i p l a n u r i l e n e a ş t e a p t ă î n ascunzătoarea l o r . I n t r e castani. V A L E N T I N : Blestemată închisoare ! O ce­ lulă îngropată i n pămint. U n coridor p l i n d e s o l d a ţ i şi a s t a e t o t . A N D R E T : N u p r e a v ă d c u m o să e v a d ă m . V A L E N T I N : T r e b u i e să f i o o s o l u ţ i e . T o t u l e s-o g ă s i m . E i n u ş t i u n i m i c d e p l a ­ n u r i . Asta e u n punct cîştigat. A N D R E I : Crezi ? V A L E N T I N : E i v o r u n n u m e . U n n u m e şi atîta t o t . Şeful organizaţiei d i n oraş. D a r d e p l a n u r i h a b a r n - a u . Ce-a f o s l î n a i n t e aici ? U n fort ? A N D R E I : D a . U n fort. E foarte cunoscut î n o r a ş . T o a t ă l u m e a ştie d e f o r t . D a r n i m e n i n u ştie c ă a f o s t t r a n s f o r m a t î n ­ t r - o î n c h i s o a r e D u p ă ce a î n c e p u t r ă z b o ­ i u l , s-a m ă r i t p a z a . S-a c r e z u t c ă c u n f e l d e şcoală m i l i t a r ă s u u aşa ceva. V A L E N T I N : N - a m fost niciodată într-un f o r t . N - a m v ă z u t deeît d e d e p a r t e . Unul s a u d o u ă . D e a i c i n u sc p o a t e f u g i . S î n t prea mulţi paznici pc coridor. N e curăţă în d o u ă m i n u t e . A m spus d o u ă m i n u t e ? A m spus m u l t . A N D R E I : D a . N u p u t e m n i c i să n e b a t e m . N i c i să s ă p ă m v r e u n t u n e l s a u a ş a c e v a . V A L E N T I N : N u ne rămîne lim. ANDREI ANDREI ANDREI : Uşor d e zis... : Ce ? : Ce ? V A L E N T I N : Taci ! V A L E N T I N : Taci ! deeît să-i p ă c ă ­

Umbrele

V A L E N T I N : N u m-ai înţeles. I n a . î m i pare N u putem să f u g i m . P c u n d e să rău. f u g i m ? Pe u n c o r i d o r p l i n de paznici P l i n d c p a z n i c i î n a r m a ţ i ? Ş t i i c i ţi s i n t ? D o u ă z e c i ş i p a t r u ! V r e i să n e b a t e m ? Cu c c ? C u p a n t o f i i ? T e r o g să t a c i . L a s ă - m ă să t e r m i n . V - a m s p u s c ă a v e m un atu. E i v o r numele şefului orga­ nizaţiei. A l î t . D c asta ne-au a r e s t a i p e toţi cinci. Habar n - a u că s î n t e r n un g r u p . A u d a t d e n o i şi n e - a u a r e s t a t . Poarte b i n e . L e d ă m n u m e l e şefului o r ­ g a n i z a ţ i e i . D a r n u pe c e l r e a l . P e u n u l d i n t r e n o i . Şi e i î l v o r e l i b e r a p e tră­ dător. 0 V O C E D E F E M E I E : Trădător ! Trădător ! Trădător ! V A L E N T I N : P r o s t i i . N u p r i c e p i că n u e o t r ă d a r e a d e v ă r a t ă ? T r e b u i e să t r a n s ­ mitem planurile ! Trebuie ! Trebuie ! Alt­ f e l , l a ce a m m a i v e n i t î n o r a ş u l ă s t a ? In excursie ?

A N D R E I : C r e d că t c - a m înţeles. V A L E N T I N : Spune m a i departe A N D R E I : Ş i d a c ă m a i o r u l n u se v a ţ i n e d e c u v î n t ? Ş i nu-1 v a e l i b e r a p e t r ă d ă ­ t o r ? P e c e l c a r e se v a d a d r e p t tră­ dător. (Scuzlndu-se.) Trebuie să-i s p u n într-un f e l . V A L E N T I N : Spunc-i c u m v r e i . N-nre nici

o importanţă.
ANDRET: Dacă m a i o r u l nu-1 v a elibera? V A L E N T I N : N u e n i m i c sigur. A N D R E I : Există riscul ă s t a ? VALENTIN : Şi cc-ai vrea tu ? Să nu existe nici u n risc ? A N D R E I : B a d a . V r e a u să e x i s t e . A t u n c i e o soluţie adevărată. V A L E N T I N : M a i c o poveste. A N D R E I : C r e d că m a i s î n t o m u l ţ i m e d c p o v e ş t i . C i n e o să f i e şef ? C i n e o să f i e d e n u n ţ a t d r e p t şef ? V A L E N T I N : Asta e simplu. A N D R E I : Crezi ? V A L E N T I N : Da. A N D R E T : Cine ? VALENTIN : Eu. ANDREI : Tu ? V A L E N T I N : Da. E u . A N D R E I : N u f i erou, V a l . Te r o g frumos. N u p o t să-i s u f ă r p e c r o i . V A L E N T I N : N u sînt erou. N - a m încotro. T u , n e a M a x i m şi L i v i u s î n l e ţ i d i n o r a ş . S-ar p u t e a să v ă c u n o a s c ă . Ş i să n u ţ i n ă păcăleala. E u sînt d i n afara oraşului. Asia e tot. E : Este. d e s t u l ide s i m p l u , Şi Tna e d i n a f a r a nu-i aşa ? oraşului. ANDREI

V A L E N T I N : T a c i ! A m g ă s i t ! V o m evada I (Valentin la ceilalţi se trei uită care atent nu la se Andrei, văd.) apoi Cineva

V A L E N T T N : Las-o p e I n a . A s t a «le f e m e i e . ANDRET : Nu o ? V A L E N T I N : N u e. A N D R E I : Bine, ta. L a u r m a

n u e treabă

dintre n o i v a evada. (Lumina al unui agite.) unei explozii, ceas, cele trei ticăitul umbre încep puternic să se

V a l . E-n regulă. E treaba u r m e i . D a r eu n u evadez.

82

www.cimec.ro

VALENTIN : Cum ? ANDREI Nu : Pe mine să nu contaţi(Îneci.) p o t să f i u t r ă d ă t o r . : îmi pare râu, Andrei. M i s-a VALENTIN

mai puternic. Cele trei menesc. Lumină normală. zgomot de paşi.)

umbre încre­ Se aude un

p ă r u t că m - a i înţeles. A N D R E I : Te-ani î n ţ e l e s , V a l e n t i n . N u m - a i înţeles t u p e m i n e . Ş t i i ce-or să s p u n ă cei de-afară ? VALENTIN (încet) : T e - a i gîndit şi t u Ia asta ? A N D R E I : M -a m gîndit. T e i a u ăştia. Şi t u s p u i că V a l e n t i n c şeful organizaţiei. Şi a l u n e i ă ş t i a i'ti d a u d r u m u l . Ş i t e ( l u c i la a i noştri. Şi i noştri te întreabă : d e u n d e v i i ? Şi t u : d i n î n c h i s o a r e . Şi ei : d a r ceilalţi ! Şi t u : a u r ă m a s a c o l o . Şi încep e x p l i c a ţ i i l e . U n m i l i o n d c e x p l i ­ c a ţ i i . Şi-o să-ţi r î d ă i n n a s . Şi-o să-ţi s p u n ă c ă a u mai v ă z u t escroci c a l i n e . ( ' a r e m a i î n t î i a u t r ă d a t , şi-au asigurat p i e l e a şi p e u r i n ă le-a v e n i t p o f t a să f i e e r o i . Şi-o să-ţi d e a şi exemple. 0 să-ţi dea e x e m p l e eito v r e i . E v a d e z i . Şi d u p ă a s t a î n c e p i să m o r i . P u ţ i n cîte p u ţ i n . Ş i u m b l i p e străzi c a o s t a f i e . V A L E N T I N : N enorocireo e că n u p u t e m stabili. Cine v a evada.
; i

V A L E N T I N : V i n să n e i a . A u t r e c u t d e c o ­ v o r u l moale. I n u l e încălţat cu pantofi şi t r e i c u c i s m e . M a i o r u l c u t r e i p a z n i c i . Primul luat va evada ! P r i m u l luat v a evada ! P r i m u l luat v a evada I (Linişte. Nu se aud deeît paşii patru. O bălaie scurtă şi trei dintre s-au oprit. Al patrulea mai face un Se opreşte. îl face şi pe al doilea. lacăt s e introduce o cheie. Uşa s e chide.) 0 VOCE : Dumneata. (Andrei tresare.) celor ci pas. în des­

VALENTIN: Du-te, Andrei. Du-te ! (în şoaptă.) D e n u n ţ ă - m ă ! N u f i c î r p ă ! Deiiuiiţă-mă ! 0 VOCE : Dumneata ! l a ceilalţi. N u te Denunţă-mă ! N u

V A L E N T I N : N u te gîndi g î n d i la c e i d e a f a r ă . fi cîrpă ! O VOCE : Dumneata ! : E u ?

ANDREI

: Cum? păcate. Pentru

V A L E N T I N : M a i e o poveste. D i n N u p u t e m stabili. Cine v a evada. că mai e x i s t ă un r i s c . A N D R E I : E-n r e g u l ă .

ANDREI

V A L E N T I N : Nu c r e d . S-ar p u t e a să fim împuşcaţi. Pe r î n d . Dacă n u s p u n e m cine e şeful organizaţiei. înţelegeţi ? N o i f i ­ x ă m p e c i n e v a . P e c e l care vă e v a d a . Şi p o a l e că el v a f i l u a t u l t i m u l . L a i n t e ­ r o g a t o r i u . A c o l o , s u s . I n c a m e r a a i a al­ bastră. Ceilalţi n-au s p u s n i m i c . Ş i a u f o s l î m p u ş c a ţ i . E l s p u n e . D a r ce s p u n e e l s u n ă ca u n b a n c . Ca o g l u m ă tîmpilă. Nu mai interesează pe n i m e n i . Pcnlru că c e i l a l ţ i p a t r u au f o s t împuşcaţi. A N D R E I : împuşcaţi ? Da. împuşcaţi. că n u m n i c n i m i c d e f ă c u t . VALENTIN ANDREI : B a da. Cred

V A L E N T I N : N u le gîndi la n i m i c . G î n deşle-te c ă m ă d e n u n ţ i ! A t i t ! M ă d e ­ n u n ţ i , şi a t î t ! M ă d e n u n ţ i , şi a t î t ! N u f i c î r p ă ! S ă s p u n ă ce v o r . C e i d e a f a r ă . 0 VOCE : Hai. : Noroc, V a l . Auzi ? Noroc I

ANDREI

V A L E N T I N : Succes, bălrînc.

3
(Piaţa. Havuzul. ajută pe Livia ANDREI un LIVIA : Să nu Şi Andrei să s e mai urli. se apleacă scoale.) Altfel un chef. îţi şi o

: Ce ? : Să evadeze p r i m u l . Primul care

VALENTIN

va f i luat.
A N D R E I : Primul ? V A L E N T I N : D a . P r i m u l . (Lumina unei ex­ plozii, ticăitul puternic al unui ceas, cele trei umbre încep să se agile.) Cc c a r a ­ ghios... N - a m fost niciodată într-un fort. Cînd a m fosl c o p i l , a m v r u t foarte m u l t să u m b l u p r i n l r - u n f o r t . F o r t u l ă s t a n-a avui nume ? ANDREI toată tare.) : Nu ş t i u . P o a t e c ă da. l u m e a i i s p u n e f o r t , şi Fort, şi a t i t ! (Ţipind.) Dar acum util. (Mai Fort, şi

pun

căluş.

n-am nici

: Eşti j e f u i t o r ?

A N D R E I : Ce j e f u i t o r ? L I V I A : B a n d i t . A s t a v r e a u să s p u n . sincer. Eşli b a n d i t , nu-i nşa ? (Andrei i-a închis mai multă grijă, din nou de dala Spune

gura. Dar asta.)

cu

atît !
(Din nou lumina de paşi. Zgomotul unei explozii. devine din Zgomot in ce

A N D R E I : î m i p a r e r ă u . D a r e r a i g a t a să urli d i n n o u . Ti-nm s p u s să n u m a i urli. LIVIA : N u m a i strig. Altfel mă strîngi de git, nu-i aşa ?

ce

www.cimec.ro

83

A N D R E I : N u to s t r î n g . L I V I A : A i u n p i s t o l . S î n t s i g u r ă că a i u n pistol. A N D R E I : N - a m . P o t să t e a n u n ţ că n - n m . L I V I A : S a u u n c u ţ i t . D a c ă n-ai p i s t o l . A N D R E I : Cc v r e i s ă ş t i i ? LIVIA : Atunci ai o altă metodă. ANDRET : Metodă? Ce m e t o d ă ? L I V I A : C u m să-i o m o r i . P e c e i c a r e t e r e ­ cunosc. C u m i-ai o m o r i t p c ăştia trei. Sînt de la poliţie, n u - i aşa ? A N D R E I : I -au omorît s c h i j e l e . L I V I A : D a r p c ceilalţi ? Care n u sînt d e la p o l i ţ i e . C u m îi o m o r i ? A N D R E I : D e ce să-i o m o r ? L I N I A : Ca să n u l e v î n d ă . P o l i ţ i e i . A N D R E I : E g r e u să m ă v î n d ă . A b i a a m evadat. L I V I A : A m ştiut e u . S-a p u s u n preţ. Cinei m i i de j e f u i t o r . A N D R E I : D e asta a i u r l a t ? L I V I A : N u ! M i - e frică. G r o a z n i c d e frică. î n t o t d e a u n a m i - a f o s t frică d e j e f u i t o r i . Dar n-am văzut nici u n u l . Pînă acum. A N D R E I : Ce j e f u i t o r i ? L l \ I A : D e o b i c e i v i n d i n a l t e oraşe. C i n d î n c e p e b o m b a r d a m e n t u l . I n t r ă i n casă şi f u r ă . A m a u z i t că u n u l a a j u n s m i l i o n a r . Şi d a c ă d a u d e c i n e v a , î l o m o a r ă . N - a i a u z i t d c ăştia ? ANDREI : (Livia îl N u . Sau priveşte am lung auzit şi şi am uitat.

L I V I A : N u p r e a a u ce f a c e a s t ă z i . A N D R E I : A u c ă z u i l o t u ş i nişte b o m b e N-o să-mi s p u i c ă n-ai a u z i t e x p l o z i i l e . L I V I A : Le-am auzit. D a r a u căzut în fort. ANDREI : Lude ? L I V I A : I n f o r t . N u m i - n i tspus c ă eşti d i n o r a ş .' A t u n c i , c u m d o n u c u n o ş t i f o r t u l ? A N D R E I : l l cunosc. I l cunosc foarte bine. D a r c r e d c ă eşti n e h u n ă . N-a c ă z u t n i c i o b o m b ă în f o r t . E ş t i b e a t ă ? N-a c ă z u t nici o b o m b ă In fort. N i m i c ! Pleacă ! L I V I A : Toate ! T o a t e a u c ă z u t a c o l o ! D a r acolo n u ora n i m i c ! N i m i c ! E u n m a r e g h i n i o n , n u - i aşa ? P e n t r u l i n e ! S ă c a d ă b o m b e l e în fort ! I l a b a h a ! U n fort v e c h i şi n e n o r o c i i . N i ş t e p i e t r e . 0 g r ă m a d ă d c p i e t r e . Si atît ! I l a b a h a ! ANDREI LIVIA : Taci ! cu b o l o v a n i i ? Cu bolo­ : Ce-o să f a c i : Taci !

v a n i i ăia nenorociţi ! I l a b a h a ! ANDREI L I V I A : Ilabaha ! A i venit degeaba ! D e ­ g e a b a ! V r o i să f u r i f o r t u l ? U n f o r t dărîmat ! Şi-o să t e p r i n d ă poliţia ! Şi le-mpuşcă ! Ajulă-i, D o a m n e ! Ajută-i p e poliţişti să-1 î m p u ş t e ! (Livia cade in genunchi.) D o a m n e ! T e roagă u n suflet de femeie ! U n suflet îngrozit, de f e m e i e ! A j u t ă - i p e p o l i ţ i ş t i ! A j u t ă - i să-1 î m p u ş t e ! h i a m i n t e l a m i n e . D o a m n e ! Şi n u m ă părăsi ! Să cadă păcatul morţii l u i a s u p r a sufletului meu ! Asupra sufletului meu îngrozit ! Ajută-i, D o a m n e ! Ajută-i pe p o l i ţ i ş t i să-1 î m p u ş t e ! ANDREI (Livia înapoi.) LIVIA : Ajutor ! sc apropie încet să dc nu Livia.) mai urli ? : Taci ! xc scoală in picioare. Sc dă puţin

ride

incet.)

L I V I A : Ştii ce le f a c ? A N D R E I : Jefuitorilor ? L I V I A : D a . J e f u i t o r i l o r . Ti j u d e c ă s c u r t şi-i împuşcă. Stii unde e parcul ? A N D R E I : Ştiu. LIVIA : După parc e u n z i d . E u n fort v e c h i . Şi u n u l d i n z i d u r i d ă spre p a r c . U n u l d i n z i d u r i l e f o r t u l u i , v r e a u să s p u n . î i p u n a c o l o şi-i î m p u ş c ă . S c s p u n e c ă soldaţii stau ascunşi p r i n t r e c o p a c i . A N D R E I : C a m tare. L I V I A : G î n d e ş t e - t e c ă eşti f e m e i e şi că a i c o p i i . Ş i c ă a p a r e u n j e f u i t o r . Ce p o ţ i să f a c i ? D e a s t a m i - a p ă r u l b i n e c ă n u sînt s i n g u r ă . A N D R E I : N-ai copii ? L I V I A : N-nm pe n i m e n i . A N D R E I : C u m te cheamă ? L I V I A : Livia. A N D R E I : Livia ? E u n nume t u eşti o f a t ă f r u m o a s ă . L I VTA : M i - e frică.

(Andrei

A N D R E I : Ţi-am Ţi-am s p u s ?

spus

L I V I A : N u ! N u m ă omorî ! Te r o g fru­ m o s . S ă n u faci a s t a . E a d e v ă r a t că s i n t s i n g u r ă şi c ă n - a m c o p i i şi c ă n-o să-i pară rău n i m ă n u i după mine... D a r aş v r e a să m a i t r ă i e s c . î n ţ e l e g i ? A m s p u s o prostie ? A N D R E I : N-ai spus n i c i o prostie. Nu-ţi fac n i m i c . Nici n u m - a m gîndit să t e omor. N - o să t e o m o a r e n i m e n i . Nici­ o d a t ă . O f a t ă f r u m o a s ă ca t i n o n u p o a t e fi o m o r î t ă . Linişteşte-te. N u sînt b a n d i t şi n - a m d e g î n d să j e f u i e s c p e n i m e n i . L I V I A : N u eşti. Sînt sigură că n u oşti.

frumos.

Şi

A N D R E I : N - a m ştiut n i m i c de jefuitorii ă ş t i a . O r i . p u r şi s i m p l u , n u m - a m g î n ­ d i t l a a s t a . Ş t i i c u m se î n t î m p l ă . N u t e gîndeşti l a u n l u c r u . P u r s i s i m p l u , n u te gîndeşti. D a r l u c r u l acela există. Şi într-o z i v i n e p e s t e t i n e . S î n t m u l ţ i ? L I V I A : Jefuitori ? A N D R E I : Da. L I V I A : N u ştiu. oraşe. A m auzit că v i n d i n alte cineva.

A N D R E I : Şi n-nm v e n i t d e n i c ă i e r i . Sînt c h i a r d i n o r a ş u l ă s t a . Şi c f o a r t e c u r i o s c ă n u t e - a m v ă z u t p î n ă acum. î m i p a r e r ă u că T I U te-am v ă z u t p î n ă a c u m . N e - a m fi î n t î l n i t a l t f e l . A s t ă z i . L I V I A : Eşti de-aici. Sînt sigură că eşti d e - a i c i . Şi t e - a m v ă z u t . S î n t sigură că t e - a m v ă z u t . V r e i să m ă j u r ?

A N D R E I : S s t ! M i s-a p ă r u t

că ţ i p ă

84

www.cimec.ro

A N D R E I : N u t c m a i j u n i . N u cşli sigură d c n i m i c . Ş i ţi-** frică d e m i n e . N u t r e ­ b u i e să-ţi f i e f r i e ă d e m i n e . N u m a i să n u ţ i p i . T e r o g să n u m a i ţ i p i . L I V I A : N u m a t fac. A N D R E I : E-n regulă. D a r cred c ă te-ai î n ş e l a t . I n c h e s t i a a s t a c u f o r t u l . N u se poate. S i n t sigur că n u «e poate. Să f i căzut b o m b e l e acolo. L I V I A : A u căzut. î m i p a r e r ă u . D a r ce p o ţ i să f a c i c u n i ş t e b o l o v a n i ? N u s i n t b u n i la nimic. A m trecut p r i n parc. Cînd am f u g i t de-acasă. Ş i d e a c o l o se v e d e f o r t u l . C i n d a j u n g i pe m a l u l lacului. A N D R E I : N u m a i d a c ă eşti l a d e b a r c a d e r . LIN I A : A m fost la d e b a r c a d e r . A N D R E I : A c u m ţi-a v e n i t i d e e a c u d e b a r ­ caderul. Nici n u ştii unde e debarca­ derul. L I V I A : Ştiu. A m fost la d e b a r c a d e r . A N D R E I : Ş i ? Ce-ai v ă z u l ? L I V I A : Nimic. N-am văzut nimic. A N D R E I : Cum,nimic ? L I V I A : Nimic. d u s şi z i d u l flăcări. Care ios. N u m a i există f o r t u l . S-a şi t o t . N u e r a u deeît n i ş t e se r i d i c a u de u n d e v a de

Ş i c ă î n ă u n t r u se a f l ă u n m a r c h i z . S a u 0 prinţesă. D a r , d e fiecare dată, e r a u n s o l d a t . L a i n t r a r e . Ş i n-ai fost n i c i o d a t ă înăuntru. A N D R E I : A m /fost. L I V I A : A i fost ? E u n-am fosl. Dar îmi p a r e şi m i c r ă u d e f o r t . A N D R E I : F o r t , şi a t î t . F o r t , ş i a t î t . F o r t , şi a t i t . L I V I A : D a r m - a m b u c u r a t . A m şi d a n s a i I n parc. Şi a m cîntat. D a r pe puţin. u r m ă m i s-a f ă c u t f r i c ă . Ş i a m f u g i t . A N D R E I : A i cîntat ? L I V I A : Şi m - a m r u g a t . A m v r u t să m u l ţ u ­ mesc c u i v a . Că a u căzut b o m b e l e î n t o r t . Ce-ai f i v r i i ? S ă c a d ă p e n i ş t e casc ? 1 ndexa unde sini o a m e n i ? A N D R E I : Taci ! L I V I A : Să poţi fura ? B a n d i t u l e ! A N D R E I : Urlă ! Urlă cît v r e i ! L I V I A : A j u t o r ! Ce-i a s t a ? (S-a auzit itură.) un şuierai, urmat de Ajutor !

o

bubw

A N D R E I : Atîta tot ?
L I V I A : A l i t n l o t . Pe u r m ă a m a i căzut o bombă. A N D R E I : T o t i n fort ? L I V I A : T o t în f o r t . C r e d că l-au c o n f u n d a i . A i a de sus. L-au c o n f u n d a t eu ceva. N u ştiu c u m se v e d e d e s u s . D a r n i ş t e bolo­ v a n i i' Ce să f a c i c u n i ş t e b o l o v a n i ? A N D R E I : Ş i a explodat ? LIVIA : Bomba ? A N D R E I : Da. L I V I A ! D e ce s ă n u e x p l o d e z e ? C r e d c ă n-a m a i rămas o piatră întreagă. D i n fortul ă l a . R i n e c ă n-a c ă z u t pe vreo casă. C i n e şlie cîţi a r f i m u r i t . . . A fost f o a r t e puternică. ANDREI I.IVIV : Mi-a : Romba ? Da. Romba. Pe u r m ă f o s t f r i c ă să n u c a d ă î n D i n greşeală. N-a m a i r ă m a s nimic ? am parc. fugit. Vreo

A N D R E I : Jos ! L I V I A : Unde ? Ajutor ! A N D R E I : Jos ! (Andrei se aruncă teşte. O ţine sirius. mişte.) LIVIA : Ajutor ! buasupra Livia Lirici. O trînnu poate să sc '

(In aceeaşi clipă s-a auzit o nouă I ni litră, urinată de alte clleva.) ANDREI: pozitele. LIVIA : B a n d i t u l e ! Lasă-mă ! Depozitele. S-aii

d u s dracului de­

A N D R E I : J o s ! Depozitele de a r m a m e n t ! A i a u z i t d o e l e ! Le-a a t i n s o b o m b ă . (S-au LIVIA : auzit din nou cîteva bubuituri.) Nu sînf

bombă. ANDREI :

nici
şi sc aprinde LIVIA

D e p o z i t e ? C e depozite? u n fel de depozite. Dar acum

L I V I A : Nimic. (Andrei se îndepărtează de. Livia aşază j>e marginea havuzului. Işi o ţigară.) ANDREI Trei am un LIVIA : N-am m a i într-un de fumat debit. de o Şi

A N D I V E I : Sînt.

o să s a r ă

în aer. depo­

: Minţi ! N u e nimic ! Nici

un

zit ! Ştiu ! N i c i u n d e p o z i t ! (O a lumină ]>ulernică dispărut.) a filjiil în piaţă şi

cîţiva a n i . o r ă şi mi-am ceva luat

sau p a i r i i . intrat pachet :Nu.

Dar acum ţigări.

ANDREI : LIVIA

Lipeşle-te 1 L i p e ş t o - t c

dc pămint 1

Dumneata

fumezi ?

: N u vreau ! Eşti o fală drăguţă.

A N D R E I : F i i cuminte.

A N D R E I : E - n r e g u l ă . P o ţ i să p l e c i . L I V I A : N-a s u n a t s t i n g e r e a . A N D R E I : 0 să s u n e . N u t r e b u i e să-ţi p r e a multe g r i j i . I n p r i v i n ţ a a s t a . faci

Şi t r e b u i e să a i grijă d e t i n e . Î m i p l a c i . Pe c u v î n t u l m e u că-mi p l a c i . M ă m i r . Că n u t e - a m v ă z u t p î n ă a c u m . N u ştiu cum d r a c u ' se f a c e . L I V I A : Banditule I (0 nou lumină prin puternică piaţă.) se rostogoleşte din

L I V I A : Iţi p a r e r ă u d e f o r t , n u - i aşa ? C r e d că te-ai j u c a t a c o l o . C î n d a i f o s t m i e . Şi a i c r e z u l c ă e u n c a s t e l p ă r ă s i t .

www.cimec.ro

85

ANDREI : Nu scăpăm. (O seric puternice.) de

le

speria.

Cine

ştie...

Poale

bubuituri

din

cc

in

re

mai

LIVIA

: Ajutor !

(() bubuitură îngrozitoare. O lumină pu­ ternică. Din cauza luminii nu sc nud vede nimic. Se aude doar strigătul Li­ vid : „Ajutor !" Linişte. Lumina se mic­ şorează. Un cere de lumină. In mijlocul cercului e Bărbatul cu haină de piele. Cintă, acompaniindu-se la chitară.)

BĂRBATUL CU HAINĂ D E P I E L E : In u r m a mea s i n i u m b r e mişcătoare Şi-s p o m i a p r o a p e î n n e g r i ţ i «Io v i n i . Pe u n d e v a sînt c i n c i b u c ă ţ i d e s o a r e Bătute-n cuie-n b o a b e d e p ă m i n t . Pe l î n g ă p o m i a l u n e c ă z ă p a d a Ş i - u n s t r i g ă t pică-neot d e p r i n v ă z d u h . Ş i p a s u l n u m c o n t i n u ă să c a d ă Pe b ă l ţ i , a s f a l t u r i şi b u c ă ţ i d e d u h . I n u r m a m e a sînt b ă l ţ i şi-asfalturi u d e Şi ş a p t e s t r ă z i s-au şters t r e p t a t d e f u m . D e a s u p r a m e a n u - i n i c i o f r u n z ă crudă. I n u r m a mea-«3 t r e i p o m i u i t a ţ i p c d r u m (Cercul pină de lumină dispare.) se micşorează încet,

P A R T E A a ll-a
1
0 slaţie d e a u t o b u z i u e i m p g o l . U n d e v a , î n s p a t e , e u n t e l e f o n p u b l i c , c a m r i d i c o l i u p e i s a j u l acesta. Un bărbat care aşteaptă. Intr-un m o d ciudat. Cinci paşi î n a i n t e , sc o p r e ş t e , c i n c i p a ş i î n a p o i . Ş i r e î n c e p e c i c l u l . C i n d s-a o p r i t p r i m a d a l ă , n u s-a v ă z u l p r e a b i n e c i n e e. F i e c ă e r a p r e a d e p a r t e , f i e c ă s-a i n l o r s p r e a b r u s c . A c u m , i a r a f ă c u t c i n c i p a ş i , s-a o p r i t ş i s-a î n t o r s . E A n d r e i . D a r a u ( r e c u l d e s l t i l d e m u l ţ i a n i ş i A n d r e i e a c u m u n bărbat m a t u r , trecut, probabil, p r i n multe. Zgomotul unei Se a p r o p i e d e A n d r e i . maşini care frincază brusc. Zgomot de paşi. Apare Necunoscutul.

N E C U N O S C U T U L : Salut, bătrîne. A N D R E I : N - a m plăcerea să te c u n o s c . N E C U N O S C U T U L : A m z i s că m ă c u n o ş t i ? A m zis — salut, bătrîne. T e deranjează chestia asta ? ANDREI : A venit a u t o b u z u l ? S-a oprit m a i încolo ? N E C U N O S C U T U L : Aştepţi a u t o b u z u l ? A N D R E I : A l t f e l , l a cc-aş m a i s t a ? N E C U N O S C U T U L : T e priveşte. N - a m v e n i t cu a u t o b u z u l . A m v e n i t cu u n autostop. S p e r că ştii c e - i a i a a u t o s t o p . (Zgomotul Zgomotul maşinii dispare.) care demarează brusc.

m a i uita degeaba. N u c a u t o b u z u l . M a i ai pînă la autobuz. N u prea vine el la fix, d a r , o r i c u m , m a i a i . N-ai u m b l a t p r e a des pc-aici, n u - i aşa ? A l t f e l , n i f i ştiut c u m d e v i n e c a z u l c u a u t o b u z u l . A N D R E I : Eşti foarte b i n e i n f o r m a t . N E C U N O S C U T U L : Sînt. D a c ă a i i n t e r e s , te i n f o r m e z i , este? î n t r e b a r e : d e cc a m v e n i t în pustietatea asta ? Răspuns : ca să aştept a u t o b u z u l . (Zgomotul trecut.) maşinii s-a apropiat şi a

A N D R E I : Cc v r e i ? N E C U N O S C U T U L : Gologanii. A N D R E I : Ce ? N E C U N O S C U T U L : G o l o g a n i i . Cîţi a i ? L a s ă , nu m a i băga mîna-n b u z u n a r . N-o să scoţi o p u ş c ă m i t r a l i e r ă d e a c o l o . T a c i ? H a h a h a ! Ţi-e f r i c ă de mine. A m eu

A N D R E I : C r e d c ă tc-a a ş t e p t a t . N E C U N O S C U T U L : N-avea d e c e să m ă a ş t e p t e . I s-a a r s u n s e m n a l i z a t o r , a s t a t să-1 r e p a r e . (Se aude un nou zgomot de. maşină. Maşina e încă departe.) N u te

86

www.cimec.ro

ceva care î n s p ă i m i n l ă . este ? T i n i pare rău. D a r a n i nevoie dc gologani. A N D R E I : Altceva. N E C U N O S C U T U L : Altceva, nimic. Dumneata aştepţi ceva şi e u a ş t e p t c e v a . Altfel. la ce d r a c u ' să m a i v i i a i c i ? Numai eă e u a m n e v o i e d e g o l o g a n i . A s i a o şmecheria. A N D R E I : Şi-ţi m e r g e b i n e ? N E C U N O S C U T U L : Ce să-mi meargă ? ANDREI: Chestia asia. V i i aici. vezi u n f r a i e r î n s t a ţ i e , i i / . i c i v r e o d o u ă vorbe şi-i u m f l i b a n i i . N I . C U N O S C U T U L : Şi dacă fraierul n-are bani ? A N D R E I : Sint mulţi ? NECUNOSCUTUL: Sper să nu-ţi închipui că v i n b ă i e ţ i i c u m i l i o a n e l e . P e n t r u b e r e , ţ i g ă r i şi g u s t a r e a dc dimineaţă. A N D R E I : Şi-ţi r e n t e a z ă ? NECUNOSCUTUL: Poale că p i u ă la u r m ă o să r e n t e z e . T r a g şi e u n ă d e j d e a a s t a . A c u m , insă. c h i a r a m nevoie de g o l o g a n i . A N D R E I : Cît ? N E C U N O S C U T U L : îmi dai ? A N D R E I : Cît ? N E C U N O S C U T U L : Hal.aha ! Este că am o faţă c a r e î n s p ă i m i n l ă ? E s l e ? A m o faţă formidabilă. ITahaha ! A N D R E I : D a c ă m a i r i z i m u l t . nu-ţi m a i d a u nimic. N E C U N O S C U T U L : A i f i în stare. A N D R E I : A m şi e u o f a ţ ă c a r e î n s p ă i m i n l ă ? NECUNOSCUTUL: Parcă te c u n o s c d e u n ­ deva. ANDREI : N-ai dc u n d e să m ă cunoşti. te cu­ trebuie cunoşti.

ţelegi ? Hahaha ! Pentru o convorbire interurbană. N - a m deeît o m o n e d ă . De u n l e u . Ş i d u c ă - m i s p u n e să r e v i n d u p ă cinci m i n u t e ? Sau înghite m o n e d a bleste­ m a t u l ă s l a d e a p a r a t ? C u c e să m a i v o r ­ besc ? C u p r o m i s i u n i ? A N D R E I : N-am. Î m i pare rău. N-am deloc. NECUNOSCUTUL: Nu-i nimic. Mai stau p u ţ i n şi d a u u n t e l e f o n , l a n o r o c . D a c ă n u i e s e , a ş t e p t a u t o b u z u l . N-o să m o r c u telefonul de gît. A N D R E I : V r e i o ţigară ? NECUNOSCUTUL: Mulţumesc. Unde dracu' a m p u s c h i b r i t u l ? A , uite-1. (Cei doi îşi aprind ţigările.)

A N D R E I : Zici că-ntîrzic a u t o b u z u l ? N E C U N O S C U T U L : N - a i m a i f o s t pe-aici ? A N D R E I : I n staţie ? NECUNOSCUTUL : Da. A N D R E I : N u . E frumos a i c i , n u - i aşa ? C î m p m u l t , u n d e a l Ja o r i z o n t şi u n d r u m care duce u n d e v a . N E C U N O S C U T U L : T r e b u i e să v i i d e c î t e v a o r i . A b i a d u p ă a s t a î n c e p i să s i m ţ i l o c u l . Să-1 m i r o ş i . A i c i s u f l ă t o t t i m p u l u n v î n t călduţ. U n e o r i î ţ i v i n e să d a i o r a i t ă pc a i c i n u m a i ca să s i m ţ i vîntul. A i m a i fost de m u l t e A N D R E I : înţeleg. ori pe-aici, nu-i aşa ? N u p r e a p r i c e p . Ce t r e b u r i p o ţ i să a i p r i n l o c u r i l e a s t e a ? N E C U N O S C U T U L : P r e a v r e i să p r i c e p i r e ­ pede. Şi t o t u l . A N D R E I : N u v r e a u să p r i c e p n i m i c . A s ­ t ă z i . V r e a u să m ă u i t l a c î m p . L a d r u m . L a d e a l . Ş i să v ă d a u t o b u z u l . C î n d o să v i n ă . U i t e . a m găsit o m o n e d ă . D e u n l e u . Poate-ţi foloseşte la c e v a . N u ş t i u c u m de-n a j u n s la m i n e . NECUNOSCUTUL: E i , da. monedă de u n l e u . ANDREI : N-am avut deeît bate N E C U N O S C U T U L : Nu-ţi d e - a c u m zece z i l e . A N D R E I : N-o a m NECUNOSCUTUL sigur ? : Mare lucru. 0

N E C U N O S C U T U L : A m i m p r e s i a că nosc f o a r t e b i n e . D a r n u ştiu dacă să m ă b u c u r s a u n u . ANDREI : N-ai de unde să mă

N ECUNOSCUTUL

: Sigur ?

A N D R E I : Sigur. A i u n chibrit ? N E C U N O S C U T U L : C h i b r i t a m . Cu ţigările e m a i r ă u . A m u i t a t să-mi cumpăr. ANDREI: Ai uitat? Şi dacă n - a i fi uitat?

hîrţoage. capul. zile. aşa de 0 ai

de-acum

zece

NECUNOSCUTUL A N D R E I : C u ce ?

: Aş f i

cumpărat.

întotdeauna cînd

eşti

NECUNOSCUTUL: H a h n h a ! Te-am p r i n s ! A i înghiţit găluşea ! I l a b a h a ! Te-am j u ­ cat tare ! F o r m i d a b i l ! I l a b a h a ! Te-am făcut p r a f ! P u l b e r e ! I l a b a h a ! ANDREI : Ce ? : Pulbere ! Ilabaha ! Ai înghiţit găluşea!

A N D R E I : A fost o v r e m e nevoie de bani. Deloc.

n-am a v u t

NECUNOSCUTUL NECUNOSCUTUL: Hahaha !

A N D R E T : Oala ? A i t e r m i n a t ?

N E C U N O S C U T U L : H a h a h a ! A m a v u t şi e u o perioadă. Pînă l a vîrsla de p a t r u a n i şi t r e i l u n i . D a r d e - a t u n c i a u t r e c u t m a i m u l t d e zece z i l e . M u l ţ u m e s c p e n t r u m o ­ nedă. M ă d u c să-ncerc t e l e f o n u l . Ţ i n e . ţ i n e . (.X(-cunoscutul face ciţiva paşi. Se o¬ preşte.) Eşti s i g u r că n-ai a v u t m o n e d a asta în b u z u n a r ? A N D R E I : T e interesează ? Sînt sigur. c u m dracu' de u n l e u .

ANDREI: Cc ? H a h a h a ! Şi c u a m v r u t . . . H a h a h a ! A m v r u i să-ţi d a u b a n i ! H a ­ h a h a ! V r e o d o u ă . t r e i s u t e ! Mi-am zis... H a h a h a ! N-are n o r o c , săracul ! I l a b a h a ! Să-i d a u şi e u ! D o u ă , t r e i s u t e ! H a h a h a ' N E C U N O S C U T U L : Ce ? Hahaha ! Sute ? Ce să f a c c u s u t e l e ? A m şi e u hîrţoage. Tmi t r e b u i e m ă r u n ţ i . Pentru telefon. în­

N E C U N O S C U T U L : N u înţeleg poţi f i sigur de o m o n e d ă A N D R E I : V r e i o explicaţie ?

N E C U N O S C U T U L : P o t să d a u şi e u o e x p l i ­ caţie. A i m a i f o s t p e - a i c i . A s t a e e x p l i ­ caţia.

www.cimec.ro

87

A N I . ) H E I : N-am fost. N E C U N O S C U T U L : A t u n c i , d e u m l e t e cu­ nosc ? A N D R E I : N - a i d e u n d e să m ă cunoşti. N E C U N O S C U T U L : Eşti foarte s i g u r , maes­ tre. A N D R E I : D e asta ? S i n t . N u ne-am v ă z u t n i c i o d a t ă , înţelegi ? N i c i o d a t ă . N E C U N O S C U T U L : Niciodată ? S ă n u m a i s p u i p r o s t i a asta. Niciodată e u n l u c r u p e c a r e n u - 1 ştie n i m e n i . N i m e n i . Pri­ c e p i ? O b s e r v c ă a i î n c e p u t să z î m b e ş t i «lin c e î n c e m a i tdes. puţin chestia A N D R E I : E u a m cunoscut a s t a . N i c i o d a t ă . (Necunoscutul izbucneşte in rîs şi se duce spre cabina telefonică. Andrei işi reia plimbarea. Cinci paşi îna­ inte, s e opreşte, s e întoarce, cinci paşi înapoi. Necunoscutul revine de la cabina telefonică.) A i vorbit ? N E C U N O S C U T U L : N-nm vorbit. N u răspun­ de n i m e n i . Sună-ntruna. D a r sună degea­ b a . Ia-ţi l e u l . A N D R E I : Ţino-1. N - a m n e v o i e d e m ă r u n ţ i ş . N E C U N O S C U T U L : N-auzi că n u răspunde n i m e n i ? C r e d c-am întârziat p r e a mult cu telefonul. A b i a a c u m î m i d a u seama de asta. A N D R E I : E r a ceva i m p o r t a n t , n u - i aşa ? NECUNOSCUTUL : Destul de important. N-are n i m i c . S t a i d e m u l t a i c i ? A N D R E I : Stau de o bucată dc v r e m e . N E C U N O S C U T U L : N-ai văzut u n bărbat ? A N D R E I : U n bărbat ? NECUNOSCUTUL : Da. A N D R E I : C u m arată ? N E C U N O S C U T U L : N u ştiu. A N D R E I : N u ştii ? N E C U N O S C U T U L : N u ş t i u . Cc t e u i ţ i l a m i n e ? N u ştiu c u m a r a t ă , şi b a s t a . A i văzut v r e u n bărbat dc cînd stai aici? A N D R E I : N u . A m fost singur. a m a u z i t o m a ş i n ă şi a i v e n i t N E C U N O S C U T U L : N-ai văzut ? ANDREI :Nu. Pc urmă dumneata.

A N D R E I : înţeleg. Cred m u l t ă l u m e pe-aici.

nu

circulă

prea

NECUNOSCUTUL: Prea multă? Nimeni. A p r o a p e n i m e n i . E o s t a ţ i e l a c a r e se c o b o a r ă r a r . N u p r e a a i d e c e să c o b o r i a i c i . E u n Joc f o a r t e f r u m o s , e a d e v ă r a t . Cimpul, d e a l u l , d r u m u l . .Şi v î n t u l ăsta c a r e s u f l ă î n t r u n a . D a r t r e b u i e să c o b o r i d i n a u t o b u z . C a să a f l i . Ş i n u p r e a ni m o t i v e s-o f a c i . M a i a l e s c ă l a o s t a ţ i e m a i î n c o l o e u n h u n c u t o t ce-i t r e b u i e u n u i s u f l e t rătăcit. ANDREI : înţeleg. foarte repede. să-nţeleg c e v a .

NECUNOSCUTUL: înţelegi P o a t e m ă f a c i şi p c m i n e Cc c a u ţ i p e - a i c i ? ANDREI : Poftim ? : Nimic.

NECUNOSCUTUL

2
(Lumina tăcută a unei explozii. Lumină pe arlechin. O uşă. Dincolo de uşă e un început de salonaş intim. De uşă se apropie Iulia. 0 deschide. Un moment de ezitare. O uşă întredeschisă. Prin deschizătură sc vede capul luliei. Dincoace de uşă se află Andrei.) I U L I A : C i n e eşti ? A N D R E I (obosit) : Iulia ? IULIA : Şi ce dacă sînt Iulia ? a adus a Cine eşti dumneata ? A N D R E I : Sînt cel cnre I U L I A : Cc e s t e a d e v ă r u l ? ANDREI : cameră. ANDREI ANDREI ANDREI: Atunci, Iar cel c e l de-al adevărul. ieşit 1-a din

dintîi

NECUNOSCUTUL : Gîndcştc-tc b i n e . P o a t e că a t r e c u t p e - a i c i . S a u p u ţ i n m a i î n c o l o . T r e b u i e să a i b ă c e v a î n m î n ă . 0 valiză sau aşa c e v a . ANDREI :Nu.

doilea

urmat.

I U L I A : Care c n u m ă r u l trei ? : Maxim. : N u . Patru. A fost un căpitan odată. Umblase I U L I A : Asta c n u m ă r u l ? IULIA : Andrei ? m u l t pc-o n a v ă z i s e şi p a r d o n . A N D R E I : E-n regulă. Întotdeauna mi-a fosl t e a m ă că o să m ă - n c u r c c u p a r o l a asta. I U L I A : Intră. (Iulia deschide uşa. Andrei intră. Iulia ii face semn să se aşeze într-un fotoliu, pe urmă dispare şi reapare împingînd o măsuţă pc rotile. Andrei a rămas tot in picioare.) Cred că eşti o b o s i t . E ş t i t r a s la faţă şi a i cearcăne. Aşază-te a i c i . I n f o t o l i u l ăsta. l i m a i d e p a r t e d c fereastră. lată. Şi-atu n c i m a i

N E C U N O S C U T U L : T r e b u i e să v i n ă p c d r u ­ mul ăla. I l vezi ? E o închisoare în s p a t e . D e a c o l o t r e b u i e să v i n ă . ANDREI : D i n închisoare ?

I U L I A : D a r îi venise cu sifon.

NECUNOSCUTUL : D a .
ANDREI : Astăzi ? M a i ai vreo întrebare? NECUNOSCUTUL:

A N D R E I : C u m îl cheamă ? NECUNOSCUTUL : Cc te priveşte ?

A N D R E I : Poate-1 c u n o s c . N E C U N O S C U T U L : I l a b a h a ! I a r e o chestie p e c a r e o ş t i i . T r e b u i e să-ţi p r o v o c o m i c ă d e z i l u z i e . N - a i d c u n d e să-1 c u n o ş t i pe ăsta. O m u l a fost închis.

88

www.cimec.ro

A N D R E I : S i n t c a m j e g o s . O să-ţi m u r d ă r e s c fotoliul. I l ' U A : N-are n i m i c . B e i c e v a ? A m pregătit o sticlă d e r o m . P e n t r u c e l c a r e o să v i n ă . Şi o g u s t a r e . N - a m g ă s i t c i n e ştie c e . N - a m d e e î t b r i n z ă , m ă s l i n e şi p a s t r a m a . A N D R E I : AI u l ţ u m e s c . N u v r e a u să m ă n î n c . D a r , d e b ă u t , aş b e a c e v a . I U L I A : Iţi p l a c e r o m u l ? ANDREI IULIA un : : E tare — e bun. Bei cu mine ?

A N D R E I : D a . Clădirea aia cu u n paznic la intrare. Tortul a fost b o m b a r d a t . Cred că «> f o s t b o m b a r d a t d i n g r e ş e a l ă . D r a c u ' ştie c u ce s e a m ă n ă , d e a c o l o , d c s u s . S-a ales p r a f u l d e e l . A i v ă z u l c e v a ras d e bombe ? N-am cum să-ţi explic. Dacă n-ai v ă z u t . Ş i c r e d că n-ai v ă z u t prea multe bombardamente. I U L I A : D e a s t a eşti a ş a d c t r i s t . A i Şi n i cearcăne Ia o c h i . N u - i aşa ? ANDREI asta. iesc. neva. slăbit.

Eu nu p i c . (Un romul.)

prea beau... moment de Noroc !

D a r ciocnesc linişte. Iulia

toarnă ANDREI IULIA

: Poftim ?

: E - n r e g u l ă . ' T r e b u i e să m ă î n t r e b i C u m d e m a i t r ă i e s c . D e ce m a i t r ă ­ A m e v a d a t . T r e b u i a să e v a d e z e c i ­ Ca să t r a n s m i t ă p l a n u r i l e . N u c r e z i ?

: Noroc ! : E o chestie de dc care am nevoie. ne­

ANDREI

I U L I A : N u f i s u p ă r a t p c m i n e . P e n t r u că t r e b u i e să t e - n t r e b , t o t u ş i . C u m a i e v a ­ dat ? A i fost urmărit ? (Lumina tăcută totul. Lumina a se unei explozii stinge.) acoperă

I U L I A : E o chestie voie. Aşa cred.

care

toţi

avem

A N D I I E I : înseamnă că e u a m nevoie cu precădere. P l a n u r i l e sînt îngropate în parc. Lîngă vechiul debarcader. Trei castani d e Ja î n c e p u t u l p o t e c i i . Şi c i n c i d e l a s t î n g a s p r e d r e a p t a . D a r n u c r e d că m a i ai ce f a c e c u ele. D e p o z i t e l e au fost bombardate. I U L I A : Depozitele ? grozitoare au fost A N D R E I : Da. a f l a t încă ? S-a B u b u i t u r i l e acelea ale d e p o z i t e l o r ? ales praful de în­

e l e . N-ai

I U L T A : N u . De-aici c d e s t u l de d e p a r t e p î n ă la d e p o z i t e . A m a u z i t n i ş t e b u b u i t u r i . A u fost c a m m u l t e . E adevărat. D a r m-am gîndit că au căzut mai multe bombe. Cred că aşa se n u d e c i n d c a d o m u l ţ i m e de bombe. A N D R E I : P r o b a b i l că n-ai m a i a u z i t b a r d a m e n t e . T i - a i f i d a t s e a m a că b e l e n u f a c a ş a . S-a f ă c u t o g a u r ă cu f e l d e f e l d e m o l o z î n c a . bom­ bom­ mare

I U L I A : Şi a u m u r i t o m u l ţ i m e d e o a m e n i , nu-i aşa ? î n t o t d e a u n a m o r o m u l ţ i m e de o a m e n i . Cînd v i n e o nenorocire. N u m a i b e i u n p a h a r ? C r e d că ţi-ar t r e b u i un b ă r b a t . C u c a r e să b e i . î m i p a r e r ă u . N u sînt un partener, nu-i aşa ? Am să t r a n s m i t , t o t u ş i , p l a n u r i l e . P o a t e o să f o l o ­ sească l a c e v a . A N D I I E I : T r a n s m i t e - l e . T e r o g să l e t r a n s ­ m i ţ i . C h i a r d a c ă s-au b o m b a r d a t d e p o z i ­ t e l e . A ş v r e a să se iştic. C ă t r e a b a a f o s t făcută. P î n ă l a capăt. IULTA : Aşa spun şi ceilalţi nu patru ? mai există.

A N D R E I : Da. De trei inşi. M ă luau cu rîndul. Mai întîi a fost unul mie şi negricios. Cu o pălărie d e v î n ă t o r . A s t a m-a a ş t e p t a t l a v r e o s u t ă d e m e t r i de f o r t . L î n g ă b a n c a aia fără u n p i c i o r . Şi m-a urmărit pînă la ieşirea din parc. Acolo a apărut al doilea. A v e a o ser­ v i e t ă d e p r o f e s o r . P u r t a şi n i ş t e o c h e l a r i . Era cu t o t dichisul. D a r avea ceva de găinar. Asta m-a dus lot parcul. Al t r e i l e a a a p ă r u t l a i e ş i r e . U n u l g r a s şi l e n e ş . C l î f î i a şi m î n c a t o t t i m p u l s e m i n ţ e . Asin m-a d u s p î n ă l a o c i r c i u m ă . „La c o c o ş u l v e s e l " . O ştii ? E l î n g ă r o n d u l d o trandafiri. Pe u r m ă a î n c e p u t caruselul. C î n d a m v r u t să ies î n P i a ţ a P r i m ă r i e i . Au apărut toţi trei. Acolo sînt multe s t r ă z i . Ş i c r e d că le-a f o s t f r i c ă să n u mă piardă. Dar a începui bombarda­ m e n t u l . Ş i a u f o s t o m o r î ţ i toţi t r e i . T o ţ i t r e i . A v e n i t u n v a l d c s c h i j e . N u ştiu do undo veneau. Schijele. Dar veneau î n t r u n a . C î n d s-a m a i p o t o l i t , m - a m î n ­ tors. Exista un risc, n u - i aşa ? Poale că c i n e v a a fost n u m a i rănit sau s-a î m p i e d i c a t şi a c ă z u t . D a r n u e n i c i u n risc. N-am v e n i t cu coada d u p ă mine. Totul e-n r e g u l ă . T o ţ i trei sînt morţi. Poate m a i sînt încă acolo. C r a s u l c ceva mai greu do recunoscut. L-au l o v i t o m u l ţ i m e de schije. I U L I A : îţi pare rău de ăştia t r e i , n u - i aşa ?

ANDREI :

Ceilalţi

patru

IULTA : Nici u n u l ? A N D R E T : Nici unul.

I U L T A : A u m u r i t ? Toţi p a t r u ? ANDREI: Toţi patru. Am fost arestaţi. Toţi cinci. L a ultima noastră înlîlnirc. î n t r - o casă d i n f u n d u l g r ă d i n i i . P e u r m ă a m fost închişi. I n f o r t . I n t r - u n f o r t v e c h i . I n spatele p a r c u l u i . IULTA : A, intrare. clădirea aia cu un paznic la

A N D R E T : l-am v ă z u t prea de-aproapc. L a urma urmei, au m u r i t d i n cauza mea. P o a t e că n - a u a v u t n i c i u n c h e f să m ă urmărească. Poate au vrut să s t e a c i i n e v a s t a . S a u să-şi î n ş e l e n e v a s t a . S a u să j o a c e b i l i a r d . S a u să b e a u n p a h a r d e v i n prost. A u m u r i t prea m u l ţ i o a m e n i astăzi. Asta e nenorocirea. I U L T A : E o evadare ciudată. T e r i b i l de ciu­ dată. Şi ideea l u i Valentin... Poale e prea logică. ANDREI : după ? Aşa cum sînt ideile inventate

www.cimec.ro

89

I U L I A : D c cc-mi dau răspunsul ? dau răspunsuri cred ? Cred că N u v r e i ! (Inert.)

p u i î n t r e b ă r i ? Vrei să-ţi V r e i să f i u o b l i g a t ă să-ţi ? Vrei să ştii dacă te n i c i n u v r e i să şl i i a s t a . N u t r e b u i e să v r e i .

A N D R E I : R i n e . O să s p u n eu cuvîntul. T r ă d a r e , n u - i aşa ? A s t a e c u v i n t u l ? Taci ? P o a t e c ă e m a i b i n e să I a c i . A i f i v r u t a l t f e l . Aşa c u m a m făcui p l a n u l . D a r p l a ­ nul s-a dus diacului. Dinlr-o proslie. P e n t r u că o r ă z b o i . S i c i n d e r ă z b o i c a d b o m b e şi m o r o a m e n i . C r e d că v o r b e s c prea mult. A i fost toarte amabilă. Cu r o m u l şi g u s t a r e a . IULIA: Probabil că v r e i să m ă c o n v i n g i . N u e n e v o i e . S i n i c o n v i n s ă . Ş i o să f i e şi alţii convinşi. S i n t sigură c ă o să f i e şi a l ţ i i . 0 să f i e o m u l ţ i m e d e o a ­ m e n i . D a r n u ş t i u d a c ă o să-ţi folosească la c e v a . P e n t r u c ă I u v a t r e b u i să d o v e ­ deşti î n t r u n a . î n t r u n a ! î n t r u n a ! î n t r u n a ! A N D R E I : N u p o t să d o v e d e s c n i m i c . T o ţ i s î n t m o r ţ i . Ş i p a z n i c i i si p r i z o n i e r i i . C r e d că t e p r e g ă t e ş t i să p l î n g i . P o a t e c ă a r f i m a i b i n e să l e s t ă p î n e ş l i . IULIA : Şi nu e nici o soluţie ? Absolut nici u n a ? A N D R E I : î n t o t d e a u n a există o soluţie. T o i u l e s-o g ă s e ş l i . Ş i d u p ă a i a s ă p o ţ i să-i d a i d r u m u l . A ş p u t e a să m i n t . S ă s p u n că a m e v a d a t a l t f e l . î n ţ e l e g i ? A l t f e l . IULIA : Şi do ce-mi spui m i e asta ? Vrei un complice ? A N D R E I : N u . N u vreau nimic. A u m u r i t p r e a m u l ţ i o a m e n i a s l ă z i . Ca să-mi s c a p pielea C U < minciună. > I U L I A : E greu ? A N D R E I : N-are n i m i c . IULIA : î m i place vorba asta — nimic.

A N D R E I : Bărbatul cu valiza. Misteriosul necunoscut. NECUNOSCUTUL: Nu e necunoscut. II cheamă Andrei. A N D R E I : P o f t i m .' NECI N'OSCITUL : Andrei. A N D R E I : Andrei ? NECUNOSCUTUL: Ce l e m i r i a t i t . ' N-ai m a i auzit de n u m e l e ăsla ? A N D R E I : Nu e un nume prea r a r . n u - i aşa ? N E C U N O S C U T U L : N-ain făcut statistică. î m i dai l e u l ăla ? Să-mi încerc n o r o c u l l a telefon. A N D R E I : la-!. Ţ i - a m m a i s p u s că n-am

nevoie d e e l .
N E C U N O S C U T U L : C i n e ştie... (Se îndreaptă spre cabina telefonică. Se opreşte brusc.) Hei ! A N D R E I : Poftim ? NECUNOSCUTUL: Poale-1 v e z i pe A n d r e i . S ă - m i f a c i un s e m n s a u să m ă s t r i g i . S ă m ă a n u n ţ i într-un f e l . E-n r e g u l ă ? A N D R E I : E-n r e g u l ă . (Zgomotul Necunoscutul unei maşini. se apropie Zgomotul de dispare. Andrei.)

A N D R E I : M a i vreau u n r o m . Se p o a t e ? Şi o ţigară b u n ă . dacă a i , d i n înlîmp l a r e . o ţigară b u n ă .

3
(Din nou. lumina tăcută a exploziei. mina se destramă. Stafia de Andrei, Necunoscutul.) Lu­ autobuz.

N E C U N O S C U T U L : N-a a p ă r u i A n d r e i ? A N D R E I : N u . A i vorbii ? NECUNOSCUTUL: A sunat întruna, n-a răspuns n i m e n i şi p e u r m ă blestematul ă s l a d e a p a r a t mi-a î n g h i ţ i t leul. A N D R E I : P o a t e c ă a r i d i c a t cineva t e l e f o n u l . Dincolo. N E C U N O S C U T U L : N-a r i d i c a t n i m e n i . L - a m p u s î n f u r c ă , p e u r m ă a f ă c u t p o c şi-a înghiţit leul. înghite o groază de golo­ g a n i t e l e f o n u l ă s l a . P ă c a t că n u oşti d e p e - a i c i . A r fi p u t u t să î n s e m n e că a i noroc. A N D R E I : Noroc ? NECUNOSCUTUL: Hahaha! Ai pierdut ocazia. A N D R E I : Ce o c a z i e ? N E C U N O S C U T U L : E u n obicei al locului. N-ai d e u n d e să-1 ş t i i . I ţ i v î r ă c i n e v a o m o n e d ă î n b u z u n a r . Ca să-ţi p o a r l e no­ r o c . D a c ă e ş l i î n l r - o isituaţie m a i s p e c i a l ă , î n ţ e l e g i c e v r e a u să spun. D a r t r e b u i e să dai leul ăsta cuiva. Numai atunci îţi a d u c e n o r o c . Ţ i i m i n t e ? Mi-ni s p u s c ă e ş l i s i g u r e ă n-ai n i c i o m o n e d ă . Şi p e u r m ă n i g ă s i t l e u l . M i - n m z i s c ă ţi 1-a b ă g a t c i n e v a î n b u z u n a r . D a r mi-ai s p u s c ă n-ai m a i f o s t p e - a i c i . înseamnă că nu ţi 1 a b ă i r a t n i m e n i . T r e b u i e să f i e o g r e ş e a l ă undeva. A N D R E I : Poate. N E C U N O S C U T U L : S i g u r . Sînt şi de ceva. Ascultă, ce d r a c u ' pe-aici ? A N D R E I : Aştept pc cineva. NECUNOSCUTUL : asia ? Aici ? In pustietatea vint c u sigur învîrteşti

N E C U N O S C U T U L : Ce c a u ţ i p e - a i c i ? ANDREI : Eu ? NECUNOSCUTUL : Dumneata. A N D R E I : Aş putea să t e î n t r e b acelaşi lucru. N E C U N O S C U T U L : A i o m e m o r i e destul de scurtă. Ţi-am spus a c u m d o u ă o r e . A ş ­ tept pe cineva. U n bărbat.

A N D R E I : Ce a r e ? N-ai s p u s care suflu-ntruna ?

că e u n

90

www.cimec.ro

NECUNOSCUTUL: .Şi ce d a c ă s u f l ă '.• ANDREI: Am o intîlnire. Cu o femeie. N E C U N O S C U T U L : Lasă b a n c u r i l e astea. M a i l)ine nu-mi spui nimic. Deeît să-ncepi să-nşiri o p o v e s t e d e s p r e o f e m e i e m a r i ­ t a l ă şi u n b ă r b a t g e l o s . V ă - n t i l n i ţ i aici. vă plimbaţi p e s u b c o p a c i şi p e urină vă suili în autobuz şi vă gindiţi cu n o s t a l g i e la c l i p e l e m i n u n a t e d e - a c u m un sfert de oră. A N D R E I : Nu ne-am m a i î n t î l n i t a i c i , e m ă r i t a t ă şi n u ş t i u c u m o să f i e nostalgia. nu cu

NECUNOSCUTUL: Rine. Numai să nu le-apuci să-mi reciti vreo poveste. ANDREI: D u m n e a t a eşti c u p o v e ş t i l e . C u u n u l A n d r e i c a r e t r e b u i e să a i b ă o v a ­ liză în m î n ă şi p e c a r e n u l-ai v ă z u t niciodată. NECUNOSCUTUL: Şi cc-i c u asta? A N D R E I : Nimic. NECUNOSCUTUL: C r e d că-ţî p a r d e s t u l d e c a r a g h i o s , este ? A N D R E T : T e interesează ? NECUNOSCUTUL: N u ş t i u . C r e d că t e - a m văzut undeva. Sînt aproape sigur de asta. Că te c u n o s c f o a r t e b i n e . ANDREI : N-ai de Ţi-am m a i spus. unde să mă cunoşti. Şi, to­ Uneori uneori, Şi

P R O C U R O R U L : C u m ai spus ? A N D R E I : De î n m o r m î n t a r e . P R O C U R O R U L : N u e rău zis. A N D R E I : V r e a u o ţ i g a r ă . Se poate? PROCURORUL: Nu sc p o a t e . In fort ai fumat ? AN DRET : Nu. ţigări? PROCURORUL: N-ai a v u t A N D R E I : B a d a . D a r n u ş t i a m cît a m să s t a u . Ş i n - a m v r u t să f i u f o r ţ a t să s t a u fără ţigări. A t u n c i rezişti m a i g r e u . Şi m-am gîndit că c mai simplu să nu f u m e z d e la î n c e p u t . A s t a n u depindea deeît de m i n e . P R O C U R O R U L : A i j u c a t tare. A N D R E I : N-are i m p o r t a n t ă . P R O C U R O R U L : N-arc ? Poate că n-are. Acum sînt m u l t e l u c r u r i c a r e n-au i m ­ portantă. Pentru tine. A N D R E I : Vorbeşti d e parc-aş f i m o r t . P R O C U R O R U L : N u e ş t i . î n c ă n u . G a t a . S-a terminal. O singură f o r m a l i t a t e . Cîteva întrebări. Se î n t î m p l ă să a p a r ă o scli­ pire de conştiinţă. N u e cazul cu tine. T e a n u n ţ o f i c i a l că sînt u l t i m e l e între­ b ă r i p c c a r e ţi l e p u n î n c a d r u l a n c h e t e i întreprinse de procuratură. A i l u a t notă d e această situaţie ? A N D R E I : Da. P R O C U R O R U L : A i făcut parte d i n g r u p u l celor cinci. liste exact ? A N D R E I : Da. PROCURORUL : Grupul celor cinci a fosl arestai în luna august a anului 1944. Esle exact ? A N D R E I : Da. PROCURORUL: C i n e v-a t r ă d a t ? A N D R E I : N-a f o s t v o r b a d e t r ă d a r e . C r e d c ă a f o s t o î n t î m p l a r e . P r o b a b i l că a f o s l recunoscut cineva dintre noi. Maxim. Liviu sau e u . Ceilalţi d o i e r a u d i n a l l oraş. P R O C U R O R U L : Cc v i s-a c e r u t ? A N D R E I : Să trădăm numele şefului orga­ nizaţiei. P R O C U R O R U L : î l şliai ? A N D R E I : Da. P R O C U R O R U L : L-ai trădat ? ANDREI : Nu. PROCURORUL : Te anunţ oficial că e ultima întrebare a procuraturii. Recu­ noşti că i-ai trădat pe ceilalţi patru m e m b r i ai g r u p u l u i ? ANDREI : Nu. PROCURORUL: M a i ai o posibilitate. Să revii asupra declaraţiilor pe care le-ai f ă c u t . V r e i să r e v i i ? ANDREI : Nu. PROCURORUL : Nu ? ANDREI : Nu.

N E C U N O S C U T U L : D a . M i -ai s p u s . t u ş i , m i se p a r e că t e c u n o s c . m i se p a r e c ă t e c u n o s c . N u m a i e adevărat. A N D R E I : A i c i n u te-rilîlneşti d i n cauza asta, poate. NECUNOSCUTUL: Nu d i t In asta. A N D R E I : Ce l i n i ş t e e... ştiu. cu Nu

nimeni. m-am

gîn­

4
(Lumina Lumină Andrei, tăcută a />c arlechin. Procurorul. exploziei. 0 masă,

două

scaune. este Din scape dată, lampa

Pe masă e o lampă, a cărei lumină îndreptată direct asupra lui Andrei. cind în cînd, Andrei va căuta să-şi faţa de lumină, dar, de fiecare Procurorul va îndrepta din nou asupra lui Andrei.)

P R O C U R O R U L : N u cred în lipsa de d o v e z i . Şi n i c i î n n e v i n o v a ţ i fără d o v e z i . V o r b e de clacă. ANDREI : Ai nişte : convingeri ferme. IU arde de Ferme de tot. U n u l e Ababi... NECUNOSCUTUL ANDREI : tare... Cu bancuri ? de înmormîn-

atmosfera

asta

PROCURORUL : E clar. E c l a r şi restul. Eşti v i n o v a t de trădare. U n u la mînă. De p a r t i c i p a r e direclă sau indirectă la asasinarea celor p a t r u ilegalişti. D o i la m î n ă . D e declaraţii false. T r e i l a mînă. V r e i să m a i c o n t i n u i ? ANDREI : N u e nevoie.

www.cimec.ro

91

PROCURORUL: N u c. V o i c e r e pedeaps» eu m o a r t e a . In e a l i l a t e a m e a d e procuror­ i i c h i n r a ş a c u m a i s p u s lu — u n u l c Aha hi. A N D R E I : C u moartea ? P R O C U R O R U L : Cu moartea. A N D R E I : A i n i ş t e c o n v i n g e r i ferme. F e r m e de t o i . PROCURORUL: A m . Te deranjează? A N D R E I : M ă deranjează. I ţ i t r e b u i e con­ vingeri, nu-i aşa ? Azi o convingere, m i i n e a l t a . .Şi î n c e t , Î n c e t , le caţări. A s t a e nenorocirea. O mare nenorocire. Cînd v o r să se o a ţ ă r o . . N e a p ă r a t , să se Caţărc. Cei care a u făcut ceva la viaţa lor. Pentru că a l u n e i uită lotul. Şi întorc totul pe dos. Ş i n u v o r d e e î t să se a g a ţ e d e c e v a . Ş i să f i e r ă s p l ă t i ţ i . M e r e u răsplătiţi. V o r procente. K u nu vreau procente. P e d e a p s a cu moartea ? F i e şi pedeapsa cu moartea. Ceilalţi patru au murit. Eu am avut noroc. A m Irăil dincolo de moartea lor. l i bine şi a ş a .

dovezile lui Andrei. Pentru că a nevoie de d o v e z i . Că e n e v i n o v a t . n-a m a i r ă m a s n i m i c . A N D R E I : Şi c r e z i c ă n-a t r ă d a t ? NECUNOSCUTUL: ANDREI : Sigur ? Sînt sigur de asta.

avut Dar

NECUNOSCUTUL : Eram z i a r i s t . Ş i m i s-a s p u s să s c r i u d e s p r e p r o c e s . P r o c e s u l n-a d u r a t deeît o s i n g u r ă z i . D a r i n a j u n a m p l e c a i l a L u l u . S-ar p u t e a să n u ş l i i c i n e este L u l u . L u l u s t ă t e a c a m l a v r e o c i n c i ­ d e k i l o m e t r i d e şosea. L a s p i t a l u l zeci u n d e e r a d a c t i l o g r a f ă . C ă de-asta-i ziceam d o a m n a doctor L u l u . D a r a dat u n viscol poslc n o i şi n-a m a i m e r s trenul vreo d o u ă z i l e . M i - a m z i s că n u c n i c i o n e ­ n o r o c i r e . A ş a a z i s şi ş e f u l . A d i c ă să N ă d dosarul şi să-1 a r d p e t i c ă l o s . A m l u a t dosarul şi-am î n c e p u t să m ă g î n d e s c l a Lulu. Pentru că L u l u m ă i u b e a . S a u o i u b e a m eu pe ea. D a r mi-a trecut c h e f u l d e L u l u . P e n t r u că m i - a sărit în o c h i o chestie. ANDREI : 0 prostie

5
(Lumina Andrei. Staţia tăcută de autobuz. a exploziei. Andrei, Conturul lui Necunoscutul.)

N E C U N O S C U T U L : Apronpc o prostie. A n d r e i a t r e b u i i să d e m o n s t r e z e că n u e v i n o v a t , înţelegi ? Că n u e v i n o v a t . Te-ai g î n d i I vreodată la asta ? N i m e n i n u poale să demonstreze că n u e v i n o v a t . N i m e n i ! Ş i a t u n c i a m î n c e p u t să c a u t p r o l x d e p r o ­ curorului. D a r p r o c u r o r u l n-avea probe. P e n t r u c ă p r o c u r o r u l n u v r o i a deeît u n lucru. Ca A n d r e i să d e m o n s t r e z e că e nevinovat. Şi atunci am început să-I caut pe procuror. ANDREI : L - a i găsit ?

NECUNOSCUTUL: C r e d c-ai a u z i t d e A n d r e i şi-ai u i t a t . A f o s t a c u z a t d c t r ă d a r e . S-a spus că în patruşpatru au murit patru oameni d i n cauza l u i . P r o c u r o r u l a cerul pedeapsa cu moartea, d a r , p î n ă la u r m ă . totul a fost c o m u t a i pe o g r ă m a d ă d e a n i . Şi astăzi a fost e l i b e r a t . î n a i n t e d e termen. Cu m u l t înainte de t e r m e n . Cu foarte m u l t . ANDREI: Ş i , d e asta eşli aici? NECUNOSCUTUL : Da.

NECUNOSCUTUL: Tîrziu. Foarte tîrziu. C i n d n u m a i e r a p r o c u r o r . L u c r a la o a g e n ţ i e Pronosport. L-am prins pe Ababi într-o dimineaţă. Ababi e numele procurorului.

A N D R E I : înţeleg. A i găsit vreo dovadă nouă împotriva l u i . Sau ai venit dinlr-un s p i r i t s u p e r i o r d e j u s t i ţ i e . P a r c ă a ş a se s p u n e . A d i c ă , eşti s u p u r a t p e n t r u c ă eşli m o r a l . Ş i p e n t r u c ă i s-a d a t d r u m u l . Ş i v r e i să-i s p u i că c p o r c s a u a ş a c e v a . 0 vorbă măreaţă. Că e u n cîine de trădător, de e x e m p l u . N E C U N O S C U T U L : N u vreau să s p u n n i ­ mic. Aproape n i m i c . A n d r e i n-a v î n d u t p e n i m e n i . E o i s t o r i e c a m complic-ilă. A fost închis şi-a i e ş i t d i n închisoare. Dar chiar în noaptea a c e e a s-a b o m b a r ­ d a t t o t oraşul. I n cîteva r î n d u r i . S t ă t e a m î n t r - o p i v n i ţ ă şi n u m ă r a m e x p l o z i i l e . D a r pe urmă m - a m încurcat. Pentru că a s ă r i t î n a e r şi u n d e p o z i t d e a r m a m e n t . S-a a l e s p r a f u l d i n m u l t e l u c r u r i . Ş i d i n

(Lumina Lumină agenţie Ababi, bucneşte

tăcută a exploziei. pc arlechin. Fragment dinlr-o Pronosport. In spatele tejghelei e la o masă e Clientul. Brusc, iz­ o muzică veselă.)

C L I E N T U L (mormăind) : E a d e v ă r a t că p o r ­ t a r u l d e l a d u n g a ţ i i ă i a e b o l n a v şi a r i ; g r i p ă şi c ă n-o s ă a p e r e d u m i n i c ă ? S a u . i n v e r s , c ă 1-a l ă s a t n e v a s t a ş i c ă c l , d e s u p ă r a r e , s-a a p u c a t s ă b e a ? (în agenţie încet de mormăie.) intră Ababi. Necunoscutul. Clientul Se continuă apropie să

92

www.cimec.ro

C L I E N T U L : A m rpus x . Ş i a i e ş i t d o i . L a meciul c i n c i a m p u s u n u şi a i e ş i t x . I V n t r u c ă a f o s t v î n d u t a r b i t r u l . Ş i s-a dus sula. 0 s u l ă d c m i i . A cîştigat o babă. N-a v ă z u t în viaţa ei u n meci. N i c i n u şlie cc-i a i a g o l . E b i n e ? (Ababi abia acum il vede pc Necunoscut.)

NECUNOSCUTUL : Dumneavoastră sînteţi Ababi ? A H A U I : V r e o inspecţie ? î m i arătaţi legiti­ maţia. N E C U N O S C U T U L : A m venii pentru o in­ formaţie. A B A B I : I n ce calitate ? N E C U N O S C U T U L : Fără nici o calitate. A B A B I : Ziarist ? N E C U N O S C U T U L : Şi dacă n u sînt ? A B A B I : Ce d o r e ş t i ? NECUNOSCUTUL: Ţi-am m a i spus. O i n ­ formaţie. A B A B I : Ce i n f o r m a ţ i e ? N E C U N O S C U T U L : î n legătură cu Andrei. A B A B I : Andrei ? NECUNOSCUTUL : Da. Andrei. A B A B I : Eşti v r e u n neam cu Andrei ? NECUNOSCUTUL :N u . A B A B I : Prieten ? NECUNOSCUTUL : Da. ABABI : Şi ce v r e i ? Ai cerut pedeapsa cu

e v a d a r e d u b i o a s ă ? T e î n ş e l i ! N-a f o s t o e v a d a r e d u b i o a s ă . N i c i n-a f o s t m ă c a r o e v a d a r e . I s-a d a t d r u m u ' . P u r şi s i m p l u , i s-a d a t d r u m u ' . D e ce ? P o a t e - m i spui şi m i e d e c e ? D a r s ă n u - m i înşiri bas­ mele eroice ale l u i A n d r e i . I l a b a h a ! N E C U N O S C U T U L : Asta e tot ? A B A B I : C u m v r e i să m a i f i e ? A s i a a f o s t c o n v i n g e r e a m e a cinstită. N E C U N O S C U T U L : D e asta ai cerut pe­ deapsa c u moartea ? Pentru că a i a v u t nişte c o n v i n g e r i ? N u c prea m u l l pentru nişte c o n v i n g e r i ? A B A B I : N u î n ţ e l e g . Ce r o s t a r e p ă l ă v r ă ­ g e a l a a s t a ? Ce v r e i ? Să-ţi s p u n că-mi p a r c r ă u că a m c e r u t p e d e a p s a c u m o a r ­ tea ? N u - m i p a r e r ă u . NECUNOSCUTUL: ABABI cu aş Am Nici măcar acum?

: N u . Ş i aş cere d i n n o u p e d e a p s a m o a r t e a . D a c ă a r r e î n c e p e p r o c e s u l şi f i p r o c u r o r . A m c o n v i n g e r i . înţelegi ? convingeri ferme.

NECUNOSCUTUL :

N E C U N O S C U T U L : A m c r e z u t c ă a i a v u t şi altceva. I n afară de c o n v i n g e r i . C i n d ai cerut pedeapsa c u moartea. A m crezut î n t o t d e a u n a că a u f o s l nişte l u c r u r i m i s t e ­ rioase. L a procesul ăsta. D a r n-au fost d e c i t nişte c o n v i n g e r i . U n u l a a v u t nişle c o n v i n g e r i şi d e a s t a 1-a p u s p e c e l ă l a l t I a z i d . E f o a r t e u ş o r să f i i d e ş t e p t . Ş i să f a c i t e o r i i . C i n d c e l ă l a l t e p u s l a z i d . Cred că n u m a i a v e m ce v o r b i . ABABI : Nici n-am avut ce vorbi.

moartea. D c ce ?
CLIENTUL: Fotbal... Ce e s l e fotbalul? Sc c u m p ă r ă u n a r b i t r u , se î m b o l n ă v e ş t e u n portar, m a i plouă, m a i ninge... Şi gata. S-au d u s d r a c u l u i g o l o g a n i i . A B A B I : ( a i m d r a c u ' d e n u te-am cunoscut... D a c ă l o t eşti p r i e t e n c u A n d r e i . NECUNOSCUTUL: Ai cerut pedeapsa cu

N E C U N O S C U T U L : Sc poate. î n a i n t e , o a m e ­ n i i credeau î n b l e s t e m . Şi u n u l ca m i n e ar fi blestemat. Pe u n u l ca d u m n e a t a , înlre timp, oamenii au ajuns la conclu­ zia că b l e s t e m e l e sînt o prostie. Păcat. M a r e păcat. B u n ă ziua. C L I E N T U L : S a u , m a i b i n e , să j o c l a L o t o ? Bag m i n a î n s ă c u l e ţ u l ă l a şi s c o t n i ş l e n u m e r e . Ce, c r ă u ? D a c ă a m o m î n ă d e aur ? D a ' dacă n-am o m î n ă de a u r ? Şi a m o m î n ă d e . . . S ă cîştig a ş a . d e o d a t ă , vreo sută, d o u ă de m i i . D a ' dacă p i e r d ? D a c ă a ş găsi p e c i n e v a . . . U n u ' deştept. C a r e s ă - m i z i c ă cc-o s ă f i e .

moartea. D e ce ?
A B A B I : A i c u r a j a c u m . A i c u r a j să d a i d i n g u r ă . D e ce n-ai v e n i i l a m i n e a l u n e i ? Cînd a m fost p r o c u r o r . Să m ă f i întrebat atunci. Hahaha ! O r i ţi-a f o s l frică ? H a h a h a ! A c u m eşti formidabil ! A i c i . L a Pronosport. D e ce n-ai f o s t formidabil Acum eşti demn ! Acum ! atunci ? I l a b a h a ! Ţi-ai scos c a p u l ! Te-a a p u c a t m i l a ! Şi s p i r i t u l j u s t i ţ i a r ! P e n t r u neno­ rocitul ăla de trădător. NECUNOSCUTUL: ABABI : Dovedeşte Eşti că Eşti sigur că e trădător?

n u e. D o v e d c ş l e ! sigur că c trădător?

NECUNOSCUTUL:

7
(Lumina Lumină tul.) tăcută a pc arlechin. exploziei. Andrei,

A B A B I : H a h a h a ! Lasă chestiile a s t e a . Ce v r e i să-mi d e m o n s t r e z i ? D u p ă a t î ţ i a a n i . Că am avut u n interes special să c e r condamnarea la m o a r t e ? I l c u n o s c d e ­ mult pc Andrei. D a c ă v r e i să ştii. Dc cînd e r a m p u ş t i . Ş i l-am a d m i r a t întot­ d e a u n a . N u ş t i u d c c e . N u m a i ţ i n minte, D a r ş t i u u n l u c r u . De l a o a m e n i i cinstiţi p o r n e s c cele m a i m a r i porcării. Z i c i că puteam să-1 c r e d ? P e A n d r e i ? N u p u ­ t e a m să-1 c r e d . I ţ i î n c h i p u i c ă a f o s t o

Necunoscu­

N E C U N O S C U T U L : M i - a p ă r u t r ă u d e v i z i la a s t a . D a r a m v r u t s ă - m i e x p l i c e şi m i e d e ce a c e r u t p e d e a p s a c u m o a r t e a . A u ­ zisem că A n d r e i o să f i e e l i b e r a t . M a i

www.cimec.ro

93

auzisem d e cîteva o r i . D a r s-a a m i n u l mereu sau n-am auzit c u bine. Şi, de f i e c a r e d a t ă , a m v e n i t a i c i , a m s l a t şi a m plecat. D e asta cunosc l o c u r i l e . I'oatc cu s î n t u n c a r a g h i o s şi p o a l e c ă A n d r e i n - a r e chef să d e a d e u n n e c u n o s c u t . D a r v r e a u să-i s p u n c ă a m m e r s p e m i n a l u i . Că a m m e r s l o t t i m p u l p e m i n a l u i . A N D R E I : P o a t e să-ncerci t e l e f o n u l ă l a . Z i ­ ceai că m a i a i o m o n e d ă . N E C U N O S C U T U L : Vrei să s p u i că le-am luat prea tare ? H a h a h a ! Asta e calitatea m e a . T e i a u t a r e şi t e p u n j o s . Ş i m a i am şi o f a ţ ă b i n e - n f i p t ă - n t r e u r e c h i . Ş i asta a r f i c a m t o t . H a h a h a ! S ă m a i d a u u n t e l e f o n , ce zici ? Ş i dacă i a r î m i î n ­ g h i t e l e u l , b l e s t e m a t u l ăsta d e t e l e f o n ? A l t u l n u m a i a n i . D a r nici asta n u e o afacere. Să stau eu e l i u b u z u n a r . A N D I I E I : E ceva i m p o r t a n t ? N E C U N O S C U T U L : O b s e r v c-ai î n c e p u t să-mi porţi o grijă părintească. A N D R E I : Nu-i aşa ? N E C U N O S C U T U L : N u - m i plac părinţii adop­ t i v i . A m f u g i t d e l a spital. Asta e ade­ vărul. Ş i n u v r e a u să-şi b a t ă c a p u l c u m i n e . C r e d că a m s ă a p u c să m ă întorc, înainte de vizită. A N D R E I : Te-ai făcut d o c l o r ? N E C U N O S C U T U L : N u m - a m făcut nimic. T o t z i a r i s t a m r ă m a s . ' T r e b u i e să-mi facă operaţie. Mîine. A s t a c t o t . A N D R E I : Ce o p e r a ţ i e ? N E C U N O S C U T U L : I n fine... 0 chestie. A ş a m i - a u s p u s . P o a t e , m i n t , poate, n u . Sau n-am înţeles c u p r e a b i n e . N u e exclusă nici v a r i a n t a asta. Poate că a m eu o obsesie. D r a c u ' să m ă i a . A N D R E I : Ţi-e f r i c ă ? N E C U N O S C U T U L : M i e ? H a h a h a ! D a . De ce să t e m i n i . . . î m i t r e c t o t f e l u l d e prostii prin cap. A N D R E I : D ă telefon. N E C U N O S C U T U L : Cu u l t i m u l leu? M e r g pe m î n a d u m i t a l e ? A N D R E I : D ă telefon. Repede. N E C U N O S C U T U L : R e p e d e ? N u ştiu dacă a r e v r e u n c h i c h i r e z . (Necunoscutul se în­ depărtează încet de Andrei. Se opreşte.) Merg pe mîna dumitale ? A N D R E T : Mergi pe mina mea. (Se tră aude în o frină cabină.) (la telefon) : Alo! Spita­ bruscă. Necunoscutul in­

NECUNOSCUTUL: A strigat cineva: A n ­ drei ! VOCEA D E L A T E L E F O N : A l o! Spitalul. Alo ! Silitului. A N D R E I : Telefonul ! Răspunde ! N E C U N O S C U T U L : A strigat cineva : A n ­ drei ! N-ai auzit ? VOCEA D E L A T E L E F O N : A l o ! Spitalul. Alo ! Spitalul. A N D R E I : T e l e f o n u l ! Răspunde ! VOCEA LIVIEI (de aproape) : Andrei ! VOCEA D E L A T E L E F O N : A l o! Spitalul. (Un mai clinchet. aude.) Vocea de la telefon nu se

A N D R E I : I m b e c i l u l e ! S-a întrerupt. VOCEA LIVIEI (de aproape): Andrei! NECUNOSCUTUL : Auzi ? A N D R E I : E i şi ce d a c ă a u d ? VOCEA L I V I E I (de aproape) : Andrei ! NECUNOSCUTUL : Auzi ? A N D R E I : C u m d r a c u ' v r e i să n-aud ? NECUNOSCUTUL : Poftim ? ANDREI : Nimic. Ş i ce-o să f a c i : Poftim ? acum ?

NECUNOSCUTUL ANDREI : Nimic.

N E C U N O S C U T U L : A m înţeles. Abia acum a m înţeles. S î n t u n i d i o t . N - a i m a i f o s t pe-aici. E p r i m a dată cînd v i i . D e asia h a b a r n - a i d e n i m i c . Î l a ş t e p ţ i şi t u p e Andrei. A i a f l a t c ă i se d ă d r u m u l . Şi ai inventat vreo dovadă nouă. Sau v r e i să-i s p u i v o r b a a c e e a d u l c e : t r ă d ă t o r u l e ! Ş i să-i d e m o n s t r e z i că a i f o l d e fel d e p r i n c i p i i . Şi p e u r m ă să l e l a u z i cu asta. Ş i să p o v e s t e ş t i nepoţilor. Să ş l i e şi e i c e l i p g r o z a v a i f o s t . V r e i să fii a l d r a c u l u i , nu-i aşa ? VOCEA ANDREI LIVIEI (aproape nimic. Pleacă ! Pleacă imediat de tot) : Andrei ! : N u vreau

NECUNOSCUTUL : dc-aici. N-auzi ? (Pe ANDREI scenă (încet) a

apărui : Livia...

Livia.

E

epuizată.)

L I V I A : A m înlîrziat groaznic n u - i aşa ? Din cauza autobuzului. A a v u t o p a n ă . Şi a m v e n i t p e j o s . E r a să d e a şi o m a ş i n ă peste m i n e . A N D R E I : A i o monedă de u n leu? Sau d e t r e i . P e n t r u c ă i s-a î n t r e r u p t c o n v o r ­ birea. Vorbea l a telefon. Dar acum nu m a i vorbeşte. LIVIA (Necunoscutului) cunoscut. : : Sinteţi u n prieten fine, de-al un aşa ? ANDREI A r e nevoie : E l e? de-o m o n e d ă . Sau l u i A n d r e i , n u - i aşa ? S a u , î n A m întirziat

NECUNOSCUTUL lul ? Alo ! VOCEA LIVIEI

(de departe) : Alo?

: Andrei ! Spitalul ? (Lui

NECUNOSCUTUL Andrei.) VOCEA

H e i ! A răspuns ! LIVIEI (de departe) se apropie : Andrei ! in fugă de

groaznic, nu-i

(Necunoscutul Andrei.) NECUNOSCUTUL ANDREI

două. NECUNOSCUTUL

: A i auzit ?

LIVIA : venit

: Ce s - a u d ?

Autobuzul a a v u t o pană. Şi a m p e j o s . E r a să d e a o m a ş i n ă p e r l e mine. M - a ţ i a ş t e p t a t î m p r e u n ă , n u - i a ş a ?

94

www.cimec.ro

NECUNOSCUTUL : El e ? LIVIA : Habar n-nm a v u i că sini copaci pe-aici. Şi n i c i «Ic c a b i n a fonică n u ştiam n i m i c . nişle tele­

vrut spui

să-ţi spun — da. Asta

Andrei şi tu e tot. Salut.

să-mi

(Necunoscutul ANDREI: Hei! (Zgomotul unui pentru o clipă, imediat.) Hei! (Zgomotul îndepărteze LIVIA ANDR LIVIA ANDR LIVIA ANDR LIVIA ANDR

dispare.) C u m te c h e a m ă ? nul obuz care se ca să pornească H e i ! opreşte aproape

A N D R E I : C r e d că v r e i să s t a i p u ţ i n j o s . D a r n-ai u n d e . E c î m p , şi d i n c a u z a a s i a . NECUNOSCUTUL eşli ? (lui Andrei): Dumneata

L I V I A : E c î m p şi s î n t n i ş l e c o p a c i ş i e şi o cabină telefonică. M a i ţii m i n t e , A n ­ drei ? Cînd n i scăpat d i n fort. Şi ne-am î n t î l n i t î n p i a ţ ă . S î n t s i g u r ă c ă ţii m i n t e . Mi-a fost frică d e l i n e . A m ere/.ut că v r e i să m ă o m o r i . Ş i t u a i v r u t să m ă s a l v e z i , Înţelegi ? ANDREI (Liviei) : î m i p a r e r ă u că n-ai u n d e să s t a i j o s . V r e a u să s p u n c ă <; «lin c a u z a c î i n p u l u i . (Necunoscutului.) Cc z i c i «Ic c h e s t i a a s i a c u m o n e d e l e ? L I V I A : î m i pare rău că n-am monede. M-aţi aşteptat atît şi e u n - a m n i c i o monedă. N E C U N O S C U T U L : A u t o b u z u l ? Parcă n u c a u t o b u z u l . (Lui Andrei.) N u m a i a n i ce să-ţi s p u n , b ă t r î n e . P a r c ă e t o t u ş i auto­ b u z u l . S a u n u e ? Ce d r a c u * să-ţi m a i spun... E a u t o b u z u l . Hahaha ! Autobu­ z u l ! S a l u t ! (Necunoscutul dispare brusc de pe scenă. Şi, lot aşa de brusc, re­ apare.) Andrei ! ANDREI : Da.

autobuzului creşte, aproape imediat.)

ca

se

: Andrei ! E I : Da, Livia. : Cine c ? E I : Poftim ? : Cine era ? E I : Un necunoscut. : Poftim ? E I : U n necunoscut.

L I V I A : C r e d că l - a m m a i v ă z u t p e u n d e v a . D a r n u ştiu u n d e . N u ştiu d e l o c . A fost ridicol, n u - i a ş a ? Cîn«I s-au d i s t r u s ş i fortul şi d e p o z i t e l e şi n e - a m î n t î l n i t î n p i a ţ a T e a t r u l u i . A m c r e z u l c ă eşti j e f u i ­ tor. Şi a m strigat d u p ă a j u t o r . Şi le-am r u g a t să n u m ă o m o r i . Ş i m - a i t r i n l i t l a p ă m î n t . A m c r e z u t c ă v r e i să m ă o m o r i . Ş i t u a i v r u t să m ă s a l v e z i . E d e s t u l d e c a r a g h i o s , n u - i a ş a ? Cc s p u i d e asta ? A N D R E I : Poftim ? L I V I A : Cc s p u i d e asta ? (Lumina Andrei.) tăcută a exploziei. Conturul lui

NECUNOSCUTUL: Cre.l c-am v r u t să-ţi spun c e v a şi a m u i t a t . A m u i t a t . A m uitat de tot. A u t o b u z u l ! Gata. A i A m

SFÎRŞIT www.cimec.ro

FATA NEVĂZUTĂ A SCENEI

Creatorii de... atmosferă
Cu cîtva timp în urmă. cînd lucra Ia punerea î n s c e n ă a Azilului de noapte al l u i G o r k i , L i v i u Ciulei aprecia c i l de i m p o r ­ t a n t esle r o l u l m a e ş t r i l o r de l u m i n i , a l elec­ t r i c i e n i l o r , p e c a r e p e d r e p t c u v î n t îi c o n ­ sideră adevăraţi c r e a t o r i de atmosferă. Tre­ b u i e t a l e n t şi m u l t a p r i c e p e r e i n m a n e v r a r e a p r o i e c t o a r e l o r şi a f a s c i c u l e l o r d e l u m i n ă , î n r e d a r e a i n t e n s i t ă ţ i i d o r i t e a l u m i n o z i t ă ţ i i a¬ supra ..încăperilor" sumbre d i n Azilul de noapte. Şi acest lucru îl f a c c u d e o s e b i t ă pasiune electricienii I o n Lazăr, I o n Mcveş, K i s s V a l e r i u şi M i r c e a M o l d o v a n . d c l a s a l a ..Studio" a teatrului. Am p ă t r u n s d i n c o l o d e p r o i e c t o a r e şi d e f a s c i c u l e l e d e l u m i n ă , în c a m e r a d e c o m a n d ă , şi a m a s i s t a t l a c î t e v a s p e c t a c o l e „văzute" do la... i z v o r u l l u m i n i i . Şi a i c i , ca p r e t u ­ tindeni, a pătruns progresul tehnic. Dacă, în u r m ă c u a p r o a p e d o u ă d e c e n i i , la sala . . m a r e " a Municipalului erau d e p r o i e c t o a r e ma­ n e v r a t e m a n u a l . î n e e p i n d d o a n u l t r e c u t s-a a j u n s I a c e e a c e sc c h e a m ă o r g ă d e l u m i n i . N o u a instalaţie, c u t a b l o u de c o m a n d ă , a r e 130 d e p r o i e c t o a r e , d i n t r e c a r e 3 0 , m o b i l e . Pentru f u n c ţ i o n a r e a e i s-au f o l o s i t n u m a i puţin de 8 0000 m . cabluri electrice. I n ter­ meni t e h n i c i . î n s e a m n ă că p e f i e c a r e m e t r u p ă t r a t d e scenă există \ k w l u m i n ă , î n p l a ­ n u r i d i f e r i t e . I a r d e î n t r e ţ i n e r e a t u t u r o r a¬ c e s t o r a se o c u p ă u n s i n g u r o m : l l a r a l a m b i o Ciobotariu.
f

unde

e ..scrisă" în

lumina,

ceea

ce i n d i c ă Realitatea odată cu

rolul este, toţi

electricienilor însă, că, pînă

spectacol. Ia premieră,

realizatorii şi ei rolul

spectacolului, pe dinafară, luminii".

electricienii repetă Practic, ceea

învaţă ce ei

numesc de din şi

„textul

operatorii fac parte cind le­

lumini,

respectiv, şi ştiu în

electricienii, în orice

spectacol c u m să direct

moment este de

„intre" de

scenă. do

Lumina

gală

text,

muzică,

jocul

actorului.
Toate ore de acestea repetiţii şi dincolo dc implică şi de muncă sîrguincioasă, ea a l e r e g i ­ profesională. implică meserie. la nu cele le dra­ Iar două lipsesc

spectacole, pricepere acestea, pentru dc

zorilor Dar, goste

actorilor, dc toate

teatru, de

pasiune

colectivelor săli ale

electricieni

Teatrului

„Bulandra"

entuziasmul

şi d ă r u i r e a .

Stan Vlad

Lumina face p a r t e d i n concepţia generală asupra spectacolului ; a u apărut şi t e r m e n i noi : lumină-actor, l u m i n ă d o relief, artistică, lumină veselă, l u m i n ă apăsătoare şi multe altele. întreaga atmosferă a unui speetaeol realizată prin folosirea inteligentă, cu este pricepere, a intensităţii l u m i n i i alb-negru. Aceasta instalaţiei poartă mini. zatăpropria n u se r e a l i z e a z ă electrice numai cu ajutorul daoă ea

moderne,

ehiar de orgă

numele ..A

impresionant să

de l u ­

trebuit

fie revizuită,

«moderni­ despre lor în

însăşi lor

concepţia activitate,

electricienilor despre rolul de

spectacol" — Trandafiridis. zentat pe textul

mărturiseşte Şi. drept

maestrul dovadă, care

lumini pre­ joacă

ne-a se

tuturor

pieselor cu

scena

teatrului,

adnotările

specifice,

96

www.cimec.ro

ÎNTREPRINDEREA D E T U R I S M , H O T E L U R I ŞI R E S T A U R A N T E BUCUREŞTI organizează cu ocazia aniversărilor, căsătoriilor şi a altor eveni­ mente familiale şi sociale,- „mese festive" în saloanele marilor sale restaurante : A T H f i N E E PALACE, AMBASADOR, LIDO, CINA, NORD, BUCUR, VICTORIA. PARC, MODERN, PARCUL P R I V I G H E T O R I L O R , PĂDUREA BĂNEASA. PESCĂRUŞ, DOROBANŢI, HANUL VLASIE1, PARC HERĂSTRĂU, PALAS, CRAMA U N I V E R S A L etc. Totodată asigură şi unele servicii suplimentare cum sînt : închi­ rieri de autoturisme şi autocare, programarea pentru a se realiza foto­ grafii, ornarea meselor cu flori, rezervarea locurilor la hoteluri în Bucu­ reşti pentru invitaţii din provincie. De asemenea, la cerere, facilitează organizarea voiajelor de nuntă precum şi a unor excursii în cele mai pitoreşti zone turistice ale ţării. Pentru alte informaţii şi perfectarea serviciilor dorite, vă rugăm să vă adresaţi Filialei III de turism, hotel „Dorobanţi", parter, Piaţa Dorobanţi nr. 1—3, sector 1, telefon 12.60.89, zilnic între orele 8—14.

I . P. ..Ioformatl»" - c 1*27

www.cimec.ro

44 200

COMBINATUL FONDULUI PLASTIC
Bucureşti, S t r . Băiculcşti n r . 2 9 , s e c t o r u l 8 T e l e f o n : 67.37.75 T e l e x : 10.158 A R T E M Produce în Atelierul de vinde direct prin magazinele • Basmale din modele • • şi lină de diferite coloiistice imprimerie-ţesătorie Fondului Plastic : • • • imprinale • şi

C r a v a t e ţesute Fulare din lină ţesute

poziţii

Colţare i m p r i m a t e Cravate uni sau

Draperii Eşarfe

Execută la cerere torie şi imprimerie, beneficiari sau create

COMENZI SPECIALE de ţesădupă proiecte prezentate de de artişti plastici.

Lei

7

www.cimec.ro

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful