www.cimec.

ro

Nr. 10 (anul brie 1976.

21)

octom­

R e v i s t ă l u n a r ă editatit de C o n s i l i u l C u l t u r i i şi E d u ­ caţiei Socialiste şi de Uniunea Scriitorilor din Republica Socialistă Ro­ mânia.

* îa

* * Editorial lumina Programului de măsuri în domeniul muncii

P-

t

i d e o l o g i c e , p o l i t i c e şi CRITICA DE TEATRU ŞI

culturnl-cdueativq ORIENTAREA CREAŢIEI p. 3

articole de : M a r g a r e t a B ă r b u ţ ă , Ştefan O p r e a , C o n ­ stantin Paraschivoacu, F l o r i a n Potra, T r a i a n Şelmaru

Redactor-şef RADU POPESCU Colegiul de reducţie AUREL BARAN<;V MIHNEA GHEOR G H I U , G. I O N E S C U GION, H O R E A PO P E S C U , A L E C U PO POVICI, DINU SĂRA R U , NATALIA STAN CU-ATANAS1U, F L O R I N T O R N E A (redac tor-şef adjunct).

Dezbateri R e p e r t o r i u l şi r e g i a î n HORIA ALEXA Stagiunea DINA LOV1NESCU : VISARION : 1976—1977 A.T.M. — o prezenţă creatoare în viaţa p. 16 De actualitate repertoriu . . . . p. p. 12 14

Despre ce

regizorul ?

COCEA : teatrului

Puncte de suspensie... AL. MIRODAN : Oameni noi — metode noi . . . . p. 17

Colocvii Botoşani, 1—3 RIA" MIHAI octombrie 1976 : „TEATRUL Independenţei ŞI . Dramaturgia . ISTO­ . .

P- 1 8 18

FLOREA :

. p.


V I C T O R P A R H O N : Moment tarea R o m â n i e i " COLABORIND fesionişti PAUL Semnal VIRGIL M U N T E A N U : Dumnealui sau dulci ţi f o ş n i t o a r e p. 34 inaugural l a F e s t i v a l u l „Cinp. (regizori cu şi actori pro­ p. Valentin S i l v e s t r u p. 23 28 22

CU AMATORII... despre amatori) O convorbire

TUTUNGIU :

*
MIHAI I. N. : NADIN : Note Sinteza teatrală p. p. 35 36 P u n c t e de v e d e r e ION C O C O R A : Imagine şi semnificaţie p. 37

Antract IOSIF N A G H I U : Despre autori

şi piese

p.

38


ŞTEFAN IUREŞ : Lumea www.cimec.ro într-o replică p. 89

în

pregătirea

zilelor

teatrului

din

R.D.G. şi

în

ţara

noastră

INGEBORG PIETZSCH : în a n i i 7 0 — 7 5

Regizori

tendinţe

regizorale p. 41

Z i l e l e a r t e i t e a t r a l e r o m â n e ş t i în

R.D.G. p. p. 45 46 47 49

D I N A C O C E A : Semnificaţia u n u i s c h i m b de experienţă M I R C E A R A D U I A C O R A N : Vocaţia universală a drama­ turgiei noastre DUMITRU IOSIF Tribuna SOLOMON : Un Gravitatea public şi umorul . .

. p. p.

NAGHIU : regizorului

generos

AURELIU

MANEA :

Despre

o

ştiinţă

a

regiei

.

.

. p.

50


C R O N I C A D R A M A T I C A — Semnează : M I H A I CRIŞAN, VALERIA DUCEA, MIRA IOSIF, V I R G I L MUNTEANU, IONUŢ NICULESCU, CONSTANTIN RADU-MARIA, F L O R I N T O R N E A p. Viitorul rol : Julieta Strîmbeanu-Weigel şi Marin p. 66

51

MĂRIA MARIN A u r e l ian A c t o r i şi roluri

MARIN MORARU, IIORAŢIU MĂLAELE, G E L U BOG­ D A N IVAŞCU, C O R N E L I U D A N B O R C I A . . . p. S e m n e a z ă portretele : M Ă R I A M A R I N , C O N S T A N ­ TIN RADU-MARIA, CONSTANTIN PARASCHIVESCU.

68


I O N U Ţ N I C U L E S C U : U n minut L A I D E d u p ă . . . 50 de ani Teatrul M. Coperta a IV-a : Faţa n e v ă z u t ă a scenei Opaiţ cu măşti comice, Apulum (Epoca romană). STAN Muzică LUMINIŢA V A R T O L O M E I : O demonstraţie teatrului m u z i c a l românesc Cartea Foto : Ileana fi Muncaciu. ADMI­ Partea întîia de din piesa : de teatru a valorilor p. p. 76 78 VLAD : Croitori de „modă veche" . . . . p. 74 radiofonic Cronica p. 73 de a d e v ă r de teatru cu . H. . NICO. . p. 7 2

ALEXANDRU :

REDACŢIA NISTRAŢIA Str. Nr. Tel.

COLOANA Miile Bucureşti 14.35.58

VERTEBRALĂ

Constantin 5—7—9 14.35.88 si

www.cimec.ro

Vasile

Nicorovici

p.

80

Cîntarea României* cîntareă muncii* cîntarea omului
„Nu se poate construi comunismul fără a rupe hotărît cu rismul în toate domeniile, fără a fi un luptător înaintat, un activ al noului în muncă, în producţie, în industrie, în în transporturi, în artă, în cultură, în ştiinţă, inclusiv în bunăstării materiale a oamenilor muncii !" conservato­ susţinător agricultură, ridicarea

NICOLAE

CEAUŞESCU

n o t i m p a l r e c o l t e l o r şi s e m ă n ă t u r i l o r , t o a m n a , c u v a s t f r u m o a s a e i c h e m a r e lu m e d i t a ţ i e , d e o p o t r i v ă l i n i ş t i t o a r e şi r ă s c o l i t o a r e , a î n t r u n i t dlntoldeauna, in cugetul poporului, bucuria muncii îimpLLnite ş i c l a n u l spre zările ailor î m p l i n i r i . Calendarul celor v e c h i începea toamna, sărbătoreşte : „pluguşorul", î n p l i n ă iarnă, a r f i d e neînţeles, d a c ă n - a m ş t i c ă r i t u a l u l l u i f e s t i v r e c h e m a , n u d o a r p r i n s e m n i f i c a ţ i i , c i c h i a r p r i n d a t e l e l u i i s t o r i c e , „ î n c e p u t u r i l e " s t r ă v e c h i , a l e c ă r o r s e m n e se v ă d e a u şi se sărbătoreau toamna... D a r „niciodată, t o a m n a n u fu m a i f r u m o a s ă " decît a n u l acesta, î n ţ a r a şi î n i n i m i l e noastre...

A

r i m ă t o a m n ă a c i n c i n a l u l u i , e a s - a a r ă t a t m a r c a t ă , in t o a t e d o m e n i i l e v i e ţ i i active, de m a r i satisfacţii : p l a n u l d e stat pe a n u l acesta, î n proces fierbinte dc împlinire, în industrie ; cea m a i bogată recoltă din istoria ţării, pe ogoare ; u n clocotitor c l i m a t creator, î n l u m e a cercetărilor ştiinţifice, î n l u m e a şcolii, de toate s p e c i a l i t ă ţ i l e şi g r a d e l e , î n l u m e a a r t e l o r şi a g î n d i i i i . T o a t e s e c t o a r e l e v i e ţ i i eco­ n o m i c e , sociale, s p i r i t u a l e , f r e a m ă t ă , s t i m u l a t e d c p e r s p e c t i v e şi angajate î n e f o r t u l d e a a t i n g e istoricele obiective şi de a face cît m a i g r a b n i c realitate a i e v e a d i n t e z a u r u l de î n d r u m ă r i şi ţ e l u r i î n ă l ţ ă t o a r e , î n s c r i s e î n P r o g r a m u l de m ă s u r i p e n t r u aplicarea hotăririlor Congresului al Xl-lca al partidului şi ale Congresului educaţiei politice şi al c u l t u r i i socialiste. 0 u n a n i m ă însufleţire stăpîneşte şi m i ş c ă energiile î n t r e g u l u i p o p o r , î n d e c i z i a l u i de a d a a s c u l t a r e şi d e a m a t e r i a l i z a î n f a p t e d e m u n c ă , de z i d i r e t r a i n i c ă şi f r u m o a s ă , dc creaţie artistică, îndemnul şi cuvîntul stăruitor ale tovarăşului Nicolae ( V a n ş c s < I I , s e c r e t a r u l g e n e r a l a l p a r t i d u l u i , d u p ă î n ţ e l e a p t ă şi n e m i j l o c i t a i n s p i r a ţ i e şi c o n ­ d u c e r e a c ă r u i a a u f o s t e l a b o r a t e ş i s t a t o r n i c i t e c ă i l e şi m i j l o a c e l e e d i f i c ă r i i o m u l u i nou, c h e m a t să-şi c o n s t r u i a s c ă , ş i s ă s e î n n o b i l e z e c o n s t r u i n d , s o c i e t a t e a n o u ă a socialismului multilateral dezvoltat, a comunismului. N i c i o d a t ă , s e n t i m e n t u l i s t o r i e i n-a c u p r i n s m a i v i g u r o s , m a i d e p l i n , m a i i r e z i s t i b i l , c o n ş t i i n ţ e l e o a m e n i l o r , c o n ş t i i n ţ a n a ţ i u n i i , d e c î t S n a c e s t e z i l e , î m b o g ă ţ i t e d e p r e z e n ţ a şi î n f l ă c ă r a r e a , de sfatul şi de forţa de c o n v i n g e r e ale t o v a r ă ş u l u i N i c o l a e Ceauşescu, în recentele lui consfătuiri c u oamenii m u m i i de pe ogoarele, d i n uzinele, din laboratoarele ţării. Şi niciodată cetăţeanul ţ ă r i i n o a s t r e n-a f o s t m a i pătruns de sentimentul că e c h e m a t să p a r t i c i p e d i r e c t , efectiv şi c o n t i n u u l a f ă u r i r e a p r o p r i e i sale i s t o r i i , d e c i t î n aceste zile, i n care lucrările şi hotărîrile plenarei Comitetului Central al partidului au c u l m i n a t v i i l e şi s u b s t a n ţ i a l e l e d e z b a t e r i (în p r e s ă , î n ş e d i n ţ e d e p a r t i d , s i n d i c a l e , obşteşti, î n i m i l u i r i c o l o c v i a l e e t c ) , p r i v i n d p r o b l e m e l e d e a z i şi d e v i i t o r a l e c e t ă ţ i i , ale l o c u l u i c e t ă ţ e a n u l u i î n cetate.

P

www.cimec.ro

1

..Pornim nea, in una facem in în facem, In a

de cu

Ia

faptul şi

făuritorii

tuturor că

bunurilor societatea lor şi-şi şi n e r v u l

materiale noastră făuresc şi motor,

sini — este

oamenii" „că in tot mod mai societatea

spu­ cc

dintre care

ultimele oameni oamenii

sale sint

cuvintări, oameni, pe

tovarăşul destinele

Nicolae

Ceauşcscu

ceea

pentru şi

muncii, liber". rapide vieţi de în măsurilor

societatea spiritul bogăţiei bolărite inaltă

stâpini

viitorul

acestor cuvinte Plenara naţionale, noastră.

aflăm

argumentul, al

îndreptăţirea creşteri făuririi cc se unei

Comitetului destinate

Central ridicării şi

partidului,

destinate a

unei omului

bunăstării valorificării

întregului maxime

popor,

civilizaţie,

educării

culturale

dezvoltă

societatea

I
la regăsirea acolo, nind, şi poporului năzuia, Bălcescu : dar al nu

n

acest

spirit, E

ancorat spiritul

in

virtuţile

educative

şi

constructive Festivalul in un

ale

muncii,

a

fost

iniţiat cu in

şi a î n c e p u t să intre î n e n t u z i a s t ă acelui Cîntare dc de regăsită, lui 'se „cuib de a de dureroasa timp, din a plin

pregătire de

naţional

„Cmtarca apeluri defi­ a

României". sine, acelaşi iat-o amar azi, se de in

volnicie" evocat, acum şi vis, în esenţială şi de

tulburătoare dc zarea spre şi viaţa din ca (...) pe Ne

României caracter

veac. în

„Volnîcia"

trăsătura României în

temeiul parcă, ţara adevăr,

existenţă care Alecu mai

nostru,

afirmată azi. mers cîntări,

impunîndu-se ştie aşezate din ei in şi şi

luminoasă poetul Uussoin şi rod în mai la al şi ci şi fru­ de fi, ai a spre înainte, poporului, trăiesc bârbală ...legea, sărman dăm dar

fremătătoare atunci,

înnoire

Viziunea sa-şi suitor. aurii... a

inerincenatele întemeiază se acoperă rădăcină apără cit dc in ipe e stilpul vechi pruncă, floare şi de

iat-o i n ă l ţ i n d u - s e îndestulare... acea luminoasă, folosul citind ales in

realitate

nestăvilit

Citim, volnicia înfiptă

„Oraşele

înfrumuseţează

nou...

oamenii cea

pămintul volnicie legea nu şi

holdele plăpîmlă şi

domneşte slobozenia pămiint nu veşnică"... convingeri

pustietăţii, adine nedreptate idealuri va „volnicie", a z i şi nu o

puternică

cu

ţeapănă cel ţârii" şi

slobozeniei, poemul, ce

care

slobod

de

apasă

bogatului..." „Poporul mimai şi s-n măreţ căruia a de — dc arătat şi setea ale

şi „ m u n c a vibraţie prin de —

e bogăţie

scama,

statornice de

trăim, rodul cum

substanţial angajat,

contrast primul

răsuna prin de m i i n e

„Gîntairea fapta va şi fi —

României" bogat repetat

pregătirea muncii subliniat oglindirea creaţiei, In ce dc acest se a mosului înălţare,

rind

lui, întreg

poporul. tovarăşul dc

„Cântarea Nicolae şi in

României" Ceauşescu dc o fi de

formală de de

demonstraţie entuziasmul înnoitoare, ispitele in mod el ca şi

festivislă, construcţiei

afirmarea munca pe al e

climatului cunoaştere nu mai etic, ale nu şi

nostru poate

viaţă,

dominat desprinsă ale

dinamică, gîndită în fi In sociale, climat,

nedomolit

revoluţionară. de de elan vreme dor a

climat,

ambianţele visare,

frumosului adevăr,

relaţiile In acest poate şi cu

frumosului întrucît în

gindire, expresiv de efort,

întemeiază sc manifesta, ; arta spre de

frumosului mai

simţire, revendicat funcţiile mai de

implică

înnobilare

sufletească. omului,

frumosul, ei

exclusivitate m u m a. creaţie, — a

„specialişti valorificare

frumosului" cunoaştere, vieţii, act

şi e a , î n —

practica ei subtilă, dar

majore, scamă

materializarea

transfigurarea atit

cunoaşterii,

viaţă,

construcţie

omului.

I
deopotrivă context, creator care şi de mai toate in dc palpită structorilor cerinţele cu artă, bune dialog

n cit

acest de dc

context de fapta

apar,

in

toată politică de

marea şi

lor

semnificaţie, socialistă. muncii, care în angajat şi

Ilolăririle Fiindcă, „Cintarea

cu

privire

la

activitatea mărturisirea artă şi frumos în

educaţie

cultură şi nu

legală

nemijlo­ este acest său vieţii con­ in In actul a şi

de ununcă, înaltei simte ci şi mai

conştiinţa civice decît

omului oricind

României"

conştiinţe mult prin

politice numai context, felurite, şi la a bază, rupe

animă să-şi

poporul. cunoaştere construcţiei privind

omul

sc de lui, şi

desfăşoare

educaţie

frumos, în In —

deplină

jurul

integrat artistice şi vor în

problematica acest şi multe să aibă fără un

ambianţa dezbaterile eîte au stimulare ducînd holărît in artă, cu transcrise cu în tot activ

socialismului dezvoltării marele ai public,

comunismului.

problemele creatori, de la amatori cele în acestor muncă, ştiinţă, din să

noastre alături —

loc, între eu astfel şi al miile în

reciprocă Nicolae înaintat, în de

înriurire

oameni
„Nu sc în

muncii

trebui

negreşit exerga in în

rezultate,

cuvintele a fi un în

tovarăşului luptător materiale propria de

Ceauşescu,

rînduri :

poate fără

construi

comunismul

conservatorismul noului cultură, omul în

domeniile,

susţinător muncii". deopotrivă propria

producţie, Pătrunşi

industrie, de ai aceste muncii,

agricultură, oamenii lor

transporturi, artă, şi ai

inclusiv in ridicarea bunăstării ţară, fie, se angajează, cîntîndu-şi

a oamenilor muncă,

cuvinte, interpreţi

muncii

lor

omenie

dezvoltare,

ca fruntaşi

frunte

..Cintării

României".

T "

2

www.cimec.ro

ÎN L MN P O R M L I OE MASURI U I A R G A UU ÎN O M NU MUNCII IDEOLOGICE, O EIL POLITICE Şl CULTURAL-EOUCATIVE

CRITICA DE T E A T R U ŞI ORIENTAREA CREAŢIEI
• MARGARETA BĂRBUŢĂ
freamătul participării acestora la destinele eroilor d e pe s o m ă . A iubi publicul, această fiinţă colectivă, eterogenă, omogenizată prin trăirea l a o l a l t ă a f a p t u l u i a r t i s t i c , f i i n ţ ă a¬ s u p r a căreia scena îşi exercită fascinaţia şi puterea de influenţare pînă in adincul con­ ş t i i n ţ e i . A i u b i t e a t r u l f ă r ă p r e g e t , g a l a a-I nrma şi-n d e p l a s ă r i l e s a l e , p r i n care cuce­ reşte n o i a d e z i u n i , a c o l o u n d e , p î n ă n u d e mult, n u se auzise d e existenţa s a . A fi mereu curios de a vedea u n n o u spectacol, un n o u d e b u t a n t — fie e l d r a m a t u r g , , a c ­ tor, r e g i z o r s a u s c e n o g r a f — , o n o u ă l u c r a r e a unui consacrat. A fi m e r e u deschis n o u ­ lui, a n u cădea p r a d ă b l a z ă r i i şi s c e p t i c i s ­ m u l u i , lenei s a u indiferenţei. A iubi teatrul de p e tot teritoriul R o m â n i e i , a n u conside­ r a că teatru există n u m a i î n Capitală, v o r ­ bind c u dispreţ superior faţă d e „ p r o v i n c i e " , f ă r ă , m ă c a r , a-i c u n o a ş t e r e a l i z ă r i l e . A i u b i teatrul este, d u p ă p ă r e r e a m e a , p r i m a con­ d i ţ i e p u s ă c r i t i c u l u i . N u p o a t e fi u n bur* critic, cred e u , c e l ce priveşte mersul la teatru c a p e o c o r v o a d ă , c e l c e ştie că u n spectacol c prost înainte chiar d e a-1 f i v ă z u t , c e l c e a ş t e a p t ă c a t e a t r u l să-i v i n ă a c a s ă , f ă r ă a-i ieşi î n î n t â m p i n a r e . Teatrul, artă • p o p u l a r ă d e solemnitatea u n u i ceremo­ nial, n u iubeşte protocolul lipsit de c o n ţ i n u t .

A iubi teatrul — prima condiţie a actului critic

A
şi rial viaţă in şi trului,

iubi piese liber,

teatrul, forţă

c u tot c e î n s e a m n ă de comunicare A iubi ou lasă între actorii, propriul la

el : două

şt s p e c t a c o l e , î n s a l ă

sau în aer (creat) aceste mate­ de faţa alţii, de

universuri instrumente uman,

l a fel de v i i : c e l a l scenei (real). v i i , creatori oameni carc-şi în a

c e l a l sălii

uşa tea­ în

la intrarea personală, a

scenă, aceiaşi

tot b a g a j u l apărea şi de să trăind mereu

pentru

noastră,

publicului, cerute

ipostazele de regizor personaj

de roluri, trebuie

dramaturg dea cu cînd viaţă două pro­ îşi de alt­

(şi c î t d e g r e u cînd la confluenţa străină, cîteva teatru, între

a r e uneori acestor

pătimit unui forţe pria poate care

actorul,

creatoare fiinţă timp îngădui sălii

oponente !), dc de

o viaţă

închipuită

cineva, mosfera

o r e , pană identităţii. legătura actori şi

reluarea

A iubi at­ invizibilă spectatori,

se stabileşte

iubi teatrul — d a r c u m ? N u c u i u ­ birea oarbă şi s e n t i m e n t a l ă creatoare de f e t i ş u r i , î n g ă d u i t o a r e p î n ă l a răs­ făţ, generatoare de m u l ţ u m i r e d e s i n e şi de s t a g n a r e . C i c u i u b i r e a l u c i d ă , raţională, dreaptă şi s e v e r ă , care laudă s u c c e s e l e şi

A

www.cimec.ro

3

deplînge prinderi, tuite re. Cu şi autentic, teatrul, asupra mai Cu lă acea cauzei şi a şi

eşecurile, rutina rătăcirile stimuLînd iubire publicul, şi

care

combate

rolele

de­ gra­ noul cu cît tota­ de că­

inerţia, nocive, eforturile oare urmărind

aventurile promovînd spre laolaltă spre dăruire instituţii iubire o

ŞTEFAN OPREA

desăvîrşiunuia

acea

cuprinde, calea morală, îi

efectele

celuilalt, iubire cu o

căutând circ

Critica
A i n

deplină

consonanţă căreia ţara

spirituală. teatrul,

înseamnă

generale din un

slujeşte

deopotrivă artă aptă O lăuzită punzător iubire tăţii. de

toate - c e l e l a l t e concepţie

cultură institui

noastră ; filosofică de ale

înaintată, cores­ poporului.

sistem de

valori

intereselor călăuzită

societăţii,

st'mularea scrisului şi artei dramatice
e impune tot m a i m u l t , î n ultimul t i m p , să m e d i t ă m a s u p r a u n o r a s p e c t e ale activităţii noastre critice, asupra r o l u l u i e s e n ţ i a l ce-i r e v i n e c r i t i c i i î n s p o r i r e a eficienţei relaţiei leatru-puhlic. Sîntem sti­ m u l a ţ i î n această direcţie de l e c t u r a a t e n t ă a s i n t e z e i P r o g r a m u l u i de m ă s u r i p e n t r u a p l i ­ carea bolărîrilor Congresului al Xl-lea ol p a r t i d u l u i şi a l e C o n g r e s u l u i e d u c a ţ i e i poli­ t i c e şi a l c u l t u r i i socialiste, în domeniul m u n c i i i d e o l o g i c e , p o l i t i c e şi cultural-cducative, în care ocupă un loc deosebit ideea imprimării unui nou a v î n t creaţiei literarartistice, activităţii instituţiilor artistice de stat, a r i e i p o p u l a r e , creaţiei a r t i s t i c e de m a s ă ; u n a c c e n t deosebit se p u n e pe r o l u l criticii literar-artistice î n promovarea unei arte şi literaturi inspirate din idealurile socialiste ale poporului, din viaţa şi munca sa eroică, si­ tuate ferm pc poziţiile ideologiei marxistleniniste, ale umanismului revoluţionar, ale eticii şi echităţii socialiste, aducînd o contri­ buţie sporită la formarea conştiinţei omului poate concretiza nou. Contribuţie care se — c u m r e i e s e d i n importantul d o c u m e n t d c partid numai p r i n c o n t i n u a r i d i c a r e a nivelului tratării ideologice, d c pe poziţiile filozofiei marxist-leniniste, a problemelor lite­ r a t u r i i şi artei ; n u m a i p r i n p r o m o v a r e a crea­ ţ i e i ou u n î n a l t c o n ţ i n u t e d u c a t i v , militant, a operelor cu caracter patriotic revoluţionar ; n u m a i p r i n o r i e n t a r e a creaţiei spre r e a l i z a r e a epopeii naţionale ; numai prin analiza cu d i s c e r n ă m â n t şi e x i g e n ţ ă a f e n o m e n e l o r m i ş ­ cării artistice de peste h o t a r e , s u s ţ i n î n d o r i ­ entările p r o g r e s i s t e şi c o m b ă t â n d manifestă­ rile retrograde, obscurantiste, din cultura b u r g h e z ă ; ân sfârşit, n u m a i p r i n promovarea l u p t e i de o p i n i i , s i t u a t ă pe baze profund principiale.

conştiinţa

responsabili­

R
mea şi ale P.C.R.,

S

esponsabilitatea — a in fost speţă, în a menţionată majoră, al

criticului criticului.de şi

de in

artă — de vre­

teatru partid

subliniată de cu

din

urmă

documente culminînd al educaţiei Programul

importanţă Congresului iculturii • ^Uvborat Nicolae a

hotărârile precum şi CC. în al eal

Xl-lea

partidului, politice de « a

Congresului socialiste. de sub Comisia

măsuri

ideologică

conducerea • directă pentru hotărîri sarcinile cu principale, criticii aria i

tovarăşului viaţă cu ma; cri­ în

Ceauşescu,

aplicarea

acestor

stabileşte largă Fără de

limpezime definindu-i infestare rolul ticii ter şi în a

literar-artistice, îndoială,

fermitate activ,

responsabilităţii. care creaţiei în artă

important, şi a

se a t r i b u i e artistice, cu educarea în constituie Dar

direcţionarea

promovarea educativ estetică de

stimularea maselor

creaţiei

carac­ etică un unor nivelul şi de per­ lucru, şi sin­ obi­ de tea­

revoluţionar, retrograde în

largi,

combaterea aceasta

fenomenelor motiv înseamnă, obligaţii cu cel stat. care mai în

mîndrie esenţiale, criticul înalt al în

pentru corolar este

critici. al

acelaşi

timp, investit

asumarea de de la

responsabilităţii de partid a-şi de criterii

conducerii primul

Obligaţia, de

rînd, de unor de

fecţiona teză, ective forţa trului tea tru, ritual deplină sa Numai fesiunii

necontenit

instrumentele

capacitatea de sa îşi în de

investigaţie, dobîndirea influenţare, în în în sursa el

analiză

pentru de au

apreciere ; activă

autoritatea procesul

criticului,

convingere, dezvoltării în sa

intervenţie

însuşi, iubirea găsi

capacita­ morală. tea­ pro­ spi­ in

profesională, pentru

probitatea însăşi va

Cît — lul ca, prin măsuri în

dc —

spectaculos idei ou ideile noastre

sânt ale toţii, să-i

redimensionate Programului despre judecăţi în prin arate mod de ro­ de

aceste c o n d i ţ i i , critic, unei îşi

pentru

aceste m a r i

esenţială necesar

constituirea suportul plenare,

obişnuite

criticii ! S p u n e m general, critica că ea

curent,

manifestări

există

responsabilitate.

valoare,

trebuie

speciatoru-

4

www.cimec.ro

l u i de ce s p e c t a c o l u l p e c a r e i-1 r e c o m a n d ă este b u n , e s t e v a l o r o s , e s t e un produs ar­ tistic a u t e n t i c , într-un c u v î n t , este frumos. A c u m , insă, înţelegem mai exact ca oricînd, şi a v e m d a t o r i a să-1 f a c e m şi p e spectator să î n ţ e l e a g ă , c ă f r u m o s î n a r t ă e s t e c e e a c c e b u n şi i n t e r e s a n t , c e e a c e p u n e î n m i ş c a r e spiritul, incită gindirea, sentimentele, voinţa, fiind î n acelaşi timp în spiritul filozofiei Spunem, de n o a s t r e d e s p r e l u m e şi v i a ţ ă . asemenea, în mod curent, că prima obligaţie a c r i t i c a i e s t e să s t a b i l e a s c ă dacă obiectul a s u p r a c ă r u i a se e x e r c i t ă e s t e o v a l o a r e e s t e ­ t i c ă şi să-i s t a b i l e a s c ă l o c u l î n t r - o s c a r ă a v a l o r i l o r . C u atît m a i m u l t c u cît el n u face această o p e r a ţ i u n e pentru s i n e , ci p e n t r u un public larg, criticul are datoria — a c u m , m a i m u l t ca oricînd — să c o n t r i b u i e , p r i n mij­ l o a c e m u l t i p l e şi v a r i a t e , l a e d u c a r e a e t i c ă şi e s t e t i c ă a m a s e l o r l a r g i p o p u l a r e , să stimu­ leze p a r t i c i p a r e a permanentă a opiniei pu­ b l i c e l a d i s c u t a r e a şi o r i e n t a r e a c r e a ţ i e i , form î n d u - ş i astfel u n p a r t e n e r sigur de dezbateri. Stimulaţi şi de avem ticii, că tem unei public a fi orientarea direcţie prea tate ; serioşi metrul de noastră tate, vîrf rescu, Băieşu, atenţie analize sau, mai sumare strict ristic aproape Bibicu doar din se turg ? al — la de la din D. cu de puţin mare, dc ideile să ne Programului ce clar o dacă şi, tot întrebăm publicului ce rînd o a trebuie, pentru pe de măsuri noi, prin cc cri­ ur­ pu­

selor publicate c u r e n t ) , nici o de c u l t u r ă n u a a v u t p r e o c u p ă r i critică a teatrului scris.

altă revistă constante de

efervescenţa obligaţia am avut

creatoare

determină, sentimentul

întotdeauna tot

sîntem dacă face, o

mandatarii facem în primul

stimularea care • acest in stare pentru esenţială că cei la facem timidi­ mai peri­ critica de SoIon dc o de

dramaturgii aşteaptă, vie oglindă

originale, epocii în

dramaturgie noastre, «această ar fi accentuată dintre limitează abordează cu

dramaturgilor creaţie. sau cu a excepţia care prea nu

Răspunsul doi-trei se şi

critici, cronicii

curente rămîne

articolul regulari­

direcţie,

sinteza, capitol.

studiul Nici

exhaustiv, măcar

teatrală acest R.

datoare,

creatorii Marin

domeniul Paul dc

dramaturgiei — Horia nu partea — din peste dc în care analiza un se

Popescu, Everac

Lovinesou, bucură criticilor, operei, Cu

a r , d a c ă s î n t e m cu toţii de a c o r d că a v e m sarcini m a r i in stimularea crea­ torilor valoroşi, in p r o m o v a r e a piese­ cred eă n u n u a n ­ lor m a r i — cite a v e m — ţ ă m suficient o r d o n a r e a întregii creaţii d r a ­ m a t i c e pe o scară a valorilor. Se scrie l a noi relativ p u ţ i n teatru, iar, din ce se scrie, majoritatea e dc valoare medie. Unii »înt p o r n i ţ i î m p o t r i v a a c e s t e i m a j o r i t ă ţ i m e d i i (a n u s c c o n f u n d a c u m e d i o c r i t a t e a ) , t r a U n d-o c a m o t o v a , f ă r ă a a c c e p t a i d e e a c ă a i c i se posibil află uneori destule semne ale u n u i progres, ale u n o r posibile v i i t o a r e lucrări de v a l o a r e ; c r i t i c a c p r e a p u ţ i n d i s p u s ă să d e s ­ c i f r e z e a c e s t e s e m n e , p r e f e r î n d să se î n v i r tească î n j u r u l a d o u ă - t r e i l u c r ă r i v a l o r o a s e o a r e se i v e s c î n t r - o s t a g i u n e . O operă de d e p i s t a r e şi d e p r o p u l s a r e a lucrărilor din a c e a s t ă c a t e g o r i e e s t e n e c e s a r s ă se d e s f ă ­ şoare, fireşte, î n p a r a l e l cu cea m a i fermă acţiune de blocare a mediocrităţii, m a i ales, a mediocrităţii recidiviste, care proliferează n u n u m a i i n p r o v i n c i e , c u m c r e d , de o b i c e i , c r i t i c i i b u e u r o ş t e n i , c i şi î n p l i n c e n t r u al Capitalei. S i g u r că majoritatea creaţiei dra­ matice se î n s c r i e într-o zonă valorică de m i j l o c , d a r f a p t u l n u t r e b u i e să n e s p e r i e ; m a r i l e v a l o r i n u s e n a s c î n f i e c a r e z i şi c a s ă a j u n g i l a e l e t r e b u i e să a c c e p ţ i o î n s e m ­ n a t ă cantitate de v a l o r i m i j l o c i i . E celebru d i a l o g u l d i n Candide a l l u i V o l t a i r e şi f o a r t e potrivit să ilustreze ideea de mai sus : „Domnule, cîte piese de teatru aveţi în F r a n ţ a ? " î l î n t r e a b ă C a n d i d e p e a b a t e , oarc-i r ă s p u n d e : ..Cinci s a u şase m i i " . „ E mult", s p u n e C a n d i d e ; „cîte d i n ele s î n t b u n e ? " „Cincisprezece sau şaisprezece", răspunde (Candide, celălalt. „ E m u l t " , spune M a r U n . cap.' X X I I ) .

D

sistematică ansamblu bine zis,

asupra

dincolo analize excepţia cadrul de oase, a caracte­ tratat-o raportul cu este şi nu cît

obişnuitele a depăşit piesei exemplu nu sub

ocazionate cronicii — ca fel să —
1

premiere.

I
critici, public, muncii ţinem de nea nez Iaşi cu ale

n să

privinţa depăşim

artei o fază fireşte, la

spectacolului, a multe dar analize care

trebuie care seri­ sînt civică între şi

constatărilor, nu şi

„României Sorescu

literare",

cuprinde, competente,

Matca

obiect, dezbateri şi

dăm cel

suficiente. criticii

Responsabilitatea impune critici

estetică

celelalte —

publicaţii puţin,

susţinute

între de în

creatori, între tuturor Ca să să ne că în teatre.

critici ne

spaţiului acordat trist, cel scrie ca al D. este şi

c u , s ă z i c e m , Ce-aveţi Berciu. Faptul atît din De valorilor, despre o un

pentru

clarificarea din ne-am un

aspectelor men­ stagiu­ Ovala Con­ bun la întrebăm, Anca

Ştefan

creaţie relativă de ce să

păgubitor, stimulării dc puţin

unghiul asemenea, drama­ conşti­ nostru ie­ o pie­ şir, ale

actualitate,

diferenţierii

pildă, a cu

mulţumit, doar şi

eficienţei R.

educative.

trecută, O

constatăm pierdută

extrem

realizat slab,

spectacol conceput, şi şi ou Pepelea

foarte altul, în ?

iPopescu, Cu

adevărată a scrisului ani analize în

scrisoare greşit scenice Sînziana

inţă, lucidă dramatic şene „fişă (care

şi r e s p o n s a b i l ă , a publicat,

stanţa,

contradicţie dramatice Sau dăm să ne răspun-

actual.

excepţia cîţiva

„Cronicii"

valenţele feeriei

valorile

trimestrială"

cuprinzînd

punem

întrebarea

(şi, f i r e ş t e , să

www.cimec.ro

5

suri) scenă cole tate (vezi de jente,

despre

cum şi în

pot foarte

convieţui,

pe

o

aceeaşi specta­ mon­ negli­ de Sau, mo­ lui doi —

(dealtfel, excelente superficial, cum ani în Musafirul spectacole asupra scenice Manca, al lui reţinut eu

prestigioasă), mărunte, vetuste de la sunat şi

comedioare decoruri la n-a

CONSTANTIN PARASCHIVESCU Clopoţelul Şi gongul

văzut care regia

Teatrul

Comedie uşă

Calvo-Sotelo, ce insistente dalităţii A u r e l iu stăpîni, n-au egal un sînt tacole caz

Nicoletei

Toia) ? a la

care

presupuneau regizorale, ca sau Slugă —

analize

concepţiei inedite la Ploieşti,

Macbeth-u\

Iulian decît

Vişa, la Piatra-Neamţ exerciţiul critic critica unele bucurat ce unele nu la piese

obişnuit, spec­ face care de -au deschis şcolile. Tineri cu feţe proaspete şi î m b u j o r a t e , î n uniforme albastre, au umplut autobuzele, tro­ leibuzele, cu rîsul l o r d e s c h i s şi generos, s-au s t r i g a t , s-au s a l u t a t , 6-au l u a t d c b r a ţ şi şi-au povestit mica lor experienţă de v i a ţ ă de l a v a c a n ţ ă î n c o a c e , de cunoaştere şi, î n t r - u n fel, de m a t u r i t a t e , g u s t u r i l e , p r o ­ i e c t e l e , p r e t e n ţ i i l e şi c î t e ş i m a i cîte. Î n a ­ i n t e d e a-i v e d e a î n ş c o l i , î n c u r ţ i l e ş c o l i l o r , animîndu-le cu strălucirea colorată a unor f l o r i b i n e î n g r i j i t e , i-am v ă z u t şi i-am înt î l n i t pe aceşti t i n e r i pe s t r ă z i , a p ă r î n d ca o realitate v i e , cu o personalitate în care distingem un f r o n t de f i i n ţ e , a l n o s t r u şi, t o t u ş i , a l t u l , o a r e şi-a c r i s t a l i z a t d e p e a c u m un concept despre viitorul lui şi despre răspunderile lui precise. Cineva, care a călă­ torit î n tren c u u n a s e m e n e a g r u p de tineri, mărturisea că a fost i m p r e s i o n a t de sigu­ r a n ţ a şi s i m p l i t a t e a c u care-şi p r o i e c t a u v i ­ itorul. C c p ă c a t c ă o a s e m e n e a z i n^a c o i n c i s şi cu deschiderea oficială a stagiunii teatrale ! Seara, în sălile de spectacole, să fi răsu­ nat un gong, în consonanţă cu .revărsarea d i n f a p t u l d i m i n e ţ i i , şi s ă fi d a t , p r i n e c o u l l u i , r e v e r b e r a ţ i e a s p i r a ţ i i l o r c o n c r e t e a l e a¬ cestor fiinţe, multiplicitate şi complexitate unei spiritualităţi fecunde, care, d e o c a m d a t ă , spre bucuria generaţiilor m a i v i r s l n i c e , îşi exprimă, net şi simplu, hotărirea de a-şi afirma convingerile şi visurile. Nu numai p e n t r u f a p t i i l c ă î n t r e t e a t r u şi ş c o a l ă e x i s t ă o m a i v e c h e l e g ă t u r ă d e ţel şi d e program educaţional. Nu numai pentru reciprocitate. Clopoţelul şi g o n g u l cheamă oamenii, mai m i c i şi m a i m a r i , l a u n c e r e m o n i a l anume, d i n c a r e v o r a v e a d e î n v ă ţ a t c e v a şi s c v o r forma c u m v a .

c e l d e c a r e s-au mediocre ? din de Sau, de tratamentul unii

sub-artistic

S

supuse

regizori

actualitate ? Adesea, creaţie nale deu ale de sînt asemenea dezbătute devenit şi ele şi î n de un criticilor, la lucru Dar larg în dar dc aspecte în A.T.M. bun ridicare a trebuie z i a r e şi pentru ale a să-şi primul în ale sau muncii în de

întîlnirile

profesio­ colocvi­ proce­ pro­ un cea bun dintre al cu-

ile c a r e a u fesional. loc m a i cu tiraj culturală,

şi e f i c i e n t nivelului

găsească rînd, în alte

presă, î n

publicaţii un

masă,

deveni

al publicului. scopurile este însă, criticii lizelor asupra a cu a vîntului) medierea

Pentru că, în (in sensul acordă ceea mai în ce

fond, u n u l bun puţin oa ori, după

principale

activităţii cel m a i prea face

criticilor

î n t r e c r e a t o r i şi p u b l i c . teatrale, nu

Deocamdată, spaţiu ana­ — că şi activitatea sumare Aproape un calităţii

publicaţiile

criticilor să —

depăşească,

practic, faza

dc

cele

multe

spectacolelor obiceiul iniţiale de

premieră. menţinerea

dispărut intenţiilor

revenirii, ale unor mai o

timp, care, apoi, cele dintre

observaţii

privind

spectacole Rămîn, în dintre fie ales

nesupravegheate, necomentate din tentă cele o în afara şi o foarte bune,

se d e g r a d e a z ă . critică,

teatrele compe­ necesită lor primei bune, — şi

C a p i t a l e i , s p e c t a c o l e , fie care merită popularizare greşit rebuturi. al prin unei al fermă, susţinută, pentru în

analiză care cazul foarte

mediocre, raftul cu adică —

concepute, Dacă,

atitudine critică

aşezarea

categorii, pierderea este tice, tiv, mai în al

spectacolelor lipsa la

analizei

critice

mică, cazul

redusă doilea,

necunoaşterea artistice atinge planul sporind. gînduri

neextinderea publicului,

experienţe negativ, pe

auten­ sfera educa­

paguba

efectul

spectacolelor mediocre acestea, teatrală, mai ales mai pentru dramatică doar gînduri în viitor şi cîteva pe o scop

S
nire lăm ? de o se ţifică

i,

iată,

brusc, întrebarea . teatrului din să de trebuie mare de care rezultă mai

trebuie toate i le această

oare me­ şi Cu cînd o

să-i

reamintim dimpotrivă, un grad

coman¬ stimu­

damentele Cu

Sînt, critica notat

despre le-a să propuoare dintre actuală.

sau,

care

autorul

probitate Polemic ?

autocritic, activitate raportul socială

consecvenţă ? tendinţă şi iveşte mai

Programatic ? accentuată Cu A

nîndu-şi creaţia

integrare de

ştiin­

urmărească

aprofundat realitatea

creativitate ? obiectul ?

promptitudine, apărut,

pildă,

6

www.cimec.ro

c a r t e , c n r c n-a p r o v o c a t , In v r e m e a difuză­ r i i i n l i b r ă r i i , d e c i t e c o u r i t a r d i v e şi o a r e ­ cum a d i a c e n t e : încotro merge teatrul ro­ mânesc ? de P a u l E v e r a c . C u m , n e c u m , po­ lemică. Neluată în scamă. A a p ă r u t culege­ rea dc studii despre teatrul românesc con­ temporan, care v a alcătui nucleul celui dc al patrulea volum al Istoriei teatrului în România, publicat de Editura Academiei. Consemnat sporadic şi c i r c u m s t a n ţ i a l . Pre­ m i e r e şi m a n i f e s t ă r i t e o r e t i c e a u l o c c u r e ­ gularitate î n ţară şi, c e l p u ţ i n î n privinţa a c e s t o r a d i n u r m ă , se m a n i f e s t ă u n interes real din partea organizatorilor. Dar puţini critici sini prezenţi la aceste manifestări şi-şi a d u c c o n t r i b u ţ i a e f e c t i v ă l a p r o m o v a r e a unor v a l o r i şi la a f i r m a r e a unor criterii c l a r e şi f e r m e . Ş i , o a r e c u m , m e r e u aceiaşi. D e a l t f e l , şi î n f o r m u l a r e a p r o b l e m e l o r d e s t i ­ n a t e d e z b a t e r i l o r , i a t ă , se s i m t e n e g l i j a r e a c r i ­ t i c u l u i , c a r e a r fi g ă s i t , f ă r ă î n d o i a l ă , e c h i ­ valenţe mai aplicate, alternative la formu­ lările c a m generale de a c u m , care poartă, p a r c ă , î n e l e şi r ă s p u n s u l şi o i n v i t a ţ i e d c a repeta, în fraze schimbate, principii cu care toată lumea e de acord : „rolul cri­ t i c i i î n o r i e n t a r e a d r a m a t u r g i e i şi s p e c t a c o l u ­ lui contemporan românesc în spiritul uma­ nismului revoluţionar al societăţii noastre" etc... R a d i o u l şi t e l e v i z i u n e a l i p s e s c ' şi e l e de la a s e m e n e a m a n i f e s t ă r i . Şi o s e a m ă de publicaţii dc cultură. Actul c r i t i c se e x e r ­ c i t ă î n r e c e n z i i d e s p e c t a c o l e . C o r e c t şi ap r o a p c complet. D a r aici m ă î n t o r c cu gîndul la cei c a r e a u î n c e p u t şcoala î n acest miez de septembrie şi m ă întreb : au ei u n m e n t o r î n acest d o m e n i u ? U n m o d e l ? C i n d v a , o generaţie a găsit o asemenea pro­ iecţie d c aspiraţii în c r o n i c a de î n a l t ă ţi­ n u t ă a lui T u d o r V i a n u , a p o i în aceea, ese­ istică, a lui M i h n o a G h e o r g h i u . V a l e n t i n S i l ­ vestru, Radu Popescu, Ecaterina Oproiu, Dinu S ă r a m au ţinut cu statornicie conde­ iul l a cote s u p e r i o a r e , a f i r m î n d u - ş i vocaţia t e m e i n i c ă . Cîţi d i n cei n u m i ţ i a i c i a u fost m ă c a r o d a t ă i n v i t a ţ i l a c u r s u r i l e secţiei d e teatrologie a i n s t i t u t u l u i d c specialitate, pen­ t r u a î m p ă r t ă ş i c e v a d i n e x p e r i e n ţ a l o r şi din c r e z u l lor profesional ? î l v ă d pe V a ­ lentin Silvestru excmplificînd mecanismul j u d e c ă ţ i i d e v a l o a r e p r i n a n a l i z a şi s i n t e z a a p l i c a t ă u n u i fapt de a r t ă c o n t e m p o r a n , pe R a d u Popescu, plodind academic despre cul­ tură şi despre respectul pentru conţinutul şi e x p r e s i v i t a t e a c u v î n t u l u i , p e E c a t e r i n a 0 proiu, susţinînd o cozerie despre gust şi r e f l e x e l e e s t e t i c e , u n e o r i , a l e f a p t u l u i c o ­ t i d i a n , pe D i n u Săraru, vorbind despre v i ­ g o a r e şi a n g a j a m e n t p o l i t i c î n f i x a r e a fon­ d u l u i s ă n ă t o s d c d e z v o l t a r e a tea t r i d u i ro­ mânesc ş.a.m.d. Aş mai putea da şi alte e x e m p l e , d a r , d e o c a m d a t ă , i m p o r t a n t m i se parc a demonstra aici necesitatea angajării p e c a n a l e m a i l a r g i d e o î t o s i m p l ă r u b r i e ă de z i a r a acestor forţe c a r e alcătuiesc frontul activ al criticii noastre d c teatru, necesita­

tea celor duri s-ar tate,

de

a şi

li

se

oferi

căi

de sau

penetraţie de sută o dc sau a dc

către rînde altul,

public

către

artişti, cincizeci La la cu o

dincolo

chenarul

treizeci, în

săptămînale. legătură apela o putea pentru de ci să

discuţiile un

organizate

A.T.M.

turneu aplicată

asemenea constituind

personali­ faptului nu un amabi­ element, derivate, ei, un şi pentru formală şi in­ Clujase­ trei a fi o a¬ e¬ de Ce dinNu critic — fel, efec­ artă. disos­ s-au

apreciere şi,

respectiv, schimb lităţi, a unei care cîştig teatru, dc

momentul justificări în a punerea însemne,

eventual, a

discuţie unei

unui

alternative, pentru în

probleme noastre

prin nu

aprofundarea o ori enunţare subiective din urma

colectivele dc multe Teatrul cu mai de sale, sarcini de

general, Iată, ales, înainte decît de reacţie

impresii, s-a

complete. Napoca menea decît dintre mai dovedit balanţa cesta, bile, lementele autentică trebuie tr-o Ştiu, să fie tiv, Nu el la ştiu

Naţional multe care de şi al au au

pare-se, î n turneu,

unor că

discuţii, avea

incertitudini rîvnit

pentru

spectacolele mult atît a

producţie, încît, patrulea erau şi Şi

vulnerabile către

provocat — toate

asemenea

protest Dar

indirect,

înclinat şi

corect

rectiliniu. Nu ce un al

spectacolelor originalitate ?

contestate existau Unde ?

vulnera­ semne cît ?

într-adevăr ? reţinut nici şi

trebuie Caz în

combătut care sau dc un alt de cam de

asemenea iarăşi, al să fie membru fie să

realitate unui şi

controversată ? comitet să teatral

oamenilor consultat

muncii fapte

unde

contribuie, locale spiritul

aprecierea de

unor

patroneze ale nu sînt

cineva, în

cernămîntului cilante, de mare dar amatori ;

breaslă, există

direcţiile, centre în

uneori,

entuziasmului punem

mişcării îndru­ asta, spună unor

sigur,

constituite, cîţi critici în

discuţie să-şi şi a

solicitaţi

cuvîntul criterii ?

stabilirea u n o r

opţiuni

C
un şi viaţă, de sale,

ea tăţii se ca a

mai pare hotărît

importantă în fi în a aceea

direcţie de a de al

a

activi­ faţă mi de ani, a din re­ tace auzi merge

criticii

momentul apropierea cu

determina acestor

pas

teatrului

reflex

programatic în

sintetiza, şi trei în

ascuţime:i cerneala a fină pentru de în

uneltelor tare

muiate,

deopotrivă, cea ale etape

istoricului principalele ultimele cenzie sinteza, probe o

esteticianului, românesc a-i 0 demonstra cînd şi de a

teatrului

decenii, nu-i găsim

personalitatea, curentă de ferme, ne

cîştigurile, ample

influenţa. ajuns ; situaţia

dimensiuni

oferind

interpelare

îngrijorată :

„încotro

www.cimec.ro

7

h âtrul electiv mări poi, bine, teatrul şi de dăm cestor pildă, lui dar avea forţă si de

r o m â n e s c ?*' C î n d de la experienţa ne o străluciri, din

lace

sinteza, de aruncaţi amplă le exista

legată afir­ îna­ alţi mai în piese ezită, a¬ de

unor

decenii

pomenim mai care n-ar dc Cînd ; de că pe

F L O R I AN POTRA

confruntare genuri că in apă

cu

confraţi, pe

susţin nimic

pretextul

românesc, citeva noi opinii înşine

afară la

două-trei sinteza

spectacole.

moară

tuturor răsfoind, teatru şi

minimalizatoare volumului vedem bine

capitolele foarte şi din

româ­

Note dintr-un caiet de sarcini
i d o m a c e l o r a l e l i t e r a t u r i i şi a l e artelor-surori, s a u , poale, într-un mod mai e v i d e n t c h i a r , „ c o n d i c a d e s u g e s t i i şi r e c l a m a ţ i i " şi „ c a i e t u l d e s a r c i n i " a l e c r i t i c i i t e a t r a l e s î n t p l i n e d e n o t e , o b s e r v a ţ i i şi r e ­ c o m a n d ă r i . I m p u l s u l constructiv, creator, dat î n t r e g i i n o a s t r e vieţi n a ţ i o n a l e de Programul partidului, de S i n t e z a p r o g r a m u l u i de mă­ s u r i şi d e e x e m p l a r a a c t i v i t a t e d c z i c u z i a secretarului general al P.C.R., cuprinde f i r e s c , î n a c e e a ş i u n d ă d c g î n d i r e , de p a s i u n e în şi d e v o i n ţ ă , şi c r i t i c a d e t e a t r u , a f l a t ă p r a g u l u n u i n o u , p r e v i z i b i l , salt de calitate. Problematicul acestei r a m u r i de m a n i f e s t a r e s p e c i a l i z a t ă îşi a f l ă , d e fiecare d a t ă , p u n c t u l de declanşare, in delimitarea riguroasă a propriului obiect : nici o critică — scria încă la începutul secolului un studios france/. (Thibaudct) — fără o critică a criticii. Aşa­ d a r — î n a i n t e de d i s o u t a r e a m i j l o a c e l o r spe­ cifice — care e obiectul criticii teatrale ? Textul d r a m a t i c şi s p e c t a c o l u l , î m p r e u n ă şi separat, împreună sau separat ? Lucrurile nu sînt perfect desluşite, decît cel mult pentru acei calificaţi la locul dc m u n c ă , gata să le s i m p l i f i c e grosolan. Piesa de teatru, drama (sau comedia), aparţine literaturii, alimentează un gen a l acesteia : î n conse­ c i n ţ ă , c r i t i c a a p l i c a t ă la text v a fi literară ? P o a t e că u n a s e m e n e a text, totuşi, n u doh i n deşte o existenţă reală decît pus in s c e n ă , v ă z u t şi a s c u l t a t î n s a l a d e t e a t r u ? D a r c e e a c c v e d e m şi a u z i m s u b l u m i n a r e ­ flectoarelor este eu a d e v ă r a t o p e r a p o e t u l u i , a scriitorului ? E v i d e n t că n u , ci doar o „ v i z i u n e " posibilă, o „execuţie" în public. Şi, d a c ă e v o r b a de o „execuţie", m a i rămîne o a r e p o s i b i l ă c r i t i c a teatrală, ea exegeză a scrierii literare ? S a u acceptăm, adaptînd-o la domeniul nostru, c o m p a r a ţ i a cu muzica, î n s e n s u l că, d u p ă n o r m e l e logicii, n u există o critică m u z i c a l ă tocmai pentru că p a r t i t u ­ rile muzicale sînt Cîntate, executate, inter­ pretate, deci, mediate. A l o i m u l t , s-a a t r i ­ buit însuşi exerciţiului criticii literare o v a ­ loare de „execuţie", adică de particulară ipostaziere a textului : î n cazul acesta, cri­ t i c a d r a m a t i c ă n u r i s c ă să f i e de-a dreptul o „execuţie a execuţiei" ? L i s t a problemelor n u se î n c h e i e a i c i , m a i a l e s d a c ă n e î n d r e p ­ t ă m a t e n ţ i a şi a s u p r a m e t o d e l o r şi a m i j l o a ­ celor specifice care stau la î n d c m î n a criti-

nesc contemporan, este nu cu dc

arta

spectacolu­ evaluată, ti­ n-am această şi la în pildă, noi

reprezentată

dramaturgia, unghi mîndri.

care c prospectată î n c h i s , c a şi c u m Iar cînd (cum ani toată sînt, de a la cînd calea în lui la de şi Cele impus devenit lipsi a unor

mid, fugar,

ce ne

A

evaluare de şi forţă

obiectivă dc

realităţi teatrului

a unui

d r u m fără tradiţie cincizeci drumul dc martoră fenomenul, pitic e din am de in peste unei rătăcit trist, e dc a

realitatea microfon ţară, sau lor, ca ver, teză natul al această

pionierat,

teatrului

televiziune'), pe ia şi e,

toată unde­ seamă Guliurma sin­ două minu­ per­ uni­ din

încercărilor, sau la păcat mai îl

stîngace

î m p l i n i t e , c a r e se p r o p a g ă ignoră pe un atunci ceva care de

piciorul lipsei sus. ca

urmei,

reminiscenţa vorbit de păpuşi, teatru, şi nu a

modalităţi teatru sonalitatea, versitate sumarul

specifice anii

c a r e şi-a pot

noştri, a

hotare, istorii

teatrului

românesc

contemporan.

A
menda trării tului anost, ou me turării

propierea tică. făcut o unor In

de

viaţă Dar falsă,

e

o

direcţie nu sînt poate

poli­ de a¬

această

privinţă de pe

disocieri. apropiere false

critica firul

genul într-un poate privinţa

infil­ conflic­ mediu spune con­ expri­ şi să omului docte fru­ care ar fi, pun ne­ gon­ un vieţii nu

probleme

convenţional, stătut, unor punctul de să

descoperit şi-şi în vedere robuste, incite poate nu

înghesuit, creaţii

tărie

care

să a

şi, t o t o d a t ă ,

spiritualitatea morală susţine prin la

desăvîrşească contemporan. unor asemenea şi ci au cu reci, prin fost de

frumuseţea Ea creaţii doar

conturarea stilistic, lor,

prelegeri rîndul

distante, unele şi a

bine

închegate celor

reflectind, Rolul în

museţea poate, marile apărat lată, gul

spiritualitatea descoperi, punctul şi ci unde şcolile. în

pentru

elaborate.

criticului coincidenţa unde

principiile, întrebări au

concret

se

se a ş t e a p t ă , Clopoţelul principiu,

răspunsuri, început

reciprocitate. şi Ia

cheamă

oamenii,

ceremonial. Dar, concret ?

8

www.cimec.ro

c i l o r . S c n a ş t e , n o r m a l , c a şi i n c a d r u l c r i t i c i i literare, î n t r e b a r e a d a c ă critica teatrală este o a r t ă s a u este o ş t i i n ţ ă . Metoda de cu­ cri­ n o a ş t e r e şi c u n o a ş t e r e a l a c a r e p a r v i n e ticul in f a v o a r e a cititorului-spectator sînt şti­ inţifice (istorice) s a u , d i m p o t r i v ă , critica e creaţie (artistică), t o c m a i p e n t r u că, pe f i r u l scrierii studiate, făureşte o n o u ă operă de artă ? A s e m e n e a t e m e , şi m u l t e a l t e l e î n c ă , s î n t r e a l e , e f e c t i v e , şi n u le-am i n v o c a t spre a î n c u r c a m a i tare iţele, c i , d i n contra, pentru a îmbogăţi actuala, necesara, discuţie asupra m e n i r i i s p e c i f i c e a c r i t i c i i şi p e n t r u a spori a t î t c l a r i t a t e a , cît şi e f i c a c i t a t e a a c t u l u i c r i t i c , legat, m a i m u l t c a o r i c î n d , de o î n a l t ă răs­ pundere socială, civică. Trăim, într-adevăr, intr-o p e r i o a d ă c a r e , aşa c u m sublinia un cercetător al mass-mediilor, pare caracteri­ z a t ă , î n toate d o m e n i i l e şi p e n t r u p r i m a o a r ă în istorie, dc sincronia producţiei cu veri­ ficarea (critică) a p r o d u c ţ i e i . (Şi n r trebui să n e g r ă b i m a a d ă u g a c ă l a a c t i v i t a t e a d e verifioare. în artă mai ales, participă din ce în ce mai intens „producătorii" înşişi, a u t o r i i , s c r i i t o r i i , şi n u degeaba un Proust a fost socotit, c u u n c r e d i t d e s t u l de a m p l u , drept cel m a i mare critic contemporan.)

i n i s t o r i e , i n t i m p u l şi s p a ţ i u l l o r c o n c r e t . Această istorizarc nu se opune, în fond, nici c h i a r celor m a i lirice (sau polemice) e x p l o z i i ale c r i t i c u l u i , c a p a c i t ă ţ i i a c e s t u i a de portre­ tizare sau de descriere (literară), adică, pu­ t i n ţ e i de a t r a n s f o r m a a c t i v i t a t e a critică, şti­ inţifică, intr-o activitate autentic creatoare, artistică. D a r , să n u u i t ă m , a istoriza î n s e a m n ă a ţ i n e s e a m a d e e p o c ă şi a o c i r c u m s c r i e c r e ­ dincios adevărului — în c a z u l autorilor în viaţă (oare n e i n t e r e s e a z ă , î n m o d legitim, cu preponderenţă) istoria ecbivalindu-se cu actualitatea, cu contemporaneitatea. D a r con­ temporaneitatea noastră, la rîndul c i , este tot m i ş c a r e , e v o l u ţ i e j K T i n a n c n t ă , u n conti­ nuu şi c o e r e n t p r o c e s d e c o n s t r u i r e a s o ­ cietăţii socialiste multilateral dezvoltate şi de o r g a n i c ă a v a n s a r e s p r e c o m u n i s m . Pen­ tru artist (scriitor sau p r a c t i c i a n al s c e n e i ) , raportul cu contemporaneitatea, care semni­ fică deopotrivă şi a s u m a r e a trecutului şi prospectare a viitorului (proiecţie î n v i i t o r ) , devine, a s t ă z i , dc-a dreptul fascinant. în­ metafo­ deosebi, dacă acceptăm formularea rică a unui estetician marxist (Baibaro), după care a face a r t ă e tot una cu a „ g h i c i " t r e c u t u l şi v i i t o r u l , p e t e m e i u l fan­ teziei c r e a t o a r e , c a p a b i l ă să s e s i z e z e a s p e c ­ tele c e l e m a i s e m n i f i c a t i v e , c e l e . m a i „ t i p i c e " ale realităţii s o c i a l e şi u m a n e . V e r i f i c a r e a critică a u n u i atare flux d i n direcţia vieţii s p r e a r t i s t şi a p o i d i n d i r e c ţ i a a c e s t u i a s p r e viaţă, flux pe creasta căruia se formează opera de artă — p i e s a şi spectacolul de teatru — se d i s t i n g e ş i e a , v e r i f i c a r e a c r i ­ t i c ă , c a o m i s i u n e c i v i l i z a t o a r e şi fecunda­ toare de c o n ş t i i n ţ e , d i n t r e cele m a i impor­ tante. l n « sfirşit, c r i t i c u l teatral n u e s t e şi nu poate fi, n i c i e l , o plăsmuire „ex nihilo" sau o m o n a d ă i z o l a t ă şi i m p e n e t r a b i l ă . Şi criticul e un „effectus" al istoriei, iar pen­ tru ca rezultatul muncii sale să fie real­ m e n t e u n „ o p u s " (adică, efect p l u s creaţie), el i n t r ă în c o n t a c t eu m e d i u l său spaţiot e m p o r a l , c o n g e n i t a l , ou c u l t u r a n a ţ i u n i i s a l e . I n general, criticul preia o zestre ideologică şi e s t e t i c ă şi o d u c e m a i d e p a r t e , adăugîndu-i propria contribuţie, oricît de modestă. F l a u b e r t o b i ş n u i a să s p u n ă c ă m e s e r i a l u i , a r o m a n c i e r u l u i , n u era aceea d e a trăi, ci a c e e a d e a s c r i e . D e a t u n c i , l u c r u r i l e s-au schimbat, la noi : meseria artistului nostru c o n t e m p o r a n e s t e şi d e a s c r i e , şi d e a t r ă i , s a u , d a c ă p r e f e r ă m , de a scrie t r ă i n d v i a ţ a c o l e c t i v i t ă ţ i i î n c a r e s-a n ă s c u t . Dar, istoriei tori, Vianu Dumitru istoriei revendică specialitate fiecare dacă în domeniul există, ai lui mai în criticii, teoriei sau chiar nimeni parcă ar ai ai nu şi lui lui şi se cu nu

C
ţie de de logic astfel energia de a

ritica

de ca să

teatru zicem cum a

s-a aşa,

născut duală,

sub o

o

zo­ func­

die,

bifurcată, dar şi

chemată, călăuză şi

e, s ă

desfăşoare a muncii la nivel

spectatorului-cititor, stimulare să text, c î t şi în însă, interpreteze atît la nivelul primul nu face însăşi critice, de Ia linie, să s e după unui de

limpezire ale

autoru­ sensurile literar 0 să şi spectaeo-

l u i ; să multiple

d e s c i f r e z e şi unui

(al- d r a m a t u r g u l u i ) , (al de

regizorului, bipolaritate, şi să ce a

rînd). decît sfera

lărgească

adinecască acţiunii fi mai ponte

dialectică

deoarece, decît conţi­ de ac­ cri­ la

exemplu, urmări şi şi şi

pasionant

„traducerea", stilul stilul

trecerea

nuturile turile regizor tori ? nu de mea

dramaturgului în prin prima a stil

conţinu­ girate de

reprezentării liberă

scenice,

susţinute, mişcare căreia

Intr-o

verificării

tice, î n ă u n t r u l sterile a

înţeleagă propu­ autor lu­ şi expre­ gno­

exercitări

formaliste, adică de o

n e r i l e e s t e t i c i i i d e a l i s t e , ci „ m o d u l cunoaşte — fiecare poziţie la a prin lucrurile", problemă o problemă Iată, stilistică poetică, fiind

realitatea, cunoaştere poziţie un acela ţel

sie, c o n s t i t u i n d „fiecare seologică" unificator, marxistă noaşterii lumii, cărui înţelege dinamică seamnă, sare a a

(Contini).

astfel,

criteriu estetica al al Dar, ce cu­ a fie­ se în­ pla­ sale

statornicirea artă a

căruia

contribuit

decisiv : (dramatică, oamenilor, din' o

literare (dacă

mărturisiţi, Călinescu timizi, că de şi domeniul

continua­

teatrală)

bunăoară,

societăţii, dc (nu din la

nu,

cadru

specializat sine, statică, partea

teatru. ceea o a

Popovici), dramatice de ar la fi

criticii

cunoaştere

activă,

aproape nimeni, inventată nouă în

inertă), şi

această

criticului,

exactă operei

începe

artistului

analizat

generaţie

parte.

Evident,

www.cimec.ro

9

o s i e o i t u ş i de p u ţ i n o p o r t u n să p l e d ă m pen­ tru f a b r i c a r e a a r t i f i c i a l ă de m o d e l e , c î n d ele există în tradiţia, m a i îndepărtată sau mai a p r o p i a t ă , a c u l t u r i i noastre teatrale. C u alte îi e cuvinte, criticului teatral c o n t e m p o r a n vital necesară o vastă deschidere cognitivă şi e s t e t i c ă , î n o r i z o n t n a ţ i o n a l şi i n t e r n a ţ i o ­ n a l , pe o s a t u r a t r a i n i c ă a u n e i v i z i u n i mat e r i a l i s t - d i a l c c t i c e şi i s t o r i c e a l u m i i , î n c l i ­ matul vigurosului îndemn lansat de Pro­ gramul Partidului Comunist Român. Cu conştiinţa l i m p e d e că p r e m i s a oricărui pas înainte a l artei şi c i v i l i z a ţ i e i noastre tea­ trale, i n c l u s i v a l c r i t i c i i d r a m a t i c e , este i s ­ t o r i c ă , p o l i t i c ă , p o p u l a r ă , şi că t r e b u i e ,.să-şi a f u n d e r ă d ă c i n i l e î n humusul culturii popu­ lare, aşa c u m c aceasta, cu gusturile, cu tendinţele sale e l e , cu u n i v e r s u l său moral şi i n t e l e c t u a l " ( C r a m s c i ) .

cestea vistelor cadrul tice trală mele dinţii de

au şi

fost la

iniţial

contestate stau dezbaterile formulat o

dc

opinii aprinse

nore­ în tea­ volu­ re­ cea ea nc-

reeeptive

noii. s-au să

Mărturie

colecţiile

ziarelor,

cărora natură

concluzii gindire orizonturi, se p a r c a a

teore­

propulseze dc nou largi ani. mi de

deschizătoare apărute condiţie şi şi oi în a faţă de

ultimii actului

Denltiininleri, fi deoarece contesta e de

ceptivitatea presupune artisticul tate creaţiei, blic, a mai azi, o cu la meroşi

critic,

capacitatea nu de a doar

impostura. şi pentru al unor cărora ce în

Faptul formarea judeca li

însemnă­ orientarea pu­ nu­

primordială, modului seamă ca noi. aceia din

pentru al

gustului atît de

spectatorilor, scena, capătă Conform şi re­ Aici. in­ de spu­ din caz. numai adesea să Şi, bun e discu­

spectatori

sc adresează spectatori mare. chiar supus în cu fi

Opinia Program

acestor de e

pondere

cc m a i va că, ei Se arc în asta că şi

recentului pertoriul ţiei marea

măsuri,

fiecărei Aici

stagiuni Pentru

publice.

marea

problemă. ultimă nu gradul

răspundere. artei o

TRAIAN SELMARU

stanţă, eficienţa ou ca, nă : nivelul al citind „Dar exigenţă

criticii sc măsoară teatrale,

publicului. cronică spectacolul deşi e,

întîmplă mulţi mai vina succes !"

negativă, cel

păcate,

are,

Relaţia spectacol — critică — public

mediocru. a Nu tută, trelor, sele. celor c

înseamnă ce prezintă şi o părerea direct şi care dc se să-şi nu

exclusiv

asemenea a dc mea, prea

subproduse ? Iată o puţin dezbă­ tea­ ma­ cu

oare după temă dar Un

carenţă legată contactul c

criticii ?

temă,

activitatea cu un

nemijlocit mulţumi plăout" să să

critic de la

totuna

spectator spună, sau „Nu legat şi. şi Numai scrisul arată e pre­ în con­ pe aştepte

obişnuit,

poate scrie El al

P
politice muncii tive să melor ţia cu operele acelaşi prin etică La dinţii tr-o reşte In

rogramul hotăririloT partidului şi al

de şi

măsuri ale

pentru al

aplicarea Xl-lea al educaţiei domeniul

plecând mi-a o de

teatru : „Mi-a c

Congresului

plăcut", fenomenul un ân legat

c r o n i c a şi parte a

Congresului socialiste, în şi criticii

viitoare

premieră. teatral, educator de

indisolubil acestuia publicului.

culturii altele,

ideologice, între nivelul filozofice şi un cu înalt se a

politice tratării

cultural-educaliterar-artistice de pe crea­ In a proble­ militant,

totodată, astfel, de său cît de viaţa de

cere, ridice

practica

mişcării

teatrale

ideologice, promoveze

necontenită — adesea de ale unor sau

desfăşurare, Experienţa — în

poziţiile

marxist-leniniste, a r t e i , să patriotic conţinut pune educativ,

îşi poate s p o r i e f i c i e n ţ a . utilă criticilor

literaturii

hotărîtoarc instituţii în

zenţa

specialitate

colectivele teatrale, de chiar şi la In

caracter

revoluţionar.

conducere la

timp,

problema largi părea

contribuţiei, educarea po.pulare. că ceea Dar cerinţa ce, în­ spo­ subli­

secretariatele sultanţi şi în parcursul discutarea

literare unor

calitate ba

mijloace şi

multiple

şi v a r i a t e , l a

alcătuirea realizării

repertoriului, inedite, spectacolelor. prin

lectura măsura ones­ con­ pu­ e bo­ de că spre unei o fel Ştiu că,

estetică

maselor s-ar

texte

prima o măsură,

vedere, şi pe

include

cealaltă,

care si-a oîştigat, la

competenţă în de de cu o

corespunde mijloace sfera

realităţii. noastră de

titate, î n c r e d e r e a c r e a t o r i l o r , c r i t i c a poate tribui ternic această gată nu transformarea de creaţie, animator. critice a teatrelor pătrunse La fel laboratoare suflu un

nierea „prin

m u l t i p l e şi v a r i a t e "

adevărate utilă

considerabil dezvoltarea

activitate. româneşti

mişcării a Sc

teatrale avut poate şi operă valoare cei unele

contemporane, tribuţie originală nu fi fost dintre exagerare, că sau

critica nu a

are

o

con­ fără să a-

participare

pentru dar dacă

dezvoltarea şi cu la

apreciabilă.

afirma, care dintre

personalităţi cultură spun o de bogată

multilaterale, practicii literară,

existat de dacă de

dramatică mai mulţi

teoretică, noutate critica

spectacol chiar

cunoaştere

scenice. cea

susţinute

către

amintesc

cronicari,

deosebire

dramatică

10

www.cimec.ro

are a c u p r i n d e o g a m ă m u l t m a i a m p l ă în judecarea actului creator finit : spectacolul. M ă gîndesc la regie, interpretare, scenogra­ fie, m u z i c ă , s c e n o t e h n i c ă . c u alte c u v i n t e , la î n t r e g u l c o m p l e x c a r e d ă v i a ţ ă t e x t u l u i lite­ r a r . N u o d a t ă , o a m e n i i de teatru r e p r o ş e a z ă criticii o a n u m e unilateralitate, î n d a u n a ele­ mentelor spectaculare, unilateralitate c a r e , la unii d i n t r e c r o n i c a r i , v i n e dintr-o formaţie l i t e r a r ă , l a a l ţ i i , dintr-o i n s u f i c i e n t ă s p e c i a l i ­ zare. F ă r ă î n d o i a l ă că şi s p a ţ i u l r e d u s de care dispune critica d r a m a t i c ă duce la o in­ s u f i c i e n t ă a p r o f u n d a r e a n a l i t i c ă şi l a o l a f e l de i n s u f i c i e n t ă dezbatere a problemelor de estetică t e a t r a l ă . D a c ă ne g î n d i m n u m a i cîte critica literară, publicaţii arc la dispoziţie o r i c e c o m e n t a r i u e de p r i s o s !

ceasta e o faţă a lucrurilor. Cea în­ dreptată spre creatori. Să ne oprim, acum, asupra celeilalte, care priveşte publicul, informarea s a , pregătirea sa, pentru a-şi c r e a o s c a r ă d c v a l o r i . N u se p o a t e c o n ­ testa c ă s-au făcut paşi însemnaţi pentru familiarizarea spectatorilor cu arta, în ge­ n e r e , d e c i , şi ou t e a t r u l . N u m ă r e f e r d o a r la deplasări î n regiuni lipsite dc scene per­ manente sau în întreprinderi, la incontesta­ bilul aport al televiziunii, la discuţiile de d u p ă r e p r e z e n t a ţ i i şi l a a l t e f o r m e , d e l o c n e ­ g l i j a b i l e . S ă r e c u n o a ş t e m , î n s ă , că, de m u l t e o r i , t r e a b a se f a c e î n c ă f o r m a l . Ş i a i c i , c r i ­ tica a r a v e a de s p u s u n c u v î n t m a i apăsat. V o r b e a m m a i înainte dc utilitatea prezenţei criticilor în colectivele de conducere ale tea­ trelor, î n secretariate l i t e r a r e . Şi de aci pot porni către p u b l i c instrumente de cultură teatrală. C u m arată — ou r a r e e x c e p ţ i i — programele de sală, care se v î n d spectatori­ lor ? Unele dintre ele n u sînt decît nişte

A

fiţuici cuprinzînd distribuţia, altele — ce-i drept, frumos executate tehnic, pe hîrtie v e ­ l i n ă , ou f o t o g r a f i i r e u ş i t e , p u n e r e î n pagină de bun-gust — nu cuprind n i m i c sau doar c e v a sumjar d e s p r e piesă, despre autor, d e s p r e e p o c ă s a u alte d a t e i n f o r m a t i v e şi, m n i a l e s , formative. Programul ar trebui să fie un p r i m g h i d a l p u b l i c u l u i î n înţelegerea spec­ tacolului, în lărgirea cunoştinţelor sale, un i n i ţ i a t o r î n diferitele aspecte ole f e n o m e n u ­ l u i teatral c o n t e m p o r a n . Cît despre d o m e n i u l istorici teatrului, criticii ar putea j u c a u n rol i m p o r t a n t în susţinerea u n o r conferinţe, în c a d r u l u n o r v i z i t e organizate la m u z e u l T e a ­ t r u l u i N a ţ i o n a l , d e p i l d ă . C î t a r a v e a d e cîştigat, î n p r i m u l r î n d , m e m b r i i e c h i p e l o r a m a ­ t o a r e , d i n a s e m e n e a e v o c ă r i ! C a să n u mai vorbesc d c utilitatea participării, în genere, a criticii, alături d c regizori şi actori, la a c t i v i t a t e a acestor e c h i p e . S ă n u t r e c e m cu vederea că m u l t e d i n t r e ele a u un nivel d e s t u l d e s c ă z u t , c ă p i e s e l e c a r e l i se o f e r ă s î n t d e s t u l d e î n d o i e l n i c e şi c ă a s t a se r e ­ percutează nu n u m a i a s u p r a m o d u l u i de a j u c a (doar n u toţi e c h i p i e r i i v o r d e v e n i pro­ f e s i o n i ş t i ! ) , c i şi a s u p r a e d u c a ţ i e i l o r e s t e ­ tice, care — aşa c u m s p u n e a m la î n c e p u t — p o a t e ş i t r e b u i e să j o a c e u n r o l d e t e r m i n a n t în s p o r i r e a exigenţei p u b l i c u l u i faţă de spec­ tacolele teatrelor noastre. R e z u l t a t e din cc î n ce m a i b u n e se p o t o b ţ i n e p r i n a c t i v i z a r e a c r i t i c i l o r î n c a s e l e d e o u l t u r ă , c l u b u r i şi c e ­ n a c l u r i , a c ţ i u n e c u a t î t m a i p o s i b i l ă c u cît, a n de a n , secţia de teatrologie a Institutu­ l u i d e a r t ă t e a t r a l ă şi c i n e m a t o g r a f i c ă î m b o ­ găţeşte, p r i n absolvenţii ei, n u m ă r u l specia­ liştilor în acest d o m e n i u . Iată n u m a i cîteva sugestii pentru felul c u m critica ar putea c o n t r i b u i „ p r i n m i j l o a c e m u l t i p l e şi v a r i a t e " l a o r e a l ă l e g ă t u r ă d i n t r e s p e c t a t o r i şi t e a t r u , la sporirea r o l u l u i educativ al acestuia, printr-o i n f l u e n ţ a r e T e c i p r o c ă .

www.cimec.ro

DEZBATERI

Repertoriul în

şi

regia

actualitate

Ca o prefaţă la stagiunea bucureşteană, clin iniţiativa Comitetului municipal de cultură şi educaţie socialistă, la Teatrul de Comedie s-a desfăşurat, in ziua de 4 octombrie 1976, o interesantă dezbatere, menită să confrunte cîteva opinii în legătură cu „Rolul repertoriului şi al regiei de teatru in realizarea unei stagiuni cu profund caracter politic-educativ". Au vorbit : Margareta Bărbuţă, Ileana Bcrlogea, Irina Petrescu, Dinu Cernescu, Lucian Giurchescu, Dan Micu, Dan Nasta, Traian Şclmaru, Valentin Silvestru şi Alexa Visarion. Din cuvinlul lor a rezultat că strădania artistică concretizîndu-se în viitoarele premiere exprimă o răspundere politică asumată, în deplină şi matură conştiinţă, şi de către regizori. Credem, însă. că asemenea reuniuni îşi vor găsi utilitatea mai ales dacă vor fi iniţiate mult îna­ intea deschiderii unei stagiuni ; in felul acesta, contribuţia factorilor care 1n>tărăsc conţinutul şi expresia stagiunilor teatrale ar deveni nu numai teoretică, ci şi practică. în intervenţia sa finală, tovarăşul Amza Săccanu. preşedintele Comitetului de cultură şi educaţie socialistă al Municipiului Bucureşti, a sintetizat sarcinile ce revin teatrului bucureştean în actuala etapă, punind accentul pe realizarea con­ cretă a măsurilor preconizate de partid în vederea democratizării culturii, pe reflexul lor în teatru, şi subliniind, totodată. sf)rijinul moral şi material pe care teatrele îl vor. primi, in continuare, pentru realizarea în bune condiţii a stagiunilor contractate cu localităţi din provincie.
1

HORIA LOVINESCU

C u c i t t r e c e t i m p u l , c u a t î t d e v i n e m a i e v i d e n t că c h e i a d c b o l t ă a activităţii teatrelor noastre o reprezintă repertoriul. ;. . S-ar p u t e a a f i r m a c ă , a ş a c u m , o d i n i o a r ă , u n t e a t r u se c o n s t i t u i a î n j u r u l unei t r u p e s a u a l u n e i p e r s o n a l i t ă ţ i e x c e p ţ i o n a l e , î n m o m e n t u l d e f a ţ ă e l s e o r d o n e a z ă şi se o r g a n i z e a z ă î n j u n i i r e p e r t o r i u l u i , într-atit i n c i t p î n ă şi r e c r u t a r e a s a u c o m p l e t a r e a colec­ t i v e l o r teatrale este d e t e r m i n a t ă , î n bună m ă s u r ă , de necesităţile repertoriale, vechiul s i s t e m a l e m p l o i - u r i l o r şi v e d e t e l o r r ă n i i n î n d n u m a i p a r ţ i a l v a l a b i l . E x p l i c a ţ i a i m p o r t a n ţ e i creseînde a politicii r e p e r t o r i a l e este l i m p e d e . D u p ă război, c h i a r şi î n ţ ă r i l e o c c i d e n t a l e , p r o l i f e r a r e a t e a t r e l o r s t a b i l e , a t e a t r e l o r p o p u l a r e , a c o m p a ­ niilor p e r m a n e n t e , a m a r c a t o t e n d i n ţ ă netă de d e m o c r a t i z a r e , de r e v e n i r e a teatrului la funcţia lui de o g l i n d ă a conştiinţei publice. O r , a c e a s t ă d e p ă ş i r e ş i n e g a r e a c o n c e p ţ i e i b u r g h e z e d e s p r e t e a t r u ea m i j l o c de d i v e r t i s m e n t sau c h i a r de celebrare, r e z e r v a t ainor cercuri m a i m u l t s a u m a i p u ţ i n închise,

12

www.cimec.ro

n i l se p u t e a rezolva prin subvenţii, măsuri administrative şi p r o p a g a n d ă i n g e n i o a s ă , ci doar printr-o s c h i m b a r e r a d i c a l ă a m o d u l u i de a c o n s i d e r a p r o b l e m a repertoriului, astfel î n c î t a c e s t a să p o a t ă faoe f a ţ ă s a r c i n i l o r a r t i s t i c e , c u l t u r a l e şi c e t ă ţ e n e ş t i a s u m a t e d e n o i l e teatre. Intr-o formulă cam vagă, dar semnificativă, Jean Vilar, animatorul T.N.P. în prima lui fază, spunea : „ u n p u b l i c de m a s ă , u n repertoriu d e î n a l t ă c u l t u r ă , o regie oare să nu îinburghezească şi să nu falsifice, acestea sînt comandamentele oricărui teatru popular' .
-

F.ste l e s n e d e popor, lipsită revenirea de lui

înţeles, atunci, deschisă, făcut să

de

c c , Ia pe

noi, la o

restituirea misiune plan

teatrului politică,

ca b u n formativă

al şi

întregului culturală

programatică, treacă

orice echivoc a u

primul

problema

repertoriului.

Atenţia nurile, a dus, de smulgîndu-l însoamnă incoerenţă lată teatru din din ştie, contradictorii, de azi,

acordată mai sub ci, ce că în ales

de în

partid

teatrului, ani, al la şi

ca o al

factor

major mai

de

educaţie, a că care

pe

toate

pla­ nu lo dc

ultimii anarhic aceleiaşi unor bine şi ţări de

elaborare şi

ştiinţifică Pentru

repertoriului, eclectismul sau poate duce chiar

semnul cadrul

improvizaţiei

eclectismului. o fost lipsă dc

numai

amestecul

unor

filozofii

mentalităţi criterii de

eterogene

ideologii, repere actuală, a

şi l a c o n f u z i a un

valorilor. deosebit să din piese lor utilă. clasică a a sub poate Orice cu director repertoriu clasică altor cît de nu dar sînt mare a echilibrat socialiste binevenite că în că lui şi trebuie cuprindă, precădere, universală, cu defini unora fi pe la cadrul a dintre judecat într-o termen alta, şi piese texte unui mă spec­ şi pe

statornicirea

dramaturgia literatura pe sociale. un

originală, Ilar, pe este sus

piese

literatura

dramatică atît mai

occidentale pentru

actuale,

profunde

rezonanţe repertoriu, referi a la

aceste jaloane într-o unui nu.se de o la

riscul

aplicării chip

rutiniere,

mecanice.

Pentru

singur

aspect, voi respectiv. aşa

menţiona Desigur încît, în se ci,

absenţa, repertoriul fizionomie de

stagiune, punerea teatru

tacolele a m i n t i t e orientării adică de de să Aş occidentală cele zilnic de la felii, siune centrul aceasta lung pe cîteva

înseamnă, adevărata

obligatoriu,

semnul decît

întrebării succe­ lung, ca înde­ fără

teatrului

stagiuni, al

defineşte urmărit o

stagiuni,

funcţie poate

programul

greutate însemne adăuga că

repertoriului inconsecvenţă,

deplasa

stagiune

dimpotrivă, militantă, ou care dispoziţie,

consecvenţă cînd e

organică de şi

meditată. noţiunea ar pe putea cu toţii care cred afară cu care le de trebui piesă la atunci mult presa, vorba dramaturgia Mijloa­ ne o ţin piesă contemporană, cu va analizată mai discernămînt radioul, de fineţe. Nici de şi

informaţionale curent nu teatru de

avem cu

televiziunea, milioane şi mişcări

formidabilele evoca mii că luptă că de de ou

convulsii aceeaşi şi morţi

zguduie

lumea

capitalistă. şomajului dreaptă.

pregnanţă încarceraţi, există pentru — o partide

grevele ravagiile lume un şi un mai

oameni,

manifestaţiile Ştim, de de nu toţi de Iată mi mare aceste

soldate

rasismului. progresiste seama realităţi supli­ cu — aşa

asemeni,

pretutindeni piesa cazul de

comuniste mai care

anvergură, adevăruri, — în care, ce nouă, Pe

abnegaţie teatru ai nu crizei mari

Ţinînd

occidentală decît aduce a care a mult

descrie mijloc

asemenea informaţional prin ca

reprezintă cei

capodoperelor ne

mentar,

constructori cînd unor şi

activi

socialismului poate pare intimă lor cîte morale

tovarăşi, plus —

structură, să şi mai pe zic

luptă prin ci

împotriva intermediul

oprimării, teatrului, de dintre decît rău, o

mobilizare. dc se ce

cunoaşterea nume

Occidentului, denunţă omului mai retorice, nu din cu

văzută atît

denunţată eficace. care le

dinăuntru, cunoaştem, pare mitului mente

m i • se

instructivă, fapte pentru

ocolirea

scriitori

mizeria

suferinţa Unele

spirituală, lucrările ştiu de nu

societatea vagi aluzii deci.

capitalistă, distrugerea la eveni­ enume­ doar

nepotrivită. sau, şi

înseamnă piese literară,

mult

civilizaţiei politice,

capitaliste mai însă,

lipsite

valoare Chiar şi

ineficiente, exact

Acestea rate, nişte de un titluri, în

reprezintă, poate respectul cît

paranteză. totuşi, amintite, pare

corespunzînd lipsit de dintr-o de

criteriilor A

repertoriu şi v e c h e

rămîne, reperelor

inform

personalitate. literatură facilă, dar

înşira

alegîndu-le

înspăimântător oare aminteşte

vastă

lumea

civilizată,

o operaţie

extrem

d e t r a g e r i l e La l o t e r i e . Un titluri. Dar, toare şi cu — repertoriu nostru oîtă se fără o şi în unitate lăuntrică, — în ideologică şi artistică, de e un inventar şi de

Marele

avantaj ea

e unitatea profunzime alegerea în

concepţiilor, asigurată eliminînd realizarea optime, şi

filozofia

marxist-leninistă. vulgariza­ însă, că rperante

consecvenţă manifestă ar fi

interpretările unităţii

formale vii,

repertoriului ?

Admiţînd, active,

acest

deziderat

împlinit

condiţii

problema

a s u p r a conştiinţei p u b l i c u l u i n u este î n c ă

rezolvată.

www.cimec.ro

13

D u p ă p ă r e r e a m e a , t r e b u i e să a c o r d ă m l o t m a i m u l t ă i m p o r t a n t ă u n i t ă ţ i i tematice a repertoriului. Din vastul ansamblu de p r o b l e m e g r a v e şi u n e o r i c a p i t a l e c a r e frâmintă pe o m u l c o n t e m p o r a n , t e a t r u l t r e b u i e să a j u n g ă să s e l e c ţ i o n e z e t e m a m a j o r ă a fiecărei stagiuni, f ă c î n d c a , prin subtile, d a r lucide convergenţe, întreg a n s a m b l u l reper­ t o r i a l să se a d u n e i n j u r u l e i , a s t f e l i n c i t r e p e r t o r i u l să c a p e t e s o l i d i t a t e a u n u i m o n u m e n t a r h i t e c t o n i c şi, b i n e î n ţ e l e s , e a u l t i m ă r a ţ i u n e , fervoarea şi coerenţa u n e i profesiuni de credinţă a teatrului respectiv. H ă i n i n e , b i n e î n ţ e l e s , c a şi m u n c a t r a n s p u n e r e , să-şi g ă s e a s c ă , c î t d e c i t , a impieta Bernard erau : Troienele, Osborne, repertoriu unitate : mai Mi-aduc Dort, o şi nu tema XicomeJe, o aminte analiza deci, comedie numai alienării a că, o ila • o unei numitor comun, a s u p r a o r i g i n a l i t ă ţ i i şi p e r s o n a l i t ă ţ i i r e g i z o r i l o r . întâlnire stagiuni clasică de Puntila. căruia, cauza făcea o că plată regia, internaţională, a T.N.P. o condus dramă franceză, Sartre, Pe cu Hamîet, eşecul greacă frumos, omului dc un reprezentare, travaliul un un de artistic vocabular cunoscut (ieorge un mare era se propriu-zis, propriu, critic Wilson. clasic Luthcr de şi găsi cu vorba de fără

francez, Titlurile străin. de un o

tragedie populară, dar din

adică,

tragedie

actualizată

istorică i

modernă, putea

birtie, oarecare a

observa

criticul, cu

ingeniozitate, conflictului la

războiului, vagi aluzii

puterea, Troienele, epocă,

religia cea mergind

şi c u s o c i e t a t e a e r a c o m u n ă incoerentă de T.N.P. şi

tuturor

acestor opere

valoroase. Şi, totuşi, a decolonizare, în costume opere de

fost s t a g i u n e a

Niconiede Lutlier, pentru

spectacol o farsă apropie

capă

spadă, Asta,

piesă in

istorică să

şi —

Puntila, să le

molierescă.

loc

apropie

disparate

î n s p i r i l — , le-a î n d e p ă r t a t şi i z o l a t u n a d e a l t a . Desigur că aceste a altor un reflecţii, factori punct dc mai degrabă de — enunţate ordin discutabil, decit ea expuse, în orice precum de şi omiterea, — în

cu nu

bună pot

ştiinţă, forma aceslci

hotărâtori, plecare

material,

elaborarea punct

repertoriului, plecare degrabă,

decît

dezbaterea

probleme atît

de s p i n o a s e , d a r esenţiale. D a r c o n c l u z i a

sau, mai

aspiraţia m e a c a director d c teatru este, sper, clară. In mii bune Şi, a noastre. pasiune, asemenea viaţă întâlnim dar dată, sute, m i i a căror dăm de oameni nu a ne cineva sfârşit, cu dc treabă, juşti un de şi cinstiţi, impact care nu animaţi dc tind să de cele de doar

intenţii, dintr-o cărui

prezenţă in

produce cărui de zguduie.

nici

asupra

conştiinţei voinţă, să devină

peste

putere

concentrare, riscă

personalitate, treabă.

Teatrele

personalităţi

puternice,

puncte

vedere

proprii,

rămînă

nişte i n s t i t u ţ i i de

ALEXA VISARION

De
Spectacolul petua în sa tea exclusivă a primul ca şi rând, formă o spirit, anume teatru, sociale, In modern unei de se

ce
prin per

regizorul?
:

defineşte nu admite

Priorităţi nu lului fac

temporare altceva decît este

ale să

unei

forme

teatrale spectaco­ modu­

r e m o d e l a r e ; el

autorita­ dintre

confirme specifică

regula.

forme u n i c e . A c e a s t a este, raportului a manifestare în vremii, conştiinţei schimbare. descoperim nu în­ ci in In ca mobili­ secolul unei alte teatral. în şi

Activitatea modern,

regizorului, sursa teatrală.

consecinţa

efervescenţei

l u i de c o m u n i c a r e Unei ordini

societate

continuă

s o c i a l e Într-O c o n t i n u ă regizorul caută

evoluţie şi de este o

acest lip

propriu de a mai

perfecţionare, să-i

particularitatea tr-un tatea dialectică nu

spectacolului diverse şi pot

modern tipuri.

comunicare,

obligat egală unei

descopere Sc

echivalenţe răspunde, în faţa

mobilitate. retrageri a

astfel, „rela­ unor

douăzeci, modalităţi perioade

longevitatea istorice,

expansiunea epuiza, actului

„generalului" teatru de prin

tivului", categorii

reflectat în particulare

apariţia care

resursele

public,

pretind

14

www.cimec.ro

o perpetuă refacere a echilibrului sală-scenă. Acest deziderat a devenit principala sarcină sociologică a regizorului : un raport dc reci­ p r o c i t a t e i n t r e o f e r t a s p e c t a c o l u l u i şi a p e t i t u l publicului. K a t i u n i de n a t u r ă artistică e x p l i c ă , de ase­ menea, rostul funcţiei regizorale, care vi­ zează omogenizarea teatrului c a act colectiv de creaţie, în vederea unei individualizări artistice specifice. Această unitate prin omo­ genizare trebuie să s e r e a l i z e z e p r i n ordo­ narea d i s p o n i b i l i t ă ţ i l o r creative ale colectivu­ lui, aşa fel î n c î t să n u sfîrşească într-o schismă, actul de colaborare responsabilă (unificarea) l u î n d locul oprimării Lucrînd într-un teatru eliberat de orice regi­ dispoziţie estetizantă sau confortabilă, z o r u l e s t e o b l i g a t să a i b ă î n v e d e r e eficacita­ tea artei asupra vieţii, doar astfel juslifirandu-se p e r m a n e n ţ a t e a t r u l u i c a f e r m e n t soRegia acordă comunicării prin teatru un sens u n i t a r , căci se s u s ţ i n e î n t o t d e a u n a pe definirea obiectivă a acestuia. Natura actului teatral permite o s u m ă de definiri ce n u se e x c l u d î n t r e e l e , f i e c a r e f i i n d î n m ă s u r ă să r e v e l e o a l t ă dimensiune majoră a f e n o m e n u l u i . I^a î n t r e b a r e a „cum este t e a t r u l ? " , r ă s p u n s u r i l e d i f e r ă , c a şi m e ­ t o d e l e d e s u s ţ i n e r e . C e e a ce e x p l i c ă e x c l u d e ­ rea oricăror tentative de autoritate i n d i s c u ­ tabilă, însăşi esenţa teatrului admiţînd co­ existenţa u n o r structuri complementare. Detectăm, din configurarea unei anumite poziţii teatrale, d e t e r m i n ă r i a v î n d ca prove­ nienţă contextul social propriu u n u i m o m e n t , realitatea teatrală şi p a r t i c u l a r i t ă ţ i l e proprii u n u i c r e a t o r . Societate, teatru, personalitate, i a t ă t r i a d a ce m i ş c ă dialectica r ă s p u n s u r i l o r date actului teatral. F i e c a r e r e g i z o r t r e b u i e să-şi d e f i n e a s c ă c o n ­ cret, p r i n gîndire şi modalitate scenică, 0 finalitate şi un tip de funcţionare a limba­ jului teatral. Omul şi l u m e a , s o c i e t a t e a şi

i n d i v i d u l s î n t o b i e c t u l de s t u d i u a l t e a t r u l u i ; şi, d a c ă d r a m a t u r g i a propune, prin mijloace literare, analiza sintetică a realităţii, arta s p e c t a c o l u l u i , c u m i j l o a c e specifice de c o m u ­ nicare, desăvîrşeşte scopul implicat al textu­ l u i : receptarea concretă în reprezentaţie vi­ zuală. Dacă există, astăzi, o generaţie conştientă de m i s i u n e a istorică a epocii noastre, există şi reziduuri ale unei conştiinţe depăşite — o p o r t u n i s m şi ( c e a m a i f e r o c e o p r e l i ş t e a u m a n i t ă ţ i i ) i n d i f e r e n ţ ă . T o a t e a c e s t e d a t e coe x i s t i n d intr-o s t r u c t u r ă s o c i a l ă , r e g i z o r u l a r e datoria m o r a l ă — şi a c e s t l u c r u nu-1 p o a t e c o n t e s t a n i m e n i — să a d u c ă , î n u n i v e r s u l d e reprezentări al prezentului, substanţa drama­ tică a t e x t u l u i , p e n t r u a n u t r a n s f o r m a spec­ tacolul, d i n t r - o m a n i f e s t a r e v i e şi r e g e n e r a ­ t o a r e , î n t r - u n a c t d e r i z o r i u şi i n u t i l . Teatrul tuturor timpurilor a trăit şi a mu-

d r e p t u l să r e f u z ă m i n v e s t i g a r e a p r o f u n d ă şi lucidă a realităţii. R e g i z o r u l n u p o a t e fi e x c l u s i v „ î n slujba o p e r e i " , p e n t r u că a c e a s t ă o p e r ă , d a c ă a r e ­ z i s t a t t i m p u l u i , m i e s t e c e v a r i g i d şi d e f i n i ­ tiv, ci, d i m p o t r i v ă , odată transmisă genera­ ţiilor continuatoare, asimilează noi conţinu­ turi spirituale. E a devine viabilă pentru con­ t e m p o r a n e i t a t e n u a t u n c i c î n d i se v u l g a r i ­ zează esenţa, ci c î n d a c c e p t ă , c u g e n e r o z i t a t e , şansa s t i m u l ă r i i unei noi spiritualităţi. . R e g i z o r e s t e a c e l a c a r e p r o v o a c ă o p e r a să mărturisească adevăruri încă necunoscute. R e ­ g i z o r u l d e p u n e m ă r t u r i e , p r i n actori, î n faţa publicului. S p e c t a c o l u l d e v i n e n e c e s a r a t u n c i cînd implică responsabilitatea participanţilor. U n e l e d i n aceste a t r i b u t e ale funcţiei regi­ z o r a l e a r t r e b u i să s e m a n i f e s t e d i n n o u î n speetacologia n o a s t r ă a c t u a l ă şi a v e m toate t e m e i u r i l e să c e r e m a c e s t l u c r u . D a r c u m , oare, ar putea liza conştiinţa spectatorilor cadraţi ca regizori ? t u l b u r a şi m o b i ­ „corepetitorii" în­

www.cimec.ro

STAGIUNEA 1976-1977
• DINA COCEA

A . T . M . — o prezenţă creatoare în viaţa teatrului
Lucrările Congresului educaţiei politice şi a l c u l t u r i i s o c i a l i s t e , e v e n i m e n t de i m p o r t a n ­ ţă istorică p e n t r u d e z v o l t a r e a c u l t u r i i româ­ neşti c o n t e m p o r a n e , d e s c h i z ă t o r de noi o r i ­ zonturi artei interpretative teatrale şi mu­ z i c a l e , a u i m p u l s i o n a t şi a c t i v i t a t e a Asocia­ ţiei n o a s t r e . I n aceste z i l e , ale î n c e p u t u l u i de an teatral, a n o t i m p d e i n t e n s ă m u n c ă şi d c c o r e l a r e a multiplelor acţiuni specifice vieţii artistice, P r o g r a m u l dc m ă s u r i p e n t r u a p l i c a r e a hotăr î r i l o r C o n g r e s u l u i a l X l - l e a a l p a r t i d u l u i şi a l e C o n g r e s u l u i e d u c a ţ i e i p o l i t i c e şi a l c u l ­ t u r i i s o c i a l i s t e ne-a m o b i l i z a t l a o t e m e i n i c ă şi e x i g e n t ă r e e x a m i n a r e a p l a n u r i l o r noastre de l u c r u . C î t c v a teze d i n acest P r o g r a m sc traduc, de î n d a t ă , în i n d i c a ţ i i concrete. A s t ­ fel, sarcina diversificării formelor de spec­ t a c o l , s p r e a c r e a noi m o d a l i t ă ţ i de comu­ nicare cu publicul (reprezentaţii la casele d e c u l t u r ă şi c l u b u r i , s p e c t a c o l e s a t i r i c e , d e eîntec revoluţionar şi d e poezie patriotică, r e p r e z e n t a ţ i i c u c a r a c t e r d e c o n c u r s etc.) n e pretinde, nouă, membrilor A.T.M., o pre­ zenţă dinamică, deopotrivă profesională şi civică, activizatoare. Pe linia aceasta, m a r ­ c ă m o limpede continuitate cu m u n c a desfă­ şurată în stagiunea t r e c u t ă , de către Aso­ ciaţie, în a n s a m b l u şi l a n i v e l u l f i l i a l e l o r ; celor 20 de filiale î n f i i n ţ a t e î n reţeaua insti­ t u ţ i i l o r d e s p e c t a c o l d i n î n t r e a g a ţ a r ă l i se vor adăuga ultimele două, la Petroşani şi Tîrgu M u r e ş . P r i n aceste filiale, celule v i i a l e „ b r e s l e i " , n e p r o p u n e m să o r g a n i z ă m n e ­ numărate acţiuni concrete, operative, prin c a r e să se t r a d u c ă î n v i a ţ ă î n d a t o r i r e a f u n ­ d a m e n t a l ă a o m u l u i de c u l t u r ă — educarea patriotică, revoluţionară, a oamenilor muncii. C o l o c v i i l e , s i m p o z i o a n e l e şi d e z b a t e r i l e i n i ­ ţ i a t e a n u l t r e c u t u r m e a z ă să-şi l ă r g e a s c ă s f e ­ r a . I n a c e a s t ă s t a g i u n e , d i s c u ţ i i l e p r o m i t să fie m a i p r o f u n d e , i a r c a t e g o r i i l e d e p a r t i c i ­ panţi, mai diverse. Colocviile organizate la Botoşani. Cluj-Napoca. Bacău, Constanţa, O r a ­ dea, Galaţi, Piatra Neamţ, a v î n d teme pre­ c i s e şi d i v e r s e , v o r c o n s t i t u i , c r e d e m , şi p r i ­ lej pentru fertile s c h i m b u r i de i d e i şi de e x p e r i e n ţ e . E d e d o r i t (şi d e s p e r a t ) c a î n t o a t e a c e s t e a c ţ i u n i c r e a ţ i a n a ţ i o n a l ă să f i e reprezentată la un nivel corespunzător, com­ petitiv, în m ă s u r ă să o n o r e z e p r i m a ediţie a Festivalului naţional „Cîntarea României". Rolul n o s t r u este de a a s i g u r a , p r i n toate mijloacele, o î n a l t ă calitate a artei interpre­ tative, pusă în slujba valorificării celor m a i b u n e c r e a ţ i i d r a m a t i c e , t e a t r a l e şi m u z i c a l e . In acest spirit, vom continua, totodată, să p a r t i c i p ă m direct Ia p r o m o v a r e a drama­ turgiei originale, p r i n spectacolele S t u d i o u l u i nostru (cum om făcut-o, î n stagiunea tre­ cută, cu textul Excursiei de Theodor Măn e s c u ) , s t r ă d u i n d u - n e să d e s c o p e r i m n o i p i e s e , n o i a u t o r i ; p r i n f i l i a l e l e n o a s t r e , r e g i z o r i i şi a c t o r i i teatrelor din ţară v o r putea, l a rîn­ d u l l o r , să s p r i j i n e e f e c t i v v a l o r i f i c a r e a r e ­ surselor literaturii dramatice contemporane româneşti. Programul de m ă s u r i c o n s a c r ă drept p r e ­ o c u p a r e p r i m o r d i a l ă s t i m u l a r e a c r e a ţ i e i şi a artei interpretative de m a s e . Această orien­ tare ne i m p u n e î n p r i m u l r î n d n o u ă , artişti­ l o r p r o f e s i o n i ş t i , ca entitate a n i m a t ă de c o n ­ ştiinţa a p a r t e n e n ţ e i organice la popor, efor­ tul integrării a c t i v e î n acest tip d c c u l t u r ă democratică. Ca atare, o coordonată deosebit d e i m p o r t a n t ă a a c t i v i t ă ţ i i A . T . M . v a fi d e z ­ voltarea mişcării artistice de amatori. Am s c r i s r e c e n t , şi d o r e s c să s u b l i n i e z a c e s t l u ­ c r u , că î n u l t i m i i a n i s-a m a n i f e s t a t o c o n ­ damnabilă slăbire a contactelor, raporturi m a i m u l t sau m a i p u ţ i n formale, adesea func­ ţ i o n ă r e ş t i . A . T . M . îşi p r o p u n e să-şi r e c o n s i ­ d e r e s t i l u l d e l u c r u şi î n a c e s t s e c t o r , să a f l e şi să f i x e z e c a d r u l şi f o r m u l e l e o r g a n i z a ­ torice ale unei veritabile colaborări între pro­ f e s i o n i ş t i ş i a m a t o r i , î n t r e c r e a t o r i i a t e s t a ţ i şi cei doar a f i r m a ţ i . Dincolo de legăturile fi­ reşti c u teatrele p o p u l a r e , ca Casa creaţiei populare, d i n c o l o de relaţiile o b i ş n u i t e , de fiecare zi, dintre actorii profesionişti „in­ s t r u c t o r i " s a u „ o a s p e ţ i " şi f o r m a ţ i i l e a r t i s t i c e r e s p e c t i v e , p r e c o n i z ă m c a , î n secţiile n o a s t r e s p e c i a l i z a t e , să o r g a n i z ă m d e z b a t e r i a p t e să asigure m u n c i i practice s u p o r t u l teoretic ne­ cesar. Pentru meni echipe tori, rici, ai a insufla unor ne dorinţa noi unor de ca manifestare de de din artişti oa­ vară, ac­ li­ să o acţiune

cultural-artistică muncii, creatoare balerini în şi mod inedită,

categorii tabere alcătuite

propunem,

înfiinţarea

complexe,

regizori,

scenografi,

profesori, artiştii

instrumentişti, pilduitor

capabile

îndrume

amatori

16

www.cimec.ro

din zonă. formaţiile căminelor culturale. O s e a m a <le a l t e i n i ţ i a t i v e şi a c ţ i u n i v o r î n s o ţ i a m p l a c a m p a n i e de d i f u z a r e a a r t e i , de sti­ mulare a talentelor neprofesionalizate. Gale, recitaluri, discuţii c u spectatorii, întîlniri cu p u b l i c u l t î n â r — î n d e o s e b i , eu t i n e r e t u l m u n ­ citoresc, universitar, tineret policalificat — vor extinde s f e r a i n i ţ i a t i v e l o r n o a s t r e , sporindu-le eficienta educativă* U n rol deosebit r e v i n e , î n acest ansamblu d e p r o b l e m e , secţiei de* c r i t i c ă a A s o c i a ţ i e i , m e n i t ă să d e t e r m i n e i n s t a u r a r e a î n t e a t r u a u n u i c l i m a t d e n a t u r ă să l ă r g e a s c ă orizontul p o l i t i e , i d e o l o g i c şi p r o f e s i o n a l a l s l u j i t o r i l o r scenei. î n t r - u n e f o r t de a m p l o a r e şi de d u r a t ă , î n c a r e c r e a t o r i i se a n g a j e a z ă eu toate p u t e r i l e .

a v e m î n fată, drept p r i m j a l o n , de etapă, u n eveniment care, în sine, prezintă o i m ­ p r e s i o n a n t ă semnificaţie : p r i m u l fesliv.il de proporţii naţionale, intrat de pe acum în p r e g ă t i r e şi a t î t d e s u g e s t i v i n t i t u l a t „ C î n t a r e a R o m â n i e i " , a d e v ă r a t ă o l i m p i a d ă a artelor in­ terpretative, la care v o r . p a r t i c i p a , d e o p o t r i v ă , artişti de frunte, colective prestigioase, ta­ lentaţi exponenţi ai m a s e l o r ; e j l e dovada v i e a u r i a ş e i f o r ţ e c r e a t o a r e de c a r e d i s p u n e p o p o r u l n o s t r u , forţă căreia Programul cu­ prins în f o r m u l a „ c u l t u r ă socialistă — edu­ caţie politică" i-a direcţional energiile. In înfăptuirea acestui Program. Asociaţia oame­ n i l o r d c a r t ă d i n i n s t i t u ţ i i l e t e a t r a l e şi m u ­ z i c a l e se v a i n t e g r a e n e r g i c , p a s i o n a t ş i , n ă ­ d ă j d u i m , cu a d e v ă r a t creator.

Puncte de suspensie ... A L . MIRODAN

Oameni noi — metode noi
Dificultăţile fără număr pe care le tntîmpină, la fiece pas, formaţiile teatrale de pe diferite meridiane, atît din cauza sempiternelor probleme financiare, sau datorită alianţei film-televicri­ ziune, cit şi din pricina ticii pseudo-inlelecluale, dar real-derutante, au silii pe oamenii scenei să reacţioneze urgent, căutînd modalităţi inedite pentrusuj>ravieţuirea spectacolului teatral. De ca­ litate. (Spun „de calitate", pentru că, reuşind a fi in acord cu situaţia din viaţa cea de toate zilele, imagi­ nile scenice de ne-calilale se descurcă destul de bine, iar porcăriile desăvîrşite dau lovi­ turi remarcabile.) Jn această ordine de idei, unii mizează pe forme dc publicitate izbi­ toare, care să excite atenţia publicului, alrăgîndu-l spre teatre. Alţii iniţiază campanii de abonamente, umblînd din casă-n casă şi tncercînd a convinge lumea să cumpere, în condiţii ispititoare, bilete pentru stagiunea trupei re­ spective. Alţii, încredinţaţi că meritele piesei şi spectacolu­ lui nu sînt îndestulătoare pentru a atrage publicul, şi-au îndreptat atenţia înspre amenajarea sălii, fie alsgind spaţii ieşite din comun, fie înzestrind sala cu elemente decorative sau de confort 'îm­ bietor. Etc. etc. ele. Printre oamenii scenei a¬ runcaţi în ultima vreme in discuţia consacrată supravie­ ţuirii, încercatul (dar şi ex­ celentul) actor francez M'uhcl Bouquet, ştiut de noi, mai cu seamă, prin mijlocirea cinematografului, a sugerat o metodă care, fără a fi — 2/1 absolut — inedită, pare, in­ discutabil, cu totul deosebită de tehnicile folosite în gene­ ral. Pornind de la constata­ rea că, astăzi, o parte din publicul occidental e atras de ' „vulgaritate s.i oribil" şi că îi place „să respire un aer derizoriu", Michel Bou­ quet propune ca, în locul pu­ blicităţii doritoare a elogia însuşirile de. spirit şi artă ale spectacolului, să se mi­ zeze — dimpotrivă — pe cusururile acestuia, deoarece, potrivit actorului, e de ajuns „să nimiceşti în faţa lor un spectacol, că se şi grăbesc să-l vadă". E un punct de vedere a cărui valabilitate urmează ca timpul să o confirme sau ba. Pînă atunci, însă, nu mă pot împiedica să observ că, oric.it de ciudat ar suna, metoda propusă de Bouquet e destul de greu aplicabilă : cine (ma­

rea problemă a publicităţii) face reclama (sau anli-reclama. termen foarte la locul lui. mi se pare, acolo unde se militează cu sirg pentru anli-teatru) ? Cine ? Autorul însuşi ? Actorii ? Regizorul ? Producătorul ? Prea puţin. Oricît s-ar stră­ dui ei să-şi înjure viitoarea premieră, numărul persoane­ lor atinse va fi extrem de redus : părinţii, mătuşile, a¬ micii... Să nu umpli cu ci nici măcar o sală. Anunţurile din ziare ? Afi­ şele de pe stradă sau din autobuze ? Discutabil. Ştiind că e vorba de reclamă plă­ tită, publicul va privi . cu scepticism conţinutul publici­ tăţii şi. citind, de pildă, că noul spectacol al teatrului A.B.C. este „cel mai hidos şi mai plictisitor din ultimii treizeci de ani", va ridica din umeri : se laudă ! Drept care singura cale rămîne critica dramatică. Tot critica. Numai că, dacă anu­ miţi autori pot reuşi, prin relaţii, bani. eontraservicii sau şantaj (viaţa !). să obţină din partea cronicarilor cîteva critici distrugătoare, alţii, ci bine, alţii vor aştepta zadar­ nic apariţia înjurăturii salva­ toare. Şi nu o dată vom avea prilejul ca, a doua zi după premieră, dramaturgul să intre, livid, în biroul di­ rectorului, fluturînd gazelele la zi şi rostind, sufocat : ,.m-au făcut «fin, subtil şi profund-. Ce au cu mine, Doamne ? Ce au cu mine r

www.cimec.ro

17

COLOCVII Botoşani 1-3 octombrie 1976

„Teatrul
Marcate de cele trei premiere absolute ( E m i m i şi H i s t r i o n de Mihai Eminescu, Alexandru Lăpuşneanu de Virgil Stoenescu şi Unde e ş t i , m a m ă ? de Ion Bădărău), „Zilele teatrului" înscrise în cadrul celei de-a patra ediţii a Decadei culturii la Botoşani, şi-au sporit semnificaţia prin organizarea unei utile şi reuşite manifestări cu caracter teoretic : colocviul pe tema „ T e a t r u l şi i s t o r i a " . Conceput pe un ax ideatic, major şi adaptat la practica vieţii teatrale, păstrîndu-se, tot timpul, la obiect, colocviul, care a reunit numeroşi oameni de teatru din întreaga ţară (critici şi istorici, actori şi regizori, cadre didactice şi studenţi de la I.A.T.C.), a concentrat deopotrivă, al publicului şi al specialiştilor. interesul, Prin ideile vehiculate în volumul mare şi substanţial de comunicări, privind, în ansamblul lor, posibilităţile de revigorare a dramei istorice naţionale şi contribuţia tea­ trelor la ]>roccsul amplu de integrare a istoriei în contemporaneitate, prin schimbul fertil dc opinii cu caracter de sinteză asupra unghiului de vedere contemporan în interpretarea scenică a istoriei şi asupra funcţionalităţii politice şi cetăţeneşti a actului de valorificare scenică a piesei istorice, întîlnirea de la Botoşani a reuşit să depăşească sfera iniţiativei locale, situindu-sc într-o zonă de interes cultural general. Comunicările, în bună măsură ascultate cu atenţie şi curiozitate, au vizat urmă­ toarele teme şi aspecte semnificative ale dramaturgiei noastre istorice ; Istoria patriei r e f l e c t a t ă î n d r a m a n a ţ i o n a l ă (prof. dr. Vasile Netea) ; Vocaţia u m a n i s t ă a dramei istorice (prof. dr. docent Ion Zamfirescu) ; T r ă s ă t u r i l e e r o u l u i n a ţ i o n a l şi a l e c o n d u c ă t o r u l u i d i p l o ­ m a t î n d r a m a i s t o r i c ă (prof. dr. Ileana Berlogca) ; Importanţa actorului în valorificarea d r a m e i i s t o r i c e (prof. dr. Virgil Brădăţeanu) ; Dramaturgia inspirată din războiul pentru Independenţă (dr. Mihai Florea) ; Politica repertorială faţă de piesa istorică (criticul Vasilescu). Teatrul ..Mihai Eminescu" din Botoşani a prezentat o informare privind Stelian contribuţia sa concretă la valorificarea piesei istorice.
y

MIHAI FLOREA

Dramaturgia Independenţei
n m e m o r a b i l a z i d e 9/21 m a i 1877, ministrul de e x t e r n e Mibnil Kogălniceanu se a d r e s a a s t f e l Parlamentu­ lui ţ ă r i i : „Nu am cea mai mică îndoială şi frică de a declara în faţa reprezenlaţiunii naţionale că noi sîntem o naţiune liberă şi independentă". Prin hotărîrea Camerei (79 v o t u r i din 81), R o m â n i a rupsese legă­ t u r i l e c u P o a r t a şi îşi c u c e r i s e „ i n d e p e n d e n ­ ţa a b s o l u t ă " . R ă s p u n z i n d focului deschis dc trupele otomane aflate l a sudul Dunării, tunurile româneşti au fost î n d r e p t a t e spre V i d i n . Î n c e p e a a s t f e l r ă z b o i u l c a r e a v e a să d u c ă la d o b î n d i r e a i n d e p e n d e n ţ e i de stat a R o m â n i e i , p r i n eroice l u p t e p u r t a t e de a r ­ mata română, prin fapte de arme de o vitejie legendară, prin sacrificiul vieţii a m i i de o s t a ş i şi o f i ţ e r i .

I

Climatul cultural al ţării se s c h i m b ă po­ trivit noii situaţii. I n presă a p a r poezii pa­ triotice, ode, imnuri. Fanfarele intonează marşuri care cheamă la luptă, îmbărbătează, m o b i l i z e a z ă p e c e i r ă m a ş i a c a s ă să s p r i j i n e frontul. I a u fiinţă asociaţii şi societăţi de binefacere, care strîng fonduri pentru înzes­ trarea armatei, pentru ajutorarea răniţilor şi a f a m i l i i l o r l o r . R e p e r t o r i i l e teatrelor fac loc unor lucrări dramatice noi. inspirate din situaţia p r i n care trece ţara. V a s i l e A l c c s a n dri, d i n d curs invitaţiei unui comitet al femeilor din Piatra-Neamţ, din care făcea p a r t e şi E l e n a H o g a ş , ţ i n e î n a c e s t o r a ş o conferinţă despre ideea de independenţă, care a frămîntat dintotdeauna poporul ro­ m â n , d e s p r e r a ţ i u n e a r ă z b o i u l u i ce se p u r t a , despre eroismul ostaşilor r o m â n i . Asemenea

18

www.cimec.ro

COLOCVII

şi i s t o r i a "
Participanţii la dezbaterile conduse de criticul Margareta Bărbuţă (Horia Delcanu, Valea) au Vladimir Brinduş, Ioana Mărgineanu, Bomeo Profit, Ştefan Iureş şi LucUin accentuat rolul dramei istorice în educarea politică, patriotică, revoluţionară a publicului, necesitatea angajării ferme a teatrului, a tuturor creatorilor, în îmbogăţirea şi înnoirea mijloacelor menite sa dea strălucire şi forţă de convingere dramei istorice, atît celei clasice, cît şi celei ce se scrie în zilele noastre, să o situeze în contextul universal. O caracteristică a înlilnirii dc la Botoşani a constituit-O larga participare a profesori­ lor Institutului de teatru şi prezenţa studenţilor-tcatrologi, ca un ecou prompt la chemarea recentului Program de măsuri pentru aplicarea hotărîrilor Congresului al Xl-lea al parti­ dului şi ale Congresului educaţiei politice şi al culturii socialiste, de a realiza o legătură strinsă, concretă, intre procesul de învăţăminl şi practica vieţii noastre teatrale. Se cuvine subliniat rolul gazdelor în buna organizare a acestei înlîlniri, rol pe care l-au îndeplinit, cu pasiune şi responsabilitate, Comitetul dc cultură şi educaţie socia­ listă al judeţului Botoşani şi Teatrul „Mihai Eminescu". Ca de obicei, A.T.M. a coordonai şi a susţinut nemijlocit reuşita acţiunii. Proiectat în efervescenta ambianţă ideologică actuală, desfăşurat sub semnul impor­ tantelor răspunderi ce revin instituţiilor de artă în cadrul Programului de măsuri pentru aplicarea hotărîrilor Congresului al Xl-lea al partidului şi ale Congresului educaţiei poli­ tice şi al culturii socialiste, colocviul „ T e a t r u l şi i s t o r i a " se constituie ca o iniţiativă valoroasă, de răsunet. El conturează, totodată, momentul inaugural al unei stagiuni închi­ nate aniversării unor mari momente politice ale istoriei noastre : 1877, 1907, 1017.

V.

D.

fonduri urmau a fi conferinţe, ale căror folosite în scopuri filantropice, mai ţine Alecsandri, în faţa auditoriului, totdeauna foarte atent şi e n t u z i a s t , din Iaşi, Bacău, Birlad, Galaţi, Brăila \ Cei doi mari actori a i v r e m i i , M a t e i M i l l o şi M i h a i P a s o a l y , c r e ­ a t o r i d e ş c o a l ă şi d e c a n i a i s c e n e i n a ţ i o n a l e , sînt printre cei d i n t î i care-şi p u n talentul în slujba nobilei cauze. I n iulie 1877, Matei M i l l o m e r g e la I a ş i , u n d e d ă reprezentaţii la t e a t r u l de v a r ă „ C h a t e a u a u x f l e u r s " , î n folosul răniţilor de la Plevna. L a specta­ colele sale, u r m ă r i t e de u n public extrem dc numeros şi î n f l ă c ă r a t , asistă şi ofiţeri d i n a r m a t a r u s ă . R ă m a s î n B u c u r e ş t i , Mihail P a s c a l y i n v i t ă , s e a r ă de s e a r ă , lumea la grădina Guichard de pe strada Cimpineanu. Povesteşte C. I. N o t t a r a , pe atunci elev la Conservator, în vîrstă de 18 a n i : „Pascaly juca m u l t e piese patriotice şi e l mai în fiecare scară r e c i t a , eu un drapel tricolor în m i n ă , poeziile patriotice de răz­ boi, recent scrise d c A l e c s a n d r i , inspirat de v i t e j i a r o m â n i l o r c a r e se l u p t a u Ia Griviţa şi l a P l e v n a . D u m i n i c a şi s ă r b ă t o r i l e , maia l e s , n u se m a i g ă s e a n i c i u n b i l e t şi p u ­ b l i c u l p l ă t e a d o a r să i n t r e şi să a s o u l t e p e
2

Pascaly recitind versurile Peneş Curcanul, Sergentul şi a l t e l e , c a r e s t î r n e a u u n entuzi­ a s m a ş a d e m a r e , c ă se c u t r e m u r a v ă z d u h u l d e o v a ţ i i l e şi a p l a u z e l e c c n u se m a i ispră­ veau" .
3

a o lună după proclamarea indepen­ denţei, în periodicul bucureştean Pressa apare prima piesă dedicată i s t o r i c u l u i e v e n i m e n t : Dacia şi România de B . P. Răduleseu. E s t e u n poem dramatic î n versuri, în care apar personaje întîlnitc şi pagini din dramaturgia patriotică în alte a epocii. Cele d o u ă entităţi istorice — Dacia şi România — personificate in mamă şi f i i c ă , v o r b e s c d e s p r e t r e c u t şi p r e z e n t , m a m a glorificind m a i ales trecutul, fiica fiind în­ crezătoare în prezent : „ 0 ţ a r ă , s c u m p ă ţ a r ă , p e c a r e te-am i u b i t , S a l u t i n d e p e n d e n ţ a ce a z i a i d o b î n d i t !(...) D u p ă atîtea c h i n u r i , renaşti a c u m în fine, 0 ! Patrie r o m â n ă ! pot a trăi cu tine, Speranţele-mi p i e r d u t e a c u m le regăsesc" spune personajul Dacia.

L

www.cimec.ro

19

Acestui prim e c o u îi u r m e a z ă . Ia cîteva luni,, u n nitul, surprinzător de asemănător ca idee şi . c a alcătuire dramatică: Visul Dochiei d e F r e d e r i c D a m e , tot p o e m drama­ tic, tot în versuri, tot într-un act şi in c a r e a p a r tot d o u ă p e r s o n a j e . L a B . P . R ă d u l e s c u , cele d o u ă personaje sînt Dacia şi R o m â n i a , l a F r . D a m e s î n t D o c h i a şi R o ­ m â n i a . A m b e l e p o e m e s î n t l i p s i t e de a c ţ i u n e d r a m a t i c ă , e l e d e s c r i u s t ă r i de s p i r i t p r o p r i i momentului, cultivă sentimente patriotice şi d e m î n d r i e n a ţ i o n a l ă , s î n t u n fel de i m n u r i închinate vitejiei, bărbăţiei, idealurilor de u n i t a t e şi n c a t i r n a r c c c a u î n s u f l e ţ i t popo­ rul nostru. n S c r i s ă î n l i m b a f r a n c e z ă , V i s u l Dochiei fost t r a d u s ă î n r o m â n e ş t e d e D i n i i trie C . 011an e s o u şi T h c o d o r Ş e r b ă n e s c u , tot î n v e r s u r i . într-o cronică dramatică foarte drastică, Eminescu socoteşte că Visul Dochiei „este o tarnra l u n g ă de declamaţii asupra lui Ş t e f a n , M i r c e a , M i h a i V i t e a z u , c a r e sfirşeşte prin d e f i l a r e a de dorobanţi şi v i n ă t o r i " '. V a s i l e A l e c s a n d r i , într-o s c r i s o a r e t r i m i s ă lui b r . D a m e , g ă s e ş t e p o e m u l f o a r t e r e u ş i t şi-1 elogiază pe autor pentru compunerea sa : „ellc est le p r o d u i t d ' u n e g r a n d e et belle inspiration et r e n f e r m e des v e r i t e s bistori<|ues d o n t I e s R o u m a i n s ont le droit d'elre f i e r s â j u s t e t i t r e " . A d e v ă r u l p o a t e fi aflat undeva între aceste d o u ă opinii ; poemul lui F r e d e r i c D a m e n u este n i c i o capodo­ p e r ă , d a r n i c i o l u c r a r e l i p s i t ă de v a l o a r e . E l exprimă adeziunea unui contemporan la c a u z a r ă z b o i u l u i d c i n d e p e n d e n ţ ă şi. d i n c o l o de noîmplinirile lui artistice, de lungimea t r e n a u t ă a t i r a d e l o r , se p a r e c ă p o e m u l a întrunit gustul publicului, declanşînd scene de e n t u z i a s m şi î n f l ă c ă r a r e p a t r i o t i c ă . E m i ­ n e s c u î n s u ş i r e c u n o a ş t e că „ l i m b a traduce­ rilor e b u n ă " , iar publicul „ a p l a u d a cu m a r e z g o m o t d e f i l ă r i l e d o r o b a n ţ i l o r şi v î n ă t o r i l o r " .
0

grav r ă n i t la P l e v n a . a m e n i n ţ a t braţul din cauza cangrenei.

să-şi

piardă

C u m s-a p u t u t v e d e a p î n ă a c u m , î n d r a ­ m a t u r g i a m o m e n t u l u i 1877 u n i i autori por­ n e s c de l a p e r s o n a j e d e l e g e n d ă ori d i n m i ­ tologia p o p u l a r ă ( D o c h i a ) , p e c a r e le t r a n s ­ f o r m ă în eroi d c poem d r a m a t i c . I n aseme­ Frederic nea piese, c u m este a c e e a a lui Dame sau aceea a lui B. P. Rădulescu, se î n t i l n c s c d o u ă p e r s o n a j e : D o c h i a şi R o ­ m â n i a s a u D a c i a şi R o m â n i a , c a r e r e î n v i e , î n ton de e v o c a r e , t r e c u t u l , g l o r i a străbună, şi sfirşesc prin a îndemna contemporanii să-şi d o b î n d e a s c ă , p r i n f o r ţ a a r m e l o r , s u v e ­ r a n i t a t e a , p r e v e s t i n d v i i t o r i m i i libertatea, ne­ a t â r n a r e a şi f e r i c i r e a ţ ă r i i . I n a c e s t e p o e m e , care respiră un tardiv aer romantic, tirada este a m p l ă , u n e o r i a m e n i n ţ a t ă de d i l u ţ i c , i a r v e r s u l , v i b r a n t , s u n ă , pe a l o c u r i , retoric. Alte piese, îndeosebi cele scrise ulterior, pentru a m a r c a festiv î m p l i n i r e a u n u i sfert d e v e a c , a c i n c i s a u şase d e c e n i i d e l a c u ­ cerirea independenţei, au m a i p r o n u n ţ a t ca­ racterul c o n j u n c ţ i i ral-sărbătorcsc, personajele abordează u n eroism de p a r a d ă : flăcăii în­ c i n g h o r e d c b u c u r i e c ă m e r g să m o a r ă in război, bătrînii lăcrimează circumstanţial şi c i n s t e s c u l c e l e eu v i n , i a r î n j u r u l horelor fetele z b u r d ă şi g r ă i e s c ş ă g a l n i c c u f e c i o r i i c a r e se p r e g ă t e s c d e f r o n t . E o atmosferă patriarhală, nestrăbătută de fiorul r e a l , ad î n c , g r a v , p e care-1 a d u c e r ă z b o i u l i n v i a ţ a ţării. E x i s t ă şi î n c e r c ă r i m a i r e a l i s t e , c a r e o f e r ă i m a g i n i m a i veridice? a l e p e r i o a d e i d i n p r e a j ­ ma declanşării conflagraţiei, ori chiar din timpul campaniei, încercări î n care autorii surprind chipuri de ţărani, de intelectuali, de p r o p r i e t a r i agricoli, toţi u n i ţ i de aceeaşi serioasă îngrijorare pentru destinele ţării, pentru viaţa poporului, pentru soarta eclor ce v o r î n f r u n t a f o c u l r ă z b o i u l u i . Asemenea lucrări (sau scene, tablouri, dacă nu piese în î n t r e g u l lor) p r e z i n t ă un mai mare in­ teres d o c u m e n t a r şi o v a l o a r e a r t i s t i c ă s p o ­ rită, constituind o tentativă de frescă lite­ rară a anilor '77—'78. P r i n t r e a c e s t e a d i n u r m ă se a f l ă „drama n a ţ i o n a l ă î n trei a c t e şi u n p r o l o g " Curca­ nii de G r i g o r e V e n t u r a . Scrisă î n 1 8 7 7 şi jucată la Galaţi în acelaşi a n , p i e s a este prezentată în premieră bucureşteană la 4 m a r t i e 1 8 7 8 şi v a fi t i p ă r i t ă î n v o l u m în 1893. De la premiera repetiţiile din martie nu a gălăţeană de trupa
8

în aceste piese, c u părţile lor bune şi rele, c u scăderile lor valorice, dar cu ma­ rea lor î n r i u r i r e asupra publicului, jucau u n i i dintre c e i m a i r e p i i t a ţ i a c t o r i a i epoc n : Mibail Pascaly, Eufrosina Popescu, Mă­ ria Vasilescu, Ion Christescu, Ştefan Iulian. Petre Vellesou, A n i c u ţ a Popescu, care inter­ pretau rolurile principale. „Cei ca de-alde m i n e şi N o t t a r a — a t u n c i i n t r a t î n t e a t r u — figuram în cor", spune Aristizza Romanescu .
7

din

1877, de chiar cea

cînd Fani sub bucu­ la dra­

n luna noiembrie a anului 1877, aflat la Mirceşti, Vasile Alecsandri scrie sceneta î n versuri La Turnu Măgurele, c a r e s-a r e p r e z e n t a t în ajutorul ostaşilor răniţi, fiind p u b l i c a t ă î n a n u l ur­ m ă t o r î n r e v i s t a Albina Carpaţilor, iar ul­ t e r i o r î n v o l u m . A c ţ i u n e a s c e n e t e i se p e t r e c e î n t r - u n s p i t a l d i n T u r n u M ă g u r e l e , u n d e ser­ gentul de d o r o b a n ţ i Ilorcea discută cu o tînără din înalta societate, A d e l a , devenită s o r ă de c a r i t a t e , d e s p r e s t a r e a u n u i c ă p i t a n

I

a

fost i n t e r p r e t a t ă

condusă la

Tardini, reşteană, rind, ma

dosfăşurîndu-se pînă şi 1878, mai apoi

supravegherea pînă Curcanii

autorului , primul

decenii

spre

război

mondial,

părăsit

repertoriul

teatrelor. Amploarea spectacol dată şi în de reverberaţiei cerouri faptul că largi pe acestui de scenă gen de era m

privitori apăreau,

20

www.cimec.ro

c l i i p do f i g u r a n ţ i , o s t a ş i i n u n i f o r m ă ceruţi de l a u n i t ă ţ i m i l i t a r e . \ A I f i e c a r e r e p r e z e n t a ­ National ţie a Curcanilor pe s c e n a T e a t r u l u i din Bucureşti, de pilda, directorul general al teatrelor, I o n G h i c a , r u g a pe c o m a n d a n t u l garnizoanei să trimită cincizeci de doro­ b a n ţ i , i a r i n s c h i m b oferea d o u ă z e c i de bilete gratis la galerie pentru militarii în termen.

ntre operele literare propuse pentru p r e m i u l „C. îNăsturel-IIerăscu" pe a n u l 1878 s-a a f l a t şi d r a m a într-un act ! de G c o r g e S i o n . Acest î n v e r s u r i La Plevna p r e m i u se o f e r e a p e n t r u „ c a r t e a c e a m a i b i n e scrisă" a p ă r u t ă in a n u l respectiv. Piesa lui Sion, jucată încă din cursul anului 1877, a fost t i p ă r i t ă i n s ă î n 1 8 7 8 , d e a c e e a a i n t r a t în atenţia Comisiunii Societăţii Academice, însărcinată cu cercetarea lucrărilor suscep­ tibile de p r e m i e r e , i n a n u l ' 1878. I o n G h i c a a c i t i t La Plevna !, a fost c u c e r i t d e p i e s ă şi a s c r i s u n r e f e r a t e l o g i o s , p e care, deSocie­ a l t m i n l e r i , 1-a şi p u b l i c a t i n A n a l e l e tăţii A c a d e m i c e R e z u m a t u l , a m p l u întocmit, este î n s o ţ i t d c a c e s t p r e a m b u l a l r e f e r a t u l u i : „1)1. S i o n , m i ş c a t d e vitejia soldatului ro­ mân şi d e d e v o t a m e n t u l femeilor noastre, a v o i t să f a c ă o m i c ă p i e s ă de c i r c u m s t a n ţ a ; d a r t a l e n t u l c u c a r e l-a d o t a t n a t u r a 1-a c o n ­ dus a face u n a d i n cele m a i f r u m o a s e flori ale literaturii noastre. Mica domniei-sale d r a m ă i n t i t u l a t ă La Plevna ! conţine pagini p l i n e d e s i m ţ i r i î n a l t e , de i d e i g e n e r o a s e şi de d e s c r i e r i a d e v ă r a t poetice ; d r a m a d-sale poate r i v a l i z a cu cele mai frumoase producţiuni dc felul acesta [...] A c e a s t ă operă din toate p u n c t e l e de a d-lui S i o n m e r i t ă v e d e r e a fi p r e m i a t ă d e O n . S o c i e t a t e a A c a ­ demică" . B a r , ou toată argumentarea lui I o n G h i c a şi c u t o a t ă c a l d a şi i n s i s t e n t a l u i pledoarie, d r a m a La Plevna ! nu a obţinui premiul „Năsturel-IIerăscu". Drama, însă, a înregistrat succese pe scenele unde a fostjucată : la B u c u r e ş t i , I a ş i , Galaţi. Autorul p i e s e i s p u n e c u m o d e s t i e : . . S u c c e s u l c i m-a m ă g u l i t a c r e d e că a m f ă c u t c e v a b u n , riu pot î n s ă a f i r m a cu s i g u r a n ţ ă d a c ă aplauzele r ă s p î n d i t e se r e f e r e a u l a c o m p u n e r e sau la interpretarea artistică a actorilor"
9

I

telor epocale d i n 1 8 7 7 — 1 8 7 8 , au inregislrat-o şi au transmis-o posterităţii. Realizate la un nivel artistic care nu se r i d i c ă totdea­ una pînă la acela al intenţiilor, al scopurilor scrise, aceste mesaje pentru care au fost dramatice înfruntă timpul mai ales ca do­ cumente ale u n o r m o m e n t e cruciale din i s ­ sponta­ toria R o m â n i e i , ca e x p r e s i i sincere, ne, ale color oare au trăit războiul de independenţă, a u cunoscut sacrificiile imense f ă c u t e d e o s t a ş i i şi o f i ţ e r i i r o m â n i p e c î m p u r i l e de b ă t a i e , a u p a r t i c i p a t n e m i j l o c i t ia t r i u m f u l i d e a l u l u i d e u n i t a t e şi i n d e p e n d e n ţ ă naţională, ideal înfăptuit prin voinţa şi l u p t a p o p o r u l u i l a 1877.

ă z b o i u l de n e a t î r n a r e a fost e v o c a t şi în pagini de teatru scrise m a i tirziu, pentru perpetuarea amintirii lui in conştiinţa generaţiilor ce s-au succedat şi pentru cinstirea memoriei celor care şi-au aşezat viaţa la temelia i n d e p e n d e n ţ e i ţării. R e f l e c t a r e a r ă z b o i u l u i de i n d e p c n d e n ţ ă i î n d r a m a t u r g i a e p o c i i şi i n a c e e a s c r i s ă u l t e r i o r poartă însemnele mindriei patriotice, -ale demnităţii naţionale, sentimente majore care a u a n i m a t pe toţi c r e a t o r i i , pe toţi s l u j i t o r i i scenei româneşti. E c o u r i l e acestui moment de răscruce din istoria patriei noastre in conştiinţa o a m e n i l o r d e c u l t u r ă d e a s t ă z i s-au c o n c r e t i z a t i n p o e z i i , a p ă r u t e , î n ulti­ m a v r e m e , i n p r e s a l i t e r a r ă şi î n c u l e g e r i , î n c r e a ţ i a a r t i ş t i l o r p l a s t i c i şi a c o m p o z i t o ­ r i l o r . P u b l i c u l l a r g , spectatorii de t e a t r u şi d e f i l m , a ş t e a p t ă c u l e g i t i m i n t e r e s şi a c e l e opere cinematografice, acele spectacole tea­ trale inspirate, c a r e să g l o r i f i c e momentul cuceririi independenţei, îmbogăţind cu noi. p a g i n i d e a r t ă socialistă m a r e a curte a epo­ peii n a ţ i o n a l e .

R

Corespondenţă provincială, .Neamţ, 1877, octombrie 23.
1

Pialra-

Mihai Florea, r e ş t i , 1 9 6 6 , p. 1 1 1 .
1

Matei

Millo,

Bucu­

C. I. N o t t a r a , 19G0, p. 5 2 .
3

Amintiri,

Bucureşti,

'* Pressa,

Bucureşti, Bucureşti,

1877,

iunie" 18. noiem­

E
lim. scenetă (lucrul multe neral şapte Peneş"

5

xistă care — este turc), ostaşi şi

şi

un şi

text, la

pînă

acum

singurul noastră, Ha­

brie
0

Timpul, 12. Frederic

1877,

păstrat

ajuns —

cunoştinţa fapt, e o ei

aparţine piesă are, în

teatrului de ciuda

popular :

Dame,

Le

reve

de

Dochia,

Scurta

simplă reduse (ge­ alţi lui lui cult

l î u c u r e ş t i , 1 8 9 4 , p. 3. Aristizzo Romanescu, 30 Amintiri, B u c u r e ş t i , 1 9 6 0 , p.
7 8

întinderii teatrul Paşa, un —

caracteristic în Osman Peneş Curcanul,

folcloric),

personaje:

Halim caporal, „grupa ..garda teatrul ai

de 1!).

ani.

roanâni soldaţi

formînd turci pe

Ioan Massoff, Teatrul Românesc, Bucureşti, v o l u m u l III, 1 9 6 9 , p. 37.
0

patru

Osman". Aceasta este i m a g i n e a oare

George

Sion,

Dramatice,

Bucureşti,

1 8 7 9 , p. 6 9 — 1 2 9 .
1 0

şi c e l p o p u l a r , c r e a t d e m a r t o r i

evenimen­

Ibidem.

www.cimec.ro

21

ÎN L MN P O R M L I DE MĂSURI ÎN D M NU U I A R G A UU O EIL
VICTOR PARHON

Moment inaugural la Festivalul „Cîntarea României"
Deschiderea noii stagiuni a teatrelor popu­ lare a r e l o c , î n acest a n , i n condiţiile deose­ bit de stimulative create de P r o g r a m u l de măsuri pentru aplicarea hotărîrilor Congre­ sului a l Xl-lea al Partidului C o m u n i s t Hom â n şi a l e C o n g r e s u l u i e d u c a ţ i e i p o l i t i c e şi al culturii socialiste, î n d o m e n i u l m u n c i i ideo­ logice, politice ş i cultural-educative. I n c l i m a ­ tul d e efervescenţă creatoare generat d e însuflcţitoarele documente, teatrele populare intră, practic, î n stagiunea b estivalului naţio­ n a l a l e d u c a ţ i e i şi c u l t u r i i s o c i a l i s t e „Cintarca României" şi — î n m a r e a l o r m a j o r i t a t e — a u înţeles să facă, d i n m o m e n t u l i n a u g u r a l a l acestei stagiuni, n u d o a r o festivă b ă l a i e d e g o n g , c i şi o b ă t a i e d e i n i m ă , c o n s o n î n d c u s p i r i t u a l i t a t e a î n t r e g i i ţ ă r i , p r e o c u p a t ă să se d e f i n e a s c ă tot m a i p r o f u n d ş i tot m a i cutezător î n coordonatele sale specifice, î n p r o f i l u l m o r a l a l o m u l u i n o u , p e care-1 c o n ­ struieşte o d a t ă c u s i n e . Intîlnirea publicului c u problematica real­ m e n t e c o n t e m p o r a n ă şi d e a c t u a l i t a t e a s p e c ­ tacolelor se prelungeşte şi d u p ă u l t i m a cor­ tină, î n discuţiile şi dezbaterile care a u loc cu realizatorii reprezentaţiilor, cu autorii d r a m a t i c i ş i ou regizorii p r o f e s i o n i ş t i , c u c r i ­ t i c i i d e t e a t r u c h e m a ţ i să-şi a d u c ă o c o n t r i ­ b u ţ i e m u l t m a i a c t i v ă şi m a i d i r e c t ă î n d e z ­ baterea publică a fenomenului teatral, î n o r i e n t a r e a şi d i r e c ţ i o n a r e a a c e s t u i a , c a şi î n c u l t i v a r e a gustului pentru teatru a l m a s e l o r de spectatori. S ă n e r e f e r i m f i e şi n u m a i l a u n s i n g u r e x e m p l u : deschiderea stagiunii la Teatrul popular d i n Caracal. S e joacă Nu sîntem îngeri de P a u l I o a c h i m , î n regia l u i P a u l Stratilat. Interpretat de valorosul colectiv a l Teatrului popular d i n Caracal, spectacolul i m p r e s i o n e a z ă p r i n a c u r a t e ţ e a c u c a r e a fost descifrat fiecare personaj î n parte, prin natu­ raleţea şi f l u e n ţ a eu care s e î n c h e a g ă şi s e î m b i n ă liniile armonioase a l e întregului. Dez­ baterea etică p r o p u s ă de a u t o r u l piesei c a ­ pătă valenţele convingătoare ale adevărului scenic, a l e autenticităţii d i n jocul unor p a ­ sionaţi artişti amatori, c a .Mişu Slătculcsou, Constantin Iepure, C o n s t a n t i n A v r a m , M a r i ­ ana Stratan, secondaţi de m a i tinerii T u dor E m i l , Florenţa Marinescu, S i l v i u Mototol. D u p ă spectacol, i n p r e z e n ţ a a u t o r u l u i p i e ­ s e i şi a r e g i z o r u l u i , m e s a j u l t e a t r a l a l r e p r e ­ zentaţiei îşi c o n t i n u ă , i n forme n o i , dialogul cu publicul. Se f a c aprecieri l a adresa spec­ tacolului şi a j o c u l u i unor i n t e r p r e ţ i , se discută motivaţia personajelor, condiţia lor etică, se a n a l i z e a z ă repertoriul teatrului. D i a ­ l o g u l e v i u , d i r e c t şi s p o n t a n , d e a m b e l e p ă r ţ i se d i s c u t ă c u sinceritate şi a p r i n d e r e , de a m b e l e p ă r ţ i se p u n î n t r e b ă r i l a obiect şi s c r ă s p u n d e I a e l e . S p e c t a c o l u l i n v i t ă l a reflecţie, d i s c u ţ i i l e precizează o p ţ i u n i şi i n ­ vită l a atitudine. Autorul, regizorul, spectatorii, analizînd c o n ţ i n u t u l de idei a l spectacolului, s e întîlnesc î n discuţii p e aceleaşi p o z i ţ i i etice, oare se c e r , î n s ă , m e r e u d e z b ă t u t e ş i c l a r i f i c a t e , pentru a n e cunoaşte m a i bine u n i i pe alţii, pentru a ne cunoaşte m a i bine pe noi înşine, în ceea c c n e caracterizează, î n e l a n u r i l e şi n ă z u i n ţ e l e n o a s t r e , d a r şi î n e z i t ă r i l e ş i î n ­ frângerile noastre, l a f e l d c o m e n e ş t i . Spec­ tacolul continuă, firesc, î n aceste discuţii, c a r e , l a r î n d u l for, î ş i v o r p r e l u n g i şi e l e ecoul, I a fel de firesc, î n v i a ţ a de fiecare z i .

Amplul p r o c e s d e d e m o c r a t i z a r e a c u l t u r i i noastre n o i , socialiste, î n care trebuie să-şi găsească e x p r e s i a o tot m a i strînsă colabo­ r a r e î n t r e a r t a profesionistă şi a r t a d e a m a ­ t o r i , c r o a t ă şi r e c e p t a t ă de masele de oa­ m e n i a i m u n c i i , d e v i n e astfel o realitate v i e , d i n a m i c ă , a l cărei caracter modelator capătă, în perspectivă, l a scara întregii ţări, tulbu­ rătoarea semnificaţie a formării omului n o u şi a î m p l i n i r i i m u l t i l a t e r a l e a personalităţii sale creatoare. •

22

www.cimec.ro

MUNCII IDEOLOGICE, POLITICE Şl GULTURAL-EDUCATIVE

Colaborînd cu amatorii...
Regizori *• actori profesionişti despre amatori Ancheta de Paul Tutungiu
Programul de măsuri pentru aplicarea hotărîrilor Congresului al Xl-lea şi ale Congresului educaţiei politice şi al culturii so­ cialiste invită la substanţiale dezbateri, menite să ducă la cristalizarea unui îndreptar metodologic izvorit din înseşi cerin­ ţele societăţii socialiste multilateral dezvoltate. In lumina acestui important document, ce rol revine, în vitalizarea teatrului de amatori, specialistului, profesionistului de teatru ? Cu ce, cum şi, mai ales, cît se implică actorul şi regizorul profesionist în pasionanta disponibilitate creatoare a amatorilor ? Iată numai două din întrebările care au constituit suportul iniţiativei noastre : o întîlnirc cu trei dintre cei mai consecvenţi şi mai competenţi îndrumători de teatru de amatori. Aşa cum vom vedea din opiniile lor, apropierea omului de teatru de artistul amator nu este numai un act de voinţă, ci şi unul de superi­ oară înţelegere a rostului intelectualului în societatea contempo­ rană ; precum este şi un har — î n care se îmbină preţuirea semenului care munceşte în uzină cu îmbrăţişarea prietenească a celui pe care doreşti să-l îndrumi şi să-l înalţi pe planul artei.

D. D. N E L E A N U

derea c o m u n ă pentru ridicarea superior a vieţii spirituale a român.

pe un plan spectatorului

Cîteva propuneri
A n u l a c e s t a s e î m p l i n e s c d o u ă z e c i şi c i n c i de a n i de cînd, c a tînăr regizor, a m început să s p r i j i n m i ş c a r e a artistică d e a m a t o r i . N u p o t să u i t c u m , î m p r e u n ă c u actorii fostului Studio al actorului de film, plecam î n satele j u d e ţ u l u i Ilfov, c u spectacole î n ­ tr-un a c t s a u p e n t r u a i n s t r u i e c h i p e l e d e teatru. Tinereţe, a v î n t , pasiune, perseverenţă sînt calităţi c e a u caracterizat întotdeauna oamenii de teatru, î n relaţiile l o r c u a r ­ tiştii a m a t o r i . Ne-au unit în permanenţă i d e a l u r i l e p o l i t i c e , s o c i a l e şi m o r a l e a l e p a r t i ­ d u l u i n o s t r u , d r a g o s t e a p e n t r u a r t ă şi r ă s p u n ­

Şi, într-adevăr, spectatorul, fie e l orăşean sau ţăran, a evoluat foarte m u l t i n aceşti a n i . P e m ă s u r ă c e î n v ă ţ ă m î n t u l s-a g e n e r a l i ­ z a t , a d e v e n i t o b l i g a t o r i u , s-a e x t i n s l a o p t şi a p o i l a z e c e a n i , p e m ă s u r ă c e a c c e s u l l a cultură a devenit m a i lesnicios (filmul a i n ­ trat definitiv î n viaţa satelor, televiziunea a p ă t r u n s î n m a i fiecare casă), n u m ă r u l con­ s u m a t o r i l o r d e a r t ă a c r e s c u t , g u s t u l l o r s-a c i z e l a t , e x i g e n ţ e l e s-au m ă r i t . Documentele Congresului educaţiei politice şi a l c u l t u r i i s o c i a l i s t e s p o r e s c , a s t ă z i , r ă s ­ punderea noastră, a oamenilor de artă, î n opera de construire a conştiinţei comuniste, în formarea unui o m complex, multilateral, c a p a b i l să e d i f i c e c o n ş t i e n t v i i t o r u l comunist. I n m o d deosebit, aceste d o c u m e n t e ne atrag atenţia asupra locului important pe care î l ocupă, î n politica partidului, arta amatoare, activitatea miilor, a zecilor de m i i de creatori şi i n t e r p r e ţ i , c a r e , r ă s p î n d i ţ i p e î n t r e g c u ­ prinsul ţării, exercită o influenţă profundă,

www.cimec.ro

23

moral-culturală, asupra milioanelor ile cetă­ ţ e n i a i p a t r i e i n o a s t r e . s o c i a l i s t e , şi n e o f e r ă indicaţii concrete asupra rolului "nostru-'în această privinţă. Căci, eficienţa artistică a t e a t r u l u i a m a t o r — c a să m ă r e f e r l a d o m e ­ n i u l m e u d e l i m i t a t — d e p i n d e şi d e p e r f e c ­ de expresie specifice ţionarea mijloacelor spectacolului de teatru. O r , t o c m a i a c i p u t e m fi d e folos, n o i , p r o ­ fesioniştii scenei. E drept, mişcarea teatrală de a m a t o r i este u n o c e a n , i a r n o i s î n t e m la nimereală, pierzînpuţini. Dacă lucrăm du-ne î n t r - o m u n c ă m ă r u n t ă , n u v o m p u t e a cite fi u t i l i d e c î t i c i - c o l o , p u n i n d î n s c e n ă o p i e s ă , î n c a d r u l c o n c u r s u r i l o r l o c a l e şi n a ­ ţionale. Aceasta î n s e a m n ă , însă, prea puţin. E c a z u l să n e p u n e m " î n t r e b a r e a : c a r e s î n t acele m i j l o a c e p r i n care n o i , regi/ori şi a c ­ tori, p u t e m exercita o i n f l u e n ţ ă m a i energică, mai a m p l ă , asupra teatrului amator ? A ş î n ­ c e r c a să s c h i ţ e z c i t e v a . î n fiecare j u d e ţ , există instituţii de artă amatoare, care, i n colaborare cu consiliile de c u l t u r ă şi e d u c a ţ i e s o c i a l i s t ă şi c u t e a t r e l e , se pot transforma i n veritabile focare de difuzare a artei, determinând o ridicare a ni­ velului general al spectacolului de teatru a m a t o r . M ă g î n d e s c , î n t î i , l a şcolile p o p u l a r e d e a r t ă , c a r e f i i n ţ e a z ă , a s t ă z i , î n toate j u d e ­ ţele ţ ă r i i . E l e o r g a n i z e a z ă , î n f i e c a r e v a r ă , c u r s u r i de regie p e n t r u regizorii de l a sate. Condiţia sine qua non c a aceste cursuri să-şi d e a m ă s u r a r e s u r s e l o r l o r e s t e c a e l e să f i e c o n d u s e d e c e i m a i b u n i şi p a s i o n a ţ i regizori d i n teatrele profesioniste, i a r î n j u ­ d e ţ e l e c a r e n-au a s e m e n e a t e a t r e , d e c a d r e artistice valoroase, desemnate de Consiliul C u l t u r i i şi E d u c a ţ i e i S o c i a l i s t e . A p o i , c e l e d o u ă z e c i şi c i n c i d e t e a t r e p o p u ­ l a r e t r e b u i e să d e v i n ă , î n t r - o m ă s u r ă d i n c e în ce m a i m a r e , p î r g h i i c u a j u t o r u l cărora să s e o b ţ i n ă r i d i c a r e a c a l i t a t i v a a teatrului amator d i n judeţ. D u p ă părerea m e a , trebuie g e n e r a l i z a t ă e x p e r i e n ţ a u n o r teatre populare, ca acelea d i n V i l c e a , B u z ă u . M e d i a ş , DrobetnTurnu Severin, Eugoj etc., al căror destin a r t i s t i c s-a î m p l e t i t s t r i n s c u a l u n o r r e g i ­ z o r i , c a r e p u n î n s c e n ă cîte u n s p e c t a c o l p e stagiune, sînt consultaţi î n întocmirea reper­ toriului, lucrează c u autori dramatici locali. De asemenea, c u concursul şcolilor populare d e a r t ă , a l t e a t r e l o r p o p u l a r e , se p o t o r g a ­ niza schimburi de experienţă, cercuri melo­ d i c e , s t u d i o u r i a l e a r t i s t u l u i a m a t o r , u n d e să se d e z b a t ă p r o b l e m e d c c r e a ţ i e ; p e b a z a a n a ­ lizei u n o r spectacole de teatru într-un act. regizorii şi a c t o r i i p o t să d e a î n d r u m ă r i c o n c r e t e . P e l î n g ă t e a t r e l e p r o f e s i o n i s t e s-ar putea organiza seminarii lunare ale artişti­ l o r a m a t o r i , î n c a d r u l c ă r o r a să s e d i s c u t e a m ă n u n ţ i t şi c o m p e t e n t e t a p e l e r e a l i z ă r i i s p e c ­ t a c o l u l u i , să se c o m u n i c e e x p e r i e n ţ a practică a a c t o r i l o r şi r e g i z o r i l o r p r o f e s i o n i ş t i . Nu tori, exclud care să din preocupările a unor la punerea teatrelor in nici a participarea la repetiţii asiste regizori-amascenă

unui

spectacol,

de la .

lectura • >-

la

masă _

pînă

la p r e m i e r ă .

C r e d c ă a r fi u t i l c a M i n i s t e r u l Educaţiei şi i n v ă ţ ă m î n t u l u i să a i b ă i n a t e n ţ i a s a p o s i ­ bilitatea d c a include î n programele univer­ s i t ă ţ i l o r şi ş c o l i l o r p e d a g o g i c e unele preocu­ p ă r i t e o r e t i c e şi p r a c t i c e l e g a t e d e t e a t r u , Î n ­ t r u c â t d i n t r e v i i t o a r e l e c a d r e d i d a c t i c e se r e ­ crutează, în m o d potenţial, viitorii îndrumă­ tori şi a n i m a t o r i a i t e a t r u l u i d e a m a t o r i d i n o r a ş e l e şi s a t e l e ţ ă r i i . A m î n c e r c a t să e v i d e n ţ i e z c î t e v a m o d a l i t ă ţ i prin intermediul cărora teatrul profesionist, r e g i z o r i i şi a c t o r i i « ă i , şi-ar p u t e a demonstra, în m o d major, capacitatea de a influenţa de amatori din evoluţia mişcării artistice R o m â n i a socialistă.

CONSTANTIN CODRESCU

Amploare şl eficienţa, activităţii teatrelor populare
— Să începem de la definiţie...

— C e este a r t i s t u l a m a t o r ? U n m a r e a m a ­ t o r d e t e a t r u : a m a t o r d e a-1 v e d e a , n m a l o r d e a-1 î n ţ e l e g e şi a m a t o r d e n-1 p r a c t i c a . D e f a p t , este v o r b a d e o relaţie s u p e r i o a r ă î n t r e omul o b i ş n u i t — acest m i n u n a t o m obiş­ n u i t — şi t e a t r u , î n s e n s u l c ă e l , a ş a - z i s u l neprofesionist, conferă o deosebită semnifi­ caţie omenească iubirii pentru artă şi, m a i ales, m ă face să p o r t artei un deosebit r e s p e c t . E s t e f o a r t e i m p o r t a n t să se î n ţ e l e a g ă faptul că d u b l a n a t u r ă a a r t i s t u l u i amator — a c e e a d e a fi şi p u b l i c şi u n e x c e l e n t interpret d e t e a t r u — îi d e s c h i d e a c e s t u i a u n o r i z o n t c o m p l e t , u m a n i z a ţ i i şi umanizator. î n acest c o n t e x t , m i se pare că noile m ă ­ suri preconizate de conducerea partidului, în s p i r i t u l tezelor C o n g r e s u l u i e d u c a ţ i e i .politice şi a l c u l t u r i i s o c i a l i s t e , s u b l i n i a z ă şi l ă r g e a ' funcţia educativă a actului nostru profesio­ nist, a l celor care l u c r ă m î n teatre. P r o b l e m a c a r e se p u n e este ca rolul d c î n d r u m ă t o r să n u f i e a s u m a t c u u ş u r ă t a t e d e c ă t r e p r o ­ fesionist ; f i i n d c ă î n d r u m a r e a este legată d e cerinţa d c a califica substanţial, de a fructi­ f i c a v a l o a r e a p o t e n ţ i a l ă şi d e a d a a m p l o a r e

24

www.cimec.ro

şi e f i c i e n ţ ă a c t i v i t ă ţ i i t e a t r e l o r p o p u l a r e , că­ m i n e l o r c u l t u r a l e d c la s a t e . c l u b u r i l o r s i n d i ­ c a t e l o r ş i , d a c ă se p o a t e , t u t u r o r c o l e c t i v e l o r de a m a t o r i , a c ă r o r m e n i r e e s e n ţ i a l ă e s t e să c o n t r i b u i e la f o r m a r e a o m u l u i n o u î n R o m â ­ n i a s o c i a l i s t ă . Să-i i n v i t ă m , d e c i , p e c o l e g i i noştri, dornici să se a n g a j e z e la r e a l i z a r e a v a s t u l u i şi î n s u f l e ţ i t o r u l u i p r o g r a m de d e m o ­ cratizare a c u l t u r i i , de p r o p ă ş i r e spirituală a p o p o r u l u i n o s t r u , să d e p ă ş e a s c ă graniţele C a p i t a l e i , să-şi a s u m e răspunderea c i v i c ă şi m o r a l ă p e n t r u n d î n c i r e a şi r ă s p î n d i r e a feno­ m e n u l u i a r t i s t i c şi î n j u d e ţ e l e c a r e î n c ă nu beneficiază de un teatru profesionist. Perso­ nal, am realizat o asemenea experienţă . . pe care o n u m e s c fericită — la M e d i a ş . Am bucuria să c o n s t a t , a c u m , c ă prezenţa a c t o r u l u i p r o f e s i o n i s t în l u m e a a m a t o r i l o r este cerută de înseşi directivele de partid, de însăşi viaţa, adică... In 1908, u n u l dintre de argumentele pentru care acest colectiv artişti a m a t o r i n u a fost p r e m i a t p e n t r u o excelentă interpretare a unei lucrări a lui C a l d e r o n d e l a H â r c a a fost c ă , î n s p e c t a c o l , e x i s t a şi p r o f e s i o n i s t u l C o n s t a n t i n C o d r c s c u ; acum, în noua etapă istorică pe care o parcurgem, această prezenţă a d e v e n i t o cali­ tate. Ş i e r a normal să devină o calitate. P e n t r u că ern u n l u c r u necesar...

— sigur. tele sia

Fenomenul pe Girul

obligă

la

o

şi

mai de cu este

mare de­ recen­ expre­ foarte şi cel re­

exigenţă,

măsura acordat a

încrederii în

reciproce,

specialistului
legătură este populare şi a gir

măsuri artistică De cel o

preconizate maselor acest este; fapt, care să In

mare. pentru oare pet, de este la nu

foarte

mare

îndrumat ştiinţifică cit gata.

pentru obligă,

trebuie expresie. atît o

îndrume. actuala

Faptul etapă,

cunoaştere

mijloacelor importantă Nu este de a un

cantitatea, şi

calitatea. Este

voitba anume am şi în

d e a-ţi î n d e p l i n i obligaţie, te a p r o p i a să de ne rele. Adaug, S-a mod

o simplă

normă, pe

rezolva

necesar

d c a î n c e r c a nă-i c u n o ş t i dc ei. In creat în la ce m ă şi în noi cunoaştem

ama­ bune spirit

tori, d c a ajuns cele

priveşte, cele un al

între sensul

generos, vtntului. amatori, mulţi, fesionist.

familie,

nobil

cucei pro­

deci,

pasiunea a

artiştilor pentru

şi g e n e r o z i t a t e a devenirea

şi i u b i r e a lor,

pentru

actorului

— Deci, o m a i mare contribuţie a a c t o r u l u i profesionist la a c t i v i t a t e a t e a ­ trelor populare...

CONSTANTIN DINESCU

— Da, pentru că profesionistul este c e l mai în m ă s u r ă să a s i g u r e e x p l i c a r e a feno­ m e n u l u i t e a t r u , să a p r o p i e t e a t r u l d c m a s e , în condiţii ştiinţifice ; pentru că profesio­ nistul aduce n u n u m a i un spor de exigenţă, şi, p o a t e , «le b u n - g u s t , d a r şi m i j l o a c e l e n e ­ cesare s a t i s f a c e r i i acestei e x i g e n ţ e . C h e s t i u n e a este v a l a b i l ă şi s u b a s p e c t u l c o l a b o r ă r i i cu dramaturgii-amatori ; aş aminti spectacolul dramaturgului neprofesionist A l . Hrăescu, in­ titulat I n s t a n ţ a a m i n ă p r o n u n ţ a r e a , care, la Teatrul popular din B u z ă u , a constituit baza unui interesant spectacol politic.

0 problemă de pasiune

— De cînd conduceţi colectivul trului popular din Mediaş ?

Tea­

— Mi se p a r e i n c r e d i b i l a c e s t nu­ m ă r de a n i : 3 3 ! 3 3 d c stagiuni ale amatorilor îndrumate de dumnea­ voastră... C u m este posibil ? !

— De cînd colaborez cu M e d i a ş u l ? Din 1906. Continuu. Lucrez CU amatorii de 23—24 de ani (aş a m i n t i a i c i Fabrica de c o n f e c ţ i i , I ' / . i n e l e „ S e m ă n ă t o a r e a " ) şi m ă s i m t foarte legat d e a c e ş t i f r u m o ş i , i n t e l i g e n ţ i şi talentaţi prieteni ai mei.

— de cei ca Ain din tură

Este şi de nu

posibil. şi ani zicem şi de şi cînd după

M-am eram am nu sate, în putea

ocupat e l e v , şi ajuns fi chiar ştim de

de cînd 45.

teatrul eram că Asta, şi în cul­ Aşa

amatori 33 să

student,

ce
ar că la

actor.

mai

aritmetică. amatori teatrale de

— Ce perspective vedeţi mişcării teatrale de a m a t o r i , in lumina unei m a i strinse l e g ă t u r i c u specialiştii d i n teatru ?

instruit
uzine sau

formaţii

artistice cadrul culturale.

formaţii

cadrul

liceelor

caselor

căminelor

www.cimec.ro

25

— Sc lucrează C c este a m a t o r u l , sionist ? —

greu cu amatorii ? in faţa u n u i profe­

elevi, studenţi. ingineri, nicieni, funcţionari... — t u r n se p o a l e lectivul teatral de

muncitori,

teh­

N-am separat niciodată arta amatoare de arta profesionistă, sub aspectul exigenţe­ l o r p e c a r e t r e b u i e să le a v e m f a ţ ă d e a r t ă . M i c m i se p a r e că a r t i s t u l a m a t o r r ă s p u n d e si el c o m a n d a m e n t e l o r m a j o r e ale societăţii n o a s t r e , c a şi c e l p r o f e s i o n i s t . A r i a u n d e el îşi d e s f ă ş o a r ă a c t i v i t a t e a este a l t a , b i n e î n ţ e ­ l e s , c o n d i ţ i i l e o r g a n i z a t o r i c e şi a d m i n i s t r a t i v e sînt altele decît i n teatrul profesionist. Dar, idealu­ î n c e e a ce p r i v e ş t e e t i c a , d i s c i p l i n a , r i l e d e a r t ă , c e l e d o u ă c a t e g o r i i se s u p r a p u n perfect. Amatorul, î n t î i şi î n t i i , e s t e u n u l dintre spectatorii cei m a i credincioşi ai teatrului p r o f e s i o n i s t . U n b u n c o n s u m a t o r de a r t ă tea­ t r a l ă , d e c i . Ş i , î n a l d o i l e a r î n d , e l e s t e şi cel c a r e p r e z i n t ă (cu forţele l u i , c u mijloa­ c e l e l u i , c u m o d e s t i a l u i ) s p e c t a c o l e şi a j u t ă la c u l t u r a l i z a r e a m a s e l o r de o a m e n i a i m u n ­ c i i , f i e că s e a f l ă î n c ă m i n u l cultural, fie c ă se a f l ă î n t r - o u z i n ă . D a c ă sc lucrează greu sau uşor cu ama­ torul ? E s t e o p r o b l e m ă de... p a s i u n e . Cu cel c a r e a r e p a s i u n e , l u c r e z i foarte uşor. A m a ­ t o r u l a r e r ă b d a r e , ştie c ă t e a t r u l n u se î n ­ v a ţ ă p e s t e n o a p t e şi, d i n a p r o a p e i n a p r o a p e , ajunge să d e v i n ă un foarte b u n actor. A m a ­ t o r , d e s i g u r ; d a r să n u u i t ă m c ă , d i n r î n d u rile amatorilor, m u l ţ i a u ajuns b u n i actori profesionişti. Ca o paranteză, din colectivul d e t e a t r u de la T e h n i c C l u b , pe c a r e îl î n ­ d r u m şi a s t ă z i , d u p ă d o u ă z e c i şi c e v a d e a n i , au ieşit Imulţi actori profesionişti : Dinică, Hudac, Cornelia Gheorghiu şi m u l ţ i alţii ; sînt şaptezeci şi c e v a d e actori, l a ora a c ­ tuală, profesionişti. — C e este Club, astăzi ? colectivul de la Tehnic

„pătrunde" la T e h n i c

î n co­ Club ?

— E foarte uşor de r ă s p u n s : v i n e cine d o r e ş t e şi r ă o n î n e c i n e p o a t e . N u e s t e r e f u z a t n i m e n i : d e a l t f e l , în a r t a a m a t o a r e , c r e d că a ş a ş i t r e b u i e să fie ; î n f o n d , e s t e v o r b a d e d o r i n ţ a o m u l u i d c a se d e z v o l t a î n t r - o d i ­ recţie s p i r i t u a l ă a n u m e . A p o i , r ă m i n e d c v ă ­ z u t î n ce m ă s u r ă c o r e s p u n d e ş i î n ce m ă ­ sură pretenţiile lui au acoperire artistică. Selecţia se realizează d i n m e r s . U n examen riscul de a fi pentru teatru, o spun cu c o n t r a z i s d e colegii m e i de la I n s t i t u t u l de teatru, m i este, prin el însuşi, edificator. — S p u n e a ţ i că o v r e m e a ţ i îndru­ mat o formaţie dc teatru la u n că­ m i n c u l t u r a l . D e s p r e c a r e a n u m e este vorba ? Ce experienţă aţi dobindit acolo ? — maţie muna mei. — mă lor, ţărani. sînt Cu ani de Am Şi Galeş, îmi în în urmă, (am Argeş, ni-am de ocupat de o din for­ co­ de zile cînd astăzi, experi­ am aş ca şi,

teatru lucrat, vreo 20 cu

iniţiat-o, c h i a r ) unde cu după sînt o ani — de

părinţii dc —

bineînţeles, plăcere, ani de acei lor, c u Mă am de

echipă

face

atunci cu

înlilnesc la cum se o

interpreţi copii, cu întrebaţi

oameni enţă... putea

casele

acareturile

spune. senzaţie

Oriunde să «pun, ca în o mea, bun, de un

lucrat foarte dar, să

amatorii, plăcută în

cunoscut

mi-am actor,

îmbogăţit artistică suficient bun a Oricît

cunoştinţele special, de să şi că, fii refer un părea se c e r defecte. amatori. după un la bun de anu­ Să

profesionale, instructor Aici actor teatrul este părerea

mişcarea nu este regizor amatori. arta şi dar

problemă :

ştiţi (mă fi ar

profesionist), pentru pară

pentru

— Un c o l e c t i v <de teatru care prezintă -spectacole a c o l o u n d e e s t e s o l i c i t a t , î n î n t r e ­ prinderi şi i n s t i t u ţ i i , î n cadrul stagiunilor p e r m a n e n t e şi în c a d r u l concursurilor-festival i n i ţ i a t e p e p l a n m u n i c i p a l şi c h i a r p e p l a n n a ţ i o n a l . A c e s t colectiv teatral este de d o u ă ori laureat pe ţară, are n u m e r o a s e distincţii şi p r e m i i obţinute în cadrul concursurilor m u n i c i p a l e şi d u c e o a c t i v i t a t e permanentă. D e a l t f e l , a c e s t a a r f i , m i se p a r e m i e , s e ­ cretul unei b u n e activităţi în arta amatoare : o activitate p e r m a n e n t ă , u n spirit de colectiv şi o r ă s p u n d e r e c o l e c t i v ă . I n f e l u l a c e s t a se formează, într-adevăr, o echipă de teatru ; cu t i m p u l , ea poate c ă p ă t a , bineînţeles, şi tradiţie. — Ce structură are colectivul teatru de l a T e h n i c C l u b ? — După criteriul a u î n t r e 18 şi 78 d e dc

instructor paradoxal, mite nu ai vi la se

amatoare anumite... In teatrul de maestru In să fii

calităţi,

curios.

profesionist maestru ama­ pro­ for­ să să ai să fii, pre­ mult nu să-l ne iu­ s o n o r i z a tor, arta toate într-o trebuie un maestru,

dispoziţie maestru cuvînt, tu însuţi să

maestru croitor, numai trebuie

lumini,

tîmplar, într-un toare, în stare de

maeştri. singur să

se d e s c u r c e

blemele. maţie tot deci, sus cunoşti un de felul

Fiindcă
de tot om toate, ca să că In şi şi de să

în

nu-i

aşa ? — tu singur

amatori,

mu faci

poţi

pretinzi trebuie foarte Să

specialişti, teatru poţi nu-i arta iubeşti.

totul ; complet. să

Iar, mai ei.

trebuie

iubeşti cu în

oamenii, ascundem nist,

lucra

după

deget ;

teatrul nevoie este scenă ; e condiţia

profesio­ deajuns neapărat unică a

poate

absolută amatoare, Este

beşti pe nevoie

c e l c u c a r e eşti î n

să-l s t i m e z i . vîrstei, actorii amatori ani. Profesiile lor ? Sînt să-l colaborării.

26

www.cimec.ro

— Ce satisfacţii v a dat m u n c a aceastui d e p e s t e t r e i d e c e n i i c u ama­ torii ?

— I n l e g ă t u r ă c u a d i i v c i r e a acewtui proces de d e z v o l t a r e şi d i v e r s i f i c a r e a m i ş c ă r i i artistice de a m a t o r i , p r i n înd ruinarea de către profesionişti, ce opinie aveţi ? — A r fi multe de spus. E u a m încercat, cu a n i în u r m ă , o participare la spectacol a actorilor profesionişti, tocmai pentru ca ama­ t o r u l să s i m t ă a l ă t u r i p r e z e n ţ a l o r stimula­ t o a r e . A m î n c e r c a t a s t f e l să r i d i c n i v e l u l a r ­ t i s t i c a l s p e c t a c o l e l o r d e a m a t o r i , şi a m şi reuşit. A m colaborat, î n această direcţie, c u E m a n o i l J'etruţ, cu J a n a Gorea, cu V a l e n t i n lMătăreanu. D u p ă aceea, intervievaţi la radio ori î n m ă r t u r i s i r i publicate, ei a u declarat n u numai că s-au s i m ţ i t f o a r t e b i n e , dar au pa­ a v u t ei înşişi de î n v ă ţ a t cîte c e v a d i n s i u n e a c u care a c t o r u l a m a t o r v i n e pe scenă. — C u alte c u v i n t e , socotiţi de augur „infuzia" profesioniştilor mişcarea dc amatori ? bun în

— Jn p r i m u l r î n d , satisfacţia unei datorii, dacă pot să i s p u n a ş a , î m p l i n i t e . A p o i , s a ­ t i s f a c ţ i a c ă m ă î n t î l n e s e c u a l î ţ i a şi atîţia foşti m e m b r i a i v r e u n u i c o l e c t i v i n s t r u i t de mine, u n i i dintre ei d e v e n i ţ i , între t i m p , co­ legi d c t e a t r u p r o f e s i o n i s t . T o ţ i î ş i a m i n t e s c cu m u l t ă plăcere, d a r n u n u m a i c u plăcere, chiar c u recunoştinţă, de m u n c a depusă cu e i , pe v r e m e a c î n d e r a u a r t i ş t i a m a t o r i , de cit a j u t o r le-a f o s t , c î n d a u d e v e n i t profe­ sionişti. Satisfacţii ? S i g u r că d a : sînt în posesia a peste 70 de d i s t i n c ţ i i , p r i m i t e î n decursul anilor, pentru spectacolele pe care le-am p u s î n .scenă, s î n t d e m a i m u l t e o r i laureat... D a r m a r e a , c e a m a i m a r e satisfac­ ţie, e s t e f a p t u l că m u l ţ i dintre ei sînt şi astăzi a l ă t u r i d e m i n e , c o l a b o r e z c u e i . C u m să n u f i u b u c u r o s c î n d m ă g î n d e s c , d e p i l d ă , la N i c o l a e C o s m a , s u f l ă t o r s t i c l a r ; a c u m un sfert d e v e a c , c î n d a intrat în colectivul condus de m i n e , c a l a o r i c e î n c e p u t , de-abia citea... Iar astăzi, î n acelaşi c o l e c t i v , este responsabil cu... p r e s a . E l este c e l c a r e n e informează de toate m a t e r i a l e l e d e s p e c i a l i ­ tate c a r e a p a r . Vedeţi, saltul pe c a r e 1-a f ă c u t a c e s t o m . . . C u m să n u f i i b u c u r o s , c î n d ştii c ă a i c o n t r i b u i t şi t u l a r i d i c a r e a , î n faţa l u i şi î n f a ţ a s e m e n i l o r , a u n u i om... Nu mai vorbesc de talentul l u i , c a r e este acum bine conturat. Sau, Ion Constantincscu, cu care l u c r e z de d o u ă d e c e n i i , n e î n t r e r u p t : a f o s t r e m a r c a t î n t o a t e c o n c u r s u r i l e şi e s t e considerat, cel p u ţ i n pe „ p i a ţ a " noastră, a amatorilor, drept u n u l dintre stâlpii m i ş c ă r i i . Sigur că ai satisfacţii...

— Bineînţeles. Este o colaborare, dacă vreţi, un ajutor pe c a r e arta profesionistă se cuvine să-l acorde amatorilor, pentru creşterea valorii spectacolelor acestora. De­ sigur, n u socotesc o a s e m e n e a „ i n f u z i e " pro­ f e s i o n i s t ă c a o" n e c e s i t a t e p e r m a n e n t ă , ş i n u orice spectacol de a m a t o r i trebuie neapărat s u s ţ i n u t de p r e z e n ţ a u n u i profesionist ; d a r sînt spectacole în care aportul profesionist m i se arată foarte potrivit. T o t u l este, însă, f ă r ă î n d o i a l ă , să a f l i a c t o r i c a r e , a ş a cum spuneam, a u pentru arta amatoare înţelege­ r e a t r e b u i n c i o a s ă ; p e n t r u c ă (de c e să n-o s p u n e m ?) s î n t d e s t u i a c t o r i p r o f e s i o n i ş t i c a r e n u a u o p ă r e r e p r e a b u n ă , c a să z i c a ş a , despre arta amatoare. Şi greşesc.

www.cimec.ro

într-o ş t i i n ţ i f i c ă şi i n t e l i g e n t alcătuită s e r i e d c f i ş e , c i r e f e r i n d u - m ă şi l a c r i ­ t i c u l d e m n şi a c e r b c a r e e s l c a c e l a ş i V a l e n t i n S i l v e s t r u , şi l a s c r i i t o r u l V a ­ l e n t i n S i l v e s t r u , şi l a p u b l i c i s t u l m e r e u i n a c i u a itate c a r e e s t e tot Valentin S i l v e s t r u . Toate aceste ipostaze ale dumneavoastră sînt impresionante, pentru că sînt, incontestabil, reale. Daţ i - m i v o i e . d e c i , să t r e c d e l a s t i m a •pe c a r e mi-o i n i p u n e ţ i . . . l a . . . p r i m a intrebare : în u r m ă c u p e s l c 30 de a n i , c î n d aţi intrat in p u b l i c i s t i c ă , eraţi lin­ i a r i i să d e v e n i ţ i u n i s t o r i c a l d r a m a ­ turgiei româneşti, cum şi s i n t e ţ i , in fapt, s a u n u m a i un c r o n i c a r d c l e a ' r u ? — I n p r i m u l r î n d , m u l t stimate coleg, mulţ u m i n d u - v ă c u c ă l d u r ă p e n t r u b u n ă v o i n ţ a do a sta de v o r b ă c u m i n e , în seria d u m n e a ­ v o a s t r ă , atît d e i n t e r e s a n t ă , d e i n t e r v i u r i c u o a m e n i d e t e a t r u ai m i ş c ă r i i a c t u a l e , aş v r e a să v ă r o g să r e c t i f i c a ţ i u n e l e d i n t r e c a l i f i c a ­ tivele pe c a r e , c u atîta generozitate, m i le a c o r d a ţ i , şi să r ă n i î n o m l a c e e a c e s î n t e m , şi e u , c a şi d u m n e a v o a s t r ă — oameni dornici să slujeniscă t e a t r u l r o m â n e s c , c u c î t ă p r i c e ­ p e r e a u , c u m u l t ă m e m o r i e şi c u f o a r t e m u l t ă tragere de i n i m ă pentru misiunea c e şi-au a s u m a t - o . C c - a m v r u t c u să f a c . î n t o a m n a anului 1944, c î n d a m u r c a t s c ă r i l e ziarului „ V i c t o r i a " , a l l u i N . I ) . C o c e a , r u g î n d u - 1 să mă primească în redacţie, ca gazetar ? N u scrisesem decît u n singur articol despre tea­ t r u , u n p r o f i l a l l u i I b s e n , p e c n r e l-am t r i ­ m i s , în 1943, dc l a Iaşi, lui M i r o n Radu Paraschivescu, la p a g i n a a d o u a , faimoasa p a g i n ă a d o u a , d e l i t e r a t u r ă şi a r t ă , a z i a r u ­ lui ,,Ecoul". Acolo a apărut pentru prima d a t ă s e m n ă t u r a m e a şi a c o l o s c c h e a m ă că a m d e b u t a t , î n c a l i t a t e a a c e a s t a de o m c a r e sc interesează d c teatru. D a r , c î n d m-am dus I a „ V i c t o r i a " , a m d o r i t să f i u g a z e t a r . — N u g a z e l a r de l e a l r u ? — A m d o r i t să f i u g a z e t a r d e t e a t r u , d a r . . . c u m a ş p u t e a să v ă e x p l i c e u ? U n g a z e t a r care se o c u p ă în p r i m u l r î n d de teatru, d a r c a r e e s t e c s e n ţ i a l m e n t e g a z e t a r , u n o m ce îşi p r o p u n e să f o r m u l e z e i d e i d e s p r e t o a t e î m ­ prejurările vieţii. Considerînd, deci, gazetarul un p e r s o n a j c a r e scrutează toate o r i z o n t u r i l e p o s i b i l e şi îşi p r o p u n e să a i b ă i d e i d e s p r e toate f a p t e l e din contemporaneitate. — C î n d a ţ i î n c e p u t să v ă ocupaţi o r g a n i z a i de l e a l r u ? E s l c v o r b a de o împrejurare excepţională ? — S î n t d o u ă a s p e c t e . U n u l este de ordin b i o g r a f i c . A n i î n c e p u t să f i u p a s i o n a t d e t e a ­ tru din c l i p a cînd a m v ă z u t p r i m e l e specta­ cole d i n v i a ţ a m e a , la T e a t r u l N a ţ i o n a l din I a ş i . A v e a m z e c e a n i , a m fost p u t e r n i c im­ p r e s i o n a t d e ceea ce î n s e a m n ă teatru, de fe­ l u l c u m a r a t ă u n t e a t r u şi, de a t u n c i , n-am m a i l i p s i t de la s p e c t a c o l e l e T e a t r u l u i Naţio-

VALENTIN SILVESTRU

despre cei cărora le sîntem datori statui o istorie a dramaturgiei româneşti speciile criticii teatrale
convorbire de Paul Tutungiu
— E s l c p e n t r u m i n e u n p r i l e j deo­ s e b i t să s t a u ele v o r b ă c u u n u l d i n t r e cei m a i serioşi o a m e n i de teatru din actuala conjunctură culturală. Spun asta g i n d i n d u - m ă n u n u m a i la acel o m d c c u l t u r ă care posedă în fişierul bi­ bliotecii personale i n f o r m a ţ i i complete despre mişcarea teatrală din România, şi n u n u m a i d i n R o m â n i a , d i n u l t i m i i 2 5 — 3 0 de a n i . i n f o r m a ţ i i înregistrate

www.cimec.ro

nul d i n I u ş i , o r a ş u n d e a m î n v ă ţ a t ultima c l a s ă a ş c o l i i p r i m a r e şi a m u r m a t l i c e u l , făc î n d şi f i g u r a ţ i e i n p i e s e l e r e g i z a t e d e A u r e l I o n M a i o a n şi d e I o n S a v a , p e n t r u c a să-mi cîştig d r e p t u l de a a v e a un loc î n sală. D e c i . a m luat contact cu una dintre cele m a i m a r i şcoli d e t e a t r u d i n ţ a r a n o a s t r ă , c a r e a f o s t , într-al p a t r u l e a şi a l c i n c i l e a d e c e n i u , T e a t r u l Naţional din Iaşi ; apoi, cînd a m venit la B u c u r e ş t i , a m î n c e p u i să m ă p r e o c u p d e t e a ­ t r u şi î n c a l i t a t e — să s p u n a ş a — d e c r i l i c profesionist. l'na dintre primele mele cronici — e greu *ă ştii p r e c i s c a r e a f o s t , î n t r - a d e v ă r , p r i m a , mult — mi-nduc e r a m g a z e t a r şi s c r i a m a m i n t e , e r a v o r b a «lo C l o v n u l d e H o g e r s . p e c a r e o p u s e s e î n s c e n ă I o n F i n t e ş t e a n u , c u el însuşi în rolul p r i n c i p a l . A m î n c e p u t să m ă interesez d e p e r s o a n a a u t o r u l u i , de biografia a c t o r u l u i p r i n c i p a l şi a r e g i z o r u l u i şi tot ce î n s e m n a m p u n e a m de-o p a r t e . L a U n i v e r s i t a t e a m î n v ă ţ a t şi o a n u m e ' t e h ­ nică a m u n c i i ştiinţifice şi. treptat, a m a p l i ­ cat a c e a s t ă î n v ă ţ ă t u r ă , e u c a r e m ă familia­ r i z a u a s i s t e n ţ i i p r o f e s o r u l u i C ă l i n e s c u şi p r o ­ fesorul T u d o r V i n n u . cu asistenţii săi. Am început să a p l i c această tehnică a muncii ştiinţifice, i n d i s p e n s a b i l ă pentru fiecare din­ tre n o i , la d o m e n i u l d e c a r e m ă preocupam. A m p ă s t r a i toate c a i e t e l e - p r o g r a m a l e t u t u r o r s p e c t a c o l e l o r la cart? p a r t i c i p a m , a m f o s t e u î n s u m i , o v r e m e , secretar literar al T e a t r u l u i A r m a t e i şi a n i r e d a c t a t o r e v i s t ă a T e a t r u l u i A r m a t e i , c a m d o i a n i , n m colal>orat l a p u b l i ­ caţii şi a m r e ţ i n u t a r t i c o l e l e c a r e m i se p ă ­ reau m a i i m p o r t a n t e , î n sfîrşit, a m f ă c u t ceea ce f a c e f i e c a r e i n t e l e c t u a l d o r n i c a se a r ă t a r e s p o n s a b i l în l e g ă t u r ă n u n u m a i c u p r o f e s i a , ci şi c u i s t o r i a e i . — L a ediţia d i n 1974 a C o l o c v i u l u i criticilor dramatici de Ia B a c ă u , în­ tr-o f o a r t e i n t e r e s a n t ă e x p u n e r e , v o r ­ beaţi despre ciudata fluctuaţie a croni­ carilor dramatici, în ultimii douăzeci de a n i , e n u m e r i n d , p e n t r u p r i m a e t a p ă d c zece a n i , alte n u m e decît cele ce s e m n a u în a d o u a etapă de zece ani ; constataţi, c u această ocazie, că foarte p u ţ i n e n u m e se l e a g ă d e f i n i t i v d c p r o ­ fesiunea de om de teatru. Această in­ f i d e l i t a t e a c r i t i c i l o r f a ţ ă d e t e a t r u se e x p l i c ă , o a r e , p r i n f a p t u l că t e a t r u l n u este î n t o t d e a u n a receptat ca o cate­ g o r i c d i s t i n c t ă î n c o n c e r t u l a r t e l o r , demarcindu-se faţă d c literatură ? Şi că a face critică literară pare m a i specta­ culos decît a face critică de teatru ? — N o i n u a m a v u t critici de teatru pro­ fesionişti decît î n t r - u n n u m ă r foarte m i c , pe perioade r e l a t i v s c u r t e , într-o p u b l i c a ţ i e s a u î n t r - a l t a . Ş i , d a c ă se î n c e a r c ă a s e a l c ă t u i o istorie a c r i t i c i i d e t e a t r u p r o f e s i o n i s t e , l a n o i , această i s t o r i e n u a r e f o a r t e m u l t e p e r s o n a l i ­ tăţi. F a p t u l că u n i i m a r i scriitori r o m â n i , Delavrancea, R c b r e a n u , C a m i l P e t r e s c u , Cara-

g i a l e , . a u f ă c u t şi c r i t i c ă d r a m a t i c ă nu în­ s e a m n ă că n o i a m a v u t p e r s o a n a a c e a s t a , de­ n u m i t ă c r i t i c teatral profesionist, aşa c u m au a v u t alte m i ş c ă r i teatrale, cu o tradiţie m a i veche. N u avem nici pentru perioada de i m e d i a t d u p ă 2.'1 A u g u s t 1 9 4 4 c r i t i c i d e t e a ­ tru a b i l i t a ţ i e x c l u s i v ca a t a r e . E r a u gazetari c a r e f ă c e a u şi c r i t i c ă , e r a u o a m e n i politici c a r e f ă c e a u şi c r i t i c ă . . . D a r , d e v r e m e ce t e a ­ t r u l e s t e o a r t ă d i s t i n c t ă , e f i r e s c c a e l să a i b ă c r i t i c i i Iui, aşa c u m l i t e r a t u r a îşi are c r i t i c i i ei şi m u z i c a îşi a r e c r i t i c i i e i . A u f o s t e s t e t i ­ c i e n i , t e a t r o l o g i r e m a r c a b i l i , c a r e a u f ă c u t şi critică, de p i l d ă . I o n M a r i n S a d o v e a n u , T u d o r Vianu, A l i c e V o i n e s c u şi alţii, dar critici c u m a u fost s a u c u m sînt astăzi în presa f r a n c e z ă şi î n p r e s a e n g l e z ă , c a r e f a c . î n f i e ­ care s ă p t ă m î n ă s a u , uneori, de d o u ă o r i pe s ă p l ă m î n ă , c r o n i c ă t e a t r a l ă d e s p r e ce-au v ă z u t c u o s e a r ă î n a i n t e şi s c o t , a p o i . d u p ă p a t r u ­ zeci sau cincizeci de a n i d c carieră e x c l u s i v ă de c r i l i c , cîte d o u ă s p r e z e c e s a u c i n c i s p r e z e c e v o l u m e , sau sînt p r i m i ţ i la A c a d e m i e î n cali­ tate d e c r i t i c i , n o i , a s e m e n e a p e r s o n a j e , n u a m a v u t . A e x i s t a t u n m o m e n t î n c a r e s-au p u s şi l a n o i b a z e l e u n u i î n v ă ţ ă m î n t d e s p e ­ c i a l i t a t e : F a c u l t a t e a de t e a t r o l o g i e şi f i l m o l o g i e , c a r e s-a î n t e m e i a t l a n o i în deceniul şase, u n d e a m fost p r o f e s o r şi c a r e , î n l r - o formă oarecum schimbata şi cu oarecare întrerupere, funcţionează şi astăzi. Este prima încercare de a forma critici pro­ f e s i o n i ş t i , î n c e r c a r e c a r e a fost p o t e n ţ a t ă de existenţa unei p u b l i c a ţ i i teoretice, „ T e a t r u l " , a p ă r î n d d i n 1 9 5 0 , şi d e a l t e î m p r e j u r ă r i f a ­ v o r a b i l e a l e v i e ţ i i n o a s t r e t e a t r a l e . A p o i s-au c o n s t i t u i t secţii, s a u m i c i a s o c i a ţ i i a l e c r i t i c i ­ l o r . S-au c o n s t i t u i t şi s-au d e s f ă c u t . E x i s t ă , în m o m e n t u l de faţă, c r e d . o situaţie care face p o s i b i l ă existenţa u n e i bresle a criticilor, d e c i , şi a c r i t i c i l o r d e p r o f e s i e , a ş a c u m nu a e x i s t a t a c u m 5 0 d e a n i , c î n d s-a î n t e m e i a t Asociaţia criticilor teatrali din R o m â n i a , care s-a d e s f i i n ţ a t d u p ă n u m a i u n a n d e f u n c ţ i o ­ nare. S e r e s i m t e a c u m o m a r e n e v o i e de critică, i s t o r i e şi t e o r i e t e a t r a l ă , î m p r e u n î n d u - s e în­ tr-un c o n c e p t p e c a r e n o i l-am n u m i t t e a t r o ­ l o g i e , a d i c ă , ş t i i n ţ a d e s p r e n a t u r a , l e g i l e şi dezvoltarea teatrului, despre formele teatru­ lui, despre relaţia sa c u celelalte arte, cu l u m e a . I n această accepţie, i m p r e s i a m e a este — dat f i i n d şi n u m ă r u l m a r e de persoane care s e m n e a z ă î n m o m e n t u l de faţă c r o n i c i tea­ trale — că s î n t e m într-un m o m e n t c î n d pu­ tem v o r b i despre abilitarea criticului.
(

Fluctuaţiile

despre

care

aminteaţi

s-au

da­

t o r a t şi u n o r î m p r e j u r ă r i c e ţ i n e a u d e s i t u a ­ ţia p e r s o n a l ă a o a m e n i l o r c u s e m n ă t u r ă . î n c ă o d a t ă : au intrat în critică persoane care n u a u a v u t i n t e n ţ i a s ă se f o r m e z e c a a t a r e . S î n t cîteva e x e m p l e . L a u n m o m e n t dat, a făcut c r i t i c ă , c u s u c c e s şi c u a p l i c a ţ i e , o p u b l i c i s t ă în d o m e n i u l politicii externe : F l o r i c a Şelmaru. Apoi, e a a fost a t r a s ă , e v i d e n t , de această p r e o c u p a r e p r i m o r d i a l ă care era pu­ b l i c i s t i c a pe t e m e de p o l i t i c ă internaţională.

www.cimec.ro

29

A făcut cronică teatrală, la v e c h e a revistă „ F l a c ă r a " , o a r e a a p ă r u t î n t r e 1 9 4 9 şi 1 9 5 1 , poetul C e o D u m i t r e s c u . D a c ă veţi răsfoi re­ v i s t e l e şi z i a r e l e r o m â n e ş t i , v e ţ i v e d e a l a r u ­ brica teatrală m u l t e n u m e de o a m e n i care a u f ă c u t şi c o n t i n u ă să f a c ă , î n principal, a l t c e v a . D i n t r e c e i c a r e şi-au p r o p u s să f i e numai critici de teatru, au rămas puţini. U n u l d i n t r e c e i m a i s t a t o r n i c i şi m a i s t i m a ţ i , u n u l dintre cei m a i dotaţi sub r a p o r t u l in­ f o r m a ţ i e i t e a t r a l e şi a l c o m p e t e n ţ e i î n j u d e ­ căţi este F l o r i n T o r n e a . Şi e l a î n c e p u t c a poet. D a r a r ă m a s , de v r e o 2 5 — 2 8 d e a n i , î n t e a t r u , şi p o a t e f i c o t a t printre criticii foarte consecvenţi. — D i n p ă c a t e , şi-a c a m n e g l i j a i r e ­ prezentarea editorială a acestei m u n c i de u n sfert de veac... — E a d e v ă r a t . D a r m a i sînt c a z u r i . N i c i poetul Ion V i n e a n u şi-a tipărit opera... P o r n e a n-a f ă e u t - o , p o a t e , d i n t r - o f o a r t e m a r c că s e p r e g ă t e ş t e de exigenţă, poate, pentru lucrări de sinteză m u l t mai importante. în orice caz, cartea d e s p r e B r c c h t pe care a scos-o r e l e v ă u n e l e a s p e c t e d e m a r e i m p o r ­ t a n ţ ă Î J I t e a t r o l o g i a e u r o p e a n ă şi t r e b u i e a p r e ­ ciată ca atare. A p o i , a t r a d u s foarte mult... D a r , î n c ă o dată : fluctuaţiile sînt motivate şi i s l o r i c ; e l e p r o v i n şi d i n f a p t u l că p r o ­ fesia de critic teatral n u a fost acreditată ca a t a r e . I n c o n d i ţ i i l e in care există o m i ş ­ c a r e t e a t r a l ă a t î t d c b o g a t ă , a t î t de rami­ f i c a t ă , î n ţ a r ă . şi c î n d c o n e x i u n i l e noastre c u a l t e m i ş c ă r i t e a t r a l e d i n l u m e aai d e v e n i t atit de c u p r i n z ă t o a r e , e r a firesc să se s p e c i a ­ l i z e z e şi c o m e n t a t o r i i t e a t r a l i , a ş a c u m s-au specializat regizorii, directorii de teatru şi. in p u ţ i n e , d a r î n fericite c a z u r i , c h i a r şi activiştii teatrali. — Dacă dumneavoastră, dc pildă, nu lucraţi la o istorie a criticii dramatice româneşti, ceea ce, p e r s o n a l , n-aş crede — poate că, totuşi, lucraţi ? — c u cc n u m e ar putea începe o istorie a acestei discipline ? Nc-am duce din­ colo de 1870 ? P î n ă la 1820 ? — Istoria criticii dramatice — pe care n u i n t e n ţ i o n e z s-o s c r i u f a m s c r i s d o a r o f i ş ă d c dicţionar despre critică, p u b l i c a t ă în revista „ T e a t r u l " şi i n a u g u r î n d o r u b r i c ă a c ă r e i i n i ­ ţiativă v ă a p a r ţ i n e ) , deci, o a s e m e n e a istorie c r e d c ă a r t r e b u i să î n c e a p ă o d a t ă c u e x i s ­ tenţa t e a t r u l u i r o m â n e s c cult. C e e a ce p r e s u ­ p u n e c a p r i m i i c r i t i c i d i n a c e a s t ă i s t o r i e să fie C e z a r B o l l i a c şi N i c o l a e Filimon, Ion E l i a d e R ă d u l e s c u , C. A . Rosetti, I o n V o i n c s c u , iar pentru mai tîrziu, Nicolae Apoloni (evi­ dent, capitole aparte le reprezintă Mihai Eminescu şi I . L . C a r a g i a l c ) , o a m e n i care au urmat îndeaproape cursul teatrului şi c a r e a u f o s t c e e a c e î m i d o r e s c şi m i e să fiu şi le-am d o r i t şi elevilor mei de la I n s t i t u t să f i e . Ş i p o a t e că u n i i d i n t r e n o i c h i a r sînt. N u c r i t i c i de c a b i n e t , c i a n i m a ­

tori ai vieţii teatrale, de pe p o z i ţ i a profesiei de c r i t i c . V e d e ţ i , aceşti î n a i n t a ş i a i n o ş t r i . . L e sîntem datori statui. A u scris teatru fiind­ că n u e r a d r a m a t u r g i e , c u p u t e r i l e l o r , aşa c u m le-au a v u t , a u l o c a l i z a t p i e s e , f i i n d c ă e r a n e v o i e en p u b l i c u l să v i n ă l a t e a t r u şi să vadă tipuri cunoscute, cu n u m e cunoscute... A u luptat pentru înfiinţarea Teatrului Naţio­ n a l . A u s c o s , c e e a c e n u s-a p e t r e c u t n i c ă i e r i î n l u m e şi n u ş t i u d a c ă s c v a m a i î n t î m p l a ceva similar vreodată, au scos o gazetă a Teatrului Naţional înainte de a exista Tea­ trul Naţional... E u apreciez acest fapt ca pe o î n t e m e i e r e ; ei a u p u s o c ă r ă m i d ă l a te­ m e l i a T e a t r u l u i N a ţ i o n a l . Şi au m i l i t a t p r i n neen g a z e t ă , p e n t r u ideea dc teatru româ­ nesc, au născut o şcoală, Şcoala F i l a r m o n i c ă , pentru a pregăti cadrele Teatrului Naţional, c a r e î n c ă n u e x i s t a . A c e ş t i a n i m a t o r i e r a u şi c r i t i c i de t e a t r u ; e r a u şi t e o r e t i c i e n i . C i n e c i t e ş t e a s t ă z i ce-a s c r i s E l i a d e R ă d u l e s c u , d e p i l d ă , d e s p r e t e a t r u l r o m â n e s c , n u p o a t e să n u a i b ă m î n d r i a d c a o b s e r v a că î n i s t o r i a p r o f e s i e i e x i s t ă şi u n t e o r e t i c i a n şi u n c r i t i c de teatru de v a l o a r e cel p u ţ i n e g a l ă c u teore­ t i c i a n u l , c r i t i c u l şi s ă m ă n ă l o r u l l i t e r a r c a r e a fost E l i a d e . N u e r a s i n g u r u l . I s t o r i a a c e a s t a c o n t i n u ă şi n u a r e . d u p ă p ă r e r e a m e a . mo­ m e n t e de d i s c o n t i n u i t a t e . P a g i n i l e ei c e l e m a i b u n e a u fost s c r i s e d e c r i t i e i i - n n i m a t o r i , c a r e , î n c ă o d a t ă , s î n t şi o a m e n i d e p o l i t i c ă t e a ­ t r a l ă , factori de c u l t u r ă t e a t r a l ă , a c t i v i ş t i î n d o m e n i u l t e a t r u l u i , c u m a v e m şi a s t ă z i , c e t ă ­ ţ e n i d e o n o a r e şi a c t i v i î n a c e l a ş i t i m p a i teatrului, şi, d e o p o t r i v ă , istoricii săi. P e n t r u că şi i s t o r i a t e a t r u l u i , c a o r i c e i s t o r i e , s c s c r i e cu fiecare fapt r e m a r c a b i l recenzat. — S c p a r c c ă c r o n i c a d r a m a t i c ă este f o r m a c e a m a i u z u a l ă de critică tea­ t r a l ă . A s u p r a s c h e m e i t e o r e t i c e şi p r a c ­ tice a c r o n i c i i d r a m a t i c e există mai m u l t » p u n c t e de v e d e r e . D a t f i i n d că i n t e r v i u l n o s t r u este el î n s u ş i u n fapt dc istoric literară (şi d r a m a t i c ă ! ) , să î n c e r c ă m s ă „ r e c e n z ă m " şi o p i n i a d u m ­ neavoastră în legătură c u structura cronicii teatrale.

— î m i e s t e g r e u să a f i r m c ă a r e x i s t a o structură obligatorie sau — d a c ă vreţi — m ă ­ car o structură ideală a unei cronici teatrale, î n a i n t e d e a s t a , aş v r e a c h i a r să f a c o d i s ­ t i n c ţ i e î n p r i v i n ţ a f a p t u l u i că î n c r i t i c a t e a ­ trală există, dacă nu genuri, m ă c a r specii. A ş a d a r , n u trebuie făcută confuzia între nota de cîteva rînduri, care marchează un fapt t e a t r a l şi c a r e tot c r i t i c ă p o a t e să f i e (şi. a d e ­ s e o r i , şi este) ; r e c e n z i a s u m a r ă , l a n e c e s i t ă ţ i l e cotidianului, făcută noaptea, imediat după spectacol, pentru cititorul a v i d d c ştirea p r o a s p ă t ă , d e a d o u a z i ; c r o n i c a , î n c a r e se trec în revistă realizările spectacolului, în ra­ p o r t c u i d e a l u l e s t e t i c a l c r i t i c u l u i şi c u c o n ­ cepţia sa d e s p r e ceea ce trebuie s ă fie acest i d e a l şi c a r e , d e s i g u r , îşi p r o p u n e s ă n u s c a p e n i m i c d i n c e e a c c este i m p o r t a n t î n v r e u n u l

30

www.cimec.ro

din compartimentele spectacolului, pentru a a acestui da, totodată, o imagine globală s p e c t a c o l ; s t u d i u l s a u e s e u l , c a r e îşi p r o p u n e să i a t e m p e r a t u r a , l a u n m o m e n t d a t , a u n e i m i ş c ă r i t e a t r a l e s a u să f a c ă portretul unui teatru sau al unei stagiuni teatrale ş.a.m.d. Şi, apoi, c u p r i n d e r e a teoretică, cărţi c u caracter u n i t a r sau caleidosoopic. Şi aşa m a i departe. N u v r e a u să v ă ţ i n a c u m u n c u r s d e t e o r i e a criticii, dar distincţiile d e m a i s u s sînt ne­ cesare, pentru că, uneori, f o r m u l ă m pretenţii (care foarte î n a l t e faţă de critica j u r n a l i e r ă îşi a r e r o s t u l e i , l i m i t a t , d a r p r e c i z a t , î n a r i a j u r n a l i s m u l u i şi î n a c t i v i t a t e a c u l t u r a l ă l e g a t ă de teatru) : s ă e m i t ă i d e i f u n d a m e n t a l e s a u să e x p u n ă t e o r i i u n i v e r s a l e , să a d u c ă p u n c t e de v e d e r e noi ş . a j n . d . C r o n i c a d r a m a t i c ă este o specie j u r n a l i s t i c ă atunci c î n d a p a r e într-un cotidian de mare t i r a j , c a r e se a d r e s e a z ă t u t u r o r c i t i t o r i l o r , şi n u n u m a i s p e c i a l i ş t i l o r . E a a r e a se i n t e g r a necesităţilor ziarului p r i v i n d informarea u n u i foarte m a r e număr de spectatori. O atare c r o n i c ă n u t r e b u i e să v i z e z e specialistul in teatru, nici m ă c a r regizorul, actorii, scenogra­ fii c a r e a u c o n c u r a t l a r e a l i z a r e a s p e c t a c o l u ­ lui. N e î n t î l n i m , citeodată, cu cerinţa (sau ne î n t î l n e a m — d a c ă vreţi) actorilor de a î n v ă ţ a ceva din cronica i n f o r m a t i v ă , de ziar, „ D a r e u , a c t o r u l , ce î n v ă ţ d i n această c r o n i c ă ? " ţi se s p u n e a . C r o n i c a d e z i a r n u se a d r e s e a z ă în p r i m u l r î n d specialiştilor, p e n t r u că astfel ar deveni i m p o s i b i l de digerat de către citi­ torul o b i ş n u i t a l z i a r u l u i . E x i s t ă , însă, revista de s p e c i a l i t a t e , i a r î n t r e z i a r şi r e v i s t a de Acest specialitate, există r e v i s t a de c u l t u r ă . profil l a r g îl a u astăzi R o m â n i a literară, î n ­ tr-o m ă s u r ă , C o n t e m p o r a n u l . . . — C r o n i c a d e In I a ş i . . . — ... T o m i s d e la C o n s t a n ţ a , T r i b u n a de de la B a c ă u evident, pe de şi a l t e l e . cronica la In tre­ fie in­

— I n legătură c u spaţiu] acordat d c unele cronici dramatice spectacolului, in sine, ar mai fi dc subliniat că, atunci cînd criticul face exces de zel în analiza textului ca literatură dra­ m a t i c ă , n e d ă i m p r e s i a c ă e l n-a f o s t la s p e c t a c o l u l d c t e a t r u r e s p e c t i v , c i a fost l a b i b l i o t e c ă şi a c i t i t v o l u m u l d e t e a t r u î n c a r e s c n u m ă r a şi p i e s a d c p c afişul stagiunii...

Cluj-Napoca, buie dică mai lui o să a i b ă

Ateneu aspectul de mai

aceste r e v i s t e de c u l t u r ă , şi c i t i t o r u l informată, pentru şi pentru nouă în mai dacă

dual

c a r e i-l r e v e n ­ c u l t u r ă : să deopotrivă, al a

revistă

avizată,

teresantă teatrului, opinie cît — a-şi dere stitui

spectatorul cultural acesta de

curent dornic un

teatru­ cuceri de ve­ con­ ma­ este

actorul, prin felul — nproape vreţi

regizorul,

directorul cronicarului,

activistul

intermediul adevăr

formula

punct şi

a-şi

şi o o p i n i e a s a , c o m ­ sau de timp, specialist în cronică pc Această

petentă, de terie d e situabilă, publicaţiei ale c u l t u r i i de ş t i i n ţ ă totodată, mai şi bun ştiinţă, larg,

spectator în şi acelaşi pe

— E u n u pot face o distincţie n e t ă î n t r e t e x t şi s p e c t a c o l . D a c ă a m s c r i s u n e o r i a ş a , a m scris u r m î n d modelele. D u p ă o p i n i a m e a , s p e c t a c o l u l e s t e u n u l şi î n t r - î n s u l literatura intră ca parte — botărîtoare, integrantă, esenţială — , d a r parte. E u scriu despre tea­ t r u f i i n d c ă sînt critic de teatru. I n acelaşi t i m p , n u p o t să n u ţ i n s e a m a d e f a p t u l c ă independent literatura dramatică trăieşte şi de p r e z e n ţ a e i po s c e n ă ş i , p e n t r u mine, r e p r e z i n t ă tot t e a t r u . P r i n u r m a r e , c u m îmi p r o p u n să p r o c e d e z ? I n faţa u n u i spectacol cu o piesă foarte b i n e c u n o s c u t ă , e v i d e n t că c e e a ce m ă i n t e r e s e a z ă î n p r i m u l r î n d sînt artiştii care a u realizat spectacolul, imagi­ nea nouă şi i m p o r t a n t ă pc care o înfăţi­ şează s c e n a . C î n d a m fost î n s i t u a ţ i a d e a scrie despre reconsiderarea Scrisorii pierdute, în 1 9 4 9 , şi a N o p ţ i i f u r t u n o a s e , reconside­ rări săvîrşite de f a i m o a s a e e b i p ă a T e a t r u ­ lui Naţional sub conducerea lui Sică Alex a n d r e s c u , e v i d e n t că a m v o r b i t foarte pe l a r g de v i z i u n e a n o u ă a s u p r a p i e s e i şi, cît mi-a p e r m i s s p a ţ i u l , m - a m r e f e r i t ş i l a f e l u l î n c a r e această v i z i u n e este s u s ţ i n u t ă de a c ­ t o r i ; d a r , î n p r i m u l r î n d , m-a i n t e r e s a t e x e ­ geza n o u ă . Cînd a m scris, d u p ă 25 de a n i , despre spectacolul cu O scrisoare pierdută al Iui L i v i u Ciulei, despre Noaptea furtu­ noasă reevaluată scenic, n u desăvîrşit, dar interesant, la T e a t r u l de C o m e d i e , de L u c i a n G i u r c h e s c u , n-a m a i f o s t n e c e s a r să p o v e s t e s c d e s p r e c c este v o r b a în piesă s a u c u m tre­ b u i e să p r i v i m p i e s e l e a s t ă z i ş i a m vorbit, deci, î n cea m a i m a r c parte, despre meta­ fora scenică oferită, despre semnele prin care încercau să c o m u n i c e cu n o i regizorul şi a c t o r i i şi d e s p r e i d e o l o g i a n o u ă — şi s u b r a p o r t p o l i t i c , şi s u b r a p o r t t e a t r a l — . d e s p r e d o c t r i n a estetică d i n acest s p e c t a c o l . N u a v e a nici u n rost să fac o exegeză a lui H a m l e t , cînd D i n u C e r n e s c u ne p r o p u n e a , foarte per­ s o n a l , o e x e g e z ă h a m l c t i a n ă . M-a preocupat în p r i m u l r î n d felul c u m arată spectacolul, î n c e r e î n d să las o m ă r t u r i e d e s p r e a s p e c t u l — d a c ă vreţi — şi p l a s t i c , n u în exclusiv scenografie, despre aspectul al spectacolului. sensul vizual

cultură

teatrală.

coordonatele mai generale, manifestare şi, cel în

coordonatele, adică de de

s p e c i a l i z a t e . E a este o a teatrului,

teatrologie, Prin în

o manifestare înţeles şi al artă, şi

publicistică,

cuvîntului. Cronica

urmare : înţelesul poate

literatură,

Există, însă, împrejurări cînd apare o piesă n o u ă , o r i g i n a l ă , realmente interesantă. Se poate î n t â m p l a ca această piesă să figu­ reze într-un spectacol oarecare s a u într-un spectacol foarte bun. Datoria mea e s t e să ajut, î n p r i m u l r î n d , la propulsarea piesei — şi să o b s e r v , î n tacolul o face. primul rînd, dacă şi spec­

foarte

evident.

dramatică

să a r a t e şi a s t f e l .

www.cimec.ro

31

Nu sint pentru o schemă, resping, înde­ obşte (cu actorii, cînd d i s c u t ă m , avem in s p e c i a l d i f i c u l t a t e a a c e a s t a d e a ne î n ţ e l e g e ) , a c u z a că u n i i c r i t i c i v o r b e s c p r e a m u l t d e s p r e text şi prea puţin despre spectacol. Sau scriu prea m u l t despre spectacol (asta am a u z i t a m â n d o i , nu, o d a t ă , la ş e d i n ţ e l e de la Uniunea S c r i i t o r i l o r ) şi prea puţin despre t e x t , c a şi c u m p i e s a a r t r e b u i să-şi a i b ă c r i ­ t i c i i ei l i t e r a r i , s e p a r a t . R e s p i n g a c e a s t ă d i h o ­ t o m i e , p e n t r u că, într-adevăr, unele spectacole n u pot fi r e c e n z a t e a l t m i n t e r i d e c î t c u e n u ­ merarea a doi-trei actori, iar unele piese — sînt şi a s e m e n e a cazuri — nu merită decît o relatare v a g ă , foarte s u m a r ă , a pre­ tinsului lor subiect. N u i-nş fixa cronicii, anticipat, absolut nici un fel de parametri obligatorii. Intervine, însă, aici o împrejurare care, într-adevăr, naşte o dificultate particulară. S p r e d e o s e b i r e d e a l t e ţ ă r i , noi n u a v e m o critică dc exegeză a literaturii dramatice. mine, întrebarea ducă a Puneţi-vă, ca şi existat, în istoria noastră din u l t i m i i 3 0 de a n i , , v r e o c r i t i c ă l i t e r a r ă i m p o r t a n t ă , c a r e să d e t e r m i n e spectacole» c u p i e s e d i n l r - u n c a p i ­ tol a l l i t e r a t u r i i noastre dramatice, de un a n u m i t tip, de o a n u m i t ă o r i e n t a r e . R e e v a ­ l u ă r i l e s-au f ă c u t d c c ă t r e o a m e n i d e t e a t r u . D'alc carnavalului este rezultatul exegezei personale a lui L u c i a n P i n t i l i e , care a de­ t e r m i n a t şi m o d i f i c a r e a u n o r p u n c t e de v e ­ d e r e a l e i s t o r i c i l o r l i t e r a r i şi. m a i a l e s , a l e profesorilor ce redactează cărţi de şcoală. E u n f e n o m e n i n t e r e s a n t . D a r d r u m u l a r fi trebuii să fie invers. Chiar reconsiderările N o p ţ i i f u r t u n o a s e şi a l e S c r i s o r i i p i e r d u t e a u fost . s ă v î r ş i t e de r e g i z o r i şi t r e b u i e să vă spun că la furtunoasele dezbateri care au a v u t l o c î n a i n t e şi d u p ă s p e c t a c o l e , î n I f M ' J , critici l i t e r a r i d e s t u l de i m p o z a n ţ i a u avut o p o z i ţ i e a d v e r s ă , a p ă r î n d , c a să s p u n aşa, ideile tradiţionale, nu formula novatoare propusă. Nu prea avem critici ai literaturii dra­ este... dramatic, faptul că, pînă matice şi acum, istoricii literari a u acordat un loc foarte vag dramaturgiei, iar istoriile lite­ rare mai noi (am mai spus asta într-un articol), scrise de oameni foarte înzestraţi, tineri critici, nici n u au prezentat drama­ turgia, ci n u m a i poezia şi proza. într-un mod interesant apare, în unele istorii, tea­ trul dintre cele două războaie mondiale. Mă refer l a v o l u m e l e s e m n a t e de Constan­ tin Ciopraga şi O v i d S . C r o h m ă l n i c e a n u . Critica literară românească n u a determi­ nat pînă acum apariţia unei capodopere în arta teatrală. E v i d e n t că a n a l i z a făcută dc G e o r g e C ă l i n e s c u l u i V l a i c u 'Vodă este m a ­ gistrală, e x a m e n u l făcut pieselor lui Cnragiale de V l a d i m i r S t r e i n u este foarte inte­ resant, consideraţiile lui Pompiliu Constant i n e s c u , de a s e m e n i , d a r , fie c ă n u a u avut o c a z i a d e a fi î n r e l a ţ i e d i r e c t ă c u lumea s c e n e i , fie c ă n u a u a v u t h a r u l de a de­ termina, de a g e n e r a e x e g e z e s c e n i c e , fapt

este că n u a u f ă c u t-o. N i c i u n r e g i z o r , n i c i poate spune din t r e c u t n i c i de a s t ă z i , n u şi n-a d e c l a r a t că i n viziunea sa a fost esenţial inrîurit de către critica literară a o p e r e i p e c a r e a pus-o i n s c e n ă .

— V r e ţ i să s p u n e ţ i c ă critică dc direcţie pentru tru...

n u există o s a u i n tea­

— Mă tem de c u v î n t u l acesta, „direcţie", nici nu-1 î n ţ e l e g prea bine, şi d a c ă m-aş angaja vreodată într-o c o n t r o v e r s ă pe tărîmul c r i t i c i i şi i s t o r i e i l i t e r a r e , c r e d că aş avea un punct de vedere foarte rezervat a s u p r a a ceea cc sc n u m e ş t e critică de di­ recţie. Nici nu c r e d că e p o s i b i l ă , astăzi, o c r i t i c ă d e d i r e c ţ i e , a ş a c u m a fost a t u n c i c î n d s-au i v i t m a r i l e c u r e n t e , d c p i l d ă , să­ mănătorismul. A m i m p r e s i a c ă , în contextul literelor şi artelor de astăzi, o asemenea critică de direcţie este, p r a c t i c , imposibilă şi c h i a r n e n e c e s a r ă . M ă r e f e r . î n s ă . la f a p ­ t u l că c r i t i c a l i t e r a r ă şi. d a c ă v r e ţ i , şi c r i lica teatrală n u sînt, d e o c a m d a t ă , cu un pas înaintea exegezelor scenice. Acestea a u fost făcute, la noi, de către regizori. în două decenii strălucite, în trei d e c e n i i , do fapt, a l c i n c i l e a , a l şaselea şi c h i a r a l şaptelea, şi c o n t i n u ă să fie f ă c u t e şi a s t ă z i . Noi n u a m a v u t în t e a t r u c r i t i c i c a . d e p i l d ă , .Ian K o t t . C u m ştiţi, d a n K o t t , cerce­ tător interesant, nu excepţional, a scris o carte despre Shakespeare, contemporanul nostru. Această carte a determinat reacţii f o a r t e d i v e r s e . D a r u n i i — p r i n t r e ei şi r e g i ­ z o r i e n g l e z i — a u a d o p t a t p u n c t e l e ei d e v e d e ­ re. C h i a r ş i u n i i d i n r e g i z o r i i n o ş t r i a n fost î n r i n ri ţ i, î n s h a k e s p e a r c o l o g i a r o m â n e a s c ă , d e exegeza lui Kott. Nu avem însă, o carte c a r e să se n u m e a s c ă ..Caragiale, contempo­ ranul n o s t r u " , 'de p i l d ă , şi c a r e să n u fie operă d e p u r ă cercetare literară, ci o operă capabilă să g e r m i n e z e un nou mod de a privi...

— — ce să la fie,

Exegetic... iniţiatorii materie fost măsură din nici găsit eu, dc ceva nici exegezelor Caragiale şi mai alţi şi sceni­ şi de ti­ îmi de-ai punc­ drama­ în rubrică revista să dea Şi uitate,

Purtătorii, noi, în au

Shakespeare, într-o regizori rău nu a oferi că am nerii pare mei de tice unele

regizorii, generaţia

continuă

redusă, colegi

actuală.

puterea teatrale ce melc, fac o la

posibilitatea

mişcării Ceea

româneşti ou, deţin urmă, în dc într-o la o piese

te d c v e d e r e a c t u a l e naţionale. din pe (şi este de e, cărţile care,

asupra literaturii sau

pildă,

permanentă „Familia" o carte), care sute ! piese sînt

care pînă a să

reaminti fie după puse

merită Uriaş

scenă...

mine,

repertoriul

32

www.cimec.ro

romanesc, de către pieselor cipînd nu meu, col idee am o

măruntă noi. străine Fac,

c

încă merită

cunoaşterea şi analize interes, conştient coleg un iată o vreun

sa ale anlieă al o

prefaţa ce, c ă ţific şi a l şi tru dc un cu

capitolului nu care tablou sau cîte a

Evoluţia operat în al nu

poeziei domeniul e că

dramati­ ştiin­ prozei dat pen­ un mult

uneori, Dar şi să se mod sînt nici poată dc a

poate l u c r a cu i n s t r u m e n t a r u l convingerea ştiinţific o piesă în mea el a

care încă, care să nou

spectacolele. oferit analiză care un

poeziei, epoca

dramaturgiei uneori, ocupă de cîte mai carte.

orienteze

specta­ faptă

examinată, rînduri

deşi, pagina

despre nouă,

spune : privi,

autor

citeva

teatrală

inedită. t — Am că aţi înţeles, revăzut din de discuţia curînd teatrul noas­ opiniile dintre In în ce ce —- P e n t r u şilul dc „nc-am interviu cîteva scriitorii că ne dc să apropiem şi inexistenţa ruga, pentru să fertile contextul încercaţi în de pentru sfircă criticii acest numiţi pentru actu­

convorbirii plîns" numai, direcţii de direcţie, v-aş

noastre
t

tră, lui cele

Lovinescu două vi

despre

războaie se par

mondiale. actuale ? vi Şi se aşa,

măsură măsură azi, ca

tematice

teatru,

Eugen să

Lovinescu mă exprim

pare, un... — pe

al, desigur.

p r i c e p u i in ale teatrului ? Intr-un care încercat studiu să dintr-o carte de-a mea, l-am actual, intitulat analizez ani. Resurecţia peisajul prin Am — — dramei, cam mo­ am ana­ şi des­ Horia

Nutresc de cnre

o

stimă El dat

considerabilă dramaturgie este, O de la schiţă de

pentru a istorie la lui sin­ a de­ spec­ se cea a să ju­ cu şi ale avut drama­ literatura puţin de mai mai decît şi înmai şi 1930,

am

dramaturgie aceasta despre

munca Eugen gurul deci,

istoriograf ne-a

românesc ultimii drama dernă văzut-o lizat, pre este, drama nivel lui de de de

înţelegînd istorică istorică Paul

Lovinescu.

deocamdată, 1900 şi că

cincisprezece inspiraţie inspiraţie reprezentată Al. Voitin, drama orientare de a ontologică îndoială, (pe

vorbit pe

drama care de Am socială vorbit o

literaturii

dramatice lecturile unele ajuns la şi

aproximativ, eu am istoric dintr-o înţelegeţi de

pentru dintre mai român nu în fac

primele piesele aplicată asupra Aş să lui Iorga din a

patru după de este care

exponenţial Angliei. de se (al Marin care şi a orientare construi cărei

cenii ; d u p ă tacolele ocupă, mai unui giei mă

personale concluzia

Lovinescu, apoi, de comedia filozofică, fără

socială,, a m

competentă

privire vrea zicem,

încercările

tragedie despre la un a şi

literar anume bine, ierarhie

dramatur­

reprezentant

perioadă. raport, istorie despre Nicolae şi a

Sorescu), ridicat-o drama cărei

aceasta o

politică remarcabil

decată marea, sau cu

producţia despre de (ai

dramaturgică orientare etică

fundamentala consideraţiile ale că lui Numai în

Călinescu sau a

Titus

Popovici)

cazului reprezen­ Radu fireşte, con­ pre­ şi pe in­ şi cîteva

dramaturgi

conştiinţă, foarte Ion N-aş pe alte tot în fac —

drama mi să

dramaturgie altora. o turgia anume

civică

pronunţată Băieşu, vrea care studii

George său

Călinescu integrat în foarte un

tanţi mai Popescu, şi alţii). şi le sideraţiile cum care

de s e a m ă

se p a r Paul vă şi în

Dumitru Everac, acum acolo, cărţi, ar fi

perspectivă excursul uneori Do că cel

general capitolul ocupă este la a

repet făcut alte

română, veţi mare larg tîi, A o fost de teatrul.

ocupîndu-se pildă, proza puţin, (ca şi

le-am

dramaturgi. observa sau,

Caragiale : spaţiu

timpul. mine, mai sau mai

Acestea în

substanţial Alecsandri) făcut, al întîi măsură

direcţii în pe unul

comedia pentru celui

fiind,

actualmente, reflux, 23 chiar

examinată Deci, muncă de

explicabil creaţia care

Lovinescu dar

important după a lui noi.

comediograf August 1944, Mazilu, de

istoriograf

dramaturgiei.

l-am

avut cei

continuat, Pompiliu verdictele iar unele

într-o

Aurel

Baranga, dintre

Teodor

mică,

Constantinescu. lui Lovinescu a mi se par, care tim­ Sînt fiind co­ în

interesanţi

scriitori

Apoi, în exacte, privesc dintre pul lor,

teatru din generaţiile m a i Iată, listice deci, — — ca cîteva eu ar linii care

majoritatea relaţia cît se

covîrşitoare dintre dintre poate lui A. de de piesele

cazurilor, examinate, şi

direcţii cum de putea

tematice aţi fi vrea într-o Nu la

şi să

sti­ le exi-

observaţiile

ştiu

spuneţi ? provizoriu, minare unor tar a

considerate, este ex­ apariţia noi, decisă. documen­

personalitatea asupra cît mi

dramaturgilor Delavrancea, Hertz, la se locul

forţă,

pătrunzătoare. fiecare său, plînge,

peisajului care de de

dramaturgie. să a s i s t ă m adauge un să

observaţii Caton pus, rect după

Sorbul,

clus, însă, ca în curînd opere configurând, pildă,

Theodorian, clasificat.

elemente teatru politică

se p a r e ,

Deşi

criticul

românesc,

orientare

www.cimec.ro

33

S

e

m

n

a

l

V I R G I L MUNTEANU

Dumnealui sau Dulci si foşnitoare
Mie, unuia, dintre toate spectacolele lumii, cel mai mult îmi place spectacolul teatral. Ins mai ciufut, nu mă interesează premierele, aşa că mi-am creat avanta­ jul de a vedea fiece nou spectacol cam la a douaa treia reprezentaţie. Ce-mi place mie cel mai tare e cînd se sting luminile în sală şi cînd pe cortină încep să joace pînzcle de aur ale reflectoarelor. Şi cînd sala tace în cor, şi aşteaptă. Mă simt solidar cu toţi cei cu care (şi pentru care) am venit la spectacol. Mi-s dragi absolut toţi cei pe care-i înlilncsc în seara mea de teatru : sînt curaţi, ele­ ganţi, sînt nerăbdători, sînt curioşi, sînt sfioşi. S-a pe­ trecut o mică minune cu ci: au aerul copilăresc şi blînd, n-ai zice că, Vreodată, vre­ unul din ei s-a răstit la ne­ vastă sau a bombănit în tramvai, fiecare aşteaptă la rînd la intrare, la rînd la garderobă, la rînd la progra­ mul de sală, la rînd la oran­ jadă, după dumneavoastră, scuzaţi, vă rog, nu face ni­ mic, e vina mea. fiecare dată, tre ei îl regăsesc nealui. De insă, pe prin­ dum­ teatru, şi nu-ţi mai vreau nimic. Să vedeţi : Cînd vine seara, dumnea­ lui cu dumneaei ds braţ, amîndoi dichisiţi şi parfumaţi (el : P o u r un h o m m e , ea : Madame Rochas) străjuiesc intrarea. Au dat tîrcoale clă­ dirii în cercuri din ce In ce mai strînse, ca vînătorul, pră­ zii, pînă la şi douăzeci. Pă­ trund în hol niţel ţepeni, dumnealui depune la garde­ robă pardesiurile purtate pe braţ, pe urmă revine, o exa­ minează sever pe dumneaei, îi şopteşte ceva şi dumneaei dispare după o perdea. C'md dumneaei revine — cu aerul acela sfielnic de studentă restanţieră —, dumnealui o re­ examinează şi decide : acum e mai bine. Fiindcă nu sînt fotografii noi in hol şi nici expoziţie nu e, trec pe la bufet. Dumneaei analizează îndelung exponatele, îl îm­ punge cu degetul şi dumnea­ lui . obţine (peste rînd) două pepsi. Sorb rar, timp în care privirile lor încărcate de dorinţi dezbracă de învelişul colorat şi foşnitor nişte mîndre caramele. Vorbele sînt de prisos, cînd dumnealui recuperează garanţia, mai întîrzic cîteva clipe şi revine glorios : o Kandia de zece. caramele bulgăreşti, dropsuri trase cu alune şi vişinată, o duzină de pitic, două Euge­ nii şi patru Dănuţi, jeleuri cu fructe, stoc supranormativ. Dumnealui decide că e momentul, locurile sînt cam la mijloc, permiteţi ? Mersi, unsprezece şi doisprezece, bine că n-avem treisprezece, ha-ha. Vezi bine, dragă ? sigur, dar tu ? Şi dumnea­ lui îngălbeneşte brusc. A ui­

tat programul, permiteţi ? mersi, s-a făcut, poftim, dra­ gă. Timplă lingă timplă, îl răsfoiesc : uite-o, zice dum­ nealui, ţi-am spus eu că joacă şi ea... şi vorbele dum­ nealui se pierd într-un mur­ mur : peste patruzeci, sigur, nu, a lăsat-o neamţu'... Gongul a sunat a treia oară. Peste liniştea sălii se înalţă vaietul celofanului sfişiat. Dumn-Jaei sacrifică prima pungă cu dropsuri. Serveşti ? Dumnealui serveş­ te. Primele replici se încru­ cişează cu ronţ-ronţ. Tabloul doi începe cu Kandia şi se termină cu Eugeniile. Ţipă tipia, se văietă celofanul, s-au dus şi jeleurile cu fructe, serveşti ? mersi, am servit, dă-mi ba­ tista ta, s-a dus prima parte. Pauză. Uite-i pe ăia de la H4, unde, dragă ? in lojă, ne-au văzut. Dumnealui zîmbeşte larg, arată spre scenă, şi braţul cu programul det senează spirale. Or fi cu, maşina ? şopteşte ea... Partea Vrei o Flugenie ? a doua. Dumnealui scutură energie din cap : vrea dropsuri trase cu vişinată. Ronţ-ronţ... în scenă a intrat ea. Uite-o, zice dumnealui, s-a cam îngrăşat, zice dumneaei, cu cine ziceai să e acum ? Un drops alege libertatea : scăpat din închisoarea de celofan, cade, sare de trei ori şi aleargă pe podeaua înclinată, zrrrrr... Spectacolul s-a terminat. Dumnealui abandonează dis­ cret sub fotoliu ghemul de ţiplă colorată şi agită braţele către lojă : ne vedem la ie­ şire ! Dumneaei priveşte melan­ colic spre scenă. Ultimele aplauze s-au stins, cortina a căzut defini­ tiv, dumnealui respiră adine şi satisfăcut. Dumneaei se pisiceşle : mă mai aduci ? Cînd ? Cînd vrei lu, dragă. Ţi-a plăcut ? Au fost bune !

Dumnealui e nelipsit. Dumnealui. probabil, nu-i place teatrul in mod deose­ bit, adică nu că nu i-ar plă­ cea, n-ar recunoaşte în ruj>tul capului aşa ceva, chiar mărturiseşte că fără lealru viaţa lui ar fi un chin, dum­ nealui nu concepe existenţa fără teatru, spectacolul intră în metabolismul dumnealui, mie, zice, dă mi aia, aia şi

34

www.cimec.ro

S i n t e z a teatrală

MIHAI NADIN

Ciudat nu este faptul că fiecare dintre factorii s i n t e z e i teatrale s e r e c o m a n d ă drept primordial, ci felul î n care o face. A d i c ă : a u t o r u l s o c o t e ş t e că f ă r ă t e x t u l s ă u s p e c t a ­ colul n u e s t e p o s i b i l (la p o s i b i l i t a t e a u n u i a l t text, a l a l t c u i v a , n u s e g î n d e ş t e , î n a c e l m o ­ m e n t d e î n f i e r b î n t a r e ) . A c t o r u l , că f ă r ă p r e ­ zenta e a pe scenă textul e bun i(dacă e b u n ? !) d o a r p e n t r u l e c t u r ă ( l a p o s i b i l i t a t e a unui a l t a c t o r , i n l o c u l s ă u , n u se g î n d e ş t e ! ) . Regizorul consideră că î n t î l n i r e a dintre un text ş i o e e b i p ă d e i n t e r p r e ţ i n u p o a t e c o n ­ duce, d e la sine, adică fără aportul unui element coordonator, a p t să a r t i c u l e z e ideile a r t i s t i c e şi s ă l e d e a e x p r e s i e , l a o r e p r e z e n ­ taţie '(la p o s i b i l i t a t e a unui alt regizor, în locul 6 ă u , n u s e g î n d e ş t e ! ) . A ş a d a r , p r o b l e m a de p r i n c i p i u a sintezei teatrale este m e r e u c o n f u n d a t ă , î n p r a c t i c a t e a t r u l u i şi î n d i s c u ­ ţiile a f e r e n t e ( c ă c i d e s p r e s p o r t ş i t e a t r u s e discută m a i m u l t d e c î t d e s p r e o r i c e a l t c e v a ! ) , ca p r o b l e m a o r g o l i i l o r , şi r e d u s ă l a a c e s t e a . T e a t r u l , c a a r t ă c u o i s t o r i e şi c a r e s e î n ­ treabă a s u p r a i s t o r i e i s a l e ( n u f ă r ă j u s t i f i c a t e îngrijorări), apare, astfel, în ipostaza s a cea mai v r e m e l n i c ă , s p e c t a c o l u l — şi, î n l o c ca î n t r e b a r e a s ă p r i v e a s c ă e s e n ţ a l u i (şi a o r i c ă ­ rui act d e i n t e r p r e t a r e , î n f o n d ) , e a s c l i m i ­ tează l a o i p o s t a z ă şi d e v i n e , l a l i m i t ă , o chestiune d c psihologie. L a capătul acestui fals t r a s e u se a f l ă m o d e l u l t e a t r u l u i c a a c t cabotin, şi c h i a r c a p a r a n o i a . N u î n t â m p l ă t o r , ipoteza a f o s t f o r m u l a t ă i n a c e ş t i termeni, severi, desigur, d a r , din destule m o t i v e , j u s t i ­ ficaţiDaca v r e m , într-adevăr, să a f l ă m u n răs­ puns c o n s i s t e n t l a m u l t p r e a d i s p u t a t a c h e s t i ­ une a p r i m o r d i a l i t ă ţ i i ( m a i t o t d e a u n a , c h e s t i ­ unile dificile a u fost clasate, î n l i p s ă d e răs­ puns, d r e p t false p r o b l e m e , deci, a n u 6e confunda c u î n t r e b a r e a : C i n e a fost î n a i n t e , oul s a u g ă i n a ? ! ) , a t u n c i t r e b u i e să c o n s i d e ­ r ă m t e a t r u l s u b s e m n u l t i m p u l u i şi să j u d e ­ c ă m i(sau s ă n e r e a m i n t i m ) ce cauze s t a u l a originea l u i , î n ce m ă s u r ă le p u t e m r e s t a b i l i , cum a u evoluat ele, în t i m p . M a r i l e ipoteze asupra istoriei teatrului (parţial, doar, iden­

t i c e ou i p o t e z e l e p r i v i n d o r i g i n e a şi i s t o r i a artei, î n general) răspund, în felul lor, l a chestiunea de relativ recentă formulare a pri­ m o r d i a l i t ă ţ i i (teatrul din v r e m e a tragediei c l a ­ sice greceşti n u c u n o ş t e a o a s e m e n e a o b s e s i e ) . Dacă t e a t r u l a r r e f l e c t a n a t u r a sui generis a l u i homo ludens, a t u n c i teatrul a r fi doar expresia n e v o i i de joc a actorului, j o c liber şi f ă r ă s c o p , f i r e ş t e . D a c ă , d i m p o t r i v ă , e l a r reflecta m e m o r i a şi n e v o i a d e ceremonial, a t u n c i e l a r f i o p e r ă d e regizor, eonstrîns de o structură dată, d a r liber, în limitele ei. N u r e l u ă m toate ipotezele a v a n s a t e a s u p r a o r i g i n i i şi n a t u r i i a r t e i , d e ş i , d e p i l d ă , mo­ d e l u l o f e r i t d e p s i h a n a l i z ă , şi d e s e o r i d i s c u t a t , a r m e r i t a e l î n s u ş i o dezbatere. S e ştie, î n s ă , că e x p l i c a ţ i i l e d c n a t u r ă p a r t i c u l a r ă ( c a şi c e l e e v o c a t e ) c e s-au a c u m u l a t î n t i m p s î n t expresia unei cunoaşteri — de perspectivă d a t ă , orioît de m ă r g i n i t ă a r fi e a ! — care n u poate fi ignorată. E v i d e n t , sinteza pe c a r e o reprezintă ideea artei ca formă a conştiin­ ţe? s o c i a l e i m p l i c ă m o d e l e l e a n t e r i o a r e ş i , f ă r ă a se r e d u c e l a n i c i u n u l d i n t r e a c e s t e a , l e conferă viabilitate, în interiorul unei expli­ caţii principiali noi. Revenind, acum, d c la principii la con­ cretul artei, fireşte c ă ne p u t e m î n t r e b a î n ce m ă s u r ă d r a m a t u r g u l e s t e f a c t o r u l d e c i s i v al închegării unei forme date a conştiinţei s o c i a l e , s a u î n ce m ă s u r ă a c t o r u l o r i r e g i z o r u l î m p l i n e s c această calitate. Stă s u b semnul evidenţei că, în acest caz, n u m a i r ă m î n e loc p e n t r u o r g o l i i , i n d i f e r e n t a l e c u i a r fi a c e s t e a . C o n ş t i i n ţ a socială n u este o entitate î n s i n e (şi p e n t r u sine). E a dobîndeşte materia şi f o r m a v i e a fiinţei sociale, trăieşte p r i n e a , se realizează p e n t r u e a . D e a c e e a , de p i l d ă , n i c i o d a t ă u n t e x t m e ­ d i o c r u n u v a p u t e a să-şi i m p u n ă primordia­ litatea a s u p r a actului teatral. Şi. la fel. n i c i u n r e g i z o r m e d i o c r u şi n i c i o e c h i p ă m e d i o c r ă de actori n u o v o r putea face. decît cu riscul,. socialmente inadmisibil, al producerii de spec­ tacole m e d i o c r e . A m analizat, recent, cazul u n u i scenograf ( e x c e l e n t !) a t r a s d e r e g i a d e t e a t r u . I n f a p t .

www.cimec.ro

35

d a c ă s c e n o g r a f i a e s t e , c u m o d e f i n e a cel ce a fost T o n y ( î h e o r g h i u , . . r e g i a l o c u l u i d e j o c ' " , a l u n e i trecerea u n u i scenograf la regie tre­ b u i e c o n s i d e r a t ă c a u n p r o c e s , în m a r e m ă ­ s u r ă , f i r e s c ( c u m s e î n l î i n p l ă şi i n c a z u l u n o r a c t o r i a t r a ş i de r e g i e ) . L u c r i n d , i n i ţ i a l , pe u n text oarecare (în ordinea valorii literare), e l şf.-a i m p u s , şi î n c ă s t r ă l u c i t , primordialita­ t e a . C a u r m a r e , >a; f o s t 'in. m ă s u r ă , î n l i m i t e d a t e , s ă s a l v e z e t e x t u l de l a compromiterea prin reprezentaţie '(destinul, în timp, al u n u i a s e m e n e a text stă d i n c o l o de a n t i c i p ă r i l e pe c a r e le-am p u t e a f a c e ) . A u r i n a t , i n s ă , î n s c e ­ n a r e a unei piese a m a r e l u i repertoriu. Şi, c u m « p u n e a B r e e h t : „ î l p o ţ i s c h i m b a pe S h a k e ­ s p e a r e , d a c ă p o ţ i ! " C e e a ce e s l c d e j a o a l t ă chestiune. E l a putut, a ştiut c u m (l&sînd dovezi binecunoscute astăzi). N u orgoliul unu­ ia s a u a l t u i a poate determina r ă s p u n s u l , ci s i t u a ţ i a de f a p t : t e x t u l , ca realitate densă, c u o s t r u c t u r ă de c r i s t a l d u r , s t r ă l u c i t o r , p c d e o p a r t e , şi. p e d e a l t a , p r o g r a m u l r e g i z o ­ r a l — î n c e r c a r e a de a r e - f o r m a (şi n u fără c u l t u r ă , c u m «e î n t â m p l ă atît dc frecvent) m a ­ teria dramatică. A schimba prin Din a a nă re numele problemă s-a nu de (pc S h a k e s p e a r e , î n lui Brccht) şi a cazul evocat avea puterea

(reală, creatoare) de a o face — teoretică, fapt, că a nu faţă lităţii slab transformat în este dc de

iată subiectul. primordia­ concretă, Un — lui text şi

chestiunea realitatea spectacolului. litera

realizării, stabili —,

numai

primordial măsură va (a

fidelitatea ignoră text sa

înseam­ înşelătoa­ ca sin­ întreba : ideii, îl a

a instaura dar Acest condiţia a

o unitate slab de

problema

teatrului

teză. prin

(autorul neîmplinire actul

d a r d e u n d e ş t i m c ă e s t e s l a b ? !) formei, profund stilului etc),

descompune, face este­

teatral,

vulnerabil,

îi a n u l e a z ă

raţiunea

t i c ă şi s o c i a l ă de a f i .

U n r e g i z o r d i l e t a n t ş;i u n t e x t d i l e t a n t s î n t r e a l i t ă ţ i ce a c c e p t ă , p r i n c o n d i ţ i a l o r e x t r a artistică (sau foarte s c ă z u t artistică), c o m p e t i ­ ţia, î n t r e S h a k e s p e a r e şi o r i c a r e a u t e n t i c r e g i ­ z o r r e l a ţ i a n u este de c o m p e t i ţ i e , ci de cu­ noaştere. A d i c ă , a v e m , pe de o parte, un o b i e c t i n e p u i z a b i l ( î n toate p l a n u r i l e e x i s t e n ­ ţei s a l e , d e c i , î n p o l i f u n c ţ i o n a l i l a t c a Sa p o ­ t e n ţ i a l ă ) şi, p e d e a l t a , u n s u b i e c t a b o r d i n d u - i i n e p u i / . a b i l i l a l e n . A c e s t s u b i e c t n u este r e d u c ­ t i b i l l a r e g i z o r , oare î n d e p l i n e ş t e , î n s ă , r o l u l de f a c t o r ideologic, (cu s e n s u l o r i g i n a r a l ter­ m e n u l u i , a d i c ă , a c e l a de logică a ideilor) al spectacolului. Afirmarea sa contemporană — î n f o n d , r e g i a , d e ş i , c a f u n c ţ i e , î n c e p e o¬ d a t ă CU t e a t r u l , e s t e , c a i n s t i t u ţ i e ( o r g a n ) , o cucerire lîrzie a acestuia — corespunde u n u i d u b l u p r o c e s : de a d î n c i r c a d i v i z i u n i i m u n c i i şi î n d o m e n i u l a c t i v i t ă ţ i i s p i r i t u a l e , c a şi de afirmare a caracterului din ce i n ce mai integrat (socialmente integrat) al teatrului. F a ţ ă î n f a ţ ă s t a u d o a r o b i e c t u l şi s u b i e c t u l interpretării, iar teatrul este unitatea lor contradictorie. Scriindu-i lui Lassale (1859), Marx oşoza î n oglindă tema „teatrului ca i s t o r i e " şi» o i t e a , d r e p t r e v e r s , t e m a „istoriei ca teatru". Să n u ne oprim Ia convertirea istorică a marilor evenimente tragice în ipostaza comicului (vezi e x e m p l u l lui Napo­ leon), ci să considerăm şi r e v e n i ţ i i , adică d e z v o l t a r e a şi n u c l e u l d i a l e c t i c , c a sunsă a mişcării. Este limpede, încă o dată, efi teatrul ca sinteză îşi află 6ursa miş­ cării p r o p r i i — f o r m a s a de e x i s t e n ţ ă — în r a p o r t u l d i n t r e obiectul interpretării şi subi­ ectul ce îşi asumă răspunderea acesteia. Isto­ ria, cum sugera Marx, ontologizează valori e s t e t i c e . Teatrul interpretează estetic realitatea ontologică. C o n t r a d i c ţ i a d i a l e c t i c ă n u se r e a ­ lizează între contrarii ierarhizate, ci repre­ zintă unitatea lor indestructibilă.

NOTE Serile Muzeului j , C I. şi C C Nottara"
care, de ani Pasiunea cu de zile, venerabila doamnă Ana Nottara între(me în jurul muzeului ce-l conduce inte­ resul constant al iubitorilor de artă a fost omagiată ori de cîte ori ne-am strîns prin­ tre scumpele relicve, spre a cinsti memoria înaintaşilor. O atmosferă pregătită febril, cu acea unică iubire a bătrinilor, transformă „serile Mu­ zeului «Nottara»'' în lecţii de înaltă moralitate. Tineri şi vîrstnici, chemaţi aici de in­ teresul cald purtat valorilor noastre scenice, au statorni­ cit, aşadar, o tradiţie muze­ ală. Gongul evocărilor a su­ nat, in această toamnă, cu solemnitatea ştiută, pentru a chema în amintire numele lui Ion Manolescu. Foşti par­ teneri şi elevi au fixat ima­ ginea unui Ion Manolescu uman şi profund, camarad excepţional şi artist de sub­ tilă vibraţie. Nicolae Gărdescu şi l-a amintit in Moartea civilă şi Gringoire, roluri din alte epoci, încăr­ cate de o tensiune actori­ cească irepetabilă. Dinu lanculescu i-a închinat maestru­ lui său două sonete, iar Mar­ gareta Papagoga a împărtă­ şit, emoţionată, secvenţe de viaţă trăite alături dc Mano­ lescu. S-au ascultat cu interes inedite documente din colec­ ţiile Muzeului „Nottara": corespondenţă între cei do\\ mari actori. Banda magnetica ne-a transmis cu fidelitate inflexiunile romanticei voci, în piese ce i-au statornicit istorie teatrală: capitole de Fîntîna Blanduziei. VlaicuV o d ă , N o r a , S t a n ă de piatră. Muzeul din Bd. Dacia ar trebui mai mult încurajat in opera sa culturală şi patrio­ tică. I. N.

36

www.cimec.ro

PUNCTE DE VEDERE

ION COCORA

Imagine şi semnificaţie
T i n e r i i r e g i z o r i şi-au p u s s e m n ă t u r a şi i n stagiunea l ! ) 7 o — l ! ) 7 ( i pe s p e e l a c o l e c a r e r e ­ p r e z i n t ă m o m e n t e de a r t ă a u t e n t i c ă . Ki au d o v e d i t d i n n o u că s î n t a d e p ţ i i a c t u l u i tea­ tral d e c o n c e p ţ i e , c ă se o r i e n t e a z ă s p r e u n limbaj s c e n i c m o d e r n , i n v e n t i v , că l a b a z a spectacolului de v a l o a r e stau î n t o t d e a u n a i n ­ t e r p r e t ă r i şi r e i n l e r p r e t ă r i cu reale premise creatoare. T r e i d i n t r e spectacolele p c care le am în vexlere — Macbeth (in regia l u i A u reliu M a n e a ) , Slugă la doi slănini. (în r e g i a lui I u l i a n V i ş a ) şi Martin Lulhcr şi Thomas Miinzrr (in r e g i a l u i M i rec a M a r i n ) — de­ păşesc c a t e g o r i c simpla relatare a fabulei, dezvăluie cu tensiune semnificaţiile textului, utilizează m i j l o a c e de o s u r p r i n z ă t o a r e d i v e r ­ sitate, s u b o r d o n a t e unei anume viziuni şi unui anume cod de comunicare. Fără să afecteze e s e n ţ a r e a l i s t ă a a c ţ i u n i i dramatice, i m a g i n e a t e a t r a l ă în s p e c t a c o l e l e a m i n t i t e e mult a m p l i f i c a t ă , d i l a t ă , de o b i c e i , situaţiile dramatice-cheie. Ic . î m b o g ă ţ e ş t e prin analogii, delerminînd o sumă dc raporturi şi relaţii c o m p l e x e , d c s c h i z î n d o p e r s p e c t i v ă conteni- or a n ă , f i l o s o f i c ă şi p o l i t i c ă , a s u p r a c o n ţ i n u t u l u i pieselor î n c a u z ă . oare"', s u s ţ i n e a că „ d i n m o m e n t ce c s p u s , e reprezentat". Pentru tinărul regizor, adică, a c t u l teatral, p r i v i t ca esenţă, este în p r i m u l r î n d r e p r e z e n t a r e . I m a g i n e a i n Macbelh, deşi se r e a l i z e a z ă p r i n m i j l o a c e p l a s t i c e , b e n e f i c i i n d de u n a p o r t s c e n o g r a f i c s u b s t a n ţ i a l , n u ilu­ strează, ci exprimă. Antologica scenă din f i n a l , de efect v i z u a l şocant, n u e o r e z o l ­ v a r e regizoral-seouografiefi. în sine, ci o mel.iforă d e u n p u t e r n i c d r a m a t i s m subtextual. Coşmarul moral al personajelor shakespearcene o r i d i c a t la o t r e a p t ă c o s m i c ă , c r i z a a c e s t o r a declanşează un c a t a c l i s m n u c l e a r . O e x p e r i ­ enţă bazată pe* c r i m ă / nu priveşte doar pe a c e l a c a r e o p r a c t i c ă , d o a r g r u p u l c a r e st; i m p l i c ă în c a , ci d e s t i n u l u m a n i t ă ţ i i , î n ge­ n e r a l . I m a g i n e a p r o p u s ă de M a n e a , p r i n c l e ­ m e n t e l e ei p l a s t i c e şi p o e t i c e , d e v e n i t e , în spectacol, componente ale unei structuri r i ­ g u r o s e l a b o r a t e , o b l i g ă pe r e c e p t o r l a o p r o ­ f u n d ă m e d i t aţie a s u p r a i d e i i de r e s p o n s a b i l i ­ tate în r e l a ţ i a i n d i v i d - i s l o r i e .


S u p r a l i c i t î n d cu o fantezie d e b o r d a n t ă , de­ taşai şi i r o n i c , f ă r ă s u p u n e r e l a t e x t , c o n v e n ­ ţ i o n a l u l , d a c ă n u c u m v a şi a r t i f i c i u l , Iulian V i ş a ' a c r e a t , în Slugă la doi slă/nni, o reali­ tate î n t r u totul proprie s p e c t a c o l u l u i . Scen.i s e r v i r i i mesei de către T r u f f a l d i n o n u m a i la p o a t e să p a r ă o „ n ă ­ o privire superficială zdrăvănie"' regizorală menită să provoace h a z u l , fn f a o t , ea îşi g ă s e ş t e o d e p l i n ă a c o ­ p e r i r e î n î n s ă ş i p s i h o l o g i a l u i T r u f f a l d i n o , nefiind s t r ă i n ă de t e r m e n i i în c a r e s î n t î n c h i ­ puite nunţile în basme. Dilatînd, cu alte cuvinte, o situaţie, în text, aparent, oare­ c a r e , c a a p o i să o r e c o m o u n ă î n t r - o i m a g i n e h a l u c i n a n t ă , la d i m e n s i u n i l e u n u i v i s a l e r o u ­ lui înfometat, regizorul satirizează violent, c u u n c i n i s m a m a r , inegalitatea socială. î n v i s u l ospăţului pantagruelic al lui Truffaldino, s i m ­ ţ i t d e V i ş a ca u n r e f l e x p s i h o l o g i c a l s i t u a ­ ţiei î n c a r e se a f l ă p e r s o n a j u l , i m a g i n e a s c e -

Y i z u a l i l a t e a i m a g i n i i este u n a d i n trăsătu­ rile d e f i n i t o r i i ale spectacolului lui Aurelio Manea. R a f i n a t stilizată, sinteză între plastic \ i/ualilale) şi poetic; ( m o d propriu poeziei de a s e m n i f i c a ) , i m a g i n e a . în Macbeth. ocupă un loc p r i o r i t a r şi c a o r i g i n a l i t a t e şi c i p r o ­ f u n z i m e . I n c o m p o z i ţ i a ei i n t r ă o s u i t ă de m e t a f o r e , i n o v a ţ i a r e g i z o r a l ă o p e r î n d c u acecişi lipsă de î n g r ă d i r e p î n ă la n i v e l u l cuvîntului. F i i n d in acord cu M a x Reinbardt a t u n c i c î n d a f i r m ă că S h a k e s p e a r e , p r i n „ v o r ­ bele de c a r e se f o l o s e a , z u g r ă v e a p e i s a j e şi construia eşafodaje arhitectonice". M a n c a nu a d e r ă , se p a r e . la o p i n i a Jui Sartre, care, observînd că l i m b a j u l lui Shakespeare „dă întotdeauna informaţii asupra lumii exteri­

www.cimec.ro

37

u i c ă transfigurează, cu m i j l o a c e dc p u r ă tea­ tralizate, îndeosebi p r i n p a n t o m i m ă şi p r i n tr-un r i t m î n d r ă c i t , s t a r e a d e s p i r i t a unei întregi categorii sociale.

mutaţie c a r e a fost p o s i b i l ă doar printr-o situare a u n u i fenomen în contextul datelor d e v e n i r i i l u i istorice, î n p e r s p e c t i v a u n e i cit mai cuprinzătoare documentări asupra lui.

*
D a c ă , la M a n c a şi la Vişa, i m a g i n e a e con­ secinţa i m p u n e r i i — c u m ar s p u n e A r t a u d — expresiei în spaţiu, c u o forţă de a semnifica î m p i n s ă m a i departe de „ c u v î n t u l dialogat", hotărîtor pentru spectacol fiind „ l i m b a j u l v i ­ z u a l a l obiectelor, mişcărilor, gesturilor, ati­ t u d i n i l o r " , î n m ă s u r ă „să p r e l u n g e a s c ă s e n s u l , a s p e c t u l , u n i t a t e a , p î n ă Ui s i m b o l u r i , făcînd d i n aceste s i m b o l u r i u n fel de alfabet", la M i r c e a M a r i n , î n Martin Luther şi Tliomas Miinzer, c o n f i g u r a ţ i a i m a g i n i i e d e c i s i v de­ t e r m i n a t ă de i n t e r p r e t a r e a eseistică a s i t u a ­ ţiilor, d e s e m n i f i c a ţ i a pe c a r e r e g i z o r u l o c o n ­ feră u n o r relaţii de g r u p . 0 p o n d e r e r i d i c a t ă d e ţ i n e , astfel, în spectacol, accepţiunea care se d ă g r u p u l u i de c l e r i c i , î n s p e c i a l P a p e i L e o n al X-lea. Travestiul accentuează, aici, caracterul demascator al spectacolului, sub­ s t r a t u l l u i de p a m f l e t p o l i t i c , atrage a t e n ţ i a a s u p r a c o n ţ i n u t u l u i p e care-1 d o b â n d e ş t e i m a ­ în ginea c î n d se revendică dintr-o m u t a ţ i e interiorul relaţiilor. D e s i g u r , e v o r b a de o


In trei s p e c t a c o l e , s t r u c t u r a l d e o s e b i t e c a apare, aşadar, formă şi a t i t u d i n e , i m a g i n e a c a s i n g u r ă m o d a l i t a t e c r e a t o a r e , c u s t a t u t de i n d e p e n d e n ţ ă , a s i g u r a t de o a s i m i l a r e î n pro­ funzime, p î n ă la anularea acestora, a mij­ l o a c e l o r d e împrumut s a u subordonate (sce­ nografice, l a M a n e a , de p a n t o m i m ă , la Vişa, şi d e i n f o r m a r e şi i n t e r p r e t a r e e s e i s t i c ă , l a M i r c e a M a r i n ) , de o regîndire şi redimensionare a a c ţ i u n i i şi a situaţiilor dramatice. M o d u l concret î n care c e i trei t i n e r i regizori comunică teatral, printr-un limbaj distinct, cu o dialectică interioară, în ordinea moti­ vaţiei, care n u e a l t a d e c î t a t e x t u l u i , se soldează, în p l a n u l tcatralităţii, c u o eficienţă m a x i m ă . A t i t u d i n e a l u i M a n e a , V i ş a şi M a r i n faţă de o s i t u a ţ i e d a t ă , d a r şi m i j l o a c e l e p r i n care aceasta e transpusă în scenă, a u nu numai o legătură organică, reciproc condiţio­ nată, cu fondul textului, ci f u z i o n e a z ă c u el, constituindu-se într-o metaforă revelatoare pentru tema fiecărui spectacol în parte.

tur, cînd

va

deveni totul ca pe care cuiva, va

realitate, fi o intr-o Aprinse a subiectul

pînă limpede, unei

ANTRACT
IOSIF NAGHIU

simplu, piese cineva, de ţigară...

povesteşte staţie doua

tramvai.

Despre autori şi piese
Să scrii şi să ştergi, iată care unul din lucrurile pe nu trebuie să le uiţi. Să ai puterea de a renunţa la pa­ gini întregi, dar nu înainte de a aştepta să [ii sfătuit cu insistenţă şi de prietenii tăi, ca să faci un lucru care tu ştiai de mult că trebuie făcut. Desigur, orice replică ştearsă îţi lasă un fel de regret, dar ce satisfacţie, în schimb, pe prietenii tăi dezinteresaţi, care la premieră pot avea sentimentul că au participat la desăvirşirea unei piese. •ir I se păru atunci personajul în carni că şi vede oase. Dar nu era personajul, ci nu­ mai himera dintotdeauna a dramaturgului, năzărită prin ceaţa fumului de ţigară şi nedormire. Şi el îşi dădu seama că va lucra deocamdată de­ geaba pe paginile inabil în­ cepute, şi le ridică în palmă pentru a le cintări încă o dată, înainte de a le arunca, temporar, în sertar. Apoi se duse să facă încă o cafea şi să aprindă încă o ţigară şi privi fumul ţigării urcind spre tavan... Ştia că este de-abia la primele ţigări şi că va mai fuma multe sute, ţigări, poate chiar mii de pînă cînd himera, binecuvîntată himeră, va prinde con­

Tir „Ce bat, toare, cînd fiind meni „ce mai cu — un — mai orice scriieste dramaturg, munca secret ar ştergi trebui ?" ir „Eu — vervă bune. nu demnă scriu, maeilrul, dc piese adaug" cu o mai lui pentru întrebat între­ îngrijoră­ atunci nemaini' :

o frecvenţă

replică

S-a piesa în moarte.

rls lui

atît X era

de incit o la

mult tăcere

la pauză, de

foaier,

38

www.cimec.ro

Lumea

î 11 i r - o

replică

ŞTEFAN IUREŞ

„Cu-aceeaşi

cinste-ntîmpini obrazul viu, şi-o mască f (Molifere: „Tartuffe")

u

Orice operă literară fiind mai mult sau m a i p u ţ i n eliptică, orice receptor a l operei aro l a t i t u d i n e a să u n e a s c ă , printr-o linie per­ sonală, contururile „punctate" ; d u p ă c u m , li­ n i i l e t r a s a t e f e r m î n o p e r ă e l este l i b e r s ă l e p r e l u n g e a s c ă oricît, d i n c o l o de c a d r u l p r o p u s . Actul participării estetice se înscrie, astfel, c a test b e n e v o l p e n t r u a c u i t a t e a percepţiei, e x e r c i ţ i u a l i m a g i n a ţ i e i , b a l a n s i n d i v i d u a l întro p r o b a b i l şi p o s i b i l , e l a b o r a r e de v a r i a n t e într-un j o c c o m b i n a t o r i u etc. De unde vine monsieur Tartuffe ? Cine a f o s t m o n s i e u r T a r t u f f e ş i c u c e s-a î n d e l e t ­ nicit monsieur Tartuffe, înaintea primei bătăi d c g o n g ? S e ş t i e c ă M o n e r e a m b i ţ i o n a s e să-l a d u c ă d i r e c t de l a a m i v o n : e r a v o r b a , i n i ţ i a l , de u n prelat, o (prea înaltă) faţă biseri­ cească. P e r s o n a j u l , a ş a c u m a p ă r e a l a a c e a unică reprezentaţie — Vereailles, 1664 — p u r t a s u t a n ă şi î ş i s a v u r a , î n f i n a l , i z b î n d a , i z g o n i r e a l u i O r g o n d i n propria-i casă n e f i i n d revocată. D a r v e r s i u n e a aceea, a t a c a t ă cu teri­ b i l ă v i o l e n ţ ă d e C o n j u r a fi a b i g o ţ i l o r , a d i s ­ părut. In versiunea jucată şi p u b l i c a t ă în 1 6 6 9 , O r g o n şi-a a d u s î n c a s ă „ u n c a l i c " ; raporturile d i n t r e f i l a n t r o p şi p r o t e j a t sînt c l a r e v i d e n ţ i a t e i p î n ă şi î n r i m ă , c î n d c e l d i n ţ i i a r u n c ă î n o b r a z u l c e l u i de-al doilea cuvintele : „Mais Ingrat, t'es-tu spuvenu t'a retire d'un que ma main etat miserable charitable, ?"

v ă r u l u i B o u r b o n , în aşteptarea zilei cînd o Anglie ostenită de puritanism a v e a să-i r e ­ c h e m e p e s t e C a n a l u l M î n e c i i ? O r i v a f i fost u n agent secret a l V a t i c a n u l u i , a n t r e n a t , ca atare, î n combinaţiile pontifului Alexandru a l VLI-lea, p e n t r u m e n ţ i n e r e a de m u l t con­ t e s t a t u l u i d r e p t p a p a l de a m e s t e c î n t r e b u r i l e regatului F r a n ţ e i ? O r i , poate... N u , dovezi n u e x i s t ă , s p e c u l a ţ i i l e n-au s u p o r t . S i g u r e c ă o f i ţ e r u l - m e s a g e r a l c o r o a n e i , v e n i t să d e s ­ curce finalul comediei (prost, d u p ă părerea l u i S t a n i s l a v s k i ) , d e c l a r ă că t r e c u t u l l u i T a r ­ tuffe a r u m p l e t o m u r i întregi d e istorii î n t u ­ necate. Ce fel de istorii ? Poate, u n r o l în F r o n d ă ? N u o b ţ i n e m nici u n detaliu. T r e c u ­ t u l p r o t a g o n i s t u l u i s t ă î n u m b r a f o r m u l e i do c o n d a m n a r e , p e c î t d e a s p r ă , p e atfît d e l a c o ­ nică. Sub n u m e l e cucernicului Tartuffe se a s c u n d e de rigorile legii u n ins vestit pentru perfidie, şarlatanie („un fourbe renomme"). Sohimbîndu-şi identitatea, d a r — n o r m a l ! — p ă s t r î n d u - ş i n ă r a v u r i l e , i m p o s t o r u l n-a f ă c u t decît să continue, s u b acoperişul casei lui Orgon, activitatea malefică desfăşurată ante­ rior î n detrimentul statului. Noroc că o înaltă v i g i l e n ţ ă regală c u r m ă această primejdioasă c a r i e r ă , c e l de-al 14-lea L u d o v i c f i i n d a d e ­ v ă r a t u l Deus ex machina al secolului său literar. Ne interesează, însă, în piesă, c a şi în a f a r a piesei, c e i ce a u descoperit i m p o s t u r a m a i b i n e decât regele, î n ori ce caz, î n c ă înaintea regelui. Departe de a deţine poziţia s u p r e m ă î n regat, aceşti „ p o z i t i v i " n u p o s e d ă decît nobleţea bunului-simţ. Sînt nişte tineri nerăbdători să iubească ; este o subretă descurcăreaţă, cu v e r b şfiohiuitor, cu volupta­ tea rîsului, autentică străbunică a lui F i g a r o ; m a i este u n c u m n a t a l s t ă p î n u l u i casei, r u d ă d e s a u z i t ă , d a r r a r a s c u l t a t ă . F o r ţ e l e l o r se u n e s c . A ş a d a r , setea d e v i a ţ ă ( D a m i s , M a r i a n e . V a i e r e ) , n e v o i a de naturaleţe (Dorine), credin­ ţa tolerantă (Oeante) i n t r ă î n coaliţie pentru a .dezlipi m a s c a solid încleiată pe f a ţ a intrusului. P r i m e j d i a m o r t a l ă a t a r t u f f i s m u l u i le-a a s c u ­ ţ i t p r i v i r e a . F a n a t i s m u l î n a c ţ i u n e i-a o b l i g a t , ca o condiţie a supravieţuirii, la luciditate. V ă d i t a o r b i r e i n t e l e c t u a l ă a l u i O r g o n nu-i

I n s c h i m b , pre-istoria p e r s o n a j u l u i rămîne, domnului Tartuffe voit, obscură. Propăşirea Pusese b a r a t ă d e u n m i c c a t a c l i s m ? Ş i , d a c ă da, care a n u m e ? Ipotezele se î n a l ţ ă în jeturi subţiri, propulsate din contextul epocii ca din b a z i n u l l o r c o m u n , se î n c r u c i ş e a z ă , compunînd un f e l de d a n t e l ă , a p o i r e c a d , pe' r î n d , c l i p o c i n d . V a fi f o s t T a r t u f f e , p î n ă c î n d n u i-a m a i p r i i t , m î n a s t î n g ă a l u i N i c o l a s Fouquet, supraintendentul finanţelor, pentru caro a strîns o avere n e m a i p o m e n i t ă , adevă­ rată s f i d a r e l a a d r e s a t î n ă r u l u i şi î n c ă nefal­ n i c u l u i rege ? O r i v a fi slujit T a r t u f f e ca ele­ m e n t de l e g ă t u r ă .pentru iţele t r a s e de e x i l a ţ i i S t u a r t , C h a r l e s îşi J a m e s , o p l o ş i ţ i l a c u r t e a

www.cimec.ro

39

a m u z ă , c i i i s p e r i e . S c s i l e s c , d e c i . sâ v a d ă ei şti p e n t r u d i n s u l . C e s e a s c u n d e s u b a p a r e n ­ ţele regizate ? Atenţie la incongruenţe ! C l e a n t e a b ă g a t d e s e a m ă că b i g o t u l p r o t e j a t işi potriveşte orarul rugăciunilor exclusiv după programul vizitelor protectorului la strania b i s e r i c i i . C l e a n t e s e m n a l e a z ă ; lui O r ­ gon, faptul i se pare i r e l e v a n t . D o r i n e a s u r ­ prins straşnica lăcomie a piosului admirat pentru prelinsa-i asceză ; s i n g u r , schivnicul î n f u l e c ă Ia p o t r r n i c h i c a u n g ă i n a u d e r î n d . Dorine semnalează. „Ei, bietul o m " , replică Orgon. Tinărul Damis a fost martor la o alunecare lumească mai gravă, sfidare a u n c i a d i n t r e cele zece p o r u n c i : f a l s u l c u c e r n i c râv­ neşte la n e v a s t a a l t u i a , iar acest a l t u l e însuşi b i n e f ă c ă t o r u l s ă u . Si t i n ă r u l Damis semna­ lează. D a r , încă o dală, binefăcătorul Orgon proferă să d e a crezare a c u z a t u l u i („ah, frate d r a g !"... „ o , f a ţ ă s f i n t ă ! " ) , nu acuzatorului ( „ t a c i , b l e s t e m ă ţ i i l e !" I a c i , s e c ă t u r ă !") e t c . P o c h e r i s t f ă r ă s-o ş t i e , T a r t u f f e j o a c ă t a r e . I p o c r i z i a s a f r i z e a z ă g e n i u l , a t u n c i c î n d . în faţa lui O r g o n , acceptă p e n t r u s i n e t e r m e n u l de ipocrit din rechizitoriul întocmit de D a m i s ; îşi p e r m i t e d o a r n i ş t e g h i l i m e l e a t î t de flinc, încît Orgon, ameţit, să ia drept s m e r e n i e c r e ş t i n ă c e e a ce n u - i , d e f a p t , d e c î t recunoaştere cinică. Zice Tartuffe : „Ah, lasă-1 să v o r b e a s c ă ; nu-1 c e r ţ i p e d r e p t , i ţ i s p u n : / M a i b i n e - a i f a c e , c î t e ţi-a s p u s , s ă i e i d r e p t b u n . / D e ce m i - n i ţ i n e partea, c h i a r f a p t e l o r î n c i u d ă ? / L a u r m ă , ş t i i ce poate u n i n s ca m i n e , o i u d ă ? *) / Să ini t e - n c r e z i t u , f r a t e , p e c h i p şi pe v e ş m î n t / Şi-n p r i p ă să m ă j u d e c i m a i b u n d e c î t n u s î n t ? / N u , n u ; te-nşeli a s u p r ă - m i , îţi f a c i p ă r e r i deşarte. / A ş a v i r t u ţ i d e p a r t e de m i n e , v a i , departe ! / M ă ţine toată l u m e a o m bun la D u m n e z e u , / D a r , drept v o r b i n d , nimica n u e de c a p u l m e u . " M i n t o s u l T a r t u f f e 1-a s t u d i a t t e m e i n i c pe c r e d u l u l O r g o n . L a m a s a v o r b e l o r m a r i , c a c i a l m a u a este e n o r m ă . C o ­ p l e ş i t , p ă c ă l i t u l îşi d e z m o ş t e n e ş t e f i u l $ îşi încredinţează a v u t u l în mîinile făţarnicului. Ceasul a d e v ă r u l u i bate m a i tîrziu. O r g o n ia cunoştinţă de a d e v ă r stînd, incomod, sub masă. Morala : n u m a i proba, n u m a i verifi­ carea, n u m a i controlul pot ruina creditul m o r a l de c a r e se b u c u r ă s a m s a r u l d i v i n i t ă ţ i i . D u p ă c e c o r t i n a c a d e , d u p ă ce v e a c u l a l 17-lea s e c o n s u m ă , l ă s î n d l o c u r m ă t o a r e l o r , m a i p u ţ i n i m p r e g n a t e de spirit religios, u n d e să f i e T a r t u f f e ? P u t e m p r e s u p u n e că, asistînd matusalemic la defilarea generaţiilor, monsieur T . a r e grijă să evolueze... vesti­ mentar. I n pas cu m o d a , la t i m p u l potrivit, u n t r i c o r n v a v e n i să î n l o c u i a s c ă p ă l ă r i a c u b o r u r i l a r g i şi p e n a j b o g a t : m a i t î r z i u , t r i ­ c o r n u l v a fi s c h i m b a t d e ţ i l i n d r u : c ă r u i a i se v a s u b s t i t u i , a p o i , m e l o n u l ; c ă r u i a , o d a t ă , î i v a fli p r e f e r a t ă c a n o t i e r a ; c ă r e i a . . . D a r ce contează ? î Mereu descoperit în semn de solemnă cinstire a c e v a sfînt, creştetul lui m o n s i e u r T . v a tot a s c u n d e u n c u g e t u n d e are loc îngînarea batjocoritoare a celor sfinte. R ă m i n î n d , în realitate, egală cu sine, făţărni­

cia tăţii.

mînjeşte de De de la au sută

mereu lui

un

alt

tărîm

al

puri­ întinai era

Pe vremea buzele

Molicre, minciunii de Ki

cuvîntul piesă, ori cu — cu a

zilnic Cerul. L E pioasă, Pe

evlavioase

1 6 o r i , T a r t u f f e , in anume, ori asaltarca mai douăzeci suna mîini cu două (numai) ultimă

pronunţă emfază Elmirei. au cc? Oare

C 1 E L , şi

strîmbătura Ludovici, cuvîntul

vizibilă : urină o trecut înălţa de cu la Si, la sa tare oîle

domnit dc altfel :

doi ani,

sufletele ori, în sa

CITOYEN. referit,

tricornul fi

împodobii onctuos, şleau, proprie desfă­ fac mai

cocardă, calitatea de o adică, oprită,

Tartuffe se va cetăţenească, ori, o va

l a r t u f f i i n d - o ? **>

cîte alte

f i terfelii, pe eile-o se

adaptînd .ajunsă nu

împrejurărilor / Dar

formulă,

celebră : „ E

te-nşeli,

c u c e r u l şi în lumea

unele-nvoieli"... contemporană se fixează, obţinerea ponte nouă, cu o a ; credinţa densitate oamenilor, pe pătoţi dacă

fundamentală creseîndă, cale mînt, pun toţi. Si meze unică un

asupra pentru pămînt

luptei solidare transformabil fi

fericirii cald

umărul,

căminul

pentru

Tartuffe ? această sale, el

El

începe,

automat,

să In

mi­ în­

credinţă aduce

fundamentală. aplombul, prin exerciţiul sa carieră,

cercările măiestria, ma că. dală,

abilitatea, atâtor pri­ par­ ră­ eu în­ res­ masca din

dobîndile succesive. aproape nu mai sau mai mai nici în

metamorfoze se d e s p r i n d e Mătăniile nu a alt nu runchi toasă văţat ping nu zează expus trante facă în pumnul

Surpriză : pentru numaidecit, ajută, topită

multiseculara

oftatul

rentează, traduc al o

sărutarea căinţa.

zgomo­

icoanelor limbaj, poale de

izbirea

pieptului Trebuie acţiunile de ce în

faptelor ; declaraţie cu cu actul Iată, unor Dacă

fardul ; obiectiv din ca

principiu esenţialiosîndn pierdut, pene­ să-şi o dată au

mai

concura principiul.

fine,

meritată

Tartuffe, toate laser.

desăvîrşire se

părţile

priviri ridică

razele

numărul —

ipocriziei,

cunoaşte de era

riscurile ?

C ă c i , d a c ă el n u plus evoluat efectiv.

şi-a s c h i m b a t victimele Credulitatea intre

decît — să-l şi-a

pălăria,

odinioară

piardă pierdui

pe O r g o n . d a r , credulitatea.

timp. Orgon

*) Sensibil mai puţin îngroşat în original : „Savez-vouz, apres tont, de quoi je suiş capable ?" Una dintre licenţele unei traduceri (A. Toma), in general, merituoase. * *) Verb alcătuit ad-hoc de un liste Poquelin mai conştient decît prieteni şi duşmani de perenitatea numită, în posteritate, molierescă. Jean-Bapcredeau viziunii

40

www.cimec.ro

în

pregătirea

Zilelor

teatrului

din R. D. G

In ţara noastrâ

Regizori Şi tendinţe regizorale în anii 7 0 - 7 5
de Ingeborg Pletzsch

S w c l h m n S c h o n f c l d şi L i s s y T e m p c l h o f î n „Cei d i n u r m ă " d c G o r k i , T e a t r u l „Maxim Gorki"

e a t r u l l u p t ă , astăzi — altfel deeît î n urmă cu doar cîţivn ani — pentru specificitatea sa, pentru locul său de n e c o n f u n d a t în s i s t e m u l a r t e l o r s c e n i c e . Nu e greu să se o b s e r v e că această c ă u t a r e a s p e ­ cificului e însoţită dc o ramificare a tendin­ ţelor c a r e , v o i î i d să s u b l i n i e z e p a r t i c u l a r i t a t e a teatrului, să d e m o n s t r e z e , î n r e p r e z e n t a ţ i i , re­ producerea I n d i c ă a l u m i i , stau a l ă t u r i de tra­ diţiile care v ă d rostul p r i n c i p a l a l unei însce­ n ă r i î n m i j l o c i r e a de i n f o r m a ţ i e şi c u n o a ş t e r e . Există direcţii care tind spre a m u z a m e n t , sprj. d e l e c t a ţ i e , î n d a u n a f u n c ţ i e i c u l t u r a l e şi e t i c o a t e a t r u l u i ; şi e x i s t ă a l i c t e n d i n ţ e . î n d r e p t a t e s p r e s t i m u l a r e a p l ă c e r i i s p e c t a t o r u l u i , în î n ţ e ­ l e s u l b r e c h t i a n , s p r e d e z v o l t a r e a c a p a c i t ă ţ i i de a a s o c i a a p u b l i c u l u i , p r i n r e p r e z e n t a ţ i i isto­ rice, a ş a d a r , p r i n piese de tip c l a s i c . Desigur, aceste felurite căutări, care î n g ă ­ duie o n e m a i î n t â l n i t a a m p l o a r e a „scriiturilor" regizorale, a u tonte j u s t i f i c ă r i l e . î n primul r î n d . pe c e l e s o c i a l e . . . M u l t e î n t r e b ă r i " — d e ­ clară H o r s t S c h o n e m n n n , regizor la D e u t s c h e s Theater din B e r l i n — „ n u sînt elucidate prin faptul p u n e r i i l a p u n c t a r e l a ţ i i l o r de pose­ s i u n e , a p r o b l e m e i p o l i t i c e a puitorii. N o i , c a o a m e n i d e t e a t r u , a v e m s a r c i n a să formăm,

T

pc cale senzitiv-concretă, conştiinţa socialistă, să f a c e m p r o p u n e r i p e n t r u o m a i b u n ă c o n ­ v i e ţ u i r e a o a m e n i l o r . . . " î n fapt, i n t e r e s u l faţă d e i n d i v i d , f a ţ ă d e v i r t u ţ i l e şi c a p a c i t ă ţ i l e l u i , a fost î m p i n s , î n c h i p e x t r a o r d i n a r , i n c e n ­ t r u l c ă u t ă r i l o r c r e a t o a r o . D a c ă a n i i ' 5 0 şi. în p a r ' . e , şi a n i i ' 0 0 e r a u î n c ă m a r c a ţ i de p r o ­ b l e m a t i c a c u c e r i r i i şi î n t ă r i r i i p u t e r i i , de î n ­ f r u n t ă r i l e d i n t r e a d v e r s a r i i d e c l a s ă , de d i f i ­ c u l t ă ţ i l e î n c e p u t u r i l o r de î n n o i r e etc. ( s a n , în d o m e n i u l i n t e r p r e t ă r i i c l a s i c i l o r , de d o b î n d i r e a înţelegerii pentru realitatea istorică — în pri­ v i n ţ a a c e a s t a , ca o p i l d ă excelentă s t a u nui n e r o a s e l e î n s c e n ă r i e u Măria Stuart), aşadar, p r e d o m i n a p r e o c u p a r e : ! do a r e p r e z e n t a m a r i e v e n i m e n t e politice cu care i n d i v i d u l se v e d e a p u s f a ţ ă î n f a ţ ă , î n u l t i m i i a n i , a c c e n t u l ;> fost d e p l a s a t c ă t r e i n d i v i d . D i n perspeclivri l u i este a d e s e o r i p r e z e n t a t ă i s t o r i a ; intere­ sează locul lui în procesul istoriei, i n coti­ dianul politic actual. Piese c a Prinţul d»? llomburg ( K l e i s t ) s a u Omul de afară (Dvor e ţ k i ) se b u c u r ă de u n i n t e r e s v i u ; s e d e z ­ bate p r o b l e m a r e a l i z ă r i i de sine a individu­ lui ; operele care p u n în discuţie c o n v i e ţ u i r e a oamenilor. î n c e l e m a i diferi/te d o m e n i i ale v i e ţ i i , cîştigă în i m p o r t a n ţ ă . P i e s e de S t r i n d -

www.cimec.ro

41

beiig, I l ) s e n , C e h o v s c î n t i l n e s c m u l t m a i d e s î n repertoriile teatrelor noastre decît acum c î ţ i v a a n i . A c e a s t a î n s e a m n ă că s î n t r e d e s c o ­ p e r i t e şi d e z v o l t a t e a n u m i t e m i j l o a c e , n e g l i ­ jate de-a lungul anilor. Problemele identificării actorului c u rolul, interpretarea artistică a e m o ţ i i l o r o c u p ă , în d e z b a t e r i şi î n r e p r e z e n t a ţ i i , u n l o c tot m a i m a r e . D e s i g u r , t r e b u i e să 6e f a c ă distincţie între sentimente, considerate în general, în c h i p n e i s t o r i c şi s o c i a l m e n t e lipsit d e c o n c r e ­ t e ţ e , şi s e n t i m e n t e l e c a r e s e î n t e m e i a z ă p e s i ­ tuarea precisă î n m e d i u l î n c o n j u r ă t o r — so­ c i a l , p o l i t i c , i s t o r i c . A m î n v ă ţ a t d e l a BrecJbt s ă d e f i n i m şi s ă f o l o s i m c u p r e c i z i e a c e s t e concepţii. P r i n sinteza concepţiilor lui B r e c b t ou c e l e a l e l u i S t a n i s l a v s k i i a u n a ş t e r e cele m a i i m p o r t a n t e poziţii teoretice, care consti­ tuie p r e m i s e p e n t r u î n s c e n ă r i ; şi, firesc, cele m a i interesante şi incitatoare reprezentaţii a r ­ tistice. Teatrul, în R . D . G . , se află în mişcare, în­ tr-un c o n t i n u u p r o c e s d e s c h i m b a r e . N u e x i s t ă reţetă p e n t r u p e r f o r m a n ţ e , c a r e să alterneze ou r e a l i z ă r i c o t i d i e n e , m a i puţin valoroase. Se întrerup tradiţii. Se încearcă ceva nou — cu succese, cu eşecuri. E x p e r i e n ţ e oîştigate s î n t „depăşite", i n sens hegelian ; s i m p l u l fapt al experimentării n u constituie, bineînţeles, o garanţie d e calitate. R e a l i t a t e a dictează ce­ rinţe n o i ; teatrul t r e b u i e să l e r ă s p u n d ă . I n dintre experi­ această unitate contradictorie enţa artistică şi efectele ei, pe p l a n u l a c t u a l i ­ tăţii politice, s e a f l ă p o s i b i l i t ă ţ i l e de d e z v o l ­ tare a regiei, a a r t e i s p e c t a c o l u l u i , î n general.

trală — se desluşea ca esenţă concretă a l u ­ mii teatrale, a unei realităţi Indice. Acest p r i n c i p i u a dus, în u l t i m e l e p u n e r i în scenă a l e Iui B e s s o n , la o d i s l o c a r e dc a c c e n t s p r e l a t u r a p u r t e a t r a l ă . I n Regele cerb, a fost prezentat un basm, celebrat cu u n extraordi­ n a r bun-gust ; d a r a c ţ i u n e a a fost, m a i m u l t sau mai puţin, un pretext pentru acţiuni t e a t r a l e . I n Margareta la Aix, f a b u l a s-a î n e ­ c a t , de-a d r e p t u l , î n b o g ă ţ i a d e e f e c t e t e a ­ trale a reprezentării ; iar în înscenarea lui S h a k e s p e a r e — Cum vă place ? — proporţiile s-au d u s c u t o t u l de-a r o s t o g o l u l : p e r s o n a ­ jele, concepute c a personaje teatrale, încăr­ cate d e s t r ă l u c i t o a r e i n s p i r a ţ i i , n-au m a i fost î n stare să facă transparente intenţiile lui Shakespeare. C o n c e p ţ i a a fost absorbită de focul do a r t i f i c i i a l fanteziei regizorale. T o ­ tuşi, acolo u n d e B e s s o n este c o n s e c v e n t în gîndirea dialectică — cum, b u n ă o a r ă , în n o u a p r e l u c r a r e a Omului cel bun din Sicilian — 6C r e a l i z e a z ă u n t e a t r u p l ă c u t , d e s c h i s î n ţ e ­ l e g e r i i , o r i e n t a t s p r e d e s c o p e r i r e a şi î n f ă ţ i ş a ­ rea marilor contradicţii.

n a dintre tendinţele marcate ale u l t i m i ­ lor a n i — p u s e î n l u m i n ă de „autoref lecţia" teatrului asupra specificului 6 ă u — este a c e e a a d e m o n s t r a ţ i e i t e a t r a l e , a teatrului î n teatru. B r e c h t arătase că m u n o a î n teatru ( m u n c a decoratorului, a tehnicianu­ l u i ş.a.mjd.) n u t r e b u i e a s c u n s ă , c i d e z v ă l u i t ă . M u n c a teatrală, c a atare, el o făcuBe „stră­ vezie" ; celebra lui cortină semiînaltă poate s t a , î n această p r i v i n ţ ă , dTept s e m n a l u n e i întregi metode. P r i n t r e cei care a u găsit aici i m p u l s u r i p e n t r u a c ţ i u n e a r e g i z o r a l ă ş i le-au d e z v o l t a t , p e p l a n u l c o n ţ i n u t u l u i şi a l m e t o ­ d e i , este, î n a i n t e a t u t u r o r a , B e n n o B e s s o n . A s t ­ fel, e l e m e n t u l circensic j u c a s e , î n c ă î n Pacea lui, în 1962, u n rol decisiv. Trygaios, viticul­ torul, fusese c u precizie f i x a t din p u n c t dc vedere social şi, î n acelaşi t i m p , î n t r u p a t ca p e r s o n a j t e a t r a l , c a u n c l o v n . P r i n c i p i u l a¬ c e s t a e l 1-a d e z v o l t a t , a p o i , î n Tartuffe, Oedip, Don Juan ; î n f i e c a r e c a z , s î n t î n f ă ţ i ş a ţ i „ p r e ­ zentatori" (comedianţii) — cu alte cuvinte, concepţia teatrală a p e r s o n a j u l u i era conside­ rată c a parte c o m p o n e n t ă , c a latură a exis­ tenţei date. P r i n a c e a s t a , se p u n e a — în s e n s f i l o z o f i c şi î n t e r m e n i de critică tea­ trală — problema aparenţei şi a e s e n ţ e i ; esenţa, aşadar, realitatea n e m i j l o c i t ă a per­ sonajelor, ajungea în faţa spectatorilor ca a p a r e n ţ ă , i a r a p a r e n ţ a — î n t r u p a r e a v i e , tea­

U

rincipiul e x h i b ă r i i t e a t r a l e , c u o t r ă s ă ­ tură mai puternic polemică decît h B e s s o n , e u t i l i z a t şi d e t a l e n t a ţ l i i r e g i ­ zori ai scenelor de l a VolksbtLbne, Manfred K a r g e şi M a t t h i a s L a n g h o f f . De pildă, in m u l t discutata şi disputata înscenare a Raţei sălbatice, ei desfăşoară povestea l u i Hjalmar E k d a l ca povestea u n u i mic-burghez î n f u m u ­ r a t şi c a b o t i n , a u n u i fotograf t r ă i n d , î n să­ răcie, o v i a ţ ă închegîndu-sc ea însăşi într-o f o t o g r a f i e . P e l î n g ă l i m p e d e l e rcfuiz c r i t i c a l acestei poziţii, demonstrat de interpretul p r i n ­ cipal — K a r g e însuşi — prin expunerea capa­ cităţilor negative ale personajului, e arătată, î n acelaşi t i m p , şi existenţa o a m e n i l o r care năzuiesc spre o „comunitate a vieţii". L a t u r a a c e a s t a , p r i v i n d relaţiile de v i a ţ ă d i n t r e oa­ m e n i , a interesat, înainte de orice, în spec­ tacol. S u c c e s u l de p u b l i c , poate, c e l m a i r ă s u n ă ­ t o r , 1-a d o b â n d i t e c h i p a c u î n s c e n a r e a unei piese sud-americane, a scriitorului D a S i l v a . E v o r b a î n ea despre u n biet văcar, care, î n ş e l a t de n e v a s t ă , o u c i d e şi a p o i , o s î n d i l . este s p î n z u r a t şH c a n o n i z a t d e o c l i c ă b u r ­ gheză coruptă, aşadar, preluat şi exploatat c h i a r şi d u p ă m o a r t e . K a r g e ş i L a n g h o f l f a u înscenat această poveste l i n i a r ă ca o p r e z e n ­ t a r e t e a t r a l ă a u n u i o m d e c e d a t ce-şi p r i ­ v e ş t e , r e t r o s p e c t i v , v i a ţ a , şi-o î n ţ e l e g e şi şi-o descrie c a pe o v i a ţ ă p l i n a de a m a r . Sugestia circului o c u p ă şi î n această înscenare u n loc important, eroul devenind un animal chinuit, a d u s l a r a m p ă şi dresat... U n i t a t e a dialectică d i n t r e a f i r m a r e a s o c i a l ă şi r e p r e z e n t a r e a tea­ trală a constituit f a r m e c u l particular a l aces­ tei reprezentaţii. L a f e l , î n Spectacolul II — o grandioasă î n s c e n a r e de l a V o l k s b i i h n e , î n c a r e a u f o s t j u c a t e , î n t r - o s i n g u r ă s e a r ă , 12 p i e s e d e ac-

P

42

www.cimec.ro

Dculschcs .Thcatcr :

„Vilegiatura"

de

Carlo

Goldoni.

Regia,

Wolfgang

Heinz

tualitate, şi a cărei r e a l i z a r e o preluaseră K a r g e şi L a n g h o f f — e i a u i z b u t i t s ă î m b i n e o mare inventivitate, plină de efecte, c u fabulele, precis sesizate, în substanţa lor isto­ r i c ă şi s o c i a l ă .

riedo Solter, regizor la Deutsobes Theat e r , c a r e n-a p r e a a v u t m i n ă b u n ă c u versi­ înscenarea Am.p/iitryon-uiui în u n e a lui Peter H a c k s , a încercat, î n Furtuna lui S h a k e s p e a r e , cu succes p a r ţ i a l , să î n f ă ţ i ­ şeze r e c ă d e r e a l u i P r o s p e r o î n b a r b a r i a pu­ t e r i i , c u a j u t o r u l v r ă j i t o r i e i , ca p c u n şir de a m u z a m e n t e tcatral-senzoriale. P e s c e n a aproa­ pe n u d ă (dealtfel, u n u l d i n s i m p t o m e l e cele mai i z b i t o a r e a l e a c e s t u i soi d e teatru în t e a t r u e s t e şji u t i l i z a r e a a n t i i l u z i o n i s t ă a d e c o ­ raţiilor şi recuzitei, m a i ales, a perdele­ l o r ) , s î n t introdulse p e r s o n a j e l e , c a n i ş t e î n ­ t r u p ă r i t e a t r a l e şi, î n acelaşi t i m p , c a n i ş t e parteneri (in conflict) incitatori la a c ţ i u n e ; într-una dintre ultimele lui înscenări de cla­ s i c i — Torquato Tasso al lui Gocthe — Sol­ t e r r e n u n ţ ă , î n s ă , l a a c e a s t ă f o r m u l ă şi d e s ­ făşoară conflictul poetului Tasso, la curtea feudală a principelui, pornind strict de la atitudinea l u i p o l i t i c ă , s o c i a l ă şi etică. L u i Solter îi reuşeşte o lectură bogat asociativă.

F

care v i n e î n î n t â m p i n a r e a scenografiei de bungust şi de f r u m u s e ţ e firească a l u i Jochen E i n k c şi d e s c r i e l u p t a a r t i s t u l u i c u mediul, e r o r i l e şi d e z n ă d e j d e a l u i . E u n a d i n t r e c e l e m a i b u n e puneri în scenă a u n u i text clasic din u l t i m a v r e m e , care aşază î n centrul aten­ ţiei l u p t a i n d i v i d u l u i p e n t r u a u t o r e a l i z a r e a s a . A c e a s t ă i n t e r p r e t a r e „ c o n ţ i n u t i s t ă " s t ă şi l a b a z a spectacolelor lui A d o l f D r e s e n , Prinţul de Homburg şi Ulciorul sfărîmat (ambele de K l e i s t , j u c a t e într-un spectacol-couipe). D r e s e n v e d e acolada c a r e u n e ş t e cele d o u a l u c r ă r i î n furioasele revendicări ale o m u l u i împotriva legilor depăşite, î m p o t r i v a a b u z u l u i d e putere ş(i a n e d r e p t ă ţ i i , p r i v i t e , a i c i , î n z o n a t r a g i ­ comică, dincolo, la n i v e l u l comic-satirie. A ş a fiind, Dresen distribuie, în ambele piese, în r o l u r i c o r e s p u n z ă t o a r e , aceiaşi actori : P r i n ­ ţul de H o m b u r g şi R u p p r e c h t , Natalia şi Eva, P r i n c i p e l e e l e c t o r şi A d a m şa.m.d...i Prin sever disciplinata înfăţişare a reperelor istorice şi p r i n c o n c e p ţ i a a c t u a l ă , se r e a l i ­ zează, î n obip u i m i t o r , unitatea dialectică d i n t r e i s t o r i c i t a t e şi a c t u a l i t a t e . M a i înainte. D r e s e n , c a r e este socotit u n u l d i n t r e c e i m a i talentaţi regizori d i n tinăra generaţie, însce­ n a s e p i e s a l u i - D v o r e ţ k i , Un om de afară, şi realizarea l u i a fost preţuită de E r n B t (Busch drept cea m a i valoroasă din ultimii ani. D r e s e n p r e z i n t ă a c c e l e r a t şi l a p i d a r p o v e s t e a

www.cimec.ro

43

Biirbel ciorul —

Bollc

şi

Dietcr de Thcatcr. Dresen

Frenke Regia,

in

„Ul­ Kleisl Adolf

Unchiul pierii de piesele lui Cehov şi l i o r k i . Vtineţt\a\ s ă u povesteşte', dealtfel, intr-o m i ­ n u n a t ă contopire a c o m i c u l u i cu tragicul, des¬ , pro . o a m e n i i care-şi . irosesc viaţa. Întrebarea ..cum trăim?" străbate " î n t r e a g a înscenare. . H e i n z nu-şi osindeşte personaietc.'; el dezv㬠luie a p t i t u d i n i l e lor. posibilităţile l o r , şi a¬ ceasta cu precizia şi fineţea ce-i sînt carhcl te.ristire ; le .sysţine, in subiectivitatea lor. dar IrimiU'. d c o p o ţ r i v ă , la cauzele eşecurilor, ale 'iţasivităţii lor. )'A lasă. aşadar, pe specta­ tor să "se împărtăşească d i n d e s t i n u l eroilor l u i , dar, în acelaşi, timp, îi dă cheia compor­ tamentului greşit al acestora. î n Vilegiatura • lui G o l d a n i , l l c i n z înfăţişează, intr-o dispozi­ ţie a p r o a p e , cojioviană. povestea •dureroasă şi voioasă a u n o r oameni ahtiaţi de plăceri burgheze, pregătirile lor 'de călătorie. călătoi r i a . ca ;ilare, înapoierea... I n t r i g i amoroase. Iiirjoneli,. durere .şi noroc sînt, cu delicateţe psihologică, sondate şi -înţelese de interpreţii înscenarea a atins graVi iţele tragicului, sfîrşilid de vară a p ă r î n d , in acelaşi timp, c a nn'taforă a u n u i sfîrşil al n ă d e j d i l o r . î n , p î n ă a c u m , u l t i m a s a înscenare — Cei din urmă G o r k i " din de G o r k i , la T e a t r u l „ M a x i m B e r l i n — H e i n z a prezentat, cu dragostea; l u i caracteristică, p e n t r u o a m e n i , o familie d e c ă z u t ă . • r e v e n d i c ă r i J e , dorinţele; sneranţelo ! ' p e r s o n a j e l o r respective^ c u o măiestrie psiho:} logic l u m i n a t ă , critica' n C v c n i n d , nici de flata aceasta, d i n afară, ci fiind d e z v ă l u i t ă prin ale personajelor. comportările contradictorii
( v

sfăirimat"

Heinrirh

von

Deutsches

au torid ui. n e î n d u r ă t o a r e a lui luptă pentru l i c h i d a r e a c a r i e r i s m u l u i şi a delăsării. D u r i ­ tatea contradicţiilor a fost relevată printr-o economie de mijloace şi printr-un stil i m p e r ­ sonal. Spectacolul a fost reprezentat î n între­ p r i n d e r i , ţ i n t i n d , p r i n aceasta, l a rezultate agitatorice. Dacă se c o m p a r ă intre ele spec­ tacolele l u i Dresen — î n a i n t e de Omul de afară, e l a p u s in scenă piesa l u i O ' C a s c y , Juna şi păunul — se poate /observa 'ă el realizează în cel mai înalt grad sinteza teo­ riilor lui B recii t şi a celor ale l u i Stanisl a v s k i . E I u r m ă r e ş t e constant, c a mijloace, în a p a r e n ţ ă , modeste, să elaboreze, d i n v e c h i istorii, p o s i b i l i t ă ţ i de aplicare actuale, şi să ia î n discuţie, f ă r ă c o m p r o m i s u r i , temele pre­ z e n t u l u i , d i n p e r s p e c t i v a contradicţiilor lor. N u poate fi r î n d u i t într-o direcţie a n u m e , cîte c e v a d i n creaţia lui poale c h i a r să p a r ă oarecum c o n v e n ţ i o n a l , d a r , de fapt, a s t ă z i , c o n v e n ţ i o n a l u l colorează, propriu-zis, t ă r î m u rile a v a n g a r d e i .
(

redincios liniei «ale proprii a r ă m a s , peste a n i , W o l f g a n g H e i n z , nes torni artei noastre regizorale. Capacitatea l u i deosebită de a u r m ă r i , în personaje, cele m a i subtile procese psibologice I-a predestinat apro­ 11

C

ot l a Deutsches T h c a t c r lucrează doi tineri regizori. înzestraţi cu m u l t ă fan­ tezie, K l a u s E r f o r t h şi A l e x a i i d e r Stillmork. E i alcătuiesc u n c u p l u s i m i l a r cu K a r g e şi L a n g h o f f . După confruntări cu B r e c b t . V o l k e r B r a u n şi S c h i l l c r , c i au p u s î n scenă, într-o m i n u n a t ă v i z i u n e u n i t a r a , p o e m u l lui N e r a d a , Gloria şi moartea lui Joaquin Muri >la. Spectacolul s-a j u c a t într-un foyer de repetiţii a l teatrului, o vastă sală, aproape fără decor şi fără recuzită. Spectatorii şedeau pe podea. P r i n t r e şi Ungă ei. într-o angajare p a s i o n a t ă , actorii (elevi) j u c a u u n e v e n i m e n t politic, pentru noi nespus de e m o ţ i o n a n t , din Chile. S c h i m b a r e a n e î n t r e r u p t ă a locului dc j o c , fo­ losirea u n o r m a r i b u c ă ţ i de p î n z ă , care pu­ teau să i a , pe r î n d , înfăţişarea u n u i v a p o r , a unei case, a unei pelerine, a unei a s c u n z ă ­ tori, a unei podoabe, an s t i m u l a t şi plăcerea estetică a spectatorilor. A r t a şi m ă r t u r i s i r e a dc credinţă politică se legau, aici, î n cel m a i fericit chip. I n cele d i n u r m ă , cei doi regizori s-.au încercat în Un duşman al poporului de Ibsen ; a u prezentat povestea m e d i c u l u i balneolog n o r v e g i a n S t o c k m a n n ca pe a u n u i bărbat, c u r a j o s , care, cu pretenţii î n a l t mo­ rale, i n t r ă î n l u p t ă şi, î m p i n s spre o atitu­ dine de m i z a n t r o p , a j u n g e , p r i n negare, la o gindire elitara, î n r u d i t ă cu aceea a I u i Nietzsche.

T

www.cimec.ro

Printre în mod Drescher, kelgrund, turi de ten, d i n

tinerii special, din din

regizori se c u v i n
(

menţionaţi, şi Roii lor, Piet Winală­ Persus­

cu

ochiul, Peter

complice,

participe tiran. al în

la

preluarea lui în sluga aşază Wolf al sa pe ele­ mod Ekke-

Hartwig

Albiro şi

puterii —

de c ă t r e s î n g e r o s u l Kupke, din a — lui al regizor Cattaro recent (cu Domnul PuntiUi), în ale pus

Knrl-Marx-Stadt, PoLsdam. meşterilor atenţia. numit regie ultimii lucrare a a mai din

piesei scenă, şi

Activitatea

Marinarii

(la T e a t r u l sofiot Puntila un în

aceea a

vîrstnici, Leipzig,

Armatei foarte Matti hard planul mentele bilitatea sociale. narea Brecht, a

R o s t o c k , şi

Kayser,

merituos, Schall în

cită î n t o t d e a u n a Mnnfred rector n-a al mai de Berlin, IU-lea multe elogii al pus în decît de de ale

Brecht

strălucitor care

Wekwerth, unei o şcoli de în scenă,

de abia

curînd ani,

di­ la

înfiinţate, Richard însă, fost şi

doilea,

favoarea pe dc

comicului,

didactice El a un

piesei, p r i v i n d deasupra asemenea, al , * cu

imposi­ însce­ .

cinci —

camaraderiei, obţinut, de cretă frumos

barierelor aceluiaşi

singură

Shakespeare ; calda Bobert a lui ca adeziune

înscenat,

Cercului

caucazian

piese,

la Zuric.li. R e a l i z a r e a a publicului la şi ca şi de

succes.

răsplătită anglistului

criticii. Pornind Wcimann Richard, atare, unui de să înţelegerea

vederile înlesnind parve­ a a dc meca­ con­ joc, Privite sitatea Căci, fio în metodelor chiar
t

*
multitudinea sînt doar decît să a — înţeles actuale au ridică ca fost un şi diver­ al stimulatoare. efect dovedească reflex al ceva flace —

spectatorului nirii la putere nismului calitatea dramă, a cărui dintre cărui lentă —

substratului Wekwerth maestru în întâlnit personaj realizeze a

ansamblu, cîte a

regizorale

puterii, şi acelui, „Vice", menire şi

ferit e r o u l u i

calitatea un ar în soi fi

m o d e i , acest fapt n u neistovita Teatrul care, dar şi în în în căutare R.D.G.

adeseori

vechea clovnesc, legătura — a exce­

noului,

transformării. este î n miş­

evenimentelor

politice se

scenă

public.

Ililmar Richard,

Tbate fost

căutare. realizare

Multe

realizate ;

interpretare,

problema • unor

1-a d e t e r m i n a t p e

spectator,

făcîndu-i

poziţii noi de atins.

Zilele artei teatrale româneşti în R. D. G .
25 septembrie — 5 octombrie 1976

DINA COCEA

mişoara au ţinut deosebit, calde La

şi T e a t r u l u i d e p ă p u ş i să-şi primească de fiecare lor, Gera, spectacol teatrele festive cîte o care au Veritas din

din dînd şi

Timişoara, cu un fast unor Erfurt, au din pie­ lacoa şi cre­ din de loc

oaspeţii

manifestări

apreciere şi

prietenie. Berlin

rîndul

Weimar,

Eisenach,

Budolstadt piesă

Semnificaţia unui schimb de experienţă
Valorile artei draihatice n a ţ i o n a l e , care, în a t â t e a n o d u r i , s-au a f i r m a t p e s t e h o t a r e , s-au i m p u s din nou, recent, cu prilejul u n u i eve­ n i m e n t de m a r e r ă s u n e t î n v i a ţ a culturală a R e p u b l i c i i Democrate G e r m a n e , Zilele artei t e a t r a l e r o m â n e ş t i î n R . D . G . B e r l i n u l , c a şi r e g i u n i l e E r f u r t şi G c r a , c a r e a u g ă z d u i t , î n această toamnă — între 25 septembrie şi 5 octombrie — turneele Teatrului Naţional din Bucureşti, T e a t r u l u i „Vasile Alecsandri'' d i n I a ş i , T e a t r u l u i G e r m a n de Stat din T i -

onorat lor, în rană. sei ban Sandei

aceste zile premieră, Aplauzele la din (in

oferind sau

spectatorilor contempo­ Radu

românească succesul

dramaturgia Sîmbătă

noastră

clasică de şi în

marcat

Mircea artiştilor regia lui ai Ion

interpretarea Weimar al de

Teatrului strălucită Dăieşu

Naţional Dumitru aţii unor Weimar, Richter), losif în nume Stat lului la regia de din la

Mânu), actori ca al

pieselor prestigiu într-o foarte

Solomon

(prilejuind ' remarcabile Teatrului şi din Steaua Teatrul seară Mcchow singură de Stat interesant (la

Dietrich piesei (la Teatrul

Roland Erfurt, regizor, fără de

Naghiu

unui Mihail

Ekkehard

Kiesewetter), al piesei Sebastian regia lui din Gera, în Teatrul al

Rudiger (D-ale şi comedii

Volkmer), carnava­ Năpasta satirice

al pieselor lui Eisenach),

I. L . C a r a g i a l e celebrei

Rudolstadt

www.cimec.ro

45

Opinia publică d c A u r e l B a r u n g a (Ia T e a t r u l „Maxim G o r k i " d i n Berlin) a u dovedit, o d a t ă m a i m u l t , i n t e r e s u l p e care-1 trezeşte pretutindeni dramaturgia noastră, chiar şi atunci cind barierele limbii sau specificul n a ţ i o n a l p a r să r e p r e z i n t e u n h a n d i c a p î n stabilirea comunicării c u p u b b c u l d i n altă ţară. Factori determinanţi î n stabilirea contactu­ lui, atît l a spectacolele jucate i n l i m b a ro­ m â n ă cît şi l a cele interpretate î n l i m b a ger­ m a n ă , a u fost, î n p r i m u l r î n d , interesul c o ­ mun faţă de problematica contemporană — interes manifestat exploziv l a spectacolul c u p i e s a Opinia publică — apoi, predilecţia unui public avizat faţă de piesa de idei, care-i solicită o p a r t i c i p a r e i n t e l e c t u a l ă i n t e n ­ să, c a î n c a z u l piesei l u i Iosif N a g h i u , într-o singură seară. O r i c a r e a r f i fost, î n s ă , m o t i ­ v a ţ i i l e , cert este c ă t e a t r u l r o m â n e s c , fie c a exponent a l unei spiritualităţi originale, fie ca interpret a l u n o r n o i d i m e n s i u n i umane, cele a l e c o n ş t i i n ţ e i socialiste, este d e n a t u r ă să f a v o r i z e z e s t a b i l i r e a u n o r t e m e i n i c e p u n ţ i de î n ţ e l e g e r e ş i , p r i n a c e a s t a , d e c o l a b o r a r e între teatrele d i n R e p u b l i c a D e m o c r a t ă Ger­ mană şi cele din Republica Socialistă România. Ca reprezentantă a Asociaţiei oamenilor de artă d i n instituţiile teatrale şi muzicale (A.T.M.) l a Zilele artei teatrale r o m â n e ş t i î n R . D . G . , a m a v u t b u c u r i a , a l ă t u r i d c ceilalţi m e m b r i a i delegaţiei r o m â n e , să f i u m a r t o r ă la acest succes prestigios a l teatru'ui româ­ n e s c , s ă î n r e g i s t r e z e l o g i i l e c e i s-au a d u s . Dealtfel, l a colocviul organizat, î n încheiere, de U n i u n e a teatrală d i n R e p u b l i c a D e m o c r a t ă Germană, s-a r e l e v a t însemnătatea acestor zile pentru mişcarea teatrală d i n ambele ţări, a schimburilor pentru dezvoltarea continuă de e x p e r i e n ţ ă î n t r e teatrele noastre, pentru stringerea relaţiilor de prietenie între oamenii de cultură din Republica Democrată Ger­ mană şi c e i d i n R e p u b l i c a Socialistă R o ­ mânia.

MIRCEA R A D U IACOBAN

Vocaţia universală a dramaturgiei noastre

,

O b i ş n u i e s c , ba c a p ă t u l o r i c ă r e i c ă l ă t o r i i , s ă î n c e r c u n „ r e z u m a t d e l u c r u " , c l a s i f i c î n d (şi clarificînd) impresiile, despărţind pitorescul şi prea-puţin-semnificativul de ceea ce se c u v i n e să rămină. A u treout d o a r cîteva zile d e l a î n t o a r c e r e a d i n R . D . G e r m a n ă şi a c e l c a l e i d o s c o p , î n care-s a m e s t e c a t e i m a g i n i , p o r ­ trete, scene, p e i s a j e , c o n t i n u ă să s e rotească. Puntila V ă d , adică, o a n u m e secvenţă d i n suprapunîndu-se inscripţiei „Nae Girimea, trage m ă s e l e " d i n s c e n o g r a f i a u n u i spectacol carnavalului,' îl m a i v ă d pe ou D-ale Dr. M u l l c r , custodele m u z e u l u i d i n M u l h a u s e n , oerotindu-şi dosarele şnuruite p e l a 1400... repede, c a d r u l se s c h i m b ă şi m ă aflu î n faţa unui Rubens, la Gera, î n timp c e „coloana sonoră" s e alcătuieşte dintr-u'n mixaj de a p l a u z e , a p l a u z e , a p l a u z e . D a , s e p a r e că-i prea devreme să încerc a aşterne pe hîrtie însemnări de călătorie,' în obişnuitul înţeles al cuvîntului ; deocamdată, pot transcrie doar cîteva i m p r e s i i , î n ordinea pe care... singure şi-o a s i g u r ă . 1. Vocaţia nu-i cii au universală, a teatrului românesc criti­ piesa c u de­ Germană

o sintagmă inclus pînă —

rotunjită acum în

dc condeiul repertoriu corelată Gera artei pînă Ce s c mult a

euforice. 3 4 de teatre d i n R . D . cifra regizor m i sc parc de I o Zilelor trece ceea pc

românească claraţia memorie) mâneşti, înţeleg lingă Steaua o unei ţin, nu un insă, tere nesc, valoare maturgia unei lui limbi

de-a d r e p t u l (citez d i n teatrale r o ­ Nu pe acum

impresionantă. unui

E a se c u v i n e

: „Datorită

l-am descoperit cum am putut unui este poale

Sebastian.

piesele ţără

asemenea

dramaturg. numeşte a şi p u ­ universală

nume

capodoperă." dramaturgii î n acelaşi suportă adevăr merită şi vreo

M o r a l a : vocaţia însemna parte timp. Prima

„moralei" vorba de şi

demonstraţie, axiomatic.

fiind

pur

C e a de-a d o u a , dc argumentare de dramatic va şi a t î t . de cunoaş­ româ­ o Dra­ omu­

u n supliment eforturi lui

detaliere : fără vocaţia

susţinute

propagare î n sine, noastră

a textului universală nu

rămîne

o potenţialitate, beneficiază

aportul

de largă circulaţie ; întîlnirea de pretutindeni

fie t e a t r u

c u t e x t u l ro-

46

www.cimec.ro

mânesc sc produce, <le r e g u l ă , c a r o d al întâmplării, ori ca rezultat al u n o r iniţiative p e r s o n a l e , b a z a t e pe a f i n i t ă ţ i şi a m i c i ţ i i . N u ­ mai iniţierea unor acţiuni susţinute şi t e ­ m e i n i c e , î n c a r e să fie a n g a j a ţ i toţi factorii interesaţi (C.C.E.S., Uniunea Scriitorilor, A.T.M., Radioteleviziiunca, publicaţii cultu­ r a l e etc.) p o a t e c o n f e r i vocaţiei universale a teatrului r o m â n e s c suportul organizatoric de c a r e a r e n e v o i e ş i p e care-1 m e r i t ă . D i n a c e s t p u n c t de v e d e r e , Zilele artei teatrale româ­ neşti î n R. D. G e r m a n ă mi s-au p ă r u t a fi e x e m p l a r e , d e l a i n t e n ţ i e şi p î n ă l a r e a l i ­ zare. 2. 0 prejudecată : „răceala" şi „rezerva" pubUcului german. In ce m ă priveşte, un a s e m e n e a p u b l i c mi-aş d o r i o r i c î n d . C u toţii ştim „ c i t i " g l a s u l a p l a u z e l o r de convenienţă — e i b i n e , n u l-am p u t u t d e s l u ş i m a i nici­ odată, în cazul spectacolelor la care am asistat. 3. 0 altă prejudecată — „specificitatea" prea a p ă s a t ă a g e n u l u i de c o n f l i c t e aflate î n sfera de i n t e r e s a p u b l i c u l u i d i n R . D . G . ( M ă refer, d e s i g u r , l a p i e s a de actualitate.) N-am s i m ţ i t , l a r e p r e z e n t a ţ i i l e c u Sîmbătă la Veritas, pierzîndu-se vreo f ă r î m ă de sens, decît în c i t e v a s i t u a ţ i i m ă r u n t e şi efectiv l i p s i t e de i m p o r t a n ţ ă . A c e e a ş i i m p r e s i e m i - a lăsat-o şi s p e c t a c o l u l b e r l i n e z c u Opinia publică. 4. E x i s t ă , experimentaţi lungul (Sorana cus, lui anilor totuşi, pe texte afişele Sanda ş.a.) d i f i c i l e ! |Cei prezenţi din Eugen teatrale Mânu, au cîţiva de-a R.D.G. Mertextu­ dată, de nici fie de alt Aşa şi său cu a o căror cu mult carnava­ cred un că-i re­ Dar, carna­

DUMITRU SOLOMON

Gravitatea şi umorul

Înainte tem dar prin şi de de

de

a cunoaşte u n şi prin un şi

popor, îl poeţii act de

cunoaş­ săi. Re­ sub­ se ne­ a de căr­ Din în­ critic cosmic extras dc adîncire, Aşa de

filosofii

cunoaşterea liniat ne

este n u n u m a i u n reevaluare, act

dialectic,

contradicţii dată de nu de

paradoxuri. ci

f a c e , a d e s e a , că i m p r e s i a c e a m a i este apercepţie, aşteptat, uimirea ţile Kant, şi şi neprevăzut, fiind depăşită revelaţiei.

tulburătoare lucidă

bucuria în

confirmării Cunoşteam

intensitate din dedus

naivă a

temperamentul filosofilor sau idee, ordine şi şi

german am

poeţilor, Hegel spre de

istoricilor. spiritul pentru am

Schopenhauer măsură, şi preocuparea Marx

clinaţia setea

regizori

români

esenţial,' din

Engels

Coroamă,

obsesia legată organizare a şi a forţa de ne-au mann Mann terioară şi şi jovială istoria trazică german. ale — din a a dat pe a a

de c o n d i ţ i a u m a n ă gîndirii acţiune. şi a v i e ţ i i , Goethe, Grimm profundă a a

şi s i m ţ u l

Olimpia românesc nu-i

Argbir ţinuta cu să

asigurat fiecare pe urmei,

vizionarismul Heine şi Hoffin­ Bach şi că con­ avîntat să meditaţiei iar

spectaculară ea, de urcată la urma şi şi fie Şi,

cuvenită. scenă

Schiller, şi E . T . A .

Desigur, piesa tin nu-i oricît un

putinţă

măsura aceea revelat am

românească român. de d o r i t . de

s e n t i m e n t u l u i , fraţii

regizor

imaginaţiei, umane.

Thomas

Limbajul atunci Ia

dramaturgiei trebuie este pe cînd

noastre, să

magistral înţeles

dimensiunea Prin eroică

particular, desluşit, avizat, Cred, şi

poate Rerlin lui

construcţiei sufletului de

descifrat ochi meridian. după vor valului enormă posedare oricărui un lului vorba gizor text la

„citit" oricare sînt

Beethoven dorinţa

gravitatea lirismul Este « rînduri,

german, în cîteva de şi

comunicare. sobră

adevărat

t o t u ş i , că

există

excepţii. D-ale

încercat, Dar, poezie, al

cum rămîne

„Amintirile"

Creangă balcanismului corelată specifice, s-o

frumuseţea

temperamentului tragicele de a filosofic accidente cunoaşte — un firea, tabloul singur socotesc nu se din

cvasiintraductibile, de o de înţelegere informaţii aflat la imposibil Am cu oare traducă

dincolo muzică

are nevoie,' datorită sumă c

istoriei, a v e a m spiritul

sentimentul acestui

exacerbat,

structura, complex foarte ceea un lor, ştiu ce

popor.' In germane, (pe găsea care o locul, ce

aproape

pretindem

spiritualităţii trăsătură nu-şi din

regizor clasic

prima

întilnire regretat

lucru, o singură potrivea cu

românesc. şi s-o

importantă) nimic

neîmplinirile despre român

spectacolului o piesă pe

D-ale să numai

ceea

ştiam,

Rudolstadt ponte

continuu

studiasem, citisem, auzisem. m i n u n a t , pe care sau în aflat priviri, gurii, a la nu pictorul, capătul ştiu distrat lumină în acela în

Priveam bolnav, puteri­ nu sens ine­ Şi, in­ ce spus,

portret îl ce

scenic.

plictisit,

d e s i g u r , s-ar p u t e a să g r e ş e s c . 5. 6, 7, 8... jean, „ m i x e r u l află şare, în priză". vor pădurea. ce n e rămîn cum Să pentru un articol viitor. clu­ mai deta­ de se

abandonase

neterminat,

omiţînd

enigmatic fabilul la iată rînd ce

colţurile care faţa

altfel lui

Deocamdată, aşa

afirma un

confrate dc

îngenuncheat exact, al ce

generaţii nu desco­

ce î n v î r t e ş t c aşteptăm a permite

impresiile clipele vedea,

Giocondei mai grăbit,

Leonardo. neîndeajuns

lipsea, sau, poate, în portretul

dincolo

perisem, format,

poate,

spiritual

germanului :

copaci,

www.cimec.ro

47

u m o r u l . Poale, metafora perfectă a p o d u l u i , p o a t e , f r a z a c o m p l i c a t ă şi d u r ă a prozatoru­ s e v e r a si logică a l u i , poate, demonstraţia filosofului sui fost derutante. Sau, poale, există o pudoare â expresiei, o reţinere în f a ţ a j o c u l u i l e j e r şi n a i v a l s p i r i t u l u i . S a u , in definitiv, ar putea exista chiar o anti­ p a t i e s t r u c t u r a l ă {aţă . d e u m o r , f a ţ ă d e i r o ­ n i e , a ş a c u m , d a c ă r e ţ i n b i n e , se e x p r i m a ea în Estetica lui llegel : ironia înseamnă a u t o d i s t r u g e r e , c ă c i este u n m o d d e a n u l u a în serios valorile importante, ca adevărul, pc de altă morala, justiţia. Este adevărat, p a r t e , că Lucian din Snmosatn, nu prea a g r e a i de l l e g e l f i i n d c ă i-a l u a t i n derîdere p e z e i , se b u c u r ă d e e l o g i i l e l u i M a r x şi E n g e l s tocmai pentru acest m o t i v . „Cea din u r m ă fază a unei f o r m e istorice este comedia ei. Zeii E l a d e i , care fuseseră deja o dală r ă n i ţ i de m o a r t e în. c h i p tragic i n P r o m e l e u l î n c ă t u ş a t a l l u i E s c h i l , a u t r e b u i t să m o a r ă încă o dată, în chip comic, în dialogurile l u i L u c i a n . " ( M a r x : Contribuţii la critica jilosofici dreptului hegelian.) E n g e l s îl nu­ m e ş t e pe L u c i a n „Voltaire-ul a n t i c h i t ă ţ i i c l a ­ sice". Dar ţoale ' acestea pre-cunoaşterea. reprezintă, dacă vreţi,

dar din

şi

umorul din rînd, .este jucat şi c u cu va fi noapte

b u r l e s c . Ce a u dramaturgia comedii. din şi cu O Apoi. scrisoare abundenţă

selectat piese

tcalrele In în care Cara­ şi carna­ Leonida

R.D.G.

romanească ? prezent. pierdută, D-ale

primul umorul giale cu faţă în O valului, Caragiale nouă Steaua publică şi La şi e

furtunoasă, piesa într-un .In reprezentat (lin R.D.G. a lui a

şi, c u

a c t (onu (inclusiv La (icra în Sebaslian. trei încă la

reacţiunea. teatre fără a lui în

stagiunea

1976/1977, Năpasta) se joacă Opinia teatre Gorki hohote spiri­ dia­ lui

nume

llaranga

se joacă loc

se a f l ă

repertoriul care a avut Berlin,

p a t r u ..teatre. Maxim cu replicile La al la

premiera din aplauda ale

Thcatcr tuale logul Oproiu Mircea excelent din duri dc

publicul deschisă

ridea

la lui

scenă Aurel primit plin sint la

llaranga. de Turnul haz, Simbătă în

Eisenach, Ecaterinei Piesa Vcritas, rinla un şi fost Tea­ s-au în mai fost

spectatorii au din

eu m u l t ă ' d e s c h i d e r e Eiffcl.

inteligent, Nu Radu a

Iacoban,

montată reacţiile Naţional compus de Ion dc

Dculschcs ale

Nationnltheater repetate Toi Weimar, comedii a Trenul în

Weimar,

fost s u b l i n i a t ă vii din German Băieşu, Dumitru de Chiriţa,

publicului. din Cămila,

Teatrul spectacoli (Preşul Chibriturile foarte trului R.D.G., tîrziu, sau la integral şi c o p i o s Dar, de Matti, publicul admiră care, este ea la lui şi de la la

patru

scurte

A f l î n d u - m ă , cu prilejul Zilelor artei teatra­ le r o m a n e ş t i , î n R e p u b l i c a Democrată Ger­ m a n ă , m i - a m c o n f i r m a t i p o t e z e l e şi d e d u c ţ i i l e strict intelectuale, fundamentate pe lecturi, poporul german pe contacte artistice. D a , are u n temperament viguros, o accentuată înclinaţie spre ordine şi m ă s u r ă , a r c s p i r i t c r i l i c şi i u b e ş t e i d e e a , p o s e d ă o m a r e c a p a ­ c i t a t e d e o r g a n i z a r e a g î n d i r i i şi a v i e ţ i i , e meditativ, sentimental (in alt c h i p decît l a ­ t i n i i s a u s l a v i i ) , e p l i n de f a n t e z i e , c g r a v , sobru şi d o r n i c d c a c ţ i u n e şi d e comuni­ c a r e . D a , i-am r e c u n o s c u t p e G o e t h e şi p e S c h i l l e r , p e K a n t şi p e H e g e l , p e M a r x şi pe E n g e l s , p e B a c h şi pe Beethoven, pe T h o m a s M a n n şi p e B r e c h t , p e L e i b n i z şi pe K e p l e r î n aceşti o a m e n i c a r e a u c o n s t r u i t o r a ş e şi c a s t e l e , t e a t r e şi d r u m u r i , u z i n e şi p a r c u r i , c a r e î ş i r e s p e c t ă i s t o r i a şi c u l t u r a , î ş i r e c l ă d e s c o r a ş e l e d i s t r u s e d e r ă z b o i şi î ş i p r e g ă t e s c u n v i i t o r p a ş n i c şi d e m n . A c e s t e a sînt confirmări.

Solomon)

bine

primit din — —

spectatori, cu

majori­

tate t i n e r i . L a Coana Naţional Zilele rîs Berlin Iaşi. s-a inaugurat

spectacolul care ca la şi, au româneşti

Bucureşti, teatrale Weimar, ca la

artei

întocmai dc

Bucuroşii germani

Comediile

româneşti spectatorii

recepţionate aplaudate. la Berliner ani, umple jocul la

Ensemble Puntila de sala al

se şi

reprezintă, sluga clasă, Schall, buf, la sa iar şi în

mulţi

Domnul montare şi azi magistral

într-o

înaltă de lui la din E. cel

spectacole

comicul cu

amar

totul dc a fin

realizat

strălucire. Se rîde scenice Un miros Theater, cu piesa

replicile comică de

gagurile Gorki StrahI,

spectacolul

Maxim Rudi

*

tulburător

proaspăt. Se menii nimeni şi şcoală noase. fesori rîde nu şi la teatru, glume şi pe stradă, cu în la masă. glume Oa­ şi

spun

recepţionează Copiii, au

se supără. Tinerii chelnerii

plete

blonde spre lumi­ pro­ în

ghiozdane rid. Doar

încărcate, . merg sînt

cîrduri ca nişte intră

C e e a c e a c o n s t i t u i t s u r p r i z a , r e v e l a ţ i a a¬ c e s t u i c o n t a c t , a fost d e s c o p e r i r e a e l e m e n t u ­ l u i p e care-1 c r e d e a m a b s e n t , s a u neglijabil, în structura temperamentală şi s p i r i t u a l ă a germanilor : umorul. Urmaşii lui llegel nu detestă ironia, nu dispreţuiesc umorul, nu consideră starea de v e s e l i e o stare de lene a s p i r i t u l u i , o licenţă, o a b d i c a r e de l a so­ lemnitatea şi gravitatea condiţiei umane. D i m p o t r i v ă . L e p l a c e să r î d ă ( î n g u r a m a r c ! ) , s ă se a m u z e , g u s t ă s a t i r a s u b t i l ă , i r o n i a f i n ă ,

f e ţ e l e v e s e l e şi sobri sobrietatea

universitari,

dar

datele meseriei lor. Iată l-am este, să-mi dreptul din ce de în ce abia cu acum privire complet. răspunsul „Maxima nu mi-e tabloul la Ceea dat pe ce de caro mă Marx mi face în Nimic

imaginat sfîrşit, rubricii .amintesc

suflclul

german

preferată" : străin.

e omenesc

48

www.cimec.ro

IOSIF NAGHIU

Pentru m i n e , Zilele artei teatrale r o m â n e ş t i în M. I ) . G e r m a n ă a u î n c e p u t l a E r f u r t . I n v i j;it de c ă t r e t e a t r u l a c e s t u i o r a ş şi d e c ă t r e d i r e c t o r u l s ă u , B o d o VVitte, p e n t r u a asisla la p r e m i e r a p i e s e i m e l c Intr-o singură scară. am avut ocazia să cunosc nu numai un c o l e c t i v de a r t i ş t i t a l e n t a ţ i şi p r e o c u p a ţ i , p î n ă la o b s e s i e , d e m e s e r i a l o r , ei şi o s p i t a l i t a t e a acestui oraş, u n u l dintre cele m a i frumoase din această ţară, cu nu p u ţ i n e oraşe-muzeu. Cîteva c u v i n t e despre el. O r a ş c u 200.000 de l o c u i t o r i , t i p i e p e n t r u m o d u l î n c a r e î m l i i n ă p i t o r e s c u l şi t r a d i ţ i o n a l u l c u „ n o u l v a l " al construcţiilor, restaurează şi construieşte, c o n s t r u i e ş t e şi r e s t a u r e a z ă , se m î n d r e ş t e cu o mare tradiţie culturală (aici, Scbiller a montat cîteva dintre piesele sale). N u v r e a u să î n c a r c a c e a s t ă p a g i n ă d e p l ă ­ cută r e m e m o r a r e c u d a l e . R o s t u l e i n u e s t e mine, d c a fi g h i d t u r i s t i c . I m p o r t a n t , p e n t r u a fost c ă î n a c e s t m i n u n a t o r a ş a m c u n o s c u t şi m-am î m p r i e t e n i t cu o a m e n i iubitori de teatru, c u artişti a d e v ă r a ţ i , care n u numai că a u r e u ş i t să d e a viaţă unor personaje dintr-o d r a m ă r o m â n e a s c ă , d a r a u r e u ş i t c a , d i n c o l o d e s p e c i f i c u l ei i n c o n f u n d a b i l româ­ n e s c , să s u g e r e z e şi g e n e r a l u l ei u m a n , c e e a ce ţ i n e d e o p r o b l e m a t i c ă m o r a l ă şi d e o mentalitate specific socialiste, m ă r i n d u - i , ast­ fel, a r i a d e i n t e r e s . L a E r f u r t , c i n c i z i l e , şi a p o i l a Weimar, G e r a , Mudolstadt, B e r l i n , la spectacolele î n limba germană ale Opiniei publice a lui Aurel P a r n n g a . la Simbălă la Veritas ;\ lui Mircea R a d u l a c o b a n , d u p ă c u m şi l a Ca­ mera tic alături a lui P a u l K v e r a c , a m v ă z u t , din adeziunea miilor dc spectatori germani, că e x i s t ă , î n d r a m a t u r g i a noastră contempo­ r a n ă , o p r o b l e m a t i c ă m o r a l ă c a p a b i l ă să i n ­ tereseze în c e l m a i î n a l t g r a d s p e c t a t o r i i d i n străinătate şi, m a i ales, pe cei din ţările socialiste. T o t o d a t ă , p u b l i c u l d i n R . D . G e r ­ m a n ă a r e u ş i t să d e p i s t e z e , d i n r e p l i c i l e şi situaţiile pieselor noastre, t i m b r u l lor carpatodiinărcnn : u ş u r i n ţ a eu care, din cîteva re­ plici, sc poate trece de la c o m e d i e l a d r a m ă (teatrul d i n M. D . G e r m a n ă m i se p a r c , d i n punctul acesta de v e d e r e , m a i strict î n d e l i ­ mitarea genurilor — comedia e comedie, drama e d r a m ă ) , tematica lor variată, dar optimistă, permanenta lor ancorare în socialul-politic concret ; aceste spectacole au

adus un spor dc cunoaştere şi. p o a l e , şi unele soluţii comune. D e s i g u r că u n d e e b i n e e l o c şi de m a i b i n e şi z i c a l a a c e a s t a a fost p r o b a t ă c u p i e ­ sele s c u r t e ale lui D u m i t r u Solomon şi I o n a l c ă r o r s u c c e s de B ă i e ş u , Cămila şi Preşul, p u b l i c şi m a r e e c o u în c e r c u r i l e de s p e c i a ­ lişti m-au f ă c u t să r e g r e t că u n i i d i n t r e n o i am î n t r e r u p t , poate p r e a r e p e d e , a c t i v i t a t e a noastră în g e n u l teatrului p o e t i c şi meta­ foric ; dacă a m fi c o n t i n u a t , nu numai cu talcului pe c a r e l-am d e m o n s t r a t , c i şi c u încăpăţînare, am fi a v u t , p o a t e , s u c c e s e şi m a i m a r i , r e u ş i n d , p o a l e , să r e v i t a l i z ă m , n o i , r o m â n i i , u n g e n c a r e a î n c e p u t să o b o s e a s c ă î n l u m e a î n t r e a g ă , deşi c o n t i n u ă să fie c e r u t . Pentru m i n e . Zilele artei teatrale r o m â n e ş t i î n R . D . G . a u î n c e p u t Ia E r f u r t . u n d e , sub inteligenta şi neeruţăloarea baghetă regizo­ r a l ă a l u i E k k e h a r d K i e s e w e l t e r şi î n i n t e r ­ pretarea actorilor Giinlher Miiller, WolfDietrich Kolncr. Rruni Grabe, Thomas S c h n e i d e r , G n h r i c l c S t r e i c h h a l m şi D o r i s D u biel, a m a s i s t a t la p r e m i e r a piesei într-o singură scară, u n a d i n t r e c e l e m a i b u n e , m a i serioase m o n t ă r i ale textului meu. Apoi, drumul a continuat în alte oraşe, a l ă t u r i d e d e l e g a ţ i a de a c t o r i şi c r i t i c i r o ­ m â n i , p r i n f r u m o a s a R. D. G e r m a n ă , prilej m i n u n a t de a c u n o a ş t e reacţia u n u i public g e n e r o s şi p ă s t r ă t o r d e f r u m o s , p r i l e j m i n u n a t de a lega p r i e t e n i i , d c a face u n s c h i m b d e i d e i e x t r e m de f e r t i l .

www.cimec.ro

19

TRIBUNA REGIZORULUI
• AURELIU MANEA

şoc teatral p r e s u p u n e o tehnică inedită de realizare. Regizorii de film ai „noului val f r a n c e z " l-au s t u d i a t c u m u l t ă a t e n ţ i e p e a c e l m a r e tehnician al coranului care c Ilitchcock. T e o r i a acestui c u r e n t c i n e m a t o g r a f i c a v e a ne­ v o i e de m e ş t e ş u g u l b ă t r î n u l u i m a e s t r u . Ş t i i n ţ ă f i i n d , r e g i a t r e b u i e să d i s p u n ă d e t o a t e m e ­ canismele expresive. Cine n u cunoaşte pu­ terile secrete ale t e a t r u l u i n u v a a v e a n i c i ­ o d a t ă ş t i i n ţ a de a î n n o b i l a r e l a ţ i a c u s a l a . S p e c t a t o r u l v i n e l a t e a t r u să fie tratat c u b u c u r i i a l e c r e a ţ i e i . D a r c u m să p o ţ i n a ş t e a c e a e l i b e r a r e , a c e l c a t h a r s i s c o m u n , f ă r ă să fii s t ă p î n p e e s e n ţ e l e c a u z a l e a l e m a n i f e s t ă r i ­ lor l u m i i ? F e n o m e n u l d e teatru este a t î t de complicat încît dibuirea printre soluţii nu este o m e t o d ă . încă o d a t ă , r e g i a este o ştiinţă ; d i n scamatorie n u iese n i m i c . Tea­ trul, această îmbinare de vis şi realitate, p r e s u p u n e n i ş t e a d e v ă r a ţ i i n g i n e r i ni e m o ţ i e i . N u neg caracterul imponderabil al actului de t e a t r u , a c e l v a g n e d e f i n i t c a r e a d u c e atîta mister realizării. D a r acest mister presupune şi e l o tehnică a sa. N u e admisibil ca m e ş t e ş u g u l să p i a r d ă d i n v e d e r e c a l i t a t e a e s t e ­ tică, m o r a l ă , filozofică a reprezentaţiei. D a r , u n a d e v ă r a t r e g i z o r , î n a c o r d ou f i l o z o f i a s a , care pentru n o i este filozofia m a r x i s t ă , îşi creează u n l i m b a j p r o p r i u , în raport cu con­ vingerile sale. Poezia presupune inspiraţie ; n u s p u n e m , î n s ă , o n o u t a t e c î n d a t r a g e m a¬ tenţia a s u p r a existenţei unor raporturi ne­ bănuite, asupra unei s t r u c t u r i foarte origi­ poet. E u , d e nale în l i m b a j u l u n u i m a r e exemplu, cred că teatrul nu este o artă fără anotimp. Şi î m i place ca la fiecare spec­ t a c o l să d e s c o p ă r a n o t i m p u l p i e r d u t . N u e s t e acesta u n element d c poetică teatrală ? U n regizor este, pc l î n g ă u n t e h n i c i a n a l ideii, şi u n u l a l p o e t i c i i s c e n i c e . V o r b i m a t î t a d e s ­ p r e l i m b a j , d a r î n ce m ă s u r ă a p ă t r u n s , d e pildă, analiza structuralistă în gîndirea con­ strucţiei scenice ? C a l i t a t e a i m a g i n i i s c e n i c e e s t e d e a fi c i t m a i e x p r e s i v ă . D e c e , d a r , n u l-am î n ţ e l e g e pe G r o t o w s k i , care studia resursele şi r e ­ sorturile u n u i a n u m i t fel de strigăt a l a c ­ torului ? întrebarea se p u n e adeseori : artist sau savant ? Fiecare piesă presupune u n anumit h a l o de v a l o a r e . C u t a r e calitate a u n u i t e x t b u n s-ar p u t e a b a n a l i z a p r i n l i p s a d e ima­ ginaţie a p u n e r i i î n scenă. Şi, totuşi, oricîtă imaginaţie creatoare a r cheltui u n regizor, el nu se v a putea mărturisi într-o imagine c r i s t a l i z a t ă şi n i c i p i e s a n u v a a v e a n e p r e ­ văzut, dacă regizorul n u ştie, de exemplu, să l u c r e z e c u a c t o r i i . A c e s t e r î n d u r i s-au v r u t o c o n f e s i u n e şi o punere de p r o b l e m ă : cine v a da răspun­ s u l ? C r e d că n o i î n ş i n e , t i n e r i i r e g i z o r i , a r trebui să n e î n t i n d e m m î n a în acest scop şi să n e a j u t ă m u n i i p e a l ţ i i .

Despre o ştiinţă a regiei
Se cere o l i m p e z i r e a actului teatral. E s t e necesar să f a c e m asta, a c u m , c î n d , m a i m u l t c a o r i c î n d , teatrul oscilează intre ştiinţă şi i m p r o v i z a ţ i e . C e l c h e m a t să r e a l i z e z e e f e c t u l , cel care construieşte ritualul, cel care t r a n s ­ m i t e i d e e a şi c o n t r o l e a z ă j o c u l d i n t r e s c e n ă şi s a l ă e s t e r e g i z o r u l . A r t a r e g i e i e s t e c o m ­ plexă, şi n o i vrem să f a c e m transparentă cutia în c a r e este închis mecanismul, aş spune, robot, al acestei relaţii dintre creator şi s p e c t a c o l . N u c r e d î n r e g i z o r u l c a r e n u este a n g a j a t teoretic, care n u luptă pentru ideile înalte ale u m a n i t ă ţ i i . Dar am ajuns la concluzia că, î n z o n a d c discuţii teatrale, r o l u l f a p t u l u i dc tehnică teatrală n u trebuie uitat. Spun aceasta pentru a atrage din n o u atenţia asu­ pra rolului regiei. Dar nu al unei regii i n t î m p l ă t o a r e , ci al u n e i a ştiinţifice. F i i n d c ă e u , î n c e m ă p r i v e ş t e , s o c o t că r e g i a e s t e o ştiinţă. Aşa fiind, nu orice nechemat are d r e p t u l să realizeze actul teatral. Spectacolul presupune un mecanism complex, care sc c e r e p u s î n m i ş c a r e c u f o r ţ ă şi î n ţ e l e p c i u n e . Aceasta aş n u m i eu ştiinţa regiei : posesiunea u n e i tehnici precise, pricepere de a i m a g i n a şi c o n s t r u i mecanismul, resortul ascuns al spectacolului. Bineînţeles că tehnica regiei presupune n u n u m a i u n m o d d c a opera cu un s i s t e m d e s t i m u h ' ; e a n e c e s i t ă şi o î n ­ cărcătură filozofică. Expresia scenică se naşte î n acord cu concepţia despre lume. Calitatea spectacolului teatral depinde, însă, de m ă s u r a comuniunii extraordinare dintre a u t o r , r e g i z o r şi a c t o r . D a r a t r a g e m atenţia asupra primejdiei de a vedea degradată — dincolo de această c o m u n i u n e — angaja­ rea ideatică, într^un spectacol, cînd nu ştii să c o n s t r u i e ş t i f o r m a î n a c o r d c u i d e e a . Se m a n i f e s t ă , în r î n d u l colegilor regizori, c e e a c e aş n u m i s e c r e t u l p r o f e s i o n a l . S c s p u ­ ne : „asta ţine d e meserie, d c tehnica d c a lucra asupra u n u i text sau de a lucra cu a c t o r i i , a c e s t s e c r e t n u se î m p ă r t ă ş e ş t e " . A¬ c e a s t a p o a t e să d u c ă , î n s ă , l a o p i e r d e r e a c o n t i n u i t ă ţ i i î n t r e g e n e r a ţ i i . L i p s a de î n c r e ­ dere dintre oamenii de teatru poate face mult rău teatrului. S-a p i e r d u t ideea de meşter, ideea meşteşugului î n teatru. Fiecare m o a r e s i n g u r , pe l i m b a s a ; este o situaţie care se cere corectată, într-un fel. N e a f l ă m , c r e d , într-o criză (poate, de scurtă durată) a elementelor de tehnică teatrală. Pledez pen­ tru p u t e r e a i m a g i n i i scenice, d a r cred că u n

50

www.cimec.ro

CRONICA DRAMATICĂ
PIESA ROMÂNEASCĂ ÎN PREMIERĂ
TEATRUL DE COMEDIE

PLICUL
de Liuiu Rebreanu

D a t a p r e m i e r e i : 5 octombrie 1976. R e g i a : L U C I A N G H J R C I I E S C U . Sce­ nografia : ION POPESCU-UDR1ŞTE. Scenotehnica : Ing. ION SIMIONESCU. Distribuţia : D U M I T R U R U C A R E A NU (Jean A r z ă r o a n u ) ; S T E L A PO­ PESCU (Victoria) ; C A N D I D STOICA (Tudor Popescu) ; A U R E L G I U R U M I A (Nicolae Flancu) ; M I R C E A ŞEPTILICI (Constantin Hurmuz) ; IURIE D A R I E (Ghcorghc G a l a n ) ; C O N S T A N ¬ T I N B Ă L T Ă R E Ţ U (Haralaorab M i n t ă ) ; CORNEL VULPE (A. A l b e a n u ) ; M I ­ HAI PALADESCU (Ion T a m a n ) ; L I L I A N A T I C A U (Văduva) ; A N C A PAND R E A (Tincuţa).

A u r e l G i u r u m i a , l u r i e D a r i e şi D u m i t r u Rucăreanu

Teatrele şi exegeţii t e a t r u l u i a u p r i v i t , î n ­ deobşte, literatura d r a m a t i c ă a dui L i v i u Rebreanu cu o respectuoasă reţinere. R e s p e c ­ tuoasă — d a t ă f i i n d î n d e l u n g a şi s u b s t a n ţ i a l a lui p r e z e n ţ ă , de g î n d i t o r , j u d e c ă t o r şi orga­ nizator a l m i ş c ă r i i teatrale r o m â n e ş t i d i n a n i i de d u p ă Caragiale şi d i n cei u r m ă t o r i p r i ­ m u l u i r ă z b o i m o n d i a l ; reţinere — d a t o r i t ă , poate, p r e a p u t e r n i c u l u i ecou ce r ă s u n ă , d i n

u n i v e r s u l c o m i c a l m a r e l u i Caragiale, in co­ m e d i a l u i ; desigur, i n s ă , d a t o r i t ă forţei epice, cc-1 s t ă p î n e a , î n pofida f a m i l i a r i t ă ţ i i c u este­ tica şi tehnica teatrală. A ş a f i i n d , c a r i e r a de comediograf, l a c a r e , pare-se, ţinea foarte (dacă ţ i n e m s e a m a şi de încercările lăsate şi părăsite î n „atelier"), a fost u r m ă r i t ă şi p l a ­ sată, m a i d e g r a b ă , c a u n capitol parentetic al m a s i v e i l u i creaţii epice, c h i a r dacă u n a dintre coordonatele m a j o r e care î i definesc proza îşi revendică l i m p e d e r ă d ă c i n i şi pre-

www.cimec.ro

51

Cornel

Vulpe,

Anca

Pandrca.

Mircea

Şeplilici

şi

Stela

Popescu

dispoziţii dramatice : o v ă d i t ă deschidere dia­ l e c t i c ă şi d i a l o g i c ă a n a r a ţ i e i , o a n u m e î n c l i ­ nare scenografică în descripţie, adesea, un fel p u r d r a m a t i c d c c a r a c t e r i z a r e — în ac­ ţ i u n e şi î n m ă r t u r i s i r i n e m i j l o c i t e — a p e r s o ­ najelor, ba chiar, nu o d a t ă , o arhitectonică a naraţiunii, structurată dramatic. (Intenţia este. dealtminteri, dramatică, nu Răscoalei e p i c ă . ) R e p r o ş u l c a p i t a l c e i-a f o s t a d u s d r a ­ maturgului Rebreanu nu a fost, dealtfel, u n u l de n e a d e r e n ţ ă la legile d r a m e i , c i u n u l de i n a d e c v a r e la cerinţele teatrale ale a c t u ­ l u i s ă u d r a m a t i c . N e a j u n s u l c o m e d i e i l u i stă n u î n v r e u n g o l , c a să z i c e m a ş a , t e h n i c a l c o n s t r u c ţ i e i (în a c e a s t ă p r i v i n ţ ă , c a l c u l e l e e ş a ­ fodajului comediei sale — mai ales în Plicul, cea m a i r e a l i z a t ă d i n t r e cele trei s c r i e r i defi­ n i t i v r o t u n j i t e de e l destinate s c e n e i — sînt de o m i n u ţ i e şi o e x a c t i t a t e c l a s i c e ) , c i î n e x p r e s i a şi d i n a m i c a e i , p r e c a r c o m u n i c a b i l e scenei, de o n a t u r ă , m a i mult în semnifi­ c a ţ i e şi t r i m i t e r i , d e c î t î n e f e c t e l e e i , c o m i c ă . L u m e a comediei lui Rebreanu n u e, p c d e a l t ă p a r t e , l u m e a v e r v e i şi a t i p o l o g i e i c o ­ mice cu care ne obişnuise Caragiale ; nu e o l u m e de m ă ş t i o n o r a b i l e , i l a r ă p r i n f a p t u l c ă p u r t ă t o r i i l o r se v o r şi se c r e d identifi­ caţi cu ele ; c i este o l u m e c a r e p o a r t ă m a s c a în chip d e l i b e r a t , care-si ornează conştient m i n c i u n a c u î n s e m n e l e şi p r e t e n ţ i i l e o n o r a b i ­ lităţii. Această „lume subţire", pentru care parvenirea prin înavuţire şi î n a v u ţ i r e a cît m a i g r a b n i c ă p r i n c o r u p ţ i e şi d e g r a d a r e mo­ r a l ă î n s e m n a r e a l i z a r e , se o f e r e a denunţului satirei politic-sociale ; m a i puţin, însă. tra­ tării net c o m i c e . P i e s a este o ţesătură de i n ­ trigi, de matrapazlâcuri (în c a r e „piperul" alcovului joacă mai mult decît rolul unei

coloraturi, în c l i m a t u l de ticăloşite moravuri ale v r e m i i ) , care soldează vesel, p r i n bună armonie, afacerea din micul tîrg „cu gară m a r e " ; î n m i e z u l ei, c a este, însă, o m ă r ­ t u r i e a m a r ă , d e p r o t e s t şi d e r u t ă , pe c a r e o d e p u n e , î n faţa istoriei, cealaltă l u m e , l u m e a c e l o r m u l ţ i şi n e c ă j i ţ i , ce se î m p ă r t ă ş e a de la decepţia n ă r u i r i i î n n e d e m n i t a t e şi l i p s ă d e o r i z o n t a . . m a r e i i l u z i i " c e le î n t r e ţ i n u s e , d e - a l u n g u l r ă z b o i u l u i , e l a n u l d e a fi e r o i şi r ă b d a r e a d e a fi v i c t i m e a l e m ă c e l u l u i . S c h i ţ a r e a u n e i a t i t u d i n i l u c i d e , ide n a t u r ă să m a r c h e z e şi d r u m u l r e v o l u ţ i o n a r c c î n c e p u s e ;i se d e s c h i d e i n a c e a s t ă I u n i e . R e b r e a n u a abandonat-o ; Ion Taman, odăiaşul de la C . F . R . , p u r t ă t o r u l de e u v î n t a l acestei a t i t u ­ d i n i , n-ar fi p u t u t c l i n i i , e l s i n g u r , nimic d i n s i s t e m u l s o c i a l şi m o r a l d e n u n ţ a t : a u t o ­ rul l-a d e s t i n a t , d e a c e e a , să fie subiectul poantei finale a piesei (jertfirea „acarului") şi să s p o r e a s c ă , a s t f e l , g u s t u l a m a r a l c o r n e ­ ei i r i , d a c ă n u c h i a r să-l t r e a c ă î n d e z g u s t . D u p ă 55 de a n i de la s c r i e r e a comediei, o n o u ă l e c t u r ă — c e a d e l a T e a t r u l de C o ­ medie — nu p u t e a să n u fie s a l u t a t ă cu tot i n t e r e s u l . „ M ă r t u r i a " l u i R e b r e a n u — d i n ­ c o a c e d c c a d r u l c o m i c in c a r e s-n s t r ă d u i t s-o a ş e z e — se d ă r u i e , a s t ă z i , u n e i r e c e p t ă r i în voie-bună, p r i n î n s ă ş i r e p a r a ţ i a pe c a r e t i m p u l , d a r şi, cu deosebire, noile noastre o r i z o n t u r i m o r a l e şi s o c i a l e le-au d e s c h i s v i e ­ ţii. M a r e a a f a c e r e c u l e m n e şi ş a n t a j din m i c u l tîrg a l p r i m a r u l u i A r z ă r e a n u . a l soaţei s a l e V i c t o r i ţ a şi a l ş e f u l u i d e g a r ă C a l a n , e tratată dc L u c i a n G i u r c h e s c u (inveterat prac­ tician al efectelor b r e c h t i e n e ) cu o vădită bucurie a distanţării — în timp. în climat, î n s e m n i f i c a ţ i i . V a l o r i l e c o m i c e — de f a r s ă —

52

www.cimec.ro

ale textului sînt, astfel, eu mare şi bun efect, exacerbaţi- ; c o n t e x t u l — cit.il i n c h e i a l u i d e r i z o r i e şi e x p l o a t a t c a a t a r e — e în­ chinat şi e l , d i n plin, hazului : subtextul a m a r e t r e c u t i n z o n ă p a s e i s t ă şi este c o ­ m u n i c a i c a „ d e p ă ş i t " ; a ş a d a r , e d a t şi e l ofrandă riaului. U n soi de resort marionctistic m i ş c ă u n i v e r s u l de v i d u m a n , de c i ­ nism m o m i , care colorează societatea Plicului. S i , d i n c o l o d e toate a c e s t e a , s e r v i n d t e x t u l , parcă, împotriva textului (cu î n a i n t a r e a lui d o m o a l â , adesea, chiar greoaie), o dinamică j u c ă u ş ă , o a r e c u m d a n s a n t ă , c ă p t u ş e ş t e şi d ă n e r v ( c u r a r e m o m e n t e t r e n a n te) d e s f ă ş u r ă r i i s p e c t a c o l u l u i . N u p o ţ i , în a c e a s t ă o r d i n e d c o b s e r v a ţ i i , să n u reţii a p o r t u l i m p o r t a n t al s c e n o g r a f u l u i I o n P o p e s c u - l J d r i ş t e şi a l i n g i ­ n e r u l u i I o n S i i n i o n e s c u , c a r e 1-a s e c o n d a t . î n construcţia orlogerici scenolehnice. Iniţiativa d e a lăsa ( d e m e n t e l e s c e n o g r a f i c e să-şi i s p a r g â propriile lor limite (statice), pentru a juca. literalmente, odată c u actorii, anunţindu-lc, prcgătindu-le, rotunjindu-le e v o l u ţ i a , ori comp l e t î n d u - l e - o , c u o m o b i l i t a t e pe c i t d c i n g e ­ n i o a s ă , pe a t î t d e s u g e s t i v ă (niciodată gra­ tuită) — in c a r e graţiosul îşi d ă m î n a cu grotescul şi insinunrea, cu atacul frontal, i r o n i a , cu i n c i s i v i t a t e a — este, d c b u n ă sca­ m ă , şi e a , i z v o r î t ă d i n l a t e n ţ e l e c o m i c e , c h i a r bufe, ale teatrului d e a n i m a ţ i e . L a f e l , şi p a r c i m o n i a , p î n ă la e s e n ţ ă , a m i j l o a c e l o r d e ­ c o r a t i v e folosite. Pe pod iul s u p u s „ c a p r i c i i l o r " eulisnnte ale s c e n o g r a f i e i , p r o t a g o n i ş t i i a u fost, l a rîndul unui dublu efort, interpretativ lor, supuşi şi, î n t r - u n f e l , c o r e g r a f i c , n u n u m a i pentru a p o p u l a t spectacolul cu tipuri şi a t i t u d i n i c a r a c t e r i s t i c e , d a r şi p e n t r u a-i c o n f e r i , î n r e ­ g i m u l v o i o ş i e i , s e n s şi p e r c u t a n ţ ă . P e a c e s t e c o o r d o n a t e şi-au d e m o n s t r a t a o t o r i i virtuţile proprii. Stela Popescu, dc o distincţie deloc provincială, descinzînd (cum s-a remarcat) din C o a n a J o i ţ i c a , d a r prefigiurînd, în acelaşi t i m p , p a r c ă , p e c e l e b r a şi i r e z i s t i b i l a „ d a m ă voalată", victorioasă în cabinetele ministeri­ a l e a l e e p o c i i , a m a n e v r a t , ou d a r u r i l e u n e i arghirofeminităţi dublate d c o inteligenţă filă, deschisă, d e o p o t r i v ă , şi generozităţilor l i b e r t i n e , şi iţele c o r u p ţ i e i , şi c e l e a l e a d u l t e ­ r u l u i , p i l o n i i pe c a r e este aşezată comedia lui R e b r e a n u . Dumitru Rucăreanu, surprin­ zător de n o u , a purtat cu aplomb masca autorităţii d c p ă r i n t e al t î r g u l u i , printre m e ­ andrele (demagogiei s f o r ă i t o a r e şi a l e crize­ lor, n u m a i p u ţ i n s f o r ă i t o a r e , de conştiinţă şi d c n e r v i , î n care-1 z v î r l e n u , fie t e a m a u n u i eşec a l î n t r e p r i n d e r i l o r l u i b ă n e ş t i , fie im­ p a c i e n ţ a d e a le v e d e a s f î r ş i t e c u b i n e , f i e s i t u a ţ i a d e a le v e d e a r e u ş i n d c u p r e ţ u l a f i ­ şării p u b l i c e a t r i u n g h i u l u i a d u l t e r i n , la care — Trahanache mai puţin abil — a consim­ ţit, l u r i e D a r i e şi-a d u b l a t , î n u n i f o r m a ş e f u ­ l u i d e g a r ă , ş t i u t e l e l u i v i r t u ţ i şi v i r t u o z i t ă ţ i dc june-prim, cu datele u n u i e x c r o c senti­ mental, într-un joc deschis a l farsei ; M i r c e a Şeplilici. p u r t i n d c u cuceritoare superbie sta­ t u r a şi m a s c a u n u i î n t â r z i a t şi e x p e r i e n t poli-

ticastru, a î n s o ţ i t , ou nonşalanţă străveziu î m b i b a t ă de c o r u p ţ i e , m a s c a s u c u l e n t ă a l u i A u r e l G i u r u m i a , c o p ă r t a ş , h ă m e s i t şi i n c o n ­ tinuă febrilitate inventivă, la a c ţ i u n i l e afa­ ceriste ale p r i m a r u l u i . 0 pitorească faţă de gazetar-giruetă face, c u bogate resurse e x p r e ­ sive, Cornel V u l p e ; un inspector desenat în l i n i i g r o a s e , de z b i r f o r m a l , î n f o n d , h u l p a v şi g a t a la tranzacţii, desenează Constantin B ă l t ă r e ţ i i . U m i l i t a t e a , n e d e m n ă şi t i m p a r i ­ vistă, o creionează Candid Stoica ; umilitatea. f ă r ă n ă d e j d i o r o p s i t ă , se î n t r u p e a z ă , c u s c u r t e z v î c n i r i c l o v n e ş t i , î n p e r s o a n a l u i M i h a i Pălădcscu. Cu utilitate episodică, dar. din pă­ c a t e , fără şansa de a d e v e n i a p a r i ţ i e . L i l i a n a T i c ă u , î n V ă d u v a d c r ă z b o i , şi — în d u b l ă i p o s t a z ă , d e f a l ă î n casă şi d e a p r o d l a p r i ­ mărie — l î n ă r ă şi s p r i n ţ a r ă . A n c a P a n d r e a . Plicul, î n l e c t u r a de a z i , d e l a T e a t r u l d e C o m e d i e , e u n spectacol b u c u r o s de a p l a u z e , d a r şi v r e d n i c d e e l e .

Florin Tornea

TEATRUL „ M I H A I DIN B O T O Ş A N I

EMINESCU

• ALEXANDRU LAPUŞNEANU
de Uirgil Stoenescu

Prin lansarea, în premieră pe ţară, a p i e s e i Alexandru Lâpuşneanu d e V i r g i l Stoe n e s c u , t r u p a d i n B o t o ş a n i se a r a t ă c o n s e c ­ v e n t ă eu s i n e , c u ţ e l u l s ă u p r o g r a m a t i c . E s t e v o r b a de v a l o r i f i c a r e a d r a m e i istorice n a ţ i o ­ nale, cerinţă faţă dc care modesta echipă a T e a t r u l u i „ M i h a i E m i n e s c u " arc — m a i ales în ultimele stagiuni — o atitudine activă, t e n a c e , m i l i t a n t ă , şi n u l i p s i t ă d e u n m e r i t a t succes. N o u a p r e m i e r ă sc c u v i n e a p r e c i a t ă cu atît m a i m u l t c u cît e a m a r c h e a z ă p r i m a i n c u r s i ­ u n e n c u n o s c u t u l u i a u t o r şi a n i m a t o r a l t e a ­ trului radiofonic, V i r g i l iStocnescu, pe t ă r i m u l d r a m e i istorice, d u p ă ce, timp de a p r o a p e u n sfert dc v e a c , a e x p l o r a t e î m p u l dramatur­ giei d e a c t u a l i t a t e s o c i a l i s t ă , m a i a l e s î n f o r ­ mula comediei. I n t r a t pe p o a r t a l a r g şi g e n e r o s d e s c h i s ă , t e m a t i c , d e î n a i n t a ş i , V i r g i l S l o e n e s c u î i ur-

www.cimec.ro

53

Constantin

Codrescu

şi

Victor

Nicolae

Inrîurit museţea Virgil tuirea sursă. acţiunii celebre rînd, sale. rană, optică. bilă lui mele acesta sată tori, este ea a în priveşte şi

profund, încă puterea sale,

stăpânit, din nuvelei dc la

chiar, lui C.

precum de in fru­ alcă­ linia patru pe Negruzzi,

mărturiseşte,

adolescenţă, declarat, această cadrul in Ele

Sloenescu dramei şi Păstrează motto-uri şi

porneşte întocmai ale

nemuritoare epocii, cele

conflictul

sintetizat nuvelei. jurul

devin,

leit-motivul î n Dar, au în

căruia

dramaturgul lucrării restituirii contempo­ de detecta­ optică erou­ ulti­ înde­ care lă­ au­ ace­ Slo­ de tul­ Piesa grav asumă de care ne­ de îi la să

construieşte materialului

concentrează procesul în

acţiunea

..prelucrării", viziune şi

dramatic

survenit lectură, figura aici. şi

schimbări deschis

substanţiale lesne de de de in ceilalţi

Mărturisită lui

această

schimbare atestată atît ev cu şi de

Lăpuşncanu. imaginea asupra

Chipul

reflectă,

cercetări a în

istorice In

părtatului

contradictoriului contrast de intr-o a Negruzzi operă tiranici varianta manieră este şi singură

domnit. a căror

viziunea

moştenire înfăţişat cruzimii,

chipul

domnitorului Virgil epurată are

dimensiune, erou uman,

morbide, unui modernă,

enescu

propune Eroul dileme să de

„proble­

m a t i z a t " , într-o patologic. Data premierei : 1 octombrie 1976. Regia : CONSTANTIN DINISOIIIOT U . Decoruri : C O N S T A N T I N RtJSSU. Costume: MĂRIA BORTNOVSCHI. Ilustraţia m u z i c a l ă : T I M U S ALEXANDRESCU. Distribuţia : C O N S T A N T I N C O D R E S C U (Alexandru Lăpuşncanu) : V I C T O R NICOLAE (Scutierul) ; V I O R E L B A L ­ TAG (Stroici) ; CAZIMIR TĂNASE (Moţoc) ; Ş T E F A N P A N A (Veveriţă) ; G H E O R G H E I I A U C A (Trotusan) : T E ­ ODOR BRADESCU (Oragomir) : DORU BUZEA (Bogdan) : BORTS PEREVOZNIC (Annaşul) ; C O N S T A N ­ TIN CADESCIII (Mitropolitul) ; D E S PINA MARCU, ILDI CODRESCU (Doamna Ruxandra) ; S I L V I A BRAD E S C U (Bătrina); A U R O R A PRODAN (Urnea) ; I O N L I G I (Călugăr I) ; T U ­ DOR DULNEA (Călugăr II) : ION P L A E Ş A N U (Slujitorul). burătoare îşi şi

profund sfîşieri un ţării, raţiuni şi

interioare. Lăpuşncanu care îşi dictate

propune îngrijorat

impună soarta şi de

responsabil cesitatea stat. atrag ideea pe dea Decizii ura, unei

gesturile drepte, duşmănia stăpînitori puteri istoric,

decisive, dar

istorică

superioare

sîngeroase, răzbunarea

boierilor Bazîndu-se caută ale şi perso­ relief

potrivnici, adevărul

feudali,

refractari

centralizatoare. dramaturgul şi crude de

gesturilor

îndrăzneţe motivări şi

najului potrivit rane. de a de a l t ă robiţi cauza, putere, tinţei zească relevate

plauzibile spiritului Oscilînd

epocă intre

accepţiunii extreme,

contempo­ dorinţa şi, pe că, sine nepu­ limpe­ sprijinul răspicat Bălrîna Moldovei, pentru nu-i dc să-i la înţeleg

intre

nu-şi

înstrăina

simpatia

boierilor

parte, dc setea

necesitatea propăşirii să le fie p o t r i v n i c , înavuţirii, pînă intui la forţa aceştia cu înscăunat urmă,

care îi dictează

domnitorul, cade, de şi a să-i de un

victimă

capabilă crude apare ii în

definească personaj care

drumul : sînt simbolic :

poporului. ţărancă,

Adevărurile

mea/.ă c r e d i n c i o s , ])ină la u n punct, cînd — s p r i j i n i t (vizibil) pe a d e v ă r u r i l e descope­ rite de ş t i i n ţ a c o n t e m p o r a n ă a istoriei — i se o f e r ă p r i l e j u l s ă r e a l i z e z e , s u b i m p e r a t i v u l acestor descoperiri, o altă, proprie, viziune asupra trecutului şi a f a p t e l o r e v o c a t e de clasici.

personaj dramei.

momentele

decisive ale

Dramaturgul încă un personaj încărcat ca un struit,

aduce, de

alături

de

Bătrînă, con­ Scutierul.

ingenios alter-ego

g i n d i t şi b i n e al lui

semnificaţii :

Proiectat

Lăpuşneanu,

54

www.cimec.ro

inteligent, acesta rului. ştiinţa fund şeşte. sînt fleteşti, leaptă plist, piesei, Există tesc a l feră •dorinţa propria-i sîngeros s-o mult, a şi

diplomat, faptele

înţelept critic, şi

şi ca

prevăzător, un cu bufon con­ pro­ însu­ de su­ sale: înţe­ sim­ lui doninitosimte se săd înainte

Moţoc tării în a

şi

Trotuşan, Faptul

SiKincioc asupra

şi şi nu

Veveriţă, asupra li s-a şi

Mi­ mon­

comentează întors total în în a către

lucid, sine, şi

tropolitul. aceste unei

s-a r ă s f r i n t cărora unor

shakespearean,

gindurile domnitorul, se

botoşănene,

actorilor

distribuiţi (.ferit, viabile, mai cu­

personaje, mai

împovărată Intenţiile

neliniştit, ce

astfel, prilejul prinzătoare a

realizării epocii.

portrete

singur. doua Ele unei de se

Lăpuşncanu păreau domnie, stins lui s-au

prăbu­

imagini

substanţiale

pozitive

fleţească vreme,

cumplită,

spulberate. bezna de a generată

tragice

singurătăţi de fiinţa prea

limita Expusă

personalităţii uneori a dintre deosebit, perimetrul accent de

Notabil, decorul funcţional al lui C. R u s s u . E x p r e s i v e , costumele Măriei Bortnovschi, prin î m b i n a r e a liniei de i n s p i r a ţ i e t r a d i ţ i o n a l ă cu cea m o d e r n ă . Na şit să încape asigure sensul îndoială de piesei civic o şi că reprezentaţia ei, a de la reu­ Botoşani, toare, ţindu-i dincolo neîmplinirile transpunere pe spectator, al patriotic

neputinţa

apropia

poporului.

ipostaza cc şi

dramatică în mod în

însingurării

Lăpuşncanu un

reprezintă reţine, alt lui un rîvna pe la aspect Virgil

una

valorile atenţia. soflecon­ : şi mai şi

convingă­ transmidramei.

care-1 a n g a j e a z ă

eroului şi —

Stoencscu, care a-şi de în a

piesei

puternic pătimaşă — faima însă,

dramatic crud ce

învinge izbuti

Valeria

Ducea

„faimă" o

tiranului din unui ce

care,

departe

risipească, pînă

întăreşte

proporţiile

necurmat

istovitor Toate intuite şani. dat de lizat mite tr-o scris, străin

coşmar. aceste valenţe în noi ale piesei de au la a a fost Boto­ re­ fost faţă fast, rea­ tri­ ur­ în­ de

şi

sugerate cu

spectacolul literei şi în

Regizorul textul ou de într-o spre rigoare

Constantin

Dinischiotu care de cu grijă

• EMMI (Amor pierdui' uiajă pierduta)
de Mihai Eminescu

fidelitatea specifică.

profesională retorice, simplă gravă

tonalitatea

Despovărat şi a

efuziuni imagine meditaţia

spectacohd, expresivă, autorului, şi a de sobră,

mărind, destinul şi fior

într-o

atmosferă al

austeră

desfăşurare zbuciumat emoţional, a

cursiv-realistă eroului. dc plină

acţiunii, vibraţie actor acest de topească, contra­ ca do­ ra­ pe

Beneficiind

interpretarea liucurcştean Lăpuşncanu convingere. într-o dictorii minantă ţională. şi un să-l tor, ale a sinteză

bărbătească, dată Constantin dobîndit a armonioasă, să Interpretul personajului, caracterului Nicolae ascuţit «ă-1 şi dar cu dar 1-a şi

cunoscutul şi să putere

, Codresou, rclieî reuţit

trăsăturile reliefeze, o interpretat Scutier, în pe neliniştit, deruleze şi

său,

conştiinţă ca

Victor mobil, şi

discret stare gînsă-l sufe­ dove­ dra­ Silvia

inteligent, spirit şi să-l şi ajute,

sinceritate, pe

domni­ şi

conteste, în

să-i

justifice morţii.

durilc

acţiunile, îndurerat a impus a

să-l c o m p ă t i m e a s c ă ceasurile scenă în imaginea oprimat, şi o

vegheze Brădesou rinţei dind matică Ildi între preţ. Buzca în aspru şi o

autentice maximă a şi

ţioporuhii concentrare în

forţă

emoţionantă. amar mai Bogdan al

Doamna cu

Ruxandra, destinul lui dis­ Doru şi

CodTescu dragoste Am în

înfăţişat ură, şi a

discreţie admiraţie lui Boris

personajului, între lui reţinut

oscilaţiile

prezenţa

Perevoznic

Armaş. Preocupat, îndeosebi, o piloni de zugrăvirea de ai eroului, re­

autorul

a

neglijat

scamă principali

personaje

prezentative,

conflictului:

www.cimec.ro Scenă

d i n spectacol

S-,i J)ala premierei : 2 octombrie lî)7(î. : aceste scriitori si „Mihai pasiune

scris pagini şi

pe —

larg

ţi dr

cu

frecvenţă semnături al

in de

sub numeroase alesul din merit

Regia : I O N O L T E A N U . CONSTANTIN G H E O R G H E Distribuţia (Vasile R A D U (Alecu) CONST. DUINEA, chiui). : PILIUŢA. COJOCARI'. RORIS ;

Scenografia: Muzica

universitari, despre

critici

dramatici Teatrului c.ire, iu de eu scenă conşti­ ..lu­ din cu­ inspi­ diptic, tripticul valorilor eroic temă in de­ „des­ „lumea imediat, epocă, wcrlhesaucel. artistului me­ străbătute, o tainică Alecsan­ amare culeasă la in

literari, si

Eniinoscu"

Botoşani, lui Mihai

PEREVOZNIC CRISTINA POPA T U D O R ( D o i arie(Doctorul): :

constantă, pios şi de şi

construieşte îndrăzneţ, pe

Alexandresru) : (Emmi) ; J E A N MAYDICK (Nil») VASILE

edificiul Act inţă

dramaturgiei

Eminescu.

G H E O R G H E

deopotrivă culturală

restituire întreprinsă acum Mira,

artistică. scena tripticului Dccebal). un al Cu

CADESCHI COSTIN

crarea" nordul noscut rat de altă

eminesciană Moldovei (ISogdan-Dragoş.

adaugă istoriei

din miturile factură, au intrat

româneşti, circuit dc

lirico-romantic. in marele ideale

istoric

naţionale proiecţie finitorie rile

secvenţe romantică, pentru c i

teatru într-o

integrate în Dacia şi

• HISTRION
(ada prare de Mihai, Eminescu dupâ o lucrare de Ci. le.iwilz)
Dala fia : premierei : ION 2 octombrie 1976.

fiinţa nostru Emmi şi

românească. Histrion, că

începutu­ redesco­ în în în

poporului cu

şi, apoi,

călecătorii" ; perim . ca teatru" din

bucurie teme de

ineînlare

Eminescu secolul

s-a e x e r s a t circulaţie

preluînd aduse rian, atît

mare

anterior,

motivul nefericite, al

de pildă, şi

al dragostei

de caracteristic romanticilor, părăsit. Crochiuri în (Emmi), lui înfiorat la poezia uşor aşezate şi dialog,

neînţeles ditaţii in Regia : OLTEANU. PILIUŢA. Scenogra­ Muzica: TANASE (FeTEO­ de tea­ dile­ ; : (Rosamunda); dri aluzie propria ambele ne f ani în rescu,

dramatice, dc Vasile

lirismul sau de

lor gingaş

viaţa a

desluşite trupe datate cum fi

trimiteri teatrale din a fost — ar pc fi epoca scris

CONSTANTIN

experienţă prin că, aşa fragmente, „dacă

autorului,

G H E O R G H E Distribuţia : (Histrion) SILVIA DOR tru) ; tant) ; T U D O R RUSU, tatori). :

COJOCARII. CAZIMIR R A D U VICTOR NICOLAE (Lisetta) ; POPA (Un (Un

peregrinările-i conving (lui culisele S-a Ion scris,

(Histrion). vienc/.â. Socîţi v a piesele rămase scena in­ Marin

lice) ; C R I S T I N A BRADESCU J E A N

i-ar m a i risipite poeziilor cu un de merit artist

îngăduiţi n.n.), ridicat

B R A D E S C U G H E O R G H E DUINEA A U R O R A

Mihai şi

Eminescu prin sale.

( U n servitor

începute

manuscrise,

M A Y D I C K LIVINŢ,

( U n ofiţer) spectator)

românească contestabilul Olteana, româneşti. tezaur sînt diata scenă), sară tei va

stînjen". larg despre care îi revine poeziei teatrală Emmi in şi două în regizorului dramatice a acestui Histrion părţi. ime­ pe a de se «le care emi­ linii, so­ nece­

VALENTINA VORNICU,

FLORIŢA NARCISA (Spec­

asemeni,

PRODAN.

COSTIN

VASILE

devotat

în

restructurarea în manuscrise. ca un a oratoriu este

risipit

lucrate

Spectacolul,

de

studio,

amplasat

apropiere aici

spectatorilor astfel, Pilinţă Sugestia emoţională „pătratul actorilor, apel

(aşezaţi

stabilindu-se, receptării. Constantin subtil jocul alcătuieşte

intimitatea conferă ; un joc magic" la decor,

scenografică careu unde şi

pictorului frfnghii orice

ambian­

o factură desfăşura recuzită, Pe

eliberat

de orice doar scena

s-a v r u t s p r i j i n i t nescian. doar, orgă noră în a proiecţie

pe fiorul un cu

verbului joc de partitura

astfel

amenajată

dăinuie

verticală, : un

stilizată,

ce sc acordă

reprezentaţiei

cor şcolar

ce into-

www.cimec.ro

nea za c u d i s c r e ţ i e a l i l de c u n o s c u t e l e versuri d i n l i r i " a poetului, . . M o a r e a l b a s t r ă " . A l e g i n d (Emmi), hieratis­ jocul abstract, nemişcarea m u l g e s t u l u i 'Histrion', f r a z a r e a a l b ă şi m i ş ­ carea fluidă, regizorul Ion Olteanu a dat dimensiune gravă, patos modern textelor ; d e o s e b i t d c i n t e r e s a n t şi d e i n s p i r a i m i s e par: c ă . p r i n t r - o i n t e r p r e t a r e . . d i s t a n ţ a t ă " , recurgindu-se la c î t e v a c a n o a n e a l e t e a t r u l u i e p i c (prezentatori, o b i e c t e - s i m b o l e t c ) , f a c t u ­ ra c o n v e n ţ i o n a l - l i r i c â . a l u r a r o m a n t i c ă şi r o ­ manţioasă a scenetelor transgresează într-un r e g i s t r u f a m i l i a r şi p e r c u t a n t pentru specta­ torul c o n t e m p o r a n . In d o u ă tonalităţi distinc­ te, elevaţie l i r i c ă (Emmi), meditaţie patetică (Histrion). spectacolul-oratOTiu a r e o u n i t a t e vibrantă, o subliniată dimensiune intelectuală, pe măsura operei poetului dramatic, „co­ moară dc mari lucrări neisprăvite, cu m u l t m a i p r e s u s d e c î t m e d i u l şi t i m p u l s ă u " ( N i ­ c o l a e I orgia).
1

cus, care n u de mult, a preluat d i n m e r s colectivul şi c a r e , după c u m rezultă din p r o g r a m u l p r e c o n i z a t , p a r e d e c i s să d e a u n n o u i m p u l s şi p e r s p e c t i v e m a i l a r g i a c e s t u i colectiv b u n , d a r nu întotdeauna egal c u v a ­ loarea l u i . S p u n toate a c e s t e a , p e n t r u că Mitică Po­ pescu n u m i s e p a r e , a ş a c u m a fost m o n t a t d e P e t r e B o k o r pe s c e n a t e a t r u l u i b r a ş o v e a n , un spectacol care să satisfacă exigenţele m a x i m e , c i , f ă r ă să v ă d e a s c ă s l ă b i c i u n i fla­ mulţumită grante, apare c i o reprezentaţie d e s i n e , p l a s a t ă la c o t a m o d e s t i e i , f ă r ă a m ­ b i ţ i i . L u c r u s u r p r i n z ă t o r la u n r e g i z o r t î n ă r c a P e t r e B o k o r , s p e c t a c o l u l u i ii l i p s e ş t e toc­ m a i intenţia p o l e m i c ă , a m b i ţ i a de a găsi sen­ s u r i l e n o i , n e r e v e l a t e î n c ă . pe c a r e t e x t u l l e c o n ţ i n e , fu ultimii a n i , această piesă, î n care ( ' a m i l P e l r c s c u a i n v e s t i t m u l t , n u s-a b u c u -

A c t o r i i , v ă d i t d i f e r i ţ i c a f o r m a ţ i e şi e x e r ­ c i ţ i u , s-au s t r ă d u i t să s e s u p u n ă cerinţelor a c e s t u i j o c r e s t r i c t i v î n ce p r i v e ş t e e x p a n s i v i tatea şi b o g a t î n inferioritate. A l ă t u r i de vîrstnicul şi e x p e r i m e n t a t u l C n z i m i r T ă n a s e f H i s t r i o n ) , cu j o c u l s ă u , d e o b u n ă emfază, î n a c e s t r o l , s-au r e m a r c a t câţiva t i n e r i a c ­ tori : V i c t o r .Nicolae (r elice), vibrant, cu p a n a ş r o m a n t i c şi e x t e r i o r i z a r e s o b r ă , şi noiiveniţi in colectiv, talentaţii absolvenţi Gheorg h e P o p a şi C r i s l i n a R a d u (Emmi), actriţă c u o i n t e n s ă e x a l t a r e a f e c t i v ă şi c u î n c l i n a ţ i e spre poezia d r a m a t i c ă . Din nou eveniment scenic dc istorie culturală, completează montarea u n edificiu Eminescu, omagială,

Dala premierei : 2 octombrie 197G. Regia : PETRE BOKOR. Sceno­ grafia : C O N S T A N T I N MICU. Distribuţia : C O S T A C H E B A B I I (Mi­ tică Popescu) ; ION JUGUREANU (Directorul) : G E O R G E M. GRIDĂNUŞU (Subdirectorul) ; D A N S A N D U LESCU (Secretarul general) ; G A B R I E L SANDULESCU (Jean) ; M I H Ă I L Ă BRAŞOVEANU (Buiac) ; M I H A I P O ­ P E S C U (Casierul); Ş T E F A N ALEXANDRESCU (Bernigrădeauu) ; NICOLAE ALB ANI (Inspectorul de poliţie) ; PAULA IONESCU (Patroana) ; VIC­ TORIANA ONIGEANU (Ana) ; MAYA 1NDRIEŞ (Sonia) ; R U X A N D R A I O ­ NESCU (Gina) : A U R O R A CRĂCIUN (Elisabcta) ; MIRI ANA COSTEA (Angclia); M I R T H A H R E N I U C (Didi;; CONSTANŢA COMĂNOIU (Servitoa­ rea) ; SAVU RAHOVEANU (Agen­ tul) ; C A R O L R E R J V A S a i l (Nepotul lui M i t i c ă ) .

deosebit.

Mira losif

TEATRUL DIN

DRAMATIC
rat, dealtfel, decît d e m o n t ă r i cuminţi şi corecte, ceea ce e p u ţ i n l u c r u , dacă n e gînd i m că însăşi a p a r i ţ i a acestei piese a î n s e m ­ nat, într-un a n u m i t fel, desigur, reverenţios, o mănuşă aruncată lui Caragiale. N u intru în detalii, ele sînt prea bine cunoscute, re­ amintesc d o a r că ilustrul autor a l Jocului ielelor şi a l l u i Danlon a intenţionat, dacă nu neapărat o reabilitare a lui Mitică şi a miticismului, o r e e v a l u a r e d i n a l t u n g h i şi sub altă l u m i n ă a acestui personaj de bode­ gă, compromis de zeflemeaua marelui clasic. Că, desigur, n u e v o r b a de e x a c t acelaşi p e r ­ sonaj, că î n n o u a lui alcătuire M i t i c ă Popescu are doar înfăţişarea, aparenţele, apucăturile de s u p r a f a ţ ă a l e l u i M i t i c ă d i n . . M o m e n t e " , î n v r e m e c e s u b s t a n ţ a e a l t a , se ştie. D a r , că c e e a c e s e ştie n u e î n d e a j u n s s u b l i n i a t , iată c c r e p r o ş ă m acestui spectacol ! A cxploa-

BRAŞOV

MITICA POPESCU
de Camil Pelrescu
Spectacolul la care am fost invitat la acest î n c e p u i de sezon teatral reprezintă, de fapt, a opta p r e m i e r ă a stagiunii trecute. D a r T e a t r u l D r a m a t i c d i n B r a ş o v este u n teatru care n u cunoaşte r ă g a z u l dintre stagiuni, aşa î n c î t s o c o t e a l a m e a n u a r e a l t r o s t d e c î t să p u n ă î n evidenţă o altă realitate : abia de aici încolo v o m p u i c a r a p o r t a activitatea tea­ t r u l u i la n o u l director, regizorul E u g e n M c r -

www.cimec.ro

57

Scenă din

spectacol

li» d o a r d i m e n s i u n e a comică a personajului, a-1 z u g r ă v i p e M i t i c ă î n c u l o r i l e v i i a l e u n e i hahalere simpatice şi a-1 l i p s i d e nuanţele c a l d e ide o m e n i e i ş i d e t o n u r i l e b l î n d e a l e d r a g o s t e i şi p r i e t e n i e i , î n s e a m n ă a r e d u c e , a s i m p l i f i c a , a s ă r ă c i . O r , t o c m a i l u c r u l dim¬ p o t r i v ă s î n t e m d a t o r i să-l c e r e m regizorului, î n c a z u l a c e s t e i p i e s e şi a l a c e s t u i p e r s o n a j , s p r e o i n t e r p r e t a r e c i t m a i a p r o p i a t ă de i n ­ t e n ţ i i l e l u i C a m i l P e l r e s c u . A c e l a ş i r e p r o ş se i m p u n e şi î n c a z u l î n ţ e l e g e r i i G e o r g c t e i Dem e t r i a d : c c este e a , p r e c u m p ă n i t o r : o patroariă n e p u t i n c i o a s ă ? S a u o v ă d u v ă a j u n s ă , f ă r ă v r e r e a e i , î n t r - o s i t u a ţ i e p e c a r e n u şi-a dorit-o, o s i n c e r î n d r ă g o s t i t ă de Mitică, o f e m e i e p r o s t i i ţ ă şi s i m p l a , o b o s i t ă d e „ l u m e a bună*', dornică să revină la viaţa ei, dc modistă c u m s e c a d e ? D e s i g u r , să n u exage­ răm, să nu facem din Mitică personajul e x e m p l a r al dramaturgiei lui C a m i l Petrescu, şi n i c i d i n P a t r o a n ă , s ă r m a n a v i c t i m ă a s o ­ cietăţii burgheze. D a r să nu-i r ă p i m piesei adevăratele ei dimensiuni, adîncimile exis­ tente, de d r a g u l efectului hazos imediat. I n ciuda farmecului, a dezinvolturii, Costache Babii nu acoperă toate d a t e l e personajului s ă u . A c t o r u l a r fi p u t u t să r e a l i z e z e u n Mi­ t i c ă P o p e s c u r e m a r c a b i l , d a r n-a f o s t a j u t a t s ă şi-1 a p r o p i e . Paula Ionesou e m o n o t o n ă , b ă ţ o a s ă , a p ă s î n d m e r e u pe aceeaşi p e d a l ă , o Patroană rece, neconvingător îndrăgostită. J e a n e, î n i n t e r p r e t a r e a l u i G a b r i e l Săndul e s c u , d e s t u l d e a p r o a p e d e ce a r f i t r e b u i t să f i e , d a r p r e a e s t o m p a t , p r e a c u t i m i d i t a t e c o n d u s . R e l a ţ i a J e a n - M i t i c ă n u se î n c h e a g ă , p a r e u n r a p o r t d e c o r e c t ă c o l e g i a l i t a t e şi n u o a d î n c ă p r i e t e n i e . G e o r g e M . G r i d ă n u ş u este excelent în Subdirector, pentru că a luat p e r s o n a j u l pe cont p r o p r i u , d u p ă c u m foarte b u n i sînt Ion Jugureanu, Dan Săndulescu,

Victoria Oniceanu, M a y a Indrieş, Nicolae Alb a n i , d a r aceştia sînt interpreţii u n o r perso­ n a j e s e c u n d a r e ş i . se ş t i e . p e r s o n a j e l e s e c u n ­ dare, singure, nici nu decid calitatea piesei, n i c i n u pot d e t e r m i n a r e u ş i ţ i i de a n s a m b l u a spectacolului. E v o r b a de u n teatru de l a care a v e m m u l t m a i m u l t de cerut, c v o r b a d e u n r e g i z o r t i n ă r d e b» o a r e a ş t e p t ă m m a i mult : o jumătate de r e u ş i t ă , î n c a z u l de f a ţ ă , e, m a i degrabă, o împlinire doar pe jumătate. Adică, o neîmplinire.

Virgil Munteanu

T E A T R U L DE S T A T „VALEA DIN JIULUI" PETROŞANI

OPERAŢIUNEA GAMBIT
de Tudor Neg o iţa
Mai harnic decît multe altele, colectivul Teatrului de Stat „Valea J i u l u i " a deschis noua stagiune încă la j u m ă t a t e a lui septem­ brie, c u o piesă prezentată în p r e m i e r ă pe ţ a r ă : Operaţiunea Gambit. E s t e a doua piesă

58

www.cimec.ro

Dala premierei : 15 septembrie 1970.
Regia : grafia : G E O R G E : V A L E R MOTOI. DONCA Sceno­ (Vla<L ; (Horn) ; ; MIVASILE ROMAN.

Distribuţia P A U L I N A HAI DONCA (Manohu) portera (Mircea).

A L E X A N D R U CLITA

A N G H E L E S C U (Râul) ; ;

C O D R E A N U (Livia)

(Magda)

ŞTEFANI A P L V U R (Re¬ D E L I C A

F L O R I N

; M Ă R I A T V );

J U N G H I E T U

R O Z M A R I N

a

lui

Tudor

Negoiţă,

dramaturg tac,

dedicat

gcnouă prin Ra­ des­ înru­ ca sc Vaier Donca, Alexandru Anghelescu

nului prin dio

(impropriu Cind revolverele

z i s ) poli (ist, prezentate

cunoscut dc către o se

dar, m a i ales,

numeroasele Operaţiunea făşurare dească prin cere scenă ; a

scenarii Gambit acţiunii să fie

şi T e l e v i z i u n e . a r e , dealtfel, oare mai o face să nptă de televiziune, puţin ou curge,

c u iun s c e n a r i u aceasta dimpotrivă, asemenea fn o i m i parte

fără cum

şi M ă r i a

Junghictu

pentru

acţiunea lucrări, din

unei

repeziciune, surpriza, predilecte

neprevăzutul, suspensul ale autorului. o piesă

răsturnarea

situaţiilor, annelc

Este nă de

care înfăţişează dibăcie şi

activitatea risc a

pli­

şahul, mai greu adică mod în

în de

care

joc, una din prin este prin pion unui

cele

mai

subtile, şi în în Gambit,

inteligentă de

ofiţerilor îm­

surprinzătoare prevăzut, un operaţiunea voluntar

efectul care se

întârziat sacrifică o decisiv

noştri potriva

securitate,

activitate

îndreptată

operaţiunea sau chiar avantaj

oficinelor menită

străine de spionaj să lc zdruncine în

economic, planurile, organismele să să apere întă­ ulti­

activitate să lc

figură,

vederea

obţinerii

anihileze economice obştească, vigilenţa să

infiltrarea şi să

ofensivă. Pentru fosl Motoi care arată pentru text şi a de nu reale felul (cc se felul punerea la la la e în scenă a acestei actorul din montare regizor, în nu piese, a

noastre bogăţia rească mă

comerciale, păstreze

v i e şi

invitat

Petroşani Naţional lui de ridicat prima a

George Bucureşti, şi care numai un ci

cetăţenilor descurajeze

noştri

şi. î n

Teatrul aptitudini cum susţine cum a acţiunea, mai în

instanţă,

iniţiative în economia

asemă­ noas­

nătoare, menite să lovească tră naţională. deopotrivă, de în securitate unor un şi

picioare dealtfel), ales

Este, noştri puşi

elogiu

adus

ofiţerilor obişnuiţi nu le pot lor.

singur, îndrumat cum a

oamenilor pe tăria care

pentru

actorii, c u m soluţiile evitat fap­ cu şi prea prea tra­ pe deci, Vaier Plaur, Don­ toţi între­ cum a

tensionat cele nu toţi, Ca în străbat o ordinea

faţa

situaţii prin

scenice efectele telor bune actorii, mult, mult. seu, care în şi

convingătoare, tensiunea

înfrunta Mai mult

altfel

decît

conştiinţei orice riscă

tari, căutînd

în miezul Roman cere

n u se poate

spune, piesa ci

întîrzicre să şi dez­ unei îi

aparenţa nu

l o r . L-.au a j u t a t , Vasile putem le

asupra văluie piese poate zăm torii

detaliului nu

privind

rezultate, pentru

scenograful

semnificaţiile, bune, un

faptele,

cărora mai nu o în

poliţiste aduce

comentator daune.

prost Să

că personajele toate evoluează, acţiune care în la început. m-au

l o r n u oferă ci parcurg aceeaşi un

irecuperabile

preci­ apără­ la

piesele

poliţiste, ele, haină

personajele,

că e v o r b a avuţiei

de înfruntarea şi

dintre

naţionale

c e i care

rîvnesc

îmbracă

Să-i n u m e s c , convins : Florin Ştefania Delica, să se

ea, că înfruntarea tru, ie în mijlocul ce se

se petrece pe teritoriul care nici noi înşine nu

nos­ bănunu bătă­ ve­

oamenilor cum

Donca, Pauli na ca, care vadă buni,

Alexandru Codreanru,

Anghelescu, Mihai Clita, Rozmarin şi lasă

întîmplă, mult zi

nici

aflăm, lie

docît

m a i tîrziu,

că această noastră

Măria

Junghietu, bine

se duce

dc zi în

imediata

conştiincioşi, slujeşte o bună

sinceri, textul

într-un

spectacol

cinătate... Să armele adăugăm că înfruntarea dc unde joc al şi se poartă cu

perspectivă

acestei

stagiuni.

inteligenţei,

titlul

piesei, —

împrumutat

dintr-un

inteligenţei

www.cimec.ro

V. M.

Mariana

Zaharia

şi

Dumitru

Lazăr

gizor Geirun T i n o le p u n e în valoare cu i n t e l i g e n ţ ă şi c u o b u n ă c u n o a ş t e r e a s u f l e ­ t u l u i o m e n e s c , i n ce p r i v e ş t e autenticitatea trăirilor conflictuale. D e s p r e ce este v o r b a ? T i n ă r u l Dinu se î n t o a r c e a c a s ă , in c o n d i ţ i i l e î n c a r e l a t ă l s ă u , erou al m u n c i i socialiste, proaspăt ieşit la pensie, va li sărbătorii, bucurîndu-se, la masa sărbătorească a familiei, pentru semni­ ficaţia socială a e v e n i m e n t u l u i , şi d e pre­ zenţa u n o r reporteri de televiziune. In această atmosferă, a f l ă m că i n t r e lată şi fiu e x i s t ă o n e î n ţ e l e g e r e de p r i n c i p i i , c a r e capătă a c c e n t e d u r e r o a s e , pe m ă s u r ă ce se desfăşoară drama. I V scurt : tatăl nu con­ cepe ca fiul să nu-i urineze la locul de m u n c ă , î n u z i n a î n c a r e el î n s u ş i m u n c i s e , zeci d c a n i , c u d ă r u i r e . F i u l , însă, nu vrea să r e p e t e e x p e r i e n ţ a t a t ă l u i , p e n t r u care nu se s i m t e c h e m a t ; el a s p i r ă la o m e s e r i e n u mai puţin o n o r a b i l ă , d a r c a r e i-ar permile să-şi c l ă d e a s c ă v i a ţ a p e d a t e l e p r o p r i e i sale p e r s o n a l i t ă ţ i : v r e a să se f a c ă s c a f a n d r u , l'n conflict v i z î n d , în a p a r e n ţ ă , alegerea profe­ siei, dar care semnifică mai mult : auto­ d e t e r m i n a r e a , c a ' p e r s o a n ă , a f i u l u i , c a r e se l o v e ş t e d c v o i n ţ a t a t ă l u i , d e a se c o n t i n u a , şi p r i n s t a t u t u l s ă u p r o f e s i o n a l , î n c o p i l . Conflictul principal se s p r i j i n ă pe altele, de o r d i n s e c u n d a r , n u m n i p u ţ i n semnifica­ tive, acestea reieşind cu p r e g n a n ţ ă m a i ales p r i n v i z i u n e a r e g i z o r a l ă . A s t f e l , a t e n ţ i a ne-a fost a t r a s ă , eu d i s c r e ţ i e , şi s p r e conflictul interior al tatălui pensionat, către tristeţea lui grea, către d e r u t n c e l u i c a r e , d e o d a t ă , e o b l i g a t să v o r b e a s c ă l a t r e c u t d e s p r e u n l o c d e m u n c ă , d e v i a ţ ă . S ă r b ă t o r i i d e f a m i l i e i se î m p r u m u t ă t o n u r i false, s t r i d e n ţ e , de n a t u r ă a reliefa, prin contrast, autentica d r a m ă su­ ordine fletească a s ă r b ă t o r i t u l u i ; in această d e e f e c t e se a ş a z ă g r u p u l de r e p o r t e r i de televiziune, dezinvolţi şi i n d i f e r e n ţ i , preocu­ p a ţ i , m e ş t e ş u g ă r e ş t e , de a l u a cadre bune, „de familie fericită", sau p r i v i n d „satisfacţia m u n c i i î m p l i n i t e " etc. Tatăl, i n t e r p r e t a i de Mihai Stoicescu, sc a r a t ă ros de i n c e r t i t u d i n i , s u b a p a r e n ţ a fer­ m i t ă ţ i i , a o m u l u i ..dintr-o b u c a l ă " ; o b s t i n a ţ i a personajului d e a v e d e a în m e s e r i a d c c a r e se d e s p a r t e u n i c u l m o d d e r e a l i z a r e d e s i n e esle relevată cu accente îndurerate, ca şi v i a ţ a lui sufletească, a b s o r b i t ă u n i l a t e r a l de o r i z o n t u l u n e i c a r i e r e î n c a r e s-a r e a l i z a t c a erou nl m u n c i i , d a r c a r o . în a c e l a ş i timp. i-a î n g u s t a t e î m p u l d e î n ţ e l e g e r e şi a a l t o r p o s i b i l i t ă ţ i de e v o l u ţ i e , de r e a l i z a r e . U n alt conflict (interior" ^ s l e c e l nl ma­ m e i , i n t e r p r e t a t ă cu o j u n f i n t u i ţ i e de C i n a N i c o l a e ; aceasta trăieşte cu neuitate, p î n ă la istovire nervoasă, neînţelegerea dintre tată
1

TEATRUL

MUNICIPAL BRĂILA

„ M Ă R I A FILOTTI" D I N

DINU
de Radu h Alexandru

D a l a premierei : 1 octombrie 1970. Regia: G E 1 R U N Ţ I N O . Scenografia: MIRCEA NICOLAU. Distribuţia : MIHAI STOICESCU (Tatăl) ; G E N A N I C O L A E (Ana) : D U ­ MITRU LAZ AR FULG A (Dinu) ; MĂRIA BRANEA (Ileana) ; MARIA­ NA ZAH ARI A (Silvia) : M A R I L E N A NEGRU (Reportera) ; N I C O L A E ŢĂ­ R A N U (Operatorul) ; P E T R E CURSAR U (Electricianul).

P e s c e n a t e a t r u l u i b r ă i l e a n , p i e s a Dinu de Radu F . Alexandru capătă un caracter mai d r a m a t i c dee.it s-ar p u t e a b ă n u i l a o p r i m ă lectură. Citită, m a i de m u l t , în c e n a c l u l sec­ ţiei de d r a m a t u r g i e a Asociaţiei Scriitorilor d i n B u c u r e ş t i , p i e s e i i s-au c o n s t a t a t v i c i i d e c o n ţ i n u t : conflict m i n o r , replică fără încăr­ c ă t u r ă afectivă etc. C u astfel de critici, m a i m u l t s a u m a i p u ­ ţ i n î n d r e p t ă ţ i t e , p i e s e i i s-a a c o r d a t , lotuşi, l u m i n a r a m p e i ; s-a v ă d i t , a s t f e l , că texlul conţine latenţe de d r a m ă autentică, incita­ toare de i n t e r e s etic, p r i v i n d relaţiile d i n t r e p ă r i n ţ i şi c o p i i , l a t e n ţ e p e c a r e t i n ă r u l re-

60

www.cimec.ro

şi

Fiu, p c Dumitru

care Lazăr facă sale

ar

dori Fulga,

mai în care

mult rolul al

s-o

evite

Stagiunea spectacol istorică lebrului mişcării lui lor dată venii nia a

ploieşteană menit de la lui Theodor

sc să

deschide actualizeze

cu

un ce­ al al

d e c î t s-o r e z o l v e . lînărului celui cu ciută ce pu­ în Dinu, vrea tere cepţia îl nu mai a să să vibrat se pc chimii in|eles, lăuntric

omagial falanster socialiste şi

figura

Diamant, Scăieni. in 18.'J."j,

autorul Precursor adept

doreşte familiale. E l îşi

româneşti,

acest

limpezească noii cu de

relaţiile pe

în a c ­

Fourier

înfiinţează, pe

„Societatea soţi­ Bălăaccepţia Praho­ unde armo­ din aten­ Re­

determinări. menite de a

agronomică ceanu,

manufacturieră" moşia

(„colonia boierului în utopic. întroneze

părintele caută atît ales,

neînţelegător întrebări,

părintele să-l da In şi liotărîrii lată.

adevărat, convingă luate, dovadă jocul cît, de său,

agronomi"), preconizând de părinţii se m î n d r e s c ,

colectivismul. aşadar, voia omului

îndreptăţirea proprie unui o

socialismului să

<le n e c e s i t a t e a dc atitudini

cu localitatea liber. pentru Tita, Teatrul pentru

înţelegerea îmbinare s-a simţit,

vizionarul şi Ploieşti

Diamant

patetice

persuasive,

civilizaţia trebuie textului care ni

lotuşi, Hrănea

oarecare

crispare. Marilena au fost Negru şi pre­ psiho­ Ma­ o

felicitat lui

solicitudinea

Măria Petre zente logice. rianei

(Ileana), Ţăranu

arătată ţia cu

Ştefan

{Meporlera).

Nicolae în

(Operatorul)

s-a l u c r a t se parc Cel pe numelui un suflet trăind pornind de

spcctacolul-lectură. simplitatea la un Ion semn care un vast Eliade de de

Cursaru notabile

(Electricianul) roluri în a mod d a r lipsite

marcabilă dramatice,

reconstituirii material Rădu­ văzind predesti­ patriot şi „chemarea minţi, politic. în­ de în Dia­ din retro­ tarele evo­

episodice,

necesare

mecanicii

dramei,

dc nuanţe special, jocul cu

documentar. lescu în nare, l-a metafora avea

Menţionăm, Zaharia, cu care

numit

..nestinsul

diamant",

închipuit febrile,

farmec

adolescentă

„ieşiri"

copilăreşti.

ardent idei şi

umanitarist,

incandescent de

Constantin Radu-Maria

veacului", ca un Grija tr-un de

răspindind a-1 p l a s a pc Şlefan în dau

luminînd drum de o şi

vrednic context

deschizător pe istoric,

Theodor atestat spre idei

Diamant formulă lumilor a lui ţăranilor toate cu forţă

document, sentimente

TEATRUL MUNICIPAL DIN PLOIEŞTI

l-a net

condus

Tita care

redare conflict mant,

concentrată, — a şi şi lumea lumea

antitetice

personalitate vizionară, a de Bălăceanu, boierului apăsată din

nouă.

boierului nărăvită,

SpectacoMecfură NESTINSUL DIAMANT
de. S i r i a n T i r a

falanster, gradă catoare,

Costache,

feudalismului. scoţînd — mente-simbol (scenografie Harry vul Eliad textului

Intr-o pentru

scenografie universul

efecte Vintilă

proiecţia

u n o r cleregizorul ner­ din-

falansterului

Făcăianu),

a

imprimat

spectacolului regizoral

literar.

Decupajul

Data fia :

premierei : 21 septembrie 1970. H A R R Y C. ELIAD. Scenogra­ (Co­ LAZA A L B U (Sava) ; ; FACAIANU. DRAGANESCII ; ; E U G E N I A E L E N A E U S E B I U ŞTEFANESCU

Ştefan

Pisoschi, Palade

Euscbiu

Ştefăiiescn

şi

Regia :

Dumitru

VINTILA ;

Distribuţia : mentatorul) (Theodor (Elena (Lucrcţia)

Diamant) Bălăceanu) ; A L .

PÂNDELE

CORNELII! M A N U E L A E F T I M I E R A DOBRIN T R E S C U GESCU (Paringul) (Ghiocel) liadc) Moise) dache). ; ; ;

R E V E N T POPOVICI

(Manolache) (Costache) ;

M A R I N E S C U (Catinca) ; ; R A D U ; H O R I A A N G H E L

(Lorica) ; NO­ E M I L I A DUMIGEORR R A T U (He(Cilibi (Grigorc (Man-

POPESCU (Ţintea) (Tircot) ;

(Smaromda)

VICTOR D U M I T R U

B U C U R E S C U P A L A D E

; R A D U

P A N A M A R E N C O PISOSCHI B U Z N E A ; L U P U

ŞTEFAN

Alexandrescu)

www.cimec.ro

(ii

tr-un t e x t cai a m b i ţ i e d e frescă n i s-a p ă r u t ou t o t u l r e u ş i t , p r i n c o n c i / . i a i d e i l o r p ă s t r a t e , l o r scenice. Deşi prin acurateţea traducerii spectacol-lectură, actorii a u schiţat elemente de j o c d e scenă, r e n u n ţ î n d l a cjiracterul sta­ tic a l formulei. E u s c b i u Şlefănesou ( D i a m a n t ) a marcat m a i m u l t aspectul pedagogic a l pre­ z e n ţ e i e r o u l u i , şi a f ă c u t - 0 b i n e , n u a n ţ a t şi atent, spre a degaja complexitatea ginditorului. Jocul Manuelei Marincscu c fără c u ­ sur ; actriţa apare î n rolul unei aristocrate cu periculoase graţii d e felină puse î n slujba u n u i scop prea p u ţ i n nobil. Corneliu R e v e n t şi E f t i m i e P o p o v i c i , r e p r e z e n t â n d , p r i n r o l u r i ,

a t i t u d i n i d e clasă a l e b o i e r i m i i , trebuie r e ­ marcaţi pentru grija pentru monografierea tipurilor. Distribuţia, cuprinzînd, in rest, n u m e cunoscute — E l e n n Albu, Constantin Drăgănescu, E m i l i a Dobrin, Nora Popescu. D u m i t r u Palade, Ştefan Pisoschi — evoluează cu seriozitate î n s p e c t a c o l u l p e c a r e H a r r y E l i a d l-a g î n d i t c u s i m ţ i s t o r i c , i n t e g r î n d u - 1 de a în preocupările fertile a l e teatrului, populariza, prin artă, figurile m a r c a n t e a l e culturii noastre.

lonuţ Niculescu

ALTE
TEATRUL MUNICIPAL

PREMIERE
obiect, supunindu-te canonului. Şi, atunci, această originalitate, dacă este, c a p ă t ă u n a l t n u m e , a c e l a d c c r e a ţ i e , c a r e sileşte p e s p e c ­ t a t o r ş i p e c r i t i c u l s p e c i a l i z a t să-i f i x e z e a t r i ­ butele. Pygmalion Brăila este E unor în valoroase. brezenia este cu pus în un adevărat, regizorul text, dc începutul florărcnsu scenă la Teatrul din spectacol încheieturi, cu multe de care cu fiind nişte peste momente nu Shaw multă cu

„ M Ă R I A FILOTTI" D I N BRĂILA

PYGMALION
de G. b Shaw \

se simte,

uneori, şu­ operind tratat

vinovat, foarfecă

Ion Dincscu poate, piesei strigă prea este

dezinvoltură. uşurinţă, anostă. D a l a premierei : 2 octombrie 1976. Regia şi scenografia : I O N DlNESCU. Distribuţia : DUMITRU PISLARU (Henrv Higguis) ; GLNA NICOLAE (Doamna Higgins) ; M A R I L E N A N E ­ G R U ( E l i z a Doolittle) ; N I C O L A E B U ­ DESCU (AUred Doolittle) ; GHEOR­ GHE MOLDOVAN (Colonelul Pickcring) ; A N A C R I S T I (D-na E y n s f o r d Hill) ; M A R I A N A ZAILVRIA (Clara) ; BUJOR MACRIN (Frcddy) ; JENI DUMITRESCU (D-na Pearce) ; M A ­ RIN BENEA ( U n cetăţean) ; G H E O R ­ G H E BOIANGIU ( U n o m ironic) ; ELENA ACIU (Servitoarea). destulă pate, şi atît definite. Mica

scena stridenţă,

stradă

realmente cris­ şi n e ­ scenă doilea, iar

şi s e a g i t ă c u umbre această al

printre replici

care

însăilează

ocazionale

S c trece repede

noi, de asemenea, m a i repede începe să

o v o m uita capete

repede, c u

c u cît, d i n actul personalitate. spectacolul actori, Hitrul

spectacolul

pregnanţă,

umbrele actorilor, E mare şi pe o seze, sului a adevărat a parte că

sc bucură care acoperă

dc o

prezenţa

doi buni Pislaru. atît

:

din partitură : interpretează

Nicolae beţivan pare

Budescu Doolittle, e să depla­ intere­ şi şi

Dumitru care-1 prezenţă

Nicolae

Budescu,

de v i e încît momente,

î n anumite nostru, sale,

ponderea

de l a drama

lui Pygmalion adevărate gunoier,

creaţiei

l a consideraţiile E l face jucate de a

paradoxale lumea P o t e n ţ i a l u l v a l o r i c a l u n e i echipe de tea­ tru se m ă s o a r ă c u textele clasice, dificile tocmai pentru faptul că, fiind cunoscute i n ce p r i v e ş t e t r a m a şi caracterele, interpreţii v o r c ă u t a să l e d e a u n p l u s d e i n t e r e s p r i n originalitatea jocului. Originalitatea n-ar fi a t î t d e d i f i c i l d e r e a l i z a t , d a c ă n u s-ar ţ i n e seama d e canonul p i e s e i , c a r e este însăşi structura sa purtătoare de semnificaţii. E g r e u , d a r , să f i i o r i g i n a l p r i n a d e c v a r e l a lată, reală, venţiile sa a

ale guralivului

privind disimu­ de con­ starea amară

burgheză. din candori conştient burgheze,

o bufonerie faţă ironia

şi d i n b o n o m i e şii-o a c o r d ă în

libertatea sfîrşi

pe care

socială,

pentru

celui care acceptă de care Dumitru

stilul de viaţă în

„onorabil"

burghez, cinism. gins, nil,

v a căuta Pîslaru, deferent,

să b e n e f i c i e z e c u Profesorul Higtandru şi şi j u v e ­ detaşarea

este,

pe r î n d , însă,

afectind,

indiferenţa

62

www.cimec.ro

Marilena

Negrii, D u m i t r u

Pislaru, Ana

Grisli, Mariana

Z a h a r i a şi B u j o r

Macrin

superioară, repede uitate pentru o g l u m ă sau pentru intervenţia vehementă în dispute. Umbra sa. aproape nedespărţitul colonel P i c k e r i n g , este, î n i n t e r p r e t a r e a lui G h e o r g h c M o l d o v a n , u n p e r s o n a j şters. C o l o n e l u l Pic­ kering este, în concepţia lui Shaw, un raisonneur, un comprehensiv, a cărui calmă p r e z e n ţ ă |wtoleşte m a r i l e f o c u r i d e a r t i f i c i i , „ c r i z e l e " d e p e r s o n a l i t a t e a l e p r o f e s o r u l u i şi a l e ( d e v e i ; e l este u n g h i u l l i n i ş t i t a l t r i u n g h i u ­ lui. Actorul a avut, însă, m a i d e g r a b ă o pre­ zenţă abstrasă decît u n a liniştită, rarele sale intervenţii lăsind impresia unor vorbe arun­ cate l a î n t â m p l a r e . In
Kli/.a

t r i o a n ă care oficiază î n p r o p r i u l său salon. S u r p r i n d e , î n s ă , nu-i v o r b ă , p l ă c u t , şi v e r i ­ d i c i t a t e a j o c u l u i săii se i m p u n e î n c e t şi s i g u r . Utile, A n a Cristi, în Doamna Eynsford l l i l l , J e n i D u m i t r e s c u , î n D o a m n a P e a r c e , şi E l e n a Aciu, în Servitoarea. Remarcabilă, Ma­ riana Z a h a r i a (Clara, fiica doamnei E y n s f o r d HUI). T o t u l se p e t r e c e î n t r - u n d e c o r aparţinînd a c e l u i a ş i I o n D i n e s c u , a d u c î n d v a g a m i n t e de interioarele de epocă î n care mobilierul ba­ r o c se a m e s t e c ă n e d e f i n i t prin salonul stil Chippcndale.

ce

priveşte
i

jocul
sc pot

Marilenei
reproşa

Negru,
unele

în
mo­

Doolittle,

Constantin Radu-Maria

m e n t e de i n n u t e n l i c i t a t e , î n i p o s t a z a d e f l o r ă r e a s ă . I-ar f i t r e b u i t o m a i m a r e familiari­ z a r e c u r o l u l şi u n studiu m a i îndelungat a s u p r a l i m b a j u l u i a r g o t i c . D e a s e m e n e a , i-aş r e p r o ş a şi t o n u s u l s c ă z u t a l t e m p e r a m e n t u l u i , î n c i o c n i r i l e c u P r o f e s o r u l l l i g g i n s , a c t r i ţ a lăsîndu-se parcă dominată de personalitatea partenerului. Reproşurile, ţin să adaug, sînt m i n o r e , j o c u l ei d e s f ă ş u r i n d u - s e , altminteri, cm acurateţe şi mulţumitor pe mai tot parcursul spectacolului. F r e d d y , n a i v u l adorator al E l i z e i , î n inter­ pretarea lui B u j o r M a c r i n , e un tînăr efemi­ n a t , c u m a n i e r e de s a l o n , n u l i p s i t e d e g r a ţ i i şi s f i i c i u n i b u f o n e , ( l i n a N i c o l a e , î n D o a m n a l l i g g i n s , î ş i d u c e r o l u l c u d i s t i n c ţ i e , d a r şi c u u n a e r p r e a d e tot t i n e r e s c , s u r p r i n z ă ­ tor inadecvat la intervenţiile ei, de amfi­

www.cimec.ro

63

TEATRUL TEATRUL DE PĂPUŞI „AŞCHIUŢĂ" DIN PITEŞTI

DE
marcata sen, tale altfel de şi

PĂPUŞI
lui dorinţă a da exotice decît un a care şi de a a le caracteriza locurilor face a priu de­ şi, re­ ta­ plină străine a capi­ lipsei pc dc mo­ personalitate de ritm didactic Uegia alert ; sala în' continen­

asimilabile imprimat călătoria

prezentaţiei

succesiunea

IONUŢ DESCOPERĂ LUMEA
de Sanda Diaconescu

blourilor de confruntă talului, de în

antrenează copilul cu

peripeţii

băiatului. omenia de

Meleagurile rapace Dunăre un cedează la pasul

lumea

scrupule.

Băiatul ţărmuri lui

duce mesaj prin al

îndepărtatele prietenie şi dc lui. Ion bilitate N. Dc şi animatoarea

oceanice Dida

românească. certe calităţi

Anchidin.

vocea

lonuţ,

cucereşte actoriceşti, minuilor în Cik lui

secondată căţelu­ al lui a

Bănică,

înzestratul şi în

menţionai,

aportul punerea lui

tehnic

Brişculeseu. şi a a fost

valoare

funcţionalităţii precum de a nescu aeelaşi creat

decorului

Damadian, executate Iotextului, peisaj. Diaco­ Lucian

expresivităţii un

păpuşilor adecvat

plastician.

Muzica

comentariu sugestivă al

atmosferă educativ

fiecărui Sandei

Subtextul nescu

lucrării

sc transmite

copiilor.

I. N.

Oaspeţi de peste hotare

Tealrul „Puie"
In oînd spa(iu pentru ales. capii, nale, şi maniera universul familiar. scena folosind astăzi, prin agreabilă se mică, Sanda o K a aventurii juvenile, imens a scris, mai Există tinuă după ducţie şi a s t ă z i păpuşari trupe in japonezi ale care con­ pro­ in­ re­ o ci şi pentru tradiţio­ nc un po­ in­ su­ de într-o teoreti­ î n a¬ plă­ precoci la vechile sc tradiţii populare moderne, forme de a ca între genului, transformă piesă dificil într-un remarcată, să scrii

(Japonia)
c u m există a căror exprimă de evoluţia oferite sinteză organică nu numai ce o noi. vizibil „Puk" tendinţe, mînuirii, dramei

Diaconescu

candoare. cînd

canavaua în a

povestirii replieanţi pornit de

mijloacele

audio-vizualc

transformă mobil vestirii, fletească a-şi zăm cest cere, valah cu lej lui un ..furia" lumea, simţi cu de in etic,

progeniturile Autoarea a pentru

fluenţate prezintă îmbinare nale şi în —

marionelişlilor Teatrul două a cele celor

europeni.

fermecători.

Spectacolele

defini,

de-a l u n g u l copilăriei, Căldura dorinţă o alături. deplin vădită un lui

raţionamentul puritatea, a copilului, partenerii pe care pus

specific prietenia. imensa de noi, joacă remarcă scenă, lonuţ,

mijloacele construcţia

tradiţio­

genuitatea,

tehnică — şi

ceea

priveşte artistică privind pe t o a l c

interpretarea rane, atît actuale,

contempo­ gen, de Oricum, producţiei chiar a şi,

comuniune

părinţii, cu

evoluţia îşi pun

acestui

înduioşare, A.

se în

de popular

meridianele. ale

spectacol,

realizatorii conţinut, lor sînt atunci avut mai Silit fost duri.

spectacolelor scopurile şi

probleme

Anchidin. să s a l v e z e — micuţii

năzdrăvan împreună de pri­

educative uşor la

pantaloni

scurţi, iată

pornit, un

mărturisite cînd se în cu anul cu

descifrabile, metaforă.

căţel,

pe fetiţa de

Monique minunat a de

apelează

Atlanticului cu

înfiinţat de să-şi Abia tîrziu,

1929, Teatrul opacitatea numele regimului de în

„Puk"

pentru

spectatori

străbate peisajele

luptat

autorităţilor cîteva sa

imaginaţia

înflăcărată

cenzura şi

militarist. ori, a rînfost a

Cik Damadian. de la „ A ş c h i u ţ ă " neîntrecut, poartă cu pecetea şi

schimbe după

Spectacolul acestui

desfiinţat

reînfiinţat

repetate

grafician

vizibila

1945, activitatea

64

www.cimec.ro

Scenă

din

spectacolul „ N i n g y o

nihon

fudo-ki"

reluată prezinte să

oficial, cu

teatrul

fiind cu

în

măsură şi similare

să din

regularitate schimburi

spectacole trupe

chiar

iniţieze

Japonia. , Modernul sediu din Tokio, construit prin colectă publică, poartă numele de „Pupa T c a t r o " şi a d ă p o s t e ş t e a c t i v i t a t e a permanentă a t r u p e i . Pe l i n g ă a c e a s t a , a u fost c r e a t e a l t e două trupe, de turneu, format", fie­ c a r e , d i n c i l e f>—(i m e m b r i . E l e p r e z i n t ă î n jur de 700 spectacole a n u a l în grădiniţe, şcoli, m i c i săli, î n î n t r e a g a ţară. L a acestea sc a d a u g ă spectacolele m o n t a t e la t e l e v i z i u n e . Se c u v i n e m e n ţ i o n a t ă c o n t r i b u ţ i a lui T a i j i I C a w a j i r i la e v o l u ţ i a şi p r e s t i g i u l t r u p e i . Nupen­ mărîndu-se printre cei care au militat tru fondarea c o l e c t i v u l u i , el sc r e m a r c ă p r i n activitatea sa m u l t i l a t e r a l ă , ca director de t e a t r u , a n i m a t o r şi o r g a n i z a t o r , regizor ar­ tistic şi c r e a t o r de t e x t e .

r a r e a p ă c i i şi a p r i e t e n i e i , î m p o t r i v a milita­ rismului, a tiraniei. T e h n i c a m î n u i r i i păpuşilor ilustrează sim­ bioza dintre' teatrul tradiţional şi c e l mo­ dern. Soldatul A k a n b e e este o p ă p u ş ă de mari dimensiuni, a l cărei m î n u i t o r (vizibil) este m a s c a t de c o s t u m u l n e g r u , impersonal. V o c e a lui a m i n t e ş t e intonaţiile specifice ale teatrului Kabuki, iar mişcările largi, stili­ z a t e , îl fac î n f r i c o ş ă t o r . Celelalte personaje (păpuşi sînt animate prin procedee moderne cu g h e n ă ) , m î n u i t o r i i f i i n d a c o p e r i ţ i de p a r a ­ v a n e m o n t a t e pe p l a t f o r m e c u rotile, ceea ce c o n f e r ă s p e c t a c o l u l u i o m a r e m o b i l i t a t e şi cursivitate. Taiji K a w a j i r i i s c ă l e ş t e s c e n a r i u l şi r e g i a a r t i s t i c ă a s p e c t a c o l u l u i Ningt/o nihon fudo-ki, o suită de obiceiuri folclorice din diferite p r o v i n c i i n i p o n e . S c u r t e l e s e c v e n ţ e se î m b i n ă armonios, î n t r - o e x p l o z i e d e c u l o a r e şi lu­ mină. Shishi-Mai este u n dans avînd ca t e m ă a s p i r a ţ i a s p r e p a c e şi l i n i ş t e a o a m e n i ­ lor ; d o u ă poveşti cu spiriduşi „Namahage" sc centrează în jurul curajului şi muncii. N o t a b i l e a u fost şi d a n s u r i l e închinate re­ coltei îmbelşugate, ca şi evoluţia unor figuri mitologice, precum Zîna Zăpezilor ; t o a t e d a u f a r m e c şi c u l o a r e s p e c t a c o l u l u i , î n a n s a m b l u l l u i . F o l c l o r u l este i n t e r p r e t a t , p r o ­ cedeele tehnice, m a i a l e s l u m i n a de scenă, d u c i n d la efecte u i m i t o a r e , de m a r e s p e c t a c u ­ lozitate, c h i a r d a c ă în dauna autenticităţii.


Primul spectacol prezentat de păpuşarii n i p o n i este i n t i t u l a t Micul Tom-Tom, al că­ r u i autor, H i s a s h i Y a m a n a k a , este c u n o s c u t pentru creaţia sa î n d o m e n i u l literaturii pen­ tru c o p i i şi t i n e r e t .

A c ţ i u n e a se p e t r e c e p e o i n s u l ă î n n o r d u l Japoniei. Micul Tom-Tom trăieşte aici în b u n ă î n ţ e l e g e r e şi p r i e t e n i e c u t o a t e a n i m a ­ lele p ă d u r i i . Viaţa paşnică a celor de pe Prezenţa acestui valoros colectiv artistic i n s u l ă este t u l b u r a t ă de a p a r i ţ i a soldatului n i p o n î n ţ a r a n o a s t r ă a fost n u n u m a i p r i ­ A k a n b e e d i n l i a n a . R ă z b o i n i c u l p u n e slăpîlejul cunoaşterii unor remarcabile realizări în n i r e p e p ă m î n t şi p e v i e ţ u i t o a r e , făcîndu-1 d o m e n i u l t e a t r u l u i de p ă p u ş i , d a r şi a l u n e i prizonier pe T o m - T o m . D a r l u p t a împotriva mai largi înţelegeri a manifestărilor spiri­ t i r a n u l u i , i n i ţ i a t ă de b ă i a t , l a c a r e p a r t i c i p ă tuale ce d e f i n e s c u n popor harnic şi în­ toţi, c u mic-cu mare, este î n c u n u n a t ă de zestrat. s u c c e s , d u ş m a n u l e s t e a l u n g a t şi l i b e r t a t e a , recucerită. S p e c t a c o l u l d e v i n e astfel u n în­ d e m n l a v i a ţ a p a ş n i c ă , c o n s t r u c t i v ă , l a www.cimec.ro apă­

Mihai Crişan

Nelu Ionescu) ; M a d a m F n n a c h e ( A r c u l de triumf de A u r e l B a ranga) ; M a r t i n e (Femeile savante d e M o l i c r e ) ; S o a c r a (Ţara fericirii d e T u d o r M u ş a t e s e u ) ; D o a m n a B i r l i n g (In­ spectorul de poliţie dc Priestlcy} ; Atalanta Baglioni (Nunta din Pcrugia de A l . K i r i ţescu) ; L i s a v e t a (Viforniţa d c L e o n i d I.eon o v ) ; a fost p r o t a g o n i s t ă î n Hecuba şi Medeea d e E u r i p i d e , V e t a î n 0 noapte furtu­ noasă d e I . L . C a r a g i a l e şi M a m a A n g h e l u ş a î n „ c f n t i c e l u l " l u i V a s i l e A l e c s a n d r i . F ă r ă a fi c e e a ee n u m i m o „ v e d e t ă d e c i n e m a " , J u l i ­ e t a S t r î m ' b e a n u - W e i g e l s-a f ă c u t r e m a r c a t ă şi î n c â t e v a f i l m e : Fraţii, Viforniţa, Toamna bobocilor, Pintea. p o s e s i a u n e i b o g a t e g a m e do m i j l o a c e de interpretare, c u u n t e m p e r a m e n t scenic exploziv, Julieta Strîmbeanu-Weigel caută, în o r i c e r o l , s ă c u n o a s c ă , să a d î n e e a s c ă şi s ă t r a n s m i t ă — c u d i s c r e ţ i e , d a r şi c u p r e c i ­ zie — toate datele p e r s o n a j u l u i , î m p l i n i n d u - l e într-o imagine unitară. In vila" siunea eta titular. loscu. „iMaria roluri lui «major» e unul în şi dintre cariera extrem cele de mai complexe personaj Marii Muttcr femei din­ C a şi întîlnitc frumos mea. U n fel, o viitoarea din premieră Măria a Teatrului şi copiii Osvaldo „A. Da­ ei, piesa (ver­ Juli­ rolul TociPiteşti,

scriitorului

argentinian

Dragon în

românească. Regia

Valentin

Silvestru),

Strîmbeanu-\Veigel

e distribuită

îi a p a r ţ i n e

lui Alexandru

bogat.

Osvaldo

Dragun

c, într-un c a , dealtfel, se ivesc cei doi în

Courage. M u l t e dintre datele celor d o u ă

VIITORUL ROL
JULIETA STRÎMBEANU-WEIGEL
Julieta Strimbeanu-Weigel a - absolvit I n ­ stitutul de artă teatrală şi c i n e m a t o g r a f i c ă „I. L . Caragiale", clasa profesoarei D i n a Co­ c e a , î n 1 9 6 1 . S t a g i u l l-a f ă c u t l a T e a t r u l d e Stat d i n B a i a Mare, debutînd c u rolul I r i n a d i n p i e s a Cred în tine de Korostîliov ; a u urmat Irina (Citadela sfărîmată dc Horia L o v i n e s c u ) , E l e o n o r a (Trei gemeni veneţieni de C o l a l t o ) , L o l a C a l i o p i (Oameni şi umbre d e Ş t e f a n B e r c i u ) şi a l t e l e D i n 1 9 6 5 , J u l i e t a S t r î m b e a n u - W e i g e l face parte d i n c o l e c t i v u l Teatrului „ A . D a v i l a " d i n Piteşti, pe scena căruia, într-un deceniu, a realizat o serie î n t r e a g ă d e s u c c e s e , c a r e i-au a d u s p o p u l a r i ­ tate. Roluri variate, empfoi-uri diferite, multe, de compoziţie : Carmen Anta (Ciuta de V i c t o r I o n Popa) ; D o m n i c a (Să nu-ţi faci prăvălie eu scară de E u g e n B a r b u ) ; D o m n i ş o a r a B e l o u s (Neîncredere în foişor dc

sînt tre
nuie a

asemănătoare, situaţiile Fierling, să-şi

şi m u l t e piesă.

care

Anna

Măria

e o văduvă copii. copiii le

c e s e chiProprietară

crească bani

unei

t o n e t e , e a ş t i e că t r e b u i e pentru să Spre viitorul, grijile

să m u n c e a s c ă c i , c a să le o însă, face de altă dc oare i-au m ă ­ parte simţul de în n de ade­

şi s ă c î ş t i g e pregătească viaţă, cinat din celebra dreptăţii dinile viaţă, lupta nu fără ei

asigure

şi n e c a z u r i l e

existenţa. eroină

deosebire, Măria pătrunşi

brecbtiană, oamenilor

categoria

şi d e p a s i u n e a i-au p u t u t e, î n s ă , salvarea fata în bucuriei

adevărului. de a trăi.

Vicisitu­ Destinul

întuneca tragic.

dragostea eşuează şi m o r a l ă

instinctul pentru

personajului copiilor un

E a

materială

ei ; atît cupidă

c î t şi b ă i a t u l , a t r a ş i

societatea vărului. Măria dragoste; aparent, ceslei şi

oaTe

trăiesc, şi

urmează al

alt d r u m

decît

cel a l cinstei

trăieşte în plan şi Viaţa

şi

o

frumoasă deşi-se

poveste

de

o poveste care, secund, dă unei într-o

desfăşoară, conturul aiubită relaţie

împlineşte femei o lume

personajului vieţi. mamă,

semnificaţii dramatic

simbolice simple, aspră care

desenînd

individ-societate,

anulează

u m a n u l , v a l o a r e a şi p r e ţ u l

omului".

66

www.cimec.ro

VIITORUL ROL

MARIN A U R E L I AN

In de la

decursul

celor

douăzeci Aurelian pe

şi de şl-a

doi teatru

dc „I.

ani L. Na­ s-a opi­ inter­ de Ir(Fata

absolvirea Marin

Institutului

Caragiale", necontenit ţional impus niei doar Lope Uutsk fără de vară blică mere Oscar nului pretate de dc zestre dc de din clujean,

desfăşurat publicului şi

activitatea şi-a şi

scena

Teatrului

Cluj-Napooa. s-a

Credincios

aici creator pe

modelat făcut

personalitatea, cunoscut rolurile scene, turmelor din Paratov unei ; Ixmlul Wind în de nopţi (Opinia Tinere noaptea Eduardo şi

publice

teatrale. scândura

Dintre acestei (Fintîna ;

amintim

cîteva : F r o n d o z o Vega) ; Alexei de

Serghei Arbuzov) (Visul

(Poveste Helicon

Ostrovski) ; Theseu

(Caligul.i de pu­ de A¬ de I n t r i g a n t c a r e ştie să a s c u l t e şi c a r e , d u p ă aceea, acţionează cu precizie, devenind motor al ideilor care se v o r î n f ă p t u i în viitor, el se p l a s e a z ă î n t o t d e a u n a î n v î r f u l piramidei. O r g o l i o s , ş i r e t , a m b i ţ i o s şi t e n a c e , i z b u t e ş t e , păstrîndu-şi un fel dc seninătate aparte, să d ă r i m e şi s ă î n a l ţ e d o m n i t o r i . In calitate lui ceea 6cenei de regizor, preţuiesc munca, lui, per­ după de mai ei unei indiferent actori cel

Camus) ;

Shakespeare) ; Aurel

Chitlaru

Baranga) doamnei

VVinder-

(Evantaiul Nou dc are Pavcl de o D.

Wilde) ; Elizeu R. picioare Stoian

(Pisica lungi (Puterea etc.

Popescu) ;

Bcnedetto Adevărul oare cu o au bo­ al pre­

(Minciuna FiKppo) ; de Titus ispititoare, constituit Marin gată tor al

Popovici) jaloane în

Roluri

importante, lui artistică. anima­ ori,

frumoasă este şi un

varietate, creator şi de un

biografia un

Aurelian activitate filialei în piese de pisici unei

obştească, A.T.M., de de ca lansai subtilă Drkeny de de

neobosit cîteva

pasionat

regiei, ferind (Joc Viaţa In gizor

c a r e s-a

analiză Istvan

psihologică sau
r

seriozitatea ; respect actorul, gîndirea sonalitatea nimic acest din ai unică, am nefiindu-mi colaborat actriţă forţa despre ou ce f a c e .

recent,

femei

Aurel

Baranga). Alecsandri scena Marin (re­

Călăuzindu-mă exemplul Silvia

principiu, este a din ce

Despot-Vodă — Mircea din

Vasile pe

frunte actual care la trai femei. tot

noastre ; cu toată Aurel

Marin), Moţoc.

Teatrului Aurelian

admirabila am gîndit lui

Ghelan, con­

Naţional

Cluj-Napoca,

răspuns piesa

talentului Viaţa

va juca rolul lui „Accept c u de creaţie de şi directori oferă încerc E pe de sa

personajul

egală să scenă

pasiune dirijat. bine

dirijez

munca cu la îmi mea

Baranga,

fiu

Colaborarea munca

pregătiţi, asemenea rol,

Proiectul un viitor să-mi tarea

care rol, ci lui lui

mă o

preocupă viitoare

acum regie ; în

este aş

nu dori

descifrarea acum, cu de a

amănuntului cu un

semnificativ prima

reale satisfacţii ; o boier Marin

satisfacţie istorică. personaj «o placa stare rol

realizez, în Medeei a

sfîrşit, u n Euripide, Jocul scena de-a Alexandru

vechi gînd, Pop. Intre de

mon­ timp, Mila

acest viitor dintr-o Vornic îl apt îi

excepţionala

întfbiire vorba care

piesă oa în

traducere hail

Marele

Moţoc, să

finisez spectacolul Sebastian, pc Turda."

vacanţa

Mircea

vede care,

teatrului

vecin,

turnantă

evenimentelor, motiv pentru spectacolului,

işte o un

anarhie», asupra

concepţia

atribuie

principal.

Măria Marin
67

www.cimec.ro

A C T O R I Şl R O L U R I
oamenilor mesaje ; inimii, ar fi, c idei că şi rece prin sentimente, lui, oricît E l care e (D'ale lui oră). esenţial este fost timp, de i-a sa rolului, şi a şi deţin in interpretarea lui cale ii lui orizontul fidel pe o a lăuntric. Sebastian, proprie : în dintre utilizat, caută să-şi şi, să fără dc comunice pulsaţia percutantă neîncetat (Troilus o şi sau însufleţească

virtuozitatea uitată. acesta

rămînc repede nouă că

modalitate eroul, Crcsida), Rameau Andronic Alexandru Marin mergînd, în fie

IVitrocle

Crăcănel (Nepotul (Ultima că

carnavalului)

Haineau).

S a u , recent.

tnţelegînd

Andronic acelaşi

Morarii

originalitatea construirea Marin visători miracolul spirituale fără de către nării (Mitelor şi său Marin trăită viaţă, lui visul ;rajă pe din du-te-vino, banal. Interpretarea adevărul Miroiu care de în

este

elementele secretul diurnă, contuzii, care

comune unui

Andronic,

cei doi

profesori miracol : lor uşor, ritmic

implanta fără zidul sa

tărîmul

evadării trecînd

existenţa

zbucium

într-un

prin

desparte că

sublimul drumul răstur­

lasă mai prin

impresia întîi prin

lui Andronic cu masca consideră că

este c e l a l micilor că

aparenţelor, sufleteşti şi Moraru în în apoi

acoperirea deprinderi pudică. eroului trebuie prin : el

ticuri

dezvăluirea drama dar să şi

se declanşează tăcere ; acelaşi sensul ocoleşte adevărata cu

c u intensitate, trebuie umil timp, dublei

treacă mîudru a

descifrează oare în

existenţe In

timidu­

realitatea, s a fericire.

transformîndu-şi uimitoarea Morarii abur ca şi idei, care de fel o depro­ venind de nu o de lume învăliiindu-1

contopire

personajul, duioşie cel o şi mic"

Marin tristeţe, într-un

căldură, Inocent

..Alexandru altă şi lume, spirit. acelui

tector.

şi s t î n g a c i , lume cărturar social de şi bucuros Joacă, cu

el apare cărţi superbă incurabil,

dc

MARIN MORARU Alexandru Andronic
Holurile multe, lor o blică. lui,' prin De care, scenice, interpretate durata care le sînt c de Marin din în de Morarii a par vieţii pu­ P e de cu Mo­ arta ceva

hîrtie

degajare,

candoarea înţelege himeră, cu ent, In a care a legături

mecanismul acceptă n-a — avut, ca

şi, fascinai nici că, î n ostilă. apariţia şi Cu un

să p ă r ă s e a s c ă fapt,

poate,

pentru

subconşti­

intuit-o spectacolul unei

fiindu-i

Ultima

oră,

finală sem­ pe

lui Andronic-Moraru îmbrăcat impregnată, spiritul de

a r c densitatea în camera

nificaţia cap, dar ieşită destul teribil de alta, comun puţine. de

imagini-simbol. drum, dc încă,

pălăria

pustie,

prezenţa este să d e forţă,

brutalităţii intelectualul inconştient acelor

fixează

conştiinţa

agresive, fragil, de

Andronic-Moraru p u r , lipsit care avea

fapt,

parte,

fiindcă talente.

aşa a decis Pe

capriciul fiindcă ştiu ; că în

hazardu­ adevă­

dezastrul

urmeze

uneori,

nedrept

„ani ' 3 0 " : fascismul, războiul... Spectatorul în acea mult că A n d r o n i c părăseşte visată sala, odată cu actorul, sc parc

marile ratele rarii în. e

descoperiri unul cere să

se ivesc actorii

rar. Iar Măria care că acel

călătorie

în care

dintre

n u v a m a i pleca...

teatrală stare trebuie

din partea să

creatorului uimirea proiecteze

-să d e p ă ş e a s c ă incinte,

actorul sufletele

Măria Marin

68

www.cimec.ro

HORATIU MĂLĂELE Truffaldino

Sc plină ţiile plină Prin in ranta Piatra 0

mai de în

poate la

reveni, a

azi,

la

oommedia sclipitoare, în o condi­ vagă în

dell'arte,

improvizaţia nu în Iu a

liberă, actorului,

neprevăzut, despre acele doi

care vogă Slugă echipă in a

mai moştenim spectacole epoca stâpini Vişa,

decît

amintire

populare,

Renaşterii ? de (ioldoni, c u Lînăra şi Tinerelului să a s i s t pusă exube­ din Ia o i n ­ dell'arte. al orga­ in şi r i l m ca

scenă

dc Iulian

Teatrului ocazia un

Neamţ, a m avut mişcării, scenic, de şi

terpretare efuziune nizării

modalitatea

commediei dinamism scenice unui compoziţie

spaţiului rapide

schimburi dans Am lui lui că al

imagini a

bufone, într-un ansamblu

compunîndu-se multiform

desfăcîndu-se mişcare dc spun un

formelor, jocul

metamorfozîndu-se Mălăclc, — actor rolul,

continuu. comic savuros în al ascuns nu rolul ase­ înde-

reţinut

Horaţiu el

Truffaldino clovnului fost multă care truc

ascuns

în rol, pentru omid, cu

ne-a desfăşurat de circ,

meni A de

care-1 j o a c ă , î n rolul undo rîsul am prin lui

niînarc. pe Mălăclc, clasicul tismul ruperea Au se fi arată slugă

neindeminatic. clovnerie i-a în a permis şi stîrni Horaţiu pline şi improvizaţii

haz, în

cascadă,

întîlnit

automa­ şi î n t r e ­ cînd a căci fi ni te a de îm­ nimic poate, şi

gestului fost şi că — Ia

î n situaţii s-ar fi te paradoxuri,

nepotrivite, potrivit. ca atunci —

lui, cînd a cu doi

identifica

înseamnă a

confunda două rapid

altul,

bineînţeles înseamnă tu însuţi. schimbate concluzia subzista, principiu

stăpîni mereu duce poate ca totul, la

ori altul poate nu

şi, totuşi,

D a r jocul după că

al măştilor mai

prejurări esenţial doar Căci şi nu ritatea cc

decît,

travestirea j o c este lui

mişcător ce sc

schimbător

al lumii

scenice. logodnicii î n Ir-o caută altede ceea cău­ c c se estetic tînăr Mălăclc. c, m a i ales, lume lipsită : continuu acestei formei acestui a

se regăsesc,

şi j o a c ă

Truffaldino, c doar în

consistenţă, rămîne tări, caută relevat şi

d a r căutindu-şi-o virtuozitate arabescuri, dc care este

virtuozitatea
jocul

strălucitoarea pc sine cu

principiu Horaţiu

pregnanţă actor

talentat

Constantin Radu-Maria
www.cimec.ro

A C T O R I Şl R O L U R I
sintetizînd teligenţă îl — că dădea însuşirile specifice pe Gelu în E d c talent Bogdan sfera să şi i n ­ Ivaşcu testelor precizăm con­ su­ şi, con­ cu con­

artistică

ale unui evident, a

prototip

actoricesc,

ca exemplu în Institut. de a ci

menţinîndu-se, evoluţia

efectuate firmă nu de

oportun

profesională fost

acestui la

actor

aprecierea cu care rezultate efemere, unui cu

inteligenţă investit

artistică

perioară, prin uneori, turarea cepţia ple, lizare bilul mai noasă. Cred Ivaşcu care tit. şi nică unui rios un clar prin rea luţie tului porneşte nalităţii

absolvire, sigure,

frapante, prin care

spectaculoase acumulări marchează în relaţiile şi cu aceste de

structură

interioară, drum textul, cu

propriu dintre

partenerii, care

publicul

regizorală. vorbesc sale

Unul

exem­ perso­

despre context creat cu

afirmarea este noapte

într-un a

despersona­ memora­ spectacol furtu­

evidentă Rică puţin

personajelor, O

Venturiano, memorabil

într-un

că în

secretul să-şi

reuşitei

lui

Gelu a

Bogdan tip, inedit,

creionarea

originală

acestui

părea Actorul ale

fi epuizat seriozitatea

resursele dc

de la

c u c a r e l-a i n v e s ­ caricatură sce­ să ca de exprimare a dobîndit, prin

n-a î n ţ e l e s

să creeze o ci

n-a c ă u t a t

echivalenţele efecte orice — şi

ridicolului, aşa, aceste care

spunem şi e

prezentarea în se­ asupra o lume. transmite replicilor, mişca­ de a evo­ per­ fap­

personaj

sc ia, realmente, de bănuială — a stadiu sine — n i se

departe

efectelor prin

de m a i s u s . U n personaj de gîndire intonaţia repezi care de care orgolioasă înfipte, un do

orizont

gesturile înţepată — că şi

prin

exprimă

conştiinţă conştiinţă

sonajului.

Ridicolul ? această la nu în săi proporţiile măsura societate se puţin crea a — unei

Tocmai de unui

consecinţa sine, punct de fapt, pe Cîtă —

c a r e s-a cardinal pe sine. o vreme mai era struc­ destin, care

GELU BOGDAN IVAŞCU Rică Venfuri3no

evaluat în nu-şi

univers,

so c u n o a ş t e , şi î n exactă şi

cunoaşte

adevărată, timp. la — a

reprezintă partenerii mult

limitau Golu

sfera

sau mai care

ridicolului Ivaşcu —

personajelor singurul tura prin

lor,

Bogdan impunea a a lumi,

interioară

unui

transfigurarea

inteligentă şi e s e n ţ ă . roluri, trăsături partenerii — — cu

contrastului

Un rienţa

actor o

tînăr, paletă siguranţă

dar de ;

cu la

experienţă. Arad, unde a trei scenice a creat

Expe­ a in­ sta­ de diferite,

estetic dintre în Ivaşcu de tate ne şi rat unei toate echilibrul decît

aparenţă celelalte

cîtorya

stagiuni

Gelu de că

Bogdan aproape cauzali­ lumea bine măsu­ pe focarul

terpretat dobîndind giuni o dind la

tipuri unde

e, c u u n unii

timbru

specific, m a i

experienţa

acestor dintre un gînd cu sale a

CIuj-Napoca,

tipuri

săi. Şi, parcă atît c mai

anumită

complexitate Cele tînăr :

dramatică, mai recente, d i n Mutter Rică Malvolio pe a (A tema avut

dobîn­ după Cowage

transmite într-un

gîndul

personalitate. şi S o l d a t u l furtunoasă), noapte). sesiunea în de

încape în

personaj şi

Chiorul (O La

m a i expresiv efectele

cît actorul mai acestuia.

mai Ca

(stagiunea noapte sprezecea actorului

1974—1975)

Venturiano două­ „arta loc la psiholog,

concentrat

structura

lăuntrică

lentile.

comunicări care

contemporan", octombrie

Ouj-Napoca

1975, un

Constantin Paraschivescu

70

www.cimec.ro

ACTORI Şl ROLURI
s u f e r i n ţ ă şi d e z o r d i n e m o r a l ă ? R ă s p u n s u l pC care-1 d ă a u t o r u l e s t e c ă t o c m a i suferinţa, lipsa dc puritate a m ă r u n t e i vieţi cotidiene, p o a t e r e d a v i e ţ i i m a r i , a p r i n c i p i i l o r , pe c e l care a avut, cel p u ţ i n o dată, credinţa în bogăţia u m a n ă a acestei vieţi. Acest rol, d i n excelentul spectacol al T e a ­ t r u l u i T i n e r e t u l u i d i n P i a t r a N e a m ţ , i-a r e ­ venit actorului Corneliu D a n B o r c i a , care a ş t i u t să n c s u g e r e z e c o m p l e x i t a t e a p e r s o n a j u ­ lui său, într-o interpretare economicoasă, f ă c u t ă , a d i c ă , d i n g e s t u r i p u ţ i n e şi p l i n e d e fermitate. Mişcările leneşe, îngreunate, parcă, dar păstrînd c e v a d i n t r - o a t i t u d i n e p e c a r e i-o g h i c i m a fi fost, a l t ă d a t ă , î n v ă l u i t o a r e , t a n d r ă , a s c u n d e o m u l î n c ă n e h o t ă r î t să abdice de Ia o m e n e s c . D e z a b u z a r e şi b l î n d e ţ e , a l t e r n î n d , î n r e p l i c ă şi g e s t , î n t r e r u p t e , u n e o r i , d e o v e h e ­ m e n ţ ă r e p e d e r e p r i m a t ă — d e p i l d ă , c î n d se erijează în apărătorul Valentinei, jenată de dragostea prea sanguină a tînărului Paşka. A t i t u d i n e care n u este m o t i v a t ă de mizan­ tropie, c i d e u n f o n d a d î n c o m e n e s c , pe care i-1 g h i c i m s u b c r u s t a i n d i f e r e n ţ e i v o i t e . C î n d V a l e n t i n a îşi m ă r t u r i s e ş t e i u b i r e a , a c t o r u l a r ­ b o r e a z ă stupefacţia, pe j u m ă t a t e sinceră, pe jumătate, însă, jucată — indicînd existenţa u n u i s u f l e t î n c ă t â n ă r , b u c u r o s , p a r c ă , a fi fost d e s c o p e r i t şi p r e ţ u i t , s u b m a s c a n e p ă s ă r i i şi a s c e p t i c i s m u l u i . C u t a n d r e ţ e p a t e r n ă şi c u e z i t ă r i l e c u r t e z a n u l u i n e î n c r e z ă t o r , e l se a p r o ­ pie de a c e e a pe care, p î n ă a t u n c i , n u a v u s e s e o c h i s-o v a d ă şi c a r e s e m n i f i c ă , p e n t r u e l , c a p r e z e n ţ ă v i e , de n e e l u d a t , î n s ă ş i răbdă­ t o a r e a s a d o r i n ţ ă d e i u b i r e şi c ă l d u r ă s u f l e ­ tească, n e s t i n s ă , d a r i g n o r a t ă . D e a i c i î n c o l o , gesturile actorului devin febrile, nervoase ; s î n t a l e o m u l u i c a r e a g ă s i t c e e a ce c ă u t a s e mult timp, dar a cărui căutare nu era con­ ştientizată, gesturile celui ce nu vrea să p i a r d ă , p e n t r u c ă n u v r e a să se p i a r d ă . I a r cînd impulsurile malefice ale unui semen îi d a u o u l t i m ă l o v i t u r ă — e v o r b a d e î n t i ­ n a r e a fotei d e c ă t r e t î n ă r u l P a ş k a — adîncul f i o r a l r e î n v i e r i i e r o u l u i n u m a i p o a t e fi o p r i t , e l creşte şi s c r e z o l v ă î n h o t ă r î r e a d i n f i n a l u l piesei : de a interveni, de a acţiona, în sfirşit, î m p o t r i v a celor care sfidează etica cetăţenească. A i c i , gestica actorului are m a ­ iestuoasa linişte a marilor hotărîri, care l u ­ m i n e a z ă f i n a l u l s p e c t a c o l u l u i , ca o a p o t e o z ă . P r i n înţelegerea î n p r o f u n z i m e a datelor sufleteşti ale p e r s o n a j u l u i şi p r i n t r - o bună intuire a logicii intrinseci a caracterului, a sferei m o t i v a ţ i i l o r • sale m o r a l e . C o r n e l i u Dan B o r c i a a reuşit să ne ofere b u c u r i a de a contempla un lucru bine făcut, care aspiră l a d e m n i t a t e a a u t e n t i c i t ă ţ i i şi, d e c i , a a r t e i .

CORNELIU DAN BORCIA Şamanov
In piesa lui Vampilov, Vara trecută la Ciulimsk, u n s i n g u r p e r s o n a j îşi t r ă i e ş t e , î n mod autentic, d r a m a , el singur posedă con­ ştiinţa t o r t u r a u t ă a reflectării d e sine şi, deci, e s i n g u r u l c a p a b i l să j u d e c e i p o s t a z a n e f e r i ­ c i t ă , a sii şi a m e d i u l u i o m e n e s c î n c o n j u r ă ­ tor ; a c e a s t a , p r i n d u b l u l s t a t u t p e c a r e i-1 c o n f e r ă a u t o r u l , i n v e s t i ndu-1 c a r a i s o n n e u r , a t î t în o r d i n e a i n t e l e c t u a l ă c î t şi î n c e a m o r a l ă . E judecătorul de pace Ş a m a n o v , rol dificil, căci o m u l u i de d r o p t , l o v i t î n c r e d i n ţ ă şi î n v o c a ţ i a d c a p ă r ă t o r a l d r e p t ă ţ i i şi e c h i t ă ţ i i s o c i a l e şi d e v e n i t , a s t f e l , u n m i z a n t r o p , p a r c ă , i n c u r a b i l , a u t o r u l î i a c o r d ă c u v î n t u l c u zgîrcenie, î n d r e p t ă ţ i t ă , psihologie, p r i n stingerea sufletească a e r o u l u i . Se v a ridica, dar, acest personaj î m b ă t r î n i t î n a i n t e de v r e m e , care aşteaptă cu n e r ă b d a r e să iasă l a p e n s i e (e l e i t - m o t i v u l s ă u ) , p e n t r u a scăpa de s e r v i t u ţ i l e s o c i a l e pe oare i le c e r e f u n c ţ i a , îşi v a r e c î ş t i g a e l c a l i t ă ţ i l e s u ­ fleteşti d e l u p t ă t o r p e n t r u dreptate, în con­ diţiile în care, în j u r u l său, e doar m ă r u n t ă

C. R-

M.
71

www.cimec.ro

Un minut de adevăr cu H. N I C O L A I D E după... 50 de ani de teatru

— C h i a r aţi p c l r c c u l secol p c scenă ? — D e c c te m i r i ? — A r ă t a ţ i şi a z i de la „ A l h a m b r a " . ca

o

jumătate

de

intr-o

fotografic

— M a n u a l e l e de psihologie v o r b e s c despre c e l e c i n c i s i m ţ u r i , şi-1 u i t ă p e c e l m n i i m p o r ­ tant : simţul umorului. L a cine funcţionează s i m ţ u l u m o r u l u i , t i n e r e ţ e a e p e r p e t u ă . î n ce m ă p r i v e ş t e , s-ar p ă r e a c ă d o a r l a propria mea î n m n r m î n t a r c n u voi putea rîde. — Rideţi la glumele altora ? din invidie ;

d e f l o r i şi a m b ă u t şi u n ş p r i ţ c u . . . c r o n i ­ carii. P r i n s e s e m de la î n c e p u t subtilităţile s c e n e i . T o c m a i t e r m i n a s e m e x a m e n u l şi m-a oprit d o a m n a B u l n n d r a . „Să v i i la toamnă l a m i n e !" A d i c ă , l a C o m p a n i a B u l a n d r a . T a l a mi-a s p u s : „ B i n e , m ă , t o a m n a , t o a m n a , d a r c î m l , că t o a m n a e l u n g ă ? ! " R u g î n d - o pe marea artistă să precizeze, aceasta mi-a r ă s p u n s , rece : „ S ă n u m a i v i i !" M a i tîrziu, f i i n d c o l e g i , i-am a m i n t i t î n t î m p l a r e a . Dînsa m i - a t ă l m ă c i t s e n s u l : „ C î n d te i n v i t ă Lucia Sturdza Bulandra în teatrul ei, în seara a c e e a te d u c i l a t e a t r u şi d o r m i p c p r a g p i u ă deschide stagiunea". — Deci, primul angajament a durat

cinci minute ? — D a c ă sînt bune, n u rîd, dacă-s p r o a s t e , r i d d c b u c u r i e . — — Rid, — Şi dacă sînt ca aţi să ale le — N u ; trei. — Primul succes de răsunet ?

dumneavoastră ? semnalez. la teatru ?

fireşte, Cum

ajuns

— P r e z e n t a t o r la T e a t r u l „ A l h a m b r a " . P r e ­ z e n t a m v e d e t e l e . 0 f ă c e a m , se v e d e , c u h a z , d e v r e m e ce a m fost f ă c u t u r g e n t v e d e t ă , c a să d e v i n . . . i n o f e n s i v . — Cu bine ? — Cu un — ce parteneri v-aţi înţeles mai

— De fapt, o p o r n i s e m spre A c a d e m i a Co­ mercială. A m plătit taxa acolo, dar exame­ n u l l-am d a t l a C o n s e r v a t o r , p e a t u n c i lot Academie (şi î n c ă r e g a l ă ! ) , d a r , m a i ales, d r a m a t i c ă . B i e t u l tata, cînd a aflat, î n l î i a făcut o criză de ficat, apoi mi-a scris : „ B ă i e t e , fă-ţi d a t o r i a şi c a u t ă să u r m e z i în viaţă d r u m u l cel drept". P r i m a j u m ă t a t e din s f a t i-am î m p l i n i t - o . D a t o r i i , n u u n a , c i c u duiumul. Cu dreptul d r u m , a mers m a i greu : l a d r e a p t a s t ă t e a c r o i t o r u l (şi h a i n a e r a n e ­ p l ă t i t ă ) , la stînga, b ă c ă n i a (unde, iarăşi, eram în cont)... — D i n c o l o d e c a l a m b u r : c a r e a fost primul avatar al actorului Nicolaide ? — L a e x a m e n u l de a b s o l v i r e , la p r o d u c ţ i e , mi-am pus galerie, mi-am trimis un buchet

stilou Aşa

Parker. sînleţi şi autor de re­

este,

vistă... — A m scris, singur o sută de reviste. — Şi, roluri ? G 0 , în re­ şi în colaborare, peste

— I n teatrul de p r o z ă , aproape vistă, peste o m i e de a p a r i ţ i i . — Aţi flirtat şi cu

gazetăria...

72

www.cimec.ro

—• D a , doi copii

cu

cea

umoristica, (ioc şi

cu

care

am

avui

talentaţi, ieşiţi de la ora

alături pe

de nu

alţi ne şi

talentaţi, şi

proaspăt de care, prin decît

legitimi, In mult treimi.

(ligă. sinleţi glumeţ ? şi mai puţin

băncile tineri

Institutului deosebim talentaţi

— — Mai

particular, docil as

actuală,

virstă : talentaţi — a

bătrîni. actorul proastă). vii, că

vrea,

decît a r

Ultima

întrebare : ca la Te o rog

...(aici, glumă să mai

explodat, ce

gîndiţi

Ia

cei cincizeci

de

ani — cu De ultima ? să dau sînt hotărît încă multe interviuri !

de lealru ? — vit fei Şi, care cîte taţi", să ai Mă gîndese că... alunei Sîrbu, cei Dar le dc ce, am cînd am acei absol­ cori­ etc. unul „talen­ Nu dă la fel mă mina de Deme-

Conservatorul, în'teatru scenei de să au am că, In numiţi ei, le Maximilian, urma unul, nu

se a f l a u

Brezeanu, cîţiva noi,

triad,

Manolescu, noi, luăm să caz, locul. luăm

Sorcanu Titanii, cei locul.

— A c u m , in pragul u n u i nou „de­ but" la revistă, s p u n c ţ i - n u : c u m vă lucraţi rolurile ? — Profesoara mea, Măria Filotli, îmi măr­ t u r i s e a că t o a t e r o l u r i l e şi le-a f ă c u t d i n l a ­ c r i m i . . . E u m i le-am f ă c u t d i n rîs.

alături

„talentaţi'',

dispărut. reuşit ştiu

întreba, spun.

deşi

nu-mi rămas

orice

lonuţ Niculescu

M. A L E X A N D R U

Cronica
niciodată mic jit să nou"), luate in în dc s-ar consideraţie ce o r i c e atenţia cuveni de — aur" socotim să radiofonic prin — a tot („n-aduc scenariu că, e, ni­ vreme care, prică­ o o şi, fost prin no­ de un de beneficieze Drept deceniu, la oferită, instinctiv, măcar dc fapt, că : „noului''. dată — mică mai Poşta ales,

amintim scenică ce a

teatrului revistă de de din evocare istoria

şi b u n ă

informaţie

intermediul românesc. îngăduie, preţioasă — in materie constituie şi orice — de în om

Poşta radio
Sfert de de c î n d de de sau foc a a fonic intr-o redusa drul, tabilă celent c dc mă sau ceas ştiu pe — care — .să am poşta uzeze impresia Ateneul, că-1 ş t i u Foişorul radio­ uzezi", do ca­ veri­ precum numai Capşa nu (fără cînd teatrului, şi să c se reuşit vreme (.start marea performanţa emisiunilor destul depăşi într-o apoi cădere

celebrei — tare a — — a

„fonoteci

înregistrat Poşta scrisorile

teatrului radiofonic o şi

teatrului

înfăţişate

bilunar, auditorilor

„pulsului" evoluţiei Poşta şi

consecinţă

contemporane preocupări de radiofonic contact rivnita, cu al a fi de

g.i.sl, d o r i n ţ ă ' şi excelent (faimoasa teatru, — ai mijloc

teatrale. comunicare susţinută glasul mai Stoencscu, model,

dăinui

teatrului mult că

durabilitatea radio dc a-şi speranţe, cu timpul, al scenei literare", în în a

ideilor şi g a t a ) ,

sau' formulelor impetuos, c i şi de cu pc aceea

„comunicare") impresia poştă

publicul ; lui Virgil

dintotdeauna

transformîndu-sc, emisiune supliment asemuit şi

profesoralo-radiogenic această toată merită mass-media

lealru ; soarta

acestui e x ­ radiofonice ţinute de cu cul­ chiar pu­ exclu­ poştei fiind, — fie ne mai

considerată, drept

bilunar „poştele

bucureşteană,

stăruinţă tură cititori

personalitate care,

revistele ignoră citi,

şi d o b î n d i n d anume,

viabilitate poale, la

sine, ba restul în a

Teatrul scurt
Pentru decăţilor tora), două destin tru că mi al că se tot ne şi că aflăm al ar ceea fi sub semnul împotriva să preju­ aces­ spunem straniul al (precum pare luptei cazul în atît cuvinte despre ce a ş n u m i

blicaţiei, Din adică, sau cată

mărginindu-se

sivitate, r u b r i c a de păcate, radio a r e defectul doar care din

corespondenţă. rarisimă sale prin propriei şi — calităţi, urmare să nu

durabilitatea

„subînţeleasă"

pieselor radiofonice, special. teatral momentul e

g e n e r a l , şi de

întimplare

pomenită.

Prejude­

textelor scurte, în

In special, zic, pen­ prielnic

face c a p e r m a n e n ţ e l e

www.cimec.ro

73

pieselor intr-un act încît destinul scenariilor radiofonice s u n ă î n t r u totul p a r a d o x a l . D u p ă c u m s c ş t i e , s u r s a p r i n c i p a l ă a tcat r u l u i - r a d i o a fost, d e l a î n c e p u t u r i , şi c o n ­ t i n u ă a fii, î n m a r e m ă s u r ă , dramaturgia scrisă p e n t r u scenă. S c ia o piesă j u c a t ă , pre­ ferabil c u succes, la N a ţ i o n a l s a u l a „ B u l a n ­ d r a " , se p r o c e d e a z ă , c u s a u f ă r ă p a r t i c i p a r e a a u t o r u l u i , la a d a p t a r e a r a d i o f o n i c ă , sc alege o d i s t r i b u ţ i e şi s c t r e c e l a î n r e g i s t r a r e , şi n i ­ m e n i n u s e m i r ă . Ş i n i m e n i n u c o n s i d e r ă că a v e m de-a f a c e c u u n f e n o m e n n e f i r e s c . D i m ­ cunoscută potrivă. A auzi la radio o piesă anterior prin lectură sau spectacol scenic p a r c (şi esto) l u c r u l c e l m a i f i r e s c d i n l u m e Dar, bizar, reciproca n u e valabilă. Cîte teatre a u i n c l u s î n r e p e r t o r i u piese „ a d a p t a t e " d u p ă s c e n a r i i r a d i o f o n i c e ? Cîţi d i r e c t o r i dc t e a t r u a s c u l t ă e m i s i u n i l e r a d i o ou g î n d u l d e a detecta o piesă posibilă pentru scenă ? Cîţi r e g i z o r i î n c ă u t a r e de „texte o r i g i n a l e pe t e m e de a c t u a l i t a t e " s-au r e p e z i t l a r e d a c ţ i a teatrului la microfon, cerînd să asculte ben­ z i l e de m a g n e t o f o n s a u s ă c i t e a s c ă s c e n a r i i l e ? S t a t i s t i c a a r i n d i c a , s î n t s i g u r , o c i f r ă pe-ap r o a p c de z e r o . Ş i , a c e a s t a , p e n t r u că t e a t r u l ( î n c a z u l d e f a ţ ă c u T m a r e ) c p a r a l i z a t de o p r e j u d e c a t ă : dacă p i e s a poate fi transfor­ m a t ă în scenariu radiofonic, scenariul radio­ f o n i c n u p o a t e fi t r a n s f o r m a t î n p i e s ă . S a u , mai b i n e z i s , nu-se-cade a fi transformat. P e n t r u că a s t a a r e c h i v a l a c u o a b d i c a r e a s c e n e i de l a f u n c ţ i a de factor p r i m a l c r e a ­ ţ i e i . P e n t r u că a s e m e n e a a p e l u r i l a i z v o r u l r a d i o a r e c h i v a l a c u u n eşec. P e n t r u c ă a s e ­ menea operaţiune a r echivala cu o inversare a rolurilor. Deşi, d u p ă o scuturare de preju­ d e c a t ă , c l i m p e d e că n u n e î n t â l n i m c u o i n v e r s a r e , ci c u u n s c h i m b n a t u r a l . D a c ă A e g a l B , a t u n c i (nu-i a ş a ?) B e g a l A . A sugera (chiar insistent) preschimbarea l u i B î n A este, c r e d e m , i m a c t n e s p u s de util, astăzi, cînd ideea teatrului scurt cuce­ reşte c o t i d i a n n o i t e r i t o r i i a l e v i e ţ i i t e a t r a l e . Creaţia radiofonică p e a c e s t t ă i r î m s-a a r ă t a t a fi c o n s i d e r a b i l ă . P o r n i n d l a o e x p l o r a r e a benzilor de magnetofon, alegînd unul din zece s c e n a r i i s c u r t e , p u n î n d în scenă spccla-

oole-coiiipe, m a i c u s e a m ă i n s ă l i l e m i c i , p o ­ t r i v i t e a c e s t u i tip do d r a m ă , t e a t r e l e v o r p r i ­ lejui tuturora descoperirea (din cînd în cînd, senzaţională) a c â t o r v a t e x t e n e c u n o s c u t e şi a citorva autori neştiuţi.

Revista
...Şi p e n t r u că dacă-s d o u ă , t r e b u i e şi-a t r e i a , „ o p e r e t a - v r ă j i l o r i e " Baba Ilirca de M a ­ tei M i l l o , c u m u z i c a d e A l . P ' l e o h t c n m a c h e r , t r a n s m i s ă de s t u d i o u l I a ş i , î n a d a p t a r e a b i n e l e g a l ă a l u i C o n s t a u li n P a i u , n e a t r a g e a t e n ­ ţia a s u p r a u n e i prejudecăţi, veche, trainică şi s o l i d î n f i p t ă , c a r e z i c e c ă î n t r e teatrul-teat r u , pe de o p a r t e , şi t e a t r u l de r e v i s t ă , pe d e a l t ă p a r t e , s e cască o p r ă p a s t i e e s t e t i c ă i m p o s i b i l d c t r e c u t . D e ş i ... nu-i a ş a . B i n e ­ înţeles . (dacă î n l o c u i m rău înţelesul cu un b i n e î n ţ e l e s ) că nu-i a ş a , că g r a n i ţ e l e s î n t a r ­ t i f i c i a l t r a s a t e , şi că o p e r a l u i M i l l o — a d u s ă n o u ă , î n c ă o d a l ă , p r i n g l a s u l i e ş e n i l o r , şi-n primul r î n d al lui M i l u ţ ă Gheorghin — nu face decît să n e î n c u r a j e z e , o d a t ă în p l u s , a s e m n a l a absenţa revistei (prin — m ă gră­ b e s c p r u d e n t s ă p r e c i z e z — c e e a oo r e s p e c t i v a are m a i d c calitate) d i n repertoriul teatrului r a d i o f o n i c . A h s e n ţ ă greu de j u s t i f i c a t a l t m i n ­ teri d c o î t p r i n t e r i b i l a p i i t e r e a p r e j u d e c ă ţ i l o r , ce a u d i c t a t c ă r e v i s t a t r e b u i e să r ă m î n ă l a locul ci, adică, la omisiunile distractive, în v r e m e ce t e a t r u l a d e v ă r a t , ei b i n e , a c e s t a . . . D e ş i , c a ^ u l Baba Ilirca şi, î n g e n e r e , tea­ t r u l lui M i l l o , foarte c u p r e ţ u i r e t r a n s m i s r a ­ diofonic, atestă c o n t r a r i u l . Deşi, alcătuirea „operotelor-vrăjitorii" (ouplct-muzică) e a s e m ă n ă t o a r e cu aceea a re­ v i s t e i , fiindiu-i p ă r i m t e . D e ş i , b u n i i a u t o r i d e r e v i s t ă ( n u m i ţ i pejor a t i v „textieri") a u creat (da, da, acesta e cuvîntul), în anii din urmă, oîteva bucăţi s a t i r i c e de cea m a i a l e a s ă v î n ă . D e ş i . p r i n t r e r e g i z o r i i şi a c t o r i i e s t r a d e i s e a,5lă p e r s o n a l i t ă ţ i strălucite, î n oare M i l l o şi-ar r e c u n o a ş t e s t r ă n e p o ţ i i şi oare m e r i t ă d i n plin astuparea prăpastioi.

FAŢA NEVĂZUTĂ A SCENEI

Croitori de „modă veche"
Mai de mult*, î n t r - o d i s c u ţ i e , s c e n o g r a f a Gabriela Nazarie îmi spunea : „Cînd concep o schiţă de d e c o r s a u dc c o s t u m , ştiu că n u are ca destinaţie v r e o e x p o z i ţ i e de artă a b s t r a c t ă , c i a t e l i e r e l e t e a t r u l u i , î n c a r e a¬ cestea iau fiinţă. L a p l a n ş e t ă î m i trec m e ­ reu prin minte întrebări asupra felului în c a r e se v o r m a t e r i a l i z a ideile mele. După aceea — aproape întotdeauna — constat cu satisfacţie că înfăptuirea practică depăşeşte aşteptările mele". De aproape un sfert de veac, Gabriela N a z a r i e l u c r e a z ă ou m e ş t e r i i i s c u s i ţ i d i n a t e ­ l i e r e l e d c c r o i t o r i e a l e T e a t r u l u i N a ţ i o n a l şi are despre ci a p r e c i e r i d i n t r e cele m a i elo­ gioase. Şi n u n u m a i e a . D e la î m b r ă c ă m i n t e a n u m a i f a l d u r i a a n t i c h i t ă ţ i i , p î n ă l a c e a de a z i , c u l i n i a ei m o d e r n ă , orice costum se

74

www.cimec.ro

c r o i e ş t e şi s c e x e c u t ă î n c e l e d o u ă ateliere ale N a ţ i o n a l u l u i . L a a t e l i e r u l p e n t r u b ă r b a ţ i , şef-croilor este A l e x a n d r u N i c o l a e , i a r la cel pentru femei, ş o f ă - c r o i t o r o a s ă este S a n d a C r ă c i u n e s c u . Me­ seria d e c r o i t o r î n t e a t r u , c r o i t o r de „ m o d ă veche" — de fapt, de m o d ă a t u t u r o r t i m ­ purilor — n u se î n v a ţ ă î n v r e o ş c o a l ă , c i n u m a i î n teatru ; t r e b u i e t a l e n t şi, m a i ales, pasiune, m u l t ă pasiune pentru această me­ serie, în care nu există tipare, ci mereu inovaţie. — „Cum lucraţi ?" — l-am întrebat pc A l e x a n d r u N i c o l a e , de treizeci d c nni croi­ tor î n T e a t r u l N a ţ i o n a l . D r e p t r ă s p u n s , mi-a prezentat o m a p ă c u schiţe de costume la s p e c t a c o l u l Richard al 111-lea de S h a k e s p e a r e , schiţe s e m n a t e de D . S b i c r a . S c h i ţ e l e arată ca' nişte fotografii de e p o c ă , î n c u l o r i , f ă r ă nici u n detaliu tehnic. E s t e treaba croitorului-şef să a p r e c i e z e c e şi c î t m a t e r i a l î i t r e ­ b u i e , să f a c ă d e v i z u l , s ă c a u t e p r i n maga­ z i e m a t e r i a l e r e f o l o s i b i l e , 6ă l e v o p s e a s c ă ş i , în u l t i m ă i n s t a n ţ ă — de fapt, cea m a i im­ portantă treabă — să l c t a i e , d u p ă propria s a p r i c e p e r e şi i n s p i r a ţ i e . — „Desigur, acum, d u p ă atîţia ani — ne povesteşte A l e x a n d r u Nicolae — c u n o s c b i n e costumele multor epoci, dar nu încetez a studia, în cărţi istorice, enciclopedii, a l b u m e de p i c t u r ă , c o s t u m e l e d i f e r i t e l o r e p o c i . C h i a r pictorii scenografi mă ajută, aducindu-mi uneori cărţi despre epoca respectivă. Bună­ oară, pentru a realiza costumele la Danton, am studiat oîtcva volume privind istoria Franţei şi, în m o d special, perioada r e v o l u ­ ţiei f r a n c e z e . F ă r ă cunoştinţe temeinice, nu p o ţ i î n ţ e l e g e ce-au v r u t r e g i z o r u l şi s c e n o ­ graful. A p o i , dc-atîţia a n i în Naţional, eu ştiu b i n e şi c o n f o r m a ţ i a f i e c ă r u i actor, p r e ­ ferinţele şi, b i n e î n ţ e l e s , măsurile. Apoi, la p r o b l e m e l e d c c o s t u m v i n e , a l ă t u r i de s c e n o ­ g r a f , şi a c t o r u l r e s p e c t i v ; d i s c u t ă m , n e sfă­ tuim". Am răsfoit m a p e l e c u schiţe de costume pentru mai multe spectacole ale N a ţ i o n a l u l u i . Uneori, au fost lucrate, in acelaşi timp, c o s t u m e p e n t r u e p o c i d e s p ă r ţ i t e de s e c o l e şi milenii. Imaginaţi-vă cum se p u t e a u înge­ m ă n a epocile în acest atelier, c î n d sc l u c r a u c o s t u m e l e a n t i c e p e n t r u Medeea, cele de ţă­ rani români din zilele noastre pentru Co­ moara din deal şi c e l e s h a k e s p e a r c e n c p e n ­ t r u îmblinzirea scorpiei. Pc bună dreptate, t r e b u i e să a p r e c i e m f a n t e z i a c e l o r c a r e d a u viaţă, cu veridicitate, ntîtor epoci. Fiindcă n u p u t e m să n u s u b l i n i e m , î n c ă o d a l ă , cît este de i m p o r t a n t r o l u l c o s t u m e l o r î n o b ţ i ­ nerea atmosferei specifice epocii, aşa cum a c e a s t a a f o s t „ v ă z u t ă " şi c o n c e p u t ă d e r e ­ gizor. I a t ă de ce, n u î n t î m p l ă t o r , croitorul-şef este c h e m a t l a d i s c u ţ i i l e c u p i c t o r u l s c e n o ­ g r a f , î n a i n t e d c a se î n c e p e r e p e t i ţ i i l e p e n ­ tru u n s p e c t a c o l s a u a l t u l .

m a i d i f i c i l , u n e o r i , să s a t i s f a c i d o r i n ţ a , g u s t u l actorului şi, mai cu scamă, al actriţei. dece­ Sanda C r ă c i u n e s c u , de a p r o a p e d o u ă nii în N a ţ i o n a l , a „ î m b r ă c a t " m u l t e actriţe ale p r i m e i noastre scene. E a ar putea po­ v e s t i m u l t e î n t î m p l ă r i n o s t i m e (şi m a i pu­ probe de ţin... nostime), legate dc atîtoa costume. Dar să n u divulgăm chiar toate secretele din „faţa n e v ă z u t ă a scenei". Mai ales c î n d e vorba de c o c h e t ă r i e feminină, i n d i f e r e n t d e . . . e p o c a l a c a r e se r e f e r ă . D i n a c t i v i t a t e a a l î t de l a b o r i o a s ă a celor peste d o u ă z e c i de c r o i t o r i şi c r o i t o r e s e de „modă v e c h e " de la N a ţ i o n a l , am reţinut un fapt esenţial, şi a n u m e , că nu sînt simpli executanţi ai unor proiecte, ci au c o n t r i b u ţ i i c r e a t o a r e l a s t i l u l şi l i n i a f i e c ă r u i costum. C u m î m i spunea un alt scenograf, M i h a i T o f a n , i n a c e a s t ă m e s e r i e se c e r e n u n u m a i a b i l i t a t e şi t a l e n t ; d a r şi c u l t u r ă , c a să poţi percepe cum se c u v i n e situaţiile. L u c r e z i în acelaşi t i m p cu scenografi dife­ riţi, ca stil şi metodă de creaţie, „lu­ c r e z i " cele m a i d i v e r s e e p o c i . C r o i t o r u l este şi e l , î n f a ţ a c e r i n ţ e l o r c c i s c î n f ă ţ i ş e a z ă , un c r e a t o r ; şi, c a atare, trebuie să intu­ i a s c ă i d e e a r e g i z o r u l u i şi a s c e n o g r a f u l u i , s-o interpreteze. Succesul costumaţiei, într-un s p e c t a c o l , d e p i n d e d c m u l t e o r i de c a p a c i ­ tatea c e l o r de la croitorie de a a s i m i l a aceste idei, c h i a r de i n v e n ţ i a lor. U n e o r i , m i c i a m ă ­ nunte dau specificul epocii respective. — „Numai în teatru sc poate î n v ă ţ a şi crea într-o a s e m e n e a m e s e r i e — îmi spu­ nea Mihai T o f a n . I a r cei de la Naţional sînt creatori excelenţi. U n e o r i , cu ajutorul l o r , p o t c a r a c t e r i z a p e r s o n a j e c a r e n-au e p o c ă , timp, loc". Rămîi şi m a i impresionat de importanţa şi d i m e n s i u n i l e muncii acestor croitori de „ m o d ă v e c h e " , d u p ă ce v i z i t e z i u r i a ş a m a g a ­ zie de c o s t u m e a N a ţ i o n a l u l u i . Z e c i de s p e c ­ t a c o l e , oare a u î n c â n t a t m i i şi m i i d e s p e c ­ t a t o r i , îşi a u a i c i r e l i c v e l e , f r u m o s a r a n j a t e , ca î n t r - o e x p o z i ţ i e . I a r m a i s t r u l croitor îţi p o a t e s p u n e c i n e şi î n ce s p e c t a c o l a p u r t a t cutare costum. Epoci din istoria omenirii, epoci din istoria N a ţ i o n a l u l u i sînt orînduite a i c i , n u d u p ă s c u r g e r e a l o r firească, ci d u p ă c u m a u a p ă r u t pe p r i m a scenă a ţ ă r i i . U n e l e c o s t u m e a u r e v e n i t p e scenă, p u r t a t e de alţi a c t o r i , d i n a l t ă g e n e r a ţ i e , a l t e l e a u fost p u r ­ tate î n s p e c t a c o l e d i f e r i t e , d a r reprezentînd aceeaşi e p o c ă . Pentru orice spectacol Cara­ giale, maistrul croitor Alexandru Nicolae poate a s i g u r a costumele în cîteva ore, valo­ r i f i c â n d tot ce a r e î n m a g a z i e , d e l a c o s t u m e p î n ă l a p ă l ă r i i , L a v a l i e r e şi a l t e a c c e s o r i i a l e c o s t u m a ţ i e i de e p o c ă . D a r , în orice teatru, n u n u m a i la N a ţ i o ­ nal, atelierele de croitorie sînt privite ea adevărate centre de creare a atmosferei. Croitori de „modă v e c h e " , le-am zis noi ; de fapt, ei sînt adevărate competenţe în materie de evoluţie a îmbrăcămintei de-a lungul secolelor.

E s t e d e s t u l d e d i f i c i l să a j u n g i să s t a b i ­ leşti c u e x a c t i t a t e l i n i a m o d e i d i n e p o c a l a c a r e t r i m i t e v i i t o r u l s p e c t a c o l ; d a r e s l www.cimec.ro e şi

Stan Vlad

MUZICA
A Vll-a ediţie a Festivalului internaţional „George Enescu" H LUMINIŢA VARTOLOMEI

demonstraţie a vălorilor teatrului muzical romanesc
Constituind, în intenţia organizatorilor, o secţiune aparte a manifestărilor celei de-a VII-a ediţii a Festivalului internaţional „George Enescu" (între altele, prin aceea că melomanii au fost puşi, sistematic, în s i t u a ţ i a d e a o p t a fie p e n t r u e l e , f i e p e n t r u c o n c e r t e l e s i m f o n i c e s a u c a m e r a l e ce se d e s ­ făşurau in paralel — fapt care, însă, nu a a v u t cituşi d c p u ţ i n d a r u l de a g e n e r a a c e a a f l u e n ţ ă d e p u b l i c -pe c a r e e v e n i m e n t e l e ar fi m e r i t a t - o ) , c e l e şase s p e c t a c o l e d c operă şi de balet programate au conturat, tot­ odată, o sugestivă imagine a potenţialului artistic de care d i s p u n e , la ora a c t u a l ă , p r i m a s c e n ă l i r i c ă şi c o r e g r a f i c ă a ţ ă r i i . ( D i n pă­ c a t e , n u i n t r u l o t u l şi a v a l o r i l o r C e l o r m a i reprezentative ale creaţiei româneşti, căci, alături d e Oedip-ul c n e s c i n n , de Hărhlet-vtl l u i P a s c a l B e n l o i u şi d e Bălcescu de C o r n e l Trăilcscu, nu a figurat nici u n u l dintre ba­ letele care — de la M i h a i l J o r a la Dorn Popovici — ilustrează reuşita compozitorilor noştri î n acest gen.) Grăitor, de asemeni, pentru situaţia re­ pertoriului Operei Române, tabloul realizat de seria spectacolelor prezentate în Festi­ v a l î n f ă ţ i ş e a z ă , a l ă t u r a t , m o n t ă r i r e c e n t e (cu mult, alteori mai un caracter uneori mai p u ţ i n m o d e r n ) şi m o n t ă r i f o a r t e v e c h i (că­ rora vîrsta le conferă autenticitatea gran­ d o r i i s a u , d i m p o t r i v ă , le d e s c o p e r ă , nemilos, ridurile iniţiale, agravate cu timpul). E x p r e s i a c o n t e m p o r a n ă cea m a i convingă­ t o a r e o p r e z i n t ă , c u m e şi f i r e s c , f i i n d v o r b a de cea m a i n o u ă d i n t r e m o n t ă r i , r e g i a lui George Teodorescu pentru o p e r a Hamlet de P a s c a l B c n t o i u —- a c e s t „ s p e c t a c o l d e i d e i " , c u m a fost d e f i n i t î n c r o n i c i l e p u b l i c a t e c u un an în u r m ă . cu ocazia premierei naţio­ n a l e . P a r t i t u r a c o m p o z i t o r u l u i şi — aproape în egală măsură — concepţia regizorului, fidel reflectată de scenografia lui Roland L a u b , s î n t a t î t de s u b t i l , de d e n s b o g a l c în simboluri, încît fiecare n o u ă participare la spectacol descoperă publicului semnificaţia altor a m ă n u n t e , scăpate p î n ă atunci din v e ­ dere. După un an de la premieră, jocul a c t o r i c e s c şi-a p i e r d u t r i g i d i t a t e a determinată de greutatea s i m b o l i c ă c u care este i n v e s t i t , căpătînd acea fluenţă capabilă să-i dezvă­ luie întreaga poezie, iar sudura m u z i c a l ă a u n e i d i s t r i b u ţ i i a p r o a p e f ă r ă f i s u r i (in c a r e , alături dc Florin Diaconoscu — impresionant v o c a l şi s c e n i c — strălucesc. S i l v i a Voinca, GTieorghe Crăsnaru, Măria Nistor-Slălinaru, Nicolae Constantinescu şi O c t a v Enigărcscu) a evoluat considerabil. C o n c e p u t î n s t i l u l tradiţional al regiei dc g e n , s p e c t a c o l u l G U o p e r a Bălcescu de C o r ­ n e l T r ă i l c s c u , m o n t a t de H e r o L u p e s c u î n decorurile sobre, economice, dar plastice ale l u i I o n C l a p a n , se d i s t i n g e p r i n consecvenţa stilistică cu care sînt c o m p u s e c e l e 11 t a ­ blouri ale acestei ample fresce istorice şi prin ingeniozitatea rezolvării unora dintre p r o b l e m e l e d i f i c i l e pe c a r e d r a m a t u r g i a lu­ c r ă r i i le r i d i c ă . ( E x e m p l u l c e l m a i elocvent tabloul dinamic al eliberării îl constituie guvernului de către tîrgoveţii bucureşteni conduşi dc A n a Ipătescu.) Şi a i c i , cei doi a n i ce s-au s c u r s d e l a p r e m i e r ă a u con­ t r i b u i t l a a d î n c i r e a a c o r d u l u i m u z i c a l şi a c t o ­ ricesc între m e m b r i i echipei solistice — fapt cu atît m a i d e m n de r e l e v a t c u cît, î n t r e timp, d i s t r i b u ţ i a spectacolului a trecui printr-un c o n s i d e r a b i l p r o c e s d c î n t i n e r i r e . Ma­ rina M i r e a , E l v i r a Cîrje, Gheorghe Crăsnaru, Lucian Marincscu, Antonius Nicolescu, E m i l luraşeu, M i h a i Panghe. F l o r i n Diaconescu au preluat, cu r e m a r c a b i l succes, cîteva dintre rolurile importante, secondîndu-l pe cel ce realizează, în rolul titular din aceaslă operă, marca, emoţionanta creaţie a c a r i e r e i sale : D a n l o r d ă c h e s c u şi, d e a s e m e n i , p e p a r t e n e r i i săi m a i v e c h i : V a l e n t i n T c o d o r i a n , C o n s t a n ­ tin Gabor, Valentin Loghin, Iulia Buciuceanu, Elena Grigorcscu, Mihaela Mărăcineanu. Spectacolul fără vîrsta nl repertoriului Operei Române, spectacolul care nu îmbă-

O

76

www.cimec.ro

trineşte, spectacolul m e r e u tinâr este, fără acela cu opera Oedip de George îudoială, E n e s c u . Hegia lui J e a n Rînzescu, dc o plasti­ c i t a t e s t a t u a r ă , îşi p ă s t r e a / ă prospeţimea şi a s t ă / i , la a p r o a p e d o u ă d e c e n i i de la p r e ­ mieră, datorită caracterului arhaic, mitic, simbolic al mişcării s c e n i c e şi autenticităţii riguroase a costumelor semnate de Ofelia T u t o v e a n u , graţie cărora fiecare secvenţă a operei p a r c descinsă din iconografia Greciei a n t i c e . P e r i c o l u l ce u r p î n d i o a s e m e n e a c o n ­ cepţie regizorală — acela al uscăciunii mu­ zeistice — este î n l ă t u r a t dc j o c u l a r t i ş t i l o r : de la impresionantul interpret al rolului t i t u l a r , D a v i d O h a n e s i a n , ce c o n f e r ă eroului întreaga m ă r e ţ i e a d i m e n s i u n i i sale tragice, şi p î n ă l a f e m e i l e t e b a n e î n d o l i a t e , i n t e n s i ­ tatea şi sinceritatea trăirii sînt exemplare. S i a i c i se c e r c i t a t e c î t e v a n u m e c u care v e c h e a d i s t r i b u ţ i e s-a î n n o i t , f ă r ă să p i a r d ă n i m i c d i n c o e z i u n e a sa d c a n s a m b l u : M i h a ela Mărăcincanu în rolul locastei, Eduard T u m a g e â n i a n i n cel al lui Creon, E m i l luraşcu i n c e l a l l u i T e z e u , M i h a e l a B o t e z i n Moldoveanu î n arolul S f i n x u l u i , Eugenia ccla al A n t i g o n e i . (Desigur, partitura o p e r e i Oedip este atît de p r e ţ i o a s ă pentru noi şi a t î t d e bogată î n s u g e s t i i î n c î t se c u v i n a-i fi c o n s a c r a t e şi a l t e i n t e r p r e t ă r i r e g i z o r a l e , e x p r i m î n d s p i ­ r i t u l m o d e r n a l a p r o p i e r i i de această capo­ doperă ; conservîndu-se montarea actuală, s-ar p u t e a c h i a r p u n e f a ţ ă î n f a ţ ă , î n t r - o v i ­ itoare ediţie ă F e s t i v a l u l u i „ G e o r g e E n e s c u " , două viziuni diametral opuse ale tragediei l i r i c e c n e s c i e n e , n p r o f u n d i n d u - s c şi îmbogăţindu-se astfel înţelegerea u n e i creaţii c u ase­ menea l a r g i şi m u l t i p l e s e m n i f i c a ţ i i filoso­ fice.) Cit dc tristă este b ă t r i n e ţ e a spectacolelor c u o r e g i e şi s c e n o g r a f i e c o n v e n ţ i o n a l ă , a fost e v i d e n t i n r e p r e z e n t a ţ i i l e c u o p e r e l e Rigoletlo şi Tosca şi c u b a l e t u l Lacul lebedelor. Asupra ultimelor d o u ă , scena Sălii Mari a Palatului a acţionat ca o l u p ă , scoţîndu-le în evidenţă artificialitatea, oboseala şi prăfuirca. Cele cîteva sugestii regizorale frumoase şi i n t e l i g e n t e a l e l u i ' I l e r o L u p e s c u şi J c a n B î n z e s o u , c a şi p l a s t i c i t a t e a a c e l e i ţ e s ă t u r i c u v i r t u ţ i de p o l i f o n i e p e c a r e O l e g Danovschi o realizează, cu risipă de fantezie, în evo­ l u ţ i i l e c e l o r 3 2 d e l e b e d e n-au făcut decît să r e l i e f e z e , p r i n contrast, atmosfera ternă a m o n t ă r i l o r , l i p s a d c c u r s i v i t a t e şi — în ultimă instanţă — lipsa de interes artistic. I n s c h i m b , cele trei spectacole a u oferit p u ­ blicului întîlnirca cu multaştcptaţii mesageri a i a r t e i l i r i c e şi c o r e g r a f i c e d e p e a l t e m e r i ­ d i a n e : m a r c a c â n t ă r e a ţ ă şi e x p r e s i v a a c t r i ţ ă c a r e este G r a c e B u m b r y (S.U.A.) ; un tînăr tenor cu f r u m o a s e calităţi vocale, dar fără c e r t i t u d i n i l e p e c a r e le a s i g u r ă o s o l i d ă ş c o a l ă de c î n t — F r a n c i s c o O r t i z ( S p a n i a ) ; u n alt t e n o r , p e c a r e t o c m a i ş t i i n ţ a c î n t u l u i şi e x ­ p e r i e n ţ a s c e n i c ă î l d e t e r m i n ă să surmonteze deficienţele glasului — Anatoli Solovianenko (U.R.S.S.) ; e soprană cu o voce pă­

t r u n z ă t o a r e şi c u o p r e z e n ţ ă s c e n i c ă a g r e a ­ bilă, dar manifestând o oarecare nesiguranţă a intonaţiei şi l i p s ă d c c o n v i n g e r e în joc ( U . R . S . S . ) ; u n c u p l u de — Ludmila Bojko dansatori — Mărgărita Drozdova şi Vădim T e d e e v — d e m a r c g r a ţ i e şi v i r t u o z i t a t e , reprezentind cu strălucire calităţile recunoscute ale şcolii de balet sovietice. A l ă t u r i de aceştia a u evoluat : Nicolae Herlea — un S c a r p i a e l e g a n t şi r a f i n a t , c u o v o c e s p l e n ­ d i d p u s ă în v a l o a r e î n întreaga ei strălucire mod şi u n j o c a c ă r u i s u b t i l i t a t e r i p o s t a î n fericit a c e l u i a p l i n de t e m p e r a m e n t a l par­ tenerei sale, G r a c e B u m b r y ; Vasile Martin o i u — într-o e v i d e n t ă scădere de f o r m ă v o ­ c a l ă şi s c e n i c ă , c e e a c e , î n s ă , n u l-a p r i v a t de u n m a r e s u c c e s de p u b l i c ; I o n T u g e a r u — u n b u f o n n e o b i ş n u i t , ce d o m i n a v i r t u o z i ­ tatea prin g r a ţ i e , d i s t i n c ţ i e , r o m a n t i s m ; şi Petre Ciortea — un R o t b a r t ou c a r e c o r e ­ g r a f u l n-a fost p r e a d a r n i c , d a r c a r e îşi i a , totuşi, revanşa, în fascinantul dans al morţii, din final. D a c ă , aşa c u m a m v ă z u t , e v o l u ţ i i l e solişti­ lor a u fost d e s t u l de diferite ca v a l o a r e , i n s c h i m b , a existat, pe p a r c u r s u l celor cinci spectacole de operă, u n interpret m e r e u egal cu sine, l a p a r a m e t r i i cei m a i î n a l ţ i ai artei v o c a l e şi a c t o r i c e ş t i : c o r u l p r e g ă t i t d e Stelian O l a r i u , această forţă artistică f u n d a m e n ­ tală a O p e r e i R o m â n e , p e n t r u a l cărei elo­ g i u c h i a r şi s u p e r l a t i v e l e d e v i n insuficiente. N u a c e l a ş i l u c r u se p o a t e s p u n e , d i n p ă c a t e , despre orchestră, sub limitele de inexacti­ tate şi indiferenţă afectivă acceptabile, în Lacul lebedelor dirijat de C o r n e l Trăi­ l c s c u , şi f o a r t e a p r o a p e d e e x i g e n ţ e l e a r t i s t i c e maxime, sub bagheta aceluiaşi dirijor, in Oedip şi, m a i c u s e a m ă , sub aceea a lui P a u l P o p e s c u , î n Ilamlel. Şi, pentru că a v e n i t v o r b a despre acest coordonator al î n t r e g u l u i demers . muzical şi scenic care este, în decursul reprezentaţiei, dirijorul ; poate că a r fi fost n e c e s a r ă o r e p a r t i z a r e m a i e c h i l i ­ b r a t ă şi m a i n u a n ţ a t ă a s p e c t a c o l e l o r î n t r e cei ce d e ţ i n bagheta la O p e r a . R o m â n ă , în folosul incontestabil al calităţii artistice nece­ sare într-o d e m o n s t r a ţ i e a p o s i b i l i t ă ţ i l o r co­ lectivului, dc o asemenea însemnătate ca aceea cuprinsă în Festivalul internaţional „George E n e s c u " .

www.cimec.ro

77

CARTEA DE TEATRU
p u l u i : e x i s t e n ţ a s a „ p e h i r t i e " , in rapoarte, e s u f i c i e n t ă . O p i e s ă î n t r - u n a c t (Nu vorbe, ci fapte !) a r c d o a r t r e i r e p l i c i , cîte u n a d e fiecare personaj, dar e ilustrată cu lux de a m ă n u n t e , pe m a i m u l t e p a g i n i , in decor, acţi­ în c a r a c t e r i z a r e a e r o i l o r , î n d e s c r i e r e a u n i i (de p i l d ă : i n d i c i a i r e a l i z ă r i l o r a g r i c o l e , c u l e ş i de p r i n z i a r e , lecţii d c a p i c u l t u r ă şi botanică, sfaturi de ecologie şi pedologie ş.a.), d i n a c e a s t ă v ă d i t ă şi i n t e n ţ i o n a t ă d i s ­ p r o p o r ţ i e f o m i î n d u - s e i m p r e s i a c ă , de fapt, v o r b e l e şi n u f a p t e l e a u , î n c a z u l p u s sub lupă, prioritate. Retroaneliza de conştiinţă şi a s e n t i m e n t u l u i r e s p o n s a b i l i t ă ţ i i d e v i n e , in a l t ă p a r t e (O pensionare întîrziată, Un inter­ viu ratat), d o a r o t r i s t ă i e r e m i a d ă , f ă r ă a fi şi v r e d n i c ă d e v r e o c o m p a s i u n e , i n t r u c i t eşe­ c u l , d u p ă M i h a i N e a g u B a s a r a b , nu e decît c o m i c şi c a r a g h i o s . Se poate înţelege, d u p ă toate a c e s t e a , că m o d a l i t a t e a i r o n i c ă e t r a t a t ă de M i h a i N e a g u B a s a r a b d o a r pe l a t u r a stilistică, el compli­ n i n d în g e n e r e m e c a n i c , cu s c o p u l de a ob­ ţ i n e n o t a p a r o d i c ă şi t i m b r u l s e n t e n ţ i o s , c a r e . in dezarticularea logicii, sînt sugestive şi d e e f e c t . I n r e a l i t a t e . î n c ă d e Ia Fringhia de rufe a familiei şi Scurtă poveste cu un su­ veran zănatee, ironia din teatrul lui Mihai N e a g u B a s a r a b a r e ş i a s p e c t e t e o r e t i c e , trăgîndiu-se, c u m se e x p r i m a o d a t ă u n m a r e c r i ­ t i c , d i n t r - u n u m o r d c i d e i , c a r e e şi o î n c h i ­ dere de concepte î n f i c ţ i u n e l i t e r a r ă . 0 r e g u l ă a acestei ironii, p c care a m remarcat-o mai s u s , este s u p r i m a r e a m i t o g n o z i e i , cu alte c u ­ vinte, înlăturarea din gândirea finalistă a h i m e r e l o r : d e s p e c i e şi r e l a ţ i e , d e t r i b şi t e a t r u , d a c ă ne este p e r m i s a p a r a f r a z a ast­ fel pe filozof. U n s i n g u r e x e m p l u e suges­ t i v : î n g r ă m ă d i r e a d e d a t e şi c i t a t e d i n Nu vorbe, ci fapte ! a r e , c u m a m v ă z u t , o f u n c ­ ţie d e m i t i z a n t ă , d e f a p t , d e p u n e r e î n r e a l i ­ tate, p r i n r e d u c ţ i e , a u m f l a t u l u i p l a n d c acti­ vităţi a l „cooperativei agricole dc producţie « î n a i n t e » din C o m u n a Comoara, j u d e ţ u l M..." Acum e sigur că, spre a da cititorului şi spectatorul ui ( d a c ă v a fi c a z u l ) s e n z a ţ i a că stau în faţa u n o r scene i r o n i c e , scriitorul pro­ cedează canonic, p u n î n d , adică, personajele pc u n p l a n S u b o r d o n a t , de inferioritate în raport c u n o i . C a u r m a r e , r e l a ţ i a d a t ă de l a s u p e ­ r i o r la i n f e r i o r ne p e r m i t e o l i m p e d e deta­ şare, o cezură a f e c t i v ă în care putem re­ flecta cu u m o a r e p o z i t i v ă . I r o n i a e u n mod nl r a ţ i u n i i , c a r e , d a c ă n u a d u c e o c u n o a ş t e r e n o u ă , limitează, cel puţin, zona adevărului. 0 e x c e p ţ i e d e l a a c e a s t ă r e g u l ă e x i s t ă , şi u n a d i n b u c ă ţ i l e v o l u m u l u i de f a ţ ă o s c o a t e destul în evidenţă (0 infamie). Este vorba de i r o n i a n u t o r a p o r t a t ă , v ă d i t ă în c a z u l per­ sonajului care se a u t o i r o n i z e a z ă , dînd. cu n s t a , o o c a z i e a u t o r u l u i şi c i t i t o r u l u i de a face l a fel. A c e s t tip p o r n e ş t e d i n c o n s t a t a r e a lui B a u d o l a i r e : „ironia ca o f o r m ă a mace-

MIHAI N E A G U B A S A R A B :

Un
„icnim de lechiră *

D e t a ş a t de m o d a l i t a t e a î n c e p u t u r i l o r , M i h a i Neagu Basarab o tratează, în a doua sa o a r t e , c u o i r o n i e s u p e r i o a r ă . E l e, a ş a d a r , ou Fringhia de rufe a familiei (1971), un m o r a l i s t d i s t a n t şi s u b t i l , t r ă g â n d i n critică şi s a t i r ă s t a r e a m o r a v u r i l o r , a d i c ă n e m i ş c a r e a sentimentelor şi a logicii dianoeticc. D e s p r e lipsa de c a r a c t e r s p e c t a c u l a r a dra­ m a t u r g i e i sale a fost c o n v i n s , d u p ă p r i m a sa c a r t e (Butoiul lui Diogene...), autorul însuşi. Dramaturgul a î n c e r c a t o t i p o l o g i e a ge­ n u l u i d r a m a t i c , o p r i n d u - s e l a trei c l a s e , n u ­ m i t e o r i g i n a l : t e a t r u l d e a t m o s f e r ă , teatruld o c u m e n t , leatrul-foileton ( v . Forme ale tea­ trului contemporan in „România literară" aug. 1972). I n care din aceste forme intră el î n s u ş i e g r e u d e p r e c i z a t , d r a m a t u r g u l se mişcă între „tealru-seminar", formulat dc f i l o z o f u l P e t r e Ţ u ţ c a , şi „ t c a t r u l - f o i l e t o n " , c u i n t e n ţ i a d e a se o p r i l a a c e s t a d i n urmă. Pledează p e n t r u această î n c l i n a ţ i e finala in­ s p i r a ţ i a d i r e c t ă d i n r e a l i t a t e şi i n t e n ţ i a d c a t i p i z a î n stil m o r a l i s t . U l t i m a carte a lui M i h a i Neagu Basarab (Teatru, E d i t u r a Cartea Românească, 1974), r e v e l a t o a r e î n acest sens, este i m p r e g n a t ă în t o a t e p i e s e l e ei ( p a t r u m o n o l o a g e dramatice şi o p i e s ă î n t r - u n a c t ) d e a c c e n t e a l e s u n ţ u l u i crilic, autorul a r ă t î n d vocaţie în direcţia v i z i u n i i ironice, aplicată la orice : birocraţie, r a t a r e , s t U f o r m a l i s t d e m u n c ă şi v i a ţ ă , f a t u ­ itate. M i h a i N e a g u B a s a r a b dezvoltă, aşadar, teme scoase din mediile p r o x i m e , cunoscute îndeobşte pentru complicaţii minore, cu recul insă în p l a n u l vieţii sociale, unde au tendinţa a se u m f l a d i s p r o p o r ţ i o n a t . C u toate acestea, ţ i n t a c r i t i c i i d r a m a t u r g u l u i se c o n s t i t u i e , g r a ­ dat, din suprapuneri repetate de observaţii singulare, într-un tablou unitar, reprezentând u n i n t e r e s a n t f e n o m e n s o c i o l o g i c : „a te a f l a în treabă". 0 c o n j u n c t u r ă birocratică oarecare trece, în monologul Într-un spital, de dimensiunile proprii, caracterul absurd al hebetudinii, în­ d e p ă r t a r e a de realitate fiind, la u n moment dat, atît de m a r e , încît totul pare posibil, chiar ca spitalul să „ f u n c ţ i o n e z e " fără paci­ e n ţ i , f ă r ă d o c t o r i , î n a f a r a s p a ţ i u l u i şi tim-

* Teatru,

Cartea

Românească,

1974.

78

www.cimec.ro

CARTEA DE TEATRU
raţiei" ş i , t r a n s m i s ă l a t e m p e r a m e n t e l e arden­ te, h ' a t r e p e d e î n p ă r ă s i r e a (de s i n e . S t i l u l acesta se p o t r i v e ş t e însă exclusiv operelor morale („moralistului") şi a t i t u d i n i l o r facţionare ; in teatru, c a r e e relaţie directă, teză, cu a l t e c u v i n t e , şi a n t i t e z ă , e l d e g e n e r e a z ă î n m o r a l i t ă ţ i p e n i b i l e . M i h a i N e a g u B a s a r a b n-a căzut însă în greşeală, p u n c t î n d persiflarea de s i n e c u a c c e n t e d e u m o r şi p ă s t r î n d m e ­ reu nota de uşoară destindere. Personajul, a c u m , n u m a i p o a t e fi a p ă r a t , n i c i c o n s o l a t : cl r ă m î n e s i n g u r , î n l u m e a sa, sub ochiul critic al cititorului.
(

A. I. Brumaru

PLAUT: „Teatru" 1-1/

A p a r i ţ i a u n e i t r a d u c e r i i n t e g r a l e in româ­ neşte a c o m e d i i l o r lui Plaut, datorată lui Nicolae Teică *, r e p r e z i n t ă u n e v e n i m e n t e d i ­ torial deosebit, pe c a r e il s a l u t ă m cu sa­ tisfacţie. I n i ţ i a t i v a E d i t u r i i M i n e r v a de a p u b l i c a o traducere integrală a clasicului latin Plaut se inserează în a c ţ i u n e a c o m p l e x ă de r e s t i t u i r e a marilor valori universale, care intră, astfel, în circuit r o m â n e s c , oferindu-sc u n e i ciuioaşteri c o m p l e t e . K d r e p t , n u n e a f l ă m l a p r i m a traducere integrală a lui Plaut în româneşte ; aceasta a p a r ţ i n e lui E l i o d o r Constantinescu (.^Comediile lui T . M a e c u s P l a u t u s " , 19(11— 1 9 3 4 , î n p a t r u v o l u m e ) . D a r s î n t e m I n fa ţii ecloi d i n ţ i i traduceri moderne, î n s t a r e 6ă satisfacă exigenţele cititorului a c t u a l . O d e c i ­ sivă deosebire între cele d o u ă „alternative" Plaut în r o m â n e ş t e o constituie r e d a r e a tex­ tului latin — la E . C o n s t a n t i n e s c u , t r a n s p u s în proză ; la N . Teică, u r m î n d ritmul in­ t e r i o r şi ( u n e o r i ) metrica versului original, întreprinderea lui N . Teică este, aj)oi, cu deosebire meritorie, d a c ă ţ i n e m s e a m a , mai ales, de v ă d i t u l efort a l t r a d u c ă t o r u l u i d c a transpune literar spectacolul plaulin, în toată c o m p l e x i t a t e a sa. Traducerile ante­ rioare (dintre care aş m e n ţ i o n a p c aceea — parţială — a lui Titu Dinu şi Pompiliu Păltînea, 1912, în E d i t u r a Societăţii Studen­ ţilor în L i t e r e ) u r m a u , în chip firesc, una sau alta dintre comediile sarsinatului, fără 6ă s e r a p o r t e z e l a u n i v e r s u l c a r n a v a l e s c ş i , m a i ales, f ă r ă să l u m i n e z e întreaga orhitec-

tonică compoziţională, dedusă din textul li­ terar. A p o i , pe p l a n u l e x p r e s i e i , efortul t r a ­ d u c ă t o r u l u i trebuia direcţionat n u în s e n s u l unei identităţi „ad litteram" cu originalul latin, ci î n s p r e echivalenţa mecanismelor l i n g v i s l i c o - s e m a n t i o e . C e e a ce N . Teică. rea­ lizează, dealtfel, rodind cu ingeniozitate ali­ teraţiile, repetiţiile, jocurile de cuvinte, ca­ lambururile, imitaţiile parodice, automatismeJe l i m b a j u l u i p l a u t i n , p u t e r n i c i m p r e g n a t d e „ o a r m e n " - u l p o p u l a r . 0 a l i t e r a ţ i e (ca să d a u un singur exemplu) dc tipul „audes audax" (care face parte dintr-o i n t e r o g a ţ i e retorică, p r o f e r a t ă î n c u h n e a m i n i c i de c u t a r e p e r s o ­ n a j ) este p e r f e c t e c h i v a l a t ă c u f o r m u l a r o m â ­ nească : „ S f r u n t a t u l e , mă-nfrunţi..." A u t o r u l - t r a d i i c ă t o r ştie s ă r e î n v i e , î n spi­ r i t u l o r i g i n a l u l u i , o l u m e d e f a r s ă şi c a r n a ­ val, apropiată de s e r b ă r i l e p o p u l a r e o î m p e neşti, iar farmecul rezidă tocmai în posibili­ tatea de a distinge, î n f r a z a l i m p e d e , n e r v o s a r t i c u l a t ă şi hr/hotLnd î n c a s c a d e s a u , d i m p o ­ t r i v ă , d o m o a l ă şi c u m p ă n i t ă , î n t r e a g ă a c e a s t ă a t m o s f e r ă de sărbătoare. P r i n a d a p t a r e a cu lotul p c m o n a l ă a melos-ului latin, N . Teică r e u ş e ş t e să n e d e z v ă l u i e s e n s u l d r a m a t i c a l o p e r e i p l a u t i n e , şi î n a c e a s t a t r e b u i e s ă v e ­ d e m m e r i t u l c e l m a i de s e a m ă a l a u t o r u l u i : d i a l o g u l p e r m a n e n t , ţ e s u t i n t r e p u ' b l i c şi c r e a ­ t o r , î n t r e a r t i s t şi p u b l i c , p o a r t ă s e n s i b i l i t a ­ tea, temperatura autenticului crez artistic, pe oare u n s u b t i l f i l o n p o e t i c — o a n u m i t ă p o e ­ t i z a r e a l i m b a j u l u i i — nu-1 e d u l c o r e a z ă . F r a g ­ m e n t u l de m a i jos e o pildă edificatoare pentru tensiunea lirică a textului plautin în t ă l m ă c i r e a p o e t u l u i N . Teică : „ D a r cînd a m fost l ă s a t î n v o i a m e a , / S t r ă d a n i a le-am risipit-o-ntreagă. / S t r i v i t e , d e z v e l i t e şi-alungate / M i - a u fost, c u r î n d , v i r t u ţ i l e , s f i a l a (...). / P e u r m ă , - n c h i p d e p l o a i e , m-a p o t o p i t i u b i r e a ; / Mi-a c u r s aşa-n tot p i e p t u l >i-n s u f l e t m i s-a s c u r s " (Casa cu stafii, act. I, sc. 2.). In perimetrul culturii româneşti, prima traducere m o d e r n ă a lui P l a u t se înscrie în inaugurate de un G. continuarea direcţiei M u r n u , St. Bezdechi s a u C. Papacostea, ur­ m ă r i n d , aşadar, realizarea u n e i creaţii origi­ nale, cu statut estetic independent. E a p u n e Ia î n d e m â n a c i t i t o r i l o r o o p e r ă v i e , s t r ă b ă b u t ă de u n c o m i c e f e r v e s c e n t , debordant, întot­ deauna cu adresă, meşteşugit transpus. Aşa c u m arăta, competent, E u g e n Cizek în prefaţa p r i m u l u i v o l u m , în ciuda anumitor m o m e n t e de simplicitate a intrigii s a u de comic prea mecanic, risul exuberant al sar­ sinatului c u c e r e ş t e şi e l i m i n ă t o a t e n e d u m e ­ ririle : „Căci în fond străvechiul, preclasicul P l a u t este u n a u t e n t i c m o d e m " . A c e a s t a este, î n a c e l a ş i t i m p , c o n v i n g e r e a p e c a r e o dob î n d i m s t r ă b ă t â n d o p e r a p b i u t i n ă într-o e x c e ­ lentă versiune românească.

* C a s a c u s t a f i i , 1068, prefaţă de Eugen Cizek ; C o m e d i a m ă g a r i l o r , 1970 ; C a r t a g i n e ­ z u l , 1972 ; M i l i t a r u l f a n f a r o n , 1973 ; A m p h i t r y o n , 1974. www.cimec.ro

Liviu Franga

VASILE NICOROVICI

COLOANA VERTEBRALĂ
piesă în două părţi*

„Comunistul şi corect, să să

trebuie nu

fie

cinstit, minciuna, de

sincer, falsitatea, inducere de în

principial ipo­ eroare muncă,

tolereze

crizia, a

combată

încercările a

organelor

superioare, de la

tovarăşilor şi ŞI

sustragerea (CODUL CII ŞI

răspunderi

îndatoriri." MUN­ ETICII ŞI

PRINCIPIILOR VIEŢII

NORMELOR ALE

COMUNIŞTILOR, SOCIALISTE)

ECHITĂŢII

*) L i m i t î n d u - n e , obligaţi de spaţiul tipografic, l a publicarea primei părţi a C o l o a n e i v e r t e b r a l e d e V a s i l e N i c o r o v i c i , s p e r ă m că f r a g m e n t u l prezentat este a p t să a t r a g ă l u a r e a - a m i n l e a teatrelor a s u p r a u n e i piese c u r e a l e c a l i ­ t ă ţ i s c e n i c e şi d e o s t r i n g e n t ă a c t u a l i t a t e , i n l r u c î t sînt s u r p r i n s e î n c a a s p e c t e relevante d i n activitatea oamenilor din industria noastră, angajaţi plenar — prin m u n c ă , comportare etică, conştiinţă r e v o l u ţ i o n a r ă — î n realizarea istoricelor obiective trasate de îiisufleţitorul P r o g r a m de construire a societăţii s o c i a l i s t e m u l t i l a t e r a l d e z v o l t a t e şi d e î n a i n t a r e a R o m â n i e i s p r e c o m u n i s m .

80

www.cimec.ro

Persoane:
INOCHENTIE PROSAN DINU D R A C OM IR VLAD TUDORA STELU STROIESCU LIVIU LUNGOCI MARIA-IOANA SORIN DOAMNA C O R A V U IRINA I L E A N A STAI CU V A S I L E G LA VAN ERNST SCHULTZ S E C R E T A R A , A DA STATE T R E I - P A T R U O A M E N I D E LA A D M I N I S T R A T I V

Acţiunea sc petrece in zilele tate industrială, denumită, în sau Retezata.

noastre, intr-o piesă, Piatra

locali­ Retezată

PARTEA I
C a s a l u i L i v i u L u n g o r i , d i n r a r e se v a d t r e i î n c ă p e r i — d o r m i t o r , l i v i n g , vestil | — pentru a sugera u n ansamblu m a r e , s o l i d şi i m p u n ă t o r . A s p e c t u l arhitectural cămin ş i m o b i l a a u u n a e r r u s t i c , p r i n f a p t u l că s i n i Ia v e d e r e g r i n z i d c l e m n . u n (in l i v i n g ) e l e , precum şi s c o a r ţ e , o a l e . c e r g i , c e r a m i c ă , p i e i şi c o a r n e d e animale, scaune c u Irei p i c i o a r e , m e s e joase, felinare d c fier forjat, l u m i n ă r i electrice e t c , ele. I n f u n d — v ă z u t e s a u î n t r e v ă z u t e — t e r a s a şi g r ă d i n a c a s e i ; î n z a r e , o r a ş u l i n d u s t r i a l , c u l u m i n i p i l p i i l o a r e şi c e r r o ş i c t i c .
i n

1
La ridicarea Maria-loana. cortinei, doamna Coravu şi

DOAMNA C O R A V U : Chiar te rog... Dar c o n s e i a z ă - l să n-o a t î r n e î n p e r e t e . L i v i u e un exhibiţionist. MARIA-IOANA ! 0 freze inscripţia.) p i p ă ! (încearcă să desci­

C O R A V U : E veche. Străină. De DOAMNA prima calitate. 0 am de la răposatul, odihnească-I D o m n u l . M A R I A - I O A N A : E foarte distinsă. ţ u m e s c . L i v i u v a fi î n c â n t a t . Vă mul­

D O A M N A C O R A V U (la vîrsta părului cărunt, dar cu vină, tăioasă, ironică ; ilistinsă. nu evită epitetul buruienos) : Acum, îmi p l a c e l a v o i . B r a v o ! V-aţi m a i cioplit. N u te s u p ă r a , m ă r e f e r l a L i v i u a l t ă u . E catm ţipător, decorul, dar — que voulez-vous — stilul c lucrul c a r e se d e p r i n d e cel m a i greu... D e fapt, î n t r e g u l o r a ş s-a m a i s p ă l a t de jeg. N-am venit la chermesa voastră. Invitaţia venit, dar... Mi-e greu să-i t o ţ i . Tu comprends ? MARIA-IOANA bilă ele.) : A (tînără. frumoasă, fost f o a r t e b i n e . mi-a par­ suport pe agrea­

DOAMNA C O R A V U : S p u n e - i să fie s ă n ă t o s şi s ă a i b ă p a r t e d c t i n e , M a r i e - J e a n n e . Ş i să-l v ă d d i r e c t o r la o ţ e l ă r i i şi a p o i la C o m b i n a t . L a cei 5 0 d c a n i , cîţi i-a s ă r ­ bătorit, e tocmai v r e m e a ! M A R T A - I O A N A : Toată DOAMNA timp. vinile decît casa şit, IToria glorie CORAVU mai vorbe ales, In ca de trecute. degajată, memoriei a : O şi-a ce s-o lumea i-a dorit In asta. toate n-am şi sfîrTudor mare fu­ de

merită. mă De pot

ultimul

răscumpărat priveşte, mi-aş dedica, meu cea m a i năclăit a mii în

laudă.

vedea

D O A M N A C O R A V U : A m a u z i t de la Stelu... T o t u ş i , n u v - a m u i t a t . (Ii oferă o cutie.) A s t a e d i n p a r t e a m e a şi a l u i M i r c e a , a familiei... MARIA-IOANA ponte ? (luînd cutia, curioasă) : Se

răposatului ăstuia, cît ştiu,

Coravu, incontestabil, oraşului : Pe

ningine... MARIA-IOANA rămas doar o singură locatară.

www.cimec.ro

81

1) ) A M N A CORAVU: Una — d a r face cît aprinde.). toţi c e i l a l ţ i z e c e . O s c o r p i e . (Se îşi arogă d r e p t u r i , ţipă. Bărhat-su, umil, S t a n c i u . . . S t o i a n , S t a i c u , î n sfîrşit... a fost foru n n u ş t i u ce p r i m , prim-tiraillcur, jcur faimos. madam Coravu, MABIA-IOANA : Lăsaţi, n-are n i c i o i m p o r t a n ţ ă . A v e ţ i î n c r e d e r e , dacă nu în L i v i u , atunci în pupila d u m ­ neavoastră... COBAVU : Mulţumesc, . drăguţă. DOAMNA Cît să fie o r a ? M A R I A - I O A N A : A d i n e a o r i a cSntat c u c u l de şase. C e a s u l . . . DOAMNA C O R A V U : A h , da... I I aştept pe Stelu. Trece să m ă ia cu maşina, în d r u m dc la Combinat. M A R I A - I O A N A : Ş i e u a ş t e p t u n . . . c u m să-i z i c ?... m u s a f i r , p e c a r e nu-1 c u n o s c d e c î t din auzite. D a r a m emoţii. U n prieten m a i vechi, din tinereţe, al l u i L i v i u , care a lucrat cândva aici, în Piatra Retezată... a c u m e în centrală, unul, Inocenţiu...
1

runţit prematur, cu aer Strpiescus urmat de Liviu 'dirz,^corect îmbrăcat.

boem, Lungoci,

inginerul sobru,

DOAMNA CORAVU (trăsnită) : Prosan ! M A R I A - I O A N A : II cunoaşteţi ? t /- DOAMNA CORAVU : Mo* Dieyi t C u n r , să nu-1 c u n o s c ? —' MARIA-IOANA : E aici de ieri-dimineaţă. Liviu c r e d e că o să fie n u m i t l a noi, într-un post important. DOAMNA C O R A V U : Ţi-am v o r b i t eu de o persoană malefică — t'en souvienl-il ? — c a r e mi-a s t r i c a t m i e anii c e i m a i f r u ­ moşi. Datorită lui, cariera băiatului meu Mircea, Mircea Coravu, savant de renume i n t e r n a ţ i o n a l , e r a să fie c o m p r o m i s ă . . . (Cu reproş.) A i u i t a t , d r ă g u ţ ă !... Şi-^a l u a t e l tălpăşiţa, n-am auzit nimic de el, cre­ d e a m că... horribile dictu !... a c r ă p a t . Ş i acum, poftim... (Exasperată.) Ce mai vrea ? MARIA-IOANA : Nu ştiu. D a r îl simt pe Liviu fiert, impacientat. M-a m o l i p s i t şi p e m i n e . C î n d îl î n t r e b — el zîmbeşte. DOAMNA CORAVU (in creştere) : Cum a î n d r ă z n i t ! ? C u m de-a î n d r ă z n i t ? M a r i e J e a n n e , s p u n e : a i d e g î n d să-l p r i m e ş t i î n c a s a ta ? M A R I A - I O A N A : N-avem încotro. De el de­ pinde avansarea lui L i v i u . Oţelăria, doar ştii de l a S t e l u , n u a m e r s bine. A u a v u t controale, neplăceri... D O A M N A C O R A V U : Controale, desigur... intenţie.) Ăsta umblă să-i i a locul bărbat-tu ! MARIA-IOANA (concentrată) A u d p a ş i . (Femeile rămîn : Un în (Cu lui

M A R I A - I O A N A (obsedată) : Ş i e l ? (Se duce către Lungoci.) L U N G O C I (indiferent) : . C a r e e l ? . (0 îmbră­ ţişează.) L a s ă a s t a , a c u m . . . (Căire doamna Coravu.) Ce surpriză ! Ce plăcere ! (Ii sărută' mîna.) Doamna Coravu, venerabila doamnă Coravu, în persoană. S p e r . că Marie-Jeanne v-a arătat mica noastră bojdeucă... CORAVU : E superbă. Şi d m e ­ DOAMNA r i ţ i . S-o s t ă p î n e ş t i s ă n ă t o s . ' ' ' M A R I A - I O A N A (îi arată pipa) : Ş i u i t e ce-ai căpătat... L U N G O C I (copil) : D c cînd v i s a m aşa ceva ! (O examinează, expert.) Englezească. (O pune în gură.) C u m î m i stă ? (Recunoscă­ tor.) C u asta m-aţi d a t gata, doamnă... DOAMNA CORAVU (gravă) : Să fii sănă­ t o s şi să a i p a r t e d e M a r i e - J e a n n e . Şi s ă te v ă d d i r e c t o r . (Deranjată de Slro. iescu, care s-a servit cu apă dintr-o ca• rafă.) D a r tu,- n e p o a t e , c e a i ? U n nou ' teie-â-tâte, astă-noapte, cu T u r ţ u l ?
1 r t

S T R O I E S C U (vrînd s-o dreagă) : Săru'-mîna, m ă t u ş ă soacră. D O A M N A C O R A V U (aspru) : Cruţă-ţi f i c a t u l , S t e l u l e , c a să f i m şi n o i , bietele, c r u ţ a t e . S T R O I E S C U (poznaş) : Atunci, bucură-tc, m ă ­ t u ş ă d r a g ă . A s t ă z i l a p r î n z a m fost ope­ rat. Soluţie radicală. B i s t u r i u l ! DOAMNA C O R A V U (dur) : D a ' vorbeşte cu tâlc, o d a t ă ! Ce-a f o s t a z i l a p r î n z ? LUNGOCI (intervine) : A fost schimbat, d o a m n ă , d i n p o s t u l d e şef a l n o i i o ţ c l ă r i i . I n l o c u l l u i a fost n u m i t i n g i n e r u l Dragomir. DOAMNA C O R A V U :• C i n c - i ăsta ? N-am auzit. STROIESCU (cu năduf) : N-ai a v u t ocazia. Băiatul e din Bucureşti. C a d r u tînăr, nu ? de-a dreptul Avansat, automatist. Picat de l a c e n t r a l ă . P e c î n d , s u b s e m n a t u l , d u p ă o m u n c ă de d o u ă z e c i d c a n i , pe b r î n e i , î n v ă g ă u n a asta, dat l a fier vechi. Fru­ mos... DOAMNA C O R A V U (lovită) : N u înţeleg ni­ Lungoci.) Explică-mi, domnulo m i c . (Către L u n g o c i , c a l a o f e m e i e g r e a de c a p , c u m de n u ai p u t u t p r e v e n i , din t i m p , una ca asta ? LUNGOCI (stînjenit) : Au procedat peste capul meu. C î n d a m aflat, n u s-a m a i p u t u t face n i m i c . D a ' a b s o l u t nimic. DOAMNA CORAVU (strîns) : La mijloc e Prosan... N u ?

moment... nemişcare.)

2
Uşa se deschide şi, după o pauză prelun­ gită — datorată, probabil unor invitaţii reciproce — intră, primul, un ins încă­

L U N G O C I : Nu

cred, n u

tocmai... faţă, s-a la direcţia comunicat.

S T R O I E S C U : E r a şi e l d e Combinatului, oînd mi N - a m a p u c a t să-ţi s p u n . L U N G O C I : Ce motive au

invocat ?

DOAMNA CORAVU (fierbe) : Cum, aţi şi d e p u s a r m e l e ?... N e p o t u l m a r e l u i Tudor H o r i a C o r a v u , o g l o r i e a R e t e z a t e i , e ter-

82

www.cimec.ro

fcht, dat afară, şi voi... Ce păcat că Mircea nl m e u e plecat în străinătate ! (Către Stroiescu, dar pentru Lungoci.) M î i n e te d u c i c u d o m n u l L u n g o c i l a d i ­ recta generală şi c e r e ţ i explicaţii, pro­ testaţi. STROIESCU fac. (Doamna Coravu îl priveşte insistent pe Lungoci. Lungoci ridică din umeri şid Stroiescu.) arată pe D O A M N A C O R A V U (lui Stroiescu, cu dispreţ mocnit) : L a ş u l e . . . A s t a ş t i i : te înfunzi femei, şi b e i . P e t i n e te-ai d i s t r u s , d o u ă s o r a şi n e v a s t a , le-ai a d u s ba d e s p e r a r e . D a r c u m i n e n-o să-ţi m e a r g ă , d r ă g u ţ ă ! (Stroiescu, încolţit, arc un tremur al miinilor şi varsă pc el din paharul cu apă.) H a i , s ă p l e c ă m ! (Inspirată.) J'ai trouve une chose !... (Amabilă, dar tenace.) Con­ tez pe dumneata, domnule Lungoci. (Afectuoasă.) Au revoir, micuţa mea M a r i e - J e a n n e !... (Se pune în mişcare, din ce în ce mai grăbită, urmată de Stro­ iescu. Au ieşit.) (slab) ; C e ?... Nu. Eu asta nu

zibile S-a b ă g a t s i n g u r î n r a h a t , susţin i n d o teorie a p r o d u c ţ i e i care, a c u m , d e cînd a venit n o u l a d j u n c t la minister, e criti­ considerată ca depăşită şi t r e b u i e c a t ă . N u a m p u t u t să f a c n i m i c pentru el. MARIA-IOANA (încă naivă) : Ştiai ? L U N G O C I : B a b i n e că n u . M i - a m d a t şi consimţămîntul pentru schimbarea lui. D e ş i , îţi d a i s e a m a cit de u t i l î m i e r a acest v e c h i colaborator, atît de devotat, atît de îndatorat mie. (Tandru.) Dar, uneori, cînd n-ai u n lest la îndemînă — viaţa e d u r ă , înţelegi, M ă r i o a n ă ? — t r e b u i e să s a c r i f i c i şi... M A R I A - I O A N A (idee fixă) : S i P r o s a n ? L U N G O C I : Cc-i c u P r o s a n ? M A R I A - I O A N A : Z i c e a i că ţi-i p r i e t e n . L U N G O C I : Ş i z i c şl a c u m . Insă tu nu-I cunoşti ce o m e... (Alarmant prin ton, fără să-şi dea seama.) Şi, dealtfel, în si­ tuaţia creată astăzi l a prînz... M A R I A - I O A N A (intuindu-l) : D a r c c s-a mai întîmplat ? LUNGOCI (străin) : Află că n u mai girez o ţ e l ă r i i l e . A fost n u m i t , î n fine, u n di­ rector plin. Trimis tocmai de s u s , din centrală. Ghici, cine c ? MARIA-IOANA (involuntar) ; Prosan ?

3
LUNGOCI (işi descarcă nervii) : „Am găsit un şoz !" P o f t i m „micuţa mea MarieJ e a n n e ! " I ţ i p l a c e ?... T î n ă r ă , a î n n e b u n i t oraşul cu... v i a ţ a ei m o n d e n ă . Şi acum, n u m a i poate d e prestigiul l u i Tehaş Co­ r a v u , cel m a i falnic purtător dc coarne din Retezata, u n a d e v ă r a t trofeu ! MARIA-IOANA (inexplicabil, cu tine c e e, a c u m ? amuzată) : Şi

LUNGOCI (neplăcut surprins) : Da, bunul meu prieten Prosan. Sînt din nou ad­ junctul său. N u c o ironie ? MARIA-IOANA
:

D c ce i r o n i e ?

L U N G O C I : M a i m u l t : o fatalitate. U n de­ stin. Sînt veşnicul Iui adjunct. E l — se­ cretar la tineret, eu — locţiitorul lui. El — şeful oţelăriei electrice, eu — aju­ t o r u l s ă u . D e a s t ă d a t ă , e şi m a i rău... MARIA-IOANA : U m aşa r

L U N G O C I : N i m i c . D a r să n u m ă i a d r e p t p r o s t , c-am să-i f a c j o c u l , d r ă g u ţ a mea p u p i l ă . C r e d e - m ă , n-am nici un c h e f să pic de elefant. MARIA-IOANA (intrînd, la rîndu-i, In rolul doamnei Coravu) : V a i , ce e x p r e s i i , d o m ­ n u l e L u n g o c i ! Ş i c î n d te g î n d e ş t i c ă , a n i de z i l e , n-ai scos-o d i n „ v e n e r a t ă d o a m n ă " şi „ b u n a m e a protectoare"... L U N G O C I : D a r , toate a u o l i m i t ă — nu ? (Se uită la ceas.) T i i . . . A i pregătit totul ? MARIA-IOANA :
N

L U N G O C I : F i i n d c ă a d j u n c t u l său titular e u n a l t u l , D r a g o m i r . E u s î n t , de fapt, u n adjunct al adjunctului. (Rîde.) propria-i catastrofă) : M A R I A - I O A N A (intuind Şi, asta, cînd, ieri abia, toţi invitaţii nu mai pridideau cu : „la m a i m a r e , tova­ răşe d i r e c t o r ! " (Cădere bruscă.) La ce atitea eforturi, la c e , casa asta, doamne,, doamne...
r

Vine ?

LUNGOCI : Acum o jumătate de o r ă , aşa a rămas. C u m scapă de la direcţie, v i n e încoace, î m p r e u n ă cu D r a g o m i r . MARIA-IOANA (surprinsă) : Dragomir ? dă seama.) A, da, cel cu înlocuirea S t r o i e s c u . (Serioasă.) C e s-a î n t î m p l a t , fapt ? (Îşi lui de

L U N G O C I (remontat de slăbiciunea ei) : N u - î n i m i c , s c u m p ă M ă r i o a n ă , t r e c e m şi prina s t a . (Rîde.) E ca în parabola aia cu... N-o ş t i i ? U n u l , u n i n s , s t r î n g e , c l ă d e ş t e şi, în fine, răsuflă şi el uşurat şi-şi spune : „Acum, s u f l e t e , b e a şi te v e s e ­ l e ş t e " . I a r Ă l d e 6us, d e s t i n u l , 6ă-i z i c e m , , îl a v e r t i z e a z ă : „ N e b u n u l e , c h i a r î n n o a p t e a aceasta v e i m u r i !" (Rîde.) MARIA-IOANA (la capătul răbdării) m i n ă cu rîsul ăsta prostesc ! : Ter­

L U N G O C I (în nota lui, de permanentă agi­ taţie) : S t r o i e s c u ă s t a . e, p u r ş i simplu, u n inconştient. D u p ă ce a lăsat b a l t ă oţe­ lurile speciale, cînd toată lumea e cu o c h i i p e e l e , n i c i n u se p r i c e p e c u m să vorbească, să dea nişte explicaţii plau­

L U N G O C I (stîrnit) : P u i c u ţ a s-a e n e r v a t , p u i ­ c u ţ a m ă i u b e ş t e . (O strînge in braţe şi o sărută, cu toată împotrivirea ei.) Haide, c a p u l s u s , f e t i ţ o ! Z î m b e ş t e !... A ş a . . . (Se uită în jur.) I n r e g u l ă . . . (Tresare.) Şi S o ­ rin ! Ce face ?

www.cimec.ro

83

MARIA-IOANA LUNC.OCI : In MARIA-IOANA MARIA-IOANA LUNGOCI către cului.) gazda. MARIA-IOANA LUNGOCI replicii, : MARIA-IOANA suride) : uşa Ei

: E la ce : : în

dînsul. se afla ? capricornului. lase (Paşi Rămtne H a i , * fă-o barbă. hotărîţi lo­ pe zodia

stare

L U N G O C I : Adică ? Umblă mai fund. să-şi lipsea ! Soneria. Asta din

L U N G O C I : M a n i e r a t , d e s i g u r , d a r uite că a toiul făcut o gafă. Inchipuie-ţi, chiar în ş e d i n ţ e i d e i n s t a l a r e a l u i P r o s a n oa d i ­ rector, b ă i a t u l ăsta manierat, timid ca o f e c i o a r ă , s-a s t â r n i t şi i-a s p u s v e r d e î n f a ţ ă că a r fi p r e f e r a t p c o r i c i n e î n p o s t u l ă s t a , a f a r a d c cel î n c a u z ă , t o v a r ă ş u l Inochentie Prosan. M A R L V - I O A N A : C u m s c p o a t e ? C e i-a v e n i t ? L U N G O C I : T o t u l s-a i s c a t , î n a p a r e n ţ ă , d i n tr-un c u v î n t . P r o s a n a v o r b i t d e n e c e s i ­ tatea ca ş t i i n ţ a să intre î n p r o d u c ţ i a de serie, a cerut mai m u l t ă rigoare, ordine şi d i s c i p l i n ă . M ă r o g , f r a z e m a r i . T u d o r a , din colţul lui, a i n t e r v e n i t , t i m i d , că n u c b i n e să f i m „ p r o c u s t e n i z a ţ i " . P r o s a n , c a r e a r e o r o a r e d e t e r m e n i r a d i c a l i , s-a f ă c u t c ă nu-1 î n ţ e l e g e , s a u c h i a r n u l-a î n ţ e l e s . A z i s şi o i r o n i e . Ş i , a t u n c i , t i m i d u l , f e c i o ­ r e l n i c u l T u d o r a s-a a p r i n s şi a s p u s c ă , p e n t r u e l , d a d ă e s ă f i e s i n c e r , o să-i v i e foarte greu să c o n l u c r e z e c u c i n e v a c a r e s-a c o m p o r t a t a ş a c u m s-a c o m p o r t a t „ t o ­ varăşul P r o s a n " cu marele Mircea C o r a v u , p e c a r e e l î l p r e ţ u i e ş t e c a s a v a n t şi c a oin, elăcă, etăcă... MARIA-IOANA : Şi P r a s a n ? L-a repezit ?

s î n t ! (Preocupat.) (mirată) (avind : Eu ?

Prima

impresie : Daaa ?

contează. exactă a

înţelegerea

4
Maria-loana trece în antreu, descinde iişa. Intră inginerul Tudora. foarte tînăr. foarte timid. E incomodai, se scuză mai mult prin gesturi, insistă. Maria-loana trece în living. MARIA-IOANA inginerul LUNGOCI LUNGOCI : (cu voce : Dar scăzută) Nu spus : sînt Că A venit acasă ! sînt în

Tudora. (surprins) : Ce ? i-am rău... revină cu voce mai tîrziu ? : Şi să spartă) că...

MARIA-IOANA

Inventează : Să

altceva.

b a i e . Că mi-a v e n i t MARIA-IOANA LUNGOCI (şoptind,

dea peste P r o s a n ? ! MARIA-IOANA LUNGOCI : Atunci... : în Pentru antreu, : şi... Doar de n-a trecut cînd... să şi, mă cu scuzaţi. un surîs E Dumnezeu. silindu-se bolnav... să I-a (exasperat) (trece

L U N G O C I : Nu-1 c u n o ş t i . D i m p o t r i v ă , l-a a s ­ cultat atent, încordat, uit:îndu-se undeva ţ i n t ă , î n t a v a n . A p o i , p e n e a ş t e p t a t e , s-a d e s t i n s , s-a î n s e n i n a t şi i-a s p u s b ă i a t u l u i : „fartă-mă, tinere, dar nu despre asta e v o r b a a c u m . N u că a ş o c o l i e x p l i c a ţ i i l e , preocupă d a r n u acum c momentul. Ne o ţ e l u l . A i de f ă c u t v r e o p r o p u n e r e ?"... Ş i . î n c h i p u i e - ţ i , n u m a i la d o u ă ore d u p ă s c e n a a s t a , P r o s a n să-l g ă s e a s c ă p e b ă i a t î n teleă-lele cu mine, .drăguţă Marie-.Ieanne... M A R I A - I O A N A (duioasă): Ş i , t o t u ş i , b i e t u l de e l , e a t î t d c i n o c e n t . M-a r u g a t , t r e m u r î n d , să-ţi s p u n că te a p r e c i a z ă , că ţ i n e l a t i n e ca la un frate... gata... N e a p u c ă m uită la ceas, apoi că cu o să-i de în

dă-i p a ş a p o r t u l . H a i d e o d a t ă ! MARIA-IOANA pară TUDORA nici o cît mai firească) : Cum ? de oră

v e n i t dintr-o d a t ă r ă u (credul) jumătate : Vă (Renunţă se rog

L U N G O C I : E i , gata, p l î n s a c u m a ? (Se jurul său.) Da, e : MARIA-IOANA LUNGOCI (şocal) Crezi

MARIA-IOANA TUDORA Eu... docil,

: Inexplicabil... foarte m u l t să continue

bine... plac ? mai e ?

retrage.)

: Asta

ce î n t r e b a r e

MARIA-IOANA: Mi-o f r i c ă d e P e n t r u tine, L i v i u l e , pentru de unde să-l iau. Nu-i pot

el, înţelegi? noi. N u ştiu ghici reacţiile.

5
Maria-loana revine în living. Lungoci, faţa oglinrÂi. încearcă atitudinile cele avantajoase în utilizarea pipei. MARIA-IOANA asta ? L U N G O C I (sincer mirat) : N-ai î n ţ e l e s ? D a r c s i m p l u : P r o s a n n u t r e b u i a să-l g ă s e a s c ă m e i . M - a r fi c o m p r o m i s . MARIA-IOANA manierat... : E l ? Dar e un băiat atît de : Poţi să-mi spui ce-a în mai

L U N G O C I (rău) : U n c a p s o m a n , a fost şi a r ă m a s u n capsoman, veclrful meu prieten liiochenlie. MARIA-IOANA : Cc-i a i a c a p s o m a n ? pătrat, cu la cîteva nu-i chiar să o

LUNGOCI : Un încuiat, un cap oehelari de cal, rigid, redus scheme. MARIA-IOANA aşa... LUNGOCI fi (neatent aici un la răspuns) duşman. Sorin cc : Teamă mi-i că

fost

: Preferam Măcar la altă este ? ştiam

numit

socoteală pare.)

l i m p e d e . {Răsucit cu

preocu­ (Strigă.)

Da'

Sorin ! Sorin !

84

www.cimec.ro

6
Pe uşa din fund, îşi înalt, sfrijit, plete, face apariţia început de Sorin barbă.

DRAGOMIR (In Făt-Frumos ?

atac)

:

I) ar,

atunci,

care

e

SORIN : Prezent ! LUNGOCI ("îi examinează, ironic) : începem să ne d e g h i z ă m . S O R I N : Sînt. în v a c a n ţ ă . L U N G O C I : N u e n i m i c m a i .stupid decît o b a r b ă c a r e n u e î n c ă b a r b ă . F ă b i n e şi te r a d e i m e d i a t ! N e v i n m u s a f i r i . SORIN : P r e f e r să m ă evaporez. L U N G O C I : D e d a t a a s t a . faci p a r t e d i n r e c u ­ z i t a obligatorii- a c a s e i . î m i v i n e u n p r i e ­ ten v e c h i , c a r e te-a c u n o s c u t de m i c . Inoc h e n t i e , t a t ă l R o d i c ă i . Ti-1 a m i n t e ş t i ? S O R I N : Comme c i , comme ca... LUNGOCI (ton înţelegător, de frate mai mare) : A z i ai să te s a c r i f i c i p e n t r u mine. I ţ i iei a l t e h a i n e , m a i p o t r i v i t e . Şi b a r b a . . . jos. Nc-am înţeles ? Şi lasă m u t r a asta plouată. SORIN : 0 blană d e u r s şi o g h i o a g ă , e bine ? C a să fiu în ton. 'LUNGOCI (scurt): L a s ă g l u m a , că-ţi r e d u c categoria d e s a l a r i z a r e . iE u n l u c r u i m p o r ­ tant. (Sc aude soneria.) H a i d e , t r a p , şi te p u n e La p u n c t . (Răstit.) Ce mai stai ? (Sorin iese.)

LUNGOCI (il invită să treacă în living) : Poftim... poftim. Lasă farafastâcurile. Simte-te c a a c a s ă , (tn-intat de interesul cu care Dragomir examinează livingul). Pre­ z e n t a r e a b o j d e u c i i pe m a i t î r z i u , c î n d v i n e şi I n o c h e n t i e . S ă e v i t ă m t i m p i i m o r ţ i — nu ?... Şi să i n t r ă m d i r e c t î n s u b i e c t . (Des­ chide un bar, luminat interior, cu multe sticle strălucitoare.) W h i s k y ? S c o t c h ?... C l u b ?... P o a l e u n g i n ? DRAGOMIR LUNGOCI : hăt rină. : O r i c e . D a r să fie t a r e . îmi .semeni. (cu reproş) Atunci, o palincă

MARIA-IOANA

: Liviu...

L U N G O C I : Un păhărel, mămicule... Nu fi r e a . C a p e d e a p s ă , îţi t o r n u n g i n . Ş i , a c u m , l a t r e a b ă . T o a s t u r i l e , pe m a i t î r z i u . . . (Rea, urmat de ceilalţi.) Ş i , v a să z i c ă , a ş a . . . d u m n e a t a eşti D r a g o m i r . Tînăr, avansat, a u t o m a t i s t , c u studii .strălucite, p r i e t e n u l a c t u a l nl t o v a r ă ş u l u i P r o s a n . S a u , m a i p e scurt : etapa a doua. DRAGOMIR (scurt) : Adică ?

L U N G O C I : b i i n d c ă etapa întiia sîntem noi, ăştia dc aici, oraşul, Retezata, C o m b i n a t u l siderurgic, sau — dacă vrei : deceniul pre­ c e d e n t , t i n e r e ţ e a , î n c e p u t u l . Tempi passati! D R A G O M I R : D a ? E u a m a v u t i m p r e s i a că, tinereţea, d i m p o t r i v ă , v o i , ăştia de a i c i , î n c e p u t u l , a v e ţ i — î n c e e a ce-l p r i v e ş t e — p r i o r i t a t e a . Mi-a v o r b i t d c d u m n e a v o a s t r ă , c a ş/ de I o a c h i m Staicu, ăl mai bătrîn d i n c e i trei m u ş c h e t a r i , c u m v i s e s p u n e a a t u n c i . M i - a a r ă t a t şi o f o t o g r a f i c , c r e d c-o ş t i ţ i . E a c o l o — pe post de d'A«tag n a n — şi o f a t ă . MARIA-IOANA (uimire răşul e sentimental... ironică): : Este. „Ci turn ce Da? dar nu se să se Tova­ ţine vor­ cla­

7
Maria-loana trece in vestibul. E ajunsă din care o lasă, totuşi, să urmă de Lungoci, deschidă uşa. Intră Dragomir, chipeş, s;igur de sine, ca orice tînăr care n-a cunoscut decît succese. D R A G O . V I I R (fascinat de apariţia Mariei-Ioana, n-o vede decît pe ea) : D o a m n a L u n ­ g o c i ! D a ţ i - m i v o i e să m ă . . . L U N G O C I (familiar) : Dragomir. Lasă faraf a s t î c u r i l e a s t e a . . . E a este M a r i o a n a , n e v a s tă-mea. El e Dragomir... D R A G O M I R (privind-o încă) : D o a m n a M a r i ­ ana, deci... M A R I A - I O A N A : N u M a r i a n a . Aşa-mi s p u n e e l , că e m a i s i m p l u . E u sînt, de fapt, Maria-loana. T r a d u c e r e a lui Marie-Jeanne. DRAGOMIR (cavaler) : Sînteţi modestă. M a ­ rie-Jeanne e traducerea d u m n e a v o a s t r ă . L U N G O C I (ca sfi-l scoată din ritm) : Ş i Inochentio ? Ce e cu el ? D R A G O M I R : Tovarăşul Prosan a mai intrat p e n t r u u n s f e r t d e o r ă I a d i r e c t o r u l ge­ n e r a l . M-a r u g a t să-l p r e c e d şi să-l 6cuz... M A R I A - I O A N A (cu aplomb) : Ca buzduganul care a n u n ţ ă sosirea z m e u l u i .

DRAGOMIR în tină frîu. E fii bească,

(in o tare îl

replică) calitate. oa u n bate

Lasă-i

precum

vin tul." cilit-o

L U N G O C I : B i ne a i spus-o ! DRAGOMIR undeva... L U N G O C I : D a ' p e a s t a o ştii ? „ P e n t r u om să n u p u i m i n a î n foc p î n ă n u m o a r e , şi n i c i c h i a r a t u n c e a " . . . N - a m citit-o n i c ă i e r i , d a r e d i n v i a ţ ă . A d e v ă r v e r i f i c a t şi ră.sv e r i f i c a t . (Preia iniţiativa.) E i . d a ' noi ce f a c e m a i c i ? (Pune mina pe sticlă.) MARIA-IOANA (cp reproş) : L i v i u ţ a c h e !... (In aşa. : Nu eu, altcineva. E u a m

L U N G O C I : încă una mică. mămicule. timp ce toarnă în pahare.) Ş i zi-i D r a g o m i r e — î n s u r a t ? copii ? DRAGOMIR : In spe.

L U N G O C I (eu verva lui obişnuită) : Deci, o p a r t i d ă . T e î n s u r ă m . s-a t e r m i n a t . (Către Maria-loana.) A i a u z i t , m ă m i c u l e ? Nu-1 s c ă p ă m , p î n ă nu-i f a c e m f e l u l . (Cu mina pe pahar.) E i , d a . . . (Sonerie insistentă.) Asta-i e l , I n o c h e n t i e .

www.cimec.ro

85

8
Precedaţi de Maria-loana, se îndreaptă cu toţii spre vestibul. Maria-loana deschide uşa şi — spre stupoarea tuturor — apare Tudora, palid, tăcut şi, după un timp. în urma lui, Prosan. P R O S A N : L - a m întâlnit pe t i n ă r u l acesta în faţa casei şi l^am l u a t c u m i n e . A m f ă c u t bine, L i v i u le ? L U N G O C I : E x c e l e n t . F i i ca acasă, băiete. In­ d i s p o z i ţ i a , c u m v e z i , m-a l ă s a t . (Lui Pro­ san.) Inochentie d r a g ă , asta e Maria-loana m e a . S p e r c-o să-ţi p l a c ă . P R O S A N : Nu (Ii sărută ai sperat mina.) degeaba. Incîntat.

Spune-i acestui t î n ă r cc a m hotărît. (Lui Lungoci.) Acum o* j u m ă t a t e d e o r ă , am o b ţ i n u t şi a c o r d u l direcţiei generale... DRAGOMIR (se apropie, cu un pahar în mină) : S-a potrivit. Iţi ies c u plinul, bătrîne. Ţi se p r o p u n e conducerea noii o ţ e l ă r i i , î n l o c u l l u i S t r o i e s c u . A r fi t i m ­ p u l , n e - a m g î n d i t , s ă ieşi d i n laborator şi s ă a c c e p ţ i m i z a f o c u l u i . LUNGOCI : Ai auzit, Vladc ? (Ciocneşte.) Bea-1 p î n ă l a f u n d ! P R O S A N (degajat) : Scuzaţi, frumoasă doam­ n ă , că v-am neglijat... M A R I A - I O A N A : M-am o b i ş n u i t . O ţ e l u l , î n a ­ inte de toate. P R O S A N (bărbăteşte) : N u î n c e r c să te c u m ­ p ă r . Ţi-o s p u n d e s c h i s . £ o h o t ă r î r e c h i b ­ z u i t ă de noi toţi... D e c e n u bei ? T U D O R A : Mulţumesc... (îşi moaie buzele, apoi depune paharul, stingherit.) S î n t cu m a ş i n a , şi... (Cu ochii la ceas.)... V a i !... e t i m p u l să m ă retrag. M ă iertaţi, tovarăşe... O să m ă gîndesc, desigur. B u n a seara, s ă r u t m i i n i l e , l a r e v e d e r e . (A ieşit.)

L U N G O C I : D a r p o f t i ţ i d i n c o l o . (Lui Tudora.) D u p ă d u m n e a t a , c o l e g a . (Rămîne ultimul, apoi, după ce toată lumea a trecut în living, ajunge cu paşi repezi Ungă Prosmi. I A i c i e living-ul cosei, Inochentie... P R O S A N (în treacăt) : E foarte fain... (Pre­ ocupat, lui Tudora, de care se apropie.) S ă ş t i i , t o v a r ă ş e T u d o r a , că n u - ţ i p o r t p i c ă p e n t r u . . . î m i p l a c e că a i v o r b i t d e s c h i s . D a c ă m ă p u n î n s i t u a ţ i a d u m i t a l e , te î n ­ ţeleg p e r f e c t . Ş i e u a m fost a ş a , î n t i n e ­ r e ţ e L i v i u m ă ştie... L U N G O C I (pe fază) : A f e r i m !... C e t i m p u r i !... D a r să l ă s ă m a s t a a c u m , Inochentie... T e r o g , p r i v e ş t e : ă s t a e living-room-uil. (Muriei-Ioana, mai mult prin semne.)... Tava şi p a h a r e l e . . . P R O S A N (în treacăt) : D a , da... e fain. (Lui Tudora, continuînd.) N-ai a v u t î n c o t r o , î n ­ ţeleg : srnge iute, idei generoase. D a r să ştii că n i c i e u n-am a v u t î n c o t r o , ţi-o s p u n d e s c h i s . R e t e z a t a a fost u l t i m u l l o c u n d e a ş fi v r u t să v i n . D a r a m p r i ­ m i t s a r c i n ă . A ş fi p u t u t , ce-i d r e p t , s-o temporizez, dar ştiam că nici ei, care m i - a u dat-o, n-au a v u t î n c o t r o . E r a m , c u m se spune, soluţia cea m a i potrivită. " M A R I A - I O A N A (cu Un w h i s k y ?... o tavă plină 0 ţuică ? cu pahare) :

9
L U N G O C I (cu o anume indignare) : Poftim, îi oferi, l a vîrsta l u i , o oţelărie, cea m a i m o d e r n ă d i n ţ a r ă , şi e l . . . î ş i c e r e v o i e 6ă se retragă. P R O S A N (amuzat) : E u s î n t de v i n ă . L - a m luat prea repede. într-adevăr, b ă i a t u l e foarte t i m i d . L U N G O C I : D i n c a u z a a s t a a f ă c u t şi g a f a a i a , la şedinţă. 0 g a f ă t i p i c ă de t i m i d . P R O S A N : D a ' n-a f o s t n i c i o g a f ă . A 6pus tot c e a v e a p e i n i m ă . Ş i n u c r e d c ă i-a v e n i t aşa de uşor. D R A G O M I R : P i n ă î n cele d i n u r m ă , o să p r i m e a s c ă e l . L-aţi l u a t e x a c t c u m t r e b u i a . Timizfii, î n a d î n c u l lor, apreciază a t i t u d i ­ n i l e f e r m e şi d e s c h i s e . L U N G O C I (schimbat, jovial) : E i , d a ' n o i ce facem aici ? 0 m a i mitocosim m u l t aşa ? Inochentie ! D r a g o m i r e ! Şi tu, fată ! (În­ cruntat, cu complicitate.) Lăsaţi-vă de fara­ fastâcuri, că f a c u r â t ! Ş i fiţi c o m o z i , c a l a v o i a c a s ă . (Generos.) Scoateţi-vă haine­ l e ! D c s c ă l ţ a ţ i - v ă !... C e n a i b a !... PROSAN (reţinut) : Deocamdată, mă simt b i n e aşa... L U N G O C I (concede) : A f e r i m I D a r roteşte-ţi m ă c a r ochii î m p r e j u r , ca să-mi vozi pro­ p r i e t a t e a . (Serios.) Aici, unde sîntem, e /tvtng-room-ul, i n i m a c a s e i , de a c e e a p r e ­ d o m i n ă m a t e r i a l u l s o l i d . S ă ştii că a r h i ­ tectul casei s î n t eu. P l a n u l e făcut de u n profesionist, d a r ideile sînt ale mele. T o a t ă c a s a a r e şase î n c ă p e r i — o să le v e z i t u m a i t î r z i u — şi... a f a r ă de d e p e n ­ dinţe, ocupă o suprafaţă locuibilă de 184 d e m e t r i p ă t r a ţ i şi j u m ă t a t e . D e j u r

P R O S A N (preocupat, ia un pahar, la întîmplare) : M u l ţ u m e s c . (Lui Tudora, care a ales şi el un pahar, pe care îl ţine, stin­ gherit, în mînă.) Ş i , l a u r m a u r m e i , cu a m v r u t s ă v i n a i c i , d a . . . S ă d a u o c h i i c u ti­ n e r e ţ e a m e a , î n ţ e l e g i ?... A i c i m i - a u fost a n i i c e i m a i f r u m o ş i şi n i m e n i n u p o a t e s ă mi-i i a . A i c i e s u d o a r e a , s î n g e l e m e u . î n t o a r c e r e a a s t a , c u m să-ţi s p u n , m ă fas•cina. N u , n u s î n t v o r b e m a r i . Şi-atunci... D e ce s ă d a u î n a p o i ? A m g r e ş i t , a m f o s t « a n c ţ i o n a t , mi-am ispăşit greşeala. • L U N G O C I (cu dragă, dar o anume disperare) : Inochentie noi n-am b ă u t p e n t r u . . .

P R O S A N : L a m u l ţ i a n i , L i v i u l e . . . (Alt imbold, mai presant.) D r a g o m i r e !... 0 secundă !

8 6

www.cimec.ro

împrejur, c u r t e a şi g r ă d i n a , g a r a j u l , să tot f i e î n c ă v r e o d o u ă s u t e . . . A , şi a m uitat tocmai l u c r u l cel m a i şic, terasa dc d o u ă z e c i şi c i n c i d e m e t r i p ă t r a ţ i , c u o s p l e n d i d ă v e d e r e c ă t r e o r a ş . (Cu emoţie.) Ce zici ? P R O S A N (măsurat) : A i făcut treabă bună. L i v i u l e . (Examinează mobila din living.) L U N G O C I (sigur de sine) : M e s e l e şi s c a u n e l e s î n t de s t e j a r m a s i v . PROSAN (ciocăneşte lemnul unui scaun) : cu un aer de mul­ S î n t f a i n e . (Se asază, ţumire.) D e m u l t n-am s t a t aşa de c o m o d . (Cercetează peretele din faţa lui.) LUNGOCI (pe fază) : D e c o r u l a p a r ţ i n e nev e s t i - m i . D a r şi S o r i n e i i-a d a t u n e l e i d e i . P R O S A N (cu interes) : S o r i n c Ia tine ? L U N G O C I : T r e b u i e să a p a r ă d i n m o m e n t în m o m e n t . (Strigă.) Sorine ! M A R I A - I O A N A (îşi ia inima în dinţi) : Cum v ă place opera m e a ? PROSAN (constant) : D a , e fain. î m i plac pieile astea, trei la n u m ă r . Ce a n i m a l o fi ă s t a d i n c o a d ă ? M A R I A - I O A N A : Nu-i de l a n o i . L - a m l u a t de la c o n s i g n a ţ i e . LUNGOCI (recent iniţiat) : Face o reuşită pată de culoare. P R O S A N : D a r c e r g a , d e ce aţi aninat-o î n perete ? M A R I A - I O A N A (expertă) : E o contrapondere la b l a n a c a r e v-a p l ă c u t . 0 echilibrează. LUNGOCI cruri dim. DRAGOMIR (ca să cergă. (cu se dă recunoştinţă) bătut): de Eu colo, curaj) : că : Sînteţi pus e şi se facă simpatic) : Eu votez pentru MARIA-IOANA foarte PROSAN cerga drăguţ. (nu pe a ş . fi acolo Avem divanul (prinde la (cu aer profund) nu : Vezi, să sînt ne lu­ gîncare nici apucăm

D R A G O M I R : C u o completare.. o a n a şi n u M a r i h u a n a ?

De

ce

Mari­

MARIA-IOANA (bate din palme) : Marihua­ n a ! M a r i h u a n a ! S p l e n d i d . (Lui Lungoci.) G a t a , L i v i u ţ a c h e , M a r i h u a n a să-mi s p u i ! LUNGOCI (candid) : Bine, Pisi dragă. (O umeri. Lui Dragomir.) Ei, prinde pe după inginerule, ce s p u i ? — îţi place de m i c a mea buruienuţă o t r ă v i t ă ? (Însufleţit, ia un pahar.) P r o p u n u n toast pentru... M A R I A - I O A N A (speriată) al patrulea. : Nu, Liviuţache, e

D R A G O M I R : Mie îmi numără" complimen­ tele, iar d u m n e a v o a s t r ă , p a h a r e l e . L U N G O C I : A t u n c i , f ă r ă t o a s t . (Dă paharul peste cap.) B e a u cît î m i place. Invaţă-te ! D o a r eşti n e v a s t ă de oţelar.

10
Pe uşa din fund fel ca mai înainte cămaşă cadrilată. L U N G O C I (îl dar preferă vede s-o intră Sorin. : neras, în Arată blugi, la cu

primul; întoarcă

l-ar admonesta, in glumă) : In

fine, şi Lungoci-junior !
S O R I N : C u m v ă d , prezentarea sarcofagului s-a f ă c u t . U r m e a z ă , d u p ă r i t u a l , a r ă t a r e a singurului exponat în viaţă : L u n g o c i cel tînăr. L U N G O C I (cu secretă mîndrie, dar ironic) : T î n ă r , t î n ă r , d a r calcă a b ă r b a t . SORIN : Fiindcă bărbat

vine de

la

barbă.

funcţia ei. MARIA-IOANA P R O S A N : Văd. MARIA-IOANA PROSAN mă cele... LUNGOCI PROSAN năduşit LUNGOCI dragă, trebuie PROSAN toate ? MARIA-IOANA PROSAN răşă (candid): dragă. (familiar) : Ce vă fandosiţi' aşa ? Şi tu, şi p a c e ! ( L u t Dragomir.) (pornită) A : fost o Asta a fost o g l u m ă , tovarăşe Inochentie ? întrebare, tova­ (in (nici felul in său) glumă, Liviule, : muiere : Şi : In nici toată în faci, casa, : sînt Ai m a i b i n e de d o u ă sute. serios) ba de-a ceva, (sensibil) dacă să-i ai adunînd tinără, le-ai ele. doua, pe (cu (cu intenţie) : Şi : Dar nu Atunci, ne în­ să ul­ c h i n ă m l a ele. bun-simţ) nici eu. n-am şi încilin a s tea-s o a l e icoane pe sticlă.

L U N G O G I : N u m a i că l a u n b ă r b a t b a r b a e î n c a p şi n u pe faţă. interioară. S O R I N : A ş a c u m alţ$. a u obezitate L U N G O C I : C u m ? (Se înveseleşte N a , c ă m - a i f ă c u t să rîd... (Lui A r e mintea brici, Inoohentiule. P R O S A N : Văd. Dar ce a n u m e taie

adevărat Barba e interioară. involuntar.) Prosan.) cu ea ?

C e 6ă-i toate

Inochentie

L U N G O C I : Dumnealui e tovarăşul Prosan, baci I n o c h e n t i e . . . A v e a o fată, R o d i o a . Te-ai jucat c u e a . Ţi-o a d u c i aminte ? D a r p e tanti S a b i n a ? (Lui Prosan.) Am d e c i s să-l f a c a v o c a t , e o p r o f e s i u n e de mare v i i t o r . (Către Sorin.) C e te f a n d o ­ seşti ?... Ş t i i t u c e î n s e a m n ă u n avocat, într-un oraş ca a l nostru ? S O R I N (cu emfază)\Qţ d a , c u m să nu... E s t e păstorul juridic, ciceronele Retezatei, c u m a r fi s p u s i l u s t r u l m e u p r e d e c e s o r , g l o r i a urbei, marele avocat T u d o r H o r i a Coravu, p o s e s o r in spe şi a l u n e i c a s e m e m o r i a l e . . . L U N G O C I : E i d a , da... Intr-o societate m o ­ d e r n ă şi c o m p l e x ă , r e g l e m e n t a r a d e legi d i n c e î n c e m a i m u l t e , a v o c a ţ i i v o r fi p î i n e a şi c u ţ i t u l . SpRIN (recalcitrant) : Mai degrabă, lingura şi f u r c u l i ţ a . N u m a i c ă n i c i u n a d i n a c e s t e

satisfaci

gusturile. satisfăcut

(pertinent)

LUNGOCr

Marioana,

inginerule. D e a c o r d ?

www.cimec.ro

'87

unelte, luate separat s a u împreună, nu Prosan.) C r e d e ţ i că l u ­ m ă i s p i t e ş t e . (Lui m e a a n u l u i d o u ă m i i v a fi o l u m e a c ă u ­ tătorilor în p a p u r ă ? LUNGOCI (prompt) : E i , d a !... F i i n d c ă p a ­ pura v a a v e a totdeauna noduri. S O R I N : A l u n e i , prefer să m ă fac A l e x a n d r u Maohedon. L U N G O C I (impacientat) : S i c u a s t a ce m a i este ? S O R I N (polemic) : E s t o !... A l e x a n d r u t ă i a n o ­ d u r i l e e u s a b i a . P c c î n d e u . . . e u a m să •ţasesc o a l t ă s o l u ţ i e , (lese repede, ţării nici o altă explicaţie.)

11
L U N G O C I (indignat): P o f t i m . A c u ' , si A l e x a n ­ dru M a c h e d o n !... (Către Maria-loana, eu năduf.) A s t ă z i a fost m a i r ă u c a o r i c î n d . . . Şi, asta, n u m a i din cauza ideilor talc fistichii. P R O S A N : D a r ce v r e a s ă s e Tacă b ă i a t u l .' L U N G O C I : P i c t o r , m î z g ă l i t o r d e p e r e ţ i , sce­ nograf... Dar îi exlirpez eu gărgăunii ăştia ! M A R I A - I O A N A (căutlnd să-l îmbuneze): lartă-ne. tăticule. 0 să ne f a c e m copii c u ­ minţi. L U N G O C I (pornit) : H a i d e , h a i d e . . . L a s ă - t e do f a n d o s e l i , că î n t o r c f o a i a . M A R I A - I O A N A (lovită) : D a r de cc s t ă m pe loc ? E r a v o r b a să vedeţi casa. M ă ofer ghid voluntar. Cine m ă urmează ? P R O S A N (moleşit) : Nu vă supăraţi, doamnă, d a r m-am a ş e z a t aşa de b i n e aici... Nu m-aş u r n i n i c i p e n t r u o î m p ă r ă ţ i e . . . M A R I A - I O A N A (îl ia pe Dragomir de braţ) : n u m a i n o i d o i . (Cu in­ Atunci, mergem tenţie.) Tineretul... L U N G O C I (cu largheţe) : Ţi-o l a s î n s e a m ă , D r a g o m i r e . A s c u l t ă - m ă p e m i n e , e o fe­ m e i e f o r m i d a b i l ă , ş t i u e u ce s p u n . (Mînios.) l a n-o m a i f a c e p e p u d i c u l , a u z i ?... Dar, b a g ă de seamă, aici, la noi, la Piatra Retezată, e un obicei — Inochentie îl ştie — p e f e m e i le c r u ţ ă m , l a o a d i c ă , şi ne r ă f u i m cu respectivul. (Rîde.) (Maria-loana şi Dragomir ies pe terasă.)

o m , d a , u n o m . D e c î n d n-am m a i băut c u u n o m a d e v ă r a t u n ş p r i ţ c a l u m e a !... (Exagcrindu-şi euforia bahică.) Dă-le d r a ­ c u l u i de poşirci. î m i f a c g r e a ţ ă . Şi a p a a s t a d e p l o ş n i ţ e . . . (Dă de o parte, cu mtnn, paharele ; unele se răstoarnă.) Face curat, m î i n e , f e m e i a . A ş a . . . I a să b e m n o i a c u m u n ş p r i ţ de-al n o s t r u şi să n e g î n d i m la v r e m e a t i n e r e ţ i i . . . (Trage lingă el o baterie şi pregăteşte două şpriţuri.) Şpriţul 8 sfint ! A c u m , să m a i fie o m u z i c ă cu Zavaidoc s a u G i c ă P c t r e s c u , d e - a i a , d e cald.) .\lă. I n o c h e n t i u l e , p a h a r . . . (Cu aburi, m ă . cîţi a n i a u t r e c u t d e - a t u n c i ? Ţi-ai fi î n c h i p u i t , a c u ' u n s f e r t d e s e c o l , că o s ă s t ă m a m î n d o i , intr-o c a s ă c a a s t a , şi... Cc ş t i a m noi l a , acolo, nişte mucoşi... E u . tu... şi ă l ă l a l l — c u m îi z i c e a ?... E r a şi n e v a s t a m e a d i n ţ i i , şi S a b i n a t a . Tinere, mă, tinere... P R O S A N (posac, cufundat in el însuşi) : Da, da A m s ă - m i s c r i u p o e m u l c u foc şi c u oţel / I a r c e r u l a m să-l p r o p t e s c i n j o a r d ă Ş i - a m să î n a l ţ a l r e v o l u ţ i e i d r a p e l / C u lot ce-i î n v e c h i t şi p u t r e d d i n t e m e l i i să ardă"... LUNGOCI (la început Ce-.s a s t e a ? neatent) : Stai. stai...

P R O S A N : V e r s u r i l e pe care ni Ie recita ălălall. loachim S t a i c u , c e l de-al treilea d i n t r e n o i . m u ş c h e t a r i i , o ţ e l a r şi p o e t î n timpul liber, c u m zicea. Şi : „a plecat d i n t r e noi după o scurtă şi g r e a s u f e ­ rinţă". După o s c u r t ă şi g r e a suferinţă. N - a m p u t u t s ă v i n la î n m o r m î n t a r e a l u i . . . Nevastă-sa, I l e a n a , u n d e c ? C c face ? L U N G O C I : Ileana, a, da, nevastă-sa... Nu ştii}. M i s e p a r c c ă a p l e c a t d i n o r a ş . I n orice caz, nu m a i ş t i u d e e a . S-a d u s , m ă . . . S e d u c toate. Şi S a b i n a ta. Ce f e m e i e a f o s t !... I ţ i d a i s e a m a , I n o c h e n t i e , am rămas numai noi doi, numai noi doi. (Cu melancolic.) „ L a u m b r a n u c u l u i băt r î n , s u b bolta-i r u g i n i t ă . . . " (Nemaigâsind cuvintele, îngină, apoi surîde, schimbai.) S p u n e tu, Inochentie, d a ' să fii s i n c e r , n u m ă i n v i d i e z i tu p e m i n e ? C a s ă n o u ă , nevastă tinără... PROSAN (şocat) : Ce-ţi trece prin minte ? LUNGOCI (cu chef) : N-o l u a , m ă , n i c i t u aşa... A m glumit. H a i , n o r o c !... (Bea.) A m v r u t s ă t e - n c e r c . D c f a p t , c u te i n ­ v i d i e z pe tine. A i plecat l a B u c u r e ş t i , ai d e v e n i t m a r e şi n u n e m a i î n ţ e l e g i , p e n o i , ă ş t i a d e j o s , c u d u r e r i l e şi n e c a z u r i l e noastre... S t r o i e s c u , de pildă... (Ezitînd.) . . . N u ? A r e g r e ş e l i , d e s i g u r , d a r e şi e l u n o m . C i t p o a l e s ă r a b d e ? D e trei z i l e l-a lăsat n e v a s t a şi a c u m a i n t e r v e n i t ş i . . . (Grav.) înţelegi. Prosnne ? PROSAN (stingherit) : II s u f l e t , d a r ce ^ ă f a c ? compătimesc din

12
P R O S A N (s.'irprinzînd privirea lui Lungoci) : L i v i u l e d r a g ă , du-te. n u te j e n a . Rămîn s i n g u r , nu-i n i c i o s u p ă r a r e , crede-mă... S t e j a r u l ăsta î m i face bine... L U N G O C I : I a n u m a i v o r b i a ş a . . . C u m să te l a s ? F e m e i s e g ă s e s c . . . (Gest de leha­ mite.) . . . T u eşti p r i e t e n u l m e u v e c h i . U n

LUNGOCI : Am a u z i t că d e c i z i a d e desti­ t u i r e n-a f o s t s e m n a t ă . . . B ă i a t u l s-a s a c r i ­ ficat, a s t a t d o u ă z e c i de a n i î n văgăuna a s t a , a t r a s l a g r e u . Ş t i i ce t a l e n t s e nnunţa...

88

www.cimec.ro

P R O S A N : T a l e n t . . . D a r c i n e n-are t a l e n t , î n tara asta, p î n ă la treizeci de a n i ? I m p o r ­ tant e ce face c u e l , d u p ă a c e e a . O r , S t e l u S t r o i e s c u e m a i e x p e r t , n'zi, i n ş p r i ­ ţ u r i , decât i n o ţ e l u r i s p e c i a l e .
LUNGOCI (familiar) : Ai, mă... Pentru o al>-

din apropierea lui Prosan) Aici e mai multă lumină. (Prosan, tăcere.) adincit in sine

: î m i daţj voie ?

însuşi,

aprobă

în

s e n ţ ă de-o s e a r ă , p e n t r u n i ş t e pe c a r e le-a d e b i t a t . . . O a m e n i dracu'... PROSAN : Sîntem, dar cu criterii obiective...

gugumanii s î n t e m , ce cu

consecvenţă,

14
In dormitor. Mutarea acţiunii prin efecte de lumină. este marcată

L U N G O C I : Iar ? P R O S A N : D e ce, iar ? Mereu ! Oţelul nu r a b d ă fuşeraie. L U N G O C I (lucid, cu reproş): Ai rămas ace­ l a ş i , P r o s a n e , şji n u e b i n e . . . M ă c a r d i n p u n c t d e v e d e r e tactic. I ţ i m a r e b e z i r e v e ­ n i r e a c u u n a c t d u r , de a u t o r i t a t e . Şi l u m e a e s e n s i b i l i z a t ă , m a i a l e s i n c c te p r i v e ş t e . N n u i t a că S t r o i e s c u e n e p o t u l d o a m n e i Coravu, m a m a lui M i r c e a , s a v a n ­ t u l . . . Ţi-1 a m i n t e ş t i ?... S ă n u fie inter­ pretat ca u n act de r ă z b u n a r e . . . P R O S A N (surprins) beşti a ş a ? T u ? : C u m , Liviule ? T u vor­

MARIA-IOANA (continuînd) : Aici e mica mea împărăţie. B u d o a r u l m e u , dacă vrei. S î n t c i n n i ş t e soţi d i s c r e ţ i , c i v i l i z a ţ i . F i e ­ care, cu c a m e r a l u i . C u m m ă găseşti, î n cazul cînd interiorul acesta î m i reproduce caracterul ? D R A G O M I R (cercetînd) : Graţie, sensibilitate, gust şi... MARIA-IOANA (curioasă) : Şi... Ce te-ai oprit ? D R A G O M I R : Şi o a n u m e s i n g u r ă t a t e , dar... M A R I A - I O A N A : Dar... D R A G O M I R : D a r bine ascunsă, în m o d deli­ b e r a t , c e e a ce d o v e d e ş t e s t ă p î n i r e d c s i n e . M A R I A - I O A N A (gindiloare) : Interesant. Incă n i m e n i n u m i - a s p u s a s t a . . . D e u n d e ţi-ai dat seama ? D R A G O M I R : Aşa... E secretul m e u de fabri­ c a ţ i e . . . (Examinează o planşă.) V a să zică, aici i a u naştere faimoasele proiecte publi­ citare pentru oţelul „ O p e r e " ? D u m n e a ­ voastră aveţi nişte intuiţii î n ce priveşte a d e v ă r a t a faţă a s i d e r u r g i e i . M A R I A - I O A N A : M ă flatezi. Spune I n ce scop... D R A G O M I R : S î n t e m bijutieri, d o a m n ă , aveţi d r e p t a t e . N u n i ş t e u r i a ş i m î n u i t o r i d e baroase. M A R I A - I O A N A : 0 , d a ' e m a i grav. M ă fla­ tezi c u a r g u m e n t e . C a r e femeie a r putea .să r e z i s t e ? . . . D R A G O M I R : Dimpotrivă. Dumneavoastră m ă s u p u n e ţ i unei probe de foc. M A R I A - I O A N A : M a i grea decît oţelurile spe­ ciale ? D R A G O M I R : Iată, d u p ă u n i i critici literari, o replică schematică... M A R I A - I O A N A : Uneori, viaţa copiază sche­ m e l e , (li întinde un pachet.) 0 ţigară ? DRAGOMIR (se serveşte, aprinde) : Mulţu­ m e s c . V ă referiţi l a p e r s o a n a m e a ? M A R I A - I O A N A : N u întocmai. A m în vedere u n i n s c a r e v ă este a p r o p i a t . S e m n a l m e n ­ te : i n i m a — f i e r d a e t o n . p i e p t u l — c u i r a 6 a t , o c h i i — î n s u s şi î n a i n t e . Mi-e t e a m ă , c a f e m e i e , şi c a u t p r o t e c ţ i e . DRAGOMIR : î n c a z u l lui, n u aveţi dreptate. nu va M A R I A - I O A N A : Fiţi sincer ! 0 a j u n g e La u r e c h i l e l u i . vorbă

L U N G O C I : D a ce te m i r i ? P R O S A N : Astea sînt răstălmăciri grosolane. D o a r m ă c u n o ş t i . . . Orice relaţii a r li a v u t S t e l u S t r o i e s c u , nş fi p r o c e d a t l a f e l . L U N G O C I : E u te c u n o s c , d a r l u m e a . . . Lu­ mea v a d a o a l t ă i n t e r p r e t a r e . . . P R O S A N : Care lume ? Cine ? (Nedumerii.) C u r i o s !... A m i m p r e s i a c ă - m i r e p r o ş e z i tu c e v a . n u l u m e a . . . T e - a i schimbat, L i v i u l e . L U N G O C I : Nu eu. v r e m u r i l e . E u a m tras concluziile necesare. A u intervenit n u a n ţ e n o i , d i v e r s e . . . 0 n o u ă g e n e r a ţ i e . Tudora, de p i l d ă . . . P R O S A N : D e c i , asta e r a : diversificare\... D e acord. D a r , p î n ă undo ? Care e criteriul ? L U N G O C I (tntărttat) : C r i t e r i u l ? I a r ? . . . (Suride.) A i , m ă . . . N-o l u a şi t u a ş a . S î n t e m d o a r l a u n p a h a r d e v i n . . . (Ridică miinile în sus.) G a l a . î n c h e i e m pa.ee. M ă p r e d a u . A i d r e p t a t e . C e Să-mi s t r i c e u p r i e t e n i a , din cauza unui...

13
Dinspre terasă apar Maria-loana şi Dra­ gomir, însoţiţi de Sorin. Maria-loana şi Dragomir, stînd de vorbă, trec in încăpe­ rea dc Ungă living, situată la vedere, pe scenă. Sorin rămine în living şi răsfoieşte un maldăr de reviste. L U N G O C I (care a urmărit, cu coada ochiului, traiectoria perechii, se ridică în picioare. Lui Prosan, negăsind o explicaţie mai bună) : U n m o m e n t . . . (S-ar îndrepta spre dormitor, dar renunţă şi iese pe terasă.) S O R I N (dîndu-şi seama că Lungoci a ieşit, ia o revistă şi se îndreaptă spre un scaun

D R A G O M I R : N u m ă feresc d e vorbe. C i , p u r şi s i m p l u , a s t a e c o n v i n g e r e a m e a . dacă p e r m i t e ţ i c a u n b ă r b a t să a i b ă , în faţa d u m n e a v o a s t r ă , o a l t ă convingere...

www.cimec.ro

89

M A R I A - I O A N A : V ă a d m i r , sincer. Sinteţi u n c o l a b o r a t o r i d e a l . C e n-aş d a c a s o ţ u l m e u să a i b ă u n u l l a f e l . L u c i d , c a p a b i l , d e v o ­ tat, o h i a r î n f a ţ a u n e i f e m e i c a r e î n c e a r c ă o slăbiciune pentru el. D R A G O M I R : Şi eu a d m i r tăria c u care v ă afirmaţi slăbiciunea.' M A R I A - I O A N A : A l t aforism... Sînteţi inepui­ z a b i l . E a l ş a p t e l e a , p e z i u a de a s t ă z i . ( S e apropie de el, cu voce scăzută.) Cc n-aş d a s ă v ă ş t i u î n t a b ă r a m e a . . . DRAGOMilR (reticent) : Tabără ? MARIA-IOANA (amuzată) : C e n a i v !... T a ­ băra unei femei îngrijorate dc cariera so­ ţului ei... D R A G O M I R : S ă d ă m , deci, cărţile pe faţă... M A R I A - I O A N A : D e s i g u r , i u b i ţ e l . C a să î n ­ ţelegi că c e e a c e m ă l e a g ă d e s o ţ u l m e u e interesul. (îl priveşte insisfent.) Stai a ş a . . . A o u m , a p r o p i e - t c , b a i ! (Ironie.) Nu te m ă n î n c . Ş i , a c u m , a p l e a c ă - t c . A ş a . . . Să-ţi potrivesc ş u v i ţ a asta de p ă r rebelă.

15
L U N G O C I (a apărut în uşă, tuşeşte) : Pbi ! P b î ! D e - a c u m a , te-a v ă z u t n a i b a , Dinul a o h e d r a g ă . Ţi-a d e s c o p e r i t ş u v i ţ a r e b e l ă . M A R I A - I O A N A (cu aplomb) : L i v i u ! F i i cu­ viincios ! L U N G O C I (brutal) : T u s ă t a c i ! (Lui Drago­ mir.) Uite-1 c u m s-a r o ş i t ! A m prins c o t o i u l l a b o r c a n u l c u d u l c e a ţ ă . Ş i c e s-ar fi î n t â m p l a t , m ă gândesc, dacă întârziam t r e i s e c u n d e ? Ş i d o a r te a v e r t i z a s e m . E d r e p t , î n s ă , c ă e g r e u 6ă r e z i ş t i î n f a ţ a u n o r coapse c a ale ei... M A R I A - I O A N A : I a r tu a i b ă u t p r e a m u l t . Vorbeşti ca u n bădăran. L U N G O C I (cu dispreţ) : Femeie... Las-o să b o s c o r o d e a s c ă . (Lui Dragomir, arţăgos.) Eu c u tine a m ce a m , D i n u l a c h e d r a g ă . Ţ i o ţ i - a m î n c r e d i n ţ a t e u tot c e a m m a i s c u m p pe lume. MARIA-IOANA (furie neputincioasă) : Da' taci o d a t ă , că... L U N G O C I (o măsoară) : I a m a i slăbeşte-mă, m a c l a m . (Gest spre uşă.) V e z i că a s u n a t telefonul. M A R I A - I O A N A (gîtuită) : Eşti u n , un... (Iese repede, îndreptîndu-se spre terasă.)

mi-ai promis că-mi s p u i pe nume, ţi a c u m . . . Dă-o n a i b i i , a c u m , c a a plecat, să fim prieteni. Ce să ne stricăm noi din c a u z a u n e i f u f e ? (Ii întinde mina.) DRAGOMIR (descumpănit) : îmi pare rău că d o a m n a s-a s u p ă r a t . . . P a r e o f i r e s e n ­ sibilă. L U N G O C I : F r a z a a s t a a m spus-o şi e u c î n d a m v ă z u t - o î n t â i a o a r ă . A c u m , d u p ă ce a m d i v o r ţ a t şi a m luat-o d e n e v a s t ă , t r e ­ b u i e s-o c o r e c t e z , a d ă u g i n d : s e n s i b i l ă l a anumite funcţii administrative. Ce mai, eşti r i v a l u l m e u ! D R A G O M I R (contrariat) : Eu ? L U N G O C I : D a , i u b i ţ e l . A v e m aceeaşi f u n c ţ i e , d a r tu e ş t i m a i t î n ă r . . . (Confidenţial.) Şi, zi-i a ş a , î ţ i p l a c e . . . D R A G O M I R (stînjenit) : A b i a a m cunoscut-o. LUNGOCI (persiflîndu-l) : Abia am cunos­ cut-o... (Dindu-i un pumn amical în umăr.) A s c u l t ă - m ă : e f o r m i d a b i l ă . N u m a i să ştii c u m s-o i e i . (îl ia pe după umeri.) Hai, n-o m a i f ă p e p u d i c u l . (Toarnă dintr-o sticlă în două paluire.) H a i , ia din apa a s t a d c p l o ş n i ţ e . B r u d ă r ş a f t şi p î n ă la f u n d . Aşa. Cine o m a i p o m e n i de trecut, să-i s a i e o c h i i . E b i n e , D i n u l e ? D R A G O M I R (stîngaci) : E bine, Liviule. L U N G O G I (îneîntat) : Aşa, mă, te d a i p e b r a z d ă . Noi, aici, să ştii, s î n t e m oameni c a r e t r a g e m d i n g r e u , ş i de-aia a v e m i n i ­ m a deschisă. 0 scoatem î n p a l m ă . A s t a e ! P o f t i m !... P e efind t u , D i n u l e , a i î n c e p u t s ă s e m e n i c u I n o c h e n t i e . N u te s u p ă r a , e c o p i l b u n , mi-e p r i e t e n , d a r n<ire asta... Umor. D R A G O M D A (intrigat) : C e n-are ? L U N G O C I : U m o r . A ş a îl ştiu, de douăzeci de a n i . S ă n u protestezi. E c u m s p u n e u . î n c ă p ă ţ î n a t şi, c î n d o i a într-o direcţie, tot a ş a o ţ i n e , o b l u , c a u n b u l d o z e r , nu-i p a s ă d e n i m i c . I a r t ă - m ă că-1 b î r f e s c , d a r o fac d i n dragoste. Ştiu că a i trecere po l â n g ă e l ş i a i p u t e a 6ă-l i n f l u e n ţ e z i în bine. DRAGOMIR (rece) : Mă supraevaluaţi. In­ fluenţa m e a se reduce la l u c r u r i d e a m ă ­ n u n t . Cît p r i v e ş t e c o n d u i t a f u n d a m e n t a l ă . . . L U N G O C I : V a x . A c u m , şi t u , ou c o n d u i t a f u n d a m e n t a l ă . . . (Cu reproş amical.) Dă-o-noolo ! A m d e v e n i t $i n o i m a i complecşi, m a i pezevenchioşi... P u t e m să b e m , slavă d o m n u l u i , şi u n p a h a r d e v i n . S ă t r a g e m c l o p o t e l e u n e i f e m e i m ă r i t a t e , c e d r a c u ' !... (Cîinos, complet schimbat.) A ş a e !... N u m ă c o n t r a z i c e , D i n u l e , c ă te cârpesc !... (îl priveşte lung, izbucnind in ris.)

16
L U N G O C I (vine cu paşi între noi doi, tinere. DRAGOMIR Tovarăşe LUNGOCI (cu (se un Lungoci, opreşte, ăsta apăsaţi) al e : : Şi-acum, penibilului): sentiment

17
SORIN (aprinde o ţigară) : Deranjez ? iute. Ţigara ieftină a r e f u m u l c a m PROSAN : Economii ?

dar

o neînţelegere...
Vai, Dinule,

vesel)

dar ce-i tonul

oficial ? Adineaori,

00

www.cimec.ro

scop nobil... A m v i c i u l m u z i c i i . banii pe discuri. F a c r ă u ? P R O S A N : N u , S o r i n e . (Pauză.) T e tot p r i v e s c şi c a u t s ă m ă o b i ş n u i e s c c u t i n e , c u m eşti a c u m . C o n s t a t d i f e r e n ţ a , f a ţ ă d e t r e c u t , şi asta m ă ş o c h e a z ă . Vpd t i m p u l c a r e s-a scurs... C u R o d i o a c a l t c e v a . A c r e s c u t pe n e o b s e r v a t e , s u b o c h i i m e i . Ţi-o m a i a¬ m i n t e ş t i ?... S O R I N : V a g d e tot... D a r a ş v r e a s-o r e ­ v ă d . Ce face ? P R O S A N : C o n s t r u c ţ i i de m a ş i n i . E o fată înţeleaptă, curajoasă... A suportat decesul neaşteptat a l m a m e i ei cu m u l t ă înţele­ gere. S î n t e m p r i e t e n i . Z i l n i c v o r b i m , cel p u ţ i n o d a t ă , l a t e l e f o n . . . T u ce f a c i ? 0 m a i vezi pc maică-ta ? S O R I N : M a m a s-a r e c ă s ă t o r i t ş i a plecat departe. O v ă d r a r , î n v a c a n ţ e . E a m-ar ţ i n e l a e a , f i i n d c ă şi a c t u a l u l ei s o ţ m ă s i m p a t i z e a z ă , d a r , c a 6ă f i u s i n c e r , a m u n c a r a c t e r 6lab, p r e f e r b u n ă s t a r e a . A m ne­ v o i e d e b a n i i tatei, p e n t r u d i s c u r i . F a c r ă u ? (Pauză.) Ş ă ştiţi c ă m a m a ţ i n e m u l t la dumneavoastră. îşi aminteşte cu drag de d u m n e a v o a s t r ă , v ă vorbeşte de bine... P R O S A N (amuzat) : Mi-o s p u i c a şi c u m a r fi u n m a r e e v e n i m e n t . S O R I N : C a s ă f i u s i n c e r , î n t r - u n f e l , a ş a şi este. C î ţ i v a d e p e a i c i , p e c a r e î i c u n o s c cu, n u v ă prea iubesc. I n special, d o a m n a Coravu... N u scapă u n prilej c a să vă descrie î n cele m a i negre culori. Şi trebuie să a v e ţ i î n v e d e r e că d o a m n a C o r a v u v o r ­ beşte în fiecare zi cu cel p u ţ i n d o u ă z e c i de inşi. P R O S A N : D a ' t u ce c r e z i , S o r i n e ? S O R I N : M i e , d o a m n a C o r a v u mi-e a n t i p a ­ t i c ă , m a i a l e s d e c î n d t a t a mi-1 d ă m e r e u drept p i l d ă d e u r m a t pe r ă p o s a t u l ei soţ. Avocatul. Marele Tehaş C o r a v u . Pe m i n e n u m ă interesează avocatura. Mie nu-mi place vorbăria, retorica... P R O S A N : Şi c u taică-tu c u m te î m p a c i ? V ă d că te ţ i n e d i n scurt... S O R I N : Numai în privinţa avocaturii. In rest, m ă lasă d e capul m e u . P R O S A N : C h i a r a ş a ?... S O R I N : S e m a i s u p ă r ă el pe hainele mele, pe b a r b ă . . . D a r îi trece. C r e d ca se s i m t e vinovat faţă de mine. Poate, din pricina m a m e i . . . Şi-apoi, v r e a să p a r ă u n o m e v o ­ luat, cu păreri largi şi, m a i ales, tînăr. U n e o r i , î m i f a c e i m p r e s i a că regretă c e v a . F i i n d c ă a r e o v o r b ă : „ o să-ţi p a r a rău c â n d v a , S o r i n e !"... (Cu insistenţă.) Dum­ n e a v o a s t r ă n u regretaţi n i m i c ? P R O S A N : Vrei un răspuns ? Nu d a c ă aş m a i fi t î n ă r o d a t ă , trăi aşa c u m a m trăit... ştiu... D a r , c r e d că a ş

S O R I N : In D a u toţi

P R O S A N : D e c e te-ai o p r i t ? D a , c u am c o n d u s ş e d i n ţ a a c e e a , şi m i e î m i revine răspunderea principală... S O R I N (circumspect) : S ă v e d e m . E r a o şe­ d i n ţ ă î n c a r e se d i s c u t a u n i ş t e c a z u r i de h u l i g a n i s m . I n o r a ş e r a a t u n c i tot f e l u l de l u m e . M i r c e a C o r a V u , care e r a u n ingi­ n e r m o d e l , n u e r a a n i e s t e c a t . S e p a r e — şi aici n u m a i sînt sigur, fiindcă a m auzit a t â t e a v e r s i u n i — i m p l i c a r e a l u i s-a p r o ­ dus î n u r m a c u v â n t u l u i c u i v a , c a r e i-a pomenit numele, „fiindcă scrie poezii e v a ­ zioniste, obiectiv d u ş m ă n o a s e " . A c e l cineva a v e a m e t e a h n a de a v o r b i l a toate şedin­ ţ e l e , c u m f a c e şi a s t ă z i , r e g r e t î n d , pro­ b a b i l , c ă n u s-a f ă c u t a v o c a t . O r , î n t â m ­ p l a r e a a f ă c u t c a t o c m a i peste câteva zile să f i e a r e s t a t tot u n C o r a v u , u n c h i u - s u , î n momentul cînd procesul verbal a ajuns la raion... P R O S A N (calm) : A i c i n u m a i sînt de acord. N u „întîmplarea a făcut". Ci bătrînul Co­ r a v u , unchiu-su, redactase u n protest anti­ guvernamental, p e c a r e v r o i a să-l t r e a c ă î n O c c i d e n t . P e a t u n c i , î n a n i i a c e i a , când prin m u n ţ i o p e r a u b a n d e şi se t r ă g e a u f o c u r i d c a r m ă , o r i c e g e s t d e a c e s t fel p u t e a a v e a foarte g r a v e consecinţe. B ă t r î ­ n u l a săvârşit u n delict politic, pedepsit d e l e g e , şi e r a p e r f e c t c o n ş t i e n t d e a c e s t lucru. Mircea Coravu, un tânăr studios, retras î n t r e cărţi, a , fost, î n s ă , n e v i n o v a t . E x c l u d e r e a l u i d i n o r g a n i z a ţ i e i-a a f e c t a t , într-o m ă s u r ă , c a r i e r a . D a r , c u t a l e n t u l l u i p u t e r n i c , a r e u ş i t să r ă z b e a s c ă . B a , î n u l ­ t i m i i a n i , t o c m a i n e d r e p t a t e a s u f e r i t ă i-a creat o a u r e o l ă c a r e i-a a c c e l e r a t a f i r ­ marea... SORIN (strîns): A d i c ă , a fost s p r e b i n e l e lui? P R O S A N ' : N - a m s p u s a s t a . E f o a r t e r ă u că s-a î n t â m p l a t a ş a . . . D a r , m ă î n t r e b şi e u — d a c ă î m i d a i v o i e : d a c ă a fost r e v o ­ l u ţ i e şi l u m e a s-a c l ă t i n a t d i n t e m e l i i şi a p o i s-a a ş e z a t d i n n o u , c u m s ă n u fie zguduit, într-un fel, fiecare d i n n o i , în parte ? D e p i l d ă , e u , eu a m fost cruţat ? N u v o r b e s c de s a n c ţ i u n e , c i de descoperi­ r e a d u r e r o a s ă a u n u i s e n t i m e n t a l greşe­ lii, necunoscut m a i înainte. Şi, de aici, r e p r o ş u r i l e d e a fi a c ţ i o n a t î m p o t r i v a p r i n ­ cipiilor pe care le afirmam, nopţi de veghe, dispariţia, tocmai atunci, a cuiva f o a r t e d r a g şi s e n z a ţ i a , r ă m a s ă î n mine pînă astăzi, că n-am reuşit să explic totul... S O R I N : D a r , d a c ă a ţ i fi d i n n o u tânăr, v-aţi relua viaţa întocmai... Sînt cuvintele d u m ­ neavoastră. P R O S A N : N u „ î n t o c m a i " . C i î n e s e n ţ ă . N-aş precupeţi, adică, să-mi dau Inima toată r e v o l u ţ i e i . N-aş e z i t a s ă f i u t â n ă r . . . în­ ţ e l e g i , S o r i n e ?... N-aş p r e g e t a s ă înfrunt viaţa, loviturile ei posibile. î n ţ e l e g i ?... . Fiindcă lupta asta n u poate fi ocolită nicicând. S O R I N : Ş i , t o t u ş i , e u . . . (Cu ezitare.) d a c ă s e p o a t e , s ă a f l u . . . C e s-a Aş vrea, întîmplat

S O R I N (cu ezitare) : Şi... greşelile ? P R O S A N : C e greşeli ? S p u n e . . . S O R I N : Cazul Coraivu, de pildă. PROSAN : C e .ştii tu despre cazul Coravu ? SORIN (cu multă siguranţă) : Poate, mai m u l t e decît v ă . î n c h i p u i ţ i dumneavoastră. De pildă, faptul că d u m n e a v o a s t r ă aţi condus şedinţa a c e e a î n care...

www.cimec.ro

91

cu t i n ă r u l a c e l a zelos, b u n ilc g u r ă , caro a ridicat, primul, problema lui Mircea C o r a v u ? A a v u t s e n t i m e n t u l p ă r ţ i i l u i de v i n ă ? A s i a este întrebarea.

mănă. (Slabă, rugătoare.) Spuneţi-mi, daţi-mi un sfat. Cc-ar trebui să f a c , c a să m ă a p r o p i i , cât d e c i t . . . P R O S A N (mai degajat, şovăind incă) : N i m i c . MARIA-IOANA (siwer uimită) : N i m i c '.' PROSAN (binevoitor) : Da, nimic. Nici ea n u s-a s t r ă d u i t s ă fie u n i c ă , şi l o t u ş i . . . (Gindilor.) Asta nu se învaţă. MARIA-IOANA (cu insistenţă): D a r eu, eu îi s e m ă n , s a u mă deosebesc ? Vă rog mult... P R O S A N (o priveşte, descoperind-o) : V ă deo­ s e b i ţ i , d a r î n t r - u n fel c a r e v ă aseamănă. M A R I A - I O A N A : C u m asta ? P R O S A N : Ş i e a a v e a n i ş t e ochi tăcuţi, deşi e r a . . . n u e r a a ş a de... de v i o a i e ca d u m ­ neavoastră... MARIA-IOANA (se aşa.ă pe scaun) : Vai v o r b i ţ i - m i , v ă r o g m u l t , de I c m e i a a s t a . . .

18
Maria-loana, cu alt fel dă un aer living. îmbrăcată într-o de pieptănătură, vaporos, intră, cu altă rochie, ceea ce ii degajare, în

MARIA-IOANA (g/e opreşte in loc ; lui Pro­ san) : î m i r e p r o ş a m că v-am n e g l i j a t . (îşi dă seama că e în contratimp.) Dar văd că d i s c u t a ţ i . . . S O R I N (se ridică in picioare) : Tema e veş­ nică : tinereţea, d r a g ă Ioana. A v e m timp şii a l t ă d a t ă . . . (la revista.) Mă evaporez, ca să-nii c o n t i n u u l e c t u r a . ( I A U Prosan.) S p e r că n u v - a m s u p ă r a t p r e a t a r e . . . P R O S A N : E x a c t oît t r e b u i e . A i s i m ţ u l mă­ surii. S O R I N : O , d e - a r a f l a şi l a t a . (Iese, in di­ recţia terasei.)

20
Dormitorul Mariei-Ioana. şi Dragomir. Aceiaşi : Lungoci L U N G O C I (trinlit într-un fotoliu, cu o famili­ aritate „ca la Porţile Orientului") : Dinule. te p u p , g a t a . . . (Se caută prin buzunare.) . . . M ă . s t a i a ş a . . . să-ţi d a u tot, tot ce a m . M ă , noi, aicea, în R e t e z a t a a s t a oropsită, a v e m o i n i m ă m a r e . (Ii întinde mina plină cu ceea ce a adunat.) I a , m ă . . . tot, t o ţ i banii mei, buletinul, lot... Mă refuzi ? (Printre dinii.) R i n e ! (Bagă totul într-un buzunar.) A t u n c i . . . (7/ examinează.) Nu-mi p l a c e c r a v a t a t a . N u te p r i n d e . E d e p r o s t gust. Bate în maro şi t u ai costumul bleumarin. D R A G O M I R (cău'.ind mărturia unei oglinzi) : Maro ? Nu... E din cauza luminii. LUNGOCI (pus pe rele) : V a x A l b i n a ! E maro ! N u te s u p ă r a , d a r a i ales-o p r o s t . DRAGOMIR (jignit): B a nu e deloc maro! LUNGOCI (cu arţag) : D a c ă a m z i s e u că e m a r o , a t u n c i c m a r o . O r i c r e z i că s î n t b ă u t ? (Afectînd amabilitatea.) F i i b u n şi scoate-o de l a g î t . D R A G O M I R (contrariat) : D e ce ? LUNGOCI (persistent) : F i i n d c ă te-am rugat eu frumos. Ori n u m a i de puicuţa mea a s c u l ţ i ? (Rîde, in timp ce-şi desface \>ropria cravată.) A c u m , p o f t i m , ia c r a v a t a m e a . Iat-o ! E d i n import, franţuzească. S l a i a ş a . . . (Dezleagă cravata lui Dragomir, care, luat prin surprindere, nu se mai opune, şi o înlocuieşte cu cravata lui.) Vezi că te a s o r t e a z ă ? (îşi pune la gtt cravata lui Dragomir. Cu dispreţ.) Pe mine mă prinde orice. C h i a r şi o culoare d i n t r - a s t a , t î m p i t ă ! (Rîde, poznaş.) Dinulaohe. într-un ceas b u n ! D c - a c u m , băr­ băţia lui L i v i u Lungoci a intrat în m ă r u n ­ taiele tale... DRAGOMIR (ca s-o dea pe glumă) e ca în povestea cu scalpurile... : Asta

19
P R O S A N (abia acum îşi dă seama de schim­ barea Mariei-Ioana, spune, însă. altceva) : Ciudat. întotdeauna e aşa ? M A R I A - I O A N A : î n pofida înfăţişării, e exce­ s i v de i n t e r i o r i z a t . N u s u p o r t ă să fie s u ­ b i e c t d e d i s c u ţ i e . P ă c a t că s o ţ u l m e u nu-1 înţelege... P R O S A N : Apropo, unde a dispărut ? M A R I A - I O A N A : E i n tete-ă-lete cu inginerul D r a g o m i r . S e p a r c că a f ă c u t o p a s i u n e s u b i t ă . (Cu exuberanţă.) Cum m ă găsiţi ? V r e a u să f i u a l p a t r u l e a , d a c ă s e r e c o n s t i ­ tuie f o r m a ţ i a muşchetarilor. P e post de d ' A r l a g n a n . . . (Prosan tace, posac. Marialoana, cu sensibilitate.) Ierlaţi-mă, dacă... d a c ă . . . Ş t i u că a c e s t l o c a f o s t d e ţ i n u t p c v r e m u r i d e o f e m e i e , c a r e . . . M i s-a s p u s că e r a e x c e p ţ i o n a l ă . N u a t î t d e f r u m o a s ă cit e x t r e m de... i n t e r e s a n t ă , o I o a n a d ' A r c c u o c h i d e G i o o o n d ă , m e l a n c o l i c i . Şi c a r e a lăsat î n oraş o s e a m ă de legende. V o r ­ biţi-mi despre ea, dacă nu vă incomo­ dează. Cum a fost, în comparaţie cu m i n e . . . (Prosan o priveşte lung, închis în­ tr-o muţenie dură. Ca să-l ciştige.) Vă î n ţ e l e g . . . A fost o f e m e i e i m p o s i b i l d c î n ­ l o c u i t , u n i c ă . . . C e n-aş d a să-i p o t s e m ă n a cît d c c î t , m ă c a r p r i n c o n t r a s t . Uneori, m ă pomenesc c h i a r geloasă, fiindcă s u r ­ p r i n d , în discuţiile cu soţul m e u , frânturi care mărturisesc o admirafje neştirbită p e n t r u c i n e v a , c a r e , f o a r t e c i u d a t , îi s e a ­

92

www.cimec.ro

L U N G O C I (printre dinţi) : A i răbdare, puiule. I n e ă n-am a j u n s a c o l o . (Sumbru.) Ş t i i ce păţesc, la n o i , ă i a d e i p r i n d e m î n b r a ţ e l e n e v e s t e i ? (Se scoală în picioare.) Pernei! nu-i f a c e m n i m i c , d a r p e e i . . . î i j u g ă n i m ! (Brusc, amuzat.) N u . N u te s p e r i a . G l u ­ m e s c . T u eşti p r i e t e n u l meu şi p e tin-î a m să te p u n s ă c î n ţ i . A ş a c u m î m i p l a c e m i c . (ll ia pe Dragomir de mină, silindu-l să facă \>aşi de sirbă.) T r a l a , hop-şS-aşa. Trala-bop-şi-aşa... P e S t r o i e s c u a f a r ă nu-1 Dragomir, în şoap­ v o m d a ! (Aparte, lui tă.) Odată l-am a l t o i t p c u n u l d e I-am l ă s a t i n n e s i m ţ i r e ! (Ameninţător.) H a i cu tata. Ciută, trala, trala...
;

22
In vestibul. Maria-loana Intră Lungoci. şi Ileana Staicu. LUNGOCI (cu bunăvoinţă) : B u nă seara. Ilcană. Ce s-a î n t î m p l a t ? (Maria-loana trece în living. Ileana Staicu vrea s-o urmeze. Lungoci îi aţine calea.) încotro ? I L E A N A S T A I C U (insistă) : D ă - m i d r u m u l !... V r e a u să v o r b e s c cu directorul. L U N G O C I : A i î n n e b u n i t ? Nu-i n i c i u n di­ rector la m i n e . I L E A N A S T A I C U : L - a m v ă z u t pe f e r e a s t r ă . I n faţa casei e o m a ş i n ă m a r e , neagră. L U N G O C I (limpede, calm) : Ascultă, Ueană : în felul ăsta n-ai să o b ţ i i n i m i c . Spu­ n e - m i m i e . . . C e s^a î n t î m p l a t ? ILEANA STAICU (reluînd o chestiune care o obsedează) : E u sînt v ă d u v a lui Ioachim Staicu, tovarăşe Lungoci. E l a muncit pen­ t r u o r a ş u l a c e s t a , să-l r i d i c e , s ă d e a o ţ e l . . . Ş i - a t u n o i , d e ce s ă f i u s c o a s ă d i n l o c u i n ţ a mea (s,e aprinde) de o s c o r p i e , de> o ciocoaică... L U N G O C I (potolit) : Stai binişor, Ilcană. N u aşa... E u , c u m ştii p r e a b i n e , a m făcut totul, dar e hotărîrc judecătorească, înţe­ legi ? T e p u i c o n t r a l e g i i , t o c m a i d u m n e a ­ ta, v ă d u v a lui I o a c h i m S t a i c u ? I L E A N A S T A I C U (amar) : E u , c o n t r a legii ? LUNGOCI (cu duhul bllndeţii) : Vezi ! Fă b i n e şi a c c e p t ă u n d e ţi s-a d a t . Ş i mă f a c c u forte — u i t e , îţi p r o m i t s o l e m n , p e m e m o r i a l u i I o a c h i m — c ă , î n d a t ă ce s e i v e ş t e o o c a z i e . . . (0 dirijează, cu miş­ cări discrete, dar sigure, spre ieşire.) Şi. m a i t r e c i p e ba n o i . D a r I a t i m p p o t r i v i i . Ş i , f ă r ă n e r v i . . . C ă şi e u a m d e s t u i , p e n t r u că toţi t r a g d e m i n e . D a r nu-i n i m i c , m a i treci... L a r e v e d e r e ! (Ileana Staicu iese. Lungoci deschide larg uşa şi răsuflă uşurat. Aude, în liniştea nopţii, paşi care se apropie. Încordat, îşi aţinteşte privirea în întuneric.)

răbdării, DRAGOMIR (la capătul se smulgă, cu ochi scînteietori) L u n g o c i ! L n s ă - m ă !... (Calm.) frumosul. LUNGOCI (gata şi g l a s . . . să-l lovească) :

încearcă să : Tovarăşe Iţi s p u n cu E-tc-te ! Ai

21
Soneria. Maria-loana. care se află în li­ ving, merge în vestibul şi deschide uşa. Intră Ileana Staicu, femeie uscată şi pa­ lidă, îmbrăcată într-un pardesiu gri, cu broboadă neagră. M A R I A - I O A N A (impacientată) : U n moment... (Ezită.) A ş t e p t a ţ i . (Traversează scena pînă în dormitor. Lui Lungoci.) Liviu ! L U N G O C I (avînd braţul încleştat de mina lui Dragomir, cu respiraţia grea) : L a s ă - m ă ! MARIA-IOANA (insistînd) : E Ileana ! A venit Ileana ! L U N G O C I (galben, suferind de durerea stiinsorii) : Lasă-mă ! Lasă-mă, paţacbina dra­ cului. (Maria-loana, impacientată de prezenţa vi­ zitatoarei, se întoarce grăbită în vestibul.) DRAGOMIR (slăbind slrînsoarea) : Ţi-am s p u s . le-am rugat, L i v i u ţ a c h e , dar... L U N G O C I (işi retrage mina, slăbit, nerealizînd încă o explicaţie) : C c mi-ai f ă c u t ? (îşi pipăie braţul.) D R A G O M I R : A i a v u t noroc, dacă se întîmp l a a s t a a c u m doi a n i d e z i l e , îţi crăpăm osul. Mi-am pierdut antrenamentul. L U N G O C I (lucid, trezit din beţie) : M ă , D i n u l a c h e , m ă , d e u n d e m e n g h i n a a s t a ?... DRAGOMIR (revizuindu-şi ţinuta) : Judo. A m fost c a m p i o n u n i v e r s i t a r . D a r , v ă r o g . să r ă m î i e i n l r e n o i . N u p r i n a s t a (arată mina) a ş v r e a să m ă a f i r m e u a i c i . (Sorin apare în uşa dormitorului.)

23
Apare doamna Coravu, îmbrăcată ca în scena precedentă, dar vădit enervată. E însoţită de Irina, nora ei, o fiinţă insigni­ fiantă, cu faţa palidă şi plinsă, şi care, dealtfel, în tot timpul vizitei, nu va scoale nici o vorbă. L U N G O C I (surprins şi deloc neavoastră, l a ora asta ! (Se dă deoparte, silit mai dinea hotărîlă a doamnei bucuros) : Dum­

S O R I N : T a t ă , eşti a ş t e p t a t î n v e s t i b u l . . . L U N G O C I (dîndu-şi seama, impacientat) : Vai d e m i n e !... (Merge grăbit pînă în ves­ tibul.) (Sorin şi Dragomir trec în living.)

mult de Coravu.)

atitu­

www.cimec.ro

93

DOAMNA C O R A V U : C e te m i r i , domnule Lungoci ? E timpul vizitelor nocturne. D o a r a b i a te-a părăsit o vizitatoare No­ r o c că v e n e a m d i n * î n t u n e r i c şi n u m-a primire v ă z u t , că altfel m-ar fi l u a t î n smintita, catîrca aia. LUNGOCI (depăşit) : Dar c e e s t e ? C e s-a î n ­ tîmplat, d o a m n ă Coravu ?

25
PROSAN (amabil) : Luaţi loc, doamnă... D O A M N A C O R A V U : M u l ţ u m e s c . (Rămîne în picioare.) N - a m v e n i t s ă conversăm. C i să r e z o l v ă m u r g e n t o c h e s t i u n e ce p o a t e de­ veni gravă. P R O S A N (cu solicitudine) : V ă ascult... DOAMNA C O R A V U (diplomată) : îmi place acest ton, d o m n u l e P r o s a n . . . (Urmînd un plan retoric premeditat.) F e m e i a asta pa­ l i d ă şi p l î n s ă e s t e I r i n a , s o r a i n g i n e r u l u i S t e l u S t r o i e s c u şi s o ţ i a s a v a n t u l u i Mircea Coravu, plecat acum cu o i m p o r t a n t ă mi­ s i u n e î n s t r ă i n ă t a t e , şi... (Aşteaptă reacţia celuilalt.) P R O S A N (alb) : V ă a s c u l t , d o a m n ă . . . D O A M N A C O R A V U (cu gravitate) : S-a petre­ cut l a noi î n familie o a d e v ă r a t ă tragedie. S t e l u , i n g i n e r u l S t r o i e s c u , a a v u t u n şoo n e r v o s . Mi-e t e a m ă s ă n u r e c u r g ă l a u n g e s t n e c u g e t a t . Soxă-sa, I r i n a , e d i s p e r a t ă . . . T r e b u i e să facem cova pentru o m i d a¬ cesta. P R O S A N : î m i p a r e , s i n c e r , şi m i e r ă u (cu grijă pentru formulare) d e starea actuală a inginerului Stroiescu, cîndva, un tînăr de m a r c viitor. DOAMNA C O R A V U : D e c i , s i m p l u : ne-am s e r v i t d e el c î t a fost b u n şi, l a c e a m a i m i c ă d e f e c ţ i u n e , g a t a , l a f'ier v e c h i c u e l ! U n d e e echitatea ? P R O S A N : N u l a f i e r v e c h i , c i l a secţia fier vechi, doamnă. M u n c e s c acolo 6ute do oameni. E u n l o c foarte i m p o r t a n t . D O A M N A C O R A V U (urmîndu-şi planul reto­ ric.) : D a ? Ş i ?... I m p o r t a n t ă e l a t u r a m o ­ r a l ă . I n g i n e r u l S t e l u S t r o i e s c u , c u n o s c u t şi a p r e c i a t î n o r a ş u l n o s t r u d c a n i şi a n i d e z i l e , a f o s t l o v i t , d e g r a d a t . F a p t u l a¬ cesta n u poate să facă o b u n ă i m p r e s i e . Crodeţi-mă, v o r b e s c a c u m în interesul d u m ­ n e a v o a s t r ă . . . M a i a l e s că M i r c e a C o r a v u , c u m n a t u l l u i , e acum u n s a v a n t de r e n u ­ me mondial. P R O S A N : P o a t e n-o s ă v ă v i n ă s ă c r e d e ţ i , dar faptul acesta m ă b u c u r ă în mod s i n ­ cer. D O A M N A C O R A V U : A t u n c i , v ă r o g s-o d o ­ vediţi. Arătaţi^vă clemenţa, grija, înţelege­ rea pentru destinul unui om. P R O S A N : II înţeleg perfect, d o a m n ă . şi e u î n s u m i a m fost r e t r o g r a d a t . DOAMNA deci... CORAVU (strins) : Vă Cîndva,

D O A M N A C O R A V U (pe un ton ce nu admite replică) : A m v e n i t amîndouă să vorbim cu d o m n u l P r o s a n . Ş t i u că m a i e l a d u m ­ neata. LUNGOCI (năucit) ? : Cum, dumneavoastră v r e ţ i . . . cu...

DOAMNA C O R A V U (la capătul răbdării) : N u so m a i poate, d o m n u l e L u n g o c i . Stelu a a v u t o criză. M i - e t e a m ă că-şi f a c e s e a ­ ma. C u c e a greşSt ? U n d e c d r e p t a t e a ? U i t e , I r i n a e d i s t r u s ă . D e a c e e a , vrem s ă . . . L U N G O C I (sc aşază dezastru) : Dar doamnă... Cum în faţa ei, presimţind un dumneavoastră sînteţi o aşa ? !

D O A M N A C O R A V U (cu toată forţa persona­ lităţii ei) : A f l ă , d o m n u l e L u n g o c i , c ă m i e n u - m i s t ă î n c a r a c t e r s ă m ă r o g . S-a î n ­ t î m p l a t î n f a m i b a noastră u n caz grav... S a v a n t u l M i r c e a C o r a v u se a f l ă c u o m i ­ siune importantă în străinătate. Şi eu, d o m n u l e Lungoci, î n c a z d e c e v a , n u m a i r ă s p u n d d e consecinţe ! Dă-mi voie ! (Lun­ goci, docil, nu mai opune nici un fel de rezistenţă. Doamna Coravu l-a depăşit.) Domnul Prosan e în living ? (Poruncitor.) Ilaidcm, I r i n o !...

24
Doamna Coravu trece, ving, ţinînd-o de braţ le urmează, oprindu-se fără şovăire, în li­ pe Irina. Lungoci în pragul uşii. lui (sc Prosan): ridică

D O A M N A C O R A V U (vine în faţa D o m n u l Inochentie Prosan ? PROSAN (surprins) ezitînd) în picioare, Coravu...

: Da, doamnă...

DOAMNA C O R A V U : N e c u n o a ş t e m din ve­ dere. (CercetînduA.) Dumneata, nu prea te-ai schimbat. Te-am recunoscut din prima clipă... E a este Irina, sora inginerului Stelu Stroiescu, soţia savantului Mircea Coravu. • PROSAN DOAMNA doar (Se Sorin.) aceea un semn uită E v-am (reţinut) : îmi pare Vrem la bine. să vă Cu ce vă p o t f i de folos ? CORAVU : insistent foarte discret se în spunem ochi. şi asta. Sorin la Dc (La şi cîteva cuvinte, însă, între patru Maria-loana şi la ora important al ridică, direcţia lui urgent.

revanşaţi,

P R O S A N : A m p r e v ă z u t şi o b i e c ţ i a a s t a . Ş i , totuşi, a m acţionat. Dintr-un c o m a n d a m e n t s u p e r i o r . (Rece, oficial.) D e a l t f e l , c hotăr î r e a u n u i f o r c o l e c t i v , c ă r u i a şi e u t r e b u i e să m ă s u p u n . DOAMNA C O R A V U (relansează atacul) : Ce u ş o r v-aţi l i n i ş t i t c o n ş t i i n ţ a . . . (0 arată pe Irina ; argument retoric.) Dar puneţi-vă î n s i t u a ţ i a a c e s t e i f e m e i d i s p e r a t e !... (A-

inoportunat

Lungoci, uimiţi, terasei.)

Maria-loana şi-l urmează

nedumeriţi,

94

www.cimec.ro

runcă atuul cel mare.) Şi d i s p e r a r e a este u n s f ă t u i t o r n e c u g e t a t !... L o v i t ă , d i s t r u s ă de s t a r e a m i z e r a b i l ă a fratelui ei, tocmai i-a s c r i s o s c r i s o a r e s o ţ u l u i e i , s a v a n t u l M i r c e a C o r a v u , care se află în străinătate. E u a m d e c o n s e i a t - o , I n s p e r a n ţ a că s e m a i p o a t e f a c e c e v a . . . (Se întrerupe, aşteptînd a intervenţie.) . . . Ş i - a t u n c i ? (Cu amară îm­ păcare.) D o m n u l e P r o s a n , eu n u m a i răs­ p u n d d e consecinţe. Imaginaţi-vă starea p s i h i c ă a c u i v a , a f l a t d e p a r t e , şi o a r e p r i ­ m e ş t e de l a soţia l u i o astfel de ştire alarmanta. P R O S A N (fără să cedeze presiunii) : Sînt si­ g u r că a c e a s t ă s t a r e sufletească s c b a z e a z ă l a e l , c a şi l a d u m n e a v o a s t r ă , d e a l t f e l , pe u n trainic ataşament pentru patrie. D O A M N A C O R A V U : E o asigurare ? P R O S A N : D a , şi, d e a s e m e n i , u n act d c în­ credere într-un o m a cărui atitudine fun­ d a m e n t a l ă n u poate fi p u s ă î n cumpănă de u n incident nedorit, d a r explicabil cu argumente raţionale — l u c r u pe c a r e îl v a f a c e a c o l o , s î n t s i g u r , şi i n g i n e r u l M i r ­ cea Coravu. D O A M N A C O R A V U (înţepată): Fără îndoială, d o m n u l e . . . (Îşi trage mănuşile.) V - a m inoportunat m a i m u l t decît î n g ă d u i a politeţea. P l e c , t o t u ş i , c u s t r î n g e r e d e i n i m ă şi c u îngrijorare. Ca orice persoană care a făcut u n a v a n s n e o n o r a t . (Cu subtext marcat.) prea I n c i u d a t i m p u l u i , n u v-aţi schimbat m u l t , d o m n u l e P r o s a n . A ţ i r ă m a s tot încă tînăr. (Se îndreaptă spre vestibul.) Mulţu­ mesc, n u m ă conduceţi. Transmiteţi salu­ t ă r i d o a m n e i şi d o m n u l u i L u n g o c i . PROSAN (se înclină, distant) mele, stimată d o a m n ă . : Respectele

26
Lungoci, agitat, trece repede dinspre te­ rasă în vestibul, vrînd să le ajungă din urmă pe vizitatoare. Deschide uşa de la intrare, dar, brusc, îşi schimbă intenţia şi revine in living, unde 11 găseşte pe Pro­ san, aşezat calm în scaunul mare, de stejar. L U N G O C I (răscolit) s P r o s a n e , ce-ai f ă c u t ? P R O S A N : Ştii ? L U N G O C I : Aţi vorbit tare. P R O S A N : Ş i ce-ai fi v r u t s ă f a c ? S ă p r o ­ pun reintegrarea lui Stelu Stroiescu ? Pc c e c o n s i d e r e n t e ? Ş i , m a i a l e s : d u p ă ce criterii ? LUNGOCI (exasperat) : Criterii ! Consideren­ te !... I a r v o r b e m a r i . A i c i a v e m o s i t u a ţ i e concretă. Stelu Stroiescu e u n o m cu re­ laţii î n C o m b i n a t , a r e i n l l u e n ţ ă în anu­ m i t e c e r c u r i d i n R e t e z a t a . S ă ş t i i c ă o să a v e m mari supărări. P R O S A N : Ş t i u . I^e-am a v u t î n c u m p ă n ă p e toate. R e l a ţ i i l e l u i S t r o i e s c u , p o z i ţ i a m e a în cazul C o r a v u , denaturările posibile. Şi, d e p a r t e a c e a l a l t ă a c u m p e n e i : o ţ e l u l . Şi

oţelul a p r e c u m p ă n i t , n u fiindcă e m a i g r e u , ca m a t e r i e . C i f i i n d c ă a r e î n el v o ­ inţa, probitatea, conştiinţa, gîndurile noas­ (Aspru.) Vorbe tre cele mai curate. m a r i ?... P o f t i m şi a r g u m e n t u l c o n c r e t : c u Stelu Stroiescu, aşa c u m este e l acum, noi n u putem realiza misiunea cea mai i m p o r t a n t ă la ordinea zilei : oţelurile spe­ ciale. Ş i tu o ştii foarte b i n e . L U N G O C I : Ştiu... Ştiu... D a r m a i ştiu, în plus, ca rctozătean, cine e d o a m n a Coravu, c e p u t e r o a d o b î n d i t . M i i n e v a u m p l e tot oraşul şi, din nevastă î n nevastă, vorbele o să a j u n g ă unde nici tu n u poţi pă­ trunde... Afacerea aceea veche, care se ui­ t a s e , v a f i d i n n o u r ă s c o l i t ă . Ş i e u . . . şi tu... v o m fi z u g r ă v i ţ i î n cele m a i negre c u l o r i . A r e o l i m b ă d e v i p e r ă . (Cu ciudă.) Şi cât m - a m căznit eu ca să se uite totul ! P R O S A N : Şi, dacă se uită, fapta a încetat s ă e x i s t e ? E x i s t ă . N-o m a i p o ţ i s c h i m b a . L U N G O C I : S t a i . . . Că a s t a n-am m a i înţeles-o. P R O S A N : E s e n ţ i a l u l este n u să u i ţ i , ci să î n ţ e l e g i . S-o i s p ă ş e ş t i . I n c h i n u l propriei c o n ş t i i n ţ e . D e cîte o r i v r e i 6ă p l ă t e s c a c e ­ e a ş i g r e ş e a l ă ? Şd î n a c e s t c a z , v e z i , t r e ­ buie să fie o echitate. L U N G O C I : L u m e a . . . L u m e a ce ş t i e , p r i n c î t e a i t r e c u t , î n ce f e l a i p l ă t i t . . . d e s u f e r i n ­ ţele talc... P R O S A N : Ştie p a r t i d u l . Ştiu e u , ştiţi v o i , p r i e t e n i i m e i . . . Mi-e de-ajuns. E u a c ţ i o n e z c u m î m i dictează conştiinţa, iar conştiinţa mea aparţine revoluţiei. Iar lumea... D r a ­ g o m i r a r e o v o r b ă , citită pe u n d e v a , d a r c a r e î m i p l a c e : „...Ci lasă-i să v o r b e a s c ă , fii tare c a u n t u r n ce n u se c l a t i n ă p r e ­ c u m îl bate v â n t u l " . . . L U N G O C I (interzis) : I n o c h e n t i u l e , c u m ? (0 fi dat în mintea copiilor ? !) . . . N u te m a i recunosc ! I n s i t u a ţ i a a s t a , tu-mi reciţi poezii ? D a r tu n u înţelegi că toată c a ­ r i e r a ta e i n j o c ? S t r o i e s c u , d a , e o c ă z ă ­ t u r ă , î n s ă a r f i t r e b u i t să-l p ă s t r ă m , un t i m p , aşa, de f o r m ă . V r e i să n e m e a r g ă b u h u l că ne j u c ă m , c a pe v r e m u r i , c u destinele oamenilor ? P R O S A N (dur) : A s c u l t ă , L i v i u l e , tu de p a r ­ tea c u i e ş t i ? L U N G O C I : N u înţeleg... P R O S A N : Cine numeşte oamenii în posturi, l a C o m b i n a t ? N o i , o r g a n e l e p o l i t i c e şi d e s t a t , s a u d o a m n a C o r a v u ? Ş i ce r a ţ i u n i prevalează ? Cele de ordin politic şi pro­ f e s i o n a l , s a u n u ş t i u ce f e l d e c o m b i n a ţ i i obscure ? L U N G O C I : I a r a i t r a s o l i n i e şt-i î m p ă r ţ i pe o a m e n i în două... C a pe j u m ă t a t e din e i să-i m ă t u r i l a f i e r v e c h i . Ş i m a i s p u i că a i s u f e r i t , c ă a i î n ţ e l e s . . . P R O S A N : D a r laşi există ? B i c i s n i c i există ? C a r i e r i ş t i ?... I ţ i a d u c i a m i n t e c e n e în­ v ă ţ a G l ă v a n - b ă t r î n u l , când ne-a p u s j o a r d a î n m â n ă ? „ T a r e şi f ă r ă f r i c ă , b ă i e ţ i , că o ţ e l u l n u r a b d ă pe ă i b i c i s n i c i !" Ce ? Şi el trăgea o linie ? N u , L i v i u l e , linia asta a tras-o o ţ e l u l , d e c â n d e o ţ e l !

www.cimec.ro

95

L . U N G O C I (ii ingînă) : „ T a r e şi f ă r ă f r i c ă !"... aminte. „ T a r e şi f ă r ă f r i c ă !"... î m i a d u c Inii a d u c f o a r t e b i n e a m i n t e . . . (E emo¬ ţionat. îşi face un şi>riţ şi-l dă peste cap. mină. stingherit.) Rămîne cu paharul în I a r t ă - r n ă ! Să-ţi f a c şi ţie. L a a m î n d o i . S ă b e m şi n o i , î n s e a r a a s t a , u n ş p r i ţ . î m ­ p r e u n ă . V i n o m a i a p r o a p e , m ă . . . (îl ia de după gîl.) .\!ă, p e z e v e n c h i u l e , m ă . . . îmi eşti d r a g e a u n f r a t e . V i n o s ă te pup. M a r i a - l o a n a , e h . . . (Dă din mitul, a leha­ mite.) Ţ i e a m să-ţi s p u n t o t u l . F i i n d c ă a i z i s că a i s u f e r i t . A ş a a i s p u s ? N u ? A i s p u s ! N u mai poţi nega. Dar, oare, asta a fost s u S e r i n ţ ă , î n c o m p a r a ţ i e c u c e e a ce e u . . . A n i şi a n i de-a r î n d u l . C ă c i ştii tu că a t u n c i , d a , a t u n c i , c î n d ţijwun : „tare şi fărti frică'*... şi-i î n d e m n a m pe alţii : „veniţi după mine, t a r e şi f ă r ă frică"... t a t ă l m e u , t a t ă l m e u b u n , că a m a v u t şi eu un tată, tatăl m e u . C h o o r g h c L u n g o c i , gospodar cu frica lui D u m n e z e u , d e v e n i s e u n p r ă p ă d i t , u n b i c i s n i c , ce m a i !... c a şi un m o r t ? ! Şi a s t a , d i n c a u z a m e a . A i m ă . pezevenş t i u t tu a s t a (eu dragoste) c h i u l e , m ă ?... (Vrea să-l ia din nou de după git.) PROSAN (se eschivează cu decenţă) : Să-ţi s p u n d r e p t , c e v a , c e v a a m auzit... Şi s t a r e a a c e e a d e . . . a m a f l a t , i s e t r ă g e a dintr-o b o a l ă m a i v e c h e , n e t r a t a t ă la t i m p . L U N G O C I : D a r că a fost p e r s e c u t a t pe n e ­ drept, făcut, c u m se s p u n e a pc atunci, u n chiabur, u n d u ş m a n al poporului munci­ tor, ştiai ? P R O S A N (simplu) : D a . Ţi-am v ă z u t d o s a r u l . E r a f i r e s c . D a r . c u m t u , a t u n c i , te a r ă t a i devotat, un om de-al n o s t r u , n-am dat u r i n a r e , e i , d i m p o t r i v ă , a i fost p r o m o v a t . L U N G O C I : O m de-al v o s t r u . . . D a r c u ce i n i ­ m ă ! M e r e u u m i l i t , ruşinat... Şi asta. a b i a a c u m a m simţit-o, da. cînd se poate, n f i n e . r e s p i r a . D a r , a t u n c i , a m e ţ i i d e cîntece şi c h e m ă r i , mi-a fost n u / n e . Mi-a fost r u ş i n e de p r o p r i u l m e u t a t ă . F i i n d c ă era un b u r g h e z . A m fugit de-aeasă. Şi-am v e n i t la R e t e z a t a , b r i g a d i e r v o l u n t a r . Dă-i tot î n a i n t e , t a r e şi f ă r ă f r i c ă ! Ş i . . . (se 'înduioşează) ...el. s ă r a c u l , de i n i m ă rea. A a v u t u n a t a c !... „ N u ! — m i - a m s p u s eu — e b u r g h e z , se p r e f a c e ! " N u i-am r ă s p u n s l a s c r i s o r i . . . Ş i - a c u m s t a u şi m ă g î n d e s c l a t o t ce-a fost a t u n c i , l a anii a c e i a . . . O a r e , ceea ce a m trăit noi a t u n c i , P r o s a n e . a fost t i n e r e ţ e , o t i n e r e ţ e a d e ­ vărată ?
f

L U N G O C I : De-un t i m p încoace, nu... Şi n u s î n t de a c o r d c u t i n e c ă a t u n c i a m fost p r o m o v a t . D i m p o t r i v ă . A m fost p e r s e c u t a t . D i n p r i c i n a tatei. S î n t o v i c t i m ă . U n ne­ d r e p t ă ţ i t . D a , s î n t o v i c t i m ă . Ş i , tn a c e s t c a z , a m d r e p t u l să-i î n t r e b p e c î t e u n i i : ce-aţi f ă c u t c u t i n e r e ţ e a m e a , o a m e n i b u n i ? (Ges,l larg.) D a r e u , t o t u ş i , ţin la tine. m ă , Inoccntule, mă... (încearcă san se să-l apuce eschivează.) pe după umeri. Pro­

27
Sonerie insistentă. Sorin trece repede în vestibul, venind dinspre terasă, şi deschide uşa. întră inginerul Tudora, îmbrăcat de lucru şi — după un scurt dialog — sc duce în living, urmat de Sorin. TUDORA Prosan) scuzaţi. mir. E a intrat loana.) (profesional, sigur pe sine, către : Tovarăşe d i r e c t o r , v ă rog să m ă A m venit d u p ă tovarăşul Drago­ u r g e n t . (îl vede pe Dragomir, care în living, împreună cu MariaA c ă z u t bolta la şapte !

Pros,an) : Permiteţi, tovarăşe D R A G O M I R (lui Prosan ? PROSAN (milităreşte) : D u - t e !... (După n pauză.) S t a i , că v i n şi e u ! (Se ridică energie în picioare.) L U N G O C I (cu imputare) : P r o s a n e ! M ă laşi ? (Se scoală de pe scaun.) V i n şi e u ! (Dar, extenuat, se aşază din nou.) Inochentiule şi a v e a m a ti tea să-ţi s p u n . . . P R O S A N (preocupat de ceea ce-l aşteaptă) : Altă dată, Liviule, excepţia altă lui dată... Lungoci, trec în

(Tofi. cu vestibul.)

MARIA-IOANA (după ce a ieşit Prosan, fără să-i pese că e auzită de Sorin) : Ai grijă. D i n u l e . . . de c o s t u m . Şi... m a i d ă - m i un s e m n de v i a ţ ă ! (Dragomir bit. Sorin, lăsind uşa ii cu sărută mina paşi degajaţi, deschisă.) şi pleacă, gră­ iese în noapte,

28
în living, loana. Lungoci, singur, apoi MariaLUNGOCI (cu capul în miini) : Altă şi-altă d a t ă . . . (Melodia cunoscutului trece într-un murmur interior.) uite-aşa, a trecut v i a ţ a m e a toată... dată, cîntec ...şi,

PROSAN

(retras)

:

Şi

dacă

n-a

fost

tinereţe,

a t u n c i , ce-a f o s t ? L U N G O C I : O p ă l ă l a i e mare.. Paiele au a r s şi-au d e v e n i t c e n u ş ă . V î n t u l a s p u l b e r a t - o şi a r ă m a s o p o s t a ţ ă n e a g r ă . . . P R O S A N : Şi, dincolo de poslaţa a s t a , dc j u r î m p r e j u r . . . d e a s u p r a ta... c î n d p r i v e ş t i î n a ­ p o i , l a a n i i a c e i a , n u m a i v e z i n i m i c ?...

(Maria-loana trece prin living, sc opreşte o clipă locului, îl priveşte cu insistenţă pe Lungoci, apoi iese către terasă, fără să fi fost observată.)

SFiRŞITUL PRIMEI P Ă R Ţ I 96
www.cimec.ro

I . P. .,Informaţia" c. - 1566

www.cimec.ro

44 200

LEI

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful