Universitatea Politehnica Timişoara

CC 11 77
Siguranta structurilor la actiuni speciale Siguranta structurilor la actiuni speciale
Curs Curs 1 1 - - 77
Master, an I
Acţiunea vântului Acţiunea vântului
Acţiunea vântului
 Vanturile puternice - o caracteristica relativ previzibila a Vanturile puternice o caracteristica relativ previzibila a
naturii
 Pagubele produse de vanturile puternice – printre cele g p p p
mai importante (peste 80 mld $ doar in USA si Europa)
 Sunt necesare masuri de reducere a efectelor
– Prevenirea populatiei (prognoze imbunatatite)
– Masuri de reducere a riscului producerii de avarii asupra
constructiilor constructiilor
 Trebuie gasit un nivel al riscului acceptabil din punct de
vedere economic vedere economic
– Cladirile nu sunt calculate la vanturi extreme (ex.: cele produse de
tornade de gradul F5) – aici intervine robustetea structurilor si
redundanta acestora)
Acţiunea vântului
 Direcţii de acţiune: Direcţii de acţiune:
– Cooperare interdisciplinara
• Cercetători
• Ingineri
• Arhitecţi
• Autoritati Autoritati
• Asociaţii profesionale
• Constructori
I tit ii fi i i d i ă i • Instituii financiare si de asigurări
– Problemele trebuie analizate la nivelul intregii cladiri (structura +
inchideri) )
– Cooperare internaţionala
Citicorp Center
 1977: New York
 279m, 59 nivele
 inginer structurist: William
J. LeMessurier
i ă âl i  construită pe patru stâlpi
masivi de 44m + un nucleu
central: urmare a înţelegerii central: urmare a înţelegerii
cu biserica luterana:
– biserica vindea terenul, dar ,
– vroia o noua biserica, care să
fie distinctă de clădirea
multietajată multietajată
 vârful tăiat la 45°, pentru
dispunerea unor panouri dispunerea unor panouri
solare (proiect nerealizat)
Citicorp Center
 1978 - pornind de la
întrebarea unui student, s-a
descoperit că îmbinările cu descoperit că îmbinările cu
şuruburi nu rezistau unui
uragan la 45° faţă de axele u aga a 5 aţă de a e e
principale ale clădirii
 în următoarele 3 luni o
echipă de sudori a întărit
îmbinările folosind eclise
d t sudate
 clădirea este dotată astăzi
cu un amortizor TMD de 400 cu un amortizor TMD de 400
tone, care reduce
deplasările laterale ale deplasările laterale ale
structurii cu 40%
Acţiunea vântului
 Actiunea vantului se manifesta prin: Actiunea vantului se manifesta prin:
– acceleraţii (confortul ocupantilor)
– eforturi structurale
– deplasări (degradări nestructurale)
 Tendintele actuale in constructii:
– Cladiri mai inalte, cu deschideri mari
– Structuri mai zvelte si mai usoare
• Probleme in asigurarea cerintelor de proiectare
• Desi proiectarea poate satisface cerintele SLU (eforturi) si
SLS (deplasarile de nivel), nivelul de acceleratii poate cauza
disconfort ocupantilor disconfort ocupantilor
Acţiunea vântului
 acceleraţii (confortul uman)
– Valoarea de varf - peak acceleration
RMS l f ti fi – RMS – valoare efectiva eficace
Acţiunea vântului
 acceleraţii (confortul uman)
Acţiunea vântului
Factori care afecteaza raspunsul oamenilor:
 acceleraţii (confortul uman)
1. Perioada cladirii – toleranta creste cu cresterea perioadei cladirii.
2. Femeile sunt mai sensibile decat barbatii.
3. Copii sunt mai sensibili decat adultii. 3. Copii sunt mai sensibili decat adultii.
4. Corpul uman este mai sensibil la miscarile fata – spate decat la miscari laterale
5. Pragul de detectie este mai mare daca persoanele se afla in miscare
Acţiunea vântului
 deplasări - degradări nestructurale asociate deformaţiilor
laterale
Efectele actiunii vantului
 Dr Jack E Cermak Colorado State University – “parintele” Dr. Jack E. Cermak, Colorado State University parintele
ingineriei vantului
• 1959 - Fluid Dynamics Laboratory at Colorado State
• Procedurile actuale de calcul la vant
• Consultant sau proiectant pentru multe cladiri importante (WTC) – primul
studiu cuprinzator asupra factorilor care intervin in calculul unei cladiri p p
inalte la actiunea vantului
 Efectele acţiunii vântului asupra constructiilor depind de:
Efectele actiunii vantului
Efectele acţiunii vântului asupra constructiilor depind de:
1. Amplasament, mediu construit învecinat
2. Proprietatile vântului
3. Forma, dimensiuni, orientare construcţie 3. Forma, dimensiuni, orientare construcţie
4. Proprietatile dinamice ale construcţiei
Proprietatile vantului
 Siguranta cladirilor sub incarcarea din vant – modelarea corespunzatoare
a efectelor acestuia
 Daca in deplasarea sa vantul nu intalneste obstacole, miscarea este
laminara
 Datorita frecarii de relieful neregulat de la suprafata pamantului (SLA),
viteza se reduce si energia corespunzatoare se dirijeaza in miscari
turbionare care se suprapun peste miscarea generala
 Miscarea este deci turbulenta si nu laminara
 Parametrii vantului Parametrii vantului
1. Viteza medie a vantului, turbulenta, Spectrul de putere al turbulenţei
2. Caracterul dinamic al incarcarii din vant
3 Răspunsul structurii pe direcţia vântului (longitudinal) 3. Răspunsul structurii pe direcţia vântului (longitudinal)
4. Răspunsul structurii pe direcţia perp. pe dir. vantului (transversal)
Proprietatile vantului
1 a 1 a Viteza medie a vantului Viteza medie a vantului 1.a 1.a Viteza medie a vantului Viteza medie a vantului
• Viteza vantului la mare inaltime deasupra suprafetei globului este cvasi-
constanta si se numeste gradientul vantului
• La mica inaltime deasupra suprafetei, viteza este afectata de fortele de
frecare – exista un strat in care viteza scade de la viteza gradientului la
valoarea zero - strat de separatie (strat limita atmosferic SLA) sau inaltimea
gradientului
• Analizand diagrama variatiei in timp a componentei longitudinale a vitezei
vantului, se poate observa ca aceasta poate fi descompusa in doi termeni:
• Unul constant, care reprezinta efectul mediu (termen static)
• Unul variabil, care corespunde fluctuatiilor in jurul valorii medii,
respectiv rafalelor (termen dinamic) p ( )
Proprietatile vantului
1 a 1 a Viteza medie a vantului Viteza medie a vantului
• Deoarece variatia intensitatii vitezei este neregulata in timp, intervalul de
mediere influenteaza rezultatele obtinute
1.a 1.a Viteza medie a vantului Viteza medie a vantului
• Din analiza spectrelor energetice ale vantului, rezulta ca un interval de
mediere corect ar fi intre 5 si 30 de min, eventual 10-20 min.
• De exemplu, in cazul inregistrarii facute pe aeroportul Le Bourget, daca
medierea se face pe 17h rezultatul este de 10.3m/sec, daca medierea se face
pe 30 min se obtin 20m/sec iar daca se face pe cateva secunde (pentru a
evidentia rafalele) se obtin 26m/sec.
• In domeniul 1 min – 1 h raportul dintre viteza mediata si viteza mediata pe o
ora are o lege de variatie liniara daca se alege scara logaritmica
• Viteza vantului mediata pe o ora - Viteza medie orara a vantului
Proprietatile vantului
U
• Profilul vitezelor medii ale vantului pe inaltime poate fi descris printr-o lege
de putere:
U - viteza medie la inaltimea z
inaltimea de referinta (10m)
ref
z - inaltimea de referinta (10m)
α
- exponentul lui Davenport
• Alternativ, se poate folosi o lege logaritmica
u
*
= viteza de frecare
K = constanta von Karman = 0.4
l i it tii z
0
= lungimea rugozitatii
d = inaltimea planului zero deasupra
suprafetei, in care viteza este zero (1 ÷
2m sub inaltimea medie a elem ce dau 2m sub inaltimea medie a elem. ce dau
rugozitatea: cladiri, arbori, etc)
1.b 1.b TTurbulenţa urbulenţa
Proprietatile vantului
 Masuratorile de viteza din SLA au evidentiat caracterul fluctuant al vitezei
locale a vantului
 Viteza poate fi reprezentata sub forma unui vector
– u v w – componentele fluctuante ale rafalei de vant pe x y z – u, v, w – componentele fluctuante ale rafalei de vant pe x, y, z
(longitudinal, lateral, vertical) – denumite si pulsatii
– u(z,t) importantă pentru clădiri înalte
( t) i t tă t t t i fl ibil ti lă ( t t i – w (z,t) importantă pentru structuri flexibile pe verticală (structuri cu
deschidere mare – ex. poduri)
Variatia componentei de rafala Variatia componentei de rafala
Proprietatile vantului
• Componenta de rafala a vitezei vantului este tot o viteza medie
temporala, dar pentru un interval de mediere mult mai redus
• Componenta de rafala poate fi caracterizata prin valori statistice medii
pentru descrierea variabilitatii datelor
• Se poate defini varianţa componentei de rafala conform relatiei (media Se poate defini varianţa componentei de rafala conform relatiei (media
patratica a componentei de rafala):
2 2 2
1
T
u dt u
T
o = =
}
0
T
}
Ecartul tip al Ecartul tip al componentei de rafala componentei de rafala
• O alta caracteristica ce caracterizează componenta de rafala este
ecartul (numit si abatere medie patratica sau viteza RMS)
2 2 2
1
T
}
• Pentru componenta longitudinala a turbulentei:
2 2 2
0
1
u u dt
T
o o = = =
}
p g
T
0
– perioada de mediere
Intensitatea adimensionala a turbulentei Intensitatea adimensionala a turbulentei
Proprietatile vantului
• In vederea determinării mărimii pulsaţiilor de viteza in jurul vitezei medii
temporale in raport cu viteza medie, se utilizează o mărime
adimensionala numita intensitate adimensionala a turbulentei: adimensionala numita intensitate adimensionala a turbulentei:
2
2
0
1
T
RMS
u dt
T
U u
I
o
= = = =
}
• Pentru componenta longitudinala a turbulentei:
U U U U
• Intensitatea turbulentei variaza pe altitudine
t i lti t it t di • creste cu inaltimea pe un teren cu rugozitate medie
• Scade cu inaltimea pe un teren cu rugozitate redusa
1.c Spectrul de putere al turbulenţei 1.c Spectrul de putere al turbulenţei
Proprietatile vantului
ţţ
• Caracteristicile fluctuante ale turbulentei pot fi exprimate sub forma
spectrului de putere al turbulentei, care exprima puterea sau energia
cinetica pe unitatea de timp asociate cu vartejuri de diferite frecvente cinetica pe unitatea de timp asociate cu vartejuri de diferite frecvente
• Se pot distinge mai multe tipuri de spectre:
• Functie de componenta vitezei
F ti d di ti d l ti • Functie de directia de corelatie
• Spectrul de putere al componentei longitudinale a vitezei (rel. Davenport)
( )
2
4
nS z n
n ( )
( )
( )
0
2 4
2 3
0
,
4
10
1
nS z n
n
k U
n
=
(
+
¸ ¸
• Spectrul de putere al componentei verticale a vitezei
(rel. Panofsky si McCormick):
( )
0
6
nS n
n ( )
( )
( )
0
2 2
0
10 1 4 k U n
=
(
+
¸ ¸
In care:
n – frecventa rafalelor
S(n) – densitatea spectrala de putere la frecventa n si inaltimea z
n
0
– frecventa adimensionala adica raportul dintre inaltimea z si lungimea de unda U(10)/n
K – constanta lui Karman ( ~0.4)
2. 2. Fortele dinamice induse de vant Fortele dinamice induse de vant
Proprietatile vantului
• Un corp fara contur aerodinamic intr-o curgere bidimensionala este supus
unei actiuni orientate in directia curgerii (forta de antrenare F ) si alteia
• Componenta datorata curgerii uniforme a vântului
unei actiuni orientate in directia curgerii (forta de antrenare F
D
) si alteia
orientate perpendicular pe curgere (forta de ridicare F
L
)
• Daca rezultanta fortelor este excentrica, corpul va fi solicitat si la torsiune
• Pentru cazul curgerii uniforme, componentele fortelor si momentului pe
unitatea de inaltime se determina cu relatiile:
- Viteza medie a vantului
- Densitatea aerului
- Coeficienti aerodinamici
B – lungimea caracteristica a obiectului (ex. lungimea proiectiei normalei pe
directia vantului)
Caracterul dinamic al incarcarii din vant Caracterul dinamic al incarcarii din vant
Proprietatile vantului
• Componenta datorata curgerii uniforme a vântului
Simularea numerica a vantului in jurul unor cladiri
Proprietatile vantului
• Componenta datorata curgerii uniforme a vântului
• Coeficientul aerodinamic C
D
este prezentat in figura, in funcţie de diferite
rapoarte D/B
• Pentru corpurile alungite (rapoarte mari D/B) liniile de curent care se despart
Componenta datorata curgerii uniforme a vântului
• Pentru corpurile alungite (rapoarte mari D/B) liniile de curent care se despart
la colturile din partea din fata se realipesc la suprafaţa laterala a corpului
dând naştere unui siaj mai îngust. Acest lucru se datorează reducerii forţei de
antrenare pentru corpurile alungite Pentru cladiri cu forma cilindrica antrenare pentru corpurile alungite. Pentru cladiri cu forma cilindrica,
coeficientul de antrenare depinde de numarul Reynolds.
µ - densitatea aerului
µ - viscozitatea
Siaj
µ viscozitatea
dinamica a aerului
• Fortele de ridicare sau momentele de torsiune apar de regula doar la cladirile
asimetrice sau la care vantul nu actioneaza dupa directia mediana
• In realitate aceste doua fenomene apar atat la cladirile nesimetrice cat si la In realitate, aceste doua fenomene apar atat la cladirile nesimetrice cat si la
cele simetrice, datorita formarii vârtejurilor
Proprietatile vantului
• Componenta datorata curgerii uniforme a vântului Componenta datorata curgerii uniforme a vântului
Punct de stagnare
Punct de separatie
Desprinderea vartejurilor in siajul unui corp fara forma aerodinamica
• Distributia asimetrica a presiunii induse de desprinderea vartejurilor conduce la aparitia
unor forte transversale alternante (forte de ridicare).
• Frecventa de desprindere a acestor vartejuri n
s
(in Hz) este legata de un parametru
adimensional numit numarul lui Strouhal, S, definit astfel:
• Pentru obiecte cilindrice, numarul lui Strouhal, S, variaza cu numarul Reynolds. In domeniul
4x10
5
< R
e
< 3x10
6
desprinderea vartejurilor este aleatorie iar in stratul de separatie de langa
cilindru curgerea trece din laminara in turbulenta cilindru curgerea trece din laminara in turbulenta.
•In afara acestui interval, formarea vartejurilor este regulata producand o miscare perioadica
de ridicare
Proprietatile vantului
• Efectul acţiunii fluctuante a vantului Efectul acţiunii fluctuante a vantului
 Viscozitatea joaca un rol important in miscarea fluidelor (vantului).
 Miscarea fluidelor vascoase apare in doua moduri distincte: p
– Miscarea laminara, caracterizata prin deplasarea fluidului in straturi paralele
– Miscarea turbulenta, caracterizata prin amestecarea violenta a fluidului
 Modul de miscare este conditionat de marimea relativa a vitezelor si fortelor Modul de miscare este conditionat de marimea relativa a vitezelor si fortelor
vascoase
 La valori mici ale vitezelor, fortele vascoase sunt suficient de mari pentru a
mentine miscarea in straturi paralele (curgere laminara) mentine miscarea in straturi paralele (curgere laminara)
 Aparitia unuia din cele doua tipuri de curgere depinde de valoarea numarului
Reynolds.
Proprietatile vantului
• Efectul acţiunii fluctuante a vantului Efectul acţiunii fluctuante a vantului
 Atunci cand vantul are un caracter turbulent, viteza vantului pe directia vantului
este descrisa de relatia:
- Viteza medie a vantului
u(t) – componenta fluctuanta pe
directia vantului
 Forta exercitata pe unitatea de inaltime se obtine din ecuatiile (1) si (2) inlocuind U
cu U(t) si va avea forma:
(1)
dar
Componenta medie
( )
(2)
- Componenta medie
- Componenta fluctuanta
Proprietatile vantului
• Efectul acţiunii fluctuante a vantului Efectul acţiunii fluctuante a vantului
 Densitatea spectrala a componentei fluctuante a fortei de antrenare se
obtine din transformarea Fourier a functiei de corelare:
 In practica prezenta unei structuri influenteaza miscarea turbulenta in special
- Densitatea spectrala a vitezei turbulente
(1)
In practica, prezenta unei structuri influenteaza miscarea turbulenta, in special
vartejurile de mica intensitate.
 Pentru a lua in considerare aceste efecte, s-a introdus un factor de corectie
cunoscut sub numele de functie de admitanta aerodinamica cunoscut sub numele de functie de admitanta aerodinamica
 Valoarea acestei functii se poate determina cu formula empirica urmatoare:
A – aria frontala a structurii
 Formula (1) devine:
A aria frontala a structurii
( )
3. 3. RRăspunsul structurii în direcţia vântului ăspunsul structurii în direcţia vântului
Proprietatile vantului
p ţ p ţ
• Structurile inalte si zvelte (dimensiuni mici in plan compar. cu
inaltimea) pot fi modelate cu suficienta acuratete printr-o
consola consola
• Daca structura este modelata ca un sistem continuu, ecuatia
miscarii pentru componenta aflata pe direcţia vântului poate fi
scrisa astfel:
- Componenta fluctuanta
m – masa
c – amortizarea
EI, GA – rigiditatea la încovoiere si forfecare pe
unitatea de lungime
C t l ă l i t t l • Componentele răspunsului structural:
- componenta nerezonantă (B)
- componenta rezonantă (D)
44. . R Răspunsul structurii perpendicular pe direcţia vântului ăspunsul structurii perpendicular pe direcţia vântului
Proprietatile vantului
• Pentru structurile inalte, raspunsul perpendicular pe directia vantului este mai
important decat cel pe directia vantului
• Vibratiile perpendiculare pe directia vantului sunt generate de o combinatie de
factori si anume:
• oscilatii datorate turbulentei (efecte reduse)
• Efectele produse de desprinderea vartejurilor
• oscilaţii auto-întreţinute (situatia in care frecventa vartejurilor tinde sa se
cupleze cu frecventa structurii - rezonanţă)
Fenomenul de rezonanta trebuie evitat prin controlul asupra perioadei proprii Fenomenul de rezonanta trebuie evitat prin controlul asupra perioadei proprii
a construcţiei
• Fenomenul de rezonanta se poate produce atunci cand structura are o
rigiditate si o amortizare redusa. Daca deplasarea RMS la varful cladirii este sub
o anumita valoare critica, atunci rezonanta nu se poate produce.
44. . R Răspunsul structurii perpendicular pe direcţia vântului ăspunsul structurii perpendicular pe direcţia vântului
Proprietatile vantului
• Latimea benzii si concentrarea energiei depinde de geometria cladirii si
modul de abordare a curgerii
Daca structura este modelata ca o consola, deplasarea transversala y(z,t) se
poate exprima in functie de coordonatele normale r
i
(t):
In care:
¢
i
(z) – modul i de vibratie in directie transversala
N – numarul de moduri considerate
44. . R Răspunsul structurii perpendicular pe direcţia vântului ăspunsul structurii perpendicular pe direcţia vântului
Proprietatile vantului
• Ecuatia generala a miscarii scrisa in termeni de masa generalizata m*
i
,
amortizare generalizata c*
i
si rigiditate generalizata k*
i
are forma:
in care:
Densitatea spectrala a fiecarei coordonate se poate determina astfel:
I H
i
(n) I – functia de admitanta mecanica
S
fi* -
densitatea de putere spectrala a
fortei generalizate transversale
Varianta cordonatei normale r
i
este data de:
(1)
44. . R Răspunsul structurii perpendicular pe direcţia vântului ăspunsul structurii perpendicular pe direcţia vântului
Proprietatile vantului
• De aici, varianta deplasarii transversale se obtine astfel:
• In ecuatia anterioara (1), daca se neglijeaza copntributia componentei
nerezonante, atunci raspunsul RMS in termeni de deplasare se obtine cu
relatia:
Pentru o interpretare mai simpla, se pot folosi valorile experimentale
determinate de Kwok & Melbourne si Saunders & Melbourne, functie de
raportul dimensiunilor cladirii.
 Sunt doua abordari principale legate de actiunea vantului
Forma, dimensiuni, orientare construcţie
Sunt doua abordari principale legate de actiunea vantului
1. Actiunea vantului asupra cladirilor rezidentiale sau cu inaltime redusa
2. Actiunea vantului asupra cladirilor inalte
1. Actiunea vantului asupra cladirilor rezidentiale
- Sa admitem ca vantul sufla de la stanga la dreapta si actioneaza
asupra cladirii din figura de mai jos
- Viteza vantului va fi redusa de peretii verticali insa isi mareste viteza
de-a lungul peretilor laterali.
P tii l t li fi i l ti Peretii laterali vor fi supusi la suctiune
1. Acţiunea vântului asupra clădirilor rezidenţiale
Forma, dimensiuni, orientare construcţie
– Atunci când o clădire este închisa, ea este acţionata simultan atât de presiunea
interna cat si de cea externa
– Daca insa clădirea are un gol, presiunea interna se apropie de intensitatea
suctiunii externe astfel ca intensitatea rezultanta a acţiunii din vânt creste suctiunii externe, astfel ca intensitatea rezultanta a acţiunii din vânt creste
Forma, dimensiuni, orientare construcţie
 Elementele structurii de rezistenta a clădirilor si îmbinările lor trebuie sa
1. Acţiunea vântului asupra clădirilor rezidenţiale
Elementele structurii de rezistenta a clădirilor si îmbinările lor trebuie sa
posede suficienta rezistenta pentru a rezista acţiunii vântului.
 Pot sa apara mai multe moduri de cedare:
rasturnare – rasturnare
– alunecare
– ridicare
2. Actiunea vantului asupra cladirilor inalte
Forma, dimensiuni, orientare construcţie
• Proiectarea cladirilor inalte este in multe situatii guvernata de conditiile de
exploatare (deplasari de nivel, acceleratii de nivel)
I l it tii t d t i t fi i t t • In unele situatii, componenta de torsiune poate fi importanta
• Probleme deosebite la elementele de inchidere, in special la colturi si in
zonele de schimbare a formei
• In anii ’30 primele studii in tunelul de vant - Empire State Building
• Incepand cu anii ’70, studiile in tunelul de vant au cuprins si componenta
fluctuanta (turbulenta) Prima aplicatie importanta - WTC fluctuanta (turbulenta). Prima aplicatie importanta - WTC
2. Actiunea vantului asupra cladirilor inalte
Forma, dimensiuni, orientare construcţie
• Raspunsul dinamic:
• mult mai important decat la cladirile joase
• vibratiile transversale mai importante decat cele pe directia vantului la • vibratiile transversale mai importante decat cele pe directia vantului la
cladiri peste 100m
• raspunsul este puternic influentat de forma colturilor
d
e
f
l
e
c
t
i
o
n

e
i
g
h
t
.003
.004
m
o
t
i
o
n
P
e
a
k

d
h
e
0
.001
.002
D
ir
e
c
t
i
o
n

o
f

• Interferenta cu mediul construit invecinat
• cladirile invecinate pot influenta semnificativ raspunsul
0
30 50 100 500 1000
Return period/years
• Amortizarea:
• contribuie la disiparea energiei
• amortizarea structurala – limitata
Amortizori pasivi viscoelastici
amortizarea structurala limitata
• amortizare suplimentara
Amortizori pasivi viscoelastici
Mase amortizoare acordate
Amortizori activi acordati
Amortizori activi
acordati
Mase amortizoare
acordate
Amortizori pasivi
viscoelastici
Yokohama Landmark Tower, 295.8 m
acordati
acordate
viscoelastici
World Trade Center, 417 m
Burj al Arab, Dubai, 321 m
Taipei 101 , 509.2 m
Reducere: 29% ÷ 39% a
acceleratiilor structurii
Circa 10 000 amortizori
dispusi in structura -
Vanturi cu caracter extrem
– Clădirile sunt de regula proiectate sa reziste la vânturi cu viteze maxime de 140 – Clădirile sunt de regula proiectate sa reziste la vânturi cu viteze maxime de 140
240 km/h.
– Printre fenomenele care conduc la vânturi extreme se număra uraganele si
tornadele to ade e
– Deşi in tara noastră producerea tornadelor este foarte rara, in ultimii ani s-au
înregistrat unele tornade de mica intensitate
Neptun, Iunie 2005
Actiunea extrema a vantului asupra cladirilor - tornade
– In Statele Unite se inregistreaza anual cele mai multe si mai puternice tornade
Scara Fuj it a ( sau Fuj it a – Pearson)
U l
Actiunea extrema a vantului asupra cladirilor - uraganele
 Uraganele:
– Furtuni tropicale insotite de vanturi care pot depasi 120 km/h. Vanturile care
insotesc uraganul se rotesc intr-o spirala in jurul unui centru relativ calm
numit “ochiul uraganului” numit ochiul uraganului
– Acest “ochi” are de regula diametrul de 30 – 45 km
– Pentru masurarea intensitatii uraganelor, se folosesc cele 5 clase de
intensitate ale scarii Saffir Simpson intensitate ale scarii Saffir-Simpson
An Eveniment Pagube materiale
1992 Andrew $20.8 miliarde
Categorie Vant maxim (Km./h) Pagube
1 118 153 Minim
2004
2004
1989
2004
2004
1998
1965
Charley
Ivan
Hugo
Frances
Jeanne
Georges
B t
$ 7.5 miliarde
$ 7.1 miliarde
$ 6.4 miliarde
$ 4.6 miliarde
$ 3.7 miliarde
$ 3.4 miliarde
$ 3 1 ili d
1 118 – 153 Minim
2 154 – 177 Moderat
3 178 – 209 Extensiv
4 210 – 250 Extrem
1965
1995
1999
2005
Betsy
Opal
Floyd
Katrina
$ 3.1 miliarde
$ 2.6 miliarde
$ 2.2 miliarde
105 miliarde
5 > 250 Catastrofic
Aplicatie 1
 Date intrare
– H = 194 m
– Amplasament: zona suburbana Amplasament: zona suburbana
– Deschidere B = 56 m, Lungime D = 32 m
– Perioada fundamentala de vibratie – 5.15sec
Valorile vectorului propriu: – Valorile vectorului propriu:
– Masa generalizata – 18 x 10
6
kg
– Amortizarea – 2%
– Profilul vitezelor medii ale vantului - o = 0.22
– Perioada de revenire – 50 ani
– Viteza 21 m/s la z
ref
= 10m
– Viteza de frecare – 2.96 m/s Viteza de frecare 2.96 m/s
– Coeficientul de antrenare C
D
= 1.3
– Densitatea aerului
Se cer:
- Deplasarea si acceleratia maxima pe directia de actiune a vantului
Aplicatie 1
Rezolvare
Inaltimea medie a cladirii:
Viteza medie la mijlocul inaltimii:
Frecventa redusa la mijlocul inaltimii: Frecventa redusa la mijlocul inaltimii:
Din ecuatia spectrului de putere: Din ecuatia spectrului de putere:
Spectrul componentei turbulente
Dar frecventa fundamentala este
Spectrul componentei turbulente
Aplicatie 1
Valoarea admitantei va fi:
Din ecuatia densitatii spectrale a fortei generalizate(1), dupa inlocuire se
obtine :
(1)
Aplicatie 1
Unde coerenta ¸ s-a determinat cu formulele de mai jos:
Valori recomandate
iar:
C
y
= 16
C
z
= 10
iar:
Din ecuatiile (1) si (2), se determina varianţa deplasarii nerezonante ( o
B
) si
rezonante ( o
D
) la varful cladirii
(1) (1)
(2)
Di l ti t bti f t li t di
Aplicatie 1
Din relatia urmatoare se obtine forta generalizata medie:
Rigiditatea echivalenta se obtine cu relatia:
si este egala cu:
Aplicatie 1
Deplasarea medie va fi egala cu: Deplasarea medie va fi egala cu:
Cu ajutorul relatiei urmatoare se obtine factorul de varf g
D
al raspunsului rezonant :
T 3600 sec T
0
= 3600 sec
v = n
= 3.78
Factorul de varf g
B
al raspunsului nerezonant este de regula egal cu 3 5
Efectele maxime (deplasari, acceleratii) se obtin cu relatia
generala :
Factorul de varf g
B
al raspunsului nerezonant este de regula egal cu 3.5
g
si cu relatiile urmatoare:
Aplicatie 1
Deplasarea maxima la varful cladirii este egala cu:
A l ti i l di ii t l Acceleratia maxima a cladirii este egala cu:
Aplicatie 2
 Date intrare
– Aceeasi cladire ca in aplicatia 1
– Se considera ca primul mod fundamental este dupa directie transversala pe Se considera ca primul mod fundamental este dupa directie transversala pe
directia vantului T1 = 5.2sec
– Amplasament: zona suburbana
– Deschidere B = 56 m Lungime D = 32 m – Deschidere B = 56 m, Lungime D = 32 m
– Masa generalizata – 17.5 x 10
6
kg
– Amortizarea – 2%
P i d d i 10 i – Perioada de revenire – 10 ani
– Viteza 14 m/s la z
ref
= 10m
SSe cer:
- Acceleratia maxima pe directia perpendiculara pe directia vantului
Aplicatie 2
Rezolvare
Raportul laturilor cladirii este:
Deoarece cladirea este amplasata intr-o zona suburbana forta generalizata Deoarece cladirea este amplasata intr o zona suburbana, forta generalizata
transversala se determina cu ajutorul figurii de mai jos.
Viteza medie la varful cladirii este:
Aplicatie 2
Viteza medie la varful cladirii este:
Frecventa redusa la mijlocul inaltimii este egala cu:
Din figura anterioara se obtine:
Din ecuatia urmatoare (1) dupa inlocuire se obtine
(1)
Aplicatie 2
Luand in considerare o valoare a factorului de varf g
D
al raspunsului rezonant
egala cu 4, se obtine acceleratia maxima transversala:
Incercari in tunelul de vant
• In procesul curent de proiectare este foarte usor sa se confunde cerintele In procesul curent de proiectare, este foarte usor sa se confunde cerintele
minime exprimate in codurile de incarcari cu incarcarile reale care solicita o
structura
Incarcarile din vant prevazute in majoritatea standardelor si normelor se • Incarcarile din vant prevazute in majoritatea standardelor si normelor se
bazeaza pe cercetari desfasurate in urma cu circa 40 de ani pe o serie de
cladiri avand diferite forme.
• In timp ce acele forme arhitecturale sunt folosite si astazi, arhitectii si
inginerii recurg din ce in ce mai des la forme si solutii structural mult diferite
de cele clasice
• In plus, chiar si atunci cand avem cladiri cu forme cunoscute, amplasarea
lor se face in zone in care cladirile invecinate sau formele de teren pot
modifica semnificativ starea de incarcare, prin adapostirea cladirii sau , p p
dimpotriva intensificarea turbulentelor.
• Incarcarile determinate cu prevederile din norme pot sa fie in acest caz
prea mici sau mult prea mari fata de cele reale prea mici sau mult prea mari fata de cele reale
• Pentru depasirea acestor probleme, majoritatea normelor de calcul
prevad posibilitatea estimarii incarcarii din vant pe baza incercarilor in
tunelul de vant tunelul de vant.
Incercari in tunelul de vant
Incercari in tunelul de vant
 Cand se impune incercarea in tunelul de vant?
– Cladirea are peste 20 de etaje
Cl di t 10 t j d fl i t t i t i – Cladirea are peste 10 etaje dar se afla intr-o zona cu vanturi puternice
– Forme neregulate
– Zone invecinate complexe Zone invecinate complexe
– Optimizarea costurilor si imbunatatirea sigurantei
Incercari in tunelul de vant
 Procesul de modelare cuprinde:
– O etapa teoretica
• Stabilirea conditiilor de similitudine • Stabilirea conditiilor de similitudine
• Proiectarea modelului
• Stabilirea modului de prelucrare a datelor experimentale
– O etapa tehnologico-experimentala
• Construirea modelului
• Realizarea masuratorilor • Realizarea masuratorilor
 Teoria modelarii are la baza:
– Analiza dimensionala Analiza dimensionala
– Teoria similitudinii
– Metode specifice modelarii actiunii vantului
 O importanta deosebita o are stabilirea criteriilor de
similitudine si verificarea compatibilitatii acestora
Incercari in tunelul de vant
Criteriile si conditiile de similitudine Criteriile si conditiile de similitudine
– Trebuie respectate conditiile de similitudine pentru fenomenul din natura si
fenomenul de pe model
– Conditiile de similitudine pentru doua fenomene asemenea se exprima ca
relatii intre scarile marimilor fizice omoloage
– Alegand un numar de scari arbitrare, se pot obtine celelalte scari ale
marimilor care asigura similitudinea
– Numarul de scari ce pot fi alese arbitrar (grade de libertate) – scari
fundamentale
– Exista situatii in care nu se pot realiza practic scarile derivate: de exemplu,
realizarea similitudinii aerodinamice complete presupune realizarea
similitudinii geometrice si respectarea conditiilor de similitudine: g p
N M N M N M N M
Sh Sh Eu Eu Fr Fr = = = = ; ; ; Re Re
In care: Re – criteriul Reynolds m - model
Fr – criteriul Froude n – natura
Eu – criteriul Euler
Sh – criteriul Strouhal
Incercari in tunelul de vant
 Aceste conditii de similitudine pot fi exprimate ca relatii intre scarile
marimilor ce intervin
2
1 1 1 1
p
U l U l
S
S S S S
– Au rezultat patru relatii intre sapte scari. Dintre acestea, 3 sunt arbitrare
(fundamentale) deci nr gradelor de libertate este 3
2
1; 1; 1; 1;
p
U l U l
v g l U U t
S S S S S S S
µ
= = = =
(fundamentale) deci nr. gradelor de libertate este 3.
– Daca alegem S
l
, S
g
si S
µ
ca scari fundamentale si considerand S
g
= 1
(acceleratia gravit. aceeasi pentru M si N), si S
µ
=1 (acelasi fluid in M si N),
numarul de grade de libertate se reduce la 1 numarul de grade de libertate se reduce la 1
Singura scara ce poate fi aleasa este scara lungimilor S
l
.
– Acesta scara trebuie insa aleasa intre anumite limite (dimensiuni model,
caracteristicile tunelului, etc.)
Scarile pentru viteza, presiune, timp si vascozitate se pot exprima Sca e pe t u te a, p es u e, t p s asco tate se pot e p a
functie de scara lungimilor
3/ 2
S S S S S S S S
3/ 2
; ; ;
U l p l t l v l
S S S S S S S S = = = =
Incercari in tunelul de vant
 De regula, aceste relatii intre scari nu pot fi respectate simultan in principal
datorita scarii vascozitatii (v
M
= v
N
)
 Avem deci o incompatibilitate care a rezultat din condiţia ca atat criteriul
1 1
v M N l
S v v S = = =
adica modelul este la scara naturala!
Reynolds cat si cel Froude sa fie identice la cele doua fenomene.
 In acest caz, trebuie renunţat la unul din criterii astfel încât erorile sa fie
minime minime
Analiza in tunelul de vânt: TCI Bucuresti
Aplicatie
Analiza in tunelul de vânt: TCI Bucuresti
– Structura: Tower Center International Bucuresti
– Sistem structural: structura duala
– Inaltime: 106.3 m
– Număr etaje: 26
A li i t l l d â t – Analiza in tunelul de vânt:
• Determinarea repartiţiei coeficienţilor de presiune pe pereţii laterali
- Determinarea forţelor rezultante pe pereţii laterali
- Determinarea coeficienţilor aerodinamici
1. Încercări în tunel aerodinamic pe modelul cu răspuns static (rigid)
 Scop: p
– determinarea încărcării statice din vânt (determinarea repartiţiei
coeficienţilor locali de presiune pe suprafaţa laterală a modelului)
 Descrierea modelului
– material plastic transparent
scara lungimilor
100 1 S
– scara lungimilor
– Modelul a fost executat din mai multe elemente demontabile îmbinate
cu şuruburi
100 : 1 =
L
S
– Modelul a fost prevăzută cu 114 prize de presiune situate pe suprafaţa
laterală
1. Încercări în tunel aerodinamic pe modelul cu răspuns static (rigid)
 Realizarea profilului vertical al vitezei medii a vântului în tunel p
aerodinamic
– distribuţiei vitezei medii cu altitudinea z printr-o lege empirică numită
l t ii l l i D t legea puterii sau legea lui Davenport,
( )
g
g
z
U z G
o
o
| |
=
|
\ .
α este exponentul lui Davenport
α = 0,23
– Deoarece s-a utilizat un tunel aerodinamic cu strat limită, a fost
α
δ
este exponentul lui Davenport
este grosimea stratului limită în zona de amplasament a clădirii studiate
δ grosimea SLA, peste 300 m.
realizată o simulare a profilului de viteză medie din SLA la scara
modelului amplasat în tunel prin instalarea pe planşeul zonei de lucru,
pe o lungime foarte mare, o unor obstacole ale căror dimensiuni şi p g , ş
densitate au fost astfel alese încât să se obţină rugozitatea dorită şi
respectiv profilul de viteză medie a vântului propus
1.2
0 4
0.6
0.8
1
1.2
h
/
h
m
a
x
Experimental
Alfa=0.23
Profilul vitezei medii din
zona experimentală
0
0.2
0.4
0 0.2 0.4 0.6 0.8 1 1.2
v/vmax
p
1. Încercări în tunel aerodinamic pe modelul cu răspuns static (rigid)
Valorile unghiului de incidenţă u funcţie de direcţia vântului

Direcţie vânt N NE E SE S SV V NV
Unghi incidenţă
â t d l u
230
0
185
0
140
0
95
0
50
0
5
0
320
0
275
0
vânt-model u

1. Încercări în tunel aerodinamic pe modelul cu răspuns static (rigid)
 Rezultate
i
p
C
Repartiţia coeficienţilor locali de presiune pe suprafaţa laterală a modelului rigid
BTCI 1:100, pentru direcţia NE a vântului
2. Încercări în tunel aerodinamic pe modelul aeroelastic
 Scop: p
– determinarea răspunsului dinamic al clădirii sub acţiunea vantului
 Descrierea modelului
– pentru ca modelul aeroelastic al clădirii să fie corect realizat, este
necesar ca fenomenul de pe model (M) să fie similar, pe cât este
posibil, cu fenomenul real, la scară naturală (N). p , , ( )
– trebuie să se determine criteriile de similitudine, condiţiile de
similitudine şi relaţiile între scările de similitudine specifice fenomenului
de încărcare din vânt a structurilor cu răspuns dinamic de încărcare din vânt a structurilor cu răspuns dinamic.
Criteriile de similitudine pentru modelarea aeroelastică

Nr.
crt.
Criteriile de
similitudine
Notaţie Raportul forţelor sau energiilor
Forţa de inerţie a aerului
1. Numărul Reynolds µ µ = v = / / Re
s s
U U  
Forţa de vâscozitate a aerului
Forţa de inerţie a structurii
/
Forţa de inerţie a structurii
2. Raportul densităţilor µ µ /
s
Forţa de inerţie a aerului
Forţa elastică a structurii
3. Criteriul elasticităţii
) /(
2
U E µ
Forţa de inerţie a aerului
Energia disipată pe ciclu
4. Decrementul logaritmic
s
o
Energia totală a oscilaţiilor
g
Energia totală a oscilaţiilor
Forţa de inerţie a aerului
5. Numărul Froude
) /(
2
s
g U Fr  =
Forţa de greutate a structurii

2. Încercări în tunel aerodinamic pe modelul aeroelastic
 Descrierea modelului

Relaţiile între scări şi valorile scărilor de similitudine

Tipul scărilor Scara Simbol Relaţia
Valoarea
scării scării
Scara lungimilor
s
S

? 1/100
Scara densităţii aerului
s
S
µ

? 1
Scara modulului de elasticitate
s
E
S
? 1
Fundamentale
Scara decrementului logaritmic
s
S
o
? 1
Scara vitezelor vântului S
U

2 1
s
E
U
S S = 1
Scara frecvenţelor structurii
s
f
S
1 ÷
=
U
s
f
S S S

100 ţ f
s
U
s
f

Scara perioadelor
s
T
S
1 ÷
=
s
f
s
T
S S
1/100
Scara amplitudinilor dinamice
s
A
S
s s
A
S S

=
1/100
Derivate
S l ţiil t t ii S
2
S S S
100 Scara acceleraţiilor structurii
s
a
S
2
s
f
s
A
s
a
S S S =
100

2. Încercări în tunel aerodinamic pe modelul aeroelastic
 Descrierea modelului
• schema modelului aeroelastic 1:100
100 / 1 =
s
S

• bară din oţel cu lungimea de 106 cm, pe care sunt
ataşate 6 mase discrete.
Î ă il l â t d l l l ti l lădi ii f t ă î t t l li ită •Încercările la vânt pe modelul aeroelastic al clădirii se efectuează în stratul limită
atmosferic simulat în vena experimentală, atât ca profil de viteză medie, cât şi ca
structură turbulentă.
•Încercările în tunel aerodinamic privind răspunsul dinamic al structurii studiate •Încercările în tunel aerodinamic privind răspunsul dinamic al structurii studiate
presupun asigurarea unei structuri turbulente în curentul de aer din vena tunelului
aerodinamic corespunzătoare tipului de încercări pe modele aeroelastice.
•Pentru creşterea nivelului de turbulenţă din stratul limită atmosferic s-a prevazut un ş ţ p
generator de vârtejuri alcătuit dintr-un număr de cinci elemente de formă tetraedrică
cu vârfuri ascuţite
2. Încercări în tunel aerodinamic pe modelul aeroelastic
 Descrierea modelului
Generatoarele de vârtejuri şi rugozitatea plăcii sol pentru dezvoltarea
stratului limită şi pentru ridicarea nivelului de turbulenţă. ş p ţ
1000
1200
400
600
800
C
o
t
a

[
m
m
]
Profilul intensităţii adimensionale a
turbulenţei IT în vena tunelului
aerodinamic
0
200
0 0.1 0.2 0.3
IT [-}
2. Încercări în tunel aerodinamic pe modelul aeroelastic
 Rezultate
Caracteristicile răspunsului dinamic la vânt al clădirii BTCI,
la scară întreagă (prototip) la înălţimea de 100 m la scară întreagă (prototip), la înălţimea de 100 m

Număr
Reynolds
[-]
Unghi de
incidenţă
u [
0
]
Direcţie
Acceleraţie
a
s
[m/s
2
]
Amplitudine
dinamică
A
s
[mm]
Frecvenţă
f
s
[Hz]
Perioadă
T
s
[s]
s
[ ]
N
230
0

x
y
0,22
0,22
95
105
0,241
0,245
4,1
4,1
NE
185
0

x
y
0,20
0,23
160
173
0,184
0,184
5,4
5,4
E
140
0

x
y
0,20
0,21
150
160
0,184
0,183
5,4
5,4
SE
95
0

x
y
0,21
0,25
220
260
0,161
0,159
6,2
6,2
S
x
0 21 90 0 250 4 0
Re ~ 7,8·10
7
S
50
0

x
y
0,21
0,21
90
86
0,250
0,249
4,0
4,0
SV
5
0

x
y
0,22
0,25
80
87
0,269
0,271
3,7
3,7
V
x
0,20 70 0,275 3,6 V
320
0

x
y
0,20
0,25
70
88
0,275
0,271
3,6
3,7
NV
275
0

x
y
0,23
0,23
145
135
0,201
0,205
4,9
4,9

Acţiunea zapezii Acţiunea zapezii
Date generale
Una din cauzele principale ale avariilor suferite de acoperisurile cladirilor  Una din cauzele principale ale avariilor suferite de acoperisurile cladirilor –
greutatea excesiva a zapezii
 Determinarea incarcarii din zapada in conformitate cu normele de calcul - in
l i lt it tii t it cele mai multe situatii este acoperitoare
 Pot sa apara insa probleme deosebite daca:
– Incarcarea nu este evaluata corect:
• aglomerarea zapezii datorita viscolului
• Zapada neuniforma (aglomerata)
– Greutatea zapezii pe acoperis depaseste valorile considerate in p p p p
standarde:
• caderi de zapada urmate de ploaie
• caderi de zapada insotite de temperaturi scazute caderi de zapada insotite de temperaturi scazute
• caderi succesive de zapada a.i. se produce acumularea zapezii
Incarcarea echivalenta din zapada
50 333 917 1000
Kg/mc
Gosime echivalenta (cm)
KN/mp
49 7 3 3
( )
0.3
98 15 5 5
147 22 8 7
195 29 11 10
0.5
0.7
1.0
244 37 13 12
1.2
 Incarcarea din zapada este un factor important la proiectarea cladirilor: Incarcarea din zapada este un factor important la proiectarea cladirilor:
– deschideri mari
– forme deosebite ale acoperisului
– cladiri invecinate de inaltimi mai reduse fata de cladirea analizata – cladiri invecinate de inaltimi mai reduse fata de cladirea analizata
In acest caz, trebuie analizat impactul cladirii noi asupra celei vechi. In multe In acest caz, trebuie analizat impactul cladirii noi asupra celei vechi. In multe
siutuatii, cladirea existenta necesita lucrari de consolidare siutuatii, cladirea existenta necesita lucrari de consolidare siutuatii, cladirea existenta necesita lucrari de consolidare siutuatii, cladirea existenta necesita lucrari de consolidare
Incarcarea exceptionala din zapada
 Exista mai multe cauze care pot sa stea la baza producerii situatiilor
exceptionale:
– Dimensionarea incorecta a structurii – incarcare din zapada mai redusa (in
lt it tii t d i ii di d b i t i multe situatii, se accepta reducerea incarcarii din zapada pe baza ipotezei ca
vantul spulbera o parte din zapada)
– Realizarea defectuoasa a prinderilor intre elemente in noduri
Probleme legate de evacuarea apei sau de scurgere a zapezii – Probleme legate de evacuarea apei sau de scurgere a zapezii
– Cresterea incarcarii permanente sau tehnologice pe parcursul utilizarii
constructiei
Dispunerea neechilibrata a zapezii pe acoperisul structurii – Dispunerea neechilibrata a zapezii pe acoperisul structurii
Incarcarea exceptionala din zapada
 In multe situatii, structurile prezinta semne vizibile ca stabilitatea si
capacitatea portanta sunt epuizate:
– Deformatii vizibile la nivelul acoperisului (grinzi transversale, pane de
i t bl t t t ) acoperis, tabla cutata, etc)
– Crapaturi sau desprinderi la elemente din lemn
– Usi care nu se mai pot inchide / deschide
– Conducte deformate
– Crapaturi in pereti, fisuri in elemente
– zgomote produse de deformarea, fisurarea elementelor
Incarcarea exceptionala din zapada
 Atunci cand exista riscul producerii unei situatii
exceptionale, se impune indepartarea zapezii de pe
acoperis
 Indepartarea zapezii trebuie sa urmeze o ordine bine  Indepartarea zapezii trebuie sa urmeze o ordine bine-
stabilita
 In situatia in care operatiunea se desfasoara incorect,
exista riscul agravarii starii de solicitare (incarcari g (
nesimetrice, etc)
– Zapada este indepartata incepand cu mijlocul traveii
mediane
Z d i d t i lt d b l l – Zapada se indeparteaza simultan de pe ambele ape ale
acoperisului
– Este interzisa aruncarea zapezii de pe acoperisul mai
inalt pe cel mai jos
– Indepartarea zapezii trebuie facuta cu grija, a.i. sa nu se
distruga hidroizolatia
Prevederi din normele de calcul
f  Incarcarea din zapada pe acoperis ia in considerare depunerea de zapada in functie de
forma acoperisului si de redistributia zapezii cauzata de vant si de topirea zapezii.
 Valoarea caracteristica a incarcarii din zapada pe acoperis, s
k
se determina astfel:
µ
i
este coeficientul de forma pentru incarcarea din zapada pe acoperis;
s
0,k
- valoarea caracteristica a incarcarii din zapada pe sol [kN/m2], in amplasament;
C
e
- coeficientul de expunere al amplasamentului constructiei;
C
t
- coeficientul termic.
Coeficienti de forma pentru incarcarea din zapada pe acoperis
Acoperisuri cu o singura panta
Acoperisuri cu doua pante
Acoperisuri cu mai multe deschideri
Acoperisuri cilindrice
Acoperisuri cu denivelari bruste
Coeficienti de forma in cazul unor efecte locale
 Aglomerarea de zapada la acoperisuri cu obstacole  Aglomerarea de zapada la acoperisuri cu obstacole
 Aglomerarea de zapada la marginea unui acoperis
 Incarcarea din zapada pe panouri de protectie si alte obstacole de pe acoperisuri
• Probleme deosebite apar in cazul in care acoperisul:
Coeficienti de forma in cazul unor efecte locale
• Probleme deosebite apar in cazul in care acoperisul:
• Prezinta denivelari
• Are suprafata mare in plan p p
• Forma deosebita in plan
• In acest caz, valoarea incarcarii din zapada trebuie determinata prin alte
t d metode
• Incercari in camera rece (Cold Room Testing)
• Testul cu curenti de apa (Water Flume Testing) Testul cu curenti de apa (Water Flume Testing)
• Studiu in tunelul de vant (Wind Tunnel Testing / Modeling)
• Metoda elementelor finite (Finite Area Element Snow Loading ( g
Simulation)
• Simularea viscolelor (VirtualDrift: Particle Drift Simulator)
• Studiul amanuntit al inzapezirii (Enhanced Snow Drifting Review)
• Studiul inzapezirii (Snow Drifting Study)
• Computational Fluid Dynamics (CFD) (Dinamica fluidelor modelata pe
calculator )
Testul in “camera rece” Testul in camera rece
Cold Room Testing
 Se pot efectua teste pe machete de marimi
reale, pentru a identifica detaliile critice
privind acumularea zapezii pe acoperisuri.
Are doua avantaje
 Conditiile meteo pot fi controlate p
(temperatura, etc)
 Evaluarea rezultatelor pe modele cu marimi
reduse
Testul cu curenti de apa Testul cu curenti de apa
Water Flume Testing
 Testul cu jet de apa ofera o vizualizare a
aglomerarii zapezii si modul in care se
depune zapada pe cladirile din jur
 Animatia permite vizualizarea
fenomenului prin modificarea directiei
vantului
Testul in tunelul de vant Testul in tunelul de vant
Wind Tunnel Testing / Modeling
 Tunelul de vant se foloseste pentru modelarea sau
testarea cladirilor si structurilor de constructii
 Testul in tunelul de vant cu strat de separatie ajuta
la simularea rezistentei naturale a aerului pe
suprafata pamantului. Pentru exactitate este
important ca in tunel sa se simuleze viteza medie a important ca in tunel sa se simuleze viteza medie a
vantului si efectele turbulentei
 Cele mai multe coduri si standarde contin prevederi
referitoare la testul in tunelul de vant
Metoda ariilor finite
Finite Area Element Snow Loading Simulation
• Metoda combina analiza pe modele la scara cu simularea numerica
• Ex: in cazul acoperisurilor cu suprafata mare in plan sau cu diferente
Finite Area Element Snow Loading Simulation
Ex: in cazul acoperisurilor cu suprafata mare in plan sau cu diferente
de nivel:
• Se aplica un factor de reducere asupra incarcarii din zapada,
avand in vedere posibilitatea ca zapada de pe acoperis sa fie avand in vedere posibilitatea ca zapada de pe acoperis sa fie
supulberata de vant – adevarat pentru acoperisurile de
dimensiuni reduse
• Valorile din norme sunt general determinate pe aceste tipuri de
acoperisuri
• La acoperisurile de mari deschideri pot sa apara probleme – de • La acoperisurile de mari deschideri, pot sa apara probleme – de
aceea un factor de reducere subunitar poate fi neconservativ
Speak – incarcarea totala maxima din zapada pe acoperisul inferior Speak incarcarea totala maxima din zapada pe acoperisul inferior
Ss - incarcarea din zapada pentru zona geografica considerata
Sr – incarcarea din ploaia cazuta peste zapada
γ densitatea zapezii γ - densitatea zapezii
hp – inaltimea parapetului zonei mai inalte a acoperisului
l* = 2w – w
2
- lungimea caracteristica a acoperisului mai inalt de pe
care poate sa alunece zapada pe acoperisul mai
W – dimensiunea minima in plan a acoperisului
L - dimensiunea maxima in plan a acoperisului
Simularea viscolelor Simularea viscolelor
VirtualDrift: Particle Drift Simulator
 Folosind tehnicile de ultima generatie de
evaluare a comportarii fluidelor in regim evaluare a comportarii fluidelor in regim
dinamic (CFD- computational fluid
dynamics) se poate realiza o schema a
zonelor de pe macheta unde se produc zonelor de pe macheta unde se produc
acumulari de zapada
 Similar cu testul curentilor de apa, acesta
ajuta la identificarea zonelor critice cu
incarcari excesive din zapada si zonele in
care aceste incarcari pot afecta
comportarea normala a structurii
Studiul inzapezirii Studiul inzapezirii
Snow Drifting Study
 Se realizeaza modele 3D ale cladirilor si ale
imprejurimii acestora la o anumita scara care se
introduc intr-un bazin special cu curenti de apa
 Se analizeaza efectele curentilor de apa din
toate directiile in functie de datele
meteorologice
Studiul detaliat al inzapezirii
E h d S D ifti R i Enhanced Snow Drifting Review
 Se realizeaza un model 3D pe Se realizeaza un model 3D pe
computer (inclusiv mediul
inconjurator
 Se realizeaza o simulare numerica  Se realizeaza o simulare numerica
aplicand incarcarea din vant pe mai
multe
 Pe baza rezultatelor se poate evalua
efectul potential al viscolului asupra efectul potential al viscolului asupra
cladirilor sau grupurilor de cladiri
 Modelarea pe calculator permite
alternarea usoara a incarcarilor – alternarea usoara a incarcarilor –
recomandat pentru studii
parametrice
Studiu de caz: Prabusirea acoperişului Pavilionului Expoziţiei
Economiei Naţionale din Bucureşti, ianuarie 1963
•Istoria recenta conţine numeroase cazuri de accidente soldate cu
prabusirea parţiala sau totala a unor clădiri de mare importanta. p p ţ p
•Elucidarea cauzelor producerii acestor prabusiri au permis
dezvoltarea normelor de calcul si a tehnicilor de construcţie.
•Unul din aceste cazuri il reprezintă prabusirea cupolei Pavilionului •Unul din aceste cazuri il reprezintă prabusirea cupolei Pavilionului
Expoziţiei Economiei Naţionale din Bucureşti, in ianuarie 1963
•In anul 1961 a fost construit in Bucureşti un pavilion dedicat
expoziţiilor, târgurilor si altor manifestări. Clădirea, de forma
circulara, era realizata in doua elemente principale:
-inelul marginal realizat din beton armat -inelul marginal, realizat din beton armat
-domul central, realizat dintr-o structura metalica reticulata,
acoperita cu tabla de aluminiu.
•Pentru realizarea domului central s-a utilizat proiectul lui Lederer,
proiect care a stat la baza realizării unui dom similar la Brno, in
Cehoslovacia Proiectul iniţial a fost verificat si adaptat la condiţiile Cehoslovacia. Proiectul iniţial a fost verificat si adaptat la condiţiile
climatice si de incarcari din Bucureşti.
P ili l E iţi i E i i N ţi l di B ti Pavilionul Expoziţiei Economiei Naţionale din Bucureşti
 Elementele erau realizate din ţevi rotunde cu dimensiuni de la 38mm la
102mm. Sistemul structural era alcătuit din 3 straturi suprapuse, prinse in
noduri prin legaturi elastice.
 La proiectarea structurii au fost luate in considerare următoarele ipoteze
de încărcare:
- greutatea proprie a elementelor, învelitorii si izolaţiei (55 daN/m
2
)
- greutatea proprie a unor elemente suspendate de luminator (10tf)
- zăpada uniform distribuita (100daN/m
2
) p ( )
- zăpada aglomerata
- încărcarea din vânt
( )
cos 2 1 cos
s
p p
'
= | + u
- încărcarea seismica, sub forma unei incarcari statice echivalente egala cu 1/20
din greutatea permanenta:
sin cos p p
'
= | | sin cos
w
p p | |
Cauzele cedării acoperişului reticulat
- In seara zilei de 30ianuarie 1963, la 17 luni după finalizarea structurii,
domul a cedat datorita acumulărilor masive de zăpada si vânt puternic, in
condiţiile unor temperaturi exterioare foarte scăzute. ţ p
- Conform înregistrărilor meteo, temperatura exterioara era de -13°C iar
viteza vântului de 16m/sec.
- După colaps acoperişul avea aspectul unui dom întors - După colaps, acoperişul avea aspectul unui dom întors.
Cauzele cedării acoperişului reticulat
Cauzele cedării acoperişului reticulat
• Conform măsurătorilor efectuate, masa totala a zăpezii
care a cauzat prabusirea acoperişului a fost de circa 200 de
tone actionand pe o suprafaţa de circa 1000m
2
cu o tone, actionand pe o suprafaţa de circa 1000m
2
, cu o
acumulare pronunţata in zona luminatorului central si la baza
domului
Vedere exterioara a domului după cedare
Zonele in care s-au înregistrat deplasări
ale nodurilor si deformări ale barelor
P i l l d t t l ă ii d ă d f t
Cauzele cedării acoperişului reticulat
•Presiunea locala datorata aglomerării de zăpada a fost
aproximata la circa 350daN/m
2
. Deşi cele 200 de tone de
zăpada reprezentau doar 30% din încărcarea totala din zăpada reprezentau doar 30% din încărcarea totala din
zăpada uniforma luata in calcul la dimensionare, aceasta
acţionat pe suprafeţe restrânse, provocând concentrări mari
de eforturi, peste cele care au fost luate in considerare la
dimensionare.
•In urma studiilor efectuate, s-a stabilit ca prabusirea
acoperişului reticulat s-a produs sub acţiunea cumulata a trei
factori: factori:
•factorii climatici
•gradul de fixare in îmbinări •gradul de fixare in îmbinări
•evaluarea realista a incarcarii critice
Concluzii
• cedarea s-a produs pierderea stabilitatii elastice datorita
acumulărilor mari de zăpada
• flambajul s-a propagat rapid in toata structura acoperişului
datorita prinderilor flexibile din noduri
• propagarea succesiva a permis formarea a 5 unde de
flambaj, permitand trecerea domului din poziţia normala in cea
iinversa
• inelul marginal a rămas in poziţia iniţiala datorita gabaritului
mare al elementelor din beton armat mare al elementelor din beton armat
Combinarea efectelor vantului si zapezii
Combinarea efectelor vantului si zapezii
Aglomerarea zapezii Aglomerarea zapezii
in fata unei cladiri cu rampa la
intrare (de ex. un garaj)
in fata unei cladiri cu soclu in fata unei cladiri cu soclu
Combinarea efectelor vantului si zapezii
Aglomerarea zapezii Aglomerarea zapezii Aglomerarea zapezii Aglomerarea zapezii
In cazul cladirilor construite pe piloni, zapada spulberata de pe acoperis nu se aglomereaza direct
langa fatada.
(vantul bate predominant din dreapta) (vantul bate predominant din dreapta)
Combinarea efectelor vantului si zapezii
Orientarea cladirilor
V t l l li i l di il Vant paralel cu linia cladirilor
Vant perpendicular pe linia cladirilor
Combinarea efectelor vantului si zapezii
P i d Panouri parazapada
Combinarea efectelor vantului si zapezii
Deflector de vant
Combinarea efectelor vantului si zapezii
 Ecuatia de miscare pe verticala a unei particule presupusa
cvasisferica, de diametru D, masa m, greutate mg, avand la
timpul t viteza v este: timpul t viteza v este:
Unde:
Farh - forta de portanta (conf legii lui Arhimede)
Fa - forta rezistenta aerodinamica, se poate exprima cu relatia:
In care:
- µ densitatea aerului
- A aria sectiunii corpului intr-un plan normal pe directia lui V (A = tD
2
/4)
- c
a
coef. aerodinamic de antrenare, depinde de forma si numar Re (Re = V ×D/v)
 Dupa un anumit drum parcurs prin aer, particulele de zapada
ajung la o viteza egala cu cea finala de sedimentare. Aceasta
viteza caracterizeaza miscarea uniforma (mdV/dt=0) viteza caracterizeaza miscarea uniforma (mdV/dt 0)
Combinarea efectelor vantului si zapezii
Punand conditia:
Se obtine expresia vitezei de sedimentare: Se obtine expresia vitezei de sedimentare:
- In regim laminar
(1)
- In regim turbulent
(2)
In care:
µ
Z
densitatea zapezii
• Prima relatie (1) se mai numeste si formula lui Stokes. Aceasta prezinta
interes in cazul formarii straturilor uniforme de zapada
• Pentru aglomerari de zapada (in regim turbulent), se foloseste ecuatia (2)
• Pentru a se evidentia posibilitatea antrenarii de catre vant a zapezii depuse,
este necesar sa se determine viteza critica de antrenare V
antr
. Pentru aceasta,
se egaleaza forta aerodinamica de antrenare F
a
cu forta rezistenta datorata
frecarii:
Combinarea efectelor vantului si zapezii
In care:
f coeficient de frecare
(1)
f – coeficient de frecare
F
a
– forta aerodinamica de antrenare
F
p
– forta aerodinamica de portanta
• Din ecuatia (1) se obtine:
•Presupunand particula de forma sferica de diametru D, atunci
(2)
Relatia (2) devine:
Combinarea efectelor vantului si zapezii
Daca notam:
V
antr
~ 4m/s zap. proaspata
• Fulgii de zapada cad vertical daca aerul este nemiscat.
• Daca vantul are viteza mai mica decat cea de sedimentare V
sed
care la randul
ei este mai mica decat cea de antrenare V
antr
, atunci zapada se depune si
formeaza un strat paralel cu forma terenului cu grosime aproape constanta formeaza un strat paralel cu forma terenului cu grosime aproape constanta
• Particulele de zapada desprinse din strat sub efectul unei rafale revin la teren
daca viteza rafalelor scade sub V
sed
.
• Daca insa in calea vantului se afla un obstacol (cladire), viteza sufera
modificari importante in zona obstacolului, vitezele tangente la suprafata
obstacolului fiind mult mai mari decat vitezele din campul exterior. Are astfel
loc o eroziune a zapezii depuse pe obstacol (chiar daca vitezele in campul
uniform sunt mai mici decat V
antr
).
• Particulele desprinse din zapada depusa sunt antrenate de vant insa Particulele desprinse din zapada depusa sunt antrenate de vant insa
deoarece au greutati specifice mai mari ele nu urmeaza traiectoria vantului ci
cad in zonele mai calme.
Combinarea efectelor vantului si zapezii
• Se poate deci observa ca vantul are o importanta deosebita asupra marimii si • Se poate deci observa ca vantul are o importanta deosebita asupra marimii si
distributiei incarcarii din zapada
• In zonele in care curgerea este laminara si regulata, vantul spulbera zapada
• In zonele unde curgerea este turbulenta, pot aparea depozite de zapada. Aceasta
aglomerare depinde de forma cladirii, a acoperisului, viteza vantului si unghiul de
atac fata de cladire amplasament pozitia cladirilor invecinate etc atac fata de cladire, amplasament, pozitia cladirilor invecinate, etc.
Universitatea Politehnica Timişoara
Siguranta structurilor la actiuni speciale Siguranta structurilor la actiuni speciale
Cur s Cur s 8 8 -- 99
Siguranta structurilor la actiuni speciale Siguranta structurilor la actiuni speciale
Actiuni speciale asupra constructiilor
Cur s Cur s 8 8 99
Actiuni speciale asupra constructiilor
datorate impactului si exploziilor
Master, an I
Introducere
 Acţiunile accidentale pot sa conducă la colapsul
t t il S t i i d ti i structurilor. Se pot enumera aici doua tipuri
principale de acţiuni:
 Naturale:  Naturale:
 avalanşe
 erupţii vulcanice  erupţii vulcanice
 alunecări
 vânturi puternice
 tsunami
 Artificiale:
 foc
 explozii
 impact  impact
Introducere
Ac t i uni spec i al e Ac t i uni spec i al e Ac t i uni spec i al e Ac t i uni spec i al e
Ex pl ozi i Ex pl ozi i
Accidentale Accidentale
I mpac t I mpac t
Accidental Accidental
Accidentale Accidentale
-- Gaz Gaz
-- Substante chimice, etc. Substante chimice, etc.
Terorism Terorism
--Avioane Avioane
--Camioane Camioane
Terorism Terorism
Terorism Terorism
-- Explozii cu masini, Explozii cu masini,
camioane, etc. camioane, etc.
-- Rachete, avioane, etc Rachete, avioane, etc


Foc Foc Foc Foc
Asociat cu explozii Asociat cu explozii
-- Foc produs de acumulari de gaz Foc produs de acumulari de gaz
Foc produs de substante chimice Foc produs de substante chimice -- Foc produs de substante chimice Foc produs de substante chimice
Introducere
 Clasificarea acţiunilor (EN 1990)
 Actiuni permanente, e.g. greutatea proprie a structurii
de rezistenta, a echipamentelor fixe, etc
 Actiuni variabile, e.g. incarcari utile pe planşee, , g p p ş ,
incarcarea din vant, incarcarea din zapada, etc.
 Acţiuni accidentale, e.g. explozii, impact, etc
 NOTA 1: O actiune accidentala poate sa aiba consecinte dezastruoase
asupra sigurantei constructiei
 NOTE 2: Actiunea zapezii, a vantului sau actiunea seismica pot fi
id t ti i id t l i f ti d i f tiil di ibil considerate actiuni accidentale, in functie de informatiile disponibile
 Definirea acţiunilor accidentale (conf. EN 1990):
o acţiune de regula de scurta durata dar de o acţiune, de regula de scurta durata dar de
mare intensitate, care este puţin probabil sa
apară pe parcursul vieţii construcţiei p p p ţ ţ
Introducere
 Documente referitoare la actiuni
accidentale
 EN 1991-1-7
d ( )  Approved Document A (UK)
 Guidance on Robustness and Provision against
Accidental Actions (UK) Accidental Actions (UK)
 FEMA Documents (USA):
 FEMA 426  FEMA 426
 FEMA 427
 NIST NCSTAR (USA) ( )
EN 1991-1-7
 Contine prevederi specifice pentru actiuni
id t l t d i t i l ii i t accidentale cauzate de impact si explozii interne
 Nu contine prevederi referitoare la actiuni
accidentale cauzate de explozii externe atacuri accidentale cauzate de explozii externe, atacuri
teroriste, etc.
 In cazul cladirilor prevederile sunt menite sa  In cazul cladirilor, prevederile sunt menite sa
asigure evitarea colapsului progresiv, adică
limitarea pagubelor si evitarea colapsului in p g p
cazul producerii unor actiuni accidentale
EN 1991-1-7 Actiuni datorate impactului (ciocniri)
 Domeniu de aplicare:
 Coliziuni cu vehicule  Coliziuni cu vehicule
 Coliziuni cu masini de ridicat
 Coliziuni cu trenuri
 coliziuni cu vapoare
 Aterizari ale avioanelor si elicopterelor, etc
 Dinamica impactului  Dinamica impactului
 In conformitate cu acest cod, impactul poate fi
caracterizat in doua feluri:
 impact rigid, atunci cand energia este disipata in
principal de catre corpul de impact
 impact plastic, atunci cand structura este
i b b i d l i proiectata sa absoarba energia produsa la impact
Impactul rigid
 Forta maxima rezultata din interactiunea dintre
corpurile care se ciocnesc si durata impactului corpurile care se ciocnesc si durata impactului
sunt date de:
r
F v km 
v
r
viteza obiectului la impact
K rigiditatea elastica echivalenta a obiectului
t m k  
K rigiditatea elastica echivalenta a obiectului
M masa obiectului in miscare
 Daca masa obiectului in miscare este podelata ca
o bara de sectiune uniforma, atunci:
k EA L
F
k EA L 
m AL  
L l ngime ba a
r
v km
rod:
, A, E, L
L lungime bara
A aria sectiunii transversale
E modul de elasticitate
Ρ densitatea materialului
v
r

rise time
m k
t
Model impact
Impactul plastic p p
 Daca structura are o comportare elastica iar
obiectul in miscare este rigid, atunci se pot folosi obiectul in miscare este rigid, atunci se pot folosi
relatiile anterioare (k – rigiditatea structurii)
 Daca structura este proiectata sa absoarba energia
de impact prin deformatii plastice, atunci
ductilitatea ei trebuie sa fie suficienta pentru a
absorbi energia cinetica a obiectului in
2
1 2
absorbi energia cinetica a obiectului in
miscare
 Cerinta anterioara este satisfacuta daca:
2
1 2
r
mv
 Cerinta anterioara este satisfacuta daca:
2
0 0
1 2
r
mv F y 
- F
o
rezistenta plastica a structurii
- y
o
capacitatea de deformare a structurii
Load-time history
700
Load-time history
700
400
500
600
P

(
M
N
)
Concorde
400
500
600
P

(
M
N
)
Concorde
200
300
400
I
m
p
a
c
t

l
o
a
d
,
P
Boeing 767
F4
200
300
400
I
m
p
a
c
t

l
o
a
d
,
P
Boeing 767
F4
0
100
0 50 100 150 200 250
F4
B707
Helicopter Light aircraf t
0
100
0 50 100 150 200 250
F4
B707
Helicopter Light aircraf t
0 50 100 150 200 250
time (msec)
0 50 100 150 200 250
time (msec)
Aircraft
M (tonne) L (m) Vo (m/s)
Peak Load
(MN)
Duration
(ms)
Aust. SUPAPUP Light Aircraft 0.34 5.7 51.3 4.6 111
Westland Sea King Helicopter 9.5 17 63.9 19.6 266
Boeing 707-320 91 40 103.6 92 386
Phantom F4 aircraft 22 19.2 210 145 91
Boeing 767-300 ER 187 54.9 140 320 362
Supersonic Concorde 138 62.2 344 568 181

EN 1991-1-7 Explozii interne
 Domeniu de aplicare:
 Explozii de gaz in camere si silozuri  Explozii de gaz in camere si silozuri
 Explozii de gaze si vapori in camere si bazine de
colectare inchise
 Explozii de gaz in conducte
 Explozii de gaze si vapori in tuneluri
 E l iil t d l i i t  Exploziile cauzate de explozivi nu sunt
acoperite de acest cod
 Actiunea exploziilor trebuie sa fie considerata  Actiunea exploziilor trebuie sa fie considerata
in proiectare daca probabilitatea de producere
nu este foarte redusa
 Exploziile cauzate de gazele naturale – au o
probabilitate de producere mare
Explozii produse de gazele naturale
 Structurile sunt proiectate sa reziste o presiune
t ti hi l t d t d l ti statica echivalenta data de relatia:
1.5
d v
p p 
sau
 
2
d tot v
p C m A A   
p
v
presiunea statica uniform distribuita la care panourile de ventilare
cedeaza, in kN/m²;
d v
 
A
v
aria golurilor de ventilare, in m
2
;
A
tot
aria totala (pereti, tavane, pardoseli), inclusiv aria suprafetelor
de ventilare, in m
2
m masa panourilor de ventilare, in kg/m
3
C = 0.006 este o constanta
 Valoarea maxima a presiunii luatye in calcul se
poate limita la p
d
= 50 kN/m
2
poate limita la p
d
50 kN/m
Documentele FEMA
 Documentul FEMA 426 “Reference Manual
to Mitigate Potential Terrorist Attacks to Mitigate Potential Terrorist Attacks
Against Buildings”
 Documentul FEMA 427 “Primer for Design
of Commercial Buildings to Mitigate of Commercial Buildings to Mitigate
Terrorist Attacks”
Documentul FEMA 426 “Reference Manual to Mitigate
Potential Terrorist Attacks Against Buildings” Potential Terrorist Attacks Against Buildings
 In ultimii ani a crescut riscul producerii
unor atacuri teroriste asupra clădirilor civile unor atacuri teroriste asupra clădirilor civile
 Reducerea riscurilor legate de producerea
atacurilor asupra clădirilor este o sarcina atacurilor asupra clădirilor este o sarcina
dificila
 Este dificil de prevăzut cum, de ce si când  Este dificil de prevăzut cum, de ce si când
se poate produce un atac terorist
 Metodologia prezentata in FEMA426 poate fi g p p
folosita atât pentru clădirile noi cat si
pentru evaluarea sau reabilitarea celor
i t t existente
Documentul FEMA 427 “Primer for Design of Commercial
Buildings to Mitigate Terrorist Attacks” Buildings to Mitigate Terrorist Attacks
 Scopul acestui ghid il constituie
introducerea conceptelor care pot sa ajute
proprietarii de clădiri, proiectanţii,
t it til i d i l i lt t i autoritatile in reducerea riscului rezultat in
urma atacurilor teroriste
 Ghid l t ă l iil  Ghidul se concentrează asupra exploziilor
provocate de:
 A to ehic le inca cate c e plo i i  Autovehicule incarcate cu explozivi
 Incarcaturi explozive transportate manual
Acte recente de terorism
 Cauze: impact, explozie + incendiu
Imminent impact of United
Airlines Flight 175 with
WTC 2
Aircraft entry hole on the
north side of WTC 1
Impact and explosion
Acte recente de terorism
 Cauze: impact, explozie + incendiu
Plane crash on Pirelli Building in Milan
A il 18 2002
U.S. Pentagon, Arlington, VA
April 18, 2002
Acte recente de terorism
 Cauze: explozii
Murrah Federal Building, Oklahoma
City, Prior to Blast
Damage to North and East Sides of
Murrah Building, April 19, 1995
City, Prior to Blast
Acte recente de terorism
 Cauze: explozii
Aerial view - Khobar Towers bombing
June 25, 1996 ,
Building 131 after the explosion
The crater remaining after the truck
bomb explosion
Building 131 after the explosion
bomb explosion
Acte recente de terorism
An aerial view of the
U S Embassy in Nairobi
An aerial view of the
bomb blast area
U. S Embassy in Nairobi,
Kenya, August 7, 1998
Bali bombing,
October 12, 2002
Atacuri teroriste [1997-2002] [ ]
Total facilities struck by Total facilities struck by
international terrorist
attacks in 1997-2002
and total facilities and total facilities
attacked in 2002
Explozii
 Exploziile – metodele preferate in atacurile
t i t teroriste
 Numerosi arhitecti si proiectanti nu au experienta
in realizarea masurilor de reducere a efectelor in realizarea masurilor de reducere a efectelor
atacurilor teroriste
 Tipuri de explozii pu de e p o
 Explozii in spatii deschise
 Explozii in spatii inchise
 Explozivi atasati structurilor
Explozii
Explozii in spatii deschise
E l ii i  Explozii aeriene
 Explozii la mica inaltime
 Explozii la suprafata  Explozii la suprafata
Explozii
Explozii in spatii inchise
E l ii i tii i hi l t  Explozii in spatii inchise complet
 Explozii in spatii inchise partial
 Explozii in spatii complet deschise  Explozii in spatii complet deschise
Explozii
 Efectele exploziilor
 Atunci cand este initiata o explozie, se produce o
reactie chimica exoterma foarte rapida
 Pe masura ce reactia avanseaza explozibilul solid  Pe masura ce reactia avanseaza, explozibilul solid
sau lichid este transformat intr-un gaz foarte
fierbinte, dens si de inalta presiune
 Explozia initiala se propaga cu viteze foarte mari,
producandu-se astfel o unda de soc
Efectele exploziilor p
Unda de soc = aer la presiuni ridicate,
â deplasându-se rapid dinspre sursa cu viteze
supersonice
 Pe masura ce unda de soc avanseaza,
presiunea scade rapid (datorita disiparii energiei
prin încălzirea aerului exterior)
 Presiunea scade foarte repede in timp avand
o durata de viata foarte redusa (de ordinul
ii il d d ) miimilor de secunda)
Efectele exploziilor p
 Pe măsura ce frontul de unda avansează,
presiunea scade ajungând la presiunea normala presiunea scade ajungând la presiunea normala
Typical pressure-time history
Efectele exploziilor p
 Atunci cand presiunea incidenta actioneaza
i t t i t l l asupra unei structuri care nu este paralela cu
directia de propagare a undei, aceasta este
reflectata si amplificata dand nastere la asa- reflectata si amplificata, dand nastere la asa
numita presiune reflectata.
 Presiunea reflectata:  Presiunea reflectata:
 Intotdeauna mai mare decat presiunea incidenta
 Undele acustice – amplificate cu un factor egal p g
cu 2
 Undele de soc – amplificate cu un factor de
pana la 13 pana la 13
 Variaza cu unghiul facut de presiunea incidenta
Efectele exploziilor p
C
r
= reflected pressure coefficient
P
r
= peak reflected pressure
P
i
= peak incident pressure
R fl t d ffi i t l f i id Reflected pressure coefficient vs. angle of incidence
Modelarea propagarii Modelarea propagarii
exploziei cu ajutorul
programului Air3d
Efectele exploziilor p
EEquivalent TNT weight quivalent TNT weightss EEquivalent TNT weight quivalent TNT weightss
Oklahoma: 1814 kg Oklahoma: 1814 kg
WTC (1993): 816.5 kg WTC (1993): 816.5 kg WTC (1993): 816.5 kg WTC (1993): 816.5 kg
Stand Stand- -off distance off distance
Oklahoma: 1.5m Oklahoma: 1.5m
Schematizarea parametrilor care apar in cazul unei explozii Schematizarea parametrilor care apar in cazul unei explozii
Efectele exploziilor
 Impulsul este o masura a energiei care
actioneaza asupra unei clădiri la producerea
p
actioneaza asupra unei clădiri la producerea
unei explozii
 Impulsul se obţine prin integrarea ariei pu su se obţ e p teg a ea a e
descrise de curba de presiune in funcţie de
timp:
 
I P t dt 

I = impuls (Mpa-ms)
 
I P t dt 

p ( p )
P = Presiune (MPa)
T = timp (ms)
 Atat faza pozitiva cat si cea negativa contribuie
la marimea impulsului p
Efectele exploziilor p
Typical impulse
waveform
Efectele exploziilor
 In comparatie cu alte riscuri (e.g.,
â
p
cutremure, vânturi puternice, inundaţii)
atacurile cu explozibili au următoarele
t t i di ti ti trasaturi distinctive:
 Intensitatea presiunii care actioneaza asupra
clădirii poate sa fie de câteva ordine de mărime clădirii poate sa fie de câteva ordine de mărime
mai mare decât in cazul celorlalte acţiuni
accidentale (presiunea incidenta maxima de
ordinul a 700 kPa)
 Presiunea generata de explozii scade rapid cu
distanta fata de sursa distanta fata de sursa
 Durata evenimentului este foarte mica (de ordinul
milisecundelor))
Avariile provocate cladirilor
A.1 Avariile clădirilor
 Extinderea si gravitatea avariilor si a victimelor in
cazul producerii unei explozii nu poate fi prezisa
cu certitudine cu certitudine
 In ciuda gradului mare de incertitudine, este
posibil sa se desprinda câteva indicaţii cu privire posibil sa se desprinda câteva indicaţii cu privire
la nivelul global al avariilor si al victimelor, pe
baza următorilor factori:
 Marimea exploziei
 Distanta fata de sursa
 Conformarea clădirii
Avariile cladirilor
 Distrugerile provocate de unda de soc pot fi
impartite in: impartite in:
 Efecte directe ale undei de soc
 Unda de soc este mecanismul principal care conduce la
producerea de avarii producerea de avarii
 Unda de soc actioneaza de asemenea pe directii pentru
care elementele structurii nu ofera o rezistenta
corespunzatoare (ex. forte ascendente pentru acoperisuri si
l ) plansee)
 colapsul progresiv
 In ceea ce priveste evolutia in timp, structura
t l it d d d i di t il este lovita de unda de soc iar distrugerile
rezultate se produc apar in fracţiunea de timp
imediat următoare (sutimi de milisecunda) imediat următoare (sutimi de milisecunda)
 Daca colapsul progresiv este initiat, acesta se
produce de regula in urmatoarele cateva
secunde secunde
Avariile cladirilor
Efectele directe ale undei de soc
Blast pressure effects on a structure
Avariile clădirilor
 C l l i d l l i
Colapsul progresiv
 Colapsul progresiv – cedarea locala a unui
element structural conduce la colapsul
elementelor adiacente si in final la colapsul elementelor adiacente si in final la colapsul
structurii – distrugerile finale sunt
disproportionate fata de cauza initiala p p
 Cladirile trebuie sa fie proiectate astfel incat sa
fie evitata producerea colapsului progresiv,
indiferent de nivelul de proiectie
Avariile cladirilor
 Proiectantii trebuie sa aiba in vedere
urmatoarele aspecte:
 Asigurarea redundantei
l l l  Folosirea unor elemente structurale si a unor
imbinari ductile
 Capacitate de a rezista la actiuni reversibile  Capacitate de a rezista la actiuni reversibile
 Evitarea cedarii din forta taietoare
 … pentru mai multe informatii: Approved
Document A (UK) si Guidance on Robustness
and Provision against Accidental Actions (UK)
Nivele de protectie p
A.2 Nivele de protectie
 Cantitatea de explozibil + explozia rezultata
dicteaza nivelul de protectie
 Nivelul de protectie poate fi corelat cu
presiunea incidenta
Correlation of level of protection to incident pressure (DoD)
Nivele de protectie p
Levels of protection for buildings (DoD)
Distanta de siguranta g
B. Distanta de siguranta, efectele exploziei
 Energia degajata de o explozie scade rapid
cu distanta
 Costul protectiei cladirii scade pe masura ce
distanta de protectie fata de sursa potentiala
creste (vezi figura) creste (vezi figura)
 Cresterea distantei de siguranta necesita
spatii suplimentare ceea ce in final conduce spatii suplimentare ceea ce in final conduce
la un cost mai ridicat al terenului
Distanta de siguranta g
Relationship of cost to stand-off distance
Distanta de siguranta g
Stand-off distance
and its relationship to
blast impact as
modeled on the
Khobar Towers site
Distanta de siguranta g
 Alegerea unei diatante de siguranta care sa
d l it i ii t t ii conduca la evitarea avarierii grave a structurii
este destul de dificila
 DoD (Departamentul Apararii al USA) prescrie  DoD (Departamentul Apararii al USA) prescrie
distante minime de siguranta in functie de
nivelul de protectie cerut: nivelul de protectie cerut:
 Atunci cand aceste distante sunt asigurate,
constructiile se calculeaza si se executa in
conditii normale
 Atunci cand aceste distante nu sunt asigurate,
structura trebuie intarita pentru a putea asigura structura trebuie intarita pentru a putea asigura
gradul de protectie cerut
Evaluarea efectelor exploziei p
C. Evaluarea efectelor exploziei
C.1 Evaluarea incarcaturii explozive
 Deoarece unda de soc se propaga in mediul
inconjurator, evaluarea incarcarii date de
explozie trebuie facuta in mai multe puncte
 Pentru structurile complexe se pot utiliza  Pentru structurile complexe, se pot utiliza
metode avansate de calcul (Computational Fluid
Dynamics – CFD) y )
 In majoritatea cazurilor, se utilizeaza insa
metode mai simple pentru evaluarea incarcaturii
explozive
Evaluarea efectelor exploziei p
Incident overpressure, as a function of stand-off distance and net explosive weight
Evaluarea efectelor exploziei p
C.2 Evaluarea efectelor exploziei
 Dupa evaluarea incarcaturii explozive, nivelele de
distrugere pot fi evaluate prin teste sau prin alte
studii (numerice analitice) studii (numerice, analitice)
 Analiza trebuie sa tina cont de variatia in timp a
actiunii si de caracterul neliniar actiunii si de caracterul neliniar
 Analizele neliniare dinamice folosite sunt similare
cu cele folosite in ingineria seismica g
 Modelele de calcul: de la sisteme cu un grad de
libertate la cele cu mai multe grade de libertate
Evaluarea efectelor exploziei p
E ti t f i id t t hi h d Estimates of incident pressures at which damage may occur
CONCLUZII
 Codurile de proiectare actuale nu contin prevederi
referitoare la actiunile accidentale cauzate de explozii referitoare la actiunile accidentale cauzate de explozii
externe sau actiuni teroriste
 Sunt acoperite doar cazurile de ciocniri si explozii p p
interne
 In cazul unor actiuni accidentale, trebuie sa se puna
t li it di t il i li accent pe limitarea distrugerilor si nu pe realizarea
unor cladiri rezistente la explozii
 Scopul acestor prevederi este incorporarea unor  Scopul acestor prevederi este incorporarea unor
masuri rezonabile care sa duca la imbunatatirea
comportarii si a sigurantei cladirii si ocupantilor dar si
d f ilit f t il hi l d i t ti i l de a facilita eforturile echipelor de interventie in cazul
producerii unui atac terorist
Universitatea Politehnica Timişoara
Siguranta structurilor la actiuni speciale Siguranta structurilor la actiuni speciale
Curs Curs 10 10
M t I Master, an I
Metodologia de calcul
Obiectivele proiectării
• Este neeconomic şi greu de realizat o structură civilă astfel
p
ste eeco o c ş g eu de ea at o st uctu ă c ă ast e
încât să rămână intactă in urma unei explozii cauzate de un
atac terorist. In cazul acestor clădiri, in care valorile care
trebuie protejate sunt chiar persoanele care se afla in
interiorul acestora, obiectivul principal îl constituie reducerea
numărului de victime chiar in condiţiile in care clădirile nu numărului de victime, chiar in condiţiile in care clădirile nu
mai pot fi folosite după eveniment. Aceasta abordare se
bazează deci pe limitarea sau reducerea avariilor. Pentru a p
salva vieţile ocupanţilor, primul obiectiv in faza de proiectare
îl constituie reducerea avariilor clădirii si prevenirea
colapsului progresiv.
Principii de securitate
• Este nevoie ca încă din faza de proiectare să fie definite
nivele de securitate şi măsurile necesare pentru îndeplinirea
l i f ţi d l t l i lor, in funcţie de amploarea atacului.
– prevenirea atacului: prin adoptarea unor măsuri care să îngreuneze
acţiunile teroriste (de exemplu evitarea parcărilor in apropierea acţiunile teroriste (de exemplu evitarea parcărilor in apropierea
clădirilor). Este însă de dorit ca aceste măsuri sa nu fie prea evidente,
pentru a nu stimula producerea unor atacuri
î tâ i t l i d ă t t i iţi t d l d l ăt i l – întârzierea atacului: dacă un atac este iniţiat, modul de alcătuire al
zonei limitrofe sau anumite trăsături arhitecturale pot să îngreuneze
sarcina atacatorului. Acest lucru va permite forţelor de pază sau
autorităţilor să se mobilizeze şi să stopeze atacul. Acest lucru se
poate crea prin realizarea unei zone tampon intre zonele accesibile
publicului si zonele vitale ale clădirii p
– atenuarea efectelor atacului: in cazul in care atacul totuşi se produce,
rezistenţa clădirii va contribui la limitarea consecinţelor atacului. Acest
nivel de protecţie devine efectiv doar după ce toate celelalte eforturi nivel de protecţie devine efectiv doar după ce toate celelalte eforturi
au fost epuizate.
Liniile de securitate împotriva atacului
Recomandări de proiectare
Selecţia amplasamentului
• Deoarece presiunile provocate de explozii scad rapid cu
distanţa faţă de sursă, unul din mijloacele eficiente de
protecţie îl constituie asigurarea unei distanţe cât mai mari
intre clădire şi un potenţial atac terorist. Acest lucru se
poate realiza prin următoarele măsuri speciale: poate realiza prin următoarele măsuri speciale:
– realizarea unei linii de securitate de-a lungul perimetrului clădirii
– prin menţinerea unei distanţe cât mai mari faţă de zonele de acces prin menţinerea unei distanţe cât mai mari faţă de zonele de acces
ale autovehiculelor
– limitarea numărului de autovehicule care au acces in zona de
it t securitate
– realizarea unor denivelări intre clădire si perimetrul adiacent care
să împiedice apropierea autovehiculelor p p p
– folosirea unor bariere de protecţie
• Un mare rol in efortul de reducere a efectelor provocate de
Cerinţe arhitecturale
p
atacurile teroriste îl are concepţia arhitecturală a clădirii.
Aceste măsuri au de regulă costuri foarte reduse dacă
sunt luate în considerare încă din faza de proiectare sunt luate în considerare încă din faza de proiectare.
- Exteriorul clădirii
• In general, exteriorul clădirii reprezintă punctul sensibil in
cazul unei explozii
– distanta minima fata de explozie
– se realizează de regulă din materiale casante.
• Modul in care este amplasată clădirea poate sa aibă un rol
important asupra vulnerabilităţii acesteia. p p ţ
• In cazul ideal, clădirea ar trebui amplasată cât mai departe
de limita proprietăţii
• Forma clădirii poate sa contribuie de asemenea la
reducerea sau amplificarea efectelor exploziei
elevaţie
plan
elevaţie
Profiluri care disipează unda de soc
plan
Profiluri care accentuează unda de soc
p
elevaţie
Influenţa profilului clădirii asupra ţ p p
forţei de impact a exploziei
• Din punct de vedere al compartimentării
- Interiorul clădirii
• Din punct de vedere al compartimentării
interioare, zonele nesigure cum ar fi intrările,
zonele de aprovizionare garajele etc trebuie sa zonele de aprovizionare, garajele, etc, trebuie sa
fie separate de zonele sigure ale clădirii. Ideal ar fi
ca aceste zone sa fie plasate in afara clădirii sau p
la exteriorul acesteia
• Soluţii de îmbunătaţire a performantelor:
– zona de intrare separată
zonă de aprovizionare exterioară – zonă de aprovizionare exterioară
– plasarea parcărilor in afara perimetrului clădirii
– dacă aceste spaţii nu pot fi plasate la exteriorul p ţ p p
clădirii, ele trebuie plasate in deschiderile marginale
iar intre acestea şi celelalte spaţii trebuie create spaţii
tampon sau linii de protecţie tampon sau linii de protecţie.
Birouri
Intrare
Zona de
Spatiu
comercial
Strada
Etaj tehnic
aprovizionare
Garaj
Etaj tehnic
Compartimentare initiala
Z d
Birouri
Intrare/spatiu
comercial
Zona de
aprovizionare
Birouri
Etaj tehnic
Garaj Garaj
Compartimentare
imbunatatita
Îmbunătăţirea compartimentării prin dispunerea judicioasă a
spaţiilor securizate de cele nesecurizate
Cerinţe structurale
- Colapsul progresiv
• Datorită caracterului imprevizibil al ameninţării teroriste,
este practic imposibilă prezicerea cu acurateţe a naturii şi
- Colapsul progresiv
p p p ţ ş
intensitatii acţiunii. De aceea, ca o măsură de protecţie,
este recomandată realizarea unei protecţii împotriva
colapsului progresiv datorat unor cedări locale ale colapsului progresiv datorat unor cedări locale ale
elementelor structurale.
• Datorita consecinţelor catastrofale ale producerii
colapsului progresiv, trebuie acordată o mare atenţie
incorporării acestor masuri in proiectarea clădirii.
• Alegerea sistemului structural trebuie sa aibă in vedere
tât f t l di t l l i i ât i ibilit t d
- Sistemul structural
atât efectele directe ale exploziei cât şi posibilitatea de
producere a colapsului progresiv. Pentru a putea rezista
presiunii exercitate de explozie, sunt necesare materiale p p ,
care sa aibă următoarele caracteristici:
• Masa: elementele din materiale uşoare nu oferă o
rezistenţă suficientă la acţiunea exploziei. Ex: o clădire cu rezistenţă suficientă la acţiunea exploziei. Ex: o clădire cu
planşee metalice neacoperite cu beton
• Rezistenţa la forfecare: elementele principale ale structurii
de rezistenţă si îmbinările acestora trebuie să îşi atingă
capacitatea portanta la încovoiere înainte de cedarea din capacitatea portanta la încovoiere înainte de cedarea din
forfecare. Prevenirea cedării fragile din forfecare sporeşte
semnificativ capacitatea structurii de a absorbi energia p g
degajată de explozie.
• Rezistenţa sub încărcări reversibile: elementele principale
ale structurii de rezistenţă şi îmbinările acestora trebuie să
reziste presiunii orientate de jos în sus Unele sisteme reziste presiunii orientate de jos în sus. Unele sisteme
structurale, cum ar fi betonul precomprimat, oferă o
rezistenţă destul de redusă la astfel de acţiuni. ţ ţ
• Pentru îmbunătăţirea robusteţii de ansamblu a structurii
- Alcătuirea structurii
• Pentru îmbunătăţirea robusteţii de ansamblu a structurii,
sunt recomandate următoarele masuri:
– In cazul structurilor in cadre, trebuie limitată distanţa dintre stâlpi. , ţ p
Distanţele mari dintre stâlpi conduc la scăderea capacităţii de
redistribuire a eforturilor in cazul cedării unui stâlp
Deschiderile marginale sunt cele mai expuse la distrugeri in special – Deschiderile marginale sunt cele mai expuse la distrugeri, in special
in cazul când se afla in apropierea străzilor - micşorarea acestor
deschideri in zonele marginale.
– Folosirea unor grinzi de transfer este total nerecomandată. Cedarea
unui astfel de element sau cedarea unui reazem al unui astfel de
element poate sa producă destabilizarea unei porţiuni mari din p p p ţ
clădire. De regulă, aceste grinzi sunt dispuse la exteriorul clădirii,
pentru realizarea unor spatii largi la intrare, ceea ce conduce la
creşterea vulnerabilităţii acestora in cazul unei explozii creşterea vulnerabilităţii acestora in cazul unei explozii.
– In cazul sistemelor cu pereţi structurali interiori, pereţii longitudinali
trebuie fixaţi transversal pentru cresterea stabilitatii si scăderea
i l ă ii l t l l l i riscul propagării laterale a colapsului.
– In cazul sistemelor cu pereţi structurali exteriori, aceştia trebuie
legaţi lateral pentru a reduce porţiunea liberă de perete
• Structura este proiectata sa reziste la încărcările
- Proiectarea directa
p
convenţionale iar apoi este verificat răspunsul sub acţiunea
exploziei
• In final proiectantul trebuie să se asigure că sunt îndeplinite • In final, proiectantul trebuie să se asigure că sunt îndeplinite
toate cerinţele rezultate din încărcările convenţionale
• Procesul iterativ este necesar deoarece masurile de
p[rotectie pot să conducă la scăderea performanţelor
structurii sub celelalte încărcări de calcul.
• Nivelul de distrugere rezultat din calcul poate fi: Nivelul de distrugere rezultat din calcul poate fi:
– Minor: elementele nestructurale (ferestre, uşi, pereţi despărţitori) sunt
avariate sau distruse şi se înregistrează răniţi
– Moderat: avariile structurale sunt localizate şi pot fi remediate. Sunt Moderat: avariile structurale sunt localizate şi pot fi remediate. Sunt
afectate elementele mai puţin importante (grinzi, planşee, pereţi
neportanţi). Pot sa fie înregistraţi răniţi şi chiar pierderi de vieţi
omeneşti. ş
– Major: elementele structurale principale (stâlpi, grinzi de transfer) îşi
pierd capacitatea portanta antrenând şi cedarea elementelor
adiacente. Se pot înregistra numeroase victime iar clădirea nu mai p g
poate fi reparată
• Deoarece efectele directe ale exploziei scad rapid cu distanţa
- Elementele structurale
• Deoarece efectele directe ale exploziei scad rapid cu distanţa
de la locul exploziei, preocuparea principală o constituie
asigurarea răspunsului local al elementelor structurale. g p
• Proiectarea elementelor cadrelor perimetrale are la bază
A. Cadrele perimetrale
p
două considerente principale
– stâlpii exteriori trebuie proiectaţi astfel încât să reziste efectelor directe
l l i i ale exploziei
– trebuie să se asigure că elementele cadrelor perimetrale au suficientă
robusteţe astfel încât avariile locale să nu conducă la producerea ţ p
colapsului progresiv
• Deoarece stâlpii au o suprafaţă exterioară redusă, încărcările
provenite din acţiunea directa a exploziei (unda de şoc) sunt
mai reduse. Stâlpii sunt însă solicitaţi direct de undele
reflectate de clădire care de regula sunt de câteva ori mai reflectate de clădire, care de regula sunt de câteva ori mai
puternice decât undele iniţiale datorita amplificării.
• In cazul stâlpilor aflaţi in apropierea unui automobil încărcat
cu explozibil, principalele moduri de cedare sunt flambajul şi
ruperea din forfecare.
• Flambajul se poate produce in cazul stâlpilor aflaţi in
i l bli d l iil t ă apropierea zonelor publice, deoarece exploziile pot să
distrugă legaturile laterale ale acestora  stâlpii trebuie să fie
astfel proiectaţi încât să rămână stabili pe două – trei nivele astfel proiectaţi încât să rămână stabili pe două trei nivele.
• In cazul stâlpilor metalici, este recomandat ca îmbinarea de
continuitate sa fie amplasată cât mai sus posibil faţă de
nivelul terenului.
• Structurile cu pereţi portanţi din beton pot să ofere un nivel
sporit de protecţie la acţiunea exploziilor atunci când sporit de protecţie la acţiunea exploziilor atunci când
procentul de armare este adecvat pentru asigurarea unei
comportări ductilă  se pot folosi pentru porţiunile din comportări ductilă  se pot folosi pentru porţiunile din
structură aflate in imediata apropiere a zonei securizate.
• Peretii din zidărie au o comportare mult mai fragila fiind
nerecomandaţi în cazul clădirilor noi.
• Încărcarea principală care solicită acoperişul este presiunea
B. Sistemul de acoperiş
Încărcarea principală care solicită acoperişul este presiunea
exercitată pe verticală de sus în jos.
• Zonele critice sunt reprezentate de deschiderile perimetrale -
d hid il i t i i ţi li it t deschiderile interioare mai puţin solicitate.
• Incărcările suplimentare - presiunea exercitata de jos in sus,
produsă prin propagarea undei de şoc prin interiorul golurilor p p p p g ş p g
si de sucţiunea produsă in timpul fazei negative.
• Protecţie ridicată - planşee de beton si grinzi de beton pe
ambele direcţii ambele direcţii.
• Protectie mai scazuta - planseele realizate cu grinzi metalice
si placa de beton. Comportarea se poate îmbunătăţi dacă
sunt realizate planşee cu conlucrare între structura metalică
şi placa de beton.
• Planseele prefabricate şi precomprimate oferă o siguranţă Planseele prefabricate şi precomprimate oferă o siguranţă
mult inferioară celorlalte sisteme.
• Protecţia cea mai scăzuta o oferă sistemele realizate din
l di t l lemn sau din metal.
P t ifi l l t b i l t î id t i
C. Sistemul de planşeu
• Pentru verificarea planşeelor, trebuie luate în considerare trei
scenarii posibile:
– explozia aeriană p
– redistribuirea încărcărilor in cazul cedării stâlpilor sau pereţilor portanţi
– capacitatea de reţinere a fragmentelor in cădere provenite de la
etajele superioare etajele superioare
• In cazul structurilor aflate in imediata vecinătate a unor spaţii
deschise circulaţiei, presiunea verticală orientată de jos in
sus (explozia unei maşini) poate să conducă la prăbuşirea
planşeului pe mai multe nivele şi pe mai multe deschideri
O atenţie sporită trebuie acordată clădirilor care prezintă • O atenţie sporită trebuie acordată clădirilor care prezintă
retrageri sau etaje în consolă
• Trebuie de asemenea acordată o atenţie sporită planşeelor Trebuie de asemenea acordată o atenţie sporită planşeelor
aflate deasupra zonelor nesecurizate: intrările, spaţiile de
aprovizionare, garaje, etc.
• Protecţie scăzută - planşeele prefabricate sau precomprimate
Costurile sistemelor de protecţie
Costurile iniţiale
• Costurile iniţiale ale sistemelor de protecţie se pot împărţi in:
– costuri fixe: elementelor de securitate si spaţiul aferent funcţionarii
Costurile iniţiale
costuri fixe: elementelor de securitate si spaţiul aferent funcţionarii
acestora; nu depind de nivel atacului
– costuri variabile - costurile pentru realizarea protecţiei structurii
împotriva efectelor exploziei depind direct de nivelul de ameninţare p p p ţ
adică de nivelul încărcăturii explozive.
• Proiectantul nu poate stabili cu exactitate valoarea maximă a
încărcăturii explozive dar poate să definească şi să realizeze încărcăturii explozive dar poate să definească şi să realizeze
un perimetru minim de securitate.
• Costurile realizării acestui perimetru minim iau in considerare
tât t il il d t ţi ât i t l t l i atât costurile masurilor de protecţie cât şi costul terenului,
Chiar dacă este dificilă realizarea unei estimări precise a
costurilor totale, se poate face o clasificare a acestor masuri , p
în funcţie de mărimea costurilor necesare implementării lor:
– întărirea zonelor nesecurizate
– masuri pentru împiedicarea colapsului progresiv masuri pentru împiedicarea colapsului progresiv
– elemente de închidere exterioară cu comportare îmbunătăţită
Legătura dintre costul măsurilor de protecţie şi
reducerea riscului reducerea riscului
• Atunci când costul sistemelor de protecţie rezultă prea ridicat,
pot fi rmate trei căi de red cere a cost rilor
Stabilirea priorităţilor
pot fi urmate trei căi de reducere a costurilor:
– reducerea ameninţării
– crearea unor obstacole
– acceptarea riscului
• In unele cazuri, beneficiarul poate să opteze pentru unele
sau altele dintre aceste masuri sau altele dintre aceste masuri
• Luarea in considerare a masurilor de protecţie încă din faza
d i t d l d t il de proiectare conduce la reducerea costurilor
• In multe situaţii probabilitatea scăzută de producere a unui In multe situaţii, probabilitatea scăzută de producere a unui
atentat nu constituie un motiv suficient pentru luarea deciziei
de realizare a unor masuri de protecţie.
• De aceea, este de înţeles de ce aceste masuri sunt de regula
adoptate doar in cazul clădirilor cu factor mare de risc in p
condiţiile in care normele nu prevăd obligativitatea acestora.
• Pe baza acestui scenariu, clădirile pot fi împărţite in două
Stabilirea priorităţilor
p p ţ
categorii:
– clădiri care nu încorporează masuri de protecţie, eventual măsurile
minime de protecţie minime de protecţie
– cladiri care încorporează măsuri ridicate de protecţie
• De aceea, in cazul clădirilor de importanţă normală,
implementarea măsurilor de protecţie se limitează de regulă
la adoptarea măsurilor minime.
2.1 Approved Document A pp
Acest document se constituie ca un ghid practic referitor la
evaluarea integritatii structurale si asigurarea unei robusteti
corepunzatoare a clădirilor si tratează următoarele 3
aspecte:
• A1 Incarcari • A1 - Incarcari
• A2 - Mişcarea terenului
• A3 - Colapsul progresiv A3 Colapsul progresiv
• Scopul principal al secţiunii A3 il constituie masurile pentru Scopul principal al secţiunii A3 il constituie masurile pentru
evitarea colapsului progresiv printr-o conformare adecvata
a structurii si printr-o robusteţe corespunzătoare a
l t l d i l i d ii elementelor  reducerea riscului producerii unor
distrugeri disproporţionate in raport cu cauzele care au stat
la baza producerii accidentului la baza producerii accidentului
On the morning of 16th of May 1968 an
explosion caused the collapse of one
corner of a 23 storey block of flats corner of a 23 storey block of flats
(apartments) in Clever Road, Newham in
east London.
The structure of Murrah Federal
Building before and after the car
bomb attack of 1995 bomb attack of 1995
Metodologia de verificare presupune următorii paşi: Metodologia de verificare presupune următorii paşi:
a) se determina clasa clădirii
Clasa Tipul clădirii si ocuparea
1
 Case cu maxim 4 etaje
C  Clădiri agricole
2A  Clădiri de locuit cu 5 nivele
 Blocuri de locuinţe cu maxim 4 etaje
2
 Clădiri comerciale cu maxim 3 etaje si mai puţin de 2000m
2
de
planşeu pe fiecare etaj
2B  Hoteluri, blocuri de locuinţe sau alte clădiri rezidenţiale care au
intre 5 si 15 etaje intre 5 si 15 etaje
 Clădiri comerciale care au intre 3 si 15 etaje
 Spitale care au maxim 3 etaje
 Clădiri de birouri care au intre 4 si 15 etaje  Clădiri de birouri care au intre 4 si 15 etaje
3  Toate clădirile apartinand claselor 2A si 2B care au un număr mai
mare de etaje sau suprafeţe mai mari de planşeu
 Săli de sport sau spectacole cu mai mult de 5 000 de locuri  Săli de sport sau spectacole cu mai mult de 5 000 de locuri
 Clădiri care adăpostesc activititati sau substanţe periculoase
Clasele de importanta, in conformitate cu prEN-1990
Clasa de Descriere Exemple de cladiri sau lucrari
Clasele de importanta, in conformitate cu prEN 1990
Clasa de
importanta
Descriere Exemple de cladiri sau lucrari
ingineresti
CC1 Consecinte reduse sau neglijabile
datorate pierderilor de vieti
Cladiri agricole, care nu
adapostesc decat ocazional p
omenesti, intreruperii activitatilor
economice, sociale sau de
protejare a mediului
p
oameni, etc.
CC2 Consecinte considerabile Cladiri de birouri sau de CC2 Consecinte considerabile
datorate pierderilor de vieti
omenesti, intreruperii activitatilor
economice, sociale sau de
Cladiri de birouri sau de
locuit, cladiri publice
,
protejare a mediului
CC3 Consecinte grave datorate
pierderilor de vieti omenesti,
i t ii ti it til
Sali de sport, sali de
spectacole, cu aglomerari
i d intreruperii activitatilor
economice, sociale sau de
protejare a mediului
mari de persoane

b) pentru clădirile din clasa 1 nu sunt necesare masuri
speciale daca au fost proiectate si realizate conform p p
secţiunilor A1 si A2 din prezentul document
c) pentru clădirile din clasa 2A, este necesara legarea
stâlpilor fiecărui nivel după ambele direcţii si ancorarea
efectiva a planşeelor suspendate (conditiile efective de
realizare si modul de calcul este precizat prin normele de
calcul corespunzatoare fiecarui tip de structura ex : calcul corespunzatoare fiecarui tip de structura, ex.:
BS5628: Part 1– Structural use of unreinforced masonryy
BS5950: Part 1– Structural use of steelwork in building
BS8110: Part 1– Structural use of plain, reinforced and prestressed concrete
d) pentru clădirile din clasa 2B, este necesara legarea
stâlpilor fiecărui nivel după ambele direcţii si ancorarea p p ţ
efectiva a planşeelor suspendate. In plus fata de cazul
clădirilor din clasa 2A, trebuie sa se asigure:
 legarea efectiva pe verticala a tuturor stâlpilor si pereţilor
portanţi
i l i t ibil li i i i t in cazul in care nu este posibila realizarea primei variante,
trebuie sa se verifice ca in cazul in care se înlătura oricare
dintre stâlpii structurii de rezistenta si oricare dintre dintre stâlpii structurii de rezistenta si oricare dintre
grinzile care susţin unul sau mai mulţi stâlpi, structura
ramane stabila. Trebuie sa se asigure ca nu mai mult de
15% din suprafaţa planşeului (dar nu mai mult de 70m
2
)
este in pericol sa se prabuseasca iar avaria nu se va
extinde mai departe de nivelul adiacent superior sau extinde mai departe de nivelul adiacent superior sau
inferior
a) secţiune orizontala b) secţiune verticala
At i â d t ibil i t diţii  Atunci când nu este posibila asigurarea acestor condiţii
elementele respective trebuie considerate elemente cheie
si trebuie proiectate in consecinţa si trebuie proiectate in consecinţa
Un element structural încadrat in clasa elementelor Un element structural încadrat in clasa „elementelor
cheie”, trebuie sa fie capabil sa sustina o încărcare
accidentala de 34 kN/m
2
. Aceasta încărcare accidentala
trebuie luata in considerare simultan cu 1/3 din incarcarile
luate in calcul la dimensionarea elementului respectiv
( ă d â t i î ă til t ) (zăpada, vânt, seism, încărcarea utila, etc).
) t lădi il di l 3 t l e) pentru clădirile din clasa 3, este necesara evaluarea
riscului in cazul producerii oricăror situaţii accidentale ce
pot fi prevăzute dar si in cazul unor situaţii excepţionale pot fi prevăzute dar si in cazul unor situaţii excepţionale,
greu de prevăzut
Aplicatie – colaps progresiv Aplicatie colaps progresiv
HIGH RISE BUILDING
STRUCTURES IN TAIWAN STRUCTURES IN TAIWAN
THE TAIPEI 101 THE TAIPEI 101
Taipei 101
• Cladirea este impartita in 8 p
tronsoane suprapuse
• Pentru prevenirea colapsului • Pentru prevenirea colapsului
progresiv au fost realizate 10
l f t i t t plansee foarte rezistente
(super plansee), pentru a
impiedica producerea
colapsului progresiv colapsului progresiv
STRUCTURAL PLAN OF HIGHER STORIES
MECHANICAL PLAN
There are 16 outriggers,
1 vertical belt truss 1 1 vertical belt truss, 1
horizontal belt truss
and moment
connection girders to
stop unexpected
progressive collapse
18

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful