IMPLEMENTAREA SISTEMULUI S.C.A.D.A.

ÎN OPERAREA STAŢIILOR DE EPURARE

IMPLEMENTAREA SISTEMULUI S.C.A.D.A. (SISTEMUL DE CONTROL SI MANAGEMENT LA DISTANŢĂ) ÎN OPERAREA STAŢIILOR DE EPURARE
(FILOZOFIA DE AUTOMATIZARE ŞI CONTROL)

SANDU RALUCA - MIHAELA

Sandu Raluca IMAC II – Lucrare de Disertaţie

1

IMPLEMENTAREA SISTEMULUI S.C.A.D.A. ÎN OPERAREA STAŢIILOR DE EPURARE

FILOSOFIA DE AUTOMATIZARE ŞI CONTROL
STAŢIA DE EPURARE A APELOR UZATE
FILOSOFIA DE AUTOMATIZARE ŞI CONTROL

1.- OBIECTIVELE PROIECTULUI 2.- PROGRAMATORUL LOGIC DE CONTROL 2.1. GENERALITĂŢI 2.2. COMPUNEREA PLC 2.3. FUNCŢIUNILE PLC INDUSTRIALE 3.- REŢELE ŞI PROTOCOALE DE COMUNICAŢIE 3.1. STRUCTURA REŢELEI DE COMUNICAŢIE 4.- CONTROLUL AUTOMATIC AL PROCESELOR 4.1. SEMNALE CONSIDERATE PENTRU CONTROLUL AUTOMATIC AL NOILOR ECHIPAMENTE 4.2. SISTEMUL DE DATE: SUPERVIZAREA CONTROLULUI ŞI A ACHIZIŢIILOR 4.3. ECHIPAMENTELE SISTEMULUI CENTRAL- SISTEMUL S.C.A.D.A. 4.4. DIAGRAME. 4.5. DESCRIEREA FUNCŢIONĂRII ECHIPAMENTELOR PROPUSE 5.- FILOSOFIA DE CONTROL 5.0. INTRODUCERE 5.1. LINIA APEI 5.1.1. CAMERA DE INTRARE ŞI MĂSURAREA DEBITULUI 5.1.3. PUŢUL GRĂTARELOR 5.1.4. POMPE 5.1.5. GRĂTARE 5.1.6. REŢINEREA NISIPULUI SI GRĂSIMILOR 5.1.7. DECANTAREA PRIMARĂ LAMELARĂ 5.1.8. CAMERA DE DISTRIBUŢIE CĂTRE REACTOARELE BIOLOGICE 5.1.9. REACTOARELE BIOLOGICE 5.1.11. ELIMINAREA CHIMICĂ A FOSFORULUI 5.1.12. DECANTAREA SECUNDARĂ 5.1.13. MASURAREA DEBITULUI DE APĂ TRATATĂ 5.1.14. POMPAREA SUPERNATANTULUI 5.2. LINIA NAMOLULUI 5.2.1. INGROŞAREA PRIMARĂ A NĂMOLULUI 5.2.2. POMPAREA NĂMOLULUI DE RETUR 5.2.3. POMPAREA NĂMOLULUI DE EXCES 5.2.4. ÎNGROŞAREA NĂMOLULUI BIOLOGIC DE EXCES 5.2.5. CAMERA DE AMESTEC A NĂMOLULUI DE EXCES 5.2.6. PROCESUL DE DIGESTIE 5.2.6.1.ALIMENTAREA DIGESTORULUI ANAEROBIC 5.2.6.2.DIGESTIA ANAEROBĂ (LINIA NĂMOLULUI) 5.2.6.3.DIGESTIA ANAEROBĂ (LINIA SCH IMBĂTORULUI DE CĂLDURĂ) 5.2.6.4.DIGESTIA ANAEROBĂ (LINIA DE GAZ) 5.2.7. îNGROSĂTOR SECUNDAR AL NĂMOLULUI DIGESTAT 5.2.8. DESHIDRATARE MECANICĂ

Sandu Raluca IMAC II – Lucrare de Disertaţie

2

IMPLEMENTAREA SISTEMULUI S.C.A.D.A. ÎN OPERAREA STAŢIILOR DE EPURARE

1. -

OBIECTIVELE PROIECTULUI

Obiectivul acestei anexe este să decrie procesul şi componentele necesare pentru execuţia controlului automat al echipamentelor instalate în Staţia de tratare a apei uzate .

Controlul automatic al echipamentelor este făcut de către PLC – uri care permit operarea automată a echipamentelor şi elementelor instalate in staţie. Aceasta va asigura un sistem de control automatic total cu monitorizare centralizată şi facilităţi de control.

Sandu Raluca IMAC II – Lucrare de Disertaţie

3

IMPLEMENTAREA SISTEMULUI S.C.A.D.A. ÎN OPERAREA STAŢIILOR DE EPURARE

Această automatizare a staţiei va fi executată de noile PLC pentru controlul echipamentelor din staţie. PLC-urile vor include echipamentele de furnizare a electricităţii. Un CPU în care programul se va rula; carduri digitale de input care vor furniza informaţii despre starea diferitelor echipamente din staţie; carduri digitale de output pentru a trimite comenzi funcţionale către operatorii de teren; carduri analogice de input ce vor face inregistrări de la instrumentele de măsură şi carduri analogice de output ce vor trimite semnale adecvate către variatoarele de frecvenţă şi vanele de reglaj. Toate PLC-urile selectate vor veni de acelaşi furnizor şi se vor incadra în specificaţiile generale referitoare la controlul procesului:
Memorie Număr de I/O Timp de execuţie Alimentare Comunicaţie Programare Temperatura de Funcţionare Umiditatea PLC - SPECIFICAŢII GENERALE De la 32 la 256 KB cu posibilitatea de extindere cu un card de memorie Pina la 256 <1 mS in operare 110-220 VAC/24 VDC cu conectare la curent RS-232 sau RS485 IEC 1131 0 to 55º C pentru instalare orizontală 5 to 95 %(fără condensare)

ERALE
TABLOUL DE CONTROL: ECRAN TACTIL 5,7” SPECIFICAŢII Temperatură/umiditate relativă/ altitudine < 50ºC / < 80% / < 2000m Grad de protecţie IP65 (faţă), IP20 (spate) Tensiune asigurată / consum 24V / 18W Ecran LCD 5,7” 1024 x 1024 Culoare Albastru şi alb cu 16 nivele de gri Memoria aplicată 16Mb Flash Eprom Ceas în timp real Ceas în timp real încorporat Conectare COM1:RS232, COM2: RS485

UL DE CONTROL: ECRAN SPECIFICATII Noul computer din locaţia centrală va controla toate celelate locaţii prin pachetul SCADA sub Windows XP Professional.

Operarea
Operaţiunile pot fi controlate manual, semiautomat sau automat in funcţie de nevoia de intervenţie umană în vederea pornirii diferitelor procese: • Control manual: Operatorul poate acţiona manual apăsând direct pe butoanele întrerupătoare. Controlul se va numi local – manual când butoanele se află pe echipament şi manual – comandă când butoanele se află departe de echipament (în tabloul de control). • Control Semiautomatic: Operatorul poate iniţia o secvenţă a operaţiunilor apăsând direct pe un buton sau intrerupător şi restul secţiunii se va desfăşura automatic până la finalizare fără intervenţia operatorului. • Control Automatic: Sistemul funcţionează fără ca operatorul să intervină. Secvenţele vor fi iniţiate de semnalele primare de la instrumentele digitale sau analogice. Sandu Raluca IMAC II – Lucrare de Disertaţie 4

A. cum ar fi o defecţiune tehnică la un dispozitiv electric. alertează o anumită staţie despre apariţia defecţiunii. O astfel de aplicaţie prezintă grafic valorile mărimilor achiziţionate în timp real. Un sistem SCADA culege informaţii.D.C. Controlul constă în posibilitatea de a da comezi către sistem din interfaţa grafică. Sandu Raluca IMAC II – Lucrare de Disertaţie 5 . iar modificările sunt reflectate automat şi în interfaţa grafică. (Supervisory Control And Data Acquisition) (Control de Supervizare şi Achiziţie de Date) Sistemele de monitorizare şi control al datelor (SCADA) sunt realizate de sisteme informatice dedicate.A.IMPLEMENTAREA SISTEMULUI S.C.A. realizează analiza şi controlul operaţiilor pentru a determina dacă defecţiunea este critică.D. ÎN OPERAREA STAŢIILOR DE EPURARE S. transferă informaţia către sistemul central.A. şi afişează informaţia într-o manieră logică şi organizată.

IMPLEMENTAREA SISTEMULUI S.D.A.A. ÎN OPERAREA STAŢIILOR DE EPURARE ARHITECTURA Reţeaua propusă şi arhitectura sa sunt specificate mai jos: Sandu Raluca IMAC II – Lucrare de Disertaţie 6 .C.

D.uri sunt destinate zonelor specifice de proces şi sunt instalate în tabloul de control al fiecarei zone. Acestea vor fi capabile să controleze automat echipamentele existente şi procesele menţionate anterior prin aceste PLC-uri având mereu posibilitatea operării manual din tabloul de control ca şi din postul central.MCC DIGESTOR 1 ut.2. PLC .A. Aceste PLC . În cazul oricărei căderi de tensiune. REŢEAUA DE COMUNICAŢIE (CUPRU) PENTRU PLC´S 1 ut. Următoarele echipamente vor fi parte din sistemul de automatizare proiectat: SEAR VALOA VAL SEAR VALOARE PLC . computerul supervisor nu-şi va opri Funcţionarea datorită unui sistem UPS. 2.PROGRAMATOR LOGIC DE CONTROL 2. PLC . PLC .7” pentru controlul automatic al echipamentelor care formează diagrama. Fiecare tablou de control formează o parte integrantă în MCC asociat. a cărui misiune este să conducă şi să controleze toate sistemele în reţea la fel de bine ca şi dezvoltarea sistemului de telecontrol. postul va fi conectat permanent la postul central prin care vor fi executate toate manevrele necesare. Acest tip de echipament va face posibil schimbul de date cu alte echipamente integrate din staţie.A.MCC DESHIDRATARE 1 ut. Prin reţea. folosind TCP/IP protocol de comunicaţie şi va include un card de memorie în CPU.MCC BIOLOGIC 1 ut. reţeaua va cuprinde: Postul central şi managerul de reţea vor fi localizaţi în cladirea administrativă.GENERALITĂŢI Controlul procesului şi monitorizarea staţiei sunt bazate pe controlere programabile (PLC). ÎN OPERAREA STAŢIILOR DE EPURARE 2. PLC. VIZUALIZAREA STEMULUI SCADA + PC 1 ut. sistemul proiectat va putea comunica de la echipamentele centrale şi din PLC. Controlul automat al staţiei va fi făcut de controlere programate logic care vor permite tuturor motoarelor din staţie să funcţioneze automat. Astfel.IMPLEMENTAREA SISTEMULUI S. ECRAN TACTIL LCD 5.7" (PENTRU FIECARE PLC) 4 ut. În termeni generali.urile vor fi conectate la PC printr-un card de comunicaţie Internet.1.MCC TRATAMENT MECANIC 1 ut.. Cea mai mare parte a informaţiei colectate de instrumente şi echipamente de masură situate în fiecare zonă se va trimite la PLC – ul corespunzător. Sandu Raluca IMAC II – Lucrare de Disertaţie 7 . Perechi de cabluri de comunicaţie (cupru) vor conecta PLC .C.urile şi alte echipamente cu sistemul SCADA central. Postul constă dintr-un PC.COMPUNEREA PLC PLC –urile vor fi instalate în clădirile noi sau reabilitate.. În fiecare nou MCC va fi instalat un PLC industrial şi un tablou de control LCD 5.

.STRUCTURA REŢELEI DE COMUNICAŢIE Sandu Raluca IMAC II – Lucrare de Disertaţie 8 .Transmisia informaţiilor obţinute în câmp către postul central. .C. . 2.. .IMPLEMENTAREA SISTEMULUI S.Procesarea acestor instrucţiuni şi modificarea output-ului corespunzător (digital şi analogic).. . . 3. .Achiziţia de informaţii de la echipamentele de câmp (inputuri digitale şi analogice). inclusiv managementul datelor.A.CPU cu port de comunicare. .3.Managementul comunicaţiilor cu postul central. .Alimentare cu energie electrică 230 Vac / 24 Vcc.FUNCŢIUNILE PLC. . ÎN OPERAREA STAŢIILOR DE EPURARE R Semnalele propuse sunt afişate mai jos: I/ FARA REZERVA 20P I / O SEMNALE FĂRĂ REZERVĂ 20% PLC DI DO MCC TRATAMENT MECANIC 178 47 MCC BIOLOGIC 182 48 MCC DIGESTOR 136 37 MCC DESHIDRATARE 114 29 DO AI AO Elementele PLC: AI 6 11 13 6 AO 1 1 0 0 Acest PLC va fi compus din următoarele echipamente: . .Carduri analogice de output.D.Accesorii care garanteaza operarea echipamentelor comunicarea cu postul central.Carduri digitale de output. . oice PLC va avea următoarele funcţiuni: .Carduri analogice de input.Istorice. .Carduri de memorie pentru stocarea programului.URILOR INDUSTRIALE În general. Fiecare post va avea o rezervă minimă de 20% ca şi spaţiu şi o rezervă de 20% în memoria CPU.REŢELE ŞI PROTOCOALE DE COMUNICAŢIE 3. .Schimbare în starea input-ului în conformitate cu programul setat.Stocarea informaţiilor menţionate anterior în eventualitatea unei erori de transmisie către postul central.Recepţia instrucţiunilor venite de la postul central..1.Carduri digitale de input.Securizarea funcţionării automate a instalaţiilor şi reglarea acestora. .A.

C. Structura reţelei este compusă dintr-un post central localizat în clădirea de operare a staţiei unde toate echipamentele reţelei vor fi supervizate. integrarea perfectă cu un posibil sistem de tele-management.IMPLEMENTAREA SISTEMULUI S. 4. Acest post va fi conectat cu toate posturile din teren din diferitele CCM.D.A. Media fizică folosită pentru transmisia de date va fi condusă de perechi de cabluri conducătoare izolate de exterior şi împletite în vederea evitării separării fizice şi pentru a obţine impedanţa definită. ÎN OPERAREA STAŢIILOR DE EPURARE Urmatoarea propunere de reţea a fost proiectată cu facilitatea de a permite.A. daca e necesar. ori reţea de internet către postul director..CONTROLUL AUTOMAT AL PROCESELOR Sandu Raluca IMAC II – Lucrare de Disertaţie 9 .

A. etc.Un senzor numit confirmarea funcţionării sau operării.O. Semnale digitale de bază: input/output minime în PLC pentru grupul de echipamente corespunzător. . care va trimite un semnal indicând starea curentă a echipamentului. este în modul direct şi în modurile ce urmează.L-V.O. 4.D.O. Semnale digitale adiţionale: Numărul de semnale adiţionale digitale de input(D. ..) pentru grupul de echipamente. ce poate fi manual sau automatic. Orice combinatie de tipul: D. Mai poate fi folosit pentru desemnarea echipamentelor incluse (butoane.Un echipament numit contactor.F. atunci când este pornit automat.O. Semnale analogice: Numărul de semnale analogice estimate şi nelimitate..D. Uts în serviciu: numărul de unităţi ce Funcţionează simultan.A. daca nu. Tipul starterului: tipul starterului trebuie luat în considerare aşa cum urmează: D. inputuri analogice (A.).O. conectări. .L-INV. furnizat cu tabloul propriu de control .Un senzor numit selector de zonă ce va trimite un semnal indicând disponibilitatea unui echipament în MCC.L: starter în linie INV: starter cu inversor 2V: starter cu două viteze V. În acelaşi timp. dacă este disponibil.: starter cu convertizor de frecvenţă S/CP: starter neinclus în MCC.Un senzor numit termic ce va trimite un semnal de alarmă în cazul în care echipamentul va suferi o cădere electrică sau.D.C.SEMNALE PENTRU CONTROLUL AUTOMATIC AL NOULUI ECHIPAMENT Mai jos sunt informaţiile folosite pentru presiune în fiecare ansamblu de piesă a echipamentului: Nr: echipamentul trebuie să fie corect numerotat în toate instalaţiile. Uts instalate: numărul total de unităţi ce se vor lua în considerare.IMPLEMENTAREA SISTEMULUI S.1. Puterea nominală tip P2 [kW]: puterea nominală a echipamentului (a fi confirmată înaintea execuţiei).I) / output(D.) / output-uri analogice(A. D. Echipament cu tabloul propriu de control: se referă la echipamentele furnizate cu tablou propriu de control. înseamnă că atunci când motorul este pornit manual.I. pentru a intra în operare. Sandu Raluca IMAC II – Lucrare de Disertaţie 10 .) (nelimitate) pentru un grup de echipamente. Ieşire protecţie termo-magnetică şi nu se consideră o protecţie a motorului. fiecare sistem va avea senzorii proprii şi performeri necesari să fie în stare să transporte funcţionarea automatică particulară. care va trimite un semnal de performanţă către echipamentul în discuţie. ÎN OPERAREA STAŢIILOR DE EPURARE Toate echipamentele integrate în sistemul de control vor cuprinde senzori de bază aşa cum urmează: .F. Nominalizarea: numele echipamentului bazat pe operaţiunea executată. dacă este în Funcţionare sau în Repaus.

IMPLEMENTAREA SISTEMULUI S.D.A. Semnalele care au fost luate în considerare pentru automatizarea noilor instalaţii sunt arătate în tabelele de mai jos: LIMIT.A. ÎN OPERAREA STAŢIILOR DE EPURARE Starterul descris: un starter special sau o manetă de control pentru un grup corespunzător de echipamente. Sandu Raluca IMAC II – Lucrare de Disertaţie 11 .C.

L.75 11.50 0.O.L.-INV D.O.10 0.) COMPRESSOR AIR DRYER TOTAL 1.O. DENOMINATION 1 2 3 5 7 8 9 10 11 12 14 15 16 17 19 20 21 22 23 24 MOTORIZED FLOODGATE SHELLSPOON OVERHEAD CRANE SUBMERSIBLE PUMP (RAW WATER) COARSE SCREEN FINE SCREEN COMPACTOR SCREW CONVEYOR (COARSE SCREENING) COMPACTOR SCREW CONVEYOR (FINE SCREENING) BLOWER (GRIT AND GREASE REMOVAL) WALL FAN GRIT AND GREASE REMOVAL BRIDGE VERTICAL GRIT PUMP GRIT CLASSIFIER GREASE SEPARATOR PRIMARY SLUDGE SCRAPER HELICOIDAL PUMP (PRIMARY SLUDGE PUMPING) PRIMARY THICKENER BRIDGE ELECTROVALVE (SLEEVE VALVE FOR PRIMARY SLUDGE EXTRAC. 3 1 1 3 1 Inversor 18 6 6 3 3 9 6 6 6 3 6 6 9 3 3 6 3 105 6 2 2 1 1 3 2 2 2 1 2 2 3 1 1 2 1 35 1 2 2 1 1 1 2 2 3 1 1 1 VFD (altern.L. D.F.O.D.L. D. D. D. ÎN OPERAREA STAŢIILOR DE EPURARE MCC MECHANIC TREATMENT EQUIPMENT WITH OWN CUPBOARD Nº [kW/ud]MECHANICAL POWER P2 TYPE BASIC SIGNALS SIGNALS CONTROL D. D.L.L.V.L. INSTALLED UNITS STARTER'S TYPE UNITS SERVICE CONSUMING EQUIPMENT PAIR LIMIT.O.55 0.00 0. D. A.C.50 2.75 0. D.L.O.20 0.O. PUSH-BUTTON EMERG. LEVEL FLOATS D.A.28 1 1 1 6 2 2 1 1 3 2 2 2 1 1 2 3 1 1 2 1 36 1 1 1 5 2 2 1 1 2 2 2 2 1 1 2 2 1 1 1 1 32 YE S YE S D.O.L. D.O.L.L.O. .O.-INV D.O. D.A.20 2.O.O.00 0.37 0.37 1. D.IMPLEMENTAREA SISTEMULUI S.O.75 0.L.I.D.64 34.O.L.25 0.O. D. D.25 2.O.O.L.L.00 0.01 3.-INV D.I. D.-INV S/CP S/CP D. D.L.O.L.O.L.) 2 1 2 2 1 6 2 Inversor 14 1 6 2 1 15 4 1 Sandu Raluca IMAC II – Lucrare de Disertaţie 12 DESCRIPTION STARTINGS SEVERAL SEVERAL SEVERAL D.55 1.

L. EMERG.O.00 6 8 2 3 2 2 2 3 3 1 2 2 1 6 8 2 2 2 2 2 2 2 1 1 1 1 Y E S D.50 0.D.C. D.L.D.00 2.18 1.O. D.00 15.00 3. DESCRIPTION STARTINGS 1 VFD (altern.60 4.L.O. ÎN OPERAREA STAŢIILOR DE EPURARE TO MCC BIOLOGICAL EQUIPMENT WITH OWN CUPBOARD BASIC SIGNALS Nº [ kW/ud]MECHANICAL POWER P2 TYPE SIGNALS CONTROL D.O.L.L. D.50 1. D.L.L. SEVERAL SEVERAL DENOMINATION 2 3 4 6 7 10 11 13 14 15 16 17 18 SUBMERSIBLE MIXER (ANOXIC ZONES) SURFACE AERATOR INTERNAL RECIRCULATION PUMP DOSING PUMP (FERRIC CHLORIDE) WALL FAN COMPRESSOR SUCTION SCRAPER BRIDGE SUBMERSIBLE PUMP (RETURN SLUDGE PUMPING) SUBMERSIBLE PUMP (EXCESS SLUDGE PUMPING) THICKENER (EXCESS SLUDGE) HELICOIDAL SCREW PUMP (EXCESS THICKENED SLUDGE) HELICOIDAL SCREW PUMP (SEC.L.IMPLEMENTAREA SISTEMULUI S.50 44. D.) INSTALLED UNITS CONSUMING EQUIPMENT STARTER'S TYPE UNITS SERVICE LEVEL FLOATS PAIR LIMIT.O. A. D.75 30.L.F.O.I.O.A.I.70 1. D.A.L.O.V. D. D. S/CP 18 24 6 9 6 6 6 9 9 3 6 6 3 111 6 8 2 3 2 2 2 3 3 1 2 2 1 37 6 8 1 2 2 1 1 2 5 3 1 1 16 2 3 8 3 1 37 32 TAL 36 32 105 35 14 1 6 15 4 1 S Sandu Raluca IMAC II – Lucrare de Disertaţie SEVERAL D.O.L. D.D. D.O.O.V.O. 13 .O.F. THICKENED SLUDGE PUMPING) BOOSTER SYSTEM TOTAL 5.O. D.00 0.O.L.50 0.PUSH-BUTTON D.

D.L.O. .30 4. ÎN OPERAREA STAŢIILOR DE EPURARE EVERAL MCC DIGESTER CONSUMING EQUIPMENT EQUIPMENT WITH OWN CUPBOARD Nº [ kW/ud]MECHANICAL POWER P2 TYPE SIGNALSBASIC SIGNALS CONTROL D.L.L.01 0. D.O.L.O.IMPLEMENTAREA SISTEMULUI S.O.A.O.O. D. D.25 4.37 0. D. DESCRIPTION STARTINGS INSTALLED UNITS STARTER'S TYPE UNITS SERVICE LEVEL FLOATS LEVEL CH4 SEVERAL SEVERAL DENOMINATION 1 2 3 5 7 9 10 11 12 16 17 20 21 22 23 24 25 SUBMERSIBLE MIXER (MIXING CHAMBER) HELICOIDAL PUMP (MIXED SLUDGE PUMPING) VERTICAL MIXER (DIGESTER) COMPRESSOR (GAS FEEDING) AUTOMATIC STAR BOARD DIGESTER VALVE HELICOIDAL SCREW PUMP (DIGESTER RECIRCULATION) HORIZONTAL PUMP (HOT WATER PUMPING) TRIVALVE (DIGESTER) BURNING (DIGESTER) ELECTROVALVE (BOILER) ELECTROVALVE 1 (BOILER) ELECTROVALVE 2 (BOILER) OIL BOOSTER ELECTROVALVE (OIL BOOSTER) EXTRACTOR (HEATING ROOM) COMPRESSOR (GAS HOLDER) TOTAL 1. D.L.L.O.O.O.O.L. D.37 0.I.L. D.00 3. D.0 0 4.01 0.10 1 2 1 2 2 1 2 2 2 2 2 1 6 1 1 3 1 32 1 1 1 1 2 1 1 1 2 1 1 1 6 1 1 3 1 26 D. S/CP D.O.L. D. D. D.01 1.L.O.25 0.O. A.L.L.01 0.O.L. D. D. PUSH-BUTTONEMERG.O. 3 6 3 6 6 3 6 6 6 6 6 3 18 3 9 3 93 1 2 1 2 2 1 2 2 2 2 2 1 6 1 3 1 31 1 2 1 1 1 YES 2 3 1 SEVERAL SERVICE STARTER'S TYPE Nº Sandu Raluca IMAC II – Lucrare de Disertaţie 14 SEVERAL D.L.O.L.00 0.I.37 1.O.10 0.C. D.O.O.L. D.00 0.00 10.A.D.

ÎN OPERAREA STAŢIILOR DE EPURARE CONSUMER E.L.00 0.O.55 0. Sandu Raluca IMAC II – Lucrare de Disertaţie 15 SEVERAL D. D.L.C.L.O.O.L.O.75 1.D.O. D.O. D. D. A. D.A. .L.-INV D.18 1.O.L.O. D.55 4.O.L. D.L.L.I.00 4.L.10 11.A.37 0. D. D.O.25 0. S/CP D.37 0.75 0.01 0. D.50 0.L. D. D.O.00 0. DESCRIPTION STARTINGS Inversor INSTALLED UNITS UNITS SERVICE CONSUMING EQUIPMENT STARTER'S TYPE LEVEL FLOATS PAIR LIMIT.O. PUSH-BUTTON EMERG.D. D. D.IMPLEMENTAREA SISTEMULUI S.O.00 0. 3 6 6 6 6 3 6 6 3 3 3 3 3 3 6 3 3 72 1 2 2 2 2 1 2 2 1 1 1 1 1 1 2 1 1 24 1 2 2 1 1 10 2 1 1 2 6 1 1 15 ENOMINATION INPUT OUTPUT DIGITALS ANALOG.L.L.75 0.00 4.O .O .O.O.L.O.I.L. FAILURE TOTALIZER D MCC DEWATERING EQUIPMENT WITH OWN CUPBOARD Nº [ kW/ud]MECHANICAL POWER P2 TYPE BASIC SIGNALS SIGNALS CONTROL D. SEVERAL SEVERAL 1 1 DENOMINATION 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 THICKENER (SECONDARY SLUDGE) POLYELECTROLYTE PREPARATION UNIT HELICOIDAL SCREW PUMP (POLYELECTROLYTE DOSING) HELICOIDAL SCREW PUMP (BELT FILTER PRESS FEEDING) BELT FILTER PRESS MIXER (BELT FILTER PRESS) SCREW CONVEYOR (DEWATERED SLUDGE TRANSPORT) HORIZONTAL PUMP (BELT LEANING) COMPRESSOR AIR DRYER HELICOIDAL SCREW PUMP (DEWATERED SLUDGE TRANSPORT) HOIST DISCHARGE GATE (SLUDGE HOOPER) DOSING SCREEW (LIME DOSING) TRANSPORTER SCREEW ARCH BREAKIER (LIME DOSING) WALL FAN ELECTRIC VALVE FAN TOTAL 0. D.78 11.O.L.37 1 1 2 2 2 2 1 2 2 1 1 1 1 1 1 1 2 1 1 26 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 2 1 1 20 YES YES D. S/CP D.L.O.

A.IMPLEMENTAREA SISTEMULUI S. DIGITALS E.D. OUTPUT CONSUMER INPUT DENOMINATION 1 2 4 5 6 28 29 ULTRASONIC LEVEL METER (PUMPING STATION) ULTRASONIC FLOW METER (KAFHAGI CHANNEL) pH SENSOR CONDUCTIVITY SENSOR ELECTROMAGNETIC FLOW METER (PRIMARY SLUDGE PUMPING) ULTRASONIC LEVEL METER (COARSE SCREENING) TEMPERATURE SENSOR TOTAL 1 1 1 1 1 1 1 7 1 1 1 1 1 1 1 7 1 1 1 1 1 1 1 MCC MECHANIC TREATMENT MCC MECHANIC TREATMENT MCC MECHANIC TREATMENT MCC MECHANIC TREATMENT MCC MECHANIC TREATMENT MCC MECHANIC TREATMENT MCC MECHANIC TREATMENT 2 5 TRUMENTATION DEVICESESCRIMI MCC BIOLOGICAL: INSTRUMENTATION DEVICES Nº DESCRIPTION Nº INSTALLED UTS. FAILURE ANALOG.A.D. ÎN OPERAREA STAŢIILOR DE EPURARE CC BIOLOGICAL: IN MCC MECHANIC TREATMENT: INSTRUMENTATION DEVICES Nº DESCRIPTION Nº INSTALLED UTS. FAILURE TOTALIZER ANALOG. TOTALIZER CONSUMER OUTPUT INPUT DENOMINATION 8 9 11 12 13 31 DISSOLVED OXYGEN SENSOR REDOX SENSOR ULTRASONIC FLOW METER (KAFHAGI CHANNEL) ELECTROMAGNETIC FLOW METER (RETURN SLUDGE PUMPING) ELECTROMAGNETIC FLOW METER (EXCESS SLUDGE PUMPING) TEMPERATURE SENSOR (BIOLOGICAL REACTORS) TOTAL 2 2 1 1 1 2 9 2 2 1 1 1 2 9 1 1 1 3 2 2 1 1 1 2 9 MCC BIOLOGICAL MCC BIOLOGICAL MCC BIOLOGICAL MCC BIOLOGICAL MCC BIOLOGICAL MCC BIOLOGICAL NATIONNº I NS MCC DIGESTER: INSTRUMENTATION DEVICES Sandu Raluca IMAC II – Lucrare de Disertaţie 16 . DIGITALS E.D.C.

MCC DEWATERING: INSTRUMENTATION DEVICES Nº DESCRIPTION Nº INSTALLED UTS.A. E. FAILURE TOTALIZER CONSUMER OUTPUT INPUT DENOMINATION 20 34 35 ELECTROMAGNETIC FLOW METER (DEWATERING) ELECTROMAGNETIC FLOW METER (POLYELECTROLYTE DOSING) LEVEL METER (LIME HOOPER) TOTAL 2 2 1 5 2 2 1 5 2 2 4 2 2 1 5 MCC DEWATERING MCC DEWATERING MCC DEWATERING DENOMINATION INPUT OUTPUT INSTRUMENTATION DEVICES Sandu Raluca IMAC II – Lucrare de Disertaţie 17 .D.D. OUTPUT CONSUMER INPUT DENOMINATION 14 15 18 19 23 27 32 33 ELECTROMAGNETIC FLOW METER (MIXED SLUDGE PUMPING) ELECTROMAGNETIC FLOW METER (DIGESTED SLUDGE) pH SENSOR (DIGESTER) TEMPERATURE SENSOR (DIGESTER) TEMPERATURE SENSOR (BOILER) LEVEL METER (GAS OIL) GAS FLOW METER (DIGESTER PRODUCTION) ULTRASONIC LEVEL METER (GAS HOLDER) TOTAL 1 1 1 1 4 1 1 1 11 1 1 1 1 4 1 1 1 11 1 1 1 3 1 1 1 1 4 1 1 1 11 MCC DIGESTER MCC DIGESTER MCC DIGESTER MCC DIGESTER MCC DIGESTER MCC DIGESTER MCC DIGESTER MCC DIGESTER . FAILURE TOTALIZER ANALOG.IMPLEMENTAREA SISTEMULUI S. ÎN OPERAREA STAŢIILOR DE EPURARE Nº DESCRIPTION Nº INSTALLED UTS. DIGITALS E.C. DIGITALS ANALOG.A.D.

SPC procese statistice Semi ..000 / W XP.. Control şi utilizatori Sim.Text transparent şi text.SISTEMUL SCADA Sandu Raluca IMAC II – Lucrare de Disertaţie 18 . Sistemul are următoarele caracteristici: CONCEPT VALOARE Scop Procesare şi achiziţie de date de la RTU. ÎN OPERAREA STAŢIILOR DE EPURARE 4. Evenimente şi inregistrare de date Definite de utilizator. Tipul de conexiune Natural. 4.IMPLEMENTAREA SISTEMULUI S. ODBC. Mai mult.3.SISTEMUL DE DATE : CONTROL ŞI ACHIZIŢIE Sistemul SCADA funcţionează cu programul Runtime. Sistem de operare Windows NT 2. Baza de date cu conexiuni MS Access. Serverul de date pentru Internet este optional (în funcţie de necesităţi). SQL server.2. Lista funcţiunilor poate fi configurată. Tip de cuplaj DDE. OPC. Unităţi specifice pentru SPC Sim. Integrarea cu alte scopuri Mediul Windows. OPC Server Client/server. prin PLC. Pentru îndeplinirea stemului de automatizare şi control pentru proces va fi necesar să se instaleze şi integreze în sistemul de tele-control.HARDWARE-UL SISTEMULUI CENTRAL .C. Funcţiunile serverului de date Sim. Consultarea comenzii Sim. postul central va fi dotat cu un software capabil să controleze şi să achiziţioneze date de la posturi diferite.diverse. software-ul adecvat ce permite conectarea între operatorul staţiei sistemul automat la fel de bine ca şi schimbul de date între postul central posturile instalate în MCC. Frecvenţa maximă a semnalului este de 10 Hertzi. OPC.D. OLE. Sybase. Procesare text .A. SQL.A.

ci sunt expuse într-o formă schematică legată de sistemul staţiei. ÎN OPERAREA STAŢIILOR DE EPURARE Sistemul de control şi management la distanţă va fi compus dintr-un post central echipat cu hardware şi cu următoarele periferice: Calculatorul încorporat: permite ca timpul de operare al echipamentelor sa fie înregistrat Funcţie statistică: Permite calcularea valorilor statistice pe baza datelor colectate. Aceste afişări nu vor expune vreo informaţie legată de procesul tehnologic. vană. Toate aceste funcţii sunt descrise în detaliu mai jos: (a) Meniurile. (b) Schemele sinoptice furnizează o reprezentare schematică cu o singură linie a staţiei şi sunt “active”. daca este necesar. Istorie fişier: fişierele create de către funcţia statistică sunt stocate pe disc. etc. statutul staţiei şi procesele afişate. celelalte afişaje nu au mărime sau locaţie fixate.A. unde s-ar putea sa fie necesar sa se furnizeze o posibilitate de ‘selectare şi tragere’ astfel fereastra poate fi poziţionată la depărtare de articolul care este controlat şi astfel. (f) Înregistrarile semnalelor de alarmă vor afişa toate alarmele în funcţie de grupul şi starea lor. mentinute în PLC-uri. pentru care va exista un dispozitiv de control ‘mână SCADA’. Semnalul de alarmă este o fereastră de mărime fixată şi localizată în partea de jos a fiecarui ecran de sistem SCADA. sistem de control. Sandu Raluca IMAC II – Lucrare de Disertaţie 19 . unde este posibil. ‘WINDOWS’ STRUCTURA AFIŞAJELOR Pachetul SCADA funcţionează într-un sistem de operare “WindowsXP Professional“. o fereastră de avertizare va apărea pe ecran şi acţiunea va fi prevenită. adică. Schemele sinoptice sunt prevăzute pentru sistemul staţiei în procesul de tratare şi pentru alte sisteme cum ar fi distribuţia electricităţii pe fiecare zonă. dar va facilita mutarea la afişajul potrivit pentru acest scop. cu întoarcerea la meniul sau submeniul relaţionat. şi de a ajusta acesti parametri. (d) Tabelele de parametri operator-selectabili pot da posibilitatea operatorului să vadă valorile actuale. (e) Semnalul de alarmă va fi în permaneneţă la vedere în partea de jos a fiecarui ecran şi va arăta cele mai recente alarme neconfirmate. Posibilităţi de închidere automată a ferestrelor care nu sunt vizionate este furnizată pentru a preveni o acumulare de ferestre deschise.C. Singura posibilă excepţie este fereastra de control “mână SCADA’. se schimbă în funcţie de schimbările fizice ale sistemului. aşa că apar deasupra înregistrării semnalelor de alarmă. de care operatorul nu este conştient. Dacă operatorul SCADA încearcă să intre într-o instrucţiune de control a procesului care nu este validă.D. (g) Tendinţele arată. etc. În general.IMPLEMENTAREA SISTEMULUI S. (c) Când observăm schema sinoptică relevantă pentru o transmisie. etc. mai mult de o fereastră de control “mână SCADA“ poate fi operată în acelaşi timp. în formă grafică. variaţia în funcţie de timp a valorilor de proces sau starea unei transmisiuni.A. Este posibil să se acceseze afişările din meniul principal sau dintr-un sub-meniu şi să se deselecteze orice afişaj. va fi posibilă deschiderea unei mici ferestre de control pentru ca acel articol sa poată fi controlat manual şi vazut în acelaşi timp. nu sunt o simplă listă de afisări. Meniu: Permite operatorului sa acceseze informatia clar şi rapid.

stare (activa/inactiva) . sau o avarie în statie. un operator poate determina uşor care alarme sunt uzuale pentru o parte din operarea fizică. De obicei.D. pentru că nu produc erori serioase sau de control. un nivel neobisnuit de înalt sau de jos.A.nivelul alarmei. Este înregistrat de către imprimanta de alarme şi evenimente în momentul în care are loc. o alarmă va corespunde unei condiţii de operare neobişnuite. • Operarea anumitor vane importante. Fereastra de alarmă afişeaza în orice moment cel putin trei din cele mai recente alarme neconfirmate pentru întregul sistem. incapacitatea unei unitati de disc de a porni sau de a se opri cand este necesar ca sa faca acest lucru. Fereastra de alarmă Următoarele cerinţe sunt aplicate: Afişarea fiecărei noi alarme pe fereastra de alarme cuprinde: .Cauzează ca fiecare punct de lucru al sistemului SCADA să emită un ton de alarmă scurt care se aude pentru a atrage atenţia oricărui operator care este aproape de sistemul de control. următoarele întâmplări sunt tratate ca evenimente: • O schimbare între dispozitivele ‘de Funcţionare’ şi ‘de stare de aşteptare’ iniţiate de către operator. MANAGEMENTUL ALARMELOR ŞI A EVENIMENTELOR Definiţii: O ‘alarmă’ este definită ca fiind un eveniment care va fi tratat de catre sistemul SCADA după cum urmeaza: . Nivel 2 . alta decât recunoaşterea de către operator. Este repartizată la unul sau mai multe “grupuri de alarmă”. limitată la 50 caractere . toate datele primare.data (zi luna an) . În general. transmise.Apare pe afişajul sistemelor de alarmă până când a fost confirmată sau mutata suficient de jos pe lista de alarme neconfirmate de către alte alarme mai recente. Sandu Raluca IMAC II – Lucrare de Disertaţie 20 .Alarme care au nevoie de atenţie imediată.A. ÎN OPERAREA STAŢIILOR DE EPURARE FRECVENŢA CU CARE SE UPDATEAZĂ AFIŞAJELE Cand un afişaj apare la oricare punct de lucru SCADA.C.Alarme care nu au nevoie de nici o acţiune particulară imediată.ora (ora minute) . Ora şi data confirmării şi resetării fiecărei alarme sunt deasemenea înregistrate pe imprimantă. . Există modalităţti diferite de a accepta alarme prin folosirea ferestrei de alarmă. Stabilirea de prioritati în ceea ce priveste alarmele Alarmele urmeaza nivelele de prioritate dupa cum urmeaza: Nivel 1 .IMPLEMENTAREA SISTEMULUI S.astfel încât. şi care pentru cea logică. sunt updatate în intervale care nu depăşesc o secunda. dar nu este reţinută ca date arhivate decât dacă este un ‘eveniment’. • Pornirea şi oprirea pompelor principale şi ale altor utilaje mari selectate. legate de staţie.descriere.

Verificator virus Poate fi prevăzut şi un verificator virus pe linie reţea. Alte caracteristici ale sistemului SCADA care permit unui utilizator sa confirme alarme. care funcţioneaza tot timpul. Rapoarte Urmatoarele rapoarte pot fi scoase pe imprimanta pentru raporturi. unul pentru fiecare proces şi din toate imaginile necesare mărite pentru operarea lui perfectă.C.A. Pentru acest scop se va crea un ansamblu de sinapse interactive (deasemenea cunoscute ca ecrane).IMPLEMENTAREA SISTEMULUI S.Un raport la comanda la orice moment de un buton de pe SCADA. Sandu Raluca IMAC II – Lucrare de Disertaţie 21 . modifice parametri. Atenţie deosebită îi este dată impiedicării automate a unor alarme dacă alte alarme se pornesc. Sub forma sinapselor color interactive. stocarea datelor. . Format afişaj evenimente Data eveniment (zi luna an) Ora evenimentului (ora min) Descrierea evenimentului (limitat la 50 caractere) Nume index eveniment Stare eveniment (ex: motor ‘funcţional’ / ‘nefuncţional’ sau vana ‘deschisa’/‘închisa’). De exemplu. control staţie.Un raport zilnic . etc cer utilizatorului să se intre în sistem şi să introducă o parola validă. Acesta este nivelul de siguranta 1. Numărul minim al ecranelor va fi o imagine generală a ajustărilor. ÎN OPERAREA STAŢIILOR DE EPURARE Interdicţii alarmă Operatorul de sistem SCADA este capabil de a impiedica operarea oricărei alarme. Înainte de acest lucru este prevazut un semnal de avertizare. Astfel de acţiuni sunt înregistrate în imprimanta de alarme şi evenimente şi va fi afiştă într-un mod uşor de recunoscutl pe paginile alarmelor afişate de către sistemul SCADA.D. managementul alarmelor. o cădere de tensiune pe un şantier este foarte probabil sa ridice probleme de alarmă ‘avarie motor” care în practică nu relevă o adevarată avarie. Este posibil ca mai mulţi utilizatori sa aibă acces la sistem la oricare din nivelele următoare: Nivel 2: acces nivel 1 plus posibilitatea de a ajusta şi de a modifica valori prescrise ale instrumentaţiei şi valori prescrise care pot fi doar cittite. Este deasemenea posibilă pornirea şi oprirea motoarelor şi doar să se citească valorile predefinite. de asemenea detectarea erorilor. Nivel 3: Configuraţia doar Inginer / Administrator Sistemul se duce înapoi automatic de la oricare din nivelele 2 sau 3 la nivelul 1 dacă nici o apăsare a tastaturii nu este introdusă pentru o perioada.A. de unde poate fi realizat managementul comunicaţiei cu porturi satelit. sistemul va prezenta starea continuă a informaţiei şi stocarea condiţiilor şi măsurătorilor. Acces siguranţă Este posibil să se vizualizeze toate afişajele la oricare staţie de lucru fără a intra în sistemul SCADA sau a introduce vreo parola. Grafice de evenimente Există grafice de evenimente aranjate într-un mod similar cu înregistrările alarmelor. De aceea ar fi potrivită suprimarea acestor alarme în cazul în care are loc o cădere de tensiune.

În cazurile în care unul dintre dispozitivele de siguranta sunt activate (plutitor nivel minim. sonde impermeabile. ceea ce însemnă că echipamentul asociat care este operat manual şi acelea în care exista un defect în sistemul de automatizare trebuie oprite.C. termică şi/ori termo-magnetică sau similară. Aceste istorice vor fi stocate pentru cel putin o lună. întrerupator de sfârşit de cursa. 4. întrerupator presiune.. indiferent dacă se datorează protecţiei sale asociate sau instalate magnetică.5. operarea întrerupatoarelor sau a echipamentelor. sonda protecţie internă termică.IMPLEMENTAREA SISTEMULUI S. nivel de sigurantă sau minim plutitor.A. şi apoi arhivate.DESCRIEREA MODULUI DE OPERARE A ECHIPAMENTULUI PLĂNUIT În general tot echimapentul inclus în prezentul document ar trebui sa aibă urmatoarele specificaţii: 1..A. etc.D. confirmare operaţiune sau buton urgenţă. 4.4. Aceste alarme vor avea prioritate asupra operaţiunilor manuale. Sandu Raluca IMAC II – Lucrare de Disertaţie 22 . care va fi integrat în instalaţie printr-o reţea informatică. (depinde de protecţie) echipamentul va fi oprit şi un semnal va fi trimis la echipamentul corespunzator şi înregistrat direct în PLC-uri conform punctului 8 – SEMNALIZARE.DIAGRAMA. Protecţie şi alarme: cănd o alarmă sau orice alt semnal este activat într-un echipament. Camera de control are un panou cu schema sinoptică care reprezinta grafic principalele circuite de tratare. limitatoare torsiune sau protectie termo-magnetica. Panoul va fi controlat folosind PLC. ÎN OPERAREA STAŢIILOR DE EPURARE Aplicaţia va crea în mod automat istorice la perioade fixe de timp. etc) toate echipamentele manuale sau automate ar trebui sa fie oprite imediat.

Echipamentul va avea un numar predefinit de ore de funcţionare. care poate fi programat folosindu-se software şi va activa o alarma virtual interioara daca numarul prestabilit de ore funcţionare este depăşit. 6. Pornirea echipamentelor şi cronometrare: toate echipamentele pot fi pornite şi oprite manual de la MCC şi PC.C. echipamentele vor continua sa funcţioneze automat dacă întrerupătorul de selecţie mod este configurat astfel. vor avea contoare de timp şi contoare pornire folosind software şi posibilitatea de afişare vizuală şi resetare individuală. ÎN OPERAREA STAŢIILOR DE EPURARE 2. Sandu Raluca IMAC II – Lucrare de Disertaţie 23 . Fluctuatii tipice la nivele plutitorului cauzate de catre fluide va fi avuta în considerare şi precautii necesare vot fi luate pentru a evita restartarea succesiva şi inutila a pompelor ca rezultat al acestor fluctuatii. excepţie face setul de echipamente care face parte din procesul de deshidratare şi altele de o anumită natură.A. Contor de timp de utilizare si Contor de pornire: toate echipamentele care vor opera în toate modurile. în echipamente cu plutitoare. 4. urmatorul echipament disponibil va fi data în exploatare. va rezulta în oprirea echipamentului. Semnalizare: Contactele auxiliare şi luminile de semnalizare care indica în Funcţionale (verde) şi în pana de Funcţionale (rosu) vor fi folosite pentru fiecare echipament inclus în acest document şi orice greseala activata de oricare dintre protectii va fi indicata ca pana de Funcţionare. 8. Nu va fi necesară reactivarea acestei alarme din moment ce perioada de gardă a fost observată atunci starea plutitorului ar fi trebuit sa se fi întors la normal şi echipamentul va monitoriza operaţiunile fără a reactiva alarma. În acest mod o succesiune de restartari pentru ambele tipuri de moduri operationale (manual şi automatic-manual) este evitata. ar trebui sa fie un releu cronometrizat sau un dispozitiv similar care va cronometriza restartarea echipamentelor în mometul în care plutitorul de nivel minim va fi dezactivat. Operarea cu plutitoare de nivel: orice discrepanţă detectată în starea plutitoarelor de nivel. Reactivarea alarmelor şi protecţiilor: odată ce alarmele au fost reactivate. care pot fi pornite doar manual de la MCC. Acesta poate fi programat folosinduse software-ul (în minute şi secunde). O restartare nu va fi posibilă până nu se va observa o perioadă de gardă. Oricare dintre alarme înregistrate în PLC şi software-ul SCADA va fi indicată într-un mod specific (bazată pe cerinţele software-ului SCADA). Alternanţa în cazuri în care sunt doua sau mai multe piese de echipament din acelaşi grup (grupul de echipamente care este capabil sa mearga invers este indicat) va duce la o pornire alternanta a echipamentului disponibil. dupa manual şi modurile de operare manuala şi automatizata. În general alternante ar trebui sa apara în directia echipamentului care nu este în exploatare şi starturile convertor ar trebui distribuite egal prin echipament. Cu toate acestea în toate cazurile în care echipamentul este oprit datorita activarii plutitoarelor de nivel minim. În general. 7.D. 3. 5. În cazuri unde o problema cu un echipament. echipamentul va fi pornit fara activarea plutitoarelor de pornire.IMPLEMENTAREA SISTEMULUI S. Alternanţa cu convertoare frecvenţă: avarierea convertorului ar trebui evitata în orice moment şi numarul minim de modificari posibile ale convertorului ar trebui efectuate.A.

Sandu Raluca IMAC II – Lucrare de Disertaţie 24 .C.0.FILOSOFIE DE CONTROL 5.. sistemul său de monitorizare şi control pentru a asigura o operare automatizată şi sigură completă a tuturor unitaţilor de tratare din Staţia de Epurare.A.IMPLEMENTAREA SISTEMULUI S. ÎN OPERAREA STAŢIILOR DE EPURARE 5. pentru fiecare element.A.D. .INTRODUCERE Filosofia de automatizare şi control descrie.

1. print-un deversor.Senzor de temperatură Sandu Raluca IMAC II – Lucrare de Disertaţie 25 . Pentru a face acest lucru este destul să se închidă stăvilarul motorizat de la intrarea în staţie.1. . Scopul acestei camere este faptul că dă posibilitatea de a izola complet.Cameră intrare stăvilar perete motorizat • Funcţie: Să izoleze. prin by-pass-ul general al staţiei.A. forţând apa să se reverse peste deversor. .IMPLEMENTAREA SISTEMULUI S.Hipsometru Ultrasonic • Funcţie: De a măsura nivelul / debitul de apă netratată la intrarea în canalul KhafagiVenturi. fără vreun tratament. trimiţând toată apa netratată la punctul de revărsare. la Bypass-ul general.1. ÎN OPERAREA STAŢIILOR DE EPURARE 5. . Un hipsometru va fi instalat pentru a măsura debitul de intrare ce trece prin canalul deschis Khafagi-Venturi.D. trimiţând toată apa netratată la by-passul general. .Senzor de conductivitate • Funcţie: Măsurarea conductivităţii apei pretratate.C.Senzor de PH • Funcţie: Să măsoare pH-ul apei netratate. – LINIA APEI 5.A. Echipamentele electronice instalate în această incintă sunt: . – CAMERA DE INTRARE ŞI MĂSURAREA DEBITULUI Apa netratată va ajunge în acestă cameră de intrare printr-un colector.

D.C.1. Aceste reziduri voluminoase vor fi extrase din puţ cu ajutorul unei lingure bivalve cu o capacítate de 250l instalată deasupra unui pod rulant. ÎN OPERAREA STAŢIILOR DE EPURARE • Funcţie: măsurarea temperaturii apei netratate. 5. – PUŢUL GRĂTARELOR Puţul grosier are funcţia de a depozita rezidurile grosiere care se depozitează la fund.A.2. şi vor fi descărcate într-un container instalat tocmai pentru acest scop.IMPLEMENTAREA SISTEMULUI S. Sandu Raluca IMAC II – Lucrare de Disertaţie 26 . Apa brută ajunge la puţul grosier prin stăvilrul motorizat (02). datorită greutăţii lor pentru a evita orice problemă în urmatoarea pompă de ridicare.A.

Pod rulant • Funcţie: să permită mişcarea lingurei bivalve.IMPLEMENTAREA SISTEMULUI S. Sandu Raluca IMAC II – Lucrare de Disertaţie 27 . • Urgenţa: Maneta de urgenţă interblocată în toate modurile de operare. instalată în cutia cu butoane de comandă.C. deasemenea lucrările de întreţinere la clădiri atunci când este necesar.D. mişcările verticale (în sus. Cutia cu butoane va permite mişcarea orizontală de translaţie a podului rulant pe spaţiul de rulaj al macaralei. se va instala un grătar cu curăţire manuală cu deschidere între bare de 100 mm între puţul grătarelor şi pompa de ridicare a apei netratate. în jos) ale cârligului şi închiderea graiferului. Echipamentele electronice instalate în acesta incinta sunt: .A. • Dispozitive motor: cutie apasare butoane • Funcţionare doar manuală: Pornirea prin apăsarea butonului conectat la podul rulant prin cablu. ÎN OPERAREA STAŢIILOR DE EPURARE Pentru o mai mare siguranţă şi protecţie a pompei următoare.A.

• Funcţionare • Doar manuală: Pornirea prin apăsarea butonului conectat la podul rulant prin cablu. operată de un hipsometru ultrasonic instalat în staţia de pompare. chiar şi cel manual.Hipsometru ultrasonic • Funcţie: să măsoare nivelul de apă netratată din staţia de pompare acţionând asupra tuturor modurilor de operare a pompelor submersibile pentru apa netratată.1. Echipamentele electronice instalate în acesta incinta sunt: .A. . * Urgenţa: Maneta de urgenţă interblocată în toate modurile de operare. Sandu Raluca IMAC II – Lucrare de Disertaţie 28 . – POMPĂ RIDICARE Funcţia staţiei de pompare este să lamineze debitul apei. hipsometru ultrasonic.Pompe submersibile apă netratată • Funcţie: Să ridice apa netratată de la staţia de pompare la canalele de sortare. 5. Cutia cu butoane va permite mişcarea orizontală de translaţie a podului rulant pe spatiul de rulaj al macaralei. în jos) ale carligului şi închiderea graiferului. Sistemul de control pentru pompa de ridicare apă netratată va fi instalat printr-un motor cu frecvenţă variabilă. Acesta va trece peste toate modurile operaţionale.IMPLEMENTAREA SISTEMULUI S. . • Urgenţa: maneta de urgenţă impărţită de către toate pompele în fiecare mod de operare.SORTARE Construcţia canalelor de sortare au obiectivul de a proteja împotriva blocării cu solide dense. ÎN OPERAREA STAŢIILOR DE EPURARE .C.4. • Prioritate: întrerupator de flotaţie minimă.A. • Dispozitive motor: întrerupator de flotatie minima . instalată în cutia cu butoane de comanda a podului rulant (asociat).1. garantând volumul minim pentru buna funcţionare pompelor centrifuge submersibile de 875m3/h care fac parte din staţie şi un volum total care permite pomparea întregului volum de apă netratată. un întrerupător de flotaţie minimă va fi instalat.3. 5. miscarile verticale (în sus. Pentru a evita funcţionarea în vacuum a pompelor.D. • Alimentarea cu electricitate şi protectie în panoul de comanda al podului rulant (asociat) • Semnalizarea operatiunilor şi avariilor în panoul de comanda al podului rulant (asociat) • Dispozitive motor: cutie butoane comanda a podului rulant (asociat).Graifer • Funcţie: Să înlăture toate rezidurile depozitate pe fundul puţului grătarelor şi a le pune într-un container poziţionat pentru acest scop. care va opri pomparea cand este activat.

. în amontele grătarelor. cu deschidere dintre bare de 25mm pentru sortarea solidelor mari şi un grătar des.A. Fiecare canal are instalat un grătar rar. va activa sistemul de curaţare al gratarelor fine şi dese. În acelaşi mod.D.C. Un hipsometru ultrasonic. deşeurile de la sortarea fină vor fi colectate de către un compactor-conveier cu şurub. ÎN OPERAREA STAŢIILOR DE EPURARE Pentru sortarea de solide fine şi grosiere s-au construit două canale şi încă unul auxiliar.Hipsometru ultrasonic Sandu Raluca IMAC II – Lucrare de Disertaţie 29 . instalat în canalul de distribuţie la canalele de sortare.Grătare rare • Funcţie: de a evita intrarea de solide mai mari de 25mm care ar putea afecta echipamentele şi procesele staţiei. Echipamentele electrice instalate în această incintă sunt: . . fiind activate dupa o perioada de întarziere în concordanţă cu pornirea curaţirii grătarelor asociate.A. şi oprite după încă un timp de întârziere conforma opririi echipamentelor asociate. Aceste şuruburi sunt interblocate cu grătarele rare şi dese. cu deschidere între bare de 6mm pentru sortarea solidelor fine. Canalul auxiliar a fost construit pentru a preveni debitul în exces peste vârf.IMPLEMENTAREA SISTEMULUI S. şi un grătar rar cu deschidere între bare de 25mm a fost instalat în el. după cum este aplicabil. cand nivelul apei trece de un nivel determinat.Grătare dese • Funcţie: Să se evite intrarea solidelor mai mari de 6mm care ar putea afecta echipamentele şi procesele staţiei. Compactor – conveyer cu şurub va colecta rezidurile de la grătarele rare şi le va descărca compactate într-un container instalat pentru acest scop. Sistemele de curătare ar putea funcţiona temporizat.

doua canale similare au fost construite echipate cu difuzoare cu bule şi un pod înlaturare nisip-grăsime pentru fiecare canal. Aceste întrerupătoare de apropiere ordonă schimbarea direcţiei de mişcare a podului. Pentru înlăturarea de nisip şi grăsime. care nu sunt benefice proceselor.A. Pe fiecare canal o pompă centrifugă veriticală va fi instalată pentru extragerea nisipului. ÎN OPERAREA STAŢIILOR DE EPURARE • Funcţie: Să măsoare nivelul apei în camera de distribuţie pentru canalele de sortare şi să acţioneze asupra sistemului de curăţare ale grătarelor rare şi dese. Aerarea canalelor se va face cu trei suflante 800Nm³/h. Cu acest tratament se elimină acţiunea abrazivă a particulelor de nisip şi grăsimea.1. 5. .Compactor – conveyer cu şurub al grătarului rar • Funcţie: Să compacteze toate deseurile provenite de la gratarele rare şi sa le transporte la containerul de depozitare deseuri. unde nisipurile sunt spălate şi recolectate în containere. delimitând mişcarea podului. În timpul funcţionării pompei verticale pentru nisip.IMPLEMENTAREA SISTEMULUI S.GRĂSIME Construirea canalului de înlăturare nisip-grăsime are scopul de a elimina tot nisipul şi toată grăsimea care ar putea influneţa negativ restul proceselor. . Grăsimea este recolectată într-un canal şi trimisă la un concentrator de grăsime unde sunt tratate şi apoi recolectate în alte containere. atunci cand un nivel predeterminat a fost detectat.D.5.C. nispurile vor fi transportate intr-un canal central care duce la un sortator de nisip. Sandu Raluca IMAC II – Lucrare de Disertaţie 30 .Compactor – conveyer cu şurub al grătarului des • Funcţie: Să compacteze toate deşeurile de la grătarele rare şi să le transporte la containerul de depozitare deşeuri. Două întrerupătoare de apropiere sunt instalate pe fiecare proces de înlăturare nisipgrăsime (la început şi la sfarşit).A. – ÎNLĂTURARE NISIP.

Pod de înlăturare nisip-grăsime • Funcţie: Pentru a transporta toată grăsimea şi materia flotantă la canalul de recolectare prin intermediul podurilor racloare şi mutarea pompei centrifuge instalate deasupra lui pentru extragerea nisipului de pe fundul canalului de înlaturare nisip-grasime. reducând conţinutul lor de apă şi evacuându-le la containerul poziţionat pentru acest scop. . . Scopul acestei sedimentări primare este să elimine o parte din solidele suspendate si BOD5. apa va accesa prin doua stăvilare perete manuale la decantoarele lamelare.D. reducând volumul ei şi trasportând-o la containerul special destinat.C. .Suflante pentru înlăturarea nisipului şi a grăsimii • Funcţie: Să insufle aer la procesul de înlăturare de nisip şi grăsime prin difuzoare.IMPLEMENTAREA SISTEMULUI S.A. Apa decantată va fi colectată prin intermediul ţevilor calibrate perforate care comunică cu un canal de colectare. Echipamentele electronice instalate in aceasta incinta sunt: Sandu Raluca IMAC II – Lucrare de Disertaţie 31 .6. care este acelaşi pentru cele două decantoare. Apa pretratată de la pretratament va fi colectată intr-un canal. să favorizeze emulsia de grăsime şi sedimentarea nisipului. Va fi un by-pass pentru sedimentarea primară printr-un canal construit intre două decantoare şi izolat printr-un stăvilar perete manual.Pompă centrifugă verticală de nisip • Funcţie: să extragă nisipul depozitat pe fundul canalului de înlăturare nisip-grăsime turnat în canal la sortatorul de nisip. Pentru controlul nămolului primar trimis la ingroşătorul primar gravitaţional. un debitmetru electromagnetic a fost instalat in colectorul general pentru alimentarea ingroşătorului primar.A.1.Sortator de nisip • Funcţie: Să sorteze şi să spele nisipurile extrase din înlăturarea nisipului. –SEDIMENTARE PRIMARĂ LAMELARĂ Pentru sedimetarea primară lamelară se vor construi două decantoare lamelare cu concentrarea nămolului de racloare de fund motorizate.Ventilator cu suflantă la înlăturarea nisipului şi a grăsimii • Funcţie: Să favorizeze ventilaţia suflantelor. . Nămolul primar extras de la decantoare va fi pompat la ingroşătorul primar gravitational de trei pompe elicoidale cu rotor de 15m³/h. . .Extractor mural • Funcţie: Să ventileze camerele clădirii de pretratare 5. Din acest canal.Concentrator de grăsime • Funcţie: Să concentreze grăsimea extrasă de la înlăturarea grăsimii. ÎN OPERAREA STAŢIILOR DE EPURARE Echipamentele electronice instalate în aceasta incinta sunt: .

5. pentru a garanta distribuţia egală a debitului intre cele două reactoare biologice. Aceste aeratoare de suprafată vor fi controlate de către un senzor de oxigen dizolvat şi de către un senzor REDOX care va dispune pornirea respectiv oprirea aeratoarelor.C. la intrare în ţeava de alimentare a celor două reactoare secundare.Pompe nămol primar • Funcţie: Să pompeze nămolul extras de la decantoarele primare la ingroşătorul gravitaţional pentru nămol primar.A.Mixere submerse – zonă anoxică • Funcţie: Sa amestece apa in zona anoxica pentru a evita sedimentarea solidelor. Echipamentele electrice instalate in acesta incinta sunt: . Pentru a garanta denitrificarea. cu scopul de a le extrage.Pod decantor primar • Funcţie: să atragă solidele decantate in puţul central. În această incintă nu este nici un echipament electric. doua pompe submersibile (una per reactor) de 350m³/h vor fi instalate. opt aeratoare de suprafaţă vor fi construite. Două stăvilare perete manuale au fost instalate in acelaşi canal. cu scopul de a menţine concentraţia de oxigen in zona oxică. care permite divizarea canalului in două canale diferite. Pentru aerarea zonei oxice. Pentru a menţine solidele suspendate si prevenirea sedimentării lor in zona anoxică.1. Fiecare reactor este impărtit in doua zone: o zona oxica si una anoxica. . .8. Sandu Raluca IMAC II – Lucrare de Disertaţie 32 .D. pentru a le izola. La ieşirea de la reactoarele biologice apa va inunda un deversor la un canal general al celor doua reactoare.7. care permite eliminarea BOD5. ÎN OPERAREA STAŢIILOR DE EPURARE .Debitmetru electromagnetic pentru nămol primar • Funcţie: să măsoare debitul de nămol primar care alimentează îngroşătorul de nămol primar. facnad iesirea din fiecare reactor independenta. 5.IMPLEMENTAREA SISTEMULUI S. s-a contruit o cameră de distribuţie.A.Aeratoare biologice de suprafaţă • Funcţie: de a furniza oxigen reactoarelor biologice . In clădirea reactoarelor două extractoare murale au fost instalate. – CAMERA DE DISTRIBUŢIE LA REACTOARELE BIOLOGICE La ieşirea de la decantoarele lamelare primare. cu un stăvilar perete manual in mijlocul său. Odată ce debitul a fost distribuit. unde ajunge recircularea nămolului activat. şase mixere submersibile vor fi instalate (trei per reactor). Aceste pompe vor intoarce lichidul amestecat de la zona oxica la cea anoxica. – REACTOR BIOLOGIC Trei dintre decantoarele vechi au fost reabilitate să funcţioneze ca două reactoare biologice pentru nămol.1. un stăvilar perete manual va fi construit pentru a avea posibilitatea de a izola fiecare reactor.

Echipamentele electronice instalate in acesta incinta sunt? .IMPLEMENTAREA SISTEMULUI S.C. favorizand procesul de denitrificare. ÎN OPERAREA STAŢIILOR DE EPURARE .Senzor oxigen dizolvat • Funcţie: Sa masoare oxigenul dizolvat in reactorul biologic. Din acest depozit. – INLATURAREA CHIMICA A FOSFORULUI Pentru a garanta eliminarea fosforului. operatorul trebuie sa selecteze de la ce deposit se va pompa. pana la valorile limita cerute. interblocat cu aeratoarele de suprafata pentru mentinerea concentratiei de oxygen (daca REDOX permite) .A.Pompe reciculare interne • Funcţie: sa faca recircularea lichidului amestecat de la zona oxica la zona anoxica. Inainte de inceperea dozarii. doua (1+1S) pompe de dozare de 100l/h doza de solutie de clorura ferica peste cascada generata de solutia de clorura ferica in deversorul de iesire al reactoarelor biologice.Senzor REDOX • Funcţie: Sa masoare potentialul REDOX in reactoarele biologice. .1.A.Pompe dozare Clorură Ferică Sandu Raluca IMAC II – Lucrare de Disertaţie 33 .Extractor mural • Funcţie: Sa ventileze camerele de la cladirea reactorului 5. sa deschida vana cu bila la iesire din depozitul selectat si sa inchida vana cu bila la iesirea din depozitul rezervat. Sistemul consista in doua (1+1S) depozite pentru stocarea solutiei de clorura ferica. o eliminare chimica a fosforului a fost instalata prin adaugarea de clorura ferica ca coagulant. .9. Selectarea pompelor care alimenteaza cele doua reactoare se va face manual de catre vanele instalate pentru acest scop in tevile de emitere a impulsurilor.D. Fiecare depozit are un întrerupător de flotabilitate minimă care va emite un semnal de alarmă cand se activeaza danad ordinal de oprire al pompelor de dozare.

ÎN OPERAREA STAŢIILOR DE EPURARE • Funcţie: De a pompa solutia comerciala de clorura ferica la punctual de dozare la iesire din reactoarele biologice. Echipamentele electrice instalate in aceasta incinta sunt: . Pentru ca supranatantele ajung la ingrosatorul de namol de excess si la decantoarele secundare. In aceste decantoare solidele suspendate ale apei vor cobora pe fundul bazinelor datorita efectului gravitatiei.D.A. o camera a fost contruita in care sunt pompate la putul gratarelor de doua (1+1S) pompe centrifuge submersibile de 60m3/h. cu un pod radial cu tractiune perimetrica.1. Apa decantata va trece peste un deversor la o teava comuna celor doua (2) decantoare care trimit apa la un canal parshall reabilitat.A.C. 5. Doua (2) intrerupatoare de flotabilitate (minim and maxim) vor controla operarea acestei statii de pompare.11. Echipamentele electronice instalate in aceasta incinta sunt: . Echipamentele electronice instalate in aceasta incinta sunt: .IMPLEMENTAREA SISTEMULUI S. ceea ce va produce namol care va fi colectat hidraulic intr-un canal de catre sistemul de aspiratie. O racleta conectata la podul de sedimentare vat rage material flotanta la o magazine de colectare de unde ajunge la o camera de pompare supranatante a sedimentarii secundare.12.1. – SEDIMENTARE SECUNDARA Doua (2) decantoare circulare de aspiratie au fost construite si instalate. Sandu Raluca IMAC II – Lucrare de Disertaţie 34 .1.Hipsometru ultrasonic • Funcţie: sa masoare nivelul de apa tratata din canalul de evacuare 5.Pod aspiraţie sedimentare secundară • Funcţie: Sa evacueze namolul decantat la camera de pompare namol secundar si materia flotanta la magazia de colectare a decantorului. Tevile de absorbtie a namolului au vane manual instalate pentru a regla debitulde namol colectat de la fiecare decantor. 5. – DEBITMETRU APA TRATATA Canalul de iesire a apei existent a fost reabilitat sa masoare debitul apei tratate care ajunge la decantoarele secundare.Pompe submersibile supranatante • Funcţie: Sa pompeze supranatantele extrase de la decantoarele secundare si de la ingrosatorul de namol de exces la putul gratarelor. – POMPE SUPRANATANTE Supranatantele care ajung in diferitele incinte ale SEAU vor fi luate de gravitatie la putul gratarelor la intrare in statie. Namolul recuperate astfel in canal va fi evacuat printr-un sifon la teava de drenaj de unde namolul ajunge la camera de recirculare si exces.10.

ÎN OPERAREA STAŢIILOR DE EPURARE 5. – INGROSARE NAMOL PRIMAR Namolul de la sedimentarea primara lamelara va fi dus printr-o statie pompare la un (1) ingrosator gravitational. Pentru a controla recircularea o (1) frecventa variabila si un (1) debitmetru electromagnetic au fost instalate in camera de pompare.C. namolul primar va fi gros si de aceea va fi amestecat intrun bazin de omogenizare. cu scopul de a mentine o concentratie de namol constanta in reactoare. – POMPARE NAMOL EXCES O camera de pompare a fost contruita pentru a gazdui pompele de namol retur si cele de namol exces. si o alta parte a lui este pompat de trei pompe submerse t (2+1S) de 30m3/h la ingrosatorul gravitational de namol exces.2.IMPLEMENTAREA SISTEMULUI S. inainte de a merge la digestia anaeroba.Pompe nămol retur • Funcţie : sa pompeze namolul secundar la camera de distributia a reactoarelor biologice. In acest ingrosator. si cealalata parte este pompata de catre trei (2+1S) s pompe submerse de 30m3/h la ingrosatorul gravitational de namol exces. – POMPARE NAMOL RETUR O camera de pompare a fost construita pentru a gazdui pompele de namol retur si cele de namol exces.Îngroşător gravitaţional nămol primar * Funcţie: Sa ingroase namolul de la sedimentarea lamelara primara. Echipamentele electronice instalate in aceasta incinta sunt: . . cu namolul ingrosat de exces. printr-o (1) vana pneumatica temporizata.Îngrosator primar • Funcţie: Sa controleze sertarul cilindric flexibil instalat la extragerea namolului.1.2. . Pentru a garanta siguranta lucrarilor de pompare un(1) plutitor de protective minima a fost instalat.Electrovană extragere nămol . 5.Debitmetru electromagnetic pentru recirculare • Funcţie: Sa masoare debitul de namol de retur la camera de distributie a reactoarelor biologice sip e aceasta cale sa controleze proportional debitul pompei de recirculare. Namolul extras de la sedimentarea secundara ajunge la acesta camera de unde o perioada este pompat de catre 3 (2+1S) pompe submersibile de1650m3/h la camera de distributie a reactoarelor biologice.2. – LINIA NAMOLULUI 5.A. Echipamentele electronice instalate in aceasta incinta sunt: . Namolul extras de la sedimentarea secundara ajunge la aceasta camera de unde o parte din el este pompat de catre trei (2+1S) pompe submerse de 1650m3/h la camera de distributie a reactoarelor biologice. comun celor sase (6) pompe instalate in aceasta camera (trei(2+1S) pompe de namol retur si trei (2+1S) pompe namol exces.2.2. permitand deschiderea si inchiderea acestei vane 5.A. Extragerea namolului se va face din putul central al influentului de pe fundul ingrosatorului. Vanele instalate in teava de evacuare a namolului ingrosat permit golirea ingrosatorului de namol primar.3. Sandu Raluca IMAC II – Lucrare de Disertaţie 35 .D.

– CAMERA AMESTECARE NĂMOL ÎNGROŞAT Namolul ingrosat extras de cele doua ingrosatoare gravitationale (namol primar si de exces). 5.Pompe nămol exces • Funcţie: sa pompeze namolul biologic in exces la ingrosatorul gravitational .2. In aceasta camera.A. unul gravitational si altul pompat la camera de amestecare unde va fi amestecat datorita unui (mixer submersibil.D. Dupa procesul de ingrosare.6. – INGROŞARE BIOLOGICĂ NĂMOL EXCES Namolul extras de la sedimetarea secundara. Vanele instalate in teava de evacuare pentru namolul ingrosat va permite golirea ingrosatorului pentru namol primar. Primul (minim) ca system de siguranta pentru a evita vacuumul care lucreaza ambele: mixerul submersibil si pompele la digestia anaeroba. ÎN OPERAREA STAŢIILOR DE EPURARE Pomparea namolului in exces va Funcţiona prin temporizare.C.IMPLEMENTAREA SISTEMULUI S. . va ajunge.1. instalat pentru acest scop.2. este Sandu Raluca IMAC II – Lucrare de Disertaţie 36 . Echipamentele electronice instalate in aceasta incinta sunt: . Echipamentele electronice instalate in aceasta incinta sunt: .6. sa fie amestecat cu namolul primar ingrosat. in comun cu pompa de namol retur.Îngroşător gravitraţinal nămol exces • Funcţie: sa ingroase namolul biologic de exces care vine de la sedimentarea secundara. va fi pompat de la camera namolului la un (1) ingrosator gravitational prin intermediul pompelor de namol descrise anterior. – ALIMENTAREA LA DIGESTIE ANAEROBĂ Namolul amestecat ( amestecare de la namolul primar ingrosat si namolul de exces ingrosat) este pompat la digestorul anaerob de catre doua (1+1S)pompe cu surub elicoidale de 25m3/h. Doua intrerupatoare de flotabilitate (minim si maxim) au fost instalate.Debitmetru electromagnetic pentru nămol în exces • Funcţie: Sa masoare debitul namolului de exces pompat la ingrosatorul gravitational. Prin intermediul vanelor manual instalate in teava de pompare.4. Echipamentele electronice instalate in aceasta incinta sunt: . dand dispozitie de oprire atunci cand extragerea de namol primar ingrosat si pomparea namolului de exces ingrosat.5.2. sic el de al doilea (maxim) ca sa evite revarsarea camerei de catre namol. acest namol va fi extras de pe fundul ingrosatorului de catre doua (1+1S) pompe cu surup elicoidale de 19m3/h. 5. la o camera de amestecare. 5.A. inainte de a pleca spre digestia anaeroba. namolul va sta pana cand va fi pompat la digestia anaeroba.Pompe nămol îngroşat de nămol • Funcţie: Sa pompeze namolul ingrosat secundar in ingrosatorul de namol exces la camera lipsa a namolului ingrosat. – PROCES DIGESTIE 5. Pentru a-l protreja un intrerupator de flotabiltate minima a fost instalat.2.Mixer submersibil • Funcţie: Sa omogenizeze namolul ingrosat in camera de amestecare.

pentru a-l introduce in digestor printr-o teava de alimentare. In acelasi mod. Echipamentele electronice instalate in aceasta incinta sunt: .Debitmetru electromagnetic la iesirea de la • Funcţie: Sa masoare debitul amolului fermentat .Extractor mural • Funcţie: Sa ventileze cladirea digestie Sandu Raluca IMAC II – Lucrare de Disertaţie 37 . Namolul de la recirculare este extras de pe fundul digestorului de catre doua (1+1S) pompe submersibile de 100m3/h si trece printr-un schimbator de caldura unde i se mareste temperaturta.Mixer vertical • Funcţie: Sa amestece sis a omogenizeze namolul din digestor.C. facandu-l sa treaca printr-un schimbator de caldura cand ii maresc temperatura. cu trimiterea namolului direct la ingrosatorul secundar al namolului fermentat. inainte sa fie amestecat in camera de deasupra cu alt tip de namol (namol ingrosat amestecat) Pentru amestecarea namolului digestorul va fi echipat cu un mixer vertical.6. senzorul de temperature va da dispozitie sa se opreasca recircularea si sistemul de incalzire. 5.A. Un sensor de temperature instalat in digestor va active recirculatia namolului si sistemul de incalzire cand ajunge la o valoare minima.Pompe de amestec a nămolului • Funcţie: Sa pompeze namolul ingrosat amestecat la digestorul anaerob si/sau sau la depozitul de stocare namol fermentat. Echipamentele electronice instalate in aceasta incinta sunt: .Senzor temperatură • Funcţie: Sa masoare temperature namolului in digestor .Debitmetru electromagnetic la alimentarea la digestor • Funcţie: Sa masoare debitul de namol ingrosat amestecat pompat la digestor. cand temeperatura atinge o valoare de referinta minima. unde este amestecat cu namolul de la recirculatie.A. depinzand de pozitia vanei manual in teava de pompare. ÎN OPERAREA STAŢIILOR DE EPURARE posibila ocolirea digestorului.Senzor PH • Funcţie: To measure the pH of the sludge inside the digester .2. . In digestor s-a instalat un debitmetru electromagnetic. Debitul pompat va fi masurat de un debitmetru electromagnetic in teava. – DIGESTOR ANAEROB (Linia nămolului) Namolul amestecat va ajunge la camera constrita penste digestor. .IMPLEMENTAREA SISTEMULUI S.2.Pompe recirculare nămol fermentat • Funcţie: sa mentina temperature in interiorul digestorului prin recircularea namolului fermentat. . anterior deshidratarii mecanice.D.

In cazul in care productia de biogaz este insuficienta pentru a satisface cererea de biogaz a boilerelor ( pentru pornirea digestorului. .A. – DIGESTOR ANAEROB (Linie schimbător căldură) Transferul de caldura se va face de catre un schimbator sub forma de spiral. Echipamentele electronice instalate sunt: . Excesul de biogas va fi depozitat intr-un bazin sferic de depozitare gaz cu membrane dubla.Senzor temperatură (nămol fierbinte) • Funcţie: Sa masoare temperatura namolului la iesirea din schimbator. ..50Nm3/h la boilare. Controlul temperaturii apei care ajunge la schimbator seva face automat de catre o vana cu trei brate in linia apei de retur.2.C.6. Combustibilul folosit de catre boilere este biogazul produs in procesul de digestie anaeroba. Senzori de temperatura au fost deasemenea instalati la intrarea si la iesirea apei si la intrarea namolului.2. unde este folosita drept combustibil pentru incalzirea apei sistemului de schimbare caldura. al carui lichid de incalzire este apa fierbinte generate de catre sistemul de incalzire. temperature apei racite la iesire din schimbator si temperature apei calde la intrare in schimbator (fara vreoun control asupra elementelor procesului) .Senzor temperatură (nămol pentru încălzire.Pompe apă fierbinte * Funcţie: Sa mentina debitul de circulatie prin reteaua apei a sistemului de incalzire.A. actionand proportional asupra vanei cu trei brate depinzand de valoarea de referinta a temperaturii .6..Vană cu trei braţe • Funcţie: Sa redirectioneze debitul pentru a regla temperature apei care intra in schimbator conform cu temeperatura de referinta a namolului la iesirea din schimbator si temperature masurata de catre senzorul de temperatura.4. ÎN OPERAREA STAŢIILOR DE EPURARE 5. – DIGESTIE ANAEROBĂ (Linia Gazului) Biogazul produs de catre procesul de digestie anaeroba este colectat din partea de sus a digestorului si pompata de doyua (1+1S) suflante de 1. conform cu temperatura namolului la iesirea din schimbator.Boiler încălyire apă + arzător • Funcţie: Sa incalzeasca apa din linia schimbatorului de caldura . 5. apă fierbinte şi apă răcită) • Funcţie: Sa masoare temperature namolului la intrare in schimbator. scadere in productia de biogaz.IMPLEMENTAREA SISTEMULUI S.3. Sistemul de incalzire are doua (1+1S) boilere cu arzator dublu (ulei biogaz-gaz) de 650Mcal/h pentru a incalzi lichidul de transmitere (apa) in doua (1+1R) pompe centrifugede 50m3/h care pompeaza apa fierbinte prin schimbatorul de caldura sub forma de spirala.Electrovana de umplere • Funcţie : Sa introduca apa inh sistemul schimbatorului de caldura pentru a mentine o presiune minima.D.) exista un sistem de urgenta de combustibil alternativ compus dintr-un depozit de ulei-gaz de 30m3 si doua (1+1R)pompe de transfer de 100L/h care sa alimenteze boilerele. excesul care nu a fost consumat si care nu aputut fi depozitat intr-un bazin de depozitare gaz va fi Sandu Raluca IMAC II – Lucrare de Disertaţie 38 .

Suflante biogaz • Funcţie: Sa conduca biogazul produs in digestor la arzatoare si la boilere. . In acelasi mod un thermostat instalat pe linia de pompare va opri sistemul daca temperature creste peste limita prestabilita. permitand trecerea excesului de biogas pentru a fi ars.D.Sistem amplificator pentru combustibil • Funcţie: alimentează arzătorul boilerului cu motorină stocată în rezervorul de motorină. pentru a evita intrarea aerului care poate cauza o explozie pe linie. . Echipamentele electronice instalate sunt: .Debitmetru biogaz • Funcţie: măsoară cantitatea de biogaz consumată de arzătoare (fără nici un control asupra elementelor procesului) . ÎN OPERAREA STAŢIILOR DE EPURARE trimis la o facla cu capacutatea de ardere 300Nm3/h biogas. permitand trecerea gazului la facla proportional cu volumul de gaz de pe linie.Supapă presiune automată • Funcţie: Prin masurarea biogazului in bazinul de depozitare gaz. permitand trecerea gazului la facla proportional cu volumul gazului de pe linie. .Supapă de închidere a combustibilului • Funcţie: izolează motorina de linia de alimentare.Panou pentru aprinderea automata a faclei • Funcţie: Comanda arzătorul faclei . .C. S-a instalat un depozit de gaz-titei si un sistem de amplificare pentru momentele in care este deficit de biogaz.Compresor bazin stocare gaz • Funcţie: Sa mentina umflata membrana exterioara a bazinului de depozitare gaz .A.A. mentine constanta presiune a in linia gazului. Un debitmetru la alimentarea boilarelor va masura debitul de biogas consumat in combustie pentru incalzirea apei din boilere.IMPLEMENTAREA SISTEMULUI S. Un (1) hipsometru integrat intr-un bazin de stocare gaz va actiona asupra supapei de eliberare presiune instalata la intrarea la facla. .Indicator de nivel (combustibil) • Funcţie: măsoară nivelul de motorină din rezervorul de combustibil Sandu Raluca IMAC II – Lucrare de Disertaţie 39 . Un (1) intrerupator de presiune instalat la intrare in suflante le va opri cand presiunea de pe linie scade sub valoare de referinta. unde va fi ars inainte de a fi eliberat in atmosfera.Hipsometru (bazin stocare gaz) • Funcţie: Sa masoare nivelul membranei interioare a bazinului de stocare a gazului si sa actioneze asupra supapei de eliberare presiune instalata la intrarea la facla pentru a aelimina excesul de gaz care nu poate fi depozitat.

incluse în procesul mecanic deshidratare. compuse din (1+1S) compresoare.Îngroşător gravitaţional secundar al nămolului • Funcţie: Sa ingroase si sa stocheze namolul fermentat care vine de la digestor sau de la by-pass-ul la procesul de digestie (fara digerare). . Cladirea are o masina de ridicat electrica cu capacitatea de 3200Kg. ÎN OPERAREA STAŢIILOR DE EPURARE 5.A.IMPLEMENTAREA SISTEMULUI S. Echipamentele electronice instalate în această încăpere sunt: .7.2. Pentru pregatirea solutiei de polielectrolit. De asemenea. Este compusa din doua (1+1S) pompe cu surub elicoidale de 20m3/h cu motor de frecventa variabila (10% .2. Pentru stabilizarea namolului deshidratat cu var. Echipamentele electronice instalate in aceasta incinta sunt: . Sandu Raluca IMAC II – Lucrare de Disertaţie 40 . funcţia deshidratării mecanice este de a reduce cantitatea de apă din nămolul îngroşat şi fermentat. o (1) magazie cu capacitatea de 60m3 si si un surub dozare de 175Kg/h cu propulsie manuala cu frecventa variabila (10% 100%)care va doza varul in magazia de stocare pentru namolul deshidratat. Asociate la cele doua prese cu filtre cu curea. doua (1+1S) mixere unde namulul fermentat se amesteca cu polielectrolitul si doua prese cu filtre cu curea unde deshidratarea in sine are loc. această incintă de măsurare poate fi golită în reţeaua de canalizare. si doua (1+1S) pompe dozare de 900l/h cu actionare manuala cu frecventa variabila. asteptand extragerea. Pompele de alimentare ale presei cu filtru cu curea. vor pompa de la îngroşător.A. Pompe alimentare presş cu filtru de curea • Funcţie: Pentru a pompa namolul ingrosat de la depozitul de stocare la mixer presa cu filtru cu curea.Mixer presă cu filtru de curea • Funcţie: Sa favorizeze contactul prin amestecarea namolului fermentat ingrosat cu polielectrolit. un circuit pneumatic a fost instalat pentru alinierea si tensiunea curelei. o unitate automata de pregatire polielectrolit a fost instalat cu capacitate de 1500L/h. în această incintă va ajunge nămolul care pot fi de-a trecut prin autoclavă de supapele instalate în conductelenămolurilor îngroşate amestecate . – ÎNGROŞĂTOR SECUNDAR AL NĂMOLULUI FERMENTAT La acest îngroşător va ajunge cu ajutorul gravitaţiei nămolul fermentat de la digestor. 5. Cu ajutorul unui grup de supape acţionate manual. si deasemenea o (1) pompa orizontala de curatire curea pentru fiecare presa cu filtru cu curea (doua unitati).100%) pentru pomparea namolului ingrosat si fermentat la mixere. Dupa procesul de deshidratare namolul este colectat la iesirea din presa cu filtru cu curea de catre un conveior cu surub de 6m3/h care alimenteaza o (1) pompa conveior excentric 6m3/h care va pompa namolul deshidratat la o magazie de 25m3 unde va ramane stocat.Presă cu filtru cu curea • Funcţie: Sa deshidrateze namolul fermentat ingrosat.C.8.D. – DESHIDRATARE MECANICĂ Poziţionată în interiorul unei clădiri.

A. .Pompe dozare electrolit • Funcţie: Sa pompeze polielectrolitul pregatit in unitatea de pregatire automata la reteaua de namol unde va fi amestecata cu el.Conveior orizontal cu şurub • Funcţie: Sa colecteze namolul deshidratat de la presa cu filtru cu curea si sa alimenteze pompa cu surub care il va trimite la magazie. . . . ÎN OPERAREA STAŢIILOR DE EPURARE .A. . .IMPLEMENTAREA SISTEMULUI S.Debitmetru electromagnetic pentru polielectrolit • Funcţie: Sa masoare debitul de solutie polieletrolit care este amestecat cu namolul la deshidratare.Unitate preparare polielectrolit • Funcţie: Sa pregateasca solutia de polielectrolit pentru a favoriza .Extractor mural • Funcţie: Să ventileze camerele clădirii de deshidratare mecanică.Dispozitiv de ridicare • Funcţie: Sa permita manipularea echipamentelor grele in interiorul cladirii de deshidratare oricand este necesar pentru motive de intretinere. etc… .Şurub dozare var • Funcţie: Sa dozeze varul in conveiorul cu surub pentru var. Sandu Raluca IMAC II – Lucrare de Disertaţie 41 .Hipsometru (var) • Funcţie: Să măsoare nivelul de var din magazia de var. reparatii. .C.Pompe de curăţire presă cu filtru de curea • Funcţie: Sa curete curelele de la presa cu filtru cu curea.Pompă elicoidală cu şurub pentru transportul nămolului deshidratat • Funcţie: Sa pompeze namolul deshidratat la magazia de namol.Şurub dozare var • Funcţie: Sa transporte varul la magazia de namol deshidratat.Debitmetru electromagnetic pentru nămol la deshidratare • Funcţie: Sa masoare debitul de namol care este trimis la deshidratare. .Poartă de descărcare motorizată a magaziei de nămol • Funcţie: Sa permita stocarea sau descarcarea namolului deshidratat stocat in magazie. . .Compresor • Funcţie: Sa mentina presiunea aerului in reteaua de aer a deshidratarii mecanice.Nivelator bolte în magazia de var • Funcţie: Să evite formarea de bolte în magazia de var. .D. .

IMPLEMENTAREA SISTEMULUI S.C. ÎN OPERAREA STAŢIILOR DE EPURARE Sandu Raluca IMAC II – Lucrare de Disertaţie 42 .A.A.D.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful