N r .

11 nol»mbri» 1 t 7 7

REVISTĂ A CONSILIULUI CULTURII Şl EDUCAŢIEI SOCIALISTE

S u s , A l e x a n d r u M o r a r i u , I o n F i s c u t e a n u şi D o r i n a Păunescu i n „Noaptea cabotinilor" de R o m u l u s G u g a — T e a t r u l de Stat d i n T i r g u Mureş. Stingă, G i l d a Marinescu în „Conversaţia..." de Peter H a c k s — T e a t r u l „Nottara". J o s , A n c a Neculce-Maximilian şi Marins Niţă I n „Dealul c u fintînă arteziană" de Iannis Ritsos — T e a t r u l de Stat d i n S i b i u .

www.cimec.ro

Nr.

1 1 (anul X X I I ) noiembrie 1977

Revistă lunară editaţi d c Consiliul Culturii f i E d u ­ caţiei Socialiste f i de U n i * unea Scriitorilor din Republica Socialistă Homania

ALEXANDRU

BALACI :

Responsabilitatea

creaţiei

.

. p.

i 3 4 6 9

M I H N E A G H E O R G H I U : U n rol principal p. M I R C E A MANCAŞ : Problemele e t i c i i în d r a m a t u r g i a r o ­ mână contemporană Ρ· MARGARETA BĂRBUŢA : Dimensiunile actualităţii
44

.

. p. . p.

C. P A R A S C H I V E S C U : „Teatrul proletar d i n România

L N . : Pentru o bibliografie a i s t o r i c i t e a t r u l u i româ.iesc CONSTANTIN PARASCHIVESCU: Alexandru
44

. p. 10 . p. 11 p. 12

Sever

.

C. R. M . : P r e m i u l „ I . L . Caragiale

M I R A I O S I F : Piatra Neamţ — F e s t i v a l u l spectacolelor dc teatru pentru tineret şi copii Ştefănescu . p. 13 . p. 18 p. 20 Semnal — „Naţionalul vă p. 21 Interferenţe — Feminiştii . . . . p. 22 p . 23 . . . p. 25

P A U L T U T U N G I U : De vorbă cu Mircca -l. N . : Atestări milenare MUNTEANU :

VIRGIL

Redactor -şef RADU POPESCU Redactor «şef adjunct FLORIN TORNEA

aşteaptă Γ FLORI AN MIIIAI STAN POTRA :

CRIŞAN : L o c u l teatrelor populare V L A D : D e vorbă cu Gbcorgho M u n t e a n u

A L E X A N D R U DINCA, CORNELIU MAIOR, D U M I T R U PISLARU, CONSTANTIN ZARNESCU, EUGEN V A N C E A şi S T E L I A N S T A N C U despre actorul p r o ­ fesionist şi a r t i s t u l amator p. 26 IONUŢ HARAG HENRI NICULESCU : GYORGY : Retipăriri KOVACS necesare GYORGY p . 33 p . 34 p. 35 dramatur­ p. 40

W A L D : T e x t şi spectacol T E O D O R E S C U : Repere în evoluţia sovietice

LEONIDA giei

CRONICA DRAMATICA Semnează : R A D U ALBALA, CRISTINA DUMITRESCU-CONSTANTINIU, M I R A I O S I F , V I R G I L M U N T E A N U , IONUŢ N I C U L E S C U , CONSTANTIN PARASCHIVESCU, CONSTANTIN R A D U - M A R I A , LUMINIŢA V A R T O L O M E I . p. 43 şi 5G DOINA IULII SERGIU MOGA : Sonia Amolio teatrală '77 cu H r a c i a Ghaplanian ATHENA . DEMETRIAD p. 68 p . 51 p . 52 . p . 55

ŞUB : Moscova

S E L I A N : Do vorbă

M A R I A M A R I N : Viitorul rol — şi S O R I N P O S T E L N I C U

AUDIENŢĂ L A C O N S U L în t r e i acte de I O N B R A D

www.cimec.ro

. p. 74

SUB SEMNUL C O N F E R I N Ţ E I NATIONALE A PARTIDULUI COMUNIST R O M Â N
• ALEXANDRU BALACI

Responsabilitatea creaţiei
nul acesta poartă încărcătura unor evenimente excepţionale din viaţa poporului român, de l a aniversarea Centenarului Indepen­ denţei la sărbătorirea celor treizeci de ani de Republică. E l a fost marcat de o scrie de importante hotărîri, ca şi de o excepţională suită de euvîntări ale secretarului general al partidului, tot atîtea luminoase puncte do reper pentru activitatea de edificare a noii societăţi, prin crearea de valori materiale şi spirituale. Se înscriu, pe această curbă evolutivă, şi alte date cu răsunet profund în conştiinţa întregii colectivităţi româneşti, mobili­ zată, acum, şi de Conferinţa naţională a partidului, eveniment de însemnă­ tate istorică, prin analiza lucidă a realizărilor şi prin trasarea îndrăzneţelor linii de forţă ale viitorului. Scriitorii, la rîndul lor, au participat, cu toată intensitatea sensibilităţii, la aceste evenimente. Şi, animaţi de momentul culminant al Conferinţei naţionale a partidului, sînt hotărîţi să-şi închine toate gîndurîle şi faptele lor creatoare noilor orizonturi, spre cucerirea cărora marele forum a l partidului cheamă întregul popor. E i au avut,* nu o dată, posibilitatea să asculte direct opinia acelora către care se îndreaptă undele creaţiei lor, în legătură cu importanţa primordială pe care o are literatura, ca factor de influenţare a conştiinţei, de modelare a unui nou tip de om. S-a putut afirma, cu hotărîre, că toate genurile literare, poezia, proza, dramaturgia, critica şi istoria literară, au fost germenii v i i , stimulatori, factori activi de educare spirituală, de adîncire a trăsăturilor noi ale omului care a cucerit libertatea existenţială şi .se pregăteşte pentru viitorul luminos al comunismului. criitorii, indiferent de genul literar pe care îl ilustrează, indiferent de limba în care scriu, au primit, cu justificată mîndrie, judecata de valoare pe care, în numele partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a pronunţat-o ferm, l a Conferinţa lor pe ţară din acest an : „...Scri­ itorii din toate generaţiile, fără deosebire de naţionalitate — români, maghiari, germani, sîrbi şi de alte naţionalităţi — au dat societăţii opere literare de valoare, în toate genurile creaţiei şi într-o mare diversitate de stiluri, care poartă amprenta spiritului nou ce animă societatea noastră, a preocupărilor şi aspiraţiilor poporului, a măreţelor sale succese în edificarea orînduirii socialiste pe pămîntul României".
www.cimec.ro

A

S

1

Dar, aşa cum avea să afirme mai departe secretarul general al parti­ dului, această satisfacţie a operei create trebuie să fie stimulată de voinţa depăşirii, de întrebarea crucială „ce fel de 'artă,, ce fel de literatură oferim societăţii ? " . Acestei întrebări, pe care o generează veşnica nelinişte creatoare, scriitorii ţării noastre caută să-i răspundă integral, prin transfigurarea în arta a contemporaneităţii, „prin cristalizarea profunzimii structurilor sale istorice şi sociale,' dupa un liiung travaliu de meditaţie asupra destinului omului, asu­ pra evoluţiei sale pe arcul existenţial, în efervescenţa prezentului, sub sem­ nul încrederii în viitorul cel mai uman posibil. N u poate să n u fie remar­ cată, de către orice cititor ori spectator atent, facultatea caracteristică à ulti­ melor lucrări literare, tipărite ori reprezentate, de a crea şi de a pune în
mişcare
armonică

personaje
se

veridice,
ferm

e v e n i m en l e
finali lalea

şi

situaţii

din a

căror

1

structurare
perfectibili­

conturează

u m a n i s m u l ui

românesc :

tatea omului, ascensiunea neîntreruptă către desăvîrşirea etică, cea" mai înaltă culme către care aspiră omenirea, în mersul său progresiv, încă de l a îndepăr­ tatele sale origini. Orice • o p e r ă - de arlă este « şi. o operă a istoriei, înţeleasă drept o continuă activitate a ; omului, o r e v ă r s a r e asupra lumii a harului şi a capacităţii de sensibilitate şi de înţelegere a autorului c i . Literatura de valoare comunică totdeauna o meditaţie, iar reprezentanţii ei contemporani proiectează asupra lumii luminile ideologiei, care oferă răspunsuri l a cele mai complexe întrebări. Scriitorii participă din plin la viaţa multiformă a ţării, şi n u numai prin opera de creaţie. E i au contacte directe şi frecvente cu açéia cărora arta lor l i se adresează, în cenacluri, l a şezători, în recitaluri, conferinţe şi simpozioane, în prelungite documentări, individuale ori colective, în centrele în care oamenii creează valorile materiale. E i prelungesc contactul fertil cu făuritorii acestor bunuri esenţiale, incluzînd în colectivele revistelor sau edi­ turilor, în consiliile teatrelor, reprezentanţi luminaţi ai acestor categorii de activitate umană. • Prin documentele de partid, îndelung dezbătute, scriitorii au fost inves­ tiţi cu responsabilitatea deplină asupra creaţiei lor. A u fost eliminate verigi intermediare între operă şi difuzarea ei în mijlocul celor mulţi, însetaţi de cunoaştere, de adevăr şi de frumuseţe. n complexul armonic de relaţii caracteristice orînduirii care îşi pune drept sarcină esenţială dezvoltarea personalităţii umane, scriitorul, avînd simţul profund al realităţii, al justelor măsuri, conştiinţa responsabilităţii sale, a împlinirilor sociale, politice, etice şi este­ tice, gîndeşte îndrăzneţ, vibrînd integral sub semnul adeziunii sale plenare la transformările revoluţionare, l a mutaţiile condiţiei umane. Orizontul său de cunoaştere multilaterală şi de sensibilitate specifică se deschide infinit în efervescenţa creatoare a întregii colectivităţi româneşti. încrederea sa în viitor este a creatorului stăpîn desăvîrşit pe uneltele sale, determinat de eliberarea sa materială şi spirituală, conştient de finalitatea umanistă a marii construcţii a României contemporane, de necesitatea aportului fiecărei monade active la superioara civilizaţie colectivă. Aria creaţiei valorilor spiritualităţii româneşti este pecetluită de o asemenea viziune şi de o asemenea imensă strădanie a celor care au fost investiţi de popor cu înalta misiune de a cristaliza, în eternitatea artei, opera comună a istoriei şi a făuritorilor e i .

I
w

www.cimec.ro

MIHNEA GHEORGHIU

Lin rol principal
0 evidentă v a r i e t a t e şi abundenţă r e p e r t o ­ rială apare d i n examenul^ majorităţii. t i t l u r i - , l o r de piese a u t o h t o n e şi străine propuse şi abordate d e teatrele româneşti în această stagiune şi în cea v i i t o a r e . L u c r u l o a m e n i l o r noştri d e t e a t r u se dovedeşte, în cea m a i mare măsură, t e m e i n i c şi b i n e c h i b z u i t . A n a l i z a acestuia .scoate în relief, deştul de c o n c l u d e n t , două trăsături caracteristice ale u n u i progres e v i d e n t , şi a n u m e , în p r i m u l rîind, folosirea m a i judicioasă a cadrelor a r ­ tistice de care d i s p u n e m , a a c t o r i l o r talentaţi şi, în a l doilea rînd, a f i r m a r e a u n u i c u r e n t regizoral tinăr, m a i puţin înclinat spre spe­ culaţia nedeterminată, abstractă, ş i ' m a i a t e n t l a r a p o r t u l c u aspectele psiho-sociale a u ­ tentice, reale, ale m o d u l u i n o s t r u de a j u ­ deca şi de a trăi în concret. S-au p u t u t ob­ serva, totuşi, pe a l o c u r i , l i p s u r i în g r i j a p e n t r u organizarea spectacolului t e a t r a l , în vederea eficienţei l u i în rîhdurile masei celei m a i «largi a s p e c t a t o r i l o r , ceea Ice ne îndeamnă să credem că a c t i v i t a t e a d i r e c t o r i l o r şi a se­ c r e t a r i l o r l i t e r a r i n u a fost, p r e t u t i n d e n i , co*răspunzătoare m a r e l u i efort naţional p e n t r u p r o m o v a r e a spectacolului e d u c a t i v , de largă audienţă, care s-a m a n i f e s t a t , cu succes, în c a d r u l F e s t i v a l u l u i n a t ' o n a l „Cîntarea R o m â ­ niei". P r i m a , importantă concluzie pozitivă care decurge d i n situaţia actuală a spectacolului d r a m a t i c pe stagiune şi oare se i m p u n e în faţa spectatorilor este aceea că a u t o r i i reper­ toriului naţional c o n t e m p o r a n şi-au făcut d a ­ toria, cu prisosinţă ; că d r a m a t u r g i i au m u n ­ c i t cu avînt, c u t a l e n t şi cu inteligenţă, c h i a r dacă unele g e n u r i ( c u m ar f i comedia) n - a u fost s l u j i t e cu egală eficacitate pe m a i m u l t e scene. Există, totuşi, o discrepanţă între ' necesităţile mişcării d r a m a t i c e de a m a ­ t o r i (care cere piese scurte, cu adresă p r e ­ cisă, într-un c l i m a t i n t e l e c t u a l necesarmente profesional) şi ceea ce i s-a oferit, de către u n i i a u t o r i c a m grăbiţi sau i n s u f i c i e n t p r e ­ gătiţi p e n t r u n o i l e cerinţe ale a n u l u i t e a t r a l , m a i a g l o m e r a t şi m a i e x i g e n t decît înainte. Deşi i n e g a l , t e a t r u l p e n t r u t e l e v i z i u n e a făcut e f o r t u r i să u m p l e acest g o l , după p o s i b i l i ­ tăţile sale. " 0 altă trăsătură caracteristică — de data aceasta, d e f i n i t o r i e şi m a i b i n e ilustrată decît în t r e c u t — a fost istoricitatea r e m a r c a ­ bilă a celei m a i b u n e părţi a r e p e r t o r i u l u i ι n o s t r u naţional. A u apărut piese n o i (şi d r a ­ matizări după clasici) realizate într-o v i z i u n e contemporană nuanţată, oferind teatrului n o s t r u p o l i t i c m o d e r n o rezervă considera­ bilă de lucrări d u r a b i l e , pe care c o n d u c e r i l e u n o r a d i n t r e teatrele noastre ar t r e b u i să o trateze cu o s i m p a t i c m a i puţin reţinută de v e c h i l e l o r inerţii „profesionale" şi să o plaseze, c u d r e p t de cetate, în ceea ce înain­ taşii t e a t r u l u i naţional românesc înţelegeau p r i n r e p e r t o r i u l l o r „ d e a u r " . (Le-aş m a i s p u n e , acelor secretari l i t e r a r i cu a p e t i t u r i c o n j u n c t u r a l e , că o l u c r a r e valoroasă despre u n a n u m i t e v e n i m e n t istoric n u trebuie pusă l a dosar, după trecerea aniversării a c e l u i e v e n i m e n t istoric, în goana după o n o u t a t e ipotetică.) V a t r e b u i , de asemenea, să urmărim, c u m a i multă atenţie, l a t u r a propagandistică a activităţii teatrale, m i j l o a c e l e de a a t r a g e p u b l i c u l n o u în sălile de spectacol şi de a-1 eduea, nemaicedînd facilităţii c u 12 comer­ c i a l în programări şi f o l o s i n d , în acest scop, c u m a i multă imaginaţie, întilnirile cu p u ­ b l i c u l tînăr. A s u p r a ricestui aspect a l e f o r t u r i l o r perso­ n a l u l u i a c t i v d i n teatre ar f i b i n e să m e d i ­ tăm a t u n c i cînd ne r e f e r i m şi l a sensul p r o ­ p r i u a l p r o p a g a n d e i c u l t u r a l e p r i n arte. Ε nevoie de o gîndire m a i aplicată şi m a i diversă în rezolvarea acestei p r o b l e m e , c a r e în f o n d , este u n a ideologică, inseparabilă de e f o r t u l m e n t a l a l oricărui o m p o l i t i c p r e o c u ­ p a t de d e s t i n u l a r t e i şi a l c u l t u r i i naţio­ nale şi, în ultimă instanţă, de r o s t u l e d u ­ caţiei p o l i t i c e l a scară republicană, în c a d r u l general a l P r o g r a m u l u i P.C.R., . pe care-1 t r a n s p u n e m în pTactica t u t u r o r d o m e n i i l o r de a c t i v i t a t e .
r

I n l u m i n a Conferinţei naţionale a p a r t i ­ d u l u i , loc de dezbatere n u n u m a i a succese­ l o r , d o r şi a n e a j u n s u r i l o r şi dificultăţilor fiecărui sector a l educaţiei şi c u l t u r i i , d i n u l t i m i i a n i , a v e m d a t o r i a să n e înfăţişăm şi c u o v i z i u n e clară a p l a n u r i l o r n o a s t r e de v i i t o r , (în a n s a m b l u l cărora celei m a i î n ­ drăgite d i n t r e artele noastre clasice îi v a r e ­ v e n i , în c o n t i n u a r e , u n r o l p r i n c i p a l , p e măsura f a p t e l o r şi a o a m e n i l o r ei celor m a i înzestraţi şi a p a t r i o t i s m u l u i l o r nedezminţit.

www.cimec.ro

3

DEZBATERI

MIRCEA MANCAS

Problemele eticii, în dramaturgia română contemporană
N u este p e n t r u întiia oară că p r o b l e m a t i c a etică în d r a m a t u r g i e — respectiv, prezenţa e t i c u l u i în teatru — se constată n e m i j l o c i t şi îndeamnă l a discuţii în măsură a c o n t r i ­ b u i la elucidarea r a p o r t u l u i etic-estetic în artă. Urmînd e x e m p l u l l u i A r i s t o t e l , care a f i r m a s e funcţia catharctică, purificatoare, a t r a g e d i e i , clasicii au desemnat d r e p t caracter esenţial a l t e a t r u l u i r o l u l l u i e d u c a t i v , m o ­ d e l a t o r a l p s i h i c u l u i u m a n , înzestrîndu-1 cu ponderea hotăritonre în v a l o r i fieri rea operei dramatice înseşi. R o m a n t i s m u l — cu e n t u ­ ziasta l u i revărsare de s p i r i t justiţiar şi cu pledoaria sa libcrtară — a deplasat c e n t r u l d e greutate, d i n sfera i m p e r a t i v u l u i d a t o r i e i , către i d e a l u r i l e dreptăţii, c o m p a s i u n i i şi sa­ c r i f i c i u l u i eroic. I n fine, definiţia „teatrulşcoală de m o r a l " , formulată de Asachi, în p r i m i i a n i de dezvoltare a t e a t r u l u i româ­ nesc — care a însufleţit p i o n i e r i i începutului secolului trecut — era r o d u l acelui devota­ m e n t p e n t r u scenă, ce îmbina, în egală mă­ sură, preocuparea morală şi dorinţa de p r o ­ m o v a r e a l i m b i i l i t e r a r e şi a l i t e r a t u r i i r o ­ mâne, în epoca modernă. Progresul înregistrat de mişcarea culturală românească în etapele următoare, c o n t u r a r e a anal precisă a sensului noţiunilor de etic şi estetic, în evoluţia l o r contemporană, ca şi întreaga experienţă dobîndită pe p a r c u r s u l u n u i secol şi jumătate de creaţie literară, a u dat posibilitatea u n e i interpretări m a i elastice •si m a i nuanţate în relaţia celor două cate­ g o r i i . Plecăm de l a constatarea că e t i c u l şi •esteticul n u a u , în artă, o existenţă i n d e ­ pendentă, n u coexistă ca două entităţi distincte, ci sînt v a l o r i u m a n e c o n t o p i t e în Operă. îmbinarea l o r e, de f a p t , o i n t e r f e ­ renţă, în substanţa însăşi a creaţiei, o i n s i ­ n u a r e intimă, în procesul a r t i s t i c , a d o u ă ele­ m e n t e generatoare de v a l o r i , de natură a d a posibilitatea descoperirii şi interpretării f o n ­ d u l u i u m a n , u n i v e r s a l şi p e r e n , a l a r t e i . Ceea ce se recunoaşte d r e p t constatare v a ­ labilă p e n t r u artă, în genere, e, fără îndo­ ială, a p l i c a b i l şi l a d o m e n i u l celei m a i v i i , m a i d i n a m i c e şi m a i sociale d i n t r e arte — t e a t r u l . Incontestabil, d r a m a t u r g i a şi arta tea­ trală îndeplinesc o acţiune m a i directă şi m a i pregnantă decît orice altă artă, în rela­ ţiile c u masele de spectatori, spectacolul f i i n d o formă nemijlocită de c o m u n i c a r e a i d e i l o r , de împărtăşire a stărilor afective, de trans­ m i t e r e a u n u i mesaj e t i c - p o l i t i c . De aceea, nu e p o s i b i l a nega funcţia modelatoare a t e a t r u l u i , r o l u l său f o r m a t i v în tipologia umană, în crearea sau în consolidarea con­ ştiinţei sociale corespunzătoare ideologiei do­ m i n a n t e , v a l o r i l o r p o l i t i c e ale u n e i epoci. Influenţa t e a t r u l u i asupra p r o f i l u l u i s p i r i t u a l al o m u l u i c o n t e m p o r a n şi, îndeosebi, a l t i n e ­ relor generaţii, n u m i se pare îndoielnică. Artă definită, altădată, p r i n caracterul e i de reflectare, de expresie sau de reprezentare a p a s i u n i l o r , a stărilor reale sau f i c t i v e ale s u f l e t u l u i u m a n , t e a t r u l e, a z i , în acelaşi t i m p , o funcţie explicativă, interpretativă, a fenomenelor vieţii, lipsită de e r m e t i s m , în directă osmoză cu realitatea socială şi arogîndu-şi — pe d r e p t cuvînt — chiar caracterul de a n t i c i p a r e a v i i t o r u l u i . N u este, oare, în zilele noastre, r o l u l artei — în speţă, a l d r a ­ m a t u r g i e i şi a l t e a t r u l u i — de a detalia, p r i n analiză percutantă, aspectele vieţii con­ temporane, do a a m p l i f i c a , asemenea u n e i l u p e , specificul înnoitor, spre a putea s u b l i ­ nia valoarea e l e m e n t u l u i revoluţionar ? Con­ f l i c t u l d r a m a t i c e d e t e r m i n a t de contradicţiile, de l u p t a inevitabilă d i n t r e n o u şi v e c h i , d i n t r e valoare şi pseudovaloare, d i n t r e ade­ văr şi eroare, d i n t r e concepţii ideologice opuse — pe p l a n o b i e c t i v — sau d i n t r e temperamente c o n t r a r i i — pe p l a n subiectiv. Problemele m o r a l e se definesc, astfel, în relaţia dialectică şi obiectivă i n d i v i d - u m a n i tate. N i c i u n a r t i s t n u vede, a z i , în creaţia sa, u n joc i n d i f e r e n t , mecanic sau încifrat, lipsit de perspectiva accesului către p u b l i c , de forţa t r a n s m i t e r i i u n o r c o n v i n g e r i , i d e i sau sentimente, a căror receptare să g e r m i ­ neze n o i a t i t u d i n i şi să trezească în mase u n ecou vibrant. Căci sistemul propriu de

4

www.cimec.ro

gîndire, e x p r i m a t i n operă, concepţia perso­ nală de viaţă se integrează i d e a l u r i l o r gene­ roase ale umanităţii, hrănind m a r i l e t e m e ale l i t e r a t u r i i , în aspiraţia c i spre u n i v e r s a l i t a t e . Filozofia societăţii îşi arc influenţa ei asupra creaţiei p r o p r i u - z i s e , c o n t r i b u i n d , într-o a n u ­ mită măsură, l a măiestria artistică a acesteia. I n epocile de elan revoluţionar, d r a m a t u r g i a şi t e a t r u l — ca i m a g i n e ^directă a stărilor sociale — sînt pătrunse de u n d i n a m i s m eroic, c h i a r t r a g i c u l dcschîzînd o perspectivă optimistă, ce se profilează în f i n a l u l a c t u l u i d r a m a t i c trăit (a se vedea Tragedia opti­ mistă, Oameni în luptă etc.). De aceea, în t e a t r u l n o s t r u a c t u a l , etica personajelor se înscrie în p l a n u l l a r g a l acţiunii p o l i t i c o dcterminante pentru transformarea revoluţio­ nară a societăţii, i a r piesa de teatru este — i n d i r e c t — expresie a gîndirii m a t e r i a l i s t dialcctice, c o n c r e t i z e d forţa acesteia şi i n d i cînd calea către o b i e c t i v u l f i n a l : societatea comunistă.

c o m p o r t a m e n t a l e ale u n e i experienţe d e p ă ­ şite, a r e n e v o i e dc o etapă p u r i f i c a t o a r e ; aceasta îşi descoperă i z v o r u l în f o n d u l e t i c neîntinat a l i n d i v i d u l u i , c o n f r u n t a t c u c o n ­ secinţele u n o r aete, care scăpaseră, iniţial vigilenţei sale. O experienţă nouă, ocazie d e analiză a c o m p o r t a m e n t u l u i său, îi întăreşte convingerea în valoarea n o r m e l o r etice ale vieţii în socialism şi îi i m p u n e r e v i z u i r e a a t i t u d i n i i sale în m o m e n t e decisive. Aceasta c — c u diferenţieri i n e v i t a b i l e , de structură şi dc realizare artistică — l i n i a pe care se desfăşoară, în bună p a r t e , în c u r s u l u l t i m u ­ l u i deceniu, tematica d r a m a t u r g i e i c o n t e m ­ porane.
r

Ε cert că d r a m a t u r g i a noastră de astăzi nduce în a r i a întinsă a creaţiei a r t i s t i c o - l i t e rare u n n o u c l i m a t e t i c - p o l i t i c . Dacă, în pe­ rioada i m e d i a t următoare l u i 23 A u g u s t , ea u u r m a t d r u m u l poeziei şi a l p r o z e i epice, f i i n d u n document al m o m e n t u l u i istoric, reflectînd, pas c u pas, c u c e r i r i l e p o l i t i c e ale p a r t i d u l u i clasei m u n c i t o a r e , t r e p t a t , în evo­ luţia c i se înregistrează o etapă superioară. Inccpîml d e l a m i j l o c u l c e l u i de-al şaptelea deceniu, în tematica ei n u m a i primează d i s p u t a d i n t r e două i d e o l o g i i opuse, l u p t a împotriva u n o r duşmani a b i l camuflaţi a i clasei m u n c i t o a r e (socialismul f i i n d b i r u i t o r în toate sectoarele vieţii sociale), combate­ rea u n o r prejudecăţi anacronice. M o m e n t u l fusese c o n s u m a t . Sarcina principală a d r a ­ m a t u r g i e i c, a c u m , dezbaterea p r o b l e m e l o r m o r a l e , descoperirea resurselor psihice — de­ sigur, p e n t r u învingerea r e z i d u u r i l o r unei mentalităţi p e r i m a t e , d a r , m a i ales, p e n t r u înţelegerea justă a a t i t u d i n i i n o i , a s p i r i t u l u i revoluţionar, f e r m e n t a c t i v în orice iniţia­ tivă creatoare, a p r i n c i p i i l o r e t i c i i socialiste. De a c i , prezenţa a u t o a n a l i z e i , cu efecte salu­ tare, c o n f r u n t a r e a directă a p r o p r i i l o r acte cu n o r m e l e e t i c i i revoluţionare, scrutarea con­ ştiinţei, p e n t r u s u r p r i n d e r e a e v e n t u a l e l o r erori de cunoaştere şi d e i n t e r p r e t a r e . 0 a u t e n ­ tică efervescenţă psihică, generatoare de con­ flicte lăuntrice, d e opoziţii şi înfruntări dc o p i n i i , se converteşte, t r e p t a t , în act de cla­ rificare. Procesul formării şi consolidării conştiinţei socialiste dobîndeşte,în viaţa fiecărui i n d i v i d , aspecte n o i , p r o p r i i şi diferenţiate. Adesea, conştiinţa revoluţionară, împovărată de l e s t u r i

Sinteza pe care n e - a m propus-o n u n e îngăduie să r e c u r g e m l a o amplă e x e m p l i f i ­ care, care, d e a l t f e l , şi-a găsit l o c u l în u n e l e articole anterioare. V o m p u n c t a d o a r cîteva aspecte caracteristice. A u t o r u l care merită p r i o r i t a t e , în acest sens, e, poate, P a u l E v e r a c . Există, în cariera acestui d r a m a t u r g , cîteva piese care p u n în lumină d r a m a t i s m u l c o n ­ f l i c t u l u i i n t e r i o r , a l frămîntării dc conştiinţă datorate i n c e r t i t u d i n i i în cunoaşterea a d e v ă ­ r u l u i , oscilaţiilor referitoare l a acte săvîrşite eu perfectă bună-credinţă, d a r lăsînd în c o n ­ ştiinţa e r o u l u i u r m e dureroase, o tramă t u l ­ burătoare d e a m i n t i r i şi de asociaţii ; acesta n u îşi poate găsi liniştea pînă l a r e v i z u i r e a şi la clarificarea situaţiilor, ce sînt readuse în discuţie în l u m i n a u n o r date r e v e l a t o r i i . Ε cazul p r o c e s u l u i de conştiinţă pe care îl trăieşte f o s t u l m u n c i t o r A n g h e l D o b r i a n , acum d i r e c t o r a l u n e i întreprinderi i n d u s t r i ­ ale (Ştafeta nevăzută) : o hotărîre pripită, luată sub presiunea u n o r intervenţii neîndeajuns v e r i f i c a t e , 1-a dus l a înlăturarea u n u i colaborator preţios. D a r , o m de o e x e m ­ plară cinste, el se decide l a n o i investigaţii, ce-i aduc d o v a d a inechităţii săvîrşite ; î n fringîndu-şi o r g o l i u l , el participă e n t u z i a s t l a r e a b i l i t a r e a c e l u i nedreptăţit, satisfăcînd, astfel, adevăratul s p i r i t de răspundere în muncă şi d e solidaritate în p r o m o v a r e a a d e ­ văratelor v a l o r i . Deosebit, p r i n nuanţe îşi p r i n c a d r u l ac­ ţiunii, e procesul m o r a l desfăşurat în Simple coincidenţe, ce atestă n e v o i a de adevăr şi de cunoaştere α sensului real a l u n o r acte d i n trecut, p r i v i t e p r i n p r i s m a u n o r conse­ cinţe supărătoare p e n t r u m o m e n t u l prezent.. „Coincidenţele" sînt, de f a p t , e r o r i de c o m ­ portare, pe care u n o m c i n s t i t , a c t i v i s t s i n ­ d i c u l cu m a r i răspunderi, le descoperă în retrospectiva provocată de unele a c c i d e n t e petrecute în viaţa-i familială. Interesant, a c i , e f a p t u l că t r e c u t u l e p r i v i t c r i t i c ; u n e l e „aventuri", scăpate, altădată, atenţiei, capătă a c u m proporţii, determinînd adevărate luări dc a t i t u d i n e , salutare. Pe a l t p l a n , d r a m a c r e a t o r u l u i d i n Moar­ tea unui artist de H o r i a L o v i n e s c u reflectă u n d e s t i n tragic ; p r i n t r - u n sacrificiu l i b e r consimţit, e r o u l , M a n o l e C r u d u , îşi d i s t r u g e opera finală, pe care o modelase p e n t r u a scăpa de monstruoasele angoase, de c h i n u i -

www.cimec.ro

t o a r e l e v e d e n i i i v i t e d i n subconştient. S c u l p t o ­ r u l găseşte tăria d e a sfărâma r o d u l e f o r t u ­ l u i creaţiei, fiindcă e c o n v i n s că acesta n u •corespunde i m a g i n i i e x e m p l a r e pe care u n a r t i s t a u t e n t i c t r e b u i o să o lase posterităţii : pildă de împlinire artistică şi mărturie a cre­ z u l u i său în valoarea umanistă a a r t e i . Desigur, p r o b l e m a morală e prezentă pe o a r i e întinsă, s u b cele m a i v a r i a t e aspecte, pe întregul c u p r i n s a l d r a m a t u r g i e i noastre c o n t e m p o r a n e . N u n u m a i în piese de trăire retrospectivă sau de accentuată autoanaliză (Intr-o singură seară, Valiza cu fluturi etc.), d a r şi în lucrări destinate a p u n e în l u ­ mină forţa morală, rezistenţa l a p r e s i u n i interesate sau l a tentaţii, conştiinţa fermă a obligaţiei m o r a l e de a acţiona, d i n i m p u l s p r o p r i u , în s p r i j i n u l celor ce au nevoie de a j u t o r , tema etică e preponderentă. A s t f e l , în Uneori liliacul înfloreşte spre toamnă (autor, T u d o r Popescu), îndărătnica insistenţă a u n u i d i r e c t o r de uzină, p e n t r u a afla adevărul d i n spatele suspectelor aprecieri negative l a adresa u n u i tînăr i n g i n e r , duce l a r e a b i l i ­ tarea u n u i nedreptăţit şi l a succesul u n e i inovaţii d e m a r e r e n t a b i l i t a t e în producţie. D a r , poate, cel m a i p r e g n a n t şi m a i con­ vingător proces de conştiinţă, în l i t e r a t u r a dramatică actuală —• p e l i n i a aceleiaşi cerinţe a clarificării u n o r situaţii obscure şi a e l i ­ minării u n o r contradicţii c h i n u i t o a r e — e s u r p r i n s în Puterea şi Adevărul de T i t u s P o p o v i c i . P r o b l e m a esenţială e, a c i , necesi­ tatea coordonării d i n t r e v i z i u n e a ideală şi condiţiile reale, a l t f e l spus, d i n t r e pasiunea creaţiei şi adecvarea i m a g i n i i proiectate l a

realitatea concretă. Situaţie complicată de f a p t u l că p r o i e c t u l construcţiei e s p r i j i n i t de puterea politică, s i n g u r a în măsură a - i de­ t e r m i n a realizarea şi în faţa căreia rezistenţa bazată pe i n c e r t i t u d i n i sau pe calcule e nevoită să cedeze. R e v ă d discuţia plină de d e m n i t a t e , sinceră şi reconfortantă, care o p u ­ ne — post f e s t u m — pe exponenţii celor d o u ă a t i t u d i n i (Pavel S t o i a n , secretarul de p a r t i d , şi i n g i n e r u l Petrescu, p e nedrept sancţionat p e n t r u prudenţa avertismentelor sale) şi îmi d a u seama d e f o n d u l p r o f u n d u m a n a l c o n v i n g e r i l o r în s p i r i t u l cărora se conchide că e l a n u l c o n s t r u c t i v t r e b u i e să respecte „dreptul de a a f l a şi de a spune adevărul". I n realitatea c o m p l e x ă a societăţii socia­ l i s t e , ţesută d i n nenumărate relaţii i n t e r i n d i v i d u a l e , c o n v i n g e r e a noastră este că p r o ­ b l e m a morală, suscitînd d e z b a t e r i , deosebiri de v e d e r i şi, u n e o r i , dureroase frămîntări sufleteşti, o u n p r i l e j d e v e r i f i c a r e a consec­ venţei p r i n c i p i a l e , a s e n s u l u i u m a n i s t a l acte­ l o r noastre. I n t e r e s u l o m u l u i c o n t e m p o r a n se îndreaptă, în bună măsură, către s i t u a ţiile-limită, care a d u c în discuţie c a z u r i ieşite d i n c o m u n şi d i f i c i l e p r i n semnificaţii, d i n care se d e s p r i n d e , însă, p u t e r n i c , adevărul, împrăştiind n e g u r a oricăror a t i t u d i n i d u b i ­ oase. Ε d a t o r i a d r a m a t u r g i e i epocii noastre să atace p r o b l e m e p r o f u n d omeneşti, p r i n care să se c o n f i r m e vigoarea p r i n c i p i i l o r e t i ­ c i i revoluţionare .şi să c o n t r i b u i e l a m o d e ­ larea conştiinţei socialiste a o a m e n i l o r m u n c i i d i n ţara noastră.

MARGARETA BARBUTĂ

Dimensiunile actualităţii
După bogata recoltă d e piese dedicate Centenarului Independenţei, din stagiunea trecută — piese care, depăşind adesea carac­ t e r u l u n o r evocări ocazionale, au pus în dezbatere i d e i m a j o r e , d e f i n i n d s p i r i t u a l i t a t e a p o p o r u l u i român, afirmînd c o n t i n u i t a t e a dăi­ n u i r i i noastre pe aceste m e l e a g u r i şi d e m n i ­ tatea fiinţei noastre naţionale, aruneînd o p u n t e peste v e a c u r i , între t r e c u t u l şi p r e ­ zentul nostru, p e n t r u a demonstra cit de actuală este i s t o r i a în conştiinţa româneaecă — l a începutul acestei s t a g i u n i , numărul i m p o r t a n t d e piese n o i , i n s p i r a t e d i r e c t d i n a c t u a l i t a t e , apare firesc. Fără îndoială, i s t o ­ ria rămîne o sursă permanentă de inspiraţie p e n t r u d r a m a t u r g i . Cu atît m a i m u l t , c u oît, p r i n subiecte şi personaje i s t o r i c e , se afirmă i d e i de rezonanţă contemporană, r e verberînd s t i m u l a t o r în conştiinţe. D o v a d ă este şi ecoul p r o f u n d în p u b l i c a l piesei Muntele de D . R . Popescu, prezentată, l a hotarul dintre stagiuni, la Teatrul Tineretului d i n P i a t r a Neamţ. O piesă densă, gravă, d a r şi veselă, pe a l o c u r i , eroică şi optimistă, a cărei acţiune, pătrunzînd p r i n n e g u r a v r e miloT, l a o r i g i n i l e tracice ale p o p o r u l u i r o ­ mân, descifrează, în p r i n c i p i i l e p o l i t i c e ale regelui D r o m i c h a i t e s , rădăcinile p o l i t i c i i con­ secvente, de construcţie paşnică, de d e m n i t a t e naţională şi d e omenie activă, ale României de azi. I n a c e l a ş i t i m p , însă, prezenţa pe scenă a pieselor i n s p i r a t e d i r e c t d i n r e a l i ­ tatea contemporană, care eă reflecte p r o ­ f u n d e l e procese ce a u loc în societatea n o a -

6

www.cimec.ro

8%râ, în relaţiile d i n t r e o a m e n i , I n conştiinţa o m u l u i de a z i , este o necesitate care n u m a i t r e b u i e demonstrată. Bineînţeles, n u orice fel de piesă şi n u orice f e l de însăilare cu personaje oare poartă n u m e f a m i l i a r e nouă, au funcţii în instituţii sau în organizaţii so­ ciale de azi şi despre care ee spune că „se petrece în zilele n o a s t r e " poate f i considerată o piesă contemporană. P r o b l e m a t i c a e i , capa­ citatea d e a c o m u n i c a ceva n o u sau, măcar, într-nn m o d n o u , ceva i n t e r e s a n t despre o m , despre d e v e n i r e a o m u l u i şi a l u m i i , în epoca bogată în p r e f a c e r i pe care o trăim, c o n s t i t u i e p i a t r a de încercare a c o n t e m p o r a ­ neităţii u n e i lucrări. N u atît c a d r u l e x t e r i o r , fît gîndirea a u t o r u l u i asupra l u m i i , asupra vieţii, conferă u n e i piese c a r a c t e r u l d e con­ t e m p o r a n e i t a t e , de a c t u a l i t a t e . Şi, m i se p a r e e v i d e n t că t o c m a i bogăţia de d r a m e istorice d i n u l t i m a v r e m e — p r i n ­ tre care u n e l e , de reală v a l o a r e , i n v e s t i g a u d o c u m e n t e l e , f a p t e l e şi o a m e n i i i s t o r i c i , în l u m i n a actualităţii, stimulînd gîndirea specta­ t o r u l u i , propunînd adînci meditaţii asupra d e s t i n u l u i p o p o r u l u i român — , t o c m a i acest f e n o m e n , zic, obligă, a c u m , l a o m a i m a r e exigenţă faţă d e piesele de a c t u a l i t a t e . N u ne m a i p u t e m mulţumi d o a r cu înfăţişări p a l i d e a l e u n o r fapte p r i v i t e l a scara c o t i ­ d i a n u l u i . Se s i m t e n e v o i a pătrunderii i n r e s o r t u r i l e , în esenţa f a p t e l o r , n e v o i a u n e i p r i v i r i „la scara i s t o r i e i " , care să străbată s t r a t u r i l e d e suprafaţă ale realităţii, luminînd adîncurile. I n t r e piesele acestui început de s t a g i u n e , Acord d e P a u l E v e r a c (consacrată p r i n spec­ tacolul Teatrului Naţional d i n Bucureşti, după p r e m i e r a arădeană) ne p r o p u n e o ase­ menea p r i v i r e d e p r o f u n z i m e , în esenţa l u ­ c r u r i l o r , raportând realitatea noastră actuală la o altă r e a l i t a t e , aceea a l u m i i occidentale capitaliste. V a l o a r e a d e eseu d r a m a t i c a piesei e incontestabilă. I n c i u d a u n o r excese de d i s c u r s i v i t a t e şi a deficienţelor d e a r g u ­ mentare artistică a u n o r personaje (fiul, f i i c a ) , ideea a c o r d u l u i d e structură, f u n d a ­ m e n t a l , pe care e clădită societatea noastră, se d e s p r i n d e c u l i m p e z i m e . O pasionată p l e d o a r i e p e n t r u adevăr, p e n ­ t r u d e m n i t a t e în relaţiile u m a n e , p e n t r u a f i r ­ marea s p i r i t u l u i revoluţionar, împotriva a n ­ chilozei şi a c o n s e r v a t o r i s m u l u i s t e r i l , rea­ lizează R o m u l u s G u g a în piesa sa Noaptea cabotinilor, prezentată de T e a t r u l d e Stat d i n T g . Mureş, în regia l u i D a n Alecsandrescu. Plasată în c a d r u l u n e i f a m i l i i şi c o n ­ centrată în j u r u l u n u i e v e n i m e n t i n v e s t i t cu u n caracter s i m b o l i c — naşterea u n u i copil — , drama vizează semnificaţii mai l a r g i , însăşi dezbaterea de i d e i pe oare eve­ n i m e n t u l o declanşează impdioînd a t i t u d i n i şi mentalităţi într-o tranşantă şi r e v e l a t o r i e c i o c n i r e dramatică. H o r i a L o v i n e s c u este, de asemenea, p r e ­ zent l a începutul acestei s t a g i u n i , c u o piesă nouă, Autobiografie, pe care spectacolul Tea­ t r u l u i Naţional d i n C l u j - N a p o c a , în regia l u i M a r i n A u r e l i a n , a lansat-o ( c h i a r dacă

n « c o n c l u d e n t ) în c i r c u i t u l vieţii teatrale. 0 p r i v i r e retrospectivă şi introspectivă a s u ­ p r a u n e i cariere prilejuieşte u n sever e x a m e n de conştiinţă, l a n s l n d u n a p e l la responsabi­ litatea o m u l u i de ştiinţă faţă de vocaţie, împotriva tendinţelor de c a r i e r i s m , de căpă­ tuială măruntă. Mai multe teatre ( d i n Ploieşti, Piatra Neamţ, Sibiu) a u pus în scenă, l a scurte i n t e r v a l e , piesa l u i O v i d i u G c n a r u , Vieţi pa­ ralele. I n t e r e s u l teatrelor e j u s t i f i c a t , desigur, de actualitatea t e m e i — procesul d e f o r ­ m a r e , de d e v e n i r e conştientă, a u n u i tînărj în r a p o r t cu' m e d i u l f a m i l i a l , i n h i b i t o r , şi cu acela m a i l a r g , s t i m u l a t o r , al societăţii. C o n d e i u l de poet a l l u i O v i d i u G e n a r u este u n cîştig d e f i n i t i v , cred, a l dramaturgiei noastre şi p r o g r e s u l realizat de l a p r i m a piesă (La margine de paradis) l a cea de-a d o u a , pe p l a n u l construcţiei d r a m a t i c e , a l aprofundării c o n f l i c t u l u i , îndreptăţeşte p r e ­ v i z i u n i d i n t r e cele m a i o p t i m i s t e . Cine a fost Adam ?, n o u a piesă a l u i L e o n i d a Teodorescu, montată d e T e a t r u l N a ­ ţional, în regia l u i Cristian M u n t c a n u , aduce în scenă u n ecou a l e r o i s m u l u i şi a l sacri­ f i c i u l u i celor ce a u l u p t a t p e n t r u eliberarea ţării. E c o u l acesta este, însă, p r i v i t de a u t o r prin ochelari f u m u r i i , piesa prezentîndu-i c r i t i c p e p r o f i t o r i i , pe i m p o s t o r i i , pe cei ce se hrănesc, a z i , d i n e r o i s m u l celor de i e r i şi pe c e i ce tac, favorizînd i m p o s t u r a . D r a ­ m a t u r g u l se dovedeşte, în c o n t i n u a r e , c a n t o ­ n a t într-o zonă a speculaţiilor a b s t r a c t - s i m bolice, piesa d e faţă mareînd, totuşi, i n t e n ­ ţia u n e i abordări m a i directe a realităţii. Preocupat, l a rîndul său, d e această temă a i m p o s t u r i i , I o s i f N a g h i u îşi fixează d r e p t arie a investigaţiei etico-psihologice o f a m i ­ l i e care suferă u n d e z e c h i l i b r u de pe u r m a absenţei p r e a îndelungate a tatălui, c h e m a t , de îndatoririle sale profesionale şi d e c o n ­ ştiinţa răspunderii sale, pe u n şantier în­ depărtat. Predilecţia a u t o r u l u i p e n t r u f i n e ­ ţuri psihologice şi psihologiste îl abate, d i n păcate, spre o problematică periferică, făcîndu-1 să neglijeze însăşi m o t i v a r e a logică a u n o r acţiuni, a u n o r caractere. C o m e d i i l e începutului de stagiune — şi t r e b u i e să semnalăm ca pe u n f a p t î m b u c u ­ rător apariţia l o r , după o perioadă c a m lungă de p e n u r i e — sînt d a t o r a t e u n o r c o n ­ deie prestigioase, ca I o n Băieşu, P a u l E v e r a c , Sutô A n d r a s , ca şi u n u i d e b u t a n t pe scena dramatică, d u p ă cîteva încercări reuşite în T e a t r u l T V şi r a d i o f o n i c , D o r u M o ţ o c . L u ­ m e a s a t u l u i de a z i , în care s-au p e t r e c u t m a r i schimbări pe p l a n m a t e r i a l şi s p i r i t u a l , constituie argumentul dramatic al farsei p o p u l a r e cu cîntece, jucată l a T e a t r u l d i n T g . Mureş (secţia maghiară) — Bocet vesel pentru un fir de praf rătăcitor de Siitô A n ­ dras, a l cărei tîlc depăşeşte l i m i t e l e u n e i farse carnavaleşti, vizînd l a a f i r m a r e a d e m ­ nităţii şi a p u t e r i i de judecată raţională a o m u l u i . F u n d a l u l social a l Comediei fără titlu a l u i I o n Băieşu a r f i , de asemenea, s a t u l c o n t e m p o r a n , dacă l i p s a de articulaţie

www.cimec.ro

artistică a ;n:estei alcătuiri, reprezentată la T e a t r u l Giuleşti, n - a r lăsa l y m e a s a t u l u i în­ tre paranteze, p e n t r u a ne. delecta, u n act întreg, cu peripeţiile u n u i meci de f o t b a l . M a i structurată şi m a i precisă în o b i e c t i v u l său satiric, Piatră la rinichi n i - 1 arată pe P a u l Everac — preocupat. în continuare, de asanarea c l i m a t u l u i etic a l societăţii noastre, p r i n combaterea u n o r păcate m a i v e c h i sau m a i n o i , p r i n t r e care l i c h e l i s m u l şi laşita­ tea, care-! favorizează — schiţînd şi u n t i p de erou în devenire, fără a scăpa; totuşi, de ispita u n o r frivolităţi insidioase. JJndeva, o lumină dc D o r u Moţoc c, dc f a p t , m a i puţin o comedie, cît o piesă cu m o m e n t e de come­ die, pe care minunaţii a c t o r i ai T e a t r u l u i „Bulandra" — teatru care a s l u j i t d r e p t rampă de lansare a acestui d e b u t , promiţător, dar încă stîngaci — le-au d i l a t a t în n u m e r e aproape independente. Piesa, îmbinare de u m o r şi de l i r i s m , îşi defineşte cu greu a x u l central în numeroasele f i r e dramatice care se întretaie, pînă l a urină desluşindu-se, to­ tuşi, ideea solidarităţii u m a n e în clipe dc cumpănă, odată cu condamnarea u n e i m e n t a ­ lităţi străine dc s p i r i t u l socialismului.

Ce o r i z o n t u r i n o i de gîndire şi de înţe­ legere deschid aceste piese, în r a p o r t cu realitatea noastră actuală, această r e a l i t a t e plină de v u i e t u l transformărilor, al înnoiri­ l o r ? Z i de z i , viaţa demonstrează că ne aflăm într-un p e r m a n e n t proces revoluţionar, în care sînt cuprinse, deopotrivă, planul existenţei materiale şi cel a l existenţei s p i ­ r i t u a l e , în care apar m o m e n t e de cumpănă antrenînd vieţi, conştiinţe, răspunderi, în oare e nevoie, u n e o r i , de eroism, ca pe u n adevărat cîmp dc bătălie. Procesul însuşirii ştiinţei de a conduce, în plină a f i r m a r e în m o m e n t u l acesta, n u e deloc u n proces l i n , fără obstacole, fără dificultăţi, fără d r a m e . Ce ne comunică d r a m a t u r g i a , despre acest pasionant fenomen ? Şi ce reflectă d r a m a t u r ­ gia, d i n procesul c o m p l e x dc conştientizare a m u n c i t o r u l u i , în d u b l a sa calitate dc p r o ­ p r i e t a r şi do beneficiar al m i j l o a c e l o r de producţie ? N u o v o r b a , desigur, de r e p r o ­ ducerea pe scenă a procesului t e h n i c de producţie, aşa c u m se încercase, în m o d stîn­ gaci şi nereuşit, în p r i m u l deceniu a l d r a ­ m a t u r g i e i româneşti socialiste. N u e v o r b a deloc de reproducerea realităţii în aspectele sale exterioare, accesibile p r i m e i trepte a cunoaşterii. T o c m a i reflectarea superficială a c o t i d i a n u l u i , a u n o r aspecte l i m i t a t e l a f a p t u l d i v e r s , poate f i reproşată m u l t o r a d i n ­ tre piesele apărute l a acest început d c sta­ giune. Ε v o r b a despre g r a d u l de p r o f u n z i m e a investigaţiei în realitatea actuală, m u l t i ­ dimensională, însăşi dimensiunea etică apare, adesea, redusă la scara c o m p o r t a m e n t u l u i c o t i d i a n , fără a angaja s t r a t u r i m a i ndînci ale conştiinţei, fără a situa i n d i v i d u l în r a ­ p o r t c u colectivitatea. N u e cazul, desigur, să judecăm o d r a ­ m a t u r g i e p r i n p r i s m a absenţelor tematice. D a r p u t e m observa, în r a p o r t c h i a r c u opţiunile tematice ale d r a m a t u r g i l o r , cît de îngust este a m b i t u s u l filozofic al lucrărilor, cît de subţire este m a t e r i a propusă spre dez­ batere, spre meditaţie, în m u l t e d i n t r e pie­ sele recente, şi cîte l o c u r i comune conţin unele d i n t r e ele. Sigur, o d r a m a t u r g i e n u se construieşte d i n 10—15 piese, şi n i c i o stagiune n u se poate d e f i n i d i n p r i m e l e două l u n i . Piesele de pînă a c u m constituie \m început promiţă­ tor, p r i n ceea ce au ele m a i b u n (Acord, Noaptea cabotinilor sînt d i n t r e cele m a i m e ­ r i t o r i i , în l u m i n a exigenţelor de care a m v o r b i t ) . Aşteptăm, în c o n t i n u a r e , realizarea acelor proiecte ambiţioase, pe care orice d r a ­ m a t u r g le poartă în suflet sau le are în sertare, şi care să dea viaţă, pe scenă, d i ­ m e n s i u n i l o r p o l i t i c e , poetice, r o m a n t i c e — c u adevărat dramatice, în sensul dialectic a l procesului revoluţionar pe care-1 trăim — ale realităţii noastre în plină evoluţie, deschizînd perspective l i m p e z i spre înţelegerea profundă a d e s t i n u l u i istoric a l p o p o r u l u i român. •

I n diversitatea de s t r u c t u r i d r a m a t i c e , de tonalităţi şi de s t i l u r i , corespunzătoare d i v e r ­ sităţii personalităţilor creatoare ale a u t o r i l o r , în diversitatea de preocupări tematice ale acestora, se conturează, p r i v i n d , în a n s a m ­ b l u , aceste piese, o direcţie comună, aceea a angajării d r a m a t u r g i e i româneşti în n u ­ mele u n u i ideal etic înalt, i d e a l u l e t i c i i şi a l echităţii socialiste. S u m a r a trecere în r e ­ vistă a p r i m e l o r p r e m i e r e ale s t a g i u n i i relevă, l a cele m a i m u l t e d i n t r e ele, d i n c o l o de inegalitatea evidentă de împlinire artistică, o a t i t u d i n e decis militantă, o p l e d o a r i e p e n ­ t r u adevăr şi d e m n i t a t e , p e n t r u responsabi­ litate, pentru afirmarea valorilor umane, mo­ rale, specifice societăţii noastre, o c o n d a m ­ nare a u n o r tare m o r a l e i n c o m p a t i b i l e cu n o r m e l e de viaţă ale s o c i a l i s m u l u i . Fiecare d i n t r e ele poartă o fărîmă de viaţă, o fărîmă de adevăr, de experienţă ce merită a f i c u ­ noscută. D a r aici se află şi germenele nemulţumi­ r i i , cînd p r i v i m m a i de aproape acest a n ­ s a m b l u dc piese şi, în l u m i n a a n s a m b l u l u i , pe fiecare în parte : în această „fărîmă" de viaţă, de adevăr, care apare adesea minoră, de prea slabă rezonanţă.

8

www.cimec.ro

O valoroasă monografie: MARGARETA ANDREESCU

„Teatrul proletar din România"
Consemnăm cu b u c u r i e şi cu stimă npariţia acestei lucrări dc istorie şi de exegeză a u n u i fenomen t e a t r a l , de u n caracter deose­ b i t , cred, unică în b i b l i o g r a f i a românească. Este v o r b a despre s t u d i u l consacrat, de Margareta A n d r e c s c u , t e a t r u l u i muncitorescrcvoluţiona-r, născut în c a d r u l mişcării socia­ listo şi d e z v o l t a t , c u deosebire, în perioada d i n t r e cele două războaie m o n d i a l e , sub înriuriren şi ca e x p o n e n t a l acţiunilor p o l i ­ tice ale P.C.R., pe care le-a. susţinut atît în activitatea sa legală, cît şi în a n i i activităţii ilegale. Este, c r e d , p r i m a cercetare de a m ­ ploare şi p r i m a încercare de a realiza o imagine globală a acestei mişcări teatrale, la n o i în ţară ; s t u d i u l urmăreşte fenome­ n u l , deopotrivă, în ramificaţiile l u i v i i şi m u l t i p l e , în d i f e r i t e m o m e n t e , în d i f e r i t e zone geografice, şi realizează şi o d e l i m i t a r e strictă faţă de manifestările teatrale p o p u ­ lare de a l t t i p , , neîncadrate sau f o r m a l înca­ d r a t e în a n s a m b l u l m i j l o a c e l o r de manifes­ tare a p r o l e t a r i a t u l u i . Do a c i , caracterul o r i ­ g i n a l şi c o n t e x t u l a p l i c a t a l cercetării, care pune în lumină adevărata esenţă a teatndui proletar, şi anume, aceea de armă de luptă a muncitorimii, pentru afirmarea ideologiei sale de clasă şi pentru formarea conştiinţei sale de clasă. A u t o a r e a îşi situează cercetarea, d u p ă p r o ­ p r i a ei mărturisire, l a confluenţa a două d i s c i p l i n e : istoria mişcării muncitoreşti şi istoria t e a t r u l u i . Procedeul metodologic folo­ sit n - n p u t u t f i cel cronologic, avînd în v e ­ dere caracterul r e l a t i v d i s c o n t i n u u a l a c t i v i ­ tăţii u n u i colectiv sau a a l t u i a ; aşa f i i n d , i s-a părut m a i indicată urmărirea şi des­ p r i n d e r e a , în parte, a p r o f i l u r i l o r d i s t i n c t e ale u n o r formaţii şi realizarea, d i n însuma­ rea l o r , a i m a g i n i i de a n s a m b l u a activităţii şi a consecvenţei p r o g r a m a t i c e a t e a t r u l u i proletar. Firesc, f e n o m e n u l t e a t r u l u i p r o l e t a r româ­ nesc c cercetat în contextul teatrului pro­ letar internaţional *) M a r g a r e t a (remarcat, ca prezenţă ca¬ proletar

racteristică, în j u r u l a n i l o r 1920, pe m a i t o t g l o b u l ) . Perioada interbelică marchează m a ­ turizarea l u i ( E r w i n Piscator — G e r m a n i a ; Léon Moussinac — Franţa), p r e c u m şi c o n ­ stituirea u n o r formaţii a f i l i a t e U n i u n i i I n t e r ­ naţionale a Teatrelor Revoluţionare (cu se­ d i u l la Moscova), sau a a l t o r a , în A n g l i a , Statele U n i t e , China, J a p o n i a , Cehoslovacia, Spania, U n g a r i a , B u l g a r i a , U.R.S.S. D e l i m i t a ­ rea faţă de alte manifestări neprofesioniste ale g e n u l u i are în vedere orientarea şi f u n c ­ ţia activităţii şi desprinde, astfel, t e a t r u l cu conţinut revoluţionar de activitatea, să z i ­ cem, a aleneelor p o p u l a r e (aflate în subordinea ideologiei statale burgheze), a teatre­ l o r muncitoreşti oficiale, profesioniste (gen „Muncă şi Voe Bună" — formaţiune utilă şi do u n a n u m e prestigiu, sub conducerea l u i V i c t o r I o n Popa, d a r cu u n p r o g r a m con­ cesiv, η ("revoluţionar), a teatrelor de a m a t o r i obişnuite (formaţiuni sporadice, cu amprentă burgheză, lipsite de u n p r o g r a m clar decla­ r a t ) . Esenţa t e a t r u l u i p r o l e t a r c sintetizată în cîteva caracteristici : s-a născut" în sînul mişcării socialiste (aşadar, caracter pronunţat politic) ; e o parte componentă a activităţii c u l t u r a l e a m u n c i t o r i m i i revoluţionare (prinu r m a r e , u n r o l deschis propagandistic) ; r e ­ prezintă concepţia unei singure clase sociale (deci, o decisă amprentă partinică) ; exprimă ideologia marxistă (conţinut filozofic p r o ­ gresist). Conceput pe două secţiuni p r i n c i p a l e , s t u ­ d i u l oferă o dublă extensie analitică feno­ m e n u l u i — în t i m p şi în spaţiu, pe de o parte ; în esenţa l u i artistică şi estetică, pe de alta. P r i m a secţiune, structurată i s t o r i c , este consacrată t e a t r u l u i proletar şi spectaco­ l u l u i revoluţionar agitatoric, ca manifestări specifice în d i f e r i t e perioade. U n t a b l o u ge­ n e r a l a l p r i m e l o r manifestări de acest gen este c u p r i n s într-un c a p i t o l d e l i m i t a t d e a n u l 1918 ; a l doilea şi cel m a i bogat c a p i ­ tol este dedicat dezvoltării f e n o m e n u l u i în perioada interbelică. Conţinutul activităţii teatrale proletare capătă, a c u m , o ţinută p o ­ litică nouă, p u t e r n i c angajată, odată cu con­ stituirea C o n s i l i u l u i General a l S i n d i c a t e l o r U n i t a r e (1923) şi, m a i ales, d u p ă trecerea P.C.R. în ilegalitate (1924). Scena proletară d e v i n e u n a d i n t r e căile cele m a i suple,, mai eficiente, de comunicare c u masele, în activitatea clandestină ; n u de puţine o r i , spectacolele organizate d e m u n c i t o r i d e v i n o b i e c t u l r e p r e s i u n i i (şi represaliilor !) directe sau i n d i r e c t e ale autorităţilor. Aşa s-a î n ­ tâmplat, de pildă, cu spectacolul Azilul de noapte (1931), care a p r o v o c a t reacţia ostilă a organelor poliţieneşti şi ale Siguranţei, culminînd cu interdicţia reluării l u i . M o ­ m e n t u l are o desfăşurare spectaculoasă — î n trucît m e m b r i i c o l e c t i v u l u i dejoacă p l a n u r i l e Siguranţei, apelînd l a cîţiva a c t o r i profesio­ nişti, c a r e - i înlocuiesc pe cei arestaţi — şi culminează cu masiva concentrare de b a i o ­ nete în j u r u l şi c h i a r în i n c i n t a t e a t r u l u i , p e n t r u a p r e v e n i o manifestaţie agitatorică. Semn e v i d e n t d e m a t u r i t a t e şi de forţă p o l i -

A n d r c e s c u , „Teatrul

d i n R o m â n i a " , ed. M e r i d i a n e , 1977.

www.cimec.ro

fief» a t e a t r u l u i p r o l e t a r , care şi în aceste condiţii a găsit m i j l o a c e l e de a f i r m a r e şi şi-a r o s t i t m e s a j u l revoluţionar, sfidînd ame­ ninţarea a r m e l o r (episod consemnat şi într-p broşură a a r t i s t u l u i a m a t o r C. Z. A l e x a n d r u , întitulată, sugestiv, „Teatru între b a i o n e t e " ) . Pasionante sînt p a g i n i l e c e l u i de-al treilea c a p i t o l , care prezintă f o r m e l e d e m a n i f e s t a r e a spectacolului a g i t a t o r i c în închisori şi în lagăre : de l a povestirea, p r i n vizetă, a u n o r f i l m e şi r o m a n e , d c l a textele recitate d e c o r u r i vorbite, la montarea unor fragmente d e piese, a u n o r piese scurte sau a u n o r schiţe d r a m a t i z a t e , în celule sau în curţile închisorilor, şi pînă l a u i m i t o a r e a eficienţă moral-politică a t e a t r u l u i de păpuşi. N e p u ­ t e m i m a g i n a ce-au însemnat, în acele con­ diţii, pregătirea u n o r . m o m e n t e de t e a t r u cu piese d i n d r a m a t u r g i a clasică şi modernă (O noapte furtunoasă, Don Carlos, Mama de Capek, adaptări d u p ă Poemul pedagogic sau Tăunul). P r i m a secţiune se încheie c u u n c a p i t o l d e d i c a t t e a t r u l u i p r o l e t a r românesc de peste hotare. A d o u a secţiune a r e o structură analitică. Ea aprofundează f e n o m e n u l , evaluînd esenţa şi caracteristicile l u i , în d i f e r i t e f o r m e dc manifestare (recitare, t a b l o u v i v a n t , c o r v o r ­

b i t ) , f e l u l c u m a u fost v a l o r i f i c a t e m a r e l e r e p e r t o r i u şi d r a m a t u r g i a originală, trasînd v e r i t a b i l e jaloane ale u n e i estetici a t e a t r u ­ l u i revoluţionar. A n a l i z a urmăreşte c o n c r e t şi consecvent funcţionalitatea expresiei sce­ nice, în r a p o r t c u m e s a j u l t e x t u l u i şi c u sarcinile p o l i t i c o - e d u c a t i v e a l e t e a t r u l u i p r o ­ letar. S-au j u c a t piese de reală c o m p l e x i t a t e dramatică (O scrisoare pierdută, Hoţii, Ţe­ sătorii, Azilul de noapte) ; s-au scris p a g i n i vibrante prin autenticitatea conţinutului, unele a n o n i m e , altele purtînd semnătura u n o r militanţi cunoscuţi, ca N a g y I s t v a n (înainte de potop), I . Popescu-Puţuri (Inte­ rior, Şantierul), N . Popescu-Doreanu (Bol­ şevicul). R o d a l u n o r cercetări laborioase şi c o m ­ plexe, cartea aduce o contribuţie de o ines­ timabilă v a l o a r e . în stabilirea identităţii tea­ t r u l u i p r o l e t a r românesc şi în evaluarea şti­ inţifică a u n u i f e n o m e n , pe cît de o r i g i n a l , po atît de f e c u n d în semnificaţii. D i n această perspectivă, c a r t e d e referinţă, „Teatrul p r o ­ l e t a r d i n R o m â n i a " întregeşte, în acelaşi t i m p — cu u n c a p i t o l , pînă a z i , în bună măsură, s u p e r f i c i a l t r a t a t — istoria modernă şi contemporană a t e a t r u l u i , ca atare, în România.

C. Paraschlvescu

Nofe
Pentru o bibliografie a istoriei teatrului românesc
Editura Enciclopedică Ro­ mană publică, de mai mulţi ani, volume masive de bi­ bliografii, cu o informaţie ce se doreşte exhaustivă. Pre­ domină, firesc, bibliografiile de scriitori, rod al unor in­ vestigaţii de decenii. Mai rar, au fost fişate şi perio­ dice, ultimul dintre acestea fiind Revista istorică româ­ nă", a regretatului C. C. Giurescu. Asistăm, aşadar, la re­ virimentul unei discipline, nu o dată tratată cu zîmbet de superioritate : bibliografia. Adevărul este că amatorii de zîmbet ι· maliţioase · cu greu s-ar fi putut descurca, în vastitatea informaţiei aH

supra unei probleme, fără seria de truditori ai biblio­ tecii, de la loan Bianu şi pînă la veteranul Dan Simonescu... Privind raftul bibliotecii în care se adună preţioasele tomuri bibliografice, o fi­ rească întrebare revine, cu insistenţă : pe cînd, şi biblio­ grafia istoriei teatrului româ­ nesc ? Au răzbit, cîndva, in presă, ecouri ale unor ample acţiuni de fişare. Istoricii de teatru — cîţi sînt — s-au ocupat, consecvent, de pe­ rioade anumite, pentru care, firesc, au întocmit ample bibliografii. Sub auspiciile Academiei 8-a început, de ciţiva ani, tipărirea unei grandioase „Bibliografii ana­ litice a periodicelor româ­ neşti". Din primele fascicole, cuprinzînd . paşoptismul şi postpaşoptismul, s-ar putea reţine materialul privind tea­ trul. Apoi, din vechea şcoală istoriografică, de la OllănescuAscanio şi pînă la Ion Brea­

zul, studiile privind trecutul teatrului sînt împănate de preţioase trimiteri bibliogra­ fice. Ba, uneori, în cazul unor bibliografii, dăm peste întreaga contribuţie de istorie a teatrului, a unui cercetător merituos (este cazul lui Bog­ dan Duică, a cărui operă a fost, tematic, bibliografiată în 1936, de un pionier al pu­ blicaţiilor bibliografice, I . Cră­ ciun, secondat de I . Breazul). Nu s-ar înainta, deci, pe un teren virgin. Argumentele de mai sus sînt cele mai la îndemînă. Pot fi invocate altele, multe. Trebuie o ini­ ţiativă de autoritate, un fac­ tor coordonator, care să se devoteze acestei opere ştiin­ ţifice. O bibliografie generală a istoriei teatrului românesc ne-ar rezerva, sîntem siguri, o plăcută surpriză, la care cu incitantă do­ ne gîndim rinţă de muncă.

I. N.

10

www.cimec.ro

Premiile UNIUNII SCRIITORILOR pe anul 1976
DRAMATURGIE

Alexandru Sever: „ C o m e d i a nebunilor" sau Condiţia politică a tragicului
Ciudat ! Nu realizăm imediat sunetul deosebit, de cristal, al unor lucrări preţioase. Sau, dacă-l realizăm, nu-l consemnăm imediat şi nu ne grăbim a-i pune în valoare rezonanţa. De fapt, ne grăbim ; dar ne grăbim încet. Scriu aceste cîteva rinduri, mărturisesc, sub impresia copleşitoare a unei lecturi întirziate, care m-a făcut să descopăr, cu un an restanţă, un asemenea sunet de cristal, in cîteva pagini pe care le avusesem, de fapt, la îndemînă. Recunosc public această restanţă, care, de fapt, nu-mi aparţine doar mie, per­ sonal, ci ne aparţine nouă, în general, dato­ rită reticenţei pe care o manifestă colectivele teatrale din ţară faţă de nişte pagini dra­ matice ieşite din comun. Şi faţă de autorul lor, Alexandru Sever, premiat (chiar dacă indirect) la Festivalul „Cîntarea României", premiat, pentru dramaturgie, şi de către Uniunea Scriitorilor, dar nejucat — adică, foarte puţin jucat (în momentul de faţă, pe o singură scenă). Nu-i aşa că jumătate dintre artiştii teatrelor din ţară nu ştiu şi 'nu bă­ nuiesc ce roluri de anvergură dramatică le-a putut oferi dramaturgia lui Alexandru Se­ ver, in mai puţin de un an ? Care drama­ turgie ? Într-adevăr, care dramaturgie ? — pentru că numele lui Alexandru Sever era, pînă de curind, puţin cunoscut ; iar dintre piesele sale s-au jucat, in doar două sau trei teatre, cu elogii de stimă şi cam atît, fără ecou în memoria breslei, M e n a j e r a şi Divorţul. S-au jucat mai de mult, dar nu chiar de mult. Anul trecut a apărut in paginile revistei „Teatrul" Comedia n e b u n i l o r (sau Îngerul b ă trîn), iar anid acesta, Descăpăţînarea (sau P r a g u l de taină). Cînd a urcat Alexandru Sever, tăcut şi singur, in taină, piscul lui Brand, de unde omul îşi strigă, înfiorat de gerul înălţimilor, opţiunile esenţiale, la care îl obligă vremea ?

Marile cumpene ale vremurilor ? Cum l-o fi urcat ? Ne aflăm in faţa unei dramaturgii — da, două piese de asemenea valoare pot însemna o dramaturgie ! — nu, pur şi sim­ plu, de maturitate, ci excepţională, valoarea exemplară a celor două recente lucrări desco­ perind o vocaţie amplă, de profundă vibra­ ţie. Operele sînt sculptate cu maximă încor­ dare, tinzînd spre monumental. Construcţia e strînsă, ca piatra de marmură, replicile ţişnesc, forma se topeşte în simbolul drama­ tic al continuităţii vieţii, in lupta cu moartea. Aceasta e dilema, sub aceşti termeni teri­ bili evoluează lumea personajelor, şi într-un caz şi in altul, ba, chiar mai mult decit atît, în ambele cazuri nu e vorba de o simplă opţiune între viaţă şi moarte, ci de un alt fel de opţiune, intr-o conjunctură care face nece­ sară alegerea morţii. Într-un cuvlnt, cete două piese dau expresie faptului cutremură­ tor că acceptarea morţii poate d e v e n i o n e ­ cesitate politică : in Descăpăţînarea, pentru a asigura succesiunea firească la scaunul dom­ niei ; in Comedia n e b u n i l o r , pentru a asi­ gura unei făpturi inocente, aflate în pragul morţii, cîteva zile, in plus, de viaţă. Omul e urmărit în procesul acestei inegale con­ fruntări ; el devine, in funcţie de structura sa, de rolul său, de puterea sa de a sesiza şi de a disimula, i n s t r u m e n t a l acestei nece­ sităţi (cu nuanţe : fanatic, conştient sau me­ canic) ori victimă (cu alte nuanţe : inutilă sau, dimpotrivă, servind unui scop eliberator). E, deci, procesul unor v r e m u r i p o l i t i c e , care au făcut, din întunecimea absolută, factor de condiţionare umană (Evul mediu moldove­ nesc, in Descăpăţînarea, lagărele naziste de exterminare, în Comedia n e b u n i l o r ) . La acest nivel, piesele elnt de o pregnanţă politică remarcabilă, ele urmărind nu motivaţia de circumstanţă, într-un caz sau altul, ci fondul problemei, esenţa tragică a momentului. în­ tr-o confruntare cu destinul, singura putere a omului este de a alege eliberarea şa i n t e ­ rioară, păstrarea purităţii sale de fiinţă^ so­ cială, de semen, în raport cu o colectivitate, de „înger", de „vizionar", de „speranţă" a umanităţii. Condiţia politică a progresului — sugerează piesele — constă in puterea de a nu cădea, in asemenea conjuncturi atroce, de la demnitatea de fiinţă la starea de bestie. „Atirnă numai de cum gîndeşti : la osînda omului, sau la rostul lui. Cînd mă gîndesc la osînda omului, zic : ce este viaţa ? O nă­ lucă pe un părete văruit (...) Dar, de mă gîndesc nu numai la osînda acestei lumi, ci la rostul lumii acesteia, atunci, zic : nu poţi trăi degeaba !" (Miron Costin — Descăpăţî­ narea) ; „Poate că într-o zi eu şi alţi îngeri, mai vrednici ca mine, vom mîntui treaba. Şi pămîntul, limpezit de duhori şi spălat de lături, va fi cea mai strălucitoare dintre toate stelele universului" (Jean-Clément Godieu — Comedia n e b u n i l o r ) . Personajele se confruntă, dar se află, de cele mai multe ori, în confruntare cu ele Insele. Posibilele opţiuni formează obiectul

www.cimec.ro

11

unor scene de intensitate dramatică — desfă­ şurate mai larg în Comedia n e b u n i l o r , unde se joacă şansa sacrificiului individual pentru a prelungi speranţa colectivă ; ori mai con­ centrate, dispuse în planuri paralele, in Des­ căpăţînarea, unde sc acordă o şansă evadării individuale, care nu este, însă, echivalentă cu eliberarea interioară, deci, nu se reţine, ca opţiune. In ambele, construcţia c strictă de tensiune, prilejuieşte specta­ şi încărcată culoase valorificări regizorale şi actoriceşti (una dintre ele, confirmată şi de premiul atribuit spectacolului de la Teatrul Giuleşti). De ce nu se mai joacă şi pe alte scene tra­ gedia politică a Evului mediu moldovenesc,

Descăpăţînarea ? De ce nu se joacă, nicăieri, tragedia politică contemporană media nebunilor ?

oare Co­
r

Ştiu, oare, cel puţin jumătate dintre ar­ tiştii teatrelor din ţară, ce roluri de anver­ gură dramatică le-a oferit dramaturgia lui Alexandru Sever, în mai puţin de un an r* Probabil că ştiu, dar nu ştiu încă, poate, cc grea e o restanţă pe cugetul care nu şi-a împlinit datoria faţă de dramaturgia poli­ tică actuală.

Constantin Paraschivescu

Premiile ACADEMIEI R.S.R. —PREMIUL „ION LUCA CARAGIALE":

„Teatrul românesc contemporan (1944-1974)" autor: Colectivul Institutului de istoria artei Coordonator: Simion Alterescu
V o l u m u l redactat dc c o l e c t i v u l s e c t o r u l u i de cercetări teatrale d i n I n s t i t u t u l de i s t o r i a a r i e i c u p r i n d e 15 s t u d i i care relevă aspectele f e n o m e n u l u i t e a t r a l c o n t e m p o r a n d i n ţara noastră, r e m a r c a b i l e p r i n bogăţia d a t e l o r istoriografice, p r i n fineţea analizelor, p r e c u m şi p r i n capacitatea a u t o r i l o r de a r i d i c a l a cota exigenţelor estetice actuale f e n o ­ menalitatea a r t e i teatrale româneşti, a t i t p r i n selecţie cît şi p r i n judecăţile de v a l o a r e . A r t i c u l a t e în p a t r u m a r i secţiuni p r i v i t o a r e l a : i s t o r i c u l mişcării teatrale, d r a m a ­ t u r g i a originală, arta scenică, critică şi teorie, s t u d i i l e revelează mutaţiile esenţiale în concepţia ideologică şi artistică a c r e a t o r i l o r , p r i n creaţiile l o r d r a m a t u r g i c e sau scenice, şi a p u b l i c u l u i . U n u i „euvînt înainte" d e M i h n e a G h e o r g h i u îi urmează cîteva s t u d i i , c u m a r f i cel a l l u i M i h a i F l o r e a Teatrul românesc contemporan şi societatea socialistă, a l l u i I o n Toboşaru (Teatrul şi educaţia estetică), şi a l l u i Pavel Cîmpeanu (Publicul —; privire retrospectivă), care p r i v e s c , respectiv, lărgirea f e n o m e n u l u i t e a t r a l în societatea socialistă, c l i m a t u l s p i r i t u a l elevat, pe care i l creează t e a t r u l , p r i n capacitatea sa de a p r o m o v a v a l o r i l e r i o i i societăţi şi de a c o n t r i b u i l a f o r m a r e a etică şi estetică a o m u l u i n o u , socialist. I o n Z a m f i r e s c u ( i n Drama istorica.) A n a M a r i a Popescu (în Relaţia individ-societate în dranui socială) şi R o x a n a Emineecu (în Viziune comică şi structuri dramatice) fac p e r t i n e n t e a n a l i z e ale d r a m a t u r g i e i postbelice, în cele m a i însemnate m o m e n t e ale sale. Letiţia Gîtză (în Evoluţia artei regizorului), M i h a i N a d i n (în Scenografia, de la condiţia ilustrativă la funcţionalitatea regiei locului de joc), L i l i a n a A l e x a n d r e s o u (în Tradiţie şi modernitate în reprezentarea clasicilor) S i m i o n Alterescu (în Modalităţi de expresie in arta actorului contemporan) şi A n c a Costa-Foru (în Valenţe comice în interpretare) privesc creaţia scenică, încereînd, după c u m mărturisesc şi unele titluri, să surprindă procesul a r t i s t i c în evoluţia sa>. ca autocunoaştere, întru c o n t i n u a r i d i c a r e a spectacologiei m o d e r n e l a cota exigenţelor a r t i s t i c e . Sînt prezentate, astfel, concepţiile artistice ale u n o r r e g i z o r i d i n generaţiile m a i vîrstnirc, ca şi a l e celor t i n e r i şi foarte t i n e r i ; d e asemenea, se consacră o atenţie deose­ bită a r t e i scenografice şi celei i n t e r p r e t a t i v e . U l t i m a secţiune c u p r i n d e s t u d i i teoretice p r i v i t o a r e l a l i m b a j u l t e a t r a l şi l a o m a i bună cunoaştere a c r i t i c i i de t e a t r u şi a i s t o r i o g r a f i e i teatrale. A s t f e l , V a l e n t i n Silvestru semnează Evoluţia conceptelor teatrale, I o n Cazaban, Contribuţii teoretice la definirea conceptului dc imagine teatrală, Claudia D i m i u se arată interesată de Relaţia text-spectacol în cronica teatrală contemporană şi I l e a n a Berlogea, dc Particularităţi ale istoriografiei teatrale româneşti. 0 utilă cronologie a p r e m i e r e l o r între 1944—1974 întreprinde Medeea Ionescu. V o l u m u l este bogat i l u s t r a t , ou m a t e r i a l i c o n o g r a f i c , în m a r c p a r t e , i n e d i t .

www.cimec.ro

C.R.M.

Ια Piatra

Neamţ

Festivalul spectacolelor de teatru pentru tineret şi copii ediţia a V*a
Responsabilitatea debutului
I n c a l e n d a r u l e x t r e m de bogat a l m a n i ­ festărilor c u l t u r a l e ce marchează fiecare lună a a n u l u i t e a t r a l , F e s t i v a l u l de la P i a t r a Neamţ ocupă u n loc deosebit. A f l a t la a cincea e d i ­ ţie (şi, d e astă dată, p r i n forţa u n o r împre­ jurări, desfăşurat în m i e z de toamnă, în locul tradiţionalului i u n i e ) , acest Festival, l o l d e a u n u p r o f i l a t pe spectacole p e n t r u t i n e ­ ret şi p e n t r u c o p i i , t o t d e a u n a însoţit d e u n simpozion şi, fireşte, culminînd cu pre­ m i i şi cu distincţii, reprezintă u n a d i n t r e acţiunile de cultură şi de sociologie teatrală de anvergură republicană, cu oarecare t r a ­ diţie : ideca a fost lansată, a i c i , cu o p t a n i în urmă. T e a t r u l Tineretului din Piatra Neiunţ, staţie-pilot a t e a t r u l u i românesc, c e n t r u de f o r m a r e , dc m a t u r i z a r e şi de p r o ­ pulsare a t i n e r e l o r talente, instituţie-laborator, sprijinită, cu legitimă mîndrie şi grijă, d e către activiştii de p a r t i d şi c u l t u r a l i d i n partea l o c u l u i , adaugă, b i e n a l , prezenţei sale — t o t d e a u n a m a r c a t e şi m a r c a n t e în viaţa t e a t r u l u i n o s t r u — această addendă „festivalieră", competitivă, c u a n u m e c l i m a t , spe­ cific. Ε c l i m a t u l de efervescenţă juvenilă, dc ambiţioasă emulaţie profesională, e atmosfera „studenţească", de discuţii şi de p o l e m i c i orga­ nizate şi neorganizate, c u „gazete de p e r e t e " scrise ad-hoc şi cu ziar i n f o r m a t , cu d e z b a t e r i şi cu p r e m i e r i , care adună laolaltă o a m e n i de teatru şi de cultură parateatrală, d i n toate ge­ neraţiile, d i n toate colţurile ţării (în j u r de 200 d e participanţi) : d r a m a t u r g i , r e g i z o r i , a c t o r i , c r i t i c i de t e a t r u şi l i t e r a r i , sociologi, esteticieni, pedagogi şi activişti, studenţi şi prjjfesori. T e m a acestei ediţii : Responsabili­ tatea politică şi estetică a debutului. Aşadar, d e b u t u l , noţiune c o m p l e x ă , cu m u l ­ t i p l e semnificaţii, dueîndu-ne c u gîndul îna­ p o i , l a listele d e creatori r e m a r c a b i l i — ca­ pete de afiş ale scenei, artişti confirmaţi · şi în confruntări internaţionale — care au obţi­ n u t p r i m e l e consacrări a i c i , pe scena şi în sala modestă d e s u b spinarea semeaţă a Ceahlău­ l u i , şi dueîndu-ne cu gîndul înainte, l a cei ce v o r u r m a şi se v o r a f i r m a , în vegheată c o n t i n u i t a t e creatoare, fiindcă g r i j a noastră p e n t r u d e b u t , p e n t r u n o i i veniţi în t e a t r u , înseamnă pregătirea şi asigurarea v i i t o r u l u i scenei româneşti.

Profiluri
Contextualităţile debutului, semnificaţiile, l i n i i l e directoare, tendinţele, cîştigurile şi p i e r ­ d e r i l e , p l u s u r i l e şi m i n u s u r i l e , i m p u l s u r i l e şi i m p e d i m e n t e l e , s t i m u l e n t e l e şi frînele, au p u t u t f i d e f i n i t e , în dezbateri şi în c o n c l u ­ ziile finale, pe baza celor zece spectacole-eşant i o n de montări adresate c o p i i l o r şi t i n e r e ­ t u l u i şi care deţin, într-unui dintre" c o m p a r ­ t i m e n t e , d e b u t u r i produse în i n t e r v a l u l u l t i ­ milor doi ani. N i v e l u l reprezentaţiilor a fost inegal : s-au văzut spectacole e m i n e n t e , strălucite (Mun­ tele — T e a t r u l T i n e r e t u l u i d i n P i a t r a Neamţ, Emigranţii — T e a t r u l de Stat d i n O r a d e a ) , cu i m p a c t estetic, p o l i t i c şi emoţional asupra tineretului, spectacole serioase, interesante, realizate d c t i n e r i d i r e c t o r i de scenă (Răfu­ iala — T e a t r u l T i n e r e t u l u i d i n P i a t r a Neamţ, Oedip salvat — I.A.T.C. „ I . L . C a r a g i a l e " ) , o m o n t a r e adresată c o p i i l o r (Anotimpurile mînzului — T e a t r u l „Ţăndărică"), exemplară p r i n p r o f e s i o n a l i s m şi p r i n poezie, d a r şi alte reprezentaţii, mediocre, plate (Procurorul — T e a t r u l „Valea J i u l u i " d i n Petroşani, Pirîul de munte — T e a t r u l M a g h i a r de Stat d i n Sf. Gheorghe), u n e l e , d e scăzută p r o fesionalitate (Un yankeu la curtea regelui Arthur, Pinocchio — Teatrul p e n t r u copii şi t i n e r e t d i n Iaşi), ba c h i a r şi o m o n ­ tare considerată d r e p t desăvîrşit e x e m p l u

www.cimec.ro

13

n e g a t i v , o i l u s t r a r e a ceea ce n u t r e b u i e oferit t i n e r i l o r spectatori (Recreaţia mare — T e a t r u l „Ion Creangă"). A u p u t u t f i , deci, seriate şi catalogate opţiunile reper­ t o r i a l e , discernămîntul c u l t u r a l , . p u t e r e a de înţelegere şi capacitatea creatoare a t i n e r i l o r r e g i z o r i . A u fost d i s c u t a t e i n s t r u m e n t e l e l o r de l u c r u , a t i t u d i n e a estetică şi etică, r e l e - . vîndu-se, tranşant, reuşitele i n d i s c u t a b i l e , r e ­ zultatele satisfăcătoare şi, e v i d e n t , „corijenţele". P r i n c i p a l u l m e r i t a l a c t u a l e i ediţii de l a P i a t r a Neamţ constă î n lansarea în c i r c u i t u l v a l o r i l o r teatrale a u n o r n u m e necunoscute. Reprezentant a l u n e i n o i generaţii, u n tînăr c o n t i n g e n t de c r e a t o r i şi-a făcu4 a c u m , i m ­ perios, i n t r a r e a . D i n c o l o dc orice p r e m i i şi distincţii, acordate p a r c i m o n i o s , ca în orice competiţie, i m p o r t a n t e a u fost direcţiile în care se înscriu t i n e r i i creatori, ambiţionînd să se e x p r i m e sincer şi curajos, să-şi m a r ­ cheze a p o r t u l personal l a s i n c r e t i s m u l a c t u ­ l u i a r t i s t i c . S-au r e l e v a t cîţiva t i n e r i r e g i z o r i , proaspăt absolvenţi sau încă studenţi : A l e ­ x a n d r u D a b i j a , sigur în lectură, ştiind să demonteze c r i t i c u n t e x t şi să-1 remonteze cu luxuriantă i n v e n t i v i t a t e , aservindu-se c u

bună-ştiinţă a c t o r i l o r ; c o l e g u l său .de s t u d e n ­ ţie, M i h a i Manuţiu, s p i r i t riguros, p r e o c u p a t de m a t e m a t i c a mişcării scenice şi de m o r f o ­ logia i m a g i n i i ; M i h a i L u n g e a n u , regizor cu aspiraţii d e a n i m a t o r , catalizator d e energii artistice, adept a l u n u i t e a t r u afişat p o l i t i c ; I r i n a N i c u l e s c u , creatoare cu vocaţia t e a t r u ­ l u i de păpuşi, f o l o s i n d o convenţie transpa­ rentă şi f o r m e simple. D i n păcate, alături de aceşti t i n e r i d i r e c t o r i de scenă n u a u apărut — sau n u s-au văzut aici — şi t i n e r i scenografi pe măsura l o r , cu disponibilităţi p e n t r u alcătuirea u n o r c u p l u r i de creaţie, s u b acest r a p o r t , p r o b a F e s t i v a l u l u i dezvăluind, m a i degrabă, o p e n u r i e în noua recoltă d e t a l e n t e . I n s c h i m b , s-au consacrat o seamă de t i n e r i a c t o r i , convingînd p r i n elocinţă d r a ­ matică, p r i n e x p r e s i v i t a t e scenică, p r i n forţă artistică autentică. U n i i a u fost văzuţi în r o l u r i de protagonişti, p i l o n i de susţinere a i respectivelor montări, lloraţiu Mălăele, actor cu har,, d i n binecuvîntata f a m i l i e a c l o v n i l o r trişti, i n t e r p r e t m o d e r n , l u c i d şi sensibil, memorabilă „slugă" l a cei d o i „stăpîni" a i săi, care sînt d r a m a şi comedia, a f i x a t acum în efigie scenică u n personaj d e l e ­ gendă interferată cu actualitatea, pe D r o m i 1

Specfacoleb prezenfafe —
• M U N T E L E de D . R . P O ­ PESCU. Regia : E M I L M A N D R I C . (Teatrul Tineretului din Piatra Neamţ) • PINOCCHIO de LAVAGNÀ după C O L L O D I . Regia : C O N S T A N T I N B R E H NESCU. (Teatrul pentru copii şi tineret din Iaşi) • U N Y A N K E U L A CURTEA R E G E L U I A R T H U R de ŞTEFAN O P R E A , după M A R K T W A I N . Regia : C O N S T A N T I N B R E H NESCU. (Teatrul pentru copii şi tineret din Iaşi) • RĂFUIALA de P H I L I P MASSINGER. Regia : A L E X . D A B I J A . (Teatrul Tineretului din Piatra Neamţ) • P R O C U R O R U L de G H . D J A GAROV. Regia : M I H A I L U N G E A N U . (Teatrul „Valea Jiului" din Petroşani) 14

——

• P I R I U L D E M U N T E do T A MASARON. Regia : T O M P A M I K L O S . (Teatrul Maghiar de Stal din Sf. Gheorghe) • RECREAŢIA M A R E de I . G H . A R C U D E A N U , după M . S I N TIMBREANU. Regia : O L I M P I A A R G H I R . (Teatrul „Ion Creangă") • ANOTIMPURILE MlNZULUI de V L A D I M I R S I M O N după V L A D I M I R T I H V I N S K I şi M . AZOV. Regia : I R I N A N I C U L E S C U . (Teatrul „Ţăndărică") • EMIGRANŢII de S L A W O M I R MROZEK. Regia : A L . COLPACCI. (Teatrul de Stat din Oradea, secţia română) • O E D I P S A L V A T de R A D U STANCA. Regia : M I H A I MANUŢIU. (I.A.T.C. „I. L . Caragiale")

www.cimec.ro

chaites, e r o u l Muntelui d e D . R . Popescu. T a l e n t p r o t e i c etalează R o z i n a Cambos i n două compoziţii s t r u c t u r a l opuse : dezinvoltă în r a c u r s i u r i l e groteşti şi în r a f i n a m e n t e l e comediei de m a n i e r e , d o v e d i n d p r o f u n z i m e poetică în c o n s t r u i r e a u n e i făpturi m i t i c e , v e n i t e d i n t r - u n ethos îndepărtat, depozitară a t a i n e l o r s u f l e t u l u i şi a l e a c u r i l o r t r u p u l u i . Personalitate, s t i l p r o p r i u , puternică i m p r e s i e scenică degajă M i r c e a Constantinescu şi R a d u V a i d a , c u p l u l d i n Emigranţii. M i r c e a Con­ stantinescu, a f i r m a t şi în alte cîteva m a r i r o l u r i , pe scena T e a t r u l u i d i n Oradea, p o ­ sedă o remarcabilă inteligenţă artistică, ştie dc pe a c u m să aducă l a rampă, în c o n t u r a ­ rea personajului, antecedentele, biografia, joacă bogat, p r o f u n d . î m p r e u n ă c u R a d u V a i d a , a c t o r c u chemare p e n t r u u n u m o r subţire, aceşti t i n e r i joacă în echipă. Toţi patru aparţin aceleiaşi promoţii, 1975, a I.A.T.C., p r o m o ţ i e care are m u l t e şanse să se înscrie în d o c u m e n t a r u l t e a t r u l u i românesc, ca o serie de referinţă, l i urmează, c u exce­ lente r e z u l t a t e , colegii l o r şi m a i t i n e r i , încă studenţi — A d r i a n P i n t e a , M a r c e l Iureş, M i ­ rele Gorea, interpreţii d i n Oedip salvat — care n u m a i reprezintă p r o m i s i u n i , c i c e r t i ­ t u d i n i . Laolaltă, toţi aceşti t i n e r i , cărora, f i ­ reşte, l i se adaugă şi alţii (văzuţi pe alte scene), configurează u n s t i l , c o n s t i t u i e o ge­ neraţie. C r e d c ă ei v o r avea u n cuvînt de spus în t e a t r u l n o s t r u d e m î i n e , că prezenţa lor se v a simţi benefic în d e c e n i u l n o u ă . 0 primă consacrare, importantă, e i a u c ă p ă ­ tat-o a c u m , l a P i a t r a Neamţ.

Condiţiile d e b u t u l u i
I

văzute d e c e i în cauza
Chemaţi să refere despre ei înşişi, să-şi generalizeze experienţele, eă se c o n f r u n t e cu a n s a m b l u l mişcării teatrale, t i n e r i i c r e a t o r i au susţinut, într-o secţiune de l u c r u a Coloc­ viului, cîteva c o n c e n t r a t e şi a r g u m e n t a t e puncte de vedere. Aceste e x p u n e r i - c o n f e s i u n i , prezentate, pe teme şi p e p r o b l e m e , de către Mihai L u n g e a n u (regie), O c t a v i a n Dibrov (scenografie), Dragoş Pîslaru (actorie), R a d u A n t o n R o m a n (critică), a u c o n v i n s , în p r i ­ m u l rînd, dc seriozitatea şi d e r e s p o n s a b i l i t a ­ tea civică şi profesională a t i n e r e i generaţii de artişti, în faţa p r o b l e m e l o r f u n d a m e n t a l e ale m u n c i i l o r . M i h a i L u n g e a n u , regizor l a Tea­ t r u l de Stat „Valea J i u l u i " d i n Petroşani, s-a r e f e r i t , p e l a r g , p a s i o n a t şi cu a r g u ­ mente, l a necesitatea repartizării în echipă a u n o r nuclee d e absolvenţi, p e n t r u ca, d u p ă absolvirea I n s t i t u t u l u i , aceştia să d u c ă , în respectivele c o l e c t i v e , elanul, dorinţa de

muncă, acumulările profesionale. E l a v o r b i t despre p u t e r e a de a realiza p r o g r a m u l d e viaţă şi d e muncă ales ; despre n e v o i a reală, demonstrată d e necesităţi concrete, de a adapta r e p e r t o r i u l p r o p r i u , v i s a t , l a c e l a l t e a t r u l u i ; despre p r o b l e m a integrării în co­ l e c t i v , a i m p u n e r i i u n e i a t i t u d i n i creatoare, ostilă r u t i n e i , c o n f o r m i s m u l u i , comodităţii şi, în acelaşi t i m p , a c r i t i c a t c o m p o r t a r e a acelor ţineri c a r e . f u g d i n faţa greutăţilor, absen­ t e i s m u l l o r , s u p e r f i c i a l i t a t e a profesională. D e asemeni, cuvîntul l u i a c o m b ă t u t cu p r i n c i ­ pialitate indiferentismul, atitudinea inertă, birocratică, a u n o r organe locale, faţă d e debutanţi, pledînd p e n t r u grijă, p e n t r u e f i ­ cienţă în asigurarea condiţiilor de viaţă şi de m u n c ă necesare t i n e r i l o r artişti. O c t a v i a n D i b r o v , scenograf l a T e a t r u l Giuleşti, a a n a ­ lizat cu pertinenţă situaţia învăţămîntului scenografic, i n s u f i c i e n t a d a p t a t realităţilor şi condiţiilor specifice ale t e a t r u l u i , solicitînd o^ i n t e g r a r e judicioasă, activă, gîndită, a spe­ cializării teoretice în p r a c t i c a scenelor. Despre d e b u t u l actoricesc s-a pronunţat Dragoş Pîslaini, actor l a T e a t r u l T i n e r e t u l u i d i n P i a t r a Neamţ ; e x p u n e r e a sa, c u u n m a i pronunţat caracter dc generalitate, a stăruit asupra métodologiilor în a b o r d a r e a profesiei. C r i t i ­ c u l şi a c t i v i s t u l c u l t u r a l R a d u A n t o n R o m a n a t r e c u t în revistă situaţia d i n c î m p u l c r i ­ t i c i i teatrale, solicitînd s p r i j i n i r e a ' t i n e r i l o r care se afirmă în acest d o m e n i u . I n n u m e ­ roasele şi în general substanţialele d e z b a t e r i la obiect care s-au desfăşurat în zilele F e s t i ­ v a l u l u i , a u v o r b i t despre p r o b l e m e l e l o r şi nlţi debutanţi : r e g i z o r u l A l e x a n d r u D a b i j a , despro opţiunile r e p e r t o r i a l e apte să v a l o ­ rifice personalitatea t i n e r i l o r creatori, elogiind c l i m a t u l etic şi p r o f e s i o n a l , a d m i r a b i l , de l a P i a t r a Neamţ, ca şi condiţiile excepţionale de l u c r u , oferite, a i c i , t i n e r i l o r ; regizoarea I r i n a N i c u l e s c u , despre legătura d i n t r e tea­ t r u l d e păpuşi şi categoria specifică de p u ­ b l i c ; scenografa A n a Puşchilă, despre f o r ­ marea profesională a t i n e r i l o r . *

Tineretul — subiect şi obiect a l cercetării
I n c a d r u l d e z b a t e r i l o r generale, s-au emis alte m u l t e observaţii şi consideraţii despre t i n e r e t în t e a t r u , ca subiect şi ca obiect al cercetării, t e m a de s t u d i u arătîndu-se inepuizabilă.

www.cimec.ro

15

U n a d i n t r e p r o b l e m e l e v i u discutate a fost -situaţia t e a t r u l u i adresat c o p i i l o r . Prezenţa l u i în F e s t i v a l s-a d o v e d i t ncsatisfăcătoare, o g l i n d i n d realitatea existentă. Calitatea î n d o ­ ielnică, prea scăzuta profesionalitate a repre­ zentaţiilor T e a t r u l u i p e n t r u t i n e r e t şi c o p i i

d i n Iaşi, n i v e l u l jos a l montării r u t i n i e r e aduse de c o l e c t i v u l T e a t r u l u i „Ion Creangă", au f u r n i z a t t e m e i u l u n o r serioase a t i t u d i n i critice. Aspectele d r a m a t u r g i e i şi spectacolu­ l u i p e n t r u c o p i i a u fost analizate c u c o m p e ­ tenţă de a c t o r u l I o n L u c i a n , preşedintele

Distincţiile Festivalului
Premiul pentru cel mai bun spectacol prezentat cultură şi educaţie socialistă al Judeţului Neamţ), in Festival ex aequo : (acordat de Comitetul pentru Mândrie • Reprezentaţiei M U N T E L E de D u m i t r u R a d u Popescu, în regia l u i E m i l (Teatrul T i n e r e t u l u i d i n Piatra, Neamţ).

• Reprezentaţiei E M I G R A N Ţ I I de Slawomriir M r o z e k , în regia l u i A l e x a n d r u Colpacci (Teatrul de Stat d i n Oradea, secţia română). Premiul pentru tral al U.T.C.) : • cel mai bun spectacol adresat tineretului (acordat de Comitetul Cen­

Reprezentaţiei M U N T E L E . adresat copiilor (acordat de Consiliul Naţional după

Premiul pentru cel mai bun spectacol al Organizaţiei Pionierilor) : • Reprezentaţiei ANOTIMPURILE

MlNZULUI,

adaptare de V l a d i m i r

Simon

V l a d i m i r T i h v i u s k i şi M . A z o v , în regia I r i n e i Niculescu ( T e a t r u l „Ţăndărică"). Premiul pentru regie (acordat de Secţia de critică a Λ.Τ.Μ.) pentru spectacolul : Răfuiala de P h i l i p Massinger

• L u i ALEXANDRU DABIJA, (Teatrul T i n e r e t u l u i d i n P i a t r a Neamţ). Premiul • mînzului. Menţiune pentru scenografic (acordată

pentru scenografie (acordat de Secţia de critică a A.T.M.) ANEI PUŞCIULA, p e n t r u d e c o r u r i l e şi păpuşile

: spectacolului

Anotimpurile

de revista

„Cutezătorii")

: spectacolului Pinocchio de conducere al dc

• M A R F E I A X E N T I , p e n t r u d e c o r u r i l e şi costumele Lavagna după Collodi (Teatrul p e n t r u c o p i i şi t i n e r e t d i n Iaşi). Premiul • Muntele, Premiul • Premiu • Premiu • de interpretare ROZINEI de interpretare L u i MIRCEA de interpretare a unui (acordat rol feminin de Studioul (acordat de radio pentru de Centrul şi televiziune de interpretare a unui rol masculin (acordat dc Consiliul

A.T.M.):

Lui HORATIU

MĂLĂEXE,

pentru

personajul

Dromichaites naţional Iaşi) :

d i n spectcolul ASSITEJ): Răfuiala.

român

CAMBOS, pentru

personajul L a d y

Allworth

d i n spectacolul

CONSTANTINESCU, (acordat de ziarul

r o l u l X X d i n spectacolul : Emigranţii.

Emigranţii.

„Scînteia

tineretului")

L u i R A D U V A I D A , p e n t r u r o l u l A A d i n spectacolul

Menţiune pentru interpretare : • M I R E L E I G O R E A , p e n t r u r o l u l A n t i g o n a d i n spectacolul Oedip salvat de R a d u Stanca ( I n s t i t u t u l de Artă Teatrală şi Cinematografică „ I . L . Caragiale" — Bucureşti). Juriul menţionează în chip deosebit, onorific, următoarele contribuţii la realizarea unora dintre spectacolele prezentate în Festival : • P e r s o n a j u l Giles Răfuiala. • • O v e r r e a c h , realizat de V A L E N T I N URITESCU în spectacolul Muntele. ZAHARIA. de

P e r s o n a j u l R i b o r a s t a , realizat de C O R N E L N I C O A R A în spectacolul Ambianţa sonoră a spectacolului Muntele,

realizată de D O R I N L I V I U

• R o l u l episodic L i n k a , realizat d e M O L N A R G I Z E L A în spectacolul Pîrîul munte d e Tamas A r o n (Teatrul M a g h i a r de Stat d i n Sfîntu Gheorghe).

16

www.cimec.ro

C e n t r u l u i român A S S I T E J , de r e g i z o r u l D a n risticile p r i m e l o r l e c t u r i teatrale. I o n CoM i c u , de esteticianul V i c t o r Ernest Maşek, cora a d e t a l i a t aspectele colaborării d i n t r e d i ­ de c r i t i c i i V i c t o r P a r h o n , D u m i t r u Clurilă, recţiile teatrelor şi t i n e r i i r e g i z o r i , r a p o r t u l Constantin P a i u , George G e n o i u , de p r o f . M i r ­ d i n t r e opţiunile subiective şi necesităţile co­ cea Mancas. S-a r e l e v a t p e r i c o l u l u n e i crize lective. Scenograful D a n J i t i a n u a p l e d a t a genului, d i n pricina dezinteresului drama­ p e n t r u f o r m a r e a — încă d i n a n i i d e b u t u ­ t u r g i l o r , ca şi a l u n o r f a c t o r i implicaţi în lui — α regizorului-animator, pentru stabili­ p r o m o v a r e a pieselor, s-a semnalat instaurarea zarea echipelor de absolvenţi-debutanţi, nuclee unea inerţii a m i j l o a c e l o r d e expresie, au active în teatrele d i n ţară. C r i t i c u l de t e a t r u fost c r i t i c a t e mentalităţile care socotesc g e n u l Margareta Bărbuţă a cîntărit c o m p l e x i t a t e a d r e p t p e r i f e r i c , devalorizîndu-1, astfel, pe p l a ­ p r o b l e m e l o r d e b u t u l u i , vizînd, îndeosebi, răs­ n u l d r a m a t u r g i e i şi p e acela a l s p e c t a c o l u l u i , p u n d e r i l e d e b u t a n t u l u i faţă de sine şi faţă şi au fost propuse cîteva soluţii concrete p e n ­ de ceilalţi, în t e r m e n u l alterităţii intrînd r e ­ t r u ieşirea d i n acest i m p a s . laţia cu p u b l i c u l , d a t o r i a faţă de d r a m a ­ Calitatea spectacolelor adresate t i n e r e t u l u i t u r g i a originală, d e b i l u l c i v i c , cu caracter so­ ÎI fost, de asemenea, deseori înscrisă Ia cial; 0 e x p u n e r e convingătoare, bogată ' în · o r d i n e a dc zi a d e z b a t e r i l o r . D r a m a t u r g i i dale, a prezentat r e g i z o r u l E m i l Mândrie, P a u l Cornel C h i t i c i Constantin Munteanu, directorul Teatrului Tineretului d i n Piatra Mircea Bradu a u v o r b i t despre progra­ Neamţ, care a e x p l i c a t miracolul reuşitelor m u l p o l i t i c şi estetic necesar în c o n t a c t u l şi consecvenţa l o r , în acest c o l e c t i v care, cu p u b l i c u l tînăr, despre m i s i u n e a f o r m a ­ p e r i o d i c , îşi schimbă componenţii, constante tivă α teatrului şi despre rolul său rămînînd doar s p i r i t u l de l u c r u şi p r o g r a ­ în c o n s t i t u i r e a c u l t u r i i u m a n i s t e a tînărului. m u l ; E m i l Mândrie a arătat c u m se pregă­ Sociologul P a v e l Cîmpeanu, p o r n i n d de la tesc a i c i d e b u t u r i l e , c u m se realizează i n t e ­ exemplul pozitiv, fructificabil, al unor m o n ­ grarea n'oilor-vcniţi, c u m sînt s t i m u l a t e a m ­ tări \'ăzutc, a a n a l i z a t funcţia charismatică biţiile creatoare şi c u m se construieşte cli­ a s p e c t a c o l u l u i . Constantin Codrescu, actor matul competitiv. si profesor la I n s t i t u t u l de artă teatrală d i n E x e m p l u l c o n c l u d e n t a l g r i j i i faţă de t i ­ T g . Mureş, a stăruit, cu o r g u m e n t e , asupra n e r i i c r e a t o r i , faţă de t e a t r u l t i n e r e t u l u i , ca r o l u l u i învăţămîntului artistic în modelarea noţiune, dat şi problemă, 1-a o f e r i t , în c u etică a t i n e r i l o r c r e a t o r i , în f o r m a r e a r e s p o n ­ vîntul său f i n a l , Gheorghe B u n g h e z , preşe­ sabilităţii l o r . d i n t e l e C o m i t e t u l u i judeţean p e n t r u cultură Problemele intrării în viaţa artistică şi şi educaţie socialistă Neamţ, lansînd f e r i c i t a socială, c o n t e x t u l l a r g a l d e b u t u l u i au fost formulă, ou caracter e m b l e m a t i c : „debutul supuse a n a l i z e i , d i n vairiate u n g h i u r i . R e ­ p e r p e t u u " , c u v î n t de o r d i n e a l F e s t i v a l u l u i gizoarea Cătălina B u z o i a n u , c a d r u pedago­ de la P i a t r a Neamţ. Această acţiune, ce şi-a gic a l I.A.T.C., s-a r e f e r i t l a d i f e r i t e l e a t i ­ s t a t o r n i c i t tradiţia şi s p i r i t u l specific, s-a tudini adoptate faţă de debutanţi, în desfăşurat în condiţii o p t i m e , cu salu­ regie, mai ales, semnalînd „conjuncţiile tară eficienţă şi într-o atmosferă destinsă, f e r i c i t e " — ca l a P i a t r a Neamţ — şi i n c r i m i de c o n l u c r a r e colegială, sub egida C o n s i l i u l u i jiînd a l t e c a z u r i , i n v e r s e , dc i n a d e c v a r e sau C u l t u r i i şi Educaţiei Socialiste, cu a p o r t u l de respingere a t i n e r e l o r t a l e n t e . R e g i z o r i i N i C o m i t e t u l u i judeţean de p a r t i d Neamţ şi c u coleki T o i a . B r a n d y Barasch şi A d r i a n L u p u s p r i j i n u l generos a l A . T . M . , a l secţiei sale au p r i v i t d e b u t u l ca o permanenţă, o con­ de critică de t e a t r u . Şi să n u - 1 uităm pe diţie necesară a veşnicului e x a m e n în p r o f e ­ a n i m a t o r u l întregii acţiuni, preşedintele j u ­ siune. E i au e n u m e r o t îndatoririle celor care r i u l u i care a acordat distincţiile, s p i r i t u l rec­ debuteaiză, p r e c u m şi ale celor ce beneficiază t o r a l . d e z b a t e r i l o r şi călăuzitorul a t e n t a l de aceste . d e b u t u r i , şi a u p u n c t a t răspunderile debutanţilor pe d r u m u l maturizării şi a f i r ­ f a c t o r i l o r care înconjoară d e b u t u l , invocînd mării l o r , pe V a l e n t i n S i l v e s t r u , care a c o n ­ c a r a c t e r u l adesea . d i f i c i l a l acomodării tînă­ c e n t r a t , în intervenţiile şi în sintezele sale, r u l u i , obia ieşit d e pe băncile şcolii, I n r e a l i ­ conştiinţa critică a t e a t r u l u i , faţă de t e m a ac­ tăţile t e a t r u l u i . Despre acelaşi m o m e n t de t u a l e i ediţii a F e s t i v a l u l u i de l a P i a t r a integrare în c o l e c t i v , despre d e b u t , ca act Neamţ.' c o n s t i t u t i v , şi n u e m p i r i c , a v o r b i t p r o f . I o n Temă care reflectă conştiinţa răspunderii Zamfirescu. C r i t i c u l V a l e n t i n Taşcu a disociat t e a t r u l u i românesc faţă de v i i t o r u l său. debutul literar dc cel scenic, operînd cîteva s u b t i l e consideraţii despre caracte­ Mira losif www.cimec.ro

printr-o activitate vie, de aproape şaizeci de ani, nu numai ca autor dra­ matic, ci şi in calitate de „judecător" şi dc initiator ni faptelor teatrale, aţi fost — cu voia snu fără voia dum­ neavoastră — cel mai fidel martor al evoluţiei personalităţii numite Mircea Ştcfănescu. Iată-mă, deci, întrebîndu-vă : este adevărat că v-aţi început cariera, de om de teatru în ipostaza de cronicar, în Epoca, prin 1921, sau, poate, lucrurile stau cu totul altfel, eraţi pe atunci deja autorul unor piese de teatru sau al Unor poeme, pe care nu le-aţi anunţat publicului decît mull mai tîrziu ? — Dumneavoastră mă situnţi dc la început în postura de spectator al vieţii mele lite­ rare. Sau, cum s-ar zice, nţi pus cu fermitate, cu limpede intuiţie, punctul pc . i. Fiindcă aşa este : am fost întotdeauna spectatorul propriului meu joc cu viaţa, cvoluînd ca actor nl acestui joc, sub veghea „judecăto­ rului" pe care îl evocaţi. Şi, dacă aş recu­ noaşte „judecătorului" cu pricina un merit, ar fi că, după aproape şaizeci de ani de con­ fruntări cu mine însumi, nu mă simt încă blazat. (Să mai adaug că n-am simţit nici­ odată acel gust nl plictiselii, cnre a fost blestemul lui Baudelaire ?)

Mircea Ştefănescu
. despre • • • • • ieşirea în l u m e turgului a drama­

— Deci, prin 1921, în Epoca... — Da, am publicat în acel an. In „Epoca", prima mea cronică dramatică... Dar, în clipa ncelui ' debut, eu ernm un vechi şi — hai să rîdem — un încercat critic de teatru, situa­ ţie la care mă ridicase tot spectatorul din mine. Pentru că părinţii mei ne duceau — pe frate-meu şi pe mine — la toate spectacolele teatrelor bucureştene, la multe dintre ele, chiar la premieră. De prin clasele primare, eram familiarizat cu repertoriile clasice şi moderne universale şi cunoşteam actorii, comentîndu-le jocul şi, mai ales, imitîndu-i... — Maestrul (1925), Frămîntări (1926), Comedia zorilor (1931), Veste bună. (1936), Acolo, departe (1939) — iată cîteva dintre piesele cu care v-aţi afirmat, între cele două războaie mondiale, şi care, dacă au stîrnit i n ­ teresul unui Eugen Lovincscu sau al unui Camil Petrescu, entuziasmul ca­ tegoric al publicului, l-au lăsat aproa­ pe indiferent pe George Călinescu. U n critic de azi, Ov. S. Crohmălniceanu, vă încadrează în capitolul „teatrul p i ­ toresc şi sentimental", socotind că „ni­ meni, l a noi, între cele două războaie mondiale, η-a avut, poate, îndemînarea de a scrie teatru a Iui Mircea Ştefănescu". Socotiţi că patimile lite­ rare de-acum patruzeci-cincizeci de ani şi-au prelungit tentaculele pînă azi,

scena, între c e l e d o u a războaie m o n d i a e prieteniile literare permanenţa t e a t r u l u i c u m se traversează un s e c o l

O convorbire de Paul Tutungiu
— Stimate maestre, teatrul românesc are în dumneavoastră unul dintre rarii săi octogenari. Intrat de mult iu isto­ riile literare — -cite s-au scris — , 18

www.cimec.ro

r i n d , r e a l m e n t e , a l t u l este c l i m a t u l l i ­ terar ? De f a p t , c u m vedeţi a c u m c l i ­ m a t u l l i t e r a r d i n t r e cele d o u ă răz­ boaie m o n d i a l e ? — P a t i m i l e l i t e r a r e a u fost totdeauna... la m o d ă . T i m p u l n u izbuteşte să le amuţească, îşi t r o n s m i t ştafeta d i n generaţie în genera­ ţie. N o r o c , însă, că a m o f i r e care n u mă îndeamnă l a ceartă. Dimpotrivă. De aceea, n u - m i recunosc n i c i u n duşman, fiindcă n i c i c u n - a m duşmănit pe n i m e n i . Vedeţi ce s i m ­ p l u e să te menţii s e n i n , c h i a r cînd se în­ groaşă n o r i i ? Cît despre . c l i m a t u l literar d i n t r e cele două războaie m o n d i a l e , eu n u - i p o t f i decît recunoscător, p e n t r u că în el m - a m f o r m a t ca a u t o r , în e l s-a f o r m a t d r a ­ m a t u r g i a românească modernă ; i a r astăzi — în actuala concepţie politică, α c u l t u r i i socialiste — i se recunosc roadele m e r i t e ­ l o r pe care lc-a d o v e d i t . De v r e m e ce a u apărut, a t u n c i , d r a m a t u r g i ca V i c t o r I o n P o p a , C a m i l Petrescu, B l a g a , C i p r i a n ; T u d o r Muşatescu, G. M. Z a m f i r e s c u , Sebastian, A l . şi N . Kiriţescu, I o n L u c n , L u c i a D e m e ­ t r i u s , n u p o t să v ă d c l i m a t u l l i t e r a r d i n epoca interbelică decît cn u n m o m e n t istoric în care a progresat t e a t r u l românesc. — A m văzut, n u m a i ţin m i n t e u n d e , o f o t o g r a f i e a dumneavoastră, c u V i c t o r I o n Popa. A fost p r i e t e n u l dumneavoastră sau n u m a i u n coleg de, să s p u n e m , generaţie ? C u m j u d e ­ caţi a c u m p r i e t e n i i l e l i t e r a r e ? — V i c t o r I o n Popa a fost u n u l d i n t r e cei m a i b u n i prieteni ai mei. Prieteniile lite­ rare sînt r a r e , d a r , cînd există, sînt f r u m o a ­ se, c u m a fost p r i e t e n i a mea c u T u d o r M u ­ şatescu, sau c u m e aceea c u , I . P e l t z , excep­ ţionalul n o s t r u r o m a n c i e r . Să v ă mărturisesc ceva ce n u ştie n i m e n i : în calitatea mea de c r o n i c a r d r a m a t i c , a m a v u t o convenţie c u Muşatescu, şi a n u m e , să-1 p o t „înjura" o r i cînd n u - m i place v r e o piesă de-a l u i ; iar^ e l să n u se supere. Şi ne-am ţinut nmîndoi de cuvînt. — Aţi apărut în l u m e a t e a t r u l u i a t u n c i cînd r e g i z o r u l a început să în­ semne, în întreaga E u r o p ă , cheia p r o ­ d u s u l u i t e a t r a l , cînd sensul v i z a t dc a u t o r u l t e x t u l u i p u t e a fi s u b m i n a t dc u n a l t sens, i n t u i t sau creat de r e g i ­ zor, piesa desfăşurată pe scenă deve­ n i n d , în f e l u l acesta, c u t o t u l a l t c e v a decît a r f i v r u t d r a m a t u r g u l . . . F i i n d , p r i n excelenţă, u n a u t o r j u c a t , aţi cunoscut, desigur, f e l de f e l de r e g i i ' „ p e p r o p r i a p i e l e " ; c u m le apreciaţi şi c u m le depreciaţi ?

— N u mă interesează r e g i z o r i i care a r face d i n piesa mea u n a a l o r . C h i a r dacă sînt g e n i a l i . M a i ales că, dacă n u suportă să pună în scenă decît capodopere, de ce n u le s c r i u ei ? M i e m i s-a întîmplat — în cîteva r i n d u r i — să f u g d i n t e a t r u cînd m i so j u c a cîte o piesă desfigurată de regie. I n m a j o r i t a t e a c a z u r i l o r , însă, a m a v u t p a r t e d e r e g i z o r i de p r i m r a n g şi care m i - a u respec­ tat t e x t u l : Sică A l e x a n d r e s c u , M i h a i B e r e ­ chet, S a n d u E l i a d , P a u l Guşti, V a l M u g u r , P e t r u N o v e , V i c t o r I o n Popa, I o n Şahighiart, N. A l . Toscani, — I n i n t e r v i u r i l e m e l e , o temă o constituie şi s t a t u t u l profesional al c r o n i c a r u l u i de t e a t r u , s t a t u t u l c r o n i c i i de t e a t r u , chiar. C u m sînteţi şi u n u l d i n t r e b r a v i i ei susţinători, în diverse reviste ale t i m p u l u i , vă r o g să evocaţi c h i p u r i dc c r o n i c a r i şi să încercaţi o d e f i n i r e a modalităţilor de a b o r d a r e a acestei specii de critică. — A u - fost unele f i g u r i interesante p r i n ­ tre cronicarii dramatici d i n vremea mea, f i g u r i ca Iosif Nădejde, I o n M a r i n Sadovean u , V i c t o r E f t i m i u , D e m . Teodorescu, T u d o r Teodorescu-Braniştc, N . Carandino, M i h a i l Sebastian, Camil Petrescu, A . de Herz, A l e x a n d r u Kiriţescu, T i t a Bobeş... Mă i n t e ­ resa, în acele c r o n i c i , a t i t u d i n e a c r o n i c a r i l o r faţă dc piesa originală. U n i i o cîntăreau c u măsura de judecată aplicată repertoriului clasic şi m o d e r n u n i v e r s a l , alţii o p r i v e a u (dar pînă cînd ?) fie cu o indulgenţă destul de j i g n i t o a r e , fie c u prea nedreaptă răutate. E u p r e f e r a m o cale de m i j l o c . Mă înfuriam n u m a i cînd a f l a m că o piesă fusese impusă, de f a c t o r i p o l i t i c i , * d i r e c t o r u l u i , care, f i i n d totdeauna o m p o l i t i c , n u p u t e a să refuze. — S-a a f i r m a t că, d u p ă o perioadă care ar f i — d u p ă c u m spunea, recent, u n c r i t i c — aproape e x c l u s i v dedicată „ m e l o d r a m e i " , după 23 A u g u s t 1944 aţi f i abordat, o altă formulă artistică, în Casă c u două fete, care a r f i cea m a i bună piesă a dumneavoastră, în sensul că n-ar m a i ceda „presiunii comerciale". Ştiu că această piesă t r e ­ b u i a să f i e pusă în scenă de V i c t o r I o n Popa. Credeţi că a c t i v i t a t e a d u m ­ neavoastră a cunoscut, într-adevăr, discontinuităţi ? — A m observat, de cîteva zeci de a n i , că există c r o n i c a r i de t e a t r u care n u cunosc n i c i măcar definiţia elementară a m e l o d r a ­ m e i . Şi. deodată, îi s u r p r i n z i aplicînd acest calificativ şi c e l u i m a i s i m p l u sentiment omenesc, care creează, în piesă, u n m o m e n t emoţional. O să vă m i r e cînd vă v o i d e ­ clara că eu n - a m scris niciodată o m e l o ­ dramă, că a m scris, însă, unele piese în care s e n t i m e n t e l e se p r i n d , firesc, în situaţii emoţionale, aşa c u m l e creează viaţa. Cît

www.cimec.ro

19

priveşte „discontinuităţile" din activitatea mea, f a p t u l este n a t u r a l , cînd ai o operă foarte variată, despre care m a i mulţi c r i t i c i a u declarat că n u ştiu în ce c o m p a r t i m e n t s-o aşeze. D a r , cînd vorbiţi despre ..presiuni­ le comerciale", daţi-mi voie să vă întreb ce f e l de îndemnuri de. acest gen p u t e a m a v e a , cînd a m scris şapte evocări istorice, care n u p o t f i j u c a t e decît dc v r e u n teatru naţional (în special, de cel al Capitalei) şi cînd, cu asemenea piese, d i n g r e u m u n c i t e , de obicei, n u poţi face u n t u r n e u ? — C u m aţi a j u n s la evocările istorice pe care le-aţi săvîrşit într-o serie de piese dc t e a t r u c u m sînt, să cităm într-o o r d i n e întîmplătoare, E m i n c s c u (196Ί), Cuza Vodfi (1959), C i p r i a n Por u m b e s c u (1952), U n păcat de povestar i u . (1963), Căruţa c u paiaţe (1949) şi, m i se parc, Procesul d o m n u l u i Ca­ ragiale (1962) : ca o necesitate de m o m e n t a c u l t u r i i româneşti sau ca i m p e r a t i v e estetice p e r m a n e n t e şi ale permanenţelor ? — I n p r i m u l rînd, n i l se s c r i u şi n u se γοΐ scrie asemenea evocări p e n t r u a acoperi o necesitate de m o m e n t a c u l t u r i i . Asta ar însemna să scrii dc comandă nişte spectacole ad-hoc, în g e n u l u n o r producţii şcolare, spo­ radice. O r , toate evocările mele istorice — c h i a r dacă două d i n t r e ele m i - a u fost cerute — a u fost scrise pe baza u n o r do­ cumentări serioase ; prezentate teatrelor, ele a i i fost reprezentate, ca lucrări de r e p e r t o r i u . Asta a d e t e r m i n a t , c u siguranţă, şi i n t e r e s u l

cu care a u fost a u d i a t e de u n t i n e r e t d o r n i c să cunoască viaţa o a m e n i l o r m a r i a i ţării. — T e a t r u l scris şi t e a t r u l jucat sînt m a i v e c h i decît poezia şi proza... Con­ curat, a z i , de t e l e v i z i u n e şi de cine­ matografie, teatrul continuă să cu­ noască n o i f o r m e de expresie, renaşte m e r e u , în c i u d a u n o r p r e v i z i u n i f u ­ neste ale u n o r f i l o z o f i a i c u l t u r i i . Ce crede şi cît crede d r a m a t u r g u l M i r ceu Ştcfănescu ? — N - a m crezut niciodată că t e a t r u l trage să moară, că ar putea să fie învins de cine­ matograf, de r a d i o sau dc t e l e v i z i u n e . E l cunoaşte, ca orice m a n i f e s t a r e publică, scurte crize, d a r renaşte t o t d e a u n a , b i r u i t o r . A c u m , dc pildă, în toată l u m e a civilizată, el r e ­ începe să se adape l a i z v o r u l c l a s i c i s m u l u i , gata să cucerească o nouă tinereţe. — S-a r e m a r c a t , de m a i m u l t e o r i , că n u ' există, deocamdată, u n „ l o t " de t i n e r i debutanţi în d r a m a t u r g i e , în care să întrezărim forţele teatrale de mîinc. Piuă cînd această generaţie - aş­ teptată se v a d e l i m i t a , ce îi puteţi transmite ? — Generaţia îşi v a l u a singură z b o r u l , fără s f a t u r i l e mele şi, cînd v a descoperi e x e m p l e b u n e în trecut, le v a a d o p t a . De­ a l t f e l , cele cîteva z b o r u r i de încercare, l a care a m asistat şi e u , p r o m i t m u l t . D a r , să ne înţelegem, c u vorbesc despre cea m a i tînără generaţie...

Nofe

Atestări milenare
Într-o remarcabilă carte — prea puţin comentată — datorată învăţatului istoric al muzicii româneşti, Viorel Cosma, „Două milenii de muzică pe pămîntul Româ­ niei", se structurează o vi­ ziune cu adevărat ştiinţifică asupra începuturilor culturii noastre muzicale şi, implicit, isupra vechilor forme de spectacol. Meritul cărţii, ce se adresează în primul rînd

tineretului, este de a pune un accent puternic pe atestă­ rile arheologice, ce vin, azi, mâi mult ca oricînd, în spri­ jinul ideii de vechime multi­ milenară a formelor dramatico-muzicale. Aşadar, „La izvoarele muzicii româneşti'' (cum sună primul capitol), aflăm tulburătoare mani­ festări. Din perioada neoli­ ticului tirziu, la Cucuteni s-a găsit o reprezentare simbo­ lică, pe ceramică, numită „Hora dc la Frumuşica" (poate, cea mai veche formă de spectacol atestată). „Cava­ lerul trac", straniul personaj al sculpturii preistorice, poartă, adesea, pe grumazul calului, o kithară. In cera­ mica descoperită la Histria, Tomis şi Callatis, în alaiul cultului dionisiac (atestat din www.cimec.ro

secolul V I I î.e.n.) se disting dansatori, actori, muzicanţi. Tot mărturia ceramicii înfă­ ţişează cultul zeităţilor agrare — la populaţia dacică —, însoţit de muzică şi dans. Bănci de piatră pentru tea­ tru, zeci de figurine de ac­ tori, de măşti, taloane de in­ trare la spectacole (monede), documentul tomitan aparţinînd izvoarelor epigraf ice dintre secolele III î.e.n. şi VI e.n„ care - aminteşte „cor­ tegiul actorilor dramatici" — sînt, alături de cele pomenite mai sus, cîteva probe, din puzderia de probe citate, in­ vocate şi comentate de Vio­ rel Cosma, pentru a justifica, cu deplin temei ştiinţific, titlul cărţii sale.

I. N.

S

e

m

n

a

.

1

VIRGIL

MUNTEANU

„Naţionalul v a aşteaptă!"
De la o vreme, de vreo cîteva stagiuni, un teatru judeţean mergea prost de tot. Premierele ieşeau anapoda, repertoriul — şi aşa alcătuit fără noimă — se schimba peste noapte, repetiţiile se făceau in dorul lelii. specta­ colele arătau ca vai de lume, pînă şi autobuzele pentru deplasări rămîncau mereu în pană. Ce mai, domnea hara­ babura. Organele locale, pe sfintă dreptate, nemulţumite, cereau, redresarea grabnică a situaţiei, întocmeau planuri de măsuri, ascultau autocri­ tici aspre şi angajamente ferme din partea directorului şi nu se schimba nimic. Prin cabine, prin culise, ac­ torii bombăneau, regizorii ri­ dicau din umeri şi se gră­ beau să-şi termine trebşoara la ei acasă, fiindcă aveau dc pus un spectacol prin vecini, destinul teatrului_ părea pe­ cetluit. într-o bună zi, colectivul η-a mai răbdat. La şedinţa de analiză a stagiunii şi-a spus tot oful. Oamenii au mărturisit că-şi iubesc meseria ; că ţin la ' teatrul lor ; că le e ruşine tă se privească în ochi cu spectatorii lor ; că simt cum publicul se înstrăinează (le ei şi se împuţinează ; că pre­ mierele ies anapoda ; că re­ pertoriul, întocmit fără noi­ mă, se schimbă peste noapte ; că repetiţiile se fac în dorul lelii ; că spectacolele arată ca vai de lume ; că pînă şi autobuzele rămîn mereu în pană ; că, una peste alta, domneşte harababura. Şi că sînt' trişti, fiindcă ghicesc in­ diferenţa publicului şi dis­ preţul criticii, şi fiindcă de multă vreme doresc o schim­ bare şi această schimbare nu mai vine ; că ei sînt gata să pună umărul, să muncească zi şi noapte, să-şi dea sufle­ tul pe seindurică, numai să se clintească ceva, numai să iasă din amorţeală, numai să se termine odată cu toată harababura... Se înflăcăraseră oamenii, strigau, dădeau din mîini, da, aşa nit mai poate să nicargă, am ajuns ciuca bă­ tăilor, de ani de zile n-am scos un spectacol bun, de prestigiu, nu ne-a selecţionat nimeni pentru vreo decadă, nu ne-a invitat nimeni la vreun festival, nu avem vre­ un schimb cultural, trăim în amorţeală, mulţumiţi că fa­ cem planul cu chiu cu vai, asta avem pe suflet şi nu mai putem răbda ! La concluzii, a luat cuvîntul directorul. După ce a prezentat un noian de cifre buimăcitoare, a subliniat că cifrele arată clar realizări la mai toţi indicii, a amintit că el η-a dat pe nimeni afară, că η-a sancţionat pe nimeni, că, dimpotrivă, s-a îngrijit ca toţi să aibă case, s-a ocu­ pat de servicii -corespunză­ toare pentru nevestele unora, deşi, n-aş fi vrut s-o spun, dar nu toate aveau studii corespunzătoare ; că s-a zbă­ tut după aprobări pentru maşinuţa dumitale, care faci acum pe nemulţumitul şi dai cu toroipanul ; că pentru dumneata, care te plingi că n-ai nici o perspectivă, mi-am pus obrazul şi-ai avut per­ spectiva Europei, cu nevasta şi cppilul, ce, ai şi uitat ? Cam repede uităm, frate dragă, în schimb, cînd mi-e şi mie greu, gata, vă arătaţi colţii ! Şi, uite aşa, două ceasuri bune, le-a spus-o oa­ menilor verde, de la obraz. Pe urmă, cu zîmbetul cel mai fermecător din lume, le-a pus capac, i-a înfundat : frate dragă, dacă nu vă place la noi, dacă vă e grcu de ce nu plecaţi? Naţiona­ lul vă aşteaptă !
r

asta din urmă . Vorba zăpăcit, i-a buimăcit, i-a ucit, i-a ameţit, ce mai.

i-a nă­

Nu asta au vrut ei să spună. Nu despre asta era vorba, ce au maşinuţa, şi excursia cutăruia, şi casele, şi toate celelalte, cu ce ar fi dorit ei ? Directorul e un om cumsecade, cine zice altfel vorbeşte cu păcat, dar teatrul merge prost, despre asta au vrut ei să se discute,, e harababură. Vorba asta din urmă, cu Naţionalul, i-a ame­ ţit. . E i n-aveau de gînd să plece din teatru şi nici nu-şi închipuiseră vreodată că ta­ lentul lor, valoareâ lor, uti­ litatea lor, scade cu fiecare kilometru depărtare : de Piaţa Bălcescu. Nici unuia nu i-a trecut prin cap că directorul o r&r sucise abil, viclean, că îşi calculase lovitura rece, ne­ cruţător şi nedrept, că o în­ torsese pe plătite, fără logică şi fără argumente, ca să iasă basma curată. Lovise sub centură, directorul, lovise tare, unde-i doare mai rău pe oameni, lovise în cinstea şi în credinţa lor, asta i-a amuţit. Şi, mai tîrziu, dar nu prea tîrziu, cînd s-au dezmeticit, cînd au cumpănit mai bine, cînd au trecut prin sită toate cele spuse în ziua aceea neagră, au înţeles că ar fi avut ei înşişi temei să spună ce i-au spus alţii di­ rectorului, plătindu-i cu ace­ dragă, eaşi monedă : frate dacă nu-ţi mai place cu noi dacă ţi-e aşa de greu, de ce nu pleci ? Naţionalul te aş­ teaptă !
f

www.cimec.ro

21

Interferenţe
F L O R I AN P O T R A

Feministii
Ediţia bucureşteană a pie­ sei în două părţi A c o r d de Paul Everac a scos' în relief, dacă nu superioritatea, o a¬ numită prioritate intelectuală şi emoţională a personajelor feminine (implicit, a inter­ pretelor) în raport cu perso­ najele masculine. Se vădesc semnele unei cunoaşteri cfective a sufletului femeii şi a comportamentului ei social şi uman, cu o bogată zestre de sensibilitate şi de­ licateţe specifice, dar şi de energie, de voinţă, de inteli­ genţă. Există în Sanda Oniţă, adulta pusă în criză o dată cu propriu-i partener, un fel discret şi elegant de a lua contact, analitic, cu realitatea contingenţă, şi în acelaşi timp de a lua o oa­ recare distanţă, de a se feri de riscurile vulgarităţii sau ale violenţei de limbaj sau de temperament. Există, pe de altă parte, în Maria Cristina, încă adolescentă şi poetă, un fel aparte de a se entuziasma şi de a con­ cepe (= visa) viitorul socie­ tăţii şi al ei, ca individ, parte şi părtaşă a societă­ ţii, în ambele cazuri, auto­ rul a ales şi a amalgamat culorile cele mai expresive •de pe paleta sa dramaturgică şi şi-a investit caracterele feminine cu o certă noble­ ţe, la o altitudine spirituală şi morală pe care nu o întUnim la celelalte tipuri fă­ cute să trăiască în acţiunea scenică. Dar Everac e departe de a fi un izolat, un ex-centric în această privinţă. Dimpo­ trivă, s-ar putea spune că autorii noştri contemporani (bărbaţi) cultivă cu predi­ lecţie, o atitudine de pro­ fundă comprehensiune faţă de personajul feminin — iubită, soră, mamă, tovarăşă de muncă —, dînd la o parte, cu tact, prejudecăţile, cîndva curente, legate de „inferioritatea" sau de „locul subaltern al femeii faţă de bărbat", exaltînd virtuţile, noi şi străvechi, ale sexului considerat cîndva „slab", accentuînd. evidenta paritate a femeii şi a bărbatului în viaţa socială şi în muncă, în toate ramurile de activi­ tate, inclusiv în cele mai grele. Desigur, nu e vorba de o reeditare, în coperte modçrne, a concepţiei cava­ lereşti, trubadureşti, despre feneia angclicata, „îngerizată" şi j ridicată pe piedestaluri metafizice. Ci, e vorba de afirmarea realistă a unei necesare solidarităţi în con­ ducerea, administrarea şi, pur şi simplu, trăirea in co­ mun a existenţei publice şi private, în perspectiva unui secol nou, care a şi bătut la poarta timpului. O asemenea vocaţie, o asemenea propensiune vin, cred, de departe, din stratu­ rile unei tradiţionale recu­ noaşteri a valorilor păstrate în custodia istorică a femeii şi a „feminităţii", precum şi din recunoaşterea vivacităţii şi viabilităţii lor actuale, sporite prin adaosuri recen­ te. Rezultă, toate aceste tră­ sături, din figurile feminine ' imaginate şi concretizate in d r a m a t i s personae de creati¬ vitatea autorilor noştri de teatru, de la Irina din M a t pa lui Marin Sorescu la ' Fe­ meia din Viaţa u n e i f e m e i de Aurel Baranga, de la Mara din P a t i m a fără sfîrşit de Horia Lovinescu la Crina din Două ore de pace de D. R. Popescu sau la Anca din Hotărîrea lui Mircea Bradu, pentru a da doar cîteva nume, pars p r o toto. Simptomele unei astfel de „emancipări feministe" a dramaturgilor — în mod si­ milar s-au comportat şi se noş­ comportă şi realizatorii tri de filme, scenarişti şi re­ gizori — atestă, sub unghiul avut în vedere, o mentali­ tate deschisă, progresistă, a¬ vansată, posibil de pus în relaţie cu configurarea uma­ nistă a celor care edifică socialismul. Ciudat e, în schimb, că autoarele drama­ tice (femei) nu răspund cu aceeaşi monedă colegilor de breaslă. Ε de ajuns să aminţim că atît în T u r n u l , cir şi in I n t e r v i u l Ecaterinei Oproiu, exponentă de vîrf a „feminismului", la noi, bărba­ ţii (personaje dramatice) sînt, în cel • mai bun caz, nătăfleţi şi neajutoraţi, cînd nu sînt netrebnici şi laşi. Rămîne de aşteptat, de aceea, o nouă „emancipare" a femeii-dramaturg, în relaţie cu atare viziuni • restrictive şi anacronice, fiindcă, între timp, au evoluat, inevitabil, şi, bărbaţii (personaje dra­ matice). Ca în viaţă ? !

22

www.cimec.ro

FESTIVALUL

NATIONAL. „ C Î N T A R E A
a doua ediţie

ROMÂNIEI"

Locui teatrelor populare
I n u l t i m a v r e m e , t o t m a i m u l t e formaţii teatrale de a m a t o r i a u obţinut, sau aspiră să obţină, t i t l u l de teatru popular. Faptul este îmbucurător, p e n t r u c ă această a c t i v i ­ tate, în t e a t r u l realizat de o a m e n i a căror profesiune n u e a r t a , p r e s u p u n e o orga­ nizare m n i temeinică a m u n c i i de realizare a spectacolelor şi a calităţii producţiei, o răspundere sporită faţă de contribuţia ob­ ştească l a procesul educaţiei socialiste. Teatrele p o p u l a r e s-au născut n u d i n t r - u n c a p r i c i u o r g a n i z a t o r i c sau d i n ambiţii vedetistc, c i d i n t r - o necesitate logică, ce caracteri­ zează dezvoltarea rapidă şi largă a societăţii noastre, azi. .Marile mutaţii demografice, t r a n s f o r m a r e a s a t u l u i socialist în aşezare u r ­ b a n ă , t r a n s f o r m a r e a m i c i l o r o r a ş e ' în cetăţi i n d u s t r i a l e , consemnează n u n u m a i creşterea numărului de l o c u i t o r i şi condiţia u n e i vieţi c i v i l i z a t e , c i şi c o n t a c t u l c u v a l o r i l e c u l t u r a l e şi artistice c o n t e m p o r a n e şi clasice, româneşti şi u n i v e r s a l e . I n asemenea m a r i oraşe, cu u n n u m ă r i m p o r t a n t d e l o c u i t o r i , necesitatea existenţei u n e i instituţii de spectacol d e v i n e imperioasă. D a r , p e n t r u că m a r i l e oraşe sînt t o t m a i numeroase, i a r reţeaua instituţiilor de spectacol profesioniste n u reuşeşte să o r ­ ganizeze s t a g i u n i p e r m a n e n t e în toate aceste localităţi, teatrele p o p u l a r e sînt puse în s i ­ tuaţia de a le înlocui. T e a t r u l p o p u l a r n u este — aşa c u m m a i c r e d , d i n păcate, u n i i — o echipă „mai bunicică", o mică formaţie tea­ trală care s-a făcut remarcată c u u n specta­ c o l oarecare, c i o chintesenţă a ^ t e a t r u l u i de . a m a t o r i d i n localitatea respectivă, concen­ t r a r e a t u t u r o r forţelor artistice într-un s i n g u r n u c l e u , o m o d a l i t a t e de organizare s u p e r i ­ oară a t e a t r u l u i de a m a t o r i . T e a t r u l p o p u l a r are u n r e p e r t o r i u , de realizarea căruia este d i r e c t răspunzător, u n p l a n de spectacole şi de s p e c t a t o r i şi c h i a r u n p l a n de încasări, p e n t r u că el se autofinanţează. I n t e a t r u l popular colaborează regizori şi scenografi profesionişti, e l se bucură de o îndrumare specializată, i a r garanţia calităţii producţiei este asigurată p r i n v i z i o n a r e a fiecărui spec­ tacol, înainte de premieră, de către o. c o m i s i e de specialişti. . .
s t e

D a r , în afara obligaţiilor a u t o i m p u s e — de a f i p r e z e n t , cu r e g u l a r i t a t e , în scenă, c u spectacole îngrijite, convingătoare şi l a r g ac­ cesibile — , t e a t r u l p o p u l a r este şi o i n s t i ­ tuţie de metodică, p r i n capacitatea de a i n ­ fluenţa celelalte colective teatrale de a m a t o r i a p r o p i a t e . E l este o formaţie-model, a cărei experienţă şi a cărei m a t u r i t a t e se i m p u n în

faţa interpreţilor şi a i n s t r u c t o r i l o r d i n cele­ lalte formaţii s i m i l a r e . Efectuînd dese d e p l a ­ sări în localităţile m a i a p r o p i a t e sau m a i înde­ părtate, în întreprinderi şi pe şantiere, organizînd d e z b a t e r i şi discuţii pe m a r g i n e a spec­ tacolelor prezentate, eficienţa metodică a tea­ t r e l o r p o p u l a r e poate d e v e n i remarcabilă. Çel m a i i m p o r t a n t e x a m e n a l v a l o r i i p o l i ­ tice şi artistice, p e n t r u teatrele p o p u l a r e — alături de formaţii artistice de toate ge­ n u r i l e de la oraşe şi sate — a fost p a r t i c i ­ parea l a p r i m a ediţie a F e s t i v a l u l u i naţional „Cîntarea României". Într-adevăr, s-au înre­ gistrat succese de p r e s t i g i u , în ceea ce priveşte atît valoarea spectacolelor, cît şi d i v e r s i t a t e a f o r m e l o r şi modalităţilor artistice de prezentare η producţiei l o r , p r i n valoarea conţinutului lucrărilor d r a m a t i c e incluse în r e p e r t o r i u . Prestigiosul colectiv a l T e a t r u l u i p o p u l a r d i n L u g o j a obţinut l a u r i i F e s t i v a ­ l u l u i , c u spectacolul a u t o r u l u i l o c a l D a n RadU Ionescu, Un om, o scenă, un steag, piesă inspirată d i n viaţa L u g o j u l u i c u l t u r a l de a c u m aproape u n secol şi jumătate. Stră­ bătută , d e u n cald f i o r p a t r i o t i c , piesa de­ monstrează u n i t a t e a spirituală a românilor de p r e t u t i n d e n i , prefigurîod a c t u l u n i r i i ca pe o necesitate istorică, naţională şi socială. E r o u l piesei este a c t o r u l Petculescu, d e care se leagă începuturile t e a t r u l u i românesc în T r a n ­ s i l v a n i a şi B a n a t , p r o v i n c i i aflate, în epoca respectivă, sub dominaţia habsburgică. Spec­ t a c o l u l este concis şi a l e r t , alternînd r e p l i c a patetică c u s e m n i f i c a t i v e tăceri, u n d a - de l i ­ r i s m , c u u m o r u l f r u s t . Acţiunea se desfă­ şoară într-un decor funcţional şi sugestiv, permiţînd v a l o r i f i c a r e a u n o r interpreţi t a l e n ­ taţi şi entuziaşti. U n a l t spectacol, distins l a etapa finală a F e s t i v a l u l u i , se intitulează Firul vieţii şi aparţine T e a t r u l u i p o p u l a r d i n S i g h e t u l M a r maţiei. A u t o r u l l o c a l I o n A r d e l e a n u - P r u n c u se inspiră d i n t r a g i c u l episod a l e r o i l o r d e l a M o i s e i , luptători împotriva ocupaţiei fas­ ciste, ' ucişi d e hitlerişti. Imbinînd elementele de baladă cu o acţiune de gravă t e n s i u n e dramatică, t e x t u l oferă premisele u n u i spec­ tacol sincer şi d i r e c t , emoţionant m a i ales p r i n eleméntele f o l c l o r i c e care leagă e p i s o d u l de pămîntul maramureşean. A l t e două teatre p o p u l a r e a u obţinut suc­ cese pe scena F e s t i v a l u l u i , p r i n spectacole avînd l a bază t e x t e l e u n o r a u t o r i consacraţi. Este v o r b a despre c o l e c t i v u l d i n D r o b e t a T u r n u S e v e r i n , cu piesa Înainte !, de M i r c e a R a d u I a c o b a n — care aduce în scenă u n

www.cimec.ro

23

episod d i n războiul p e n t r u cucerirea inde­ pendenţei de stat a ţării noastre — , şi despre cel d i n Caracal, cu piesa Nu sîntcm îngeri, de P a u l I o a c b i m — piesă inspirată d i n con­ temporaneitate, plcdînd p e n t r u noua etică socialistă, a relaţiilor bazate pe sinceritate şi pe c u r a j , într-o societate dreaptă şi liberă. U n sumar calcul ne demonstrează că p u ­ ţine teatre p o p u l a r e au reuşit să se a f i r m e , în p r i m a ediţie a F e s t i v a l u l u i , ba, unele, în întrecerea cu imai modestele formaţii nparţinînd u n o r case dc cultură, u n o r c l u b u r i ale sindicatelor sau u n o r cămine c u l t u r a l e , n-au reuşit să ajungă n i c i măcar în etapele supe­ rioare ale c o n c u r s u l u i . Cauzele sînt m u l t i p l e , d a r cea m a i i m p o r ­ tantă este legată de opţiunea repertorială, de p o l i t i c a de r e p e r t o r i u . Unele teatre p o p u l a r e se mărginesc să i m i t e r e p e r t o r i u l u n o r teatre profesioniste, alegînd fie texte care întrec puterea l o r de realizare, fie texte vetuste. Este n o r m a l că asemenea piese n u p o t sta la baza u n o r succese de p r e s t i g i u . D i m p o ­ trivă, acolo u n d e a existat o iniţiativă v a l o ­ roasă, căutîndu-se texte pe măsura i n t e r p r e ­ ţilor, avînd că temă realităţile epocii noastre sau evenimente i m p o r t a n t e , cu rezonanţă în sufletul întregii naţiuni, piese legate de l o c u r i , oameni şi evenimente circumscrise zonei în care t e a t r u l p o p u l a r îşi duce a c t i ­ v i t a t e a , rezultatele sînt bune. E x e m p l u l ' tea­ t r e l o r p o p u l a r e distinse ' la p r i m a ediţie a Festivalului naţional „Cîntarea României" este concludent. In general, teatrele p o p u l a r e montează două spectacole cu piese de m a i m a r i d i m e n ­ s i u n i şi două piese scurte, adesea, înrudite ca tematică, gen sau s t i l , care p o t con­ s t i t u i u n spectacol-coupé. M a j o r i t a t e a optează p e n t r u piei e c u . tematică actuală, d a r se p o t întîkii şi. cpere ale s c r i i t o r i l o r clasici sau ale a u t o r i l o r d i n t r e cele două răboaie m o n d i a l e . Organizîndu-se şi spectacole destinate t i n e r e t u ­ l u i şcolar, sînt incluse în r e p e r t o r i u basme dramatizate, piese inspirate d i n viaţa actuală a t i n e r e t u l u i , şi a c o p i i l o r , opere ale clasicilor u n i v e r s a l i , càre completează, astfel, c u l t u r a generală a şcolarilor, v e n i n d în sprijinul p r o g r a m e i analitice. Piesele într-un act sînt m a i strîns legate de muncă şi de procesul de producţie ; unele evocă f i g u r i de eroi a i l u p t e i p e n t r u l i b e r t a t e naţională şi dreptate socială, p r i l e j u i n d spec­ tacole legate de evenimentele sărbătorite "în a n u l respectiv. U n c a p i t o l i m p o r t a n t îl constituie creaţia a u t o r i l o r l o c a l i , în general, o a m e n i care l u ­ crează n e m i j l o c i t în' producţie, b u n i cunoscă­ t o r i a i m e d i u l u i şi l o c u l u i în care îşi duc activitatea, aducînd, astfel, în lucrările l o r , o notă de cuceritoare sinceritate, de firesc. • I n sfîrşit, o mare parte a producţiei tea­ t r e l o r p o p u l a r e are l a bază texte de m o n t a j l i t e r a r , solicitate m a i ales c u p r i l e j u l u n o r festivităţi, al u n o r spectacole ocazionale. Cîteva teatre p o p u l a r e şi-au c o n s t i t u i t f o r ­ maţii păpuşăreşti (Mediaş, Suceava été.),

altele, formaţii de estradă (Buzău, Oraşul Gheorghe G h e o r g h i u - D e j ) , a l u l e , de operetă (Rîmnicu Vîlcea). Desigur, a c u m , în p r a g u l celei dc-a doua ediţii a F e s t i v a l u l u i , teatrele p o p u l a r e sînt preocupate să-şi stabilească r e p e r t o r i u l adec­ vat, t e x t u l care să le ofere şansa · u n e i p r e ­ zenţe remarcabile în concurs, d a r care să ţină scama şi do posibilităţile interpreţilor, şi de preferinţele p u b l i c u l u i . Piesele a u t o r i l o r c o n t e m p o r a n i se află l a loc de f r u n t e : Ca­ mera, de alături de P a u l Everac (la T e a t r u l popular d i n Oraşul Gb. Gheorghiu-Dej), Ştafeta nevăzută de acelaşi a u t o r ( L u g o j ) , Puterea, şi Adevărul de T i t u s P o p o v i c i (Foc­ şani), Interesul general dc A u r e l Baranga (Tirgovişte), Şoimii de P e t r u Vintilă (Buzău), Excursia de T h . Mănescu (Sighetul M a r m a ţiei şi R m . Vîlcea), A doua faţă a medaliei de I . D . Sîrbu ( H u n e d o a r a ) , Vieţi paralele de O v i d i u G c n a r u (Vatra Dornei), Simple coincidenţe de P a u l Everac (Tulcea), Dacă toţi copacii ar fi la fel de Francise M u n t e a n u (Caracal), Muntele de D . R . Popescu (Hîrlău) etc. Toate aceste colective şi-au înscris în r e ­ p e r t o r i u o serie de piese într-un act, sem­ nate de P a u l Everac, I . D . Şerban, I o n Bă­ ieşu, A u r e l S t o r i n , Teodor M a z i l u , H o r i a L o vinescu, . D a n Tărchilă, F r a n z S t o r c h , Cristian Munteanu, Valentin Munteanu, D. Solo­ m o n etc. M u l t e teatre p o p u l a r e au apelat, p e n t r u obţinerea u n o r texte legate de viaţa l o c a l i ­ tăţii, a judeţului, l a a u t o r i locali. Se numără, p r i n t r e aceştia, V i o r e l S a v i n (Slănic M o l ­ dova), Iancu Paul (Hîrlău), A u r e l Ifrim (Tulcea), I s i d o r Rîpă şi I o n ArdeleanuP r u n c u (Sighetul Marmaţiei) etc. Fiecare teatru p o p u l a r v a prezenta m o n ­ taje l i t e r a r - m u z i c a l e , r e c i t a l u r i de v e r s u r i etc. c o n s t i t u i n d — şi în acest m o d —• o p r e ­ zenţă activă în viaţa spirituală a oraşului, a judeţului în care activează. Aceste p r o p u n e r i urmează a f i d e f i n i t i v a t e cu p r i l e j u l v i i t o a r e i consfătuiri anuale a tea­ trelor p o p u l a r e . îmbucurătoare este, în p r i ­ m u l rînd, prezenţa în r e p e r t o r i u a u n o r prestigioşi a u t o r i consacraţi, f i e cu piese în m a i m u l t e acte, fie c u piese într-un act, p r e c u m şi e f o r t u r i l e de a se obţine n o i piese valoroase d i n partea a u t o r i l o r l o c a l i . D i n pă­ cate, lipsesc acele t i t l u r i c a r e . să marcheze m a r i l e evenimente aniversate în a n u l care urmează, deci, c h i a r în c u r s u l acestei s t a ­ g i u n i , şi cele care să întîmpine m a r i l e săr­ bători d i n a n i i ce urmează. N u pot l i p s i , d i n t r e acestea, piesele dedicate Revoluţiei de­ là 1848, Făuririi s t a t u l u i n o s t r u naţional . u n i ­ t a r , în 1918, aniversării Eliberării p a t r i e i noastre şi Insurecţiei naţionale armate a n t i ­ fasciste şi a n t i i m p e r i a l i s t e . Chiar în această toamnă, teatrele p o p u l a r e a u pregătit p r o ­ grame speciale, participînd, în acest f e l , ală­ t u r i de întregul popor, l a Conferinţa naţio­ nală a p a r t i d u l u i , l a pregătirea a l e g e r i l o r p e n t r u consiliile . p o p u l a r e şi la aniversarea Proclamării R e p u b l i c i i .
r

24

www.cimec.ro

Teatrele p o p u l a r e v o r apela, într-o m a i largă măsură, la s p r i j i n u l artiştilor profesio­ nişti, u n a d i n t r e condiţiile care le-au asigu­ rat succesele dc pîriă a c u m şi l c v o r asigura pe cele v i i t o a r e . Prezenţa l o r l a cea de-e doua ediţie a F e s t i v a l u l u i naţional „Cîntarea R o m â n i e i " v a f i , nădăjduim, m a i marcată, atît pe p l a n

artistic, c i t şi a l conţinutului repertorial. In acest f e l , ele îşi v o r j u s t i f i c a titlul de teatru p o p u l a r , importanţa ce l i se a t r i ­ buie în viaţa culturală a judeţelor, a loca­ lităţilor în care activează, în procesul d e educare socialistă a maselor.

Mihai Crişan

Constanţa

GHEORGHE MUNTEANU
preşedintele Comitetului judeţean pentru eultură şi educaţie socialistă despre

c i i " ; dezbaterea cu tema „Marea şi s e n t i ­ m e n t u l mării în literatuca naţională" ; „Festi­ v a l u l internaţional de poezie", cu p a r t i c i p a r e a unor poeţi din Bulgaria, Cehoslovacia, R. D . Germană, J u g o s l a v i a , P o l o n i a , U n g a r i a , U n i u n e a Sovietică şi, bineînţeles, R o m â n i a . . — I n judeţul Constanţa, îşi desfă­ şoară activitatea t r e i teatre profesio­ niste, p r e c u m şi u n g r u p de d r a m a ­ t u r g i . De asemenea, activitatea tea.tralâ în rîndul a m a t o r i l o r cunoaşte o amplă dezvoltare, m u l t e d i n t r e f o r m a ­ ţiile profesioniste şi amatoare d i n j u ­ deţul Constanţa fiind premiate în c a d r u l p r i m e i ediţii a F e s t i v a l u l u i n a ­ ţional „Cîntarea R o m â n i e i " . P r i n ce s-a m a t e r i a l i z a t prezenţa mişcării tea­ trale constănţene, în „Pontica ' 7 7 " ? — I n cele zece zile dc manifestări c u l t u r a l artistice, d r a m a t u r g i i , teatrele constănţene, formaţiile dc a m a t o r i a u c o n s t i t u i t o p r e ­ zenţă permanentă, prefigurînd, încă de pe a c u m , r o l u l i m p o r t a n t ce-1 v o r avea, în c a d r u l celei de-a doua ediţii a F e s t i v a l u l u i „Cîntarea României". L a Constanţa au a v u t loc coloc­ v i u l „Dramaturgia contemporană românească" şi dezbaterea c u tema „Teatrul scurt — m i j ­ loc de c u l t i v a r e a a t i t u d i n i i revoluţionare". Sub genericul „Teatrul românesc c o n t e m p o ­ r a n " , s-a desfăşurat „Săptămîna teatrală c o n stănţeană". I n acest c a d r u , a u a v u t loc, l a T e a t r u l D r a m a t i c , o serie de spectacole-dezbatere, cu piesele O p i n i a publică de A u r e l B a r a n g a , M a r e l e Soldat d e ' D a n Tărchilă, M i c u l i n f e r n de M i r c e a Ştefănescu, Tatăl n o s t r u u n e o r i de E u g e n L u m e z i a n u . L a rîndul l o r , echipele teatrale d e a m a t o r i au p a r t i c i p a t l a spectacolul formaţiilor l a u ­ reate ale p r i m u l u i F e s t i v a l „Cîntarea R o m â ­ n i e i " , a u prezentat spectacole în c a d r u l între­ p r i n d e r i l o r şi l a sate. Artiştii profesionişti şi a m a t o r i a u susţinut r e c i t a l u r i de poezie, u n u l d i n t r e acestea desfăşurîndu-se sub g e n e r i c u l „Iubirea mea, pămîntul românesc".

Dialogul cu oiata
Ca în fiecare toamnă, u l t i m a decadă a l u n i i o c t o m b r i e 1977 a fost marcată, l a Constanţa, de desfăşurarea tradi­ ţionalei manifestări c u l l u r a l - a r l i s t i c e de masă „Pontica '77 — dialog cultural c u viaţa", aflată, a c u m , l a cea dc-a şaptea ediţie.. Precizînd c a d r u l în caro s-a. desfăşurat, în acest a n , „Pontica", preşedintele C o m i t e t u l u i judeţean p e n • t r u cultură şi educaţie socialistă, GHEORGHE MUNTEANU, ne spu­ nea : — Toate manifestările p o l i t i c o - e d u c a t i v e şi c u l t u r a l - a r t i s t i c e a u fost dedicate Conferinţei naţionale a P a r t i d u l u i C o m u n i s t R o m â n , ale­ g e r i l o r de deputaţi în consiliile p o p u l a r e m u - . n i c i p a l e , orăşeneşti şi c o m u n a l e , sărbătoririi a t r e i d e c e n i i de l a P r o c l a m a r e a R e p u b l i c i i . „Pontica '77" a însemnat declanşarea, şi în judeţul n o s t r u , la cea m a i înaltă cotă a calităţii, a celei de-a d o u a ediţii a F e s t i v a l u ­ l u i naţional „Cîntarea R o m â n i e i " .

P r i n întreaga sa desfăşurare, „Pontica ' 7 7 " şi-a realizat scopul de a scoate l a iveală I n această perspectivă, în judeţul n o s t r u resurse creatoare, modahtăţi originale de s-au desfăşurat manifestări de a m p l o a r e , c u abordare tematică, talente viguroase, deschisemnificaţii adînci în viaţa culturală a ţării. zînd n o i d r u m u r i de succese în c a d r u l celei P r i n t r e acestea, ţin să s u b l i n i e z : sesiunea de-a doua ediţii a F e s t i v a l u l u i naţional „Cîn­ ştiinţifică c u tema „ P r o b l e m e de istorie şi tarea R o m â n i e i " — f e s t i v a l -al creaţiei şi a l de arheologie a Dobrogçi, l a c e n t e n a r u l I n d e ­ hărniciei. pendenţei de stat a R o m â n i e i " ; r e c i t a l u l de poezie, susţinut de s c r i i t o r i d i n Bucureşti şi Stan Vlad d i n Constanţa, i n t i t u l a t „Poemele R e p u b l i www.cimec.ro

FESTIVALUL NATIONAL

„CÎNTAREA

ROMÂNIEI

ft doua ediţie

Ancheta revistei „Teatrul"

Actorul profesionist Şi artistul a m a t o r — un .nou tip d e relaţii
— argument

Deşi η-a fost niciodată ceea ce se numeşte distant, deşi nu se poate tăgădui că, ici şi colo, a mai cărat „la bord" un lest aristocratic, iată, acum <— nu numai acum, fireşte, dar acum, mai mult decît oricînd — teatrul profesionist ni se înfăţişează într-o ipostază mai puţin afişată, dar călduros întîmpinată : cea de façtor stimulator al mişcării artistice de ama­ tori. Actorul profesionist vădeşte, azi, o veritabilă vocaţie civică ; el slu­ jeşte conştient un ideal etic şi estetic, prin arta lui, dar şi prin mina pe care o întinde, frăţeşte, muncitorului din uzină ori de pe ogoare, omului muncii anonim, atras dc universul de sentimente şi idei al scenei. Se tinde, dar se şi ajunge, astfel (deocamdată, în cazuri excepţionale), ca actorul amator — îndrumat întru ale teatrului — să fie distribuit a juca în spec­ tacolele profesioniştilor, după cum, din ce în ce mai des, profesionistul să fie o prezenţă activă pe scena amatorilor. Acest nou tip de relaţii nu exprimă o simplă dovadă a unei bine îndreptăţite înţelegeri şi apropieri reciproce, ci tendinţa spre o adevărată simbioză, de natură a elimina discri­ minări inoportune în criteriile cu care judecăţile de valoare tratează creaţia artistică. .,Cintarea României", aflată acum în plină a doua ediţie, constituie un. cadru generos, de afirmare a — dacă o putem numi aşa — noii forme de actixutate a oamenilor de teatru, ce exprimă elocvent un fenomen spe­ cific de democratizare a culturii; acest fenomen, pe planul culturii teatrale, nu înseamnă o devalorizare a profesionalităţii, ci dimpotrivă — pentru că prin el se aspiră la generalizarea exigenţelor estetice, a valorilor reale, artis­ tice, nu la toborîrea lor. '. Pentru a cunoaşte concret tipurile de relaţii ce se încheagă acum între actorul profesionist şi amatori, modurile — uneori, ingenioase şi deve­ nite modele — de a descoperi noi talente in popor, de a propulsa aceste talente, ne-am adresai cîtorva factori de răspundere ai unor instituţii tea­ trale din ţară.

Paul Tutungiu

www.cimec.ro

A L E X A N D R U DINCĂ
directorul T e a t r u l u i Naţional d i n Craiova

Continuînd drumul unei largi colaborări

O cît <lc IU mară p r i v i r e în u l t i m e l e b i l a n ­ ţuri p r i v i n d viaţa t e a t r u l u i n o s t r u ne p u n e în faţa u n o r destul dc numeronse f o r m e (şi m o m e n t e ) de cooperare rodnică cu miş­ carea artistică a a m a t o r i l o r , căreia, astăzi, îi d ă m d e n u m i r e a m a i fermă, m a i riguroasă, m n i cuprinzătoare, de „integrare". I n t r e niţele, a m d i s t r i b u i t f r e c v e n t în spec­ tacole artişti a m a t o r i de recunoscută înzestra­ re, realizînd în . c o m u n m a i ales spectacolep o e m ; a m p a r t i c i p a t — cu şanse egale de s u c c e s — l a r e c i t a l u r i d e poezie, a m găz­ d u i t pe s c e n a noastră cele m a i bune spec­ tacole · ale a m a t o r i l o r , a m răspuns t u t u r o r solicitărilor d e s p r i j i n c a l i f i c a t , p r i n a c t o r i i n s t r u c t o r i şi, n u o dată, a-m fost gata să K p r i j i n i m şi m a t e r i a l nctivitatea şi iniţiati­ v e l e echipelor de a m a t o r i . Dar, t r e b u i e s-o s p u n e m , aceste acte de c o m u n i u n e artistică au a v u t , de cele m a i m u l t e o r i , Un cnracter ocazional, ele f i i n d d e t e r m i n a t e d e m o m e n t e festive o r i c o m p e ­ t i t i v e ale mişcării teatrale amatoreşti ; a l t e ­ o r i , nu fost d e t e r m i n a t e de dificultăţile tea­ t r u l u i n o s t r u în alcătuirea u n o r distribuţii mai numeroase şi nu a v u t , ca atare, m a i degrabă u n caracter de o p o r t u n i t a t e . I n u l t i m i i a n i , în special după Congresul Educaţiei P o l i t i c e şi a l C u l t u r i i Socialiste, colaborarea c u a m a t o r i i a dobîndit valenţe noi; a fost pusă sub s e m n u l u n e i atente r e ­ considerări a o r i z o n t u r i l o r şi orientării e i . I n Patetica '77 d e M i h n e n G h c o r g h i u — specta­ col d i s t i n s c u P r e m i u l I I l a F e s t i v a l u l n a ­ ţional „Cîntarea R o m â n i e i " — o seamă de p a r t i t u r i au fost încredinţate u n o r artişti a m a t o r i , care, c u t a l e n t şi dăruire, s-au i n ­ tegrat l i n i i l o r stilistice ale s p e c t a c o l u l u i . S t i ­ mulaţi de antecedentele u n e i colaborări în­ delungate, urmînd c u f e r m i t a t e preţioasele indicaţii date, în această direcţie, de către secretarul g e n e r a l a l p a r t i d u l u i , tovarăşul NicoJae .Ceaueescu, care a u c o n f e r i t inte­ grării a r t e i profesioniste în c u l t u r a de masă

t e m e l i i şi d i m e n s i u n i n o i , a m d a t activităţii de perspectivă pe acest tărîm f o r m e , s t r u c ­ t u r i şi o r i z o n t u r i n o i . • O cunoaştere adîncă a potenţialului f o r ­ maţiilor de t e a t r u ale a m a t o r i l o r d i n zonă, realizată n u p r i n contacte sporadice, c i p r i n m i j l o a c e de investigaţie ştiinţifică şi p r i n prezenţa permanentă şi activă a u n o r a c t o r i i n s t r u c t o r i în viaţa acestor nuclee artistice, ne-a p e r m i s să a p r e c i e m m a i b i n e u n d e şi c u m t r e b u i e să se manifeste s p r i j i n u l şi co­ laborarea noastră, în ce măsură îngemănarea forţelor noastre poate reprezenta n u n u m a i u n m o m e n t de cooperare, c i şi o m o d a l i t a t e de răspîndire a e x e m p l u l u i r o d n i c , d e m n de u r m a t de către a l t e a n s a m b l u r i ale a m a t o ­ r i l o r . A c t i v i t a t e a pe acest tărîm se desfă­ şoară pe baza u n u i p r o g r a m precis, elaborat sub directa îndrumare a C o m i t e t u l u i j u d e ­ ţean p e n t r u cultură şi educaţie socialistă, i a r îndeplinirea l u i este urmărită cu atenţie de către C o n s i l i u l de conducere a l t e a t r u l u i . N e - a m p r o p u s , înainte de toate, o acţiune , în rîndul u n o r formaţii-etalon, în stare să transmită experienţa l o r şi a l t o r echipe a r ­ tistice s i m i l a r e . I n acest sens, în directă legătură c u organizaţi île m u n i c i p a l e a U.T.C. şi sindicală, a m întemeiat două s t u d i o u r i nlc a r t i s t u l u i a m a t o r ; acestea v o r beneficia şi d e s p r i j i n u l m a t e r i a l şi de îndrumarea artistică a t e a t r u l u i n o s t r u , i n s t r u c t o r i şi p a r t e n e r i de joc d i n rîndul a c t o r i l o r c r a i o v e n i urmînd să p r e z i n t e m a i m u l t e specta­ cole pe scena Naţionalului (unele, asociate în spectacole-coup'é c u cele ale profesio­ niştilor) . Cele d o u ă s t u d i o u r i sînt, desigur, l a în­ ceput de d r u m . D a r p a r t i c i p a r e a u n o r a c t o r i de f r u n t e a i t e a t r u l u i n o s t r u în susţinerea lor se v r e a chezăşia u n e i r o d n i c e perspective. Tot astfel, continuînd d r u m u l u n e i l a r g i colaborări c u formaţia d e t e a t r u a m a r i i uzine craiovene „Electroputere", n e - a m p r o ­ pus, p o r n i n d de l a f a p t e v e r i f i c a t e m a i

www.cimec.ro

27

de m u l t , o scamă de modalităţi n o i de c o n ­ l u c r a r e . A s t f e l , alături de artiştii a m a t o r i , în distribuţia piesei Năpasta de I . L . Cara­ giale — pe care o montează actriţa Rodica R a d u — v o r j u c a a c t o r i i I a n c u Corniţă şi M a r i a Goanţă, în r o l u r i l e D r a g o m i r şi A n c a . Spectacolul respectiv v a f i înscris şi în p r o ­ g r a m u l de manifestări a l Săptămînii Cara­ giale, ediţia a I l - a , ce v a f i organizată de către t e a t r u l n o s t r u , l a sfîrşitul l u n i i i a n u a ­ r i e 1978. Cu aceeaşi formaţie şi în aceleaşi condiţii de s p r i j i n şi de conlucrare se v a asigura m o n t a r e a a l t e i lucrări d r a m a t i c e (în­ t r - u n a c t ) , de natură a face „casă bună" cu spectacolul n o s t r u , realizat dc Mircea Cornişteanu, cu piesa O sărbătoare prin­ ciară de T h e o d o r M a z i l u . „Casă b u n ă " — în sensul n i v e l u l u i artistic, dorinţa noastră f i i n d să u n i m aceste d o u ă piese într-un spectacolcoupé care să f i e p r e z e n t a t , a l t e r n a t i v , pe scena Naţionalului craiovean şi η C l u b u l u i „Electropu tere". I n aceeaşi o r d i n e de i d e i şi dc preocupări, ţinînd seamă de f a p t u l că atît t e a t r u l nos­ t r u cît şi artiştii a m a t o r i d i n c o m u n a Barca a u pe afiş piesa Domnişoara Nastasia dc G. M . Z a m f i r e s c u , n e - a m p r o p u s ca — b i n e ­ înţeles, după unele pregătiri suplimentare, de adaptare — talentata interpretă a . r o l u ­ l u i Nastasia d i n spectacolul de la Bârcă (profesoara I a n i n a Bogdan) să joace în spec­ t a c o l u l n o s t r u , i a r actriţa noastră, Geta L u c h i a n T u d o r — i n t e r p r e t a aceluiaşi r o l — , să' joace în spectacolul artiştilor a m a t o r i d i n Bàrca. N e gîndim că f a p t u l acesta e d e s t i ­ nat n u d o a r să asigure u n d o r i t succes de o p a r t e şi de a l t a , d a r şi să deschidă o nouă cale de i n s t r u i r e şi de perfecţionare „din m e r s " a artiştilor a m a t o r i . I n condiţii ase­ mănătoare, a m c o n t u r a t colaborarea noastră şi cu a l t e formaţii de teatru a m a t o r (Fa­ brica de confecţii d i n C r a i o v a , Casa de cul¬ tUră a sindicatelor, Casa de cultură a s t u ­ denţilor, casele de cultură d i n Băilcşti şi d i n Calafat, teatrele p o p u l a r e d i n R m . Vîlcea şi. D r o b e t a - T U r n u S e v e r i n ) . I n aceste zile, de e x e m p l u , r e g i z o r u l craiovean M i r c e a Cor­ nişteanu a f i n a l i z a t , l a R m . Vîlcea. m o n t a r e a piesei Excursia de T h e o d o r Mănescu, u n d e , alături dc artiştii a m a t o r i ai T e a t r u l u i p o p u ­ l a r , e distribuită şi actriţa noastră Iosefina Stoia ; c o n c o m i t e n t , în spectacolul cu aceeaşi piesă, de p e scena noastră, a r t i s t u l a m a t o r Cristian A l e x a n d r e s c u joacă r o l u l f i u l u i . Şansele d e reuşită ale u n o r atare acţiuni de c o m u n i u n e artistică n i se p a r deosebite. Aceasta, p e n t r u că a m p o r n i t la d r u m c o n ­ ştienţi de răspunderile ce ne r e v i n , o r g a n i zînd cu toată atenţia acţiunile p r o i e c t a t e , conturînd cît m a i aproape de precizie teme­ i u r i l e şi ţelurile conlucrării. Şi, m a i ales, p e n t r u că m a j o r i t a t e a a c t o r i l o r noştri au întîmpinat acest p r o g r a m de acţiune cu însu­ fleţire cetăţenească şi c u seriozitate p r o f e ­ sională, ca sarcini de onoare. M a i a v e m , recunosc, de corectat a t i t u d i ­ n i l e cîtorva s o l i t a r i , care, m a i m u l t d i n c o m o d i t a t e şi m a i puţin d i n neînţelegerea

înaltei semnificaţii c u l t u r a l e urmărite p r i n integrare, n u se avîntă încă, decis, în rînd cu ceilalţi. A v e m , însă, sigurnnţa activizării totalq şi eficace a întregului colectiv în aceaslâ direcţie, p e n t r u , că a m hotărît, cu convingere şi cu ataşament d e p l i n , să d ă m acestei a m p l e acţiuni u n sens u n i c şi c o n ­ tinuitate.

CORNELIU

MAIOR

directorul T e a t r u l u i de Stat din A r a d

U n teatru pedagogic
I n t e r f e r a r e a a r t e i profesioniste cu arta a¬ m a t o r i l o r reprezintă o nouă d i m e n s i u n e a activităţii c u l l u r a l - a r t i s t i c e . Ea s-a i m p u s în p r i m a ediţie a F e s t i v a l u l u i naţional n l e d u ­ caţiei şi c u l t u r i i socialiste „Cîntarea R o m â n i ­ e i " şi răspunde, de f a p t , cerinţelor i d e i i de dezvoltare a p a t r i m o n i u l u i c u l t u r a l naţio­ n a l , p r i n diversificarea creaţiei artistice. I n d o m e n i u l t e a t r u l u i , acţiunea comună a profesioniştilor şi a a m a t o r i l o r s-a concre­ tizat în producţii artistice n o t a b i l e , care a u atras atenţia n u n u m a i p r i n i n e d i t u l l o r . Iniţiativă şi experienţă, susţinute, după cîte ştim, m a i ales d e unele teatre d i n Capitală, ele . t i n d a se generaliza în a doua ediţie a F e s t i v a l u l u i . I n ce ne priveşte, n e - a m p r o ­ pus să acţionăm în d o u ă direcţii : spectacole

28

www.cimec.ro

de teatru scurt, în colaborare cu artişti a m a ­ tori d i n întreprinderi ! spectacole p*cntru copii, realizate c u inlerpreţi-elcvi, alături de actori a i t e a t r u l u i (acestea d i n urmă, i n t e ­ grate în r e p e r t o r i u l t e a t r u l u i ) . N e rezumăm, în rîndurile de faţă, l a m u n c a t e a t r u l u i n o s t r u cu c o p i i i . Practic, a m înfiinţat, în c a d r u l sălii S t u ­ d i o (200 de l o c u r i ) , u n t e a t r u pedagogic, avînd ca o b i e c t i v e p r o g r a m a t i c e educaţia tea­ trală a c o p i i l o r şi c u l t i v a r e a l i m b i i l i t e r a r e prin intermediul dramaturgiei. Regizorul Iosif R i t a , a n i m a t o r u l acestui t e a t r u , η p r e ­ gătit, încă d i n stagiunea trecută, spectacolul Stele pe maidan dc O c t a v Pancu-laşi. I n pe­ rioada de vară, cu p r i l e j u l prezentării l u i în cîteva tnbere de p i o n i e r i , a m v e r i f i c a t ade­ ziunea c o p i i l o r - s p e c t a t o r i la acest gen de montări. R e z u l t a t e l e a u fost peste aştep¬ tări. A m p r e z e n t a t spectacolul în premieră oficială, în această stagiune, c u o frecvenţă de una-două reprezentaţii pe săptămînă. Se c u v i n e , totuşi, să întîrziem nsupra c i l o r v a constatări : m i c i i spectatori au u n m o d i n s o l i t d e a recepta elementele şi tîlcur i l e u n u i spectacol ; emoţia produsă de întîmplărilc f a b u l e i se c o n j u g ă cu e f o r t u l de a înţelege, c o p i i i implicîndu-se în evoluţia scenică a celor dc o vîrstă c u ei ; cît des­ pre c o p i i i - a c t o r i , aceştia, pc lingă candoarea vîrstei, de o acuitate aparte. îşi trăiesc, c u deplină a u t e n t i c i t a t e , r o l u l şi sînt nerăbdă­ t o r i să decodifice convenţia teatrală, p e n t r u a descoperi d r u m u l cel m a i scurt către public.

Aceste p r i m e constatări τ - care n u au ră­ mas n u m a i la s t a d i u l i m p r e s i e i — sînt p e n ­ t r u n o i p r i l e j u l u n o r serioase reflecţii. N e gîndim că ele ar m e r i t a să facă o b i e c t u l de s t u d i u a l p s i h o l o g i l o r şi a l , sociologilor c u l ­ t u r i i . Să n u uităm că interpreţii-copii, fără a-şi p e r m i t e să-şi neglijeze obligaţiile şcola­ re, memorează m u l t e p a g i n i de t e x t şi fac zeci de repetiţii în t i m p u l l i b e r . Ε d r e p t , a m selectat, p e n t r u a f i distribuiţi în .spectacole; c o p i i d o v e d i n d n u n u m a i o deosebită vocaţie teatrală, ci şi ι— în p r i m u l rînd — b u n i l a Învăţătură (şi n u m a i cu a c o r d u l părinţilor). Dar şi aşa, n u ne-am f i b u c u r a t de b u n e rezultate, fără s p r i j i n u l t o t a l a l c o n d u c e r i i Şcolii generale, n r , 2 d i n A r a d . U n a l t p r i l e j dc meditaţie, în f i n a l de s p e c t a c o l : la căderea c o r t i n e i , privesc c o p i i i actori a l i n i i n d u - s e p e n t r u aplauze. V i i t o r i a c t o r i ? V i i t o r i creatori de spectacole ? Posi­ b i l . V i i t o r i spectatori, c u siguranţă ! I n acest ' s p i r i t , ne gîndim să pregătim, în c o n t i n u a r e , cîteva spectacole n o i . Intîmpinăm, însă, o a n u m e d i f i c u l t a t e repertorială: n u d i s p u n e m d e o d r a m a t u r g i e specifică, c u r o l u r i p o t r i v i t e c o p i i l o r între 10 şi 15 a n i ; rămîne în preocuparea noastră să înlăturăm şi această lipsă, cu s p r i j i n u l u n o r d r a m a t u r g i cîştignţi p e n t r u cauză. Pînă a t u n c i , a v e m în proiect adaptarea u n o r texte de proză ale s c r i i t o r i l o r M i r c e a Sîntimbreanu şi Constan­ t i n Chiriţa. Şi, fireşte, transpunerea, scenică a acestor adaptări.

DUMITRU

PÎSLARU

directorul T e a t r u l u i Municipal ..Maria F i l o t t i " d i n Brăila

Sprijinirea valorilor

încă d e l a p r i m a ediţie a F e s t i v a l u l u i „Cîntarea R o m â n i e i " , t e a t r u l n o s t r u şi-a f i x a t u n p r o g r a m a n u m e , m e n i t să c o n t r i b u i e l a deşteptarea s p i r i t u l u i c o m p e t i t i v şi l a v a l o r i ­ ficarea, în rîndul artiştilor a m a t o r i , a celor m a i v a r i a t e specii teatrale. I n acest sens,

b i r o u l organizaţiei de bază d i n t e a t r u , c o m i ­ tetul sindicatului, consiliul oamenilor muncii au repartizat m e m b r i i colectivului artistic r e g i z o r i şi a c t o r i — pe t i p u r i de f o r m a ­ ţii. P u t e m spune că n u a rămas formaţie amatoare d i n m u n i c i p i u şi d i n judeţ în

www.cimec.ro

29

afara sprijinului nostru profesionist. N u , însă, fără a întâmpina unele greutăţi — d i n păcate, în p r i m u l rînd, de o r d i n organiza­ t o r i c : f o r u r i l e obşteşti, în răspunderea căro­ ra cade organizarea respectivelor formaţii, au i z b u t i t anevoie să pună de acord t i m ­ p u l d i s p o n i b i l a l a c t o r i l o r şi t i m p u l l i b e r a l a m a t o r i l o r . A u fost c a z u r i în judeţ, cînd i n s t r u c t o r i i noştri s-au deplasat i n u t i l la sate, fiindcă a f l a u , la căminele c u l t u r a l e , forţele a r t i s t i c e amatoare absente, n e m o b i l i ­ zate. Ceea ce η-a descurajat, totuşi, t e a t r u l ; dovadă, numărul r e l a t i v i m p o r t a n t de f o r ­ maţii care au p u t u t f i prezente, l a p r i m a ediţie a F e s t i v a l u l u i „Cîntarea R o m â n i e i " , în fazele de masă, municipală şi judeţeană, cu m o n t a j e l i t e r a r e , n u m e r e de brigăzi ar­ tistice, reprezentaţii de t e a t r u sau recitări. F a p t u l că n u m a i o singură formaţie dc tea­ t r u a fost p r o m o v a t ă în faza interjudeţeană a i m p u s , desigur, i n s t r u c t o r i l o r noştri nece­ sitatea de a descoperi n o i modalităţi de s t r u c t u r a r e şi îndrumare a formaţiilor, de a le asigura o a c t i v i t a t e continuă, în aşa f e l încît, l a fazele d e concurs, aceste formaţii să se b u c u r e de o consecventă recunoaştere şi preţuire şi, în acelaşi t i m p , să se poată înfăţişa c u n o i elemente de v a l o a r e . Se m a i cere, d i n partea celor chemaţi să selecteze m e m b r i i formaţiilor, o exigenţă spo­ rită faţă de talentele asupra cărora au a se pronunţa ; i a r pe p l a n o r g a n i z a t o r i c , să se afle cele m a i b u n e m i j l o a c e şi căi p e n t r u ca a c t i v i t a t e a echipelor respective să se des­ făşoare fără d i s c o n t i n u i t a t e şi, lucrînd asu­ p r a u n u i r e p e r t o r i u de bună c a l i t a t e . să->l 'şi poată v a l o r i f i c a pe scenă, l a u n cît m a i înalt n i v e l c a l i t a t i v . 0 altă direcţie relevabilă a m u n c i i c u a m a t o r i i în t e a t r u l brăilean priveşte i n c l u ­ derea în spectacolele sale a vocaţiilor artistice ale a m a t o r i l o r . Sub acest rrtport, putem v o r b i c h i a r de u n obicei a l t e a t r u l u i . I n adevăr, deosebit de b i n e întâmpinată a fost colaborarea artiştilor amatori brăileni în spectacolele Swanewit de S t r i n d b e r g , Să vor­ bim despre dragoste d c A n g e l a Bocancca şi D i n u K i v u , Furtuna de O s t r o v s k i , Tranda­ firii roşii d e Z a h a r i a Bîrsan, Bun găsit, prie­ teni (spectacol de poezie şi m u z i c ă ) . S u b l i ­ n i e m f a p t u l că, p r i n C l u b u l t i n e r e t u l u i , a¬ ceastă colaborare cu a m a t o r i i a dobîndit c a r a c t e r u l u n e i adevărate şcoli d e t e a t r u ; d o v a d ă , a m a t o r i i de i e r i , astăzi, studenţi a i I A . T . C . : Catrinel Dumitrescu, Alina Secui a n u , G r e t a M a n t a . De altă p a r t e , a c t o r i a i t e a t r u l u i (Petre C u r s a r u , A l e x e C o r v i n , N i c o lae Budescu) a u p a r t i c i p a t a c t i v l a spec­ tacole m u z i c a l - d i s t r a c t i v e a l e a m a t o r i l o r . I n actuala ediţie a F e s t i v a l u l u i naţional „Cîntarea R o m â n i e i " , ne p r o p u n e m o m a i largă şi m a i atentă urmărire a e f o r t u r i l o r artistice ale formaţiilor de a m a t o r i . A m î n ­ c a d r a t (pe g e n u r i ) , ca ,şi în t r e c u t , toţi a c t o r i i t e a t r u l u i în rîndul formaţiilor d e a¬ m a t o r i . L e - a m r e c o m a n d a t u n r e p e r t o r i u pe măsura p u t e r i l o r l o r , alcătuit d i n piese scur­

te, de actualitate o r i dc inspiraţie istorică, înzestrate cu reale însuşiri educative. I n co­ laborare cu C e n t r u l dc îndrumare a mişcării artistice de a m a t o r i a l judeţului Brăila, ami pus temelia u n u i S t u d i o a l a r t i s t u l u i a m a t o r , c o n t r i b u i n d la alcătuirea p l a n u l u i său d e a c t i v i t a t e . I n m o d deosebit, ne-am p r o p u s să patronăm formaţia d e teatru a C o m b i n a t u l u i p e n t r u celuloză, hîrtie şi f i b r e a r t i f i c i a l e . Permanentizînd colaborarea cu amatorii, n u t r i m dorinţa (şi nădăjduim) ca această colaborare să se inateralizezc în b u n e r e u ­ şite, pe p l a n judeţean, intorjudeţenn şi, d e s i ­ gur, republican.

CONSTANTIN ZĂRNESCU
directorul Teatrului „A. D a v i l a " din Piteşti

Acţiuni diversificate
A c t i v i t a t e a artistică, în judeţul Argeş, se desfăşoară pe m u l t i p l e şi f e r t i l e p l a n u r i , la u n n i v e l de n e i m a g i n a t pînă la F e s t i v a l u l naţional „Cîntarea R o m â n i e i " . A c u m , d u p ă cunoaşterea r o a d e l o r p r i m e i ediţii şi după ce a m păşit p r a g u l celei dc-a d o u a ediţii, p u ­ t e m aprecia, c u u n spor de experienţă, şi a p o r t u l instituţiei noastre l a dezvoltarea ar­ tistică a formaţiilor teatrale de a m a t o r i . I n ceea ce priveşte strîngerea legăturilor între profesionişti şi a m a t o r i , astfel încît să realizeze împreună spectacole de t e a t r u , p u ­ t e m spune că instituţia noastră n u se află

30

www.cimec.ro

în faţa u n o r experienţe a b s o l u t i n e d i t e . L a spectacolul Cafeaua actriţei de E m i l P o e n a r u , dc pildă, a u p a r t i c i p a t d o u ă actriţe a m a ­ toare — D o i n a Arnăutu şi M a r i a n a G a r a i m a n , t i n e r e l a b o r a n t e la C o m b i n a t u l p e t r o ­ c h i m i c d i n Piteşti ; u n a a j u c a t r o l u l p r i n c i ­ p a l , cealaltă, solistă de muzică f o l k , a asi­ g u r a t ilustraţia muzicală a s p e c t a c o l u l u i . D a r , iată; p e s c u r t , şi a l t e cîteva d i n t r e acţiunile noastre în această direcţie. L a întreprinderea dc panificaţie, a m realizat u n spectacol m u ­ zical, Cîntăm bucuria vieţii, l a care a u p a r ­ ticipat r e c i t a t o r i profesionişti, r e c i t a t o r i a m a ­ t o r i , orchestra secţiei d e estradă,' c u solişti a m a t o r i şi profesionişti. A m m a i prezentat spectacole dc acest gen în sala Casei de cultură a s i n d i c a t e l o r d i n Piteşti, în cola­ borare c u formnţiile artistice ale C o m b i n a t u ­ l u i p e t r o c h i m i c . A u p a r t j c i p a t : secţia de

dramă şi comedie ( r e c i t a t o r i ) , secţia de estradă, c u solişti şi c u orchestra, A n s a m b l u l folcloric a l C o m b i n a t u l u i p e t r o c h i m i c , cu so­ lişti v o c a l i , b r i g a d a artistică etc. Pe aceeaşi scenă, în acelaşi spectacol, p r o ­ fesioniştii s-au întîlnit cu formaţiile a r t i s t i c e de a m a t o r i ale întreprinderii t e x t i l e „ A r g e şana". L a Curtea d e Argeş a fost p r e z e n t a t u n spectacol l a care a u p a r t i c i p a t a c t o r i a i t e a t r u l u i n o s t r u , g r u p u l v o c a l „Ars Nova"' de l a P a l a t u l c u l t u r i i , r e c i t a t o r i de l a între­ p r i n d e r e a „Porţelanul" d i n Curtea de Argeş, orchestra de estradă a t e a t r u l u i , c u solişti dc l a Casa de cultură d i n Curtea de Argeş. F o n d u r i l e realizate nu fost depuse în C o n t u l omeniei. Asemenea exemple sînt m u l t e , şi p r e o c u ­ parea noastră în direcţia s p r i j i n i r i i v a l o r i l o r , între a m a t o r i , v a f i , pe v i i t o r , şi m a i intensă.

EUGEN

VANCEA

directorul T e a t r u l u i de Stat din Reşiţa
A '

îndrumare, asistenţă, colaborare

I n procesul dc f o r m a r e a n o u l u i p r o f i l u m a n , este evidentă apetenţa, d i n ce în ce m a i amplă, p e n t r u cultură, a o m u l u i socie­ tăţii noastre, a maselor l a r g i de o a m e n i a i m u n c i i , cît şi tendinţa de i m p l i c a r e directă în a c t u l dc creaţie artistică, i n c l u s i v în sfera t e a t r u l u i . D e a c i rezultă că s l u j i t o r i i scenei profesioniste p o t şi t r e b u i e să vină în întîmp i n a r e a acestui f e n o m e n , să c o n t r i b u i e l a r i ­ dicarea nivelului a r t i s t i c a l mişcării de masă. De a c i , necesitatea conlucrării d i n t r e artiştii profesionişti şi c e i a m a t o r i , c o n l u c r a ­ re orientată în direcţia realizării u n u i p r o ­ dus a r t i s t i c d e reală eficienţă artistică şi educativă. T e a t r u l reşiţean a fost, în de­ c u r s u l existenţei eale ( d a r în special în u l t i ­

mele s t a g i u n i ) , a c t i v în îndrumarea f o r m a ­ ţiilor de t e a t r u a m a t o r d i n această p a r t e a ţării, f i e pe calea i n s t r u i r i i directe* sau p r i n acordarea asistenţei d e specialitate, f i e p r i n dezbaterea u n o r p r o b l e m e d i n sfera e s t e t i ­ c i i teatrale o r i p r i n pregătirea u n o r a m p l e spectacole de masă — prezentate cu p r i l e ­ j u l u n o r m a r i e v e n i m e n t e în viaţa p o p o r u ­ l u i n o s t r u — l a care şi-au d a t c o n c u r s u l aţît artişti profesionişti n i t e a t r u l u i , cît şi artişti a m a t o r i d i n l o c a l i t a t e şi d i n judeţ. Aşa au fost, d e pildă, în stagiunea trecută, reprezentaţiile d r a m a t i c e , m o n t a j e l e l i t e r a r e , p r o g r a m e l e brigăzilor a r t i s t i c e , c u care s-au înfăţişat, în c a d r u l F e s t i v a l u l u i „Cîntarea R o m â n i e i " , cele peste 35 de formaţii î n -

www.cimec.ro

31

d r u m a t e de a c t o r i a i t e a t r u l u i n o s t r u , ca Grigore A l e x a n d r e s c u , Cornel Manolescu, Eugen Vancea, Gheorghe Vîlceanu. De ase­ menea, a c t o r i a i ' scenei profesioniste r e ­ şiţene (Coca Mihalache, Grigore Alexan­ drescu, Cornel M a n o l e s c u , O v i d i u Cristea, Lelià Columb) au j u c a t , alături de a m a t o r i , în spectacole pregătite în vederea înregistră­ r i i şi a prezentării l o r de către s t u d i o u r i l e de r a d i o (Timişoara) şi t e l e v i z i u n e ( B u c u ­ reşti). 0 întrepătrundere a talentelor profe­ sioniştilor şi a m a t o r i l o r a fost prilejuită şi de serile de poezie, gîndite şi realizate sce­ nic de regizori a i instituţiei noastre. 0 f e r i ­ cită îmbinare a e f o r t u r i l o r creatoare ale ac­ t o r i l o r scenei reşiţene şi ale u n o r a c t o r i a m a t o r i d i n localitate ( L u c i a n S i m i o n , M i r ­ cea H o h o i u ş.a.) este ilustrată, a p o i , de ela­ borarea şi de prezentarea s p e c t a c o l u l u i cu piesa de inspiraţie istorică Se adună vremile, de M i h a i . V a s i l i u şi R e m u s N a s t u . Spectacolul, urmărit de u n numeros p u b l i c şi în c a d r u l p r i m e i ediţii a F e s t i v a l u l u i , continuă să fie înscris pe afişul r e p e r t o r i a l a l t e a t r u l u i n o s t r u şi se adaugă b u n e l o r r e ­ zultate obţinute p r i n t r - o colaborare similară c u e l e v i i Şcolii p o p u l a r e de artă d i n Reşiţa (clasa condusă de a c t o r u l .Grigore A l e x a n ­ drescu). I n actuala stagiune, ne gîndim să adînc i m şi să diversificăm acţiunea de c o n l u ­ crare a artiştilor profesionişti cu artiştii a¬ m a t o r i , atît în c a d r u l n o i l o r teatre p o p u ­ lare d i n c u p r i n s u l judeţului (Caransebeş şi Oraviţa) şi a l Şcolii p o p u l a r e d e . artă d i n Reşiţa, cît şi în c a d r u l celorlalte aşeză­ m i n t e de cultură ale judeţului ( m a i ales în c l u b u r i l e muncitoreşti). I n acest scop, n e - a m p r o p u s să c o n f e r i m s t u d i o u l u i n o s t r u de tea­ t r u u n m a i p r e g n a n t r o l de l a b o r a t o r de creaţie. De asemenea, a m i n a u g u r a t seria u n o r d e z b a t e r i pe teme de artă (poezie, tea­ t r u , f i l m , pictură), în c o n t e x t u l cărora crea­ t o r i d i n localitate (profesionişti şi a m a t o r i ) sînt invitaţi să recite poezie românească şi universală, să supună discuţiilor lucrări de artă plastică ; în acelaşi c a d r u , v o r f i p r o ­ iectate f i l m e ale c r e a t o r i l o r d i n c i n e c l u b u r i , poeţii v o r c i t i d i n u l t i m e l e l o r producţii. Acest c l u b c u l t u r a l - e d u c a t i v e destinat să antreneze în sfera preocupărilor sale îndeo­ sebi t i n e r i d i n m a r i l e întreprinderi şi i n s t i ­ tuţii reşiţene, d a r el se adresează, deopotrivă, şi t i n e r i l o r d i n întreg c u p r i n s u l judeţului. In dă, sfîrşit, care v a menţionăm, activa cu prin » alături de aceste

STELIAN STANCU
directorul T e a t r u l u i de Stat din T u r d a

U n Studio ai actorului amator

iniţiative, înjghebarea u n e i formaţii de estra­ colaborarea colecti­ tineretului" din vului Reşiţa. teatrului „Ateneul

I n ediţia precedentă a F e s t i v a l u l u i „Cînta­ rea R o m â n i e i " , c o l e c t i v u l artistic a l T e a t r u l u i de Stat d i n T u r d a şi-a adus o contribuţie valoroasă, pe m a i m u l t p l n n u r i ; cea m a i importantă, cred, s-a m a t e r i a l i z a t în a j u t o r u l d a t formaţiilor artistice de a m a t o r i d i n m u ­ n i c i p i u . Toţi a c t o r i i şi r e g i z o r i i au i n s t r u i t echipe de t e a t r u , brigăzi artistice, colective pregătind m o n t a j e l i t e r a r - m u z i o a l e , atît în şcoli cît şi în întreprinderi. De asemenea, t e a t r u l a acordat a j u t o r m a t e r i a l m u l t o r f o r ­ maţii locale, p r i n colaborarea u n o r p i c t o r i scenografi, p r i n împrumuturi de decor, de costume, de p e r u c i , p r i n asistenţă l a m a c h i a j etc. Este de r e m a r c a t că toţi aceia care a u a j u t a t l a b u n a desfăşurare a manifestărilor artistice p r i l e j u i t e de F e s t i v a l au făcut-o cu dăruire şi cu e n t u z i a s m .

32

www.cimec.ro

O experienţă a c o l e c t i v u l u i artistic a l tea­ t r u l u i a fost prezentarea d e spectacole îm­ preună cu artiştii a m a t o r i . I n T u r d a îşi des­ făşoară a c t i v i t a t e a Cenaclul „Potaissa", a l t i ­ n e r e t u l u i c o m u n i s t , cenaclu care dă frecvent spectacole în m u n i c i p i u şi în alte localităţi. La aceste spectacole a u p a r t i c i p a t , d e s i g u r , şi a c t o r i a i t e a t r u l u i n o s t r u . Cu acest p r i l e j s-au sudat relaţiile d i n t r e t e a t r u şi C o m i t e t u l M u n i c i p a l a l U.T.C. ; se poate a f i r m a că, în u l t i m a v r e m e , aproape că n u m a i există manifestare artistică · iniţiată de Comitetul M u n i c i p a l a l U.T.C. la care eă n u colabo­ reze şi artişti d i n t e a t r u . Manifestările dedicate e v e n i m e n t e l o r săr­ bătorite sau c o m e m o r a t e , în ' c u r s u l p r i m e i ediţii a F e s t i v a l u l u i , s-au b u c u r a t de s p r i ­ j i n u l specialiştilor d i n t e a t r u (regizori, ac­ t o r i , care a u i n t e r p r e t a t alături de cei m a i b u n i artişti a m a t o r i d i n T u r d a ) . Este de reţinut că o m a r e p a r t e a perso­ n a l u l u i artistic a făcut parte d i n j u r i i l e faze­ lor de masă ale F e s t i v a l u l u i . Pe baza experienţei a c u m u l a t e c u p r i l e ­ j u l p r i m e i ediţii a F e s t i v a l u l u i s i analizînd deficienţele semnalate, T e a t r u l de. Stat ' d i n T u r d a îşi p r o p u n e , în c a d r u l actualei ediţii, să-şi sporească e f o r t u r i l e . I n p r i m u l rînd, să intensifice a j u t o r u l d a t formaţiilor a r t i s ­ tice de a m a t o r i , m a i ales celor n o u înfiin­ ţate ; în acest sens, s-a făcut o p l a n i f i c a r e judicioasă a activităţii forţelor artistice d i n t e a t r u , în aşa f e l încît ele să poată acoperi

în m o d piului.

eficient

marile

cerinţe

ale

munici­

V o m e x t i n d e , a p o i , colaborarea a c t o r i l o r profesionişti cu artiştii a m a t o r i , astfel încît, pe lîngă p a r t i c i p a r e a l a Cenaclul „Potaissa", a c t o r i i t e a t r u l u i n o s t r u să joace în specta­ colele a m a t o r i l o r , i a r aceştia să f i e , l a rîn­ d u l l o r , distribuiţi în spectacolele t e a t r u l u i n o s t r u . Intenţionăm, în acest sens, să a t r a ­ gem p e u n i i d i n t r e cei m a i valoroşi a c t o r i a m a t o r i p e scena profesionistă, f a p t care se va m a t e r i a l i z a cu p r i l e j u l spectacolului ce-1 pregătim pentru sărbătorirea Proclamării Republicii. T o t în această etapă, în colaborare c u C o m i t e t u l M u n i c i p a l a l U.T.C. şi cu s p r i j i n u l C o m i t e t u l u i M u n i c i p a l a l P.C.R., intenţionăm să înfiinţăm, pe lîngă t e a t r u l n o s t r u , u n S t u d i o a l a c t o r u l u i a m a t o r . Sperăm că a¬ ceastă iniţiativă v a a j u t a l a cizelarea gus­ t u l u i p e n t r u teatru a l t i n e r i l o r d i n T u r d a şi v a c o n t r i b u i la mărirea numărului de i n s t r u c t o r i c u l t u r a l i p e n t r u diversele c e r c u r i care vizează a r t a dramatică : teatru,- brigadă artistică, m o n t a j - l i t e r a r . Se c u v i h e să s u b l i n i e m , în încheiere, că întregul c o l e c t i v a l T e a t r u l u i de Stat d i n Turda s-a a n g a j a t să n u precupeţească n i c i u n efort p e n t r u a asigura o bună desfăşu­ rare celei de-a doua ediţii α F e s t i v a l u l u i n a ­ culturii socialiste ţional a l educaţiei şi „Cîntarea R o m â n i e i " .

Note Retipăriri necesare

Revista noastră a semna­ lat, în dese rînduri, apariţii editoriale din domeniul fol­ cloristicii, utile şi istoricului de teatru. In absenţa unei sinteze privind teatrul popu­ lar românesc, avem, totuşi, dubla satisfacţie de a sem­ nala lucrări de importanţă majoră (vezi editarea chestio­ narelor Hasdeu şi N. Densuşianu) şi de a propune re­ editarea altor opere, care ar îmbogăţi imaginea noilor ge­ neraţii despre spectacolul popular naţional. Avem, azi,

în bună tradiţie, folclorişti remarcabili, care şi-au legat numele de acţiuni editoriale cu răsunet internaţional, în peste 4.000 de pagini, din 1967 pînă în 1975, seria „Folclor din Oltenia şi Mun­ tenia" (şase tomuri) a resti­ tuit texte din colecţii inedite. Adrian Fochi a îngrijit edi­ ţia definitivă a „Doinelor şi strigăturilor din Ardeal". Un larg colectiv de folclorişti a dat, în 1968, primul tom din impresionanta ,J3ibliografie generală a etnografiei şi fol­ clorului românesc" ( numai pentru anii 1800—1891, sînt 8.330 de poziţii bibliogra­ fice ! ) . Stnt doar cîteva exem­ ple de mari realizări cultu­ rale ale specialiştilor in fol­ cloristică. Mai sînţ, însă, multe de făcut. Mărginindu-ne doar la sfera noastră de preocupări, a celor din lumea teatrului, credem că retipărireawww.cimec.ro monografiilor etno­

grafice ale lui Simion Florea Marian s-ar transforma în­ tr-un eveniment al discipli­ nei. Obiceiurile tradiţionale, arhaice, legate de cele trei evenimente capitale ale exi­ stenţei — naştere, nuntă, moarte —, dezvăluie omului de teatru un material nebă­ nuit de expresiv, cu implica­ ţii adinei in cultura popu­ lară. Ritualurile vechi, urcînd în timp pînă la getodaci, cunoscute şi din seria de impunătoare monografii — „Nunta la români", 1890 ; „înmormîntarea la români", 1892 ; „Naşterea la români", 1892 — stau, cum e firesc, şi la începuturile teatrului. Ediţiile amintite, de rarissime piese bibliografice, merită re­ editarea, pentru inestimabilul tezaur faptic adunat într-o viaţă de om.

I. N.

Κ o vacs G y ô r g y

Aşadar, s-au terminat p e n t r u totdeauna plimbările noastre de seară, pe liniş­ tit;» stradă d i n T g . Mureş. Gyôrgy K o v a c s n u mă m a i sună, să mă cheme să n e a e r i s i m , după atîtea ore petrecute în atmosfera închisă, plină de praf, a t e a t r u l u i . M e d i c i i îi recomandaseră multă p l i m b a r e . I n aceste seri liniştite, v o r b e a m c u fostul m e u profesor despre m u l t e — despre o a m e n i , despre evenimente, despre viaţă şt moarte, d a r , în esenţă, totdeauna, despre teatru. G y u r y K o v a c s a fost u n o m fericit. A p r i m i t de l a viaţă tot ce putea să primească u n actor : r o l u r i , succese (ce r o l u r i şi ce succese ! ) , admiraţia p u b l i c u l u i , generaţii de d i s c i p o l i . Şi, totuşi, simţeam, l a e l , o permanentă mîhnîre. Poate, fiindcă a trecut pe lîngă r o l u r i care rămîn p e n t r u totdeauna pierdute în reper­ toriul l u i : H a m l e t , Regele l o a n , R i c h a r d a l IÎI-lca ; poate, avînd în vedere sensi­ bilitatea l u i deosebită, îşi ascundea rănile căpătate în t u m u l t u o a s a viaţă a tea­ t r u l u i . T o t d e a u n a , însă, G y u r y K o v a c s a a v u t forţa să reînceapă m u n c a de l a capăt, să vină c u n o i p l a n u r i , să viseze l a n o i r o l u r i . N i c i după repetate a t a c u r i de cord, η-a conceput să rămînă „pensionar". G y u r y K o v a c s n u concepea să l u c r e z e cu jumătate d i n forţă, n u putea să ^ m a r c h e z e " doar r o l u l . N - a u trecut p r e a m u l t e l u n i de cînd a m l u c r a t împreună Cîntecul lebedei de Cehov, p e n t r u m i c u l e c r a n . I n fiecare repetiţie, îl r u g a m să se m e n a j e z e , îmi p r o m i t e a , d a r , după cîteva m i n u t e , reîncepea să repete „în forţă", c u u n c o n s u m m a x i m de energie nervoasă. E L N U P U T E A SÀ L U C R E Z E A L T F E L . Se spune că era i r o n i c , că ţinea o a m e n i i l a distanţă. P o s i b i l . D a r n u p e scenă, n u în t i m p u l l u c r u l u i . Acolo, a t u n c i , era sever c u ceilalţi şi necruţător c u sine. I n perioada repetiţiilor l a Cîntecul lebedei, într-o noapte, a fost transportat de urgenţă l a s p i t a l , şi η-a l i p s i t m u l t să se petreacă, a t u n c i , i r e p a r a b i l u l . I n acea noapte, a m fost chemat I a telefon. U n m e d i c de l a clinică m i - a c o m u n i c a t că m a e s t r u l K o v a c s a insistat să f i u anunţat că e l , a d o u a z i , n u poate fi prezent I a repetiţie. I se pusese m a s c a de oxigen. Ştiam foarte m u l t e despre e l , d a r n u - i bănuiam c u r a j u l . A t u n c i , în noaptea aceea cumplită, a m aflat că G y u r y ştia de şapte a n i că în fiecare clipă îi poate v e n i sfîrşitul. Şi, totuşi, z i u a , în «laşele I n s t i t u t u l u i , l a filmări, în studioul T V , I a repetiţii pe scenă, se comporta n a t u r a l , aşa c u m a r f i procedat orice o m în p u t e r e . Ce a n u m e îi dădea atîla forţă ? Conştiinciozitatea — e u n răspuns p r e a sărac. Poate, j u c a , în viaţă, r o l u l u n u i o m sănătos ? G y u r y K o v a c s dorea să trăiască d i n p l i n , şi acest l u c r u înseamnă, p e n t r u o structură c a a l u i , ardere permanentă. A l u c r a t pînă în u l t i m a clipă. R e p e t a , c a director de scenă, I a T e a t r u l M a g h i a r de Stat d i n Q u j - N a p o c a , o. piesă iubită : H e n r i c a l I V - l e a de P i r a n d e l l o . P u r t a întotdeauna l a e l o mică agendă, u n d e îşi nota, c a într-un j u r n a l , totul. U l t i m a însemnare : „Am temperatură. N u mă s i m t b i n e !" D a r , I a repetiţia care a u r m a t acestei notaţii, G y u r y a apărut m a i sănătos, m a i p l i n de o p t i m i s m c a orieînd. Aştepta c u b u c u r i e p r e m i e r a . . . F r u m o s f i n a l , şi p l i n d e c u r a j . D e m n de viaţa l u i .

Gyôrgy Harag
www.cimec.ro

PUNCTE DE VEDERE

HENRI WALD

Text şi spectacol
La începutul i s t o r i e i , cîtă v r e m e v o r b i r e a e x p r i m a aproape n u m a i reacţii p r a g m a t i c e şi afective faţă dc m e d i u l înconjurător, oa­ m e n i i au simţit n e v o i a să transpună în i m a ­ g i n i doar zona sonzorial-emoţională a s e m n i ­ ficaţiilor v e r b a l e . A p o i , pc măsură ce se dez­ v o l t a u noţiunile, reprezentarea grafică a v o r ­ b i r i i a trecut, t r e p t a t , de l a p i c t o g r a f i e l a ideografie, ajungînd, în cele d i n urmă, la fonografie, silabică şi alfabetică. S e m n i f i c a n t u l grafic a l u n e i v o r b i r i p r a g matic-afective era neapărat m o t i v a t , icono­ grafic, în v r e m e ce s e m n i f i c a n t u l grafic a l u n u i discurs teoretic t r e b u i e să fie a r b i t r a r , alfabetic. Totodată, transcrierea în i m a g i n i a conţi­ n u t u l u i senzorial-afectiv c u p r i n s în s e m n i f i ­ caţia c u v i n t e l o r a fost preluată şi dezvoltată de artele plastice şi de muzică. U n cîntec, fie e l şi fără c u v i n t e , n u este niciodată ex­ presia nemijlocită a u n e i stâri afective, c i transpunerea în i m a g i n i sonore a u n u i con­ ţinut a f e c t i v cristalizat în semnificaţin u n o r c u v i n t e . „ D e l a sine, expresia psihologică, l i m b a j u l emoţiei n u capătă n i c i o formă a r ­ tistică. N i m i c n u e m a i e x p r e s i v decît u n strigăt de c o p i l , d a r o creşă n u este o sală de concert" \ 0 i m p r e s i e d e v i n e expresie n u m a i p r i n i n t e r m e d i u l v o r b i r i i . P r i n aceasta se deosebeşte o fredonare de o sonată. L u c r u ­ r i l e , ca atare, provoacă reacţii, n u s e m n i f i ­ caţii, p r o d u c u n efect senzorial-rifectiv, n u u n sens i n t e l i g i b i l . U n l u c r u d e v i n e e x p r e s i v n u m a i d i n c l i p a în care este folosit p e n t r u a c o m u n i c a u n mesaj u m a n . S e m n i f i c a t i v n u poate f i decît u n l u c r u folosit ca s e m n i f i ­ cam. 0 broască, u n şoarece, o pasăre şi c i n c i săgeţi au d e v e n i t obiecte „grăitoare" abia d i n c l i p a în care sciţii i le-au t r i m i s l u i D a r i u s . I m a g i n e a artistică n u dublează " r e a l u l , c i , m a i degrabă, îl neagă, exprimînd a t i t u d i n e a critică a o m u l u i faţă de e l . După ce s u b l i ­ niază că „lumea, ca atare, este lipsită de sens" , Roger M u n i e r precizează că „în imaginea plastică, pictură sau desen, l u m e a
2

e negată. înţeleg p r i n negată, n u în f o r m e l e sau c u l o r i l e e i , c i în însăşi esenţa e i , negată ca lume" . Semnificaţia u n u i t a b l o u n u v i n e de l a o b i e c t u l pe care îl vizează, ci de l a subiectul pe care îl exprimă. N i c i m ă c a r fotografia n u este c h i a r copia r e a l u l u i , c i deja transcripţia u n e i a n u m i t e a t i t u d i n i faţă de e l . „Ceea ce fascinează n u este atît spec­ t a c o l u l d u b l u l u i , cît puterea fotogenică α enunţului, graţie d u b l u l u i " . P i c t u r i l e rupestre, cu incontestabile funcţii magice, au fost, de l a început, expresia u n o r a t i t u d i n i u m a n e faţă de l u m e şi n i c i d e c u m înregistrarea obiectivă a u n o r i m p r e s i i . P r i n semnificaţia pe care o t r a n s c r i a u , ele p o t fî considerate atît proto-artă, cît şi proto-scrierc. Insă, pe măsură ce se d e z v o l t a u v o r b i r e a şii scrierea, o a m e n i i au simţit, d i n ce în ce m a i intens, n e v o i a de a transcrie mişcarea, desr făşurarea în t i m p a semnificaţiilor v e r b a l e . La ideea de t i m p , o a m e n i i au ajuns m u l t m a i tîrziu decît l a ideea de spaţiu. V r e m e înde­ lungată, v i i t o r u l n u era, p e n t r u e i , decît u n prezent repetat, i a r t r e c u t u l , u n fost prezent. La ideea de t i m p au ajuns f o l o s i n d c u v i n t e care se refereau l a spaţiu. Spaţialitatea t r i d i ­ mensională a l u c r u r i l o r este m a j accesibilă decît t e m p o r a l i t a t e a l o r unidimensională. E x ­ p r i m a r e a spaţială a t i m p u l u i a c o n s t i t u i t , p e n t r u m i n t e a umană, o d i f i c u l t a t e deosebită. Λ încercat s-o depăşească p r i n p a n t o m i m e şi p r i n d a n s u r i rituale, a p o i p r i n t e a t r u , i a r în vremea d i n urmă, p r i n cinematograf şi p r i n televiziune. Deoarece scrierea alfabetică n u poate spaţializa decît înţelesul logic a l t i m ­ p u l u i — poezia n e f i i n d n i c i ea în stare să depăşească prea m u l t e x p r i m a r e a zonei i n t e ­ lectuale a semnificaţiilor v e r b a l e — sarcina de a v i z u a l i z a sensul senzorial-emoţional a l t i m p u l u i rămînc pe s'eama t e a t r u l u i , a c i n e ­ m a t o g r a f u l u i şi a t e l e v i z i u n i i . 1
5 4 5

Philippe Minguet, „VEsthétique séman­ tique", in „Revue d'Esthétique", 1962, nr. 1, P. 56. Roger Munier, „L'image fascinante", in „Oiogene", 1962, nr. 38, p. 95.
1 2

3 Ibid., p. 91. * Ibid., p. 96. Nu cred că are dreptate Marshall McLuhan cînd socoate „galaxia Gutenberg" drept o eră a vizualului. Scrierea alfabetică, dato­ rită caracterului arbitrar al grafemelor din . care este alcătuită, se adresează mai mult urechii decît ochiului ; dislexia se vindecă prin îmbunătăţirea auzului, nu a văzului.
5

www.cimec.ro

35

F i i n d singura fiinţă cuvîntătoare, o m u l este şi singura fiinţă care ştie că t i m p u l este ire­ versibil. De aceea, încearcă să-1 conserve, transformîndu-1 în c o n t r a r i u l său : în spaţiu reversibil. Spectacolul teatral, cinematografic şi t e l e v i z u a l este, în proporţii d i f e r i t e , ex­ presia spaţio-temporală a u n o r semnificaţii verbale. L a i e i ca şi scrierea iconografică, spectacolul este u n semnificnnt v i z u a l — şi. deci, secund — a l d i s c u r s u l u i care a produs semnificaţia. Insă, spre deosebire de scriere, spectacolul amplifică e x p r e s i v i t a t e a discursu­ l u i p r i n m i j l o a c e v i z u a l e şi a u d i t i v e . I n vreme ce scrierea este u n sistem de semne, spectacolul este s i m b o l . „Simbol şi n u semn, căci i m a g i n e a n u poate să se évapore, să dispară t o t a l , să se facă uitată, în favoarea sensului către care se proiectează ; i m a g i n i l e sînt luate, totodată, p e n t r u ele însele şi p e n t r u ceea ce s e m n i f i c ă " . Realitatea însăşi nu este spectacol, i a r spectacolul n u este realitate, c i expresia spaţio-temporală a u n u i discurs despre realitate. N u este deloc acelaşi l u c r u a p r i v i de la fereastră „spectacolul străzii" şi a urmări, d i n sală, u n spectacol teatral. Bătaia d i n t r e două personaje pe scenă provoacă o c u t o t u l altfel de reacţie d i n partea noastră decît bătaia d i n t r e două per­ soane pe stradă : p r i m a este expresia unei i d e i , cealaltă este u n f a p t divers. A n u m i t e evenimente reale pot d e v e n i spectacol n u m a i d i n c l i p a în care sînt integrate în expresia u n u i a n u m i t discurs despre l u m e . ..Viaţa re­ ală este tăcere. V o r b i r e a n u apare decît d i n ­ colo de r e a l i t a t e " , notează Jean-Louis B a r ­ r a u l t . P r i n v o r b i r e , o m u l a r u p t tăcerea n a ­ t u r i i şi a început să creeze expresiile c u l t u r i i .
6 7

a u n o r evenimente. Spre deosebire de t e x t u l d r a m a t i c , spectacolul de teatru este „poezia spaţiului p r i n i n t e r m e d i u l fiinţei u m a n e " . Prezenţa a c t u l u i teatral se realizează p r i n felul în care actorii rostesc r e p l i c i l e , se mişcă, ascultă, respiră. I n t e a t r u , s u f l u l este t o t atît de i m p o r t a n t ca şi cuvîntul pe care îl face p o s i b i l . P r i n respiraţie, o a m e n i i asimilează n a t u r a , d a r sînt în stare s-o şi contrazică. S u f l u l este materia care produce sunetele v o r b i r i i şi care semnalează atenţia sau p l i c t i ­ seala p u b l i c u l u i . ..Emisiunea vocală, f r u c t a l unei elaborări m o t r i c e foarte fine, termină o schiţare de mişcare a întregului corp, că­ r u i a îi concentrează energia m o t r i c e în p u n c ­ t u l cel m a i f a v o r a b i l : acela în care se s i t u ­ ează a p a r a t u l f o n a t o r i u , între c o r p , l o c u l i m ­ p u l s u r i l o r şi i n s t r u m e n t u l gîndirii noastre" . C i t i t o r u l u n u i t e x t d r a m a t i c are o repre­ zentare destul de vagă a l o c u l u i în care se desfăşoară acţiunea, a costumelor pe care trebuie să le îmbrace a c t o r i i , a f e l u l u i în care trebuie să se mişte şi să rostească re­ p l i c i l e . Recepţia c i t i t o r u l u i este p r e p o n d e r e n t intelectuală şi, în m u l t m a i mică măsură, senzorial-afectivă. Spectatorul v i n e , însă, Ja t e a t r u p e n t r u a retrăi, în acelaşi t i m p cu a c t o r i i , m a i ales conţinutul senzorial-emoţional a l semnificaţiilor cristalizate în t e x t u l d r a ­ m a t i c şi i n t e r p r e t a t e în s t i l u l conceput d e direcţia de scenă.
10

9

*

Există, însă, m a i m u l t e modalităţi estetice de sporire a expresivităţii d i s c u r s u l u i u m a n despre l u m e . Spectacolul teatral rezidă în retrăirea conţinutului senzorial-afectiv a l sem­ nificaţiilor produse şi comunicate de t e x t u l d r a m a t i c . I n v r e m e ce t e x t u l d r a m a t i c este destinat să dăinuie atît în absenţa a u t o r u l u i cît şi în absenţa c i t i t o r u l u i , reprezentaţia tea­ trală implică atît prezenţa a c t o r i l o r cît şi prezenţa spectatorilor. I n t e a t r u , cel m a i i m ­ p o r t a n t m o m e n t a l t i m p u l u i este prezentul, legătura actuală, v i e , strînsă, directă d i n t r e a c t o r i şi spectatori. De aici „dorinţa o m u l u i de teatru de a-şi croi d r u m spre p u b l i c , de a recîştiga, p r i n toate m i j l o a c e l e , această i n t i ­ m i t a t e de altădată, a cărei necesitate este u n a d i n t r e legile a r t e i d r a m a t i c e . I n t i m i t a t e făcută p r i n penetrarea a d o u ă elemente, p u b l i c u l şi reprezentaţia, a cărei p u t e r e magnetică este, ca în fizică, în r a p o r t i n v e r s c u d i s t a n ţ a " . I n reprezentaţia teatrală, transpunerea spaţiotemporală a u n u i t e x t d r a m a t i c realizează mişcarea de l a generalitatea permanentă a unei semnificaţii l a i n d i v i d u a l i t a t e a prezentă
8

Dina Dreyfus, „Cinéma et langage", in „Diogene", 1961, nr. 35, p. 34. Jean-Louis Barrault, „Souvenirs pour de­ main", Seuil, 1970, p. 86. Louis Jouvet, „Reflexions du comédien", Paris, 1938, p. 26.
6 7 8

Concentrarea spectacolului de teatru în p r e ­ zent, în concret, în senzorial-afectiv a fost, în u l t i m a v r e m e , exagerată pînă la încerca­ rea de a înlătura d i n reprezentaţie orice înţeles i n t e l e c t u a l . Eşecul atîtor i d e o l o g i i a p r o v o c a t o neîncredere creseîndă în valoarea cognitivă a i d e i l o r şi o d i s p o n i b i l i t a t e d i n ce în ce m a i m a r e faţă de d o c t r i n e l e a n t i i n t e l e c ­ tualiste ale o r i e n t u l u i . A u ajuns la m o d ă , în E u r o p a occidentală, b u d i s m u l zen şi t n o i s m u l , care predică ieşirea d i n eu şi d i n l i m b a j , considerate u n u l m a i aliénant decît celălalt, p e n t r u a regăsi trăirea tăcută a fluidităţii o r i ­ ginare. După b u d i s m u l zen, o m u l n u poate să ajungă la o p r i v i r e corectă a l u m i i decît d i n c l i p a în care m i n t e a sa n u m a i e t u l b u ­ rată de n i c i o idee. E l t r e b u i e să înlăture orice teorie d i n calea l u i spre adevăr. E l trebuie să fie „prezent p r e z e n t u l u i " , p e n t r u a atinge „instantaneitatea perfectă". Aşa a ajuns Peter B r o o k să considere că t e a t r u l n u - i n i m i c altceva decît o p o s i b i l i t a t e dată o m u ­ l u i de a-şi creşte, p e n t r u o clipă, intensitatea percepţiilor sale, i a r J e r z y G r o t o w s k i , să sus­ ţină că d o m e n i u l t e a t r u l u i este percepţia şi n u comprehensiunea. J . - L . B a r r a u l t era şi el de părere că spectacolul teatral t r e b u i e să se adreseze „mai degrabă p i e p t u l u i p u b l i c u l u i decît c a p u l u i său. Respiraţia primeşte totul, J . - L . Barrault, op. cit., p. 146. Marie Elisabeth Dienesch, „leu drama­ tique, éducation et thérapie", în „Revue d'Esthétique", 1977, nr. 1—2, p. 370.
9 10

36

www.cimec.ro

r a p u l n u percepe decît 1 3 % (procentajul pe care îl acorda G i r a u d o u x ) " Insă f a p t u l că unele i d e i a u dus l a lagăre de concentrare n u înseamnă că t r e b u i e să renunţăm la orice idee, ci doar că t r e b u i e să ţinem toate ideile sub c o n t r o l u l g i n d i r i i nonstre critice. P i r a n ­ dello şi B r e c h t şi-au scris operele l o r d r a ­ m a t i c e în aşa f e l încît spectacolul să-1 s i ­ lească pe spectator să urce d e l a percepţia s c m n i f i c a n t u l u i t e a t r a l l a înţelegerea s e m n i f i ­ caţiei sensibilizate pc scenă. „ P r o b l e m a n u este de a i m - p r o v i z a p e n t r u a scăpa de i m ­ p e r i a l i s m u l t e x t u l u i şi p e n t r u a da s i m u l a ­ c r u l u n e i libertăţi personale şi creatoare, c i , dimpotrivă, a reda t e x t u l u i adevărata I u i funcţie productivă, adevărata l u i greutate fo­ nică, m a t e r i a l i t a t e a I u i a r t i c u l a t o r i e , rezonanţa l u i libidinală, p u t e r e a l u i de inducţie gestică şi, totodată, reala l u i d i m e n s i u n e s o c i a l ă " .

*

12

A l t u l este s t a t u t u l estetic a l c i n e m a t o g r a f u ­ l u i . Şi el este o transcripţie spaţio-temporală u semnificaţiilor u n u i d i s c u r s , d a r spaţiul l u i are d o a r două d i m e n s i u n i , i a r p r i n c i p a l e l e m o m e n t e ale t i m p u l u i l u i sînt trecutul şi vi­ itorul, n u p r e z e n t u l . F i l m u l se turnează în absenţa p u b l i c u l u i şi se proiectează în ab­ senţa a c t o r i l o r . Spre deosebire de reprezen­ taţia teatrală, f i l m u l n u merge în întîmpinarea s p e c t a t o r i l o r , c i îi cheamă pe specta­ t o r i l a e l . „ N u m a i spectacolul — şi cu m a i multă forţă spectacolul c i n e m a t o g r a f i c — răs­ p u n d e exigenţei c o n t r a d i c t o r i i de a face spec­ t a t o r u l să p a r t i c i p e l a o altă viaţă, c o n ­ formă cu dorinţele sale l a t e n t e , menţinîndu-1, totodată, separat ; d e a-1 s m u l g e d i n s i n g u ­ rătatea sa, lăsîndu-1, în acelaşi t i m p , s i n ­ gur" .
13

F i l m u l seamănă cu visul, compensînd l i p ­ s u r i l e vieţii reale, şi cu mitul, reamintind g l o r i a t r e c u t u l u i şi anticipînd f e r i c i r e a v i ­ i t o a r e . P r i n esenţa l u i , f i l m u l ţine l o c u l a¬ c e l u i „illo t e m p o r e " a l t u t u r o r m i t u r i l o r . „ F i ­ l o z o f i i l e p o z i t i v i s t e a u a v u t ca efect s u p r i ­ marea h r a n e i asigurate de l i t e r a t u r i şi m i ­ t u r i . O m u l este, însă, u n m i t o f a g , care n u m a i avea ce mînca a t u n c i cînd a v e n i t cine­ matograful" C i n e m a t o g r a f u l are toate m i j ­ loacele tehnice şi a r t i s t i c e . p e n t r u a-1 p l i m b a pe spectator în susul şi în j o s u l t i m p u l u i , p e n t r u a-1 trece d i n t r - u n u n g h i de vedere în a l t u l . I n v r e m e ce „transmiterea u n e i scene p r i n ochii u n u i singur personaj pune teatru­ l u i p r o b l e m e de nedepăşit, acest p r o i e c t este, J . - L . Barrault, op. cit., p. 193. Michel Bernard, „Le mythe de Vimprovisation théâtrale...", în „Revue d'Esthétique", 1977, nr. 1—2, p. 32. André Akoun, „Le cinéma", în „Les communications de masse", Paris, Hachette, 1972, p. 84. M Jean-François Counillon, în „Le làngage", H, À la Baconnière, Neuchâtel, 1967, p. 122—123.
1 1 12 13

dimpotrivă, pe d e p l i n r e a l i z a b i l în c i n e m a " . Aşa s-a p u t u t a j u n g e l a „efectul K u r o s h a w a " d i n f i l m u l Rashomon, p r i n articularea sin­ tagmatică a m a i m u l t o r p u n c t e de vedere, c o m p l e m e n t a r e sau e x c l u s i v e , t r a t a t e fiecare într-un a n u m i t episod. „In m o n o l o g u l cine­ matografic i n t e r i o r se asistă l a o t r a n s f o r m a r e a trăsăturilor caracteristice ale categoriei de t i m p , adică se găsesc asamblate p l a n u r i care t r i m i t n u n u m a i l a t r e c u t şi l a p r e z e n t , d a r şi l a v i i t o r . . . " . Că f i l m u l este o transcripţie spaţio-temporală a u n o r semnificaţii v e r b a l e , o dovedeşte şi legătura d i n t r e g r o s - p l a n , m e ­ t o n i m i c şi emfază. G r o s - p l a n u l , a t u n c i cînd e x p u n e insistent o p a r t e p e n t r u a t r i m i t e gîndul s p e c t a t o r u l u i l a t o t , corespunde m e t o ­ n i m i e i l i n g v i s t i c e şi emfazei, care concen^ trează atenţia asupra u n u i a d i n t r e elementele structurii morfo-sintactice. Reiese d i n n o u , şi în cazul f i l m u l u i , că arta este chemată n u să i m i t e l u c r u r i l e , c i să exprime m o d u l în care o a m e n i i le înţeleg. Căci „ceea ce semnifică n u aparţine u n i v e r ­ s u l u i opac şi i n e r t — f i e el şi în mişcare — a l i m a g i n i l o r şi obiectelor percepţiei v i z u a l e , c i , în afara l u i , u n i v e r s u l u i u m a n a l d i s c u r s u ­ l u i " . Se spune, adesea, că u n f i l m care n u ne prezintă f o t o g r a f i i ale realităţii se îndepăr­ tează de însăşi esenţa c i n e m a t o g r a f i e i . Insă u n f i l m foloseşte f o t o g r a m e ale realităţii n u p e n t r u a ne înlesni să v e d e m ceea ce a l t f e l n - a m vedea, c i p e n t r u a ne a j u t a să p r i ­ cepem ceea ce, fără contribuţia c i n e a s t u l u i , n - a m pricepe. A r t a a fost t o t d e a u n a m a i puţin o o g l i n d i r e a realităţii şi m a i m u l t ex­ presia a t i t u d i n i i u m a n e faţă de realitatea oglindită. R e a l i s m u l u n u i f i l m n u constă în fidelitatea l u i faţă de r e a l i t a t e , c i în a p r o ­ pierea l u i de adevăr, d e b i n e şi de f r u m o s . F i l m u l urmăreşte desfăşurarea u n o r e v e n i ­ m e n t e reale n u p e n t r u a le p r e z e n t a , ca atare, s p e c t a t o r u l u i , c i p e n t r u a-1 îndemna să le aprecieze. F o t o g r a m e l e care filmează ieşirea m u n c i t o r i l o r d i n c u r t e a u n e i u z i n e şi cele care r e d a u ieşirea o i l o r d i n t r - u n ţarc prezintă evenimente reale, d a r secvenţa care le c o m b i n ă şi le transformă, astfel, într-o m e ­ taforă a g r e g a r i s m u l u i t e h n o c r a t i c reprezintă atitudinea critică a l u i C h a p l i n faţă de so­ cietatea sa.
1 5 16 17

ΙηΑτ-αιη f i l m , „acest faţă în faţă între semn şi r e f e r e n t u l l u i priveşte m a i m u l t funcţia indicială decît funcţia i c o n i c ă " . Ca orice artă, c i n e m a t o g r a f u l transformă o b i e c t u l î n ­ t r - o expresie a s u b i e c t u l u i . „Adevărul d i s ­ c u r s u l u i a r t i s t i c n u se articulează d i r e c t p e adevărul nescris (zis «adevărul v i e ţ i i » ) , c i
1 8

V . V . Ivanov, „La structure des signes au cinéma", in „Travaux sur les systèmes de signes", Bruxelles, Ed. Complexe, 1976, P. 178. Ibid., p. 179. Dina Dreyfus, op. cit., p. 34.
1 5 16 17

Dominique Chateau, dans le film", în „Revue nr. 4, p. 131.
18

„Texte et d'Esthétique",

discours 1976,

www.cimec.ro

37

I r c c e p r i n medierea comparaţiilor ( e x p l i c i t e sau n u ) i n t e r i o a r e eîmpului a r t i s t i c " . Chiar şi f a p t u l că vocea Umană sună în f i l m a l t f e l decît l a teatru — m a i tare sau m a i încet, m a i d e aproape s a u m a i d e d e ­ p a r t e , sau n u m a i se vede fără să se m a i audă — c o n t r i b u i e l a specificul artistic a l c i n e m a t o g r a f u l u i . O v i d Densuşianu, în c u r s u l său despre evoluţia estetică a l i m b i i române, ţinut în 1929, se întreba „întrucît redarea artificială a v o c i i poate să dea i m p r e s i a este­ tică ? P e n t r u că şi r a d i o f o n i a artificializează ceea ce este a l exprimării directe. Este t o t ­ deauna ceva care sună în aşa f e l încît n u se a p r o p i e d e suflet ca e x p r i m a r e a v i e , d i r e c t ă " . Insă impresia spectatorului d e f i l m , că este t r a n s p o r t a t în a l t t i m p decît a l l u i , că asistă l a e v e n i m e n t e care s-au petrecut m a i de m u l t sau care se p o t petrece în v i i t o r , este întărită şi de această „arti­ ficialitate" a vocii umane. Acompaniamentul m u z i c a l participă şi el l a a j u t o r a r e a specta­ t o r u l u i de a pătrunde în l u m e a f i l m u l u i . După ce subliniază că „filmul n u este o s i m ­ plă copie, ci o realitate independentă", T u d o r V i a n u , r e f e r k i d u - s e l a legătura intimă d i n t r e c i n e m a t o g r a f i e şi muzică, speră că „unirea m u z i c i i cu v i z i u n e a n u se v a m a i face, ca astăzi (1925), d u p ă c r i t e r i u l a n a l o g i e i , c i p r i n forţa u n e i afinităţi i m a n e n t e . P r i n s şi tîrît d e t e m a melodică, o c h i u l v a căuta în afară înţelesul acestei zbuciumări şi se v a repauza t n succesiunea aceea de apariţiuni străluci­ toare ieşind şi reintrînd în n o a p t e " . F i l ­ m u l n u este o simplă cinematografiere a rea­ lităţii, ci o artă despre r e a l i t a t e , căci „cinema-vérité n u există..."
1 9 20 2 1 2 2

*
De „evenimentul b r u t " n u se poate a p r o ­ pia decît t e l e v i z i u n e a . Ţelul specific a l tele­ v i z i u n i i este informaţia-spectacol. Vocaţia ei este de a f i mărturia epocii sale, adică „ d e a prezenta fiinţe şi situaţii c o n t e m p o r a n e , în aşa f e l încît, m a i tîrziu, să poată s e r v i d r e p t referinţe adevărate a s u p r a epocii noastre şi eă facă p a r t e d i n enciclopedia ştiinţelor u m a ­ ne ale epocii n o a s t r e " **. I n t r - o e m i s i u n e de t e l e v i z i u n e , mişcarea se desfăşoară n u de l a generalitatea semnificaţiilor l a i n d i v i d u a l i t a ­ tea e v e n i m e n t e l o r , ca în t e a t r u şi în c i n e m a , c i i n v e r s . T e l e v i z i u n e a interoghează însuşi e v e n i m e n t u l , încereînd să-i scoată l a iveală semnificaţia. De aceea, t e l e v i z i u n e a are cel Christian Metz, „Le dire et le dit au în „Communications", 1968, nr. 11, cinéma", P. 30. Ovid Densuşianu, „Opere", vol. HI, Bucureşti, ed. Minerva, 1977, p. 215. Tudor Vianu, „Fragmente moderne", Bucureşti, Cultura naţională, 1925, pp. 58 şi 61. Michel Polac, în „Théatre et télévision", UNESCO, Paris, 1973, p. 69. Pierre Léveillé, „Situation de l'écriture par l'image", în op. cit., p. 62.
19 2 0 2 1 2 2 2 3

puţin t r e i r e g u l i de bază : „în p r i m u l rînd, subiectul este u n f a p t d i v e r s de interes ge­ neral, cît de a c t u a l p o s i b i l ; în a l doilea rînd, el este i n t e r p r e t a t e x c l u s i v de către neprofesionişti, fiecare dcţinînd pe ecran r o ­ l u l pe caro îl are în viaţă ; în a l treilea rînd, i n t e r v i u l este u t i l i z a t ca resort d r a m a ­ tic, reînviind r o l u l pe care îl avea c o r u l a n ­ tic în tragedia c l a s i c ă " . I n tensiunea d i n t r e hazard şi necesitate, m e n i r e a t e l e v i z i u n i i este de a înlesni t e l e s p e c t a t o r u l u i trecerea de l a perceperea h a z a r d u l u i l a priceperea necesită­ ţii. Dacă, p e n t r u celelalte f o r m e de expresie, h a z a r d u l este u n m i j l o c de concretizare a u n o r abstracţii, p e n t r u t e l e v i z i u n e , h a z a r d u l este u n p u n c t de plecare spre abstract. Cău­ tarea la întîmplare, inconfortabilă şi plină d e surprize, plăcută şi neplăcută, este p r i n c i p a l a cale pe care t r e b u i e să meargă t e l e v i z i u n e a p e n t r u ă d e v e n i ca însăşi, o formă de c o m u ­ nicare deosebită de literatură, t e a t r u şi c i ­ nema. Totodată, t r e b u i e să se ţină scama că, deşi culegătoare de e v e n i m e n t e reale, p r i n selec­ ţia îpe care o face şi p r i n m o n t a j u l pe care îl operează, t e l e v i z i u n e a d e p i n d e , i n e v i t a b i l , şi de u n p u n c t de vedere ideologic. De în­ dată ce depăşeşte înregistrarea e v e n i m e n t u l u i b r u t şi încearcă i n t e r p r e t a r e a l u i , t e l e v i z i u n e a pătrunde, vrînd-nevrînd, în d o m e n i u l ideo­ logiei. Decisivă p e n t r u evitarea oricărei i n e r ­ ţii este conştiinţa p r o p r i u l u i p u n c t de vedere şi respectul faţă de a l t p u n c t de vedere. Fără acest a u t o - c o n t r o l c r i t i c , d r u m u l de l a fapte l a semnificaţiile l o r d e v i n e u n i m p a s . l n t r - u n m o m e n t a l c u l t u r i i europene, cînd s c i e n t i s m u l şi t e h n o c r a t i s m u l dezechilibrează d i n ce în ce m a i m u l t r a p o r t u l d i n t r e sensi­ b i l i t a t e şi intelect, t e l e v i z i u n e a poate c o n t r i ­ b u i , în m a r e măsură, l a r e s t a b i l i r e a e c h i l i ­ b r u l u i d i n t r e ele, d a r n u m a i dacă, stimulînd sensibilitatea, ημ se limitează l a i n f o r m a r e a nudio-vizuală, i n e v i t a b i l superficială şi efe­ meră, c i o completează cu virtuţile i n t e r p r e ­ t a t i v e ale c u l t u r i i alfabetice. Carenţa afectivă şi v i d u l m o r a l către care ne împinge scientis­ mul tehnocratic n u pot f i evitate p r i n a r u n ­ carea noastră într-o trăire senzorial-afectivă lipsită de sens. T e l e v i z i u n e a îşi poate î n d e ­ p l i n i sarcina pe care o are în societatea con­ temporană n u m a i dacă menţine i m a g i n e a sub supravegherea critică a cuvîntului.
2i


Evident, nici teatrul, nici cinematograful, n i c i t e l e v i z i u n e a n u există în f o r m e p u r e , mai ales în u l t i m a v r e m e , de cînd se i n f l u ­ enţează reciproc. Există t e a t r u în f i l m , f i l m în t e a t r u şi ambele în t e l e v i z i u n e . Totuşi, fiecare îşi are s p e c i f i c u l său, pe lîngă trăsă­ t u r i l e p r i n care se deosebesc de celelalte f o r ­ me n e v e r b a l e d e expresie şi de v o r b i r e . De celelalte f o r m e nçverbale d e expresie se deose­ besc p r i n spaţio-temporalitatea l o r , i a r de v o r ­ bire se deosebesc p r i n c a r a c t e r u l l o r m o n o a r t i 2 4

Danielle

Hunebelle,

ibid.,

p.

71.

38

www.cimec.ro

culat. N i c i t e a t r u l , n i c i c i n e m a t o g r a f u l , n i c i televiziunea n u se întemeiază p e u n număr restrîns şi f i n i t de elemente n e s e m n i f i c a t i v e , p e n t r u a p r o d u c e orieîte semnificaţii, aşa cum procedează v o r b i r e a , care, cu cîteva zeci dc feneme, poate p r o d u c e nenumărate m o n e me şi s i n t a g m e . Spre deosebire de fonemele l i m b i i v o r b i t e şi d e grafemele scrierii alfa­ betice, l i p s i t e de semnificaţie şi în n u m ă r l i ­ m i t a t , segmentele a r t i c u l a t e în spectacolul tea­ t r a l , în f i l m sau în emisiunea de t e l e v i z i u n e au deja o semnificaţie şi se găsesc în număr nelimitat. I n d i s c u r s , propoziţia este m a i concretă decît c u v i n t e l e care o c o m p i m şi m u l t m a i concretă decît fonemele l i m b i i ; în f U m , sec­ venţa este m a i abstractă decît fotogramele care o c o m p u n şi m u l t m a i abstractă decît evenimentele cinematografiate. Vorbirea a e v o l u a t de l a concret l a abstract, de l a h o l o frază l a f o n e m , i a r f o r m e l e neverbale de expresie au e v o l u a t de la mitogramă la foto­ grafie, de l a abstract l a concret. Propoziţia „cartea de bucate se află pe masa d i n bucătărie" are u n înţeles m a i concret decît c u v i n t e l e care o alcătuiesc ; m o n t a r e a u n u i plan care înfăţişează azvîrlirea cerealelor în ocean c u u n a l t u l care arată c o p i i m u r i n d de foame p r o d u c e o semnificaţie m a i abstrac­ tă decît fiecare p l a n în p a r t e . I n v r e m e ce fonemele şi grafemele n u există decît în sistemul l i m b i i , elementele pe care le selec­ tează şi le combină t e a t r u l , c i n e m a t o g r a f u l si t e l e v i z i u n e a au şi o existenţă independentă. C o r p u l a c t o r i l o r , costumele, m o b i l e l e există şi i n d e p e n d e n t d e spectacol, c u semnificaţia lor, i a r străzile, casele, a u t o m o b i l e l e , a v i o a ­ nele care trec p r i n c a d r u l u n u i f i l m există, cu semnificaţia l o r , şi în afara f i l m u l u i . Dc aceea, f o r m e l e n e v e r b a l e d e c o m u n i c a r e n u au n i c i dicţionar şi n i c i gramatică. „Dacă, în c i n e m a , n u există bucăţi de f i l m excluse, este p e n t r u că n u există combinaţii a u d i o ­ v i z u a l e inacceptabile, în v i r t u t e a u n u i sis­ tem f o r m a l . Cu alte v o r b e , este fals să se spună că f i l m u l n u posedă u n s u p o r t spe­ cific, d a r e j u s t să se a f i r m e că acest s u p o r t nu este u n sistem f o r m a l " F o r m e l e ne­ verbale de expresie n u sînt obligate să res­ pecte r e g u l i asemănătoare c u restricţiile f o ­ netice, l e x i c a l e şi g r a m a t i c a l e ale l i m b i i . I n unele l i m b i n u exisfă „ î " , în altele n u există „ o " şi în n i c i o limbă n u se poate spune că „piroţii cnrulează e l a t i c " sau că „mătuşa l o g a r i t m u l u i a bău» o uvertură". N i c i în t e a t r u , n i c i în c i n e m a t o g r a f i e şi n i c i în t e l e v i z i u n e n u există deosebirea d i n t r e l i m b a c o m u n ă şi cea a artiştilor, aşa c u m există între l i m b a obişnuită şi cea a s c r i i t o ­ r i l o r . N u există o limbă a t e a t r u l u i , a c i n e ­ m a t o g r a f i e i sau a t e l e v i z i u n i i , pe , care o m u l de t e a t r u , c i n e a s t u l sau r e a l i z a t o r u l e m i s i u n i i t r e b u i e neapărat s-o respecte. Fiecare crea­ tor îşi făureşte p r o p r i u l său „ v o c a b u l a r " şi p r o p r i a sa „sintaxă". „Cînd u n o m foloseşte l i m b a j u l v o r b i t p e n t r u a i n t r a în c o m u n i 2 5

care c u semenii săi, se serveşte de u n l i m b a j deja constituit... Dimpotrivă, cînd f i l m e z 9 istoric, a m a - m i i n v e n t a l i m b a j u l " ^ . Să n u se piardă, însă, d i n vedere că d e f o r m e neverbale de c o m u n i c a r e n u sînt ca­ pabile decît fiinţele cuvîntătoare. I n l u m e a celor care n u cuvîntă informaţia se propagă •îpontan şi n e m i j l o c i t , n u se comunică în mod conştient, p r i n i n t e r m e d i u l i d e i l o r . F i ­ reşte, n i c i formele neverbale de c o m u n i c a r e n u sînt fără l i m i t e . T e a t r u l n u poate să facă . ceea ce face f i l m u l , televiziunea n u poate face ceea ce face t e a t r u l şi aşa m a i departe. Insă l i m i t e l e f o r m e l o r n c v e r b a l e de c o m u n i ­ care n u d e p i n d de restricţiile u n e i l i m b i r e l a t i v apriorice, c i de posibilităţile momen­ tane ale t e h n i c i i . „Aceste sisteme n u posedă o sintaxă (sau aproape) ; singura lege care s-ar p u t e a întrezări pînă a c u m este aceea a necesităţii redundanţei : în fiecare m o m e n t se utilizează m a i m u l t e semne p e n t r u a ex­ p r i m a acelaşi l u c r u (în p a r t e , d i n p r i c i n a p o l i s e m i e i acestor s e m n e ) " . T o c m a i p r i n această redundanţă p o t f o r m e l e neverbale de expresie să c o m u n i c e m a i multă informaţie emoţională decît v o r b i r e a . Există o m a r e deo­ sebire n u n u m a i între strigătul de pe stradă şi povestirea strigătului, d a r şi între relata­ rea verbală a strigătului şi strigătul a c t o r u ­ l u i pe scenă. Cu ţoate acestea, n i c i formele neverbale d e expresie n u p o t c o m u n i c a decît o parte d i n experienţa noastră senzorial-afectivă. „In ceea ce priveşte c o m u n i c a r e a , a¬ ceastă piedică de a reproduce toată sau o parte d i n experienţa noastră senzorială este departe de a f i n i m i c i t o a r e ; ea este consti­ tutivă ; l u m e a reprezentată este t o t d e a u n a aproximativă ; sensul n u v i n e decît cu acest p r e ţ " . Pe diferenţa d i n t r e trăirea directă şi comunicarea p r i n semne se întemeiază deosebirea d i n t r e n a t u r a lipsită de sens şi c u l t u r a capabilă să i-1 dea. Emoţionalitatea experienţei este m u l t m a i m a r e decît emo­ ţionalitatea expresiei, d a r experienţa este adaptativă, în v r e m e ce expresia este prospec­ tivă, experienţa este d o a r u n efect, în t i m p ce expresia poate f i şi scop...
2 7 2 9

I n t r e o reacţie afectivă faţă de o a n u m e împrejurare şi zona afectivă a semnificaţiei u r u i cuvînt şi a t r a n s c r i e r i i l u i în spectacol există aceeaşi deosebire ca între natură şi cultură : p r i m a este trăită în prezenţa eve­ n i m e n t u l u i , cealaltă este menită să dăinuie şi în absenţa l u i , p r i m a premerge conceptu­ l u i , cealaltă îl însoţeşte. D e a i c i , şi deosebirea d i n t r e o emoţie spontană şi u n a estetică : p r i m a se iveşte în faţa u n u i e v e n i m e n t , cea­ laltă, în faţa u n u i s e m n i f i c a n t , p r i m a p r e ­ merge s e n s u l u i , cealaltă este luminată de e l , p r i m a este efectul u n e i cauze, cealaltă este receptarea u n e i e x p r e s i i , în p r i m u l rînd v e r ­ bale şi. abia în a l doilea rînd v i z u a l e . • J . - F r . Counillon, op. cit., p. 240. . Tzvetan Todorov, „Perspecfives sémiologiques", în „Communications", 1966, nr. 7, P. 144. Dominique Chateau, op. cit., p. 131.
2 6 27 2 8

Dominique

Chateau,

op.

cit., p.

128.

www.cimec.ro

39

6 0 de ani de la Marea din Octombrie

Revoluţie

Socialistâ

• LEONID A TEODORESCU

R e p e r e în evoluţia dramaturgiei sovietice
L a graniţa d i n t r e cele două secole, d r a ­ m a t u r g i a rusă a trecut printr-o serie dc experienţe interesante. Cîteva d i n t r e ele sînt chiar excepţionale. P r i n t r e acestea, t e a t r u l I u i Cehov şi a l I u i L e o n i d A n d r c e v , de pildă — o încercare globală de a crea u n f e l de s i m b o l i s m concret în d r a m a t u r g i e , de a rea­ liza, în d r a m a t u r g i e , u n u l d i n t r e dezidera­ tele f u n d a m e n t a l e ale s i m b o l i s m u l u i clasic : independenţa relativă a celor două p l a n u r i ( m a t e r i a l şi i n e f a b i l ) şi u t i l i z a r e a p r i m u l u i d r e p t i n s t r u m e n t dc cunoaştere a celui de-al doilea. N i c i Cehov, n i c i A n d r e c v n - a u făcut, p r o p r i u - z i s , şcoală. E i au d o m i n a t , însă, gîn­ direa teatrală rusească, l a începutul v e a c u l u i n o s t r u , A n d r e e v , poate, chiar într-o măsură m a i m a r e decît Cehov. D a r n o i l e curente l i ­ terare, apărute în R u s i a ( m a i ales f u t u r i s m u l şi a k m e i s m u l ) n u solicitau prea m u l t atenţia d r a m a t u r g i l o r ; expresia l o r de predilecţie ţinea, m a i ales, d e poezie. Această situaţie n u era d i n cale afară de inedită, p e n t r u că n i c i u n c u r e n t l i t e r a r d i n R u s i a n u s-a e x p r i ­ m a t cu predilecţie p r i n d r a m a t u r g i e , care a fost, m a i t o t t i m p u l , în afara m a r i l o r bătă­ l i i l i t e r a r e . I n t r - u n f e l , se poate c h i a r a f i r ­ ma că, în R u s i a , η-a existat niciodată o d r a m a t u r g i e — c e l puţin, ca o mişcare orga­ nizată, cu manifeste, declaraţii, grupări, şcoli, amiciţii şi adversităţi l i t e r a r e , c u m s-a în­ tâmplat în proză şi în poezie. Se scria, în s c h i m b , m u l t t e a t r u . Şi, pe acest f u n d a l a l fecundităţii, exploda, d i n cînd în cînd, cîte u n m a r e d r a m a t u r g , c u m au fost c a z u r i l e l u i Gogol, Cehov sau A n d r e ­ ev. D r a m a t u r g i a îşi ducea o existenţă oare­ c u m paralelă, în r a p o r t c u celelalte g e n u r i literare. După Revoluţia d i n O c t o m b r i e , d r a m a t u r ­ gia a i n t r a t într-o altă zonă a i n t e r e s u l u i p u ­ blic. Poate, p e n t r u că, încă d i n 1918, tea­ t r u l a d e v e n i t u n a d i n t r e f o r m e l e cele m a i răspîndite ale agitaţiei, i a r spectacolul de tea­ t r u era " p r i v i t , în e x c l u s i v i t a t e , oa l u a r e de a t i t u d i n e revoluţionară (chiar cînd se j u c a Intrigă şi iubire). E r a v o r b a , deci, m a i c u rînd despre u n teatru-manifest, decît despre u n teatru-dezbatere. A t i t u d i t i o f i i n d , t e a t r u l era, m a i curînd,' declamaţie, decît discuţie. De a i c i , d a r n u n u m a i de-aici, s-a născut u n a n u m e t i p de piesă, multă v r e m e d o m i ­ n a n t în d r a m a t u r g i a sovietică. Este v o r b a despre ceea ce s-ar putea n u m i o piesă a delimitărilor. Unul dintre exemplele cele m a i elocvente, d i n acest punct de vedere, este reprezentat de piesa f o a r t e larovaia. cunoscută a l u i T r e n i o v , Liubov A i c i , coniflictuil, c h i a r şi în c a z u l c u p l u l u i c o n j u g a l , este t o t u n conflict între tabere. D i n p u n c t u l de vedere a l a u t o r u l u i , frămîntările i n t i m e ale personajelor ţin de t r e c u t u l piesei ; p r e z e n t u l ei este, în f o n d , u n l u n g şir de a t i t u d i n i . în acest t i p de construcţie dramatică resimţim, ca u n ecou a l p r o l e t c u l t u l u i , setea de f o r m e n o i şi negarea ge­ nerală a experienţei estetice anterioare. „Ca­ z u l " L i u b o v l a r o v a i a d e v i n e , astfel, f o a r t e s e m n i f i c a t i v . E r o i n a este construită pe datele exterioare ale c o n s a c r a t u l u i conflict dintre sentiment şi datorie, şi nuimai pe cele e x t e ­ rioare, p e n t r u că L i u b o v l a r o v a i a n u trece p r i n acest conflict, p e n t r u că a t i t u d i n e a e i este definitivă şi imuabilă, de l a începutul piesei şi pînă la sifîrşitul e i , i a r faptele dină­ u n t r u l piesei n u fac decît să demonstreze, mereu, inexistenţa u n e i contradicţii dintre vocaţia socială a e r o i n e i şi u n i v e r s u l ei i n ­ t i m , care, astfel, aproape că se anulează, sau se s u p r a p u n e vocaţiei sociale, ceea ce este cam acelaşi l u c r u . Acest t i p de d r a m a t u r g i e a d o m i n a t , c u m s p u n e a m , multă v r e m e ; cu atît m a i m u l t , cu cît e v e n i m e n t e l e c e l u i d c - a l d o i l e a război mondial stimulau o continuare a teatrului delimitărilor, chiar a canoanelor acestui t e a ­ t r u , cu (evident) altă bază evenimenţială. I n acest t a b l o u , o a r e c u m nediferenţiat, a u apărut, totuşi, d e s t u l de b r u s c , şi alte d i ­ m e n s i u n i ; cele desenate de d r a m a t u r g i a l u i B u l g a k o v şi de aceea a l u i L e o n o v . S c r i s u l

40

www.cimec.ro

n u reprezintă o c o n t i n u a r e a a r m o n i e i eline. L a g r e c i i a n t i c i , a r m o n i a i m p l i c a o judecată de v a l o a r e , şi încă o judecată de v a l o a r e de u n a n u m i t t i p ; a r m o n i a era, p r i n definiţie, ceva p o z i t i v . L a B u l g a k o v , e c h i l i b r u l este o nece­ sitate existenţială ; o m u l n u poate trăi decît în şi p r i n e c h i l i b r u . I n m o m e n t u l în care e c h i l i b r u l este d i s t r u s , o m u l n u poate deoît să se prăbuşească, i a r prăbuşirea v a f i c u atît m a i dură şi m a i completă cu cît i m p e ­ r i u l d e z e c h i l i b r u l u i (care este , v i i t o a r e a ) v a d u r a m a i m u l t . Este semnificativă, d i n acest p u n c t de vedere, relaţia d i n t r e Molière şi L u d o v i c , d i n Cabala bigoţilor. L u d o v i c este u n a d m i r a t o r a l l u i M o l i è r e ; îl stimează, îl simpatizează c h i a r , nutreşte p e n t r u el o ade­ de vărată slăbiciune, e d r e p t , slăbiciune autocrat, d a r asta n u modifică datele iniţiale ale r a p o r t u r i l o r omeneşti d i n t r e cei d o i . Şi, lotuşi, sub o c h i i l u i L u d o v i c , Molière se v a prăbuşi ; m a i m u l t , prăbuşirea l u i v a f i p a ­ tronată de L u d o v i c , p e n t r u că L u d o v i c r e ­ prezintă acea forţă exterioară cu care Molière se v a intersecta, l a u n m o m e n t d a t , şi care va provoca viitoarea. D i n acest p u n c t de vedere, B u l g a k o v n-are predecesori. E l este u n d r a m a t u r g s i n g u r a t i c , de o singurătate totală. Deoarece, ca şi Cel i o v , B u l g a k o v a creat un tip de literatură dramatică, pe care t o t el a epuizat-o.


Cazul L e o n o v este c o m p l e t d i f e r i t . D r a m a ­ t u r g i a matură a l u i L e o n o v , într-o m a i m a r e măsură, p o a t e , decît p r o z a l u i , îşi află sursa t n Dostoïevski. Do f a p t , în a t i t u d i n e a l u i Dostoïevski faţă de i n d i v i d . P e n t r u Dostoïev­ s k i , i n d i v i d u l este, în p r i m u l rînd, respon­ sabil. De a i c i , m a r e l e dispreţ pe care-1 n u t r e a Dostoïevski p e n t r u teoria m e d i u l u i . I n ultimă instanţă, la Dostoïevski, n u e v e n i m e n t u l îl provoacă pe i n d i v i d , c i i n d i v i d u l provoacă e v e n i m e n t u l . Dc aceea, poate, r e s p o n s a b i l i t a ­ tea se constituie p r i n t r - u n proces d u r e r o s şi tragic. L e o n o v p r e i a această idee a r e s p o n ­ sabilităţii i n d i v i d u l u i , ca şi procesul de c o n ­ s t i t u i r e . Acesta are u n sens exact şi, de aceea, poate f i şi n o m i n a l i z a t ; este v o r b a de procesul de a u t o d e f i n i r e a e r o u l u i . Acest p r o ­ ces este etalat, aproape ca u n m a n i f e s t . în t r e i lucrări leonoviene : Viforniţa, Invazia şi Caleaşca de aur. A p a r e n t , sînt şi ele nişte piese d e l i m i t a t i v e . N u m a i c ă , a i c i , delimită­ r i l e n u sînt i m p l i c a t e în m e c a n i s m u l d r a m a ­ tic ; m a i curînd sînt u n soi de decor, dacă n u c h i a r o recuzită. Procesul esenţial n u este cel a l încadrării manifeste într-un « r u p de personaje, c i acela a l autodeterminării, a l nutodepistării şi, dc a i c i , a l autocunoaşterii. D e v i n e l i m p e d e că aceasta este m o d a l i t a t e a p r i n care L e o n o v se a p r o p i e de dezbaterea condiţiei u m a n e . D i n c o l o d e diverse grupări şi regrupări de personaje, există, întotdeauna, u n m o m e n t cînd o m u l rămîne faţă în faţă cu sine însuşi, cînd n i c i u n f e l de a r g u m e n t e exterioare l u i n u p o t j u s t i f i c a , n u p o t aco­ p e r i , n u p o t scuza n i m i c . I n ultimă instanţă,

„ S p r e stele" de L e o n i d A n d r c e v — T e a t r u l de Stat d i n Oradea. R e g i a , A l e x a n d r u Colpacci

l u i B u l g a k o v η-a a v u t u n efect deosebit asu­ pra t e a t r u l u i v r e m i i , p e n t r u că piesele l u i au fost r e p r e z e n t a t e , cu r e g u l a r i t a t e , a b i a m u l t după m o a r t e a acestuia. L e o n o v , însă, s-a b u c u r a t de o largă şi diversă audienţă. P r i n ce se detaşează d r a m a t u r g i a l u i B u l ­ g a k o v şi a l u i L e o n o v de ceea ce a m n u m i t d r a m a t u r g i a delimitativă ? D r a m a t u r g i a l u i B u l g a k o v este stăpînită dc ideen de d e s t i n ; destin p r i v i t n u ca f a t u m rece şi i m p l a c a b i l , c i ca v i i t o a r e . Personajele duc o a n u m e existenţă — bună, rea, n-are importanţă — pînă i n t e r v i n e ceva d i n afară. M a i b i n e zis, pînă în c l i p a cînd u n gest, o acţiune, u n f a p t n o r m a l (unul. dintr-o lungă serie de f a p t e n o r m a l e comise pînă a t u n c i ) se. intersectează pe neaşteptate cu o forţă exterioară ; această intersectare v a dezlănţui v i i t o a r e a în care se v a vedea zvîrlit "personajul şi d i n care acesta v a ieşi. n u v a putea să iasă. decît r u i n a t . O m u l . în con­ cepţia l u i B u l g a k o v (concepţie vizibilă. în egală măsură, în d r a m a t u r g i a ca şi în proza l u i ) , reprezintă u n m o m e n t de e c h i l i b r u — i n d i f e r e n t de v a l o a r e a e c h i l i b r u l u i , care poate f i a l demnităţii, d a r şi n l laşităţii, al o n o a r e i , d a r şi a l delaţiunii. E c h i l i b r u l b u l g a k o v i a n

www.cimec.ro

41

Gr. Vasiliu-Birlic (Fachirul) „Caleaşca de a u r " de L e o n i d

s i E l v i r a Godeanu ( M a r i a Scrgheevna) i n L e o n o v . T e a t r u l Naţional d i n Bucureşti, 1958 La baza acestei răsturnări stă o întîmplare, ca, de pildă, în Douăzeci de minute cu în­ gerul. Cei respinşi, cu o clipă m a i înainte, d e v i n , deodată, purtătorii de cuvînt a i celor care i - a u respins şi c h i a r exponenţii m o r a l i ­ tăţii l o r dubioase. D a r — ceea ce este foarte interesant s i , în acelaşi t i m p , neaşteptat, l a V a m p i l o v — această răsturnare n u se p r o ­ duce în u r m a u n e i întîlniri cu „ d i a v o l u l " , c i întîlniri cu „îngerul'*. N u în u r m a u n e i apare, aşadar, u n element — Un sac d c b a n i , de e x e m p l u , lăsat la dispoziţia u n u i g r u p de i n d i v i z i — u n element care, p r i n n a t u r a sa, să c o n t r i b u i e la dezlănţuirea u n o r instincte , şi porniri obscure. Dimpotrivă, apare o pată dc lumină. Şi, t o c m a i acesta este m o m e n t u l care provoacă n e d u m e r i r e ; u n e o r i , o n e d u m e r i r e care frizează n e b u n i a . D r a m a t u r g i a l u i V a m p i l o v apare, d i n acest p u n c t de vedere, ca u n soi de răspuns scep­ tic l a procesul de a u t o d e f i n i r e . Dncă, la Leo­ n o v , a u t o d e f i n i r e a se conjugă CU ideea de responsabilitate α i n d i v i d u l u i , l a V a m p i l o v , ea duce la dezlănţuirea iresponsabilităţii m o ­ rale. De a i c i , aspectul c o m i c şi substanţa dc dramă α pieselor l u i V a m p i l o v . T e a t r u l l u i V a m p i l o v d e v i n e , astfel, u n f e l de răsturnare a p r i n c i p i i l o r . leonoviene, l u c r u d e p i s t a b i l n u n u m a i în p l a n u l s t r u c t u r i l o r , dar şi în cel stilistic. Este u n m o d de a p r i v i acelaşi obiect d i n două u n g h i u r i opuse. M - a m o p r i t doar la cîteva d i n t r e aspectele d r a m a t u r g i e i sovietice. N u p e n t r u că le c o n ­ sider, neapărat, d e t e r m i n a n t e p e n t r u p e i s a j u l d r a m a t u r g i e i sovietice de astăzi. Ci p e n t r u că le consider i m p o r t a n t e în evoluţia ei. •

personajele leonoviene se i m p a r t în două m a r i categorii |— apţi şi inapţi de autode­ f i n i r e . Procesul d r a m a t i c se dezlănţuie, de o b i c e i , , d i n contradicţia d i n t r e capacitatea i n ­ timă a p e r s o n a j u l u i de a se a u t o d e f i n i şi sta­ rea l u i exterioară.

*
Spre deosebire de cea a l u i B u l g a k o v , •dramaturgia lconoviană a făcut prozeliţi. A¬ proape n u există u n d r a m a t u r g sovietic m a i i m p o r t a n t , care să n-aibă cel puţin o piesă în care a u t o d e f i n i r e a este e l e m e n t u l d r a m a t i c d e t e r m i n a n t . Chiar d r a m a t u r g i a căror sferă de interes ar părea cu t o t u l străină p r e o c u ­ pării leonoviene ( c u m n r f i Rozov) s-au s i m ­ ţit atraşi de ca (De ziua nunţii) şi a u des­ c o p e r i t în ea valenţe cu t o t u l şi cu t o t u l surprinzătoare. Există, în m o d cert, de v r e o zecc-cincisprezece a n i încoace, u n m o m e n t l e o n o v i a n în d r a m a t u r g i a sovietică. Ε greu de spus ce durată şi ce a m p l o a r e v a avea f e n o m e n u l . I n oriee caz, u n răspuns de m a r e o r i g i n a l i ­ tate şi de remarcabilă forţă dramatică 1-a •dat V a m p i l o v , m o r t , d i n nefericire, atît de tînăr. Ι Λ V a m p i l o v , a u t o d e f i n i r e a este o a r e c u m Inconştientă şi iresponsabilă. A p a r e n t (poate, nu n u m a i a p a r e n t ) , n o r m a l u l d e v i n e a n o r ­ m a l , i a r a n o r m a l u l se normalizează. V a l o r i l e •elementare sînt răsturnate şi ne t r e z i m , brusc, cu o l u m e întoarsă pe dos. De a i c i , u n fel de comic a b s u r d , gata să eşueze oricînd, dacă n u în tragedie, cel puţin în dramă.

42

www.cimec.ro

DRAMATURGIA RUSĂ Şl S O V I E T I C Ă PE S C E N E L E NOASTRE
TEATRUL N A Ţ I O N A L DIN CRAIOVA

VIFORNIŢA
de Leonid Leonov

Regia : CEORGETA TOMESCU. Scenografia : V . P E N I Ş O A R A - S T E G A R U . V e r s i u n e a românească : T A T I A N A NICOLESCU. Distribuţia : C O N S T A N T I N SASSU CIOCHI(Stcpan S i r o v a r o v ) ; M A R I A NA-GOANŢA (Katerinn) ; REMUS MĂRGINEANU (Porfiri) ; M I H A E L A ARSENESCU (Zob) ; M A R I N A B A Ş TA (Marfa Kasianovna) ; RODICA RADU (Lizaveta) ; A N C A L E D U N C A (Zina) ; MIHAI CONSTANTINESCU (Lopotuhin) ; I L E A N A S A N D U ( V a ­ lea) ; V A S I L E C O S M A (Sarpion T i o t kin) ; VALERIU DOGARU (Ivan Tiotkin) ; D A N W E R N E R (Serioja) ; CONSTANTIN FUGAŞIN (Madali) ; E M I L BOROGHINÀ (Mişka I a v o r o n kov) ; I A N C U G O A N Ţ A (Potaşov).

S u s , M a r i n a Başta şi I a n c u J o s , Constantin Fugaşin şi Arscnescu

Goanţă. Mihacla

Omagiind şaizeci d e a n i d e l a M a r e a Revoluţie Socialistă d i n Octombrie, T e a t r u l Naţional d i n C r a i o v a a reprogramat u n spec­ tacol d i n repertoriul său p e r m a n e n t , a cărui premieră a a v u t l o c c u două stagiuni în urmă, u n spectacol de prestigiu p e n t r u acest colectiv : Viforniţa d c L e o n i d L e o n o v . A d m i r a b i l u l scriitor sovietic, binecunoscut în l u m e , p e c a r e exegeţii n u şovăie să-1 aşe­ ze ,pe o c a l c care porneşte d e l a Dostoïevski, este cunoscut l a n o i m a i ales p r i n romanele

Pădurea

rusă şi Bursucii,

d a r şi p r i n t r - u n

şir d e n u v e l e , p r e c u m şi p r i n piesele sale, reprezentate <le-a l u n g u l a n i l o r : Caleaşca de aur, Un om obişnuit, Invazia. Aceasta d i n urmă, într-un f e l , continuatoare a Viforniţei, a fost scrisă în p r i m e l e zile ale războiului de

www.cimec.ro

43

apărare. Viforniţa a fost reprezentată, p e n ­ t r u întîia dată, c u m ştim, în a n i i treizeci şi o p t şi a a v u t u n destin încâlcit, f i i n d r e ­ luată pe scenele sovietice abia peste u n sfert de veac. L a n o i , s-a reprezentat i n e x p l i c a b i l de puţin, doar scenele d i n Piteşti şi d i n Craiova a u ales-o, deşi, în paranteză fie spus, c e l m a i b i n e s-ar f i p o t r i v i t p r i m e i scene bucureştene, căreia această alegere i - a r f i făcut — şi, l a u r m a u r m e i , i - a r face — cinste. Viforniţa, ca orice operă c u adevărat îşi păstrează nealterate, peste valoroasă, t i m p , virtuţile, m e s a j u l ei dc f i e r b i n t e d r a ­ goste dc p a t r i e f i i n d m a i a c t u a l ca orieînd. 0 l u m e larg-cuprinzătoare animă piesa, toate generaţiile şi toate Categoriile sociale îşi d a u întîlnire în scenă ; a v e m de-a face cu oa­ m e n i care au înfăptuit revoluţia, care nu trecut p r i n f o c u l e i , cu oameni care a u p r o f i t a t d e p e u r m a schimbărilor revoluţio­ nare, c u t i n e r i care s-au născut în a n i i răz­ b o i u l u i c i v i l şi au crescut în v i i t o a r e a p r i ­ m e l o r decenii ale orînduirii sovietice, păst r l n d , v i e , flacăra idealurilor revoluţionare sau, dimpotrivă, alegînd , u n ideal m e s c h i n ; a v e m de-a face cu o încrucişare de destine diverse, orânduite după o perfectă ştiinţă a ..punerii în pagină" şi cu o impresionantă putere evocatoare ; existenţe ieşite d i n obiş­ n u i t , fiecare purtătoare a u n e i d r a m e , ca­ ractere n e t distincte, arzând d o g o r i t o r , trăind intens, chiar şi în noaptea de reverie şi reflecţie a A n u l u i - n o u . S a u , poate, t o c m a i în noaptea bilanţurilor m o r a l e , în noaptea scrutării severe α zilelor şi l u n i l o r şi a n i l o r care a u trecut şi care a u lăsat în sufletele l o r neliniştite u r m e atît de adinei... Pe scena craioveană, spectacolul regizat de Georgeta Tomescu se desfăşoară, aproape constant, l a o tensiune înaltă. I n "decorul l u i V . Ponişoară-Stegaru, evocînd o casă veche, c u uşi scîrţîitoaro şi m o b i l e uscate, parcă t r o s n i n d , trăiesc de-a v a l m a , întretăindu-se, împiedieîndu-se unele de altele, per­ sonajele piesei, înfiorate de viforniţa răvă­ şitoare d c afară ; viforniţă care mătură, a¬ lungă t o t ce n u e sănătos, viforniţă care animă, b i c i u i e înviorător, pe cei p l i n i dc viaţă. Pe f o n d u l acestei atmosfere, α cărei v a ­ loare d e simboţ regizoarea o sugerează cu pătrundere, se proiectează destinele fraţilor S i r o v a r o v . E i , Stepan şi P o r f i r i , sînt purtă­ t o r i i u n e i copleşitoare încărcături d r a m a t i c e . Două destine d i f e r i t e , c h i a r opuse, două ipos­ taze ale u n e i a t i t u d i n i hotărîtoare, ale u n u i r a p o r t care constituie cheia întregii piese : i n d i v i d u l şi societatea, cetăţeanul şi p a t r i a , i n s u l şi p o p o r u l căruia îi aparţine. L e o n i d L e o n o v a căutat să răspundă u n e i întrebări f u n d a m e n t a l e , pe care d i n t o t d e a u n a şi p r e t u t i n d e n i viaţa o p u n e : „ c e se întâmplă c u u n o m a l cărui d e s t i n v i n e î n contradicţie c u cel a l p o p o r u l u i său, ce se întâmplă cu u n o m în m o m e n t u l în care se

produce o ruptură, u n conflict între el şi p a t r i a sa, între e l şi p o p o r u l său ?" A m citat d i n L e o n i d Leonov. A n a l i z a profundă, zgu¬ d u i t o a r e , a destinelor celor, d o i fraţi conduce la concluzia t r a g i s m u l u i dezrădăcinării. Pede b parte, Stepan, i n d i v i d u l oportunist, fals, carierist, pe care C o n s t a n t i n Snssu, acest a d m i r a b i l actor, d i n ce în ce m a i sigur pe arta sa, 1-a înfăţişat, cu nuanţe şi fină gra­ dare, în toată ticăloşia sa, demagog a b i l , i p o ­ c r i t g r e u de descifrat, c a p a b i l de orice jos­ nicie, ucigaş, în cele d i n urmă, i n d i v i d î n ­ străinat dc a i săi, înstrăinat d c revoluţie, înstrăinat de p a t r i e , a l cărui u n i c şi j a l n i c ţel este să fugă peste hotare. Pe de altă p a r t e , P o r f i r i , celălalt frate, plecat d i n R u s i a îndată după revoluţie, p r i ­ beag p r i n l u m e , a c u m întors să moară în p a t r i e , bătrîn şi i n f i r m , după ce şi-a răscum­ părat v i n a luptând în Spnnia, c h i n u i t de r e muşcări şi de d o r . Remus Mărgincanu îl i n ­ terpretează sobru, strania apariţie a acestui o m stârnind nelinişte, cu muţenia l u i îndu­ rerată. A r e mişcările încete şi nesigure, pare să respire p r i n toţi p o r i i a e r u l de acasă, tăcerea l u i prelungă seamănă spaima, p r i ­ v i r e a nedezlipită de p e c h i p u l l u i Stepan e sfredelitoare, acuzatoare. Scena cea m a i densă, cea m a i p r o f u n d dramatică, scena confruntării celor d o i , e cea m a i izbutită d i n întreg spectacolul, d u p ă c u m se şi c u ­ venea să f i e . Sigur, n u m a i simplificînd a j u n ­ gem l a această idee fundamentală a piesei, sensurile ei f i i n d m u l t nuanţate, ideea a t a ­ şamentului faţă de p a t r i e , faţă de revoluţie, însoţindu-se c u ideea demnităţii u m a n e , α i u b i r i i generoase, a purităţii m o r a l e , a să­ nătăţii s p i r i t u a l e . I n această direcţie, merită a f i s u b l i n i a t e apariţiile e x p l o z i v e , t o n i f i a n t e , ale l u i Vasile Cosma şi V a l e r i u D o g a r u , în r o l u r i l e celor d o i c o l h o z n i c i , interpretarea viguroasă a Rodicăi R a d u , L i z a v e t a , i n t e r ­ pretarea minuţios elaborată a p e r s o n a j u l u i M a r f a K a s i a n o v n a , de către M a r i n n Başta, măreţia- sobră a l u i M i h a i Constantincscu, în t r a g i c u l personaj L o p o t u h i n , tinereţea a vîntată a I l e n e i S a n d u , a l u i Constantin F u gaşin şi a M i h a c l e i Arsenescu, calda u m a n i ­ tate a l u i Potaşov, i n t e r p r e t a t de I a n c u Goanţă, cărora l i se alătură M a r i a CiochinăGoanţă, A n c a L e d u n c a , D a n W e r n e r , E m i l Boroghină, interpreţi a i u n o r r o l u r i c u o mare încărcătură draniatică. Este u n specta­ col prestigios p e n t r u t e a t r u l c r a i o v e a n , u n spectacol ou o piesă admirabilă, cutremură­ toare, adine emoţionantă, u n spectacol dens şi z g u d u i t o r , de profundă u m a n i t a t e , cu d i ­ recţii l i m p e z i , c u soluţii regizorale sobre, r e ­ ţinute, d a r e i c u unele m o m e n t e de cădere în m o n o t o n i e şi în răceală, oînd n e r v i i i n t e r ­ preţilor slăbesc şi reprezentaţia îşi pierde suflul.

Virgil Munteanu

44

www.cimec.ro

TEATRUL „ A . DAVILA" DIN PITEŞTI

VINOVAŢI FĂRĂ VINA
île A* NL Oslrovslci

D a t a p r e m i e r e i : 16 septembrie 1 9 7 7 . R e g i a : R A D U B O R O I A N U . Sceno­ grafia : C O N S T A N T I N R U S S U . Distribuţia : ILEANA ZARNESCU (Liubov Krucinina) ; M A R I A AN-" D R Ε E A R A I C U (Taisia Ilicina) ; D U ­ MITRU DRAGAN (Grigori M u r o v ) ; ELENA Ţ U Ţ U L A N (Anuşka) ; M A R T A S A V C I U C (Arina Galcina) ; F L O ­ RIN PRETORIAN (Nil Dudukin) ; M I O A R A I A T A N - S C A R L A T (Nina K o rinkina) ; R A D U C O R I O L A N , I I A M D I CERCHEZ (Şmaga) ; S O R I N ZAVULOVICI (Grigori N e z n a m o v ) ; D U M I ­ TRU DIMITRIE, MARIN ALEXAN­ DRESCU (Hotelierul) ; E M I L I AN C O R T E A (Petia M i l o z o r o v ) .

nită actriţă celebră, .e animată de sentimente nobile, teribil mustrătoare faţă d e v i c i i l e l u ­ mii. Protestul este i m p l i c i t . I d e n t i f i c a r e a tîrzie a f i u l u i . în persoana u n u i p a r i a , N e z n a ­ mov, v i n e să sporească d r a m a t i s m u l (şi m e lodramatismul) subiectului, apoteoza purităţii, d i n final — în oel m a i autentic spirit a i teatrului amintit — , f i i n d o lecţie muşcătoa­ re pentru burtăverzimea stalurilor d i n dece­ niile de m i j l o c ale secolului trecut. Decenii caro. prin scris, p r i n toate formele educaţiei morale şi intelectuale, pregăteau marea gene­ raţie rusă a începutului d e v e a c X X . în ce priveşte virtuţile teatrale, piesa p r i ­ lejuieşte u n exerciţiu stăruitor actriţei desti­ nate a o interpreţi» pe K r u c m i n a . P a r t i t u r a e generoasă, stimulează disponibilitatea spre o trăire intensă. T e a t r u l piteştean a înscris piesa în repertoriul său, avînd, desigur, în vedere o actriţă talentată, dornică şi în mă­ sură să susţină u n r o l bogat şi profund. I n v i z i u n e a scenică a l u i R a d u B o r o i a n u — d i ­ dactică, o a r e c u m , desluşind intenţiile d r a ­ m a t u r g u l u i l a m o d u l epic, adică, fără a n i ­ marea d i n interior a t e x t u l u i — I l e a n a Zărnosru a v r u t să demonstreze (şi a reuşit) că eete o actriţă sensibilă, c u ' u n bogat fond emotiv, • p u s în s l u j b a comunicării dramei eroinei. C o m u n i c a r e d e o simplitate calmă, decentă şi, tocmai p r i n aceasta, deseori, emo­ ţionantă. Bunul-^imţ a l ^actriţei a l u c r a t p e r -

Ileana Zărnescu, Sorin Zavulovici

Radu

Coriolan

şi

Se ştie că, pentru scena rusă de l a m i j ­ locul secolului trecut, A l e x a n d r Nicolaevici O s t r o v s k i trece p r j n t r e ctitorii r e a l i s m u l u i . O s t r o v s k i descoperă realitatea imediată, m e ­ c a n i s m u l social, ferocitatea burgheză şi alte­ rarea sentimentelor într-un m e d i u meschin, încît piesele sale a u tensiunea proprie întîii generaţii realiste, c a r e v r e a să spună totul, cu suflu social r e v e n d i c a t i v şi, n u în ultimă instanţă, patriotic. D o r i n d u - s e reformatori ai moralei publice, aceşti d r a m a t u r g i , d i n f a m i ­ lia cărora face parte şi O s t r o v s k i , pregătesc şi e i spiritele p e n t r u toate acţiunile p u b l i ­ cistice, de stradă s a u c o n s p i r a t i v e , ce v o r c o n v u l s i o n a «fîrşitul d e secol X I X . Autori»! e c u n o s c u t l a n o i m a i ales p r i n Pădurea şi p r i n Furluna (piese care a u p r i l e ­ j u i t m e m o r a b i l e creaţii actoriceşti — şi n e gindim, în special, l a L u c i a S t u r d z a B u l a m l r a ) ; Vinovaţi fără vină B-a j u c a t r a r , fiind, e drept, o piesă m a i lineară, c u teza neadincită, ţinînd de l i n i a umanitaristă a r e ­ alismului, întrucâtva melodramatică, . p r i n bruscheţea evoluţiei s u b i e c t u l u i şi p r i n sen­ zaţionalul d e v e n i r i i eroinei, piesa β străbătu­ tă, totuşi, d e căldura înţelegerii sufletului c h i n u i t , acea înţelegere c a r e a devenit, l a m a r i i realişti ruşi, u n adevărat i n s t r u m e n t de sondare a conştiinţelor şi a realităţii so­ ciale. K r u c i n i n a , fata săracă, înşelată, deve-

www.cimec.ro

45

feet, în absenţa ingeniozităţii regiei. R e v e ­ l a t o r i u , în spectacol, este şi R a d u C o r i o l n n , în r o l u l r a t a t u l u i Şmaga. P e n t r u cei f a m i l i ­ arizaţi, c i t de c i t , ou viaţa t e a t r u l u i de altă­ dată, p e r s o n a j u l întruchipat de R a d u Coriolan arc l i r i s m u l tragic a l v e c h i u l u i actor de p r o ­ v i n c i e , c a b o t i n pînă l a pierderea o r i z o n t u l u i roalităţii, escroc şi poet, într-un amestec h a l u c i n a n t . G r i g o r i N c z n n m o v e înzestrat c u tinereţea năvalnică a a c t o r u l u i S o r i n Z a v u l o v i c i ; a c t o r u l i a u n e o r i în serios d r a m a p e r s o n a j u l u i — v r e a u să zic că, p r i n t r - o s u b s t i t u i r e dc p l a n u r i , a c t o r u l îşi însuşeşte durerea e r o u l u i — încît reuşeşte, e x t e r i o r i zîndu-şi t u m u l t u l , să creeze u n personaj... r o m a n t i c . F i u l ce, l a m a t u r i t a t e , îşi află m a m a , trăieşte intens — într-o scenă gîndită, regizoral, l a m o d u l p a t e t i c — b u c u r i a înlă­ crimată a regăsirii. Cu personajele de p l a n

secund, regia n u prea a l u c r a t , poate, d i n t r - o c o m o d i t a t e a l e c t u r i i . E l e , totuşi, se mişcă în m a r g i n i l e u n e i c o r e c t i t u d i n i ce merită să fie semnalată, pentru intuiţia precisă cu care a u fost a n i m a t e de D u m i t r u Drăgan, M i o a r a I a H n - S c a r l a t , E m i l i a n Cortea, M a r t a Savciuc, F l o r i n P r c t o r i a n . Sceno­ grafia l u i Constantin Russu, economicoasă d i n raţiuni a d m i n i s t r a t i v e , sugerează i n t e r i ­ oare v a g l o c a l i z a t e , s l u j i n d , l a limită, c o n ­ venţia teatrală. Spectacolul t e a t r u l u i piteştean se justifică, deci, p r i n d o i a c t o r i , I l e a n a Zărnescu şi R a d u Coriolan, şi t r a n s m i t e , c a l m , u n t e x t cunoscut. Se dă o probă d e ceea ce în­ seamnă lectură scenică fidelă ; atît, şi n i m i c mai mult.

lonuţ Niculescu

TEATRUL DRAMATIC DIN BRAŞOV

DA SAU NU
de Aleksandr Ghelman
D a t a p r e m i e r e i : 5 n o i e m b r i e 1977. Regia : E U G E N M E R C U S . Scenogra­ fia : E U G E N M E R C U S . Versiunea r o ­ mânească : T U D O R S T E R I A D E . Distribuţia : D A N D O B R E (Vasili T r i f o n o v i c i Potapov) ; Ν Α Ε CRISTOLOVEANU (Tolea J a r i k o v ) ; DONA GOTRUBAŞ B R E A Z U (Dina Pavlovna Milenina) ; COSTACHE B A B I I (Lav Alexeevici Solomahin) ; G E O R G E M . G R I D Ă N U Ş U (Pavel E m i l i a n o v i c i B a tarţev) ; Ş T E F A N A L E X A N DRESCU (Oleg Ivanovici Komkov) ; MARIA RUCSANDRA DOBRE, CONSTANŢA COMÀNOIU (Alexandra Mihailovna Motroşilova) ; GABRIEL SÀNDULESCU (Igor* A n t o n o v i c i Slivcenko) ; VICTOR IONESCU (Roman Kirilovici Liubaev) ; I O N J U G U R E A N U (Issa Suleimanovici Aizatuliin) ; PAUL L A V R I C (Grigori Ivanovici Frolovski) ; D A N SĂNDULESCU ( V i c t o r N i k o l a e vici Cernikov) ; G H E O R G H E F E R R A (Aleksandr A l e k s a n d r o v i c i Z i u b i n ) .

dezvoltare, c u m este Braşovul, căci piesa p u n e în dezbatere p r o b l e m e de muncă şi d e producţie, c u a d i n e i implicaţii sociale şi eco­ n o m i c e , care p o t interesa şi interesează p e toţi o a m e n i i m u n c i i . Scrisă în f o r m u l a t e a ­ t r u l u i n a t u r a l i s t - v e r i s t , piesa n u este decît o m u t a r e în scenă a u n e i şedinţe a b i r o u l u i organizaţiei de p a r t i d d i n t r - o întreprindere d e construcţii. I n c a d r u l acesta de d e z b a t e r i se naşte şi se dezvoltă c o n f l i c t u l piesei, cu sem­ nificaţiile l u i g r a v e , cu implicaţiile l u i p o l i ­ tice şi m o r a l e . Piesa relevă p e n t r u n o i conştiinţa r e v o l u ­ ţionară, d e clasă unitară, a m u n c i t o r i l o r , şî demască a t i t u d i n e a izolaţionistă, retrogradă,, închistată a u n o r c o n d u c e r i d e întreprinderi, r u p t e d c realitatea vastă a construcţiei socia­ liste, r u p t e de i n t e r e s u l p o p o r u l u i , în s c o p u l edificării u n o r interese de g r u p , de* g o s p o d ă ­ rire proprie. R e g i z o r u l E u g e n M e r c u s a conceput u n spectacol s o b r u , e c h i l i b r a t , într-un spaţiu d e joc decorat b a n a l , d a r purtînd m a r c a f i r e s c u ­ l u i , reprezentând o sală de şedinţe, cu masa p r e z i d i u l u i acoperită d e n e l i p s i t a pînză roşie,, şi scaune îndeajuns de m u l t e în faţa e i . I n colţul d i n d r e a p t a , cîteva l o z i n c i rezemate de perete, în stânga bustul l u i Lenin, sugerează c ă sala a fost folosită, altădată, m a i ales p e n t r u festivităţi, d a r că acestea a u fost întrerupte, parcă în aşteptarea u n u i ade­ văr c r u d , d a r c u atât m a i r e a l . Spectacolul a fost menţinut f e r m , de l a u n capăt l a a l t u l , în r e g i s t r u l emoţional, d i c t a t de t e x t . A t e n t l a d e t a l i i , E u g e n M e r c u s n u a u i t a t întregul. Mişcarea a c t o r i l o r este gradată s u b t i l şi vădeşte o profundă cunoaş­ tere a s u f l e t u l u i omenesc. A s t f e l , dacă l a început m a j o r i t a t e a protagoniştilor ocupă Ioc la masa p r e z i d i u l u i , î n „sală" aflîndu-se d o a r m u n c i t o r u l P o t a p o v c u însoţitorul său şi încă d o i - t r e i participanţi indiferenţi, pe măsura relevării şi întăririi c o n f l i c t u l u i , masa p r e ­ z i d i u l u i se desface, se destramă, o a m e n i i în-

Opţiunea r e g i z o r u l u i şi d i r e c t o r u l u i T e a t r u ­ l u i D r a m a t i c d i n Braşov p e n t r u piesa l u i A l e k s a n d r G h e l m a n Da sau Nu m i se pare binevenită într-un c e n t r u i n d u s t r i a l în plină

46

www.cimec.ro

cep să ocupe, t r e p t a t , l o c u r i l e în „sală", fie­ care, în măsura în care doreşte sau n u să p a r t i c i p e , în măsura în care este m a i m u l t eau m a i puţin t u l b u r a t , afectat. L o c u l ocupat spune cîte ceva şi despre intensitatea p a r t i ­ cipării. Se leagă g r u p u r i de dispută, apar insule de izolare. Spaţiul de j o c se tensio­ nează p u t e r n i c , d a r fără să depăşească o r ­ dinea f i r e s c u l u i , căci, plastic, e l corespunde organicilăţii trăirii în g r u p a a c t o r i l o r , şi d e v i n e , astfel, o structură dinamică, spontan vizibilă, a s u f l e t u l u i c o l e c t i v . . A c t o r i i a u j u c a t c u însufleţire, în unele m o m e n t e c h i a r excelent, fiecare i z b u t i n d să u m p l e c u substanţă p r o p r i e datele, oarecum sumare, ale caracterelor, m a i m u l t schiţate de a u t o r . I n a n s a m b l u , spectacolul s-a desfă­ şurat, aşa f i i n d , cu viaţă autentică, a n t r e ­ n a n t , p a s i o n a n t c h i a r , reuşind să atragă spec­ t a t o r i i în divergenţele de o p i n i e . George M . Gridănuşu, în r o l u l d i r e c t o r u l u i P a v e l E m i l i a n o v i c i Batarţev, practică u n j o c colorat afectiv, s i m u l i n d , pe rînd : falsa p r i e t e n i e faţă de s u b a l t e r n i , i n f a t u a r e a dispreţuitoare, cînd este atacat, j i g n i r e a grea, cînd este de­ nunţat, d a r şi slăbiciunea sufletească reală, care cere s p r i j i n celorlalţi, cînd simte că este părăsit de c o l a b o r a t o r i , m o f l u z e a l a tăcu­ tă, i n t e r i o r i z a r e a judecării, tristeţea de a f i săvîrşit o faptă iresponsabilă şi, în sfîrşit, revenirea, reînvierea mîndriei c e l u i ce-şi de­ păşeşte greşeala după ce-şi recunoaşte şi îşi asumă v i n a . Costache. B a b i i a fost şi e l r e ­ m a r c a b i l , în r o l u l secretarului d e p a r t i d , L e v A l e x e e v i c i S o l o m a h i n , figură preocupată de căutarea adevărului — cercelînd cifrele de p l a n . d a r , m a i ales, sufletele o a m e n i l o r , c u f r u n t e a grea de gînduri, ascultîndu-i atent şi c a l m , p r i v i n d u - i c u o c h i i s c l i p i n d pătrunză­

tor, c i n d şi cînd, d c s u b pleoapele obosite dc căutarea soluţiei juste. V i c t o r Ionescu ( R o m a n K i r i l o v i c i L i u b a e v ) α fost o p r e ­ zenţă onctuoasă, c u gesturile m o i , învălui­ toare, p l i n e de falşe făgăduinţe, sugerînd temporizarea, soluţii împăciuitoriste. Ion . l u g u r e n n u — Issa Şuleimanovici A i z a t u l i l i n , i n g i n e r u l şef — siluetă nervoasă cu i z b u c n i r i colerice şi muţenii trufaşe. D a n D ô b r c , în r o l u l l u i Vasali T r i f o n o v i c i P o t a p o v — c a l m , măsurat, păstrînd în tăcere u n zîmbet a m a r şi obstinat ; v o r b i r e a îi este înceată, simplă şi fără d u r i t a t e , sigură. Intervenţiile l u i sînt rare, cu a e r u l c ă . stăpîneşte o evidenţă i m ­ placabilă. D o n a Cotrubaş B r e a z u , în D i n e P a v l o v n a M i l e n i n a — funcţionara palidă, aseunzînd sub o c h e l a r i o m a r e t i m i d i t a t e şi sub accesul de plîns, o nebănuită dîrzenie. Ştefan A l e x a n d r e s c u , în Oleg I v a n o v i c i K o m k o v , siluetă masivă, ' plină d e nerăbdarea c e l u i care v r e a să-şi reia siesta întreruptă de o întâmplare neplăcută şi încă nelămu­ rită. P a u l L a v r i c , în G r i g o r i I v a n o v i c i F r o l o v s k i , rumegă gînduri şi judecă situaţia, ştiind de l a început t o t u l , sub o mască somnolentă. R o l u r i m a i sărace a u fost r e ­ partizate a c t o r i l o r : D a n Săndulescu ( V i c t o r Nikdlaevici Ccrnikov), Gabriel Săndulescu (Igor A n t o n o v i c i S l i v c e n k o ) . M a r i a Ruosand r a D o b r e ( A l e x a n d r a M i h a i l o v n a Motroşilov a ) , Nae C r i s t o l o v e a n u (Tolea J a r i k o v ) şi Gheorghe F e r r a (Aleksandr Aleksandrovici Z i u b i n ) , d a r ei le-au p u s de acord c u î n ­ treaga atmosferă electrizată de dispută, p ă s trîndu-le şi păstrîndu-ee, astfel, în viaţa d e ansamblu a spectacolului.

www.cimec.ro

Constantin Radu-Marla

In prim-plan : Marilcna Negru şi Marin B c n c a . I n plan secund, M i h a i Stoicescu, Petre S i m i o n e s c u , J e n i D u •nitrescu şi M i r c e a V a l e n t i n mindră, puţin tainică, asemeni firii oraşului, e învăluită, a c u m , într-o cortină d c întuneric desăvîrşit. D e u n a n d e zile, clădirea e în­ chisă pentru reparaţii, roparaţiile n - a u în­ ceput încă şi, dacă v o r începe, totuşi, a p r i n ­ derea l u m i n i l o r pentru o activitate normală a vieţii de 'teatru se prevede abia peste d o i ani. Pînă a t u n c i , i n i m o s u l colectiv joacă l a un club, departe d e c e n t r u , într-o sală m a r e , cu peste c i n c i sute d e locuri, p e o scenă mică, unde se poate amplasa foarte bine 0 masă d c conferinţe, d a r n u u n decor d e teatru. N u înţeleg c u m se poate j u c a Don Carlos a i c i , n u ştiu c u m se v a putea j u c a

ftosmersholm

!

TEATRUL MUNICIPAL „ M Ă R I A FILOTTI" DIN BRĂILA

A FI SAU A N FI... U RUDE
de Emil şi Eldar Braghinslci Riazanov
D a t a p r e m i e r e i : 6 noiembrie 1 9 7 7 . Regia : M A R I U S P O P E S C U . Scenejrafia : OLIMPIA DAMIAN-ULMU. Distribuţia: P E T R E SIMIONESCU (Burov) ; M A R I L E N A N E G R U (Irina) ; ZOE MUSCAN. JENI DUMITRESCU (Bunica) ; M I H A I STOICESCU, NI­ C O L A S Ţ A R A N U (Bocikariov) : M A ­ RIN RENEA (Rumianţev) ; B U J O R MACRIN (Zaplatin) ; RUXANDRA P E T R U , M A R I A N A Z A H A R I A (Zina); MIRCEA VALENTIN (Chelnerul) ; C O R V I N A L E X E (Serioja). Ciudat sentiment d e tristeţe îţi d a u l u m i ­ nile etinse a l e T e a t r u l u i d i n Brăila ! Clădirea do pe b u l e v a r d u l central, plasată într-un punct unde, p r i n tradiţie, e întotdeauna animaţie, clădirea aceea veche, c u pereţii încărcaţi de a m i n t i r i şi d e poveşti, puţin sobră, puţin

Duminică, 6 noiembrie, a m văzut o pre­ mieră p c ţară : comedia sovietică A fi sau a nu fi... rude d e B r a g h i n s k i şi R i a z a n o v . C e v a foarte uşor, nostim, educativ, în genul co­ mediei d e m o r a v u r i fără pretenţii, c u acţiune simplă, bazată p e cîteva încurcături, c u spi­ rite ( m a i puţin c u s p i r i t ) , d i n care, pînă l a urmă, învăţăm că în viaţă n u e bine să alergi după influenţa rudelor s a u a aşa-ziselor rude şi că sentimentele adevărate înving, în ultimă instanţă, c u niţică osteneală şi răbdare, atît pe linie strict personală, cît şi pe alte l i n i i ale existenţei o m u l u i , m a i anga­ jate s o c i a l . Niciodată n - a m văzut colectivul acesta inimos jucînd. c u m a i profundă since­ ritate, «nai pe d e lături decît a c u m . N - a m avut senzaţia că s - a izbutit c e v a dincolo de o notă revuistică, în acest spectacol unde interpreţii s e împiedică u n i i d e alţii p e o suprafaţă cît u n covor, i a r tipurile se înfi­ ripă d o a r cît ţine o replică. Scenele a v a n ­ sează a n e v o i e , n u s e leagă, j o c u l e fragmen­ tat, îngroşat, gălăgios... E , t e x t u l , puţintel ? Sigur că d a . Ε regia l u i M e r i u s Popescu, fără pretenţii ? D i n păcate. E , scena, n e corespuurătoare ? E v i d e n t . Şi, totuşi, rămîi cu u n sentiment d e simpatie pentru aceşti actori care îţi transmit o naivitate a j o c u l u i , a convenţiei, pură şi regeneratoare. T i p u r i l e nu se încheagă, d a r fiecare are momente care definesc, p r i n t r - o trăsătură, t i p u r i : morga lui Potre S i m i o n e s c u ( B u r o v ) , l i r i s m u l .Teniei D u m i t r e s c u ( B u n i c a ) , flăcările a b i a stăpînitc ale l u i M a r i n B e n e a (Rumianţev), aroganţa lui B u j o r M a c r i n (Zaplatin)... Şi-au construit rolul, c u o consecvenţă sigură, R u x a n d r a Petru, serioasă şi c u note dramatice în c o n ­ turarea u n e i fete c a r e ştie eă-şi apere d r a ­ gostea ( Z i n a ) , şi M a r i l e n a Negru, c u u m o r şi ticuri semnificative în c o n t u r a r e a u n e i fele care n u ştie să şi-o găsească ( I r i n a ) . Sceno­ grafia — O l i m p i a D a m i a n - U l m u — a a v u t probleme d e spaţiu, p e c a r e l e - a rezolvat corespunzător, ţ i p r o b l e m e d e culoare, p e care n u cred că l c - a rezolvat (verdele inte­ riorului e inexpresiv).

C. Paraschivescu

48

www.cimec.ro

TURNEE

Dansurile „Virski"
Frumuseţea atît de particulară a d a n s u l u i p o p u l a r u c r a i n e a n atrage în sala de specta­ col, întotdeauna şi p r e t u t i n d e n i (în Franţa sau în Cnnada, în Spania sau în R o m â n i a — p e n t r u a cita d o a r cîteva d i n t r e ţările pe care a n s a m b l u l „Virski" le-a v i z i t a t ) , u n p u ­ blic n u m e r o s , e n t u z i a s m a t , de fiecare dată, de perfecţiunea execuţiei coregrafice, de o r i ­ ginalitatea m u z i c i i şi dc bogăţia, în l i n i e şi culoare, a costumelor. De astă dată, artiştii şi spectatorii Sălii nutri a P a l u t u l u i a u trăit în p l u s emoţia generată de o seuninificaţie m a i profundă : aceea de act i n a u g u r a l al festivităţilor desfă­ şurate, în R o m â n i a , în cinstea celei de-a (50-a aniversări a M n r i i Revoluţii Socialiste d i n O c t o m b r i e . Mesageri a i a r t e i sovietice, în această primă scară omagială, erau cei 85 de d a n s a t o r i care formează astăzi A n s a m ­ b l u l academic de stat de d a n s u r i „Virski", întemeiat l a K i e v , a c u m m a i b i n e de u n sfert de veac, de u n g r u p d e t i n e r i pasionaţi, strînşi în j u r u l aceluia a l cărui n u m e avea să f i e , m a i a p o i , c o n f e r i t formaţiei înseşi : coregraful P a v e l V i r s k i . M e r i t e l e l u i P a v e l V i r s k i — deosebite, în culegerea, studierea şi p r e l u c r a r e a p e n t r u scenă a d a n s u r i l o r p o p u ­ lare u c r a i n e n e , ca şi în elaborarea u n o r t a ­ b l o u r i coregrafice i n s p i r a t e d i n t r e c u t u l şi d i n actualitatea U c r a i n e i — a u fost recunoscute p r i n acordarea P r e m i u l u i de Stat a l R.S.S.U., a t i t l u l u i de A r t i s t a l P o p o r u l u i a l U.R.S.S. şi a P r e m i u l u i de Stat a l U.R.S.S. pe a n u l 1970. L u i îi aparţin şi v e r s i u n i l e d a n s u r i l o r incluse în p r o g r a m ; u n p r o g r a m a m p l u şi d i v e r s , care lasă să se contureze . p r o f i l u l u n e i puternice personalităţi artistice, de o r e m a r ­ cabilă fantezie în conceperea l i b r e t e l o r , de o inepuizabilă i n v e n t i v i t a t e în elaborarea de­ s e n u l u i coregrafic, de o m a r e r i g o a r e în relie­ farea autenticităţii, d e u n u m o r v i g u r o s şi savuros — toate, s p r i j i n i t e s o l i d pe o t e ­ meinică stăpînire a t e h n i c i i d a n s u l u i p o p u ­ lar şi pe o adîncă înţelegere a c a r a c t e r u l u i expresivităţii l u i . P r o g r a m u l conturează, în aceeaşi măsură, o i m a g i n e a f o l c l o r u l u i naţio­ nal u c r a i n e a n , m a i cuprinzătoare decît ar putea-o p r i l e j u i d a n s u l obişnuit, în sine. E r a u prezente, a i c i , şi o b i c e i u r i — mărturii ale u n o r străvechi tradiţii ; şi elemente e t n o g r a ­ fice sau de artă populară — de l a pîinile împletite, l a ştergarele c u cusături p o l i c r o m e şi la costumele d i n f e l u r i t e zone folclorice ale U c r a i n e i (fiecare, cu m o t i v e l e specifice, cu podoabele p r o p r i i , d a r , toate, d o m i n a t e

de n o t a comună a u n e i c r o m a t i c i v i i , b o ­ gată în nuanţe v i o l e n t contrastante), costume de o exemplară şi indiscutabilă a u t e n t i c i t a t e şi v e c h i m e , selectate de înşişi m e m b r i i a n ­ s a m b l u l u i şi reproduse a p o i p e n t r u scenă ; şi, în sfîrşit, creaţii ale teatrului p o p u l a r de păpuşi ( t a b l o u l Ah, sub vişin n u este decît transpunerea coregrafică — în mişcări ce sugerează r i g i d i t a t e a m a r i o n e t e l o r — a m u l t c i r c u l a t e i farse cu tînăra fată dorită de b ă trînul bogat, urît şi nătîng, d a r cucerită de flăcăul v o i n i c şi isteţ, farsă care, aici, are u n pronunţat specific u c r a i n e a n ) . I n sfîrşit, a fost u n p r o g r a m în care şi-a aflat loc evo­ carea, firesc nostalgică, a îndepărtatelor şi în­ n e g u r a t e l o r v r e m i de legendă (jocurile război­ nice d i n bătrîni, pe care le desfăşoară zapor o j e n i i ) , o r i c h i a r de basm (Dansul rus, des­ p r i n s , parcă, d i n pozele cărţilor ce ne-au îneîntat copilăria), d a r şi, cu detaşarea şi cu i r o n i a necesare, evocarea t i m p u r i l o r de care ne desparte doar u n secol (Cailrilul în 9, originală asimilare în f o l c l o r u l u c r a i n e a n a caracterelor m u z i c i i şi d a n s u l u i vest-euro¬ pean). U n p r o g r a m v ă d i n d , însă, şi u n r e a l interes a r t i s t i c faţă de v a l o r i l e şi de aspectele m u n c i i , mărturisindu-se fie m o d e r a t — cînd observaţia se rezumă l a elemente exterioare ( c o s t u m u l , în piesa Marinarii flotilei „Ucraina sovietică") sau cînd se încearcă doar a se da expresie echivalenţelor între gestul r e a l şi cel artistic (evoluţia celor d o i tractorişti, în piesa Pe cîmpul cu porumb) — fie susţi­ n u t , a t u n c i cînd se încearcă a se s u r p r i n d e şi a se t r a d u c e în l i m b a j u l d a n s u l u i o a n u m e îndeletnicire caracteristică (de pildă, i n g e ­ n i o s u l joc a l Ţesătoarelor, cu f i r e colorate ce sugerează războiul de ţesut, sau p a n t o ­ m i m e Cizmarilor, organic integrată d a n s u l u i , i l u e t r i n d , cu ascuţit simţ de observaţie şi cu u m o r de bună calitate, etapele fabricării î n ­ călţărilor) . Ceea ce asigură, d i n c a p u l l o c u l u i , forţa de şoc a a n s a m b l u l u i „Virski" este pregnanţa cu care se înfăţişează, în v e r i t a b i l e l e d e m o n ­ straţii de v i r t u o z i t a t e ale d a n s a t o r i l o r , ele­ mentele caracteristice p e n t r u d a n s u l p o p u l a r pe care îl execută — fie că e v o r b a de p l u ­ tirea lină a fetelor, p r i n acei paşi mărunţi ascunşi de r o c h i i l e l u n g i şi înfoiate d i n Dansul rus, f i e că e v o r b a de b i n e c u n o s c u ­ tele f i g u r i , adesea de m a r e d i f i c u l t a t e acro­ batică, ale d a n s u r i l o r căzăceşti. N - a u fost ex­ cluse, în evoluţiile a n s a m b l u l u i , n i c i ele­ mentele de balet clasic ( m a i e v i d e n t e în Podolianocika) ; dealtminteri, fondatorii de a c u m u n sfert de veac a i formaţiei e r a u , m a i toţi, absolvenţi a i şcolii de coregrafie, după c u m componenţii de astăzi a i t r u p e i sînt şi e i formaţi l a aceeaşi şcoală sau c h i a r la aceea care, d i n 1962, funcţionează pe lîngă a n s a m b l u l „Virski".

Luminiţa Vartolomei
49

www.cimec.ro

TEATRUL CENTRAL DE STAT DE PĂPUŞI DIN U.R.S.S.

• RECITAL-CONCERT SERGHEIOBRAZŢOV
La începutul lunii n o i e m b r i e . Serghei Obrazţov, u n a d i n t r e m a r i l e personalităţi ale vieţii artistice c o n t e m p o r a n e , ne-a v i z i t a t ţara (este a l treilea t u r n e u în România a l a r t i s t u ­ l u i sovietic). U n r e c i t a l Obrazţov este t o t d e a u n a u n eve­ n i m e n t t e a t r a l . A r t i s t u l vorbeşte p u b l i c u l u i , vorbeşto foarte m u l t şi foarte interesant, p o ­ vesteşte despre începuturile carierei sale, îşi aminteşte d e (marile personalităţi pe care le-a cunoscut, îşi e x p u n e concepţiile artistice, exemplifică, a p o i i a r povesteşte, comentează, interpretează, încearcă să precizeze p u n c t e l e f u n d a m e n t a l e ale u n e i ars poetica specifice, să ne explice „ d e ce l e este necesar oame­ n i l o r t e a t r u l d c păpuşi". Pledoaria sa este rostită cu pasiune şi c u credinţă, susţinută c u . a r g u m e n t e ; formulările teoretice sînt i l u s t r a t e de " m o m e n t e teatrale d e m o n s t r a t i v e . Romanţele, v e r s u r i l e şi fabulele c u păpuşi r e c i t a l u l se definesc prin care alcătuiesc l i m p e z i m e a t e m e i şi a s u b i e c t u l u i , p r i n dcsăvîrşita adecvare a modalităţii de expresie. Rezolvările scenice n u sînt prezentate d o a r p e n t r u h a z u l sau p e n t r u ingeniozitatea l o r , ci se nasc, t o t d e a u n a , d i n ideea ce se cere exprimată. U n a d i n t r e temele de predilecţie ale a r t i s t u l u i este ironizarea s e n t i m e n t a l i s m u ­ l u i , ca f i i n d de natură să compromită sensi­ b i l i t a t e a reală, e x p r i m a r e a s e n t i m e n t e l o r a u ­ tentice. Duşman d e c l a r a t a l şabloanelor în i n t e r p r e t a r e , Obrazţov reconstituie H a b a n e r a d i n Carmen d e B i z e t , aşa c u m o cîntă şi o „interpretează" d i v e r s e soliste. E r o i n a — o păpuşă înaltă, lipsită de graţie, c u braţe foarte l u n g i , aflate într-o veşnică agitaţie — oîntă, fugărind cu m u l t „temperament" p e b i e t u l D o n José — m i c , d i c h i s i t şi n e a j u t o ­ rat, l i t e r a l m e n t e s t r i v i t d e clocotitoarea l u i parteneră. E f e c t u l este de u n comic copios ; u n a n u m i t s t i l de i n t e r p r e t a r e , foarte răspînd i t , d i n păcate, u n e o r i , p o a t e , şi gustat, este p u l v e r i z a t p r i n r i d i c u l i z a r e . L i n i a corosivă în p a r o d i a H a b a n e r e i este înlocuită, în p a r o ­ dierea romanţei ţigăneşti lntoarce-te, voi uita totul, cu o fină i r o n i z a r e a t i c u r i l o r i n t r a t e în d e p r i n d e r e a u n o r interpreţi „ c u simţământ" a i romanţelor dulcege. Cîntăreaţa este o păpuşă i n e x p r e s i v frumoasă,, purtînd n e l i p s i t u l c o l i e r d e p e r l e p e care-1 frămSntă şi-1 zornăie,- * u b - p r e s i u n e a „emoţiei". U n
1

haz deosebit îl p r o d u c mîinile păpuşarului, pe care acesta le „ î m p r u m u t ă " p e r s o n a j u l u i — mîini m a r i , bărbăteşti, cu care păpuşa îşi aranjează graţios coafura şi cu care îşi mîngtîie, nostalgic, perlele şiragului. Cind personajele şi subiectele îi sînt simpatice, p a r o d i a d e v i n e blajină, m a i m u l t maliţiozitate afectuoasă, iscată de aparenta inadecvare a personajelor l a c u v i n t e l e ros­ tite. E r o i i romanţei Abia ne-am cunoscut sînt d o i căţei; îndrăgostiţii d i n piesa l u i V e r t i n s k i , Minutul ( i n r e p e r t o r i u l l u i Obrazţov de m a i m u l t e d e c e n i i ) , sînt d o u ă maimuţe m i c i şi ponosite. Păpuşile l u i Obrazţov sînt foarte s i m p l e . P a r t i c u l a r a l o r e x p r e s i v i t a t e n u rezultă d i n aglomerarea d e t a l i i l o r , c i Id i n atenta l o r subordonare l a idee. Cîntecul dc lengăn d i n Albumul pentru copii d e M u s o r g s k i este i n ­ terpretat în faţa p a r a v a n u l u i , n c t o r u l f i i n d cel de-al d o i l e a personaj, m i n a l u i , t r u p u l copilaşului ce se lasă c u greu a d o r m i t . R e l a ­ ţia om-păpuşă se stabileşte firesc — cîrpa se însufleţeşte, m i n a o m u l u i d e v i n e , aşa c u m dorea Obrazţov, suflet a l păpuşii. P e n t r u Am stat împreună de C e a i k o v s k i , n i c i n u m a i sînt necesare păpuşile. Două capete a b i a schiţate — nişte b i l e d e l e m n , fixate pe degetele arătătoare — şi graţioasa poveste a celor d o i t i n e r i , p r e a sfioşi oa să^şi mărturisească i u b i r e a , p r i n d e viaţă. Mîinile păpuşarului p a r t r u p u r i omeneşti care se apropie, se d e s p a r t , suferă de f r i g , tresar spe­ riate, se îmbrăţişează. ' M a i există în reper­ t o r i u l l u i Obrazţov încă u n „ n u m ă r " c e l e b r u , o poezie α l u i M i h a l k o v , d i n păcate ne¬ prezentat în acest r e c i t a l (deşi anunţat în p r o g r a m ) , în care doar mîinile joacă d i s p e n ­ sate c h i a r de cele două b i l e figurînd cape­ tele e r o i l o r . L a păpuşile l u i Obrazţov, c o m i c u l b u f se îngemănează c u l i r i c u l d u i o s ; m e t a f o r a este aimplu şi în cele m a i neaşteptate m o d u r i f o ­ losită, atît în r e g i s t r u l satirei cît şi în acela al poeziei învăluitoare. Foarte interesant este m o d u l c u m m a r e l e artisţ păpuşar foloseşte d i m e n s i u n i l e (dife­ rite) ale păpuşilor, p e n t r u a m a r c a , p r i n ele, o idee. Maimuţele (minuscule) d i n Minutul t r i m i t , n e m i j l o c i t , l a d e r i z o r i u l „ d r a m e i " pe care o trăiesc ; Carmen e dc cîteva o r i m a i înaltă decît D o n José ; iepuraşul care-1 p ă ­ căleşte p e l e u (Iepurele la chef d e M i h a l k o v ) n u e m a i m a r e decît o gheară a acestuia. Îmbinarea e l e m e n t u l u i convenţional (pă­ puşa) c u o b i e c t u l r e a l ( p a h a r u l şi sticla) în Umple paharul ; mîinile a c t o r u l u i în ln­ toarce-te, voi uita totul — poartă, de ase­ menea, o încărcătură c o m i c ă , deosebită, de maximă e x p r e s i v i t a t e . Păpuşile l u i Obrazţov, subiectele m o m e n t e ­ l o r sale,, t r a t a r e a l o r te poartă c u gîndul l a C h a p l i n ; aceeaşi concentrare extremă, acelaşi procedeu d e a etîrni h a z u l , e x t r e m a seriozi­ tate c u care ee săvîrşesc l u c r u r i l e absurde, aceeaşi împletire a c o m e d i e i c u v i s u l , a rî-

www.cimec.ro

Rului nestăpînit, cu licărul dc tristeţe şi, mai presus d e o r i c e , d a r u l m i n u n a t de a s t a b i l i spontan legătura c u p u b l i c u l , ştiinţa de a c o m u n i c a şi d e a i m p l i c a spectatorul în gîndurilc şi în s e n t i m e n t e l e e x p r i m a t e pe scenă...

prefăcută conştiinciozitate şi r e z u l t a t u l este de u n haz i m e n s (regia s p e c t a c o l u l u i a p a r ­ ţine l u i S. V . Obrazţov şi l u i V . K u s o v ) . Don J u a n este p u r t a t p r i n m a i m u l t e ţări, se ironizează savuros, c u f i n simţ a l obser­ vaţiei, n u particularităţile u n o r popoare, c i t i c u r i în reprezentarea acestora : italianca are, neapărat, m a i mulţi fraţi violenţi şi, de­ sigur, spală mereu r u f e ; spaniola este n u m a i „016-uri" şi v o l a n e ; j a p o n e z i i — n u m a i p l e ­ căciuni şi h a r a k i r i ş.a.m.d. Se cîntă c o n t i ­ n u u — e, n u e nevoie (aşa c u m se întâmplă într-un show) ; se vorbeşte cît m a i puţin şi cît m a i n e i n t e l i g i b i l . 0 idee scenică de m a r e efect este u t i l i z a r e a u n e i l i m b i i n e x i s ­ tente — u n f e l d e păsărească cu rezonanţe d i n d i f e r i t e l i m b i (autor a l t e x t u l u i „ î n l i m ­ ba străină" — Z. G e r d t ) . Gagurile se suc­ ced r a p i d şi m a i toate clişeele g e n u l u i sînt cu ecrupulozitate preluate şi o r i g i n a l î m b i ­ nate. Personaje reale şi i m a g i n a r e ( d i a v o ­ l i i ) , l o c u r i d i f e r i t e de pe g l o b , o năucitoare, dizarmonică aglomerare cromatică şi m u z i ­ cală, trasează în l i n i i apăsate, de şarjă, d i ­ recţiile pe care evoluează, d e cele m a i m u l t e o r i , t i p u l d e spectacol a m i n t i t . P a r o d i a este necruţătoare, pe toate p l a n u r i l e şi în toate detaliile. Don Juăn '77 este u n foarte b u n specta­ col (poate, doar, c a m l u n g p e n t r u ceea ce dorea să spună şi p e n t r u conciziunea carac­ teristică l u i Obrazţov) ; u n spectacol ce p r o ­ bează strălucit înaltul p r o f e s i o n a l i s m a l t r u ­ pei T e a t r u l u i c e n t r a l de păpuşi d i n Moscova.

• DON JUAN 77
de \L Livanou ţ i G. Bard in
Don Juan '77, spectacolul t r u p e i T e a t r u l u i central de stat d e păpuşi d i n U.R.S.S., este o vitriolantă satiră l a adresa m o d e i adaptă­ r i l o r şi degradărilor m u z i c a l e ale operelor clasice ale l i t e r a t u r i i universale. Libretul „musicalului" p r e z e n t a t de păpuşile l u i 0 brazţov este c o n c e p u t d u p ă reţeta ( i n f a i l i ­ bilă) a acestor întreprinderi „artistice" : se apelează l a p e r s o n a j u l D o n J u a n (binecu­ noscut sau măcar v a g cunoscut oricărui spec­ t a t o r ) , se extrage esenţialul d i n „ d r a m a " l u i (femeile îl i u b e a u , i a r el l e părăsea), se c o m p u n e o m e l o d i e l e i t - m o t i v şi nenumărate altele, se găsesc p r e t e x t e p e n t r u a s c h i m b a m u l t e d e c o r u r i şi costume şi, dacă se poate — a i c i se poate — se foloseşte u n l i m b a j cosmopolito-exotic. Reţeta este urmată c u

Cristina Dumitrescu-Constantiniu
• . -

f

Sonia Amelio
De curînd, publicul bucureştean a avut prilejul să ur­ mărească evoluţia unei re­ prezentante a cînteculut şî dansului mexican : Sonia Amelio. Artistă de clocoti­ toare combustie emoţională, cunoscută şi apreciată drept cea mai bună interpretă de castaniete din lume, • Sonia Amelio a ridicat acest instru­ ment, datorită nebănuitei sale virtuozităţi, la nivelul celor solistice, reuşind astfel să-l

facă a pătrunde, ca în orchestra simfonică.

atare,

In concertele-spectacol, găz­ duite de scena Teatrului de Operetă din Capitală, Sonia Amelio a apărut in dublă postură : alături de excelentul chitarist Enrique Veldsco, a fost interpretă instrumentală a muzicii folclorice, clasice şi populare ; a fost apoi inter­ pretă a dansului (cult şi popular) mexican, ca şi a adaptărilor coregrafice pe muzică de Albeniz, Sarasate, Mendelsohn. Programul in­ strumental, deosebit de difi­ cil, de o mare diversitate stilistică a cuprins, printre altele, „Concertul în fa mi­ nor" de Bach şi „Hora staecatto" de Dinicu-Hcifetz ; artista, dovedind, pe lîngă, o tehnică perfectă, şi o sensibi­

litate muzicală deosebită, a scos in relief fiecare aspect caracteristic al pieselor inter­ pretate — melodie, ritm, contrapunct — şi le-a înlăn­ ţuit cu rafinat simţ al nuan­ ţelor, în dans, plină de temperament, rapidă şi ele­ gantă în mişcări, deschisă evident poeziei, Sonia Ame­ lio a uimit, pur şi sim­ plu. Dansurile sale — ade­ vărate explozii de ritm şi culoare — dădeau în acelaşi timp o pregnanţă nebănuită instrumentului (castanietele) cu care se acompania. Lirică şi comică în dans, academică în muzică, Sonia Amelio s-a dezvăluit ca o complexă per­ sonalitate artistică.

Doina Moga
51

www.cimec.ro

IULII

ŞUB

Moscova teatrală '77

La a c e s t sfîrşit de a n , se poate spune că viaţa teatrală a Moscovei a fost bogată şi trepidantă. A c t i v i t a t e a celor 30 d e teatre p e r m a n e n t e , d i n c a p i t a l a U.R.S.S., e atît de variată încît a o înfăţişa pe scurt este o sarcină aproape imposibilă. De aceea, a m să mă refer n u ­ mai la teatrele d r a m a t i c e , înceroînd să r e ­ lev tendinţa generală a vieţii teatrale şi să caracterizez, în cîteva c u v i n t e , trăsăturile ei cele m a i i m p o r t a n t e . Căutările r e p e r t o r i a l e ale teatrelor, dacă ar f i să le enunţ, a u urmărit t r e i căi p r i n ­ cipale : p r o m o v a r e a pieselor n o i ale s c r i i t o ­ r i l o r s o v i e t i c i , dedicate celor m a i v a r i a t e aspecte ale vieţii noastre contemporane ; p r e ­ zentarea u n o r piese c u tematică istorico-revoluţionară ; m o n t a r e a , ca de obicei, a p i e ­ selor clasice. L a Moscova, ca şi în a n i i precedenţi, p e r ­ sistă „boom"-oil t e a t r a l . Sălile de spectacole sînt în permanenţă a r h i p l i n e . A n u l acesta, forţele creatoare s-au concentrat a s u p r a rea­ lizării spectacolelor închinate celei de-a 60-a aniversări a M a r i i Revoluţii Socialiste d i n O c t o m b r i e . Pe numeroase scene ale teatre­ lor d i n Moscova, s-a d a t viaţă m u l t o r p a g i n i d i n i s t o r i a l u p t e i revoluţionare a p a r t i d u l u i c o m u n i s t şi a p o p o r u l u i . A s t f e l , l a T e a t r u l tînărului spectator, s-a pus în scenă 6 Iulie de M . Şatrov (regizor, I u r i J i g u l s k i ) , perso­ najele p r i n c i p a l e f i i n d V . I . L e n i n , I . M . S v e r d l o v , F . E . D z e r j i n s k i . Acţiunea are loc în m o m e n t u l d r a m a t i c a l c o m p l o t u l u i socia­ liştilor-revoluţionari d e stînga, care încercau, în m o d p r o v o c a t o r , să rupă t r a t a t u l de pace de l a B r e s t - L i t o v s k şi să răstoarne g u v e r n u l sovietic. I n faţa e l e v i l o r c u r s u r i l o r superioare de l i c e u şi a a l t o r t i n e r i spectatori, care u m p l e a u sala pînă l a refuz, se desfăşurau diversele episoade d i n acea z i a a n u l u i 1918, cînd soarta revoluţiei era g r a v ameninţată şi cînd, n u m a i datorită voinţei, s p i r i t u l u i de organizare, fermităţii partidului comunist, susţinut de p o p o r , de clasa muncitoare, cauza revoluţiei a fost salvată. In ale spectacolele T e a t r u l u i „ V a h t a n g o v " şi T e a t r u l u i c e n t r a l p e n t r u c o p i i , s-a d a t

viaţă u n u i a l t m o m e n t tragic d i n p r i m u l an de după revoluţie, p r i n m o n t a r e a piesei l u i A . K o r n c i c i u k , Sfîrşilul escadrei. Scrisă la începutul a n i l o r '30, lucrarea dramatică a i n t r a t , pe bună d r e p t a t e , în f o n d u l de a u r al d r a m a t u r g i e i sovietice. Piesa redă e p i s o d u l petrecut în 1918, cînd f l o t a d i n Marea Neagră, înconjurată de c o t r o p i t o r i i nemţi şi de gardişti a l b i , f i i n d într-o situaţie dispe­ rată, s-a a u t o s c u f u n d a t , p e n t r u a n u f i cap­ turată de duşmanii revoluţiei. Semnalizînd „ M o r , d a r n u mă p r e d a u !", flota-erou a preferat să se scufunde. L a T e a t r u l c e n t r a l p e n t r u c o p i i , tînărul regizor S. Iaşin şi sce­ nografa debutantă V . Kacelaeva a u creat u n spectacol v i u , e r o i c o - r o m a n t i c , fără să alte­ reze cu n i m i c substanţa dramatică a piesei. La T e a t r u l „ V a h t a n g o v " , spectacolul a a v u t o impresionantă tentă tragică. Ca f u n d a l , a l acţiunii, s-au folosit d o c u m e n t e l e e p o c i i : spectatorul auzea, transmise l a r a d i o , tele­ gramele l u i V . I . L e n i n şi proclamaţiile g u ­ v e r n u l u i , adresate m a r i n a r i l o r f l o t e i Mării Negre. Spectacolul, f i d e l . lucrării d r a m a t i c e şi urmărind adevărul istoric, izbuteşte să transmită întreaga c o m p l e x i t a t e a l u p t e i pe care p a r t i d u l c o m u n i s t a t r e b u i t s-o d u c ă cu duşmanii declaraţi şi nedeclaraţi, cu ele­ mentele naţionaliste şi a n a r h i s t e . P a r t i d u l , condueînd şi u n i n d masele, cărora le-a d a t o concepţie revoluţionară a s u p r a l u m i i , a ieşit v i c t o r i o s . R i t m u l sacadat a l spectacolu­ l u i , care t r a n s m i t e încordarea l u p t e i pe viaţă şi pe m o a r t e , este întrerupt de scene p l i n e de u m o r , în care forţa şi c u r a j u l m a r i n a r i ­ lor n u elimină g l u m a şi d a n s u r i l e p l i n e de t e m p e r a m e n t ; ceea ce, p r i n contrast, s u b l i ­ niază substanţa tragică a s p e c t a c o l u l u i . R e ­ g i z o r u l E . S i m o n o v a reuşit această îmbinare shakespeareeană între tragic şi c o m i c , în numele ideii principale a spectacolului. Însemnătatea acestor creaţii artistice este incontestabilă. T e a t r u l , p r i n c a r a c t e r u l său emoţional, ajută pe spectatorii n o i i generaţii să-şi imagineze proporţiile l u p t e i revoluţio­ nare şi-i face să înţeleagă cîte s a c r i f i c i i a u fost făcute de către p a r t i d şi de către p o p o r .

52

www.cimec.ro

Această tematică istorico-revoluţionară a fost aleasă şi de Teatrul M.H.A.T. din Moscova, u n d e s-a pus în ecenă piesa Vifor­ niţa de L). F u r m a n o v (regizor, V . S i l o v i c i ) . N u m e l e l u i F u r m a n o v este întotdeauna aso­ ciat, în m i n t e a c i t i t o r u l u i sovietic, cu acela al l u i V . I . Ceapacv, e r o u l legendar a l Răz­ b o i u l u i c i v i l , deoarece p r i m u l a fost comisar fu d i v i z i a l u i Ceapacv şi, m a i tîrziu, a scris celebra carte „Ceapaev", care a i n t r a t în te­ z a u r u l l i t e r a t u r i i clasice sovietice. T e a t r u l „ E r m o l o v a " a creat o d r a m a t i z a r e originală, u n i n d opera l u i F u r m a n o v cu cea a l u i 1. Bubei, într-un s i n g u r spectacol. La T e a t r u l Malîi a fost montată (a treia oară) piesa l u i K . T r e n i o v , Liubov larovaia. Scrisă l a m i j l o c u l a n i l o r '20, ea este, de a t u n c i , m e r e u prezentă pe scenele teatrelor sovietice. Ca regizor a fost i n v i t a t P. Fomcnko, d i n Leningrad, iar rolurile principale au fost i n t e r p r e t a t e de R. N i f o n t o v n ( L i u b o v l a r o v a i a ) şi V . Korşunov (comisarul Koşkin). I n necostă listă a spectacolelor j u b i l i a r e poate f i inclusă şi Fuga de M . B u l g a k o v , u l t i m a premieră a T e a t r u l u i de satiră. Fără îndoială că c i t i t o r i i români cunosc b i n e a t i t pe r e m a r c a b i l u l scriitor, cît şi piesa l u i (a fost ecranizată cu cîţiva a n i în urmă), care înfăţişează prăbuşirea rezistenţei a l b i l o r . F a ­ l i m e n t u l total a l acestora s-a manifestat, l a u n i i , p r i n recunoaşterea vinovăţiei l o r isto­ rice faţă do p a t r i e , la alţii, p r i n degradare morală şi p r i n pierderea demnităţii u m a n e , în sfîrşit, l a o a treia categorie de rătăciţi, p r i n înţelegerea i m p a s u l u i în care au i n t r a t . Zugrăvind caracterele şi faptele duşmanilor, a u t o r u l reflectă, p r i n contrast, forţa şi juste­ ţea cauzei p o p o r u l u i . B u l g a k o v înfăţişează, în scene tragice ca şi în scene de farsă, aproape grotescă, r e s p e c t i v u l m o m e n t istoric. Personajele, ajunse la m a r g i n e a n e b u n i e i , se luptă cu h a z a r d u l . I n încercările l o r dc a se opune transformărilor, ei sînt nzvîrliţi d i n arena istorică. I n spectacolul T e a t r u l u i de satiră sînt d i s t r i b u i t e forţele artistice cele m a i reprezentative. H l u d o v este i n t e r p r e t a t de A. P a p a n o v , cunoscut actor d e teatru şi f i l m . Regia spectacolului este semnală de V. Plucek. La sfîrşitul acestui a h , moscoviţii v o r avea p r i l e j u l să vadă Fuga de M . B u l g a k o v , în­ tr-o altă concepţie regizorală. Piesa se află în repetiţie l a T e a t r u l „Maiakovski", în regia l u i A . Goncearov, care a m a i m o n t a t - o de cîteva o r i : a c u m cincisprezece a n i , la Tea­ t r u l „ E r m o l o v a " , . de m a i m u l t e o r i , c u s t u ­ denţii săi, l a I n s t i t u t u l de t e a t r u , i a r a n u l acesta, l a u n t e a t r u d i n R . P. B u l g a r i a . De fiecare dată, A . Goncearov a descoperit în piesă faţete n o i , fără ca, vreodată, să se repete. Se poate a f i r m a c u c e r t i t u d i n e că, în curând, n u se« v a dezminţi n i c i pe scena T e a t r u l u i „Maiakovski". T e m a revoluţiei- este o preocupare firească în activitatea o a m e n i l o r de artă sovietici. Acesteia i - a u fost închinate nenumărate opere dramatice, e x t r e m d e v a r i a t e ca formă şi

ca gen. D r a m a t u r g u l A . Stein a scris o t r i ­ logie pe tema „artistul şi revoluţia". P r i ­ mele două părţi se ocupă de creaţia scriito­ r i l o r sovietici Vsevolod Vişnevski (In timpul captivităţii) şi Boris L a v r e n i e v (Nisipuri cîntătoare), p e n t r u ca, în u l t i m a parte, i n t i ­ tulată Variante, să fie v o r b a despre perioada cînd e m i n e n t u l poet rus A l e k s a n d r B l o k s-a alăturat revoluţiei. P r i n t r e personajele piesei, spectatorul îi întîlneşte pe V l a d i m i r M a i a k o v s k i , pe L e o n i d A n d r e e v , pe Z i n a i d a I l i p p i u s , po Vsevolod M e y e r h o l d . . . Piesa a fost realizată la T e a t r u l „Mossoviet", de tînăr u l regizor Viaceslav Spesîvţev, r o l u l l u i B l o k f i i n d i n t e r p r e t a t de A . T a r a t o r k i n . Amintirea ultimului război rămîne neşlearsă în m e m o r i a p o p o r u l u i sovietic. De aceea, teatrele înscriu mereu în r e p e r t o r i u l lor opere care descriu zilele eroice şi t r a ­ gice ale u l t i m e i conflagraţii m o n d i a l e . Şi, în prezent, au apărut în teatre numeroase l u ­ crări d r a m a t i c e n o i , ca : Răscrucea, după nuvelele s c r i i t o r u l u i bielorus V . Bîkov, ba T e a t r u l „Taganka" (regizor, I u r i L i u b i m o v ) ; Malul, după r o m a n u l l u i I . B o n d a r e v , căruia i s-a acordat P r e m i u l de Stat a l U.R.S.S. pe 1977, la T e a t r u l „ G o g o l " (regizor, B . G o l u bovski).

S-a arătat m a i sus că tema istorico-revo­ luţionară a reprezentat u n a d i n t r e direcţiile căutărilor repertoriale ale teatrelor. D a r , t o t atît de bogate în rezultate au fost şi spec­ tacolele care reflectă contemporaneitatea, oa­ m e n i i p a t r i e i sovietice, problemele care-i frămîntă. Astfel, se poate cita piesa Legătura inversă de A . G h e l m a n , o lucrare ascuţit polemică, în care eroii sînt angrenaţi în r e ­ zolvarea p r o b l e m e l o r economice şi de con­ strucţie, proces în care se manifestă esenţa l o r umană morală. Piesa a fost pusă în scenă atît de către O. E f r e m o v , la T e a t r u l M . H . A . T . , cît şi de către G. Volcek, l a T e a t r u l „Sovremennik." I n întrecerea l o r artistică n-au existat în­ vinşi. Fiecare şi-a ales o cale p r o p r i e . Spec­ tacolele sînt c o m p l e t deosebite, n u n u m a i p r i n particularităţile l o r estetice, c i şi p r i n reliefarea sensurilor. I n spectacolul de l a Teatrul M.H.A.T. joacă mulţi actori de f r u n t e , ca A . Popov, E . E v s t i g n e e v , V . D a v î d o v şi alţii ; r o l u l p r i n c i p a l este i n t e r p r e t a t

www.cimec.ro

53

dc a c t o r u l L u o k e n l i i Sanokt/unovski, b i n e c u ­ noscut şi d i n c o l o de botarele ţării noastre. I n t r - o anumită măsură, p r o b l e m a t i c a acestor montări so întîlneştc şi în spectacolele în numele vieţii,].la T e a t r u l c e n t r a l al a r m a t e i sovietice, în, Succesul de E . G r i g o r i e v , l a T e a t r u l „MossoViet", în K.P.D. * triumfă de I . V o l c c k , la T e a t r u l „Maiakovski", în Spe­ ranţele mele de M . Şatrov, l a T e a t r u l c o m s o m o l u l u i l e n i n i s t , în Dialoguri de d r a m a t u r ­ g u l tătar D . Valeev, la T e a t r u l „ E r m o l o v a " . T e m a l o r comună este o m u l în epoca r e v o ­ luţiei tehnico-ştiinţifice, c u p r o f i l u l său so­ cial şi m o r a l , care se manifestă în condiţii istorice n o i , cînd p o p o r u l sovietic, în p l i n avînt a l s o c i a l i s m u l u i d e z v o l t a t , rezolvă p r o ­ blemele p r o g r e s u l u i tehnico-ştiinţific. Aceste lucrări, care, în ultimă analiză, explorează u n i v e r s u l i n t e r i o r a l o m u l u i de astăzi, n u se deosebesc f u n d a m e n t a l de acele piese în care, la p r i m a vedere, s-ar părea că a u t o r i i se interesează n u m a i de gînduriic şi d e s e n t i m e n t e l e i n t i m e ale o a m e n i l o r . I n această d i n urmă categorie se p o t încadra piesele Sfînta sfintelor şi Horia (In numele pămîntului şi al soarelui) de s c r i i t o r u l m o l ­ d o v e a n I . Druţă. De asemenea, piesele Mult aşteptatul de A . Salînski, Tristul egoist, aparţinând f o s t u l u i învăţător S. S o l o v c i c i u k (dramatizare după r o m a n u l l u i V . Şukşin şi V . R a s p u t i n ) şi Fanteziile lui Fariteev, a talentatei d e b u t a n t e A . Sokolova. fostă actriţă. Trăsătura c o m u n ă α acestor piese o repre­ zintă p l e n i t u d i n e a l u m i i sufleteşti a e r o i l o r , forţa s e n t i m e n t e l o r , f i d e l i t a t e a , respingerea p o r n i r i l o r meschi n-egoiste. Aceste caracteris­ t i c i p o t f i remarcate, de pildă, în piesa l u i A . Salînski, Mult aşteptatul. E r o i n a îşi aş­ teaptă de 20 de a n i soţul — tatăl α d o i c o p i i — dispărut în t i m p u l războiului. Şi aşteptarea este răsplătită! Piesa, tratînd ideea fidelităţii, capătă a m p l o a r e , datorită sensu­ r i l o r filozofice m a j o r e . Teatrele noastre acordă o f o a r t e m a r e şi permanentă atenţie p r o b l e m a t i c i i t i n e r e t u l u i . N u v r e a u să abuzez de bunăvoinţa c i t i t o r i ­ l o r , înşirînd a i c i t i t l u r i şi n u m e necunoscute l o r (sînt destule, în aceste însemnări) ; deci, a m să mă l i m i t e z să arăt a m p l i t u d i n e a a¬ c e s t u i d i a p a z o n t e m a t i c p e scenele teatre­ l o r noastre. A s t f e l , l a Moscova, l a T e a t r u l „ P u ş k i n " şi l a T e a t r u l - s t u d i o a l a c t o r u l u i •de f i l m se joacă, a c t u a l m e n t e , piesa l u i TC. Miroşnicenko, A treia generaţie, scrisă î n f o r m a u n e i d i s p u t e p o l i t i c e despre l u p t a împotriva n e o f a s c i s m u l u i , p e n t r u pace şi de­ mocraţie. L a T e a t r u l c o m s o m o l u l u i l e n i n i s t s-a m o n t a t piesa l u i M . Şatrov, Speranţele mele, în care o tînără ţesătoare rezolvă, cu o admirabilă onestitate, g r a v e p r o b l e m e m o ­ r a l e . L u c r a r e a este dedicată aspiraţiilor . şi demnităţii t i n e r i l o r m u n c i t o r i . Ιλ Teatrul tânărului spectator, piesa Opriţi-l pe Malahov !, a tînărului z i a r i s t V . A g r a n o v s k i , a* K . P . D . — coeficient economic, (termen tehnic). randament

bordează p r o b l e m a acută α educării adoles­ cenţilor „dificili", a responsabilităţii l o r p e r ­ sonale, ca şi a adulţilor, faţă de educaţia ce o v o r d o b î n d i , faţă de m o d u l c u m v o r păşi i n viaţă. După c u m se vede, p r o b l e m a t i c a acestor piese şi spectacole este foarte diversă, f a p t absolut caracteristic teatrelor d i n Capitală. Afirmaţia e cu α t i t j n a i valabilă, dacă ţinem scamă şi de f a p t u l că, în afară de lucrările d r a m a t i c e ale a u t o r i l o r sovietici c o n t e m p o ­ r a n i , se reprezintă m u l t e opere clasice ruse şi străine, p r e c u m şi piese nle d r a m a t u r g i l o r d i n numeroase ţări ale l u m i i . A s t f e l , n u m a i în ultimul an. repertoriul teatrelor d i n Moscova s-a. îmbogăţit p r i n m o n t a r e a u n o r piese de G o r k i ( T e a t r u l M . H . A . T . , T e a t r u l „Na B r o n n o i " ) , de G r i b o e d o v ( T e a t r u l de satiră, T e a t r u l - s t u d i o a l a c t o r u l u i de f i l m ) , de Cehov ( T e a t r u l M . H . A . T . , T e a t r u l „ S o v r e m c n n i k " ) , de T u r g h e n i e v ( T e a t r u l „Na B r o n ­ n o i " ) , de Snltîkov-Scedrin ( T e a t r u l Malîi), de O s t r o v s k i ( T e a t r u l „ P u ş k i n " ) , dc M a e t e r ­ l i n c k ( T e a t r u l - s t u d i o a l a c t o r u l u i de f i l m ) , de Sean 0'Ca«ey ( T e a t r u l „ E r m o l o v a " ) etc. Fireşte, ea dc obicei, există spectacole u n a n i m apreciate, după c u m există şi spec­ tacole ce declanşează d i s p u t e şi discuţii. D a r , t o c m a i în aceasta' constă viaţa a r t e i , garanţia p r o g r e s u l u i ei. F i i n d , însă, vorba- de altă temă, ne v o m o p r i aici, c u trecerea în r e ­ vistă a spectacolelor d i n Moscova.

54

www.cimec.ro

O A S P E Ţ I , DE PESTE HOTARE
\ J ; 'HRACIA GH APLANI AN
Artist a l Poporului din U . R . S . S .

despre teatrul românesc şi dramaturgia românească în Armenia Sovietică
l n cadrul unei delegaţii sovietice care ne-a v i z i t a t ţara c u p r i l e j u l aniversării zilei de 7 N o i e m b r i e , a sosit l a Bucureşti regizorul armean dc teatru H r a c i a G h a p l a n i a n , A r t i s t a l P o p o r u l u i d i n U.R.S.S., director a l celui m a i i m p o r t a n t teatru d i n E r e v a n , T e a t r u l „Gabriel S u n d u c h i a n " , preşedinte a l Asociaţiei oamenilor de teatru d i n A r m e n i a Sovietică, conferenţiar l a I n s t i t u t u l de teatru şi cinematografie d i n E r e v a n , m e m b r u în C o m i t e t u l E x e c u t i v a l I n s t i t u t u l u i Internaţional de T e a t r u . H r a c i a G b a p l a n i a n a d e b u t a t ca actor, l a vîrsta de 12 a n i , continuînd să joace şi după r e a d e v e n i t regizor, în 1948. P r i n t r e spectacolele puse în scenă de e l , la E r e v a n şi la Moscova, se numără Othello, R i c h a r d a l I l l - l e a , Intrigă şi i u b i r e , Vrăjitoarele d i n Salem, Esop de F i g u c r e i d o , Medeea de A n o u i l h , Coliba u n c h i u l u i T o m , J u r n a l u l Ânnei F r a n k ; α realizat şi spectacole dc operă şi operetă, ca E v g h e n i Oneghin de Ceaikovski, Oedip rege de S t r a v i n s k i , Poveste d i n c a r t i e r u l de vest de L e o n a r d Bernstein. I n 1970, l a sărbătorirea centenarului naşterii l u i L e n i n , specta­ c o l u l său c u Mărturisirea de D u n g u l o v , pus în scenă l a T e a t r u l M i c d i n Moscova, a fost distins cu p r e m i u l înlîi. I n prezent, r e g i z o r u l pregăteşte, l a E r e v a n , spectacole cu Şase personaje în căutarea u n u i autor de Pirandello şi K h a t a p a l a , a d r a m a ­ t u r g u l u i clasic armean a l cărui n u m e îl poartă t e a t r u l condus de e l . — Printre numeroasele dumnea­ voastră funcţii, u n a v a interesa, p r o ­ b a b i l , cel m a i îndeaproape, pe c i t i ­ t o r i i români... — Vă referiţi, desigur, l a f a p t u l că sînt preşedinte a l Asociaţiei de prietenie armeanoromâne şi, totodată, vicepreşedinte a l Asocia­ ţiei de prietenie sovieto-române, I n această calitate, a m tutelat, în fiecare a n , de 23 A u ­ gust, organizarea, în A r m e n i a , a u n o r m a n i ­ festări c u l t u r a l e consacrate României — con­ ferinţe, spectacole, expoziţii, concerte, v i z i o ­ nări de f i l m e . Aceasta n u este decît u n a d i n t r e formele de manifestare a prieteniei sincere şi statornice pe care p o p o r u l armean o nutreşte faţă de p o p o r u l român. M i - a făcut plăcere să cunosc o a m e n i de cultură români, veniţi l a E r e v a n c u diferite p r i l e j u r i ; întîln i r i l e m i - a u lăsat a m i n t i r i d i n t r e cele m a i frumoase. Iată de ce, deşi v i n p e n t r u p r i m a dată în ţara dumneavoastră, p o t a f i r m a că o cunosc destul de b i n e . Totuşi, fireşte, i m ­ presiile c o n t a c t u l u i direct sînt cele m a i v i i . Iar, dacă n u p o t trage concluzii p r o f u n d e , în schimb, vreau să spun că m - a u copleşit căldura oamenilor, a t i t u d i n e a l o r prietenească. — Ce credeţi nesc ? despre teatrul româ­ mare importanţă. Dezvoltarea a r t e i teatrale a atins, l a dumneavoastră, u n n i v e l foarte înalt. A m constatat acestea văzînd două spectacole excelente, D a n t o n şi R i c h a r d a l I I I - l e a , într-un teatru care poate să concu­ reze, c u succes, c u cele m a i moderne şi m a i bine utilate d i n l u m e ; p r e c u m şi alte două foarte reuşite spectacole, Pescăruşul şi Descă­ păţînarea. T e a t r u l românesc are, astăzi, r e ­ g i z o r i cu o vastă cultură, i n v e n t i v i , şi ac­ t o r i de imens talent. — Aveţi în vedere iniţiative care să ducă Ia o m a i strînsă apropiere între o a m e n i i de teatru d i n ţările noastre ? — I n A r m e n i a , d r a m a t u r g i a românească e cunoscută p r i n unele reprezentaţii ale colec­ t i v e l o r teatrale armeneşti. Cel m a i recent e x e m p l u este spectacolul de televiziune c u J o c u l de-a vacanţa, realizat de u n fost elev al m e u , regizorul Artaşes H o v h a n n e s i a n . A i c i , l a Bucureşti, a m convenit c u vechea mea prietenă Elena Deleanu, directoarea Tea­ t r u l u i Giuleşti, să facem u n schimb de turnee între colectivele teatrelor noastre. I a r în perspectivă, intenţionăm să p u n e m în scenă, reciproc, cite o piesă : u n a românească, l a E r e v a n , şi u n a arnienească, l a Bucureşti.

— A m rămas i m p r e s i o n a t de g r i j a s t a t u l u i faţă de arta teatrală, căreia i se acordă o

Sergiu Selian
55

www.cimec.ro

CRONICA DRAMATICA
PIESA R O M Â N E A S C Ă PE S C E N Ă
TEATRUL DRAMATIC DIN BRAŞOV
Experienţa ne-a învăţat să f i m circumspecţi cu montările Caragiale. 0 viziune nouă asupra pieselor sale n u se naşte uşor, n u se justifică uşor şi, m a i ales, n u se susţine, cîtă v r e m e ea n u exprimă u n p u n c t dc v e ­ dere p r o f u n d realist p r i v i n d l u m e a respec­ tivă, l u m e a operei şi a epocii, cercetată n u pe l a t u r a e i arhivistică, d e stricteţe şi de r i g i ­ d i t a t e documentară, c i î n esenţa e i intimă. Ce poate să însemne esenţa e i intimă ? — n e - a m p u s , de cîteva o r i , întrebarea, văzînd, pe d i f e r i t e scene, unele reluări ale farsei care n u şi-a găsit încă e c h i v a l e n t u l de v i ­ z i u n e modernă, 0 noapte furtunoasă. De ce — n e - a m t o t întrebat •— e' nevoie ca jupîn D u m i t r a c h c să apară ca u n bătrîn r a m o l i t ? Reprezintă e l , astfel, m a i b i n e esenţa i n ­ timă a l u m i i d i n care face p a r t e ? N u e e l , m a i degrabă, o forţă, u n o m care a atins nişte trepte în i e r a r h i a socială a t i m p u l u i , • o a u t o r i t a t e p e n t r u m e n t a l i t a t e a l u m i i care p u n e a mare preţ p e însemnele d e negustor şi a p r o p i t a r , care respecta garda civică şi, în general, t o t ceea ce însemna p a r v e n i t i s m p o l i t i c ? N i m i c m a i străin u n u i asemenea t i p decît r a m o l i s m e n t u l fizic ; r i d i c o l u l p e care-I exprimă esenţa l u i intimă este r a m o l i s m e n t u l s p i r i t u a l , d e m e n t a l i t a t e şi formaţie, d e care n u c conştient. R a m o l i s m e n t u l u n e i l u m i . Capodopera caragialeană, O scrisoare pier­ dută, η-a a v u t p a r t e , d u p ă cîte ştim, d e denaturări, în montările m a i recente, d a r s-au întreprins t e n t a t i v e d e m o d e r n i z a r e , cea m a i completă şi m a i spectaculoasă f i i n d v a ­ r i a n t a d e l a T e a t r u l „Bulandra". Pe scena T e a t r u l u i Naţional „Vasile A l e c s a n d r i " d i n Iaşi s-a j u c a t o variantă alertă, corectă, d i n m u l t e p u n c t e d e vedere, d a r fără ambiţii de a p r o f u n d a r e a t i p o l o g i i l o r . A c u m , l a Braşov, se joacă o variantă c u m u l t e ambiţii. N u s-ar putea spune că ambiţia principală a r e g i ­ z o r u l u i M i r c e a M a r i n a fost aceea d e a p r o ­ f u n d a r e a t i p o l o g i i l o r , d a r , într-un f e l , o realizează, şi î n aceasta constă a r t i c u l a r e a m a i solidă a spectacolului, severitatea l u i , ingeniozitatea l u i , f a p t u l c ă se prezintă ca u n e d i f i c i u minuţios c o n s t r u i t . Tînăral regizor braşovean a gîndit lumea piesei.- Şi, dacă, în unele privinţe, m o d u l l u i de a concepe personajele n u s-a deosebit

0 SCRISOARE PIERDUTA
de L L Caragiale

Data premierei : 17 septembrie 1977. Regia : M I R C E A M A R I N . Scenogra­ fia : P A U L B O R T N O V S C H I . Distribuţia : ION JUGUREANU (Ştefan Tipătescu) ; M I R C E A A N D R E ESCU (Agamemnon Dandanachc) ; G E O R G E M . GRIDANUŞU (Zaharia Trahanache) ; GABRIEL SĂNDU­ LESCU (Tache Farfuridi) ; ΝΑΕ CRISTOLOVEANU (Iordache Brînzovenescu) ; D A N SĂNDULESCU (Nae Caţavencu) ; D A N D O B R E (Ionescu) ; MIHAI BĂLAŞ-JUJUCĂ (Popescu) ; ŞTEFAN ALEXANDRESCU (Ghiţă Pristanda) ; C O S T A C H E Β A B U (Un cetăţean turmentat) ; V I R G I N I A I T T A MARCU (Zoe Trahanache) ; TITI G R A U R ( U n fecior). Posibile ipostaze tipologice : în grupul l u i F a r f u r i d i — N I C O L A E C . N I C O L A E ( U n fost colo­ nel) ; V I C T O R I O N E S C U (Decanul de vîrstă) ; E . MIHĂILĂ BRAŞOVEANU (Fiul lui) ; C. V O I N E A D E L A S T (Un negustor coleric) ; N I C O L A E A L B A N I (Un negustor calm) ; S A V U R A H O VEANU (Un fost arendaş) ; M I H A I P O P E S C U (Directorul ziarului) ; F L A ­ VIUS CONSTANTINESCU (Doctorul). I n grupul l u i Caţavencu — ŞTEFAN DEDU FARCA (Popa Pripici) ; MIRCEA RREAZU (Institutor I) ; G E O R G E F E R R A (Institutor I I ) .

56

www.cimec.ro

prea m u l t <le i m a g i n e a tradiţionala, s-a deo­ sebit, totuşi, p r i n accente n o i , care n u tră­ dează esenţa socială a acestora, c i o situează într-o altă perspectivă — oîteodată m a i clară, cîteodată incertă. Pe f i r u l oarecum tradiţional evoluează p r e ­ fectul Ştefan Tipătoscu, Ghiţă P r i s t a n d a şi Zoe T r n h a n n c h c . I n i n t e r p r e t a r e a l u i I o n J u g u r e a n u , p r e f e c t u l e a u t o r i t a r şi sincer i n ­ comodat de s c a n d a l u l care poate răbufni, are ţinută şi u n a n u m i t ascendent în peisa­ j u l t i p o l o g i c n l oraşului, c o partidă — c h i a r dacă neoficială — onorabilă, p e n t r u soţia v e n e r a b i l u l u i p o l i t i c i a n T r a h a n a c h e . Ştefan Alexandrescu e u n P r i s t a n d a c a m greoi p e n ­ t r u acest s u p e r i o r p a r f u m a t , n u prea-1 v e z i ..mină dreaptă" a acestuia, d a r , în afara r e ­ laţiei scenice, p a r e p o s i b i l şi a u t e n t i c , c u m o m e n t e de u m o r v e r i t a b i l . V i r g i n i a I t t a M a r c u e Zoe în i m a g i n e tradiţională, d a r şi cu accente n o i , care fac d i n ea, la u n m o ­ m e n t d a t , p r i n c i p a l u l mînuitor nl destinelor politice în viaţa u r b e i şi d a u a înţelege că —- deşi, p e n t r u această etapă, firele s-au î m ­ p l e t i t peste voinţa ei — l u p t a continuă şi nu e dispusă să cedeze h a z a r d u l u i sau altor, forţe necunoscute. P e n t r u cele ce v o r u r m a , şi-1 v a l u a ca a l i a t pe Caţavencu, ba c h i a r mai m u l t decît a l i a t , aşa c u m lasă să se înţeleagă, f o a r t e c l a r , d a n s u l d i n u l t i m u l act, cu ambiţiosul c a n d i d a t l a deputăţie. Creaţia actriţei e cea m a i completă şi cea m a i ex­ presivă d i n spectacol, dînd p e r s o n a j u l u i , cu fiecare apariţie, c u fiecare scenă, consistenţă şi ecou. Pronunţate accente n o i se manifestă în cazul personajelor T r a h a n a c h e , Caţavencu, Dandanache şi Cetăţeanul t u r m e n t a t . George M . Gridănuşu n u e u n T r a h a n a c h e zaharisit, aşa c u m a r cere p r e j u d e c a t a , ci e isteţ şi v i c l e a n , m a i v i c l e a n , c h i a r , decît c a n d i d a t u l t r i m i s de l a c e n t r u , realist, c a l m , aşezat, ins care cunoaşte foarte b i n e faţa ascunsă a l u c r u r i l o r şi o stăpîncşte p r i n t r - o detaşare ironică, şugubeaţă, ştiind, se p a r e , că n-o poate s c h i m b a , d a r o poate f o l o s i oricând, dacă-i dictează i n t e r e s u l . E , încă, o forţă în i e r a r h i a oraşului şi n u se amestecă în i n t r i g i trecătoare. I n t e r e s a n t e gîndit Caţavencu, în esenţa l u i de înfocat p a r v e n i t ; m a i puţin interesantă, însă, n i s-a părut a f i expresia l u i scenică. D a n Săndulescu a realizat m a ­ gistral demagogia p e r s o n a j u l u i şi, în u n e l e m o m e n t e , η fost de o sclipitoare v e r v ă sa­ tirică ; d a r , de ce m a i apar, în întruchipa­ rea acestui p o l i t i c i a n veros, u r m e pronunţate ale u n o r f i g u r i ce-i p r e m e r g , ca Rică V e n t u riano şi N a e G i r i m e a ? De ce t r e b u i e sS fie acest conducător de bătălie electorală, în scena adunării, m a i t r i v i a l decît Ghiţă Ţircădău, i a r l a întîlnirca u m i l i t o a r e cu Zoe, să apară ca o paiaţă ? P e r s o n a j u l n u v i n e , parcă, d i n t r - o l u m e care să-i permită să rivalizeze cu p r e f e c t u l d e l a egal l a egal, l u m e a l u i rămînînd neprecizată, neexplicată, netipizată. Dandanache e puţin d e r u t a t . M i r c e a A n d r e escu îi d ă v i g o a r e şi u n aer e n i g m a t i c , d a r sensul apariţiei «ale ee p i e r d e repede şi se

metamorfozează într-o neînţelegere totală a l u c r u r i l o r , pînă l a m o m e n t u l f i n a l , care ex­ primă frică. Ε b i n e ? Ε îndreptăţit să f i e aşa ? A t i n g e m , a i c i , u n p u n c t esenţial al montării, care, d i n apariţiile şi d i n p r e ­ zenţa tăcută a Cetăţeanului t u r m e n t a t , cre­ ează o altă relaţie. Acesta n u m a i e deloc n a i v , n u m a i reprezintă d e r u t a o m u l u i m i j ­ lociu în faţa opţiunilor electorale, c i ocupă, în l u m e a piesei, l o c u l u n u i veteran complice al niaşinaţiunilor p o l i t i c e de a c u m şi de altă­ dată, d e c l a r a t p r i n t r - o replică : „mă cunoaşte conu Zaharia de l a 11 f e b r u a r i e " . Ε v o r b a de c o m p l o t u l reacţionar de la 11 februarie 1866, care a d u s l a d e t r o n a r e a l u i Cuza. Ce­ tăţeanul — m a i puţin t u r m e n t a t , în i n t e r ­ pretarea l u i Costnche B a b i i — n u se m a i rătăceşte, aşadar, pe a i c i , c i îşi oferă servi­ c i i l e , d e v i n e u n i n s t r u m e n t a l actelor p o l i ­ tice, e m a i v i g i l e n t decît poliţia şi, u n e o r i , mai u t i l . I n scena finală, scena mesei, care se desfăşoară cu uşile închise, ca u n r i t u a l , ncosl cetăţean cu şiş în baston rămîne p r i n ­ tre comeseni. U n u l cîte u n u l , aceştia se r e ­ trag, şi s i n g u r u l care n u realizează ceea ce se 'petrece, Agamiţă Dandanache, c u f u n d a t în deliciile ospăţului, se simte, l a u n m o ­ m e n t d a t , ţintuit de p r i v i r e a c u i v a . Ridică o c h i i : Cetăţeanul t u r m e n t a t . Suportă această p r i v i r e o bună bucată de t i m p , a p o i se r i ­ dică şi pleacă, împreună c u o m u l fără i d e n ­ titate, trccînd de uşile straşnic păzite, de către o a m e n i i p r e f e c t u l u i , d e partea cealaltă. Ce a v r u t să însemne asta ? Explicaţii a r f i , dar n o i credem că n u interesează, cîtă v r e m e nu servesc f o r u l u i r e a l al piesei. R e g i z o r u l a încercat să creeze o tensiune străină struc­ t u r i / d r a m a t i c e , p r i n înmulţirea agenţilor l u i Pristanda, care mişună t o t t i m p u l p r i n scenă, p r i a „uşiţc" tainice, oare se deschid în pe­ reţi ş.a.m.d. Scena finală se desfăşoară în acelaşi c o n t e x t ; d i n cînd în cînd, se deschide o uşă, n u se vede n i m e n i , d a r se simte p r e ­ zenţa masivă a poliţiştilor. Ca şi în cazul relaţiei a t r i b u i t e cetăţeanului fără n u m e , u n d e explicaţia e logică, d a r n u înţelegem de ce ca a r t r e b u i să schimbe esenţa intimă a acestuia (nici n-o schimbă, de f a p t , p e n t r u că p u b l i c u l n u reţine referinţa l a u n e v e n i ­ m e n t d i n afara piesei)', n u e de înţeles de ce această abundenţă de agenţi şi această s u s p i c i u n e . . în casa autorităţii oraşului, cînd logic ar f i — dacă t o t s-a pus p r o b l e m a — ca ea să f i e transferată d i n c o l o de aceste z i ­ d u r i , acolo u n d e se concretizează, cu con­ secinţe reale sau n u , maşinaţiunile p o l i t i c e de a i c i . D a r , d u p ă logică, a r m a i f i cîte ceva de neînţeles, ca, de pildă, apariţiile în baie ale p r e f e c t u l u i şi ale l u i Nae Caţa­ v e n c u , f a p t u l că Cetăţeanul t u r m e n t a t îşi face i n t r a r e a direct p r i n i a t a c u l Z o i e i , i a t a c de care, d e asemenea, n u ştim de ce a fost nevoie. Să menţionăm, ca o reuşită, scena adunării — c u excelenta diferenţiere a t i p o ­ l o g i i l o r , c u efectul savuros a l d i s c u r s u l u i l u i F a r f u r i d i (Gabriel Săndulescu), cu elocvenţa realistă a p a u z e i — cînd toţi participanţii ee îngrămădesc l a b u f e t şi-şi continuă, în

www.cimec.ro

67

s p i r i t m a i puţin ceremonios, controversele p o l i t i c e , c u 'bătaia pusă l a c a l e . Ε p o s i b i l c a s p e c t a c o l u l — fără t u r n u r a finală, d e c a r e a m v o r b i t c u toate r e z e r v e l e , c a continuînd o l i n i e străină p i e s e i s i încărcîndu-1 c u a c c e n t e c o n f u z e — să r e p r e ­ zinte un moment în c a r i e r a regizorului profe­ Mircea M a r i n . D e aceea, pe planul s i u n i i , e l dovedeşte o bună stăpînirc a m i j ­ l o a c e l o r şi o gîndire ingenioasă, c h i a r dacă ispitită, u n e o r i (păcat a l tinereţii ? ) , d e s o ­ luţii d e suprafaţă, n e i n c h e g a t e şi n e i n t c g r n l c u n e i v i z i u n i t o t d e a u n a îndreptăţite.

Constantin Paraschivescu

TEATRUL DE STAT DIN TÎRGU MUREŞ
G o n g u l n o u l u i a n t e a t r a l a bătut, l a T i r g u Mureş, două l o v i t u r i s o l e m n e , dînd r e d e s c h i ­ d e r i i porţilor a c e s t u i atît d c f r u m o s , d e c a l d şi de s u g e s t i v împodobit e d i f i c i u d e cultură, c a ­ r a c t e r u l sărbătoresc c u v e n i t . Sărbătoare şi n u festivitate, b u c u r i e trainică reală, d e s c h i d e r e a s t a g i u n i i teatrale dovedeşte, a i c i , consecvenţa unui program, c o n t i n u a r e a u n e i fertile d e ­ p r i n d e r i d e muncă, r e l u a r e a u n e i . activităţi d o m i n a t e d e r e s p o n s a b i l i t a t e şi d e e l a n . După t e m e i n i c u l succes r e p u r t a t în f a z a finală π F e s t i v a l u l u i „Cîntarea R o m â n i e i " (opt pre­ m i i ) , c u două montări r e p r e z e n t a t i v e — Pro­ cesul IIoria d e A l . V o i t i n (secţia română) şi Două ore de pace d e D . R . P o p e s c u (secţia maghiară) — T e a t r u l d i n Tîrgu Mureş a d u c e în faţa p u b l i c u l u i său. a v e c h i l o r şi c r e ­ dincioşilor spectatori, c a şi a c e l o r n o i . proaspăt cuceriţi, două p r e m i e r e a b s o l u t e a l e d r a m a t u r g i e i o r i g i n a l e , d a t o r a t e u n o r reputaţi s c r i i t o r i , a m b i i , d e f e l , c h i a r d i n Tîrgu M u ­ reş : S i i t o A n d r a s şi R o m u l u s G u g a . I n cele două s e r i c o n s e c u t i v e d e premieră, ieşind la rampă, după u n obicei-tradiţie î m p ă m î n tenit d c câţiva a n i , d i r e c t o r u l t e a t r u l u i , r e g i ­ zorul D a n Alecsandrescu, a prezentat sălii întregul p r o g r a m r e p e r t o r i a l a l a n u l u i , d i r e c ­ ţiile estetice a l e a c e s t u i a , însoţit d e c a l e n ­ d a r u l p r e c i s a l reprezentaţiilor p e cele două scene. Cîte o p t n o i montări d e f i e c a r e secţie, titluri importante şi s c r i i t o r i r e p r e z e n t a t i v i , c l a s i c i şi c o n t e m p o r a n i , d i n biblioteca uni­ versală şi naţională ( S c h i l l e r , R a c i n e . I b s e n , G o g o l , Nuşici, N a s h , T a m a s A r o n , Mrezek, G . M . Zamfirescu, R a d u Stanca, P a u l E v e ­ r a c ) , într-o d i v e r s i t a t e d e f o r m u l e scenice, prezenţa constantă a s p e c t a c o l e l o r d e p o e z i e (Eminescu, A d y Endre, Nichita Stănescu), o tribună literar-artistică lunară — iată, s c h e ­ matic, sumarul perspectivelor acestui a n teatral.

Cornel Popescu Păunescu (Adela)

(Viniciu)

şi

Dorina

NOAPTEA CABOTINILOR
Je Romulus Guga
S p e c t a c o l u l n e i n t r o d u c e într-un conforta­ bil i n t e r i o r d e locuinţă opulentă. Mobile m a s i v e , uşor p a t i n a t e d e t i m p , impregnate de u n b u n - g u s t c u v a g i z a n t e b e l i c , spaţii l a r g i , scară interioară, ferestre uriaşe, uşi nenumărate, t o n u r i încenuşate, c u l o r i prăfuite a r b o n i z a t e , întreaga ambianţă (decor, R o m u ­ l u s Peneş) d ă r e a l i t a t e şi c o n t u r psihologic

58

www.cimec.ro

tensiunilor care v o r pulsa n i c i , în decursul a trei acte. Ne simţim în i n t e r i o r u l u n e i citadele f a m i l i a l e , în m i j l o c u l u n e i redute, migălos f o r t i f i c a t e în a n i dc trudă ( v o m vedea cu ce preţ !) ; în a c a l m i a iniţială, în atmosfera de aparentă destindere, voios colo­ rată dc aşteptarea naşterii u n u i c o p i l , în ceasurile ce p r e m e r g acestui e v e n i m e n t , pe nesimţite, o tensiune se infiltrează în sce­ nă — o nelinişte t u l b u r e , o apăsare n e f i ­ rească, o senzaţie de teamă. înfiripată d i n tăceri, d i n s e m i t o n u r i , d i n p r i v i r i , d i n între­ bări abia f o r m u l a t e şi d i n răspunsuri I n d o i peri. . . . . . · . ' „ Caracterul p a r t i c u l a r al s c r i i t u r i i l u i R o ­ mulus Guga, d r a m a t u r g o r i g i n a l , născut d i n ­ tr-un p r o z a t o r r e m a r c a b i l , a fost c u f i d e l i ­ tate tradus în scenă ; t i m b r u l a p a r t e n l acestei piese d i f i c i l e , pe care s c r i i t o r u l η-a etichelat-o nici dramă, n i c i comedie, răsună a u ­ tentic şi p u r . Noaptea cabotinilor, spectacol de s u b t i l r a f i n a m e n t şi dc impunătoare ţi­ nută, realizat, într-o regie savantă, de către Dan Alccsnndrescu, lansează în c i r c u i t u l l i t e ­ raturii noastre d r a m a t i c e o operă densă, în-

lon Fiscuteanu (Coriolan) t i n a I a n c u (Claudia)

şi

Valen­

rudită tematic cu a n u m i t e zone d i n d r a m a ­ t u r g i a l u i I ) . R. Popescu, însă cu pecete stilistică p r o p r i e . O piesă de factură realistpeihologică — în p r i m u l ei strat, d e s c r i p t i v ; simbolistă, metaforică — în cel dc-al doilea, s e m n i f i c a m . O b i e c t u l i m e d i a t a l investiga­ ţiei este f a m i l i a : descompunerea şi r e ­ compunerea relaţiilor e i , radiografia m e n t a ­ lităţilor şi a c o m p o r t a m e n t e l o r , în l u m i n a şi în u m b r a i s t o r i e i , pe m a r g i n e a sau în v i i ­ toarea transformărilor social-istoricc ; tema nu este, defel, inedită, compoziţia este, în schimb, originală. I n casa l u i A n t o n de L a m b i , pater familias şi t i r a n neînfruntat p e n t r u soţie, p e n t r u f i i i săi, în număr de t r e i , şi p e n t r u nevestele acestora, naşterea p r i ­ m u l u i nepot trebuie să adune întregul clan sub acoperişul care a adăpostit, de-a l u n g u l . t i m p u l u i , toate i v i r i l e pe l u m e ale m e m b r i l o r săi. Această aşteptare, d i n a j u n pînă d i m i ­ neaţă, în sunetele m u z i c i i l u i V i v a l d i , în clinchet de pahare ciocnite şi în veselie de ospăţ, scoate la iveală adevăruri neştiute sau tăinuite cu grijă, oferă spaţiu înfruntărilor făţişe snu piezişe d i n t r e tată şi f i i , d i n t r e fraţi, d i n t r e soţi, şi se defineşte ca u n t i m p al delimitărilor, a l precizării atitudinilor f u n d a m e n t a l e faţă dc viaţă şi faţă dc m o a r t e . ..Noaptea c a b o t i n i l o r " a n u m i t a u t o r u l acest t i m p , sacrificînd, p r i n generalizare, nuanţele ; dar eticheta g l o b a l pusă personajelor sale marchează c. distanţă sever critică faţă de a:eastă l u m e , închisă, parcă, sub u n clopot de sticlă, înăbuşită, sufocată p r i n lipsa a e r u ­ l u i din afară, p r i n lipsă de adevăr, p r i n pierderea c o n t a c t u l u i cu realitatea. I n c o m ­ pensaţie, f i n a l u l anunţă, în b u n a tradiţie a r e a l i s m u l u i c r i t i c , dorinţa, n e v o i a persona­ j e l o r de a trăi altfel, de a ieşi d i n casa cu pereţi cenuşii, afară, la soare. Plouă bacovian în piesă şi, poate, de aici a p r e l u a t scenograful R o m u l u s Peneş, exce­ lent creator do ambianţe d r a m a t i c e ( c u m a m văzut în Piticul din grădina de vară sau în Două ore de pace), sugestia de p l u m b , d o ­ minantă cromatică a s p e c t a c o l u l u i . D o m i n a n t a l u i tonală e neliniştea, tensiunea u n e i t e m e r i nelămurite. U n . sunet d e trompetă, nostalgic, obsesiv, fixează această încordare (trompetă ştiută de f e c i o r i i bătrînului avocat, neştiută de n u r o r i ) , element de m i s t e r poetic, ca şi îmbrăcămintea, husa albă, niciodată ridicată de pe scaunul d i n c a p u l mesei l u n g i , î m p o ­ d o b i t e de petrecere, ca şi l u m i n a r e a aprinsă p e n t r u u n m o r t . . . Regăsim aici. ca într-un a n u m e c i c l u d i n piesele l u i D . R. Popescu, aluzia la o faptă îngropată în trecut, a m i n ­ tirea u n e i vinovăţii ce apasă şi tarează vieţile şi destinele celor implicaţi. Este condamnarea nedreaptă a u n u i m e m b r u a l f a m i l i e i , a f r a ­ t e l u i ' l u i A n t o n , acceptarea laşă, supusă, a sentinţei, tăinuirea adevărului, falsificarea b i o g r a f i i l o r — u n lanţ d e j o s n i c i i ce leagă pe soţii de L a m b i şi, a p o i , pe u n i i d i n t r e f i i i l o r , în t i m p ce u n a l t u l , o a l t a , încearcă să-1 rupă. · • • Romulus portretului Guga stăpîneşte arta modernă a d r a m a t i c . Personajele sale sînt

www.cimec.ro

f l u i d e , au u m b r e şi l u m i n i , unele sînt c o n t r a ­ d i c t o r i i , altele, e n i g m a t i c e , cîteva, tranşante. Ele se modelează m a i puţin p r i n fapte, ac­ tele, ca atare, sînt d i l u a t e , puţine, în con­ trast cu densitatea trăirilor ; personajele se dezvăluie în d i a l o g , în r e p l i c i scurte, adesea, laconice, pronunţat aforistice, în cîteva m o n o l o g u r i retorice care constituie c o n t r n p u n c t u r i orchestrale sau f u g i ce potenţează tema m a ­ joră. F u g i scrîşnite, sarcastice, v i o l e n t e , care lansează f u r i a , mînia, împotrivirea faţă de m o d u l de viaţă i m p u s dc acest p r o v i n c i a l autocrat f a m i l i e i sale, casei sale, încereînd <ă oprească în loc, să schematizeze, să pie­ trifice realitatea. I n t u i n d cu fineţe cheia piesei, r e g i z o r u l Dan Alecsandroscu i-a păstrat d i m e n s i u n i l e d r a m a t i c e ascunse şi i-a reliefat datele co­ mice s u b l c x t u a l c , conducând, cu deosebită siguranţa, p r i n meandrele şi p r i n capcanele confruntărilor, o trupă de actori încă neomo­ genă, adueîndu-i l a unele performanţe de interpretare. Actorii portretizează complex personajele, j o c u l .de a n s a m b l u e bogat în conotaţii, incintă p r i n nuanţe, are rigoare, cîţiva adaugă f i z i o n o m i i l o r u n subînţeles co­ m e n t a r i u c r i t i c sau le d a u u n accentuat g r a d de t i p i z a r e . Ştefan Moiseseu închide c h i p u l ţeapănului tată, m a n i a c a l păstrării v e c h i l o r d e p r i n d e r i , într-o convingătoare i m a ­ gine a uscăciunii, ce se fărâmiţează, spre f i ­ n a l , sub presiunea faptelor de netăgăduit şi a adevărului b i r u i t o r . Pe lîngă acest anacrpnic A n t o n de L i m b i , veşnic cu picioarele pe pămînt, păşeşte, cu neîntreruptă sfială, soţia sa, E l e o n o r a , căreia I o l a n d a D a i n i-a d a t tăceri enigmatice şi u n c o n t i n u u semn dc întrebare : e această mamă o victimă a h o tărîrilor n e c l i n t i t e ale soţului său ? 0 c o m ­ p l i c e a l u i , în croşetarea plasei de m i n c i u n i ? U n subînţeles t a i n i c emană d i n acest perso­ n a j , l u c r a t în penumbră, şi i n t e r p r e t a t r e ­ b u i e felicitată p e n t r u realizare. F i i i şi n u r o ­ r i l e alcătuiesc c o n g l o m e r a t u l p a l p i t a n t , v i u , al d r a m e i , ei îi d a u d i v e r s i t a t e a tipologică şi nuanţele psihologice. A m i n t e a m originalitatea tehnicii portretului mînuită de a u t o r : V i n i c i u (Cornel Popescu), T i m o t e i ( A l e x a n d r u M o r a r i u ) , Coriolan ( I o n Fiscuteanu) sînt personaje interesante, s u b t i l a m b i g u e ; fiecare în p a r t e poate f i m a i lesne caracterizat p r i n reflectarea sa în celălalt, p r i n ecoul r e p e r c u t a t în cel de alături. Cornel Popescu realizează, peste r o l , o creaţie : V i -

n i c i u face p a r t e d i n rasa m a r i l o r ticăloşi, a, i m b a t a b i l i l o r jucători l a r u l e t a vieţii, şarmul său e otrăvitor, l i c h e l i s m u l l u i are farmec · «cest „dentist", care umblă, cu nonşalanţă' „în g u r a " t u t u r o r , sigur pe sine, apărat d e platoşa e g o i s m u l u i c i n i c , sfîrşeşte p r i n a lăsa t u t u r o r a , celor d i n scenă şi celor d i n sală, o puternică senzaţie de dezgust. Ε o v i c t o r i e artistică a a c t o r u l u i . A l e x a n d r u M o r a r i u per­ sonifică u n s c r i i t o r , cam confuz în i d e i , cam boem în purtări, c a m c h i n u i t de conştiinţă, distilînd f u r i i tăinuite. A c t o r u l a creat i m a ­ ginea u n u i o m în d e v e n i r e , u n p o r t r e t în mişcare, zvîcnetul u n e i i n i m i şi radiaţia u n u i creier, lăsînd descliise căile i m p r e v i z i b i l e ale v i i t o r u l u i său. P u t e r n i c deosebit de cei d o i fraţi, Coriolan, „geologul", i m p u n e , în i n t e r ­ pretarea m u l t căutată (pînă la urmă, i n ­ tuită ! ) , a l u i I o n F i s c u t e a n u , l i n i a o m u l u i care a aflat răspunsul. E x p l o r a t o r u l , căută­ t o r u l adevărului, 1-a găsit, în cele d i n urmă, şi a c t o r u l ne-a c i o p l i t c h i p u l u n u i justiţiar ars de p a t i m i absolute ; j o c u l său, după pregătite pauze l u n g i , m e d i t a t i v e , după apă­ sătoare, grele, tăceri, d e v i n e strigăt, c l a m a r e , m o n o l o g sacadat, discurs sincopat, dărimind, parcă, pereţii Înalţi, eleganţi, cenuşii, ai casei clădite pe minciună. I n discret c o n t r a p u n c t scenic se înfiripă, în modalităţi contrastante, c h i p u r i l e celor două soţii : D o r i n a Păunescu îi dă A d e l e i , perechea do viaţă a l u i Corio­ l a n , întreaga culoare ardentă a p e r s o n a j u l u i , f a r m e c u l fizic, setea de viaţă, lăcomia dc ac­ ţiune, i z b u t i n d să sancţioneze, p r i n a t i t u d i n e mai m u l l decît p r i n c u v i n t e , c o m p o r t a r e a „ c a b o t i n A r " , care, totuşi, au c o n t a m i n a t - o . . . V a l e n t i n a I a n c u , C l a u d i a , este f i r a v a soţie a scriitorului, iubindu-l cu devotament do­ mestic, negîndu-1 c u f e r v o a r e morală, fiinţă uşor abulică, necristalizată n i c i în gînd, n i c i în acţiune, oglindă opacă a purtărilor .şi c h i ­ p u r i l o r celor care o înconjoară. I n această orchestră de i n s t r u m e n t e actoriceşti, s a v a n t constituită, o trompetă singuratică se d e t a ­ şează, emoţionînd şi iritînd, aşa c u m a d o r i t s c r i i t o r u l şi ' aşa c u m a plasat-o r e g i z o r u l . M i h a i Gingulescu, M i r o n , trompetistul, f r a ­ tele socotit m o r t a l l u i A n t o n , aduce e c h i l i ­ b r u l scenic necesar, proclamă, c u p u t e r e con­ centrată în discreţie, adevărul b r u t a l , tăios, pasionant, a l vieţii.
τ

Data premierei : 13 octombrie 1977. Regia : DAN ALECSANDRESCU. Scenografia : R O M U L U S PENEŞ. Distribuţia : ŞTEFAN MOISESCU (Anton de L a m b i ) ; I O L A N D A D A I N (Eleonora) ; C O R N E L P O P E S C U ( V i ­ niciu) ; I O N F I S C U T E A N U (Coriolan) ; ALEXANDRU MORARIU (Timotei) ; D O R I N A PĂUNESCU (Adela) ; V A ­ L E N T I N A I A N C U (Claudia) ; M I H A I G I N G U L E S C U ( U n trompetist).

Spectacolul, g r a v , auster, c u infiltraţii i r o ­ nice, c u m o m e n t e d e veselie buimacă, cu tăceri t r i s t e , c u pauze ameninţătoare, c u replici-cheie decupate l i m p e d e , cu personajele în veşnică dispută, mişeîndu-se firesc, rea­ list, d a r şi c u p l a n u r i sţudiate, cu gesturi s i m b o l i c e , de învăluire, d e respingere — plantaţia demonstrîndu-ue, încă o dată, lec­ t u r a în a d î n c i m e , sondarea i n t e r i o a r e l o r p i e ­ sei :—,·-spectacolul, deci, semnat, c u a u t o r i ­ tate, de . D a n Alecsandrescu, , r e s t i t u i e p i e s e i I u i . R o m u l u s Guga, / p r o f u n z i m e a ; . ; ' elevaţia dezbaterii şi fineţea r i p o s t e i l a adresa „ca­ botinilor".

60

www.cimec.ro

I n al ii ml inc caracteristică, de farsă, L o r n n d Laszlo (Fiigcdcs) şi F c r e n c z y Tstvan ( M i k l o s )

Lohinszky

(Predicatorul),

Tarr

m BOCET VESEL PENTRU UN FIR DE PRAF RĂTĂCITOR
Je Sulci Andras
D a l a p r e m i e r e i : 1Λ o c t o m b r i e 1977. Regia : H A R A G G Y D R G Y şi H U NYADI A N D R A S . Scenografia : T A MAS ANNA. Coregrafia : LORINCZ LAJOS. Distribuţia : T A R R L A S Z L O (Fuge­ des K a r o l y ) ; L O H I N S Z K Y L O R A N D (Predicatorul) ; B A N Y A I MARIA şi S Z A B O D U C I (Văduva Somosi) ; M 0 Z E S E R Z S E B E T (Lcnke) ; F A R K A S IBOLYA (Marika) ; A D L E F F INGEB O R G (Tereza) ; B O R B A T H O T T I L I A (Erzsi) ; B A L I N T M A R T A (Magdus) ; F K R E N C Z Y 1ST V A N ( M i k l o s ) ; G Y O R FFY ANDRAS. H U N Y A D I LASZLO, RETHY ARPAD, NAGY LASZLO (Flăcăii) ; L O R I N C Z Y I C A , K O V A C S ΚΑΤΙ. KARP GYDRGY, MENDEL GYORGY (Participanţi l a c a r n a v a l ) .

T i t l u l d e s c r i p t i v , ales c u grijă de Sûtô Andras p e n t r u u l t i m a l u i piesă, fixează cu jpregnanţă t i m b r u l specific, r e g i s t r u l acestei

corneal i i nespus d e o r i g i n a l e şi p l i n e de f a r ­ mec. DezvoJtînd sâmburele de i d e i şi d e s i ­ tuaţii d i n nişte ipicse scurte (Mîntuleţ in rai şi... în iad) şi utilizând p e r s o n a j u l l o r p r i n c i p a l , n o u a scriere lărgeşte t e m a s a t i r e i a d i n e i l a adresa celor atraşi dc m o m e a l a sec­ telor religioase, adăugând s u c u l e n t e l o r ele­ mente comice şi m o m e n t e l o r d e farsă a d î n cimea u n e i meditaţii f i l o z o f i c e , s u b t i l e , des­ p r e condiţia umană. S u t o A n d r a s , i m p o r t a n t d r a m a t u r g m a g h i a r d i n ţara noastră, face parte d i n categoria acelor s c r i i t o r i care t r a n s ­ formă în literatură t o t ce a t i n g . Povestea ţăranului Fugedes K a r o l y , tată care, în v ă ­ d u v i e , a crescut c i n c i fete, suflet nehotărât de mijlocaş d e l a câmpie, care a alergat zelos după u n n o u s t a t u t social şi o n o r i f i c , urmînd cu eîrg toate c u r s u r i l e de z i şi se­ rale, ân speranţa u n e i „săltări" ; povestea dezamăgirii sale în faţa nepromovării, d o r i t e , în organele locale ale p u t e r i i de stat, şi a alegerii a l t e i p o t e c i , care să-1 r i d i c e în p r o ­ p r i i i sfii o c h i , d e v i n e u n pitoresc p o e m com i c o - f i l o z o f i c , o fab.ulă densă cu multe tîleuri hazoase. U n „ b o c e t v e s e l " , fiindcă moartea civică a l u i Fugedes p o a t e stîrni şi plînsul ; d a r nouă ne p r o v o a c ă rîsul, u n rîs sănătos, u n h o h o t t o n i c , ba care adăugăm, însă, şi u n zîmbet a m a r , p e n t r u p i e r d e r e a a¬ cestui „ o m u l e ţ strecurat p r i n sita T i m p u l u i " , omuleţ „ m i c u ţ în ataşamentul l u i faţă d e n o i " , şi a cărui rătăcire e asemuită, poetic, de către p o v e s t i t o r u l ce închide şi deschide „cartea" p i l d u i t o a r e i întâmplări, cu „cea a f i ­ r u l u i d e p r a f , în bătaia vîntului nasfîrşit, a m i n u s c u l u l u i bulgăre d e pămînt, p i e r d u t î n ­ t r - u n pîrîu d e m u n t e " . T r a m a simplă a farsei p e care i-o joacă l u i Fugedes şi, m a i c u seamă, z e l o s u l u i său dascăl, P r e d i c a t o r u l , u n m i n t o s flăcău d i n sat, care, fireşte, o iubeşte p e u n a d i n t r e oele c i n c i fete, pe cea m a i isteaţă, desigur,

www.cimec.ro

61

farsa construită în bunele tradiţii ale come­ d i e i p o p u l a r e , cu cîntece, se îmbogăţeşte considerabil p r i n c o m e n t a r i i l e a u t o r u l u i - p o vestitor, c u l i r i c şi epic care trece cu ne­ păsare d i n t r - u n registru canonic într-altul, chcmîndu-nc l a înţelegere şi l a l u c i d i t a t e , In acţiune şi l a a t i t u d i n e . S c r i i t o r u l acuză cu expresivă, cu emoţională vehemenţă pe p r o ­ zeliţii „fericitei nepăsări", pe cei care, în n u m e l e libertăţii de conştiinţă, şi-o dezagre­ gă, ncînţclcgînd exact semnificaţiile libertă­ ţii. E l pledează, cu u n g e n u i n patos agita­ toric, p e n t r u creşterea s e n t i m e n t u l u i de res­ ponsabilitate, chemînd Ia integrarea c u r a j o a ­ să în „colectivitatea bătută dc vînturi şi furtuni". Recunoaştem aici vibraţia unui scriitor-poet a l teatrului, tresărirea unui d r a m a t u r g - p o v e s t i t o r a l vieţii s a t u l u i , în faţa unei m i s i u n i d i f i c i l e , aceea de a îndruma conştiinţele. M o r a l a f a b u l e i l u i Siito e l i p ­ sită d e d i d a c t i c i s m , schema tezei sale n-are r i g i d i t a t e . Poezia, m a i b i n e spus, o stare de graţie poetică, învăluie, cu delicateţe,, j o c u l personajelor sale, pe care e l le compară cu nişte păpuşi pe sîrmă, m a r i o n e t e , „oameni mînuiţi, o a m c n i - u n e l t e " ; i n f i l t r a r e a u n u i t o n sarcastic, ca şi neaşteptate r a c u r s i u r i g r o ­ teşti, d a u piesei p u t e r n i c a ei pecete o r i g i ­ nală, racordînd-o, p r i n s t i l . l a întreaga operă a a u t o r u l u i Miresei desculţe şi al Nunţii la castel. Spectacolul secţiei m a g h i a r e , realizat de r e g i z o r u l H a r a g G y ô r g y împreună cu H u n y a d i A n d r a s , e deopotrivă dc f r u m o s , de co­ l o r a t , de pitoresc şi de atracţios, pe cît e de g r a v şi d e adînc m e d i t a t i v . 0 exemplară reprezentaţie cultă şi cultivată, de factură populară,. în m a n i e r a spectacolului de bîlci, a comediei ţărăneşti, a şezătorii cu snoave şi c i m i l i t u r i , de tradiţii şi de f o l c l o r speci­ fic m a g h i a r e , punctată cu m o m e n t e g r a v e , ou i n t e r m e z z o - u r i care solicită reflecţia. E l a b o ­ rarea colectivă a celor d o i r e g i z o r i , în r o d ­ nică simbioză, η d a t lanţului de m o m e n t e hazoase, d i a l o g u l u i d e u n comic t r u c u l e n t , j o c u l u i deschis, carnavalesc, într-o u n i t n t e stilistică fără fisură, o deschidere către zone dc gîndire înalte, forţă d e generalizare, u n caracter r e f l e x i v , accentuat p r i n acelaşi a r ­ senal de m i j l o a c e care se revendică de l a t e a t r u l p o p u l a r , şi a n u m e , cîntecul şi p a n t o m i m a . Cîntecul l e i t - m o t i v , de filiaţie b r e c h t i ană, direct şi i n c i t a n t , şi p a n t o m i m a . gravă sau burlescă, altcrnînd m i m i c a , p a n t a l o n a d a , c o m i c u l grotesc, c u a t i t u d i n e a elegiacă, c l o v ­ neria tristă a saltimbancilor-pocţi. Purtătorii de cuvînt a i piesei şi a i spectacolului sînt Fugedes şi P r e d i c a t o r u l , interpretaţi de T a r r Laszlo şi L o h i n s z k y L o r a n d . J o c u l l o r , în aparenţă, s p o n t a n , în f o n d , migălos elaborat, în două compoziţii de v i r t u o z i t a t e , n i - 1 în­ crustează în m e m o r i e pe ţăranul cumsecade, bătut d e toate vînturile, cu i n d i v i d u a l i s m u l său a u t o r i t a r şi mărginit, T a r r L i s z l o , şi p e tartuful acestui orgon ' o r b i t , Lorand Lo­ h i n s z k y , savuroasă caricatură în aqua forte a i p o c r i z i e i ' de o îndulcită ferocitate, a d e ­ magogiei p u r i t a n i s m u l u i şi ascezei. I n j u r u l

acestor d o i p o l i a i reprezentaţiei sc rotesc ceilalţi interpreţi, realizînd cu profesionalism m i c i p r o f i l u r i , c r o c h i u r i , schiţe. D i n n u m e ­ roasa distribuţie se detaşează, însă, Szabo D u c i , în r o l u l u n e i v ă d u v e focoase şi isteţe, reprezentanta comisiei de f e m e i şi p a r t i c i ­ pantă la festa jucată bigoţilor, Mozes Erzsebet, cu liaz i u t e şi vervă lirică, în înfăţişarea uneia d i n t r e fiice, şi Ferenczy I s t v a n , „cori­ f e u " şi a n i m a t o r a l c a r n a v a l u l u i sătesc. 0 reprezentaţie d c artă colectivă, r i g u r o s o r ­ chestrată în tonte c o m p a r t i m e n t e l e e i , şi ale cărei funcţii estetice şi educative n u p o t f i puse l a îndoială.

Mira losif

TEATRUL „MIHAI DIN BOTOŞANI

EMINESCU"

ZILELE MIHAII. SORBUL
•·
Ε de observat că, la Teatrul „Mihai Eminescu" din Botoşani, ' aii ' loc ' âcţiuni care activitatea curentă, acţiuni lăuda­ punctează bile, menite să atragă atenţia asupra unor noi posibilităţi de valorificare a • moştenirii artistice. Cu ani în urmă, dramaturgia lui Delà%'rancca s-a prezentat pentru întiia oară în aer liber, în locuri istorice, cu o masivă participare a publicului.' Mai de curînd, au fost reprezentate aici, pe scena teatrului botoşenean, unele dintre încercările dramatice ale lui Mihai Eminescu. Z i l e l o r dc teatru M j h a i l S o r b u l le vor urma. peste, puţină vreme, alte zile sărbăto­ reşti, închinate dramaturgiei, lui Nicolac forga. Sînt iniţiative temerare, sînt acţiuni eficiehte, sînt eforturi lăudabile, fie şi numai pentru că pun (sau. repun) în discuţie, supun judecăţii publicului, criticilor, piese mai puţin cunoscute din tezaurul naţional, modalităţi de reprezentare mai rar încercate. Z i l e l e de t e a t r u M i h a i l S o r b u l , desfăşu­ rate în această toamnă (manifestare organi­ zată de Teatrul „Mihai Eminescu", în cola­ borare cu A.T.M.), se înscriu in cadrul acţi­ unilor fazei de masă a celei de-a Il-a ediţii a Festivalului naţional „Cîntarea României". Participanţilor — spectatori botoşeneni sau oameni de specialitate — le-au fost înfăţi­ şate spectacole cu piesele lui Mihail Sorbul : P a t i m a roşie, D r a c u l , D e z e r t o r u l şi Poveste studenţească.

62

www.cimec.ro

Cristîna R a d u (Arctia) înconjurată do cclc trei ipostaze scenice ale l u i Casiope (Sil­ v i a Rrădescu, Elena Ligi, Marina M a iran), i n „Dezertorul"

-

F i i n d u n m a i v e c h i spectacol a l t e a t r u l u i , Patima rosic a fost r e l u a t în această împre­ j u r a r e . Chiar admiţînd că întreruperea seriei dc spectacole şi-a pus pecetea asupra calită­ ţii, n u p u t e m să n u observăm u n i f o r m i t a t e a montării (regizor, C. Dinischiotu), rutina meşteşugărească a soluţiilor scenice. T o f a n a (Despina M a r o u ) are i z b u c n i r i dezordonate, evoluţia c i n u urmează logica p e r s o n a j u l u i , psihologia e anulată, actele ei pornesc d i n i n s t i n c t e p r i m a r e . . Şbilţ ( R a d u Pa-'aamarenco) c u n b u f o n , rătăcit d i n altă piesă, c i n i s m u l l u i distrugător se topeşte în g a g u r i . Castriş ( V i o r e l Baltag) e u n cocoşel t i m p , R u d y ( D a m i a n Crîşmaru), u n fătălău ascuns d u p ă chitară. Spectacolul a dezamăgit.

Constantin Cndcschi (Guranda) şi rii a R u s u (Nuţa), i n t r - o scenă „Dracul"

Flo­ din

...fî

fi

Dracul, comedie foarte subţire, se j u s t i ­ fică p r i n m o r a l a e i : hrăpăreţii p o t să şi piardă. I n j u r u l u n u i bătrîn roiesc v r e o cîţiva t i n e r i care se gîndesc l a moştenirea l u i . U n nepot face pe d r a c u l , noaptea, în d o r m i t o r u l bătrîtnului, ca să-1 sperie d e m o a r t e . 0 jună vrea să-1 i a d c bărbat p e bătrîn. A l t t i n ă r îl demască pe cel dinţii. Bătrînul l e joacă festa l a toţi : îşi lasă averea u n e i societăţi de binefacere. Comedia e anemică, d a r E u g e n T r a i a n Borduşanu a t r a t a t - o cu i r o n i e , fără să-şi facă i l u z i a c ă poate spune m a i m u l t decţt s p u n e t e x t u l . O b i n e v o i t o a r e detaşare, o blindă îngăduinţă şi o veselie firească î n ­ soţesc j o c u l a c t o r i l o r . R e g i z o r u l a s o l i c i t a t c o m p o z i t o r u l u i G e l u Solomoncscu cuplete pe v e r s u r i de F r e d F i r e a , care, i z b u t i t e , v i o a i e , colorează f e r i c i t reprezentaţia. Sînt b u n i , a u vervă şi haz J e a n M a y d i c k , T o m a V a s i l e şi I o n Plăeşanu. Ε d e s t u l de stîngace şi ştearsă,

www.cimec.ro

03

Scenă d i n „ P a t i m a roşie"

Florita Rusii. Surpriza spectacolului o con­ s t i t u i e septuagenarul Constantin Cadeschi, i n ­ t e r p r e t u l bătrînului G u r a n d a . A c t o r u l , care a i z b u t i t cel m a i b i n e să-şi i a p e r s o n a j u l în tărbacă, s t a b i l i n d u n f e l d e c o m p l i c i t a t e între spectatori şi sine, cucereşte p r i n t i n e ­ reţea cu care dansează şi cîntă. .

şi dulceagă evocare a a n i l o r de b o e m ă , p r i n n i m i c convingătoare, c h i a r dacă interpreţii (amatori) s-au străduit m u l t . Casa municipală de cultură a r e , fără îndoială, a c t o r i dotaţi şi e păcat ca e i să-şi irosească t a l e n t u l şi energia pregătind piese n e s e m n i f i c a t i v e p e n ­ t r u d r a m a t u r g i a moştenită şi fără n i c i o rezonanţă peste t i m p . Acestea a u fost spectacolele. Discuţiile, care s-au p u r t a t în c a d r u l c o l o c v i u l u i o r g a n i z a t sub g e n e r i c u l , cuprinzător, Teatrul lui Mihail Sorbul, a u fost susţinute de a r t i s t a emerită D i n a Cocea, d e p r o f e s o r i a i I n s t i t u t u l u i de teatru ( H o r i a D c l e a n u , I o n Toboşaru, D o i n a Şipoş, I o a n a Mă'rgineanu, E u g e n Nicoară) şi de c r i t i c i i T h e o d o r Mănescu, C o n s t a n t i n P a i u , George, G e n o i u , P a u l S i l v e s t r u . S-au făcut a m p l e şi d o c u m e n t a t e r e f e r i r i l a opera l u i M i h a i l S o r b u l , s-a încercat o sistematizare a creaţiei acestuia şi o s i t u a r e în c o n t e x t u l epocii, s-au scos Sn evidenţă m e r i t e l e piese­ lor, d a r , în s p i r i t c r i t i c , a u fost arătate l i ­ m i t e l e de concepţie ale a n s a m b l u l u i creaţiei l u i M i h a i l S o r b u l , p r e c u m şi c a r a c t e r u l d e ­ suet a l u n o r a d i n t r e scrierile sale. S-a des­ p r i n s ideea c ă asemenea iniţiative, generos susţinute d e A . T . M . , t r e b u i e c o n t i n u a t e , cu observaţia că selecţia pieselor ce urmează să f i e reprezentate t r e b u i e efectuată după c r i t e r i i m a i exigente, i a r spectacolele t r e b u i e să f i e astfel realizate, încît să v a l o r i f i c e p l e n a r piesele. O întrebare stăruie şi după ce această m a ­ nifestare s-a încheiat : de ce, d i n Zilele de t e a t r u M i h a i l S o r b u l , a l i p s i t cea m a i sem­ nificativă piesă a sa, Letopiscţi ?

Dracul e s i n g u r u l d i n t r e spectacolele p r e ­ zentate în care t e x t u l l u i M i h a i l S o r b u l a fost t r a t a t pe p o t r i v a l u i , fiindcă Dezertorul n u satisface. Şi n u satisface, p e n t r u c ă r e ­ gizoarea M a g d a B o r d e i a n u a nesocotit d i ­ m e n s i u n i l e reale, adâncimile adevărate ale piesei. Spectacolul are m o m e n t e b u n e , unele soluţii a b o r d a t e sînt d e m n e d e interes, c h i a r şi a c t o r i i — V i o r c l B a l t a g , J e a n M a y d i c k , S i l v i a Brădescu, Cristina R a d u B a r t o l o m c u , IJoris Perevoznic — arată disponibilităţi m a i m a r i . D a r regizoarea a forţat m u l t m a r g i n i l e piesei, în intenţia d e a - i c o n f e r i semnificaţii m u i p r o f u n d e şi m a i generalizatoare. D e u n d e şi dezamăgirea care urmează s u r p r i z e i de a vedea u t i l i z a t e m i j l o a c e scenice, dacă n u foarte o r i g i n a l e , în orice caz, d i n t r e cele m a i îndrăzneţe. Totuşi, p e n t r u M a g d a B o r d e i a n u , se d e s p r i n d două învăţăminte : c e l dintîi, că c d e p r o f e r a t calea îndrăznelii, a inovaţiei, a originalităţii — p o t e c i i bătătorite a c u m i n ­ ţeniei cenuşii, anoste. Cel d e - a l d o i l e a , că dorinţa d e a d a o expresie scenică vibrantă, îndrăzneaţă, personală, t r e b u i e neapărat î n ­ soţită dc severa a r m o n i z a r e a intenţiei r e g i ­ zorale c u posibilităţile şi disponibilităţile p i e ­ sei alese. U l t i m a reprezentaţie d i n şirul puse a fost Poveste studenţească, celor p r o ­ o banală

Virgil Munteanu

64

www.cimec.ro

ALTE PREMIERE
TEATRUL „ N O T T A R A "

CONVERSASE ÎN CASA VON STEIN DESPRE DOMNUL VON GOETHE, ÎN LIPSA ACESTUIA
»

de Peter Hacks

D a l a premierei : 6 octombrie 1977. Regia : D A N N A S T A . Scenografia: C O N S T A N T I N RUSSU. V e r s i u n e a r o ­ mânească : N I C O L A E R E I T E R . Distribuţia : GILDA MARINESCU (Doamna v o n Stein) ; C O N S T A N T I N BREZEANU (Domnul von Stein). ' Gilda Marinescu, von S t c i n în rolul Doamnei

E s t e evident că întâmplările, dacă se pot astfel n u m i , pe care l c povesteşte d o a m n a Lotte sînt ale v e a c u l u i „care fu a l optspre­ zecelea, ...veacul c e l d i n urmă a l b u n u l u i plac şi a l b u n u l u i - g u s t , p e scurt, v e a c u l francez şi, m a i presus de orice, v e a c u l v o ­ luptăţii... cînd, lîncezind d e d o r , i n i m i l e fură aduse prinos, toate, z e u l u i legat l a o c h i . . . " I a r dînsa, doamna înaltului dregător a l curţii •de l a W e i m a r , este, l a f e l d e evident, „de •şcoala păstoriţei care aruncă mărul şi apoi fuge să se p i t u l e z e , după sălcii". I d i l a e i c u d o m n u l v o n Goethe, în acel W e i m a r unde c a t e d r a l a d i n v e a c u l a l cincisprezecelea adă­ posteşte „Răstignirea" d e L u c a s C r a n a c h , unde z i s u l v o n Goethe a v e a să se întoarcă spre a supraveghea personal construirea u n u i castel c e m a i dăinuie şi a z i , într-o v r e m e cînd -drama l u i v o n K l i n g e r , Sturm unci Drang, •dădea n u m e l e ei acelui c u r e n t c e a v e a să înnoiască literatura şi arta germană, zgu­ d u i n d temeliile c l a s i c i s m u l u i , i d i l a e i , d a r , drăgăstoasa-i prietenie, primejdioasa-i legă­

tură c u titanul c u l t u r i i u n i v e r s a l e , îmbracă, firesc, vcşmîutul „de epocă", după c u m tot „de epocă" este înfăţişarea t i t a n u l u i c u l t u r i i universale în aspectele l u i arcane, m o d a l i ­ tate care, p o r n i n d de l a Calprcnède, Che­ v r e a u şi alţi maeştri a i „romanului e r o i c " , unde legendarele isprăvi a l e u n u i M i t r i d a t e sau C i r u s n i s e arată a f i , toate, pornite şi ţintite spre r e z o l v a r e a u n o r „chestiuni de inimă", a făcut o prodigioasă carieră, trecînd p r i n a c e i numeroşi „Anatole F r a n c e (şi alţii) e n pantoufles" şi ajungînd pînă la „demitizările" l u i D i i r r e n m a t t şi apoi ş.a. ş.a. : este modalitatea care v a satisface întotdea­ u n a gusturile m a r e l u i p u b l i c , bucuros să des­ copere că, n u - i aşa, cutare bronz a l a n t i c h i ­ tăţii a fost, în fond, şi e l u n o m c a toţi oamenii, robit aceloraşi p a t i m i şi slăbiciuni ale obştii. P e n t r u că, dacă piesa c u două personaje a l u i Peter H a c k s este, de fapt, una c u u n u l singur, v e n e r a b i l u l Stein ne-

www.cimec.ro

6 5

avînd decît u n r o l d e c o r a t i v , acest n l doilea personaj se întrupează, p r e c u m N i c h i f o r d i n povestea V i c t o r i e i L i p a n , d i n relatările L o t t c i , existenţa l u i scenică f i i n d e v i d e n t «mai prezentă, p r e c u m în i n i m a L o t t e i , decît a a u l i c u l u i e i soţ. Operîpd c u m i j l o a c e l e „ d e mitizării", H a c k s n u foloseşte, însă, armele rele ale a u t o r u l u i EHsabetei; evocarea l u i Goethe, care, în sistemul de v a l o r i şi în schema afectivă a u n u i g e r m a n , ocupă, de bună-seamă, l o c u l u n d e în sufletul nostru sălăşluieşte E m i n e s c u , se face, e adevărat, fără n i c i o inhibitivă deferenţă, ca „ d e la om l a o m " (sau ca „ d e l a o m l a f e m e i e " ) , dar c u o imensă dragoste, c u o imensă căl­ dură. Fată de t i t a n , biata L o t t e , deşi perso­ naj p o v e s t i t o r , deşi pledîndu-şi cauza, fără a-i acorda c e l u i l a l t şansa ca spectatorul să-1 asculte — „audiator et altera p a r s " — şi pe el," apare ca ceea ce în irealitate a reprezen­ tat efectiv în viaţa t i t a n u l u i : u n episod fără pondere, fără consecinţă, u n „fapt d c viaţă" în d r u m u l u n u i g e n i u . D a r n u este, oare, această oarecum mitomană importanţă ce şi-o a t r i b u i e , ca şi altele asemenea e i , o d o v a d ă în p l u s a m a r i i V a l o r i a creaţiei u n u i m a r e a r t i s t , în stare să d e t e r m i n e în conştiinţa c i t i t o r u l u i , a spectatorului^ ideea că, acolo, cutare personaj p e el îl reflectă, ba chiar mai mult» că fără de el a l t a a r f i fost şi creaţia, şi personalitatea însăşi α a r t i s t u l u i ? Cele cîteva, p l a t o n i e n e , ipostaze ale relaţiilor între naratoare şi a r t i s t p a r să conveargă, toate, spre acest p u n c t . Păcat n u m a i că d e l i ­ cateţea* d e concepţie, l i r i s m u l , căldura aces­ t e i a , n - a u fost m a i consecvent şi m a i stă­ r u i t o r însoţite d e o m a i susţinută vervă, de u n d u h m a i soînteietor, fără d e care o ase­ menea monodramă reţine anevoie, foarte anevoie, atenţia s p e c t a t o r u l u i .
#

EMIGRANŢII
de Slawomir M rozei* • TEATRUL DE STAT DIN ORADEA

— Secfia româna
D a t a p r e m i e r e i : 28 septembrie 1977. Regia : A L E X A N D R U COLPACCI. Scenografia : T A T I A N A M A N O L E S C U ULEU. Distribuţia : M I R C E A C O N S T A N T I XESCU ( X X ) ; R A D U V A I D A ( A A ) .

O p r i n d u - s e , d i n bogata creaţie a tânărului a u t o r g e r m a n , l a acest t i t l u , citin'du-1 cu aceeaşi gingăşie şi a m e n i t a t e cu care a fost scris, r e g i z o r u l D a n Nasta α făcut, ca şi de a l t e o r i , u n act de cultură teatrală. Ca să nO menţinem în s p i r i t u l t e x t u l u i , a l sugestiei oferite de scenografie şi de elegantele cos­ t u m e (Constantin R u s s u ) , p r e c u m şi de i l u s ­ traţia muzicală, c u m u l t gust selecţionată de acelaşi D a n Nasta, v o m spune că G i l d a M a rinescu a executat u n graţios şi sensibil m e n u e t r e c i t a t i v , treoînd, în acest dans cu un partener i n v i z i b i l , p r i n toate „figurile" clasice, temperînd cu clasică reţinere orice manifestare care, într-un c o n t e x t de c u r t e , ar părea „neconvenabilă", temperîndu-1, zic, însă doar atîta cît să n u uităm că toată „badineria" asta e însăşi viaţa răvăşită, î n ­ suşi p u s t i u l ce se lasă, l a u n ceas de bilanţ, într-un suflet de femeie. U n c u v î n t de o m a g i u p e n t r u eleganţa cu care Constantin Brezeanu a p r i m i t u n r o l m u t , p u r f i g u r a t i v , şi u n u l d e laudă p e n t r u c u r a t a , f l u e n t a t r a d u c e r e datorată l u i Nico­ la e R e i t e r .
τ

Radu Albala
66

Dramă p e n t r u d o i a c t o r i , desfăşurată îivt r - u n cadru s t r i c t realist, piesă supusă u n i ­ tăţilor aristotelice, mînuind u n d i a l o g socra­ tic spre β f i n a l i t a t e catharctică, Emigranţii reprezintă, p e n t r u n o i , ieşirea l u i S l a w o m i r M r o z e k d i n teritorh.il a b s u r d u l u i , părăsirea farsei tragice, groteşti, şi instalarea în p r i m a l i n i e a l i t e r a t u r i i d r a m a t i c e d i n acest sfîrşit de secol. Emigranţii, este o operă importantă a t e a t r u l u i de azi,, p r i n temă, fireşte, e m i ­ graţia f i i n d o realitate, o probă a c o n t r a ­ dicţiilor l u m i i c o n t e m p o r a n e şi, m a i ales, a p r o f u n d e l o r răsturnări sociale, care a u trasat o nouă geografie a opţiunilor ; d a r , d i n c o l o de temă şi d e s u b i e c t u l c i r c u m s c r i s , cu e x a c t i ­ tate, acesteia, piesa, d e expresivă forţă tea­ trală, e tulburătoare p r i n întrebările l a care incită, ca şi p r i n răspunsul răscolitor p e care-1 dă o m u l u i p r e o c u p a t do descifrarea determinărilor sale. Undeva în Europa, u n d e v a într-o metropolă, împart u n sub­ sol, coabitează, sub nişte scări, d o i stră­ i n i , d o i emigranţi, d o i compatrioţi. U n i n t e ­ l e c t u a l , filozof, t e o r e t i c i a n , „cavalerul u l t i m e i şanse" în a n t r e p r i z a realizării, căutătorul u n e i d o c t r i n e a libertăţii, căreia, de f a p t , n u - i î n ­ ţelege esenţa, pierzînd-o odată · o u patria — u n e m i g r a n t p o l i t i c , deci ; şi u n „Gasta r b e i t e r " , u n salahor, v e n i t t e m p o r a r să-şi vîndă forţa de muncă, atras de m i r a j u l câşti­ g u l u i . T o t u l îi desparte p e aceşti coloca­ t a r i — originea, educaţia, m o d u l de viaţă, aspiraţiile • — şi n i m i c , totuşi, n u - i p o a t e d e s p r i n d e u n u l de a l t u l . Piesa începe în seara de a j u n a A n u l u i n o u şi se sfîrşeşte în z o r i i N o u l u i a n , aşadar, se petrece într-un s i m ­ bolic t i m p a l b u c u r i i l o r şi a l speranţelor, în ambianţa de veselie şi de exuberanţă d i n care, a i c i , . î n acest spaţiu c l a u s t r a t , r e f u g i u ales de bună-voie de către cei d o i , n u răz­ bat decât surde, înăbuşite e c o u r i . P e n t r u e i e o noapte a răfuielilor, a iluminărilor, a bilanţului, o noapte în care personajele n i se dezvăluie p e d e p l i n , pe spirala tensionată

www.cimec.ro

a u n e i neîntrerupte c i o c n i r i ; alienarea l o r capătă c o n t u r u r i şi proporţii h a l u c i n a n t e , pe măsură , ce ei arborează şi îşi asumă, pe rînd, într-un t r a g i c o m i c t r a v e s t i , măşti şi m i s t i f i ­ cări ; imputări false şi vinovăţii reale se amestecă în crescendo, ca şi adevăruri şi. m i n c i u n i despre t r e c u t şi despre prezent ; i l u z i i şi p l a n u r i de v i i t o r , p r a g m a t i c e şi u t o ­ pice, se întreţes comic şi d r a m a t i c , f i n a l u l acestui d u e t , a l acestui i m a g i n a r joc a l măş­ t i l o r cu d o i protagonişti, ce şi-au s c h i m b a t de cîteva o r i înfăţişările — arătîndu-se cînd m a i b u n i , cînd m a i răi decît sînt c i cu ade­ vărat — , ca orice sfîrşit de c a r n a v a l , c t r i s t şi l u c i d , s i l i n d u - i pe participanţi să privească adevărul în faţă. I n t e l e c t u a l u l A A , c a m p i o n u l libertăţii — care şi-a ales condiţin înstrăi­ nării civice p e n t r u a se realiza .ca gînditor,' pentru a elabora o operă fundamentală despre sclavie — descoperă că totala sa l i b e r t a t e îi anulează orice s t i m u l , dizolvînd u - i nevoia de a scrie despre lipsa ei. Eşecul a v e n t u r i i sale intelectuale, care v i z a ceea ce a m n u m i „la liberté sauvage",, şi reîntoar­ cerea sa l a ' c o n c e p t u l u n e i „tiberté sensée" sînt ilustrate de s c r i i t o r , c u ascunsă i r o n i c , p r i n însăşi plasarea p e r s o n a j u l u i în situaţia dramatică d o t ă : p a r t i z a n u l teoriei elitare, a r i s t o c r a t i c u l A A , care, în ţara sa de baştină, niciodată n u s-ar f i a p r o p i a t do r u d i m e n t a r u l , do p r i m i t i v u l salahor X X , dc posesorul forţei fizice, redus doar l a obsesia înavuţirii, aici, îi caută d e l i b e r a t tovărăşia, îi cerşeşte v e c i ­ nătatea, îi plăteşte prezenţa. N e v o i a reală de comunicare umană sc arată m a i puternică şi m a i adevărată decît toate t e o r i i l e , sistemele şi modelele filozofice. M o m e n t u l în care p e r ­ s o n a j u l d e v i n e conştient de această sete de comunicare marchează şi u m a n i z a r e a sa, şi punctează p r e m i s a abandonării condiţiei de înstrăinat, fiindcă Emigranţii se poate n u m i , la f e l dc b i n e , şi Înstrăinaţii. Ca orice operă de artă autentică, i n t e g r a l realizată a r t i s t i c , Emigranţii permite diferite căi de acces în i n t e r p r e t a r e , ea oferindu-se; p r i n t r e altele, ca p r i l e j de e x e m p l i f i c a r e ar­ tistică, tezelor l u i M a r x referitoare l a înstrăi­ nare şi l a p r i v a r e a totală de l i b e r t a t e , o demonstraţie a reificării şi, totodată, a reîn­ t o a r c e r i i O m u l u i l a esenţa sa socială, a a u t o realizării sale, p r i n cunoaşterea determinată, p r i n o b i e c t i v a r e . A r g u m e n t u l artistic m a j o r este, a i c i , p e r s o n a j u l X X , „(sclavul perfect", forţa de muncă (ieftină) care s-a r o b i t b a n i ­ l o r , fetişizîndu-i, într-un p r i m i t i v proces de a c u m u l a r e . I n m o m e n t u l d r a m a t i c în care, isteTlzat, t r a u m a t i z a t p s i h i c de t r a t a m e n t u l şoc pe care i-J aplică celălalt, ca o adevă­ rată vivisecţie, X X îşi d i s t r u g e întreg a v u ­ t u l şi îşi r u p e b a n i i , el se eliberează. D i n acea clipă, el se simte l i b e r , gata oricînd să se întoarcă acasă, m o b i l u l emigrării, îmbogă­ ţirea, dispărînd. S c l a v u l perfect şi-a r u p t lanţurile, b r u t a ' s-a u m a n i z a t , sentimentele au învins . i n s t i n c t e l e ; l a chemarea t e o r e t i c i a n u ­ l u i , p r o l e t a r u l îşi recunoaşte m i s i u n e a . Şi această relaţie, M r o z e k o plasează sub s e m n u l i r o n i e i : fiindcă e r o i i se află într-o situaţie

paradoxală, alienarea l o r socială şi ontologică f i i n d efectul dezertării d i n t r - o l u m e în care eliberarea clasei m u n c i t o a r e s-a p r o d u s . P u t e r n i c a tensiune subtextuală a piesei este alimentată de ideea erorii. Personajele, deloc n i m b a t e de „vina tragică" a d r a m e i r o m a n t i c e , p u t e r n i c realiste, sînt proiectate i n l u m i n a u n e i alte vinovăţii, a u n e i v i n o ­ văţii istorice, pe care spectatorii o descoperă tîrziu, în f i n a l ; s a l a h o r u l nu-şi face e x p l i c i t mea culpa; d u p ă ce-şi sfîşie t e a n c u r i l e de bancnote, adunate în a n i de privaţiuni, c u preţul m i z e r i e i — lăcomia exacerbîndu-i zgîrcenia — , X X îşi joacă o mică comedie, festa s i n u c i d e r i i , în s t i l u l umorului negru, cu v e c h i tradiţii în t e a t r u l polonez, şi a p o i cade într-un s o m n adînc', de p r u n c nou-născut, v i sînd, fără îndoială, la cei d r a g i de acasă, cu liniştea celui care ştie că poate oricînd să ia viaţa de l a început. I n t e l e c t u a l u l , însă, după ce-şi r u p e manuscrisele, reeunoscîndu-şi, astfel, eşecul, după ce îşi mărturiseşte ne­ putinţa de a se realiza în această l u m e „atît do liberă" şi atît de ostilă, p r i n totala ei indiferenţă l a problcméle oamenilor „din subsol" (şi de L i .mansardă...), îl priveşte cu i n v i d i e ' pe celălalt, pe cel care n u şi-a tăiaţ punţile de întoarcere,' şi începe să plîngă... „Emigranţii sc tenmină cu h o h o t u l de plîns al p e r s o n a j u l u i A A . . . V r e a u să s p u n că este plînsul cel m a i sincer pe care l - a m a u z i t în d r a m a contemporană" ; aceste c u v i n t e ale u n u i cunoscut c r i t i c l i t e r a r polonez, care în­ cheie u n a r t i c o l s e m n i f i c a t i v i n t i t u l a t „ M r o ­ zek da capo", ne confirmă trecerea acestui scriitor într-o altă etapă de creaţie, m a r ­ cată p r i n investigarea realistă, p r i n d e m o n ­ tarea p s i h o l o g i i l o r şi p r i n angajare etică. Piesa Emigranţii se reprezintă, în a¬ ceastă stagiune, pe m u l t e d i n t r e scenele noastre (după ce a cunoscut o strălucită carieră internaţională), d a r ea s-a lansat pe scena T e a t r u l u i de Stat d i n Oradea, într-un spectacol de a u t o r i t a t e şi de p r e s t i g i u , p r i m i t , ca atare, Ia C o l o c v i u l r e g i z o r i l o r d i n teatrele d r a m a t i c e (ediţia a d o u a , Vaslui-Bîrlad) şi la F e s t i v a l u l spectacolelor de t e a t r u p e n t r u t i n e r e t şi c o p i i (Piatra Neamţ), u n d e a c u ­ cerit Marele p r e m i u . Creatorul acestei a d m i r a b i l e montări, A l e ­ x a n d r u Colpacci, ne-a d e m o n s t r a t , în p r i m u l rînd, o profundă cunoaştere a u n i v e r s u l u i c u l t u r a l care a generat l i t e r a t u r a l u i M r o z e k ; de aceea, spectacolul său are, înainte de orice, u n s u f l u d e a u t e n t i c i t a t e şi — e l e m e n t c a p i t a l , n e g l i j a t , adesea, p e scenele noastre — stil. S t i l u l i n i m i t a b i l a l s c r i i t u r i i ' l u i M r o z e k , t r a d u s creator şi cu p l a s t i c i t a t e în i d e i şi i n emoţii, în ambianţa scenografică şi în co­ loana sonoră, în relaţia a c t o r u l u i c u obiec­ tele — fundamentală, l a f e l de importantă ca şi aceea cu p a r t e n e r u l — , în înfăţişarea a c t o r i l o r , în d e t a l i u l de c o m p o r t a m e n t , în asamblarea tuţuror elementelor într-o v i z i u n e organică, unitară. A v î n d la dispoziţie d o i a c t o r i foarte t i ­ n e r i — interpreţi valoroşi, d a r lipsiţi de experienţă de viaţă şi artistică, i n d i s p e n s a -

www.cimec.ro

67

Cei d o i emigranţi, M i r c e a Cons l a n l i n c s c u ( X X ) m o m e n t burlesc ·

şi R a d u V a i d a

(ΛΛ)

într-un

Tbilă în abordarea personajelor l u i M r o z e k în cheia r e c o n s t i t u i r i i rcalist-p ;ihologicc — r e g i z o r u l le-a propus u n e v i d e n t joc de reprezentare, cu o permanentă afişare a i d e i i subînţelese, şi a obţinut o splendidă dublă performanţă, d i n partea l u i M i r c e a Cnnstantinescu şi a l u i R a d u Vaida ( a m b i i , d i linşi "CU p r e m i i dc i n t e r p r e t a r e la F e s t i v a l u l de la P i a t r a Neamţ). M o n t a r e a are o elocvenţă ex­ presivă, e grăitoare, c u i i i s-ar spune, în a n ­ s a m b l u şi în d e t a l i u , fiecare gest. fiecare scenă subordonîndu-se g h i d u l u i regizoral i n ­ tegrator, care se dezvăluie, m e d i a t , în toate semnele u t i l i z a t e pe scenă. Subsolul năpădit de ţevi (intestine metalice p r i n care circulă apa şi căldura ce asigură b u n a funcţionare a u n u i c o n g l o m e r a t u m a n , ce pulsează cu indiferenţa f e n o m e n e l o r n a t u r i i ) ne indică, p r i n nenumărate amănunte pitoreşti (decor, T a t i a n a M a n o l e s c u - U l e u ) , antecedente suges­ t i v e d i n b i o g r a f i a celor d o i c o l o c a t a r i , de­ p u n e mărturie despre starea l o r fizică p r e ­ zentă, despre g u s t u r i l e şi d e p r i n d e r i l e l o r . P r o l o g u l , scurt m o m e n t m u t înaintea p r i ­ m u l u i - s c h i m b de r e p l i c i , conceput de regizor, are o binevenită funcţie emblematică : d e r u ­ larea mecanică a t i m p u l u i , într-un r i t m obse­ s i v (noapte-zi, întuneric-lumină, s o m n g r e u deşteptare silnică), fixează, cu u n uşor sar­ casm, în fină tentă parodică, r e g i s t r u l în care se v a desfăşura spectacolul. R e g i s t r u r i ­ g u r o s menţinut de protagonişti pe t e r e n u l d i f i c i l a l distanţării c r i t i c e , a l subtilităţii în explozia i d e i l o r , a l e x p u n e r i i i n t e l i g e n t e a resurselor u n e i imaginaţii bogate, care dă sevă. şi culoare înfruntării şi pactizării d i n t r e cei d o i emigranţi. I n această v i z i u n e fermă

n i sc desenează două personaje antagonice şi, totuşi, îngemănate, un gîndit lanus bifrons : A A şi X X , f i l o z o f u l şi e l e m e n t a r u l , sînt două c h i p u r i ale aceleiaşi n a t u r i , două feţe ale aceluiaşi c h i p . R a d u V a i d a distilează, cu suavă i r o n i e , t e o r i i l e confuze ale p e r s o n a j u l u i său, siluetă li li formă, şarjindu-i înfăţişarea, aşu c u m o ştim d i n cafenelele Cracoviei, d i n café-unie C a r t i e r u l u i l a t i n , i i .acordă gravitatea con­ venţională şi i i redă inconsistenţa caractero­ logică, r e a l i z i n d cu distincţie f i n a l u l . N u f i n a l u l tragic, c u t r e m u r a t de plîns, i m a g i n a t dc M r o z e k , c i u n f i n a l rece, tăios, d i d a c t i c , în s t i l u l t e a t r u l u i de reprezentare, care omite r e z u l t a n t a l i m p e d e a demonstraţiei sale : „la prise de conscience", c u m ar spune f i l o z o f i i c u l t u r i i şi a n t r o p o l o g i i , ndică înţelegerea ero­ r i i şi a l i m i t e l o r condiţiei date. M i r c e a Con.stnntinescu, într-un joc de colorată şi s a v u ­ roasă compoziţie, construieşte memorabilul p o r t r e t - r o b o t a l r o b o t u l u i , ce d e v i n e , t r e p t a t , portret de personaj, urmărind resorturile ascunse care declanşează u m a n i z a r e a perso­ n a j u l u i . U n p o r t r e t în cure trăsăturile îngro­ şate, respingătoare, se «ubţiază, se modelează, p e r s o n a j u l îşi p i e r d e d i n o b t u z i t a t e , d i n agre­ s i v i t a t e , d i n egoism, p e n t r u a înfiripa, sfios, miracolul unei deveniri .umane. Emigranţii, spectacolul d a t o r a t l u i A l e ­ x a n d r u Colpncci şi T e a t r u l u i d i n Oradea, f i ­ xează p e n t r u n o i , într-o ediţie de referinţă, piesa l u i M r o z e k şi certifică m a t u r i t a t e a unei tinere echipe de c r e a t o r i .

Mira losif

68

www.cimec.ro

TEATRUL MIC
D a l a premierei : 15 noiembrie 1977. Regia : M I R C E A D A N E L I U C . Sce­ nografia : M I H A I M A D E S C U . Distribuţia : STEFAN 10RDACIIE (AA) ; M I T I C A P O P E S C U ( X X ) .

Un spectacol apăsat realist, concretist c h i a r , face M i r c e a D a n e l i u c după d r a m a l u i Mrozek. Emigranţii, aducînd, d i n experienţa sa de cineast, orientarea atenţiei asupra' amă­ n u n t u l u i revelator de conţinut sufletesc, ast­ fel încît conflictul piesei l u i M r o z e k , t r a n ­ şant p u s p r i n reciproca negaţie a două a t i ­ tudini, a două voinţe, a două concepţii deşpre l u m e , în fine, a două entităţi sufleteşti ireductibile — aceea a intelectualului liber să-şi gîndeascâ gîndul. atins d e m a l a d i a c r i ­ t i c i s m u l u i raţionalist, şi aceea a o m u l u i s i m ­ p l u , reificat, căutînd, i l u z o r i u , fericirea în posedarea b u n u r i l o r societăţii d c c o n s u m — , capătă, în spectacolul l u i D a n e l i u c , consis­ tenţa vieţii ce sc a u t o e x p u n c în toată m i z e ­ ria şi în întreg s u b l i m u l e i , într-un m o d c r u d , v i s c e r a l , aş spune. U n spectacol ce n u caută efecte d e distanţare, c i , dimpotrivă, înţelegerea spectatorilor p r i n empatie. O c h i u l regizorului a urmărit atent doar c a trăirea să n u depăşească a l b i a f i r e s c u l u i , c i să curgă în voie, pe pantele orientative ale sensurilor. A fost s p r i j i n i t d e M i h a i Mădescu, c u de­ plină înţelegere în închipuirea spaţiului sce­ nic : u n subsol sordid a l unei clădiri, pe sub tavanul căruia se întretaie tot soiul de ţevi cu funcţii utilitare d i v e r s e , dînd i m p r e ­ sia intestinelor metalice ale u n u i oraş, care trăieşte pe d e a s u p r a şi dincolo de proble­ mele d e existenţă ale celor două personaje. Spaţiu sufocat d c obiecte, c a r e evocă e x i s ­ tenţa mizeră, deznădăjduită, a celor dezră­ dăcinaţi, c o r p u r i străine într-un organism- so­ cial străin şi ostil p r i n indiferenţă. J o c u l c e l o r doi actori capătă, pe rînd, a c ­ cente groteşti s a u bufon-tragice. Bufon al gindirii ( A A ) s a u nl voinţei ( X X ) , amîndoi cad în c o n v u l s i i deznădăjduite oînd îşi c o n ­ stată reciproc neputinţa de a ieşi d i n starea asocială d e p a r i a , m i z e r i a fiinţei l o r , d e u n nemăsurat orgoliu, l a A A , s a u de n e v i n d e ­ cabilă lăcomie, l a X X . I n rolul i n t e l e c t u a l u l u i A A — existenţă problematică n u t r i n d unele c o n v i n g e r i materialist-metafizice c u p r i v i r e l a n a t u r a u m a ­ nă — Ştefan Iordnche a apăsat pe l a t u r a sceptică a p e r s o n a j u l u i , deşi e v o r b a d e u n cinism de fond, p r i n care transpare u n sar­ casm debordant şi a n u l a t o r a l j o c u l u i scep­ tic. Acest s a r c a s m . sfîrşeşte. l a rîndu-i, în mizeria neputincioasă a însingurării, a gin­ dirii lipsite de sensul pe c a r e i l - a r fi acor­ dat d o a r o finalitate practică» G e s t u r i l e l u r sînt rotunde, d e o lene elegantă, m a r c a t e de deferenţa c e l u i care c r e d e că îşi cunoaşte condiţia sa şi a l u m i i în care trăieşte, şi

Ştefan I o r d a c h e (AA) şi Mitică (XX)

Popescu

mai ales a p a r t e n e r u l u i , cobai de observaţie şi d c experienţe p e n t r u o eventuală scriere despre motivele pretins ontice, ce a r deter-' m i n a condiţia de s e r v c a u n i c m o d de existenţă a l o m u l u i s i m p l u . Ieşirile d e l i r a n t sarcastice, marcate d e disperare şi d e n e p u ­ tinţă, acordă j o c u l u i său acele note groteşti si bufon-tragice d e c a r e a m v o r b i t . Ştefan Iordache face u n O b l o m o v a l gîndirii, care se pierde în ruminaţii ale i d e i i , d a r îşi varsă senzorial disperarea, cînd p a r t e n e r u l îi mă­ reşte incertitudinea a s u p r a o m u l u i p r i n ges­ turile sale surprinzătoare, p r i n - care renunţă Ia condiţia s a d e „animal r e i f i c a t " . L a rîndul său, Mitică P o p e s c u , în X X (bruta), face o făptură pînditoare şi hăituită, marcată de spaime neclare şi d c r e v e n i r i delirante în ieşiri m i t o m a n e . E l abordează aere d e copil neîncrezător, l a gesturile b i n e ­ voitoare ale p a r t e n e r u l u i , şi rezistenţe schelălăiloare, între spaimă şi agresivitate, l a atacurile cinice a l e c e l u i l a l t . Mitică Popescu face u n c o m p l e x portret a l i n s u l u i isterizat de o existenţă ostilă, ale cărei resorturi t a i ­ nice le bănuieşte, d a r n u l e poate cunoaşte şi stăpîni. I n u r m a c h i n u i t o r u l u i proces d e conştiinţă pe care i-1 face ' p a r t e n e r u l ( A A ) şi p r i n cnre renunţă l a condiţia s a , d a r n u la viaţă (suprem aot d e libertate, după existenţialişti), X X (bruta) adoarme, a u t o r u l arătînd astfel că instinctul de conservare est© unica realitate ireductibilă, c a r e , p r i n a u g ­ mentare, fie volitivă, fie inteleclivă, poate naşte în o m i l u z i i l e şi pierderile d e sine. Două r o l u r i — două r e c i t a l u r i actoriceşti dc calitate, într-o regie adînc cunoscătoare a s e n s u r i l o r ' piesei şi într-un c a d r u sceno­ grafic c a r e împacă fericit s i m b o l i c u l şi f u n c ­ ţionalul, iat'i c e n e p r o p u n e T e a t r u l M i c , pe o piesă d e stringentă actualitate, p r i n relevarea corespondenţei, în p l a n u l existen­ ţial i n d i v i d u a l , a u n o r d o m i n a n t e politice care agită conştiinţele contemporane.

www.cimec.ro

Constantin Radu-Maria

TEATRUL DE P Ă P U Ş I

TEATRUL DE PĂPUŞI DIN CRAIOVA

PRÎSLEA CEL VOINIC Şl MERELE DE AUR
de Victor Leahii după Petre Ispirescu

D a t a p r e m i e r e i : 6 n o i e m b r i e 1977. R e g i a : H O R I A D A V I D E S C U . Sce­ nografia : E U S T A Ţ I U G R E G O R I A N . Muzica: CONSTANTIN U N G U R E A N U . Din distribuţie : T U D O R G H E O R ­ GHE, ADRIANA STAMATE, LIDIA CREŢU, R O D I C A T U D O R A N , R O D I CA D l M l T R E S C U , V S E V O L O D V R A ­ B I E , COSTACHE IONESCU, M I R C E A SURDU, D A N DUMITRESCU, M I ­ H A I BRUMÀ-UZEANU.

M u l t e d i n t r e piesele scrise p e n t r u teatrele de păpuşi sînt, d i n c o l o d e b u n e l e intenţii ale a u t o r i l o r l o r , slabe. L u m e a celor m i c i , este explorată c u stîngăcie s a u c u nepricepere. Sursa de inspiraţie rămîne b a s m u l , - p r e d o ­ mină povestioarele c u a n i m a l e , şi-au făcut loc, a d a p t a t e stîngaci, legendele c u h a i d u c i . M o r a l a e săracă : să f i m cuminţi, să f i m ascultători, să f i m b u n i , să f i m curaţi. O c o l i t de m a t u r i , i g n o r a t de critică, tea­ t r u l d e păpuşi are d e l u p t a t c u m e d i o c r i ­ tatea d r a m a t u r g i e i d e s t i n a t e l u i , i a r dacă, în a n s a m b l u l e i , mişcarea păpuşărească are realizări n o t a b i l e şi, n u de puţine o r i , suc­ cese r e m a r c a b i l e , f a p t u l se datoreşte, în p r i ­ m u l rînd, v a l o r i i şi strădaniei r e a l i z a t o r i l o r — r e g i z o r i , scenografi, mînuitori — , care, p r i n măiestria l o r , f a c să f i e m a i uşor t r e ­ cute c u vederea scăderile pieselor. Am văzut l a Craiova d r a m a t i z a r e a răspînditului b a s m Prîslea cel voinic şi merele de aur. „Dramatizare" e m u l t spus. A v e m 70

de-a face c u o p r e l u a r e şi adaptare p e n t r u scenă a peripeţiilor l u i Prîslea şi ale fraţilor l u i , în care intervenţia autorului — anunţat p e afiş cu l i t e r e egale cu cele ale n u m e l u i l u i Petre I s p i r e s c u — e c î t se poate d e zgribulită, de necăjită, de sfioasă, exerciţiul său putînd f i cu uşurinţă întrecut de o r i c a r e d i n t r e p r i c h i n d e i i lîngă care a m stat în sală. M ă şi întreb dacă n - a r f i o experienţă d i n t r e cele m a i fascinante, să-i p u i pe c e i m i c i să povestească b a s m u l aşa c u m îl înţeleg şi îl v ă d e i , v e r s i u n e a sau v e r s i u n i l e r e z u l t a t e putînd c o n s t i t u i , astfel, p u n c t u l de plecare a l v i i t o r u l u i spectacol. E i b i n e , c u această „dramatizare", în care t o t ce e v a l o r o s aparţine b a s m u l u i însuşi, iar t o t ce e t e r n ţine d e semnătura cola­ b o r a t o r u l u i l u i Petre Ispirescu, t r u p a c r a i o veană a realizat u n spectacol fermecător. H o r i a D a v i d e s c u , a n i m a t o r u l c u h a r şi c u experienţă, şi t r u p a d e interpreţi a u făcut cam ce face Prîslea î n b a s m : c u fantezie, c u frenezie, cu veselie, a u însufleţit păpuşile, l e - a u m în H ii cu s u b t i l i t a t e , astfel că gestul a c t o r u l u i se contopea cu a l păpuşii, sau, m a i aproape spus, se p r e l u n g e a Sn cel a l păpuşii ; i n t e r ­ preţii a u dansat c u păpuşile, a u cîntat cu ele şi, de fapt," a u smuls b a s m u l de a u r d i n mîinile a n c h i l o z a t e ale adaptării, redîndu-I, întreg şi f r u m o s , c o p i i l o r . H o r i a D a v i d e s c u , la f e l ca mulţi r e g i z o r i a i teatrelor de păpuşi de l a n o i , scoate i n t e r p r e t u l d i n trapă şi d e d u p ă p a r a v a n , aducîndu-1 l a vedere, ală­ t u r i de păpuşa l u i . A i c i , m a n i e r a aceasta, m o d a aceasta, dacă vreţi, n u supără, i n t e r ­ preţii, p r i n g r i j a r e g i z o r u l u i şi p r i n p r o ­ p r i a l o r pricepere, căutînd să n u se s u b ­ s t i t u i e păpuşilor. Scenografia este realizată de multînzestratul Eustaţiu G r e g o r i a n , p e r ­ sonalitate' care dă s t i l t r u p e i c r a i o v e n e . P ă ­ puşile l u i — s u p r a d i m e n s i o n a t e , sau cît o m u l , sau cît... păpuşa — se caracterizează, precis şi s u g e s t i v , p r i n t r - u n e l e m e n t specific. M a t e r i a l e l e u t i l i z a t e sînt, ele însele, o d o v a d ă a f a n t e z i e i c r e a t o r u l u i : pînza aspră de sac, r a f i a , stofa m o a l e , b u r e t e l e de p l a s t i c , eîrma, capătă f o r m e şi c u l o r i fascinante. T r u p a craioveană e omogenă, i n d i v i d u a l i ­ tăţile subordonîndu-se, c u m b i n e l e sade, s c o p u l u i şi p r o f i l u l u i specific. N u p o t face o distincţie între interpreţi, n i c i afişul n u m i - o îngăduie, înseamnă că n i c i t r u p a n u v r e a . D a r n u p o t să-1 trec c u vederea pe T u d o r Gheorghe, i n t e r p r e t u l ,— · d o a r p e b a n d a magnetică — a l l u i Prîslea. Prîslea cîntă c u m ştie T u d o r G h e o r g h e .

Virgil Munteanu

www.cimec.ro

TEATRUL DE PĂPUŞI „VASILACHE" DIN BOTOŞANI

PASAREA DE AUR
de Maxim Asenov
Data premierei: 15 septembrie 1977. Regia : M A G D A B O R D E I A N U . Sce­ nografia : M A R F A A X E N T I . Distribuţia : D O R I C A P A H O N , M I ­ H A I COSTÀCHEL, V A L E N T I N D O BRESCU, DUMITRU MATEI, VICTOR LUCA, MIRCEA ONOFREI. Cîntecele : G r u p u l folk „Emin".

A m văzut, l a T e a t r u l „Vasilache" d i n B o ­ toşani, u n spectacol c u o piesă foarte "bună, la o deschidere de stagiune sărbătorească. Acest c o l e c t i v , n u de puţine o r i prezent pe lista celor b u n e , a împlinit, în această t o a m ­ nă, douăzeci şi c i n c i de a n i de a c t i v i t a t e . A m văzut spectacolul c u piesa d r a m a t u r g u ­ l u i sovietic M a x i m A s e n o v Pasărea de aur şi, d u p ă experienţa m e a de spectator a l tea­ t r e l o r d e păpuşi, consider c ă este o piesă, sub toate r a p o r t u r i l e , valoroasă. I n p r i m u l rînd, p e n t r u că, deşi a u t o r u l se adresează c e l o r m a i m i c i spectatori, cutează să pună p r o b l e m e a căror importanţă, dacă n u c h i a r g r a v i t a t e , este ocolită d e alţi. a u t o r i . încre­ zător în puterea d e înţelegere, în inteligenţa spectatorilor d e vîrstă fragedă, a u t o r u l le vorbeşte — pe înţelesul l o r , ' se înţelege — •despre cutezanţă, despre c u r a j şi v i t e j i e , ca virtuţi pe care c o p i i i t r e b u i e să şi l e însu­

şească, d a r şi despre d e p r i n d e r i de care c o p i i i trebuie să se ferească : împăunarea c u m e r i t e l e a l t o r a , fuga de răspundere, j a f u l . Piesa preia t r a m a u n u i basm c u împăraţi leneşi şi proşti, cu dregători fricoşi şi m i n ­ cinoşi, cu o a m e n i s i m p l i , v i t e j i şi cinstiţi, şi cu o pasăre de a u r surghiunită de u n căpcăun. Am a v u t senzaţia u n u i l u c r u temeinic făcut, a u n e i scrieri serioase, în care ideile sînt dezvăluite cu fineţe, învăţămintele, l i m ­ pezi, şi m i j l o a c e l e de e x p r i m a r e , subtile şi convingătoare. A m g h i c i t e f o r t u l a u t o r u l u i de a evita să s i m p l i f i c e înţelesurile de d r a ­ g u l - aşa-zisei accesibilităţi ; dimpotrivă, a m apreciat dorinţa l u i de a p u n e l a încercare capacitatea celor m i c i de a se r i d i c a l a î n ­ ţelegerea superioară a învăţămintelor piesei. Regizoarea acestui spectacol, M a g d a B o r ­ d e i a n u , este debutantă în arta păpuşărească şi, poate, de aceea, s-a arătat neîncrezătoare în mijloacele specifice acestei arte. Spec­ t a c o l u l este modest realizat s u b r a p o r t u l v a ­ lorificării i d e i l o r t o x t u l u i , a l mişcării, a l a r ­ monizării g l a s u r i l o r , a l r i t m u l u i , a l i m a g i n i i de a n s a m b l u . I n t e r p r e t u l ee substituie a b u ­ z i v păpuşii, se crede prea puţin în forţa expresivă a păpuşii şi c h i a r în puterea d e înţelegere a c d p i i l o r , astfel c ă , în acest caz (ca în destule altele d e p r i n teatrele noastre), „spectacolul d e păpuşi" d e v i n e u n „spectacol de interpreţi cu măşti", într-un amestec s t i ­ l i s t i c pe care n u - 1 v ă d cvoluînd pe o direcţie prea fericită p e n t r u specificul p u r a l acestui gen. V a t r e b u i să ne gîndim, cu toată serio­ zitatea şi cu toată responsabilitatea, ce se p i e r d e şi ce se dobîndeşte d i n această încer­ care de înnoire a m i j l o a c e l o r . Pînă a t u n c i , însă, acoeptînd f o r m u l a propusă, c u rezer­ vele m a i sus f o r m u l a t e , îi d o r i m T e a t r u l u i „Vasilache" încă m u l t e pătrare de veac de succese.

Virgil Munteanu 71

www.cimec.ro

tea losif tre tină

dc

Victor

Eftimiu), Galea

Clara

{Absenţa

do noas­ floren­ din

Nngliiu), de

(Oraşul Lucietta dc

visurilor (Gîlcevile

de A . A r b u z o v ) , V i r g i n i e (Pălăria Labiche), de fără (Tango fereastră de nume Goldoni), la Nisa) de Eleva Mihail

Chioggia (Şicana Stăncuţa la Veritas în cata.'din

Zamfirescu Sebastian), (Sîmbătă (Muş­ etc., etc. Demetriad Leoveche dramaturg asta
T

şi Ileana

de M . R.

I a c o b n n ) , Olguţa V . I . Popa) Athena faţă,

momentul din Alexei

repetă, în regia Getei V l a d , r o l u l N i n e i nidovna sovietic dragă Dana Astra piesa cunoscutului Casa Filip), Arbuzov, Paul Traian generoasă,

(traducerea, Sonia Comnea, Dan,

alături

de

Ioachim,

Ana Ciclovan, Constantin şi

Dănccanu, bună,

Cojocarii, M u g u r A r v u n c s e u şi alţii. „«Sinceră, o inteligentă plină de farmec», iată caracterizarea pe face Kostea G u s i a t n i k o v personajele de de ferm vedere. convinşi Iulia că toate punct lipsită sînt împărtăşesc, însă, o care acest vede

eroinei mele. N u

Nikolnevna «nu e nici

cochetărie ; c o p i i i

l u i Gusiatnikov drăguţă, anti­ lipsit ca cu nu

n i c i interesantă, şi că, de f a p t , e c h i a r

VIITORUL ROL
ATHENA DEMETRIAD

patică». Deşi, gen

U n r o l , aşadar, c o m p l e x , ca vîrstă, sîntem

dc dificultăţi. apropiate, iar de r o l , p e r s o n a j u l intră în să v i se pară posibilităţile paradoxală

mele, mărturisesc că a m întîmpinat r o l u l oarecare teamă. 0 afirmaţia m e a : p e n t r u tea Aniutkăi meu şi

m i n e este u n r o l d e întunericului (de­

compoziţie, în care a r f i să alătur i n g e n u i t a ­ d i n Puterea la Teatrul Athena Institut, Obţine şi (în la Demetriad sub absolvire cu şi-a un făcut Irinei notabil din studiile, succes la cu butul Giuleşti), Ilenei inteligenţei Pygmalion, la Liola. — dar din

îndrumarea

Răchiţeanu.

şi f a r m e c u l u i E l i z c i D o o l i t t l e d i n modestiei Veritas, Rolul îmi căldurii temperamentului cerc să Tuzzei

d i n Sîmbătă uşurinţă

E l i z a D o o l i t t l e d i n Pygmalion travesti) Stiopka din Kremlinului Teatrului

d e G. B . Shaw Orologiul Neamţ (la

trec cu

de P o g o d i n . Debutează pe scena Tineretului Piatra

şi cu măsură — de sensibilitate. Teama 0 faţă de

de l a comedie l a m o m e n t e r o l s-a pc transformat, făptură trep­ timidă

înfiinţarea acestuia), d u p ă care este solicitată de T o m a Caragiu trului sona. triţă ea de lalţi dc Din cu s-a Lev Stat M a r t h a d i n Copacii 1961, pc un Demetriad afişele (pe a t u n c i , d i r e c t o r u l Tea­ din Ploieşti) mor pentru rolul în picioare dc, CasAthenei Ac­ scenic, roluri, şi cei­ (Dom­ în moar­

tat, în pasiune. iubesc mult această şi inteligentă, sinceră şi generoasă ; îl iubesc, deopotrivă, pe A l e x e i r i l e sale d r a m a t i c e . Bucuria tînăra m-au muncii şi spiritul dc echipă pe care n i le-a i n s u f l a t e x p e r i m e n t a t a noastră ajutat să regizoare tatea cu care se desfăşoară trec peste şi m e r e u seriozi­ A r b u z o v , p e n t r u scrie­

întîlnim , n u m e l e Teatrului în temperament numeroase (Antigona (Puterea

Giuleşti.

puternic

remarcat aici care : A n i u t a

printre

întunericului

Geta V l a d ,

Tolstoi), Antigona Xastasia Alice

fiecare repetiţie, m o m e n t e l e grele,

de Peter K a r v a s ) , L u c a Lacrimă (Omul care a văzut

nişoara

de G. M . Z a m f i r e s c u —

m i - a u d a t încredere în reuşita mea şi, b i n e ­ înţeles, în reuşita s p e c t a c o l u l u i " .

travesti),

72

www.cimec.ro

VIITORUL ROL

SORIN POSTELNICU
Sorin Postelnicii η a b s o l v i t I n s t i t u t u l fie teatru „ I . L . Caragiale" în 1967. Spre deose­ bire de mulţi «Iţi t i n e r i a c t o r i , a a v u t n o ­ rocul u n u i a n dc absolvenţă bogat : pe scena S t u d i o u l u i „Casandra", a j u c a t în Stra­ niu interludiu <le Eugene O ' N e i l l (Ned Da-, roll) şi în Romulus cel Mare de D u r r e n m a t t ( A e m i l i a n ) ; în plus, un student-regi/or |-n d i s t r i b u i t în Caligula d i n piesa l u i Ca­ mus — astfel încît, r e p a r t i z a t la T e a t r u l „George B a c o v i a " d i n Bacău, d e b u t a n t u l S o r i n Postelnicu beneficia c b i n r dc l a absolvenţă dc o anumită experienţă în abordarea u n o r texte d i f i c i l e . Cităm, d i n fişa r o l u r i l o r i n t e r ­ pretate în această perioadă a începuturilor Iui profesioniste : Silvester (Vicleniile lui Scapin de Molière), T r i s t a n (Clinele grădinaru­ lui de L o p e de Vega), M i o (Pogoară iarna dc M a x w e l l A n d e r s o n ) , Căpitanul Constantin (Omul care... d e H o r i a L n v i n e s c u ) . Garcia (Pline amară d e Claude Spaack). 0 primă iniţiativă creatoare a tînărului actor a fost spectacolul dc poezie Clavirele plîng în oraş, pe v e r s u r i aparţinînd l u i George B a c o v i a , spectacol care i-a adus t i t l u l de laureat a l p r i m u l u i f e s t i v a l „George B a c o v i a " şi Pre­ m i u l c r i t i c i i , l a faza zonală Iaşi a Decadei d r a m a t u r g i e i o r i g i n a l e , în 1 9 7 1 . I n 1972, se transferă l a T e a t r u l dc Stat d i n A r a d , u n d e joacă : Chiriac (0 noapte furtu­ noasă de Caragiale), H e m o n (Antigona de Sofoclc), F e r d i n a n d ' (Intrigă şi iubire dc Schiller), Zeno (Cine ucide dragostea? de Petru Vintilă), Z i a r i s t u l (Baronul dc Con­ stantin Paraschivcscu). D i n 1975, S o r i n Postelnicii s-a încadrat în c o l e c t i v u l T e a t r u l u i „Ion V a s i l e s c u " d i n B u c u ­ reşti ; n u m e l e l u i se află pe afişele m a j o r i ­ tăţii spectacolelor (Un tlnăr mult prea furios de V i r g i l Stoencscu, Grăbeşte-te încet, de Angela Bocancea, Bomba zilei d e B c n H e c h t şi Ch. M c A r t h u r , Nevestele vesele din Windsor d e Shakespeare, Fortul de L e o n i d a Teodorescu, Răscoala d u p ă L i v i u R e b r e a n u ) . Consecvent. în pasiunea p e n t r u poezie, S o r i n Postelnicu participă şi l a realizarea u n o r e m i ­ siuni de v e r s u r i a l e s t u d i o u r i l o r de r a d i o şi T V . P e n t r u v i i t o a r e a premieră a T e a t r u l u i „Ion Vasilescu", pregăteşte r o l u l l u i V l a d Ţepeş d i n piesa l u i P a i d Cornel C h i t i c . „In piesa l u i P a u l Cornel Chitic, Cronica . personală a lui Ijaonic (scriere modernă, e x primînd profunde sentimente patriotice), v o i i n t e r p r e t a r o l u l l u i V l a d Ţepeş.

Personalitate c o m p l e x ă , care a d o m i n a t frămîntata istoric η celei de-a doua jumătăţi a secolului a l X V - l e a , într-o Europă tulburată de p e r i c o l u l o t o m a n , V l a d — în v i z i u n e a a u t o r u l u i , aşa c u m v a apărea şi în specta­ col — se depărtează de legenda ce-I aşeza în rîndul t i r a n i l o r d i n b o l i c i , p e n t r u a se înfăţişa ca în realitate : u n d o m n i t o r a n i m a t de u n neîndurător s p i r i t justiţiar, η cărui autoritate s-a e x e r c i t a t , c u precădere, în slujba p r i n c i p i u l u i m o r a l . Dreptatea şi cinstea,, elemente p r i m e în ideea sa despre cîrmuirc, ţintenu u n scop istoric concret : libertatea şi neatîrnarea p a t r i e i , înfrîngerca trădării şi a vînzătorilor dc ţară. V l a d şi cei apropiaţi l u i aveau conştiinţa că n u m a i u n i r e a r o m â n i l o r dc dincoace şi d c d i n c o l o dc Carpaţi, precuim şi cu cei d i n M o l d o v a , poate r i d i c a o stavilă în faţa o t o m a n i l o r şi poate garanta i n d e ­ pendenţa românilor. Toate aceste idei sînt grefate pe u n c a ­ racter d u r , tăios, f e r m , neînduplecat, ceea ce conferă o rară forţă p e r s o n a j u l u i . Piesa e o l u m e d e l u m i n i şi dc u m b r e , în care, în j u r u l e r o u l u i c e n t r a l , gravitează caractere l a f e l dc p u t e r n i c e , echilibrînd confruntarea. Regizoarea O l i m p i a A r g h i r , scenografa E v n Şorban- şi c o m p o z i t o r u l l o s i f Herţea deschid afişul u n e i distribuţii d i n care fac p a r t e : M a r i c t a L u c a , Sanda M a r i a , D a n d u , F l o r i n Crăciuncscu,. Constantin Răşchitor, Stelian Crcmenciuc, D u m i t r u Fedoreac şi alţii".

Maria Marin
73

www.cimec.ro

Ion

Brad

Audientă la consul
P i e s ă î n trei a c t e

Personajele

(în ordinea

apart (iei)

C O N S U L U L (35 de ani) F E M E I A DISPERATĂ (32 de ani) A M B A S A D O R U L (50—55 de ani) SOŢUL INTERNAŢIONAL, zis şi M I R E L E (40 de ani) ŞOFERUL O L T E A N U , zis MUSTAŢA (52 de ani) S E C R E T A R A P R I M A R U L U I (50 de ani) P R I M A R U L M U N I C I P I U L U I (50—55 de ani) D O I N A (20 de ani) VICEPREŞEDINTELE BĂNUIT (40— 45 de ani) A L D O I L E A VICEPREŞEDINTE BĂ­ N U I T (38—42 de ani)

SOŢIA P R I M U L U I VICEPREŞEDIN¬ T E BĂNUIT (35—40 de ani) D I R E C T O R U L D E L A „VALURILE DUNĂRII" (55 d e ani) SOŢIA C E L U I D E - A L D O I L E A V I C E ­ PREŞEDINTE BĂNUIT (30— 35 d e ani) VOCEA S E C R E T A R E I AMBASADO­ R U L U I (40 de ani) VOCEA UNUI SPECTATOR V O C E A FETIŢEI D I N MUNŢII VRANCEI VOCEA UNEI SPECTATOARE VOCEA UNUI SPECTATOR INDIG­ NAT
României dintr-o ţară medi­

Acţiunea se petrece în zilele noastre, la Ambasada teraneană ţi la primăria unui municipiu de pe Dunăre. 74

www.cimec.ro

ACTUL I
Scena e împărţită în două printr-un perete care sugerează, în dreapta, biroul consulului, in stînga, o săliţă de aşteptare. In biroul consulului, pe peretele din spate, o hartă fizică a României, lingă uşa ce dă direct in coridor. In dreapta scenei, un geam mare, ce poate da spre o curte interioară. Lingă geam, o hartă administrativă a Europei. Biroul, de serie, obişnuit. Pe el, dosare, prospecte turistice, creioane, ştampile ele. în colţ, un dulap de fier. Sub geam, o măsuţă rotundă şi două fotolii. Atmosferă sobră, oficială. Doar pe radio, fotografia unei femei tinere, soţia, consulului, cu două fetiţe în braţe. încăperea din stînga scenei, legată printr-o uşă de biroul consulului, este o săliţă dc aşteptare obişnuită. O sofa lîngă perete, o măsuţă cu două-trei scrumiere, cam încăr­ de ţigări, mai multe scaune tapisate. Pot fi şi cîteva tablouri, reproduceri cate dc mucuri după Grigorescu, peisaje româneşti. De remarcat, pe unul dintre pereţi, o hartă mare a lumii. Dimineaţă. Ora opt. Vară. Cald. Consulul îşi aşază haina şi cravata tntr-un cuier. Respiră adine. Gustă din cafeaua ce abureşte. Fumează liniştit. Se uită, instinctiv, la Au aceeaşi culoare, cele două-telefoane de pe birou : unul direct cu oraşul, altul interior. se pot confunda uşor. Tot pe birou, dictafonul, aparat recent introdus. Deschide dulapul de fier, scoate un teanc de paşapoarte. Le, răsfoieşte atent, începe să aplice ştampile, să semneze, confruntînd. mereu numele cu cele înscrise în registrul de pe masă. Bombăne.

C O N S U L U L (stare specială, face, grăbit, un număr de telefon) : A l o , n i m i c ? Ştii dumneata ce veşti aştept de-acasă... Dacă-mi face nevasta a t r e i a fetiţă, î n ­ c h i d Consulara şi... D a , dacă v r e i , poţi să-i s p u i şi tovarăşului ambasador... (în¬ cepe să răsfoiască teancul de paşapoarte de pe birou, bombănind.) L u n a asta a u m e r s ceva turişti. D a , şi ceva o a m e n i de afaceri... N u t o a t e balenele, d a r n i c i p l e ­ vuşcă... (Sună un telefon, ridică recepto­ rul, emoţionat.) Oui, non... (Intre timp, t-a deschis dictafonul.) AMBASADORUL (la diclafon) : 'Mneaţa, consule ! Ce se-ntîmplă ? A z i n u m a i ştii v o r b i Idecăt franţuzeşte ? C O N S U L U L (încurcat, pune receptorul in furcă) : V ă r o g să m ă iertaţi, tovarăşe ambasador. Credeam că-i oraşul... . sau chiar... A M B A S A D O R U L : Eşti s i n g u r ? CONSULUL : Da. A M B A S A D O R U L : V e z i , că l a poartă e o tînără doamnă venită d i n R o m â n i a . V r e a să mă vadă... T e r o g s-o primeşti d u m ­
t

neata, în n u m e l e m e u . . . Eşti încă j u n e , soţia ţi-e plecată acasă, să nască... CONSULUL (decepţionat) : Dumneavoastră glumiţi, şi m i e - m i f i e r b e c a p u l ! A M B A S A D O R U L : Canicula, f r a t e , c a n i c u l a ! I a r èu, l a o r a n o u ă , c u m ştii, t r e b u i e să-1 p r i m e s c pe His Excellency... La douăsprezece, mă d u c l a m i n i s t r u l co­ merţului... L a u n u , p a r t i c i p l a . . . C O N S U L U L : D a , pe căldura asta ! (Observind că s-a închis dictafonul.) Mă i a c u g l u m e , şeful, de dimineaţă... T o c m a i pe m i n e , care-1 scutesc de-atîtea v i z i t e ne­ plăcute ! (Se uită la termometrul de pe perete, sufocat, ştergîndu-se cu o batistă mare.) 32 de grade, l a ora opt ! U f , b i n e c ă ' v i n e , His Excellency. Poate-1 c o n v i n g e , a z i , pe şeful n o s t r u , de ideea l u i fixă : „fă-ţi, d o m n u l e ambasador, o piscină, pe «acoperişul n o i i clădiri a a m ­ basadei !" „ D a , Your Excellency, numai că o piscină de asta costă e n o r m ! Şi, n o i , ştiţi, sîntem încă o ţară în curs de dezvoltare... N - a m a v u t niciodată u n i m ­ p e r i u . . . A d i c ă , să n u m i n t , a m a v u t

www.cimec.ro

75

m a i m u l t e . . . pc cap... Fie-le ţărîna uşoa­ ră !" Uf, căldură m a r e ! I m p e r i u , i m p e ­ r i a l i s m , caniculă, t o t u n drac ! Agresiune curată ! F E M E I A D I S P E R A T A (înalta, galeşă, îşi po­ triveşte părul, se uită intr-o oglinjoară pe care o scoate din poşeta mare şi burdu­ şită, bate tare în tişă, intră fără să mai aştepte răspunsul) : Hună ziua, d o m n u l e consul ! A m sosit. M - n t r i m i s ambasa­ dorul... CONSULUL (întii surprins, apoi jucînd) : Care ambasador ? FEMEIA DISPERATA : Al Romanici... (Ezită, c, un moment, derutată.) Ce ? A i c i a v e m m a i mulţi ambasadori ?... . C O N S U L U L (serios, în timp ee-şi îmbracă haina) : N u . doamnă. U n u l şi b u n . F E M E I A D I S P E R A T Ă : D a . şi eu consider ! Dacă m - a înţeles atît de repede... C O N S U L U L : D a , v - a înţeles. miţi dumneavoastră ? Cum vă nu­

C O N S U L U L : , L - a v e m dincolo... sălifa de aşteptare.)

(Arată

spre

F E M E I A D I S P E R A T Ă : A h , P a c i f i c u l ! Ştiţi, eu sînt de In Dunăre... C O N S U L U L (spontan, trolat ăj : Şi eu... într-o efuziune necon­

F E M E I A D I S P E R A T Ă (la fel, spontan, re¬ laţii directe) : N u m a i spuneţi ? ! Dună­ rean ? CONSULUL : Exact ! F E M E I A D I S P E R A T Ă : M i - a pus D u m n e z e u mîna-n cap ! D o m n u l e c o n s u l , piuă azi n-am a v u t nici u n noroc... N - a m a v u t n i c i o protecţie... A m fost t o t d e a u n a o visă­ toare de b i r o u . . . Cînd e r a m mică, v i s a m .mereu să mă ascund în cala u n u i v a p o r , s-o iau pc Dunăre în jos. Să n u - m i pese de M a r e a Neagră, să fac bezele cetăţilor dc pe Bosfor... N u ştiu dacă d u m n e a t a ni v i s a i SAU n u , d a r de ajuns văd c-nî ajuns... C O N S U L U L : D a . a m a j u n s , n - a m ce zice ! 33 d e grade la umbră ! (Se uită la ter­ mometrul de pe perete.) P a r d o n , 34 ! Imperiul caniculei ! Agresiune curată ! (Femeia face ochii mari.) I n sfîrşit, s p u ­ n e - m i sincer, ţi^au plăcut palatele de pe Bosfor ? F E M E I A D I S P E R A T Ă (gest măgire) : M - a adus c u consul !
1

F E M E I A D I S P E R A T Ă (ea şi cînd n-ar fi auzit întrebarea) : Sînt disperată, d o m n u l e ! Sînt disperată ! CONSULUL cum ? (maşinal) : Disperata şi mai

F E M E I A D I S P E R A T Ă (foarte grăbită) : Dacă n u - m i rezolvaţi situaţia, vă d a u la „ E u ­ r o p a liberă" !... C O N S U L U L (îşi pune şi cravata, apoi, iro­ nic) : V-aţi adus şi m i c r o f o a n e l e ? Cînd le puneţi în funcţiune, anunţaţi-mă şi pc m i n e , să-mi d r e g glasul... F E M E I A D I S P E R A T Ă (îl ia în Serios, se sperie) : Glumesc, d o m n u l e consul ! E u sînt româncă, ce n a i b a ! Luaţi-mi c o p i i i de pe cap şi tac d i n gură ! C O N S U L U L : Ce c o p i i ? F E M E I A D I S P E R A T Ă : Cei d o i , de l a p o a r ­ tă... I - a m lăsat cu m i r e l e . . . C O N S U L U L : M i r e , c u c o p i i ? D o i d i n cîţi ? F E M E I A D I S P E R A T Ă : D o i d i n t r e i . Fetiţa... C O N S U L U L (privind fotografia de pe radio) : Aveţi şi dumneavoastră o fetiţă ? F E M E I A D I S P E R A T Ă (cu sinceritate) : Da, ştiţi,- e r a m încă funcţionară în port... A v e a m 19 a n i . . . 0 visătoare... L - a m i u b i t m u l t , credeţi-mă... C O N S U L U L : Vă cred. d o a m n ă , v ă cred. Şi ? F E M E I A D I S P E R A T Ă (la fel, sinceră): Fe­ tiţa a m lăsat-o, deocamdată, în România. Ε înfiată de maică-mca, l a ţară. I n munţii V r a n c e i . I - a m zis să-mi scrie a i c i , l a dumneavoastră. Se poate ? C O N S U L U L : Dacă n-are u n d e , de ce n u ! F E M E I A D I S P E R A T Ă (nostalgic) : Ε în clasa a şasea, d o m n u l e c o n s u l . Eminentă ! (în­ cepe să plîngă.) L - a m i u b i t m u l t , v ă asi­ g u r . Şi e l , n e f e r i c i t u l , cine ştie pe u n d e s-o f i prăpădit ! De m u l t . . . î n c ă de-atunci... Poate, p r i n Pacific... (Se uită pe hartă.) A , n-aveţi aici ! C O N S U L U L (derutat) : Ce n - a v e m ? F E M E I A DISPERATĂ : Pacificul...

din mină, deza­ trenul, domnule

C O N S U L U L : Cine ? F E M E I A DISPERATĂ : Mirele... C O N S U L U L : Ăla c u c o p i i i ? F E M E I A D I S P E R A T Ă : D a . Zicea că i a h t u l l u i e t o c m a i a c u m în reparaţie, şi piaţa n a v l u r i l o r la m a r e a n a n g h i e ! N u m a i rentează deloc cursele regulate.... A u z i , t r e i zile şi t r e i nopţi, l a clasa η t r e i a , eu t r e n u l ! L e - a m îndurat pe toate, n u m a i de d r a g u l de a p o r n i . . . D a r m - a m opărit rău ! (începe să se tapeze, cam vulgar, la subţiori, cu o batistă mare.) Ce să m a i zic de cei t r e i c o p i i ? ! CONSULUL (contrariat) adus d o i . Că fetiţa... : Păi, ziceai c-ai

F E M E I A D I S P E R A T Ă : D a , cei d o i , d i n faţa ambasadei, sînt r o m â n i ' c u r a ţ i , vă a s i g u r ! D a r povestea l o r - e încurcată. Dacă m i - i trimiteţi în ţară, v ă p r o m i t că n u mă m a i d u c la poliţie, n u m a i fac n i c i o decla­ raţie despre d r e p t u r i l e o m u l u i . . . (Sună telefonul. Consulul ascultă atent. Se uită, pe rînd, la cele două aparate, emoţionat. Nu vrea să le încurce. Ridică receptorul.) D a . A m înţeles ! Dacă doriţi, v ă aştept. (închide telefonul, sc întoarce spre femeia • disperată.) D e c i , d u m n e a t a a i v e n i t aici c u u n m i r e , c u d o i c o p i i şi v r e i să faci şi declaraţii p o l i t i c e . I n sfîrşit, a m înţeles. F o a r t e b i n e . T r e c i , te r o g , în -săliţă de-alăt u r i şi scrie. A p o i , te poţi duce să citeşti declaraţiile astea l a orice „ E u r o p ă " v r e i . . . F E M E I A D I S P E R A T A (surprinsă): c o n s u l , dar... Domnule-

76

www.cimec.ro

C O N S U L U L fo conduce spre săliţă de aş­ teptare) : N u , n u , scrie ! Peste cîteva m i n u t e , ne v e d e m d i n n o u . (închide uşa după femeia rămasă nedumerită, perplexă. Se duce la termometrul de pe perele, îşi prinde capul in palme.) .'{."> ! M i r e , c o p i i . Oceanul Pacific, „Europa liberă" !... A M B A S A D O R U L . (dc statură înaltă, eu mustaţa tunsă englezeşte, intră pe uşa ce dă direct în coridor) : Ce faci, frate ? Iţi v i n e f a m i U a şi d u m n e a t a n u s u f l i o vorbă ! C O N S U L U L (nedumerit, în culmea fericirii): Aţi p r i m i t telex ? V i n e ? A M B A S A D O R U L : Ce telex, consule ? N-au/.i c u m îţi p l i n g c o p i i i pe la poarta a m b a ­ sadei ? C O N S U L U L (decepţionat) : Şi dumneavoastră, tovarăşe ambasador ? !... A M B A S A D O R U L : C i n e - a adus c o p i i i ăştia aşa de dimineaţă ? Ce-i cu ei ? C O N S U L U L (cu o ieşire ironică) : D o a m n a cea tînără... M i - a spus că e p r o t e j a t a dumneavoastră ! A M B A S A D O R U L : H a i d e , consule, că n - a m t i m p dc g k i m e ! C O N S U L U L : N u glumesc. Aşa m i - a spus. Ε disperată... A M B A S A D O R U L : F r a t e dragă, abia a c u m descoperi că trăieşti într-o ţară cu mulţi o a m e n i 'disperaţi ? C O N S U L U L : D a r asta e româncă, tovarăşe ambasador ! A M B A S A D O R U L : Sincer să-ţi s p u n , n u - m i plac deloc românii disperaţi ! V e z i , t o ­ tuşi, ce v r e a , ce p u t e m face p e n t r u ea... C O N S U L U L : Zice că... A M B A S A D O R U L : A s c u l t - o t o t ce zice şi-mi s p u i pc urmă. D a r , o r i c u m , luaţi c o p i i i d i n faţa ambasadei ! Fă grădiniţă, fă creş'ă, fă ce- v r e i l a secţia d u m i t a l e consu­ lară. Ştii că Ia ora nouă f i x v i n e Uis Excellency... C O N S U L U L : Binè. Lăsaţi' pe m i n e , că le descurc eu. Dar... (Ambasadorul iese, gră­ bit, consulul mai bombăne ceva, apoi intre.) o invită pe femeia dc alături să E i , n i scris ? Te-ai m a i gîndit l a „decla­ raţiile" alea ? F E M E I A D I S P E B A T Ă (se smiorcăie) : D o m ­ n u l e c o n s u l , gîndiţi-vă i?i dumneavoastră ! Mă ameninţă t o t \ t i m p u l că. dacă n u - m i luaţi g e m e n i i , îmi dă u n p i c i o r şi mă t r i m i t e ncasă... I a r cel mic... C O N S U L U L (mirat) : Parcă ziceai că ai t r e i , cu fetiţa d i n Ronmnia... Acum, sînt patru ? F E M E I A D I S P E R A T Ă : D a , cel m i c e-al l u i , c cîrlionţat ca e l . D a , n u - 1 contestă, d a r pe m i n e v r e a să mă facă „contestatară" !... Ţine să-1 ducă l a părinţii l u i . Cică, bătrînii a u o insulă... C O N S U L U L (cu ironie) : T e pomeneşti c-or f i r u d e cu Onassis ! F E M E T A D I S P E R A T Ă ; N u , că n u e grec. C O N S U L U L : D a r ce naţie-i ? .

F E M E I A D I S P E R A T Ă (cu importanţă) : Ε internaţional, d o m n u l e consul ! C O N S U L U L : M - a i lămurit buştean ! Dă-mi, te rog. paşaportul, să v e d e m despre ce este v o r b a ! FEMEIA DISPERATĂ (suspicioasă): Nu-1 d a u , n i c i moartă ! C u m m a i văd eu t o t u n i v e r s u l ?... C O N S U L U L : Şi c o p i i i ? F E M E I A D I S P E R A T Ă : M i - i luaţi, îi t r i ­ miteţi acasă, îi ţineţi aici, faceţi ce ştiţi... A l t f e l , mirele... CONSULUL (cu indignare) : V a să zică, l o t u l c c a l c u l a t , perfect pus l a p u n c t ! Şi e u , care credeam că eşti o biată fe­ meie nefericită i . . . ' F E M E I A D I S P E R A T Ă J(subit, numai miere): Nu mă judeca greşit, dragă d o m n u l e consul. Cum v e z i , n u m a i a m 19 a n i , să m a i pot aştepta ! E u altă ocazie să v ă d l u m e a n u m a i p r i n d ! (Ubservînd faţa im­ pasibilă a consulului, devine agresivă.) Dacă n u m i - i luaţi de pe cap, d a u pe faţă t o t ce cunosc despre tatăl l o r d i n R o m â n i a ! Şi încă ce ştiu, mamă d o a m n e ! Fajă aleasă, o m u l r e g i m u l u i , ecou i n t e r ­ naţional... Ştie şi m i r e l e . . . C O N S U L U L (furios, disperat, pune mîna pe telefonul, interior, face un număr) : A l o , Z a m f i r e ! Cheamă-1 repede, pe Mustaţă, şoferul şefului. Cheam-o pe nevastă-sa, şi poftiţi-1 înăuntru pe d o m n u l de pe stra­ dă. Dà, pe cel c u c o p i i i ! Ce să faceţi c u ei ? Plîng ? Păi, de-aia-s c o p i i , Z a i n f i r e , să plîngă ! Să-i d u c ă Mustaţă sus, l a el ! D a , l a e l , că d c 25 de a n i t o t η-a m a i a v u t c o p i i m i c i ! N-o să v r e a ? Cine ? Străinul ăla ? O să v r e a , mă, de-abia apucă ! U i t e . p o f t i m , o să vină şi d o a m n a imună, să v - n j u t e . . . F E M E I V D I S P E R A T Ă : Sper că n u - i o simplă manevră, să scăpaţi de m i n e . Că eu... * C O N S U L U L (continuă, pe acelaşi ton) : D a , Z a m f i r e , v i n e c h i a r d o a m n a m a m ă . (Se întoarce către femeie, sec.) Dă-mi, te r o g , paşaportul, dacă v r e i să căutăm o f o r ­ mulă. Şi d u - t e l a poartă, după c o p i i ' F E M E I A D I S P E R A T Ă : Ţi-am spus. d o m n u l e c o n s u l , că n u - m i las fericirea d i n mînă ! C O N S U L U L (cu mină gravă, bine jucată) : B a , paşaportul ai să m i - 1 laşi ! De u n d e să ştiu eu că m i r e l e d u m i t a l e n u e u n gangster, u n t e r o r i s t , cu b u z u n a r e l e p l i n e de pistoale ?... F E M E I A D I S P E R A T Ă (cu o grimasă dispre­ ţuitoare) : N-are n i m i c în b u z u n a r e , d o m ­ n u l e consul ! ' C O N S U L U L (se uită, din nou, la ceas) : Ca să f i m , totuşi, amîndoi liniştiţi, ţi-am spus, îmi laşi paşaportul ! Te d u c i , îţi dezarmezi m i r e l e , p r e d a i c o p i i i l u i M u s t a ­ ţă ! V i i , a p o i , stimată doamnă, împreună cu „internaţionalul" ! Să v e d e m c u m stăm cu bombele şi cu toate celelalte... · . F E M E I A D I S P E R A T Ă (temătoare, uitîndu-se lung, cînd la consul, cînd la harta Euro-

www.cimec.ro

77

pci, scoate paşaportul, învelit. într-un fu­ lar de mătase, şi-l întinde cu mîini tremurinde) : P o f t i m ! • Dacă n - a i f i de l a Dunăre, n-aş avea n i c i o încredere... C O N S U L U L (luînd paşaportul, cu fular tot) : D a r de ce l - a i învelit aşa, ca sfintele moaşte ? cu pc

FEMEIA DISPERATĂ : Paşaportul ăsta, d o m n u l e consul, înseamnă toate v i s u r i l e mele. Ţi-am spus : d i n copilărie şi pînă l a vîrsta asta... Dacă-1 p i e r d , sînt în stare să... (pauză) mă omor... C O N S U L U L : Lasă, m a i v e d e m n o i c u m o f i cu... d a , c u sinuciderea asta ! D u - t e , te r o g , rezolvă cu c o p i i i , şi v i n o împreună cu m i r e l e ! (O conduce politicos sprè sala de aşteptare. Se întoarce. Ea se pudrează din nou, îşi dă cu un spray de colonie, ţinut în poşetă.) U f , n u m a i ziua de azi îmi . m a i lipsea ! Dc-acasă, n i c i u n telefon ! I a r mireasa asta disperată a r f i în stare să mă facă şi tatăl copiilor... (Se uită atent în paginile paşaportului. Doi copii cu feţe identice, de circa trei ani, îl privesc din fotografiile lipite pe o pa­ gină specială.) U i t e , d o m ' l e , ce c o p i i f r u ­ moşi ! Şi, a m î n d o i , băieţi ! (Citeşte.) Dra­ goş şi V l a d ! N u m e - de v o i e v o z i ! (Se uită la paşapoarte, formează numărul de telefon al portarului.) Alo, Zamfire, vino, te r o g , după paşapoartele rezolvate ! Ţi-au m a i v e n i t u n teanc ? F o a r t e b i n e ! Ascultă, f i i a c u m a t e n t , n u c o m e n t a . C o n d u - i în sala de aşteptare pe d o a m n a m a m ă şi pe soţul ei internaţional. A u z i , f i i drăguţ cu ei, d a r pe dînsul fă-te că-1 c o n t r o l e z i î N u de-adevărat ! S p u n e - i , d o a r , dacă are pistoale, b o m b e , m i t r a l i e r e , să ţi le lase ţie în păstrare. Glumesc, măi, n u te spe­ ria ! (Se uită la ceas.) Nouă fără c i n c i ! (Apasă pe clapele dictafonului ; aparatul îi dă posibilitatea să joace.) A l o , tovarăşe ambasador, t o t u l e, deocamdată; în r e ­ gulă ! A M B A S A D O R U L : Ce se întîmplă c u c o p i i i ? C O N S U L U L : Sînt acasă l a Mustaţă ! Poate v e n i liniştit His Excellency... Vă r o g , însă, d u p ă întrevedere, să mă chemaţi. L u c r u ­ rile, c u tînăra şi disperata d o a m n ă , sînt încurcate... Ceva c l e n c i u r i de pe-«ici, ceva c l e n c i u r i de pe-acasă... O să v ă i n f o r m e z personal. Pîn-atunci, sper să v ă convingă His Excellency să construiţi, totuşi, p i s ­ cina, aia d i n vîrful ambasadei !... Poate, n e acordă u n c r e d i t fără dobîndă... AMBASADORUL: In t r i m i t , m i i n e , să-1 regulă, c o n s u l e ! Te convingi dumneata...

rele deodată.) A l o ! A l o ! Bucureştiul ? (Decepţionat.) Oui, cest moi 1 Bonjour. (Celălalt telefon ţiuie insistent, parcă dă semnale din alte lumi.) Avec plaisir ! Mais non, pas du tout. Jusqu'à midi, il impossible ! Oui. A bientôt I (În­ m'est chide, sîcîit. Apoi, se uită spre receptorul deschis.) Mîriic, f i r - a l a i n a i b i i ! (Cei doi sînt poftiţi de portar in săliţă dc aşteptare. Consulul aude, închide cu cheia săliţă, ia teancul de paşapoarte uşa dinspre şi iese pc uşa din spatele biroului.) S O Ţ U L I N T E R N A Ţ I O N A L (tip pricăjit, lup de mare în mizerie, îmbrăcat într-o bluză de vară, i se văd braţele ca nişte funii răsucite, tatuate. Faţă măslinie, păr cîrlionţat, ca la toţi mediteraneenii. Bărbiţă fără mustăţi. Deschide uşa larg, val-vîrtej, cu gust de scandal) : N u , domniţul m e u ! V r e a u protestare ! E u n u sînt u n ladrone, u n u r u k u k i ' i , să f i u sumis l a chestionări barbare. (încearcă uşa consu­ lului.) D a , v r e a u protestare ! F E M E I A D I S P E R A T Ă : T a c i d i n gură, că 6u i - a m r u g a t să te ia u n p i c l a între­ bări ! T u n u ştii că trăim în epoca tero­ r i s m u l u i ? N - a i c i t i t că se fură ambasa­ d o r i şi consuli.? Ce m a i v r e i ? . SOŢUL I N T E R N A Ţ I O N A L : V r e a u protestare ! F E M E I A D I S P E R A T A : V e z i , n u te p r o s t i prea t a r e , că aici sîntem pe t e r i t o r i u românesc ! A v e m interese superioare... SOŢUL I N T E R N A Ţ I O N A L : Pardonnez-moi! Scusi 1 F E M E I A D I S P E R A T A : A i c i sînt româncă... N r a m ajuns încă o... internaţională, să-mi p e r m i t orice... SOŢUL I N T E R N A Ţ I O N A L : O să g i u n g e m , cara mia. Voilà le mappemonde ! E-al n o s t r u , domniţul m e u ! F E M E I A D I S P E R A T Ă : E - a l n o s t r u , pe d r a c u ' ! N u vezi. că a m rămas şi fără paşa­ port ? ! SOŢUL I N T E R N A Ţ I O N A L : D a r c u m ? I m - ' posibile ! V r e a u p r o t e s t a r e ! (Se repede iar la uşă.) F E M E I A D I S P E R A T Ă (se apropie de el) : H a i , termină ! N u ţi-e ruşine ? N u m - a i o b l i g a t t u să a d u c e m g e m e n i i a i c i , l a ambasadă ? (Cu ochii spre uşa consulu­ lui.) N u m a i d e - a r ţine f i g u r a 1 Că ăştia n u p r e a umblă c u crucea-η sîn ! Degeaba i - a m ameninţat, c u m m i - a i spus t u . Şi-ap o i , m a i sînt şi ceilalţi, de-acasă: p r i m a r u l m u n i c i p i u l u i , că el a semnat p e n t r u p l e ­ carea mea ! N u ? N - a i d e c l a r a t t u , acolo, în faţa l u i , că doreşti c o p i i i , că v r e i să-i înfiezi, să l e d a i o educaţie aleasă, d e n i v e l internaţional ? I a r , m i e , n u mi-aî spus că v r e i să le cedezi jumătate d i n i n s u l a p e care o v e i moşteni de l a p ă ­ rinţi ? SOŢUL INTERNAŢIONAL Care i z o l a ? (foarte mirat) ' :

CONSULUL (grăbit) : Iertaţi-mă, tovarăşe ambasador ! C a n i c u l a ! (Rămine cu dicta­ fonul deschis pînă constată că, la celălalt capăt, s-a aşternut tăcerea. Se uită la termometrul din cameră şi oftează.) Urcă, f i r - a r să f i e ! 35, l a umbră ! (Zbîmîie un telefon. Tresare. Ezită, nu ştie pe care receptor să pună mina.) O f i născut n e vastă-mea ! (Apucă amindouă receptoa­

78

www.cimec.ro

F E M E I A DISPERATĂ : Insula Amalthea ! N - a i spus t u că e p r o p r i e t a t e a voastră ? uitu­ SOŢUL I N T E R N A Ţ I O N A L (făcind pe cul) : E u ? I m p o s i b i l e ! A m a l t h e a e u n a capra ! FEMEIA DISPERATĂ (într-adevăr dispe­ rată) : Fi-ţi-ar c a p r a de rîs, să-ţi f i e ! Ce crezi t u , c - a m v e n i t a i c i să v ă cresc v o u ă caprele riioase ? A s t a - i i u b i r e a ta ? Asta-i poziţia ta internaţională ? Dacă-mi era d o r de rîie, îmi a j u n g e a u caprele d i n U i t e , îmi cer R o m â n i a ! (Ameninţătoare.) paşaportul înapoi d e l a c o n s u l , îmi i a u g e m e n i i , îl i a u şi pe ăl m i c şi mă întorc în R o m â n i a ! SOŢUL I N T E R N A Ţ I O N A L : B r a v o , b r a v i s s i m o ! F r u m o a s a trădare ! E u înamorat dc t i n e , eu făcut s a c r i f i c i u , eu o r g a n i z a t acte, cu plătit t r a n s p o r t , şi-acum, i n g r a t i t u d i n e , deşertare, izolare ! N u , domniţul m e u ! N u ! C o p i l u l cel m i c , il agiamio, n u m a i primeşti înapoi ! A m e n ! E l este u n p r i soniere i n t e r n a t i o n a l e . F E M E j I A D I S P E R A T Ă (coboară privirile de pe planiglob, se . îndreaptă, viperă, spre el) : V r e i să m ă şantajezi ? V r e i să-mi f u r i şi u l t i m u l c o p i l ? N u ţi-1 d a u , n e n o ­ r o c i t u le ! SOŢUL I N T E R N A Ţ I O N A L : C a l m a , prinţesa, c a l m a ! Dacă n u scapi de g e m e n i , eu... (Face semn ca şi cînd ar ţine în mînă un cuţit, gata de înjunghiere.) F E M E I A D I S P E R A T Ă : V r e i să-i u c i z i ? SOŢUL I N T E R N A Ţ I O N A L (gest de confir­ mare, apoi, cinic) : D a , u c i d e m ! Şi, dacă n u faci declaraţiune, a t u n c i îl viaggio pe m a p a m o n d , i m p o s i b i l e ! Kaput ! A t u n c i încep să p a r l e z eu... F E M E I A D I S P E R A T Ă (amintindu-şi -cuvin­ tele consulului) : Deci, t o t u l , calculat ! T o t u l , b i n e o r g a n i z a t I A m o r e z a t u l e , te u c i d a i c i , pe t e r i t o r i u românesc ! (Se în­ dreaptă spre el, ameninţătoare, marinarul se retrage cu spatele la harta lumii, apoi, agil, ca ureîndu-se pe un catarg, se agaţă de gitul ei, o sărută, o îmbrăţişează cu disperare.)
1

O L T E A N U zis M U S T A Ţ Ă (robust, într-ade­ văr cu două mustăţi impresionante, ţepe­ ne, ca două coarne dc berbec. Trece prin săliţa dc aşteptare, uilindu-se curios la la încăierarea confuză a celor doi. Bate uşa consulului şi intră) : Vă salut. M-aţi chemat... C O N S U L U L (curios) : Ce fac ? O L T E A N U : D r a c u - i ştie ! Parcă se p u p a u , parcă se băteau ! C O N S U L U L (înţelege confuzia, ride) : N u de amorezaţii ăştia te-am' întrebat ! OLTEANU (înviorat la faţă) : înţeleg... D e g e m e n i i noştri întrebaţi. înghit ca l u p i i ! C O N S U L U L : Ce le-aţi d a t ? . O L T E A N U : Pîn-acum, o oală de lapte ! C O N S U L U L (îngrijorat) : O oală ? Vedeţi să n u l i se facă rău, că mă băgaţi l a închi­ soare n e v i n o v a t ! O L T E A N U : Dacă .mânîncă... nu pot dormi, săracii,

C O N S U L U L : Şi, de ce s-nu speriat c u m v a tale ?

n u pot" d o r m i ? N u dc mustăţile d u m i ­

O L T E A N U (realmente mîndru) : D i m p o t r i v ă ! încearcă să s'c agaţe de ele, ca miţele de b u r l a n e ! D i n cauza rănilor n u p o t d o r m i , t o v ' c o n s u l ! S-au opărit de căl­ d u r ă , pc tren... CONSULUL : Ungeţi-i cu alifie mentolată ! O L T E A N U : Degeaba ! Cred că l o r le t r e ­ b u i e u n p i c d e dragoste. Ştii ce m - a m gîndit ? L e t r e b u i e u n tată ! C O N S U L U L (sondaj) : Te pomeneşti c ă v r e i să-i în f iezi ? ! O L T E A N U (serios) : D u c t r a t a t i v e c u n e vastă-mea... Pînă o să a m eu ceva nepoţi pe-acasă... C O N S U L U L (cu un zîmbet mucalit) : Bine ! N u m a i să ştii că g e m e n i i sînt p e - u n p a ­ şaport cxi d i s p e r a t a . Dacă te lasă nevasta s-o i e i şi pe ea, m a i stăm de vorbă... Deocamdată, te r o g , d u - t o şi s p u n e - i d o a m n e i m a m e să i n t r e . . . Cred că-η r o ­ mână n - a i nevoie d e i n t e r p r e t !... OLTEANU (iese, răsucindu-şi mustăţile) : Poftiţi, d o a m n ă , v ă aşteaptă ! (Cei doi se reped la uşă. Olteanu, oprindu-l pe mire.) N u m a i d o a m n a . Dumneavoastră, m o n s i u , p a r d o n , m a i aşteptaţi ! SOŢUL I N T E R N A Ţ I O N A L testez ! (intrigat): Pro­

SOŢUL I N T E R N A Ţ I O N A L : amo...

Te

iubesc, ;····;.

ti

F E M E I A D I S P E R A T Ă : Mă a i , pe d r a c u ' ! · D a , recunosc, m - a i a j u t a t să a m şi eu u n paşaport ! D a , mă a i l a m î n ă , r e c u ­ nosc (... C O N S U L U L (reintrat, auzind toată gălăgia, descuie uşa, o întredeschide, ti vede îm­ brăţişaţi — sau tncăieraţi — şi se retrage repede, fără ca ei să observe) : Căldură m a r e ! (Priveşte spre cele două telefoane, apoi spre fotografia de familie de pe ra-. dio.) N i m i c , d o m ' l e ! N i c i o veste de-acasă ! (Formează un număr interior.) Alo, ascultă bătrSne ! Te r o g , v i n o urgent pînă a i c i . (Se uită la pozele gemenilor.) Cu ce p r a m a t i e i-o f i făcut d i s p e r a t a ? C u m , d o m ' l e ! Să a i d o i g e m e n i s p l e n ­ d i z i (se uită iar la pozele lor din paşa­ port) şi să-i v i n z i u n u i străin ? !

F E M E I A D I S P E R A T Ă : Stt ! Ţi-am epue să protestezi l a t i n e acasă, n u p e t e r i t o r i u românesc ! (îi trînteşte uşa in nas.) Vă place, d o m n u l e c o n s u l , c u m l - a m l u a t ? C O N S U L U L (abia ţinîndu-şi rtsul) : Chiar ! C u m l - a i l u a t ? U n d e - a i j j ă s i t podoaba asta ? F E M E I A D I S P E R A T Ă : Pe Dunăre... C O N S U L U L : L - a i p e s c u i t l a dezgheţ, p r i n ­ tre sloiuri ? F E M E I A D I S P E R A T Ă : A r e suflet de a u r , n u vă uitaţi I a suprafaţa l u i . . . Mă iubeşte

www.cimec.ro

ca u n n e b u n , d o m n u l e consul ! M - a l u a t cu toţi t r e i c o p i i i ! Do fetiţa n u ştie, n u i-am spus. Zicea că are u n i a h t , că pă­ rinţii l u i au vapoare şi, pe deasupra, de­ ţin i n s u l a Amalthea... C O N S U L U L (intrigat) : Insula Amalthea ? I n M e d i t e r a n n ? (Se întoarce spre haită.) N u cunosc... O să-1 întreb pe tovarăşul ambasador, că ştie pe dc rost şi insulele neloouite... FEMEIA D I S P E R A T A : N u - 1 m a i . deranja pe ambasador, d o m n u l e consul. Fiindcă tare mă t e m că t o t u l e doar o m i n ­ ciună... Dacă n e m e r n i c u l ăla a r fi re­ cunoscut c o p i i i , n u a j u n g e a m aici... N - n v r u t să-i vadă l a faţă, niciodată ! M i - a plătit, pe ascuns, t r e i a n i , n u m a i să tac. Şi-am tăcut, că-s fată fină. cu l i c e u . D a r , a c u m , <··ιιηι scăpat de b a n i i şi de ame­ ninţările l u i , n u m a i tac ! Dacă n u - m i luaţi g e m e n i i de pe cap, u r l u de se-aude în toată E u r o p a !... C O N S U L U L : Urlă, stimată doamnă ! E u , o r i c u m , o să-il r o g pe ambasador să a p r o ­ be scoaterea g e m e n i l o r de pe paşaport. Cu o singură condiţie... · F E M E I A D I S P E R A T Ă (arc întins): Care? C O N S U L U L : Să-mi spui cine-i tatăl c o p i ­ ilor. F E M E I A , DISPERATĂ (vădit mişcată, oftind) : Povestea e lungă şi încurcată. T a ­ tăl g e m e n i l o r a d a t referinţe b u n e , n u ­ m a i să m i se aprobe căsătoria, să i se şteargă u r m a ! D a , n u te u i t a la m i n e aşa. Cîndva, a m fost frumoasă ! D a r , a c u m , d u p ă p a t r u naşteri... Adică, n u ­ m a i t r e i . . . te-aş vedea eu c u m a i arăta şi dumneata... C O N S U L U L : Mulţumesc de onoare, dar... (Se ridică, scoate o sticlă ' de apă rece dintr-o frighetă de sub birou, umple două pahare, unul i-l întinde ei, pe celălalt îl dă repede peste cap.) N u m - a m u i t a t • l a d u m n e a t a c u răutate sau... F E M E I A D I S P E R A T Ă : N u , ăsta a fost ne­ n o r o c u l m e u , d o m n u l e c o n s u l . Toţi băr­ baţii s-au u i t a t l a m i n e fără răutate, cu interes, c u admiraţie... Parc-aş f i fost Chira C h i r a l i n a , n u a l t a ! D a , n u zîmbi ! Prin municipiul nostru, prin p o r t , pe toate v a p o a r e l e , româneşti sau străine, toţi mă a d m i r a u , aşa să ştii ! A m a v u t atît ea p r o p u n e r i serioase, d o m n u l e con­ s u l , că p u t e a m întemeia zece f a m i l i i ! Şi-acum, u i t e ce-am a j u n s ! (începe să plingă.) C O N S U L U L (ca să iasă din situaţie) : V e z i , a i grijă, n u suspina prea t a r e , să n u te-audă m i r e l e ! F E M E I A D I S P E R A T A (îşi revine repede) : V e z i , m a i b i n e , d u m n e a t a , să n-o întindă l u p u ' ăsta de m a r e , să m ă base cu p r o v a p e uscat !

C O N S U L U L : N - a i grijă, t-ă-i Z a m f i r la poar­ tă ! D a r t o t n u m i - a i spus (coboară gla­ sul, pînă la şoaptă) cu cinc-ai adus pe lume gemenii ? F E M E I A D I S P E R A T Ă (mereu cu ochii pe hartă, spune vorbe pc care nu ştii cum să Ic iei)': Cred că m i - a pus ceva în pahar, că a l t f e l n u mă lăsam eu n i c i sărutată de el ! E r a u n f e l de ştab. Şi, m i e , cu ştabi ca e l , n u m i - a plăcut n i c i ­ odată .să stau de vorbă. CONSILII.: I),· re? F E M E I A D I S P E R A T Ă : S i n i fricoşi, d o m n u ­ le consul ! Se uită de zece o r i în j u r . pînă să-ţi spună c ă te iubesc ! E l îmi ţinea mereu nişte p r e d i c i , ca u n popă. Despre m o r a l a proletară, bineînţeles. H e i . f i r - a i t u să f i i , îmi ziceam, dacă tc-ar vodca p r o l e t a r i a t u l de l a . D u n ă r e c u m v r e i să te scalzi în apele mele t e r i t o r i a l e , ce mamă de bătaie ne-ar m a i trage Ia ι amîndoi ! De-aia m ă feream de e l , ca d r a c u ' de tămîic ! D n - n scara a i a , a m fost invitaţi, m a i mulţi, l a „Valurile Dunării" şi m-a ameţit, ca p r i n farmec. N u ştiu unde m-a d u s , n u ştiu c u m m - n p r i n s în somn, şi m-a nenorocit. N u - s d i n d r a ­ goste născuţi g e m e n i i ăştia, d o m n u l e con­ sul, v a i de sufletul lor ! C O N S U L U L (sec) : C u m zici că-1 cheamă pe l u p u ' m o r a l i s t ? H a i , spune odată, că trece t i m p u l şi n o i n - a m lămurit încă nimic ! F E M E I A D I S P E R A T Ă : B a d a , e clar t o t u l ! Ti-1 s p u n , dacă j u r i că n u mă păcăleşti! C O N S U L U L (joacă) : J u r ! FEMEIA DISPERATĂ : Ε Consiliului municipal... vicepreşedintele

C O N S U L U L (sincer) : Canalia ! F i i convinsă, stimată d o a m n ă , că, dacă n i l - a i .spus nouă a c u m , o să-1 usture m a i rău decît toate muşcăturile „şopîrliţelor", cu care ne t o t ameninţi ! D a r , i a s p u n e - m i , p r i ­ m a r u l n u ştia n i m i c ? F E M E I A D I S P E R A T A : N u , vă j u r ! E l a fost o m u l cel m a i c i n s t i t cu m i n e ! îna­ i n t e de-a t r i m i t e sus d o s a r u l , p e n t r u a¬ probarea căsătoriei, m - a c h e m a t de t r e i o r i l a - el : „ M ă i , f a t o , măi, gîndeşte-te b i n e , n u t e p r i p i ! C u m crezi t u c-o să . te iubească multă v r e m e străinul ăsta, dacă a i atîţia c o p i i , şi dc-atîtea f e l u r i !" E u , n u şi n u , că dacă m i s-au s p u l b e r a t toate v i s u r i l e , c e l puţin pe ăsta să-1 rea­ lizez. L - a m anunţat şi pe vicepreşedinte, l - a m ameninţat, şi e l , p r i n c i n e şi c u m n u ştiu, a-nvîrtit-o, a sucit-o, şi 1-a con­ v i n s pe p r i m a r . P r o b a b i l , şi-au zis, ca ş i - m i n e , că reiese c l a r d i n declaraţiile m i ­ r e l u i m e u că ăsta e foarte bogat : insulă personală, ceva vapoare... D e c i , existenţă asigurată ! M a i era l a m i j l o c şi ăl mic... C O N S U L U L (grăbit) : Şi, c u gînd să faci a c u m ? e l , ce a i de

80

www.cimec.ro

FEMEIA D I S P E R A T A (începe iar să se smiorcăie) : Cu e l , d o m n u l e consul, e şi m a i încurcată ! E l n-arc, ca g e m e n i i , în spate, n i c i o ţară ! Degeaba zice m i r e l e că... C O N S U L U L : Şi-atunci, ce declaraţii de p r o ­ test v r e i să m a i faci ? Dacă ăsta-i ade­ vărul, gol-goluţ... F E M E I A D I S P E R A T A : Păi, c u ăla, cu v i c e ­ preşedintele... Dacă-mi luaţi g e m e n i i , c u m m i - a i p r o m i s , a t u n c i n u fac. C O N S U L U L : B i n e . N e - a m înţeles. U i t e , i a , te r o g , hîrtiilc şi t o c u l ăsta, treci alături şi serie-mi toată tărăşenia, n e g r u pc a l b ! A l t f e l , o să creadă c i n e v a de pe-acasă c-am i n v e n t a t - o e u , d i n gelozie... FEMEIA DISPERATĂ : C u m , d i n gelozie ? C O N S U L U L : N u spuneai că sîntem amîndoi dunăreni ? Dacă ţipă într-o z i v i c e p r e ­ şedintele că g e m e n i i sînt copiii, m e i ? ! Scrie, deci,, t o t u l , i n c l u s i v ce gîndeşti despre p r i m a r , fiindcă — n u - i aşa ? — el a pus u l t i m a semnătură. Dacă a i dc gînd să faci scandal, m a i m u l t sau m a i puţin european, a t u n c i p r i m a r u l t r e b u i e să răspundă p r i m u l ! N u ? Şi-apoi, o să răspund eu, o să răspundă a m b a s a d o r u l , dacă-ţi aprobăm ştergerea g e m e n i l o r d i n paşaport. (Exaltare jucată.) Dacă-ţi deblocăm d r u m u l pentru nemaipomenita d u ­ m i t a l e călătorie... FEMEIA DISPERATĂ (în derută) : N u , d o m n u l e c o n s u l ! N-o să fac n i c i u n scandal. Vă j u r ! Şi-atunci, de ce să m a i scriu toate astea ? CONSULUL (decis) : Pentru că, oricum, scandalul c gata ! N u - 1 faci d u m n e a t a , dar îl facem n o i !. D i n t r - o obligaţie m o ­ rală. D a , stimată d o a m n ă , ăluia o să-i r a d e m b a r b a , de n-o să-1 m a i . recunoşti la întoarcere ! F E M E I A D I S P E R A T Ă (iarăşi foarte dispe­ rată) : Ţi-am spus, d o m n u l e consul, că n u mă m a i întorc ! Ce, v r e i să-mi crape o b r a z u l dc ruşine ? C O N S U L U L : Clar ! T r e c i , te r o g , d i n c o l o , scrie t o t u l , n e g r u pe a l b . I a r la sfîrşit poţi adăuga : „ R o g autorităţile române să n u - m i r i d i c e cetăţenia..." FEMEIA DISPERATĂ Nu-nţeleg I (in nedumerire) :

bă ! (0 conduce spre uşă.) Peste zece m i n u t e , să i n t r e şi m i r e l e , podoaba d u ­ m i t a l e internaţională, marele c u c e r i t o r ! Vă aştept 1 (închide uşa, destul de trîntit. Se aşază pe un scaun, istovit, lac de apă. Tele­ foanele, nimic. Linişte suspectă. Se uită la ceas. Se aude o bătaie in uşa ce dă direct în coridor, apoi, fără să mai aştepte răs­ punsul consulului, se deschide.) A M B A S A D O R U L (intrind, cu un aer obosit): Te anunţ că n-o m a i primesc ! C O N S U L U L : Pe ea ? D o a r mi-aţi p r o m i s . . . AMBASADORUL : menii... CONSULUL: După ce i - a m văzut ' g*

Cînd?

Unde?

A M B A S A D O R U L : L a Mustaţă ! L e unge nevastă-sa rănile cu untdelemn. Şi, dacă i - a m văzut pe ei în b a l u l ăla, a t u n c i n-o m a i p o t vedea pc ea ! Chiar de s-ar d a de ceasul morţii ! C O N S U L U L (concesiv) ; N u se dă, fiţi s i ­ g u r ! I - a p r o m i s m i r e l e o insulă — i n s u ­ la Amalthea, d i n Mediterana. M - a m uitat pe hartă, d a r n-o găsesc ! A M B A S A D O R U L :. Cred şi cu că n-o gă­ seşti ! Ce-ar f i , consule, să-ţi m a i a d u c i a m i n t e de Cele învăţate în şcoală ! C O N S U L U L (incereînd să-şi aducă aminte) : Amalthea... Amalthea... N u c u m v a e v o r ­ ba de ?... A M B A S A D O R U L : E x a c t , e capra care 1-a alăptat pe Zeus. D a r de C o r n u l A b u n ­ denţei a i a u z i t ? C O N S U L U L (cu haz) : A m a u z i t ! D a r d u m ­ neavoastră aţi a u z i t de p r i m a r u l m u n i ­ c i p i u l u i de l a Dunăre ? Şi, m a i ales, de vicepreşedintele care i-a dăruit disperatei cei d o i g e m e n i ? A M B A S A D O R U L (după un scurt timpde tăcere) : Ascultă, consule, văd că zăpă­ cita asta d e caniculă îşi face de cap ! Ce v r e i , dragă, de la m i n e ? C O N S U L U L (ocazie clară) : A p r o b a r e a să le pregătim gemenilor, u n paşaport separat. (Cu bonomie.) Poate-i înfiez e u , dacă-mi . daţi v o i e , şi dacă n u s-a hotărît c u m v a , înaintea mea, Mustaţă... A M B A S A D O R U L : D a r ce să f a c i d u m n e a t a c u atîţia băieţi ? (Tăcere semnificativă.) Ce, n - a i c i t i t încă t e l e x u l ? V i n o , f r a t e , să te t r a g de u r e c h i ! A i reuşit, în sfîrşit, să-ţi faci u n fecior ! Canicula... M e d i t e ­ rana... C o r n u l Abundenţei... CONSULUL (blocat) : D u m n e a . . . D u m n e a ­ voastră v ă v i n e să glumiţi, şi-aici, l a m i n e , sînt 40 de grade l a umbră !

C O N S U L U L : Uite-aşa, ca-η zicala aia cu m i n t e a de pe urmă. Păstrează-ţi paşapor­ t u l românesc... FEMEIA DISPERATĂ: De ce? C O N S U L U L : Fiindcă, stimată doamnă, m a ­ p a m o n d u l ăsta e şi m a r e , şi m i c ! Cine ştie, l a m a r g i n e a cărei mări, ba m a r g i n e a cărui ocean, o să m a i a i n e v o i e de u n consul sîcîitor, ca m i n e ! Şi-acum, l a trea­

CORTINA

www.cimec.ro

81

A C T U L al ll-lea
Acţiunea se desfăşoară peste o lună, la primăria unui municipiu de pe Dunăre, port vechi, cu tradiţie. Biroul consulului a devenit biroul primarului, cu unele modificări fireşti — în locul hărţii Europei, harta municipiului. Pe o masă, poate fi macheta portu­ lui dunărean, în curs dc .extindere şi de modernizare. Dimineaţa. Ora opt. Căldură normală. Geamurile, larg deschise. Din depărtare, se simte răsuflarea Dunării.

P R I M A R U L (tip obişnuit, cu ochelari ele­ ganţi, cu tîmple cărunte. Aplecat peste birou, desface, pe rînd, plicurile pe care le are în faţă, citeşte atent, subliniază cu diverse creioane colorate şi scrie indicaţii pe hlrtiile citite. Apasă pe sonerie. Intră secretara) : De c i t i t , c m a i uşor. De r e ­ z o l v a t , m a i greu. (li dă scrisorile.) Cele m a i m u l t e sînt cereri de locuinţă. S E C R E T A R A : Şi de audienţe... P R I M A R U L (ca şi cînd n-ar fi auzit-o) : Toată l u m e a v r e a c o n f o r t s u p e r i o r . Şi-a­ c u m a , reclamaţiile... (îi dă un alt teanc de scrisori.) Atenţie l a astea, sînt ale întreprinderilor care cooperează între ele. D e c i , alte cercetări !... A u a j u n s ca babele, peste g a r d : hîra-hîra, pîra-pîra ! N e - a r t r e b u i u n c o m p u t e r , să le î m p a c e ! Şi-apoi, a n o n i m e l e ! SECRETARA : Multe — m i n c i n o a s e , i a r altele... cinstite, unele —

faţă) : A l o , d a , tovarăşe m i n i s t r u , e-aicea, v i - 1 d a u i m e d i a t ! (Astupă pîlnia cu pal­ ma.) Pe „guvernamental", M i n i s t e r u l d e Externe ! P R I M A R U L (se întrerupe din lectură, se ridică in picioare, de parcă cine ştie ce şef mare l-ar căuta. în timp ce ia recep­ torul, bombăne pentru sine, mirat) : E x t e r n e l e ? (Apoi, tare, apăsat.) D a , vă salut, eu sînt ! A , t u eşti, F i l i m o a n e ? Păi, spune, frate, aşa, de c e - m i d a i atîtea emoţii ? ! Credeam că-i ministrul ! (Se aşază pe fotoliu.) C u m ? Cine se plînge ?' A m b a s a d o r u l Popescu ? Ăla care era cu t i n e , l a propagandă ? D c h , n o i cu şan­ tierele, v o i c u l o z i n c i l e şi c u filozofia ! D a , a m semnat... Sigur, a m semnat şi p e n t r u cei d o i g e m e n i ! C u m ? M i - i t r i ­ miţi azi înapoi ?. (Uimire. Se opreşte, apoi reia, aproape amuzat.) A u venit din străinătate ? B i n e , îi p r i m e s c , desigur ! O să citesc atent t o t C e - m i aduce c u r i e r u l . A i c u i sînt ? A i vicepreşedintelui m e u ? Păi b i n e , f r a t e , care ? Că eu a m d o i vicepreşedinţi ! D a , v o i cerceta, desigur, foarte amănunţit. 0 să v ă d a u şi-n scris, înţeleg, ştiu... ' I n cîteva zile, o să a i răspunsul... Ce m a i fac ? D e h , ca într-un p o r t m a r e —• corăbii şi n e c a z u r i ! T e salut... (Pune receptorul la locul lui, se şterge cu batista pe frunte. Ε indispus. Către secretara rămasă in picioare, Ungă birou.) H e i , f i r - a r ea să f i e de primă­ r i e ! N u p u t e a m rămîne, d r a c u l u i , u n s i m p l u i n g i n e r n a v a l ? ! Asta n u m a i de la v e c h i i noştri c o l e g i , de U . T . M . , m i se trage ! S E C R E T A R A (îl sacrificiu" ! întrerupe) : „Generaţie de

P R I M A R U L : Amuzante... Uite, poftim ce scrie cucoana asta, care semnează : „ O cetăţeană mîndră de municipiul ei". A u z i ! (Citeşte, imitînd-o.) „Este i n t o l e r a ­ b i l , tovarăşe p r i m a r , ca autorităţile c o m ­ petente să n u supravegheze 'ecarisajul m u n i c i p i u l u i . M a i ales folosirea de către cîini a l o c u r i l o r s t a b i l i t e în p a r c . S c h i m bîndu-le m e r e u , se creează tragice con­ f u z i i . Căţeluşa m e a d i n rasa caniche s-a o p r i t într-o seară l a copacul ei p r e f e r a t . D a r , d i n n e n o r o c i r e , şi m a i ales d i n n e ­ glijenţa p a z n i c i l o r p a r c u l u i , l o c u l acela era o c u p a t de u n d u l ă u , c u n o s c u t în car­ t i e r u l n o s t r u sub n u m e l e d e «Senatorul». Şi, v ă daţi seama ce a u r m a t ! «Sena­ torul»..." · S E C R E T A R A (amuzată) : I a r „Senatorul" ? P R I M A R U L (sec, dîndu-i plicul) : T r i m i t e o ba t e a t r u l n o s t r u satiric !... S E C R E T A R A (tresare ; primul telefon care sună e tocmai „guvernamentalul". Pe măsură ce ' vorbeşte, • se luminează la
:

P R I M A R U L : 0 f i ! N u m ă plîng de n i m i c ! D a r să mă m a i ocup şi de a v e n t u r i l e amoroase ale s u b a l t e r n i l o r , asta nu-mi place deloc ! P e n t r u asta, c h i a r n - a m v o ­ caţie! F a t o , c r e d e-o să intrăm amîndoi în

f2

www.cimec.ro

b u c l u c ! Şi, ca v e c h i activişti l a U . T . M . , b i n e ne-ar m a i şedea !... S E C R E T A R A (speriată) : D a r cu ce-am gre­ şit ? P R I M A R U L : Păi, n - a i insistat şi t u să sem­ nez actele d e căsătorie ale domnişoarei ăleia d i n p o r t ? S E C R E T A R A (îi mai vine inima la loc) : B a d a ! Le-aţi semnat, s-au a p r o b a t , a p l e ­ cat c u paşaport în regulă. Să fie sănă­ toasă şi să aibă ceva m a i m u l t noroc deoît a a v u t pe-aici ! P R I M A R U L : H a l a l noroc ! După c u m a i a u z i t , ne sosesc d i n străinătate g e m e n i i ! Te pomeneşti că ştii şi-ai c u i sînt ? S E C R E T A R A (decepţionată) : Mister total ! Multe ştiu eu... d e h , p o s t u l , meseria de-aici... P R I M A R U L (insinuant, in glumă) : Lasă, n u te m a i scuza, ştiu , eu că, dacă n u t r a g i c u urechea, t o t m a i f u r i cu p r i v i r i l e . . . D a r , de data asta, c u tatăl g e m e n i l o r , tare aş f i v r u t să f i i m a i indiscretă. Şi, dacă n - a i fost l a t i m p , a c u m e prea tîr­ z i u ! D e c i , îndată ce soseşte c u r i e r u l spe­ c i a l d e l a E x t e r n e , îmi d a i p l i c u l , i a r pe c o p i i (pauză, ia o hotârîre) îi adăpos­ tiţi l a Casa d e oaspeţi a primăriei... (Ginditor şi trist.) Ce b i n e m i - a r p r i n d e a c u m c o n s i l i e r u l m e u special 1 S E C R E T A R A (nedumerită) : Care ? Cel de l a J u r i d i c sau cel de l a Personal ? P R I M A R U L : N u , fato, Doina ! SECRETARA : Fiica dumneavoastră ? Mă ' d u c să-i telefonez ! (Vrea să iasă pe uşă, dar se întilneşte, nas în nas, cu Doina. Moment de perplexitate.) F o r m i d a b i l i Con­ s i l i e r u l I special . în persoană ! (Secretara iese.) DOINA (frumoasă, seamănă leit cu tatăl său, e îmbrăcată cu blugi, are un aer ştrengăresc) : Tată, iartă-mă c-am d a t , b u z n a ! M i - a u l u a t p e r m i s u l de con-» ducere... P R I M A R U L : Cît aveai l a oră ? D O I N A : 250... P R I M A R U L (face ochii mari) : Cît ? D O I N A : 250 d e l e i , p e n t r u depăşire ! P R I M A R U L (scoate banii din buzunar): Ţi-i d a u , fiindcă a i făcut infracţiunea toc­ m a i l a t i m p u l p o t r i v i t . A v e a m nevoie d e tine... D O I N A : I a te uită, că m a i sînt şi eu utilă la ceva ! Despre ce-i v o r b a ? P R I M A R U L : U i t e , ca să vorbesc scurt, în g e n u l tău : poate-ţi m a i aminteşti de f a t a aia d i n p o r t , aia cu g e m e n i i , care s-a măritat cu a r m a t o r u l ăla bogat... D O I N A , , : D a , şi ce-i cu ea ? T u i - a i a p r o ­ b a t plecarea... P R I M A R U L (indispus) : Ce-ai l o c u l m e u , dacă ţi-ar t r i m i t e poi ? E i , da, n u te uita i - a r t r i m i t e c h i a r azi ? N u face t u , în g e m e n i i îna­ aşa, dacă ţi mîine.

D O I N A (fără să stea . prea mult pe gînduri) : Dacă sînt a i tăi, tăticule, eu le-aş zice fraţi ! Frăţiorilor ! Haioşilor !

PRIMARUL (furios) : Obraznică te ştiam, d a r n u şi vulgară ! D O I N A (surprinsă) : M - a i chemat aici ca" să te m i n t sau ca să-ţi s p u n adevărul ?' Repet : dacă sînt a i tăi, tăticule, n u te' speria, zău ! M a i b i n e mărturiseşte-mi deschis t o t u l . Cu m a m a , a r a n j e z eu... Cu şefii, rămîne să t e descurci singur... N u mă bag... Altă generaţie... A l t e concep­ ţii... A l t e exigenţe... P R I M A R U L (indignat) : Dacă m a i c o n t i n u i , te d a u afară ! Aşa mă cunoşti t u pe mine ? DOINA (cu aceeaşi francheţe) : Nu-nţeleg. A v e a i nevoie de m i n e p e n t r u o dezbatere teoretică ? P e n t r u u n s i m p o z i o n despre clică ? Sau ca să-mi s p u i a i c u i sînt g e m e n i i ? Cine şi de ce ţi-i t r i m i t e p e cap ? (Pauză.) Ţi-e frică ? P R I M A R U L (intră în normal) : M i e ? (Ri­ dică din umeri.) Totuşi, eu a m semnat... I a r cei de l a E x t e r n e afirmă că g e m e n i i ar f i a i u n u i a d i n t r e vicepreşedinţii m e i . Care d i n t r e ei ? H a i , c o n s i l i e r u l e , s p u ­ n e - m i , d e u n d e e-o apuc ? D O I N A (după o clipă) : I a - o ca d e t e c t i v i i , pe căile intuiţiei... (Izbucnind in ris.) P r i m a r u l şi Colombo ! P R I M A R U L (deconcertat) : Ţie-ţi dă mîna să te j o c i c u v o r b e l e . D a r eu t r e b u i e să u r m e z căile l e g i i . S-o respect şi, l a n e v o ­ i e , s-o i m p u n ! D O I N A (cam oficial) : T o c m a i , p r i m a r u l e ! Legea, în cazul ăsta, este să a f l i adevă­ r u l ! De ce n u - i c h e m i l a t i n e pe cei d o i vicepreşedinţi ? A m î n d o i sînt bănuiţi, d a r unul s i n g u r e vinovat ! PRIMARUL (lovindu-se cu palma peste frunte) : Nevestele !... D O I N A (descumpănită) : Ce-i c u nevestele ? P R I M A R U L : T r e b u i e să l e c h e m pe ele ! N u poţi face u n v e r i t a b i l sondaj p s i h o ­ logic, fără să asculţi şi nevestele ! Cred că ştii, c o n s i l i e r u l e , că, în împărăţia căsniciei, fiecare soţie este n u n u m a i u n detectiv a b i l , c i o poliţie întreagă ! D O I N A : N u c u m v a te r e f e r i şi l a m a m a ? P R I M A R U L : Mă r e f e r e a m l a poliţie, n u l a securitate. (Precizîrid.) Vorbesc de secu­ r i t a t e a personală... S t a i , a m şi u n „şef a l personalului"... D O I N A : Tată, dacă o i e i p e căi a d m i n i s t r a ­ t i v e , n - a j u n g i l a n i m i c ! Fă c u m a i spus ' ş i cheamă nevestele, C o l o m b o ! (Cu umor.) N o r o c , tovarăşe p r i m a r ! (II sărută repe­ de.) M ă aşteaptă Miliţia... P R I M A R U L (îşi scutură capul ca după un vis ciudat, se apropie de geam, priveşte spre Dunăre. Trei sirene răguşite, de va­ por vechi, parcă îi dau semnalul aştep­ tat. Face, precipitat, un număr de tele­ fon) : A l o , " d u m n e a t a eşti, v i c e ? A i a z i audienţe ? N u ? A t u n c i v i n o , te r o g , u r ­ gent, pînă l a m i n e ! N u , nu-ţi -aduce n i c i o hîrtie ! Dă-le d r a c u l u i ! A z i lucrăm fără hîrtii !... (După cîteva clipe, apasă pe un buton şi cheamă secretara.) Ori­ cine mă caută l a telefon, n u sînt a i c i !

www.cimec.ro

83

SECRETARA :

Dar

unde

sîntcţi ? Da, n u

P R I M A R U L : Plecat în

Mediterana.

r i d e ! Mă întorc la amiază. S E C R E T A R A (amuzată) : L a ce debarcader să v-aştopte ? (Iese, în timp ce intră vicepreşedintele.) VICEPREŞEDINTELE B Ă N U I T : Vă salut, tovarăşe p r i m a r ! Sînt a i c i , a m v e n i t ! E r a m t o c m a i pe p u n c t u l " de a pleca pe şantierele n o i l o r b l o c u r i . Ştiţi, exact c u m a m s t a b i l i t i e r i . Dacă n u le dăm la t i m p , ne zboară. PRIMARUL (luîndu-l, familiar, de braţ) : B i n e . Pleci i m e d i a t . Deocamdată, a m v r u t să te felicit... VICEPREŞEDINTELE BĂNUIT (surprins) : Pentru aprovizionare ? P R I M A R U L : N u . P e n t r u reîntregirea f a m i ­ l i e i ! Ţi s-au întors c o p i i i d i n străină­ tate... VICEPREŞEDINTELE BĂNUIT (uimit) : Care c o p i i ? . . · P R I M A R U L : G e m e n i i . Dragoş şi V l a d . F r u ­ moase n u m e ! VICEPREŞEDINTELE BĂNUIT : Cred glumiţi. Cred că mă confundaţi. P R I M A R U L : Cu cine ? că

cretara aşteaptă indicaţii.) A u z i ? Astăzi o să facem niţel pe d e t e c t i v i i . . . S E C R E T A R A : Cu plăcere... Ca-η tinereţe ? P R I M A R U L : N u , n u te speria ! N u c h i a r ca a t u n c i . . . A u sosit g e m e n i i ? S E C R E T A R A : D a , zice. f a t a de l a Casa de oaspeţi că-s p l i n i de semne. D a r sînt v e ­ seli. Cer t o t t i m p u l lapte. P R I M A R U L :Cheam-o, te r o g , pe soţia vice­ preşedintelui care a ieşit ! (Secretara dă nas în nas cu care intră.) AL vicepreşedintele

VICEPREŞEDINTELE BĂNUIT (serios, aproape liric) : N u ştiu, d a r mă c o n f u n ­ daţi ! D i n păcate, n - a m n i c i u n c o p i l ! Aş f i d o r i t m u l t , d a r a t u n c i , l a început, nevastă-mea, ştiţi, η-a v r u t , că sîntem p r e a t i n e r i , că... Pe v r e m e a aia ora a d ­ m i s . . . Se făcea legal... P R I M A R U L : D a r CU n u v o r b e a m de c o p i i i legali ! Ce d r a c u ' . ! Atîta ştiu şi eu despre f a m i l i a d u m i t a l e . . . V o r b e a m de cei d o i g e m e n i , expediaţi în străinătate, cu a i u ­ r i t a aia d i n p o r t . . . Cred c-o ştii, c - a m d i s c u t a t despre plecarea ei... S-a măritat c u a r m a t o r u l ăla bogat. Şi-acum, p o f t i m , ne-a t r i m i s g e m e n i i , c u r a p o r t u l ambasa­ d o r u l u i şi c u declaraţiile e i . Zice că sînt ai d u m i t a l e ! VICEPREŞEDINTELE . BĂNUIT (ironic) : Dacă-i v o r b a d e o sentinţă internaţională, ce m a i , aş protesta degeaba ! P R I M A R U L : Şi nevasta ?... VICEPREŞEDINTELE B Ă N U I T : Chemaţi-o pe ea. Dacă o convingeţi, sémnez, îi înf i e m pe amîndoi... (Iese.) P R I M A R U L (singur, perplex) : Dacă ăsta a acceptat atît d e uşor, e c i u d a t ! (Face alt număr de telefon, sună insistent, apoi, într-un tîrziu, i se răspunde.) Alo, d u m ­ neata eşti ? D a . v o r b e a i c u oraşul ? Foarte b i n e ! Descurcă-le, că de-aia a m c e r u t atîtea investiţii ! A m v r u t . să te întreb : a i c u m v a z i d e audienţă ? N u ? A t u n c i , v i n o repede pînă l a m i n e ! (închide tele­ fonul. Intră secretara, cu plicul adus de curierul special de la Buâureşti. Se uită lung la plicul acela ferecat cu ştampile şi cu sigiliu sec, e tentat să-l deschidă imediat. Renunţă. 11 aşază pe birou. Se­

D O I L E A VICEPREŞEDINTE BĂNUIT : Vă s a l u t c u stimă, i u b i t u l n o s t r u şef ! B i n e că m-aţi chemat. T o t v o i a m eu să v i n 13 dumneavoastră, să vă spun... P R I M A R U L (pripit, curios) : Ce ? N u c u m ­ v a , legat de... A L D O I L E A VICEPREŞEDINTE BĂNUIT: B a d a , de e x p o r t ! N u m a i p o t , tovarăşe p r i m a r , mă sufocă ! Ăia de pe l a agenţii şi ambasade telegrafiază l a m i n i s t e r e , m i ­ nisterele telexează l a întreprinderi, între­ p r i n d e r i l e d a u v i n a u n a pe a l t a . P i o n u l se face, n u zic, d a r n u m a i e u , ca a r b i t r u local, ştiu cu cită sudoare şi cu cît efort ! V o r b a aia : u n i i cu călătoriile, alţii cu i n s o m n i i l e ! Aşa că, vă r o g , dacă se poate, să n u mă ţineţi prea m u l t . A m convocat, la c o m a n d a m e n t u l p o r t u l u i , pe toţi cei răspunzători pentru încărcarea îngrăşă­ mintelor chimice... P R I M A R U L (luîndu-l şi pe el familiar de braţ) : N u te ţin deloc ! T e - a m chemat n u m a i să te f e l i c i t . . . AL DOILEA VICEPREŞEDINTE BĂNUIT (luat prin surprindere) : P e n t r u ce ? P R I M A R U L {foarte atent, cu ochii pe faţa interlocutorului) : Ţi s-au întors c o p i i i d i n străinătate... AL DOILEA VICEPREŞEDINTE BĂNUIT (spontan, rece, foarte sigur pe el) : De l a s t u d i i , sau d i n excursie ? . P R I M A R U L (misterios) : De l a s t u d i i , c-au v e n i t c u certificatele în regulă. U i t e , le a m a i c i , pe masă ! Şi d i n excursie — f i ­ indcă au străbătut toată M e d i t e r a n a . . . AL DOILEA VICEPREŞEDINTE BĂNUIT (nervi tari, talent de actor) : Dacă-i sar­ cină, c u plăcere ! Sînt c h i a r emoţionat. De m u l t d o r e a m , eu şi ncvastă-mea, să m a i realizăm în viaţă şi u n c o p i l . Dacă ne-au sosit a c u m d o i , făcuţi-gata, cu atît m a i bine !

P R I M A R U L (insinuant) : Ţi i-a t r i m i s în d a r ea (pauză), ştii d u m n e a t a cine... A L D O I L E A VICEPREŞEDINTE BĂNUIT : N - a m n i c i o rudă în străinătate... P R I M A R U L : Atîta ştiu şi eu despre f a m i l i a d u m i t a l e ! .Copiii n u se fac cu r u d e l e , dacă n u mă înşel. O r i cu nevasta, o r i cu amantele... Aşa că, fata aia d i n p o r t , al cărei măritiş cu a r m a t o r u l bogat l - a m d i s c u t a t şi l - a m a p r o b a t n o i , ţi-a t r i m i s a c u m g e m e n i i înapoi... Zice că să-i i e i ,

84

www.cimec.ro

să-i creşti, i a r altă dată, dacă m a i faci, să-i ţii acasă... AL DOILEA VICEPREŞEDINTE BĂNUIT (nu se lasă intimidat) : Scumpul nostru şef, dacă povestea asta-i o farsă, c proas­ tă ! Dacă e o hotărîre de sus, cu carac­ ter internaţional, mă s u p u n ! E u ştiu, d i n p r a c t i c a e x p o r t u r i l o r , că n u - i b i n e să afectezi interesele ţării, p r e s t i g i u l socia­ lismului... P B I M A R U L (jucat) : Eşti, ca întotdeauna, i m b a t a b i l ! înainte dc şedinţa aia d i n p o r t , d u - t c şi-i v e z i , totuşi, la Casa de oaspeţi. I - a m i n s t a l a t , deocamdată, acolo. AL DOILEA VICEPREŞEDINTE BĂNUIT (feroce) : C u m ? Tîrfa aia, care făcea pe visătoarea cu m a r i n a r i i străini, a c u m n i - i t r i m i t e nouă, în c h i p dc m i s i o n a r i aposto­ l i c i ? N u , zău, ştiţi că-mi plac b a n c u r i l e , d a r pe ăsta nu-1 gust deloc ! P R I M A R U L : Lasă tîrfa în pace ! Cît despre nevastă, dacă ţi-e frică, o c h e m - e u , că t o t n - a m m a i văzut-o de m u l t ! L a r e v e ­ dere ! AL DOILEA VICEPREŞEDINTE BĂNUIT (rămîne, In sfîrşit, perplex, apoi se re­ dresează repede, ride în hohote şi iese) : Vă ţineţi dc farse, ca de întîi a p r i l ! P R I M A R U L (rămîne o clipă singur. Căldura creşte. Sirenele vapoarelor, tot mai dese. Dă drumul radioului. Muzică mediteranecană. Desface, cu tot dichisul necesar, plicul ferecai. Scoate hîrtiile, dar nu le citeşte încă. Apoi se apropie cu vădit interes, chiar cu emoţie, dc birou. Citeşte, cînd destins, amuzat, cînd cu concentrare maximă, foile pe care face semne, alter­ nativ, cu un creion roşu şi cu unul al­ bastru. Sonerie, intră secretara) : Ambasa­ d o r u l , t o t filozof a rămas ! E u mă aş­ t e p t a m l a date concrete şi, cînd colo, el a t r i m i s în ţară u n fel dc s t u d i u despre „psihologia victimelor".
t

rupt iar de soneria telefonului.) E r a m si­ g u r ! Dacă secretara mea stă. l a taclale, t r e b u i e să răspund s i n g u r la toate tele­ foanele. S E C R E T A R A (trece lingă telefonul cu , bu­ toane complicate) : D a , e u , doamnă vice. (Acoperă pllnia cu palma.) Vă roagă s-o primiţi u r g e n t . (Primarul face din cap un semn aprobativ.) D a , tovarăşul vă p r i ­ meşte, deşi este foarte o c u p a t azi... A r e pe cineva i m p o r t a n t l a el... D a , într-un sfert de oră ! Vă aşteptăm... P R I M A R U L (după un răstimp): U i t e ce-i, personaj i m p o r t a n t , bnte te r o g la maşină părţile astea s u b l i n i a t e cu roşu d i n d e c l a ­ raţiile femeii dispeţatc, c u m îi zice a m ­ basadorul. Unde spune despre mine, C-am chemat-o, că i - a m d a t s f a t u r i b u n e , lusă-lc n a i b i i afară! T r a n s c r i e , u i t e , întreg paragraful ăsta, care începe c u : „Im România, eu a m ţinut legătura de ser­ v i c i u între p o r t şi r e s t a u r a n t u l « V a l u r i l e Dunării», unde d i r e c t o r u l era b u n p r i e t e n cu vicepreşedintele c o n s i l i u l u i " . . . D a r n u ­ mele ticălosului nu-1 dă, a i u r i t a ! S E C R E T A R A : B i n e , m ă duc să bat... D a r Pip ce arc de făcut ? P R I M A R U L : . U i t e , n c j u c ă m r o l u r i l e în fe­ l u l următor : eu le primesc pe d o a m n e l e vice, i a r t u îl c h e m i , în n u m e l e m e u , p e d i r e c t o r u l de l a „Valurile Dunării". I I ţii în anticameră, pînă la prînz. S p u i că i - a m c e r u t eu să scrie două referinţe despre cei d o i vicepreşedinţi, de cînd îi cunoaşte, ce ş^ c u m , d u p ă toate regulile... I i s u f l i c-ai aflat dc nişte decoraţii, de-o avansare, l a judeţ, l a Bucureşti, j i u ştii exnct unde... Să v e d e m pe cine. laudă m a i tare. I n t r e t i m p , tc interesezi, l a t e l e f o n , în g u r a n u i r e , de Dragoş şi V l a d . Tc tînguieşti, d i n cînd în cînd : „Vai de biata m a m a l o r !" Şi-apoi, c-un oftat şi ' m a i adînc : „Dur şi m a i v a i dc tatăl l o r , dacă i sc dă de urmă !" P r i c e p i ? S E C R E T A R A : D a . D a r de ce nu-1 chemaţi dumneavoastră, să-1 luaţi d i r e c t , să v ă spună adevărul ? P R I M A R U L : V e z i , n u mă înţelegi ! V r e a u să f i u şi eu o dată u n b u n p s i h o l o g , dacă n u u n b u n d e t e c t i v ! P r a m a t i i l e astea n u ne batjocoresc n u m a i pe n o i batjocoresc ţara... S E C R E T A R A : E i , n i c i c h i a r aşa, tovarăşe p r i m a r ! I a m a i daţi-i încolo de d e r b e ­ d e i ! Dacă spune u n a că-i fată m a r e şi-şî dă poalele peste c a p , n u ştiu pc u n d e , f ă c î n d ' pe persecutata politică, n-o să m ă înroşesc e u , a i c i , de neruşinarea ei t Dacă o ţinem aşa, o să ne rîdă şi curcile... P R I M A R U L (surprins de această virulenţă nebănuită) : A i dreptate ! N u m a i că, pînă află l u m e a că alea-s de-alea, le "crede icoana M a i c i i Preacurate ! I a v e z i , n-a venit doamna vice ? S E C R E T A R A (deschide uşa, o vede) : A şi v e n i t . . . I a r eu îl c h e m pe „ d i r i j o r u l " de l a „Valurile Dunării". (Deschide larg uşa.) Poftiţi, v ă r o g !

S E C R E T A R A : N u înţeleg... P R I M A R U L : N i c i eu n u înţeleg. De ce, d o m ' l e , le-o f i zicînd „ v i c t i m e " , u n o r p r a ­ m a t i i ca astea ? S E C R E T A R A (mai încurcată) : T o t nu-nţelcg... P R I M A R U L : Slab detectiv..'. N i c i e u , Co­ l o m b o , d a r n i c i t u , P i p ! (îl întrerupe zbîrnîitul telefonului.) I a r „guvernamen­ talul" ? (Ridică receptorul.) Cine ? A d ­ j u n c t u l dc l a c h i m i c ? A l o , da, eu ! N o ­ roc, tovarăşe Ionescu ! D a , se i a u măsuri, fiţi c o n v i n s , vicelc m e u c la c o m a n d a ­ m e n t , în port... S i g u r , fiţi c o n v i n s ! Vă mulţumesc, l a revedere ! (închide.) Ăsta, t i n e r e l u l , ca şi „consilierul m e u special", scurt pe d o i , n u se prea încurcă în v o r b e . C o m p u t e r ! (Se întrerupe, ia din nou hîr­ tiile. Spicuieşte, cu voce tare.) Victima superficialităţii, a t e m p e r a m e n t u l u i . . . etc., etc., negustor d e suflete etc., etc., călău în l a c r i m i etc., etc. S E C R E T A R A : Nu-nţeleg... P R I M A R U L : S t u d i u p s i h o l o g i c ! Se poartă... M a i ales cînd eşti a m b a s a d o r ! (E între­

r

www.cimec.ro

85

SOŢIA C E L U I D E - A L D O I L E A V I C E P R E ­ Ş E D I N T E B Ă N U I T (înaltă, cu trăsături voluntare, cam fanată, totuşi, la vîrsta ei, primarului, în îi întinde mîna dreaptă cealaltă îşi ţine poşeta şi mănuşile albe, de mătase) : î m i pare b i n e , tovarăşe p r i ­ m a r ! Cel puţin în ocazii excepţionale să v ă m a i poată vedea o m u l ! Chiar îi spu­ n e a m tovarăşei, că i - a m d a t azi, cu emo­ ţia asta, i - a m d a t şi dînsei u n telefon, acasă. L a n o i n u m a i vreţi să veniţi, de i n v i t a t n u ne m a i invitaţi, înseamnă că s-a p e t r e c u t ceva. I n t r e bărbaţi, să-mi fie cu iertare... P R I M A R U L (poftind-o să ia loc pe fotoliul audienţelor) : S-a petrecut, stimată d o a m ­ nă vice ! SOŢIA C E L U I D E - A L D O I L E A V I C E P R E ­ Ş E D I N T E B Ă N U I T : Vedeţi, ştiam eu ! Simţul m e u n u mă m i n t e . . . PRIMARUL : S-a petrecut, azi-dimineaţă, între 8 şi 9, o discuţie foarte plăcută între m i n e şi soţul dumitale'. M a i precis, l - a m felicitat pe s i m p a t i c u l m e u colabora­ t o r p e n t r u că i s-au întors sănătoşi c o p i i i d i n străinătate ! D o i gemeni, cu n u m e de v o i e v o z i : Dragoş şi V l a d ! SOŢIA C E L U I D E - A L D O I L E A V I C E P R E ­ Ş E D I N T E B Ă N U I T (derutantă) : Ştiu. A m . f o s t acolo. I - a m văzut. Frumoşi, n - a m ce zice ! M-aş f i b u c u r a t , vă asigur, să fie a i l u i , să-i p u t e m l u a lîngă s u f l e t u l n o s t r u părintesc. L a m i n e , ştiţi, n u e v o r b a de o i n f i r m i t a t e , ci dc u n p r i n c i p i u . Dacă-i fac, t r e b u i e să-i cresc ! N u i-aş putea lăsa p e mîini străine. Şi-atunci, dacă i-aş f i făcut, s-ar f i dus d r a c u l u i cariera, ba­ r o u l , procesele, p l e d o a r i i l e ! Toate satisfac­ ţiile u n e i m u n c i b r i a n t e , vă asigur, d u p ă aprecierile ce le-am p r i m i t încă. de pe băncile facultăţii... D a , tovarăşe p r i m a r , f o a r t e sincer, asta este v i z i u n e a mea, con­ cepţia sau anticoncepţia mea... A m v e n i t , d e c i . să vă mulţumesc... P R I M A R U L (speriat să nu continue pledoa­ ria) : D e ce să-mi mulţumeşti ? P e n t r u că-1 bănuiesc pe soţul d u m i t a l e că este tatăl g e m e n i l o r repatriaţi ? SOŢIA G E L U I D E - A L D O I L E A V I C E P R E ­ Ş E D I N T E B Ă N U I T (cu acelaşi aplomb) : D a , p e n t r u că-tl bănuiţi deschis, îl b ă ­ nuiţi onest ! P e n t r u că i-aţi spus-o l a t i m p , să se poată o m u l apăra, să n u vină cu a r g u m e n t e t a r d i v e . . . P R I M A R U L : De cine să se apere, doamnă v i c e ? De c o p i i ? SOŢIA C E L U I D E - A L D O I L E A VICEPRE­ ŞEDINTE BĂNUIT (uşor contrariată) : N u d e c o p i i , că e i , după cîte a m consta­ t a t personal, sînt aproape muţi. De d u m ­ neavoastră, adică de autorităţi, de o p i n i a publică... . P R I M A R U L (uitînd că este detectiv) : Păi, vedeţi ! E u t o c m a i asta a m v r u t : să n e l ă m u r i m între n o i , să n u m a i a j u n g e m , -cu concepţii şi anticoncepţii, în faţa o p i ­ n i e i publice... U n tată care, h a i să z i ­ cem, chiar dacă v ă jignesc, c u m v a , ca

femeie, u n tată care a greşit, e i , da, se m a i intîmplă, a greşit cu o fată visă­ toare, acest tată n u poate f i dezonorat, dacă-şi recunoaşte greşeala ! SOŢIA C E L U I D E - A L D O I L E A V I C E P R E ­ Ş E D I N T E B Ă N U I T (panteră la pîndă) : Deci... P R I M A R U L (o întrerupe iar) : Deci, după ce- a v r u t să le facă u r m a pierdută, începînd de la „Valurile Dunării" pînă la Oceanul A t l a n t i c , i a r e i , gemeni încăpă­ ţînaţi, s-au ţinut u n u l de a l t u l şi s-au întors acasă, de ce să n u se b u c u r e tatăl ? De ce să n u - i îmbrăţişeze, să taie viţelul cel gras ?... Ca tatăl f i u l u i r i s i p i t o r . . . SOŢIA C E L U I D E - A L D O I L E A V I C E P R E ­ Ş E D I N T E B Ă N U I T (obraznică) : E u a m crezut că v i n l a primăria m u n i c i p i u l u i , n u l a biserică... P R I M A R U L (iritat) : Vedeţi, vice doamnă, p a r d o n , doamnă vice, a i c i e greşeala d u m ­ neavoastră ! D i n p u n c t de vedere a l m o ­ r a l e i noastre, primăria asta n u poate f i altceva decît u n t e m p l u a l adevărului... SOŢIA C E L U I D E - A L D O I L E A V I C E P R E ­ Ş E D I N T E B Ă N U I T (aparent concesivă) : B i n e , să a d m i t e m că e aşa. D a , să a d ­ m i t e m . . . (Clar, caUulat.) A t u n c i , c u m se face, d o m n u l e p r i m a r , că, în t e m p l u l ăsta c o m u n i s t , bîrfa, i n t r i g i l e şi calomniile, care v i n d i n partea u n e i tîrfe, fugită legal, e d r e p t , cu acte semnate .de d u m nevoastră, peste hotarele scumpe ale ţării, contează m a i m u l t decît m u n c a şi cinstea u n u i c a d r u de încredere ? A l e u n u i o m care-şi sacrifică... P R I M A R U L (sc ridică în picioare) : Stimată d o a m n ă , eu v - a m i n v i t a t aici ca soţie, n u ca avocat ! V r e a u să ştiu u n a şi bună : sînt c o p i i i soţului d u m i t a l e , îi recunoaş­ teţi, sau ba ? N u m a i „sacrificiul" ăsta v i - 1 cer...SOŢIA C E L U I D E - A L D O I L E A V I C E P R E ­ Ş E D I N T E B Ă N U I T (solemn) : Soţia şi a v o c a t u l d i n m i n e sînt u n a şi aceeaşi persoană ! N i c i m o r a l a , n i c i legea noastră, n u a d m i t dedublările ! Vă r o g , deci, n u mă obligaţi să f i u perfidă. E u t r e b u i e să-mi apăr soţul... P R I M A R U L (galeş) : Şi să-1 iubiţi,» dacă se poate... SOŢIA C E L U I D E - A L D O I L E A V I C E P R E ­ Ş E D I N T E B Ă N U I T : N u m a i i u b i n d u - 1 , îl p o t apăra ! Fiindcă şi el mă iubeşte ! Înfloresc, în braţele l u i , ca u n c r i n . . . P R I M A R U L (ironic) : Înfloriţi, doamnă v i c e , înfloriţi ! N-o să v ă stric eu înflorirea ! Dacă n u erau păcătoasele astea de „Valu­ r i l e Dunării", c u v i n u r i ameţitoare, cu uitări de sine, c u camere tăinuite şi cu fete naive... SOŢIA C E L U I D E - A L D O I L E A V I C E P R E ­ Ş E D I N T E B Ă N U I T (sare în picioare): Pînă a i c i , tovarăşe p r i m a r 1 Dacă soţia d i n m i n e poate îndura orice umilinţă, d i n dragoste, fireşte, în s c h i m b , o m u l l e ­ g i i este de-a d r e p t u l r e v o l t a t ! Amănuntele astea...
#

«6

www.cimec.ro

P R I M A R U L (al dracului de calm) : A m ă ­ n u n t e l e astea figurează, uitaţi, acolo, i n d o s a r u l de pe masă... A u v e n i t singure, d i n străinătate, n u l e - a m chemat eu. P r o ­ b a b i l că, d e m î m e - n c o l o , n u v o i m a i p u t e a discuta c u d u m n e a t a ca soţie, c i n u m a i ca o m a l legii... SOŢIA C E L U I D E - A L D O I L E A V I C E P R E ­ Ş E D I N T E B Ă N U I T (speriată cu ochii la hlrtiile de pe masă, mai alei la plicul acela mare, cu multe ştampile şi parafe) : Şi, dacă i-aş înfia e u , n u e l , ce s-ar întîmpla ? P R I M A R U L (detectiv ezitant) : N u sînt j u - . rist... SOŢIA C E L U I D E - A L D O I L E A V I C E P R E ­ Ş E D I N T E B Ă N U I T (învăluitoare) : Vreau să zic, el m a i rămîne în funcţie, sau ?... P R I M A R U L (rece,, distant) : N i c i asta n-o ştiu, stimată doamnă. D e p i n d e ce v o r spune cei d o i gemeni... SOŢIA C E L U I D E - A L D O I L E A V I C E P R E ­ ŞEDINTE BĂNUIT (derutată): Cum? Nu-nţeleg ! Ce p o t spune nişte copii aproape muţi ? P R I M A R U L (aer misterios) : Se pare că pot... SOŢIA C E L U I D E - A L D O I L E A V I C E P R E ­ Ş E D I N T E B Ă N U I T (revelaţie, uimire, fu­ rie) : A t u n c i , o să mă j u d e c c u c i ! (Iese, itrîntind uşa.) P R I M A R U L (calm, apasă pe sonerie, să intre secretara) : Isterica asta ar v r e a să t r a n s ­ forme t o t araunicipiul într-un tribunal. (Intră secretara.) S E C R E T A R A : A v e n i t şi „dirijorul". A m chemat-o şi pe nevasta vicepreşedintelui... P R I M A R U L : Cred că a m pus-o pe d r u m u r i degeaba... D i n p u n c t u l m e u de vedere, t o t u l este clar... S E C R E T A R A (cutezătoare) : Şi a l m e u . . . N u ştiu ce v a zice „consilierul dumneavoastră special"... P R I M A R U L : V o m vedea ! Deşi n - a m reuşit să joc ' t e a t r u pînă l a capăt, ceva t a l e n t de d e t e c t i v t o t m i - a m descoperit ! N - a fost rea p r o p u n e r e a „consilierului". D a r , să n u zicem h o p pînă n - a m sărit şanţul ! Să i n t r e ăla ! (Secretara iese, fosă uşa larg deschisă.)

D a , clar, d o m n u l e d i r e c t o r ! De cîţi a n i îl cunoşti pe „eminentul", „admirabilul", „nepreţuitul" ?... D I R E C T O R U L D E L A „VALURILE DUNĂ­ R I I " (pe dibuite, fără să ghicească despre ce poate fi vorba) : Păi, de v r e o şase, de cînd e viceproş' ! P R I M A R U L (citind din cealaltă referinţă) : » Deci, „eminentul", „admirabilul", „ u n t o ­ varăş care..." V a să . zică, îl cunoşti şi pe d i n e u l . . . De cîţi a n i ? D I R E C T O R U L D E L A „VALURILE DUNĂ­ R I I " : Păi, de d o i - t r e i a n i , de cînd e vicepreş' ! P R I M A R U L (revelaţie tîrzie) : Sigur ! A i dreptute. A c u m p a t r u a n i , exista u n s i n ­ g u r vicepreşedinte... D I R E C T O R U L D E L A „VALURILE DUNĂ­ R I I " : D a , o r i c u m , i n d i f e r e n t de v e c h i m e , eu l e - a m d a t referinţe b u n e l a amîndoi, că merită... I-aţi evidenţiat şi d u m n e a ­ voastră, d e zeci de o r i . . . PRIMARUL (indispus) : D a , exact ! V ă d , maestre, că a i o m e m o r i e impecabilă ! D a r , i a spune, te r o g , c o p i i i ăia r e p a ­ triaţi, g e m e n i i , a i c u i sînt ? D I R E C T O R U L D E L A „VALURILE DUNĂ­ R I I " (spontan, ca şi cînd se aştepta de mult la întrebare) : De, g r e u de a f i r m a t , iubitul nostru şef ! G r e u de afirmat ! Ştiţi f o r m u l a : „ u n g r u p de tovarăşi"... P R I M A R U L (urlă) : Ieşi afară, canalie 1 S E C R E T A R A (intră, speriată, ca şi cînd na­ mila de director, fugind, i-ar fi lăsat şe­ fului ei un cuţit in burtă) ; V a i de m i n e , s-a întîmplat ceva ? ! P R I M A R U L (calm, ca prin farmec) : F i i l i ­ niştită, P i p , n u te -speria ! M i - a m i n t r a t în r o l ! Joc a l d r a c u l u i ! H a i , Colombo ! Hai, primarule ! S E C R E T A R A (face ochii mari, ride) : H a i , pieptănaţi-vă. puţin ! A v e n i t soţia c e l u i ­ l a l t vicepreşedinte... P R I M A R U L : Dac-a v e n i t , să i n t r e ! (Secretara iese, detectivul se piaptănă.)

D I R E C T O R U L D E L A „VALURILE DUNĂ­ R I I " (onctuos, cu spinarea plecată, Ό na­ milă in povîrnire) : Să ne trăiţi o m i e d e a n i , tovarăşe p r i m a r ! P R I M A R U L (sec) : L e - a i scris ? L e - a i adus ? D I R E C T O R U L D E L A „VALURILE DUNĂ­ R I I " : C u m să n u ! P e n t r u şefii m e i , sînt gata... · P R I M A R U L : Să m o r i , sau să te naşti a d o u a oară ? D I R E C T O R U L D E L A „VALURILE DUNĂ­ R I I " (numai miere) : Dacă m-aş naşte a d o u a oară, i-aş i u b i şi m a i m u l t ! P R I M A R U L (se uită cruciş peste cele două referinţe, spicuind ici şi colo, nu tocmai la intlmplare, cuvintele) : Deci : „emi­ nentul", „admirabilul", „nepreţuitul"...
>

SOŢIA P R I M U L U I V I C E P R E Ş E D I N T E B Ă ­ N U I T (frumoasă, dar pirpirie, o păpuşă mai mare) : Vă r o g să m ă scuzaţi. M i - a telefonat tovarăşa secretară să v i n . . . P R I M A R U L : D a ! V - a m i n v i t a t să... A d i c ă , soţul d u m i t a l e n u ţi-a spus n i m i c ? SOŢIA P R I M U L U I V I C E P R E Ş E D I N T E B Ă ­ N U I T : N u , e l , c u m ştiţi, n-are t i m p să dea z i u a pe-acasă.,. P R I M A R U L (detectiv încurcat) : Păi, d r a g a m e a , f i i n d o c h e s t i u n e de f a m i l i e , c u m să zic, p o a t e - i m a i b i n e să-1 aştepţi de­ seară acasă, să v ă sfătuiţi împreună. Şi, d a c ă v a f i c a z u l , v i i mîine să m a i v o r • bim... SOŢIA P R I M U L U I V I C E P R E Ş E D I N T E B Ă ­ N U I T : î m i p a r e rău, m a i ales că b ă n u ­ iesc despre ce poate f i v o r b a . A i c i , ^ l a dumneavoastră, e împărăţia discreţiei, i a r în oraş ştie toată l u m e a . . . . P R I M A R U L (detectiv curios) : Ce ?

www.cimec.ro

87

SOŢIA P R I M U L U I V I C E P R E Ş E D I N T E BĂ­ N U I T (zimbind) : Povestea cu gemenii... P R I M A R U L : Şi ? Dacă, h a i să s p u n e m , ar f i a i soţului d u m i t a l e , ce-ai face, i - a i recunoaşte ? SOŢIA P R I M U L U I V I C E P R E Ş E D I N T E B Ă ­ N U I T (fără ezitare) : T o c m a i p e n t r u că n u sînt, îi înfiez cu drag...

P R I M A R U L (detectiv învins) : B r a v o ! T e f e l i c i t ! Cît despre înfierea asta, lasă-mi, te r o g , o cerere, l a secretară. Sînt m a i mulţi pretendenţi !

CORTINA

A C T U L al lll-lea
Acţiunea sc petrece peste doi ani, în noul sediu al Ambasadei române din aceeaşi ţară mediteraneană. Biroul consulului şi săliţa de aşteptare, din vechea clădire, au devenit acum o singură încăpere. Mai largă, mai luminoasă. Toate trei hărţile, pe pereţi. Aceleaşi copii după Grigorescu, dar şi două tablouri originale, dintre care unul modernist. Un fişet cu rolă, care dezvăluie sertare intitulate, vizibil : „Vize turistice", „Tranzit", „Vize de serviciu", „Repatrieri", „Expatriaţi". Masa de lucru a consulului, lemn şi aluminiu, stil modern. Ε plină, însă, de aceleaşi dosare, prospecte, hîrtii, ştampile, creioane, paşa­ poarte, aşezate pe categorii. 0 scrumieră, in stilul biroului, dar tot plină cu mucuri de ţigări. Veşnica ceaşcă de cafea, goală. Măsuţa joasă, de lingă geam, şi fotoliile pentru oaspeţi nu mai distonează deloc cu restul mobilierului. Ora opt dimineaţa. Tot vară. Tot caniculă. Dar, acum, acelaşi consul, evident, mai matur, cu o mustaţă parcă de împrumut, apasă pe butoanele instalaţiei de aer condiţionat. Respiră adînc, se refrişează, pînă începe să strănute.

C O N S U L U L (cu- privirile la instalaţie, bom­ bănind) : H e i , f i r - a i t u de rîs să f i i ! L a ambasada veche era prea c a l d , ne turtea canicula... A i c i , dacă nu-i dai d r u m u l l a drăcia asta, te sufoci.. I a r dacă-i d a i d r u m u l , te scutură f r i g u r i l e . A g r e s i u n e polară ! (Face un număr de telefon interior.) P o a r t a ? Ascultă, Z a m ­ f i r e ! I a v e z i dacă Mustaţă c l a g a r a j , să vină r a p i d , cu sculele. A l t f e l , c u răsu. flătoarea asta, fac congestie pulmonară... (Se aude sunetul specific al dictafonului ; lasă jos telefonul, enervat.) D a , eu... Să trăiţi... V O C E A A M B A S A D O R U L U I : Văd că toată a p a r a t u r a asta nouă v ă amuză, ca pe copii. C O N S U L U L (strănutînd) : V a i de a m u z a ­ m e n t u l n o s t r u , tovarăşe ambasador ! Şi, asta, iertaţi-mă, n u m a i d i n cauza d u m ­ neavoastră. VOCEA A M B A S A D O R U L U I : E i , c u m ? C O N S U L U L (strănută, nechează ca un cal) : Aşa, b i n e . C r e d i t u l p e n t r u piscină n-aţi v r u t să-1 acceptaţi, f o n d u r i de-acasă n-aţi v r u t să cereţi ! I n s c h i m b , a m d a t v a l u t a ţării pe m o r i l e astea de făcut gheaţă...

V O C E A A M B A S A D O R U L U I : Pînă n u v ă d că-ţi atîrnă ţurţurii dc mustaţă, să n u te plîngi ! Şi-apoi, consule, eu m a i bag d e seamă ceva... (Pauză. Consulul îşi toarnă whisky, şi apoi dă peste cap un pahar de să se încălzească.) Ce, n u m - a u z i ? S-a spart v r e o ţeavă l a d u m n e a t a ? C O N S U L U L : B a n u , v - a s c u l t , tovarăşe a m ­ basador !... VOCEA A M B A S A D O R U L U I : Dumneata, de cîte o r i aştepţi să-ţi nască nevasta, o r i t e pleoşteşti de căldură, o r i dîrdîi de f r i g . Şi t o c m a i a z i , cînd... C O N S U L U L (vîrindu-şi nasul în dictafon) : A v e n i t c u m v a t e l e x u l de-acasă ? V O C E A A M B A S A D O R U L U I : N u , încă n - a v e n i t ! I n s c h i m b , m i - a d a t telefon d i n oraş, s-o p r i m e s c , priétena d u m i t a l e , d i s ­ perata... C O N S U L U L (dezamăgit, intrigat) : Sper că d e data asta o veţi p r i m i personal... V O C E A A M B A S A D O R U L U I (strănută): Nu ştii pe u n d e ' u m b l ă Mustaţă ? Ε u n f r i g la m i n e , ca l a pol... V i n l a d u m n e a t a , să b e m · t m ceai f i e r b i n t e . De care a i ? C O N S U L U L (bîlbtit) : Păi, n u m a i White, tovarăşe ambasador... Black and

88

www.cimec.ro

(Se închide

dictafonul.)

O L T E A N U zis M U S T A Ţ A (între timp, apare cu o trusă dc scule şi cu un prospect al instalaţiei de aer condiţionat. închide toate butoanele, întinde prospectul pe măsuţa de lingă geam şi începe să sila­ bisească, în engleză : „of", „cloz") : „Of"... a m înţeles. D a r „ c l o z " ? Ăştia zic cil pc „of" a p a r a t u l merge excelent. Şi, uite că au dreptate ! C O N S U L U L (în timp ce trîntcştc ştampile pe paşapoarte şi semnează, grăbit) : Cine are dreptate ? O L T E A N U : Ăştia cu prospectul... C O N S U L U L (îşi ridică privirile din hîrli't, sc uită lung la şofer, parcă numai acum l-ar fi văzut înliia oară in viaţă ; ii des­ coperă aceleaşi mustăţi lungi, de zece cen­ timetri fiecare, trase ţanţoş în lături, ca două coarne dc ţap) : D a , a i dreptate. Parcă-i m a i bine... MaTe m i n u n e , şi t e h ­ nica asta 1 N u m a i că (începe să tragă aer, adine, in piept), dacă n u merge m o a r a d r a c u l u i , n u m a i a m aer, mă su­ foc ! I a r d u m i t a l e (se apropie de el, se uită curios, din ambele părţi, la mustă­ ţile ţepene) încep să ţi se lase-n jos mustăţile... O L T E A N U : A c r u l condiţionat, tovarăşe con­ sul !... C O N S U L U L : D a r c u ce le întăreşti ? . O L T E A N U (foarte serios) : Cu scuipat de mîţă... CONSULUL (izbucneşte în rîs) : Fi-ţi-ar mîţele dc rîs ! Şi, u n d e supărarea m a i găseşti şi alifia asta ? O L T E A N U : A i c i , l a ăştia, l a capitalişti... Chestie de relaţii ! Este u n u l care-o i m ­ portă de l a n o i , în butoaie. E l n u m a i o împachetează. I i p u n e etichetele. Şi, d i n osteneala asta, s-a-mbogăţit, f i r - a r m a m a lui a dracului ! CONSULUL sigur că-i OLTEANU : le plăcea CONSULUL de ce n u OLTEANU : CONSULUL (amuzat) : Cu mustăţi ca astea, creşte d e v e r u l ! Rîzi d u m n e a t a , d a r g e m e n i l o r să se-agaţo de ele 1 : Dacă ţi-au fost aşa de i - a i adoptat ? N u m-a lăsat nevasta... : De ce ? dragi,

la fetiţa c i d i n România... D u - t e , te r o g , Mustaţă, şi spală maşina 1 Pune şi stea­ g u l , fiindcă m - a u i n v i t a t la Externe... (Şoferul iese.)

C O N S U L U L (curios) : M i n i s t r u l ? A M B A S A D O R U L : N u , prietenul d i r e c t o r u l de l a Consulară. C O N S U L U L : D a r ce v r e a ?

dumitale,

A M B A S A D O R U L : N u m i - a spus" la telefon. Probabil, eterna poveste a reunificării f a m i l i i l o r ! Fiindcă le-am rezolvat cazu­ r i l e cunoscute, o s-ajungă, într-o z i , să-mi ocară, prieteneşte, desigur, să i n t e r v i n şi p e n t r u stafiile morţilor ! (Se uită la ceas.) Şi femeia aceea, disperata, η-a sosit încă ? C O N S U L U L (concentrat) : încă n u ! D a r ce-o m a i f i vrînd de la n o i ? A M B A S A D O R U L : N u cred că ne caută ea dc f l o r i l e mărului... Primeşte-o !... C O N S U L U L : Şi ce să-i m a i s p u n , după t o t ce s-a întîmplat ? A M B A S A D O R U L : M a i întîi, u i t e , pune-i banda asta dc casetofon, s-o asculte ! C O N S U L U L (curios) : D a r ce-i i m p r i m a t p e ca ? AMBASADORUL (misterios) : T e rog s-o asculţi n u m a i o dată c u ea ! A p o i , spune-i t o t ce ştii despre cei d o i gemeni. U i t e (scoate o fotografie şi i-o întinde consulului), aratâ-i poza asta, pe care m i - a t r i m i s - o p r i m a r u l , părintele l o r a¬ d o p t i v , cînd au împlinit cinci ani... C O N S U L U L . : Credeţi c-o m a i interesează ge­ m e n i i ? Te pomeneşti că v i n e să n i - I aducă şi pe cel m i c , plocon ? ! A M B A S A D O R U L : Şi, dac-ar f i aşa ? ! C O N S U L U L : Adevărat... C u m să nu-1 p r i ­ m i m pe sugaciul A m a l t h e e i ? A M B A S A D O R U L : , Bravo, faci progrese, consule ! N u m a i c o n f u n z i insulele c u caprele ! C O N S U L U L : Glumiţi dumneavoastră, d a r să vedeţi ce d u r e r i dc cap o să ne dea disperata ! A M B A S A D O R U L : Cît t i m p ne doare c a p u l , existăm. După ce v i n e , ascultaţi împre­ ună b a n d a , şi pe urmă îi d a i şi scrisorile astea. (Desface un plic-tip, cu o reprodu­ cere oarecare pe el, şi începe să citească.) „Dragă m a m ă , află despre • m i n e că a m început să s t r i n g într-un a l b u m t o a t e pozele colorate pe oare m i le-ai t r i m i s t u d i n l u m e a întreagă.' B a n i i să-i a d u c i cînd v i i acasă, n u - i t r i m i t e p r i n poştă, să n u se piardă. Pozele astea m i n u n a t e le-am arătat colegelor d i n satul n o s t r u . N u m a i b u n i c a se uită l a ele chiorîş. Mă ia m e r e u l a v a l e şi începe să drăcuie. Ştii ce-a zis, într-o z i ? Dacă η-a a v u t ea, adică t u , m ă m i c o , noroc a i c i , p r i n ţara noastră, îţi închipui t u , adică e u , mămico, că 1- o f i găsit în pozele-a lea v o p -

O L T E A N U : Dacă mă întorceam acasă cu ăia m i c i i după m i n e , sigur că n u mă m a i t r i m i t e a u afară nicăieri. I a r pensio­ n a r , cu c o p i i de ţîţă, n u m i - a r f i stat prea b i n e ! Şi, pe deasupra, mă p u t e a m t r e z i şi cu n e b u n a pe cap. C O N S U L U L : Păi, a şi v e n i t . . . M i - a şeful că i-a telefonat d i n oraş... O L T E A N U (diabolic) : Şi credeţi c h i a r călătorit p r i n l u m e ? că spus

asta a

A M B A S A D O R U L (intră, ca o pisică, surprinzindu-i pe cei doi in toiul discuţiei): Da, a c h i a r călătorit ! U i t e - a i c i , teancul ăsta de scrisori, p e care l e - a m p r i m i t de

www.cimec.ro

89

CONSULUL : Cum ? F E M E I A D I S P E R A T Ă (un nou început de agitaţie) : După ce l - a m s l u j i t , ca o roabă, pe toate epavele mărilor, de, ştii d u m ­ neata, d o m n u l e consul, c-am visat şi eu să văd l u m e a , c u m zic, după ce m-a băgat în toate matrapazlîcurile, a c u m , m i ­ rele m e u , m i r u i - l - a r toţi d r a c i i , a îmbră­ ţişat Coranul. Şi-a înfiripat u n h a r e m , la CONSULUL : Bine. Atunci, mai aştept... marginea G o l f u l u i . . . (Include aparatul. Se aude telefonul ϊη· C O N S U L U L {suspicios, prudent) : Şi, de ce terior, de la poartă, vocea lui Zamfir, n - a i rămas c u e l , să-i conduci h a r e m u l ? mormăind ceva de genul „eu sînt." Con­ F E M E I A D I S P E R A T Ă : M a i întîi, h a r e m u l sulul, preocupat.) Te-am recunoscut, Z a m ­ ăla c n u m a i u n p a r a v a n p e n t r u alte f a r a ­ f i r e ! Z i ! A v e n i t ? (Deschide instalaţia de fastâcuri ! Şi-apoi, n - a m v r u t să trec la aer condiţionat.) Dă-i d r u m u l . Ce ? N u m a h o m e d a n i s m , să fac păcate de altă r e ­ m a i seamănă c u ea ? S-o f i f a r d a t , Z a m ­ ligie. A m eu destule, de-ale noastre. E l f i r e , las-o să i n t r e ! (Ia scrisorile fetiţei ştia b i n e că, dacă m ă m i n t e , mă înfurie, şi mai verifică o dată ordinea • în care le îl bat ! aşezase ambasadorul, apoi se uită curios C O N S U L U L (mirare sinceră) : C u m ? D u m ­ la casetă, tentat s-o asculte, dar renunţă.) neata,' care erai o visătoare ? F E M E I A D I S P E R A T Ă (intră fără să mai F E M E I A D I S P E R A T Ă : D a , eu ! Recunosc bată la uşă; pare mai bătrînă cu două­ c i n s t i t , u n e o r i dădea b i n e şi e l , cînd era zeci de ani, calcă de parcă pluteşte ; hai­ treaz... L a beţie, însă, îl cotonogeam... nele prăpădite, un jeg care nu mai poate Şi-apoi, a m m a i a v u t u n m o t i v să-1 pă­ salva nici o aparenţă) : A m venit... răsesc..! C O N S U L U L (deconcertat, totuşi, sarcastic) : C O N S U L U L : Care ? Bună ziua, doamnă ! Bună ziua. Aşa se F E M E I A D I S P E R A T Ă (cu sinceritate) : Mă zice pe l a n o i . . . spiona m e r e u , d o m n u l e consul, în orice FEMEIA D I S P E R A T Ă : Bună ziua. Am ţară ajungeam... D a , n u v ă miraţi, îi venit... era frică să n u trec pe l a consulatele C O N S U L U L : Văd. N u sînt o r b . / V o r b e l e lui româneşti... o lasă total indiferentă ; ele alunecă, C O N S U L U L : Eşti sinceră, sau îmi torni undeva, dincolo de fiinţa ei, rece, absen­ gogoşile astea pentru...? tă. Consulul, intrigat, crede că joacă tea­ F E M E I A D I S P E R A T Ă (ca şi cînd nu l-ar fi auzit) : î m i f u r a , noaptea, paşaportul. tru.) D a , ziceaţi c-aţi v e n i t . . . C O N S U L U L (curios) : De ce ? F E M E I A D I S P E R A T Ă (începînd să tremu­ F E M E I A D I S P E R A T Ă : Să n u - i t o r n c u m v a , re) : Am . venit... (Scoate ceva dintr-o să n u le v î n d secretele... Că, d o a m n e , geantă strident colorată.) Ia-ţi paşaportul! m u l t e - a m m a i p u t u t căra, cu vasele alea (I-l aruncă pe masă.) hodorogite, cu ţucalele alea p l u t i t o a r e , C O N S U L U L (strănută, închide repede apara­ pe care n - a r da n i m e n i d o i b a n i !... tul, face pe indiferentul faţă de gestul C O N S U L U L (o vede savurînd ţigara aceea, femeii) : A i v e n i t cu i a h t u l m i r e l u i ? cu o poftă şi cu o lentoare bolnăvicioa­ F E M E I A D I S P E R A T A : A m venit... să ; fumul ii miroase ciudat, il tulbură : C O N S U L U L (exasperat, se reculege, deschide se gîndeşte, desigur, la marijuana) : Ce geamul, aprinde, instinctiv, o ţigară, apoi f e l de ţigări f u m e z i ? îi întinde pachetul şi femeii) : Ţi-am spus F E M E I A D I S P E R A T Ă : Ţigările mele obiş­ c ă n u sînt o r b ! P o f t i m ! nuite ! F E M E I A D I S P E R A T Ă (tresare, pentru pri­ C O N S U L U L (clarificat) : M ă s i m t şi eu da­ ma oară) : Vă mulţumesc. A m ţigările t o r să-ţi împărtăşesc nişte noutăţi... Dacă mele... (Caută, agitată, în poşetă, scoate n u c u m v a le ştii... un pachet învelit într-o batistă colorată, F E M E I A D I S P E R A T Ă (într-adevăr sinceră): aprinde, cu, măre precauţie, o ţigară.) N u , chiar vă r o g ! A m u i t a t să v ă s p u n , C O N S U L U L (observă că se petrece ceva ciu­ n u m a i p e n t r u ştirile' astea a m v e n i t . . . dat ; se uită lung la chipul femeii, ai C O N S U L U L : Deci, s-o luăm de jos în sus, cărei ochi încep să reînvie, cu fiecare de l a m i c l a mare... D a ? fum tras în piept, privirile scormonesc F E M E I A D I S P E R A T Ă (aruncind mucul ţi­ în jur, cu reflexe vioaie, chiar străluci­ gării pe geam, cu o precauţie suspectă) : toare) : Deci, a i v e n i t c u i a h t u l . . . Cum doriţi. Poate, e m a i b i n e , totuşi, FEMEIA D I S P E R A T Ă (lucidă, atentă, în­ invers... cordată) : Cu u n cargo de mărfuri gene­ C O N S U L U L (parcă abia a aşteptat acest rale, .domnule consul ! îndemn) : B i n e ! A t u n c i , să începem cu C O N S U L U L : Singură ? Fără soţul i n t e r n a ­ declaraţiile pe care le-ai făcut l a . . . ţional ? F E M E I A D I S P E R A T A (se mobilizează, tre­ sare) : Ce declaraţii ? FEMEIA DISPERATĂ: Fără! De cîteva C O N S U L U L : U i t e , astea, înregistrate... (la, l u n i , m-a părăsit. A t r e c u t l a I s l a m . precipitat şi curios, banda de casetofon
1

site ? !" Asta e ! (Aruncă scrisorile pe masă.) Descurcă-te ! (Iese.) C O N S U L U L (după plecarea ambasadorului, apasă pe clapele dictafonului şi întreabă la tclexistă) : N i m i c n o u ? S E C R E T A R A A M B A S A D O R U L U I : M - a u a¬ nunţat fetele d i n Bucureşti c-o să-mi dea ceva în clar, pe l a zece... Dacă...

90

www.cimec.ro

primită de la ambasador şi o un aparat pe birou ; apasă pe Ascultă !

pune la butoane.)

(In locul unor declaraţii, încăperea inundată de o melodie românească : „Dunăre, Dunăre, Drum fără pulbere, Si fără făgaş Si fără făgaş, Inima mi-o luaşi, Inima mi-o luaşi... Consulul intîmplă o ascultă, intrigat. ceva neobişnuit.) Dintr-odată,

este,

se

F E M E I A D I S P E R A T Ă (intr-o criză de iste­ ric, se repede la consul, să-l sugrume) : C r i m i n a l u l e ! Cuţitarule ! Cu metode deastea-mi umblaţi ? Ce vreţi să obţineţi de la mine ? C O N S U L U L (în timp ce strofa melodiei se repetă, o prinde pe disperată de mîini, o zgilţîie puternic, să se trezească, şi, cu un efort treptat, gîfîit, reuşeşte s-o aşeze în fotoliu. In timp ce ea Se calmează, consulul vrea să-i ofere o ţigară, uitînd că ea îl mai refuzase. Scotoceşte apoi, grăbit, în poşeta 'ei şi-i aprinde una „de-aia". Opreşte casctofonul) : Iartă-mă! Credeam că-i altceva... FEMEIA DISPERATA (repetă, mecanic) Dunăre, Dunăre, d r u m fără pulbere... :

C O N S U L U L (cu sfiiciune şi omenie) : V r e i să-ţi d a u veşti despre c o p i l u l cèl m i c ? F E M E I A D I S P E R A T Ă : Vreau... D a r acum... n u - i p r e a . tîrziu ?... C O N S U L U L : Cînd a v e m c o p i i , niciodată n u - i prea tîrziu !... M i - a t r e b u i t o jumătate de a n p î n ă să-1 găsesc... Stă cu b u n i c i i l u i , în munţi... L a t r e i a n i , suge încă d i r e c t de I a ţîţa caprei. Dacă v r e i să-1 vezi... F E M E I A D I S P E R A T A (emoţie) dar n-am putere, n-am t i m p . : Aş vrea,

C O N S U L U L (ca şi cînd acum, la rîndul lui, n-ar fi auzit-o ce zice) : G e m e n i i , în s c h i m b , a u a v u t noroc. Sînt răsfăţaţii p r i m a r u l u i . . . (Scoate fotografia dată de ambasador şi i-o întinde.) F E M E I A D I S P E R A T A (o ia, se uită lung, se alarmează) : D o a r a m spus că n u p r i ­ m a r u l , n u !... Ăla, n e m e r n i c u l . . . CONSULUL : Calmează-te ! S-au lămurit toate l u c r u r i l e . A i spus adevărul. Pînă . şi probele de sînge ţi-au d a t dreptate... Vicepreşedintele a fost o b l i g a t de lege să-şi recunoască fapta... F E M E I A D I S P E R A T Ă (se agită, începe să se plimbe prin încăpere ; se clatină, p a r ­ e i e beată) : N u v r e a u să-i rămlnă l u i , n u v r e a u să... C o p i i i sînt a i mei... C O N S U L U L : F i i calmă ! A m asistat l a p r o ­ ces. (Văzînd-o, in continuare, agitată, îşi

dă seama că ea nu înregistrează exact realitatea. Totuşi, insistă.) M a d a m avocat, .soţia ăluia, ţipa sus şi tare în instanţă : „Hîrtii false !", „Deolaraţii luate c u for­ ţa ", „Să vină împricinata să le susţină" ! (Se uită insistent la ea.) A fost o ade­ vărată luptă, pînă i - a m o b l i g a t să-i r e ­ cunoască, şi alta, pînă să l i se ia d r e p t u l de a-i creşte... A i înţeles ? (O vede ab­ sentă. Scoate iar pachetul de ţigări, a¬ prinde una, îi întinde şi femeii. Din nou, refuz, graba dera căuta iar în poşetă.) Cît despre fetiţă, ea, p r e c u m ştii, a c u m e m a r e . A ajuns, pare-mi-se, în clasa a V I I I - a . Acolo, în munţii Vrancei... FEMEIA D I S P E R A T Ă (îşi caută insistent ţigara, dar n-o găseşte. Se uită cu aceeaşi precauţie în jur, ca şi cînd ar fi urmă­ rit-o cineva, iar consulul nici n-ar fi fost de faţă. Apoi, într-un tîrziu) : Ce ziceaţi? C O N S U L U L : F a t a , I l e a n a — aşa o cheamă, • n u ? — ţi-a răspuns la toate cărţile poş­ tale i l u s t r a t e . A b s o l u t l a toate. A i c i , pe adresa ambasadei... FEMEIA DISPERATĂ (subit -voluntară) : Daţi-mi scrisorile, după ele a m v e n i t ! C O N S U L U L (surprins) : P o f t i m , ia-le, citeşte-le ! FEMEIA DISPERATĂ (apucă, precipitat, teancul de scrisori, se retrage cu ele, ca speriată, într-un colţ. Le desface, începe să le citească ; nu poate ; plinge. Se uită cu ochii goi, pierduţi, ca de pe altă lume) : N-aveţi nişte ochelari-? C O N S U L U L (stingherit) : Îmi pare rău, n u port... (Răsfoieşte, apoi, foile paşaportului, cu numeroase ştampile şi vize străine, recapitulind pentru el.) Istanbul, Beirut, Tel-Aviv, Alexandria, Tripoli, Palermo, Porto, Marsilia, Rotterdam, Amsterdam... (Se opreşte, se uită la ea, care, lingă geam, se chinuie să descifreze scrisorile.) M a r e a , r o m a n t i c a ei călătorie !... (Femeia disperată şi-a găsit o ultimă ţigară, din care trage, cu setea ei maladivă.) Mari­ j u a n a ? (Femeia disperată, semn aproba­ tiv, din cap. Consulul se uită, răsfoind iar paginile paşaportului.) Ce-ai făcut l a Istanbul ? F E M E I A D I S P E R A T A : L a Istanbul? (Ezită.) A c u m , după d o i a n i , ce să-ţi m a i a s c u n d ! A m încărcat... ştii d u m n e a t a care-i nego­ ţul cel m a i r e n t a b i l . . . Şi-apoi, d a , m e d i ­ camente, d r o g u r i , băuturi şi ţigări... C O N S U L U L (face ochii mari) : Toate, pe dughenele alea p l u t i t o a r e ? T o a t e deodată, aşa, în văzul l u m i i ? F E M E I A D I S P E R A T Ă : întrebi ca u n c o p i l , n u ca u n c o n s u l într-o ţară m e d i t e r a ­ neană ! C O N S U L U L : D a r ce, crezi că preocuparea mea e t r a f i c u l de d r o g u r i ? Şi, c u m p r o ­ cedaţi c u ele ? F E M E I A D I S P E R A T Ă : L e căram l a v a p o r , în nişte statuete de g h i p s , capete de filo¬ ' z o f i , dé împăraţi, de s u l t a n i , de... V a i de s u f l e t u l m e u , p r i n ce emoţii a m t r e -

www.cimec.ro

91

cut... E r a m , o r i c u m , o începătoare. M a i tîrziu, m i - a m l u a t inima-η dinţi, m - a m specializat, ca ,să zic aşa... C O N S U L U L : Şi, m i r e l e ? F E M E I A DISPERATĂ : E l juca barbut, toată ziua şi toată noaptea, cu cei d i n p o r t . I i lăsa să cîştige n u m a i c i , şi încă ce d o l a r i , mamă, doamne, că asta era regula j o c u l u i . . . C O N S U L U L : D a r de ce-i t r i m i t o a i fetei poze colorate, cu minunăţiile B o s f o r u l u i ? F E M E I A D I S P E R A T Ă : D a r ce era să-i trimit ? Haşiş ? Adevărat, acum sînt bătută de D u m n e z e u . A u z i , d o m n u l e con­ s u l , ce-mi scrie Ileana (desface un plic şi începe să citească, cu greu, la fe­ reastră) : „Dragă mamă, v i n să-ţi mulţu­ mesc p e n t r u că m i - a i deschis şi m i e o c h i i ca să cunosc toate m i n u n i l e d i n oraşul în care i - a u tăiat c a p u l l u i Con­ stantin Brâncoveanu. Colegele mele m i - a u zis : « B r a v o , Ileano, dacă ai a v u t o mamă atît dc norocoasă, o s-ajungi şi t u într-o zi să vezi cu o c h i i tăi cele cinci c o n t i ­ nente...»" (După ce termină de citit, emo­ ţionată, se aşază pe un scaun. Consulul îi aduce un pahar cu apă.) C O N S U L U L : A c u ' , o r i te d u c i acasă, să-i spui fetei adevărul, o r i mă o b l i g i să-ţi d a u i a r hîrtie, să i-1. scrii... F E M E I A D I S P E R A T Ă : Dacă m i - a i da u n whisky, mi-ar prinde mai bine. C O N S U L U L (operativ) ; Sec, sau ...and soda? F E M E I A DISPERATĂ : Oricum, n u m a i re­ pede... C O N S U L U L (îi dă repede băutura cerută) : Şi, cu colaborarea l a „Europa liberă*', c u m a fost ? FEMEIA D I S P E R A T Ă : Colaborare ? „ E u ­ r o p a liberă" ? C O N S U L U L : M i - a spus cineva pe-acasă că te-a a u z i t v o r b i n d d i n H a m b u r g . . . F E M E I A D I S P E R A T Ă (cu un efort teribil de memorie) : H a m b u r g . . . H a m b u r g . . . D a , a c u m m i - a m i n t e s c ce s-a-ntîmplat. Da, ceasul rău, ca-ntotdeauna ! Acolo, a m n i ­ m e r i t pe-o stradă înghesuită, u n d e - a m a u ­ zit nişte oameni v o r b i n d româneşte. P r i n toate p o r t u r i l e , p r i n toate oraşele u m b l a ­ te, cînd auzeam o singură vorbă româ­ nească,' alergam u n i i spre alţii, ca în­ viaţii d i n morţi. D u m n e a t a , dacă erai în l o c u l m e u , n u te^ai f i dus să-i v e z i , -să s c h i m b i o vorbă cu ei ? C O N S U L U L : D e p i n d e , cine erau... D e p i n d e , ce vorbă... F E M E I A D I S P E R A T Ă (tot gustă din paha­ rul mare de whisky, înnoit mereu de consul): D e p i n d e , pe d r a c u ' ! . . . E r a u oa­ m e n i , ca toţi o a m e n i i dc p r i n m a r i l e p o r t u r i . . . Amestecătură... D a r eu m - a m b u c u r a t că v o r b e a u româneşte. _ P r i n t r e ei, era u n u l , cu u n aparat de r a d i o d u p ă cap, ca u n excursionist. A veniţ aţă l a m i n e şi m-a întrebat : „Eşti româncă ?" „ D a , d o m l e " . „Cum te cheamă" ? , A ş a şi-aşa, d o m ' l e !" I - a m d a t n u m e l e de-aca­ să, că de ăla străin mă şi t e m e a m . Mă
v

căuta mereu poliţia. D u m n e a t a n u - i c u ­ noşti pe „curcanii" ăştia străini ! „ A i plecat de m u l t d i n ţară ?", m-a" întrebat. „Da, d o m ' l e , de d o i a n i !" „Şi, n i c o p i i pe-acolo ?" „ D a ' d o m ' l e , a m t r e i !" „Şi n u ţi-i d o r d e e i ? N u ţi-i d o r do mama d u m i t a l e , de fraţi şi de s u r o r i ?" „Ba da, d o m ' l e , de toţi m i - i d o r !" — i - a m răs­ puns cu, bucuroasă că n u - i „curcan" pus pe u r m e l e mele. Şi-apoi. a m început să plîng, ca d i n senin... ' D e u n d e să ştiu eu că ăla mă bagă în bucluc ?
t

CONSULUL (resemnat, obosit) : Să zicem că-i aşa... (Zbîrnîie telefonul interior. Con­ sulul parcă uitase complet de existenţa lui. Tresare, deodată cu femeia, care, re­ trasă iar într-un colţ, începe să scoto­ cească, disperată, prin poşetă.) D a , cu Γ Puteţi să-mi spuneţi. Ε aici... s-a p u r t a t corect... Da... Despre cine era v o r b a ? Despre ea ? A cerut c u m v a azil p o l i t i c ? N u ! Mă b u c u r . Ce a n u m e ? Staţi, v i n eu acolo... B i n e , a t u n c i v-aştept aici... (Se îndreaptă spre femeie, aceasta caută, furioasă, în poşetă ; se vede că nu mai găseşte nimic. Treptat, agitaţia ei scade, se stinge, ocliii încep să privească în gol, ficşi, absenţi.) Toate adevărurile m i le-ai mărturisit, n u m a i pe ăsta, n u ! Te d r o ­ ghezi... (Ea tace, mereu mai absentă.) A M B A S A D O R U L (trînteşte tare uşa, dar fe­ meia nu tresare, nu se ridică de pe scaun) : Ce-i cu dumneaei? Ε paralizată? C O N S U L U L (cu privirile la femeia care tace mereu) ) Într-un f e l , da ! Spuneţi-i ce vreţi, că ea t o t n u ne m a i a u d e ! A i n t r a t •în v i s . Ε ca u n poet o n i r i c , c u m aţi zice dumneavoastră. P r o b a b i l , în f e l u l ăsta, îşi continuă marea călătorie... A M B A S A D O R U L (sec) : D a , marea călătorie spre închisoare, aici... O r i întoarcerea C O N S U L U L : N u înţeleg... A M B A S A D O R U L : Foarte s i m p l u . S-a se­ chestrat u n v a p o r încărcat cu narcotice. Este implicată şi ea ! V i n d e a , p r i n oraş, capete de f i l o z o f i , de luptători a n t i c i , cu c o i f u r i înalte... Cantităţi, n u glumă ! B a n i n u s-au găsit asupra e i . G r a n g u r i i ăia, şefii, boşii, toată m a f i a l o r , , au fost ares­ taţi. E a , avînd dublă cetăţenie, i a r ţările noastre f i i n d amice, autorităţile ne p r o ­ p u n o formulă amiabilă. T r e b u i e să ale­ gem i m e d i a t : o r i să-i retragem cetăţe­ n i a , şi-o vîră l a închisoare, o r i acceptăm s-o expulzeze, şi-o t r i m i t e m acasă ! Tertium non datur ! C O N S U L U L (indignat) : A r merita gă l a închisoare ! Dar... să mear­

A M B A S A D O R U L (conciliant) : Ε b u n acest „ d a r " , consule ! Ε o îndoială binecuvîntată. D a t o r i a noastră, legală şi morală, este să-i apărăm pe toţi cetăţenii ţării. C O N S U L U L (recules) : D a , încurcătură la m i j l o c . . . A M B A S A D O R U L : Care ? dacă n-ar f i o

92

www.cimec.ro

C O N S U L U L : E a t r e b u i e să aleagă singură ce doreşte : închisoarea, sau întoarcerea acasă ? A M B A S A D O R U L (care se aştepta la repli­ cile acestea) : Cît despre alegere, pînă sc trezeşte ea, t r e b u i e să alegem n o i . Cu ocazia asta, dacă o însoţeşti, a i p u t e a şi d u m n e a t a să d a i o raită pe-acasă... C O N S U L U L (tăcut, o vede iar pe femeia aceea, ca un cadavru care zîmbeşte) : A , n u , eu cu asta n u plec ! A M B A S A D O R U L : B i n e ! A t u n c i , să facem o consultare colectivă ! I i întrebăm pc toţi cei de-aici : ce soartă să-i alegem ? C O N S U L U L : E u v - a m spus : să meargă cine-o v r e a cu ea acasă ! Dacă m - a r v e ­ dea nevasta cu ea... (Gest disperat.) A M B A S A D O R U L (apasă pc clapele dictafonului) : A l o , t u ce z i c i , Z a m f i r e ? Ce să facem cu ea, c u disperata ? S-o t r i m i t e m acasă, sau s-o bage străinii ăştia l a închi­ soare ? C u m ? Spune m a i răspicat, o m u l e ! (Aparatul horcăie, ca bruiat. Apasă iar pe clapele dictafenului.) A l o , n u te speria. E u sînt ! S p u n e - m i , tovarăşă secretară, d u m n e a t a ce crezi ? Ce să facem c u ea ? V O C E A S E C R E T A R E I : Faceţi ce vreţi. E u a m plîns destul p e n t r u ea...A M B A S A D O R U L (apasă pe alte clape) : A l o , g a r a j u l ? ' Ascultă, Mustaţă, ce facem • cu ea ? V O C E A Ş O F E R U L U I O L T E A N U : Tovarăşe ambasador, c o l a c u l ei dc salvare sînt ge­ m e n i i . A c u m a sînt m a r i , le-or creşte, a z i mîin'e, mustăţile. S-o p r i n d e şi ea de ele, şi-o scăpa cu viaţă... A M B A S A D O R U L : T u n u m a i de g l u m e te ţii ! V e z i , şterge maşina, că t r e b u i e să ne întoarcem u r g e n t la E x t e r n e , să le dăm u n răspuns ! (Apasă pe altă clapă.) A g e n ­ ţia economică ? (Nu răspunde.) Unde-o f i c o n s i l i e r u l ? A , da, a m u i t a t ! E l are astăzi t r a t a t i v e . . . 0 să-1 întrebăm după aceea ! (închide, apasă pe alt bufon.) Ataşatul c u l t u r a l ? (Tăcere.) N i c i el n u răspunde ! T e pomeneşti că d o a r m e l a v r e u n concert ! (închide dictafonul şi se îndreaptă spre marginea scenei.) Onorat

p u b l i c , n o i f i i n d n i c i , m a i departe de ţară, i a r u n i i , c u m aţi văzut, f i i n d p l e ­ caţi d u p ă t r e b u r i , n - a m v r e a să ne p r i ­ p i m , să c o m i t e m o greşeală, o n e d r e p t a t e . Cazul e u r g e n t şi delicat. De aceea, facem u n a p e l l a o p i n i a dumneavoastră. C u m să procedăm ? Ce hotărîre să luăm ? Aţi văzut, împrejurările n u ne lasă prea m u l t t i m p de judecată. H a i , deci, s-au­ z i m ! Ι λ ora «sta, staţia noastră de r a d i o merge perfect ! Aşteptăm ! Cine v r e a să se pronunţe? (Tăcere prelungită.) Nimeni? V O C E A U N U I S P E C T A T O R (desigur, înre­ gistrată, ca să dea senzaţia că vine din * spaţii îndepărtate, de-acasă) : U n d e - a p u ­ t r e z i t , acolo s-o îngroape ! N - a v e m nevoie să ne m a i infesteze a e r u l ţării ! A M B A S A D O R U L : A m a u z i t . S-a înregistrat. Altcineva ! VOCEA FETIŢEI D I N MUNŢII V R A N C E I (là fel, din depărtare) : „Dragă m a m ă , dacă a i p u t e a să v i i . . . " A M B A S A D O R U L : V o m vedea, I l e a n o , v o m v e d e a ' ! A i răbdare, aşteaptă ! M a i e c i - ' ncva ? . . VOCEA U N E I SPECTATOARE (siderală): Dacă s-a trădat n u m a i pe ea, şi n^a tră­ d a t ţara, eu c r e d că t r e b u i e iertată. AMBASADORUL: Am reţinut. gistrat. N u m a i e n i m e n i ? ! S-a înre­

VOCEA UNUI SPECTATOR INDIGNAT (prin spaţiu, dar foarte ascuţită): Lasă-ne, tovarăşe, în pace ! T e - a i văzut şi d u m ­ neata acolo, a m b a s a d o r a l R o m â n i e i , îţi zice l u m e a „excelenţă", şi v r e i a c u m să faci diplomaţie pe spinarea noastră ! I a odată hotărîrea pe care-o doreşti, şi l a ­ să-ne să plecăm acasă ! A M B A S A D O R U L : D i n p u n c t u l m e u de v e ­ dere, hotărîrea e şi luată ! V - o t r i m i t , d e c i , înapoi, acasă ! Faceţi ce ştiţi cu ea,, adică, faceţi n u m a i ce-i d r e p t , n u m a i ce vă dictează conştiinţa ! A m , însă, şi eu o rugăminte : scrieţi-mi şi m i e ce-aţi hotărît. P e n t r u c ă , după părerea m e a , abia a c u m ar p u t e a să înceapă m a r e a şi adevărata ei călătorie !

www.cimec.ro CORTINA

PRILEJ

LUNA CADOURILOR — D E B U C U R I I P E N T R U C E I MICI

Tricotajele d i n melana — cele m a i potrivite cadouri pentru copiii dumneavoastră. Sînt călduroase şi uşor de întreţinut (se spală uşor, se usucă uşor şi n u se calcă). I n magazinele comerţului de stat se află la dispoziţia dumneavoastră o mare varietate de modele, realizate într-o 'paletă coloristică deosebit dc atrăgătoare : • pulovere, cămăşi şi cu mînecă scurtă lungă ; jachete c u şi fuste ; mînecă bluze sau

lungă

rochiţe cu. mînecă sau lungă ;

scurtă

pantaloni scttrţi sau lungi, costumase ;

compleuri alcătuite din pantaloni şi vestă sau jachetă c u fustă şi scampolo. Tricotajele din melana — îmbrăcămintea ideală.

www.cimec.ro

Instructiv — E d u c a t i v — D i s t r a c t i v Pentru toate vîrstele
U n televizor în căminul dumneavoastră
vă oferă posibilitatea de a urmări emisiuni ' din cele mai diverse — filme, concerte, piese de teatru, operă, 'transmisii sportive, cursuri de limbi străine, emisiuni ştiinţifice, emisiuni' pe teme de circulaţie, emi.siu/ii pentru 'şcolari ş.a. ' l'rocuraţi-vă de la mugfis/riele şi raioanele specializate ale comer­ ţului de stat un televizor care să vă satisfacă' exigenţele. Vă propunem, spre alegere, cltrva tipuri : V-J
1

Denumirea

*

Diagonala ecranului

Preţ lei

Aconto , 15%

Rate lunare. (24) 105 lei 105 l e i 110 lei 125 lei 125 lei 126 lei 140 lei

SPORT VENUS VENUS MODERN COMPLIMENT OPERA. CLASIC OPERA DIAMANT LUX

31 c m . 47 c m . 50 c m . 50 c m . 59 c m . 61 c m . 65 cm.

2 870 2 870 3 050 3 500 3 530 3 550 3960

431 lei 431 lei 458 lei 525 lei 530 lei 533 lei 594 Iei

Prezentate in casete cu o linie modernă, televizoarele slnt receptoare multicanal, eu o marc stabilitate In funcţionare, imagine şi sunet de calitate. In magazine, lucrători calificaţi stau la dispoziţia cumpărătorilor care solicită lămuriri in legătură cu modul *de funcţionare a televizoarelor, precum şi in legătura eu posibilităţile de cumpărare a acestora. www.cimec.ro ? · (3841)

IMITAŢIE
DE TURrSM, HOTELURI Şl RESTAURANTE BUCUREŞTI
ÎNTREPRINDEREA

Organizează petrecerea revelionului 1978 în staţiuni balneoclimaterice şi în localităţi de un pitoresc deosebit : Herculane, Mamaia, Pucioasa, Călimăneşti, Slănic Prahova, R m . Vîlcea, Miercurea Cine. Borsec, Iaşi, Sf. Gheorghe, Olăneşti. Pentru procurarea biletelor, consultarea programelor şi informaţii supli­ mentare, sînteţi invitaţi la filialele de turism din B d . 1848 nr. 4, B d . Ν. Bălcescu nr. 35, B d . Republicii nr. 4 şi 68, Cal. Griviţei nr. 140.

LA MULŢI ANI!
www.cimec.ro

TEATRUL „ION CREANGĂ"
IN PREGĂTIRE
— A L I C E IN ŢARA M I N U N I L O R dramatizare de Valeriu M«ie»cu L. Carroll. — O C H I U L de Radu Stanca. — D U B L U L Β de Bertolt Brecht. — P R O S P E R O de I. Oleşa. după

www.cimec.ro

TEATRUL J O N CREANGĂ

1

I n r e p e r t o r i u l stagiunii 1 9 7 7 — 1 9 7 8

— RECREAŢIA M A R E de Mircea Sintimbrcanu, adaptare scenica de Ion C h . Arcudcanti. — ACŢIUNEA C O D A L B U L cV Ion Ochinciuc. 13 + 1 (O I S T O R I E C U HARAP ALB) de loan Girmacea. — S F l R L A NĂZDRĂVANUL de G . M . Zamfirescu. — HOCUS POCUS ŞI-0 GĂLEATA dc Λ. E . Greidanus. — S U B I E C T U L APARŢINE TUTUROR adaptare de Răzvan Ştefănrscu.

— A N D E R S E N — 7 POVEŞTI de Ion G h . Arcudeami, Andrei Urădeanu şi Geo Dimitriu. — PĂPUŞA C U P I C I O R U L « U P T şi PUFUŞOR şi MUSTĂ­ CIOARA de V . I . Popa | - PINOCCIIIO de R . Lavagna după Collodt U POVEŞTILE D E A U R dc Alecu Popovici — NOTA Z E R O L A PURTARE de Virgil Sloenescu şi OcUviaa Sava. — SCUFIŢA C U . . . T R E I I E Z I de Alecu Popovici.

www.cimec.ro

Lei 7

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful