MASINI UNELTE

CURS 1 Definirea masinilor unelte In cadrul unui sist de prelucrare STP a carui rol este de a transf semifab S in piesa finita. Funct urm el comp ale acestuia: *scula –care prin contactul nemijlocit cu semifab si prin misc dintre scula si semifab pe traiectoriile sculei, param cin impusi de proc de generare a supr compusa la real piesei finite. *dispoz D- are rol auxiliar in cadrul proc asigurand fixarea, orientarea semifab sau sculelor. *MU- rep el de baza al sist si care real urm fct: -sustinerea tuturor el comp ale sist ; -asigura real misc sculei si semifab pe traiectoriile si param cinem impusi de process de generare si proc de prelucr prin aschiere. Elemente de teorie a generarii suprafetelor. 1.Generarea teretica a sup. D.p.d.v. theoretic o sup poate fi gen prin depl unei curbe in spatiu, curba schimbandu-si sau nu forma in timpul deplasarii sale. In proc de generare teor a sup intervin de regula urm 2 curbe: -curba generatoare este curba care prin deplasarea sa genereaza suprafata; -curba directoare care rep suportul curbei A in timpul deplasarii sau locul geom. Al pct-lor generatoarei sip oz successive ale acestora in timpul deplasarii sale. Curbele D si G pot fi de tipurile: -curbe analitice simple: de tip cerc, dreapta, evolvente -curbe analitice compuse: canelura , profilul cremalierei -curbe complexe(neanalitice): exprimarea lor se realizeaza prin coordonatele pct care le compun (prof complexe ale unor matrite, prof elicei) 2.Generare tehnica a suprafetelor(sau reala) Princ met tehnice de generare a sup prin achiere sunt: a)met prin materializare –care presupune meterializarea curbei pe care urm sa o generam pe muchia aschietoare a sculei si apoi transpunerea acesteia de pe scula pe piesa printro misc relativa intre scula si piesa(scule profilate) Dezavantajul met este ca nu permite realizarea unor sup de marimi mari b)met cinematice: *met denumita ca traiectorie a unui pct materializat in miscare- este cazul preluc sup prin strunjire, caz in care pct k este materializat pe vf sculei careia I se imprima o miscare de tarnslatie II realizanduse astfel curba rectilinie
1

MASINI UNELTE

*met de generare cu infasuratoare a unei curbe materializate in miscare – in acest caz curba este materializata pe muchia aschietoare a unei scule(burghiu, freza) carei I se imprima o misc relative compusa dintr-o misc de rot I in jurul propriei axe si o misc de translatie II in jurul unei traiectorii de o forma oarecare. Infasuratoarea poz successive k1.k2,…..kn ale curbei C in miscarea sa form generatoarea G.

c)curbe real prin comanda dupa program. Met presupune realizarea in prealabil a curbei generatoare G pe o piesa denumita PortProgram (sablon, desen, model, banda magnetic, cartel perforata) de pe care datele sau inf sunt citite cu aj unui elem sesizor cititor, transpuse apoi structurii cinematice a masinii si care imprima apoi sculi Sc si piesei o miscare relativa compusa din I misc de rot a piesei si II misc de deplasare longitudinal a sculei si III misc de depl transversala a sculei care este tocmai miscarea comandata prin PortProgram. Indifferent de sol tehnice adoptate, real curbelor G,D prin aschiere nu se poate face perfect cu prec 100% din urm cauze: -a imperfectiunilor tehnologice de materalizare a pct sau a curbei G sau D pe muchia aschietoare a sculei -anumite fen care sunt specific proc de preluc prin achiere(uzura, crestere temp) -dat unor fen dinamice care sunt spec MU( vibratii) -dat rigiditatii necoresp a sist de fixare a sculei sau semifabricatului.
2

pt reducerea abaterilor cauzate de acest fen MU tb sa fie prevazuta cu sol tehnice pt eliminarea sau diminuarea ef acestor fen. Efectele termice sunt diminuate prin racirea corespunzatoare a zonei de lucru cu lichide.-imposibilitati tehnologice de materializare perfecta a curbelor sau punctelor pe vf sau muchiea achietoare a sculelor. acesta rezulta intotdeauna rotunjit cu o raza de curbura r . aer. analiza rel conduce la urm posibilitati: -mics pasului s. care este dificil de facut dpdv ethnic si nu este convenabil dpdv al productivitatii prelucrarii. 2. -Pt 1-dotaere MU cu sist de compensare a erorilor de prelucrare. 4-imprecizia de real a comp sist tehnologic. -marirea razei r. deform termice ale sculei sau semifab. fen termice. amestec de aer-vapori. ca urmare generatoarea rezultata Gr va diferi de gener teoretica Gz . ondulatiile rezultate den si generatoare elementare sunt caract prin urm parametrii: raza de curbura r. Dat imperf tehnologice in cazul generarii curbelor generatoare sau directoare ca traiectorie a unui pct in miscare. iar proc tehn de prel tb sa se desfasoare in cond optime pt diminuarea si elim acestor efecte.-dat unor fen care apar in proc de prel prin aschiere: fen de uzura la uchiile aschietoare a sculei.MASINI UNELTE CURS 2 Curbe generatoare si directoare reale difera de curbele teoretice dat urm fen ce se prod in proc de generare prin aschiere a suprafeteolr. sau printro ungere a zonei de aschiere. poate fi eliminate prin alegerea coresp a cuplei de material scula-piesa. fen dinamice (vibratii) 3. pasul S: h~S2/8r Pentru a apropia curba Gr de cea teoretica Gz se impune in gen micsorarea cat mai mult posbil a inaltimei h. inaltimea h. Pt uzura.rigiditatea necoresp a a elem de sustinere a aculelor sau piesei. in spec a MU(imp cinematica) Din acest motiv. pct nu poate fi materializat perfect pe vf sculei. care este insa limitata din considerente de constructive a sculei 3 . 1.

Variant adoptata in gen la masinile mici si mij sau la mas care efectueaza preluc pieselor de revolutie(strung. de ungere. Un batiu se compune din:partea de fixare pt fixarea elem fixe. mat care asigura o rigiditate ridicata la solicitari si care asig o reducere la mat Obs : util otelului conduce la reducerea consumului de metal de cca 3-4 ori fata de cele de fonta. m d rectificat) -de tip cadru deschis. electrice. care rep totalitatea componentelor care concur la real misc impuse de procesul de generare a supr prin aschiere.MASINI UNELTE Sol care se adopta cansta in modificarea muchiei achietore a sculei. montantii. Instalatiile auxiliare :-inst electrica. care are in general forma circulara. pot fi de urm tipuri: -sub forma de grinda simpla (orizontale). In fct de mat utilizat pot fi real din: -fonta. form dintru batiu orizontal si unul vertical.in gen fonta. Elemente de structura 1-batiul este comp de baza al MU care are rolul de a sustine toate comp acesteia. montantii care sunt rigidizati la partea superioara printro traversa fixa. de racier. den si portal. -struct cinematic. mesele. care este form dintrun batiu orizontal. coloanele. Saniile. partea de ghidare pt deplasarea elm mobile. Aceasta variant este utilizata la MU mij sau care prelucreaza sup plane. -de tip cadru inchis. elem care sustin toatecomp sist tehnologic sau MU: batiul. -otel. Aceasta este structura cea mai rigida si se aplica in gen la MU mari si care real preluc in gen a sup plan. In fct de tipul componentelor MU pot fi: comp mecanice. denumit montant sau coloana. sist de evacuare a aschiilor. respective realizarea acesteia dupa conturul ab’c’ si nu dupa abc Componenta masinilor unelte Elem de baza: pornind d la def MU -> ca ascestea tb sa aiba in struct urm comp: -elem de struct. Cele mai preferabile sun batiurile din constructive turnata din fonta. arborii principali. In fct destructura de rez. 4 . sol care este mai economica. In fct de tehnologia de executie pot fi realizate: -in constructive turnata. pneumatic sau combinate. mat care asigura batiului caract fb de amortizare a vibratiilor. 2 verticali. Conditia de baza impusa este aceea de a mentine neschimbata poz reciproca dintre elem fixe si monile ale masinii . hidraulice. -in constructive sudata din otel sol care in unele cazuri nu permite asig unei rigiditati coresp deci nu permite indeplinirea cond de stabilitate dimensionala impusa batiului.

 In fct de profilul ghidajului pot fi: triunghiulare. Cele mai avantajoase sut prof b) plan si coada de randunica. u profil plan (dreptunghiular). d)cu profil drept. Cele mai avantajoase forme sunt profilele de tip a) iar cele mai dezavantajoase cele de tip b).MASINI UNELTE CURS 3 Ghidaje Ghidajele sunt elem de strutura care servesc la sustinerea componentelor monile ale MU carora le imprima traiectoriile de miscare. Cele mai usoare profile sunt acelea care permit scurgerea pe sup lor a diferitelor particule sau aschii. cu f de rostogolire. cele mai usor de realizat dpdv ethnic sunt e) si d) In fct de modul de realizare.care apare atunci cand lubrifiantul dintre elem cuplei de ghidare se scurge pe sup acestora. e) cu profil rotund Alegerea unui profil sau a unui ghidaj se face dupa urm criteria: -dupa intensitatea uzului care in gen este cauzata de aschiile sau particulele ce patrund intre supr cuplei de ghidare. Ce a mai buna capacitate o are ghidajul e) iar cea mai slaba d) -rezistenta la diferite solicitari. iar cele mai dez sunt a) si c). -Pericolul de gripare. c)tip coada randunica. cu f lichida.b)De profil cu ripi egale sau inegale. cu f mixta. cu profil rotund (circular).  In fct de tipul frecarii dintre sup de ghidaj dintre sup de contact pot fi: cu frecare uscata. Ghidaje triunghiulare a).  In fct de tipul traietoriei de deplasare a elem mobile pot fi: retilinii. pot fi real astfel: -ghidaje realizate in constructii monobloc cu batiul a) -ghidaje aplicate la care imbinarea cu batiul se poate face prin lipire sau fixare cu surub b) 5 . cele mai bune sunt e) -tehnologia de realizare. circulare. -capacitatea de prelucrare a mom de rasturnare a saniei de ex mom care sunt create de act componentelor fortei de aschiere in plan orizontal.

practicate pe sup elem mobil. se fol in gen pt viteze mici de deplasare de pana la 1200 mm/min -ghidaje hidrodinamice la care presiunea fluidelor dintre sup de ghidare este real prin insasi miscarea elem mobile. b)batiul este real din mat cu caract inferioare iar ghidajul este realizat dintrun mat cu caratc sup (oteluri. In acest caz circuitul definit este urmatorul: PDC preia fluidul din rezervorul Rz prin elem de filtrare EF si il trimite in buzunarele B1. Presiunea fluidului este real prin intermediul unor elemente de reglare a presiunii denumite drosene. 6 . Elem de rostogolire sunt realizate din oteluri cu rez ridicate la uzura. deci micsorarea uzurii. Avantajele principale ale utilize acestor ghidaje sunt: reducerea frecarii. bronz.MASINI UNELTE a)implica necesitatea realizarii ansamblului ghidaj-batiu dand un mat cu caracter superioare. Un astfel de ghidaj are dispuse intre sup de ghidare ale elem fix si elem mobil de rostogolire de tip role. red puterii pt act elem mobile. o fb calitate a supr obtinanduse prin lacuire. Supr de ghidare 2 tb sa prezinte caract de rez ridicata la uzura. Acestea se fol in gen pt vit mari cca 10m/min. bile sau ace. Avantaje:-reducerea frecarii. bronzuri) Ghidajele cu frecare lichida(hidraulica) pot fi: -ghidaje hidrostatice.B2…. Ghidaj cu elem de rostogolire. poliamida. si este crescuta pana la o val care permite deplasarea elem mobil de elem fix si realizarea unei pelicule de ulei de inaltime intre cele doua elem. sunt tratate prin calire pt atingerea duritatii de 40-60 HRe si sunt superfinizate prin lacuire. Colivia 3 este suportul ce sustine elem de rodtogolire realiz din table. reducerea puterii necesare actionarii elem mobil. fapt ce conduce la cresterea costurilor ansamblului batiu-ghidaj sau realiz ansamblului dintr-un ghidaj cu caract inf si aplicarea pe sup de ghidare a unor tratamente term care sa conduca la cresterea caract de rez ale sup de ghidare. Dupa realiz acestei pelicule poate sa inceapa deplasarea el mobile de pe elem fix. la care presiunea necesara pt fluidul dintre cele 2 sup de ghidare este create printrun sist de pompare.

Mesele sunt elem component care au rolul de a sustine semifabricatul in cazul proceselor de aschiere. necesitatea mont sist de fixare a sculelor sau pieselor. menghina) mesele sunt prevazute pe supr de prindere cu canale in T. Pot fi de forma circular(platouri) sau dreprunghiulare. Forma si dimensiunile sunt det de urm elemente: -de tipul misc pe care o real in general rectilinie. -de tipul si dim elem dispuse pe sup lor care pot fi dispositive port-scula sau mese pt sustinerea semifabricatului. Pt prinderea pe sup lor a dif elem component(piede de dim mari sau dif dispositive de prindere a pieselor platou. 7 . La arborii princiapali apar cond: necesitatea montarii in int lor a unor mec diverse . transmiterea usoara si rapida a caldurii dezvoltata in int lord at proceselor de frecare dintre mec cinematice. in constr sudata otel. dat caldurii degajate prin lagar prin frecare. Sunt elem de structura in int carora sunt dispuse dif mecanisme cinematice(cutii de vit. In general executa 1 misc de rotatie si 2 de translatie. In unele cazuri le intalnim sub denumirea de cutii sau papusi. de regula sunt real in constr tubulara pt a permite trecerea prin int lui a unor semifab de lungimi dif. -de tipul si dim mecanismelor cinematice dispuse in interior lor. sa fie realiz din mat fonoabsorbante sau sa fie captusite cu astfel de mat pt a micsora nivelele de zgomot transmise in afara. Forma si dim sunt impuse de tipul si dim mec cinem dispuse in int lor. sau pt a real o racier/ aprindere curenti de aer. magn. dar in unele cazuri circular. Carcase. dim si forma pot fi impuse de tipul si profilul ghidajului de tipul si dim mecanismelor cinematice dispuse in int lor. Principali care servesc la sustinerea elem sist tehn scula sau piesa carora le imprima misc de rot realiz prin dif mec cin. Ele se real fie in constructive turnata din fonta fie in constr sudata din otel. Cond imp pe care tb sa le indeplineasca: -sa fie prev cu supr radiante mai mari . de necesitatea prevederii unor capace de vizitare. Se real in 2 variante:in constr turnata fonta. de tipul lagarelor de alunecare sau rostogolire. -de profilul ghidajului. Dim si forma lor sunt imp de urm elem:de tipul si nr de lagare.MASINI UNELTE Mase si sanii Saniile sunt elem comp care real deplasarea el sist tehnologic resp scula sau piesa. de nr si tipul mec cin montate. de tip si dim elem dispuse p sup log. de avans) dif mec pt realizarea unor fct specific prelucrarii. Arborii :sunt: intermediari-folositi numai pt transmiterea misc in cadrul unor mec cin pt misc de rot. Sunt executate in constructive turnata din fonta sau sudate din otel.

b)Roti conice cu dinti drepti. avand un . Obs. Se real pe traiectoria generatoare cu parametrul cinematic denumit vit de avans(Vas au W). Rap de transfer i=k/z. la trans mom de act necesare si la reglarea param cinematic. Miscari : -1. k-nr de inceputuri al melcului 1-10. c)Angrenaje melc.Roti baladoare-primesc misc de la ax sau o transmit dar care in plus se pot deplasa in lungul axului. Conditia de productivitate a masinii inpune ca viteza de realizare a misc sa fie mai mare decat vit misc de lucru.MASINI UNELTE Curs 4 ROTI DINTATE Sunt elem cin care servesc la transmiterea misc intre axe.misc de avans –prin care se real fie deplasarea sculei fie a piesei pt aducerea de noi straturi de mat in zona de aschiere. 8 .Roti dintate fixe pe ax 2. roata-melcata. cu parametrul cinematic vit princ de asch care rep component ce a mai mare a vit reale de asch. STRUCTURA CINEMATICA A MU-este ansamblul de mec care rel misc impusa de proc de prelucrare prin aschiere.. misc rapide de retragere sculei. -3. inclinati sau curbi. asigura la axul de iesire un mers linistit fara batai si vibratii.care sunt fol pt schimbarea dir de misc dar si in mec de inversare a sensului . de acoperire mai bun comparative cu rotile cu dinti drepti. In fct de tipul danturii si a formei rotii aceste pot fi: a)roti dintate cilindrice cu dinti drepti inclinati inn V sau W. opriri la cota etc.. Sunt fol atat la scimb dir de misc dar mai ales la modif rap de transmitere cu bacuri relativ importante. 3. curbi obs Rotile cu dinti drepti sunt fol pt transmiterea misc intre arbori intermediari.misc auxiliare nu intervin in timpul procesului de prelucrare ci in afara acestuia prin care se real dif op auxiliare ca: prinderea si fixarea sculei/semifab.misc prinipala de aschiere-rep misc real pe traiectoria directoare. modif param cinematic.Roti libere pe ax nu primesc si nu transmit misc la ax dara ele se rotesc liber in jurul axului intrucat legatura lor cu axul este real prin int unor lagare. iar cele cu dinti inclinati sunt fol pt trans misc la axul de iesire.. -2. inversarea sensului misc. z-nr de dinti ai rotii melcate 20-200 In fct de gradul de lib in rap cu axul pe care sunt montate rotile dintatepot fi: 1.

Mecanismul de transformare are rolul de a transforma misc de pe traiectoria circular pe traiect rectilinie si care este utilizat numai in cazul lant cin de translatie.Mecanismele sensului miscarii. 2. Actionari hidraulice. de trans) b)lanturi cin tehnologice-real param cin impusi de proc pe prelucrare prin aschiere a sup(vit princ si de avans): lanturi principale. b)mot el de current continuu.Mecanismele de pornire/oprire –au rolul de a opri sau proni miscarea la iesire din lantul cin fara oprirea /pornirea mec de act. Clasificare: in fct de tipul de misc realizate lanturile pot fi: a)lanturi cin generatoare-realizeaza traiectoria misc impuse de proc de generare a sup (de rot. in cazul unei frecvente mari de p/o.MASINI UNELTE LANTURI CINEMATICE-sunt ansambluri de mec din structura cin a MU care cancura la realizarea unei singure misc. ………………………………………………sunt combinate in cadrul unui sg lant: -lant inem princ pt misc de rot. pneumatic sau manual. Structura lanturilor cinematice. Pt real fct sale un lant cin are in compunere urm grupe princ de mecanisme: 1. c)alte motoare.Mecanismele de reglare au rolul de a transforma unica marime de intrare yi sau domeniul relativ de reglare intrun dom mai lar de reglare al marimilor de iesire ye 5. lanturi cin de avans de trans c)lanturi cinematice auxiliare-real misc auxiliare. lanturi cin de avans de rot. 3. de translatie. lanturi de avans.actionarea poate fin de tip electric prin urm tipuri de motoare: a)motoare electrice de current alternative. In cazul motoarelor mec de p/o asigura protectia motorului impotriva suprasolicitarii termice sau dinamice la care acesta ar fi supus. 4.Mec de actionare au rolul de a introduce in lant cin o misc cu param cin yi denumit marime de intrare. 9 .

Princ caract sunt: Raportul de transfer it=ye/yi=i1i2………… Asocierea LC Pt marirea cap de reglare a LC sau pt real unor cond cin impuse de prelucrarea prin aschire LC se pot se pot ascocia in urm moduri: =asocierea serie-se face prin ascoc mai multor LC a. Rolul lantului este de a real miscarea pe traiectoria directoare care poate fi circular sau rectilinie si de a real urm param cin: 1) Vp=πDnos/1000=>n>s=1000Vp/πD(rot/min) 2) Vp=2LNas/1000=Nas=1000Vp/2L (cd/min. Poate fi real in 2 moduri: cu rap impus pt mar de intrare..i. Acest tip de ascoc se real atat in scopul cresterii cap de reglare cat si al real unor cond cin. marimea de iesire din lantul anterioar sa rep marimea de intrare pt LC urmator.->unghi de inclinare al elicei filetului. Se real numai in scopul mariri capacitatii de reglare a LC. =asco paralela-se real in scopul real unor cond cinematice impuse de anumite proc de generare a sup. electrice. -mec de pornire/oprire de tipul cuplajelor mecanice.MASINI UNELTE Caracteristicile lanturilor cinematice. Unde Leste lugimea unei curse. =asoc mixta: serie/paralel. cu rap impus pt mar de iesire. Lanturile cin princ mecanice Structura de baza-princ grupe de mec din struct unui lant sunt: -mec de actionare care in gen poate fi un motor el de current alternative cu 1-3 trepte de turatie sau un motor de current continuu.  Dupa misc mecanismului din structura lor: lanturi mecanice. Se aplica in LC utilizate pt prelucrarea danturii rotilor dintate. Curs 5 LANTURI CIN PRINC Sunt lanturi cin care real misc princ pe traiectoria directoare sau pe una din comp acesteia cu param cin viteza principal de aschiere(la strung misc princ de rotatie) Clasificare  Dupa traiectoria misc cu lanturi cin de rotatie sau lanturi cin princ de translatie. combinate.hidraulice. cs/min) Viteza principal de achiere care pt cazul traiect circulare rotatia se calc cu rel 1 lantul tb sa asigure la iesire turatia naschiere D-diametru el actinat(semifab sau scula) In cazul misc de translatie vit este data de rel 2 lantul tb sa asigure la iesire param Nas care rep nr de curse duble sau simple pe minut. VT/VA=tg=ct . paralel /serie. Principalele 10 .

mec de inversare a sensului utilizate in laturile cin mec sunt mecanisme cu roti dintate. cu roti combinate cu cuplaje b).4. nmin =n0 n1=n0. 1.φk=> φ= = .MASINI UNELTE tipuri de cuplaje sunt : cuplaje cu ghidare pt transmisii de puteri mari sau cuplaje cu frictiune util in cazul transmisiilor de puteri mici sau in cazul automatizarii misc lantului. Aceste trepte sau val ale turatiilor pot fi ordonate intro progresie aritmetica sau o prog geometrica. turatia 1<φ<2 se allege in gen ca o val intre 1 si 2 peste aceste limite abtinanduse pierderi de vit sau prod mai mari de 50%. -sub forma variatorilor cu lant sau curea .in cinematic MU se prefer cea geometrica pt prezinta avantaje dppv al reglarii param cin.nmax care presupune ca in cadrul unui domeniu de reglare a turatiei cup intre o val min si una max sa se real orice val de turatie sau o infinitate de valori.25. Mec de reglare continuu de tip mechanic se real in urm 2 var : -sub forma variatorilor continuui cu frictiune.6...= n0. n2=n0.φ. 0. 1. Variatori continui cu frictiune a)mec de tip cap rola dpdv constructive dintr-o rola de raza R si un con avand semiunghiul de varf α .. nmax=nk.Aceste mec se real in 2 variante: cu toti dintate baladoare a).nmax sa se realizeze numai anumite val denumite trepte.. -mec de reglare a param cinematici in cazul lanturilor principale se poate face in 2 moduri:*reglare continua nmin……. Modif param cin la iesire din mec se real prin deplasarea punctului de contact N dintre rola si con in lungul generatoarei 11 .φ2……. Mecanismele de reglare util in cinematic MU vd de : -mecanisme de reglare continuu. . In general in cadrul acestui interval val rel se aleg dintre val sirului de nr reale 0. rola este apasata usor cu aj unei forte pe care misc de la un element la altu se transmite prin frecare.6. -mec de reglare in trepte.. *reglare in trepte care presupune ca in cadru unui domeniu de reglare nmin.

Domenii de utilizare-in cinematic masinilor ce transmit eforturi de aschiere mici sau care lucreaza cu adancime de aschiere mici(masini de finisare sau superfinisare) CURS 6 MECANISME DE REGLARE CONTINUA CA LANT SAU CUREA Variatorii continui cu lant sau curea sunt form dpdv constructiv din 2 conuri identice dispuse pe axele de intrare/ iesire. i= (variatie hiperbolica). in cazul util lanturilor sau a unor curele dintate se elimina dezav instabilitatii param cin la variatia efortului de aschiere. Legatura dintre cele 2 perechi este real fie prin curele late fie prin lanturi.Mec de baza in real mec de reglare in trepte sunt: a)angrenajul la care rap de reglare este dat de rap de nr de dinti de roata conducatoare /roata condusa. Mecanisme de raglare in trepte. Dx1<Dx2=>iR<1. Dx1/Dx2. Avantaje :rap de reglare este mai mare comparative cu mec cu frictiune putand ajunge pana la R. instabilitatea param cin la iesire la var ef de aschiere. Dezavantaje-rep de reglare mic intre 3 si 5. b-mec con-rola-con c-rola-roata plana d-mec roata plana-rolaroata plana e-mec con roata oala avantajele acesot mec-cap de reglare mai buna 9-12 dez constructive mai complexa. dezav intalnit la variatori ce frictiune.MASINI UNELTE conului. i= (var liniara) avantaje – constructia sipla iintretinere usoara. instabilitate param cin la iesirea din mec. Mecanismul poate functiona cu rola cu rola conducatoare si con condus sau invers. 12 . Reglarea param cin la iesire se real continuu prin departarea sau apropierea conurilor de pe unul mai mare.

nk=n0. capacitatea de reglare mica. 13 . dpdv constructive variatorul este form din 2 blocuri de roti de curea dispuse pe axul de intrare/iesire. Mec poate fi real in 2 var constructive: -cu curea cu ramurile paralele fig a. grad de amortizare ridicat al vibratiilor Dezavantaje:gabarit mare. Domenii de utilizare: in gen in cinematic lanturilor cin princ ale masinilor utilizate pt prelucrari de finisare datorita capac mari deamortizare a vibratiilor care asigura la iesire o misc linistita fara batai/ vibratii. antrenarea prafului din incarcare. In cinematic MU aceste blocuri au un nr max de 3 roti de curea. -cu ramurile incrucisatoare b var util pt schimbarea sensului la axul de iesire Avantaje –simplitatea constructive. Cond impusa pt functionarea mec este ca el sa util aceiasi curea a carei lungime se calc cu rel L=2A+πDK/2+ πDK’/2=2A+π/2(Dk+Dk’) mec real un nr de trepte de turatie egal cu nr rotilor de curea din bloc de pe axul de intrare/iesire. in comb cu alte mec cin carora le mareste rap de reglare a param cin. instabilitatea param cin la variatia efortului de aschiere.Dk/Dk’ rel turatiei la iesire.MASINI UNELTE b)transmisia prin curele la care rap de reglare este dat de rap dintre diametrele rotilor dintate. var util pt real aceluiasi sens al misc axului la iesire. Legatura intre cele 2 nlocuri este realizata fie prin curele late fie prin curele trapezoidale.

cu 2 axe cu roti combinate cu cuplaje(b). dar capac de reglare mica. CV cu 3 sau mai multe axe.MASINI UNELTE Cutii de viteze cu roti dintate se clasifica astfel: -CV cu 2 axe. 14 . CV combinate. Ecuatia structural permite realizarea urm etape privind mec cinematic. Marimea capac de regl poate fi real prin sol tehnice:  Combinarea variantei a cu b . 1)cutii viteze cu 2 axe. Se real in 2 variante:-cu 2 axe cu blocuri baladoare (a). 6=2x3. CURS 7 Cutii de viteze cu 3 axe si mai multe Mecanismul realizeaza 6 trepte de turatii care convine din 2 trepte de turatii realizate intre axul 1 si 2 si din 3 trepte de turstie intre axele 2 si 3. Mec cu 2 axe au o constructi simpla.  Utilizarea pt antrenare a unui ME asincron cu 2 sau 3 trepte de turatie  Util pt transmiterea misc de la motor la axul de intrare in cutia de vit a unui mec de transmitere cu conuri in trepte cu 2 sau 3 trepte. 6p=2φx3φ.-ecuatia structural a retelei de turatie.

Regula de calcul a nr de turatii. II. Dezavantaj –timp schimbare mare. Bloccurile baladoare nu se amplaseaza pe axele de intrare sau iesire intrucat dat mom de inertie mari poate duce la deformarea elastic sau ruperea acestora. Alegerea variantei optime constructive a cutiei de vit se face pe baza urm criterii: I. intre aceste mec fiind real printro transmisie prin curele latye. Blocurile baladoare se amplaseaza fie pe acelas ax fie pe axe imediat apropiate pt a exista pos manevrarii lar de la unsg mecanism. Trasarea diagramei retelei de turatii.MASINI UNELTE 1)calculul nr de variante posibile: N=(K!)2/e!n!n!. N-nr de variante constructive posibile ale cutiei de viteze.n –nr de factori asemenea ai ec structurale. 8=2x3x3. k-rep nr de factori ai ac structural . Aceste mec se util in cinematic MU pt prelucrari de finisare-strung de finisare sau masini de rectificat.2-ajuta la exploatare Cutiile de viteze combinate-rezulta din combinarea mai multor mec cin fie in scopul cresterii capacitatii fie in scopul real unor cond impuse prin procesele de prelucrare prin aschiere. Nr de roti max commune al unui bloc balador nu poate depasi val 3 sau f rar 4. e. Cutii de vit combinate cu roti de schimb. 1-ajuta la proiectare.din acest motiv acestea se util in cazul MU care efectueaza prelucrari de serie mare. Cutia de vit poate fi una cu roti baladoare cu 3 sau mai multe axe prin iar cutia intermediara poate fi un mec in gen cu 2 axe prin care se poate realize multiplicarea nr de trepte al cutiei de vit sau poate fi un variator continuu de turatii care sa permita reglarea continua a turatiilor intre 2 trepte ale acestora. Cutii de viteze cu intermediareeste form din 2 mec cinematice. o cutie de vit si o cutie intermediara de legatura. 15 . III. N=6!/2=36/2=18. N=4/0!=4. Transmisia prin curele ce leaga mec are rol si de a amortize vibratiile generate in cutia de vit asigurand transmiterea la axul de iesire a unei miscari linistite fara vibratii. Nr treptelor de turatii in cazul mec cu roti baladoare este dat de produsul dintre nr de roti ale blocurilor baladoare component. n .

durb-piulita. Mec surub-piulita se utilizeaza atunci cand se impuge o coordonare principal a miscarilor si cand vit de aschiere sunt mici. acest mec se real in 2 variante: cu surub lung si pilita scurta.ps. it=ps(mn)-rap de transmitere este pasul ye=yi.MASINI UNELTE Mecanisme de transformare a misc de rotatie in translatie. Utilizarea celor 2 mec se face in urm cond:-mec pinion-cremaliera se va util in cazul lui Vas mari dar in cazul unor miscari in care nu se impune o precizie ridicata. analiza variatiei vitezei capatului bilelei conduce la urm concluzii: variatia vit pe ambele curese este aceeasi fapt care in cazul util la prel prin aschiere cand pe o cursa se real cit active sau de lucru iar pe cealalta se real miscarea de retragere sau auxiliara acst mec este neproductiv. Mecanismul transmite miscarea de rot a pinionului cu turatia np intro misc de translatie a cremalierei cu vit Vas de aschiere. Se real in 2 var: I-fara autoinversarea sensului misc (pinion cremaliera. Din analiza rezulta ca intotdeauna vit real de mec pinion-cremalierava fi mai mare de z ori decat cea real de mec surub-piulita.ip vas=yi.ps=ns. Pe durata unei curse de lucru vit variaza intre val 0 la capetele cursei si o val maxima la mijlocul cursei. Cond de productivitate impunand ca vit sa fie mai mare decat cea a misc de lucru. Lp<<l 16 . Masura impusa in acest caz este ca intotdeauna lung sup prelucrate sa fie mai mica decat lungimea cursei. Rap de transmitere Pz*z=it(mm). Vas=np*pz*z. cama tachet). cu surub scurt si piulita lunga. II mecanisme cu autoinversare-biela manivelaeste real din manivela o Ace executa o miscare de roatie cu vit unghiului ω si biela AB al carei capat este solidar cu o piatra de culisa k ce se deplaseaza rectiliniu intre C si D pe distanta l. Cond de prelucrare prin aschiere este ca vit misc de aschiere sa se mentina ct pe durata prelucrarii. Mec pinion cremaliera este real din piulita p caract prin nr de dinti z si care executa o miscare de rot cu turatia n psi cremaliera Cr caract prin pasul danturii pz si care este solidara cu elem mobil EM.

Rel de calcul al vit de aschiere.ip. 1)Ele se real in var variatiilor continue hidraulice care sunt formate dintro grupa debitoare Pdφ si un vector hydraulic rotativ MTR. reglarea debitului acesteia se real prin mod exentritatii rotorului. ambele de acelasi tipcu pistonase sau cu palete.im= no. avand pos autoreducerii ciclurilor. 2)lanturi cinematice hidraulice pt misc de translatie.MASINI UNELTE Curs 8 LANTURI CINEMATICE PRINCIPALE HIDRAULICE In fct de tipul traiectoriei de miscare aceste lanturi pot fi: 1)lanturi cin hidraulice pt miscarea de rotatie. Rz-rezervor. Vp-vit de deplasare a pistonului. Ye=yi. S1=S2=S.it=>Vas=no. eliminarea unor defecte care sunt specific LC mecanice. Avantajele utilizarii lanturilor hidraulice pt misc rectilinie : simplitatea constructive. ap de filtrare.etc. Sectiunea fiind ct => Vas=f(Qp)=>reglarea Vas in cazul lanturilor cin hidraulice se face in general numai prin reglarea debitului pompei.(se ut la pompe cu roti dintate sau pompe cu surub) 2)utilizarea pompelor cu debit variabil de tipul:cu pistonase axiale sau radiale. 17 .Qp/no. In acest caz turatia la iesire este det cu ecuatia. sau cu palete. ap de reglaj a presiunii.Vp/Qp=Qp/s In cazul motoarelor hidrostatice liniare cu tija bilateral actiunea celor doua camera ale cilindrului sunt egale. Din acest pct de vedere sunt 2 posibilitati: 1)In cazul utilizarii pompelor cu debit ct pt reglarea debitului este necesara inchiderea in structura lantului un aparat H de reglare care se numeste droser. Alte component ce se regasesc in structura LCH sunt :aparatul de distributie. caz in care reglarea debitului se reliz prin modificarea excentritatii rotorului. Dezavantaje –instabilitatea param cin la variatia efortului de aschiere. Lanturi cin pt misc rectilinie. PDC-pompa cu debit ct MHL-motor hydraulic liniar cu tija bilateral. EA-elementul actionat. In cazul pompei cu debit variabil. in cazul celor cu tija unilateral S1≠S2.

pret de cost ridicat (ai utilizarea lor este justificata dpdv economic numai pt anumite utilaje mari-strung carusel sau unele masini de rabotat plan longitudinal ) CURS 9 Lantul cinematic de avans. Param cinematic care caract misc de avans sunt:  Avansul S=Sz. Acest parametru caract misc de avans pt: strunjire. Miscarea de avans poate fi realizata pe traiectorii rectilinii sau pe traiectorii circulare-avans circular. frezare circular sau rectificare rotunda.este un ansamblu de mecanisme care real pe traiectoria generatoare miscarea de avans care rep de fapt miscarea de aducere in zona de aschiere a unor noi straturi de material. prin intrmediul unui resort (Ru) sau prin reglarea fluxului de current la motorul Mec prin intermediul resortului Rø. latime. sau grosime.  Viteza de avans W=s/t(mm/min) caract vit de avans in cazul op de frezare/ rectificare plana. Pt reglarea economica a tens generatorul de cc este combinat cu o alta mas el excitatrice(E) Reglarea param cin la iesire paoate fi real : prin reglarea tens furnizate de generatorul Gcc. Zs-nr de dinti ai sculei.Zs(mm/rot) Sz-avans pe dinte. o capacitate de reglare buna(cca 30-40) Dezavantaje –gabarit mare. Principiul avansului il rep una din dim ascheirii: lungime.MASINI UNELTE Lanturi cinematice principale electrice-se real un gen in variante agregatelor de masini el denumite aggregate Ward-Lenard. 18 . posib inversarii usoare a sensului. Este format din uramatoarele masini: -MEA-mot el asincron care introduce in lant turati de intrare no Gcc-generator de current continuu actionat de mot MAsi care form tensiunea cant-UG pt alimentarea motorului de cc Mcc care form la iesire o turatie nx reglabila continue. stabiliatea param cin la iesire. gaurire. Avantaje :posibilitatea reglarii continue a turatie.

19 .acest tip de actionare este util in cazul MU mari.  Mec de transfer al misc de rot in translatie MT care este present numai in cazul lant de avans rectiliniu.  Mec de fractionare(mec cu chlichet sau cruce de malta. In fct de tipul mec component lanturile cin de avans pot fi: lanturi mecanice. Lanturi cineematice de avans mecanice.  Mec de reglare MR(cutia de avansuri) poate real reglarea continua sau in trepte a param cin.  Mec de p/o care au aceleasi fct si sunt aceleasi tipuri cu cele de la lantul princ respectiv cu gheare sau frictiune fata de care se deosebesc prin faptul ca au dim mai mici intrucat transmit puteri mai mici.  Mec de reglare-reglarea param cin ai misc de avans poate fi real in urm 2 moduri :*misc de avans continua caz in care mec de reglare MR are rolul de a real un rep de reglare iw. mij. In acst caz mec de reg MR este cuplat cu un mec de fractionareb a misc Mk(regleaza peridicitatea)  Mecanismul de siguranta Ms are rolul de a intrerupe misc de avans in cazul depasirii unui effort d aschiere max admisibil. util in gen in cazul MU mici sau in cazul real unor cond cinematice cand este nec reglarea celor 2 lanturi.  Mec de siguranta-stift de forfecare sau cu roti cazatoare.*misc de avans intermitenta/periodica-misc este real pt anumite dist.  Actionare de la lantul cinematic principal. pneumatic.  Mec de transformare –mec fara autoinversarea a sensului(surub-piulita)  Mec de reglare-pot fi pt reglare in trepte sau continua  Mec pt reglare in trepte pot fi de tipul transmisiilor prin conuri in trepte sau de tipul cutiilor de vit cu roti dintate sau pot fi mec specifice de reg a avansului.  Mec de inversare a sensului. Acest mec are rolul de a proteja celelalte mec cinematice ale lantului si in special mec de transformare impotriva unor suprasarcini c ear duce la distrugerea lor. electrice. cama-tachet). combinate. hidraulice. In gen la avans ef sunt mai mici.MASINI UNELTE Structura Mecanismele de actionare MA Actionarea lanturilor cinem de avans poate fi realizata in urm moduri:  Manual –prin intermediul rotii de mana in aceasta act este obligatory la orice lant de avans  Actionare independent prin motoare electrice.  Mec de pornire/oprire si inversarea sensului cu aceleasi fct ca cele de la lanturile cin principale.  Mec de cuplare C care in poz 1 permite real avansului automat iar in poz 2 permite real avansului manual.

angrenajele sunt in nr mai mare pt ca mec de reglare real un nr mai mare de trepte de vit. Cutiile de mutiplicare-real in gen un nr redus de trepte de turatii si care utilizate in comb cu alte mec cin.MASINI UNELTE Comparative cu mec utilizat in lanturile cin princ aceste mec prez particularitatile:mec cin component au dim mai mici intrucat transmit puteri mai mici. Avantaj –constructie compacta. Dejavantaj:nr mic de trepte de turatie. Carcasa basculanta poate executa 2 miscari :o miscare de deplasare in lungul axului II prin care rotiile dintate ale carcasei basculante pot fi aduse aduse in dreptul fiecarei roti ai trenului x. dat deschiderii practicate in carcasa mec pt a apermite real misc carcasei basculante in mecanism pot patrunde impuritati sau aschii sau pot avea loc scurgeri de ulei din mecanism. Aceste mec realizeaza in gen 4 trepte de turatii in comb cu alte mec le multiplica de 4 ori nr de trepte de turatii.zk dispus pe axul de intrare I si ocarcasa basculanta CB in care se afla dispusa roata baladoare z si roata libera z1 carcasa dispusa de axul de iesire 2. pot fi de 2 tipuri: cu roti baladoare.  Mec de reglare continua :variatorul de frictiune si a variatorilor cu lant sau curea cu acelesi caract constructive si functionale ale mec principale. Mec realizeaza un nr de trepte de turatii egal cu nr rotilor ce compun trenul fix si care este de max 9 f rar 12. In gen mec este real cu 4 perechi mai rar 6.zk/zi. cu roti dispuse in meandru. Legatura fiecarei roti de pe blocul liber cu axul II se real cu aj unei pene mobile care poate fi deplasata in dreptul fiecarei roti al blocului. Dejavantaje:cap de reglare mica pt care este util in comb cu alte mec cin. Turatia la iesire: nk=nozk/zk’..zi/z=nozk/z Avantajele principale ale mec sunt : constructive compacta si dim mici.  Mec de reglare specific NORTON-este real dpdv constructive dintr-un bloc sau tren de roti fixe z1…. cap de reglare redusa pt care se util in comb cu alte mec cin. rigiditate slaba a axului de iesire dat cadranului de banda practicat de acesta.  Mec pana-mobila-este real dintr-un bloc de roti fixe z1…zk dispuse pe axul de intrare si un bloc de roti libere pe ax dispuse pe axul de iesire II. 20 . Turatia la iesire nk=n0. pos realizarii unui nr relative mare de trepte cu un nr min de roti dintate. Mecanismul real un nr de trepte de turatii egal cu ne perechilor de roti fixe resp libere. uzura intensive a danturii rotiilor pt ca se afla in angrenare permanenta. miscarea de basculare/ rotire II prin care roata libera zi este adusa in angrenare cu roata trenului fix.

Pf pasul filetului. a doua la MU mici.prezinta aceleasi part ca si cele de la lanturile cin princ. util mot el liniare-nu mia este nec util mec de transf a misc de rot in translatie. aceste lanturi util ca motoare hidrostatice cu tija unilateral pt real de vit dif pe cele 2 sensuri de misc.Pf. Lanturile hidraulice-prezinta particularitatiile camp cu lanturile cin princ: utilizeaza in structura numai pompe cu …. hiperboidale. pasul filetului care rep dist dintre 2 elice consecutive ale unui filet cu mai multe inceputuri. patrat. VT/VA=tg=ct. Dupa nr de inceputuri nr sup elicoidale generate pe aceals corp: un inceput. mot cu tija bilateral-se real aceleasi vit pe cele 2 sensuri de miscare. rotund etc.constant cu surub mai putin cu roti dintate. Dupa forma filetele pot fi: cu profil triunghiular. Relatia intre p elicei si p filetului: PE=K. Metoda de generare prin materializare. Prima variant este util la MU mari.MASINI UNELTE MECANISME DE TRANSF A MISC DE ROT IN TRANSLATIE Mec surub-piulita. Acelasi procedeu poate fi aplicat si in cazul unor roti dintate cu dinti elicoidali. CURS 10 LANTURI CINEMATICE DE FILETARE Filet-sup elicoidala generate de unul din urm corpuri: cilindrice. Met cinematic de generare prin aschiere care consta din combinarea unei miscari de rotatie cu vit tangential VT cu o misc de translatie cu vit VA cu conditia ca rap celor doua viteze sa fie egal cu tgB sis a fie ct. -orice variatie a uneia dintre cele 2 vit ducand la modificarea rap deci la variatia unghiuli B si de aici la variatia pasului filetului. cama-tachet. trapezoidal. in cazul misc rectilinii saunt combinate ce mec de transf mecanice. k-nr de inceputuri. Din acst motiv sa se immpune ca lantul cinematic de filetare sa fie in primul rand un lant cinematic rigid de tip mechanic. Metoda de generare a sup elicoidale si a filetelor 1. 21 . unde B este unghiul de inclinare a elicei filetului. Generatoarea este materializata prin muchia generatoare a piesei………este transpusa pe piesa de prelucrare. Lanturile cin de avans electrice se real in 2 var: in variant agregatelor cu arcpt masini el . caz in care generatoarea se face prin elemente cinematice de conducere a MU. cu 2 sau mai multe incpeuturi. Analiza acestei rel duce la urm concluzii:-rap dintre vit celor 2 miscari tb sa fie riguros ct. pinion-cremaliera. conice. Parametrii principali care caract filetul sunt: pasul elice care rep dist intre 2 spire consecutive ale aceleiasi elice masurata pe generatoare. 2. dreptunghiular.

Etapele calculului: 22 . Lantul cin de filetare tr sa fie un LC inchis format de regula prin legarea in paralel a unui lc cu misc de rotatie cu lc cu misc de translatie. Pe/Psc=AR/BR. Reglarea lanturilor cinematice de filetare. Mec de reg a lantuluicin tr sa asigure urm cond de generare a filetului: la o rotatie complete a semifabricatului scula ca tb sa se deplaseze pe o dist PE(paul elicei). iR-rap de reglare a mec de reg a. In practica se procedeaza in felul urmator: 1 din cele 2 viteze se allege = cu vit de aschiere iar cealalta se adopta prin calcul. mec de tip surub-piulita cu pasul surubului pe Fsc. formate prin comb mec cu roti de schimb si a cutiilor de avansuri cu mec cinematice specific cutii de filete specific. Valorile celor 2 vit pot fi oarecare cu cond respectarii val raportului. iR=AR/BR.c. Legatura dintre cele 2 lc tb sa fie o leg rigida. CF-constanta lc de filetare. mec de de reglare cu roti de schimb (AB) care poate sa fie de sine statator sau combinat cu alte mecanisme de reglare. Structura lanturilor cinematice de filetare.poate fi real prin urm 3 tipuri de mec: cu roti de schimb. Mecanismele specific ale acestor lanturi: mec de inversare a sensului utilizat in vederea real filetelor de stanga sau dreapta.iR de reglare a unui lant cin.Psc.BR-> nr de dinti a I rotilor de schimb. Datele cunoscute sunt urmatoarele:PE.MASINI UNELTE Pt realizarea cond cinematice se impune ca cele 2 lanturi cinematice sa fie legate intre ele printro leg rigida realizata in paralel. Aceasta structura este actionata in cazul frezarii.BR.b. b)lantul pt misc de rot este actionat de la L pt misc de translatie. AR. In toate cazurile ec PE/PSC=CF. Pe baza acestei relatii se va det montajul rotiilor de schimb. Exista 2 tipuri de structure de LC de filetare: in fct de modul in care se realizeaza actionarea acestora a)LC pt misc de translatie de la lantul pt misc este act de la L de misc de rotatie.AR. Psc-pas conducator al masinii. CF=1.

nr de zecimale sa fie approximate prin fractii. circulara. C+D>B+20. in cazul act automate poate fi un motor electric.4. cond princ impusa acestor misc este ca aceste sa fie real in gen vit misc cu scopul reducerii timpilor auxiliary. alimentarii cu semifabricate. Structura principalele grupe sunt:-meccde act caz in care in cazul act manual este in gen o roata de mana(act manuala). de current alternative. hydraulic. Fractia (rap pasilor) se apmlifica/ simplifica convenabil ai la numerator si numitor sa se obt vale gale cu nr de dinti ale rotilor de schimb din dotarea masinii. Se introduce in ec va PE.Psc.π. operatii de reglare a param cin sau de inversare a sensului misc. mec de p/o care poate fi de 2 tipuri:cuplajelor cu act manuala.π/DP(mm). electrice sau comb. 2. MECANISM DE TIP RUMPH. cu act automata la masini de dim mari si la cele cu comanda program. Cutiile de filetare specific-sunt utilizate numai in cazul mesiniilor unelte care real operatia de filetare.  Dupa tipul mec component:mechanic.  Dupa tipul traiectoriei:rectilinie. misc necesare avansarii. op de oprire etc. verif motajului A+B>C+20. Relatia de transfer a pasilor din dif sist in sist metric sunt urm: filete exprimate in toli p=25. cond impusa de masura-de reg sist metric. N-nr de pasi de toli. mec de inversare a sensului care este de tipul celor util la lc pt misc 23 . In cazul in care nr de dinti nu satisfac aceste egalitati se reface calculul si se stabilesc elte nr de dinti ale rotilor de schimb pana cand cond va fi satisfacuta. poate fi o sursa de act hidraulica sau de act mare pneumatic. pneumatic. In urma calculului poate rezulta un montaj form din urm var 3. Clasificare:  Dupa tipul misc sau op executate.  Dupa modul de act:cu act manuala la masini cu dim mici.4/N (mm). filetul modul p=m. CURS 12 lanturi cinematice auxiliare-sunt lanturile care executa misc auxiliare pest misc din afara proc de prelucrare dar care sunt supuse la necesitatea deforarii in cond optime a proc de prelucrare.p/o in cazul in care lantul este prevazut cu motoare el de act cu cond ca frecventa nr de p/o sa nu fie mare. Aceste misc pot fi:misc de deplasare rapida. diametrul Pitch (pas diametral) p=25.MASINI UNELTE 1.

dupa part constructive si functionale strunguri normale. Clasificare :dupa tipul comenzii normala sau cu program numeric.sania portcuţit. cama-tachet.gaurit. Da-diam alezajului arborelui principal. Strunguri normale. semi. STRUNGURI-sunt MU la care generarea sup se real prin comb misc princ de rotatie al semifabricatului cu misc de avans rectiliniu pe dir longitudinal sau transversal executat de scula. 6 . 5 . specializate sau mas special.sunt strunguri caract prin poz orizontala a arborelui principal si printrun grad inalt de universalitate a prelucrarilor. masini de . 8 .sania longitudinală.MASINI UNELTE de lucru. semiautomate. dupa particularitatile constructive nr de arbori principali. frezat. Lv-lung max de prindere intre varfuri.păpuşa mobilă. mari si grele(1000-3000mm) Organizare constructive. pinion-cremaliera. 7 . util in cazul lc auxiliare pt misc de translatie: surub-piulita. specializate. dupa tipul comenzii: manuala sau program. proz arborelul princ.mij. special. 1 . carusel.strunguri.suportul portcuţit. realizeaza misc impuse de proc de prel prin aschiere. 3 . automate. supa part constructive: dupa poz axului princ.batiu. revolve.păpuşa fixă (conţine Cv). dupa gradul de automatizare neautomata. mec de transfer a misc de rot in transl. dupa marime mici. dupa nr arb princ. Caracteristici de baza ale strungului Dp-diametru max de prelucrare deasupra batiului. tipul batiului. 2 . Elemente constructive. superfinisat. Calsificare :dupa gradul de universalitate: universal. specializate sau mas special. dupa gradul de automatizare cu comanda manuala sau program . dupa marime mici(pana la 200mm-pt mecanica fina). rabotat.mari.cutia căruciorului. mortezat. mijlocie(200-800/100mm). dupa tipul batiuluio. EXPLOATAREA SI CINEMATICA PRINC TIPURI DE MU MU-este masina de lucru care in cadrul proc tehn de prelucrare indeplineste functiile:sustine toate comp sist tehn. grele. Clasificare:dupa tipul op de prelucrare. CURS 13 CONSTRUCTIA.sania transversală. automate. 9 . rectificat. 4 . SNDbxLv 24 .cutia de avansuri şi filete. dupa gradul de universalitate al prelucrariilormas universal.

5. Misc de rotire a dispoz de prindere a sculei pt aducerea unei scule in poz de lucru.misc de avans longitudinal a sculei. 25 . 8.misc princ de rot a semifabricatului. 6. Misc realizate de masina:misc de lucru(1.smax(min/rot) dom de reglare a avansurilor. Lxlxh(mm) dim de gabarit. 2. smin…. 9.misc de deplasare longitudinal a binonului util pt real fortei mec fixarii semifab de lungimi mari). Misc de avans transversal a sculei).misc de pozitionare pe dir longitudinal a sculei in rap cu semifab. 7.misc de rotire a placii rotitoare pt inclinarea sculei in vederea prel sup conice.3.MASINI UNELTE Parametrii cinematic: nmin….nmax(rot/min)turatia avans principal.misc de pozitionare pe dist long a papusii mobile. Misc de deplasare pe dir transversal a papusii mobile util in cazul prel sup conice piese de lung mari. misc auxiliare(4. Pi(kw) putere instalata.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful