Nr.

9 septembrie

1978

REVISTĂ A CONSILIULUI CULTURII Şl EDUCAŢIEI S O C I A L I S T E

i
pipă, în primele spectacole alo siaina Bălănuţă şi Anda Călugăream] •ui M i c : I o n Lucian 1;» Teatrul <l<"
• : Marin la Morarii T.li.S. ; şi Costel ConstanIricy şi 'oalrul Λ ici .Naţional la T e a t r u l din Bucuroşii;

Hosina Giulcşti.

Canihos

Lazăr

www.cimec.ro

Nr.

9 (anul septembrie

XXIII) 1978

Revistă lunară edilală dc C o n s i l i u l C u l t u r i i şi E d u ­ c a ţ i e i S o c i a l i s t e şi d e U n i ­ unea Scriitorilor d i n Re­ p u b l i c a Socialistă R o m â n i a

***

Din Expunerea tovarăşului Nicolnc Ccauşescu la Ş e d i n ţ a a c t i v u l u i c e n t r a l d c p a r t i d şi d e s t a t , .1 augusl Ι'Γ,,Ν ţării, omagiul scriitorilor din

p.

1 3

* * * Preşedintelui PARTIDUL —

România ρ.

CONŞTIINŢA

EPOCII

NOASTRE p. fy din sufletul popo­ p. 5 . ρ. 0 ] ) . (i . p. 8

AUREL P A R A N G A : Artist M I R C E A U R A 1>U : S c r i i t o r u l rului DINA COCEA : Adeziunea SUTO A N D R A S : Cuvîntul ALENA \ ISARION : Arta

şi m a s e — suflet

totală a s l u j i t o r i l o r s c e n e i scris î n s e a m n ă a c ţ i u n e . o m u l u i , a r t a conştiinţei .

*

* * * Ordinea muncii GONG în

şi

disciplina, teatre

atribute

fundamentale

ale p. 8

78—7!) proiecte, mărturii

Premiere,

*
ani respect, deocamdată . .

p. 1 1

T. N . : . R a m p a " SEMNAL

acum

50

de

p. 23

Redaclor-şef RADU POPESCU Redactori-şefi adjuncţi

V I HG I L

M UΝ Τ Ε A N U :

Cu

. ]>. 2 4

STAGIUNEA M A R I US

7 7 — 7 8 (III) In faza dezbaterii Comedia publice serioasă . . . . . p. 25 . p . 2G

ROBESCU : C.

ANTOΑΝΕΤΑ IDEI LA

lORDACHE:

FLORIN TORNEA T H E O D O R MĂNESCU

RAMPA E R N E S T M A Ş E K : Critica şi r e l a t i v i s m dramatică între liber­ p. 29

VICTOR tate!


PAUL TUTUNGIU : ŞT F I L M unui dramaturg despre cine­ p. 3 0 De vorbă cu IRA IAN ŞELMARU . p . S2

TEATRU

P A U L F A ' E R A C : Reflecţiile matografie PUNCTE V. DE VEDERE

M i X D R A : Oralitatea

dialogului

şi

v a l o a r e a tăcerilor

. p. 30

CRONICA EDGAR

LITERATURII DRAMATICE PAPU . „Noaptea" de

*

M.

R.

lacoban

.

.

. ρ. Ή

01IEORCIIE

LUPAŞCU:

Pretextul

sportivităţii

.

.

p. 42

PAUL SILVESTRU : De TOMTTA H1ROYUKI, CONTRAPUNCT HORIA

vorbă cu criticul în vizită la A . T . M .

japonez . . . p.

13

D E L E A N U : T e n s i u n e şi

concentrare

.

.

.

. p . 44

• f!bTuT***TT0TnTmîţ^™7 Ρ*
;>

*
L E O N I D A www.cimec.ro C U : TEODORES Dramaturgia lui Lev Tolstoi, p. ΊΟ

Din

Expunerea

tovarăşului NICOLAE C E A U Ş E S C U , secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România,
la Şedinţa J august activului 1978 central de partid şi de stat,

ί
' » * ! · · ·

n opoziţie cu tendinţele de reîmpărţire a zonelor de influenţă şi dominaţie se afirmă tot mai puternic o politică nouă, de colaborare între state, pe baza deplinei egalităţi în drepturi, a principiilor inde­ pendenţei şi suveranităţii naţionale, a neamestecului în treburile interne şi avantajului reciproc — singura care poate asigura o evoluţie democra­ tică a vieţii politice mondiale, raporturi de prietenie şi colaborare între toate naţiunile, întărirea securităţii şi păcii generale. Este clar că forţele progresiste, revoluţionare, ţările socialiste trebuie să sprijine această politică, să facă totul pentru impunerea şi generalizarea ei pe scară mondială. I n ce o priveşte, România este angajată ferm pe această linie şi nu va precupeţi nimic nici în viitor pentru instaurarea unei politici noi, cu adevărat echitabile şi democratice, în viaţa internaţională.

i

A

firmarea superiorităţii socialismului, a forţei sale, nu se poate face numai prin declaraţii, ci, în primul rînd, prin felul cum sînt rezol­ vate problemele economice, problemele privind condiţiile de muncă şi de viaţă ale oamenilor, alte probleme sociale, legate inclusiv de dez­ voltarea democraţiei socialiste, de perfecţionarea conducerii societăţii pe baze ştiinţifice. Trebuie să acţionăm astfel încît să demonstrăm în prac­ tică, prin fapte şi realităţi, prin realizări concrete, superioritatea orga­ nizării socialiste a societăţii. ornim de la faptul că, pe glob, vor continua să existe încă multă vreme grupuri de ţări cu orînduiri sociale diferite — socialiste, capitaliste, ţări în curs de dezvoltare, care au în cea mai mare parte o economie mixtă, iar unele din ele se pronunţă ferm pentru calea socialistă — şi că între toate acestea trebuie să se dezvolte relaţii de colaborare, o conlucrare activă pentru soluţionarea problemelor mon­ diale pe cale paşnică, in slujba progresului general, a păcii şi securităţii tuturor popoarelor.

P

T

' rebuie să pornim de la faptul că lichidarea subdezvoltării şi făurirea ' noii ordini economice internaţionale, promovarea unor relaţii eco­ nomice bazate pe principii de deplină egalitate şi echitate consti­ tuie, în fond, o continuare nemijlocită a luptei împotriva imperialismu­ lui şi colonialismului. Iată de c c este necesar să se unească într-un tot
www.cimec.ro

1

unitar mişcarea revoluţionară cu lupta pentru lichidarea subdezvoltării, pentru făurirea noii ordini economice şi politice internaţionale. Consi­ derăm că ţările socialiste, partidele comuniste şi muncitoreşti, mişcarea revoluţionară, toate forţele progresiste, democratice, trebuie să sprijine activ această luptă, să ocupe un loc important în eforturile pentru reali­ zarea acestor obiective majore ale lumii de azi. n lumea contemporană, ca dealtfel întotdeauna de-a lungul istoriei, există o intensă confruntare ideologică între forţele revoluţionare şi progresiste, pe de o parte, şi clasele exploatatoare şi cercurile reacţionare, pe de altă parte, în legătură cu o serie de probleme funda­ mentale ale dezvoltării sociale, ale organizării societăţii, ale drepturilor şi libertăţilor maselor, ale condiţiei umane, ale gîndirii filozofice şi crea­ ţiei spirituale. Această înfruntare a fost caracteristică tuturor etapelor evoluţiei istorice a societăţii, manifestîndu-se ca o legitate a luptei de clasă, a schimbărilor revoluţionare atît în baza, cît şi în suprastructura societăţii.

I

C

onsiderăm că datoria forţelor revoluţionare în problema drepturi­ lor omului este aceea de a acţiona cu toată energia pentru soluţio­ narea în fapt a cerinţelor fundamentale ale maselor muncitoare, pentru lichidarea oricărei exploatări a omului de către om, pentru mani­ festarea liberă în sfera creaţiei materiale şi spirituale a tuturor cetăţe­ nilor şi participarea lor neîngrădită la conducerea efectivă a societăţii. Iată de ce problemele umanitare trebuie să constituie un obiectiv cen­ tral al luptei forţelor revoluţionare pentru progres şi civilizaţie, împo­ triva claselor exploatatoare, a cercurilor reacţionare, pentru făurirea unei lumi mai bune şi mai drepte.

rebuie să spunem clar că teoria revoluţionară despre democraţia socială şi libertăţile omului este incompatibilă cu libertatea pentru fascism, pentru terorism, pentru elementele reacţionare, declasate, care pun în pericol viaţa oamenilor, dezvoltarea progresistă a societăţii.
t•

T

Υ η condiţiile cînd ştiinţa cucereşte noi şi măreţe victorii în cunoaşJL terea legilor intime ale materiei şi universului, cînd noile desco­ periri demonstrează în modul cel mai convingător materialitatea lumii, confirmînd pe deplin valabilitatea concepţiei noastre revoluţio­ nare despre viaţă şi societate, clasa muncitoare, partidele comuniste, for­ ţele revoluţionare, democratice dispun de puternice argumente şi mijloace pentru a ridica la un nivel tot mai înalt activitatea ideologică, pentru a combate şi infringe orice teorii idealiste, obscurantiste, mistice, orice gîndire retrogradă, pentru a asigura triumful concepţiilor înaintate, revo­ luţionare, despre lume. e poate afirma că analiza ştiinţifică, materialist-dialectică a feno­ menelor şi tendinţelor ce se manifestă astăzi pe plan mondial demonstrează că există perspective reale ca viaţa internaţională să cunoască o evoluţie pozitivă, ca popoarele să-şi impună tot mai mult voinţa de a trăi într-o lume a păcii şi colaborării, de a se dezvolta şi
2

S

www.cimec.ro

conlucra libere pe calea progresului economic şi social, a bunăstării şi civilizaţiei. Deşi în viaţa internaţională există, în prezent, serioase şi grave contradicţii, stări de încordare şi conflicte, deşi paralel cu creş­ terea avîntului luptei popoarelor pentru libertate, independenţă şi pro­ gres asistăm şi la momente de recul, de scădere a intensităţii acestei lupte, se poate spune că în ansamblu tendinţa generală este pozitivă. Ideile socialismului, ale independenţei şi progresului se afirmă cu tot mai multă putere, în ciuda greutăţilor, a încercărilor forţelor retrograde de a ţine în loc mersul, istoriei. De aceea, noi sîntem încredinţaţi că putem privi cu deplină încredere viitorul. Popoarele, adevăratele crea­ toare ale istoriei, dispun de forţa şi capacitatea de a învinge orice greu­ tăţi şi obstacole şi edifica pe planeta noastră o lume mai bună şi mai dreaptă, o lume a păcii şi colaborării.

ţârii, Preşedintelui omagiul scriitorilor din România
Marţi 22 august, , tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, şi tovarăşa Elena Ceauşescu au primit pe scriitorii George Macovescu, Constantin Chiriţă, Titus Popoinci, Domokos Geza, Ion Hobana şi Daniela Crăsnaru. Preşedintele Uniunii Scriitorilor, George Macovescu, a înmînat, cu acest prilej, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, în semn de profundă dragoste şi înaltă preţuire, volu­ mul omagial care cuprinde lucrări beletristice dedicate de scriitorii din întreaga ţară — români, ma­ ghiari, germani şi de alte naţiona­ lităţi — secretarului general al partidului, cu prilejul aniversării a 60 de ani de viaţă şi a peste 45 de ani de activitate revoluţio­ nară. Un exemplar al volumului oma­ gial a fost înmînat, de asemenea, tovarăşei Elena Ceauşescu. In numele tuturor slujitorilor scrisului românesc contemporan, preşedintele Uniunii Scriitorilor a subliniat că, în pragul marii săr­ bători naţionale de la 23 August, întreaga obşte scriitoricească îşi îndreaptă gîndurile cu recunoş­ tinţă spre gloriosul partid comunist, spre secretarul său general, căruia îi urează, din inimă, ani mulţi, multă putere de muncă, spre bi­ nele şi fericirea minunatului nos­ tru popor, spre gloria naţiunii noas­ tre socialiste. E l a reafirmat hotărîrea scriitorilor de ci se situa la înălţimea importantei misiuni so­ ciale ce le revine, de a se afla în primele rinduri ale constructo­ rilor socialismului din patria noastră. Mulţumind, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a apreciat rolul litera­ turii, al scriitorilor în dezvoltarea culturii româneşti, in construcţia socialistă din patria noastră. Secre­ tarul general al partidului şi-a ex­ primat convingerea că şi în viitor slujitorii scrisului se vor afla în primele rînduri în activitatea in­ tensă de construcţie socialistă, de înflorire a literaturii. în opera de formare a unei conştiinţe noi, că participarea lor la edificarea socia­ listă a patriei va fi lot mai activă. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu s-au în­ treţinut apoi, într-o atmosferă cor­ dială, cu membrii delegaţiei Uni­ unii Scriitorilor.

www.cimec.ro

3

P A R T I D U L - C O N Ş T I I N Ţ A EPOCII NOASTRE
• AUREL BARANGA

Artist şi m a s e
roblema raportului dintre creatorul de f r u m o s , d i n t r e artist ş i mase, s-a p u s d c Ia î n c e p u t u r i l e , astăzi l e g e n d a r e , a l e c u l ­ t u r i i e u r o p e n e . N u m a i c ă t e r m e n u l artist a foet conceput c u u n a n u m i t conţinut î n epoca d e ­ m o c r a ţ i i l o r a n t i c e , g r e c e ş t i — se ş t i e c ă A r i s t o l e l e s n u f ă c e a o d e o s e b i r e î n t r e p o e t şi a r t i ­ z a n — , d u p ă c u m şi masele a u fost înţelese în c h i p d i f e r i t în diverse epoci istorice. In societatea noastră, c o n t e m p o r a n ă , înţelegem p r i n mase totalitatea energiilor producătoare a l e b u n u r i l o r m a t e r i a l e şi s p i r i t u a l e , i a r p r i n artist — indiferent de d o m e n i u l disciplinei sale : p o e t , p i c t o r , m u z i c i a n s a u a r h i t e c t — , p e c e t ă ţ e a n u l l u m i n a t şi i n s p i r a t , c h e m a t să dea e x p r e s i e c e l o r m a i înalte şi f e c u n d e aspi­ raţii a l e m a s e l o r l a r g i p o p u l a r e . Aceste aspi­ r a ţ i i n u se e x p r i m ă î n t r - o s u m ă aritmetică, i a r a r t i s t u l n u este e x p o n e n t u l u n e i medii s p i r i t u a l e . C r e a t o r u l d e f r u m o s e x p r i m ă di."ccfia de dezvoltare a m a s e l o r , sesizează, î n a i n ­ tea a l t o r a , ţelurile l o r , trăieşte dinlăuntrul m a s e l o r , şi l a m o d d r a m a t i c , p r o c e s u l c l a r i f i ­ c ă r i i d r u m u r i l o r d e u r m a t , se s t r ă d u i e să descifreze soluţii d e viaţă ce p a r , d e m u l t e o r i , u t o p i c e , d a r c a r e — a t u n c i c î n d se b a ­ zează p e desfăşurarea dialectică a realităţii — . sînt v a l i d a t e d e p r o c e s u l istoric. Astfel înţelese l u c r u r i l e , n e d ă m s e a m a c ă , i n d i f e ­ r e n t î n ce f o r m u l e m o d e r n e se t r a v e s t e ş t e , teoria artistului claustrat î n t u r n u l său d c f i l d e ş şi c h e m a t să r ă m î n ă a c o l o , d e p a r t e d e v u i e t u l c e t ă ţ i i , e o p e n i b i l ă ş i r ă s u f l a t ă sca­ m a t o r i e . I n a c e i a ş i t e r m e n i se p u n e şi p r o ­ blema artistului care „ c a t a d i c s e ş t e " să „co­ boare" la n i v e l u l maselor. „Artistul" care f a c e „ s a c r i f i c i u l " să „ c o b o a r e " l a n i v e l u l m a ­ s e l o r , c a să l e l u m i n e z e c u g e n i u l s ă u , e u n s n o b r i d i c o l , „ a r t i s t u l " c e s-a d e c i s s ă „ridi­ ce" masele la n i v e l u l „geniului" său e un biet î n f u m u r a t fără p o s t e r i t a t e . T r ă i m într-un univers care n u m a i îngăduie izmenelile dc l i m b a j . I n t r - o l u m e î n c a r e se v o r b e ş t e t o t mai insistent de a l treilea război mondial, c a l c u l a t î n mega-morfi, r o l u l a r t i s t u l u i capă­ tă o d i m e n s i u n e covîrşitoare, î n măsura în c a r e , e x p r i m î n d direcţia de orientare — poli­ t i c ă şi m o r a l ă — a m a s e l o r , c r e a t o r u l d e f r u ­ m o s este u n m o n i t o r d e conştiinţe, î n c ă r c a t d e g r a v e responsabilităţi. Direcţia d e dezvoltare a m a s e l o r d i n ţ a r a n o a s t r ă se e x p r i m ă l i m p e ­

P

d e şi l a c o n i c : i n d e p e n d e n ţ ă şi s u v e r a n i t a t e naţională, libertate, s o c i a l i s m şi d e m o c r a ţ i e . Artistul c o n t e m p o r a n n u p o a t e să f i e d o a r u n părtaş a l acestor i d e a l u r i , e c h e m a t să p a r t i c i p e a c t i v şi e f i c i e n t l a r e a l i z a r e a l o r . M o d a l i t ă ţ i l e î n c a r e se rosteşte î l p r i v e s c . F e ­ l u l î n c a r e d ă c o r p şi m a t e r i a l i t a t e acestor i d e a l u r i c o n s t i t u i e m u n c a l u i specifică. E s e n ­ ţialul îl c o n s t i t u i e forţa d c i m p a c t î n conşti­ inţe η m e s a j u l u i s ă u , d e r i v a t d i n forţa a r t i s t i ­ că î n c i f r a t ă î n o p e r ă , eficienţa d i a l o g u l u i l u i c u o a m e n i i . N i c i o d a t ă p r o b l e m a l u i „ h i c et n u n c " n u s-a p u s c u o m a i m a r e acuitate. A r t i ş t i i c a r e se i l u z i o n e a z ă c ă d i a l o g h e a z ă c u posteritatea, d i n c l i p a î n care întorc spatele realităţii, sînt v i c t i m a u n u i d r o g periculos. F ă r ă ecou astăzi, n u v o r f i auziţi n i c i m i i n e , f i i n d c ă v i i t o r u l a r e a c e s t c a p r i c i u : se c o n d i ­ ţionează î n prezent. I a r artistul care îşi slu­ jeşte c u d e v o ţ i u n e c o n t e m p o r a n e i t a t e a — d a ­ c ă şi-a p u s c u a d e v ă r a t c ă l i m a r a î n s e r v i c i u l a d e v ă r u l u i şi a l u n o r înalte i d e a l u r i u m a n i s ­ t e — , a r e t o a t e ş a n s e l e să-i i n t e r e s e z e ş i p e cei ce v o r v e n i d u p ă e l , fiindcă o adevărată cultură n-are vîrstă şi r e s p i n g e ultragiile t i m p u l u i . Face d o v a d a acestei evidenţe supra­ vieţuirea, peste v r e m e , a u n o r opere n e p i e r i ­ t o a r e , p u r t î n d s e m n ă t u r i i l u s t r e : S o f o c l e , Eschil, Cervantes, Racine, Shakespeare, ale c ă r o r n u m e se c o n f u n d ă c u c e l e m a i î n a l t e aspiraţii a l e o m u l u i , c u speranţele l u i de b i n e , p r o g r e s şi civilizaţie. F a c e d o v a d a aces­ tei evidenţe f a p t u l că milioane de tomuri, c o n ţ i n î n d p r e o c u p ă r i i n u t i l e şi m e s c h i n e , c u u n o r i z o n t d e l u c a r n ă , s-au m i s t u i t î n i n d i f e ­ r e n ţ ă şi u i t a r e , c h i a r d a c ă a u s t î r n i t , î n m o ­ m e n t u l a p a r i ţ i e i l o r , u n s c u r t şi înşelător s c a n d a l . S c a n d a l u l p u b l i c i t a r n u se c o n f u n d ă cu succesul, i a r succesul n u înseamnă întot­ d e a u n a şi p e r e n i t a t e , a ş a c u m l i p s a s u c c e s u ­ l u i n u echivalează, neapărat, c u prezenţa u n e i calităţi artistice p e care „ v u l g u l " n u o p r i c e p e . Terţinele danteşti, p l i n e d e atîtea i m ­ penetrabile mistere, m a i ascund o taină : a n e m u r i r i i l o r . Ş i , asta, fiindcă d i v i n u l f l o r e n ­ t i n le-a scris c u sîngele o a m e n i l o r c a r e l-au î n c o n j u r a t . O p e r a d e a r t ă creşte d i n seva mulţimii, ca a r b o r i i d i n seva pădurii. lată cîteva dintre gîndurile de activului sugerate de d o ­ Nicolae de partid

cumentul Ceauşescu şi d c s t a t .

prezentat î n faţa

tovarăşul central

-4

www.cimec.ro

MiRCEA B R A D U

Scriitorul — suflet din sufletul poporului

E
vului ral un

xpunerea dîncă central

larg

cuprinzătoare teoretică şi d e şi

şi

d e aacti­ gene­

revoluţionar, prima bunele Nu cu ştiinţa Ei lor tatc şi p î n ă creaţii

fiorul

dreptăţii,

aspiraţia

către dintre legat, şi c o n ­ dc fapta

pătrundere de partid

practică,

a d e v ă r a u f o s t şi s î n t i d e i l e c a r e s u s ţ i n , d e l a la ultima artistice, literă, o r i c a r e scriitoriceşti. î n creaţia ale

făcută, la Şedinţa Nicolae

d i n 3 august a secretarul prin c î t şi

stat, d e către implica­ mişcării precisă, creator,

tovarăşul

Ceauşescu,

al partidului, şi sociale, şi

e de natură, în genere, o

este s c r i i t o r l u i artistică,

c a r e să n u se s i m t ă dc pămîntul nobile artei Nicolae patriei, şi p r i n

ţiile e i m a j o r e , politice noastre

să i m p r i m e

ntît vieţii n o a s t r e orientare

t o t c e e b u n şi v a l o r o s şi e f o r t u r i l e

cultural-artistice,

aspiraţiile

poporului.

puternic

dinamizator impuls multor

confirmă, p r i n filozofică,

spiritul

odată c u l i m p e z i r e a tatea. nii de Încerc

p r o b l e m e c u care cîteva şi dintre misiu­ privind climatul

d e a r t ă , ceea ce a s i n t e t i z a t , c u l a p i d a r i tovarăşul Ceauşescu : Jiterardezvolta forţe­ l u p t a re­ asemenea şi c i v i l i z a ­ creaţia

se c o n f r u n t ă , l a n o i şi î n l u m e , c o n t e m p o r a n e i ­ să d e s p r i n d tărîmul în a societatea ţării aici referirile rolul privind activităţii modernă, în şi a r t e l o r

„ E s t e n e c e s a r n u să se o p u n ă artistică leagă decît lor artă maselor largi faptul

p o p u l a r e , c i s ă se î n ţ e ­ cu dezvoltarea poporul, Numai o

artistului şi l o c u l dezvoltare

c ă a c e a s t a n u se p o a t e legătură servind

literaturii

î n strînsă

noastre. şi c î n d , susţi­ lipsi vieţii. creato­ carierei arhi­ nou

de producţie, v a servi

voluţionară, promova* ţiei !". Nu rostite, tului rea

progresistă. cauzei

Pe acest t ă r î m nători tori de In a i artiştilor legătura

se i v e s c , c î n d turn

progresului

a i aşa-zisului

d e fildeş,

c a r e , zice-se, s-ar p u t e a d c cunoaşterea oare,

cu viaţa,

p o t uita nostru,

să l e g a c e s t e c u v i n t e partidului printre întîlnire cînd

d e cele şi sta­

c e s c o p ? Ca să-i î n n o b i l e z e , de artă,

t o t de conducătorul la recenta Scriitorilor,

rului lui

„ e f o r t u r i l e " ? Ca să-i p o t e n ţ e z e „destin" de geniu ? zilele noastre, Nicidecum! din

cu conduce­ criteri'le erau şi c e l

„valoarea" Avem

p r o d u c ţ i e i , o r i să i m p r i m e

Uniunii

linia u n u i

de f r u n t e ale aprecierii valorilor artistice puse, al în primul rînd, criteriul calităţii eficienţei. Imperativul viaţa In noastră instaurat calităţii, socială cuvînt de

de-a f a c e c u o v e c h e d i v e r s i u n e , d a r , în slabi să f u r e p ă m î n t u l Asemenea

cunoscută,

pritocită, m e n i t ă cioarele celor nei bine false lumi.

de sub p i ­ oricil de

ordine se de

in cere

şi să-i p l a s e z e î n n o r i i u¬ tentative, n-au p r e a d a t , însă, rezul­

şi e c o n o m i c ă , creatorilor

şi î n l u m e a

frumos. poli­ arta r o ­ atît m a i

meşteşugite,

condiţiile în care R o m â n i a n u poate întîrzia corespunzător

se a f i r m ă

tate i n ţara noastră. S c r i i t o r u l r o m â n rilor nu şi interese numai faptele ale naţiunii scrisul şi

s-a a r ă ­ în

t i c şi e c o n o m i c p e t o a t e m e r i d i a n e l e , mânească un loc mult, tenţial mă în lume. Cu

tat, î n toate t i m p u r i l e , a n g a j a t î n s l u j i r e a m a ­ poporului, slujirea progresului prin sale, şi n o u l u i . E l s-a a r ă t a t , cugetul (de fapt, istoria au în

să-şi o c u p e şi ea comparaţie cu a l e creativităţii maxi­ în d e exigenţă înţeles unui

c u cît p î n ă de idei

şi o f u g a r ă

s ă u , c i şi p r i n

alte c u l t u r i c o n t e m p o r a n e n e indică înaltul p o ­ şi d e î n s u ş i r i spirit româneşti. P u n e r e a l o r î n relief cere o rigoare, 0 u n suprem şi elaborarea în conceperea tistic. vîntului, statornic pentru oricărui temeiul

u n cetăţean. A l e c s a n d r i , E m i poate cuprinde româneşti, nişte însăşi

nescu, Caragiale, S a d o v c a n u , A r g h e z i lista fost, lupta selor Ε dicat, bra exemplelor ca scriitori, literelor şi c u l t u r i i

în general) activi, pentru

produs ar­ a l cuvast sever şi şi

combatanţi socială,

cultură, efort

în adevăratul creaţie, critic,

pentru

dreptatea

liber­

se o b ţ i n e de spirit

t a t e a şi a f i r m a r e a muncitoare. o tradiţie

naţiunii, pentru

binele ma­

al unui

responsabil nar. turi tă

a n i m a t e î n n u m e l e şi revoluţio­ ală­ azi poporului, român · de

promovarea

umanismului

de a u r , continuată, reală, scrisului, ardent,

fără

între­

Să f i e suflet d i n s u f l e t u l d e t o t ce-1 p r e o c u p ă a artistului

r u p e r e şi f ă r ă politică,

ş o v ă i r e , d e t o ţ i c e i c e s-au d e ­ artelor. F i ­ umanismul patriotismul

şi-i e s t e s c u m p : i a ­

c u vocaţie

legea supremă

şi d i n t o t d e a u n a .

www.cimec.ro

D I N A COCEA

Adeziunea totală a slujitorilor scenei
x p u n e r e a t o v a r ă ş u l u i N i c o l a e Ceauşescu. s e c r e t a r u l g e n e r a l a l p a r t i d u l u i n o s t r u şi preşedintele R e p u b l i c i i Socialiste R o m â ­ n i a , ţ i n u t ă î n faţa a c t i v u l u i c e n t r a l d e p a r t i d şi d e s t a t , l a î n c e p u t u l l u n i i a u g u s t , r e p r e z i n t ă u n d o c u m e n t p r o g r a m a t i c d c excepţională v a ­ l o a r e teoretică şi practică — sinteză a g î n d i r i i r e v o l u ţ i o n a r e şi Î I p u t e r i i d e pătrundere în esenţa f e n o m e n e l o r l u m i i contemporane, model de luminoase idei menite a exprima p o l i t i c a d e p a c e , p r i e t e n i e şi c o l a b o r a r e a s t a ­ tului nostru. Strălucita c u v î n t a r e n e oferă posibilităţile d e înţelegere a trăsăturilor p r i n c i p a l e a l e l u ­ m i i c o n t e m p o r a n e şi d e a s e m e n e a a s c h i m b ă r i ­ lor care a u s u r v e n i t î n viaţa internaţională. M o d u l p r o f u n d ştiinţific d e a b o r d a r e a p r o b l e m e l o r i n t e r n a ţ i o n a l e şi f o r m u l a r e a c ă i ­ l o r d e soluţionare a celor litigioase deschid orientări clare, c o n c o r d a n t e c u aspiraţiile t u ­ turor popoarelor. Acest document elocvent, pe linia creatoare a socialismului ştiinţific, aplicării prospec­

tează v i i t o r u l o m e n i r i i , într-o v i z i u n e r e v o l u ­ ţ i o n a r ă , ce i n s p i r ă încredere în e f o r t u r i l e c o ­ m u n e d e a a p ă r a şi c o n s o l i d a p a c e a . impresionează u n a n i m i t a t e a eu care p o p o r u l n o s t r u şi-a e x p r i m a t s a t i s f a c ţ i a d e p l i n ă faţă Expunere, faţă d e î n d e m n u l dc magistrala p r i m i t , î n d e m n însufleţitor p e n t r u afirmarea c o n t i n u ă a ţării n o a s t r e p e a r e n a mondială. S l u j i t o r i i a r t e i t e a t r a l e şi m u z i c a l e îşi m a ­ nifestă, p r i n f a p t e , a d e z i u n e a totală faţă d c politica internă şi e x t e r n ă a p a r t i d u l u i şi s t a t u l u i n o s t r u ; e i v o r r ă s p u n d e p r i n însufleţ i l o a r e a c t i v i t ă ţ i t u t u r o r s a r c i n i l o r m e n i t e să d i n a m i z e z e c r e a ţ i a t e a t r a l ă şi m u z i c a l ă , p ă ­ trunsă de patosul u m a n i s m u l u i revoluţionar. V r e m ca a r t a noastră izvorîlă d i n p o p o i şi d e s t i n a t ă m a s e l o r l a r g i s ă z u g r ă v e a s c ă î n i m p r e s i o n a n t e i m a g i n i f a p t e şi o a m e n i d c p e meleagurile R o m â n i e i socialiste. V r e m ca arta n o a s t r ă să se i n s p i r e d i n u n i v e r s u l u m a n a l c o n s t r u c t o r i l o r societăţii socialiste şi, p r i n m e ­ s a j u l e i , să c o m u n i c ă m l u m i i b i r u i n ţ e l e R o ­ mâniei socialiste. Vom face t o t u l p e n t r u îmbogăţirea conţi­ n u t u l u i creaţiei a r t i s t i c e , s p r e a c o n t r i b u i l a educaţia politico-ideologică a î n t r e g u l u i p o p o r . S î n t e m c o n v i n ş i c ă p o p o r u l n o s t r u şi r e a l i ­ tăţile societăţii socialiste reprezintă u n m i n u ­ n a t i z v o r d e n o b i l e inspiraţii p e n t r u artă. V o m aduce o contribuţie nelimitată l a reu­ şita Festivalului naţional „Cîntarea Româ­ n i e i " , a m p l ă a c t i v i t a t e a r t i s t i c ă şi ş t i i n ţ i f i c ă , ce p u n e î n v a l o a r e t a l e n t e l e p o p o r u l u i n o s t r u î n d i v e r s e l e sfere d e m a n i f e s t a r e a inteligenţei şi g e n i u l u i s ă u c r e a t o r .

E

SUTO ANDRAS

Cuvîntui scris înseamnă acţiune
Din n o u şi p e d e p l i n j u s t i f i c a t , presa n o a s t r ă l i t e r a r ă — şi n e l î t e r a r ă — a p u s în discuţie, p r i n t r e a l t e l e , cele m a i s t r i n gent-actuale probleme ideologic-artistice ale literaturii. Temeiul principial, p e n t r u acest s c h i m b d e o p i n i i , l a scară naţională, este Expunerea, de înaltă semnificaţie, ţinută de tovarăşul N i c o l a e Cea<uşesou î n Ş e d i n ţ a d i n 3 a u g u s t a a c ­ t i v u l u i central de partid şi d e s t a t . C u a c e a s t ă o c a z i e , f ă c î n d o c u p r i n z ă t o a r e a¬ naliză a p r o b l e m e l o r de actualitate d i n politica internaţională, secretarul general a l p a r t i d u l u i n o s t r u , preşedintele R e p u ­ blicii Socialiste România, a insistat şi asupra fenomenelor implicite marii con­ fruntări ideologice d i n prezent. Vorbind despre procesele s p i r i t u a l e desfăşurate în l u m e a c a p i t a l i s t ă , ne-a a t r a s d i n n o u a¬ t e n ţ i a şi a s u p r a u n o r s i m p t o m e d e c r i z ă , s e s i z a b i l e î n l i t e r a t u r ă şi i n d o m e n i u l a r ­ telor. „ O serie de c e r c u r i reacţionare — Nicolae a spus, p r i n t r e altele, tovarăşul Ceauşescu — încearcă să reînvie teorii d e m u l t d e p ă ş i t e c u p r i v i r e l a r o l u l şi locul artei şi c u l t u r i i în viaţa socială, ridieîndu-se, î n p r i n c i p a l , î m p o t r i v a r ă s ­ p u n d e r i i acestora î n faţa societăţii, sus­ ţ i n â n d c ă e l e se a f l ă d e a s u p r a e i " . Evident, valorile culturii născute sub semnul răspunderii sociale dezmint a¬ ceastă concepţie, p r i n însăşi d u r a b i l i t a t e a l o r — şi n-o f a c n u m a i d i n m o m e n t u l cînd ideile socialismului a u început să

6

www.cimec.ro

cîştige t e r e n . D e - a c u m , e s t e u n a d e v ă r e l e m e n t a r f a p t u l că, o r i d e cîte o r i a c e a p a r t e a a c t i v i t ă ţ i i o m e n e ş t i , c a r e se n u ­ meşte c u l t u r ă , s-a d e p ă ş i t p e s i n e î n s ă ş i şi a t r e c u t într-o n o u ă e t a p ă a p r o p r i e i d e z v o l t ă r i , n o i l e s a l e c o n ţ i n u t u r i şi f o r ­ m e a u f o s t d e t e r m i n a t e d e c o n d i ţ i i l e şi cerinţele o b i e c t i v e a l e societăţii c o n c r e t e dintotdeauna. I n toate t i m p u r i l e , acţiu­ n e a a r t i s t i c ă 1-a d e p ă ş i t p e i n d i v i d ; î n n ă z u i n ţ e l e s a l e , s-a s i m ţ i t m e r e u — f i e şi n u m a i i n s t i n c t i v ă — „ l u c r a r e a " d e s ­ făşurată de forţa u n e i colectivităţi o m e ­ neşti d a t e . D e m u l t ă v r e m e , sesizarea p r i n c i p i u l u i necesităţii a s p u l b e r a t ilu­ zia libertăţii i n d i v i d u a l e a b s o l u t e — f i ­ reşte, f ă r ă a f i a n e x a t f i e c ă r u i c o n d e i şi fiecărui p e n e l v r e u n v a c c i n p e n t r u p r e ­ v e n i r e a i l u z i i l o r . N i c i i d e i l e p o z i t i v e şi n i c i cele r e t r o g r a d e n u n i le t r i m i t e c e r u l p r i n zei în t r a v e s t i : o r i g i n e a l o r p o a t e f i d e d u s ă a n a l i t i c d i n r e l a ţ i i l e o¬ b i e c t i v e a l e societăţii. Ca, s o r e e x e m p l u , în cazul a u t o a m ă g i r i i a r t i s t i c e , c o n f o r m căreia cea m a i m a r e l i b e r t a t e este aceea de a întoarce spatele d r a m a t i c e l o r p r o ­ bleme ale libertăţii ; în general, deci, p r o b l e m e l o r care preocupă, în zilele n o a s t r e , o m e n i r e a . I n t î i şi-ntîi, n e r e f e ­ r i m aici la preocuparea pentru lichida­ rea p e r i c o l e l o r de război. Savanţii spe­ cializaţi î n d i s c i p l i n a a t o m i c ă sînt de p ă ­ r e r e că g l o b u l t e r e s t r u p o a t e f i n i m i c i t î n d o u ă z e c i şi p a t r u d e o r e . î n umbra u n u i a t a r e p e r i c o l , i n d i f e r e n ţ a şi p e s i m i s m u l f i n a l — f i e d e f a c t u r ă filosofică, f i e d e c a t e g o r i e estetică — d e v i n , o b i e c t i v j u ­ d e c i n d , a n t i u m a n e . C h i a r d a c ă η -o p u t e m accepta d r e p t m e t o d ă de acţiune, d i s ­ perata exclamaţie a l u i Saint-Just, unul dintre conducătorii revoluţiei franceze, îţi d ă , o r i c u m , d e g î n d i t , î n judecarea pe trădători, fenomenului : „Nu numai d a r p î n ă şi p e i n d i f e r e n ţ i t r e b u i e să-i p e d e p s i m !" ( C a şi D a n t e , c a r e i-a p l a s a t într-o h r u b ă a p a r t e a I n f e r n u l u i !) î n ­ zestraţi f i i n d c u e x p e r i e n ţ a c u p r i n s ă î n t r a g e d i i l e i n t o l e r a n ţ e i , t r e b u i e să jude­ căm astăzi indiferenţa de p e poziţiile d i s p u t e i i d e a t i c e c o n s t r u c t i v e şi, n i c i d e c u m , d e p e a l e p u n i ţ i e i ; şi să p r o c e d ă m l a f e l î n c a z u l a b s u r d e i concepţii care sus­ ţine că a r t a a r f i „suprasocială". L a u r m a u r m e i , a f i r m a ţ i a r e f e r i t o a r e l a existenţa u n o r a t a r e f e n o m e n e n u este o i n v e n ţ i e ! De pildă, u n a d i n t r e preocupările reale — şi d e l o c i n v e n t a t e ! — a l e c e l o r m a i b u n i reprezentanţi ai c u l t u r i i u n i v e r s a l e este î n t r e b a r e a : î n c e f e l a r t a îşi î m p^neşte, d u p ă p r o p r i i l e - i legi specifice, r o l u l s o c i a l şi cît îşi a s u m ă ea, d r e p t

parte, d i n luptele cotidiene ale o m e n i r i i , î n e p o c a a t o m i c ă . F i e - n e î n g ă d u i t să c i ­ t ă m a i c i constatarea (tot pesimistă) a l u i Gabriel Dennis — laureat al P r e m ului N o b e l — în legătură c u responsabilitatea t u t u r o r c e l o r c e , c h i a r î n cea m a i m i c ă măsură, participă la modelarea opiniei p u b l i c e : „Din păcate, în m o m e n t u l de f a ţ ă , a r t i ş t i i se a f l ă - î n t r - u n a d î n c n a d i r a l p e s i m i s m u l u i ; i a t ă p e n t r u ce n u n e p u t e m aştepta l a u n a j u t o r substanţial d i n p a r t e a l o r " — s p u n e i n g i n e r u l elect r o t e h n i c i a n englez, de o r i g i n e maghiară, făcînd — poate — o apreciere exagerat de sintetizatoare la adresa artei d i n l u ­ m e a capitalistă. O r i c u m , ' însă, această a p r e c i e r e e s t e u n a v e r t i s m e n t : ea a t r a g e atenţia asupra rupturii existente între g r a v e l e preocupări ale întregii o m e n i r i şi strădaniile artistice individuale. C o n f l i c t u l d i n t r e E u şi N o i n u p o a t e f i rezolvat p r i n nici u n i e i de ignorare a eforturilor istoriceşte o b l i g a t o r i i a l e o m e n i r i i , în vederea creării u n e i lumi m a i umane. încă d i n secolul trecut (dar nicidecum sub influenţa ideilor jacobine), c o n d a m n a t u l „întru decadenţă" Baudelaire f o r m u l a în următorii t e r m e n i dialectica l i b e r t ă ţ i i scriitoriceşti : „ î n g ă d u i t e s t e s ă f i i î n atac... să i n t r i de-a d r e p t u l î n m i e z u l l u c r u r i l o r , dacă în spatele Euu l u i d i n f i e c e f r a z ă se a f l ă u n N o i , a t o t ­ p u t e r n i c u l N o i , t a c i t u r n u l şi i n v i z i b i l u l N o i : N o i , o generaţie nouă..." N o u a generaţie, a l u i B a u d e l a i r e , era duşmană desuetelor o p i n i i , cuprinse de anchiloza pe care războiul o provoca g â n d i r i i obşteşti. C u cît a r e m a i m u l t ă a c t u a l i t a t e , astăzi, a n g a j a m e n t u l oricărui creator de cultură, în condiţiile noastre, t n t r - o societate care a desfiinţat carac­ t e r u l de m a r f ă a l c u l t u r i i , creînd condiţii î n c a r e a c e a s t a l e este a c c e s i b i l ă t u t u r o r . Dintotdeauna, scrisul a însemnat acţiune : atît p o e z i a , cît şi v e r b u l s c e n i c . D e c i , c a o r i c e a c ţ i u n e , e l c a t ă a se j u d e c a s u b a¬ s p e c t m o r a l i şi n u n u m a i e s t e t i c — f ă r ă p r i v i l e g i u l superiorităţii. C î n d d ă glas, E u l p o e t i c doreşte să e x e r c i t e u n efect asu­ p r a c i t i t o r u l u i , i n d i f e r e n t dacă o r e c u ­ n o a ş t e s a u n u . C ă c i o m u l i se a d r e s e a z ă o m u l u i . O c o n ş t i i n ţ ă îşi l a s ă a m p r e n t a p e a l t ă c o n ş t i i n ţ ă . I n d i f e r e n t ce a m p r e n t ă ? I n d i f e r e n t , d a c ă e f e c t u l e i e s t e u n u l act i v i z a t o r sau anchilozant în privinţa con­ ştiinţei, a gîndirii ? R ă s p u n s u l n u poate v e n i decît d i n s p r e m o r a l i t a t e . I a r c e l mai de seamă d i n t r e dezideratele morale se c h e a m ă : s i m ţ a l r ă s p u n d e r i i c o l e c t i v e . Destinul cărturarilor a fost, în toate vremurile, destinul poporului lor.

www.cimec.ro

7

A LEX A V I S A R I O N

Arta omului, arta conştiinţei

A

r t a este o p o s i b i l i t a t e d e a înţelege v i a ­ ţa. A m u r m ă r i t s e m n i f i c a ţ i i l e m u l t i p l e ale E x p u n e r i i s e c r e t a r u l u i general a l partidului şi a m î n ţ e l e s imperativele ma­ jore ale etapei actuale. In acest docu­ ment deosebit d e i m p o r t a n t , n o i , cei care activăm în teatru, trebuie să descope­ rim semnificaţii p r o f u n d e existente în rea­ litatea imediată. U n element f u n d a m e n t a l al autenticităţii artei este caracterul naţio­ nal. A r t a t r e b u i e să f i e î n t o t d e a u n a n a ţ i o n a ­ l ă , să c o n s o l i d e z e v i a ţ a ş i f i i n ţ a u n u i popor î n c a r e e x i s t ă şi d i n c a r e se n a ş t e . A r t a d e v i ­ n e u n i v e r s a l ă n u m a i a t u n c i c î n d este i n v e s t i ­ tă c u a t r i b u t u l i n d i v i d u a l i t ă ţ i i , specificităţii naţionale, n u m a i a t u n c i cînd sursele e i , origi­ n e a e i , se a f l ă î n s ă m î n ţ a r o d n i c ă a p o p o r u ­ l u i . T a l e n t u l a r t i s t u l u i e s t e o sinteză a unei gindiri naţionale. A r t i s t u l se p o a t e e x p r i m a p e s i n e î n s u ş i doar- a t u n c i c î n d a p a r ţ i n e u n e i s t r u c t u r i n a ţ i o n a l e , u n e i substanţe sociale în care, trăind, simte p r o f u n d necesitatea mărtu­

risirii. C o n ş t i i n ţ a a d e v ă r a t u l u i a r t i s t este u n * şi aceeaşi ' c u c o n ş t i i n ţ a p o p o r u l u i , m a i ale* în m o m e n t e l e d r a m a t i c e a l e existenţei sale. ΙΛ ora actuală, r o l u l c r e a t o r u l u i d e artă e s t e d e a î n ţ e l e g e şi a p r o f u n d a problemele majore ale umanităţii. Este v o r b a . deci. în p r i m u l rînd, de dispute acerbe în p l a n u l ide­ o l o g i e i . A r t i s t u l d i s e c ă c u l u c i d i t a t e t o a t e as­ pectele realităţii, p e n t r u a p e r m i t e o a m e n i l o r să a f l e a d e v ă r u l , să n u se a m ă g e a s c ă . P o l i t i c a culturală promovată la n o i ne solicită d i n p l i n acest l u c r u . N o i t r e b u i e să c r e ă m o a r t ă l e g a t ă d e v i a ­ ţ ă , d e m o c r a t i c ă şi i n d i s p e n s a b i l ă p u b l i c u l u i , ca o e x p e r i e n ţ ă d e v i a ţ ă e s e n ţ i a l ă . Publicul n u impune u n t i p de tratare ar­ t i s t i c ă , d a r v i a ţ a l u i s o l i c i t ă observaţia artistu­ l u i , caJ*e, p r i n fantezia creatoare, descoperă s e m n i f i c a ţ i i l e e x i s t e n ţ i a l e . N o i t r e b u i e să n e s t u d i e m , să n e c u n o a ş t e m şi să n e î n ţ e l e g e m r e c i p r o c . A c e s t l u c r u t r e b u i e să-1 r e a l i z e z e a r ­ t a c o n t e m p o r a n ă , care a r p u t e a înlesni des­ tinderea a t m o s f e r e i în l u m e , atmosferă încăr­ cată d c g r a v e a m e n i n ţ ă r i . Sîntem u n p o p o r a c ă r u i creaţie a m i l i t a t întotdeauna pentru idealurile umanităţii. L u m e a poate f i apăra­ t ă d e î n s e m n e l e î n t u n e r i c u l u i şi p r i n m i s i u ­ n e a a r t e i . A v e m d a t o r i a să v e g h e m l a s a l v a ­ rea o m e n i r i i . Şi sîntem optimişti. A r t a uneşte conştiinţele, educă gîndirea. A c u m , m a i m u l t d e c î t o r i c î n d , t r e b u i e să f a c e m a r t ă , d a r a r t ă a d e v ă r a t ă , p r o b l e m a t i c ă şi s u b s t a n ţ i a l ă , n e c e ­ sară o m u l u i . P a r t i d u l n o s t r u î n d e a m n ă l a res­ ponsabilitate politică.

Ordinea şi disciplina, atribute fundamentale ale muncii în teatre

N

e a f l ă m l a începutul unei stagiuni teatrale care se a n u n ţ ă fierbinte. S l u j i ­ torii scenei, toţi oamenii de teatru sînt p ă t r u n ş i de i m p o r t a n ţ a actului de c r e a ţ i e p e c a r e s î n t c h e m a ţ i să-1 î n f ă p t u i a s c ă d e p e p o z i ţ i a ş i î n p e r s p e c ­ tiva unor r ă s p u n d e r i politico-educative sporite. Străbatem o etapă în care întregul popor acţionează c u toate energiile p e n t r u î n f ă p t u i r e a h o t ă r î r i l o r C o n g r e s u l u i a l X I - l e a şi a l e C o n f e r i n ţ e i Naţionale a partidului. D u p ă c u m sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în etapa actuală se i m p u n e să t r e c e m , p e u n f r o n t l a r g , c u p r i n z ă t o r , l a r i d i c a r e a a c t i v i t ă ţ i i din t o a t e d o m e n i i l e p e o t r e a p t ă s u p e r i o a r ă , să î n f ă p t u i m cu fermitate obiectivul p r i m o r d i a l p r i v i n d t r a n s f o r m a r e a cantităţii într-o n o u ă calitate.

S e î n ţ e l e g e c ă a c e s t f r o n t l a r g c u p r i n d e şi m i ş c a r e a t e a t r a l ă d i n ţ a r a n o a s t r ă , s e î n ţ e l e g e c ă î n d e m n u l h o t ă r î t şi l i m p e d e l a r i d i c a r e a a c t i v i t ă ţ i i p e o t r e a p t ă s u p e r i o a r ă , l a n s a t d e c o n d u c ă t o r u l p a r t i d u l u i şi s t a t u l u i n o s t r u , î n s u f l e ţ e ş t e şi pe o a m e n i i de teatru.

8

www.cimec.ro

A n a l i z a stagiunii trecute, bilanţurile m a i cuprinzătoare privind activitatea d e p î n ă a c u m a t e a t r u l u i , a r a t ă c ă s-au f ă c u t p a ş i î n s e m n a ţ i p e c a l e a p r o g r e s u ­ lui artei teatrale, că a v e m realizări importante în dramaturgie, în arta specta­ colului, în politica de lărgire a publicului, arată, într-un c u vînt, că există toate p r e m i s e l e şi t o a t e c o n d i ţ i i l e p e n t r u a r e a l i z a şi î n t e a t r u , c a şi î n c e l e l a l t e d o m e n i i , saltul calitativ, trecerea pe o treaptă superioară a activităţii de creaţie. I n stagiunea a l cărei început il m a r c ă m c u acest n u m ă r al revistei noastre, teatrele se pregătesc să î n t î m p i n e sărbătoreşte o s e a m ă de aniversări de o s e m ­ n i f i c a ţ i e d e o s e b i t ă p e n t r u i s t o r i a şi v i a ţ a p o p o r u l u i n o s t r u . T o t o d a t ă , e s t e s t a ­ giunea î n c a r e teatrele, a l ă t u r i de întreaga m i ş c a r e cultural-artistică, păşesc î n anul al doilea, etapa competitivă a acestei a m p l e m a n i f e s t ă r i a muncii şi creaţiei l i b e r e c a r e este F e s t i v a l u l n a ţ i o n a l „ C î n t a r e a R o m â n i e i " . N u ne î n d o i m că printre animatorii finalelor, printre laureaţi, se vor n u m ă r a şi c e l e m a i b u n e c o l e c t i v e d e t e a t r u p r o f e s i o n i s t . N u n e î n d o i m c ă l a î n f l o r i r e a şi l a p r o g r e s u l e c h i p e l o r d e i n t e r p r e ţ i a m a t o r i îşi v o r a d u c e o c o n t r i b u ţ i e s p o r i t ă şi profesioniştii scenei. A v e m toate t e m e i u r i l e să c r e d e m că stagiunea c a r e se v a î n c h e i a o d a t ă c u s ă r b ă t o r i r e a u n a n i m ă a c e l e i d e - a t r e i z e c i şi c i n c e a a n i v e r s ă r i a e l i b e r ă r i i p o p o r u l u i nostru de sub d o m i n a ţ i a fascistă, că stagiunea care se v a î n c u n u n a î n acordurile f i n a l e a l e celei de-a d o u a ediţii a F e s t i v a l u l u i „ C î n t a r e a R o m â n i e i " , este a b o r d a t ă de toţi o a m e n i i de teatru c u d e p l i n ă responsabilitate, c u s i m ţ politic, î n consens cu entuziasmul întregii naţiuni. S ă n e r e a m i n t i m c u v î n t u l m o b i l i z a t o r şi î n d e m n u l î n s u f l e ţ i t o r a l s e c r e t a r u l u i general a l partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, e x p r i m a t e într-o î m p r e j u r a r e sărbătorească a teatrului r o m â n e s c din p r i m ă v a r a acestui a n : „Toţi s l u j i t o r i i scenei d i n ţ a r a , n o a s t r ă t r e b u i e s ă se î n c a d r e z e c u t o a t e f o r ţ e l e , c u t o a t ă c a p a c i t a t e a î n a m p l a activitate politico-educativă desfăşurată de p a r t i d p e n t r u ridicarea conştiin­ ţei . m a s e l o r , p e n t r u f o r m a r e a o m u l u i n o u , î n a i n t a t , c u î n a l t e t r ă s ă t u r i morale, c o n s t r u c t o r conştient, a l d e s t i n u l u i socialist a l R o m â n i e i " . I a t ă ideile f u n d a m e n ­ tale care trebuie să călăuzească întreaga activitate a teatrelor noastre. A v e m o b a z ă m a t e r i a l ă solidă, a v e m o subvenţie a n u a l ă generoasă, a v e m o reţea de teatre relativ judicios organizată pe întreaga arie a patriei, a v e m colec­ tive temeinic alcătuite, m e r e u î m p r o s p ă t a t e de promoţiile şcolilor superioare de teatru, a v e m spectacole care se adresează spectatorilor r o m â n i , maghiari, germani şi d e a l t e n a ţ i o n a l i t ă ţ i , a v e m c o n d i ţ i i d e m u n c ă şi c r e a ţ i e p e n t r u c a r e s î n t e m p r i v i ţ i cu invidie de oamenii de teatru din multe ţări ale lumii. . R e a m i n t i m toate acestea, p e n t r u a a r ă t a că n u există, n u poate exista î n calea progresului artei noastre teatrale nici o oprelişte obiectivă, nici o piedică de n e î n l ă t u r a t şi, m a i c u s e a m ă , p e n t r u a a r ă t a c ă stă î n p u t e r e a s l u j i t o r i l o r scenei, intră sub unghiul de autoritate al adunărilor generale ale oamenilor muncii d i n t e a t r e , a l e o r g a n i z a ţ i i l o r d e p a r t i d , a l e c o n s i l i i l o r d e c o n d u c e r e , să-şi o r g a ­ nizeze astfel m u n c a încît să fie asigurate toate condiţiile p e n t r u î n d e p l i n i r e a e x e m ­ p l a r ă a sarcinilor ce r e v i n teatrelor. Hotărîtor p e n t r u b u n u l m e r s a l întregii a c t i ­ v i t ă ţ i e s t e c l i m a t u l d e o r d i n e şi d e d i s c i p l i n ă c a r e t r e b u i e s ă d o m i n e , c a a t r i b u t f u n d a m e n t a l a l a c t u l u i pregătitor creaţiei. O r d i n e a şi d i s c i p l i n a însoţesc f i e c a r e etapă din activitatea u n u i colectiv teatral, de l a procesul de elaborare a reper­ toriului p î n ă l a prezentarea în faţa spectatorilor a realizărilor scenice. Experienţa n e a r a t ă c ă aceste atribute* j z v o r î t e d i n s i m ţ u l r ă s p u n d e r i i , d i n c o n ş t i i n ţ a polit i c o - p r o f e s i o n a l ă şi c e t ă ţ e n e a s c ă , h o t ă r ă s c r e u ş i t a s a u , d i m p o t r i v ă , d e t e r m i n ă e ş e c u l , parţial s a u total. Ş t i m c u toţii că repertoriul u n u i teatru n u î n s e a m n ă . doar o listă de titluri, a l c ă t u i t ă î n t î m p l ă t o r , î n p r i p ă şi î n a b s e n ţ a c r i t e r i i l o r p o l i t i c o - e d u c a t i v e , c i e s t e r e z u l t a t u l u n u i p r o c e s î n d e l u n g a t şi r e s p o n s a b i l , î n c a r e s e a u î n v e d e r e t o ţ i f a c ­ torii c a r e d e t e r m i n ă o a n u m e configuraţie de a n s a m b l u ; n u o înşiruire d e piese, alăturate accidentai, c i u n program f e r m , întocmit de pe cele m a i exigente poziţii i d e o l o g i c e , v ă d i n d c u l t u r ă ş i gust a r t i s t i c , î n m ă s u r ă s ă v a l o r i f i c e c î t m a i c u p r i n ­ zător p o t e n ţ i a l u l c r e a t o r a l c o l e c t i v u l u i şi m e n i t să r ă s p u n d ă t u t u r o r exigenţelor şi c e r i n ţ e l o r p u b l i c u l u i . U n a s t f e l d e r e p e r t o r i u n u s e e l a b o r e a z ă , n u s e p o a t e elabora de pe o zi pe alta, c i presupune conlucrarea tuturor forţelor u n u i colectiv, într-un spirit strict determinat de b u n a organizare a muncii. E s t e de ajuns să c o n f r u n t ă m propunerile de repertoriu a l e stagiunii c a r e a trecut c u realizările finale, pentru a vedea că cele m a i intense perturbări în b u n a desfăşurare a acti­ v i t ă ţ i i u n u i c o l e c t i v t e a t r a l s-au p r o d u s a c o l o u n d e r e p e r t o r i u l s-a d o v e d i t i n s t a b i l . Superficialitatea, spiritul de improvizaţie, lipsa de criterii, t r ă d î n d , în unele cazuri, i n c o m p e t e n ţ a u n o r d i r e c t o r i şi i n e f i c i e n ţ a c o n s i l i i l o r d e c o n d u c e r e î n p r o c e s u l d e

www.cimec.ro

9

e l a b o r a r e a r e p e r t o r i u l u i , s-au r ă s f r î n t , c u m e r a şi d e a ş t e p t a i , a s u p r a î n t r e g i i a c t i v i t ă ţ i a a c e s t o r t e a t r e . A ş a se f a c e c ă n u d e p u ţ i n e o r i n e î n t î l n i m c u s i t u a ţ i i a n o r m a l e , c u m a r fi l i p s a de fermitate în p l a n i f i c a r e a p r e m i e r e l o r unei stagiuni sau chiar neîndeplinirea planului de premiere prevăzut. Eludînd criteriile d i s c i p l i n e i f e r m e şi a l e o r d i n i i s t r i c t e , u n e l e t e a t r e a u p r e z e n t a t , î n s t a g i u n e a c a r e a trecut, primele lor premiere, abia în i a r n ă , în mod fatal întreaga lor activitate d e s f ă ş u r î n d u - s e , u l t e r i o r , s u b i m p e r i u l g r a b e i şi a l d e z o r d i n i i , a s t f e l c ă s f î r ş i f u l s t a g i u n i i le-a s u r p r i n s c u două-trei spectacole n e c ă j i t e , altele decît cele a n u n ţ a i c în proiectul d c repertoriu. Există o î n l ă n ţ u i r e logică între fermitatea repertoriu­ l u i şi r i t m i c i t a t e a premierelor unei stagiuni. Intervalele egale de timp care separă o p r e m i e r ă de alta î n c u p r i n s u l aceleiaşi stagiuni sînt semnele sigure ale unei planificări riguroase a muncii interne, ale elaborării unui plan de premiere d c p e p o z i ţ i i l e f e r m e a l e o r d i n i i şi d i s c i p l i n e i . N u este n e c e s a r să m a i i n s i s t ă m că, d a t o r i t ă u n o r d e f i c i e n ţ e de o r g a n i z a r e , î n a b s e n ţ a s p i r i t u l u i d e o r d i n e şi d i s c i p l i n ă , l u n g i l e p e r i o a d e d e r e p a o s f o r ţ a t , c a şi m u n c a în asalt, pripită, s u b m i n e a z ă serios calitatea m u n c i i de creaţie, gene­ rează u n c l i m a t de n e m u l ţ u m i r e , de firească insatisfacţie î n r î n d u l membrilor colectivului. N u e m a i p u ţ i n a d e v ă r a t , însă, că, uneori, p e r t u r b a ţ i i l e î n b u n a desfăşurare a activităţii unui teatru sînt provocate de c h i a r m e m b r i ai colectivului, î m p o t r i v a curentului general, a atmosferei dominatoare, prin acte de indisciplină care contra­ vin bunei planificări, organizării riguroase a muncii. S e cunosc destule situaţii în c a r e regizorii tărăgănează finalizarea u n u i spectacol pe întinsul cîtorva luni' de zile, acolo unde cîteva s ă p t ă m î n i a r fi p r e a de a j u n s ; o piesă s i m p l u ţ ă , c u p e r ­ s o n a j e p u ţ i n e , c u p r o b l e m e de m o n t a r e m i n o r e , î n g h i t e t i m p cît u n m a r e s p e c ­ tacol Shakespearean, f ă r ă nici o a l t ă explicaţie, decît l i p s a de disciplină a celui c a r e şi-a a s u m a t r e s p o n s a b i l i t a t e a p r e g ă t i r i i e i . C u r i o s — d e ş i , n u p r e a — a c e l a ş i r e g i z o r i z b u t e ş t e s ă s e î n c a d r e z e e x i g e n ţ e l o r d e o r d i n e şi d i s c i p l i n ă a l e a l t u i c o l e c ­ tiv, c u care „ d o a r " colaborează. L a fel, unii interpreţi, puţini, e adevărat, — şi, cel mai adesea, dintre aceia c a r e n u a u atins în c a r i e r a lor culmile creaţiei — alterează climatul de m u n c ă p r i n atitudinea lor b o e m ă ; de fapt, p r i n i n d i s c i p l i n a lor, p r i n a b s e n ţ a s i m ţ u l u i o r d i ­ n i i şi a l r e s p o n s a b i l i t ă ţ i i , m a n i f e s t î n d u - ş i „ p e r s o n a l i t a t e a " p r i n î n t î r z i e r i s a u a b s e n ţ e do l a r e p e t i ţ i i , a s i m i l î n d a n e v o i o s , l e n e ş , n u d a t e l e p e r s o n a j u l u i , d a r n i c i m ă c a r p u ţ i n u l t e x t p e care-1 a u d e i n t e r p r e t a t , a r ă t î n d p r i n a t i t u d i n e a l o r p r o f u n d r e ­ p r o b a b i l ă — şi. d i n p ă c a t e , n u î n t o t d e a u n a p r o m p t s a n c ţ i o n a t ă — d i s p r e ţ p e n t r u colectiv, pentru profesie şi, în u l t i m ă instanţă, pentru publicul c ă r u i a ceilalţi m e m b r i a i c o l e c t i v u l u i î i î n c h i n ă tot t a l e n t u l ş i t o a t ă m u n c a l o r . A c e i a ş i i n ş i f ă r ă c h e m a r e p e n t r u a r t ă , r ă t ă c i ţ i p r i n t r e a d e v ă r a ţ i i c r e a t o r i şi t o l e r a ţ i î n c o l e c t i v e p r i n t r - o î n g ă d u i n ­ ţ ă c a r e a t i n g e u n e o r i m a r g i n i l e r ă b d ă r i i ş i î n ţ e l e g e r i i o m e n e ş t i , p ă l ă v r ă g e s c v r u t e şi nevrute prin cafenele, aruneînd n e m u l ţ u m i r e a lor neghioabă, insatisfacţiile pro­ priei lor ratări, asupra întregii bresle, contribuind, prin permanenta lor afişare în localuri publice, prin atitudinea lor iresponsabilă, l a întreţinerea unei imagini cu totul false despre artistul-boem, i m a g i n e atit de străină, atît de i m p r o p r i e a d e v ă ­ ratului creai or, d ă r u i t m u n c i i sale n u de p u ţ i n e ori istovitoare, p ă t r u n s de s i m ţ civic, cu o înaltă conştiinţă politică. * A c e s t o r categorii absolut m i n o r i t a r e d e o a m e n i ieşiţi d e s u b zodia c l i m a t u l u i de o r d i n e şi d i s c i p l i n ă c a r e d o m n e ş t e î n t e a t r e , a c e s t o r p u r t ă t o r i a i m o r b u l u i b o e m e i , delăsării, superficialităţii, blazării, anchilozei intelectuale, iresponsabilităţii civice, p u ţ i n i , ciţi s î n t e i , a v e n i t v r e m e a s ă I i s e d e a r i p o s t a c u v e n i t ă . P e n t r u a n u infesta c l i m a t u l creator c a r e este c a r a c t e r i s t i c vieţii noastre teatrale. P e n t r u a face c a întreaga m i ş c a r e t e a t r a l ă d i n ţara noastră, c u r e m a r c a b i l e l e ei succese de p î n ă a c u m , să păşească f e r m pe o n o u ă treaptă a calităţii, pentru a corespunde ( p r i n a t r i b u t e l e o r d i n i i ş i d i s c i p l i n e i p u s e î n s l u j b a t a l e n t u l u i şi c r e a ţ i e i , c o n d i ţionîndu-le decisiv) rostului, definit c u atîta înţeleaptă l i m p e z i m e de conducăto­ r u l p a r t i d u l u i şi s t a t u l u i n o s t r u : „ I n a n i i s o c i a l i s m u l u i , t e a t r u l s-a a n g a j a t p r o f u n d în viaţa socială a n a ţ i u n i i noastre, participînd a c t i v , alături d e întregul f r o n t a l c u l t u r i i şi a r t e i r o m â n e ş t i , l a î n f ă p t u i r e a p o l i t i c i i p a r t i d u l u i , a l c ă r e i ţel f u n d a m e n ­ t a l este făurirea u n u i o m n o u , e d u c a t în s p i r i t u l p a t r i o t i s m u l u i revoluţionar, a n i m a t d e i d e a l u r i l e s o c i a l i s m u l u i şi c o m u n i s m u l u i " .

f f

T"
1

10

www.cimec.ro

o o o

78 - 79
Premiere proiecte Β mărturii

o o

15 s e p t e m b r i e : p r i m u l gong pe toate s c e n e l e ţ ă r i i , m a t e r i a l i z a r e a m u n c i i d e s f ă ş u r a t e î n c e l e 40 de c o l e c t i v e de t e a t r u d r a m a t i c . A m î n c e r c a t să o b ţ i n e m , î n z i l e l e p r e m e r g ă t o a r e r i d i c ă r i l o r de c o r t i n ă , î n e t a p a p r o i e c ­ telor, a a f i ş ă r i i d i s t r i b u ţ i i l o r şi a p r i m e l o r r e p e t i ţ i i , c î t e v a i n f o r m a ţ i i şi c i t e v a m ă r t u r i i de c r e a ţ i e , s ă a l c ă t u i m , a ş a d a r , „o c r o n i c ă " î n a v a n p r e m i e r ă . D e p a r t e de a f i c o m p l e t ă , a c e a s t ă c r o n i c ă î n m e r s e, t o t u ş i , î n m ă s u r ă să o f e r e c i t i t o r i l o r o s c h i ţ ă a h ă r ţ i i n o a s t r e t e a t r a l e , o i m a g i n e , c u p r i n z ă ­ toare şi g r ă i t o a r e , a e f o r t u l u i c o n s t r u c t i v d e p u s de c r e a t o r i i t e a t r u l u i r o ­ mânesc, pentru a face din noul a n teatral un timp semnificativ al culturii noastre socialiste.

Conferinţa de presă
Conform unei bune tradiţii, la Consi­ liul Culturii şi Educaţiei Socialiste a avut loc, la începutul lunii septembrie, obişnuita conferinţă de presă dedicată deschiderii stagiunii teatrale, la care au participat numeroşi ziarişti şi critici tea­ trali din întreaga ţară. Cu acest bine­ venit prilej, Constantin Măciucă, director în Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste, a făcut o cuprinzătoare expunere, prezentînd liniile de forţă ale noului an tea­ tral şi coordonatele lui repertoriale. Au apărut limpede cadrul programatic al caietului general de titluri, structu­ rat pe baza principiilor şi obiectivelor Programului de măsuri în domeniul muncii ideologice, funcţiile educativ-politice şi estetice ale repertoriului. Noul repertoriu are un caracter deschis, titlu­ rile noi, originale fiind predominante. Anul teatral va fi marcat de premiere absolute, ca şi de piesele în premieră pe ţară, coeficientul de inedit fiind — în proiecte, cel puţin — mai pronunţat ca altădată. Fireşte, elementul central al reperto­ riului îl , constituie piesele originale noi, care răspund la marile evenimente din calendarul anului : scenele vor mar­ ca sărbătoreşte împlinirea a 60 de ani ăe la făurirea statului national unitar, a 35-a aniversare a e l i b e r ă r i i de sub do­ minaţia fascistă şi 2050 de ani de la for­ marea statului centralizat geto-dac. Se preconizează ca, din cele 301 premiere, 161 să revină titlurilor româneşti ; dintre acestea, un număr de 64 apar ca pre­ miere absolute. Mai eficientă apare co­ laborarea Direcţiei artelor cu dramatur­ gii, inclusiv cu biroul secţiei de drama­ turgie a Asociaţiei scriitorilor din Bucu­ reşti, ca şi munca depusă de secreta­ riatele literare pentru prospectarea şi realizarea unor noi scrieri dramatice. Premierele acestui an datorate drama­ turgilor noştri vor aduce la rampă lu­ crări străbătute de patosul umanismului socialist, meditaţii filozofice asupra con­ diţiei umane, evocări ale luptelor po­ porului nostru pentru libertate naţio­ nală şi dreptate socială. Comedia, satira de moravuri, cunosc o creştere canti­ tativă, după cum piesa pe teme de in­ vestigaţie etică cîştigă în calitatea ex­ presiei. S-a subliniat intensificarea cir­ culaţiei titlurilor româneşti pe scenele teatrelor naţionalităţilor conlocuitoare, ca şi premierele, în traducere românească, ale operelor unor importanţi dramaturgi maghiari şi germani din ţara noastră. Se observă o programare mai susţinută a operelor mai puţin difuzate aparţinind dramaturgiei noastre interbelice. , Capitolul dramaturgiei universale este bogat reprezentat, aici funcţionînd crite­ riul noutăţii (134 de titluri, dintre care 50 premiere pe ţară) ; selecţia pieselor a fost determinată, în principal, de valoare,

www.cimec.ro

11

de semnificaţiile politice ale operelor respective. Se constată lărgirea ariei de geografică, apar in proiecte investigaţie titluri din literaturi mai puţin cunos­ cute publicului nostru, după cum s-a re­ marcat şi o prospectare mai adincă in trecut, promiţindu-ni-se opere inedite din secole îndepărtate. Dramaturgia contemporană este cu abundenţă pre­ zentă (36 de piese din cele 50 de pre­ miere inedite), secţiune în care ocupă lo­ cul cuvenit lucrările cu caracter mili­ tant, angajat, piese din dramaturgia ţă­ rilor socialiste. In expunere s-au analizat şi neajunsurile proiectelor de repertoriu. S-a spus, pe bună dreptate, că prezenţa clasicilor pe afişe e totuşi redusă, că unele scene, ale Naţionalelor, mai cu sea­ mă, sînt încă datoare cu mari spectacole publicului, că e încă subţire, mai ales în planul calităţii, capitolul de comedie, după cum tînăra generaţie nu găseşte sufi­ ciente opere dramatice corespunzătoare nevoilor sale formative şi instructive. A apărut ca atare necesitatea unui salt ca­ litativ prin compunerea repertoriului de

perspectivă, a unui repertoriu-program gîndit pe cîteva stagiuni, folosindu-se in­ ventarul critic al repertoriului permanent, ca şi bibliografia critică a dramaturgiei naţionale, aflată în curs de elaborare. Expunerea a insistat asupra unui aspect relevabil al stagiunii, şi anume, perma­ nenţa dezbaterilor. Formulele colocviale, numeroasele acţiuni (lunare) festivalière înscrise pe agenda de lucru a oamenilor de teatru se definesc ca o coordonată in­ dispensabilă a anului teatral, înserte, fi­ resc, sub semnul marelui Festival naţio­ nal „Cîntarea României". O atenţie sporită se va acorda in acest an scenografiei, în studiu aflindu-se proiectul unui colocviu de scenografie, în­ soţit de o expoziţie documentară de deco­ ruri, afişe şi programe. Expunerea a vizat şi o seamă de alte aspecte importante ale noii stagiuni, ce se înscriu în continuita­ tea firească a muncii şi a eforturilor oa­ menilor de teatru.

Rep.

Teatrul Naţional din Bucureşti

Florian Nicolau, secretarul literar al Teatrului : F i d e l p o l i t i c i i s a l e r e p e r t o r i a l e , a cârei dominantă este promovarea dramatur­ giei naţionale c l a s i c e şi contemporane, T e a t r u l Naţional v a prezenta în stagiu­ nea a c e a s t a , într-o n o u ă v e r s i u n e scenică, capodopera l i t e r a t u r i i noastre, O scrisoa­ re pierdută (regia, R a d u Beligan), Gaiţele Popescu), de A l . Kiriţescu (regia, H o r i a d r a m a A l e x a n d r u Lăpuşneanu de V i r g i l S t o e n e s c u , d u p ă c e l e b r a n u v e l ă a l u i C. N e g r u z z i (regia, C r i s t i a n M u n t e a n u ; sce­ nografia, M i n a i T o f a n ) , piesa Dimineaţa l a p r î n z şi s e a r a d e c u n o s c u t u l p o e t şi d r a m a t u r g M a r i n Sorescu (regia, Sanda M a n u ) , u n spectacol înfăţişînd lucrări a t r e i a u t o r i încă nejucaţi p e scena n o a s ­ Dumitru Solomon, tră : Teodor M a a i l u , I o n B ă i e ş u , p r e c u m şi S î n t e m şi r ă m î n e m de P a u l Cornel Chitic, care are drept temă începuturile mişcării socialiste în ţara noastră. < D i n l i t e r a t u r a universală, v o m juca î n ­ semnările u n u i necunoscut după Dosto­ ïevski ( r e g i a , I o n C o j a r ; d e c o r u r i l e D a n Jitianu), Generoasa fundaţie de A n t o n i o B u e r o V a l l e j o ( r e g i a . H o r e a P o p e s c u ; de-

corurile Paul Bortoovschi), T r e i pe o bancă de A l d o N i o d l a i (regia, L i a N i c u l e s c u ; s c e n o g r a f i a , M i h a i T o f a n ) şi A ş teptîndu-1 p e G o d o t d e S a m u e l B e c k e t t . N ă d ă j d u i m că p r e m i e r e l e p r e z e n t a t e î n această s t a g i u n e v o r î n t r e g i f e r i c i t a m ­ plul nostru repertoriu (în c a r e atâtea s p e c t a c o l e a l e a n i l o r t r e c u ţ i ţ i n î n c ă a¬ f i ş u l ) , c o n s o l i d S n d şi î n s u f l e ţ i n d i n t e r e s u l şi p r e ţ u i r e a d e c a r e a c t i v i t a t e a primei s c e n e se b u c u r ă î n r î n d u r i l e p u b l i c u l u i .

Opera Română
Petre Codreanu, directorul Operei Ro­ mâne : — Inaugurăm stagiunea cu o lucrare românească în premieră absolută : I o n Vodă de G h e o r g h e D u m i t r e s c u , pe u n l i ­ b r e t de Laurenţiu Fulşa. — Interpretul principal ? — Gheorghe Crăsnaru. — A l t e lucrări româneşti ? — Conu Leonida faţă c u reacţiunea. M u z i c a , M a t e i S o c o r . L i b r e t u l . . . N u s-a tăiat n i m i c , toate replicile l u i Caragiale sînt f o a r t e m u z i c a l e . • — C o n u L e o n i d a şi c o a n a E f i m i ţ a ? — P o m p e i H ă r ă ş t e a n u şi A d r i a n a Ş t e fănescu... M a i a v e m în l u c r u o piesă î n ­ chinată U n i r i i Principatelor Române, Pia­ t r ă d e h o t a r . C o m p o z i t o r şi d i r i j o r , Re-

12

www.cimec.ro

mus Georgescu. Subiectul aparţine lui Constantin Cîrjan. Ε o poveste imaginată în c a d r u l istoric a l epocii. — Şi, d i n l i t e r a t u r a universală ? — H e r n a n i d e V e r d i şi u n b a l e t - d i p t i c : P r e l u d i u la după-amiaza u n u i f a u n de Debussy şi D a p h n i s şi C h l o e d e R a v e l . C o r e g r a f i a , A m a t t o Checiulescu. De ase­ menea, în p r i m a parte a stagiunii va venii, î n s c h i m b de experienţă, O p e r a p o ­ loneză, c u s p e c t a c o l u l C o n a c u l c u s t a f i i de S t a n i s l a w M o n i u s z k o . P r i n t r e e v e n i ­ mente a m i n t i m vizita Baletului Teatrului „ K i r o v " d i n L e n i n g r a d şi a Teatrului A c a d e m i c d e O p e r ă şi B a l e t d i n S o f i a .

Teatrul Mic
D i n u Săraru, directorul Teatrului M i c : Aşa c u m a m mai avut prilejul să s p u n — n e ^ a m a n g a j a t să a r ă t ă m c ă S E P O A T E . A d e v ă r u l e s t e c ă n u se c e r e d e c î t p a s i u n e şi a m b i ţ i e , şi, n e a p ă r a t , m u n c ă , f i i n d c ă , e u c r e d , f ă r ă d e m a g o g i e , că p u ­ tem azi face T e a t r u l a n i v e l u l m a r i l o r t a ­ l e n t e d e c a r e d i s p u n e m . C o n t i n u i să c r e d însă că m u n c a c e a m a i g r e a , c e a m a i m ă ­ c i n ă t o a r e d e e n a r g i e şi d e n e r v i , t r e b u i e d u s ă c u i n e r ţ i a , c u m u l ţ u m i r e a d e s i n e şi cu pierderea demnităţii profesionale. E x p e r i e n ţ a d e a s t ă z i d e l a M i c şi e x p e ­ rienţa c e l o r a p r o a p e zece a n i de direcţie teatrală l a R a d i o t e l e v i z i u n e m i - a u întărit c o n v i n g e r e a c ă c e e a ce t r e b u i e n e a p ă r a t r e a b i l i t a t î n v i a ţ a noastră scenică este sentimentul demnităţii profesionale. Şi, a c u m , despre s t a g i u n e : L a 15 s e p t e m b r i e , u n n o u a r g u m e n t î n favoarea întemeierii u n e i tradiţii : r e c i ­ t a l u l e x t r a o r d i n a r semnat de m a r e a ac­ t r i ţ ă L e o p o l d i n a B ă l ă n u ţ ă şi d e Anda Călugăreanu, sub t i t l u l O parte dintr-o pasăre. I n c o n t i n u a r e , u n P i r a n d e l l o , S ă î m b r ă c ă m pe cei g o i , în regia Cătălinei Buzoianu, cu doi scenografi tineri,. L i a n a M a n ţ o c şi A n d r e i B o t h , şi c u d e b u t u l V a l e r i e i S e c i u p e s c e n a d e l a M i c . I n u t i l să s p u n cît a ş t e p t d é l a a c e s t s p e c t a c o l şi de l a p r e z e n ţ a V a l e r i e i S e c i u , p e c a r e , d e asemenea, o consider o m a r e actriţă. A p o i , o c o m e d i e englezească, P l u r a l u l e n ­ glezesc d e A l a n A y c k b o u r n î n regia Sandei M a n u , cu Rodica Tapalagă, a l că­ rei d e b u t strălucit l a T e a t r u l M i c în U n ­ c h i u l V a n i a , u r m a t de performanţa, n u m a i puţin strălucită, d i n N e b u n a din ( h a i l l o t , ne-a a d u s a t î t e a s a t i s f a c ţ i i ; a l ă ­ t u r i d e e a , V a l e r i a S e c i u şi M a g d a P o -

p o v i c i , adică o tripletă de vedete f e m i ­ n i n e , însoţite de M i t i c ă Popescu, V i s t r i a n R o m a n şi D a n C o n d u r a c h e . S c e n o ­ grafia v a aparţine arhitectului Virgil Luscov. A m început, totodată, pregătirile la m u s i c a l u l N u sînt T u r n u l E i f f e l d u p ă piesa E c a t e r i n e i O p r o i u , a cărui vedetă feminină va f i Carmen Galin. Punem tot s u f l e t u l în realizarea acestui p r i m m u ­ s i c a l p o l i t i c p e o scenă r o m â n e a s c ă . S e ­ cretariatul literar a definitivat versiunile s c e n i c e a l e p i e s e l o r Z b o r d e sticleţi d e D u m i t r u Bobircă (regia : Sorana Coroam ă ) şi Se ridică c e a ţ a d e F l o r i n N ă s t a s e . D u p ă A n U l n o u , n e p r e g ă t i m să p u n e m î n s c e n ă D i a v o l u l şi b u n u l D u m n e z e u d e J e a n - P a u l S a r t r e şi p r e g ă t i m v e r s i u n e a românească a u n e i piese i n e d i t e de T e n ­ nessee W i l l i a m s . N e p r e o c u p ă , î n c o n t i ­ nuare, L i v a d a c u vişini de A . P. Cehov, d u p ă c u m n e g î n d i m şi l a C y m b e l i n e s a u la Poveste de iarnă de Shakespeare. V o m c o n t i n u a să p r o m o v ă m , a ş a c u m a m f ă c u t p î n ă a c u m , s c e n o g r a f i a t î n ă r ă , c a şi r e ­ gia tînără, alături de r e g i z o r i i t e a t r u l u i . S p e r ă m să n e b u c u r ă m d e a c e l a ş i c a l d şi b i n e v e n i t s p r i j i n d i n p a r t e a C o n s i l i u ­ l u i C u l t u r i i ş i E d u c a ţ i e i S o c i a l i s t e şi a C o m i t e t u l u i d e c u l t u r ă şi e d u c a ţ i e s o c i a ­ listă a l M u n i c i p i u l u i Bucureşti.
1

L a T e a t r u l M i c v o m c o n t i n u a , totodată, c i c l u l de conferinţe i n t i t u l a t , în stagiunea a c e a s t a , „ T e a t r u şi s o c i e t a t e " , e x p o z i ţ i i l e de artă plastică, care, lărgindu-şi t e m a ­ t i c a şi p a r t i c i p ă r i l e , v o r i n c l u d e şi des i g n u l , p r e c u m şi c e n a c l u l şi l a n s ă r i l e d e cărţi de t e a t r u î n foaier.

Teatrul Giuleşti
Cu Elena Deleanu, directoarea T e a t r u ­ l u i Giuleşti — Deci, o stagiune nouă, c u două săli ! — C h i a r , c u t r e i — n u uitaţi S t u d i o u l de l a Giuleşti. O stagiune nouă, care, p e n t r u colectivul T e a t r u l u i Giuleşti, î n ­ seamnă u n început de d r u m . Cele două s ă l i , G i u l e ş t i şi M a j e s t i c , n o u a „ieşire l a m a r e " a teatrului nostru, înseamnă, pen­ t r u n o i , toţi, u n m a r e salt de c a l i t a t e . U n salt p e n t r u care ne pregătim c u grijă, c u răspundere, c u atenţie, de a n i de zile. L a o r a actuală, a v e m u n a d i n t r e cele m a i b u n e t r u p e d i n ţară, o trupă aproape completă. î n t o t d e a u n a a m spus că t r u p a
1 3

www.cimec.ro

u n u i t e a t r u , c a şi o o r c h e s t r ă , t r e b u i e să posede toate i n s t r u m e n t e l e : degeaba ai t r e i p i a n e , d a c ă î ţ i lipseşte o p i c u l i n ă ! . . . A v e m , a p o i , o e c h i p ă serioasă d e r e ­ g i z o r i , d i n generaţii d i f e r i t e , care asigură g î n d i r e a şi r e a l i z a r e a p r o f e s i o n a l ă a m o n ­ tărilor. De a n i de zile, pregătim s c h i m b u l d e m î i n e a l t r u p e i şi a l r e g i e i n o a s t r e , î m b o g ă ţ i m p e r m a n e n t c o l e c t i v u l , c u forţe artistice noi. — Ce afiş a n u n ţ ă t e a t r u l , în acest a n , semnificativ, marcant pentru istoria Tea­ t r u l u i Giuleşti ? — P r i m u l gong v a f i auzit la specta­ c o l u l G o a n a de P a u l I o a c h i m , în regia l u i A l e x a Visarion, prezentat, de cîteva o r i , şi l a s f î r ş i t u l s e z o n u l u i t r e c u t , d a r c o n ­ c e p u t p e n t r u Sala M a j e s t i c . I n repetiţii, Dragoste periculoasă de T h e o d o r Mănescu şi A c i n c e a l e b ă d ă d e P a u l E v e r a c . D o u ă piese româneşti n o i , v a l o r o a s e , pe t e m e actuale, care v o r interesa, neîndoios, p u ­ b l i c u l . Regia a m î n d u r o r a o asigură tînărul d i r e c t o r d e scenă T u d o r M ă r ă s c u . U r ­ m e a z ă O e d i p de Sofocle, în r e g i a l u i D i n u C e r n e s c u şi s c e n o g r a f i a l u i O c t a v i a n D i b r o v , şi V i l e g i a t u r i ş t i i d e G o r k i , s u b s e m ­ nătura regizorului A l e x a Visarion. C o n f o r m u n e i m a i vechi tradiţii, a m p r o g r a m a t o piesă p e n t r u c o p i i , „ b ă t r î n u l " Cocoşel n e a s c u l t ă t o r a l l u i I o n L u c i a n , gîndindu-ne la generaţiile n o i , care n u l-au î n t î l n i t . P e n t r u S t u d i o , a c t o r u l G e o r g e B ă n i c ă pregăteşte u n coupé, alcătuit d i n p i e s e s c u r t e r o m â n e ş t i , c a r e v o r a v e a şi u n traseu de turnee. Ne r ă m î n pentru partea a doua a stagiunii alte titluri : piesa l u i A l e x a n d r u Sever îngerul bătrîn, Deşteaptă p ă m î n t u l u i de V i c t o r I o n Popa, u n m u s i c a l original,, f i i n d de f a p t un s p e c t a c o l d e f o l c l o r . . . A v e m şi a l t e p r o ­ i e c t e , d a r d e o c a m d a t ă să n e o p r i m a i c i . — Evident, tăţi... teatrul are şi alte activi­

Teatrul „Nottara"
Florica I c h i m , secretarul literar al Tea­ t r u l u i , ne c o m u n i c ă : Intîia premieră absolută v a f i piesa l u i H o r i a L o v i n e s c u J o c u l d r a g o s t e i şi a l vieţii. Regia, D a n M i c u ; interpreţi, G e o r ­ ge C o n s t a n t i n , Ş t e f a n l o r d a c h e , A l e x a n ­ d r u R e p a n şi D a n a D o g a r u . V o r u r m a : o p i e s ă d e L a b i c h e , C u m î ţ a - n sac, t o t î n r e g i a l u i D a n M i c u , d e c o r u r i , S i c ă Rusescu, costume, Lidia Radian, şi Mizan­ t r o p u l d e M o l i è r e , î n t r a d u c e r e a , r e g i a şi decorurile l u i D a n Nasta. Costumele le va realiza Constantin Russu. I n r o l u l p r i n ­ cipal, A l e x a n d r u Repan. Alte trei piese româneşti v o r c o m ­ p l e t a r e p e r t o r i u l acestui început de sta­ g i u n e : R o u ă pe t r o t u a r e d e D a n Tărchilă, piesă c a r e evocă e r o i c e l e l u p t e de l a 13 d e c e m b r i e 1918, p u s ă î n scenă d e C r i s t i a n P e p i n o , c u E m i l H o s s u şi C a t r i nel Paraschivescu, în rolurile principale ; Scoica de l e m n de F ă n u ş N e a g u , în r e ­ g i a l u i D a n N a s t a ; şi C i n c i r o m a n e d e a m o r (cinci piese) de T e o d o r M a z i l u , pe c a r e l e v a p u n e î n scenă G e o r g e R a f a e l . S ă reţinem că t o a t e piesele r o m â n e ş t i sînt premiere absolute.

Teatrul „Ion Creangă"
Alccu Popovici, directorul Teatrului : D u p ă ce a m î n c e r c a t , î n s t a g i u n e a t r e ­ cută, u n B r e c h t , u n R a d u Stanca, u n M i r c e a S î n t i m b r e a n u şi u n T u d o r P o ­ pescu, pătrundem în noua stagiune c u u n r e p e r t o r i u c l a r i f i c a t şi d e s t i n a t , c u p r e ­ cădere, c o p i i l o r . Ne întoarcem la sursa b a s m u l u i româ­ nesc, l a i z v o r u l l u i , p r i n V i c t o r E f t i m i u , cu Inşir'te mărgărite (regia, O l i m p i a A r g h i r , piesă-piatră de încercare p e n t r u o r i c e c o l e c t i v . D o r i m să r e a l i z ă m u n s p e c t a c o l p u r î n p o e z i e şi c u l o a r e , n u o p a r a f r a z ă şi n i c i o p a r o d i e , c i u n b a s m frumos, p e n t r u s u f l e t u l c o p i i l o r de toate vîrstele. C o r n e l T o d e a d ă v i a ţ ă scenică piesei T r e i grăsuni de I . Oleşa, o satiră elocventă l a a d r e s a t i r a n i e i şi a î m p i l ă r i i . L u m e a c i r c u l u i , t r e i obezi potentaţi, u m o r , d r a ­ m a t i s m , culoare, iată „argumentele" pie­ sei d r a m a t u r g u l u i I . Oleşa, d i n „ f a m i l i a " l u i I l f şi P e t r o v . Se p o a t e , u n teatru p e n t r u c o p i i f ă r ă A l b ă c a z ă p a d a ? N u se p o a t e ! A t u n c i , o v o m a v e a şi n o i .

— Numeroase. Preocuparea permanen­ tă p e n t r u m u n c a c u artiştii a m a t o r i , c o ­ l a b o r a r e a c u aceste e c h i p e ; spectacole r e p r e z e n t a t e î n c l u b u r i şi î n case de cultură, p u b l i c u l n o s t r u f i i n d e x t r e m de l a r g , de n u m e r o s , de d i f e r i t . Considerăm t e a t r u l u n lăcaş, u n c ă m i n , u n c e n t r u d e c u l t u r ă , şi a r i a a c ţ i u n i i s a l e d e p ă ş e ş t e sfera spectacolului propriu-zis. Organizăm î n foaiere expoziţii, organizăm seri de poezie, întîlniri c o m p l e x e c u spectatorii. N e preocupă, îndeosebi, t i n e r e t u l , e d u c a ­ r e a l u i , i n s t r u i r e a şi d e s f ă t a r e a l u i . P u ­ blicul nostru, în majoritate, e f o r m a t d i n t i n e r i , i a r e r o i i pe care îi prezentăm pe scenă s î n t t i n e r i !

14

www.cimec.ro

M i c u l prinţ ne v a duce, în c a r l i n g a l u i S a i n t - E x u p é r y , s p r e l u m e a v i s u l u i şi a unui umanism vibrant, iar W i l h e l m Tell (într-o v e r s i u n e s p e c i f i c ă ) , c ă t r e i d e e a d e l i b e r t a t e şi d e m n i t a t e n a ţ i o n a l ă . S ă n u f i m m o d e ş t i şi să a m i n t i m că a c e a s t a d i n u r m ă v a f i , aşa c u m se s p u n e , „ o p r e ­ mieră pe ţară". V r e m să d e s c h i d e m un- , s t u d i o a l b a s ­ m u l u i r o m â n e s c " , să a b o r d ă m şi p i e s e p a t e m e t e h n i c e şi ş t i i n ţ i f i c e , s p e c t a c o l e d e poezie, v o m f i a l ă t u r i d e c o p i i , ajutîndu-i să o b ţ i n ă l a u r i şi l a î n v ă ţ ă t u r ă şi l a „ C î n t a r e a ' R o m â n i e i " . P r o i e c t e m u l t e , ca şi v i s u r i l e c o p i i l o r . . . I a r a u t o r u l acestor rînduri a încheiat o n o u ă piesă c u şoimi, d e s p r e ş o i m i , c u t i t l u l C i n e se t e m e d e c r o c o d i l ? Noi, nu ! Deci... C r i t i c i i p o t să poftească...

u n d e a î n t r u n i t p î n ă a c u m 2.000 d e r e ­ prezentaţii, o l u c r a r e f o a r t e interesantă m u z i c a l şi t e m a t i c . — Ce tratează ? — Inchipuiţi-vă povestea tragică a l u i R o m e o şi a J u l i e t e i , m u t a t ă î n t r - u n c a r ­ tier mărginaş al N e w York-ului. — Şi c i n e o „ m u t ă " pe s c e n a O p e r e t e i ? — G e o r g e Zaharescu, c a r e semnează r e ­ g i a , şi L i v d u C a v a s s i — c o n d u c e r e a m u z i ­ cală. — Alte premiere ? — V î n z ă t o r u l de p ă s ă r i d e Z e l l e r , o c a p o d o p e r ă a g e n u l u i , şi, î n î n t î m p i n a r e a c e l e i de-a 120-a a n i v e r s ă r i a U n i r i i , V i o ­ lete de P a r m a , c o m p o z i ţ i a l u i E l l y R o m a n pe u n l i b r e t de V a l Săndulescu : u n e p i ­ s o d d i n v i a ţ a l u p t ă t o r u l u i u n i o n i s t Cost a c h e N e g r i . C u această l u c r a r e intenţio­ n ă m să p a r t i c i p ă m şi l a e d i ţ i a a I l - a a Festivalului „Cîntarea României"... — Unde, l a ediţia u n p r e m i u cu... trecută, aţi cucerit

Teatrul

„Ţăndărică"
directoarea Tea­

— Da, p r e m i u l I , c u Eternele iubiri, cu care, dealtfel, v o m deschide sezonul a r ­ tistic.

Margareta Niculescu, trului „Ţăndărică" :

— Pregătim p e n t r u premieră T i l l Eulenspiegel, o d r a m a t i z a r e s e m n a t ă d e T h e o dor Mănescu, d u p ă De Coster. S p e c t a c o l u l v a f i p u s în scenă de C ă t ă l i n a B u z o i a n u , în scenografia l u i M i h a i Mădescu ; m a ­ r i o n e t e l e şi m ă ş t i l e a p a r ţ i n L i a n e i A x i n t e , i a r m u z i c a e c o m p u s ă şi i n t e r p r e t a t ă d e Mircea Florian. I n continuare, Pescarul şi n o r o c u l d e C r i s t i a n " P e p i n o , a l t ă p r e l u ­ crare liberă, pe m o t i v e d i n Povestea vor­ bei a l u i A n t o n P a n n . R e g i a o v a s e m n a Irina Niculescu, scenografia, A n t o n i o A l ­ biei. Urmează Don Quijote, i n s p i r a t d i n poemul simfonic a l l u i R i c h a r d Strauss. Direcţia de scenă, Ş t e f a n L e n k i s c h , s c e n o ­ grafia, M i o a r a Buescu. — L a ce l u c r e a z ă M a r g a r e t a N i c u l e s c u ? — L a Făt frumos din lacrimă, p o e m s i m f o n i c de Ştefan N i c u l e s c u , i n s p i r a t de b a s m u l l u i M i h a i E m i n e s c u , şi l a u n s p e c ­ tacol de poezie, avînd-o ' ca protagonistă pe A n d a C ă l u g ă r e a n u . T i t l u l : A n d a Căl u g ă r e a n u — P o e z i i şi c î n t e c e p e n t r u c o p i i .

Teatrul „Bulandra"
Directorul Teatrului „Bulandra", E m i l R i m a n , a refuzat să r ă s p u n d ă l a această anchetă, exprimîndu-şi astfel supărarea f a ţ ă de u n a r t i c o l p u b l i c a t î n „ R o m â n i a l i b e r ă " , a l redactorului-şef a l revistei noas­ t r e , c r i t i c u l de t e a t r u R a d u Popescu. R e f u z u l şi m o t i v u l r e f u z u l u i a u fost c o ­ municate redactorului nostru M i r a Iosif şi r e d a c t o r u l u i - ş e f a d j u n c t T h e o d o r M ă ­ nescu.

TeatrUl Naţional „Vasile Alecsandri" din Iaşi
— C u ce î n c e p e ţ i ? — o î n t r e b a r e d e rigoare, adresată l u i M i r c e a F i l i p , secre­ tarul literar. — R e l u ă m Aceşti nebuni făţarnici de T e o d o r M a z i l u . L a Iaşi, piesa l u i M a z i l u îşi p ă s t r e a z ă î n c ă a e r u l p r o a s p ă t , d e p r e -

Teatrul de Operetă
— P r e g ă t i m P o v e s t e d i n c a r t i e r u l de vest d e L e o n a r d B e r n s t e i n — n e a n u n ţ ă Nicolae Stănescu, secretar literar, un m u s i c a l c e l e b r u , m a i ales î n America,

www.cimec.ro

15

m i e r ă . N u s-au p r e z e n t a t d e c î t cîteva spectacole, l a sfîrşitul s t a g i u n i i trecute... Şi, a p o i , d u p ă părerea noastră, este c e l m a i b u n spectacol, cu u n t e x t românesc, din ultimii ani. — C e l m a i b u n s p e c t a c o l ieşean, p r o ­ b a b i l . . . P i n ă u n a - a l t a , ce p r e m i e r ă n o u ă daţi p u b l i c u l u i ? — O restanţă d i n stagiunea trecută, D a n s u l morţii de S t r i n d b e r g , lucrată de Sorina Mirea, împreună cu Dan Jitianu (scenografie). Urmează L i v a d a c u vişini, î n v i z i u n e a A n c ă i O v a n e z şi a l u i G e o r g e D o r o ş e n c o . Ş i L i v a d a c u v i ş i n i este, d e f a p t , o restanţă, p r e m i e r a a r f i p u t u t avea loc în stagiunea trecută, dacă d i s t r i ­ buţia a r f i fost optimă, de l a început. T o t î n această s t a g i u n e , r e g i z o a r e a A n c a O v a n e z îşi v a c o n t i n u a c o l a b o r a r e a c u n o i , m o n t î n d şi A n e c d o t e l e p r o v i n c i a l e d e Vampilov. P a r a l e l c u pregătirea t i t l u r i l o r anun­ ţate, v o m deschide S t u d i o u l ; sala, c o m ­ plet renovată, v a găzdui o premieră de D . R. P o p e s c u . O d a t ă d e p ă ş i t m o m e n t u l i n a u g u r a l a l s t a g i u n i i , v o m o f e r i şi a l t e noutăţi : regizoarea Sorina M i r e a va în­ cepe repetiţiile u n e i p r e m i e r e pe ţară — P a z n i c i de n o a p t e de S t r a t i s K a r r a s — , i a r C ă l i n F l o r i a n îşi v a c o n t i n u a l u c r u l î n c e p u t l a P ă d u r e a î m p i e t r i t ă d e R. S h e r ­ wood. — Dacă n u ne înşelăm, Călin F l o r i a n l u c r e a z ă acest s p e c t a c o l t o t d i n s t a g i u n e a trecută... — într-adevăr, repetiţiile a u început m a i de m u l t , apoi, p r i n plecarea unor actori, l u c r u r i l e a u rămas pe loc, au existat n o i tentative de reluare a l u c r u ­ l u i , şi m u n c a a f o s t i a r sistată,.. I n f i n e , d e d a t a a c e a s t a , p r e m i e r a v a ieşi l a l u ­ m i n ă . M a i f i g u r e a z ă , p e afişele n o a s t r e , A n t i g o n a de Sofocle, p e n t r u a cărei m o n ­ tare l-am i n v i t a t pe tînărul T u d o r F l o ­ r i a n , c a şi C ă p i t a n u l d i n K o p e n i c k d e C a r i Z u c k m a y e r , o piesă scrisă î n G e r ­ m a n i a interbelică, aflată în repertoriul n o s t r u de perspectivă de m a i m u l t t i m p , şi c a r e , d u p ă s t u d i u l r e g i z o r u l u i C r i s t i a n Hadji-Culea, v a i n t r a î n producţie tot în acest a n . — Ce n u m e în distribuţii ? n o i de actori vor apărea

Teatrul Naţional din Craiova
M i r c e a Cornişteanu definitivează, p e n ­ t r u gongul i n a u g u r a l a l stagiunii, Gaiţele de A l . Kiriţescu. I o s e f i n a Stoia, N i c o l e t a Oancea, V a l e r i u Dogaru, Nae M a z i l u , Pe­ t r e G h e o r g h i u - D o l j sînt p r i n t r e interpreţi. Cu Marion Delorme, drama l u i Victor H u g o , se c o n t i n u ă b u n u l e x e r c i ţ i u a l d r a ­ m a t u r g i e i romantice. Regia, Georgeta Tomescu, scenografia, V . Penişoară-Stegaru ; p r o t a g o n i ş t i , G e o r g e t a L u c h i a n şi Dan Werner. Devenit tradiţional p e n t r u craioveni, t u r n e u l î n ţ a r a v e c i n ă şi p r i e t e n ă R. P . B u l g a r i a se v a d e s f ă ş u r a a n u l a c e s t a , l a începutul l u i octombrie, cu Noaptea f u r ­ t u n o a s ă d e C a r a g i a l e şi F i l f i z o n u l p e d e p ­ sit de V a n b r u g h . I n f o a i e r u l de repetiţii, se a f l ă şi d r a m a t i z a r e a l u i V i r g i l Stoenescu, C l i p a , d u p ă r o m a n u l l u i D i n u S ă ­ r a m , în regia V a l e n t i n e i B a l o g h .

Teatrul Naţional din Timişoara
Doina Popa, secretar literar a l Naţio­ n a l u l u i timişorean, ne t r a n s m i t e : — S t a g i u n e a v a începe c u A cincea lebădă de P a u l Everac (regia, E m i l Reus ; scenografia, D o i n a . A l m ă ş a n u Popa), pen­ t r u c a , a p o i , să o f e r i m p u b l i c u l u i t i m i ­ şorean o comedie de P i e r r e Chesnot, Pielea u r s u l u i . . . d i n pădure, desigur... — D e s p r e c a r e se z i c e c ă n u e b i n e s-o v i n z i . — A c e s t a este şi t î l c u l p i e s e i . R e g i a o semnează D a n R a d u lonescu, i a r sceno­ grafia, V i r g i l Miloia. Pentru publicul t î n ă r şi p e n t r u c o p i i , p r e g ă t i m E m i l şi d e t e c t i v i i d e E r i c h K ă s t n e r , t r a d u c e r e şi adaptare de T u d o r e l Popa ; regia, D a n R a d u lonescu. Deocamdată, atît !

— I n p r i m u l rînd, cei d o i absolvenţi r e p a r t i z a ţ i : M i r e l a G o r e a şi A d r i a n P i n t e a . A p o i , A d r i a n Finţi„ u n t î n ă r actor c a r e a reuşit l a c o n c u r s u l n o s t r u . Aş m a i a m i n t i convenţia încheiată c u T e a t r u l „Juliusz O s t e r w a " d i n Lublin (R. P . P o l o n ă ) , î n v e d e r e a u n u i schimb a n u a l d e s p e c t a c o l e şi t u r n e e . U n r e g i z o r p o l o n e z v a m o n t a l a Iaşi o piesă c o n t e m ­ p o r a n ă şi, d e s i g u r , u n r e g i z o r d e l a t e a ­ t r u l n o s t r u v a p u n e î n scenă o piesă romanească contemporană l a L u b l i n .

Teatrul German de Stat din Timişoara
Hans Linder, directorul Teatrului : — S t a g i u n e a o v o m începe c u comedia muzicală Terese K r o n e s de N o r b e r t P e t r i şi H a n s K e h r e r . P r e m i e r ă a b s o l u t ă . O p u n e î n scenă M a r g o t G ô t t l i n g e r , î n s c e ­ nografia l u i Francise Kovacs. Conducerea muzicală, W o l f g a n g Binder. Urmează o piesă d i n r e p e r t o r i u l c l a s i c , A l c a d e l e d i n

16

www.cimec.ro

Zulumeea de C a l d e r o n , în r e g i a lui G h e o r g h e M i l e t i n e a n u şi s c e n o g r a f i a l u i D r a g o ş G e o r g e s c u . î n s t u d i u , o piesă d e S h a k e s p e a r e , p o a t e A 12-a n o a p t e , p o a t e T o t u l e b i n e c î n d se sfîrşeşte c u b i n e . S ă v e d e m ce v o r p r e f e r a r e g i z o r u l C r i s ­ t i a n H a d j i - C u l e a şi s c e n o g r a f u l Traian Z a m f i r e s c u . Proiectăm o altă premieră absolută : A m a r e d r u m u l spre P a l e r m o , d e W e r t h e i m e r G h i k a , o d r a m ă — aşa c u m s u g e r e a z ă şi t i t l u l — d e s p r e t r i s t u l .sfîrşit a l m a r e l u i r e v o l u ţ i o n a r p a ş o p t i s t N i c o l a e Bălcescu. M a i notaţi u n spectacol-revistă, t o t p r e m i e r ă a b s o l u t ă , Două c r a v a t e de G e o r g K e i s e r , în regia l u i W e r n e r S r e s e d i n R . D . G . şi î n s c e n o g r a f i a l u i Francise Kovacs. P e n t r u sala Studio, p r e g ă t i m , l a d e s c h i d e r e , d o u ă piese : Poftă d e cireşe t i m p u r i i d e A . O s i e c k a şi C o n ­ versaţie î n casa v o n S t e i n de P e t e r H a c k s . O serie de reluări d i n stagiunea trecută v o r î m b o g ă ţ i n o u l sezon artistic.

Teatrul de Stat din Oradea
L a secţia r o m â n ă , n e i n f o r m e a z ă E l i s a b e t a P o p , s e c r e t a r l i t e r a r , î n repetiţii f i ­ n a l e se a f l ă u n P i r a n d e l l o , A s t ă s e a r ă se improvizează, în regia l u i A l e x a n d r u Colp a c c i şi î n d e c o r u r i l e l u i D a n J i t i a n u . Urmează noua piesă a lui Mircea Β r a d u , I n i m a , scriere inspirată d i n istorie ( a m i n t i m că a v e m tradiţia reprezentării p i e s e l o r i s t o r i c e , aceasta v a f i a p a t r u ­ sprezecea, pe afiş), dedicată aniversării U n i r i i d i n 1918, r e p r e z e n t a ţ i e c u c a r e v o m m a r c a , s ă r b ă t o r e ş t e , şi 50 d e a n i d e l a înfiinţarea T e a t r u l u i de Vest d i n Oradea. P a r a l e l c u aceste s p e c t a c o l e , v o r i n t r a în repetiţii S c h i m b u l de P a u l C l a u d e l , în d i r e c ţ i a d e scenă a l u i S e r g i u S a v i n , şi o premieră pe ţară, M i c i i f a r i s e i de D i m i t r i o s Psatas, în regia l u i F a r k a s I s t v a n . I n p r o g r a m u l n o s t r u figurează, de ase­ m e n i , ca în fiecare an, u n t e x t p e n t r u m i c i i spectatori ; aşadar, I n i m ă de c r i s t a l de s c r i i t o r u l sovietic L e v U s t i n o v . P r i n t r e proiectele importante, O scrisoare p i e r d u ­ tă de Caragiale, în regia lui Ale­ x a n d r u C o l p a c c i , şi U n d u ş m a n a l p o p o r u ­ l u i de Ibsen, spectacol încredinţat r e g i ­ zorului Alexa Visarion, invitatul nostru. P u b l i c u l orădean e e x t r e m de a m a t o r de c o m e d i e şi d e c o m e d i e m u z i c a l ă , î n c o n ­ secinţă ne-am înscris î n p l a n Madame S a n s - G ê n e a l u i S a r d o u . ...Şi, să n u u i t ă m manifestarea orădeană, cu caracter r e p u ­ blican, Săptămîna teatrului scurt, p e n t r u care am început pregătirile. L a secţia m a g i a r ă , a n u n ţ ă B ô l ô n y S a n dor, secretar literar, p r i m u l gong a l unei p r e m i e r e v a bate p e n t r u Jocul de I o n Băieşu. I n c o n t i n u a r e , K i r I a n u l e a , p r e ­ lucrarea scriitorului maghiar Mehes Gyôrgy după Caragiale, în viziunea r e g i ­ zorului Farkas Istvan. I n proiect, M i n ­ c i u n a b i n e f ă c ă t o a r e , piesă o r i g i n a l ă de S z e k e l y J a n o s , şi, d i n d r a m a t u r g i a c l a s i ­ c u l u i orădean Szigligeti Ëdë, O r f a n a . N e m a i p r o p u n e m N u n t a în.sîngerată d e L o r ­ ca, piesa dramaturgului maghiar din R. P . U n g a r i a , C s u r k a Istvan, T i m p u l u z e a z ă t o t u l , p r e c u m şi T a n g o d e M r o zek, m o n t a r e promisă de r e g i z o r u l A l e ­ x a n d r u Colpacci. Mircea Bradu, dramaturg, directorul Teatrului : — Ce reprezintă I n i m a ? — O nouă pagină dramatică inspirată din i s t o r i a noastră. M i - a m propus un c i c l u de piese pe această t e m ă , d i n c a r e a m scris pînă acum A p p u l l u m , Noapte a l b ă , V l a d Ţepeş î n i a n u a r i e , H o t ă r î r e a , cea d i n u r m ă dedicată a c t u l u i I n d e p e n ­ d e n ţ e i d i n 1877. I n I n i m a î n c e r c să o g l i n ­ d e s c l u p t a m a s e l o r şi a i n t e l e c t u a l i l o r d i n

Teatrul de Stat din Tîrgu Mureş
Dan Alecsandrescu, regizor, d i r e c t o r u l Teatrului : — L a finele l u n i i septembrie, două premiere inaugurale : Floriile unui g e a m b a ş d e S i i t ô A n d r a s , l a secţia r o m â n ă în r e g i a s u b s e m n a t u l u i şi î n s c e n o g r a f i a l u i M i r c e a M a t c a b o j i . Protagonişti, M i h a i Gingulescu, Ion Fiscuteanu, Mioaela Cara­ cas. Şi N o a p t e a p e a s f a l t d e T h e o d o r M ă n e s c u , l a secţia m a g h i a r ă , î n r e g i a l u i H u n y a d i A n d r a s . Protagonişti : Ferenczy C s o n g o r şi B o r b a t h O t i l i a . A m b e l e s p e c ­ tacole v o r f i jucate la Sala m a r e a tea­ trului. — Şi l a S a l a m i c ă ? — T o t în premieră, piesa Fcaterinei Oproiu, I n t e r v i u , în regia Ralucăi IorgaM î n d r i l ă şi î n s c e n o g r a f i a T e o d o r e i D i nulescu. — Reporterii ? — M e l a n i a U r s u şi A l e x a n d r u M o r a r i u , doi actori p l i n i de d i n a m i s m . — A l t e proiecte ? — U n t u r n e u în v e s t u l ţării : D o m n i ­ şoara N a s t a s i a d e G . M . Z a m f i r e s c u , s p e c ­ t a c o l a l secţiei m a g h i a r e , şi P o v e s t e a d u l ­ g h e r u l u i d e R a d u S t a n c a , m o n t a r e a sec­ ţiei r o m â n e . — Ce ne poate spune r e g i z o r u l Dan Alecsandrescu despre Floriile unui geambaş ? — S c r i i t u r a l u i Siitô A n d r a s obligă l a spectacole bune, de c a l i t a t e . I n cadrul strict i s t o r i c o f e r i t de piesă, n o i c o n c e ­ pem u n spectacol care să s t i g m a t i z e z e d e s p o t i s m u l , opreliştile în calea d e z v o l ­ tării fireşti, n o r m a l e , a o m u l u i .

www.cimec.ro

17

T r a n s i l v a n i a , p e n t r u cauza U n i r i i c u ţara. C a şi î n H o t ă r î r e a , a p a r şi a i c i f i g u r i a u ­ tentice, cîţiva m e m o r a n d i ş t i , L u c a c i u , Raţ i u şi a l ţ i i . „ I n i m a " s i m b o l i z e a z ă — c u m declară u n p e r s o n a j , într-un d i s c u r s — unitatea t u t u r o r românilor. Fiecare o m a r e o s i n g u r ă p a t r i e , aşa c u m a r e o s i n ­ gură inimă.

Teatrul Maghiar de Stat din Sfîntu Gheorghe
S y l v e s t e r L a j o s , d i r e c t o r u l T e a t r u l u i , ne a n u n ţ ă c ă în p r i m a parte a stagiunii spectatorii v o r vedea Noaptea pe asfalt de T h e o d o r Mănescu, în premieră a b s o l u ­ tă, r e a l i z a t ă d e C o n s t a n t i n C o d r e s c u , r e gizor-oaspete ; urmează Fundaţia de A . B u e r o V a l l e j o , în regia l u i Seprôdi K i s s A t t i l a , C a i n şi A b e l d e S i i t ô A n d r a s , î n d i r e c ţ i a d e scenă a l u i V ô l g y e s i A n d r â s , şi L o g o d n i c u l n e s t a t o r n i c d e T a m a s i A r o n , spectacol încredinţat v e t e r a n u l u i regizor T o m p a Mikflôs. N e - a m a d r e s a t l u i C o n ­ s t a n t i n C o d r e s c u , p r o f e s o r , şeful c a t e d r e i de actorie la Institutul „Szentgyorgyi I s t v a n " d i n T î r g u M u r e ş , secţia r o m â n ă , regizorul spectacolului Noaptea pe asfalt. Constantin Codrescu : N o u a piesă a l u i T h e o d o r M ă n e s c u este o d r a m ă a r d e n t ă , d e i d e i şi d e f i n ă a n a l i z ă p s i ­ hologică, avînd în c e n t r u o m u l care caută a d e v ă r u l , o m u l care gîndeşte l i b e r de p r e j u d e c ă ţ i , g a t a să-şi s a c r i f i c e l i n i ş t e a şi confortul, p e n t r u a dobîndi d r e p t u l la proclamarea adevărului aflat. I n jocul dia­ lectic a l contradicţiilor, n i se înfăţi­ şează, t o t o d a t ă , şi m o m e n t u l d e e r o a r e , s e s i z ă m şi p o z i ţ i a u n u i o m c a r e poate greşi — tot în numele adevărului. Ca om de teatru, care am montat nenumăx-ate p i e s e p e n e n u m ă r a t e scene — r e g i a n u e, p e n t r u m i n e , u n c a p r i c i u , o p r a c t i c d e 28 d e a n i , î n c e i t r e i z e c i d e a n i a i m e i d e t e a t r u — ţ i n să r e m a r c calitatea c o l e c t i v u l u i de la Sfîntu Gheor­ ghe. U n c o l e c t i v d i s p o n i b i l , r e c e p t i v la n o u , c u o a m e n i c a r e îşi respectă m e s e r i a .

E u g e n L u m e z i a n u (în d i r e c ţ i a d e scenă a l u i I o n M a x i m i l i a n ) şi N u toţi n e n a ş t e m l a aceeaşi v î r s t ă d e T u d o r P o p e s c u ( r e ­ g i a , C o n s t a n t i n D i n i s c h i o t u ) ; m a i a v e m în s t u d i u şi a l t e p i e s e a l e ' u n o r d e b u t a n ţ i . . . — U n t e a t r u norocos p e n t r u debutanţi. A l t e teatre îndrăznesc m a i puţin. Aveţi, de a c u m , r u t i n a noului... — N e p l a c e să-i d e s c o p e r i m n o i pe c e i c a r e se i z b e s c d e r u t i n a a l t o r a . — D i n d r a m a t u r g i a u n i v e r s a l ă , ce a ţ i descoperit ? — Piesa l u i L e o n i d A n d r e e v Cel care primeşte palme. Regia o v a semna I o n M a x i m i l i a n . De asemeni, ne pregătim p e n t r u cea de-a d o u a e d i ţ i e a F e s t i v a l u ­ lui de t e a t r u p o l i t i c , p e n t r u Colocviul despre a r t a comediei de la Galaţi (unde v o m p a r t i c i p a c u C e r c u l pătrat de V. Kataev) şi p e n t r u S ă p t ă m â n a teatrului s c u r t d e l a O r a d e a (o p i e s ă d e E u g e n Lumezianu).

Teatrul Dramatic Bacovia din Bacău
C a r o l Isac, secretarul l i t e r a r , ne c o m u ­ n i c ă afişul s t a g i u n i i : Nouă premiere, dintre care trei titluri inedite : Iancu, domnul moţilor de Stelian Vasilescu, S u s p i c i u n e a d e Ş t e f a n O p r e a şi F ă t - F r u mos d i n t e i , dramatizare după M i h a i E m i nescu de Const. P a i u . C a p i t o l u l piesei o r i g i n a l e e c o m p l e t a t c u I n t e r v i u de Ecatarina Oproiu, iar dramaturgia univer­ sală e b o g a t reprezentată prin Cehov (Trei surori), Shakespeare, ( C u m vă p l a ­ ce), B r e c h t (Opera de trei parale) şi Lcipe de V e s a , c u u n t i t l u neprezentat pe scene'e noastre. P r o d i g i o s u l p r i n c i p e . Icn Olteanu, regizorul piesei Iancu, d o m n u l moţilor de Stelian Vasilescu, spectacolul inaugural al stagiunii băcă­ u a n e , n e decfairă : Piesa l u i S t e l i a n V a s i l e s c u evocă u n c a ­ pitol dramatic d i n lupta românilor d i n T r a n s i l v a n i a , p e n t r u d r e p t u r i naţionale. Iancu este un adevărat simbol al luptei pentru eliberarea socială şi naţională. I n piesă n e este r e l e ­ vată încercarea revoluţionarilor români şi a c e l o r m a g h i a r i — d i n p ă c a t e e ş u a t ă — d e a se u n i î n l u p t a c o m u n ă p e n t r u d r e p t u r i s o c i a l e şi p o l i t i c e , p r e c u m d e s ­ f i i n ţ a r e a ş e r h i e i , ştergerea r o b o t e i , ne­ p l a t a p ă m î n t u l u i , încercare sabotată de clasele stăpînitoare maghiare. Colaborez c u T e o d o r a D i n u l e s c u (deco­ r u r i ) şi M a r i a B o r t n o v s c h i ( c o s t u m e ) , i a r î n distribuţie a m apreciaţi a c t o r i b ă c ă ­ uani — Liviu Manoliu, Liviu Rus, Constantin Coşa, Sică Stănescu, F l o r i n Gheuca, Constantin Constantin, Radu MUşeţeanu, M i h a i Drăgoi etc.

Teatrul Dramatic din Constanţa
Romeo Profit, secretarul literar al Tea­ trului : — L a C o n s t a n t a , s t a g i u n e a a b i a s-a î n ­ cheiat, u l t i m e l e p r e m i e r e f i i n d cele l a n ­ sate l a Serile de t e a t r u a n t i c : Legendele A t r i z i l o r , în r e g i a l u i S i l v i u Purcărete, şi F î n t î n a B l a n d u z i e i , î n d i r e c ţ i a d e s c e ­ nă a l u i Constantin Dinischiotu. Ne pregătim intens p e n t r u n o i ridicări de cortină : m a i întîi. piese o r i g i n a l e , d e c i , p r e m i e r e absolute : S c a u n u l pe r o t i l e de

18

www.cimec.ro

Teatrul „Victor Ion Popa" din Bîrlad
A c t i v i t a t e intensă, pe şantier, m a i m u l t e s p e c t a c o l e . P r i m u l g o n g : D-ale c a r n a v a ­ l u l u i d e C a r a g i a l e . R e g i a , A d r i a n L u p u şi M a g d a l e n a K l e i n , scenografia, R a d u Corciova, muzica, Iosif Hertea. „Intenţionăm — n e s p u n a u t o r i i s p e c t a c o l u l u i — să î n ­ făţişăm p u b l i c u l u i bîrlădean o l u m e scoa­ să, o c l i p ă , d e s u b c o l b , o l u m e c u o v e ­ selie frenetică, d a r forţată, artificială, p e ­ trecerea u n o r fantoşe. O distribuţie tînără va asigura, sperăm, succesul reprezenta­ ţiei", î n repertoriul stagiunii, primele t i t l u r i : F i r e de poet d e O ' N e i l l , C i t a d e l a sfărîmată de H o r i a L o v i n e s c u , regia C r i ­ s t i a n N a c u , şi D a d e G a b r i e l A r o u t , t e x t în p r e m i e r ă pe ţară, în r e g i a l u i A l e x a Visarion.

Teatrul de Nord din Satu Mare
Secţia r o m â n ă Mihai Raicu, regizor : începutul de stagiune înseamnă e m o ­ ţie, d a r î n s e a m n ă şi b u c u r i i şi s p e r a n ţ e : piese n o i , r o l u r i n o i , s a r c i n i n o i de p r o ­ d u c ţ i e . I n t r - u n c o l e c t i v m i c , ca a c e l a a l secţiei r o m â n e d e l a T e a t r u l d e N o r d d i n S a t u M a r e — oraş c u tradiţii c u l t u r a l e , c u public divers — repertoriul noii stagiuni p u n e , î n m o d e v i d e n t , şd p r o b l e m a g u s t u ­ l u i . N u n e p u t e m m u l ţ u m i să a v e m î n s t a l u r i n u m a i pe i u b i t o r i i s t a t o r n i c i a i t e a t r u l u i , adică p u b l i c u l deja constituit, c i t r e b u i e să p ă t r u n d e m cît m a i a d î n c î n m a s a s p e c t a t o r i l o r „ p r e z u m t i v i " şi să-i transformăm într-un p u b l i c p e r m a n e n t , stabil. C u a c t o r i i , p u ţ i n i , d e c a r e secţia r o ­ m â n ă d i s p u n e î n p r e z e n t , v o m î n c e r c a să r e a l i z ă m u n r e p e r t o r i u v a r i a t şi, t o t o d a t ă , interesant. S t a g i u n e a n o a s t r ă se d e s c h i d e c u d o u ă p r e m i e r e : G o a n a de P a u l I o a c h i m (regia, Nicoleta Toia ; scenografia, Vasile Rotaru) şi M i c u l i n f e r n de M i r c e a Ş t e f ă n e s c u (o¬ m a g i u aniversar adus autorului), în regia s u b s e m n a t u l u i şi î n scenografia Deliei I o a n i u . V o m relua spectacolele Scene din viaţa unui b ă d ă r a n de D u m i t r u S o l o m o n , J o s m a s c a , b a l a u r e d e C o s t i n P o p e s c u şi Oraşul nostru de T h o r n t o n W i l d e r . Pe parcurs, v o r i n t r a în l u c r u D r a ­ g o s t e p e r i c u l o a s ă d e T h e o d o r M ă n e s c u şi Intîlnire la Senlis de Jean A n o u i l h , a m ­ bele, în regia l u i I o n Deloreanu. P î n ă la 31 d e c e m b r i e 1978, n e p r o p u n e m să r e a l i ­ z ă m şi u n b a s m î n v e r s u r i d e V a l e n t i n A v r i g e a n u : t n noaptea c î n d se s c h i m b ă anul. P e n t r u a doua parte a stagiunii, a m p r o i e c t a t u r m ă t o r u l afiş : D i m i n e a ţ a , l a p r î n z şi s e a r a de M a r i n S o r e s c u , C a s a m a r e d e I o n D r u ţ ă , A l c h i m i e şi d r a g o s t e d e G i o r d a n o B r u n o şi C a s t e l u l d i n C a r paţi de A n d a B o l d u r , după Jules Verne. P a r a l e l , S t u d i o u l n o s t r u îşi v a r e l u a a c ­ tivitatea cu recitaluri din Blaga, Minul e s o u şi poeţi s ă t m ă r e n i . Secţia m a g h i a r ă Acs Alajos, directorul Teatrului : S t a g i u n e a se d e s c h i d e c u G a i ţ e l e d e K i riţescu, î n r e g i a N i c o l e t e i T o i a , c o n f o r m dorinţei noastre de a o f e r i o c o m e d i e c l a ­ sică r o m â n e a s c ă p e n t r u m a r e l e nostru public. A v e m pe afiş Tango de M r o z e k , N o i , b ă r b a ţ i i d e M oh es G y ô r g y şi D i a m a n ­ tele n e g r e d e c l a s i c u l m a g h i a r J o k a i M o r . N e p r e g ă t i m să s ă r b ă t o r i m , î n l u n a o c ­ t o m b r i e , c e i 25 d e a n i a i secţiei m a g h i a r e

Teatrul Municipal „Măria Filotti" din Brăila
Gheorghe Lupaşcu, secretarul literar :

— P r i m u l g o n g : O m u l din baie, p r e ­ m i e r ă absolută, piesă d e M i r c e a R a d u I a c o b a n , c a r e t r a t e a z ă , c u p a s i u n e şi m a t u ­ r i t a t e , o p r o b l e m ă d e e t i c ă , şi, a n u m e , c o n f l i c t u l d i n t r e conştiinţa revoluţionară şi r u t i n ă . I n s c e n o g r a f i a l u i R a d u C o r ciova, regizorul Gheorghe M i l e t i n e a n u a încredinţat r o l u r i l e p r i n c i p a l e a c t o r i l o r Pe­ tre Simionescu, Petre Cursaru, M a r i l e n a Negru, A n a Crisţi. — Alte acţiuni deosebite, d i n parte a s t a g i u n i i ? prima

— I n colaborare cu actorii amatori, tea­ t r u l n o s t r u a înscris î n r e p e r t o r i u piesa într-un act a l u i I . D. Ş e r b a n , P r a g u l conştiinţei civice. R e g i a aparţine t î n ă r u l u i Ţino G e i r u n . C o n f o r m o b i c e i u l u i încetă­ ţenit a i c i , v o m j u c a l a Ş a n t i e r u l n a v a l , l a Uzinele „Progresul" etc. P r e m i e r a , desi­ gur, v a avea loc într-un c a d r u m u n c i t o ­ resc. A p o i , M a r i u s P o p e s c u v a d a p r e ­ miera Anecdotelor provinciale ale l u i V a m p i l o v , în scenografia O l i m p i e i Damian-Ulmu. V o r evolua actorii Ruxandra Petru, Mircea Valentin, Nicolae Budescu, Elena A c i u , N . C i o r o i u .

www.cimec.ro

19

şi d e c e n i u l d e a c t i v i t a t e a secţiei r o m â n e , u n e v e n i m e n t şi o s ă r b ă t o a r e c o m u n e , p e c a r e n ă d ă j d u i m să l e o n o r ă m , p r e z e n t î n d p u b l i c u l u i n o s t r u celle m a i i z b u t i t e specta­ cole d i n u l t i m e l e două s t a g i u n i , alături de noile premiere. N e pregătim p e n t r u u n t u r ­ neu în Valea J i u l u i , cu spectacolul muzical P ă i a n j e n u l d e A . d e H e r z , o reuşită a r t i s ­ tică m a i veche a c o l e c t i v u l u i n o s t r u , c a şi p e n t r u u n alt turneu, cu comedia 1, 2, 3 d e M o l n a r F e r e n c , î n j u d e ţ e l e C o v a s n a şi H a r g h i t a .

piesa d e d e b u t a l u i C o n s t a n t i n Cubleşan, în regia l u i N i c u Gheorghe, tînăr regizor de f i l m , care, l a rîndul său, debutează în teatru. L a secţia r o m â n ă m a i p r e g ă t i m , p e n t r u începutul acestei s t a g i u n i , C l i p a de V i r ­ g i l Stoenescu, d u p ă r o m a n u l l u i D i n u S ă ­ r a m , î n d i r e c ţ i a d e scenă a l u i G e o r g e T e o d o r e s c u şi î n d e c o r u r i l e l u i T o d i C o n stantinescu. D e asemenea, v o m relua F e d r a , î n m o n t a r e a l u i A u r e l i u M a n e a şi în scenografia Clarei Manea. I n rolul Fedrei, Anca Neculce-Maximilian, Hipol i t , A l e x a n d r u B ă l a n . L a secţia g e r m a n ă . Jocul d e I o n Băieşu. Regizorul Hanns S c h u s c h n i g şi s c e n o g r a f a M a r i a B o d o r r e ­ petă Mirosul nebun a l finului proaspăt cosit, p i e s a s c r i i t o r u l u i d i n R . D . G . R u d y S t r a h l . A l t e proiecte, Mielul turbat de A u r e l B a r a n g a şi u n t i t l u d i n r e p e r t o r i u l clasic : Inelul l u i Gyges de F r . Hebbel, piesă încredinţată regizorului-oaspete Henri Simon din Hamburg. trecut, voi aduce acum o premieră pe ţară : D a . pie­ sa scriitorului francez Ga­ briel Arout ; un text an­ gajat, despre responsabili­ tatea omului în faţa isto­ riei, o piesă cu două per­ sonaje, manipulate iniţial de nazişti, în scopul de a le determina să se distrugă reciproc, şi care sfirşesc prin a se solidariza, spunînd „Nu" fascismului şi „Da" solidarităţii oprima­ ţilor. Pregătesc acest spec­ tacol pentru ediţia din acest an a Colocviului de regie şi, fără îndoială, pen­ tru publicul bîrlădean.

Teatrul de Stat din Sibiu
Gheorghe Diţu, preşedintele C o m i t e t u ­ lui oamenilor muncii, anunţă : P r i m u l spectacol îl j u c ă m î n faţa p u ­ b l i c u l u i d i n Copşa-Mică : Provincialii,

La ce lucrează regizorii?
Răspund : Alexa Visarion Alexandru Colpacci Kineses Elemer Nicoleta Toia Nicolae Scarlat Alexandru Tocilescu
20

Alexa Visarion
Mă pregătesc pentru montarea Vilcgiaturiştilor de Gorki la Teatrul Ciu­ leşti. O piesă-examen pen­ tru trupa teatrului şi pen­ tru programul sălii Ma­ jestic. Un program ce in­ clude texte majore, omo­ genizarea trupei, prezenţa regizorului creator. Piesa va favoriza cristalizarea valorilor şi a cîştigurilor trupei, cu care am colabo­ rat şi la realizarea altor spectacole, îmbogăţirea ei, prin prezenţa în distribuţie şi a unor oaspeţi, inter­ preţi invitaţi din alte tea­ tre. Pentru mine, specta­ colul va însemna o explo­ rare serioasă a complexu­ lui teritoriu gorkian. Mă mai gindesc la pie­ sa lui Ibsen U n duşman al p o p o r u l u i , propunerea Tea­ trului de Stat din Oradea, şi la L o r e n z a c c i o , un Mus­ set pe care doresc de mul­ tă vreme să-l montez la Giuleşti. Dar stagiunea o voi inaugura la Bîrlad, teatrul-gazdă al colocviilor noastre de regie, în care, conform promisiunilor, ar trebui să vină să lucreze cît mai mulţi directori de scenă. După Puterea şi A d e v ă r u l , lucrată aici anul

Alexandru Colpacci
P e „masa" mea de lucru, trei mari montări : Astă s e a r ă se i m p r o v i z e a z ă (Pi­ randello), O scrisoare pier dută (Caragiale), Tango (Mrolek). Toate trei, la Oradea. Spectacolul Pi­ randello va fi, cred şi sper, o reprezentaţie spe­ cifică Teatrului din Ora­ dea. Scenariul avînd o canava oarecum liberă, discutăm, deci, despre viaţa teatrală din oraşul nostru,

www.cimec.ro

iar in măsura in care există un „număr de aur", facem legătura între ceea ce ne preocupă şi frămîntările teatrului, ale artei scenice, în timp. Aşadar, o confesiune colectivă despre munca şi viaţa noastră, le­ gată nemijlocit de ceea ce iubim în viaţa teatrală. Împreună cu arhitectul scenograf Dan Jitianu, am conceput decorul, care re­ prezintă Teatrul de Stat din Oradea, la altă scară. Spectacolul va fi deschis, in funcţie de modificabil, specificul spectatorilor res­ pectivi. Pentru fiecare sce­ nă avem două-trei varian­ te şi căutăm să le unim printr-o linie medie. Teo­ retic, ca să spun aşa, acest Pirandello va fi un prilej să expunem „la cald" cău­ tările noastre. Mă bucură că întreaga distribuţie, în care conlucrează actori din diferite generaţii, are ace­ laşi apetit marcat pentru improvizaţie. Sper ca pe scenă să ne întîlnim cu spiritul autorului, acest clasic al teatrului modern ; spirit, spectacolul în acest va avea mereu o viaţă li­ beră, de sine stătătoare. Cred in libera şi creatoa­ rea evoluţie a reprezenta­ ţiei noastre, urmînd ca re­ gia „s-o facă" interpretul Regizorului din piesă.

Acţiunea ceputul insîngerate —

se petrece secolului...

la

în­

— ...asemănătoare

Nunţii

Nicolae Scarlat
— I n această stagiune, tot n u m a i piese româneşti? — Amintesc că, în ulti­ mii ani, din 12 premiere, nouă au fost cu piese din dramaturgia naţională. Ε firesc să-mi continui pro­ gramul. Concret, voi per­ severa în acţiunea de re­ aducere pe scenă a teatru­ lui lui Mazilu, scris mai de mult, şi voi continua reprezentarea dramatur­ giei lui D. R. Popescu. — Prima — O montare ? pierdută. montării scrisoare

de L o r c a ?

Nu chiar. Dar, apropo, voi regiza in această sta­ giune şi N u n t a î n s î n g e r a t ă .

Nicoleta Toia

Kineses Elemer

— Ce ne oferiţi, ceput de stagiune ?

la

în­

— Voi monta, la secţia română a Teatrului din Tg. Mureş, Ciodrlia de Anouilh, iar la secţia ma­ ghiară, Poştalionul roşu de Krudy Gyula. Aceasta din urmă, o poveste gravă despre dragoste şi moarte.

Am în faţă o stagiune extrem de încărcată, în care figurează cîteva „res­ trecut. La tanţe" de anul Satu Mare, lucrez Goana de Paul Ioachim, la secţia română, şi G a i ţ e l e , la sec­ ţia maghiară. Pentru Tea­ trul din Sibiu, a cărui an­ gajată sînt, am pregătit un text în versiune personală după Calderon (Casa cu d o u ă i n t r ă r i şi D o a m n a n e ­ v ă z u t ă ) , spectacol progra­ mat pentru prima jumătate a stagiunii. Mă preocupă, de asemenea, un spectacol de balade româneşti. Este o veche obsesie, concreti­ zată prin diverse motive populare, producţii de ri­ tual, cîntece de nuntă, bo­ cete, pe care le-am introdus în unele montări mai vechi. Cred că elementele de cultură populară, ce ţin de un folclor autentic, ne­ artizanal, pot îmbogăţi spectacolele noastre, dîndu-le un relief deosebit. Am elaborat, de asemenea, o dramatizare după roma­ nul lui Platon Pardău, Ore de dimineaţă, lucrare predată Teatrului Giuleşti. Este unul dintre cele mai interesante romane con­ temporane, inspirate din viaţa şi munca activiştilor de partid, şi, totodată, un roman foarte „teatral", dezvoltînd dialoguri şi stări dramatice foarte sce­ nice.

— Reeditare a tîrgumureşene ?

— Propunerea a venit din partea Teatrului Dra­ matic din Galaţi şi, ini­ ţial, i-am rezistat. Se scursese prea puţin timp de la premiera din Tirgu Mureş. Dar, văzînd şi alte montări cu capodopera caragialeană, şi dîndu-mi seama că spectacolul din Tîrgu-Mureş s-a jucat pu­ s-o „reluţin, am acceptat crez". Nu un „remake", fi­ reşte — acest lucru nu e posibil — dar păstrez ideea excelentului decor conceput de Dan Jitianu. — Ce v a f i n o u . în aceas­ t ă Scrisoare pierdută ? — Noi vor fi spectatorii. Universalitatea lui Cara­ giale, veşnica surpriză, e în text, în substanţa şi în litera lui. Nu e nevoie să-l transput în altă epocă ca să-l „inovezi" ; nu poţi tăia o virgulă, cu atît mai pu­ de graţie 1884... ţin anul Cred că într-o operă de Caragiale nu se poate ino­ va decît expunînd cît mai pregnant nemărginitele profunzimi ale textului, valorificînd replica... Co­ lectivul gălăţean, în mijlo­ cul căruia încep a treia stagiune, are încredere în gîndirea mea teatrală şi mă bucur că-mi acordă întreg sprijinul, în vede­ rea realizărilor noastre co­ lective.

www.cimec.ro

21

Alexandru Tocilescu
— Mi s-a propus, în re­ pertoriul stagiunii teatru­ lui din Piteşti, Dragonul de Şvarţ şi O n o a p t e f u r ­ t u n o a s ă de Caragiale. Tea­ trul Giuleşti m-a invitat să montez îngerul bătrîn de Alexandru Sever, o pie­ să la care mă gîndesc de cînd a apărut. Pe „afişul meu personal" mai figu­ rează M ă ş t i l e rupere de Leonid Andreev, o altă scriere de puternică expre­ sivitate teatrală care mă obsedează.

— Caragiale revine, în acest a n , î n p r o i e c t e l e r e ­ g i z o r i l o r noştri t i n e r i . C u m va arăta Caragiale al dumitale ? — Altfel decît al celor­ lalţi, şi totuşi... neschimbat în esenţă. — A i cStştigiat d o u ă p r e ­ m i i în stagiunea trecută ; ce semnificaţie a u p e n t r u dumneata ? — Ele confirmă ataşa­ mentul meu faţă de teatrul românesc şi faţă de dra­ maturgia originală ; tot­ odată, sînt un argument împotriva celor care zic că e mai uşor să faci un Shakespeare cu muzică de­ cît spectacole cu piese de actualitate.

— Cum vezi pe scenă îngerul bătrin ? — Ca un punct de ve­ dere al nostru, contempo­ ran, despre un trecut tra­ gic. Ca o judecată a tim­ pului nostru, ca un punct de vedere al vieţii despre crimă şi moarte. Piesa se petrece în cel mai macabru loc al lumii : în camera de autopsie, in morga la­ gărului morţii de la Auschwitz ! Această sinis­ tră imagine-document tre­ buie să intre acum în sfe­ ra esteticului, să o trans­ formăm în imagine sceni­ că. Nimeni să nu fie sur­ prins, dacă voi folosi mu­ zica !

Anchetă realizată de MIRA IOSIF, în colabo­ rare cu CONSTANTIN RADU-MARIA şi IONUŢ NICULESCU. Informaţiile din teatre au fost culese în perioada 3—21 august 1978.

P O S T - S C R I P T U H

15 septembrie t primul gong al stagiunii a bătut în Capitală, un gong simbolic, care, la ceasurile amiezii, a oprit pentru o clipă vuietul maşinilor. La clubul platformei industriale U.R.E.M.O.A.S., Teatrul Giuleşti a jucat, în faţa colectivului de oameni ai muncii, ieşiţi din schimbul de dimineaţă, G o a n a d e Paul loachim, spectacol semnat de Alexa Visarion, reprezentativ pentru ceea ce numim, pe scurt, „temele actualităţii". Desprindem, în pri­ mul rînd, semnificaţiile, sensurile mai adinei ale ceremonialului din momen­ tul inaugural, care consolidează o tînără tradiţie : razele primelor reflectoare se aprind — ziua — într-un spaţiu al muncii şi al dezbaterilor, populat de oamenii muncii. Teatrul vine la publicul său, care-l primeşte în haine de lucru, sărbătorindu-şi sufletul. Teatrul îşi pregăteşte astfel spectatorii, care vor veni, altă dată, în haine de sărbătoare, să asiste, în ambianţa festivă a sălii de spectacol, la miracolul muncii artistice. Iată afişul bucureştean al primei zile : Teatrul Naţional, Coana Chir i ţ a şi T r e p t e l e i u b i r i i ; Teatrul Bulandra, R ă c e a l a de M. Sorescu şi I n t e r ­ v i u de E. Oproiu ; Teatrul „Nottara", M i c u l i n f e r n de M. Ştefănescu şi C r a i i d e C u r t e a V e c h e , după Mateiu Caragiale; Teatrul „Ion Creangă", S c u f i ţ a c u t r e i i e z i de Al. Popovici. Piese şi spectacole care merită, fără îndoială, să fie reluate şi prezentate în continuare, dar, toate, montări ale anilor trecuţi. Titluri noi aflăm la Teatrul Mic, [la Teatrul de Come­ die. Aici, premierele înnoadă o tradiţie relativ recentă — recitaluri rea­ lizate de cîte o vedetă şi promiţătoare în bucurii artistice. (Nu minimali­ zăm în nici un fel recitalurile. Dar nu este oare normal ca, alături de reci­ taluri, cei mai buni actori să deschidă stagiunea, din prima seară, în fie­ care teatru, cu roluri pe măsura lor, în piese noi ?) Alte premiere bucureştene : la T.E.S., C i n e se t e m e d e . . . R o m e o şi J u l i e t a , de H. Eliad şi B. Friedman, şi G e n e r o a s a f u n d a ţ i e d e A. B. Vallejo la Teatrul Naţional. Nu e, totuşi, puţin ? se ar Ce rezultă de aici vor fi prezentat fi normal ca fiecare ? Fireşte, pînă la 15 octombrie şi teatrele bucureştene publicului -Capitalei cu premierele promise... Dar teatru să aibă — pentru fiecare sală ! — cel puţin o

22

www.cimec.ro

premieră absolută (sau pe ţară) pregătită şi „împachetată" peste vară (nu „bifată" ca premieră a stagiunii încheiate, şi apoi a stagiunii noi, cum a pro­ „Nottara", de pildă, c u C r a i i d e C u r t e a V e c h e , prezentată la cedat Teatrul 12 mai, consemnată de mult în aceste pagini, şi reprogramată ca premieră în 15 septembrie ! ) . Ar fi normal ca stagiunea estivală să fie astfel organizată, încît să nu stînjenească deschiderea de toamnă, ar fi normal ca şi concediile (şi planificate, încît stagiunea să se inaugureze, aşa cum filmările !) să fie astfel aşteaptă publicul, cu spectacole în premieră. Sînt acestea soluţii la îndemîna teatru. Nu cumva o prudenţă exagerată, politica neasumării nici unui fiecărui r i s c superficialitatea în „alcătuirea" repertoriului împiedică buna desfăşurare a pregătirii din timp a stagiunii nbi ? Credem că ar fi necesară, aici, şi inter­ venţia mai decisă a Comitetului de cultură şi educaţie socialistă al Muni­ cipiului Bucureşti, pentru ca deschiderea stagiunii în Capitală să aibă carac­ terul cuvenit şi aşteptat de p u b l i c u l bucureştean. o a m e n i i de t e a t r u şi c i t i t o r i i să c o m u n i c e r e d a c ţ i e i o p i n i i l e Invităm asupra repertoriului stagiunii, precum şi e v e n t u a l e l e lor propuneri.

lor

Stagiunea Teatrului Na­ ţional din Bucureşti se des­ chide cu V i f o r u l I u i Delavrancea. „Astă seară" are loc a 78-a reprezentaţie (premiera : 26 nov. 1909). Şi-au păstrat rolurile de la premieră C. Nottara (Luca Arbore), Iancu Petrescu (Carabăţ), Iancu Brezeanu (Mogîrdici). Ştefăniţă este A. Critico. Este, cu ade­ vărat, o deschidere săr­ bătorească a stagiunii... φ Seara, încă mai putem merge la parcul Oteteleşanu, unde trupa „Teatrului nostru" joacă repertoriu „de vară". Totuşi, Sică Alexandrescu trebuie să se pregătească de toamnă, φ Teribilul impresar Lică Teodorescu îl aşteaptă zil­ nic pe N. Soreanu să iasă de la repetiţii. Vor pleca în turneu cu piesa lui A. de Herz, O m u l d e z ă p a d ă . L i c ă pretinde că s-au vîndut deja toate biletele, în mul­ tele localităţi de turneu... φ Un proiect care nu se va traduce în viaţă : Teatrul autorilor dramatici. Deo­ camdată, Sică Alexandres cu, generos, oferă o sală. Tudor Muşatescu oferă P a n ţ a r o l a . Membrii „Socie­ tăţii" vor oferi, şi ei, pie­ se ! Atunci..^ La Gara de Nord au tras la peron va­ goanele lui Tănase. începe

„ R a m p ă " a c u m 5 0 d e a n i

s e p t e m b r i e 1 9 2 8

lungul turneu de toamnă... φ La laşi, stagiunea Na­ ţionalului se deschide cu drama lui V. Cosmovici, M i i r o n O o s t i n . Presa e osti­ lă. Intrigi, φ Soare Z. Soare a montat, la Naţional, „în genul commediei dell'arte", P r i n ţ e s a T u r a n d o t . E l a vă­ zut spectacolele lui Reinhardt şi Vahtangov şi pro­ pune o interpretare inedită a piesei. Asistăm la un act de cultură teatrală. Soare nu-şi dezminte faima de înnoitor. Interpreţi — Morioara Zimniceanu, G. Vraca, Romuald BulfinskL.. φ Deşi „autorul (adică Victor Eftimiu) suprave­ ghează de aproape repeti­ ţiile", Puiu Iancovescu nu va putea fi oprit să lase

baltă premiera de la tea- . trul soţilor Bulandra, cu O m u l care a văzut m o a r ­ t e a ! [O ştiu din memoriile lui Sică Alexandrescu !] Deocamdată, ghiduşul Puiu repetă, clocind surpriza. Bie­ tul Tony Bulandra va în­ Vagabondului in văţa rolul noaptea din ajunul premie­ rei ! φ Program ambiţios la Naţionalul bucureştean : Shakespeare, Ibsen, Shaw, Molière... Se anunţă repe­ tiţii. Maria Filotti va apă­ rea în F e m e i a mării, iar Aura Buzescu şi George Vraca, în R o m e o şi J u l i e t a . # N. Leonard deplînge soarta operetei. Plecaţi din sala „Teatrului Lyric", ac­ torii de operetă au luat cu ei doar amintirea marilor succese de la începutul veacului. E, desigur, o justificare sentimentală a crizei reale prin care trece genul, φ Tudorică Muşa­ tescu se întoarce, în fine, de la mare. In tren, are timp să scrie un „dicţio­ nar maritim". Ce este, bunăoară, v a l u l ? „Este un produs al poeţilor ca să rimeze cu m a l u l cînd oceştia compun poezii ma­ rine".
1

I.

Ν

www.cimec.ro

23

S

e

m

n

a

l
măsuri şi greutăţi. Cu subi­ ectivitate, uneori, fiindcă oa­ meni sîntem, nu maşini de calcul. $i cu o posibilă chi­ me de eroare, fiindcă, oame­ ni fiind, nu sîntem exempla­ rele desăvlrşite ale speţei. Dar, deasupra tuturor lipsu­ rilor şi slăbiciunilor fiecăru­ ia dintre noi, cu dragoste, cu o imensă dragoste pentru obiectul exerciţiului nostru critic, cu neîndoielnică cin­ ste şi c u r e s p e c t pentru toţi cei care săvirşesc şi desăvîrşesc actul creaţiei teatra­ le. Dacă e să „criticăm", cum zicem de obicei, o pie­ să nouă, o facem, nu fără respect pentru piesă sau pentru autorul ei, c i din res­ pect pentru întreaga drama­ turgie. Dacă e să spunem că nu ne este pe plac un spectacol, o spunem nu fără respect pentru cei care l-au făcut să arate aşa, ci din respect pentru arta specta­ colului. Dacă spunem unui regizor că e pripit, unui ac­ tor că e superficial, unei ac­ triţe că e sisîilă. unui sce­ nograf că e pictor de gang. unui director că e neprice­ put, unui organizator că e găinar, o facem, repet, din marele nostru resţ)ecl pen­ tru toţi ceilalţi, care au ta­ lent, care muncesc pe brinci. care ştiu ce e ţinuta morala şi datorită cărora ne putem oricînd şi oriunde mîndri cu teatrul românesc. Respectul ·— o noţiune fundamentală a relaţiilor u¬ mane evoluate ; respectul — 0 noţiune care nu pătrunde în sfera esteticului, ca o componentă, dar care poale influenţa dinafară, hotărîtor ; respectul — ni-1 d a t o ­ răm reciproc. Iată de ce, dind respectul cuvenit celor cu care ne a¬ flăm mereu în dialog, aştep­ tăm, la rîndu-ne, să ne fie respectată strădania, în toa­ tă modestia şi onestitatea ei. Nimic altceva, decît respect. Preţuirea, dacă e să fie, vi­ ne ea şi singură, cită şi cui 1 se cuvine.

VIRGIL MUNTEANU

Cu

respect, deocamdată...
Atît cit ne stă în puteri, atît cit ne ţine inima, atît cît ne duce mintea, atît cit ne dictează conştiinţa, sîn­ tem mereu datori să facem şi să refacem ecuaţia teatrup u b l i c , cea mai în măsura să dea relief conţinutului politic-educaliv al vieţii tea­ trale. Un spectacol excepţional jucat într-o sală goală e un nonsens. Un spectacol de-a dreptul prost, jucat într-o sală arhiplină, e o absurdi­ tate. Un spectacol excepţio­ nal jucat într-o sală arhipli­ nă e tot ce dorim cu toţii. Ε o situaţie ideală, către ca­ re tindem mereu. Nu e un drum scurt, nu e un drum neted, nu toţi îl ştiu, nu toţi îl calcă. Cine crede că meni­ rea noastră este să fim făcă­ tori de socluri, pe care tot noi să înălţăm statui de fum, se inşală. în statutul criticii teatrale nu scrie, la nici un punct, că intră în obligaţia vreunu­ ia dintre breslaşi s.i apla­ ude cînd trece poticnindu-se, icnind, din şanţ în şanţ, cu lungi popasuri, căutind scurtătura, cîte unul care crede, fără temei, că păşeşte cot la cot cu ceilalţi. Rostul criticii teatrale e altul. Mai înalt, mai cuprin­ zător, mai nobil. Critică par­ tizană ? Da, fireşte, dar par­ tizană a noului, partizană a ceea ce e mai înaintat, par­ tizană a ceea ce reflectă cit mai fidel şi într-o expresie strălucită imperativele vieţii noastre spirituale. Pe această credinţă se clă­ deşte tot ce întreprindem, cu rîvnă şi cu modestie, toţi. Cu excepţii, fiindcă aşa e viaţa. Cu imprecizii, fiindcă unel­ tele noastre nu pot fi înscri­ se în sistemul mondial de

Ura, s-a dus vacanţa, gata cu serile pustii, mergem la teatru ! Ne-am pregătit caiete, şi carneţele, şi fişe, avem pix­ uri noi şi ţinem la indemină „Mersul trenurilor". Sîntem ca cei mici in primele zile de şcoală, oare ce ne dă ? Meseria noastră de croni­ cari, aşa, derivată, cum o văd unii. aşa, consecutivă actului teatral, e o meserie frumoasă, e o meserie nece­ sară şi e o meserie — de mai toţi — stimată. Ceea ce ne dă elan, încre­ dere şi bucurie. Practicăm meseria noastră de cronicari, poate că nu e chiar inutil să o spun, cu am fost răspunderea cu care investiţi şi care a fost mereu subliniată în împrejurări hotăritoare pentru viaţa noas­ tră politică şi spirituală, critica teatrală — practicăm atît cit ne pricepem, atit cit putem — cu un mare res­ pect pentru teatru, dar şi cu un mare respect pentru publind său. Dacă va fi să ui­ tăm, măcar o clipă, că s p e c ­ t a c o l u l se naşte din talentul şi sudoarea unei colectivităţi complexe, care începe cu dramaturgul şi sfîrşeşte cu cel mai modest cortinier, să ni se poticnească pixul. Dar, dacă va fi să uităm, şi mai puţin de o clipă, că tot ta­ lentul şi toată sudoarea aces­ tei colectivităţi complexe, tot ce se investeşte întru făuri­ rea unui spectacol, unui şir de spectacole, unei stagiuni întregi, absolut tot. se cuvi­ ne cercetat, acceptat, preţuit, aplaudat — sau, mai rar. dimpotrivă ! — din unghiul de vedere, din punctul de vedere al exigenţelor, cerin­ ţelor, necesităţilor, imperati­ velor publicului, să ni se frîngă pixul, să se topească hirtia, să amuţim !

24

www.cimec.ro

Stagiunea 77-78*
(III)
• M A R I U S ROBESCU

în faza dezbaterii publice
editînd asupra stagiunii recent î n ­ cheiate, a j u n g e m la concluzia că v i a ţ a t e a t r a l ă , l a n o i , se c o m p u n e dintr-o m u l t i t u d i n e de aspecte, care, abia însumate, d a u măsura adevărată a feno­ m e n u l u i . Există, c u alte c u v i n t e , o p r o ­ fuziune de fapte artistice, o diversifi­ care, o fierbere, d i n m i j l o c u l cărora c u g r e u se p o t d e s p r i n d e t e n d i n ţ e g e n e r a l e . C r i t i c u l se a f l ă , î n a c e s t m o m e n t , c a n ­ t o n a t î n a n a l i z e p a r t i c u l a r i z a t e şi prea p u ţ i n d i s p u s să a n t i c i p e z e f o r ţ a t , a r b i ­ trar, trăgînd p r e t i m p u r i u l i n i i l e de c o n ­ t u r . Se p o a t e s p u n e c ă se s c r i e şi se j o a c ă t e a t r u m u l t şi f e l u r i t , p e t o a t e s c e n e l e ţ ă r i i , şi s u r p r i z a r e a l i z ă r i i superioare, a d m i r a b i l e , te poate î n t î m p i n a oriunde, î n acelaşi t i m p , o a n u m i t ă t o l e r a n ţ ă e s t e ­ tică, o s l ă b i r e a e x i g e n ţ e i , e s t e şi e a v i ­ z i b i l ă , u n d e t e aştepţi m a i p u ţ i n . S u r p r i n ­ zător este că n i c i c r i t i c a n u e o m o g e n ă , s e m n că, p o a t e , se p r e g ă t e ş t e apariţia u n u i s p i r i t n o u , în v a l o r i z a r e a spectaco­ l u l u i teatral. Stabilitatea, siguranţa c r i ­ t e r i i l o r ( u n cîştig î n s e m n a t a l criticii noastre, obţinut d i n c o n f r u n t a r e a c u e x ­ p e r i e n ţ e d i v e r s e ) se t r a n s f o r m ă , l a u n i i , î n î n g h e ţ a r e a g u s t u l u i . E i l a u d ă c e e a ce, prost f i i n d (superficial, epigonic), a m i n ­ teşte l u c r u r i b u n e d e a c u m c î ţ i v a a n i s a u chiar mai vechi. A r trebui, dimpotrivă, să s u b l i n i e z e c u r e c e p t i v i t a t e n o u l , c h i a r dacă acesta n u e convingător sub toate a s p e c t e l e d e o d a t ă . N u - i v o r b ă , s î n t şi situaţii cînd c r i t i c i i c a d de a c o r d a s u p r a u n o r realizări de excepţie, c u m a u fost, de e x e m p l u , spre sfîrşitul acestei s t a g i u n i , spectacolele T e a t r u l u i T i n e r e t u l u i d i n P i a ­ tra Neamţ. D a r , să r e v i n . O d o v a d ă c ă t e a t r u l se află în faza „dezbaterii p u b l i c e " , p e n t r u a m ă e x p r i m a astfel, în aşteptarea o m o ­ l o g ă r i l o r n e c e s a r e , s î n t şi n u m e r o a s e l e f e s t i v a l u r i c a r e s-au d e s f ă ş u r a t : l a B î r l a d * vezi „Teatrul" nr. 7 şi 8/1978

M

V a s l u i , la Braşov, la Oradea, la Bacău, l a Constanţa, la Satu M a r e (nici măcar n u s i n t s i g u r că le-am e n u m e r a t pe toate). Discuţiile care a u a v u t loc, t i m p de m a i m u l t e zile, în f i e c a r e d i n t r e aceste oraşe, a u t i n s să e p u i z e z e t e m a t i c a t e a t r a l ă , a t a cînd-o d i n m u l t i p l e l a t u r i . D e s i g u r , n u a v e m d r e p t u l să a b s o l u t i z ă m i m p o r t a n ţ a t u t u r o r acestor discuţii ( u n e l e a u p r o d u s c h i a r saţietatea participanţilor), însă u n s p o r d e n a t u r ă teoretică a fost o b ţ i n u t , f ă r ă î n d o i a l ă , p e această c a l e , d u p ă c u m n-au l i p s i t n i c i revelaţiile a r t i s t i c e , s u b f o r m a u n o r spectacole deosebite sau a u n o r t a l e n t e ieşite d i n c o m u n . S ă m a i a d ă u g ă m f a p t u l că n o u a noas­ t r ă d r a m a t u r g i e a î n c e p u t , e a î n s ă ş i , să trăiască m o m e n t u l adevărului, p r i n C o ­ locviul naţional organizat la Cluj-Napoca. într-adevăr, în u l t i m i i a n i , a fost p r o ­ dusă o cantitate însemnată de literatură d e s t i n a t ă s c e n e i . E r a , fireşte, t i m p u l c a a c e a s t ă l i t e r a t u r ă să f i e a n a l i z a t ă c h i a r de s c r i i t o r i , p e n t r u ca c e r t i t u d i n e a v a ­ l o r i i să a p a r ă . P r o c e s u l e s t e î n c u r s d e desfăşurare, avansînd c o n f o r m c u e x c e ­ lente premise. D u p ă c u m se v e d e , î n p u ţ i n e c u v i n t e , am formulat u n tablou global al preocu­ părilor, care, în s t a g i u n e a trecută, au d e f i n i t viaţa teatrală. C h e s t i u n e a a r f i să t r e c e m l a c o n c r e t , n u m i n d s p e c t a c o ­ lele s e m n i f i c a t i v e , c u şansa de a d e v e n i p u n c t e de referinţă în istoria c o n t e m ­ p o r a n ă a t e a t r u l u i românesc. Discutîndu-le, n u a r t r e b u i să n e r e p e t ă m c r o ­ n i c i l e , c i să l e a n a l i z ă m în consecinţa lor

www.cimec.ro

25

estetică. A m avut, în asemenea spectacole ?

stagiunea

1977—78,

cum Tot pra

şi aici

Romeo actori — includ

şi

Julieta, şi

prezentat de

de

studenţii Buzoianu drept, ficate, nil nesc ţită o Insă, forţa ele de

de la I n s t i t u t u l montarea razelor forţe de ultimă

teatru. asu­ e veri­ juve­ i-a mîh-

N u - m i p o t l u a î n d r ă z n e a l a să n u m e s c v r e u n u l . Aş face, în s c h i m b , constatarea că o seamă de reprezentaţii excelente au răsărit, a p r o a p e fără legătură între ele, d e p e u r m a activităţii f e b r i l e a t i ­ nerilor. Aşa au fost amintitele specta­ cole de la P i a t r a Neamţ, cu Somnoroasa aventură şi Nevestele vesele din Windsor, l u c r a t e c u i n s p i r a ţ i e şi c u i n g e n i o z i t a t e de Nicolae Scarlat şi A l e x a n d r u Tocilescu. T o t astfel, Emigranţii, piesă difi­ cilă, pusă î n scenă strălucit de A l . C o l ­ p a c c i , l a O r a d e a . D e a s e m e n e a , Fata din Andros, spectacol datorat în întregime s p i r i t u l u i d e e c h i p ă ce-i a n i m ă p e t i n e r i i angajaţi ai Naţionalului bucureştean, pre-

Cătălinei

Efectul — multe în

gamma artistice spirit să-i să instanţă, cu între

anemonelor mai dar

aceasta b e n e f i c i i n d , un vrea

însufleţită care,

similar, pe

asigurat

succesul. regizorii Nici aceste

N-aş nu

maturi, rocadă

îndreptă­ insinuez generaţii. m-au şi de im­ prin multe

reputaţie. efectiv, prin

vreau

spectaculoasă

spectacole despre

presionat pot

energia Cît

dăruirii

imaginaţiei.

meşteşug,

f i , desigur,

concurate

altele....

ANTOANETA C. I O R D A C H E

Comedia serioasă

n e o r i . p u t e m a v e a c e r t i t u d i n e a că p u ­ b l i c u l d e t e a t r u n u s-a s c h i m b a t de v r e o t r e i z e c i d e a n i încoace. M a i ales o a s e m e n e a „ o p i n i e " p a r e să n e servească d r e p t a r g u m e n t î n t r - o d e m o n s t r a ţ i e ee se v r e a an­ corată în realitate. A t u n c i sîntem pregătiţi să s u s ţ i n e m c ă „ p u b l i c u l l a r g " n - a r a v e a a c c e s l a v a l o a r e , n - a r f i î n s t a r e să î n ţ e l e a g ă m a r e a dramaturgie. De aici pînă la a elabora o t e o r i e şi o p r a c t i c ă a u n u i t e a t r u sărăcit d e i d e e , s u b ţ i r e l î n i n t e n ţ i i şi d i l u a t î n e x p r e ­ sivitate, n u e decît u n pas, care, d i n cînd î n c î n d , a şi f o s t f ă c u t . I n consens, c r e d e m , c u situaţia reală, c u d e v e n i r e a reală a p u b l i c u l u i , sîntem d e părere că acesta r e s i m t e , c u f i e c a r e m o n t a r e , n e v o i a , firească, d e spectacole i n c i t a n t e , serioase, î n r a p o r t c u r e a l i t a t e a p r o p r i e i e x i s t e n ţ e , şi c â , p e n t r u a c e a parte a p u b l i c u l u i care p ă t r u n d e în sala d e spectacol d o a r î n căutarea unui t i m p p i e r d u t agreabil, a r t r e b u i făcut temeinic t o c m a i t e a t r u serios. P u b l i c u l d i n d i v e r s e l e oraşe. î n care n e - a m î n t î l n i t , î n această s t a g i u n e , c u spectacole ca Romulus cel Mare de Diirrenmatt, Domnul Puntila şi sluga sa Matti de Brecht, Somno-

U

roasa aventură d e T e o d o r M a z i l u , Scene din viaţa unui bădăran şi în ceasul al 13-lea dc D u m i t r u S o l o m o n , Nevestele vesele din Wind­ sor ş i Comedia erorilor de Shakespeare, nu s-a a r ă t a t i n e r t . D e c e a m a l e s t o c m a i a c e s t e spectacole ? D i n t r - u n m o t i v lesne d c înţeles : ele a u r e d e s c o p e r i t , a u i m p u s atenţiei acel s u b s t r a t de g r a v i t a t e care susţine, d i n p r o ­ f u n z i m e , strălucirea c o m e d i e i . Nc-au interesat, a ş a d a r , m o d u l şi g r a d u l î n c a r e , p o r n i n d d e la texte dc comedie (genul considerat, oricum, cel m a i pe g u s t u l p u b l i c u l u i ) , spectacolele i u cauză a u revitalizat gîndirea spectatorului. A m c o n s t a t a t c ă a p l a u z e l e şi r e a c ţ i a s ă l i i a u accentuat vizibil momentele de amară luci­ d i t a t e , c u aceeaşi s p o n t a n e i t a t e c u care a u răspuns fanteziei u m o r i s t i c e . Este l a f e l de interesant de semnalat, pentru d r a m a t u r g i în p r i m u l r î n d , că p u b l i c u l d c a c u m se a r a t a s e n s i b i l l a înţelesul şi l a e x p r e s i v i t a t e a r e ­ p l i c i i . A i c i rezidă, e v e n t u a l , u n semn de î n ­ trebare p e n t r u t e a t r u , ca artă distinctă, p e n ­ t r u forţa d e penetraţie a l i m b a j u l u i d e care uzează. Este o constatare, n u o concluzie : doar u n s t u d i u sociologic a r putea determina măsura ( d e c i , şi v a l o a r e a de întrebuinţare) u n u i a t a r e f a p t . î n Romulus cel Mare — rea­ lizat în interpretarea colectivului Teatrului Naţional d i n Bucureşti, în regia Sandei M a n u — p r i n p u t e r e a d e a s i m i l a r e şi d e p ă t r u n ­ dere a acestui R o m u l u s - R a d u Beligan, hazul c o n f r u n t ă r i l o r se d i s t i l e a z ă , l ă s î n d s ă t r a n s ­ pară o ironică înţelepciune, d i n perspectiva

26

www.cimec.ro

căreia atinge a b s u r d u l , n u atît r e f u z u l de a s a l v a i m p e r i u l , cît d i s p e r a t u l e f o r t d e a as­ c u n d e sub fast prăbuşirea l u i inevitabilă, de a consuma energiile p e n t r u u n ideal i l u z o r i u , p r i n m e t o d e d i n a i n t e sortite eşecului. Şi, to­ tuşi, acest R o m u l u s n u a v e a u n t o n c o n c i l i a ­ tor : exista o tristeţe a s p r ă în acceptarea s t ă r i i şi d e s t i n u l u i i m p e r i u l u i . U n i r o n i s t n e ­ m u l ţ u m i t d e c o n d i ţ i a sa s i n g u l a r ă , c o n ş t i e n t d e j o c u l î n c a r e se a f l ă , d c p r e ţ u l şi d e u r m ă ­ rile lui, nu a v e a c u m să l a s e indiferentă puterea de nnaliză a spectatorului epocii n o n s t r e . S p e c t a c o l u l a m b i ţ i o n a să i n c i t e m e d i ­ t a ţ i a a c t i v ă , m a i m u l t d e c î t să c a l i f i c e , sâ eticheteze. In acest context. Romulus cel Mare se d o v e d e ş t e a f i o c o m e d i e serioasă. ( N e s e r i o s d e v e n e a , d i n aceeaşi p e r s p e c t i v ă , u n alt spectacol al Naţionalului bucureştean, într-o „distribuţie de duminică" : Gaileic d e Kiriţescu, în regia l u i H o r e a Popescu. 0 suită d e r e c i t a l u r i actoriceşti, d u s e p î n ă la ultima consecinţă a stilului personal şi a modalităţii personale d c apel la r e c u z i t a co­ m i c ă , n u i z b u t e a u d e c î t să s l î r n e a s c ă hazul. Dacă ne este permis, v o m deconspira că, apreciind reacţia s p e c t a t o r i l o r d r e p t //": al memoriei, nu facem d e c î t să t r a n s c r i e m o discuţie surprinsă în h o l , d i n care a m reţinut c ă u n i i d i n t r e a c t o r i e r a u „imai b i n e " , a l ţ i i „ m a i p u ţ i n b i n e " , în spectacol, decît la T V , într-un scheci u m o r i s t i c oarecare. Ne-am m a i p r o n u n ţ a t a s u p r a r e p r e z e n t a ţ i e i şi a i n t e r p r e ­ ţilor ; n u r e l u ă m a c u m decît u n f a p t , care, d u p ă opinia noastră, descalifica montarea. In raport cu mijloacele de expresie, reprezen­ taţia e r a frustrată d c u n i t a t e — neexistînd u n g î n d s u b s t a n ţ i a l , e v o l u ţ i i l e a c t o r i c e ş t i se c o n s u m a u disparat, corecte în r a p o r t cu talen­ t u l şi c u d i s c e r n ă m î n t u l f i e c ă r u i a c t o r , d a r i n c o r e c t e u n e l e f a ţ ă d c a l t e l e şi f a ţ ă d e u n p o s i b i l întreg.) In Domnul Puntila,.., pus în scenă de A d r i a n L u p u la T e a t r u l D r a m a t i c d i n Galaţi, se r e a l i z a o subtilă aprofundare a stilului b r e c h t i a n , p r i n t r - u n m o d d e înţelegere p r o ­ priu spiritualităţii r o m â n e ş t i : acest specta­ c o l r e u ş e a să e c h i l i b r e z e , î n c e l e m a i b u n e m o m e n t e ale sale, c a u s t i c i t a t e a r e p l i c i i brechliene cu tonalităţile imaginii spectaculare, r e a l i z a t e în m o d a l i t a t e a satirică a c o m i c u l u i , critică „cinstită" c u m a r s p u n e Caragiale (vezi „Cercetare critică a s u p r a t e a t r u l u i r o m â n e s c " ) , o critică „ î n cunoştinţă d e c a u z ă " , p r i n care a u t o r u l se i m p l i c ă î n a c t u l c r i t i c şi r e c l a m ă s p e c t a t o r u l u i aceeaşi poziţie. S p e c t a c o l u l f i s u r a acel ecran presupus, acea distanţare presu­ pusă, coborînd, l a p r o p r i u , î n sala de t e a t r u , nu numai pentru a provoca inaderenţa la n r b i t r a r i u l c a r a c t e r i s t i c l u m i i b o g ă ţ i e i şi p u ­ t e r i i , c i p e n t r u a-i i n t e g r a p e s p e c t a t o r i , p e n ­ t r u a-i a p r o p i a , a-î f a c e p ă r t a ş i l u m i i ' c e l o r săraci, truditorilor dintotdeauna ai pîinii. Gestul „de a împărţi pîinea" (nu tocmai inedit) exemplifică modul în care, într-un . s p e c t a c o l d e c o m e d i e , p o a t e f u n c ţ i o n a o inten-r tie străină, d o a r l a p r i m a vedere, genului. Trebuie adăugat că reprezentaţia se arăta bogată în i m a g i n a ţ i e , că m o m e n t u l amintit

devenea convingător p r i n modalităţile plas­ t i c e d e p a r t i c i p a r e a l e a c t o r i l o r , ce-i c o n f i g u ­ r a u , astfel, r o s t u l în spectacol. Dc asemenea n u e s t e l i p s i t d e i n t e r e s să n e a m i n t i m că aciditatea montării avea cursivitatea adresei, r e s t i t u i t ă d e i n t e r p r e ţ i c l a r , c u r a j o s şi c u b u n ă m ă s u r ă c o m i c ă . H a z u l c ă p ă t a u n sens e x p l i ­ c i t şi s e r i o s : e l e r a g e n e r a t d e o l u a r e d e poziţie netă faţă d e fiecare p e r s o n a j , n u n u ­ m a i f a ţ ă d e c e l e d o u ă „ p a r t i d e " ce se c o n ­ f r u n t ă î n t e x t u l b r e c h t i a n . Somnoroasa aven­ tură, l a T e a t r u l T i n e r e t u l u i d i n P i a t r a N e a m ţ , chiar în regia l u i Nicolae Scarlat, a produs a u t o r u l u i piesei „o b u c u r i e f o a r t e ştiinţifică" — d u p ă c u m m ă r t u r i s e a . R e g i z o r u l şi a c t o r i i a u r e u ş i t să c o i n t e r e s e z e p u b l i c u l , r e a l i z î n d c o ­ m e d i a într-un stil adecvat u m o r i s m u l u i mazil i a n , acel sarcasm ascuns s u b a t i t u d i n i l e cinice a l e p e r s o n a j e l o r . D e a c e e a , p e r s o n a j e l e şi a c ­ ţiunile frizînd absurdul aveau consistenţă, j u s t i f i c a r e . î n t r e g u l eşafodaj scenic urma şi urmărea ideea. Departe de a f i o comedioară p l ă c u t ă , această aventură nu a fost deloc s o m n o r o a s ă , c u m n e a n u n ţ a t i t l u l , ea a d e v e ­ n i t o satiră, i n c o m o d ă , l a adresa lipsei dc gust, a prostiei agresive, a tendinţei dc căpă­ tuială, a i n c u l t u r i i drapate în staniolul pre­ ţiozităţii : a unei lumi dc margine, fără „natură şi c u l t u r ă " proprie, dar plină de a m b i ţ i a de a i m i t a , stocînd rapace, noţiuni despre i s t o r i e şi c o s m o s , pe care le înţe­ l e g e c a p e n i ş t e o b i e c t e c e i se c u v i n . U n s p e c t a c o l l u c i d şi g r a v , p l i n d e s a r c a s m , l a care p u b l i c u l a aderat tocmai din această c a u z ă . A m f o s t p u ş i î n s i t u a ţ i a să r e c u n o a ş ­ tem o „relaţie teatţu-public" evidentă. Tot aici, într-o sală arhiplinâ, am v ă z u t Nevestele vesele din Windsor în regia lui Alexandru Tocilescu, primită cu entu­ ziasm : n u este un argument al calităţii reprezentaţiei, c i o constatare. Argumentele b u n e i p r i m i r i d e c ă t r e p u b l i c se a f l ă î n s p e c ­ tacol. Bogat în imaginaţie, cu u n r i t m debor­ d a n t , p r o b î n d c u l t u r a şi s e r i o z i t a t e a g î n d i r i i r e g i z o r a l e , această n o u ă reprezentaţie r ă m î n e shakespeareană, împotriva aparenţelor. Care ar f i aparenţele ? Acelea care amintesc de s e c o l u l n o s t r u : costumele u n e i întregi g a l e r i i de personaje, uşor de i d e n t i f i c a t de orice o m i n spectacolul vieţii c o n t e m p o r a n e , gesturile stereotipe, ambianţa muzicală modernă. Sta­ r e a d e c o m e d i e f r e n e t i c ă se s p r i j i n ă p e t e x t u l l u i S h a k e s p e a r e , d a r şi p e c a p a c i t a t e a d e a se dărui j o c u l u i , p r o p r i e t r u p e i de la Piatra N e a m ţ . Ceea ce s p e c t a c o l u l p ă s t r e a z ă , c r e d e m , profund Shakespearean, este acel filon de tragism care transpare continuu de sub mască şi a j u n g e să î n c h e i e t r i s t şi exact r e p r e z e n t a ţ i a şi î n t î m p l ă r i l e l u i F a l s t a f f , c a într-un ultim vers al unui sonet Shake­ s p e a r e a n o r i , p o a t e , ca într-o elegie a e x i l a ­ t u l u i O v i d i u . R i d i c o l u l planează asupra t u t u ­ ror, d a r coboară n u m a i asupra celui m a i v i t a l dintre personaje : Falstaff. In spectacolul e p o c i i , aşa c u m ni-1 t r a n s c r i e T o c i l e s c u , r o l u l acestui personaj p r e a î n c r e z ă t o r e s t e să şi

www.cimec.ro

27

g u s t e d i n a m ă r ă c i u n e p î n ă Ia u l t i m a p i c ă t u r a . E s t e şi r i d i c o l , d a r şi g r a v , i m p r e s i o n a n t , a c e s t F a l s t a f f . Se d ă r u i e n e c o n t r o l a t şi s u p o r t ă sil u a ţ î a f ă r ă să-şi d e a s e a m a c ă j o a c ă î n l r - u n spectacol r e g i z a t d e ceilalţi. Clipa de l u c i d i t a t e il s u r p r i n d e la f e l d c intens — nu-i r ă m i n c d e c i t să d i s p a r ă . C o r t i n a se î n c h i d e p e s t e nmărăchmea şi s i n g u r ă t a t e a acestui personaj, d e z g o l i t p î n ă la a d e v ă r u l g r a v a l fiinţei sale. F r e n e z i a c o m i c u l u i s-a p u l v e r i z a t . S c e n a l u i S h a k e s p e a r e este l u m e a , s p u n e a K o t t , p e n t r u e l n u e x i s t ă r e g i şi c l o v n i , c i a d o r i , p r i n c a r e i s t o r i a îşi î n d e p l i n e ş t e s c e n a r i u l . „ C u a t î t m a i rău dacă actorii n u corespund rolurilor lor si nu sînt c a p a b i l i să le j o a c e " . Falstaff, a j u n s desăvîrşit de falstaff-ian, n u m a i are ce căuta în scena u r m ă t o a r e . Ce spunem aici este numai o posibilă perspectiva asupra spectacolului. într-o analiză am fi nevoiţi să luăm în discu(ic ima­ gine cu imagine, personaj cu personaj, pentru a demonstra că u n r e g i z o r t î n ă r a i z b u t i t să d e a v i t a l i t a t e t r a g i c o m i c u l u i S h a k e ­ spearean şi să a ş e z e î n m a t c a acestui text o sumă dc informaţii culturale contemporane f ă r ă să d i s t r u g ă t i p a r u l . N u e s t e u n s p e c t a c o l „ î m p ă n a t " c u te m i r i ce, c i este g î n d i t serios, m e t i c u l o s , i n s p i r a t şi r e s p o n s a b i l : i d e e a r e ­ gizorală este s u s ţ i n u t ă d e t o a t e c o m p a r t i m e n ­ t e l e . I n Comedia erorilor dc Shakespeare, la T e a t r u l N a ţ i o n a l d i n T i m i ş o a r a , se î n c e a r c ă abordarea t e x t u l u i dintr-un p u n c t de vedere consistent, dar reuşita parc a fi par­ ţială. Reprezentaţia de premieră a reu­ şit să n e c o n v i n g ă c ă r e g i z o r u l l o a n Ierem i a a r ă m a s şi c u a c e a s t ă c o m e d i e î n t e r i t o ­ r i u l r e g i e i care descoperă în r e a l i t a t e a tex­ tului motivul punerii în scenă. Regizorul a g î n d i t i s t o r i a e r o r i l o r pe care o creează p r e ­ zenţa în Efes a c u p l u r i l o r d e g e m e n i , stăpîni şi s l u g i , ca p e o c o n t i n u ă î n c e r c a r e d e a-şi găsi „ j u m ă t a t e a i d e a l ă " , ca o c o n t i n u ă nerealizare a acestei aspiraţii spre î m p l i n i r e , c u i t n final „deschis", a m i n t i n d de aserţiunea lui

K o t t r e f e r i t o a r e la u l t i m a replică a Furtunii, potrivit căreia reprezentaţia poate reîncepe de î n d a t ă d u p ă căderea c o r t i n e i . L a premieră, spectacolul a avut ritm şi sens : ideea regizorală a apărut cu claritate. In următoarele reprezentaţii s-a p u t u t observa o scădere a t o n u s u l u i în scenă, p r i n pier­ derea d a l e l o r d e f i n i t o r i i ale p e r s o n a j e l o r , ast­ fel încît ne-am a f l a t , în cele d i n u r m ă , i n fata unei schiţe dc spectacol, în care înţelesul reprezentaţiei părea că abia începe să se î n f i r i p e : ca într-un stadiu d e r e p e t i ţ i e î n c a r e se s i m ţ e a nevoia unei m a i a t e n t e şi m a i b o g a t e a p r o f u n d ă r i a r o l u ­ r i l o r , a l u c r u l u i c u a c t o r i i , p e n t r u ca r e p l i c a să n u f i e d o a r e m i s ă , c i şi s u s ţ i n u t ă , p r i n a t i ­ t u d i n i caracteristice. Este o experienţă care i n v i t ă la m e d i t a ţ i e serioasă. Cu atît m a i m u l t c u c î t p u b l i c u l s-a a r ă t a t r e c e p t i v şi i n t e r e s a t . Scene din viaţa unui bădăran la T e a t r u l D r a m a t i c d i n Calaţi, în regin l u i A l e x a n d r u C o l p a c c i , In ceasul al 13-lea la T e a t r u l Dram u t i c „ B a c o v i a " , în regia Loliţiei P o p a (cel m a i s p i r i t u a l , î n r a p o r t c u t e x t u l , şi m a i i n c i ­ t a n t , ca e x p r e s i v i t a t e a i m a g i n i i scenice, d i n ­ tre aceste ultime spectacole asupra cărora n e - a m o p r i t ) , s-au d o v e d i t s a t i r e c u n e r v , c u pretenţia realizată, în b u n ă m ă s u r ă , de a sub­ linia, cu mijloacele comediei, ideea ce dă consistenţă faptelor de viaţă închipuite de dramaturgi. Intre ritului a o acestei relaţie succesul critic al stagiuni a în unui temeri de a public probat Ca şi spectacol deschis, serioasă teatru, epocii demne şi şi că între şi activarea poate forţa spi­ exista de de fără lui

publicului,

comedia

serioasă

nefortuită. social,

„starea

leatralilate" pătrundere false astfel Spectacolele rîndu-le, politicii de pudori,

curajos, s-au

complicaţii dc

colaterale. integrat la ale animate,

de comedie ideilor cele mai proprii

mişcării

principii noastre.

culturale

www.cimec.ro

I D E I LA R A M P Ă

z ă r i i u n o r a şi a c e l o r a ş i c r i t e r i i şi p r i n c i p i i t e ­ o r e t i c e de î n ţ e l e g e r e şi a p r e c i e r e a a r t e i şi al plasării c r i t i c u l u i în o r i z o n t u l aceluiaşi ide­ a l e s t e t i c , d a r şi s o c i a l ( p r i v i n d f u n c ţ i i l e şi finalitatea u m a n ă η a c t u l u i d e c r e a ţ i e ) , e x ­ c l u d e p o s i b i l i t a t e a ca d e s p r e u n a şi a c e e a ş i o p e r ă d e a r t ă să f i e e m i s e judecăţi de va­ l o a r e contrare şi, î n acelaşi t i m p , valabile. P a r e că a f i r m ă m u n l u c r u e l e m e n t a r , de la s i n e î n ţ e l e s , şi t o t u ş i , î n mod cu totul s u r p r i n z ă t o r , se p a r e că m a i există critici, d e c i profesionişti a i j u d e c ă ţ i i d e v a l o a r e , ce socotesc legitimă, ba chiar îmbucurătoare coexistenţa în presă, l a r a d i o sau l a t e l e v i ­ ziune, a unor c r o n i c i ce a j u n g la păreri d i a m e t r a l o p u s e despre acelaşi spectacol tea­ t r a l , f i l m sau t e x t d r a m a t i c . Exprimîndu-ne, într-un cadru colocvial, de specialitate, în­ g r i j o r a r e a f a ţ ă d e o a t a r e s t a r e d c f a p t , den o t î n d o slabă c o n ş t i i n ţ ă teoretică a p r o p r i e i p r o f e s i u n i Ι,·ι c e l p u ţ i n o p a r t e d i n t r e s e m ­ natarii cronicilor respective şi funcţionarea unor criterii diverse, arbitrare, cu u n mare g r a d d e r e l a t i v i t a t e , n i s-a o b i e c t a t , şi n u d e către o r i c i n e , c i d c către c r i t i c i d i n t r e cei m a i p r e s t i g i o ş i , c ă c f i r e s c să f i e a ş a î n t r - u n c l i m a t d e d e z b a t e r e d e m o c r a t i c ă şi d e l i b e r ­ tate a o p i n i i l o r . Se tul tică zează care ta tiv. lor un în că neglijează nu orice teoretică libertăţii climatul astfel sine Există, dc judecăţi raport şi sau în această de poale noastre sine o şi un care şi argumentare manifestare deveni ce fap­ artis­ publică şi

VICTOR ERNEST MASEK

Critica dramatică între libertate şi relativism
a p t u l CM o r i c e judecată d e v a l o u r e p l ă ­ teşte, v o l e n s n o l e n s , u n a n u m i t tribut subiectivităţii c e l u i care apreciază r e ­ prezintă o caracteristică d e n e c o n t e s t a t a c r i ­ t i c i i de a r t ă . A c e a s t n d e v i n e î n s ă c o n t e s t a b i l ă a t u n c i cînd subiectivitatea prevalează asupra obiectivităţii, cînd spontaneitatea reacţiei d e g u s t e s t o m p e a z ă e d i f i c i u l c r i t e r i i l o r şi p r i n c i ­ p i i l o r t e o r e t i c e , ce conferă i n t u i ţ i e i s t a b i l i t a t e c o n c e p t u a l ă şi a s i g u r ă judecăţii de valoare gradul dc generalitate indispensabil oricărei a p r e c i e r i estetice emise de u n profesionist. G r a d de generalitate care, în c o n t e x t u l u t i l i ­

formă

datorită

democraţiei constituie

caracteri­ aceas­ pozi­

vieţii pentru

spirituale, prin fenomen

le c o n f i r m ă , într-adevăr, opinie dc de liberă Cu de valoare, echivalenţa, alte face

legătură ea

între l i ­ amintite­ nu de de dog­ opinii unul

bertatea

relativismul dar ci doar şi

exprimă climatul

condiţionare. dezbatere spre şi dc tă, ale însă, scoate confuzia matice, deosebire

cuvinte, posibilă mai

stimulează,

perioadele celor

pronunţat diverse

exprimarea în

preferinţe vedere, desigur, epocii în

estetice. condiţia

Diversitatea deschisă, favorizantă în care liber rareori de-a

punctelor reprezin­ cris­ Cînd,

confruntare

pentru trăim.

talizarea

ideilor şi

directoare,

reprezentative, exprimată, criteriilor, ideologică, toga un su­ face cu în

societăţii

această

diversitate, şi nu

evidenţă axiologică critice, a

anarhismul total vizînd la nu

subiectivismul

cel m a i

mascat sub intrarea estetice, criticii derutante între opere, a ci

F

obiectivităţii simptom ferinţă dacă tivi. dulări rea sa lui şi Să nu măcar şi fim este a

avem

îngrijorător, celei bine cauza

conştiinţei morale, înţeleşi, acestor dc

teoretice, respec­ de pen­ lip­ actu­ rolului opiniei

libertatea

expresie

ale

judecăţii

valoare

afirma­

negarea

v a l o r i i aceleiaşi

fundamentării critic

teoretico-filozofice subestimarea în fortificarea

respectiv, estetice

principiilor critice

respective.

www.cimec.ro

29

N i se p a r e , b i n e î n ţ e l e s , l e g i t i m c a î n c a z u l u n o r spectacole c o n t r o v e r s a t e (de pildă Ne­ vestele vesele..., p u s în scenă d e A l . T o c i l e s ­ cu la T e a t r u l T i n e r e t u l u i d i n P i a t r a Neamţ, s a u Romeo şi Julieta la 1 A T C , în viziunea scenică a Cătălinei Buzoianu — spectacole p u r t î n d , a m b e l e , p e c e t e a p u t e r n i c e i şi o r i g i n a ­ lei personalităţi a r e g i z o r i l o r a m i n t i ţ i ) , revis­ ta Teatrul, d e p i l d ă , să r e u n e a s c ă şi să c o n ­ frunte opiniile mai multor critici. Legitimă n i se p a r e şi e v i d e n ţ i e r e a , c u a c e s t p r i l e j , a u n o r d i f e r e n ţ e d e t o n şi d e n u a n ţ ă î n a p r e c i ­ erea p o z i t i v ă sau n e g a t i v ă a s p e c t a c o l e l o r . F i ­ i n d v o r b a d e u n a c t d e creaţie artistică, n i c i n u n e p u t e m aştepta la f o r m u l a r e a u n e i j u ­ decăţi de v a l o a r e u n i c e , a b s o l u t e şi i n f a i l i ­ b i l e . D a r n u d e s p r e asta c v o r b a ! Situaţia d e v i n e j e n a n t ă şi, d i n p u n c t d e v e d e r e teo­ retic, inacceptabilă abia a t u n c i cînd d o i cri­ t i c i a j u n g , a p a r e n t p e b a z a aceloraşi p r i n c i ­ p i i şi î n l u m i n a a c e l u i a ş i i d e a l e s t e t i c şi i d e ­ ologic, la o p i n i i c o n t r a d i c t o r i i . N u p o t exista ( l e g i t i m ) , p o r n i n d d e l a a c e l e a ş i p r e m i s e a¬ m i n t i t e m a i sus, păreri d i a m e t r a l opuse cînd este v o r b a d e a r e l e v a z o n a d e s e m n i f i c a ţ i i universale a unei opere — principala finali­ tate exegetică a a c t u l u i c r i t i c . L i b e r t a t e a d e opinie a c r i t i c u l u i vizează d o a r fireasca d i ­ versitate a preferinţelor faţă d e o valoare sau a l t a , d e c i , î n c l i n a ţ i a , m a i m u l t sau m a i puţin subiectivă, p e n t r u o a n u m e modalitate d e e x p r e s i e , p e n t r u u n a n u m i t tip d e v a l o a ­ re, d i n c o n t e x t u l unor valori aproximativ egale, şi n u d r e p t u l d e a n e g a o v a l o a r e a u ­ tentică sau d e a n e p r o p u n e ca m o d e l o n o n valoare. Deci, încă o dată, n u libera e x p r i m a r e p u ­ b l i c ă a u n e i diversităţi de o p i n i i , atunci cînd e x i s t ă , e s t e c o n t e s t a b i l ă şi t r e b u i e c o m b ă t u t ă , c i m u l t i p l e l e f o r m e d e c o n f u z i e t e o r e t i c ă ce-i s t a u l a o r i g i n e şi c a r e o f a c p o s i b i l ă .

De la preferinţa de gust la judecata de valoare
i v e r s i t a t e a o p i n i i l o r c r i t i c e este n u o dată justificată p r i n diversitatea gus­ t u r i l o r . D a r î n a c e a s t a c o n s t ă şi p r i n ­ c i p a l a c o n f u z i e între s i m p l a reacţie s p o n t a n ă , d e g u s t , şi d e l i b e r a r e a teoretică, bazată pe p r i n c i p i i şi c r i t e r i i f e r m e , a s u p r a v a l o r i i u n e i o p e r e şi a l o c u l u i e i î n c o n t e x t u l c u l t u r a l artistic al m o m e n t u l u i . Departe de a f i u n verdict haotic, la n i v e l u l bunului-plac, jude­ cata de valoare presupune o strictă disci­ p l i n ă i n t e l e c t u a l ă şi o p r e g ă t i r e a d e c v a t ă . E a se d e s f ă ş o a r ă p r o c e s u a l , s u b f o r m a u n u i în­ t r e g e x a m e n c o n d u s c u stricteţe : d e s c o p e r i ­ rea u n e i structuri, surprinderea unui sens, explorarea unor semnificaţii, reconstituirea u n u i întreg u n i v e r s de i d e i etc. — operaţii ce p r e s u p u n o strictă d i s c i p l i n ă intelectuală şi o p r e g ă t i r e t e o r e t i c ă d e c a r e m u l t e din­ tre condeiele noastre critice, bazate mai mult pe o anume uşurinţă de exprimare şi d e c o m e n t a r e m e t a f o r i c ă a u n u i t e x t , n u prea d a u d o v a d ă . D e aici existenţa u n u i ri­

D

dicat procent dc diletantism, dc lipsă de p r o f u n z i m e m e d i t a t i v ă şi d e f u n d a m e n t teo­ retic — m a s c a t e şi s c u z a t e , n u o d a t ă , d e formulele „pozitivismului" şi „impresionis­ mului" critic, de adepţii judecăţilor emise pe baza „intuiţiei spontane". D a r l o t acest empirism factologic, toată această lipsă sistematice nu sînt d e p r i n c i p i i şi m e t o d e decît expresia slabei tensiuni ideatice, a dezinteresului şi, u n e o r i , c h i a r a a v e r s i u n i i u n o r c r i t i c i f a ţ ă d e a l t i t u d i n e a f i l o z o f i c ă şi i d e o l o g i c ă , o b l i g a t o r i e p e n t r u c o e r e n ţ a şi s t a b i ­ l i t a t e a logică a oricărui sistem de v a l o r i . D e r e g u l ă , l i p s a v o c a ţ i e i şi r e s p o n s a b i l i t ă ţ i i critice, incapacitatea construcţiei teoretice sistematice se a s c u n d tocmai î n s p a t e l e a¬ m i n t i t u l u i cult impresionist al improvizaţiei, al considerării intuiţiei dc gust ca unic s u ­ p o r t a l i n t e r p r e t ă r i i şi e x p l i c i t ă r i i o p e r e i d e artă. D a r , încă de la K a n t încoace, o r i c i n e n u a d i s p r e ţ u i t „sterilele" t o m u r i d e estetică filozofică ştie că n u n e m a i c î n g ă d u i t să p u n e m s e m n u l egalităţii între preferinţa p e r ­ sonală, „de g u s t " — care este o judecată particulară — şi j u d e c a t a d e v a l o a r e , c e t r e ­ b u i e să e x p r i m e o j u d e c a t ă universală. Spre deosebire d e reacţia s p o n t a n ă , l a n i v e l u l c o n ­ ştiinţei c o m u n e , j u d e c a t a d e v a l o a r e are u n caracter precumpănitor teoretic, aprecierile trebuind să se l e g i t i m e z e î n faţa instanţei r e p r e z e n t a t e d e conştiinţa teoretică. Cu toată v a l o a r e a excepţională pe care reacţia g u s t u ­ l u i o are în i n t u i r e a v a l o r i l o r , ea r ă m î n c încă la n i v e l u l conştiinţei p a r t i c u l a r e . C r i t i ­ c u l este î n s ă m a i m u l t decît c o n t e m p l a t o r u l privat al operei de artă, ce constată că aceasta î i „ p l a c e " s a u n u , e l oste u n man­ datar a l concepţiei ideologice, al exigenţe­ l o r , i d e a l u r i l o r şi g u s t u r i l o r e s t e t i c e a l e e p o ­ c i i şi c l i m a t u l u i s o c i o - c u l t u r a i d i n c a r e f a c e p a r t e , f o r m u l î n d u - ş i j u d e c a t a în numele lor. Numai printr-un înalt grad de universali­ tate judecata critică p o a t e f i e x p r e s i a unui autentic spirit democratic în cultură, expre­ sia năzuinţelor şi c r e z u l u i estetic a l unei naţiuni. A ş a d a r , în f o r m u l a r e a u n u i p u n c t de v e ­ d e r e , c r i t i c u l p r o f e s i o n i s t , c a e x p o n e n t a l u¬ n u i a n u m i t c î m p i d e o l o g i c , t r e b u i e să f i e ca­ p a b i l să se ridice deasupra p r e f e r i n ţ e l o r şi î n c l i n a ţ i i l o r s a l e , să î n ţ e l e a g ă l e g i t i m i t a t e a şi s e m n i f i c a ţ i a social-istorică a u n e i o p e r e , c h i a r dacă personal n u aderă la modalitatea stilis­ tică a o p e r e i r e s p e c t i v e — ceea ce, iarăşi, n u î n s e a m n ă că v a accepta o n o n v a l o a r e artis­ tică, pe considerente extraestetice. Cu alte c u v i n t e , este v o r b a d e a d o b î n d i , p r i n r a p o r ­ t a r e a reacţiei sale d c g u s t l a c r i t e r i i l e , c u v a ­ l o a r e de p r i n c i p i u , ale s i s t e m u l u i estetic la c a r e a d e r ă , o toleranţă tipologică, o lărgire a g a m e i receptivităţii faţă d e m a n i f e s t ă r i l e a r ­ tistice, n u lipsite dc v a l o a r e , d a r care n u co­ respund întru lotul preferinţelor subiective ale g u s t u l u i său. Intr-un pectiv, pol în o text rămas în pînă acum lui inedit Paul (res­ Lite-

scrisoare

adresată arhiva

Zarifo-

1 9 2 1 , aflată

Muzeului

30

www.cimec.ro

raturii R o m a n e ) , Ibrăileanu sintetiza e x t r e m d e s u g e s t i v această d a t o r i e a c r i t i c u l u i d e a putea „interpreta" în registre d i f e r i t e parti¬ t u r a u n e i o p e r e , într-o m a n i e r ă cît m a i „ i m ­ p e r s o n a l ă " : „...Eu a m t r e i f e l u r i d e g u s t u r i , t r e b u i e să a m . U n u l , p e n t r u m i n e , c e l de-acasă. Cu acesta a l e g b u c ă ţ i pentru propria m e a d e l e c t a r e . . . U n a l t « g u s t » aste acela c u care aleg materialele pentru «Viata Româ­ nească». Acest gust are în vedere posibilităţile actuale ale l i t e r a t u r i i române : cutare nuvelă, să z i c e m , d e ş i s l a b ă , t o t c m a i b u n ă decît c e l e c e se p r o d u c d e - o b i c e i , şi d a c ă t r e b u i e n u v e l e î n « V . R . » , t r e b u i e s-o p u n . . . î n sfîrşit, u n a l t r e i l e a g u s t e a c e l a c u c a r e f a c curs la universitate : pentru anul 1830, de e x e m p l u , cu starea de incultură a ţării, fără l i m b ă l i t e r a r ă , e t c . , c u t a r e s c r i i t o r se c h i a m â că, în acele condiţii, a r e a n u m i t ă valoare, etc.". C u m s u b l i n i a c u justeţe A . M a r i n o în d o ­ cumentata sa „ I n t r o d u c e r e î n c r i t i c a l i t e r a ­ ră", gustul criticului, sensibilitatea sa e s t e ­ tică se c e r l u m i n a t e p r i n a c ţ i u n e a c l a r i f i c ă ­ rii conceptuale, în interiorul unor sisteme generale de relaţii, prin integrări în m a r i contexte teoretice, c u funcţii e x p l i c a t i v e , co­ o r d o n a t o a r e şi p r e d i c a t i v e . I n f a ţ a spontane­ ităţii clementului individual, ireductibil, al o p e r e i , c a r e t i n d e să d e z a r m e z e , să p a r a l i z e z e întreg e x a m e n u l critic, conştiinţa refuză stu­ poarea a d m i r a t i v ă şi n u se r e s e m n e a z ă n u ­ mai la vibraţia inefabilă. P r i n ridicare la g e n e r a l i t a t e a c o n c e p t u l u i , c r i t i c u l î n c e a r c ă să lupte î m p o t r i v a i n d e c i z i e i , ezitărilor, uneori c h i a r a d e r u t e i sale i n t e r i o a r e , inevitabile, dată f i i n d polisemia latentă a operei. D e p a r t e de a d u c e la „scleroza" s e n s i b i l i ­ tăţii, f u n d a m e n t a r e a teoretică a a c t u l u i c r i t i c f a c e c a s e n s i b i l i t a t e a şi c o n c e p t u l să f u z i o ­ neze o r g a n i c . C u m arăta Croce, j u d e c a t a este­ tică a r m o n i z e a z ă f a c u l t ă ţ i s e n s i b i l e şi i n t e ­ lectuale, într-un joc l i b e r a l imaginaţiei, sen­ s i b i l i t ă ţ i i şi c u n o a ş t e r i i . O a s e m e n e a funda­ mentare teoretică a sensibilităţii estetice, echivalentă cu u n înalt grad de conştiinţă t e o r e t i c ă a c r i t i c u l u i şi d e c i c u o ridicată profesionalitate, face i m p r o b a b i l ă formularea u n o r sentinţe axiologice c o n t r a d i c t o r i i asupra u n e i a şi a c e l e i a ş i o p e r e .

N u ne a s u m ă m aici r o l u l de a r b i t r u între s u s ţ i n ă t o r i i şi c o n t e s l a t a r i i s p e c t a c o l e l o r r e s pective. V o m observa n u m a i că, de r e g u l a , c e i c a r e le-au c o n t e s t a t r e u ş i t a a r t i s t i c ă şi-au bazat afirmaţiile pe compararea spectacolului cu sensurile primare ale t e x t u l u i o r i g i n a r , deci au comentat o piesă de Shakespeare, iar cei care a u a p l a u d a t spectacolele respec­ tive au subliniat precumpănitor meritele u n u i s p e c t a c o l T o c i l e s c u şi a l e u n u i s p e c t a c o l Buzoianu. N u e s t e l o c u l să r e l u ă m a i c i i n ­ t e r m i n a b i l e l e discuţii p u r t a t e , cu a n i în u r m ă , în j u r u l d r e p t u l u i u n u i r e g i z o r d c α interpreta l i b e r u n t e x t clasic sau a l obligaţiei d e a-i r e s p e c t a î n t r u t o t u l l i t e r a . D a r e s t e e v i d e n t p e n t r u o r i c e t e a t r o l o g a v i z a t că s p e c i f i c i t a t e a c r i t i c i i d r a m a t i c e n u constă î n c r i t i c a literară a t e x t u l u i şi n i c i m ă c a r a c o r e s p o n d e n t u l u i l u i s c e n i c , c i î n a c e e a a spectacolului teatral, ca a t a r e , ce t r e b u i e p r i v i t ca o operă nouă, e x i s t e n t ă în sine, c u o f i n a l i t a t e estetică p r o ­ p r i e . Cu toate acestea, î n n u m e r o a s e cronici d r a m a t i c e s a u d e f i l m (căci o b s e r v a ţ i a e i n ­ t r u t o t u l v a l a b i l ă şi p e n t r u opera cinematogra­ f i c ă ) , c e a m a i m a r e p a r t e a a p r e c i e r i l o r se referă l a t e x t u l l i t e r a r (piesă s a u s c e n a r i u ) , u n e o r i „story-ul" fiindu-ne r e p r o d u s c u l u x de amănunte, d o r aflăm foarte puţine l u c r u r i d e s p r e opera dramatica, respectiv, despre spec­ tacol, ca a t a r e . Desigur, departe de n o i gîndul de a m i n i ­ maliza importanţa hotărîtoare a tejxtului in configuraţia de a n s a m b l u a spectacolului d r a ­ m a t i c . N u m a i c ă t r e b u i e să r ă m î n e m î n p e r ­ manenţă conştienţi de specificitatea estetica diferită a spectacolului t e a t r a l în r a p o r t c u o p e r a literară, c a r e este t e x t u l . Această d i s ­ t i n c ţ i e n u se f a c e î n t o t d e a u n a , d c a c e e a şi a v e m atît d e p u ţ i n e c r o n i c i d r a m a t i c e i n ac­ c e p ţ i a p r o p r i e a t e r m e n u l u i , c r o n i c i c a r e să-şî propună analiza configuraţiei scenice şi a structurii semiotice care d a u semnificaţiilor şi i d e i l o r t e x t u l u i o nouă existenţă estetică. De este me, operă tacol, de tice, priile tabil. scenă, siderate cului stituie aceasta pretare scenică lui dele fapt, tot un acela nou c e e a c e se n e g l i j e a z ă principiu care creată de că, stabileşte proclamă va faptul în acest că un caz anu­

e s t e t i c d e b a z ă , şi şi i m p u n e ţine îşi

fiecare propria spec­ şi el auten­ pro­ irepeîn cadrul

sa n o r m ă faptul şi sale

interpretare. Discutînd dramatic asemeni şi îl oricărei va

criticul

seama opere creează în şi

Judecata de valoare între text f i spectacol
parte d i n diversitatea opiniilor emise asupra gradului de realizare artistică a celor d o u ă spectacole shakespeareene, a m i n t i t e l a î n c e p u t , î ş i a u o r i g i n e a şi î n t r - o confuzie între criteriile de apreciere a t e x t u ­ l u i d e b a z ă şi c e l e a l e s p e c t a c o l u l u i f i n i t , c a a t a r e , c a o p e r ă d e s i n e s t ă t ă t o a r e . Ceea c c f a c e c a , î n f o n d , o p i n i i l e să d i f e r e , î n t r u c î l se r e f e r ă l a a s p e c t e şi c h i a r l a o p e r e d i f e r i t e . Căci t e x t u l Shakespearean reprezintă o operă, iar spectacolul l u i Tocilescu sau a l Cătălinei Buzoianu, alta.

spectacolul norme, său cod

dramatic normativ, mai cu piesa

discuta unic cu alte puţin

propriului mai ca un

D e aceea, c o m p a r a ţ i a mult sau Gogol sau despre

puneri

O

tradiţionale, con­ criti­ con­ In* inter­ viaţ-l actu­ α mo­

ale l u i Caragiale, respectiv

sau Shakespeare, preimaginea jucată, de nu

etalon, criteriu a

legitim

apreciere. ce dă

şi c o n s t ă , d e a l t f e l , l i b e r t a t e a d e creatoare unui de text, a colectivului totodată de valoarea şi libertatea de

critic

judeca

artistică

spectacolului,

nelegat

prejudecăţi,

preconcepute

o r i stabilite

arbitrar.

www.cimec.ro

31

— Cînd aţi d e b u t a t î n c r i t i c a tea­ trală ? A ţ i f o s t m a i întîi poet, p r o z a ­ t o r , d r a m a t u r g şi a p o i c r i t i c d e t e a ­ t r u ? S a u a ţ i apucat-o d e l a începui p e acest d r u m s p i n o s a l c r i t i c i i d r a ­ matice ?

TRAIAN

ŞELMARU

despre
I

• cultura teatrala • programul estetic al teatrului

— I n t o a m n a l u i 1933. L a r e v i s t a „Vre­ mea". N-am fost m a i întîi n i c i poet, n i c i prozator, nici d r a m a t u r g . A v e a m doar 19 ani. Iubeam deopotrivă muzica şi t e a t r u l . D i n p r i m e l e clase d e l i c e u , e r a m n e l i p s i t — ca şi a l ţ i c o l e g i a i m e i — d e l a s p e c t a c o l e şi c o n c e r t e . N u e d e m i r a r e — a v e a m ce v e ­ d e a şi a u z i : j u c a u , p e a t u n c i , şi N o t t a r a , şi A r i s t i d e D e m e t r i a d e , ş i I a n c u P e t r e s c u , şi Ion M o r ţ u n , şi L u c i a S t u r d z a B u l a n d r a , şi T o n y B u l a n d r a , şi I o n M a n o l e s c u , şi M a x i ­ m i l i a n , şi S l o r i n , şi M a r i a V e n t u r a . . . ş i cîţi, cîţi alţii... L a O p e r a R o m â n ă cîntau Jean Athanasiu, Niculescu-Basu, George Folescu, iar F i l a r m o n i c a avea l a p u p i t r u pe George G e o r g e s c u şi p e I o n e l P e r l e a . Ca să n u m a i vorbesc d e George Enescu sau d e pleiada de d i r i j o r i şi i n t e r p r e ţ i s t r ă i n i , c a r e n e v i z i t a u cu regularitate. E r a , deci, o chestiune de c l i n i a t . Se m a i a d ă u g a î m p r e j u r a r e a c ă , i a liceul „ M i h a i V i t e a z u l " d i n Bucureşti, a m a v u t n o r o c u l u n o r p r o f e s o r i ca S c a r l a t S t r u ţ e a n u şi E u g e n L o v i n e s c u . D e p r i n clasa a c i n c e a , î n c e p u s e m să d a u m e d i t a ţ i i . D i n b a n i i strînşi, t i m p d e t r e i a n i , a m p l e c a t l a S a l z ­ b u r g , l a c e l e b r u l F e s t i v a l . B i n e î n ţ e l e s , această c ă l ă t o r i e η -a d u r a t m a i m u l t d e o s ă p t ă m î n ă , şi a m reuşit s-o f a c d a t o r i t ă f a p t u l u i c ă , p e n ­ t r u s t u d e n ţ i (între t i m p , i n t r a s e m l a f a c u l t a ­ te), b i l e t u l de d r u m c u v a p o r u l , pe Dunăre, p î n ă l a V i e n a , costa p e j u m ă t a t e , i a r l a F e s t i ­ v a l e x i s t a u aşa-numitele „Stehpliitze" ( l o c u r i în p i c i o a r e ) , d e s t u l d e c o n v e n a b i l e . P e v a p o r a m d o r m i t p e covertă, m î n c a m d i n traistă, iar l a Salzburg t r e b u i a să v i i z i l n i c c u şase-şapte o r e î n a i n t e d e d e s c h i d e r e a c a s e i , ca să a p u c i u n b i l e t . D a c ă se c î n t a T r i s t a n şi I s o l d a s a u C a v a l e r u l r o z e l o r , c a r e d u r a u şi ele v r e o p a t r u c e a s u r i , f ă s o c o t e a l a ! D a r , ce conta, cînd F i d e l i o e r a d i r i j a t d e R i c h a r d Strauss, Maeştrii cîntăreţi, d e T o s o a n i n i , i a r D o n G i o v a n n i , de B r u n o Walter, c u ansam­ b l u l Scalei d i n M i l a n o , a v î n d î n p r i m e l e r o ­ l u r i p e D u s o l i n a G i a n n i n i şi E z z i o P i n z a ?! S a u c î n d î n faţa C a t e d r a l e i se j u c a Jedermaη ii, m o n t a t d e M a x R e i n h a r d t ? T o t î n a n i i a c e i a , e l a p u s î n scenă s e n z a ţ i o n a l u l său F a u s t î n a e r l i b e r , u n d e j u c a ş i M i h a i Popescu, p e a t u n c i student l a „ReinhardtSeminar", conservatorul condus de celebrul regizor. întors acasă, a m scris u n a r t i c o l i n t i t u l a t „ 0 s ă p t ă m î n ă l a S a l z b u r g " şi m-am d u s c u el l a „ V r e m e a " . E r a o revistă a d m i r a b i l ă . 0 citeam c u pasiune. N u cunoşteam perso­ n a l p e n i m e n i d i n redacţie. C r o n i c a d r a m a ­ tică o făcea I o n A n e s t i n , i a r cea m u z i c a l ă o împărţeau A n t o n H o l b a n ( S i m f o n i c e l e ) şi R a d u C i o c u l e s c u ( O p e r a ) . L - a m g ă s i t p e An e s t i n l a b i r o u , u n d e schiţa m a c h e t a p a g i n i i

• răscrucile actorului contemporan O convorbire de Paul Tufung u
32

www.cimec.ro

i n t i t u l a t e „Spectacolul". Λ răsfoit manuscri­ s u l , m-n p r i v i t o c l i p ă , z î m b i t o r , şi m-a î n ­ trebat : — M a i ai ceva ? Nu ştiam dacă întrebarea înseamnă un refuz politicos sau... — Pentru numărul viitor. Ăsta-1 d a u la tipar acum ! — Glumiri ? — D o m n u l e , eu n u g l u m e s c c u p u b l i c a r e a manuscriselor. M a i adu-mi. L a revedere ! „ V r e m e a " a p ă r e a v i n e r e a . E r a într-o l u n i . Τţi închipui cum au trecut zilele... între t i m p , a m s c r i s şi a l d o i l e a a r t i c o l . E r a n u ­ m a i d e s p r e t e a t r u : J e d e r m a n n şi F a u s t . V i ­ n e r i , l a p r i m u l chioşc, cer r e v i s t a . într-ade­ v ă r , p e p a t r u c o l o a n e , a r t i c o l u l m e u . D e a¬ tunci, am rămas la „Vremea". L a început, colaborator, apoi cronicar muzical, „inter i m " - u l l u i A n e s t i n l a t e a t r u şi s e c r e t a r d e redacţie. P î n ă în 1937, cînd a m trecut la „ T i m p u l " , chiar de la n u m e r e l e de probă, unde t o t A n e s t i n scrin cronica dramatică. D e la e l m i - a r ă m a s o b i c e i u l „ p r e m i e r e i d e asenră". N o a p t e a , d u p ă p r e m i e r ă , A n e s t i n v e ­ nea l a redacţie, îşi făcea c r o n i c a , e x a c t p e l o c u l l ă s a t î n p a g i n ă , şi a d o u a z i a p ă r e a . C a să n u l u n g e s c , v r e a u ' să m a i a d a u g d o a r că a m s c r i s l a „ V r e m e a " t i m p d e p a t r u a n i şi ceva (între 1 9 3 3 şi 1937), săptâmînal, cronică muzicală. Sînt vreo două sute de a r t i c o l e , şi m ă b u c u r c ă g ă s e s c u n e o r i c i t a t e î n l u c r ă r i l e m u z i c o l o g i l o r d c a z i . M i s-a şi p r o p u s să s c o t u n v o l u m . N - a m t i m p . N u - i n i m i c . D a c ă n u - 1 f a c e u , o să-l f a c ă a l ţ i i , mai tîrziu. „Vremea" a fost pentru mine o mare şcoală. A c o l o , z i d e z i , afară d e A n e s t i n , a m lucrat alături de Pompiliu Constaaitinescu, M i r c e a Ştefănescu, V i c t o r I o n P o p a , Mihail S e b a s t i a n , I o n C ă l u g ă r u , F e l i x A d e r c a şi c î ţ i alţi c o l a b o r a t o r i a i r e v i s t e i , astăzi, c l a s i c i a i literaturii noastre interbelice. Şi, fiindcă v o r ­ b e a m d e c l i m a t , î ţ i î n c h i p u i ce r o l f o r m a t i v a a v u t a s u p r a m e a această e c h i p ă d e a u r . — Care a fost cea m a i b u n ă stagi­ u n e a c r i t i c u l u i d r a m a t i c T r a i a n Şelm a r u ? Ce î n s e a m n ă , p e n t r u d u m n e a ­ voastră, a c t i v i t a t e a d c la revista „Tea­ t r u l " ? Care este i p o s t a z a cea m a i b u n ă de afirmare a u n u i cronicar : dc re­ dactor sau de colaborator ? — greu de eau caz, a Nu Să să de de încep spun a om cu ultima întrebare, deşi mai la marc una şi de mă mi-e bună la

care e unui la

i p o s t a z a cea cronicar : Depinde, In cea fost ce mai şi de

afirmare la

redactor caz priveşte, parte alta. „Tea­

colaborator. s-au legat. mele,

om. In am

lucrurile

activităţii

mi-a stricat.

Perioada de la revista rodnică. cît am am

t r u l " , o c o n s i d e r cea m a i în cei zece al ani

(1959—1969) reviste, am şi avut

fost o satis­

redactor-şef enormă

acestei

cîştigat mari

experienţă

facţii. A m găsit u n t e r e n p r o p i c e aplicării η t o t ce î n v ă ţ a s e m d e l a d a s c ă l i i m e i , d e l a o a m e n i i d e t e a t r u d c c a r e m - a m l e g a t de-a lungul anilor, încă d i n adolescenţă. Ţi-am s p u s d o a r că a m î n c e p u t m e s e r i a d e f o a r t e t î n ă r . E u n u c r e d că u n c r i t i c d e t e a t r u e totuna c u u n spectator ceva m a i avizat, care v i n e l a s p e c t a c o l şi a p o i s c r i e l a g a z e t ă : „im%a p l ă c u t " sau „nu mi-a plăcut"... Au e x i s t a t şi e x i s t ă , f i r e ş t e , şi a s e m e n e a c r o n i ­ c a r i . U n i i , c h i a r f o a r t e t a l e n t a ţ i , c u l ţ i şi c u b u n - g u s t . D a r c r i t i c u l e — s a u a r t r e b u i să fie — parte a mişcării teatrale, n u n u m a i să c u n o a s c ă t e o r e t i c a r t a s p e c t a c o l u l u i , c i şi să f i e l e g a t d c v i a ţ a d c z i c u z i a c r e a t o ­ r i l o r e i . C e e a ce n u î n s e a m n ă să-şi p i a r d ă s p i r i t u l c r i t i c . D i m p o t r i v ă . D a r să d e t e r m i n e u n d i a l o g c u a c e ş t i a , să f i e r e c e p t i v l a p u n ­ c t e d e v e d e r e o p u s e , să f a c ă t o t p o s i b i l u l pentru a stimula dezbaterea, schimbul de o p i n i i . N u m a i a ş a se p o a t e d e t e r m i n a o a t ­ m o s f e r ă d e l a b o r a t o r d e c r e a ţ i e . Ca să i e s d i n sfera abstracţiunilor, v o i a m i n t i că, î n zece a n i , a m p u b l i c a t î n revistă p e s t e o sută de piese originale. Spre b u c u r i a m e a , m a r e p a r t e d i n t r e ele sînt p i e t r e de t e m e l i e în opera u n o r cunoscuţi d r a m a t u r g i . M u l t e d i n ­ t r e aceste piese — m a i c u seamă ale celor ce p u b l i c a u p e n t r u î n t î i a o a r ă , d a r n u n u ­ m a i — le p u n e a m , d u p ă publicare, în discu­ ţia u n u i cerc m a i l a r g d e s c r i i t o r i , o a m e n i d e t e a t r u , s e c r e t a r i l i t e r a r i , şi a p o i t i p ă r e a m d i s c u ţ i a . A c e e a ş i m e t o d ă a m f o l o s i t - o şi c u s p e c t a c o l e î n c a r e se e x p e r i m e n t a u modali­ t ă ţ i r e g i z o r a l e i n e d i t e . Cea m a i interesantă d i n t r e aceste c o n f r u n t ă r i a fost pe m a r g i n e a montării lui Liviu Ciulei, Cum vă place. U n u l d i n t r e r e d a c t o r i i noştri a scris a t u n c i o cronică m a i m u l t decît rezervată. AJlînd că C i u l e i e î n t o t a l d e z a c o r d c u o p i n i i l e e x ­ p r i m a t e , l-am i n v i t a t să r ă s p u n d ă . L a în­ ceput a refuzat, mărturisindu-mi cu since­ r i t a t e că n u c r e d e că a r t i c o l u l s ă u v a a p ă ­ rea. I-am d a t cuvîntul dc onoare. A m p r i m i t u n adevărat s t u d i u , unde, în cel m a i pole­ m i c (dar totodată u r b a n ) spirit, erau com­ b ă t u t e cele susţinute î n revistă. L - a m p u b l i ­ c a t i n t e g r a l , c o m u n i o î n d u - i , î n s ă , că n e r e ­ z e r v ă m d r e p t u l l a replică. E c o u l a fost atît de m a r e , încît a m f o s t solicitaţi de n u m e r o ş i regizori, actori, critici, scriitori, să organi­ z ă m o m a s ă r o t u n d ă . Z i s şi f ă c u t . R a r i n i s-a î n t î m p l a t să a s i s t l a o m a i a p r i n s ă î n ­ f r u n t a r e d e p ă r e r i . C u m t o t u l se i m p r i m a s e pe b a n d ă de m a g n e t o f o n , a m d a t la tipar materialul, cuvînt cu cuvînt, în două n u m e r e consecutive. Dacă, pînă la urmă, acordul n u a fost d e p l i n , cîştigul a fost i m e n s , datorită c l a r i f i c ă r i l o r t e o r e t i c e p r i n c a r e s-a a j u n s l a înţelegerea mai profundă a valorii acestei reprezentaţii, ce a î n s e m n a t u n m o m e n t i m ­ portant în dezvoltarea gîndirii noastre regi­ zorale. Ν ύ β de m i r a r e că, în teatrele d i n întreaga ţară, s t e n o g r a m a publicată a fost s t u d i a t ă ş i n i s-a c e r u t să o r g a n i z ă m c î t m a i d e s a s e m e n e a d e z b a t e r i . C e e a ce a m şi f ă c u t .

www.cimec.ro

33

S t i l u l acesta d e l u c r u a d u s l a o d i n ce i n ce m a i strânsă l e g ă t u r a î n t r e r e d a c ţ i e şi c r e ­ a t o r i i de spectacole, revista d e v e n i n d e m a n a ­ ţia n u a u n u i g r u p , c i a mişcării teatrale r o ­ mâneşti, jucînd u n r o l însemnat în promova­ rea e x p e r i m e n t u l u i scenic, î n a f i r m a r e a r o l u ­ l u i c r i t i c i i şi î n p u n e r e a l a c u r e n t a u n e i b u n e părţi a p u b l i c u l u i c u concepte estetice n o v a ­ t o a r e . Colecţia r e v i s t e i d i n acea p e r i o a d ă e m ă r t u r i a u n e i a d i n t r e cele m a i înfloritoare etape a l e mişcării n o a s t r e teatrale, cînd scena r o m â n e a s c ă s-a i m p u s p r i n t r e p r i m e l e s c e n e ale l u m i i . C u a c e a s t a , c r e d că a m r ă s p u n s şi l a î n ­ t r e b a r e a : „care a u f o s t cele m a i b u n e sta­ giuni ale criticului dramatic Traian Şelm a r u ?" — Vă rugăm să schiţaţi o pano­ a dramaturgiei româneşti con­ ramă t e m p o r a n e , f o r m u l î n d u - v ă şi o p ţ i u n i l e pentru anume valori... — 0 panoramă contemporane ? Ε să s c r i u o i s t o r i e cîtcva r î n d u r i . Cît cuprinse în tot douăzeci d e a i d . a dramaturgiei româneşti c a ş i c u m m i s-ar c e r e a peste trei d e c e n i i , î n despre opţiunile m e l e , sînt ce a m scris în ultimii

— Este teatrul o artă distinctă ? Este e l o sinteză între arta d e c l a m a ­ ţ i e i , l i t e r a t u r ă şi p i c t u r ă , i n i m i c ă , p a n ­ tomimi e l e . ? Ce r o l î i revine, i n acest c a z , d r a m a t u r g u l u i ? D e t e x t i e r , p u r şi s i m p l u , s a u d e c r e a t o r a l u n o r v i z i u n i s c e n i c e ? C u m se r e z o l v ă , d u p ă părerea d u m n e a v o a s t r ă , c o n f l i c t u l d i n t r e s c r i i t o r u l d e t e a t r u şi r e g i z o r (atunci cînd regizorul i m p u n e o v i z i u n e per­ sonală asupra t e x l u l u i ) ? — D a , t e a t r u l e s t e o artă d i s t i n c t ă . N u s p u n n i c i o noutate. A u afirmat-o alţii, m u l t înaintea noastră. I n c u r s u l despre arta acto­ r u l u i , ţ i n u t î n 1933, l a A c a d e m i a d e s t u d i i teatrale a T e a t r u l u i Naţional d i n Bucureşti, T u d o r V i a n u spunea : „Suveranitatea regizo­ rului î n t e a t r u l m o d e r n este u n f e n o m e n r e l a t i v n o u . G o e t h e , care î n atîtea lucruri ale t e a t r u l u i a a v u t i d e i fructuoase, a r e ­ s i m ţ i t n e v o i a r e g i z o r a t u l u i ş i 1-a i n i ţ i a t , a t î t p r i n s c r i e r i l e sale, cît şi p r i n p r a c t i c a sa I a teatrul d i n W e i m a r . Totuşi, abia î n zilele noastre (Vianu se r e f e r e a la M a x Reinhardt — n . n . ) a î n c e p u t s ă se v o r b e a s c ă despre r e g i z o r i ca d e s p r e nişte artişti care deţin o importanţă capitală î n înjghebarea u n u i spectacol". Şi, î n c o n t i n u a r e : „Ce d e ­ parte sîntem, cînd considerăm opera l u i R e i n h a r d t , d e concepţia t e a t r u l u i ca o s i m p l ă c o p i e s p a ţ i a l ă a t e x t u l u i ! I n t r e t e x t şi s p e c ­ t a c o l s-au i n t r o d u s , p e n t r u a n a l i z a n o a s t r ă , n u n u m a i p l u s u l c r e a t o r p e care-1 a d u c e j o c u l a c t o r u l u i , d a r şi a c ţ i u n e a d e u n i f i c a r e a a c t o ­ r i l o r , î n t r e e i ş i c u m e d i u l s c e n i c , c a r e i se d a t o r e ş t e r e g i z o r u l u i " . Să-l c i t e z p e C a r a g i a l e ?

A m m a i făcut-o. Ε b i n e să r e p e t ă m formu­ l a r e a sa c a t e g o r i c ă : „ T e a t r u l e o a r t ă i n d e ­ pendentă c a r e , ca să e x i s t e î n a d e v ă r c u d i g n i t a t c t r e b u i e să p u n ă î n s e r v i c i u l s ă u t o a t e c e l e l a l t e a r t e , f ă r ă să a c o r d e v r e u n e i a d r e p t u l d c egalitate p e p r o p r i u l l u i teren" ( „ E p o c a " , 8 a u g u s t 1897). I a r , d u p ă Ibrâil e a n u : „Piesa d e t e a t r u c g e n d r a m a t i c c u adevărat n u m a i cînd esle jucată. Cetirea u n e i piese d c t e a t r u c u n f e l d c a b u z , căci, î n c ă o d a l ă , o p i e s ă d e t c a l r u se p e r c e p e l e ­ g i t i m n u m a i cînd o v e d e m , adică a t u n c i cînd asistăm l a acţiune. O piesă d e t e a t r u cetită devine, dacă ne g i i u l i m bine, o nuvelă dia­ logată" („Creaţie şi analiză", în volumul „ S t u d i i l i t e r a r e " , B u c u r e ş t i , 1930, p p . 3 8 — 3 9 ) . î n s e a m n ă asta că r o l u l d r a m a t u r g u l u i este — c u m sună întrebarea — d e textier, p u r şi s i m p l u ? N i c i d e c u m . O piesă de teatru — vorbesc, bineînţeles, despre o operă d e valoare — e asemănătoare unei partituri. C h i a r dacă toată l u m e a a r cunoaşte notele şi l e g i l e c o m p o z i ţ i e i , d a c ă a r ş t i să c i t e a s c ă p a r t i t u r a u n e i sonate, a u n e i s i m f o n i i sau d r a m e l i r i c e , acestea n u trăiesc d e p l i n decît p r i n i n t e r m e d i u l c e l o r c e l e e x e c u t ă . Ce a r fi fost W a g n e r , fără u n Toscanini, sau M o ­ z a r t , f ă r ă u n B r u n o W a l t e r ? — c a să d a u e x e m p l e , l a întâmplare... Şi, totuşi, i n t e r p r e ­ tările m u r i l o r c o m p o z i ţ i i n u s e a m ă n ă între ele. D e s i g u r , S i m f o n i a a I X - a e S i m f o n i a a I X - a , d a r într-un f e l o d i r i j a F u r t w ă n g l e r , î n a l t u l , P e r l e a şi S i l v e s t r i , a l t f e l o c o n d u c e K a r a j a n . Să ne întoarcem la teatru. I-am văzut în H a m l e t pe Moissi, pe Demetriade, pe L a u r e n c e O l i v i e r şi, a o u m , p e l o r d a c h e . îmi amintesc d e competiţia Vraca-Valen tin e a n u - C a l b o r e a n u , p e scena N a ţ i o n a l u l u i . Fie­ care a f o s t u n H a m l e t , acelaşi şi, t o t o d a t ă , cît d e d i f e r i t ! C u m se r e z o l v ă „ c o n f l i c t u l " s c r i i t o r u l u i d o teatru c u r e g i z o r u l ? — m ă întrebi. D e p i n d e . U n e o r i e c o n f l i c t , a l t e o r i sînt d e o s e b i r i d e v e d e r i , c a r e se r e z o l v ă , p î n ă l e u r m ă , într-o soluţie c o m u n ă . D e s i g u r , cînd a u t o r u l e în viaţă, d r u m u l n u e l i n , fără contradicţii, m a i a l e s d a c ă ţ i n e m s e a m ă (şi n u p u t e m a l t f e l ) de f a p t u l că s p e c t a c o l u l e o r e a l i z a r e colec­ t i v ă , n u n u m a i a a u t o r u l u i şi a r e g i z o r u l u i , c i şi a a c t o r i l o r , a s c e n o g r a f i l o r ş i s c e n o t e b n i c i e n i l o r . Cîte „ c o n f l i c t e " n u c u n o a ş t e m , î n t r e r e g i z o r i şi a c t o r i ? N u d e m u l t , u n t î n ă r şi t a l e n t a t r e g i z o r , c a r e î n c e p u s e să l u c r e z e u n s p e c t a c o l c l a s i c , a f o s t înlocuit d i n p r i c i n a dezacordului interpreţilor cu viziune.'» sa asupra montării. Experienţa arată că cele m a i b u n e r e z u l t a t e s-au o b ţ i n u t p r i n m u n c a d e e c h i p ă , c î n d e x i s t ă a f i n i t ă ţ i şi c o m u n i u n e între coechipieri. — ce felul toriul Dacă titluri aţi aţi fi director de teatru., reper­ in

propune

pentru

primelor

stagiuni ?

Vreau,

a c e s t a , să v ă f a c să v ă ş i să v ă d e f i n i ţ i teatrală şi politica

divulgaţi concepţia tea­

preferinţele despre

despre

trul politic...

34

www.cimec.ro

— D a c ă aş f i d i r e c t o r d e t e a t r u . . . I n p r i ­ m u l r î n d , mi-aş f o r m a o e c h i p ă , c u c o n d i ţ i a să g ă s e s c c o l a b o r a t o r i c a r e să c r e a d ă î n m i n e şi î n c a r e să c r e d , l a r î n d u - m i . î m i ceri titluri pentru repertoriu. Nimic mai simplu. Literatura dramatică universală e atît de v e c h e şi d e b o g a t ă ! C î t d e u ş o r e să a l c ă ­ se şi tuieşti o „listă de piese" ! Sistemul practică. î n s e a m n ă asta că a v e m u n reper­ toriu ? Repertoriul e, î n primul rînd, un program estetic. D e p i n d e dacă ai cu cine să-l r e a l i z e z i , d a c ă p r e f e r i n ţ e l e t a l e s î n t şi ale t r u p e i , şi cîte a l t e l e . . . P e r s o n a l , m ă interesează c u precădere d r a ­ m a t u r g i a o r i g i n a l ă . N u m ă r e f e r l a cea i n ­ t r a t ă î n p a t r i m o n i u l clasic : e o b l i g a t o r i u ca aceasta să f i e î n permanenţă prezentă pe afişele T e a t r e l o r N a ţ i o n a l e . Deşi l u c r u r i l e n u s t a u a ş a . şi n u e b i n e . D e a n i d e z i l e , g e n e ­ raţiile t i n e r e n u p o t v e d e a — c u m se i n tîmpln pe vremea adolescenţei m e l e — nu n u m a i pe m a r i i clasici, d a r , c u rare excepţii, n i c i p e c e i c a r e l i s-au a d ă u g a t , de-a l u n g u l t i m p u l u i . Să r e v e n i m , însă, l a dramaturgia romanească actuală. Cel m a i pasionant mi se p a r e să d e s c o p e r i n o i a u t o r i , să-i a j u ţ i *â se d e s c o p e r e e i î n ş i ş i . A s t a n u î n s e a m n ă *ă î n c u r a j e z i n o n v a l o r i l e , o i , d i m p o t r i v ă , să l e descurajezi, să promovezi talentele reale, — slavă d o m n u l u i — există, poate m a i m u l t ca o r i e î n d . î m i a d u c a m i n t e , c î n d c o n ­ d u c e a m r e v i s t a „ T e a t r u l " şi l u c r a m c u m u l ţ i a u t o r i , r e g r e t a m că n u a v e a m la dispoziţie o t r u p ă n u m a i o n o a s t r ă , d i s p u s ă să „ r i d i c e în p i c i o a r e " t e x t e l e p u b l i c a t e , care întîrzi.iu să f i e r e p r e z e n t a t e , o r i e r a u p r o s t s a u d e l o c reprezentate. Cred că s-au pierdut, astfel, p i e s e b u n e , i a r u n i i s c r i i t o r i n u r e n u n ţ a t să m a i creeze p e n t r u t e a t r u , d i n p r i c i n a i n d i f e ­ renţei c u care n u fost întîmpi.naţi. Victor Ion Popa avea de o m i e de o r i dreptate,
c a r e

află într-o f u n d ă t u r ă . T a l e n t e s î n t , c u d u ­ i u m u l . D i n toate generaţiile. I n s t i t u t u l p r o ­ d u c e , a n d c a n , p r o m o ţ i i n o i . Ce r o l u r i d e c ă p e t e n i e l i se î n c r e d i n ţ e a z ă ? P r o b l e m a e a c e e a ş i şi p e n t r u m a e ş t r i . I n r e p e r t o r i u l c e l o r m a i m u l ţ i , p a r t i t u r i l e d e a n v e r g u r ă se n u ­ m ă r ă pe degete. Şi, c h i a r dacă u n i i a u a v u t , la a c t i v u l l o r , creaţii memorabile, acestea s«au pierdut. T e a t r e l e preferă să ţină pe a f i ş , a n i d e z i l e , aşa-zise „ s u c c e s e d e c a s ă " , degradate, ca v a i d e e l e , î n dauna unor p e r f o r m a n ţ e r e a l e , c a r e n-ar c o n s t i t u i succese d e cosă m a i m i c i , d a r a r f i d e a l t ă c a l i t a t e . P i e r d e r e a e î n e g a l ă m ă s u r ă şi p e n t r u p u ­ blic.

— V ă r u g ă m să definiţi personali­ tatea stagiunilor d i n u l t i m u l deceniu. Ce d i r e c ţ i i f e r t i l e s-au c o n t i n u a t , cu c e a l t e d i r e c ţ i i s-a p o l e m i z a t ? — Stagiunile ultimului deceniu au cu­ n o s c u t şi s u c c e s e i m p o r t a n t e , d e ş i s-au m a ­ n i f e s t a t şi se m a n i f e s t ă p u t e r n i c tendinţele n g r e s i v e faţă de g î n d i r e a n o v a t o a r e . Ε îmb u c u r ă t o r , î n s ă , c ă n o i f o r ţ e s-au alăturat atît d r a m a t u r g i e i , c î t şi r e g i e i . C u m spu­ n e a m , d r u m u l n u le e lesnicios. Totuşi, ele c o n t i n u ă , î n c o n d i ţ i i l e a c t u a l e , să f r u c t i f i c e cîştigurile obţinute în p e r i o a d a de care v o r ­ beam, polemizînd cu vechi concepţii con­ servatoare, cu obtuzităţi birocratice, cu r u ­ tina şi cu platitudinea. In multe teatre — d i n ţară, m a i ales — f e n o m e n u l e e v i d e n t .

— la — parte turgie, pentru buie citate indcă de să — In a o

In

ce m ă s u r ă

a

contribuit critica contemporan Cea o mai ?

dezvoltarea botărîloare ei a luptat pentru gîndirc ducem ne

teatrului măsură. pentru artei

mire drama­ Tre­ tena­ fi­ uşor sporit, se nu ţin deo­ se

nouă

rînd a f i r m a : „Piesa românească t r e b u i e să fie temelia r e p e r t o r i i l o r romaneşti. Teatrele c a r e se p l i n g d e l i p s a p i e s e l o r d o v e d e s c că n u le-au c ă u t a t p e n t r u că n u l e i n t e r e s e a z ă " . C u n o s c şi a c u m o seamă de lucrări, unele tipărite, altele în manuscris, profunde, ca g î n d i r c , p o l i t i c e , în c e l m a i p r o p r i u înţeles a l c u v î n t u l u i , p e n t r u că a t a c ă p r o b l e m e acute ale societăţii, a l e e p o c i i , d a r în l o c u l cărora teatrele preferă, din pricina minimei re­ zistenţe, t o t s o i u l de piesuliţe confecţionate d u p ă u n reţetar c o n f o r t a b i l . A s t f e l de t e x t e sînt d u s e p e u m e r i d e a c t o r i d e m î n o î n t î i , c u succes sigur la public, de fapt — tot v o r b a l u i P o p a — la sigura l u i „pervertire". Cine oîştigă, d i n t r - o a s t f e l d e ..politică tea­ trală" ? — Credeţi sau Cum că în actorul pragul este se află la o

înnoirea teatrală lupta chiar în mai cale de

spectacolului, cu

contemporană. departe, sau tocmai au ce că încă o sau unei

sporită,

dacă —

stau

piedici, deloc noastre colocviile numai în ce e

îndepărtat. în şi

Rîndurile centre Păcat

dezbaterile periodic, sebit de oglindesc acordat Nu e de proză opinii viste

prilejuite diverse nu fructuoase.

ale ţării, sînt presă. despre al

se c o n t i n u ă timp

Spaţiul redus. carte trei re­ în să de de apă­ cri­

problemelor normal critice ca, în în se se p r o n u n ţ ă ,

teatrului

pe larg, două număr cu

acelaşi întîmplă

(cum

regularitate dramatică tot volume soiul de

„România l-înduri, rut tică un şi

literară"), acelea, drept mai

cronica la

d i s p u n ă , c u foarte rare excepţii, d e 4 0 — 5 0 supuse că, în lui mare de ingerinţe. Ε teatrală, ultimii ani, a Valeriu

răscruce sinteze ?

unei

inedite actual

momentul

al actorului ? — Cred că e l a o sinteză de răscruci. F ă r ă g l u m ă . C a să n u z i c c ă m a j o r i t a t e a se

număr

datorită

Râpeanu, e destul.

iniţiatorul Mulţumesc

colecţiei „ M a s c a " . D a r n u pentru... spaţiu !

www.cimec.ro

3 5

TEATRU Şl FILM
• PAUL EVERAC

Reflecţiile unui dramaturg despre cinematografie*

1

R o m a n u l n u î n c a p e î n f i l m . C u cît r o ­ m a n u l c m a i b u n (mai vast, m a i com­ plex), cu atît încape mai greu în

film. N i c i piesa nu î n c a p e în f i l m . Cu cît e piesa m a i b u n ă , t o t aşa, c u atît încape m a i g r e u în f i l m . Totuşi, piesa parcă încape ceva m a i b i n e în f i l m decît r o m a n u l . D c ce ? M a i întîi, d i n cauza duratei. Durata f i l m u ­ lui e ceva m a i aproape d e d u r a t a piesei decît de a r o m a n u l u i . A p o i , d i n cauza ele­ m e n t u l u i d r a m a t i c , c a r e se g ă s e ş t e m a i c o n ­ c e n t r a t î n d r a m ă decît i u r o m a n . Dramaticul nu e apanajul piesei de teatru. Dramaticul p o a t e e x i s t a şi i n poezie, poate e x i s t a şi î n r o m a n , şi discurs, şi chiar într-o înfruntare într-un n a t u r a l ă , u m a n ă , a n i m a l ă , vegetală. D a r , cel m a i b i n e se g ă s e ş t e o r g a n i z a t d r a m a t i c u l î n piesa de t e a t r u . Şi, cel m a i b u n organizator a l l u i se n u m e ş t e d r a m a t u r g . E l e specia­ listul în extras d r a m a t i c u l d i n orice. D r a m a ­ ticul e u n f e l de a p r i v i l u c r u r i l e , u n soi special d e selecţiune a l o r : «elecţiunea î n ­ f r u n t ă r i l o r , a r u p e r i l o r bruşte, c u efecte ac­ centuate. Ε şi o m o d a l i t a t e d e a a ş e z a î n timp aceste l u c r u r i selecţionate, î n aşa f e l î n c î t e l e să c r e a s c ă m e r e u , u n e l e d i n a l t e l e , pînă la ruptură. Ε şi u n s o i d e e c o n o m i c a faptelor narate, reUnînd cu precădere pe cele ce a j u t ă această d e c u r g e r e . Ε şi o t e h ­ nică de aţîţare, cu prelungirea aşteptării (suspens), şi c u s u r p r i z a s o l u ţ i e i . T o a t e a s t e a l e ştie — î n p r i n c i p i u — m a i bine drama­ t u r g u l , fiindcă sînt meseria l u i . D e aceea, s-ar p u t e a c a e l să f u r n i z e z e m a i u ş o r dra­ maticul f i l m u l u i , d e c î t a l ţ i i . N u e, î n s ă , o b l i ­ gatoriu.

2

decît orice desfăşurare l a v e d e r e ; faţă de ele, f i l m u l , oricît de i m a g i s t i c , n u e decît d i l u ţ i e . S î n t şi t e x t e r e d u n d a n t e , inapte de m u l t ă sugestie implicită ; faţă de ele, f i l m u l reprezintă o economie. I n general, creatorii d c f i l m pleacă de la ideea, n u t o t d e a u n a în­ temeiată, că textul trebuie economisit la maximum, că i d e a l u l u n u i story cinemato­ g r a f i c e să se e x p r i m e c î t m a i f ă r ă t e x t . E i au o încredere exagerată în mijlocul pre­ p o n d e r e n t a l f i l m u l u i , care e i m a g i n e a , ca­ p a b i l ă să e x p r i m e , u n e o r i , şi p s i h o l o g i e , şi acţiune. D a r , d a c ă acesta e m i j l o c u l p r e p o n ­ d e r e n t , n u e şi s i n g u r u l . F o a r t e r a r , i m a g i n e a p o a t e să d e a ideologia p e r s o n a j u l u i , care e c u t o t u l a l t c e v a decît starea l u i d c s p i r i t : este t o t a l i t a t e a i d e i l o r î n v i r t u t e a cărora ac­ ţionează. I n acest înţeles, i d e o l o g i a n u poate l i p s i n i c i d i n t e a t r u , n i c i d i n r o m a n şi, d e cele m a i m u l t e ori, nici din film. ilamlel a r e o i d e o l o g i e , d e s u p r e m ă c o n c e n t r a ţ i e şi s u g e s t i e , şi o e x p r i m ă p r i n c u v i n t e ; omu­ l e ţ u l l u i G o p o a r e şi e l o i d e o l o g i e (vrea p a c e ) şi o e x p r i m ă f ă r ă n i c i u n c u v î n t . D a r c o d i f e r e n ţ ă , p a r c ă !... Tehnica d r a m a t i c u l u i , transferată, aşa c u m este, l a f i l m , n u d ă , s i n g u r ă , m a r e lucru. Tehnica dramaticului, aplicată d e s c o p e r i t î n t e a t r u , se n u m e ş t e f ă c ă t u r ă : o a ­ m e n i i v o r b e s c , se î n f r u n t ă , d a r s i m ţ i c ă t o t u l e f o r m a l , c ă s-a r e ţ i n u t n u m a i t e h n i c a r e s p e c ­ t i v e i m a t e r i i , n u şi s u b s t a n ţ a . I n cinemato­ g r a f , t e h n i c a f i i n d m a i a c t i v ă , e l o c d e şi m a i m u l t ă f ă c ă t u r ă . A u t o r u l care n-are s u b ­ stanţă (scenarist, cineast) zice : lasă, n u e nimica, o scot e u d i n „cinematografic", şi î n c e p e să se î n t e m e i e z e p e m u l t e l e mijloace ale f i l m u l u i : u n g h i u r i , peisaj, coloană so­ n o r ă etc. E l c r e d e , d e p i l d ă , că r e z o l v ă c u prim-planul ceea ce c c a r e n t î n substanţa dramatică. Ei bine, nu rezolvă. Făcătura bate l a ochi. I n t e a t r u , posibilitatea de a „trişa" e ceva m a i m i c ă , fiindcă sînt mai puţine mijloacele de substituţie a substanţei. T e h n i c a i m a g i n i i îşi a r c p r o p r i a e i l e g i ­ t a t e . A ş a f i i n d , d e e a se l e a g ă f e l d c fel dc pretenţii. D e p i l d ă , m u l t e f i l m e îşi f a c u n i d e a l d i n a p r e z e n t a avantajos, p r o p a g a n d i s t i c p e i s a j u l ţării (asta, f ă r ă mare legătură c u f o n d u l ) . T e a t r u l n u c ţinut la

4

F i l m u l poate face e x p l i c i t ( p r i n v i z u a ­ l i z a r e ) ceea ce p i e s a c o n ţ i n e i m p l i c i t (prin text). Ε m a i bine sau e m a i rău ? Depinde de arta creatorului. Sînt texte d e t e a t r u m a i b o g a t e ' p r i n c e e a ce i m p l i c ă Invităm pe oamenii de teatru ji pe cineaşti, ca şi pe spectatorii inte­ resaţi de problemele aduse în discuţie, să participe la dezbaterea iniţiată in acest număr. *)

3

5

36

www.cimec.ro

aşa c e v a . P r o p a g a n d a î n t e a t r u p o a t e ave:; cam u n singur sediu : idealizarea persona­ j e l o r . I u f i l m , sînt m u l t mai multe lucruri de idealizat. Pînă şi acurateţea îmbrăcă­ mintei.

P e l î n g ă d r a m a t i c , în f i l m î n c a p f o a r t e m u l t e : l i r i s m , d a n s , s p o r t , viaţă-aşac u m - e (vérité), care uneori ajută, i a r a l t e o r i „ a j u t ă " aşa d e b i n e , încît c o r u p d e s t i ­ naţia dramatică a f i l m u l u i . A v e m m u l t e f i l m e cu destinaţie n e d r a m a t i c ă . M i e , ca o m de t e a t r u , m i se p a r d e v i a t e . N u i u b e s c a l b u ­ m e l e şi m i x t u r i l e f ă r ă c o n s e c u ţ i e . N u i u b e s c ce n u c r e ş t e .

6

a v e a . d e c i . m u l t i p l e p a r a f r a z e la un subiect d a t , c u ş a n s e m a i m u l t e d e n-1 v a l o r i f i c a ş i , e v i d e n t , şi c u „ ş a n s e " d e n-1 d e f o r m a . I n f i l m , ş a n s a c u n a , se j o a c ă p e t o t s a u p e n i m i c . D r a m a t u r g u l m o f l u z a r e revanşa scenică o r i cînd posibilă, scenaristul m o f l u z n-o mai a r c . P i e r d e r i l e î n f i l m s î n t , v a i !, i r e p a r a b i l e .

Scenaristul care lucrează m a i cu grijă o piesă istorică se c o r u p e c î n d l u ­ crează u n f i l m i s t o r i c , î n care, p r o f i tînd şi d e „ s p e c i f i c u l " c i n e m a t o g r a f i c , f a c e să î n c a p ă , a b e r a n t , c e l e m a i incompatibile l u c r u r i . E i ştie c ă s c h e m a l u i e „ m a s c a t ă " d e d e c u r g e r e a f i l m u l u i . D e aceea n i c i nu-şi m a i d ă m u l t ă osteneală. O r i c u m , consecuţia l u i , l o g i c a l u i , r i s c ă să se p i a r d ă l a m a s a d c m o n t a j . . . S t r i n g e n ţ a l u i r i s c ă să f i e b a l o n a t ă d e alţi f a c t o r i . E c o n o m i a , s c r u p u l u l său d e adevăr, p o t f i „corectate" pc d r u m . Atunci d e c e a r f i r i g u r o s ? Ş i c e e a c e se î n t î m p l ă l a „ i s t o r i c e " se p o a t e î n t î m p l ă şi l a p s i h o l o ­ gice, şi, î n g e n e r a l , la o r i c e f e l d e film.

7

Cu t o a t e a s t e a , f i l m u l este m a i v a n d a ­ bil d e c î t p i e s a , îşi s c o a t e m a i uşor b a n i i , , găseşte m a i uşor p e reţea p e c e i c î t e v a s u t e d e m i i d c s p e c t a t o r i c a r e bfl-1 r e n t a b i l i z e z e . Şi, a s t f e l , p i e r d e r e a artistică e m e r e u m a s c a t ă d e a m o r t i z a r e a f i n a n c i a r ă , şi n u p r e a se m a i b a g ă d e s e a m ă . A c e a s t ă R e n ­ t a b i l i ta tc-Oricu m , nedescurajată de n i m i c , f a c e c a p r o i e c t e l e t e m a t i c e d e f i l m e să p r e c u m p ă ­ nească asupra calităţii artistice, artificiul, a s u p r a s u b s t a n ţ e i şi n u m ă r u l , a s u p r a v a l o r i i Cel p u ţ i n , p î n ă a c u m .

Din cauza absorbţiei scenariului în materia cinematografică, scenaristul n u are satisfacţiile autorului de teatru, d e p a r t e d e a s t a . Ceea c e i e s e d i n s c e n a r i u l s ă u e, p r i n d e f i n i ţ i e , „ a l i e n a t " , î n t r - o p r o p o r ­ ţie i n c o m p a r a b i l m a i m a r e d e c î t î n teatru. N i m e n i n u p r e a află de el (dacă n u e u n scriitor cunoscut).; f i l m u l c al regiei. Ε uitat repede — f i l m u l f i i n d , ca v î r f d e i n t e r e s , m a i e f e m e r decît t e a t r u l . îşi încasează d r e p t u ­ r i l e şi se r e t r a g e . N u l a s ă n i c i o d i r ă în cultură. N e a v î n d decît satisfacţiile u n e i paternităţi e x p e d i a t e , şi n u a l e u n e i „ r e a l i z ă r i " , s c e n a ­ r i s t u l n-arc n i c i s e n t i m e n t u l r ă s p u n d e r i i . D e u n d e să-l a i b ă ? I n t e a t r u , e l răspunde de c e e a c e se a u d e p e s c e n ă . P i e s a e a l u i , g l o r i a sau s u d a l m e l e , d e cele m a i m u l t e o r i , ale l u i . I n f i l m (artă colectivă, i n d u s t r i e ) , e l e p i t i t în d o s u l celorlalţi. Nu-şi face d i n r ă s p u n d e r e u n p u n c t d e o n o a r e . A r f i inoperant, — acoio u n d e operează atîţia alţii... (Şi t o t u ş i : f ă c î n d şi c r e s c î n d f i l m u l , şi d u c î n d u - 1 d e s e o r i l a n e î m p l i n i r e , l a eşec, r e ­ g i z o r u l n u u i t ă să s p u n ă : a ş a a f o s t sce­ nariul...)

8

E s t e a u t o r u l b u n d e t e a t r u şi u n b u n scenarist cinematografic ? R e g i z o r u l b u n d e t e a t r u , şi u n b u n r e g i z o r d e f i l m ? Actorul bun de teatru, u n b u n actor de cinematograf ? A i c i , orice teorie c v a n ă . I n g e n e r a l , spe­ cialistul, de-aia e specialist, fiindcă ştie ceva m a i b i n e d e c î t altceva. C i n e ş t i e să s c r i e b i n e t e a t r u n-o să p r e a f i e n i c i o d a t ă i n s t a r e să s c r i e la fel de bine f i l m . Ε nevoie de alte calităţi. Ε nevoie, uneori — să f i m d i a l e c ­ tici ! — , şi dc absenţa a n u m i t o r calităţi, a b s e n ţ ă c a r e p o a t e să d e v i n ă , şi e a , o cău­ tate. Şi e n e v o i e de o c o n v i n g e r e egală, la u n o m c a r e şi-a e x p r i m a t o d a t ă preferinţa ! D a r n i c i n u se o p u n e n i m e n i şi n i m i c c a u n d r a m a t u r g să a i b ă t a l e n t d e s c e n a r i s t . M ă c a r c î t u n n e d r a m a t u r g . C u c o n d i ţ i a să î n ţ e l e a g ă d i f e r e n ţ a d e r e g i s t r u . C u aceeaşi c o n d i ţ i e , u n regizor de teatru p o a t e fi foarte bun în c i n e m a , u n actor de t e a t r u , excelent în f i l m . Ş i , a p o i , p r i n t r - u n e f e c t d e feed-back, toate c a l i t ă ţ i l e d e a c o l o , din c i n e m a t o g r a f , se p o t r ă s f r î n g e de-a-ndăratelea în teatru. N u se o p u n e n i m e n i l a t r e a b a a s t a . A t î t , c ă n u e o b l i g a t o r i u . S ă nu f a c e m t e o r i e g r a ­ tuită. Să n u u i t ă m că m u l t ă v r e m e cei m a i b u n i r e g i z o r i d e f i l m a u f o s t t e a t r a l i ş t i i C i u l e i şi P i n t i l i e , î n v r e m e ce m u l ţ i alţi r e g i z o r i n u p o t să s p u n că a u b r o d i t - o . S ă n u u i t ă m că d e Ia r e g i z o r i i b u n i d e f i l m d e a s t ă z i , D a n e l i u c s a u T a t o s , a m v ă z u t şi v a l o r o a s e spec­ t a c o l e d e t e a t r u , î n v r e m e c e m u l ţ i alţii n u •i-au a c r e d i t a t . V a p u t e a f a c e e x c e l e n t u l A l e x a V i s a r i o n , f i l m ? V o m v e d e a . V a p u t e a face e x c e l e n t u l D i n u T ă n a s e , t e a t r u ? Cine p o a t e şti ? N u - i o b l i g a t o r i u . I n Zestrea de la T V ( t o t u n f e l d e f i l m ) , L e l i ţ i a P o p a a f o s t exce­ lentă, în c i n e m a t o g r a f i e , c u aceeaşi zestre, d e o c a m d a t ă , m a i p u ţ i n — d a r nu e nici o regulă, se poate oricînd altfel. Albulescu a jucat în multe piese, nici­ odată ca în filmul Puterea şi Ade­ vărul. Dron de pe peliculă e mai bun d e c î t c e l d e p e s c e n ă , P o g o n a t η -a d a t nici

Π

I n f i l m , r e g i z o r u l realizează îndeobşte versiunea unică a scenariului, spre deosebire de t e a t r u , u n d e el realizează a η -a v e r s i u n e , p e c a r e se sileşte s-o d i f e r e n ­ ţieze c î t m a i m u l t d e c e l e l a l t e . I n t e a t r u v o m

9

www.cimec.ro

37

ca, î n t e a t r u , rît în f i l m ; în s c h i m b , Gihla Marinescu, sau Cina Patriciii, sau Rodica T a p a l a g ă , oricîtc f i l m e a r face, r ă m î n mari aclriţe de t e a t r u .

Uneori, actoria de f i l m ..rasială". Si d i n r ă s f ă ţ u r i şi c i u b u c e n u p r e a iese artă m a r e . Creşte, d i n n e f e r i c i r e , n u ­ m ă r u l a c t o r i l o r discreditaţi de m o d e s t i a apa­ riţiilor l o r c i n e m a t o g r a f i c e . I n t e a t r u , e i sînt capete de afiş, în f i l m . coboară p î n ă aproape de figuraţie. E s t e a i c i , să î n ţ e l e g e m , o d o r i n ţ ă d e p e r ­ sistenţă, de p e r e n i t a t e . D a r n u e n u m a i atît. Mai e şi o abdicare, — pentru foarte meschine motive...

•1 V r e a u să î n c h e i e :u c î l e v a p ă r e r i a s u p r a stadiului actual al cinematografiei noastre. D u p ă o p i n i a m e a . profesional i t a t e a a c r e s c u t s i m ţ i t o r . Se f i l m e a z ă mai b i n e , ca meserie, decît oricînd p î n ă acum. S-a c i ş t i g a t î n c a r a c t e r „ f i l m i c " , l u c r u care se s i m t e , într-o o a r e c a r e m ă s u r ă , c h i a r d i n s c e n a r i i , d a r m a i ales d i n p u n e r e a î n p a g i n ă . Cei ti'ci r e g i z o r i t i n e r i a m i n t i ţ i m a i sus, d a r şi a l ţ i i ( D a n P i ţ a , T i m o t e i U r s u ) , s î n t î n t r - u n progres evident. T e m e i u r i p e n t r u f i l m e m a r i , dinspre regie, ar exista. Nu se s i m t e î n c ă s u f i c i e n t c u l t u r a . Cul­ t u r a adîncă, c o n t a c t u l cu m a r i l e v a l o r i . Cînd se f a c f i l m e e s e i s t i c e s a u p a r a f r a z e l a m n r i m i t u r i , sînt d e r i z o r i i . U n e o r i , n o u t a t e a teh­ nică sau găselniţa sînt folosite în l o c u l v a ­ l o r i i . A l t e o r i , p a s t i ş a , c a să n u - i z i c e m a l t f e l . S e m n că această c o n s o l i d a r e p e m i j l o a c e p r o ­ p r i i , care e c u l t u r a , n u e încă la p a r a m e t r i i doriţi. N u e v o r b a de informaţie sau f o r m a ­ ţie p r o f e s i o n a l ă . Ε vorba de calitatea omul u i , ce-şi î m p l i n e ş t e g î n d u l şi s i m ţ i r e a p r i n r e f e r i r i I a c e s-a s p u s m a i b u n î n l i t e r a t u r a şi a r t a l u m i i . ( D e a c e e a , C i u l e i şi P i n t i l i e a u fost, m u l t ă vreme, lideri „hors concours".) C u l t u r a a j u t ă şi p r e c i z i a s t i l u l u i . I a t ă , D i n u Tănase a făcut trei f i l m e în t r e i s t i l u r i (după Hortensia Papadat-Bengescu, Duiliu Zamfi­ P.S. Cîte f i l m e d e controversă principială rescu, Paul Georgescu) şi, d e fiecare d a t ă , cu alte sisteme sociale a v e m pînă acum ? i n t u i ţ i a l u i 1-a d u s f o a r t e a p r o a p e d e m e d i u , Cîte, d e p o l e m i c ă — d i n t r - u n u n g h i c o n s t r u c ­ î n schimb autorul adaptării „Marei" a rămas tiv — c u instituţii de la n o i ? P o l e m i z î n d c e v a m a i d e p a r t e , i a r a l l u i „ F e l i x şi O t i l i a " a mereu c u „ f o ş t i i " şi m o r n l i z î n d mereu pe făcut p u ţ i n a l t c e v a . Cei m a i m u l ţ i d i n t r e c i ­ micii derbedei, n u ajungem l a a c t u a l i t a t e a¬ neaştii r o m â n i fac „ p u ţ i n a l t c e v a " . N u v e r i ­ devărată, f i e r b i n t e . . . Interesante sînt filmele d i c u l le lipseşte, a d i c ă f a p t u l d e v i a ţ ă , c i care polemizează de pildă cu inegalitatea. a d e c v a r e a s t i l u l u i , adică i n t e r p r e t a r e a î n cea Sau m a i b u n ă c h e i e . N u m e s e r i a l e l i p s e ş t e . . .www.cimec.roc u p r o g r e s u l u n i l a t e r a l , e x t e r i o r .

0 c i n e m a t o g r a f i c care face m u l t e dramati­ z ă r i se p a r e c ă n u a r e s c e n a r i i . E u , a s t a , n-o p r e a c r e d . Cred m a i d e g r a b ă că c t i m o r a t ă , m e r g e l a r e ţ e t ă , cît m a i c a n o n i c . D i r e c t o r i i d e case d e f i l m e sînt b ă g ă t o r i d e s e a m ă , la n e s f î r ş i t , s u f l ă şi î n i a u r t . L e m a i s u f l ă şi alţii... O r i c u m , î n t r e t e a t r u l r o m â n e s c şi c i n e m a ­ t o g r a f i a r o m â n e a s c ă e, d e o c a m d a t ă , o o a r e ­ care d e o s e b i r e . Şi pe p l a n n a ţ i o n a l , şi p e p l a n i n t e r n a ţ i o n a l . U n d e î n - a m d u s , m i s-a v o r b i t cu căldură despre teatrul n o s t r u , cu prevenţiunc despre cinematografie. Şi, doar sînt aceiaşi a c t o r i . U n e o r i , aceiaşi r e g i z o r i . U n e o r i , . c h i a r aceiaşi scenarişti ( m a i r a r . f i ­ indcă scenariştii frecvenţi sînt romancierii, sau c h i a r „ c i v i l i i " ) . A t u n c i ? N-am n i m i c î m p o t r i v ă c a s c e n a r i i l e să l e facă o r i c i n e . C h i a r r e d a c t o r i i caselor d e f i l m e . D a r , a t u n c i , să n e s e r v e a s c ă m o d e l e . Ş i n u de lipsă d e logică, sau d c a b s u r d , sau d c schematic... N i m i c n u î m p i e d i c ă p e o r i c i n e să f i e u n bun scenarist. Chiar dacă. din întimplare, mai c şi d r a m a t u r g . Dramaturgii, hai să z i c e m , n u t r e b u i e c ă u t a ţ i c u p r e c ă d e r e (deşi sînt profesioniştii cei m a i apropiaţi). D a r n i c i n u t r e b u i e e v i t a ţ i c u p r e c ă d e r e şi e l i m i n a ţ i preferenţial, c u m m a i face, u n e o r i , cinema­ t o g r a f i a r o m â n e a s c ă , p e n t r u a lăsa l o c d i l e ­ t a n ţ i l o r d c . g e n i u . S-o m a i r ă r i m n i ţ e l c u g e n i u l , s-o l u ă m , t o t u ş i , d e l a p r o f e s i u n e şi c u l t u r ă ! ...Şi d e l a c o n ş t i i n ţ a c i v i c ă a a c t u ­ alităţii. Să facem f i l m e m a i usturătoare dc conştiinţă. Să mni terminăm cu ilustrările p l i c t i c o a s e , f i e şi a l e c e l o r m a i f r u m o a s e a d e ­ v ă r u r i şi d o g m e . Să ne o c u p ă m (ca a l ţ i i ) de adevărata actualitate. Să asigurăm o ie­ şire m a i glorioasă a f i l m u l u i n o s t r u î n l u m e , scoţîndu-1 d i n g o g o a ş a d i d a c t i c i s t ă . E l a r c , p r i n n a t u r ă , posibilităţi d e ieşire m a i m a r i d e c î t t e a t r u l şi d r a m a t u r g i a . E l n u trebuie d e c î t să z b o a r e . Să-l f a c e m să z b o a r e . Să i a s ă d i n a u t o p i e d i c i şi d i n p r u d e n ţ e exage­ r a t e şi, m e s a g e r nl gîndurilor noastre celor m a i î n a i n t a t e şi m a i c o m b a t i v e , să z b o a r e ! M i se p a r e p e r f e c t p o s i b i l .

PUNCTE DE VEDERE
• V. MINDRA

Oralitatea

dialogului

şi

valoarea

tăcerilor

Lectura u n u i text litcrar-teatral conturează, dc la p r i m e l e p a g i n i , u n r a p o r t specific între r e p l i c i l e e r o i l o r ş i aşa-ziselc i n d i c a ţ i i d e r e g i e , introduse de autor între paranteze, c a m în felul în care n e r v i i simpatici dublează şi complică sistemul nervos ai o m u l u i . B. Tomaşevski utilizează, p e n t r u aceste pasnje clin a f a r a d i a l o g u l u i , t e r m e n u l d e „ r e m a r c i " , restrîngindu-le funcţia la t r a n s m i t e r e a de „indi­ caţii pentru conducătorul spectacolului" şi excluzîndu-le categoric d i n „aspectul l i t e r a r al lucrării dramatice". Pentru teoreticianul f o r m a l i s t r u s , „remarcile"au u n caracter de „ i n f o r m a r e a a c t o r i l o r şi r e g i z o r u l u i c u p r i ­ v i r e l a i n t e n ţ i a a r t i s t i c ă " şi, a d m i ţ î n d că, î n c a z u r i rare, apare o „utilizare a s t i l u l u i ar­ tistic i n r e m a r c i " , consideră asemenea situaţii ca neconcludcntc pentru structura „formei dramatice". A ş a să f i e ? S î n t a c e s t e i n d i c a ţ i i ( s a u „ r e ­ m a r c i " ) o s i m p l ă î n s ă i l a r e d e î n d r u m ă r i sce­ nice ? F ă r ă a neglija sensul informativ al cuvintelor din marginea dialogului, avem m o t i v e să l e v e d e m c a n p a r ţ i n î n d scriiturii, m a i întîi ca o p r e l u n g i r e , u m b r i t ă , a r e p l i ­ cilor, care adaugă cuvîntului spus d i m e n s i u ­ cinetică inerentă înţelesului întreg al nea situaţiei d r a m a t i c e . P e n t r u ca fraza rostită de u n personaj să umfle ş i să se s i t u e z e c l a r î n s p a ţ i u şi să d e a , a s t f e l , s i t u a ţ i e i v i z u a l i t a t e a necesară, n u este, î n s ă , d e a j u n s ca indicaţia să i n f o r m e z e pe regizor (sau pe actor) cu privire la mişcarea din scenă. ..Remarcile" împlinesc stilistic t e x t u l rostit, participînd n u n u m a i la densitatea atmosfe­ rică o f i e c ă r e i s c e n e , c i şi l a r e l e v a r e a „ j o ­ cului secund" din adîncul schimbului de r e p l i c i , p r i n detaşarea „necuvintelor" latente în dialog. D e f a p t , o r i c e t e x t l i t e r a r - t e a t r a l este c o n ­ s t r u i t p e o relaţie caracteristică î n t r e „ b a n d a sonoră" a piesei (dialogul) şi ţ e s ă t u r a de tăceri a d i a c e n t e , ţesătură d i v u l g a t a , î n esenţa ei, d e indicaţiile d i n t r e paranteze. A r putea f i alcătuită o reprezentare edifi­ catoare a m a r i l o r s t i l u r i dramatice, p r i n p r o ­ filarea acestei relaţii, de la o epocă l a a l t a , de l a u n autor ia altul. De la oralitatea cvasitotală a m a r e l u i r e p e r t o r i u clasic l a r e ­ p l i c a f r î n t ă (à bâtons rompus), atît de frecventă, în d r a m a t u r g i a contemporană, poate f i măsurat d r u m u l de la psihologia liniară a tipologiei p î n ă la tendinţa de pătrundere în zona de i n e f a b i l a conştiinţei u m a n e .

Un dramaturg astăzi uitat, Jean-Jacques B e r n a r d , se r e m a r c a s e , î n d e c e n i i l e t r e i şi p a t r u ale acestui secol, m a i p u ţ i n p r i n pie­ sele sale, cît prin teoretizarea aşa-zisului „teatru a l tăcerii", teoretizare semnificativă, p e n t r u că r e p r e z e n t a , d u p ă 1920, nemulţu­ mirea multora faţă de tehnica dialogului „frumos". „Teatrul este, înainte de orice, arta i n e x p r i m a b i l u l u i " — scria J. J. B e r n a r d , într-o p r e f a ţ ă l a u n u l d i n t r e v o l u m e l e sale. Sentimentele c e l e m a i a d î n c i t r e b u i e să se evidenţieze m a i puţin p r i n r e p l i c i l e p r o p r i u z i s e , cît p r i n ş o c u l a c e s t o r r e p l i c i . S u b d i a ­ l o g u l c a r e se a u d e e x i s t ă u n d i a l o g s u b t e r a n , care t r e b u i e făcut sensibil. Contestînd em­ b l e m a a t r i b u i t ă d c c r i t i c i d o c t r i n e i s a l e („teo­ ria tăcerii"), d r a m a t u r g u l francez pleda, de fapt, pentru o retentralizare a dramei sub auspiciile u n u i p s i h o l o g i s m a l situaţiilor : „ U n s e n t i m e n t c o m e n t a t îşi p i e r d e v i g o a r e a . L o ­ gica t e a t r u l u i n u a d m i t e sentimente pe care situaţiile n u le i m p u n . O r , dacă situaţia le i m p u n e , n u m a i e s t e n e v o i e să l e e x p r i m i " *. Reducînd d i n exagerările acestui i n a m i c al literaturii, dezbaterea d i n j u r u l tezelor l u i .1. J . B e r n a r d r e v e l a i n s u f i c i e n ţ a d r a m e i d i a ­ logului p u r , într-o v r e m e care cunoştea o d e z v o l t a r e multiramificată a r o m a n u l u i vieţii interioare. L a p r i m a vedere, asemenea ple­ doarii p e n t r u „un teatru s o b r u " p a r a ţine dc r e f l u x u r i l e periodice ale neoclasicismului, î n realitate, preponderent era interesul p e n t r u exprimarea m a i adecvată a pasiunilor din subconştient şi, în g e n e r a l , a z o n e l o r s u f l e ­ teşti necontrolate de gîndirea lucidă, uşor de tradus în fraze complete, cuprinzătoare. L a n o i , Camil Petrescu a dus pînă la l i m i t a d e sus p r i n c i p i u ] c o n j u g ă r i i r e p l i c i i c u j o c u l tăcut, d i r i j a t p r i n parantezele literaturizate de autor. Gestul, m i m i c a sugerată î n „re­ m a r c i " t i n d e a să a t i n g ă esenţele, cuprinse nu­ m a i p a r ţ i a l î n r e p l i c a rostită. Rezultatul η f o s t , l a n o i şi î n a l t e p ă r ţ i , o a c c e n t u a r e a tendinţelor către t e a t r u l epic, către „ r o m a ­ nele teatrale", chiar. L a B r e c h t , songurile ţin l o c u l „remarcilor" a m p l e , d a r apariţia acestor inserturi (muzicale sau n u ) este provocată d e aceeaşi r e d u c e r e a î n c r e d e r i i î n dialog, se r e s i m t e d e p e u r m a aceleiaşi năzuinţe către o e x p r i m a r e m a i completă, de data

* Jean-Jacques Bernard, 1925. A l b i n M i c h e l .

..Théâtre",

Paris,

www.cimec.ro

39

. aceasta, n u a m e a n d r e l o r vieţii i n t e r i o a r e , ci a s e n s u r i l o r m a j o r e , gen erai-umane, ale con­ flictului. E x c e s u l l o c v a c i t ă ţ i i în t e a t r u l t i e b u l e v a r d a d u s l a creşterea r e z e r v e i faţă d e c u v î n t şi expre­ a amplificat rolul celorlalte elemente sive ale d r a m e i (gest, m i m i c ă , j o c u l tăceri­ l o r ) , ca t o t a t î t e a c o r e c t i v e c ă t r e a d î n c i m e . Dar, ca întotdeauna cînd r e m e d i u l porneşte dintr-o profundă iritare, el a devenit, la r î n d u l său, e x c e s i v , m a i ales, c î n d . părăsind g i r u l condeielor responsabile, a degenerat în a b s o l u t i z a r e a „teatralităţii p u r e " , ostilă ori­ c ă r e i „ l i t e r a t u r i z ă r i " . S-a i v i t , a s t f e l , n e c e s i ­ tatea unei resurecţii a dialogului nud, a textului oral. Paralel cu numeroasele încer­ cări de reabilitare a cuvîntului poetic în t e a t r u (ca I a P e t e r W e i s s s a u l a J e a n G ê n e t ) , m e r i t ă a t e n ţ i e , p e n t r u s e m n i f i c a ţ i a sa p a r t i ­ culară, iniţiativa lui Edoardo Sanguinctti, critic, prozator şi dramaturg, cunoscut ca unul dintre reprezentanţii „grupului 63". „Materialele" dramatice semnate de Sanguinetti slujesc fidel ideile teoreticianului cu p r i v i r e la r o l u l nvangardei literare, în a t i n ­ gerea u n u i n o u r e a l i s m a l l i m b a j u l u i , o p u s „transformării a r t e i î n m a r f ă " . I n cele p a t r u t e x t e d r a m a t i c e c o n ţ i n u t e î n c a r t e a sa, „Storie naturali" ( 1 9 7 1 ) , oralitatea este proclamată ca u n m i j l o c esenţial, î n acelaşi t i m p , este de sprinsă de condiţia strict literară a cu­ Dialogul se d e s f ă ş o a r ă , alternativ, vîntului. î n l u m i n ă şi î n î n t u n e r i c , s o l i c i t î n d l a m a ­ ximum i m a g i n a ţ i a s p e c t a t o r u l u i către o re­ prezentare mentală a gestului, a realităţii corporale sugerate de vocile personajelor. L a alţi a u t o r i , t e n d i n ţ a d e r e s t a b i l i r e a hege­ moniei dialogului capătă forma dezbaterii publice, a pieselor-proces, în care interoga­ toriile, interpelările şi pledoariile suprimă aproape t o t a l mişcarea (notată între paran­ teze), în favoarea dinamicii orale, ca în remarcabila piesă a l u i D i e g o Fabbri, Pro-' ces lui Isus. P r i v i t ă c u a t e n ţ i e , r e l a ţ i a d i n t r e d i a l o g şi m e t a d i a l o g u l c o n ţ i n u t în u m b r a parantezelor indică diagrama simbiozei dintre cuvîntul s p u s şi s c a r a s e m i t o n a l ă d i n „ r e m a r c i " . P r o vocind o asemenea analiză a scriiturii dra­ matice, asistăm la dezvăluirea organizării i n ­ t i m e a d r a m e i , ca g e n , p r i n excelenţă, a l „ o p e r e i d e s c h i s e " . Ceea c e p a r e d e f i n i t i v î n textul vorbit se n u a n ţ e a z ă şi se regene­ rează p r i n disponibilităţile i n t e r p r e t a t i v e ale parantezelor. Este de r e m a r c a t că, la c a p ă t u l u n o r experienţe c o n t r a d i c t o r i i , în t e a t r u l d c ţinută literară s-a s t a b i l i t u n echilibru al celor două claviaturi („albe" şi „negre"*), f u n d a t pe necesitatea u n e i amplificări a r e ­ surselor expresiei. I n piesele poetice, d o m i ­ n a t e d e c u v î n t , „ r e m a r c i l e " ţes o a m b i a n ţ ă care, fixînd u n a n u m e c a d r u , deschide, tot­ odată, l a r g i posibilităţi reverberării d i a l o g u l u i . Dacă ne o p r i m la u n text dramatic prin excelenţă poetizant, cum ar f i Matca de M a r i n Sorescu, n e a p a r e c l a r că p a r a n t e z e l e , departe de a f i minimalizate, alcătuiesc o

căptuşeală, b u n ă c o n d u c ă t o a r e de efecte poe­ t i c e în l u m e a c o n c r e t u l u i . I a t ă c u m a r a r i h i (cu u n e l e reducţii) transcrierea „remarcilor" d i n p r i m u l t a b l o u a l p i e s e i : Plouă. Tunel*, fulgere, vint. Un drum de \arâ, alunecos. Cite un copac scos din rădăcină barează tre­ cerea. Decor primordial, din recuzita existentă înaintea teatrului, .Irina, mergtnd spre casă, pare singura femeie din lume. Ori ultima femeie însărcinată, pe umerii căreia apasă grija imensă pentru continuitate. Paşii spic casă stnt şterşi imediat, cu noroi ; asia o spe­ rie : că nu mai lasă urme. Parcă plouă de tind lumea. / Irina aleargă degajat, cu părul şi hainele ude, oarecum bucuroasă că parti­ cipă la un eveniment al naturii. Se adăpos­ teşte sub un copac. / Privind roată în jur, ! Caută. Ride, arătindu-şi <lin(ii strălucind. / Cam enervată pe sine. / Mai îndulcind injuriile. / Ascultă. I Strigă. / Speriată. / Gest enervat cu mîna. / Fulgeră. / Pleacă, face cu greu cîţiva paşi. Îi iese in cale un stejar urieş, cu o scorbură mare. în care se poate sta comod. I Bule, se- observă abia acum că e însărcinată. Apleacă urechea, ca şi cînd ar vrea să-şi asculte pintecul. / Intră cu grijă în scorbură. / îşi scoate mina afară. / în­ cearcă şi cu mîna cealaltă. / Pe gînduri. f Cuibărindu-se in scorbură. / Rîde. Tremurtnd de frig. / Tristele, / Ride, / Melancolie. / Tare şi răspicai, O vreme ascultă ploaia. / îşi mingiie ptnlecul, mare, rotund, care se simle parcă respirind sub hainele ude. / Fulgere, tunete. / Ride. / Concentrîndu-se ca intr o transă, f Oflind. / Zîmbind. / Cu tristefe. / Se uită. I Grav. / Se codeşte să iasă, apoi îşi ia inima-η dinţi. Afară, vuietul ploii. Se adăposteşte lingă un alt copac. Un trăsnet, stejarul scorburos arde în urmă ca o lumi­ nare. I Mingiindu-şi pintecul. ./ Tare, ca să acopere furtuna. / Tunete, fulgere. Irina se îndepărtează, alunecînd. Lectura acestui scenariu tăcut conturează u n sugestiv receptacul al situaţiilor succesive p r i n care trece e r o i n a piesei, c o m p l i n i n d par­ t i t u r a orală şi, î n acelaşi timp, deschizând v a r i a t e căi p e n t r u 'interpretarea ei. Indicînd nu numai m i ş c a r e a , d a r şi o a ş e z a r e In spaţiu a stărilor d e s p i r i t , t e x t u l d i n t r e pa­ ranteze capătă o articulaţie complexă, fără a se d e s p r i n d e d e „ b a n d a s o n o r ă " . Se profi­ lează, astfel, o interdependenţă care n u i n ­ firmă hegemonia replicilor. Irina, d i n piesa lui Sorescu, capătă în „textul secund" un r e l i e f , o v a l o a r e cromatică, a cărei v i r t u t e , deşi considerată î n a f a r a monologului (dar amintindu-i mereu substanţa), îmbogăţeşte valorile globale ale piesei. Teatrul literar modern n u se m a i poate dispensa d e a v a n t a j e l e acestei s c r i i t u r i în r e ­ lief, c h i a r a t u n c i cînd t i n d e către o reclasicizare a expresiei. P e n t r u cercetarea anali­ tică a dramaturgiei se i m p u n e , aşadar, o considerare atentă a r a p o r t u l u i d i n t r e dia­ l o g u l o r a l şi p a r a n t e z e l e mute, dincolo de prescripţiile depăşite ale v e c h i l o r manuale de teorie literară.

10

www.cimec.ro

CRONICA LITERATURII DRAMATICE
• EDGAR PAPU

„Noaptea"
d e M . R. l a c o b a n

Quijote, c u înscenarea u m i l u l u i Sancho P â n z a c a g u v e r n a t o r a l asa-zisei i n s u l e B a r a t a r i a . A c e s t o m s i m p l u şi i g n o r a n t , d i n p a r t e a c ă r u i a a u t o r i i î n s c e n ă r i i se a ş ­ t e p t a u l a c e l e m a i a m u z a n t e şi d e l e c t a b i l e gafe, se arată, spre s u r p r i n d e r e a l o r , c u m n u se p o a t e m a i s e r i o s , m a i î n ţ e l e p t şi m a i c o m p e t e n t , î n f i c t i v u l s ă u post d e î n a l t ă c o n d u c e r e ; l a f e l se î n t î m p l ă , î n p a l a t u l d o m n e s c , şi c u c a l i c i i l u i M . R . l a ­ coban, care, după c u m a m m a i precizat, n u ajunseseră c a l i c i d i n vocaţia d e g r a d ă ­ r i i , c i d i n aceea a e r o i s m u l u i . D a r , c a să n u c o n t i n u ă m a m e r g e atît de d e p a r t e , să n e o p r i m c u a n a l o g i a c h i a r l a l i t e r a t u r a n o a s t r ă , şi a n u m e , t o t l a o d r a m ă , l a Răzvan şi Vidra. E r o u l l u i Hasd e u , ţiganul R ă z v a n , a j u n g e şi e l . p e n t r u Princepele evocă d e z m ă ţ u l , cruzimea, s c u r t t i m p , d o m n a l M o l d o v e i . I d e e a este i p o c r i z i a u n u i d o m n i t o r t i p i c p e n t r u acea t o t a liftei i n t e r v e r t i r i sociale, dictate d e v r e m e , p r e c u m şi a l e a n t u r a j u l u i s ă u d e o r d i n e a m a r i l o r capacităţi u m a n e . D e ase­ b o i e r i a u t o h t o n i şi d e a v e n t u r i e r i s t r ă i n i . menea, s u b masca unei naţionalităţi dis­ D i m p o t r i v ă , Noaptea l u i M . R. Îacoban p r e ţ u i t e ( î n Răzvan şi Vidra), c a şi s u b evocă, î n t r - u n neaşteptat sens c o m p l e ­ aceea a u n e i c a t e g o r i i s o c i a l e d i s p r e ţ u i t e m e n t a r , p a t r i o t i s m u l , d e m n i t a t e a şi ţinuta (în Noaptea), trăieşte s i m b o l i c însuşi neeroică a c e l e i m a i d e z m o ş t e n i t e c a t e g o r i i spcotitul p o p o r r o m â n , atît d e n e f e r i c i t ş i , s o c i a l e , aceea a cerşetorilor — a c a l i c i l o r . totuşi, atît d e dîrz, de-a l u n g u l întregii Aceşti outsiders — care-şi a v e a u , d e a l t ­ s a l e i s t o r i i . I n sfîrşit, şi î n t r - u n c a z şi î n fel, breasla, recunoscută d e stăpînire — celălalt, ies l a iveală a b u z u r i l e , necinstea a u a j u n s l a s t a r e a l o r j a l n i c ă n u d i n i m ­ şi l ă c o m i a b o i e r i l o r . p u l s u l întunecat a l declasării, c i t o c m a i Şi, totuşi, d r a m a l u i l a c o b a n r ă m î n e c a ­ ca u r m a r e a p u t e r i i l o r d e j e r t f ă p a t r i o ­ t e g o r i c altceva decât t o t c o n ţ i n u t u l a n a l o ­ tică. R ă m î n î n d s c h i l o d i ţ i , f i e c a r e î n t r - a l t giilor folosite pînă a c u m . D i n t r e aceste fel, în luptele c u tătarii năvălitori, n u l e creaţii, m a i m u l t s a u m a i p u ţ i n s i m i l a r e , m a i r ă m l n e a a l t ă p e r s p e c t i v ă d e a-şi î n ­ Noaptea e s t e s i n g u r a î n c a r e se m i ş c ă u n t r e ţ i n e e x i s t e n ţ a d e c î t s ă i n t r e î n această protagonist colectiv. C u fizionomie i n d i v i ­ breaslă a c a l i c i l o r . S p i r i t u l l o r d e d r e p ­ dualizată apar n u m a i personajele secun­ tate, c a p a c i t a t e a d e s a c r i f i c i u şi o m e n i a dare, care n u f a c parte d i n breasla c a l i ­ n u s-au s t i n s n i c i î n s t a r e a m i z e r ă î n c i l o r . C u a l t e c u v i n t e , Noaptea este m a i care î i găsim. î n t i m p ce d o m n i t o r u l şi m u l t o epopee dramatică, aşa c u m a m b o i e r i i f u g iepureşte d i n Cetatea d e scaun, i d e n t i f i c a şi Răceala l u i M a r i n Sorescu. asediată d e c i u m ă , c a l i c i i r ă m î n l o c u l u i , P o a t e c ă p r i n a c e a s t a îşi d i s t i n g s p e c i ­ ca s ă s a l v e z e o p a r t e d i n p o p u l a ţ i e , c u f i c u l u n e l e d i n t r e creaţiile d e vîrf a l e preţul vieţii l o r . d r a m a t u r g i e i noastre. C ă există e r o i c o ­ M o t i v u l c e n t r a l cade a s u p r a a c t u l u i I I , l e c t i v i , c a d e e p o p e e , î n Răscoala sau în a l nopţii, î n care calicii ocupă p a l a t u l Fraţii Jderi, n u este d e m i r a r e . R o m a n u l domnesc d i n Iaşi, rămas p u s t i u , şi „con­ aparţine t o t g e n u l u i epic. C a atare, e r o u l duc e i ţ a r a " , î n ipostaza u n u i conştient său u n i c poate f i m a i firesc d e z m e m b r a t provizorat. Evenimentul, care pare să s a u d e s c o m p u s — c u m v r e ţ i să-i s p u n e ţ i — promită o serie d e s u c u l e n t e scene g r o ­ în chipurile originarului erou multiplu teşti, se c o n t i n u ă , î n r ă s p ă r c u î n c e p u t u l d i n epopee. P e d e altă parte, l a n o i , l i t e ­ a c e l u i a c t , într-o d e s f ă ş u r a r e p l i n ă d e ratura dramatică d i nregistrul cult consti­ r ă s p u n d e r e şi d e d e m n i t a t e . î n t o r s ă t u r a tuie, faţă de celelalte g e n u r i , u n f e n o m e n neaşteptată dată d e u n , asemenea m o t i v m a i t a r d i v , şi, deci, c u u n redus f i r d e ne aminteşte d e e p i s o a d e l e d i n Don tradiţie. O d r a m a t u r g i e c u adevărat vala-

r a m a a r f i p u t u t s ă se n u m e a s c ă , c u o e g a l ă î n d r e p t ă ţ i r e . Domnia ca­ licilor, s i n t a g m ă c a r e şi a p a r e î n t e x t . P r i n e v o c a r e a ciumei ca m o t i v a l t r e c u t u l u i n o s t r u i s t o r i c , î n t r - u n acelaşi m o m e n t d e g r e a c u m p ă n ă , Noaptea se p r e ­ z i n t ă c a u n p a n d a n t — d e astă. d a t ă , d r a ­ m a t i c — l a Princepele l u i Eugen Barbu. D i n c o l o d e acest m o t i v c o m u n , cele d o u ă creaţii a p a r n u s i m i l a r e , c i c o m p l e m e n t a r e , întregindu-se u n a p e ajta, n u n u m a i p r i n d e o s e b i r e d e g e n , c i şi p r i n d e o s e b i r e d e semnificaţie s a u d e p o n d e r e tematică. S c r i e r e a d r a m a t u r g u l u i ieşean a l c ă t u i e ş t e , î m p r e u n ă c u aceea a r o m a n c i e r u l u i b u c u ­ r e ş t e a n , o i m a g i n e i n t e g r a l ă a societăţii ţărilor române î n c l i p e l e d e restrişte de-acum v r e o două v e a c u r i şi jumătate.

D

www.cimec.ro

41

bilă a apărut la n o i cu două sute de a n i m a i t î r z i u decît o e p i c ă v a l a b i l ă , decît a o e a e p i c ă p e c a r e ne-a t r a n s m i s - o , d e l a început, t a l e n t u l n a r a t i v a l c r o n i c a r i l o r . C o s t a c h e N e g r u z z i 1-a găsit m a i î n a i n t e p e U r e c h e , C r e a n g ă şi S a d o v e a n u , p e N e c u l c e . lor, Alecsandri şi Pentru dramaturgia H a s d e u p e c i n e a u găsit î n a i n t e d e e i ? Pe n i m e n i . I a t ă p e n t r u ce, p r i m a r e a l i z a r e d r a m a ­ t i c ă d e g e n i u , Scrisoarea pierdută, vine cu u n erou colectiv, trăsătură originară a epicului. Capodopera l u i Caragiale — de­ a l t f e l , f e n o m e n u n i c în întreaga istorie a c o m e d i e i u n i v e r s a l e — se r i d i c ă l a p r o ­ p o r ţ i i l e şi l a f a c t u r a u n e i e p o p e i , d e s i g u r , eroi-comice. A c u m , în urmă, Săptămînă patimilor d e P a u l A n g h e l , Răceala de M a ­ r i n S o r e s c u şi, î n sfîrşit, Noaptea de M i r ­ cea R a d u l a c o b a n — m a i p o t f i şi a l t e l e , c a r e î m i scapă, m o m e n t a n — sînt a d e v ă ­ rate epopei eroice. Ele datoresc o aseme­ nea componenţă — m a i cu seamă în c a l i ­ t a t e a l o r d e p i e s e i s t o r i c e — b o g a t u l u i şi îndelungatului precedent epic d i n l i t e r a ­ t u r a n o a s t r ă , c a r e şi-a r e v ă r s a t b e l ş u g u l şi asupra m a i noului gen dramatic. Tocmai lipsa tradiţiei î n d r a m ă a c o n t r i b u i t la închegarea c a r a c t e r u l u i atît de o r i g i n a l a l n postfaţa sa la volumul „Reduta şi şoarecii", Mircea Radu lacoban face afirma­ ţia că se consideră „unul dintre puţinii autori care cunoaşte din înăuntru lu­ mea pestriţă şi ciudată a fotbalului, lume în care mari şi autentice drame se consumă". Fără a dori să speculez cu orice preţ ex­ perienţa sa declarată, am recitit volumul cu alţi ochi. influenţat, fireşte, de ceea ce am considerat că este reper în spusa dramatur­ gului. Şi cred că am găsit o cheie în descifrarea sem­ nificaţiilor, anume, ideea de sportivitate, idee pre­ zentă în structurarea între­ gii sale dramaturgii. Pare curios, dar nu piesa F o t b a l (dealtfel, absentă din volum) dezvăluie sim­ bolul sportivităţii, ci, în primul rînd, S î m b ă t ă la V e r i t a s . Piesa are 11 per­ sonaje, deci, o echipă de fotbal şi un arbitru (ospă­ tarul). Discuţia în jurul golului lui Petre marcat în Danemarca este un pretext pentru a explica destinul particular al celor ce parti­ cipă la eveniment :

d r a m a t u r g i e i r o m â n e ş t i d e vîrf. A c e a s t a , în comparaţie cu alte d r a m a t u r g i i , m a i m u l t sau m a i puţin t r i b u t a r e unei t r a ­ diţii p l u r i s e c u l a r e . Pe de altă parte, iarăşi, ea i n t r ă , a s t ă z i , a t î t d e a d e c v a t , î n p r o ­ gramul unei epopei naţionale. Noaptea l u i M i r c e a R a d u l a c o b a n , ca şi celelalte epopei dramatice d i n literatura noastră contemporană, corespunde admi­ r a b i l t i p u l u i d e eroism românesc. Fără v o r b e l a t e , f ă r ă r i s i p ă retorică şi f ă r ă d e ­ monstraţii spectaculoase — ba, m a i cur î n d , c u u m o r şi c u o firească s i m p l i t a t e — şi-a d e s f ă ş u r a t e x i s t e n ţ a eroică p o p o r u l r o m â n , de-a l u n g u l î n t r e g i i s a l e e v o l u ţ i i . A v S n d ca g h i d această n o b i l ă t r ă s ă t u r ă , d r a m a l u i l a c o b a n este p l i n ă d e a d e v ă r şi d e discretă g r a n d o a r e . D a r , să n e î n ţ e l e ­ g e m . T r e b u i e , a n u m e , să p r e c i z ă m că n u este v o r b a d e a d e v ă r u l i s t o r i c . A c e l a n u se n u m e ş t e a d e v ă r , c i e x a c t i t a t e . L ă s ă m p e specialişti să v e r i f i c e această e x a c t i t a t e , d a c ă n u găsesc c u m v a d e p l a s a t ă o a s e ­ m e n e a t r e a b ă . P e n o i n u n e interesează, î n n i c i u n caz, o d a t ă ce M i r c e a R a d u l a ­ c o b a n a d e p ă ş i t adevărul istoric, ridicîndu-se p î n ă l a adevărul istoriei, oglindite, ca într-un s t r o p d e rouă, într-un s i n g u r moment al ei. finită, cu cît apar şi jucă­ tori temeinici, ceea ce face ca directorul general să fie căpitanul recunoscut al for­ maţiei. Ofsaidul ar însem­ na o percepţie falsă în fi­ nalizarea performanţei so­ ciale. Pe acest fond, al ne­ cesităţii de a fi biruitor, se mişcă şi personajele celor­ lalte piese. Actorul din Fără cascadori este un sportiv al egocentrismului său, care sfidează orice normă de convieţuire in relaţiile fireşti cu oamenii. Faultează tot timpul, pînă în clipa cînd, ajuns în faţa porţii, devine pericol pen­ tru sine şi pentru ceilalţi. Va fi eliminat de pe „te­ ren", spre a-şi ispăşi vina, spre a-şi recăpăta sportivi­ tatea, aşadar, umanitatea. Rugbistul Bebe (Omul din b a i e ) nu se află, nici el, pe linia favorabilă înscrierii golului. Este chemat să re­ zolve un caz de forţă şi în­ cepe prin a se îndopa ca o maşină vorace supusă la probe, anulînd obiectele din jurul său. Personajul pare chemat de autor pentru a explica mecanismul per­ formanţelor convivilor săi. Cuplul Marin — Agnes a

/

GHEORGHE LUPAŞCU

Pretextul sportivităţii
— A fost golul vieţii tale. — Da'ce, am murit ? — Pe viitor, să ai grijă de ofsaidul în linie. — Ε măslină. — Nu-i sărată. — D a c ă zici matale. — E i ?... — Ε cam „ofsaid". Ofsaidul, aceasta e problema ! Pentru că se poate marca golul după un teri­ bil efort, golul nu se vali­ dează. Vasile s-a aflat în această situaţie de ofsaid, fiind nevoit, în plină apo­ teoză literară, s-o ia de la capăt, să înscrie corect go­ lul. Valentin continuă să recidiveze : nu dă semne că ar putea să părăsească poziţia neregulamentară. Echipa este cu atît mai de­

42

www.cimec.ro

părăsit de mult sportivita­ tea, a lăsat pe drum revoluţionarismul anilor frumoşi, acceptind tabietu­ rile unei facile îmburgheziri. Nevoia de luptă în faţa porţii (citeşte viaţă) se subînţelege, fiind de pre­ ferat, în asemenea situaţii, licenţa ofsaidului, care, oricum, presupune acţiune, mişcare cu scop. Sportivitatea problemă altceva piesa decît gători Griviţa vina de este Reduta dilema ai ? în celor trofeului Răspunderea reclamă destin. disputat şi jurul doi de o Ce în per­ cîştila sau stagnarea

şoarecii,

formanţei

(indiferenţa,

personalităţii) nu sînt posi­ bile fără de un plus-produs care trebuie oferit lumii. Drumul către realizare şer­ puieşte prin drame inte­ rioare, fulgerate uneori de hibrisul ratării. Loialitatea faţă de sine va avea harul de a fi condiţia loialităţii faţă de semeni. Marin Şofletea, Cezar Radian, Va­ lentin au încălcat regulile jocului. Sancţionarea încă nu le este dată. Persona­ jele se înţeleg, deocamda­ tă, cu „arbitrul". Ele mai pot fi admise în joc. Bă­ nuim, însă, că pe cartona­ şul galben din buzunarul arbitrului numele lor au fost deja scrise. Frumuseţea

omului constă venirii gul o un de Ceea unei colul participare. Avem, înscenare sugestia înţeleasă ducere dion, bile.

propus în în joc.

de

lacoban re­ numai morală, provocat modernă. cu ideea la specta­ mare Dramatur­

posibilitatea nu o

ne avansează atitudine, gest o ci şi civilizat

sensibilitate ce se acordă teatralităţi sportiv, cu cea mai

extinse

spectacolul

astfel, a lumii

o ca

subtila în teatru, ca pe pro­ sta­ auposi­

conţinutului

de lacoban a destinului minciuna, nu sînt

unde

toînşelarea

Oaspeţi de peste hotare De vorbă cu criticul japonez Tomita Hiroyuki, în vizită la A.T.M.
— Este inevitabil ca o primă î n t r e b a r e , într-o con­ versaţie d e s p r e t e a t r u l japo­ n e z , s ă se r e f e r e I a l o c u l p e rare îl o c u p ă , a z i , f o r m e l e tradiţionale d c teatru nipon \ > şi K a b u k i . . . V — Din nefericire, aceste forme tradiţionale îşi p i e r d audienţa. Dc pildă, teatrul N ô este f r e c v e n t a t d o a r d e 1 % dintre spectatori. Tea­ trul Kabuki are avantajul de a m a i f i practicat de două-trei companii mari, ceea c e " r i d i c ă n u m ă r u l s p e c ­ tatorilor săi pînă la 1 0 — 2 0 % . Există, astăzi, o formă de spectacol hibridă, core în­ cearcă s ă p e r p e t u e z e tradi­ ţionalul K a b u k i , c u u n con­ ţinut nou, însă : teatrul Shinpa, care nrc o audienţă largă şi c a r e , î n f o n d , este o formă modernă. — Care ar fi influenţele majore ce p o t f i d e t e c t a t e azi î n t e a t r u l j a p o n e z ? — N o i legăm de începutul acestui secol apariţia teatru­ lui japonez modern. în anul 1909, u n o m d c t e a t r u j a ­ p o n e z s-a î n t o r s d i n . R u s i a , cu n o t e exacte a s u p r a spec­ tacolelor lui Stanislavski, care a devenit, astfel, m o ­ delul cel m a i important al spectacolelor moderne. De asemenea, „Teatrul l i b e r " a l lui Antoine η avut o marc i n f l u e n ţ ă . I n a n u l 1 9 2 4 , s-n deschis I n T o k i o o sală spe­ cial construită pentru acest t i p d e t e a t r u şi t o t d i n acel n n c o n s i d e r ă m c ă s-a n ă s c u t — sail a început să aibă valoare — regia, în sensul european al cuvintului. în ceea ce p r i v e ş t e influenţele în d r a m a t u r g i e , cele m a i i m ­ portante a r f i , cred, Shake­ s p e a r e şi I b s e n . T r e b u i e să v ă m a i s p u n că p r o m o t o r i i t e a t r u l u i n o u a u a v u t d e s u f e r i t persecuţii serioase ; teatrul stanislnvskian era acuzat de a f i de stînga. Abia după război, aceste persecuţii a u încetat, t r u p e l e s-au p u t u t reînchega şi s-au d e s c h i s ş c o l i a l e t e a ­ trului nou.

— Care este s t a t u t u l z o r u l u i , astăzi ?

regi­

— Situaţia e destul de complicată, căci n u m a i m a r i l e c o m p a n i i î ş i p o t p e r m i t e să plătească u n r e g i z o r , u n p r o ­ fesionist care să îndepli­ nească e x c l u s i v această fun­ cţie. I n cele m a i f r e c v e n t e cazuri, î n teatrele m i c i , c u buget m i c , actorii fac de toate, inclusiv regie. Insă, ca şi î n c a z u l d r a m a t u r g i l o r , a v e m c î ţ i v a r e g i z o r i c a r e s-au i m p u s ; d i n t r e c e i m a i vîrstnici, Senda K o r e y a sau L i n o Zyukichi, iar dintre cei t i ­ neri, Tèrayama Shûzi sau Kara Zyuro. — Şi, o u l t i m ă întrebare referitoare la influenţa c r i ticii dc teatru... — nu unde enţă ajută In stau reală sau Japonia, ca pe exercită chiar lucrurile Broadway, o influ­ publicului, determină unui mult are o cele de au utilizat

criticii

asupra ori

succesul spectacol. canalul (sigur patru criticul cine poate de audienţă că

căderea

Deşi contează mass-media cinci din critica înşel

de informaţie

m a i m a r c decît reviste sa eu, nu

sau şi mă

specialitate),

nefericire,

ştie ce i m p o r t a n ţ ă . D a r , poate rînd,

asta d e p i n d e , î n p r i m u l personalitatea

criticului...

Paul Silvestru
43

www.cimec.ro

C o n t r a p u n c t
HORIA D E L E A N U

Tensiune si concentrare
oi a c t o r i care abia îşi d e s f a c a r i p i l e î n atît de d i f i c i l u l , d a r şi a t î t d e g e n e r o s u l z b o r s p r e scenă m - a u p u s , d e curînd, f o a r t e serios pe g î n d u r i . L u c r u r i l e s-au p e ­ t r e c u t într-un spectacol c u o tragedie shakespeareană, în l e c t u r a p l i n ă d e p r o s p e ­ ţ i m e şi r e m a r c a b i l ă i n g e ­ niozitate a regizoarei-pedag o g C ă t ă l i n a B u z o i a n u şi a foarte înzestraţilor stu­ denţi d i n a n u l de a b s o l v i r e a l şcolii n o a s t r e s u p e r i o a r e de t e a t r u , lectură care a intrigat, entuziasmînd, în p r i m ă v a r a l u i 1978, şi p u ­ b l i c u l şi c r i t i c a d i n M a r e a Britanie. Mariana Buruiană ( J u l i e t a ) şi A d r i a n P i n t e a ( R o m e o ) , p o r n i n d ca n h f t e t i n e r i de azi, a u descoperit t o r t u r i l e s u b l i m e ale îndră­ gostiţilor adolescenţi d i n tr-o Veronă de i e r i , de a c u m cîteva v e a c u r i , încred i n ţ î n d u - n e că s î n t n u d e azi, n u de i e r i , c i , parcă, d i n t o t d e a u n a . E i a u ştiut, dînd frîu l i b e r cu i n g e n u i ­ tate unei pasiuni cu ne­ p u t i n ţ ă de ascuns, stăpîn i n d c u destulă m a t u r i t a t e o p a t i m ă d e n e s t ă p â n i t , să n e covîrşească, să n e a t r a g ă în jocu/l l o r d e f e r m e c ă ­ t o a r e şi v i b r a n t ă p u r i t a t e . A i c i a u început l u c r u r i l e . Dar, dincolo de m a g i a cuvîntului, a sentimentului, a inteligenţei admirabililor î n v ă ţ ă c e i î n t r u t e a t r u , s-au născut nişte tulburătoare întrebări. P o a t e că c e l e m a i f r u ­ moase m o m e n t e d i n spec­ tacolul bîntuit de răvăşi­ t o a r e p a s i u n i s-au înscris sub s e m n u l u n e i s p l e n d i d e şi t u m u l t u o a s e l i n i ş t i . A u ş t i u t aceşti t i n e r i să subordoneze, în mărturisi­

D

r e a l o r scenică p o l i v a l e n t ă , inteligenţa t r u p u l u i sensibil sau raţiunea b u n e i i n s t i n c tualităţi emoţionate, i n c a n ­ descenţei i d e i l o r ? P r o b a b i l că e c h i l i b r u l comunicării judicioase, sensibile a sen­ surilor a decurs d i n înţe­ lege, u n e a m ă s u r i i , d i n şti­ inţa infailibilă a t a l e n t u ­ l u i d e a găsi f o r m u l a e x a c ­ t ă a a d e v ă r u l u i a r t e i * şi a l lumii. C u m s-au î n t î m p l a t t o a t e aceste f a p t e de s e a m ă ? î n consens c u M e y e r h o l d , care c r e d e a că a r t a a c t o r u l u i este a p r o a p e echivalentă, d e m u l t e o r i , c u „crearea unor f o r m e plastice în spa­ ţiu", d r e p t care i n t e r p r e t u l t r e b u i e să-şi desăvîrşească c o n t i n u u „mecanica t r u p u ­ l u i său" ? î n acord cu O r ­ tega y Gasset, care p r o ­ p u n e a , într-o p r e m e d i t a t ă e x a g e r a r e , ca a c t o r u l să facă „din c o r p u l său elastic o metaforă universală" ? Sau, adorînd monoteist ide­ ile pure, declarîndu-le, proclarriîndu-le, susţinînd u - l e , îmbrăţisîindiu-le s u b ­ s t a n ţ a câteodată, d e o l i m ­ pezime transparentă ? A l t e r n a t i v a între v i z i u n i antagonice n u dă nici aici, nici în orice spectacol de valoare autentică, rezultate adevărate. Fiindcă a c t o r u l trebuie să-şi exerseze trupul, pentru a putea gîndi prin el. Obţinerea autocontrolului corporal în­ seamnă sporirea inteligen­ ţei. A c t o r u l d e Kathakali, de formaţie de t e a t r u t r a ­ diţional i n d i a n , face cîteva o r e p e z i p î n ă şi exerciţii oculare, p e n t r u a dobîndi m a r e a m o b i l i t a t e şi e x p r e ­ s i v i t a t e a p u p i l e i . Această aparentă adoraţie a t e h ­ n i c i i î n s e a m n ă , în u l t i m ă

a n a l i z ă , cultul

ideii,

în

mă­

sura în care virtuozităţile d e v i n raţional subordonate sensului care le promo­ vează. Şi, a i c i , i n t e r v i n e n e v o i a u n u i diagnostic diferenţiat. Tensiunea halucinată, c o n ­ vulsivă, vatămă teatrul. Concentrarea liniştită, se­ n i n ă , îi n u t r e ş t e c e a m a i b u n ă şi f e r t i l ă e x i s t e n ţ ă . Ş i , oricât a r p ă r e a de p a ­ radoxal, concentrarea a l u n ­ gă tensiunea. Aceasta, f i i n d ­ că c o n c e n t r a r e a n u n u m a i că n u c o n t r a z i c e , c i c u l ­ t i v ă r e l a x a r e a , se p l a n t e a z ă pe o stare de destindere f i z i c ă şi m e n t a l ă . P o a t e , î n spiritul l u i Lee Strasberg, care crede, f o a r t e înteme­ i a t : „ T e n s i u n e a este b o a l a profesiunii actorului. Rela­ x a r e a este b a z a a p r o a p e a oricărei m u n c i a a c t o r u l u i " . î n scenă, î n p r i m u l r î n d , a c t o r u l e x p r i m ă , se e x p r i ­ m ă . P e n t r u a a j u n g e l a cea m a i b u n ă soluţie de c o m u ­ nicare cu spectatorul, el t r e b u i e să-şi p o a t ă c u n o a ş t e şi s t ă p î n i m i j l o a c e l e . I n t e r ­ p r e t u l hărăzit învaţă aceas­ ta cu efort, cu m a r e sirg u i n ţ ă , şi a p o i ştie să î n l ă ­ ture, la luminile rampei, toate blocajele musculare şi p s i h i c e . E l i m i n â n d a c e s t e surse de t e n s i u n e , aceste baricade r i d i c a t e în calea sa, d e c e l e m a i m u l t e o r i , de lipsa de s t u d i u , de a n ­ t r e n a m e n t , e l d e v i n e cîrm a c i u l a v i z a t a l t r u p u l u i şi al inteligenţei sale. Aceasta, p e d e o p a r t e , f i i n d c ă s-a e l i b e r a t de t e n s i u n e , pe d e alta, fiindcă, dobîndind b u n a şi • a b s o l u t necesara capacitate a autocontrolu­ l u i , i z b u t e ş t e să-şi g u v e r ­ neze c u înţelepciune p o s i ­ b i l i t ă ţ i l e , să se c o n c e n t r e z e .

44

www.cimec.ro

P o r n i n d de a i c i , a c t o r u l n u reuşeşte n u m a i să se m i ş t e c h i b z u i t şi c u g r a ţ i e în l u m e a i d e i l o r p i e s e i , să f u n c ţ i o n e z e s e n s i b i l şi c u logică î n s i s t e m u l d e i m a ­ gini al spectacolului. El o b ţ i n e l i n i ş t e a , d a r şi s o ­ l i d a raţiune a inserării ce­ lei m a i p o t r i v i t e , celei m a i sugestive în spaţiul scenic. E l d o v e d e ş t e şi f a c u l t a t e a de a stăpîni t i m p u l scenic, d e a-i d a m ă s u r a e x a c t ă , necesară, care, d e s i g u r , n u e deloc echivalentă cu m ă ­ sura simplă a t i m p u l u i r e ­ alităţii cotidiene. Considerînd indispensa­ b i l ă înscrierea a c t o r u l u i m o ­ d e r n într-un c i c l u care-i înlesneşte cea m a i e f i c i e n t ă modalitate de împlinire, s-ar p ă r e a că, î n d r u m u l

spre realizarea personajului i n t e r p r e t a t , o suită nece­ sară de acţiuni specifice a r putea arăta, r e z u m a t i v , c a m astfel : — e l i b e r a r e a de b l o c a j e , d e c i , ieşirea d i n z o n e l e t e n ­ siunii inhibitorii ; — p r i n această e l i b e r a r e , dobîndirea a u t o c o n t r o l u l u i , cunoaşterea temeinică a m i j l o a c e l o r şi a p o s i b i l i t ă ­ ţilor p r o p r i i ; — p r i n această t r a i n i c ă cunoaştere, la exersarea continuă a facultăţii de r e ­ l a x a r e , de conştientă linişte m u s c u l a r ă şi p s i h i c ă ; — prin relaxare, la con­ centrare ; — prin concentrare, la cea m a i s e n s i b i l ă şi i n t e l i ­ gentă e x p r i m a r e . F ă r ă î n d o i a l ă că tinerii

i n t e r p r e ţ i a i l u i R o m e o şi J u l i e t e i n-au c u m u l a t p î n ă l a desăvârşire t o a t e , a b s o l u t toate atributele d e f i n i t o r i i ale a c t o r u l u i m o d e r n . D a r este, d e s i g u r , m e r i t o r i u că ne-au p u s pe g î n d u r i , d o ­ v e d i n d î n scenă şi o b u n ă , o serioasă p r e g ă t i r e d e î n ­ c e p u t , şi o a d m i r a b i l ă , o productivă îngrijorare în legătură cu imensele, dar fascinantele servituţi ale p r o f e s i u n i i alese. Distingînd, chiar cu m a i puţină experienţă, t e n s i u ­ nea de concentrare, făcind o judicioasă opţiune, ei a u d e m o n s t r a t că a u t a l e n t , a m i n t i n d u - n e încă o dată că t a l e n t u l n u p o a t e o b ţ i n e niciodată derogare, atunci c î n d este v o r b a d e d i s c e r nămînt artistic.

obrazului, scoţînd l a iveală, c u u n d r a m d e f a r d şi c u un dermatograf, trăsătura t a i n i c ă de c a r a c t e r a e r o u ­ l u i . Ş u v i ţ a de p ă r a n u m e aşezată Iîngă t î m p l ă , linia sprîncenei altfel căzută, r i c t u s u l p r e l u n g i t , pe o b r a ­ zul întins — creţurile altei v î r s t e şi, i a t ă , î n o g l i n d a din cabină, actorul priveşte personajul. Cîţi ani de muncă, de pen­ de acto­ spune ram­ sorgin­ oglinzii, de o vrednică c ă u t a r e , de ţiunea ? au Ne-a p ă r ă s i t , l a î n c e p u t u l acestei toamne, u n u l dintre cei m a i preţuiţi slujitori ai p r i m e i noastre scene, u n artist adevărat, u n u l d i n ­ tre a c e i o a m e n i r a r i , a c ă ­ ror plecare lasă un gol adine. A încetat din viaţă la puţină vreme d u p ă ce p ă r ă s i s e a t e l i e r u l l u i d i n t e a t r u , c a şi c u m a r fi v r u t s ă a r a t e că v i a ţ a d e ­ p a r t e de c u l i s e n u m a i a r e nici u n preţ. J e a n R o m â ­ nită a intrat în teatru co­ p i l f i i n d şi a r ă m a s î n t e a ­
ι

nelinişte, jumătate lui poate aflat obrazul

t r u a atinge, astfel, perfec­ O v e a c , degetele mîngîiat şi cine şi-au t r u p e n t r u tot r e s t u l v i e ţ i i , dînd cea mai frumoasă p i l d ă de d e v o t a m e n t şi d ă ­ ruire atîtor generaţii care l-au î n s o ţ i t . I n a r m a t a de slujitori din culise Jean Romaniţă s-a d i s t i n s de timpuriu, talentul Iui pre­ coce, r î v n a , p a s i u n e a , î n ă l ţîndu-1 p î n ă l a r a n g u l de a r t i s t , r a n g de m u l ţ i rîvnit, d a r c u v e n i t d o a r c e l o r rari. Jean R o m a n i ţ ă a mo­ delat chipul actorului, a sculptat personaje în mate­ ria v i e şi î n ş e l ă t o a r e a rilor, pei vrăjite

cîte c r e a ţ i i î n l u m i n a nu tea acolo, î n faţa într-o clipă, sub a lui Jean mîna

străfulgerare

Romaniţă ?

A plecat dintre noi, l a î n c e p u t u l acestei toamne, şi ne-a fost d a t să a f l ă m vestea asta, care ne-a strîns i n i m a , d i n t r - u n m o ­ dest a n u n ţ de f a m i l i e . C e d u r e r o s de r e p e d e î l u i t a s e marea familie a teatrului !

www.cimec.ro

45

LEONIDA TEODORESCU

150 de ani de la naştere Dramaturgia lui L e v Tolstoi

Există u n p r o c e n t destul de r i d i c a t de scriitori de piese, a căror preocupare p r i m ă s a u , c e l p u ţ i n , i n i ţ i a l ă s-a m a n i ­ festat în alte genuri. Situaţia a devenit destul de banală în literatură, p r i n n u ­ m ă r u l m a r e de cazuri, celebre, m a i p u ­ ţin celebre, care-i t r a n s m i t situaţiei o a n u m e sclipire sau care nu-i transmit n i m i c . I n d i f e r e n t , însă, de speculaţiile teoretice, în cazul l u i L e v Tolstoi d r a ­ m a t u r g i a este o p r e o c u p a r e d e m î n a a d o u a . F a p t u l n u este î n n i c i u n f e l s e m ­ nificativ, nici măcar la nivelul litera­ t u r i i ruse. E v i d e n t , d i n p u n c t u l de v e ­ d e r e a l s e m n i f i c a ţ i e i şi a l i n f l u e n ţ e i o¬ perei l u i L e v Tolstoi, importante sînt r o m a n e c a „ R ă z b o i şi p a c e " , „ A n n a K a r e n i n a " , t r i l o g i a autobiografică, nuvele ca „ M o a r t e a lui Ivan I l i c i " , „Sonata K r e u t z e r " şi „ H a d j i M u r a t " , i a r n u , c e l puţin n u în p r i m u l rînd, piesele Roadele învăţăturii, Cadavrul viu şi n i c i m ă c a r Puterea întunericului. U n p r i m interes îl prezintă c h i a r t i t l u l lucrărilor. T i t l u r i l e pieselor l u i L e v T o l ­ s t o i se î n s c r i u într-o a l t ă o r b i t ă a p r e o ­ cupărilor l i t e r a r e decît m a j o r i t a t e a tit­ l u r i l o r d i n proza tolstoiană semnificativă. A s t f e l , Cadavrul viu şi Puterea întune­ ricului sînt e v i d e n t nişte t i t l u r i d e f a c ­ tură melodramatică, foarte răspîndită în acea p e r i o a d ă d e i n f l a ţ i e a m e l o d r a m e i care a fost a doua jumătate a secolului a l XIX-iLea, m a i ales î n v a r i a n t a piesei „à thèse". D u p ă c u m c a r a c t e r u l i r o n i c a l t i t l u l u i Roadele învăţăturii este u n r e f l e x d i r e c t a l c o m e d i e i ,,à t h è s e " , t o t foarte răspîndită în întreaga dramatur­ gie europeană a t i m p u l u i . Există însă u n l u c r u care n e p u n e oarecum în gardă, u n f e l de semnal. T o a t e cele t r e i piese a m i n t i t e m a i sus au fost scrise î n p e r i o a d a d e m a t u r i t a t e a l u i T o l s t o i , d u p ă ce a scris r o m a n e l e „ R ă z b o i şi p a c e " şi „ A n n a K a r e n i n a " ; p r i n u r m a r e , este e x c l u s c a r a c t e r u l a c ­ c i d e n t a l a l t i t l u r i l o r s a u , a l t f e l spus, este a p r o a p e e x c l u s ca T o l s t o i să f i a p e l a t neintenţionat l a astfel de titluri. Ce a n u m e a p u t u t d e t e r m i n a această s t a r e

de l u c r u r i ? I n p r i m u l rînd, Tolstoi a manifestat o oarecare neîncredere, d e s t u l de constantă însă, faţă d e g e n u l d r a m a t i c . I n acest sens, este c a r a c t e r i s t i c ă atitudinea lui f a ţ ă d e S h a k e s p e a r e , c a şi c e a f a ţ ă d e d r a m a ­ t u r g i a l u i Cehov, a cărui proză Tolstoi o a p r e c i a a t î t d e m u l t . S-ar p u t e a c a a¬ ceastă r e z e r v ă f a ţ ă d e d r a m a t u r g i e să f i f o s t g e n e r a t ă d e f a p t u l că, î n d r a m a ­ t u r g i e , c o n v e n ţ i a este m u l t m a i e t a l a t ă d e c î t î n p r o z ă , i a r comportamentul na­ tural al personajelor ( l i m b a j u l , gestul i n t e r i o r etc.), ca u n efect a l m i m e s i s u l u i , se a f l ă , e v i d e n t , s u b s e m n u l întrebării. O r , d i s i m u l a r e a cît m a i a d î n c ă a c o n ­ venţiei, r e d a r e a existenţei prin forme existenţiale, încercarea de a confunda f o r m e l e existenţiale c u f o r m e l e l i t e r a r e au constituit idei fundamentale ale operei l u i Tolstoi. Să ne a m i n t i m de celebra scenă d i n „ R ă z b o i şi p a c e " , scena spec­ tacolului, l a c a r e asistă N a t a ş a R o s t o v a . N a t a ş a j o a c ă rolul străinului la acest s p e c t a c o l , c e e a ce-i p e r m i t e l u i T o l s t o i să scoată î n e v i d e n ţ ă t o t r i d i c o l u l r e c u ­ z i t e i şi a l c o m p o r t a m e n t u l u i s c e n i c . C e e a c e e s t e i n t e r e s a n t d e r e m a r c a t î n acest caz, l u i a r u c a r e , idoiipă ş t i i n ţ a imea, n u s-a făcut, este f a p t u l că T o l s t o i n u atacă a i c i un anumit fel de spectacol (prost sau inapt, dintr-tun a n u m e punct de vedere, d e a r e d a v i a ţ a ) , c i ideea de spectacol, spectacolul în sine. Această situaţie p a r e s ă c o n f i r m e şi n e î n c r e d e r e a l u i T o l s t o i î n dna/mat u r g i e ca f a c t o r generator de spectacol. I n afară d e aceasta, t r e b u i e m e n ţ i o ­ n a t ă şi s t a r e a d r a m a t u r g i e i e u r o p e n e î n perioada de apogeu a r e a l i s m u l u i t r a d i ­ ţional. S e c o l u l a l X I X - l e a este s e c o l u l în care tragedia dispare, practic, d i n arena l i t e r e l o r , ca p r e o c u p a r e . D i s p a r e î n s ă n u n u m a i t r a g e d i a , d i s p a r , m a i ales, p r i n ­ c i p i i l e c a r e i-au s t a t l a b a z ă şi, m a i ales, p r i n c i p i u l disproporţiei d i n t r e v i n a t r a ­ g i c ă şi s a n c ţ i u n e a t r a g i c ă . C h i a r î n u n e l e m o s t r e a l e t r a g e d i e i (Boris Godunov a lui Puşkin, de pildă) ne întîlnim c u u n e c h i l i b r u d e c l a r a t î n t r e v i n ă şi s a n c ţ i u n e ,

46

www.cimec.ro

ceea ce s e m n i f i c ă m a i m u l t d e c î t o r i c e începutul u n u i sfîrşit, „ m o a r t e a trage­ d i e i " , c u m s-a s p u s m a i t î r z i u . A c e a s t ă m o a r t e a t r a g e d i e i , însă, n u rezultă d i n tr-o i n c a p a c i t a t e tragică a o m u l u i seco­ l u l u i al X I X - l e a ; o primă dovadă ar f i prezenţa p r i n c i p i u l u i disproporţiei în u n e l e d i n t r e romanele realiste ; e d r e p t , ne întîlnim m a i curînd c u o prezenţă spora­ d i c ă şi a c c i d e n t a l ă , d e c î t c u u n a s i s t e ­ matică, d a r este totuşi o prezenţă, r e l e ­ v a b i l ă şi l a T o l s t o i î n „ A n n a K a r e n i n a " , u n d e v i n a tragică a A r m e i , dragostea ei pentru Vronski, este sancţionată cu moartea A n n e i . O r i c u m , dispariţia tra­ g e d i e i şi, i m p l i c i t , a d i m e n s i u n i i d e m ă ­ reţie a g e n u l u i d r a m a t i c , n u p u t e a să n u p u n ă sub s e m n u l întrebării d r a m a t u r g i a î n s ă ş i , m a i a l e s într-o p e r i o a d ă d e e x ­ plozie a artei r o m a n u l u i şi, : , i a i a l e s , d i n partea u n u i a d i n t r e a u t o r i i cei m a i autorizaţi ai acestei e x p l o z i i P o a t e c ă , d i n această p r i c i n ă , T o l s t o i η-a c ă u t a t p r e a m u l t (ca să n u >pun c h i a r deloc) f o r m e n o i p e n t r u propria sa d r a m a t u r g i e . î n t r - u n f e l , e d e lirare c a u n s c r i i t o r d e t a l i a şi d e e x i g e n ţ a l u i T o l s t o i să a p e l e z e c o n s e c v e n t şi d e z i n ­ volt la toate canoanele d r a m a t u r g i e i cu­ r e n t e . A s t f e l , î n Roadele învăţăturii ne întîlnim cu toate elementele farsei de sorginte didactică, în care s p i r i t u l p o p u ­ l a r , s ă n ă t o s şi r o b u s t , ridiiiculizează a p a ­ r e n t „elevatele" preocupări a l e „elitei". C h i a r şi f a p t u l c ă o b i e c t u l d e r e f e r i n ţ ă comică îl c o n s t i t u i e s p i r i t i s m u l , atît de prezent în preocupările u n e i b u n e părţi a intelectualităţii ruse d i n secolul al XIX-lea (fapt despre c a r o a s c r i s şi Dostoïevski î n „ J u r n a l u l u n u i scriitor"), îi t r a n s m i t e p i e s e i o s u p r a t e m ă d i d a c t i c ă . Cadavrul viu r e p r e z i n t ă , î n f o n d , o v a ­ riaţie a u n u i a d i n t r e cele n a i r ă s p î n d i t e motive în melodramă — m o t i v u l sacri­ ficiului anonim. D a r împrejurarea cea mai tulburătoare o întîlnim . în Puterea întunericului. Această piesă a c a p t i v a t m a i ales p r i n m a r e a ei forţă tipologică, asociabilă c u cele m a i reuşite t i p o l o g i i d i n p r o z a l u i T o l s t o i , şi p r i n t r - o a n u m e m a n i e r ă d e a t a c a r e a forţei m o r b i d e a b a n u l u i , m a n i e r ă î n care convieţuiesc în cel m a i desăvîrşit e c h i l i b r u m o r a l i t a t e a populară şi d i s p r e ţ u l aristocratic faţă de e f o r t u l de p a r v e n i r e f i n a n c i a r ă . M a i toată l u m e a c o n s i d e r ă Puterea întune­ ricului d r e p t o d r a m ă p o p u l a r ă şi p o a t e că a ş a şi e s t e . D a r s i g u r m a i e c e v a . Analizînd atent structura intimă a d r a ­ m e i t o l s t o i e n e n u p o ţ i să n u f i i i z b i t d e marea, u i m i t o a r e a ei apropiere de Mac­ beth, c u atît m a i u i m i t o a r e dacă avem î n v e d e r e a t i t u d i n e a l u i T o l s t o i faţă. d e S h a k e s p e a r e , N e î n t î l n i m p î n ă şi c u i d e e a p u t e r i i în sine, care pe parcurs n u v a c r e a d e c î t s p a i m e şi c o ş m a r u r i , t r a n s ­ f o r m e d u n i v e r s u l existenţial într-un u-

nivers nu va

a l c o ş m a r u l u i , şi a l c ă r u i p u t e a f i decît prăbuşirea.

final

Aşadar, toate piesele p r i n c i p a l e ale l u i T o l s t o i n u sînt decît v a r i a n t e a l e u n o r structuri preexistente. în m o d normal, această î m p r e j u r a r e a r f i t r e b u i t s ă d u c ă la nişte manifestări l i t e r a r e b a n a l e , în c a z u l l u i T o l s t o i , l u c r u r i l e s-au î n t î m p l a t e x a c t i n v e r s , a d i c ă a v e m de-a face cu o dramaturgie tolstoiană, ceea ce v o r ­ beşte d e l a s i n e . C a r e este explicaţia a c e s t e i s i t u a ţ i i ' c u r i o a s e şi p a r a d o x a l e ? î n p r i m u l r î n d , t r e b u i e să s p u n e m , c ă în m a t e r i e de d r a m a t u r g i e L e v T o l s t o i η-a f o s t u n „ m a e s t r u d e b u t a n t " . Preocupările p e n t r u d r a m a t u r g i e ale l u i T o l ­ s t o i d a t e a z ă î n c ă d i n 1856, c î n d a î n c e r ­ c a t să s c r i e c o m e d i a O familie de nobili şi î n c ă d o u ă c o m e d i i , a m î n d o u ă p e a c e ­ laşi s u b i e c t — Binecuvintarea unchiului şi Dragostea liberă. P r i m a comedie în­ c h e i a t ă a l u i T o l s t o i d a t e a z ă d i n 1864. E s t e v o r b a d e O familie infectată. I a r , în a n i i '80, a s c r i s c î t e v a p i e s e p e n t r u t e a ­ t r e l e p o p u l a r e , c e e a ce ţ i n e , e d r e p t , m a i mult de preocupările generale sociale ale l u i T o l s t o i , decît d e preocupările sale l i t e r a r e . C h i a r şi Puterea fundamentale întunericului a fost gîndită iniţial p e n ­ t r u t e a t r e l e p o p u l a r e . P r i n a r m a r e , în m o m e n t u l în care L e v T o l s t o i a a b o r d a t d r a m a t u r g i a ca o preocupare de s c r i i t o r profesionist, el avea o m a r e experienţă a c u m u l a t ă în d e c u r s u l a n i l o r , ceea ce i-a p e r m i s o c o n ş t i e n t ă a b o r d a r e a g e ­ nului dramatic. Deci, reluarea unor struc­ t u r i p r e e x i s t e n t e η -a fost în nici u n fel u n a c t de n a i v i t a t e literară, c i u n gest de ( m a t u r i t a t e , care reflectă, probabiL neîncrederea l u i T o l s t o i î n mobilitatea genului dramatic. C u alte cuvinte, T o l ­ s t o i t r e b u i a să f a c ă s ă s u n e b i n e un l u c r u , care, d u p ă părerea l u i , Mina destul de prost. P e n t r u realizarea acestui deziderat T o l ­ stoi a apelat î n p r i m u l r î n d l a p r o p r i a sa e x p e r i e n ţ ă d e r o m a n c i e r . A s t f e l , l a o p r i v i r e m a i a t e n t ă , p i e s e l e l u i T o l s t o i se i m p u n n u atît p r i n c o n f l i c t , scheme de situaţii, l o v i t u r i d e t e a t r u etc., cît p r i n f o r ţ a t i p o l o g i c ă şi d i a l o g a l ă . F o r ţ a t i p o ­ l o g i c ă şi d i a l o g a l ă a s p u l b e r a t banali­ t a t e a c a n o a n e l o r şi a clişeelor. N e î n c r e ­ d e r e a l u i T o l s t o i î n g e n u l d r a m a t i c i-a transferat genului d r a m a t i c , în pofida oricăror t e o r i i , o strălucire specială. Şi, a i c i , n e a p r o p i e m d e u n a d i n t r e m a r i l e en i g f f n e a l e s c r i s u l u i : p o ţ i să s c r i i ori­ cum ? Totul e talentul, iar n u modul de a scrie, care d e v i n e astfel e x p e d i a t î n s u b s i d i a r ? R e s t u l n u e decît o tăcere d e c a r e eşti c o n ş t i e n t ?

www.cimec.ro

47

n u l e i , f a p t u l că această c o r e s p o n d e n ţ ă a f o s t a d u s ă l a r a m p ă şi aşezată s u b l u m i ­ n a r e f l e c t o a r e l o r , şi că a c t r i ţ a însăşi a d e ­ v e n i t p e r s o n a j de t e a t r u . R o l u l este d e t r e i o r i d i f i c i l : în p r i m u l r î n d , p e n t r u că i n f i n i t a t e a d e t r ă i r i , î n l ă n ­ ţ u i r e a d e t r a n s f o r m ă r i , a l c ă t u i n d o atît de agitată existenţă, t r e b u i e c o n c e n t r a t e în două o r e ; apoi, datorită s t r u c t u r i i sale l i ­ t e r a r e , c a r e m ă o b l i g ă să r e z o l v t o a t e p r o b l e m e l e e x c l u s i v p r i n nuanţe de voce şi m i m i c ă , f ă r ă să m ă s p r i j i n p e a c ţ i u n e , p e m i ş c a r e , p e r e c u z i t ă ; î n sfîrşit, d i n p r i c i n a a u r e o l e i t e a t r a l e : de-a l u n g u l a¬ nilor, a fost jucat de unele d i n t r e m a r i l e actriţe a l e l u m i i . A m î n s ă u n e x c e l e n t p a r t e n e r , I o n P a v l e s c u , şi ştiu c ă m ă p o t b i z u i p e t a l e n t u l şi p e b u n u l - g u s t a l r e ­ g i z o r u l u i T u d o r M ă r ă s c u , p r e c u m şi p e r a f i n a m e n t u l scenografului George Doroşenco. G î n d u r i l e m e l e d e s p r e r o l se î n t o r c l a altă replică a S t e l l e i C a m p b e l l : «Am c r e z u t p î n ă a z i că m a r e a b ă t ă l i e a vieţii se d ă , o d a t ă p e n t r u t o t d e a u n a , î n t i n e r e ­ ţea noastră... î m i d a u a c u m s e a m a câ d e - a b i a c î n d î m b ă t r î n i m şi m u n c a n o a s t r ă n u m a i a r e c ă u t a r e , l u p t a se înteţeşte şi se e t e r n i z e a z ă » . . . " P e r s o n a j u l c a r e a a c a p a r a t - o într-atît pe A g a t h a N i c o l a u are, într-adevăr, v a ­ l o a r e s i m b o l i c ă , p e n t r u o a c t r i ţ ă ca ea, î m p ă t i m i t ă , l a r î n d u - i , de t e a t r u , şi a f l a t ă în acel m o m e n t a l c a r i e r e i î n care-şi poate aprecia cu deplină luciditate e v o l u ­ ţia şi p e r s p e c t i v e l e . D i n 1960, d e c î n d a t e r m i n a t I n s t i t u t u l , a făcut p a r t e d i n t r u p a T e a t r u l u i Naţional d i n T i m i ş o a r a , a T e a t r u l u i de S t a t d i n A r a d , a T e a t r u l u i D r a m a t i c d i n Constanţa; î n acest i n t e r v a l , a j u c a t p e s t e 70 d e r o ­ l u r i . I n 1976, s-a t r a n s f e r a t l a T e a t r u l Giuleşti, înfăţişîndu-se p u b l i c u l u i bucu­ reştean sub c h i p u r i d i f e r i t e , î n spectacole e x t r e m d e d e o s e b i t e : E l e a n o r (Regele loan de D u r r e n m a t t ) , A n a H a r d Castle (Noap­ tea păcălelilor de Goldsmith), Croitoreasa (Rochia de R o m u l u s V u i l p e s c u ) — p e n t r u care a p r i m i t o distincţie l a F e s t i v a l u l t e a t r u l u i s c u r t d e l a O r a d e a , e d i ţ i a 1978. Actriţa m a i are la a c t i v alte trei p r e m i i obţinute la Gala ' recitalurilor dramatice de l a B a c ă u . D e a l t f e l , este cunoscută p e n ­ t r u iniţiativă în d o m e n i u l căutării de f o r m u l e de spectacol „pentru vioară solo". Jocul Agathei Nicolau exprimă u n tem­ p e r a m e n t n ă v a l n i c , v i b r a ţ i e p e n t r u scenă, d a r şi o deosebită d i s p o n i b i l i t a t e p e n t r u automodelare, capacitate de a construi c u m i g a l ă , de a c i z e l a d e t a l i u l . „ P o r t r e ­ t e l e " e i a u v i a ţ ă — p o a t e şi f i i n d c ă , de la spectacol la spectacol, e întotdeauna g a t a să i a t o t u l d e l a î n c e p u t , ş t i i n d — n u n u m a i d e l a S t e l l a C a m p b e l l — că „o luptă-4 viaţa..."

VIITORUL ROL
AGATHA NICOLAU.
P e n t r u noua stagiune, A g a t h a Nicolau pregăteşte, c o n c o m i t e n t , d o u ă r o l u r i : S t e l l a C a m p b e l l d i n Dragă mincinosule de Jero­ me K i l t y (dramatizare a corespodenţei d i n t r e B e r n a r d S h a w şi S t e l l a C a m p b e l l ) şi M a r t a d i n A cincea lebădă de P a u l Everac. „ A ş v r e a să î n c e p p r i n a c i t a o f r a z ă a S t e l l e i C a m p b e l l : « T e a t r u l este o t r e a ­ b ă f o a r t e serioasă». Ε o f r a z ă — c h e i e : şi p e n t r u m i n e , p r o f e s i a a f o s t şi e s t e cea m a i m a r e şi m a i s t a t o r n i c ă d r a g o s t e . Ce s-ar p u t e a s p u n e , o a r e , p e n t r u a c a r a c ­ t e r i z a m a i p r e c i s această f e m e i e m i n u n a t ă , j u m ă t a t e i t a l i a n c ă , j u m ă t a t e englezoaică ? C ă este i n t e l i g e n t ă , s t r ă l u c i t o a r e , p r o f u n d ă , m a l i ţ i o a s ă şi s e n s i b i l ă ? C ă actriţa e mistuită de o devorantă pasiune p e n t r u t e a t r u ? C ă , î n v i a ţ ă , ca şi p e scenă, este t a n d r ă , patetică, furioasă, lucidă, i r o n i c a şi p r o f u n d d r a m a t i c ă ? C ă s c h i m b u l d e s c r i s o r i d i n t r e ea şi B e r n a r d S h a w , c a r e a d u r a t o j u m ă t a t e d e v e a c , i-a u n i t î n ­ t r - o p r i e t e n i e «de o stranie inocenţă» ? M i se p a r e c o n f o r m c u n a t u r a şi c u d e s t i ­

48

www.cimec.ro

vieţii p e r s o n a j u l u i , d e a s t a b i l i c u e l o legătură tainică. C i n e m a t o g r a f u l a des­ c o p e r i t şi e l r a d i a ţ i a c a r e e m a n ă d i n p r i ­ v i r e a p ă t r u n z ă t o a r e şi î n t u n e c a t ă , din mişcarea fluidă, d i n gesturile reţinute, d i n intonaţiile care pipăie, parcă, m a t e r i a l i ­ t a t e a c u v î n t u l u i . . . D i n t r e a p r o a p e 20 d e f i l m e , u n e l e ( c a Ilustrate cu flori de cîmp o r i Tănase Scatiu) sînt d e nedespăr­ ţit d e n u m e l e e i . U r m e a z ă u n p e r s o n a j care aparţine, într-un f e l , s a n c t u a r u l u i l i ­ t e r a t u r i i : P i c a I o a n i d e , într-un f i l m după r o m a n u l l u i G e o r g e Călinesou. Şi iată că fosta adolescentă D a n i e l a B u z u r a d i n piesa l u i P a u l E v e r a c a cres­ c u t şi a d e v e n i t Ea, o f a t ă , o t î n ă r ă f e m e i e c a r e păşeşte p e d r u m u l s p i n o s a l v i e ţ i i , m a t u r i z î n d u - s e c u f i e c a r e pas ; a r m e l e e i s î n t î n d r ă z n e a l a , u m o r u l , s p i r i t u l c r i t i c şi o b u n ă doză de r e a l i s m . Persoana a c t r i ­ ţei s e i d e n t i f i c ă p e r f e c t t i p u l u i f e t e i m o ­ d e r n e . — f e m i n i n ă , d a r inflexibilă î n hotărîri, a p a r e n t nonconformistă, d a r aspirînd secret l a stabilitate... î n c ă o surpriză : actriţa care apare, pe scenă, d r e p t o î n t r u c h i p a r e a j o c u l u i s p o n ­ t a n , n i se descoperă r i g u r o a s ă şi d i s c i p l i ­ nată î n meserie, dispusă l a o prezentare analitică a personajului. „ R o l u l f e t e i d i n Nu sînt Turnul Eiffel este f o a r t e g e n e r o s ; c a r i e r a s a scenică e l e g a t ă d e n e u i t a t a creaţie a actriţei E u ­ g e n i a D r a g o m i r e s c u ( l a P i a t r a N e a m ţ ) şi de n u m e l e Rodicăi Tapalagă (la „Bulan­ d r a " ) şi a l M e l a n i e i U r s u ( L a N a ţ i o n a l u l d i n O l u j - N a p o c a ) ; ceea ce î n s e a m n ă p e n ­ t r u m i n e şi u n h a n d i c a p , d a r şi u n s t i m u ­ lent. Ea face p a r t e d i n generaţia tînără a l u m i i n o a s t r e c o n t e m p o r a n e , g e n e r a ţ i e a¬ flată î n neostenită căutare ; z b u c i u m u l e i e z b u c i u m u l p e n t r u cucerirea răspunsurilor l a î n t r e b ă r i esenţiale, d r u m u l p e c a r e p ă ­ şeşte e d r u m u l c ă t r e î n ţ e l e p c i u n e şi e c h i ­ l i b r u î n t r e i d e a l şi r e a l i t a t e . O r i c a r e d i n ­ t r e t i n e r i i s p e c t a t o r i se p o a t e r e c u n o a ş t e î n aceşti e r o i . Ea r e p r e z i n t ă , î n p e i s a j u l d r a m a t u r g i e i originale, o fiinţă umană v i e , î n c a r n e şi oase, l i m p e d e c o n t u r a t ă p s i h o l o g i c ; i a r b i o g r a f i a şi d a t e l e p e r s o n a ­ j u l u i s î n t d i n t r e c e l e m a i a u t e n t i c e şi a d e ­ v ă r a t e , d e o r o b u s t ă f r u m u s e ţ e etică. N o u t a t e a s p e c t a c o l u l u i ce s e v a m o n t i î n r e g i a l u i T u d o r M ă r ă s c u şi î n scenogi-af i a D o i n e i L e v i n ţ a constă î n m o d a l i t a t e a t e a t r a l ă a l e a s ă : v a f i u n m u s i c a l ; a¬ ceasta presupune, d i n partea actorilor, multă muncă, enorm de multă muncă : d a n s , e f o r t v o c a l , a n t r e n a m e n t z i l n i c şi m a i ales î n a l t p r o f e s i o n a l i s m . N u ştiu, încă, precis, c u m v a arăta spectacolul, s î n ­ t e m a b i a l a începutul repetiţiilor. D a r c r e d şi s p e r d i n t o a t ă i n i m a c ă v a f i u n e v e n i m e n t î n viaţa noastră teatrală. D u p ă c u m s u n ă o r e p l i c ă d i n piesă : « O s ă f i e greu — o să f i e m i n u n a t !»"·

VIITORUL ROL
CARMEN GALIN
Pe a v i z i e r u l d e repetiţii a l T e a t r u l u i Mic, o indicaţie reţine atenţia : C a r m e n G a l i n e d i s t r i b u i t ă î n r o l u l Ea d i n Nu sînt Turnul Eiffel de Ecaterina Oproiu. M e ­ m o r i a realizează u n inevitabil racord : Institutul de teatru nu-i eliberase încă certificatul de absolvire, iar Oarmen Galin, s t u d e n t ă f i i n d , j u c a , p e aceeaşi scenă, intr-o distribuţie î n f r u n t e "cu George Constantin, într-un spectacol strălucit, care lansa o piesă i m p o r t a n t ă p e n t r u e v o l u ţ i a d r a m a t u r g i e i r o m â n e ş t i : Simple coinciden­ ţe d e P a u l E v e r a c . D e b u t u l c a r e a v e a l o c sub atît d e b u n i a u g u r ! n u e r a u n d e b u t obişnuit ; l u m e a t e a t r u l u i e r a a t e n t ă , a u ­ zea u n t i m b r u a p a r t e . I n t u i ţ i e c o n f i r m a t ă , într-un d e c e n i u d e c a r i e r ă , p r i n cîteva r o ­ luri extrem de dificile : Sen De/ Şui T a ( O m u l c e l b u n din Sîciuan d e B r e c h t ) şi M a r i e (Woyzeck de Buchner), l a Teatrul Tineretului d i n Piatra Neamţ ; Puck ( V i s u l unei nopţi de vară d e Shakessoeare) şi E l e n a A n d r e e v n a (Unchiul Vanea d e C e h o v ) La T e a t r u l N a ţ i o n a l din C l u j - N a p o a a ; H e d v i g a (Raţa sălbatică de Ibsen) şi F a t a (Oamenii cavernelor de Saroyan) l a T e a t r u l M i c . D e o s e b i t e între ele, c u m r a r a r e p a r t e o t î n ă r ă a c t r i ţ ă , d a r u n i t e p r i n aceeaşi u i m i t o a r e a r d e n ţ ă . C a r ­ men G a l i n disimulează s u b o înfăţişare fragilă, s u b u n a e r s u a v , o r a r ă , t u l b u ­ rătoare c a p a c i t a t e d e a sesiza misterul

Maria Marin
49

www.cimec.ro

(Pseudo)
înfocmlf de ION
. Prolog
— Alo ! Aici revista „Teatrul"... Vreţi să ne furnizaţi cîteva date noi, care ar putea contribui la conturarea portretului dum­ neavoastră ?

Proces-verbal

LUCIAN

Ceea ce a urmat
D e cîte o r i o r e v i s t ă doreşte să s c r i e ceva despre a c t i v i t a t e a m e a artistică — n o r o c că a c e s t l u c r u se p e t r e c e f o a r t e r a r — , se d e c l a n ş e a z ă o a d e v ă r a t ă f u r ­ tună, fiecare dintre „Lucienii" d i n mine revendicîndu-şi, c u vehemenţă, p r i o r i t a ­ tea. Şi, c u m f i e c a r e a r e a r g u m e n t e l e sale, n u p o t n i c i o d a t ă să l e i e r a r h i z e z v e l e i t ă ­ ţile ; î n g ă d u i ţ i - m i , de d a t a aceasta, să vă p r e z i n t s t e n o g r a m a u n e i şedinţe suig e n e r i s , l a c a r e a u p a r t i c i p a t toţi : a c t o ­ r u l , c o n d e i e r u l ( n u v r e a să se p r e z i n t e „scriitor"), r e g i z o r u l , a c t i v i s t u l c u l t u r a l . L i p s e ş t e , m o t i v a t , s c e n o g r a f u l ( p e n t r u că a ş a c e v a n u există) ş i , n e m o t i v a t , a c t o ­ r u l de f i l m ( p e n t r u că a ş a c e v a nu mai există d e a p r o a p e 20 d e a n i , d a r d i n a l t e m o t i v e !). A m a i l u a t p a r t e , ca i n v i ­ tat, acceptat p r i n v o t deschis, p r o f e s o r u l A.B.C., ca d e l e g a t al publicului foarte tînăr.

Proces-verbal
A C T O R U L : O să-mi daţi c u v î n t u l în p r i m u l rînd m i e , d i n două motive. I n p r i m u l r î n d , p e n t r u că d a t o r i t ă m i e e x i s t a ţ i v o i , toţi c e i l a l ţ i ; şi, d a c ă a z i vă mîndriţi cu t i t l u l de artist e m e r i t , m i e m i - o d a t o r a ţ i , ş i c e l o r 38 d e a n i a i m e i . (Notă d e c a r i e r ă !) A p o i , p e n t r u că v r e a u să v ă f a c o critică, aspră, l a care aştept răspuns. Datorită v o u ă şi a c t i v i t ă ţ i l o r v o a s t r e , m _ a ţ i ţ i ­ n u t d e p a r t e d e scenă, î n u l t i m a v r e ­ m e , şi î n t î l n i r i l e m e l e d r a g i c u p u b l i ­ c u l d e t e a t r u n - a u m a i f o s t a t î t d e dese şi d e s e m n i f i c a t i v e . R E G I Z O R U L : M ă simt direct vizat. D a ­ t o r i t ă f a p t u l u i că l u n i l e i a n u a r i e şi f e b r u a r i e le-am petrecut l a Caën, în Normandia, ţi-am î n c u r c a t , e d r e p t , s t a g i u n e a teatrală. D a r ce-am montat

în Franţa, c u a c t o r i i T e a t r u l u i „Gros C a i l l o u ?" O piesă r o m â n e a s c ă , Snoave cu măşti, care, cu m i j l o a c e teatrale, valorifică m a r i l e bogăţii ale a r t e i p o p u ­ lare româneşti I A U T O R U L : P e n t r u a s t a îţi s î n t r e c u n o s ­ cător : n u numai pentru impresiile lăsate de spectacol, recunoscute prin m ă r t u r i i s c r i s e , d a r m a i ales p e n t r u satisfacţia d e a o f e r i p u b l i c u l u i şi actorilor francezi o întîlnire cu u n act de cultură specific românesc. R E G I Z O R U L : S a t i s f a c ţ i e p e c a r e ţi-am m a i o f e r i t - o , d e m a i m u l t e o r i , şi l a B r u x e l l e s , l a M o n t r e a l şi l a R o m a . C a să n u m a i v o r b e s c d e s e r v i c i u l pe care i l-am făcut traducătorului L u c i a n , m o n t î n d Zăpăcitul l a T e a t r u l de C o ­ m e d i e ! A ş a că a b s e n ţ e l e t a l e s c e n i c e a r p u t e a a v e a şi a l t e m o t i v e . Nu-ţi reproşezi n i m i c ? A C T O R U L : N u , dacă ţin seama de p a ­ s i u n e a c u c a r e d o r e s c să j o c . D a , d a c ă îmi recunosc a m b i ţ i i l e . C e să f a c ? Consider t e a t r u l u n act m a j o r de c u l ­ tură, u n f e n o m e n social de m a x i m ă i m p o r t a n ţ ă , şi n u p o t f i c o n v i n s să a p a r p e scenă decît a t u n c i c î n d a m ceva de comunicat marelui m e u partener, p u ­ blicul. V r e u să c r e e z a r i p i pentru zbor, n u proteze p e n t r u infirmităţi. N u v r e a u să f i u „ p e r s o n a j - d i f u z o r " , p r i n c a r e s ă se d e b i t e z e s e n t i n ţ e şi i d e i p r e ­ f a b r i c a t e , n i c i „personaj-fantoşă", oare n u se p o a t e identifica cu adevărul v i e ţ i i . V r e a u , ca a c t o r d e c o m e d i e , p r i n f o r m a ţ i e , să p r o v o c r î s u l t o n i c , n u zîmbetul scremut sau h o h o t u l t r i v i a l . V r e a u să a m c u p u b l i c u l u n d i a l o g v i u , pe t e m a m a r i l o r adevăruri ale v i e ţ i i c o n t e m p o r a n e , n u să bîrfesc c u e l , să-i o f e r c a n c a n u r i s u r p r i n s e p r i n gaura c h e i i şi d e c r e t a t e a p o i , f a l a cios şi e m f a t i c , „ p r o b l e m e " . Consider t e a t r u l u n c o l o c v i u deschis, în care f i e c a r e î n t r e b a r e p o a t e să-şi a f l e r ă s ­ puns, u n f e l de sanatoriu al conştiin­ ţelor î n derivă. Fiecare apariţie a u n u i actor în faţa p u b l i c u l u i t r e b u i e să f i e u n e v e n i m e n t , n u u n p r i l e j de e x h i b i ţ i o n i s m , à tout prix. R E G I Z O R U L : C u asemenea ambiţii, n u e de m i r a r e că n-ai j u c a t î n u l t i m e l e s t a g i u n i decît î n d o u ă piese, Excursia de T h . Mănescu şi T r e i surori de Cehov.

50

www.cimec.ro

A C T O R U L : D a . D a r c u satisfacţii. D a c ă , î n p r i m a , a m creat u n personaj i n e ­ dit, cu d r a m a t i c e p r o b l e m e de viaţă, î n cea de-a d o u a a m î n c e r c a t să e v i t t i p a r e s t a t o r n i c i t e şi să investighez faţete n o i a l e u n u i c a r a c t e r c u n o s c u t . Deoarece c o n s i d e r , de a s e m e n i , că f i e ­ c a r e n o u r o l t r e b u i e să f i e p e n t r u a c t o r u n p r i l e j d e î n n o i r e şi d e c o n ­ tribuţie creatoare, n u o reapariţie t r u ­ faşă a p r o p r i e i i n d i v i d u a l i t ă ţ i . S p e r ca v i i t o a r e a s t a g i u n e , b o g a t ă î n p e r s ­ p e c t i v e , s ă - m i p e r m i t ă să r e s p e c t a c e s t principiu. A U T O R U L : N u m a i dacă n u v e i a b a n ­ dona d i n nou publicul adult, pentru a te dedica în c o n t i n u a r e m i c i l o r spec­ tatori ! ACTIVISTUL' CULTURAL : Nu e vorba de un abandon, ci de o pasiune puternică. îmi pare bine că m-aţi provocat, pentru a vă împărtăşi crezul m e u artistic l e ­ gat de t e a t r u l p e n t r u cele m a i t i n e r e generaţii. N u p o t accepta niciodată m e n t a l i t a t e a c ă a c e s t g e n d e t e a t r u se află l a p e r i f e r i a artei, m i n o r p r i n t e ­ m a t i c ă , i n f a n t i l p r i n r e a l i z a r e . Ş i , ceea ce m i se p a r e i m p o r t a n t e s t e c ă , p e toate meridianele l u m i i , creatori r e p u ­ t a ţ i a i i înţeles c ă f o r m a r e a estetică a v i i t o a r e l o r generaţii de s p e c t a t o r i t r e ­ b u i e î n c e p u t ă d e l a cea m a i f r a g e d ă v î r s t ă şi că ea r e p r e z i n t ă o p r o b l e m ă de extremă răspundere. D e aceea, în u l t i m i i cincisprezece a n i , mişcarea a r ­ tistică p e n t r u c o p i i şi t i n e r e t s-a d e z ­ v o l t a t în întreaga l u m e , de o manieră state aderind impresionantă, 31 d e — deocamdată — l a Asociaţia i n t e r n a ­ ţ i o n a l ă a t e a t r e l o r p e n t r u c o p i i şi t i ­ neret, A S S I T E J . A C T O R U L : Asociaţie în care o c u p i f u n c ­ ţia d e m e m b r u î n B i r o u l E x e c u t i v . A C T I V I S T U L C U L T U R A L : C u satisfacţii f o a r t e m a r i . A r f i de a j u n s să v ă s p u n că p r i m u l c o l e c t i v de t e a t r u r o ­ mânesc care a păşit pe c o n t i n e n t u l american a fost T e a t r u l p e n t r u copii „Ion C r e a n g ă " , c u o piesă p e n t r u t i n e ­ rele generaţii. De asemeni, primul teatru de l a n o i care a efectuat u n t u r n e u în a r h i p e l a g u l nipon a fost T e a t r u l M u n i c i p a l d i n Ploieşti, c u ace­ eaşi piesă, Snoave cu măşti. 80.000 d e c o p i i , d i n 42 d e o r a ş e d i n J a p o n i a , au p a r t i c i p a t l a spectacole, c u acelaşi e n t u z i a s m d e c a r e a u d a t d o v a d ă şi spectatorii d i n Canada, S.U.A., C u b a , Italia, Franţa. Ce fericire poate f i c o m p a r a t ă c u a c e e a d e a-i f a c e c u n o s ­ c u t ă şi p r e ţ u i t ă , î n î n t r e a g a l u m e , a r t a poporului tău ? PROFESORUL A.B.C. : A juca pentru copii, înseamnă a-ţi o f e r i satisfacţii tulburătoare, incredibile. N u există public m a i sincer, m a i dispus la co­ municare, m a i afectuos, dar, în ace­

laşi t i m p — d i n intuiţie —, m a i n e i e r ­ tător. A C T O R U L : A c t o r u l c a r e se d ă r u i e , c u t a l e n t şi c u d e v o t a m e n t , p u b l i c u l u i d e c o p i i p o a t e f i c o n v i n s că a f e c ţ i u n e a acestuia n u are n i m i c făţarnic, c o n t r a ­ făcut ; m e m o r i a afectivă a acestui p u ­ b l i c , c a r e nu-şi u i t ă e r o i i , p o a t e c o n ­ tracara caracterul efemer al profe­ s i u n i i . I a r b u c u r i a de a te s i m ţ i m o d e ­ l a t o r u l acestor conştiinţe n u poate f i e g a l a t ă d e n i m i c . I a t ă d e ce, a p r o ­ f e s a , c u s t r ă l u c i r e şi c u r e s p o n s a b i ­ l i t a t e , p e n t r u c o p i i , n u este u n s a c r i ­ ficiu, ci o nobilă misiune. Pot întreba s c e p t i c i i : ce d i m e n s i u n i a r t i s t i c e p o a t e căpăta o asemenea a c t i v i t a t e ? Sînt c o n v i n s că i m e n s e . A r f i s u f i c i e n t să vă semnalez că fiecare congres A S S I T E J a fost dublat de cercuri de stu­ d i i , în care a m dezbătut „Formarea profesională a a c t o r u l u i " , „ D r a m a t u r ­ g i a t i n e r e l o r g e n e r a ţ i i " , „ R e g i z o r u l şi a c t o r u l " , „Actualitatea în t e a t r u l p e n ­ t r u c o p i i " etc. L a u l t i m u l congres, de 'la M a d r i d , în luma i u n i e , ca r e p r e ­ zentant al continentului european, a m susţinut o c o m u n i c a r e : „ I n căutare de noi f o r m e estetice în t e a t r u l p e n t r u c o p i i şi t i n e r e t " — f a p t c a r e c o n f i r m ă că a c e a s t ă m i ş c a r e a r t i s t i c ă a a j u n s la m o m e n t u l s a l t u l u i spre o treaptă superioară. (Pentru că şi aşa să conchidem cu tivă...) şedinţa planuri a durat de destul, perspec­

A C T O R U L : U n spectaool-recital la T e a t r u l de C o m e d i e , î n care, de u n u l singur, v o i dialoga cu p u b l i c u l , pè teme de actualitate. Un rol principal într-o c o m e d i e d e A n o u i l h , l a acelaşi t e a t r u . A U T O R U L : împreună cu V i r g i l Puicea, t e x t u l spectacolului de l a T e a t r u l de C o m e d i e , i n t i t u l a t Opus unu... singur ! O n o u ă piesă p e n t r u c o p i i şi — dacă se v a găsi o e d i t u r ă a m a t o a r e — u n v o l u m de f a b u l e şi v e r s u r i u m o r i s t i c e . R E G I Z O R U L : O nouă versiune a come­ d i e i Cocoşelul neascultător, la Teatrul G i u l e ş t i , s p e c t a c o l u l d e l a C o m e d i e , şi, p o a t e , o n o u ă piesă p e n t r u c o p i i , l a T e a t r u l M u n i c i p a l d i n Ploieşti. A C T I V I S T U L C U L T U R A L : Continuarea activităţii în A S S I T E J , o m a i activă p r e z e n ţ ă î n A . T . M . şi î n d r u m a r e a a r ­ tistică a amatorilor de l a Uzinele „Timpuri Noi"...

Epilog
D e s i g u r , acest p o t r e t a r f i p u t u t f i făcut de către redacţia r e v i s t e i ; a t u n c i , a r f i a v u t , desigur, u n t o n m a i elogios, pe care eu n u m i l-am p e r m i s !

www.cimec.ro

\

51

FESTIVALUL NATIONAL „CÎNTAREA ROMÂNIEI" Sărbătoarea muntelui Ceahlău
n c h i p u i ţi-vâ, s u b î n d r ă z n e ţ u l c l o p o t de piatră a l Panaghiei, însă cu peste o m i e două sute de m e t r i m a i jos, o poiană coborînd ca u n a m f i t e a t r u , tăiată parcă a n u m e de u n meşter f a b u ­ los, s p r e a s e r v i a r t e i s p e c t a c o l u l u i . J u r conifere. Scena, împrejur, pădure de c o n s t r u i t ă d i n scânduri p r o a s p e t e , î m p o ­ dobită c u r a m u r i de b r a d , păstrează în fundal imaginea pitorească a D u r ă u l u i . Spectatorii, cu m i i l e , consemnînd sărbă­ toarea aceasta de la m i j l o c u l l u n i i august, î n c o s t u m e n a ţ i o n a l e s a u , p u r şi s i m p l u , în h a i n e l e l o r cele m a i n o i , sînt ţapinari sau tăietori de a r b o r i c u fierăstrăul e l e c ­ tric, adică m u n c i t o r i forestieri, m i n e r i , lucrători l a f a b r i c a de c i m e n t d i n Bicaz, crescători d e v i t e , p ă d u r a r i . E i s î n t b ă r ­ baţii de pe valea m u n t e l u i Ceahlău, c u soţiile şi c o p i i i l o r . C u b u n i c i i ş i n e p o ţ i i lor. Ei au urcat la Durău d i n frumoase aşezări de mainte, ca G r i n ţ i e ş i , ' B o r c a , Faroaşa, Seau, B i d a z u l a r d e l e a n , P î r î u l C a ­ prei, Poiana Teiului, Bistricioara. Mulţi dintre muncitorii forestieri au lucrat luni de zile pe înălţimile c u păduri, d u p ă o t r a ­ d i ţ i e f o a r t e v e c h e , şi a u c o b o r î t a b i a a c u m î n s a t e l e l o r , l a f a m i l i a l o r , p e n t r u a se bucura împreună la datina Zilei muntelui. A m f o s t şi e u , a ş a d a r , l a s ă r b ă t o a r e a

Î

m u n t e l u i C e a h l ă u . E a este a c u m , î n z i l e l e n o a s t r e , o r e p l i c ă m o d e r n ă şi, t o t o d a t ă , u n c o n t i n u u spectacol a l permanenţelor româneşti. Patronată de C o m i t e t u l j u d e ­ ţean d e cultură şi e d u c a ţ i e socialistă N e a m ţ , această m a n i f e s t a r e este, d e l a a n l a a n , o inedită e x p r e s i e a forţelor a r t i s ­ t i c e d i n a ş e z ă r i l e r u r a l e şi, t o t o d a t ă , u n a d i n t r e cele m a i i n t e r e s a n t e f o r m e de păs­ t r a r e şi m o d e r n i z a r e a unui străvechi o b i c e i . P r a c t i c , ea n u este a c u m n u m a i u n p r i l e j de t r e c e r e î n revistă a forţelor a r ­ t i s t i c e c a r e v o r e v o l u a î n cea de-a d o u a etapă a F e s t i v a l u l u i „Cîntarea R o m â n i e i " , c i şi c i n s t i r e a m u n c i i o a m e n i l o r d e l a m u n t e . D e a i c i , şi t î r g u l d e p r o d u s e a l i ­ m e n t a r e s i alte b u n u r i de consum. O a m e ­ n i i d e l a m u n t e p e t r e c î n această z i , c e l e ­ brează b u c u r i a m u n c i i l o r , o d i h n a în f a ­ m i l i e , d a r î n t r - u n c a d r u n a t u r a l a p t să e x p r i m e b u c u r i a l o r . A m f o s t şi e u s p e c ­ t a t o r l a D u r ă u . Pe scena c u m i r o s aţîţător de răşină de b r a d au evoluat peste 800 d e a r t i ş t i a m a t o r i d i n 35 d e c o m u n e ale judeţului Neamţ. M - a m bucurat î m ­ preună cu m u n c i t o r i i forestieri, împreună c u c i o b a n i i de l a stînele m o n t a n e , de e x p r e s i a personală a C o r u l u i căminului cultural din Hangu, a grupurilor voral? d i n G r i n ţ i e ş t i şi M o l d o v e n i s a u a f o r m a -

ROMULUS VULCĂNESCU O datină străveche

teritoriul preistoric şi istoric al patriei noastre, datina urcării pe înălţimi celebra marile evenimente ale luminii, la solstiţii (de iarnă sau de vară) şi la echinoxuri (de primăvară sau de toamnă). Sub cul­ mile munţilor se aflau peşteri sacre, incinte sacre (în aer liber) şi insolite pustnicii, în Căliman, Ceahlău, Vrancea, Caraiman, Paring, Godeanu, Apuseni. Pe unii dintre aceşti munţi s-au descoperit urme de asemenea incinte sacre. Dar s-au descoperit urme şi pe teritoriul Dobrogei. Urcările pe munte au supravieţuit şi in perioada feudală ; dovadă sînt toponimele rămase pînă astăzi : nedei, rugi, tirguri de munte etc., care atestă îndelunga lor tradi­ ţie locală.
2

P

în legătură cu ceremonialul urcării pe Ceahlău, reţinem că, în ajunul zilei solistiţiale de vară, oficianţii urcau pe munte la nămiezi şi pregăteau muntele pentru celebrare. Strîngeau vreascuri, alcătuiau vetre de ruguri şi aşteptau amurgul, ca să buciume urcarea pelerinilor. Organizaţi în cete, pe spiţe de neam, vecinătăţi sau prietenii, locuitorii din jurul muntelui (cu excepţia copiilor mici, a infirmilor şi a celor prea bătrîni), îmbrăcaţi de săr­ bătoare, se încolonau pe cărările înguste, purtînd în mîini facle neaprinse, pe cap, coşuri cu merinde şi. atîrnaţi de umeri, desagi cu vinaţuri. Printre ei se aflau şi fluieraşii. Toţi pelerinii trebuiau să ajungă pe culme înainte de miezul nopţii. Urcatul se făcea ritual, într-o tăcere solemnă. Faclele se

52

www.cimec.ro

ţiilor de d a n s u r i p o p u l a r e moldoveneşti d i n Băşţăteşti, Păstrăveni, Viişoara. î n ­ deosebi, a u i m p r e s i o n a t bătrânii d a n s a t o r i d i n G r u m ă z e ş t i , l a u r e a ţ i a i ediţiei î n t î i a Festivalului naţional „Cîntarea R o m â ­ n i e i " (locul I pe ţară), cu j o c u r i l e l o r caracteristice („Corăgheasca", „Răjasca") şi c u d e c a n u l l o r d e v î r s t â , C i o c î r l a n D u ­ m i t r u I o n , c i o b a n d e 75 d e a n i . F l u i e r a ş i i d i n T i b u c a n i , p e c a r e î i a u z i s e m şi a l t ă d a t ă , d a r p e c a r e a p r o a p e că-i u i t a s e m , s-au alăturat acum buciumajilor din Grumăzeşti, buciumaşi d i n tată în f i u , b u c i u m a ş i c a r e m - a u f ă c u t să a u d p e n ­ t r u p n i m a d a t ă î n v i a ţ ă cîntece d e p e vremea l u i Ştefan cel M a r e („Chemarea la oaste p r i n b u c i u m a l u i Ştefan cel M a r e " , S e m n a l u l de l u p t ă de l a V a s l u i " , „Chemarea la m u l s u l o i l o r " ) .

M ă a ş t e p t a m ca s ă r b ă t o a r e a muntelui Ceahlău să păstreze încercările mai vechi, de a f i u n festival interjudeţean şi, p r i n a c e a s t a , să a i b ă o m a i s u b l i n i a t ă valoare naţională. O r i c u m , m a r e l e spec­ t a c o l d e l a D u r ă u s-a i m p u s , şi d e această d a t ă , deşi, adimirîndu-1 m ă g î n d e a m că aş f i p u t u t întîlni aici reprezentanţi d i n toată ţara, i n c l u s i v colegi de l a presa centrală scrisă şi v o r b i t ă . P e n t r u că ceea ce se întîmplă, a n de a n , l a D u r ă u , în august, p o a t e să i n t e r e s e z e f o a r t e m u l t n u n u m a i c u l t u r a n o a s t r ă n a ţ i o n a l ă , c i şi t u r i s m u l m o n d i a l . T o t u l aşteaptă n u m a i u n e f o r t în p l u s d i n p a r t e a o r g a n i z a t o r i l o r .

Paul Tutungiu

aprindeau treptat, pentru a desluşi drumul. în întunericul brăzdat de fla­ mele tremurate şi în liniştea adîncă se auzeau numai vreascurile trosnind sub picioarele pelerinilor şi vîntul subţire mîngîind vîrfurile brazilor şi pletele faclelor. Peisajul era amplificat de buciumând repetat în cele patru zări înnoptate ale cerului. Acolo, pe culme, pelerinii se aşezau roată în jurul rugurilor, cărora le dădeau foc, întindeau mese pe ştergare aşezate pe piatră, mincau în linişte şi începeau, apoi, banchetul, cu fluieraşi şi uneori cu straşnice jocuri de horă. Nu-i era îngăduit nimănui să doarmă, pe munte, pînă la răsăritul soarelui. Tinerii se retrăgeau în jnepenişul din jur, chicotind şi rîzînd zgomo­ tos şi uneori speriindu-i pe cei ce picoteau de somn. Răsăritul soarelui tre­ buia întîmpinat cu bunăvoie. zorile, buciumele vesteau apariţia luminii soarelui în cele Cînd dădeau patru laturi ale muntelui. Oficianţii se ridicau în picioare, cu mîinile în sus, apoi cădeau în genunchi, cu faţa la răsărit, implorînd soarelui : sănă­ tate, noroc, roade bune. La auzul buciumelor, aceeaşi ceremonie avea loc în satele de la poale, între cei rămaşi acasă. După aceea, pelerinii se îmbră­ ţişau, într-o confraternitate generală, cu reciproce legăminte de într-ajuto­ rare ; înfulecau cîte ceva şi o luau repede la vale, pe cărările înguste, într-o fugă rituală, cîntînd şi fluierînd. Cei care mai zăboveau pe munte pînă la prînz, ca să mai prindă putere, cum dădea soarele in cruci, se urneau şi ei, zgomotoşi, la vale. Aceasta pentru că, după datină, nu se cădea să rămînă ţipenie de om pe munte pînă la scăpătatul soarelui. Din tră, partea această frumoasă datină străveche s-a păstrat, pînă în vremea spectaculară şi de divertisment, a urcatului pe munte. noas­

www.cimec.ro

53

Călimăneşti
U n F e s t i v a l d e o b i c e i u r i şi c e r e m o n i a l u r i p o p u l a r e

„Cîntecele Oltului"

O

r g a n i z a t î n vederea cunoaşterii m a i profunde şi a v a l o r i f i c ă r i i supe­ r i o a r e a f o l c l o r u l u i de pe m a l u r i l e O l t u l u i , F e s t i v a l u l „Cîntecele O l t u l u i " a reuşit, de-a l u n g u l a zece e d i ţ i i , să-şi i m p u n ă o formulă organizatorică funcţio­ n a l ă şi o c o n c e p ţ i e ş t i i n ţ i f i c ă e f i c i e n t ă . Ε u n f e s t i v a l d e o b i c e i u r i şi c e r e m o n i a l u r i p o p u l a r e , conceput n u d o a r ca o suită d e s p e c t a c o l e c a r e se î n c h e i e p r i n c o ­ municarea unui palmares. Ε o manifestare care p e r m i t e , a n de a n , artiştilor a m a ­ t o r i d e p e V a l e a O l t u l u i , p r e c u m şi i n ­ v i t a ţ i l o r d i n a l t e z o n e a l e ţ ă r i i , să se c u ­ n o a s c ă şi să se r e c u n o a s c ă i n c h i p d e p u r t ă t o r i a i aceleiaşi t r a d i ţ i o n a l e o m e n i i , ai aceluiaşi m o d de a vedea l u m e a , a i aceleiaşi d o r i n ţ e d e a o f a c e m a i b u n ă .

D e s i g u r , pe scena de l a C ă l i m ă n e ş t i a u fost p r e z e n t e — şi, p r o b a b i l , v o r m a i f i — şi a n s a m b l u r i a l e c a s e l o r d e c u l ­ t u r ă orăşeneşti, f o r m a t e d i n artişti a m a ­ t o r i c a r e p a r t i c i p ă acum la viaţa f o l c l o ­ r i c ă d o a r p e scenă. S î n t e v i d e n t e d ă r u i r e a şi t a l e n t u l , d i s c i p l i n a şi c o e r e n ţ a i n t e ­ rioară a spectacolelor l o r . D a r p u n c t u l de m a x i m ă r e a l i z a r e a f a r m e c u l u i , î n acest F e s t i v a l , îl a t i n g f o r m a ţ i i l e c ă m i n e l o r c u l ­ turale. P r e z e n ţ a p e scenă a o a m e n i l o r d i n d i ­ verse generaţii, candoarea c u care bătrinii p a r t i c i p ă l a c o n v e n ţ i e şi s e r i o z i t a t e a c u c a r e t i n e r i i şi-o a s u m ă , f a c ca e v o l u ţ i a l o r să c a p e t e u n c a r a c t e r s p e c i f i c , să propună ipoteze tulburătoare în legătură c u t r ă i r e a şi c u r e p r o d u c e r e a e i m s p e c ­ tacol, în legătură cu e x p r i m a r e a totală a a r t i s t u l u i ; în legătură cu spontaneitatea a c t u l u i scenic. Astfel, formaţia Căminului c u l t u r a l d i n Mihăileşti, judeţul Vîlcea, p o r n i n d de la o b i c e i u l strigării peste sat, a încercat să s i n t e t i z e z e , î n c o n f o r m i t a t e c u u n s c e ­ n a r i u care depăşea c a d r u l f i x a l o b i c e i u ­ l u i , tradiţiile de sărbătoare ale l o c a l n i ­ cilor. A n s a m b l u l „Sărmaş" d i n judeţul

C o n f o r m r e g u l a m e n t u l u i - c a d r u , „Festi­ v a l u l promovează în m o d programatic s p e c t a c o l u l t e m a t i c , c o n s t r u i t pe f a p t e de viaţă folclorică, tradiţională sau c o n t e m ­ porană. Pot participa la Festival n u m a i a n s a m b l u r i c a r e a p a r ţ i n i n t e g r a l aceleiaşi v e t r e f o l c l o r i c e şi s î n t f o r m a t e d i n i n t e r ­ preţi care participă î n m o d c u r e n t l a viaţa folclorică". începe parada portului popular

54

www.cimec.ro

H a r g h i t a a alcătuit u n colaj d i n eve­ nimentele cele m a i semnificative ale nunjii ţărăneşti. A n s a m b l u l „Chemăto­ r i i " d i n Deda, judeţul Mureş, a izolat u n u l d i n t r e m o m e n t e l e aceluiaşi obicei, oferind u n spectacol e x t r e m de dinamic, întemeiat p e o cunoaştere d e esenţă a f e n o m e n u l u i . T r o f e u l „Cîntecele O l t u l u i " 1-a o b ţ i n u t a n s a m b l u l „ C u n u n a d e g r î u " din O o m a n a d e Jos, judeţul Braşov. Este vorba despre u n obicei care marchează sfîrşitul secerişului : o c u n u n ă d e grîu este o f e r i t ă c e l u i m a i h a r n i c gospodar. F o r m a ţ i a este a l c ă t u i t ă d i n m e m b r i a i cooperativei, mecanizatori, cadre didac­ tice, studenţi, e l e v i . P e n t r u u n i i d i n t r e e i , „ C u n u n a d e g r î u " şi-a p ă s t r a t s e n s u l e i concret — de r o d a l pămîntului. Pen­ t r u a l ţ i i , e a este s i m b o l u l î m p l i n i r i i p r i n m u n c ă , u n s e m n a l s e n s u l u i vieţii. Toţi, laolaltă, a u găsit m o d a l i t ă ţ i l e d e e x p r e ­ sie a r t i s t i c ă p r i n c a r e a c e s t m e s a j a f o s t transmis spectatorilor. D a r poate că s p e c t a c o l u l c e l m a i i n t e ­ resant, d i n t r e m u l t e l e spectacole f o a r t e interesante pe care le-am văzut, anul acesta, l a „ C î n t e c e l e O l t u l u i " , a f o s t c e l al dezbaterilor d i n a t e l i e r u l metodic a l F e s t i v a l u l u i . G î n d i t c a u n m o d d e cronică în d i a l o g , d i a l o g care-i c u p r i n d e a , d e o p o ­ t r i v ă , p e c r e a t o r i , i n t e r p r e ţ i , s p e c i a l i ş t i şi p u b l i c u l , acest a t e l i e r m e t o d i c a i z b u t i t să f a c ă d i n p r o b l e m a v a l o r i f i c ă r i i s c e n i c e a f o l c l o r u l u i o problemă personală p e n t r u toţi c e i c a r e s-au a f l a t î n z i l e l e a c e l e a d e început d e august î n sala Casei d e c u l ­ tură d i n Călimăneşti.

Pentru spectatori, dezbaterile a u fost p a s i o n a n t e , p e n t r u c ă , p r i n e l e , şi c u a j u ­ t o r u l l o r , a u învăţat să privească, să a s c u l t e ş i să î n ţ e l e a g ă a l t f e l u n g e n d e s p e c t a c o l c a r e , p î n ă l a această e x p e r i e n ţ ă , era receptat doar pe latura d i v e r t i s m e n ­ tului. T r a d i ţ i a F e s t i v a l u l u i a r e u ş i t să i m ­ p u n ă , s ă s t a t o r n i c e a s c ă şi o s e r i e d e a l t e manifestări (simpozionul organizat de Biblioteca judeţeană — „Cultura populară a Văii O l t u l u i — expresie a continuităţii şi u n i t ă ţ i i s p i r i t u a l e a p o p o r u l u i r o m â n " , expoziţii d o c u m e n t a r e şi d e c a r t e , P a r a d a portului p o p u l a r , sărbătoarea folclorică d i n Ostrov, concursul „Frumoasa Oltu­ l u i " , d e v e n i t , a n u l acesta, u n e v e n i m e n t a r ­ tistic î n oare disponibilitatea organizato­ r i l o r s-a î m p l e t i t î n m o d f e r i c i t c u s p i r i t u l de performanţă a l concurenţilor), i z b u ­ t i n d să c o n s t r u i a s c ă , de-a l u n g u l c e l o r t r e i zile, o atmosferă de sărbătoare a m u n c i i , a artei, a frumuseţii. Prin stimularea ansamblurilor folclorice în abordarea u n u i g e n de spectacol care î m b i n ă cercetarea f o l c l o r u l u i şi gîndirea artistică, p r i n d e z b a t e r i l e câre îmbogăţese e x p e r i e n ţ a m e t o d o l o g i c ă a c a d r e l o r a r t i s t i c e î n t r a n s p u n e r e a scenică a f o l ­ c l o r u l u i , F e s t i v a l u l îşi împlineşte m e n i r e a de a c o n t r i b u i l a propulsarea pe o t r e a p ­ tă superioară a mişcării a r t i s t i c e de a m a ­ tori.

Magdalena Boiangiu

Slănic-Prahova

Festivalul inter judeţean al teatrelor populare
•. —
n i n t e r v a l u l dc t i m p cuprins între 22 i u l i e şi 6 a u g u s t , d a r n u m a i î n z i l e l e d e s î m b ă t ă şi d u m i n i c ă , s-a desfăşurat l a Slănic-Prahova a t r e i a e d i ­ ţie a F e s t i v a l u l u i i n t e r j u d e ţ e a n a l t e a t r e ­ lor p o p u l a r e , m a n i f e s t a r e înscrisă, c u m e şi f i r e s c , î n a m p l u l p r o g r a m a l e t a p e i de m a s ă a „ C î n t ă r i i R o m â n i e i " . Organizat de C o m i t e t u l judeţean de c u l ­ t u r ă şi e d u c a ţ i e s o c i a l i s t ă P r a h o v a , p r i n C e n t r u l d e î n d r u m a r e a creaţiei p o p u l a r e , în colaborare c u C o n s i l i u l judeţean a l s i n d i c a t e l o r şi s p r i j i n i t d e A . T . M . — c a r e a asigurat participarea unor actori, r e ­ gizori, c r i t i c i de t e a t r u l a spectacolele p r e z e n t a t e şi l a d i s c u ţ i i l e c a r e a u a v u t loc — f e s t i v a l u l a c e s t a r e u n e ş t e o d a t ă

.

..,

I

pe a n colectivele teatrelor populare, p r i ­ lejuind n u numai u n moment festiv ce­ l o r a f l a ţ i î n s t a ţ i u n e a p r a h o v e a n ă , c i şi o rodnică întîlnire d e l u c r u p e n t r u artiştii amatori ; n u n u m a i o paradă a celor m a i i z b u t i t e spectacole ale teatrelor p o p u l a r e , c i şi u n a d i n t r e a t î t d e u t i l e l e î n t â l n i r i a l e profesioniştilor scenei c u entuziaştii s l u ­ j i t o r i a i celor m a i evoluate echipe de i n ­ terpreţi a m a t o r i . D e t r e i o r i succesiv, l a s f î r ş i t u l s ă p t ă m â n i l o r c u p r i n s e î n t r e 22 i u l i e şi 6 august, p e scena Casei d e C u l ­ t u r ă d i n S l ă n i c , a u f o s t p r e z e n t e zece teatre populate şi n u e l i p s i t de interes să t r e c e m î n . r e v i s t ă p r o g r a m u l F e s t i v a ­ l u l u i . Iată-1 :

www.cimec.ro

55

— T e a t r u l p o p u l a r d i n M e d i a ş : Căsni­ cia nu-i o joacă de I. D . Ş e r b a n . ( R e ­ g i a şi s c e n o g r a f i a : F l o r i c a P o n c i u ) . — T e a t r u l popular din Cîmpina : Cu cine mă bat ? d e A u r e l S o r i n . ( R e g i a şi scenografia : R a d u Dumittrescu). Idee — T e a t r u l popular din C a r a c a l : de P e t r e B ă r b u l e s c u . ( R e g i a şi s c e n o g r a ­ fia : Nae G . Mazilu). — T e a t r u l popular din Plopeni-: Co­ moara de A u r e l I f r i m . ( R e g i a şi s c e n o ­ grafia : Nicolae Spudercă). — Teatrul popular din Rîmnicu-Vîlcea : D-ale carnavalului d e I. L . C a r a g i a l e . (Re-

Idee" dc Petre Bărbulescu, Tea­ trul popular din Caracal. „Cu cine mi bat" de Aurel Storin, Teatrul popular din Cîmpina.

gia : M i r c e a Cornişteanu, scenografia : Vasile Buz). — Teatrul popular din Suceava : Viaţa unei }emei de A u r e l B a r a n g a . ( R e ­ g i a şi s c e n o g r a f i a : E u g e n T r a i a n B o r d u şan). — Teatrul popular din Focşani : Năpasta d e I. L . C a r a g i a l e . ( R e g i a şi s c e ­ nografia : V. Onesciuc-Ceruăuţeanu). — Teatrul popular din Giurgiu : Moartea lui Vlad Ţepeş de D a n T ă r c h i l ă . ( R e g i a şi s c e n o g r a f i a : I o n Simionescu). — Teatrul popular din D e v a : Piticul din grădina de vară de D. R. P o p e s c u . Lungeanu). ( R e g i a şi s c e n o g r a f i a : M i h a i — Teatrul popular din Slănic-Moldova : Sosesc diseară de Tudor Muşatescu. ( R e g i a şi s c e n o g r a f i a : P a u l S i r e t e a n u ) . D u p ă c u m se poate observa, teatrele populare au prezentat un program a m b i ­ ţios ( c u c î t e v a e x c e p ţ i i ) şi e x i g e n t . T r e b u i e subliniată prezenţa unor lucrări drama­ tice contemporane valoroase, c a Piticul din grădina de vară, Moartea lui Vlad Ţepeş, Viaţa unei femei, c a şi a p i e s e l o r c l a s i c e Năpasta ş i D-ale carnavalului, ală­ turi de c a r e nu prea a u a p ă r u t în l u ­ m i n ă f a v o r a b i l ă c o m e d i o a r a Căsnicia nu-i o joacă ş i s c h i ţ a d r a m a t i c ă Idee. Locul a c e s t o r a d i n u r m ă p u t e a fi l u a t d e p i e s e m a i noi, i n t r a t e r e c e n t î n c i r c u i t u l r e p e r toriilor. V o m reveni, cu p r i l e j u l analizei programelor de activitate ale teatrelor populare. Preponderente fiind, însă, pie­ sele de calitate, s e poate a p r e c i a că r e p e r ­ t o r i u l f e s t i v a l u l u i a fost c o r e s p u n z ă t o r , că p i e s e l e a l e s e mu a u c o n s t i t u i t o b s t a c o l e d e netrecut pentru interpreţii amatori, ci, d i m p o t r i v ă , că p r e j u d e c a t a d u p ă c a r e tea­ t r e l e p o p u l a r e t r e b u i e să-şi a l e a g ă r e p e r ­ toriul d u p ă alte c r i t e r i i de exigenţă decît teatrele profesioniste este depăşită. S-a putut v e d e a că p r e z e n ţ a a r t i ş t i l o r dă profesionişti printre artiştii amatori r e z u l t a t e d i n t r e c e l e m a i b u n e şi n u întîmplător spectacolele regizorilor M i r c e a Cornişteanu, Ion Simionescu, M i h a i L u n ­ geanu, E u g e n T r a i a n B o r d u ş a n s a u ale actorilor Radu Dumitrescu şi Nat G. M a z i l u s-au n u m ă r a t p r i n t r e cele mai bune. D a c ă , în m a j o r i t a t e a c a z u r i l o r , r e ­ g i a s p e c t a c o l e l o r a fost î n c r e d i n ţ a t ă a r t i ş ­ tilor profesionişti, într-un singur caz sce­ n o g r a f i a a fost s e m n a t ă d e u n s c e n o g r a f de profesie : V a s i l e B u z . A fost e v i d e n t că se i m p u n e o m a i l a r g ă p a r t i c i p a r e a pictorilor scenografi profesionişti la spri­ jinirea mişcării artistice amatoare. Festivalul interjudeţean al teatrelor populare, de l a S l ă n i c - P r a h o v a , intrat în tradiţia artiştilor amatori, a constituit un m o m e n t important al etapei de m a s ă a Festivalului naţional „Cîntarea României" si a v e m toate t e m e i u r i l e s ă . a ş t e p t ă m de l a v i i t o a r e l e e d i ţ i i s p e c t a c o l e d e şi m a i înaltă valoare artistica.

V. Munteanu 56
www.cimec.ro

„Legendele

Atrizilor"

la

Cetatea

Histria

Constanţa

Seri

de teatru

antic

ampla acţiune cultu­ Aşa s-a intitulat rală care a înscris, pentru a doua oară in acest an, numele Dobrogei în calen­ darul faptelor de cultură teatrală şi mu­ zicală de interes republican, menite să ilustreze şi să demonstreze, fără putinţă de tăgadă, spiritul de emulaţie pe care I-a d e c l a n ş a t „Cîntarea României". Organizate sub auspiciile Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste, realizate prin triplă iniţiativă — Comitetul jude­ ţean de cultură şi educaţie socialistă, Tea­ trul Dramatic din Constanţa şi A.T.M. — S e r i l e de teatru antic reprezintă un mo­ ment artistic complex, original, de răsu­ net civic.

Spectacolele
esfăşurat în m a i m u l t e localităţi de s t r ă v e c h e î n s e m n ă t a t e istorică, de pe întinsul pămîntului dobrogean, F e s t i v a l u l a î n s c r i s p e a g e n d a sa c î t e v a p r o p u n e r i e x t r e m d e i n t e r e s a n t e şi d e a t r a c t i v e : 1 . să s t u d i e z e , î n a f a r a s c e n e i de t e a t r u „italiene", în aer l i b e r , într-un cadru n a t u r a l evocator, în locuri p i t o ­ reşti, s t r ă j u i t e d e v e s t i g i i arhitectonice, noi spaţii de joc, p r o p i c e desfăşurării u n o r r e p r e z e n t a ţ i i d e t e a t r u l i r i c şi d r a ­ m a t i c ; 2) să descopere şi să adopte noi forme şi modalităţi de reprezentare tea­ trală, c a r e a r p u t e a c o n t r i b u i , î n m o d u l cel m a i f e r i c i t , l a v a l o r i f i c a r e a zestrei noastre arheologice, atrăgînd atenţia p u ­ b l i c u l u i — r o m â n e s c şi s t r ă i n , p o p o s i t p e l i t o r a l — a s u p r a v e c h i m i i şi c o n t i n u i t ă ţ i i v a l o r i l o r m a t e r i a l e şi s p i r i t u a l e create, de-a l u n g u l m i l e n i i l o r , d e c ă t r e p o p o r u l n o s t r u , l a c o n f l u e n ţ a u n o r t e m e i n i c e şi strălucite c u l t u r i . P r o g r a m u l a c t u a l e i e d i ţ i i (în pofida t i t l u l u i , c a r e a s t î r n i t şi u n e l e nedume­

D

r i r i ) s-a a x a t p e o i d e e f o a r t e c l a r ă şi generoasă : r e e v a l u a r e a , d i n perspectivă c o n t e m p o r a n ă , a r e p e r t o r i u l u i a n t i c şi a o r e a ţ i i l o r i n s p i r a t e d e t e m e l e şi m i t u r i l e antichităţii, elaborate de scriitori români şi s t r ă i n i . R e p e r t o r i u l p r i m e i ediţii a c u p r i n s , Ia capitolul prelucrării m i t u r i l o r , cîteva opere reprezentative, transmise o m e n i r i i d e p ă r i n ţ i i t e a t r u l u i , l a c a r e s-au a d ă u ­ g a t s c r i e r i l e a u t o r i l o r noştri — Vasile Alecsandri, L u c i a n Blaga, Radu Stanca. Deşi i n c o m p l e t , c o m p u s m a i a l e s d i n variaţiuni pe teme antice, p r o g r a m u l ac­ t u a l s-a d o v e d i t , t o t u ş i , u n t e s t s u b s t a n ­ ţ i a l şi, m a i a l e s , u t i l p e n t r u î n t o c m i r e a u n e i l i s t e c a p a b i l e să r ă s p u n d ă inten­ ţiilor programatice ale F e s t i v a l u l u i cons t ă n ţ e a n şi a-i d e f i n i p e r s o n a l i t a t e a S o l i c i t a ţ i c h i a r şi p e c a l e a indirectă, m a i puţin evocatoare, a u n u i scenariuc o l a j , E s c h i l , S o f o c l e , E u r i p i d e , s-au a r ă ­ t a t a f i p i l o n i i d e rezistenţă a i t e a t r u l u i , p e c a r e se p o t r i d i c a e d i f i c i i s p e c t a c u l a r e d i n t r e c e l e m a i s o l i d e şi m a i e x p r e s i v e . Legendele Atrizilor, spectacolul T e a t r u ­ l u i D r a m a t i c d i n C o n s t a n ţ a ( g î n d i t şi s p e ­ cial structurat pentru a f i reprezentat la r u i n e l e Cetăţii H i s t r i a ) a f i x a t atenţia asupra celei m a i elocvente p r o p u n e r i de m o n t a r e , a p t e să c o n f i r m e calităţile l o c u ­ l u i d e j o c , să d e m o n s t r e z e a d e c v a r e a p e i ­ sajului n a t u r a l evocator la o reprezenta­ ţie a n u m e s t r u c t u r a t ă . P r o c e s i u n e s o l e m n ă , ceremonial public, care îmbină întîmplări d r a m a t i c e d i n Orestia cu momente de r i t u a l folcloric românesc (inspirate d i n m i t u r i l e tracice, d i n cultul arhaic a l l u i Dionysos-Bachus), spectacolul Legen­ dele Atrizilor a relevat cîteva mo­ m e n t e d e m a r e f r u m u s e ţ e şi p l a s t i c i t a t e teatrală, c u o reală forţă de emoţionare colectivă. I m p e r f e c t sub r a p o r t u l unităţii s t i l i s t i c e , c u licenţe d e gust, în p r i v i n ţ a u n o r d e t a l i i d e d e c o r şi c o s t u m , d e m e r s u l .

www.cimec.ro

57

totuşi t e m e r a r , a l r e g i z o r u l u i S i l v i u P u r c ă r e t e ( s u p u s discuţiei, p e n t r u î n c e r c a r e a de a d e m o n s t r a „contaminarea" c u l t u r i ­ l o r ) s-a înscris î n p a l m a r e s u l p r i m e i e d i ­ ţii, ca u n a d i n t r e m a n i f e s t ă r i l e adecvate, generoase în sugestii. I n s p i r a t a muzică a l u i Iosif Herţea, contribuţia valoroasă a actorilor Ileana Ploscaru, Diana Cheregi, Vasile Cojocaru, A n a Mirena, V i r g i l A n d r i e s c u , prezenţa activă a artiştilor p ă ­ puşari, au fost argumentele p r i n care s-au o f e r i t p a r t i c i p a n ţ i l o r , î n ambianţa fascinantă a H i s t r i e i , o m o n t a r e r e p r e ­ zentativă. Fintîna Blanduziei de Vasile Alecsand r i , înfăţişată t o t de echipa constănţeană, pe t r e p t e l e de m a r m u r ă de la M u z e u l de i s t o r i e şi a r h e o l o g i e d i n C o n s t a n ţ a , a f o s t c e l de-al d o i l e a p u n c t d e i n t e r e s a l F e s ­ t i v a l u l u i . Reprezentaţia a m a r c a t c o n v i n ­ gător o direcţie c r e a t o a r e î n v a l o r i f i c a ­ rea c l a s i c i l o r noştri, în p r o p u l s a r e a în a c t u a l i t a t e a v a l o r i l o r p o l i t i c e şi e s t e t i c e ale o p e r e l o r l o r . Despovărată de r e t o r i s m , de emfază, c u accentele bine d i s t r i b u i t e pe semnificaţiile m a j o r e ale c o n f l i c t u l u i , m o n t a r e a s i m p l ă , s i n c e r ă şi c l a r ă , s e m ­ nată de e x p e r i m e n t a t u l regizor C o n s t a n t i n Dinischiotu, a transmis mesajul de v i ­ brantă umanitate al clasicului nostru. S p r i j i n i t ă p e cîteva interpretări valoroase, în p r i m u l rînd pe viguroasele compoziţii realizate de R o m e i Stănciugel (Horaţiu), Lucian I a n c u (Scaur), Maria Nestor (Getta), Elena Gurgulescu (Neera), Jean lonescu (Mecena), reprezentaţia a dobân­ d i t expresivitate, în ciuda unor i n t e r l u d i i d e b a l e t care-i c o n f e r e a u , d i n cînd în cînd, u n n e c u v e n i t p a r f u m vetust de ope­ retă. I n testarea l o c u l u i p o t r i v i t p e n t r u des­ făşurarea u n u i spectacol de operă, C h e i l e D o b r o g e i s-au o f e r i t g e n e r o a s e p r i n r e l i e ­ f u l l o r a u s t e r . Regele Istros, spectacolul T e a t r u l u i L i r i c d i n Constanţa, prezentat a i c i , s-a r e ţ i n u t p e n t r u c a l i t ă ţ i l e m u z i c i i compuse de Iulius Szarvadi. p e n t r u i n t e r ­ venţiile sonore, de bogată a m p l o a r e şi armonie, ale c o r u l u i , p e n t r u interpretă­ r i l e e x p r e s i v e a l e c î n t ă r e ţ i l o r : A n a t o l Cov a l i , A i d a A b a d g i e v Hârtia, Ştefan Stoica, Iosif Buibaş, I l i e Gănţoiu. A m e n d a t , însă, p e n t r u m u l t e s t î n g ă c i i şi p e n t r u insu­ f i c i e n t a a d e c v a r e r e g i z o r a l ă şi s c e n o g r a ­ f i c ă l a s p e c i f i c u l l o c u l u i , Regele Istros a t r a s a t o posibilă soluţie de r e a l i z a r e a u n o r v a r i a t e s p e c t a c o l e d e t e a t r u şi m u ­ zică, d e l a r g ă r e s p i r a ţ i e , c u c a r a c t e r i s t o ­ ric, popular, f o l c l o r i c etc. U n m o m e n t , de vîrf a l S e r i l o r constănţene, e v e n i m e n t c u t o t u l d i f e r i t d e c e l e ­ lalte manifestări, care a a v u t d a r u l de a n e r e a m i n t i p î n ă l a ce î n ă l ţ i m i Ide s p i ­ r i t u a l i t a t e se p o t r i d i c a v a l o r i l e a r t e i , a fost concertul c o r u l u i M a d r i g a l , d i r i j a t de M a r i n Constantin, în atmosfera so­ l e m n ă a M u z e u l u i de l a A d a m c l i s i .

I n ceea c e p r i v e ş t e s u g e s t i i l e oferite, în acest F e s t i v a l , de seria s p e c t a c o l e l o r b u c u r e ş t e n e *) t r a n s p l a n t a t e î n s p a ţ i u l n a ­ t u r a l a l D o b r o g e i , F a t a din Andros de Terenţiu, realizată de t î n ă r ă echipă a Naţionalului bucureştean, a întrunit s u ­ fragiile oamenilor de t e a t r u , pentru adecvare la obiectivul programatio a l or­ ganizatorilor. Spectacolul a validat, cu m a r e succes d e p u b l i c , i d e e a f o l o s i r i i l o ­ c u l u i d e j o c o f e r i t d e r u i n e l e cetăţii C a l l a t i s . Oedip salvat de R a d u Stanca, sus­ ţinut de absolvenţii I . A . T C , a adus c u e l — î n p o f i d a d i f i c u l t ă ţ i l o r p e c a r e le-a c r e a t (şi, d e s i g u r , l e v a m a i c r e a ) a f l u e n ţ a p u b l i c u l u i l a M o n u m e n t u l c u mozaic (care se c e r e a n u m e p r o t e j a t ) — o p r o p u n e r e i n t e r e s a n t ă î n ceea ce p r i v e ş t e p e r s p e c t i v a lansării u n o r spectacole de m a i m i c i p r o ­ porţii, însă l u c r a t e c u exigenţă p r o f e s i o ­ nistă. P u ţ i n e i d e i a generat montarea, neinspirată, a T e a t r u l u i „Ion Creangă", Electra, la M u z e u l de arheologie d i n M a n ­ g a l i a . I a r Zamolxe de L u c i a n Blaga ar f i a v u t nevoie de c u t o t u l altă ambianţă, p e n t r u c a v a l e n ţ e l e p o e t i c e şi f i l o z o f i c e a l e t e x t u l u i să se a f i r m e c u r e l i e f m a i p r e g n a n t . T e a t r u l d e v a r ă d i n M a m a i a n-a fost u n loc p o t r i v i t p e n t r u desfăşurarea a c e s t e i r e p r e z e n t a ţ i i , ce r i d i c ă n u m e r o a s e p r o b l e m e d e s t i l şi c o n c e p ţ i e .

Colocviile
P r i m a şi u l t i m a d i m i n e a ţ ă d i n s ă p t ă ­ m î n ă F e s t i v a l u l u i a u fost consacrate dez­ b a t e r i l o r teoretice, discuţiilor axate pe temele „Vechimea t e a t r u l u i pe t e r i t o r i u l R o m â n i e i " şi „ T e a t r u l a n t i c , a z i " . C e l e două întîlniri a u beneficiat de b u n e con­ tribuţii teoretice, de o p i n i i interesante, susţinute de academicieni, p r o f e s o r i u n i ­ v e r s i t a r i , c r i t i c i d e t e a t r u şi m u z i c ă , d r a ­ m a t u r g i , e s t e t i c i e n i , ziarişti, r e g i z o r i , se­ cretari literari. Interesante, p r i n proble­ mele atinse ; i m p o r t a n t e , p r i n preocupă­ r i l e manifestate faţă de d i f e r i t e l e m o ­ d a l i t ă ţ i p r i n c a r e se p o a t e î n n o d a f i r u l tradiţiei c u a r t a contemporaneităţii ; p a ­ sionante, p r i n înfruntările de o p i n i i , p r i n p o l e m i c a generată de întrebarea : cum t r e b u i e să f i e j u c a ţ i a s t ă z i clasicii ? Luîndu-se î n c o n s i d e r a r e că r e v i t a l i z a rea miturilor antice reprezintă, una dintre sursele nesecate ale crea­ ţiei actuale, dezbaterile au scos în e v i d e n ţ ă i m p o r t a n ţ a p r o f e s i o n a l i s m u l u i şi a u n e i t e m e i n i c e c u l t u r i , necesare unei aitare întreprinderi, respingîndu-se, în u n a n i m i t a t e , atît tendinţele de r e c o n s t i ­ t u i r e muzeală, lecturile prăfuite, inexpre*) D e s p r e c a r e r e v i s t a n o a s t r ă s-a p r o ­ nunţat pe l a r g la data p r e m i e r e l o r .

58

www.cimec.ro

s i v e , c î t şi î n d r ă z n e l i l e g r a t u i t e , e x h i b i ­ ţiile t e a t r a l e . I n v e d e r e a lărgirii r e p e r ­ t o r i u l u i t e a t r e l o r noastre c u cît m a i m u l t e piese a p t e să p u n ă î n v a l o a r e l o c u r i l e d e î n s e m n ă t a t e istorică, a f o s t î m b r ă ţ i ş a t ă , c u e n t u z i a s m , ideea creării u n e i drama­ t u r g i i de actualitate, care, împreună c u o p e r e l e c l a s i c e , să r ă s p u n d ă , p l e n a r , a c e s ­ tui deziderat. F o l o s i r e a , d i n c e î n ce m a i accentuată, în spectacolul de teatru modern, a ele­ mentelor de folclor, a d e t e r m i n a t succinte, dar p e r t i n e n t e intervenţii p r i v i n d aspec­ t u l inserării l o r î n creaţia cultă. Şi l a acest c a p i t o l , p r o b l e m a p r e g ă t i r i i s p e c i a ­ l i z a t e , r e s p i n g e r e a i n c u l t u r i i şi a p s e u d o ­ c u l t u r i i , a încercărilor m i m e t i c e s a u a tendinţelor vulgarizatoare, a u făcut obiec­ t u l u n o r p a s i o n a n t e discuţii. Aspectul cel m a i v i u dezbătut a fost cel a l participării p u b l i c u l u i . Eficienţa F e s t i v a l u l u i constănţean a a p ă r u t strîns legată, c o n d i ţ i o n a t ă c h i a r , d e o m a i l a r g ă participare a p u b l i c u l u i ; discuţiile a u

analizat posibile căi d e mobilizare a s p e c t a t o r i l o r şi a u p r e c o n i z a t o m a i e f i ­ cientă colaborare între instituţiile d e c u l ­ t u r ă şi c e l e d e t u r i s m , c a u n u l dintre o b i e c t i v e l e ce t r e b u i e cît m a i grabnic atinse p e n t r u a asigura ediţiilor v i i t o a r e o reală p a r t i c i p a r e a spectatorilor. C o n s t r u i t e p e generoasa idee a înnobi­ lării stagiunii estivale a l i t o r a l u l u i , Serile de t e a t r u antic, c a şi f e s t i v a l u l anterior, consacrat t e a t r u l u i politic, a u desenat o perspectivă d i n t r e cele m a i î m b u c u r ă t o a ­ re ; urmează, însă, ca proiectele d e r e p e r ­ t o r i u ale unor teatre, cuprinzînd mai m u l t e şi m a i r e p r e z e n t a t i v e s p e c t a c o l e d e t e a t r u a n t i c , să n u r ă m î n ă literă moartă. A r f i d e d o r i t c a toţi c r e a t o r i i d e s p e c ­ tacole, d i n toate generaţiile, r e g i z o r i i , a c ­ t o r i i , s c e n o g r a f i i , să f i e i m p l i c a ţ i m a i p r o f u n d î n pregătirea v i i t o a r e l o r ediţii, p e n t r u c a e l e să p o a t ă d e v e n i prilejul unor f r u c t u o a s e c o m p e t i ţ i i n a ţ i o n a l e şi internaţionale.

Valeria Ducea

Costineşti

Festivalul spectacolelor de teatru pentru tineret (ediţia I)
Cel m a i i m p o r t a n t m e r i t a l acestui Festival a fost p r i v i r e a investigatoare asu­ contemporane pra d r a m a t u r g i e i româneşti ( m a i ales a p i e s e l o r o u s u b i e c t d e a c t u a l i ­ t a t e ) . C u acest p r i l e j , s-a o b s e r v a t , n u p e n t r u p r i m a o a r ă , că p e r s o n a j e l e tinere sînt înfăţişate destul de s u m a r ( n u întîmSpre deosebire d e f e s t i v a l u l găzduit de p l ă t o r , p r e m i u l d e o p ţ i u n e r e p e r t o r i a l ă 1-a P i a t r a N e a m ţ , c u p r i n z î n d şi o p e r e d i n l u a t I . A . T . C . , p e n t r u Piticul... l u i D . R. d r a m a t u r g i a u n i v e r s a l ă , această reuniune P o p e s c u , a l e c ă r u i p i e s e f a c excepţie d e şi-a p r o p u s t r e c e r e a î n r e v i s t ă a p i e s e i l a această „ r e g u l ă " ) . O p i n i i l e s p e c t a t o r i ­ româneşti adresate tinerilor (cu o sin­ lor a u fost, î n general, severe ; e i a u r e ­ g u r ă e x c e p ţ i e : N o i l e suferinţe ale tînăproşat u n o r s c r i e r i absenţa veridicităţii rului W. d e U l r i c h P l e n z d o r f ) . I n aoelaşi şi a consistenţei d r a m a t i c e . In plus, t i m p , F e s t i v a l u l d e l a Costineşti a ţintit „aceşti t i n e r i , d i n p i e s e l e p e c a r e l e v e ­ să i m p u n ă p r e z e n ţ e a r t i s t i c e t i n e r e — d r a ­ dem, c a m seamănă între e i " — spunea m a t u r g i , r e g i z o r i şi a c t o r i . I n acest s c o p , o spectatoare, l a u n a d i n t r e întîlnirilea u f o s t i n v i t a t e şi d o u ă t r u p e studen­ d e z b a t e r e , şi t r e b u i e s ă r e c u n o a ş t e m c ă ţeşti : a secţiei m a g h i a r e a Institutului de t e a t r u „ S z e n t g y o r g y i I s t v a n " d i n T g . a v e a d r e p t a t e . M u r e ş ( c u Ultima cursă de H o r i a LoviSînt probleme m a i vechi ale drama­ nescu) şi a I n s t i t u t u l u i d e a r t ă t e a t r a l ă t u r g i e i c o n t e m p o r a n e , c a r e a u ieşit d i n n o u şi c i n e m a t o g r a f i c ă „ I . L . C a r a g i a l e " d i n în evidenţă, t o c m a i datorită grupării p i e ­ B u c u r e ş t i ( c u Piticul din grădina de vară s e l o r î n funcţie d e c r i t e r i u l destinaţiei — de D . R . P o p e s c u ) . p u b l i c u l tînăr. întrecere b i n e concepută Deci, t i n e r i i a u fost prezenţi l a C o s t i ­ neşti : î n c e p î n d c u s p e c t a t o r i i , c a r e , seară d e seară, a u u m p l u t f r u m o s u l a m f i t e a t r u , participînd a p o i l a discuţii c u c r e a t o r i i s p e c t a c o l e l o r v ă z u t e , şi î n c h e i n d c u p a l ­ maresul Festivalului. ca t e m ă şi c a f o r m u l ă , e d i ţ i a I a F e s t i v a ­ l u l u i d e l a Costineşti n u a f o s t d e p l i n e d i f i c a t o a r e î n r e z u l t a t e ; s ă s p e r ă m că u r m ă t o a r e a ediţie v a b e n e f i c i a d e roadele acestei experienţe. C o m i t e t u i l Cenitmal a l U n i u n i i T i n e r e t u l u i Comunist d i n R o m â n i a a a v u t iniţiativa organizării (în colaborare c u Consiliul C u l t u r i i şi E d u c a ţ i e i S o c i a l i s t e şi cu A.T.M.) a u n u i Festival a l spectacolelor de t e a t r u p e n t r u t i n e r e t , l a Costineşti.

P.

s.

www.cimec.ro

de Maceavariani
Scenă din spectacol
enultima premieră a Operei Ro­ mane în stagiunea încheiată este un spectacol de balet. U n a d i n t r e nemuritoarele tragedii shakespeareene, Othello, a i n s p i r a t l i b r e t u l şi p a r t i t u r a , acum douăzeci de ani, compozitorului gruzin A l e x e i Maceavariani. Această p a ­ g i n ă d i n o p e r a — se p a r e — p e c î t d e de vastă p e atît d e interesantă a crea­ t o r u l u i s o v i e t i c ( d a r o a r e n e este, p r a c ­ tic, necunoscută) n u se înscrie, d i n p u n c t de vedere muzical, printre capodoperele g e n u l u i — d e a l t f e l , destul d e puţine, căci, î n a f a r ă d e C e a i k o v s k i , d e S t r a v i n s k i şi de Prokofiev, ceilalţi c o m p o z i t o r i au scris p e n t r u balet o muzică destul de modestă... Fără a f i o capodoperă, p a r t i t u r a l u i Maceavariani (interpretată de orchestra Operei Române, sub bagheta dirijorului Paul Popescu, c u deosebit respect p e n t r u stil) oferă condiţiile propice realiză": i unui foarte b u nspectacol d e balet : p e n t r u că este s u f i c i e n t d e sugestivă, p e l i n i a portretizării p e r s o n a j e l o r , c a şi a c a r a c ­ terizării acţiunilor, folosind, c u succes, încercatul procedeu a l l a i t m o t i v e l o r , c u l ­ tivă o melodică accesibilă şi p l i n ă d e s e n t i m e n t şi p o s e d ă a c e a p r e g n a n ţ ă rit­ mică, generatoare, în dans, a structu­ rilor ferme, viguroase. Şi, totuşi, î n c i u d a numeroaselor l u i c a l i t ă ţ i , Othello p u s î n scenă l a O p e r a R o m â n ă n u este u n f o a r t e b u n spectacol de balet. D e vină pare a f i u n f e l d e secătuire a limbajului clasic, în care coregraful Vasile M a r c u 1-a conceput. L a p r i m a v e d e r e , s-ar s p u n e c ă e v o r b a , aici, d e o criză a acestui t i p d e balet ; în realitate, însă, î n criză se află n u l i m ­ bajul, ca atare, c i capacitatea d e a-1 u t i l i z a într-o m a n i e r ă nouă, atractivă, plină d e prospeţime, descoperind n o i r e ­ laţii, n o i m o d a l i t ă ţ i d e î n l ă n ţ u i r e şi d e s ­ făşurare a elementelor v o c a b u l a r u l u i t r a ­ diţional. N e p u t i n ţ a d e a face acest salt calitativ determină, î n cele d i n urmă.

P

i m p r e s i a aceea d e „deja v ă z u t " , atît d e tristă, m a i ales î n c a z u l u n e i p r e m i e r e . . . M a i există, apoi, o scădere c u c a r a c t e r general, despre care e p r e m a t u r să n e p r o n u n ţ ă m dacă se datorează c o r e g r a f i e i sau interpretării, încă insuficient rodată : relativa, d a r frecventa neadecvare a miş­ cării l a m u z i c ă — n u l a c a r a c t e r u l , l a a t m o s f e r a acesteia (care sînt, d i m p o t r i v ă , foarte bine surprinse în imagine), d a r l a structura ei : la ritmică şi l a f r a z a r e , îndeosebi. p r i v i m însă Să tabile ale montării. şi meritele incontes­

P r o f u n d ă şi s u b t i l ă , c u o ţ i n u t ă inte­ lectuală remarcabilă, evidentă dincolo d o frumuseţea plastică, scenografia Hristofeniei Cazaou oferă c a d r u l ideal d e acţiune coregrafiei. Se poate v o r b i despre res­ pectul aproape ştiinţific pentru adevă­ r u l t i m p u l u i şi a l s p a ţ i u l u i , d a r ş i d e s p r e t r a n s f i g u r a r e a artistică a acestui adevăr. Un singur e x e m p l u : fineţea d e grafică a liniilor î n care e transpusă scenic a r h i ­ tectura Veneţiei, aşa c u m o v e d e m r e ­ flectată în pictura vremii. Pe d e a l t ă parte, e x a c t i t a t e a istorică a c o s t u m e l o r , d e pildă, n u e x c l u d e , c i , d i m p o t r i v ă , serveşte fastul scenic. Funcţionalitatea d e c o r u r i l o r se s p r i j i n ă mult p e sugestie : o rozetă de vitraliu coborîtă în fundal schimbă dintr-o dată locul dramei în altarul c ă ­ sătoriei c e l o r d o i e r o i , o p i c t u r ă fixează, iarăşi, c a d r u l a c ţ i u n i i , d a r şi s e n s u l e i , în care sînt i m p l i c a t e , succesiv, bătăliile d i n C i p r u , d i n t r e veneţieni şi t u r c i , o r i t i h n a păcii d e d u p ă victorie. I a r s e m n u l sub c a r e t r a g e d i a se desfăşoară necon­ tenit — leul veneţian, i n diferite i p o ­ s t a z e — c o n ţ i n e şi e l u n s i m b o l inteli­ g e n t şi l i m p e d e e x p r i m a t . I n f i n a l , c a o supremă ironie sau, poate, c a u n adevăr aflat, s e m n u l acesta a l p u t e r i i — puterea, m o b i l a l i n t r i g i l o r l u i J a g o şi, i m p l i c i t , cauză a t r a g e d i e i l u i O t h e l l o — este î n ­ locuit c u acea superbă demonstraţie a

60

www.cimec.ro

a r m o n i e i proporţiilor d i n s t u d i u l l u i L e o ­ n a r d o d a V i n c i , c a r e d o m i n a s e şi î n c e p u ­ t u l l u m i n o s a l b a l e t u l u i . I n sfîrşit, o a l t ă calitate a d e c o r u l u i — poate, insuficient speculată d e c o r e g r a f i e , m a i ales î n p r i ­ m e l e d o u ă a c t e : u t i l i z a r e a scenei n u n u ­ m a i î n p r o f u n z i m e , d a r şi î n î n ă l ţ i m e . M a r e a r e u ş i t ă a c o r e g r a f i e i este r o l u l lui Jago, foarte p r e g n a n t caracterizat, p e c a r e V a s i l e M a r c u ş i , fireşte, i n t e r p r e t u l p e r s o n a j u l u i , Ş t e f a n B ă n i c ă , a u ş t i u t să-l Iacă odios fără a u z a d e îngroşări. Pasul sacadat, f o a r t e personal, j o c u l neliniştitor a l m i i n i l o r (superb, în gesturile d e vră­ j i t o r c u care comandă f u r t u l batistei), s c h i m b a r e a cameleonică a c u l o r i i în v e r ­ d e l e o t r ă v i i şi a l ş a r p e l u i , p r e f a c e r e a l u i c h i a r î n şarpe, c u acea atît d e dificilă înaintare tîrîş, p r i n care coboară scara c ă t r e v i c t i m a sa, O t h e l l o — s î n t t o t a t î t c a clemente d e forţă expresivă. I a r ideea materializării gîndurilor l u i Jago ( i n d i ­ f e r e n t d a c ă este f u r n i z a t ă d i r e c t d e l i b r e t o r i a p a r ţ i n e c o r e g r a f u l u i ) este n o t a b i l ă : „ g î n d u r i l e " l u i J a g o îi î n v ă l u i e , r î n d p e rînd — f a n t o m a t i c , pe Rodrigo, tentacu­ l a r , p e C a s s i o (într-o e x c e l e n t ă scenă a b e ţ i e i , j u c a t ă d e Ş t e f a n B ă n i c ă şi P a raschiv Pieleanu), insinuant, apoi sufo­ pe Othello. cant, I n acest s p e c t a o l . u n d e deţin? titular, t a l e n t a t u l balerin care este rolul Pavel

R o t a r u a r e o c a z i a să d o v e d e a s c ă n u n u ­ m a i , ca a l t e o r i , o reală v i r t u o z i t a t e , c i :>i o c o n v i n g ă t o a r e e x p r e s i v i t a t e î n d a n s , d u b l a t ă d e i n d i s c u t a b i l e însuşiri a c t o r i ­ ceşti ; e s u f i c i e n t s ă v e z i c u m g e l o z i a îi d e s f i g u r e a z ă m i ş c ă r i l e şi c h i p u l , c u m , după aflarea a d e v ă r u l u i , d i s p e r a r e a şi r e m u ş c a r e a se o g l i n d e s c î n î n t r e a g a sa făptură. I a r p a r t e n e r a sa, Magdalena Popa, căreia r o l u l Desdemonei nu-i oferă, desigur, condiţii s i m i l a r e d e a f i r ­ mare, f i i n d , p r i n definiţie, m u l t m a i l i ­ n i a r , c o n v i n g e , totuşi, î n trecerea d e l a senina f e r i c i r e inconştientă d e p e r i c o l l a neliniştea presimţirii acestuia : scena r u ­ g ă c i u n i i a r a t ă p e d e p l i n c ă r o l u l este j u c a t d e o m a r e artistă. D u p ă această, î n t r u c î t v a , j u s t i f i c a t ă î m ­ bogăţire a o r i z o n t u l u i c u o l u c r a r e c o n ­ t e m p o r a n ă (chiar dacă n u d e u l t i m ă oră), Operei Române să s p e r ă m c ă b a l e t u l se v a o r i e n t a c ă t r e c u p r i n d e r e a treptată a tuturor marilor exemplare ale genului, p e c a r e , p e n t r u f a l a s a şi p e n t r u c u l t i ­ v a r e a u n u i p u b l i c î n c o n t i n u ă creştere, este d a t o r s ă l e a i b ă î n r e p e r t o r i u l p e r ­ manent.

Luminiţa Vartolomei
fiind, la acea dată — po­ trivit convingerii ministe­ riale —, singurul capabil s-o preia. Se cunoaşte epis­ tola cu refuzul politicos, dar categoric, al lui Alec­ sandri. Numeroase sînt scrisorile lui Matei Millo către poet, emise între 1864—1882. Cele mai multe datează din vremea conflictului cu M. Pascaly şi în scrisori răzbat cu vehemenţă ani­ mozităţile dintre cei doi, Alecsandri fiind, nu o dată, invocat pentru pro­ tejarea răsfăţatului său actor. Interesant de preci­ zat, că Millo nu concepea o stagiune fără piesele poe­ tului în repertoriu. „Trimi­ te-mi ceva ca să am la îndemînă" — e îndemnul statornic. Alecsandri se execută cu o plăcere ne­ reţinută.

ι•

NOTE Contribuţii documentare

turi culturale.'Impresia ge­ nerală, în urma lectuiii, este că Alecsandri s-a bucurat în epocă de un prestigiu enorm, fiind con­ sultat în numeroase împre­ jurări delicate, fiind dorit, pentru a le da prestanţă, în mai toate organismele culturale de importanţă naţionala. Cum firesc ne puteam aştepta, şi istoria teatru­ lui cîştigă de pe urma acestei ediţii un plus de informaţie documentară. Proaspătul ministru al In­ strucţiunii din 1874, Titu Maiorescu, se grăbeşte să i consulte pe poet, în vede­ rea unor reforme aduse teatrului. 1 se cere părerea privind raporturile dintre conservator şi tealru, atri­ buţiile şi componenţa Co­ mitetului teatral etc. In stilul protocolar atît de propriu lui Maiorescu, i se propune Bardului direcţia generală a teatrelor, el

Statornica editoare a documentelor privind via­ ţa şi activitatea lui Vasile Alecsandri, Marta Anineanu, publică în Editura Mi­ nerva un volum compact de. Scrisori către Vasile Se întregeşte, Alecsandri. astfel, dialogul epistolar dintre poet şi contempo­ ranii săi din ţară şi din străinătate. Dintre cele circa 50 de epistole primi­ te, conservate la Biblioteca Academiei, se publică doar cele de interes literar, de mare importanţă în preci­ zarea naturii unor rapor­

Io nut Niculescu
oi

www.cimec.ro

g r u p s o c i a l r e s t r i n s ; aceea că l u p t a p e n ­ tru a d e v ă r şi d r e p t a t e a i n t e l e c t u a l u l u i c i n s t i t este m i s t i f i c a t ă şi u t i l i z a t ă a s t f e l pentru remanierea unui aparat de stat c o r u p t ; aceasta d i n u r m ă , încă mai p r o f u n d ă , căci se înţelege, i m p l i c i t , că într-un o r g a n i s m social b o l n a v î n chiar t e m e i u r i l e sistemului său politic nici o conştiinţă purtătoare de adevăr n u se p o a t e s a l v a şi n u p o a t e să s a l v e z e c e v a , că o p i n i a p u b l i c ă d e v i n e o f o r ţ ă i l u z o r i e , că l i b e r t a t e a d e o p i n i e este o l i b e r t a t e iluzorie. Personajele sînt v e c t o r i a i acestor idei, a t i t u d i n i l e , reacţiile l o r p s i h i c e f i i n d doar simptome ale conceptelor etico-politice p e care l e reprezintă. P a u l L o m a n e s o u , p i c ­ t o r , c î n d v a , p o a t e , înzestrat, s-a p i e r d u t î n m a n i i colecţioniste şi şi-a î n s u ş i t o c o n ­ cepţie d e a r t ă a c a d e m i s t ă , l i p s i t ă d e s u ­ f l u l c e i l - a r f i a c o r d a t o etică l u p t ă ­ t o a r e . S l a b e l e s a l e reacţii l a o c o m a n d ă a m i n i s t e r u l u i s î n t î n ă b u ş i t e d e I r e n e , soţie dominatoare, de u n practicism rapace, care confundă, c u inconştienţă crudă, p o l i ­ t i c a d e s t a t c u r e l a ţ i i l e d e f a m i l i e . Şerb a n Sineşti, p o l i t i c i a n veros, e r o s de a m ­ b i ţ i a p u t e r i i , p e n t r u c a r e este c a p a b i l d e crimă. G e l u Rusoanu, ziarist, f o r m a t l a şcoala ideologică socialistă, constată cu stupoare că a c t u l s ă u d e d e m a s c a r e publică a u n u i m i n i s t r u afacerist ajută l a r i d i c a r e a î n aceeaşi f u n c ţ i e a c r i m i n a l u l u i Ş e r b a n Sineşti. Distribuţia, bine aleasă d e r e g i z o r u l C o r n e l T o d e a , a î n t r u n i t cîţiva a c t o r i d e prestigiu. M i r c e a Anghelescu a fost, î n P a u l L o m a n e s c u , o prezenţă elegantă, c u a t i t u d i n i d e f e r e n t e , uşor g r a c i l e , parcă desprinse dintr-o continuă stare de con­ valescenţă. I l e a n a Predescu a făcut o I r e n e c u a e r e d e s t ă p î n ă despotică, c a r e n u s u f e r ă r e p l i c a , t r u f i e i i-a d a t î n s ă o t e n t ă d e b ă t r î n e ţ e şi n u d e v e c h i m e , c e n u se p o t r i v e ş t e vîrstei a c t r i ţ e i . A c e a s t a a lăsat o uşoară i m p r e s i e d e r o l s t r i c a t p r i n confuzie — aşa c u m a m i d e n t i f i c a , greşit, fireşte, v e t u s t c u v e c h i , n u c u î n ­ v e c h i t , c u m a r t r e b u i . A i c i , p o a t e şi r e ­ gizorul n u a optat olar pentru u n t i p a n u ­ m e , a ş a c ă I r e n e a I l e n e i P r e d e s c u ne-a apărut ca o Z o e imitând prea devreme t i c u r i l e bătrînei H a n g e r l i u . I o n Lucian: face, î n r o l u l l u i Ş e r b a n Sineşti, o siluetă energică, g e s t u r i l e e x p r i m ă r e s p e c t a b i l i ­ tatea d e m n i t a r u l u i . Ovidiu Iuliu Moldovan, în G e l u Ruscanu, e încordat p î n ă la r i g i d i t a t e , mască s u b care simţim p r e ­ siunea combustiilor interioare. A m lăsat-o l a sfînşit p e V a l e r i a S e c i u , care practică u n j o c s u b t i l , a l p r i v i r i l o r exprimînd dorinţe r e p r i m a t e , renunţări, regrete. E a relevă î n M a r i a Sineşti f e m i ­ n i t a t e a strivită d e relaţiile f a m i l i a l e b u r ­ gheze bazate pe interese pecuniare.

Turnul de Fildeş
d e C a m i l P e l r e s c u d r a m a t i z a r e

d e

M â n a s e

R a d n e u

r i n d r a m a t i z a r e a n u v e l e i Turnul de fildeş, Mânase Radnev arată ceva m a i m u l t decît o b u n ă d r a m a t i z a r e , el n e arată însăşi s t r u c t u r a d r a m a t i c ă a p r o z e i l u i C a m i l P e t r e s c u ; î n c ă o d a t ă , nea p a r c u l i m p e z i m e forţa c o n f l i c t u l u i , s u b ­ teran î n nuvelă, pregnanţa caracterelor, meandrele tramei. C u supunere afină l a spiritul camilpetrescian, Mânase Radnev n u se a r a t ă , n i c i o c l i p ă , p e s i n e , c o a u t o r pe u n subiect i n v e n t a t de a l t u l , e l n u face o „preluare d u p ă " , ci o p r e l u c r a r e , vădind a m b i ţ i i n u atît a r t i s t i c e , c î t i n t e r p r e t a ţ i vexegetice. S ă p u i î n l u m i n ă personali­ t a t e a a r t i s t i c ă a c e l u i l a l t î n d e p l i n a sa a u ­ tenticitate, iată ambiţia oricărui critic, d a r M â n a s e R a d n e v n u a ales calea c o ­ m e n t a r i u l u i c r i t i c , c i p e aceea a a r t e i , c u atît m a i fidelă, c u cît cere m a i m u l t ă c o n ­ g e n i a l ! t at e . A u t o r u l d r a m a t i z ă r i i n u ezită să î m p r u m u t e d i n t e x e l e l u i C a m i l P e ­ trescu s i n t a g m e întregi. U n e o r i , r e p l i c i l e îngheaţă a f o r i s t i c î n cea m a i pură accep­ ţie c a m i l p e t r e s c i a n ă . „ A t e i z o l a î n s e a m n ă a f i s p e r j u r p r i n t ă c e r e " îi s t r i g ă Gelu Rusoanu, ziaristul, p i c t o r u l u i Paul Lomanescu. C î t e v a idei-forţă ( s p u n a s t f e l p e n t r u că e l e c o n s t i t u i e c o n f l i c t u l ) se d e s p r i n d c u c l a r i t a t e î n c u r s u l desfăşurării spectacolu­ l u i . A c e e a că a r t i s t u l e a n u l a t p r i n î m b u r g h e z i r e ; aceea c ă , î n s o c i e t a t e a b u r ­ gheză, p o l i t i c a p u t e r i i e practicată d e u n

P

Constantin Radu-Maria

62

www.cimec.ro

TEATRUL RADIOFONIC

ZLele comediei radiofonice
au alăturat piese d e I . L . Caragiale, A l e c s a n d r i şi V . I . P o p a , G o g o l şi G o l d o n i , c ă r o r a l i s a u a d ă u g a t şi p a t r u t e x t e în p r e m i e r ă : două scenarii originale (Dacă nu era el d e S i l v i u G e o r g e s c u şi Încrederea de A n g e l a Bocancea), o res­ t i t u i r e l i t e r a r ă (Incurcă-lume de A . de H e r z ) , i a r d i n l i t e r a t u r a clasică a g e n u ­ l u i , Ginerele domnului Poirier de E m . Augier, toate, beneficiind de impecabile d i s t r i b u ţ i i şi d e a t e n t e montări „pe u n d e " . N-aş p u t e a s p u n e c ă t e x t u l A n g e l e i B o c a n c e a ord s c e n a r i u l î n t r - u n a c t de S i l v i u Georgescu p o t face faţă c o n ­ curenţei c u o p e r e l e m a r i l o r a u t o r i , l i n g ă c a r e a u f o s t aşezate, d a r î n d e m â n a r e a r e ­ p l i c i i , l a c e l d i n t â i , şi u n s i m ţ a l c o m e ­ d i e i , l a c e l de-ial d o i l e a , l e r e c o m a n d ă atenţiei ascultătorilor.
j

îndreptăţeşte să aşteptăm d i n p a r t e a a u ­ t o r u l u i a l t e lucrări, care să depăşească d i m e n s i u n i l e reduse ale u n u i act. Adaptată pentru teatrul radiofonic sub t i t l u l Drumul încrederii, piesa l u i G e o r g e Genoiu — cunoscută, îndeobşte, drept Drumul spre Everest — î n r e g i a artistică a l u i C o n s t a n t i n D i n i s c h i o t u , beneficiază de excelenta i n t e r p r e t a r e a G i n e i P a t r i c h i , această a c t r i ţ ă a t u t u r o r p o s i b i l i t ă ­ ţilor. Eroina reprezentativă, d i r e c t o a r e a de f a b r i c ă , î n j u r u l c ă r e i a se o r î n d u i e ş t e a c ­ ţ i u n e a p i e s e i , se c o n t u r e a z ă d i n î n t â m ­ plări dramatice lipsite de originalitate, d a r r ă m â n e ân m e m o r i a s p e c t a t o r u l u i o r i a ascultătorului p r i n l i m p e z i m e a t r a i e c t o r i e i s a l e s p i r i t u a l e , p r i n e c h i l i b r u l ce-1 s t a b i ­ l e ş t e i n e x i s t e n ţ a s a şi a c e l o r l a l ţ i . O m ă ­ sură exactă a v a l o r i i u m a n e î i î n g ă d u i e p l e d o a r i a p e n t r u încredere, ce c o n s t i t u i e c o m u n i c a r e a esenţială a t e x t u l u i .

Pavilionul de pe malul rîulul
de Kuan Han Ching

Zece piese dedicate Eliberării
Permanent prezent în eveniment, tea­ t r u l r a d i o f o n i c a o f e r i t ascultătorilor săi. î n t r e 15 şi 25 a u g u s t , u n c i c l u d e zece piese, d e d i c a t E l i b e r ă r i i ţ ă r i i d e s u b d o m i ­ n a ţ i a fascistă, c i c l u c e î m p l e t e ş t e o m a g i u l adus t r e c u t u l u i c u p e r s p e c t i v a c o n t e m p o r a ­ nă a s u p r a existenţei n o a s t r e . A u f o s t r e m e ­ morate, astfel, momente autentice din lupta d e eliberare, a u fost surprinse s i ­ t u a ţ i i c u p u t e r e d e s i m b o l d i n această a m p l ă l u p t ă şi d i n a c t i v i t a t e a î n i l e g a l i ­ tate a comuniştilor ş i , t o t o d a t ă , s-au t r a n s m i s s c e n a r i i ce dezvăluie, î n c o m ­ p l e x i t a t e a sa, o m u l e p o c i i noastre. încredinţat s p r e i n t e r p r e t a r e artiştilor amatori d i n Sighetul Marmaţiei, scenariul l u i I o n A r d e l e a n u Firul vieţii se î n s c r i e în c i c l u l evocărilor tragicelor momente t r ă i t e d e e r o i i d e l a M o i s e i , î n 1944. C o l i ­ z i u n e a d r a m a t i c ă d i n Oameni şi fluturi de I o s i f N a g h i u s-a n ă s c u t t o t d i n r e a l i t a t e a a n i l o r ce-au p r e c e d a t E l i b e r a r e a . O m a g i u l adus luptătorului c o m u n i s t a p a r e c o n v i n ­ gător t o c m a i d i n i m a g i n e a ce se d e s p r i n d e din înfruntarea dramatică. Tot reconstituire a unui moment d i n dinamica luptei, scenariul radiofonic Pri­ măvara vieţii noastre de Dimitrie Roman s-a p ă s t r a t d o a r l a n i v e l u l u n o r î n t â m p l ă r i trăite d e personaje-tip ; d i n l o c i n l o c descoperim, insă, o v î n ă d r a m a t i c ă ce n e

I n c u r s u l aceleiaşi l u n i , a u g u s t , n e - a m reîntâlnit c u d r a m a t u r g i a s c r i i t o r u l u i c l a ­ sic chinez K u a n H a n Ching. O u a n i î n u r m ă , r a d i o u l p r e z e n t a , d i n t r e c e l e 14 l u ­ crări descoperite p î n ă a c u m ( i s t o r i a l i t e ­ r a t u r i i n o t e a z ă 60 d e t i t l u r i ) , Zăpadă în toiul verii, u n scenariu radiofonic ce se află mereu pe primele locuri printre soli­ citările de reluări p e care l e f a c ascultă­ t o r i i . C a şi î n c e l e l a l t e l u c r ă r i , i n Pavi­ lionul de pe malul rîului r e î n t â l n i m acelaşi viguros protest împotriva opresiunii f e u ­ dale, a t u t u r o r f o r m e l o r pe care l e î m ­ bracă aceasta. D r a m a t u r g u l , c e a trăit î n s e c o l u l a l X l I I - l e a (1225—1300) şi s-a i n ­ s p i r a t , îndeosebi, d i n istoria poporului s ă u , se r e m a r c ă a i c i p r i n i m p e c a b i l a î m ­ p l e t i r e d e l e g e n d ă şi r e a l i t a t e . C a î n t o a t e l e g e n d e l e , p e r s o n a j e l e p r i n c i p a l e d i n Pa­ vilionul de pe malul rîului s î n t b u n e şi rele, d a r , î n j u r u l l o r , gravitează o serie de t i p u r i umane de puternic relief, ce sporesc t o c m a i , î n m o d p a r a d o x a l , aura mitică a piesei. Regizorul C r i s t i a n M u n teanu subliniază c u măsură caracterul rea­ list a l t e x t u l u i , î n v r e m e ce a c t o r i i (Gina P a t r i c h i , M e l a n i a C î r j e , E m i l H o s s u , A¬ l e x a n d r u R e p a n ) realizează o vibraţie d e ecou legendar.

Florica Icnim
63

www.cimec.ro

(If

FLORIAN

POTRA

Un

scenograf,

o expoziţie


aşezat pe un practicabil rotund, alb, maschează, în parte, ovalul unei fete cu ochi albaştri şi cu plete de nori albi, totul, pe un fond verde crud : iată cadrul emisiunii Romantic-club, la televiziune. Cînd însuşi textul de pus în scenă (în imagine) conţine un spor de încărcătură fantastică — acesta e cazul Visului de Strindberg — cadrul se fluidifică în transparente volume „protoplasmatice", logica şi coerenţa stărilor de veghe sînt scurt-circui tale, spre a ceda jiasul unei lente mişcări a ima­ ginaţiei (documentate). Da>- Dan Cioca esle cu precădere făuritorul şi or­ ganizatorul de spaţii este­ tice pline de o vioiciune robustă şi de un umor franc, aproape totdeauna învăluite într-o contami­ nantă candoare tinerească. Asimilind şi asumînd fără reziduuri epoca (stilul cris­ talizat, dar şi spiritul epo­ cii, Z e i t g e i s t ) , Cioca le pre­ supune energic, disimulîndu-le, însă, pentru a le scoate în relief tocmai vi­ talitatea de lungă scaden­ ţă, proiecţia într-o durată

Çfcenograful se numeş. Λ te Dan Cioca, iar expoziţia la care mă refer (de scenografie, pre­ cizez, pentru că ar fi pu­ tut să fie şi de grafică, de desen sau de pictură) a avut loc, de curînd, în holul Teatrului Naţional d'n Craiova, mereu des chis — teatrul, mai cu seamă, dar şi holul — ce­ lor mai variate iniţiative, în atingere cu arta scrisu­ lui dramatic şi cu arta scenei. Se ştie că dintre cele nu­ meroase care frămîntă qindirea şi făptuirea este­ tică în teatru (şi îndeosebi în cinematograf şi televi­ ziune), o preocupare cen­ trală e aceea de a găsi wodalitatea potrivită de a „face spectacol", adic'i de a atrage şi distra marele public, fără a se cădea îχ facil, fără concesii de or­ dinul k i t s c h - u h i i , pe scurt : de a emoţiona şi amuza, la lumina raţiunii. Aceeaşi problemă şi-o pune Dan Cioca, din unghiul compo­ nentei esenţiale a decoru­ rilor, indicînd — după opi­ nia mea — o viabilă şi deseori fericită rezolvare, desigur ireductibilă, in

„stil personal". Care este „cheia" pe care şi-o oferă Cioca ? Rezulta­ sieşi Dan tul e simplu, ataşant şi ex­ presiv, nu lasă să se între­ efortul, travaliul. Şi, vadă totuşi, la o recitire mai atentă, se vede şi se simte cum spontaneitatea artistu­ lui nostru este, aşa cum voia Călinescu, elaborată, temeinic chibzuită şi mi­ gălos turnată apoi in for­ me. Cioca are creionul uşor şi iute, de aceea o mimă, imediată (auto) în­ diguire e ridicată împo­ triva naturalismului, a ori­ cărei reproduceri mecanic? a naturii, a realităţii. Pă­ durea din H o ţ i i lui Schil­ ler, de exemplu, e văzută in trunchiuri stilizate roşii pe un îndrăzneţ fundal tot roşu, cu un prim-plan vi­ neţiu şi cu un soare din careuri concentrice gal­ bene şi verzi : desenul e vag neliniştit, ca şi culo­ rile, dar sinteza lor β clasicizant senină. Odată în­ lăturată primejdia liris­ mului, Cioca face rs.pede loc unei imaginaţii hrănite cu discrete sugestii supra­ realiste. Un obiect tratat eu gustul detaliului, un al­ bastru ceasornic baroc,

64

www.cimec.ro

ce depăşeşte periodizările pedante ale istoriei artei sau ale istoriei pur şi simplu, infruntînd, din cînd în cînd, chiar şi ris­ cul anacronismului (reve­ lator). Astfel, de la cortina pentru Iaşii î n c a r n a v a l I n scenetele umoristice adu­ nate sub genericul Café b a r , de la „naivul" castel reclădit, parcă, de copii, din bucăţi nostim colorate, în­ tr-o emisiune T V din 1973, şi de la ploaia de mongolfiere plutitoare din recita­ lul de muzică uşoară din 1972, pînă la ţrămintata

schelărie din Henric al I V - l e a (Pirandello) — toa­ te decorurile concepute şi realizate de Dan Cioca au o dimensiune, aş zice o „grosime" comună : aceea specific al a unui timp spectacolului (o extremă disponibilitate faţă de histrionismul superior al co­ medienilor tragici), redis­ tribuit cu rigoare într-un spaţiu strîns legat de spi­ ritualitatea contemporană, de obicei promptă, rapidă, sintetică şi abstract-concretă. Prin Dan Cioca se mă­

soară excelenţa „lecţiei" pe care o împărtăşeşte practica televiziunii, în a cărei genealogie reîntîlnim, se ştie, teatrul şi cinema­ tograful. Iar cînd televi­ va fi, şi la noi, în ziunea culori, ne vom da şi mai bine seama de fascinantul talent al lui Dan Cioca, de forţa sa cromatică, de su­ pleţea şi eleganţa sa ex­ presivă, concentrate într-o facultate şi într-o artă aparte de a se uita la veşnicie printr-o picătură tremurătoare de optimistă istorie a prezentului.

„Conjunto"
(Cuba)
Numărul 33 a l revis­ tei d e t e a t r u „Conjunto" care a p a r e t r i m e s t r i a l l a H a v a n a , s u b direcţia c u ­ noscutului o m de teatru guatemalez M a n u e l Galich, cuprinde o tematică v a ­ riată p r i v i n d t e a t r u l l a t i n o american. R e v i s t a se d e s c h i d e c u însemnări a l e l u i M a n u e l G a l i c h a s u p r a c e l u i de-al XVII-lea Congres al I n ­ stitutului Internaţional de Teatru, care a avut loc l a S t o c k h o l m , î n t r e 3 1 m a i şi 1 i u n i e 1977. I n c a d r u l t e m e i care stă permanent î n atenţia r e ­ vistei : „ I n d i a n u l î n t e a t r u l latino-american a l t u t u r o r timpurilor", Rine Leal p u ­ blică u n e s e u a s u p r a e x ­ presiilor pre-teatrale ale aborigenilor d i n C u b a îna­ inte de i n v a z i a spaniolă. Carlos F e r r a r i scrie u n studiu intitulat „Puerto Rico : t e a t r u Sesenta şi « C e l ă l a l t Agiieybană»-" —

REVISTA REVISTELOR

p a n o r a m ă a t e a t r u l u i puertorican, p e n t r u care p u n e ­ r e a î n s c e n ă a p i e s e i Ce­ lălalt Agiieybană (El otro Agiieybană), inspirată d i n cronica l u i Gonzalo Fer­ n a n d e z d e O v i e d o , 1535. reprezintă o dată de rezo­ nanţă. Conceput ca u n omagiu adus poporului chilian (aflat î n luptă contra fas­ cismului), preşedintelui Salvador Allende şi g u ­ v e r n u l u i Unităţii Populare, r e v i s t a tipăreşte u n g r u p a j d e p a t r u a r t i c o l e : „Recabarren şi teatrul angajat" d e M a r c e l G a r c é s : „Chilienii în exil. Teatrul rezistenţei" d e E n r i q u e G o m à r i z ; „Teatrul «Aleph» în lupta împotriva f ascismului" şi „Grupul chilian «Aleph».la tfestiva­ lul de la Nancy" (istoric). Sara Larocca, actriţă, profesoară d e t e a t r u , p e r ­ s o n a l i t a t e esenţială a m i ş ­ cării t e a t r a l e uruguayene d i n u l t i m u l s f e r t d e secol, directoare a grupului tea­ t r a l „El G ă l p o n " , acordă u n amplu interviu, prilejuit d e î m p l i n i r e a a 28 d e a n i de l a crearea acestui g r u p . Partizană a ideii de teatru angajat, Sara Larocca ple­ dează p e n t r u o tematică reflectînd s p e c i f i c u l l a t i n o a m e r i c a n , ea f i i n d con­ ştientă d e f a p t u l că acto­ r u l a r e o m a r e responsa­

bilitate „José colas politic

în

faţa

societăţii. drama­ sînt omului José tea­

Marti — î n care

t u r g " , studiu semnat de N i ­ Dorr, subliniate meritele şi p o e t u l u i d e noutăţi

M a r t i c a a u t o r d r a m a t i c , şi o culegere trale cheie a însă Domnul nor d i n toată partea lumea în­ publicat original, (El sesubintitu­ aparţinînd şi directo­ inspirată acelaşi a avut guatemalez cu

documentară

r e v i s t e i . Este şi u n t e x t preşedinte présidente), Piesa,

lat „Ritual b u f " , c u muzică şi d a n s . rului Franz din turias. dramaturgului teatral romanul

M e z , este

n u m e de M i g u e l A n g e l AsPremiera l o c î n 1974 î n G u a t e m a l a . I n p l i n r e g i m d e dictatură, preşedintele ofiţer ample cei pentru profită a de moartea accidentală a u n u i dezlănţui represalii, î n cadrul său. care pre­

c ă r o r a t r e b u i a s ă p i a r ă toţi ostili guvernului P i e s a se î n c h e i e c u i m a g i ­ nea u n u i c i m i t i r peste reverberează şedintelui cea î n ţ a r ă . vocea

proclamînd p a ­

www.cimec.ro

65

MERIDIANE
„Juanbimbada"
La Milano, Institutul italolatino-american a prezentat Rajatabla din Grupul teatral Caracas, care a jucat în pre­ mieră mondială un spectacol compus din fragmente din operele a patru cunoscuţi dra­ maturgi latino-americani, inti­ tulat Juanbimbada. Juan Bimba este tipul omului obiş­ nuit, care, prin virtuţile şi defectele sale, reprezintă mul­ ţimea. E l se naşte sub dic­ tatură, creşte cu democraţia, riscă să se înece in petrolul carc-l înconjoară, munceşte numai ca să-i îmbogăţească pe alfii, într-un cuvînt, este omul simplu care speră intr-o lume mai bună. -o tral, mai ales in Lombardia — nu pe scenele teatrelor, ci în şcoli, în biblioteci, în săli de sport — se remarcă F e l i c e şi C a r l i n a . Protagoniştii se iubesc şi, sătui de sicî'ielile familiilor, se hotărăsc să fugă de acasă. Felice nu-şi poate găsi de lucru, întrucit este minor. La sfîrşitul spectaco­ lului, un tribunal format din tineri spectatori este chemat să dea verdictul. Părinţilor aflaţi în sală li se propune o meditaţie asupra delicatelor probleme ale adolescenţei. Iniţiativa acestui teatru a reuşit să-i apropie un public numeros, în special tînăr. din Roma a pus recent în scenă piesa Masaniello, care prezintă evenimentele pe­ trecute la Napoli în luna iulie loc mişcarea 1647, cînd a avut populară condusa de Tomaso Anicllo (cunoscut sub nu­ mele de Masaniello). Pe lingă personajul principal, foarte bine conturat este poporul, cu viaţa, grijile, doleanţele şi sentimentele sale. Publicul urmăreşte, în picioare, desfă­ şurarea piesei, în funcţie de deplasarea unor platforme mobile. Unele scene se petrec, simultan, pe mai multe plat­ forme. Spectacolul lasă im­ presia unei serbări populare, cu atît mai mult cu cit are loc fie în aer liber, fie sub cupola de circ a Teatrului Quartiere. Regizorul Armando Pugliese a vrut să realizeze un spectacol popular şi se pare că a reuşit.

Telerecital de poezie românească
Televiziunea română, in colaborare cu cea maghiară, a realizat un recital din ver­ surile poeţilor români con­ temporani, intitulat O d ă o¬ mului. Recitalul cuprinde versuri aparţinînd lui Lucian Blaga, Tudor Arghezi, A¬ lexandru Philippide, Eugen Jebeleanu, Ştefan Augustin Doinaş, Nicolae Labiş, Geo Dumitrescu, Marin Sorescu. Redactorii emisiunii sînt A¬ drian Munţiu şi Ferenc Barany, iar regia artistică este semnată de Nae Cosmescu şi Sandor Mihălyfy. Tradu­ cerea maghiară a poeziilor este realizată de Zâltân Franyo şi de Zâltân Jekely. îşi dau concursul, printre al­ fii, Ion Caramitru şi Silvia Popovici, Emil Keres şi An­ drea Drahota. Spectacolul a avut loc la Teatrul Municipal din Buda­ pesta, fiind programat pe micul ecran în cursul lunii septembrie.

Pentru copii: deziderate...
La sfîrşitul anului trecut, reprezentanţi ai lumii tea­ trale din mai multe ţări s-au întrunit în R. F. Germania, pentru a discuta asupra si­ tuaţiei şi a posibilităţilor tea­ trului modern pentru copii şi tineret. A luat naştere Grupul de lucru pentru tea­ trul de copii şi tineret. S-a constatat că legăturile între şcoală şi teatru sînt insufi­ ciente. Pentru a se asigura un oarecare succes este ne­ cesară crearea unui Centru de informare pentru teatrele afiliate la acest grup de lucru. Organizaţiile de tineret, ser­ viciile culturale şi şcolile vor f i şi ele afiliate acestui Cen­ tru de informare.

Un autor militant
Athol matic în celor scrişi rasiste rile piesă, mai burg, la ca legi Teatrului care urmare lor doi scrierile pe ori Fuggard, sud-african, sale, a în celor oprimaţi, pentru jucată la din autor dra­ militează, favoarea pro­ politicii convinge­ Recenta de sa nu­ Ham­ oamenii unor odioase.

„temeiul"

politice. actori, „Thalia"

Insula,

Atelierul

condamnă sînt a supuşi

constrînger'de aplicării

şi convenţii

Studio de pantomimă
La nez fost Teatr Katowice, de admişi ani ei de de vor Slashi din a fost pantomimă. 45 de pe grupe şi de 16—24 ori pe participa a de im. Wysoraşul polo­ înfiinţat Au candidaţi, vîrstă de săptă­ la pantobalet pianskiego, Studioul împărţiţi (12—15 ani) mînă, cursuri m'imei,

...şi initiative
Teatro del Sole este unul dintre puţinele grupuri tea­ trale care, în aceşti ani de căutări de noi conţinuturi, forme şi spaţii de joc, a luptat ca pe scenă să pă­ trundă într-un mod cît mai autentic însăşi viaţa. Dintre spectacolele pentru copii pre­ zentate de acest grup tea­

„Masaniello"
După boom-ul pe care l-a cunoscut teatrul-document în Italia anilor '60, se pare că asistăm la o renaştere a tea­ trului istoric. Teatro Libero

; de patru

tehnică ritmică,

şi dc acrobaţie

sportivă.

66

www.cimec.ro

MERIDIANE
„Moartea accidentală a unui anarhist"
ln sala Caclarso din Ma­ drid a avut loc un dublu eveniment : premiera piesei Moartea accidentală a unui anarhist de Dario Fo, tot odată prima montare spaniolă de teatru militant, după moartea lui Franco. Scriitorid marxist italian Dario Fo este un om dc teatru complet, cu o capacitate creatoare mereu surprinzătoare şi originală. Ca şi în alte scrieri ale sale, el utilizează masca tocmai pentru a demasca, instru­ mentul său de predilecţie fi­ ind umorul. Piesa — scrisă in 1971 — a cunoscut un mare succes şi în Franţa. luat armele în mină, spre a-şi impune reprezentantul ales, ceea ce a prilejuit in­ tervenţia sîngeroasă a trupe­ lor guvernamentale. sistemul biletelor gratuite. In acest an, în program figu­ rează turnee în Franţa. R. F. Germania, Danemarca. Austria, Elveţia.

Relaţia teatru-cinematograf
IM Florenţa a avut loc un colocviu asupra teatrului şi cinematografului. Raportul dintre cinema şi teatru a fost discutat sub trei aspec­ te : structură, limbaj şi per­ spective. S-a ajuns la con­ cluzia că cinematograful se poate inspira din teatru, cu condiţia să-şi păstreze auto­ nomia şi libertatea de expre­ sie, restituind, într-o formă elevată, semnificaţia şi conţi­ nutul ideologic al operei li­ terare.

în memoria marilor actori
La casa de cultură din Ralatonszemes s-a deschis o expoziţie comemorativă, de­ dicată actorului Zoltan Laţinovics, dispărut în urmă cu doi ani. Expoziţia cuprinde afişe, programe, articole din presă, precum şi un mare număr de fotografii oglin­ dind prodigioasa activitate a marelui artist. In editura „Gondolal" din Budapesta a apărut o carte dedicată vieţii şi activităţii lui Javor Pâl. O întreagă e¬ pocă, aceea dintre cele două războaie, este înfăţişată citi­ torului contemporan. Cartea poartă semnătura lui Tibor Bănos.

„13 mirosuri"
se intitulează piesa lui Jan Schmid, conducătorul şi ani­ matorul Studioului „Ypsilon" din Libérée. Este o satiră îndreptată împotriva com­ portamentelor şi atitudinilor nedemne, manifestate in timpul ocupaţiei fasciste. Excelent interpretat de Jana Stjncova, rolul adoles­ centei dobîndeşte, in spec tacolul trupei din Libérée, dimensiuni de simbol.

„Anul Korczak"
ln cadrul „Anului Korc­ zak", iniţiat de UNESCO, la Varşovia a avut loc con­ cursul dc piese pentru copii şi tineret, după scrierile lui Janusz Korczak. Juriul a a¬ cordat premiul 1 Joannei Kulnwsva, pentru piesa Ma­ rele rege m i c , premiul II, Hannei Januszewska, pentru piesa S l a v a , şi premiul spe­ cial, Alinei Nowak pentru piesa Senatul nebunilor.

Hôlderlin, experimental
Teatrul biihne Moartea llolderlin. inteligibil Klaus sează ne. pedocle arunce vulcanului răseşte, descompunere, aduce, varea. de una o mică. dintr-o fugiaţi Empedocle tre nouă ţioasă avut izolare. punere succes. pe acţiune Intr-o gară, îşi prin Apoi scena secundară, sală un vesl-berlinez a lui montat Empedocle a face Gruber pe două principală, pregăteşte craterul Etna. astfel, o Fugarul lume sa, pentru moartea Empedocle principală unde de grup Pentru textul, Michael acţiunea Pe scena se în Schaurecent de mai regizorul pla­ sce­ Em­ să se pă­ in a-i sal­ trece pe are loc pantomi­ aşteptare de re­ timpul. prin­ intr-o preten­ n-a

Precum Atlantida
La avut que (Ceea tida), Trejos, binecunoscut tină, Mexic. riţia tas 1924, vot noscut care candidat din cînd popular a numit care Piesa populaţiei E l Salvador, electorală alcadele nu ales a fost lui Ciudad pasô ce a de en David in trăieşte America in exil, de la Mexico piesei în a Lo Atlan­ Humberto salvadorian La­ în dispa­ chinamequidupă din prin recu­ un a loc premiera trecut Atlantida

Teatru pentru muncitori
Compania da nouă trul în face dar spanioli, Avînd montări miul în 1970, la şi Naţional granţi", mai ln Molina", ani, pentru a multe special teatrul activ cunoscut teatrală înfiinţată cunoscută muncitorii întreprins ţări, lumii patriei peste al cu pentru ca „Tirso acum „tea­ emi­ turnee a întregi, emigranţilor lor. 30 de Pre­ Teatrului practică

de foc al

scriitor

denunţă

aproape

campania

omoară se strecoară intrînd Această în scenă

e i incognito,

de comisia în locul oficial.

electorală, Poporul

distinsă compania

www.cimec.ro

67

DukkeC u păpuşile băimărene dincolo de Cercul Polar
— n o t e d e călătorie

D u p ă u n d r u m de aproape p a t r u m i i cu autocarul, ţinta călă­ de k i l o m e t r i toriei noastre, Tromsô, gazda Festi­ v a l u l u i , e r a oaza m u l t dorită. L o c a l n i c i i îl n u m e s c „ P a r i s u l N o r d u l u i , „Poarta căii polare", „Oraşul arctic", „Capitala N o r ­ d u l u i " etc. D e fapt, e x p r e s i i l e „arctic", „ p o l a r " , „ n o r d i c " se a l i p e s c l a t o t p a s u l d e n u m i r i l o r c u r e n t e . T r o m s ô a f o s t şi este b a z ă i m p o r t a n t ă a e x p e d i ţ i i l o r p o ­ l a r e . P î n ă l a S p i t z b e r g e n ( P o l u l N o r d ) se a j u n g e c u a v i o n u l într-o o r ă , i a r c u v a ­ p o r u l , într-o z i . Oraşul Tromsô stă ou zece g r a d e deasupra Cercului Polar. Marile h o t e l u r i de aici au f i r m e ca „Grand N o r d i c H o t e l " , „Polar Nordic H o t e l " , m a r e a şi m o d e r n a b i s e r i c ă se n u m e ş t e „ C a t e d r a l a O c e a n u l u i A r c t i c " şi stilizează f o r m a u n u i iceberg, u n v a r i a t , c o m p l e x „muzeu p o l a r " reţine m ă r t u r i i ale expediţiilor N a n s e n , A m u n d s e n etc. B a e x i s t ă şi u n „ M u n c h a u s e n a r c t i c " — G e o r g B j ô n n e s c u a v e n t u r i l e sale burleşti. A i c i a devenit legendar celebrul vînător c r e d i t a t c u 713 u r ş i a l b i — H e n r y R u d i .
-

„Fiordul regină" — g u r a imensă p r i n c a r e T r o m s ô r e s p i r ă l a o c e a n şi p r i m e ş t e d a r u r i l e G u l f S t r e a m - u l u i — justifică exis­ tenţa u n u i p o r t î m p ă n a t de o flotă pes­ triţă, de la m o t o n a v e l e graţioase şi albe, înţesate de turişti d i n toată l u m e a , d o r n i c i să vadă „minunile nordului", p î n ă l a t r a u l e r e , c a r g o u r i şi c h i a r n a v e m i l i t a r e . D e cealaltă p a r t e a oraşului, u n m a r e a e r o p o r t face legătura c u ţara şi e p u n c t d e e s c a l ă p e n t r u m u l t e z b o ­ r u r i (peste P o l . Curiozitatea acestui oraş o c o n s t i t u i e l i p s a legăturilor f e r o ­ viare. A b i a după două zile de d r u m , cu a u t o c a r u l , s p r e S u d a m întâlnit p r i m e l e trenuri. L a jumătatea l u i iunie, „ziua polară" e r a în t o i . L a m i e z u l nopţii, soarele stră­ l u c e a d e a s u p r a o r i z o n t u l u i şi n u m e r g e a d e l o c s ă s e , c u l c e , c a şi n o i , i a r p e l a 3—4 d i m i n e a ţ a , o î n d u r c a v o i o s p e b o l t ă , n e d u c e a m şi n o i l a c u l c a r e , o r i e n t î n d u - n e d u p ă c e a s u r i , p e n t r u că, î n m o d c i u d a t , s o m n u l dispărea d i n cauza lipsei de în­ t u n e r i c . Z i u a p o l a r ă ţ i n e d e l a 20 m a i p î n ă l a 20 i u l i e , a p o i î n c e p e să scadă treptat spre jumătatea l u i august, pen­ t r u c a , î n t r e 20 n o i e m b r i e şi 20 i a n u a ­ r i e , n o a p t e a să p u n ă s t ă p î n i r e d e p l i n ă . Z i l e l e c u soare strălucitor sînt numă­ rate pe degetele unei mîini. Localnicii s p u n e a u „ v o m ţ i n e m i n t e z i l e l e , c î n d aţi fost v o i aici, p e n t r u că două d i n t r e ele erau însorite". I n t i m p u l zilei polare, progra­ m u l de m u n c ă este redus, compensîndu-se d i f e r e n ţ a î n t i m p u l i e r n i i , c î n d se l u ­ crează m a i m u l t . O r g a n i z a t o r i i F e s t i v a l u l u i P.I.F. al tea­ t r e l o r de păpuşi în esperanto au depus apreciabile eforturi organizatorice : bile­ tele epuizate c u două săptămîni înainte, cele m a i b u n e săli l a dispoziţia noastră, p r i m i r i , e x c u r s i i , v i z i t e l a m u z e e şi l a n u m a i p u ţ i n c e l e b r a fabrică de bere „ M a c k " , ce a d a p ă s e t e a u n u i N o r d — multiplicată de prohibiţia a l c o o l u l u i (nu­ m a i b e r e a se v i n d e i i b e r l a „ a l i m e n ­ t a r ă " ) . Ş i d a c ă n u m ă n î n c i o u ă d e pes-

D a r Tromsô de azi e u n m a r e centru i n d u s t r i a l a l i n d u s t r i e i peştelui — p o a t e cel m a i i m p o r t a n t d i n S c a n d i n a v i a . Peste 20 d e f a b r i c i „ t e r e s t r e " , şi n u m e r o a s e altele care plutesc, d a r a u baza aici, p r e ­ pară, a f u m ă , conservă zeci de m i i de tone. C î n d e r a m n o i acolo, l a j u m ă t a t e a l u i i u n i e , începuse m a r e a c a m p a n i e a so­ monului. Oraşul e d o m i n a t de a r h i t e c t u r a m o ­ d e r n ă . B e t o n u l , s t i c l a şi a l u m i n i u l a l u n g ă b ă t r i n a casă d e l e m n , c a r e s-a r e f u g i a t în m i c i părculeţe la m a r g i n e a oraşului. U n i m e n s p o d — de o ingenioasă c o n ­ cepţie i n g i n e r e a s c ă — a r u n c a t p e s t e f i o r d leagă p a r t e a p e n i n s u l a r ă c u cea i n s u ­ l a r ă . „ U n i v e r s i t a t e a N o r d u l u i " îşi î n a l ţ ă f r u n t e a semeaţă de pe o î n ă l ţ i m e . A m a f l a t c ă „ i t e m u r i l e " l a p o n e se p ă s t r e a z ă î n m u z e u , i a r l a p o n i i a u î n c e p u t să î n ­ veţe ş t i i n ţ a c o n t e m p o r a n ă î n secţia s p e ­ cială de aici.

68

www.cimec.ro

căruşi ( m a i m a r i d e c î t c e l e d e gîscă) şi n u l e u z i c u b e r e M a c k , e ca şi c u m n-ai l i f o s t n i c i o d a t ă l a T r o m s d (în n o r v e ­ giană, „Mack-ol o g mass-egg"). C î n d s o a r e l e î n v i n g e n o r i i şi s t r ă l u ­ ceşte l i b e r p e b o l t ă , e o regulă : oa­ m e n i i n u s t a u în case, n i c i d e c u m î n săli de s p e c t a c o l . O r g a n i z a t o r i i n e - a u a v e r t i ­ zat p r u d e n t să n u n e s i m ţ i m j e n a ţ i , d a c ă sălile v o r f i a p r o a p e g o a l e , b i l e t e l e f i i n d v î n d u t e (şi n i c i p r e a i e f t i n e n u e r a u ) . Ş i totuşi... z i a r e l e c o n s e m n a u c u t i t l u r i m a r i „minunea" de la Tromsô — înfăptuită de T e a t r u l d e p ă p u ş i d i n B a i a M a r e , c a r e r e ţ i n u s e , c u „Sufleţel" sute de spec­ t a t o r i într-o sală... într-o z i însorită. Afară, dezlănţuitei b a t e r i i solare ridicaseră m e r c u r u l t e r m o m e t r e l o r l a 20°—22°, s p r e fericirea localnicilor, i a r în sala „Fokus" un p u b l i c entuziast a p l a u d a succesul r o ­ mânilor. P r e m i u l special al j u r i u l u i a î n c u n u n a t a c e s t s p e c t a c o l , ca o r e c u n o a ş ­ tere a „profesionalităţii înalte a colec­ tivului băimărean", „a r e g i e i p l i n e de

f a n t e z i e a l u i K o v a c s Ild/iko", „a g r a ­ t i e i p ă p u ş i l o r I d e i G r u m a z " , „a mesa­ jului umanist al textului", dramatiza­ rea s e m n a t a r u l u i acestor rînduri d u p ă u n b a s m c u l e s d e B r e n t a n o şi, m a i a l e s , „datorită exprimării corecte, în espe­ r a n t o , î n s c e n ă şi î n a f a r a e i " . U n m e r i t d e o s e b i t 1-a a v u t a c t r i ţ a c l u j e a n ă Iulia S z i g m o n d — traducătoarea şi „profe­ soara" de esperanto a c o l e c t i v u l u i . C o n c u ­ renţa era redutabilă : n o r v e g i e n i , sue­ d e z i , d a r , m a i ales, i u g o s l a v i (două t e a ­ t r e ) şi „ G r o t e s k a " d i n P o l o n i a . T e l e v i z i u ­ n e a n o r v e g i a n ă ne-a i n v i t a t să î n r e g i s ­ t r ă m 40 d e m i n u t e — î n t i m p ce p e n t r u toate celelalte spectacole a rezervat o j u m ă t a t e d e oră. Şi, p e n t r u p r i m a dată a fost scandat, în Tromsô, n u m e l e ţării noastre, de o s a l ă f r e n e t i c ă ce a c l a m a m e s a j u l d e a r t ă şi u m a m i s m , î n t i m p ce g î n d u r i l e n o a s t r e se î n d r e p t a u , p e s t e m ă r i şi ţ ă r i , acasă, l a cei dragi.
E m . E n g h e l

— Aşadar, c u repartiţia în b u z u n a r , proaspăt a b s o l ­ vent a l I . A . T . C . , a ţ i so­ sit l a t e a t r u l u n d e a ţ i f o s t încadrat ca asistent d e r e ­ gie. — Exact. — D a r n-aţi f ă c u t asist e n t u r ă , c i v i s-a î n c r e d i n ­ ţat u n s p e c t a c o l . — Vedeţi dumneavoastră, problema asistenţei este foarte spinoasă. F a c i asis­ tenţă c a să m a i î n v e ţ i , d a r al cui a s i s t e n t eşti, p e l î n g ă cine t e perfecţionezi ? U n coleg, r e p a r t i z a t î n B . , c a r e nu a avut norocul m e u de a p r i m i de la b u n început un spectacol, a făcut u n t i m p asistenţă. „ M e n t o r u l " lui era u n o m foarte c u m ­ secade, u n m e ş t e r , c a să zic aşa, onorabil. Dar meşter, n u maestru. Mie m i s-a s p u s : „ S ă t e v e ­ d e m ce p o ţ i şi ce ştii !" Mi-a p l ă c u t i d e e a o r d i n i i verbelor, p e n t r u că, prin ce p o ţ i , d e m o n s t r e z i ceea ce ştii ! — N u aţi a v u t cumva complexe de inferioritate ? Deh, c o l e c t i v u l a r e v e c h i profesionişti, d u m n e a v o a s ­ tră eraţi pentru prima oară î n f a ţ a u n u i s p e c t a c o l „de p l a n " . . . — Ε o chestiune discutabilă. Adevăraţii actori

CRONICĂ

INVERSĂ

Ai cui asistent e asistentul ?
m-au a j u t a t , cei c u ifose, care m ă băteau milostiv p e u m ă r şi c a r e r e f u z a u v i z i u n e a m e a a s u p r a spec­ tacolului, m-au întristat, d a r m i - a m zis că v a trece. A i c i , a m greşit, p e n t r u c ă O l u r i l e n u le-au r e u ş i t şi n u mi-au reuşit. O r , r e g i ­ z o r u l t r e b u i e să a i b ă î n vedere toate personajele. — Alte concluzii ? — C o n c l u z i i ? N u ! N-a­ jungi, uneori, la concluzii nici d u p ă o viaţă. Deci, nu concluzii, ci propuneri ! Ş i n u a t î t p r o p u n e r i , cît nişte întrebări. — Care e p r i m a ? — Oare, n u ar f i intere­ s a n t ca p r i m e l e reparti­ z ă r i ( m ă g î n d e s c , p r i n a¬ semănare, l a cele ale t i n e ­ r i l o r m e d i c i , aşa c u m se v o r f a c e ) să se f a c ă î n d e ­ pendenţă de personalitatea r e g i z o r u l u i , pe lîngă care se v a f a c e a s i s t e n ţ ă ? — înţeleg că n u e n u m a i o î n t r e b a r e , c i şi o p r o p u ­ nere.

— Da... Desigur... Asta a r c o n t r i b u i şi l a o mo­ bilitate a tînărului regizor care, în p r i m a perioadă a activităţii sale, n u v a p u ­ t e a g ă s i l a un singur tea­ tru p o s i b i l i t a t e a d e a p u n e î n scenă u n r e p e r t o r i u v a ­ r i a t . Şi poate că a r f i b i n e ca p r o f e s o r i i de la I n s t i t u t să a i b ă o p o s i b i l i ­ t a t e o r g a n i z a t ă d e a-şi u r ­ m ă r i (şi, c h i a r , corija, nu e o r u ş i n e ) foştii e l e v i . L a u r m a u r m e i , toată viaţa e l e v i i se m î n d r e s e c u p r o ­ f e s o r i i l o r şi, n u d e p u ţ i n e o r i , şi p r o f e s o r i i c u e l e v i i lor. N u ştiu dacă v ă satisfac propunerile mele. Aş adău­ ga chiar... D a r n u , altă d a t ă . . . S ă m a i î n v ă ţ şi e u cîte c e v a d i n v i a ţ ă . — C u a doua afirmaţie s î n t c o m p l e t d e a c o r d . A¬ d i c ă , n e vom m a i î n t î l n i . Cît priveşte satisfacţia m e a , n u asta are importanţă. C r e d să esenţialul este răs­ p u n s u l ce s-ar p u t e a d a l a întrebările dumneavoastră.

* *
Ce părere cititori ?

*
aveţi, stimaţi

Alexandru Stark
69

www.cimec.ro

FLORIN TORNEA

Lumea ca teatru
Note introductive (I)
I m a g i n e a l u m i i ca t e a t r u e veche. Aş zice că e v e c h e de cînd l u m e a . C u toate că, d e s i g u r , m a i p r e c i s a r f i : d e c î n d t e a ­ t r u l . T u d o r V i a n u a întîrziat cîndva asu­ p r a acestei i m a g i n i ca a s u p r a u n u i f o a r t e r ă s p î n d i t m o t i v l i t e r a r . 1-a u r m ă r i t a v a ­ t a r u r i l e de-a l u n g u l v r e m u r i l o r şi de-a l a t u l l i t e r a t u r i l o r şi a c r e z u t a-i d e s c o p e r i o b î r ş i a î n t e x t e l e — î n v i z i u n e a şi m i j l o a ­ cele de p e r s u a s i u n e — ale c i n i c u l u i A n t i sthene. A c e s t a a p r o p i a viaţa (reală) a so­ cietăţii de viaţa (confecţionată) a scenei, în d e z b a t e r i l e privind comportamentul ( r o l u l ) o m u l u i în relaţiile l u i c u l u m e a înconjurătoare, subordonarea l u i discipli­ nată l a a n u m e indicaţii, t r e c u t e într-un scenariu existenţial ( d r a m a t i c ) de ne­ s c h i m b a t , d i n a i n t e şi „ d i n a f a r ă " p r o p u s . Nemesis, pasămite, ţinea loc de autor. N u m ă î n c u m e t să î m p i n g c e r c e t a r e a lui V i a n u m a i în adînc, dincolo de texte. D a r m i se p a r e e v i d e n t c ă m o m e n t u l A n tisthene e u n u l f o a r t e e v o l u a t faţă de, ca să z i c a ş a , c u l t u r a i m a g i n i i t e a t r a l e a u n i v e r s u l u i . F i i n d c ă , î n g î n d i r e a şi î n f o r ­ mulările ucenicului l u i Socrate, teatrul n i se î n f ă ţ i ş e a z ă c a o s t r u c t u r ă d e j a b i n e şi, p a r c ă , d e m u l t c r i s t a l i z a t ă : c u a c t o r i c a r e î n v a ţ ă o p a r t i t u r ă , se p ă t r u n d d e e a , i n t r ă î n r o l şi şi-1 „ t r ă i e s c " ; c u o i e r a r ­ h i e c a r a c t e r o l o g i c ă şi s o c i a l ă b i n e s t a t o r ­ nicită ; c u „măşti" distincte, aşadar, cu o tot atît de b i n e statornicită dispoziţie l u dică (conflictuală) a măştilor. J o c u l acto­ ricesc apare, aici, f i l t r a t de n o r m e , de l i ­ mite, de funcţii, c u alte cuvinte, de o s e a m ă d e r o s t u r i şi r o s t u i r i c a r e p r e s u p u n , toate, peste aparenţe, u n divorţ s e m n i f i ­ c a t i v d e c e e a c e , i n i ţ i a l şi p r i n n a t u r a l u i , ar aparţine j o c u l u i — spontaneitatea. J o c u l s p o n t a n ţine de începuturi, de a n ­ cestral. Şi, încă : spontană e d o a r p o r n i r e a j o c u l u i ; d e s f ă ş u r a r e a l u i n a ş t e sens ; d e c i , reflecţie o r d o n a t o a r e , d e c i , a b a n d o n al spontanului. D a r , f i i n d c ă v e n i v o r b a d e j o c : să m e ­ dităm, alături de f i l o z o f u l olandez H u y z i n g a şi, m ă c a r î n t r - o p r i v i n ţ ă — î n p r i ­ v i n ţ a d i a t e l o r f o r m a l e — să-l c o n s i d e r ă m p e o m c a r a c t e r i z a t d e o n a t u r ă l u d i c ă , şi c i v i l i z a ţ i i l e şi c u l t u r a u m a n ă c a p e n i ş t e p r o d u s e şi e f e c t e a l e a c e s t e i n a t u r i . D a c ă e să d e f i n i m t e a t r u l d i n această p e r s p e c ­ tivă, a j o c u l u i , a t u n c i , neîndoios, sîntem t e n t a ţ i să i d e n t i f i c ă m g e n e t i c t e a t r u l c u î n s ă ş i n a ş t e r e a l u m i i î n c a r e e l se m a n i ­ festă, ipe c a r e o m i m e a z ă , p e c a r e , d e c i , o r e p e t ă , î n f o n d , e s e n ţ i a l i z î n d - o şi s i n t e t i z î n d - o , scoţînd-o d i n r e g i m u l î n c î l c e l i i şi a l h a o s u l u i şi p l a s î n d - o î n r e g i m u l d e s c i ­ f r ă r i l o r şi a l o r d i n i i s e m n i f i c a t i v e , seleclînd d i n aparenţe s u b s t r a t u r i , d i n întîmp l ă t o r , d e l i b e r a r e a şi n e c e s a r u l , d i n v a g , claritate, precizie ; deschizînd, acolo u n d e a p a r f u n d ă t u r i , f e r e s t r e şi o r i z o n t u r i . . . E l o ­ giu al teatrului, împotriva l u m i i ? A r f i p r e z u m ţ i o s şi p r i m e j d i o s . C u a t î t m a i m u l t , c u cît — d e l a a n t i c i l a D a n t e , C a l d e r o n , L o p e de V e g a , Shakespeare, E r a s m , Voltaire, Oxenstiern, Eminescu — tot com­ p a r a t ă c u a l e t e a t r u l u i (scenă, „ o b r a z e " e r o i , i n t r i g i ş.a.m.d.), l u m e a a s f î r ş i t , p e d e o p a r t e , p r i n a se c o n t a m i n a d e e l e ­ m e n t e s p e c i f i c t e a t r a l e , p r i n a se l ă s a a d e ­ sea t e a t r a l i z a t ă , i a r , p e d e a l t ă p a r t e , p r i n a tăgădui v a l o a r e a acestor elemente, cînd e l e î n r î u r e s c m o d u l d e a f i , d e a se m i ş ­ c a şi e x p r i m a a l o m u l u i , b a , n u o d a t ă , c h i a r m o d u l d e a se s t r u c t u r a î n s ă ş i c o n ­ vieţuirea u m a n ă . I n v o r b i r e a d e toate z i ­ lele, t e a t r u l este, î n a d e v ă r , înţeles ca o pejoraţie. Z i c e m d e s p r e a n u m e î n t î m p l ă r i s a u s i t u a ţ i i d i n v i a ţ ă că s î n t „ t e a t r u " , „ca l a t e a t r u " , c a să d e n u n ţ ă m î n e l e c a r a c ­ t e r u l l o r , n u atât i n s o l i t , c r t m a i a l e s „ f ă ­ cut", a r t i f i c i a l ; spusa, o r i gestul, o r i a t i ­ t u d i n i l e s e m e n i l o r n o ş t r i , c î n d ies d i n z o n a d e p r i n d e r i l o r cotidiene, r u t i n i e r e , sau cînd, p r i n ostentaţie, n e izbesc atenţia, ne a p a r a d e s e a , şi e l e , t e a t r a l e , a d i c ă l i p s i t e d e a u t e n t i c i t a t e , golite de forţa c o n v i n g e r i i , t o c m a i datorită efectelor demonstrative p e c a r e v o r , p a r c ă , c u t o t d i n a d i n s u l , să l e işte. T e a t r u l — c u m a i v e c h i l e şi m a i n o i l e l u i c a n o a n e şi c o n v e n ţ i i , m e n i t e l a o l a l t ă să f i e cît m a i d i n p l i n şi m a i r i g u r o s o g l i n d ă a n a t u r i i u m a n e — iese d i n p r o p r i a - i v i r t u t e şi a m b i ţ i e , d i n c l i p a î n c a r e intră în viaţă, d i n c l i p a în care coboară d e pe scenă î n l u m e . Ε u n p a r a d o x . Băt r î n u l N o t t a r a , şcolit l a a c a d e m i s m şi l a r o m a n t i c i , stîrnea zîmbete p r i n t r e e l e v i i l u i , c î n d î i î n d e m n a să p r o n u n ţ e : „ m a i

70

www.cimec.ro

n a - t u - g a a l , d r a g ă , m a i n a - t u - g a a l !". C u ­ t a r e p a r a d ă regească — b o g a t ă î n c ă l e ş t i , în f i r e t u r i , î n u n i f o r m e , î n f a n f a r e şi î n t o t s o i u l d e i n v e n ţ i i s c e n o şi p i r o t e h n i c e — se p ă s t r e a z ă , p e r e t i n a n o a s t r ă , c a o s e c ­ venţă operetistică a vieţii sociale. Totuşi, pe d e a l t ă p a r t e , i s t o r i a r e ţ i n e c u v i n t e şi gesturi — veni, vidi, viei, a l e l u i C a e s a r sau X e r x e s biciuind valurile mării — t o c m a i p e n t r u r e z o n a n ţ a şi f o r ţ a l o r d e excelenţă, teatrale. De penetraţie, p r i n aceea, p o a t e , N e r o l u a lecţii d e p o z ă şi poziţii d e l a t r a g e d i a n u l A l i t u r u s , î n a i n t e de a se h o t ă r î să a s i s t e l a s p e c t a c o l u l s ă u al R o m e i în flăcări, d u p ă c u m prezenţa l u i l a acest spectacol fusese, de a s e m e ­ nea, p r e g ă t i t ă îln b a z a u n e i caracteristice strategii a fastului ; după c u m , chiar locul — pe a r c a d e l e a p e d u c t u l u i A p p i a — d e u n d e să p o a t ă p r i v i m a i c o n f o r t a b i l „sceno­ g r a f i a " i n c e n d i u l u i şi a devastărilor, f u ­

sese a n u m e a l e s , m a i p u ţ i n c a să v a d ă î m p ă r a t u l , cît c a să f i e v ă z u t că şi c u m p r i v e ş t e . L a f e l , e f e c t e l e r e t o r i c e şi „ d e mase" ale l u i A r t u r o Ui-Hitler, studiate tot la u n o m de teatru, vorbesc despre o v i r t u t e particulară a t e a t r u l u i de a crea „ e v e n i m e n t e " şi d e a r o t u n j i î n „ s p e c t a ­ c u l o s " şi î n m a g n i f i c d e r i z o r i u l . Aceşti d i z g r a ţ i a ţ i „ p u t e r n i c i " a i l u m i i ş t i a u că l u m e a e, î n a d e v ă r , „ s p e c t a c o l " a t u n c i c î n d este e v e n i m e n t , c î n d i n t r ă , c a a t a r e , î n i s t o r i e şi î n m e m o r i a e i . N u m a i că spectacolele l u m i i n u sînt f ă c u t e p e n t r u a f i d o a r p r i v i t e ; e l e sînt, a d e s e a , d i n p ă c a t e , şi t r ă i t e . „ P r i v i t o r c a l a t e a t r u , t u î n l u m e să t e - n c h i p u i " . . . este u n î n d e m n dezabuzat la receptare deta­ ş a t ă a u n e i l u m i c a r e n u n u m a i c ă se l ă s a p r i v i t ă , d a r se şi v o i a n u m a i p r i v i t ă . C u acest î n d e m n , p ă t r u n d e m , însă, într-un a l t c a p i t o l a l f u g a r e l o r glosse, pe care, pe u r m e l e p o e t u l u i , n e g î n d i m să l e aştern e m l a r u b r i c a aceasta.

Fişier

Buletinul B.C.S.
Un util instrument biblio¬ grafic se vădeşte a fi Bu­ letinul de informare docu­ mentară în cultură, seria Teatru, elaborat de Servi­ ciul referinţe ştiinţifice şi de Serviciul colecţii speciale ale Bibliotecii Centrale de Stat. Constituit pe două secţiuni — prima, cuprin­ zînd referinţe documentare, sub forma fişelor adnotate (unele adnotări sînt chiar rezumate propriu-zise), cea de-a doua, index de su­ biecte, autori, instituţii şi organizaţii, publicaţii etc. — buletinul corespunde ce­ lor mai moderne criterii bi­ bliografice. Referinţele sînt clasate pe teme, iar în ca­ drul temelor, pe probleme. Astfel, în cadrul temei no­ tate cu cifra de clasificare 0 (Generalităţi), cititorul poate urmări : teoria tea­

trului, teatrul în relaţie cu societatea, cu p u b l i c u l , pro¬ pagandă şi p u b l i c i t a t e etc. Temele (cu subtemele afe­ rente) epuizează, practic, domeniul artei teatrale. Capitolul dramaturgie se referă la specificul textului dramatic : teoria dramei, tendinţe şi curente, pro­ bleme ale creaţiei dramati­ ce, recenzii la text etc. ; arta spectacolului se clasi­ fică în trei mari subteme : regie, scenografie şi arta ; urmează formele actorului speciale de teatru : pentru copii, de păpuşi, TV, radio­ fonic, musicalul, pantomimă etc. ; viaţa teatrală sinte­ tizează repertoriul stagiu­ nii, turneele, concursurile şi festivalurile (aici este inserată cronica de specta­ col, care constituie partea masivă a temei) ; o rubrică de probleme de organizare, dotare şi finanţare a tea­ trului, de formare profe­ sională şi învăţămînt ; în sfîrşit, organizaţii de teatru, congrese şi simpozioane şi, o ultimă temă, aceea a prezenţelor româneşti peste hotare. Problemele teatrului mon­ dial sînt urmărite în re­ viste şi în ziare socialculturale sau de speciali­ tate din mai multe ţări ale

lumii. Cităm aici doar cîte­ va titluri : „VAvant-Scène" (Paris), „Cahier YEB" (Bruxelles), „The Drama Review" (New York), „Maske und Kothurn" (Viena), „Plays and Players" (Londra), „Teatr" (Moscova), „Theater der Zeit" (Berlinul de Est), „Travail théâtral" (Dole); lista publicaţiilor, fie şi numai a acelora de specialitate, e departe de a fi încheiată. Consultînd Buletinul, ci­ titorul este în situaţia pri­ vilegiată de a urmări o bună parte a vieţii teatrale a lumii. Colectivul de bi­ bliografi depune un lăuda­ bil efort pentru a ne pune la dispoziţie o cuprinzătoa­ re selecţie de articole cu subiect teatral din presa lumii, ca şi rezumate ale pieselor apărute prin multe reviste. De aceea^ Buletinul se bucură, azi, de interesul tot mai larg al oamenilor de teatru. încheiem cu o sugestie : să se acorde mai mult spaţiu adnotărilor la articolele din presa străină, rezumatele acestora deve­ nind astfel mai consistente.

C. R.

M.
71

www.cimec.ro

VALENTIN MUNTEANU

Biciclistul
p i e s â î n d o u ă p â r ţ i

Personajele:
A S P A S I A , adică TOVARĂŞA M I H U Ţ A M A L I A , fiica ci A N A M A R I A , fiica Amaliei S O L O M I A , fată în casă LUCREŢIA, soţia unui biciclist Z I A R I S T A , o studentă în practică M A R C E L (pictorul M A R C E L POP)

PARTE 4

I

O s u f r a g e r i e p r i m i t o a r e , c u t u t cc-î t r e b u i e ca să f i e aşa : f o t o l i i a d i n e i , s t o r u r i care n e a p ă r ă d e c ă l d u r a d e a f a r ă . C i t e v a uşi (spre a n t r e u , b u c ă t ă r i e , d o r m i t o a r e ) d a u senzaţia d e casă m a r e , trainică. L a f e l , cîteva t a b l o u r i şi m o b i l e de preţ. A S P A S I A : N u te d u nicăieri. A i uitat-o alaltăieri s u b vitrină... Ia-o de-acolo. S O L O M I A : T o a t e le observaţi, tovarăşa A s ­ pasia. A S P A S I A : De l a 0 a n u m i t ă vîrstă, altă treabă n u m a i a i . Să o b s e r v i , să cicăleşti f e m e i l e d e s e r v i c i u , să te cerţi eu v e c i n i i — dacă-i a i . . . S O I / O M I A : E u n-am spus asta, tovarăşa... A S P A S I A : E u a m spus... D o m n i ş o a r a s-a trezit ? S O L O M I A : O h o , de c u m s-a crăpat de ziuă... Să fac şi p a r c h e t u l ? A S P A S I A : L a i făcut i e r i . M a i lasă h ă r n i c i a , că şi aşa ştiu că-i de o c h i i m e i . . . S O L O M I A : M ă j u r , tovarăşa...

Scena 1
Aspasia şi Solomia A S P A S I A : L a vîrsta t a , S o l o m i o , a i p u t e a să ştii m a i m u l t e . S a u , m a i b i n e , a i p u t e a u i t a m a i p u ţ i n e . N u alaltăieri ţi-am spus că p r a f u l de-aici n u se şterge c u c i r p a aia ? Ε p r e a aspră p e n t r u m o b i l a d i n s u f r a g e r i e . A i a - i p e n t r u h o l . Ţi-am spus sau n u ţi-ain spus ? S O L O M I A : Mi-aţi laltă. spus. M ă duc după cea­

72

www.cimec.ro

A S P A S I A : L a s ă şi j u r ă m i n t e l e . Domnişoara α n i î n c â t ? N-a m î n c a t , s î n t s i g u r ă , «Iar I u o să t c j u r i c-n g o l i t f r i g i d e r u l . C u m s-a t r e z i t , şi-n şi a p r i n s o ( ' g a r ă . P u f - p u f , că a c u m , că s î n t e m mare. altă treabă n - n v e m . . . P o r t r e t u l t o v a r ă ş u l u i M i h u ţ nu-1 ştergi, h a i ? S t ă p r a f u l pe e l , de două d e g e t e . . . E l s-a l u p t a t p e n t r u n o i , a m u r i i pentru n o i , şi n u s î n t e m î n s t a r e iă-1 c i n s t i m n i c i m ă c a r eu atîta. H a l a l recu­ noştinţă ! S O L O M I A : L - a m şters, t o v a r ă ş a , d a r î l m a i şterg. î m i p l a c e c ă . o r i u n d e aş s t a , p a r c ă t o t l n m i n e s-nr u i t a . D u p ă o c h i , t r e b u i e să f i f o s t u n o m b u n . Ε d r e p t , u n e o r i m ă dojeneşte. S o l o m i o , i a r a i u i t a t uşa des­ cuiată. ASPASIA : Astn o spun eu. S O L O M I A : Şi d u m n e a l u i . D a ' m a i b l î n d . A S P A S I A : Adică, e u sînt r e a . S O L O M I A : N-am spus asta, tovarăşa. A S P A S I A : B a sînt r e a , că te-am s t r i n s d e pe d r u m u r i , te-am îmbrăcat, te-am învă­ ţ a t să f a c i g o s p o d ă r i e — c î t p o ţ i t u ţ i n e m i n t e ce te-nvaţă c i n e v a — t e m a i şi p l ă l e s c , şi m u l ţ u m e s c u l — iată-1 ! S O I i O M I A : N u m - a m plîns, tovarăşa... S p u ­ n e a m d e t a b l o u , c ă - m i p l a c e să-l ş t e r g . . . S e a m ă n ă p u ţ i n şi c u t a t a , D u m n e z e u să-l odihnească şi p e e l . . . T o t c u mustaţă neagră, mîndră... Tata, însă, m ă bătea. Cred că tovarăşii' Mihuţ n u s-a a t i n s niciodată d c doamna... A S P A S I A : N i c i n-aven c u m . Cînd n u e r a închis, era fugit, şi c î n d n u era nici închis, n i c i f u g i t , zăcea î n s p i t a l . Ehei, tu n-ai a p u c a t v r e m u r i l e alea. Şi e l , în p r i m e l e r î n d u r i . . . Se l u c r e a z ă a c u m şi l a o statuie. U n s c u l p t o r d e l a Bucureşti... S O I X ) M I A : 0 statuie ? A S P A S I A : Ce t e m i r i ? 0 m e r i t a d e m u l t . . . Ştii cît cere p e e a , ş n a p a n u l de bucu­ reştean ? O sută d o u ă z e c i d e m i i ! SOLOMIA : 0 atîţia b a n i ? sută d o u ă z e c i ? !... Şi, daţi

S O L O M I A : Cînd n u zugrăvit toată casa, o a m e n i l o r le-aţi d a t d o u ă m i i c i n c i s u t e . L u i i-or d a m a i m u l t ? A S P A S I A : T o a n t ă e ş t i , f a t o ! Ce f a c e c l e artă, n u văruiala. I a două sute de m i i , ca n i m i c a . S O L O M I A : Două s u t e ?! A ş a g i n e r e m a i z i c şi e u ! E h e i , c e n u n t ă o să f i e , t o v a ­ răşa ! C î n d eram m i c ă , tare î m i plăcea să m ă d u c l a n u n ţ i l e d i n s a t . M î n c a m p e săturate, a s c u l t a m cîntece, v e d e a m j o c u r i . . . O a m e n i i , la n o i , n u e r a u p r e a cuprinşi, «Iar l a n u n ţ i z i c e a i c ă m a i b o g a ţ i n u - s p e l u m e . O faceţi c u p o p ă ? A S P A S I A : Ce p o p ă ? T r ă i m alte vremuri. Solomio... T u , cu mintea a i rămas în s a l u l ăla d e n i c i n u - i ştiu n u m e l e . . . SOLOMIA (gînditoare) : A ş a e, tovarăşa... Ilieşti îi zice... A S P A S I A : I n astea d o u ă s ă p t ă m î n i , cît l i p ­ s i m , a i p u t e a să t e r e p e z i p î n ă l a I l i e ş t i . S O L O M I A : Ce s ă c a u t a c o l o , t o v a r ă ş a ? N u m a i a m p e n i m e n i . Cine-şi m a i a m i n t e ş t e d e S o l o m i a d i n clasa a d o u a ? Credeţi că m a i s e m ă n c u ea ? ASPASIA (oftînd) : Ăi f i avînd dreptate, Solomio... Lasă, n u t e m a i întrista... T e r ­ m i n ă d e şters p r a f u l , şi p e u r m ă d u - t e de spală m a ş i n a , că, dacă plecăm miinc, s-o a v e m c u r a t ă . N u m a i , n u c î n t a c î n d o speli, că-i c h i a r sub geamul tovarăşei v i c e . . . M ă c a r î n p r i m a z i d e c o n c e d i u să n-o trezim c u noaptea-n cap... F e m e i a asta munceşte cît d o i bărbaţi... Dacă fată-sa n c - n r s e m ă n a . . . S O L O M I A : D o m n i ş o a r a s e a m ă n ă şi c u d u m ­ n e a v o a s t r ă şi c u d o a m n a . ; A S P A S I A : Ţi-am s p u s : n u d o a m n a , c i t o v a ­ răşa vicepreşedintă. I a r , d e s e m ă n a t , n u seamănă n i c i cît n e g r u s u b u n g h i e . Toată e tată-său... S O L O M I A : Pe tata domnişoarei n u l-am cunoscut. A S P A S I A : M a i b i n e . U n b e ţ i v şi-un muie­ r a t i c f ă r ă p e r e c h e . . . E u m ă d u c să m ă r o g . . . P e l n v r e o z e c e , să p u i d e c a f e a . . . Ş i să n u r i d i c i s t o r u r i l e , c ă i n t r ă m u ş t e l e şi z ă p u ş e a l a . O f , să n e v e d e m o d a t ă l a rnare ! (Sonerie.)

A S P A S I A : D a ' c e , n o i îi d ă m ? S t a t u l d ă . O a c ă - i p e d a t , m e r i t a şi m a i m u l t , d a r d e c e să i se d e a ă l u i a , c a r e n i c i m ă c a r n u 1-a c u n o s c u t ? ! S O L O M I A : Ş i t a b l o u l ă s t a , t o t s t a t u l 1-a plătit, l u i d o m n u l p i c t o r M a r c e l ? A S P A S I A : N u , ă s t a n u 1-a p l ă t i t nimeni, n i 1-a f ă c u t d i n p r i e t e n i e . A z i - m î i n e s î n ­ tem rude. S O L O M I A : O iubeşte foarte m u l t p e d o m ­ nişoara... Toată z i u a s u n ă telefonul... ASPASIA : Dacă zitate, fără ea. SOLOMIA : Dumnealui nu pleacă la marc ? i-e l o g o d n i c . . . M o r d e c u r i o ­ se facă două săptămîni ce-o s ă

Scena 2
Aspasia, Solomia, Lucreţia
tovarăşa...

S O L O M I A : Sună, Marcel...

ASPASIA : Ε o c u p a t c u fresca d e l a Consiliu, dacă t e d u c e m i n t e a ce-i a i a o frescă. A r c d c v o p s i t u n p e r e t e c î t t o a t ă strada. SOLOMIA : pentru Cit toată strada ? Şi-1 plăteşte asta, n u ? cum!

A S P A S I A : A u d şi e u . Ce s t a i , d e s c h i d e , o f i S O L O M I A : Deschid... A S P A S I A : I n casa (lese.) să s t a i nici

asta, n u poţi

m ă c a r o clipă, liniştită... SOLOMIA (intră, urmată de Lucreţia) caută p e tovarăşa vicepreşedintă. : O

ASPASIA : O h o ! Şi încă

www.cimec.ro

73

A S P A S I A : De ieri, tovarăşa vicepreşedintă e în c o n c e d i u legal dc o d i h n ă . L U C R E Ţ I A : M ă iertaţi că v ă d e r a n j e z . . . A S P A S I A : N u n e d e r a n j a ţ i . V-aim s p u s c ă e în c o n c e d i u . E u sînt m a m a d u m n e a e i . Dar, nici cînd n u era în concediu, nu d ă d e a audienţe acasă. L U C R E Ţ I A : N-o d e r a n j e z î n i n t e r e s d e s e r ­ viciu. Ε o problemă personală. ASPASIA : Personală sau altfel, tovarăşa concediu. Doarme, vicepreşedintă e în dacă vrei să ş t i i . î n c e a r c ă să-şi scoală somnul pierdut cu rezolvarea problemelor personale şi n c p e r s o n a l e a l e cetăţenilor. O dată pe an, în p r i m a zi de concediu, doarme pe rupte. L U C R E Ţ I A : M ă iertaţi că i n s i s t . . . A S P A S I A : Insistă, că t o t d e g e a b a . L U C R E Ţ I A : N u m a i să m ă a n u n ţ a ţ i : L u c r e ­ ţia P r i c o p . P r i c o p . N u m e l e ă s t a n u vă spune n i m i c ? A S P A S I A : N i m i c . A l m e u , însă, c r e d că o să-ţi s p u n ă c e v a . S î n t t o v a r ă ş a d e v i a ţ ă a celui care a fost Mihai Mihuţ... şi m a m a tovarăşei vicepreşedintă. LUCREŢIA : A m recunoscut portretul. ASPASIA : Foarte bine. E l a luptat toată v i a ţ a , c a o a m e n i i să a i b ă c o n d i ţ i i o m e ­ n e ş t i d e m u n c ă şi d e o d i h n ă . . . D u p ă i n t î i ale l u n i i v i i t o a r e , tovarăşă dragă, vicepre­ şedinta te v a p r i m i c u dragă i n i m ă . Ea η-a î n c h i s n i c i o d a t ă , n i m ă n u i , u ş a î n n a s . . . S o l o m i o , condu-o pe tovarăşa...

A M A L I A : N u a m s e c r e t e f a ţ ă d e n i m e n i , şi î n s p e c i a l faţă d e m a m a . . . LUCREŢIA : Eu nm. Ε o problemă perso­ nală. N u a mea. ci a dumneavoastră. A M A L I A : A mea ? M ă uimiţi... Fie. M a m ă . lasă-ne o c l i p ă s i n g u r e . . . ASPASIA (dă să iasă. se opreşte) : Amalio, t u b e i o cafea ? T o c m a i i-am spus Solom i e i să f a c ă u n a p e n t r u mine. A M A L I A : D a , m a m ă . . . Lasă-ne s i n g u r e . . . A S P A S I A : D o u ă c a f e l e , S o l o m i o . . . (Iese, ur­ mată dc fată.)

Scena 4
Amalia, Lucreţia

L U C R E Ţ I A : Aveţi o m a m ă foarte simpati­ că... AMALIA : Nu toată lumea e dc părerea a s t a . . . D a r , v ă r o g să l u a ţ i l o c şi s ă - m i s p u n e ţ i c u ce v ă p o t f i d c f o l o s . . . A h , prea m-am obişnuit cu formulele... Adică, p r o b l e m a p e r s o n a l ă . . . (ironie) a mea... L U C R E Ţ I A : V - a m spus că m ă n u m e s c P r i ­ cop. A M A L I A : Şi e u , că n u v ă c u n o s c . L U C R E Ţ I A : L-aţi c u n o s c u t , î n s c h i m b , pe soţul m e u . A M A L I A : Nu-mi amintesc. LUCREŢIA : Imposibil. N-au trecut z e c e o r e d c c î n d l-aţi c u n o s c u t . AMALIA : Glumiţi, sau mă confundaţi... nici

Scena 3
Aspasia, Solomia, Lucreţia, Amalia

L U C R E Ţ I A : Deloc...

Biciclistul...

A M A L I A (tresărire, apoi pauză lungă) : Da... B i c l i c i s t u l . . . I n ce s t a r e e ? T o c m a i v o i a m să t e l e f o n e z l a s p i t a l . L U C R E Ţ I A : Destul de gravă. A M A L I A : î m i pare foarte rău. L U C R E Ţ I A : V ă c r e d , d o a m n ă . . . S-ar p u t e a să se c u r e ţ e , s a u să r ă m î n ă infirm pe viaţă... I n m o d n o r m a l , s p u n e a d o c t o r u l Oprea, o asemenea lovitură e m o a r t e cu­ r a t ă . D a r , v - o s p u n c u — şi n u c a să v ă ca un bivol... liniştesc — e rezistent P o a t e , s c a p ă . . . A m v e n i t să v ă m u l ţ u m e s c c ă l-aţi t r a n s p o r t a t l a s p i t a l . . . Ε u n gest frumos. I n asemenea cazuri — noapte, şoseaua p u s t i e — o a m e n i i d e v i n laşi. Şi, c u atît m a i m u l t , femeile. D u m n e a v o a s t r ă , însă, aţi d a t d o v a d ă de... A M A L I A : Era de datoria mea.

A M A L I A (intră, îmbrăcată nu ca de casă) : B u n ă dimineaţa... A S P A S I A : Te-ai trezit... I n p r i m a z i d e c o n ­ c e d i u , şi t e - a i şi t r e z i t . Ş i , d u p ă c u m eşti îmbrăcată, aş z i c e c h i a r că te-ai trezit la o r a o b i ş n u i t ă . S a u a i u i t a t că a z i c p r i m a zi... A M A L I A : N-am uitat. L U C R E Ţ I A : Tovarăşă vicepreşedintă... A S P A S I A : D u m n e a e i s p u n e c ă se n u m e ş t e C o r n e l i a şi m a i n u ş t i u c u m şi c ă v r e a să v o r b e a s c ă c u t i n e . N e a p ă r a t . L U C R E Ţ I A : Lucreţia, n u Cornelia. Da, nea­ părat. A S P A S I A : O cunoşti ? AMALIA : Nu. A S P A S I A : V e z i ? N i c i n u te cunoaşte. LUCREŢIA : N u m a i numele meu vă e cu­ noscut : Pricop. A M A L I A : Pricop ? N u cunosc pe n i m e n i cu n u m e l e ăsta. A S P A S I A : V e z i ? D a c ă n-ai f i aşa d e î m b r ă ­ c a t ă , aş z i c e că u m b l i d u p ă cerşit. LUCREŢIA : Mă numesc Pricop şi insist să s t a u d e v o r b ă c u t o v a r ă ş a v i c e p r e ş e ­ dintă. Intre patru ochi.

L U C R E Ţ I A : I n m u l t e alte cazuri asemănă­ toare, datoria rămîne o simplă vorbă-n v î n t . L o v e ş t i o m u l ş i , î n l o c să o p r e ş t i , a p e ş i p e a c c e l e r a t o r . . . P a r c ă aşa-i s p u n e pedalei cu viteza... AMALIA : D a r n u l-am l o v i t eu ! rog...

LUCREŢIA : Mă

AMALIA : Ε o neînţelegere. Soţul d u m n e a ­ v o a s t r ă η -a f o s t a c c i d e n t a t d e m a ş i n a m e a .

74

www.cimec.ro

P o a t e că In s p i t a l n u v i s-a c o m u n i c a t , «au eraţi p r e a e m o ţ i o n a t ă c a să înţele­ geţi. V e n e a m , î m p r e u n ă c u f i i c a m e a , d i n ­ s p r e p ă d u r e şi, d e o d a t ă , î n m i j l o c u l şo­ selei... L U C R E Ţ I A : Mi-a c o m u n i c a t doctorul Oprea. l n m i j l o c u l şoselei e r a î n t i n s u n b i c i c l i s t . . . A M A L I A : Exact. L U C R E Ţ I A : Aţi frînat, aţi trimis un ca­ m i o n , care venea d i n u r m ă , pînă în p r i ­ mul sat. d u p ă un miliţian, între timp i-aţi a c o r d a t soţului meu primul ajutor şi a p o i l-aţi t r a n s p o r t a t l a s p i t a l . V e d e ţ i că a m r e ţ i n u t ? A M A L I A : Mă bucur. L U C R E Ţ I A : Ş i a m v e n i t să v ă m u l ţ u m e s c . . . Aţi d a t d o v n d ă de foarte m u l t curaj... Soţul m e u , dacă v a m a i trăi, vă v a f i şi e l f o a r t e recunoscător... Acum, totul depinde de medici... Şi, n o i sîntem o a m e n i modeşti... A M A L I A : Doctorul O p r e a mi-a p r o m i s că v a f a c e t o t ce e o m e n e ş t e p o s i b i l . L U C R E Ţ I A : Parcă nu cunoaşteţi medicii ? Toţi promit. Dar, pînă nu ungi osia... Iertaţi-mi limbajul, d a r e în joc viaţa soţului meu... N o i , vă s p u n e a m , sîntem o a m e n i modeşti... N u v ă a s c u n d , d e ase­ m e n e a , că s î n t e m î n divorţ... D a r n e n o ­ r o c i r e a u n e ş t e o a m e n i i . S î n t e ţ i f e m e i e şi veţi înţelege acest l u c r u mai bine ca alţii... A M A L I A : G r i j a p e n t r u soţul d u m n e a v o a s t r ă v ă onorează. I n d i f e r e n t d e relaţiile d u m ­ n e a v o a s t r ă a c t u a l e . I n s ă , î n c e e a ce-1 p r i ­ veşte p e d o c t o r u l O p r e a . . . LUCREŢIA : Ε l a f e l c u ceilalţi... D e a m venit la dumneavoastră, doamnă. ţa l u i A n d r e i n t î r n ă d e s e c u n d e . . . AMALIA : Dar, v-am asigurat ! asta Via­

rie — m a i b i n e daţi a c u m o s u m ă mo­ destă. Prin ea v ă păstraţi neatinsă şi funcţia de vicepreşedintă. (Pauză grea.) A m i m p r e s i a că î n c e p e ţ i să-mi d a ţ i d r e p ­ t a t e . B a c h i a r să m ă s o c o t i ţ i p r e a mo­ destă... N u - i aşa ? A M A L I A (sufocată) : Doamnă... L U C R E Ţ I A : Pricop... Păreţi tulburată... AMALIA (stăpînită) : D o a m n ă , v r e a u să v ă s p u n u n s i n g u r l u c r u . N u eu l-am acci­ d e n t a t pe soţul dumneavoastră... Atît. Acum, chiar că m ă credeţi LUCREŢIA : proastă... P o v e s t e a d o c t o r u l u i Oprea, cu b i c i c l i s t u l d i n m i j l o c u l şoselei, e d e a d o r ­ m i t c o p i i i . D a c ă n u d u m n e a v o a s t r ă sînteţi autoarea a c c i d e n t u l u i , a t u n c i , cu siguranţă c ă f i i c a d u m n e a v o a s t r ă , c a r e , l a şase d i ­ mineaţa, înaintea mea, era la căpătîiul l u i Andrei. A M A L I A : Fiica mea, la spital ? L U C R E Ţ I A : Mustrări de conştiinţă, doam­ n ă . . . A ş a se c h e a m ă . A M A L I A : Afară ! M a m ă ! Solomie ! L U C R E Ţ I A : D o a m n ă , v ă p r o m i t că v o i r e ­ v e n i şi c ă , d a c ă r ă s p u n s u l v a f i a c e l a ş i . . . A M A L I A : Afară ! L U C R E Ţ I A : A c e l a ş i , a d i c ă a c e s t s t r i g ă t , a¬ tunci m ă v o i l u p t a pînă în pînzele albe să d o v e d e s c c e e d e d o v e d i t : v i n o v ă ţ i a dumneavoastră... Cu bine, tovarăşă vice­ preşedintă...

Scena 5
Amalia, Lucreţia, Solomia, fără Lucreţia şi Solomia Aspasia ; apoi,

L U C R E Ţ I A : N u - i d e s t u l 1 S î n t e ţ i f e m e i e şi m ă v e ţ i î n ţ e l e g e !... A v e m n e v o i e d e n i ş t e b a n i . Trăind separaţi, n-am p u s d e o p a r t e nimic... AMALIA (se ridică) : Doamnă...

L U C R E Ţ I A : V ă r o g să n u m ă j u d e c a ţ i g r e ­ ş i t . N u m a i d u r e r e a m-a î m p i n s s p r e d u m ­ n e a v o a s t r ă . C u b a n i se r e z o l v ă o r i c e . P î n ă şi v i a ţ a u n u i o m . . . V ă r o g să l u a ţ i l o c şi s ă - m i a s c u l t a ţ i r u g ă m i n t e a . . . Dumnea­ voastră aveţi posibilităţi..-. P e n t r u dum­ neavoastră, n i c i o s u m ă n u e prea mare... D e c i , n u m ă s f i e s c s-o p r o n u n ţ : c i n c i z e c i de m i i . . . AMALIA afară. (jură să se ridice) : Vă r o g să e în ieşiţi joc

ASPASIA (urmată de Solomia) : Amalia ! Ce-i ! Ce s-a î n t î m p l a t ? L U C R E Ţ I A : N i m i c , doamnă... A M A L I A : Nimic... LUCREŢIA : Vă mulţumesc, tovarăşă vice­ preşedintă, şi, aşa c u m v - a m p r o m i s , o să r e v i n . . . P e l a o r a 12, d a c ă v ă c o n v i n e . . . Dacă servitoarea dumneavoastră face ca­ fele b u n e , v ă a s i g u r că n u v o i r e f u z a una mică, cu zahăr puţin... L a revedere... (Iese.) ASPASIA (către Solomia) : Treci şi spală maşina... A M A L I A : N u e nevoie... A S P A S I A : B a d a . . . (Solomia iese.) S-a f ă c u t o c ă l d u r ă . . . Ce v o i a ? A M A L I A : Nimic. Aproape nimic... A S P A S I A : H a b a r n - a v e a m că, p e n t r u tine, cincizeci de m i i e nimic. A m auzit tot. Ş t i u c ă n u e f r u m o s să t r a g i c u u r e c h e a . . . E u aş f i l u a t - o l a p a l m e . . . S O L O M I A (intră, speriată) : Maşina nu-i în curte ! ASPASIA : Cum, nu e ? ! AMALIA : Ε la Miliţie... D e la spital, d u s - o î n c u r t e a M i l i ţ i e i . S ă se v a d ă n u e lovită... am că

LUCREŢIA : Doamnă, viaţa u n u i o m . AMALIA : V-am rugat

gîndiţi-vă, să ieşiţi

afară...

LUCREŢIA : Dacă Andrei îşi revine, vă p r o m i t că-1 v o i d e t e r m i n a să d e c l a r e c ă n u d u m n e a v o a s t r ă l-aţi l o v i t . C ă u n t r a c ­ t o r , sau aşa ceva... Credeţi că asta n u m e r i t ă c i n c i z e c i d e m i i ? D e c î t să p l ă t i ţ i , o viaţă, pensie de invaliditate — după c e , b i n e î n ţ e l e s , v e ţ i f a c e şi p u ţ i n ă p u ş c ă ­

www.cimec.ro

75

ASPASIA (Solomiei) : Du-te la bucătărie... (Solomia iese.) N i m e n i n u l e a c u z ă c-ai l o v i i maşina... (ii altceva... A M A I J A : Ce p r i c e p i d u m n e a t a ! A S P A S I A : C ă , p î n ă l a o r a 1 2 , v a t r e b u i să scoţi c i n c i z e c i d e m i i , d i n p ă m î n t — d i n iarbă v e r d e ! A M A L I A : Anamaria ! Dumneata ştiai că Anamaria a fost, dimineaţă, la spilal ? Anamaria ! SOLOMIA (inlră) : A plecat tare de dimi­ n e a ţ ă ş i . d e - a t u n c î , η -a m a i v e n i t . Nici c r a i u l n u 1-a b ă u t . P î n ă l - a m f ă c u t . . . A M A I d A : R i n e , bine... Adu-mi-1 mie... S O L O M I A : A m făcut cafea. C e a i u l e rece. A M A L I A : A d u - m i - 1 m i e , r e c e , c u m e... (So­ lomia ic.se.) La v o l a n era A n a m a r i a . . . A S P A S I A : P u t e a m să j u r . A M A L I A : E u aţipisem, în spate. M - a m t r e ­ z i t Ia o f r î n ă b r u s c ă . A n a m a r i a a s p u s : „ u n o m p e şosea". A b ă g a t marşarierul... A S P A S I A : Ce-a f ă c u t ? A M A L I A : A dat înapoi. SOLOMIA (inlră cu ceaiul) : Nu mai şliu dacă a m pus lămîie sau a m u i t a t . A S P A S I A : Se v e d e d u p ă c u l o a r e . A i u i t a t . (Solomia iese.) Şi, m a i departe ? A M A L I A : R e s t u l l-ai a u z i t . . . ASPASIA : Deci, n o r o c i t u l ăla... AMALIA : Nu şliu... N u cred... întins dinainte în mijlocul Beat, poate... A S P A S I A : S i g u r că e r a b e a t . A M A L I A : P o a t e , fusese l o v i t d e o maşină c a r e t r e c u s e î n a i n t e . N u ş t i u . P o a t e , s-a trîntit e l , cu bunăştiinţă... A S P A S I A : C u aşa n e v a s t ă , n-ar f i d e nici asta. Scorpia d r a c u l u i ! mirare Poate, era drumului. A n a m a r i a 1-a călcat pe ne­

A S P A S I A : E u , n u . . . Ş t i i ce ? H a i s-o l u ă m * pe a i a r e a . R u n . A ţ i c ă l c a t u n o m . . . A M A L I A : încetează, mamă... A S P A S I A : R a . d e l o c . Aţi călcat u n o m . S e p u n e întrebarea : c i n e pe c i n e a călcat Tovarăşa v i c e p r e ş e d i n t ă a C o n s i l i u l u i p o p u ­ lar a călcat pe u n terchea-berchea, beţiv, c a r e v e n e a s a u se d u c e a l a i b o v n i c ă , c u n e v a s t a — c a r e n i c i ea n u f a c e m a i m u l t e p a r a l e — f i i n d î n d i v o r ţ . Ş i , să n u u i t ă m fiica lui Miliai că vicepreşedinta este Mihuţ ! A M A L I A : Încetează ! A S P A S I A : C u i c r e z i că d ă d r e p t a t e l e g e a ? Ţie, normal. A M A L I A : T e r o g , m a m ă , n u mi-1 m a i p u n e m e r e u pe lata în faţă ! Ţoală facultatea n-am e x i s t a t decît ca fiică a l u i , e u p a r ­ c ă n-aş f i a v u t u n n u m e . T o ţ i m - a u p r i ­ v i t ca pe-un p o r t r e t , n u cn pe-un o m . . . ASPASIA : Foarte bine ! A M A L I A : M i - a f o s t de-o m i e d e o r i m a i g r e u să d o v e d e s c că s î n t c a p a b i l ă e u , şi nu amintirea tatii... ASPASIA : Dar o vină. AMALIA ai dovedit... Aşa că n-ai nici

: Cc v i n ă ? Cu biciclistul ăla ce-ar beţiv fi şi ale tata

ASPASIA : meiat...

A M A L I A : Sînt curioasă în situaţia asta...

făcut

A S P A S I A : T o v a r ă ş u l M i h u ţ ? Ţi-o s p u n e u . Nu s-ar f i d e s c u r c a t . E r a u n mototol... O d n t ă s-a a m e ţ i t , s-a l u a t l a c e a r t ă c u u n u l p e s t r a d ă şi i-a d a t o p a l m ă . D o u ă z i l e 1-a c ă u t a t să-şi c e a r ă icrlare. Cum să d e a u n o m î n a l t o m ? P a r c ă u i t a s e d e t o t că-η e l d ă d e a S i g u r a n ţ a d i n t o a t ă ţ a r a . . . H o t ă r î t , n u s-ar f i d e s c u r c a t . . . AMALTA : Tata Aşa era u n zic toţi om minunat. l-au cunoscut. pe-a-

A M A L I A : N u ştiu... N u ştiu... A n a m a r i a sus­ ţ i n e că 1-a o b s e r v a t î n u l t i m a c l i p ă , 1-a o c o l i t şi a o p r i t . . . A S P A S I A : A ş a t r e b u i e să f i e . . . A M A L I A : N u ştiu... toată n o a p t e a . . . ASPASIA : măcar... miei... N-am închis un ochi,

ASPASIA : AMALIA : tunci.

care Cel

Dumneata,

nu.

puţin,

Se v e d e . N i c i n u t e - a i s c h i m b a t N - a m v r u t să s p u n î n f a ţ a S o l o ­ număr de telefon) : B a r b u , de la Circu­ Consiliului popular... telefonul.) Nu e... miliţian, dintr-o co­

AMALIA (formează un Cu tovarăşul colonel laţie... V i c e p r e ş e d i n t a Mulţumesc... (Închide P e s t e zece m i n u t e . A S P A S I A : Ziceai mună. AMALIA : învîrtit t e l e şi... la s p i t a l de-un

A S P A S I A : Pe-ntunci, n-aveam nivel. înţele­ g e a m ce v e d e a m . Ş i , e u v e d e a m că s a l a ­ r i u n u - m i a d u c e a , că nu-1 p r i m e a u n i c ă ­ i e r i l a l u c r u , î n închisori stătea c u a n i i . . . C i n e s-a c h i n u i t să t e crească ? E u . C u acul şi c u a ţ a , z i şi n o a p t e . Ra-i mai t r i m i t e a m şi p a c h e t e . A M A L I A (amar) : că ajungi ca mîna mea. M i e - m i s p u n e a i : de-aş tată-lău, te-aş o m o r î şti cu

A v e n i t i m e d i a t , s-a s u c i t şi s-a p e ş o s e a , ne-a d a t î n a p o i c a r n e ­ g a t a . Să trăiţi ! Cît m a i r e p e d e , ! nu mă erai vicepreşedintă... dacă nu eram

A S P A S I A : V o r b e spuse l a necaz... D a r , d u p ă a c e e a , c i n e le-a v o r b i t f r u m o s ziariştilor d e s p r e e l ? T o t e u , săraca... N u - i aşa. t o v a r ă ş e M i h u ţ . . . ? (Telefonul.) 0 fi Ana­ maria... AMALIA (a ridicat receptorul) : Da, eu... (Bătrînei.) N u e A n a m a r i a . . . (Mai departe, în receptor.) D a , m u l ţ u m e s c . E ş t i , ca în­ totdeauna, foarte atentă... V i i t o r u l Anam a r i e i ? I n c o n c e d i u n u m ă gîndesc n i c i c h i a r l a aşa ceva... D u p ă c o n c e d i u , poate... Voi cînd intraţi în c o n c e d i u ? L-aţi şi

A S P A S I A : Dacă AMALIA : Asta

roade :

vicepreşedintă... ASPASIA : Mîine AMALIA : A m şi t r e b u i e să p l e c ă m uitat. Ia marc...

76

www.cimec.ro

făcut ? V ă p l î n g . Pe c ă l d u r i l e astea... N o i , l a m a r c . T o a t e t r e i . . . D a , o să-i t r a n s m i t . . . D e ş i , î n u l t i m a v r e m e , ne-aţi c a m o c o l i t . . . E i , o c u p a ţ i p î n ă p e s t e c a p ! C i n e n u e, a z i , o c u p a t p î n ă p e s t e c a p ?... B i n e , m u l ­ ţumesc... S ă r u t ă r i t u t u r o r . . . Pa... (Închide.) A d r i a n a îţi t r a n s m i t e salutări... ASPASIA : Scîrba dracului... De ce te-a sunat ? A M A L I A : Ca să m ă felicite... P e n t r u exa­ m e n u l d e s t a t a l A n a m a r i e i şi p e n t r u c a r ­ n e t u l d e şofer... L a o r a n s t n , t o t l î r g u l a aflat de accident. A S P A S I A : Ţi-a s p u s e a c e v a ? A M A L I A : N i c i n u era nevoie... Sînt o a m e n i care n u te c a u t ă l u n i în şir, i a r c î n d a i u n n e c a z , se şi î n f i i n ţ e a z ă . V o r să v a d ă c u m reacţionezi... Alţii, obişnuiţii casei, te uită, la f e l d e p e neaşteptate... I n a n i i ăştia, d c şefie, a m î n v ă ţ a t u n l u c r u m a r e : c u n o a ş t e r e a o a m e n i l o r . A d r i a n a m-a m a i s u n a t n u m a i c î n d A n t o n . . . (Se opreşle.) M a m ă , A n t o n a m u r i t la fel... A S P A S I A : Vorbeşti p r o s t i i . T r e n u l e cu t o i u l a l t c e v a . . . Şi-npoi, n e i s p r ă v i t u l ăsta d e b i ­ c i c l i s t η -a m u r i t î n c ă . A M A L I A : N u ş t i u ce-i c u m i n e . . . A S P A S I A : L i p s a d c s o m n , a s t a e... l a d o r m i p u ţ i n şi s ă v e z i c u m l u c r u r i l e v o r a r ă t a a l t f e l . . . A , v o i a m să-ţi s p u n c ă c u a m , puşi d e o p a r t e , nişte b a n i , pe u n carnet C.E.C., d i n p e n s i e . . . A M A L I A : Te rog, mamă... A S P A S I A : I-am pus de o parte p e n t r u orice e v e n t u a l i t a t e . Şi, l a vîrsta asta, există n u ­ mai o singură eventualitate : moartea. E i d a , m o a r t e a , că d o a r n u m ă crezi n e ­ muritoare... M o r ci oameni tineri, da'mitc o babă... A M A L I A : M a m ă ! (Se repede la telefon, for­ mează un număr.) S p i t a l u l ? Cu tovară­ recu­ ş u l d o c t o r . . . D a , e u sînt... Mi-aţi n o s c u t v o c e a ? T u l b u r a t ă ? N u . . . I n legă­ tură c u p a c i e n t u l dumneavoastră, Pricop... Ε f i r e s c să m ă i n t e r e s e z , n u ?... î n c ă n u l-aţi o p e r a t ? D a , m u l ţ u m e s c . . . (închide.) Î n c ă n u l-au o p e r a t . . . D a r , o r i c u m , a s t a înseamnă că trăieşte... (Alt număr de telefon.) Cu tovarăşul colonel Barbu... Vicepreşedinta Consiliului... M i s-a s p u s să r e v i n după z e c e m i n u t e . . . V-aş r u g a să-i c o m u n i c a ţ i să m ă s u n e . A c a s ă , d e s i ­ g u r , s î n t î n c o n c e d i u . . . (închide.) I n con­ cediu... Succesul Anamariei... d o u ă săptă­ mîni la mare... Parcă toate astea a r f i a l e a l t c u i v a . . . s-ar f i p e t r e c u t d c m u l t . . . A S P A S I A : Eşti obosită, fato... A M A L I A : D a , sînt obosită. U n a n d e răs­ p u n d e r i , de alergătură. A S P A S I A : Gata, uită tot. Repetă mereu : sînt î n c o n c e d i u . . . A M A L I A : A s t a şi f a c . D a r n u m ă p o t c o n ­ v i n g e . . . Ce c o n c e d i u e ă s t a ? Ş i A n a m a r i a d e ce n u v i n e s a u d e ce n u s u n ă ? C i n e i-a d a t v o i e s ă p l e c e l a s p i t a l ? A S P A S I A : Liniştcşte-te, fato... Anamaria a p l e c a t c u m pleacă de o b i c e i , fără să. s p u n ă nimănui n i m i c . T u a i c r e s c u t - o a ş a , să

r ă s p u n d ă s i n g u r ă d e t o t ce face... Dacă ar f i fost d u p ă mine... A M A L I A : Ş t i u , m i - a i m a i s p u s - o !... D a r d e ce n u dă nici un s e m n de viaţă ?

A S P A S I A : S-o f i î n t î l n i t c u M a r c e l . P o a l e , s-o f i d u s l a e l , l a frescă... D o a r t r e b u i a să-şi i a r ă m a s b u n . AMALIA bun ? ASPASIA AMALIA : (speriată) Păi, nu : De ce să-şi mîine ia la rămas marc ?

plecăm

: Uitasem !

A S P A S I A : N u s p u n e a m e u ? Culcă-te p u ţ i n şi... (Telefon.) V o r b e a m d e l u p şi A n a ­ m a r i a . . . L a s ă , c ă r i d i c e u , să-i s p u n v r e o d o u ă . . . (La telefon.) Alo... Da... Cu tova­ răşa vicepreşedintă... Ε în concediu... L a m a r e . . . Ş t i ţ i p r e c i s c ă η -a p l e c a t ? (Pauză.) A t u n c i , v-o d a u . . . AMALIA (ia receptorul) : L a telefon... B u n ă ziua... V ă mulţumesc. N u m ă s i m t prea b i n e . . . (Pauză lungă, lungă, în care Ama­ lia doar ascultă.) Da... da... M u l ţ u m e s c , la revedere. A S P A S I A : Cine era ? AMALIA (sflrşită) : U n lingău... Directorul u n e i ş c o l i . . . T r e b u i a să-l s c h i m b d e m u l t şi n - a m f ă c u t - o , f i i n d c ă . . . f i i n d c ă v o r b e l e I u i m i e r o a s e m ă î n ş e l a u şi p e m i n e . Ε prima d a t ă c î n d m i s-a f ă c u t o s c î r b a vecină c u leşinul... „ E m i n e n t a dumnea­ voastră fiică... u n e l e m e n t d e excepţie... ar merita o vacanţă p r i n U N E S C O . Ade­ văratele mame eroine n u sînt cele c u m u l ţ i c o p i i , c i acelea c a r e cresc c o p i i e x ­ cepţionali"... Ticălosul... ASPASIA : N-a spus lucruri rele.

A M A L I A : D a r , e o d i o s ! C u s u b a l t e r n i i se poartă ca u n t i r a n . Ε m e s c h i n , intrigant... P e A d r i a n a a d a t - o , p u r şi s i m p l u , a f a r ă . I a r cînd a a u z i t c - a m f o s t c o l e g e , s-a d u s a c a s ă l a e a şi a r u g a t - o c u l a c r i m i î n o c h i să r e v i n ă î n m i j l o c u l colectivului... P o a t e e s i n g u r u l o m d i n o r a ş c a r e n-a aflat de accident... Dacă ar f i aflat, mi-ar fi vorbit cu t o t u l altfel. A S P A S I A : S c î r b a d r a c u l u i !... (Fără nici o trecere.) Ascultă, A m a l i o , m a i a m cinci m i i , în scrinul m i c d i n d o r m i t o r . A M A L I A : D a r n-am n e v o i e de n i c i u n ban ! nevoie, nevino-

A S P A S I A : N u te e n e r v a . A i , n-ai e u p e ăştia-i a m şi ţi-i o f e r . . . A M A L I A : N - a m n e v o i e !... S î n t e m . v a t e ! î n ţ e l e g i ?! N e v i n o v a t e ! A S P A S I A : Linişteşte-te...

A M A L I A : Sînt liniştită ! Liniştită, auzi ? (Sonerie.) L i n i ş t i t ă ! Cine-o f i ? S ă nu d e s c h i d ă ! (A intrat Solomia.) Să nu deschizi ! A S P A S I A : D e ce să v e z i c i n e e... (Solomia a ieşit.) nu deschidă ? S o l o m i o ,

A M A L I A : Să n u deschidă !

www.cimec.ro

77

A S P A S I A (se apropie de ea şi o loveşte scurt, aprig) : Să d e s c h i d ă ! Ş i , linişteşte-te ! T e rog, Amalia. AMALIA (ca deşteptată dintr-un vis) : Da, mamă...

MARCEL : Eu respect părerile, î m i sînt n e f a v o r a b i l e . Ε una ţinele m e l e calităţi. (Intră Solomia.)

chiar cinJ dintre pu-

Scena 6
Amalia, Aspasia, Solomia, Marcel

ASPASIA : Uite c-a s o s i t c o n i a c u l . De Ia gheaţă... S o l o m i o , a d u şi n i ş t e cuburi... Da-ntîi toarnă-i d o m n u l u i Marcel... Dc o m i e d e o r i t e î n v ă ţ şi d e o m i e d c o r i u i ţ i . . . O f , o f . . . C u b u r i l e şi c a f e a u a . . . (Solomia iese.)

SOLOMIA : Ε d o m n u l M a r c e l . . . Poftiţi... M A R C E L : Sărut mîinile... A S P A S I A : S o l o m i o , fă o cafea p e n t r u d o m ­ nul Marcel ! M A R C E L : Vă m u l ţ u m e s c , s î n t e ţ i f o a r t e a¬ m a b i l ă , d a r a m h ă u l a d i n e a o r i , la „Cri­ nul". A M A L I A : Ce se b e a l a „ C r i n u l " , d u m n e a t a numeşti cafea ? M A R C E L : Adevărat, cafeaua de la „Crinul" e d o a r p r e t e x t de conversaţie. N i c i n u ne d ă m s e a m a c u m a t r e c u t t i m p u l , şi-avem de plată patru-cinci ape chioare... ASPASIA : Adu şi coniacul, Solomio... da, dar pentru coniac numai anu­

A M A L I A : M a m ă , nu-i m a i face observaţie î n f a ţ a m u s a f i r i l o r , şi m a i a l e s a d o m n u ­ l u i M a r c e l . . . C î n d î l v e d e , roşeşte t o a t ă . A S P A S I A : Fată proastă, de la ţară. A d u c e vorba de d u m n e a t a de trei o r i pe zi. Astea-s p r î n z u r i l c e i . I n t e n ţ i o n a t a m a l e n ţionat-o... A M A L I A : Şi n u m a i s p u n e c u v î n t u l ăsta b i l , „atenţionat-o". A S P A S I A : Intenţionat i-am spus... A M A L I A : M ă rog, c u m vrei... Ce se m a i a u d e p r i n o r a ş ? (Lui Marcel.) ori­

MARCEL : 0 cafea, c prea cald...

A M A L I A : I n f i l m e , l a t r o p i c e se b e a u băuturi tari. M A R C E L : .Numai în mite băuturi lari. filme. Şi numai

A S P A S I A : Ce, c o n i a c u l n o s t r u n u e b u n ? S o l o m i o , c e m a i s t a i ? A u d c ă s t r ă i n i i sc dau in vînt după el. (Solomia iese.)

M A R C E L : N i c i u n c o n i a c n u e b u n în ţara I u i . (Ride.) Variantă la zicala cu profetul... Sînteţi irezistibilă, d o a m n ă Aspasia ! Fie şi-un c o n i a c ! AMALIA : C u m merge lucrarea ?

ASPASIA : Intenţionat ai schimbat vorba. Aşa-i c-ai o b s e r v a t şi d u m n e a t a , d o m n u l e M a r c e l ? I n t r - o b u n ă z i , o să m ă o p r e a s c ă deschid gura. Asta-i soarta şi să mai h ă t r î n i l o r . V a a j u n g e şi ea a i c i . D a r c u nu v a şti c ă , d e l a o a n u m i t ă vîrslă, a i d r e p t u l să s p u i p r o s t i i . D a , c h i a r şi prostii. Şi, oricît te-ai ţine în pas cu v r e m e a , o m u l t o t c u b ă t r î n c ţ e a sfîrşeştc... E i , să c i o c n i m . P u ţ i n c o n i a c n u p o a t e f a c e rău nici unui mort... Aşa obişnuia să spună tovarăşul Mihuţ... A i aflat, poate, c ă s t a t u i a a l u n t - o s-o f a c ă u n sculptor d e l a R u c u r e ş t i . L u n g o c i şi m a i n u ş l i u cum... MARCEL : Il cunosc. Constantin Lungoti. Bucureştcnii i a u cele m a i grase c o m e n z i . D e h , sînt l a bătaia peştelui. A S P A S I A : Da, ia o avere. A M A L I A : C u m scrie legea. Ε adevărat, însă, că s c u l p t u r a e m a i b i n e p l ă t i t ă . C r e d că s î n t şi m o t i v e . A S P A S I A : P l ă t i t ă , n e p l ă t i t ă , b i n e c ă se f a c e s t a t u i a . Cît m - a m l u p t a t ! M e m o r i i , a u d i ­ enţe, i a r m e m o r i i . . . I n p r i m ă v a r ă , e gata... MARCEL : In sănătatea dumneavoastră...

M A R C E L : D e v r e m e ce sînt a i c i , v e d e ţ i că nu prea merge. Aştept de la Bucureşti nişte m a t e r i a l c o m a n d a t d e o l u n ă . D a r , a z i , o r i c u m , aş f i coborît d e p e schele. Trebuia să v ă urez concediu plăcui şi să-mi e x p r i m r e g r e t u l că n u v ă p o l ţ i n u c o m p a n i e la m a r e . A M A L I A : D e ce n-o s p u i p e ş l e a u , d r a g ă domnule Marcel ? Ε v o r b a doar de A n a m a r i a . . . A ş t e a p t - o , c ă t r e b u i e să sosească... M A R C E L : Vă a s i g u r că n u n u m a i de ea.

A S P A S I A : P e n t r u fericirea voastră, a d u m i ­ t a l e şi a A n a m a r i e i . . . T u n u ciocneşti, Amalio ? AMALIA (tresare) : Iertaţi-mă... E r a m c u g i n parte. zi La de conce­ a n iΓ d u l în altă

A M A L I A : Te-ai f i plictisit de moarte in c o m p a n i a a d o u ă f e m e i b ă t r î n e , c u tuşea şi c u r e u m a t i s m e l e l o r . M A R C E L : Exageraţi, d o a m n ă . Ştiţi foarte m u l t la dumneavoastră. că ţin

A S P A S I A : Aşa e ea, în p r i m a d i u . Cu c a p u l t o t la t r e b u r i . AMALIA : Nu, nu la treburi...

mulţi

A M A L I A : D a c ă n-ar f i A n a m a r i a l a m i j l o c , a i a v e a c h i a r m o t i v e să m ă urăşti. La c o n c u r s u l p e n t r u frescă a m v o t a t împo­ t r i v a d u m i t a l e şi a s t a n u se u i t ă uşor.

A S P A S I A : L a s ă , că b a g a j e l e l e face S o l o ­ mia. l-am d a t i n d i c a ţ i i p r e c i s e î n c ă de ieri. L u c r u r i l e cutare în valiza cutare, t u ­ r u r i l e c u t a r e î n c e a l a l t ă . . . I-a î m p a c h e t a t

78

www.cimec.ro

m ă pricep. Cînd i i t r i m i t e a m tovarăşului cele ma» Mihuţ p a c h e t e , ale m e l e erau m i c i şi, totuşi, cele m a i p l i n e . C u m f a c i , t o v a r ă ş a , d c l e u m p l i nşa b i n e , m ă î n t r e ­ b a u c e l e l a l t e n e v e s t e . U i t e - a ş a , a m e u se­ cretul meu. M A R C E L : Dac-aş f i f o s t s c u l p t o r , aş f i l u p ­ t a t să o b ţ i n e u l u c r a r e a . N u p e n t r u b a n i , ci p e n t r u m e m o r i a t o v a r ă ş u l u i Mihuţ. A S P A S I A : Şi poate, Mi-a le în am nici scris de bine-ai n-a la fi făcut. de toate să el i-1 Lungoci pînă şi pozele pe eu... Da, şi ăsta, acum. care Eşti casa auzit el (Ridică c în şi că

M A R C E L : D a ' d e u n d e !... I a r p a t ă , o r i c u m , n u rămîne, fiindcă au chiar culoarea cafe­ l e i . . N u c p r i m a d a t ă c î n d m i se i n t i m p l ă . U n e o r i î m i s p u n că i-am f ă c u t a n u ­ m e p e n t r u a s u p o r t a cafelele vărsate...

Scena 7
Aspasia, rista Amalia, Marcel, Solomia şi Zia­

să-i t r i m i t Lasă,

descriu...

(Telefonul.) concediu... tovarăşei şei... tan

răspund receptorul.)

vicepreşedintă... Sigur, o Dn, şi a să-i

Mama

tovară­ momen­ Da, ia transmit De Mulţu­ Uniunea dc

Tovarăşa lipseşte... La

concediu

transmit... o să-i Cine ? de al nu e la

mîine... Uniunea mesc... stat AMALIA MARCEL cu de tot... Anul şi :

Mangalia... Da, fiicei...

felicitările...

SOLOMIA : 0 caută pe domnişoara maria... A M A L I A : Cine ? S O L O M I A : N-am întrebat. A S P A S I A : întreabă... Z I A R I S T A : Eu...

Ana­

judeţeană (închide.) carnetul M-ar (rizind) El nou, că care fi :

cooperaţiei... pentru şofer să ăsta

Oprişan, de

judeţeană...

Felicitări

examenul

Anamariei... mă la sune curent felicitări el a a¬ fost

mirat Omul din un

Oprişan... e primul încă au care t r i m i t e băiat, că la Pe

noiembrie, tot el am pe

A M A L I A : V r e o c o l e g ă ?... D u p ă c u m v e d e ţ i , lipseşte... I n t r a ţ i , totuşi... Ne-aţi g ă s i t i n t r - u n m o m e n t î n c a r e s-a î n t î m p l a t un mic accident... Puţină cafea vărsată... Luaţi loc. S o l o m i o , n u sta, fuga, o cîrpă ! (Solomia iese.) Tocmai cînd aţi sunat dumneavoastră. Sînteţi c o l e g e ?... Dar. l u a ţ i l o c o c l i p ă , să v ă t r a g e ţ i s u f l e t u l . . . Ε f o a r t e c a l d a f a r ă , n u - i aşa ? (Solomic s-a întors.) Şterge c u grijă, fată... M A R C E L : L ă s a ţ i , că mă descurc singur... A M A L I A : Serviţi c u m v a o cafea ? Z I A R I S T A : N-aş v r e a să v ă d e r a n j e z . A M A L I A : N u n e deranjaţi... E u sînt în p r i ­ ma zi de concediu... D o m n u l pictor M a r ­ cel — deşi a a v u t a c u m u n m i c ghi­ n i o n — e şi e l î n t r - u n c o n c e d i u , şi a v e n i t să-şi ia la revedere. Mîine plecăm la mare... S o l o m i o , m a i fă o cafea... Şi, p î n ă v i n e cafeaua, luaţi u n coniac... (Solomia toarnă şi iese.) L a mulţi ani ! Cu cine a v e m plăcerea ? Z I A R I S T A : M a r i a n a l o n e s c u , ziaristă... La m u l ţ i ani... A d i c ă , n u c h i a r ziaristă. T r e c î n u l t i m u l a n şi-am f o s t r e p a r t i z a t ă p e n ­ t r u practică la z i a r u l judeţean... A M A L I A : I a r pe A n a m a r i a o cunoaşteţi, p r o ­ b a b i l , de la ştrand sau... Z I A R I S T A : N-o c u n o s c . . . A M A L I A : V r e ţ i s-o cunoaşteţi acum. Aţi a f l a t c ă a a b s o l v i t F a c u l t a t e a d e c h i m i e şi v r e ţ i să-i l u a ţ i u n i n t e r v i u . P o a t e , p r i m u l d i n cariera dumneavoastră. Z I A R I S T A : Da, primul... A M A L I A : N u m a i c ă t r e b u i e să v ă dezamă­ gesc. P e cît o c u n o s c , v ă v a r e f u z a . . . Şi domnul M a r c e l , l o g o d n i c u l e i , p o a t e s-o c o n f i r m e . Ştiţi ce v ă v a s p u n e ? M A R C E L : „Odată cu m i n e 39 de studenţi". (Ride.) AMALIA : Vedeţi ? Nu e vorba de absolvire. ZIARISTA : au absolvit încă

nunţă primul spune AMALIA

taţii

m-a

anunţat frescă. a

cotigal cineva

concursul că,

pentru o

c a f e n e a st.

dată, încheiat

felicitat cu

c ă r u i a i-a o u a t g ă i n a . : N-a omagii ?

A S P A S I A : B a da... MARCEL : Ε nou.) undeva în Nu un incorigibil... ştiu om unde pentru ăsta şi ar vine Poate cu a care dă O m a g i i ! (Ride am citit că telefoane le reda f i ideal că şi nu du există oameni­ aşa de şi-o Mic,

lor deprimaţi, ei. Oprişan (Sonerie.) telefonul cînd ceva. ajuns atunci

încrederci pentru i-a fost

personal... mi-a t r i m i s

concursul,

telegramă... ASPASIA : SOLOMIA Marcel... de cafea fată se S o l o m i o , n-auzi (intră (Se varsă cu apropie pe cafeaua) ; şi o o soneria ? : Ba da, dar

tocmai l u a m de pe foc cafeaua l u i d o m n u ' mişcare bună lui parte stingacc din Marcel.) emoţionată

pantalonii

Vai, d o m n u ' Marcel ! MARCEL : Eu ar trebui să strig. M-ai ars.

ASPASIA : Toanta dracului ! SOLOMIA : ASPASIA : nu calci... topită bine ? Să întîi (Solomia după iertaţi ! rece... deschide, Dacă iese.) nu toanto ! te uiţi Cafeaua pe te-a unde e fript (Sonerie.) Aduc o

cîrpă c u apă pătează...

Nu-ţi

s p u n e a m că

dumneata ?

Chiar

A M A L I A : Atunci, de carnetul de conducere, l u a t fără e m o ţ i i şi, î n acelaşi t i m p . . . D e ce n u s e r v i ţ i ? (Ciocnesc.) Mult succes, d a r r ă s p u n s u l v a f i acelaşi... I n s ă , f i i n d c ă t o t v-aţi o s t e n i t p î n ă a i c i , l u a ţ i - i u n i n t e r -

www.cimec.ro

79

viu domnului Marcel, caro e autorul frescei în l u c r u d c pe faţada Consiliului p o p u l a r . . . V a a s i g u r că e u n s u b i e c t i n t e ­ resant... Z I A R I S T A : Ştiu. M i 1-a s u f l a t o colegă... (Destindere.) S î n t e m d o u ă , în practică la z i a r . M î i n e . a l e i v a şi a p ă r e a . . . M A R C E L : D e c i , sînteţi colegă c u d o m n i ş o a r a Doina. Z I A R I S T A : M a i m u l t . p r i e t e n e . D o a r că ea e m a i a l t f e l , adică m a i ziaristă... I n d o u a o r e , a şi g ă s i t t r e i s u b i e c t e . E u , î n d o u ă zile... m a i n i m i c . A M A L I A : A m înţeles : p a n ă d e inspiraţie... M A R C E L : E i . o să g ă s i ţ i şi d u m n e a v o a s t r ă . Z I A R I S T A : A m g ă s i t . D a r , p r e c u m se v e d e , η-am noroc. A M A L I A : D a c ă , î n g e n e r a l , aşa c e v a există. Z I A R I S T A : C u m să n u e x i s t e ? N u m a i c ă , p e l î n g ă e l , m a i t r e b u i e şi... i n s i s t e n ţ ă . Noi îi s p u n e m a l t f e l : t u p e u . C î n d am s u n a t , î l a v e a m . A p o i , m - a ţ i l u a t t a r e şi... A M A L I A : Şi ? Z I A R I S T A : A zburat. A m venit pentru un i n t e r v i u - b o m b ă şi... A M A L I A : Şi ? Z I A R I S T A : Şi b e a u u n c o n i a c , m ă r i d i c $ \ p l e c . . . L a m u l ţ i a n i şi c o n c e d i u plăcui. P r o b a b i l , v - a u m a i d e r a n j a i şi a l ţ i i . M a i norocoşi. A M A L I A : N u înţeleg... P e A n a m a r i a , d a c ă pentru ea v-aţi d e r a n j a t , n-o ş t i m nici campioană de tenis, n i c i vedetă de cine­ ma, nici... ZIARISTA : mult... MARCEL : vice. Păi, Nu vă tocmai ! Ε cunoaşteţi cu fiica, mult mai

Z I A R I S T A : D e c i . d u m n e a v o a s t r ă , ca n u i-aţi f i d a t v o i e . ASPASIA : A m spus d o a r că în

bunică, regimul

n o s t r u s p i t a l e l e s î n t î n z e s t r a t e c u t o t ce le t r e b u i e . Z I A R I S T A : I-aţi f i d a t s a u n u v o i e să d o ­ neze sînge ? A S P A S I A : Ascultă, tovărăşico. a m m a i spus că e u sînt b u n i c a e i . Z I A R I S T A : A m înţeles. A S P A S I A : Pe m i n e m ă cunoaşte, în judej. Eu sînt soţia tovarăşului Mihuţ. Uilc-i tabloul. Z I A R I S T A (nu maliţioasă) : Ca să a v e ţ i o n e ­ p o a t ă , e r a n o r m a l să f i ţ i c ă s ă t o r i t ă . A S P A S I A : Ba n u e n o r m a l ! Tovarăşul M i ­ huţ a fost u n luptător p e n t r u cauza popo­ r u l u i . D a c ă n-ai a u z i t d e e l , e o n o t ă proastă p e n t r u d u m n e a t a . AMALIA : Mamă... adevărat că n-am auzit. IerZIARISTA : Ε laţi-mă. ASPASIA :

T o v a r ă ş u l M i h u ţ a l u p t a t şi ca să p o ţ i f a c e o f a c u l t a t e şi să p o ţ i v e n i să m ă î n t r e b i p e m i n e d a c ă s î n t sau n u de acord cu d o n a r e a de sînge. A f l ă c ă i se f a c e şi s t a t u i e . . .

dumneata

AMALIA

: M a m ă . te rog...

M A R C E L : Ε o neînţelegere... Tovarăşa Aspas i a v r e a d o a r să s p u n ă că d o n a r e a d e sînge e — scrie p e toate g a r d u r i l e — un gest p r o f u n d u m a n . D a r , făcut aşa, n i t a m n i s a m , c u m z i c e ţ i c ă 1-a f ă c u t A n a m a r i a . . A S P A S I A : Ş l i u e u ce s p u n ! A M A L I A : Ş i , ceea ce o irită e d u m n e a v o a s t r ă î n ce-1 p r i v e ş t e A ţ i n u t f o a r t e m u l t l a ,el. Z I A R I S T A : Vă r o g să mă iertaţi. o să mă ignoranţa pe tala...

tovarăşă

A M A L I A : I a r d u m n e a t a , l o g o d n i c a . Ceea ce e m a i grav... Ia spune-ne, tovărăşico, bomba... Z I A R I S T A : A c u m , e totuna... Azi-noaote, u n biciclist a fost l o v i t de o maşină... (Inmărmurire la femei.) Da, lovit de o m a ­ ş i n ă . Ce-aţi r ă m a s a ş a ? F a p t d i v e r s . MARCEL : Nu văd legătura...

A S P A S I A : Să te ierte cei cărora plîng de purtarea dumitale.

ZIARISTA : Nici n u este. Şi a i c i e toată frumuseţea. A n a m a r i a a dumneavoastră a m e a — d a ţ i - m i v o i e să-i s p u n a ş a , c h i t că n-oi f i e u prima care scrie despre ea — e i b i n e , A n a m a r i a a d o n a t , azi-dim i n e a ţ ă , sînge p e n t r u e l . A n u m e p e n t r u e l , f ă r ă să-l c u n o a s c ă . N u e m i n u n a t ? M A R C E L : Ia t e u i t ă ! Ce z i c e ţ i d e asta ?

Z I A R I S T A : Parcă m a i e ceva de zis ? D e scris, d o m n u l e ! Şi, c h i a r n u ştiaţi n i m i c de gestul ei ? A M A L I A : H a b a r n-aveam. ZIARISTA (îşi scoale i-aţi f i c u n o s c u t voie ? A M A L I A (încurcată) cazuri... : carnetul) intenţia ? Desigur... : Şi, daca I-aţi f i d a t In asemenea era destul

A M A L I A : Ştii b i n e , m a m ă , că n u e cazul... Tovarăşa Mariana — parcă Mariana, da ? — e d e cea m a i b u n ă credinţă... S ă v ă r ă s p u n d e u î n l o c u l b u n i c i i . Căci se ştie c ă b u n i c i l e s î n t m u l t m a i m a m e . N e p o a t a sa a d a t d o v a d ă d e o î n a l t ă c o n ­ ştiinţă, donînd sînge unui necunoscut, într-adevăr, subiect de r e p o r t a j . D a r tre­ b u i e să î n ţ e l e g e ţ i c ă e v o r b a d e s î n g e l e nepoatei... H a i , m a m ă , n u m a i f i îmbuf­ n a t ă . A n a m a r i a v a v e n i şi n e v a p o v e s t i t o t u l c h i a r ea... Cît d e s p r e t a t a , t o v a r ă ş a M a r i a n a e t î n ă r ă şi v a a v e a t o t t i m p u l să a f l e . P o a t e c ă a i să-i p o v e s t e ş t i c h i a r d u m n e a t a . . . (A intrat Solomia.) U i t e c-a s o s i t şi c a f e a u a . . . S p e r c ă a s t a n u se m a i varsă... ZIARISTA (Aspasiei) m ă iertaţi... ASPASIA : Aspasia. ZIARISTA : Aspasia. Vă rog să mă iertaţi, tovarăşă nu tot Eu nu : sînt Doamnă, doamnă, vă ci rog să

tovarăşa

A S P A S I A : D a r ce, la s p i t a l sînge ? E u sînt b u n i c a e i .

nu

A S P A S I A : Te-am şi p e c e i c a r e ,

i e r t a t , c-aşa-s e u . D a r la istoric, n u vă-nvaţă

80

www.cimec.ro

ce trebuie... Dacă stai mai mult prin o r a ş u l n o s t r u , să v i i i n Ir-o z i l a mine. să-ţi d a u tăieturi d i n ziare, fotografii... Că şi p e m i n e m - a u întrebat ziariştii... D a r n u ce p ă r e r e a m d e s p r e d o n a r e a dc sînge... C i p r o b l e m e ! A M A L I A : Mamă, ASPASIA : Bine, zău... bine...

Z I A R I S T A : D a r ce-a lucru deosebit.

făcut

Anamaria

e

un

M A R C E L : î m i p l a c e că t o v a r ă ş a A s p a s i a o m e r e u p e b a r i c a d e . L a m u l ţ i a n i şi m u l t ă s ă n ă t a t e şi v i g o a r e . . . (Aspasia bea.)

MARCEL : 0 să v i se p a r ă c u r i o s , d a r e u sînt de părerea tovarăşei vicepreşedinte. Chiar dacă e vorba de logodnica mea. ...Astăzi, A n a m a r i a . fiica ştim n o i c u i , a f ă c u t o m a r e . . . D a r , d a c ă , m î i n e . aceeaşi A n a m a r i a , a aceleiaşi vicepreşedinte, va l o v i c u m a ş i n a u n p i e t o n sau u n bici­ clist ? Părerea m e a e că, în c a z u l u n o r asemenea p e r s o a n e , discreţia presei e cea m a i indicată. Z I A R I S T A : Ra AMALIA Marcel... Dc-abia Vă nu că, din altfel. fără deloc. Ia cele spuse de am f i într-o de despărţit (Ciocnesc.) ne grăbim. să nu domnul şedinţă... şedinţe. — şi ales gră­ drum Mai se Aşa blana unui

: Subscriu ieri Şi

AMALIA : Mamă, e al doilea pahar. Nici la A n u l n o u n u faci asemenea excese... A S P A S I A : Cu ăsta, al doilea, mi-au t r e c u t n e r v i i . . . (Se ridică.) M ă d u c să v ă d c u m m e r g e î m p a c h e t a t u J , să m a i d a u şi e u o m i n ă d c a j u t o r . (Ziaristei.) O d a t ă o să-ţi p o v e s t e s c c u m a m a j u n s să m ă p r i c e p l a î m p a c h e t a t m a i d i h a i c a p o ş t a ş i i . A f l ă că statuia tovarăşului Mihuţ costă peste două sute de m i i dc lei ! (Iese.)

A h , parcă m-am să Şi, nu mai suferiţi...

r o g să

Anamaria, vindem ales, din

ursului

pădure.

bească lung...

cel care e la începutul ziaristica. Sînteţi

Bucureşti ?

Z I A R I S T A : D e pe lîngă. A M A L I A : De unde, anume ? ZIARISTA : De la Ia să Suceava... de Dar ce Suceava. A m ai puţin eşec n u (Rtsete.) n-am cerut. Ştiu, să aici. Poate, o fac dacă Cu să înă-ntrebaţi nu ceream... cerut nici

Scena 8
Amalia, Marcel, Ziarista

practica condiţia

nu-i rău noroc.

AMALIA : Primul deţul clor. venea poză nostru în Foarte cal doi vorba cu dustrie singurul

e concludent. de subiecte. folclorul al presei. se 0 a

Ju­ in­ fol­ fost Cum o

e doldora multă de de

M A R C E L : U n o m şi j u m ă t a t e ! î m i i m a g i n e z c u m o f i fost M i h a i Mihuţ, dacă d o a m n a A s p a s i a e aşa... AMALIA : După cîte-mi a m i n t e s c e u , tata era foarte blînd. Ε drept că-1 v e d e a m rar... D a r , v ă r o g , serviţi. D u m n e a v o a s t r ă n u a v e ţ i t e n s i u n e . (Umple paharele.) în satul în care a m predat, în p r i m u l an dc învăţămînt, nu se s p u n e a „serviţi", ei „suferiţi". Cîte un comesean răspundea, f o a r t e s e r i o s : „ m u l ţ u m e s c , a m s u f e r i t a¬ c a s ă " . . . C r e d c ă a c a s ă n-aţi s u f e r i t c o n i a c d i n ăsta. Şapte stele... M A R C E L : Să-i u r ă m tinerei ziariste mult s u c c e s î n m e s e r i e şi c î t m a i p u ţ i n e c o n ­ f l i c t e c u e r o i i r e p o r t a j e l o r sale. Se p a r e că m a i există şi d i n astea... Succes ! Ş i , i a ­ r ă ş i , se p a r e c ă p r i m u l i n t e r v i u n u i-a reuşit. ZIARISTA : maria... încă nu e totul pierdut. Ana­

dezvoltare,

oameni harnici,

vreme, bătaie noi,

cum

trîntea

dansatori...

(Brusc.) timpul

Succes ! să Dar, plec... dacă să pe

ZIARISTA : In nu v-ar

Mulţumesc... Ε unui alt prea deranja

căutarea spre Ne

subiect. mult, o Poate

vrea

revin AMALIA : cu

amiază. face

găsesc lua om

Anamaria. plăcere. Puteţi un Chiar o masa singur dacă e noi. Ştim oraş ce-nseamnă necunoscut. mulţumesc rugăminte, interviul Da, Am şi de apare omis nu luat

într-un ziarist...

Z I A R I S T A : Vă MARCEL : beaţi de 0

încă de în

dată. Vor­ dum­ cul­ un

domnişoară... colega pagina luat

neavoastră... ZIARISTA : turală. MARCEL : Ştiţi face şi tatea Cam cu şi-a l-am cît un ceva... i-am Mi-am pomenit sînt dacă în colaborator numele. Mi-aţi nota mîine,

AMALIA : Noi o cunoaştem foarte bine... Şi-apoi, ea n i c i n u e p e r s o a n a indicată... Nu ştiu dacă m ă - n ţ e l e g e ţ i . . . S-ar putea interpreta... Atîţia o a m e n i donează sînge. D c c e z i a r u l l o c a l s-a o p r i t t o c m a i l a f a t a vicepreşedintei ? N u z î m b i ţ i . Ε o întreb a r e p e c a r e c i t i t o r u l d e r î n d — şi d o a r pentru el scriem, n u ? — p o a t e să şio pună. Adică, fata vicei e m a i cu moţ ? Cînd v a face u n l u c r u deosebit, a t u n c i , da, eu v o i f i p r i m a care m ă v o i mîndri eu ea.

susceptibili

artiştii. l-aţi

deosebit serviciu comunica e prea nu ? şi Vă

i-aţi

prietenei, N o i ne-am să-l

eventuali­ Şi

că n u căutat, înţeles notat.)

tîrziu. P a u l D e l a m a r a . obişnuit. criză, (Ziarista face

n u m e l e , şi c u e l . . . T r e c e p r i n t r - o vreau ajut. şi mulţumesc mi-ar

www.cimec.ro

81

m a r o p l ă c e r e să b e m î m p r e u n ă o c a f e a , la î n t o a r c e r e a A n a m a r i e i d e l a m a r e . . . L a revedere. A M A L I A : V ă aşteptăm la masă. N i c i n u v ă m a i s p u n l a r e v e d e r e . (Schimb dc saluturi, totuşi. Marcel o conduce, afabil.)

Scena 9
Amalia, Marcel şi Aspasia A M A L I A : D o a m n e , ce n e b u n ă ! MARCEL : Nu mi s-a p ă r u t . Dimpotrivă. Chiar prea timidă. A M A L I A : V o r b e a m d c A n a m a r i a . A u z i , să d o n e z e sînge ! Ε îngrozitor... ASPASIA (a intrat. Fără răutate) : Scîrba aia mică a plecat ? M A R C E L : D a , d a r se î n t o a r c e l a m a s ă . A S P A S I A : L a masă ? A M A L I A : A m i n v i t a t - o c u , c a s-o c u n o a s c ă pe A n a m a r i a . A S P A S I A : M ă r o g , faci c u m crezi... Donat o a r e a n u s-a î n t o r s ? D e g e a m a n t a n u l e i n u m-ating. Niciodată nu-i m u l ţ u m i t ă cu ce-i p u n î n e l . . . A n u l t r e c u t m-a b o d o ­ g ă n i t d o u ă s ă p t ă m î n i că i-am u i t a t p ă ­ p u ş a a i a d e cîlţi... A M A L I A : M a m ă , l a s ă a s t a ! I ţ i d a i s e a m a că A n a m a r i a a d o n a t sînge ? A S P A S I A : C u m să n u - m i d a u s e a m a ? A făcut-o — şi p a c e ! P a r c ă nu e r a ea d e s t u l de slabă. A M A L I A : D o a m n e , d o a m n e , ce c o p i l ! M A R C E L : N u vă m a i frămîntaţi, A n a m a r i a a fost întotdeauna o originală. O ştim c u toţii. A z i a d o n a t sînge, t o t aşa c u m p o i m î i n e , s ă z i c e m , se v a a p u c a d c e s p e ­ ranto. E a n u poate f i niciodată motiv de-ngrijorare. A M A L I A : B a este. P ă r i n ţ i i î n t o t d e a u n a ce fac c o p i i i . . . trebuie să ştie

A S P A S I A : S o l o m i a mi-a arătat un bileţel p e c a r e I-a g ă s i t î n c a m e r a e i . „ S î n t l a c o a f o r , v ă p u p " . D e c i , e şi m i n c i n o a s ă , nu numai d o n a t o a r e . . . (Lui Marcel.) Ε b i n e să-ţi c u n o ş t i d i n a i n t e v i i t o a r e a soţie... A M A L I A : D a r , dacă pat de spital ? zace, leşinată, pe un

A M A L I A : M a m S , n-are n i c i u n rost... A S P A S I A : P e M a r c e l i i p u t e m s o c o t i ea p e u n c o p i l a l n o s t r u . B i c i c l i s t u l acela... M A R C E L : V r e ţ i să s p u n e ţ i că ştiaţi că A n a ­ maria... A S P A S I A : N u ştiam. D e sînge, n u ştiam. Spune tu, Amalia... A M A L I A : Ce să s p u n ? M a r e l u c r u n u o d e s p u s . N o i îl c u n o a ş t e m p e b i c i c l i s t u l a c e l a M A R C E L : Atunci, gestul Anamariei e cu atît m a i f r u m o s , f i i n d c ă n u e u n gest gratuit, o bravadă. A M A L I A : D a , n u e u n gest g r a t u i t . . . Să-mi mai torn u n pahar. Ε b i n e să ş t i i . . . A¬ seară a m ieşit c u m a ş i n a . A m t r e c u t p e I a d u m n e a t a , v o i a m să t e l u ă m c u n o i la Pădureni. M A R C E L : N u înţeleg legătura... A M A L I A : N i c i n u există. Aseară, a m fost la P ă d u r e n i . A m m î n c a t la b u f e t u l „Ste­ j a r u l " , i a r l a întoarcere, î n m i j l o c u l şo­ selei, a m întîlnit u n o m accidentat. B i c i ­ clistul. Asta e tot. L-am suit în maşină şi l - a m a d u s l a s p i t a l . P e A n a m a r i a , c r e d că povestea asta a zdruncinat-o. Altfel nu-mi e x p l i c gestul e i . Pe banchetă a ră­ m a s sînge. O m u l p i e r d u s e m u l t . A S P A S I A : D a r ă s t a n u e u n m o t i v să n e pierdem c a p u l , să n e v ă i t ă m şi să n e s t r i c ă m c o n c e d i u l . Ce c ă u t a , l a o r a a i a , p e şosea ? P o a t e e r a b e a t , p o a t e v e n e a do la n u n t ă sau de la v r e o femeie... V o i l-aţi a d u s l a s p i t a l , şi e p r e a d e s t u l . A M A L I A : A i v ă z u t c ă n-n f o s t d e s t u l . A n a ­ maria... M A R C E L : Gestul ei r ă m î n e unic... Impor­ t a n t o că, p r i n ea, o m u l acela trăieşte. I n r o s t . c u m n-avoţi n i c i o v i n ă . . . A M A L I A : B a d a , a v e m . . . (Pauză.) Că sîntem vicepreşedintă. M A R C E L : M ă faceţi să r î d . A M A L I A : D a c ă l-ar f i d e s c o p e r i t u n f i t e c i n e , t o a t e e r a u î n r e g u l ă . S-nr f i f ă c u t p r o c e s v e r b a l , se p o r n e a î n c ă u t a r e a v i n o v a t u l u i şi a ş a m a i d e p a r t e . D a r , a ş a . . . N i m e n i n-a m i ş c a t u n d e g e t , n i m e n i n u ne-n î n t r e b a t n i m i c . Ş e f u l d e p o s t d i n R e c e a ne-a e x ­ p e d i a t repede : v ă descurcaţi d u m n e a v o a s ­ t r ă l a j u d e ţ . A u z i , să m ă d e s c u r c . . . P e şeful Circulaţiei îl c a u t d e azi-dimineaţă... î n j u r u l n o s t r u e u n z i d d e tăcere... M A R C E L : P o a t e , v i se p a r c , n u m a i . A M A L I A : N u înţeleg ce aşteaptă. Să vor­ b e a s c ă b i c i c l i s t u l , să se p r e d e a c r i m i n a l u l , să î n n e b u n e s c e u ? A S P A S I A : C r e d c ă a s t a ! A u z i , să î n n e b u ­ nească pentru u n p î r l i t şi p e n t r u bici­ cleta I u i blestemată ! I n p r i m a z i de con­ cediu ! AMALIA : Lasă-mă, cu concediul... garantat

A S P A S I A : E i , şi t u ! Z i a r i s t e i îi s p u n e a i c ă n o i , bunicile, sîntem m a i c e v a ca m a ­ mele... Las-o p e A n a m a r i a , că ştie ea ce f a c e . AMALIA : D a r , d e ce t o c m a i ea ?

A S P A S I A : Ş t i i şi t u d e c e . . . Ş i a r f i b i n e să a f l e şi M a r c e l . II putem socoti ca făcînd parte d i n familie... M A R C E L : Ce să a f l u ? A S P A S I A : Cu d o n a r e a de sînge. M A R C E L : Dar, am aflat..

ASPASIA : Ε p r i n lege.

u n drept al nostru, V a l i z e l e sînt făcute.

M A R C E L : P o a t e c ă . . . (ezitare) n - a r t r e b u i să plecaţi, p î n ă nu se l ă m u r e s c lucrurile. (Gest la Aspasia.) Ε d o a r o părere... ASPASIA : Mulţumim A M A L I A : Vezi ! gîndeşte la fel?

A S P A S I A : N u a s t a . . . C ă A n a m a r i a n-a d o n a t ' sînge c h i a r aşa, d e n e b u n ă . . .

c ă şi M a r c e l

82

www.cimec.ro

M A R C E L : O s i m p l ă p ă r e r e . . . N u t r e b u i e să v ă s u p e r e . . . P o t să v ă î n t r e b c e v a ? C i n e conducea ? A M A L I A : A n a m a r i a . . . D a r , asta n u are n i c i o importantă. M A R C E L : Intr-ndevăr, n-are... A S P A S I A : V a l i z e l e sînt s t i v u i t e în bucătă­ rie, pline-ocbi. Termosurile aşteaptă să fie u m p l u t e c u ness rece... AMALIA : Iar ? M A R C E L : Putină răbdare, tovarăşă Aspasia. L u c r u r i l e se v o r l i m p e z i r e p e d e . A M A L I A : D a r , cea c a r e n-are r ă b d a r e nu e m a m a , ci eu ! Poate, a c u m , c r i m i n a l u l c d e p a r t e . Ce n e m a i a ş t e a p t ă ? S ă se î n t o a r c ă ! S n u se g î n d e s c l a c u t o t u l a l t ­ ceva... Că noi am fost a u t o r i i acciden­ tului... ASPASIA : A m a l i a ! M A R C E L : Glumiţi. A M A L I A : Recunoaşte că şi dumneata la asta te g i n d e a i . A n a m a r i a e r a la prima ei cursă. întuneric. Poate era obosită, p o a t e şi b ă u s e u n p a h a r d e v i n . . . N u e r a obosită, n u băuse ! N u n o i sîntem vino­ v a ţ i i ·' M a ş i n a n u a r e n i c i o zgîrielură. A m lăsat-o c h i a r î n f a t a M i l i ţ i e i . D a r , r e ­ cunoaşte, M a r c e l , că g î n d u l d u m i t a l e m e r ­ gea s p r e această i p o t e z ă . ÎSLARCEL : I e r t a ţ i - m ă , pot să fiu sincer ? A S P A S I A : P î n ă a c u m n-ai fost ? M A R C E L : V r e a u să s p u n : d e o s i n c e r i t a t e b r u t a l ă . U n a c a r e s-ar p u t e a să v ă a j u t e A M A L I A : M a i întrebi ? M A R C E L : Asta vreau întîi, maria conducea cu viteză A M A L I A : N u ştiu. ne grăbeam. MARCEL : miseţi ? ASPASIA : N u . AMALIA : Ba da. Aţipisem. M-am trezit doar cînd maşina a frînat brusc... Dar n-am s i m ţ i t n i c i o i z b i t u r ă . M A R C E L : Vedeţi ? A S P A S I A : Ce să v e d e m ? MARCEL : Poate că... (Se opreşte.) Poate... Nu Cred că să-ntreb. mare ? da, era Ana­ tîrziu, ador-

M A R C E L : Şi r e m u ş c ă r i l c ? AMALIA : Ce r e m u ş c ă r i ? sînge d i n vorba dc o

MARCEL : Nimeni nu donează Ir-un capriciu... C h i a r dacă e capricioasă c u m c A n a m a r i a . AMALIA : M i nciună !

MARCEL : Dealtfel, AMALIA ASPASIA

încep siVmi regret sinceritatea. n i c i n u susţin că aş f i s p u s u n

adevăr. E r a o supoziţie... : Eu dormeam... : N u dormeai !

MARCEL : Iertaţi-mă. N-am spus nimic... (îşi umple un pahar.) Sînt momente — ce b i n e că n u prea multe — cînd s i m ţ i n e v o i a să b e i . A S P A S I A : Ia nu m a i b e a şi ieşi a f a r ă ! A d i c ă , ce c r e z i d u m n e a t a , că n o i n e sfă­ t u i m c u d u m n e a t a c a să n e a c u z i ? Ş i , logod­ î n c ă , p e c i n e să a c u z i ? P r o p r i a n i c ă ! L a s ă f r u m u ş e l j o s p ă h ă r e l u l şi v e zi-ţi d e d r u m . N e - o m d e s c u r c a n o i , v o r b a miliţianului... Chiar dacă Anamaria a călcat u n b i c i c l i s t beat, t o t ne descurcăm. Şi, m î i n e , t o t plecăm în c o n c e d i u . A m a l i a n u se p r i c e p e d e c î t î n p r o b l e m e d e i n v ă t ă m î n t şi c u l t u r ă . E u n u m ă p r i c e p d e c î t în p r o b l e m e d e viaţă. A s t a e o p r o b l e m ă d e v i a ţ ă , aşa că o p r e i a u e u . . . M A R C E L (s-a deranjat. ridicat) : Mă iertaţi că v-am

cumva

dumneavoastră

A S P A S I A : Ş t i i c e v a ? I a să n u p l e c i şi s ă r ă m î i să v e z i c u m l e r e z o l v e u p e t o a t e . . . A f o s t p e - a i c i şi n e v a s t a b i c i c l i s t u l u i . N e - a cerut cincizeci de m i i . Cincizeci n-avem. Ii dăm cît putem... De-acum, eu comnnd... Tovarăşă vicepreşedintă, pune mîna pe telefon... Problemă de viaţă. N - a u z i ? E u ţi-am d a t v i a ţ ă . AMALIA : Mamă, lasă-mă...

ASPASIA : Prea mulţi dc „poate", în discu­ ţia a s t a . S p u n e - ţ i g î n d u l d e s c h i s , a ş a c u m ne-ai p r o m i s . . . · MARCEL : Nu mi-e uşor, defel... Prea se leagă t o n t e î n t r e e l e . . . N u - m i p l a c r o m a ­ nele poliţiste, n u s u p o r t d e t e c t i v i i a m a t o r i şi, t o t u ş i . . . AMALIA : Vrei să s p u i că...

A S P A S I A : B à n u te las deloc. Jos cu î n d o ielile, jos c u neliniştile, jos c u capita­ l i s m u l ! (Formează un număr de telefon.) Cu tovarăşul colonel de la Circulaţie... Poftim, vorbeşte, Amalia... Spune-i că mergem împreună pînă la el... Tovară­ şa v i c e p r e ş e d i n t ă şi văduva lui Mihai Mihuţ. AMALIA mama căutat un ştiţi. pînă voie ? lui Azi ! primiţi (Pauză.) mească. : N u pot, mamă, nu... Alo... toată Ştiţi ? la Mihai Nu pe De Tovarăşul dimineaţa... petrecut Foarte nu e ci nu bine. colonel ? Dînsa In legătură să nu Aici, v-a cu tovarăşei vicepreşedintă.

ASPASIA :

accident

azi-noapte. Poate, n u Vrem Cum, venim e ne­ văduva primiţii vreţi mă s-o pri­ Mihuţ ?

dumneavoastră... ce Mihuţ mîine, văduva că Auzi,

ASPASIA : M a r c e l l e

logodnica dumitale...

nevoie ? azi ! vrea

Sînt Nu să

MARCEL : Da, e logodnica mea. A M A L I A : Şi, vrei să spui că... ?

şi t r e b u i e să m ă tovarăşului

M A R C E L : D a , v r e a u să s p u n c ă . . . N u a v e ţ i nici o vină. Dormeaţi... Nici Anamaria n-are. E r a l a p r i m a e i c u r s ă . U n b i c i c l i s t beat, fără l u m i n ă . . . A M A L I A : Nu-i adevărat ! A n a m a r i a e n o v a t ă ! S i m t că e n e v i n o v a t ă ! nevi­

CORTINA
83

www.cimec.ro

PARTEA a I I - a
Scena 1
Aspasia, Amalia, Marcel, Solomia A M A L I A (după ce soneria a ţîriit prelung) : S u n ă c i n e v a . M i se p a r e că s u n ă . . . A S P A S I A : N u s î n t e m a c a s ă . . . (Solomia a in­ trat în fugă.) N u sîntem acasă ! N - a u z i , toanto ! ? SOLOMIA : noi... S O L O M I A : Bine, ASPASIA : rie... Se simte Nu e tovarăşa... nimeni. se aude de Mă gîndeam de că, poate, e poştaşul... Vezi-ţi tot mai bucătă­ insistent.) pe (Soneria Aud că sună, tovarăşa... spunem A S P A S I A : Să sune ! T u s-auzi cc-ţi A N A M A R I A : D e ce ? A S P A S I A : D e d o n a ţ i i . . . î n ţ e l e g să d o n e z i o n ­ ce — tablouri. îmbrăcăminte... dar nu sînge... A M A L I A : Mamă... A S P A S I A : A ş a e c u m z i c . Ş i , d a c ă n-o z i c , m ă sufoc. A N A M A R I A : Z i , bunico... A S P A S I A : D a . . . D a , a s t a e, să n u se m a i repete... M A R C E L : E u m-aş r e l r n g e . . . A m v e n i t n u ­ mai pentru... A S P A S I A : N u m a i p e n t r u c a să-şi i a r ă m a s bun. Şi-a h i n t . . . L a r e v e d e r e . . . A N A M A R I A : M a i rămîi, Marcel... ASPASIA : Are treburi. M A R C E L : Da. am treburi... A N A M A R I A : T e r o g să m a i r ă m î i . . . Ε foarte frumos că a i v e n i t . . . U i t e , îţi t o r n un coniac... Şi m i e . . . D a r e u n u m a i plec... A S P A S I A : U n d e n u mai pleci ? A N A M A R I A : La mare. cineva... A S P A S I A : Că e d u p ă dc-a c o n c e d i u l ? mă enerva... z i ce t r e c e , c tine... Ce, ne jucăm

miros

prăjit...

Ce-ai l ă s a t

maşină ? A M A L I A : Totuşi, sună

S O L O M I A : A ş a e, t o v a r ă ş a . ASPASIA : (Solomia AMALIA Ieşi, iese, Solomio, năucită.) nu Pe

A M A L I A : P o a t e că A n a m a r i a a r e d r e p t a t e . P o a t e c ă a r t r e b u i să a m î n ă m şi n o i . A S P A S I A : Ce d r e p t a t e ? Ce a m î n a r e ? N u amînăm n i m i c ! S î n t e m n e v i n o v a ţ i şi n e vedem d e t r e b u r i l e n o a s t r e , c a şi cînd nu s-ar f i î n t î m p l a t nimic... A b i a amin î n d se n a s c b ă n u i e l i . . . C e - a v e m n o i c u un biciclist b e a t , călcat de-o maşină ? N i m i c . . . D u p ă u l t i m a statistică UNESCO, de a c c i d e n t e de circulaţie m o r m a i mulţi o a m e n i decît d e i n i m ă . V ă arăt scris ne­ g r u p e a l b . C u m să a m î n ă m ? M A R C E L : Da, ASPASIA : am citit şi eu. voiai să pleci.

tot m a i toantă... : Totuşi, sună. sună. ar trebui să mă retrag. S o n e r i a asta

ASPASIA : Nu MARCEL : Eu

A M A L I A : M ă duc m ă înnebuneşte.

să d e s c h i d . . . (Iese.)

Scena 2
Aspasia, Marcel, (intrînd, Anamaria, susţinută Amalia dc Amalia) :

Dumneata,

parcă

M A R C E L : Adevărat. A N A M A R I A : I a r e u l - a m r e ţ i n u t . Şi-1 m a i reţin. Nu e logodnicul m e u ? Coniacul ăsta, parcă î m i intră d i r e c t în vine... Dnr e u n u m a i plec... I n l o c d e sînge... A S P A S I A : B a a i să p l e c i . . . N-o găseam... ANAMARIA şi iese.) : Ra n u , bunico... odată! încetaţi! (Se ridici A M A L I A : încetaţi Do-

ANAMARIA

Bună... Aţi asurzit ? A S P A S I A : N-aveai cheie ? ANAMARIA : AMALIA : Nu ASPASIA : Un natoarea ! Bună, vedeţi rău Marcel... că

i-e r ă u ? căutat...

pe

c a r e 1-a jos,

AMALIA : Ε palidă... Stai Şi lac d e transpiraţie. A N A M A R I A : D i n cauza u m b r ă . . . A p a e rece ?

Anamara... Nici o

căldurii...

Scena 3
Aspasia, Anamaria, Marcel

A S P A S I A : P r e a rece. M a i stai cîteva clipe... Ia m a i b i n e o g u r ă d e c o n i a c . . . Cîte t o n e d e sînge a i d a t ? A N A M A R I A : A ţ i şi a f l a t . . . A S P A S I A : Oraşul e prea m i c , iar n o i , prea m a r i , c a să n u a f l ă m . . . I a o g u r ă d e c o ­ n i a c . . . C r e d că te-ai l e c u i t . . .

A S P A S I A : Nervii... D u p ă u n an de muncă la c a t a r a m ă , t e m a i I a s ă şi e i , c ă nu-s d e f i e r . . . Ş i , d a c ă m a i a i ş i - u n c o p i l ca Anamaria, atunci...

84

www.cimec.ro

A N A M A R I A : Cc-i, a t u n c i ? ASPASIA : Nimic... Marcel — c r e d c ă ţi-oi d a t seama — e l a c u r e n t cu toată istoria... M A R C E L : B u n i c a e supărată pe mine... ASPASIA : Vorbesc eu. N u sînt supărată... M i - a t r e c u t . E ş t i l o g o d n i c u l A n a m a r i e i şi t r e b u i e să t e p o r ţ i c a a t a r e . N o i , m î i n e , p l e c ă m şi... A N A M A R I A : Bunico... A S P A S I A : Şi d u m n e a t a v e i f i acela care n e v a ţine la c u r e n t cu m e r s u l t r e b u r i l o r , ne vei reprezenta chiar, dacă v a f i nevoie... A m a l i a are nevoie dc odihnă... M A R C E L : M ă v o i achita dc sarcină cu deo­ sebit interes. A S P A S I A : A ş a şi t r e b u i e . L a g r e u , f a m i l i i l e sînt m a i u n i t e ca orieînd. P e n t r u dum­ n e a t a c şi u n f e l d e e x a m e n . M A R C E L : Mulţumesc... A S P A S I A : Şi n o i . . . A n a m a r i a , n u m a i bea... A N A M A R I A : î m i face bine. M ă linişteşte... O m u l acela... A S P A S I A : Care o m ? A N A M A R I A : B i c i c l i s t u l . . . Dac-aţi a f l a t c-am d o n a t s î n g e , a ţ i a f l a t , p r o b a b i l , şi c i n e c biciclistul... ASPASIA : A i donat interesează c u i . MARCEL : V-a făcut destule necazuri. Un sînge, c destul... Nu ne

A N A M A R I A : F o a r t e a m u z a n t . . . N-aş f i c r e ­ z u t n i c i o d a t ă că c o n i a c u l e a t î t d e b u n . . . A M A L I A : T r e b u i e să m ă n î n c i c e v a c o n s i s ­ t e n t . I - a m şi s p u s S o l o m i e i să-ţi f a c ă n i ş t e grătar... L-ai v ă z u t ? A N A M A R I A : Pe cine ? A M A L I A : Pe e l , pe biciclist. A N A M A R I A : Despre asta v o r b e a m adinea­ ori. A S P A S I A : Ba v o r b e a m despre Solomia ! M A R C E L : V ă asigur... A M A L I A : N u e nevoie. L-ai văzut ? A N A M A R I A : Da... P o a t e scapă... A M A L I A : Ε tînăr ? A N A M A R I A : Aseară, n u te interesa... M A R C E L : A n a m a r i a , eşti c r u d ă . . . A M A L I A : M ă interesează, aşa c u m m ă i n t e ­ resează o r i c e o m . Ş i , n u m a i b e a ! A N A M A R I A : T o t o r i c e o m e r a şi a s e a r ă . . . ASPASIA (bănuitoare, către Marcel) : S-au c e r t a t p e d r u m . . . I a m a i lasă, fetiţo, p a ­ h a r u l ăln... A M A L I A : A m a v u t o slăbiciune. Cînd A n a ­ m a r i a a o p r i t , z i c e a m să n u c o b o r î m , c a să nu f i m amestecate... asta n u ţi-am spus, Marcel... Ceva trecător. Deci, nu d o r m e a m . . . A c u m r e g r e t , deşi o p r i r e a şi coborîrea d i n m a ş i n ă ne-au p r i c i n u i t n u ­ mai necazuri. ANAMARIA (liniştită) : M-a l o v i t . N u m-a a t i n s d c c î n d a v e a m zece a n i , d e c î n d a p l e c u t t a t a , i a r a c o l o , î n m i j l o c u l şoselei, m-a p ă l m u i t . A M A L I A : C r e d e a m că c a e a u t o a r e a a c c i d e n ­ tului. Eram cuprinsă dc panică, recu­ nosc... L a s p i t a l , i-am c e r u t i e r t a r e . Deşi n u o b i ş n u i e s c să c e r i e r t a r e . . . A S P A S I A : I a r , c u b i c i c l i s t u l ăla... A N A M A R I A : N i c i a c u m n u eşti s i g u r ă d a c ă eu sau a l t c i n e v a e v i n o v a t u l . . . A M A L I A : Recunosc... A N A M A R I A : Dar ţi-am dat cuvîntul de onoare ! A M A L I A : Ş i s î n g e l e ? D e ce a i d o n a t s î n g e ? A S P A S I A : P e n t r u că n u t r ă i m î n p ă d u r e ! P e n t r u că A n a m a r i a este o t o v a r ă ş ă c o n ­ ş t i e n t ă şi d e v o t a t ă , p e n t r u c ă . . . A N A M A R I A : Ţi-a r ă s p u n s b u n i c a . A M A L I A : S î n g e l e ă s t a se p o a t e î n t o a r c e î m ­ p o t r i v a noastră... A N À M A R I A : N u m a i u n răuvoitor ar putea-o face. Şi-apoi, o m u l acela m e r i t ă sacrifi­ ciul meu... MARCEL : In definitiv, cine c biciclistul ă s t a ? C ă d o a r n-nţi t r a n s p o r t a t l a s p i t a l un c o s m o n a u t sau o vedetă de c i n e m a c a r e se p l i m b a i n c o g n i t o p e b i c i c l e t ă . A N A M A R I A : Pe-aproape. T e h n i c i a n veteri­ nar. MARCEL (ztmbind) : D a , e totuşi u n om. A N A M A R I A : A m spus : păgubos. I n cîteva c e a s u r i , i-am a f l a t b i o g r a f i a . P ă r ă s i t de nevastă, trîntit c u s e r v i c i u l de colo-colo, iar, colac peste p u p ă z ă , călcat de un Fiat 850. M A R C E L : A voastră e Dacie. ANAMARIA cat ! (strigă) : Dar nu noi I-am căl­

b i c i c l i s t , şi-atît... A S P A S I A : Şi b e o t , p e d e a s u p r a . ANAMARIA ASPASIA : : N u era beat... Nici asta nu ne interesează...

A c u m , poţi bea p u ţ i n ă ANAMARIA (soarbe

apă... cîteva înghiţituri) :

Chiar sînt palidă ? M A R C E L : îngrozitor... A N A M A R I A : N u c r e d e a m că-mi v a de g r e u . E l a m a i p r i n s c u l o a r e . M A R C E L : Care el ? A , biciclistul. A N A M A R I A : Da, biciclistul. A S P A S I A : A s t a - n s e a m n ă că fie învăţătură d e m i n t e . va scăpa. scăpa. Sâ-i Ε fi otît

ANAMARIA : Se speră că va p ă g u b o s şi l a g r u p a s a n g u i n ă . ASPASIA : Ε ANAMARIA ASPASIA : Ε : tînăr ? Adineaori, şi el un nu om, te

interesn.

acolo...

Scena 4
Aspasia, Anamaria, Marcel şi Amalia

A M A L I A : Iertaţi-mă... N u - m i m a i p o t stăpîni n e r v i i . M i - a t r e c u t . D e s p r e ce v o r b e a ţ i ? A S P A S I A : D e s p r e S o l o m i a . Ce t o a n t ă e ! I i s p u n e a m A n a m a r i e i c ă i-a v ă r s a t c a f e a u a pe pantaloni... M A R C E L : C h i a r aşa. loarea cafelei... Norocul e că au cu­

www.cimec.ro

85

M A R C E L : lartă-mă... D a r v o r b e a i cu o pre­ c i z i e . . . P î n ă şi m a r c a m a ş i n i i . A N A M A R I A : A m spus o marcă, la întimp l a r e . . . I n m a ş i n ă e r a şi o f e m e i e . B l o n ­ dă. Rlondă naturală, lucru destul de r a r astăzi... M A R C E L : Ţi-a s p u s b i c i c l i s t u l ? A N A M A R I A : El nu va putea vorbi încă m u l t ă v r e m e . Şi-apoi, n i c i n u p u t e n o b ­ serva acest a m ă n u n t . . . M A R C E L : Atunci ? ANAMARIA : Presupuneri. La întîmplare. F i a t u l v e n e a c u faza m a r e aprinsă... M A R C E L : Ce-o t o t ţ i i , c u F i a t u l ? A N A M A R I A : F i a t u l venea c u faza mare... A M A L I A : A n a m a r i a , c e - i c u t i n e ? Ţi-e r ă u ? A N A M A R I A : Puţin... Coniacul, cred... Sînt slăbită... E a a i n t e n t a t divorţ... Motivul neoficial : mirosea a bălegar. Şi oficial : îşi p i e r d e a n o p ţ i l e p e l a f e r m e , î n g r i j i n d ovinele, porcinele, taurinele şi cum le m a i s p u n e p r i n gazete... A M A L I A : Bea puţină apă. ANAMARIA : 0 asemenea noapte era de ieri... M A R C E L : A n a m a r i a , t u a i febră... A N A M A R I A : Poate. Se-ndrepta spre u n tez. F ă t a o scroafă. A M A L I A : Anamaria ! cea

c i n c i m i n u t e , p î n ă a d o r m i . Şi n u m a i f i s u p ă r a t ă p e m a m a , p e n t r u p a l m a aceea... Ce n-aş d a e u să m a i t r ă i a s c ă m a m a şi să-mi d e a o p a l m ă . . . A M A L I A : M i - a m c e r u t scuze. A N A M A R I A : Deşi n u e î n o b i c e i u l dumi­ tale. A S P A S I A : Ia înghite t u frumuşel, cu multă a p ă , n ă s t u r e l u l ăsta. M a i ţii m i n t e ? E r a i răcită şi e u î ţ i s p u n e a m c ă p a s t i l a se cheamă Udrişte Năsturel, m a r e cărturar, c a r e p î n ă d i m i n e n ţ a îţi d ă m u l t ă m i n t e . . . ANAMARIA : Da, N-aveam maşină. pe-atunci era frumos.

bo­

ANAMARIA : Ε f o a r t e e x a c t ce s p u n . (Strigă) F ă t a o scroafă. Şi, t î m p i t u l credea c ă d a c ă n u a s i s t ă l a n a ş t e r e se d u c e d r a ­ c u l u i şeptelul p l a n i f i c a t . Şi, n o i d ă m c u m a ş i n i l e peste t î m p i ţ i i ăştia care m u n c e s c p e b r î n c i şi c r e d c ă o n e g l i j e n ţ ă s a u o lene a l o r a r o p r i p ă m î n t u l î n loc... A M A L I A : A n a m a r i a . linişteşte-te... M A R C E L : B e a p u ţ i n ă a p ă !... A N A M A R I A : M a i b i n e , coniac. Sînt liniştită. A M A L I A : Z i c i că l-ai v ă z u t . . . A N A M A R I A : L-am văzut. N u m a i puţin co­ niac. Cît se p o a t e v e d e a d i n t r - u n om bine lovit de o maşină. Ochii, buzele, mîinile... Excelent coniac. A M A L I A : î m i p a r e r ă u p e n t r u ieşirea m e a de azi-noapte... A N A M A R I A : Ş i m i e , p e n t r u cea d e a c u m . . . A r e „ M e d a l i a M u n c i i " . A f o s t p r o p u s şi pentru „Ordinul M u n c i i " , dar, cu bafta l u i . . . P o a t e , celălalt e u n băftos... A M A L I A : Care, celălalt ? A n a m a r i a , t u tre­ b u i e să te c u l c i p u ţ i n . . . A N A M A R I A : C e l c a r e 1-a l o v i t . P o a t e a r e o casă frumoasă, nevastă, amantă. De m e s e r i e n u m a i v o r b i m , că... c u e a l-a călcat... A S P A S I A : Bate cîmpii... ANAMARIA : lui... MARCEL : AMALIA Ce tot o ţii, cu marca asta ? ! Celălalt e un tip tare. Fiatul

A S P A S I A : T n i c ă - t ă u z i c e a să n u t e m a i a m e ­ ţesc c u p o v e ş t i . . . A N A M A R I A : Şi, d u m n e a t a îi r ă s p u n d e a i : da' cu ce ? Cu ţuică ? A v e a i răspuns — ca a c u m — l a orice... I a r e u p r i n d e a m să s t r i g : b e ţ i v u l ! b e ţ i v u l ! î m i p l ă c e a c ă se-nfuria. N u ştiam ce-nseamnă cuvîntul, d a r î m i plăcea n e m a i p o m e n i t , fiindcă vă p l ă c e a şi v o u ă c î n d î i s t r i g a m . . . T a t a trînt e a u ş a ş i . . . şi m a i m u l t e n u - m i a m i n t e s c . . . R a d a , î n m o r m î n t a r e a . . . C u r i o s , ce p u ţ i n r ă m î n e d i n t r - u n o m . Cîteva c u v i n t e . I a r e l a t r ă i t d i t a m a i viaţa... Uite-aşa devii filozof : cu coniac, n u cu somnifere... M ă s i m t f o a r t e b i n e . „ A f l a ţ i d e s p r e m i n e că sînt sănătoasă, care sănătate..." Aşa le v o i scrie prietenelor... D o a r că, î n v a r a asta, n-o să v ă d m a r e a . . . ASPASIA : uită-1 p e MARCEL : pierdut... ANAMARIA eu... Cît mai mari Iar începi ? biciclist. Inţelegeţi-o... Ia năsturelul... Şi

Emoţiile,

sîngele

: Sînge a p i e r d u t despre emoţii, de le are c r i m i n a l u l .

biciclistul, nu o m i e de o r i ca că

M A R C E L : D a r n-a m u r i t n i m e n i , p e n t r u să e x i s t e u n c r i m i n a l . S i n g u r ă s p u n e a i biciclistul v a trăi. · *

A N A M A R I A : Şi adăugam : poate. Sîngele m e u n u l-a î n l o c u i t n i c i p e c e l s c u r s î n m a ş i n a noastră... C h i a r n u - m i toarnă n i ­ m e n i u n coniac ? A S P A S I A : C h i a r n i m e n i . I a s o m n i f e r u l ăsta... M ă n î n c i şi t e c u l c i . „ M ă i U d r i ş t e N ă s t u ­ r e l , dă-i f e t e i c a p c u m i n ţ e l . . . " A N A M A R I A : Şi, m a i departe ? A S P A S I A : Şi, m a i departe ? A N A M A R I A : M a i erau nişte versuri... „ M ă i Udrişte Năsturaş, dă-i şi un soţ dră­ gălaş"... D a r m a m a ? U n d e e m a m a ?

(Abia

acum' se observă

absenţa

ei.)

Scena 5
Aspasia, mia Marcel, Anamaria, apoi şi Solo­

: Aiurează...

A S P A S I A : I a înghite t u , fata bunicii, pastila asta... Te-am tot ascultat, lucru care n u - m i stă î n c a r a c t e r . . . ANAMARIA : Eşti minunată, bunico...

A S P A S I A : Te-am ascultat o jumătate de oră, a c u m i a a s t a şi a s c u l t ă - m ă t u p e m i n e ,

A S P A S I A : Las-o. Ştii că vorbeşte d e taică-tău...

nu-i place

cînd

se

86

www.cimec.ro

ANAMARIA : Runico, dumneata ştii mai b i n e d e c î t m i n e c a s-au i u b i t . C e a c ă r e i a n u - i p l a c e să-i f i e p o m e n i t n u m e l e n u e mama... A S P A S I A : F i e şi c u m s p u i t u . D u p ă c e s-au despărţit, maică-ta a d e v e n i t c i n e v a , i a r e l . . . D u m n e z e u să-l i e r t e . . . I n n ă s t u r a ş u l . . . S O L O M I A (intră, cu o cană aburindă) : Dom­ nişoara A n a m a r i a , v - a m a d u s asta... A S P A S I A : Ce-i o t r a v a a i a ? S O L O M I A : O fiertură... dădea la b o l n a v i . ASPASIA : Dar La noi e în sat, se

Anamaria nu

bolnavă.

S O L O M I A : Şi l a sănătoşi... Lăsaţi-o p e d o m ­ nişoara să s u f e r e . S u f e r i ţ i , domnişoară... ANAMARIA e ceai... SOLOMIA : iertat, nou ASPASIA : Fiertură Paşti... beţiv, tatăl Solomiei, ce nu de M i de ierburi... Crăciun, Tata, după fie Anul folosea Un după : Mulţumesc... (Gustă.) D a r , ăsta

i u b i t u l m e u M a r c e l . . . E i , ce v ă u i t a ţ i a ş a la mine ? încă n-am spus n i m i c . Ur­ m e a z ă . . . D a r , c h i a r n u vreţi să-mi t u r n a ţ i un păhărel? V o i , p o a t e , beţi aici, de dimineaţă... Totuşi, a m absolvit o facul­ tate, a m l u a t u n carnet de conducere, a m s a l v a t u n o m , a m d o n a t sînge... D e s p r e m i n e , d e j a , se p o a t e f a c e u n s e r i a l d e t e l e v i z i u n e . . . A m şi o r i g i n e s ă n ă t o a s ă , s î n t nepoata l u i M i h u ţ , m a m a e vicepreşedintă a u n u i oraş, b u n i c a activează î n t o t f e l u l d e c o m i s i i d e î n f ă ş a t şi c r o ş e t a t p r o b l e m e , l o g o d n i c u l m e u l u c r e a z ă o frescă u n i c ă . . . Param-param, ţăranii şi m u n c i t o r i i , din victorii în victorii... Param-param... M A R C E L : A r e umor... A M A L I A : Anamaria ! M A R C E L : Lăsaţi-o, v ă r o g . ANAMARIA : A m terminat. Introducerea. Acceptabilă, p e n t r u o profesoară d e c h i ­ m i e , n u ? Şi p e n t r u o tînără tipică d i n ziua de a z i , p e care caricaturile o arată n u m a i la bar, i a r fotografiile, n u m a i la r ă z b o i u l d e ţesut. M A R C E L : Asta ranteză. A S P A S I A : S p u n e o d a t ă ce a i d e s p u s — d a c ă a i — ş i , p e u r m ă . t r e c i şi t e o d i h ­ n e ş t e . . . M a i t r e b u i e să şi î m p a c h e t ă m , să facem cumpărături... I a r chestia cu pa­ r a m - p a r a m n u mi-a plăcut deloc. ANAMARIA care... : Deci, tot n u renunţaţi la ple­ ţine că t o t de introducere ? a fost o pa­

şi d u p ă

s-a p o m e n i t . . . S O L O M I A : Aşa c u m spuneaţi... A m u r i t sfîntul Ilie, z i u a l u i . E u e r a m mică... l-au a d u s c ă l c a t d e u n c a m i o n . ASPASIA : răşa tru Bine, bine. acum lasă-ne... ceva vice, unde-i ? bucătărie... Găteşte pen­

A N A M A R I A : Cred

n u . Asta

Tova­

SOLOMIA : In

domnişoara...

ASPASIA : Păi d a , ea găteşte şi S o l o m i a tăifăsuieşte c u n o i . S-a-ntors l u m e a cu s u s u - n j o s . . . I a vezi-ţi t u d e t r e a b a t a şi trimite-o pe tovarăşa vice... S O L O M I A : Sărut Marcel, ANAMARIA ar sta mîna... a ieşit.) în Cînd vine toată ziua sufragerie... copil...

A S P A S I A : A ş a . (Solomia

: Las-o, bunică... Ε

ca u n

A S P A S I A : A m s p u s . P o f t i m , A n a m a r i a , şi c o ­ niac... încep să î n ţ e l e g c e v r e i să ne comunici... Biciclistul... (li toarnă.) Hai, spune... A m u r i t , n u - i aşa ? A N A M A R I A : N u , despre altceva e vorba... T o t î n legătură c u e l . A m l u a t o hotărîre. S c u r t : m ă m ă r i t c u b i c i c l i s t u l . (Cei­ lalţi, între rîs, nedumerire şi indignare.) Aţi auzit foarte bine : m ă mărit cu el. D a c ă , b i n e î n ţ e l e s , v a f i d e a c o r d să m ă ia. A M A L I A : A i înnebunit ? ASPASIA : Anamaria dihneşte... M A R C E L : Vă dragă, eu du-te că şi t e o¬

Scena 6
Aspasia, AMALIA Anamaria, (intră) : Marcel Aveaţi şi nevoie Amalia de mine ?

A S P A S I A : N u . D a r e b i n e c a m î n c a r e a s-o gătească cine-i p l ă t i t p e n t r u asta... (Către Anamaria.) E i , c u m e otrava aia ? A N A M A R I A : M i n u n a t ă ! T o c m a i ce-mi tre­ buia... Şi m e r g e foarte bine c u coniac. D ă c u r a j ! Căci a m m a r e n e v o i e d e c u r a j . AMALIA tru : Curaj ? Nu mai bei nimic. Curaj, pen­

spuneam n-am

are u m o r . Mă ai mărit donat

A N A M A R I A : Ba cu biciclistul.

deloc ! tu

ASPASIA : Anamaria sînge s a u creier ?

dragă,

ASPASIA : ce ?

A M A L I A : C o n i a c u l i-a f ă c u t r ă u . . . N u t r e ­ b u i a să-i m a i d a i . . . T u , M a r c e l e , n-o a s ­ culta... M A R C E L : B a d a , şi c h i a r c u c e a m a i m a r c atenţie. Anamaria e plină de poante. D e - a b i a a ş t e p t să i-o a u d p e u l t i m a . D u p ă t e n s i u n e a a c c i d e n t u l u i , v r e a să n e d e s c r e ­ ţească f r u n ţ i l e . A N A M A R I A : Aşteptare zadarnică. Ce-am z i s ,

A N A M A R I A : P e n t r u a v ă face o c o m u n i ­ c a r e . M ă r o g , se p o a t e şi p e u s c a t , v o r b a dumitale. A M A L I A : Ce c o m u n i c a r e ? A N A M A R I A : S c u r t ă . A r t r e b u i s-o f a c i n picioare, d a r emoţiile, sîngele pierdut... (Solemnă.) Dragă mamă, dragă bunică,

r ă m î n e c u m z i c şi f ă r ă . . . AMALIA : Ε d e faţă şi l o g o d n i c u l tău.

www.cimec.ro

87

A N A M A R I A : Fostul meu logodnic. A S P A S I A : I ţ i d a i s e a m a ce s p u i ?! T o t o r a ­ şul aşteaptă n u n t a voastră. N i c i în glu­ m ă să n u . . . T u c r e z i că e u s î n t c o n v i n s ă că M a r c e l e c e l m a i p o t r i v i t ? D a r . . . A N A M A R I A : E s t e u l t i m a o a r ă c î n d v ă a¬ n u n ţ că n u g l u m e s c . C ă , d e a z i - n o a p t e , nu m a i glumesc. AMALIA : glumi. Cu logodna nici nu se poate

ANAMARIA : Întocmai. Eşti liber, draga M a r c e l . Cea c a r e se v a b u c u r a v a f i b a ­ l e r i n a , A t e n a . T e i u b e ş t e , o ştii... S u i t , d a c ă n u o ş t i i , ţi-o s p u n c u . MARCEL (se ridică) : Totul are o limită.

D a r , î n t r e t i m p , p e şosea a ţ i i n t î l n i t o viitoare cunoştinţă comună... M A R C E L : î m i sînteţi m a r t o r e că delirează. A N A M A R I A : F i e şi-aşa. S î n t p r e a s l ă b i t ă c a să t e m a i c o n t r a z i c . D u p ă b a r , a i d u s - o a c a s ă p e A t e n a şi ţi-ai g a r a t m a ş i n a . . . A¬ tunci, a a v u t loc u n m i c accident... M A R C E L : Asta e adevărat. A N A M A R I A : Vezi ? Azi-dimineaţă ai poves­ t i t , l a „ C r i n u l " , c u m ţi-ai i z b i t F i a t u l d e peretele garajului. Erai c a m ameţit, z i ­ ceai... D a r , la b a r u l d e z i c u o r a r de n o a p t e n u băuseşi decît u n suc d e roşii... M A R G E L : N - a m fost Ia n i c i u n b a r de ziA N A M A R I A : B a d a . Şi azi-de-dimincaţă. M A R C E L : Azi-dimineaţă, da. A N A M A R I A : Şi ni b ă u t trei r a c h i u r i mari. Azi-dimineaţă. 18 lei. MARCEL (rîde) : Eşti nemaipomenită. Nu te-aş f i c r e z u t a t î t d e g e l o a s ă î n c î t să m ă u r m ă r e ş t i pas c u pas... A N A M A R I A : D a r nici n u m-am mişcai d i n spital. M A R C E L (serios) : Atunci ? A N A M A R I A : 0 cunoştinţă c o m u n ă , pe cart­ a i î n t î l n i t - o p e şosea. M A R C E L : Ce c u n o ş t i n ţ ă c o m u n ă ? A N A M A R I A : U n bicielist ! M A R C E L : N u cunosc nici u n biciclist... A M A L I A (palidă) : Marcel, deci, tu... M A R C E L : Nu-nţeleg n i m i c , doamnă... A M A L I A : E u înţeleg... MARCEL : Ε o calomnie ! Trebuie dovedit Γ A N A M A R I A : N u m a i e nevoie. I n ciocnirea c u b i c i c l i s t u l , ţi s-a d e s p r i n s n u m ă r u l d i n f a ţ ă . D e a c e e a , ş e f u l d e p o s t ne-a d a t d r u m u l atît de uşor... N u m ă r u l n o s t r u era l a l o c u l I u i . D a r , asta a m aflat-o a b i a Ia spital... AMALIA (plinglnd) : Anamaria, draga mea, deci, n u noi... A S P A S I A : A ş a , d o m n u l e M a r c e l . . . V o i a i să-ţi b a g i l o g o d n i c a l a a p ă ! Să-i a r u n c i floti. cu praştia, peste g a r d u l puşcăriei. H a l a l Γ (Pauză.) M A R C E L : I e r t a ţ i - m ă . . . D e a l t f e l , c i n u i s-ar fi întîmplat nimic. Ε fata vicepreşedintei, nepoata dumneavoastră. A M A L I A : M i n c i u n ă ! I n faţa l e g i i , n u e fata n i m ă n u i . De a n i de zile l u p t ă m pentru a s t a . N-aş f i a d m i s n i c i o d a t ă c a d r e p t a t e a să n u t r i u m f e . A s t a m ă r o d e a m a i m u l t d e c î t a c c i d e n t u l î n s i n e . Că a m f o s t î n ­ c o n j u r a t e c u o t ă c e r e c a r e să n e a p e r e . N-aş f i i n t e r v e n i t n i c i o d a t ă . . . M A R C E L : Şi tovarăşa început intervenţiile. A s p a s i a ?! da. Ea a şi pe

A N A M A R I A : E x a c t . Cît d e s p r e o p i n i a pu­ blică... R e g r e t că a r a t a t o n u n t ă - m o d c l . c u c a d o u r i d i n p a r t e a i n s t i t u ţ i i l o r şi a î n ­ t r e p r i n d e r i l o r , cu invitaţi verificaţi, cuvîntări şi „ P e r i n i ţ e " . M a i s î n t m ă r i m i în oraş, c u o d r a s l e care n e p o t înlocui c u succes l a n u n t a proiectată şi aprobată, pentru toamnă. MARCEL : vorba de Iţi dai seama ce spui ? Aici e dragoste.

A N A M A R I A : E u m ă r e f e r e a m n u m a i Ia p a r ­ tea organizatorică. Cealaltă... M A R C E L : M ă jigneşti ! A N A M A R I A : Eu nu m-am simţit jignită niciodată, cînd mi se a d u c e a u la cu­ n o ş t i n ţ ă e s c a p a d e l e v o a s t r e . A m înţeles că e v o r b a de dragoste. M A R C E L : Calomnii ! A N A M A R I A : Şi calomnii. Dar „sîmburele r a ţ i o n a l " e x i s t a . I n ce m ă p r i v e ş t e , n-aş s p u n e că m i - a i fost i n d i f e r e n t . D a r t o t u l a fost atît de b i n e p u s l a p u n c t de b u ­ nica, de Comitetul de cultură, de filiala U n i u n i i a r t i ş t i l o r p l a s t i c i şi d e r e c t o r a t u l Universităţii, încît am a j u n s să trăiesc l î n g ă t i n e o ş e d i n ţ ă c o n t i n u ă . S i g u r că da, e r a m o pereche ideală născătoare de copii-şefi, î n c ă d e l a g r ă d i n i ţ ă . . . C u A t e n a v a f i a l t f e l , m a i omeneşte... P o a t e , veţi face şi e l e v i corijenţi. AMALIA : Marcel, e adevărat întreba, cu... femeia

aceea ? ANAMARIA : Nu-1 m a i mamă.

A S P A S I A : D o a m n e , ce s c a n d a l ! A N A M A R I A : Tocmai s c a n d a l u l îl evităm. După nuntă, Marcel ar fi continuat să t r ă i a s c ă c u e a . Ş i , z ă u că i-aş f i s p a r t c a p u l ! M i - a r f i e x p l i c a t că e l , c a a r t i s t de geniu, are d r e p t u l , pentru inspiraţie, a ş a şi p e d i n c o l o , d a r e u t o t i-aş f i s p a r t c a p u l . A p r o p o d e A t e n a : aseară, d e ce n-aţi r ă m a s la „Stejarul" ? Puteaţi sta c h i a r l a masa noastră... M A R C E L : Cred să b a t ă că p i e r d e r e a d e sînge o face cîxnpii...

A N A M A R I A : Bunica ? Bunica, e a n-o i a n i m e n i î n s e a m ă . A S P A S I A : Ce s p u i ? P e m i n e ? !

Dar

A N A M A R I A : N i c i o grijă... A ţ i i n t r a t , ne-aţi o b s e r v a t şi a ţ i z b u g h i t - o . C u o s u t ă p e o r ă , c a să m a i p r i n d e ţ i b a r u l d e z i d i n c e n t r u , care c deschis m a i m u l t noaptea.

A N A M A R I A : V a i , b u n i c ă , eşti a ş a d e d u l ­ ce, c u aerele tale de feudală a clasei muncitoare! (Soneria.) S u n ă . D e ce n u strigi d u p ă Solomia ? Oricare dintre n o i p o a t e d e s c h i d e , d a r , î n c a s t e l u l ăsta de p a t r u c a m e r e , bucătărie, baie, trebuie res­ pectat protocolul...

88

www.cimec.ro

Scena 7
Tofi, Solomia, apoi şi Lucreţia

Adevăratul vinovat e deja cunoscut. Dacă a i f i t r e c u t p e l î n g ă M i l i ţ i e , l-ai f i a f l a t şi d u m n e a t n . . . L U C R E Ţ I A : Vorbiţi serios ? A N A M A R I A : C î t se p o a t e d e s e r i o s . . . C o l o ­ n e l u l Barbu t e a ş t e a p t ă d e m u l t . S-a şi m i r a t că n u t e i n t e r e s e z i . L - n m l i n i ş t i t : sînteţi despărţiţi. L U C R E Ţ I A : O f i c i a l , n u . . . Iertaţi-mă pentru d e r a n j . . . C u b a n i i a c e i a , v o i a m să-l a j u t şi p e e l şi s ă - m i r e f a c şi e u v i a ţ a . N u i-am cerut din egoism... Şi-apoi, eram s i g u r ă c ă m a ş i n a d u m n e a v o a s t r ă l-a l o v i t . . . AMALIA : N u face nimic...

S O L O M I A : A sunat. A S P A S I A : N o i a m a u z i t . T u n-ai a u z i t . . . S O L O M I A : D e s c h i d , tovarăşa... (Iese şi se întoarce, urmată de Lucreţia.) ASPASIA : Iar, dumneata... L U C R E Ţ I A : D a , doamnă... I-am p r o m i s to­ varăşei vicepreşedintă că o d e r a n j e z p e la v r e m e a prînzului. A M A L I A : Foarte bine. Faceţi cunoştinţă. Pictorul Marcel Pop, fiica mea A n a m a r i a , soţia v e t e r i n a r u l u i P r e c u p , p a r c ă . A N A M A R I A : Aşa m i te i m a g i n a m . (Bucu­ roasă.) Jur ! L U C R E Ţ I A : lncintată ! A N A M A R I A : Şi e u ! D o a m n e , ce b i n e că eşti cum t e - a m v i s a t ! (Nedumerire, la Lucreţia.) Nu te supăra, n-o spun cu r ă u t a t e . . . î m i p l a c i , z ă u că d a . . . L U C R E Ţ I A : N-am venit pentru complimente. Soţul meu... ANAMARIA LUCREŢIA : ANAMARIA e : Trăieşte. Nu asta am vrut să spun. acum, asta

A N A M A R I A : B u n i c o , să n-o l ă s ă m să p l e c e ca d e l a o casă p u s t i e . D u m n e a t a , î n t o t ­ deauna ai b a n i puşi deoparte.. T e rog eu, dă-i c i n c i m i i d e l e i , p e n t r u d i v o r ţ . . . O să ţi-i î n a p o i e z î n r a t e . . . ASPASIA : Eu am mai spus c-ai înnebunit.

ANAMARIA : Nu se p o a t e s ă m ă refuzi. Sînt nepoata portretului. H a i , te rog... fixezi dumneata mărimea ratelor... Ştiu că-i a i , p u ş i î n t r - u n s c r i n . . . A S P A S I A : I - n m scos... număr cinci mii... LUCREŢIA : Nu-i pot Sînt aici... Stai, să

primi.

: Eram

sigură ; de o

dar,

important... vorba discuţie dintre vice...

LUCREŢIA : Ε

A N A M A R I A : B a p o ţ i . A ş a c u m m i te i m a ­ ginez, poţi... 0 să-ţi r e f a c i v i a ţ a . V e t e r i ­ narul c un t i p plicticos, încuiat, doar m e s e r i a şi-atît, m i r o a s e a g r a j d . . . L U C R E Ţ I A : C h i a r aşa... ANAMARIA : Nu-ţi spuneam ? Dumneata vrei u n bărbat de l u m e , spiritual, poate, artist, i n orice caz, bănos... ASPASIA tim... (întinde banii, morocănoasă) : Pof­

m i n e şi t o v a r ă ş a

A M A L I A : P o t să a s i s t e şi d u m n e a l o r . . . Ş t i u toţi, c u excepţia f i i c e i m e l c , c a r e a sosit a d i n e a o r i . . . (Anamariei.) Soţia accidenta­ t u l u i mi-a p r e t i n s cincizeci dc m i i dc lei... LUCREŢIA : Doamnă... ANAMARIA altfel... A S P A S I A : A i Î n n e b u n i t ? Ce c m i n u n a i î n da cincizeci de m i i dc lei ? ANAMARIA : ln a-i c e r e , b u n i c o ! N u m a i p u t e a să-i c e a r ă . L U C R E Ţ I A : M - a m b a z a t p e discreţia d u m ­ neavoastră, tovarăşă vice... D a r , dacă aţa stau l u c r u r i l e , p r i n t r i b u n a l vă v o i pre­ tinde o sumă m u l t m a i mare... Sănătalea soţului m e u , fracturile... A N A M A R I A : T e - a i g î n d i t c u m să r e p a r t i z e z i banii ăştia ? Cît c r e z i că face piciorul d r e p t ? D a r 0 c o a s t ă , î n m u l ţ i t c u t r e i . că t r e i s î n t r u p t e . . . D a r u m ă r u l ? T r e b u i e să te f i g î n d i t . LUCREŢIA : N u deplasate ! ANAMARIA : m a m ă , ăla LUCREŢIA : e momentul pentru glume a ea : Minunat ! Nici nu se p?ilca

L U C R E Ţ I A : Vă mulţumesc foarte mult. Nu-i m a i n u m ă r . . . D a r , n u mi-aţi s p u s c i n e e vinovatul... A N A M A R I A : 0 să-ţi s p u n ă c e i d e l a M i l i ţ i e . Te conduce d o m n u l Marcel. Da, Marcel ? M A R C E L : Da... V ă mulţumesc... Şi, ierta­ ţi-mă. Pentru tot... Poftiţi, doamnă... (Iese împreună cu Lucreţia.)

Scena 8
şi Aspasia, Ziarista Amalia, Anamaria ; apoi, Solomia

' SOLOMIA : ta să-ţi

Iar ia Ea un

a

venit

domnişoara ziaristă pentru

aceea... te cău­ cu

Dar sîngele pierdut ? iNu, să nu-1 p l ă t e ş t i î n î n t r e g i m e . Vă bateţi joc de un om pe

A M A L I A : Intraţi... sîngele...

Tovarăşa

interviu,

treaba

e fata

noastră, A n a m a r i a .

c a r e l-aţi s c h i l o d i t ?

Z I A R I S T A : lncîntată...

A N A M A R I A : N u m a i o secundă... M a m ă , tre­ A M A L I A : N o i ? V e z i , d o a m n ă , aici a fost b u i e să-ţi s p u n c e v a f o a r t e s e r i o s . . . A s t ă z i eroarea dumitale... Noi l-am salvat pe a fost p r i m a z i în care n u te-am m a i r e ­ soţul d u m i t a l e , n u l-am a c c i d e n t a t . Or, c n o i , p e n t r u a s t a , n u ţi-am p r e t i n s n i m i c . . . www.cimec.ro u n o s c u t . . .

A M A L I A : Emoţiile, Anamaria... A N A M A R I A : Toată viaţa ta a fost n u m a i emoţii. A M A L I A : D a r n u de acest g e n . A N A M A R I A : A i , o a r e , t ă r i a s ă s u p o r ţ i ce-o să-ţi s p u n ? S î n t s i g u r ă c ă o a i . A S P A S I A : N u c u m v a să s p u i o m ă g ă r i e . Ε şi f a t a asta aici, care n i c i măcar n-a auzit de M i h a i M i h u ţ . A N A M A R I A : îngrozitor ! Cu atît m a i m u l t p o t s ă v o r b e s c şi î n f a ţ a e i . M a m ă . a i obosit. A M A L I A : Nu-mi spui o noutate. N-am în­ chis u n o c h i toată n o a p t e a . A N A M A R I A : N u aşa... A l t f e l . . . N u te-ai g î n ­ d i t n i c i o d a t ă c ă a i p u t e a să t e p e n s i o ­ nezi ? AMALIA : Nu. ANAMARIA : AMALIA : Nu. A N A M A R I A : E u m-am gîndit... ASPASIA : Aşa-i Poftim, la ce se gîndeşte ca ! Nici chiar astăzi ? Acum ?

cînd

n-ai a l t e Astăzi, ai

probleme. semănat Cu cine puţin ai fi cu vrut

ANAMARIA : bunica.

A S P A S I A : Foarte să s e m e n e ?

bine !

A M A L I A : 0 să m ă g î n d e s c , A n a m a r i a . . . H a i , m a m ă , să v e d e m d e m a s ă . A m i n v i t a l - o şi p e t o v a r ă ş a M a r i a n a . . . ANAMARIA : Foarte bine. Pînă aranjaţi masa, n o i m a i pălăvrăgim... Deci, te chea­ mă Mariana. A M A L I A : F o a r t e b i n e . . . (Aspasiei.) Deci, îm­ bătrânim... A S P A S I A : D a c ă t u c r e z i ce z i c e n o u a g e n e ­ raţie, t r e a b a t a . . . E u n u îmbătrânesc decît cu sarcină...

N u . n u - s s u p ă r a t ă , l - a i i u b i t f r u m o s , ca la tine în sat. A S P A S I A : S o l o m i o ! U n d e d r a c u ' te-ai as­ c u n s ?... SOLOMIA : Mă strigă tovarăşa... (Iese in grabă.) Z I A R I S T A : S-a î n t â m p l a t c e v a ? A N A M A R I A : P u ţ i n ă v i a ţ ă . Cîţi a n i a i ? Z I A R I S T A : 23. A N A M A R I A : Ca şi m i n e . E ş t i l o g o d i t ă ? Z I A R I S T A : A m fost. A N A M A R I A : C a şi m i n e . S t u p i d o b i c e i , l o ­ g o d n a , n u - i a ş a ? Ce p ă r e r e a i ? Z I A R I S T A : Ca şi t i n e ! A N A M A R I A : Avînd aceleaşi p ă r e r i , putem să l u ă m masa î m p r e u n ă . Z I A R I S T A : Şi i n t e r v i u l ? A N A M A R I A : Ce i n t e r v i u ? Z I A R I S T A : C u sîngele. A N A M A R I A : Ce s î n g e ? Z I A R I S T A : C u sîngele d o n a t . A N A M A R I A : C i n e a d o n a t sînge ? Z I A R I S T A : T u , u i t u c o ! U n u i biciclist acci­ dentat. A N A M A R I A : C b i a r . . . (Izbucneşte în plîns.) D o a m n e , cît l - a m i u b i t ! D a c ă a i şti cît l-am i u b i t ! Z I A R I S T A (descumpănită) : Pe cine ? A N A M A R I A : N u c o n t e a z ă . (Plînge la pieptul Ziaristei.) I m p o r t a n t , M a r i a n a , e c ă 1-ani i u b i t şi a b i a a z i a m a f l a t c ă m - a î n ş e l a t . . . Să nu scrii, M a r i a n a , niciodată, despre dragoste. A u z i ? Niciodată ! Despre orice, numai d e s p r e d r a g o s t e să n u s c r i i . A z i m-am recunoscut î n b i c i c l i s t u l acela schi­ l o d . Şi e l a fost înşelat. E u sînt b i c i c l i s t u l , Mariana. (Ies.)

S c e n a 10
Aspasia şi Solomia

Scena 9
Solomia, Anamaria, Ziarista S O L O M I A (a rămas în urmă, se întoarce) : D o m n i ş o a r ă A n a m a r i a , v r e a u să v ă î n t r e b ceva... C u d o m n u ' M a r c e l . . . D u p ă cîte a m p r i c e p u t e u , d u m n e a l u i è c e l care... A N A M A R I A : A i priceput bine... S O L O M I A : Ş i , o să-l î n c h i d ă ? A N A M A R I A : N u ştiu, poate. S O L O M I A : V a i , săracu' domnu' (Plînge uşor, neauzit, ca femeile ţară.) Ce o m f r u m o s a f o s t .

ASPASIA (intră, căutînd ceva) : Solomio ! D o a m n e , d u p ă c e c ă e p r o a s t ă , m a i e şi s u r d ă . . . (Intră Solomia.) N u mi-ai văzut c o s t u m u l d e baie ? • I e r i l-am cumpărat... S i g u r , c u m să-l v e z i t u ? S O L O M I A : N u l-am v ă z u t , tovarăşa... A S P A S I A : N i c i cartea de rugăciuni ? Nici. s î n t s i g u r ă . . . A i c i e r a u , şi u n a şi a l t a . . . B i n e , du-te... Ş i , n u m a i plînge... P o a t e , s c a p ă . . . (Solomia iese.) O f , ce v i a ţ ă , ce v i a ţ ă !... (Îngenunchează în faţa tabloului lui Mihai Mihuţ.) M i h a i , a i grijă de amă­ râţii ă i a . . . D e M a r c e l şi d e b i c i c l i s t . . . C ă , p e b i c i c l i s t n i c i n u ştiu c u m îl cheamă... Tu t r e b u i e să ş t i i . . . A i g r i j ă d e e i , î n marea bunătate a ta...

Marcel... de la

A N A M A R I A : Ţi-e m i l ă d e e l , n u - i a ş a ? Ş i m i e . A f o s t o m f r u m o s ş i , p o a t e , o să m a i fie... Şi m a i f r u m o s e că l-ai i u b i t . . .

C O R T
90

I Ν A

I

www.cimec.ro

POŞTA REDACŢIEI
MIHAIL MARTIE: Via­ ţa, t i t l u l p e c a r e l-aţi d a t piesei, e i m p r o p r i u , fiind p r e a g e n e r a l , î n t i m p ce c a z u l ales e c u t o t u l p a r ­ ticular. T e x t u l dovedeşte sensi­ bilitate, unele pasaje d e ­ notă l i r i s m de b u n ă c a l i ­ tate (începutul piesei s a u f i n a l u l scenei d i n t r e D o ­ r i n şi P u i c a ) . D i n p ă c a t e , acţiunea se b a z e a z ă p e date neverosimile (dublul transplant al unor membre identice aparţinînd unor organisme diferite). Bineînţeles că î n artă n u se f o l o s e s c n u m a i e l e m e n ­ te strict c o m p a t i b i l e 'cu realitatea, dar, atunci cînd contextul e riguros realist — ca î n c a d r u l piesei dvs. — n u se a d m i t a b a t e r i a r ­ bitrare. Istoria literaturii dramatice înregistrează d e r o g ă r i d e l a această r e ­ gulă doar î n cazul unor scrieri ţinînd de modalita­ tea fantasticului sau a a b s u r d u l u i , d a r , şi a c e a s t a , doar atunci cînd autorii posedă o incontestabilă măiestrie. Oricărei m o d a l i ­ tăţi l i t e r a r e i-ar aparţine, î n s ă , p i e s a , c î n d se m o d i ­ fică u n u l dintre parame­ t r i i realităţii, a t u n c i , i m ­ plicit, p e n t r u crearea u n u i nou echilibru, e necesar s ă i n t e r v i n ă şi a l t e m o d i ­ ficări ale contextului. D a c ă , î n Petru Rareş, H o ria Lovinescu atribuie per­ sonajelor unele concepte ale contemporaneităţii n o a s t r e şi n u a l e t i m p u l u i lor, i n e r e n t , î n replică v o r interveni sumedenie de neologisme ; dacă Marin S o r e s c u , î n Matca, f o r ţ e a z ă (artistic) r e a l i t a t e a , fiinţele u m a n e p ă r î n d a se afla suspendate într-un h ă u , atunci nimeni n u m a i e şocat d e f a p t u l c ă una dintre momîile de pri­ v e g h i e c h i a r dusul-de-pe-

prive­ lume, menit a f i gheat... Poate regîndiţi piesa, sau n e trimiteţi altceva. O remarcă de detaliu : în două pasaje, repetaţi „Pe cer, o semilună, avînd concavitatea spre o stea aşezată l a d o i m e t r i d e p ă r ­ t a r e " . Bineînţeles că e o f o r m u l a r e inadecvată. CONSTANTIN EŞANU : C i t i t o r u l l u i Satanail în­ cearcă u n simţămînt de u ş u r ă t a t e — î n d u b l u l sens a l cuvîntului : atît î n ce priveşte o oarecare uşu­ rinţă în mînuirea condeiu­ l u i , c i t , m a i ales, î n sensul de „uşurel". P u t e m consi­ dera t o t u l ca pe o „zben­ guială" (spre a r ă m î n e î n benmenii d v s . ) , ce v - a r p u ­ tea f i utilă ca deconectare (dacă o a s e m e n e a s c r i e r e vă poate d a satisfacţii) ; d a r , d e a c i şi p î n ă l a a o înscrie î n c i r c u i t u l p u b l i c , e o prăpastie d e netrecut. T e x t u l e d e o grosolănie fără limite, n u n u m a i ca l e x i c ( s f i a l a şi r e s p e c t u l î n faţa hîrtiei n e împiedică să o f e r i m e x e m p l e ) ; g i n d i rea compoziţională e l a acelaşi n i v e l . Era cazul ( d i n stimă pentru semnătura dvs., d a c ă n u şi p e n t r u p u b l i ­ caţia noastră) să f i r e c i t i t dactilograma înainte de a ne-o t r i m i t e . EUGENIU PETROVAN U : Cele două piese sînt scrise c u r s i v , c h i a r a n t r e ­ nante, a u u n haz irezis­ t i b i l (e d r e p t c ă , u n e o r i , de t i p Muşatescu, d a r n i c i asta n u e puţin). N e cano­ nesc, p r i n t e a t r e , atîtea c o m e d i i căznite, c u u m o r searbăd, a n e m i c — î n t i m p ce l a d v s . c o m i c u l se m a ­ n i f e s t ă r o b u s t şi v i t a l . . . Piesele n u a u , însă, n u ­ m a i c a l i t ă ţ i , c i şi n e î m p l i n i r i : a m b e l e sînt uşor a n a ­ cronice — n e amintesc l u ­ mea, p r e o c u p ă r i l e şi a t ­ m o s f e r a d i n t r e cele două războaie m o n d i a l e . Perso­ n a j e l e şi f a p t e l e s î n t p o ­ s i b i l e şi i n t i m p u l n o s t r u , d a r nu-1 e x p r i m ă , n u sînt s e m n i f i c a t i v e p e n t r u e l (iun

c o n t u r p o z i t i v a r f i , totuşi, Vladimir). P o a t e revedeţi ln căuta­ rea unui tată ; n i se p a r e că p e J e n i c ă îl a b s o l v i ţ i cu prea multă seninătate de v i n a laşităţii, a m i n c i u ­ n i i şi a c a l o m n i e i . M o m e n ­ t u l integrării l u i î n viaţa familială, a l afirmării res­ ponsabilităţii paterne, se săvîrşeşte prin explicaţii care amintesc de scena Ionel—Ana din Tache, Ianke şi Cadîr (după c u m a l t e f i l e a l e aceleiaşi p i e s e a l u i V i c t o r I o n Popa, r e ­ feritoare l a jocul dublu a l l u i Cadîr, a u , i n v o l u n t a r , u n corespondent în m i n c i u ­ nile u r z i t e î n piesa dvs., Soţii Mircea divorţează). Cam neconvingătoare e x ­ p l i c a ţ i i , şi i n o c u l î n d p r e a multe elemente de epic într-un t e x t d r a m a t i c ( r e ­ cunoaştem, l a a u t o r i i c l a ­ sici întîlnim f r e c v e n t p r o ­ c e d e u l , d a r e l este t o t m a i r a r f o l o s i t d e către d r a ­ maturgii de azi). N-ar f i rău dacă aţi m a i l u c r a f i ­ nalul ; apoi, textul a r m e ­ r i t a o n o u ă lectură. Cealaltă comedie e m a i slăbuţă. Poenaru M a r i l e n a (de c e n u m i ţ i p e r s o n a j e l e l a c a t a l o g ?) e „in ca plus" ; c u puţine m o d i f i ­ cări, r e p l i c i l e e i p o t f i transferate altui personaj. A l t f e l , c a şi î n p i e s a p r e ­ cedentă, personajele sînt abil caracterizate. Boala pe care o simulează eroii t i t u l a r i e atît d e c u m p l i t ă , încît ipoteza e i crispează, face p u l b e r e toate episoa­ dele de comedie i n care e pomenită. Descrierea, alt­ f e l , hazoasă a relaţiilor conjugale (actul I I ) , văzută d i n u n g h i u r i opuse, n u e scutită d e v u l g a r i t ă ţ i . N u ştim dacă, c h i a r î m b u n ă ­ tăţit, t e x t u l a r p u t e a i n t r a în preocupările teatrelor profesioniste.

Mihai Dimiu
91

www.cimec.ro

Antract DUMITRU S O L O M O N

Violet
Dramaturgul Qfwfq (nu­ m e l e este l u a t d i n t r - o c a r t e a l u i Italo Calvino, fapt pe care-1 afirm răspicat aici pentru a demonstra că n i c i chiar atunci cînd recunoşti î m p r u m u t u l l i t e r a r n u ţi se întîmplă n i m i c ) , aşadar, d r a ­ maturgul Qfwfq (cunoscut p e n t r u s p i r i t u l său e c h i l i b r a t şi e c h i v a l e n t , p r e c u m şi p e n ­ t r u s o r a sa, o f e m e i e f o a r t e f r u m o a s ă şi f o a r t e c e r e b r a l ă , t r ă i n d i z o l a t ă într-o v i l ă d e m u n t e şi î n t r - o c o n t i n u ă m e ­ ditaţie protocronică) păşea h o t ă r î t p e c o r i d o r u l l u n g şi întunecat (în c a r e , d i n o p t becuri de 150 w , ardeau doar trei de 40 w ) , purtînd sub braţ o piesă (dc teatru) proaspătă şi dactilografiată (la două rînduri). Sufletul s ă u e r a î m p ă c a t (deşi n u se c e r t a s e c u n i m e n i ) şi p l u t e a Ia c î ţ i v a c e n t i m e t r i d e a s u p r a t r u p u l u i , c e e a c e e f i r e s c şi r e a l i s t , căci n u există p e n t r u d r a m a t u r g u l contemporan fe­ r i c i r e m a i m a r e decît aceea d e a p u r t a în braţe manu­ scrisul dactilografiat al u l t i ­ m e i sale piese, f e r i c i r e egală c u aceea a t i n e r e i m a m e p u r tîndu-şi î n braţe n o u l n ă s c u t sau a t î n ă r u l u i căsătorit p u r ­ tînd în braţe buchetul dc flori naturale. Ajuns în dreptul unei uşi pe care scria DIRECTOR, Qfwfq se o p r i h o t ă r î t (cele m a i holărîte g e s t u r i d i n v i a ţ a l u i a u fost întotdeauna o p r i r i l e ) şi îşi u r ă „noroc". V r u chiar să-şi î n t ă r e a s c ă u r a r e a printr-o ciocănire discretă în lemn (în l e m n u l uşii), dar uşa era capitonată cu pluş v i o l e t , ceea ce îi strecură l u i Qfwfq u n început de neîn­ credere în ideile scenografiei moderne şi u n v a g f i o r d e teamă. Teama tinerei mame trecînd c u f e b r i l i t a t e în r e ­ v i s t ă t o a t e b o l i l e p o s i b i l e şi i m p o s i b i l e pe care ar putea să l e a n u n ţ e p l î n s u l î n c i f r a t al micuţului analfabet. Q f w f q nu era u n mistic, Doamne fereşte, i a r nevoia imperi­ oasă d e a ciocăni î n lemn ţinea n u de o practică d i s c u ­ tabilă (în ş e d i n ţ ă ) , c i , p r o ­ babil, dc u n reflex ancestral, ştiut f i i n d că s t r ă b u n i c i i săi, înainte de a f i cunoscut pia­ tra şi fierul, trăiseră mai m u l t p r i n şi p r i n t r e c o p a c i , în plină epocă a lemnului. O p r i t în faţa uşii de pluş violet, a u t o r u l celei m a i n o i piese c o m p u s e d e e l r ă m a s e cu p r i v i r e a pironită la tă­ bliţa d e sticlă p e c a r e s c r i a cu litere de aur D I R E C T O R . Şi se g î n d i : p i e s a asta e într-adevăr n o u ă , într-adevăr frumoasă, d a r este o a r e şi b u n ă ? E r o i n a , e l e v ă , se ' î n ­ drăgosteşte de u n coleg, aş­ teaptă u n c o p i l , părinţii ei sînt categoric împotriva a¬ cestei legături, fata fuge dc a c a s ă , i n t r ă î n t r - o u z i n ă , se califică, face c o p i l u l , băiatul o p ă r ă s e ş t e î n s ă , e a v r e a să se î n t o a r c ă acasă, d a r pă­ rinţii o alungă fără milă, e a î n c e a r c ă să-şi p u n ă c a p ă t zilelor, lăsînd c o p i l u l la u n cămin de copii, d a r u n coleg de muncă, îndrăgostit mai d e m u l t d e ea, îi mărturiseşte i u b i r e a şi o r a z ă d e s p e r a n ţ ă se i v e ş t e , l u m i n o a s ă şi c a l d ă , î n v i a ţ a f e t e i . Z i l e şi n o p ţ i meditase şi lucrase Qfwfq l a această d r a m ă s i m p l ă , răs­ colitoare, plină de viaţă şi de i n e d i t , încărcată d c sem­ nificaţii morale şi de ele­ m e n t e psihologice accesibile... D a r era oare bine ? Ε firesc ca o fată d i n zilele noastre, lipsită de prejudecăţi înve­ chite, trăind într-un mediu sănătos, optimist, învăţînd b i n e l a şcoală, s t u d i i n d b i o ­ l o g i a şi a n a t o m i a , p r e c u m şi alte discipline umaniste, e firesc oare ca această fată să f u g ă d e acasă n u m a i p e n ­

tru că în sufletul ei se născuse dragostea, iar în p i n t e c u l e i se n ă s c u s e v i a ţ a ? Nu, îşi răspunse hotărît Qfwfq, cutremurîndu-sc de a d e v ă r u l a c e s t e i r e v e l a ţ i i tîrzii, n u e firesc ! F e r i c i t de a f i descoperit înaintea nltora această carenţă g r a v ă a p r o ­ priei sale piese, Qfwfq se r ă s u c i p e c ă l c î i e , c u m se t r a ­ duce în limbaj civil cu­ noscuta acţiune militară de­ n u m i t ă în c h i p atît de p r o ­ priu „stînga'mprejur". şi se îndepărtă. întregul examen de conştiinţă durase cîteva s e c u n d e , ceen ce n u f a c e d e ­ c î t să c o n f i r m e şi să j u s t i ­ fice admiraţia dc care se bucură dramaturgul Qfwfq pentru modul său rapid şi decis d e a g î n d i , de a scrie şi d e a a c ţ i o n a . Revenit în ambianţa atît d e f a m i l i a r ă şi d e familială a apartamentului său din strada X Y (aici nu mai poate f i v o r b a dc î m p r u m u t , ci de influenţă, întrucît de­ n u m i r e a străzii e dată în sti­ lul numelor d i n cartea r e ­ spectivă, a a u t o r u l u i respec­ tiv, citat la momentul re­ spectiv, şi nu e luată ca a t a r e ) , d r a m a t u r g u l trînti uşa b i r o u l u i , c n şi c u m ea a r f i fost de vină, o încuie pe d i n ă u n t r u şi se a ş e z ă l a m a s a d e l u c r u , aceeaşi m a s ă care suportase întreaga sa operă dramatică. Qfwfq eliminase din casă toate cărţile (cu excepţia celor p r o p r i i şi a cărţii de t e l e f o n ) , p e n t r u a evita „orice influenţă reci­ p r o c ă " , c u m o b i ş n u i a să e x ­ plice, n u fără o u m b r ă de sfială, v i z i t a t o r i l o r săi i n t e ­ lectuali. Privea peretele gol (şi a l b m u r d a r ) , c a u n e c r a n de c i n e m a . O secundă îi t r e c u p r i n m i n t e să s c r i e u n sce­ nariu dc f i l m , dar sugrumă i u t e această erezie, căci (şi se înfioră) grava greşală descoperită în s t r u c t u r a pie­ sei a r f i l u a t o a m p l o a r e ne­ bănuită pe ecran, atrăgînd asupra autorului critici vehe­ mente şi, m a i ales, î n d r e p ­ tăţite.
2

Se î n t o a r s e , c u o m i ş c a r e a capului de 90°, asupra m a n u s c r i s u l u i d r a m a t i c şi, în stilul său caracteristic, îl îmbunătăţi simţitor. Eroina,

92

www.cimec.ro

iu u m i l i u n u i proces de con­ ştiinţă desfăşurat la vedere, n u m a i fugea de acasă, c i , dimpotrivă, rămînea să În­ f r u n t e c u l u c i d i t a t e şi c u r a j poziţia rigidă, retrogradă, conservatoare a părinţilor. Q f w f q o r a f e r i c i t ca u n l u ­ crător de la c a n a l i z a r e care a s t u p a , f i e şi c u întîrziere, o gaură făcută tot de el. î n v i n s e s e î n c ă u n o b s t a c o l şi s e î n d r e p t a , s o l e m n şi s i g u r , spre perfecţiune. A d o u a z i , p ă ş e a c u forţe proaspete, în pantofi de 298 l e i , pe acelaşi c o r i d o r , c a r e ( c i u d a t s i m ţ ă m î n t !) n u i so m a i părea n i c i atît de l u n g şi n i c i a t î t d c î n t u n e c a t , d e ş i acum ardeau doar două b e c u r i dc 4 0 w în loc de trei (de 4 0 w ) , sau, p o a t e , î n loc de o p t (de 150 w ) . I n faţa uşii de p l u ş v i o l e t , îşi e x a m i n ă l u c i u l p a n t o f i l o r şi f u m u l ţ u m i t : f i i n d întu­ neric, luceau discret. Apoi, în lipsa lemnului, vru să b a t ă î n p l u ş , n u p e n t r u a-şi asigura, ci doar pentru a-şi anunţa intrarea triumfală, d a r o i d e e î l f u l g e r ă şi îi o p r i m î n a l a t i m p . ( C i n e ştie c i t e m î i n i c r i m i n a l e a u fost oprite astfel, în secunda η şaizecea, d e cîte o i d e e f u l ­ g e r ! S a u t r ă s n e t !) D e ş i f u l ­ g e r ă t o a r e , s a u t o c m a i d e acoea, ideea era destul dc lungă şi de întortocheată. Prin urmare, l u m i n a fulgerul p r i n m i n t e a l u i Q f w f q , ero­ i n a n u m a i f u g e d e acasă. Gest d e m n şi c u r a j o s . Dar p ă r i n ţ i i , î n l o c să a p r e c i e z e a c e s t g e s t , c î n d ea r e v i n e î n ­ vinsă, o alungă fără milă. Ε drept ? Ε uman ? Ε frumos ? Fără îndoială, n u . în f o n d , cine erau părinţii ei ? Nişte o a m e n i ai m u n c i i . A l t ­ c e v a n i c i n u p u t e a u f i . Să a d m i t e m că n u e r a u m e m b r i •de partid. Dar sindicatul ? D a r colectivul în care m u n ­ c e a u ? A r f i l ă s a t să se p e ­ treacă a s e m e n e a f a p t e ? D a r însăşi conştiinţa l o r p r o p r i e ? {Qnd îşi o f e r e a argumente, Qfwfq se exprima adesea Uşor p l e o n a s t i c . ) N u , e x c l u s ! Aici e, d e fapt, hiba cea m a r e a piesei ! C u m de n u mi-am d a t seama ? C u m de m i - a s c ă p a t ? Ce-ar z i c e s p e c ­ tatorii, mulţi dintre ei, pă­

r i n ţ i , ca şi p ă r i n ţ i i eroinei, despre o asemenea a t i t u d i n e ş i , î n g e n e r a l , d e s p r e o as'em e n e a neîrnplinire artistică ? T n g î n d u r a t , Q f w f q îşi p u r ­ ta p a ş i i , p o t e n ţ a ţ i d e p a n t o ­ f i i d e 2 9 8 , p e acelaşi cori­ d o r , d a r î n sens i n v e r s . I n fond, orice înfrîngere c o victorie. Snu invers. Qfwfq n u m a i ştia e x a c t , d a r ştia, în s c h i m b , că a t r e c u t l a u n pas de o mare catastrofă e t i c ă şi e s t e t i c ă . î n a p o i a t ( î n sens strict acţionai) acasă, dramaturgul Qfwfq se a ş ­ t e r n u (în s e n s m e t a f o r i c ) p e l u c r u . N u ş t i u d a c ă se c u ­ v i n e să i n t r ă m î n laborato­ rul s ă u d e c r e a ţ i e , d e ş i se practică acest lucru, presa şi televiziunea făcînd dese incursiuni în aceste l a b o r a ­ t o a r e d c c r e a ţ i e şi o b ţ i n î n d de Ia creatori mărturisiri spontane, care, poate, altfel, c i n e ştie, n e s p u s e , n e s m u l s c , neprovocate, ar f i rămas de­ f i n i t i v închise în scoica ego­ istă a intimităţii lor, iar n o i , m u r i t o r i i , n-am f i aflat n i c i o d a t ă că scriitorul Vhd Vhd ( n u m e luat, de aseme­ nea, din cartea lui Italo Calvino) scrie pentru citi­ t o r i , că p i c t o r u l X l t h l x ( v e z i paranteza de mai sus) i u ­ beşte c u l o a r e a , i a r c o m p o z i ­ torul Z'zu (ibidem) c o m p u n e muzică. D a r să r e v e n i m l a Q f w f q (dacă n e m a i d ă m i n a ) . M i ­ traliat de gînduri contradic­ t o r i i , d r a m a t u r g u l n u se l ă s ă pînă nu-i convinse pe pă­ rinţii e r o i n e i să n-o m a i al u n g c de-acasă. D a r , pentru n-i c o n v i n g e , l e f ă g ă d u i s o ­ l e m n c ă f a t a n u v a m a i rămîne însărcinată, ba, mai mult, va rămîne (un cu to­ t u l a l t înţeles a l c u v î n t u l u i a rămîne) castă pînă la c ă s ă t o r i e ( c a r e se v a p r o d u ­ ce, p r o b a b i l , în altă piesă). Fata, la rîndul ei, promise că nu va mai încerca să se s i n u c i d ă (am căutat să evit acest n e p l ă c u t să-se-si, d a r m - a m g î n d i t c ă s-au a¬ cumulat deja prea multe evitări), între altele nemaiavînd nici u n motiv temei­ nic, nici copil, nici părinţi neînţelegători, n i c i u n iubit c a r e e-o p ă r ă s e a s c ă (iubitu­ l u i i s-a p u s î n v e d e r e c ă

d a c ă v r e a să r ă m î n ă — în sfîrşil, al treilea înţeles al v e r b u l u i — în piesă, t r e b u i e să se p o a r t e c o r e c t şi d e m n ) . S e p a r e că a c e s t e î m b u n ă t ă ­ ţiri nu s-nu produs dint r - o d a t ă . ( D a c ă a r f i să ţ i ­ n e m seama de spusele por­ t a r u l u i , c a r e p r e t i n d e a-1 f i văzut pe Q f w f q optsprezece z i l e î n şir i n t r î n d c u p i e s a sub braţ în clădirea cu o u ş ă d e p l u ş v i o l e t şi i e ş i n d cu aceeaşi piesă sub braţ. Dar, stau şi m ă - n t r e b , e r a o a r e a c e e a ş i ?) R e a l i t a t e a e s t e c ă , î n cea de-a n o u ă s p r e z e ­ cea z i , Q f w f q a ieşit fără piesă sub braţ. Ultima sa p i e s ă d e t e a t r u , î n c a r e se a r a t ă c u m o f'.<tă d i n z i l e l e noastre trăieşte, munceşte şi iubeşte, înconjurată de dragostea părinţilor, a cole­ g i l o r , a p r o f e s o r i l o r şi a t o ­ varăşilor de m u n c ă , această piesă, d e c i , a rămas (iată, p r i n u r m a r e , şi u n a l t î n ţ e biroul , Ies a l c u v î n t u l u i ) în cu uşă de pluş violet. l n v i a ţ ă se î n t î m p l ă u n e ­ o r i şi l u c r u r i imprevizibile, ceea ce Q f w f q ş t i e c ă n u e bine să se î n t î m p l e şi în p i e s e . O b o s i t şi f e r i c i t , d u p ă o cursă cu obstacole par­ cursă într-un timp record, Q f w f q privea ecranul alb al camerei şi reflecta asupra m a r i l o r p r i m e j d i i pe care le înfruntase, ocolindu-le. Şi, deodată, ca d i n s e n i n , b u c u ­ ria îi f u î n t u n e c a t ă d e un gînd. îşi dădea seama că toată m u n c a sa d e z i l e şi n o p ţ i f u s e s e i n u t i l ă . Ce f o ­ l o s c ă a c u m p i e s a e r a şi a c ­ t u a l ă , şi f r u m o a s ă , şi bună (căci era ! ) , dacă, dintr-o neglijenţă condamnabilă ( c u m sînt posibile, oare, astfel de n e g l i j e n ţ e ? ! ) , u i t a s e , p u r şi s i m p l u , să e l i m i n e o r e p l i c ă rostită de un p e r s o n a j se­ c u n d a r , care m a i b i n e lip­ sea c u t o t u l ( p e r s o n a j u l ) şi care (replica) risca să a r u n ­ c e o l u m i n ă n e a g r ă ( c u m se exprimă cineva) asupra în­ tregii piese ? ! R e p l i c a era : „Nu a v e m nevoie de proşti!" G î n d u l l u i Q f w f q era : „ R e plica asta a r p u t e a f i i n t e r pretată c i n e ştie c u m . Unii s-ar rînd-o aluzie... putea o O, supăra, considesau o (Ulti-

generalizare d o a m n e !"

www.cimec.ro

93

ma

p a r t e a gîndului n u s-ar

fi cuvenit s-o redau aici, gîndul d a r v ă a s i g u r că î n lui Qfwfq cuvîntul apărea c u d şi n u c u D.) Aşa se f a c e că, d u p ă o s ă p t ă m î n ă . i n t r î n d în biroul cu uşă de pluş v i o l e t , pen­ tru a cunoaşte soarta ulti­ mei sale piese, Q f w f q avea culoarea de m a i sus.

Argentina doreau să a f l e r e ­ zultatele unor partide ime­ diat, şi n u a doua sau a I r e ia z i . ( C u m a u a i l a t r e s ­ pectivii cititori de povestea asta, înainte ca ea să fie t i p ă r i t ă ? N u ştiu.) Aşadar, Qfwfq lui din intrînd care în clanţa) din lui piesa c în în birou, pluşu­ că se (cxspus din e ac­ are ştiu ! avea culoarea părea întregime uşa. şi i-a

a era

sărit

ea

ars vina

(cafeaua Qfwfq. mea ! 0

nu Mi-a voi zîm-

fierbinte) Vezi, la

scăpat ! Ε scoate ! biiul că... a Ştiu de

i-a ce

spus vă II)

celălalt,

această nou

repli­ (deci, Qfwfq,

referiţi !

sărit ca

ars d i n gradul să-i său la

arsură sească sumat Λη
τ

pregătindu-se gîndul în faţa

mărturi­ intim nimic, nici o con­ alb. l-a le­ că legă­

compune ceptînd i-a (redau memoria ţeles) : tuală, o

Addenda
L a cererea u n o r c i t i t o r i ai revistei, redacţia a insistat să c o m u n i c a i c i şi rezulta­ tul întrevederii lui Qfwfq, c i t i t o r i i în cauză fiind din­ t r e a c e i a c a r e şi l a C a m p i o ­ natul mondial de fotbal d i n

ecranului

Celălalt

gîndesc nu

o f e r i t o cafea

întrerupt dar piesa cu nu gătură greşise. replica tură cu

zîmbind are să Se replica. nre nici

celălalt, (Celălalt spună o

memorie, Qfwfq, e bună, 0

bineîn­ dar

Voise piesa.

frumoasă, plus.

replică

poate...)

Să stăm de vorbă...

Despre derogări şi detaşări
D e s c h i d e m această r u b r i c ă d i n d o r i n ţ a d e a r ă s ­ p u n d e l a c e l e m a i d i v e r s e î n t r e b ă r i ce p r i v e s c a c t i ­ v i t a t e a instituţiilor de artă : p r o b l e m e organizatorice, j u r i d i c e , a d m i n i s t r a t i v e , f i n a n c i a r e etc. (reglementări ce v i z e a z ă r e p a r t i z ă r i , t r a n s f e r ă r i , d e t a ş ă r i , c o n c u r s u r i , p r o m o v ă r i , d e r o g ă r i , n o r m e a r t i s t i c e ş.a.m.d.). C i t i t o r i i p o t adresa întrebările, în scris, pe adresa redacţiei. E v i d e n t , n u se i a u î n c o n s i d e r a r e scriso­ r i l e nesemnate. L a cererea s o l i c i t a n t u l u i , răspunsul poate apărea cu p s e u d o n i m sau c u iniţiale. Intrucît r ă s p u n s u r i l e t i n d să c l a r i f i c e u n n u m ă r m a i m a r e d e c a z u r i s i m i l a r e , n u se v a r ă s p u n d e s e p a r a t , p r i n poştă. D e o a r e c e i n i ţ i e r e a a c e s t u i d i a l o g ne-a f o s t s u g e r a t ă c h i a r p r i n s c r i s o r i l e p r i m i t e l a redacţie — î n care n i se c e r e a u indicaţii, clarificări, precizări pentru rezolvarea unor probleme — v o m inaugura rubrica, răspunzînd l a c h e s t i u n i selectate d i n corespondenţa recentă ; aşteptăm, în continuare, întrebările dumneavoastră. M a i m u l ţ i c i t i t o r i n e î n t r e a b ă d a c ă se a c o r d ă d e r o ­ g ă r i d e s t u d i i , p e n t r u a c t o r i i c a r e n-au s t u d i i c o m ­ plete, însă a u v e c h i m e , î n v e d e r e a p r o m o v ă r i i în categorii superioare.

Derogarea de studii ob­ ţinută anterior apariţiei Legii 12 se poate pierde : a) dacă respectivul nu-şi îndeplineşte în mod cores­ punzător sarcinile ce-i revin ; b) dacă îşi între­ rupe continuitatea în muncă prin părăsirea postului, desfacerea contractului de muncă etc. Dacă glementări derogărilor relua pletările
A. pentru teatru vizul J\

vor

apărea în de studii cu

noi

re­ vom com­
dacă la un a¬ şi

problema

subiectul, de
ne detaşarea la altul c

rigoare.
întreabă sa de

necesar Culturii

Consiliului

Educaţiei Răspuns: din 25.XI.1977, şi

Socialiste. Decretul privind funcţionarea şi in „Cu şi artistic'', îşi în dă nr. 442/ orga­ Con­ Educaţiei art. 5

nizarea siliului Socialiste, punctul la

Culturii

stabileşte „c" —

privire folosirea că a¬

încadrarea

personalului cest la legii, organism detaşarea, a la o

acordul condiţiile artistic teatrală precum Radiolele-

personalului instituţie la de alta, la

Răspuns : Potrivit Legii 12/1971 nu se mai acordă derogări de studii. Cei ce au fost găsiţi în funcţii artistice, care cer studii superioare, fără a înde­

plini condiţia respectivă, pot fi menţinuţi în con­ tinuare în aceeaşi catego­ rie, acordîndu-li-se gra­ daţii — conform regle­ mentărilor în vigoare.

de sau şi

muzicală la sau sau

viziune

cinematografie.

Em. E.

94

www.cimec.ro

Evenimentul număru­ lui 3 al revistei — şi nu numai ! — este reintrarea în publicistica teatrală a poetului Tudor Arghezi. „Biletele de papagal" se instalează la revista „Teatrul".

R

3
It II KW AS- (itη

4tf M M M I

Oup.*», £5 ac Ani

în acelaşi nr. 4, Radu Stanca îşi expune Punctrul d e v e d e r e , în discuţia despre reteatralizarea teatrului, deschisă de Liviu Ciulei.

Ε Τ R O S Ρ Ε C Τ

ν Α

ι

Probabil că o f r e c v e n t a r e a t e a t r u l u i te specializează atît d e m u l t , î n c a l i t a t e d e s p e c t a t o r şi d e c r i t i c , î n c î t nu-ţi m a i poţi d a s e a m a d e d i f e r e n ţ e , s p o r i r i şi d e n i v e l ă r i . T o t u l c u r g e o t o v a şi n e î n t r e ­ r u p t î n t r e 1 i a n u a r i e şi 3 1 d e c e m b r i e a l e p r o f e s i e i şi v i e ţ i i . (...) I n a s e m e n e a f r a c ­ ţ i u n i , se c h e l t u i e ş t e e x i s t e n ţ a şi d i s p a r e scopul vieţii, care-i trăirea succesiv m a i v i e , m a i r i d i c a t ă , m a i d e p ă ş i t ă şi î n n o i t ă . . . U n u l z i c e : „ M i s-a u r î t " , a l t u l : „ M ă p l i c ­ tisesc". N - a m înţeles c u m t e poţi p l i c ­ t i s i , d e c î t î n t r - u n f e l , d a c ă n u ţi-e d r a g ă meseria, dacă n-ai o p r e o c u p a r e c o n ­ s t a n t ă , d a c ă a c c e p ţ i să n u m a i z b o r i . . . (...) A c u m v r e o 25 d e a n i a m p ă r ă s i t s t a l u l de t e a t r u , î n care î m i c r e i o n a s e m i m p r e ­ s i i l e d e s p e c t a t o r a l ţ i v r e o d o u ă z e c i , şi după o pauză de o pătrime de veac, p u n iarăşi p i c i o r u l p e d u n g a d e c o v o r d i n t r e f o t o l i i l e c u f a ţ a l a scenă... (...) î n c ă o d a t ă emoţiile n e v o r c r i s p a d i n adînc. Emoţia n u e n u m a i d e c î t t r a g i c ă şi d u r e r o a s ă , e a vine d i n întîlnirea justă a unei u m b r e de s u n e t i n t e r i o r c u a l t u l , şi, s p o n t a n ă , n u p o a t e f i c a l c u l a t ă . S i m ţ i r e a m e a se suprapune c u talentul artistului, de sin­ c e r i t a t e . . . (...) C u ce t r e b u i e s ă î n c e p , d u p ă 25 d e a n i d e a b s e n ţ ă d i n s t a l ? A m î n c e p u t c u t e a t r u l r o m â n e s c . (...) Şi, din al doilea articol (nr. 4, septembrie) : al rubricii

• •ι·* · ,,",?,! / * , *Υ * « ί - I " * " ' * to ι *
6 , Λ ί<1

'Vf"""**"** <**»* *> <*«·

T a l e n t u l e atît de e x p r e s i v î n sine, î n ­ cît d i s p a r e t o a t ă a m b i a n ţ a , a n i h i l a t ă d e v a l o a r e a p e r s o n a j u l u i a b s o r b a n t . . . Se p o a t e foarte bine juca teatru î n faţa unei perdele de catifea neagră, trasă de l a u n capăt l a celălalt a l f u n d u l u i d e scenă, artistul concentrînd î n e l întregul peisaj de s i m ţ i r e a l u n u i a c t . L u a ţ i - 1 d e b r a ţ şi urcaţi-1 p e u n s c a u n î n t r - ό cameră goală. N u t r e b u i e m a i m u l t . Tudor Arghezi, „După 25 de ani", „Teatrul", nr. 3/1956, p. 13 ; „Precizări", nr. 4/1956, p. 6.

Simptomatic, articolul menţionat r e ­ flectă c u l i m p e z i m e t e n d i n ţ a d i n ce î n ce m a i m a n i f e s t ă a o a m e n i l o r n o ş t r i d e t e a t r u d e a se r e î n t o a r c e l a a d e v ă r a t a substanţă a artei spectacolului : teatra­ lul. (...) T o t m a i c l a r a i p a r e a s t ă z i i u b i ­ t o r i l o r scenei că t e a t r u l este o e x p r e s i e a vieţii, specificată d e e l e m e n t e p r o p r i i , ce-1 d i f e r e n ţ i a z ă d e t o a t e c e l e l a l t e f o r m e d e e x p r i m a r e a r t i s t i c ă a vieţii... (...) i a r acest f a p t obligă t o a t e c e l e l a l t e a r t e c o m ­ p o n e n t e să se a d a p t e z e l a e s e n ţ a l u i p e r ­ s o n a l ă , s ă se „ t e a t r a l i z e z e " . (...) A r t a r e g i z o r u l u i . . . este o a r t ă n ă s c u t ă d i n c h i a r f e n o m e n u l t e a t r a l , ca o n e c e ­ s i t a t e s t r i n g e n t ă a a c e s t u i f e n o m e n . (...) Dar tocmai pentru că e î n strictă •dependenţă de actul spectacolului, arta regizorului este c e a m a i a p r o ­ piată d e n a t u r a i n t i m ă a t e a t r u l u i . (...) C o n g l o m e r a t u l d e a r t e d e v i n e , suib m ă n a r e g i z o r u l u i ce-1 f r ă m â n t ă , u n c o n g l o m e r a t artistic. (...) Dar funcţia aceasta „teatralizatoare" a regizorului... ascunde în f o n d şi c e e a ce a m p u t e a denumi „ d r a m a regizonufl-ui". (...) I v i t cel d i n lUinmă î n c o m p o n e n ţ a s p e c t a c o l u l u i de t e a t r u . . . i a t ă că şi r e g i z o r u l , uitîndu-şi r o s t u r i l e , formulează pretenţia rebelă d e s u p r e m a ţ i e . (...) R e g i z o r u l t r e b u i e s ă şe r e s e m n e z e l a ceea ce f a c e f r u m u s e ţ e a a r t e i sale : a n o ­ n i m a t u l ei. Lipsa de materialitate palpa­ b i l ă a m i j l o a c e l o r sale d e creaţie d ă a r t e i s a l e u n p l u s d e d e m n i t a t e şi o a ş a z ă l a r ă s c r u c e a d i n t r e c o n c r e t e ţ e a creaţiei a r t i s t i c e şi p r o c e s u l a b s t r a c t a l c o n c e p ţ i e i artistice. Radu Stanca, „«Reteatralizarea» tea­ trului", „Teatrul", nr. 4/1956, p. 52.

www.cimec.ro

95

SPECTACOLUL SPORTIU
• T E O D O R MAZILU

„Daciada"
la Belgrad,

sau arta de a nu fi
ta c u tot, d a c ă nu vii, pierdem",

spectator
m - a m simţit şi

Orgoliul nostru suprem nu este de a fi un spectator care nu pierde nici un meci, nici un „microbist" fanatic şi nici măcar o „mascotă" indis­ pensabilă victoriei. Cînd, cu ani în urmă, Luce seu m-a rugat : „ v i n o c u n o i
cu pălăria

flatat şi întristat. A fi mascotă, a fi comentator e un lucru foarte plăcut, dar nu satisface orgoliul celui care a fost bîntuit la modul concret de patima spor­ tului. Eu, mascotă ? — mi-am spus cu naivă trufie. Eu, care am jucat în aceeaşi echipă cu Voinescu şi Nicuşor ? Eu, mascotă ? Ε foarte bine să fii un spectator competent, dar e mai bine să prac­ tici sportul, chiar fără performanţe mondiale. Decît să admiri un record mondial — dar nici asta nu e un păcat — e mai bine să alergi tu, în fiecare dimineaţă, cîteva sute de metri anonime şi binefăcătoare neomologate. Mulţi spun — şi poate că au dreptate — că, dacă ar fi să ia viaţa de la început, ar trăi-o la fel. în liniile ei morale fundamentale, nici eu nu i-aş aduce modificări, dar în latura mai practică, mai pămîntească, aş supune-o cu hotărîre unor revizuiri ; în altă viaţă, utopică bineînţeles, as fi fumat mult mai puţin şi aş fi făcut mult mai mult sport. Regret şi acum înot, puţin ski, puţin basket, fotbal — că ştiu foarte puţine sporturi, puţin mă rog, ceva mai binişor. Cam atît. De box, nici pomeneală. Nivelul atins de mişcarea sportivă a unei ţări nu se judecă după şi europene — deşi nici astea nu sînt de numărul recordurilor naţionale lepădat, ar fi un păcat să gfrndim aşa ceva — ci după numărul celor care se bucură de binefacerile sportului. Şi, tocmai în această înţelepciune se află frumuseţea morală şi practică a „Daciadei" noastre. Desigur, e o mare plăcere să asişti la un spectacol sportiv, să tremuri de emoţie, să te ridici în picioare, să blamezi arbitrul, dar parcă e o plăcere să fii martorul propriului tău spectacol. Finaşi mai mare şi mai intimă o frumuseţe inedită ; milioanele de specta­ lurile „Daciadei" ne-au dezvăluit tori s-au transformat în milioane de personaje pHncipale, antrenînd toate generaţiile — de la ţîncii care merg şontîc-şontîc spre „linia de sosire", pînă la bătrînii, care, în ciuda vîrstei, mai au orgoliul primului loc, în toate sporturile, de la fotbal pînă la aeromodelism. Cu acest prilej bineal „Daciadei" noastre, s-a dovedit încă o dată cît de mare e nevoia cuvîntat, omului de exerciţiu fizic, de mişcare, de aer, de soare, de apă, cît de egală — atît pentru bătrîni cît şi pentru valoroşii ţînci — e nevoia de joacă, de zbenguială. Zbenguiala, joaca, ştrengăria, hîrjoana, sînt adevăruri binecuvîntate — indispensabile oricărei fiinţe care n-a hotărît să se anchilozeze. „Daciada" a prilejuit şi o serie de iniţiative poetice prin îndrăzneala lor, un campionat naţional, după toate legile regulamentului, de mini-fotbal, de aerom,odelism, de ciclism pentru cei trecuţi de 70 de ani, de automobi­ lism pentru începători, un campionat de sănuiţe şi chiar de zmee. A fost o vreme cînd sportul se judeca numai după performanţe, recor­ dul mondial obţinut de un sportiv sau altul echivala cu o „dispensă medi­ cală" — dacă recordul mondial cu pricina se obţinea, noi, ceilalţi, nu măi eram obligaţi să facem sport. Iubim şi acuma, şi poate cu şi mai multă patimă, recordurile mondiale — cu cît mai multe, cu atît mai bine. Dar antrenarea maselor la o activitate sportivă organizată mi se pare un record mondial de un fel cu totul nou, necunoscut pînă acuma, şi acest merit apar­ ţine „Daciadei". Am întrebat odată pe un tînăr : — Ce sport faci ? El, tînărul, mi-a răspuns : — Eu ţin cu „Steaua". Pentru el, a fi microbist — sigur, în sensul cel bun al cuvîntului — şi a practica propriu-zis un sport era unul şi acelaşi lucru. Această pre­ judecată reumatică, răufăcătoare, primejdioasă sănătăţii şi supleţii, a reuşit s-o destrame „Daciada". Apriga nevoie de joacă şi de bucurie a oamenilor şi-a găsit în „Da­ ciada" cea mai ospitalieră gazdă.

96

www.cimec.ro

VIITORUL

ROL : ΛΓ.ΛΤΗΛ NICOLAU si CARMEN P. 48

MARIA MARIN CAI.IN

ION

LUCIAN :

(Pscudo)

Proces-verbal

.

.

.

50

FESTIVALUL PAUL

NA TIONAL „ClNTAREA : Sărbătoarea 0

ROMÂNIEI' Ceahlău . . . . .

TUTUNGIU

muntelui

52 52

ROMULUS

VULCANESCU : BOIANGIU : :

datină

străveche Oltului"

MACDALENA V.

„Cîntecele

MUNTEANU ţcnn al

Slănic-Prnhova : populare Constanţa :

Festivalul

interjude:,7

teatrelor DUCEA :

VALERIA

Seri

dc

teatru de

antic pen

P.S. : Costineşti : tru linerel

Festivalul

spectacolelor

teatru

59

LUMINIŢA N( Π Έ IONUŢ

VARTOLOMEI :

„Othcllo"

de

Maceavariani

. p . (il)

NICULESCU :

Contribuţii

documentare

.

.

. p. (il


CONSTANTIN F L O R ICA RADU-MARIA : Teatrul TV . . . . p. r»2 p. [ C H I M : Teatrul radiofonic

INTERFERENŢE FLORIAN I'OTRA : Un scenograf, o expoziţie . . . ρ .

03

64
REVISTA REVISTELOR p . 65 Ρ· 66 păpuşile băimărene, dincolo de Cercul P-

MERIDIANE E M . E N G H E L : Cu I'olar CRONICA

68

INVERSA STARK : Al cui asistent e asistentul ? . p. (ift

ALEXANDRU LUMEA FLORIN FIŞIER C. R. M. : CA

TEATRU. Note introductive (I) . . . . p. 70

T O R N EA :

Buletinul

B.C.S.

P-

71

BICICLISTUL piesă î n d o u ă părţi de V A L E N T I N MUNTEANU

MIHAI DIMII! ANTRACT DUMITRU

: Poşta

redacţiei

p . 91 p. 92

S O L O M O N : Violet VORBA

SA S T A M D E Foto : I l e a n a M u n c a e i u REDACŢIA Şl ADMI­ NISTRAŢIA St r Constantin Miile nr. 5—7 Tel. 14.35.88 şi 14.35.58

E M . E. : D e s p r e d e r o g ă r i şi d e t a ş ă r i .. RETROSPECTIVA REVISTEI „TEATRUL" SPECTACOLUL TEODOR SPORTIV : ..Daciada" sau arta

0/J
(3)

MAZILII

de

a

nu

fi Ρ

s p e c t a www.cimec.ro tor

96

www.cimec.ro