REVISTĂ A CONSILIULUI CULTURII Şl EDUCAŢIEI SOCIALISTE

I n acesl n u m ă r : articole Traian VESTRU, ALRALA, semnate de Paul Teodor EVERAC, MAZILU, SIL¬ Radu Ion Alexandri. SEVER, Roria Vasilo

ŞELMARU,

Valentin

DELEANU, MCOROVICI,

MIHAILEANU

şi F l o r i n

TORNEA

PĂCĂLEALA c o m e d i e i n două părţi l« G H E O R G H E YLAI)
;

Cronica

dramatică

·

puncte

de

vedere

# reportaje · teatrul T V · balet # cartea tie. leal ru. # semnal 0 meridiane • lumeţi ea letilru · spectacolul Sportiv

l'.ul, alien. A u r c l i a n ( l e u r ^ ' - r i i şi Mitici Sus, Dan Antlr 1 Grig Dristani in ..Itii^ăciiine {>(>>• Ir 1 un disr-jor.kry" dc 1). 1*. Po" trecu, pt-scii Tcntrul D r a m a t i c d i n Galaţi. Jos, „Cer cuvîntul" de Draturnir I l o r o m n c a , T e a t r u l „Mihai Eminescu" d i n liolojani. 'j'icapia. Didona Popescu şi Cos tel Constantin tn „Alexandru [ipuşneanu" de V i r g i l Stnenescu, T e a t r u l Naţional d iwww.cimec.ro n Bucureşti.

Nr.

10 (unul

XXIII)
W7%

(ictoiitbric

Revistă lunară editată dc C o n s i l i u l C u l l u r i i şi E d u ­ caţiei S o c i a l i s t e şi d c U n i ­ unea Scriitorilor d i n Re­ p u b l i c a Socialistă R o m â n i a

* * *

Noua

calitate

a

muncii

şi

activitatea

teatrală

.

. p.

1

DISCUŢII A L E X A N D R U S E V E R : Despre unele r a p o r t u r i maturgie şi regie IDEI LA RAMPA realului sau cunoaşterea |>. 7 dintre dra­ p. 3

Y A S I L E N I C 0 R O V I C 1 : Lectura vieţii şi a n a t u r i i u m a n e

Telex L

„Teatrul"

p. 9, u n teatru al actualităţii

1 8 , 8 2 , 83 . . p. 1 0

N . : T e a t r u l dc a m a t o r i — LITERATURII

CRONICA

DRAMATICE litiu" p.

Redaclor-şcf RADU POPESCU Redactori-şefi adjuncţi

C R I S T I A N L 1 V E S C U : . . . l o c u l " , „ A l i b i " , „ C o m e d i e Iară d c I o n Răieşu PUNCTE RAIL DE VEDERE Umblarea la clasici

EVERAC:

p. L i

FLORIN TORNEA T I I E O D O R MĂNESCU

CONTRAPUNCT IIORIA DELEANU : Sărbătoare la Histria . . . . p. 17

1- E S T I V A L U L N A T I O N A L „ C i N T A R E A YASILE RARAΝ : Vaslui —

ROMÂNIEI" . . p. I!)

O sărbătoare a s p i r i t u l u i

CRONICA D R A M A T I C A — Semnează : R A D U A L U A L A , VALERIA DUCEA, CRISTINA DUMITRESCU, MIRA 1 0 S I E . VIRC-ÏL M U N T E A N I I , TONUŢ N 1 C U L E S C U , CONS TAN TIN PARASCI IIVESCU, VICTOR PAR­ D O N , C O N S T A N T I N R A D U - M A R I A . TRĂIA Ν SELMARU, ELORIN ToRNEA, PAUL TUTUNGIU TV C. R. M. : Regele trac

p. 21

p. Ί8

RADIO p. 19

1 LORICA

ICNIM :

Numai

despre

text

.

SEMNAL VIRGIL MUNTEANU : Subiect, de vînzarc p . 30

PORTRETE ION M I I www.cimec.ro IAILEANU : Marcela Rusti . . p. 51

Noua calitate a muncii şi activitatea teatrala

U
pentru

ltimul iu

trimestru

al

acestui

an

se caracterizează a planului

prin

accelerarea plan

ritmurilor pentru în calitate,

tic munca vederea în

in toate domeniile de activitate, prin mobilizarea îndeplinirii azi exemplare întreaga anual, a cincinalului. Deviza

tuturor forţelor, hotărîlor o nouă

realizarea România Aceasta

perspectivă

sul» care toţi cei cc muncesc este lupta pentru într-o nouă calitate,

îşi desfăşoară transformarea

activitate cantitative

acumulărilor

superioară. convin­ impera­ nu activităţi

este esenţa Programului

partidului,

a liolărîrilor

Congresului al XI-lea şi clar şi

Conferinţei Naţionale u partidului, Se înţelege că munca tive. Activitatea artistică nu se poale dezvolta decîl în

acestea sînt cerinţele formulate,

gător, în cuvînlărilc secretarului general al partidului, poate fi desprinsă contextul

tovarăşul Nicolae Ceauşcscu. întregii activităţi şt

teatrelor este, trebuie să fie supusă aceloraşi de sfera acesteia. Produsul finit al întregii

artistice a unui teatru esle spectacolul, planul de producţie al teatrului este reper­ toriul lui, iar realizarea planului se măsoară d u p ă indicii de calitate, de eficienţă. Oricît ar părea de nepotrivită la prima vedere, oricît ar mira apropierea activităţii artistice de activitatea obiectivă α după instituţiei celorlalte sectoare de producţie, teatrele se află în plan şi să lupte pentru situaţia al cărei colectiv de muncă, al cărei consiliu de conducere, realizarea lui

al cărei director trebuie să-şi elaboreze un colectivitate productivă din lală prilejuit din cu în de Romania.

aceleaşi criterii de exigenţă, disciplină, competenţă, înaltă calificare, ca orice ce astăzi, mai momente de mult ca oricînd, este necesară reexaminarea severă în teatre. Începutul actualei stagiuni uc-a nc-om bucurat stagiunii. odată pentru Dar, cu realizările nu putem unor trece publicului, privim cu încredere, inaugural spectacol satisfacţie, calitate

a modului in care se desfăşoară munca unele teatre, pentru aceaslă vederea măsură spectacolele dc perspectivă, unele să carenţe,

prezentate viitoare α

desfăşurarea unele

lipsuri la

manifestate fixată unele

gongul un

al sezonului teatral, l i un fapt şliul — şi comentai — că nu toate teatrele au fost desebidă dinţii stagiunea, dala în prin tradiţie, cu nou ; că premiera prezenlute ar încerca apreciază derea actuala drept unii de pe a constituit-o, teatre, un recital actoricesc ; că

unele spectacole, realizate în fapt în stagiunea realizări directori nu să prezinte lotul all fol

trecută şi înregistrate ca atare, sint scapă observaţiei noaslrc, oricît iritat, cînd l i se şi în activitatea lor. F a p t u l că deschi­ faptul că se prelungesc anterioare, arată limpede că

noi. Aceste realităţi nu din

lucrurile, ripostînd

poziţii critice neîmplinirile esle întru deficienţe existente şi în

stagiunii stagiune

satisfăcătoare, stagiunile

există serioase carenţe de organizare, de planificare şi de disciplină a muncii, care se cer grabnic şi radical înlăturate. Este în contradicţie cu loalc principiile şi normele care guvernează întreaga activitate din certitudinea asigura multe aflat în teatre ţara noastră situaţia în care sc complac unele teatre, de a n u avea planului repertorial, de spectacolelor. regulă, nu Nu data a nu-şi e un cînd eşalona judicios secret încep pentru repetiţiile eforturile, pentru nimeni pentru faptul un că a în

ritmicitatea

se ştie, de

spectacol

pregătire, dar

se poale aprecia decît foarte www.cimec.ro

vag data

cînd v a avea 1

loc premiera. Aşa acestea ritatea asumate

se face ca, mai

cu seama în stagiunii. înalte îşi de

teatrele Imcureştene, perioada

«le

iarnă, adică perioada de vîrf a stagiunii aglomerîndu-sc către sfirşitul teatrelor prin îşi cu impun care ritmuri au fost Ce le generează ? Ce climal planurile

teatrale, nu cunoaşte prea multe premiere, De unde provin muncă, îşi aceste deficienţe ? angajamentele răspundere de ani de răspun­ se face că, în vreme ce majo­ respectă de mandatul teatre marc

le favorizează ? Cum onorează

repertoriale,

politică-educalivă

investite, unele

se complac,

zile, în situafia unor permanente străbătute loate clapele activităţii

improvizaţii ? Cauzele trebuie căutate în artistice. Elaborarea nebuloasă a

derea, in seriozitatea, in disciplina şi, la urma

urmei, în competenţa cu care sînl repertoriului,

lipsa de iniţiativă în promovarea piesei originale, alegerea d u p ă criteriul, adesea fals, al succesului de public, cercetarea superficială a fondului dc piese existent, duc e o inevitabil
alta

la

situaţia

de

a

nu

şti

de

azi

pe

inline

ce anume

stă la

baza teatru

activităţii teatrului. Desconsiderarea potenţialului creator de care dispune un cauză a cantonării in mediocritate. I n vreme ce majoritatea intensiv acelea mai din colectivele generos forţa dc artistice beneficiare creaţie dc de care dispun, oferind, lor, satisfacţia muncii creatoare, unele teatre — şi, din lizează dintre nici implicit,

teatrelor uti­ tuturor folosesc într-o de ur păcate, chiar dacă

membrilor

ale unor colective omogene —- nu care dispun. în aceeaşi Cc s-ar î n l î m p l a întreprindere,

jumătate

întreprindere de înalt potenţial productiv, în locul maşinilor moderne, s-ar produce unelte neavind produs învechite ? Cc s-ar î n l î m p l a dc lucru după măsura dacă, muncitorii dacă înaltă calificare ar inimii mătura sau ar sta. pur şi simplu, cu braţele încrucişate, şi d u p ă dc dorinţa lor ? Cc s-ar î n l î m p l a trebui terminat muncii, teatre în două care, d u p ă Este ducere, răspundere loale normele muncă, ar luni de

zile, ar părăsi banda de montaj d u p ă şase luni '.* necesar ca adunările generale ale oamenilor organizaţiile munca dc partid, de tinerel şi exigenţă dc pină acum consiliile de con­ să analizeze cu directorii, din

şi perspectivele activităţii lor şi să

treacă ferm, hotărît, la asigurarea tuturor condiţiilor care generează o nouă calitate a muncii în teatre. încă tovarăşul care, o in în luna logic, iunie, la Conferinţa pe la naţională a Uniunii urlă Artiştilor din Plastici, îndemn, Nicolae mod Ceauşescu, secretar general al toţii lucrări partidului, lansa acest

firesc, priveşte adică dc

creatorii de de înaltă

ţara noastră : istorică, forţe funda­ trece, lor lor, larg.

„Ceea ce dorim calitate nouă. artistică". Teatrele

noi... este trecerea şi în acest domeniu artistic dc la cantilalc la superioară, dispun apropria au valoare de dc socială,

noastre a-şi

toate

mijloacele

materiale,

suficiente normă

creatoare, pentru Teatrele încă prin iu această artistice, pentru Numai îu felul

acest

îndemn,

care arc funcţia tootc dc

mentală, principială. noastre primă a mai datoria a mai să-şi mobilizeze la în maximum faţa forţele eficienţă public pentru α în lot munca mai jumătate stagiunii, grabnic răspunde prezentate o nouă calitate α activităţii

atinge cît

spectacole cîl

valoroase,

unui

acesta vor putea

sarcinii de înaltă

răspundere pe care,

în iunie, secretarul general al partidului o formula rînd gică, fără un economică, ci artistică nu o rol este eu activitate foarte al nimic mai economică dar, în noastre şi

cu extremă rigoare ştiinţifică : şi ideolo­ Desi^'ir, nici acti­ au

„Şi în aeesl domeniu trebuie să realizăm o anumită eficienţă, desigur nu în primul ideologică. Or, eficienţa artistică, politică puţin importantă şi decît eficienta nu putem în economică. desfăşura ridicarea rentabilă

eficientă la rîndul creşterea activităţi

vitatea general

de creaţie — întregii

lor, creaţia, activitatea eficienţei sociale". economice,

politico-educntivă

important

nivelului

T"
99
1

2

www.cimec.ro

DISCUŢII
• ALEXANDRU SEVER

Despre unele raporturi dintre dramaturgie şi regie

Se v a v ă d i , c u r î n d , că este o î n t r e b a r e foarte neliniştitoare, p e n t r u m o t i v u l uimitor c ă , o r i c î t se v a s t r ă d u i , n u v a g ă s i u n r ă s ­ p u n s m u l ţ u m i t o r , b a , şi m a i u i m i t o r , că u n asemenea r ă s p u n s η -a f o s t d a t niciodată. N i c i u n a d i n t r e o u n o s c u t e l e i s t o r i i a l e tea­ trului n u pune această î n t r e b a r e în m o d e x p l i c i t ş i n u r ă s p u n d e î n c h i p a d e c v a t . Ceea ce î ţ i oferă aceste i s t o r i i p e n t r u e p o c i l e î n ­ depărtate sînt d o a r informaţii p r i v i n d teh­ nica reprezentaţiei, i a r p e n t r u u l t i m i i o sulă cincizeci de a n i — epocă în care figura r e g i z o r u l u i se i m p u n e — o t r e c e r e î n r e v i s t ă a m a r i l o r r e g i z o r i şi a i d e i l o r l o r r e g i z o r a l e . L a î n t r e b a r e a f u n d a m e n t a l ă „ce a n u m e c o n ­ d i ţ i i f a c n e c e s a r ă a p a r i ţ i a r e g i z o r u l u i ?", o r i n-o s ă a f l ă m n i c i u n r ă s p u n s , o r i v o m a f l a un răspuns evaziv, de tipul „complicaţiile scenei moderne". La întrebarea „cînd apare regizorul, ca t i p d e f i n i t ?", v o m afla u n răspuns l a f e l de şovăitor : „cam în a d o u a j u m ă t a t e a s e c o l u l u i a l X I X - l e a " . Lucru nespus de semnificativ : tratatele de estetică î l i g n o r ă c u d e s ă v î r ş i r e p e r e g i z o r , r ' i g u r a c e n t r a l ă a a c e s t o r t r a t a t e e, fireşte, c r e a t o r u l , înţeles î n s e n s u l clasic a l c o n c e p ­ t u l u i d e creaţie, c a u n c r e a t o r d e g r a d u l I : poetul, compozitorul, pictorul, sculptorul, ar­ hitectul. Cînd e v o r b a de arta spectacolului, figura principală e actorul, dansatorul, m u ­ zicianul, uneori, chiar dirijorul. Despre re­ g i z o r , n i c i u n c u v î n t ! F u n c ţ i a l u i e, o a r e ­ cum d c l a sine înţeles, s u b s u m a t ă , c a m confuz, artei spectacolului. In zicem, cabil : mirabil nu lui. se ce priveşte studiile — lipseşte m a i vechi lucrul pentru şi — să ad­

oate că m o t i v e l e p e n t r u care u n regi­ z o r se i n t e r e s e a z ă d e d r a m a t u r g i e p a r m a i lesne d e înţeles decît acelea p e n ­ tru c a r e p o e t u l d r a m a t i c se i n t e r e s e a z ă d e regie. A d e v ă r u l este c ă n i c i u n d r a m a t u r g n u e d i s p u s sa d e s c o n s i d e r e , î n n u m e l e a r t e i l i t e r a r e , această a d o u a calc d e p ă t r u n d e r e ia conştiinţa lumii c a r e este r e p r e z e n t a r e a teatrală. N u - i d e m i r a r e c ă , î n toate tim­ purile, p o e t u l d r a m a t i c , dacă n u s a urcat e l î n s u ş i p e s c e n ă , s-a a r ă t a t p r o f u n d preo­ cupat dc problemele complicate ale repre­ zentaţiei. Ε o p r e o c u p a r e legată, î n f o n d , d s însăşi esenţa p i e s e i d e t e a t r u , î n c î t n u este exagerat a spune că p o e t u l dramatic. esle şi p r i m u l r e g i z o r a l d r a m a t u r g i e i s a l e . E x i s ­ tă, într-adevăr, î n c a l c u l u l s a v a n t a l i n t r ă ­ r i l o r şi i e ş i r i l o r , î n s u c c e s i u n e a p e r s o n a j e l o r î n s c e n ă şi î n a c c e s u l l o r l a c u v î n t , î n p o ­ z i ţ i a şi î n r a p o r t u r i l e l o r , u n a n s a m b l u d e indicaţii c a r e însoţeşte e t a l a r e a t e x t u l u i — ieşirea l u i d i n t a i n ă — şi d e s f ă ş u r a r e a l u t constituie, î n p r i n c i p i u , p r i m a lege d e des­ făşurare a spectacolului. Tocmai această „ r e g i e i m p l i c i t ă " e s t e c e e a c e s-ar p u t e a n u m i „regia t e x t u l u i " . D a r , fireşte, a b i a aşezarea operei d r a m a t i c e î n spaţiul scenic p r o d u c e m o m e n t u l c r i t i c , p e n t r u că î n acest m o m e n t ordinea textului d r a m a t i c se c o n f r u n t ă c u ordinea .unei alte a r t e ; a b i a a i c i , î n sfera scenei, este o b l i g a t poetul dramatic să-şi pună întrebarea fundamentală : care esle funcţia r e g i e i şi c a r e sînt l i m i t e l e e i ?

P

pînă

la Hegel

ar f i expli­ motivul

regizorul

că e l încă conştiinţa

n u există necesităţii

sau, cel puţin, importanţei încă pri­

există

Regizorul, funcţii care

î n acest m o m e n t , trăieşte nespecifice. unul ignorarea echivocul şi ştiinţă. artă există I n ce

risipit, ca u n d u h buclucaş, p r i n t r e n u m e r o a ­ şi a t r i b u ţ i i ar explica artă orice veşte tivele ţine, o tratatele d e estetică, dintre mo­ regizorului sale, funcţiei „o

poate, d c însuşi între în că un

funcţie

D a r , dacă ac­ ştiinţă", şi exacte, să

ceptăm adică o arta arta pot putea

ansamblu

d e cunoştinţe decît, Cel

tehnică,

n u v ă d d e ce a r f i m a i e c h i v o c a regizorului dirijorului, analogii. zicem, am c u c a r e , v ă d i t , se mult, s-a inventat d e „com­ impus

s a u ştiinţa sau ştiinţa stabili

atîtea orchestrei

a d m i t e că d i r i j o r u l ,

plicaţiile zorul. fi regiei urmei, liniez de de deşi avem

moderne", observaţii, pas sale înainte

c o n ş t i i n ţ e i c u u n ceas m a i d e v r e m e d e c î t r e g i ­ Cu asemenea nici a un şi funcţiei esteticii însă, n u v o m în definirea La urma în făcut

specifice. vreau

observînd

absenţa generale,

regizorului

preocupările tir/iu târziu, nici

să s u b ­ l u i . Atît încît, nu

n u cît d e ignorat apare conştiinţa în lunga pînă

este e l , c i d o a r c i t necesităţii a teatrului, definitiv,

istorie

prezenţa

l u i s-a

impus

a z i o definiţie

mulţumitoare

a funcţiei sale.

www.cimec.ro

3

Bineînţeles, zadarnic am cere r e g i z o r i i >r înşişi o a s e m e n e a definiţie ; p e n t r u u n C r a i g , regia este o „ ş t i i n ţ ă a scenei", p e n t r u un Tairov, arta (sau ştiinţa) care „coordonează primul caz, creaţia individualităţilor" : în avem o falsă d e f i n i ţ i e , p e n t r u că numeşte doar obiectul regiei, in al doilea caz, defi­ n i ţ i a e s t e c u l o t u l a p r o x i m a t i v ă , p e n t r u rai r e d u c e e s e n ţ a f u n c ţ i e i la u n a d i n t r e l a t u r i l e e i . M ă tern că d e f e l u l acesta sînt c a m t o a t e definiţiile pe care n i le-ar p u t e a propune m a r i i r e g i z o r i ; l u c r u n u c h i a r atît d e i n e x ­ plicabil, pentru că. oricît d e m a r i r e g i z o r i , ei n u sînt m a r i e s t e t i c i e n i .

amil Petrescu observa, încă acum v r e o p a t r u z e c i d e a n i . cît d e p r e c a r i i este f i l o z o f i a o a m e n i l o r de t e a t r u . Ε s u f i c i e n t . î n t r - a d e v ă r , să c i t i m t o a t e însem­ n ă r i l e l o r — d e l a S t a n i s l a v s k i la G r o t o w s k i , d c la C r a i g la B r o o k , d e l a C o p e a u l a A r ­ taud : cind nu e v o r b a de simple confesiuni de artişti, sînt s t u d i i , m a i e x a c t , încercări de s t u d i i , ale unor profesionişti eminenţi, o a m e n i f o a r t e c u l t i v a ţ i , eu o m a r e experienţă a scenei. Sînt scrieri interesante p e n t r u orice c i t i t o r , şi p r o f i t a b i l e p e n t r u o r i c e s p e c i a l i s t . V o m afla a i c i , neîndoios, o m a r e bogăţie dc idei regizorale ; d a r , atunci cînd u n i i d i n t r e aceşti r e g i z o r i , u n e o r i a r t i ş t i c u s c l i p i r i de g e n i u . încearcă să-şi s i s t e m a t i z e z e ideile — ca, o d i n i o a r ă , C r a i g sau, m a i a p r o a p e de n o i , Grotowski — v o m băga de seamă imediat că i d e i l e c o l a b o r e a z ă d i f i c i l şi c ă n u sc r i ­ d i c ă n i c i o d a t ă la c o n c e p i . T o a t e aceste i d e i , p u s e c a p l a c a p , n u a j u n g să f a c ă o e s t e ­ tică. Pe scurt, dacă faptul, ai trimit. în o ariei e adevărat la de La şi o că orice tehnică să ci ce filo­ cum unui că e nu o lip­ e de Se ie­ con­

C

artistică constatăm aceşti zofie din putem filozofie sită de niciodată ştiinţei, vădeşte, pline şite ment aceea, ielnic, idei, destul tentici. pentru siunii, şi consecvent filozofie

trimite

filozofie, ordinul nu din drept prea

trebuie ştiu o la

evidenţei,

maeştri ne s-ar

scenei cele

vorbind, urmă, din

putea,

descifra,

totalitatea descifra sau

p r a c t i c i i l o r , aşa opera c că Necazul pentru la intelectuale, nivelul destul unei a artistice. regizori, unui că deşi. spaţiu operează sprijinul marilor a directă

filozofie tocmai rigorii de nu activă

romancier

dramaturg.

implicită, regimul destul de în

aceea sfera că,

realizării fără

astfel,

disci­ profe­ instru­ dc do au­ loc neîndo­

filozofice, exclusiv au de au n-au de S-a uz

teoriile

din

practica limitată

valoarea regizori

personal. la

I'oate o şi au

tocmai mişcare

marii

pomeniţi, un

contribuit putut generos vădit

anume

crea că

teoretic

pentru

continuatori lăsat destul

epigoni.

cum v o m înţelege m a i lesne d e u n d e — şi. d e f a p t , acesta e m i e z u l p r o b l e ­ m e i pe care o r i d i c — necesitatea u n e i f i l o z o f i i a r e g i e i , sinteză întemeiată pe vasta e x p e r i e n ţ ă a t e a t r u l u i u n i v e r s a l . Se vorbeşte f o a r t e a d e s e a — şi n u n u m a i l a n o i , p e n t r u că f e n o m e n u l este u n i v e r s a l — de excesele r e g i e i . C î n d e v o r b a , î n s ă , să le i d e n t i f i c a m , se î n t î m p l ă să f i m î n m a r e d i f i c u l t a t e , în afară d o a r d e c a z u r i l e cînd ele sînt, în m o ­ dul cel m a i e v i d e n t , manifestări ale unui talent mediocru, ale unei joase pregătiri profesionale sau ale unui spirit mi­ metic, mai primejdios în teatru ca o r i u n d e , p e n t r u că a i c i e î n c u r a j a t d e însuşi s p i r i t u l m i m e t i c al t e a t r u l u i . A b u z u l cel m a i curent — în o r i c e c a z , a c e l a c a r e s a r e în o c h i i m e d i a t — este intervenţia î n t e x t , m a i puţin interpolările, c i l tăieturile. N u încape î n d o i a l ă , i n s ă , că t ă i e t u r i l e sînt u n e o r i ine­ v i t a b i l e şi c ă e l e v o r c o n t i n u a să f i e p r a c ­ ticate. Chestiunea rămîne, finalmente, o pro­ blemă de cultură, de tact. de bun-gust, de simţ al e c h i l i b r u l u i , adică o p r o b l e m ă în care h o t ă r î t o a r e e c o n ş t i i n ţ a c ă c e e a ce se a m ­ p u t e a z ă n u este o c a n t i t a t e d e c u v i n t e , c i o p a r t e d i n f i i n ţ a şi d i n p o e z i a d r a m e i . D a r , cum s p u n e a m , aceasta este i n t r u z i u n e a cea mai p e r c e p t i b i l ă ş i . d o a c e e a , p o a t e şi c e a m a i puţin nocivă. Exista f o r m e de a b u z m a i s u b t i l e , c î n d s p i r i t u l r e g i e i ţ i n e să se s u b ­ s t i t u i e — ca în u n e l e p o v e s t i r i f a n t a s t i c e — spiritului o r i g i n a l al a u t o r u l u i . Sînt substi­ t u i r i întemeiate pe o i n t e r p r e t a r e deviată a o p e r e i ; e l e s î n t şi c e l e m a i primejdioase, p e n t r u că. dacă p u b l i c a r e a integrală a piesei p o a l e să i g n o r e z e a m p u t a ţ i i l e f o r t u i t e şi s5 reală a t e x t u l u i , o restabilească a u t o r i t a t e a falsă i n t e r p r e t a r e p o a t e să g r e v e z e m u l t t i m p difuziunea şi înţelegerea operei. 0 aseme­ n e a f a l s ă i n t e r p r e t a r e n u e s t e , c u m sc c r e d e d e o b i c e i , o s i m p l ă c h e s t i u n e d e c u l t u r ă şi de n i v e l critic. Intră aici în acţiune f a c t o r i foarte diverşi, c u m ar f i influenţa fabuloasă a c i n e m a t o g r a f i e i , în care h o t ă r î t o a r e e p o ­ ziţia preponderentă a r e g i z o r u l u i , sau ele­ mente ale tehnicii şi sugestiile provenite d i n sfera a i l o r arte, care modifică reprezen­ tarea tradiţională a l u m i i . C u m u l a r e a e x t r a o r ­ dinară de m i j l o a c e de sugestie îngăduie, une­ o r i , r e g i z o r u l u i să i m a g i n e z e o reprezentare p e c a r e d r a m a t u r g i a o p e r e i n u o s u s ţ i n e . Se produce, cu alic cuvinte, uneori, n u un s i m p l u decalaj între reprezentarea dramatur­ g u l u i şi a c e e a a r e g i z o r u l u i — l u c r u l a c e s t a se î n t î m p l ă d e r e g u l ă şi n i c i c ă s-ar p u t e a altfel — ci u n a d e v ă r a t divorţ. F o a r t e sen­ s i b i l , p r i n c h i a r p o z i ţ i a sa e c h i v o c ă , l a g r a ­ niţa d i n t r e l u m e a i d e a l ă a p i e s e i şi lumea reală a s c e n e i , r e g i z o r u l este i s p i t i t , în l i p s a u n u i t e x t a d e c v a t v i z i u n i i s a l e g e n e r a l e , să-şi i m p u n ă viziunea oricărui text. Cînd t e x t u l e i l u s t r u , o f a c e c u s e n t i m e n t u l că-i propune o n o u ă e x i s t e n ţ ă , că-i o f e r ă , î n o r i c e c a z , u n e l i x i r de viaţă lungă ; cînd e u n t e x t mize­ r a b i l , o f a c e c u s e n t i m e n t u l că-1 î n n o b i l e a z ă . Se î n t î m p l ă , f i r e ş t e — d e s t u l d e r a r , t o t u ş i , se î n t î m p l ă — , c a r e g i z o r u l d e t e a t r u , c a fi

A

4

www.cimec.ro

r e g i z o r u l n!r- f i l m , să s i m t ă n e v o i a d e a găsi un acord absolut între ceea re regizează si f e l u l c u m r e g i z e a z ă : a t u n c i , t e n d i n ţ a d r a ­ m a t u r g u l u i ce e x i s t ă l a t e n t în e l p r i n d e c o r p s u l ) î n f ă ţ i ş a r e a u n e i p i e s e d e t e a t r u şi a c e a s t ă piesă a r e g i z o r u l u i e s t e , s u b r a p o r t t e o r e t i c , f o a r t e s e m n i f i c a t i v ă . î n t r - a d e v ă r , c î n d se î n ­ t î m p l ă ea u n u l d i n t r e aceşti r e g i z o r i i n t e l i ­ g e n ţ i , ca A r t a u d , să s c r i e p i e s e d e t e a t r u , v o m f i o b l i g a ţ i să c o n s t a t ă m că d r a m a t u r g i a l o r este f o a r t e c u m i n t e . în o r i c e c a z . mult mai puţin zgomotoasă, m u l t m a i convenţio­ nală decît le sînt i d e i l e . L u c r u n u c h i a r c u t o t u l «le m i r a r e , d a c ă s t a i să l e g i n d e ş l i că structura dramatică propriu-zisă. întemeiata pe d i a l o g , este u n a d i n t r e c e l e m a i vechi şi n u n r e z i s t e n t e s t r u c t u r i a r t i s t i c e , şi că n i c i u n a d i n t r e r e v o l u ţ i i l e t e h n i c e în t e a t r u n u a putut atinge esenţa dramei. Oricît ar părea d c c u r i o s , între o reprezentaţie escliiliană şi o r e p r e z e n t a ţ i e modernă poale sa f i e — şi p r o b a b i l că şi este — o d e o s e b i r e ea d e la c e r l a p ă m î n t . d a r u n tcţxt e s c h i l i a n p u s a l ă t u r i , să z i c e m , d e u n u l b e c k e l l i a n , ne v o r r e l e v a , s u b r a p o r t u l s t r u c t u r i i d r a ­ matice a t e x t u l u i , m a i m u l t e a s e m ă n ă r i >i m a i p u ţ i n e d e o s e b i r i decît a r f i de aşteptat d e l a d o i poeţi d r a m a t i c i d e s p ă r ţ i ţ i d e d o u ă m i i d e a n i d e t e a t r u şi ţ i n î n d d e d o u ă c i v i ­ lizaţii, fiecare cu alt orizont mental, in sfîrşit. p r i n t r e t o a t e cauzele posibile care s t a u . la u n m o m e n t d a t . la o r i g i n e a pome­ nitului divorţ dintre r e g i e şi dramaturgie, un e deloc. cred. neglijabilă impresia ric vetust pe care o întreţine în sînul unei instituţii dedicate, inevitabil, spectatorului contemporan, imensul r e p e r t o r i u al drama­ turgiei acumulate. Chiar simplul fapt că, p e n t r u a a v e a în m i n ă . la o r a 1 2 , o p i e i ă , r e g i z o r u l t r e b u i e să a ş t e p t e ca ea să f i fost, scrisă p î n ă l a o r a u n s p r e z e c e , e d e s t u l să-i dea r e g i z o r u l u i s e n t i m e n t u l n e l i n i ş t i l o r c ă sc a f l ă c u u n ceas î n a i n t e a d r a m a t u r g u l u i . Ε d e c a l a j u l , aş zice. d e f u s o r a r d i n t r e lumea i d e a l ă a a r t e i şi a c e e a , r e i d ă , a s p e c t a c o l u l u i . R e g i z o r u l c a r e n u ştie să-şi p o t r i v e a s c ă c e a s u l d u p ă o r a r u l a r t e i riscă să g r e ş e a s c ă . G r e ş e a l a sa cea m a i f r e c v e n t ă , a i c i . este consecinţa unei a n u m e confuzii a s p i r i t u l u i critic, i a r numele acestei greşeli este confuzia stilu­ rilor. I n comedie, o asemenea confuzie poate să s p o r e a s c ă v e s e l i a ; în d r a m ă , e u c i g ă t o a r e : p e n t r u c ă . a i c i , e f e c t u l este a p r o x i m a t i v a c e l a pe c a r e l-ar p r o d u c e o simfonie de Bacii transcrisă p e n t r u j a z z : d i n g r a v i t a t e a origi­ nară n u m a i r ă m î n e n i m i c .

ticolul unui t î n ă r şi t a l e n t a t r e g i z o r , f o a r t e independenţa a r i e i sale, a l t f e l zelos pentru spus. p e n t r u „ a u t o n o m i a r e g i e i " . Bineînţeles, nu e v o r b a de a nega r e g i z o r u l u i s t a l u l u i unui artist creator. D a r nici n u se poate o artă liberă de orice legislaţie. concepe Există. în o r i c e a r t ă , u n p r i n c i p i u al s u p u ­ n e r i i l a o b i e c t , şi a d e v ă r a t a l i b e r t a t e î n a r t ă este înţelegerea legislaţiei o i s p e c i f i c e . Ş t i u , c i r c u l a u , şi m a i c i r c u l ă , s p i r i t u a l e c o g i t a ţ i u n i d e t i p u l : „ G e n i u l îşi f a c e p r o p r i i l e s a l e l e g i ' ' . E , fireşte, o v o r b ă g o a l ă ! N i c i u n g e n i u n u e s l e d e s t u l d e m a r e să c r e e z e l e g i î n a r t ă ; e d e a j u n s d u c ă le d e s c o p e r ă . G e n i u l , a i c i , se manifestă in c a p a c i t a t e a d e a f o l o s i în bene­ f i c i u l s ă u l e g i l e o b i e c t i v e a l e a r t e i . S a u , alt, p r e c e p t , l a f e l d e s p i r i t u a l şi l a f e l d o î n d o ­ i e l n i c : „ L e g i l e sînt f ă c u t e c a să f i o c ă l c a t e " . Chiar dacă o asemenea propoziţie, transpusă în o r d i n e a a r t e i , a r p u t e a f i a d e v ă r a t ă , încă a r t r e b u i să o b s e r v ă m c ă , p e n t r u ca să f i e c ă l c a t e , e n e v o i e , m a i î n t î i . ca l e g i l e să f i e cunoscute. C î n d s p u n că p e î n t r e g t e r i t o r i u l t e a t r u l u i universal se s i m t e necesitatea unei estetici c o e r e n t e a r e g i e i , n u v r e a u să a f i r m — l u ­ c r u l , s p o r . se î n ţ e l e g e d e l a s i n e — că a r l i p s i s t u d i i în această direcţie. Dimpotrivă, bibliografia problemelor teoretico ale regiei e s t e d e p e a c u m f a n t a s t i c ă şi n u m-aş m i r a d e f e l d a c ă aş a f l a că u n d e v a , î n v a s t u l i m ­ p e r i u a l t e a t r u l u i , l a n o i s a u p e a i u r e a , se e l a b o r e a z ă , d a c ă n u c u m v a e p e c a l e să şi a p a r ă , o asemenea l u c r a r e sistematică do este­ tică a r e g i e i . N u m a i că o a s e m e n e a l u c r a r e î n c ă η -a a p ă r u t . S î n t e m î n t r - u n d o m e n i u in care. ca î n multe alte d o m e n i i ale artei, p r a c t i c a p r e m o r g o t e o r i e i . S-au s c r i s t r a g e d i i pe v r e m e a cînd n u exista n i c i o teorie a t r a g i c u l u i , şi n i c i u n r o m a n c i e r n u aşteaptă elaborarea unei estetici sistematice a roma­ n u l u i p e n t r u ca să s c r i e r o m a n e . E s t e e v i d e n t că t e a t r u l n u aşteaptă nicăieri u n c o d , p e n ­ t r u ca r e p r e z e n t a ţ i a t e a t r a l ă să f i o p o s i b i l ă . N u n e v o m f a c e n i c i i l u z i a că o a s e m e n e a estetică a r e g i e i se p o a t e e l a b o r a d o p e o z i p e a l t a . N-aş v r e a . d o a s e m e n e a , a t u n c i c î n d v o r b i m d e o estetică a r e g i e i , să ne-o i m a ­ g i n ă m ca p e u n s i s t e m d e n o r m e pe caro ar f i d e s t u l să-1 î n v e ţ i p e d i n a f a r ă n e u t r u c a să poţi face r e g i e perfectă. Ε absolut sigur că, şi d e ş-ar e l a b o r a o a s e m e n e a e s t e t i c ă , ea n-ar p u t e a f i o estetică v a l a b i l ă p e n t r u ţ o a l ă d u r a t a v i i t o a r e a t e a t r u l u i , şi e şi m a i g r e u d e c r e z u t că a r p u t e a f a c e i n u t i l t a l e n t u l şi t o t c e e a ce i m p l i c ă f o r m u l a u n u i t a l e n t spe­ cializat : cultură mare. fantezie creatoare, bun-gust. p ă t r u n d e r e psihologică, o percepţie critică a o p e r e i d r a m a t i c e , cunoaşterea p r o ­ priu-zisă a t e h n i c i i t e a t r a l e . U t i l i t a t e a unei asemenea estetici — oricît de l i m i t a t ă , p r i n d e s f ă ş u r a r e a i n f i n i t ă a s p i r i t u l u i — s-ar j u s l i f i c a î n d e a j u n s , d a c ă l-ar o b l i g a p e r e g i z o r să m e d i t e z e î n t e r m e n i a d e c v a ţ i l a f u n c ţ i a şi l a l i m i t e l e a r t e i sale. Cînd u n C a m i l P e t r e s c u , l a n o i , se a r a t ă p r e o c u p a t . î n c ă a c u m vreo p a t r u z e c i sau cincizeci de a n i , d e m o d a l i t a t e a estetică a t e a t r u l u i , el e x p r i m a mai mult
1

u a m d e g î n d , f i r e ş t e , să f a c acum inventarul tuturor primejdiilor care pîndese r a p o r t u r i l e d i n t r e dramaturgie şi r e g i e . V r e a u numai să s u b l i n i e z c i t d o i m p o r t a n t ă p o a t e să f i e e l a b o r a r e a ' " u n e i es­ tetici c u r e . î n t e m e i a t ă pe e n o r m a experienţă a a l i t o r m i l e n i i de t e a t r u , ar identifica legis­ laţia s p e c i f i c ă a r e g i e i , f u n c ţ i a e i m a j o r ă şi limitele e i , în raporturile cu dramaturgia. Citeam, deunăzi, n u fără oarecare u i m i r e , ar­

N

www.cimec.ro

5

decît care el a

o a

nemulţumire fost în atîtca unei de a glas

dc

d r a m a t u r g ; cn un adînci în Ε invincibile

unul în

Nu vine

se din

poate sfera un

închipui de Craig,

tin

Appia,

care

pro­ fără un Co­ Reinfără fără mare

privinţe tendinţe mai

precursor, tendinţe haosul că o legislaţii care multe re­

cultură fără şi

germană, Gorki : un un

dădea

Wagner ; peau, hardt, Camus, pînă că fără fără

Shakespeare ; Romains : un Jouvet, Claudel, regizor la Paris, un explicabil destin. are în nu regizor acest se pot fără un

mişcarea aparent înţelegere i-ar este din giei. cruţa ceea

teatrala, al lumii filozofică

celei cânta a

Stanislavski,

fără

Cchov şi J u l e s Barrault, dat Ibsen la nici şi

inteligenţei,

o ordine sale în în

Gide ; un n-au apărut un

fenomenale. propriei nostru greşeli, numi, scenă,

sigur

Ilofinannstahl ; Montherlant,

Giraudoux scandinavii n-au astăzi la

eminentului multe şi ce am putea

confrate, fine,

fără

fără

Anouilh ; Faptul că un re­ mai un şi

regizorul,

raporturile

Strindberg. că

dintre

dramaturgie

infidelităţile

italian

regizează Roma, este de îşi unui cu

suedez gizează lume acut al

regizează care ca fi şi

român tot Dar

Washington, comunică, orice comunităţi artist,

într-o

sentimentul

unei

D
regie e mai care pentru textul tice, Dacă avem care cu

ar, care nu

mai ne

există dorim Dacă să

un o c

motiv

major a că ca

pentru acestor nici să υ nu se regie epoca este, con­ artis­ teatru. înşală, în anii ast­ tra­ con­ îmbogăţi

regizor, nu şi tre. şi pot

rădăcinile

clarificare adevărat o că, pentru

afinităţile geografic, desluşi Un oriunde

l u i . Rădăcinile decît la aici, afinităţile care

român punct forma noas­ oricînd mică

raporturi. poate puţin

creeze

dramaturgie, de o In care în

lui

adevărat şi

decît

şcoala inspiră

dramaturgiei orice, cea are că alte mă dc nici care mai

impună, s-o noastră,

o dramaturgie înţeleagă pe acest larg al spaţiu

arc nevoie geografic au mari piese nu

regizor nu-mi Prefer e

regizează

s-o r e p r e z i n t e .

încredere. gia un

regizorul foarte

preferin­ dramatur­ el va fi ex­ vor drama­ să-şi îndoiesc

n o i toţi, R o m â n i a , mai cîtorva cîteva importante

apărut, de ne că,

ţe. I a r d a c ă originală, străin Un pe

preferinţele teritoriul Dar

l u i ignoră probabil uricărei eu nu

izbînzi

şi

sensibilitatea destule v i n , acest opere numai epocii de stă mai care solide motive corp de un pe

noastră să dramatic seamă. Se

turgii. porte că unii

simplu

tehnician

exersat

credem

inteligenţa. dintre

sc v a

tinerii

regizori

astăzi

unele

realizează, d i n sfera ivit 0 să-şi din

fi m a r i i regizori de mîine. 0 aceea săşi, altele, asemenea pc dc care un vastă de activitate afirmare ! de teoretică ca E, ca în­

fel, n u diţiei diţiile regia rică cele

impuls care o

venit trăim. 0

l i t e r a r e , c i şi u n trebuie, că de

îndemn

o imaginăm spaţiu revistei

are nevoie, specialitate,

asemenea formeze isto­ ei pe s-au

printre carc-i

dramaturgie

neapărat, regia cultură şi

spaţiul

are nevoie. s-au

experienţă la în

stă l a d i s p o z i ţ i e . Inutil, spus aici care poate, are în să adaug : pe un tot ceea dc ce am adi­

mărturie sferei

succesele origine, care

întemeiat,

vedere

acea f o r m ă text

teatru

dramaturgia

se î n t e m e i a z ă

organizat,

format marii regizori.

că p e o p e r a

dramatică.

www.cimec.ro

IDEI LA RAMPĂ
• VASILE NICOROVICI

Lectura realului sau cunoaşterea vieţii şi a naturii umane
M a i tînăr f i i n d , e r a m gata, în orice cl pă, să s c r i u d e s p r e c u n o a ş t e r e a v i e ţ i i . M i se p ă ­ rea l u c r u l cel m a i I u î n d e m î n ă . C u t i m p u l , î n s ă , a m î n c e p u t să î n ţ e l e g c ă t e m u a s t a , ca o r i c e l u c r u în aparenţă simplu şi e l e ­ m e n t a r , p r e s u p u n e m a r i c a p c a n e şi s e r v i t u t i . P r i m a d i n t r e ele, devenită prejudecată, de­ rivă d i n f a p t u l că m a i f i e c a r e trăieşte c u i m p r e s i a că este e x p e r t î n m a t e r i e . D e a i c i , şi r e v e r s u l s n o b a l acestei atitudini, care c o n s i d e r ă t e m a c a s i m p l i s t ă şi d e p ă ş i t ă . U n i i d i n t r e s c r i i t o r i m a i p ă s t r e a z ă şi a z i u n a e r bănuitor, cînd o a u d enunţată, văzînd în ea u n s u b t e r f u g i u t e o r e t i c , p e n t r u a-i o b l i g a să t r a t e z e r e a l i t a t e a inii-mi mod fotografic. Într-un f e l . au dreptate, fiindcă termenul, d n g m a t i z u t într-o v r e m e , d e v e n i s e u n c r i t e r i u pentru reprezentarea realului. D a r nu potri­ vit adevărului concret, a l faptelor, ci p o t r i v i t u n u i a d e v ă r p r e f a b r i c a t d i n b i r o u , d c către îndrumători c a r e , deşi n u cunoşteau nimic dintr-ale vieţii, îi „ î n v ă ţ a u " c i — c u l m e a ! — pe s c r i i t o r i „ c u m se p e t r e c l u c r u r i l e î n r e a ­ l i t a t e " . D i n p ă c a t e , această m e t e a h n ă , pitită p r i n b i r o u r i l e cîte u n e i e d i t u r i , s a u v r e u n u i teatru, subzistă şi a z i , c d r e p t , î n forme mai „ e v o l u a t e " , d c v r e m e ce p r e o p i n e n t u l , c a r e n u s-a m i ş c a t d e p e s c a u n u l l u i o v i a ţ ă , te a d m o n e s t e a z ă — c u m a m p ă ţ i t c h i a r e u însumi c u u n r o m a n despre H u n e d o a r a —
;

f o l o s i n d , d e a s t ă d a t ă . t e r m e n i d e estetică s t r u c t u r a l i s t ă , că realităţile trăite a i e v e a d e către m i n e sînt false, deoarece n u c o r e s p u n d cu . . i m a g i n i l e despre viaţă", zămislite, a r b i ­ t r a r , în c a p u l s ă u . E x e m p l e l e s-ar p u t e a î n m u l ţ i , d a r m ă l i ­ mitez d o a r l a acestea ; ele sînt suficiente pentru a d e m o n s t r a existenţa unui interes real, d a r şi a u n o r c o n f u z i i , care cer o a t e n t ă şi l ă m u r i t o a r e d i s c u ţ i e , î n t r - o c h e s t i ­ u n e vitală p e n t r u s p o r u l necesar în calitate a l l i t e r a t u r i i n o a s t r e , p e c a r e n o - a m şi o b i ş ­ nuit a o denumi literatura deceniului opt. Dar a convoca spiritele tutelare ale literelor, fie româneşti, fie universale, p e n t r u a dove­ di importanţa observării atente, echivalînd cu adevărate s t u d i i , în vederea aprofundării moravurilor sociale sau a n a t u r i i umane, m i se p a r e u n a r g u m e n t d c o r d i n u l e v i d e n ­ ţei e l e m e n t a r e . D e a c e e a , ani-aş p e r m i t e a cita pe u n m a r e clasic, d i n afara breslei lite­ r a r e , d a r c a r e . d e ş i s-a o c u p a i d e u n d o m e ­ n i u a b s t r a c t şi m a i î n d e p ă r t a t d e r e a l i t a t e a c u r e n t ă — c u m c f i l o s o f i a — η -a p r e g e t a t , t o t u ş i , să se d e c l a r e d r e p t c e l m a i c o n v i n s adept al studierii nemijlocite a realului (ci­ t e z ) : „ Ş i , h o l ă r î n d i H m ă să n u m a i c a u t a l t ă ş t i i n ţ ă d e c î t a c e e a p e c a r e a ş p u t e a - o găsi î n m i n e î n s u m i şi î n m a r e a c a r t e a l u m i i , m i - a i n întrebuinţat restul tinereţii pentru a călă­ tori... cunoscînd oameni c u fel de fel de c a r a c t e r e şi d e d i f e r i t e c o n d i ţ i u n i , s t r î n g î n d n e n u m ă r a t e experienţe, p u n î n d u - m ă la încer­ care pe m i n e î n s u m i î n împrejurările pe care s o a r t a m i l e h ă r ă z e a şi f ă c î n d pretutindeni r e f l e c ţ i i a s u p r a l u c r u r i l o r c a r e m i se î n f ă ­ ţ i ş a u . . . " F i l o s o f u l se n u m e ş t e D e c a r t e s . i a r c i ­ t a t u l p r o v i n e d i n „Discurs asupra m e t o d e i " , cartea care marchează desprinderea gîndirii lui, precum şi a g î n d i r i i e u r o p e n e , d e s u b tutela d o g m e l o r scolastice. Cn p e n t r u a n e dovedi nu numai importanţa c a p i t a l ă , ca obiect de studiu, a ceea ce f i l o s o f u l n u ­ m e ş t e marea carte a naturii, d a r m a i ales importanţa f a p t u l u i că, în a n u m i t e perioade istorice, d e p r o f u n d e p r e f a c e r i , s t u d i u l acestei m a r i cărţi a l u m i i p o a t e p r e v a l a c h i a r a s u p r a cercetării învechitelor tratate voluminoase. Căci s î n t a s t f e l d e m o m e n t e i s t o r i c e , î n c a r e r e a l i t a t e a î n p l i n ă r e v o l u ţ i e îşi s c r i e Învă­ ţămintele mai rapid decît p r i d i d e s c cărţile. P r o f i t d e cele spuse m a i s u s , p e n t r u a atrage Iuarea-aminte, dacă mai c nevoie, că p r e f a c e r i similare, d a r în r i t m u r i mult m a i repezi, le trăim n o i ,cei d i n secolul X X . Şi m a i ales n o i , c e i a f l a ţ i într-o ţară c u r i t m u r i prioritare pe plan mondial, fapt c i r c i m p u n e s c r i i t o r i l o r , p e n t r u a se m e n ţ i n e î n a c t u a l i t a t e , să se d e p r i n d ă a c i t i nemijlocit r e a l i t ă ţ i l e d i n a m i c e î n s c r i s e î n Marea Carie a Revoluţiei Socialiste Româneşti, în plină desfăşurare. N u poate f i exclus, desigur. i u n p r o c e d e u m a i o c o l i t şi m a i l e n t . Ca s c r i ­ itorii să a ş t e p t e , a d i c ă , să se î n t o c m e a s c ă m a i î n t î i t r a t u t e şi s t u d i i d e s p r e a c e s t e r e a ­ l i t ă ţ i , p e n t r u c a , p e b a z a l o r , e i să r e a l i z e z e opere d e g e n e r a l i z a r e artistică. D a r asta a r însemna o întîrzicre de decenii, dacă n u
}

www.cimec.ro

7

c h i a r d e o g e n e r a ţ i e , şi m ă î n t r e b d a c ă u r ­ maşii ne v o r i e r t a n e î m p l i n i r e a de a n u fi dat mărturiile fierbinţi ale epocii pe care sau a n i trăit-o, c u toate scuzele, m a i m u l t m a i p u ţ i n p l a u z i b i l e , p e c a r e le-am invoca. A ş a d a r , r e a l u l t r e b u i e citit, n e m i j l o c i t , în­ tocmai ca o c a r t e . Si această lectură, de fapt studiu m u l t i l a t e r a l şi a p r o f u n d a t , tre­ b u i e e f e c t u a t ă l a t o a t e n i v e l u r i l e p e c a r e Ic presupune structura lui complexă (a rea­ l u l u i ) , î n c e p î n d eu înfăţişările (semnele) ex­ t e r i o a r e , f a p t e şi î n t î m p l ă r i c o t i d i e n e , şi p î n ă la s e n s u r i l e l u i a d î n c i , de o r d i n i s t o r i c . E s t e c a z u l d e a f i r i s i p i t ă o p r e j u d e c a t ă , şi a n u ­ m e c ă i n v e s t i g a r e a şi redarea realului "ono­ rează schematismul artistic. Absolut fals ! Schematismul n u este o caracteristică a rea­ l u l u i , c i a ficţiunii, caro creează reprezen­ t ă r i s i m p l i s t e a l e v i e ţ i i , g e n e r a l i z î n d p r i p i i şi fără a f i a p r o f u n d a t o b i e c t u l descris. R e m e ­ d i u l constă t o c m a i în e f e c t u a r e a u n o r „lec­ t u r i do s t u d i u " , n u doar asupra u n o r fapte dispersate, ci asupra î n t r e g u l u i c o n t e x t so­ c i a l , p e n t r u c a , l a n i v e l u l c e l m a i a d i n e , să poată f i descifrată însăşi condiţia umană u n i v e r s a l ă , a ş a c u m se d e z v ă l u i e ea o b s e r ­ v a t o r u l u i , î n c i r c u m s t a n ţ e l e d e l o c şi d e t i m p ale revoluţiei socialiste româneşti. I n u l t i m ă analiză, d u p ă opinia m e a , o astfel de lec­ tură ar putea f i considerată suficientă, în m ă s u r a î n c a r o ea d e v i n e c a p a b i l ă să p u n ă î n v a l o a r e logica realului. A d i c ă , acea s u m ă d e j u d e c ă ţ i şi a r g u m e n t e , p r i n c a r e se d e z ­ v ă l u i e , î n a n u m e î m p r e j u r ă r i s o c i a l e şi i s t o ­ r i c e , c o m p o r t ă r i l e o a m e n i l o r , o p ţ i u n i l e şi m o bilurile lor fundamentale. J u d e c ă ţ i şi mobi­ l ă r i p e t e m e i u l c ă r o r a o a m e n i i se i n t e r e o n d i ţ i o n e a z ă , p e n t r u a-şi a s u m a m i s i u n i d e i m ­ p o r t a n ţ ă istorică. C u a l t e c u v i n t e , este v o r b a d e logica vieţii, p o t r i v i t c ă r e i a se c o n f i g u ­ r e a z ă b i o g r a f i i şi d e s t i n e , o r i e v e n i m e n t e s o ­ ciale. Cunoscînd acest mecanism fundamen­ t a l , î n t o a t ă d i v e r s i t a t e a şi c o m p l i c a ţ i a l u i , scriitorul devine a p t să c r e e z e , l a rîndu-i, personaje, c o n f l i c t e , desfăşurări sociale, care poartă g i r u l r e a l u l u i , a l adevărului, al cre­ dibilităţii. D a r , a f i r m î n d t o a t e a c e s t e a , b ă n u i e s c c ă aş putea f i î n v i n u i t , şi n u fără oarecare în­ d r e p t ă ţ i r e , că î n c e r c o p l e d o a r i e p r o domo, c a r e p o r t e r şi c a a d e p t a l l i t e r a t u r i i n e f i c ­ t i v e , ce m ă a f l u . F i i n d c ă o p e r a d e a r t ă e s t e un produs m i j l o c i t , o c o n v e n ţ i e , şi n u în toate c a z u r i l e logica vieţii d e v i n e , automat, şi l o g i c a d u p ă c a r e se c o n f i g u r e a z ă persona­ j e l e şi c o n f l i c t e l e c u p r i n s e î n t r - o c a r t e s a u într-o piesă. I n t r u c î t , î n a s e m e n e a o p e r e , r e ­ alitatea obiectivă, trecută p r i n f i l t r e l e ficţiu­ n i i , poate căpăta reprezentări simbolice, m e ­ taforice, fantastice etc. Aceste reprezentări cer o înlănţuire a i m a g i n i l o r p o t r i v i t unui m o n t a j p o e m a t i c , eseistic, o r i analog v i s u l u i . Fenomenul ţine do mentalitatea modernă, î n t r u c î t . n u n u m a i î n a r t ă , d a r şi î n ş t i i n ţ a m o d e r n ă sînt u t i l i z a t e o m u l t i t u d i n e de de­ ducţii logice, n u m i t e neeuclidiene, p r i n i n ­ t e r m e d i u l cărora sînt e x p l i c a t e realităţi ( d i n m i c r o s a u m a c r o c o s m ) , cc c o n t r a z i c i n t u i ţ i i l e ,

ca şi l o g i c a s i m ţ u r i l o r c u r e n t e , c a r e n e e l u ­ dează p r i n t r e realităţile c o t i d i e n e . L u î n d act de aceste realităţi alo secolului, .partidul n o s t r u , î n c e p î n d cu cel de al I X - l e a c o n g r e s , a lăsat c r e a t o r i l o r d e artă d e p l i n a libertate în alegerea f o r m e l o r de e x p r i m a r e . I n func­ ţie, însă, d o u n c r i t e r i u o r d o n a t o r , c e r u t d i n Ir-o n e c e s i t a t e i n t e r i o a r ă a d i v e r s i t ă ţ i i î n s e ş i , î n ţ e l e a s ă n u ca o d i s p e r s a r e h a o t i c ă , c i ca u n i n s t r u m e n t de construcţie culturală. De fapt, u n p r i n c i p i u asemănător de or­ d o n a r e se m a n i f e s t ă şi î n m a r c a diversitate a ş t i i n ţ e l o r m o d e r n e , în r i t u l u i c ă r o r a l o g i c a geometriei euclidiene joacă rolul unui fac­ t o r c o m u n , do m e d i e r e . F i i n d c ă , p i u ă în cele d i n urmă, descoperirile realizate p r i n metode neeuclidiene necesită a f i „ t r a d u s e " î n ter­ menii intuiţiei cotidiene, spre a putea fi transmise, ca b u n c u l t u r a l , speciei umane. O r , o a s t f e l d e n e c e s i t a t o f u n c ţ i o n e a z ă şi î n domeniul literelor, atunci cînd logica realu­ l u i este coroborată c u m a r e a diversitate de logici paralele, propuse de ficţiune. Şi în acest caz, aceste logici propuse do ficţiune t r e b u i e să a i b ă în v e d e r e , n e î n c e t a t , logica f u n d a m e n t a l ă , a r e a l u l u i , d i n c a r e îşi t r a g obîrşia. D e aceea, logica aceasta, dc obîrşie, t r e b u i e a f i s l u d i a t ă şi c u n o s c u t ă , c h i a r şi d e c e i c a r e se l a s ă î n v o i a c e l e i m a i a v î n tale fantezii. Fiindcă şi fantezia are un s e n s , c a r e , l a n i v e l u l e i c o l m a i a d î n c , se întilncştc c u sensul realului istoric. Pentru c a , î n a c e s t f e l , o p e r e l e e i să p o a t ă deveni b u n u r i c u l t u r a l o , d e c i b u n u r i c a r e să p o a t ă fi a s u m a t e şi a s i m i l a t e de specia umană. A l t f e l , invenţiile solipsiste, fără n i c i u n f e l de contingenţă cu logica r e a l u l u i , v o r cădea, d u p ă c e ş o c u l s u r p r i z e i se v a f i consumat, într-o i r e m e d i a b i l ă d e s u e t u d i n e . Susţin, deci, că logica realului trebuie c u n o s c u t ă şi a v u t ă î n v e d e r e d e t o ţ i lite­ raţii. Cu o singură d e r o g a r e , d c n u a n ţ ă , a b ­ s o l u t necesară ( p e n t r u a se e v i t a , a s t f e l , o prejudecată de o r d i n dogmatic cc c o n t i n u ă a s t ă r u i ) , şi a n u m e , c ă l e c t u r a r e a l u l u i n u t r e b u i e efectuată d u p ă acelaşi t i p i c , i n d i f e ­ r e n t dacă cel î n cauză e p r o z a t o r , p o e t sau critic literar. Fiindcă, după opinia mea, pro­ cesul pătrunderii în r e a l este t o t atît de specific, d e o r i g i n a r şi d o o r i g i n a l , ca şi c r e a ţ i a î n s ă ş i , c u c a r e , î n u l t i m ă i n s t a n ţ ă , se contopeşti» în m o d o r g a n i c . A i c i n u p o t f i p r e s c r i s e reţete, d e o a r e c e l e c t u r a r e a l u l u i n u înseamnă doar contact d i r e c t cu t e r e n u l , ci şi a c t d e m e d i t a ţ i e . Ş i , d e a c e e a , s î n t c a z u r i în care u n b u n observator extrage, d i n t r - u n mai multă esenţă, decît singur eveniment, u n a l t u l , superficial, care a a d u n a t o sume­ denie do f a p t e , d a r cărora n u le-a î n ţ e l e s tîlcul. O r i c u m , însă, îmi p e r m i t , lotuşi, a sugera a n u m i t e căi, a n u m i t e direcţionări con­ crete, observînd. do pildă, că, p e n t r u un poet, d o t a t cu m a r e sensibilitate, sînt s u f i ­ c i e n t e c o n t a c t e l e d e c l a n ş a t o a r e d e ş o c u r i e¬ m o ţ i o n a l e o r i d e stări l i r i c e . I n s c h i m b , p e n ­ tru dramaturg, şocurile r e a l u l u i t r e b u i e să d u c ă p î n ă l a sesizarea u n o r stări c o n f i i c t u -

8

www.cimec.ro

n i e . c a şi l a d e s c o p e r i r e a u n o r m ă ş t i u m a n e , î n s t a r e d e a e x p r i m a p e r s o n a j e . C i t îl p r i ­ veşte p e s c e n a r i s t u l d e f i l m . p ă t r u n d e r e a în c o n c r e t t r e l i u i e să m e a r g ă u n e o r i , i n f u n c ţ i e d e t e m a aleasă, p î n ă la d e p i s t a r e a amănun­ t u l u i p l a s t i c o r i t e h n i c . ( A se a v e a î n v e d e r e , de p i l d ă , acele p e l i c u l e , b a z a t e pe tensiunea provocată de un accident tehnic, în aşa măsură încît dezamorsarea unei bombe, ori exilarea prăbuşirii unui a v i o n , i n t r ă ca u n coeficient a r t i s t i c esenţial în cadrul desfă­ ş u r ă r i i c o n f l i c t u l u i . ) C i l îi p r i v e ş t e p e cri­ t i c i , „cartea d c c i t i r e a r e a l u l u i " a r t r e b u i să i n t r e f i r e s c în bibliografia lor profesio­ n a l ă , alături de cărţile de literatură o r i d c t e o r i e . I n a ş a m ă s u r ă , î n c î t c i să f i e c a p a ­ b i l i să i d e n t i f i c e şi să sc p r o n u n ţ e c u c o m ­ petenţă a s u p r a r a p o r t u l u i d i n t r e logicile ar­ tistice ale operelor şi l o g i c a realului, fapt care ar aduce, neîndoios, u n spor de p r e s t i ­ giu d e c i / i i l o r l o r estetice.

I n c o n c l u z i e , se p o a t e ' a f i r m a c ă . î n s e c o ­ l u l n o s t r u , m a i a l e s , realul a devenit, pen­ tru seriilor, pentru artist, o problemă mult mai complicata decît in trecut. F i i n d c ă , Ia cele s p u s e ' m a i î n a i n t e , s-ar p u t e a adăuga disputele asupra faptelor şi evenimentelor, izvorîle d i n p l u r a l i t a t e a p u n c t e l o r de vedere condiţionate de afirmarea liberă a naţiuni­ l o r , ca şi d e a m p l u c o n f r u n t a r e d i n t r e i d e o ­ logiile revoluţionare, progresiste şi acelea c o n s e r v a t o a r e şi r e a c ţ i o n a r e . P r o b l e m ă v i t a l ă , care necesită o lectură a t e n t ă , p ă t r u n z ă t o a r e , cu n e n u m ă r a t e r e v e n i r i , deoarece r e a l u l epo­ cii noastre se c o m p l i c ă şi se augmentează n e î n c e t a t , şi d i n p r i c i n ă că se a f l ă într-o perpetuă curgere şi t r a n s f o r m a r e revoluţio­ n a r ă . T r ă i m într-o e p o c ă g r ă b i t ă şi c o n t r a ­ d i c t o r i e , carc-i obligă pe s c r i i t o r i la u n c o n ­ ţinuţi e f o r t de cunoaştere, de înţelegere, p r e ­ cum şi la o p ţ i u n i sociale şi e s t e t i c e res­ ponsabile.

telex „teatrul"—telex
Am nă, intrat Brumărel adînc e aerului temperatura urcă. bate-ntruna noştri literari veşti Radu cu Dinspre In pe e toam­ ducă, in vieţii tea­ telegraful. volun­ — φ Beordicu înal­ a¬ Louis Brook. pe din cu ! la acto­ cărora au des­ tirzai, lui co­ Tudor în „pre­ noastră

„teatrul"—telex

„teatrul

temperatura scădere, teatrale tre,

Corespondenţii tari ne — secretarii

transmit

mereu

Artistul ligan nul a

Poporului fost distins

„Drapelul

Jugoslav'

S t e a u a d e a u r şi C o l a n . ta distincţie lui şi ! lui a mai Jean Peter felicităm actor de (şi) fost

cordată Barraull Ce trio

Să-l

marele acest toată φ

nostru colţ bucuria

pagină, şi căldura arămii

După lui

ce

s-au

soarele rii nu chis repetă, Constantin media Popescu, mieră"

septembrie, singurii că mai îndrumarea Dinischiotu,

tomitani, le reproşăm

stagiunea sub

Scaunul publicată de revista

dc

φ La Baia Mare, Teatrul are un director nou : Ion Igna, S i la Arad e un director nou : Victor Tudor Popa, Şi Teatrul de păpuşi din Cluj-Napoca are un di­ rector nou : Mircca Ghiţulescu. Să le urăm, pentru început, înţelepciune şi răb­ dare ! Se aude că şi prin alte părţi... φ Silvia Cilielan va interpreta pe Amanda in Menajeria de sticlă. Spectacolul este pus in sce­ nă de Adam La Zarre din Statele Unite, beneficiar al unei burse Fulbright. Se spune că regizorul american s-a angajat ca pînă la premie­ ră să înveţe bine limba ro­ mână. Deocamdată, o rupe binişor φ în caietele-program ale multor teatre gă­ sim anunţat repertoriul pentru întreaga stagiune. Deci, se poale şi aşa φ Ştefan lordache, restabilit după hepatita care l-a în­ genuncheat tocmai în Mexic, a decis să facă parte, înce­ pînd cu aceaslă toamnă, din colectivul Teatrului Mic. După cit sc aude, primul său rol în acest teatru va fi E l din Nu sînt Turnul E i f f e l . Mic, Teatrul Mic, dar

încăpător. Au venit aici şi actori de la Naţional, şi de la „Bulandra", să nu cazi pe ginduri ? φ Actriţa Car­ şi regizorul de men Calin film Dan Piţa au holărit să întemeieze o familie. S-a Adina măritat şi graţioasa Popescu. Fericitul soţ este compozitorul Enescu. Adrian Enescu. Cel puţin, de data asta, ştim cine cinlă şi cine joacă. S-a însurat şi Emil Mândrie, directorul Teatru­ lui Tineretului din Piatra Neamţ. Să le dorim tuturor tinerilor căsătoriţi „casă dc piatră", ...iar noi să mai jucăm iui pic şi la botez. Fiindcă veni x'orba, Lumini­ ţa Gheorghiu (v-o amintiţi in P e l i c a n u l la „Bulandra" ?) este fericita mamă a unei fetiţe. Asia da, creaţie, φ Preţuiţi corespondenţi x'olunlari, mai Irimilcţi-ne astfel de veşti. Nu faceţi cum a făcut colegul vostru — se ştie el — care, întrebat fiind de redacţie ce mai e nou prin teatrul lui, a dat următorul răspuns năucitor : „Habar n-am, cu mă ocup dc reper­ toriu !"

>
(Continuare în pagina 18)

www.cimec.ro

Teatrul de amatori — un teatru al actualităţii
De v o r b â cu GH. MARINESCU — directorul Teatrului popular din Rîmnicu V î l c e a

— Puteţi preciza, tovarăşe Marin e s c u , ce a n u m e consideraţi i m p o r t a n t pentru statutul unui Teatru popular ? — T e a t r u l p o p u l a r c o n s f i n ţ e ş t e şi î n c u n u ­ n e a z ă a c t i v i t a t e a u n e i case d e c u l t u r ă . A m senzaţia că m u l t ă lume trăieşte încă sul» i m p e r a t i v u l „ a v e n i t c o n c u r s u l , h a i să f a c e m spectacol". N o i , la R m . Vîlcea, ant depăşit această p r a c t i c ă . S î n l e m conştienţi că F e s t i ­ v a l u l „Cîntarea R o m â n i e i " înseamnă o a c t i ­ v i t a t e d c d u r a t ă şi i m p u n e m a t u r i z a r e a mij­ loacelor de expresie artistică. Teatrul de a m a t o r i , c r e d e u , a r e d o u ă f u n c ţ i i : aceea d e e d u c a ţ i e , î n s e n s u l g e n e r a l , şi a c e e a d e e d u ­ care a e d u c a t o r u l u i . P r i n însăşi m u n c a d e luni de zile la u n spectacol, a c t o r i i sc educă p e e i înşişi. — Putem vorbi de o zare a a c t o r u l u i a m a t o r ? profesionali­

— P r i n s t r u c t u r a sa socio-cconomică, oraşul Rimnicii Vîlcea impune Tea­ trului popular u n anumit repertoriu ? — Da. Rîmnicu Vîlcea n u m a i este, d e m u l t , u n oraş p a t r i a r h a l . Este u n oraş c u o medie d e vîrstă a populaţiei f o a r l e tînără. Teatrul popular t r e b u i e , d e c i . să se s i m t ă apropiat de tineri. Cred că s t a g i u n e a care s-a î n c h e i a t a c o n f i r m a i r a ţ i u n e a a c e s t u i m o d d e a v e d e a t e a t r u l . Se m a i p u n e şi altă p r o ­ blemă : publicul nostru vede aproape toate spectacolele bucureştene i n t u r n e u . D e aceea, n i se i m p u n e o e x i g e n ţ ă s p o r i t ă î n a l e g e r e a p i e s e l o r . O p t ă m pentru p i e s e d e l a r g ă r e z o ­ nanţă publică, dc interes verificat. A v e m i n repertoriu Excursia de Theodor Mănescu, D-ale c a r n a v a l u l u i şi o l u c r a r e a v î l c c a n u l u i D o r n M o ţ o c , D i a l o g n o c t u r n d e s p r e o piesă nescrisă, e v o c î n d p e r s o n a l i t a t e a l u i Uălccscu, t e x l d e ţ i n u t ă literară, ce v a p r i l e j u i a c t o r i ­ l o r noştri experienţe interesante. — Fiindcă ne-am întors la actori, care a r f i d e o s e b i r i l e d e m e t o d ă ce se i m p u n î n l u c r u l c u a m a t o r i i ? — Contactul cu actorul amator este m a i complicat, fiindcă el n u a r e conştiinţa r a ­ portului „de instituţie". F o a r l e mulţi regi­ zori reuşesc g r e u să l u c r e z e ou amatorii. Amatorul le respinge, dacă n u î l f a c i să înţeleagă intenţia ta. Regizorul craiovean Mircea Cornişteanu, care a m o n t a t la n o i Excursia şi D - a l e carnavalului, a înţeles această cerinţă ş i i-a f ă c u t faţă ; l a f e l , actriţa Iosefina Stoia, care a colaborat c u noi. — V ă r o g să m e n ţ i o n a ţ i o expe­ rienţă care a p r o b a t v a l o a r e a i n t e r f e ­ renţei a r t e i p r o f e s i o n i s t e c u a r t a a m a ­ toare. — A ş a c u m t a l e n t a t a actriţă craioveană a jucat în spectacolul n o s t r u , l a rîndu-ne, „ a m împrumutat" Teatrului Naţional d i n Craiova pe Cristian Alexandrescu, care a j u c a t în E x c u r s i a . Colaborarea a fost fructuoasă pen­ t r u a m î n d o u ă părţile. I. N.

— Cred că t e a t r u l de amatori a r e altă menire. E l este deschis experimentului dc bună c a l i t a t e . T r e b u i e să se a j u n g ă la so­ luţii scenice ingenioase, care să topească d i s t a n ţ a d i n t r e s c e n ă şi s a l ă , f i i n d c ă t e a t r u l de a m a t o r i e x p r i m ă , în p r i m u l r î n d , dina­ m i s m u l vieţii noastre. T e a t r u l d c a m a t o r i a r e d a t o r i a să f i e a n c o r a t î n c o t i d i a n , să f i e u n teatru a l actualităţii. — lui Există o problemă a repertoriu­ pentru teatrul de amatori ?

— D a . 0 problemă destul d e dificilă, f i ­ indcă m a i sînt u n i i care susţin că n u a v e m piese pentru, amatori. D a r acesta este u n m o d d e a p u n e fals o p r o b l e m ă reală. M a ­ joritatea celor care scriu aşa-zisele „ p i e s e p e n t r u a m a t o r i " ( p u n î n d s e m n u l egalităţii c u amatorismul) scriu prost. Marea dificultate a t e a t r u l u i d e a m a t o r i p r o v i n e d i n f a p t u l că nu se c i t e ş t e m a i multă dramaturgie. Se aşteaptă nişte cărţulii d e l a centrele d e î n ­ d r u m a r e ş i l o t u l se r e z o l v ă l u î n d u - s e mon­ tarea d r e p t „o s a r c i n ă " . Se u i t ă , u n e o r i , că repertoriul are în vedere publicul. Problema r e p e r t o r i u l u i , p e c a r e m i - a ţ i p u s - o , se r e f e r ă la calitatea t e x t u l u i , la mesajul său educa­ t i v , I a c r i s t a l i z a r e a sa a r t i s t i c ă .

10

www.cimec.ro

CRONICA LITERATURII DRAMATICE
CRISTIAN UVESCU

„Jocul", „Alibi", „Comedie tara titlu" de Ion Bâieşu
G r e u , f o a r t e g r e u d o p u s o o r d i n e , f i e şi a p r o x i m a t i v a , în t e a t r u l l u i I o n R ă i e ş u , ncest cascador c i u d a t în l u m e a d r a m a t u r g i l o r , că­ ruia îi plac peste m ă s u r ă răsucirile neaş­ teptate, plonjoanclc periculoase, c u p r o p r i u l n u m e , d e l a î n ă l ţ i m i l e cterat-grave a l e spe­ culaţiei la banalităţile vulgar-tîrgoveţe s a u , p u r şi s i m p l u , m o n d e n e . Că B ă i e ş u a r p u ­ t e a să s c r i e t e a t r u p e o r i c e t e m ă , c u i m p e r ­ turbabilă dezinvoltură, n-ar f i n i m i c r ă u . Supărător, pentru cine citeşte teatrul său m a i n o u , p a r e a l t c e v a , şi a n u m e , f a p t u l c ă t o n u l parodic — elementul de căpătii, p r i n c a r e se i m p u n , c e l m a i a d e s e a , p i e s e l e s a l e , c h i a r şi c e l e „ s e r i o a s e " — e p u s să răz­ bească, u n e o r i , în situaţii î n care n i m i c a l t ­ c e v a n u - 1 m a i s u s ţ i n e . Se p a r e c ă s e r i a l u l T V o u T a n ţ a şi C o s t e l se ţ i n e s c a i d e a u t o r u l „Acceleratorului". Cu alte c u v i n t e , interesul pieselor m a i n o i ale l u i I o n Băieşu, de la Chiţimia (1973) încoace, să s p u n e m , s t ă , c u deosebire, în sfera n i c i d e c u m a ideaţiei, c i a expresivităţii, nuanţat condusă, c u o re­ plică vivace, autorul impunîndu-şi să s u r ­ prindă pitorescul vorbirii curente, a p t să evidenţieze l i m i t e l e d e înţelegere a l e perso­ najelor. Autorul nostru se s a l v e a z ă prin parodia spumoasă, chiar şi a t u n c i cînd nu spune m a r e l u c r u , c u m sc î n t î m p l ă , d c p i l d ă , î n a ş a - n u m i t a Comedie fără titlu, a l e cărei r e ­ plici ingenios ticsite c u t o t f e l u l de semid o c t i s m e s p r i n ţ a r e se c o n s t i t u i e d c f a p t d r e p t unica dimensiune a piesei. Acest teatru (cu r e p l i c i d e t i p u l : „Staţi, tovarăşe preşedinte, să n-o l u ă m m a t o - g r o s s o " ; s a u : „ D u m n e a t a ştii c a r e e d a t o r i a u n u i o r f a n ? U n o r f a n , tovarăşe, e u n o m care e conştient că n u a r c p ă r i n ţ i şi sc c o m p o r t ă c a a t a r e . U n o r ­ fan care n u e conştient ajunge ca dum­ neata, adică u n o m î n stare de o r i c e " ; sau : „Toţi m a r i i noştri poeţi a u f ă c u t p o e z i i . Eminescu, de pildă, ce-a f ă c u t ? A făcut p o e z i i . Ş i - a c u m ce-a a j u n s ? A a j u n s î n m a ­ nuale. D a r ce f e l d c p o e z i i a scris Emi­ nescu ? Scria el despre tovarăşii l u i de m u n c ă , c a < * i c ! > să-i j i g n e a s c ă . . . ? " ) , t e a ­ tru în care e mereu adusă în prim-plan nocivitatea prostiei, presupune destulă i n d u l ­ genţă spre a putea f i considerat ca atare. Chiar dacă acţiunea se p e t r e c e „ î n lumea salului contemporan", conflictul desfăşurîndu-se î n t r e d o u ă t a b e r e d e n e g u s t o r a ş i , c a r e , pînă la intervenţia energică a „judeţului", se r ă z b o i e s c d e m a m a focului, pentru a f i la c o n d u c e r e a u n u i C . A . P . D a r c i n e s t ă să se uite la falsitatea expozeului d r a m a t i c ? Ca­ lamburul inocent, jocul de cuvinte infantil p a r să i n t e r e s e z e n u m a i e l e î n a s e m e n e a c o ­ m e d i i n e p r e t e n ţ i o a s e , î n c a r e p e r s o n a j e l e se cheamă — cu iz de suburbie — Tolănică, Jujucă, G i o n i Gurescu, Borsalino etc. Nu, nicidecum aici trebuie să-1 c ă u t ă m p e B ă i e ş u , d r a m a t u r g u l c a r e n u o d a t ă şi-a demonstrat inteligenţa pătrunzătoare. Dacă încercările „inspirate" d c m e d i u l rural pot fi c o n s i d e r a t e eşecuri n e g l i j a b i l e , î n s c h i m b , p i e s e l e d e t i p u l c e l o r i n t i t u l a t e Jocul (197G) şi Alibi (1977) sînt m a i a p r o a p e de ade­ v ă r a t a ţ i n u t ă a a u t o r u l u i , d e ş i , şi a i c i , p r e ­ siunea p a r o d i c u l u i pare m a i puternică decît alte iniţiative d i n p l a n u l imaginar-dramatic. T o t u ş i , sc c u v i n e să n o t ă m că personajele s î n t s u r p r i n s e , î n m a j o r i t a t e a c a z u r i l o r , ime¬ diat după o „criză", d u p ă u n impas ; le este urmărită, altfel spus, atitudinea sur­ venită d u p ă a n u m i t e şocuri, situate într-un trecut apropiat. Iată, de e x e m p l u , în Jocul, Soţul constată că, d c cîteva z i l e , Soţia n u i s-a m a i î n t o r s a c a s ă , f i i n d b ă n u i t ă d c o f u g ă a d u l t e r i n ă , c a r e v a stîrni o reacţie î n lanţ : Fiica h o t ă r ă ş t e să s e r e t r a g ă d e l a facultate, spre a f i d e folos u n u i Logodnic, p r e s u p u s g e n i a l , i a r F i u l ţ i n e m o r ţ i ş s ă se căsătorească c u fosta colegă ( d e clasa) η m a m e i s a l e , c u c a r e s-a î n c u r c a t s e n t i m e n t a l , în condiţii obscure. Sumedenia d c i ţ e se va descurca în faţa s p e c t a t o r u l u i , p r i n p l e ­ carea misterioasă a m a m e i , despre care n i ­ m e n i n u b ă n u i c că j o a c ă , d e f a p t , u n „ j o c " al morţii, fiind pradă unei b o l i incurabile. R e v e n i t ă , i n o p i n a t , acasă, Soţia v a r e z o l v a cazurile intervenite în f a m i l i e , acordînd în­ ţelegerea c u v e n i t ă c e l o r d o i c o p i i , d u p ă c a r e

www.cimec.ro

11

v n pleca, iarăşi, la s p i t a l , î n v ă l u i t ă i n disereţie. A c c e n t e l e b u f - b u l e v u r d i e r c .sînt p r e s ă ­ rate c u d ă r n i c i e , Băieşu f i i n d totuşi u n i r o ­ n i s t c a r e ştie să a ş t e a r n ă c u f i r e s c o p o v e s t e care, sub alt condei, ar fi devenit lacri­ mogenă. L o g o d i i icul-filozof, u n u l d i n t r e per­ ale piesei, perorează, sonajele interesante cam în aceşti t e r m e n i , d e s p r e n e m u r i r e , i n dialog cu în a s c u n s s u f e r i n d a Soţie : „Lo­ godnicul : T o t a ş a p o a t e f i î n v i n s ă şi m o a r ­ tea (...) D a . 1'] p o s i b i l . î n c e s e n s ? N u î n s e n s u l că m o a r t e a v a d i s p ă r e a ea fenomen b i o l o g i c , c i î n s e n s u l că o m u l v a t r ă i d u p ă p r e f e r i n ţ ă . A d i c ă , a t f t c i l îi v a face plăcere. C î n d se v a p l i c t i s i — d u p ă d o u ă . t r e i . p a t r u s u t e d e a n i — v a m u r i (...) M o a r t e a îşi v a schimba sensul, conţinutul. N u va v e n i la î n l î t n p l a r e . ca o c a t a s t r o f ă , c i a t u n c i c î n d v a dori i n d i v i d u l , cînd acesta nu va m a i su­ porta să trăiască". Asemenea idei despre n e m u r i r e , d e s p r e transă sau t r a n s m u t a r e în t i m p şi s p a ţ i u , c o n s t i t u i e p e n t r u a u t o r u l n o s ­ t r u s u b i e c t e p r e d i l e c t e , c h i a r dacă le d e z b a t e la m o d u l s i m p l i s t - i p o t e t i c . Î n r u d i r i l e e u t e a ­ t r u l l u i M i h a i l Sebastian n u p o l trece ne­ observate. Logodnicul fiind un Miroiu mai ambiţios şi mai şcolit, trecui prin teoria r e l a t i v i t ă ţ i i . D i n c o l o «le a t a r e d i g r e s i u n i f u ­ ll! rologice, drama curge pe făgaşul ei iro­ nic, despărţim! o învăluită durere feminină de exaltarea vilalist-naivă a celor d i n j u r , f i e c a r e d i n t r e ei eu p r o i e c t e l e sale, m ă r u n t e , d e p a r t e . î n s ă , d e a sc î n c h i p u i , s p r e d e o s e ­ b i r e de Soţie. în c o n t a c t cu l i m i t a l i m i t e l o r . Mai pronunţat bulevardieră este comedia î n d o u ă p ă r ţ i Alibi. Şi a i c i , p e r s o n a j e l e î n ­ c e a r c ă să r e z o l v e o s e r i e d e î n t î m p l ă r i c o n ­ prin care au trecut, studiul acestor fuze „crize", m a i m u l t sau m a i p u ţ i n a b s u r d e , în­ t e m e i n d piesa. Aşa, de pildă. Gicu Crucoscu, ş e f u l secţiei p a r c u r i şi l a c u r i d i n t r - u n m a r e oraş, e c o n v i n s că a lovit pe cineva cu urmările maşina, noaptea, d a r n u cunoaşte a c c i d e n t u l u i , p e n t r u că a f u g i t d e l a l o c u l c u p r i c i n a . P e d e a l l ă p a r t e . V a l e n t i n a , şefă a s e c t o r u l u i părculeţe, a fost v ă z u t ă într-un s c u a r . î n aceeaşi seară, s ă r u t î n d u - s e c u un b ă r b a t care n u p u t e a f i soţul e i . d e v r e m e ce t o c m a i a r e s t a f a c e u n s c a n d a l v i o l e n t , ccrînd dovezi de castitate. Celor doi năpăstuiţi l i se p o t r i v e ş t e u n . . a l i b i " c o m u n , a c e l a c ă s-ar f i p u t u t p l i m b a î m p r e u n ă , î n i n t e r e s d e

s e r v i c i u (în c o n t r o l ! ) . l a a c e a o r ă t i r / i e , i d e e ce a p a r ţ i n e lui Bubulac, personaj obişnuit cu a r a n j a m e n t e l e m e s c h i n e , a j u n s d o c t o r în ştiinţe juridice (?), pe seama unor mici s e r v i c i i l o c a t i v e f ă c u t e s o m i t ă ţ i l o r d e la c a ­ t e d r a ce a c o r d ă a c e s t t i t l u . Ş e f a s e c t o r u l u i părculeţe e bucuroasă de a l i b i u l sugerat, în t i m p c e ş e f u l e i d i r e c t , c u o c o n ş t i i n ţ ă a¬ vansată, vrea să iasă din încurcătură la modul cel m a i cinstit cu putinţă. P î n ă la u r m ă . t o t u l se v a t e r m i n a . . h a p p y " , d a r d u p ă u n şir î n t r e g d c c o m p l i c a ţ i i i n g e n i o s t i c l u i t e . Persoana lovită, nici pe d e p a r t e grav, de Gicu Crucoscu, e u n brav globetrotter, cu un i m e n s r u c s a c în s p a t e , p o r n i i să î n c o n ­ j u r e p ă r n î u t u l p e j o s . D e e l se v a î n d r ă g o s t i instantaneu Gabi, fiica adoptivă a infracto­ r u l u i s p ă s i t , s a l v a t , ca p r i n m i n u n e , d e r e ­ zistenţa neobişnuită la lovituri a victimei s a l e . î n acest p ă i e n j e n i ş d e î n t î m p l ă r i mino­ r e , se s t r e c o a r ă şi u n o a r e c a r e şef d e c a d r e . Gripcă, personaj cu porniri veninoase, pus m e r e u să u m p l e c u p ă c a t e b i o g r a f i i l e o a m e ­ nilor. I'.l a r fi „monstrul" piesei (Băieşu v r e a să f i e î n I o n c u p r o z a a c e s t u i d e c e n i u , u n d e a b u n d ă ..monştrii" a m i n t i n d de u n tre­ cut iremediabil depăşit) şi. d r e p t dovadă, i n s u l n u p r e g e t ă să se c a r a c t e r i z e z e s i n g u r , nepus de n i m e n i : „Gripcă : Dragul meu p r i e t e n , iartă-mă ! D a c ă poţi... S î n t u n mon­ stru... M-ai caracterizat b i n e : i d e a l u l meu din oa­ în viaţă a f o s t să d e s c o p ă r r ă u l m e n i . . . S î n t u n i n d i v i d b o l n a v " . D e a l t f e l . în a c e e a ş i n o t ă l i p s i t ă d e r e z e r v e , se u u t o d e s c r i n . c u l u x d e a m ă n u n t e , şi c e l e l a l t e p e r ­ sonaje, ceea ce afectează, desigur, reuşita acestei piese. în c a r e d e m n ă d e a d m i r a t este răbdarea autorului de η descurca o reţea de încîlceli i n u t i l e . A b u n d e n ţ a mărturisirilor îi p e r m i t e , î n s ă , I u i B ă i e ş u să a p e l e z e l a cunoscuta sa exuberanţă parodică, sub a cărei a u t o r i t a t e este i m o b i l i z a t c u t o t u l . Amuzant discursului Ion a diată, zale. de e pe serios şi recreaţi v - b u r l e s c , teatrul în a da care public ştie mai implicat de unui nu de ce sc îl pe la nou nivelul al lui ime­

dramatic,

B ă i e ş u . deşi departe

actualitatea adevărata cozeriile de sa

măsură scenarişi şi rît de

acestui

scriitor, placul — —

n e p r e t e n ţ i o s , l-au mult lume pînă

îndepărtat marile

cît

adevărata

întrebări

obsedau

deunăzi.

12

www.cimec.ro

PUNCTE DE VEDERE
PAUL EVERAC

Umblarea la clasici
mhlAm la c l a s i c i cu minte ?i i n î n ă libera, netulburaţi de prejudecăţi, fie ele şi c u l t u r a l e . Κ lotul nostru şi d r e p t u l n o s t r u . N o i c o n s t r u i m p r e z e n t u l nos­ t r u c u l t u r a l şi n - n v e m d e d a t s o c o t e a l a tim­ p i l o r v e c h i , m a i a l e s eâ n i c i n u p r e a a r e c i n e sa ne-o c e a r â . T o t r e n c s e r v e ş t e e b u n , şi c l a s i c i i p o t sâ n e s e r v e a s c ă : p e n o i t o i i . p e c î ţ i v a d i n t r e n o i , u n e o r i p e p u ţ i n i i ce-şi i a u o s t e n e a l a să-i s c o a t ă l a i v e a l a , s â l e d e a o h a i n ă n o u ă , sâ se a s o c i e z e la opera lor. Această asociere liberă d e v i n e necesară. P o a t e e i , c l a s i c i i , n-o v o r ; d a r a j u n g e c-o v r e m n o i . De-ain t r ă i m n o i d u p ă e i . l)e-nia p a t r i ­ m o n i u l l o r e s t e , p r i n v ă r s a r e n a t u r a l ă , şi a l n o s t r u . N o i v r e m să f a c e m f a p t e p o t r i v i t e cu aspiraţiile noastre, c u n i v e l u l n o s t r u — a r c c i n e v a c e v a d e o b i e c t a t '.' C l a s i c i i n e a p a r ţ i n , să fie mulţumiţi că umblăm la c i , că n u - i d ă m u i t ă r i i . D e c e să z a c ă i n n e l u c r n r e , c î n d p u t e m , c u p u ţ i n e t r a n s f o r m ă r i , sâ f a c e m momente c u l t u r a l e d i n ei ? Sau c h i a r „eve­ nimente" ? La urma u r i n e i , cine s i n t clasicii ? Nişte ..gagii*' c a r e a u trăit î n a i n t e , a u scris ca p e timpul lor, au avut oarecare succes, şi-au l u m i n a i , bucurat sau c u t r e m u r a i semenii in legea l o r , şi p e c a r e t i m p u l η -a i z b u t i t î n c ă să-i d e c o l o r e z e d e l o t , d e ş i p r o s p e ţ i m e a l o r s-a d u s . î n d e o b ş t e , e i v o r b e s c a l t ă l i m b ă d e c î t a noastră, a u alte m o r a v u r i , a l t f e l d e senti­ mente, văd lumea c a m a l t f e l , ca u n i i care n-au p r o f i t a t d e p r o g r e s p î n ă I n s f i r ş i t . A u altă e x p r i m a r e , d a u i m p o r t a n ţ ă la a l t e l u ­ c r u r i decît d ă m n o i , u n e o r i l a l u c r u r i care nu ne m a i interesează, n e p l i c t i s e s c de-a dreptul. Fac caz de situaţii p e care n o i le-am depăşit, uspiră la deschideri pe care noi le-am realizat de m u l t , descriu relaţii c a r e n o u ă n e s u n ă f a l s , î n t o r t o c h e a z â şi n u ­ anţează cuvinte pe care n o i l e e x p r i m ă m mult m a i de-a d r e p t u l . C l a s i c i i n-au n i c i cea m a i vagă idee despre timpul nostru, n-au c o n d u s niciodată u n a u t o t u r i s m , n-au a v u t b o y l e r e , n - a u ş t i u t e l e c t r o n i c ă , n u s-au deplasat c u v i t e z a s u n e t u l u i , a u fost străini

U

d e t a y l o r i s m şi d e p r e ţ d e r e v e n i r e . E i e r a u i n c a p a b i l i să c o n c e a p ă l i p s a l u i D u m n e z e u s a u e g a l i t a t e a d i n t r e s e x e , s a u e g a l i t a t e a şi f r ă ­ ţietatea d i n t r e stări, c a r e e o c u c e r i r e m o ­ dernă. Nclucrînd în trei s c h i m b u r i , pentru ei n o a p t e a era obiect de mister ; bina era t r a n s c e n d e n ţ ă , c ă c i n-o a j u n s e s e î n c ă s t e g u l e ţul a m e r i c a n ; i a r f o s t e l e existenţe n u p i e ­ r e a u c u l o t u l l a c r e m a t o r i i şi c i m i t i r e , c i se reîntrupau ca d u h u r i simple, fără farfurii zburătoare. Spre p a g u b a l o r , făceau mai m u l t ă f i l o s o f i c d e c î t m o r a J ă , se a ş e z a u g r a v p e o teză c o n c r e t ă , se o c u p a u m a i m u l t d e sentimentele generale, pe care le descriau c-o minuţie exagerată. Despre dragoste, de pildă, făceau fel de fel de ca­ zuistici. Noi, care ştim că dragostea este atracţia între două sexe în vederea de copii, pentru creşterea popu­ conceperii laţiei a c t i v e şi o c c e l e r a r e a progresului, nc m i r ă m astăzi d e m u l t e l e oprelişti d e l o t f e l u i pe c n r c c l a s i c i i e r a u î n stare să l e r i d i c e în faţa u n u i sentiment aşa de d i r e c t , ce n-are, uneori, nevoie, c a să se realizeze i n t e g r a l , decît d e u n coniac şi d e o l u f ă , nicidecum de l u n g i c l a m o r i . Foţă d c stan­ dardul nostru actual şi de sentimentul p u t e r i i pe care îl a r e astăzi c e l d i n u r m ă c o n d u c ă t o r a u t o , c l a s i c i i e r a u n i ş t e c o p i i , şi de-aceea e i , l ă s a ţ i l a v o i a l o r , a g a s e a z ă , p l i c ­ t i s e s c , s î n t a n a c r o n i c i , ş i se c e r „ t r a t a ţ i " d e o m î n ă dibace. N o i a v e m , d i n f e r i c i r e , aceste m î i n i , c a p a ­ b i l e să a p l i c e a s e m e n e a t r a t a m e n t e , să reînvigoreze, să r e î n s u f l e ţ e a s c ă , sâ întinerenscă pe clasici — sîntem, doar, ţara doamnei A s i a n !... A v e m şi minţi capabile să d e a clasicului u n sens l a c a r e , b i e t u l , n i c i n u s-a p r e a g î n d i t , a d i c ă să-l m a t u r i z e z e ş i să-1 p u n ă l a t r e a b ă , să-l s c o a t ă d i n m u z e u l c u l t u ­ r i i şi să-l m i ş t e în direcţia potrivită. In s f î r ş i t . a v e m ş i t e o r e t i c i e n i i p r e g ă t i ţ i sâ s p r i ­ j i n e această f a p t ă , e m i n a m e n t e c u l t u r a l ă , s-o t r a n s f o r m e î n l î i î n „ e v e n i m e n t " şi m a i a p o i în „de excepţie", cele două grade spre Pamasul român.

* iu ultima stagiune, cîleva spectacole — N e v e s t e l e v esele d i n W i n d s o r , R o m e o ş i J u l i e t a , F e d r a — ca şi acelea prezentate în cadrul Serilor de teatru antic, au provocat aprecieri adeseori divergente, ceea ce denotă că problema punerii în scenă a pieselor din dramaturgia clasică, a raporturilor dintre aceasta şi regia contemporană, rămîne deschisă. Revista noastră a publicat în ultimele numere cîteva articole, comentarii, cronici în cuprinsul cărora au apărut ecouri ale acestor opinii necon­ cordante. Publicăm în acest număr intervenita dramaturgului Paul Everac la co­ locviul prilejuit de S e r i l e t e a t r u l u i a n t i c . Fără a fi întru lotul de acord cu punctele de vedere formulate dc autor, redacţia consideră necesară publicarea acestei inter­ venţii, inaugurînd astfel o dezbatere la care îi invităm să participe pe oamenii de teatru şi pe spectatorii interesaţi.

www.cimec.ro

13

V r e a u să m a i a d a u g c ă n o i , r o m a n i i , î i v c m şi u n a c u z a i s i m ţ a l r e p l i c i i l i t e r a r e ş i , d e c î l e o r i u n c l a s i c n u n i se p a r e că a c o p e r ă prea b i n e r e a l i t a t e a a u t o h t o n ă , ne înscriem iu cultură cu u n p a n d a n t , p î n ă la u n p u n c t , a p r o p i a t . La Visul unei nopţi dc eard n o i unei nopţi de iarnă, la r ă s p u n d e m c u Visul Romeo si Julieta, c u Romeo şi Julictn la Mizil — c a m asta e diferenţa de nabarit. Am a v e a e e h i v a l e n ţ e şi p e n t r u Trei surori şi p e n t r u Potopul şi p e n t r u altele... Să v e n i m a c u m la t r a t a m e n t e l e de î n t i n e ­ rire culturală : p r i m u l lucru care trebuie f ă c u t , şi a s t a s c î n v a ţ ă c h i a r d e l a c l a s a d e regie, este tăierea viguroasă a t e x t u l u i , î n ­ lăturarea părţilor adipoase ale clasicului burd u h ă n o s . D u p ă ce r e g u l i ? D u p ă t a l e n t u l şi conştiinţa c r e a t o r u l u i m o d e r n . Clasicul avea t i m p sâ se e t a l e z e , s p e c t a t o r i i l u i n u a v e a u a d o u a zi treabă l a oră fixă, n u fugeau l a m e t r o u r i şi t r a m v a i e . P e n t r u e i , s p e c t a ­ colul t r e b u i a să ţie m u l t — n-aveau nici t e l e v i z o a r e u n d e sâ c a ş t e g u r a z i d c z i . A s ­ tăzi, concurenţa f a m i l i i l o r O n e d i n şi Palis­ ser e i m e n s ă , plus epopeile şi realizările noastre de tot felul, plus recitalurile de p o e z i e şi d e f o l c l o r , a t u n c i c î n d n e aparţine a n t e n a , aşa î n c î t c l a s i c u l t r e b u i e — volensn o l e n s — să a c o r d e o b o n i f i c a ţ i e d i n t r u p u l o p e r e i s a l e şi să r ă m î n ă l a c î t o u t i l p o ­ v e s t i r i i şi m i j l o a c e l o r d e e x p r e s i e m o d e r n e . I se t a i e t o a t e a p e n d i c e l e , şi a p o i . c ă t o t s-a a p u c a t b i s t u r i u l î n m î n ă , i sc t a i e şi d i n p i ­ c i o a r e , d i n i n i m i , şi c h i a r d i n s e n s , c ă c i s-ar p u t e a să f i e şi a c e s t a u ş o r a p e n d i c u l a r , d u p ă c u m v o m vedea. Odată t ă i e t u r a f ă c u t ă , ea s-ar p u t e a să sîngereize. A t u n c i , c l i n i c i a n u l r o m â n , d i n c a ­ p u l l u i s a u a l a l t o r a , se a p u c ă să s a t u r e z e : a tăiat d e c o l o , lipeşte d i n c o l o , m a i ciugu­ l e ş t e d i n ce a c ă z u t şi p u n e î n a l t ă p n r t e , şi d a c ă n i c i a ş a c o l a j u l n u r e z i s t ă , c i b i n e , m a i p u n e şi d e l a e l . C a u z a e s f î n t ă . m i j ­ l o a c e l e n u c o n t e a z ă . I se f a c e c l a s i c u l u i d e s ­ t u l ă c i n s t e că e p u s în scenă, a c u m d o a r n-o v r e a să p ă t r u n d ă i n t e g r a l , c u propriul l u i t e x t sau c u p r o p r i u l l u i sens ! S e n s u l l u i . să f i m d r e p ţ i , n u n e m a i p r e a i n t e r e s e a z ă : omoară Clitemnestra, cu a m a n t u l , pe Aga­ m e m n o n , şi p e u r m ă v i n e f i u l O r c s t e şi se răzbună p e a m î n d o i . E i şi ? N u s-a mai v ă z u t , n u se m a i v e d e ? U m b l ă g h i u j u l d e F a l s t a f f d u p ă d o u ă n e v e s t e şi i a p l a s ă . E i şi ? S e m a i î n t î m p l ă , ş i n - a r e n i c i u n chi­ c h i r e z i n e d i t (decît, p o a t e , că cele d o u ă n e ­ v e s t e r e z i s t ă ) . Ce o m m o d e r n m a i a r e t i m p să a s c u l t e e z i t ă r i l e l u i H a m l e t ? C i n e m a i ride la Molière ? Pe cine m o i interesează e m a n c i p a r e a N o r e i , c î n d ea e f a p t î m p l i n i t , şi c î n d f e m e i a m o d e r n ă a c ţ i o n e a z ă l a e g a l i ­ tate eu bărbaţii pe toate treptele, inclusiv a troleibuzelor ? Ε şi să triva tacol normal, mai şi deci, Ε să şi tăiem sînge, normal nu turişti, dc cu ca, unde lanţcta, dacă într-un de putem, împo­ Eschil, spec­ deli­

catele a d i e r i de u s t u r o i ale „mititeilor" m o ­ derni, să-i comasăm, picioarele unuia cu m î i n i l e şi o r g a n e l e c e l u i l a l t , să-i d e s g r o n ţ u r ă m d e z e i şi d e l a m e n t a ţ i i l i r i c e , să r e ţ i n e m n u m a i ce e, p r i n e x c e l e n ţ ă , „ d r a m a t i c " şi să d ă m o m u l u i d i g e s t i e i u n „diggesf* cultural şi p i r o t e h n i c , să-şi f a c ă şi e l o i d e e r a p i d ă despre antichitatea greacă, ducă lot ne-au rămas nişte r u i n e . Ε p r a c t i c , e c i n s t i t , căci a l t f e l p i e r d e m şi c e i c î ţ i v a m u ş t e r i i p e c a r e i - a m a d u n a t , şi c u c a r e , î n l i p s a u n u i a n ­ trenament prealabil, dramele Atrizilor n u in­ t e r f e r e a z ă d e l o c , i a r c a t h a r s i s - u l ce r ă s c o l e a , aiurea sau a l t ă d a t ă , m u l ţ i m i , îi pişcă mai puţin decît ţinţarii lacului S i n o e . Şi iată c u m , în spiritul unei bune împăciuiri, am a r a n j a t d i n t r - o d a t ă trei c l a s i c i , c a să n u se supere nici u n u l . D a r l u c r u l acesta n u a j u n g e . 0 întinerire c e r e şi u n a d j u v a n t m o d e r n , o t r a t a r e î n t r - o g a m ă c a r e să n e c o n v i n ă . S h a k e s p e a r e s i n g u r n u m a i r ă z b a t e — d e c e să n e m i n ţ i m ? — eu povestea b a n a l ă a l u i S i r Falstaff, la i n i ­ mile noastre. Dar Nicu Alifantis răzbate. Atunci de ce, p e n t r u promovarea culturii clasice, să nu-1 p u n e m pe Nicu Alifantis să-l i a p e S h a k e s p e a r e î n s p a t e , să-l t r e a c ă puntea ? Ε c e r t că A l i f a n t i s a r e , i n orice caz, m a i m u l ţ i aderenţi decît S h a k e s p e a r e . El, fără Shakespeare, poate ; Shakespeare, f ă r ă e l , m a i p u ţ i n . Dacă-1 p u t e a m f o l o s i î n c a u z ă şi p e D o l ă n e s c u , şi t r a g e u n p i c şi p e c o a r d a r a z a c h i e , v e n e a u şi a l t e c a t e g o r i i d e spectatori spre Shakespeare. I a r dacă juca D o b r i n !... Ε l e g i t i m u n a s e m e n e a t r a t a m e n t ? D e ce n u ? D e p i n d e ce d o r i m . Două fete eu p i ­ c i o a r e l u n g i , u n a m a i f r u m o a s ă decît alta, nişte t i n e r i talentaţi, p u ţ i n ă caricatură, 4 0 de a l u z i i m o d e r n e , voie-bună, g i m n a s t i c a , Nicu A l i f a n t i s , scot u n c l a s i c d i n g r o a p ă , îl gerovitalizează urgent. D a r c u m r ă m î n e cu aerul s ă u p o e l i c şi f i l o s o f i c , p e n t r u c a r e îl i u b i m n o i ? S i m p l u , l a s f î r ş i t t o t u l se î n t r i s t e a z ă , d u p ă reţetn l u i B r o o k , e r o u l r ă m î n e c u o c h i melancolici s p r e v i i t o r , a d i c ă s p r e n o i , îşi a u t o c e n z u r e a z ă p a r c ă e p o c a şi f a p t e l e , n e î n ­ trevede pe noi, cu chipul nostru senin, şi, iată, gravitatea filosofică e restituită, domnişoarele eu comprehensiune cultu­ rală se l i n i ş t e s c . N u s-a î n t î m p l a t nimic, e t o t u ş i S h a k e s p e a r e , c h i a r d a c ă p r i n a p ă l-a cărat a l t u l , pe o băreuţă folk. Adjuvantul a f u n c ţ i o n a t b i n e , s u c c e s u l e s i g u r . D e ce să f a c e m o M e d e e în d u l c e l e s t i l neo-clasic, la c a r e n u v i n e n i m e n i , deşi d o a m n a Răchiţe.in u îşi d ă s u f l e t u l c u a t î t a n o b l e ţ e ? P e c i n e mai interesează azi. în România, tragedia veritabilă a M e d e e i ? Cine m a i are t i m p de M o d o e a ? Cîţi o a m e n i , cîţi şcolari d i n zece i n i i ştiu c i n e e M e d e e a ? P o a t e , î n t i n e r i t ă , modernizată, poate, cu Dida Drăgan... De c e să l ă s ă m c l a s i c u l î n n e l u c r a r e , d c c e să n u - 1 f o l o s i m ? D e c e să n e a s o c i e m a u t o m a t l a r e s p e c t u l u n o r b e l f e r i n e m ţ i şi a l u n o r raţiocinatori francezi retorici, sau al unor pisălogi englezi purişti, cînd n o i p u t e m să întinerim pe toată l u m e a ? N o i p u t e m , de

lăsăm

congestiei. scurt

Sofocle

Euripide pentru

încap

concuraţi

14

www.cimec.ro

pilda, cil m u l t f o l o s , sâ p u n e m p e Marin T a m i s e să b o c e a s c ă l a A douăsprezecea noapte şi d i n t r - o d a t ă l u c r u r i l e sună altfel, modern. Noi p u t e m p u n e Căluşarii n o ş t r i la b ă t a i e , Tropotită, Purtata fetelor d i n Căpîlna, Bcrbuncul, la o r i c e text c l a s i c , şi e l devine, dinlr-ndatâ, altceva. O şi f a c e m , d e a l t f e l . C a l o i a n u l . d a n s u l M o ­ m i i lor. Paparudele şi olte vicleimuri cu m ă ş t i o u v e n i t să î m p ă n e z e t r a g e d i a c l a s i c ă a A t r i d u l u i A g a m e m n o n . P e ce c o n s i d e r e n t ? M a i î n t î i , c u m n i se s p u n e , d e „confluenţa spirituală". A v e a u şi e i t r a g e d i e , o v e m şi n o i Caloiau — de ce n-nr m e r g e î m p r e u n ă ? N - a r e n i c i o i m p o r t a n t ă c ă aceea e p o v e s t e a unei f a m i l i i r e g a l e greceşti b î n t u i t e d e z e i greci, iar dincoace e u n r i t magic ancestral şi p o p u l a r , n o i l e a d u c e m , f i e ce-o f i . la c o n f l u e n t ă . I n t r e e l e e s t e . n i se e x p l i c ă , „nu numai un raport de înrudire de spaţiu şi cultură — î n t r e A g a m e m n o n şi C a l o i a u — ci şi un raport de NECESITATE" (!) întine­ r i r e a n u sc o p e r e a z ă , a ş a d a r , a r b i t r a r , c i p e b a z a u n u i r a p o r t d e n e c e s i t a t e . U n d e te î n ­ tâlnesc aceste d o u ă lucruri, Cliteninestra şi Paparudele ? „Nu atît în spaţiul care le leagă, s p u n e r e g i z o r u l , cît în gravitatea ţi grandoarea cu rare privesc destinul uman". Caloianul marchează, d e c i , c e v a d i n g r a n ­ doarea si g r a v i t a t e a c u c a r e p r o t o s t r ă i n o ş i i noştri traci priveau d e s t i n u l u m a n ; şi sc p o a t e î n s o ţ i c u t o t ce p r i v e ş t e l a f e l d e g r a v şi d c g r a n d i o s d e s t i n u l u m a n , p e b a z a u n u i raport de n e c e s i t a t e . (!) Ε greu de spus, a t u n c i , ce a s o c i e r e c u toate marile monumente ale c u l t u r i i lumii le-ar f i interzise C a l o i a n u l u i şi P a p a r u d e l o r . Dacă strigături o ş e n e ş t i s-au p u t u t a s o c i a c u S i r T o b i a s , d a c ă folkul alifontid, c u S i r F a l s t a f f , d e ce să fie r e f u z a t C a l o i a n u l u i d r e p t u l de α f i asociat cu orice pe l u m e , în m o d necesar, cu condiţia să fie de aceeaşi grandoare şi gravitate ? Nu mă pot împiedica să o b s e r v că, în această c o n f l u e n t ă n e c e s a r ă , e i , a d i c ă c e i l a l ţ i , d a u t o t d e a u n a p i e s a c u l t ă , i a r noi, autohto­ nii, dăm totdeauna folkul şi folclorul. Ei dau marile mituri, marile legende, marile personaje, noi le întinerim cu isteţimea noastră caloienească. E i d a u p l i c t i c o s u l , fas­ t i d i o s u l l'atist al l u i M a r l o w e , al l u i Goethe, a l l u i P a u l V a l é r y , n o i îi d e p ă ş i m c u s p r i n ­ t e n u l şi i s t e ţ u l Faust al lui Gopo. Conflu­ enţă, o r i c u m , există. Dar n u m a i confluenţa, cu d r e p t u r i , cum a m v ă z u t , egale, n u explică î n d e a j u n s acest tratament al clasicilor. Cronicara ziarului ..Scînteia" v i n e a t u n c i şi, spre m a r e a m i r a r e a celor care o a d m i r ă m , ne oferă în mod public o gentilă explicaţie în plus. După domnia-sa, introducerea în acţiune a unor m o m e n t e d e r i t şi f o l c l o r a u t o h t o n conso­ lidează e c h i l i b r u l fragil specific d r a m e i a n ­ tice (..Scînteia" d i n 2Π a u g u s t c r t ) . A d i c ă , n u m a i e v o r b o d o a r de a p a r t i c i p a la c o n ­ fluenţă, c u d r e p t u r i o a r e c u m egale (pe sis­ temul : u n pui-un cal, un pui-un cal). Ε v o r b a , p u r şi s i m p l u , d e a consolida prin

Caloian d r a m a antică în e c h i l i b r u l ei d i n t r e „lauda măsurii şi respectării legilor umane şi elogiul necesarei sfidări a limitelor, a ne­ cesarei exercitări a libertăţii omului". In forma asta noi consolidăm, prin Caloian, Momii şi B o c i t o a r e ( c a r e p a r a tra<re m a i mult spre „necesara exercitare a libertăţii o m u l u i " d e c î t s p r e „ l a u d a m ă s u r i i şi r e s p e c ­ tării l e g i l o r u m a n e " ) , c o n s o l i d ă m , în sfîrşit, o p e r a , d e p e s t e d o u ă o r i m i l e n a r ă , a l u i Esc h i l . S o f o c l e şi E u r i p i d e , î n e c h i l i b r u l său f r a g i l , atît de specific. E v i d e n t , a p l a u z e l e crnpentru această v r e d n i c i e culturală nicăresei şi i s t o r i c ă a n g a j e a z ă , v r î n d - n e v r î n d , şi ofi­ c i o s u l l a c a r e ea s e m n e a z ă . Dar nici atîta, faptul că îi consolidăm pe clasicii antici în e c h i l i b r u l l o r fragil, n u ajunge. Regizorul m a i are o idee finală, pe c a r e o e n u n ţ ă a s t f e l : „Cultura noastră popu­ lară, arhaică, ne dă dreptul de a ne consi­ dera, ca spirit, creatori ai tragediilor lui Eschil, Sofocle şi Euripide, alături de lumea întreagă şi mai mult decît oricine". Deci, nu ne mai ajunge puiul, acuma vrem şi c a l u l . E s c h i l , S o f o c l e şi E u r i p i d e s î n t t o t a i noştri. D o v a d a ? C a l o i a n u l . B a sîntcin. fără să l e f i c r e a t , e a d e v ă r a t , c r e a t o r i i n s p i r i t ai tragediilor l o r , mai mult decît oricine. S i n t e m , c u m s-ar z i c e , p r o t o c r o n i şi î n m a ­ terie de tragedie grecească. Nu m a i confluăm, nu mai consolidăm : creăm, de-a dreptul. Ca spirit. Piesele, deocamdată, ne lipsesc. D a r ce i m p o r t a n t ă are ? A v e m un f o l c l o r d i n care p u t e m d e d u c e toată c u l t u r a l u m i i , r n n e o l i d î n d - o , şi n i m e n i n u n e p o a t e Dimpotrivă, tuni se împiedica s-o f a c e m . vede, sîntem încurajaţi. A l t t r a t a m e n t e f i c a c e a l c l a s i c i l o r a r f i să le l u ă m s e n s u l şi să l e d ă m n o i u n u l , p u ţ i n s c h i m b a t . L a u r m a u r m e i , d e ce s e n s u l l o r , perimat, ar f i mai bun ? Camil Pelrescu era d a n t o n i s t , d a r n-avea d r e p t a t e . Shakes­ p e a r e l-a p r e s u p u s p e I î o r a t i o un prieten sincer al l u i I l o m l e t , descoperiri ulterioare au d o v e d i t că e r a o c u t r ă , u n e a l t a α lui Fortinbrns, alt tiran, m a i crunt decit predecesorii : ne-a revenit nouă onoarea să p u n e m l u c r u r i l e la p u n c t . B l a g a a s c r i s o p i e s ă î n c a r e se î n t r e b a : ce e m a i b i n e . să s t a i î n s i n g u r ă t a t e , m e d i tînd, claustrat cu gîndurile tale, iâsîndu-ţi învăţătura să difuzeze prin puterea retra­ gerii dinspre l u m e — o r i să m e r g i î n Ce­ t a t e , să p r o p o v ă d u i e ş t i , să l u p ţ i , să t e a r ă ţ i î n p u t e r e a g î n d u l u i , d a r să-ţi s f a r ă m i s t a t u i a ce te transformă în dogmă, intrucit eşti preotul m i s t e r u l u i creator, al u n u i Dumne­ zeu p a n t e i s t şi g n o s t i c , c a r e O r b se a r a t ă p r i n t a i n i c e s e m n e , şi p e c a r e o a m e u i i n u - 1 v o r p r i c e p e , căci n-au f i o r , c i n u m a i i d o l a ­ t r i e ? N o u ă n i s-a p ă r u t î n t r e b a r e a a s t a p r e a alambicată, prea m i s t i c ă , şi p r i m u l c a r e a renunţat la f i o r a fost r e g i z o r u l , care a găsit la îndemînă, ca piesă de schimb, pentru fior, montajul literar-artistic, cu procesiuni de brazi şi c u f e t e l e g ă n î n d u - s e . D i n m i ­ tologia blngiană au z b u r a t cîteva p e r s o n a j e , i n s c h i m b au v e n i t altele, puse ad-hoc, d u p ă

www.cimec.ro

15

principiul cat, ieşeau sonaje urmei. Piesa molxe o nu e de a o

„consolidării". s-au

Lumile mai

s-nu npoi

unifi­ ce per­ se urmn lui ? ZaCu ele: îndărăt

toaie

şi

pe cu

frînghii,

i-au d a t sa

o corecţie cu şi şi temele cu l-au poetică

bună sale <*a cu

spaţiile

cscnţiali/.at. trimiteau în nu să fie se

personaje vii, la

intelectualistului majore, cu cultură dintr-un arme în de şi meditaţia sa

Terenţiu. filosofică asimilată, 1(5—17 şi

m o a r t e îşi care la

sensibilitatea

vibrantă, vasta întinerit, cu tot, supăra mai a onocare salvat ne ui­ Orice pe

interpretul recunosc lui ne

neschimbat HI aga Mlaga. ne

ipostaze

recunosc aici piesa schimb, Mamaia. de

grecească foc. cu

e t c . . e t c . D n r ce-ar f i v r u t , Lucian nu jucăm In la şi interesează.

secole, Cine cu că se atîta

mutindu-l ponte

bagaje, cu Platon deU'nrte. făcut importanţă fără şi a salturi salt o

Aristotel

cnmmedia acest nici din firească,

interesează, spună adică sîntem autorului. cum

voie-bună ? înţeles eu desfăşu­ cu

c o n d i ţ i i * : să pe ale antidogmatic, popor, să Λ nu

adevărurile dialectic, şi în noi. lucru li

regizorului, împotriva iubitor mai lip­ făcut clasici, mis­ ce a de De spirituală îi zeii adică

X-nre nimic rare

n-am şi

El n u e departe Este

„acţiunea clasic, dacă

progresivă ne-am

disproporţii" răsfăţat

fetişizării,

uscatului matopei, cu şi ni pe în se merge tăm

încrezător Un pas : fie ateu. .Şi

ridicarea

tumbe la

giumbuşlucuri niînca nu iarbă. sîntem proşti

minunate,

n e a m u l u i său. jumătate de

singur aici a

irezistibila pînă gura poate vitali, care Terenţiu,

noastră

saltimbăneie, L-am n-o să nu şi proşti.

seşte :

Zamolxo a Orbul,

abjurat

ni-ai-ai ! D o a r dar la la

olimpiei. terul, Orbul vrut toţi lui fica. — şi să acei

propovăduit mirabila Omul ? Omul. de

l u i , că reproşa, de

germinaţia, spună

sămînţă. nu îl — de din la 27 e

sîntem. lierbunc.

Poate a Poate Poate de unii semne,

greşit, p o a t e nevoie

Sîntem linia prin o

mustoşi, pînă la ne

temperamentoşi, Căluşari trapeziştii cu solo ironic, Dar, în

merge

purtători

de gnoseologia putem ci de clari­ tea li­ De cum spirituală „idealurile cronicăreasa august. nu-1 aşa „redes­

Alifantis, niţel să

terenţieni. de ca vioară să îm­ n-are

ciudată, aşa cum

încîlcită. vorbit au

„Sensibilitatea punem şi un păcăm nici

vibrantă" urmă, gravi.

P o a t e η -a

ridicarea

înţeles de

oamenii

altfel,

materială, noastre nişte ce. şi cum amintită, coperim

etnică, — de tot

naţională, omenie, tot asta citez data

rost

încurcăm la tonus. în state

prejudecăţi dc noi dezvol­ sintem pentru şi vioi­ şi

naţionale pare" dar zice într-o

frumuseţe,

i l e s t i l şi să r e n u n ţ ă m Asemenea tare, foarte de pe altor alte pentru

curs

continente, măştile vesel, pentru ceva (deşi de pentru mai

d o m n i a - s a . să originală", regizorul. pe Terenţiu,

preţuiţi

nonstre,

lumină

Cimitirul chiuiturile ciunea comerţul sau pentru

nostru noastre, şi de noastră,

jocurile puţin sau

a făeut-o. p i l d u i t o r , L-am tament rar un nici ..de tonice comediilor totul brantă, sofică pe tru putea remarcă umane, tice, rarea firească, a se zgomotos ocoleşte modernă". ori nu materie Aceşti mergînd de băieţi în prin grefat pe asupra să întinerit şi

policromia manipulăm clasici,

cu

un şi

tra­ unde fără după

pentru destui) măcar clasic.

care e marea blocat, său am

noastră

virtute

clasici

ne egalează autor o speranţă.
1

cineva : tratamentul uitat Dacă din afla într-un a r f i să n e program, că a şi sa „vasta teatrului ale lui sa către umane, comedii un teatru Un îl pentru pe teatru abordate, prin o

buf. Era

pentru

producţia noştri şi au

muzeu, luăm sa jilosofiei antic, poetică om,

întrupări

c u l t u r a l e ale s p i r i t u l u i s u c c e s m o r a l şi vibrantă, mai să-l teatru. nostru. fi in o cu luăm

Trapeziştii platoniciene

material, adiacenţe „Inte­ bun, da. fi so­ ar dc

prezentatorul carte' , şi grecească

probabil. cultură pla­ a vi­ filo­ determină un care ce tea­ l-am se etern drama­ desfăşu­ desfăşurare şi fără burlesc, stilului sobră, ce şi în haz, bu­ scrie, noştri. de pe Menandru,

sensibilitatea lectualismul", nu Ea să ce bră n-ar de la să — şi tot tot multă organic îmi dă pentru ne ei care ce e ce prea este ţinem şi ne la

noastră dacă prinde, Terenţiu, ar

aristotelice,

puţin.

asimilată, aristoteliene, lui pe

cunoaşterea

Parodia, Dacă a

Arislofan

intelectualismul

sensibilitatea

„tonalitate scrie cele să în

stilului program, duzini niţel 0 la de

înclinarea existenţei scrie didactic, intelectualist. temele eşafodajul simplitatea a salturi la lui Flaut.

meditaţia

ocoleşte veni, plătitori clasici,

grandilocvenţa, cum nici şi-au se crede,

păstrîndu-se trei

modernă", care

Terenţiu oarecum numi prin prin

exprimat Ce la

aprobarea

clnsic. alegem şi ? nu vor ia de Dar sînt găsi cu

Trebuie cîteva şi

umblăm dojeni alţi

majore intrigii, acţiunii, şi

n-avem

încotro. de

pierdem ?

construcţiei

blinde

profesorul dintre Sofocle,

Zamfirescu unii

profesori noştri, nici de modernă, pentru pentru de de de mie

progresivă fără al recurge

dintre cultura de

cronicarii noastră Terenţiu, de şi laudă gîlgîie transferat,

disproporţii debordant, Tonalitatea păstrindu-se nu ştie

cei care fac

comicul

ţinuţi

cuvinte sincretic, vederea acord în cu

eclectic,

grandilocvenţa, Ori ştie de ce

referentul sîntem cu cap, de în

t o n u s , ş i , p e P o s e i d o n !, a u d r e p t a t e ! S î n t vreme ne chiur ei. e Noţiunea măsură, oripilează aceeaşi

noi

capabili şi

comedie, plini mîini,

zburătorii pe fund,

vitalitate

coşmaruri

vetustă,

antedi-

16

www.cimec.ro

l u v i a n ă . n u - i m o d e r n ă . .Şi n - a d u c e n u i hnni la rasă, a t u n c i C P să c a u t e î n c u l t u r ă ? A v e m . a ş a d a r , ca o r i c e c u l t u r ă m a r e , c l a ­ s i c i t r a t a ţ i , c l a s i c i î n t i n e r i ţ i , c l a s i c i m i x a ţ i şi consolidaţi, clasici cotaţi sau compilaţi, cu compot teoretic, clasici de care ne leagă complicitate", cum frumos „o bună şi fertilă spunea cineva în p r o g r a m , clasici servanţi, serviţi, atri/i. a l i f n n t i z i . O, dacă am mai a v e a . p e d e a s u p r a , şi c l a s i c i !... .Numai bietul Marin Constantin a rămas la interpretarea exactă, riguroasă, fidelă şi ..accomplice"' a clasicilor. N u m a i el m a i m i ­ pe fineţe. Şi n u p o t să zează, p a r a d o x a l , înţeleg de ce a r e , t o t u ş i , pe tot globul, a t î t a s u c c e s !...

Post Coustanfa, în unii îmi faţa

seri p t u m : în unor luna

Ţinind august

această a anului

vorbire

la curent, care surprize de dc

eminenţi nu

teatrologi, încă clasici, Manea

dintre ce sezonul semnată

încruntaţi, va rezerva, cu

bănuiam dinspre lui

toamnă, Racine. Cu pune dată, lui ciudat artistic, cu !

Fedra

mijloace multă cit de tot, sună atît de c

curente străduinţă găunos acest totuşi, plin dc şi

de sâ de

dcmoliţie, ne arate, cu

regizorul încă o

ridicol, al mijlocul cărui

lumea text, ce

autor, în

carnajului !...

măreţie

C o n t r a p u n c t
HORIA D E L E A N U

Sărbătoare
Era într-o tulburător de frumoasă, intr-o memorabilă zi de la capătul lunii au­ gust. Pe malul lacului Siuoe, între ruinele cetăţii Histria, s-a adăpostii din a renăscut, nou o artă de mai multe ori milenară. In seria „Seri­ lor de teatru antic", imagi­ nate aievea pe tărîm dobro­ gean pentru prima dată la confluenţa verii cu toamna lui 1978, se juca Legendele A t r i z i l o r , un colaj pornit de la patru tragedii ale lui Eschil, Sofocle, Euripide, al­ cătuit şi pus în scenă cu actori constănţeni de Silviu Purcărete. Am realizai aici încă o dată, şi de data aceasta nu numai în perspectiva visurilor înde­ lung cultivate, ci în pre­ zenţa covîrşitoare a faptelor, adevărata predestinare a me­ leagurilor dobrogene de a deveni în mod firesc lăcaşul desăvirşit al unui festival de tragedie antică. Există, desigur, o vocaţie istorică a acestor locuri, în care chiar dacă nu s-ar fi aflat obîrşia lui Dijonisos, aşa cum se crede adesea, s-au desfă­ şurat, de vreme îndelun­ gată şi vreme îndelungată, impunătoare, fascinante pro­ cesiuni teatrale. Există, insă,

Histriă

sortită eşecului, în măsura în care conceperea reprezen­ taţiilor de sală devine de cele mai multe ori incompa­ tibilă cu armonia simplă şi cu multitudinea de sensuri a mediului natural. Am fost pînă la urmă ispitit să cred în existenţa foarte productivă a unor surse naturale ale teatrului, care-i guvernează în modul cel mai avantajos mijloacele specifice dc exprimare. In economia spectacolului în aer liber pătrund, sub forma unor accidente normale, o scamă de elemente de apa­ renţă extrateatrală : pe şo­ seaua alăturată trec destul de agale pietoni, se grăbesc vehicule, pe apa din vecină­ tate se mişcă graţios bărci, vapoare, cerul de deasupra este străbătut de nave în concurenţă cu viteza sunetu­ Aceste elemente extralui. teatrale — care introduc în lumea spectacolului ritmuri, zgomote, culori neaşteptate, suplimentare >— trebuie in­ cluse cit mai organic în zona teatrului. Pe de o parte, prin capacitatea de adaptare a actorului, susceptibil să-şi asume prompt sarcini, reacţii noi în raport eu solicitările noi, destul de imprevizibile. Pe de altă parte, prin mo­ dul în care regizorul a pre­ văzut imprevizibilul, lăsînd loc liber unui sistem posibil de comportamente, asociat le­ gitim cu filosofia întregului spectacol. S-ar putea spune deci că există, din caietul dc regie, şi un fel de pro­ gramare a accidentelor de

şi o splendidă vocaţie natu­ rală, care adună sub semnul teatrului vecinătatea mării, a lacurilor, halucinantele Chei ale Dobrogei, eu valorile de­ corative nerepetabile ale ce­ tăţilor Histria şi. Callatis, ale monumentului Tropaeum Traiani. Într-un asemenea cadru cvasiunie, de multiplă voca­ ţie, de sigură predestinare, întilnit cu o inspirată, ne-am cu inspirate reprezentaţii în aer liber, care au reconfirmat valabilitatea şi modernitatea acestei, specii caracteristice a artei spectacolului dinlotdeauna şi <de a z i . Ţinînd seamă de faptul că spectacolul în aer liber re­ prezintă o varietate de ne­ confundat cu alte genuri de manifestări teatrale, Legen­ d e l e A t r i z i l o r au fost gîndite tocmai şi numai în acest scop. De aceea, optica regizo­ rală η -a putut decît să se supună, cu plăcere şi dez­ lănţuită fantezie creatoare, legilor proprii modalităţii date de reprezentaţie teatrală. Şi a devenit evident că orice încercare de transplantare mecanică, neadaptată, a unui spectacol proiectat pentru un cadru închis, pentru o scenă italiană sau clisabelană, este

www.cimec.ro

17

aparenţă extrateatralâ, o anumită premeditare a răs­ punsurilor logice, artistice, la aceste ieşiri din linia solidă, trainic stabilită, a reprezen­ taţiei. Mai mult decît atît : aceste accidente naturale, previzibile sau imprevizibile, nu sînt pur şi simplu tole­ rate în sfera expresivă a spectacolului, ci dimpotrivă, o pol amplifica, îi pol în­ lesni maxima împlinire, prin contrapunctările pe care le operează în lumea artificiilor obişnuite ale reprezentaţiei teatrale. nu suportă Mediul natural anumite materiale tradiţio­ nale, potrivite scenei obişnu­ ite ; el le înlocuieşte însă în mod avantajos cu o gamă şi mai amplă şi mai variată de materiale, descinse din in­ finitatea resurselor proprii. Înăuntrul cadrului natu­ ral nelimitat se redimensionează — canitativ, dar şi calitativ — mişcarea, vocea actorilor. Gestul dobîndeşle frumuseţi şi vo­ lume nebănuite în liniştea spaţiului, în imobilitatea tul­ burată cîteodată de tresări­ rile naturii. Glasul obţine puncte de sprijin în imensa

tăcere înconjurătoare, în acea tainică lipsă dc zgomot care îşi găseşte complemente fi­ reşti în zgomotele filtrate din mediul ambiant. Şi există o impresionantă, o insoliţii, o desăvirşită rezonanţă, o ad­ „sălii" mirabilă acustică a dinafară teatrului. Aventuri neobişnuite îi sînt sortite şi culorii. Capătă valori neaş­ teptate... neculoarea (albul, tonurile neutre) care se pro­ filează pregnant pe albastrul transparent, imaculat al ce­ rului, pe verdele nemăsurat. intens al cîmpiei, pe cenu­ şiul dens, dramatic al lacu­ lui. In general, plantarea tru­ pului şi a sunetului, a culorii şi a ideii, a o m u l u i în imen­ sitatea spaţiului liber este foarte dificilă, dar devine sublimă. Iubind spectacolul cu Le­ gendele Atrizilor, îi urmă­ ream — cu tresăririle de lu­ ciditate care întretaie emoţia omului de presupusă specia­ litate — şi resorturile intime de elaborare şi validarea lor la public. Aşa ne-a prins apropierea nopţii. Lacul Sinoe şi-a intensificat li­ niştite, gala să primească vizita serii. Şi atunci, parcă

legenda focului, în reînviind amurgul care apucase să se împlinească, au izbucnit pe fondul lacului torţe purtate de eroii legendari ai trage­ diei, implantînd in centrul atenţiei o mască teatrală in­ candescentă rătăcind cu pas lent pe Sinoe. Aşa s-a sfirşit spectacolul, aşa nu s-a pus capăt simplu sărbătorii de la Histria, care va conteni să rodească nu nostalgice, bune amintiri în încăpăţînata şi dreapta noastră memorie teatrală. Legondelo avut antic" fecţiunea tele lului făcut zitate Sînt fertilizeze toriul mânesc, restrele noutăţile fără frumos şi în cu o o şi solitară în nici teresantă Atrizilor existenţă de atins în Dar şi de acest menite continuare al teatrului păstrează deschise fiind toi ce de n-au ale liber. „Serile n-au in­ teatru per­ limi­ spectaco­ au ingenio­ propuneţi tărîm. să teri­ ro­ fe­ înspre avid e

posibilă aer seamă pe în

generoase onestitate

remarcabile propuneri talentat care larg seamăn

autentice,

adevărat.

telex „teatrul"—telex
în stagiunea, Stat duia de lui. printre s-au rectori a zav zeci Teatrul repertoriu O de în noapte cretă turneu căror pe de din cercetare Gurile cei numărat de teatru a cei de savanţi rele luaţi şi zilele sala Tg. Congresul a pretind în cîţiva de interesai sute europeni cu la stare cînd Teatrului Mureş începea de găz­ european somnu­ că studiu di­ noi, de gro­ cinci φ un (Plicul, Cercul a şi [ost la craoas­ petele fia şi noapte nul vorbesc prestigiu bucuroşi, pentru un teatru lui la de Ion turile Stoiceva, nii repetă tător iovenii, cr«Mîodil ? Pe Ne ţara tor..., meză cînd, întreabă φ care piesa şi copii

„teatrul"—telex
spectatorilor din Plovdiv, furtunoasă despre φ primul al de stagiunii, : de dramă Reşiţa. Cocoşelul Lucian, se Al. celelalte copii clasică a prilejuit un din unui Cine de şi succese din eu So­ 0 mos nal urmă tă la Braşov, miniţa η eseu în φ ţinut Vaslui. au teatre supune rîsului, cercat laire, vin"... fost că, şi, # şi Trei regia succes din cu Teatrul cu

„teatrul
Teatrului Cluj-Napoca patru Geta ani, Dramatic Grapă, Paula se Naţio­ în repe­ din Lu­ IoNaum. alita a la generală şi Se au lui joies clteva pre­ în­ Baude­ du plăcerea

Filfizo­ veşti dc spectacol la Aven­ Nina Giulcşleneascul­ iar era«le teatre? loată ghicivietna­ fru­

pedepsit.

Primele

Consemnăm,

Blănării, Mihăilă lui

Braşoveanu, Cătălin umorului

săptămîni, La veselia

permanentă două Comedie, atrăgător furtunoasă, caucazian), la Moscova

Cotoşman

Festivalul prezente profesioniste. pe vorba

somnolenţă

teme

Ungă

Popovici.

participanţii „Ies p r o f o n d e s

Povestea

Odesa. iovean

Teatrul a fost, la

Naţional rîndu-i,

>
în pagina 82}

(Continuare

www.cimec.ro

FESTIVALUL NATIONAL „CÎNTAREA ROMÂNIEI
Votlui
T o t ce a v e a l o c a c o l o , şezătoare s a u spec­ tacol, expoziţie d e pictură sau d e carte, t o t ce se p e t r e c e a a c o l o , î n p r e a j m a v e r s a n t u l u i peste care t r o n a c h i p u l D o m n u l u i Ştefan, î n ­ cepea c u o asemenea remarcă făcută Jintr-o profundă s i n c e r i t a t e şi s t r ă l u m i n a t ă de ra­ zele o m a g i u l u i înalt : „ N e a f l ă m l a V a s l u i , ţinut străvechi şi glorios a l ţării". Manifestările d e v e n e a u , astfel, încărcate d e o deplină responsabilitate, c u atît m a i m u l t cu c î t o r a ş u l î n c a r e se d e s f ă ş u r a u , fiind absolut înnoit, şi-a a d u n a t istoria într-un m u z e u devenit de pe a c u m celebru. M u z e u căruia n o i i - a m spus „Cartea V a s l u i u l u i " , o c a r t e care, d u p ă ce n e urcă treaptă o u t r e a p ­ tă p r i n v r e m u r i p î n ă a z i , îşi d e s c h i d e , p a r c ă dintr-o dată, filele spre aerul d e afară, lăsind să t e î n c o n j o a r e , c u a r h i t e c t u r a l o r m o d e r n ă , c a s e şi c e t ă ţ i d i n M o l d o v a , d e a s u p r a c ă r o r a se î n a l ţ ă s u p e r b a c ă c i u l ă d i n ş i ţ ă m e t a l i c ă a l u i Peneş C u r c a n u l d e p e clădirea P a l a t u l u i d i n Piaţă. A c o l o î n P i a ţ ă a f o s t , d e f a p t , şi c e n t r u l Festivalului. Z i c „centru" fiindcă acţiunile s-au e x t i n s a p r o a p e î n t o a t e a ş e z ă r i l e j u d e ­ ţului. Bilanţul poate f i notat ca u n u i dintre cele m a i i m p r e s i o n a n t e , fiindcă ţintele acestui F e s t i v a l , a f l a t l a c e a d e a c i n c e a sa e d i ţ i e , vizează, ca atîtea alte mijloace aparţinînd s p i r i t u l u i , cerinţa cea m a i i m p o r t a n t ă a p r o ­ cesului educativ : perfecţionarea relaţiilor i n t e r u m a n e , făurirea o m u l u i n o u . Şezătorile literare, spectacolele, expoziţiile, saloanele d e cărţi, fiecare p u r t î n d o m a r e forţă emoţio­ nală — emoţia f i i n d d i n totdeauna u n rezul­ tat a l a r t e i — n u p u t e a u f i decît r o d u l u n u i bun c l i m a t d e stimulare a gîndirii creatoare, a m u n c i i , a l educării o a m e n i l o r î n s p i r i t u l e t i c i i şi echităţii socialiste, a l c u l t i v ă r i i sen­ timentelor frumoase, c l i m a t c e se c r e e a z ă d i n ce î n ce m a i p u t e r n i c şi î n v i o r ă t o r s u b marea şi î n a l t a cupolă a celei m a i m a r i manifestări cultural-artistice d i n ţara noas­ tră — F e s t i v a l u l naţional „Cîntarea Româ­ n i e i " , f e s t i v a l a l m u n c i i şi a l creaţiei d i n toate d o m e n i i l e vieţii noastre. A educa biciuind moravuri şi n ă r a v u r i , m e t e h n e m a r i ş i m i c i , p r e j u d e c ă ţ i şi s e m n e de închistare, a p r o p u n e o a m e n i l o r să res­ p i n g ă , să încerce e i înşişi să d e z r ă d ă c i n e z e mentalităţi a l e t r e c u t u l u i care p u n frîu fru­ m o s u l u i d i n n o i , tendinţei spre fericire — iată o m i s i u n e d i n t r e cele m a i n o b i l e , p e care F e s t i v a l u l d e l a V a s l u i şi-a p r o p u s - o d e l a o ediţie l a alta. P a r t i c i p a r e a a f o s t , c u m s-a d o v e d i t , d e masă. Incercînd să d e s c r i e m cîteva dintre principalele acţiuni, trebuie să transcriem mai întîi (aceasta oorespunzînd şi ordinii calendaristice) faptul că t i m p d e o p t zile au a v u t loc spectacole ale teatrelor profe-

O sărbătoare a spiritului
de
VASILE BÂRAN

e u n d e v i i a c u m ? a m fost eu între­ bat şi m i - a m a m i n t i t că î n copilărie nu ş t i a m v e r s u r i m a i s o n o r e şi m a i p l i n e d e f a r m e c ca acelea d i n celebra poe­ zie a l u i A l e o s a n d r i : „Plecat-am n o u ă d i n V a s l u i ş i c u s e r g e n t u l z e c e şi n u - i e r a , z ă u , n i m ă n u i î n p i e p t i n i m a rece". Şi a m răs­ puns că v e n e a m d e sus, d i n M o l d o v a , d e pe podişul ei central, d e pe Valea P r u t u l u i şi c ă p l e c a s e m n u n o u ă , c i c u m u l t m a i m u l ţ i , i a r i n i m a , î n t r - a d e v ă r , e r a f i e r b i n t e şi c u p r i n s ă d e o t e r i b i l ă e m o ţ i e . L i s-a s p u s acelor zile, greu de uitat, „Festivalul u m o r u ­ l u i " ş i a s t f e l s-ar p u t e a c r e d e c ă , l u î n d p a r t e la e l , n - a m a v u t ce f a c e a l t c e v a decît să r î d e m şi să n e d i s t r ă m î n b u n ă v o i e . B i n e ­ înţeles c ă o a s e m e n e a p ă r e r e n u p o a t e f i î n l ă t u r a t ă — f i e şi n u m a i p e n t r u motivul că u n „Festival a l u m o r u l u i " care n-ar stîrni h a z u l şi n - a r descreţi f r u n ţ i l e o a m e n i l o r a r trebui de la b u n început să-şi c a u t e a l t n u m e . D a r h a z u l acesta a a v u t , n u ştiu c u m , ceva a d î n c şi răscolitor. E l d e s c h i d e a f r u n ­ tea s p r e m e d i t a ţ i e , s p r e o l u m i n ă depărtată înapoi şi î n a i n t e şi n u se p u t e a să nu-ţi găseşti m ă c a r o j u m ă t a t e d e z i c a să t r e c i printre acele dealuri de septembrie care p o a r t ă pe-acolo n u m e d e c o l i n e , şi î n c ă d u l c i , iar d r u m u r i l e sînt d e costişă ; d r u m u r i p e care păreau să u r c e , î n t o c m a i c a î n stră­ vechile imagini, purtînd cu ei mari făclii, o a m e n i d e s e a m ă c e i-a a v u t M o l d o v a , d e ­ părtaţi p r i n v r e m e , d a r nedespărţiţi i n suişul l o r d e n o i l e g e n e r a ţ i i , l u m i n î n d u - l e şi î m b o găţindu-le sufletul ; acei legendari împărţit o r i d e d r e p t a t e , v o i e v o z i şi cărturari î n a l e c ă r o r f a p t e s-au î m p l e t i t m e r e u s u n e t u l v i j e ­ lios a l l u p t e l o r c u foşnetul poeziei.

D

www.cimec.ro

19

sioniste. Opt. z i l e . o p l leal re. O p t teatre i l i n l o c u r i d i f e r i t e a l e l a r i i , eu piese d i f e r i t e , cu viziuni regizorale distincte şi modalităţi scenice ingenioase, dar opt teatre (are au dedicat acelui public imens şi e x t r a o r d i n a r un singur spectacol. Un spectacol unic. u n u l d i n t r e cede m a i l u n g i şi t o t o d a t ă d i n t r e c e l e teatrelor dramatice"'. mai interesante : „Gala Realizatori : Teatrul T i n e r e t u l u i d i n Piatra N e a m ţ c u piesa lui Teodor Mazilii Somno­ roasa aventură ; T e a t r u l Giuleşti cu piesa l u i Aleksei Arbuzov Serenadă tir zic ; t o t c u o p i e s ă d e M a z i l i i , Aceşti nebuni făţarnici, Na­ ţionalul ieşean : Teatrul National din Bucureşti c u acea d e d e m n i i şi mondială Căsătorie a l u i Gogol ; Teatrul „V.l. P o p a " d i n B i r l n d , c u m e r e u proaspătul pocm-farsă a l l u i Caragiale D-ale carnavalului ; Teatrul Dra­ m a t i c d i n B a i a M a r e c u Oul lui Columb de Aurel Baranga : Teatrul Mic din Bucu­ reşti c u m u l t a ş t e p t a t u l şi c e l e b r u l s ă u s p e c ­ tacol Efectul razelor gamma asupra ane­ monelor de Paul Zindel .şi, î n închiderea galei, 'Teatrul D r a m a t i c d i n Galaţi c u Scene clin viaţa unui bădăran de D u m i t r u Solomon. S-a deschis apoi, la Muzeul judeţean, T i r g u l de carte, u n d e d i r e c t o r i de e d i t u r i a u „ l a n s a t " , c u m se s p u n e , c e l e m a i n o i c ă r ţ i ale a n u l u i , asemănătoare cu u l t i m e l e roade ale t o a m n e i d e pe aceste p ă m î n t u r i mănoa­ se, p r e c u m şi u n T i r g d e a r t ă p o p u l a r ă , u n d e ..s-au vîndut şi c u m p ă r a t " , c u o c h i i şi c u sufletul, obiecte de înaltă valoare artistică produse de meşteri p o p u l a r i d i n toate c o l ­ t u r i l e t ă r i i , d e la a r t i z a n i i d i n S i b i u p î n ă I n c u s ă t o r e s e l e d i n B u c o v i n a . F a p t u l s-a p e t r e ­ c u t într-o sală n u m i t ă „ M o d e r n " . într-o altă s a l ă n u m i t ă . . A r t a " s-a d e s c h i s e x p o z i ţ i a d e c a r i c a t u r i . în f o a i e r u l m a r e a l Casei d e c u l ­ tură, expoziţia de f o t o g r a f i i cu temă umo­ ristică, i a r în f o a i e r u l m i c , expoziţia d e portrete-şarjă a l u i A l e x a n d r u C l e n c i u . O altă e j x p o z i ţ i e , n u m i t ă . . U m o r u l şi s a t i r a în l i t e r a ­ tura română", cuprinzînd cărţi, periodice, manuscrise, fotografii, scrisori, ilustraţii şi discuri, a avut loc în h o l u l b i b l i o t e c i i j u ­ deţene. Cum se v e d e , η -a r ă m a s n i c i u n c o l ţ i ş o r a l i n s t i t u ţ i i l o r d e a r t ă şi c u l t u r ă d i n o r a ş şi. u n e o r i , c h i a r d i n j u d e ţ , f ă r ă să f i f o s t f o l o s i t , în a c e l e z i l e m e m o r a b i l e , î n scopul b u n e i reuşite a F e s t i v a l u l u i . C i n e m a t o g r a f e l e au găzduit ..Zilele f i l m u l u i de c o m e d i e " , în v r e m e ce s ă l i l e d e t e a t r u (am n u m i t Sala Teatrului ..V.l. Popa" din Birlad. a Casei d e c u l t u r ă d i n aceeaşi l o c a l i t a t e şi α Casei de cultură d i n Vaslui) i n v i t a u la spectacole d e t o a t e g e n u r i l e , î n t r e c a r e şi u n u l s n l i r i c muzical, realizat cu concursul unor actori d e c o m e d i e , d e p r e s t i g i u , a l u n o r c î n t ă i 'ţi p r o f e s i o n i ş t i şi a l u n o r a r t i ş t i a m a t o r i din întreaga ţară. Dealtminteri, de remarcat această nistă de strînsâ una dintre trăsăturile a fost arta au fost demne tocmai profesio­ d e creaţie, trimise

peste trei sule de lucrări — teatru scurt, schiţe, f a b u l e , e p i g r a m e etc. — au fost în­ cununaţi cu laurii F e s t i v a l u l u i c r e a t o r i neprofesionişli d i n toate colţurile ţării. M a n i f e s t a r e a cea m a i a m p l ă a F e s t i v a l u l u i a fosl însă. ca şi la ediţiile precedente, Concursul de interpretare a t e a t r u l u i scurt de comedie, al brigăzilor artistice, al g r u p u r i ­ l o r a r t i s t i c e şi a l i n t e r p r e ţ i l o r i n d i v i d u a l i , l a care au luat p a r t e peste şase s u t e d e a r t i ş t i a m a ­ t o r i , a t r ă g î n d , î n c e l e p a t r u z i l e , î n s a l a Casei de c u l t u r ă d i n V a s l u i , zeci d e m i i d e spec­ tatori. D u p ă gala laureaţilor a u r m a t carnavalul, el î n s u ş i o u r i a ş ă t r e c e r e i n r e v i s t a a f o r ­ ţelor a r t i s t i c e , d î n d Pieţei f a r m e c u l u n e i i m ­ presionante petreceri populare. Măştile, r i t m u l d a n s u r i l o r , temele tradiţio­ nale sau noi — t o t u l atrăgea, impresiona, e m o ţ i o n a , încît a v e a i m e r e u c e r t i t u d i n e a că l e a f l a i la o r e a l ă r e u n i u n e a i d e i l o r , la o i m e n s ă m a s ă r o t u n d ă , la c a r e n u p o t a v e a l o c i n i m i l e a c r e şi m i n ţ i l e s t r i m t e , c i , d i m ­ potrivă, la c a r e erau invitaţi toţi cei cu s u f l e t u l c u r a t , o a m e n i d e s p i r i t , toţi cei care ş t i u să se b u c u r e d e m u n c ă şi d e v i a t ă , să se s i m t ă bine î n t r e s e m e n i , să î n c h i n e un gînd f r u m o s zilei de mîine. A c e l c a r n a v a l p ă r e a să f i f o s t c h i a r m u r ­ m u r u l r î u r i l o r c e se v a r s ă î n f l u v i u şi î n m a r e ş i , a s c u l t î n d u - 1 , m ă g î n d e a m că v a s l u ­ i e n i i c a r e şi-au l e g a t n u m e l e d e a t î l c a f a p t e d e g l o r i e d i n t r e c u t şi d e a t î l e a înfăptuiri de înalt p r e s t i g i u în p r e z e n t u l n o s t r a socia­ list merită a f i lăudaţi încă o dată p e n t r u sărbătoarea aceasta, a b u c u r i e i , pe care a u oferil-o, în m i e z de toamnă, în luminoasa v r e m e a recoltelor, p a t r i e i întregi.

ale

Festivalului între care

împletire la

şi c e a a m a t o a r e . concurs

La concursul

exemplu,

20

www.cimec.ro

CRONICA DRAMATICĂ
PIESA ROMÂNEASCĂ Î N PREMIERĂ ABSOLUTĂ
TEATRUL DRAMATIC DIN GALAŢI

RUGĂCIUNE PENTRU UN DISC-JOCKEY
Je D. R. Popescu
D a t a p r e m i e r e i : I i u l i e 1078. Hcgia : N I C O L A E SCARLAT. Sce¬ nografia : DANIELA CODARCEA. Cinlecclc : N I C U A L I F A N T I S . Distribuţia : L I L I A N A L U P A N ( V a ­ leria) : V L A D V A S I L I U ( V a s i l e ) ; D A N A N D R E I D U B U L I C I (Grigore) ; GRTG DRISTARU (Aurel) ; S T E F A N H A C.IMA (Ştefan) ; A U R E L I A N GEORG E S C U (Teofil) : R A D U GHEORGIIE .IIPA (Victor) ; M I T I C A I A N C U (>ae).

Ştefan H a g i m ă (Ştefan), R a d u G h . J i p a ( V i c t o r ) şi V l a d V a s i l i u (Vasile)

Pe scenă, t r u n c h i u r i subţiri şi p r e l u n g i , a r b o r i uscaţi şi desfrunziţi. I n l r - o p ă d u r e p u s t i e , parcă m i n e r a l i z a t ă , într-un c r i n g l i uăr, p i e t r i f i c a t , se t a v l r t e s c f r e n e t i c perso­ najele u l t i m e i piese semnate d e D . I I . Po­ pescu. Personaje c u n o s c u t e , înrudite c u e r o i i n n i l l o r d r a m e a n t e r i o a r e , personaje m a r c a t e , toate, de s u f l u l i n i m i t a b i l a l s c r i i t o r u l u i , şi care, d i n n o u , . se întreabă c u m t r e b u i e să trăiască, Într-O b u n e pe care o v o r curată şi dreaptă. Cine sînt aceste personaje, care intră a b r u p t în acţiune — acţiune, d e a l t f e l ,

săracă, restrînsă ? Cine sînt aceşti e r o i , care, de la p r i m a replică, n e d a u senzaţia că d i a l o g u l l o r a început d e m u l t ? Cine sînt aceşti o a m e n i , care ascund îndărătul cu­ v i n t e l o r şi al j o c u r i l o r v e r b a l e , fastuoase, de­ d e s u b t u l a f o r i s m e l o r şi a l exprimărilor o c o l i t m e t a f o r i c i ' , cîtcva adevăruri s i m p l e , banale, cu a l u r a „ f a p t u l u i d i v e r s " , f a p t e expuse c u brutală concizie ? U n tată, V i c t o r , d i r e c t o r de şantier, şi c e i d o i f i i a i săi, Ştefan şi V a s i l e . D i n n o u , ca şi i u Balconul, u n e x a m e n de conştiinţă la care t r e b u i e să r ă s p u n d ă cele d o u ă gene­ raţii, puse faţă în faţă : tatăl, ce t r e b u i e să dea seamă f i i l o r săi p e n t r u t r e c u t şi p e n t r u

www.cimec.ro

21

prezent ; f i i i , care judecă prezentul în l u ­ mina faptelor şi î n numele viitorului. In j u r u l l o r , o a m e n i i , b u n i şi r ă i : c î ţ i v a t i c ă ­ loşi, laşi, arivişti, „moliile socialismului", c u m le-a n u m i t a u t o r u l , î n a l t ă p i e s ă ; a p o i , alţii, cinstiţi, nepătaţi, i m u n i l a m u r d ă r i e ; precum şi sufletele slabe, nehotărîtc, gata să se l a s e m o d e l a t e î n m î n a c u i o m a i t a r e . . . T e o f i l , f o s t u l „rege a l t u n e l u r i l o r d e a d u c ţiune", e un asemenea suflet slab : frun­ taşul de pe p a n o u l de onoare, m a n e v r a t de nişte ticăloşi, p u s ca p a r a v a n p e n t r u o c r i ­ m ă , a f u g i t d i n ţară de t e a m a răspunderii... D a r , iată, m i s t u i t de d o r , c h e m a t la para­ s t a s u l m a m e i s a l e , t r a n s f u g u l s-a î n t o r s . 0 întoarcerc-„bombă", evenimentul zilei pe şantier, p r i l e j de răscolire a patimilor, a c u r i o z i t ă ţ i i şi a i n t e r e s e l o r c e l o r i m p l i c a ţ i î n fapta veche, tăinuită, pe care o credeau în­ gropată pe veci. Venirea l u i Teofil deschide, a ş a d a r , „ p r o c e s u l " şi c e r e r e j u d e c a r e a v e c h i ­ l o r î n t î m p l ă r i , v ă z u t e a c u m într-o a l t ă c u ­ loare, întoarcerea, neaşteptată, aruncă lu­ mini n o i şi p u n e u m b r e n o i a s u p r a t u t u ­ r o r . . . N u aceasta este a c ţ i u n e a p r i n c i p a l ă a piesei, c i . m a i degrabă, reprezintă fundalul social, circumstanţele, pe care se sprijină eroul, disc-jockey—ul, tânărul Vasile, aflat în­ tr-un m o m e n t de c u m p ă n ă a vieţii, i n t r a t în ceea ce n u m i m criza cunoaşterii. Mezinul d i r e c t o r u l u i — spre deosebire de fratele său, Ştefan, i n g i n e r , care a reuşit în viaţă fără să-şi p u n ă p r e a m u l t e p r o b l e m e — , Vasile, e m i s t u i t d e f e b r a î n t r e b ă r i l o r ; e l v r e a să v a d ă „ d i n c o l o d e c e ş t i e " , ( n u p r e a Ştie, d e f a p t , ce v r e a să v a d ă ) , se s i m t e „ c a o p a ­ săre î n aer, fără de a r i p i " , crede în oa­ m e n i , crede în cinstea l u i T e o f i l — „fie­ c a r e o m t r e b u i e să f i e m a i p r e s u s d e o r i c e bănuială" — şi îşi p u n e n e c o n t e n i t p r o b l e m a libertăţii, în funcţie de libertatea cunoaşterii, d o r i n d , m a i m u l t c a o r i c e , să c ă l ă t o r e a s c ă . Călătoreşte, pleacă c u u n g r u p d e t i n e r i l a u n m e c i î n T u r c i a , şi d e a c o l o n u se m a i î n t o a r c e , s p r e d u r e r e a i u b i t e i s a l e V a l e r i a şi s p r e satisfacţia u n o r a d i n t r e „ o a m e n i i " d i n a n t u r a j u l tatălui său, care v ă d u n p r i l e j de a l o v i a c u m în director. Vasile, disc-jockey, la Malmô, în Suedia, ca, pe v r e m u r i , la c l u b u l de p e şantier, trăieşte i n t e n s d r a m a c e l o r d e z r ă d ă c i n a ţ i , şi m o a r e , a c o l o , «lupid, d i s p e r a t ; „ n u ş t i u î n c o t r o să o i a u şi c u m să m ă a p ă r " — îi scrie e l i u b i t e i sale, într-o u l t i m ă s c r i s o a r e , i a r î n f i n a l ea a p r i n d e o l u m i n a r e p e n t r u e l , r u g î n d u - n e să-l i e r t ă m . Rugăciune original desprins, „Flacăra", rele, de cele mentariul teatru mai ţială, turgul nobilă el ne de pentru poem din dramă diurn, politic, parcă, un tragic care este o disc-jockey, şi de fapt amestec divers metafo­ şi co­ elocvent substan­ în Drama­ această omului", şi fără

prejudecăţi pe cei d i n j u r u l n o s t r u , invită la dezbaterea lucidă a dezertării, analizînd atent cauzele obiective şi v i n a , aducînd în de­ monstraţie, dincolo de acuzarea implicită a t r ă d ă t o r i l o r d e ţ a r ă , şi s e n t i n ţ a d r e a p t ă pe c a r e v i a ţ a le-o d ă . Piesa, m o n t a t ă în premieră absolută pe scena t e a t r u l u i gălăţean, instituie u n t r i b u n a l dra­ m a t i c şi f a c e a u z i t u n d r a s t i c , d a r nuanţat r e c h i z i t o r i u la adresa inconştienţei, a d e r u t e i şi a i l u z i i l o r , s f î ş i a t e p r i n b r u t a l e l e d e m o n ­ straţii ale realităţii. N i c o l a c S c a r l a t , r e g i z o r u l , b u n cunoscător a l d r a m a t u r g i e i l u i D . K. Po­ pescu şi p a s i o n a t d e î n s c e n a r e a ei. a cu­ p r i n s p i e s a într-o v i z i u n e scenică u n i t a r ă , i n ­ tegratoare, d î n d montării fervoare justiţiara, patetism. Aşa c u m scriam l a î n c e p u t u l a¬ c e s t o r r î n d u r i , p e r s o n a j e l e se m i ş c ă i n s p a ­ ţ i u l u n e i p ă d u r i tratate, într-un spaţiu ma­ gic, pe u n tărîm de v i s , al căutărilor, al în­ c l e ş t ă r i l o r m o r a l e , î n t r - u n h ă ţ i ş a l v i e ţ i i şi al morţii, u n d e cu uşurinţă te poţi rătăci, u n d e t e p o ţ i g ă s i şi regăsi, d a r u n d e t e p o ţ i şi p i e r d e p e n t r u v e c i e . A c e s t a e s e n s u l f r u ­ m o s u l u i decor realizat de tînăra scenografă D a n i e l a C o d a r c e a , d e c o r p o e t i c , d e c o r - i d e e şi d c c o r - s t a r e , a s p i r î n d c ă t r e p u r i t a t e şi a d e v ă r . Decorul, însă, totodată, îngustează v i z i u n e a a m p l ă a d r a m a t u r g u l u i , r e s t r î n g î n d şi c î m p u l de asociaţii a l s p e c t a t o r u l u i . P l a n u r i l e i n t e r ­ s e c t a t e a l e d r a m e i , c e l r e a l i s t , d i u r n , şi c e l m e t a f o r i c , „ a d o u a r e a l i t a t e " , n u se m a i d e ­ senează ca a t a r e , reprezentaţia f i i n d poetizată c u t o t d i n a d i n s u l . A c e s t e x c e s se r e s i m t e p ă ­ gubitor în cîteva momente importante, u n d e „starea d e g r a ţ i e " , „starea d e p o e z i e " , e d e o c ă u t a t ă şi a p ă s a t ă t e a t r a l i t a t e . S-a ri­ sipit, filtrată prin c o n v e n ţ i e şi s t i l i z a r e , o trăsătură definitorie p e n t r u t e a t r u l l u i D.R. P o p e s c u , o t r ă s ă t u r ă m a r c a n t ă , m a i c u sea­ m ă , î n această piesă : i n f u z i a d e p o e z i e în real, a l t o i u l de v i s în c o p a c u l vieţii, transl a r e a firească a c o t i d i a n u l u i , a g e s t u l u i şi cuvîntului banal, în neobişnuit, în fantastic. P e s c e n ă s-a p ă s t r a t p o e z i a , v i s u l , d a r , s-a a l u n g a t r e a l u l , b a n a l i t a t e a expresivă a vieţii. Astfel, Liliana L u p a n , interpreta Valeriei, l i ricizează neîntrerupt î n d a u n a a d e v ă r u l u i de viaţă a l p e r s o n a j u l u i , A u r e l i a n Georgescu îi dă r e v e n i t u l u i T e o f i l u n aer de mister gra­ tuit, u n halo de „lunatec", iar f i n a l u l , de­ p a r t e d e a f i c o n c e n t r a t şi a u s t e r , e i e f t i n , frivol-melodramatic, cu acele coloane de v ă l u r i , l u m i n ă r i , t r u n c h i u r i sau torţe a r z î n d e , într-o r i s i p ă de mică fantezie scenografică. P e r s o n a j e l e , d i n p ă c a t e , s î n t şi p r o s t î m b r ă ­ cate, a m i n t i n d u - n e că p r o b l e m a c o s t u m u l u i î n „piesa originală d e a c t u a U t a t e " e incă des­ chisă, aici pierzîndu-se c e v a d i n forţa de c a r a c t e r i z a r e şi d e t i p i z a r e a u n e i l u m i . s u ­ c u l e n t , p r e c i s , c u m a r e forţă realistă, descrisă de scriitor. Trebuie lor actorii prin au să admitem, cu un o text parte însă, de că, D.R. sc la prima

coloanele

săptămînalului

amalgamează reportericească un tfxemplu literară zilei. a

alegoriile,

notaţia

mostră

pentru

calitatea

dramei

angajate

ardente p r o b l e m e ale de să perfecţionare cu

întâlnire

Popescu, definesc ce zic

se c o n s i d e r ă acţiune invită

adînc i m p l i c a t „în atenţie

învins

dintre prin

numeroasele ceea

dificultăţi

stilistice.

Personajele

judecăm

ceea ce g î n d e s c , şi n u

22

www.cimec.ro

s a u f a c , esenţa şi n u aparenţa îşi s p u n î n secnâ c u v î n t u l d e c i s i v . M i t i c ă I a n r u este u n excelent „Mitică" al zilelor noastre, u n M i ­ tică r e a b i l i t a t î n m o d c a m i l p e t r e s c i a n şi c a r e reabilitează frumuseţea morală a „şantierişt i l o r " . D a n A n d r e i H u b u l i c i fixează c u laco­ nism şi e x p r e s i v i t a t e „o molie', iudicînd pericolul social emanat dc anumite exem­ plare d i n fauna locului, faună i n c a r e s-a i n t e g r a t c u p r e c i z i e şi G r i g D r i s t a r u (Aurel). .Ştefan l l a g i m ă i-a d a t f r a t e l u i c e l m a r c s u ­ f i c i e n t a n e c e s a r ă , c a şi m ă r g i n i r e a a n t i p a t i c ă , iar R a d u Gbeorgbe Jipa a desenat cu m i j ­ loace m o d e s t e , d a r eficiente, convingătoare, caracterul c o m p l e x a l tatălui, z b u c i u m u l l u i intre îndatoririle obşteşti şi cele familiale. Disc-jockey-uhii, Vlad Vasiliu i-a p u n c t a t candorile şi î n t r e b ă r i l e , d o s e n î n d u - i , c u u n f i n c o n t u r , silueta subţire d c adolescent întîrziat, d a r n u i-a d a t s u f i c i e n t r e l i e f şi volum. Reuşita reprezentaţiei (care a încheiat e x e m p l a r stagiunea trecută) n u constă, totuşi, în primul rînd în portretele, schitele sau crochiurile realizate de actori. Montarea e importantă p r i n problematică, p r i n rezonanta d i s c u r s u l u i scenic. Cu alte c u v i n t e , p r i n i m ­ p a c t u l e m o t i o n a l p e care scena îl provoacă sălii, p r i n calitatea î n t r e b ă r i l o r , c a şi p r i n claritatea răspunsului dat.

Mira losif TEATRUL „ M I H A I EMINESCU" DIN B O T O Ş A N I

CER CUVÎNTUL
de Dragomir Horomnea
Cer cuvîntul, dramatizarea I u i Dragomir Horomnca după propriul său r o m a n , este o piesă politică, nu numai în conţinutul i d e o l o g i c , d a r şi c a f o r m u l ă (o şedinţă d e p a r t i d ) ş i , î n această accepţie, a s e m ă n ă t o a r e creaţiei unui a l t scriitor, piesă intrată de eurînd î n atenţia scenelor noastre ; e v o r b a d e Da sau Nu d e A l c k s a n d r G h e l m a n . D e ­ s i g u r , a i c i n u a v e m de-a f a c e c u u n î m p r u ­ m u t d e m o d e l , şi p o a t e c ă D r a g o m i r H o r o m ­ n c a , r o m a n c i e r d e b u t a n t d e succes şi p e n t r u p r i m a o a r ă e x p u s l u m i n i l o r r a m p e i , n i c i sâ nu f i auzit dc confratele său. S u b p r e t e x t u l u n e i şedinţe d c p r i m i r e î n partid, se p u n e o întrebare splendidă în g r a v i t a t e a c i : c u m t r e b u i e să f i e u n m e m b r u de p a r t i d î n r a p o r t c u p r i n c i p i i l e s t a t u t a r e , c a r e e s t e r a p o r t u l d i n t r e i n d i v i d u a l i t a t e a sa şi puritatea acestor principii ? Omul este a d e s e o r i i m p u r î n g î n d u r i şi î n f a p t e , c o n t r a ­ dictoriu, uneori, în idei, supus împrejură­

r i l o r , d a r şi s u p u n î n d u - l e . C a r a c t e r u l s ă u se face s u b l u m i n a călăuzitoare a p r i n c i p i i l o r p a r t i d u l u i , d e c i , sc p e r f e c ţ i o n e a z ă . C a d r u l o r ­ ganizaţiei d e bază este e l însuşi u n c a d r u al perfectibilităţii membrilor sfii, d e c i . for­ m a r e a c a r a c t e r u l u i c o m u n i s t c o n t i n u ă şi a i c i . <>r, unde se o p r e ş t e a c e a s t ă activitate de perfecţionare ? D e s i g u r , în o m , în fiecare dintre n o i , după putinţe, după capacităţile f i e c ă r u i a , d a r şi d u p ă împrejurări. în l u ­ mina învăţăturii marxiste, omul e n o d al r e l a ţ i i l o r s o c i a l e . î m p r e j u r ă r i l e s o c i a l e îl f a c , u n e o r i , eă d e r o g e d e l a p r o p r i a s a l i n i e d e conduită. Orice o m este, d a r . rezultatul mereu relativ a l unei lupte continue c u sine şi c u c e i l a l ţ i ; s-ar c e r e , d e c i , l u a t ă i n c o n ­ s i d e r a r e , m a i c u d e o s e b i r e , această l u p t ă a sa, ca o r i e n t a r e d i n a m i c ă c ă t r e p r i n c i p i i l e c o m u ­ n i s t e ; iată teza p i e s e i . S u b i e c t u l este i l u s t r a ­ t i v p e n t r u aceste i d e i . I n g i n e r u l P ă u n , spe­ cialist în betoane, c p r o p u s p e n t r u intrare în p a r t i d . D e o sinceritate brutală, el dez­ văluie tovarăşilor săi d e m u n c ă faptul că, f i i n d î n s t r ă i n ă t a t e . I-ar f i încercat i s p i t a d c a rămîne acolo, în urma unor propuneri a v a n t a j o a s e . I n u r m a acestei d e z v ă l u i r i , este supus unei analize atente, severe, d a r şi, u n e o r i , vădit, răuvoitoare, d e către tovarăşii săi d e m u n c ă , d i n t r e c a r e u n i i n u s î n t c o m u ­ nişti d i n t r e c e i m a i b u n i . I i este s c o r m o n i t t r e c u t u l şi i se d a u î n v i l e a g u n e l e f a p t e , neprincipiale, explicabile, dealtfel, prin con­ d i ţ i i l e , î m p r e j u r ă r i l e î n c a r e l e c o m i s e s e şi c a r e îl a b s o l v ă d e o p a r t e d i n v i n ă . E l r ă ­ m î n e , însă, i m p u r , î n sens p a r t i n i c , i n c i u d a înaltului p r o f e s i o n a l i s m , l a care ajunsese p r i n m u n c ă , î n c i u d a g e n e r o z i t ă ţ i i şi a c u r a j u l u i de care a d a t d o v a d ă , n u o dată, în r a p o r ­ turile de m u n c ă . D r e p t care, adunarea n u ia încă o hotărîre, a m î n î n d discuţia. F i n a l u l are o semnificaţie tulburătoare. Există pri­ mejdia unui convenţionalism etic ce n u poate accepta m a r e a calitate a sincerităţii,

Data premierei : 7 septembrie 1978. Regia : ANCA OVANEZ-DOROŞENCO. Scenografia: G E O R G E DOROŞENCO. Distribuţia : SERASTIAN COMANICI (Păun) ; S T E L I A N P R E D A ( N i colau) ; G I I E O R G I I E H A U C À (Săucan) ; J E A N MAYDICK (Timofte) ; GEO POPA (Popeangă) ; MARINA MAICAN (Mclania) ; CONSTANTIN MARU (Pătrăuţ) ; D E S P I N A M A R C U (Viorica Hortopei) ; ŞTEFAN ΡΑΝΛ (Nea Cinu) ; D O R U B U Z E A (Fălucă) ; CRISTINA RADU (Alisa) ; BORIS PEREVOZNIC (Minodor Coctrlan) ; T E O D O R B R A D E S C U (Tecu) ; E L E N A STERIENESCU (Ana) ; M I H A l V E L CESCU (Bobete) ; I O N G R O S U L E A C ( M a n o l e Sircă) ; T O M A V A S I L E (Szilagy) ; A L E X A N D R U ROMAŞCANLJ (Un betonist).

www.cimec.ro

32

u n c o n v e n t i o n a l i s m ce n u e s c a m o t e a z ă ade¬ v ă r u l v i e ţ i i , d a r c a r e t i n d e să-l u s u c e p r i n abstractizare ; împotriva acestui conventiona­ l i s m , în care p u t e m cădea oricare d i n t r e n o i , c a r e se p o a t e a s c u n d e î n o r i c a r e d i n t r e n o i , t r e b u i e să l u p t ă m ; î m p o t r i v a l u i l u p t ă Dra­ g o m i r H o r o m n e a , p r i n r o m a n u l si p r i n piesa sa d c t e a t r u , î m p o t r i v a l u i l u p t ă a c u m T e a ­ trul d i n Botoşani, care a m o n t a t această piesă. R e g i z o a r e a A n c a Ovanez-Doroşenco a făcut e f e c t i v teatru p o l i t i c , transformînd sala t e a t r u l u i într-o s a l ă d e ş e d i n ţ e . A c t o r i i , r i s i ­ piţi p r i n t r e s p e c t a t o r i , i a u p a r t e l a d e z b a ­ tere, spectatorii participă, la rîndu-ie, prin a c e a s t ă f o r m u l ă t e a t r a l ă s i m p l ă şi e f i c a c e , l a i l u z i a scenei. Şedinţa d e p a r t i d e o i m a g i n e teatrală a atîtor şedinţe, p o a t e , c u m a i p u ţ i n curaj de decizie, d a r c u m a i m u l t curaj de o p i n i e , şi i a t ă c u m , p r i n t e a t r u , o a m e n i i p o t fi ajuta|i să p a r t i c i p e jMilitic l a şedinţele r e a l e , p e n t r u c a a c e s t e a să d e v i n ă m a i s i n ­ cere şi. d e c i . m a i d r a m a t i c e . D i n d i s t r i b u ţ i a b i n e a l e a s ă , se i m p u n c î t e v a reuşite; a c t o r i c e ş t i . M a i î n t î i , S e b a s t i a n C o ­ măη iei, care face d i n i n g i n e r u l P ă u n u n i n s f r a n c , c u i z b u c n i r i b ă r b ă t e ş t i şi t r i s t e ţ i alofcînţelegătoare, t i p u l o m u l u i încercat d e viată şi c a r e s-a c o n s t r u i t p e s i n e î m p o t r i v a î m ­ prejurărilor ei, uneori potrivnice. Gheorghe Haucă, în Săucan, e u n secretar d e p a r t i d masiv, energic, obstinat în a t i t u d i n i cerce­ t ă t o a r e a c u z î n d şi r e c u z î n d , p e r î n d , p r o m p t şi a u t o r i t a r , î n i n t e r v e n ţ i i l e p e c a r e I e i a c c . Constantin Măru, în Pătrăuţ, e agil. deru­ t a n t , uşor, parcă subţiindu-se î n t r e c e r i l e sale p r i p i t e p r i n sală, r o s t i n d i n s i n u a n t r e p l i c i l e şi t r ă d î n d c u subtilitate acel f o n d de ina u t e n t i c i t a t c c o m i c ă ce frizează g r o t e s c u l , căci s u b a t i t u d i n i l e c i n s t e i c a r e a c u z ă se s t r ă v e d e maliţia. M a r i a M a i c a n , în M e l a n i a , e o f u n c ­ ţionară fragilă c u timidităţi învinse d e pate­ t i s m u l participării, i a r D o r u Buzea c u n m u n ­ c i t o r b e t o n i s t c u i n t e r v e n ţ i i a p r i g e şi p i t o r e s c de l i m b a j . D e c o r u l s e m n a t d e George Doroşenco s u ­ gerează i n t e r i o r u l u n e i u z i n e , u t i l i z î n d p e n t r u aceasta cîteva c l e m e n t e a d e c v a t e : g r i l a j e m e ­ t a l i c e , b e c u r i a t î r n î n d d i n t a v a n , s a l o p e t e şi căşti de protecţie. 0 încercare d e t i p i z a r e p r i n c o s t u m se f a c e s i m ţ i t ă . I x i z i n c i î n f u n ­ d a l u l s c e n e i şi p e p e r e ţ i i s ă l i i t e a t r u l u i i n ­ t r o d u c î n a t m o s f e r a specifică a u n e i săli d e club muncitoresc.

ca m a i toţi c o n d e i e r i i c l u j e n i , s c r i e d r a m a ­ turgie. Provincialii e prima piesă, a d o u a a şi p l e c a t spre secretariatele literare ale t e a t r e l o r . Piesa d e d e b u t e m a i m u l t decil promiţătoare. ea confirmă disponibilităţile largi ale u n u i scriitor deja format, aplecai asupra realităţii zilelor n o a s t r e , c a p a b i l să surprindă aspecte s e m n i f i c a t i v e a l e acestei realităţi, înzestrat nu numai cu darul ob­ s e r v a ţ i e i , d a r şi c u u n c o n d e i v i g u r o s , n e r ­ vos, n u d c p u ţ i n e o r i neiertător. Provincialii este piesa realizării, a î m p l i ­ n i r i i u m a n e p r i n m u n c ă . D a r , ce p o t r i v n i c i i a r e d e î n f r u n t a t i n d i v i d u l , p e n t r u a se r e a ­ l i z a , p e n t r u a se şti u t i l s o c i e t ă ţ i i , p e n t r u a se s i m ţ i m u l ţ u m i t d e s i n e ? P i e s a n e a r a t ă , în p r i m u l r î n d , că n c î m p l i n i r e a , r a t a r e a , n u au n i m i c c o m u n c u poziţia geografică faţă de Capitală, c u alte c u v i n t e , că p r o v i n c i a ­ l i s m u l e î n n o i . în d i m e n s i u n e a aspiraţiilor noastre, î n p u t e r e a noastră de a ne d e f i n i i d e a l u l şi d e a t r e c e o b s t a c o l e l e p e n t r u a l atinge. Şi, care sînt obstacolele ? Uneori, familia însăşi, m i n a t ă d e ideea m ă r u n t ă a u n e i vieţi c o n f o r t a b i l e , ferită d e p r i v a ţ i u n i ; alteori, carierismul, parvenitismul confraţilor, g a t a o r i c i n d să d o b o a r e c u l o v i t u r i s u b c e n ­ t u r ă u n coleg m a i înzestrat ; a l t e o r i , u n acci­ d e n t s t u p i d , c a r e , greşit sau r ă u v o i t o r i n t e r ­ pretat, poate p u n e s u b s e m n u l îndoielii r o ­ dul strădaniei creatoare. Toate la u n loc p o t naşte o situaţie dramatică în care e r o u l nostru se z b a t e p e n t r u a găsi o ieşire. I n l i n i i m a r i , a c e a s t a e p i e s a Provincialii : un i n g i n e r , specialist în oţeluri, renunţă la pos­ tul de funcţionar în minister, p e n t r u a se m u l a — e l şi s o ţ i a — î n t r - u n o r ă ş e l , d e p a r t e d e C a p i t a l ă , u n d e se d e z v o l t ă u n puternic centru siderurgic. Aici, elaborează u n oţel cu proprietăţi n o i şi... t o t u l ar fi decurs n o r m a l , d a c ă soţia n - n r f i d o r i t să se î n ­ toarcă, c u orice preţ, l a viaţa pe care o a b a n d o n a s e , dacă u n a l t i n g i n e r n-ar f i î n ­ c e r c a t să p u n ă pe seama calităţii oţelului un accident, p r o d u s d i n alte cauze. Tăria a inginerului nostru, conjugată cu morală înţelegerea şi s p r i j i n u l c o l e c t i v u l u i c a r e 1-a a s i m i l a t , î l a j u t ă să t r e a c ă p e s t e t o a t e d i f i ­ cultăţile şi, c h i a r abandonat d e s o ţ i e , să se c o n s i d e r e a p r o a p e d e i d e a l u l d e viată p r o p u s , s ă se c r e a d ă , c u î n d r e p t ă ţ i r e , î n s c r i s p e u n d r u m s u i t o r î n v i a ţ ă , i n t e g r u şi l u ­ minos. IVu ştiu dacă, scriind Provincialii, C o n s t a n t i n Cubleşan avea cunoştinţă de piesa l u i H o H a L o v i n e s c u , Autobiografic, dar, pînă Ia u n p u n c t , t r a i e c t o r i i l e e r o i l o r c e l o r d o u ă p i e s e s î n t c o m u n e : aceleaşi c a p c a n e a l e v i e ­ ţii mondene şi a l e „ c a r i e r e i " s î n t întinse, c u ş i r e t e n i e şi d i b ă c i e , d c c ă t r e f a m i l i e . N u ­ m a i că f u n d a m e n t a l d i f e r i t ă e s t r u c t u r a i n ­ timă a eroilor. L a Horia Uovinescu, perso­ n a j u l e s l a b , ş u b r e d şi se l a s ă t i r î t p e d r u ­ m u l ratării, la Cubleşan, eroul a r e m a r i r e ­ surse m o r a l e , e c h i l i b r u l său i n t e r i o r e stabil, încrederea (justificată) î n forţele p r o p r i i îl a j u t ă să i a s ă î n v i n g ă t o r , c ă l i t . T o n u s u l g e ­ neral e altul, m a i tranşant, m a i optimist,

Constantin Radu-Maria

PROVINCIALII
de Constantin Cubleşan
C o n s t a n t i n C u b l e ş a n a scris p r o z ă şi e s e u r i , astfel că, b i n i c i patruzeci de a n i , a r e p u ­ blicate o p t v o l u m e , a făcut publicistică, d o ­ meniul predilect fiind cronica teatrală, şi,

www.cimec.ro

m a i v i g u r o s . în c a / o l d r a m a t u r g u l u i c l u j e a n . I n t i l n i m şi stingăcii de construcţie, şovă­ ieli i n d e f i n i r e a u n o r caractere, complicaţii i n u t i l e de situaţie, u n e o r i d e t a l i u l oboseşte sau abate atenţia de la întreg, a l t e o r i d r a ­ m a t u r g u l n u are încredere în p r n p r i a - i p i l ­ iere de sugestie şi dezvoltă p l e d o a r i a , p e n t r u α o face c i t m a i explicită, d a r , i u a n s a m b l u l ei, piesa este valoroasă p r i n idee. scrisă cu talent şi cu d e s t u l meşteşug. D e b u t u l e p r o ­ miţător.

TEATRUL DE STAT DIN SIBIU

D a t a p r e m i e r e i : 15 s e p t e m b r i e 11)78. R e g i a : N I C U G H E 0 R G 1 I E . Sceno­ grafia : E R W I N K U T T L E R . Distribuţia : S A N D U P O P A (Endlian Sava) ; DANA LAZARESCUP O P A (Smara) ; I U ) D I CA T U R B A Ţ I I (Dora) ; DOINA ALEXE-POPESCU (Ana Pop) ; 0VID1U STOICHIŢA ( D u m i t r u G r u i ) ; I O N G H I Ş E (Grecu) ; ΝΑΕ FLOCA-ACILENI (Ioncscu) ; BENEDICT DUMITRESCU (Nicolae Puiu) ; COSTEL R A D U L E S C U (Dobrotă) ; D A N T U R R A T U (Marcu) ; EMILIA PORO.JAN ( E l e o n o r a Prelor i a n ) ; M I R C E A I I I N D O R E A N U (Coriolan Sava).

D a n a Lăzărescu-Popa (Smara) şi S a n d u (Eniiliau Sava), în montarea Popa sibiană

M e r i t u l p r e m i e r e i pe ţară r e v i n e T e a t r u ­ l u i d e S t a t d i n S i b i u , cnre a d e v a n s n t cu o z i p r e m i e r a clujeană. F a p t u l are d o a r o importanţă statistică, s e m n i f i c a t i v r ă m î n e e ¬ v e n i m e n t u l , m a i r a r î n l î l n i l , ca o piesă ofe­ rită d e u n d e b u t a n t să intereseze s i m u l t a n două c o l e c t i v e v a l o r o a s e . T r e b u i e m e n ţ i o n a t ă şi iniţiativa C o m i t e t u l u i judeţean p e n t r u c u l ­ tură, şi educaţie socialistă S i b i u , sprijinită de A . T . M . , d e a i n a u g u r a s t a g i u n e a l a Copşa Mică, i m p o r t a n t c e n t r u i n d u s t r i a l al ţării. Se detaşează, în s p e c t a c o l u l s i b i a n , i n t e r p r e ­ tul i n g i n e r u l u i E m i l i n n Sava, a c t o r u l Sanda Popa. care schiţează precis p r o f i l u l e r o u l u i său, l u î n d în consideraţie toate d a l e l e aces­ t u i a şi e v i d e n ţ i i n d m a i c u seamă tăria d e caracter, d î r z c n i a , hotărlrea, e c h i l i b r u l i n t e r i ­ or, t e n s i u n e a c e h i i care l u p t ă c u sine şi c u cei d i n j u r , p e n t r u a î n v i n g e şi a sc î n ­ v i n g e , î n n u m e l e u n u i ţel l i m p e d e . A c t o r u l arc o prezenţă scenică p l i n ă de f a r m e c şi a dobîndit experienţă, g l a s u l său e n u a n ţ a t , realizarea sa se urmăreşte c u interes şi c u plăcere. F o a r t e b u n e şi M i r c e a I l î n d o r e a n u , în r o l u l d e rnică întindere a l t a t ă l u i , o m e c h i l i b r a t , înţelept, l u c i d . B u n i , într-o o r d i n e

c u t o t u l arbitrară şi î n r o b i r i f r a g m e n t a r e , sînt Nae Floca-Acileni. Ovidiu Stoichiţă, Costel R ă d u l e s c u , I o n G h i ş e , B e n e d i c t D t i m i t r e s c u . Nepotrivită c u p e r s o n a j u l , d e p a r t e de a-1 i n t u i , f o a r t e d e p a r t e de a-1 s u g e r a , stridentă şi m o n o t o n ă , este D a n a LăzărescuPopa în r o l u l S m a r e i , soţia i n g i n e r u l u i . Să­ răcit a p a r e şi p e r s o n a j u l m a m e i S m a r e i , î n interpretarea E m i l i e i Porojan. Dan T u r b a l u , a c t o r cu m u l t haz şi c u priză la p u b l i c , a s u p r a s o l i c i t a t , pierzînd d i n v e d e r e accentele şi, l i p s i i d c î n d r u m a r e , a r a t a t şi p e r s o n a j u l şi cîteva m o m e n t e i m p o r t a n t e p e n t r u spec­ tacol. Actorii se mişcă într-un decor indife­ rent, rece, a p r o a p e o s t i l , s e m n a t d e Erwin Kuttler. Regia a fost încredinţată unui debutant în profesie, Nicu Gheorg h e , d e s p r e care a m p u t u t a f l a că l u ­ crează d e m u l t ă v r e m e î n c i n e m a t o g r a f i e , ca r e g i z o r s e c u n d . N u v ă d c u m se justifică nceastă încredere. S e m n a t a r u l r e g i e i face o lectură ceţoasă a t e x t u l u i , simplifică m u l t s i ­ tuaţiile, sărăceşte d e s e n s u r i m o m e n t e i m ­ portante, îngăduie cu uşurinţă deformarea u n o r scene, a u dovedeşte n i c i u n f e l d c p r i ­ cepere î n î n d r u m a r e a a c t o r i l o r , i n i z a n c e n a e n a i v ă , stîngace c h i a r . A s u m a r e a răspunderii de a lansa u n d r a m a t u r g e o c h e s t i u n e i m ­ portantă şi, într-o a t a r e î m p r e j u r a r e , a încre­ dinţa regia s p e c t a c o l u l u i u n u i d i l e t a n t e o greşeală.

îi

à

www.cimec.ro

25

TEATRUL N A Ţ I O N A L DIN CLUJ-NAPOCA

Data premierei : 16 septembrie .1078. Regia : VICTOR TUDOR POPA. Scenografia : CONSTANTIN RUSSU. D i s t r i b u ţ i a : A N T O N T A U F (FiniHan S a v a ) ; T O T U C O L O M A N (Coriolan Sava) ; M A R I A MUNTEANU (Smara) ; M A I A Ţ1PAN-K A U F M A N N ( E l c o n o r a Pretorian) ; L U C I A W A N D A TOMA (Dora) ; L I G I A M O C A (Ana Popa) ; O C T A V I A N L A L U Ţ (Dumitru G r u i ) ; B U C U R S T A N (Grecu) ; R A D U IŢCUŞ (Ioncscu) ; P E T R E B A C I O I U (Nicolae P u i u ) ; E U G E N N A G Y (Dobrotă) ; I O N M A R I A N ( M a r c u ) .

Scenă d i n spectacolul c l u j e a n , c u M a i a Tipaii-Kaufmami (Elconora) şi L u c i a Wanda-Toma (Dora) ; în plan secund, A n t o n T a u f ( E m i l i a n Sava)

Altfel stau lucrurile la CIuj-Nnpoca. Naţio­ nalul a investit forţe verificate, experimen­ tate, care. nu o dată. au arătat că ştiu şi pot să realizeze un spectacol concludent cu o piesă de debut. Victor T u d o r P o p a , meşte­ şugar Încercat şi om de teatru pasionat pen­ tru dramaturgia originală, n o u ă , a realizat un spectacol străbătut de patos, exact în pa­ rametrii piesei, subtil în evidenţierea ideilor, sensibil la nuanţe, un spectacol care valori­ fică integral piesa şi o propulsează, liste bine ajutat şi fie scenografia lui Constantin R u s s u , sugestivă, aerisită. Este, m a i ales, ajutat dc interpreţi, dintre care se desprinde acest admirabil actor, care sir i m p u n e tot mai mult. Anton T a u f , inteligent, patetic, cu o intensă combustie interioară. Personajul e conturat clar, rod al unei elaborări lucide şi al unei exigente analize a datelor esenţiale. Se înţelege, în acest spectacol, că nici ingi­ nerul, l a rîndu-i, nu e absolvit dc orice v i n ă pentru înstrăinarea soţiei l u i , se înţe­ leg multe dintre situaţiile care fac m a i con­ vingătoare pledoaria Iui Cubleşan, totul c a ­ pătă un caracter m a i complex, mai m i a u ­ lât ; de aici. şi realizările cîtorva interpreţi, ca Ligia Moga, I o n M a r i a n , R a d u Iţcuş, Oclavian Lăluţ, Maia Ţdpan-Kaulmann, Bucur Stan, Maria M u n t e a n u , Totu Coloman, realizări distincte, convingătoare. Ca şi în alte r i n d u r i , T e a t r u l Naţional din CIuj-Napoca şi-a onorat răspunderea a s u m a t ă , contribuind substanţial la afirmarea unui debut. ·

Virgil Munteanu TEATRUL DE STAT DIN SFÎNTU GHEORGHE

NOAPTEA PE ASFALT
Je Then Jo r Manescu
Dintre colectivele (puţine) care onorează descinderea noii stagiuni teatrale c u o piesă originală, cel d i n Sfîntu Gbeorgbe se re­ m a r c ă prin opţiunea sa pentru o lucrare de actualitate, ale cărei date şi probleme pro­ p u n o interesantă evaluare etică a modului de a fi în zilele noastre, d u p ă adevărul uman încorporat. în sensul acţiunilor şi î n felul acţiunilor fiecăruia.

www.cimec.ro

D a l a premierei : 18 septembrie 11)78. Regia şi scenografia : C O N S T A N T I N CODRESCU. Distribuţia : V I S K Y A R P A D (Eu­ (Marina) ; gen) : N A S Z T A K A T A L I N BALĂSZ E V A (Ecalcrina) ; GYORY AΝ D R A S (Şoferul) ; C . F û L O P I L D I K O , KRIZSOVANSZKY SZIDONIA (Mireasa) ; N E M E Ş L E V E N T E (Valentin) ; M O L N A R G 1 Z E L L A (Mirabcla) ; L A SZLO K A R O L Y (Ciontea) ; D A R V A S LASZLO (Mirele) ; DOBOŞ IMRE (Tatăl) ; SZARO ZOLTAN (Socrul mic) ; V E R E S S L A S Z L O (Ospătarul) ; SIMON ANDRAS, VERESS L\SZLO (Nuntaşi) ; L A S Z L O M I I I A L Y (Lăuta­ rul).

U n colocviu ? N u . Cu atît mai p u ţ i n , o confruntare. însuşirea p r i n c i p a l ă a piesei lui Theoilor M ă n c s c u este aceea că exprimă o experienţă de viaţă, arc a l u r a unei confe­ siuni (dealtfel, prologul şi ultima scenă o şi încadrează astfel) şi permite cunoaşterea unor momente care determină direct d r u m u l personajelor, soarta personajelor, mareînd etape dilematice, de cotitură, de risc şi dtnd eroilor libertatea dc o p ţ i u n e . Momentele sînt încărcate de tensiune şi de n e p r e v ă / u t , se petrec surprize şi răsturnări de situaţii, e în joc şi chestiunea, foarte gravă, a u n u i caz copleşesc de crimă, dar toate acestea n u personalitatea eroilor, nu duc l a stări tul­ buri, de criză m o r a l ă şi de impas, c i , d i m ­ potrivă, creează parcă o alternanţă între mersul lucrurilor şi mersul personajelor, care au î n t o t d e a u n a de făcut un pas. Mai bun, mai r ă u , mai decis sau mai derutant, corectat mai tîrziu, î m p l i n i t sau nu. In orice caz, eroul e definit pe parcurs, şi ceea ce ne place, n c stîrneşte m a i m u l t interesul şi e de remarcat, e faptul că autorul nu propune o v a r i a n t ă cu „ a l b i " şi „negri", n u c o n d a m n ă premeditat, c i îşi urmăreşte perso­ najele în ipostaze care le favorizează şi, în acelaşi timp, le defavorizează, cu reacţii diverse şi neaşteptate, lăsîndu-i fiecăruia zone de taină, asupra cărora sîntem tentaţi să m e d i t ă m . C u m s p u n e u n u l d i n t r e eroii săi — „ o m u l naşte mister". Şi, deşi n a c un colocviu şi nu e o confruntare, piesa prile­ juieşte, indirect, o confruntare în desfăşu­ rarea l u c r u r i l o r şi u n colocviu despre ade­ vărul u m a n . T r e i personaje se întîlnesc de m a i multe ori de-alungul acţiunii : E u g e n , l î n ă r ziarist, doreşte să exprime (şi să se exprime prin) adevărul n e c o n d i ţ i o n a t ; V a l e n t i n , redactorşef, e partizanul a d e v ă r u l u i m u l t prea con­ diţionat, conformist ; iar Şoferul c v i c t i m a propriei sale laşităţi î n faţa u n u i adevăr pe care, dacă l-ar fi cunoscut l a timp, nu şi-ar fi ratat v i a ţ a . Asistăm l a o statornicire de raporturi şi l a o schimbare de raporturi. Eugen se rupe dc condiţia ea l i m i t a t ă , de

Visky Arpad (Eugen), protagonistul spectacolului, c u Lâszlo K â r o l y (Cion­ tea), î n i m a g i n e a de sus ; jos, c u p l u l tragic C. F u l ô p I l d i k o (Mireasa) —· G y i i r y A n d r â s (Şoferul)

www.cimec.ro

27

ziarist lucrînd la o gazetă locală condusă d e u n şef f ă r ă j i r i p i , şi d e v i n e r e p o r t e r T V , c a i c scrutează l u m e a m a p a r a t u l d e f i l m a t . Ε părăsii d e soţie. « m u s t r a t d e ş e f u l şi viitorul său c u m n a t , Valentin, că renunţă la o situaţie sigură pentru u n a riscantă ; s o r a sa — eare-l a d m i r ă p e n t r u Îndrăzneală, d a r 11 ii - i p o a l e s e m ă n a i n d e c i z i i — î n c e a r c ă o conciliere. Aspectul cel m a i s p e c t a c u l o s care i n t e r v i n e în d e s t i n u l Iui Fugi η este descoperirea intîmplătonrc a u n u i caz r a r e reeditează, parcă, c e v a d i n Iuţită p e n t r u f e r i ­ cire a domnişoarei N a s t a s i a , eu d e o s e b i r e a că, a i c i . e r o u l m a r i l o r contradicţii este E l . şi n u F a . F I . .Şoferul. C a r e . p e n t r u a fi cîteva c l i p e f e r i c i i , p u n e la cale, c u aleasa i n i m i i , o nuntă cu u n partener de ocazie, spre a putea plăti, d i n d a r u l obţinut, liber­ tatea de a f i î m p r e u n ă . D a r . cînd m i r e a s a f u g e c u b a n i i , se p e t r e c e o c r i m ă . Ş i . c î n d ş o f e r u l a f l ă că a f o s t a n i d e z i l e victima n i i i i i ş a n t a j , se p e t r e c e a d o u a . I n t e r v e n ţ i i l e l u i E j i g e n în d e s f ă ş u r a r e a a c e s t u i c a z sînt, d e natură, .profesională şi m o r a l ă . > D a r . i u f a ţ a deznbdămîntului nefericit, e nevoit să se întrebe: pînă unde poale merge adevărul asupra l u c r u r i l o r ? („Dacă n u s p u n e m ade­ v ă r u l c u r a t şi d e s p r e b i n e , d a r şi d e s p r e , r ă u . f a p t a r e a se l ă f ă i e l a a d ă p o s t u l d i s c r e ţ i e i , i a r g î n d u l rău proliferează".) Experienţa îl d u c e la a f i r m a r e a f ă r ă e c h i v o c a f a p t u l u i că , . î n timp ce m i n c i u n a e l a ş ă şi a r c p i c i o a r e s c u r t e , a d e v ă r u l e v i t e a z şi f ă r ă d e x n o a r t e " . Un tablou al contrastelor, u n lanţ de î n ­ tîmplări d i n care l u m e a n i s-a dezvăluit v a r i a t ă şi n e p r e v ă z u t ă , c a î n t r - u n . s e r i a l c u destine paralele, care dă i m a g i n e a l u p t e i fie­ căruia p e n t r u r o s t u l l u i , fericirea i u i , ade­ v ă r u l l u i . C î t d e a d e v ă r a t e â c e s l a d e v ă r , se c o n f i r m ă p r i n f a p t e şi p r i n p u t e r e a f i e c ă r u i a de a Π m a i aproape de cota afirmaţiei de m a i sus a e r o u l u i . Gîndul c r e a t o r u l u i reprezentaţiei, Constan­ t i n Codrescu (regizor s c e n o g r a f şi, deopotrivă, p e d a g o g î n . m u n c a c u a c t o r i i ) , a fost ace'a d e ă e s e n ţ i a l i z a şi a a p r o f u n d a t r ă s ă t u r i l e dilematice ale piesei.. Tabloului contrastant i-a c r e a t u n c a d r u a p ă s a t , d c d r a m ă . C u r s u ­ l u i s c h i m b ă t o r şi n e p r e v ă z u t a l a c ţ i u n i i i-a retuşat mişcarea, eliminînd nuanţele şi f i xînd-o pe l i n i i m a i categorice, p e m o m e n t e nodale. într-un cuvînt, piesa a căpătat u n timbru de g r a v i t a t e care favorizează medi­ t a ţ i a şi c o n f r u n t a r e a d e i d e i î n j u r u l a d e ­ v ă r u l u i c ă u t a t , şi a lăsat î n u m b r ă , a e v i t a t cu intenţie, spectaculozitatea actelor, nepre­ v ă z u t u l , m i ş c a r e a . S-a p i e r d u t c e v a , c r e d e m n o i , d i n f a c t u r a m a i v i e a l u c r ă r i i , d a r s-a cîştigat — recunoaştem — o nobleţe a c o n ­ diţiei dramatice, care favorizează aspectul c o l o c v i a l . Cadrele sînt sugerate d i n e l e m e n t e simple, ingenios combinate — cîteva reflec­ toare compun decorul nopţii la şosea, o m a s ă , d o u ă f o t o l i i şi o o g l i n d ă s c h i ţ e a z ă u n apartament elegant, u n p a t ( c a m d i n ce v r e m u r i . î n s ă ?) ş i u n c u i e r , o c a m e r ă d c h o t e l etc. I n f i n a l , u n perete-oglindă e f o l o ­

sit la m u l t i p l i c a r e a chipului l u i E u g e n în timpul monologului său despre .ultimul martor' înotă c a m forţată, totuşi), i a r cele din urmă c o n f e s i u n i d e s p r e a d e v ă r le face î n t r e d o u ă m e s e c a r e se l u n g e s c şi se a ş t e r n pentru o nuntă fericită, aşa c u m a r t r e b u i să f i e l o a t e p e p ă i l l î n t . λ isky Ar pad e un Eugen concentrai şi s e v e r , c a r e a p r o f u n d e a z ă c u d i s t i n c ţ i e şi f i ­ xează p r o f i l u l u n u i personaj s l a b i i . O i m a ­ gine impresionantă creează (ivory Andrăs în r i d u l Ş o f e r u l u i , c h i p c h i n u i t d e o d u r e r e pe care încearcă să şi-o î n f r î n g ă . Nâszta K a t a l i n şi Halâ/.s E v a c o m p u n . îu t o n a l i t ă ţ i diferite, pe cele d o u ă femei din anturajul e r o u l u i , iar Nemeş Levente apasă, pe dalele d e forţă a l e l u i V a l e n t i n . Mireasa are nu singur moment revelator. în t a b l o u l Π. p e c a r e (!. F u l o p l l d i k n l-a c r e a t c u o d e o s e b i t ă expresivitate dramatică, iu registru tragic. Molnâr Gizella (Mirabela) şi L â s z l o Kâroly ( C i o n t e a ) . în v a r i a n t e d e o s e b i t e , a u f o s t ce t r e b u i a , d a r î n t r - u n f e l m a i m u r e n t d e tcat r a l i t a t e , d e retorică.

Constantin Paraschivescu

TEATRUL GIULEŞTl

DRAGOSTE PERICULOASA
de Theodor Manescu
Data p r e m i e r e i : 2 2 septembrie 1978. Regia : T U D O R M A R À S C U . Scenografia : G E O R G E DOROŞENCO. Distribuţia : GEORGE BANI C i (Emil) ; DORINA LAZAR (Sina) ; ROZI NA CAMUOS (Rodica) ; GELU NIŢU (Filip).

Neaşteptată, surprinzătoare p e n t r u u n dra­ m a t u r g ca T h e o d o r Mănescu, a l e c ă r u i p i e s e ( m a i c u seamă cele r e c e n t e , m a i c u seamă Noaptea pe asfalt) v o r b e s c atît de răspicat şi a t î t d c p a l e t i c d e s p r e i m p l i c a r e a omului i n viaţa socială, d e s p r e a t i t u d i n e a civică o individului, despre necesitatea obiectivă a asumării răspunderii cetăţeneşti îu numele u n u i i d e a l î n a l t , n e a ş t e p t a t ă şi s u r p r i n z ă t o a r e este u l t i m a sa p i e s ă , Dragoste periculoasă,

28

www.cimec.ro

dramă de familie, fără rezonanţă socială, lără ecou contemporan. Oare, c h i a r uşa stau l u c r u r i l e ? Ideea do mai sus, | e care am desprins-o diutr-un > schimb grăbit dc păreri, imediat d u p ă pre­ mieră, mă face să cred că mecanismele gîn­ dirii noastre funcţionează încă, uneori, «lupă scheme prestabilite ; că perspicacitatea noastră critică, atit de v i v a c e faţă cu dramaturgia lui Tennessee W i l l i a m s , de p i l d ă , (căreia lesne îi descoperim resorturile sociali' cnre acţionează asupra destinului individual), scade ciad e vorba de 'dramaturgia noastră. Dragoste periculoasă este, d u p ă părerea men, drama i n d i v i d u l u i care se rupe de rea­ litate, l'are se claustrează, care-şi construieşte micul lui univers de drame, pentru a se lăsa m ă c i n a t , sfîşiat, distrus, îu colivia Au aur a libertăţii lui interioare. Drama Dragoste periculoasă est?, cred, cealaltă faţă, antipodul dramei Noaptea pe asfalt. Fiindcă au devenit publice aproape simultan, presupun că a u fost scrise în aproximativ aceeaşi perioadă. Noaptea pe asfalt vorbeşte despre vocaţia socială a indi­ vidului. Dragoste periculoasă, îu replică, urată că, refuzîndu-şi această vocaţie, indivi­ dul se sufocă. Paralela se ponte de/volta. Un studiu de sinteză al dramaturgiei lui Theodor Mănescn ar scoale la iveală şi alte apropieri, precum şi continuităţi intere­ sante, într-o evoluţie a creaţiei sale care devine din cc în ce mai c a p t i v a n t ă şi mai preţioasă. Dar, să revenim la Dragoste pcriculoată. Cine este E m i l , u n u l d i n t r e eroii dramei ? Un individ a cărui existenţă se concentrează între pereţii casei sale, alături de soţia lui şi de o soră. Raporturile lui cu lumea, cu mediul social, dacă vreţi, sînt vagi : nu tenue de facturi vechi, rătăcite prin buzu­ nare, un carnet de sindicat de care se poale lipsi, lectura somnolentă a z i a r u l u i , din care nu reţine nimic, decît, poale, perspectiva confuză a unui război mondial, care nu-1 Zguduie, îl amuză doar, perspectivă ab­ stractă, sau î n d e p ă r t a t ă , «le care se crede ferit îndărătul zidurilor casei în care s-a mutat după schimburi succesive de locuinţă. Casa ? O citadelă a singură­ tăţii sale, în care cei acceptaţi sînt puţini, o casă v e c h e , solidă, cu uşile grele, cu tapetul şi d u ş u m e l e l e sîngerii. ea însăşi izolată într-un parc pustiu, cu trecători rari. Nu sînt cărţi, nu e radio, nu e televizor, nu c nimic în m ă s u r ă să a d u c ă lumea din­ afară între pereţii aceştia neprictenoşi. Nu c nimic cnre să tulbure tihna neadevărată, pentru că, în acest exil interior, E m i l se comportă ca u n tiran. Cu soţia l u i , b l a j i n a , resemnata Sinn, femeie o cărei personalitute s-a topit, s-n şters, femeie şicnnntă, veşnic jignită, veşnic u m i l i t ă în neîntrerupte scene conjugale, suportînd de ani în şir acest război s u r d , fără n o i m ă , fără sfîrşit. E m i l se comportă ca u n tiran şi cu R o d i c a , sora lui m a i m i c ă , fută orfnnă, crescută tn casa lor, î n c o n j u r a t ă c u o grijă obositoare, pa­

in imaginea dc sus, R o z i n n Cambos (Rodica) şi G e l u N i ţ u (Filip) ; j o s , D o r i n a L a z ă r (Sinn) şi George B ă n i c ă (Emil)

zită, u r m ă r i t ă pns cu pns de E m i l , contro¬ lată pe furiş. R o d i c a nu poate avea prieteni, nu trebuie să aibă încredere în c a m a r a z i , în colegi, nu ponte întîrzia în pnrc, nu ponte avea secretele ei de fată, R o d i c a e î n c o n j u ­ rată cu o grijă care devine tot m a i m u l t

www.cimec.ro

29

p î n d ă s î c î i t o a r e . E m i l , Ş i n a şi R o d i c a , p r i m i i doi conştienţi de nefericirea l o r , cea d i n u r m ă acceptînd senin tutela tiranică, c o n v i e ­ ţuiesc t i h n i t . A p a r e n ţ e l e sînt păstrate sever : o r a m e s e i , s i e s t a , şi a ş a m a i d e p a r t e . D a r t i h n a l e este t u l b u r a t ă d e v e n i r e a n e a ş t e p t a t ă şi n e d o r i t ă a lui Filip. C i n e este Kilip ? Aflăm despre e l că e c h i r u r g d e p r o f e s i e . Un c h i r u r g fără pasiunea, fără religia p r o ­ fesiei, cîtă vreme îşi calculează eşecurile — vieţi o m e n e ş t i sfîrşite p e m a s a d e o p e ­ r a ţ i e — c u m î ş i socoteşte u n a r t i z a n o a r e c a r e rebuturile. De fapt, F i l i p e u n fost c h i r u r g , e şi u n f o s t p u ş c ă r i a ş , e l i b e r a t d i n acum d e t e n ţ i e d u p ă c e şi-a i s p ă ş i t p e d e a p s a p e n t r u v i n a d e a f i ucis u n o m d i n i m p r u d e n ţ ă , lată, d i n t r e toţi, F i l i p a r e u n t r e c u t , îi p u ­ t e m r e c o n s t i t u i b i o g r a f i a . Ceilalţi a u u n t r e c u t a b u r o s , fără repere exacte, F i l i p a i u b i t p ă ­ t i m a ş , s-ar p ă r e a că a ucis d i n dragoste, sau d i n gelozie, c a l t c e v a decît o fiinţă o m e ­ nească cenuşie, netedă. D a r F i l i p n u a r e p r e ­ z e n t . R e v e n i r e a sa î n c a s a î n c a r e f u s e s e a l u i , î n această casă v e c h e , n e p r i m i t o a r e , c a o închisoare, ca u n m o r m î o * «; o f u g ă d i n prezent, e o întoarcere î n t r e c u t . N i m i c n u poate f i reînviat, n i c i p r i e t e n u l f a m i l i e i , m o r i , n i c i soţia, plecată d e f i n i t i v , n i m i c n u p o a t e fi luat d e l a î n c e p u t , ş i , t o t u ş i , F i l i p se î n t o a r c e , într-o z a d a r n i c ă încercare d e a r e ­ trăi t r e c u t u l , d i n t r - o obstinată dorinţa d e a înţelege t o t c e s-a î n t î m p l a t , chinuindu-se pe sine însuşi, ca u n Heautontimorumenos c o n t e m p o r a n . A c u m s î n t p a t r u şi se d e c l a n ­ şează c o n f l i c t u l d r a m e i . P e n t r u Emil, Filip e u n i n t r u s , o prezenţă periculoasă, u n i n s d e care t r e b u i e să scape o r i c u m , p r i n o r i c e mijloace, jignindu-1, chiar denunţîndu-1, ori­ c u m . P e n t r u S i n a , F i l i p e u n o m n e c ă j i t şi l o v i t d e soartă. E a ştie c e e n e f e r i c i r e a , ea î n c ă m a i p o a t e c o m p ă t i m i , e a a r v r e a să-l ajute, să-l a l i n e , să-l î m b ă r b ă t e z e . E a îl ospătează, îi oferă u n aşternut curnt, îi culege f l o r i . I I priveşte ca p e o rază d e l u ­ m i n ă î n întunecata e i existenţă. P e n t r u R o ­ d i c a , F i l i p e d r a g o s t e a . C o p i l a se î n d r ă g o s t e ş t e f u l g e r ă t o r şi p ă t i m a ş d e acest o m s i n g u r a t i c şi c i u d a t , trăieşte i n t e n s fiecare clipă p e ­ t r e c u t ă l î n g ă e l , a r v r e a să-l s m u l g ă t r e c u ­ t u l u i , să p l e c e c u e l , a r v r e a , c u toată a r ­ d o a r e a v î r s t c i şi c u u n n e b ă n u i t i m p u l s , s ă trăiască altfel decît pînă acum,alături de Filip. Nu e d e f o l o s să i n t r ă m î n a m ă n u n t e l e t r a m e i . E a se m u l t i p l i c ă şi se c o m p l i c ă , e drept, riguros, meticulos, l a f e l c a într-o piesă poliţistă, d a r şi, d e m u l t e o r i , i n u t i l . Captat dc solicitarea exigenţelor genului, ţ c a p t i v a t d e p o s i b i l i t ă ţ i l e c a r e i se d e s c h i d — F i l i p e u n ucigaş c u p r e m e d i t a r e ? 0 v i c t i m ă ? U n m a r t i r ? — a u t o r u l sc p i e r d e , un t i m p , î n l a b i r i n t u l acţiunii. D a i , spre final, lucrurile redevin limpezi. Filip, incapa­ b i l să primească d r a g o s t e a Rodicăi, pleacă. Cei t r e i r e v i n l a v e c h i l e d e p r i n d e r i , m a s a , siesta... N i m i c n u p a r e să f i t u l b u r a t t i h n a familiei. Numai că Rodica izbucneşte în p l î n s , şi p l î n s u l e i e c e l d i n t î i s e m n c ă î n ţ e ­

c u e i toţi i n a c e a s t ă l e g e c e se î n t î m p l ă casă v e c h e , n e p r i m i t o a r e , c a o î n c h i s o a r e , ca u n m o r m î n t . Ş i , poate, cea dintîi m a n i f e s t a r e a împotrivirii... Scrisă c u o tehnică aproape desăvîrşită, c u n e r v , c u p a t i m ă , d r a m a Dragoste pericu­ loasă, dramă-polemică, d r a m ă a ratării p r i n pozi­ sustragere d e l a realitate, consolidează ţia d e d r a m a t u r g a n g a j a t , î n z e s t r a t , consec­ v e n t c u s i n e , p e c a r e T h e o d o r M ă n e s c u şi-a d o b î n d i t - o c u t r u d ă g r e a şi o b s t i n a ţ i e e x e m ­ plară. Teatrul C i u l e ş t i şi-a d e s c h i s s t a g i u n e a c u spectacolul realizat de T u d o r Mărăscu, dove­ d i n d î n c ă o d a t ă c ă ş t i e ş i v r e a să-şi a s u m e răspunderea lansării unei piese n o t , că e p r e z e n t şi p r o m p t î n v i a ţ a t e a t r a l ă . D a r T u ­ d o r Mărăscu n u e l a cel m a i b u n spectacol al său. A t m o s f e r a , datorată î n cea m a i m a r e măsură scenografiei, cu totul remarcabile, a l u i ( i e o r g e D o r o ş e n c o , se d e s t r a m ă lesne, mai ales d i n cauza stridenţelor. Tensiunea s u b t e r a n ă a d r a m e i se g h i c e ş t e g r e u . Izbuc­ n i r i l e v i o l e n t e i a u l o c u l t o n u l u i scrîşnit, d e chin ascuns. T u d o r Mărăscu conduce bine, pînă la u n punct, spectacolul, d a r a deformat unele sensuri — relaţia Emil-Rodicn, de pildă — şi, d u p ă părerea mea, a greşit parţial în alcătuirea distribuţiei. D o r i n a Lazăr acoperă toate exigenţele rolului său. Excelentă, actriţa reuşeşte, c u m i j l o a c e d e r e m a r c a b i l ă s o b r i e t a t e , să-şi e x p l i c e p e r s o n a ­ j u l , înfăţişînd-o p e S i n a trist-resemnală, î n ­ chisă î n ea, d a r atît de doritoare dc puţină lumină şi d e p u ţ i n ă căldură su­ fletească. Gebj Niţu a făcut eforturi lău­ d a b i l e să se a p r o p i e d e F i l i p ş i , i n t r - o m ă ­ sură, a reuşit, a c t o r u l a r e tăcerile încărcate d e sens, exercită u n f a r m e c s t r a n i u , d a r e m o n o t o n , l i n e a r . M ă î n t r e b , t o t u ş i , n u e şi d i n vina personajului, prea monocord reali­ z a t ? N e î m p l i n i t ă m i s-a p ă r u t i n t e r p r e t a r e a lui Emil. Lipseşte, d i n interpretarea l u i G e o r g e B ă n i c ă , a c r e a l a a d u n a t ă de-a l u n g u l a n i l o r , l i p s e ş t e o b o s e a l a care-1 a p a s ă p e E m i l , nu ghicim v i d u l s u f l e t e s c c a r e s-a i n s t a l a t î n a c e s t p e r s o n a j , c a r e n u e n u m a i i r o n i c şi cicălitor, e m o n s t r u o s , î n e g o i s m u l l u i exa­ cerbat. Derutantă poate f i şi d e p r i n d e r e a , des întîlnită în spectacolele noastre, de a î m p r u m u t a e r o i l o r vîrsta s a u a p a r e n ţ a vîrstei i n t e r p r e ţ i l o r . E m i l , p e r s o n a j u l , e şi m a i b ă t r î n şi m a i î m b ă t r î n i t d e c u m a r a t ă i n t e r ­ p r e t u l George B ă n i c ă , l a vîrsta l u i , c u înfă­ ţişarea l u i d e h ă i e ţ a n d r u . Cît d e s p r e R o z i n a C a m b o s , a c t r i ţ ă linără, destinată unei cariere frumoase, c u m cre­ dem, ea n u a a v u t datele elementare ale p e r s o n a j u l u i i n t e r p r e t a t î n acest spectacol. N u e o j i g n i r e necugetată, să f i u b i n e înţeles, e o c o n s t a t a r e elementară, deşi a p a r e n t b r u ­ t a l ă . T a l e n t a t a a c t r i ţ ă n u p u t e a să-şi a p r o p i e nici ingenuitatea Rodicăi, nici puterea ei de a i u b i n a i v şi p ă t i m a ş , c u t o a t ă f i i n ţ a , a ş a cum n i c i M a r i n M o r a r i i , d e p i l d ă , n u l-ar putea juca pe nefericitul prinţ a l Danemarcei.

Virgil Munteanu

30

www.cimec.ro

TEATRUL MUNICIPAL „MĂRIA FILOTTI" DIN BRĂILA

OMUL DIN BAIE
Je M. R lacoban *

Data premierei : 15 septembrie 1978. Regia : G H E O R G I I E MILETINEAN U . Scenografia : R ) A N A şi R A D U CORCIOVA. Distribuţia : PETRE CURSARU (Niţă Mandnche) ; M A R I L E N A N E ­ GRU (Mimi Mandacbe) ; RODICA P A N U (Tiţa Mandacbe) ; A N T O N F I ­ LIP (Rebe, rugbistul) ; P E T R E SIMIONESCU (Marin ŞoRctea) ; A N A CRISTI (Agnes Şoflctca).

Ana U n fost mecanic de locomotiva ajunge, eoinpletîndu-şi studiile, directorul u n u i com­ binat oarecare. D a r , sub i n f l u e n ţ a nevestei, începe să uite de unde η plecat, şi îmburghezirea l u i progresivA, c u consecinţe ne­ faste pentru educaţia copilului şi pentru viaţa de familie, îl duce î n pragul falimen­ tului moral. E s t e m o m e n t u l î u care direc­ torul „simte" cA v a fi schimbat şi, brusc, îşi aduce aminte do aniversarea căsătoriei prietenului său de o d i n i o a r ă , fochistul, a j u n s , între timp, mecanic de locomotivă, fără să dezmintă, însă, idealurile şi principiile cnre îi animaseră, c î n d v a , pe nimindoi. Confruntîndu-se c u cinstea şi corectitudinea prie­ tenului său, d a r şi cu cel care fusese el î n ­ suşi, directorul v a înţelege n u n u m a i imposibilitnten „intervenţiei" pentru care venise, ci şi inutilitatea e i , î n p l a n u l redresării mo­ rale, ntît de necesare l u i şi întregd sale familii. De ce m a i era nevoie şi de... o m u l d i n baie, piesa n u n e lămureşte prea mult, m a i ales că prezenţa acestui necunoscut (invizi­ bilă în text) n u declanşează, de fapt, n i c i unul dintre resorturile conflictunlc ale pie­ sei, împingînd-o, în schimb, spre o ilaritate

Cristi, Cursaru

Marilena Negru, Petre şi Petre Simionescu

destul de ieftină. C u m n u v o m şti „ce căutn pe cornbic"... omul d i n bnie, să ne m u l ţ u ­ m i m c u explicaţia pe caro ne-o d ă , p î n ă la u r m ă , nutorul şi să-l credem că personnjul ajunsese ncolo d i n greşenlă, fără să m a i cercetăm din greşcnla c u i . M o t i v u l aniversării, care prilejuieşte con­ fruntarea m o r a l ă a diverselor categorii so­ ciale nle unei generaţii, ne aminteşte de debutul lui Mircea R a d u lacoban, petrecut î n u r m ă cu zece a n i , cu alîţt de p r o m i ţ ă ­ toarea piesă Tango la Nisa. Motivul, cn atare, îl regăsim î n Sîmbătă la Veritas şi ehinr în Reduta şi şoarecii, i a r persistenţa lui n e i n d i c ă u n firesc proces de mnturizare artistică, autorul s i m ţ i n d nevoia să exploa­ teze cît m a i bogat filonul dramatic pe care 1-a descoperit. D i n păcate, M i r c e a R a d u l a ­ coban n u c l a fel de exigent c u toate pie­ sele sale şi n u reuşeşte î n t o t d e a u n a să construinscă dramatic p^ m ă s u r a subiect-dor pe cnre le are sau a conflictelor pe care le intuieşte.
-

www.cimec.ro

31

Autorul a eu de dar din tată altă relevat

a

avut a a

din avut unor

nou o latent, curajul cu

hună apt să

intuiţie să f i e procesul f ă r ă s-o con­ comu­ a f i de uneori surprindă

c o nΠ i c t ii I it i scenic, şi. acuitate s-a o p r i t punct în de

dramatic uneori,

TEATRUL DRAMATIC BACOVIA DIN BACĂU

sarcasm

îmhurghezirc şi f ă r ă

cadre de

conducere,

la e n u n ţ u l vedere

problemei,

dezvolte strucţie

s-o e x p l o a t e z e c o r e s p u n z ă t o r , artistic, pare printr-o e a adecvată. începe Satira

dramatică farsă, acidă, Replica o obligă

d a r aceasta

f i dintr- > zelul c r i

IANCU, DOMNUL MOŢILOR
de Stelian l/asilescu

piesă.

şi en p r i n

comedie

d a r . temperîudu-şi didactice. semnat de a de

tic. a n t o n i i

să se c o n v e r t e a s c ă

iu m i c i m o r a l i z ă r i Spectacolul Miletineanu, vingător se are

b răi l e a n , are

Gheorghe con­ pie­ Sau Dala p r e m i e r e i : 15 septembrie 1978. Regia : I O N O L T E A N U . Scenogra­ fia : T E O D O R A D I N U L E S C U . Costu­ me : M A R I A BORTNOVSCHI. Distribuţia : LIVIU MANOLIU ( A v r a m lancu) : L I V I U S R U S (Nicolae Rălcescu) ; N I C O L A E T I IŢA (Moţul) ; D U M I T R U LAZAR-FULGA (Al.Papiu Uarian) ; C O N S T A N T I N (Vasile M o l dovan) ; G H E O R G H E GHEORGHTU (Profesorul de la Blaj) ; FLORIN G H E U C A (Avocatul) ; P U I U B U R N E A ( I o b a g u l d i n B l ă j e u i ) ; M111 VI D R A GOI (Ion Buleanu) ; R O M E O MLŞEŢEANU (Nicolae Corcbeş) ; DESPINA PRISACARU (Pelagbia Roşu) ; S I C A S T A N E S C U ( I o n Dragoş) : C O N ­ S T A N T I N COŞ A (Kossuth) ; N I C O L A E ROŞIORU (Bettbvny Casimir) ; CON­ STANTIN MANEA (Ilatbvany Ente­ ric) ; F L O R I N R L A N À R E S C U , VASIL E C A M B O S (Cunceliştii maghiari).

meritul

întări lectura

impresia prea bine

p e c a r e o lasă faptului cu muza abundă cel puţin lipsită

s e i , p o a t e şi d a t o r i t ă dinsa crurile, comice, fiind, în cu dinsul. de o

că r e g i z o r u l n u comediei. in că aşa stau l u ­ ingroşări îndoielnică, ne­

Ca d o v a d ă

reprezentaţia calitate timp. acelaşi

de r i t m u l

cesar u n u i spectacol d e c o m e d i e . Conduşi oarecare actorii ..prinde" ţişînd-o Petre şi Şofletea. soţiei schimb. dache) deseori bistul) cu o mînă şi ei ce nesigură. pot just sau într-un ce decor că înfăfost Marin Negru In

( s e m n a t d e i o a n a şi R a d u fac la p u b l i c . fără M a i aproape de drama

Coreiova). ştiu şi a adevărul

personajului,

intuindu-i sublinieri

ostentative, directorului

Simionescu, în rolul Decentă

şi d e b u n - s i m ţ Mimi

( a r t i s t i c ) este

interpretarea Petre practică puerilă, părăseşte

pe care o d ă M a r i l e u a Cursaru

mecanicului.

Mandacbe.

(mecanicul Niţă M a n ostentaţie vB^be-ruga Filip linia

u n j o c scenic d e o iar Anton eu lotul efecte

de plutire

spectacolului,

pentru

comice pe cit de

f a c i l e , p e atît d e v e t u s t e . P o a t e că p i e s a n u şi-a g ă s i t r e g i z o r u l dar nici a u t o r u l η -a f o s t artistice pe care pe măsura consecvent cu şi le-a a l e s sale loacele ideal, mijreale. Fste cnre matică, portante nescu, scrise rul Atît lescu văr şi la demnă dc toată lauda în stăruinţa viziune ale nostru. Inncu, au cu dra­ După fost auto­ Vasi­ ade­ pe Vietia pentru im­ în şi n-a

îndrăznit

posibilităţilor

Stelian

Vasilescu ale

reia, istorice

Victor Parhon

semnificaţiile figuri autorului,

unor i m ­

trecutului şi piesa Avram

mărturisirea

despre E m i -

cea despre înalte

temperaturi bibliografii atracţia este

patriotice, l u i Stelian deci, pentru

l o r defrişînd de mare pentru — încît faptice

impresionante.

document — dialogul sigure.

respiră I n Emincscu

autenticitatea se s p r i j i n ă la într-un moţilor, de o

mărturiei atestări se a

de arhivă, strădania cultura In lancu, un

ncţiunea

urmărea impune ostil.

poelului-student românească domnul popor puternica

periu acelaşi

imperiu,

nobleţe

bimilenară

îşi a f i r m ă

personalitate.

www.cimec.ro

île a n u f i î n ţ e l e s , şi a r e l i e f a t m a r e a T u i omenie. D e b u t a n t u l Nicolae Tuţă a întrupat un moţ cuceritor prin c a n d o a r e şi curaj. D u m i t r u L a z ă r F u l g a ne-a arătat u n m i s t u i t a l cercetării i s t o r i c e , n e A l . P a p i u Ilarian. Amărăciunea tîrzie a d e r u t e i p o l i t i c e a î n ­ făţişat-o e x p r e s i v C o n s t a n t i n C o ş a , desenînd persoana l u i Kossuth. Accente poematice au marcat jocul Despinei Prisăcaru, în r o i u l eroinei luptei de la Grohot, Pelagbia Roşu. L i v i u s R u s a spus didactic f r u m o s u l r o l a l lui Bălcescu. Trebuie menţionaţi şi Sică Stănescu, Nicolae Roşiorii, R o m e o Mu.şeţeanu, Gheorghe Gheorghiu, Constantin M a n e a , actori care a u manifestat interes p e n t r u so­ lemnitatea spectacolului.

lonuţ Niculescu

TEATRUL MUNICIPAL DIN PLOIEŞTI
Liviu Manoliu Nicolae (Avram lancu) Tuţă (Moţul) şi

CONCEDIU NELIMITAT
de Mihai Ispirescu
Data premierei: 15 septembrie 1978. Regia : EUSEBIU ŞTEFANESCU. Decorul : V I N T I L A FÀCAIANU. Costumele : ŞTEFAN ULMU. Muzica : NICU ALIFANTIS. Distribuţia: C O N S T A N T I N DRÀGANESCU (Codre) ; LUCIA ŞTEFA­ NESCU (Gigeta) ; LUPU BUZNEA (Stelică B a t e - D r u m ) ; V E R A VARZOPOV (Fani) ; M A N U E L A MARINESCU-CODRAT (Afrodita) ; GII. MIR­ CEA A R A M A (Τον. B u n g u ) .

P i e s a lancu, domnul moţilor porneşte d e la u n a d e v ă r i s t o r i c : a r d e l e n i i d e In 1 S 4 8 au d o r i t a p r o p i e r e a de revoluţia maghiară, pe t e m e i u l d e m n i t ă ţ i i şi e g a l i t ă ţ i i i n t r e n a ­ ţiuni. Acţiunea se d e s f ă ş o a r ă de-a l u n g u l a 18 l u n i ( m a r t i e 1 8 4 8 — s e p t e m b r i e 18A0), iar d r a m a t u r g u l — î n t e m e i a t , c u m s p u n e a m , n u m a i p e d o c u m e n t e — t r a d u c e scenic acele episoade d i n viaţa lui Avram lancu ce pledează p e n t r u gonialitutea politicii a m o ­ ţului d i n V i d r a d e Sus. Avrom- lancu şi t o v a r ă ş i i s ă i d e cauză- e c o u a n i m a ţ i , ş+ revoluţionarii m a g h i a r i , de- i d e a l u r i l e justi­ ţiare şi d e l i b e r t a t e a l e v e a c u l u i , e i v o i a u c a naţiunea română transilvană să-şi capete drepturile politice. Piesa este u n poem închinat spiritului revoluţionar neîntinat al l u i Avram lancu, erou-simbol p e n t r u o întreagă naţiune. D r a ­ maturgul vorbeşte, prin personajele «ale, despre aceste l u c r u r i , c u s i m p l i t a t e a p c c a r e o d ă credinţa în- a d e v ă r u l î n t e m e i a t p e d o ­ cumente. Această piesă a eroismului transilvan a fost r e p r e z e n t a t ă , î n p r e m i e r ă absolută, la un teatru m o l d a v , la Bacău. A semnat regia Ion Olteanu, i a r decorurile şi costumele, colaboratoarele sale Ia spectacolele e m i n e s ­ c i e n e d e I a B o t o ş a n i , T e o d o r a D i n u l e s c u şi Maria Bortnovschi. I o n Olteanu a montat această piesă-document, preocupat de acu­ rateţea r o s t i r i i actoriceşti, d e r e a l i z a r e a a t ­ mosferei solemne, de claritatea şi c o n c i z i a mesajului tradus scenic. Liviu Manoliu (Avram lancu) a exprimat durerea eroului,

La Ploieşti, d e cîteva stagiuni încoace, a c t i v i t a t e a s-a r e v i g o r a t . S p e c t a c o l e c u e c o u în viaţa teatrală — Macbeth, Arden din Kent, Interviu, Timpul în doi — a u s m u l s acest t e a t r u d i n a n o n i m a t u l î n care v e g e t a , înscriindu-1 printre colectivele de la care a v e m , î n o r i c e clipă, d e aşteptat veşti b u n e . Meritul revine directorului, actorul Cornel R e v e n t , o m d e t e a t r u t î n ă r şi a c t i v , m e r i t u l r e v i n e r e g i z o r i l o r c a r e a u l u c r a t şi l u c r e a z ă a i c i , m e r i t u l r e v i n e şi s e c r e t a r i a t u l u i b t e r a r , mai prompt, m a i receptiv şi m a i c u r a j o s ca p r i n alte l o c u r i . A s t f e l , p r o g r a m u l a c e s t e i s t a g i u n i , c a r e se anunţă i n t e r e s a n t ă , se d e s c h i d e c u o p i e s ă n o u ă a u n u i d r a m a t u r g d e b u t a n t p e scena

www.cimec.ro

33

b a c i l l i
Scenă din

îi

ie

«Bl

spectacol

profesionistă, o farsă satirică, cel p u ţ i n în intenţiile sale, o l u c r a r e care, c h i a r d i e ă n u se î n s c r i e î n m o d h o t ă r î t p r i n t r e c e l e m a i h u n e ale speciei, a n u n ţ ă u n d r a m a t u r g deo­ sebit de înzestrat. Mihai Ispircscu a scris pînă acum t e a t r u scurt, echipele de teatru ale artiştilor a m a t o r i îl j o a c ă m u l t , p e n t r u c ă a u t o r u l a r e v e r v ă şi h a z , a r e c o n d e i p e n ­ t r u c o m e d i e ; şi n u e p u ţ i n l u c r u , d a c ă n e g î u d i m cît d e r a r i sînt d r a m a t u r g i i c a r e n e f a c să r î d e m . Ş i Concediu nelimitat e tot o piesă scurtă, d a r n u chiar atît de scurtă c a să n u p o a t ă s t a l a b a z a u n u i spectacol cu o durată n o r m a l ă . A i c i î n c e p e m să ne î n c u r c ă m în t e r m e n i . Dacă piesa n u e scurtă, cum e ? Lungă ? Dacă teatrul n u e scurt, c u m e ? M a r e ? N o r m a l ? Un spectacol care durează o oră e prea scurt ? Controversa se iscă n u m a i d i n p r i c i n a t e r m e n i l o r c u c a r e o p e r ă m . Concediu nelimitat poate foarte bine s t a l a b a z a u n u i s p e c t a c o l d e o s e a r ă . Ca o r i c e piesă î n d o u ă p ă r ţ i , ca o r i c e piesă î n trei, în c i n c i acte. Ε bine că un teatru joacă astfel de piese, înlălurînd o barieră care a stat, d i n prejudecată, în calea m u l t o r lucrări valoroase. Ε b i n e că T e a t r u l M u n i ­ c i p a l d i n Ploieşti joacă această farsă, încur a j î n d u n d e b u t a n t d e l a c a r e , a ş a c u m se arată l u c r u r i l e , ne p u t e m aştepta la s u r p r i z e plăcute. Despre ce este v o r b a ? C i n e v a este luat drept altcineva. Un n o u l o c a t o r este luat drept cineva mai mare, m u l t m a i mare, mai i n f l u e n t . I n j u r u l p e r s o n a j u l u i î n c e p să r o iască t o t f e l u l de inşi puşi pe căpătuială,

pe î n v î r t e l i . p e „carieră", pe ..situnţie", o liotă de pleşcari şi de gîsculi|e, c a r e se p l o c o n e s c , se g u d u r ă , se u m i l e s c , p e n t r u a se f a c e a g r e a b i l i şi p e n t r u a p r o f i t a . Ca î n ­ t r - u n c o ş m a r , inşii trăiesc situaţii aberante, p e n t r u a se p o m e n i î n f a ţ a s i t u a ţ i e i c ă t o a t ă z b a t e r e a l o r a f o s t d e p r i s o s , că n-au f ă c u t altceva decît să-şi dea pe faţă adevărata fire. Personajele sînt c a r i c a t u r a l e , f i x a t e în cîteva c u l o r i t a r i , ele n u n u o evoluţie, sînt prezentate ea la o paradă a paraziţilor. Mihai I s p i r e s c u p r a c t i c ă u n u m o r sec, t i r u l l u i s a t i r i c loveşte d i r e c t , r e p l i c a e suculentă, u n e o r i scăpărătoare, a m i n t i n d d e M a z i l u şi d e l l ă i e ş u , v e r v a l u i n u oboseşte d e l o c , a r e , fără n i c i o îndoială, condei de comediograf. N u are, încă, suficientă tehnică, d a r tehnica se d o b î n d e ş t e . N u c u t e a z ă î n c ă să ţ i n t e a s c ă mai sus, l u m e a satirizată fiind, totuşi, o l u m e m ă r u n t ă şi, l a u r m a u r m e i , i n o f e n s i v ă . Il aşteptăm cu piese în cnre talentul pe care a c u m îl întrevedem să f i e v a l o r i f i c a t din plin. Spectacolul, nescu e actorii luptate, că mi-e bun. şi în v i u · şi cu în regia spumos, şi ciută lui lui Eusebiu de al ei Ştefăfantezie, cu c vo­ mai care echipei

decorurile vesel,

Vintilă plin

Făcăianu,

dansează greu sînt textul să

cu

plăcere, merit dintre bine.

f r e n e z i e , şi e u n spun egali, şi-1 care într-un

Toţi

spectacol

serveşte

valorifică

V. M.

34

www.cimec.ro

TEATRUL EVREIESC DE STAT

Cine piesă

se teme Închinată

d e . . . Romeo luptei

şi

Juliela

e o

tineretului

comunist U n

CINE SE TEME DE... ROMEO Şl JULIETA
de Harry Eliad ţi Bernard Friedman
Data premierei : 16 septembrie 1978. Regia : A D R I A N L U P U . Scenogra­ fia : R A D U C O R C I O V A . Ilustraţia m u ­ zicală : A N A M A R I A U N G U R E A N U . V e r s i u n e a idiş : S. R U B I N G E R . Distribuţia : M A N O RIPPEL (In­ spectorul Turcii) ; A D R I A N MANDEL (Lică) ; DORIN M A I ER-BOGDAN (Vînzătorul d e ziare) ; P E T R E KUIIN (Agentul) : CARAŞEL CORNEL1U. CIUBOTARII GRIGORE. GHEORGlliU SORIN. OPREA DUMITRU, STANCU VIRGIL (Agenţi) ; RUDY ROSENFELD (Lazăr) ; BEBE BEIICOVICI (Andrei) ; L E N A MORARU (Clara) : TRICY ARRAMOVICI (Laura) ; L U ­ CIA M AIER-COSMEANU (Valeria) ; MIHAI CIBU (Gurău) ; MARIETTA NEUMANN (Doamna Berg) ; S A M Y GODRICH (lancu, Soldat I I ) ; S O N I A GURMAN (Sara) ; D A N S C 1 I L A N G E R (Radu. Soldat I) ; L E O N 1 E WALDMAN-ELIAD (Actriţa B e t l i ) ; L e c t u r a textului în limba română : I O N G R A PINI.

împotriva grup

regimului

de teroare

fascistă. îşi

de liceeni

şi d e s t u d e n ţ i prin

maschează pentru de artă şi

activitatea teatru,

revoluţionară cnre

pasiunea u n cerc

drept

constituie bănuieşte tinerilor

dramatică. trimite Acesta de în

Poliţia mijlocul

mistificarea un

provocator.

e s t e d e m a s c a t şi c o n d a m n a t l a m o a r t e revoluţionari. de dramatic, Harry Eliad Iată în şi un subiect în­

către

deajuns autorii nu

sine,

d a r p e care Friedman Consecinţele f i exploatate

Bernard

l-au

exploatat

îndeajuns. ar f i putut

acestei mai

„deghizări"

dramatic. Adrian Lupu, în credinţa rupe şi cu că

Regizorul face utîta teatru cîtă

politic-document, este, de cu songuri şi

iluzia, lozinci spuse se

(fragmente răspicat,

rezoluţii

chemări), grup.

uneori la

d e întregul rîndu-le, să

Actorii

străduiesc, personaje sura

dea viaţă

unor

c a m s c h e m a t i c e şi r e u ş e s c , şi a farmecului spune

pe m ă ­

prestanţei

personal al că v r e u n u l Decorul a

fiecăruia, realizat Radu tal mai — o

dar nu putem compoziţie

notabilă.

lui

Corciova, sugerînd

d i n bare

şi g r i l a j e —

de m e ­ scena,

o închisoare sau în

gîtuie

mult

întunecată

penumbră.

C. R. M .

Scenă

d i n spectacol

www.cimec.ro

TEATRUL „A. DAVILA" DIN PITEŞTI

GAROAFA ALBA
de Gheorghe Blajan
Dala premierei : 15 septembrie I97S. Regia : M U S A T A M U C E N I C . Sceno­ grafia : EMIL MOISK SZALLA. Ilustraţia muzicala : L I V K ) BELLEGANTE. Distribuţia : ION FOCŞA (Ştefan Volnea) ; I O N L U P U (Mircea / a n e ) ; PETRE DINULIU (ian) : JULIETA S Z O N Y I (Felicia Panica) ; P E T R E D l MITRESCU (Florică) : RICARDO COLBKRTI (Mihai Panica) : I L E A N A FOCŞA (Natalia Pantea) : AUREL DUMINICA (Balotă) : I V A N DUMI­ T R U (Stoica).

..autori locnli" ? Ki nu sînt scriitori ennsacrnţi. care refuză să-şi părăsească linului na­ tal in favoarea Capitalei, c i . în general, nume lansate din iniţiativa unui teatru din pro­ vincie. L a Piatra N e a m ţ , Constantin Mun­ teanu. fizician la Combinatul de fibre sinte­ tice Săvineşti, se pare că a fost unul dintre primii descoperiţi. Ghiţfi B a r b u , şef dc fer­ m ă în apropiere de litoral, este autorul pro­ pus ile T e a t r u l Dramatic din Constanţa. Cînd autorii locali sînt tineri şi ne dau — prin vîrsta lor — anume speranţe, lucrurile nu ne neliniştesc. Nici Gheorghe B l ă j a n nu se n u m ă r ă printre virstnici sau printre acei rari pensionari care comit, la cererea u n u i tea­ tru, o operă capitală, care se joacă... o sin­ gură seară. Acest l î n ă r . redactor ia ziarul „Secera şi C i o c a n u l " , cum a f l ă m din pro­ gramul de sală, a debutat în 1975, cu sce­ nariul T V Avalanşa, este autorul dramei isto­ rice Neamul Dasarabilor şi al unei lucrări experimentale, Faptul divers, destinată Stu­ dioului. Ni se spune, de asemenea, că Gheor­ ghe Blăjan η scris Garoafa albă la solicita­ rea teatrului piteştenn. piesa fiind inspirată direct din actualitatea industrială argeşană. într-adevăr, nu numai scenografia pare decupată dintr-un combinat petroebimic, ci şi textul (în care, desigur, binele învinge răul) se inspiră din mediul muncitoresc res­ pectiv. In plus, Cibenrghe B l ă j a n a încercat să ne c o n v i n g ă , pe parcursul a peste o sulă de minute, că aşa-numiţii ..bişniţari ' pot fi convertiţi la m u n c ă , pot fi învăţaţi să iu­ bească munca şi — la o adică — se poate c h i a r declanşa în ei resortul de inventator spre a da. cum spun economiştii, o soluţie mai rentabilă utilajelor lor.
1

De la o vreme c o n s e m n ă m tot mni mulţi autori locali. Nu vrem să spunem că feno­ menul e de rău augur. In fond. ce î n s e a m n ă

Ion

Lupii

(Mircea nuliu

Zâne) şi (.Ian)

Petre

Di­

Punerea în scenă a unei asemenea piese cu temă dală trebuia să aibă valoarea unui premiu acordat autorului. Regia Garoafei albe η -a d i m i n u a i sentimentalismul textului, dar nici nu s-a ridicat deasupra schematismului acestuia. Foarte putini dintre actorii distribuiţi au reuşit să construiască personaje viabile. T e a t r u l din Piteşti dispune şi de actori care ar ii putut consolida cel p u ţ i n cîteva scene, dacă nu chiar întreg spectacolul. S-au m a i v ă z u t texte salvate de actori. O actriţă cu ştiinţa şi ta­ lentul profesiei ni s-a p ă r u t Ileana Focşa, îu rolul mamei. Julieta S z ă n y i , în schimb, s-a comportat ca o amatoare. Petre D i n u l i u , uneori şarjat, are simţul publicului. Atît, despre actori şi despre spectacol, dacă nu şi un c u v î n t dc laudă pentru autorul ilustra­ ţiei muzicale, L i v i o Bellegante.

Paul Tutungiu

www.cimec.ro

RECITALURI
TEATRUL MIC

O PARTE DINTR O PASARE
D a l a premierei : 15 septembrie 1978 Interprete : LEOPOLDINA BĂLĂ­ N U Ţ Ă si A N D A C A L U G A R E A N U .

î m p ă r t ă ş i n d întru totul părerea de rău a confraţilor că pe scenele bucureştene trnngul inaugural nu a vestii montarea unor lucrări originale încă nejucate sau a altora de v a ­ loare universală, clasice şi contemporane, nu cred că se poate trece cu vederea semnifi­ caţia acestor spectacole, fie „dc u n u l singur", fie „în doi", c u m e cel de faţă. Pentru observatorul «lent a l ' dezvoltării mişcării teatrale, nu mai e de m u l t ă vreme un secret că dispunem de un respectabil n u m ă r de actori, pentru care teatrul a înce­ tat sâ reprezinte doar preocuparea de a da viaţă unui text, oricare ar fi el, fără o participare alta decît cea strict „dc n o r m ă " . Spre cinstea lor şi bucuria noastră, o seară de spectacol a devenit, pentru aceşti nrtisti. un mijloc de manifestare, pornit dintr-o ne­ voie de a u t o e x p r i m a r c d e p l i n ă , de comuni­ une cu publicul. Κ vorbn, deci, in p r i m u l rînd, de ce le oferă repertoriile şi cit Ic oferă. Asupra problemei am revenit nu o dată, atrâgînd atenţia că anii trec şi că. lipsiţi de robiri pe m ă s u r ă , unii interpreţi se văd împiedicaţi în realizarea lor totală, ceea ce se răsfrînge p ă g u b i t o r şi asupra culturii tea­ trale a spectatorului, a formării sale estetice. Iată de c c , cu toată melancolia provocată dc apatia Începutului de stagiune, nu-mi pol ascunde emoţia resimţită în seara de 15 sep­ tembrie, c î n d . văzînd-o pe Leopoldina Bălă­ nuţă apropiindu-se de r a m p ă şi rostind pri­ mele versuri, am avut sentimentul că, prin prezenta ei — ca o întruchipare a T h a l i e i înseşi — . întregul nostru corp actoricesc se înfăţişează oamenilor, cu tot ce are mai bun. dornic să sc dăruiască. întocmai cum sună poemul : „Mina să-mi fie curată j Cină mă apropii de tine / Ochiul meu fără de pată / Aşa se cuvine". D i n acel moment, peste sală s-a lăsat o linişte solemnă, o n o b i l ă stare dc poezie nc-a î n v ă l u i t , şi s-a petrecut mira­ colul : s-a deschis stagiunea ! 0 parte dintr-o pasăre c o n t i n u ă , într-un fel. celălalt recital Bălănuţă-Călugăreanu — Meşterul Manolc, reprezentat anul trecut. (Sper că se v a relua.) „într-un fel", pentru

că, deşi e izvorît dintr-o pornire similară, dezvăluie alte strune sufleteşti, dacă nu com­ plet diferite, in orice caz, acordate în idlă cheie. Chiar structura scenariului dă tonalitatea specifică noului recital. Sînt aici, alese şi topite într-un tot, versuri de Florenţa Albii, M a r i a B a n u ş , A n a B l a n d i a n a , Constanţa B e ­ zea, N i n a Cassian. Ioana Crăciuncscu, Ma­ riana F i l i m o n , Felicia M a r i n c a şi Veronica Porumbacu. Diversitatea personalităţilor poe­ tice i m p r i m ă întregului diversitatea interpre­ tării celor d o u ă coechipiere, care monolo­ ghează, dialoghează, se b u c u r ă î m p r e u n ă , se întristează, trec dc la grave preocupări In momente de exuberanţă copilărească. Şi lotul sc petrece pe nesimţite, legăturile se fac organic, ca într-o convorbire intre două bune prietene. în care fiecare se mărturiseşte, o ascultă pe cealaltă, şoapta -uneia moare şi invie îu cintecul partenerei, uneori fără vorbe, doar într-o abia b ă n u i t ă atingere a strunelor c h i ­ tarei. Leopoldina B ă l ă n u ţ ă şi A n d a Călugăreanu reuşesc să fie una şi totodată sâ de­ păşească duetul, desfăşurînclu-se într-o multi­ tudine de stări, fără a pierde nici u n mo­ ment filonul unic al frumosului. Sarcină grea, poate mai grea decît în Meşterul Ma­ nolc, unde d r a m a t i s m u l baladei în j u r u l că­ reia se construia recitalul îi dădea o tea trai itate declarată, o putere de şoc directă. A i c i ,

www.cimec.ro

37

totul devine mai subtil, m a i intim, m a i subiectiv (dc unde, şi o oarecare monotonie, prin repetarea predilectă a unei anumite atmosfere, accentuai incantatorie). dar, în acelaşi limp, de o rigoare profesională atent controlată, atît de atent încît, pe alocuri, stânjeneşte emoţia s p o n t a n i . Ε un a m ă n u n t demn de reţinut, pentru a nu duce In re­ zultate contrarii, mai ales la o actriţă ca Leopoldina B ă l ă n u ţ ă , a cărei forţă de co­ municare neîngrădită, copleşitoare, e cali­ tatea cea mai de preţ. Mi sc pare normal că, odată cu m a l u r i / a r c a talentului, profesionatitatea se exercită m a i accentuat, ca In ori­ care mare artist. D a r profesionali ta lea nu trebuie să d e v i n ă coercitivă, c i d i m p o t r i v ă , să ducă la o şi m a i m a r e libertate a jocu­ lui. De aceeaşi capcană dorea s-o ferească şi C a m i l Pctrescu pe M a r i a V e n t u r a , cînd scria,

în ..Modalitatea estetică η teatrului'*, că „emoţia la d-sa e oarecum prea profesională". Κ un paradox de care trebuie să se ţină seama, remediul cel m a i bun fiind distri­ buirea actorului într-o paletă foarle diversă de roluri, care să-l oblige să împărtăşească, într-o cit mai largă m ă s u r ă , stările sufleteşti şi reacţiile personajelor interpretate, ale unor caractere specifice. N u m ă îndoiesc că î n repertoriul Teatrului Mic — a z i , una dintre cele m a i bune scene ale ţării — î n t r e a g i echipă v a avea prilejul să se afirme şi în continuare, în spiritul versurilor de în înce­ putul şi de la sfîrşilul recitalului, versuri ce a r merita să figureze ca „motto'' pe fron­ tispiciul fiecărui teatru. Aşa se cuvine !

Traian Şelmaru

TEATRUL DE COMEDIE

OPUS UNU_ SINGURI
de Ion Lucian şi Virgil Pui cea
Data premierei : 17 septembrie 1978. R e g i a : I O N L U C I A N . Scenografia : S A N D A MUŞATESCU. Muzica : D I N U RĂDULESCU. Interpret : I O N L U C I A N .

Desigur, cu Opus unu... singur .'. Ion L u ­ cian nu-şi descoperă, ci îşi reafirmă preocu­ pările de autor de teatru. T e x l u l recentului spectacol este o succesiune de scheciuri şi de cuplete cu un c o n ţ i n u t acuzat satiric, ce-şi îndreaptă ascuţişul spre multe, vechi sau noi „păcate omeneşti", de care ne izbim — sau care ne izbesc — l a fiecare pas, păcate apa­ rent neînsemnate, aparent inofensive, aparent trecătoare. Tolerate, micile, slăbiciuni pot pro­ lifera ; u n microb neluat îu seamă poate exploda în epidemii distrugătoare ; m ă r u n t u l g ă i n a r este un v i r t u a l escroc dc clasă, ne spune, mereu cu alt ton, cu mereu alte exemple, show-ul l u i L u c i a n . D a r , de fapt, n u ne spune n i m i c — şi acesta este un me­ rit demn de remarcat — ci ne i n v i t ă , ne somează, aproape, să înţelegem. Să înţelegem că zeflemeaua, ironia traduc o atitudine de maximă severitate, că hohotul de ris n u exclude, ci i m p l i c ă privirea g r a v ă , l u c i d ă , că u m o r u l poale fi şi trebuie să fie u n a l l nume a l intransigenţei. Semnificativă pentru această modalitate a artistului de a comu­ nica foarte limpede, d a r nu direct, o idee, este predilecţia pentru f a b u l ă , penlru isto­ rioare cu tîlc d i n lumea animalelor — care mai sînt şi laşe, m a i sînt şi necinstite, şi au încă multe, multe păcate. E l e , animalele ! 0 f o r m u l ă comică l a care actorul apelează adesea este a n a c r o n i s m u l : c a v a l e r u l L o h e n ­ grin expune necazurile unui automobilist, Hypocrat rosteşte cupletul „ D e unde a r c doctorul m a ş i n ă ? " , Regele L e a r lucrează, pe post de controlor de calitate, l a o coopera­ t i v ă meşteşugărească. C u efecte umoristice verificate (şi, verificate de „casc m a r i " — să-i a m i n t i m doar pe S h a w sau G i r a u d o u x ) , a n a c r o n i s m u l n u se poate susţine, totuşi, nu­ mai prin sine însuşi ; el n u e decît u n fel dc a comunica, n u o sursă comică. Motiv cnre explică de ce sînt destul de inegale momen­ tele în care personalităţi şi personaje celebre d i n istoria culturii comentează aspecte din viaţa c o n t e m p o r a n ă .

www.cimec.ro

P r i v i ren pe cnre a r t i s t u l o î n d r e a p t ă a s u p r a celor d i n j u r c a u t ă s i s u r p r i n d e m e r e u det n l i u l d e f i n i t o r i u , a c e l d e t a l i u î n m ă s u r ă să pună u n accent inedit, de m a x i m ă gravitate, într-o p o v e s t i r e : p e r s o n a j u l d e p o s e d a t d e u n . . s c a u n " , p e n e d r e p t o b ţ i n u t şi o c u p a t o v r e ­ m e , p l e a c ă — î n v i n s , a m p u t e a s p u n e — şi caută ceva — u n loc meritat, a m putea c r e d e — d a r e l g ă s e ş t e o s a p ă . e u c a r e sc îndreaptă, concentrat, spre c u l i s e . Ce î n ­ seamnă, a i c i , sapa : „ m u n c a d e j o s " ? Posi­ bilitatea de a obţine, t o t pe nedrept, u n a l t scaun ? Finalul, sîntem invitaţi, fără c u ­ v i n t e , să-l c o m p u n e m s i n g u r i . D e c i . să n e întrebăm. Deci, să m e d i t ă m asupra amă­ nuntelor. Deci — şi a c e s t a e s t e îndemnul permanent al spectacolului, gîndul pe care este c o n s t r u i t — să fim alcnfi l a n u c i l e slă­ b i c i u n i , să ne pese d e t o t c e sc î n t î m p l ă în j u r . P e n t r u diferenţierea p e r s o n a j e l o r care p o p u ­ lează s p e c t a c o l u l , L u c i a n a p e l e a z ă l a m a s c ă , la c î t e v a detalii dc costum. Varietatea de imagini, de c h i p u r i sc r e a l i z e a z ă , desigur, deşi n u t o t d e a u n a m ă ş t i l e s î n t f o a r t e r e u ş i t e (Chaplin seamănă teribil c u B r a n ) . U n actor e x p e r i m e n t a t , c u o foarte, largă a r i e d e p o s i ­ bilităţi i n t e r p r e t a t i v e , aşa c u m este, i n m o d cert, I o n L u c i a n , a r f i reuşit însă diferenţie­ r e a e r o i l o r şi f ă r ă a j u t o r u l , c a m s i m p l i f i c a ­ tor, a l f i z i o n o m i e i f i x e p e care o conferă masca.

D e m u l t e o r i , a c t o r u l se a m u z ă să r e c o n ­ stituie cu minuţiozitate gesturi bine ştiute, c a r e şi-nu p i e r d u t , p e n t r u n o i . s e m n i f i c a ţ i a . Pantomima femeii c a r e se g ă t e ş t e în faţa oglinzii, aglomerare de amănunte, ticuri, a u t o m a t i s m e , a j u n g e să s c h i ţ e z e u n p o r t r e t complet, Bugerînd aspectul, vîrsta, mentali­ tatea, preocupările eroinei. A l t e o r i , gesturile sînt o b s e r v a t e c u atenţie, «'interpretate, e x ­ p l i c a t e a l l i e l d e c î t n e - a m o b i ş n u i t , şi e x p e ­ rienţa se d o v e d e ş t e o sursă savuroasă dc u m o r ( p a n t o m i m a despre originea dansurilor). D c l a i r o n i a u ş o a r ă , a f e c t u o a s ă c h i a r , şi pînă la duritatea sarcasmului, actorul explo­ rează m a i t o a l c „ g r a i u r i l e " l i m b i i u n i v e r s a l e n u m i t e u m o r . P e r s i f l a r e a , c o m i c u l r o b u s t , sur î s u l s u b ţ i r e , r i d i c u l i z a r e a v i o l e n t ă , se c o m ­ pun, se r e c o m p u n , sc î m p l e t e s c , după o ştiinţă anume şi. t o t d e a u n a , c u o intenţie l i m p e d e , c u u n înţeles, adesea, g r a v . A c t o r u l n u se d i s t r e a z ă , n u n e d i s t r e a z ă , s a u n u n u ­ m a i a t î t . D o r e ş t e să c o m u n i c e g i n d u r î , j ă n c împărtăşească o p i n i i . Această intenţie apare deosebit d c evidentă a t u n c i cînd conţinutul, story-u] e cunoscut. A n e c d o t a sau povesti­ oara e spusă într-un anume f e l , plasaţii într-un l o c a n u m e , astfel încît întotdeauna exprimă un punct de vedere, Acesta este u n m e r i t i m p o r t a n t , ce se c u v i n e r e ţ i n u t d i n s h o w - u l g î n d i t şi r e a l i z a t d e a r t i s t u l e m e r i t Ion Lucian.

Cristina Dumitrescu

ALTE PREMIERE
TEATRUL NATIONAL DIN BUCUREŞTI
Data p r e m i e r e i : 16 septembrie 1978. Regia : H O R E A POPESCU. Dccoruri : P A U L B O R T N O V S C H I . Costume : DOINA L E V I N T A . Traducerea : PAL­ MIRA A R N A I Z şi V I C T O R IVANOVICI. Distribuţia : O V I D I U IULIU MOL­ DO V A N (Tomas) ; IAMANDI ŞERBAN (Omul) ; ILINCA TOMOROVEANU (Berta) ; MIRCEA ALBULESCU (Tulio) ; MARIN MORARU (Max) ; GHEORGHE COZORICI (Ascl) ; C O S T E L C O N S T A N T I N (Lino) ; ALERED DEMETRIU (Administraterul) ; E M I L M U R E Ş A N (Ajutorul).

GENEROASA FUNDAŢIE
it Antonio Buero l/al le jo
Iată o reprezentaţie care marchează cu autoritate artistică începutul de b u n augur al n o u l u i an teatral. Antonio Buero Vallejo, prestigios dramaturg al Spa­ niei contemporane, e m a i de mult cu­ n o s c u t î n R o m â n i a . I s-au r e p r e z e n t a t u n e l e piese p e c î t e v a s c e n e , a f o s t t r a d u s şi p u ­ b l i c a t î n „ S e c o l u l 2 0 " , c h i a r Fundaţia, piesă pe l a r g c o m e n t a t a , l a a p a r i ţ i a e i , î n a c e s t e

p a g i n i * , s-a j u c a t î n p r e m i e r ă a b s o l u t ă I a Timişoara, d a r abia azi, în m o n t a r e a de la N a ţ i o n a l , n u m e l e l u i se i m p u n e p u b l i c u l u i . U n n u m e c a r e se a l ă t u r ă d i r e c t o r i l o r d c c o n * „Bucro lui Vallejo — dramaturg al misteru­

existenţei",

„Teatrul"

n r . 4/1975.

www.cimec.ro

39

ştiinţă ai vracului nostru, acelor scriitori c a r e . î n o p e r a l o r , s-au r e f e r i t l a p r o b l e m e l e e s e n ţ i a l e a l e o m u l u i , r a p o r t a t l a l u m e a se­ colului 2 0 . S c r i i t o r u l se c o n s i d e r ă influen­ ţat p u t e r n i c d e C a l d e r o n , de F e r n a n d o del Hochas, de R a m o n d e l Valle-Inclan, de Gar­ cia Lorca, deci de tradiţia şi d e perma­ n e n ţ a s p i r i t u a l i t ă ţ i i s p a n i o l e , şi p r o b a b i l că o a n a l i z ă a d r a m a t u r g i e i şi a e s e i s t i c i i s a l e a r atesta aceste î n r u d i r i . D a r Generoasa Fun­ daţie arc, mai degrabă, rădăcini in opera u n o r importanţi scriitori europeni, care, m a i ales în p e r i o a d a interbelică, a u z g u d u i t , p r i n scrierile l o r , conştiinţele. G ă s i m în Fundaţia a p r o p i e r i c u t e a t r u l l u i S a r t r e şi a l l u i C a ­ m u s : aceleaşi teme, motive şi o b s e s i i , l e ­ gate de lupta politică, de alternativele şi s a c r i f i c i i l e c e r u l e d e a c ţ i u n e a m i l i t a n t ă , ace­ laşi i n t e r e s p e n t r u zoon politikon, înfăţişat în c o m p l e x i t a t e a determinărilor, impulsurilor şi r e ţ i n e r i l o r s a l e , a n a l i z a t î n d i a l e c t i c a asu­ mării responsabilităţilor — „la prise de con­ science" —, cu ţoale îndoielile şi c e r t i t u ­ dinile inerente unor eroi cu formaţie inte­ l e c t u a l ă . Ca şi M a l r a u x , V a l l e j o p o a t e v o r b i d e s p r e l u p t ă (a f o s t î n r o l a t î n b r i g ă z i l e a n l i franchiste), poate v o r b i despre moarte (a fost c o n d a m n a t la pedeapsa capitală), despre libertate (a combătut pentru ea), despre i s t o r i e (a c o n t r i b u i t l a s c r i e r e a c i ) . Fundaţia este o d i z e r t a ţ i e d r a m a t i c ă d e s p r e t o a t e a¬ cestea la u n loc ; s î m b u r c l e e i f i l o z o f e îl constituie legitimitatea i l u z i e i , într-o lume dezamăgitoare, raporturile eului cu realul, capacitatea s e n z a ţ i i l o r d e a se s u b s t i t u i d a ­ telor obiective. Intr-o celulă a condamnaţi­ l o r l a m o a r t e , c i n c i o a m e n i ee d e f i n e s c , m o d i f i e î n d u - s c , c v o l u î n d şi i n v o l u î n d , î n t e n s i o ­ nate raeursiuri dramatice. Criteriul : atitu­ d i n e a faţă de r e a l i t a t e , faţă de u n i v e r s u l concentraţionar şi faţă de l u m e a inechitabilă de d i n c o l o de g r a t i i . Piesa e frapantă nu a t î t p r i n t e m ă — g ă s i m a n a l o g i i c u Huis Clos, c u Morts sans sépulture d e Sartre — n u atît p r i n p e r s o n a j e — se p o t f a c e c o m p a r a ţ i i c u e r o i i d i n Les Justes de Camus, cu cei d i n Speranţa lui Malraux, c u alţii d i n Piran­ d e l l o , d i n K o e s t l e r şi H e m i n g w a y — c î t p r i n tulburătoarele perspective pe care, într-un adevărat joc de p l a n u r i intersectate, a u t o r u l l e e t a l e a z ă , p r o p u n î n d u - n e să m e d i t ă m a s u p r a r a p o r t u r i l o r d i n t r e r e a l i t a t e şi i d e a l . Intr-o încercare de d e s c i f r a r e analitică a psiholo­ giei claustrării, secondată de t e n t a t i v a , m o ­ dernă, a demonstrării pluralităţii adevăruri­ lor, drama convinge, fără didacticism, că l i b e r t a t e a o m u l u i , ca şi i n t e g r i t a t e a l u i m o ­ rală, se obţin defel simplu, deloc facil : trecînd p r i n p u r g a t o r i u l mistificărilor, i n t r î n d în i n f e r n u l i l u z i i l o r , d a r m e r g î n d spre ade­ văr, cunoscînd c h i p u l b r u t a l a l realităţii, în ciuda tuturor riscurilor. Eroii l u i Buero Val­ l e j o s t r ă b a t , ou t e m e r i t a t e şi c u d i f i c u l t ă ţ i , „înfiorătorul t u n e l spre l i b e r t a t e " . Ε o met a f o r ă a i c i , d a r şi o a c ţ i u n e , l a p r o p r i u , f i ­ indcă Asel, i n g i n e r u l , elaborează un plan de evadare p r i n canale subterane ; chiar dacă

aceşti e r o i m o r , c o n f o r m l o g i c i i vieţii l o r , transformată în destin, valoarea cauzei şi demonstrate. a d e v ă r u l ei i n c o n t e s t a b i l r ă m î n Ca o r i c e r e p r e z e n t a ţ i e v a l o r o a s ă , s p e c t a c o l u l T e a t r u l u i Naţional e bogat în s e n s u r i , generos î n s u g e s t i i , i n v i t ă l a r e f l e c ţ i e şi i n c i t ă l a r e ­ fiind meticulos şi s o l i d articulat în plică, toate compartimentele sale. Horea Popescu ne-a a m i n t i t n c u m că este a u t o r u l Băii Iui M a i a k o v s k i şi a l Aristocraţilor lui Pogodin, fapt u i t a t d e m u l ţ i , ca şi a l Inspectorului de poliţie d e P r i e s t l e y , f a p t u i t a t d e şi m a i m u l ţ i . E l trasează, a c u m , u n v i z i b i l şi t o t ­ odată un f i n racord cu montările l u i de odinioară ; nu o revenire stilistică, ei o readucere în joc, sub egida u n u i impecabil profesionalism, a vechilor unelte scenice : forţă şi subtilitate, putere de a construi s e n s u r i p r i n mişcare, ştiinţă de a desena idei p r i n personaje. Realism metaforic, transfor­ m a r e a d i u r n u l u i , încărcarea l u i e u sens. J o ­ c u l a c t o r i l o r , într-o d i s t r i b u ţ i e c h i b z u i t cînt ă r i t ă şi c u i n t u i ţ i e r e a l i z a t ă , e u r m ă r i t c u minuţie. Avem o echipă de virtuozi, un q u i n t e t , în care fiecare atinge performanţe solistice ; c o n t r a p u n c t u l e marcat cu preci­ zie, execuţia comună, ireproşabilă. Ovidiu Iuliu Moldovan realizează cel m a i complex r o l al c a r i e r e i sale ; p e r s o n a j u l său, T o m a s , se m i ş c ă p e t e r e n u l a l u n e c o s şi p l i n d e p r i ­ m e j d i i a l a p a r e n ţ e l o r . E l îi p u n c t e a z ă c u f i ­ neţe m o m e n t e l e de expansivitate, indică i n ­ voluntara pactizare c u t e m n i c e r i i , î l fereşte d c a l u v i u n i l e p a t o l o g i c u l u i şi p i c u r ă , c u s u b ­ tilitate, dureroase c a n d o r i , ca şi t r i s t e , r e ­ s e m n a t e u i m i r i , î n faţa c o n s t a t ă r i l o r ; c u t r e ­ m u r ă t o a r e se d e s e n e a z ă n u r e a l i t a t e a „Fun­ daţiei", existenţa închisorii, ca atare, ci d e s c o p e r i r i l e d i n „peşterile" d i n ă u n t r u l său : s l ă b i c i u n i l e , l a ş i t ă ţ i l e , t r ă d ă r i l e , pe. c a r e c e i d i n j u r i l e d e z v ă l u i e , a j u t î n d u - 1 să l e p o a t ă î n f r u n t a şi î n v i n g e . A s e l , î n p r i m u l r î n d , e s p r i j i n u l întregului g r u p , personaj cu rădă­ c i n i î n Condiţia umană a l u i M a l r a u x , com­ plex portretizat de Gheorghe Cozoriei. El aduce, în p r i m a p a r t e a reprezentaţiei, c a l m u l psihic necesar p e n t r u a sparge blocada m i s t i ­ ficărilor ; a p o i , d e z e c h i l i b r u l , agitaţia, p r i c i ­ nuite de apariţia suspiciunii, boala conta­ g i o a s ă a c e l o r c o n d a m n a ţ i l a c l a u s t r a r e , şi, în cele d i n u r m ă , liniştea superioară a celor care au dobîndit putereu d e a-şi învinge î n d o i e l i l e şi s l ă b i c i u n i l e , r e g e n e r î n d u - s e p r i n identificare c u idealul. A l t p o r t r e t de erou e x e m p l a r trasează M i r c e a A l b u l e s c u , în r o l u l e x p e r i m e n t a t u l u i combatant T u l i o , conducător cu prestigiu, portret ce Iasă privitorilor p u t i n ţ a să r e c o n s t i t u i e o z b u c i u m a t ă biogra­ f i e , d i n p u ţ i n e r e p l i c i şi m u l t e , f o a r t e m u l t e , sugestive, d r a m a t i c e , tăceri. Costel Constantin d ă c h i p c o n s i s t e n t colţurosului L i n o , justeţe, i z b u c n i r i l o r , f u r i i l o r sale, sens p r o f u n d , spi­ r i t u l u i său de s o l i d a r i t a t e c u ceilalţi. I n r o l u l lui M a x , delatorul, Marin Moraru compune u n c a r a c t e r şi f i x e a z ă o c a t e g o r i e , a c o p e r i n du-şi c u m ă s u r ă i n t e n ţ i i l e şi d e z v ă l u i n d u - ş i cu prudenţă artistică acţiunile. Fiecare in-

40

www.cimec.ro

I r r p r e t îşi u r m e a z ă netulburat şi ru η cuceritoare d e z i n v o l t u r ă sinusoida d r a m a t i c ă , tra­ iectoriile lor se întretaie, tensiuni de diferite grade se stabilesc p e r m a n e n t . în toate di­ recţiile circulă curenţi negativi şi pozitivi. Mişcarea scenică poate fi redată prin veri­ tabile diagrame, elocvente pentru ierarhii sensurilor. Mişcarea are în spectacol o funcţie primul semantică, realistă, descriptivă, pe plan, imperceptibil metaforică, demonstrativa, într-un plan secund. Regia urmăreşte, s i m u l t a n , temele specta­ colului şi planurile a c ţ i u n i i . P l a n u r i l e sînt cel puţin trei : al i n d i v i d u l u i (subiectiv), al co­ lectivităţii (obiectiv), al spectatorilor (inte­ grator). P r i m u l plan aparţine lui Toinas, noul „ m e m b r u nl F u n d a ţ i e i " , scriitorul proaspăt sosit, şi ne iniţiem în această lume ciudată văzînd-o prin ochii lui strălucitori, colorată de lentilele înşelătoare ale delirului său schi­ zoid ; este v i z i u n e a d e ţ i n u t u l u i traumatizat de torturi şi de culpabilitatea propriei sale s l ă b i c i u n i , care refuză realitatea (coşmarul carcerei), proiectîndu-şi o lume ideală, construindn-şi v i s u l unei „generoase F u n d a ţ i i " , benefice, pentru cariera bursierilor ei. î n ­ căperea în care se găseşte O v i d i u I u l i u Moldovan (Tomas) e frumoasă şi confortabilă, utilată c u toate accesoriile civilizaţiei ; prin pereţi se aud acordurile î n v ă l u i t o a r e ale m u ­ zicii lui R o s s i n i , p r i n tavan se vede o miri­ fică n a t u r ă , în culorile lui Matisse, în care se strecoară, totuşi, un element neliniştitor. î n această l u m e reconfortantă, solidă, în care el se întîlneşte cu iubita, îşi expune planurile de viitor, iradiind o energie creatoare, con­ structivă, în acest plan al armoniei omului cu l u m e a , s i m ţ i m , într-o imperceptibilă gra­ daţie, creşterea angoasei, prevestind un cata­ clism. P r i m u l indiciu : mişcarea în cerc a celorlalţi patru „bursieri", care intră în încă­ pere oprindu-se brusc, ca din î n l î m p l a r e . în dreptul fiecărui pat. Apoi, indiciile se în­ mulţesc, ca şi gesturile bizare. S î n t e m încă alături de T o m a s şi, î m p r e u n ă cu el, încer­ căm să s t r ă p u n g e m zidul concretului, pentru a înţelege ce se petrece. D r u m u l către lucidi­ tate e dificil, căile cnre duc la cunoaştere sînt sinuoase, mereu au loc căderi, fugi din faţa evidentei nete, palpabile, materializate prin farfurin de tablă, h î r d ă u l indispensabil, haina de d e ţ i n u t şi uşa cu v i z o r , cnre se deschide n u m a i In a n u m i t e ore. F u g i în v i s , în exterior, în interior, către o generoasă iluzie, despre care se discută m u l t şi pasio­ n a t , în contrndictoriu. U n i i a p ă r ă funcţiile protectoare ale iluziei, alţii se întreabă dacă viaţa este v i s sau dacă v i s u l generează viaţă, n i sc arată consecinţele nocive, funeste pentru integritatea psihică, pentru e c h i l i b r u l etic, ale refugiului î n ficţiune. Spectacolul are o viaţă bogată, e orchestrat î n forţă. I n partea a doua şi a treia, m a i ales, conflictele tot mai acute, divergenţele tot mai grave, dintre toţi

Ilincaj T o m o r o v e a n u (Berla) şi O v i d i u I u l i u M o l d u v a n (Tomas)

cei cinci d e ţ i n u ţ i , se traduc, şi mai acuzat, prin caligrafia mişcării — h ă i t u i r e , grupare, dispersări, ţintuiri la perete, crucificare, re­ v e n i r i în j u r u l obiectelor, în c o n t i n u ă meta­ morfoză. Horea Popescu e expert î n con­ struirea unor reprezentaţii populare, de largă accesibilitate şi cu mult pitoresc teatral. Şi în Fundaţia, dincolo de austeritatea şi de densitatea e x c u r s u l u i scenic, î n t î l n i m nu pu­ ţine momente de „verifient succes" : apari­ ţiile lirice, intens poetizate, ale Bertei, căreia I l i n c a T o m o r o v e a n u îi dă o dulceaţă tristă şi un abur de mister, cc se converteşte în simbolistică facilă, mai ales în finalul „ m a ­ donei cernite cu şonrece" ; muzicn cu sonori­ tăţi de „Iove story" şi motive exotice ; m i ş ­ carea spectaculoasă a decorului (cu autori­ tate s e m n a l de P a u l B o r t n o v s c h i ) , transfor­ m ă r i l e lui dramatice şi extrem dc sugestive (ca dispariţia peisajului, dezvăluirea specta­ culoasă a închisorii, într-o ameţitoare secţiune verticală) ; apelul l a serviciile u n u i cascador. E v i d e n t , toate aceste „ t r u c u r i " nu sînt altceva decît concesii făcute marelui public, dar im­ portant m i se pare faptul că acest mare publie v i n e la spectacol, îl poate descifra şi poate medita pe marginea problemelor grave dezbătute, înţelcgînd semnificaţiile multiple ale complicatei lupte pentru libertate.

Mira losif
www.cimec.ro
41

TEATRUL NATIONAL „VASILE ALECSANDRI" DIN IAŞI

DANSUL MORŢII
de A. Slrineilierg
D a l a p r e m i e r e i : 17 s e p t e m b r i e 1 9 7 8 . Regia : S O R I N A M I R E A . Decorul : DAN J1TIANU. Costume : DANIELA CODARCEA. Versiunea românească : VALERIU MUNTEANU. Distribuţia : D I O N I S I E V 1 T C U ( E d ­ gar) : A D I N A POPA (Alice) ; PUIU VASILIU (Kurt) ; L I D I A NICOLAU (Jenny).

înşelătoarea aparenţă vetust-naturalistă şi meschin individualistă a a t m o s f e r e i şi d i a ­ l o g u l u i ( s u b c a r e se a s c u n d e , î n s ă , u n f o n d de aspră viziune poetică a convieţuirii u m a n e ) ; o t o t atît d e î n ş e l ă t o a r e aparenţă d e i n e r ţ i e d r a m a t i c ă , d e l e n t ă şi f ă r ă s e n s măcinure-în-gol a lumii care închipuie şi î n c a r e se î n c h i d e sordid drama (dar care. subteran, trimite şi evoluează spre înalte sensuri şi s e m n i f i c a ţ i i existenţiale) ; în s f î r ş i t . p e p l a n u l c o n s t r u c ţ i e i . î n ş e l ă t o a r e a a p a r e n ţ ă a u n e i a g l o m e r ă r i d e clemente dra­ matice neierurhizale, c a r e n u a j u n g să se r i d i c e la o arhitectură propriu-zisă. A rămîne la aceste aparenţe a r f i fost u n m o d p o s i b i l d e a p u n e î n scenă Dansul morţii ( n u neapărat lipsit de o a n u m e v a ­ l o a r e ) . N u m a i că u n a t a r e m o d a r f i l e g i ­ timai, pentru spectatorul de azi. Play Strindberg a l l u i D i i r r e n m a t t ; aşadar, con­ v i n g e r e a că S t r i n d b e r g n u m o i rezistă astăzi n e e p u r a t d e d i g r e s i u n i , d c f a l s e şi l ă t u r a l ­ nice accente melo-patetice, d e o seamă de r e p l i c i p a t i n a t e d e v r e m e şi r ă s u n î n d ure­ chilor noastre uşor naiv, dacă nu chiar rizibil. Nu m-am gîndit că Sorina Mirea va regiza d r a m a l u i S t r i n d b e r g în polemică c u puternicul Diirrenmatt ; dealtfel, nici n-a f ă c u t - o . Ş i n u m - a m a ş t e p t a t să v ă d m o n ­ tarea ei scutită d e stîngăcii, d e scăpări, b a şi d e e r o r i . P e a c e a s t ă l i n i e , o a n u m e n e concordanţă între f i l o n u l e i regizoral — u r ­ mărind îndeaproape filonul ascuns al dramei l u i Strindberg — şi v i z i u n e a sce­ nografică a lui D a n Jitianu — aceasta, în sine, d i n capul locului şi holăritor creatoare de atmosferă, d a r , în raport cu d r a m a , prea somptuos marmoreană ca să trimită In s u m b r a fortăreaţă, l a pereţii de temniţă î n care locuiesc izolaţi şi se macină reciproc eroii dramei ; prea puţin, de aceea, „închisă", ca să p o a t ă sugera „micul infern" insular, o p r i t evadărilor, în care aceşti eroi se zbat ; unele praguri-resort a l e acţiunii a u fost trecute f i e cu uşurinţă, fie prea apăsat, diluind ici ori supradimensionînd colo, neprielnic, ten­ siunea, dînd pe alocuri i m p r e s i a u n e i stăp î n i r i şi u r m ă r i r i ş o v ă i e l n i c e a l o g i c i i c a r e gradează, s u b i a c e n t , a p a r e n t a „stare d c haos p s i h i c " , ce colorează — d a r n u defineşte — evoluţia Dansului morţii ; p ë aceeaşi linie, o distribuire neconcludentă, în orice caz neaderenlă, a l u i P u i u V a s i l i u , «cesta, d i n ­ c o a c e d e d a r u r i l e şi e f o r t u r i l e l u i i n t e r p r e ­ t a t i v e , refuzîndu-se, p r i n statură, u n e i con­ fruntări, c u atît m a i p u ţ i n u n e i înfruntări, c u p a r t e n e r i i l u i — D i o n i s i e V i t c u şi A d i n a Popa. Toate discrete, cărui atunci rinei asemenea, neajunsuri — — şi în şi, l a o fapta mai vizibile îi sau mai ori­

Cu Dansul niorţii (pârlea I), Teatrul Naţional d i n Iaşi a r e p u s p e afişul r e p e r t o ­ rial al stagiunii salo numele lui August S t r i n d b e r g . Nc-a oferit, astfel, alături de p r i ­ lejul u n e i împropăstate meditaţii asupra une­ ia d i n t r e s u r s e l e cele m a i f e r t i l e x p l o a t a t e a l e d r a m a t u r g i e i şi t e a t r u l u i c o n t e m p o r a n — o îndoită satisfacţie : d e a vedea îufăţişîndu-ni-se c o m e d i a tragică a marelui nordic, a ş a c u m a f o s t d a t ă , c u a l t e c u v i n t e , ne¬ trecută p r i n c i u r u l v r e u n e i reducţii sau conlemporaneizări (silnice şi g r o t e s c deforma­ toare), de t i p diirrentnattian sau de alt t i p ; a p o i , d e a v e d e a î n c r e d i n ţ a t ă m i s i u n e a desc î l c i r i i şi d e s c i f r ă r i i d e s e n u l u i şi s t r u c t u r i i e i d r a m a t i c e , u n e i direcţii d e scenă — î n p e r ­ soana Sorinei M i r c a — aflată l a p r i m a ei tinereţe (dacă n u m ă înşel, aflată, c u acest Dans al niorţii, c b i a r l a p r i m a ei ispravă regizorală profesionistă), aşadar, u n e i direcţii d e scenă p u r e d e î m p o v ă r ă t o a r e fixaţii o r i presiuni e x p e r i m e n t a l e . E s t e , fireşte, o i n i ­ ţiativă curajoasă, d a r şi riscantă : eşecul u n u i d e b u t este, a d e s e a , c a şi s u c c e s u l l u i , m a i g r e u d e consecinţe î n c a r i e r a u n u i a r ­ t i s t , d e c î t u n eşec s a u o b u n ă r e a l i z a r e î n viaţa unui teatru. Este, însă, înainte dc toate, o iniţiativă înţeleaptă. Şi fiindcă d i ­ f i c u l t a t e a s o l i c i t ă m a i d i n p l i n şi m a i r e v e ­ lator, p e n t r u a f i răzbătută, zestrea d e v o ­ c a ţ i e şi d e p r e g ă t i r e a a r t i s t u l u i ; şi f i i n d c ă — m a i c u seamă în c a z u l d e faţă — răz­ baţi m a i fără greş, c u i n g e n u i t a t e nepătată de mode şi n e a t i n s ă de ispita modelelor, prin hăţişul înşelătoarelor aparenţe care te î n t î m p i n ă şi c a r e a l c ă t u i e s c d i f i c u l t a t e a pri­ mordială a partiturii l u i S t r i n d b e r g : înşe­ lătoarea aparenţă a u n e i d r a m e m ă r u n t m a ­ trimoniale (deşi a c e a s t a a f o s t , pare-se, i n ­ t e n ţ i a a u t o r u l u i , o b s e d a t , de-a l u n g u l h ă i t u i ­ tei l u i vieţi, d e criza căsniciei ca instituţie) ;

ţin însă adică,

de destinul

debut cînd Mirea

fac farmecul, e cazul So­ maturise i m p u n e , i n

c u m d i n fericire d c artă substanţa

ansamblul

ei, prin

42

www.cimec.ro

Adina Popa (Alice), Puiu Vasiliu (Kurt) şiDionisie Vileu (Edgar)

t a l e şi î n d r ă z n e a l ă d e g î n d i r e . A c e a s t ă ma­ t u r i t a t e d e g î n d i r e ( a r t i s t i c ă şi i d e a t i c ă ) , S u ­ rina Mirea o dovedeşte c u prisosinţă prin felul c u m — fără a v i o l e n t a l i n i i l e aparente ale t e x t u l u i , ci selectînd cu perspicacitate şi a p ă s î n d pe unele accente ori rclevind unele sensuri s u b t e x t u a l e — a ştiut, pe de (din realitatea cotidiană o p a r t e , să creeze şi r u t i n i e r ă ) a t m o s f e r a c a r a c t e r i s t i c ă şi e n i g ­ m a t i c ă a d r a m e i , d e p l i c t i s î n c r î n c e n a t şi d e claustrare, iar d i n elemente f r a g i l e şi v a ­ poroase a l e s u g e s t i e i , să d e a a c e s t e i claus­ trări valoarea unei stări cvasionirice, dc necrobioză — dc moarte v i e sau de viaţă larvară — lăsînd astfel presimţită aspiraţia şi „ s p e r a n ţ a în mai bine" (a i e ş i r i i din „infern"), speranţa intrării finale în viaţă. ( S e m n , o a r e , c ă , s t u d i i n d Dansul morţii, re­ g i z o a r e a η -a r ă m a s i n d i f e r e n t ă l a c a r l c a d e c o n f e s i u n i „ I n f e r n o " , a a u t o r u l u i ?) Pe a c e s t r e g i s t r u , a l stărilor, au fost strunite coardele conflictuale ; uni şi dragostea au fost acordate, (nu decantate) ; amarei d r a m e con­ j u g a l e î n f ă ţ i ş a t e i-au f o s t î m p r u m u t a t e vir­ tuţi metaforice, pentru a-i e x t i n d e orizon­ turile spre o problematică a existenţei şi convieţuirii umane, în genere. Încălzită şi luminată, şi ea, de dragoste şi si­ multan, sfîşiată de ură, umanitatea e slapinită. în această neîntreruptă pendulari! î n t r e î m b r ă ţ i ş a r e şi c o l i z i c , d e v i z i u n e a unui „mai b i n e " necesar în care speră — chiar în c l i p e l e d c r e s e m n a r e sau „renunţare c i ­ n i c ă " ( c u c a r e ea îşi î n c h e i e a d e s e a c î t c u n ciclu al „dansului"). Cu graţie (singura iroverenţă ce şi-a în¬ găduit-o faţă d c S t r i n d b e r g ) , S o r i n a M i r e a î n ­ c h i d e , în f i n a l , u n a s e m e n e a c i c l u , iutoreîndu-şi e r o i i , d u p ă momentele lor de aprigă şi r e c i p r o c ă tortură, la dialogul plictiselii cotidiene, cu care a deschis spectacolul... Această poantă graţioasă nu vine însă în c o n t r a d i c ţ i e c u î n d r ă z n e a l a d e a c e r c c l a şi

exploata zăcămîntul de u m o r , vădit sau latent, totdeauna negru, e x i s t e n t în come­ dia (!) tragică a lui Strindberg. Viaţa e p r i v i t ă , d e e r o i i l u i , ca „o farsă colosală", î n c a r e „ n u t r e b u i e să u i t ă m să r î d e m , i n u t i l a p l i c t i s e a l ă cît n e apasă*' ; î n c a r e e r o u l principal, „dacă n-ar a v e a c e v a tragic în el. ar f i comic"... Sînt, asemenea păreri, c o n ­ d i m e n t e l e catarsice ale piesei. Pe care regi­ z o a r e a a ş t i u t sâ l e p ă t r u n d ă , să l e c o m u ­ n i c e şi să l e p u n ă , c u d e o s e b i r e , p e n t r u a fi v a l o r i f i c a t e , în s a r c i n a interpreţilor. Aceş­ t i a , î n c e a m a i l a r g ă şi m a i b u n ă măsură, au i z b u t i t , îu adevăr, greaua performanţă de a filtra prin apele comicului, fără a aluneca în d e r i z o r i u , substanţa chinuită a r o l u r i l o r l o r . Dionisie V i t c u a p u r t a t , ca o flamură a existenţei eroului său (Cdgar), d i s p o n i b i l i t a t e a s p r e t i r a n i c şi e u f o r i c , d a r ş i , în acelaşi t i m p , s e n t i m e n t u l difuz al fricii, a l neputinţei laşe, a l i n u t i l u l u i , care gene­ rează p a t o s u l , v i d de substanţă, a l a u t o r i t a ­ r i s m u l u i său. A d i n a P o p a , l a r î n d u l e i , neîn­ d u p l e c a t ă şi t i r a n i c ă , a f o s t , c a s o a ţ ă a l u i Edgar, m a r c a t ă d e „ u r a d r a g o s t e i " , c r u d şi crunt neiertătoare şi răzbunătoare, dar şi n e d c f c c l i b i l legată d e s e n t i m e n t u l comuniunii î u r a t a r e , î n c a r e , şi soţ şi s o ţ i e , î ş i î n c h i d p e l i n u l şi d u l c e a ţ a c o n v i e ţ u i r i i . ( U n e l e i e ş i r i temperamentale, prea acute, s-ar fi cerut, poate, domolite, p e n t r u a n u distona cu aerul general catifelat-apăsător care pluteşte d e f i ­ nitoriu peste climatul spectacolului.) Fără a i se p u t e a face o v i n ă personală, Puiu V a s i l i u (în K u r t ) a t u l b u r a t şi a p u s i n f i e r ­ b e r e — m a i m u l t p r i n , c a să z i c a ş a , d e s t i n prestabilit, şi m a i puţin printr-o prezenţă c o n v i n g ă t o a r e — a p e l e s t ă t u t e şi v i e r m u i a l a încrîncenată d i n f o r t ă r e a ţ a şi t e m n i ţ a con­ j u g a l ă î n c a r e a p ă t r u n s . Ceea ce n u în­ s e a m n ă că n o t a şi e v o l u ţ i a i n t e r p r e t ă r i i , c a a t a r e , l-ar m i c ş o r a î n o c h i i n o ş t r i . Dimpo­ trivă ; cu rezerva u n e i prea izbitoare linii

www.cimec.ro

43

complexată inferioritate sau d c frustrare, care desenează personalitatea e r o u l u i s ă u . Nu u n spectacol c r u c i a l , desigur ; d a r u n d e b u t , d e m a r i s p e r a n ţ e : p e n t r u ce e m a t u r in tinereţea r e g i z o r u l u i , p e n t r u ce e i n t e l i ­ gent în m a t u r i t a t e a l u i , p e n t r u ce e î n d r ă z ­ neţ î n ş o v ă i a l a l u i .

(Ir cu

Florin Tornea
P.S. 0 menţiune deosebită pentru publi' caţia „Arlechin", cu care secretariatul Tea­ trului National din laşi (Mircea Filip şi Val. Condurache) îşi familiarizează — peste programul de spectacol — publicul, marele public, cu universul de probleme şi de aspecte specifice ale teatrului de la cele de lite­ ratură şi istorie a literaturii dramatice, la cele de artă şi teoria spectacolului, piuă la arhivistică, istorie şi politică teatrală. Sintem iu fapt primului caiet, in care documentar semnează George Călinescu, Petre Comarnest u şi. pe viu. Teodor Mazilit. Mihaela Costachi, Nu sintem in măsură, aşadar, decit a sem­ nala cu laude iniţiativa : o judecată anali­ tică, mai tirziu. cind se vor mai stringe caietele şi se va contura un profil mei limpede.

TEATRUL DE COMEDIE

în u l t i m i i d o i a n i . Teatrul de Comedie η-a s t r ă l u c i t p r i n t e x t e l e p r o p u s e , aşa c u m ne î n v ă ţ a s e a l t ă d a t ă . O t r u p ă d e p e r s o n a l i ­ tăţi a r t i s t i c e a ş t e a p t ă î n c ă — c r e d e m — p i e ­ sele d e t e a t r u ieşite d i n p e r p e t u u l loc co­ mun. P o a t e că m u l t anunţatul concurs de comedii originale, adresat tuturor condeieri­ lor (ultima zi de predare a manuscrisului : I septembrie 1978), v a aduce r e v i r i m e n t u l s c o n t a t . P o a t e , c u g î n d u l l a teţxtele c e v o r c u c e r i c o n c u r s u l — încă n-au fost desfăcute p l i c u r i l e — T e a t r u l d e C o m e d i e n u şi-a m a i editat u n caiet-program al stagiunii '78—'79. Cum stocul de caiete-program d e a n u l trecut se p a r e c ă a f o s t a b u n d e n t , p l a s a t o a r e l e tea­ t r u l u i le-au v î n d u t d r e p t n o i , l a d e s c h i d e r e a s t a g i u n i i c u r e n t e : o pagină ataşată a r e m e ­ nirea de a ue lămuri asupra d i s t r i b u ţ i e i şi a autorului d i n seara dc H i septembrie, Ideea d e a p u n e î n scenă u n t e x t a l p ă ­ r i n t e l u i d r a m a t u r g i e i d a n e z e (astfel este n u ­ mit Ludvig Holberg, umanist d e l a înce­ putul secolului a l X V H I - l e a , cel care avea larg d r u m u l dramaturgiei au­ să deschidă t o h t o n e ) este. în sine, u n act c u l t u r a l . I l o l b e r g este la n o i c o m p l e t necunoscut, dacă e x c e p t ă m c e r c u l , n u t o c m a i l a r g . a l cercetă­ t o r i l o r şi p r o f e s i o n i ş t i l o r în d o m e n i u . Ş i n u numai Holberg, ci dramaturgia daneză, în general. Posibilitatea unor schimburi cultu­ r a l e este o soluţie necesară, u n t e x t d a n e z , intr-o regie daneză, nu poate fi pentru s p e c t a t o r u l r o m â n decît binevenit. Ceea c e i z b e ş t e . î n s ă , î n c a z u l p i e s e i alese este o a n u m e l i p s ă d e s p e c i f i c l o c a l . N-am timp n u este piesa r e p r e z e n t a t i v ă a d r a m a ­ turgului Holberg, şi a ş s p u n e că — c e l puţin în varianta regizorală d e la Bucu­ reşti — n i m i c n u e s t e d a n e z î n e a . Se p a r e că t e x t u l a f o s t p r o p u s de U l f Stenbjorn t o c m a i p e n t r u că n r a v e a „ o n u ş t i u c e u n i ­ versalitate", după c u m se e x p r i m ă el în pagina editată pentru spectatorul român, N-am timp n u este c a acele „foarte multe dintre lucrările dramatice ale l u i Holberg, care sînt prea m u l t legate d e s p e c i f i c u l rea­ lităţilor l o c a l e " . O r , t o c m a i acel a e r al n a ­ t u r i i p s i h i c e d i n ţara n o r d i c ă a r f i d a t f a r ­ mecul unei premiere daneze în România. Mult ales piesă de ligenţă mii o tributară cu modelelor l u i Plant timp... şi m a i este în o suita

N-AM TIMP
de Luduig Holberg
Data premierei : 16 septembrie 1978. Regia : U L F S T E N B J O R N . Sceno­ grafia : ION POPESCU-UD1UŞTE. Versiunea românească : M I R C E A SEPT1LICI. Distribuţia : AUREL GIURUMIA (Viclgeschrei) ; D A N T U F A R U (Leander) ; M I R C E A Ş E P T I L I C I (Leonard) : ŞTEFAN TAPALAGA (Oldfux) : D U ­ MITRU CHESA (Erich Madsen) ; EUGEN RACOŢI (Peder Madsen) ; GHEORGHE ŞIMONCA (Corfilz, Croi­ torul) ; I U L I A N V O I C U (Cristian Cre­ ion) ; G H E O R G H E CRIŞMARU (Jens Sugativă) ; T H E O C O J O C A R U (Cristophc Briceag) ; R O M E O POPESCU ( U r s Călimară) ; C O N S T A N T I N V I N TILA (Ţăranul) ; CANDID STOICA (Bărbierul, Notarul) ; VASIL1CA T A STAMAN (Pcrnille) ; L I L I A N A ŢICAU (Magdclone) : A N C A P A N D R E A (Lconore) ; C O N S U E L A D A R I E (AnaL

ale l u i Molière, m a i puţină satire η

N-am 0

personalitate, slujnică

l u i Holberg. ei. Motivul teatru.

c u inte­ de două personajul Holberg, scriito­ textul,

scăpărătoare

întoarce p e dos p l a n u r i l e are m a i mult Faptul că la a

stăpînului acesta, dealtfel, rului.

d e a n i în

arhicunoscut în

ca t i p , este, precisă, democrată

femeie,

capătă o notă
concepţia

înscriiudu-se

R e g i a η -a î m p r o s p ă t a t peste care a u trecut Apelînd liefînd, absolută, la spectacolul ca în g u s t u l d a r şi m a l i ţ i a

cu m a i nimic c u şi fără ingenioasă,

m a i bine secolului

de 250 de a n i . m ă ş t i , reprostia rccurgînd evoeul,

www.cimec.ro

In mijloace ale teatrului m e d i e v a l , îndeobşte cunoscute, directorul dc scenă η -a actualizat spectacolul, ci η (imit să ne restituie per­ manenţele psihice ale comediei umane. Distribuindu-I pe A u r e l G i u r u m i n in rolul gtftpînului casei, pe V'asilica T a s t a m a n , iu isteaţa slujitoare, şi pe Ştefan T a p a l a g ă . în marele i n v e n t a t o r de b u c l u c u r i , regizorul a asigurat cu ştiinţă motorul spectacolului. Aceşti actori au realizat, în seara premierei, Jn limitele oferite de text şi de regit, ade­ vărate creaţii. Nici actorii episodici n-au fost sub aştep­ tări, d a r nici atît de strălucitori Incit să începem n-i n u m i . î n c h e i e m cu speranţa că. nu peste mult timp, la T e a t r u l de Comedie, spectatorii v o r veni — în n u m ă r mare — nu n u m a i din cauza „stelelor" şi a a n s a m b l u l u i actoricesc, ci şi pentru că vor fi atraşi de nemnipomenitul text ul u n u i autor, d e o c a m d a t ă , ano­ nim.

P. T.

Aurel

G i u r u m i a (Vielgeschrei) şi cea Şeptilici ( L e o n a r d )

Mir­

TEATRUL EVREIESC DE STAT

COMOARA
de Şalom ΛI clic m
„Sula de a u r zidu-1 s t r ă p u n g e " , zice croni­ carul nostru ; cu o nseinenen a r m ă , n ă z u ­ ieşte acest grup de oameni s ă r m a n i şi obi­ diţi, asemeni celor cărora Ş a l o m Aleheni le-a dedicat întreaga lui operă, să spargă, c u m v a , zidurile u n i v e r s u l u i lor claustrat, o asemenea armă, pe cît de s u p r a n a t u r a l ă , pe atît de vulgară, în materialitatea sn, caută ei, spre a se i z b ă v i de toate p ă t i m i r i l e : o c o m o a r ă . Amestec de fantastic şi de p r a g m a t i s m , ideea detectării unei c o m o r i se aşază organic în coordonatele operei p ă r i n t e l u i literaturii idiş — al lui M e n n h e m M e n d e l din Cnsilrifea, în­ duioşătorul acrobat la barele fixe ale co­ merţului de b u r s ă , a l l u i T e v i e L ă p t a r u l şi

R e g i a : A D R I A N L U P U . Scenogra­ fia : M I H A E L A D E M E T R I A D E . Mu­ zica : I O S I F H E R Ţ E A . Distribuţia : M A N O R I P P E L (Levi Mozgovoier) ; SEIDY GLUCK (RaLENA MORARU (Ester) ; şeva) ; RUDY ROSENFELD (Reni Ren) ; R E R E B E R C O V I C I (Idei Turbe) ; DO¬ RIS MAIER (Iţic) ; S A M U E L FIS C U L E R (Burd) ; D A N S C H L A N G K R (Derbaremdicher) ; M I H A I C I R U (Lakirde) ; S A M Y G O D R I C I I (Holoveşkej : RENNO P0PL1KER (WlowzlavskH ; ADRIAN MANDEL (AvreimI Meînmed, Lăutarul) ; SONIA GURMAN (lente) ; N'UŞA S T O L E R U - P O N G R A T Z (Ilanne) ; R U H E L E HELLER-SCIIAP I R A ( A s n e ) ; I R I N A D A L L (Melama) ; LUCIA MAIER (Zelde) ; T R I C Y AR R A M O V I C I (Elke-vădana).

al atîtor altor eroi, b ă t î n d cele m a i ciudate căi, în căutarea u n u i u n i c ţel, a l t m i n t e r i , imposibil de atins în condiţiile istorice date : acela de η sparge cercid de fier al m i z e r i i l o r ce le otrăvesc v i a ţ a . D i n p u n c t u l acesta de v e d e r e , l u c r a r e a d r a ­ matică j u c a t ă a z i de T . E . S . , u n a dintre pu-

www.cimec.ro

Scenă

d i n spectacol

finele relui tru, proze

încercări. umorist, mai cu

în

genul

respecliv,

ale m a ­ de tea­ unor îl r e ­

tecile noastre, n u p u t e m torului semnate şi ce,

şti cc-i a p a r ţ i n e a u ­ versiunii Lupu scenice, — căci, unei

cunoscut seamă,

spectatorilor

autorului

d i n dramatizarea puţin

de regizorul acum

Adrian

a l e sale, î l reprezintă. i M a i

iată, a v e m lucrări sugestie şoară

şi o v e r s i u n e s c e n i c ă a a unei piese

prezintă un

ea. însă, ca n i v e l a l realizării : e a i c i didacticism, ca (se Şalom ştie, străin Alehem, doar, ce unui un aspre ales în artist anume sînt' do­

dramatice,

de teatru) de îşi o desfă­ o r ă şi

anume

chagall-iană, două acte

spectacolul (primul, do

excepţional, neverosimil rigorile meniul trebi

cele

firescului

literar,

mai

jumătate, a l doilea, sau „ v e r s i u n e a ' ' ? !) a

de 20 de minute : textul, în frusta şi funcţionala l-am re­ pe Rudy

f a n t a s t i c u l u i ) , care dacă toţi oamenii indicii, exaltaţi,

t e face aceia, o

să t e î n ­ pe dacă

eăutînd,

scenografie văzut

Mihaelei

Demetria<le. Rippel,

asemenea toţi

costelive aceia

comoară,

eu plăcere

pe M a n o

oamenii

înaripaţi chiar şi

de nă­ atunci

Hosenfeld. devenită de

pe Tricy spre

Abraunovui, a ceda,

c a m curînd locui

lucirea cînd siinţ sînt,

l o r , stăruind

într-insa cele

duenă,

pesemne, Lena

cele fapte

m a i categorice,

m a i de bunnu de din

ingenuă

proaspetei

achiziţii

Moraru,

v i n să-i d e m a ş t e p u r şi

absurditatea, simplu, slabi

neconcludentă, prezenţa ceilalţi care, ne-au

î n s ă , a i c i , a t î t ea r o l , c î t şi c a pe Scidy Gliick echipe la şi pe loţi

m a i degrabă,

scenică, membri

m i n t e ; astfel tîrgul acela

mobilat dc nu sfîrşit acea Motl

sufleteşte, de secol

grupul îi

a i încercatei textului

de actori, dispoziţie, pro­

stîrneşte ema­ a i săi,

în

limitele

avut

spectatorului nată ci,

caldă

simpatie, fraţi

de băiatul

şi d e a l ţ i lipsa

oferit

aceeaşi e v o l u ţ i e cu care ne-au

de pasionat deprins.

iarăşi, m a i degrabă,

d e preţuire c u ­

fesionalism

venită u n o r lacomi Pornit unui

monomani. prolog (în lipsa

cu un fel de lung

t e x t . c e n u ne-a f o s t a c c e s i b i l î n b i b l i o ­

Radu Alba la

40

www.cimec.ro

TEATRU DE PĂPUŞI
TEATRUL „ Ţ Ă N D Ă R I C Ă "

UNDE ZBORI, SPERIECIORI?
Je Alecu Popouici
(premieră absolută)

dăros ( d a r foarle credincios) dulău şi u n timid, fricos ( d a r tare d r ă g ă l a ş şi z e l o s ) iepuraş. Textul, simplu, construit pe tema luptei d i n t r e b i n e şi r ă u , u t i l i z î n d m o t i v e l e tradi­ ţionale a l e b a s m u l u i , c u t r i m i t e r i (uneori m a i substanţiale, alteori m a i firave) la a c t u a l i ­ tate, n u vădeşte calităţi literare deosebite. E l oferă. însă — fără p o t i c n i r i d i d a c t i c i s t e , fără u r m ă d e plictiseală — t i n b u n p r e t e x t p e n t r u o demonstraţie d c v i r t u o z i t a t e păpu­ şărească. . ,. Sub efortul s-a bagheta artistic cu o regizorului a l echipei expresivă Mioarei Ştefan de la — montare Lenkisch. „Ţăndărică" de arlistă c u ­ gardă'* a

soldat şi

gen.

Scenografia noscută nou cute prin creatorilor

Buescu
1

Îndrăgită,

d i n „vechea M a i sînt foarle prin

d e l a „Ţăndărică* , ingeniozitate. o cîteva muzică păpuşi

se d i s t i n g e d i n şi a J t c de plă­ Paul veselă

surprize : de

Urmuzescu ; realizate Regia : Ş T E F A N L E N K I S C H . Deco­ rurile : M I O A R A B U E S C U . M a i ione­ lele, păpuşile şi costumele : A N A PUŞCHILA. Muzica : P A U L UHMUZESCU. Minuitori : I O A N A ALECU STOICA, CLAUDIA U.EORGESCU, L A U R A 10NESCU, VALENTINA R O M A N , VA¬ LENTINA TOMESCU, SARA D A N , PAUL IONESCU, A N G E L A SAVANIU, RODICA BULETI. FLORENTINA V A ­ SILE, M A G D A L E N A SLAB ACU. Voci : FLORENTINA LENKISCH, CRISTINA POPOMCI, IIORIA MOCULESCU, H O R I A CACIULESCU,I O N CARAMITRU, TAMARA BUCIUCEANU. RODICA TAPALAGÀ, MELANIA CIRJE, EMIL POPESCU, VALERIU S I M 1 0 N , COCA A N D R O N E S C U , A N A VLADESCU ARON. actori — şi,

frumoase, vocile l o r artiştilor însu­

A n a Puşchilă ; cu

şi, m a i ales,

şi e î n t â r e ţ i , c e c r e e a z ă , bineînţeles, — personaje nespus Horia aplaudat

concursul

mînuitori vocea fleţeşte al

de hazlii. Cu deschisă, mînuitor

sa b a r i t o n a l ă , u n cîine şi pentru

Moculescu l a scenă de

deopotrivă, l u i Paul vocea salutată care Sarei Ion vaniu plin

talentul Cu hohote Căeiulescu

lonescu. l u i Horia şi

d e rîs este şi mîuuirca

şi e v o l u ţ i a

iepuraşului

portocaliu, pe

D a n îl înzestrează Carnmitru d e duioşie. şi de cele fac d i n Sperie-ciori amuzante trei ciori cu

c u u n h a z aparte. A n g e l a Saromantic, caricaturile mon­ (com­ deosebit de u n erou sînt

mînuitoarea

Spectaculoase,

izbutite dene, binaţie vocile Rodicăi pretarea tina uşitei Nici

„hoaţelor",

c u pretenţii violaceu şi t r u p Cîrje Buleti,

împodobite inimitabile Tapalagă

penaj

de enp d e păpuşi

de om); şi inter­ Floren­ scenică. mai

ale Tamarei şi M e l a n i e i Rodica

Buciuccanu,

păpuşăreselor

Vasile Coca

şi M a g d a l e n a Androneseu ei fiind

Slabacu nu s-a

adaugă r e ­ lăsat

plastice cupletul

o viguroasă

prezenţă

A m v ă z u t , c u c î t e v a z i l e î n a i n t e d c a se încheia t r e c u t n s t a g i u n e , s p e c t a c o l u l Teatru­ l u i „ Ţ ă n d ă r i c ă " , Unde zbori, Sperie-ciori ? dc Alecu Popovici. Subintitulat „ c o m e d i e muzicală" şi d e s t i ­ n a t c e l o r m a i m i c i s p e c t a t o r i — „şoimi" ş i p i o n i e r i — s p e c t a c o l u l s e arată u n e x c e l e n t p r i l e j d e a m u z a m e n t şi d e î n v ă ţ ă m i n t e . P e calea c e a m a i a g r e a b i l ă , a j o c u l u i a g r e m e n ­ t a t c u c î n t e c c z g l o b i i , reprezentaţia î i î n v a ţ ă pe c o p i i c e î n s e a m n ă p r i e t e n i a şi s o l i d a r i ­ t a t e a , c e b i n e c să f i i h a r n i c ş i g o s p o d a r , şi că nu t r e b u i e să-i l a ş i pe c e i r ă i să-ţi p r a d e

prejos,

urmărit

c u plăcere

d e c e i m i c i şi d e î n s o ţ i t o r i i l o r .

Valeria Ducea

grădina plină de r o a d e .
Sînt înfăţişate, c u fantezie şi c u u m o r , aventurile unor sperietori d e c î m p ş i d c grădină, reprezentînd paznicii recoltei, în căutarea u n o r p ă s ă r i h o a ţ e , t r e i c i o r i uriaşe ; g r u p u l s o l i d a r a l p a z n i c i l o r l e v i n e , î n cele d i n u r m ă , d e h a c , eliberînd d i n „ p r i z o n i e ­ r a t " p e c e i d o i p r i e t e n i a i c o p i i l o r : u n www.cimec.ro lău­

rosteşte eu c l a r i t a t e , în replica conducăto­ r u l u i d e c a r a l r e g e l u i , a n u m e , eă moartea, în s i n e , n u a r e n i m i c g l o r i o s ; g l o r i a — neeastă p s e u d o v e ş n i c i e e s t e t i c ă , c u m η numea un filozof — aparţine celor v i i , celor rămaşi, a c e ş t i a se b u c u r ă d e e a . Ε o îndreptăţire, aici, a morţii fără g l o r i e , o îndreptăţire a o m u l u i , de a m u r i o r i c u m , o r i u n d e , otieînd. t r a g i c u l p u r existînd t o c m a i în acest h i a t u s . Aceasta mi-aduce a m i n t e de o zicală veche românească (poale, foarte veche, poate, dintr-un substrat al înţelepciunii trace) : „O v i a ţ ă a r e o m u l , d a r şi o m o a r t e " . C o n s t r u c ţ i a e a d v e r s a t i v ă . V i a ţ a ţi-η p o ţ i f a c e . moartea, nu. Sfîrşitul nu încununează l u c r u l , ca l a g r e c i şi l a l a t i n i , c i î n t r e r u p e l u c r a r e a . Ε un a c c i d e n t , ce d e t e r m i n ă seria i n c i d e n ţ e l o r v i e ­ ţ i l o r i n d i v i z i l o r la v i a ţ a s p e c i e i . C o n f o r m teodiceei l u i E u r i p i d e , justiţia d i ­ v i n ă , d a c ă e x i s t ă , v i n e c u î n t â r z i e r e , şi z e i i sînt c o n d a m n a ţ i cînd intră în conflict cu raţiunea. I n tragedia regelui trac, zeii sînt doar umbre p u r t ă t o a r e d e d e s t i n . Ca a t a r e , e i n u s î n t c o n d a m n a ţ i şi s î n t o a r e c u m e x t e ­ riori actului tragic, asemeni mesagerului care vesteşte n e n o r o c i r e a , d a r n u p a r t i c i p ă l a e a . A c e a s t a d ă p i e s e i şi n o t a d e c o n v e n ţ i o n a l i s m d e l o c specifică l u i E u r i p i d e . Piesa începe i n a t m o s f e r a d e n e h o t ă r î r e şi d e t e m e r i p e n t r u coman­ s o a r t a c e t ă ţ i i , a l e l u i H e c t o r şi a l e danţilor t r o i e n i . P u n c t u l ei c e n t r a l , l u m i n o s , e apariţia regelui trac Rhesos, care dă tro­ i e n i l o r încredere î n i z b î n d ă . î n t ă r i n d u - l e hotărîrea d e l u p t ă . F i n a l u l d e g a j ă u n sentiment d e tristeţe, p e n t r u că r o s t u r i l e c e l o r r ă m a ş i n u se î m p l e t e s c , m o a r t e a r e g e l u i s u b l i n i a z ă , parcă, înstrăinarea dintre două mentalităţi, dintre două neamuri, lipsn comunităţii de destin nl acestora, în p l a n u l istoriei. T o a t e aceste s e n s u r i sînt r e d a t e c u c l a r i ­ t a t e şi î n s p e c t a c o l u l l u i S c r g i u S a v i n , c a r e apasă pe modernitatea teatrului acestui — să-l n u m i m a ş a — p s e u d o - E u r i p i d e , aeordînd personajelor mai multă consistenţă şi individualizînd curenţii, prin distribuirea parahnzelnr pe fiecare interpret în parte P r i n c i p a l u l c o r i f e u , în i n t e r p r e t a r e a l u i M i r c e a Constautinescu, a r e d e r o s t i t p a r t e a dc» c o ­ mentariu, d e reflecţie a s u p r a condiţiei tra­ gice a o m u l u i , legînd p u b l i c u l de ficţiunea s c e n e i , ea u n a l t r a i s o n n e u r m o d e r n . Mircea Constantinescu păstrează şi a c e l aer sibili­ nic, de conştiinţă lucid-prevestitoare a dra­ mei. Ion M iinea e un Hector solemn, cu vocea, însă, c a m alterată. O apariţie sobră, eu o ţinută d e m n ă , relevînd u n caracter no­ b i l şi d e s c h i s , e s t e , î n r e g e l e t r a c R h e s o s , L i v i u Rozorea. Radu Vaida face, i n Dolon, un ins animat de ură, d a r cu prea multă ostentaţie. I n f i n e . m a i r e m a r c ă m imaginea cald m a t e r n ă a A l i c i T ă u t u , în r o l u l Muzei. Au mai interpretat : Eugen Tugulea, Ion M a r t i n , M i s k o Lâszlo, Tecsi A l e x a n d r u , Elisabeta Jar, Ion Abrudan, Nicolae Barosan (conducătorul de car a l regelui).

REGELE TRAC
de Euripide
M ă r t u r i s e s c că n u a u z i s e m d e a c e a s t ă p i e s ă a l u i E u r i p i d e ş i . d u p ă c e n m a s i s t a t la s p e c ­ tacolul t e a t r u l u i orădean, a m căutat In b i ­ bliotecă i n d i c i i l e e x i s t e n t e i side. U n elenist de talia lui Aram Frenkian nu o pome­ neşte, c u t o a t e eă. în c a r t e a sa „înţelesul s u f e r i n ţ e i u m a n e l a E s c h i l , S o f o c l e şi E u r i ­ p i d e " , f a c e r e f e r i n ţ e p î n ă şi l a fragmentele r ă m a s e d i n creaţia t r a g i c u l u i , d u p ă o ediţie d e s t u l d e celebră, aceea a l u i A u g u s t Nauck, „Trngicorum Graecorum fragmenta". Nici în ..Istoria..." fraţilor Croisot n u a n i găsit l ă m u ­ r i r i . M-a e d i f i c a t H o h e r i F l a c e l i è r e , c a r e , î n ..Istoria literară a Greciei aulice", menţio­ nează, p r i n t r e scrierile lui E u r i p i d e , piesa Rhesos, amintind că c e r c e t ă t o r i n u i-o a t r i b u i e . D e s i g u r , n u e c a z u l să d i s c u t ă m n i c i în detaliu problema paternităţii textului. Hotărît, piesa n u nparţine l u i E u r i p i d e . Cred că a n o n i m u l ar putea f i u n d r a m a t u r g care n u n u m a i eă c u n o ş t e a p r o f u n d s p i r i t u a l i t a t e a t r a c ă , d a r se f ă c e a şi purtător al acestei spiritualităţi. Unele motive ne sugerează această c r e d i n ţ ă . M a i î n t i i . p a t e t i c a d e s c r i e r e a regelui trac Rhesos, v e n i t în a j u t o r u l T r o ­ ici înconjurate de ahei, patos puţin obişnuit la a t e n i e n i , înclinaţi, d u p ă c u m ştim, spre x e n o f o b i e ; d a r , m a i c u s e a m ă , i d e e a ce se desprinde din această scurtă tragedie, a regelui trac ucis, în c o r t u l său, de către iscoadele d u ş m a n i l o r . în noaptea premergă­ toare l u p t e i , idee cnre n u exprimă fondul spiritualităţii greceşti, căci m o a r t e a regelui e n u m a i tragică, lipsită de a u r ă eroică. M o a r ­ t e a stă t o t s u b d e s t i n , c ă c i z e i ţ a A l e n a se face executoare, purtînd braţul înarmat al l u i U l i s e către i n i m a r e g e l u i , d a r Înţelesul suferinţei morţii este altul decît acela tu c a r e n e - a u o b i ş n u i t t r a g e d i i l e g r e c e ş t i şi se

C. R. M.

48

www.cimec.ro

Cronica radio
Numai despre text
Cum, tinde omeneşti, acesteia lor cazul bună cu de restricţia i n epoca să c u p r i n d ă o formă noastră, toate artistică d c dată civilizaţia situată inerţia vizuală existenţei in afara obişnuinţe­ d u r şi în a în domeniile

o v i z i u n e sublimată a imposibilităţii de eli­ b e r a r e d i n l u m e a n e d r e p t o r î n d u i l â , ( ' . i r neindeminarca a u t o r u l u i lasă v i z i b i l ă d o a r i n ­ tenţia. In pofida slăbiciunilor amintite, i n c u r s i u n e a în d r a m a t u r g i a vcnezueleană ră­ m î n e . totuşi, p r o f i t a b i l ă , căci a d a u g ă cîtcvn imagini n o i dintr-o lume d e contraste. Scenariul Femei eu irecut se r e c o m a n d ă p r i n însuşi a u t o r u l s ă u . D i m i t ă r D i m o v , per­ sonalitate marcantă a literaturii bulgare, pro­ z a t o r şi d r a m a t u r g , a u t o r a l r o m a n e l o r . . T u ­ t u n u l " . . . S u f l e t e o s î n d i t e " . a l p i e s e i Popas la Arco Iris, ev şi-au v ă z u l recunosc/ută v a l o a r e a pe m e r i d i a n e l e g l o b u l u i . I n t e x t u l radiofo­ nic, aspru r e c h i z i t o r i u îndreptat împotriva a r i v i s m u l u i , iutîlnim subtilitatea analitică d i n m a r i l e sale r o m a n e . Ε u n s t u d i u d e p s i h o logie morală î u c o n t e x t u l societăţii contem­ porane. Cîlevn scheme psihologice umbresc v i g o a r e a d r a m e i , d a r f i r u l a c e s t e i a se d e r u ­ lează stăpinit de mîna sigură ι meşteşu­ garului. Eroina sa. actriţă d e t e a t r u , p u s ă . de-a lungul vieţii. î n situaţii d r a m a t i c e şi aflată într-un m o m e n t d e o p ţ i u n e a r e r i g o r i m o r a l e e x e m p l a r e şi forţa d e a î n v i n g e p r o ­ priile slăbiciuni. Autor a două de literatură Lem care fantastică, ne implică petrec în O scriitorul in

are de înfruntat impusă

(fie ele chiar teatrului parte,

recentă), larga

de propriile de transmitere

posibilităţi. răspindire Înlătură.

radiofonie,

instrumentului absenţa rămîne mărim mise,

obstacolele forţă

c e le-ar p u t e a I n plus, ne-am a

ridica şi

expresiei suveran. dată. calitatea

vizuale. D e aceea, intrinsecă

cuvinlul, devine

tntreaga-i această fără

d e penetraţie,

propus ca, să u r ­ trans­

i n cronica muzicii,

noastră, textelor fără

polonez Stanislaw
personaje decenii, ca prin lună. l-au C u m viaţa dezis

drama
pe şi

suportul Cuvintul

înariparea s-a p o r n i t .

noapte realitate

interpretării. JJnar a t î t . între toate ce şi

d e la cure

şi ş t i i n ţ a

au transformat, î n utopică p e n t r u a-I se validează şi » d e neaş­ umane, d e sa­

ultimele
confirma tocmai teptatul nu implicită crificiu la care 0 de duce unde drame ciale decît un

fantasticul

ambiţia

de a

prezenta pentru ale lumii

dramaturgia radio) d i n şi exigenţa măsură, fie­ specializate

ea f o r m u l a r e adevăr, Tensiunea veridicitatea

radiofonică zonele

( o r iadaptată culturale

scenariul ţine

înfruntării tocmai

guvernează teatrale lunii textele

r e p e r t o r i u l acestei se î n s c r i u , septembrie, de lume, sale.

caracterelor.

formule care,

în bună cu

s a u d e p r e v i z i b i l u l reacţiilor fantasticului, demnitate pentru ajung şi s p i r i t texte.

reprezenlind.

de arsenalul

i a r pledoaria moralizatoare

u n a l t colţ

interogaţiile,

dificultăţile şi r e z o l v ă r i l e 0 trei tr-o lării spiritualitate microdrame, societate materiale, Trujillo a în

n-are n i m i c d i n e x c e s e l e al ilea şi a t î l e a

derivă

se f i x e a z ă trei ipoteze

în din­

înfâţişînd

dimineaţă

ploioasă, (R.D. unui sînt

scenariu de

radiofonic intro­ construcţii, cu serioase spe­ nu-i cu

guvernată De fapt,

d e obsesia doar în

acumu­ de in­ răzbat la

Hans Grandt
în viaţa legate care-şi fără oamenii

Germană), ne

falimentului

şi, i m p l i c i t , a Avariţia despre Lerner

şantier

arbitrariului. Manuel vidie — site de modă

confruntaţi

şi î n Conversaţii' d e Elisa

probleme in un real

dc munca generale de

l o r , d a r şi c u d e condiţiile Textul

— şi nu numai printre mijloacele în deceniile apte

personale,

d i n dramaturgia epigonicâ —

d u c existenţa.

trecute, mijloace

c a m obo­ elemente difor­ atroce, cauză so­ Inversate

„crîmpei
conflict

viaţă",
capabil

surprins
frustă

de supralicitarea critică,

vioiciune,

a f i . însă, schiţate. scurtă

să î n c h e g e şi d i n

să d e s l u ş e u s c ă ,

dintre

d i n replica

mităţile

i n t e r i o a r e , eelc

c u precisă obsesive

caracterele doar După tele această

cială, ea şi r e f l e x u l necruţătoare, de e r o i . Variaţiune nuşăreasa găseşte, includerii captată la matică după în

realităţii, adeseori

incursiune afirma

printre

tex­ de dc dc

i n neliniştile

străine

destinate sc p o a t e c î l mai la singură un

repertoriului geografic

teatrului şi m a i şapte

radiofonic, repertoriu pe tema părerea triptic. spaţiu puţin basmului noastră, Sigur, este social totuşi, Textul i l u s t r u , Ce­ nu-şi justificarea o imagine aflat dra­ deseori bagatela variat lucru texte mlniei dc Roman Chalbaud

că ambiţiile impresionant septembrie,

extins ritm lună,

stilistic, (într-o n o i ) , sînt

însoţite,

m a i totdeauna,

dintr-un este prea

discreţia

violenţelor,

o lăudabilă exigenţă, diriguită mente c u l t u r a l e şi p o l i t i c e .

de comanda­

convingătoare

şi p r e a

neglijentă

i n construcţie.

s-ar f i d o r i t

Florica lehim

www.cimec.ro

S

e

m

n

a

l

V I R G I L MUNTEANU

Subiect de vînzare
Alergind după comparaţii, căutînd analogii, născocind metafore, mulţi au spus că lumea e un teatru. Încă de mult, din antichitate, poeţii şi filozofii se întreceau in a arăta că, vezi-doamne, oame­ nii sint actori care îşi joacă rolurile lor pe scena lumii. Eu, însă, nu vreau să vă în­ văţ toate astea ; preaplecat cutez doar să vă amintesc de Epictet, pe care bine-l ştiţi : „ . . . O m u l e , atîta e al t ă u : să j o c i frumos rolul p r i m i t ! " ; d c mai cine ? de Shakespeare : „ D a , lumea-ntreagă este d o a r o scenă, f e ­ mei, bărbaţi îşi j o a c ă rolul l o r . . . " (cum le mai potrivea melancolicul Jack !) ; de Ε· minescu şi de îndemnul lui : „Privitor ca l a t e a t r u , t u i n l u m e să t e - n c h i p u i . . . " Cînd st apucă viaţa să scrie comedii, atunci să te ţii... Vă cer îngăduinţa să vă povestesc o istorie pe care am găsit-o printr-o gazetă, mai de multişor. Chiar aşa să fi fost ? O ţin eu bine minte ? Nu mai ştiu. Păca­ tul meu să fie. dacă am mai pus de la mine, dar, parcă, nu cred. Cică, odată ·— cit să fie, cine mai ştie — cică, unde­ va — unde anume, greu de spus — cică, într-o localitate uitată de dumnezeu, a venit un om. A intrat el în pri­ mărie, l-a luat pe ăl mai mare de l-a găsit acolo, i-a dat bineţe şi l-a întrebat : Aveţi copii, gospodarilor ? Avem, cum să n-avem. Mulţi ? Mulţi. Şi, vi-s dragi? Cum nu ! Şi, nu vreţi să le faceţi o bucurie ? Cîte-ncap ! Atunci, daţi-mi, colea, o a¬ probare, să-mi înalţ ringhişpilul, să sc învirtă şi e i în lanţuri, să vadă cum se zboară, să ştie cum e ca pa­ sărea. Maimarele a căzut pe ginduri. Primarul era plecat cu treburi, campania de re­ coltare era in toi, copiii mai ajutau şi ei, mai adunau spi­ ce, mai pliveau grădinile, de ringhişpil le ardea lor ? Nici hirtia nu prea era in regulă, n-avea ştampilă de la ju­ deţ... Omul cu ringhişpilul îl privea cu un singttr ochi, foşnind ceva în buzunar. Maimarele se scarpină sub pălărie. Ε zdravăn ringhişpilul ? Zdravăn, ţine şi oa­ meni ca dumneata. Atunci, înalţă-l dincolo de imaş, pe toloacă, mai departe de sat, să nu se-audă zarva. Dă hîrlia-ncoa, să ţi-o semnez, şi mergi să-ţi faci treaba. Nu, că am un hăieţandru priceput, sc descurcă el, aş zice să ciocnim un pahar, ca mitlţămire, fac cinste, aşa se cuvine. Şi au /decât, cu cine s-a mai găsit prin pri­ mărie, nu mulţi, că ceilalţi erau la cimp, au plecat la bufet, au ciocnit, un pahar, au mai ciocnit unul, s-au luat cu vorba, au povestit, ba de una, ba de alta, şi iar au ciocnit, că vinul era dulce şi alunecos, s-au vese­ lit e i pînă s-a lăsat seara, de se-ntorecau oamenii cu sec.erile pe umăr şi se trăgeau pe Ungă case. Eu zic să ne răcorim ; ce-ar fi să mer­ gem pînă la ringhişpilul dumitale ? — face maimarele. Poate-l cercăm, să vedem, ţine ? Că mi-e gîndul la ăia mici, să nu păţească ceva. Vai de mine, sare omul cu ringhişpilul, sc poale ? Dar, nu prea am motorină, dac-o fi de vreo cîteva invirliluri! Destul ca să-i facem proba, hotărăşte maimarele. Şi, după ce-au dat gata vinul luat cu ei, s-au abur­ cat anevoie în scaune, s-au legat temeinic, să nu-i arun­ ce lanţul, omul cu ringhişpi­ lul a pornii motorul, a apu­ cat şi el un lanţ, a sărit în scaun şi roala a prins sâ se-nvirtă, ura, zburăm ca păsările... Se cu cc cuvine să ne întoarcem gîndul înapoi. In vreme mai-sus-pomeniţii ciocneau

pahar după pahar şi se ve­ seleau nevnie-marc, băieţandrul tocmit la ringhişpil işi vedea de ale lui : c.urăţase locul pe toloacă. înălţase drăcovenia, căutase dacă mai e ceva de dres şi. cînd totul fusese gata. umpluse rezervorul cu motorină, cn să fie treaba bine făcută, cum ii plăcea lui. Pe urmă, s-a dus în sat. unde Irăscseră, gazda l-a omenit cum se cuvine şi acum dormea băieţandrul. dormea şi se visa cocoţat, semeţ, pe o combină „Gloria'... ...fără să-l bată gîndul că, pe toloacă, motorul duduia si că ringhişpilul se invirtea repede-repede, tnălţindu-şi lanţurile larg... A fost fru­ la început, parcă zbu­ mos, rau, vlntul stirnit ii izbea 'm faţă şi-i răcorea, cin tau toţi cit ii ţinea gura. dar i-a luat cu ameţeală, pămintul era hăt-jos. s-a făcut din ce in ce mai frig. se dezme­ ticeau din beţie, luna se in­ virtea deasupra lor hoho­ tind, ringhişpilul se rotea bezmetic, li s-a pus un nod in git. i-a apucat frica... Opriţi ringhişpilul ! Cine să-l oprească ? lo de imaş, în sat, dormeau, osteniţi. Dinco­ oamenii

Opriţi ringhişpilul ! Cine ? Pînă hăt, departe, nici ţipe­ nie de om, numai jivinele nopţii, şi ele speriate... Opriţi ringhişpilul ! Cum să-l opreşti şpilul era forţa era justiţia însăşi, opreşti ? ? Ringhi­ destinului, cum să-l

Abia cînd s-a crăpat de ziuă şi au trecut oamenii cu vitele către cireadă, i-au a¬ flat, năuci şi rebegiţi, tescu­ iţi pieziş, în scaunele lor zburătoare, cu ochii holbaţi de spaimă, amuţiţi... Se după nopţii nind ghişpilul Aceasta care cine greu die la faceţi a mai dc pe alţii. care Mă cum zice aceea, dc !" este scris-o ştie spus comedia viaţa, cînd, unde... o ştiu credeţi vă e şi sau voia. pe odată, undeva, come­ eu de nu, răguşit că, lingă : multă in neveste, „Opriţi vreme miezul răc­ rin­ săreau

50

www.cimec.ro

PORTRET

Marcela Rusa
In primele ei roluri. Marcela R u s o întrucliipn in fel şi fel născocirile iubirii, era sfîrşilâ de «lor. rîvnea priviri amăgitoare, se lăsa î m b ă i a t ă de dulceaţa propriei ei graţii, sugera aroma piersicii in răcoarea nopţii de vară. Mîngîierea nu era altceva Jecît linguşire, această perfectă si n e b u n ă nrniă a m i n c i u n i i . Gratia era suculentă, far­ mecul, ispititor, iar vocea, o vioară treimirăInare, răscolind pînă în s t r ă f u n d u l sufletului. Ceea ce oferea atunci Marcela R u s u era pojghiţa de deasupra a talentului şi, de ce sâ n-o spunem, a sufletului ei. Cu anii, Învelişul acesta s-a dat la o parte, pentru a d e z v ă l u i o m u l t ă vreme nepârlituri bănuitfi aclrilă. care putea exersa extrem de grele, in do major. Poale eă memoria e înşelătoare, dar sc pare că m i ­ racolul s-a produs odată cu interpretarea nilului l'Yineii-comisnr d i n piesa lui Vişnevski. Tragedia optimistă. Marcela R u s u şi-a luat în m i n ă perso­ najul — şi aşa va face de multe ori. d u p ă aceea — cu o energie, am spune, bărbă­ tească, dacă nu ar exisln in «-a acea subtitilâ şi machiavelică superioritate feminină, cu o pasiune, fiică a polemicii şi a c u r a j u l u i . Energie, polemică, pasiune, c u r a j , cuvinte puternice, care vor caracteriza jocul Marcelei Rusu in piesele unde v a interpreta roluri principale, fie că sînt de E d w a r d Aloce sau de Aurel Baranga. Nu întotdeauna ca procu­ ror al bărbaţilor, d o m i n î n d u - i , insă, lot l i m ­ pid, disptinînd dc acel arsenal Înelabil al femeii, alcătuit din zîmbet, lacrimă ţi inte­ ligentă. „Terorismul în doi"', care e dragostea, uni­ unea antagonică, cnre e c u p l u l , unde fiecare dintre soli pindeşle cu răbdare eroarea filială a celuilalt, h ă r ţ u i a l a c u m p l i t ă , de dans ni morţii, din Cui ii e frică de Virginia Woolf :', vor deveni teme frecvente ale dramelor cu umor amar, cu glume electro­ nice, prin care v a trece actriţa. Dur performanţa e alta. Ε a stărilor exis­ tenţiale, a speranţei şi a disperării, cînd liuneu apare ca un festival al laşităţii, al vulgarităţii şi a l prostiei, într-o vreme a bănuielii, a suspiciunii şi a d i s p r e ţ u l u i , cînd

nici o î n m o r m î n t a r e nu e mai tristă decît îngroparea unei iluzii. Aşa ne apare Marcela R u s u în Viaţa unei femei, rol-cheie în ca­ riera ei d r a m a t i c ă , unde atinge virtuţile unei tragediene. Sub exasperarea biciuitoare, Mar­ cela Rusu ascunde sfîşierea unei tandreţi infinite, iar dincolo de pasiunea h r ă n i t ă de furie şi de resentiment, într-o diatriba in cnre foloseşte p u m n a l u l , şişul şi stiletul (bi­ neînţeles, ea instrumente ale spiritului...), se află. de fapt, curajul savantului ce-şi observă cu luciditate masacrul propriei sale v i c i i . Pesimism halucinant, veselie neliniştită, ironie perversă, ris îngheţat, scurtcircuitul unui strigăt sugrumat, rugăciune crispată, asemenea stări de spirit izbutesc să realizeze portretul unei femei care parcurge, in faţa noastră, un lung drum al mîniei, piintr-o acrobaţie a inteligenţei, spre a atinge lima­ nul unui p ă m î n t prea făgăduit. I V această calc plină de spini, unde a lăsat în u r m ă cioburile v i s u r i l o r de altădată, părnjntul prea făgăduit nu este o n o u ă min­ c i u n ă , ci demnitatea regăsită, capacitatea de a privi adevărul drept in fată. O priveam pe Marcela R u s u în timp ce răspundea aplauzelor însoţind căderea cor­ tinei la Viaţa unei femei şi auzeam glasul ei de vioară, iutcrpretînd. cu ani in u r m ă . i'ii o nesfîrşită nostalgie, un cîutec, un cîulec al cărui text nu mi-1 amintesc, dar, ce i m p o r t a n ţ ă au cuvintele, cînd e vorba de muzică...

Ion Mihăileanu
www.cimec.ro
51

Teatrul academic de operă şi balet Λ M. Kirov ' din Leningrad

F ă r ă a n e g l i j a esenţiala d a t o r i e a fiecărui a r t i s t , d e a c o n t r i b u i la evoluţia a r t e i p e care o s l u j e ş t e , b a l e t u l T e a t r u l u i „ K i r o v " nu-şi f a c e , t o t u ş i , u n ţel p r i m o r d i a l d i n a c e a s t a , l ă s i n d - o i n g r i j a celorlalte t r u p e d e care oraşul d e p e i\eva m a i d i s p u n e ; p r e o c u p ă r i l e sale — înscrise p r o g r a m a t i c i n însuşi numele Tea­ t r u l u i academic d e o p e r ă şi b a l e t — sînt c e n t r a t e p e p ă s t r a r e a şi c i z e l a r e a p i e s e l o r d e rezistenţă a l e r e p e r t o r i u l u i , m a r e p a r t e d i n t r e e l e , c e n t e n a r e o r i şi m a i v e c h i . P e n t r u c ă , d a c ă t r u p a îşi f a c e u n t i t l u d e g l o r i e d i n a transmite nealterată viziunea coregrafică originală, d e la o generaţie d e d a n s a t o r i l a a l t a , n u este m a i p u ţ i n adevărat că, ρ ε c a n a v a u a aceasta, r i g u r o s respectată, f i e c a i e balerin d i u t r - u n atît de l u n g şir ( T e a t r u l şi-a inaugurat a 196-a s t a g i u n e !) şi-a ţesut p r o p r i a v i z i u n e , i a r d i n i m e n s a canti­ t a t e a d e t a l i i l o r a s t f e l p r o p u s e s-au s e l e c t a t , c u t i m p u l , c e l e m a i e x p r e s i v e . Ş i (aşa c u m se î n t î m p l ă î n c r e a ţ i a f o l c l o r i c ă — a n o n i m ă , colectivă şi o r a l ă ) spectacolul de balet a d e v e n i t o operă î n care, la u n m o m e n t d a t . n i m i c n u p o a l e f i c l i n t i i — scos s a u a d ă u g a t — p e n t r u că e a este perfectă, d a r o operă c a r e , î n r e a l i t a t e , se a r a t ă perfectibilă, aflîndu-se î n t r - u n p r o c e s d e e v o l u ţ i e , ce-î d r e p t , extrem de lent. Pentru constituie, şi unul sovietici celălalt oferea a-şi tăţile. — această dintre motiv categorie un motivele fiind, d e lucrări, Este care pentru Giselle probabil artiştii balet : că e l l e cali­

„Pns d e d e u x " d i n a c t u l I, în a m b e l e d i s ­ t r i b u ţ i i : T a t i a n a T e r e h o v a şi B o r i s f J l a n k o v . Olga Vtoruşina şi Andrei Garbuz. Apoi, graţia şi e x p r e s i v i t a t e a pantomimei grefate pe l i m b a j u l c o r e g r a f i c , c u a j u t o r u l c ă r e i a îşi construiesc personajele Nonna Zvonoreva ( B e r t a ) , A n e l i n a K a ş i r i n a ( B a t i l d a ) şi . N i k o l a i O s t a l ţ o v ( l l a n s ) ; ş i . d e o p o t r i v ă , fineţea p s i ­ hologică a exprimării .sentimentelor, denotîod solida stăpînire d e către întreg a n s a m b l u l a unor elemente de actorie. Ε s u f i c i e n t să n e g î n d i m l a mişearea-reflex p r i n c a r e asis­ tenţa secondează scena d e n e b u n i e a e r o i n e i . Ca să n u m a i v o r b i m d e î n s u ş i j o c u l e i . în i n t e r p r e t a r e a a c e l e i a ce s-a d o v e d i t a f i cu a d e v ă r a t o m a r e t r a g e d i a n ă — C a l i n a Mezenţeva. Cealaltă Giselle, A l l a Sizova, este, în s c h i m b , m a i c o n v i n g ă t o a r e î n p r u n a p a r l e a a c t u l u i 1, î n s c e n e l e d e tinereţe fericită, cînd singurele p r o b l e m e „grave" a h ' eroinei s î n t a l e g e r e a î n t r e «loi t i n e r i c a r e o i u b e s c şi suportarea geloziei celui respins. După c u m şi, între c e i d o i protagonişti, K o n s t a n t i n Z a k I i risk i şi B o r i s Blanknv. cel dintîi po­ sedă a v a n t a j u l d e a f a c e p u b l i c u l să creadă p e c a r e c e l de-al doilea eă trăieşte r o l u l d o a r î l j o a c ă — e d r e p t , c u e l e g a n ţ ă şi c u farmec. A l doilea p r o g r a m oferii de baletul Teatrului „ K i r o v " . c u p r i n z î n d f r a g m e n t e d i n cîteva l u ­ crări celebre, în c o r e g r a f i i n u m a i puţin ilustre, a adus, în plus, plastica g r u p u r i l o r , d e d e c o r şi a c u r a t e ţ e a s c r i i t u r i i c o r e g r a f i c e , de mare p u r i t a t e stilistică, a r m o n i a subtilă de c u l o r i a c o s t u m e l o r şi, î n coregrafia l u i J e a n D o b e r v a l l a Precauţii inutile, un umor suculent, realizat p r i n asumarea u n o r liber­ tăţi f a ţ ă d e d a n s u l academic, cu clemente inspirate d i n dansul popular. Ceea ce d i s t i n g e ansamblul de balet al T e a t r u l u i . . K i r o v " d e a l t e t r u p e s i m i l a r e este o m a r e c a l i t a t e : v a l o a r e a î n a l t ă şi o m o g e n a a t u t u r o r d a n s a t o r i l o r . P u ţ i n e asemenea t r u p e

desigur,

model.

au venit

în turneu evident, altele — siguranţa —

c u acesl faptul

ca p u ţ i n e întîi,

posibilitatea de cotă, în şi perfecţiunea valoare II, omogeni­ decupa­ celebrul d i n actul prin în

demonstra, Mai în

l a cea m a i înaltă pusă

tehnicii, îndeosebi nude tate jului

virtuozitatea dansurile

ielelor,

ansamblul şi c o e z i u n e .

impresionează T o t astfel,

precizia

muzical-coregrafic,

excelînd

52

www.cimec.ro

Ρ p o l i n i n d r i că soliştii l o r sînt p r u n i i m i r e ' „ „ l i C u t o n t e n c e s t e n . Într-o d i s t r i b u ţ i e c a r e SundS i n laureaţi a i l i t l i i l u i de A r t i s t al Poporului, foarte linâra Calina M e / e n ţ e v a «e l,.f,sea/ă n e t . r u c e r i n d d i n p r i m a c l i p a p i e l u i r e a şi a f e c ţ i u n e a p u b l i c u l u i . Aşa c u m o f . . e s i a c e l a c a r e se c u v e n e a sa f i e — Şl îl . ,^ _ marele sărbătorit al turneului . d i r i j o r u l V i k t o r F e d o t o v , a r t i s t u l care a d o ­ v e d i t că o r c h e s t r a O p e r e i R o m â n e p o a t e c i u t a n u a n ţ a t şi f u r a t , c u u n s u n e t d e c a l i t a t e şi urmărind r u promptitudine agonira foarte mobilă, i m p u s ă d e d i r i j o r . într-un desăvirşit a c o r d CU d a n s a t o r i i .
r r t

Baletul Cullberg
I n t r e cei d o i c r e a t o r i d e balet — ilu.-tra. venerabila fondatoare (în 1 9 4 4 ) a compa­ n i e i B i r g i t C u l l b e r g . şi f i u l s ă u c e l m a i m i c . Mats K k — u n i n t e r v a l de cel puţin trei d e c e n i i î n a l ţ ă u n m u n t e d e e x p e r i e n ţ ă «dar. i n e v i t a b i l , şi d e r u t i n ă ] , p e d e o p a r t e , d e f a n t e z i e şi p r o s p e ţ i m e a i n s p i r a ţ i e i d i n v i a ţ a i arta actuală, pe d e altă p a r t e . T o t astfel, între R o m e o şi Julieta, realizat de Rirgit C u l l b e r g î n 1 9 4 4 ( c h i a r d a c ă este prezentat a c u m într-o v e r s i u n e r e v ă z u t ă e u n u m a i zece „ni în u r m ă ) , şi Casa Bemardei Alba. creat de M a t s E k a n u l a c e s t a , d i s t a n ţ a este e n o r m ă . Remarcabil e s t e , î n s ă , f a p t u l eă d i f e r e n ţ e l e nu ţin d e m e c a n i s m e l e gîndirii coregrafice si n i c i d e l i m b a j u l u t i l i z a t — ceea ce d e ­ monstrează, în ultimă instanţă, vigoarea s i s t e m u l u i şi ş a n s e l e l u i d e p e r e n i t a t e .
s

racter, expresie, cu muzica, ilar şi strict t e h n i c ( d c la r i t m şi p î n ă l a f r a z a r e ) , r e u ­ şita e d e p l i n ă . În v r e m e c e . într-o piesă ca R o m e o şi Julieta. u n d e ( t e o r e t i c ) acest e f o r t a r t r e b u i să f i e m i n i m (partitura i u i Pro­ k o f i e v f i i n d g î n d i t ă d e la b u n început p e n t r u b a l e t ) , a l i a n ţ a s u n e t - m i ş c a r e se strică d e s t u l d e f r e c v e n t . D e v i n ă p a r să f i e . . c a m e r a l i z a r e a " şi s c u r t a r e a v e r s i u n i i o r i g i n a l e ( c u o n u p r e a fericită selecţie o p e r a t ă î n c e l e d o u ă o r e d e m u z i c ă ) . C o m p o z i ţ i a , d e s t u l d e l i b e i ă, f ă r ă s i m e t r i i d e p r i s o s ; e l e g a n ţ a şi s u g e s t i v i ­ tatea d u e l u r i l o r c u f l o r e t a (imaginară, desi­ g u r ) : a d m i r a b i l a l u p t ă d i n t r e c e l e d o u ă case r i v a l e , r e u n i t e î n d o u ă b l o c u r i ce se î n f r u n t ă , î n c h i p u i n d , ca în t i i r n i r u r i l e d e o d i n i o a r ă , d u e l u l c a v a l e r e s c c u l a n c e a : î n sfirşit ( d a r nu în u l t i m u l rînd), inspiratele costume (dra­ pel şi b l a z o n totodată) semnale de E v a S c h a e f f e r — l u a t e acestea c o n f e r ă , t o t u ş i , b a ­ l e t u l u i u n substanţial interes. M a t s K k esle a d e p t u l c o l a j u l u i c a s u p o r t muzical, oferind posibilitatea unei demon­ straţii a c o n v i e ţ u i r i i . într-un acelaşi balet, a mişcărilor d e s o r g i n t e a c a d e m i c ă , ou acelea a l e d a n s u l u i m o d e r n şi c e l e a l e d a n s u r i l o r . . . la m o d ă . I n v e n ţ i a d e n o i f o r m e a l e m i ş c ă r i i se i n ­ spiră, pentru aspectul spectaculos pe care d a n s u l l u i M a t s F.k îl e t a l e a z ă , d i n e l e m e n ­ tele — c u u n g r a i l s u f i c i e n t d e m a r e de d i f i c u l t a t e — a l e g i m n a s t i c i i l a s o l . Şi d i n ele­ m e n t e l e — d e g r a ţ i e şi e l e g a n ţ ă — a l e g i m ­ nasticii artistice, de la care î m p r u m u t ă c h i a r recuzită (vezi cercul prinţesei din Sfintul Gheorghe şi Dragonul). D a r sînt î n l i m b a j u l l u i M a t s E k şi v o c a b u l e o r i g i n a l e . D e p i l d ă , o r o s t o g o l i r e laterală, care p a r e a f i s e m n u l distinctiv, amprenta lui — d a r c a r e , ce-i d r e p l . c u t o a t ă f r u m u s e ţ e a şi o x p r e s i v i t a t e a e i . p r i n u t i l i z a r e a a b u z i v ă , riscă să se t r a n s ­ forme într-un tic. Sau metamorfoza oame­ nilor în gigantice insecte — gen de su­ g e s t i e ce a t i n g e p e r f e c ţ i u n e a î n Casa Bernardei Alba. u n d e c e l e c i n c i f e t e se m i ş c ă , sub teroarea despoticei l o r m a m e , cînd ca nişte roboţi, cînd ca nişte p a t r u p e d e , cînd tîrîndu-se ca o m i z i l e . D a r p r i n c i p a l a invenţie (sau m a i degrabă d e s c o p e r i r e ) a l u i M a t s E k este t r a n s f e r u l , între dansatori şi d a n s a t o a r e , al mişcărilor t i p i c e , p r i n tradiţie rezervate u n o r a sau a l ­ t o r a . C o r e g r a f u l ( c a r e este şi u n d a n s a t o r d e excepţie) şi c e l ă l a l t m a r e artist al compa­ niei. Luc Bouy ( c u adevărat senzaţional, în rolul-travesti al Bernardei Alba, Ca şi î n acela, n u m a i puţin d i f i c i l , a l D r a g o n u l u i ) , îşi dezvăluie, astfel, posibilităţi t e h n i c e şi e x p r e s i v e u l u i t o a r e . I n sfîrşit, u l t i m a noutate a d u s ă d e t r u p a C u l l b e r g este c ă l c a r e a a c e l e i l e g i n e s c r i s e a b a l e t u l u i c a r e c e r e p e scenă doar oameni t i n e r i şi s u p l i . O b e z u l R a i n e r Fagerstrôm şi sexagenara Birgil Cullberg — însăşi B i r g i t C u l l b e r g ! — a u a b o l i t m i t u l acesta, dovedind. încă o dată, avantajul expresivităţii asupra canoanelor frumuseţii.

B i r g i l C u l l b e r g îşi a l e g e m u z i c a d i n sfera clasică a g e n u l u i , i a r a t u n c i c î n d a c e a s t a n u este d e s t i n a t ă î n m o d s p e c i a l b a l e t u l u i , îşi brodează p o v e ş t i l e d e d r a g o s t e şi t i n e r e ţ e s a u p a r a b o l e l e d e s p r e d r a g o s t e şi t i n e r e ţ e , d e s p r e cunoaştere şi l i b e r t a t e a e i , p e u r z e a l a parti­ turilor unor compatrioţi contemporani. O atrage î n d e o s e b i , m u z i c a p e n t r u c o a r d e — şi Adam şi Eva ( d a t î n d d i n 1 9 6 1 ) , şi L e l i x i e r d pădurii virgine (creat anul treacul) avînd drept s u p o r t asemenea compoziţii. Interesant este f a p t u l Că, a i c i , î n a c e s t e piese unde c o r e g r a f i a t r e b u i e să f a c ă u n e f o r t î n p l u s spre a c o n s u n a n u n u m a i c a a t m o s f e r ă , c a ­

Luminiţa Vartolomei

www.cimec.ro

Lumea ca
a FLORIN TORNEA

teatru

Note introductive (II)

S

a revenim η clipă la v i n a Indică a c o m p o r t a m e n t e l o r umane. Străbătut de fiorul nimicniciei faţă d e N e c u n o s c u t

— faţă d e n e m ă r g i n i r e a l u i şi faţă d e p u ­ terea l u i necruţător sau (după c a p r i c i i ) m ă ­ rinimos atolstăpînitonrc — „jocul'' existen­ ţei işi r i t u a l i / a . l a î n c e p u t u r i (iile tempore, vorba lui Mircea liliade), încercările d e a smulge Tainei înconjurătoare măcar promi­ s i u n e a c o n d e s c e n d e n ţ e i , d e v r e m e ce i n c o n d a b i l u l , deci interdicţia cunoaşterii, părea a l i — d i n e t e r n i t a t e şi i n t r u e t e r n i t a t e — t e m e ­ i u l şi v a g şi g r a v a l r e l a ţ i i l o r statornicite î n t r e o m şi F i r e a cc-1 d o m i n a . R e l a ţ i i d e i n ­ finită neaderenţă ; relaţii, am /.ice a s t ă z i , k n f k i e n e . I n m i e z u l c ă r o r a se c o n t u r a fun­ d a m e n t a l a d r a m ă a l u m i i cea d e t o a t e z i l e i e . . N u m a i u n joc d e p ă r e l n i c ă î n ţ e l e g e r e şi d c simulată' luare do contact cu măreţia scăl­ d a t ă în m i s t e r a u n i v e r s u l u i , e x p r i m î n d , î n f o n d , u m i l a aspiraţie spre d o m e s t i c i r e a laten­ t e l o r l u i o p r e s i v e , e r a d e n a t u r ă să r i s i p e a s c ă cev a d i n u r g i a d r a m e i c ' x i s t e n ţ i a l e . P r i n a c e s t j o c se r e a l i z a m ă c a r d e p r i n d e r e a c u a p ă s ă ­ toarea condiţie a m i s t e r u l u i , dacă desprin­ derea de i m p a c t u l l u i . necum pătrunderea (şi a s t f e l , l u m i n a r e a ) l u i , se a r ă t a u excluse, (Deşi. p r i n t r - o p e r v e r s i t a t e specifică a m o d u ­ l u i său de m a n i f e s t a r e , m i s t e r u l d a ghes spre spargerea crustei l u i şi se a r ă t a a s t f e l , i u această direcţie, i r e z i s t i b i l i s p i t i t o r . ) D e s c o p e r i m a i c i , în acest j o c , funcţia ini­ ţială — iniţiatică — a t e a t r u l u i : în i l u z i e (termenul închide, dealtfel, la rădăcina i u i . substratul Indic — in lusio) ; în amăgire (ceea ce e a c e l a ş i l u c r u , d a r d e s e n e a z ă şi ideea u n e i c o m p e n s a ţ i i — m a g i c e — a stă­ r i l o r d e f r u s t r a ţie c e l i m i t e a z ă şi î n t u n e c ă a n c e s t r a l b u c u r i a vieţii) ; î n t o t ceea c e . p r i n aceeaşi m a g i e a p ă r e l n i c u l u i , s-a d e z v o l t a t î n v ă l u i t o r , c a n i ş t e e m o ţ i o n a l e c a p t a ţ i i ţcileşte v a l o r i ) estetice : f a r m e c u l , ineîntarea... A n i m a t l a o b î r ş i i , a ş a c u m i-o a t e s t ă e t i ­ mologic istoria, de p o r n i r i , dacă n u şi d e sentimente sau convingeri t h e o - g o n i c e şi theo-funice, acest j o c thea-tral e r a u n act d e solidarizare a obştii. Sc d e s f ă ş u r a printr-o p a r t i c i p a r e socială integrală, u n a n i m ă . Naş­ terea scenei — n u n e a p ă r a t a l o c u l u i sce­ n i c , c i a i d e i i d e m e d i e r e şi a u n u i a p a r ă ! uman s a c r a l şi c o n s a c r a t să m e d i e z e î n t r e , de o p a r t e , n e c u n o s c u t a şi. d e aceea, t e m u t a p u t e r e şi. d e altă p a r t e , n e p u t i n c i o a s a , m ă ­ r u n t a existenţă u m a n ă — n u ştiu dacă p o a t e

fi g î n d i t ă ca s i m u l t a n ă c u naşterea d i f e r e n ­ ţierilor sociale, ( n o r i c e c a z . scena a răpit teatrului privilegiul lumesc d e a c o m oη i a p e n t r u a-I î n d a t o r a , în s c h i m b , e u m i s i u n e a île a c o m u n i c a : d e a t ă l m ă c i şi o r i e n t a I u m e a , d c n-i f i m e s a g e r , ( l u n i ? ( n c h i z î u d l u ­ mea (şi a l e l u m i i ) într-o imagine redusă, s i n t e t i z a t o a r e , îu-chipuind-o ( m i m e s i s u l ! ) ,inl r u p î n d - o şi nrătind-o. T e a t r u l ca „ î n c h i p u ­ i r e " , ca „ a r ă t a r e " , n u este. în esenţă, d e ­ p a r t e tie t e a t r u l i l u z i e i , de cel mişcat spre a m ă g i r e . Atît d o a r eă. r e n u n ţ î n d la prezenţa f i c t i v ă şi s o l i d a r ă a c e t ă ţ i i , e l d e v i n e „ p r i ­ velişte" (termen p r i n cnre B u r a d a traducea, p e n t r u î n ţ e l e g e r e a şi d e f i n i r e a t e a t r u l u i n o s ­ t r u p o p u l a r , c e e a c e . î n d e o b ş t e , n u m i m spec¬ tacol). Arătîiulu-şi jocul (acesta d e v e n i t , aşadar, s c / m u - s p i e l ) , t e a t r u l se r e t r a g e şi se d i s t i n g e d e m a s a s o c i e t ă ţ i i , d e c a r e , d e s i g u r , n u se p o a t e d i s p e n s a , d a r căreia nu-i m a i p r e t i n d e , din l o t ce a î n s e m n a t cîndva participare, d e c î t : să p r i v e a s c ă . Κ drept, ilin vechile î m p ă r t ă ş i r i c u j o c u l de-a v i a ţ a (lăsat a c u m pe seama s a c e r d o t u l u i — a c t o r u l ) , conştiin­ ţele cetăţii păstrează reziduuri ; privirea s p e c t a t o r u l u i n u e. d e a c e e a . < d i i n r u n a d e contemplaţie n u d ă . e i u n a d i s p u s ă , î n cel m a i râu c a z . In c o n t o p i r e a platonică c u „pri­ veliştea". Kmpalic. D i n păcate, actul de η arăta teatral (care a slat în atenţia mereu trează a v r e m i l o r , deşi s u p u s u n o r n u m e ­ r o a s e şi s e m n i f i c a t i v e a v e n t u r i , c a r e - a u sfîrşil. însă, p r i n a-I d e z v o l t a într-o a r t ă ca­ r a c t e r i s t i c ă ) a lăsat privirea să-şi d e g r a d e z e , neglijată, uneori piuă la a n u l a r e . însuşirile iniţiale — cercetătoare, v e r i f i c a t o a r e , critice, p i u ă şi î n s u ş i r e a î n ţ e l e g e r i i c o n f u z e - e m p a t i c e . In „labirintul circumstanţelor", prin care o m u l e n e v o i t să se m i ş t e , d e c i t e o r i , fără vreun f i r ni Ariadnei, privirea l u i n u mă­ t u r ă , v ă d u v i t ă d e d a r u l văzului (al pătrun­ d e r i i , d e c i şi a l j u d e c ă ţ i i ) , „ p r i v e l i ş t e a " ce-i scaldă ochii ? D u p ă î n t î i a . m a r e şi c u m p l i t ă , e x p e r i e n ţ ă mondială a războiului, în anii aparentelor „refaceri" (de fapt, ai m a r i l o r a f a c e r i , ce a v e a u să d u c ă l a c e a de-a d o u a C u m p l i t a a războiului), tinârul experienţă mondială U r e c h i , u l u i t încă d e cele p e t r e c u t e î n viaţa o m e n i r i i , p u n e a , ca exergă la s a t i r a amară a Tobelor in noapte, î n d e m n u l c ă l r e specta­ t o r i : . . n u v ă zgîiţi aşa r o m a n t i c !" l i r a , c r e d , p r i m u l l u i i m p u l s spre o teoretizare a privi-

54

www.cimec.ro

î l o r d i s t a n ţ a t e , c h e m a t e să s m u l g ă măştile s i m u l ă r i l o r şi d i s i m u l ă r i l o r c u Chi*e s î n t i m ¬ m i n u t e şi „ a r ă t ă r i l e " t e a t r u l u i , d a r ş i . m a i cu s e a m ă , c o l o a l e l u m i i . E r a u n i m p u l s î n ­ dreptat împotriva pasivităţilor languroseinp a t i e e ; şi p r e v e n e a î m p o t r i v a a l u n e c ă r i i , d i n empatic în apatie, a p r i v i r i l o r noastre.
r

îndemnul hreehtian m i se p a r e şi a s t ă / i ,|e o i z b i t o a r e v a l o a r e . P r i v i r e a e s o l i c i t a t . ! , ţii e p o c a n o a s t r ă , p r i n e x c e l e n ţ i i imagistică, mai m u l t decît o r i e î n d . Ş i . parcă, m a i i n t e n s decît o r i e î n d — pe a n u m i t e m e r i d i a n e —

se d e s e n e a z ă , î n p r i v i r i l e o m u l u i , s e m n u l d e ­ lăsărilor apatice, voluptatea dezarmată a zgiielii. Cineva — o m de teatru — analizind l u m e a şi f e n o m e n e l e s t r ă z i i , c a ş i e x a c e r b a ­ rea imagistică a u n o r t e n d i n ţ e î n t e a t r u l d e a s t ă z i , vorbea d e s p r e o m o r b i d ă şi p e r i c u l o a ­ să . . c u l t u r ă a z g i i e l i i ' (Clotzknltur), în l u ­ mea d e astăzi.... ' E , p o a t e , n e v o i e să n e g î n d i m . î n sTîrş t. şi l a o a r t ă a p r i v i r i i . N u . . p o n t e " ; n e î n d o ­ ios, o n e v o i e . D a c ă n u c h i a r d e o ştiinţă a privirii. ,
; K

Agenda I.T.I.
la deschide­ rea acestei ru lirici ( . . T e a t r u l " , n r . 6/1078), sâ r e v i n cu amănunte des­ pre organizaţiile internaţio­ n a l e a f i l i a t e l a I . T . I . , precum si d e s p r e comitetele d e s p e ­ cialitate, orientările activită­ ţii e t c . Există ganizaţii teatral, în prezent zece o r ­ internaţionale n o n -

• tilor

U.N.LM.A.

Uniunea

ba

de u n organism criteriile pretutindeni comitet, unor în care condiţii şi a despre născut tineri tineretul

interna­ aceleaşi. aces­ ne­ din

Internaţională
• F.I.R.T.

a Marionctiş—
de — a

ţional, fiind De tui voia ţări seşte mării Cit

„noului" ne-

Federaţia
Cercetări Uniunea Teatrului

a c i , şi d i f i c u l t ă ţ i l e

P

romiteam,

Internaţională Teatrale φ l U.I.T.U.

artişti d i n n u gă­ afir­ pentru spriji­ din Asia, fie­

Internaţională
niversitar φ de φ A.I.T.A. Amatori I'M.A. — a

prielnice

muncii treia,

creatoare.

— a

Asociaţia Teatrului

Comitetul şi

Internaţională

lumen obiectiv nirea

el are drept în dar ţări

studierea

Federaţia i n ­ Actorilor — a Asociaţia Criticilor de

teatrului —

ternaţională φ A.l.C.T.

America. Latină. Australia sînt care ţele încît, tării s-a nut săşi o atît

Africa, în

guvernamentale,
autonom. trulut, l)p ,|e eu I.T.I.

cu
este

profil
î n mod singura tensub­

condiţiile distan­ cău­

care lucrează

Internaţională Teatru Φ tatea

de diferite, iar ele, atît

continent, dintre unui e, deocamdată,

organizaţie, venţionată a c i , şi a Cu

în d o m e n i u l şi de

S.I.B.M.A.S. Internaţională

— a

SocieBibli­

de mari, faza

recunoscuta nevoia la atît

U.N.E.S.C.O. celorlalte aeesl o r ­ mai mult In­ ini­ unor

otecilor

şi M u z e e l o r d e A r t a

numitor comun n u Demn faptul acestui o d e reţi­ că în­ Comitet proble­ aceea ale a de al­ la îşi

Spectacolului In cadrul Institutului I n ­ de Teatru func­ perma­ muzical, al dan­ teatrului primele ţelul şi în Inperi­ eu i s-a ceea c e definirea (şi n u n u ­ uneori fericită, e vor­

încheiat. însă, crearea

se a f i l i a

ganism.

ternaţional ţionează nent sului. nou mea două lor, faza tîi al

c i l însuşi într-un

Institutul stadiu

Comitetul teatrului

adus

î n atenţie interesantă,

ternaţional vorabil, ţial, autonome domenii simte ectivă tăţilor, de duri a în (mai

de Teatru de

— fa­

matică tip tor

formării

organizaţii

Comitetul permanent Comitetul
şi C o m i t e t u l a treia. în îşi definesc chiar se n f l ă Dacă

interferenţei european întregi continente,

culturilor c u cele în

destinate nle teatrului
necesitatea coordonării vederea umană, nies), şi

pentru l u ­

care p o ­ de sub şi drum


obi­

poare viaţă, caută dc

s-au t r e z i t

nou m

eliberîndu-se colonială, acum

activi­ de fon­ în a

profilul

denumirea

dominaţia

economiei ea şi

ultimele

tncâ

propriul

energie unei

bîjbîielilor. „Teatrul şi

Comitetul

dezvoltare, şi Un prin

investigîndu-şi resursele ance­ univers, ş i o¬ preo­ I.T.I. artistice

teatrului tulatură colul spus

n o u s-a n u m i t care conţinea Apoi,

trecutul, culturale strale. fascinant noaşterii. cupările este re, în

originile, întreg

vederea lor. Iată

aprofundări

tineretul", t i ­

investigaţiilor

experienţe­

denumirile

..afilia­

confundării „teatrul

noutate

telor" :
# ţia O.I.S.T.T. şi Organiza­ a Sceno­ de InteTnnţionnlă

A.S.S.I.T.E.J. stîrnea tinereţii mai — a şi AsociTeatre­ Tineret în dificilă. situaţia inai ales

riginalitate,

se d e s c h i d e c u ­ U n a dintre ale

tînăr",

nedumeriri, în teatru teatru) Prin nu e fiind mai cînd

actuale această vederea autentice.

tocmai

cunoaşte­ promovării

grafilor Teatru φ aţia lor

Tehnicienilor

A.S.S.I.T.E.J. Internaţională pentru Copii

..Teatrul n o u " ,

valorilor

www.cimec.ro

ntunci

Margareta Bărbuţă

Personajele
I R I N A P R E D U Ţ — 20 de ani P E T R I A R O T A R U — 50 de ani P O P O N E Ţ E — 35 «le ani ŢÎVRIŞ — 55 de ani ŞTEFAN B O G D A N E S C U — 30 de L I Z I C A V R A B I E — 28 de ani C A T R I N A PAPÀLÀU — 00 de uni S T A N R O T A R U — 00 de ani (soţul Petriei)
am

PARTEA I

Păcăleala
Comedie î n două. pârţl de Gheorghe Vlad

www.cimec.ro

ΙΗΙ.ΝΛ P R E D U Ţ (apare (tiu partea stingă a scenei. Este îmbrăcată modest, date un geamantan nu prea marc, la fel de mo­ dest, (ibisul i se aude încă din culise, adresindu-sc cuiva anume sau. poate, ni­ mănui) ; Ş i . ce credeţi '.' C-am sA mor ? Uite cA n-nm sA m o r . N-ai voie nici să m o r i . fără hîrtie In m i n ă , d a r m i t c e u . cnre repartiţie î n m u n c ă , c u ş t a m p i l ă şi s e m n ă t u r i . (Intrtnd în scenă, cu capul întors spre culise, în timp ce, din dreapta, apare Petria Rotam, fără ca. la început, sâ fie observată.) Ş i m ă c a r dc-aţi fi o unitate m a i a c ă t ă r i i , d a r degeaba ţineţi nasul pe sus. că nu sînteţi ; categoric, nu sînteţi. nşn să ştiţi ; adio. şi n-am c u ­ vinte ! (Vrea să iasă, mai să se cioc­ nească de Petria.) P a r d o n , scuzaţi. PETRIA (zîmbind) : I a c ă , te s c u z ; d a ' la cine te răţoieşli. fetico ? [ R I N A (tot pe furie) ; L n nişte c a p e t e p ă ­ trate : ăştia, şi-n a n u l d o u ă m i i a u să-şi calculeze prostia tot c u a hacul ; n u care c u m v a să-şi p r i n d ă degetele î n aparate moderne... Ρ Ε Τ Η Ι Λ (ride) : N i c i n u s-nr crede eă a i o l i m b ă care face cît u n pogon d e urzici... ΙΗΙ.ΝΛ : Do-βţi fi în locul m e u , In lei nţi nvea-o şi d u m n e a v o a s t r ă . P E T R I A : A m avut-o şi eu ; d e l a o v r e m e , mi-η m a i trecut. C i n e te-a s u p ă r a t ? I R I N A : T o v a r ă ş u l Fîstîc ; H a r a l a m b i e Fis­ tic — brigadier c u zootehnia, înghiţi-l-ar

u n I n u r , In c h i p d o f u r a j P E T R I A : D n c f i - i f a c i <· a s t f e l s e a m n ă eâ e g r a v ; n u v r e i s t ă m p u ţ i n d e v o r b ă .'

concentrat... de urare, în­ să m e r g e m sft

I R I N A : Regret. însă n-am timp : mă re­ p e d la g a r ă : a n i d e g î n d să l e t r i u t e s c c e l o r de la j u d e ţ t ă r ă b o i , d e să l e m e a r g ă f u l g i i ; d e ee r e p a r t i z e a z ă o a m e n i c a l i f i c a ţ i a c o l o u n d e n u l i se s i m t e n e ­ v o i a '.' P E T R I A : D e u n d e ştii că n u l i se s i m t e nevoia ? [ R I N A : Păi. nu vă spusei că-mi dădură p a p u c i i ? C r e d e ţ i c ă e u a m să p i e r d ? D a ' de m u i e ! D u m n e a l o r au să fie-n pier­ d e r e . A m f o s t şefă d e p r o m o ţ i e l a l i c e u l agroindustrial. (Apănînd.) Şefă de pro­ m o ţ i e ; şi a m ceva aici. (îşi ciocăneşte fruntea.) Ş-am v e n i t î n c o a c e e u u n " i i t u z i a s i n . t o v a r ă ş ă , i e r t a ţ i - i n ă eă n u v ă c u ­ n o s c n u m e l e , c u u n e n t u z i a s m , că m ă şi ν e < l e a m c u m o să u m p l u lacul de acu­ m u l a r e d e s u s . île l a L o t r u , n u m a i cu l a p t e l e p r o d u s la c e a p e u l d e n i c i . (l'tinge.) Ş - a c u m , s-nleasă p r a f u l şi d e v i s e , şi d e e n t u z i a s m ; e ă . d a c ă m i se m a i î n t î m p l ă d e v r e o d o u ă - t r e i o r i l a f e l , m ă m ă r i t şi m ă p u i p e t u r n a t c o p i i , că ş-asta e s a r ­ c i n ă p a t r i o t i c ă . . . L a r e v e d e r e ! M ă d u c să-i p r i n d p e t o v a r ă ş i i d e l a j u d e ţ . (Vrea să iasă.) P E T R I A : Stai niţel ! P î n ă la t r e n vreo două ceasuri ; lini la m i n e , să m a i d i s c u t ă m . n ai sînt în b i r o u ,

torilor de animale, situată la capătul unui grajd dc vite. Din cameră, o uşă dă spre grajd, iar alta. afară. In interiorul camerei se văd : u dormeză, o măsuţă cu un scaundouă. cîteva bidoane pentru lapte ; pe un cuier, cîteva halate nu prea albe etc. In partea dreaptă a scenei se află biroul preşe­ dintei, mobilat cu strictul necesar : masă de lucru, scaune, telefon, cîteva grafice pe pe­ reţi. O fereastră va da spre uliţa principală. Ut uşa de intrare, cîteva trepte. Atît camera îngrijitorilor cit şi biroul preşedintei să fie luate in secţiune. Trecerea personajelor de la grajdul de vite la birou se va face prin fundul scenei şi după un anume timp, pen­ tru a se marca o distanţă oarecare intre sediul cooperativei şi sectorul zootehnic. LAI ridica­ rea cortinei, cîteva clipe de tăcere, apoi apar, venind din fundul scenei şi ocolind sediul prin dreapta, Poponeţe şi Ţîvriş. Amîndot duc cîle un maldăr de fin în spinare, din care cauză merg cocoşaţi, nevâzîndu-Ji-se fe­ ţele.)

POPONEŢE (căruia i se aude glasul încă din culise, cîntă, pe bîlbîite, cu cuvinte şi pe melodie de inspiraţie proprie) : „Munca noastră-i o comoară / O co­ m o a r ă /, o c o m o a r ă / C i n e n u muncă, / H ă u !"... să m o a r ă / c h i a r să m o a r ă (Se opresc în dreptul grajdului, lasă gre utăţile jos, se şterg de năduşeală. Tîvny duce. agăţată de gtt, o chitară.) Ţ I V R1.Ş : M ă , P o p o n e ţ e , e c l a r c ă , p e c î n d e r a i î n t r o a c ă , te-a c ă l c a t u n e l e f a n t p e ureche. POPONEŢE va vorbi exagerat ne) : P e (care, pe tot parcursul bîlblindu-se, însă nu încît să nu se înţeleagă ce t e b a z e z i , Ţ î v r i ş ? ! atît ce piesei, de spu­

I R I N A : Ce să d i s c u t ă m , t o v a r ă ş ă , m ă ier­ taţi eă n u v ă c u n o s c n u m e l e ; s î n t să­ t u l ă d e v o r b e , p î n - n i c i . (Arată sub bărbie.) C ă . şi l a ş c o a l ă , n i s c - n f ă ţ i ş a u n v i i t o r . . . (O priveşte cu atenţie.) N u c u m v a sînteţi Petria Rotarii, preşedinta cooperativei ? ! P E T R I A : Sînt. I R I N A : V a i . ce b i n e - m i p a r e ! P e m i n e m ă Irinn P r e d u ţ . (li întinde mina.) cheamă Aţi fost la u n c u r s d c perfecţionare, d u p ă eîte i n i s-n s p u s . PETRIA : A m fost şi. precum pare poate că că vezi, vă Dacă mă-n-

ŢÎVRIŞj Hă. c r u c i t e , că

cînd c î n ţ i , şi c a p r e l e râmîn de u n d e ni t u atît talent...

torsei. I R I N A : V a i , ce b i n e - m i Vedeţi ee-nsenmnă reciclarea, tervenea PETRIA IRINA :

cunosc ! nu in­ mea

POPONEŢE (convînt) : A m . Ş-am cetit în cărţi că muzica face m u n c a mai spor­ nică ; chiar, i n să vedem cum stăm... (Scoate din buzunar un minicalculator, apasă pe clape, privesc amîndoi cu aten­ ţie.) Ţ Î V R I Ş : Stăm bine, Poponeţe ! ! Calculatorii' v ă z c-nrntă p ă c u m c ă d u s e r ă m c î l e c i n ş p e s p i n ă r i d e fîn într-un conac. P O P O N E Ţ E : Mare lucru, progresu' tehnic ! N u d e g e a b a le-am t o t p i s a t In c a p : h a i , m ă . Ţ î v r i ş , să ne c u m p ă r ă m un minicalculator e l e c t r o n i c , că vezi bine cum pătrunde tehnica-uaintată pă unde nu te-aştepţi... Ţ l V R I Ş : Ş i , u i t e că p î n ă l a u r m ă - 1 l u a r â m : e b u n . n-nm ee z i c e ; î n r e g i s t r e a z ă la gram şi l a m i l i m e t r u ; o să m a i aibă c u r a j H a r a l n m h i e F î s t î c să n e d e a p e s t e n a s p ă c u m că n u d ă m r a n d a m e n t ? P O P O N E Ţ E : C u m o să a i b ă ? Cît o f i hain la s u f l e t , c u e l e c t r o n i c a nu ţ i n e p i e p t . (Din grajd se aud Aoleu ! Iar li se făcu foame ; a s t e a o r să n e m ă n î n c e şi u r e c h i l e . el de ponte mugete.) vacile Du-te

ghinion ?

soarta

altfel ar f i arătat. : Cam cum ? Păi, cam or, eu nşa am cum ni pomi-o de fi fost carte eă dc se nl cu de v-au tnîn­ pro­ început-o mi-nr ştiu In ia către bun este ; eîtă de parcă

dreptul ; amîndouă stîngul... PETRIA ruit dreaptă IRINA : A cesului PETRIA că-mi (Se bare. (li

picioarele : Nu pe (0

(zimbind) din gură... amîndouă fi de un

învăţat,

pe-aeolo,

şcoală, ieşire.)

braţ.

organizator absolut bine,

producţie, vorba) capul

necesar ajunge,

să t u r u i , p n r d o n , s ă . . . taie Rine, făcuşi enlendnr... schim­ îngriji­

ridică cortina. Decorul v fi fără In partea stingă se află camera
n

www.cimec.ro \

57

şi zi-le z d r î n g n - z d r î n g n , d i n c h i t a r a aia. T n | eşti I u e u t e o r i a eă şi l o r le p l a c e . M ă .şi m i r ă c u m d e t e m a i r a b d ă muie­ rea.... T I Y I U .Ş (cu ghidul aiurea) : I a r se ţ i n e S t a n d e e a p u * m e u , să i - o - m p r u m u t . POPONEŢE (interzis): Ce să-i împrumuţi, mă. nevasta ? ! ŢÎVRIŞ (si el interzis) : P t i u , bătu-te-nr d e b l e g ee eşti... C h i t a r a , b ă ! N u i-o d a u î n f i e c e l u n ă ? A i s t a , d a c ă n - a j u n g e şi l a T V i n l r - o j u n i a d e a n . să n u m a i î m i / i c i i n i e Ţ î v r i ş . s ă - m i z i c i C u ţ u . . . H a i să l e d u c e m p o r ţ i a ; m ă a j u ţ i să p u n g r ă m a d a d e f i n în s p i n a r e ? (Pentru sine.) A u z i la el. nevasta ! Ptiu ! P O P O N E Ţ E : Te ajut, te a j u t . (II ajută.) Aşa. h o p a sus, eu t a t a . Ţ l V R I Ş (de sub greutate) : M e r s i , Poponeţe. POPONEŢE î Pentru puţin. (încearcă, la rîndu-i, să-şi pună grămada sa în spi­ nare, insă nu izbuteşte. Cu mirare) Da' pe m i n e c i n e in-ajută. Ţ î v r i ş ? ! Ţ Î V H I Ş O i el mirat) : C h i a r ! B ă , că nătăfleţ m a i s î n t ! (Îşi dă greutatea p)s şi îl ajută pe Poponeţe.) P O P O N E Ţ E : M e r s i , Ţîvriş ! ŢÎVRIŞ : Pentru puţin... (Sc gîndeşte, se scarpină sub căciulă.) A c u m a , eu c u m o rezolv ? ! POPONEŢE : Poftim ? Ţ Î V R I Ş (enervat) : Zic : c u m o rezolv ? P O P O N E Ţ E (scoate minicalculatorul din bu­ zunar, i-l întinde) : Na-1. Ţ Î V R I Ş : Ce să f a c c u e l ? ! P O P O N E Ţ E : Să-ţi g ă s e a s c ă s o l u ţ i a optimă: că d e - a i a ne-n c o s t a t şi o c h i i d i u c a p . (Se aude mugetul.) Măiculiţă. dacă pică f u n u l d e p e la j u d e ţ şi l e - a u d e m u g i n d , a m pus-o d e m ă m ă l i g ă . . . Ţ Î V R I Ş : I a r a u să se nostru... I i i încearcă t o d a clasică. spargă oalele-u c a p u l să m - a j u ţ i d u p ă m e ­

spatele. Pe înfundate.) Poponeţe, ţin-le t a r e , că v e n i p r e ş e d i n t a . POPONEŢE (aproape sufocat) : De ee. c r i s t o ş i i e i d e t r e a b ă , să m ă ţiu i D a c ă mai stau o ţiră. mă-nâbuş ; chestia o că nu-1 d i b u i , n e a m . . . PETRIA (apropiindu-sc) : Ăştia, d u p ă fason, p r e c i s eă-s P o p o n e ţ e şi Ţ î v r i ş . N - a r a r a t a şi e i ca o a m e n i i , n i c i d e f r i c ă . (Trdgindu-i de haine.) D e - a i a s-or f i a u z i n d m u g e t e l e , d e la c a p u l s a t u l u i ; a j u n s e r ă ţ i să uim­ eaţi d i n n u t r e ţ u l v i t e l o r , s a u ce d u m n e z e u moşmondiţi acolo ? ! Ţ Î V R I Ş (sc ridică, chipurile, surprins) ce b u c u r i e să v ă r e v e d e m ! V a te-ntonseşi ? P O P O N E Ţ I ' ] (oportunist, tot cu capul : să în A a, zică, fin):

M-aş b u c u r a şi e u , d a ' m o m e n t a n n u p o t s-o v ă z , că s î n t o c u p a t . . . P E T R I A : Poponeţe, n-auzi ce-ntrebai eu ? Ce s c o r m o n e ş t i în finul fila, ca u n rîmător ? P O P O N E Ţ I - : (glas înfundat): Pierdui minicalculaloiu... PETRIA (interzisă) : Ce p i e r d u ş i , m d ? ! POPONEŢE : Minicalculatoru'... Ţî\ H I Ş (se apleacă spre grămadă) : Bă, nu te j u c u c u f o c u ' ; cată-1 m a i b i n e . . (Expli­ cativ, Petriei.) Pe cînd erai dusă la i n s t r u c t a j , n e - a m s o c o t i t eă a ş a n i l m a i m e r g e , că m u s a i s-aplicăm p r o g r e s u " . O r , m a i p r o g r e s ea e l e c t r o n i c a , m o m e n t a n , n u e altceva,.. PETRIA (abia se abţine să nu rîdâ, ca Irina) : Şi ? ŢlVRIŞ : Merge mereu ; nu ne-a t r a s sfoară al I u ' Sfîrtoacfi... şi pe

P E T R I A : A l l u ' S f i r t o a c ă ?! Ţ Î V R I Ş : P ă i . d e l a el l - a m c u m p ă r a t ; îl l u a s e , că se p o r n i s e să-şi f a c ă c r e s c ă t o r i e d e g ă i n i , d a ' i-au m u r i t j u m ă t a t e d i n e l e t i e c i u i e ; z i c e a e ă , f i i n d c ă s-a l u a t după c a l c u l a t o r . . . N i l-a v î n d u t n o u ă . . . P O P O N E Ţ E : A c r e z u t că n e p ă c ă l e ş t e , uu ne-a păcălit... Uite, eă-1 găsii. şterge de praf, suflă peste el.) Nu fi-nfundat, oare ? Ţ Î V R I Ş (îngrijorat) : Atîta ar m a i ue-arOte r e z u l t a t e l e p e d o s . . . P O P O N E Ţ E : Nu-ţi fie l e - a r a t e b i n e . . . (Irinei.) de la noi... I R I N A : Şi tovarăşa drum... ŢlVRIŞ: IRINA rădăcini... (tristă) : Depinde de pămînt... frică ; e Se-aude lipii ; da' (// s-o să

POPONEŢE : Cum ? Ţi V H IS (scos din sărite) dule ! POPONEŢE ŢÎVHIŞ (ca : Care m î n ă ? mai sus)

:

Cu

mîna',

năro-

: Care-o a i

liberă.

P O P O N E Ţ E : E l e . ee s i m p l u ! D e c î n d ne c h i n u i m β -aplicăm m e t o d e a v a n s a t e , parcă n e - a - n t u n e c a t D u m n e z e u m i n ţ i l e . ' S c stră­ duiesc amindoi şi. tocmai cînd să izbu­ tească, se împiedică şi se rostogolesc peste grămezi. In timp ce-şi caută căciulile prin fin.) N i c i aşa n u m e r g e . ŢÎVRIŞ (oftînd) : Cu d-ăi mai ca tine. n-o să

făcut să că pleci

plecasem, d a r m-am întîlnit eu preşedintă şi m-a-ntors din nici n-apucaseşi să prinzi

Păcat;

meargă paznic...

nicicum ;

bine

rămîneam

P O P O N E Ţ E : A s t a , n u ; fără c a l i f i c a r e supe­ r i o a r ă , n u se m a i p u t e a . Ş-aşa, z o o t e h n i a e la p ă m î n t ; d a c ă n o i n - o m r i d i e a - o , c i n e s-o r i d i c e ? C ă . se c e r o a m e n i c u c a p . . . (Caută in fin.) Ţ Î V R I Ş (se ridică mormăind) : 'Ţ-ar c a p u - a l d r a c u l u i ! (Le observă pe Petria şi pe Irina intrind, îşi vîră capul sub maldărul de fin. Amîndurora nu li se vede decît

P E T R I A (7w/ Poponeţe şi lui Ţîvriş) : Ajunge, duceţi finul la i e s l e şi veniţi fuga la b i r o u , eă a v e m o v o r b ă . . . ŢÎVRIŞ PETRIA (uşor neliniştit) : Importantă ?

: Foarte

importantă...

P O P O N E Ţ E (şi el neliniştit) : Atunci, venim cu plăceri». (Se apleacă asupra grămezii dc fin.) H a i , Ţîvriş, ajută-mă...

58

www.cimec.ro

Ţ Î V H I Ş : [ a r s-o l u â m cir- In î n c e p u t , c n r e p c r a r e ? T u n u v e z i că p i n i i şi c n l e u l n l o r u ' răinine m u t ? PETRIA (inţeleglnd despre cc este vorba) : In p u n e m i n a . I r i n ă . eă p-ăştin i-npucă n n n p t c n , eu t e o r i a . . . (Amîndouă ii ajută pe cei doi să-şi ridice greutăţile in spi­ nare.) ŢlVRIŞ : Mulţumim. P E T R I A : Pentru puţin. P O P O N E Ţ E : T o i m i n a o m u l u i , s ă r a e a !.. (Pc ieşire, lui Ţîvriş, in timp ce Peria şi Irina se îndreaptă spre birou.) M ă , t i e ce ne-o f i c h e m i n t l ? N u c u m v a < f ă c u r ă m , > eu c e v a , d e o a i e ? Ţ l V R I Ş : Ca să n e p r o p u i e p e n t r u d e c o r a ţ i i , nu ne clicnmă-n n i c i u n caz... POPONEŢE: E l i , cinci o f i să ne sune e e a s u " , e r e / i eă n-o să n e t r a g ă b o i i s p r e g r o a p ă , f ă r ă d e c o r ă ţ i i '.' r l Y R î Ş (glasul i se aude din culise) : N-ar fi s t r i c a i , dacă... m ă c a r m u i e r i l e noastre a r f i a v u t e u ce se f u d u l i , d u p - n i n . . . PETRIA (după ce intră cu Irina în biroul preşedintei) : Şezi. I R I N A : Nu-mi a r d e . (Se plimbă de (idocolo. O priveşte pe Petria cu atenţie, in timp ce aceasta deschide sertare, exami­ nează hîrlii ele.) O b s e r v că s î n t e ţ i c a m abătută ; in schimb, in mine clocoteşte furia... P E T R I A : A ş a e f i r e s c ; c î n d eşti t i n ă r , t e i n f u r i i . c î n d eşti b ă t r î n , t e î n t r i s t e z i . . . D e cită v r e m e ai v e n i i a i c i ? I R I N A : A z i se î m p l i n e ş t e o s ă p t ă m i n â . P E T R I A : Unde-ai d o r m i t ? I R I N A : I n camera îngrijitorilor de In g i a j d u l numărul trei. PETRIA (mai mult pentru sine) : A i a , ba­ r e m , m a i arată η ceva... I R I N A : M - a m simţit b i n e ; p r i m a oară în viaţa mea cînd tun d i s p u s de o cameră... personală. P E T R I A : Ca ţ n r ă , n u - i n t î t d e s i m p l u să d i s p u i d e o c a m e r ă p e r s o n a l ă , m a i ales c î n d l e n a ş t i într-o casă p l i n ă c u c o p i i . . . I R I N A : N u m - a m n ă s c u t şi n-am crescut la ţară ; fraţi şi s u r o r i , n u ş t i u să am : c u ţ o a l e a s t e a , d e c î n d m-am p o m e n i i , n u - m i a m i n t e s c să f i t r ă i t î n t r - o c a m e r ă cu m a i puţin de douăzeci de paturi... PETRIA : Nu te-nţeleg...

I R I N A (zimbinclu-şi) ; G r o z a v t r e b u i e să f i e . . . D a ' m i e r e a le p l ă c e a '.' P E T R I A : C o p i i l o r m e i ? S i g u r eă le p l ă c e a ! IRINA: Şi mie... Mă d a u in vînt după miere. Ea o r f e l i n a t , o s i n g u r ă d a t ă am a p u c a t - o s-o g u s t ; e r a d e u n A n n o u ; a v e n i t o c u c o a n ă b u n ă l a s u f l e t , sâ n e a d u c ă d a r u r i . Ne-a a d u s şi u n b o r c a n d e m i e r e ; la împărţeală, nu mi-a revenit decît o l i n g u r i ţ ă . . . P o a t e eă d e - a i a . d u p ă ce u n i şters-o şi mi s-a f ă c u t foame, p r o a s t a d e m i n e . î n l o c să f u r o p l i n e , a m f u r a t un borcan cu miere... P E T R I A : C u m , a i şi f u r a t ? ! I R I N A : P ă i , c u m să n u f u r ! N u v ă s p u ­ sei eă m i se f ă c u s e f o a m e ? D o a r n u e r a să cerşesc ! S a u , ferească D u m n e z e u , sâ f a c o p r o s t i e şi m a i m a r e !... PETRIA : Şi. dup-aia ?

I R I N A : M-au p r i n s : a v u t obştesc, c h e s t i i . . . Se n i m e r i s e u n m i l i ţ i a n t î n ă r ; p e s e m n e , a t u n c i t e r m i n a s e ş c o a l a , c-o f ă c e a p e z e ­ l o s u l , m a m ă - m a m ă , d e parc-aş f i f u r a t u n m i n i s t e r , c u c l ă d i r e şi m i n i s t r u c u t o t ; l u m e , g r ă m a d ă , vociferări, tovarăşul m i l i ­ ţian, pesemne furios de p a n a r a m ă , îmi scăpă o p a l m ă , i a r e u , m ă p u n e d r a c u l şi-î a r u n c , p e s t e o b r a j i i b u c ă l a ţ i şi u n i ­ f o r m a nou-nouţă, b u n ă t a t e de m i e r e . . . Caz foarle grav : < > minoră să atenteze la avuţia p u b l i c ă , b a sâ m a i şi ultragiezc o p e r s o a n ă p u s ă s-o p ă z e a s c ă ; f i r e s c , a m a j u n s u n d e - m i e r a l o c u l , a d i c ă la şcoala d e corecţie ; η -a f o s t r ă u . a f o s t b i n e ; m-au î n v ă ţ a t c a r t e , m - a u e d u c a t . . . D e l a început am c e r u t să f i u r e p a r t i z a t ă la gospodăria-anexă ; îngrijeam de porci,, d e păsări... Ş i , ştiţi ce-am c o n s t a t a t , tova­ răşă P e t r i a ? P E T R I A : Ce a n u m e ? I R I N A : Că a n i m a l e l e d o m e s t i c e s t n t p r e c u m c o p i i i : m o r . dacă n u le porţi de grijă ; n u ştiu să se a p e r e s i n g u r e . . . PETRIA IRINA : M d a , nu mai prea... chestie interesantă...

: Şi

e o

PETRIA

: Zi !

IRINA (se aşază pe un scaun, parcă dintr-odată îmbătrinită. închide ochii, pentru cîteva clipe, apoi. bravind) : M-au cules, într-o i a r n ă , d e p e t r e p t e l e u n e i b i s e r i c i , pe cînd a v e a m cîteva l u n i ; e r a m pe j u ­ mătate îngheţată. Am fost dusă la o Casă a c o p i l u l u i . . . A ş a c ă , p î n ă nu de mult, tot prin internate ini-am petrecut anii... (După o mică pauză.) Dumnea­ v o a s t r ă v-aţi l e g ă n a t c o p i i i p e g e n u n c h i ?
v

I R I N A : Ε t o t o constatare personală : cînd e v o r b a d e o a m e n i , se f o l o s e s c c u v i n t e l e : adevăr, dreptale, minciună, echitate, da­ t o r i e etc..., etc., î n s c h i m b , p e n t r u ani­ m a l e , se m a i foloseşte şi c u v î n t u l „ m i l ă " ; or, mie îmi place n e m a i p o m e n i t cuvîntul ă s t a : m i l ă . D e ce l - o r f i s u r c h i d i l o a ­ m e n i i ? ! Parcă le-ar f i r u ş i n e , pronunţîndu-1... P E T R I A : Uite asta... eă nu m-am gîudit la treaba

PETRIA : asta ? ! IRINA : PETRIA Şi :

Mi tatăl Mai

i-am lor

legănat ! le-a tras nici

Ce vreo eu

vorbă-i palmă ? nu i-am

I R I N A : E u m - a m g î u d i t ; cînd trăieşti pe lingă necuvîntătoare, te gîndeşti foarte m u l t ; p r o b a b i l , n-ai c u c i n e sta la t r ă n ­ c ă n e a l ă . . . s a u c u i să t r ă n c ă n e ş t i . P E T R I A (zîmbind) găsişi b u n ă d c : M i se p a r e clientă. mie că mă

multe ;

iertat...

[ R I N A : ..De m u l t n u m - a m s p o v e d i t c u i v a , î n l i c e u n u p r e a - m i e r a l a î n d e m l n ă s-o

www.cimec.ro

59

inc... Cînd dispăren f i e şi-un capăt de a ţ ă , t r e n i i i r n e a r n e a p e m i n e sâ n*i f i u acuzata ; niciodată nu rămînenm singură în clasa sau îu d o r m i t o r , t o t d e a u n a c ă u ­ tam să m a i f i u c u c i n e v a . . . P E T R I A (oftează) : Ε m u l t m a i g r e u »fl s u porţi o vinovăţie fără sâ fii vinovat, decît a t u n c i c î n d eşti. I R I N A : O u , n i c i n u se c o m p a r ă . Ş i . dac-nş f i v r u t , aş f i p u t u t sâ l e f a c l a f i g u r i , m a m ă - m a m ă ! Să vă dau un exemplu. (Se apropie de Petria. îi apuca mina pe care poartă ceasul.) A v e ţ i o p a t ă p e mîn e c ă ? A , n u , m i s-n p ă r u t . . . Ş i . c u m v ă s p u n e a m , i-aş f i b ă g a t î u s p e r i e ţ i , d a c ă m i - n r f i stat m i n t e a la p r o s t i i . . . P E T R I A : Ziceai de u n exemplu... I R I N A : S-o l ă s ă m m o a r t ă . O a r e , c î t sâ f i e ceasul ? P E T R I A (se uită ia mînă, tresare) : E i , dră­ c i e ! D o a r 1-avusei ! IRINA : Nu cumva, din întîmplare, ăsta o fi ? P E T R I A : P t i u , bâtu-te-nr ! (îşi pune ceasul la loc.) S p e r c ă n u ţi-au t r e c u t în d i ­ ploma «le a b s o l v i r e c ă t e p r i c e p i şi l a aşa c e v a . . . I R I N A : N u e r a m n e b u n ă , să l e d e m o n s t r e z c o l e g i l o r de l i c e u t o t ce ştiu. (In timp ce Petria şi Irina mimează con­ tinuarea discuţiei, în dreptul grajdului apar Poponeţe şi Ţîvriş.) POPONEŢE : Ţ l V R I Ş : De Ţîvriş. şale ? încep eă să şi mă-ndoiesc. eu, Poponeţe. c: că mu­ spre Află

C A T R I N A : B i n e că v ă p u n e ţ i m rînJ ?u nişte a m ă r î t c de v a c i . Ţ l V R I Ş : D e ce n u ? P e n t r u m i n e şi p e n t r u el (arată spre Poponeţe) cară c i n e v a cu spinarea, cum că r ă n i noi pentru dum­ n e a l o r ? P o p o n e ţ e , ia scoate calculatorul. (Poponeţe — .venin de mirare.) Scoate-1, daeă-ţi z i c . POPONEŢE (se execută) : Şi, ce să de­ monstrez, Ţîvriş ? Ţ Î V R I Ş : Că l u n a asta le-am d a t eu cîte d o u ă p o r ţ i i d e f i n m a i m u l t ea l u n a t r e ­ c u t ă , b a ş c a p a i e şi c o c e n i . P O P O N E Ţ E (după ce apasă pe clapele apa­ ratului, concentrat) : Aşa r e i e s e : . le-a c r e s c u t r n ţ i a ; c a t e g o r i e , le-a c r e s c u t . Ţ Î V R I Ş : E . a c u m a v e z i şi l a p r o d u c ţ i e c u m stăm. POPONEŢE (acelaşi joc) : Ca m a i înainte, a d i c ă p r o s t . (Scutură aparatul, cu putere.) Ş-al dracului. Ia perspectivă, nu suflă n i m i c ; o face pe t n u t u ' . Ţ Î V R I Ş (răstit) : N u - 1 m a i h î ţ î n a a t î t a , că-i zdruncini măruntaiele şi, dup-aia, o ia r a z n a ; ee v r e i . e f a b r i c a t d i n c o l o , l a ă i a (semn peste umăr), n u - i p o ţ i p r e t i n d e să se p o t r i v e a s c ă l a t o a t e d o r i n ţ e l e n o a s t r e . (Catrinei, care-i privise şi ascultase cu gura căscată.) Te lămurişi ? C A T R I N A (rămîne cîteva clipe în atitudinea de mai sus, apoi, parcă-n transă, mergînd încet către ieşire) : Mă duc la p a r t i d , să s e s i z e z . . . A i c i se p e t r e c l u c r u r i v r ă j i t o r e ş t i . . . P r e c i s eă v a c i l e n o a s t r e s î n t d e o c h i a t e : de-aia d a u l a p t e l e eu ţîrîita... (Iese.) P O P O N E Ţ E (speriat şi, evident, bîlbîit rău) : Ţ î v r i ş . s ă i şi p r i n d e - o . c ă . d a c ă intrăm într-o p o v e s t e c u s a b o t a j , n u m a i ieşim nici pe lumea-ailaltă. Ţ Î V R I Ş (idem) : T e pomeneşti ! spre ieşire.) Stăi, Catrină ! d u l c e şi f r u m o a s ă ! (Iese.) (.Sc Stăi, repede fetiţă

P O P O N E Ţ E : N u z i s e i că m ă îndoi, m ă îndoiesc ; ndică, de rezultate.

ŢI\ R 1 Ş : N u ţi se p a r b u n e ? (Se aud gete. Strigă, ameninţînd cu pumnul grajd.) M a i tncă-vă botu-ăla n e s ă t u l ! P O P O N E Ţ E : Vezi ?

Ţ l V R I Ş : Ce să v ă z ? N u v ă z n i m i c ; n o i n e f a c e m d a t o r i a î n d e s t u l ; h a i să t r a g e m u n fum. c-o m e r i t ă m . (Scot ţigări, aprind, fumează.) POPONEŢE (pe gînduri) : Cu toate sforţă­

rile noastre, tot slabe rămîn... Ţ Î V R I Ş : Cine, m ă ? P O P O N E Ţ E : Vacile... Ţ Î V R I Ş : A ş a Ie-o f i d a t u ' , să r ă m î i e s l a b e o r i c e le-ai f a c e . D a c ă n i c i d e ş t i i n ţ a c e a mai avansată nu ţin seama, a t u n c i , să fie sănătoase... (Pe lău.) fond de mugete, apare Bine, Catr'ma mă, v-a Păpăluat

P O P O N E Ţ E (pentru sine) : B i e t u ' Ţ î v r i ş , îşi pierdu m i n ţ i l e , de frică : C n t r i n a — şi f e t i ţ ă , şi d u l c e , şi frumoasă... Doamne, apără ! ŢÎVRIŞ (reintră, trăgînd-o pe Cat rina de mînă) : Poponeţe. încearcă s-o convingi, câ t u n i d a r u l v o r b i r i i . . . POPONEŢE (convingere) : I I n m ; p ă c a t eă m ă e x p r i m c a m greu... Catrină. in a m i n t e la ce-ţi s p u n : c u m a m e r s pîn-acumn, nu mai merge ; nu m a i cadrează, pri­ cepi ? C A T R I N A : Nici pomeneală, nu pricep...

CATRINA (furioasă) : dumnezeu auzu' ?

P O P O N E Ţ E : D e c e să n i - 1 i a ? Ţ l V R I Ş : Ş i p-ăsta să n i - 1 i a ? CATRINA : A l t f e l , le-aţi a u z i .

P O P O N E Ţ E : N u - i c u s u p ă r a r e că n u pri­ cepi ; nici vacile n-nu vrut s-audă, I n î n c e p u t , d e n d ă p ă t o r i automate ; p î n ă l a u r m ă . n-nu n v u t î n c o t r o . . . CATRINA (ameninţătoare) : Poponeţe !

Ţ l V R I Ş : L e - a u z i m , e i şi ? CATRINA : N u vă doare inima ?

P O P O N E Ţ E : D a ' c e , n o i c î n d a v e m to n e ­ m u l ţ u m i r e , e m u s a i să f a c e m , t o a t ă z i u a bună ziua : „ M u u u " ?

P O P O N E Ţ E (se dezlănţuie) : Ce P o p o n e ţ e , ce P o p o n e ţ e ? ! C u m ţ i - n c h i p u i t u c-o să n e urnim, fără tehnică avnnsntă şi fără c i v i l i z a ţ i e ? P î n ă şi B e ş l e a g ă ş-a c u m p ă r a t rişniţâ de cafea.

60

www.cimec.ro

C A T R I N A : Da' r e , B e ş l e a g ă b e a c a f e a ? P O P O N E Ţ E { S i g u r că n u b e a : n i c i n u ştie ce e a i a c a f e a : d a ' a v ă z u t o m u ' că e e l e c t r i c ă şi Ş-n z i s c ă n u s t r i c ă s-o n i b ă - n casă. Ţ Î V R I Ş : A s t u - n s e a m n ă eă s i m ţ i p u l s u ' . . . POPONEŢE: A n , Beşleagă e dat dracului, îu p r i v i n ţ a s i m ţ u l u i ; a c u m f n c i n ş p e a n i , l-au i n t e r n a t î n s p i t a l , l a D r ă g ă ş a n i . d c i-au operat hernia a i a . că i se lăsnse p î n ă l a p ă m î n t ; s-a î n t o r s a c a s ă c u u n sac p l i n c u b e c u r i a r s e . S-a a p u c a t şi a dat găuri în pereţi şi-n fiecare ,>Hură R-nfipt u n bec... CATRINA : Ş a avut lumină ? POPONEŢE: P ă i , η -a a v u t , că 1 J n o i în s a l . ţ-aduci a m i n t e . î n c ă n u se t r ă s ^ e c u ­ r e n ţ i i " , p l u s că e r a u şi b e c u r i l e a r s e . D a ' s-a a l e s c u z i d u r i l e - m p t w l o b i t e . N i c i a c u m a , c î n d a v e m l u m i n ă , n u v r e a să !<·. s c o a l ă . Ţ l V R I Ş : A s i m ţ i t p u l s u ' , ce m a i . E a f e l şi n o i , c u H p n r n t u ' : m a i arată-i-l. P o p o n e ţ e , să se-nveţe e u e l . . . P O P O N E Ţ E : C u p l ă c e r e , Ţ î v r i ş . (Scoate apa­ ratul ; Cat rin ei.) î l v e z i ? CATRINA : POPONEŢE CATRINA : POPONEŢE Poftim, I l văz. : C i t f a c u n u şi c u u n u ? Doi ! (apasă pe clape, ii arată) t o t a t î t a z i c e şi d u m n e a l u i .

Ţ Î V R I Ş : Ν -o tu i-ai f ă c u t

mai

pe

neştiutoarea ;

doar

vînt. ...Dimpreună joc) că c-o : Să de să cu mă Fîstîc... bată Al de

POPONEŢE:

C A T R I N A (acelaşi sus, dacă... Ţ f V R I Ş : Sşşt, serios...

taci,

t e - a u d e şi te bală.

t e in-n şi n-o

P O P O N E Ţ E : Chiar să-ţi f i e b i n e .

CATRINA: Mă reped Ia s e d i u . . . (Sinceră.) N - a m v r u t să fie-aşa. s-o ş t i ţ i , n - a m v r u t să fie-aşa ! (lese tn fugă.) citcv clipe, prinsoare că
a

Ţ l V R I Ş (după ce se privesc tăcere) : Poponeţe, fac gîndeşti la ee mă

in te

gîndesc Ia asta

şi mă

eu. gindeam ! apel. n-o crăpa şi să ţiş-

POPONEŢE : (Se aud ŢÎVRIŞ : I I ai

Exncl să le

mugete.)

Ne cheamă... răspundem la Eh, finu'

POPONEŢE (pe ieşire): o d a t ă c e a s u - ă l a , să b a g i nească VOCEA nc-ar laptele...

L U I ŢÎVRIŞ (din culise): c o n v e n i să n u m a i b ă g ă m

Nouă nimic ;

d o a r s-apeşi şi să ţ î ş n e a s c ă . V O C E A L U I P O P O N E Ţ E (idem) : O o . a r e să s e - n t î i n p l e a b i a c î n d s-o p u t e a t r e c e c a p u ' m e u p e u m e r i i t ă i , f ă r ă să n c d o a r ă , ca să t e f a c i şi t u m a i d e ş t e p t . . . VOCEA L U I Ţ Î V R I Ş : Şi i n v e r s , P o p o n e ţ e , şi i n v e r s . . . P E T R I A (Irinei, in biroul sediului) . Ce r o s t ar avea prezenţa u n u i i n g i n e r z o o t e h n i s t î n u n i t a t e a n o a s t r ă ? N u m a i a ş a , să se încaseze o leafă, fără a c o p e r i r e ? I R I N A : C u m . fără a c o p e r i r e ? ! P E T R I A : E x a c t c u m iţi s p u n . . . î n u r m ă c u cîteva zeci de a n i , existau în comună v r e o d o u ă m i i d e v a c i . D ă d e a u şi l a p t e , u n i i l e p u n e a u şi I a j u g ; n u se p o m e ­ nea dc ingineri zootehnişti, de medici veterinari. A z i , i n cooperativă avem o sută cincizeci, m a i a u o a m e n i i , pe lingă c a s ă , să z i c e m două sute, şi g a t a cu şeplclul ; specialişti c u calificare înaltă n e - a r m a i l i p s i , să a i b ă c i n e î n t o c m i şi t r i m i t e la j u d e ţ t e a n c u r i d e hîrtii... I R I N A : Bine, dar măcar un tehnician, un cadru cu pregătire medie, trebuie să e x i s t e ! (Se arată.) P o f t i m , ială-mă-s ! P E T R I A : Cine ţi-a spus că nu există ?

:

C A T R I N A (se minunează, dar şi puţin spe­ riată) : Maică-măiculiţă, ce mă făcuşi ! Ş i ce-o să f i e d - a i c i - n c o l o , m ă , P o p o n e ţ e , şi m ă , Ţ î v r i ş ? Ţ l V R I Ş (superioritate de academician) : Ee, g r o z a v o să f i e . C î n d o s - a v e m p i r n l o , o să l u ă m u n u ' d-ăla m a r e d e t o t şi-1 i n s t a ­ l ă m la c a p i i ' g r a j d u l u i ; b a g i f t n t i * l a u n cap — iese l a p t e l e l a ă l ă l a l t c a p . . . POPONEŢE : După Ţ Î V R I Ş : Ce să cc trece pîn vacă, Ţîvriş.

treacă,

Poponeţe ? !

P O P O N E Ţ E : Eînu'... Ţ Î V R I Ş : A n , păi sigur. Da', cu timpu', p o a t e c ă n-o să m a i f i e n e v o i e d e v a c ă ; b a g i f î n u ' , a p e ş i p e c l a p e ş i . . . ţtrr-ţîrr... laptele. P O P O N E Ţ E : Aşa a r f i m a i s i m p l u , cate­ g o r i e , a r f i m a i s i m p l u . (Se aud mugete puternice. Semn cu pumnul.) Mama voastră ! N o i v ă c r o i m u n v i i t o r ce n i c i n-aţi v i s a t , i a r v o i . . . Ţ Î V R I Ş : N u t e e n e r v a , P o p o n e ţ e . (Aluzie la Catrină.) înţeleg e i , semenii noştri, greu, d a r u n ş e p t e l , şi-ncâ ş-ăln d e n e n m p r o s t . H a i să l e m a i a d u c e m d o u ă s p i n ă r i , c ă ne-aşteaptă preşedinta... CATRINA : Veni POPONEŢE : calculatorul.) lucrăm ŢÎVRIŞ : preşedinta ? Ii şi noi, arătarăm... să nu (Arată că Că, rrezi

I R I N A : N e a Fîstîc ? ! P E T R I A : A l a , săracul, e cu duşii de pe l u m e ; îl m a i ţ i n e m b r i g a d i e r d o a r c î t e v a l u n i . p î n ă ce l - o m scoate l a p e n s i e de b ă t r î n e ţ e . N u p r e a a r e h a b a r d e c e se petrece sub n a s u l lui... I R I N A : î n c ă u n cîştig... PETRIA : ţarea Cîndva, să ne-a a adus ; fost la după înfiin­ care şi s-a nu gospodăriei, primul

Veni.

pe ascuns... La sediu ; o lăsarăm care De ce stînd pleacă... să plece ? de

C A T R I N A : Şi, unde e ? vorbă cu domnişoara'ceca... Preduţ... naivă) :

cerut

muncească

zootehnie ;

era puţin l u c r u , pe a t u n c i . IRINA (ironică) : M d e , v-aţi a j u n s : a c u m v ă v i n o a m e n i c u d i p l o m ă şi-i r e f u z a ţ i .

POPONEŢE : Irina CATRINA (aparent

www.cimec.ro

61

PETRIA IRINA PETRIA (rinei. IRINA

:

Ţi-a m

mai

spus

avem

om

cu

diplomă... : Pe cine ? : Pe Zamfir de nu Păpălău. l-am băiatul Ca-

f l V R I Ş (aparte, lui Poponeţe): raca, nu cunoaşte dialectică g ă i n ă beată...

C n l r i n n . să­ nici cit o

: Şi.

cum

cunoscut?

P O P O N E Ţ E (idem): A i c e a te c o n t r a z i c : d i a ­ l e c t i c a e d i a l e c t i c ă şi c o ş m e l i a e c o ş m e lie... CATRINA (reluind vorba): ...dar n-am altă docil să-mi fie feciorul lîngă pretenţie m i n e . să a m d e c i n e m ă s p r i j i n i c î n d n-oi m a i p u t e a ; ş t i ţ i b i n e cît m - a m chinuit, să-l v ă d m a r e . de cînd ani rămas vă­ d u v ă . Cine-o să-mi p o a r t e d e g r i j ă , r î n d oi cădea ? P E T R I A : Catrină. de ce a r u n c i cu piatra f ă r ă să t e g î n d e ş t i ? Z i s e i e u v r e o v o r b ă , p r e c u m că Z a m f i r n-o să m a i l u c r e z e l a n o i . ca t e h n i c i a n ? CATRINA : A ş a e. că n u ziseşi ! Da' le puseşi în fason...

PETRIA (uşor enervată) : Dac-ai fi pluton i e r - m a j o r a c o l o tinde-şi f a c e e l a n u a l a , l-ai f i c u n o s c u t . . . M a i e n i ţ e l , «i-l l a s ă l a v a t r ă . A c u m . p r i c e p i .' I R I N A (pe g i n du ri) : •• C u m să n u . A c u m pri­ cep de unde-atita dragoste, din partea d o d e i C a t r i n ă . p e n t r u m i n e . şi d i n ce i se trage grija pentru ..perspectiva'' mea. Parc-o a u d : ;,Fetiţo, a i c i . la n o i , n-ai prospectivă ; cată-ţi dc drum iu nllă parte". îi e r a f r i c ă , n u c a r e c u m v a , să g ă s e a s c ă fiu-său l o c u l o c u p a t . (Intră Catrină, eu un pachet învelit in htrti'e de ziar. Se vede că a venit in fugă.) C A T R I N A (Petriei) : A ş a . te-ntorseşi ! B i n e r ă te-ntorseşi, c ă . f ă r ă c a p . a c i , l a n o i , î n c e ­ puseră picioarele să meargă alandala. (Irinei, cu uşoară prefăcătorie.) [rină, muică, păi cum. abia ne-nvâţasem cu t i n e şi n e laşi ? U i t e , ţi-adusei c e v a d e - a l e g u r i i , că c i n e ştie c i t o să u m b l i pin-o să-ţi g ă s e ş t i r o s t u l t ă u . . . [ R I N A (ia pachetul) : M u l ţ u m e s c : n-o prindă rău. (Se gindeşle.) Dar. M i e r e ai pus ? să-mi stai !

POPONEŢE : PETRIA

: Taci. Poponeţe ! geamantanul) : Cum m ă m a i interesează, vă m e r s i . (Vrea să iasă.) locului ! cine-mi plăteşte, eă. mie. timpii tala, e restul zic la

IRINA (ridică discuţiei n u r e v e d e r e şi PETRIA : Stai

IRINA : Şi, morţi ?

P O P O N E Ţ E : Statu'... m a r e şi b u n . . . ŢÎVRIŞ : dicţie

mînea-I-nr

Poponeţe, eşti în totală eu legile-η vigoare.

contra­

CATRINA (interzisă) : M i e r e ? ! De u n d e ? ! Ce. m i e r e a se g ă s e ş t e p e t o a t e drumu­ r i l e ? P u s e i şi e u ce g ă s i i , Ia r e p e z e a l ă , p r i n casă... PETRI A duce... IRINA (aparent in glumă, se st rodnic să zimhească) : O m u l . fără r ă d ă c i n i , n u poale t r ă i ; e u . c e l p u ţ i n , n u p o t să t r ă i e s c . . . (Pentru sine.) Şi. ia uite, dom'le ! Pe a i c i , p a r c ă m-nş f i n i m e r i t î n t r - u n deşert d e p i a t r ă !... (întinde Catrinei pachetul ) in-], dodă C a t r i n ă ; c u b u r t a g o a l ă , ţi e n i a i u ş o r să m e r g i ; t e s i m ţ i p l u t i n d ea un fulg... U n d e rămăsesem ? ! A , da, la p l e c a r e . (Se uită după geamantan.) C A T R I N A (izbucnind in plins) : O h . lua-o-ar n a i b a d e v i a ţ ă ! (Petriei.) Pînă m a i ieri. vă milogeaţi de n o i ; a c u m . noi vă că­ dem în genunchi, după un amărit de p o s t . C î n d s-o-ntoarce Z a m f i r a l m e u d i n a r m a t ă , să şi-l g ă s e a s c ă o c u p a t ? Să-şi i i l u m e a - η c a p şi să m ă l a s e s i n g u r ă , a c u m . Ia in b ă l r î n e ţ e ? (Continuă care apar Poponeţe (aparte) : mai : să şi plîngă, Ţivriş.) prost; timp Ţîvriş. Po­ ani stau să-mi (undă dc reproş) : Doar-doar s-o

PETRIA (Irinei): Răniîi a c i p î n - o sâ se-ntonrcă Z a m f i r ; î n t r e t i m p . m ă voi inte­ r e s a la u n i t ă ţ i l e d i n î m p r e j u r i m i ; n-o să le lăsăm noi de izbelişte, nai nici o g r i j ă . A c u m , m e r g e m l a m i n e - a c a s ă . să l e instalezi ea o a m e n i i . Iţi convine ? IRINA : Dar eu vorbeam de rădăcini... sînt ale i le ia era

C A T R I N A : Că lui Zamfir dumneaei ?

bine z i c e ; rădăcinile a l m e u ; c u m o 3ă

POPONEŢE (lui copil. Catrină Ţ Î V R I Ş : Eas-o destul.

Ţivriş) : Precis, cînd a a v u t o sperietură... păcatelor, şi aşa a

pătimit

POPONEŢE ŢIVRIŞ CATRINA robotesc ales ? n-am (idem) (ca

Picarăm

Picăm sus) :

vreodată De

bine, de

P E T R I A (cu necaz): N e p u t i n ţ a asta. parcă-mi t a i e r ă s u f l a r e a : sâ n u a i t u u n sector d e c r e ş t e r e a a n i m a l e l o r i u c a r e să î n ­ capă b a r e m d o u ă cadre eu pregătire m e ­ die.?... Cît m - a m r u g a t d e Ştefan Bogdăn e s e u , d i r e c t o r u l c o m p l e x u l u i d e ia P i r p i c e n i . s ă - m i d e a şi m i e m ă c a r e i n s p r e z e c e v a c i d e r a s ă , d e - a i a o l a n d e z ă , AU u r n e s c o d a t ă l u c r u r i l e d i n l o c , să i n t r ă m şi n o i în r î n d u l l u m i i . N u v r e a şi n u v r e a : l a noi. cică, n u sînt c o n d i ţ i i . Şi, uite-aşa, ne-nvîrtim în j u r u l cozii : producţie m i c ă , retribuţie p u ţ i n ă , lipsă de interes... POPONEŢII : Păi, mulentu'... CATRINA trînit, (sare) la : grajd, sigur, Da' eu cînd nu eu e\uX& -im n-ai sti-

poneţe ? douăzeci Cu în ce caro şi la zootehnice, măcar în stare s-o şi ? m-am

ce, m ă ,

îinbăgustat

Nici fost

coşmelia

„stimulent" ?

dărim

r i d i c o căsuţă ca l u m e a . . .

Ţ l V R I Ş : T e cred şi e u ; c î n d d i n e l şi n u ş t i i c e c a i a . . .

62

www.cimec.ro

P E T R T A : N u m a i bateţi rîmpii... Dare-ar Μ,ΊΙΙΊΙ Domnului ea tovarăşul nostru Bogdănescu să r ă m î i e boitei toată viata, să n - a i b ă p a r t e d e n e v a s t a , c a r e să-i î n ­ dulcească sufletul... POPONEŢE IRINA nieă PETRIA IRINA care Nici mă de (care e o prefăclndu-se (mirată (ris l-a nu simt teatral) născut. vă parcă (aparte): ascultase că la : bomboană Sau ezită) culme) Mai A h . şi se : : : să i-1 a c r e a s c ă . . . tresare alta... Pe apoi, Ştclă-

c ă l d u r i l e . (Se repede dc pe fereastră, bea. IRINA (Se

la îşi

o cană toarnă

cu apă pe cap.)

(descumpănită) : Unde uită la Poponeţe.)

eram ? A , da !

atentă,

Cum, dar

de o m , n u

P O P O N E Ţ I - , (strigă, f crin du-se) : N u n ! (Ex­ plicativ.) I n u r m ă cu fo cîţiva a n i . cînd m ă lăsase m u i e r e a , d e z d r u n c i n ă t u r ă , m i s-a b e t e g i t limba. Dacă află (arată, spre Irina) şi m ă lasă i a r , ce-o să m i se m a i betegească ? CA T R I N A lot... IRINA : Nimica. Poponeţe ; nu eşti beteag de la am o

I l cunoşti ? decît mă Cînd

zootehnistul

Bogdănescu ? ! bine cît mama se d e z ­ uragan ; rîzi iubeşte !

: V ă r o g . să (Petriei.)

ne î n d e p ă r t ă m Petria,

subiect. PETRIA

Tovarăşă

puteţi

închipui.

propunere... : Zi-o. să u z e z d e procur cele aceste r e ­

lănţuie, PETRIA

transfortnă-n Măi fată,

copleşită... o r i îţi apele... de Îngheaţă

(suspicioasă) : Minte,

n o i , o r i minţi

I R I N A : Eliberaţi-mi u n m a n d a t relaţiile mele : categoric, vă cincisprezece olandeze. PETRIA : laţii ? IRINA Eşti aşa de sigură

POPONEŢE IMIXA mine. să chiar ŢlVRIŞ parte, pe-alta, POPONEŢE nat) şi : fără : (cu

precis... : Uitaţi vă la mă de credeţi dragoste complex de capabilă unuia, zoo­

pe

(chipurile, adică. dacă (pentru vine vine (nici funcţie. După e inspir

indignată) ce. n u

sentimente director sine) :

: S i g u r ă ? (Cu

aplomb.) se eu o mai le

P ă i . cînd m-oi fereşti pe după prin în condiţie. trăsneşte daţi

dezlănţui... Tlvriş.)

(Poponeţe

tehnic ? Ba bine şi-ti ţi de te şi că n u ; pe-o dă ce. mai minţi, emoţio­ trezeşti Dumnezeu dracii' el una nu ştie

D a r p u n şi

P E T R I A : C i n e ş l i e ce-ţi minte; ; f i e . s-auzim... IRINA ŢlVRIŞ (cu gravitate) grijă...

le i a . . .

: ' M i

mie

ş-nlta,

: Pe d o a m n e l e o l a n d e z e ?
-

(Se

cutremură.) dragisten ?

POPONEŢI '. :

Poate-or

f i e şi

domnişoare,

PETRIA IRINA PETRIA IRINA

Ş i . d i n c e v i β -a t r a s nonşalanţă) : Din

m ă . Ţîvriş... IRINA îmi de (ca dă de mai sus) : nu nici Am Cu de să toate că nici diploma funcţie nici aici, repet, dc ca cu dreptul, fermă. mă şi pretind vă să

practică.

: Poftim ? ! de producţie in-a p l ă c u t , : ce îl ne minunează) definitiv, pe t i m p u l şi gala... lăsaşi lat ; şco­

tehnician, dacă

brigadier, fiu rămin însă. vacile

: Practică (se : in

şef

recunoscă­

l i i ; m-a v ă z u t , CATRINA PETRIA hietu' o m »

toare

lăsaţi

mulgătoare condiţia PETRIA iezi eu IRINA (aproape capul, :

îngrijitoare. încredinţaţi furioasă) d e rasă c-o cred

să-ini

d e rasă... lot impucînd

priveşte ?

: Ce-mi

T r e a b a voastră...
IRINA IRINA se il : Ha e şi a dumneavoastră... e... (Teatral.) prin şi. ales spre a cîteva O-mbrăîncăpere, conster­ acestuia, sărutări Poponeţe, strigind nu ; sînt pe Pardon, eu PETRIA ţişare narea : N u te-nţeleg !... ce s i m p l u de puternică. celorlalţi, (Priveşte Poponeţe dar mai Uile-aşa. să confunzi, sint se mine. joc) : cu bagă-n ...Şi, ştii scape, ăla, faţă) printre un sîsiit o pe

cu vaci

olandeză,

n-am p i c i o r d e a ş a c e v a ? ! V-am promis De vrea să t e şi s-aveţi... mi-a a l b i t că eşti ca părul... în stare

: Şi apropie

PETRIA : N-ai de ceea

promisiuni,

ce alţii,

m a i breji

l i n e , n-au minlea

făcut... POPONEŢE IRINA ment pentru acord ? PETRIA seama să vrei PETRIA ne : Bine, că e o facem am şi de să f i u , deşi-mi nu lumii... dau Cînd prostie ; ba ruşinea m-nr m i r a : E e , dacă : La i-o f i - n f â ş u r a t urma urmei, şi mi-am să

îmbrăţişează.) încearcă : „Mă ! nu

fierbinţi. speriat, bilbiite cetăţeano ăla".) ŢlVRIŞ dă-uiă IRINA pe : la s-o un I ba cîteva

(Se preface

că-l sărută, domni...

pe m o s o r I u ' şefu-ăla... (Petriei) din mo­ asumat fiţi de ce m - a m a n g a j a t iniţiativei, nu aveţi ce

răspunderea

dumneavoastră

(invidios, pe (acelaşi ..Dragul Bălşoreni, cost, eu sfîrşi nucleu,

Confunmine. şar­ de nu săruturi, de

curajul

confundă-iuă a ş a . ea

pe

şopticele,

m e u . îi fă-ţi,

amanţii eă

dragă, să-şi

pomană, şi e i imbrătu a p ă , toate

să p l e c i ? : O să întocmim formele necesare ; să-ţi d e a pe

contra

einşpe

olandeze, înjghebeze din

I R I N A : C h i a r mîine.dimineaţă.
Poponeţe ajutor. POPONEŢE (speriat) : Ce. să-l pupăm directorii' Bogdănescu ? ! ŢlVRIŞ : Apără-mă, D o a m n e ! şi Ţ î v r i ş te v o r însoţi,

pămîntul, să i a s ă (Poponeţe (gîfiind) :

şi e i l a l i m a n ! " Ş i i a r se smulge Daţi-i

săruturi... işare.) POPONEŢE

o cană

n u , duţi-mi

m i e , că

trecu"ă

www.cimec.ro

63

PETRIA (ironică) : N-o să p o a t ă m i n a din spate cincisprezece vaci. cale de atîţia k i l o m e t r i ; n u u i t a ţ i că f i e c a r e d i n t r e ele trei o d ă i . aşu că costă c i t o rasă cu răspunderea c m a r e . P O P O N E Ţ E : Dacă e mare, noi sintem ăi mai potriviţi. Ţ l V R I Ş : D i n născare s i n t e m făcuţi pentru treburi importante... P O P O N E Ţ E : ...şi r ă s p u n d e r i mari. CA T R I N A (înduioşată, Irinei) : Spune-mi. f a t a m a m i i . n-o sâ f a c i j i t i e p e inimă, rînd o să te c o n d u c ă Zamfir al meu. d u p ă c e s-o-ntoaree d c l a a r m a t ă ? I R I N A (evaziv) : D e p i n d e , dodă Catrină... P O P O N E Ţ E : T o a t ă c h e s t i a e să a p e l e z e un limbaj comun... la

Ţ l V R I Ş : M-a a p u c a t ; n o r o c i i ' m e u că nu m - a m n i m e r i t în i s m e n e ; a ş a l-aş f i p u s pe P i ţ i g o i să p l ă t e a s c ă spitalizarea... P E T R I A : Pe m i n e m ă interesează să aflu de pagubă. P O P O N E Ţ E : A i c i nu e v o r b a de p a g u b ă , e v o r b a de u n p r i n c i p i u . . . P E T R I A : D a r v o i , r î n d îmi aşterneti cărarea c u f i n . d e la s t o g u r i p î n ă la g r a j d ? Ţ l V R I Ş : Aia e cu totu' altceva : e pioniere planificată. P O P O N E Ţ E : A d i c ă , se p i e r d e e u s o c o t e a l ă , i n c a d r u ' a v u t u l u i o b ş t e s c şi i n d i s c i p l i n a m u n c i i , n u a ş a , a n a r h i c şi p e c ă i p a r t i ­ culare. P E T R I A : M a i b i n e vă lăsam p a z n i c i ; pres i m ţ e a m e u că n u m a i n e c a z u r i o să a m d e pe u r i n a v o a s t r ă . Ţ l V R I Ş : Ra. s-avem i e r t a r e ; erai obligată să n e p r o m o v e z i . . . P O P O N E Ţ I * ! : C ă n o i n-am văzut o m mergînd merge : eâ de-a-ndăratelea ; t o t î n a i n t e şi lovarăşu' ăla, intelectualii', de In centru,.. Ţ l V R I Ş : Sucrate, parcă ! P O P O N E Ţ E : Aşa, Sucrate... cînd a venit l a n o i î n c o m u n ă , să ţ i n ă o şezătoare comică, a rămas p r o f u n d nemulţumit de n i v e l , d i n pricină că n u n i s-a ridicat s u f i c i e n t şi că n - a v e m s t o f ă d e e r o i , n i c i d e d o i b a n i . ţi-aduei a m i n t e ? (Petria dă din umeri.) Ţ l V R I Ş : S-a-ntîmplat să n-avem chef de rîs i n z i u a a i a . d r e p t c a r e a p l e c a t c a d i n p u ş c ă , f o c d e s u p â r n r e , şi ne-a p r o m i s c-o să v i n ă i a r , să v a d ă c u m stăm... POPONEŢE : Ehe, a m trecut h faza de calculator electronic şi n-o să-i meargă cu nodu-n papură. Ţ l V R I Ş : Da, dacă ne-ntărîtă, i u r n-o să ridem l a omoru' d u m n e a l u i , nici de-ar f i să n e g i d i l e şi l a t ă l p i . . . P O P O N E Ţ E : N u „omor", (Petriei.) Ş-o să s c r i e m cu dumnealui, pentru Ţ î v r i ş , e i umor... şi n o i o s c e n e t ă , brigada artistică.

P E T R I A : D a ' m a i isprăviţi cu trăncăneala ! (Irinei.) Ia-ţi bagajul şi hai Ia minea c a s ă ; p î n - o să-ţi g ă s e ş t i c e v a c o n v e n a b i l , îti o f e r e u g ă z d u i r e . . . I R I N A : Mulţumesc foarte m u l t , dar. dacă se p o a t e , aş r ă m î n e î n c a m e r a g r a j d u l u i . . . Ţ l V R I Ş : I-o f i p l ă c î n d p a r f u m u l d e b ă l e g a r ! PETRIA (Irinei) : C u m t— ï m v o i a ; la mine. o r i e î n d . u ş a ţi-e d e s c h i s ă . A c u m , să ne v e d e m , f i e c a r e , de-ale n o a s t r e . C A T R I N A : Că b i n e z i c i : p i e r d u i o g r ă m a d ă de v r e m e , da' nu-mi pare rău : măcar, m i se u ş u r ă i n i m a . M - a m d u s . (Lui Po­ poneţe şi lui Ţîvriş.) V o i n u veniţi ? POPONEŢE : După ce r e z o l v ă m cu preşe­ dinta. C A T R I N A : R c z o l v a ţ i - v ă , d a ' m a i r e p e d e , că s - a p r o p i e p r î n z u ' ş-o să v ă i a v a c i l e - a l e a - n c o a r n e , de-atîta r ă b d a t . (Iese), POPONEŢE (emfază) : Cu răbdarea, treci maren. I R I N A (strigă) : D o d ă C a t r i n ă . s t a i că m e r g şi e u ; să m ă r e i n s t a l e z î n . . . a p a r t a m e n t . (îşi ia geamantanid. Lui Poponeţe şi lui Ţîvriş). D e c i , m î i n e o p o r n i m In d r u m . . . Ţ l V R I Ş : Să-I c u c e r i m pe tovară^u' Ştefan Rogdănescu. întoarce P O P O N E Ţ E : N u m a ' d e n u ne-ain eu conda-ntre picioare... I R I N A : D i m p o t r i v ă , o să f l u t u r ă m steagul victoriei. (Iese.) P E T R I A (după o mică pauză) : E i , ce-aveţi de r e z o l v a t eu m i n e ? P O P O N E Ţ E : N o i ? N i m i c a . N u ne chemaşi ? Ţ l V R I Ş : A ş t e p t ă m să v e d e m p e n t r u c e . . . PETRIA (se gindeşte) : A h , da ! Rine, oa­ meni buni, ce n e b u n i e v-a a p u c a t , să băgaţi gîştele l u i Piţigoi l a o b o r ? POPONEŢE : Nebunie ? entare politică. Ţ l V R I Ş : Le-am cu f i n . PETRIA : Şi prins Ne jigneşti ! Ε din oristogul

PETRIA (ofttnd a lehamite) : Poponeţe, Ţîvriş ! ŢlVRIŞ (rămas pe ideea anterioară) : ...Şi la subţiori... PETRIA (aproape cu disperare) : Ce-mi t o t b ă l m ă j e ş t i a c o l o ?! P O P O N E Ţ E : Z i c e c ă şi l a s u b ţ i o r i să n e g î d i l e şi t o t n u r î d e m . Ţ l V R I Ş : 'Tufă r ă m î n e m . D a ' p a r c ă n e s t r i ­ gaşi ! P E T R I A : I m e d i a t să l u a ţ i g î ş t e l e şi să l e d u c e ţ i l a P i ţ i g o i a c a s ă . S-a î n ţ e l e s ? POPONEŢE : Imposibil. Ţ l V R I Ş : Cu n e p u t i n ţ ă . P E T R I A : A s t a , cc m a i î n s e a m n ă

ciugulind

?!

eîtâ

pagubă

puteau

produce,

c i u g u l i n d , p a t r u gîştc ? P O P O N E Ţ E : ...Şi-un g î s e a n . . . PETRIA : Poftim ? P O P O N E Ţ E : E r a şi-un g î s e a n ; r ă u . fir-ar sufletu' l u i Piţigoi al dracului, ca un t i g r u ; s-a r e p e z i t şi l-a a p u c a t p e Ţ î v r i ş de t u r u ' pantalonului...

Ţ l V R I Ş : Că trebuie să i l e c î n t ă r i m ; a a m e n i n ţ a t c ă , clacă i l e î n a p o i e m c u c i n c i g r a m e m a i slabe, n e p u n e foc l a căşi. P O P O N E Ţ E : Sau r u p e p a r u ' pe noi... Da' n-o să a i b ă m o t i v , că i le-am îndopat cum serie Ia carte ; i n v i t u t c dinafară să f i f o s t ş i . . . P E T R I A : C u ce ?

64

www.cimec.ro

Ţ Î V R I Ş : C u p o r u m b şi tfliîţt*. P E T R I A : De u n d e ? POPONEŢE : Din magazia cooperativei ; luate pe b o n , în regulă. Ţ l V R I Ş : N u s-uu c o n s u m a t d e e i t v r e o t r e i b â n i c i o a r e . S-au f ă c u t n i ş t e d o l o f a n e , d e mai more dragu'... P O P O N E Ţ E : M d a a , P i ţ i g o i . c i c ă , s-nr f i e\prijnat faţă d - a - l u ' P a t r a f i r , c u m că le ţ i n e la c e a p e u p î n ă s p r e t o a m n ă , că a c i Ie p r i e ş t e a t m o s f e r a şi t r a t a m e n t u ' . D e l a o v r e m e , v ă z că şi r a ţ e l e l u ' P a t r a f i r d a u o c o l f i n u l u i , d a ' p-alea c h i a r eă n u p o ţ i să l e s a n c ţ i o n e z i . Ţ l V R I Ş : N u , n u poţi ; sînt p r e a mici. PETRIA (printre dinii) : Intr-o jumătate de ceas, dacă nu-mi aduceţi dovadă scrisă mina lui Piţigoi, pentru primirea de gîştelor, v-aţi mincat lefteria cu mine. POPONEŢE : PăL. PETRIA : Nici un „păi".

(în dimineaţa zilei următoare, la uitrarea în biroul preşedintei. Cîteva clipe de tăcere, după care se aude un automobil oprind. Apar Lizica Vrabie şi Ştefan Bogdănescu. Ştefan — subţirel, timid, poartă ochelari, îmbrăcat cam neglijent, cînd vorbeşte cu cineva parcă vorbeşte cu sine însuşi. Apa­ renta lipsă de personalitate este compensată de neaşteptate izbucniri violente. Lizica — frumoasă, afişează un aer de copil teribil, prin care îşi ascunde o anume dezorientare, Se opresc în faţa sediului. Ş T E F A N : C a m p u s t i u , pe-aici. L I Z I C A : D u p ă c e că v i i c u n o u p t e a - n c a p , şi î n c ă p e n e p u s ă m a s ă , t e m a i aştepţi şi Ia î n t â m p i n ă r i ? birou, iese peste cîteva ŞTEFAN (intră în clipe) : N i m e n i . (Se aşază pe trepte.) Stai s i t u . (Lizica se aşază lingă elj P î n ă la u r m ă , o să a p a r ă c a r e v a . (Lizica îşi pune mîna la gură, cască.) N-ai d o r m i t b i n e ? L I Z I C A : S o m n u l cu i n v a z i e de ţînţari nu e prea reconfortant. ŞTEFAN : Probabil că ai lăsat geamul deschis. LIZICA : Evident, altfel c u m "aş f i auzit ţîrîitul greierilor şi orăcăitul broaştelor. asta m-ai i n v i t a t să-mi că d o a r p e n t r u

Ţ l V R I Ş : Dar... PETRIA : Nici un „dar". Executarea ! (li împinge pe uşă afară. De une singură, cu disperare comică.) D o a m n e , rău mi-ai mai ales tovarăşii de d r u m ! (0 voce din culise : „Tovarăşă Pétrie, hai la pri­ mărie, că te cheamă tovarăşii' primar Truţă ! " ) . S p u n e - i eă v i n a c u ' ! (Pentru sine.) Ş i ă s t a v r e a r a p o r t , d e s p r e cît d e deşteaptă m-am făcut la reciclare. (Îşi face de lucru cu nişte hirtii de pe birou, le Încuie in sertare etc. In acest timp, Irina apare în camera îngrijitorilor, de Ungă grajd. Cîteva clipe rămine în prag, cu geamantanul în mînă, privind curioasă, dc parcă acum ar lua cunoştinţă de această încăpere.) IRINA (de una singură, chipurile admira­ tiv) : Superbă garsonieră ! M ă şi întreb d a c ă o t i n â r ă ca m i n e , a b i a i n t r a t ă pe f r o n t u l construcţiei, m e r i t ă aşa c e v a . E h , d a c - a r f i să f i e t o a t e c e l e d u p ă merit... I a să n e a r a n j ă m , n o i , t e m e i n i c : s-a z i s cu hoinăreala ; viitorul nostru, de-aici începe. (Desface geamantanul, se aud mugete.) Inii uraţi „Bun sosit' ? Bine v-am găsit, dragele m e l e colocatare. E h , ee trai o să ducem noi împreună... (Scoate din geamantan diverse lucruri de uz personal, incercind, fără prea mare succes, să le găsească un loc.) Cam s t r i m t , d a r nsta-i situaţia ; c u c i t îţi i m ­ pui mai puţine pretenţii, cu atît mai mult t e - m b e ţ i d e f e r i c i r e . ( T o t din gea­ mantan scoate cîteva fotografii de adori şi actriţe, mari, colorate,, decupate de prin reviste. Caută cu ce să le prindă pe pereţi, dar, negăsind, îşi scoate un pantof, folosindu-i locul drept ciocan. Clntă.) „Căsuţa noastră, cuibuşor dç nebunii". (îşi aduce aminte de ceva, deschide ochii mari. speriată, rărind frazarea.) „Te aş­ t e a p t ă c a să v i i ! " M a i c ă s f î u t ă , ce-OUJ f o s t î n s t a r e să f a c ? GON0

petrec

concediul

pe

„domeniul"
agricolă

tău.

A p r o p o , a cita unitate tistă v i z i t ă m astăzi ?

coopera­

Ş T E F A N : A d o u ă s p r e z e c e a şi u l t i m a . L I Z I C A : Păcat ; abia m ă obişnuisem. Ziua şi vizita : la zootehnice, pe cimp, să v e d e m c u m evoluează c u l t u r i l e cerealiere, p e d e a l u r i , să a d m i r ă m p l a n t a ţ i i l e pomi­ c o l e şi v i i l e î n c ă r c a t e c u r o d b o g a t . . . A ş a m a i z i c şi e u v a c a n ţ ă , l a c a r e a i v i s a t t r e i s u t e p a t r u z e c i şi c i n c i d s z i l e : n u să-ţi pierzi vremea prin localuri de noapte, la t e a t r u sau la c i n e m a , o r i c i t i n d cărţi pe t e m e s e n t i m e n t a l e , nesănătoase... ŞTEFAN (aer de vinovăţie) g l u m e ş t i , d a r o b s e r v că de-adevâratelea... L I Z I C A : V a i de m i n e ! recunoscătoare... ŞTEFAN (în gardă) : tu Credeam că îmi reproşezi îţi sînt

Dimpotrivă, ?...

: Pentru

L I Z I C A : A j u t o r în Ş T E F A N : F i e că b e ş t i s e r i o s , să ceva.

propulsare... mă mă i r o n i z e z i , i i e că v o r ­ ia n a i b a dacă înţeleg

LIZICA : Ε atît de limpede ! Cînd m-oi î n t o a r c e l a M i n i s t e r şi i - o i r a p o r t a ş e f u l u i despre eît d e a c t i v ă mi-a fost odihna, cine va f i cea m a i apreciată şi ::itală prin şedinţe ? Medicul veterinar Lizica V r a b i e . Se c h e a m ă c ă u n m o t o r l a r a c h e t a p r o p u l s ă r i i a şi f o s t a p r i n s . D e - n l e t a l e , c e să m a i z i c , d u d u i e d i n p l i n . Ş T E F A N : Cînd m-au n u m i t director peste c o m p l e x u l ăsta c u c i n c i m i i de taurine, a m f o s t c o n v i n s că ţin c u t o t d i n a d i n s u l să m ă b a g e l a p u ş c ă r i e ; n i c i d o u ă z e c i şi cinci de ani împliniţi, nici experienţă ca lumea...

www.cimec.ro

65

L I Z I C A : Văd că t«*-ai d e s c u r c a t , ba chiar foarle bine. Ş T E F A N : Sc p a r c că d a , p e c î n d acum... L I Z I C A : Ţi-c f r i c a ? Ş T E F A N : Tremură carnea pe m i n e . M ă simt ca un alergător specializat îu sula de m e t r i şi t r a n s f e r a t , p e s t e n o a p t e , la m a ­ raton. LIZICA : I n schimb, titulatura sună frumos : preşedintele Consiliului intercooperatist agricol... Ş T E F A N : M d a . cu mai auzi LIZICA ŞTEFAN LIZICA că cum : brează decît decît de douăsprezece alta. Unde de greutăţi, unităţi, te duci. lipsa tina nu de

ŞTEFAN (mirat) : E x a c t , de u n d i ştii ? L I Z I C A : I n p r i m u l r î n d , f i i n d c ă eşti d i n t r e aceia care a t r a g s a r c i n i l e de r ă s p u n d e r e , ca un magnet. In al doilea rînd, cînd un superior i i vorbeşte unui subaltern a ş a . ca d e la o m la o m , e c l a r că a r e d e g î n d să-l î n c a l ţ e c u o p o v a r ă , d e să-i iasă o c h i i d i n c a p . N-a f o s t î n t o c m a i ? Ş T E F A N : Ha d a . L I Z I C A : Şi. t u ? Ş T E F A N : I n c l i p a aceea, m-am opărit eu cafeaua. L I Z I C A : I a r d u p ă a p r o x i m a t i v o o r ă d e la luarea angajamentului cum că te vei strădui să corespunzi aşteptărilor, te-ai apucat să-mi înşiri şi să-ini expediezi prin poştă cinei pagini de preocupări p r o f e s i o n a l e p r o f u n d e şi d e p i a n u r i mă­ r e ţ e î n ee p r i v e ş t e v i i t o r u l a c e s t e i z o n e a judeţului. Ε d r e p t , î n f i n a l , n-ai u i t a t i n v i t a ţ i a c ă l d u r o a s ă d e a v e n i să t r ă i e s c în preajmă-ţi douăzeci de zile, pentru refacerea preţioaselor m e l e forţe d e m u n c ă . ŞTEFAN (îngrijorat): N u te-ai odihnit? L I Z I C A : A c u m ce fac. n u m ă odihnesc ? Ş T E F A N : V e z i şi t u în ce s i t u a ţ i e s î n t p u s ; nu mă puteam lipsi de sfaturile tale. LIZICA : Bine, bine. nu-ţi reproşez nimic. Dealtfel, întotdeauna obţii ce vrei, cu a e r u l tău de c o p i l o r o p s i t . Ş T E F A N : De d a t a asta, mă simt oropsit dc-a b i n e l e a . LIZICA (după cîteva clipe dc tăcere) : Ţi-1 m a i aminteşti pe S e r g i u ? ŞTEFAN : Vasiliade ? Cel care vroia să creeze o rasă d e v a c i p i t i c e , p e n t r u a face să s c a d ă c o n s u m u l d e f u r a j e l a j u m ă t a t e ? Cum să nu mi-l aduc aminte ? Parcă era trimis ca expert F.A.O., undeva, într-o ţară a f r i c a n ă . . . L I Z I C A : S-a î n t o r s . Ş T E F A N : „Mercedes" alb ? L I Z I C A : N u , d o a r u n „ A l f a - R o m e o " , d a r Ia z e r o k i l o m e t r i . . . M-a c e r u t d e n o v n s t â . k i l o m e t r i i-ni c o n s u m a t ? Ş T E F A N : Cîţi L I Z I C A : S u b o sută... Ş T E F A N : Î n s e a m n ă că l-ai r e f u z n t ! -LIZICA : N i c i d a . n i c i n u . Ş T E F A N : I ) a e ă n u s-o f i s c h i m b a t , î n r ă u b i n e î n ţ e l e s , , n i e r i t ă să t e h a z a r d e z i . L I Z I C A : Ş t i u şi e u ? Ş T E F A N : Te-ai păcălit şi t u o d a t ă , i a r a c u m a şi i a u r t u l t i se p a r e f i e r b i n t e . L I Z I C A : Sînt p ă ţ i t ă ; d e aceea... Ş T E F A N : L a d o u ă z e c i şi... d e a n i , u n b ă r b a t — eu. de pildă — m a i poate aştepta, pe eind o femeie... L I Z I C A (aparent, cu gravitate) : A i dreptate. o f e m e i e la v î r s t a a s t a e i d e n l â pentru reproducere, bună de servit natalitatea... copii v o i n i c i , sănătoşi la minte şi la trup... ŞTEFAN (nu d o r e ş t e să sesizează ironia) : Cine aibă c o p i i sănătoşi ? nu-şi

condiţii... : Să n u f i acceptat... : N-a S-au fost chip : m-a vrăjit noul Ştiam fapt, cafea... explicit. chemat pentru tova­ pe o ani loc

p r i m - s e e r c t a r de la j u d e ţ . schimbat se
1

metodele ? altfel... Şi, cu mai dată. unii iau se de o

sarcinile

dau ? de

„te-a v r ă j i t ' L'luitor Fă-mi Ia să ; judeţ, uile η în

ŞTEFAN : LIZICA fiind răşi scaun într-o habar... LIZICA :

simplu : şi nu fii o

care mi-a opărit Ş T E F A N : S-a îndrumări,

şi l i m b a .

batirul inlîmplat, la

diferite niveluri, e t c . , Ca să mu mi de care invita acelea, parcă

instrucţiuni mă clipele

încerca nu

senzaţie

stranie : limbă

vorbea

străină,

: Ciudat !

Ş T E F A N : Aşa-i că e c i u d a t ? A d i c ă , ş t i i n ­ ţ i f i c v o r b i n d , să a i b ă v r e o l e g ă t u r ă s t a t u l în p i c i o a r e , î n ' t i m p ee ş e f u l stă j o s , e u gradul de percepere a unor dispoziţii ? LIZICA : această Nu am citit nici un studiu pe temă...

ŞTEFAN : Mă cheamă p r i m u l secretar — asta era c u vreo săplămînă înainte de a v e n i t u î n c o a c e — se r ă s t e ş t e l a m i n e , că ce, aştept invitaţie specială să mă a ş e z î n f o t o l i u , s u n ă şi c e r e d o u ă c a f e l e , mă întreabă dacă nu vreau un coniac, d a r n u e r a m n e b u n să-i s p u n c ă v r e a u , d e ş i a ş f i r a s u n u l , şi i n t r ă i n s u b i e c t . . . îmi m ă r t u r i s e ş t e eă c f o a r t e îngrijorat, c u p a r t e a asta a j u d e ţ u l u i , u n d e c o o p e ­ r a t i v e l e stagnează datorită u n o r n e g l i j e n t e i l e n e i e r t a t , m a n i f e s t a t e d e j o s p î n ă sus şi de sus pînă jos... LIZICA (luîndu-i vorbq) : I n c o n c l u z i e , ţi-a p r o p u s să p r e i e i şi f u n c ţ i a d e p r e ş e d i n t e al Consiliului intercooperatist agricol. D a r ce s-a î n t î m p l a t e u c e l d e dinaintea l a , a fost c u m v a p r o m o v a t ? Ş T E F A N : N u m a i a v e a n e v o i e . A fost înmormîntnt eu onoruri, după ai doilea infarct. Era un inginer foarte capabil. LIZICA (pe ginduri) : N-ar f i e x c l u s să greşesc. î n s ă a m . i m p r e s i a c ă i n f a r c t u l a d e v e n i t frate de cruce c u o a n u m i t ă ca­ t e g o r i e d e o a m e n i . P a r i e z că n-ai o b i e c t a t la p r o p u n e r e a primului secretar.

LIZICA (se ridit '.& în picioare, izbucnind) : D u - t e d r a c u l u i ! (Pe. urmarea replicii, intră Poponeţe şi Ţîvriş. Amindoi sînt îm­ brăcaţi sărbătoreşte, de drum. Cu toată

66

www.cimec.ro

căldura dc afară, nu s-au indurai nunţi' la căciulile înalte, cu virf D u e e ţ i - v ă d r a c u l u i , şi t u . şi e l . . . ŢÎVHIŞ (ofensat, cretină că pe Η zează) : C i n e să se d u c ă ? N o i d u c e m ?!

să re­ ascuţit.) îi să vine

P O P O N E Ţ E : N i c i n - a v e m t i m p . (Ifos mare.) P l e c ă m înlr-u m i s i u n e f o a r t e importantă, a ş a să ş t i i . . . LIZICA (ruşinată) : Vă r o g să mă iertnţi, dar n u de d u m n e a v o a s t r ă era v o r b a . Eu... Ş T E F A N : Pe m i n e m ă t r i m i t e a la... d u m ­ nealui... Ţ Î V R I Ş : Dueeţi-vâ sănătos... POPONEŢE: N o i n u ne-amesteeăm în afa­ cerile altora. ŞTEFAN : Sînteţi, cumva, din conducerea cooperativei ? Ţ Î V R I Ş : A , n u . sîntem d i n ăia care hotărăsc, da' n u conduc... P O P O N E Ţ E : B a n u , d i n ăi care c o n d u c , d a ' nu hotărâse... Ţ l V R I Ş : Poponeţe, nu te m a i juca de-n „Ghici, giheitoarea m e a " , a c u m , pe i n i m a g o a l ă , că t e i a c u a m e ţ e a l ă şi n u mai eşti h u n de n i m i c ; n u uita ce no-nşteaptă... ŞTEFAN : huni ? Ce vă aşteaptă, măi, oameni

L I Z I C A :· H a b a r n u a m ; d a r , d i n cite ştiu, nu m a i există n i c i u n complex asemă­ nător, p r i n împrejurimi... ŞTEFAN : Nu ! L I Z I C A : î n s e a m n ă că Ş t e f a n B o g d ă n e s c u e „căposul"... Ş T E F A N (sare) : C i n e , eu ? L I Z I C A : R e c u n o a ş t e eă e o d e d u c ţ i e c î t se p o a t e d e l o g i c ă . . . U n l u c r u rnă n e d u m e ­ reşte... Ş T E F A N : P e m i n e , m a i m u l t e ; p e t i n e , ce ? LIZICA : De unde. pînă unde, o anume Irină, nişte olandeze... Cunoşti vreo olandeză pe cnre s-o c h e m e Irina ? Ş T E F A N (enervat) : T e r o g să m ă Nu a m chef nici de lîmpcniih de g l u m e l e tale. LIZICA : Unde vezi iu definitiv, eu pect i v â , venind de nu... t u că fac am creat aici, sau scuteşti ! lor, nici

g l u m e ?! Ş i , situaţia res­ tu ? Cum

Ş T E F A N (revelaţie) : Stai ! Mi-a picat fisa ! De cîteva luni, preşedinta se ţ i n e scai d e m i n e , să-i d a u cîteva vaci de rasă olandeză ! L I Z I C A : Dă-i !... Ş T E F A N : Zău ! Douăzeci a m , cu toatele ; mi-am făcut bătături a i c i (îşi arată ge­ nunchii), l o t c ă z l n d în g e n u n c h i p î n ă să le c a p ă t . I a r , d a c ă , p r i n a b s u r d v o r b i n d , rni-aş c ă l c a p e i n i m ă , p u r şi s i m p l u aş comite un sacrilegiu. LIZICA : Exagerezi. ŞTEFAN : Măi t o v a r ă ş ă m e d i c v e t e r i n a r şi lucrător în ministerul de resort, o ştii la f e l d e b i n e c a şi m i n e c ă a s e m e n e a e x e m p l a r e d e rasă a u f o s t o b ţ i n u t e , î n ţara l o r d e o r i g i n e , d u p ă a n i d e c e r c e ­ t a r e ş t i i n ţ i f i c ă . S î n t ea n i ş t e m a ş i n i u l t r a p e r f e c ţ i o n a t e , c a p a b i l e să d e a c u u ş u r i n ţ ă zece m i i d e l i t r i de l a p t e a n u a l . L I Z I C A : O b s e r v c u plăcere că î m i ţii curs de c a l i f i c a r e la l o c u l de m u n c ă . u i t a , însă. că a m a b s o l v i t f a c u l t a t e a m e d i e m a i înnre decît t i n e . un Nu cu

POPONEŢE (mindru) : Olandezele, frumoa­ sele o l a n d e z e n e - a ş t e a p t ă . să l e - a d u c e m . . . LIZICA : Aveţi vizitatori străini, oameni huni ! P O P O N E Ţ E : On' de u n d e ! M e r g e m n o i în v i z i t ă l a u n c ă p o s ; o t o t ţ i n e a eă . . n u şi n u " ; da' ş-a g ă s i t nnşu\ c u Irina n o a s t r ă ; m i ţi l-a r ă s u c i t , m a m ă ! ŢlVRIŞ (nervos. îi pune mînă pe gură) : Dacă n i n i scoţi u n c u v î n t . l e p o c n e s c ! A r u n c i e u s e c r e t e l e î n d r e a p t a şi-n s t i n g ă , l a c i n e se n i m e r e ş t e , n ă t î n t o t u l e ?... P O P O N E Ţ E : Toată l u m e a - 1 ştie d e căpos, cît o f i e l d e d i r e c t o r d e c o m p l e x ; p ă i , cu o l n n d e z e î o , c î t s-a r u g a t preşedinta... ŢÎVHIŞ : Taci l P O P O N E Ţ E (lui Ştefan şi Lizicăi) ; Pînă n u d e m u l t , n o i (arată spre Ţîvriş) a m fost responsabili cu vigilenţa, adică paznici. A c u m a , c u t o a t e e-am f o s t s ă l t a ţ i î n f u n c ­ ţie, l u ' Ţ î v r i ş i-a r ă m a s n ă r a v u - ă l v e c h i : v i g i l e n t al d r a c u ' , rău d e tot... ŢlVRIŞ : Poponeţe, închide gura, c-altfel ţi-o-nchid e u . H a i . e-o f i s t î n d p r e ş e d i n t a cu o c h i i d u p ă n o i . ŞTEFAN : A ţ i v ă z u t-o ?

ŞTEFAN : Nu m i - e r u ş i n e să r e c u n o s c c ă eşti m a i d e ş t e a p t ă d e c î t m i n e . . . D a r r e ­ c u n o a ş t e şi t u c ă d e z v o l t a r e a zootehniei noastre nu poate rămîne la cheremul importului, că sîntem obligaţi să ne creăm rase p r o p r i i de... LIZICA (indignată) : Ia ascultă, „căposule"... : T e rog... Ş T E F A N (idem) LIZICA : Nu mă r u g a !... C i n e - a contribuit la crearea „Bălţatei româneşti' ? ŞTEFAN (spăsit) : Domnia-voastră-n per­ soană.
4

Ţ l V R I Ş : O s-o v e d e m . . . ŞTEFAN : cineva Vreţi să-i spuneţi că o aşteaptă

la sediu ? binişor, Mişcă,

L I Z I C A : Cine nească" să agricole ?

se z b a t e pătrundă

ca în

„Bălţata româ­ toate unităţile persoană...

Ţ l V R I Ş : O sâ-i s p u n e m ; ş e d e ţ i a c i ş-o să-i s p u n e m . (Lui Poponeţe.) m ă ! (îl trage.) POPONEŢE (pe că am gura consideri tu

Ş T E F A N : T o t domnia-voastră-n LIZICA : Atunci ?

ieşire) : Ţ î v r i ş , e-adevărat cam s l o b o d ă ; d a ' să nu că vigilenţa : inea... ce (Ies.) olandeze Despre

ŞTEFAN (pe ginduri) l i s-o f i n ă z ă r i t ?!

Ş T E F A N : S ă - m i z i c i m e r s i . D o a r şi e u m ă lupt să le demonstrez virtuţile. Am a p r o a p e d o u ă s u t e d e „Bălţate'* ; n i m e n i nu-mi solicită ; toţi vor olandeze, de p a r c ă a s t a a r f i d e a j u n s să s u p l i n e a s c ă nepriceperea, l i p s a de răspundere, dezin-

www.cimec.ro

67

l o r c s u l . . . (Piăstit.) E i Ι»ίιι<·. n - n m in ruptul capului... nici picior d e z ă . A m să p u n n i ş t e p a n o u r i pe marginea drumurilor, cu : «Bălţala românească»" ! LIZICA : Dragul meu, fii calm. nu cerul olandeze... (Strident,) Şi, la m i n e !

să d a u , ' r olan­ imense, „Trăiască eu (i-am nu ţipu

IRINA (vitează) : Eu ştiu una şi bună : interesele generale, mai presus de cele personale. (Mai mult ca să schimbe vorba,) V ă d că î n s o ţ i t o r i i mei nu prea se g r ă b e s c ; îni-e f r i c ă să nu pierdem autobuzul. P E T R I A : Ă s t o r a , aşa l e e d a t u ' ; f ă r ă suceală n-ar putea trăi ; şi, parcă toate alea numai de e i se l e a g ă . (Ascultă.) M i se p a r e , s a u l e a u d g l a s u l ? intrare) : De-al nostru, zici ? ŢlVRIŞ (pe P E T R I A : De-al v o s t r u , n u v i l-aş m a i a u z i , că p r e a m î n c a ţ i z i l e l e o m u l u i . N u n e f u v o r b a să-mi v e n i ţ i a i c i d e c u z i u ă ? P O P O N E Ţ E : A v u s e r ă m de furcă cu a l l u i P i ţ i g o i ; v r u să n e m i l u i a s c ă . P E T R I A : C u m aşa ? Ţ l V R I Ş : t i u CÎte u n p o l , d e c ă c i u l ă , ş-un kil de ţuică, cînd o pune prunele-n cazan... P O P O N E Ţ E : N u şi n u , că să-i l u ă m giştele-ndărăt la o b o r , horim pe fo luuadouă. Ţ l V R I Ş : Rămase fonrte m u l ţ u m i t de greu­ t a t e a l o r . . . Fi-i-ar gîscanu-al d r a c u l u i ! I a vezi, Poponeţe, n-o f i f o r u p t u r ă ? Că ş-aseară m-a m u ş c a t d e t u r u ' p a n t a l o n i l o r şi sâ nu mă fac, păcatelor, de rîs, p-aeolo, p i u delegaţie... POPONEŢE (controlează) : Nimic. (Se du­ mireşte, ii trage una peste spate.) Cum sâ f i e r u p ţ i , m ă , g ă g ă u ţ ă , n u - ţ i puseşi p a n t a l o n i i d e d u m i n i c ă ?!... Ţ l V R I Ş : P ă c a t . A ş a aş f i a v u t u n c h e f să-l d a u niţel în j u d e c a t ă pe Piţigoi... PETRIA (strigă) : Poponeţe ! Ţîvriş ! ŢlVRIŞ : Au ! P O P O N E Ţ E : P o f t i m ! P e n ' ce n e s t r i g i !? PETRIA (rugătoare) : Vă r o g , d i n t o t suf l e t u ' m e u , fiţi şi v o i , b a r e m a z i , o a m e n i ea toţi o a m e n i i ; g î n d i ţ i - v ă că l i e e m u n pus hotărîtor... ŢlVRIŞ (mai mult pentru sine) : Am mai f ă c u t n o i p a ş i d-ăştia, h o t ă r î t o r i . POPONEŢE (idem) : Aşa ne-am învăţat cu e i . eă n i c i n u - i m a i s i m ţ i m . P E T R I A (răstit) : M ă ! O r i ascultaţi cînd vă v o r b e s c , o r i v ă a n u l e z d e l e g a ţ i i l e şi vă t r i m i t î n a p o i la g r a j d . Ţ Î V R I Ş (speriat) : P e t r i a , să n u n e l o v e ş t i eu f i g u r a asta... P O P O N E ŢE (idem) : Ne lăudarăm la tot satu' ; pînă şi l a i n d i v i z i i ă i a d o i , n e umflarăm î n p e n e . . . P E T R I A : Ce i n d i v i z i ? Ţ Î V R I Ş : U n t o v a r ă ş şi-o t o v a r ă ş ă . . . P O P O N E Ţ E : Şed p e t r e p t e l e s e d i u l u i , c a I a u ş a b i s e r i c i i , 'ee că t e - a ş t e a p t ă . P E T R I A : A c u m a mi-o spuneţi ? Ţ l V R I Ş : N - a v u s e r ă m c î n d ; ş-npoi, dac-o f i să f i e d e r ă u , m ă c a r s-aştepte... P O P O N E Ţ E (cu admiraţie) : Ţ î v r i ş , sc v e d e câ-ţi p u s e ş i c ă c i u l a a n o u ă ; eşti d e ş t e p t , 111 A, v e r e . . . Ţ l V R I Ş (modest) : Sînt, Poponeţe, şi t u să-mi c a l c i p e u r m e . . . PETRIA (mai să-i vină a plinge rare) : D r a g i i m e i tovarăşi... sînt. dc Cată dispe­

Ş T E F A N : A m ţipat ! L I Z I C A : Închipuicşte-ţi... ŞTEFAN (oftează) : N u ş l i u ce m i se î n ­ t î m p l ă : d e la o V r e m e , i n i i s a r e ţ a n d ă r a d i n t e m i r i ce. m ă răstesc l a c e i d i n j u r şi. n o a p t e a , m ă t r e z e s c d i n s o m n . u r l î t i d . L I Z I C A (in glumă) : Poate, ai conştiinţa pă­ t a t ă şi le-o f i c l i i n u i n d . Ş T E F A N (nu sesizează) : Crezi ? ! Cu i e n a i b a să m i - o f i p ă t a i '.' M - a m s t r ă d u i t să ţin s e a m a şi d e i n t e r e s e l e o a m e n i l o r , şi d e indicaţiile v e n i t e de... LIZICA (tonul de mai sus) : A ş a r u m i i şade b i n e u n u i c a d r u d e v i i t o r . . . A s c u l t ă , la asia Ş t e f a n e , eşti c o n v i n s că v o c a ţ i a e r a '.' S ă n ă t a t e a a n i m a l e l o r ? Ş T E F A N : E h , dnc-nş f i a z i ce v i s a m pe cînd e r a m bâieţamlru ! LIZICA : Şliu. astronaut... ŞTEFAN : Rachete cosmice nu avem, în schimb, vaci slab productive — '•lavă d o m n u l u i , cu grămada... L I Z I C A : De la m u z i c a astrală l a mugetul şeptelului, e puţină distanţă... Ş T E F A N : Resemnarea r e d u c e distanţele sau, p u r şi s i m p l u , l e a n u l e a z ă . P a r c ă I u n u le visai o Calina U l a n o v a 't [Schiţează citi va paşi de balet, evident, cu efet comic.) LIZICA : Mai mult mama o dorea ; în s c h i m b , t a t a , r e a l i s t , s-a împotrivit. Ş T E F A N : T u eşti m e d i c v e t e r i n a r , e u , i n ­ giner zootehnist — meserii sigure, sănă­ toase... (Vor mima continuarea discuţiei, in timp ce. in fala grajdului, apar Petria şi Irina,) PETRIA (preocupată) : Mai controlează o dată dacă ai l u a t toate h i r t i i l e de t r e ­ buinţă. HUNA (coiUroltnd, iu mişcări şi P E T R I A : Totuşi, m e r g şi e u ? cu cu nu o anumită nelinişte) : crezi c-ar Sini (i febrilitate toate. să

bine

I R I N A (speriată): V a i d e m i n e ! Ce să m a i p i e r d e ţ i şi d u m n e a v o a s t r ă timpul ! Doar v - n m spus-o : e u Ş t e f a n B o g d ă n e s c u n - a m probleme. (Aparte,) Ajută-mă, Doamne, h a r e m să n u - i u i t n u m e l e , p î n - a j u n g l a e l !... P E T R I \ : N u p r i c e p d e ee. d a ' s i m t o g r e u ­ t a t e p e s u f l e t ; ce-ar f i să-i d ă m măcar u n t e l e f o n , c u m eă t e d u c i . . . IRINA (şi mai speriată) : Aoleu i Păi, stri­ c ă m l o t u l ! Trebuie l u a t pe nepregătite ; numai eu răsuflarea tăiată, zice „Da". A l t f e l , t e i a c u „ S t a i să v e d e m , c-o f i , c-o p ă ţ i " . Îi c u n o s c e u p e de-ald-ăşlia... PETRIA : aşa ? ! Cum l-oi fi iubind, de l vorbeşti

68

www.cimec.ro

P O P O N E Ţ E (involuntar) : ...do d r u m . PETRIA (srrişnind. in timp re Irina se umilă dr ris) : Sigur că d e drum. eă d o a r n u de aşternut... Ţ l V R I Ş (numai pentru sine) : E . u n d e n-ar da A l d e sus... PETRIA (iar rugătoare) : N u - i ns.i eă pot a v e n tontă încrederea în v o i ? ; L e aran­ jează (inuta etc.) Să n u seăpali η clipă din v e d e r e că v a c i l e astea ne costă u avere... P O P O N E Ţ I ' . : Cînd e să ne coste, sîntem specialişti m a r i d e t o t . P E T R I A : A j u n g e ! Vedeţi că. de-.icol,, p î n ă aici. sînt a p r o a p e treizeci de kilometri... P O P O N E Ţ E : D a ' d e - a c i p i n - a c o l o , o a r e cîţi or fi ? Ţ l V R I Ş : N-o m a i întrerupe, Poponeţe : o să-ţi e x p l i c e u , p e d r u m . P E T R I A : S ă l e l ă s a ţ i să m e a r g ă în voia lor... P O P O N E Ţ E : S i g u r , pas de voie... P E T R I A : D a r . m a i a l e s . să n u c a r e c u m v a să d a ţ i c u b i c i u - n e l e . I R I N A : Cu mîna m e a a» f a c e m o a r t e de om... Ţ l V R I Ş : Ne jigneşti, tovarăşă preşedintă : adică. co. atîtn l u c r u n u ş t i m . c u m că alea n u sînt î n v ă ţ a t e c u b i c i u ' ? POPONEŢE : Că, minat cu biciu' de la spate, m a r e brînză n u faci. m ni cu seamă c î n d eşti v a c ă d e l u x ? P E T R I A : S î n t b u c u r o a s ă că m ă p r i c e p u r â ţ i . Să ne-nbntcm pe la sediu : va fripsăi d o u ă o r ă t ă n i i , s-nveţi n e d r u m . Ţ Î V R I Ş (în timp ce se îndreaută s/>re ieşire, eu Îngrijorare) : Poponeţe, luakt calculatoru' ? POPONEŢE (se caută neliniştit prin buzu­ nare, apoi îşi scoate căciula şi, de sub căciulă, aparatul) : U i t e - 1 . c u m c r u să m ă p o r n e s c f ă r ' d e e l ?! Ţ l V R I Ş : Păi bine, mă. taman sub căciulă îti g ă s i ş i să-l p u i ? S ă se n ă d u ş e a s c ă ? P O P O N E Ţ E : D a ' n u asta-i e m e n i r e a ? n ă d u ş e a s c ă p e n t r u o m şi b i n e l e l u i ? fel, c u m rămîne cu mecanizarea, cu tomatizarea (Puntndu-l la ioc, mirarea lui Ţivriş.) Aşa. stai aici. cu la căldurică. (Ies. Eventual, o pauză.) LIZICA (uşor îmbufnată) : Nu găseşti p o s t u r a noastră e uşor ridicolă ? Ş T E F A N : Ce ţi se p a r e r i d i c o l ? L I Z I C A : Dacă nu sesizezi s i n g u r , n u are r o s t să ţi-o s p u n . A ş a eşti t u , b u n la s u f l e t ; a t i t u d i n e d e m o c r a t i c ă faţă d e s u b ­ alterni... (Evident, în glumă.) Astrofizician ratat... Ş T E F A N (idem) : B a l e r i n ă pe p o s t de m e d i c v e t e r i n a r . (Teatral.) Stimaţi spectatori, vă prezentăm baletul Spărgătorul de luci, eu v e s t i t a d a n s a t o a r e L i z i c a V r a b i e ! (In vreme ce schiţează, parodic, paşi de dans, apar, fără a fi observaţi, Petria, Irina, Poponeţe şi Ţivriş. Cîteva clipe, ramln stu­ Să Alt­ au­ spr* tatu. nw'ă

pefiaţi. Primele replici nu vor fi auzite de către cei doi.) P O P O N E Ţ E (încet) : S-o f i d a t f o a m n i s t i e .şi p e n t r u n e b u n i , te p o m e n e ş t i ! ŢIVRIŞ (Petriei) : Sînt t o v a r ă ş i i c a r e te-aşt e p t a u a c i . p e t r e p t e , ca l a u ş a b i s e r i c i i : or fi niscai artişti veniţi iu deplasare ; da' după c u m se m i ş c ă dumnealui, nu prea p a r artişti. nimeni... POPONEŢI'',: Fiindcă nu-i chilă Ţ I V R I Ş : Ce z i c i . P o p o n e ţ e ? POPONEŢE: Nu-i cintă n i m e n i ; d e n i a nu joacă c u m trebuie... P E T R I \ (enervată de ineditul situaţiei, lot cu glas încet) : I s p r ă v i ţ i c u trăncăneala. Aveţi habar cine este... (Arată spre Ştefan.) că se spală pe mîini): POPONEŢE (cu aerul Eu îmi d ă d u i cu presupuşii'... P E T R I A : Lasă-mă. păcatelor, c u . . p r e s u p u s u ' " tău ; e Ştefan B o g d ă n e s c u . . . (Irina. mai să leşine. îşi înăbuşă un ţipăt.) Ce l-o f i apucai. Irină ? Are obiceiuri dinlr-astea? IRINA (abia legînd cuvintele) : Chiar pe t o a t e n u i le c u n o s c n i c i e u . . . Ţ I V R I Ş (categoric) : Gata. mă edificai : veni s-o p e ţ e a s c â p e I r i n a . (Irina. iarăşi ţipăt înăbuşit.) O n u i ' joacă de b u c u r i e . . . P O P O N E Ţ I " (arătînd spre Lizica): Ţîvriş. da' d u m n e a e i n u p r e a p a r e a îi m a m a d u m ­ nealui.... Ţ Î V R I Ş : D e u n d e ştii t u ? L - o f i f ă c u t d i n v r e m e . . . A c u m a , c u m p r o c e d ă m , îl l ă s ă m să-şi t e r m i n e p r o g r a m u l , s a u . . . POPONEŢE: Mai bine să-l luăm ca din oală : poate e-aşa îi stoarcem şi mai m u l t e olandeze... PETRIA (derută) : Parcă mi-e m i e ruşine, de ruşinea l u i . să-l Intrerupem... IRINA (sare, precipitată) : Z ă u că n u - i n e ­ v o i e . S l a ţ i a c i . şi m ă d u c e u să-i v o r b e s c între patru ochi. (Justificativ.) Să f i m s i g u r i d e succes... POPONEŢE (arată spre Lizica): faci. cu ochii d u m n e a e i ? Ţ I V R I Ş : Se f a c e că n u - i v e d e . IRINA triei. : N-aveţi rugătoare.) grijă ; De mă acord ? pe lor, mişcînDa' ce te

descurc.

(Pe­

P E T R I A (depăşită) : Du-te. (In timp ce restul grupului rămine Irina face primii doi-lrei paşi, abia du-se.)

LIZICA f i u » Ştefan) : D r a g u l m e u , ai depă­ tonte aşteptările : n u ştiu cu cilă şit stofă de nslrofizician eşti î n z e s t r a t , dar balerin ai fi ajuns, categoric, de talie mondială. Ş T E F A N (continuă să se mişte) : P o a t e , s î n t multilateral fără să bănuiesc. (Dă cu ochii de Irina, precum şi de ceilalţi, şi rămîne suspendat lnlr-un picior, eu miinite întinse in lături, ca un răstignit. Lizicăi. încet. în vreme ce Irina rămine ţintuită locului, ca hipnotizată.) Lizieă. ce n d î n c i m e crezi c-o f i a v i n d fîntîna aceea d e l î n g ă poartă ? LIZICA (surprinsă) : Cc le interesează ?

www.cimec.ro

69

ŞTEFAN : Vreau să f i u s i g u r r ă n-au să n i ă scoată v i u d e a c o l o . (In acreaţi pozi­ ţie fiind, ii face senin cu capul către cei­ lalţi, care continuă să-l privească, într-o atitudine de încremenire şi cu diferite, inimici dc mirare.) L I Z I C A (involuntar, scoate un strigăt) : Mai putea. democratică î n t î l n i r e , n i c i eă se (Scrişnind.) Măcar, acum, stai dracului normal, că n-oi fi turnai in ciment. (Ştefan îşi reia poziţia normală. Aluzie la ceilalţi.) Observ că i-ai impresionat p r o f u n d . (Aluzie la Irina, care continuă să se apropie încet.) O spectatoare d i n rîndul mulţimii se a p r o p i e de tine cu paşi şovăielnici, m u t ă d e admiraţie... (transpirind, Lizicâi) ŞTEFAN teribil de cald ; m ă simt p u r c e l la cuptor... : Mi-e cald, î n c i n s , ca u n

L I Z I C A : Tăierea p u r c e i l o r sub o sută de k i l o g r a m e oste i n t e r z i s ă . IRINA (ca în pragul niorţii, îl priveşte in­ tens pe Ştefan, cu voce pierdută, dar, în acelaşi timp. incercind să fie languroasă): Ştefan ! Ştefi ! (Ştefan clipeşte mărunt din ochi, se uită in dreapta şi in stingă, vrea să spună ceva, dar Irina nu-i dă răgaz.) Dragul m e u Ş t e f i , deşi n-a t r e ­ cut m u l t ă v r e m e de cînd n u ne-am vă­ z u t , p u r şi s i m p l u mă topesc dc d o r . (Sc repede, îl ia în braţe. Ştefan, inert, lăsindu-se ca un snop de coceni.) Toc­ mai pornisem către t i n e ; a i presimţit ! H a i , mărturiseşte, n ă z d r ă v a n u l e ! A i d a t f u g u ţ a , l a I r i n u ţ a t a ! (Teribil de teatral.) Ali ! Ab ! A h ! LIZICA (amestec de sentimente: muzament, uşoară indignare) p r e a e d e m i l i o a n e , aşa că gustaţi numai în d o i . (Se celălalt grup.) uimire, a¬ : Scena v ă l a s s-o apropie de

ŢlVRIŞ (semn discret către c e i doi) : A ş a dragoste nu întâlneşti nici o dală la o sulă ile a n i ! P O P O N E Ţ E : I I ţ i n e s l r î n s . ca u n tovarăş m i l i ţ i a n p-un hoţ p r i n s a s u p r a f a p t u l u i . . . P E T R I A : P r e a se d a u i n s p e c t a c o l . L I Z I C A : Nu-1 b ă n u i a m c a p a b i l să d e z l ă n ţ u ­ ie p a s i u n i a t î t d e p u t e r n i c e . P O P O N E Ţ E : Şi î n c ă ce p u t e r n i c e ! Ca u n f o c într-o ş u r ă d e p a i e u s c a t e . I R I N A (îi dă drumul lui Ştefan din îmbră­ ţişare) : J u r că aşa s-au p e t r e c u t l u c r u ­ r i l e ; m i - a m d a t s e a m a că e o p r o s t i e , î n s ă n-aş m a i f i p u t u t sâ d a u îndărăt, decît dacă aş f i plecat ; i l a r u n d e să m ă d u c . cînd a i c i a m fost repartizată ? I a r e u m ă ţ i n d e a c t e l e o f i c i a l e , ca p r o s ­ t u l d e b i l ă . A m c r e z u t într-o m i n u n e ; î n n i c i u n c a z n u m - a m a ş t e p t a t eă v o i f i n e v o i t ă s-o f a c p e î n d r ă g o s t i t a d c d u m ­ n e a v o a s t r ă , şi, î n c ă , c u m a r t o r i , pe dea­ supra... Ş T E F A N (mai imblinzit) : S ă te f i g i n d i t şi la poziţia mea... I R I N A : M-am gîudit, pe cuvînt de onoare. D a r , c î n d v-am v ă z u t ce f r u m o s stătenţi într-un picior, am căpătat curaj şi... m i-a m d a t d r u m u l . . . ŞTEFAN (se gindeşte, după ce-i aruncă o privire ironică) : Bine, m-ai convins ; v ă d că eşti o f a l ă i n i m o a s ă ; m e r i ţ i să f i i r ă s p l ă t i t ă ; a m să v ă d a u . . . IRINA (fericită) : Pe toate cinci ? Ş T E F A N : Pe toate douăzeci... I R I N A : A m a u z i t c u m t r e b u i e ?! ŞTEFAN (silabisind) : D o u ă z e c i ; şi, t o a t e , gestan-te ; eşti m u l ţ u m i t ă ? I R I N A : Sînteţi m e m b r u de p a n i d ? Ş T E F A N : Ce î n t r e b a r e ! S i g u r că s î n t . . . I R I N A : A t u n c i , n u - i p r i n c i p i a l să v ă c a d î n g e n u n c h i ; d a r , tare-aş face-o. A h , m ă copleşeşte bucuria. (Leşină, Ştefan o jtr'mdc să nu cadă.) ŞTEFAN (îngrijorat, către, ceilalţi) : H e i , ce staţi a c o l o şi v ă z g î i ţ i , d a ţ i - m i o m î n ă de ajutor. L I Z I C A (se apropie în fugă) : Să-ţi f i e r u ş i ­ n e ! I-ai z d r o b i t i n i m a , b i e l e i c o p i l e . ( 0 loveşte cu palma peste obraji etc.) Ş T E F A N (sufocat de indignare) : E u ?! L I Z I C A : N u nega, a m văzut cu ochii m e i ; e a a r d e a ca o f l a c ă r ă , p e c î n d t u r ă m î neai de lemn... (Se apropie şi ceilalţi.) P E T R I A : B u n ă dimineaţa, tovarăşe Bogdă­ n e s c u : ce-a p ă ţ i t ? P O P O N E Ţ E : P o a t e că se l a s ă c u nuntă... ŞTEFAN (nervos) : I s p r ă v i ţ i c u tâmpeniile ! V - a m a p r o b a t v a c i l e a l e a , şi, p o f t i m r e ­ zultat... P E T R I A : N u glumiţi ? N e daţi c i n c i olan­ deze ? Ş T E F A N (ca mai sus) : D o u ă z e c i . . . POPONEŢE (aparte, lui Ţivriş) : înseamnă e-o i u b e ş t e t a r e . . . ŢIVRIŞ : Ε t o p i t de tot... Chemaţi doctorul, Ş T E F A N : Ce m a i s t a ţ i ? ! să 111 i-o i a d i n b r a ţ e .

IRINA (repede, cu voce înceată, după cc Lizica se îndepărtează cu doi-trei paşi) : Vă salut c u t o t respectul, tovarăşe d i ­ rector ! Ş T E F A N (îşi revine ; cu turbare, dar, invo­ luntar, tot încet) : încetează cu circul ă s t a , eă te u c i d ; i m e d i a t , pe loc. te u c i d . (Lizica, ajunsă Ungă celălalt grup, scenă mută : se prezintă, se interesează de Irina e t c . ) C i n e n a i b a e ş l i şi ee d o r e ş t i de l a m i n e ? (Vrea să se desfacă din îmbrăţişare.) I R I N A ( i i strînge şi mai tare) : N u , n u , vă r o g d i n s u f l e t , m a i staţi aşa, î m b r ă ţ i ş a t ; n u - i n e v o i e :>ă v ă o s t e n i ţ i să m ă strîngeţi d u m n e a v o a s t r ă î n braţe ; v ă s t r i n g eu... Ş T E F A N (disperare în ultimul grad) : Măiculiţă, care m-ai născut ! De unde-mi apăruşi, b l e s t e m a t o ! Şi cu ce gînduri d i a b o l i c e î m i s a r i d e g î t ?! I R I N A : P e n t r u propăşirea zootehniei, tova­ răşe B o g d ă n e s c u ; p e n t r u c i n c i olandeze; n u m a i cinci... Ş T E F A N : Cec !... (Scenă cuţiei.) mută, vor mima continuarea dis­

70

www.cimec.ro

I R I N A : N u v ă g r ă b i ţ i ; «le l a b o t e z n - a m mai fost ţ i n u t ă i n b r a ţ e , d a c ă şi-utunci m-o f i ţ i n u t c a r e v a . V O C E A L U I S T A N (din culise): F o a i e v e r d e d-o l a l e a , îmi tot caut nevasta. Mîndră, mîndruliţa mea, <· c a u t şi n-o g ă s e s c Şi s i m t că m ă p r ă p ă d e s c . O caut şi, iacă, n u - i , Rămăsei n l n i m ă n u i . Ε be bei ! ' (lutru in scenă, îmbrăcat la tnttmplare, cu diverse obiecte desjtcrechcatc ; poartă pe cap η pălărie din pai de griu, fără fund. Pe umăr dure chitara lui Ţivriş, împodobită cu panglici colorate. Agăţat cu sfoară de gît, poartă un fluier. Arc un aer ingindurat : priveşte, dar nu s e vede decît pe sine, chiar cînd stă de vorbă cu cineva. Se uită la grup, apoi la soare, cu mina streaşină la ochi. Toii. in afară de Petria, Poponeţe şi Ţivriş, il privesc uimiţi.) L I Z I C A (murmurind. mai mult pentru sine): La fiecare sfert d e oră a p a r e cile-un n u miăr n o u în p r o g r a m ; sînt c o n v i n s ă , n i c i pe Coasta d e A z u r n u aş f i a v u t u n c o n ­ cediu m a i distractiv... S T A N : B ă , n u v e d e ţ i c ă s o a r e l e v i se u i t ă - n creştetu' c a p u l u i ? Ţ I V R I Ş : Ş i ce d a c ă ? S T A N : Sc r i d i c ă l a zece p r ă j i n i , i a r v o i î m i ţineţi u c i m i t i n g ! POPONEŢE: D a c ă - i p-aşa, t u d e ce c i u ţ i ? S T A N (cîteva clipe, derută) : Cineva, musai sâ d e a d i n g u r ă s a u să v ă c i n t e . . . D a , da. să v ă c i n t e , c a s-aveţi m a i m u l t spor... PETRIA (blind) : Du-te acasă. Stane ! (Irina il eliberează pe Ştefan de povară.) S T A N (clatină din cap, cu privirile pierdu­ t e ) : N u m ă d u c acasă ; d e c u z i u ă , c o l i n d a i c i n c i t a r l a l e , să i a u s u m a l a l u ­ crări ; m a i a m c i n c i p i n ' la prînzu-ăl m i c . Ş i , dacă ies b i n e la socoteală, p o a ' sâ c a p ă t i n s i g n a d c f r u n t a ş . ( T r i s t . ) De zece u n i n u m i - u u m a i dat-o... P E T R I A (ca S T A N (şantaj mai sus) : D u - t e a c a s ă , S t a n e ! de copil) : Da-mi d a i cinci lei?

P O P O N E Ţ E : L e zicem, le zicem. (Ies.) PETRIA (nu-i dă timp lui Ştefan, care ar vrea să întrebe ceva) : U n năpăstuit de soartă... T o v a r ă ş e d i r e c t o r , c î n d a m p u t e a p r i m i comorile făgăduite ? Ş T E F A N : C h i a r şi a s t ă z i . LIZICA (lui Ştefan) : O c l i p ă , t e r o g . (îl trage mai la o parte, glas încet.) Eşli i n ­ c o n ş t i e n t ? C u m d c te-ai hotârit să l e dai asemenea c o m o r i ? Ş T E F A N : F i i liniştită, n u le d a u asemenea comori, ci comori asemănătoare... L I Z I C A : Adică ? Ş T E F A N : Păcăleală la păcăleală trage... \ rei iuură-n g u r ă ? L I Z I C A : A m g h i c i t ! Eşti f o r m i d a b i l ! Şi c r e z i c ă f a t a a s t a n-o să-şi d e a s c a m a ? Ş T E F A N : I n c a z eă-şi d ă , c u a t î t m a i b i n e , inr dacă n u . o să-i f i e d e î n v ă ţ ă t u r ă . (Se apropie de ceilalţi, arată spre Lizica.) Dumneaei mi-a făgăduit că va veni, a p r o a p e l u n a r , p e l a n o i , să v a d ă c u m evoluează olandezele... LIZICA (aparte) : Şantajist ordinai ! Cu

„Alfa R o m e o " a m să v i n . . .
Ş T E F A N : D a c ă a începul-o c u .-Alfa R o m e o " , p î n ă l a a\ionelă p e r s o n a l ă n u m a i c decît un p a s . V ă a m e n a j e z şi u n m i c a e r o ­ drom, dacă vrei. (Irinei.) D i n cfte-ara înţeles, t o c m a i , porniseşi spre mine...

IRINA

: Dna, voiam sâ a j u n g l a d u m n e a ­ v o a s t r ă , tntr-un s u f l e t . (Reintră in scenă Poponeţe şi Ţivriş.) Şi d u m n e a l o r erau

î n delegaţie.
Ş T E F A N : I n regulă. Mergem să vizităm c o o p e r a t i v a şi să m ă e d i f i c a s u p r a c m d i ţiilor cc l e veţi a s i g u r a , a p o i v ă d u c e u cu muşina. LIZICA (maliţioasă, arâtind spre Irina) : Ştefi d r a g ă , să n u - ţ i c o n s u m e p r e a m u l ţ i kilometri... IRINA (neinţelegind prea bine aluzia, dar, speriată, vrind să preintimpinc o even­ tuală catastrofă) : V ă p r o m i t că v o r f i p r i m i i şi u l t i m i i ! GONG

P E T R I A : Ce-ni n e v o i e ? S T A N (conspirativ) : S ă m ă p u i î n c u r s ă şi să-ini c u m p ă r d i n l î r g . d c l a D r ă g ă ş a n i , o c h i t a r ă , să n u m ă m a i r o g d c Ţ î v r i ş sâ i n i - o d e a p-a l u i ; ş-o s ă - m i ş a d ă f r u m o s , şi t o a t e m u i e r i l e o să b e l e a s c ă o c h i i d u p ă mine... P O P O N E Ţ E (liniştitor) : Nici o grija, Stane, l e d u c i l u m a g a z i n , ş-o să ţi-o d e a p e f o a i e d e v i r a m e n t , l e s p u i e ă eşti î n f o r m a ţ i a c ă m i n u l u i c u l t u r a l . A c u ' , h a i să m e r g e m ; te p e t r e c e m şi n o i o ţ î r ă . (li face semn lui Ţivriş, acesta pricepe ; amindoi îl apucă, protectori, de braj.) dea. S T A N : D a ' sâ l e z i c e ţ i şi v o i să m i - o

PARTEA a ll-a
(A trecut aproape un an de la începerea acţiunii. Sfirşit de toamnă. La ridicarea cor­ tinei, camera îngrijitorilor rămine, cîteva cli­ pe, goală. Pare mai dichisită ; pe pereţi, mai multe poze colorate, pe pătuţ, un aşternut curat, la fereastră, o perdcluţă confecţionată din stambă colorată, ieftină. într-un colţ. se văd cîteva ustensile : un separator şi cîteva bidoane pentru lapte, biberoane pentru alăp­ tarea viţeilor etc. Pe uşa ce desparte că­ măruţa de lgrajd intră Irina şi Catrină. Irina pare slăbită, cuprinsă de oboseală.) CATRINA (matern) mîncaşi n i m i c : Irină, muică, iar nu de-azi d i m i n e a ţ ă ; t u n u

Ţ l V R I Ş : L e z i c e m , Stane... STAN sînt (pe ieşire) : Şi să l e m a i ziceţi că

fruntaş...

www.cimec.ro

71

v e z i că t e u s u c i d e - a - n p i c i o a r e l e n ?! D t i - l e Ia c a n t i n ă ş i - m b u c ă c e v a ; a m e u g r i j ă , p i n ' ce te-ηtorei. IRINA (Ui dezbracă halatul, sc aşază pe marginea patului şi rămine cu el in poală) : N u mi-e f o a m e . C A T R I N A : P a r c ă m u s a i să m ă n î n c i d e f o a ­ m e ; să n u c a z i c a b o u - η b r a z d ă , d e - a s t a . . . T e - a u d a t g a t a , aşa-i ? I R I N A : M-au dat... C A T R I N A : Să m u l g i douăzeci de vaci c u ugeru' cît un hîrdău, nu-i de i c i , de colea ! Şi, iacătă, a c u ' , a c u ' , se-mplincşte a n u ' d e c î n d roboteşti p e l i n g ă ele... Eşti fată c u c a r t e , a i bîrtie Ia m î n ă . d e t e h ­ n i c i a n ă , şi să s t a i l a c n â d a v a c i i , ca şi •mine ! I R I N A (zîmbind) : N u m ă m a i vezi în c h i p de d u ş m a n , a i ? C A T R I N A (moale) : M i - a p ă r a m şi e u s t r o p u ' d e f e r i c i r e ; d a ' d i n v r e m e ce Z a m f i r a l m e u , d u p ă ce v e n i d i n a r m a t ă , s-aranjă Ia c i r c a veterinară, t o t aci-n c o m u n ă , n u m a i mi-e n i m e n i d u ş m a n . . . Aşa că, ocupă-ţi locu' ce ti se cuvine ; să nu se-nfigă a l t u ' p e e l şi s ă - m i r ă m * i zbîrnăind d i n buze. I R I N A : N u m ă interesează... C A T R I N A : D a c - o i i i m o r ţ i ş să îmbătrîneşti m u l g ă t o a r e , ca m i n e , n - a i d e c î t ; c u b i ­ n e l e , r a r o să g ă s e ş t i p e c i n e v a să l e f o r ­ ţeze ; f i e c a r e c a t ă să şi-1 p ă s t r e z e p e n t r u e l . I-adevărat, c u o l a n d e z e l e t a l e , cîştigi cît t r e i d i n t r e n o i , ăştilalţi. Să fie-adev ă r a t ce se z v o n e ş t e , c-o să n e d e a şi n o u ă . ăstorlalte ? I R I N A : C a t e g o r i c , ne-a f ă g ă d u i t c ă . n u p e s t e de m u l t ă v r e m e , o să a v e m u n ş e p t c l toată mîndreţea... C A T R I N A (uşoară insinuare) : N o r o c că ţ i n e la tine tovarăşu' Bogdănescu... I R I N A : Ţine. C A T R I N A (ca mai sus) : Ş i m e r e u îşi f a c e d e d r u m p-aci... I R I N A : îşi face. C A T R I N A (slsiit de şarpe) : Ş i şefa a i a , d e la Bucureşti, L i z i c a V r a b i e , una-două, te pomeneşti c u ea-n u ş a g r a j d u l u i : c - u n o c h i l a v a c i , c-un o c h i l a I r i n a . . . I R I N A : Lucrează la u n proiect de m o d e r ­ nizare. C A T R I N A : B a , p e m i n e m ă b a t e g î n d u l c-o ţ i n e m o r ţ i ş să-l... m o d e r n i z e z e p e B o g d ă ­ nescu. IRINA (aferată) : O f , d o d ă C a t r i n ă , unde-ţi zboară m i n t e a . . . C A T R I N A (mai mult pentru sine) : într-acolo u n d e mi-e interesu'... IRINA (ridică din umeri, apoi, ironică) : V a i , c î t m i s t e r ţ i s e - a s c u n d e - n v o r b e !... (Mică pauză.) C A T R I N A : î m i place de t i n e , I r i n ă , că eşti d e ş t e a p t ă f o c şi c ă n u u m b l i c u a s c u n ­ z i ş u r i ; p ă c a t că n u stai m a i m u l t de d i s c u ţ i i c u Z a m f i r a l m e u , c ă şi c l e deştept... f o c d e deştept. I R I N A : R e c u n o s c , este...

CATRINA (sentimentală) : Aseară a scopit purceii l u ' Crăcea ; n u zici c ă . /.or-iicv o i e . să v i e Ia l i n e c-o s t r ă c h i n u l ă de f u d u l i i prăjite... L-am ţinut eu d i n scurt... I R I N A : B i n e - a i f ă c u t ; p r e c i s că i-aş f i d a t cu străchinuţa-n c a p . C A T R I N A : C a m I a aşa c e v a m - a m a ş t e p t a t şi e u ; d e - a i a i - a m z i s să se p o t o l e a s c ă . . . Dragu' mantii, ce m ă mai prelucrează şi e l ! IRINA : Cum anume ? C A T R I N A : C-o s - a j u n g e m p î n - a c o l o ca n-o să f i m l ă s a ţ i să p u n e m m î n a p e b i e i u ş c ă o r i p e s a p ă f ă r ă d i p l o m ă l a m î n ă ; c-aşn o c e r e s e c o l u ' . D a ' n u se g ă s e ş t e n i m e n i , s o r o . s-aibă c u r a j şi să i-υ z i c ă d e la o b r a z I u ' t o v a r ă ş i i ' ăsta S e c o l — ee-are c u n o i , d e n i c i s u f l e t u ' n u n e lasă sâ ni-1 t r a g e m ?... I a a s c u l t a . I r i n ă . d e ce nu te măriţi ? Harnică eşti, cuminte — p u n m î n a în foc — d o a r a m stat c u o c h i i pe tine... IRINA (obosită de vorbărie) : Dacă nu i u ­ besc pe n i m e n i . . . C A T R I N A : Z a m f i r a l m e u t e i u b e ş t e d e i se hîţînă inima-η coşu' p i e p t u l u i . (A plinsoare.) S ă r a c i i ' , mi-e aşa m i l ă , c î n d ii v ă z c u m se p e r p e l e ş t e , c a ş o r i c i u ' p u s p e jărăgai... I R I N A : Z ă u că-mi p a r c r ă u , d a r . . . C A T R I N A : Şi de t i n e mi-e m i l ă ; zaci a i c i , în cotineaţa asta cu m i r o s de bălegar. Măcar să t e f i m u t a t l a P e t r i u ; te-a p o f t i t de-ntîtea o r i î n o d a i a a b u n ă . . . IRINA (cu un soi de indirjire) : N u vreau să-i f i u n i m ă n u i e u n i m i c d a t o a r e : m ă s i m t f o a r t e b i n e u n d e s i n i . . . Ş-apoi, d u p ă eîte ş t i u , î n odaia bună stă n e a S t a n . C A T R I N A : Păi, c u m să n u stea, dacă e bărbat-su ! I R I N A : Ce s p u i ? B ă r b a ţ i i ' d u m n e a e i ? ! C A T R I N A : A i d a , P e t r i e i n u p r e a - i p l a c e să s-aducă vorba... se l a u d e e u e l şi n i c i Ε b u n şi l a l o c u ' l u i , s ă r a c i i ' , c h i t . c ă i-a rămas doar u n strop dc m i n t e ; nunta' c ă , a t u n c i c î n d l - a p u c ă p a n d a l i i l e , ne-nteapă cu v o r b a de n e usucă. Şi m a i are u n n ă r a v : d e s c h i d e g e a m u l d i n s p r e uliţa m a r e şi s c o a t e l i m b a l a o a m e n i . . . I R I N A : E i şi ? I C A T R I N A : C î n d e v o r b a de-ai noştri, n u e n i m i c a , d a ' s-a n i m e r i t , d e f o c î t e v a o r i . s-o s c o a ţ ă l a n i ş t e şefi p i c a ţ i , p - a c i . d e nu ştiu u n d e , şi e r a să i a s ă dandana m a r e . (Se uită In jur.) Pe p o l i t i c , soro ! P î n ă l a u r m ă , s-au l ă m u r i t lucrurile, d a * să s t a i m e r e u c u f r i c a - n « î n . . . O r , d a c ă te-ai m u t a t u a c o l o , P e t r i a a r a v e a m o t i v să-l b a g e î n t r - o o d a i e c a r e d ă s p r e f u n d u ' b ă t ă t u r i i ; că Stan nu vrea, n e a m , să p l e c e d e bună-voie ; o ţine-ntruna, că el e fruntaş şi c ă merită sâ stea-η faţă. ÎRINA : Abia i s-a t r a s ? nu m-aş duce... Dar din ce

CATRINA : Dintr-o căzătură... Să tot fie cinsprezece ani... Petria era contabilă, iar Stan, tractorist ; învăţase meseria la bă­ t r â n e ţ e , c ă se c e r c a . . . M u n c e a c a u n a p u -

72

www.cimec.ro

cat. Intr-o t o a m n ă . întîrziasem cu semă­ naţii'... Tractoriştii ăilalţi, m a i t i n e r i , m a i z v î n t u r a t i c i , s-au Împrăştiat cnre-ncotro, că sc n i m e r i s e - n t r - o s î m b ă t ă spre dumiuicâ. Mustu' dăduse-n fiert. Stan înce­ p u s e , r l e d i m i n e a ţ ă , să n r e o p i r l o a g ă . Se lăsase î n t u n e r i c u l şi î n c ă n-o i s p r ă v i s e ; n-a v r u t să v i e d i n c î m p , eu n i c i un c h i p ; hăt-încolo. d u p ă m i e z u ' nopţii, Pé­ trin, nemaiauzind păcănit de motor, a l u a t c î ţ i v a o a m e n i şi β -a d u s d u p ă e l ; au cotrobăit mult pînă să-l păşească ; l-au d i b u i t î n t r - o r î p ă , s u b h ă r ă b a i e , m a i m u l t m o r t d e c i t v i u . . . L u n i d e z i l e l-au purtat prin s p i t a l e , l - a u t ă i a t l a c a p şi l-au c u s u t l a l o c . . . C u i n - n e o u m . l-au p u s p e p i c i o a r e , d a ' o m c u m a f o s t n u m a i e. N u f a c e r ă u n i m ă n u i , e b l i n d , m a i di" ş-o m î n ă d o a j u t o r , c î n d şi c î n d ; n u m a ' c ă . a t u n c i c î n d î l a p u c ă , d e s c h i d e g e a m u ' şi s c o a t e l i m b a la trecători...
1

P O P O N E Ţ E : Cît îţi l u ă ? Γ Π R I Ş : O ţ u i c ă m a r e şi d o u ă o u ă . Ţ i e ? POPONEŢE: Tot o ţuică mare. d a ' nu-i d ă d u i decît u n o u , că f u d c raţă. Ţ l V R I Ş : A l e mele fură de găină. Merită ; ş-a d a t d e m u l t e o r i d e m i s i a şi ş t i e c u m s-o-ntoarcă din condei. P l u s că f a c e şi texte pentru brigadă şi se pricepe la t a l e n t . P r e ş e d i n t a o f i p-aci ? P O P O N E Ţ E : Nu-i a u z i i glăscioru', d a ' o f i p-aci. GLASUL P E T R I E I (din culise): M-asculţi. T u d o s e ? D a c ă . p î n ă d i s e a r â . n - a u să se d u c ă la b a z a d e r e c e p ţ i e u l t i m u l ş t i u l e t e d e p o r u m b şi u l t i m a c ă r u ţ ă d e s t r u g u r i , ţi-ai g ă s i t n a ş i i ' c u m i n e ; m o t o t o l t e f a c , •cit eşti t u d e v i c e . . . G L A S : O r să se d u c ă , d i i c o - m - a r ţ a p ă n , că n u m a i ş t i u c u m să m ă - m p a r t . . . (Apare Petria. Văzindu-i. se proţăpeşte in fa\a lor. cu mîinile în şolduri. Cei doi, cu hirtiile in mină, se fac, parcă, mai nuci.) PETRIA (dojenitor) : Cade c e r u l pe n o i . de z o r , i a r v o i . d u p ă eîte o b s e r v , v ă ţ i n e ţ i dc m u s a f i r l î c u r i . (Răstit.) Vacile au f u ­ r a j e l e a s i g u r a t e pe z i u a d e a z i ? ŢIVRIŞ : Au ! P O P O N E Ţ E : l i e d ă d u r ă m şi p e s t e p l a n , să n u iasă v o r b e . P E T R I A : M o a r a d c c i o c ă n e l e se d r e a s ă ? Ţ I V R I Ş : 0 d r e g e , a c u m a , Ceacîru... P O P O N E Ţ E : Drege mereu la ea, şi-njură de toţi d u m n e z e i i , că n-are piese de schimb. P E T R I A : S ă - n j u r e d e ce-o v r e a şi s-o d r e a g ă cum o ş t i , n u m a ' s-o p o r n e a s c ă . (Intră in birou, urmată de cei doi, care rămin in picioare, in timp co jtreşedinta, pre­ ocupată, caută diferite hîrtii prin ser­ tare etc. Ridică ochii spre ei, ii priveşte cîteva clipe, lung.) Aveţi f o treabă cu mine ? ŢIVRIŞ : Avem... P O P O N E Ţ E : Chiar foarte importantă. (Amîn­ doi ii întind hirtiile. Pe măsură ce le citeşte, chipul femeii sc întunecă.) PETRIA (uşor, început de furtună) ; Daravela a s t a ce-o m a i fi-nsemnind ? ! P O P O N E Ţ E : Dara vela d r e p t u ' să cratice... ne asta î n s e a m n ă c-avein exercităm d r e p t u r i l e d e m o ­

I R I N A : Dacă a t î t a p l ă c e r e i-a m a i rămas, d e ee să-i f i e l u a t ă ? C A T R I N A : E l , cu Tilică a l m e u , erau leat, buni de petreceri, de n u s-a p o m e n i t : l i se d u s e s e v e s t e a , h ă , h ă . p î n ă d i n c o l o d e V î l c e a . . . (A plini,) T i l i c ă a l m e u se p r ă p ă d i c u z i l e , dintr-o-nţăpătură-n călcîi : a c u m fo douăzeci de a n i , n u p u r t a u bo­ canci decît primam' şi ş e f u ' d e p o s t ; Stau rămase păcum îl v e z i , c u m i n t e a hai-hui, iar eu cu Petria ne c a n o n i m . (PUnset.) V O C E D E F E M E I E , D I N S P R E G R A J D : Ca­ trină ! H a i f u g a , că I u ' v i t e l u ' ăla roş­ caţii' i se-nţepeni o sîrmă-n gît ! C A T R I N A (spre grajd) : D e u n d e , f a , s î r m ă ?! V O C E A : D i n b a l o t u ' de paie ! IRINA (in timp cc Catrină se apropie de uşă) : M a i z i c i că-i f r e c p e P o p o n e ţ e şi pe Ţîvriş ? Ε d e d a t o r i a l o r să c o n t r o ­ leze ce b a g ă s u b b o t u l v i t e l o r . . . CATRINA : p-ăştia... Nu i-ar mai răbda pămîntu', şi

IRINA (se ridică) : S ă v e d e m d e s p r e ce e vorba... C A T R I N A : M ă descurc singură ; nu-i p r i m a oară. T u , întinde-te şi odihneşte-ţi oa­ sele niţel, că acu' pică ora mulsului. (Iese. Irina se întinde pe pat şi, cu mîinile sub cap, priveşte fix în. tavan. La intrarea in sediu apare Poponeţe. Se opreşte, sc uită. După cîteva clipe apare şi Ţîvriş.) ŢlVRIŞ (solemn) : 'mneaţa, celăţene Po­ poneţe. POPONEŢE riş. (idem) : 'mneaţa, cetăţeue Ţîv-.

ŢÎVRIŞ (aparte, cu invidie) : Mă taie Po­ poneţe ; are el limba bleagă. da' mă l a i e . (Petriei, cu solemnitate.) Hotărîrăm, e u şi c u e l , să n e d ă m d e m i s i i l e . . . POPONEŢE aşa (aceeaşi solemnitate) mintea-n : Taman recreaţie, veşnic ră­ cînd hotărîrăm... intrat ; şi

Ţ I V R I Ş : 0 făcuşi ? P O P O N E Ţ E : 0 făcui. Ţ I V R I Ş : I a să v ă d . (Poponeţe scoate din buzunar o hirtie şi i-o dă.) P O P O N E Ţ E : D ă să v ă z şi e u , (Ţivriş — acelaşi gest. Amîndoi citesc hîrtii.) Ţ Î V R I Ş : C r ă c e a ţi-o f ă c u ? P O P O N E Ţ E : Crăcea. Ţ I V R I Ş : Se v e d e d u p ă stil.

P E T R I A : V-o f i te p o m e n e ş t i ! POPONEŢE trează... ŢÎVRTŞ : mîne Chiar trează... (atins)

Mintea cînd

noastră-i

dormim învăţat, de

tun, pe

P O P O N E Ţ E : Aşa

ne-am

eram paznici dc noapte.

www.cimec.ro

73

PETRIA (îi in gin ă) : . . D e c î n d cram paz­ nici de noapte". (Aprigă.) Şi cine s-a ţ i n u t , l u n i d e z i l e . d e c a p u l m e u , să f i e promov at ? P O P O N E Ţ E Şl Ţ I V R I Ş PETRIA (dramalizind) : (într-un glas): E u ! Mi-aduc aminte, nu

mi-nş m a i a d u c e , o n o a p t e - n t r e n g ă m-am î n f r u n t a i . în ş e d i n ţ ă , e u ă i d i n C o n s i l i u l d c c o n d u c e r e , să v i s e - n c r e d i n ţ e z e f u n c ţ i i d e r ă s p u n d e r e în s e c t o r u l d o creştere a a n i m a l e l o r ; a m g a r a n t a t , p e n t r u v o i : şi. p o f t i m , r ă s p l a t a . (Iar aprigă.) P ă i , să n u vă trimit la d r a c u ' ? ! : Trimite-ne. Ne-om duce ş-ncolo ; ş-nscultători ; î n c o t r o ne : Ε c l a r : n-a m a i r ă m a s pe suprafaţa pămîutului... picioare.) N u e clar n i m i c , fiindcă ne-a-mpins pe noi la afli. cum ne comanzi sta­

Ţ I V R I Ş (spăsit)

POPONEŢE (idem): sîntem cuminţi m i i , acolo ne PETRIA strop (Se (lehamite) de ruşine in

P O P O N E Ţ E : Ş-asta. u n d e '. I n t r - o unitate socialistă... Ţ I V R I Ş (grijuliu) : Poponeţe, n u le v i i i p r e a a d i n e i u p o l i t i c ă , că t e - n ţ e p e n e ş t i şi n u te m a i s c o l n i c i c u ş a p t e p e r e c h i d e b o i . Petria, nemaiputind rezista, (Văzînd că izbucneşte într-un hohot de ris, dojenitor ) A s t e a n u sînt c h e s t i i d c rîs... PETRIA : Iertnţi-mă, mă pornii fără să vreau... P O P O N E Ţ E : M u l t e f a c e o m u ' Ţâră să v r e a , d a ' e x i s t ă o m a r g i n e . I r i n a , m a i că n u nc-a p u s s - a d u c e m a ş t e r n u t u r i l e iie-acnsă şi să l e - n t i n d e m s u b e l e ; ce e m a i b u n . l o r l e d ă să m ă n î n c e . Ţ I V R I Ş : I a r n o u ă ne-a f ă c u t u n program, c ă . la r e g i m e n t , u n d e - a m satisfăcut sta­ giu' militar, ni s-ar părea, acuma, că s i n t e m la C ă l i m ă n e ş t i . . . N o i n e - m b ă i e m o d a l ă la s ă p t ă i n î n ă , în c o p a i e , i a r pe d u m ­ n e a l o r , d e t r e i o r i . P a r c ă v ă z c-o să n e o b l i g e să c u m p ă r ă m şi ş a m p o n d - â l a , d e c o c o a n e , c a să l e l u c e a s c ă p ă r u ' p e s p i ­ nare. POPONEŢE: B a n-aş l u a . n i c i m o r i ; întîi muierii m e l e şi d u p - a i a . . . mai

ducem.

ridică

Ţ Î V R I Ş (cu tărie) : habar n-ai ce gestu-ăsta... POPONEŢE : Cum t u i de piatră... PETRIA : repede,

Poate, nişte eă nu am

nuri... vreme

V-asrull, da' de pierdui...

Ţ I V R I Ş : Mîndria... POPONEŢE : P E T R I A (cade i s i acoperă POPONEŢE : şi d c . . . E x a c t : simţii' pe scaun, ochii cu Păi, nu nostru patriotic. clipe :

P E T R I A : D a r că e x e m p l a r e l e a s l c a d e rasă d a u de t r e i o r i m a i m u l t l a p t e decît ale noastre, unele, chiar cile patruzeci de l i t r i pe z i . n u v ă s p u n e n i m i c ? Ţ I V R I Ş : Păi. prea m u l t s i g u r că n e s p u n e ; însă, răsfăţ n u c sănătos. nici

pentru mîinile. vorbirăm

citera Privindu-i) de

'Tot a c i - m i sînteţi ? mindrie

ŢIVRTŞ : Poponeţe, lasă-mă pe mine. să-i expui ştiinţific. (Petriei. doctoral.) Cînd a m c ă p ă t a t a l e a d o u ă z e c i d e o l a n d e z e şi ne-ai trasat sarcină, mic şi Iu' Po­ poneţe, a c i de faţă... POPONEŢE (ca un refren) aici... Ţ l V R I Ş : Poponeţe, n u m ă (Petriei.) ...Na. că : Sînt aici, sînt

P O P O N E Ţ E : Im u r m a u r i n e l o r , c u « i t d a u mai m u l t , c u a t î t a r t r e b u i să l i e m a i modeste : cîteodntă, cînd trec pe lingă ele, am impresia că nici nu mă mai bagă-n seamă... Ţ l V R I Ş : Ce s-o m a i l u n g i m , m î n d r i a n o a s t r ă - i p r o f u n d rănită. Aşa că. vezi c u m proce­ dezi eu d e m i s i i l e ; dă-ne la irigaţii, la b r i g a d a de construcţii, c h i a r şi-ndărăt, la pază... POPONEŢE : In cc mă priveşte, oricum m i - a m p u s î n g î n d să m ă r e c a l i f i c t o t a l , să g u s t şi e u , d i n p l i n , roadele... PETRIA : Ce roade. Poponeţe ? face O l l u ' na­ Drăgăşani. eu spus-o, Po­

scoate d i n şiru'...

ţîţîni !

pierdui

P O P O N E Ţ E : Sarcina... ŢÎYRTŞ : Aşa. mai să-i dăm în njutor Irinei, nu ne

încăpeam

piele... în toată şi comuna. că

POPONEŢE : Nc ŢIVRIŞ :
1

fuduleam venim

P O P O N E Ţ E (fălos) : C î n d s-o v i g a b i l , de l a D u n ă r e la m ă fac căpitan d c vapor... Ţ l V R I Ş (reproş) : Asta n u p o n e ţ e , şi s-ar f i c ă z u t . . .

Da'

acuma

spunem

ini-ui

n u m a i p u t e m î n d u r a să f i m m a r l n r i l a atîta n e d r e p t a t e . D r e p t care... (li arată hirtiile.) P E T R I A : Cine s-a g ă s i t să vă nedreptă­ ţească ? ! Ţ l V R I Ş : Ντι p e n o i , c ă gic.) Pe v a c i . . . POPONEŢE tragic) : (văzînd Pe că vacile nu i-ar m e r g e . nu (Tra­ ;

P O P O N E Ţ E : N i c i n e v e s t i - i n i n u i-am spus-o. m o m e n t a n , c ă m i - e f r i c ă şi d e e a , şi d e valuri... Ţ l V R I Ş : F r i c ă ? ! A p a o să t r e a c ă , r ă m î i . ca p i e t r e l e , l a f u n d ! (Sună telefonul.) tu o să

Petria de

înţelege

baştină...

Ţ l V R I Ş : D e c e se u m b l ă c u d i s c r i m i n ă r i ? A l e a . f i i n d c ă se c h e a m ă c ă s î n t o l a n d e z e . . . P O P O N E Ţ E : Străince. de... Ţ I V R I Ş : Trăiesc ca-η r a i , i a r ă l e l a l t c , i n d c ă - s n e a m de-al n o s t r u , s-o d u c ă d u p ă stilu'ăl v e c h i ? filot

P E T R I A (în receptor) : A l o !... D a , c h i a r P e ­ t r i a R o t a r i i Ia telefon... B u n ă z i u a . t o v a ­ r ă ş e B o g d ă n e s c u . . . N u , n u m i s-a c o m u ­ nicat nimic. 0 f i fost l i n i a blocată, te p o m e n e ş t i !... Ce a n u m e ?... Schimb de e x p e r i e n ţ ă , a i c i , l a n o i ?... C u m ? C u c e i m a i b u n i z o o t e h n i ş t i d i n c i n c i j u d e ţ e ?... V a i d e m i n e ! P ă i , o să a v e m ce le ară-

74

www.cimec.ro

ta ?... CP spuneţi ? Din dispoziţia Mi­ n i s t e r u l u i ?... A s t a î n s e a m n ă că tovarăşa L i z i c a V r a b i e a pus treaba la caic... V e ­ d e ţ i că a m g h i c i t ?... A o l e u ! Şi Televi­ z i u n e a ?... M ă rog, nu am nimic împo­ t r i v ă ; d a c ă e să n e l ă u d ă m , m ă c a r s-o afle toata (ara... Şi, p e n t r u cînd v-aţi g î u d i t ?... P e s t e t r e i z i l e ?... C a m i n p r i ­ p ă . . . B i n e , d c a c o r d . C h i a r a c u m a m s-o I r i n a . . . V e n i ţ i şi d u m n e a v o a s t r ă , a n u n ţ pe p e s t e u n ceas ?... A m î n ţ e l e s , v ă a ş t e p t ă m l a s e d i u . L a r e v e d e r e ! (Pune receptorul in furcă, îşi vede de hîrtii. După o vreme.) N u d o r e s c să n e p r e g ă t i m î n m o d s p e c i a l ; t o t c e e b u n , sâ f i e d e - a d e v ă r a l c l e a , t o t c e c r ă u , să r ă m î n ă l a v e d e r e ; d e - a i a - i s c h i m b d e e x p e r i e n ţ ă . (Pentru sine.) Pri­ m a d a t ă c î n d i e ş i m şi n o i d i n a n o n i m a t . . . Şi, datorită unei c o p i l a n d r e , poposită aici. ca o s ă n i î n ţ â a d u s ă d e v î n t . . . O h . u i t a ­ s e m că v o u ă l a a l t c e v a v ă stă mintea. (Ton oficial.) Sînt de acord eu d e m i s i i l e ; u n d e - o să l u c r a ţ i , se v a s t a b i l i i n C o n ­ s i l i u . (Vrea să pună o rezoluţie pe cereri.) Ţ Î V H I Ş (se repede) : Stai ! M o i n e n t u ' e isto­ r i c ; t a m a n n o i să l i p s i m ?

ŢlVRIŞ: mirosit nescu...

Cti ' năsu'' că-ntre ea

nostru şi...

de

vulpoi,

am

tovarăşii'

Bogdă­

POPONEŢE

: I u b i r e m a r e , ce m a i . . . nu mă aşteptam născocească ceva e născocire, e ca mintea mai bun ! gol-

P E T R I A : Nici v o a s t r ă . sâ ŢlVRIŞ : goluţ. Nu

ndevăru' -

P O P O N E Ţ E : P a r c ă n-o v e d e m c u m umblă, toată z i u a , ca o curcă beată ? D i n d r a ­ g o s t e i se t r a g e . . . PETRIA : Şi, el ?

Ţ I V R I Ş : De el n u sîntem siguri, a v e m m a i puţine docomente la m î n ă , da' de èa, mie-η sută... glas să-i piţigăiat cadă pe de cap (zguduit, cu POPONEŢE emoţie) : Bietu' copil, o astfel de năpastă... ŢÎVRIŞ (scrişnind) : căi a c i . Cînd v r e i Cînd o f i cu u n

N u m i te m a i smiorsă-i p i c e d r a g c i n e v a ? p i c i o r în groapă ?

POPONEŢE (îşi revine) : A i dreptate, Ţiv­ r i ş . şi s c a r l a t i n a , n u s n a - n t i n e r e ţ e sc f a c e . . . Ţ I V R I Ş : Păi, vezi POPONEŢE: Văz, ?... că sînt păţit... îi priveşte pe

POPONEŢE : Eu

şi g i n d i i ,

acuma, c-aş

putea tine un referat calculatorului electronic lui cu spinarea...

despre folosirea în căratu' finu­

P E T R I A : La u r m a urmelor, ei ; nu-i t r e a b a noastră. Ţ Î V R I Ş : B a e u c r e d că e s t e . . . PETRIA : C u m aşa ? Uiţi de

P E T R I A : M ă . vă daţi d e m i s i i l e , o r i n u v i le d a ţ i . s-o l ă m u r i m ! P e I o c . . . Ţ l V R I Ş : Dacă ne filmează, ne t e l e v i z o r , e u şi P o p o n e ţ e , de-a de-a s t î n g a I r i n e i ? băgăm dreapta în şi

POPONEŢE :

tovărăşica

de

la

Mi­

nister, Lizica Vrabie ? P E T R I A : N u u i t , dar... ŢÎVRIŞ : s-alege Păi, cînd şi te Ba, s-o-nfuria de ş-o şi biibui, şi de cu nu prafu' olandeze TV ? Irina

Pelric, P O P O N E Ţ E : Ţ î v r i ş , iese c u b u c l u c . c u m a i şed p e l î n g ă v a c i , p i n ' s-o f a c e 01l.ii' n a v i g a b i l ; c-atuncea, mort-copt, t o t m ă t r a n s f o r m în căpitan d c vapor... PETRIA ŢlVRIŞ : PETRIA (lui Ţivriş) şi : Şi t u ? eu. pentru : istorie... şi mi-o

POPONEŢE : transferată PETRIA să le

pomeneşti la dracu-n

tamaii

praznic... mă,

Rămîi (le dă

(enervată) interzic

: Şi să se

c e să l c f a c e u , iubească ?

hirtiile)

Mergeţi

aduceţi pe

Irina.

Ţ Î V R I Ş : Intr-o clipită... POPONEŢE: (Se Pe sus ţ-o aducem. îndreaptă spre ieşire, se privesc, o clipă, işi şuşotesc ceva la ureche, s e întorc şi rămin drepţi în faţa Petriei. Cîteva momente de tăcere.) PETRIA (ridică privirile) : T o t de v o i dau e u o c h i i ? Ce m a i v r e ţ i , m ă , pacostelor, tie la s u f l e t u l m e u ? ŢIVRIŞ (ezitînd) : Nimica, pentru pentru noi... generaţia lot

Ţ l V R I Ş : Să aplicăm o metodă sau ceva, c a să l e p i a r ă c h e f u ' u n u ' d c a l l u " . . P O P O N E Ţ E : E e , ce b u n e a r f i n i s c a i p r a ­ furi... PETRIA : Prafuri ? Ce (Fioroasă.) Nu cumva şoricioaică... fel de prafuri ? ! te d u c e g î n d u ' la

P O P O N E Ţ E : Ferit-a S f î n t u ' ! Cc s î n t eu, c r i m i n a l ?... De scărpinat, de strănutat... Ţ Î V R I Ş : N - a r f i r ă u : c î n d î l s i r i n g i p-ălăJ a l t î n b r a ţ e o r i t e s t r î n g c e l , să-ţi v i e , a ş a , să t e s c a r p i n i c a t u r b a ţ i i ' . . . POPONEŢE : strănut... Sau să nu le mai opreşti din

P O P O N E Ţ E : Nc roade grija tînără... PETRIA : bălmăjiţi Generaţia v o i , acolo ? !

tînără ! ! !

Ce-mi

Ţ I V R I Ş : Irina... PETRIA: I Irina! (îngrijorată.) ceva, s-o Cc-i eu ea?

P E T R I A (a disperare) : Ieşiţi afară, marş unde vă t r i m i s e i . . . (In timp ce aceştia i e s . ) N u se m a i s a t u r ă p ă m î n t u ' d c v o i , odată... P O P O N E Ţ E (din culise) : L u m e a asta, după ce n - o m m a i f i , o să n e lipsa... Ţ I V R I Ş : Cu toţi o a m e n i i d e v a l o a r e plat la fel... abia ducă

s-a-ntîraplat

fi-mbolnăvit ? îl păleşte dra-

P O P O N E Ţ E : Cînd

pe-un

om

g o s t e u , c r e d şi e u mai rămîne... (îşi damblageala mea...

că, ăla, z d r a v ă n nu arată limba.) Parcă,

s-a-ntîm-

www.cimec.ro

75

I R I N A (continuă să stea întinsă pe pat. eu ochii închişi, însă fără să doarmă. Stan intră cu paşi furişaţi, cu chitara şi cu fluierul agăfate pe după git, îşi scoate pălăria, se aşază pe un scăunel şi, sprijinindu-şi bărbia în pumni, o priveşte lung pe Irina. Aceasta, uşor temătoare, se preface că s-a trezit din somn. f'ără să se mişte.) A i venit după ceva, nene Stane ? STAN rile) (tresare, se luptă să-şi : V e n i i să-ţi c î n t . . . ridică în capul adune : glnduSă-mi

HUNA (se ciuţi ? !

oaselor)

v i n î î / D o d ă , d o d ă / Pîn-n-o f i , d o d ă . p a h a a r u ' p l i n î î / D o d ă , d o d ă / Pîn-n-o f i . d o d ă . p a h a r u ' plinîî... / Ş-apăi, d o d ă , d o d ă / M ă j u r a i . d u d ă . să n u b e a u t u i c ă ă î / Ş-apăi, dodă, dodă / M ă jurai, d o d ă , să n u n b e a u ţ u i c ă ă î / D o d ă , d o d ă î / d o d ă , să n u b e a u ţ u i c ă ă î / D o d ă . d o d ă i , / Pîn-n-o f i . dodă, şi fripturică Dodă, d o d ă î . / P i n - n - o f i , d o d ă . şi f r i p t u r i c ă . (fn timţi ce Irina ascultă, sincer impre­ sionată, dau buzna înăuntru Poponeţe şi Ţivriş, care rămin puţin surprinşi, la ve­ derea lui Stan. Acesta, la rindu-i, cind ii vede, sare în picioare.) Ţ l V R I Ş (lui Stan, ca unui copil) : Stane, o nimerişi c a m prost, c u cîntatu' ; e f o c u ' pe n o i . S T A N : I n d e e f o c , m u s a i să f i e şi c i n t e c . . . Ţ l V R I Ş : Las-o p e a l t ă d a t ă . (Se caută prin buzunare, scoate nişte bani.) N a , treci p e l a B u f e t şi b e a u n a m i c ă . . . POPONEŢE (acelaşi gest) : Ţ i n e şi d e l a m i n e ; ia-ţi u n p a c h e t d e „ N a ţ i o n a l e " ' . S T A N ( i u banii, bucuros) : Bogdaproste ! (Iri­ nei, aparte.) E i m ă c r e d flcţ, d a ' n u s i n t f l c ţ ; toţi b a n i i d e c ă p ă t u t i i a d u n în săcotei, p e n t r u a s t a (arată chitara), da' să n u m ă s p u i ; ş i . v e z i , n u u i t a . c î n d te f r i g e la i n i m ă , dă-mi d e veste. I R I N A : Nici o grijă, nene Stane, n u u i t . S T A N (pe ieşire) : M ă d u c d u p ă o a m e n i p ă ­ liţi d e n ă c a z u r i . . . : Ţi-nr t r e b u i u n m i ­ P O P O N E Ţ E (in urmă-i) l i o n d e v i e ţ i , să t r e c i p e l a t o ţ i . I R I N A : Ce s-a î n t î m p l a t ? Ţ I V R I Ş : F u g a , la preşedintă. I R I N A : E u v ă î n t r e b c e s-a î n t î m p l a t . . . POPONEŢE : Iţi puse Dumnezeu mîna-n cap... Ţ l V R I Ş : Ş i n o u ă , p e l î n g ă t i n e ; o s-o a f l i d i n g u r a preşedintei, aşa c ă , h a i , fuga... P O P O N E Ţ E : I a r d a c ă se n i m e r e ş t e şefa a i a d e l a M i n i s t e r . L i z i c a , să t e i a c i c ă n i c i u s t u r o i n-ai m î n c a t , n i c i g u r a . . . IRINA : Ce t o t v o r b e ş t i , a c o l o ?

S T A N : T e văz mereu abătută. Cînd văz oa­ m e n i a b ă t u ( i şi t r i ş t i , m ă i a e u s f i r ş e a l ă la i n i m ă ; d-aia v e n i i . să-|i c i u t . (Pe gin­ duri.) Altă p u t e r e , n - a m . . . (Tainic.) La spital, unde m - a u ţ i n u t ea să-mi bată n i ş t e cuie-η c a p . să v a d ă ce-i î n ă u n t r u , era u n d o c t o r , pîinea l u i D u m n e z e u , care n e p u n e a p l ă c i ; a s c u l t a m şi n c s i m ţ e a m ca p e o s a l t e a m o a l e - m o a l e . (O priveşte, bănuitor.) N u m ă crezi ? I R I N A (intră in joc) : C u m să n u t é c r e d ? 1 D a r m ă g î n d e s c d a c ă n - a r f i b i n e s-o a m î n ă m p e n t r u altă dată. S T A N : M i - e să n u f i e p r e a t î r z i u ; u n e o r i , toate se f a c p r e a tîrziu. (ll cuprinde tristeţea.) M ă r u g a i d e e i , a n i t u şir : „ M ă . tovarăşi, puneţi cabine pe tractor, să n u n e m a i b a t ă p l o a i a şi z l o a t a , v î n t u ' şi s o a r e l e ; c ă , s p o r u ' , d e l a o m p o r ­ n e ş t e . . . " M - a s c u l t a u şi t ă c e a u , şi t ă c e a u . . . Şi, u i t e că m ă răsturnat... Şi. dacă trac­ t o r u l n-avu cabină, făcui b u b a la cap... I R I N A (prevenitoare) : A c u m a a u . toate a u , n e n e S t a n e , nu-ti m a i f a c e g r i j i . Ş t i i c c , ia d ă d r u m u l l a o c î n t a r c , să n e - n v c s e l i m a m î u d o i : d i n c e v r e i să c î n ţ i , d i n c h i ­ tară, d i n fluier... S T A N : D i n fluier n u m a i p o t , c-alunti. cînd c u c ă z ă t u r a , m i s-a r u p t c e v a a i c i . î n coşu' p i e p t u l u i : şi. d-aia, cînt d i n f l u i e r j u m a - j u m a c u vîntu'... I R I N A : Iartă-mă, da' nu pricep o iotă.

S T A N : Cînd bate v î n t u ' tare, îi ţin f l u i e r u - n f a ţ ă . şi e u numa' c e p u i d e ş t e l e , ş-atuncea i e s e c î n t e c u ' . D a ' a c u m a n u e vînt, şi n u p o t c î n t a d i n fluier... In s c h i m b , m - a j u t c u a s t a . (Arată chitara.) O m b u n , Ţîvriş, m e r e u mi-o împrumută... Şi c u , c î n d d a u c u o c h i i d - u n o m n e c ă ­ j i t , m ă r e p e d şi-i c î n t . . . I R I N A : P ă i , să-ncepem... STAN (se gindeşte, mîngîie corzile chitarei) : să-ţi z i c u n u ' p e care-1 ş t i u numa' eu ; îl m a i ştia v ă r - m i u , T i l i c ă P ă p ă l ă u , a l C a t r i n i i . N i - 1 c î n t a G h e b a , m a m a main i i ; şedea p - u n s c ă u n e l p e d u p ă s o b ă , şi n i - 1 cînta... (Cintă cu voce înceată, numai pentru el, pe o melodie oltenească domoală.) ...Ş-apăi, d o d ă , d o d ă . / M ă j u r a i , d o d ă , să n u b e a u v i n î î ! / Ş - a p ă i , d o d ă , dodă, / Mă jurai, d o d ă , sâ n u beau

Ţ I V R I Ş : L a s ă - I , c ă v o r b e ş t e c u c a p . (Se gindeşte.) M a i c ă l-aş r u g a p e Z a m f i r a l C a t r i n i i să v i e să-ţi d e a t î r c o a l e , să v a d ă şi m a d a m L i z i c a c u m c ă . . . P O P O N E Ţ E : S-nducă i-o c ă d e a m î n a . . . I R I N A (furie reţinută) scoateţi, p e t e m a minat-o... ŢlVRIŞ (intimidat) şi nişte flori, că nu

: U n cuvînt dacă m a i asta, c u m i n e aţi ter­ să n u s-abată cîte-

: N e e frică

p r ă p ă d u ' peste noi... P O P O N E Ţ E : Că dragostea o d a t ă . . . H a i să m e r g e m . IRINA (priveşte ceasul) : Nu merg nicăieri. e ca c i u m a ,

0

ŢIVRIŞ : Ε o r d i n !...
I R I N A (reproş) : A p r o a p e u n a n , de cînd vă f o i ţ i p e l î n g ă m i n e , şi n u v i s-au f i x a t în m i n t e orele d c m u l s ; priviţi ceasul... V a i de m i n e ! N e a Ţîvriş, pînă m u l g e u , te r o g să-mi a d u c i , d e l a b u c ă t ă r i e , p a t r u ­ zeci d e k i l o g r a m e d e melasă diluată...

76

www.cimec.ro

Ţ I V R I Ş (parapon) : I a r cu-nchinăciunen ? I a r c u m e n i u r i c a l a r e s t a u r a n t e l e ele l u x ? D a ' p î n ă c î n d o să... I R I N A (nu-l ia în seamă) : Dumneata, nene Poponeţe, mi te înfiinţezi cu douăzeci de k i l o g r a m e de calciu ; a m neapărată ne­ v o i e , p e n t r u viţei... P O P O N E Ţ E : D a c ă şi l a g r ă d i n i ţ a d e c o p i i n r f i a ş a , m-aş interna şi e u sâ stau acolo, de lunea pînă sîmhăta... Ţ I V R I Ş (în vreme ee Irina îşi îmbracă ha­ latul, pregăteşte găleţile etc.) : B n e u z i c e ă . dae-o m a i t i n e m u l t . a ş a , o să ne i n t e r n e z e p - a m î n d o i l a b a l a m u c ; n u de¬ geaba ne d u s e r ă m c u jalba-n... P O P O N E Ţ E : Ţ i v r i ş . t a c i ! O - n t o r s e r ă m , o-ntorserăm. D o a r sîntem o a m e n i de onoore. Ţ I V R I Ş (Irinei) : Şi, cu o r d i n i i ' preşedintei, cum rămine ? IRINA (deschizînd uşa ce dă spre grajd) : I u t i i n e f a c e m d a t o r i a a i c i şi, d u p ă nceen, o să v e d e m ce-i c u o r d i n u l a c e l a . Dnţi-i drumul, t o t n u s c ă p a ţ i . (Iese. Ţîvriş îşi scoate căciula, o trlnteşte, cu putere, de pămînt.) POPONEŢE cînd s-o ŢIVRIŞ (îşi scoate trintească, şi ţipă) el căciula, : Au ! dar,

L I Z I C A (se în sediu) ŞTEFAN

aşază pe treptele : D a r t u ?...

de

la

intrarea

: E u , ce ?

L I Z I C A : O iubeşti ? face pe neştiutorul) : Re c i n e ŞTEFAN (o sâ i u b e s c ? ! E u î m i i u b e s c m u n c a , t o v a ­ răşă : p l a n u r i l e lunare, trimestriale, se­ m e s t r i a l e şi a n u a l e , c u e l e a d o r m î n g î n d şi e u e l e m ă t r e z e s c . Ş i , c î n d a m sâ m o r , n u - m i d o r e s c d e c î t u n c o r d e v a c i şi d e viţei de rasă, c î n t î n d u - m i aleluia, spre cimitir. (Lizica rlde.) L I Z I C A : N-o să a i t u p a r t e de-o a s t l e i d e onoare... I n orice caz, pe-acolo, pe la n o i , p e s u s , c i r c u l ă z v o n u l c u m că este a t î t de îndrăgostită încît n u m a i ştie ce e c u en... Ş T E F A N : Şi, t u crezi ? L I Z I C A : D e c e n-nş c r e d e ? ! Ş T E F A N : C h i a r de-ar pentru mine... LIZICA : In şi p e n t r u schimb, ea... fi aşa, e preu crudă copt

eşti

t u suficient de

(speriat)

: Ce e, m ă ? ! : Ern Ră fac calcu­ s-ar f i sediului,

POPONEŢE (transpirat) latorul zob...

Ş T E F A N : M ă - n d o i e s c c ă v o i a v e a p a r t e sâ m ă i u b e a s c ă şi p e m i n e c i n e v a a ş a c u m . . . c u m o iubesc eu... L I Z I C A (compătimire e l I ΠΙ mîngîie.) fericit. (Intră Petria, ironică) : Oropsitul de Mînca-l-ar m a m a , d e n e -

Ţ I V R I Ş (şi el transpirat) : Ptiu ! N i d u s pe copcă r a n d a m e n t u l ! '•1rs amîndoi. Apar, în dreptul Lizica Vrabie şi Ştefan Bogdănescu.)

rămîne,

o

clipă,

surprinsă.) insă mă intenţiile or­ se în nu un

LIZICA (uşor indispusă) : Iar n u găsim pe nimeni I n s e d i u . . . A m sâ p r o p u n să se m u t e M i n i s t e r u l nici, t o t î m i fac eu vea­ c u l î n a c e a s t ă c o m u n ă , d e l a o »'reme... Ş T E F A N : A r f i o idee grozavă : spaţii l a r g i , p e i s a j e n e m a i p o m e n i t e , a e r c u r a t -— să tot dai instrucţiuni şi să c o n d u c i . . . Mă î n t r e b , î n s ă , d a c ă i-ar c o n v e n i l u i V n s i l i a d e să t e u r m e z e : să nu-şi s t r i c e b u n ă ­ tatea de „Alfa R o m e o " . LIZICA : Ce t e l e g i d c e l ? că cu

P E T R I A : Vă r o g să m ă iertaţi, dusei la p r i m a r să-i c o m u n i c dumneavoastră... L I Z I C A : Să ganizării. ŞTEFAN : ponte... Fără eroina principală, trecem direct la

amănuntele nu

PETRIA : Vorbiţi de Irina ? Trimisei d o u ă r î n d u r i d u p ă ea ; p e s e m n e , î n c ă isprăvi cu m u l s u l . L I Z I C A : Ş t e f o n e , m ă t e m că v a s u f e r i şoc, î n c l i p a c î n d v a a f l a a d e v ă r u l . . .

Ş T E F A N : E u ? D i m p o t r i v ă . M i se p a r e t u eşti a c e e a care-1 c h i n u i e şi-1 d u c e vorba... LIZICA : Mă tem cu Vrabie... să nu păţesc ce-am

păţit

ŞTEFAN : Eu nu mă tem ; îţi aduci aminte, acum aproape u n an, cind, în a c e s t l o c , m i s-a a g ă ţ a t d e g î t ? LIZICA (parodiind) : „Ştefi, Ştefişor"...

Ş T E F A N : Pe-ăla-1 ş t i a o l u m e - n t r e n g ă , de hahaleră ; d o a r t u îl v e d e a i ca r u p t d i n s o a r e . . . C î n d a p u s m î n n p e b u l e t i n şi p e domiciliu stabil în Capitală, f u g a In d i ­ vorţ. N u m a i cînd m ă gîndesc ce plasă a i l u a t , şi s i m t î n m i n e p o r n i r i d e c r i m i n a l ,
zău aşa...

Ş T E F A N : P u t e a m să a m e u u n şoc ; n o r o c că a m a v u t p r e z e n ţ ă d e s p i r i t . . . L I Z I C A : C h i a r aşa ? verde-olbostru ? Nu cumva te făcuseşi

LIZICA : Măcar de-nvăţătură. ŞTEFAN : In mea, n u m a i fi ile folos. LIZICA :

ghinionul

meu

de

ţi-nr f i ţ i e draga poate

Ş T E F A N : M o i degrabă, tovarăşa R o t a r u să n u f a c ă u n şoc ; a t î t d e m u l t şi-a d o r i t să a i b ă v o c i d e r a s ă o l a n d e z ă î n . . . p a r o ­ h i a sa... PETRIA (enigmatică) : N o i , ăştia, bfttrînii, c h i a r dacă sîntem săraci în d i p l o m e , n u î n s e a m n ă că-i m u s a i să f i m şi s ă r a c i c u duhul. Mi-am dorit rezultate bune, nu „marca fabricii". Or, în privinţa asta, precum aţi v ă z u t şi d u m n e a v o a s t r ă , nu

chestiuni dintr-astea, p r o p r i a experienţă iţi curat ca din carte.

Vorbim vrei,

Ş T E F A N : Ce liţi.

sîntem

d o i o a m e n i . . . şco-

www.cimec.ro

77

a m d e ce, m ă p l î n g e . . . (Lizica şi Stefan sc privesc întrebător.) N u şliu care v-ail f o s t i n t e n ţ i i l e , d a r vă sînt r e c u n o s c ă t o a r e pentru încredere. (Zîmbind.) Curai ca-n z i c a l a : . . l u d e d a i şi u n d e c r a p ă ' ... I r i n a m ă îngrijorează... ŞTEFAN: S-a apucat de prostii?! Ce se î n t î m p l ă e u ea ? P E T R I A : D i n p ă c a t e , n u - m i d a u s e a m a ce a n u m e ; t o t ce p o t s p u n e e că se m e n ­ ţine, aşa, într-un soi d e î n c r î n c e n a r e ; t r ă ­ ieşte numai pentru muncă. Or, după m i n t e a m e a , e u n Tel d e a t r ă i p e j u m ă ­ tate. LIZICA (privindu-l gostită. PETRIA ŞTEFAN pe Ştefan) : 0 li îndră­

: Precis, n u . (repede) : Eşti sigură ?

P E T R I A : I se ţ i n e d e p o a l e Z a m f i r , f e c i o r u l Catrinii Păpălău. (Lui Ştefan.) I I ştiţi ; dumneavoastră l-aţi numit la circum­ scripţia veterinară... Ş T E F A N : Îl ştiu ; n u - i b ă i a t r ă u . promovez. (Aparte.) D a r . la o k i l o m e t r i distanţă de-aici... A m să-I mie de

spre Lizica) : P e ? !... Ţ I V R I Ş (gest P O P O N E Ţ E : P e , p e . . . Te-aş lăsa p e t i n e , d a " n - a i a v e a s p o r ; eşti c a m m o c o f e l e . Mă s a c r i f i c eu,, şi g a t a . . . Ţ Î V R I Ş (înfiorat) : Ş i . c u m n i sâ p r o c e d e z i ? P O P O N E Ţ E : O s-o i a u c u ş u , ş u , ş u , c u l i , l i , l i , c u t r i , l i , l i ; pînă-i a b a t atenţia d e l a . . . (Arată spre Ştefan.) Şi-i s c h i m b direcţia. ŢÎVRIŞ (cutremurat de groază) : D a ' ce t e faci cu muierea ta ? POPONEŢE : Să-şi ia şi ea o lună de concediu ; treizeci de uni de serviciu c r e d i n c i o s i-or f i a j u n g î n d . . . Ţ Î V R I Ş : Să te-ajute A l d e sus... POPONEŢE (niţel înfricoşat) : S-o-ncep de-acuim ? Ţ Î V R I Ş : T i m p u l e-n s c u r t , a ş a c ă - n c e p e . . ŞTEFAN (către Irina, asprime prefăcută) : I a a s c u l t ă , t o v a r ă ş ă ! A i a f i r m a t , şi în s c r i s , şi v e r b a l , c ă n u a i p ă r i n ţ i şi n i c i r u d e de nici u n fel ? I R I N A : A ş a şi e s t e ! Ş T E F A N : A t u n c i , c u i trimiţi b a n i , în c a r e l u n ă , p c c i n e fericeşti ? A u d ? IRINA (sfidătoare) : Pe i u b i t u l meu... Ţ Î V R I Ş : Săracu' ! 0 f i f u n olog... P O P O N E Ţ E : Sau f u n ciung... IRINA : li cojii i. Ş TEFAN trimit directoarei cald) : în : Leagănului ce scop ? miere ; povestit mierea ? fie­

P E T R I A : N i c i s-audă d e e l ; c î n d î l v e d e . să m ă i e r t a ţ i , p a r c ă l - a r v e d e a p e Ucigă-I tonea... A m încercat, d e n u ştiu cîle o r i , s-o s c o t d i n c a m e r a î n g r i j i t o r i l o r , d e l a g r a j d , ş l s-o d u c l a m i n e ; n-a v r u t , n-a f o s t c h i p s-o î n d u p l e c . M - a m î n ţ e l e s c u primarul şi c u s e c r e t a r u l u t e c e u l u i , să-i r i d i c ă m o căsuţă. N t m c o n v i n e ; d e ce ? T ă i a t ă - n b u c ă ţ i să f i u , şi n u p r i c e p . Z i c e a că n i l a r e p e n i m e n i . (Lui Ştefan.) Ştiţi e-a a v u t o v i a t ă . . . Ş T E F A N : Mi-a povestit... LIZICA (aparte, lui Ştefan) : Cu confesiunile i n t i m e încep PETRIA : trimite LIZICA : precum LIZICA : (Se Ţîvriş. toate...

de

(firesc,

IRINA (aer de vinovăţie.) să l e c u m p e r e m i e r e . . . P E T R I A : îmi aduc o întâmplare... ŞTEFAN (ca mai

Pentru mi-a place

aminte : : Iţi

sus)

IRINA (zîmbindu-şi) : î m i plăcea... I n s ă , de c î i i d s î n t î n s t a r e să c u m p ă r c î n d v r e a u şi c i t ă v r e a u , n u - m i m a i p l a c e . . . P O P O N E Ţ E (îşi ia inima-η de Lizica şi-i şopteşte) : (Aceasta îl priveşte şi-l LIZICA (pentru (ca sine) mai : dinţi, se apropie Ş u , şu, şu... ascultă uimită.) Doamne ! li...

...Cînd c o l o , a n i a u z i t eă, l u n n r , b a n i l a o p e r s o a n ă . Se c h e a m ă c ă , minte... fi nefiresc pahar bine cu ca un om să arate Ar un Mai

pe u n d e v a ,

Fereşte-mă, : Li, li,

apă

limpede. de Inimos... şi

POPONEŢE

sus)

Ş T E F A N : Nefiresc ? ! zis, nefiresc culise, mijloc.) efort apar

Ş T E F A N (Irinei) : Aş f i în stare , aici cinci stupi, n u m a i pentru tale. personal. LIZICA (avertisment, în glumă)

să t r a n s f e r uzul dumi: Ştefi !

aud v o n ' în cu Irina la

Poponeţe

Ţ Î V R I Ş (chipurile, O aduserăm.

mare):

Bună,ziua 1

IRINA (lui Ştefan) : Vă mulţumesc, dar... p e n t r u asta m-au a d u s d u m n e a l o r (arată spre Poponeţe şi Ţîvriş), p e s u s ?! Pentru altceva, mai important, ŞTEFAN : care, de asemenea, te priveşte p e r s o n a l : peste trei zile (pe măsură cc ascultă, pe chipul Irinei se va citi spaima) orga­ nizăm un s c h i m b >de e x p e r i e n ţ ă ; v o m aduce crescători de a n i m a l e din cîteva judeţe, iar dumneata a i să le demon­ s t r e z i , p e c o n c r e t , c u m a i i z b u t i t să o b ţ i i rezultate extraordinare, în condiţii pe c n r e şi e u l e c o n s i d e r a m n e p r i e l n i c e . E x ­ perienţa dumitale va f i m u l t mai con­ v i n g ă t o a r e decît n u ş t i u ce r e f e r a t e sa­ v a n t e ; d e aceea, le v o m e v i t a . Aşa încît, v r e i - n u v r e i , a i să f i i v i o a r a principală.

P O P O N E Ţ E (idem) : Cu s p u s e r ă m p e n t r u ce.

cîtă c a z n ă ! D a ' nu-i o ţinurăm ; mîna-n cap. Ce n e f a ­ pe Lizica), Ţîvriş,

ŢÎVRIŞ : Tot într-un secret d o a r eă i-a p u s D u m n e z e u a t î t a . (Aparte, lui Poponeţe.) cem cu dumneaei (o arată dneâ-i d i b u i e ? POPONEŢE (se gindeşte m ă trăsni o idee de Ţ Î V R I Ş : Z i o. P O P O N E Ţ E : S-o mine... fac o zile

clipă) : mari !

să s e - n d r ă g o s t e a s c ă · .

de

78

www.cimec.ro

Ţ I V R I Ş : D a * P U şi P o p o n e ţ e ?! POPONEŢE: Bnrem nişte rontrnbaşi, gura, că acolo... vă

P E T R I A : V o u a , tacă-vă d a u în v i l e a g . . .

acuşi

I R I N A (culmea (Fuge cîţiva seşte cuvintele,

fericirii) : Doamne, doamne ! paşi, se întoarce, nu-şi gă­ izbucneşte.) Tot ou s ă - n c e p ? păcăleală şi

Ş T E F A N : Ş i . încă ceva : ti-ain verificat notele d i n a n i i l i c e u l u i . B r a v o ! Daca le a d ă u g ă m r e a l i z ă r i l o r d e a c i , se v a a l c ă t u i o notă hună p e n t r u o eventuală a d m i t e r e l a f a c u l t a t e ; se î n ţ e l e g e c ă b u r s a ţi-a m a s i g u r a - o n o i . (ti observa paloarea.) Dar ce-i c u t i n e , n u t e s i m ţ i b i n e ? (Irina se clatină.) S ă n u - m i m a i c a z i î n b r a ţ e , că nu-ţi m a i d a u d r u m u l , p e n t r u n i m i c îu lume. LIZICA (malifioasâ) : Ce repede progresăm ! să de

Ş T E F A N : Cu o condiţie : fără fără t e a t r u ca d a t a trecută...

I R I N A (cu simplitate) : D e cîte o r i , n o a p t e a , singură-singurică în cămăruţa mea, nu ţi-nm ş o p t i t că t e i u b e s c . . . M - o i f i a u z i t ? ŞTEFAN (idem) : De vreme ce-ţi răspun­ deam, înseamnă că te-am auzit... Şi, acum ? IRINA : A c u m , ce ?

Ş T E F A N : P r o b a b i l c ă a r t r e b u i să r o s t e s c c e v a m ă r e ţ şi u n i c , d e c a r e să-ţi a d u c i a m i n t e toată viaţa... I R I N A : N i c i t ă c e r e a n u se u i t ă . (11 îmbră­ ţişează cu putere.) Dragul m e u . drag... (Tot pe îmbrăţişare.) O a r e ce s i m t e u n c o p i l , c î n d scoate p r i m u l ţ i p ă t , d u p ă ce se n a ş t e ? Ş T E F A N : C i n e ştie, p o a t e , b u c u r i e , d u r e r e . . . D e ee m ă î n t r e b i ? IRINA Mă întrebam pe mine : aş poate, ţipa...

IRINA (incet) : Vă rog d i n tot sulletul o r g a n i z a ţ i în altă p a r t e acest s c h i m b experienţă. (Ceilalţi ŞTEFAN rămin uimiţi.) : P o f t i m ?!

P E T R I A (fără să vrea) lui Stan al m e u ? scenă. Poponeţe şi prindă.) ŞTEFAN : (Fuge Lăsati-mă Irina.) Poponeţe) Aoleu, aparte.) de după

: O lunşi p e u r i n e l e (Irina fuge, iese din Ţivriş se reped s-o pe : mine, Ce o stai, (Se Mai aduc mă, eu. ce

ŢlVRIŞ (lui stai ? POPONEŢE : ile Lizica,

ŞTEFAN (in glumă) : Nu-i recomandabil. Uneori, ţ i p e t e l e se a u d şi se r ă s t ă l m ă ­ cesc... M a i b i n e să n e î n t o a r c e m , să nu-şi î n c h i p u i e ceilalţi c i n e ştie ce... I R I N A : De-ncum, nu-mi ţinindu-sc de mînă.) mai pasă... (Ies.

uitasem. T r i ,l i , li... :

apropie degrabă,

LIZICA (teribil tra. la, la...

amuzată)

C A T R I N A (i se iveşte să fie observată. curioasă. De una petrecînd ? Şi p e chemară ? ŞTEFAN (ajungind-o grajdului) : Fă-mă d i n e care...

capul din culise, fără Priveşte, nespus de singură) : Ce s-o f i mine d e ce n u m ă pe Irina în sâ î n ţ e l e g ! A i o dreptul atitu­

L I Z I C A (privindu-şi ceasul) : Ce-o f i c u e i ? Sau n-o f i a j u n s - o ? N i c i o d a t ă n-a f o s t prea iute de picior, frăţiorul meu... (Ceilalţi, într-un glas: „Frăţior" ? l ) Adică, frate. Vrabie mă numesc după u n f o s t s o ţ şi-o c ă s n i c i e d e f u n c t ă . . . ŢIVRIŞ (aparte, lui Poponeţe) Mă : Du-te şi t e duc. η

spînzură...
POPONEŢE (Tresare.) ŢIVRIŞ : Să (automat): Unde, m ă ? te Parcă (arătînd spînzuri. 'ţ.-ar mintea cu : duc, mă

IRINA (aproape plîngînd, copilăreşte) : Tot e u să v ă f a c să î n ţ e l e g e ţ i ? D u p ă c e v-nţi b ă t u t j o c d e m i n e ?... A ţ i c r e z u t c ă s î n t o p r o a s t ă , o a n a l f a b e t ă ; că n u m ă p r i n d , c î n d , î n l o c d e o l a n d e z e , mi-aţi v î r î t p e g î t (hohoteşte) „Bălţate româneşti" ? ! Ş T E F A N : D e c i , ţi-ni d a t s e a m a d e l a b u n început eă olandezele sînt, de fapt, ..Răiţaţă r o m â n e a s c ă " ?! I R I N A : D i n p r i m a clipă a m o b s e r v a t păcă­ l e a l a ; v-ain s p u s c ă n u s î n t p r o a s t ă . . . Ş T E F A N : Do-a i a . p r o s e d i n t n m i - a s e r v i t z i ­ cala eu „ u n d e d a i şi u n d e c r a p ă " !... Nu-i nşa că sînt la f e l d e v a l o r o n s e ? IRINA : Absolut la f e l , poate şi mai... a

dracului ! POPONEŢE iertare ? ŢIVRIŞ :

ţ-ar f i s o r ă spre Lizica) muşcă

limba... Să-i c e r peste

Cere-i.poate-ţi

una

gură. că, z ă u , ai merita-o. P O P O N E Ţ E : D o a r p e n t r u n i ş t e ş u , ş u şi t r i . li, l i ! (Apar Ştefan şi Irina, (inîndu-se de mină.) Ş T E F A N : Cerem scuze p e n t r u întîrziere, d n r a m avut de lămurit vreo două probleme. LIZICA (o îmbrăţişează pe Irina) : E u vă felicit din toată inima, pentru nceea d i n t r e p r o b l e m e care ţine de... iuiiaă. IRINA (Petriei) : Olandezele fost decît u n v i s . noastre n-au

ŞTEFAN (mîndru) : Soră-mea, Lizica, c o l a b o r a t la crearea acestei rase... IRINA (rămine, cîteva clipe, Tovarăşa L i . . . Tovarăşa Vrabie soră ?

împietrită): v ă este > .

Ş T E F A N : D a ' ce c r e d e a i ?Γ A , p r o b a b i l te-a derutat numele ! Ε al fostului e i soţ. Ε u n a n d e c î n d s-au d e s p ă r ţ i t . >

P E T R I A : I n s c h i m b , „ B ă l ţ a t e l e " s-au d o v e ­ dit o realitate foarte frumoasă, Irină. ŞTEFAN : Nu cumva ştiaţi şi dumnea­ voastră ? P E T R I A : Prin c ă r ţ i n e m a i u i t ă m şi n o i ; (0 cuprinde pe Irina cu braţul.) Cu astfel de oameni, ai curaj să m e r g i pînă-n pînzele albe.

www.cimec.ro

79

ŢIVRIŞ (aparte, lui Poponeţe) : Tarii, pof­ tim, şi n o i , t o n t ă l ă i i , ce Ic m a i beşte­ leam... P O P O N E Ţ E : S t r ă i n c e - n s u s , străince-n j o s : rurală calomnie... Ţ Î V H I Ş : Cî i u l r o l o , e r a u d-ale n o a s t r e , s i n g e d i n sîngeJe n o s t r u . . . P ă c u m vă/., se J a s ă şi e u n u n t ă . (Aratâ spre Irina şi Ştefan,) POPONEŢE: în semn de cinstire adîncă p e n t r u a m î n d n i , l a p e t r e c e r e n - a m să p u n strop de băutură p e l i m b ă ; o sâ b e a u n u m a ' lapte de „Bălţatâ"... ŢÎVHIŞ : Poale, ţi s-o drege vorbirea. Poponeţe. (Apare Catrină, teribil de indignată.) C A T R I N A : Dacă-i p-aşa. n u mă las ; m ă due la C r ă c e a , să-mi t r î n t e a s c ă un me­ m o r i u , să-l t r i m e t l a B u c u r e ş t i . . . P O P O N E Ţ E : T e costă o ţ u i c ă m a r e şi d o u ă ouă... ŢIVRIŞ : Pentru memorii, ia mai scump. (latrinei,) Ş i . ee-o să c u p r i n d ă ? C A T R I N A : Plîngerc-o să cuprindă ! P E T R I A : Ţi-a greşit c i n e v a cu ceva ? C A T R I N A : Şi t u . şi dumnealor... 'Arată spre Ştefan şi Lizica,) Mie. Irina mi-e d r a g ă , d a ' a d i c ă c e . n u m a ' u n i i să stea-n f a ţ ă ? A u z i i t o t . . . (Răstit.) De re nu m i s-au d a t şi i n i e m ă c a r f o zece „ B ă l ţ a t e " ? P O P O N E Ţ E : Cu m u t r a t a . s-apari la tele­ vizor ?

Ţ Î V H I Ş : Ν ii-i f r u m o s . . . C A T R I N A : M ă , l u a ţ i s e a m a l a v o r b e , c-ntîta a ş t e a p t ă C r ă c e a , să v ă t r e a c ă şi p e v o i în m e m o r i u ! P O P O N E Ţ E : Ş-o să t e c o s t e şi m a i s c u m p . Ţl\ H1Ş : V ă ă l a - n c a s e a z â ş t i i n ţ i f i c . L I Z I C A : A i v r e a şi d u m n e a t a ? C A T R I N A : P ă i , c u m să n u v r e a u ! M a i v a , p i n - o să n e prisosească l a p t e l e o r i b a n i i din c a s ă . Şi să v ă v ă d p e u n d e - o să scoateţi cămaşa, c î n d o r s-audă celelalte mulgătoare... ŞTEFAN : 0 să le dăm şi lor, n-avem încotro. Ţ Î V H I Ş (aparte, lui Poponeţe) : M i - e să n u no rămîie calculatorii' prea inie, Po­ poneţe... POPONEŢE (idem): M i e m i - e să nu ne devină căciulile prea înnri. Ţîvriş... (Apare Stan, in ţinuta-i ştiută,) STAN (pe intrare) ; E. b e , b e i ! (ii pri­ veşte cîteva clipe.) Cum e vremea p-aci, veselă sau tristă ? V O C I : Veselă. STAN (uşor derutat) : Hm, nu sînt pregătit, n-ain faceţi b i n e şi c î n t a ţi-vă POPONEŢE : PETRIA : 0 l o r ! (Arată Să ne cîntăm eu şi pentru veselie cînlec, aşa că, singuri... unul toţii... Ştefan.) pe la altul ? nunta

să c î n t ă m spre Irina

C O R T I N A
Rampa" acum octombrie
Opera Română din lUicureşti îşi deschide stagiunea cu Năpasta de Sabin Drăgoi. G. Folescu îl interpre­ tează pe Ion. φ Visul aievea al urţui actor de comedie. C. Toneanu, „un teatru al rîsului". Pe Schitu Măgureanu, „la doi paşi de liceul Lazăr", s-a deschis Τ eatrul intim, φ Camil Pctrescu scrie cu energie într-un foarte acid editorial : „Căci în tea­ tru nu importă decît personulităţile. Meşteşugul e nece­ sar ca un serviciu frumos la o masă bună, dar nu e in­ dispensabil şi în nici un caz suficient", φ In F e m e i a m ă ­ r i i de Ibsen, Naţionalul eta­ lează o distribuţie de aur : Petre Sturdza, Maria Filoiti, G. Calboreanu, A. Critico, A. Athanasescu. φ Compania „Bulandra" reia puternica

50 de 1928

ani

dramă Manasse a lui Bonetti Roman, prilej de cre­ aţii memorabile pentru I. Manoleseu, G. Storin, l. Morţun, l. Talianu... Intr-un rol episodic, tînărul (dc alunii şi de azi !) Fory Etterle. φ La cinema „Scala", trupa dc revistă, în frunte cu Sili Vasiliu, M. Maximilian, Nicu Kanncr, roagă pe răbdătorul spectator S ă n u t e s u p e r i că t c - n j u r ! Se vede că nimeni se supără, căci rcviila a nu avut viaţă lungă... φ Elvira Po]>cscu, însoţită de o trupă condusă de Louis Verneuil, va juca, în cursul iernii, la Berlin. în limba franceză, φ Aura Buzescu şi George. Vraca repetă, la Teatrul Naţional din Bucureşti, R o m e o şi J u ­ l i e t a . φ Mihail Sorbul a predat primei scene a ţării co­ media Coriolan Secundus (text

ce va fi găsit de presă vag licenţios !). Regizorul Soare Z. Soare ii are în vedere pe actorii Ana Luca, Alexan­ drina Gusty, R. Bulfinski ele... Unde e succesul Patimci ro­ şii ? φ Tănase trimite Ram­ pei bezele de la Oradea, Arad, Curei... Turneul e îu plin succes. Se putea altfel, cu Nalaliţa Pavelescu, Tă­ nase, Giugaru, Lizica Petrescu, Marilena Bodescu φ Fruntaşii scenei bucureştir.e preferă — in acest octombrie călduros ·—• turneele. In Gara de Nord, vagoanele cu men­ ţiunea „turneu" se înmulţesc. N. Soreanu pleacă, zorit, cu Omul de zăpadă de A. de llerz, Maria Filolli şi N. Bălţăţeanu, cu 7M7.a, Tony Bulandra şi V. Maximilian, cu O m u l c a r e a v ă z u t m o a r ­ t e a de V. Eftimiu, Mişu F otino, Niculescu Buzău, cu piesa bulevardieră Satirul... Deci, acasă, premierele im­ portante sînt lăsate pentru mai tîrziu. Capriciile toam­ nei...

I. N.

80

www.cimec.ro

φ turii

avizul Consiliului şi Educaţiei

CulSocialiste.

Să stăm de vorbă,,.
Durata stagiului, repartiţii, transferuri etc.
M. / . şi alţi absolvenţi ai institutelor dc teatru ne adre­ sează o serie de întrebări în legălunl cu durata stagiului, consecinţele ncprezentării la post. posibilitatea schimbării repartiţiei şi a obţinerii transferului in timpul sta­ giului, modalitatea susţinerii examenului de diplomă pen­ tru cei ce nu l-au luat, ur­ mările neincadrării unui ah¬ > solvent pe o perioadă de doi-trei ani. lată întrebările şi răspunsurile : Cît durează stagiul ? institu­ du­ .,, are ' neproîn valoare tudinile, cunoştinţele, talentul. apti­ de luat de

D u p ă u n a n de stagiu, u n absolvent I.A.T.C. se p o a l e transfera l a altă i n s t i t u ţ i e '.' Există unele reglementări ce permit absolvenţilor I.A.T.C. să se transfere, după un an de stagiu, cu condi­ ţia obţinerii acordului ambe­ lor instituţii (cea la care a fost şi cea la care urmează să fie încadrat) şi a avize­ lor comitetelor judeţene de cultură şi educaţie socialistă respective*. Transferul sc poate efectua pe baza apro­ bării Consiliului Culturii şi Educaţ iei Socialiste. Un absolvent care nu a luat examenul d e diplomă poate f i repartizat ? I n cît t i m p t r e b u i e să susţină acest examen ? Absolvenţii care. nu au luat examenul de diplomă sînt repartizaţi pe posturile rămase libere, după reparti­ zarea absolvenţilor cu exa­ men de diplomă. Există obli­ gativitatea ca, în interval de un an, să se susţină acest examen.. Dacă nu ob­ ţin diploma în această peri­ oadă de timp, absolvenţii respectivi . sînt consideraţi ca avînd studii medii şi sînt retrogradaţi pe posturi co­ respunzătoare,. I

Dar sint şi consecinţe ordin material, demne de în seamă : φ plata şcolarizare cheltuielilor ;

φ riscul île a rămine ne­ angajat, întrucît conducerea instituţiei care ar încadra nu absolvent fără repartiţie este pasibilă de amendă, iar în­ cadrarea se anulează. Cum se p o a t e partiţia ? schimba r e ­ Ministerul ămîntului motivele schim­

Pentru telor rează Ce de trei

absolvenţii teatru, uni. stagiul

consecinţe la

Se înaintează la Educaţiei şi învăţ o cerere ruprinzînd pentru care se solicită repartiţiei. barea Sc anexează :.

zentnrea Primele ordin tatea teaptă datoria s-a sară

post ? slnt de socie­ în şi nş-. să-şi este facă unde nece­

consecinţe moral, întrucît a

noastră

investit

absolventul faţă prezenţa

irespectiv Ca acesta că lui, de ea acolo

φ negaţia din partea institilţiei la care a fost re* părlizat iniţial (cu avizul co­ mitetului judeţean de cul­ tură şi educaţie socialistă respectiv) ; φ acordul instituţiei cere absolventul (cu C.J.C.E.S. respectiv) ; care avizul

considerat

punîndu-şi

Em. E.

FOTOCRONICA

Marcel Mirea "(Sandu ) şi Viorica Mischitéa (Stela) î n ,.Cohnn" "de" Paul.' Iofichim, T e a t r u l de N o r d diiï'^Satu . Mfare, Secţia r o m â n ă (regia : Nicoleta T o i a ' ; s c e n o g r a f în : Vasile Rotaru)
1 1 1

www.cimec.ro

litate compoziţională. I n t e r e s u l l u i faţă d e personaj sc c o n c r e t i z e a z ă i n m o t i v a r e a psi­ h o l o g i c ă a g e s t u l u i , î n j o c u l s i n c e r şi c o n ­ vingător, în grija p e n t r u varietatea mijloa­ celor. Acum, la începutul stagiunii. Matei A l e x a n d r u repetă r o l u l R o s t a n e v în Însem­ nările unui necunoscut, după Dostoicvjki (dramatizarea şi r e g i a , I o n C o j a x ) . „Egor Ilici Rostanev şi-a p e t r e c u t viaţa, pînă lu aproape 40 d e a n i , în armată ; fost c o l o n e l , sc r e t r a g e î n c i v i l i e , d e o a r e c e moş­ teneşte o m i c ă m o ş i e . Rostanev se î n r u d e ş t e cu Mîşkin din «Idiotul». Ε u n o m c i n s t i t , c a r e se î n c r e d e î n o a m e n i şi r e f u z ă p î n ă şi i d e e n c ă a r p u t e a exista zone sumbre ale sufletului ome­ nesc. Ca m u l ţ i oameni de bună-credinţă, este v i c t i m a n a i v i t ă ţ i i sale. D a r , spre deo­ sebire de Mîşkin, e u n t i p robust, v i g u r o s , p l i n d e poftă d e viaţă ; iubeşte c u p a s i u n e o tînără femeie, care, l a r î n d u l e i , îl iubeşte. I n ciuda acestor premise, d e v i n e u n perso­ naj t r a g i c , f i i n d c ă n u e î n s t a r e să deose­ bească valoarea de nonvaloare. Celelalte personaje c u care v i n e î n contact (Fonia F o m i c i , u n p r i p ă ş i t care trăieşte d o pe u r m a generozităţii l u i , m a m a sa, d o m ­ nişoara Perepeliţînn) aparţin categoriei opu­ se. C e l c a r e f a c e o a r e c u m lumină în con­ flictul dintre Rostanev şi F o m a F o m i c i e s t e t î n ă r u l S e r g h e i ; e l îşi d ă s e a m a că F o m a F o m i c i este u n t i p n e r e a l i z a t , c a r e α fost toată viaţa u m i l i t , a l e cărui i d e a l u r i a u fost batjocorite ; caracterul pervertindu-i-se, a devenit s u s c e p t i b i l , arţăgos, într-un cuvînt, s-a î n r ă i t . D i n a c e s t m o t i v , F o m i c i e m i s t u i t d e o n e o s t o i t ă sete d c r ă z b u n a r e împotriva tuturor. Rostanev este u n u l d i n t r e cele m a i g r e l e roluri pe care le-am avut dc interpretat ; s î n t într-o c o n t i n u ă c ă u t a r e , a j u t a t , bineîn­ ţeles, d e I o n C o j a r , c a r e , d u p ă c u m se p r o ­ filează s p e c t a c o l u l , a înţeles f o a r t e b i n e p i e ­ sa şi a g ă s i t s o l u ţ i a d e î n s c e n a r e c e a m a i apropiată d e opera l u i Dostoïevski. Distribuţia e excelentă : E m a n o i l Petruţ, Didona Popescu, Simona Bondoc, Grigore G o n ţ a , I l i n c a T o m o r o v e a n u , Cella D i u r n , C. R a u ţ c l i i , Catiţa Ispas, T i n a I o n e s c u , Ileana Iordachc, Ovidiu Moldovan, Mitzura Arghczi, A r i a n a O l t e a n u , G a b r i e l O s e c i u c , L a r n i a Bel i g a n ş.a."

VIITORUL ROL
MATEI A L E X A N D R U
Fişn r o l u r i l o r a b o r d a t e d e M a t e i A l e x a n d r u în decursul a două decenii de teatru ar acoperi întreg spaţiul acestei rubrici ; a debutat l a T e a t r u l de Stat d i n Galaţi, sul bagheta regizorală a l u i C r i n T e o d o r e s c u , a făcut u n scurt popas l a T e a t r u l Naţional d i n C r a i o v a , a p o i s-a s t a b i l i t l a N a ţ i o n a l u l b u c u r e ş t e a n , u n d e şi-α a f i r m a t c a l i t ă ţ i l e a r t i s t i c e î n c ă «le l a p r i m a a p a r i ţ i e , C h i r i c ă d i n Omul cu mîrţoaga de G h . Ciprian. A jucat, printre altele, Orgon (Tartuffe de Molière), Pedro (Judecătorul din Zalameea d e CalCrespo deron d e l a B a r c a ) , L e v ş i n (Duşmanii de Gorki), Serghei (Poveste d i n Irkutsk dc A r b u z o v ) , A l f r e d 111 (Vizita bătrînei doamne de D i i r r e n m a t t ) , George (Oameni şi şoareci de Steinbeck), D u m i t r u (Să nu-ţi faci pră­ vălie cu scară de Eugen Barbu), Sufleurul (Căruţa cu paiaţe d e M i r c e a Ştefănescu) e l e . T e l e v i z i u n e a l-a s o l i c i t a t c a i n t e r p r e t , d a r m a i ales ca r e g i z o r ; î n această c a l i t a t e , a s e m n a t m o n t ă r i c u Nu-ţi plătesc de E d . De F i l i p p o , Don Gil de ciorap verde de Tirso d e M o l i n a , A cui e vina ? d e P a o l o d e V i n c e n z o , Fala fără zestre de Ostrovski, Doctor in filozofie de N u ş i c i , Gaiţele de Kiriţescu, Agent dublu d e Ş t e f a n B e r c i u şi m u l t e a l l e i e . A c t o r care n u a alergat niciodată după rolul pierdut, pentru c ă n u şi-α d o r i t u n rol a n u m e , c i s-a d ă r u i t r o l u l u i c e i s-u î n c r e d i n ţ a t , M a t e i A l e x a n d r u este u n c r e a t o r de portrete, dezvăluind o mare disponibi­

telex „teatru/"—telex
Olga Tudorachc, pc care o îndrăgim cu toţii, a hotărît să se consacre ac­ tivităţii pedagogice, cu alte cuvinte, a ales să fie în primul rînd profesoară la Institut, Teatrul Mic bucurîndu-se, fireşte, în continu­ are, de prestigioasa ei cola­ borare. Ce mîndri vor spune,

„teatrul"—telex

„teatrul"

peste ani, actorii ; „am fost la clasa Olgăi Tudorache !" φ Teatrul de Nord din Satη Mare are o dublă aniver­ sare : secţia maghiară săr­ bătoreşte douăzeci şi cinci de ani de activitate, secţia româ­ nă, zece ani ! La mai mulţi ! φ „Toamna la Botoşani" se numeşte festivalul care reu­

neşte mai multe teatre din întreaga ţară. Printre spec­ tacole, o premieră aşteptată cu mult interes, o restituire : Homer travestit de Eugen Lovinescu. O prezintă chiar teatrul-gazdă, φ Toamna se numără bobocii şi in teatre. Cei mai mulţi dintre absol­ venţi au fost număraţi şi

82

www.cimec.ro

din Piteşti, a început p e r i o a d a p a r t i t u r i l o r grele : Cetăţeanul turmentat (0 scrisoare pierdută d e I . L . CaragialeJ, Duma (Puterea şi Adevărul de Titus Popovicij, Ştefăniţă (Viforul dc Delavrancea;, Leandru (Ecto-bar de D a n Tărchilă,) — p e n t r u care a p r i m i t un premiu de interpretare la Concursul na­ ţ i o n a l d e creaţie şi i n t e r p r e t a r e teatrală d i p 1971. La T e a t r u l „Ion Vasilescu", d i n a l cărui colectiv face parte, M i h a i Dobre joacă în Răscoala de L i v i u Rebreanu (Titu Herdelca), Un tînăr mult prea furios de Virgil Stoen e s c u ( M i h u ţ ) , Nevestele vesele din M indsor de Shakespeare ( S l e n d e r ) , Piatră la rinichi de P a u l Everac ( F a r f u z ) , Întors din singu­ rătate de Paul Cornel Chitic (Talaleu). „ I n această s t a g i u n e , d e b u t e z ca r e g i z o r ; s p e c t a c o l u l ( î n c a r e şi j o c ) e s t e c o m p u s d i n schiţe d e D u m i t r u Solomon şi d i n v e r s u r i d e M a r i n S o r e s c u şi se v a n u m i Sentimen­ tele ; v a f i v o r b a d e s p r e d r a g o s t e a a b i a d e s ­ c o p e r i t ă a t i n e r i l o r (Peronul), despre incerti­ t u d i n i l e c e l o r a j u n ş i l a m a t u r i t a t e (Nisip) şi, î n sfîrşit, d e s p r e căsnicie, c u i m p a s u r i l e e i sentimentale (insomnie şi Sentimentul), In pregătire, r o l u l A l d i n piesa l u i D u ­ m i t r u S o l o m o n , Scene din viaţa unui bădă' ran. R e g i a , R a d u B o r o i a n u . A l este u n p e r ­ sonaj complex : u n intelectual intransigent, un o m «dintr-o bucată», care n u acceptă impostura, sub nici o formă. E r o u l rezistă presiunilor d i n partea prietenului celui m a i apropiat, e dezamăgit cînd femeia iubită î i p r o p u n e , şi e a , s ă a c c e p t e c o m p r o m i s u l ; n u v r e a să p r i m e a s c ă n i c i u n a j u t o r d a t o r a t v r e u n e i intervenţii, l e spune t u t u r o r adevă­ r u l î n faţă şi este g a t a să plece l a ţară, s ă i a t o t u l d e l a c a p ă t şi s ă s c r i e . . . A l s c r i e , d e c i , s c r i e c h i a r ş i a t u n c i c î n d i se i a m o ­ b i l a d i n casă, scrie p e g e n u n c h i , i n g e n u n c h i , despre... -Mizantropul domnului Molière»... Qui prodest ? ! Atîta timp cît munca noastră n u e ancorată î n realitate, adevărul, î n s i n e , n u foloseşte n i m ă n u i , e c h i t a t e a r ă ­ mîne o vorbă goală ; asta este, c r e d e u , cheia p e care D u m i t r u S o l o m o n o propune intelectualilor de tipul l u i A l . împreună cu ceilalţi c o l e g i d i n d i s t r i b u ţ i e , n e v o m s t r ă d u i să f a c e m l e g ă t u r a c u v i a ţ a i d e i l o r a u t o r u l u i " .

VIITORUL ROL
MIHAI D O B R E
Acum 16 a n i , absolvind I n s t i t u t u l , M i h a i Dobre pleca, î m p r e u n ă c u 1 2 colegi d e f a ­ c u l t a t e , l a T g . M u r e ş , u n d e l u a f i i n ţ ă secţia română a T e a t r u l u i d e Stat. Repartizarea a fost norocoasă p e n t r u t î n ă r u l a c t o r ; hot ă r î t să-şi c u l t i v e c a l i t ă ţ i l e î n t r - o m u n c ă d e e c h i p ă , e l s-α l a n s a t o d a t ă c u n o u l c o l e c t i v . A debutat c u J e f f d i n Jocul de-a vacanţa de M i h a i l Sebastian ; a u u r m a t I o n e l (Dom­ nişoara Nastasia d e G . M . Zamfirescu), Rod o l p h o (Vedere de pe pod d e A r t h u r M i l l e r ) şi... c a v a r i a ţ i e , T o n y , î n o p e r e t a Ατια Lugojana. „ D e a t u n c i , pregătesc m e r e u . . . ' v i i t o ­ r u l r o l . A m j u c a t m u l t şi d i v e r s , d a r r o l u r i l e p o m e n i t e m i - a u f o s t cele m a i d r a g i ; p o a t e , pentru că î n t r a n s p u n e r e a l o r scenică a m reuşit m a i m u l t p o a t e , p e n t r u că «...nu p o t face flori tot timpul anului...», aşa c u m mi-a şoptit u n p o m . P e n t r u m i n e , i m ­ p o r t a n t este să ştiu asta şi să o i a u d e l a capăt î n fiecare z i " . 0 a d o u a e t a p ă se l e a g ă d e T e a t r u l T i n e ­ retului d i n Piatra Neamţ, teatru aflat, atunci, într-o p e r i o a d ă d e v e r i t a b i l ă g l o r i e . N u e r a faima unei instituţii venerabile aspirînd l a statutul de muzeu, c i o „glorie v i e " , dacă se p o a t e s p u n e a ş a , m e r e u p u s ă s u b s e m n a l î n t r e b ă r i i şi m e r e u r e c u c e r i t ă ; î n a c e l c l i m a t de c o n t i n u ă s o l i c i t a r e , m u l t i p l e l e valenţe a l e t a l e n t u l u i s ă u r o b u s t şi-au g ă s i t , f i r e s c , t e r e n de a f i r m a r e , atît î n schiţe dezinvolte ide u n o r r o l u r i d e j u n e - p r i m , c î t şi î n c o m p o z i ţ i i elaborate. M a i tîrziu, l a T e a t r u l „A. Da v i l a "

Maria Marin

telex „teatrul"—telex
repetă. nu unde ţul ? bate Oseciuc, antul bocelul spus de s-a o Bobocelul dus fi la din după şi Buftea. la Nici rătăcind, Ion Reşiţa, Colan pe sărăcu­ Botoşani Gabriel el In ne­ bo­ n-a Petroşani, pe facă car Vom blema logia ciudată, zeci de Monstruleţul motiv şi să

„teatrul"—telex
că face film, anunţe reveni, e fierbinte ne-a lăsat un ochi, dar film. putea teatrul, fiindcă ! φ o personaj urechi locuia, şi Bine, mă­ nu ? pro­ Mitodivinitate cu guri. zice-se. într-un mii şi felul şi un Ştiţi ieşeau, de palatul fel de cum palat de porţi,

„teatrul"
de bronz, cu intrau tot Divinitatea bronz numeşte erau mitologic. ? pe unde amplifieîndu-se, vorbe. ei de telex se

Teatrul depeşe pierdut la Şerban „prezent"

Ionescu

Faima
83

www.cimec.ro

VALENTIN SILVESTRU

Jurnal de călătorie apocrif, adică scris după aceea,..
„Năpasta" la Ulm
N-aş f i c r e z u t că T e a t r u l „ i n d o n W e s t o n tnsche" d i n U l m o nt'it d o mic. Intri în snlă d i r e c t d i n s t r a d a f I e r r e n k o l l e r g a s s c , u n a dintre ulicioarele pitoreşti, s t r i m t e , pe cnre le i r a d i a z ă p i a ţ a u r i a ş e i c a t e d r a l e , şi t e a f l i într-o cămăruţă îmbrăcată în pînză, unde s i n t c î t e v a r î n d u r i d e s c a u n e şi u n p o d i u m . D i n c o l o de perdeaua f u n d a l u l u i e o încăperi' confort d o i , reprezentînd culisele, birourile, c a b i n e l e , d e p o z i t e l e , u n b r i c a b r a c b o e m încîntător, oglinzi şi scăunele, dosare, afişe, costume, reviste, cutii metalice cu băuturi reci, bere, pornezi, f a r d u r i . C u m să î n c a p ă n i c i N ă p a s t a ? . . . N u , n u se v a j u c a a i c i . Prevenitoarele g a z d e o u î n c h i r i a t p e n t r u oaspeţii giuleşteni sala m i c ă a T e a t r u l u i m a r e , u n s t u d i o încă­ pător, e x c e l e n t u t i l a t , la s u b s o l u l u n e i clă­ diri monumentale. ..Nici noi nu montăm toate spectacolele a i c i " — î m i povesteşte T h e o d o r D e n t i e r , ac­ tor, director, regizor, animator (bărbuţă blondă, ochi foarte mobili, nervi, zîmbet, agitaţie permanentă). „De pildă, Tîrgul de sclavi îl v o m d a într-o p i a ţ ă a oraşului". Iată idrea. h a l u c i n a n t ă : la reprezentaţia în a e r l i b e r i se p r o p u n publicului, spre vînzaro, sclavi moderni — un gazetar, o prostituată, u n chelner, u n actor, o femeie de serviciu, un meditator, un secretar do primărie, o a m e n i lăudaţi de negustor p e n t r u o b e d i e n ţ ă a b s o l u t ă , oferiţi la preţuri conve­ nabile. Pretextul c antic, fu desfăşurare, î n s ă , se f a c l i c i t a ţ i i şi p e n t r u persoane cu funcţii, zărite în asistenţă. t r u l u i C i u l e ş t i e a c c e p t a t şi c o n f i r m a t . P u ­ b l i c u l a p l a u d ă f u r t u n o s . A fost i n v i t a t , p r i n m e g a f o n , să r ă m î n ă la o discuţie d u p ă în­ c h e i e r e a s p e c t a c o l u l u i . O b s e r v c u p l ă c e r e că n u p l e a c ă n i m e n i . A l e s ă V i s n r i o n şi a c t o r i i se a ş a z ă p e b ă n c i l e d e l e m n şi r ă s p u n d l a întrebări. N u e încă o dezbatere, ci o în­ tâlnire caldă, d o m i n a t ă de dorinţa publicului d e a şti : c i n e s i n t e ţ i , c u m aţi l u c r a t , ce m a i p r e g ă t i ţ i , c î n d v o m v e d e a şi S c r i s o a r e a pierdută ? î n g e n e r e , n u p a r e să e x i s t e p r e d i s p o z i ţ i e pentru d e z b a t e r e a de creaţie. L a festivalul internaţional d i n B e r l i n u l occidental. Prinţul v o n H o n i b i i r g de K l e i s t . realizat de T e a t r u l „Thalio" d i n H a m b u r g , a p r o d u s vilvâ, da­ torită î n d r ă z n e l i i d e a t r a n s f o r m a p i e s a (eu f i n e ţ e şi m ă s u r ă ) într-o s a t i r ă n n t i r n i l i t n r i s t ă . descojindu-se s p i r i t u l p r u s a c d e scoarţa l u i eroică. S-a aplaudat furtunos, s-a huiduit copios (ce c i u d a t e s î n t doamnele cu păr a l b a s t r u şi c u v i z o n şi d o m n i i c u s u r t u c e a r ­ gintii şi cu papioane de catifea, strigind „Huoooo ! " ) , piuă la urmă biruind c e i ee ovaţionau în picioare. Am crezut că la discuţia de a d o u a zi — căci d u p a unele s p e c t a c o l e se o r g a n i z a u d i s c u ţ i i — vn f i o b ă t ă l i e e r î n c e n ă , şi a n i v e n i t c h i a r m a i d e ­ v r e m e , ca să o c u p u n l o c b u n . A ş ! N e - a m a f l a t l a o l a l t ă v r e o '25 d e p e r ­ soane, d e vîrste m a i m u l t a d u l t e . C o n d u c e a u n redactor de t e l e v i z i u n e , bărbat surîzător. cît se p o a t e d e p a ş n i c şi l e v e n t . C u m u n u l d i n t r e cei d o i r e g i z o r i ( a m b i i , d i n R. D. G e r ­ mană) avusese în c u r s u l nopţii u n infarct, iar celălalt plecase acasă, au răspuns la î n t r e b ă r i s e c r e t a r u l l i t e r a r şi u n a c t o r . î n t r e ­ bări, pren numeroase întrebări, dialog eva­ z i v , c o n c l u z i e n e e c h i v o c ă : s-a a p l a u d a t d i n m o t i v e e s t e t i c e , s-a h u i d u i t d i n m o t i v e p o ­ litice.

Discuţii liniştite
Spectatorii ascultă piesa l u i Cnraginle în n e m ţ e ş t e . P r i m a oară a fost r e p r e z e n t a t ă î n germană in 1 8 0 5 , în traducerea lui Adolf L n s t . D u p ă c u m n e i n f o r m e a z ă Ş e r b a n CÎOCUl e s c u , s-a j u c a t şi l a B e r l i n , s u b t i t l u l A n c a . A c u m , în m a i 1 0 7 8 , e ascultată eu atenţie ; v i g u r o s u l şi e s e n ţ i a l i z a t u l s p e c t a c o l a l T e a ­

Mă rog...

Afişajul, probabil
La Esslingcn, orăşel-bijuterie pe malul Neckarului, cu vechea primărie medievală p ă s t r a t ă şi c u v i i a t î r n î n d d e a s u p r a oraşu-

84

www.cimec.ro

Pen I m primirea artiştilor Teatrului Ciuleşti, colegii lor vest-germani au organizai un veri­ tabil miting |i(i|)iilnr in Piapi Catedralei. L n microfon, actorul Theodor Denllcr. Giuleşlenîi la l ' I m , o clipă după coborirca din autobuz, ascullind salului <lc bun sosii.

lui, pe o faleză înaltă, sala nu s-a umplut ilecît pe jumătate. După succesul rcmnrcfibil de l i Ulm, împrejurarea mi s-a părut para­ doxală, cu atît mai mull cu cît ziarele publicaseră cronici apreciative, unele soco­ tind spectacolul românesc un eveniment al vieţii culturale iu landul Baden-Wiirternberg. După reprezentaţie, spectatorii rămin în hol, pe treptele teatrului, nu se dau duşi. Disculfi, cu animaţie, cit. de rău o să le parti celor ce n-au venit, cum s-ar nini putea cere o a doua reprezentaţie şi cui să se facă plîngere că ufişujul a fost atît de sărac.

Pentru tineret
îl revfid pe Dr. Jochen Bloss, ropvezentnnlul Instilutului Goethe din Miiaclicn — pe care 1-aiu cunoscut la Ulm — în Berlinul occidental (unde am fost invitat la fes­ tivalul anual numit „Thcatcrtreffen", luM'luirile teatrale), după ce m-am despăr­ ţit de trupa giulcştcnnă, ca plcc.înd sj.re alic oraşe vest-germane, apoi spre Vicaa şi Budapesta. Dr. Mliiss e un om încă tînăr, foarte înalt. Iilond, afabil, umblat prin lume ; cunoaşte îndeaproape via|a culturală a lării sale, pre­ ţuieşte arta românească, a sprijinit moral şi material, prin funcţie, dar şi prin convingere, schimbul de turnee între trupa din Ulm şi cea din Bucureşti, in limp cc no plim­ băm prin somptuosul şi liniştitul parc Tiergurten, mă sfătuieşte să văd teatrul de tine­ rel numit Grips. Nu e tn programul festi­ valului, dar e o instituţie interesantă, nl cărei director, scriitor, realizează spectacole, după ce face, personal, întinse anchete socio­ logice printre ncvîrslnirii oraşului. .Mă duc. aşadar, să văd O l mai frumos timp al vieţii noastre. Sala e simplă, foc rte simplă, cu bănci de lemn, Inconjurîiul, din trei părţi, podiumul. Ε arhiplină — la şase după amiaza ; mai ales băieţi şi fele între 12 şi 20 de ani. Actorii nu par să fie mult mai în vîrstă decit spectatorii, joacă

ardent, ru o fennerătoarp comunicativitate, relaţia cu sala e continuă. Intcrme/.zo-urile muzicale — cu orcliest.ru la vedere — dac acţiunea mai departe, gpurtînd cîle ceva despre ce li se mai îatîuiplă eroilor. Dar nu jocul actorilor, nici cadrul, şi el simpli­ ficat la maximum, ii pasionează pe specta­ tori, ci ceea ce se spune pe scena, iul c-o naraţie firească, dramatică, veselă, exube­ rantă, gravă, foarle gravă ; e o povestire, nu prea sever structurată, despre viata tine­ rilor dinlr-un cartier rău famat al marelui oraş : băieţi care viir să înveţe o meserie şi nu au unde, pierzîndu-şi timpul prin baruri, fete care vor să muncească şi sînt umilite, craidoni şi proxeneţi care distrug existenţe firave, copii tari, care refuză com­ promisurile, părinţi abrutizaţi, alcoolici, toxi­ comani, politicieni demagogi. F i i i alenţi cînd îi judecaţi pe aceşti tineri — Strigă specta­ colul, cu o forţă pe alocuri impresionantă — căutaţi-vă partea voastră de vină pentru derivele lor. Credeţi tn ei — spune apăsat spectacolul — cu o duioşie bărbătească, au mari rezerve de omenie şi vor să trăiască normal, dar tluţi-Ie posibilitatea s-o facă. Sfîrşitul e cam convenţional, asperităţile critice se mai domolesc. In finalul final se petrece ceva nemaiîntilnit : spectatorii apla­ udă şi intră spontan in spaţiul de joc, strîngînd mîinile actorilor, bătîndu-i pe umăr, Imhrălişîndu-i, căci îi simt de-OÎ lor ; comu­ niunea e desăv îrşilă. ,\'u cu astfel dc subiecte — căci ele îşi au sursa într-o altă circumstanţă socială — dar ru unele specifice nouă, dacă am putea vedea şi la ..Ion Creangă", vreodată, ceea ce am văzut Iu Grips Theater !

Autorii la „Diogene"
Zi de zi, la Galeria berlmcză „Diogene", lăcaş de expoziţii destul de necăjit şi lateral, se citeuu piese inedite. U n grup de actori susţinea o lectură îndeobşte impersonală, au­ torul era acolo pentru a prefaţa şi lămuri, asistenţa, firavă, se angaja în comentariu.

www.cimec.ro

85

A m ascultat c i t i r e a fără i n t e r e s , l-am ascul­ t a t c u b u n ă v o i n ţ ă , p î n ă l a u m p u n c t , şi p e autor vorbind, mult, foarte mult, despre s i n e , d e s p r e ce-a v r u t , d e s p r e f a p t u l c ă n u prea e înţeles, respingînd t i m p de o j u m ă ­ tate de oră o observaţie politicoasă de un m i n u t şi m - a m s i m ţ i t , d e o d a t ă , î n t r - u n m e ­ diu oarecum familiar, rămînînd acolo îm­ p r e u n ă c u c e l e cinci-şase p e r s o a n e c a r e m o l f ă i a u i m p a s i b i l e g u m ă şi c a r e n u n e - a m d a t d u s e c u n i c i u n c h i p , p î n ă n u n i s-a s p u s că e g a t a . T o t u ş i , i d e c a d e a c i t i şi d i s c u t a public piese noi — pe care am fi dorit şi noi s-o p u n e m în practică anul t r e c u t , şi la c a r e n - a r t r e b u i să r e n u n ţ ă m — m e r i t ă să-şi găsească un cîmp de afirmare ; u n cîmp, evident, bine a r a t , p e n t r u c a s e m i n ţ e l e să p o a t ă d a h o l d ă şi n u p e n t r u a n e a f l a î n t r e a b ă şi î n v o r b ă .

p ă s t r e a z ă n u m e l e a r h i t e c ţ i l o r , se p u n i n s c r i p ­ ţii p r i n l o c u r i l e î n c a r e a u l u c r a t , a u trăit o r i s-au p l i m b a t f i l o z o f i i , p o e ţ i i , p i c t o r i i . Monumentul închinat l u i Wagner, ansam­ b l u l m o n u m e n t a l d e d i c a t l u i G o e t h e şi a l t e l e exprimă u n cult. Undeva a m v ă z u t î n b r o n z şi u n nume de critic d i n secolul X I X . Celebru. N u cred că vom exagera vreodată în această pri­ v i n ţ ă , şi î n c ă p î n ă î n t r - a t î t , d e ş i , l a d r e p t v o r b i n d , a v e m ş i n o i s t r ă z i c a r e se n u m e s c Titu Maiorescu, Dobrogeanu-Ghcrea, Raicu Ionescu-Rion ( n u - m i a m i n t e s c d a c ă şi E u g e n Lovinescu, George Călinescu, P o m p i l i u Constantinescu).

U n toast estetic
Cînd l-am v ă z u t pe p r i m a r u l general al Ulm-ului ridieîndu-se să r o s t e a s c ă u n toast, l a recepţia d a t ă î n cinstea r o m â n i l o r , m i - a m î n c h i p u i t că v o m a u z i c u v i n t e c o r d i a l e , p r o ­ tocolare ; manifestarea era prieteneasca, v i n u l de Moselle încălzise inimile şi a m f i t r i o n i i de p r e v e n i t o r i în toate, e r a u c î t se p o a t e dar toastul, în atare împrejurări, îşi are regulile l u i . Spre surprinderea t u t u r o r , D r . H a n s Lorenz e r , î n a l t d e m n i t a r , n u n u m a i a l u r b e i , c i şi a l l a n d u l u i , m e m b r u a l P a r l a m e n t u l u i şi o m p o l i t i c de p r i m - p l a n , economist, a făcut o admirabilă exegeză a N ă p a s t e i , v o r b i n d pe larg, în termeni aleşi şi a d e c v a ţ i , despre ideea profundă, universală, a l u i Caragiale, despre vindictă şi c o m p r e h e n s i u n e umană, d e s p r e m ă r e ţ i a tragică a p e r i p e ţ i e i şi sem­ nificaţia în c o n t e m p o r a n e i t a t e a l a i t m o t i v u l u i Năpastei, despre expresivitatea modernă şi s t i l u l e l i n a l s p e c t a c o l u l u i , forţa d e î n t r u c h i ­ pare a actorilor, specificul naţional ai jocu­ lui lor, intensitatea, firescul, arderea interi­ oară şi l i n i ş t e a dramatică a reprezentaţiei româneşti. A m ascultat cu îneîntare acest e x p o z e u . A c t o r i i i-au c e r u t a m f i t r i o n u l u i p e r ­ m i s i u n e a să-l î m b r ă ţ i ş e z e . Am citit destule articole, note şi r e p o r ­ taje, în ziarele germane, despre spectacolul n o s t r u , d a r a c e a s t a m i s-a p ă r u t o c r o n i c ă sui-generis, de o a p r o p i e r e , într-un f e l , e m o ­ ţ i o n a n t ă . D r . L o r e n z e r a ţ i n u t să prezideze personal, a doua z i , în incinta Primăriei, o n o u ă întâlnire c u ziariştii d i n p a r t e a l o c u l u i , expunînd a i c i şi m a i a m p l u consideraţiile sale, invitând să se a c o r d e cea m a i mare atenţie t u r n e u l u i î n t o a t e oraşele d e p e i t i ­ nerarul prin Baden-Wurtemberg. • „ D e s p r e n o i n-aţi v o r b i t n i c i o d a t ă a ş a " — a m u r m u r a t , î n surdină, c u uşor răsfăţ ar­ tistic, Theodor Dentier. „ V o u ă — a s p u s p r i m a r u l — v a t r e b u i să vă dăm un subsidiu m a i important, decît p î n ă a c u m , p e n t r u c a să p e r m a n e n t i z a ţ i , a ş a c u m se c u v i n e , s c h i m b u r i l e a r t i s t i c e e u r o ­ mânii".

U n xilofon pentru Saint'Saêns
Cîteva ceasuri de reculegere intelectuală într-un m u z e u a l i n s t r u m e n t e l o r m u z i c a l e , în oare m - a m a f l a t s o l i t a r , m i - a u p r i l e j u i t întîlnirea cu i n e g a l a b i l i i maeştri m e d i e v a l i , d i n vremea c î n d c u l t u l m u n c i i e r a şi a l a r t e i . Intarsiile de sidef d i n spinetina creată de A n t o n i o Antagralius la Brescia, în 1583, fac d i n mica pianolă u n giuvaer. Cembalo-ul de la 1550 are n u m a i 30 de clape. T e o r b a d i n s e c o l u l şaisprezece a r e 14 s t r u n e . N u ştiu c u m putea f i ţinută în braţe m a n d o l a h a m burgheză d i n l e m n masiv, cu sculpturi bucălate, n i c i n u - m i închipui oum se putea cînta l a z u g t r o m p e t a de t r e i m e t r i sau la contrabasul greu de cuprins de d o i oameni ţinîndu-se de braţe. I n s c h i m b , c l a v i c o r d u l cu flori pictate, părea a aştepta o mic, graţioasă domnişoară d i n secolul romantic, iar strunele pandurinei milaneze, o cobzişoară de p e l a 1 7 0 0 , m a i v i b r a u încă, i n e ­ f a b i l , ca d e c u r î n d a t i n s e d e degete fine. E x i s t ă şi u n x i l o f o n s p e c i a l c r e a t p e n t r u execuţia D a n s u l u i m o r ţ i i d e Saint-Saëns. O r g i mititele, clavicitere, harfe cu pedală, o ar­ m o n i c ă d i n sticle, o orfică s t r a n i e , o violă d a g a m b a d i n Kônigsberg, clopoţei o l n n d e z i d i n 1 5 6 5 şi a l t e c u r i o z i t ă ţ i c e r e a u o a d ă s t a r e m a i î n d e l u n g a t ă . C u u n e l e d i n t r e e l e se d a u şi a z i c o n c e r t e m u z e a l e ; s î n t î n perfectă stare, d u p ă p a t r u sute de a n i . La parter e u n c a b i n e t , păstrat c u so­ l e m n i t a t e a u n e i case m e m o r i a l e . P e p l a c a d e bronz e gravat numele Herbert v o n Karajan. T o t a s t f e l întâlneşti n u m e l e l u i Piscator, la t e a t r u l c ă r u i a i-a d a t c î n d v a s t r ă l u c i r e , s a u numele (şi p o r t r e t e l e ) a c t o r i l o r , p e pereţii albi ai monumentalului Teatru „Schiller", unul d i n t r e cele m a i i m p u n ă t o a r e lăcaşuri d e artă teatrală d i n l u m e . N u e p r i m a oară cînd r e m a r c e v l a v i a cu care g e r m a n i i pă­ strează a m i n t i r e a m a r i l o r l o r artişti, s l ă v i n d î n e i g e n i u l c r e a t o r a l p r o p r i u l u i p o p o r . Se

86

www.cimec.ro

Reîntîlnire cu Peter Brook
Străinii invitaţi la „Întâlnirile t e a t r a l e " d i n Berlinul de Vest erau de felurite cate­ gorii. Nu l-am înţeles pe a m e r i c a n u l R o ­ bert Wilson, d e s p r e c a r e s-a v o r b i t mult in ultima vreme. Textul său, despre o halucinaţie, e el însuşi halucinant, iar înscenarea, între elegante coloane l u m i n i s c e n t e , c u d o i a c t o r i ( e l ş i s o ţ i a sa — fie­ care l u î n d nsupră-şi cîtc u n a c t î n t r e g ) , d e o plictiseală cosmică. Dramaturgul Barric Sta v i s mi-a spus că, acasă, a r t i s t u l — fiinţă prelungă şi g r a c i l ă , obraz frumos, mişcări feline, rostire monocordă — produce altele, şi m a i g r e u d e s u p o r t a t . C r i t i c u l a m e r i c a n H e n r y P o p k i n nu-1 j u d e c a a t î t d c s e v e r , d a r p r e t i n d e a că, dacă a r a v e a d c ales i n t r e u n s p e c t a c o l W i l s o n şi u n s p e c t a c o l n e c u n o s c u t , ar risca p e n t r u al doilea. I n s c h i m b Peter B r o o k a l u c r a t , c u a c t o r i a m a t o r i şi s e m i amatori, un Ubu Rege s e n z a ţ i o n a l , c o n ­ vertind farsele suprarealiste ale l u i Alfred Jarry (o m u n c ă îndelungată dc reunire a v e r s i u n i l o r , m a n u s c r i s e l o r şi c o m p u n e r i l o r t i ­ p ă r i t e ) într-o p a r o d i c e l e c t r i z a n t ă a i n s t a u r ă ­ rii unei d i c t a t u r i . U b u , m a r e , nătâng, clovnesc, m a m a U b u , grasă, d i f o r m ă , apucată, c e i l a l ţ i , n u p r e a a r t i ş t i , d u p ă î n f ă ţ i ş a r e , se angajau de Ia î n c e p u t într-un j o c v i o l e n t , direct, u n soi de grotesc e l e m e n t a r i z a t , c u p a n t o m i m e , măşti, m i j l o a c e ale t e a t r u l u i dc bîlci, dezlănţuit f r e n e t i c , într-un r i t m sufo­ cant, biciuiţi de muzica susţinută de un singur o m , un japonez, la m a i multe instru­ m e n t e d c percuţie. T o t d e c o r u l era r e d u s la cîteva frînghii şi d o u ă r o ţ i e n o r m e d c l e m n , d i n t r e a c e l e a p e c a r e se î n f ă ş o a r ă c a ­ b l u r i l e telefonice. I n c u r s u l „exerciţiilor de l i b e r t a t e " d i n p a r t e a a d o u a , aceste roţi că­ pătau zeci de funcţii, j o c u l imaginaţiei regizoral-sccnograficc fiind, a i c i , scînteielor. Pc n e s i m ţ i t e , j o a c a d e v e n e a t r i s t ă , s e r i o a s ă , şi actorii rămîncau p e g î n d u r i , c a şi specta­ t o r i i , punîndu-şi, în s u b t e x t , p r o b l e m . ! gravă a posibilităţii de a preîntâmpina orice fel d c r c o i d i v ă a n e f a s t e i d i c t a t u r i ce a m î n j i t secolul nostru. C u o excepţie-două, a c t o r i i , d c d i v e r s e c u ­ l o r i şi n a ţ i o n a l i t ă ţ i , e r o u n e o f i ţ i . D a r , i n t ă , se p o a t e r e a l i z a o o p e r ă s c e n i c ă importantă cu a m a t o r i , dacă îi c o n d u c e u n m a r e î n d r u ­ m ă t o r , d o r n i c să f a c ă n u d e m o n s t r a ţ i i p e d a ­ g o g i c e , c i artă. Şi s ă p r e d i c e p r i n a r t a sa. P r i n t r - o c o i n c i d e n ţ ă , î n aceeaşi z i a a p ă r u t , în „ L e M o n d e " , o c o n v o r b i r e c u c u n o s c u t u l s o c i o l o g a l c u l t u r i i şi e s t e t i c i a n M i k e l D u f r c n nc, care cerea să se f a c ă dreptate artei p o p u l a r e , î n s e n s u l d e a se r e c u n o a ş t e , m a i curînd decît o artă pentru popor, arta făcută de către popor. Adăugînd ră şi aceasta cere m u n c ă , orientare profesională, pentru ca b u c u r i a c r e a ţ i e i să f i e î m p ă r t ă ­ şită d e cît m a i m u l ţ i , i a r p r o d u c ţ i a artistică
y

să fie inserată în viaţa cotidiană. „A se veghea — zice gînditorul francez — ca l u ­ c r u l să f i e b i n e f ă c u t î n t e r m e n i i c e i m a i n o ­ bili, vizînd frumuseţea".

Noţiuni elastice
C i t e s c i n „ B e r l i n e r Z e i t u n g " că scriitorul Hcinrich Boli, laureat al Premiului Nobel, s-a p r o n u n ţ a t p u b l i c d e s p r e a r t i c o l e l e u n u i z i a r i s t , d i n t r - o gazetă d e s c a n d a l , că oţîţă l a u r ă . Z i a r i s t u l l-a d a t î n j u d e c a t ă p e c e ­ l e b r u l scriitor, cerînd despăgubiri c i v i l e . J u ­ decătorii l-au c o n d a m n a t p e B o l i l a o a m e n d ă f o a r t e m a r e , o b l i g î n d u - 1 să p l ă t e a s c ă şi d a u n e . Cc b i z a r ă r e e d i t a r e a p r o c e s u l u i K a t h a r i n e ! Blum ! Autorul retrăieşte destinul eroinei s a l e . A t â t a , d o a r , c ă a i c i n u s-a f ă c u t m o a r t e de om... E x i s t ă m o m e n t e şi s t ă r i c î n d n o ţ i u n i l e d e ­ v i n foarte f l e x i b i l e . L a o discuţie pc m a r ­ ginea u n u i spectacol, responsabilii teatrului vest-german aflat în dezbatere explică pre­ c u m că n u p o t o f e r i d a t e d e s p r e r e p e r t o r i u l viitoarei lor stagiuni, d e o a r e c e sc a f l ă în l i t i g i u c u a u t o r i t a t e a m u n i c i p a l ă care-i s u b venţionează. R e p r e z e n t a n t u l autorităţii n-a f o s t d e a c o r d c u u n e l e p i e s e , p e m o t i v că a r nţîţa l a t e r o r i s m . Î n t r e b a t d i n sală d e s p r e ce p i e s e e v o r b a , s e c r e t a r u l l i t e r a r f u r n i z e a z ă titluri brechtiene de notorietate mondială.

O furtună întrmn pahar de limonadă
B i n e î n ţ e l e s că m - a m d u s să v ă d Furtuna dc Shakespeare la T e a t r u l „Schiller", de pe Bismarckstrasse. Se s t i n g e l u m i n a , se n u d e p l o a i a , vijîic v î n t u l . trăsneşte, u n f u l g e r despică c e r u l de s m o a l ă . D i n s p r e s a l ă se î n d r e a p t ă s p r e s c e n ă o a m e n i i n frac, c u săbii r o m a n t i c e la şold. A r i e i c o fetiţă, boită c u r u j , î n c i o r a p i v e r z i . M i r a n d a u m b l ă în pantalonaşi scurţi, enervată c ă m a g u l P r o s p e r o se u i t ă c u b i n o c l u l I n p u b l i c . C a l i b a n e în pielea goală ( f i i n d ne­ g r u ) . Se c î n t ă m u l t , se v o r b e ş t e a g a l e , se discută galeş, static, p l o u ă c u c o n f e t t i de ar­ g i n t , iese d i n p o d e a u n c u r c u b e u d e l î n ă , e f u m , se i v e s c a b u r i d i n p ă m î n t ş i m a r i ­ n a r i i b e ţ i se c u l c ă p e s t e b i e t u l b ă ş t i n a ş , m o r t d e f r i c ă , d e p a r c ă s-ar a ş e z a p e o saltea. Ε atâta b o n o m i e d u l c e p e scenă şi atâta somnolenţă în sală, încît l a p r i m a p a u z ă sc iese î n trombă d i n clădire, d i n s p l e n d i d a c l ă d i r e , î n t i m p ce î n p e n u m b r a v a s t e i s c e n e , excepţional utilată tehnic, continuă să b î n tuie d u h u r i nelămurite. Unde nu e regizor, nu e teatru.

www.cimec.ro

87

„Lumea, cum e lumea"...
S p e c t a c o l p o p u l a r , î n f ă ţ i ş a t rle T e a t r o Cainpesino, al m u n c i t o r i l o r agricoli sezonieri de o r i g i n e m e x i c a n ă d i n S t a t e l e U n i t e . 0 creolă b o n d o a c ă , d e o e n e r g i e şi o v i v a c i t a t e i e ş i t e d i n c o m u n , răguşită şi despletită, veşnic afe­ rată, d a r ou o c h i a d u m b r i ţ i , misterioşi, p r i ­ v i r e g r e a şi a d i n c ă , e r e g i z o a r e , a c t r i ţ ă , cînt ă r e a ţ â , d a n s a t o a r e , c r e d că a p a r t i c i p a t şi la scrierea scenariului : Soceorro Valdezl Ε sora l u i L u i s Valdéz, d i r e c t o r u l , r e g i z o r u l , î n t e m e i e t o r u l «acestei f o r m a ţ i i originale. Au sosit aici din California. Povestesc despre v i a t a nespus de grea a acestor m e x i ­ c a n i — m u l ţ i i n t r a ţ i i l e g a l îu S t a t e l e U n i t e , deci exploataţi în a f a r a l e g i l o r de către p a ­ t r o n i , i n t e r m e d i a r i , c h i a r şi d e a g e n ţ i i ofi­ c i a l i p u ş i să-i a j u t e . S o n o r a V a l d é z ţ i n e U n l u n g şi i n c e n d i a r d i s c u r s î n e n g l e z ă (intens susţinut scenic), apoi t r u p a cîntă, cu ycompaniamenl. de Orchestră specifică, muzică populară şi uşoară latino-americanâ ; dar, încet-încet, c u v i n t e l e d e s p r e l u n ă , a m o r , p ă ­ d u r e f o ş n i t o a r e , f l o r i d e i a s o m i e şi r e g r e t e se s c h i m b ă î n v o r b e d e s p r e d r e p t u r i , dato­ rii, luptă, solidaritate, exploatare, grevă... O a m e n i i m u n c e s c î n c o v o i a ţ i , l e g ă n î n d u - s e şi cîntînd „Gtiantanamcra"; rumbă lentă cubană, şi din avioane i m a g i n a r e sc cern peste ei puternice ierbicide, care produc orbirea. Se l i p e s c s p l e n d i d e a f i ş e turistice, peste barăci, peste o a m e n i , „Veniţi în Cali­ f o r n i a ! " , şi „ l o s c h i r a n o s " , a r u n c a ţ i n o a p t e a peste frontieră, sînt culeşi cu arcanul şi aduşi, legaţi, la f e r m e , u n d e semnează r a p i d a n g a j a m e n t e c r î n c e n e , p e c a r e n u . ş t i u , să -le, citească. P e r s o n a j u l alegoric omniprezent' o Moartea. Steagul lucrătorilor, s i m b o l u l spe­ ranţei, e roşu, c u o acvilă neagră. Sé cîntă în c o r . c u u n d u i r i l e n e ş e , u n ş l a g ă r εδκρίηd i t : . . L a g e n t e , l a g e n t e " , d a r c u v i n t e l e se schimbă i a r , uşor, cîte u n u l ; cîle d o u ă . şi cîntccul zice : „Ei, l u m e a asta, l u m e / De-ar şti ce o a ş t e a p t ă / C î n d s e t ă l ă z u i e ş l c / S p r e acest ţărm c u m p l i t / D a r vezi că ea nu ştie / Şi-aşa t r ă i e ş t e , m o a r e / Ş i u i i ă t o t , şi i a r ă ş i / 0 i a d e l a - n c e p u t " . Sînt artişti a m a t o r i , p l i n i de viaţă, exce­ lent călăuziţi şi o r g a n i z a ţ i scenic, v a l o r i f i cînd c u iscusinţă f o l c l o r u l m e x i c a n , f o l o s i n d mijloace teatrale moderne, explicind mereu, p î n ă l a c a p ă t , c a n i m i c să n u r ă m î n ă n e c l a r , fâcînd să ţ î ş n e a s c ă s i m b o l u r i n a i v e d i n l o m i r i ce e l e m e n t e c a r e p ă r e a u i n e r t e s u b r a ­ p o r t u l s e m n i f i c a ţ i i l o r şi p a s i o n î n d u - s e d e p o ­ litică î u fiecare scenă, î n fiecare gest scenic. De politică sindicalistă — şi a t î t . Specta­ c o l u l se n u m e ş t e G r e v a g e n e r a l ă şi c a u t ă sâ c o n v i n g ă că p a n a c e u l r e l e l o r care-i n ă p ă s l u iesc p e ,.los c h i c a n o s " a r f i g r e v a g e n e r a l ă a lucrătorilor sezonieri. Ε oarecare confuzie spre finul, nu înţelegem ce va trebui să se întîmple după greva ge­ nerală şi care scopuri anumè le-ar avea ea, dar tocmai bine reprezentaţia se

i s p r ă v e ş t e , a c t o r i i c i u t ă şi d a n s e a z ă c u f o c , s a l a c î n t ă cu e i şi s c a n d e a z ă , s i n l c n . invi­ taţi, printr-o porta-vocr, să ne urcăm pe scenă, să cumpărăm discuri cu melodiile a u z i t e şi a f i ş e c o l o r a t e , a c t o r i i se t r a n s f o r m ă în vînzători, continuă să c i n t e şi să lan­ seze, s p e c t a t o r i i ' cîntă, dansează şi plătesc, p e d i s c sînt t r e c u t e c e l e m a i f r u m o a s e c o m ­ p o z i ţ i i , le v o m învăţa acasă, i a r cu litere m i c i - m i c i m a i serie- că t r u p a e s u b v e n ţ i o n a t ă d e secţia p e n t r u e d u c a ţ i e a C e n t r a l e i sindi­ cale nord-americane A.F.L.-G.I.O.' — şi s p e c t a c o l u l n u se m ă i s f i r ş e ş t e , · s p r e d i s p e ­ rarea plasatoarelor, cnre au bătut şi ele din palme, ritmic, împreună r u s p e c t a t o r i i , d a r a c u m a r v r e a s ă se m a i d u r ă şi a c a s ă . . .

O

ipoteză

T o a t e sălile sînţ îu p e r m a n e n ţ ă arhipline la f e s t i v a l u l b e r l i n e z . P u b l i c a ţ i e d e o d i s c i ­ plină ireproşabilă. Ziarele publică imediat c r o n i c i la a b s o l u t t o a t e r e p r e z e n t a ţ i i l e . B i l e ­ t e l e se r e ţ i n cu o l u n a înainte N-a fost, t i m p d e zece z i l e , decît o s i n g u r ă d e f e c ţ i u n e d e p r o g r a m , c a r e , î n s ă , n u sc d a t o r a o r g a n i ­ zatorilor, gazdelor, ci unor oaspeţi. Sălile strălucesc. T e h n i c a scenică funcţionează i m p e ­ cabil. M i j l o a c e l e d e i n f o r m a r e s î n t d e cea mai sigură eficacitate şi potopesc, literal­ mente, oraşul. M i - a r f a c e p l ă c e r e să v ă d p e a f i ş u l a n u l u i v i i t o r şi e m b l e m a u n u i t e a t r u r o m â n e s c . „ V a fi, sigur : vn f i " . ,-7 î " ' 77 * spune, bucuros., dr. I Irich Eckhardt, directorul festivalului b e r l i n e z , în c u r s u l a g r e a b i l e i î n t r e v e d e r i , î n care d i s c u t ă m d e s p r e c e - n m v ă z u t , cc v.otn m a i v e d e a , şi ce s-ar p u i c a Tace ca să f i e şi m a i b i n e . A m f i t r i o n u l e s a t i s f ă c u t d e p r e ­ zenţii a doi teatrologi români — se tiflă a i c i şi B . E l v i n , c u r e . e p r e z e n t , c u r e g u l a r i ­ t a t e , d e m a i m u l t e e d i ţ i i — şi m ă r o a g ă &ă propun şi alţi posibili invitaţi din ţara n o a s t r ă , d e aceeaşi s p e c i a l i t a t e . Dau cîteva n u m e d e c r i t i c i t i n e r i ; sînt, n o t a t e ş i t r a n s ­ m i s e i m e d i a t şefei s e r v i c i u l u i d e p r e s ă , a d m i ­ rabila şi precisa memorie, a Festivalului, doamna Lucia Zanzig. ,
1

P a r o l a , n e s c r i s ă şi n e r o s t i t ă , d a r s u b î n ţ e leasă, a acestei ample manifestări, reclumînd u n 'considerabil v o l u m dc cunoaştere şi o r g a n i z a r e , p o a t e , şi d e selecţie — deşi aici difirullâţile sînt i n c o m e n s u r a b i l e , ondulînd uneori linia c a l i t a t i v ă 1— e „ S e r i o z i ­ tate",

Zi solemnă la Amsterdam
A m a j u n s l a A m s t e r d a m t o c m a i Ia v r e m e c a să p a r t i c i p l à c e r e m o n i a d e c e r n ă r i i Pre­ m i u l u i „Erasmus". , O dc privesc pe M a r g a r e t a pe p o d i u m u l înalt, în Niculescu vorbind sala t r o n u l u i d i n

88

www.cimec.ro

P a l a t u l R e g a l , ( i m ă g î n d e s c că p r e s t i g i o a s a distincţie, pe care o primeşte a z i , a r t r e b u i aşezată u n d e v a , într-un c u l t d e c r i s t a l , ca tuturor sâ v i n ă s-o v a d ă , n o a p t e a , d u h u r i l e păpuşarilor români a n o n i m i ee a u zămislii această a r t ă . p r i n secole. E r a u p ă p u ş a r i în v e a c u l şaisprezece ; e r a u d e s t u l d e m u l ţ i şi î n s e c o l u l nouăsprezece, d u p ă c u m n e î n c r e d i n ţ e a z ă D . C. O l l ă n e s c u A s c a n i o , îu s t u d i u l său e r u d i t , vitregiţi de a g i i şi g o n i ţ i d e p r e t u t i n d e n i , t i i n d c ă adu­ ceau ..atingere" stăpinirii. Pe cînd nu sc g ă s e a î n c ă . . t h e a t r u " l a r o m â n i , C o s t a r h e Con a c h i , B e l d i m a n şi D i m a c h i şi-au j u c a t pie¬ sele l a „ p ă p u ş â r i i " . I o n C r e a n g ă η intervenit p e n t r u s l o b o z i r e a u n o r a d i n t r e h i s t r i o n i i fără n u m e . . . a r e s t u i t i " la I a ş i . A l e c s a n d r i şi E m i nescu au scris p e n t r u p ă p u ş i . D a r de-abia după p r i m u l r ă z b o i m o n d i a l n u î n c e p u t să se o r g a n i z e z e t r u p e d e m a r i o n c t i ş t i . U n p r o ­ fesor destoinic, T h e o d o r Năstnsc, u n pictor, George L o w e n d a l , o sculptoriţă, I o a n a Bas a r a b , a u d a t , i n m a i l!l'J8. adică e x a c t In cincizeci de ani depărtare de ziua iu care ..Ţăndărică" primea cea mai înaltă recu­ noaştere internaţională, p r i m u l spectacol r o ­ m â n e s c c u l t d c p ă p u ş ă rie. A l t e n u m e s-au î n s c r i s , a p o i , p e t r a i e c t o r i a aceslei a r t e atît d e p o p u l a r e : L u c i a Cnlomeri, Elena Pătrăşcanu, Lena Constante. în 1049, o tînără regizoare primeşte c o n d u c e r e a celui dintîi teatru dc păpuşi subven­ ţionat de stat. formînd o trupă, care, t r e p t a t , cucereşte l u m e a , d î n d , p r i n t r e a l t e l e , r e p r e ­ z e n t a ţ i i şi î n T e a t r u l H o t «lin H a g a , p e c a r e l-a î n t e m e i a t . î n d e c e n i u l p a t r u , n u a l t c i n e v a decît p r o f e s o r u l T h e o d o r Năstase. A z i , f i u l l u i îi p r e z i n t ă a i c i p u b l i c u l u i ' p e r o m â n i . ... „ « Ţ ă n d ă r i c ă » e principalul promotor al tendinţelor n o v a t o a r e în teatrul european postbelic" — citeşte d l . M , H . R . Hoctink, d i r e c t o r u l Fundaţiei „ E r a s m u s " , în e x p u n e r e a d e m o t i v e p e n t r u a c o r d a r e a p r e m i u l u i . I so a c o r d ă d i s t i n c ţ i a f i i n d c ă „acest a n s a m b l u i m ­ p o r t a n t a ş t i u t să d e z v o l t e , g r a ţ i e u n e i e x ­ ploatări o p t i m a l e a m i j l o a c e l o r tehnice, f o r m e n o i «le e x p r e s i e . , c a r e n u i n f l u e n ţ a t teatrul european de m a r i o n e t e în perioada post­ belică*'. C h i a r aşa şi e ! a c ă l ă t o r i t , c u p ă p u ş e l e l e s a l e . î n C a n a d a ş i P a k i s t a n . I n d i a şi F r a n ţ a , Suedia şi S t a t e l e U n i t e , B e l g i u şi Elveţia, Iordania şi ' U n i u n e a S o v i e t i c ă , U n g a r i a şi Republica Federală G e r m a n i a , a strălucit'la Viena, Bombay, Geneva, R a w a l p i n d i , Z-în Berlinul d e m o c r a t , la Copenhaga, Tirana, New Y o r k , Beirut. Apoi a contribuit direct Ia î n t e m e i e r e a u n o r t e a t r e , î n ţ a r ă şi î n a l t e ţ ă r i , l a C a i r o , O s l o . D a m a s c , a a v u t şi c o n ­ t i n u ă să a i b ă e l e v i c a r e , l a r î n d u l l o r . a u întemeiat trupe sprijinindu-se pe diploma o b ţ i n u t ă la B u c u r e ş t i , r e c u n o s c u t ă î n G h a n a , Argentina. Marea Britanic, Norvegia, Egipt, Franţa, Elveţia, Sudan. „Poveştile trecutului, din ţara dumnea­ v o a s t r ă r o m â n e a s c ă " -τ- s p u n e A l t e ţ a S a R e ­ gală Prinţul B e r n h a r d . în d i s c u r s u l s o l e m n — „constituie d c a s e m e n i o sursă de inspiraţie

pentru dumneavoastră, Teatrul «Ţăndărică». C ă u t a ţ i , c u s u c c e s , sâ a s o c i a ţ i m a p e l e d u m ­ neavoastră ansamblu naţional c e l o r l a l t e ac­ tra­ t i v i t ă ţ i t e a t r a l e d i n ţară şi să-l a t a ş a ţ i diţiilor datind încă din al optsprezecelea veac... T e a t r u l « Ţ ă n d ă r i c ă » e cel m a i f r u m o s şi c e l m a i u i m i t o r e x e m p l u dc creativitate şi d e i n g e n i o z i t a t e t e h n i c ă " .

Margareta şi artiştii
M a r g a r e t a N i c u l e s c u vorbeşte liniştită, d a r CU v i b r a ţ i e , d e p e p o d i u m u l î n a l t , i n n u m e l e p ă p u ş a r i l o r r o m â n i , i t a l i e n i , f r a n c e z i şi a m e ­ r i c a n i , cnre a u o b ţ i n u t p r e m i u l , şi, de f a p t , î n n u m e l e t u t u r o r p ă p u ş a r i l o r l u m i i , căci de v r e o d o u ă z e c i d e a n i e în c o n d u c e r e a U n i ­ u n i i I n t e r n a t i o n a l e a Marionetiştilor. „ D o m n i l o r m e m b r i a i J u r i u l u i , aţi decer­ nat în acest a n P r e m i u l « E r a s m u s - u n u i u n i ­ v e r s do v i s şi p o e z i e , c î t e o d a t ă d e m i r a c o l e , u n d e s a r c a s m u l se a l ă t u r ă l i r i s m u l u i , p o e z i a suavă, bastonadei,veselia, asprimei luptei, p e n t r u ca t o t d e a u n a să e x p r i m e frumuseţea şi î n ţ e l e p c i u n e a umană, să o m a g i e z e uma­ n i t a t e a , să c e l e b r e z e s p i r i t u l şi f a n t e z i a c a r e sînt p r o p r i i o m u l u i " . Cuvîntează cu m i n d r i e , operatorii d e t e l e v i z i u n e s î n t toţi î n j u r u l e i , fotografii stau grămadă pe lîngă podium, membrii C u r ţ i i R e g a l e aplaudă, membrii g u ­ vernului aplaudă, diplomaţii aplaudă, sala întreagă aplaudă, şi M a i e s t a t e a S a Regina I u l i a n a , prietenoasă, a f a b i l ă , . o felicită f o a r t e a m i c a l . în timp ce p e Uli n e v ă z u t catarg d e a u r , în sala e n o r m ă , d ă i n u i n d d e cîteva v e a c u r i , se î n a l ţ ă s t i n d a r d u l patriei.

Spectacol la Palat
Păpuşarii sînt, fireşte, f o a r t e emoţionaţi. S c e n a c a r e le-a f o s t p u s ă l a d i s p o z i ţ i e a r e d i m e n s i u n i m a i m i c i decît cele necesare. A u t r e b u i t să p r e g ă t e a s c ă u n s p e c t a c o l d e d o u ă ­ z e c i şi c i n c i d e m i n u t e d i n t r - o p i e s ă cue, a l t m i n t e r i , ţ i n e u n ceas şi j u m ă t a t e . N - a u a v u t c u m să r e p e t e — şi iată-i î n f a ţ a u n u i p u b l i c n e o b i ş n u i t , î n c a r e sc a î l ă s u v e r a n i , ca şi c o l e g i d i n m a i m u l t e ţ ă r i , s p e c i a l i ş t i c ă r u n ţ i şi t i n e r i c a r e n - n u v ă z u t n i c i o d a t ă o atare reprezentaţie. D i n Cele t r e i n e v e s t e ale l u i D o n C r i s t o b a l , p i e s a p e c a r e a m scris-o a c u m 1 2 a n i , p o r ­ n i n d de la o idee a l u i Lorca, au rămas aici n u m a i două neveste. Dar, chiar după p r i m a scenă, sala, surprinsă de p ă p u ş i l e f o a r t e m a r i , de originala lor m a n i p u l a r e , de plastica s p i r i t u a l ă η m ă ş t i l o r şi a d e c o r u l u i , d c vioi­ ciunea desfăşurării, surîde. rîde, aplaudă, aplaudă, ovaţionează. Ε c a l d , O l a n d a e, i u i u n i e , f i e r b i n t e , m î n u i t o r i i ies d e d u p ă p a r a ­ v a n sleiţi, d a r z î m b i t o r i , îşi a p l e a c ă p ă p u ş i l e spre p u b l i c , în semn de salut. R e g i n a le s t r i g ă , î n f r a n c e z ă , „ M a g n i f i c " şi t o a t ă l u m e a î i î n c o n j o a r ă c u ceti m a i d e s t i n s ă cordiali­ tate.

www.cimec.ro

89

U n i i dintre ei au intrat în teatru de copii şi a c u m a u c o p i i , şi-au l e g a t t o a t ă v i a t a d e e l , i - a u d ă r u i t i n i m a şi p r i c e p e r e a l o r , c u ei s-au realizat succesele de notorie­ tate, p e f a n t e z i a şi iscusinţa l o r , pc efor­ tul l o r fizic — o a m e n i c a r e s t a u , şi p î n ă In zece o r c p c z i , c u cagulă p e o c h i şi c u mîinile în sus, purtînd păpuşi grele, decoruri grele, alcrgînd d c colo pînă colo într-un spaţiu m i c ,ţipînd, cîntînd, dansînd, făcînd ca p l o a i a , f ă c î n d c a v î n t u l — p c e i se b i z u i e r e n u m e l e t e a t r u l u i . E i i-au î n v ă ţ a t p e a l ţ i i p ă p u ş ă r i e (şi c o n t i n u ă s ă î n v e ţ e a m a t o r i d i n t o a t ă ţ a r a , p r o f e s i o n i ş t i d i n t o a t ă ţ a r a şi d i n t o a t ă l u ­ m e a ) , e i a u t r a n s p u s , c u excelenţă, ideile autorilor (şi a u c r e a t . într-un fel. autori, p r i n însăşi existenţa l o r ) , c a şi i d e i l e r e g i ­ z o a r e i şi a l e p i c t o r i ţ e l o r , c a r e a u l u c r a t mult peste h o t a r e , d a r n i c i o d a t ă n-au strălucit ca a i c i , a c a s ă , p r i n aceşti m a r i i m a g i n a t i v i şi neobosiţi luorători, n u m i ţ i , î n n o m e n c l a t o a r e , „artişti mînuitori". Sînt v a g cunoscuţi, pe unii i-a m a i p o p u l a r i z a t televiziunea, d a r v i a ţ a l o r a d e v ă r a t ă se s c u r g e d u p ă p a r a v a n e , s u b m ă ş t i , trecînd ca u n f l u i d m i r a c u l o s î n articulaţiile m a r i o n e t e l o r , o a r e scânteiază i n s o a r e l e s c e n e i şi-i u i m e s c p e c o p i i , t r a n s p o r ­ t é du-i î n cea m a i poetică i r e a l i t a t e . La Amsterdam au avut şi e i c l i p a l o r , la v e d e r e , î n l u m i n ă v o l t a i c ă feerică şi săr­ bătoare internaţională.

naţional iniţiat de n o i . A p o i , vestita trupă „Brcad a n d P u p p e t " , condusă de u n tinăr a m e r i c a n h i r s u t , c u o c h i d e c o p i l , c a r e şi-a adus la festivitnte bătrîna-i mamă, punînd u - i e i î n b r a ţ e d i p l o m a şi p r e m i u l . P e u r m ă , compania italiană d i n Cattania, c u păpuşi g r e l e a t i m a t c d e cîtc o tijă m e t a l i c ă , p o ­ vestind poetic c u m p l i t e întîmplări medievale, la s f î r ş i t u l c ă r o r a m o r , î n t r - u n m ă c e l g e n e ­ r a l , toţi protagoniştii ; e m u z e u l u m b l ă t o r a l unei v e c h i tradiţii, stîrnind u n fior ictros p o c i iν şi u n s u r i s îngăduitor. A u j u c a t , toţi, î n sălile r e z e r v a t e , d i n Pa­ lat, i a r n o i , spectatorii, n m călătorii după ei, minunîndu-ne, m e r e u altfel, dc puterea e v o c a t o a r e , d e g h i d u ş i i l e şi d e f a r m e c u l p ă ­ puşilor, a l e căror c h i p u r i sînt d e o infinită d i v e r s i t a t e . C u m e şi l u m e a . D u p ă ce i-am v ă z u t p c toţi, ne-am ală­ turat, binişor, unei mese lungi-lungt, unde ni se d ă r u i a u bunătăţi i n d i g e n e şi u n d e , b i n d n o i d o i , eu şi c u J a p p J o p p e , preşedintele c r i t i c i l o r t e a t r a l i o l a n d e z i , c a b u n i şi v e c h i amici, cîte u n pahar c u o băutură rece c h i h l i m b a r i e , l - a m a u z i t z i c i n d : „ A i voştri sînt, totuşi, d c neîntrecut". I - a m r ă s p u n s , c u m î m i z i c e şi m i c cîte u n artist, cînd îl c o m p l i m e n t e z d u p ă vreun spectacol : „Mulţumesc d e cuvîntul b u n , d a r să v e d e m d a c ă o să-l ş i s c r i i " . E, însă, u n critic serios. Ş i l-a s c r i s .

Între critici
A u m a i primit Premiul „Erasmus" : Com­ p a n i a Y v e s J o l l y , c o n d u s ă d e v î r s t n i c u l şi c e l e b r u l a r t i s t p a r i z i a n , c u a l e sale p ă p u ş i d e hîrtie şi d e u m b r e l u ţ e ; c e l d i n t î i t r o f e u d i n v i a ţ a sa z b u c i u m a t ă l-a o b ţ i n u t , c u a n i în u r m ă , Ia Bucureşti, l a F e s t i v a l u l inter-

Cred...
C r e d , d e a l t f e l , c ă , p e m ă s u r ă ce n e r i d i ­ c ă m şi i e ş i m î n l u m e c u ceea ce a v e m m a i b u n , î n m a i m u l t e privinţe şi p e m a i m u l t e p l a n u r i , î n c e p e s ă se o b s e r v e c ă , f i i n d p e d e p l i n n o i înşine, p u t e m i n t r a î n întrecere, c u şanse e g a l e , p e n t r u l o c u l p r i m .

meridiane
„Principesa dé Clèves"
După ce Principesa de Clèves a fost transpusă pe ecran (în i n t e r p r e t a r e a M a r i ­ nei V l a d y ) , a venit acum rind u l t e a t r u l u i s ă se i n t e r e s e z e de r o m a n u l d o a m n e i d e L a Fayette. Premiera : 16 octom­ b r i e 1 9 7 8 ,l a T e a t r u l ParisNord. Două n o i personaje : M a r i o n şi P i e r r o t , u n f e l d e Arlechino şi Colombina, care-i descoperă treptat pe eroii dramei. Reprezentaţia — se a f i r m ă — n u se v r e a n i c i frescă istorică, n i c i l e c tură-spectacol, c i o încercare de a teatraliza cartea.

„Zadig" de Voltaire
Jean-Louis brează lui pentru say, comedie invitaţie covor dat Voltaire Zadig sau poetică, Barrault cele­ morţii

Michèle Morgan pe scenă
începînd de Ia 24 octom­ brie, l a Théâtre du Palais Royal, d i n Paris, Michèle Morgan v a interpreta („in c a r n e şi oase") r o l u l p r i n c i ­ p a l î n L e tout pour le tout de Françoise D o r i n . „Iniţial — declară a u t o a r e a — a m î n c e p u t să s c r i u u n roman în care mi-o i m a g i n a m , c a personaj principal, pe M i ­ chèle M o r g a n . M i s-a p r o p u s să t r a n s f o r m p e r s o n a j e l e mele de r o m a n în eroi de teatru. A m acceptat, lată rezultatul".

bicentenarul

transpunînd destinul. cu 0 pc u n scăl­ şi Lumi­ Maria

scenă, l a Théâtre d ' O r ­ haz, o

l a o călătorie totul,

zburător ; a

î n atmosfera

elegantă

preţioasă nilor. F l o tats Barrault

secolului

Interpreţi : José (Zadig) (Ermitul).

şi Jean-Louis

90

www.cimec.ro

Marcel Marceau: „Pantomima te învaţă un m d de a trăi" o
După în ponia, vine, trului Martin. vis vine eeau". prezent, un cezii hotare explică conştiinţa tineri Arta angoasa profund". său tura drept ma unea — cu „violon el tombrie n o i turnee Coreea dc la Marcel începînd de In la triumfale şi Ja­ re­ Tea­ Saint u n de Mar­ în cunoscut peste „Fran­ — pierdut l o r .ΙΛ ceva. găsit despre în al pic­ ecou Irlanda,

Mareeau scena Porte de-al „Marcel că, pînă a mare timp, Şcoala

17 oc­

a.c, pe acelaşi

m a i vechi

său de­

realitate : Se p a r e Mareeau mai prea el. s-a Ei decît sînt

mimodramă

tru depăşesc 3 milioane). U n a l t proieot : deschiderea, la î n c e p u t u l a n u l u i v i i t o r , a unui muzeu naţional fie spectacol p o p u l a r tradiţional, un adevărat centru pentru conserva­ culegere d e date, rea manifestărilor de acest g e n (rakugo — p o v e s t i r i co­ m i c e n a r a t e d e către o s i n ­ g u r ă p e r s o a n ă , koclan — na­ raţiuni cu caracter istoric, kokyoku — combinaţie de e î n t e c şi p o v e s t i r e , c u a c o m ­ paniament de shamizen, i n ­ strument asemănător cobzei, şi manzai — dialoguri comi­ ce) şi p r e z e n t a r e a l o r i n f a ţ a publicului larg.

Gdansk—oraş teatral
I n oraşul p o l o n e z Gdansk, la c l u b u l „ P i n e s k a " („Pione­ z a " ) , şi-a î n c e p u t a c t i v i t a t e a Teatrul Ziaristic, ai cărui iniţiatori sînt cunoscuţii ac­ tori de teatru W a n d a Neu­ m a n şi W i e s l a w N o w i c k i d e l a T c a t r W y b r z e z a . P e sce­ na noului t e a t r u sînt pre­ zentate spectacole inspirate din realităţile timpurilor noastre. Primele montări — ale căror s c e n a r i i a u f o s t a l ­ cătuite p e baza u n o r repor­ taje publicate î n presă — sînt m o n o d r a m e l e Lumea se sfirşeşte sau povestea lui Czeslaw K., d u p ă A l e k s a n d c r Rowinski, în adaptarea şi interpretarea Wandci Ncum a n , şi Cum să trăim, pro­ fesore ? de Wieslaw Harasimiuk, în adaptarea şi i n ­ terpretarea l u i W . N o w i c k i . Reprezentaţiile sînt urmate dc discuţii, î n c u r s u l cărora actorii şi spectatorii fac schimburi de idei asupra problemelor dezbătute şi a formelor de realizare sce­ nică. Tot cultură un la Gdansk, pe linia de

succes

acasă : au

cartezieni

Premiul „Critven"
Premiul ţiei Venezuela, atribuit Pantomimă Spectacolul claw oraşe la anual dc al Asocia­ a fost dc miinc, şi în a alto fost bun criticilor trupei teatru d i n

metafizicii schimbat a un lor Vorbind o

pantomimei

„Critven", din Sosesc

Teatrului

d'Ingres" —

Wroclaw.

caracterizează expri­ vizi­ mîinii

„un m o d de a ajutorul despre lume. mîna disocia vizuală este

prezentat de m i m i i d i n W r o ­ Caracas cel străin al d i n Venezuela, mai

Ca şi î n trasează spaţiu. de Ea ini­

pantomimă, parabole nu mă. se p o a t e Lumea

într-un

considerat spectacol

anului.

diversificării program Elevilor

modalităţilor

devine invizibio artă un

t e a t r a l ă , se r e a U z e a z ă experimental de a tineretu­ la patru de teatrală

vizibilă profundă mod

cu ajutorul care

lului.Pantomima de a trăi".

te învaţă

„Explozia"
Punerea drid a Bucro fost ţa trul în scenă lui la Ma­ Antonio a ca u n în In via­ cen­ spa­ Larra exi­ Spa­ — piesei Vallejo

educaţie lui. şcoli şase fac

generale,

clasele V I — u n ciclu de în care de stu­ sce­ este

V I I I , l i se p r e z i n t ă cunoştinţă a

lecţii-spectacol, unei

Japonia : proiecte de noi teatre
In rate 7 tru Japonia planurile la unui de au fost elabo­ con­ pentru

Explozia

cu munca regizorală,

unanim teatrală

apreciată spaniolă. apare romantic José a cărui

pregătire, diul

reprezenta­ al actorului, lecţiilor

eveniment

important

ţii : concepţia proiectarea elaborat crători ce. lemente dactice. şcoli sînt tîlniri de la Gdansk culisele, nei, teatrelor. ou de ai de

individual

dramei poet Mariano

figura

şi r e a l i z a r e a regizori,

marelui niol

nografiei. Planul scenografi, Fiecare

actori, şi l u ­ tehni­ e¬ şi d i ­ p r i n înregizori Oliwa, vizitează a sce­ ale

struirea, k m . dc a naţional Tokio, colelor modern existent spectacole nal raku). Se

aproximativ oraşului tea­ specta­ japonez Naţional numai tradiţio­ ş i bunasemenea, teatru nô a l doilea destinat teatru

(1809—1837), de niei frămîntări —

dramaturgi sectoarelor lecţie spectacol

centrul

stenţă c o i n c i d e c u o p e r i o a d ă în istoria perioada următoare cruntă măr­ la re­ deoa­ a

îmbină

revoluţiei teroare. turisea dactarea rece trăit toare apare

d i n 1820—1823 printr-o Vallejo pornit piese, a Buero

Lecţiile-spectacol d i n completate actori şi din

(Teatrul prezintă de teatru kabuki de

caracterizată că

teatrele

japonez,

acestei

şi G d y n i a . elevii baza

După re­

soarta într-o

l u i L a r r a , care lume

prezentaţii,

prevede,

asemănă­ franchiste, d c tîlc.

tehnică

construirea (amatorii

unui

dictaturii astfel plină

diferitele

ateliere

acestui

g e n d e tea­

www.cimec.ro

91

Teatrul hispano-american şi societatea
I-a C a r a c a s ( V e n e z u e l a ) a a p ă r u i c a r t e a I u i Curlo.s M i ­ guel Suârez Radillo. intitu­ l a t a ..Co s o c i a l e n e l l e a l r o hispanoamericano conlempoiu lealru raneo" (..Socialul hispano-amcrican contempo­ ran", Ed. Equinocrio, I97G, 3515 p . ) . A u t o r u l e x p r i m ă o¬ p i n i a că a f i r m a r e a s p i r i t u l u i colectiv într-o operă este mai semnificativă decît e x ­ presia literară individuală. Teza f u n d a m e n t a l ă a l u i S u ­ ârez R a d i l l o e s l e că t e a t r u l se transformă, îşi sporeşte rolul, alunei rînd „conştiinţa

realităţii sociale a u n u i dra­ m a t u r g coincide cu conştiin­ sociale a nuni ţa realităţii regizor, actor, scenograf, fnIr-un c u v î n t , a unei echipe, care o v a t r a n s m i t e ca operă a t u t u r o r . " Este o p l e d m r i o pentru creaţia colectivă, r e ­ ceptată ca h u n c o l e c t i v .

Retrospective artistice
Petr Ilorec, aulor al m a i multor lucrări consacrate vieţii in lealru. publică o n o u ă c a r t e , Retrospective ar­ tistice, reunind confesiunile a 25 de actori care şi-au început cariera la Teatrul

d i n P l z e n . Pe lîngă carat te r u l său ştiinţific, l u c r a r e a si distinge priulr-un slil plă cot. dezinvolt. roca censigură nu deosehil sutce de p u b l i c . I n toate i n t e r v i u rile solicitate, autorul reu şeşle să i n s t a u r e z e « > atino sferă de comunicare anton ticâ, i u care se f a c e auzit pulsul lumii teatrului. Curtea reprezintă u n eve­ niment nu numai pentru i u ­ b i t o r i i t e a t r u l u i , c i şi p e n t r u criticii dramatici, care îşi pol face astfel o imagine mai clară asupra evoluţiei profesionale a unor actori r a r e şi-au î n c e p u t c a r i e r a l a leahul din Plzen. devenit, azi. un important lăcaş de cultură.

REVISTA REVISTELOR

m

m
O utilă contribuţie la teo­ ria teatrului o aduce Dieter Iloffmeicr, îu studiul său privind relaţiile l u i Brecht c u c r e a ţ i a p o e t i c ă şi t e a t r a l ă a l u i Shakespeare. In general, paginile de cronică ale revistei p o l f i s o c o t i t e , i n acelaşi t i m p , ?i ca l u ă r i d e p o z i ţ i e t e o r e t i c e , avînd drept punct de porni­ re respectivele spectacole. Astfel.pol f i menţionate cro­ nicile p r i v i t o a r e l a spectaco­ le de operă din Cotlbus ( Diet m a r F r i t z s c h e ) , la dez­ v o l t a r e a şcolii d e b a l e t d i n oraşul Gera (Werner Gommlich), paginile semnale de llnns-Reiner John închinate spectacolelor Nu tint un yoghin şi Revolta îngerilor, ambele realizate la Weimar, pe baza dramatizării a d o u ă opere de proză epică (pri­ ma, datorată romancierului Joachim Wallher. ceuhdlă, lui Anatole France). Vrednice de semnalat sînt d i s c u ţ i i l e p r i v i n d l o c u l şi r o ­ lul secretarului literar în viata teatrului, relaţiile şi funcţiile l u i î n c o m p l e x i t a t e a creaţiei t e a t r a l e (Peler Pe-

Caietul începutului de toamnă al venerabilei re­ viste d i n R.D.G. „ Theater der Z e i t " ( n r . !)) e s t e , c a d r , o b i ­ c e i , d i v e r s şi s u b s t a n ţ i a l , préoc­ c u p a i d e a s p e c t e l e şi d e p r o ­ blematica vieţii t e a t r a l e , atît nationale, cît şi din alte zone ale l u m i i . Comentariulreportaj p r i v i n d prima sesi­ u n e a Z i l e l o r de atelier tea­ t r a l , care a a v u t loc la Lcipr z i g , c a şi c e l l e g a l d e S ă p tămîna teatrelor muncito­ reşti, d e s f ă ş u r a t ă în cadrul festivalurilor muncitoreşti d i n Gorlitz, p u n accentul pe lo­ cul p c carc-1 ocupă astăzi dramaturgia de actualitate, relaţiile s c r i s u l u i d r a m a t i c c u creaţia scenică ( r e g i z o r a l ă şi i n t e r p r e t a t i v ă ) , c a şi p e r e ­ laţiile teatrului profesionist r u teatrele de a m a t o r i mun­ c i t o r e ş t i ; sc p r e g ă t e s c , i n nc e s t f e l , b i l a n ţ u l şi e x a m e n u l în p e r s p e c t i v ă a l d e z v o l t ă r i i teatrului în R.D.G., c u p r i ­ l e j u l c e l e i de-a 3U-a a n i v e r ­ sări a existentei republicii (semnează o seamă de ar­ ticole, în această privinţă, Christoph F u n k e , Gisela H o lan, I m m o Sennewald).

trusrhka şi, cu deosebire, privind secretariatul literar în teatrele muzicale, Gi'tnt h e r B e l l m a n n ) . De asemenea, se c i n i n e reţinută informa­ ţia amănunţită despre 'înte­ meierea unui mm teatrustudio („Oul — mica scenă de pe lîngă Friedrichsladtp a l a s t " ) , î n c a r e se d e s f ă ş o a ­ ră spectacole scurte dc ca­ baret, recitaluri. momente satirice, acrobatice şi core­ grafice etc. In legătură cu fenomenul teatral internaţional, î n nfara cronicilor privind tur­ neul la D r e s d a a l T e a t r u l u i de balet budapestan, a l Ope­ relor de cameră d i n Varşovia şi B r n o , se î n l î r z i e . c u p e r t i ­ n e n t e j u d e c ă ţ i d e v a l o a r e , asupru mişcării teatrale d i n ţările prietene : în cadrul unei foarte bogate rubrici speciale se dau informaţii a s u p r a t e a t r u l u i d e ţie m e r i ­ dianele l u m i i . In unei bulgar Ianuarie, utilă că, gar sfîrşit, piese ca de obicei, integral e al

publicai aceasta,

textul comedia Jordan însoţii

de lealru, de dala scriitorului Badişkov de o criticul — Toarte bul­ de şi d e

prefaţă semnală Krastiu Cert de

biobibliografi­ Kujumciov, Jurgons

regizorul Andreas rul unde

Scheinert, a fost

directo­ înscrisă

Teatrului din piesa

Magdeburg,

în r e p e r t o r i u .

www.cimec.ro

CARTEA DE TEATRU Ι Ο Α Ν MASSOFF: „Teatrul românesc" volumul VII

volumele do istorie alo l u i loan teatrul românesc (formarea sa, e v o l u ţ i a , d r a m a t i c a sa e x i s t e n t a , î n p e ­ rioada dificila a anilor '.'II—'40) devine u n adevărat personaj, u n personaj c o m p l e x , cu m u l t e c h i p u r i , u n personaj fascinant, a l cărui destin trezeşte p a s i u n e a cunoaşterii.

I

n

Massofr,

Reconstituirea istorică a t e a t r u l u i implică reconstituirea istorică a ansamblului vieţii c u l t u r a l e , d a r şi a v i e ţ i i e c o n o m i c e , finan­ ciare, politice a m o m e n t u l u i . Această între­ p r i n d e r e a n e v o i o a s ă sc b a z e a z ă p e o i m p r e ­ sionantă documentare, extrasă d i n arhive, ziare, corespondentă particulară, dublată de memoria vie η a u t o r u l u i , care a absorbit, cu talentul istoricului cultural, multitudinea de d e t a l i i f i n a n c i a r e , d e i m p r e s i i m e t e o r o l o gice, d o emoţii alo p r e m i e r e l o r , de anecdote din culise, loan Massoff, el însuşi o m d e teatru, cronicar dramatic constant, are privi­ l e g i u l — r a r , p e n t r u u n cercetător contem­ poran — de a f i cunoscut foarle bine perso­ n a l i t ă ţ i l e d e s p r e c a r e s c r i e , a s t f e l eă o s i n ­ gură trăsătură a c o n d e i u l u i fixează imaginea umană, îndeosebi, lompernmentală, a direc­ torului d e scenă (G. M . Zninfirescu, I o n Sava, Ion laneovescu, Soare Z. Soare, Cartea a b u n d ă în a m ă n u n t e s e m n i f i c a t i v e , •V. I . P o p a . S i c ă Alexandrescu) snu a d i ­ privind „ i n c h i z i ţ i a " fiscală, ce a p ă s a asupra rectorului de teatru (Ionel T c o d o r e a n u , Că­ salariilor actorilor, a bugetului teatrelor, a rnii Petreseu, Paul Prodan, M i h a i l Sadosocietarilor etc. Capitolul consacrat T e a t r u l u i v e a n u ) p e c a r e îl evocă. Această o s m o z ă afec­ Naţional d i n Iaşi ( 1 8 7 7 — 1 9 1 6 ) , care c o n s e m ­ t i v ă ( i n t r e p r o p r i a sa v i a ţ ă , t r ă i t ă î n l u m e a nează, pas c u pas, dificultăţile m a t e r i a l e ale t e a t r u l u i , şi d o c u m e n t a r e a riguroasă, pe care i n s t i t u ţ i e i , d a r şi r e s t u l v o l u m u l u i , conţine loan Massoff o p u n e î n circulaţie c u u n precizări ce sînt u t i l e cercetărilor u l t e r i o a r e , scop cultural şi e d u c a t i v ) dă naştere n u de sociologie teatrală ; m o d u l de plasare a numai u n u i s t i l ( s e s i z a b i l şi î n c ă r ţ i l e a n t e ­ biletelor, preţul, categoriile d e p u b l i c cnre rioare), c i şi, î n c a z u l volumului d e faţă, frecventează t e a t r u l , a m p l a s a m e n t u l acestuia, u n e i a t i t u d i n i — nceen d e m a r t o r a l i s t o r i e i , ce m i j l o a c e d e t r a n s p o r t , d c î n c ă l z i r e şi d e care η înregistrat, p e n t r u posteritate, î n f r u n iluminare e x i s t a u . P c l î n g ă această direcţie t a r e a . I n î n c e p u t m o c n i t ă , a p o i d i n c e î n ce d c c e r c e t a r e , sc i m p u n e şi o s o c i o l o g i e a m a i f ă ţ i ş ă , d i n t r e t e a t r u şi c a d r u l s o c i a l t o t gustului p u b l i c u l u i , a modei dramatice, η stimai opresiv. D i n acest punct de vedere, lului actoricesc şi a e v o l u ţ i e i acestuia, a unele dintre titlurile s a u s u b t i t l u r i l e cărţii r i d u l u i experienţelor m o d e r n e — idei pe care vre­ n l c ă t u i a u u n a d e v ă r a t m e m e n t o : Intr-o le p u t e m d e d u c e s a u e x t r a g e d i n i n f o r m a ţ i a me cînd sabin economiilor atirna deasupra bogată asupra t u t u r o r pieselor jucate în pe­ fiecăruia ( l i ) . ' l l — 1 9 3 2 ) , Jntr-un. climat social r i o a d a studiată. V o l u m u l V I T d i n seria „Tea­ agitat ( 1 9 3 2 — 1 9 3 3 ) , Desfiinţarea a trei Teatre t r u l r o m â n e s c " e s t e , c a şi c e l e a n t e r i o a r e , n u Naţionale ( 1 9 3 4 — 1 9 3 5 ) — este v o r b a d e tea­ n u m a i u n e x e m p l u d e defrişare a informaţiei trele d i n Craiova, Cernăuţi şi C h i ş i n ă u — , e l o c v e n t e şi î n s i n e . c i şi u n u t i l i n s t r u m e n t Jn vălmăşagul vieţii politice (1937—1938), de l u c r u p e n t r u cercetarea v i i t o a r e . intre pace şi război ( 1 9 3 8 — 1 9 3 9 ) . în vremea cînd primăvara nu era dorită... (1939—1940). Pe f o n d u l e v e n i m e n t e l o r e s t e u r m ă r i t ă , www.cimec.ro sta­

giune cu stagiune, activitatea Teatrelor N a ­ ţionale d i n Bucureşti, Iaşi, C l u j , C r a i o v a , a o p e r e i şi a o p e r e t e i , a c o m p a n i i l o r dramatice (compania Bulandra-Maximilian-Storin-laneo­ vescu). a teatrelor particulare (teatrul Măriei Ventura, Teatrul „Regina Maria", teatrul lui l a n e o v e s c u , T e a t r u l „Liga culturală". Tea­ trul „Modern", Teatrul „Alhambra", Teatrul l i b e r , T e a t r u l „ M u n c ă şi v o i e - b u n ă " , t e a t r u l din Sărindar, t e a t r u l în l i m b a germană, în idiş etc.). D e u n i n t e r e s c u ( o l u l s p e c i a l se b u c u r ă m o d u l îu care diverse personalităţi c u l t u r a l e sînt i n t e g r a t e , într-un f e l sau a l t u l , d a r întot­ d e a u n a e u o a n g a j a r e s p o n t a n ă şi t o t a l ă , î n această captivantă viaţă teatrală. Aşa ne apar, bunăoară : T u d o r V i n i i II, iniţiatorul (alături de Ion Marin Sadoveanti şi d e A l . M a v r o d i ) al Academiei de studii teatrale de p c lîngă T e a t r u l Naţional, ale cărui e x p u ­ neri n u alcătuit volumul „Arta actorului" ( I 9 3 i ) : Nicolae iorga, care conferenţiază, în cadrul aceleiaşi Academii, despre misiunea teatrului, combătînd aspectul său comercial, şi o r g a n i z e a z ă , l a V ă l e n i i d e M u n t e , specta­ cole estivale, cu fermă orientnre educativcultiirnlă : I o r g u I o r d a n , care, ca s t u d e n t la Inşi (alături de V. lamandi, M . Jora, L M . Roşea e t c . ) , d e m i s i o n e a z ă d i n g r u p a r e a „Centru studenţesc", î n u r m a u n o r acte d e huliganism, provocate, la u n spectacol, de către studenţi naţionalişti, discipoli ai lui A . C. C u z a . B a r se î n t î m p l ă ca o c a r t e d e n s ă d e i n ­ formaţie istorică să n u l a s e impresia unei aridităţi apăsătoare. Ş i , totuşi, „Teatrul r o ­ mânesc" (volumul V U ) al l u i loan Massoff fnce excepţie d e la regulă ; a m p u t e a s p u n e că p î n ă şi u l t i m a n o t ă d e s u b s o l r e z e r v ă o s u r p r i z ă şi a d u c e o p r e c i z a r e p e r t i n e n t ă , c a r e sc r e ţ i n e .

Adriana Mitescu

CARTEA DE TEATRU

JULES LEMAÎTRE: Jmpresii din teatru"
Recitind aceste savuroase „impresii" de a c u m a p r o a p e u n v e a c , n u p o ţ i să n u f i i surprins de actualitatea celor mai multe dintre atitudinile critice ale cronicarului. î n ­ tr-adevăr, J u l e s L e m a î t r e ( 1 8 5 3 — 1 9 1 4 ) şi-a p u b l i c a t c r o n i c i l e d r a m a t i c e , d u p ă ce a r e ­ nunţat la cariera universitară (1885), m a i întîi î n „ J o u r n a l d e s d é b a t s " ( u n d e îl î n l o ­ cuieşte p e J . J . W e i s s ) , a p o i î n „ R e v u e d e s deux mondes". I n total, pînă în 1920, 11v o ­ l u m e d e . . I m p r e s s i o n s d e t h é â t r e " , c a r e se dovedesc, iată, m a i d u r a b i l e decît t e n t a t i v e l e literare propriu-zise (dramaturgie, poezie, proză). A n t o l o g i a d e faţă (tradusă c u e x a c t i t a t e d e I o n H c r d a n şi p r e f a ţ a t ă d e R a d u T o m a ) n e oferă o a d e v ă r a t ă „arheologie" a spiritului impresionist aplicat la critica teatrală. Ce­ lebra formulă a l u i Lemaître : „ L a critique n'est q u e l'art de j o u i r des l i v r e s " e c u m n u se p o a t e m a i p r e g n a n t i l u s t r a t ă î n a c e s t e p a g i n i . ( E l priveşte, c e l m a i adesea, d i n per­ s p e c t i v a t e x t u l u i , şi m a i p u ţ i n a s p e c t a c o ­ lului.) De la tragediile antice l a clasicismul francez, d e l a a u t o r i celebri l a alţii, e f e m e r i , d n r specifici a c e l u i s u a v „fin d e siècle" î n care a scris Lemaître, d e l a farse l a m e l o d r a m e , v o d e v i l u r i , r e v i s t e , b a l e t e şi c h i a r . . . bîlciuri — iată u n teritoriu îndeajuns de a m p l u , o adevărată p a n o r a m ă a vieţii tea­ trale. Lemaître, s-a s p u s , î ş i c r e e a z ă obiectul, ca toţi i m p r e s i o n i ş t i i , i a r p r i m u l instrument i-1 o f e r ă lectura infidelă : „tragediile clasice nu n e m a i p o t t r e z i i n t e r e s u l decît dacă descoperim în ele a n u m i t e l u c r u r i p e care, poate, n u le c u p r i n d " (p. 3 4 ) . Cronicarul n u f a c e d e c î t să s e s i z e z e m u t a ţ i i l e î n m e n t a l i ­ tatea epocilor. D e pildă, Alceste, m i z a n t r o p u l l u i Molière, a j u n g e în faţa c r o n i c a r u l u i d e a c u m u n veac replămădit d i n a l u a t u l recep­ tărilor a n t e r i o a r e : „el n u m a i este u n m i ­ zantrop, c i u n pesimist". H a m l e t n u m a i seamănă, d i n aceeaşi c a u z ă , „a n i m i c " , e parcă o formă care-şi a ş t e a p t ă , c u f i e c a r e n o u ă generaţie, conţinutul. D e s i g u r , n u p o a t e f i absolutizată această „infidelitate". A n a l i z e l e , uneori foarte percutante, ale l u i Lemaître restabilesc adevăratele c o o r d o n a t e ale perso­ najului, m a i ales a t u n c i cînd acesta p a r c lipsit d e u n i t a t e . E l e sînt, deci, „restaura­ toare". M ă gîndesc, d e pildă, l a observarea „curiozităţii ironice", c a r e d ă c o e z i u n e şi p r o f u n z i m e l u i D o n J u a n d i n piesa l u i M o ­ lière. „Schimbători, contemplăm o l u m e î n con­ tinuă s c h i m b a r e " — sună definiţia dată r e ­ lativismului de J. Lemaître ; pare firesc, d e c i , să m o d e l ă m t e a t r u l clasic d u p ă g u s t u ­

rile noastre actuale. Fiecare generaţie a r e d r e p t u l să i n s t i t u i e o n o u ă i e r a r h i e a v a l o ­ rilor. M a i m u l t , Lemaître îi concede o to­ tală l i b e r t a t e faţă d e t e x t . S h a k e s p e a r e p o a t e f i „revăzut", „adaptat", „ î m b u n ă t ă ţ i t " — scrie L e m a î t r e I n 1 8 8 7 — „ a d i c ă să i se t a i e t o t ceea ce n e s c a n d a l i z e a z ă , p ă s t r î n d c u p i e t a t e toate elementele a d m i r a b i l e (anume, fondul şi s c e n e l e esenţiale) şi p o t r i v i n d ceea ce r ă m î n e g u s t u l u i n o s t r u , p r e c u m şi c e r i n ţ e l o r şi d e p r i n d e r i l o r n o a s t r e d e l o g i c ă , c l a r i t a t e , m ă s u r ă şi d e c e n ţ ă " (pp. 179—180). Hotărît lucru, Jules Lemaître era foarte francez, în procustianismul său ! Asemenea opinie a făcut ravagii în secolul nostru şi v a m a i face, p r o b a b i l , p e n t r u că porneşte d e l a o observaţie justă : clasicitatea unui text e d a t ă t o c m a i d e i n c i d e n ţ a sa l a m a i m u l t e epoci. D a r i m p o r t a n t rămîne u n g h i u l de inci­ d e n ţ ă . U n Hamlet a l secolului X X — „poli­ t i z a t " , d e s i g u r — s a u r e c e n t u l llamlet al lui Ciulei (Ia A r e n a Stage d i n N e w Y o r k ) , s i ­ t u a t î n s e c o l u l X I X , într-o m o n a r h i e bismarekiană ? Cine poate d a sentinţe defi­ nitive ? Să n u n e grăbim, însă, a t r i b u i n d v e a c u l u i n o s t r u î n e x c l u s i v i t a t e i d e i p r e c u m cele e x ­ p u s e d e L e m a î t r e . D a c ă s t ă m să n c g î n d i m bine, „actualizarea", „adaptarea" etc. n u apar­ ţin n i c i secolului trecut. Molière, d e pildă, îl „ a d a p t a " şi e l p e T e r e n ţ i u , aşa c u m c u t a r e teatru d e p r o v i n c i e „localiza", î n f e l u l său, v r e o c o m e d i e celebră. Astăzi, d i m p o t r i v ă , e m a i a c c e n t u a t „respectul faţă d e t e x t " , i a r „ a d a p t a r e a " şi-o a s u m ă , î n c e l e m a i m u l t e c a z u r i , v i z i u n e a regizorală. N-aş p u t e a s p u n e c ă n u m - a f r a p a t „ u ş u ­ rătatea" dezarmantă a c r o n i c a r u l u i . Cu i m ­ presionismul critic — L e m a î t r e ne-o d o v e ­ deşte d i n p l i n — se î n t î m p l ă u n l u c r u p a r a ­ d o x a l : este c e l m a i a p r o a p e d e i n i m a o b i ­ e c t u l u i , f ă r ă a se p i e r d e î n m e t o d o l o g i c e l e inutile, şi a d e s e o r i atît de departe, prin superficialitatea c u care abordează obiectul... D e s i g u r , Lemaître e u n caz-limită. P e n t r u e l , c r i t i c a c o „ j u i s a r e " , şi n u - i p u t e m cere a l t ă opţiune. I m p r e s i o n i s m u l său — spun enci­ clopediile — e „o formă s c e p t i c ă şi u ş o r s e n z u a l ă a d i l e t a n t i s m u l u i " . E l c a u t ă — şi găseşte I — peste t o t „voluptatea", „far­ m e c u l " , încît să n u n e m i r e că a n u m e perso­ n a j e i b s e n i e n e sînt p e n t r u e l „adorabile î n ­ t r u c h i p ă r i a l e r e s e m n ă r i i " . N u se p o a t e s p u n e că L e m a î t r e n - a r a v e a s e n t i m e n t u l t r a g i c u l u i . Ii lipsea, însă, seriozitatea abordării l u i . „Niciodată n u veţi plîngc v ă z î n d o tragedie — d e c l a r ă , î n f i n a l u l c r o n i c i i l a Fedra — b a c h i a r s î n t s i g u r c ă n i c i n u v - a r v e n i să plîngeţi. M i n t e a , însă, v ă v a f i solicitată, desfătîndu-se î n f e l şi c h i p " ( p . 6 3 ) . Lemaître converteşte t r a g i c u l î n subiect d e „desfătare" a i n t e l e c t u l u i şi, p e n t r u a f i î n s p i r i t u l a u t o r u l u i , î n „subiect d e conversa­ ţ i e " — c ă c i a c e a s t a e s t e impresia, la Lemaître: p r o d u s u l u n u i intelect care îşi întreţine p u ­ blicul c u spectacolul suveran a l ideilor.

Doru Mielcescu

94

www.cimec.ro

.

,

:.-

Odată recunoscută necesitatea regizorului ca îndeletnicire autonomă şi diriguitoare faţă de spectacol, artistul care o îndeplinea că­ păta cu încetul o autoritate tot mai mare. (...) Noua funcţiune n u a întîrziat să aibă repercusiuni asupra întregii vieţi a tea­ trului şi, mai întli, α repertoriului. (...) Critica dramatică mai avizată atrăsese atenţia mai de m u l t asupra neajunsurilor jocului actoricesc, care începuse să nu se mai lege. (...) Cu alte cuvinte, problema esenţială a regiei de a centra spectacolul „pe adevărul cel mai de la f u n d " al lucrării era străină teatrului, sau găsită în mod cu totul empi­ ric, de intuiţia cîtorva actori însemnaţi. (...) ...la noi s-a pus cu o mult mai redusă inten­ sitate conflictul între teatrul de actor şi teatrul de regizor. Cînd, între cele două răz­ boaie, regia a început să aibă un primut în teatrul românesc, ideea în sine se impusese într-atît în toate ţările de superioară cultură teatrală, încît a fost acceptată şi susţi­ nută. (...) D i n cîte am văzut, în cei treizeci şi mai bine de ani de la începutul vencului nostru, porniţi cu relief deosebit după prima decadă, regia românească α dat un imbold şi o ţinută specială teatrului românesc. L u ­ crarea cea mare însă n u sc îndeplinise. (...) M a i trebuie o anumită stăruinţă şi acordare a regizorului cu întregul material uman şi tehnic ţinut la dispoziţia sa, cu acel autentic şi specific al noastru, care n u trebuie uitat şi care ne vine dintr-o veche moştenire de bună măsură, robustă, de solid realism, creat de înaintaşii atît dc m a r i pe care i-am avut.
Ion Marin Sadox'eanu, regiei p. 46. româneşti", „Note despre „Teatrul" începuturile nr. 5/1956,

octombrie

1956

R Ε Τ R O S Ρ Ε C Τ I
ν ν

Α nu e suplinită de un bun gust plastic per­ fect (lucru foarte rar, n u n u m a i la regizori), va duce implicit la o nesiguranţă, la o ten­ dinţă spre neutral, la desconsiderarea cadru­ lui plastic sau (şi) la formulă. (...) Aceeaşi nesiguranţă, simptom al lipsei de orientare, stă şi la baza alunecărilor spre formalism ale unor regizori şi decoratori. Căci, dacă, pe de o parte, căutarea disperată α unei soluţii salvatoure duce l a un decor neutral, pe de altă parte dorinţa de „nemaivăzut" trage întreaga echipă spre o rezolvare forn.alistă. (...) E u consider că orice concepţie re­ gizorală ar trebui să se nască în aceleaşi frămîntări şi încercări cu ale decorato­ rului, ca şi cînd cei doi creatori ar fi o singură persoană. Decoratorul, străin de frămîn ţările regizorului, v a da un decor întîmplător şi independent. Pentru că de­ corul nu este un tablou — şi n u m a i atît. Decorul în sine, gol, reprezintă valenţe. Sensurile i le acordă prezenţa umană. V a ­ loare plastică completă v a căpăta cu omul în el. (...) Iată de ce, m u n c a regizorului şi α decoratorului trebuie dusă împreună şi paralel, aproape confundată la u n moment dat. De aceea, ca nu trebuie întreruptă nici un moment, pînă la premieră. (...) Nu e deajuns ca regizorul să aibă idei, şi ca acestea să fie expuse ; dacă pictorul are idei, nu c deajuns ca ele să apară plastic pe o schiţă ; ele trebuie pătrunse in esenţa lor şi integrate organic spectacolului. Ce urît e un decor independent care, în tot timpul spectacolului, încăpăţînat, îţi şopteşte altceva decît rostesc actorii ! (...) Fiecare pie­ să îşi cere rezolvarea sa, iar seria acestor rezolvări rămîne infinită în cadrul unei arte reulist-socialiste (...) Totul e ca ideea piesei să reiasă cît e nevoie şi cînd e nevoie, iar decorul, dacă rămîne singur, să spună şi el, poate, o replică.
Toni Gheorghiu, „Regie şi (Puncte de vedere în discuţia re teatralizare deschisă de Liviu „Teatrul", nr. 5/1956, ρ, 55. scenografie" despre Ciulei),

lată-mă, de fapt, în faţa unui sentiment adevărat, modestia, condiţie absolut nece­ sară creatorilor unui spectacol. Pentru că modestie înseamnă proporţie — şi frumosul nu e altceva decît proporţie. I a r un specta­ col este o proporţionare între actori-aulorregizor-decorator. (...) Dar, chiar atunci cînd regizorul colaborează cu pictorul, adică în cazul ideal (de fapt n o r m a l ) , adică in cazul cînd principiul modestie-proporţie stă la baza întregului, colaborarea lor mai depinde de datele prime pe care le aduce fiecare din ei. Cred că nu trebuie trecut cu uşurinţă peste lipsa de orientare în domeniul plas­ ticii a unor regizori, deficienţă care, dacă

www.cimec.ro

95

SPECTACOLUL SPORTIU
• T E O D O R MAZILU

Miraculoasele, s u r p r i n z ă t o a r e l e legături dintre m i ş c a r e a f i z i c ă şi v i a ţ a c e a foarte p e r s o n a l ă
Mărturisesc că sportul a jucat un rol foarte important în educaţia mea morală şi chiar estetică. Am visat întotdeauna să fiu un „inter-slinga" desăvirşit, m-am simţit obligat, faţă de mine însumi şi [ap'i de contemporanii mei, să fiu zvelt, să fiu ager, să am reflexe prompte şi, în măsura condiţiilor concrete daie, să fiu chiar frumos. Gide nu exagerează prea mult cînd spune că fiecare om este responsabil de chipul lui ; mişcarea fizică ii dă omului şansa rară de a avea drept de veto asupra înfăţişării sate. Adolescent, bîntuit de nelinişti, terorizat sau fermecat dc idei complicate şi de bolta înstelată a cerului, invitat să iau gustarea in labirinturi metafizice, adăpostit în magherniţe tragicomice, găseam în iarba verde a stadioanelor o stare de echilibru, bucuria elementară, trufaşă în faţa vieţii. Sportul avea darul binecuvintat dc α -mi aminti elementele fundamentale ale naturii, apa, soarele, lumina, de a nu săvîrşi greşeala bicisnică de a le privi de sus. In clipa in care trăieşti drama profund omenească de a fi ratat o lovitură de la 11 m,, sufletul se îmbogăţeşte cu aceste magnifice, multicolore suferinţe infantile, şi se fortifică, devine mai rezistent in faţa adevăratelor confruntări ale existenţei. Am suferit îngrozitor de cite ori echipa in care jucam pierdea pe teren propriu, am suferit cumplit de cite ori nu reuşeam să înscriu, chiar cînd mă aflam singur ou veşnicia şi cu poarta goală; din toate aceste neplăceri am căpătat energia şi gustul de a merge mai departe. Am să dau un exemplu rupt din viaţă pentru a demonstra, în carlie şi oase, că o activitate sportivă dusă cu pasiune poate îndulci pînă şi loviluri'c ale sorţii. Din dorinţa de a demonstra adevărul „tezei" melc, am să pun amoroase pe altarul, ei bineintenţional o pagină din zbuciumata mea biografie. Eram tinăr, băteam mingea, adoram fotbalul şi iarba verde a stadioanelor • şi, căutam, în acelaşi timp, }>e măsura posibilităţilor, absolutul in iubire. La un moment dat, prin ca¬ priciile naturii, icoana viselor mele, recle, domnişoara Mioara, s-a îndrăgostit brusc, tragic şi primăvăratic, de un alt tinăr, incomparabil mai brunet şi mult mai punctual. Ea era şi zvelt ă, dar şi foarte sinceră, şi, ronţăind „floricele", mi-a mărturisit adevărul crud. Dar mi l-a mărturisit într-un moment în care, din nefe­ ricire pentru ea, nu eram apt de suferinţă sufletească, fiindcă în ziua în care ea înţelesese că nu pe mine mă iubeşte, ci pc celălalt, eu înscrisesem trei goluri de la distanţă, fusesem — şi m-au susţinut şi gazetarii de specialitate •— „intr-o formă de zile mari". Eram atît de mîndru de performanţa mea fotbalistică, de faptul că promovasem intr-o echipă de tlivizia II, de laudele antrenorului, de îmbrăţişările coechipierilor, încît nu puteam să realizez nici o dramă sentimentală, îmi era indiferent dacă sînt iubit sau nu, aveam un sentiment de triumf, mă gindeam, glorios şi tragic ca un împărat roman : „nu mă iubeşte Mioara, dar, in schimb, înscriu goluri dc la distanţă". .. , ,,'·',. Sportul ne ajută, deci, şi în viaţa personală, nc ajută să dăm lucrurilor măsura lor exactă, să nu transformăm în dezastru micile, inevitabilele accidente ale existenţei. Nu sînt de acord cu cei care foln<nsç pînă şi alpinismul, bocancii de schi şi liniştea zăpezii ca pe o formă de ironie la adresa celorlalţi. „Mă duc să schiez în Poiana Braşov, să admir zăpada şi brazii, fiindcă n-am încredere oameni". Dacă n-ai încredere în oameni, ducă n-ai încredere in albul zăpezii, stai acasă, la domiciliu, şi nimeni n-o să se supere. Nevoia de sport este nevoia de copilărie şi copilăria este ţelul nostru înalt, spre care vom tînji pînă la adinei bătrîneţi.

www.cimec.ro

MA L E T L U M I N I Ţ A V A H T O L O M E I : T e a l n i l a c a d e m i c d e o p e r ă şi h a l e i „S. M . K i r o v " d i n L e n i n g r a d ; B a l e t u l C u l l b e r g LUMEA FLORIN CA TEATIUI : Ν introductive (II)
p. ;>a

|). 52

TORNEA

MARGARETA

B A R HUŢA : Agenda

I.T.I.

p. !>·>

PĂCĂLEALA C o m e d i e in d o u ă părţi ( ! h c o r g h c \ Iad

de . p. 50 80

I.

N. : „Rampa"

acum

Γ50

dc

ani

.

.

.

.

. p.


SA E.M. S IAM li. — DE VDBBA... s t a g i u l u i , repartiţii, t r a n s f e r u r i p. 81

Durala ROL

VIITORUL MARIA

MARIN

: Maici

Alexandru

şi

Mihai

Dohr<

82

VALENTIN S I L V E S T R U : .Turnai a d i c ă s c r i s d u p ă aceea MERIDIANE REVISTA REVISTELOR CARTEA DE TEATRU

dc

călătorie

apocrif, p. 8 i P- 9 0 ţ». 9 2
//

ADRIANA M I T E S C U : „Teatrul r o m a n e s c " , volumul VII, <le loan Massoff DORU M I E L C E S C U : „Impresii din lealru" de Jules Lemaitrc

p.

93

[>• M

RETROSPECTIVA polo : Ileana Muncae.iu ŞI ADMI­ REDACT/A NISTRAŢIA Sir. Constantin Mille nr. 5—7 Tel. 14.35.88 şi 14.35.58 SPECTACOLUL

..TEATRUL"

4, o c l o m h r i c

1950

.

. p.

95

SPORTIV s u r p r i n z ă t o a r e l e legă­ şi viaţa cea foarle

'TEODOR M A Z I L I I : Miraculoasele, turi dintre mişcarea fizică personala www.cimec.ro

• ρ-

οή

OASPEJI DE PESTE HOTARE
Teatrul Academic de operă !ji balei „S. M. Kirov*' din Leningrad. în prim pian, Galina Mezenţeva

Bâlciul Cullberg din Suedia. Scenă din Romeo şi Julieta. Coregrafia, Birgit Cullberg, muzica, Serghei Prokofiev

LI

I. P . ..Informaţia" — ι

www.cimec.ro

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful