CUPRINS

1. 2. INTRODUCERE ....................................................................................................................................... 3 DESHIDRATAREA – produse vegetale ................................................................................................... 3 2.1. Deshidratarea produselor alimentare ............................................................................................... 5 2.2. Activitatea apei din produsele vegetale ............................................................................................ 6 2.3. Factori care influenteaza operatia de uscare şi metodele de uscare ................................................ 8 2.4. Clasificarea metodelor de realizare a uscarii: .................................................................................... 9 2.5. Instalaţii pentru deshidratarea legumelor ....................................................................................... 11 2.6. Conversiunea termică a energiei solare pentru uscarea produselor agricole in ţările Uniunii Europene (UE) ......................................................................................................................................... 13 2.7.Procesul tehnologic de deshidratare a produselor vegetale ............................................................ 14 2.8. Mecanismul procedeului de uscare ................................................................................................. 15 3. IMPORTANŢA ŞI UTILIZĂRILE CARTOFULUI......................................................................................... 18 3.1. Importanţa culturii cartofului ......................................................................................................... 18 3.2. Utilizările cartofului.......................................................................................................................... 18 4. SOIURI DE CARTOF ŞI MORFOSTRUCTURĂ ......................................................................................... 19 4.1. Soiuri de cartof ................................................................................................................................. 19 4.2.Morfostructura cartofului ................................................................................................................. 20 4.2.1. Structura anatomică ................................................................................................................. 20 4.2.2. Compoziţia chimică a tuberculilor de cartof ............................................................................. 20 4.3. Calitatea cartofului........................................................................................................................... 21 5. TEHNOLOGIA DESHIDRATARII CARTOFULUI ....................................................................................... 21 5.1. Deshidratarea cartofului .................................................................................................................. 21 5.2. Insuşiri tehnologice .......................................................................................................................... 22 5.3. Soiuri de cartof utilizate la deshidratare.......................................................................................... 24 5.4. Prelucrarea cartofilor ...................................................................................................................... 24 6. OBŢINEREA FULGILOR DE CARTOFI..................................................................................................... 28 6.1. Procesul tehnologic şi utilaje folosite .............................................................................................. 28 7. NORMATIV DE CALITATE A FULGILOR DE CARTOFI ............................................................................ 33

1

8. 9.

CONTROLUL LEGUMELOR DESHIDRATATE ŞI DEPOZITATE ................................................................. 33 BILANŢ DE MATERIALE ........................................................................................................................ 34

BILANŢ TOTAL DE MATEIALE ....................................................................................................................... 41 BIBLIOGRAFIE .............................................................................................................................................. 42

2

1. INTRODUCERE
Solanum tuberosum,banalul şi binecunoscutul cartof, prezent aproape zilnic sub o formă sau alta pe masa noastra,are o istorie veche şi glorioasă pe măsura calitaţilor sale nutritive. Deşi originar din America ―gasită‖de europeni in 1492 a fost ―descoperit‖ doar in 1532,după cucerirea statului Peru de către spanioli. Locul de origine este cunoscut şi necontestat,pantele şi văile insorite ale munţilor Anzi şi imprejurimile locului Titicaca din America de Sud,dar cum a ajuns in Europa şi,mai ales,cine l-a adus este o problema controversăta.Cea mai veche atestare scrisă a prezenţei acestei plante in Europa datează din 1573 şi se află in arhivele unui spital din Sevilia-Spania. Pătruns in Europa,a fost tratat cu ostilitate deoarece se consideră că schimbă culoarea albastră a sangelui nobil,că produce lepra,tuberculoza,că este hrană trimisă din iad.Actualmente cartoful se cultivă in toate continentele,dar in mod deosebit in Europa care deţine circa 60% din suprafaţa mondială. Cu toate acestea cartoful castigă tot mai mulţi adepţi ―cucerind‖Europa. Shakespeare i-a descris calitaţile afrodisiace,Louis al XIV ii purta florile la butonieră. In secolul al XIX-lea,cartoful era hrană de bază a multor popoare,in special a celor din nord,mai ales a irlandezilor.Apariţia manei in Europa a dus la dezastre,ca mai tarziu să aibă şi alte influienţe socio-economice. Pătrunderea cartofului in Romania are loc in secolul al XVIIIlea.Primele semnalări sunt din Transilvania .Un raport al tipografiei Blaj adresat guvernatorului provincial in 1772 menţionează unul din primele manuale de indrumari intitulat ―Instrucţiuni practice pentru cultura cartofului‖fiind redactat la Blaj in 1750.Următorul manual practic intitulat ‖Invăţătura pentru cartoafle‖, a apărut la Iaşi in 1829. Multe date privind cultura cartofului şi rolul ei social se află in arhivele bisericilor saseşti din Transilvania. Evoluţia acestei culturi in ţara noastră nu a fost spectaculoasă,producţiile obţinute nu au fost la nivelul altor ţări,a condiţiilor pedoclimatice şi a soiurilor cultivate. Considerat a doua‖paine a omenirii‖ şi un produs strategic foarte important pentru securitatea alimentară a omului in mileniul II,cartoful se cultivă in peste 150 de ţari,producţiile inregistrate insumand 311 miliarde tone. In anul 2001, pe plan mondial, principalii cultivatori au fost China, Rusia, Polonia, India şi SUA. A fost şi este totuşi cea mai veritabilă dintre culturile de camp.

2. DESHIDRATAREA – produse vegetale
Deshidratarea se realizează prin evaporarea apei care ajunge treptat la suprafaţa produsului supus deshidratării pană la valoarea aw < 0,7 care să impiedice dezvoltarea microorganismelor. In funcţie de natura aportului de căldură, uscarea poate fi: – prin convecţie – de la agent la produs; – prin conducţie –prin produs; – prin radiaţie – de la surse exterioare; – incălzire in dielectric (uscare cu curenţi de inaltă frecvenţă, microunde). După modul in care se execută indepărtarea vaporilor se deosebesc: ● uscare in aer; ● uscare in vid; ● uscare prin convecţie la presiune atmosferică (cea mai utilizată in practica industrială) – se poate realiza in următoarele variante :
3

– uscare clasică – in camere, tunele, cu benzi; – uscare in strat vibrator – variantă a uscării prin fluidizare ( produse bucăţi – sau granule): – uscare in strat fluidizat – legume feliate, cereale, sare, făină, zahăr, carne – cuburi. ● uscare in strat de spumă – materialul lichid adus in strat de piure ( prin concentrare sub vid prealabilă) este amestecat cu o substanţă emulgatoare şi transformat intr-o spumă prin insuflare de gaz inert sub presiune (azot). Această spumă se aplică pe o suprafaţă netedă (bandă) şi este uscată cu aer cald. Spuma uscată sub formă de foaie spongioasă este măcinată şi transformată in pulbere fină. Se aplică la sucuri şi piureuri de fructe şi legume, infuzie de cafea, ceai, extractele de carne, ouă, branzeturi. Are următoarele variante : uscare in fileu subţire de spumă, in strat (străpuns de spumă); ● uscare prin dispersie – a produselor lichide, piureuri, paste – nu se aplică produselor solide. Se realizează la temperatură ambiantă intr-o incintă de deshidratare cu ajutorul unui curent de gaz uscat (N2) in circuit inchis. Se păstrează in intregime principiile nutritive şi proprietăţile senzoriale ale produsului iniţial; ● uscare prin pulverizare, cu variantele : – uscare prin pulverizare cu spumă; – uscare prin pulverizare in aer la temperatură ambiantă (procedeul Birs) – – aplicată produselor lichide şi semilichide; ● uscarea prin conducţie la presiune atmosferică – se realizează prin contactul produsului cu o suprafaţă fierbinte, avand astfel loc evaporarea apei. Produsul se indepărtează de pe suprafaţă prin radere cu un cuţit. Uscătoarele folosite sunt de tip tambure rotative, iar produsele care se pot usca sunt intr-o stare lichidă concentrată şi cu structură granulară. Dezavantajele sunt majore, cu influenţă negativă asupra produsului uscat: solubilitate scăzută (proteine denaturate), culoare modificată (reacţia Maillard, caramelizare), valoare alimentară redusă, iar produsele necesită o măcinare ulterioară; ● uscare sub presiune – se realizează in strat de spumă şi in strat subţire (peliculă) şi are următoarele avantaje: calităţi senzoriale şi nutriţionale superioare ale produselor datorită temperaturii mai scăzute de uscare şi a lipsei oxigenului. Alte procedee particulare de uscare sunt: – uscare cu radiaţii infraroşii; – uscare cu microunde; – uscare favorizată de ultrasunete; – uscare azeotropă; – uscare parţial osmotică. Procedeele de conservare combinate cu uscarea, mai des utilizate in industrie, sunt: – uscare combinată cu blanşare – la fructe; – uscare combinată cu blanşare şi expandare – cartofi, morcovi, rădăcinoase felii; – uscare combinată cu incălzire – expandare; – uscare combinată cu expandare prin extrudare termoplastică; – dehidrocongelarea –scăderea umidităţii pană la 50% la congelare; – criodeshidratarea – liofilizare.

4

Uscarea legumelor şi fructelor este procesul tehnologic prin care se reduce conţinutul natural de apă pană la un nivel care să impiedice activitatea microorganismelor. majoritatea metodelor de uscare. creşterea valorii alimentare la unitatea de greutate şi modificări fizico-chimice mai mult sau mai puţin profunde in starea membranelor şi componentelor celulare.transformari de culoare.o suprafata de contact cu aerul maxim posibila. sunt usor de manipulat si transportat. Eliminarea apei din alimente trebuie dirijata in asa fel incat coloizii hidrofili sa-si mentina capacitatea de rehidratare. de prezenta metalelor grele si continutul de zahar reducator dar si rezultatul proceselor oxidative.un nivel de temperature care sa asigure evaporarea apei. deshidratarea dirijata in instalatii speciale la presiune normala. valoare energetica sporita. . au loc transformari sensibile in compozitia chimica. Conditiile principale ale deshidratarii sunt: . spre deosebire de deshidratare. . concentrarea in vid. degradarea culorii este in functie de temperature si de timpul de uscare. . respectiv cresterea concentratiei substantelor solubile pana la valori care sa atinga stabilitatea produsele alimentare la pastrare. din care cauza se inregistreaza pierderi importante de arome. liofilizarea (criodesicarea sau criosublimarea). greutate mai mica. Produsele alimentare in prealabil fluidizate sunt deshidratate prin doua metode: peliculara si prin pulverizare sau atomizer sub forma de pulberi (oua praf. aromă. . lapte praf etc. umidităţii relative şi mişcării aerului.circulatia aerului pentru eliminarea vaporilor de apa rezultati. Principalele metode de deshidratare sunt: uscarea naturala. in functie de regimul aplicat. fără a se distruge ţesuturile sau a se deprecia valoarea alimentară a produselor.). Produsele deshidratate au un volum micsorat. miros. ultimul asigurand pastrarea capacitatii de rehidratare. cu exceptia uscarii prin liofilizare. — Deshidratarea reprezintă procesul in virtutea căruia fructele şi legumele pierd o anumită cantitate de apă. Transformari calitative suferite de produsele alimentare prin uscare: .2. in cazul uscarii produselor cu aer cald are loc o antrenare cu vapori a aromelor specifice. Deshidratarea produselor alimentare Deshidratarea sau uscarea este un procedeu bazat pe reducerea continutului de apa. Ansamblul de fenomene ce se produc in timpul uscării duce la concentrarea substanţei uscate. Cele mai moderne procedee sunt deshidratarea in pat fluidizat si liofilizarea. sunt usor de preparat. ceea ce influenteaza valoarea alimentara. gust si aroma. care este o uscare artificială. dar pierd o parte din substantele aromatice si se distrug partial unele vitamine.transformari de aroma si gust. realizeaza economii la pastrare si depozitare.transformari de structura. in timpul procesului de uscare. in urma cărui fapt se realizează o stare fizicochimică propice menţinerii valorii lor nutritive şi atributelor calitative: gust. produc zbarcirea si reducerea volumului datorita scaderii continutului de apa si contractiei tisulare. . care se exteriorizează prin limitele capacităţii de rehidratare. reducerea volumului materiei prime folosite. — Uscarea se deosebeşte de deshidratare prin lipsa de reglare a temperaturii. deshidratarea in pat fluidizat.1. impiedicand procesele oxidative si asigurand pierderea intr-o masura mai redusa a substantelor de miros. 5 .reducerea valorii alimentare. in care scop se foloseşte şi expresia de uscare naturală.

este evidentiata prin intermediul activitatii apei.2. intr-un mediu in care există numai vapori de apă. — randamentul reprezintă cantitatea de produs finit obţinut din cantitatea de materie primă şi se exprimă in procente. de uscare sau deshidratare reprezintă cantitatea de materie primă necesară pentru obţinerea a l kg de produs finit. po – presiunea vaporilor de apa din atmosfera la temperatura. Evaporarea apei din legume şi fructe este un proces complex in care sint implicate. Activitatea apei din produsele vegetale Continutul de apa. pe deo parte. In primul caz prin simpla expunere la aer şi la temperatura mediului ambiant are loc indepărtarea umidităţii din produse prin procesul de evaporare. structura anatomică a produselor. conditioneaza activitatea enzimelor si a microorganismelor. iar pe de altă parte unele legi fizico-chimice de constituire a substanţelor celulare ca şi permeabilitatea membranelor celulare. — raţia. 2. 6 . temperatura şi umiditatea relativă a aerului sunt controlate automatizat. a microorganismelor. trecerea apei in stare de vapori. permit reducerea pierderilor de căldură. Se considera ca activitatea apei reprezinta apa la dispozitia microorganismelor. in care cel puţin circulaţia aerului incălzit. dar mai ales starea ei. trecerea apei in stare de vapori intr-un mediu in care in afara vaporilor de apă există şi aer şi alte gaze.Diferenţa dintre uscarea naturală şi cea artificială constă in natura energiei termice folosite şi anume energie solară (uscare naturală) şi energia rezultată din arderea unui combustibil oarecare (uscare artificială sau deshidratare) şi viteza cu care se indepărtează excesul de apă din materia primă respectivă. — Evaporator. — Deskidrator este o instalaţie de uscat fructe şi legume folosită pentru indepărtarea excesului de apă din materia primă supusă deshidratării. inlăturarea apei făcandu-se prin procesul de vaporizare. pe cit posibil. potrivit unor parametri fixaţi in prealabil pentru respectiva materie primă supusă procesului. Activitatea apei (aw) da indicatii asupra cantitatii de apa libera care determina presiunea de vapori de apa deasupra produsului: aw = p / po = Nw / Nw + Ns unde: p – presiunea vaporilor de apa din produs la temperatura T. Legatura dintre apa din produsele alimentare si activitatea enzimelor. se utilizează diferite tehnici care constau dintr-o succesiune de operaţii tehnologice şi se folosesc aparate şi instalaţii mai mult sau mai puţin perfecţionate cu un consum de energie mai mare sau mai redus şi care. viteza de mişcare. — Vaporizarea. — Evaporarea. Activitatea apei este definita prin raportul dintre elasticitatea vaporilor de apa de la suprafata produsului si elasticitatea vaporilor de apa pura la saturatie la aceeasi temperatura. in cazul al doilea. este instalaţia de uscat fructe şi legume in care mişcarea aerului se face de la sine. pe baza diferenţei termice existente intre atmosfera din evaporator şi atmosfera externă. pentru a continua procesul deshidratării se apelează la un aport suplimentar de căldură. Pentru evaporarea apei din produsele supuse deshidratării.

97. iar pentru oua. 3. La 0. Din partea a doua a formulei se observa ca activitatea apei poate fi calculata prin numarul de moli de apa (Nw) raportati la suma molilor de apa si a molilor de substanta (Ns).65 se dezvolta drojdiile osmofile. Notiunile de activitate a apei si de umiditate relativa de echilibru prezinta o importanta deosebita pentru stabilitatea si calitatea produselor alimentare. Fiecare microorganism are cerinte diferite fata de continutul de apa al mediului in care traieste. dimpotrivă. 2. apa legată.75 – 0. fiind urmate de mucegaiuri. deci se evaporă foarte greu. in timp ce la activitati mici ale apei reactiile enzimatice sunt mult incetinite sau inexistente.1. intracelulară. care este parte componentă a substanţelor* celulare.72 – 0.620 – 0. intercelulară.60 – 0.995.75 mucegaiurile xerofile. 5. Umiditatea reprezinta un factor cu implicatii profunde asupra calitatii produselor alimentare determinand un numar mare de reactii care in multe cazuri se interfereaza reciproc. Astfel autooxidarea si imbrunarea pot avea loc simultan in majoritatea alimentelor. legume. 4. asigurand o pastrare maxima a calitatii (de exemplu pentru laptele praf 3.5. este cedată de acestea cu mare dificultate. pentru fulgii de cartofi 6-7%). deshidratarea foarte inaintata a tesuturilor vegetale si animale pana la aw = 0.la valori medii exercita un effect de protectie a lipidelor fata de oxidare.6 – 0.activitatea apei influenteaza unele procese hidrolitice neenzimatice ca: transformarea clorofilei in feofitina. . Continutul de apa al materialului si umiditatea relativa a aerului inconjurator dau activitatea apei care este direct legata de umiditatea relativa de echilibru (Ure): aw =Ure / 100 Valorile numerice ale activitatii apei variaza intre 0 (la produse complet anhidre) si 1 (la apa pura).91 – 1.1 insa. branza este de 0.00 toate celelalte bacterii.96. Pentru 7 . cereale este de 0. pentru fructe uscate este 0. Ns . Bacteriile reprezinta microorganismele cu cele mai mari cerinte de apa in mediul in care traiesc si se dezvolta. efectul maxim fiind la aw = 0.numarul de moli de substanta.8. fructe proaspete este de 0.To – temperatura de echilibru a sistemului. sucuri.65 – 0. Astfel: 1. intre 0.valorile activitatii apei dau indicatii asupra dezvoltarii microorganismelor. stimuleaza foarte puternic fenomenele oxidative.85 bacteriile halofile. iar intre 0. Pentru fiecare produs exista un continut optim de umiditate la care viteza de oxidare si cea de imbrunare sunt minime. In general dezvoltarea microbiana se costata in intervalul de activitate a apei de 0. carne. .numarul de moli de apa. .3%. – la o activitate a apei de 0. toate produsele alimentare incadrandu-se in acest interval. Dacă apa liberă. pentru paine. hidroliza protopectinei si demetilarea pectinei. De exemplu valoarea activitatii apei pentru zahar. intre 0. apa vacuolară.viteza reactiilor enzimatice in produsele alimentare depinde de activitatea apei: la activitati mari ale apei reactiile enzimatice se declanseaza si au loc cu viteze mari. Nw . Din contra. se evaporă relativ uşor din ţesuturile produselor horticole. .7 apare imbrunarea produselor datorate reactiilor melanoidice.

ţelină. precum şi proprietăţile apei din produsele proaspete. ardei. — randul exterior cu rol de protecţie are membrana suberificată. prune. piersici şi caise. să se aibă in vedere caracteristicile specifice gustative. pătrunjel. sub formă de drupă la cireşe. leuştean. —fructul sub formă de păstaie la fasole verde. Le menţionăm numai pe acelea care se deshidratează . care ingreunează procesul de uscare. Aşa de exemplu. pătrunjel. in primul rand. In ceea ce priveşte particularităţile comportării legumelor şi fructelor la uscare trebuie. păstarnac şi altele. apoi trebuie asigurată migrarea apei prin pereţii celulelor (membrane). pere şi gutui). mărar. dar realizarea lor se face cu consum de energie. care au o permeabilitate relativ redusă. pe rindul exterior de celule se află un strat de ceară sau chiar perişori mai fini sau mai grosieri. Factori referitori l materialul supus uscarii:  Cantitatea sau debitul  Forma de prezentare  Umiditatea initiala  Forma de legare a umiditatii  Densitatea in vrac  Sensibilitatea termica si la oxigen  Agresivitatea chimica 8 . 2. ca şi speciile pomicole (drupe sau fructe false cărnoase) au la suprafaţă o pieliţă (epicarp) formată din două sau mai multe straturi de celule. cu rol de protecţie. Legumele de la care se folosesc fructele. Aceste consumuri sint explicabile numai dacă se au in vedere caracteristicile anatomo-fiziolo-gice ale legumelor şi fructelor şi conţinutul lor ridicat in apă. au găsit remediile necesare pentru a invinge aceste obstacole la evaporare. sub formă de bacă la roşii. trebuie folosită o tehnologie specifică. apoi se face divizarea rădăcinilor in cuburi sau felii. sub formă de polidrupă la zmeură şi mure. Factori care influenteaza operatia de uscare şi metodele de uscare Acestia se clasifica in: 1. Pentru uscare trebuie indepărtată scoarţa. Pentru uscarea produselor din fiecare categorie. Prezentind aceste particularităţi ale procesului dej uscare a legumelor si fructelor se explică necesarul de consum de energie in efectuarea acestui procedeu de conservare. cărnoase la seminţoase (mere. deci ale părţii lor comestibile.3. impermeabilă pentru apă.evaporarea ei trebuie invinse mai intri legile fizico-chimice specifice care asigură compoziţia şi stabilitatea compuşilor celulari. legumele rădăcinoase se caracterizează prin creşterea accentuată in grosime. struguri. vişine. praz. — tulpina sub formă de tuberculi la cartofi sau sub formă de bulbi la ceapă. —frunza la spanac. este următoarea: — rădăcina la morcov. — inflorescenţa la conopidă. salată. ţelină. acumularea unor cantităţi mari de substanţe de rezervă şi de apă. Clasificarea legumelor şi fructelor după partea comestibilă.. sub formă de pseudopolinuculă la căpşuni sau sub formă de fructe false. iar la suprafaţă au scoarţa formată din mai multe randuri de celule. usturoi. Tehnologiile .

Clasificarea metodelor de realizare a uscarii: Dupa modul de transmitere a caldurii pentru eliminarea umidtatii 1.4. Dupa tehnica de uscare utilizata 1. Uscare sub depresiune-recomandata pentru produsele termosensibile.radianta. Metode combinate  Uscare convectiv-radianta  Uscare conductiv-radianta  Uscare convectiv-dielectrica Dupa presiunea de uscare 1.cuprinde uscarea prin sublimare si uscare moleculara. Uscare convectiva 9 . Friablitatea si abrazivitatea  Toxicitatea  Imflamabilitate 2. Uscare la presiune atmosferica sau la valori apropiate-intalnita la uscaraea convectiva. Uscare conductiva-transmiterea caldurii prin conductie.Factori referitori la materialul uscat  Temperatura maxima admisa  Durata uscarii  Regimul de functionare  Producerea de praf si recuperarea acestuia  Evacuarea agentului de uscare sau recircularea acestuia  Tipul uscatorului 2. Uscare convectiva-transmitera caldurii prin convectie de la aer sau alte gaze la materialul supus uscarii 2.conductiva. Uscare radianta-transmiterea caldurii prin radiatie 5.precum si la majoritatea metodelor combinate 2. Factori referitori la agentul de uscare  Natura agentului  Modul de obtinere  Temperatura si presiunea  Umezeala relativa  Debitul  Continutul de inpuritati 3. Uscare dielectrica-incalzirea dielectrica a materialului in camp de CIF(curenti de inalta frecventa) 4.prin intermediul unei suprafete de transfer termic 3.

Se păstrează in loc uscat. 10 . La deshidratarea legumelor şi fructelor trebuie repetate anumite condiţii tehnice. in timp ce o umiditate relativa scazuta determina o eliminare fortata a apei din produs. cu rupturi ale membranelor celulare. folosind aerul ca agent de uscare. Deshidratarea legumelor şi fructelor se face in diferite tipuride uscătoare.apa legata coloidalsi chimic). 3. se elimina o parte din apa coloidala ca mai apoi sa se elimine si o parte din apa de absorbtie. Produse vegetale conservate prin uscare .cu pierderi importante de suc celular. In stare proaspătă sau deshidratată . produsul se incalzeste si doar o parte din caldura este folosita la evaporarea apei 2. ferit de ingheţ iarna şi de căldura excesivă in timpul verii. Cresterea umiditatii relative a aerului reduce capacitatea acestuia de a absorbi vaporii de apa din produs . Pe parcursul procesului . O viteza de difuzie externa mare si una de difuzie interna mica determina uscarea suprafetei produsului. in funii sau in vrac.rezistenta la difuziune si grosimea produsului sunt mai mici . Etapa dureaza pana cand nu se mai produce difuzia interna. Aceasta va ingreuna desfasurarea ulterioara a procesului tehnologic. ceapa se foloseşte la obţinerea unor produse de patiserie. funcţie de caracteristicile materiei prime şi ale produsului finit. Umiditatea relativa a aerului are o influenta considerabila asupra vitezei de deshidratare . viteza de deshidratare este constanta . La unele sortimente se foloseşte ceapa uscată care trebuie păstrată in saci din hartie caşerată sau in saci de polietilenă. O importanta deosebita are raportul dintre difuzia interna si cea externa.     Conventionala Uscare in pat fluidizat Uscare pneumatica Uscare prin pulverizare Uscare cu pompa de caldura 2.raportul dintre suprafata produsului si continutul sau de apa este mai mare si viteza de uscare este mai mare. Uscare conductiva si radiant-conductiva:  Uscare conductiva  Uscare conductiva sub depresiune 3. eliminarea apei din produse se realizeaza prin difuzie care poate fi :externa ( evaporarea apei de la suprafata produsului) si interna (deplasarea apei din interiorul produsului). Uscare prin procede speciale  Uscare in camp de CIF  Uscare in camp sonor Daca la eliminarea apei se foloseste energia solara avem de a face cu proces de uscare .provocand aparitia fenomenului de scorjire. incetinind evaporarea .Viteza de deshidratare este cu atat mai mare cu cat temperatura este mai ridicata.provocandin anumite conditii rupturi la suprafata produsului.iar daca pentru obtinerea energiei termice se foloseste un combustibil sau alta sursa de energie.avand loc eliminarea apei din produs. procesul se numeste deshidratare. Procesul de deshidratare se desfasoara in trei faze succesive: 1. Miscarea apei in materia prima supusa deshidratarii este conditionata de formele in care se gaseste in produse(apa libea.

5. Instalaţii pentru deshidratarea legumelor Clasificarea uscătoarelor:  in functie de presiunea de lucru:  uscatoare la presiune atmosferica sau sub depresiune  in functie de caracterul functionarii:  functionare continua  discontinua  in functie de aportul de caldura:  Convective  Conductive  Prin radiatie  Dielectrice  in functie de tipul constructiv  Tip camera  Tip tunel  Camera  Tambur  Banda  Coloana  Pneumatice  Pulverizare  Fluidizare Instalaţia de deshidratare convectivă: Date tehnice: Capacitatea masinii de baza l 100 Capacitatea containerului atasat l 200 11 .2.

12 .95 Inaltime transport m 3 Presiunea de transport bar 0.Tensiunea de alimentare 220 / 380 V 50 Hz Element de incalzire kW 4.5 Ventilator kW 0. care le permite aşezarea sub un unghi de aproximativ 30°. 1).5 Puterea totala cu generatorul de aer cald kW 6. 6 Cantitatea max. l — Uscarea' legumelor şi fructelor pe grătare acoperite Un procedeu care imbunătăţeşte simţitor condiţiile igienice de obţinere a produselor uscate. sub care se realizează „efectul de seră".2 Cantitate aer uscat m3/h 90 Cantitate aer regenerat m3/h 20 Presiunea de conectare a aerului comprimat pentru alte dispozitive de transport bar 4 . faţă de sol (fig. Pentru a se realiza o expunere cit mai bună a produselor spre soare. operarea temperaturilor si reducerea temperaturilor pot fi programate pe monitorul masiii Allrounder.74 Puterea totala fara generatorul de aer cald kW 5.. de filtrare a aerului m3/h 180 Avantaje: . uscarea durează cu l—2 zile mai puţin decat la uscarea obişnuită. care contribuie la ridicarea temperaturii in produse. . grătarele se prevăd cu cite un picior de sprijin.Datele setate sunt stocate impreuna pe discheta..Timpii pentru inchidere si deschidere. Uscarea fructelor şi legumelor pe grătare cu ajutorul căldurii solare: Fig. in aceste condiţii. il constituie acoperirea permanentă a grătarelor cu folie de polie-tilenă.055 Generator aer uscat kW 0. .Utilajul este actionat direct din unitatea de control a masinii.

Uscarea fructelor şi legumilor prin expunerea directă la radiaţia solară. După modul de acţiune a radiaţiei solare asupra produselor se deosebesc trei tipuri de instalaţii solare: directe. in comparaţie cu timpul necesar pentru uscarea directă. Instalaţiile pentru uscare sunt ieftine. Sunt lipsite de majoritatea neajunsurilor indicate la instalaţiile directe.peliculă. amplasat pe gratare speciale. randament scăzut (15-20%).7-2ori. dar principalul avantaj constă in posibilitatea de a evita degradarea vitaminelor in fructe şi legume. destul de simple şi. cerealelor. de obicei. Aceste uscătorii permit reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 5.Această tehnologie poate fi folosită şi pentru uscarea fanului. sunt asamblate la locul de destinaţie. 13 .6. imposibilitatea controlului şi dirijării procesului. in care are loc uscarea pur convectivă şi se evită degradarea vitaminelor in fructe şi legume şi a substanţelor active din plantele medicinale. ploaie.Calitatea produsului uscat net superioară. in care se intriduce aerul incălzit. este vehiculat de un ventilator acţionat de un motor electric sau eolian şi direcţionat in camera de uscare.000 mp. dar prezintă un şir de neajunsuri: – – – – productivitate mică. persici. insecte) gratarele pot fi acoperite cu material transparent . 2.Instalaţiile indirecte . Este una din cele mai vechi şi mai utilizate tehnologii in agricultură şi in ramurile de prelucrare a produselor agricole. Produsul este ferit de acţiunea dăunătoare a prafului. Instalaţiile combinate se folosesc pentru produse asupra cărora radiaţia solară nu manifestă acţiune considerabilă.Pe sub grătare are loc circulaţia aerului care antrenează vaporii de apă rezultaţi din produse. Ele posedă un randament şi o productivitate mai mare decat a celor indirecte. Dezavantajele iindicate lipsesc la instalaţiile de uscare indirectă. durata de uscare se micşorează de 1. Instalaţiile sunt ieftine şi uşor de produs.In instalaţiile directe razele solare acţionează nemijlocit asupra produsului. Pentru obţinerea efectului de seră şi pentru protejarea produsului de acţiune mediului (praf. nucilor. samburi de caise. calitatea nesatisfăcătoare a produsului final. In ţările europene există mai multe tipuri de captatoare ale instalaţiilor de uscare cu diferit randament: . borhot de sfeclă şi măr. indirecte şi combinate.Aerul incălzit in convectorul plan.are loc uscarea prin convecţie cu ajutorul aerului preincălzit in captatoarele solare.000 mii tone pe an.captatorul cu acoperiş dublu cu canal de aer asperat la o creastă şi recuperat la o altă creastă are randamentul 0. deşeurilor din industria de prelucrare a produselor agricole (tescovină). insectelor şi de intemperii. prezentand o construcţie cu acoperiş transparent şi o cameră de uscare.25-0. Se efectuează prin grătare speciale in straturi uniforme. precum şi a moleculelor sensibile in plantele medicinale. format din suprafaţa transparentă şi cea absorbantă.50. Conversiunea termică a energiei solare pentru uscarea produselor agricole in ţările Uniunii Europene (UE) In 1996 in ţările UE existau circa 800 de uscătorii solare cu o suprafaţă de captare de peste 200. prune.

In gospodăriile individuale.captatorul cu suprafaţa acoperişului transparentă. caise sau piersici. Operaţia se execută in funcţie de specie. tăieturi. cu arsuri de substanţe insecto-fungicide etc. ca ceapa. fructe supranaturale sau insuficient coapte.30-0. La fructe. incălzită la 55—95°C.). iar jetul de apă o indepărtează şi totodată spală resturile de soluţie alcalină. Operaţia se face fie cu mina. cu scoaterea samburelui la prune. 2. Divizarea sau tăierea produselor in bucăţi sau felii se efectuează la toate legumele. La tomate. La ardei de exemplu. exemplarele cu atac de boli criptogamice (mucegaiuri) şi dăunători (atac de insecte. lucrarea se execută cu cuţitul. de concentraţie redusă. cu scoaterea casei seminale. perele sau piersicile. Rădăcinoasele şi cartofii se taie in felii sau cuburi. de păsări) etc. fie cu ajutorul unor ustensile. După 14 . exemplarele cu defecte fiziologice (de culoare. a foilor de protecţie la ceapă sau a epidermei la mere. Depelarea se poate face şi cu răzătoarea. Se indepărtează: exemplarele care prezintă defecte mecanice (zgarieturi. cu ajutorul unor coşuri de nuiele in soluţie de sodă caustică incălzită. una transparentă şi alta neagră are randamentul de 0.. exemplarele necorespunzătoare sint sesizate şi indepărtate mai uşor. praf.captator cu efect de seră cu două straturi de peliculă. Sortarea este operaţia prin care se urmăreşte indepărtarea produselor care nu indeplinesc condiţiile de calitate corespunzătoare uscării. cu excepţia frunzoaselor şi a unor fructe.0. rădăcinoasele sau cartofii şi facultativă pentru unele specii de fructe ca merele. La legumele rădăcinoase şi cartofi este bine ca spălarea să se facă inainte de sortare. Spălate. Spălarea este operaţie comună. substanţele practice din membranele celulelor sint transformate in săruri ale acidului pectic. tăierea se face in jumătăţi. Decojirea chimică sau depelarea se face cu soluţii apoase alcaline.20-0. Manual. Ca urmare. Ea constă in indepărtarea stratului suberos la rădăcinoase sau cartofi. Spălarea se face cu apă potabilă. atat pentru fructe cit şi pentru legume. sferturi sau optimi.4-0. Sub acţiunea soluţiei alcaline şi a temperaturii. Momentul de recoltare are o influenţă hotăratoare asupra reuşitei acestei activităţi şi diferă de la o specie la alta. are ca scop indepărtarea de pe suprafaţa produselor a particulelor de pămint.acoperişul dublu cu canal de aspirat prin olane . zdrobiri parţiale). Dar cel mai adesea este folosită soluţia de hidroxid de sodiu (sodă caustică). merele şi perele se taie in sferturi sau felii de 10—15 mm. ce serveşte ca suprafaţă de captare 0. se face „deeaparea" '-— scoaterea cotorului şi a seminţelor şi tăierea in jumătăţi sau sferturi. care sint uşor solubile in apă. tăierea se face in felii. Decojirea este o operaţie specifică şi obligatorie pentru unele specii de legume. cu mare atenţie pentru a nu deteriora calitatea si valoarea lor. decojirea chimică se efectuează prin scufundarea produselor. in concentraţie de 12—20°/0. . pere şi piersici.7. tăierea se efectuează in rondele de 4—5 mm grosime. Lucrarea se poate efectua manual sau chimic. Tăierea se poate face manual.50. la soiurile alungite.65. nisip.Procesul tehnologic de deshidratare a produselor vegetale Recoltarea legumelor şi fructelor se face. folosind cuţite inoxidabile. Asupra lui vom reveni cand prezentăm particularităţile de care trebuie să ţinem seama la fiecare specie. coaja produselor se desface de pe ţesuturi. in această soluţie produsele sint ţinute 3—15 minute. a corpurilor străine (resturi vegetale sau a urmelor de substanţe fitosanitare) etc.55. .

transmiterea căldurii se face prin radiaţie. Opărirea constă in scufundarea produselor.8. de la care acestea preiau căldura (conducţie). roşiile. Vaporii de apă ieşiţi din produs sint preluaţi de aer. ca acidul sulfuros. fie prin scufundare. Toate legumele şi fructele opărite sint spălate cu apă rece. in timpul procesului de uscare. in apă fierbinte la 98— 100°C.vapori de apă: 15 . Sulfitarea are practic. La prune. Aşezarea produselor pe grătare se face manual. se reduce numărul de spori şi microorganisme de pe suprafaţa produselor. Produsele tăiate in jumătăţi sau sferturi ca ardeii. caisele. Sulfitarea este o operaţie specifică fructelor care urmează să fie uscate şi constă in aplicarea unui tratament cu bioxid de sulf (S02) rezultă din arderea sulfului in spaţii inchise sau din tuburi. — transferul de masă prin transferul apei sau vaporilor de apă prin celule şi apoi afară din produs. in care SO2 este lichefiat.1—0. care asigură energia necesară transformării apei in vapori. ca şi sucul celular şi amidonul scurse din celulele tăiate. lichidă. favorizand evaporarea apei din produse. intr-un strat subţire.5— 1. cand produsele sant scufundate in soluţii acide ale compuşilor sulfului. fără aglomerări şi fără să rămană spaţii de grătar neacoperit. merele. In cazul incălzirii produselor direct de la razele solare. prin simpla expunere a produselor la aer cald. sulfit sau bisulfit de sodiu sau potasiu.5%. Pentru a frana procesele de schimbarea culorii in apă se pot adăuga şi substanţe antioxidante ca de exemplu sulfit de sodiu. 2.3—0. in felul acesta apa se evaporă mai uşor din produse. indepărtarea stratului de pruină de la suprafaţa fructelor. perele se aşează cu pieliţa spre grătar şi miezul in sus. fie prin incălzirea suprafeţei pe care se găsesc produsele. Pentru a inţelege transferul de apă din produs. fie prin stropire. timp de 3—5 minute. La struguri operaţia se execută timp de 5—10 minute. imediat după opărire. opărirea se face timp de 5—30 secunde in soluţie alcalină de 0. Uscarea asigură calităţile de păstrare şi nutritive ale produselor. Totodată.. intervin două fenomene fundamentale: — transferul de căldura.5% şi are ca scop. Mecanismul procedeului de uscare Pentru indepărtarea apei din-legume şi fructe.tăiere. Căldura este adusă la produs fie cu ajutorul aerului cald (convecţie). Opărirea mai are avantajul că reduce timpul de uscare a produselor. in practică. care devine mediu de transfer de masă. in mod uniform. acelaşi rol ca şi opărirea. in concentraţie de 0. in soluţie alcalină de hidrat de sodiu in concentraţie de 0. prin indepărtarea apei pană la limita ce asigură conservabilitatea produsului. Condiţionarea si ambalarea produselor uscate asigură gruparea produselor pe categorii de calitate şi menţinerea calităţii pină la consum. indepărtarea apei are loc prin evaporare. Pentru a putea fi uscate produsele trebuie să fie in primul rand incălzite. trebuie definite şi explicate cateva proprietăţi de bază ale amestecului de aer -f. se efectuează la unele specii o spălare pentru a indepărta resturile de ţesuturi. intr-un singur strat.75%. Cantitatea de produs care se poate aşeza pe un metru pătrat de grătar diferă de la o specie la alta şi in funcţie de metoda de lucru folosită.

Umiditatea relativă a aerului arată capacitatea aerului respectiv de a prelua cantităţi noi de vapori de apă in cursul deshidratării. — fie ventiland aerul din instalaţie. cu alte cuvinte pană cand aerul cald din instalaţie a fost saturat cu vapori de apă. Evaporarea se desfăşoară pană cand se realizează un echilibru intre presiunea vaporilor din cele două medii. iar produsul nu este incă gata uscat. pereţii celulari devin mai uşor permeabil. dar dacă solicitarea elastică creşte peste o oarecare valoare. el va deveni saturat in vapori de apă. turgescenţă poate dispărea . moderată. umiditatea relativă a aerului scade. pentru a-i creşte capacitatea de a prelua cantităţi noi de vapori de apă. structura cedează parţial j ireversibil. Dacă temperatura aerului din instalaţia de uscare creşte. Cantitatea de vapori de care poate fi absorbită de aer este in stransă dependenţă de temperatura aerului din instalaţie. Pereţii celulelor au rezistenţă şi elasticitate. unde dimensiunile originale sunt menţinute. rouă sau temperatura de rouă. Pereţii celulelor sint sub.vapori. —'Umiditatea relativă a aerului este definită printr-un raport. reprezintă cantitatea de vapori de apă exprimată in grame. Ţesuturile vegetale in stare vie au proprietatea de turgescenţă. procesul de uscare va putea continua numai prin crearea unui nou dezechilibru intre umiditatea celor două medii. Dimpotrivă. cit mai ales prin diferenţa dintre presiunea vaporilor din interiorul ţesuturilor şi cea a vaporilor cuprinşi de aerul din instalaţie. făcindu-l să piardă o anume cantitate de vapori de apă cu care este incărcat. cand este saturat. cu atat uscarea va avea loc intr-un timp mai redus. Acesta este punctul de. datorită conţinutului ei in lichid şi are o structură destul de fermă. Dacă celulele sint omorate prin opărire. deoarece cu cit aerul este mai cald.iar deformarea permanentă prin uscare poate deveni chiar mai mare. Cand s-a stabilit echilibrul intre umiditatea produsului şi saturaţia aerului cu vapori de apă in instalaţie. In instalaţiile de uscare. care poate fi conţinută de un m3 de aer la o anumită temperatură şi presiune. fiecare celulă este menţinută destinsă. iar conţinutul lor sub compresie. cu cit aceasta va fi mai scăzută. Aceste deformaţii plastice au loc indiferent de metoda folosită pentru uscarea celulelor vegetale sau animale in afară de liofilizare * . dacă temperatura aerului va scădea. in timpul procesului de uscare. aerul din instalaţie trebuie să fie in continuă circulaţie şi să fie incălzit. exprimat in procente. intre cantitatea de vapori de apă aflaţi intr-un volum de aer la un moment dat şi cantitatea de vapori de apă aflaţi in acelaşi volum de aer. Evaporarea este influenţată şi de tensiunea (forţa) superficială a vaporilor de apă din produs. Acest dezechilibru se poate realiza prin una din următoarele măsuri tehnologice: — fie prin ridicarea temperaturii aerului din instalaţie — dacă această operaţie este posibilă din punct de vedere tehnologic.— Umiditatea absolută a unui amestec aer -f. De aceea. iar dacă va scădea şi mai mult. evaporarea apei are loc atat pe baza diferenţei de temperatură dintre cea a produsului supus uscării şi cea a aerului incălzit. deci el va putea prelua cantităţi noi de vapori de apă. cu atat el poate absorbi o cantitate mai mare de vapori. la aceeaşi temperatură şi presiune. pină la atingerea gradului său de Saturaţie. Aceste procese se desfăşoară in trei faze: 16 . Asupra caracteristicilor structuro-texturale şi fizico-chimice pierderea apei din ţesuturile legumelor şi fructelor are o influenţă profundă. tensiune. vaporii de apă din aerul respectiv se vor condensa. Viteza de deshidratare şi uscare depinde deci de umiditatea relativă a aerului din instalaţie.

se consideră din momentul cand produsul incepe să cedeze din apa legată. Difuzia umidităţi din masa produsului se face tot mai dificil. Procesul va continua insă din ce in ce mai lent. indepărtaţi de la suprafaţa legumelor şi fructelor prin difuzie moleculară in aer prin capilarele deschise. se va realiza intr-un ritm. incep să cedeze moleculele mai slab reţinute intr-un strat difuzional in direcţia ţesuturilor cu concentraţie scăzută in apă. deşi mai puţin decat volumul de apă pierdut. straturile groase de apă care ţineau separat lanţurile moleculare lungi şi flexibile ale produselor. In această fază finală. — Faza de uscare. inregistrand descreşteri. in medie. elementele structurale ale produsului incep să se deformeze prin increţire aşa incat tind să ocupe mai puţin spaţiu iar o parte din apă este indepărtată la suprafaţă. vor fi mai multe locuri vacante in direcţia presiunii scăzute de vapori. Elementele structurale continuă să fie ţinute mai strans impreună şi se contractă. pană cand este atins echilibrul cu umiditatea aerului inconjurător. moleculele de apă. in direcţia suprafeţelor cu potenţial mai scăzut de vapori. in cursul acestei faze. de mărimea bucăţilor de produs supuse uscării. — Faza finala. practic nu are loc fenomenul de evaporare a apei din produs. o moleculă de apă. spre centrul bucăţilor de produse supuse uscării. in care evaporarea apei se produce ca urmare a dezechilibrului creat intre umidităţile celor două medii şi a scăderii tensiunii superficiale a vaporilor de la suprafaţa produsului. In această fază. dar de preferinţă indreptate spre grupurile de celule cu polaritate mai mare din structura substratului. sint indepărtate printr-un proces de difuzie activă de-a lungul lamelelor sau fibrelor solide. de structura produsului. Procesul continuă prin subţierea straturilor groase pană ce apa rămane. poate sări din locul ei de absorbţie intr-un loc vacant. procesul de evaporare a apei din produse incetineşte simţitor curba de uscare. de asemenea.dintre umiditatea relativă a aerului din instalaţia de uscare şi umiditatea produsului de uscat. neuniform. mai rapid şi intr-un circuit inchis fără pierderi de căldură. iar prin incălzirea produsului scade tensiunea superficială a vaporilor de la suprafaţa lui. desigur spre suprafaţă. care prin schimb capătă un impuls mai mare decat mediu. ea depinde de gradul de solubilitate a substanţelor in apa celulară. in această fază. dar la aceasta se opune creşterea rezistenţei la deformare. Evaporarea se va realiza intr-un timp cu atat mai scurt. ci se urmăreşte depăşirea stării de echilibru . 17 .— Faza de încălzire a materiei prime supusă uscării. incălzind aerul din instalaţie se creează capacitatea acestuia de a absorbi o cantitate mai mare de vapori. pe măsura evaporării apei de pe suprafeţele umede ale produselor. cu cit circuitul aerului pentru eliminarea vaporilor de apă pe care i-a preluat de la produs. diametrul porilor superficiali şi a capilarelor pline cu apă se micşorează. in medie. In continuare. in strat gros de o moleculă. adsorbite pe suprafeţele interne ale constituienţilor solizi. in vibrarea ei termică continuă. elementele structurale solide se strang sub influenţa tensiunii superficiale şi efectul se adanceşte in straturile de ţesuturi. volumul contracţiei este egal cu cel al apei evaporate şi viteza uscării pe unitatea de suprafaţă rămane constantă. apropiat şi. In acest proces. adsorbit de suprafeţele interne. In această fază. de capilaritatea lui. iar nivelul de apă sant.

K şi mai ales vitamina C care insumează 13-23 mg/100 g substanţă uscată) şi substanţe minerale (100g tuberculi fierţi conţin 0. sau 100 kg dextrină. B3.care se digeră uşor.5-2.2. Pentru industrializarea cartofului au fost create soiuri cu conţinut ridicat in substanţă uscată şi amidon.cauciuc sintetic. in Europa fiind in medie de 80 kg de cartof pe an.cu aproape toate componentele alimentare asimilabile.1.spirtului şi a altor produse ca: glucoză. B1. B2.Pe plan mondial.dextroză. cleiuri. Principalele ţări din Europa care industrializează cartoful sub formă de amidon sunt:Olanda.vitamine (A1.Marea Britanie.din punct de vedere al suprafeţei cultivate ocupa locul al 13-lea şi locul 4 după volumul producţiei totale.Se poate spune că după cereale care reprezintă hrana de bază a omenirii. Importanţa culturii cartofului Cartoful este una din principalele plante de cultura.etc.Germania şi Franta cu un total de 13-14 milioane tone/an.sau 700-750 kg pommes frittes.a peste 300 de mancăruri din cartofi foarte gustoase.O altă calitate a cartofului este prepararea in diferite feluri.3.depăşind grăul şi porumbul. Cu toate că inainte de 1990 in Romania se utilizau inseminate cantităţi de tuberculi pentru 18 .Din cartofi se fac numeroase preparate şi semipreparate industriale foarte căutate.situandu-se pe locul al 2-lea după soia şi orez. se consumă atat de oamenii perfect sanatoşi.5%). Cartoful este o importantă plantă alimentară.sau 140 kg amidon.fiind de doua ori mai mare decat a morcovilor şi de trei ori mai mare decat a verzei şi tomatelor. substanţe proteice (1.iar ca inlocuitor al painii nu ingrasă.fiind una dintre importantele resurse alimentare.fiind in primul rand un aliment de bază care se foloseşte in alimentaţia omului in tot timpul anului.jumătate din cea a oualor şi a cărnii.Pregătirea mancărurilor din cartofi se face uşor şi repede. ceea ce constituie o insusire deosebit de valoroasă. 3.dextrina. Această plantă asigură la o producţie de 26 t/ha o cantitate ridicată de proteină (524 kg/ha) şi energie (84 Gj/ha) . 25-50 mg fosfor asimilabil şi 6-17mg calciu asimilabil).avand o anumită structură a grăunciorilor de amidon pentru obţinerea cu un randament ridicat a unor derivate dorite.cartoful ocupă locul al 2-lea. sau 130-150 kg fulgi. Valoarea biologică a cartofului reprezintă o treime din cea a painii. IMPORTANŢA ŞI UTILIZĂRILE CARTOFULUI 3.Volumul producţiei totale de cartof este depăşit de grau. 240-260 kg chips. Tuberculii de cartof reprezintă un aliment aproape complet avand un conţinut ridicat de hidraţi de carbon (15-25% in funcţie de soi). Utilizările cartofului Pentru ţara noastră cartoful are o importanţă deosebită atat din punct de vedere alimentar cat şi din punct de vedere industrial şi furajer. furajeră sau pretabilă pentru industrializare.cat şi in dietele alimentare.porumb şi orez.pentru bolile digestive in prinul rand. In procesul de industrializare a cartofului se folosesc mari cantităţi de tuberculi pentru obţinerea amidonului. Consumul anual pe locuitor este cuprins in general intre 30-150 kg.Din 1000 kg cartof se pot obţine 56-132 litri spirt .5-2 mg fier asimilabil. iar in Romania se consumă in medie 100 kg/locuitor/an.

-micsti.Ţinand seama de potenţialul energetic ridicat.  Soiurile tardive sunt cele mai raspandite. amidon şi alte produse). -soiuri semitardive.cartoful constituie un nutreţ valoros. 19 . – atingerea gradului de maturitate in perioada respective de vegetatie. valorifică bine terenurile uşoare.cu 0. -soiuri semitimpurii. – rezistenta la boli criptogamice. cartoful este o foarte buna premergătoare pentru majoritatea culturilor. Fiind o plantă praşitoare lasă terenul curat fară buruieni. Soiuri de cartof Exista mai multe soiuri de cartofi caracterizati dupa mai multe criterii:  in functie de domeniul de utilizare:-carofi alimentari.(spirt.cartoful se foloseşte intr-un procent ridicat in furajarea bovinelor.porcinelor şi păsărilor. 4.valorifică eficient gunoiul de grajd. -cartofi furajeri.au o perioada de vegetatie de peste 130 zile de la rasarirea plantei pana la uscare.precum si la odtinerea unor produse de calitate superioara.ingrasămintele chimice şi apa de irigaţie. prin utilizarea zilnica in furajare a 20 kg cartofi se poate realiza 1 kg carne de porc sau 11 litri lapte de vacă. comservare).O cantitate de 4 kg de tuberculi fierţi este echivalentă cu 1 kg de orz.Au cea mai mare utilizare in industria alimentara.9 kg porumb sau 12 litri zer. – continut redus de substante albuminoide. Din aceste considerente soiurile corespunzatoare de cartofi trebuie sa indeplineasca anumite conditii: – continut ridicat in amidon (de preferat granule de amidon cu dimensiuni mari). datorită costurilor ridicate (transport. Cartofii care se folosesc in industria amidonului trebuie sa se caracterizeze prin insusiri care sa contribuie la obtinerea de randamente mari. s-a preferat inlocuirea cartofului cu cereale păioase şi porumb.indeosebi in sectorul particular. dupa perioada de vegetatie:-soiuri extratimpurii. SOIURI DE CARTOF ŞI MORFOSTRUCTURĂ 4. -soiuri tardive.iar rezistenta lor la depozitare este mare. -cartofi industriali.1. In furajarea animalelor. deoarece granula de amidon atinge o maturitate completa . – tuberculi cu coaja neteda si subtire. -soiuri timpurii.industrializare. nisipolutoase şi chiar nisipoase pentru producţii timpurii. Din punct de vedere fitotehnic.Trebuie menţionat că. manipulate.

determină cartofilor o mai mare rezistentă la păstrare.sobţire sau groasă. mici şi superficiale.0 2.Coaja tuberculilor poate fi netedă sau aspră. Structura anatomică Catrtoful are urmatoarea structură:  Periderma. 4.  Măduva.04-1.roşie-deschis. numiţi „ochiuri‖.format din celule mari.0 0.galbenă. Apă % 66. Numărul mai mic de ochiuri.zaharuri şi săruri minerale.0 0.9 Acid ascorbic mg/100g 10-35 Conţinutul in substanţe chimice şi energie a cartofilor Tabelul 2. care ajută la creşterea plantei.2 20 VITAMINE Calorii B1 B2 C 89 0.4.pline cu granule de amidon.09 0. Apă % 75-80 GLUCIDE Zahăr Amidon % % 1. a deteriorării mecanice sau atacului agenţilor patogeni.Culoarea miezului diferă şi ea in funcţie de soi şi este albă.dens. Forma şi mărimea tuberculilor de cartof este diferită in funcţie de soi.  Parenchimul amidonos.care sunt părţi subterane ingroşate.Pe suprafaţa lor.1.roz galbenă.roz.2 Proteine brute % 0.H) Substanţe minerale % 0.4-1.ea este compusă din celule parenchimatoase .5 (dupa Slusanschi.2. 4.04 25 .Morfostructura cartofului Cartoful face parte din grupa legumelor tuberculifere.oval-alungită etc.8-4.ovală.pline cu grăunciori de amidon.roşie.vitamine.9 Grasimi Celuloza brute bruta % % 0.2.tuberculele prezintă nişte muguri nedezvoltaţi.Cartofii pot avea formă sferică.ce acumulează substanţe nutritive de rezervă.are trei parţi componente:şuberul care protejează tuberculul impotriva transpiraţie foarte puternice. Compoziţia chimică a tuberculilor de cartof Tabelul 1.Culoarea cojii poate fi violacee.datorită conţinutului in amidon.Valoarea alimentară a cartofului este mai mare decat a rădăcinoaselor. care constituie partea centrală şi este bogată in apă.2. alcătuit dintr-un ţesut mai gros.3 Celuloză Albumină Acizi % Digestibilă % % 1.0 Amidon % 8.2-2.avand ca organ comestibil tuberculele.7-26.etc.in deosebi amidon.2.4 16.1-88.felogenul şi feloderma care sunt alcatuite din celule parenchimatice.  Fascicolul libero-lemnos.

21 .Alexandrescu -1973. % maximum -cartofi incolţiţi şi vestejiţi. vestejirea bacteriană.Alexandrescu .V.tipici soiului. % maximum Total defecte. SUBSTANŢE MİNERALE mg/100g Cenuşǎ K Ca P Fe total 1.% maximum din care: 2 4 5 -cartofi tăiaţi cu leziuni mecanice.nedegerati Clasa Clasa I a II-a Cartofi Clasa a III-a neincolţiţi. %maximum (F.Muncuşi.%maximum 2 2 2 -atac cu boli criptogemice( exceptand 1 2 3 putregaiul brun. Deshidratarea cartofului Cartofii destinaţi deshidratării trebuie să aibă anumite insuşiri tehnologice de care să se ţină seama la prelucrarea lor şi anume:  Greutate specifică mare s-au conţinut mare de substantă uscată. Calitatea cartofului Tabelul 4. TEHNOLOGIA DESHIDRATARII CARTOFULUI 5.sanatosi. CONDİŢİİ DE CALİTATE  Aspect.in greutate minimă 3 5 10 -tuberculi cu masă sub valoarea minimă 6 10 12 prescrisă.V.Merceologia produselor alimentare) 4.1.Tabelul 3.0 320 10 43 0.%maximum 1 3 4 -cartofi exofilaţi(pe circa 1/4 din suprafaţa 1 2 5 lor).Muncuşi.curati. raia neagră).7 (F.Merceologia produselor alimentare 5.miros intregi.gust. umed. fără defecte provocate de boli si daunatori Mărimea: 9 18 25 -număr de tuberculi la 1 kg bucăţi maximum 80 40 30 -masa unui tubercul.3.

Greutatea specifică este un indiciu convenabil de evaluare a conţinutului de substanţă uscată. Menţinerea culorii la acţiunea căldurii umede (fierbere) sau uscare (deshidratare) Bogate in amidon şi sărace in substanţe proteice. proaspăt recoltaţi conţinutul de zaharuri reducătoare este destul de mic in mod obisnuit sub 1% din substanţa uscată. In general pentru deshidratare se recomandă soiuri caracterizate prin:       Formă regulată Culoare deschisă (atat a epidermei cat şi a pulpei).Din cartofii cu un conţinut mare de substanţă uscată . Conţinutul de amidon (substantă uscată ) influienţeaza direct şi capacitatea de deshidratare a instalaţiei.  Conţinutul de zaharuri reducătoare. adică a se ţine cartofii aproximativ două 22 . Ochi puţini şi superficiali aşezaţi.Unii consumatori prefera cartofi cu pulpa albă. Din cartofii nematurizaţi complet produsul finit nu va avea aspectul asa de plăcut.culoare: Conţinut scăzut de zaharuri in special de zaharuri reducatoare. să fie maturizaţi şi sănătoşi. depinde şi este strans legat de conţinutul de substanţă uscată a tuberculilor in stare proaspată .  Culoarea. De aceea cartofii destinaţi pentru prelucrare trebuie recoltaţi numai la maturizarea completă. Din soiurile de cartofi utilizate la deshidratare trebuie să rezultre un produs finit de culoare deschisă. Rezistenţă mare la aer (adică. Gradul de maturitate. Să dea pierderi mici la curăţire. Randamentul cartofilor la deshidratare.activitate enzimatică slabă). 5.Crtofii cu un conţinut mare de zaharuri reducătoare sunt mult mai predispuşi la caramelizare s-au colorare in timpul procesului de deshidratare s-au de a se inchide la culoare in timpul depozitarii.fiind net superiori din punct de vedere al texturii celor cu conţinut scăzut.conţinutul in zahăr să nu depăşească 0. in general cand urmează să fie depozitaţi un timp mai indelungat inainte de a fi prelucraţi.astfel că deshidratarea lor se va face pe culori.     Textură . iar alţii pe cei cu pulpa galbenă.In aceste cazuri este bine a se condiţiona cartofii inainte de deshidratare.se obţin cartofi deshidrataţi cu cu calităţi culinare bune.2%.dar creşte in timpul depozitării la temperaturi de 4-5 o C sau mai mică. Să nu fie atacaţi de boli.2. Cartofii cu un conţinut de 22% substanţă uscată dau un randament la deshidratare cu 20% mai mare decat cartofii care au un conţinut de 18% substanţă uscată. putand ajunge la concentraţii excesive. Insuşiri tehnologice  Conţinutul total de substanţă uscată. ca din cartofii bine maturizaţi şi este posibil să capete o culoare galbuie in primele etape al deshidratării.In general la cartofii maturizaţi.

Numai cartofii proaspăt recoltaţi care nu au fost expuşi la temperaturi joase inainte de recoltare. in primele 2-3 săptămani in scopul de a grăbi vindecarea eventualelor vătămari mici provenite din timpul recoltării şi manipularii.insotiţă de formarea solaninei. zvantaţi. expunerea cartofilor la lumină pentru o perioadă apreciabilă in timpul depozitării. curaţi.saptămani la temperatura de 21OC.incolţirea excesivă şi deprecierea calitativă. va duce la formarea clorofilei. pentru a scădea concentraţia zaharurilor reducătoare la un nivel acceptabil.cartoful va deveni amar şi deci necomestibil. Un conţinut ridicat de zaharuri reducatoare duce la brunificarea cartofilor in timpul deshidratării sau prăjirii lor. neveştejiţi. Scopul depozitării sau insilozarii cartofilor.Cele mai multe soiuri de cartof cultivate la noi in ţara au un gust şi o aromă destul de moderate.iar pe de altă parte pentru a asigura aprovizionarea continuă şi uniformă a instalaţiilor de prelucrare in tot timpul iernii şi primaverii. conţinutul de glucoză crescand intr-o proporţie foarte mare la temperaturi ridicate.iar cu toate aceste materia primă poate contribui la apariţia unui număr diferit de mirosuri străine.Trebuie să se prevină acumularea de zaharuri sau a altor constituienţi. Cartofii trebuie păstraţi la o umioditate ridicată de 85-90 % şi la o temperatură de 1215oC.  Starea sanitară. care au un gust neplăcut stătut de mucegai. Trebuie feriţi de lumină. deoarece lumina provoacă inegrirea şi diminuiază calitatea cartofilor.  Influienţa condiţiilor de depozitare s-au păstrare asupra insuşirilor tehnologice.după care temperatura trebuie redusă la + 4-4.Bolile fiziologice din camp sau depozit şi loviturile mecanice sunt cele care influienţează foarte mult calitatea cartofilor deshidrataţi mai ales sub aspectul culorii. cu pieliţa nedesprinsă şi bine formată.unde după caz stau 10-15 zile.5o C. Aplicarea unor substanţe chimice pe terenul de cultură pentru distrugerea viermilor.Zonele atacate sau vatămate apar de culoare inchisă după deshidratare. transmite cartofilor cultivaţi pe acest teren tratat cu substanţe. temperatura ideală pentru depozitarea cartofilor destinaţi prelucrării prin deshidratare este considerată intre 823 . insecte sau dăunători şi fără leziuni de orice fel.Dacă clorofila pătrunde prin coajă in pulpă. de preferat sub 2 % din substanţa uscată. In timpul depozitării cartofii au nevoie de circulaţia aerului in spaţiul de păstrare şi de ventilaţie corespunzătoare. care provoacă inchiderea culorii produselor la prelucrare. Printr-o bună păstrare a cartofilor trebuie să se prevină pierderile excesive de umiditate.De exemplu.Această temperatură permite cartofilor să fie păstraţi 4-5 luni fară să incolţească. neatacaţi de boli. (inverzire). In timpul depozitării la temperaturi foarte joase se acumulează zaharuri reducătoare cum ar fi glucoza şi fructoza in proporţie aproape egală.In aceste cazuri. cu insuşirile alimentare neschimbate. conţin zahăr foarte puţin. Depozitarea cartofilor la o temperatură mai mare de 4oC sau sub această temperatură cauzează formarea şi acumularea excesivă a zaharurilor reducatoare.este de a menţine tuberculii in tot cursul păstrarii in stare de turgescenţă normală. neincolţiţi.  Gustul şi aroma.Deoarece nu toate soiurile pot fi recondiţionate prin depozitare scurtă la temperatura de 15-20o C. fără pamant aderent. sănătoşi. cartofii trebuie recondiţionaţi inainte de prelucrare prin păstrarea la temperatură de 15-20o C. care este un glicozid amar. Cartofii destinaţi păstrarii trebuie sa fie bine ajunşi la maturitate.

5. 8.deseuri) şi controlul 12. Curăţirea şi spălarea suplimentară. Ambalare. nisip etc.care să nu-l micsoreze valoarea tehnologică. menţinerii stării sanitare etc. 9. 2.pentru ca la curăţire şi tăiere să se introducă cartofi de aceeaşi mărime . 4. Spălarea suplimentară.sporirii cantităţii de zahăr solubil. 11.cand zaharurile se pot acumula. Sortarea pe marimi (calibrarea). cuburi. Deoarece deshidratarea cartofilor din punct de vedere cantitativ durează luni de zile.dar in cantitaţi foarte mici după o perioadă destul de lungă de depozitare. Taiere(placuţe. Sortarea pe mărimi (calibararea). mijlocii (cu diametrul de 5-6 cm.  Soiuri semitârzii: Maguar.felii). Măsurile ce trebuie luate in aceasta privinţă se referă la evitarea incolţirii. 5.3. zbarcirii.inainte de prelucrare cartofii se calibrează pe mărimi cu ajutorul unei maşini de sortare. Spălarea.In acest caz este obligatorie inhibarea chimică a incolţirii.  Souri târzii: Ora .10o C. Depozitare. este necesar ca materia primă să fie pastrată in condiţii. temperatura spaţiului de păstrare nu va depaşi 4. Calibrarea se face in general pe trei marimi: mari(cu diametrul mai mare de 6.5o C cu 85-90% umiditatea relativă şi aeraţia coprespunzatoare. Soiuri de cartof utilizate la deshidratare Dintre soiurile de cartof ca materie primă amintim:  Soiuri extratimpurii: Cobbler.in acelaşi timp se elimină tuberculii putreziţi.tăiţei. Această operaţie trebuie facută cu grijă . inegriţi etc. 13. mici. Kennebec.) şi mici (cu diametrul 3-5 cm. 3.4. 5. 24 . Cernerea (părti fine. Mercur. iar incolţirea se va inhiba prin folosirea diferitelor substanţe chimice legal admise. Răcirea.).). Urgenta. In vederea atingerii acestui scop. 6. Gulbaba. 7. Voran. Curăţirea.5 cm. Controlul----deşeuri. Prelucrarea cartofilor Operaţiile de prelucrare sunt următoarele: 1. Deshidratarea.  Soiuri semitimpurii: Bintje. Blansarea.Odată cu operaţia de sortare macanică pe marimi se elimină şi resturile de pămant. 10.

Cartofii mici sau cei depozitaţi o perioadă mai lungă au pierderi mai mari. pentru prelucrare. cartofii sunt preluaţi de un elevator sau o bandă din plasă de sarmă timp in care se pot scurge de apă.cartofii trec apoi pe o scurtă bandă de control. Control.Spălarea –cartofii trebuie cat mai bine spălaţi pentru indepartarea tuturor impurităţilor : nisip. pierderile de curaţire pot fi reduse la minim. In acest caz materia primă rostogolită pe suprafaţa acoperită cu materiale abrazive. o Curaţirea mecanică cu abraziv .dacă se foloseşte in perioada de recoltare a cartofilor. de unde sunt indepărtaţi cartofii cu defecte . 25 . precum şi pentru reducerea numarului de microorganisme. deoarece pierderile la curăţire sunt mult mai mici decat la curăţirea cu hidroxid de sodiu. In condiţii ideale prin curăţire trebuie să se indepărteze totol coaja de pe suprafaţa cartofului şi nici un tubercul de cartof să nu rămană necurăţat de ochiuri sau de orice altă pată. Ca şi in cazul rădăcinoaselor cartofii pot fi curăţaţi prin folosirea materialelor abrazive.necorespunzători pentru prelucrare. prin folosirea caldurii direct la flacară sau sub influienţa radierii (1000 – 13000o C) şi cu ajutorul vaporilor de apă sub presiune.pentru curăţirea mecanică a cartofilor se folosesc maşini de diferite tipuri şi construcţii. Pentru reducerea poluării apelor cu hidroxid de sodiu şi pentru scăderea procentului de deşeuri se folosesc metode combinate: inmuierea cojii cu abur sau chimic şi indepărtarea ei prin abrazive. decat cartofii recoltaţi de curand şi cu calibru mai mare. suferă o operaţie de răzuire.-maşimi centrifugale cu abrazive sau maşini de curăţat cu role abrazive—a substanţelor chimice.faţă de curaţarea chimică. pierderile se pot ridica la 2550 % iar cheltuielile de producţie cresc pana la 20-40 %. pămant. curăţirea cu vapori sau cu soluţie de hidroxid de sodiu sunt principalele metode de curaţire folosite in cazul cartofilor. adancimea ochiurilor şi durata perioadei de depozitare sau insilozare. Pierderile la curaţire variază cu felul curăţirii. cu forme neregulate. fiecare din aceaste metode avand avantajele lor in producţie. Cele mai răspandite sunt maşinile de curăţat cartofi şi rădăcinoase cu abrazive. In prezent. Alegerea utilajelor de curăţire şi metodele de folosire sunt determinate in funcţie de randament de costurile de producţie şi de calitatea produsului finit. Astfel in cazul cartofilor timpurii de vară . In instalaţiile de mare capacitate cartofii sunt spălaţi cu apă in care sunt transportaţi de la silozuri sau de la platformele de recepţie la instalaţiile de prelucrare. alte corpuri străine. mărimea şi forma cartofilor. Curăţirea –este cea mai importantă operaţie in pregătirea cartofilor. in timp ce jeturi de apă spală şi indepărtează particulele de coajă desprinse. Prin efectuarea cu grija a unui control a acestei operaţii. soluţia de hidroxid de sodiu de concentraţie variabilă .care au pieliţa subţire. După evacuarea din masina de spălat.25 % şi la o temperatură inversă ca nivel termic fată de concentraţie. curăţirea cu abrazive dă minimum de pierderi.intre 10. Această operaţie este foarte importantă deoarece dacă nu se indepartează pămantul şi nisipul acestea vor fi transportate in instalaţiile de curaţire şi vor provoca uzura rapidă a acestora. obţinandu-se in acelaşi timp produse de calitate. fină. Pentru soiurile de cartof cu ochiuri adanci. Astfel curăţirea cu vapori poate fi avantajoasă.

cu jeturi puternice de apă.10 sau 12 mm. spală şi imping cartofii curăţaţi inainte. care curăţă. care au suferit tratamentul.cu soluţie slabă de acid clorhidric. Alimentarea cu cartofi a maşinilor trebuie să se facă in flux continuu.nisip şi alte impurităţi in instalaţii adegvate. cuburilor sau placuţelor de cartofi trebuie să fie bine spălate cu apă sub formă de duşuri.Unele dintre aceste enzime oxidative produc innegrirea suprafeţelor tăiate la cartof. Se constată punandu-se pe suprafaţa produsului o picătură dintr-o soluţie alcalină de fenolftaleina. care neutralizează orice urmă de hidroxid de sodiu pe suprafaţa cartofilor curăţaţi.după spălare cartofii sunt introduşi intr-un transportor cu melc inclinat. Dacă apare o pată de culoare roz. Spălarea suplimentară-suprafeţele feliilor. palnia de alimentare să fie permanent plină de cartofi. – spălarea şi clătirea energică cu apă .o Curăţirea chimic -combină efectul acţiunii chimice cu cel al căldurii pentru detaşarea şi inmuierea cojii. 26 . o Neutralizarea urmelor de hidroxid de sodiu . pentru curăţarea resturilor de coajă. a ochiurilor de la suprafaţa cartofilor şi a unor parţi cu defecte. deoarece in caz contrar tăierea cartofilor se va face in mod neregulat şi cu pierderi mari. Curăţirea pe cale chimică presupune mai multe operaţiuni: – spălarea preliminară a cartofilor de pămant. – imersia pe durată scurtă in soluţia de hidroxid de sodiu fierbinte insotită de controlul pătrunderii soluţiei de leşie.pentru indepartarea pieliţei şi a resturilor de soluţie de sodă caustică. rezultă că mai există urme de sodă şi in consecinţă produsul mai trebuie neutralizat şi spălat.ca acestea să poată fi eliminate prin acţiunea ulterioară a jeturilor de apă de la maşina de spălat. după ieşirea din neutralizator. placuţe cu latura de 6. care joacă un rol foarte important in metabolismul materiei vii. – imersia finală in soluţie acidulată pentru neutralizarea hidroxidului de sodiu pe bulbii curataţi şi pentru prevenirea decolorării.tăiaţi cu secţiunea de 3-4 mm şi lungimea minima de 5 mm.In afară de maşinile centrifugale se mai folosesc maşini cu role sau perii. altele implică transformarea hidraţilor de carbonate. Tăierea-maşinile de tăiat universale pot fi adaptate să taie cartofii in diferite forme: felii cu grosimea de 3-4 mm. – reimprospătarea soluţiei de hidroxid de sodiu uzate. pentru a se obţine o indepărtare corecta a cojii.inainte de a fi trecute la opărire. astfel ca pe aceste suprafeţe să nu rămană nici o urmă de granule de amidon. Curaţirea şi spălarea resturilor de coajă şi de hidroxid de sodiu-din masina de curăţat cu hidroxid de sodiu cartofii sunt descărcaţi in maşina centrifugă. o Controlul neutralizarii după depelarea chimică-prezenţa urmelor de hidroxid de sodiu de pe suprafaţa bulbilor de cartofi.acetic sau citric. Această spălare puternică se face cu scopul de a curăţi coaja şi de a indepărta cat mai mult urmele de alcali. Opărirea şi blansarea-cartofii conţin in tesuturile lor un numar de enzime.

cu puncte negre sau resturi de coajă. Probă peroxidazei trebuie să fie negativă. umiditatea relativa a aerului din tunel şi alţi factori. Răcirea cu apă fiind mai rapidă. iar la ieşirea din tunel să fie de 70oC.Răcirea lenta a cartofilor duce la deformarea bucăţilor tăiate. sau in saci din material plastic . Cartofii deshidrataţi sub formă de cuburi. 27 . plăcuţe s-au tăiţei se pot ambala direct in cutii metalice sau de carton de 15 sau 20 kg. Opărirea in apă se face cu ajutorul unui blanşator cu funcţionare continuă. sau placaj.fie prin scufundarea in bazine sau prin stropire cu apă rece sub presiune. se verifică gradul de deshidratare.de grosime de 1-1. Cartofii opăriţi pot fi raciţi fie in aer . iar elasticitatea s-a modificat astfel incat la strangerea intre degete . variind in funcţie de temperatură. Opărirea se poate face in special cu apă fierbinte sau cu vapori de apă. cat şi pentru indepartarea impurităţilor ce se pot depune pe suprafaţa lor in timpul opăririi.Umiditate 8 % .pentru intreruperea procesului termic şi pentru a preveni inmuierea ulterioară a ţesuturilor cartofilor.L.F.reambalaţi in saci de hartie quadrupli. cand feliile. sau cuburile de cartofi deshidrataţi trebuie să fie tari. care sunt şi cele mai rezistente la căldură. in butoaie P. In aceste condiţii durata de deshidratare va fi de 6. Cernerea şi controlul . după o răcire de 2.40-8. De aceea cartofii trebuie sa fie raciţi imediat după opărire. Atunci cand feliile de cartofi devin semitransparente este un indiciu că opărirea a fost suficientă.Scopul principal al opăririi cartofilor constă in inactivarea tuturor enzimelor prezente şi in special a enzimelor oxidative. Umiditatea relativă a aerului de cca. cu care ocazie se face şi un control.10 ore. Cartofii opăriţi trebuie sa apară nefierţi cand sunt examinaţi organoleptic. in secţiune să aibă aspect sticlos şi transparente. Pe fiecare cărucior se aşeăza 25-27 grătare iar in tunel se introduc 810 carucioare cu o durată de deshidratare de 6. datorită trecerii rapide prin zona cu temperatură de 30-40o C in care majoritatea microorganismelor se dezvoltă foarte repede. Opărirea ca fază tehnologică constă in tratarea cu apă fierbinte sau cu vapori de apă urmată de răcirea imediată in apă rece.cuburi. Deshidratarea-se realizează in uscatoare tunel . astfel incat la intrarea in tunel a carucioarelor temperatură să fie de cca 50o C. Răcirea cartofilor-după opărire este necesară . plăcute sau faşii (tăiţei) in mod obişnuit sunt trecuţi prin site cu ochiuri de 3-4 mm in diametru pentru eliminarea sfăramăturilor care se produc in timpul manipulării produsului uscat. eliminandu-se eventualele felii cu defecte. Produsul este apoi controlat şi sortat pe benzi de control şi tăiere pentru indepartarea bucăţilor decolorate brunificate.3 minute. este preferată răcirii cu aer deoarece asigură un grad mai redus de infectare cu microorganisme.după deshidratare cartofii sub forma de felii. să se rupă la indoire. Se consideră că opărirea a fost bine executată atunci cand cartoful şi-a pierdut rigiditatea. 25 %. iar la incovoiere să nu se rupă. Se asigură o circulaţie parţială a aerului cald. arse. La sfarşitul perioadei de deshidratare.5-8 ore.5 cm. Ambalarea – cartofii deshidrataţi se ambalează de obicei in saci de hartie caseraţi. In timpul opăririi se produc o serie de fenomene a căror intensitate variază cu condiţiile in care se execută opărirea şi care pot fi favorabile calitaţii produsului finit.unde cartofii se aşează pe grătare in straturi uniforme. plăcutele.aceştia să nu se sfărame. Temperatura cartofilor răciţi trebuie să ajungă rapid la 30o C.

70 %. OBŢINEREA FULGILOR DE CARTOFI In cadrul produselor obţinute prin prelucrare industrială in scop alimentar.Depozitarea şi păstrarea – cartofii deshidrataţi trebuie să se depoziteze şi păstreze in spaţii cu temperatura de la 0o C la 15oC cu umiditate relativă de cca. Procesul tehnologic şi utilaje folosite Schema tehnologica de deshidratare a cartofilor: RECEPŢIE SORTARE SPĂLARE CURĂŢARE DIVIZARE PREUSCARE USCARE AMBALARE DEPOZITARE 28 . feriţi de lumina solară. 6. 6. fulgii de cartof destinaţi pregătirii rapide a piureului ocupă un loc in frunte.1.

. 15.lopata metalică.recuperare soluţie Na .coloană de transport 12.5 rotatii/minut) . Regularizare debit –buncăr tanpon de 7 tone . 5. Transport felii şi spălarea amidonului.buncăr cu pompă de alimentare şi recirculare . 16. 13.preparare soluţie NaOH 7.Procesul tehnologic după care sunt obţinuţi fulgii de cartofi este urmatorul: 1.separator de coji . Tratare chimică şi termică –treapta I -4-5 minute la 90-95o C.vase de preparare. Depozitarea cartofilor.jgheab colector. 4. . -elevator. cartofi stricaţi) –masa de sortare. Tăierea in felii (0. Spălare – in:-elevator cu bandă perforată. Rectificarea manuală –transportor elicoidal -bandă de inspecţie cu canale pentru indepartarea deşeurilor 10.80 cm grosime).2. .pompă cu nămol. .separator de pietre cu elevator. . 3.transportor elicoidal .6-7o C 2.presiune abur 7 atmosfere. .benzi transportoare.transportor elicoidal.tambur uscător. Deshidratare (la 6 % umiditate finală. Opărirea – opăritor continuu cu apă. .10-12%NaOH -treapta II -4-5 minute la 70-90o C. Alimentarea instalaţiei –cu: .sită separatoare . . Separare pietre –cu:. Separarea apei –separator de apă cu sita vibrantă.preparare aditivi.tanc de recirculare cu pompă .canal hidraulic.şnec distribuitor.tanc şi pompe .fierbator continuu cu abur. Sortare (indepartare pietre.jgheaburi pantalon. Transport piure la tamburi –şnec oblic. 6. Fierberea – transportor elicoidal cu ţeava de preaplin. 9.masina de tăiat 11.şnec orizontal cu şibare. 18. Răcirea –transportor elicoidal cu apă. -maşina de spălat cu perii.role de uniformizare. Indepărtarea cojilor .5-8 % NaOH . Zdrodire cartofi şi inglobare aditivi – zdrobitor prin presare -pompe dozatoare .65-1. 14. 29 . 17.instalaţie de regenerare 8. .separare şi evacuare deşeuri . .

 Prima operaţie din fluxul tehnologic propriu zisă este spălarea cartofilor de pămantul aderent.maşina de cusut 28. a ochiurilor şi a unor porţiunii cu defecte. Principiul decojirii 30 .Pentru decojirea mecanică se folosesc maşinile de curăţat cartofi cu abrazivi. ocazie cu care se indepărtează vrejii.  Sortarea pe bandă are ca scop indepărtarea in totalitate a pietrelor şi a tuberculilor bolnave.19.pompă.  Decojirea chimică-combina efectul acţiunii chimice cu cel al căldurii pentru detaşarea şi inmuierea cojii. Cernerea şi controlul final –masă vibratoare cu sită 23. Mărunţirea finală – maşina de mărunţit 21. .amidon. Soiurile cu un conţinut redus de substanţă uscată .electrostivuitoare 29. Depozitarea provizorie –buncare 25.Trecand apoi prin maşina de spălat cu role perii de cauciuc sub acţiunea unei cantitaţi mari de apă sub presiune are loc spălarea completă a cartofilor. ca acestea să poata fi eliminate prin acţiunea ulterioară a jeturilor de apă de la maşina de spălat.De aceea in procesul de fabricaţie sunt preferate soiurile cu un conţinut ridicat de substanţă uscată respectiv de amidon . Transportul şi sfăramarea grosieră – transportoare elicoidale 20. rostogolindu-se pe suprafaţa acoperită cu materiale abrazive. Inchiderea ambalajelor – bandă transportoare .conducte. Decojirea se poate realiza mecanic chimio. In acest caz tuberculele.termic şi termic . 26.in timp ce jeturi de apă spală şi indepartează fragmentele de coaja desprinse. suferă o operaţie de răzuire. Transportul pneumatic – compresor .In condiţii ideale prin decojire trebuie să se indeparteze totol coaja de pe suprafaţa cartofului şi nici un tubercul să nu ramană curăţat de ochiuri sau de orice alta pată.Un conţinut mare de substanţă uscată determină realizarea unui randament sporit la prelucrare. Umplerea sacilor – transportoare vibratoare. 24. Transportul la depozit – palete .cantar 27. De fapt spălarea incepe din canalul de transport hidraulic pe parcursul căruia apa transportă cartofii. care se separă odată cu pietrele pe fundul unui bazin de separare. Depozitarea In cazul fulgilor din cartofi continutul in amidon şi in substanţă uscată sunt elemente de mare importanţă pentru procesul tehnologic. au o durată mare de fierbere şi ca atare necesită o prelungire a procesului de fabricaţie. dar şi inmoaie pămantul aderent grosier. Cantărirea .  Decojirea este cea mai importantă operaţie in pregătirea cartofilor pentru prelucrare. paiele şi pietrele antrenate odată cu tuberculii. Fulgi de cartofi 22.

şi polifosfatul acid de sodiu. uşor insolubile in apă. In piureul proaspăt se adaugă cu ajutorul unei pompe dozatoare substanţe cu rol de a imbunataţi textura şi culoarea fulgilor de a preveni degradarea lor in timp.feliile se opăresc in apă la temperatura de 65o C .alcaline a cartofului este următorul: substanţele pectice insolubile in apă care constituie stratul de legătură dintre celulele cojii şi celulele parenchinului tuberculelor de cartofi se transformă sub acţiunea temperaturii şi a substanţelor alcaline in săruri ale acidului pectic. Moleculele de amiloză datorită structurii lineare se asociază mai uşor. ---ca emulsifiant se foloseşte emulgator alimentar pe bază de monogliceride. ---pentru imbunătăţirea culorii se foloseşte acidul citric.  Tăierea cartofilor.In timpul opăririi cand temperatura coartofului ajunge la 65o C .După separarea de apă.bisulfitul de sodiu.—pentru a impiedica amidonul eliberat din celulele zdrobite care difuzează in masa piureului se folosesc monoglucidele şi pirofosfat acid de sodiu. Dacă este moale se reduce durata fierberii şi se scade temperatura spre 90o C.  Fierberea – se realizează cu abur viu. Aceste condiţii sunt necesare cand se prelucrează cartof cu conţinut ridicat de substanăa uscată.Pregătirea şi dozarea acestor substanţe trebuie să se facă după prescripţii bine stabilite pentru a asigura doze exacte.  Opărirea.relativ bruscă a amidonului astfel transformat duce la restructurarea lui numită retrogradare – mai intai importantă pentru fracţiunea amilazică fată de cea amilopectinică –şi are ca efect reducerea solubilităţii. feliile de cartofi sunt supuse unui tratament termic complex care constituie de altfel una dintre cele mai importante faze ale procesului tehnologic. In timpul zdrobirii au loc cele mai importante spargeri de celule. concomitent cu degradarea substanţelor ce leagă celulele intre ele. 31 . incepe umflarea amidonului şi geletinizarea lui. Pentru indepărtarea stratului desprins şi a urmelor de soluţie alcalină.Retrogradarea este un fenomen care se produce datorită asocierii moleculelor de amidon.5-80 cm.  Răcirea .30 minute şi apoi se răcesc deasemenea in apă la 20o C timp de 15 minute. Se cere ca feliile să fie cat mai uniforme din punct de vedere al grosimii pentru ca tratamentul lor termic să se facă de asemenea uniform. Feliile de cartofi rezultate la tăiere sunt dirijate pe bandă la următoarea fază a fluxului fiind in prealabil bine spălate cu apă pentru indepărtarea amidonului. Parametrii fierberii se realizează in funcţie de aspectul piureului ce iese prin zdrobirea feliilor. Acesta trebuie să fie afanat şi făinos.timp de 15. la temperatura de 95o C timp de 12 minute. Prin aceasta se distruge ţesutul de legătură dintre coajă şi pulpa tuberculelor de cartofi.Se execută in lelii de 6. cartofii se spală ulterior intr-un curent puternic de apă.  Zdrobirea feliilor fierte – se face prin presare pe o placă perforată cu fante sau cu ochiuri de 10 mm.

2. -presiunea aburului din tambur de 7-8 atmosfere.cand piureul are un conţinut prea scăzut in substanţă uscată sau are mult amidon eliberat de celulele sparte in cursul operaţiilor anterioare. el se lipeşte de tambur şi se arde căpătand gust şi culoare specifică de cartof ars. Cu respectarea acestor parametri se obţin fulgi cu o densitate bună şi cu o umiditate de 56 % . In saci de hartie caserată se ambalează 20.iar productivitatea instalatiei scade.  Transportul şi sfărâmarea grosieră – pelicula de piure deshidratat este dirijată in şnecurile colectoare prevăzute cu nişte degete.in acest caz fulgii sunt foarte marunţi şi friabili. stabilită ca cea mai indicată pentru pastrarea produsului. butilhidroxianisol (BHA) şi butilhidroxitoluol (BHT).---pentru prevenirea rancezirii se folosesc antioxidanţi ca: bisulfit de sodiu. coji. de care depinde durata deshidratării.8 cm.se lipeşte şi se etichetează. -viteza de rotaţie a tamburului uscător.5 rotaţii /minut. Aici sunt indepărtate părţile necorespunzătoare şi cu defecte ( cocoloaşe.Produsul finit este dirijat către sistemul de transport pneumatic .25 kg fulgi iar in pungi de hartie 120-250 grame. Cele mai favorabile condiţii de deshidratare a piureului sunt urmatoarele: -conţinutul in substanţă uscată a piureului de 20 -22 %. Caracteristicile fulgilor sunt determinate de mai mulţi factori: -aderenţa pireului. -viteza tamburului de cca.Sacii cu fulgi sunt aşezaţi pe palete şi transportaţi in depozitul de produse finite.Aceasta nu va 32 .  Mărunţirea fulgilor – maşina de mărunţit deversează fulgii in transportorul elevator care dirijează produsul către o masă vibratoare de control. in funcţie de destinaţia produsului finit. Aceştia trec mai departe prin şnecuri transportoare şi sunt aduşi in maşina de mărunţit care sfăramă bucăţile grosiere in particule mici.Presiunea aburului care alimentează tamburii de uscare trebuie menţinuta la 7-8 atmosfere.  Deshidratarea piureului –se face pe suprafaţa unor uscătoare tambur de construcţie specială incălzite de la interior cu ajutorul aburului. care sfăramă pelicula transformand-o in fulgi grosieri.bucăţi arse. Dată fiind hidroscopicitatea mare a fulgilor in depozite sunt necesare condiţii speciale in ceea cepriveşte umiditatea relativă a aerului. Fiecare sac se coase bine . Cea mai obişnuiăa dimensiune pentru fulgii solicitaţi in comerţ este de 0.care transportă fulgii in buncărele tampon. puncte negre).cu cat pireul este prea uscat şi făinos el nu aderă la suprafaţa tamburului şi rezultă un strat prea subţire şi neuniform.  Ambalarea –produsul finit se ambalează in saci sau pungi de hartie caserată cu polietilenă.

.. CONTROLUL LEGUMELOR DESHIDRATATE ŞI DEPOZITATE Pentru a se evita deprecierea calitativă in cursul păstrării in depozit....... Se va urmari: – variaţia temperaturii şi umidităţii aerului...... – conţinutul in apă al produselor....... 7.0......000 .....................5 % max...........0008 ....cenusa insolubila in acid clorfidric.............-STAS 9026-71 Ambalaje uzuale –greutate minima neta .-0..00077 Parametri de calitate fizico-chimici ai produsului .depasirea umiditatii ..bisulfit de sodiu........... – dacă au pătruns rozătoare sau insecte in depozit care pot deprecia calitativ şi cantitativ produsele..-0.prezenta hidroxidului de sodiu in piure 8..... NORMATIV DE CALITATE A FULGILOR DE CARTOFI Mod de prezentare – particule fine sub forma de fulgi Consum specific uzual T/T ...................myverol (emulsificatori ).tenax 5 (antioxidanti ).......-STAS 2445-83 ............. produsele deshidratate trebuie să fie controlate periodic..........pungi de polietilena reambalate in cutii de carton Defecte produs finit .08 % max..................... 9-9........ In timpul depozitării se vor lua de asemene măsuri deosebite de deraţizare şi de indepartare a surselor de mirosuri străine.........cartofi (substanta uscata 18-22 % )...........00012 ..............-0...........0047 ........-0.......0009 ...................................................umiditate...-0.. 33 ..........................-9................acid citric.pirofosfat acid de sodiu....depaşi valori cuprinse intre 60-65 %.......

BILANŢ DE MATERIALE Să se intocmească bilanţul de materiale în varianta analitică şi grafică pentru procesarea a 2600 kg mazăre. stabilindu-se diferenţa in raport cu greutatea iniţială. Este ştiut faptul că umiditatea relativă a aerului. iar amdalajele să nu rămană deschise. 1. deoarece tipul de ambalaj influienţează şi modifică culoarea pe timpul depozitării. Durata de păstrare a produselor deshidratate este in funcţie de tipul de ambalaj folosit. iar umiditatea relativă a aerului din sala de sortare să fie cat mai scăzută. mesele de sortare să fie alimentate cu cantităţi mici de produse. . legumele vor fi deshidratate din nou pană la limita inferioară. cat şi durata de pastrare. Durata depozitării influienţează im mod negative culoarea produselor. din incăperile unde se execută sortarea şi ambalarea legumelor deshidratate contribuie intr-un timp foarte scurt la ridicarea umidităţii produselor. Acest fenomen se datorează in principal conţinutului mare de zaharuri. Recepţie Ci RECEPŢIE P1 2% Cr 34 .Determinarea variaţiei conţinutului in apă a produselor se poate face prin cantărirea mai multor probe. . Din aceste cause este foarte important ca operaţia de sortare a produselor deshidratate să se facă intr-un timp cat mai scurt. alături de temperature şi umiditatea aerului in deposit care se consemnează periodic la date fixe. la temperature joase aand grijă pentru a nu-şi modifica culoarea. influienţează asupra produselor deshidratate. Datele obţinute se inscriu in registrul de control.06 %. Dacă creşterea umidităţii atinge limita maximă admisă.040.Umiditatea relativă a aerului. 9. pana la operaţia de ambalare.La o umiditate relative a aerului de 40-50 % umiditatea produsului creste cu aproximativ 0. Pe baza analizelor respective se vor intocmi buletine de analiză care trebuie să stea la baza controlului.

....crtofi neprocesaţi...............1 kg cartofi neprocesaţi 455......................93 kg cartofi sortaţi 490 kg cartofi recepţionaţi ................................... Cs – cartofi sortaţi............. Cr –cartofi recepţionaţi ... 100 kg cartofi iniţiali .7 kg cartofi sortaţi...............p1 kg .............. 100 kg cartofi recepţionaţi ..... Sortare Cr P2 Ƞ1 7% 99% SORTARE Cs Unde: Cr – cartofi recepţionaţi................... ƞ1 kg ................................... p2 kg ...........2 kg cartofi pierduţi.............7 kg cartofi pierduţi .......................... ƞ2 kg 35 ..........99 kg cartofi procesaţi ......Unde: Ci –cartofii iniţiali..........98 kg cartofi recepţionaţi 500 kg cartofi......................4 kg cartofi pierduţi 455.Cs kg P2 Cs 34. P2 – pierderi tehnologice înregistrate la sortare......................................... P1 – pierderi tehnologice înregistrate la recepţie...........Cr kg P1 Cr 10 kg cartofi recepţionaţi pierduţi 490 kg crtofi recepţionaţi Cantitate (kg) 500 500 Materiale ieșite Cartofi recepţionaţi Cartofi pierduţi Cantitate (kg) 490 10 500 Materiale intrate Mazăre boabe Total 2..7 kg cartofi sortaţi 100 kg cartofi sortaţi ..................

. p3 kg..........55 kg cartofi neprocesaţi Cantitate (kg) 490 Materiale ieșite Cartofi procesaţi Cartofi neprocesaţi Cartofi pierduţi Cantitate (kg) 451......................51 kg cartofi pierduţi 446...14 4.........4 490 Cartofi recepţionaţi Total 490 3......14 kg cartofi procesaţi 4...........28 kg H2O ......... 5 kg H2O pierdută ..................................................... P apă – pierderi apă Apă : cartofi 2:1 100 kg cartofi sortaţi..................14 902...14 kg cartofi sortaţi.55 34.................28 kg 100 kg H2O ... x kg ......99 kg cartofi spălaţi 451........62 kg mazăre spălaţi 2 451.. y kg 36 ..............................Csp kg P3 Csp Cantitate apă 4....1 kg cartofi pierduţi. Spălare apă Cs P3 1% Apă reziduală SPĂLARE Csp p apă Unde: Cs – cartofi sortaţi....... Csp – cartofi spălaţi.Ƞ1 Ƞ2 451........... P3 – pierderi tehnologice înregistrate la spălare............................... 95 kg H2O rămasă 902....

.. ...7% 98% CURĂŢIRE Cc Unde: Cs – cartofi sortaţi.11 kg pierderi apă 857.................p4 kg....76kg cartofi ramaşi 100 kg cartofi curaţaţi......7 kg cartofi pierduţi ....62 4..............16 kg apă reziduală Materiale intrate Cartofi sortaţi Apă Total 4..........ƞ2 kg Ƞ1 399... Cc P4 Cc 38..51 857.....2 kg cartofi neprocesaţi 407.ƞ1 kg.....8.3kg cartofi curăţaţi 446............98 kg cartofi procesaţi................60 kg cartofi procesaţi 37 ...62kg cartofi recepţionaţi .11 1353...14 902.. 100 kg cartofi recepţionaţi . Curăţire Cantitate (kg) 451.........x y 45...91...4 Cs P4 Ƞ1 8...28 1353...........42 Materiale ieșite Cartofi spălaţi Cartofi pierduţi Apă reziduală Apă pierdută Cantitate (kg) 446...16 45....76kg cartofi curăţaţi.........51 kg cartofi pierduţi 407......cartofi neprocesaţi...... Cc –cartofi curăţiti............. P4 – pierderi tehnologice înregistrate la curăţare......................

60 kg cartofi ...62 Materiale ieșite Cartofi curaţaţi Cartofi neprocesaţi Pierderi tehnologice Cantitate (kg) 399........ 100 kg cartofi curăţiţi ...... Preuscare Cd P6 38 1.25% .62 Cc DIVIZARE P5 1...60 5 399..62 Materiale intrate Cartofi spălaţi Total 5...........25% Cd Unde: Cc – cartofi curăţiţi.....25 kg cartofi pierduţi..... 98.60 6.........Ƞ2 8.. Divizare 446...60 399.....51 38....75 kg cartofi divizaţi 399..51kg cartofi neprocesaţi Cantitate (kg) 446........60 kg cartofi divizaţi Cantitate (kg) 399.............. P5 – pierderi tehnologice înregistrate la divizare..... Cs – cartofi divizaţi. Cd kg cartofi divizaţi P5 Cd Materiale intrate Cartofi curaţaţi Total 5 kg cartofi pierduţi 394. p5 kg cartofi pierduţi .60 Materiale ieșite Cartofi divizaţi Pierderi tehnologice Cantitate (kg) 394......1..51 446.60 8...

........6 kg cartofi preuscaţi 2 2200..p6 kg...60 7.6 5 394. Uscare Cpr Apa evaporata USCARE Cu Unde: Cpr– cartofi preuscaţi........60 Cantitate (kg) 394....2 Materiale ieșite Cartofi preuscaţi Pierderi tehnologice Cantitate (kg) 389....... P6 – pierderi tehnologice înregistrate la preuscare.. Cpr – cartofi preuscaţi......97....8 kg cartofi rămaşi 394.25 kgcartofi pierduţi... kg Cpr P6 Cpr Cantitatea apă Materiale intrate Cartofi divizaţi 5 kg cartofi pierduţi 389.. 100 kgcartofi divizaţi............... 39 ..PREUSCARE Cpr Unde: Cd – cartofi divizaţi.............. Cu – cartofi uscaţi.60kgcartofi divizaţi.6 4401....1......60 Total 394.....

.6 CU P8 0......2 kg cartofi rămaşi 214.........56 1....6 – 214.72 214..28 175.99.. 100 kg cartofi uscaţi.....28 40 Materiale ieșite Cartofi cernuţi Pierderi tehnologice Cantitate (kg) 212.........28 kg cartofi uscaţi.........2 Materiale intrate Cartofi preuscaţi Uf 10% 214..32 389........28 214..6 Total 8...71 kg pierderi la cernere 212.6 Materiale ieșite Cartofi uscaţi Apa evaporată Cantitate (kg) 214.28 ....56kg cartofi cernuţi Cantitate (kg) 214......8 kg pierderi la cernere....Ui -umiditatea iniţială Uf –umuditatea finală Ui 50% Mf Apa evaporată 389....0.Cernere 389... Cc – cartofi cernuţi...Cc kg P8 Cc Materiale intrate Cartofi uscaţi Total 1....32 apă evaporată Cantitate (kg) 389.. P8 – pierderi tehnologice înregistrate la cernere.....p8 kg ...8% CERNEREA CC Unde: Cu–cartofi uscaţi....28 kg cartofi uscaţi cartofi preuscaţi – crtofi uscaţi 175......

6 Cartofi uscaţi Apă evaporată 214.4 446.51 394.60 Cartofi divizaţi Pierderi teh. 490 Cartofi sortaţi Cartofi neprocesaţi Pierderi teh.BILANŢ TOTAL DE MATEIALE ETAPA RECEPŢIE MATERIALE INTRATE Cartofi iniţiali Cartofi recepţionaţi CANTITATEA MATERIALE (KG) IESITE *500 Cartofi recepţionaţi Pierderi teh.60 Cartofi preuscaţi Pierderi teh.62 Cartofi curăţiţi Cartofi neprocesaţi Pierderi teh.14 Cartofi spălaţi *902.60 *5 389. Refuz 1402.28 CANTITATEA (KG) 490 *10 451.28 Apă reziduală Pierderi cartofi Pierderi apă 446.02 1402.55 *34.72 *4.51 *38.28 SORTARE SPĂLARE Cartofi sortaţi Apă Cartofi spălaţi CURĂŢARE DIVIZARE Cartofi curăţiţi PREUSCARE Cartofi divizaţi USCARE CERNERE Cartofi preuscaţi Cartofi uscaţi TOTAL - 41 .38 Cartofi cernuţi Pierderi teh.60 *8.6 *5 214.51 *45. 394. 399.62 *857. 389.11 399.16 *4.14 4.28 *175.32 *212.56 *1. 451.

tehnologice şi ştinţifice în industria alimentară.Banu şi colab.Marinescu si colab.Bucureşti.1999 42 .BIBLIOGRAFIE 1. Principiile conservării produselor alimentare. Procese tehnnice. Editura Tehnică. I. 2004 2.Manualul inginerului de industie alimentară. C.II. II.. Editura Agir.Bucureşti. 1991 4. Bucureşti. Bucureşti. Editura Tehnică . Tehnologii modern în industria conservelor vegetale. C. 1976 3.Banu şi colab. C..Banu şi colab...Editura Tehnică.

: . 13/ 3 20/0 /0    /0 .7 3 #42.47 2.0.43x3  2107.:107x.3 :2g9. .438:2g 3 20/0   .3xg :8.. .9047  438:2: . 5. 80 .82.g73 13//0/4:.70/0. 50 4. 3970      3 :745.070  942. -44.7941:: 7057039g 4 97020 /3 .3.47 /097047 2.3:.70.-  '. 4:.90 /3 . .4.82...:5738 3 0307.9g   8:-89.3  .0  9:-07..247.70/0. 2..-   2148147.:947 0890 .   8:-89.7941 50 .9.4.. .82. 2.-  2.9.0.47 .g ...3x0 2307.

:947.4.

:. :.399gx /0 9:-07.: .82.3/ :3 .8g 3.:947. 2.2/43 .9  3 /0900 .4747 /0 .70.0:7 .9 3 8:-89.794114.70 50397: -40 /089.897g.90/4790  !73. ..3/ 4 ..90.3.4g /0974g /0973.2039. .7.9/35:3.g7:747 /3 .50 94.805705.x..7941:: 80 144808.00 xg7 /3 :745.58 8.790 . 83909.309430..9.g:9.9.34.7941:: .79..7941:.7.9g..9 /0 .:    .50890 /02.: 50397: 4-x3070..:347/07. .:..:    /0973g 8.43899:0 4 38:870 /0480-9/0..70.94  .70..438:2g. .0 14..07 13/ 3 572: 7.8g80.2/43 8:39 ..2/43:: 8579::  .3xg/0480-9g.9  /3 5:3.43x3:9 7/..70 .39.0/070 3/:897.34..-0 .3/.  1:7.90 8025705.9g  .3:: .g ..  7.90 84:7 . 7g:3.9 /0 4..790:894.90  3 574...0 3 573: 7.3.3:2074./0 24.3 /1079010:7 .70425479.203 50710.20397/.574. .7.::3949....70 3/:897.0/070.  .3:29g 897:.9:7g ...794180 1.7. ..:  542208179908  !0397: 3/:897.08: /0 3/:897.3    ` ^WUS^`[Xaa  !0397:x.2039.g7:7/3.:.:  1:   .5.7941 80 1. 2.9 8..2/43 50397: 4-x3070.9. 09.00.90...5.0 : 47  7050/0  .2039.2039 /0 -.7941: 8:- 1472g /0 ..3xg :8.70 80 14480 903..0 .g .3/. 3    .7080/07g: 47 .9.4254303900.70..30 072.42::3949925:.0.70..3.7 .2039.3/ !70g970.7.7 .9/0.7941::08905705.947 574/:80 .903/:897.3..7941 80 549 4-x30   97 8579 8.: 1489 .: :3 7.474. .80 .33:37.. .2/43  8.

.3.: 50397:   .399gx /0 9:-07.90 .: 38023..90 .390 /0   3 #42.g 3.3 :94. 80 :9.

80 547:2-  3 1:7./.70 3 3/:897..:45074..390.2.3/80. 2.90 97..4748 3. 3 3/:897..9 .  .0/070 194903.5.0890 .g 573:9. . 3/0530.70850.. :8.0 7.7   7089039.  3 .0 .009.741. 2.7941::.79413/:897. 94.79411:7./::/02.31:7.8.570107.90/0/0 9:-07.2/43 /0570107.2:9084:7/0.7941: 0890 4 14.039 7/.79.g -30 90703:70 : 4...:107x08900.70 :9.70 . :347 574/:80 /0 .:/2038:32.39g 57./07...2.8.0  $4:709. 4-93070.934.70 : .7...47./..3:0/0.43899:0:3 3:970x.42509.:97.90  .471.70.7907  O 31:3../0.9.70 8.  /04..9 1...70 50397: 2.7008902.4.7/. .2039.:./0549.:/047 .7941 .9/:5..2..7.70..:.925:7  84:7925:7  84:7802925:7  84:78029.9:79.x0     $ &##%   # $%#&%&#f   [a^VWUS^`[X  89.70 .3047 547.80  .9070.7 %70-:0203x43.90/050890 0/0.390 5.4393:970/:8/08:-89.3:290.70  3854:94.7.047 ...90./ 37.77089039.9.20390 2.:70.70..89 O /:5.4393:97/.90/0/4203:/0:9.2/43::970-:08.3/..4397-:0 . ...2.3:.32.039g.002.7 3854.908:5074. ..:7.3..2/43..2.0.9..399.. 80.07  2.0/0. .8g23900.90 574/:80  /..x 925:7 .479.70. .-:234/0      .:9707  3 5:3.97.90 84:7097.  ..907. 7. 570207g94.79418054./.7.039 :34:/07.43/9  .80 50397: 574/:.9 3 1:7. 7/.. 4/93070..05g4.489:747 7/./054903x.947:5.7080 144808.93070.94.:2 8 .770.3.5074.7/.009.2039.070.7/.7941 970-:0 8.9 /0 .7.3/:897.g ..85. /0 7.:.009.9479g . 5. -4..471.7.70 8579  .7941:.0  84:79.7 570..2:90.93042.2/43.7  .8g 90703: ....70.47085:3..: 030709.93.35:.3090/..7594.3047  5g8g747 3/0480-380.90  9:-07...90.42807.2/43  .385479  2.7941.88:-970  .70 8 .7g -:7:03  .3/90 .9:79.790 -:3.: 547:2-8.  ./0.9035074.08:39.:9:747  3/ 4 5..90700573 38:87 .70 /0 .438/070390 84:70 .:.590/0./0..8.730/0547.70  ..-4.7941: 80 14480 90 397 :3 574.g 01.0  .

 .94.70:72.00 74 . 2.70..0.:: .:00 .-0:   5g        2/43       !749030 -7:90     7..79410890/1079g31:3.g 3 /0480- .43899:05.9403 10403: 104/072. 97.9:90/3.7941:: 0890 2.703.790.         /:5.47-..3 .9. .790 /3 7:5.0:05..790 5:9073.7:7 8g7:72307.8.8047 /.. 47 9:-07.31:3.709705.70 .425:8g/3 .47/0. 20:: /107g 0.0:05.0  472.390  :2g7: 2../ .0 O !.2.703..70 :4..70.901 3090/g8.0  .     `^aU`a^SSZS`[U   .97941:. .0 8.0     .8g !0 8:57.4.703. 748 /038 1472..  8:5071.g9:-07.70 8:39 5g7x 8:-907. 2g720.g 0890-4.230 .425430390 :-07:.70 /0.9:-07.70 9070.38.:2:0.2/4348  .0 /0 7007. 47. -7:90 -7:9.:7.80 530.x0/084 .42089- 9:-07.0 . 4.0 5.9:7g O !07/072.:00 57039g 3 90 2::7 30/0. /0 4...43x3:9::3.3/ .70574900.:7  2.:39g09. . 5.2: .897:.  [^X[_`^aU`a^SUS^`[Xaa  .9:-07.9 /3 ...30 374 .:..0397.2.2/43 '.g 4.2/43 O .9g3.:9g .1472g 8107.x0/084 0890.2/43     [\[  SUU S`aTW^Ua[^VWUS^`[X   %.:7g:3.9.. .70.x0 14.:47 54..03x47 5.. 2.-03g 09.g 4..x....70.9.   $:-89.90 .4 54..0 /090723g .2/43 .8..70.3x0 2307. 0:2047 9:-07.7941: 1..9 .0890.. /090747g7 20.3:0/0.g9:9 /397 :3 x08:9 2. 5g897.49.$:8.:: 25497..:47/0.708:39.794147 4 2. 2.-g 74 74 0 /08.g 8:-89..3857.4:-074 02348 O g/:. .3.7g .7941549.70 7089039g .857g 84-x708...82 0:4.2039.90 1 .5g0.8 .34.94.x  3:2x 4.: .:74.7 530.0:0 2.. 7g/g. 2.-03g 74 0 :4.7x.9479g .3x0 3:979..:1070 .:7  .1.4. .

2.     089-g                 '% .0 03070.3x0.-0:   &       5g ..g7 2/43 0:4g -:23g ..    43x3:9:38:-89.47         .794147  %.

 %.-0:   $&$%  #2.

 ! 0 949. 84::  1g7g /010.30.8..:  07.232g     5708. ..2:2 .0890x 2..70    ..2:2    ..8g8:-.059.3.x 50 .9.2:2    .79413..3/708.9 30/007.4.907.4.90 /0 -48/.8. 303.2039.70.2:2       2.7g 2.0  0.78g 2.           :3.9 :89 2748   3970 8.  .gx2.  03:   .8.: -7:3  :20/  .: -4 .90 2.3/    5:970.044.3g  7..:3.7941 041.70    S`S`WSUS^`[Xaa  %.4xx 95.9 . .x.:.:. . .8.3. .-:. -.90232g     9:-07..089070.: 370:9.2:2 %49.:0:320. .0 2.-0:      %% O 850.7941 ..    3:2g7/09:-07.:3:9:-07./010.947 g720..948 .:  ' 0.4xx .:2. .574/:8047.:7..90 574.759402.2:2/3.7.79419g.

2. /3 8:57.708 .574/:8047.    47 2.: 07.70..044.9g7 970-:0 8g .70/08:-89.1.:  ' 0.7.3:290 38: 7 90344.9g   .3:20   70:9.43x3:92...1.39g:8.2039.g2.0 /0 .3/708.x.90850.70 8g 80 x3g80.47 .:.2:2  :3.x /08/7.570:.7941 /0893.-g .70    %  $#%##% &&   W_V^S`S^WSUS^`[Xaa  .

0397.70 /053/0 0890897....::3.9:.-03g .20.7.g8g10/0549. /0 8:-89.:.708070.70.x     43x3:9: /0 .9.390/0.x0 70:9.:4.. 47 80 .:.8g &3.70 970-:0 70./.80x30..43x3:9: /0 .70/08:-89.902507.7 30307...42509g  3 0307.7941-302.g 0890 :3 3/.g 5:9.9g...7941 302.:30.0 3.9.90.803.x .794147 .:47389.5.g /08/7.  3 84:70 /0 .708 .3/..70 .70  O 4.:4.8910 ...9..50397:/08/7.7.x .9.9.3xg :8.: :3 ...9.70574..03.94.9:-07.:  2.70..g7 8g 3: /05g 0.43x3:9: 3 ../08/7.907..1570:.9...507/072. 850.70 . 1.3x0 57490. 0.3xg:8.3xg:8.85g9 70...8...9g    :4.3/. 2.90573  O 472g70:.7.08..g94.3/0:3.:8.07 .7.70/0.-g .2.g94.49..9.390/0/08/7..850.8g ..50.-:035720009.:2.70 .43x3:9 /0  8:-89.93.380.70.7941.70 0890 /089: /0 2.g:9/0.947570107.7:770/:.::8.0 ..x 50397: 570:.9:79.7941 /0893.9.70.08:: /0/08/7.x 3:2.7./.x.:5:5.9:7..: .447.9.../08/7.9:7.80..7.05/0720.9.70 /0 .. .49.79413.9g O :4..7:7 70/:.:.9g /.g:9  .:4.70.7941/08/7.7941 .047.9..g  8g102.9.9g  31:03x0.70 7941 .0 3 8:-89.9g 3 .70 7..0. 389.:. 3 24/4-83:98:-/38:-89.7941 :9. /0 /08/7.43x3:92./4:g   ..00..:7gx70    Z_a ^`WZ[[YUW   43x3:9: 949.909:7.70 .g.: 5:5../:/02.90 $g3:10.70/08..3xg:8.7:7 70/:..2039 .x  0890548-8g.:4..9..3x.438:2.7:7 70/:.::3.570/85:  ..9g 804-x3.3xg:8.43.:9 .9g /..x:39252.9:7.90 3 . /08/7./0.g/:7:20/0 107-070 8....5:x3 8:5071.9.0890.9g 43x3:9:/0 ..708 .70 43x3:98.8.x0. /70.x  574.9.9/0.9 . ..703925:/0549..7941.39g :8.43/x43.43.g8.43x3:9/08:-89.9g  #.90 ..70 903925:/0549g7.90032.g ./3.5:50  O .7941 2.50904..1.9:7 /0 48..9gx .9. 30307.:70890-30 .70.9/0.x50..:47.70-:30 13/3098:50747/35:3.70 970-:0 8g 70:970 :3 574/:8 139/0.x 8g3g94         %09:7g ./05g.70 3925:574.9g7 0.90.7941...2039:.43x3:9:: /0 8:-89.3/:720.9.3xg :8..0.9:7.9..x/0-4 $g/0.3/g84:7.-g  O 03x3070..42.2....2/43 8:-89.:/0.43x3:9:/08:-89. /08/7.0/070..708:392:9 2..5742.- /0 0.x O #08903xg2.3/.7941.: :3 .9:7.0 50 ..43x3:98. .2/43  8g7..x:30.70/08.7:73850.:47  3 .70 /08/7.9  .42509574/:8:1393:. . .43x3:9 2..85.:3.: :3 7..:...g94../0.

.7941478g105g897.70 .9g7 8.7941 .: 38: 70 .0.30.70..x.g ..: 0  :2..94. /0 .0/3.4..010  3 925: /0549g7 ./0.70.07247 97.0 .703.9.9g    $9.850. .: 8:- .7.3/ 397 4 574547x0 14.70..90 8.g94...08..70 /0 9:708.:9.43x3:9 7/.g  0549.7941.49g7  2.7.07:: 3 85.9.:47 574/:8047 .70.794147.-g 3 925: /0549g7  .7..43.0770 3849xg /0 1472...39.:3 . .039:. ..438/07.:/0549 4..50 0.4:24/9.9:7.08 8:- .94.80 3. 389.4g .: 57g7 47 3 .70  ..: 30..794147 /08/7..708.039.3x0.39.: .794147 3 925: /08/7..9:7 7/.g 14.7:7 70/:. 0.3 3 8.794147 970-:0 8g 80 570.9g2.08.7g 40144.90 3.40 /0 .0 90x .9g/0   . 5g97:3/0573. ..7x.2-. 3 574547x0 ....  /23:.9:7g/0 4  3 57200   8g59g2. .70.4393:g  :31472g . .90 .:5g897. 4 902507.947 .8.70....70.8:7.43/x43..70 308.x0.0 /0 :2/9.9:7g/0   4 :3/0/:5g.43/x43.9:7.90573/0549.70.4741.9. 0.45: /0 .. 7g- .03....8.9:7020.45:/0549g78.7/0.39.x.g  .790 5:x3  3 925: /0549g7 .:7.g7 14.:2:.g/0.90 . 902507.08.790 2..7..:2:.0  $..7970-:08.70 31:03x0.907/.10-30.794147 .794147 .4397-: . /:.0.89.7 /:5g ..43899:03x  .258.:2 .g9g2. 572g 54..0890.7. 574...98:-/38:-89.70.70 574.2. .90 . .::3:89305g..7.9 /0 .4902507.:78:5g897.90.g 1472.g35:5g .330  . 570:..g 30770.7 /0.3.70  &3 ..:347 8:-89.. .70 3 949 925: 073  572.0890 2.8. 1472.g .70.90 .:50x. .49.7941/0893.90.0899070397.90 04.9:7 14.742.2039.:7 .3 .7:7 70/:.:8.42089- 5.7 3 89.70     :89:  . 902507.:0.: 1489 05:  . . 0.00 .:47 4300.4/ ..:79g.x/0-4 380.38290.9.70 /:.9: .x 30.43x3:9: /0 :..:384.5.8.    4  .:4.9g3970   .g 3....9:7g .790 2:9 .70.4..g94.70  .4x0. ..7 1 :.0397.g ..38: 74790344.47085:3g94...:9.89g902507.7 2.794147/0893.x 1g7g5. 2:9084:7/0..0 .70.9g 8g3g94  .2.070.03xg 3472.570.742g /089: /0 24/07.g  303.708.:.70 0890 :3 .3x0 .x..94.70 /0 4 8.9.790 50397: .70 3: .3x.2.    31:03x.:2:0.3g 507/070 0.794147 .x3.7:747 70/:.:. 574.203x309:-07.4.908./07039 30.08:39. 84..9:7.8g/:5g/08/7..70.9.902507..89g 902507....7g7573/08/7.x: /0 5g897.90.4.g  /0570.x 2.80 80 .:8:-89.: 94.7 50 /0 .059.3/0.7g8g3.70 .047 .708 .790 4.g %70-:0 8g 80 570.7941 574.70.:9:7g50397:/897:070. ..9084:70549170.47410  3.70.:989g9:9/02:.g50397:/0549./0  50397:.05090703:/0.70..70  /0 .0.90 .  17:.  .70 902507.9:79.902507. :3:3:2g7/1079/02748:7897g30 00025: 05:3070.x570:.. .2.2.7:74770/:.35:.49.70 . 34 3x..0... . 00 2.0390 /3 925: 70.43.90 ..70 .30/085738g  -301472.794147 0890/0..9.:/g:3g947 1g7g0:3/047.85g9 70.70  %70-:0 107x /0 :23g  /04.7941970-:05g897.7 .4xx  ./0  4 902507.902507./070.7 ..9.9..9:7g 2.x50.9:7g507290.3g . -7:31. 970-:0 70/:8g .705735g897.- /0570107.574.907.70.x5g897.700890.9.x47 /0 570:.574.g .x .07  !7397 4 -:3g 5g897.. 902507.7:7 8./g ....43/x47/0/0549.59g2. .390 /0 70.9g 5.::3:89 4 ..5. /0.9:7 4.43x3 . 2.0 3: 94.7941:.:3949.:23g50397: 4 5074.:33.0 :23.390/0570:. ..4x70.8:57.9:7..x :31..7941970-:070.9.

 4 . /.89..:7 '47. .   :7gx70.:/. 3.2  2.70.8:52039.7.45  902507. 573 144870.0 0.9070572g.g502g72.07..x:: /0 5g897.9307 .7:7080549.-7.  2g720 /.509702.70   $479.  3 .2.70 3..9.7 3..9..  925 80 023g 9:-07...08904-.70.70.2097:/0 .: .:-:7 9gx0 10    $5g.:9g.722.70 09.:7gx70 9g0708g803974/:.7941 80.:x0 .7.2392 O $4:7097.7.0/08/7.94...399gx /0 . .    $5g.-..g 50 2.9/0..: /. O $4:780297.. .72 .:/. 3-.0/070.70 3: .39 38509.70..3.2.801.x0970-:01..70  . 2.702.70.3x0 .70.72 80 023g  7089:70 /0 5g2.897.g.9g3. ..  307x 09.g  g8:70 .:7g 50397:.7.90.84700.     .g  .925:74--07 O $4:7802925:7390 &7039.2.0.70  0549.   #g.399..g7 84:-  203x307 89g7 8.3/.9..390/0570:.030307.94703-.4.9.. 85..0.2097: .39.70.7941.70.502.x14. 85g.399.. 3. /0 8479.   43974: /0 0:7   :7gx70.7902...70/0 .9.3... .070 5.x.-70..703 ..0.4x70.2. 80 ..7 0330-0.:2:.70.:.73.7g   ...:    :2/9..70.4x7  -.08.708g3:  2..7. 57. 07.70..:947: :30 2.700    $479.457085:3. 50 2g72 . O $4:797 7..7 .0/070./g/089:/0:3g /0/0549.708:39:72g94.70. 70. :-.8:52039.3     ^WaU^S^WSUS^`[X[^  507.70.089: 8.089.9g ..2  .907.9:7.g.   4  .70.-. 0.7g   %.43/x .  073070.7941 /0 .4x7  04. 5g79130 /080:7  . /05.794147/35:3.g:3/00 0890 30.-7.3xg 80 70107g ./280    [a^VWUS^`[Xa` S`WSVW_V^S`S^W  397084:70/0.89g4507.38.x./:70.: 5:970x  2.7 85477 .572g8g 105. /1079047 8:-89.x0/0570:.2097:2.  ..: 4507.00.90344.43974:  2-.90 3 .70.  08/7.70. 3 /0 8479.0 970-:0 :.70../:5g45074.2 24.

.90 1 .x 4 5074.:7gx70.4.x.3/: 80 3 .7.9 .49.83.9g /0 .:507/072..:.. /0 85g.5g8:-5708:30  3570039 ..-7..0 9072.x70 ..x0.20.9.:3:. /3 2.:84:x0/0/74//084/:8:39573. .0  8:107g 4 4507.0  84:x..7941 970-:0 .x0 /0 7.7. 50397:. 25479.43897:..: . 7g85.-7:2.:50x..8047 .7:: /0 2.0..2.:7.x0 0890 14.4.:.475:7 897g30  570.:00/0.: .0 2.4.:7gx70970-:08g803/05g79009494. .x0  8910 . .x0 3 570g970.0   4 :7.70 80 549 8..90 3 1:3.:7gx70.:747  /:7.0..572g7489449g508:57.x0 /0 7g:70  3 925 .0.002094/0/0 ...708..3820  .70   :7gx70.9.5g   43974  .g.g  3/05g790.0397. 2.:7.x.0 /.7.:.79418:3985g. 0890 .9147200 /0 70.9.:/047.-7...39:  385: .54747/0.47 574.x0/0 2.:2  50397: 70/:. 7.70 8.. 2..79418g3:7g2.72g 925 3 ..:7.089.794147  .078g .x.90 .08904507.7941:: 3..9.3x047. .:7.:7gx.43.g 3: 80 3/05.. 389.907..:947:.7 /0. 4..x70.79..547 54.79414780144808.1.:7.9.70/3./.4.790 25479.70.7g .:.80. 8.9:7g3.39g /04. 232  4-x3.-7.70.4902507.. 1.45079g.545048.-7..2039 /0 .794170. .070./0508:57.: 8:- 31:03x..x/0 ..:740.2.3.0573 .  .:..039:: /0 /0 0:780144808.794147 10..$5g.9/04.x 573 144870.. 5.70 ./0 /0 /0549..:7gx.7..-7.-7.794147925:7/0.49.9g  !07/070 .90.0 3.: /74/ /0 84/:  !0397: 70/:.2. 2. ::7.9.:78.70  :5g 0.x701448903.:7gx70 8:39 2:9 2.3.g .7941.3.70.: 384.3.5047 ..794147  50397: 570:.. 30 /0 ...90  0070.39  . 1.70..:7gx...5.7941 2.4.9  .794147  /04..x0  573 144870.2.3/.g 80 14480 90 3 5074..8g /0 8.70.947 8.907.90 507/070805497/.:7gx.89g 4507.0. :39:-07.70.9 2.0890.. 3/0.3/.90 3 389..:79g-.3g30.1.x. .5g 85. 574. 3.09:00/0574/:.. /0 70.790. 9:9:747 25:79gx47  385  5g2..43974.70..:...:.5478..g.x/0.   1..x0.9 .:7gx70.7.g/0857380  8910 3. :9..43/x/0. 54:g7 ...5g 3.:70/0.  3 389.0 /g232:2/0507/07  !0397:84:70/0..70  ./07    4  .7941.:/0.34.9032:070.-7.8902094/0.  925 574/:80 /0 .385479.8g /..42-3. ..47085:3g94750397:570:. 7.....x.0..70  !73010.x0 /0 . -30 85g...047 /0 ..9g5.g     .79.90 30.  3 . .20.3/g /3 5. .47 1 97.3/90 8:39 2..9:.7g 8.x0 /0 570:.90../0/74//084/:/0.x  00 2.00473574/:. 5074..x 507/070/0.489:70 /0 574/:.3/g/0..9 .39.2./.: /010.x0  /0 ..:.7941 549 1 .05x0 ..g 5g2.x /0 :3 00. .8:-89.:7.  1472.0 /0549.0 507/070 ...385479..:3g.:.39g 4507.:7gx7  2g720..7941  7g/g. 2.0 09:7 /0 .: /0 .:7..:.0.:. /0.3.2.:147203070:.0 . 3/05g79.:....047 .:7gx70.:4.x 50397: 3/05.-:78.:7gx70  2094/00 /0 144870 8:39 /090723.5.070.574/:8::139  ..5.: /74/ /0 84/:  50397: 8.70.g/070.7447.5/g . ..0 ./g2..20.70  3 .84:7 8.0397.-7.0573.03971:. .7941970.:4-.2. 3 /0 /10790 95:7  .907. 3:2.:..39.:2.2094/0.: 7g/g.70 8:3997.7941 8:39 570:..08947.x70549170/:80./:7 /70.8:-x70 13g .: 2.70.7.:./.3/ .70.43...:7gx70.43974 /0:3/08:393/05g79.g5.34.:7.: 10: ..08.-g 3970  .. .x70  ..xg/0.

..4380.4393::  5.g2.:74820.:507/072.2.79418:393974/: 397 :3 97.90    .4.89g 85g.-g /0 .:09:75:9073.0.84:x0/0/74//084/::.0 ... 13.x   4 43974:30:97.7g 8:57..4 .70 5:9073..83..144808. /0 . 347 970-:0 8g 80 1..447g7   :7.:7gxg 85.0/0.:747/0.574/:8::45..70.9 2.7941 8:39 /08.70.470. 3.0. /74/:: /0 84/: 50 -:- ..70.03971:g  50397: .39 385 .03.x:3. 2:9 :7200 /0 .:72047/0/74//084/: /:5g85g. . 3.90.7941 /04.9g 50397: 30:97.:7gx.09:747/0. .5g 50397:3/05.7045.381472.g  70257485g9. 7089:747 /0 .:x0.7/00320 .  /0 ..70...2.:/010.70..90573.x..5g ./0 22 9g.g..970-:0 30:97.908g9.70.4  85g.90 .45g770 .  . 3.g /0/74//084/: /32./085g.8:52039.1.90025.3g3../330:97.9 ../0.:72047/0/74//084/:/0 508:57.0:72g/0/74//084/:508:57.0890.704...10x0479g..g47.:507 .: 84:x0 8.-:-47/0.. 85g./0.9   :7gx70....9.9   %g070.9.9g /0. 30/09g.0370..9070 . 3/05g79.79g070.7g..39 3 209. ..:22  2039.x70.8:57.:80.0802.7941.9025:79gx3389..8910.:740 8.7089:747/0. 30.794147.70.9:.. 089g:720/084/g  3.g .: .g970.7/:5g/050.. 8g54.:7.4.4397..03971:.4.0 574/:.x..5g8:- 1472g/0/: :7 3.3xg574/:8: 2..:7gx.0.0890 0320 4/.x3..38.9:3.:90.  32:070. -..:9074. &300 /3970 .7941 /:5g0 70.79.7   $5g..10x001047 .g5708:5:302.5.9..:89. .50.0890 8:57.3:0/0..1..4:72g/07./ ..70. ....4 :7gx70..x47/0.3.70.5g/0.2.1./0  8.g9:7g/397 484:x0.g:3 74 14.. .:...70.9g1023..2.7g/02.x 3 2.g 3 84:x0 .7941 .: .70.70.50x0 ./0 22 :320.794147 .g 3 1: .70 30:97..794147/05g2.303953g/0.0 324/3070:.2039.38547947 ./.9 85g.: 8.9g 8..390/0./0.790 25479.7089:747/084:x0/0 84/g.4389.708g105072.1.9:7.x.:7gx .70.:7gx.7941.2039: 3.g 80 1.70.9..:-:7478.232. . 330770.g..x:30..97.x:30..x:3   85g.  4 0:97.7074 70:9g.:7gx...x.7x.g7..7941 .50.45: /0 .804-x3043/05g79.:8:107997./022 5.7941970-:08g 10-3085g.x.70.3.g 57003x.09.:79g 3 84:x.79414780./7.:x047/0.9.3g/0103419..03.:.9g5:3.1. /0 /74/ /0 84/: 107-390 38499g /0 .90  2078..05491....-482: 2.2.7-43. 8..2.2:904507.g/:750397:/09.47/7.: /74/ /0 84/: .8:57.078.10x08g3:7g2.: 20.70.70. 2.59.3/: 8050 8:57.4.x.:5.1.70.:3475.43x33908:9:7047:33:2.90.:4.70.0. 3..390 .g97.2/43   5g770.43974: 5g97:3/0784:x0/00 0 50397:.9 .0307. .79413/107901472010 .0. .7g.:.57023.42-3g010. 2. .x 50397:570.g 253..947 $0.0. 50 /:7.1970./:.90  2078..: .

107. 80 70. /3 9:30 8g 10 /0  4  &2/9.x20/. 1489 -30 00.-:.34059..7.:947: :3: -.1.81.9479g970.:900  8.9g /0 /08/7.9.3/ 100/0..9.7  8g 80 7:5g.07 /04..70./010 .x1.70.9/:5g45g770  ..49g14. 0.x..8054. 24/1.794147.9.7.70. 507/:9 7/9.43974  9g070 50397: 3/05..5.:x08 ..397. 8 .4.7943/08...780 .7941 /08/7./:/0 /08/7.9:7.3 .790 6:..9:9:7470320475700390 3 850.989.40708g3: 807:5g .9.447.5/ ..3820 /.039.794147/:.:.4389g 3 97.9030708..:.x0/0902507.: 4 /:7.0320474/..3.gx47 /0.08:: 9072.7447.9.4389g33../ .7941/08/7.071...70 9:30 :3/0 .89. -:.93..43/x /:7..708:39 ./0/08/7.70. ..70...23. .794147  .g7:.73/31:3.g   08/7..90.. 70.x970-:0 8g.70.0 9.45:573.70..9g .702.5g 80 1.70890390.9:7g :2/9.     3 . ..9.9.794145g7x54917..  .x 10 3.850.g ...:9209.9 50 -03 /0 ..:3g7.90.4393:g   #g.9  !74/:8: 0890 .70 /0      470  $0 .7 0. 4 .7941/0.g 90344.90 0.70.: .3/ 100  5g.g/04-...790./0/0/08/7.385. 3 925: 2.0 !    8.7047902507.: .70390 &2/9.380297. 4 !74-g5074/..g45g770.90   073070.0 ..70...9g 7g.x 8.:...4.7941 80 .9:7g8g10/0. :9074.70 4..0010.3/ 8:390.0 8.45g77.  . .1/0  470 .7941477g.: .43/x0 3 .:. .70 .2g9:747 .703900890:33/.: 5..0970-:0 8g1030..x:308g.94. 70..43974: /:5g/08/7.gx479g..4.43974  023.0 80 1.:3 8.: .x 3 8..79.7 .: 4.x8:-1472g/0.2097: 50397: 023.2.438/07g .70/:8/0 310.79418:-1472.:9.0 .:5:3.385.7:.8:7g 4 .. . 20/.0 .: .9...70 3 897.: . .70 80 574/:.9..x80.g 3 :8.-g..9.47.308..5g 70..70 80 00.90 -7:31.70 /:5g47g.:5738974570.g 50 7g9..90 !010.70.70  .90.39:30.4.9  50397: 3/05.70/0 23:90 80.:9g 45g770.5g 70.077.90..$.9.-0 .9.  9:3./0.:.x 574/:8:: 139  $0 .89.9.897..: 1.3070.70.947 ....00.8g3:8081g7.07::/39:30 .48070/010342030 ...   .907.2-.547/0.9.35:g7 574/:8:: :8.547 /0 .7447.70.:-:7 5g.89103.g.5g :72..07 105738.9.7g .9.07::..3/ . .70.5g 107-390 8. 5.039g  5g770.x 970-:0 8g 10 9.9  8479.:/010.: 2. 570.9g 3 ..x0 5. 3-.90. 0 70..54 .794145g7x970-:0 8.79. /3 2..5.43974.:1:3/.2-.5g 13/ 2.: . 7g9.5g  3925:45g7780574/:.3/470 380.9:7g/0  43.07:: /0 ..70.5/057343...7.473925:45g77 #g. /01472.03 850.03 32:070. x08:9:747 .901..7:.70.:7 /0   22 3 /.89103.479..70.039:.7g 30107x .08.3970/0090 .0890 .2  . .9g /0 7g.x43.: .g7...739:30803974/:.14898:1.8:7g:37. 81g7. 3 .:..90.9:7 :314720 /0 74820 /0    ./7:5  3 -:94.g   2-..90 .9.x47.:7089:7/0.038.2-.7941:  . 0g.0 8:- 5708:30  #g.  50397: . 574.3/: 80 0.:/0.38204780/0..g747390389.9...70.7941/08/7...:9gx080549.70.g/:7g  5g770.0. .002.9.0  :3 ..20 .947  .g .70..0.48 97.9:3.9.: 902507./ 2. 7. ..  .:x 573 890 .5g107-3908./70.: 1:3.g 45g770.7.:     . 25:79gx47..9.794147 /:5g 45g770 0890 30.7g 50397: 39707:5070.70. 1.70.5/g  0890 570107.70 549 1 1.: . /0 .:-:7 5g.7 9:5074.g ..0.0  5g770.7907050/0  %02507.7x.  9gx0  3 24/ 4- 3:9 8:39 970.70.4780.7941970-:08..:908.:-:70 /0 ..9..080549/05:30508:57.807..

2039..g /0 .x 970-:0 8g 80 /054900  5g89700 3 85..x .      107x /0 :23.70.: :2/9.9:7. 4  .70.9..  .317:390     ^[UW_a`WZ[[YU a`SWX[[_`W  n ¯f °–nf  ¾ ff fnf€   #!      $ #%#   $!f# &#f #       ! %# '# !#&$# &$# #      .x570g977.7941 /0893.703/:897. 0549.7.  5g897.:5g:34.45.5:70::4...7941 /08/7.g38.90 70.5/0. /0 .9.7 1:/0. 4 . 84.: 902507./7:574/:80474-x3:90573570:.7g      #& ##%    3.

:.7941 34-.5g  #g.91.70  00.:00..:./09g./08479.:.3g/097.g 9072./0 0:747  %g070.43  08/7.: -.274820 97.70.!74.40..3:.70  .947   #0.70.:5425g  805.7.-:75.7.3/g/03850.79.: 45.9013.83./070.92481070  749..3854794.x0/0700307.3543/09430 5705.44.70  5705.  23:90...53  107-.947  5425g.7050970 .70 3 00. 45g7947.70  3/05g79.:...94...4393::.70.2039..70.050397:3/05.70  54250/4.4/.:89.7. 4 ../:5g..947/050970.4/..g7.2/43:: -:3.3854795:70.:2/9.59.80/05705.70..794147  4  2039.9.  ./9.-:7.:5425g/0. 389.39.2.:.:.70  0.:-..:507./7.70 0.:507   $479..g 970.50 805.3.79.:x0.7...8.x  2..3.7.3.:3g24   $5g.70/0 0:7  89g805.   30.70 0.447 805./085g.4/.70  %7.7050970 .:..g -0397.209. /74-9475735708..9.385479470.  9.7.: 805./9..70 70.385479470. 97.x0.  /74/70.2.385479470.  2.-7.9  %7.:. 97.4-. 54250 70./0570.9.70..4393::.59.5g  07-070.   %7.70 .70.70 .2-:7 30.385479470.g 97.7084:x0.389.94.7. 3.7941897.-:7 97.g79.70.x0 .47439.947/0.08:90344.9.385479470.  4  .9g  2.70.7.310    .4/.7084:x0.38547910 85g.-.3.7.70 3/05.3/g507147.7.7.7.4/.g 5708:30.70.947   #0:.70/0-9 -:3..70..  -.947/0.7..9.5g.70..  23:90.79410890:72.385479  $05.947.39g   5g770..4  9.   970.947:   0549.   $05.708:394-x3:x1:/0.947.9.

23:9   30.70   .2-:7:8./897-:947 9.g947 740/0:31472.

70 .9..:4/:7.5985g. :3 9:-07.54 573 2.7 /0 .3xg:8.43974:13..0     0. %7.203900/0.2. /0 85g.9:.94.08: /0 1.5: /0. .090  00. 9:-07.-7.9  !73.00.x:30.  3.9.7..:.2/43 .:..: 9:-07.3854794. 570:. /0 85g. 3./0.g7:.794147    $479.5g 8:- 5708:30 .3/ .0.050/3.385479:. 3.2.790...45 3/05g79.45079g.385479/7.:7gx.9.43/:.70.4 . 2.70  5.3.8g54.010.74807g 97.13. 2.39g 4507.08: 90344..047 -.-7. 25479.4..9 /0 4.70 4.  3 ..-7..470970-:08g803/05..7  3.2-.0890. 4507.1023.70.g 3/05.470 -:3.42509g.0.39g770..:7 8.. 2...70 %70.39: .3/g .4393:9:3. 5..g 80 144808.x0 8:39 570107.3xg:8. 30 /0 .8g.5g /0 .. ..4.9g8:390020390/0 2. 3.70 0 .::3.470.  32:070.90 4/.0.90 .: 509700 50 1:3/: :3: -..70/0107-070  .3xg:8. 3.4/.574..9g  0.24  9072.3.9g .5.3/.g 2.x0    !72..:47 -43. 09:747 /0 .x0 3 570g970..70 3 .3xg :8.: .. 3.x 2.70   . 85g..9g .1.9g /090723g 70.:/010.43x3:97/.70 80 3/05g790.. 3 949.5g85.: 740  507 /0 ..:00  7489443/: 80 50 8:57.385479:530:2.-7.:.94.794147 50397: 570:.7.70.70.97. 0890 .3 /0 805..70.399.39. 5097047  .: .7941 .2.9.g . :9074.70.7  324..43/x/0.x:30./07039 74807  .7g4/.9g70850.43x3:970/:8/08:-89.3.70 /0 8:-89..7941.39: .47   .. 20.:347547x:3.3xg 50397: 574.. 3 574.470./07039  4.9 ..8.. 8.90 573 .90  0549.7...:94.0 5g2.3854794..700.470.0573/0.0  g7:3x70./0508:57.97489.9g ..3/g97. &3 .:8:9  %7.43x3:9 2. :30 ..x0 /3 1:: 90344.:.90 .70.g . .574. 80 54.70.. :3: 7. .x.79009494. 50 -.9.:747 .../02g7:3x9  :/0.:2.9g2. !0397: /0.7030.9.x:3.2/43  $4:70.90 70.42570847 5425g .7941::  3.70.0 . ....70.:7gx.:89g  %7.: 8g 3: 7.3854794.  9072.39703..089 ../0549 5..0 8:107g44507..70  &25070. ..42-3.70./070./0.9/08:-89.907.-7. ..089g4570:370.7941  073070. 8:- . 2.g/:750397:/09.0..70  0549.0 .08::/01.x0/07g:70 3925.:/0 97.2. 57457: 8g 0890 85g.x.90 84:70.70 80 805.g17./0857380    0.7941  /.:78:. .4...505. 20.::3.00  509700 ..-7.794147 /0 5g2.3g .2039 85479 .385479g .1.470.9 .385479: 81g7.70 2.: 0 1.70 25479.47 97.70.2/43 38:-89. 9:-07..:1:47/3.. .: /0 47.009:7/0 .7.7g .

9: 5:70:: .89.3::9:-07.2450.79418085.g./.7.     .90 .0:005.9...: .0 .750-.43899:0 897.9479g897:.84.9.2/43:: :5g 805.08947 8:-89.70.30 3 8g7:7 .:/07.g.7941 8:39 8:5:80 :3: 97.:1.9.070.g /:5g 5708.g  5:5.70 /1:0.g  .8:7.g2.9:-07.: . 1:47 /0 ..0:00...2/43 40. 2-:3.30 .5g  100 /0 . .03 /07.. /0.390 85.70.9::/085738 . /0 ..70 80 574/:.-90 50397: .7941 !0397:3/05g79.70.9:7.3x0 .x 909:7.9g    /74-70../04 925/0  23:90 .:8.0/070 .9:/00g9:7g/3970.. ..2. .104710790 801.43.0 080 573 /74-70.70. :72g94.4. 100 8g 10 . 570.02:81././/084/:  50397: 2-:3g9gx70.70.0 384:-0 3 .381472.794180 97.x:30./.5g .00 2.g .9479g.9:7. 1047 .3/g .8570 4 ..  80 70.:4.39.850./. .910 :3.8:-89.g/02434.00 2..70.390 1. 7482 50397:.5:70::80144808.970-:08g10.75x -30 89.70 .70.:  .. .  /4.80/897:0x08:9:/0 0g9:7g/3970.: . 010.0:00397000    #g.4 .00..9 1g348 .070 .5g !73..25479..39g50397:17./:: 50.381472g 8:- .0 /.3.9.9 2..: 47   07-070./0..70.707 /0 .9:.93.3.0.9:7.0...0 574. :314720 /3 5:3.2097 107-07 80 70. 25479.5g . 8g 80 1. 47 3 925 !70g970.947.85g9 80 . 1008045g708.43/x8:3930.9.- -30 85g./.9:7.7941 .897.: 4.43899:0 /0 .2  $0 .:.0890.3x047..g /0 .703. : 47 384:-0 3. /0 4  925 /0  23:90  !.2/43:: 0093..5g    %g070.08.794147  $0 00.9 /0 .. 9g070 8:39 /7..70 2... 70.g:90747397 :3. 0890 :3 1034203 .3x047 . 84:-9gx #09747.3/ 902507.891097.2/43: 0-07.0.8.:30.08070/:.:g .0/:7.:70395:9073.9 /3 .97.70 8:-89.g507147.7941::.70 80.:00/0.2434:.4 3.07/0   .... /40 0.9g/0.70.84.9:7  .:47 80 14480 90 .x:30.0.3x0 970-:0 8g 80 1.2/43::..9:730. 250/.7941:: 0890 :72g947: 8:-89..9 70/:..2039 9072. 1::: 13/ 3 570.:047/0.5g 50397: 3/05g79.:./: .:  .902507.:7 /0   22  3 925: /74-7 .70 ..398014480 9002:.70.70.705045./00 5741481.: 74 /0 .70..90 .:72047/084:x0 .90 50 -.g .4250 . . . 3 .. ..g.-:7 .70.0.x0 /0 .0:0  3 5:70: 574.9:7.:047/0..07240.802030.9.70. /3970 .g 3 1:3.-7:8...050:21. 902507.:9g 3 0 /0     .3g.   5g770.3g .. :31472  00 /0 .  4  925 /0  23:90 3 925: 45g77 .9.08:: 90344.107-07  808.9/:.9..:4.g1.7941 70:9.802030.089..:047/0.0 . 25479.1.//084/: .:3:29g 709747. ...24g/..2039: 47 9072.. 902507.3/80570:.70897:.3908. 97.90 50397: .7.2039./0902507.5g..:947: :30 54250 /4.43x3:97/..05735708.g 3 2.08.429039.3x00 50..9g.54 80 7g.g089024.70 .70...0:00 /74-90 .4. 1. -8:19: /0 84/:  541481.94.  . 8:-89.9/08:-89.

3/5:70:.7903..43897:. .9.x.9.9..70.5:70::/0   5708:30.8.92481070   .-:7:: !708:30.20390.2-:7/0 .7/0.g947 /0.:.9.3xg:8.3/:89 .9.x.g 9. 5:70:: 80 1.9570:0890570.x0.. 1: 8:39 14.39074.2:x1./07g.384   -:9/7494:4 %    08/7.g5g9.089 .-:7::/39..9..0370./0.702:9.g 3..9g7   002../08/7.2-:7 /0 .1.43/x/0/08/7. ../0703x..9 570.70 08050 90/09.9/0.2/430-07.3xg:8.. -8:19 /0 84/:  -:9/74.947  .2-:7 80.07 80 144808.790 2.1.2-:7:::8.-:7:: .570:: .7.70.9g.:4.:8. 390747.: .90. :347 :8.x47.:947:. 8:-x70  30:314723 .2-:7/0:8. 7.:78:4507..0:0085.9 1g34803:. 50397: 570.70 9.x.3.  749.94.:.3x .43x3:9:38:-89.g90/0 ..g/0..0 50 8:57.1.7 574/:.90...2-:7::/0.70850.389.70970-:0203x3:9.7:3x  17.70..2-:7::  70:9g :3 897....-0.394/.7941.01:478:39/090723.43x3:9570.8:57./0749.90/02...9g8.90.1.92481070 .90789.9..5:70::8:39:72.x0 850.47..- .70/053/0/:7..9.78  .90 8.g94.g:938:-89.70:3.700  .

2g 50..70.: 3 90 /0090  .9.708.089475.385479g 1: 3 -:3..94.g:90 ... 0 -:.70 8:39.9.43974  . 97.9 0890 /7.:4/0389. 4- 3:g. 3.735:3/0.40.   .x3.: 540903g  3 1:3. 0.45.x505.g 1:./02g7:3x9/0.44.00..g970 4 2.381472.g $.947.90 5g7x0 30. .-9g..90.780 .90/0  89.23:9   :70850.9g 80 .70 /70.2.807.903070 !74/:8:139 0890 /7. 8:39 3/05g79.8g .:70 .89.70.3/ 4 3 1:74807 .:.g700 9. /0 .20    0.:. /0 2g7:3x9 ..:/010.90.70 .:1:8:39.9. 74807g  50.385479:  81g72.790 . 574/:8: 139 80 .0.385479 530:2.9g 3 30.08..0.70. 2.4..70 81g7..g 3 8..70. .2g -:.2543    2-./05.. 8.70 97.2.x3/0549:/0574/:801390 .7.574/:8::    %7. /2038:3050397:1:84.:797.807.: 5:3 /0 .9g50397:5.x.0. .gx0 748070 3 5.9.4 5:3.2-.1:47 2./: 32. 70.  0.:4:2/9.0 90 :2/9.0 3 . .-7. 574/:8:: 139  3 8.90-:3g .385479.94..9.0 9.9.g970 88902: /0 97.057.80-30 8050 90 8009.g .1:473/05490 8:39 30.90 .090.090  97.3854794..70 .:0 2.9g .70 570..3/.2.x0 /0 /0893.970.2-.47085:3g94.80.gx.70 /0 .897...2097804-x31:.4. 3: .790  7.0780..70 81g7.9g13//748.g 574/:8: ..9 . 3.79.07:: .38547947:00. /0 5:70 /08/7.790573 30.70.790 ..g1:397.2    g7:3x70.0.43/x 850.4207x0890/0 .

/05.79. /0 .70.1..79.:01308:-1472.70 5.70 /03/05.x.802030 2g8:7 /0480-90/0/07.8:78047/02748:7897g30      #%'%%& ##%   4//0570039.::.  .%.47 ./01:  438:2850.:57380 3970     3 925: /0549g7 80 .47 :.

 ..:9/0.  5:3/0540903.70. 80 0..9. .90970-:08g10.7.309. .90574/:8139  /05.399.574/:8::  :2/9.9.9..   $0.03:8.0::.7. 2...903.. $%$   2-..  .9..9.43974.384:-.0 70:9./74/::/084/:35:70     %# && #$#%% ! %%  !0397: .: 380..471/7...:78: 5g897g7 3 /0549  574/:800 /08/7.9.2..7   .43x3:9:3.9..905074/. $%$  .:2/9.70 549 /0570.90 3 /0549 .7941 8:-89.2-.574/:8047  /.:8.39.070.074 02:81.x.    2.90   2.947  903.g ..9 570039.901.9:7 :2/9gx.2097/0.: 5g97:38 74g94. 574/:800     .870.g 3 .39  5741481./..  -8:19/084/:   !.3..7943  010.90232.5g.%  .97.//084/:  .9...394/.4 .:72.07::  .. /0570.9./.9.902507.70 8.

/0549g731:03x0.43974::  ....70.92.g9:7/0902507....5479.90.9..2/.g.9.90.79025479. /.g5070 :3/0 80 00.:79 .08.047 70850.7: 370897:/0.2 -:0930/0.  .g-.g.5g.-3/: 80/10703x.9  /:7./28g  0:200 .2-.29.908g 801.:4.g70    #0.2039.:4.70.90    &2/9.g397 :3925.37.70.574/:8047/08/7.901.07::/38.3.31074.9..708g10 .90.:2/9gx574/:8047 ..3/7g50397:.. 2.7.70.70 .70.9.9.8:57...g 7.9.80.x.:.930 29.7.50925:/0549g7  :7.05x0  .70970-:08g890.9470.39.:4.5.9. /0 .80 20800/08479. 2.3: 24/1..2g.90 0890 3 1:3.7:7  .0891034203 80/.70890.. ..3.43x3:9::2.4397-:0397 :392514.  2..7g .9:70 :2/9..:79.9./05.9.7:2/9.0. .90.g :2/9.70 31:03x0.g  . . .:.3.9:704..7.70.g...:70:9.9.9004-x3:9080 38.:9g 8479..x.-.574/:8047             %#   $g80394.095:/0.70.     3.3x.574/:80478054.2-...9./0574/:80 .07:: 3 /05489 .70..:2/9gx.4:2/9.0890.39.3g/08.0.90.574/:8::.9070..70.3g. 574/:8047 /08/7.9.2-. 2:947574-0 89.90.. 70.g. .090723.4380230.574/:8047/08/7..g ..9..43x3:9:: 3.7/.47 394.92.g.2-.g:9g  :7.9. 4507.70  .90 10 !0 -.4507. 70.07::/0  :2/9.90/3 34:5.3.70.7908.90.07::  /3 3..70 80 .3x:/02. /0 5g897.9.59: .x0.x0 /0 95: /0 .g3573. 14489  /04.1..g 5074/.0573.70/0.0 80 .90.8.  890 9:9 1.g 24/1.8.43974 ..5742.399gx2.20.008g3:7g2.8.g .g50397:574.0L3.31:03x0...70.g224/30.471/08/7. 0:2047 /08/7.708g10 .07::  5.70 9070./08479.897...907.902507../08479.:80089014.39g770.9.

  .

9B 9       .

  .

.x507/:x   ..7941 3x.7941 5 7 !   7 Ñ   ..x  .   .794170..7941 70.05x43.90.05x0    .794170..70.x ! 507/0790344.794170..0L370897. 7 .&3/0 .05x43.7941 507/:x   .79413x.05x43.x ..05x43.

f°f %–%   .f f  Ã  .

f€ n ½°f .

f€½    .

f f °f  .70  .f°f %–%    Ñ .fm  f  @f    $479.

79418479.  @ 9       &3/07 .794170.x 8 .05x43.x   ...

..90.05x43.8479.x       ...7941507/:x   .79418479..x .7941507/:x ..08.x  .79418479.79418479.x .x  .0L370897.¾ ! 507/0790344.794170.70  .x   .794130574.08..05x43.x 5 8 !   8  Ñ   ..794130574.08.7941574.x ..794170.79418479.x Ñ  ..

794130574.     Ñ   .7941574.x   .08..08.x ..

f°f %–%  .f f  Ã  .

f€½n ¾f .

f€° ½n ¾f .

f€½    .

f°f %–%         Ñ  .

f€ n ½°f @f     $5g.70   f½m  .

.79418479.x 85 .¾ 9   ½m  fm    &3/08 .794185g.x 9  ..

x .x  .794185g.399.g7085g.0L370897..79418479.5g 5g..85g.7941507/:x Ñ    2.5g 507/07....79418479.7941    .x .7941507/:x .5g Ñ         507/:9g  7g2..90.90.¾½½f½m ! 507/0790344.x 5 85 !   85   Ñ   .70 !.8g         .

g  Ñ .5g   .f f °f  .5g70/:.      Ñ   507/07.

f€¾f  ½m @f    :7gx70  .

f°f %–%        .f f  Ã  .

f€¾½mf .

f€½   ½m  fm ½m½  m  .

f°f %–%           .

¾  .

:7gx9   ..79418479.. .D B 9        &3/08 .x .7941.

7941.05x43...x   .x  .   Ñ    .794130574.x .7941.08.7941.08..79417. !   .:7gx.7941574.:7gx..794170.7941574.x  .:7gx..7941507/:x   Ñ    .794130574.2.:7.   .x 5 ..7941507/:x  .794170.08.x   .x      Ñ    ....x    ...x..90.70  ..x .n ! 507/0790344.05x43.0L370897.08.

.794130574.   Ñ   .x .08.

f°f %–%   .f f  Ã  .

f€nff .

f€° ½n ¾f 9   °–n   .

f°f %–%         .f f °f  .

70   ..f€¾½mf @f    .

..70  ..7941/..0L370897./.90.x   .x !   /   Ñ  I 9    ....7941/.7941 5.....7941507/:x /.7941.x ! 507/0790344.7941.:7gxx  .:7gxx 8 ..7941507/:x  .7941/. .n     &3/0.

x .7941507/:x   Ñ    .   ...7941/..

f f  Ã  .f°f %–%     .

f€ f 9   °–n   .

f°f %–%      .f f °f  .

f€nff @f     !70:8.70  ..

  9      .

.   &3/0/ .7941/.7941570:8...x 57 .x 9D..

  .

7941570:8....90.7941/.x 5 57 !   57   Ñ   .7941/..570:8...79417g2.f f °f  .7941507/:x  ...90.70  .0L370897.½ ! 507/0790344.5g Ñ     .7941507/:x   Ñ   .x .    .399..x  ...

70  .f€ f  @f       &8..

x ...x : ...7941570:8.7941:8.½     &3/057 .

 D.

 ½f f½ff .

f f  Ã  .f°f %–%       .

f€½ ¾nf 9   °–n    .

f°f %–%         .

3x.547.7941:8..7941570:8.....7941:8.x    %  .13.5g0.g &  D€   1    %%    .9g ..x .0.g &1 :2:/9..9g .90.x 5.90.& :2/9.547.

f°f %–%       .f f  Ã  .

f€¾nf ½f f½fm   .

f f °f  .f°f %–%        .

.f€½ ¾nf   @f   073070      &3/0: ..x .7941:8.

D 9    .

- .

.

.7941:8.7941:8.. .90..073:x ! 507/0790344.7941..073070  ..073070   Ñ   . ..   Ñ    507/07..0L370897..7941.073070  .x 5 ... !  .79417g2.   .073:x .x 507/07.

f°f %–%     .f f  Ã  .

f€n ° 9   °–n    .f f °f  .

f€¾nf @f .

f°f %–%        .

.x   .x !07/0790  $!f# .7941 !07/07.794185g.7941..7941570:8.08.7941:8.7941.7941.073:x !07/0790  #01: % %                    %! %# %#% .x !07/0790  !#&$# .x    .x !07/0790  $ #%# .794185g.7941570:8.547..x !07/0790  &$# .. % %%  %%% %#   $% #!    .05x43.05x43.79413x.9g ## .x   .794170..7941/.7941:8.x   . %%%                                                .:7gxx    .79418479.7941/.x 5g0.g !07/07.:7gxx ..x .7941 30574.x 5g    5g70/:.x   .7941 30574.7941 70..79418479.5g &#f # .08.x   .x !07/0790  '# ..

- .3:  .g :.2039.0 /9:7.0 90344.4.g  :.50.7g  /9:7.g :.4.2039.7308.3: .:70 9     .0  93x1.009.- %034424/073L33/:897.- !74.7 :..2039.0809033.:70 9     . %03.g7574/:8047.7g  /9:7.:8.: 3307:: /0 3/:890 .:70 9    .70 /9:7. #    .0L33/:897.3:.047.4.43807.- !73.:70 9     ..4. %03.%03.3: .43807.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful